Cuvantul Romanesc anul 3, nr. 24, aprilie 1978

DI Nicolae Penescu propune, în mu- 
mele Partidului Naţional-Tărănist, să se 
reia discuția î în jurul noului Comitet Na- 
ional. In răspunsul meu la ancheta inițiată 
in anul trecut de B.I.R.E. am subliniat 
necesitatea ca Refugiul să se constitue 
în opoziție organizată unitară față de regi- 
mul din Ţară, unde critica și opoziția sunt 
scump plătite! Am arătat deasemenea că 
impedimentul cel mai mare în realizarea 
acestei unități este marea diferență de 
vederi dintre reprezentanții partidelor de- 
mocrate și legionari. 

Față de cele spuse anul trecut țin să 
adaog cu această ocazie că în ultimii ani 
structura Refugiului a suferit o schimbare 
mu mumai cantitativă, dar-ceeace e mai 
important- și calitativă. La vechii re- 
fugiați s'a adăogat un număr crescând de 
compatrioți - ca să spun așa: cu expe- 
riență de teren! Ei au multe de spus si 
trebuesc ascultați. Dar cu toată schim- 
barea de care e vorba. nodul gordian în 


== 
NODUL GORDIAN AL 


REFUGIULUI 


străduința de a forma noul Comitet Na- 
țional rămâne tot grupul legionar. A- 
cest ''nod” m „poate fi deslegat pe ca- 
lea unei “adaptări” la noile condiții i în- 
ternaționale; el trebue pur și simplu tăiat 
cu sabia gândirii politice! Cine va reuși 
să facă acest pas decisiv, aceluia îi va 
reveni meritul de a fi realizat unitatea 
politică a Refugiului. 

In vederea discuţiilor care vor urma 
și date fiind rezervele si suspiciunile de 
care e bântuit Refugiul” dela un capăt la 
altul, îmi permit a sugera ca aceste dis- 


D.C. AMZAR 


mg 


io 37 pic VOR Soga a e EET e aie 


Printeg in Canada 
Imprimă au Canada 


ai 


[NI 


THE ROMANIAN VOICE 


cuții să aibă loc cu respectarea urmă- 
toarelor reguli generale: 

1. Nimeni să mu-și închipue că de- 
ține adevărul politic absolut; 

2. Nimeni să nu se creadă infailibil; 

3. Nimeni să nu fie bănuit sau acuzat 
că, în cazul când va fi gresit cândva, a 
făcut-o cu premeditare sau din rea cre- 

; 

4. In cazul când s'ar dovedi că ci- 
neva a greșit într'adevăr, acela să aibă 
curajul s'o recunoască, pentru că numai 
așa i se va ierta greșala, precum şi el 


va ierta greșiţilor_ săi; 

5. Fiecare să se comporte în cursul 
discuţiilor și tratativelor de așa manieră 
ca, la Sfârșitul fiecărei ședinte, adver- 
sarul să- -i poată întinde mâna; 

6. Dacă mu se poate ajunge la una- 
cord, fiecare să lase deschisă o portiță 
pentru reluarea discuţiilor si tratative- 
lor. 

lată ceeace am de adăogat la propu- 
nerea D-lui N. „Penescu, căruia trebue să-i 
fim recunoscători că a revenit asupra 
acestei datorii m mmai majore, dar şi 
imperioase a Refugiului de a constitui o 
opoziție conștientă, unitară și activă faţă 
de actualul regim din Tară. 

Nu încape îndoială că toți cei care 
vor lua parte la tratative își vor da sea- 
ma că esuarea acestei iniţiative va apăsa 
ca o piatră de mormânt nu numai asupra 
fiecăruia dintre ei, ci, și asupra întregului 
Refugiu: o pată unică în istoria poporu= 
lui român! 


Preţul unui exemplar: 856 


THE _LARGEST ROMANIAN _ NEWSPAPER IN THE FREE WORLD 


ANUL 3 Nr.24 APRILIE 1978 


CIRCULATIE IN AFARA CARADEI: AFRICA DE SUD, ARGENTINA, ANGLIA, AUSTRIA, AUSTRALIA, BRAZILIA, BELGIA, CHILE, 


—_—_— 
008088898000486040a0ăV 6004 AER8 0318198004030 AAN AED 


ESECUL DELA BELGRAD 


Eugen BÂRSAN 


La doi ani și jumătate de la semnarea Declaraţiei 
dela Helsinki cu privire la Securitatea și Cooperarea 
Europeană, reprezentanți ai celor treizeci și cinci de 
state semnatare s 'au întrunit în Conferința dela Belgrad, 
pentru a examina şi stabili felul în care părțile s'au 
conformat, între timp, principiilor acceptate prin 
semnătură. 

După pregătiri preliminare, Conferința dela Belgrad 
si-a început sesiunea la 4 Octombrie 1977. De la început, 
misiunea ei, de a stabili cât de bine sau cât de rău 
părțile s'au conformat acordurilor, a avut aspect 
de ridicol. Căci, cel mai simplu om de rândi. își dă 
seama si stie, că orice înțelegere de reciprocitate 
cu sovieticii şi lumea comuniştă e viabilă mmai într'o 
singură direcție. In alte câvinte, foloseste mumai 
scopurilor perverse şi banditești comuniste. 

De la o poziție inițială în chip deliberat mai cu 
mănuși, pentru a nu-i supăra și provoca pe partenerii 
roșii "dela Helsinki, occidentalii au avansat la o poziție 
mai fermă, de demnțare a flagrantei violări a pro- 
misiunilor făcute de aceştia. Este vorba de violarea 
drepturilor omului, 

Pentru lămurirea acestei probleme, s'a expus și 
scos în evidență nerespectarea din partea statelor 
comuniste, a drepturilor umane și a libertăților fun- 
damentale. Dintre acestea, s a pus în special accent 
pe dreptul de liberă circulație a oamenilor și ideilor. 

Sovieticii și tovarășii lor s'au împotrivit cu în- 
căpățânare ca să stea de vorbă pe asemenea lucruri. 
Totodată ei au contracarat viguros cu argumentul că, 
fundamentalele drepturi umane ar fi chestii interne, 
de resortul fiecărui stat, si nu de competența umi 
for internațional. O poziţie în total contrast cu ceeace 
ei au semnat la Helsinki. Pentru cine știe însă că, 
minciuna este cea mai formidabilă armă comunistă, 
nu-i nici o mirare. 

Confruntarea și vrăjmășia dintre părți au ținut 
conferința pe loc, într'un aspect jalnic. lar acest 
aspect a devenit de-a dreptul dramatic, în partea 
finală. Situaţia dramatică a fost următoarea: După 
ce conferința s s'a înfundat pe un drum fără capăt 
trebuia să se termine. Dar m s'a putut termina 
mai înainte ca, toate părțile să consimtă asupra 
locului și timpului viitoarei conferințe, și totodată 
asupra unei declarații comune de încheiere. Pentru 
a rezolva aceste două lucruri, conferința s "a prelungit 
cu aproape două luni. Continuare în pag. 3 


MONI 


PUBLICAŢIE-LUNARĂ  DIRECTOR:GEORGE BĂLAŞU 


DANEMARCA, ELVETIA, GERMANIA, GRECIA, FRANTA, ITALIA, MONACO, OLANDA, ROMANIA, YUGOSLAVIA, S.U.A., SUEDIA, TURCIA, ROUA ZELANDA 


PASTORALA 


adresată 


credincioșilor Episcopiei Ortodoxe Române din America, 


lubiţi credincioși, 

Astăzi, în ziua Invierii, 
clopotele bisericilor și ecoul 
cântării Aliluia ne vestesc 
încăodată gloria creștinătă- 
ţii. Toate sărbătorile creş- 
tine au o semnificație, toate 
sunt scăldate în măreție di dar 
ici una nu sepoateasemăna 
“cu Invierea. Ea este culmea 
anului creștin, cea mai veche 
şi cea mai mare sărbătoare 
dedicată Mântuitorului. 

Când, în adâncul nopții, 
preoții ne, îndeamnă să ve- 
nim și să luăm lumină, ni 
se reamintește miracolul în- 
vierii din morți, de care 
se leagă toate speranțele 
noastre de viitor. Dela dis- 
perare și din întunerec am 
fost scoşi la lumină. 

La cetirea Evangheliei 
din ziua de Paşti, Sf. loan 
ne vestește că “Intru dân- 
sul viața! era și viața era 
lumina oamenilor. Si lu- 
mina în întunerec luminea- 
ză și Întunerecul pe dânsa 
moa cuprins” (loan 1,4-5), 

Nu există miracol mai 
mare decât acela că prin 
Invierea Sa din morți Mân- 
tuitorul a biruit întunerecul 
şi dela moarte ne-a adus 
şi pe noi la viață, Din adân- 
curile disperării am fost 
ridicaţi pe culmile speran- 
ței. Pentru aceasta praz- 
nicul Invierii este socotit 
.: creștinătate ca ziua bi- 

i a gloriei și a imor- 


cu prilejul praznicului Învierii Domnului 


loan Gură de Aur, în cuvântul 
său de învățătură, ne spune 
că “de este cineva bine cre- 
dincios şi iubitor de Dum- 


învită: 


acest praznic bun și minu- 
nat”. Si, mai departe, ne 


“Intraţi toți în bu- 
curia Dommilui nostru. Si 


luaţi plata. Bogaţii ș si săracii 
împreună dănțuiți. Cei ceaţi 
postit și cei ce ru ați postit, 
veseliți-vă astăzi. Ospătaţi- 
vă îndulciți fiind de ospățul 
credinței. Nimenia să nu se 
tânguiască astăzi pentru pă-. 
cate, că iertare din mormânt 
a răsărit”. 

Domnul. si Mântuitorul 
nostru lisus Hristos, expli- 
când Saducheilor miracolul 
învierii din morți, însuși 
ne spune că “cei ce vor fi 
găsiți vrednici să aibă parte 
de veacul viitor și de în- 
vierea dintre cei „morți nu 
vor putea muri, căci vor fi 
ca îngerii. Si vor fi fiii 
lui Dumnezeu, fiind fii ai 
învierii” (Luca 20, 35-36). 

Ca fii ai învierii și ase- 
mănători îngerilor săpunem 
deci la inimă stihirile In- 
vierii, care, asa de minunat, 
ne îndeamnă astăzi “'să ne 
luminăm cu prăznuire, și 
unul pe altul să îmbrățișăm. 
Să zicem: fraților, și celor 
cari ne urăsc pe noi si 
asa, toţi la un loc, să stri- 
gâm pentru Inviere: Hristos 
a înviat din morţi, cu moar- 
tea pre moarte călcând si 
celor din mormânturi, viață 
dăruindu-le”?. 

Cu aceasta în inimă si 
gând, vă dorim dela Domnul 
har și binecuvântare iar dela 
noi sănătate, bucurie duhov- 
nicească şi praznic luminos. 


Episcop VALERIAN 


anii, Pentru aceasta Sf.  nezeu să se îndulcească de cei dintâi și cei de pe urmă, 


Lup 


- tidului, el având sarcina de a controla guvernul. 


PAGINA 2 


editorial 
SCHIMBĂRILE DIN 


CHINA COMUNISTĂ 


După moartea lui Mao era greu să se descifreze 
liniile pe care se va orienta noua echipă conducătoare. 

Moștenirea politică a lui Mao, a creiat o stare 
de confuzie şi fragilitate, mai ales,pe planul trebu- 
rilor interne." 

După fireștile lupte pentru putere, lucrurile s'au 
clarificat şi "noii conducători politici si-au conturat 
profilul, obiectivele și metodele de activitate viitoare. 

Huo Kuo-feng a devenit şeful partidului comunist 
chinez şi primul ministru, iar fostul său rival, Teng 
hsiao-ping „ a devenit prim vice-președinte al 
guvernului. 


Noua echipă a lichidat o bună parte din adversarii 
ei şi a trecut la alcătuirea unui | program ambițios 
de politică, câre include reforme în oate sectoarele 
societății chineze și în politica externă. 

China comunistă, după eșecurile de până acum, 
vrea să se modernizeze, urmărind să ajungă cea de 
a treia putere mondială, 

Această dorință de modernizare s'a concretizat 
în timpul celei de a cincea Adunări Naţionale, care a 
avut loc la sfârșitul lunei Februarie. 

S'a făcut o reformă administrativă şi s'a votat o 
nouă Constituţie, în locul celei din 975. Organul 
Suprem al! Statului este Adunarea Generală, cu un 
Comitet permanent, care nu mai este supus parti- 


In viitor va fi înfăptuită o “legalitate socială”, 
consemnată în legi (la ora actuală, China mu are 
un Cod penal scris). 


Industria va fi consolidată, pe baza unor pro- 
iecte noi, ca şi agricultura, cu ajutorul tehnologiei 
străine. 

Comitetele revoluționare, din fabrici și uzine, vor 
fi suprimate, împreună cu cele din scoli, instituții 
şi agricultură. Se dă libertate “controverselor în 

-. desbaterile tiințifice şi încritica literară şi 
A aa iat i conducere va fi cel al “re; 
tății directorului”. 

Conducătorii diverselor religii, precum și repre- 


zentanții naționalităților, au făcut parte din delega- 
țiile participante la Adunarea Naţională, 


Toate aceste puncte arată că este vorba de schim- 
bări profunde, de o mutație politică semnificativă, 
care urmăreşte să dea Chinei o altă întățișare. Se 
vorbește încă de “quptă de clasă” si de “dictatura 
proletariatului”, dar acestea par să fie doar umbre 
ale unui trecut care moare, în fața voinței și do- 
rinței generale de, a desvolta, economic şi social, 
o țară care a rămas înapoiată tocmai din cauza 
dogmelor marxiste. 


In politica externă, actuala echipăpolitică, din Pekin, 
continuă să socotească Rusia Sovietică ca “'cel mai 
periculos focar al umui nou război mondial”, și se 
pregăteste să semneze un tratat de amiciție, cu 
cea mai puternică industrie din Asia, Japonia imperială. 

Nu este deloc greu să se vadă direcțiile pe care 
se orientează ''Noua Chină Comunistă”. Scăpată din 
teroarea *'marelui timonier”', care a fost Mao, ea 
caută să recupereze ceeace a pierdut până acum, 
şi să-şi valorifice resursele imense de care dispune. 

Mulația aceasta politică și ideologică ar putea 
fi un exemplu și pentru guvernele care trăiesc în 
sfera de dominație sovietică. 


Astăzi, China a făcut o “volta facia” esențială, 
radicală si imposibil de reconciliat cu “religia 
marxistă'”. Numai așa se poate salva, din îna- 
poierea în care se găsește, pe toate planurile. Meritul 
este al conducătorilor noi, care au luat locul 'tti- 
monierului”” tiran, care a răvăşit o țară ș si a oprit-o 
din calea desfășurării ei normale. 


George Bălașu 


ABONAŢI-V 


LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC" 


Abonamentele şi reimnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
US.A., se pot trimite * Cec Poșta” (Money Order) 


- Din Canada și 
sau ** Cec Personal ”. 


- Din Europa şi alte Continente, prin ** Mandat Poșta!” sau “ Cec Inter= 


naţional ”! pe adresa ziarului: 


CUVÂNTUL ai să. Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario, Canada L8V 4L6 


REÎNNOIŢI-VA ABONAMENTUL ! 


îi 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


PAŞTELE CELE SFINTITE 


Miron DRAGU 


Pusderia de zei ce au 
populat pământul şi cerul lu- 
mei antice a murit și piere 
însăși amintirea lor. Cu 
toate atributele ei, nu erau 
decât produse ale imagina- 
ției omului în diversele sta- 
dii de evoluție, în căutarea 
unei existențe superioare 
căreia simțea nevoia să se 
supună și să se închine în 
felul lui.  Mitologiile sunt 
pline de viaţa, pasiunile și 
aventurile acestor zei ce 
leneveau prin munţi, păduri, 
râuri și mări, neavând con- 
tacte directe cu omul la 
a cărui creare nu partici- 
paseră și a cărui viață plină 
de suferinți le era indiferen- 
tă. In mii de ani de stă- 
pânire a sufletului uman, 
activitatea lor se rezuma 
la zâzanii şi actul procreie- 
rii de unde şi fertilitatea 
în natură care dădea unora 
posibilitatea să- -şi umple 
stomacul prin munca altora, 
împărțind lumea în două cla- 
se: de asupritori şi de asu- 
priți, teorie comodă ce se 
mai încearcă a se impune. 
și azi. Indolenţa lor spiri- 

ală nu putuse realiza mai 
mult și firea omuluia rămas 
mică, leneșă şi păcătoasă 
asemenea zeilor pe care i-a 
prefigurat și pierdut. 

Dumnezeul adevărat Isus 
Christos, a coborât între 
noi atunci când omenirea 
se afla la o mare răscruce 
când nici zeii, filosofii, îm- 
părații ș si ghicitorii nu-i pu- 
tea arăta drumul de apucat. 
EL a isgonit zeii păgâni de 
pe socluri și din temple, a 
vărsat din belșug apă Înpus- 


“tiul sufletului” făcându-l ro- 


“Cuvântul Românesc” din 


ditor, a desființat sclavia 
făcând din toți oamenii frați 
într'o familie, unificându-i 
într'o singură credință, cea 
creștină ce are un singur 
Dumnezeu. A împăcatpentru 
vecie carnea cu spiritul și 
a gonit dintre noi moartea 
și frica de ea. ““Unde este 
victoria ta moarte” spunea 
Apostolul Pavel la mmai 
treizeci de ani dela pleca- 
rea lui Christos dintre noi. 
Si mumai după trei sute de 
ani, noua și adevărata Lui 
învățătură " cuprinsese lu- 
mea și o stăpâneşte și azi 
tot mai mult, după două mii 
de ani. Si secol de secol 
de aici înainte, învățătura 
Lui va strânge sub acope- 
rământul eiprotector, tămă- 
duitor și luminat pe toți 
rătăciții ș si suferinzii, cura- 
țindu-ne trupl, sufletul şi 
spiritul de toata Spurcaciu- 
nea. Credința în El ne-a 
dat tăria să fim mereu bi- 
ruitori în orice încercare, 
căci El a fost si va fi tot- 
deauna lângă noi, iar cre- 
dința Lui nu o vor birui 
nici porțile iadului. Lumea 
a văzut si vede aceasta și 
deaceea FI este Mântuitorul 
si numai în El este sal- 
varea noastră. 


Păcatul stăpânea pe om şi 
îl cufundase într'un somn 
paralizant. Renașterea și 
îndreptarea omului erau po- 
sibile numai printr'un gest 
divin ce depăşeşte condiția 
noastră, Si deaceea a venit 
Isus Christos pe pamântul 
rătăcit cum fusese anunțat 
de Profeţi. A sculat omul 
din morți, 1-a vindecat, 1-a 


luminat şi i-a sădit în su- 
flet credința creștină. Ca 
un Dumnezeu ce poate totul. 
Dar a murit ca un om, 
mai chinuit decât oricare 
dintre noi, pentrucă prin 
moartea Lui să ne dovedeas- 
că grija și iubirea ce ne-o 
poartă. "Moartea între noi 
a lui Christos, rămâne le- 
gământul etern al omului cu 
Dumnezeu căci fără aceas- 
tă moarte impusă de răs- 
cumpărarea păcatelor noa- 
stre nu puteam fi salvați. 
Ca Dumnezeu a învins moar- 
tea si a înviat a treia zi 
cum proorociseră scriptu- 
rile si cum o spusese El 
însuși. Iar învierea Lui a 
fost aceea care ne-a con- 
vins că într-adevăr, El este 
Dumnezeu, deschizând și 
dând vieţii noastre alte lu- 
mini și zări. “Christos a 
înviat din morți”! jubileaza 
omenirea an de an, de două 
mii de ani, învierea fiind 
semnul suprema! dumnezei- 
rii Lui. Căci precum spune 
Apostolul; “dacă Christos 
mu a înviat din morți, în 
zadar este propovăduirea 
noastră”, Si s'a dovedit 
că n'au propovăduit în zadar 
creștinând universul tocmai 
pentrucă Ela înviat din 
morți. Inaintea Lui, spuneau 
legendele, că și alți creatori 
de religii au murit iar unii 
ar fi înviat într'o existen- 
Fă de care oamenii nu a- 
veau o cunoștință directă. 
EI Christos însă, după jude- 
carea, răstignirea, moartea 
si înmormântarea care au 
ost publice și oficiale, a 
înviat și a revenit întreuce= 
nicii Lui urmăriți, îngroziți 


CATRE REDACTIE 


* Atena, GRECIA- Acum câteva zile am primit ziarul 


Germania de la iubitul 


meu prieten de 43 de ani Pr.Dr.Muller Florian..In 
izolarea în care mă găsesc aici în Grecia din punctul 
de vedere românesc, Ziarul D-stră a fost ca o rază 
de lumină și speranță peste amărâta mea viață pe 
care am dus-o din 1940 până în 1970 când cumnatul 
soției mele ne-a cumpărat cu suma de $ 35.000 pe 


sora sa și restul familiei,... 


. Așa cum scrie în zia- 


rul D-stră D-l Nicolae Dima în articolul “Gânduri 
pentru exil”, î încerc aceleași sentimente “cu fiecare 
an ce trece mă simt si mai străin si mai singur”. 
Mai ales În Grecia unde nu sunt români de loc....Vă 
rog să mă scuzaţi că vă scriu toate acestea, dar simt 
nevoia să-mi descarc sufletul...Vă voi trimite si 
unele articole asupra soartei vitrege ce o au aici 
românii macedoneni, care pier ca români în fiecare 


an ce trece. 


Benedict N.PANAITESCU 


. ROmIa, ITALIA- Primind si citind “Cuvântul Ro- 


mânesc” 


am rămas profund impresionat de calitatea, 


vastitatea și varietatea conținutului, ....Dumnezeu să 
vă ajute, și nouă tuturor ca în curând să-l citim si 
în România eliberată de cea mai teribilă plagă mon= 
dială ce s'a abătut asupra omenirei pe o scară atât 


de vastă... 


Vasile FLORICA 


* Philadelphia, STATELE 


și îndoelnici. Si i-a con- 
vins că este mereu viu, mai 
mult „le-a dat noi sarcini 
si puteri cu care au învățat 
lumea și au murit pentru 
EL Invățătura Lui o ur- 
măm noi azi și în mmele 
Lui murim î împăcaţi sau în- 
cruntați. Dar murim con- 
vinsi că într'o zi vom în- 
via” ca și EL. Si forța de 
neînvins! a acestei cre 

în învierea noastră, o avem 
dela exemplul Lui cutremu- 
rător în faţa căruia se în- 
chină și păgânii. Spiritul 
a readus carnea sub ascul- 
tare și ilustrează aceasta 
în mărețul progres alumani- 
tății de azi din toate nea- 
murile pământului. 

Intre atâtea neamuri, noi 
românii trăim această ne- 
murire efectiv încă înainte 
de a-L cunoaște. 


Si știm că “ma există 
moarte” fără înviere. “Ne 
naștem, trăim în lanțurile 
istoriei noastre dusmană si 
grea, murim hăcuiți de se- 
curea nemiloasă a unui des- 
tin vremelnic dureros. Dar 
înviem și suntem mereupre- 
zenți ca nimeni alții şi vom 
fi învecii vecilor, căci înain- 
tea altor neamuri, noi bi- 
ruisem spaima morții. lar 
când a venit El și la noi, 
ne-a găsit, „pregătiţi să 
murim și să înviem. Fapta 
Lui este crezul nostru: Mu- 
Tim azi, pentru a învia 
mâine. 

Dar cine vrea să învie, 
trebue să învețe mai întâi 
să moară: oameni si 
popoare, Este invățătuii 
profundă a Sfintelor 


UNITE- Este prima oară 


când citesc această publicație ** Cuvântul Românesc 
Conținutul ei prin varietatea subiectelor și a temelor 
abordate îl consider o armă puternică pentru păstra- 
rea ființei noastre naționale în exil. Critica în mate- 
rie de publicitate este un bun îndreptar, când aceasta 
este justă, lipsită de ură şi fanatism. Acest conside- 
rent de care unele publicații mu țin cont contribuie la 
destrămarea si dezorientarea exiliului. La un moment 
dat îţi pui întrebarea: Cine spune adevărul ? Cine 


merită să fie crezut ?... Am trăit în sfera minciunii 


şi a bârfei comuniste destui ani. Cu sufletul scârbit 
şi plin de ură am plecat de acolo. Nu vrem si mu mai 
avem nevoie să-i ascultăm şi aici. Suntem așa de 


însetați după adevăr şi 


numai presa este izvorul 


curat, sau infectat, âin! care ne adăptăm noi cititorii. 
Fiţi primul izvor și vă veți bucura de stima, respectul, 
recunostința și admirația noastră. 


Emilia OBLU 


* Madrid, SPANIA- Alăturat vă trimit obolul meu, 


pentru anul curent 1978 


„Mergeţi înainte pe drumul 


urmat, este singurul mijloc, pentru deșteptarea exi- 
lului românesc din apatia în care se "găsește... Un 
salut prietenesc pentru toți colaboratorii "ziarului. 


* Munchen, GERMANIA- 


Cpt.Nicolae OPRIS 


Am citit cu mult interes 


* Dortmund, GERMANIA- Am primit trei numere din 
publicația D-stră “Cuvântul Românesc”! pentru care 
îmi permit să vă felici că ați avut curajul să întreprin: 
deți această publicare şi că 
ați reușit să realizați mij- 
loacele necesare pentru edi- 
tarea sa. Conţinutul publi- 
cației mi se pare interesant 
prin problemele puse și dez- 
bătute, ca şi prin larga par- 
ticipare de autori ompeten- 
i. Apreciez că răspândirea 
a Românii de peste hotare- 
le țării este necesară şi deci 
bine venită, deaceia consider 
că publicația d-stră îndepli- 
nește un rol de o deosebită 
imporatanţă 
Dr.Ing.1.ZAMFIRESCU 


mimărul ziarului pe care mi l-aţi trimis și vă măr- 
turisesc că m'a satisfăcut din plin conținutul lui, 

ceeace nu pot spune că mi s'a întâmplat când am citit 

alte publicații românești sau așa-zise românești din 

exil....Cu această ocazie, am descoperit mumele uri 

colaborator al ziarului d-stră: Alexandru Bratu. Tare 

aş vrea să stiu dacă este una și aceeași persoană 

cu camaradul meu de închisoare” din anii 1952-1953, 

dela mina de plumb Cavnic. 

Ioan IOANID 


CĂTRE ciTiToRi 


SPRE CUNOȘTINȚĂ: Ținem să facem cunoscut 


că- REDACȚIA ACESTUI ZIAR- Nu împărtă- 
Șeste totdeauna ideile și punctele de vedere 
ale colaboratorilor din articolele semnate. 


“) 


aia SI ȘI OPRITI pl 7 900 PV. JY Xp napyaaeoipag 


CUVÂNTUL ROMANESC: 


Y 


Însemnări Pe Margine De Drum: 


SADAT 


Omenirea trebuia să se 
cutremure mult mai tare 
de cât a făcut-o, pentru ac- 
țiunea atât de extraordinară 
a lui Anouar El Sadat. Da- 
că mu a făcut-o e mai ales 
pentrucă lumea. a luat ac- 
țiunea lui drept o manervă 
politică când în realitate a 
fost una pe un plan reli- 
gios moral. In încercarea 
făcută de a vorbi personal 
si direct cu Israelul, e o 
manifestare care pornește 
dintr'o dorință de a se a 
propria de dusmanul lui, 0- 
ferind dragoste și sacrificiu 
moral în loc de gloanțe şi 
ură. 

E fără îndoială începutul 
unei noi forme de relaţii 
între popoare și între 
oameni, care poate va lua 
mult timp până când se va 
putea realiza cu adevărat, 
dar începutul e ceeace e mai 
important și chiar dacăpână 
la urmă acțiunea lui m va 
reuși aşa cum a început-o, 
frumusețea inițiativei vară- 
mâne în istorie și va fixa 
o bază pentru relațiile vii- 
toare între popoare. 

Drumul e fără îndoială 
lung, poate lua încă foarte 
mulți ani până când vom 
putea vedea pe cel puternic 
mergând în casa celui sărac 
şi oferindu-i ceeace nu are, 
si mai ales oferind să-i 

poieze ceeace i-a furat. 

Nu ne putem închipui, 
decât în vis, pe Brejnev, 
venind într'un centru de re- 
fugiați români, cu pălăria, 
or căciula în mână, şi ce- 
rând iertare „pentru toate 
fărădelegile făcute de el și 
de regimul său si să ceară 
celor de acolosăaccepte să 
se înapoieze în România, 
pentrucă si-a retras instru- 


Nicoloe PETRA 


mentul de asuprire din 

că a cerut Naţiunilor Unite 
să trimeată oameni ca să 
facă ordine, să mențină or- 
dinea până când se vor face 
alegeri libere, la care vor 
participa toți cei ce vor, 
cu excepția comuniștilor. 


Mai mult, că va înapoia ime= 
diat tot ce a furat din țără 
și va da chiar mai mult 
ecât a luat. Sadat a dat 
un exemplu greu de urmat, 
m mumai de ruși dar chiar 
de neamuri care vorbesc de 
“'drepturile omului” dar ca- 
re mu fac mai mult decât 
declarații verbale în dosul 
cărora m există exaltația 
religioasă a lui Sadat, ci 
numai jocuri mărunte de po- 
litician care caută să se 
menţină la putere și să-și 
asigure pentru el si pentru 
partidul lui reușita în vii- 
toarele alegeri. 


Ceeace e de subliniat î în 
acțiunea lui Sadat e că e 
posibilă o acțiune cu ade- 
vărat umana, am zice pen- 
tru a fi mai clar, cresti- 
nească, de iubirea aproa- 
pelui, sacrificând interese 
și ambiţii de glorie. Ceeace 
e important pentru noi în 
această acțiune, e introdu- 
cerea în relaţiile politice 
internaționale a unui nou ele- 
ment, cel al valorilor mo- 
rale. De când se stie, diplo- 
mația e sinonimă cu jocuri 
de smecheri, cu înșelătorii 

ligente”?, cu câștiguri 
materiale de pământuri, și 
bogății bazate pe presiuni 
și amenințări. Pentru în- 
tăia oară vine cineva care 
vrea cu toată inima pacea, 
oferă eliminarea războiului 
din relațiile între popoare, 
renunță chiar la ceeace avea 


drept și cu tot riscul de a 
fi acuzat de prieteni de tră- 
darea ““intereselor”? co- 
mune. 


După trei luni dela vizita 
lui Sadat în Jerusalim, lu- 
crurile par a arăta că vechea 
diplomație, ura şi "meîncre- 
derea între neamuri e mai 
tare și probabil că mu se va 
alege mult din ceeace a în- 
ceput el, dar nimeni și nimic 
nu va putea șterge inij nițiativa 
lui și lumea de aici înainte 
va trăi, cel puțin cu speran- 
ţa, că într'o zi, într'o vre= 
me mai bună ca cea de azi, 
relațiile dintre oameni şi 
popoare se va baza pe dra- 
goste, pe dorința de a aju- 
ta, cel tare căutând să dea 
celui slab ceva din forța lui, 
cel bogat să împartă pâinea 
cu cel ce nu are. 


Intre timp, noi românii 


adăugăm o altă speranță la! 


cele care ne ajută să mer- 
gem inainte spre vremea 
când neamul va putea fi li- 
ber din „nou, nădejdea de 
a putea găsi calea unei lumi 
mai bune, care va fi mai 
aproape de cele ce ne-au 
stea prorocii şi Mântuito- 
rul. 


UNIUNEA ȘI LIGA 
DE IERI ȘI DE AZI: 


UN SECRET PE CARE ÎL ŞTIE ORICINE 


Uniunea și Liga de azi m mai este 
Uniunea și Liga de altă dată. 

Locașul ei din Cleveland cuprindea o 
farmacie, un restaurant, oficiile si tipo- 
grafia ziarului, săli de conferinţe ș si spațiu 
să întorci un car cu boi. 

Azi Uniunea și Liga stă cu Chirie ! 

Organul oficial “America”? apărea zil- 
nic în 4-6 pagini mari. Era bine informat 
şi bine scris. Doi redactori au ajuns con- 
suli, iar unul a devenit ziarist american 
cu renume internațional. 


Azi ziarul “'America” apare de două 
ori pe lună, în patru pagini pitice și 
umplute cu reclame de parcă ar fi bu- 
letinul oficial al Camerei de Comerţ din 
Bucureşti. 


Părintele Moise Balea m l-ar mai 
recunoaşte !! i 


Dela preș. N.Balindu (1930) și până 
azi UV. și L, “a pierdut incontinuu membri, 
cu excepția când a fost la conducere echipa 
Joe Crăciun, preș.-N, Dragomir, vice-preş. 
(1948-1950), Sub conducerea lor s/au înscris 
peste 2200 de membrii noi. 


A fost muncă, imaginație și puțin humor ! 

La Vatra Românească s'au înscris în 
două zile (3-4 Iulie) vreo 550 de mem- 
brii, datorită “Cercului de Recrutare”. 
(un “trailer”, un doctor, o mașină de 
scris și o secretară). 


La “'Ziua Românilor din Michigan” 
s'a orgânizat un meci de baseball între 
societăți: un membru nou, “'one base”; 
patru membrii, “'one run”... 


ZICA 


ÎNCHINATĂ 


E IEEE EI 


EŞECUL  DELA BELGRAD 


Urmare din pog. |. 

Cu chiu şi vai s'a căzut de comunacord ca viitoarea 
întrunire să se țină la Madrid în 1980. In ceeace 
privește însă consensul asupra unei declaraţii finale 
care să reflecteze desbaterile și punctele de vedere 
ridicate în conferință, greutățile au fost și mai mari. 

In chip firesc o asemenea declaraţie trebuia să 
se refere la discuțiile asupra problemelor umane 
Occidentalii au cerut și insistat asupra acestui lucru 
Dar stăruința lor s'a izbit de opoziţia de neînfrân 
a Rusiei Sovietice și sateliților ei, care n'au acceptat 
nici în ruptul capului ca în declarația finală să se 
facă mențiune de drepturile omului. 

In teribila sitație la care a ajuns, conferința 
m s'a putut termina decât cu prețul unei cedări. 
Cei care au cedat au fost occidentalii. Un lucru 
ușor de prevăzut, fiindcă de la Ialta încoace, toată 
politica lor faţă de Uniunea Sovietică a fost o politică 
de cedări. Acestea sunt mai ușoare pentru aceia 
care au practica lor. 

Oficialitatea din Washington (lideră a lumii occide 
tale) privește Conferința dela Belgrad cu ochi specifici 
americani. In timp ce recunoaște esecul ei, ea vede 
în acest eșec o sursă generatoare de viitoare bene- 
ficii. Argumentul pe care-l invocă într'o asemenea 
privință este că Occidentul a avut ocazia să trăiască 
din nou o experiență nstructivă, care ilustrează 
cum Cremlin-ul și-a călcat Încă odată cuvântul. si 
că această nouă experiență va învăța lumea să fie 
mai precaută faţă de tot ceeace vine de la Moscova. 

După toate cele văzute și trăite, asemenea teorii 
și supoziţii ne lasă, sceptici. Judecând în funcţie de 
realităţi, socotim că eșecul Conferinței dela Belgrad, 
care s'a terminat la” 6 Martie, este un alt semn 
pozitiv care trădează falimentul Conferinţei dela Hel- 
sinki. Rusia Sovietică a câștigat confirmarea stat- 
quo-lui politic dela Ialta, iar 'occidentalii care sperau 
să impună respectarea dreptului omului, au fost trași 
pe sfoară, 

Conterinţa dela Belgrad e o nouă, bună și puter- 
nică lecţie pentru utopiștii care acordă un credit de 


încredere Rusiei Sovietice şi lumii comuniste, 
Eugen BÂRSAN 


LILI LITIUL ITU III ITU TITI ILICITE TITU TITI LIU ULUI TULUI IL 


i 


PAGINA 3 


Venitul dela ''Ziua Românilor din Ohio” 
a fost donat în întregime tipografiei zia- 
rului “America”, Răspunzători de această 
faptă au fost păr. Stănilă și Spătaru (unul 
ortodox, altul catolic), etc, etc,... 

Uniunea și Liga era iubită şi respec- 
tată ! 

Membrii noi se pot face și astăzi, 
dar bunele intenții, lipsite de pricepere, 
nu-s de nici un folos. | 
Campania recentă (și fără succes) de i 


a înscrie membri noi, în loc să pună 
accentul pe tema atat a pus accentul 
pe ce interesează mai puțin: costul po- 
lițelor de asigurare. 

Menirea Uniunii și Ligii depășește actul 
negustoresc: dă-mi banii ,ia-ți polița că-i j 
cu 10 % mai ieftină ! ă 

Românii vor să aparțină la o organi- | 
zație care să le oglindească dragostea 
de țară și libertate; dar d.John Coman, | 
din motive încă necunoscute, a insultat 
pe acești intelectuali făcându-i naziști, 
fascisti, etc. 

” Nici o deosebire între ce scrie preș. 
U.și L. în ziarul oficial ““America” şi 

ce” urlă ca un turbat, cu clăbuci la gură, î 
criminalul comunist Ceausescu. | 

Intre timp, cei insultați de d.Coman, | 
își văd de treburile lor: susțin biseri- YI 
cile, iau parte activă la viața culturală, 
au organizat coruri, echipe de dans, și LE 
fac mumele de românrespectat pretutindeni. . 

La Uniune și Ligă m se mai înghesue| | 
nimeni ! 


Stroe MOLDOVANU 


CELOR DOI PRIETENI: JOHN ŞI NICULITĂ 


Un alt succes al D-lui John Coman: 
TINERI ŞI BĂTRÂNI 
VOR PUTEA VENI ÎN AMERICA ! 


Datorită eforturilor și influenței ce o are d.John 
Coman, pres. Uniunii şi Ligii, pe lângă prietenul 
său--tot preşedinte--Niculiţă Ceaușescu, s'a rezolvat 
încă una din problemele ce despart grupul românilor 
de peste hotare și actuala conducere din România. 

Niculiţă Ceaușescu, ca semn că respectă ““Dreptu- 
rile Umane”, a 'dat al 738,967-lea comunicat oficial 
de pe urma căruia vor beneficia atât tinerii cât și 
bătrânii: 

Decizia ministerială a fost publicată în ziarul 
“Scrânteia”” și prevede: 


“Se vor elibera imediat pașapoarte și sunt 
liberi a părăsi țara: 

(a) Tinerii până la 35 de ani, dacă fac 
dovadă că merg la copiii lor din stră- 
inătate, și că aceşti copii au împlinit 
cel puțin vârsta de 25 de anii (Cei care 
au copii adoptați m sunt incluși î in acea- 
stă lege). 

(b) Pensionarii dela 70 de ani în sus, 
dacă fac dovada că vin la buniciii lor 
din străinătate.(Ca şi în paragraful pre- 
cedent, cei care şi-au adoptat bunici sunt 
excluși). 


Pentru această faptă de orangutană măreție, preş. 
U. şi L. l-a asigurat pe amicul Niculiţă că va conti- 
mua” cu “propagarea ideilor contemporane”? românești 
și ca dovadă i-a trimis cadou un calendar. 


PAGINA 4 


„BATJOCORIREA  TOLERANŢEI 


Că politica filialei comin- 
tern din România, așa zisul 
p-c.r., a însemnat 0 conti- 
muă trădare a intereselor 
teritoriilor româneşti am 
mai demonstrat-o şi istoria 
o va demonstra în contimare. 
Revenim din nou pentru a 
reaminti atitudinea români- 
lor faţă de populația mino= 
ritară evreiască, în con- 
textul evenimentelor inter- 
naționale recente. 

Dacă privim înapoi în isto- 
rie, vom găsi o multitudine 
de exemple elocvente. Când 
în fastuosul Bizanţ erau arși 
pe rug ereticii, sau numai 
izgoniți din imperiu, ei gă- 
seau azil si sprijin în teri- 
toriul Dacic. 

2 In tot vestul catolic, inchi- 
ziția ardea pe rug mulți 
creștini. De crâncenă perse- 
cuție au avut parte șievreii, 
imputându-li-se răstignirea 
lui Isus şi faptul că supra- 
vieţuiau, dominând economic. 

| Numai cerul carpatic nu a 

| fost niciodată infectat, până 

în 1944, de mirosul a nici- 
unei crime gratuite, ge- 
nerată de intoleranță. Intre 
cele două războaie au apărut 
persecuțiile rasiale ridicate 
la rangul de politică de stat. 
Au fost uciși oameni de 

toate naționalitățile, dar e 

drept, cu precădere evrei. 

Tot adevărat este că, în 

epoca așa ziselor cremato- 

rii antisemite, în România 
oua găsit „mai mult 
decât toleranță "un cămin 

SR posibilitatea e a-și con- 

tinua viața lor spirituală și 

economică. Au putut să scrie 
să publice, să tipărească 
şi mu sunt puție mme de 
scriitori de limbă română 
cu origine evreiască. Ca să 
mu pomenim de celebra 
stradă Sărindar din Bucu- 
| rești, unde își avea culcuș 
tolerat toată presa de stânga, 
la care au colaborat mai 
toți îmbuibaţii de azi, fari- 
seii așa zisei “'culturi so- 
cialiste””, 

Ce a primit în schimb pri- 

| mitorul şi tolerantul popor 

român ? 

f In primul rând a primit 

microbul infectat al comu- 

nismului, purtat de agenții 

patogeni ai cominternului, 

în marea lor majoritate 
evrei. 

Când rușii invadau, în 1940, 
Basarabia sub privirea pa- 
sivă și tâmpă a democra- 
țiilor ' apusene “Mari Pu- 
teri”” - evreii basarabeni 
plăteau toleranța românilor 

E ucigând soldați români în 

retragere. 

In timpul războiului, când 

, poporul român plătea cu 

sânge tânăr eliberarea te- 

Ă ritoriilor naționale, minori- 

_ tatea evreiască, care s'a 
jeluit că a fost “umilită”?, 
a stat acasă și n'a murit. 

Democraţiile apusene au 
cedat evreii lor Germaniei, 
dar Maresalul Antonescu n'a 
făcut-o. Ce a primit el în 
schimb? Trădarea regală și 
gloanțele ruseşti. 

Guvernul de ocupație, de 
import, a avut e drept, niște 
cozi de topor, spioni instruiți 
în Rusia. Dar piesele prin- 

| cipale au fost evreii. Lăsând 


la o parte celebrii “'consi-: 


lieri''din toate sectoarele, 
mulți dintre ei evrei dinBa- 
sarabia, posturile cheie au 
fost ocupate de evrei. E o 
pată de neuitat ruşinea de 
a o avea pe Ana Pauker 


Ministru de Externe, pe Teo- 
hary *'Georgescu” Ministru 
de Interne ( primul întemei- 
tor al crimelor în masă 
din România), perechea losif 
și Liuba Chișinevski mari 
ideologi ai! guvernului 
“Român” și atâția alții de 
care ne e silă sa pomenim. 

lar istoria era sistematic 
falsificată și slavonizată de 
“academicianul”? M.Roller, 
în aplauzele entuziaste ale 
cărturarilor “Români”! de 
sub cupola Academiei, în 
frunte cu M.Sadoveanu - de 
tristă amintire. 

La nivel mediu, marea ma- 
joritate a securiştilor șian- 
chetatorilor au fost o' bună 
perioadă evrei,când n'au fost 
unguri sau țigani - bine- 
înțeles au fost și români. 

Prezentele rânduri nu sunt 
pornite dintr'o filozofie per- 
sonală antisemită. Nu! 

Doresc evreilor să aibă 
statul lor și să-l poată men- 
ține independent. 

Ceeace nu pot înțelege este 
înversunarea cu care, în 
principiu, mu în cazuri par- 
ticulare, evreii s'au năpustit 
asupra românilor, cu inten- 
ţia vădită de a submina fiin- 
ţa naţională. N'a existat do- 
meniu în care ei să nu fi 
dominat o bucată de vreme. 

In securitate au fost ma- 
joritari și au bătut și schin- 
giut. In toate sectoarele eco- 
nomice erau șefi absoluți. 


- dominat-o amlândadevărata 


literatură. Lista “'scriitori- 
lor”” de tip A.Toma, Porum- 
bacu, Bănuș, etc., poate fi 
multiplicată de nenumărate 
ori. In arta plastică aveau 
ultimul cuvânt. Director al 
Muzeului Naţional de Artă 
a fost unul 'Maxy, ani de 
zile. In teatru nici acum 
nu poți respira de “'operele” 
lui Baranga și ani de zile 
de alții ca el. In cinemato- 
grafie au mișunat la toate 
nivelurile. Ca să m mai 
vorbim de sectorul maiușor 
al revistei, unde două de- 
cenii unii ca H.Mălineanu, 
E.Roman si o puzderie au 
cântat realizările socialis- 
mului prin intermediul cân- 
tăreţilor evrei, cu dirijori 


evrei şi cu orchestre, în 
majoritate, compuse din 
evrei. 


Același lucru a fost și în 
sectorul simfonic. Chiar și 
imnul național a fost cântat, 
0 vreme, pe muzica unui 
compozitor evreu. 

Nici sportul n'a scăpat de 
ei. Dacă n'au avut condiţii 
excepționale de antrena- 
ment, ca A.Rozeanu, măcar 
consilieri, ziariști sportivi 
sau şefi de delegații tot au 
fost; 

Credeţi că justiția a scă- 
pat ? Nu ! Au fost jude- 
cători dar mai ales avocaţi, 
servind cu credinţă directi- 
vele partinice în procesele 
politice. Adică acuzând nu 
apărând. Cine au fost ma- 
joritari în învăţământul uni- 
versitar, în special filozo- 
fic ? Evrei. Chiar și azi 
te izbești în România de 

săriie speculative ale filo- 
zofilor Apostol Pavel (1?) 
sau L.Grundberg. 


Mi se va replica prinfaptul 
că sunt o minoritate talen- 
tată. Fals ! Au fosto 
minoritate DOMINANTAcare 
au acaparat, pe cale admini- 
strativă, toate sectoarele. 
N'a fost o întrecere inte- 


lectuală cinstită. Nu ! Pur 
și simplu au fost preferați 
în dauna restului populației 
ne-evreiești. Nu e o glumă 
dar foarte mulți oficiali ro- 
mâni au parvenit, NUMAI da- 
torită faptului că s'au însu- 
rat cu evreice. 

Când antisemitismul în Ru- 
sia a luat caracter oficial, 
slugile de la București au 
întors placa si au început 
să sune coarda unui senti- 
ment național dogit. 

Evreii patrioţi, sioniștii, 
au părăsit România de mult, 
luptând și făurind un Stat 
liber al or. Oportuniștii au 


Camil 


rămas să roadă ciolanul 
gras, pentru ei, al comunis- 
mului. 

Acum nu le mai convine 
socialismul. A înțărcat vaca 
lăptoasă a expolierii unei 
țări. Vor să emigreze. S'au 
trezit e După ce ani 
de zile s'au fălit cu carne- 
tul de partid, acum s'au 
trezit simpatizanți ai sio- 
nismului. Pleacă în Israel 
pentru a emigra apoi în alte 

i libere. Mulţi rămân în 
srael. Se cere muncă și 
curaj. Pleacă şi de acolo. Ei 
pot scăpa de” oriunde. Ro- 
mânii rămân să umple la- 


TRĂITE ÎN ÎNCHISORILE RESERISTE: 


ÎN CELULA LUI ROSZA SANDOR 


Era o iarnă teribil de 
friguroasă. Pe Valea Ca- 
rașului_ sufla un vânt rece 
ce ne  pătrundea până la oase. 
Lucrările Canalului de tristă 
amintire se opriseră de 
mult, iar la Lagărul Penin- 
sula rămăsesem numai câți- 
va oameni, care lucram la 
demolarea căilor ferate și 
a unor clădiri construite din 
metal ce trebuiau să fie 
transferate în altă parte. 
Noi demontam utilajele Sta- 

Centrale de Concasoare, 


care lucrasem mai bine 


de trei ani, utilaje ce tre- 
buiau expediate în Rusia. 

Imediat după oprirea lu- 
crărilor, adică după 18 Iulie 
1953, majoritatea dețimuților 
politici au început săfitran- 
sferaţi înapoi în închisori. 

Lazăr fusese înlocuit la 
Comanda Lagărului de Cpt. 
Cornăţeanu, un evreu foarte 
fricos, adus dinDirecţia Ge- 
nerală a Penitenciarelor și 
Lagărelor de muncă forţată 
dela București, carea căutat 
să trimită cu prima dubă, 
pe toți acei care se dove- 
diseră îndrăzneț, și le 
creiase probleme în Lagăr. 

Spre nenorocul său însă, 
când inginerii civili ai Ca- 
nalului au aflat că eu am 
fost pus în lotul de trans- 
fer, au intervenit imediat să 
fiu reținut pentru lucrările 
de demolare și demontare 
a echipamentului  Staţiei 
Centrale de Concasoare. 

Pe la sfârșitul lunei la- 
muarie 1954 a acelei ierni 
geroase, mă întorceam dela 
lucru obosit și flămând, dar 
la întrarea pe poarta La- 
gărului sunt oprit, fără să 
mi se spună motivul, și izo- 
lat într'o celulă de' lângă 


Ai zi sunt pus pen- 
tru a două oară în lanțuri, 
mi s'a spus să-mi iau tot 
bagajul, și adus în aceiași 
celulă de 'fângă poartă. A- 
bia în Duba în care am luat 
contact cu alți deținuți am 
aflat motivul transferului 
meu: Se descoperise că a- 
dusesem în Lagăr medica- 
mente pe care le ascundeam 
deobicei, între picioare, le- 
gate într'un fel de bandaj 
susținător făcut de Dr. Ser- 
ban Georgescu, special pen- 
tru acest scop. 

La percheziţia făcută în 
ziua când am fost oprit în 
poartă nu mi s'a găsit nimic 
în afară de această legătură 


CUVÂNTUL ROMANESC 


TRADIȚIONALE A POPORULUI 


= DIN NOU DESPRE AŞA ZIS-A FAŢĂ NAŢIONALĂ A AŞA ZISULUI PARTID COMUNIST DIN ROMÂNIA = 
UDREA DE E zi 
De, 1 


gărele şi închisorile, să în- 
dure foamea și mizeria. Unii 
din ei, în Israel, scot ziare 
şi reviste românești și, ur- 
mând presa lor, po poți” vedea 
uneori făcându-se propa- 
gandă socialismului LOR pe 
care l-au abandonat ca ne- 
profitabil. Puţini evrei nu 
pot părăsi țările comuniste 
pentru că au avut acces la 
prea multe puteri și secrete. 
Acum protestează şi se 
plâng de încălcarea dreptu- 
rilor umane, aceleași drep- 
turi pe care tot ei le-au 
strivit și însângerat ani de 
zile. 


L.A.ȘEITAN 


scăpat de alte pedepse su- 
plimentare. 

Plecam din nou în lan- 
puri disciplinar, de data a- 
ceasta însă fără să Știu unde 
merg. După oprirea la ca- 
mera de trecători a Jilavei, 
unde am stat mai mult de 
două săptămâni, mi-am a- 
uzit iarăși mmele strigat 
pentru o dubă ce pleca spre 
Ardeal. Acum stiam că m 
pot merge decât la Aiud 
sau Gherla.Intr-adevăr după 
cinci zile și cinci de 


călătorie în faimoasa dubă 


““Ana Pauker” din care nu 
puteam vedea nimic afară, 
am ajuns aproape înghețat la 
Gherla unde am fost imediat 


izolat. , 
Avusesem parte în lun- 


gii ani de închisoare și an- 
cheta, de multe luni de zile 
de regim monocelular, dar 
parcă de data aceasta era 
mai chinuitor. Aș fi vrut 
să mai am măcar un suflet 
alături de mine, cu care să 
împart amarul şi necazul. 
Să mu fiu atât de singur în 
celula întunecoasă. In 
curtea dintre““Zarca''și Pa- 
vilionul nou, se făcuserăasa 
zisele curți de plimbare, în 
care deținuții erau scoși, 
celulă cu celulă, ca să nu 
ia contact unii cu alții. 

Când am ieșitpentrupri- 
ma oară în curtea de plim- 
bare şi mi-am ridicat ochii 
la ferestrele închisorii am 
văzut printre gratii şi zăbre- 
lele de scândură mâini flu- 
turând şi degete scoase prin 
nodurile lemnului căzute. E- 
rau deținutii dela Canal care 
mă cunoșteau și care în 
felul acesta căutau să-mi 
arate simpatia și dragostea 
lor. M'a mișcat foarte mult 
această atitudine de priete- 
nie, dragoste și recunoștință 
pentru tot ceeace făcusem 
spre binele și ușurarea su- 
ferințelor tuturor acelor oa- 
meni nevinovaţi, aduși înlo- 
cul de unde foarte mulţi nu 

s'au mai întors. 

La câteva zile după so- 
sirea mea la Gherla, am luat 
legătura prin alfabetul de 
puşcărie cu un fost colonel 
ce era izolat în celula ve- 
cină cu mine, cu care am 
vorbit în felul acesta mai 
bine de trei luni, fără însă 
să-l fi putut vedea vreodată. 

Deoarece eu primeam 
numai jumătate din rația 
normală de mâncare, fiind 
pedepsit şi cu carceră pe 


mai mănânc deloc. Așa 
se face că într'o bună zi 
am refuzat atât mâncarea 
cât și apa și am declarat 
greva foamei. 

Am fost lăsat în felul 
acesta, fără mâncare șifără 
apă, timp de zece zile, iar 
în a Il zi ușa s'a deschis cu 
putere, vreo 6-7 gardieni 
au intrat înăuntru aducând 
și un scaun de frizer cu ei. 

am crezut că au venit 
să mă bărbierască pentrucă : 


miau pus pe scaun şi mi- 
au legat mâinile și picioa- 
rele de scaun cu frânghie 
groasă. 

Pe ușă a întrat un alt 
gardian 'ce avea în mână 
un ciomag, cu un capăt aco- 
perit de bandaj. Mi-au des- 
clestat gura cu forța, mi-au 
băgat în gură ciomagul cu 
capătul bandajat, iar un alt 
gardian mi-a introdus untub 
de cauciuc până în stomac, 
de îmi venea să vomit și 
intestinele, și mi-au turnat 
pe tub un fel de ceai colorat. 

Această operație se re- 
peta zilnic, până când după 
15 zile de greva foamei, am 
obținut promisiunea coman- 
dantului închisorii Col. Goi- 
ciu că voi fi țimt într'o 
cameră cu alți deținuți, si 
voi primi rația întreagă de 
mâncare. 

Goiciu și-a respectat 
promisiunea numai pe jumă- 
tate, fiindcă a doua zi am 
fost mutat înpavilionul vechi 
al închisorii căruia i se 
mai spunea şi “Zarea”, dar 
tot singur îi în celulă. In a- 
cest pavilion erau vreo 700- 
800 de deținuti, TBC -iști, 
majoritatea îmbolnăviți la 
fabrica de nasturi ce se fă- 
ceau din copite de vacă. Ei 
primeau o rație de mâncare 
și pâine mai mare decât a 
celorlalți deținuți, dar mân- 
carea era la fel de proas- 
tă și fără gust, încât ei nu 
puteau s'o mânânce pe toată. 


Intr'o bună zi, aud din 
spre peretele camerei ve- 


cine zgomote suspecte, şi 
nu după mult timp, c: cără- 
mida care astupa gaura hor- 
mului comun este dată la o 
parte și o voce îmi spune 
să fiu atent. La câteva se- 
cunde după aceia mi se în- 
troduce prin gaura creiată 
un sfert de pâine, iar aceia- 
şi voce care era a bunului 
meu prieten Petrică Rebrea- 
nu, student la Drept în Cluj, 


ROMÂN” 


aceea, pentru prima [] 
oară în viața mea sunt de 
acord cu guvernul comunist; 
cei care s'au înfruptat din . 
ospățul trădării şi au con- 
tribuit Ja desfii ea umui 
popor să rămână și să con | 
struiască socialismul LOR 
până la capăt. Si cu toate 
consecințele viitoare. 
Si numai evreii cinstiți să | 
aibă patria lor, construită | 
de ei, apărată de ei, fără $ 
ajutor străin, aşa cum ro- 
mMânii au făcut! cu a lor 
sute de ani până la venirea 
rușilor sprijiniți de '“Marile 
Puteri”. 


Rebreanu, îmi urează bun Ii 
venit și-mi spune cădeacum | 
încolo voi avea mai multă 
mâncare decât am visat eu 
vreodată. 

Intr-adevăr din acea zi 
aveam mai multă mâncare 
decât puteam mânca, pen- 
trucă în afară de Petrică, 
în acea cameră se mai aflau 
Dr. Banu Rădulescu și Mişu 
Pais, fost capitan în ga X $ 
Regală, care îmi dădeau în 


în- i 
taia si ei E I8 


arunc la tinetă. 

Intr'o noapte, când pe 
sală era de gardă un om în 
vârstă ce era gardian la 
Gherla de peste 30 de ani, 
şi care se pare că mai avea 
o fărămă de inimă în piep- 
tul său, s'a apropiatdevize= 
tă, a deschis-o, şi a început 
să vorbească cu mine, M'a 
cuprins mirarea de îndrăz= 
neala lui pentrucă în regimul 
disciplinar de izolare în care 7 

| 


eram ținut, până si gardie- 
nilor le era teamă să stea 
de vorbă cu mine. 


Prima lui întrebare dacă 
am fost cumva General în 
armată, m'a făcut să râd cu 
atâta poftă, încât mi-a fost 
teamă că l-am jignit. I-am 
răspuns că n'am fost nici | 
măcar soldat. Atunci m'a 
întrebat dacă am fost Mi- 
nistru înainte de venirea Ru- 
şilor. Am clătinat capul în 
semn negativ, S'a mirat și 
mi-a spus că a văzut 
deținuți într'un regim atât 
de sever cum sunt ținut eu. 
Apoi mi-a spus că în aceas- j 
tă celulă în care a fost 
spânzurat vestitul haiduc 
Maghiar Rosza Sandor, ară- 
tându-mi cârligul din tavan 
de care fusese legat strean- 
gul, nu era ținut nimeni de 
ani de zile. Ba ar putea 
spune cu siguranță că de când 
este el gardian la Gherla 
de mai bine de 30 de ani, 
nimeni în afară de mine n'a 
locuit în această celulă. 

Pentru mine însă celula 
în care a fost spânzurat Ros- 
za Sandor s'a dovedit foarte 
ospitalieră, si multumită bu- 
nilor mei prieteni, Petrică i 
Rebreanu, Bam Rădulescu și 
Mișu Pais, am avut mâncare 
cum nici în cele mai în- 
drăzneţe vise de pușcărie nu 
mi-am dorit. Dar "cârligul 
ruginit din tavan îmiatrăgea 
privirea ca un magnet, si 
de fiecare dată când mă ul- 


specială, care mi-a fost lua- deasupra,” m'am gândit că 
tă bineînțeles, asa că am cel mai bun lucru e să m nepotul scriitorului Liviu tamlaelmă înfioram. | 


p- —) 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


LL —. 


Sa 


PAGINA 5. 


NIVELUL DE TRAI 


In numărul din Octombrie- 
Noiembrie 1977 al unei fi- 
ici care apare la New- 
pori din ordinul şi cu sub- 
ia partidului bolșevic de 

i, ucureşti, se afirmă de 
către redactorul- -marionetă, 
că în r.s.r. nivelul de trai 
este mai ridicat decât în 
multe țări: din Europa cum 
ar fi Italia, Grecia, Jugo- 
slavia și Bulgaria. Respec- 
tivul scrib comunist, care 


își adaugă înaintea pseudo- 
numelul abreviația “ady,” 
ceeace în româneşte mu poate 
să însemne decât că este 
adventist, mai scrie negru 
pe alb, fără teamă că se va 
| înroşi de ruşine hârtia, că 
| salariul MEDIU lunar în 
) T.S.r. este de nici mai mult, 
nici mai puțin de 2,500 lei 
( două mii cinci sute lei ) 
| depășind î în puterea de cum- 
părare pe cel din Grecia, 
Jugoslavia si Ungaria, fiind 
| apropiat mult de cel din Ita- 
i lia sau Spania. Articolul res- 
pectiv, ca de altfel întreaga 
fițuică, pare celpuțin comic, 
dacă mu de-a dreptul cara- 
ghios și este scris de parcă 
ar fi adresat unor debili 
$ mintali cărora li se poate 
spune că un şoşon tras de 
sfoară este un caţel. 
| Pentru ca aberațiile debi- 
| tate să pară veridice, scri- 
| bul-simbriaș al Bibliotecii 
| r.s.r-ste din New York, afir- 
; mă că cele de mai sus sunt 
| constatări personale făcute 
în ultima vizită anuală obis- 
| muită, pe care a făcut-o în 
vara lui 1977 în țară precum 
și în în celelalte țări mențio- 
„mate comparativ. Nu ne-am 
e 4 ocupat de respectiva fi- 
că al cărui mme nu merită 
onoarea dea fi publicat în 
ziarul nostru, dacă recent 
m am fi întâlnit alte două 
referiri la salariul mediu 
şi nivelul de trai al frați- 
lor noştri din țară, care 
vin în contradicție Magrantă 
cu așa zisul ““organ inde- 
pendent de informare al ro- 
mânilor din America” din 
care am reprodus incredi- 
bilele afirmaţii de mai sus. 
Prima, este o sursă comu- 
nistă care are deci tot înte- 
resul să prezinte într'o cu- 
loare cât mai roză situația 
de care ne ocupăm. Este 
vorba de  “'Tribuna Ro- 
mâniei”, publicaţie tipărită 
în țară mumai pentru uzul 
românilor din afara grani- 
țelor ţării. In mmărul său 
din 15 Februarie 1978 într”un 
articol în care caută să jus- 
tifice absurda industrializa- 
re forțată (în detrimentul 
nivelului de trai și prin sa- 
crificarea câtorvă generații) 
salariul net mediu lunăr 
apare de 1,289 lei în 1970, 
de 1,595 lei în 1975, urmând 
să ajungă la 2,201 lei de- 
abia în 1980. Chiar dacă 
ar fi să credem că datele 
din “Tribuna României” 
sunt măsluite special pentru 
înșelarea românilor din exil, 
uşor se poate observa dis- 
tanța până la 2,500 lei din 
fipuica new-yorkeză. 
A doua sursă, de un înalt 
nivel științific, este cartea 
“Lumea oglindită în cifre” 
publicată recent la Londra 
de cătreprestigioasa revistă 
britanică “Economist”! și 
care cuprinde date privitoa= 
re la economia tuturor ja 
rilor din lume până în 1974 
1975. După cum se stie, 
experții în materie, atât din 
est cât și din vest, sunt 
de acord' că cel mal cu- 
prinzător şi caracteristic 


indicator al nivelului de trai 
dintr'o anume țară, este ve- 
nitul național calculat în 
medie pe un locuitor. In 
cazul României trebuie să 
ținem seama, că oricât de 
corect s'ar fi făcut calcu- 
lele la București, totuși, 
venitul naţional” pe cap de 
locuitor arată o situație cu 
mult mai favorabilă în pri- 

nivelului de trai, decât 
realitatea. Aceasta se dato- 
rește faptului că în România, 
din venitul național, o cotă 
de 33-34 % se alocă pentru 
acumulare, respectiv indus- 
trializarea forțată, ceeace 
reprezintă o cotă-parte cu 
mult mai mare decât ace- 
eași cotă din venitul național 
din alte țări, cetățeanului 
român revenindu-i pentru 
traiul său mai puțin din ve- 
nitul național decât al cetă- 
țenilor din țările. „cu care 
vom face comparaţia. In 
lucrarea menționată, la ve- 
nitul național calculat pe lo- 
cuitor, România se situiază 
pe locul al 79-lea din lume, 
cu un venit de 1,200 dolari 
amual. Chiar dacă am cre- 
de această cifră prezentată 
de București ca adevărată, 
deși nouă 'ni se pare cam 
umflată faţă de “raportul” 
prezentat de Ceausescu la 
Conferința Naţională a per- 
ului din 1972, când venitul 
a fost de mmai 500-600 
dolari, trebuie să remarcăm 
că toate țările comuniste 
europene membre a CAER, 
fără excepție, se prezintă 
cu un nivel de trai mult 
mai bun. Singură Albania, 
care nu este membră CAER, 


este mai codașă decât Ro- 


mânia, dar m "trebuie uitat 

diferența enormă de nivel 

economic dintre ele, de la 
care au plecat ambele după 
al doilea război mondial. 

Până şi Bulgaria, cunoscu- 

tă doar! prin legumele si zar- 

zavaturile sale înainte de 
război, în comparație cu Ro- 
mânia care fabrica avioane 
competitive cu cele germane 
si engleze pe câmpul de 
luptă, a întrecut România, 
situându-se cu cei 1,650 do- 
lari pe locul al 66-lea din 
lume, nivelul detraidinBul- 
garia fiind astfel cu circa 

40 % mai ridicat decât în 
România. Statisticile inter- 
naționale din lucrarea mai 
sus menționată, arată în 
același timp, că nivelul de 
trai din România se află 
în general la coada clasa- 
mentului pe țări pe plan 
european, după Portugalia 
sau Cipru, țări sărace care 
m au petrol, uraniul şi ce- 
lelalte bogății naturale ale 
României. 

Grecia pe care o menţio- 
nează fițuica new yorkeză 
de exemplu ocupă locul al 
55-lea iar Spania locul al 
64-lea în clasamentul pe 
țări, ceeace le situează 
destul de departe de al 79- 
lea loc al României comu- 
niste, „ Este de necrezut 
că până şi un număr de țări 
africane, asiatice, sau sud 
americane, înapoiate din 
punct de vedere economic, 
au un nivel de trai mai bun 
decât România după 30 de ani 
de socialism si asa zisă 
“economie planificată supe- 
rioară””. Astfel nivelul de 
trai este mai ridicat decât 
în România în țări înapoiate 
cum ar fi de exemplu Tri- 
nidad şi Tobago, Martinica, 
Gabon, Samoa și altele. In 
privința îngrijirii sănătății 
-care exprimă o altă latură 


Decebal NECȘULESCU 


a nivelului de trai- Româ- 
nia deși se prezintă ceva 
mai bine decât la indicato- 
rul venit-național, totuși 
ocupă numai locul al 35- lea 
din lume în clasamentul pe 
țări în timp ce atât Bul- 
garia cât și Mongolia seaflă 
pe locul "al 10-lea. Acest 
indicator a fost stabilit pe 
baza numărului de medici 
în raport cu populația țări- 
lor respective. Tări ca Spa- 
nia, Grecia, Argentina, etc., 
care m au scrise pe pereți 
lozinci marxiste de tipul 
“omul cel mai preţios ca- 
pita!” sunt înaintea Ro- 
mâniei care în regimul “'ex- 
ploatării omului de către 
om””, a dat omenirii pe Da- 
vila, Cantacuzino, Marines- 
cu, etc. 

Alţi indicatori comparativi 
demască de asemenea de- 
magogia și minciuna guver- 
nanților comuniști de la Bu- 
curești, care susj in că Ro- 
mânia socialistă multila- 
teral-dezvoltată este unade- 
vărat rai pentru locuitorii 
ei. Dacă aruncăm o privire 
la numărul de aparate de te- 
lefon calculat la mia de lo- 
cuitori, România ocupă locul 
al 89-lea din lume în cla- 
samentul pe țări, în timp 
ce Grecia ocupă locul al 
41-lea, având de peste 4ori 
mai multe telefoane la o mie 
de locuitori decât România. 

Dacă ar fi existat și o 
rubrică cu timpul de aștep- 
tare al umui locuitor pentru 
instalarea unui post telefo- 
nic, România cu media de 
4ani, ar fi fost desigur 


de televiziune, tot la o mie 
de locuitori, România stă 
mai bine fiind pe locul 53, 

căci multe țări mici nici m 
au încă televiziune, dar la 

numărul de aparate de radio 

este deabia pe locul al 88- 

lea din lume. 

De necrezut pare locul pe 
care România, producătoare 
de autoturisme dinanul 1969, 
îl ocupă la numărul de auto- 
mobile la mia de locuitori, 
făcând abstracție că majori- 
tatea autoturismelor sunt 
proprietate de stat de care 
beneficiază doar “reprezen- 
tanții poporului”. Până și 
țări africane sau asiatice 
ca Madagascar, Tailanda, 
Taiwan, Liberia, Filipinele, 
Jordania, Mozambic, Se- 
negal, Coasta de Fildeș, Tu- 
nisia, Angola, Zambia şi al- 
tele sunt înaintea României 
care se găsește pe locul 
137, la indicatorul autotu- 
risme la mia de locuitori. 
Cine cunoaste însă istoria 
României din ultimile de- 
cenii, ştie că acum 25 de 
ani posesorul umi autotu- 
rism, era catalogat în do- 
sarul de cadre ca “burghez”? 
sau „ chiar  “'dușman de 
clasă”, 

Din datele statistice de mai 
sus rezultă clar că politica 
economică a partidului este 
falimentară, deși în acești 
ultimi 30 de ani, poporul 
român a depus o muncă fa- 
raonică iar resursele natu- 
rale cu care Dumnezeu a 
blagoslovit țara noa- 
stră au fost aproape epui- 
zate. Totusi partidul în- 
tocmai ca și scribul din fi- 
puica new-yorkeză de care 
vorbeam, încearcă să chio- 
rască cu nerușinare o lume 
întreagă, afirmând că se află 

într'un proces continuu de 
creştere a umui nivel de trai 
de Învidiat și care va duce 


în scurt timp, la ajungerea 
din urmă și chiar pășirea 
țărilor avansate din oc- 
cident, Partidul își dă sea- 
ma că în România se gă- 
sește prea pu ină carne si 
lapte, însă insistă că în 
schimb există o abundență 
de oțel si fontă. După cum 
rezultă din articolul dinTri- 
buna României citat mai sus, 
România a produs în 1975, 
mumai 1,6 Kg de unt pe cap 


cu Cehoslovacia care a pro- 
dus 7,4 Kg și Republica De- 
mocrată Germană care a 
produs 16,2 Kg de unt pe cap 
de locuitor. La producția 
de carne, deasemenea datele 
statistice recunoscute de gu- 
vernul comunist de la Bu- 
cureşti în același articol 
arată că în timp 'ce Olanda 
a produs 121 Kg de carne 
pe locuitor, iar R.D.Ger- 
mană 85 Kg și Cehoslova- 
cia 66 Kg, România a pro- 


DIN ROMÂNIA 


dus în același an 1975 doar 
34 Kg de carne pe locuitor, 
deci aproape jumătate cât 
Cehoslovacia ocupată de tru- 
pele sovietice, care face mai 
puţin tam-tam despre așa- 
zisa independență faţă "de 
Moscova, propagandă care 
nu poate ține însă de foa- 
me. 

Cu ce. se laudă în schimb 
regimul bolșevic de la Bu- 
curești este producţia de oțel 


Continuare in 


de locuitor, în comparație 


III III ——>—=— 
PRIMUL MEU PAŞTE ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTE 


Emma-Emilia BRATU 


Sărbătoarea Sf,Paşti este sărbătoarea 
primăverii, Sfânta Înviere a Domnului” 
nostru Isus Hristos corespunzând cu re- 
învierea naturii. 

Dacă data sărbătorii Crăciunului eşte 
cunoscută tuturor creștinilor ca [iind 25 
Decembrie, data Sfintelor Paști pentru 
deținutele din închisorile comuniste con- 
stituia o adevărată problemă. Dacă nu intra 
în celulă o nouă dețimută, arestată de 
curând, care să fi știut data sărbătoririi 
Invierii Domnului, atunci trebuia să re- 
curgem la felurite investigații, uneori cu 
peripeții interesante de la an la an. 

După arestarea mea din 10 Iulie 1952 

şi trecerea primei perioade de anchetă 
a lotului 2" Comitetul național de eliberare”, 
în primăvara- amului 1953 mă aflam la 
Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) în 
celula 45, împreună cu D-na Bebe Rădu- 
lescu, D-na Maria Weber, D-na Zizi 
Butculescu născută Nicodem, D-na Livia 
Georgescu, născută Angheliu si o funcţio- 
nară de la Ambasada Sovietică din Bucu- 
rești, română din Odesa, al cărei mme 
mu-l cunoșteam, care era anchetată de 
N.K.V.D. 
"Datorită faptului că D-na. „Weber, „din 
lotul catolic, fusese arestată de curând, 
în 1953 am aflat data Sf. Paști atât ca- 
tolic, cât si ortodox. 

Preză! ile noastre au început imediat 
după Duminica Floriilor, în ''Săptămâna 
Mare”' aproape fiecare dintre noi căutând 
să ținem post negru cel puțin în Vinerea 
mare.  Halul de slăbire în care ne adu- 
sese regimul de “înfometare și anchetă, 
era așa de mare, încât unele. dintre noi 
nu puteau să țină postul decât până la 
masa de prânz. Intrucât nu aveam posi- 
bilitatea să păstrăm surogatul de cafea 
şi mâncare, castroanele trebuind date afară 
pe sală, postul nostru constituia unica ocazie 
ca cele mai slabe dintre noi să se poată 
sătura. In acel an a beneficiat de acest 
“avantaj”! funcționara de la Ambasada So- 
vietică, care deși comunistă, de multe ori 
se ruga și ea "pe furiș ca și noi, prin 
colțurile celulei unde nu ajungea privirea 
diabolicilor securiști comuniști. 'Tăcută si 
bănuitoare cum era, nu răspundea întrebă- 
rilor noastre asupra anchetei sale, deși 
ştia românește, dar bănuiam că era în- 
vinuită de trădare. 

In Sâmbăta Paştilor pica cu D-na 
Weber, care știa rostul slujbei religioase, 
am făcut și ” noi rugăciunile calvarului 
varul nostru și al neamului românesc. 

Pentru ca să mu fim văzute că ne în- 
chinăm, ne aranjam cu rândul la supra- 
vegherea vizetei, știind că în asemenea 
ocazii vigilența pazei era mai accentuată. 

In noaptea învierii, după “stingere” 
(termen nepotrivit pentrucă niciodată mi 
se stingea lumina în celulă), pe la orele 
11.00 seara se deschide ușa zgomotos, În 
ea apărând plutonierul de serviciu care cu 
obișnuitul limbaj securist “psst, psst” 
si 'indentificarea noastră prin spunerea 
Îniţialelor numelui fiecăreia, când a ajuns 
la mine mi-a făcut semn să ies. 'Tnhă- 

mată” cu ochelarii de tablă, pe care după 
nouă luni de interne învățasem să-i ma- 
nevrez astfel ca să las N) mică deschiză- 
tură pe lângă nas, să pot distinge pe 
unde păşeam, am fost dusă la anchetă. Nu 
reușeam însă totdeauna să văd calea, mai 
ales când însoțitorul era mai zelos. Une- 
ori în calea noastră, pe sală, erau lăsate 
anime sticluțe £ goale pe care când călcam 
alunecam și cădeam. De asemenea, mai 
aveau obicelul să lase deschise „gurile 
de canal de scurgere, unde adesea cădeam, 


lovindu-ne, sau eram oprite brusc de în- 
soțitor cu lovituri în spate sau în față 
și înjurături. 

Din acea noapte port și astăzi ca amin- 
tire o cicatrice deasupra ochiului drept 
provocată de “irama”” ochelarului de tablă. 

In trecerea mea pe coridoarele MAL, 
am auzit țipete disperate și strigăte de 
moarte care veneau din camerele de an- 
chetă, organele securității fiind la datorie 
și în noaptea sfântă a Invierii. Deși știam 
că-i noaptea de Pasti, totuși tăceam, pentru 
a nu agrava situați celor din celulă. Se- 
curiștii tăceau și ei, desi acasă mamele 
și soțiile lor îi așteptau cu cozonaci proas- 
peţi copi în casă cu geamurile închise, 
pentru ca mirosul să nu ajungă la dusmanii 
de clasă și să se ““compromită”?. 

După o noapte de anchetă, cu metodele 
și “amabilitățile” cunoscute unor asemenea 
împrejurări, mai ales că ni se cerea 
recunoașterea unor acuzaţii neîntemeiate 
asupra unor persoane despre care nu stiam 
dacă erau sau mu arestate, pe la orele 
3-4 dimineața am fost dusă la celulă. 

Nu a trecut prea mult timp de somn, 

căci la 5 dimineața s'a dat deșteptarea, 


„după care tata a Ei ra aud 


D-na Weber, i tari rana mea de 
deasupra ochiului, s'a apropiat de mine 
cu un gest de mângâiere. Eu am întrebat-o 
îndurerată: ** Oare Domnul nostru Isus 
Cristos a înviat Pa ca adevărat 
a înviat !”” mi-a răspuns ea, adăugând: 
“Nu te supăra, Domnul Isus a avut mai 
multe răni. Să ne rugăm să ne ajute, ca 
să putem scăpa din acest iad”. 

După primirea cafelei cu minuscula 
bucăţică de pâine, am făcut rugăciunile 
învierii, pe care mu le-am putut face 
noaptea, toate fiind nevoite să stăm sub 
pătură. Apoi Zizi Nicodem a începu să 
povesteacă de pregătirea cozonacilor de 
acasă. Când eram pe punctul să savurăm 
mirosul amintirilor frumoșilor cozonaci, 
pe la orele 12.00, am fost scoasă din nou 
şi dusă în grabă spre ascensorul care 
ducea la etajul 4. Inainte de a ajunge la 
lift, m'am izbit de o targă, mâna mea 
atingând mâna rece a unui mort scos 
dintr'o celulă din apropiere. Am fost 
oprită bruse” și dusă la perete. Ceeace am 
putut observa! pe sub ochelari, a fost doar 
că cel de pe targă era acoperit cu cear- 
şai de sub care picioarele vinete erau 
ieșite afară. In minte mi-a străfulgerat 
că-i chiar soțul meu Petru Vaida, de care 
mu mai știam nimic de la arestarea noa- 
stră, mai ales că unul din ofiţeri a strigat 
la însoțitorul meu : “'Ce mai stai ? Chiar 
cu ea ?''. Imediat am fost întoarsă cu 
fața la perete, până ce mortul a fost dus 
în camera de baie. A trebuit să treacă 
ani și ani de zile ca să aflu că el m mu- 
rise” atunci, ci fusese ucis, tot în cursul 
anchetei la M.A.I. în 15 Februarie 1953. 

La anchetă văzându-mă abătută, anche- 
tatorul, auzind desigur ce mi se e întâmpla- 
se, a încercat să mă convingă că să nu 
am nici o bămuială asupra soțului meu, 
cu care îmi promitea să mă confrunte.. 
Si m'a trimis înapoi la celulă. 

„După ce am relatat colegelor din ce- 
lulă cele întâmplate, ne-am rugat toate 
în şoaptă ca Invierea Domnului Isus Hristos 
să aducă deșteptarea Neamului Românesc 
și eliberarea lui de sub teroarea tira- 
nlei comuniste. 

„De atunci am trăit încă cinci Paști în 
închisori şi șase în domiciliu obligator, 
toate de neuitat, 


PAGINA 6 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Gustav BOLINDER: 


RUMANSKA PROBLEM 


DEN TRANSILVANIA OCH DEN 
BASSARABISKA FRAGAN 


Teamă ne este că acea- 
stă minunată și obiectivă 
scriere favorabilă cauzei 
românești, a  călătoruh j 
suedez G. Bolinder, fiind 
ieșită de sub tipar tocmai 
în vremea apropierii tăvă- 
lugului bolşevico-rus de te- 
ritoriul țării noastre, va fi 
rămas atunci neobservată si 
neconsemnată. Socotim, de 
aceea, că în cazul unei că 
de valoarea celei de fața, 
pentru Români, un comentar 
niciodată mu poate fi tardiv. 

Cartea este scrisă de o 
pană suedeză, cu inimă ro- 
mânească. 

Autorul ei este un cuno- 
scut călător, observator pă- 


trunzător al realităților et- : 


nice în diferite părți aleglo- 
bului, în perioada dinaintea 
războiului ultim. Cu ches- 
tiunea Românilor el vine în 
contact încă de prin anul 
1936 când studiază neamurile 
din Carpaţi (și publică apoi 
cartea Hos Karpaternas folk), 
Atunci îi cercetează și „pe 
Huţuli și consemnează 'răs- 
pândirea păstoritului româ- 
nesc, odinioară, „pretutindeni 
în zona carpatică, Incă în 
această scriere, G. Bolinder 
constata deosebirea netă în 


„ tratamentul aplicat grupuri- 
„lor etnice minoritare din 
zona amintită: pe câtă vreme 


statul maghiar urmărise cu 
înverșunare desnaționaliza- 
rea lor, statul cehoslovac, 
în cuprinsul căruia se găseau 
acum minoritățile respec- 
tive, le promova interesele. 

Această caracteristică 
de bază a maghiarismului 
agresiv și deznaţionalizant 
este demascată apoi din plin 
în cartea de față, la capi- 
tolul privind Transilvania 
(p.26 - 73). “'Maghiariza- 
rea (Românilor și a.) a con- 
stituit un sistem de stat”, 
constată G. Bolinder (p. 57), 
după ce face o analiză îs- 
torică a situației. La 1867, 
Românii au fost lăsaţi fără 
să fie întrebaţi în cadrul 
Ungariei. Sistemul de opri- 
mare și maghiarizare meto- 
dică se oglindește, printre 
altele (impunerea învăță- 
mântului maghiar, maghia- 
rizarea numelor etc, etc.), 
în proporția mumerică a de- 
putaților admiși în parla- 
ment: în timp ce maghia- 
rii alegeau un deputat la 
4,000 de alegători, Românii 
puteau trimite unul la 40,000 
de alegători! Dovezile de 
ordin arheologic, istoric şi 
etnografie pledează toate 
pentru o unitate politică fi- 
rească a tuturor Românilor. 

Ungurii, cândau pretenții 
asupra Transilvaniei, 
trăiesc ancoraţi într'un tre- 
cut apus pentru totdeauna 
(p. 51). A pretinde un teri- 
toriu mmai pe motivul că 
1-ai dominat tu timp de o mie 
de ani, este tot atât de “'lo- 
gic”, cum ar fi,dă G. Bo- 
linder exemplu - ca Suedia 
să pretindă Finlanda numai 
pentru faptul că aceasta a 
făcut parte cândva din statul 
suedez! 

Sau - adăugăm noi - tur- 
cii să pretindă Peninsula 
Balcanică pe câre au stăpâ- 
nit=o vreo 500 de ani! Un 
contraargument, printre al- 


Stockholm, 1944, 97 p. 


tele, la afirmaţiile revan- 
arzilor maghiari cum că 
omânia ar fi alipit Tran- 
silvania prin cucerire în 
1918: în realitate aceasta 
s'a unit în mod pașnic cu 
vechea Românie, prin hotă- 
rirea adoptată de Adunarea 
Românilor la Alba lulia. 

Dar, 2 ținem să informăm, 
s'au găsit în regimul co- 
munist unii istorici, al-de 
D. Liveanmu (Olivenbaum), să 
susțină la adăpostul partidu- 
lui comunist și al editurii 
sale politice tocmai teza 
despre “politica imperialis- 
tă a burghezo- moșierimii 
române de cucerire a Tran- 
silvaniei!”. 

Cu aceeași căldură, uzând 
la fel de o argumentație 
temeinică, G. Bolinder de- 
monstrează dreptul Basara- 
benilor de a fi laolaltă cu 
toți Românii, în același stat. 
Din punct de vedere geogra- 
fic, etnic și istoric, Basara- 
bia face parte din Moldova 
cea de totdeauna. *“'Niciun 
cercetător însărcinat de gu- 
vernul rus ca să demon- 
streze originea slavă a popu- 
lației basarabene, n'a putut 
nega continuitatea populației 
românești în această re- 
giune”-arată autorul suedez 
(0.84) - în 19441 - dândarept 
exemplu pe Urusov, Bestu- 
zev $-m.a, din sec. trecut, 
care au recunoscut carac- 
terul etnic românesc al Ba- 
sarabiei. Incă la 1834, ru- 
sul P. Keppen constata că 
86% din locuitorii Basara- 
biei sunt Români. In 1897, 
mmai 87% din locuitorii de 
acolo erau Ruși. lată însă 
că în 1897 Ruşii totuși în- 
terziceau școlile românești. 
“Basarabia trebuie săapar- 
țină României pe conside- 
rente de ordin etnografic, 
istoric și geografic”, afir- 
mă limpede autorul îi în zilele 
de apropiată nouă primejdie 
pentru Basarabia, în 1944 
(p.91). Nici din punct de 
vedere politic înstrăinarea 
Basarabiei m se justifică, 
dat fiind că apartenența ei 
la Moldova a fost recunoscu- 
tă de Ruși încă la I7II, a- 
poi de URSS în 1934 prin 
acceptarea graniței pe Nis- 
tru, cum și prin declarația 
semnată de Molotov în 1939 
de a respecta integritatea 
teritorială a României. 

Un capitol special, mai 
modest, consacră autorul si 
problemei Bucovinei de 
nord.  Supusă colonizării 
străine de către statul aus- 
triac după 1777,Bucovina se 
înfățișa în 1930 cu o popu- 
laţie românească redusă la 
mmai 44,57 faţă de 737, cât 
aceasta constituia în 1774. 

Argumentul invocat din 
partea Sovietelor de a lua 
Bucovina drept ““recompen- 
să” pentru di rea Basa- 
rabiei timp 22 de ani 
de către România, este unul 
ce nu-și găseste seamăn în 
analele dreptului internaţio- 
nal! - exclamă G. Bolinder 
(p.9%6). Pe drept cuvânt, el 
își propusese să demon- 
streze dreptul poporului ro- 
mân la unitate națională 
(p. 5), dreptatea acestui 
neam care “'niciodată n'a 
atacat pe alții” p. ID. 


UN NOU 


REVIZIONISM MAGHIAR 


Ungaria marxistă, de azi, con- 
tinuă linia şovinistă a revizionis- 


mului, de ieri, al fostei Ungarii ; 


libere, cu toate lozincile, meto- 
dele, documentele si falsificările 
istorice de altădată. In acest 
sens, Budapesta comunistă, a pro- 
iectat o strategie propagandistică 
de largă anvergură. A privit cu 
simpatie, dacă nu a inspirat, pe 
faţă sau camuflat, manifestările 
politice și atitudini de protest, 
în diferite părți ale lumii (n 
America, la New York, Washing- 
ton, în Georgia şi Columbia Uni- 
versity). Toate aceste manifesta- 
ţii publice au falimentat, deși afi- 
şau lozinci atrăgătoare pentru 
drepturile omului. 

Au falimentat pentrucă problema 
drepturilor omului era numai un 
paravan propagandistic, fără un 
conținut real. Unparavan careas- 
cundea alte intenții şi alte 
obiective. 

Intenţia adevărată era să se 
redeschidă problema Transil- 
vaniei, a cărei retrocedare o vi- 
sează “'fosta Ungarie milenară”, 
ascunsă astăzi sub numele de Re- 
publica Socialistă Ungaria. Să se 
întrețină chestia Ardealului în 
actualitate, ca o rană deschisă, 
care nu și-ar găsi leac decât 
prin dominarea civilizației 
““ugrice” pe care au adus-o tri- 
burile maghiare din îndepărtata 
Asie; 

După ce “'avant-garda”! mani- 
ă printr -a atins ot ez 


cita comunistă, 
punctul doi din program: reinter- 
pretarea istoriei românești, de 
către “istoricii”? maghiari. 

Așa, au apărut “History of Hun- 
garv”, o culegere de studii, sub 
îngrijirea lui Erwin Pamleny, la 
Paris, 1974 și la Londra, 1975; 
apoi, un articol allui Antal Bartha, 
în Magyar Hirlap, din 25 Dec., 
1977, iar recent o broșură a Mii 
Endre Haraszti: “Origin ot the 
Romanians”, în Canada. 

In toate aceste lucrări, mențio- 
nate, se discută problema origi- 
nii românilor „și a continuității 
poporului român. Si se afirmă 


că teritoriul Daciei nu era locuit, 


Autorul nu omite să pre- 


la suprafață 9 documentare. ine- 


a trecut iri 


menținute, știute însă drept 


lon HALMAGHI 


la sosirea Ungurilor din Asia, de 
nici un fel de populație. Acest 
teritoriu ar fi fost populat de către 
Unguri, în special pe teritoriul 
Transilvaniei actuale, unde a in- 
trodus “civilizația”, 

o consecință firească, a acestor 
afirmaţiuni maghiare, este faptul 
că poporul român, de azi, nu este 
continuatorul vechilor Daci și Geţi, 
ciun popor care s 'a strecurat, din 
sudul Dunării, pe teritoriul Tran- 
silvaniei, după ocuparea acestui 
teritoriu de către formațiunile de 
““cavaleri”” maghiari, 

Tezele acestea maghiare mu sunt 
noi. Sunt aceleași teze pe care 
le-au prezentat vechii istorici ma- 
ghiari. La fel de vechi sunt și 
instrumentele politice, pe care 
le „întrebuințează Ungaria marx- 


„istă, în clarificarea problemelor 


istorice. Istoricii unguri și con- 
ducătorii politici, din Budapesta 
comunistă, desfășoară aceleași 
argumente care i-au fost prezen- 
tate lui Hitler si Musolini, înainte 
de cel de-al doilea război mon- 
dial. 

Ca să aducă teze şi argumente 
noi, Budapesta are un drum lung 
de străbătut, mai lung decât cel 
din fundurile Asiei, de unde au 
venit întemeietorii ei. 

In România, oamenii de ştiinţă, 
au făcut cercetări imense şi pro- 
funde asupra trecutului românesc 
în toate domeniile. Ei au scos 


3i sa 

tării po i Cara ? 
validat fără drept de apel, pe toți 
istoricii români din trecut. 

Explicaţiile lui Xenopol asupra 
teoriei lui Roessler,pe carea des- 
calificat-o; ale lui lorga asupra 
teritoriilor părăsite, ale lui 
Hașdeu asupra limbii române, ale 
Scolii ardelene, şi ale Cronica- 
rilor moldoveni şi munteni, asupra 
romanității românești, ca si li- 
niile directoare ale arheologiei 
lui Vasile Pârvan, au fost recon- 
firmate de noi descoperiri, cu 
care vor avea mult de furcă ma- 
ghiarii (fie politicienii, fie oame- 
nii de știință). 


l-ar trebui întregii Academii 


"erau nomazi ? Poate, politeța 


Sovietele, o rețea de sate 


Ungare de ştiinţă, cincizeci de ani 
să poată combate! măcar margi- 
nal, monumentala lucrare a cărtu= 
rarului românStefan Pascu: “"Voe- 
vodatul Transilvaniei”, (cartea 
aceasta, ar face bine românii s'o 
traducă, în engleză și franceză, 
înainte de a cheltui banii pe tra- 
duceri fără semnificaţie în lumea 
liberă). 

Ungurii sunt depășiți în domeniul 
istoriei, căci nu pot face faţă 
istoriografiei românești, cu argu= 


mente și dovezi concrete. Dar 
nu Sunt depășiți, în planul poli- 
tic, căci au o diplomaţie fexi- 
bilă si axată pe o concep “na 
țională””, ca esență, dacă mu ca 
formă. Naționalismul maghiar pri- 
mează, față de valorile și dog- 
mele marxismului. Firește, asta 
nu-l îndreptățește să diformeze 
istoria, şi să se mențină pe po- 
ziţii anacronice. 

Că este vorba de o diformare 
şi de un 1 anacronism, vom încerca 
să arătăm în viitor cu toate de- 
taliile necesare. Acum, ne măr- 
ginim la a arăta caracterul ge- 
neral al problemei, şi a indica 
imperativul de a răspunde celor 
ce depăşesc limitele bunului simţ 
şi ale adevărului. 

Ne pare scandalos să se vor- 
bească despre o “civilizație asia- 
tică”, adusă în Dacia, după ce 
Vasile Pârvan a arătat în ae: 
tica” 


“renumită”? a maghiarilor, încor- 
porată în “cadrul manierelor ele- 
gante”!. Dar, este Știut că acest 
cod al manierelor” elegante se 
adoptă de către cei ce mu le 
au, și urmează să imite pe cei 
ce le au în sânge, pe linie ere- 
ditară. 

In orice caz, ne găsim î în fața 
unui scandal monstruos, căci în 


"modul cel mai organizat se fal- 


sifică istoria poporului român. 


Nu putem accepta și m putem 


îngădui să se contime această 
campanie  anti-românească, a 
marxiștilor sau nemarxiștilor ma- 
ghiari! tără răspunsul nostru do- 
cumentar și pozitiv. 

Vom publica înviitor, și în limba 
română si, mai ales, în limba 
engleză dovezi istorice care vor 
pune în lumină adevărată tot nea- 
stâmpărul freudian al maghiarilor 
dela Budapesta. Căci obsesia 
Transilvaniei nu este altceva decât 
o străveche inhibiție maghiară a 
neputinței de a obține un blazon 
european. Transilvania le-ar oferi 
acest blazon. 

Dispunem de o documentare se= 
rioasă, dar suntem gata să primim 
și alte dovezi, dela cei ce vor 
să contribue la alcătuirea acestui 
proect, şi mulțumim anticipat 
celor de bună=voinţă. 


deplasările lor mu mmai 


cizeze deasemeni răspândi- 
rea geografică a neamului 


românesc - “'cel mai mu- 
meros printre popoarele 
sud-est europene”. Iată in- 
formația în acest sens, pe 
care m o putem găsi în 
niciun imprimat r.s.r. -ist 
de la 1948 încoace: 

“Poporul român este 
răspândit departe peste gra- 
nițele actuale de stat. In 
multe părți unde au trăit 
în mmăr redus, Românii au 
fost forme lizaţi şi au 
dispărut, mele lor se Şi 
găsi în ele de munţi, în 
diverse cuvinte sau datini 


unele tipice pentru ei.. Se 
găseau aşezări românești 
dincolo de Tisa, până în 
Moravia și munții de pe 
granițele Poloniei. Românii 
aveau așezări în Slovacia, 
le est având vecini pe Ru- 
teni; dar au fost acolo dez- 
naționalizați în vremea stă- 
pânirii ungurești. 

Un mare număr de sate 
românești sunt răspândite 
în Iugoslavia până în apro- 
piere de Niș. Acolo, între 
Dunăre, Morava și Timoc 
există peste 400,000 de Ro- 
mâni. 

_Cât priveste hotarul cu 


românești se întinde pepar- 
tea de dincolo de Nistru, de 
la Moghilev până la Ovidio- 
pol, m departe de Odesa. 
Reginunea dintre Nistru şi 
Bug, care acum în vremea 
războiului este administra- 
tă de Români, are vechi 
așezări româneşti (200,000 
de Români). ulțe sate 
românești se mai găsesc şi 
pe cele” două maluri ale Bu- 
gului. Sate dispersate ajung 
până spre Harkov, In Cri- 
meia se găsesc Români în 
împrejurimile Simferopolu- 
lui și lângă Marea de Azov. 
Păslorii români au atins în 


Caucazul și Caspica, ci și 
Amur-Daria și Str-Dariă, 
chiar granițele Indiei și Af- 
ganistanului” (p. 17). “En- 
clave etnice românesti se 
găsesc în Bulgaria, Grecia 
de nord, Albania de sud și 
Jugoslavia de sud, precum 
și un grup În Istria”. 


Glasul acestui martor al 


dreptății Românului, Suede- 
zul G. 
tru totdeauna și oricând el 
poate fi auzit, din această 
carte a sa, argument simplu 
şi convingător. 


$. GARLEANU 


olinder, rămânepen- 


E A] 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


rr 


PAGINA 7 


ATEISMUL, COMPONENTA SINE QUA NON 
A IDEOLOGIEI COMUNISTE 


George BĂLAN 


Propaganda ateist- co- 
munistă face atâta caz de 
îngenuncherea spirituală a 
omului prin credință, di de care 
se oferă demagogic să-leli- 
bereze, deoarece o aseme- 
nea îngenunchere face im- 
posibilă îngenuncherea în fa- 
ţa Cezarului cel roșu. Nu 
demnitatea umană este ceea 
ce-l doare pe Partid, ci fap- 
tul că religiozitatea reală 
din suflete îl împiedică să 
devină stăpânul acestei dem- 
nități. Ofensiva ateistă este, 
din acest punct de vedere, 
în cel mai înalt grad jus- 
tificată. Lăsând crestinis- 
mul să se desvolte în mod 
normal, comunismul şi-ar 
semna propria-i condam- 
nare la moarte. Lupta îm- 
potriva burgheziei, capita- 
lismului, exploatării este 
pretext pentru o răfuială in- 
finit mai importantă, în ve- 


derea căreia erau de fapt 
chemați proletarii să se u- 
nească: răfuiala cu Dumne- 
zeu. Toate țările în care 
puterea comunistă a trium- 
fat, ne pun invariabil în fa- 
ţa aceluiași fenomen: trans- 
formarea "agresiunii sociale 
(revoluția propriuzisă) în 
agresiune spirituală (numită 
de chinezi şi revoluție cul- 
turală). Lupta de clasă se 
dovedește a fi fost doar un 
paravan al adevăratei lupte 
care trebue să se dea și 
care abia acum începe: lup- 
ta dușmanilor lui Dumnezeu 
împotriva prietenilor lui 
Dumnezeu. Aceasta este 
esența socialismului. A- 
ceasta este justificarea pro- 
fundă a neintreruptei si 
crescândei campanii anti- 
mistice pe care trebue s'o 
desfășoare un partid co- 
munist ajuns la putere și 


pentru ca să se mențină la 
putere. 

Numai că -vorba creș- 
timlui, adică a românului 
fără “nivel politic”? - “so- 
coteala de acasă m se po- 
trivește cu cea din târg”. 
Au crezut că, încercând să- 
1 desființeze pe Dumnezeu 
ca termen firesc și curent 
de referință î în gândirea oa- 
menilor, își vor putea croi 
drum spre. sufletele lor, a- 
ceasta fiind adevărata țintă 
a imperialismului comunist. 
“Inimile noastre aparțin 
Partidului”, spusese odată, 
într'un acces deprostituare, 
acel scriitor sovietic care 
avusese multă vreme faima 
de romancier nr. | şi des- 
pre care, din fericire, s'a 
descoperit că-și datora glo- 
ria unui furt "literar: So- 
lohov. Au văzut în cre- 
dință ceva introdus din a- 


| 


OUALE ROSII DE PASTI 


Tradiţia ouălor roșii de Paști este 
foarte veche. De fapt oul colorat a fost 
folosit ca simbol chiar înainte de venirea 
Mântuitorului. Babilonenii considerau oul 
ca simbol al fertilităţii. Egiptenii credeau 
că iepurele şi oul simbolizează primăvara 
şi reînoirea vieţii. Până şi Chinezii 
colorau, primăvăra, ouă în roşu ca o 
reprezentare a soarelui și a focului, două 
necesităţi de viaţă. 


Pentru Creștinii dintâi obiceiul a luat 
altă însemnătate. Coloarea roșie însemna 
sângele mântuitor pe care lisus Hristos la 
vărsat pe crucea de pe Golgotha pentru 


răscumpărarea omului din păcatul 
originar. Dovadă că ei foloseau oul ca 
simbol o avem și în faptul că în 


mormintele vechi de creștini s'au găsit 
adeseori ouă roşii puse alături de trupul 
martirilor. 


Pornind dela această tradiţie, cu 
vremea, folosirea ouălor roşii de Paşti a 
devenit generală și fiecare popor a 
desvoltat obiceiuri locale. Coloritul nu s'a 
limitat la culoarea roşie ci a devenit o 
artă, folosind desemne din ce în ce mai 
complicate. Mai ales la popoarele din 


răsăritul , Europei, la Ucraineni, la 
Români şi la Bulgari, oul de Paști a 
însemnat o podoabă. Grecii au mai 
adăugat şi oul copt împreună cu colacul 
de Paşti. 


Cât priveşte originea diferitelor figuri, 
nu se poate spune că ea porneşte dela un 
popor ori dela altul. Aproape toate 
neamurile folosesc culoare plină ori 
desemn. Figurile sunt luate din natură, ca 
frunza de viţă de vie, spicul de grâu, ori 


desemnele din arta populară, cari 
împodobesc  imbrăcămintea şi casa 
țărănească. 

Obiceiul din Europa de Nord și 


America de a ascunde ouăle prin iarbă ca 
să le găsească copiii se pare că vine din 
Germania unde anumite familii nobiliare 
împrăştiau ouăle roşii ca să facă bucurie 
copiilor slujitorilor dela Curtea 


boerească, In România nu se practica 
acest obiceiu în lumea dela țară. Prin sate 
oul de Paști era destinat pentru ciocnit. 
In ziua de Paști fiecare avea ouă roșii și 
întâlnindu-se la biserică toţi ciocneau 
rostind cuvintele “Hristos a Inviat” iar 


celălalt răspunzând “Adevărat a Inviat”, 
In unele familii, prânzul mic de 
dimineaţă, după întoarcerea dela 
biserică, începea cu fiecare membru al 
familiei ciocnind unul cu altul şi zicând 
“Hristos a Inviat”, 


SOLIA APRIL, 1976 


fară în cuget și și-au zis 
că este suficient să scoţi 
religia din învățământ, să 
interzici preoților catehiza- 
rea copiilor, să faci din 
ateism o doctrină obligatorie 
şi să propagi ultimele des- 
coperiri științifice pentru ca 
oamenii să se lecuiascăpen- 
tru totdeauna de boala așa- 
zisului misticism și să re- 
vină la starea lor normală, 
sănătoasă care, după Marx 
si Lenin, este aceea de ire- 
ligiozitate, de necredință. 
Neintegrate lui Dumnezeu, 
adică redate ateismului lor 
funciar, conștiințele se vor 
putea integra fără dificul- 
tate Partidului, adicăacestei 
noi zeități căreia, pretutin- 
deni unde triumfă, comunis- 
mul îi silește pe oameni să 
i se închine. Aceasta este 

““socoteala de acasă”, Ce 
se petrece însă 'fîn târg”? 
Ei bine, în acest suflet pe 
care materialismul dialectic 
îl neagă, au loc procese pe 
care ochiul comunist, alt- 
minteri foarte ager, nici nu 
le poate bămi. Cum să 
aibe el acces la un tărâm 
despre care a declarat, fă- 
ră şovăire, că nu există? 
Iată” de ce, în ceea ce pri- 
veste înțelegerea oamenilor, 
orientarea în misterele psi- 
hologiei umane, comunistii 
dovedesc totdeauna primiti- 
vism, opacitate. Cu o nai- 
vitate ce trădează flagrant 
lipsa lor de realism, ei îsi 
închipue că pot fi siguri de 
oameni dacă dosarul lor e 
““curat””, atestând adică ori- 
gină socială sănătoasă și 


trecut conformist, dacă re- 
ferinţele cunoscuților îlpre- 
zintă ca element de încre- 
dere si dacă a depus jură- 
mintul de credință faţă de 
partid. Ei mu-si pot însă 
imagina că, îndărătul aces- 
tei fațade favorabile regi- 
mului, si anume pe tărâmul 
contestat de ei al sufletului, 
se pot ridica, atotputernice, 
forțe total ostile acestui re- 
gim și care se manifestă 
în multiple feluri: de la 
rămânerea în străinătate a 
celui ce se! mișcă în sferele 
înalte până la răzvrătirea 
celor din care Partidul fă- 
cuse un fel de sfinți ai is- 
toriei sale de luptă -minerii 
din Valea Jiului. Dar cea 
mai primejdioasă din forțele 
care se ridică împotriva te- 
roarei comuniste în sufletul 
acesta negat de materialis- 
mul dialectic, este nu antipa- 
tia care poate exploda în mo- 
dul cel mai neașteptat in- 
firmând amenin, ător “'soco- 
teala de acasă” și deschi- 
zând sumbre perspective lui 
“Roșu Impărat”?. Cea mai 
primejdioasă pentru soarta 
comunismului este acea for- 
ă sufleteascăprincareomul 
se simte şi se descoperă 
ca parte integrantăa Spiritu- 
lui universal, forță a cărei 
conștientizare face sufletul 
invulnerabil și invincibil. A- 
cestei forțe care poate ge- 
nera în orice om sentimen- 
tul sublim al unei suverani- 
tăi lăuntrice inviolabile, i 
s'a spus de mii de ani, în 
ebraică, messia (adică cel 
uns ca rege), iar acum două 


Caluatul 


de lon Ţolescu 


mii de ani grecii au tradus 
acest cuvânt în limba lor, 
si echivalentul grec al lui 
Messia este Hristos. Fac 
această precizare filologică 
pentru a demitiza noțiunile 
si a nu le manevra ca pe 
fetișuri. Este hristic sau 
hristificat, sufletul care a 
luat deplină conștiință spi- 
rituală de sine, adică de i- 
dentitatea sa cu Spirituluni- 
versal, si a devenit astiel 
un “Om. printre oameni”, 
adică rege printre cei ce 
încă se complac în robie. 
Nu este însă aceasta tendința 
cea mai profundă, tendința 
înnăscută şi eternă a ori- 
cărui suflet? Puteţi con- 
fisca bibliile, puteți inter- 
zice predarea religiei, puteți 
să-i cumpăraţi pe Preoţi bi 
teți închide și dârâma bi 

sericile, puteți să faceţi a 
giul grotesc al ireligiozită- 
ţii și necredinței: din su- 
flet'tot se va ridica, ire- 
zistibilă, dorința de a fi 
el însuşi, de a se uni cu 
forța universală nevăzută cu 
care se simte deo ființă, 
de a-i da afară din sanc- 
tuarul său intim pe cei ce 
au cutezat să intre acolo. 
Cum atât de pregnant se 
spunea în cultura de limbă 
latină de la începutul evu- 
lui mediu, anima naturaliter 
christiana: sufletul e crestin 
de la natură. E suficient 
să vrea să rămână el în- 
suși, pentru ca de la sine 
să' i se deschidă drumul 
spre regalitatea spirituală, 
adică spre Hristos. 


Când Te — au dat prins şi n'ai rămas cu nime, 
Atunci când coborai din Ghetsimani 

Și s'a lăsat din cer întunecime, 

Eram şi eu printre cei mulţi, eram... 


Eram şi cu atunci și m'ai strigat 


La denia copilăriei mele, 


Când Te — au legat la stâlp însângerat 
Şi — au curs din spinii Tăi în ochii — mi stele... 


Și — am plâns atunci şi'n lacrimi Te —am văzut ... 
C'aş vrea să mor să nu mi mai uit de Tine 
Când Te-au întins şi'n cuie Te — au bătut, 


Când sângele Ți 


s'a scurs tot din vine ... 


Atunci când sus pe dealul Căpățânii 
Calvarul Tău mi l-am simţit în sânge, 

Cai strâns pironul în căucul mâinii 

$in mine pumnul Tău de — atunci se strânge. 


JI 


PAGINA 8 


Politica Impărăției pravoslav- 

nice de acum o sută de ani - ca 

A și politica Rusiei atee de azi -ur- 

mărea, atât în timp de pace ca 

și în timp de război ''o politi- 

că de înrobire a națiunilor şi nu 

de eliberare a lor”. In războiul 

contra turcilor din 1877, sub ima- 

gina unei Rusii eliberatoare şi 
protectoarea creștinătății, obiec- 

tivele vizate - asa după cum au 

, fost stipulate în tratatul de pace 
| de la San Stefano - erau: Con- 
| stantinopolul cu strâmtorile si 
| dominația Peninsulei Balcanice. 
După al doilea război mondial- 

aceeaşi Rusie,de data aceasta atee- 

sub imaginea luptei contra fascis- 

mului și protectoarea clasei mun- 

citoare, a pus stăpânire pe toate 

che apusene, intrând în inima 
ropei, iar azi amenință să su- 


grume întreaga Europă. 
ă .. 
x La începutul anului 1978, Turcia, 
vă abandonată de puterile europene 


și lăsată să se descurce cu arma- 

tele rusești sub zidurile Constan- 

| tinopolului, cere armistițiu. Cu 
toate demersurile și protestele 

guvernului român în care arăta 

drepturile sale de a participa la 

încheerea armistițiului şi la ne- 

gocierile de pace, arătând *“ că 

este absolut drept ca România 

să participe la negocierile depace 

asa după cum a participat la vic- 

toria asupra Imperiului Otoman”, 

la obținerea căreia poporul român 

contribuise cu întregul lui poten- 

țial material, uman şi militar. 

Rusia tratează singură şi încheie 

la 23 Iamarie 1878 armistițiul de 

pace de la Adrianopol, urmat la 

scurt timp de tratatul de pace din 

| 19 Februarie 1878,de la SanStefano. 


A A A a i 
SEMNAREA TRATATULUI DE 


DIN TRECUTUL NOSTRU 


CĂILE DE LUMINĂ, DE 
JERTFĂ ŞI DE BIRUINŢĂ 


ALE NEAMULUI 


rând de noi, fără noi şi împotri- 
va noastră, care lezează suvera- 
nitatea și interesele legitime ale 
României, Domnitorul, guvernul 
și națiunea l-a declarat lipsit de 
orice valoare obligatorie pentru 
România.” 

Atitudinea Rusiei față de Ro- 
mânia pe care o privase dea 
participa la masa tratativelor de 
pace, a prilejuit presei europene 
numeroase comentarii prin care 
era încriminată tendința Rusiei 
de dominație și expansiune în sud- 
estul Europei, precum și atitu- 
dinea guvernului rus de sfidare 
a suveranității aliatului său:..'“din 
momentul ce România era consi- 
derată independentă -cum se pre- 
vede în articolul 5 al tratatului 
de la San Stefano-; problema li- 
niilor de comunicații, prin teri- 
toriul român, pentru armatele ruse 
aflate în Bulgaria- articolul 8 
din tratat- mu poate fi impusă 
guvernului român...”? Rusia a uitat, 
se pare, sau ru vor să-și mai amin- 
tească faptul că fără ajutorul ar- 
matei române, atât de disprețuită 
la început şi pe care-l cereau 
cu disperare în momente critice, 
ar fi fost aruncaţi înapoi peste 
Dunăre, sau la o defensivă peri- 
culoasă...”?. 

Tensiunea din capitala României 
a fost sporită la 15 Martie 1878 
de interpelarea deputatului Pache 
Protopopescu, care cere guvernu- 
lui român să-și precizeze poziţia 
în legătură cu tratatul de la San 
Stefano. 

La 24 Martie 1878, guvernul 
român trimite o nouă circulară 
agenților români din străinătate 
în care sublinia inechitatea arti- 
colului 8 al acestui tratat astfel: 


za 7 || 


STANGA 
LA DREAPTA STAND PE SCAUNE: SADULLAH BEI, SAVFET PASA, 
COTELE NELIDICOV. 


La începutul lunei Martie 1878, 
guvernul român a luat cunoștință 
de textul de pace de la San Ste- 
fano, din ziarul “Jurnal de St. 
Petersburg”, expediat de către 

- Generalul Ghica, reprezentantul 
| României pe lângă guvernul rus. 

Imediat, guvernul românprotes- 
tează în modul cel mai hotărât 
trimițând o notă reprezentanților 
României pe lângă puterile euro- 
pene în care arăta *! că tratatul 
de pace de la San Stefano...dispu- 


„..** la 4 Martie 1878, camu uo- 
mânia nu era încă recunoscută 
independentă, Rusia acceptase să 
semneze cu România 0 convenţie 
privind reglementarea dreptului de 
trecere a trupelor ruse pe teri- 
toriul românesc. Acum, când 
România era 0 țară independentă, 
aceeaşi problemă -trecerea tru- 
pelor ruse pe teritoriul ro- 
mânesc- nu mai era discutată 
cu guvernul român, ci hotărâtă 
în tratatul ruso-turc de la San 


Comandor Mircea PETRU 


Stefano unde România nu a fost 
admisă săia parte. Iar în ce- 
eace priveste schimbul Dobrogei, 
vechea stăpânire a bătrânilor voe- 
vozi români pe care Rusia ne 
dorind să și-o anexeze, a decis 
să o schimbe cu cele trei județe 
basarabene: Bolgrad, Cahul si Is- 
mail, restituite Moldovei,printra- 
tatul de la Paris din 1856, gu- 
vernul român refuză orice dis- 
cuție. Actul bilateral este o ne- 
gație a suveranități României şi 
un pericol pentru națiunea română, 
încheia nota..."?. 

Cancelarul Gorceakov îsi va 
mărturisi iritarea pentru încer- 
carea guvernului român de a găsi 
sprijin, pe lângă celelalte puteri, 
calificând întreaga acțiune de re- 
zistență la pretenţiile guvernului 
său drept o “insultă”? adusă ța- 
rului, care ar fi fost “târât în 


fața Europei”, fapt pentru carea 


îndrăznit să ame 
zarma armata română. 
Preasa străină și rapoartele 
consulare şi diplomatice desvălue 
că o încercare de dezarmarea ar- 
matei române - așa după cum a 
amenințat Gorceakov - mu ar fi 
fost usoară, ba chiar s'ar fi putut 
destășura împotriva armatei ruse 
o reacţie îndârjită şi eficace. 
După amenințări și executarea 
unor acțiuni de intimidare, Rusia 
văzând că România m cedează, 
elaborează planuri concrete de 
ocupare efectivă, cel puțin a unei 
părți din România, pentru a se 
asigura liniile de comunicație cu 
Bulgaria. Domnitorul Carol 1 
și guvernul său m s'au lăsat 
timidați. In timp ce în interio- 
rul țării s'au adoptat precipitate 
măsuri de apărare, pe plan ex- 
terior s'au făcut mari eforturi 
pentru a obține sprijinul celor- 
lalte puteri europene. La 20 Aprilie 
1878 Consiliu de Miniștri hotă- 
răște ca toate unitățile care se 
mai aflau la sud de Dunăre să 
fie aduse în țară si întreaga arma- 
tă să ocupe un dispozitiv de apă- 
rare: în Oltenia pe aliniatul Ca- 
lafat, Craiova, Slatina si în con- 
timuare în Muntenia, la poalele 
Carpaţilor, între Ploești, Câmpu- 
lung si Târgoviște; iar cavaleria 
pe linia Argeșului între Găești 
şi Titu. 2 
Agravarea tensiunei dintre gu- 
vernul român și cel rus; atitu- 
dinea energică a Angliei fixată 
ferm la alternativa război sau con- 
gres,care să desbată clauzele păci 
ruso-turce, ostilă creșterii influ- 
enței Rusiei în Peninsula Balca- 
nică și, mai ales, schimbării sta- 
tutului Strâmtorilor; guvernul a- 
ustro-ungar, nemulțumit de faptul 
că guvernul rus nu respectase 
întocmai angajamentele asumate 
prin acordul secret încheiat înpe- 
rioada premergătoare războiului, 
toate acestea au lăsat la un mo- 
ment dat impresia că relațiile 
internaționale conduceau spre o 
a doua '“variantă”” a “războiului 
Crimeei”'. In această situație, 
o Românie ostilă ar fi dus la în- 
treruperea comunicațiilor cu tru- 


că va de- 


TRATATUL DE PACE RUSO-TURC DE LA SAN STEFANO ME | 
DIN FEBRUARIE 1878 


pele ruse din Bulgaria, ce ar fi 
rămas izolat și sortit unei ca- 
tastrofe. 

In acest climat s'a ajuns la con- 
gresul de la Berlin, ale cărui lu- 
crări urmau să se desfășoare 
între 1 lunie- | lulie 1878. 

O serie de oameni politici, ca 
I.C Brătianu, 


= 


. 


TTTTTTTTTTTTTT TEI TTTTET TE ETTTETET TT T Pog 


i 
| 
Sturdza şi alții au plecat la Viena, 
Berlin, Paris, Londra pentru a | 
prezenta cabinetelor respective 
situația critică a României faţă 

de pretențiile și amenințările Ru- 

siei și a cere_sprijinul în ve- 
derea participării României la 
viitorul congres de pace. 


D.A. 
II LLIILILLLILILLLLLI 


lon Gica, 


TITEI 


CREDINŢA NOASTRĂ 


E veche de milenii si presentă 

Credinţa noastră, simplă dar profundă, 
Si dacă ieri crezut-am cu Zamolxis, 
Azi îl urmăm pe Crist pe-aceași undă! 


Ieri noi credeam adânc în nemurire. 
Si într?o viață de apoiu, ferice, 

Iar astăzi contemplăm aceleași ceruri 
Cu-o viață mult mai bună ca aice! 
Zamolxis ieri ne-a fost tăria noastră, 
Eterna forță ce venia de Sus - 

Astăzi în Crist ne punem noi speranța 
Si în cuvântul Lui pe Munte sus! 
Si dacă?n locul Bumului Zamolxis, 

Azi îl avem pe Crist ca'ndrumător, 
Unul trăieşte?n Celălalt, urmându-l, 
Fiindu-ne Şi Zeu și Salvator ! 


Trei ani Zamolxis s'a retras din lume, 
Si-a apărut din nou, purificat - 

Trei zile Crist zăcut-a în mormânt, 
Si-a treia zi din morți a înviat ! 


Credința-ne de ieri si azi, e-aceasi, 
Si de milenii o avem cu noi, în noi, 
E simplă dar profundă si e tare - 
Ca un Zamolxis și unCrist: înUnul, doi 


Credința noastră”i barcă ce „pe valuri 
Dusă”i de vânturi mai adânc, în larg - 
Pe marea furtunoasă-a vieții acestea, 
In care valuri aprige se sparg ! 


Nimic Credința m ne-o poate rupe, 
Din ea s'adapă astăzi milioane, 

E apa vie ce ne-a dat puterea 

Ca să'nfruntăm amarul din prigoane ! 


Cu ea învie'n noi, din nou speranța, 
De jos, iar sus, cu ea ne-am ridicat - 
Si astăzi ca şi ieri, şi ca și mâne, 
Cu ea Zamolxis, Crist a înviat ! 


In noi, cu noi, Credința ni-e salvarea, 
Credința'n noi si'n nemurirea noastră, 
Pe-acest pământ și'n viața viitoare, 


Aci sau sus, așa”i Credința noastră! EI | 
Basil Lapadat MARCU Ei “4 
mă 


i A 


aeăa sea 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


PAGINA 9 


III DU TITU 


BUCURIA 
ÎNVIERII 


Arhim. ROMAN BRAGA 

Creștinii de totdeauna și-au exprimat bucuria, în 
dimineața de Paști, prin "cuvântul “victorie”, adică 
biruința omului asupra morţii, asupra iadului, asupra 
lui Însuși. 

Dar unde este bucuria? Suntem părtași sau asistăm 
zilnic la atâtea dureri și lacrimi, provocate de moartea 
celor dragi. In asemenea circumstanțe, toate con- 
doleanțele, toate cuvintele de dragoste ale prietenilor 
sunt imutile. Nici coroanele de flori şi nici chiar 
slujbele de înmormântare mu aduc mângâiere, ci numai 
mesagiul lui Isus Hristos citit deasupra gropii: “Eu 
sunt învierea şi Viața. Cine crede în mine, chiar 
de va muri, viu va fi; iar cine trăiește și crede în 
mine nu va muri niciodată”. (loan, 1, 26). Căci precum 
printr” un om s'a introdus păcatul în lume și prin 
păcat moartea, tot printr'un om a trebuit să "vină și 
învierea. Dumnezeu s'a pogorât pe pământ și s'a 
întrupat ca să plătească, polița făcută de diavol în 
mmele lui Adam celui căzut. Deci, precum în Adam 
toți murim, În Hristos toți vom învia. 

Acesta este mesagiul bucuriei și al victoriei, trâm- 
abia insela tre de Paști, ur de lumină spirituală 


DE Pnar pal Vai 
cp poop ireal ri 


„i 


f primăvara mustește, natura se împodobește 
îngerii cântă, demonii pier iar cerul și pământul se 
prefac în biserica Dumnezeului celui viu! p 

Hristos a înviat, iar crucea se transformă în steag 
de biruință, prin care boldul morții s'a tocit, iadu 
s'a înșelat, puterea lui devine ilusorie, deșartă, tem- 
porară; pentru că la glasul Arhanghelului și întru 
trâmbița lui Dumnezeu, cei morţi întru Hristos se vor 
scula întâi. . . . 

Invierea lui Isus este un fapt istoric, dovedit prin 
neîntrerupta lui convețuire dimpreună cu oamenii, timp 
de patruzeci de zile. Dar este și un eveniment per- 
soral; pentru că toți care ne-am botezat în Hristos 
am luat asupra noastră toate ale Lui: moartea $ 
viaţa, timpul și veșnicia. Imbrăcatu-ne-am cu aceeaș 
putere de sus, care acum două mii de ani L-a sculat 
pe El din mormânt. Bucuria Invierii rezidă în sub- 
sta. noastră de creştini ortodoxi.  Deaceea ne 
bucurăm în dimineața de Paști şi suntem optimisti. 

Ateii contemporani reproșează creștinilor că sunt 
nişte înflăcărați raivi și visători, că m văd agonia 
existenții omenești, viața de junglă a societății, în 
care domnește corupția. ș si crima, foamea, războiul 
şi cancerul. . . . Insă creștinul este optimist pentru 
că îl cunoaște pe Isus Hristos care a zis: “In lume 
necazuri veţi avea, dar îndrăzniți că eu am biruit 
lumea ” (loan 16, 33). Suntem plini de bucuria con- 
vingerii că prin Hristos ni s'a dat biruința. Nu ne 
fixăm atenția asupra problemelor, ci asupra rezolvării 
lor, care vine de sus. Nu rămânem sub cruce, ca 
necredinciosul autor al fanteziei muzicale ''Jesus 
Christ Superstar”, ci mergem a, Fiul lui Dumnezeu 
până la diminea , Învierii, ca să intrăm apoi cu EI 
în bucuria veșnică, Păgânul autor al turburătoarei 
opere “rock” î răstignește pe Isus și se întoarce 
acasă, pentru că nici eroul lui n'a fost creiat să fie 
Dumnezeu. Strigătele disperate ale muzicii “'rock'”? 
sunt icoana fidelă a ateismului contemporan de factură 
revoluționară, care iubește pe Isus, dar urăşte pe 
Dumnezeu.  Deaceea rămâne în agonia Săptămânii 
Patimilor, . . + 

Pe noi, însă, nici îngerii, nici demonii, nici i viața, 
nici moartea. . , nimic m ne mai poate despărți de 
dragostea lui Hristos! Bucuraţi-vă îngeri și oameni, 
sfinți și păcătoşi, plante și dobitoace! "Săltați în 
inimile voastre și cântați; 
“%iristos a inviat din morți. » . , 


ş 


Arhim. Romon BRAGA 


Hristos a înviat! 'Tresaltă cimitirele, mormintele E: 
rbesc 


III) 


Fa 


LL: 


: 


Li 


ÎNVIEREA DOMNULUI 


Pr. Dr. Petre POPESCU 


In Săptămâna Patimilor 


- Moartea a fost evidentă. 
Ea a fost pe cruce. Un sol- 
dat i-a străpuns cu sulița 


coasta, din care a “curs 
sânge și apă”. Duminică 
spre zorii zilei, trei femei 
au revenit la mormânt. Spre 
marea lor surprindere 
mormântul era gol, corpul 
dispăruse; doi oameni îm- 
brăcați în veștminte albe ca 
zăpada le-au spus:  “'Ce 
căutați pe cel viu cu cei 
morți?” **Nu este aici, ci 
a înviat”. 

Desigur, nu era prima 
dată când se auzia de istoria 
celor înviați. isus Hristos 
înviase pe fiul văduvei din 
Nain, pe fiica lui lair, pe 
Lazăr. Sfântul Evanghelist 
Matei ne spune că în mo- 
mentul morţii mântuitorului, 
“mormintele s'au deschis și 
multe trupuri ale sfinților 
răposaţi au înviat'”. Matei 
XXVII, 52. 

Toţi cei înviaţi m erau 
în realitate decât învioraţi, 
însuflețiți. Ei au reînceput 
viața ca și celalți oameni, 
supuși legilor firii omenesti 
și destinați să moară din 
nou. Aceste minuni vesteau 
ceea ce sărbătorim azi, In- 
vierea Domnului lisus Hris- 
tos. 

Cetind povestirile evan- 
ghelice despre întâlnirile lui 
lisus cu Apostolii după In- 
viere, El se comportă ca om 
viu, care mănâncă, se face 
văzut pentru a fi i identificat, 
vorbește, ascultă, invită pe 
Apostoli să-i pipăie semnul 
rănilor, pentru a-i convinge 
de prezența Sa reală. El 
se comportă ca om norma), 
dar în acelaș timp scapă 
condițiilor omenești de timp 
și distanță. In lisus Hristos 
se manifestă o ființă umană 


y XX 


cu totul „nouă, niciodată în- 

E: dete om şiidub 
„pur. EI a atins starea i 
misă de lunga vreme, “ri 
cut din această lume la Ta- 
tăl Său”. 

Evenimentul Invierii este 
unic. El a schimbat viața 
omului și cursul istoriei o- 
menești. El este primul om 
care 'a murit în Gloria lui 
Dumnezeu şi a înviat în Glo- 
ria eternității. Cu EI s'a 
început o creație nouă. El 


este primul om Care a îm- : 


plinit destinul său, trecând 
prin moarte la viața veșnică, 
în Impărăția Cerurilor. El 
a biruit iadul și răul în mod 
definitiv și irevocabil, cu 
metode noi, prin gesturi, 
prin fapte si vorbe pline de 
milă, prin "dragoste răbdă- 
toare, prin iertare şi prin 
sacrificiul suprem. El a 
înscris prima pagină divino- 
umană, în istoria omenirei. 

Această creație nouă se 
poate experimenta de acum. 
Ea nu este o ipoteză a vii- 
torului, ea este reală, de 
actualitate, gata să schimbe 
zdrențele omenești, în haină 
de nuntă. Este sensul bote- 
zului și menţinerea imacula- 
tă în' haina sa, reînoirea 
sufletului în timpul postului 
și a oficiilor pascale, reîn- 
viorarea spirituală prinpar- 
ticiparea la Sf. Liturghie în 
fiecare Duminică, trăirea 
zilnică în implorare și ten- 
siune şi menținerea în limi- 
tele răbdării dragostei lui 
Dumnezeu. Această nouă 
rasă, seamănă lui lisus 
Hristos înviat. 

Viaţa omului nu este nici 
absurdă și nici definitivă. 
Ea este tranziție, mereu În 
progresie, relucrată de 
energia divină prin sfintele 
taine ale bisericii, pentru a 
atinge plenitudinea voii lui 
Dumnezeu. Ea este frumoa- 
să, chiar și în suferință ș si 
încercare." 


Sfintele Taine sunt mij- 


„Aobegen tea din 
ui Abeba, la ple: 
nitudinea voii lui Dumnezeu. 
Dacă Sfintele Taine s'ar pu- 
tea rezuma într'un singur 
cuvânt, s'ar putea spune că 
sunt prezența Gloriei Divine 
în lumea plină de mizerii 
și păcate. Ele sunt parti- 
cipare la natura divină, dar 
dumnezeiesc, cel mai apro- 
piat și cel mai încarnat. 
Dumnezeu a ales aceste 
mijloace, acest contact fizic. 
Reamintesc faptele evanghe- 
lice: lisus a vindecat or- 
bul, atingându-i ochii cu mâ- 
na; pe surd l-a vindecat, a- 
tingându-i urechea. Lumea 
îl implora să-l vadă, să se 
atingă de hainele lui. Toţi 
care aveau diferite boli se 
aruncau în faţa lui, pentru 
a pune mâna pe El. Pentru 
Maria Magdalena, numai 
prin prezența lui fizică, si-a 
schimbat viața, î- aspălat pi- 
cioarele cu lacrimile și pă- 
rul ei. Dumnezeu n'a ales 
alt mijloc pentru a deschide 
porțile luminii, decât prin 
acest contact fizic,prinSfin- 
tele Taine. Rezultă, că fără 
Sfintele Taine m se poate 
intra în lumina eternă a 
Invierii și mântuirea nu este 
posibilă. 

In haosul de azi, se face 
din lisus Hristos un “'super 
star”', un nonconformist, un 
nou tip de hristologie în fa- 
voarea societății de consum 
şi plăcere, un liberator, fără 
să se menționeze păcatul, un 
Hristos inofensiv, care să 
m deranjeze nici comodi- 
tatea, nici indiferența și nici 
superficialitatea. 

In topitoarea „Spaţiului 
marxist, se strigă: “Re- 
dați-ne pe lisus Hristos”, 
“Nu-l reduceți la o idee 
sau la un idol”. In  dân- 
cul infernului per nea 
este exactă. Se vrea Hris- 


„Ada re -eatptinal 


noastre. arzi ce ncă 
“Trupul Meu si bea reia 
Meu, întru Mine petrece si 
Eu întru EI” loan VI, 56. 

Este Sfânta Taină a Im- 
părtășaniei pe care mântui- 
torul lisus Hristos a insti- 
tuit-o: “Luaţi, mâncaţi, a- 
cesta este Trupul Meu, care 
se frânge pentru voi spre 
iertarea păcatelor”; “Beţi 
dintru acesta toți, acesta 
este Sângele Meu al Legii 
celei nouă care pentru voi 
şi pentru mulți se varsă 
spre iertarea păcatelor”. 

Da, corpul glorios al Fiu- 
lui lui Dumnezeu se dă să 
fie mâncat spre “'iertarea 
păcatelor și spre viața de 
veci”. Această asimilare 
vie a omului cu Dumnezeu 
este inaugurată aici pe pă- 
mânt. 

Ce este extraordinar în 
Sfânta Impărtăsanie? Este 
bucuria Invierii Domnului, 
este certitudinea îndumne- 
zeirii omului, este lumina 
ce m cunoaște apus. 

Prin Sfânta Impărtăsanie 
se protejează și se lumi- 
nează discret omenirea. 

Prin Sfânta Impărtăsanie 
omul își regăsește filiațiu- 
nea pierdută și îsi trage 
viață, din viața lui Hristos. 

Pentru aceea, nimeni în 
mod concret m poate să 
aibă bucuria deplină a In- 
vierii Domnului, decât prin 
Sfânta Impărtășanie. 

Invierea ta, Hristoase 
Mântuitorule, îngerii olaudă 
în ceruri, şi pe noi pe pă- 
mânt ne învrednicește, cu 
inimă curată să te mărim. 


HRISTOS A INVIAT 


Pr. Dr. Pete POPESCU 


Fi 


PAGINA 10 


CARNETUL UNUI 
| | VETERAN 


Amintiri din rabotul pentru independenta, 
Teatru, Pomii. Schița și amintiri; Inmecanari 


e a i 
A y E, 
e morene aucuar 
a e 
a 


=] 


Salutăm cu bucurie decizia d-lui St. 
Georgescu-Olenin de a retipări în exil 
câteva volume ale tatălui d-salest. 
Georgescu-Sergent, apărute pe vremuri în 
țară, precum şi a unor manuscrise, con- 

zi vinsi fiind că puțini, foarte puțini din 
cei ce se află peste hotare, au avut ocazia 
să cunoască aceste scrieri nespus de pre- 
țioase pentru istoria literaturii române. 

Volumul acesta de 388 pagini cuprinde, 
pe lângă unele date şi documente inedite 
asupra autorului: “AMINTIRILE MELE 
DIN RAZBOIUL PENTRU INDEPENDEN- 

“ALBANEZII”, dramă în versuri în 

| 5 acte; “POEZII”; “DIN RAZBOI”, schițe 

și amintiri și “INSEMNARI”. (Prețul 

volumului este de $12.00 si se poate procura 

] direct de la Editura “Rigmor”, N.S. Go- 

vora, Av. Reina Victoria 13,10 A; Madrid 
3, Spain). 

| In “AMINTIRILE MELE DIN RAZBOIUL 

PENTRU INDEPENDENTA”, cât şi înschi- 

țele din “Din război”, sunt pagini emoţio- 

nante de un realism cu adevărat cutre- 

i i murător. Capitolul: “Călărețul fără cap”, 

este și va rămâne, fără doar și poate, 

Li unic, în literatura de război a omenirii. 

Ş Oamenii descriși, sunt vii în faţa cititoru- 

lui, fiecare cu calitățile sau scăderile 

Fy, sale, mișcându-se într'un spațiu real. Des- 

ă crierea luptelor de la Plevna, îl clasează 

pe St. Georgescu-Sergent în rândul celor 


. mai iscusiţi povestitori din literatura noas- 

ă tră, lar drama “Albanezii”, mărturiseşte 
fără echivoc, un abil mânuitor al versului 
5 clasit. 


Din “INSEMNARI”, subliniem în special 
A capitolul: “ROMANII IN DOBROGEA”, 
Pentru ca cititorul acestei scurte pre- 
zentări să-şi poată face o idee clară 
asupra acestui volum, reproducem mai 
jos aceste rânduri din schița: “ISTRATE 
TIGANUL”: 
“Săptămâna trecută un cersetor reze- 
| mat în cârjă, îmbrăcat în zdrențe, cu 
Lua crucea pentru vitejie pe piept, sta la 
i capătul podului Domnița Bălașa, întinzând 
| mâna la trecători. Deși îmbătrânit, slab 
| si prăpădit îl recunoscui: 
"= “Tu ești Istrate? 
- “Eu, dar de unde mă cunoşti? îmi 


CARNETUL UNUI 


VETERAN 


ST. GEORGESCU-SERGENT 


răspunse el milogindu-se. 
aduc aminte, dar mă uitase. 

-_ ““Miluește-mă cu ceva - se ruga 
el când vrui să plec - să'mi cumpăr un 
sfert de pâine. 

Amărât până în suflet că n'aveam cu 
ce-l ajuta, mă depărtai repede, gândindu- 
mă că el e mult mai fericit decât mine, 
fiindcă poate întinde mâna fără a roși. 

Imi părea rău că la plecare nu i-am 
strâns mâna cel puțin; dar iarăşi m'am 
gândit că e mai bine, căci bietul, ar fi 
rămas mirat și desamăgit când ar fi 
văzut că nu-i las nimic în palmă. 

L'am mai zărit de câteva ori cerșind 
pe străzi apoi nu am mai văzut. 

Negreșit că poliția Va trimis la urma 
lui”. 


Mă silii să'i 


amintirile din Războiul pentru Independență, 
cât şi schițele din “DIN RAZBOI”, și la 
fel paginile din “INSEMNARI”, au în ace- 
lași timp valoare de document istoric, 
trait “pe viu”. Si pentru acest motiv, 
recomandăm cu toată căldura cititorilor 
noştri această carte admirabilă, pentru 
dăruirea căreia, îi suntem nespus de recu- 
noscători, atât d-lui St. Georgescu-Olenin, 
cât şi editorului, N.S. Govora. 

Ca încheiere, o notă personală a Cro- 
nicarului. 

A tipări în exil, o carte în limba mater- 
nă, este o mare aventură și în același timp, 
îndrăzneală, din partea celor ce se în- 
cumetă a o face, cu mari sacrificii per- 
sonale. In general, cărțile respective se 
tipăresc într'un număr extrem de restrâns, 
variind între 300 şi 500. lar, atât autorii, 
cât și editorii, pentru a putea acoperi 
cheltuielile, pun bani din propriul buzunar. 
Pentru numele lui Dumnezeu, nu se găsesc 
oare peste hotare atâția Români iubitori de 
slovă românească, ca să comande și să 
plătească cărțile pe care le primesc! 


CRONICAR. 


? 
4 <uprtl 
7 peri D 


Pe Tângă meritul lor strict literar, atât 


 Edieara DACIA 


Momente din trecutul legionar 


- Madrid, 197 giA= 


Scrisă într'o frumoasă şi 
curgătoare limbă literară, 
această carte de amintiri 
personale a lui Nicu Iancu 
se citește usor, ca un ro- 
man de aventuri fantastice, 
captivându-te de la prima ei 
pagină și ținându-te încordat 
până la cel din urmă rând 
tipărit. 

E bine, e foarte bine 
chiar că se scriu și se ti- 
păresc asemenea cărți în 
exil, spre a mărturisi atât 
în fața noilor generații de 
refugiați ce cunosc foarte 
puțin despre miscarea legio- 
nară, cât și a istoriei de 
mâine care va trebui să 
reabiliteze în fața opiniei 
publice mondiale una dintre 
cele mai pure, democrate şi 
altruistice mișcări naționa- 
liste a secolului. Si ar fi 
bine iarăși ca cei ce au 


Gteţan Munteanu 


Portret Micron 


De ce Micron?! Si de 
ce m și o celulă vie, cu 
vis?! Ca o celulă organi- 
zată în plasma cu toate a- 
venturile pline de suflet. O 
minusculă carceră a altor 
descarcerări. Adică un fel 
de închidere a unor mari în- 
tinderi. Cam de unde se 
începe necuprinsul. . . 


Pe Stefan MUNTEANU m 
l-am văzut niciodată, Poeţii 
nu se văd. Si nici poezia 
mu se vede. Orbii vorbesc 
mumai de ce știu la ei în 
lăuntru. lar ca să sea- 
dune, e nevoie de o încă- 
pere mâzgălită cu har... 


cunoscut această mișcare 
numai din presa dușmănoasă 
de stânga din acele vremuri 
sau din organele oficiale ale 
lui Carol II sau Ion Anto- 
nescu, să-și ia zăbava și 
să citească această carte, 
pentru a-şi putea da seama 
de falsa concepție ce şi-au 
format despre Legiune si 
legionari. Căci în istoria 
României n'a fost și nu va 
mai fi un alt partid istoric 
atât de persecutat si deci- 
mat cu ură sălbatică de con- 
ducătorii țării. * 

Sunt în această carte pa- 
gini cutremurătoare, trăite 
cu înfrigurare pe toată gama 
simțirilor omeneşti, de la 
entuziasmul de foc, la cum- 
plita desnădejde. Pagini ce 
trebuiesc citite pentru a cu- 
noaște adevărul mărturisit 
de cei ce lau trăit pe pro- 


i-a dat prin gând să-i spu- 
nă harului MICRON. Urnind 
foarte mici tărâmuri, purân- 
du-le încet și cu răbdare 
cap la cap, a construit un 
uriaș. Un uriaș ieșit din 
linii, din steluțe, din puncte, 
amestecat cu vâltori de nou- 
ri, printre roţi de tremleţe, 
printre căsuțe cu cerdacuri, 
mereu împodobit cu flori 
inventate, căznit cu litere 
gravate, cu anumite mme 
cu fețe cu mulți ochi, când 
cârn ori când cu fălcile tor- 
turate de cine poate bămi 
ce vechi suspine. . . 

Asa respiră 24 de ore pe 
zi Stefan MUNTEANU: o 
combinație proprie de poe- 


pria lor piele și lau plătit 
cu suferințe de nedescris şi 
cu propriul lor sânge. &i 
asta, doar pentru că s'au 
încumetat să creadă într'un 
ideal pe care lau simțit în 
inimile lor de a fi cel mai 


propice pentru țară în a- 
cele vremuri de bramburea- 
lă balcanică. Si nu tim de 
ce, dar ne vine a crede că, 
dacă Mareșalul Ion Antones- 
cu n'ar fi alungat miscarea 
legionară de la putere ci ar 
fi mers cu ea în “'Cruciada 
împotriva bolsevismului”!, 
m'ar fi existat nici lugubra 
zi de 23 August 1944 în is- 
toria României și nici el 
n'ar fi fost ucis cum a fost, 
ca un “trădător”, şi ceva 
mai mult; nici comunistii 
n'ar fi astăzi la putere, Ro- 
mânia chiar cu războiul ! 
pierdut, ar fi putut avea cel 
puțin soarta Finlandei. A 
Dând, atât prietenilor, ) 
cât și dușmanilor, conside- 
rația ce-o merită, fără pic ? 
de vrăjmășie, Nicu Iancu | 
ridică valoarea morală a 
acestei cărți la aceea de | 


Eee 


ŞI preguli- Ş 

Incheiem această succin- 
tă cronică cu rândurile lui 
Ion 1. Moța pe care autorul + 
și le-a ales drept Motto: 

““Noi nu facem, si n'am 
făcut o singură zi în viața 
noastră, politica...Noiavem 
o religie, noi suntem robii 
unei credințe. In focul ei 
ne consumăm și, în între- 
gime stăpâniți de ea, o slu= 
jim până la ultima putere. 
Pentru noi nu există înfrân- 
gere și desarmare, căcifor- . 
ţa ale cărei unelte vrem moi 
să fim, e etern invincibilă”. | 

Tribunalul internațional 
de la Nuerenberg, din care 
au făcut parte și Rușii, a 
absolvit Mișcarea Legionară i 
de ori ce crimă de război. 
E timpul, credem noi, ca | 
şi Exilul s'o cunoască mai 
indeaproape. Si aceasta, o Ly 
poate face, citind cartea lui | 


Nicu Iancu. 
CRONICAR 


POD er 


zie, artă și geniu. 

Care e ăla care poate 
pune mâna pe aburi? Poate 
mumai cei care plutesc. » + 


loan |. MIREA 


AMINTIRI 
DIN ÎNCHISOARE 
memoriile d-lui 
Nicolae Dima 


Puteţi procura acest 
volum, scriind direct la: 


REDACŢIE 


„Departe până?n » 


sa 


LA PAȘTI 


Gh.COsBUC 
Prin pomi e ciripit si cânt 


si sălciile” n albă floare- 

E pace'n cer și pe pământ. 
Răsuflu cald al primăverii 
Adus'a zilele'nvierii 


Si cât e de frumos în sat! 
Creștinii vin tăcuți din vale 
Si doi de se”ntâlnesc în cale 
Iși zic: Hristos a înviat ! 
Si râde-atâta sărbătoare 

Din chipul lor cei ars de soare. 


Si-un vânt de-abia clătinitor 
Soptește din văzduh cuvinte: 
- E glasul celor din morminte 
E sgomotul sburării lor ! 
Si pomii frunţile-și scoboară 
Că duhul sfânt prinaer sboară. 


E liniște. Si din altar 
Cântarea” n „stihuri re epetate 
văi străbate — 
Si clopotele cântă rar: 

Ah, Doamne! Să le-auzi din vale 
Cum râd a drag șiplânga jale! 


Biserica pe deal mai sus, 
E plină astăzi de lumină, 

Că'ntreaga lume este plină 
De-acelaș gând, din cer adus: 
In fapta noastră ni e soartea 
Si viața este tot, nu moartea. 


Pe deal se sue'ncetișor 
Neveste tinere și fete, 
Bătrâni cu iarnă vieţii'nplete; 
Si'ncet, în urma tuturor 

Vezi șovăind câte-o bătrână 
Cu micul ei nepot de mână. 


Ah, iar în minte mi-a venit 
Tu, mama micilor copile ! 
Eu știu că „Șin aceste zile 
Tu plângi de-al tău copil dorit! 
La zâmbet cerul azi ne cheamă 


Sânt Paștile ! Nu plânge mamă! 


ÎNVIERE 


Sergiu GROSU 


De sub gardul prăvălit, 
Gândăcelu'n smalţ gătit, 


lese”n uliţă, alene: 
- Ce-i cu larma asta, nene ? 


li răspunde un gândac, 
Stând pe-o frunză de copac: 
- Cum nu stii ?...Nuaiaflat ? 


Azi, Hristos a Inviat ! 


Văzduhu-i plinde- -un roșu soare 


CREDEM 
ȘI 


SN 


"N MĂRTURISIM 


Nicolae NOVAC 


Invierea din morţi a lui Isus Hristos, n'a fost și nu este nici astăzi, 
după aproape două mii de ani, îmbrăcată în mister. Ea fusese proro- 
cită. Si mărturisită de chiar Mântuitorul, cât a fost încă pe pământ și 
a trăit printre Apostolii Săi. 

Deasemenea, Invierea lui Isus, este un fapt istoric, petrecut, ce 
mu poate fi negat de nimeni. Căci Isus a fost văzut cu ochi pământești. 
A vorbit șia băut, după ieșirea din mormânt. lar necredinciosul Toma, 
i-a pipăit cu degetele sale, rănile cuielor, 

Ceea ce este și rămâne neobisnuit, este doar faptul că dintre toți 
întemeietorii de mari religii, mimai Isus Hristos a sfărâmat cătu- 
şele mormântului, Nici Buda, nici Mohamed, nici Confucius și nici 
un alt întemeietor de religie, până și după EI, nu s'au mai ridicat din 
groapa în care au fost puşi. Numai Isus |....E1 singur, a călcat moartea 
prin înviere, ca să dea omenirii nu numai o speranță vagă, ci convin- 
gerea fermă într'o viață dincolo de mormânt. 

Credința în nemurirea sufletului, se pierde, departe, în negurile 
istoriei, înainte chiar ca Isus să fi venit în lume în staulul din Betle- 
hemul Iudeii. Stim că, strămoșii noștri, Dacii, au crezut în nemurire. 
Isus Hristos însă este acela, care dă acestei credințe un sens nou 
istoric, prin învierea Sa din morți. Prin dovada Invierii Sale, demon= 
strată real şi dovedită istoric. 

Dacă Isus Hristos n'ar fi Inviat din „morţi, toate minunile pe care 
le-a făcut cât a fost în viață ș si întreaga învățătură propovăduită de El, 

n'ar fi reușit să cimenteze fundamentul solid al creștinismului, Fiincă, 
minuni, au mai făcut şi alţii înaintea Lui. Minuni au fost săvârșite 
chiar de vrăjitoriidin timpurile Vechiului Testament și chiar de diavol. 
Minuni, mai mici sau mai mari, se întâmplă și în zilele noastre. 
Propovăduitorii de noui credințe si noui religii, apar și dispar. Nimeni, 
dar absolut nimeni, nici până la LE nici după El, n'a reuşit să se nască 
ca OM, să trăiască ca OM, să moară ca OM și apoi să se, scoale din 
morți. Să vorbească. Să mănânce... Si, în cele din urmă, să se înalțe, 
cu trup, în lumină si slavă, la ceruri... 

Iată de ce, credința 1 noastră înIsus Hristos, este credința în Invierea 
Lui. In învierea noastră.. 

Creștinismul, nu Sate. numai o simplă religie, ca oricare alta. Ci 
însăși dovada că moartea poate fi înfrântă. Că INVIEREA este posibilă. 

Fiindcă, dacă Isus Hristos n'ar fi înviat, viața noastră s'ar sfârși 
i la marginea gropii. Crezând însă și mărturisind Invierea Lui, | noi credem. 


ss ADEVARAT C'A INVIAT ! 
Aceasta credem ! 
Si aceasta...mărturisim ! 
Si aceasta este credința pe care o mărturisesc, în versurile lor, 
poeții neamului nostru. 


E SĂRBĂTOARE 


Octavian GOGA 


E sărbătoare pe câmpie si 'n suflete e sărbătoare, 
Invie firele de iarbă sub "ploaia razelor de soare. 


Sunt Paștile cele frumoase si'n fire zvonul lor străbate, 
Clopotnița-și îndoaie trudnic încheieturile uscate. 


Arama strigă când se sbate măiastra clopotului limbă, 
Eu simt strigarea eiaprinsă și'n vorbe sufletulo schimba: 


Voi toți cari suferiți și plângeți sub larga” ntindere albastră, 
Veniţi, veniţi, căci va să vie curând împărăția voastră ! 


Veniţi voi, obidiţii lumii, cu buzele înfrigurate, 
Voi, chinuiții de arsura unei tăceri îndelungate; 


Voi, osteniți fără nădejde, voi, slujitorii fără plată, 
Voi căror vremea v'a dat veșnic numai porunca blestemată; 


Voi ce muncirăți pentru alții, trudind cu mâinile-amândouă, 
Veniţi, caci zvonul meu acuma vestește învierea, vouă! 


Voi cei cu fruntea de sudoare, cu genele de lacrimi ude, 
Eu cerului vă strig durerea, și Dumnezeu din cer aude ! 


Aduc lumina care sparge și sfarmă aoleu de păcate, 
Zăvoarele mucegăite din temnițe întuneca 


Eu celor orbi desleg azi taina întricoșată de-a vedea 
Si prăznuiesc, că'n al lor suflet învie învierea mea ! 


Ascultă mintea mea supusă, genuchii mei sepleacă”ncet 
Si-aduc prinosul închinării celui de neam din Nazaret. 


PAGINA 11 


A 
INVIERE 
Lucian BLAGA 
In azur se simt întoarceri. 
Vânăt fum de vreascuri ude 
S'a întins în tot orașul. 
Undeva un sbor s'aude. 


Sus cocorii desfășoară 
Ieroglife din Egipt. 

Dacă tâlcul l-am pricepe 
Inima ar da un țipăt. 


In copaci, 
Seva urcă la artere: 

S'ar părea că'n ţevi de orgă 
Suie slava de'nviere. 


Solzi de platose, găoace. 
Grav, miracolul ne miră 
Cum începe, cum se face. 


Fiecare sămânță” nalță 
De pe un mormânt o piatră. 
Suferința are-un cântec 

- călca are-o vatră. 


 CHRIST OS, A INVIAT 


E soare pe ceruri, 
Si'n inimi e soare. 
Cu iarna ce moare, 
Nădejdea învie, 

Pe firul de iarbă, 
Pe fragedă floare, 
Ca lacrime plouă 
Mărgele de rouă. 


Fioruri largi de fericire 
Si toate inimile bat: 


- “Christos a înviat !”? 


Vaduce parcă o solie 


Si-armonioasa ciocârlie. 


Si clopotele”n dimineață 
Se'nalțe”n ceru'nseninat 


Când va sui'n lumină 


Cui lumile se'nchină, 
In ceasul binecuvântat 

De vis si rugăciune, 

Când soarele răsare, 
C'o argintie trămbițare 


Intr'a nopoarelor uimire, 
Universala mântuire: 
““Christos a înviat” 


prin vechi coroane, 


Muguri fragezi sfarmă scoarța. 


Cincinat PAVELESCU 


Aleargă peste'ntreaga fire 


Un sbor naiv de idealuri 
In inimi prinde să tresară... 
Ca şi pe câmpuri, văi și dealuri 
In suflete e primăvară li 
Si cerul mai clar, mai dulce, 


De tot norocul nostru-blânda 


Cântaţi “Christos a înviat!” 
Cântarea dragostei de viață! 
Si glasul lor purtat de vânt, 


Spre tronul Domnului cel Sfânt 


Un înger poate o să sune 


| 
| 
| 
j 


PAGINA 12 


4— 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


ÎN PREAJMA SĂRBĂTORILOR DE PASTI 


Un miros plăcut de cocă dos- 
pită, de unt topit, rom şi vanilie 
plutea în bucătăria mare, cu tavan 
boltit din subsolul casei. Căl- 
dura pe care-o împrăștia cuptorul 
încă încins îi prindea bine în a- 
cea seară rece de primăvară.Pri- 
vea cu mulțumire cei patru Cozo- 
naci, pasca şi castroml cu ouă 
roșii așezate pe tava mare din 
faţa ei, simțind mândria generalu- 
lui care cu arme puține și soldați 
de pripas câstigase o luptă grea. 
Era seara Vinerea Mare .... 
şi acele ceasornicului din perete 
se îndreptau către miezul nopții. 
Obosită, se așeză pe un scaun şi- 
şi acordă o clipă de răgaz. At- 
mosfera propice o învălui și o 
cufundă în noianul amintirilor. 
Simţea bucuria fetiţei carepe vre- 
muri ridicându-se în vârful pi- 
cioarelor privea cu uimire la mun- 
ţii de cozonaci moldovenești, - 
crescuţi ca niște cupole de biseri- 
că, -roțile de pască, farfuriile cu 
ouă încondeiate. . . .. Bunătățile 
tradiționale confecționate de mâi- 
nile măestre ale lui Donţa, -bu- 
cătăreasa grasă și vesela-, care 
aveau să acopere masa uriașă a 
sutrageriei în noaptea de Inviere 
şi în zilele de Paște. Sentimentul 
profund religios, 'datinele înrădă- 
cinate dădeau tuturor sărbătorilor 
o strălucire deosebită și bunătă- 
țile trădiționale erau "împărțite 
generos celor care pășeau pragul 
casei părinților ei, în acele zile 
mari. Frânată în neastâmpărul ei 
obismuit, fetița cu ochi mari al- 
baștri şi părul, numai în inele de 
aur, încerca să pătrundă cu gân- 
dul până în inima cozonacilor, unde 
ştia că stau pitite stafidele uriașe, 
straturile de mică amestecate 'cu 
coajă de portocală zaharisită, sau 
mac fiert în lapte cu zahăr. Către 
roțile de pască, -a căror margini 
frumos răsucite străjuiau umplu- 
turi de cas proaspăt cu mărar, 
smântână dulce, orez cu lapte sau 
ciocolată- nici nu îndrăznea să-: şi 
poarte privirile. . . . postul Paş- 
telui nu se terminase încă 
mai avea de răbdat.. ... și Părin- 
tele îi spusese că poți păcătui 
chiar numai cu gândul. -! ! 

au -. Ce belșug era. „„ câte 
bunătăți pentru toată lumea. . . 
“Unde-i Donţa să mă vadă”, zâmbi 
ea trist, din ce sărăcie și cu ce 
greutăți am pregătit eu bieții nO$- 
tri cozonaci. -! [> Donţa, care 
punea 24 de ouă la kilogramul 
de făină. ., și câte 2 kilograme 
de unt la frământatul lor. . 
Fusese nevoită să vândă jumătate 
din serviciul de tacâmuri de argint, 
dat de părinții ei la nuntă, pentru 
a putea acoperi costul pregătiri- 
lor. Le dusese la Talcioc. ., 
le cumpăraseră o pereche de co- 
muniști, vădit îmbogățiţii regimu- 
lui. 'Cu banii luaţi, făcuse runda 
comercianților “la negru””, cei 
care te invitau cu o clipire din 

ochi să treci după perdeaua din 
fundul magazinului sau îţi scoteau 
pe furiș marfa de sub tejghea, 
“Criminali și spoliatori ai popo- 
rului”, răcneau ziarele Partidu- 
lui, lovindu-i cu pedepse grele 
când erau prinși asupra faptului. 
“Ce ne-am face fără de ei”, 
murmurâu recunoscători cetățe- 
nii. ““Am cheltuit. . . , amalergat 
mult, . . am muncit destul... 
dar merită, “'spuse ea cy glas 
tare, gândindu-se la bucuria băie- 
lului care refuzase să se des- 
lipească de lângă ea, dealungul 
serii. Intr'un târziu, fusese cr 
voită să-l certe, să-l amenin, 
mu va veni ““lepurașul”, ai nu 
se culcă. Plecase trist, scuturân- 
du-și buclele urii a jale și pri- 
în urmă cu ochi mari al- 
bastri plini de jind, către cozona- 
cil care creșteau în forme, la 
castroanele în care Mama ames- 
teca umpluturile pentru pască, 
“Numai de ar fi vreme bună, Du- 
minică,”” se gândi ea, “'ca să-i 


pot ascunde ouă roșii prin gră- 
diniță”. 

«e e «+ Minutele treceau în 
goană. . . se făcuse 12 și jumă- 
tate. . . ar fi trebuit să se ducă 
la culcare. Dar parcă nu se în- 
dura să se smulgă din atmosfera 
caldă și parfumată, din liniștea 
clipelor î în care putea depăna, nes- 
tânjenită, amintirile. “Ce zi mi- 
nunată va fi mâine, ” se gândea 
fericită, ştiind însă că vor urma 
multe zile fericite şi după ter- 
minarea Sărbătorilor de Paste. 
De şase luni de zile, de când 
întâlnise pe cel pe care-l iubea 
din adâncul sufletului, plutea ca 
într'un vis. . . . un vis care 
asternușe un val trandafiriu peste 
cemșiul vieții. . . . . un vis 
care alungase pentru ea o parte 
din grozăvia si greutățile vieţii ce 
trăiau sub comunism. Firulamin- 
tirilor se fixă deodată pe o scenă 
petrecută chiar în dimineața aceea. 
Plecase în zori pe la cumpărături. 
La întors, deschizând ușa camerei 
lor, rămăsese încremenită în fața 
celor ce văzuse: un nor alb 
plutea peste întreaga cameră. Pe 
covorul mare din mijlocul ei, -un 
Tebriz de preţ, pe al carui fond 
albastru închis se înlănțuiau ar- 
tistic flori și păsărele delicat 
colorate- era așezat săculețul cu 
faină albă destinat pregătirilor de 
Paște. Cu mânecile suflecate, 
băieţelul era tare ocupat si vădit 
plin de mulțumire. Sculundând 
mânuțele în valurile albe și mătă- 
soase, arunca în aer pumni plini 
de făină, strigând cât îl ținea 
gura: “'Ninze cu făină. . „» Dinze 
cu făină. Apariţia ei în ca- 
drul uşii nu păru să-l stânjeneas- 
că. Din contra, parcă înteți rit- 
mul mișcărilor și strigă mai cu 
poftă: "Mamă. '. Mamă, . uite 
F fumos ninze cu faină. . „1! 

rin norul alb care se depunea 
încet pe covorul oriental, ea zări 
silueta subțire și ochii plini de 
veselă ironie ai iubitului ei. Bu- 
zele prea frumos croite pentru un 
bărbat se deschideau cu oarecare 
cruzime într'un surâs mulțumit, 
descoperind un șir de dinți puter- 
nici. “Ca de lup,” se gândea 
ea, de câteori îl vedea zâmbind. 
Pe loc înțelese cine era insti- 
gatorul figurei cu “făina care 
ninge”?. „., cine îi “'sabota” 
pregătirile de Paște. O clipă, 
simți cum o cuprinde un val de 
necaz şi fu cât p'aci să-i arunce 
dojana "meritată, dar ochii care 
aruncau priviri din ce în ce mai 
vesele, mai ironice, îi opriră cu- 
vintele pe buze.  Incerca după 
obiceiul lui să o tachineze, să o 
scoată din fire, ca apoi să-i cân- 
tărească reacţiile. Hotărî să-i 
stânjenească “planul”. Inghiţin- 
du-și supărarea izbucni și ea în 
râs, fiind nevoită să recunoască 
că scena era neașteptată siadora- 
bilă, Râzând din tot sufletul, se 
repezi la omulețul acoperit de 
făină şi dintr'o smucitură îl ri- 
dică de pe covor. Cel mic se 
zbătea nemulțumit. , . . joaca 
m se terminase încă. .., mai 
rămăsese făina pentru “nins”, 
Mama îl aşeză jos cam brusc 
şi-i făcu o morală serioasă. Băie- 
felul, - cuminte şi ascultător deo- 
bicei- se arătă acum refractar 
și mârâia, căutând din ochi pri- 
Virea de încurajare a ''maestru- 
lui de jocuri”. Ea însă își cu- 
noștea odrasla, și scoase pe loc 
argumentul hotărîtor: “Vrei să 
rămânem fără cozonaci?? Fără 
pască cu smântână??. Ca prin 
farmec, cel mic schimbă  ati- 
tudinea. Se repezi la săculețul de 
făină, și împleticindu-se de emoție 
în vorbe, strigă agitat: “Mamă- 
Mamă, mal e făină. , . Faţi co- 
zonac, , da ??!!” La cei trei 
ani ai lui, graseiatul incipient îl 
oprea să vorbească corect, dar 
logica mâncăciosului de băiețel 
acționa rapid. . , 


Sandra ZVORISTEANU 


«+. „ Inima i se umplea de 
duioșie, amintindu-și scena, și 
ridică gândul către' Bunul Dum- 
nezeu:  “Iți mulțumesc Doamne 
pentru copilaşul minunat pe care 
mi l-ai dat. , . Tine-l sănătos 
si ajută-mă să-l pot crește cum 

resc, „ „** De când se născuse 
cel mic, mu avea puterea să se 
despartă de el nici măcar pentru 
o zi. .. , mavea liniște departe 
de el. Făcea atâtea planuri pentru 
e]. . . . Gândul se întoarse deodată 
către planurile ce făcuseră pentru 
Paște. Invitase pentru seara de 
Inviere la ea, un grup de buni 
prieteni ai lor., In apropiere de 
ora Il, aveau să se ducă cu toții 
la bisericuța din colțul străzii și 
vor aştepta în mijlocul mulțimii 
adunată în stradă clipa când preo- 
tul va ieşi spunând după datină: 
“Veniți de luaţi lumină”, In- 
tunecimea nopții se va lumina de 
puzderia lumânărilor purtate de 
credincioși și într” "un glas vor 
ridica cu toții - către Ceruri- 
cântarea sfântă: “Christos a în- 
viat din morți, cu moartea pre 
moarte călcând și celor din mor=- 
minte viață dăruindu-le. 

Românii fuseseră evlavioşi de 
totdeauna,. . . din timpurile pier- 
dute în negura vremurilor aveau 
credința în ocrotirea lui Dum- 
nezeu. “Dumnezeu e român”, 
glăsuia zicala străveche si dea- 
lungul veacurilor ajutorul Cerului 
fusese mereu alături de acest 
popor viteaz si credincios. In 
noaptea de Inviere, odată cu cân- 
tarea sfântă, Românii ridicau către 
Ceruri rugămintea lor fierbinte: 
“Reînvie Doamne libertatea noas- 
tră... . „ ridică-ne din mormintele 
de durere și de frică încare ne-au 
îngropat  nelegiuiții care ne stă- 
pânesc. . . eliberează nevinovați 
din închisori. . . dă-ne împlinirea 
speranțelor și dorințelor, mân- 
tuiește- -ne de cel Viclean şi de 
slujitorii li roșii. soia eu Mal 
mult ca oricând, în Sfânta Noapte 
a Invierii credința, nădejdea, dar 
şi rezistența umpleau sufletele 
românești. .... și comuniștii 
o stiau. Prin toate mijloacele 
luptau să stăvilească afluxul către 
biserici în acea noapte sfântă. 
Strădaniile lor se îndreptau mai 
cu seamă către tineret și şcolari, 
către cei pe care doreau să-i 
prindă mai cu seamă în mrejele 
mincinoase ale doctrinei lor.Petre- 
ceri nenumărate erau organizate 
în școli și universități, în acea 
sâmbătă, 'seara, petreceri la care 
prezența era obligatorie și absen- 
țele pedepsite aspru. Muzică, 
dans, mâncare din belșug, erau 
oferite de către Partidunui tineret 
obidit și flămând, pentru a-l con- 
semna "departe de credință ș si bi- 
serică, pentrua-i demonstra âvan- 
tajiile ce primeau dacă se supu- 
neau și urmau linia politică a 
comuniștilor, Dar strădaniile asu- 
pritorilor erau zădarnice. Tinere- 
tul se opunea fățiș, petrecerile 
organizate rămâneau cu partici- 
pare minimă, în timp ce în bi- 
serici în pofida pericolului= mmă- 
rul lor creștea mereu. Incercările 
de intimidare a credincioşilor a- 
veau și alt aspect: puzderie de 
militanți. comuniști încojurau bi- 
sericile în noaptea de Inviere, se 
amestecau în mulțime, făceau zgo- 
mot, vorbeau ireverențios „priveau 
cu atenție în jur pentru a arăta 
fățiș că “ochiul Partidului este 
peste tot”, Prezenţa lor avea ceva 
sinistru, plin de amenințare, și 
unii dintre credincioși, mai tl- 
morați se retrăgeau “speriaţi în 
umbra câte unui gard, a unui pom 
mai stufos, neîndrăznind să aprin- 
dă lumânările, Erau cel din “'ge- 
nerația părinților”!, . . , cei care 
aveau o familie în grija lor..., 
un trecut “'vinovat” în ochii Par- 
tidului,  Incercau astfel o atitu- 
dine de apărare. . .. , dar aveau 
să afle încetul cu încetul că îm- 


potriva sistemului comunist nu 
există apărare. 

„_„.„ Se făcuse târziu. Se 
ridică încet de pe scaun, termină 
curățatul bucătăriei și socoti cum 
avea' să care sus pe scări tava 
grea cu cozonacii de Paște, Nu 
se putea, gândi să o lase în cămara 
de lângă bucătărie, fiindcă ar fi 
dispărut. De. . . , acolo unde toți 
erau flămânzi, nu puteai condamna 
pe cei care deveneau hoți. . „1! 
Ducând cu greu tava, urcă spre 
parterul casei. Ajunsă în capul 
scărilor o țintui în loc sunetul 
puternic al soneriei dela intrare. 
“Oare e vreun bețiv care s'a 
rătăcit?” gândi ea în primul mo- 
ment de mirare și traversând ves- 
tibulul așeză tava cu cozonaci pe 
masa de lângă ușa | camerei lor. 
In urechi îi țiuia încă sunetul care 
sfâșiase liniștea nopții. Rămase 
nemișcată. „ „„ în așteptare. 
Soneria zbârnâi din nou, scurt, 
sec. Instinctiv ridică ochii către 
oglinda din perete, în care se 
reflecta ușa de intrare. Prin 
geamul opac văzu niște umbre. 
“Hoţi??”, fulgeră gândul, “Nu. . 
hoţii m sună la ușă. . .". Sco-= 
seseră Românii 0 glumă şi pe 
tema asta, își aminti ea: In 
plină noapte se aude soneria pre- 
lungă la usa unei case. Un glas 
tremurat strigă dinăuntru: ““Cine- 
i acolo??” “Hoţii”, răspund cei 
din stradă. “Să vă ajute, Dum- 
nezeu, maică, mi-era frică să mu 
fie poliția. „1 strigă ușurat cel 
din casă. 

+» „+ În jurul ei mu se auzea 
nici un “ sgomot. Tăcere deplină 
învăluia spaima născută în sufle- 
tul locatarilor de zbârrâitul sone= 
riei. Nimeni nu îndrăznea să se 
ducă la ușă. Nimeni?? Ridicând 
capul hotărîtă, se îndreptă repede 
către intrare şi deschise usa. Pri- 
vi umbrele care se protilau pe 
fondul de lumină difuză a străzii: 
patru civili, un militar. O mână 
întinse un fel de cartonaș. . . 
legitimaţie? ?. . cine putea citi. .. 
Un glas spuse:  “'Suntem dela 
serviciul de control al populației. 
Trebuie să vedem buletinele de 
populație a celor care locuiesc 
în casă.” Nu se miră..., 
auzise de astfel de descinderi 
nocturne menite să localizeze pe 
cei care m aveau drept legal 
să locuiască în București-noua 
lege comunistă- sau încercau să 
scape de urmărirea Securiţătii. 
Dar i se păru curios să-i audă 
vorbind în şoapte. . . ““'Lăsați- 
ne să intrăm”” „ contimă militarul, 
și fără să aştepte răspuns pătrun- 
se în vestibulul întunecos, urmat 
de ceilalți. “Cine locuieşte aici”; 
întrebă_unul din ei cu glas scă- 
zut, arătând către usa Securistu- 
lui. “Un ofiţer cu anii , răs= 
punse ea evaziv, tot şoaptă. 
Dece vorbeau în șoapte când erau 
trimiși să trezească pe toțipentru 
control, : se întreba ea, 

“Si în camera asta cine stă,” 
întrebă militarul, arătând către 
ușa ei. “Aici locuim noi”, spuse 
ea. “Deschide ușa ”; ordonă scurt 
acesta, In cameră era penumbră, 
doar lampa de pe mesuță de 
noapte împrăștia slab întunericul. 
Simți mirosul cunoscut de rufe 
curate işi levănțică si prinse cu- 
raj. u aprinde” i se răsti la 
cel care întisese mâna către co- 
mutatorul electric de lângă ușă. 
“Vă rog, buletinul Dvoastră””, Ș0p- 
ti militarul și mâna întinsă sub- 
linia cererea. “Daţi, mă, lampa 
de buzunar”, contimă mai pu 
politicos către tovarăsii lui. Privi 
atent fotografia, răsloi carne 
lul, apoi cu o mișcare rapidă a 
băgă în buzunar. Din celălalt 
buzunar scoase o foaie cu aspect 
oficial, și-o întinse către ea. ““Or- 
din de percheziție”, spuse scurt, 
în timp ce “echipa”! se desfășura 
în semi-cerc în jurul ei. 

“Să nu vă împotriviţi”, ridică 


_ înapoi acasă. . . - 


brusc glasul unul din ei, care avea 
privirea îngrijorată, parcă aștep- 
tându-se să o vadă pornind” vreo 
luptă sau scoțând un pistol. “Per. 
cheziție? ?” ebă ea nedumeri- 
„ ““Dece?? doar buletinul este 
în ordine. Gândul zgomotului și 
a buclucului care avea să se des- 
lănțuie în jurul pătuțului alb în 
care dormea copilașul, o înspăi- 
mântă și o făcu să cedeze: “Poţ. 
tim”, spuse, “'perchiziționaj a 
dar să nu cumva să faceţi vreun 
zgomot și, să treziţi copilul, că 
Lăsând în suspensie 
îi sl are restul frazei, se 
grăbi să acopere laturile înalte 
alte patului alb cu o pătură. “A- 
cum puteţi aprinde lumina,” spuse 
liniştită către securiști, dar inima 
îi bătea furioasă. In lumina care 
inundă brusc camera cei_ cinci 
se împrăștiară. Incepură să sco- 
tocească prin rafturi, să deschidă 
dulapurile, să răsfoiască- filă cu 
filă- cărțile din biblioteci. Lucrau 
metodic, organizat, dovedind multă 
experienţă, si aruncau fiecare 0- 
biect controlat, pe jos în mijlocul 
camerei. Nici lucrurile copilașu- 
lui m scăpară mai ușor. .., 
jucăriile, cărțile cu poze care 
erau bucuria lui, hăimuțele, Piri 
toate treceau la “purificare”. Cu 
brațele, încrucisate pe piept, ne- 
mișcată în mij locul camerei, ea 
urmărea cu grijă fiecare din ges- 
turile lor. Auzise că se întâmpla 
ca cei veniți pentru percheziţie, 
să strecoare înadins vreun mate- 
rial ““subversiv”” pentru a întocmi 
motiv de arestare. “Numai de 
a s'ar trezi cel mic”, gândea 
„ deși în tot haosul din jur nu 
ai auzea nici un sgomot. 
ar pleca mai repede, să pot rân- 
dui camera”, continuă, gândindu- 
se la mosafirii care aveau să-i 
vină, peste câteva ceasuri. Ima- 
ginea camerei asa cum avea să 
fie în noaptea d& Inviere, plină 
de mosafiri, de râsete, lumină și 
bunătăți tradiționale întinse pe ma- 
să, îi readuse în val puternice 
dorul de iubitul ei. “'Am ter- 
mirat”, spuse militarul apărut 
Tâagă ea. *'Semnaţi aici”, degetul 
gros indica un spațiu restrâns. 
Semnă ușurată, după ce văzu că 
era menționat: rezultatul per- 
cheziţiei negativ. “Bine că s'a 
terminat”, gândi mulpumită, “a- 
cum să plece repede, toți. -. 
“Imbrăcăţi ceva, Doamnă,” con- 
tinuă însă glasul n militarului. ““De- 
ce??”, se miră ea.  ““Trebuie 
să ne însoțiți”, răspunse altul, pe 
un ton fără drept de replică. Min- 
tea ei obosită prinsese un singur 
cuvânt. “Doamnă??, i se adre- 
saseră cu “Doamnă”. . . ““Domn, 
Doamnă” erau expresia stizmatu- 
lui, a disgrației, izolarea elemen- 
tului nedorit de către comuniști 
de massa cetățenilor “simpli 'si 
cinstiți”, a tovarășilor încadrați 
volens-nolens în tematica guver= 
nării marxist-leniniste. 

„+ „ Si deodată, în mintea ei 
se făcu lumină: erau pe cale să 
o aresteze!! Pericolul imediat îi 
ascuți reacţiile.  Inchisoare. » - 
arestare. . . frig. . foame. . se 
înșirau logic noțiunile în mintea 
ei. “Hai Doamnă, îmbracă-te”, 
repetă militarul, vădit nemulțumit 
de nemișcarea ei, “ia o jachetă 
.. „afară e frig” “Ce jachetă”, 
sări ea ca arsă “paltomul. . » » 
o valiză de haine am să-mi iau”. 
““Dece valiză”, protestară într'un 
glas toți cinci, ““n'aveți nevoie, 
până la 9-10 era sunteți 

câteva 
întrebări vă pune | Cai Colonel 
şi . . gata, .. vă aducem înapoi”. 
rusc, deveniseră binevoitori, se 
luptau să o convingă cu blânde 
Umul chiar spuse: “Pe cuvântul 
meu, sunteți înapoi până în prânz 
„+ Suna sincer, prietenos. o 
clipă rămase descumpănită. . ; 
mu ştia ce să creadă. Işi aminti 


Continuare in page. 13 


_ 


y 


îti 


4 


5 
* 
»: 
SE 
) 


pi 


ŞI 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


In '“Cuvântul Românesc” din 
lamuarie 1978 s'a publicat apelul 
“CATRE LUMEA INCA LIBERA” 
al avocatului Constantin Dumi- 
trescu, dând şi anumite date bio- 
grafice. Calvarul suferinței aces- 
tui luptător anticomunist au în- 
ceput din seara zilei de 19 Aprilie 
1948, când este arestat de orga- 
nele de securitate. Anchetat la 
M.A.I. cu un lot de C.R-isti(con- 
tra-revoluționari) în condiţii de 
neimaginat - de nedormire, înfo- 
metare organizată, ținerea pe 
scaun în tură, maltratări fizice 
şi morale și ținut când în sub- 
solul MAL, când la Jilava, el 
este condamhat în 4 Ianuarie 1951 
la 15 ani muncă silnică pentru 
“crima de uneltire contra ordi- 
nei socialiste”. 

Procesul a fost o mascaradă. 
Nici o probă a acuzării, ci numai 
declarațiile învinuiților, stoarse 
prin torturi, care aveau de ales 
între a muri în chinuri sau a 
declara cu speranța așteptării zilei 
eliberării țării din coșmar. In- 
trebat la proces dacă regretă fap- 
tele, Costel Dumitrescu, fiind ce- 
ferist, declară curajos:**Opoziţia 
anticomunistă a partidului politic 
din care fac parte este o reali- 
tate politică ce nu poate fi des- 
fiinţată printr'un jurnal al Con- 
siliului de Miniștri și nici prin- 
tr'o sentinţă judecătorească”. 

Mi-aduc aminte de el când 
într'o celulă din Aiud descria în 
stil naturalist tratamentul “'dan- 
tesc""(expresia îi aparține) de la 
" din Jilava. Am trecut 

atare închisoare dar 
descrierile prietenului meu Costel 
mă îngrozeau şi pe mine care tre- 
cusem prin destule dificultăți, aș 
admirându-l pentru moralul lui. 

La 8 Februarie 1951 a fost 


transferat în lanțuri la Peni- 
tenciarul Aiud, unde a stat până 
la 5 Sept.1955, în perioada 1954- 
1955 stând împreună pe secția 
2-a. Deși costeliv, pielea ajun- 
gându-i pe os, nu l-am auzit nici 
odată văitându-se, deși simția ca 
şi noi foamea, frigul, mojiciile 
şi nedreptățile. Trupul îi era în 
celulă, dar sufletul lui generos 
evada dincolo de zidurile sumbre 
ale închisorii prin preocuparea 
versificației. Modest cum era și 
este, el nu pretindea pentru poe- 
ziile lui decât valoarea de do- 
cument, deși “Odă Pâinii” ajun- 
sese celebră în Aiud și Nichifor 
Crainic, ca și Radu Gyr, îl con- 
siderau ca pe un mare poet. 

Deși în versurile lui Costel 
Dumitrescu domină lirismul idilic, 
totuși atunci când tratează despre 
înjosirea demnităţii umane revolta 
lui răbufnește cu măiestrie des- 
văluind lumii formele și meto- 
dele de dezumanizare care azi 
Îl uluiește chiar și pe cei mai con- 
vinși “pacifiști””. 

"La 5 Sept. 1955 este tran- 
sferat în lanțuri la penitenciarul 
Dej, de unde la 9 Octombrie ace- 
lași an va fi deplasat la Cluj, 
lar la 18 Octombrie la peniten- 
ciarul Oradea. 

Si aici ca și la alte închi- 
sori din RS.R., deținuții poli- 
tici m aveau drepturi, ci doar 
unele favoruri. Regimul subani- 
malic, lipsa de tratament medi- 
cal și lipsa hranei sufletești- a 
interdicției hârtiei și creionului, 
precum și a, cărţii de lectură-a 
dat un număr impresionant de 
morți în închisori și pe șanti- 
erele de lucru cu deținuți, dar 
adevărații luptători anticomuniști 
nau dezarmat. Mulţi deținuți în- 

limba engleză scriind pe 
dosul gamelei sau cana de băut 
apă după ce fuseseră transformate 


în “4ablă cerată” cu săpun și prat lanfuri”. 


de DTT pe care scriam cu un 

pai de mătură sau o aşchie de 

lemn, cu care dacă erai surprins 

zi le confisca și erai trimis și 
la izolare, 

In 1956, la 12 Ianuarie, Costel 
Dumitrescu a obținut de la gretă 
o hârtie pentru o cerere pe care 
a adresat-o Ministerului de Jus- 
tiție. Această cerere-memoriu 
era unrechizitoriu asupra regimu- 
lui politic din țară ș si în special 
asupra tratamentului subuman din 
închisori. 

Drept urmare, în ziua de 25 
Ianuarie 1956, politrucul închisorii 
Oradea -lt.major Silisteanu - 
l-a amenințat cu “dispariția de pe 
acest pământ”. La protestul lui 
Constantin Dumitrescu, politrucul 
i-a răspuns sec:''parcă afară n'ai 
muri 7". 

Cu toate acestea, la 14 Martie 
1956 el se adresează din nou Mi- 
nisterului de Justiție, tot fără 
rezultat, ceeace îl face să ceară 
din nou hârtie pentru o cerere 
pe care la Il lunie o adresează 
reprezentantului român de la ONU. 
Toate aceste proteste scrise ale 
lui, de care ştia că mu ajung 
la destinaţie, erau menite să arate 
călăilor securiști că spiritul de 
luptă anticomunistă n'a apus în 
rândurile celor din închisoare și-i 
făcea să se gândească la viitoa- 
rele răspunderi pentru toate cri- 
mele comise. 

La 5 August 1956 este tran- 
sportat disciplinar la Aiud, unde 
este ținut izolat timp de sase 
Juni ja Zarca:!'In Martie 1957 
-s'a declarat de către peste 600 
de deținuți politici dinAiudo grevă 
a foamei împotriva tratamentului 
imman, subnutriției și lipsei de 
tratament medical. 

Cu această ocazie, Costel Du- 
mitrescu a intrat și el în grevă 
pe data de 29 Martie 1957, cu 
declarația scrisă în celula 51 din 
Zarca (a cărei copie scrisă pe 
căptuşeala unei haine a putut fi 
scoasă afară din închisoare în 
același an) din care citez: 

” In gândirea europeană tra- 
tamentul aplicat deținuților politici 
asigură acestora condițiuni care 
să le păstreze atributele fizice 
şi intelectuale la un nivel omenesc 
privându-i mmai de libertate. 
Tratamentul, însă, aplicat în Aiud 
este subanimalic și de extermi- 
nare și se abate "de la această 
gândire. De aceea față de totali- 
tatea  privațiunilor , formulez 
următoarele cereri: 

(D Pachet de alimente lunar 
în cantitate nelimitată; 

(2) Pachet de medicamente ori 
de câte ori am nevoie; 

(3) Suprimarea paravanelor de 
la ferestre care opresc aerul și 
lumina. 

(4) Scrisoare și vorbitor; 

(5) Cărţi, caiete, creioane ca 
să-mi astern gândurile; 

(6) Gazete; 

(7) Celulele să fie deschise 
de dimineața până seara cu ac- 
cesul liber toată ziua în curte; 

(8) Bisericile, transformate de 
mulți ani în magazii, să fie re- 
date cultului. 

Menţionez că satisfacerea do- 
leanţelor mele nu trebuie să aibă 
caracterul unor favoruri personale 
şi temporare, ci de drepturi per- 
manente, obiective și generale, 

De asemenea țin să subliniez 
că aceste privațiuni sunt socotite 
-crimă de genocid de art. 2 din 
Convenţia drepturilor omului de la 
Geneva, la a cărei elaborare a 
luat parte si România în primă- 
vara anului 1948, și sunt cu atât 
mai abominabile cu cât sunt să- 
vârşite asupra unor prizonieri în 


Dintre greviștii din celular și 
de pe secții, circa 100 au fost 
puși în lanțuri la mâini și la pi- 
cioare și transferați la "Gherla. 

La 7 August 1957, Costel Du- 
mitrescu este transferat cu un 
alt lot la penitenciarul Galaţi, unde 
stă până la 2 Martie 1960 când 
a fost transferat la penitenciarul 
Botoșani, lăsând în urmă peste 
200 de deținuți politici, morți de 
foame, mizerie și teroare. 

Pe data de' 15 Aprilie 1963 
a fost eliberat din închisoarea 
de la Botosani, dar trimis cu 
escortă în domiciliu obligatoriu 
în comuna Lăteşti pe Bărăgan, 
unde a continuat să locuiască chiar 
după ridicarea restricției domi- 
ciliare din 1 lulie 1964, până la 
demolarea satului din 31 August 
1976, când a fost mutat în co- 
muna Bordușani împreună cu un 
alt luptător anticomunist cu peste 
23 de ani de închisoare- Grigore 
Căpățână, ambii câștingându-și 
existența ca muncitori agricoli 
zilieri. 

In Lăteşti, firea lui combativă 
și protestatară a aflat ceeace în 
altă parte i-ar fi lipsit: liniștea 
necesară gândirii și creaţiei. 

Aici cercetările sale asupra 
materialismului istoric și studiul 
operelor fondatorilor marxismului 
au dus la închegarea eseului 
** DEMNITATEA NEGATA ”, prin 
care contestă caracterul de- 
mocratic al regimurilor politice 
din țările comuniste, inclusiv al 
celui din România, precum şi vo- 
cația partidului comunist de a 
guverna. Documentat cu extrase 
din opera * Marx, En- 
gels, Lenin- el arată că demo- 
craţia este incompatibilă u “*dic- 
tatura proletariatului” şi că regi- 
mul comunist instaurat la condu- 
cerea Statului este rezultatul cri- 
mei de uzurparea puterii, încăl- 
cându-se însăși “legile materia- 
lismului didactic, care sunt tot 
una cu lrgile logicei dialectice” 
(Lenin). 

Simțindu-se pe poziția de „Opo- 

zant față de ordinea socială din 
România, Constantin Dumitrescu 
argumentează ştiinţific că se află 
pe drumul adevărului. Cu o logică 
închegată el opune pe Marx si 


Urmare din pag. 12 


însă cine sunt ei. . , cine este 
ea. . ce timpuri trăiau si spuse 
dârz: “Ori mă lăsați să-mi iau 
ce vreau, ori mu mă mișc de-aici”? 
Fără să se uite la ei, își scoase 
din cuier paltonul de piele dublat 
cu blană, scotoci prin mormanul 
de lucruri de pe podea şi trase 
afară o fustă groasă, un pulover, 
o bluză cu mâneci lungi şi „a 
pereche de ciorapi de fină. 
uită la rochița Subțire cu ta 
lucrase în bucătărie, la cozonaci. 
“Mă duc la baie să mă schimb”, 
anunță scurt, pornind spre usă. 
“Sta așa”, săriră în sus securi 
tii, “m-i voie. . .e interzta 
de regulament”.  ''Au scos co- 
muniștii și regulament, pentru 
mers' la baie”, se minună ea, dar 
mirarea îi crescu, când auzi că 
are voie la baie mumai cu unul 
din agenţi după ea. “Să mă desbrac 
în fața unui bărbat necunoscut”, 
se indignă ea, dar militarul îi 
spuse, ceva mai bland: ''Nu vă 
fie frică, va sta cu spatele întors 
„1. In camera de baie, 
spate în spate cu agentul securi- 
tăţii, În timp ce-și manevra hainele 
cu mișcări nesigure, tremurânde, 
încerca sa-și evalueze situația. 
Ce se întâmplase??  Descoperi- 


N PREAJMA SARB 


discipolii lor înșile, pentru a de- 
monstra caracterul uzurpator al 
guvernării comuniste care neagă 
omului însăşi demnitatea în ceea- 
ce ea are mai sfânt-facultatea de 
a gândi. 

Organele Securității comuniste 
interesate în a afla rostul preo- 
cupărilor lui Costel Dumitrescu, 
la 9 Noiembrie 1970 îi face o 
percheziție domiciliară în că- 
utarea manuscrisului, urmată de 
o anchetă cu trei capete de acu- 
zare: (1) Propagandă pentru răs- 
turnarea ordinei socialiste; (2) As- 
cultarea de posturi de radio ca- 
pitaliste; (2) Deţinere de manus- 
crise pe care le-a trimis în stră- 
inătate sau are intenția de a le 
trimite. 

Negăsindu-se nici un ma- 
muscris, nu a fost arestat aștep- 
tându-se prilejul de a le găsi 
sau obține mărturii. 

La 29 Ianuarie 1971 s'a pre- 
zentat la Centrul de Informare 


"O.N.U, din București, de pe Str. 


Dumbrava Roșie, unde a vorbit 
cu directorul Sayed Abbas Chedid, 
căruia i-a adus la cunoștință cele 
întâmplate cu el, directorul cen- 
trului O.N.U. declarându-i doar 
că “rațiunea instituției este de a 
informa publicul”. A trebuit să 
mai treacă_ câțiva ani ca să se 
convingă că tot ce se vorbea la 
Centrul de Informare al O.N.U., 
era cunoscut și de Securitate. 

După două "săptămâni a fost 
invitat la Securitatea locală din 
Fetești, unde colonelul de secu- 
ritate Badea Achim, venit de la 
București a purtat cu Constantin 
Dumitrescu o “discuţie” de patru 
ore, încheiată cu îndemnul de “'a 
m se lăsa anturat de persoane 
răuvoitoare țării”. S'a despărțit 
de el cu ce că-i în afară 
de orice pericol, dar la 30 No- 
iembrie 1971a fost internat de către 
organele de Securitate pentru o 
expertiză neuro-psihiatrică, con- 
form art. 114 codul de proc.pen., 
la Secția de psihiatrie a Spitalului 
Central Nr.9+ 5 

lată, așadar, că Securitatea 
avea acum instrumentul pus la 
îndemână de medici pentru a-l 
izola pe C.Dumitrescu de societate 
si a-l distruge moral şi fizic. 


DE PAŞTI 


seră comuniștii ceva din cele în- 
treprinse de ea cu luni în urmă? ? 
Vorbise careva despre ea?? Si 
ce amme??  “'Hai-hai mai re- 
pede”, o readuse agentul la rea- 
litatea neplăcutei situații. Culese 
în grabă periuța şi si pasta de dinți 
de pe etajera băii, săpunul si 
prosop. . . și porni către ușă. 
“Ce-ţi trebuie astea” protestă 
agentul în urma ei, arătând vădit 
că m înțelegea necesitâtea unor 
astfel de “tostromente”. Nici 
mu-i răspunse, speriată la gândul 
că s'ar fi putut trezi băietelul, 
cu cinci i bărbați necunoscuți fângă 
el și fără Mama ca să-l ocro- 
tească, Fu mulțumită să vadă că 
cel mic contima somnul adânc, 
în umbra protectoare a păturei 
puse peste pătuțul alb.  Scoase 
în grabă o valiză micuță dintre 
niste cărți, aruncă înăuntru cele 
aduse dela baie, adăugând două 
batiste, un piepten și un fular, 
băgă tava cu cozonaci în came- 
ră, apoi fără să aibe curajul să 
ară măcar o privire către pă- 
1 alb, spuse: “Sunt gata”. 

i agenți o prinseră de câte un 
braţ ș si porniră. . . Afară, trase 
adânc' în pieptaerul răcoros al 


„a 


PAGINA 13 


LUPTĂTORI DIN REZISTENŢA ROMÂNĂ ANTICOMUNISTĂ 
AV. CONSTANTIN DUMITRESCU 


"DEMNITATEA NEGATĂ” 
Cu citația Nr.5038 din 1976, 


este chemat pe ziua de 13 Octom- 
brie 1976 la Tribunalul Militar 
București, cu dosarul 437, pentru 
internare.P leacă din tribunal pen- 
tru a-și anunța prietenii, lăsându- 
mi acasă apelul său disperat “Că- 
tre lumea încă liberă” 

La Termenul din 29 Octombrie 
1976 este arestat în ședință, Tri- 
bunalul Militar București dând de- 
cizia de internare în baza art 
114 c. pen., avocatul din oficiu 
Păduraru, raliindu-se la conclu- 
ziile procurorului militar de in- 
ternare, deşi Drul Vintilă în foa- 
ia de observație Nr. 2768-68259 
din 1976 de la Spitalul Nr.9 pre- 
ciza asupra lui C.Dumitrescu că 
are ''o conștiință clară”. 

In absența lui, la o perche- 
ziție tăcută de securitate la una 
din rudele sale din București, eseul 
său ““Demnitatea Negată”' a fost 
găsit şi confiscat. La. judecarea 
recursului din 14 Decembrie 1976 
instanța superioară a respins mo- 
tivele de recurs ale lui C. Du- 
mitrescu, care după aceea a fost 
trimis la rezervația, psihiatrică 
Poiana -Mare din Dolj. 

Dar Constantin Dumitrescu m 
este omul care să se lase în- 
frânt atunci când este vorba de 
lupta pentru credință, adevăr și 
dreptate. La 16 Decembrie 1976 
el adresează din spital un me- 
moriu-recurs la Comitetul Drep- 
turilor Omului de la O.N.U., al 
cărui președinte era D-l Leopold 
Benites, recurs al cărui original 
mi-a fost ridicat de la locuința 
mea, cu ocazia unei perche 


domiciliare din 28 Decembrie 1976. 


Reclamând cazul Procuraturii ge- 
nerale militare, după 18 Febru- 
arie, când mie și soției mele ni 
s'au eliberat pașapoartele pentru 
S.U.A., am fost “încunoștiințați că 
și Costel Dumitrescu a fost scos 
din Spitalul de psihiatrie Poiana- 
Mare și readus în comuna Bor- 
dușani, unde era ţinut sub paza 
jandarmilor, astăzi, ne mai ştiind 
nimic despre el. 
La timpul oportun “Demnitatea 
Negată” scrisă de C.Dumitrecu 
va dovedi unde este demența. . 


Dr. Alexandru BRATU 


TORILOR 


nopții și văzând în fața porții 
Jeep-ul blestemat al securității 
înţelese că mu va putea lua parte 
la sărbătorirea Invierii șia Paște- 
lui. _ Mi-a venit rândul”, mur= 
mură fatalistă. “Numai de ar 
pune cineva ouă roșii în grădină 
pentru cel mic”, mai alergă în 
urmă grija de mamă..... 

+ + „Ti legară la ochi, oche- 
larii negri și Jeep-ul porni. .. 
“Ce va_face băiețulul meu”, se 
mai zbămm gândul disperat, “ce 
va spune iubitul de dispariția mea 
. a. . Ce suferință: pentru pă- 
rinții_ mei. . Era măcar mul- 
pumită că putuse lăsa în urmă 
cozonacii făcuți, pentru ei... 
Unde o duceau m erau cozonaci, 
nici biserică. . . . si Invierea se 
apropia. _Dar sufletul ei. plin 
de credință o ridică din disperare 
si-si spuse în gând: “'Christos 
învie și pentru cei care stau în 
temnițe, . . . fiindcă Christos în- 
vie în inimile noastre, a tuturor 
celor năpăstuiți. Si cu Invierea 
lui ne aduce iertarea, speranța, 
lumina. * see = Nimeni mu va 
putea să mă împiedice să cânt în 
celulă, la noapte: “Christos a 
înviat din „morți, cu moartea pre 
moartea călcând. , . . 


Sandra ZVORISTEANU 


OTE LU 7 


PAGINA 14 


DATE STATISTICE 
PE SCURT 
DESPRE ROMÂNIA 


* Cu toate măsurile drastice 
luate împotriva efectuării 
avorturilor, naționalitatea și si 
fertilitatea continuă să sca 
în România. In prezent, 
rata natalității populației 
României, a coborât la apro- 
ximativ 18 la mie, fiind a- 
proape la fel de redusă ca 
rata natalității țărilor Est- 
Europene unde avorturile 
sunt permise si legale. Acest 
lucru denotă demoralizarea 
populației, un nivel de trai 
foarte scăzut, neîncrederea 
în ziua de mâine, și în cele 
din urmă respingerea poli- 
ticii regimului dela Bucu- 
resti. 

Mortalitatea generală apo- 
pulației României a ajuns 
şi ea aproximativ la nivelul 
celorlalte țări Est-Europe- 
ne, ( 9-10 la mia de lo- 
cuitori ) fiind totuși mai 


ridicată decât în Rusia și 
Polonia, de exemplu. 

Inmulțirea n naturală a popu- 
lației a scăzut însă sub 10 
la mie, după ce acum apro- 


sot: 


Ximativ zece ani crescuse 
vertiginos ca urmare a in- 
terzicerii operațiilor de ter- 
minare a sarcinilor. 

Rata mortalității infantile, 
considerată un adevărat in- 
dicator de higienă, educa- 
ție, sănătate şi prosperitate 
națională, este peste măsură 
de mare în noastră, 
fiind de peste 40 la mia 
de noi mii Prin compa- 
rație, mortalitatea infantilă 
este mmai 33 la mia de noi 
născuți în Ungaria, 26 la 
mie in Bulgaria, si 18 la 
mie în Germania de Răsă- 
rit. 

Pe de altă parte longevi- 
tatea actuală a populației 
României este mai redusă 
cu 2-3 ani decât a tuturor 
celorlalte țări Est-Europe- 
ne. Românii trăesc în pre- 
zent aproximativ 69 de ani. 
Longevitatea medie a fe- 
meilor este de 71 de ani, 
în timp ce a bărbaților este 
de 66 de ani. 


COMUNIŞTII 


ie i ciaba 


Nicoloe DIMA 


In sfârșit Europa Occiden- 
tală a reușit să treacă cu 
succes printr'o grea încer- 
care. Alianţa de centru- 
dreapta dela conducerea 
Franţei a to victorie 
palpitantă în recentele ale- 
geri parlamentare. Coaliția 
socialist-comunistă a su- 
ferit o înfrângere, neaștep- 
tată si lamentabilă. Europa 
Occidentală, și într'o mă- 
sură destul de mare țările 
Africane asociate Pieţii Co- 
mune, pot respira deocam- 
dată ușurate. Este neîndoel- 
nic însă că între timp Mosco- 
va pregătește noi manevre, 
menite să-si atingă același 
obiectiv: nsiunea spre 
Vest. 

Intre factorii care au con- 
tribuit la înfrângerea comu- 
nistilor si aliaților lor de 
stânga în alegeri a fost și 
publicarea unei cărți deo- 
sebit de interesante. Este 
vorba de “Finanţele Parti- 
dului Comunist Francez” de 
cunoscutul politolog Jean 
Montaldo. In documentata sa 
lucrare, autorul dezvălue o 
parte din sursele financiare 
ale partidului comunist 
Francez. In mod surprinză- 
tor, ii “'rațioralizări- 
lor” sunt mari proprietari 
de intreprinderi particulare, 
precum și ai unor firme 
dubioase “și imorale. Par- 
tidul comunist Francez po- 
seda între altele cafenele, 
baruri de noapte, cinemato- 
grafe, teatre, intreprinderi 
comerciale și multe altele. 

Operaţiile financiare ale 
comuniștilor Francezi par 
să fie conduse de deputatul 
Gerges Gosnat. In realita- 
te însă, ele sunt suprave- 
gheate şi controlate de Jean 
Jerome, trimis special al 
Moscovei la Paris, însărci- 
nat cu afacerile financiare 


ale partidului comunist 
Francez. Autorul reaminte- 
ste în cartea sa faptul că 
Jean Jerome este pseudo- 
nimul unui individ născut 
în Polonia și expulzat când- 
va din Franța pentru că ac- 
fiorase ca agent al Crem- 
inului. Agentul Jerome con- 
trolează deasemenea apro- 
ximativ 50 de intreprinderi 
care dețin monopolul comer- 
pului agricol cu țările co- 
muniste Est-Europene. Apoi 
toate tranzacţiile financiare 
ale comuniștilor Francezi 
sunt operate în mod formal 
de filiala din Paris a băn- 
cii comerciale Nord Euro- 
pene, care la rândul ei este 
o sucursală a băncii Sovie- 
tice de stat pentru comerț 
exterior. De fapt, vice-pre- 
sedintele băncii comerciale 
Nord-Europene este ce- 
tățeam! sovietic Vladimir 
Ponomariov. 

Mulţi oameni îsi pun între- 
barea dacă ro-Comu- 
nismul reprezintă cu ade- 
vărat o formă nouă, umani- 
tară, şi dacă Partidul Co- 
munist Francez este într'a- 
devăr independent de Mosco- 
va. In faţa dovezilor aduse 
de domnul Montalbo aceste 
întrebări îsi pierd sensul. 
Nu poate hi vorba de co- 
munism uman si independent 
atâta vreme 'cât Moscova 
continuă să domine comunis- 
mul  modial, rămârând o 
amenințare la adresa în- 
tregii lumi. Cetăţenii fran- 
cezi au înțeles acest lucru, 
refuzând să-și dea voturile 
coaliției de stânga condusă 
de comuniști. Cu toate aceste 
însă, primejdia a trecut mu- 
mai momentan. Moscova își 
repliază forțele pregătind 
noi forme şi formule pentru 
cucerirea occidentului. 


* In România există în pre- 
zent aproximativ 33 mii 
medici, în medie revenind 
aproximativ 16 medici la 10 
mii de locuitori. In Bulga- 
ria revin 24 medici la 10 
mii de locuitori, în timp 
ce în Uniunea Sovietică exis- 
tă 31 de medici la zece 
mii de locuitori, 


* La o populație de apro- 

ximativ 22 milioane de lo- 
cuitori, țara noastră are 
aproximativ 150 de mii de 
studenți (Instituţii de învă- 
țământ superior -curs de 
zi și seral), Astfel, în Ro- 
mânia există 70 de studenți 
la 10 mii de locuitori, în 
timp ce în Bulgaria sunt 
122 de studenți la același 
mumăr de locuitori, iar în 
URSS sunt 186 de studenți 
la 10 mii de locuitori. 


(Secţia de cercetări) 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Pa O E i i i i a a e a DRE a am E e e ai 
JE EEE RR 


ÎNTRE MOSCOVA ŞI PEKIN 


După moartea lui Mao Tse Dun, Mosco- 
va a încercat de câteva ori să reia legă- 
turile cu Pekinul în vederea unei eventu- 
ale reconcilieri. Se știe că relaţiile dintre 
cele două țări sunt 'incordate de aproape 
20 de ani. Autoritățile Sovietice au ampla- 
sat importante forțe militare la frontiera 
cu China, forțele militare ale celor doi 
coloși ciocnindu-se nedeclarat în trecut 
de câteva ori. Recent, Kremlinul a făcut 
din nou apel pentru îmbunătățirea relații- 
lor Sino-Sovietice. Propunerea Moscovei 
survenită la Pekin pe data de 24 Fe- 
bruarie, a fost respinsă oficial de R.P. 
Chineză la 9 Martie. Pekimul afirmă că 
dacă Uniunea Sovietică dorește într "adevăr 
să restabilească legături cordiale cu China, 
ea trebue să dovedească acest lucru re- 
trăgându-și cei peste un milion de soldați 
dela frontiera Sino-Sovietică. Moscova a 
răspuns însă cu atacuri de presă împotriva 
noii conduceri din Pekin, ostilitățile dintre 
cele două țări contimând. 

Uniunea Sovietică și Republica Populară 
Chineză sunt pe poziții aparent irevocabil 
ireconciliabile. Pekinul disprețuește atât 
conducerea comunistă din Moscova cât si 
poporul Rus, considerat de Chinezi im- 
perialist si barbar. In plus, deși Pekirul 
m a dorit niciodată să negocieze direct 
şi clar cu Moscova, este evident că re- 
vendicările sale teritoriale sunt mult mai 
vaste decât ar putea să accepte Kremlinul. 
Datorită acestui lucru, precum şi deose- 


birilor idelogice dintre ele, cele două țări 
m au de fapt ce să negocieze. Fiecare 
știe că m are nimic de așteptat. Chinezii 
ştiu că sunt mai slabi pe plan militar, 
economic și politic, și tergiversează dis- 
cuțiile și conflictul 'cu Moscova, în timp 
ce face" eforturi disperate să-și moder- 
nizeze economia și forțele militare. Mos- 
cova la rândul ei Încearcă să obțină victorii 
fară eforturi mari în Europa și Africa, 
păstrându-și o parte însemnată a forțelor 
sale militare pentru eventualitatea umi 
conflict cu China. Rușii încă trăesc cu 
groaza invaziilor din răsărit, reprezentate 
acum de colosul comunist Chinez. Din 
punct de vedere Românesc, China nu ne 
amenință. Din contră, un eventual conflict 
Sino-Sovietic ar putea despresura Europa 
şi înlesni schimbări în răsăritul ei. De 
aceea, natura relațiilor dintre Moscova și 
Pekin este de importanță majoră pentru 
România și pentru noi cei din exil. Ră- 
mânem cu speranța că divergențele Sino- 
Sovietice din ce în ce mai adânci, greută- 
țile economice interne ale Uniunii Sovietice 
aproape imposibil de soluționat, naționali- 
tățile ne-Ruse din URSS din ce în ce mai 
mumeroase și mai anti-Ruse, tendința ex- 
pansionistă 'Comunist-Sovietică în Europa 
Occidentală, și eventual criza contimuă din 
Orientul Mijlociu, vor dice în cele din 
urmă la descătușarea Europei de Est și 
liberarea țării noastre. 
L] 


AH The Secretary of State ot Canada Le Secrâtaire d'Etat du Canada 


Stimate cititorule: 


Si sp 


seat SIRE, i aa 


“Mulţi Aare Dvs. știu că noua "Lege a Cetăţeniei Canadiene a îm- 
plinit, luna trecută, un “an. A fost un an, cu adevărat, plin. 


Incepând cu 15 Februarie 1977, peste 200.000 de oameni au solicitat 


cetățe nia canadiană. 


In calitatea mea de Ministru care răspunde de 


problema cetățeniei, privesc ca pe o reală încurajare faptul că, un 
număr atât de mare de oameni și-au manifestat încrederea în Canada, 
optând pentru participarea la societatea noastră democratică, în calitate 


de cetățe ni canadieni. 


Deasemenea, un sentiment de satisfacție au 


încercat toți Membri Parlamentului, când activitatea lor destășurată 
în vederea adoptării Legii Cetăţeniei, s'a bucurat de o reacție publică 
extraordinar de favorabilă. 


In conformitate cu noua Lege a Cetăţeniei, toți oamenii care doresc 
sa devină cetățeni sunt tratați în mod egal și corect. Anumite prevederi 


din vechea lege, 
au fost eliminate. 


care aveau o tendință de discriminare a femeilor, 
(9) mare parte din cei cu statut de “'landed immi- 


grant” apreciază faptul că, acum, au posobilitatea dea solicita cetățenia 
după, numai, trei ani de rezidență în Canada. Astazi, este un fapt 
recunoscut că, Legea Cetăţeniei Canadiene constituie, în prezent, una 
din cele mai avansate și drepte legi ale cetățeniei, din lume. 


Unii dintre aceea care, în decursul anului trecut, au înaintat cereri 
pentru obținerea cetățeniei, s'au lovit deanumite amânări la Tribunalele 
Cetăţeniei (Citizenship Courts) datorită marelui mmar de cereri 
primite. Doresc să mulțumesc_ acestor oameni pentru răbdarea de care 
au dat dovadă si aș vrea să asigur pe toți solicitanții că se depun 
toate eforturiele pentru accelerarea acestui proces. 


Cu ocazia primei aniversări a' Legii Cetăţeniei as dori să urez 
un bun venit tuturor celor care au devenit cetățeni î în acestan. Vă 
felicit pe toți pentru alegerea de a vă alătura nouă si de a progresa 
împreună, ca cetațeni ai Canadei. 


Ottawa KIA 0M5 


Al dumneavoastră sincer, 


LE 


Ottawa KIA 0MS 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Dome 


PAGINA 15 


"FARA ARMÂNEASCĂ 


| — A ——— => —————.. 


Sine 
“NRISTOLU INVIĂ” 


i A tuturor frațlur armâfi, arăspândiț pi întregul loc, 
“Fara Armânească” lă ureadză:  “Pastili hăriosi, tri 
mulţi ani”. i E 


Hristolu îniă dit mor 
cu moartea pri moarti călcă 


î si-aţălor dit mărmință 
|& bană lă hărdzi. 
3 
LI 
| ; CALINDAR PI APRIL 
4 lApril Acuitirea morțlur 
j 22 **  Lazuru 
i 23» Floriili 
23 *» Sf. Gheorghe 
bem 27 m Gioia Mari (S'căntă 12 Vănghelli) S'vâpseaşti protul ou. 
= » Vinirea Mari (Ngruparea Hristolu) s'căntă prohodu. 
iii 


Niadză noapti (Negreilu Mari) Paştili. 


| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 


NUMĂRUL AROMÂNILOR 


Interesul pentru Românii din afara gra- 
nițelor țării, a început să crească printre 
românii de pretutindeni! Cum această 
grije nu-și poate găsi ecou decât în presa 
exilului, mai mulți cetitori ne-au pus între- 
barea: Care este mmărul aromânilor din 
Peninsula Balcanică? 

Cum era și firesc, aceast problemă 
i-a frământat în cel mai înalt grad și pe 
intelectualii aromâni, care s'au preocupat 
de obținerea umi statut internaţional pentru 
populația aromână răspândită în special 
între cele patru state balcanice: Albania, 
Bulgaria, Grecia și Jugoslavia. 

Un studiu competent în acest sens, îl 
găsim în cartea D-lui C. Papanace: “Sur 
la minorită aroumaine dans les Pays Bal- 
kaniques”” apărută ca extras din Buletinul 
Bibliotecii Române din Freiburg, Germania 
în anul 1968. In respectivul studiu, se 
citează istoricul german J. Thumann, pri- 
mul care s'a ocupat de aromâni și care 
referindu-se la mimărul acestei populații 
în amul 1774, scria: “Trebuie să repre- 
zinte jumătate din populația Traciei și 
trei sferturi din aceia a Macedoniei si 
Thesaliei. Sunt deasemenea numeroși În 
Albania”, . . 

Nu s'a schifnbat cu nimic această com- 
poziţie, doar faptul că desfăşurarea eveni- 
mentelor istorice de după această dată, a 
turburat imaginea de atunci, îngreurând o 
mumărătoare corectă a elementelor etnice 
din Balcani . 

DI. C. Papanace, a luat în considerație 
patru elemente esențiale care fac dificilă 
cunoașterea mmărului exactalaromânilor: 

1. Lipsa unui serviciu serios de statis- 
tică în timpul dominației turcești; 

12, Viaţa transhumantă a aromânilor 
păstori, care erau de cele mai multe ori 
omisi din înregistrările recensămintelor; 

3. Te de mimetism a aromânilor 
stabiliți în orașe, ca meseriași, negustori, 
hotelieri, etc. pentru a-și apăra intere- 
sele, declarându-și nationalitatea statului 
în care se găseau - datorită intoleranţei 
noilor state balcanice față de minorități- 
reducând astfel considerabil cifra popula- 
ției aromâne; 


4. "Tendinţa statelor balcanice, având 
revendicări teritoriale, de a falsifica - 
de peste un secol - datele statistice pentru | 
a justifica nedreptele anexiuni teritoriale. 

Falsificarea datelor statistice este o 
metodă foarte uzitată de către toate statele 
balcanice când se dau cifrele minorităților, 
dar felul în care ele redau numărul popula- 
ției aromâne, este cel mai flagrant. Bi- 
zare ne apar în acest sens și datele ulti- 
mului recensământ din România, efectuat la 
5 lamarie 1977. Nu știm care a fost 
rațiunea organelor de Stat - cel puţin în | 
materie de date statistice publicate, orice | 
cifră este verificată si ultraverificată- dar 
găsim la capitolul “Structura populației pe 
naționalități” următoarele cifre: 


Aromâni 644 0.003% 
Macedoromâni 179 0.005% E 


Ca titlu informativ menționăm că într'un 
studiu al Prof. N. Saramandu, mumai în | 
comunele județelor Tulcea şi Constanţa se 
aflau peste 32.000 de aromâni. 

In fața atâtor falsificări de date, cifra Ă 
de cca 700.000 de aromâni acceptată (cu 
încântare) de statele balcanice la încheerea | | 
Tratatului de la București din 1913, ni se 
pare deadreptul ridicolă. 

Mijloacele științifice de aflarea vechimii 
diverselor obiecte găsite pe întreg globul 
pământesc, reusesc să stabilească pe baza 
unor izotopi radioactivi, preciziuni care pe 
vremuri erau de neimaginat. Dacă un 
asemenea izotop ar putea diferenția sângele 
aromân ce curge prin vinele locuitorilor 
din Peninsula Balcanică, mulți dintre cei 
mai aprigi asupritori ai populatiei aromâne, 
s'ar îngrozi de crima de 'fratricid pe 
care o comit, tinzând la exterminarea — 
aromânilor. Și LI) 

Populația aromână se găsește în Penin- 3 
sula Balcanică, asemenea nemuritoarelor 
statui în muntele de marmoră. Nu trebuie 
decât mâna binecuvântată a maestrului, | 
care să înlăture prisosul, pentru a străluci | 
în adevărata ei splendoare. | 


Zohu PANA Ş 


Ghti_Anmânesti 


Victoria Baţu: “Aduţeri 
aminti”, 

Lăndărușă di primveară, 
nă întră în casă cartea scoa- 
să di Editura ““Zbor”” Adu- 
țeri aminti di Victoria Baţu, 

Nă treaţi pi dininti chiro- 
lu, când cilimeni, alăgam cu 
trastu di gușe, cu ciumaga 
ma mari ca noi ca s'nă- 
afirim di căfi, ș'cu fățăli 
aroși di arăcoari, s'cântăm 
creştineștili culindi sum fi- 
ridzIW'nviliciti di sărbătoari. 

Adeții di Am nou ș'di 
Pătăgiunea apilur, lăsarea 
presinlur,  Vanghilizmolu, 
Lazurul și alti multi, sănt 
scrisi arada, încundilliati ca 
Mliceli pi mutafe. Se'află 


* Pagina 


nostru, ZAHU PANA. 
tură cu problemele aro! 
din Peninsula Balcanica 


trimită materialul d 
Jackson Heights, New York, N.Y. 11368, U.S.A. 


lucări alepti tu aistă carti 
cu puțăni frăndză. Ai di 
iu s'aduiii, ca să serii alti 
cărți după năsă. Arămăii 
ciudusit di năndaua zboară 
ți li afli tu giocurli a ci- 
limenlur, cari nă pitrec di- 


parti,cătră chiruta limbă - 


a trațlur și a machidonlur: 
Alilița / pipilița / Domuzara/ 
docutara / țin-țin Tângărlip 
Markin,  dopin/ Pruscuchin 


Macă ti zboarli di ma'n 
sus mu-aflăm izvurli di iu 
s'trag, “'Cânticul di La- 
zuri””, putem s'lu-aduchim 
că esti fapt cama cătă tu 
vahtea noastră, când dhas- 
callii di la sculiili armânești 


NOTĂ 


irect la adresa : 


dit Machiduniă, acățară să 
scriă pi armâneaști, multi 
cântiți criștinesti:  “Cân- 
du avăză Hriștolu că Lazăru 
muri / s'ul scapă di moar- 
ti, tahina'mchist”. .... 

Victoria Baţu, își dea- 
pină “Aduţerli aminti” cu 
limba zburătă acasă.. Ar- 
mânili cu talent s'cu cărti 
ma multă, pot s”; hească 
s'da lucări ma mări ș'ma 
buni! Ma s'veadi lucurul 
că cultura umi popol nu 
poati si-s facă până popo- 
lul - omul di'nghios- m 
bagă numirul și uduseaști 
prota cheatră di thimelllu. 


“FARA ARMANEASCA””, apare 6ub îngrijirea colaboratorului 

Pentru apariția la timp a materialelor în legă- 
mâne ( macedo-române) și ale tuturor românilor 
„ toți cei interesaţi sunt rugați ca pe viitor să 
Zahu Pană, 31-35, 89-th Str. 


DADA BAD BD DIE 
ati tititati 


Un cântic ca di jale 
Cântam nă oară eu, 
Si dipuneam tu vale 
Ditr'un lai munte greu. 


DOD DODII 
.. 


et brtită 


ra Par 


Si valea-ni turna grailu 
Cu scllimuri, suschiros, 
Di-arăsuna tut plailu 

Si muntile jilos. 


în mă 


—— 


DOD 


Iu hiț, bre gioni cu-aname 
Fumelli de Fărșiroț! 

lu ești Armâname, 

Si Grămusteani, cu toț! 


m 


Armasiră cărărli 
Ca ponde făr'di voi, 
Si s'dusiră fălcărli 
Cu turmile di oi. 


o —_ 


2 DOO ID DOD DT 


af 
> Ca + 
Di la cașeri flueară 
Ma m se-avde prit mun 
Ni pravda ca se-azghiară,- 
Di jale him pitrumț. 


ţă 
| 


Zahu PANA 


4 
i 


i 
sil 
i 


P, 
E 


it tabit di vati 


PAGINA 16 


* La începutul anului 1978 
existau În toată lumea 13 
milioane de refugiați șiper- 
soane dislocate. Pe conti- 
nente, mărul refugiaților a 
crescut cel mai vertiginos 
anul trecut în Africa. Ast- 


fel, în urma răsboiului din 
Angola au fost dislocați re- 
fugiindu-se în restul Africii 
și Portugalia, un milion și 
Jumătate de persoane. Con- 
flictul Somalo-Etiopian din 


a EI, 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


fugierea a 800 de mii de 
persoane. Majoritatea re- 
fugiaţilor sunt politici; oa- 
meni care fug din fața ex- 
pansiunii și terorii comu- 
niste, asa cum s'a întâm- 


bic. Un raport special al 
comisiei Statelor Unite pen- 
tru refugiați dat recent pu- 
blicitățiiatrage atenția că în 
urma agravării tensiunii în 
multe regiuni ale lumii și 
terorii comuniste, mmărul 


Ogaden a cauzat și el re- plat în Angola și Mozam- 


refugiaților va crește inevi- 
tabil în viitorul 'apropiat. 


* CATUL BOGDAN, unul 
dintre cei mai mari pictori 
contemporani ai României, 
a decedat la sfârșitul lunei 
Februarie 1978, la vârsta 
de 81 ani. Născut în 1897 
ca fiu al ilustrului profesor 
Gheorghe Bogdan-Duică, du- 
pă ce a studiat la Scoala de | 
Arte Frumoase din Paris, 
Catul Bogdan a fost mumit 
în anul 1926 profesor titular 
la Scoala de Arte Frumoase 
din Cluj, care apoi, în urma 
ocupării Ardealului de către | 
Unguri prin Dictatul de la | 
Viena, s'a mutat la Timi- 
șoara. Aci, pictorul a găsit 
un nou orizont de afirmare 
a marelui său geniu, ajutând 
la formarea talentelor tine- 
rilor pictori bănățeni, pe 
care i-a avut studenți. 

Dumnezeu să-l odihneas- 
că în pace şisă- i ierte “'gre- 
selile cele fără de voie”, 
comise sub dictatura comu- 
nistă. 


Pentru a menține o Canada unită, 


noi avem nevoie..... 


* REMUS  TZINCOCA, 
care, aflăm din “Tribuna 
României” (Nr. 124, 1 Ian. 
1978), ar fi: *'vice-preșe- 
dinte al Asociaţiei culturale 
Quebec - România”, ar fi 
scris o Simfonie întitulată 
“NADIA””, dedicată Nadiei 
Comăneci. Ceea ce, a ținut, 
după câte ne putem da sea- 
ma, a face cunoscut redac- 
ției  Tribunei României, 
care-i acordă. la aride: a 
“Tribuna corespondenților” SE | 
următoarele rânduri: “Vă 
felicităm pentru terminarea = 
simfoniei *“Nadia”* dedicată 
Nadiei Comăneci si sperăm 
se avem cît mai curînd 
ocazia de a o asculta într-un 
concert dirijat de dvs. la 
București. Vă urăm deplin 
succes 'în noul dvs. post de 
consilier în ministerul afa- 
cerilor culturale din Quebec 
și în frumoasa activitate pe 

. . 2 care o desfășurați în cadrul 
o națiune de cetățeni liberi 7 asociaţiei aaa - Româ- 
nia”?. 
Ca naţiune de cetățeni liberi noi recunoaștem potențialul Ne abținem de la ori 
fiecărui individ de a aspira și a se realiza. Una dintre . HF ce comentar pe această te- 
pietrele fundamentale ale națiunei noastre mari, libertatea, onatiune b nguă mă, căci, vorba “oltenilor 
este un ideal care implică. că fiecare canadian areo Tara noastră funcționează având două limbi oficiale: Engleza noștri: “Faptele vorbește”. 
egală oportunitate în acest pământ al nostru. De ase- şi Franceza. Aceasta înseamnă că toți cetățenii au dreptul *Un-R A 
menea noi trebuie să avem respect reciproc si prin să folosească, în problemele oficiale, una din cele două FER Aa ab 
urmare să recunoaștem dreptul cetățenilor să- și menţină limbi la alegerea sa. Aceasta implică dreptul ficărui ca- teza i întreabă redacţia zia- 
valorile lor proprii, "tradiţiile ș si identitatea. nadian de a funcționa într'una din limbile oficiale. Tului nostru cineo tipărește. 


Ă : Revista Sinteza, al cărui ul- 
o naţiune democrată o naţiune multiculturală 


tim număr (29) ne-a sosit 

Z recent la redacție este tipă- 
Noi canadienii ne bucurăm de avantajele de a trăi într'o Faptul, că cetăţeni provenind din medii culturale diferite, rită de Depalmerta A- 
democraţie. O situaţie de care nu se bucură multă lume pot să coexiste armonios într'o societate integrată, a etica desatate: Dbal dE3 
pe acest pământ, care este mai puțin norocoasă decât contribuit enorm la creșterea și vitalitatea acestei ma- | uzată în România de Amba- 
noi. Noi credem că democrația este încă unul, din pilonii țiuni. Guvernul recunoaște și încurajează aceasta prin cureşti. Revista reprezintă 
acestei mari națiuni. Dar democrația înseamnă mai mult politica sa de multiculturalism. Această politică asigură punctul de vedere oficial al 
decât o formă de guvernământ. Ea poartă considerabile fiecărui cetățean libertatea de a-și menține tradițiile guvernului American, încer- 
drepturi și obligaţii. Dreptul cetățeanului să fie informat, şi mostenirile culturale și de a-şi folosi talentele și când să prezinte, cititorilor 
să aleagă felul de guvernare și să determine legile după aptitudinele în folosul lor "și al țării. Intradevăr multi- tei pete opta aie 
care să trăiască. Guvernul lă rândul lui are datoria de culturalismul este unul din pilonii care formează națiunea, ale seeauței Românești în | 
a înțelege nevoile şi aspiraţiile fiecăruia. Această înțe- dând posibilitatea fiecăruia dintre noi să ne îndeplinim Statele Unite. Revistaăpare 
legere este esențială într'o țară ca a noastră....o mare aspiraţiile și să contribuim la creșterea și vitalitatea în condiții grafice irepro- 
democrație. Canadei... şabile, are multe fotografii 


„ŞI te Măria şi ilustrații, este tradusă în 


———. — _—— Ș. 


limba Română în Occident 
si tipărită în Statele Unite. 
ltimul mumăr apărut are 
câteva articole științifice, | 
un articol ilustrat despre 


Nadia Comăneci, un articol 
informativ referitor la tra- 
ducerea Mioriţei în limba 
Cherokeză, un interviu al 
fostului Ambasador la Bu- 


curești Harry G. Barnes, și 
altele. Revista m primește 


Honourable Norman Cafik L'honorable Norman Cafik bo „Difuzarea 
UNITATE PRIN ÎNȚELEGERE Dude înpeise e mat 
1 biblioteca Americană 
] din Bucuresti. 


„e 


CUVÂNTUL ROMÂNESC PAGINA 17  - 


AUZITE, 


DIN VIAȚA NOASTRĂ: 


VĂZUTE, 


Şi PĂTITE 


CENZURA DE RI 
ŞI CEA DE AZII 


Cenzura a fost legalizată 
sub Carol sl Il-lea. Motivul: 
apărarea Coroanei, secrete- 
lor militare şi a valutei. 

De atunci și până azi avem 
cenzură ! 

Pe Carol și camarila lui 
n'aveai voie să-i critici. 

Pe Niculiţă eşti obligat să-l 
lauzi. Cumunicatele oticia- 
le sub Carol respectau în- 
frucâtva inteligența citito- 
rului. Sub comuniști logica 
a fost înlocuită cu teoria 
sonorități vorbelor goale. 
Un exemplu : 

Ziarele din Bucureşti au 
căutat să explice mulțimei 
marele și fericitul eve- 
niment: scumpirea prețuri- 
lor ! 

“ Corolarea ( scumpirea 
n.r. ) prețurilor pentru sa- 
tisfacerea mereu crescândă 
a nevoilor oamenilor mun- 
cii înseamnă un nou venit 
pentru clasa muncitoare de- 
oarece venitul m merge în 
mâna capitaliștilor...”! 

Leafa a rămas aceeași, tu 
trebuie să plătești mai mult 
pentru tot ce cumperi, dar 
„=„bucură-te: Ești în câștig 
de pagubă 1 ȘI 

- Iată, mi-a mărturisit 
prietenul P. care mi-a ară- 
tat notița tăiată din ziarul 
comunist, unul din multele 
motive de ce am părăsit 


țara. 
NICULIȚĂ, BIBLIA si 
DL SOUCHUK! 


Când Ceaușescu a stat de 
vorbă la restaurantul Neptun 
cu d. Coman et Co., pre- 
mierul României a știut toate 
răspunsurile, încă înainte de 
a fi întrebat. 

Astfel când d. George Sou- 
chuk s'a plâns că i-a fost 
oprită la vamă Biblia, Ni- 
culiță i-a oferit o altă Bi- 
blie (tipărită în țară) și cu 
mmele membrului din Co- 
mitetul Executiv al U. și 
L. „imprimat pe prima pa- 


Umblă oare Niculiţă cu Bi- 
blia în buzunar ? 

A fost el informat de vre- 
un membru al grupului des- 
pre ce va fi întrebat ? Ori 
poate agenții comuniști au 
ascultat la ușă ce vorbesc 
cei din anturajul d-lui 
Coman ? 


DESPRE SATUL DE DEPARTE 
NIMIC NU SE VORBEŞTE 


Persoanele venite în vizită 
din România, le este frică 
să spună care-i realitatea 
din țară. Ei știu că spionii 
de aici îi vor denunța și 
vor avea de suferit la în- 
toarcere, 

O mamă a venit pentru 6 
săptămâni să-și viziteze 
fata, ginerele "și nepoțica 
pe care încă n'o văzuse. 
lată o parte a discuțiilor 
mărturisite de ginerele care 
ne-a rugat să m pomenim 
nici măcar orașul : 

- Mamă, muncim şi o du- 
cem bine, ne-am cumpărat 
0 casă cu patru dormitoare. 


L 


L George DONEV 


- Păi tot într'o odaie dor- 
mi, de ce-ţi trebuie patru ?2 

- Avem două maşini, să 
putem merge amândoi unde 
vrem ! 

- Si una era destul, apoi 
mersul pe jos e sănătos. 
- Aci găsești în prăvălii 
tot ce vrei şi nu faci coadă. 
-Ei şi,ce dacă facem coadă. 
Acolo, așteptând înrând, îmi 
întâlnesc prietenii şi mai 
stăm de vorbă. 

- Uită-te mamă cât de 
multe pagini au ziarele și 
se publică stiri din toată 
lumea. 

- Ii strici ochii dacă ci- 
tești prea mult, şi pe noi 
mu ne interesează crimele 
ce se comit în Statele Unite. 

Așa a dus-o ginerele cu 
soacra și în ultimele săptă- 
mâni a evitat să maimeargă 
cu ea pe la prieteni sau 
să invite pe cineva la el 
acasă: “* Deabia dastepțana 
să plece”, 

Dar a venit ora despăr- 
ja şi, cu câteva minute 

inte de a merge să se 
- suie în avion, mama, cu ochii 
înlăcrămați și-a descărcat 
sufletul: *'Voi aci sunteți 
fericiți, aveți de toate și 
sunteţi liberi, dar gândește- 
te: mă'ntorc la tată-tău, la 
frații și surorile voastre 
rămași “în țară” . E 

Iată 'de ce nu pot să le 

divulge numele ! 


ÎNTRE CARLIG ȘI 
MARIA TANASE 


Cu ocazia Expoziţiei Inter- 
ionale dela New York, 
1939, Maria Tanase și țim- 
balistul Cârlig au cântat la 
pavilionul românesc. 

Purtarea imorală a artis- 
tei Maria Tănase și felul 
cum intona “'Hai Leliţo cu 
Roosvelt”? -purând accentul 
intenționat ca să iasă o ca- 
cofonia insultătoare la 
adresa Preş. Statelor Unite, 
Roosvelt- au silit autorită- 
țile să-i spună cântăreței 
de varieteu, pleacă! 

Cârlig a rămas în Statele 
Unite, s'a căsătorit și și-a 
continuat viața de muzicant. 
Nu putea citi notele, dar era 
înzestrat cu un talent și o 
“ureche” neîntrecută. Sar 
fi putut reîntoarce oricând 
în țară, dar n'a vrut ! 

A dat concerte pe la bi- 
serici unde a primit aplauze 
multe şi bani mai puțin. 
Dar Cârlig era totuși mul- 
pumit ș si fericitcă era printre 
români. 

A plecat dintre noi de mai 
bine de 10 ani. 


UN SFAT NOULUI VENIT 


Uită totul ce ai învățat des- 
pre America și învață totul 
de la început ii 


PREZENȚA ROMANEASCA 
ÎN ARGENTINA, ÎN SECOLUL TRECUT 


Eugenia UŞERIU 


In sudul Argentinei, a- 
proape de strâmtoarea Ma- 
gellan care desparte geogra- 
fic provincia Santa Cruz de 
Tiera del Fuego, se găsește 
printre multele sate presă- 
rate pe coasta oceanului At- 
lantic localitatea Zanja a 
Pique. Vântul rece care 
pleacă din învolburările po- 
lului sud și iuțeala lui care 
deseori răstoarnă tot ce gă- 
sește în cale, a sfărâmat 
un mic vapor spaniol în ju- 
rul anului 1879. Cam prin 
anul 1880, pescarul naufra- 
giat Gregorio Ibanez a gă- 
sit pepite de aur, în pă- 
mântul amestecat cu nisip, 
săpându- și fântâna de lângă 
casă, 

Gregorio a intrat în le- 
gătură cu argentinieni cu 
care dorea să înceapă ex- 
ploatarea metalului preţios. 
Vestea îmbogățirii s'a răs- 
pândit ca fulgerul în Ameri- 
ca Latină. - 

In 1885, se găsea în Ha- 
vana tânărul Iulius Popper, 
născut în București în anul 
1857. Neastâmpăratul, cura- 
josul și larg văzătorul tâ- 
năr, lucra ca inginer la con- 
strucția canalizării orașului 
bucanez. Informațiile” din 
presa locală îl entuziasmea- 
ză și pleacă spre polul sud. 
In Septembrie 1886, în plină 
primăvară a emisferului 
austral, studiază coasta o- 


ceanului, fluxul și refluxul, 
terenul în interior şi lagu- 


Urmare din pag. $ 
pe locuitor, După cum re- 
zultă din cifrele publicate 
de Anuarul Statistic Oficial 
care apare la București, re- 
zultă că în 1975 România a 
depășit în ceeace privește 
producţia de oțelpe locuitor, 
multe jări occidentale dintre 
cele mai dezvoltate, printre 
care și Franța, Anglia, Ita- 
lia, Norvegia, Olanda. Tări 
ca Jugoslavia, Bulgaria, Da- 
nemarca, Elveţia, Finlanda, 
R.D.Germană sau Ungaria 
se ală astăzi cu mult ră- 
mase în urmă față de Ro- 
mânia în privința producției 
de oțel pe cap de locuitor. 
Producţia de oţel a Româ- 
niei depă: ește de câteva ori 
pe cea din” unele țări oc- 
cidentale. Ea este de 
exemplu de patru ori mai 
mare decât în Danemarca, 
de cinci ori mai mare de- 
cât în Elveţia, de două ori 
mai mare decât în Norve- 
gia, cu vreo 30 la sută mai 
mare decât în Anglia si așa 
mai departe, „Concepția eco- 
nomică după care gradul, 
nivelul de dezvoltare econo- 
mică al unei țări, trebuie 
măsurat prin producție de 
oțel pe locuitor, a fost ela- 
borată cu multe decenii în 
urmă de Stalin și i în ciuda 
eșecului ei în marea vecină 
de la răsărit, România cea- 
ușistă se încăpățânează să 
o'urmeze făcându-și din ea 
o religie. După cum s'a 
dovedit în cursul deceniilor, 
teoria lui Stalin a fost gre- 
şită de la început deoarece 
Odată cu progresul științei 
și tehnologiei, alături de 
oțel, țările avansate au tre- 
cut pe scară mare la înlo- 
cuirea oțelului cu aluminiu 
şi _ mase plastice, Prin 


“NIVELUL DE TRAI DIN 
“ROMÂNIA 


nele,care erau adevărate ci- 
mitire ale balenelor ori fo- 
cilor, dar surprinzător, îm- 
podobite cu bucățele de aur, 
aduse de apele Atlanticului 
şi dăruite generos pământu- 
lui. După ce și-a luat date 
suficiente asupra posibilită- 
ților de exploatarea aurului, 
pleacă spre Buenos Aires 
în luna Decembrie a ace- 
luiaşi an. La începutul anu= 
lui (877, se întoarce în Ta- 
ra de Foc, cu autorizaţie 
oficială din partea guvernu- 
lui argentinian, dar și cu 
fonduri necesare exploată- 
rii metalului prețios. In- 
soțit de o echipă de lucră- 
tori devotați, construește o 
baracă cu 80 de cabine, în- 
stalează o bucătărie comună 
şi se aprovizionează cu ali- 
mente pentru timpul greu și 
lung de iarnă al locului. 
Ingenios și îndrăsnet, în- 
stalează o pompă pentru spă- 
larea nisipului aurifer, în- 
trebuințând fluxul şi re- 
fluxul, evitând astfel efor- 
turile grele umane mărind 
considerabil randamentul în 
producția intreprinderii 
promițătoare. In anul 1888 
a scos din nisipul aurifer, 
peste 250 kgr. de aur, iar 
în 1889, a ajuns la 500 kgr. 
In faţa acestei bogății, cău- 
tătorii de aur din Argen- 
tina se organizează și ata- 
că instalațiile, pentru a le 
confisca, dar sunt respinși. 
In urma acestui incident, 


această schimbare tehnico- 
economică revoluționară, 
eficiența a crescut enorm, 
produsele au devenit mai 
bune şi cu mult mai ieftine. 
România însă, concentrân- 
du-se asupra dezvoltării 
exagerate a producției de 
oţel, a rămas cu mult înurmă 
la producția de aluminiu și 
1a producția de mase plasti- 
ce, chiar şi față de cele- 
lalte țări socialiste pe care 
le-a depășit considerabil în 
privința producției de oțel. 
Aceiași ““Tribună”” ne ara- 
tă că "faţă de Olanda care 
în 1975 a produs 98,9 Kg 
de mase plastice pe locuitor, 
R.D.Germană cu 35,9 și Ce- 
hoslovacia cu 28,9 Kg, Ro- 
mânia a produs mmai 16,3 
Kg. Cantitatea brută a oțe- 
lului, ce se fabrică azi în 
România m mai spune prea 
mult. Tehnologia şi econo- 
mia modernă, avansată, cer 
nu pur si simplu OTEL, ci 
îndeosebi oţeluri speciale, 
care datorită vitezei cu care 
se industrializează România 
mu pot fi fabricate la fa- 
limentarul combinat  si- 
derurgic de la Galaţi sau 
în secularele furnale de la 
Reșița si Hunedoara, Con- 
secința acestei industri- 
alizări unilaterale, bazată 
în special pe oţel de cali- 
tate îndoielnică, m contri- 
buie la cresterea nivelului 
de trai nici acum si nici 
peste zece ani, când Ceaușu 
a planificat să ajungă Româ- 
nia în Comunism. 
Recapitulând datele de mai 
sus, mu te poți abține să 
mu oftezi: ** Ce pacat că 
românilor m le place să 
mărânce oţel | 


Decebal NEC$ULESCU 


tânărul - mic rege al su- 
dului- cum îl chemau cei 
care doreau să intre În stă- 
pânirea întreprinderii, îsi 
organizează un sistem efi- 
cace de apărare._ 

Bogăția rapidă stimulea- 
ză calitățile tânărului lulius 
în mod special. Cu febri- 
litate de nedescris explo- 
rează sudul Argentinei care- 
i devine a doua patrie. In 
cercetările lui, descoperă o 
iesire spre ocean a canalu- 
lui Beagle, dă numele de 
Marea Argentiniană apelor 
din sudul Argentinei, cer- 
cetează terenul din interio- 
rul țării dând mme româ- 
nești unor râuri, dealuri, 
care au fost schimbate mai 
târziu cu mmeargentiniene. 
Etnograf înnăscut, face pri- 
mele hărți ale Tării de Foc, 
scrie neobosit articole în 
presa argentiniană despre 
Tara de Foc, cere protecție 
guvernului argentinian pen- 
tru amerindienii onasi ai lo- 
cului. In același în- 
treține o corespondență im- 
presionantă cu Academia 
Română, de unde primește 
permanent încurajări și 0- 
rientări în probleme de, geo- 
grafie, explorare științifică, 
etc. 

Popper tsi construește o 
flotă proprie În speranța unor 
viitoare explorări în jurul 
polului sud. Trebuește a- 
mintit încă un fapt, care a 
displăcut multora ce nu a- 
veau darurile naturii ca va- 
lahul rătăcit la polul sud. 
Iulius Popper bate mo”ede: 
de 0.105 gr. și de 5.50 gr. 
de aur, pe o parte cu nu- 
mele lui, iar pe cealaltă, 
un târnăcop si un ciocan în- 
crucisate. În același timp, 
instalează primul oficiu pos = 


Ce ne 

spun 
L] . LI] 
vizitatorii 
* Un grup de excursioniști 
germani au rămas surprinși 
când  diminea la res- 
taurantul hotelului “'Aro”? 
din Brașov m'au găsit lapte! 
„„.Closetele dela hanurile de 
pe șosele sunt foarte mur- 
dare, lipseşte hârtie, ..etc. 
„Când călătoreşti este mai 

bine să fii constipat... 

.. 

* Cafeaua se găsește foarte 
rar și trebuie să faci coadă... 
Preţurile: 100 gr. cascaval 
de Dobrogea costă 30 de lei 
(la restaurantul Athenee Pa- 
lace)... O cameră modestă 
la motelul “Izvorul Rece” 
pentru un român(dacă este 
acceptat) 35 de lei, pentru 


un străin tot 35 de lei plus 
100 lei taxă |... 


.. 
* De ce sunt pline resta- 
urantele din țară ?. Iată ce 
ne spune un vizitator:(a) Lip- 
sa cărnii( trebuie să faci 
coadă ceasuri întregi), 
() Lipsa de spațiul n'ai 
loc să iii inviți rudele și 
prieteni 

In țările capitaliste, în- 
tr'o seară, la aceeași masă 
sunt serviţi patru "randuri 


de clienți; în România cli- 


entul vine devreme si stă 
până se închide localul. 


* Pe jurnalul de perete la 


tal, emite timbre poștale cu 
mumele lui, iar flota lui, 
face curse regulate între 
Paramo și Punta Arenas. 

Invidia celor care-i do- 
reau banii, poziția socială, 
prietenia colaboratorilor lo- 
cali și faima răspândită în 
Argentina, i-au amărât via- 
ţa. In 1893, moare în Buenos 
Aires -zice-se- de o con- 
gestie pulmonară și este în- 
mormântat în cimitirul Ri- 
coleta. 

Ramân în urma lui, 3 
proiecte de reală valoare 
Argentinei. 

1. Organizarea unei ex- 
pediţii științifice pe conti- 
22 “Antarctica, pentru 
care pregătise pe lângă co- 
laboratori cercetători, va- 
porul său personal “Explo- 
rador”!, 

2. Reglementarea tra- 


ficului prin strâmtoarea Ma- 
gellan. 
3. Inființarea serviciu- 


lui telegrafic între Buenos 
Aires si Tara de Foc. 

Iulius Popper, a fost fră- 
mântat de necunoscut și de 
+nfăptuiri constructive, a în- 
fruntat cu curaj și înțelep- 
ciune greutățile inerente 
oricărei realizări mari, a 
suferit profund ca om, în 
fața pescuitorilor înapă tul- 
bure, a invidiei care este 
sora geamănă a incapaci tă- 
ţii umane și a impus ome- 
nie românească oamenilor 
și pământului dela podul sud 
argentinian. 5 

Ti aducem pe această cale 
cuvinte de aleasă prețuire 
şi-l prezentăm cititorilor 
pentruca să fie cunoscut mă- 
car între noi sbuciumul și 
realizările lui. 

O floare aleasă din gră- 
dina sufletului românesc. 


un minister din București, 
un vizitator a citit: “si eu 
mă oblig la obligația de a mă 
obliga totdeauna obligaţiei 
de a mă simți obligat la 
tot ceea ce consider eu de 
a fi obligația mea de mem- 
bru al partidului”, 

Obligația n'a fost iscălită, 
dar a doua zi “'obligația”? 
a fost luată jos. 

.. 
* La hotelul din Râmnicul 
Vâlcea, o turistă întreabă în 
limba română: Aveţi ca- 
mere? N'avem! 

Peste 2 minute intră un 
domn şi întreabă în limba 
germană, ; Aveţi camere? 
Avem, răspunde același por- 
tar, câte persoane ? “Eu şi 
cu soția, răspunde “neam= 
pu”, arătând cu degetul pe 
călătoarea care întrebase în 
limba română... 

.. 
* Lucru încurajator: Româ- 
nul nu şi-a pierdut speran- 
ţa și simțul humorului: 

n vânzător de ziare pe 
străzile capitalei își anunță 
marfa:..* 'Informaaația” 
““Scăânteeeia "etc. 

Dela etajul doi o femeie 
deschide geamul și-l în- 
treabă: 

- “România Liberă” ? 

- “Când o fi |”? 


———— 


S 
| 
“ 
| 


Po o 


im cana 


— 2 PUD aa, 


PAGINA 18 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


4 , md. Vas zici, ec acela. cane Va 
/ Sa 4eulak Am mau ele wnema. . 


Odata fa Semala pneţesonu da înliebae mamele Cozueste 


PM 


— Mana Zowzee mac ude | 


Gură la SP ueuruat. , Xa, Moca — 


a pes rect Patinii. Ca imtiiebat ; 


a piciul a 


A Capitală. Că Necula ? 
Punea în Tamrac | Ca vă pază î Com platile Duizaci cde 


Doi comuniști s'au hotărât să se facă 
milionari. Umul a luat-o spre apus și altul 
spre răsărit. Primul a ajuns în America 
si de necaz că mu reușește să facă milioane, 
într'o zi s'a_dus în faţa Casei Albe șia 
început să mănânce fân, chiar când Carter 
trecea pe acolo. 

- Cum, mărânci fân, în America ? Carter 
se înduioșă şi-i scrise pe loc un cec de 
câteva zeci de mii de dolari. 

Mulţumit,s'a întors la București, într'un 
cadilac mare şi elegant. Aici Ei] aștepta 
cel ce-o apucâse spre Rusia, amărât și 
jerpelit. I-a povestit cum s'a îmbogățit 
si Pa sfătuit să încerce și el același truc, 
Îa Kremlin. Zis şi făcut. 'A plecat prietenul 
spre Moscova. Într'o zi, pândind ieșirea 
lui Brejnev, s'a apucat să mănânce "fân, 
în faţa Kremlinului, 

- Cum ?, se revoltă Brejnev. Mărânci 
fân, acum n mijiocul verii 7 Mergi la 
păscut, la iarbă verde. Tine fânul pentru 


la iarnă ! 


Ungurii au găsit un schelet mic și după 
cercetări minuţioase au ajus la concluzia 
că ar fi al lui Atila, Fericiţi, au hotărât 
să declare o sărbătoare națională.Dar pen- 
trimis scheletul în Germa- 


nia.Din Germania,scheletul, după ce a fost 
măsurat cu cele mai precise aparate, a 
venit cu asigurarea că 50 4 este, sigur 
Atila. Nemulțumiți, Ungurii Vau trimis la 
Paris unde cu raze X s'a confirmat că 
75 % este sigur Atila. Pentru mai multă 
siguranță, scheletul a fost trimis și la 
Moscova. După o lungă așteptare, Ungurii 
au primit un pachet cu oase sfărâmate 
şi cu următoarea scrisoare: Este 100 % 
scheletul lui Atila. A recunoscut-o singur ! 


+ 


Carter și Brejnev s "au întâlnit la o expo- 
ziție mondială japoneză în fața unui robot 
electronic care prezicea viitorul, Brejnev 
băgă o fişă si ceru să-i spună ce va fi 
în America în anul 2000. Imediat, robo- 
tul a dat răspunsul în scris. Brejnev Va 
citit cu satisfacție și cu glas mare: In 
anul 2000 în America va fi socialismul | 

Carter „bagă şi el o fişă I-i ceru ro-= 
botului să-i spună ce va fi în Rusia în 
anul 2000. Răspunsul veni iar repede, scris 
ne hârtie. Carter îl privi lung și tăcu. 
Brejnev se repezi impacleniat : - Ei, ce 
va fi în Rusia în anul 2000 7? - Nupot 
descitra,răspunse Carter.Scrie chinezește. 


x 


Glume 


* Se zice că Mașina Socialistă s'a 
stricat iar Ceaușescu l-a chemat 
pe KarlMarx, părintele comunismu- 
lui ca s'o repare. După ce in- 
spectează motorul Marx, disperat, 
declară : “planurile mele au fost 
complect falsificate de Lenin, che- 
mați-l pe el s'o repare. 

-Imposibil s'o repar, spune mai 
târziu Lenin, si-a băgat nasul Stalin 
si-a încurcat totul, 
Până la urmă a fost chemat Ford 
care, după ce ridică capota, a văzut 
imediat ce-i vina si a pornit ma- 
şina în câteva minute. 

- Ce-a fost ? Intrebă curios Ni- 
culiță. 

-0, nimica toată, răspunde Ford, 
ați legat firele dela baterie cu 
claxonul ! 


* Cât mai avem de mers pe dru- 
mul socialismului până ne vom putea 
bucura de, toate fericirile, așa cum 
sunt prevăzute în planurile marelui 
profet Ceaușescu ? Intrebă pro- 
fesorul pe elevi. 

- Mai avem doar zece pași, răs- 
punde o fetiță tare drăguță ș si cu- 
minte. 

- Si cât este de mare un pas, 
continuă profesorul ? 

- Un pas se compune din 43 de 
planuri cincinale, 28 de planuri 
trienale și numai 8 planuri bienale. 


* Comerţul dintre România şi Uni- 
unea Sovietică se face în baza schim- 
bului de produse: 

Noi le dăm grâu şi ei ne iau 
petrolul ! 


Epigrame . 


* Ceaușescu văzând cum sunt tra- 
taţi după moarte șefii comuniștii: 
degradați, desgropaţi, a reiat o 
comisie ca să-i găsească un loc 
veșnic unde să fie la adăpost de 
răzbunarea poporului. Se fac pro- 
puneri şi contrapropuneri. 

- Să-l îngropăm în Israel, că-i 
țara profeților. 

- Ce, ești nebun, vrei să'nvie ? 


* Doi grăniceri, unul jugoslav și 
altul român, stau de vorbă. Intrebă 
românul: Ce vă veți face voi ? 
Tito e bătrân si m va mai putea 
rămâne mult la putere ! ! 

- Hei, mu-i nimic, răspunde jugo- 
slavul, dar ce vă faceți voi dacă 
Ceausescu rămâne la putere până 
îmbătrânește ca Tito ? 


* A doua zi după ce a ajuns Stalin” 
în iad, o duzină de draci bat la 
poarta raiului. 
-Cine sunteți, întrebă Sf.Petru, 
-Primiți refugiați ! 


* _Niculiţă intră într'o prăvălie de 
păsări. Lume multă, păsări multe, 
se aud strigăte de “Trăiască Cea- 
usescu”, etc. 

Îy iculiță, după ce se plimbă prin 
prăvălie, se oprește în fața unei 
cuşti cu papagali, alege o pereche 
şi-l întreabă pe Vânzător: 

- Esti sigur că papagali ăștia pot 
să vorbească ? 


- Păi cine credți c'au strigat 
“Trăiască Ceaugescăin 2 . 


lon CICALĂ 


SCRIBILOR DIN TARA 


Parnasul colectivizat 

în ritm stahanovist produce: 
la artă-i planul realizat 

cu capodopere....caduce. 


UNUI PATIT 


De ce te miră adevărul 

ingratei tale porumbiţe ! 

Pe când îi periai tu părul 
m'ai simțit sub el cornițe ?! 


CELOR CE NU SE INDREAPTA 


Câte drepturi are OMU 

toate-s scrise-n Carta ONU. 
Foarte mulți însă, vezi tu, 
traduc ONU cu : *'0,m!'”? 


UNUI FRATE DE STRANA 


Consideram un privelegiu 

să cânt cu tine la un loc,- 
dar cred c-ar fiun sacrilegiu 
tu să cânți, iar eu să...joc. 


— RĂTOIUL EXILAT — 


ANUL VII, OUL Nr. 9 


A 
Felicitari întarziate lui 


NICULIŢĂ 


CE SE 
ZUGRĂVEŞTE 


0 50 = SI tie ALĂ. 


ŞI CESE 
GÂNDEŞTE 


a 
| 
i 
1 
a 
- 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
- 
1 
- 
d 
„ 
a 
- 
a 
- 
- 
1 
Dona-RĂȚOIUL A 
L] 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


* Cea de a 23-a etapă a Campionatului Diviziei “A” 
de fotbal a produs modificări esențiale în fruntea cla- 
samentului. Fostul lider, A.S.A. Tg. Mures, a cedat 
pe teren propriu în fața echipei Steaua, pierzând în felul 
acesta șefia clasamentului, pe care a deținut-o timp de 
14 etape. Noul lider al clasamentului este echipa Poli- 
tehnica Timișoara, care a învins pe teren propriuechipa 
studenților din Iași. Mai merită menționată victoria echi- 
pei U T Arad, asupra echipei Dinamo-Buc. Echipa din 
Arad, care se parea ca va avea probleme din cauza 
jotului restrâns de jucători, joacă tot mai bine delao 
etapă la alta. O bună parte din merit se cuvine antre- 
morului lon lonescu ( fostul atacant al echipei Rapid 
din perioada ei de glorie ) care a reintrodus în centrul 
liniei de atac pe Domide si a promovat ca extremă stângă 
pe Marcel Coraş, din echipa de juniori, un tânăr de 19 
ani care se remarcă prin sut puternic, viteză, rezistență 
deosebită şi mai ales un dribling scurt, derutant, care 
i-a făcut K.O. pe mulți fundași. La periferia clasamentului 
situația este complicată, multe echipe fiind angajate în 
lupta pentru evitarea retrogradării si numai etapele urmă- 


toare vor putea produce unele clarificări. 
. 


REZULTATE TEHNICE 


1-0 (1-0) 


CLASAMENTUL 


1. POLITEHNACA Tim. 23 11 5 7 29-24 27 
2. Steaua 23 106 7 51-31 26 
3. ASA. Tg. Mureş 23 114 8 39-26 26 
4. Sportul studențesc 23 12 2 9 31-28 26 
5. U. 1. Arad 23 106 7 37-34. 26 
6. F. C. Argeș 23 105 8 35-35 25 
7. Dinamo 23 104 9 34-28 _24 
8. Jiul 23 112 10 40-35 24 
9. F. C. Bihor 23 112 10 29-35 24 
10. Univ. Craiova 23 9-5 9 23—22 23 
1. F. C. Olimpia 23 103 10 30-31 23 
„12. C. S$. Tirgovişte 23 95 9 19-25 23 
13, S$. C. Bocău -23 87 8 30-39 23 
14. F. C. Constanţa 23 93 11 30-35 21 
15. F. C. Petrolul 23 84 11 31-32 20 
16. F. C. Corvinul 23 68 9 24-34 20 
17. Politehnica lași 23 66 11 26-25 18 
18. F.C.M. Reșița 23 63 14 20-39 15 


Rădulescu - Sportul Studențesc, depășește pe reșițeanul 
Boţonea ( Fază din meciul Sportul Studențesc - F.C.M. 


Reșița ) 


LA 31 DE ANI, DOBRIN RECHEMAT IN ECHIPA 
NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI 


După o serie de esecuri usturătoare, antrenorii echipei 
naționale a României, şi-au adus aminte și de Dobrin. 
Cine mu îsi aminteste cum celebrul jucător, care a 
adus de fapt calificărea echipei raționale, în Mexico, 
afost ținut pe tușă de Angelo Niculescu, împotriva Bra- 
ziliei și Angliei. Au fost momente de mare frustaţie 
pe care, marele talent, care se cheamă Dobrin, m le-au 
meritat. lată că acuma la 31 de ani,Dobrin, cu tehnica-i 
recunoscută, reintră în vederile antrenorilor, pentru a fi 
selecționat acolo unde de fapt îi este locul: în unspreze- 
cele tricolor | 


a TURCIA -ROMANIA__L : 


Miercuri,22 Martie, la Istambul, reprezentativele de 
fotbal ale României şi Turciei au terminat la egalita- 
te: 1.1 


HOCHEI ——————— 


*Disputat la Belgrad, campionatul modial de hochei grupa 
“B”, a gat câstig de cauză echipei Poloniei, care va 
evolua, din nou,anul viitor în grupa “'A”” dela Katowice, 
Formația României, după o evoluție modestă, s'a clasat pe 
locul 4. 


. POLONIA 7610 31-1913 
1 Iota 7311264711 
3. Elveţia 741202 9 
4. Românie 7313m-2 7 
3. Ungoria 7304 21-36 6 
$. Norvegia 721424 3 
7. nalia 7115pMm 3 
8. lugaslavia 7196141 2 


* In cele trei serii ale Diviziei “* B "de 
fotbal , lupta pentru promovarea în Divizia 
"A este strânsă și după 21 etape mu se 
poate da un pronostic în această privință. In 
seria l-a lupta se dă între Gloria Buzău, F.C.M. 
Galaţi și 1.C.1.M. Brașov. In seria 2-a liderul 
este Chimia Rm.Vâlcea, urmată de Metalul 
Plopeni si Progresul Vulcan. Rapid, fosta di- 
vizionară “ A ” a pierdut contactul cu plu- 
tonul fruntaș. Lupta cea mai strânsă este însă 
în seria 3-a, unde cel puţin trei echipe emit 
pretenții justificate la locul 1. Echipa din 
Baia Mare se pare că are un uşor avantaj 
asupra echipelor clujene, care trebue să se 
lupte și între ele. Rămâne ca etapele urmă- 
toare să clarifice acest lucru. 


SERIA | 


CLASAMENTUL 


1. GLORIA BI 21 1344 39-13 x» 
2. F.C-M. < 21 1326 07-17 28 
3. 1.C1.M: Brdşee 21 11.3 5 23417 27 
4 F.C. Băile; zi 113 2 34-18 24. 
3. CSM. Suctova 21 112 8 21-28 24 
$. Steagul v. Bu. 21 111 9 37-25 23 
7+Nitramonia Făg. 21 94 8 3026 22 
8. Delia”. Tulg zi 102 9 20-26 za 
A Victoria” Tatu 21 9210 29-28 20 
D.Ohul Si, Gh. 21 84 9 19-22 29 
11, Portul C-ţa 2 0310 30-37 1 
L ar rata By. 21 7 - 2 rr 19 
Ă „Asiei 2 7a1 1 
4; Viile: Vaslui 21 7410 20-40 u 
15 Caahidut PN, 21 7311 2226 19 
16. C-S, 'Botasani 24 7212 21-33 1 
17. Relonul _Săv. 2 7212 25 u 
18. CF.R. Paşcani 21 7014 2746 14 


SERIA A l-a 


CLASAMENTUL 


4. CHIMIA RM. V. -21 1577 = 2 
2. Metalul Plopeni 21 196'5 27- 2 
3. Progr. Vulcan  -21 195 4 372 25 
4. Dinamo Slatisa 21 193 8 4222 23 
5. Celuloza Că. 21 163-8 2-4 23. 
$. Chimia Tr..M. 21 21.9 2020 23, 
7. Ropid. Buc, 21 78 6 20-17 22 
8. Gaz metân 2 zi ș za 22 
9. Metalul Buc." 4183 za 2 
10. ein ma? 7 7 a 
11. Şoimii Si ij 252 21 
12. F.CM. Giargia E ki 9 240 2 
13. Muscelul Chma, f2 49 2030 20: 
14. Carpaţi Sinaia, 2? LT: g 1623 20 
15. Pandurii Tg: fiu 21 66 9 19-26 18 
16. Unirea Alex. - 21 66 9 17.2 18 
17. Electroputere 21 6510 18-31 17 
AM Prohema Blois. zi 2514 12369 
5 Top isp Ps Asie = 


SERIA A l-a 


CLASAMENTUL 


3. F.C. BAIA MAE 21 127 2 45-16 31 
2. C.F.R. CiNap. 2! 134 4 47-15 x 
„U** ” Clui 21 133 5 a-i 29 

7 de N 21 1236 uv 2 
SVictoria Că 21 123 6 33-16 27 
5, Mureşul Dev 21 103 6 3324 25 
7 CFR. Timie 21 19038 2619 23 
a. LN. 21 93 9 1925 2 
$.UM. ela zi 94 9 202 20 
A. Chimica Tin. 21 8310 20-29 19 
n. MMotalerg. Copie 21 759 2531 19 
12 CUL Sighet m 869 253 18 
93. Aurul Brad: zi 7310 2428 1 
144. Dacia Orâşiie 21 7311 1939 17 
15. Victoria ZA 7314 1535 17 
14 Armătura 21 641 2332 16 
17. Min. 21 7014 1-4 sa 
18. Avintul Rein 21 2415 11-04 [] 

REZULTATE TEHNICE 


CUL Sighet 
„U“ Cluj-Napoca 


1 (0) 
1 (0) 


Formaţiile echipelor : 


C.L.L, : Feher — V,. Pop, Ro- 

man, Ignat, Ivaşcu — Arezanov, 
Szekely (min. 10 Layis), . Grin- 
deanu — Ciohan 1, Clohân 11, 
Ţiplea. . 


wU* Cluj-Napoca : Lăzăreanu— 
Anca, FI, Pop, Bogiu, L Mure- 


şan i 
Berindei), Cimpeanu — Dobrotă, 
Vidican, Vătatu. 


F.C. Baia Mare 3 (1) 
AURUL Brad 1 (0) 


ARMĂTURA Zalău ] 
METALURGISTUL Cugi 0 


VICTORIA Carei 1 (0) 
GLORIA Bistriţa 2 (2) 


MANERUL Meme Nouă O (o) 


Ta Ț OS Rig 


PAGINA 19 


| 
* Participând la campionatele europene de tenis de masă, care s'au | 
desfăsurat la Duisburg (R.F.G.) la mijlocul lunei Martie a.c., echipa ! 
feminină a României a câștigat medalia de aur în proba de dublu. A 
Româncele au învins în semifinale cuplul sovietic V. Popova-N. | 
Antonian iar în finală au întrecut cu 3-1 (11,18, - 19,14 )pe jucă- 
toarele maghiare G. Zsabo- |. Magos. 


Liana MIHUT Maria ALEXANDRU 
CAMPIOANE EUROPENE LA TENIS DE MASĂ IN PROBA DE DUBLU. | 


* Participând la cea de-a 9-a ediție a 
campionatelor europene de atletism pe ; 
teren acoperit, disputate în sala Palazzo 
dello Sport din Milano, alergătoarele 
de semifond din România au obținut un 
deosebit succes, cucerind un titlu 
european la 1500 m., prin Ileana Silai, 
o medalie de argint și, una de bronz 
prin Natalia Mărășescu și Mariana Suman. 
Iată clasamentul probelor respective: 


1500 m : (D Ileana Silai (România) 
4 : 07,1 (2) Natalia Mărășescu (Româ- 
nia) 4 : 07,4 (3) Brigitte Kraus (R.F. 
G.) 4: 07,6 (4) Vesela Iacinska (Bul- 
garia) 4: 10,5 (5) Silivia Cruciatta 
( Italia ) 4: 12,5 (6) Christine War- 
tenberg (R.D.G.) 4: H, 


800 m : (0 Ulirike Bruns (R.D.G.) 
2 ; 03,3 (2) Totka Petrova (Bulgaria) 
2 ; 02,5 (3) Mariana Suman (România) 
2 ; 03,4 (4) Anne Marie van Nuffel 
(Belgia) 2 : 03,8 (5) Heike Roock (R. 
D.G.) 2 : 03,8 (6) Verona Elder (An- 


glia) 2 : 09,2 a : = ILEANA SILAI * 


E ya T0E ge af a i Tae 
* Cu ocazia meciului de atletism Europa - U.S.A., disputat la Milano 
(Italia ) alergătoarele Ileana Silai și Natalia Mărășescu, care au repre- 
zentat Europa în proba de 1500 m, au câștigat primele două locuri. 
Ieana s'a dovedit și de data aceasta imbatabilă, trecând prima linia 
de sosire, realizând timpul de 4:05,4 care reprezintă a doua perfor- 
manță mondială din toate timpurile. 


Clasamentul probei: (1) Ileana Silai 4 ; 05,4 (2) Natalia Mărășescu 
4: 06, (3) Merrill ( S.U.A.) 4:15,5 (4) Jennings (U.S.A. ) 4:19,0. 
.. 
* Sabreurul român Alexandru Nica a câștigat concursul internațional de 
la Hanovra (RF.G)), competiție la care au participat II8 concurenți x 
din 15 țări. Printre învinsii lui Nica la acest concurs se numără 
și campionul mondial Pal Gerevich ( Ungaria), 


.. 

* Campionatele României la ski alpin pe anul 1978, disputate la Sinaia | 
şi Brașov în cursul lunei Martie a.c., au avut următorii câstigători: | 
Slalom special: Virgil Brenci; Slalom uriaș: Dan Cristea; Coborâre: | 
Dorin. Munteam. 
Titlul de campion național la combinată alpină, seniori, a fost câstigat | 
de DAN Cristea. i 

La fete câștigătoarele au fost următoarele: Slalom urias si special: | 
Daniela Uncrop; Coborâre: Minodora Munteanu. 10 | 
Titlul de campioană națională la combinata alpină a fost cucerit 
de Juja Raț. să 


* La 27 Martie a.c., au luat sfârşit la Belgrad întrecerile ediției 

a 22-a a Campionatului mondial de hockei grupa B, la care a parti- 

cipat și echipa României.  Intrecerile au fost câștigate de echipa 
Poloniei, care va juca la anul viitor în cadrul grupei A. Inultima 
întâlnire România a întrecut Jugoslavia cu 1-0 ( 5-0, 4-0, 2-0) . 
Clasamentul final: 1. Polonia, 2. Japonia, 3. Elveția, 4. România, 

5. Ungaria, 6. Norvegia, 7, Italia, 8 Jugoslavia. 


* La 26 Martie a.c. pe traseul Bella- 
houston Park din Glasgow, debutând la 
campionatul mondial de cros pe echipe, 
aflat acum la cea de a șasea ediție, 
reprezentativa feminină 'a României 
a obținut un strălucit succes ! Ea s'a 
clasat pe primul loc și si-a adjudecat, 
astfel, titlul de campioană a lumii pus 
în joc ! La startul probei feminine 
au fost prezentate concurente din 
17 ţări. Echipa României a fost 
compusă din: Natalia Mărășescu, Ma- 
ricica Puică, Georgeta Gazibara, Fi 

Lovin şi Antoneta Iacob. R 


Clasamentul individual: 
(D Grete Waitz (Norvegia) 16:19,0 (2) 


Natalia  Mărăşescu ( România) 16:49,0 
(3) Maricica Puică (România) 16:59,0 (4) 
Julie Shea (S.U.S.) 17:02,0 „sete, 
Clasamentul pe echipe: 1, România 30 p. 
2. S.U.A. 37 p., 3 Anglia 55 p., 4R.F. 
Germania 85 p., 5. Polonia 122 p...etc. 


PAGINA 20 


CERERILE ADRESATE ACESTEI 
RUBRICI DE CITITORII ZIARULUI 
“CUVANTUL ROMÂNESC“ 
SUNT PUBLICATE GRATUIT. 


Posibilităţile Dvs. 
Multiculturalismul este o politică permanentă 
guvernamentală care afectează fiecare aspect al 
vieţii canadiene. Prin mijlocul programelor 
multiculturale guvernul dvs canadian încurajează 
oameni de diferite origini culturale să-și pună 
ideile, competența si talentul lor,să acționeze în 
propriul lor beneficiu, al comunităţii lor, al tuturor 
canadienilor. Folosiţi aceste posibilități pentru a vâ 
îmbogăţi viața. ș şi a “ajuta Canada să devină mai 
puternică. 


Realitatea Multiculturalismului 
Politica multiculturală face mai mult decât să 
asigure asistența grupurilor etnico-culturaie. 
Dimensiunea orizontală a politicii care influențează 
toate activitățile Guvernului. Federal asigură 
existenţa unei 'coordonări în politica fetierală care 
reflectă în mod adecvat realitatea multiculturală a 
Canadei şi se ocupă de interesele comunității et- 
nico-culturale. Ea 
Directoratul. Multiculturalismului sprijină toate 
mijloacele de informare,să înfățișeze realitatea vieții 

etnico-culturale în mod corect. 

Unul din rolurile Ministerului Multiculturalismului 
este să asigure posibilităţi egale tuturor 
canadienilor „indiferent de originea lor culturală 
pentru că în Canada toţi suntem egali. 


Un Nou Spirit de înţelegere 


Problema unităţii naţionale cere atenția tuturor 
grupurilor culturale canadiene. Izolarea oricărui 
grup cultural slăbeşte Canada. În căutarea unei 
noi înțelegeri este esențial ca toate grupurile 
culturale să studieze problemele şi sâ- -şi exprime 
opiniile, pentru că noi toţi contribuim la viitorul 
Canadei. = $ a 

Problema Multiculturalismului 


Deseori e nevoie de mari eforturi pentru a face 


pe oameni să înțeleagă că muncind împreuna este 
singura cale de a rezolva problemele comune. 
Alăturaţi-vă guvernului dvs. Alăturați-vă tuturor 
canadienilor. Indepliniţi- vă fiecare datoria în a face 
din Canada un exemplu pentru lumea întreagă, o 
tară cu o națiune multiculturală, bilingvă, unde toți 
cetățenii "Dot trăi în armonie și prosperitate. Trăiţi, 
învățați și împărtășiți din patfimoniul dvs pentru a 
ajuta Canada să fie mai puternică. 


Multiculturalism 
16th Floor 


... 


Pentru a vă face cunoscute 


părerile sau pentru a.cere 66 Slater Street 
informaţii, vă rugăm a scrie Ottawa, Ontario 
la: K1A OMS 


UNITATE PRIN DIVERSITATE 


Posibilităţile de a trăi, învăţa şi 
împărtăşi din patrimoniul dvs. este o 
cale de a face Canada mai puternică. 


Nu pierdeţi aceste posibilităţi! 


Multiculturalism 


CUVÂNTUL ROMĂNESC 


v” 


MICA PUBLICITATE 


CAUT RUDELE ȘI 
PRIETENII 


* Dl Vasile Duţu, Ryggeve- 
in 155, Dilling, 1570, Nor- 
vegia, doreşte să ia legătura 
cu Românii ce au stat cu 
dânsul în Lagărul Traiskir- 
ken, Austria, în. perioada 
Octombrie 1974-Decembrie 
1975.  Roagă pe frații Ke- 
lemen şi pe d-l Samota lon 
să-i scrie la adresa de mai 
sus. 


* DI Necsoiu Dumitru, sta- 
bilit în Canada, este rugat 
să ia legătură cu redacția 
pentru a i se comunica stiri 
din partea familiei. Persoa- 
nele care-l cunosc, sunt ru- 
gate să-l anunțe. 


bd 
DORESC 


SĂ EMIGREZ 


* DI C. Anghel cu soția, 
8311 Tonzenberg 1, Landshut, 
Niederbayern, W.Germania, 
dorește să emigreze în Ca- 
nada! Dânsul este de pro- 
fesie matematician şi soția 
absolventă a facultății de 
Chimie-fizică.Prin această 
cale, face un apel la o orga- 
nizație românească, sau un 
român, să-i garanteze veni- 
rea în Canada. Cunoscând 
limba franceză, ar dori să 
se stabilească în Quebec. 


* D-l Alexandru Rațu, Uma- 
gaton Nr. 54, Oslo, Suedia. 
Face apel la o organiza 
românească dinStatele U' 
să-l ajute să emigreze în 
America. Dumnealui este in- 
giner, stabilit în Suedia del 
doi ani de zile. 


în d 
ANU 
REDACȚIONAL 


Pentru a nu fi înțeleși gre- 
șit de către stimații noștri 
tolaboratori, ținem să pre- 
cizăm, că, pentru ca un arti- 
col să poată fi înserat în 
mmărul imediat următor al 
ziarului, trebuie să fie la 
redacție în ziua de 25 a 
lunei precedente. Un articol 
sosit după această dată, va 
putea, dacă va fi cazul, să 
apară, mumai după 60 de 
zile. Ori ce insistență, pe 
această temă, din partea 
autorilor, ne vedem obliga! 
a o neglija în viitor, căci, 
odată paginat ziarul, pentru 
a face loc umi articol so- 
sit în ultimul minut, însea- 
mnă a reface complect pa- 
ginația, ceea ce este o muncă 
imensă și cauzează, în ace- 
lași timp, dmâvarea apari- 
ției ziarului. Cerem deci, 
cu frățească dragoste, | co- 
laboratorilor noștri, să ia 
aceasta la cunoștință. 


În d 
RECTIFICARE 


Articolul d-lui Nicolae Pe- 
nescu '0 datorie majoră”, 
publicat în Cuvântul Româ- 
nesc Nr. 21, Ianuarie 1978, 
a apărut cu două erori pe 
care ținem să le rectificăm. 

La pagina 6, coloana, rân- 
dul 23, în loc de cuvântul 
** discuțiunile ” a se citi 
““disensiunile”. 

La aceiasi pagină si co- 
loană, rândul 65, în loc de 
cuvântul “exprimat” a se 
citi “'examinat”. 


Honourable Norman Cafik L'honorable Norman Cafik 
sto Minister ot State Ministre d'Etat 
Multiculturalism Multiculturalisme 


CUVANTUL ROMÂNESC 


ŞTIRI 
ROM 


CONCERTUL ARTIŞTILOR ROMÂNI 
DIN MUNCHEN 


Vineri 17 Februarie a avut loc în sala 
de concerte a galeriilor Lenbach din 
Miinchen, concertul instrumentiștilor și 
cântăreților români care au inițiat con- 
stituirea unei asociații mondiale a mu- 
zicienilor plecaţi din România și stabiliți 
în lumea liberă. Manifestarea a fost pre- 
zentată şi comentată de profesorul George 
Bălan. Creionând un portret muzical-psi- 
hologic al spiritualității românești, vorbi- 
torul a subliniat totodată însemnătatea 
acestui concert ca punct de pornire pentru 
o activitate muzicală românească liberă 
în lumea largă. S'au produs muzicieni 
în general tineri, veniți nu numai din Ger- 
mania dar și din alte țări. pentru a-și 
exprima adeziunea la această mare idee. 
Mezzosoprana Olga Sandu, solistă la Opera 
din Freiburg in Breisgau, a cântat cântece 
de Tiberiu Brediceam, lieduri de Brahms 
și Hugo Wolf; dânsei i-a revenit și în- 
cheierea programului, cu celebra ” arie 
*“* Komm susser Tod ” de Bach pe care, 
la cererea publicului, a bisat-o. Violonistul 
Alexandru Gavrilovici, unul din membrii 
foarte apreciați ai Filarmonicii din Bu- 
cureşti și al quintetului ** Concertino ”, 
actualmente: membru al orchestrei de ca- 
meră din Lausame, a cântat Sonata II 
pentru vioară solo de Bach precum și 
partea viorii întâi în Dansurile românești 
pentru 2 viori de Bela Bartok, alături 
de Vladimir Lăcătuș. Aceasta din urmă, 
până în toamnă element al quartetului 


** Atheneum ””, stabilit în prezent la Mtin- 

chen,a mai cântat și prima parte din 
celebra Sonată în caracter popular ro- 
mânesc de George Enescu. Acompaniatorul 
lui, Radu Toescu, profesor de pian la Con- 
servatorul din Augsburg, a apărut si ca 
solist cu Balada în Fa major de Chopin 
și deasemenea l-a acompaniat, în Sonata 
pentru oboi de Mozart, pe George Ange- 
lescu membru al Orchestrei Radiotelevi- 
ziunii italiene din Torino. Sanda Chi- 
riacesu, o tânără pianistă, încă studentă 
la Conservatorul din Minchen, a cântat 
piese de Debussy şi Liszt. Violoncelistul 
Christian Florea-pâră anul trecut membru 
în 'Trio-ul **George Enescu”', actualmente 
solist la Teatrul din Freiburg, a apărut 
cu Elegia de Faure iar violistul Vasile 
Ponomarenco, provenitor din Filarmonica 
“*George Enescu” şi stabilit deasemenea 
la Freiburg, a prezentat, într'o interesantă 
versiune „pentru violă, celebra Fantezie 
cromatică de Bach. 

Desfășurându-se timp de aproape trei 
ceasuri, concertul s'a bucurat de un mare 
succes. Intr'un viitor apropiat muzicienii 
români vor apare în noi concerte, nu mmai 
la Miinchen dar și în alte orașe ale Ger- 
maniei. Pe măsura consolidării și inten- 
sificării ei, activitatea acestei asociaţii 
a muzicienilor români liberi, se va extin- 
de în Europa și restul lumii. 


CORESPONDENT 


Se apropie anul de când 
Cuvântul Românesc a pu- 
blicat un apel semnat de mine, 


a d-nei Victoria Pokol, fos- 
tă aviatoare în Escadrila 
Sanitară în Răsboiul Neamu- 
lui din Rusia. Au răspuns 
trei cititori ai ziarului tri- 
mițând ajutorul lor: Adam 
Alb, Bogota, N.J. $25.00; 
Col. George Baciu, Rock- 
vile, Md. $10.00; Michael 
Olteam, San Francisco CA. 
$10.00. Ca sărotunjim suma 
am trimis, prin cineva, 
$50.00 cari au fost primiţi 
de d-na Victoria Pokol dela 
care avem confirmare cu 
mulțumiri și cu rugămintea 
să nu o uităm, 

Cazul acesta se aseamă- 
mă cu faptul existenţei bi- 
sericilor noastre românesti 


dând în facsimil o scrisoare 


APEL 


je 
din Statele Unite și Canada, 
care există datorită puterii 
de dăruire, de sacrificiu ma- 
terial al membrilor lor. Mi- 
nisterul Cultelor care în Ro- 
mânia purta grija materială 
a bisericilor, aici este bu- 
zunarul și dărnicia credin- 
cioșilor "lor. Si, la fel, 
Direcţia Invalizi, Orfani și 
Văduve ce exista, în Roma- 
nia de altă dată, aici revine 
milei publice și buzunarului 
binevoitorilor. Eroii şi 1.0, 
V.-iștii nostrii din Răsboiul 
Neamului din Rusia au fost, 
în bună parte, uciși în în- 
chisori, în deportări sau în 
lagăre de exterminare, la 
canal sau la stuf. Destinul 
a vrut ca Victoria Pokol 
să se refugieze în vest. Di- 
recția 1.0.V, zeului pentru 
astfel de luptători suntem 


moi toți pe care Dumnezeu 
ne-a ajutat să scăpăm de 
lepra ateo-comunistă a se-l 
colului și din mult puținulj 
nostru să-i putem ajuta pe 
eroii noştrii, acum bătrâni 
și în neputinţă. Prin bună- 
voința ziarului Cuvântul Ro- 
mânesc se vor publica, îi 
continuare, mmele celor ce! 
binevoesc să ajute o invalidă| 
săi, în vârstă de 78 d 


"Trimiteţi contribuția, d- 
va., cei care doriți sa 
faceți, la adresa mea: 215| 
C st., S.E., Apt. 107, Wa- 
shington, D.C. 20003 

Pr. Anchidim Useriu 
(n.n) La redacția C.R. se 
află scrisoarea d-nei Vic- 
toria Pokol în care confirmă 
primirea și mulțumește fru- 
mos pentru cei 50 de dolari. 


PAGINA 21 -- 


N LUMEA 
NEASCĂ 


ŞEZATOARE CULTURALĂ 


LA 


Sub 6rganizarea Soc, Avram 
Iancu, Duminică 20 Februa- 
rie, 1978, a avut loc în sala 
Institutului polonez de cultu- 
ră din New York, conferința 
D-lui Prof. Vlaicu Ionescu 
despre “Mesajul lui Nostra- 
damus asupra erei pro- 
letare”!. Sala plină până la 
refuz, a ascultat cu deose- 
bită atenţie explicarea tăl- 
măcirii versetelor criptice, 
care prevestesc sfârșitul 


categoric și iremediabil al 
comunismului. După termi- 
narea conferinței, D-l Vlaicu 
Ionescu a răspuns la între- 
bările puse de ascultători 
în legătură cu interesanta 


A 


Duminică, 19 Martie a.c. 
Asociația Culturală Română 
din Hamilton, Canada, a săr- 
bătorit într'un cadru festiv 
Unirea Basarabiei ( 27 
Martie, 1918 ) cu Patria 
Mamă. In sala dela Câmpul 
Românesc, au laut parte la 
această sărbătoare un număr 
apreciabil de Români din Ha- 
milton, 'Toronto,Kitchener și 
împrejurimi. Programul 'a 
inclus un Te Deum, oficiat 
de Păr. Nicoale Zelea, pa- 
rohul Bisericii Sf.Gheorghe 
din “Toronto. După banchetul 
dat în cinstea zilei, a luat 
cuvântul Dl George Bălașu, 
presedintele Asociaţiei, sa- 
lutând pe toți cei prezenți 
și ilustrând apoi pe scurt 
însemnătatea zis marelui 


conferință, Prezentarea au- 
torului a fost făcută de D-l 
Zahu Pană, iar în final D-na 


NEW YORK 


Emma Emilia Bratu a pre- 
zentat un moment liric 
; la pian. 


CONSFĂTUIRE 


Vineri 3 Martie 1978 a avut loc la Universitatea Columbia 
din New York o consfătuire pe tema * Mișcarea Dizidentă 
în Europa de Răsărit”. Au participat protesori universi- 
tari, dizidenți refugiați, ziariști si studenți. Intre subiecte- 
le abordate au fost “Influența dizidenților asupra Euro- 
“* Soarta semnatarilor manifestului Ce- 


comunismului”? 


hoslovac pentru Drepturile Omului-Charta 77”, 
denții și Viitorul Jugoslaviei”, 
Ucrainieni pentru supraviețuire culturală”? și altele. Din 
partea noastră a participat Nicolae Dima, "absolvent al 
Universității Columbia. EI a luat cuvântul lă discuțiile 
care au însoțit lucrările prezentate. 


“Dizi- 
“Lupta intelectualilor 


sociaţia Culturală Română, Hamilton, Ont., Canada 


Comemorarea Unirii Basarabiei 


act al Unirii din 1918. Dum- 
nealui a introdus pe dl.Av. 
Eugen Bârsan din Chicago, 
care a ținut cuvântarea prin- 
cipală, despre trecutul eroic 
al basarabenilor. Dânsul a 
trecut în revistă luptele ne- 
mumărate ale Moldovei (de 
care, până la 1812, Basa- 
rabia a fost toată vremea 
nedespățită), lupte cari au 
adus “admirația și recuno- 
Știna întregului occident ci- 
vilizat european. La sfârșit 
vorbitorul a terminat cu 
aceste cuvinte: ** Inchei cu 
un mesagiu trimis din ini- 
mile aceste adunări, pe 


aripi de gânduri, românilor 
din Basarabia și Bucovina de 


Nord. 
-Fraților din silnică și nă- 


praznică robie: Adunarea de 
români și românce, ținută 
astăzi la Câmpul Romanesc 
din Hamilton, Canada, pentru 
a demonstra legătura națio- 
nală indestructibilă cu voi, 
vă asigură că va face tot 
ceeace poate pentru desro- 
birea voastră și a țării de 
sub jugul rusesc şi comu- 
nist. Rugăm pe bumul Dumne- 
zeu ca această eliberare să 
se împlinească cât mai cu- 
rând”. 

Au mai luat cuvântul ve- 
nerabilul Ion  Păscăluță, 
membru al Sfatului Tării, 
care a votat Unirea din 1918, 
cât si Păr. Nicolae Zelea. 
Programul a fost încheiat cu 
“Marșul Basarabiei”! cântat 
de întreaga asistență. 


* CALENDARUL ZIARULUI AMERICA 
PE ANUL 1978. Subliniem din capul locului 
că mu ne-am fi ocupat de acest Calendar 
al ziarului “America”, organul oficial al 
Uniunii și Ligii Societăților fi fraternale ro- 


mâno-americane, dacă alcătuitorul sau, 
respectiv redactorul, dl. Petru Lucaci, m 
şi-ar fi permis ca, în, zis'a-i “DEDI- 
CATIE”», din pagina 23, să facă următoarea 
afirma “In anul 1978 se împlinesc 
60 de ani dela Unirea cea Mare din 1918 
a tuturor Românilor în granițele rotunjite 
ale Daciei. Vom semnala această aniver- 
sare și pentru faptul că în anul 1968, 
aniversarea de 50 de ani a Unirii n'a fost 
nici măcar menționată de cei care conduceau 
ziarul pe vremea aceea”. 

Scriind şi semnând rândurile de mai 
sus, dl. Pei Lucaci, nu mai încape în- 
doială, încearcă să mistifice adevărul stiut 
şi cunoscut de către toți membrii Uniunii 
şi Ligii, că adică, în acel an, datorită 
unor neînțelegeri personale dintre dânsul şi 
Președintele organizaţiei, recte, John 
Coman, coresponda cu dânsul, deși se 
găseau în aceeași clădire, pe petece de 


Informaţii 


kârție, căci, nu mai puteau sta, față î În 
față, Dar, pentru istorie, ceva si mai 
mult: respectivul Calendar al ziarului 
AMERICA din acel an, urma să fie alcătuit 
şi redactat de chiar dl. Petru Lucaci. 
Aflându-se însă la cuțite cu Președintele 
Coman, din motive ce-l privesc personal, 
şi-a dat demisia din calitatea de redactor 
al ziarului, purând, în același timp Uniunea 
și Liga în situația de a m avea deloc 
un Calendar pe amul- 1968. Pus în fața 
unei asemenea situații grave, Preș. Coman 
s'a urcat în mașină și a plecat spre 
Indiana, pentru a se constătui cu Președin- 
tele Comisiei de Plămiri a Uniunii și 
Ligii, Olimpiu Clonța, pentru a găsi o 
soluție salvatoare, pe această temă, pentru 
organizaţie, căreia, dl. Lucaci l-a întors 
spatele, Ambii, au poposit apoi, la locuința 
d-lui Nicolae Novac, în Highland, pentru 
a-l informa de situația gravă în care a pus 

Uniunea şi Liga, dl. Petru, Lucaci prin 
demisia d-sale, rugându-l că, dacă îi este 
posibil, s'ar putea angaja ca să alcătuiască 
Calendarul ziarului America pe anul 1968. 
După lungile discuţii ce au avut loc pe 


D-l AV. EUGEN BARSAN, IN TIMPUL CONFERINTEI 


Culturale 


această temă între d-nii: John Coman, 
Olimpiu Clonja ș și Nicolae Novac, s'a ajuns 
la înțelegerea ca dl. Novac, pentru partea 
editorială, și Olimpiu Clonţa, pentru partea 
comercială să-si asume răspunderea tipă- 
ririi Calendarului America pe anul 1968, 
pentru a nu lipsi organizația, în urma 
demisiei d-lui Lucaci,je obișnuitul Calendar 
anual. 

Calendarul respectiv, a fost întocmit la 
repezeală, cu multe nopți de nesomn din 
partea ambilor colaboratori, adică, Nicolae 
Novac și Olimpiu Clonja. 

A tost acesta, primul calendar al Uniu- 
nii și Ligii, e, însuși DI. Coman m va 
putea nega, că s'a vândut în întregime, ba 
chiar, nu a fost posibil a se face faţă 
cererilor, din partea_ societăților și a 
membrilor. Cu toate că, respectivul calen= 
dar, întocmit la repezeală, n'a scos în 
evidență în acel an, plânsa aniversare a 
50 de ani a Unirii, de către dl. Lucaci, 
în Calendarul din acest an. Nu, Calendarul 
ziarului America pe anul 1968, n'a fost 
istoric, dar a făcut istorie, ' vânzându-se 
complet; în timp ce, “'istoricele'” Calen- 


dare ale d-lui Petru Lucaci,edidate de dân- 
sul, cât a fost, în trecut, conducător al 
ziarului, se aflau în pivnița clădirii Uniunii 
și Ligii, la vânzarea ei, cu sutele și cu 
miile, găsindu-și ultimul loc, nu în casele 
Românilor din Statele Unite şi Canada, 
ci, pe maidanele de deșeuri din orașul 
Cleveland. Ba, iarăși, pentru istorie, ceva 
în plus la zis'a acuză: NU, nicioadată, 
în trecutul ei, Uniunea si Liga n'a procedat 
la vânzarea Calendarelor sale așa cum 
procedează actuala conducere, adică, trimi- 
țâna Calendarele, cu o întârziere de 3 luni 
de zile, membrilor organizației, fără a fi 
fost comandate de dânșii, pentru, zice-se, 
acoperirea cheltuielilor de tipărire. 

* CALENDARUL “UNIREA” PE ANUL 
1978, închinat tristei comemorări a des- 
ființârii Bisericii Române Unite, prin De- 
cretul Nr. 358 din 1 Dec. 1948, aduce, pe 
fângă un bogat material documentar din 
viața parohială, a organizațiilor ARCA și 
ARCAYD, articole semnate de Pr. George 
C. Muresan, Pr. loan Popa, Pr. Louis 
Puşcaş, loan Crișan şi Pamfil Seicaru, 
într'o frumoasă prezentare technică. 


—.- ... -—_—x 


| 


PAGINA 22 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


* Pe data de 3 Februarie 
a avut loc Sedința comună 
a Comitetului Politic al C. 
C. al p.c.r., a Biroului Per- 
manent al Consiliului Su- 
prem al Dezvoltării Econo- 
mice, Sociale și a Consi- 
liului de Miniștri. Sub con- 
ducerea ““sefului'”, s'au dez- 
bătut problemele ducerii la 
îndeplinire a (tâmpitului) 
plan, de dezvoltare eco- 
nomică pe anul 1978. In spe- 
cial, s'a pus accentul pe 
“lipsurile înactivitatea con- 
sacrată producţiei de ex- 
port” ( Ce contează dacă 
lumea moare de foame, ex- 
portul trebuie menținut, casă 
poată aduce ““valută””, atât 
de necesară pentru 'findus- 
trializarea” fără rost a 
țăriD. 
* In comunicatul '*comun”! 
dat publicității pe data de 8 
Februarie, cu ocazia vizitei 
făcută de Primul Ministru 
al Angolei, Lopo do Nasci- 
mento, se menționează că 
România va acorda un îm- 
prumut Angolei și va instrui 
““cadre de speciâliști””, 


PE SCURT DIN ŢARĂ 


* Delegația partidului co- 
munist Izraelitean, condusă 
de Uzi Burstein, care se 
află în vizită în r.s.r., a 
fost primită pe data de 8 
Februarie, de Ceaușescu. 


* Ziarul Scâteia publică pe 
data de 7 Februarie, tele- 
grama de felicitări trimisă 
de“'World Jewish Congress” 
criminalului de la București, 
cu ocazia împlinirii a 60 de 
ani. Telegrama este semna- 
tă de Philip H.Klutznik din 
New York. 


* Pe data de 4 Februarie 
a avut loc la București '“Con- 
ferința de lucru” cu primi- 
secretarii comitetelor jude- 
țene, secretarii cu proble- 
mele agricole și alte cadre 
din agricultură. Cu această 
ocazie tovul Ceaușescu a a- 
tras atenția cauzelor care 
au dus la neindeplinireapla- 
mrilor destat...'“Trebuie să 
spunem deschis că nu toate 
unitățile agricole, m toate 
organismele judeţene ș si-au 
îndeplinit cum trebuie 'răs- 
punderile. Spiritul birocra- 


tic, tendința de a căuta jus- 
tificări, nemobilizarea tutu= 
ror forțelor s'au manifes- 
tat anul trecut.. „Nerealiză- 
rile din producţie în anul 
1977 se datoresc în prin- 
cipiu lipsurilor organelor 
agricole, unităților agrico- 
le, Ministerului Agriculturii, 
celor care trebuiau să în- 
făptuiască hotărârile Con- 
gresului.... 23 Tot Ceaușu mai 
continuă spunând: “.... Este 
evident că Ministerul Agri- 
culturii, Academia de Stiin- 
țe Agricole, au scăpat din 
mână unele aspecte esenția- 
le ale culturii cerealelor 
- cunoscute, de altfel, de 
aproape 300 de ani” ( da, 
dar pe atunci m era so- 
cietate ““multilateral dez- 
voltată”” cu comunismul ei) 
Tunând și fulgerând, Ceau- 
șul a încheiat făcând direct 
responsabili pe cei 200,000 
de membrii de partid de la 
sate, care mu au reusit “'de 
a uni eforturile tuturor oa- 
menilor muncii” (Parcă ță- 
anului îi pasă de ce spune 
cel de la Bucureşti). 


* Pe data de 25 Februarie 
a luat sfârșit Conferința Uni- 
unii Studenților Comunisti”, 
care a durat două zile. Noul 
Comitet are ca președinte 
pe tovul Ion Sasu. La 'înche- 
ierea seziunii a luat parte și 
Ceausu, care a ținut o altă 
kilometrică. cuvântare. 

(Acest “'document” a fost 
deja publicat într'o brosură 
în “Editura Politică”), * 


: Postul de radio București 
anunță pe data de 15 Fe- 
bruarie, că Ceaușul a fost 
chemat din nou la' ordin de 
ambasadorul sovietic Vasili 
Ivanovich Drozdenko. (După 
cum se obsearvă, aceste vi- 
zite sunt făcute cu regula- 
ritate. Motivul nu este greu 
de ghicit ? ) 


. Agenția Agerpres, aamn- 
țat în Programul de limbă 
engleză din 9 Februarie, că 
r„S.r.-ul a exportat în anul 
1977 mărfuri în valoare de 
34,9 mii de milioane în lei 
( Majoritatea acestor expor- 
turi fiind din domeniul pro- 
duselor de consum). 


* Pe data de | Martie a.c. 
a avut loc o nouă seziune 
a Consiliului de Stat. Cu 
această ocazie au fost adop- 
tate 6 decrete Și au fost ra- 
tificate 3 acorduri. Menţio- 
năm, decretul care modifi- 
că Legea Nr,5,1971, privind 
legitimaţiile “biroului popu- 
lației””. Deasemenea acordul 
aprobat, de a permite tre- 
cerea prin teritoriul r.s.r- 
ului, a conductei de gaz na- 
tural din U.R.S.S. destinat 
Bulgariei. 


* In ședința C.C. ce a avut 
loc pe data de 7 Martie a.c. 
sub conducerea ''sefului'"au 
fost luate diferite măsuri 
de schimbare și dare afară 
din guvern a' unui mmâr 
mare de “tovi”. Asupra 
cauzelor acestor măsuri, 
vom reveni detailat în m- 
mărul viitor al ziarului. De- 
ocamdată, menționăm rumai 
mmele celor “maziliţi”? de 
Ceaus.-Cornel Burtică,înde- 
părtat din postul de șef al 
securității si din postul de 
secretar al .C. -Mihai Ma- 


rinescu, dat afară din 
funcția de vice prim ministru 
si deasemenea de la pre- 
şedinția Comitetului de Stat 
al planificării. -Ilie Verde; 

a fost înlocuit din funcția d 

secretar al C.C. -Constan- 
tin Dăscălescu, a pierdut 
postul de presedinte al Uni- 
unii Naţionale a Cooperati- 
velor Agricole de producție. 

-Florea Marinescu, a fost 
dat afară din ori şi ce func- 
ție. -lon Stănescu, e dat 
afară din postul de secre- 
tar al C.C. -Emil Drăgă- 
nescu, dat afară din funcţia 
de vice prim ministru,Ma- 
xim bergheanu,dat afară din 
funcția de ministru al apro- 
vizionării tehnico materiale. 
-loachim Moga, dat afară din 
postul de prim vice prese- 
dinte al Consiliului organi- 
zării economico-sociale. — 
Vasile Potop, dat afară din 
postul de prim vice prese-. 
dinte al Comitetului pentru 
problemele Consiliilor po- 
pulare. -Aurel Duma, dat 


afară din postul de secre- 
tar al C.C. 


“REVISTA ECONOMICA (Nr. 
5,3 Februarie 1978), înscrie pe 
copertă cu litere de-o șchioapă, 
urmățoarea struntată minciună is- 
torică,cu ocazia împlinirii vârstei 
de 60 de ani a ultimului Dracula 
al României: + 

ez tel eagă a adus un fier- 

stimă, înaltă 
rca Pest profundă recunoștință ce- 
lui mai iubit fiu al poporului, 
tovarășul NICOLAE CEAUSES- 
CU», zi 


Incepând cu acest număr, res- 
pectiva revistă începe publicarea 
unor consultații “pentru candida- 
mă la examenul de admitere în 

ățământul economic superior, 
elaborate pe baza Programei Mi- 
nisterului Educaţiei și Invățămân- 
tului, de către cadrele catedrei de 
economie politică de la Academia 
de Studii Economice din București, 
sub coordonarea profesorului uni- 
versitar dr. doc. N.N. Constanti- 
nescu, membru corespondent al 
Academiei Republicii Socialiste 
România”. 

lată mai jos, reproduse exact 
“'cunoștințele” ce trebue să-și 
însușească candidații la acestexa- 
men: 

“1. „ « Prin revoluție socialistă 
se înțelege procesulprincarepro- 
letariatul în alianță cu țărănimea 
muncitoare şi celelalte categorii 
de oameni âi muncii, sub con- 
ducerea partidului marxist- le- 
ninist, cucerește puterea, politică 
şi înfăptuieşte transformări radi- 
cale în toate domeniile vieţii so- 
cial-economice, lichidează vechile 
relații de producție capitaliste, 
exploatarea omului de către om, 
şi creează noi relaţii de producţie, 
socialiste”. (Autoarea articolu- 
lui: conf, dr. Viorica Nicolau, 
se fereşte însă a spune adevărul, 
că amme, prin “lichidarea” ve- 
chilor “relaţii de produ ie capita- 
liste, exploatarea omului de că- 
tre om”! a fost înlocuită cu EX- 
PLOATAREA OMULUI DECATRE 
PARTID”), 

Mai departe, în această primă 
lecție pentru candidați, se mai 
subliniază că: “Partidul Comu- 
nist Român analizând condițiile 
interne și externe favorabile pro- 
cesului revoluțiorar, create înanii 
premergători celui de-al II-lea 
ăzbol mondial şi accentuate la 

trem în perioada dictaturii mi- 
'aro-fasciste, a declanșat și în- 
tit la 23 August 1944 insurecția 


pre- 


națională armată, antifascistă şi 
antiimperialistă. In perioada ur- 
mătoare insurecției, clasa munci- 
toare întărind unitatea rândurilor 
sale, unind în jurul său celelalte 
forțe democratice, sub conduce- 
rea P.C.R.,a desfășurat cu succes 
bătăliile revoluționare pe calea 
_democratizării țarii, aprogresului 
economic și social”. (Dar, autoa- 
rea mi spune iarăși că această așa 
zisă ''democratizare”” a țării” a 
constat din închiderea frontierelor 
României cu sârmă ghimpată şi 
câmpuri de mine, cenzura scriso- 
rilor și a operelor literare, ba 
chiar a gândului, furtul de pachete 
trimise de peste hotare, în special 
cele cu conținut medicinal). 


x 


“MAGAZIN ISTORIC, (Anul XI, 
Nr. 11, Nov. 1977), publică în acest 
mamăr la rubrica; “CITITORII 
SCRIU ISTORIE”, trei corespon- 

în. care se afirmă descope- 
rirea trupului mumifiat al marelui 
patriot Român, Nicolae Bălcescu, 
în ““Catacombele din Palermo”. 
lată una din aceste scrisori, tri- 
misă de Nicolae Canja, care a- 
flându-se în orașul Erlangen din 
Germania, a vizionat un film do- 
cumentar la televiziunea vest-ger- 
mană realizat de către o echipă 
de cineaști din R.F.G., întitulat: 
"Catacombele din Palermo'”; 

1, In cursul prezentării 
Geilmului), comentatorul a anunțat 
la un moment dat: “'Acesta este 
trupul neînsuflețit al revoluționa- 
rului român Bălcescu”. După 
care a prezentat, în câteva cuvinte, 
activitatea sa patriotică de la 1848 
și împrejurările în care si-a sfâr- 
şit viața la Palermo. Corpul lui 
Balcescu, deosebit de bine con- 
servat, redat în prim plan cam 
30 secunde, se afla în poziţie ver- 
ticală, îmbrăcat în costum de epo- 
că, 

Magazinul publică totodată în 
facsimil ““Autorizaţia de înmor- 
mântare” a lui Bălcescu, datată: 
29 Noiembrie 1852, 

Același lucru îl afirmă şi ma- 
Tinarul vasului '*Transilvania”, 
Serban Gheorghiu, careaflându-se 
la Palermo, a vizitat respectivele 
Catacombe: 

1, + Coborind în galeriile 
catacombelor, ne-an. cnrit pe co- 
ridorul central în fața a cinci mu- 
"mii, din 1852-185 


le lipseau, însă datele necesare 
identificării: mume, premume, ziua 
şi luna decesului etc. Totuși, 
administratorul, care dispunea de 
o mumerotare a tuturor mumiilor, 
pe baza înregistrării lor,a afirmat 
că, la mijlocul grupului, s-ar afla 
Bălcescu. Cadavrul este îmbrăcat 
simplu, are milini subțiri, iar <hi- 
pul mi s-a părut foarte asemănă- 
tor cucelal statuii din Parcul 
Garibaldi. Pe cap purta o căciulă 
din blană de oaie, de felul celor 
purtate în Tara Românească, la 
epoca respectivă. După câte am 
observat, nici un alt cadavru m 
avea o căciulă similară”. . 


* 


*LUMEA, (Nr. 3,12 Ian. 1978), 
publică pe două pagini un articol 
semnat de Vasile Crișu și în- 
titulat: “Un moment "nou, im- 
portant, în cursul ascendent al 
relațiilor româno - vest - ger- 
mane””, cu ocazia vizitei ce-a 
întreprins în RSR, Cancelarul Re- 
publicii Federale Germania Hel- 
mut Schmidt, la invitația lui Ni- 
colae Ceaușescu, din care extra- 
gem următoarele pasagii: 

edi comună consem- 
nează, (. . .) acordul părților de 
a contima eforturile pentru des- 
voltarea și diversificarea schim- 
burilor comerciale bilaterale si 
realizarea unei balanțe comerciale 
cît mai echilibrate, prin contima= 
rea liberalizărilor, facititarea ac- 
cesului produselor, precum siprin 
extinderea preferințelor vamale 
generalizate, în cadrul C.E.E. Gu- 
vernmul R.F.G. se, declară de a- 
cord, totodată, să pună la dis- 
pozi, țării noastre, pe lingă po- 
sibilitățile existente, un plafon de 
garanţii de 700 milioane de mărci 
pentru credite suplimentare, ce 
vor fi folosite la finanțarea li- 
vrărilor de bunuri de investiții din 
RFG... 

“In cursul convorbirilor pe 
teme economice au fost abordate 
și probleme privind realizarea 
unor noi societăți mixte în Ro- 
mânia. Intre altele, s-a căzut 
de acord să se acţioneze de ambele 
părți, astfel încît să se ajungă la 
finalizarea cooperării în domeniul 
producerii  aviomiui “'Folker- 
64”... 

“In cursul dialogului au fost 
abordate, de asemenea, chestiuni 
ale colaborării în domeniile cul- 


DIN PRESA COMUNISTĂ = 


tural, științific, învățământului, 
artei, contactelor şi călătoriilor, 
evidențiindu-se hotărîrea de a se 
acționa pentru dezvoltarea pe mai 
departe a raporturilor reciproce 
și pe aceste planuri. . . 

“O atenție aparte în cadrul 
tematicii mondiale a fost acordată 
problemelor securității europene, 
înfăptuirii integrale în viață a 
prevederilor Actului final de la 
Helsinki, care constitue un tot 
unitar. A fost, în acest sens, 
exprimată deopotrivă dorința ca 
reuniunea de la Belgrad să con- 
stituie un nou imbold, să ducă 
la contimarea procesului multila- 
teral inițiat de Conferința de la 
Helsinki, să deschidă calea unor 
noi reuniuni pe probleme concrete, 
în vederea dinamizării procesu- 
lui de edificare a securității ş si 
păcii în Europa”. A 

(Tinem să subliniem că, vi- 
zita Cancelarului Republicii Fede- 
rale Germania în R.S.R., a avut 
loc în urma invităției cei-a fost 
făcută de către Nicolae Ceauses- 
cu. Motivul acestei invitații, cre- 
dem, reese clar din rândurile de 
mai sus, R.S.R. -eul, are nevoie 
de ajutoare economice și finan- 
ciare, pentru a-și acoperi defici- 
tele neghiobiei marxist-leniniste. 
R:S.R-eul, pe de altă parte, vrea 
să-și poată procura avionul ger- 
man, “Folker-614”, Deci: “tin- 
teresul, poartă fesul”. Nu știm 
dacă Cancelarul Helmut Schmidt, 
în cadrul discuţiilor ce ar fi avut 
cu Nicolae Ceaușescu, pe tema 
“Actului final de la Helsinki”, 
i-ar fi arătat fotografia celor pa- 
tru români ce fac greva foamei 
în orașul Kăln, și publicată de 
ziarul nostru în numărul din la- 
nuarie, grevă motivată tocmai pen= 
tru faptul că guvernul de la Bu- 
curești, nu-i! -şi ține cuvântul și m 
Egapagtă nici o declarație sem- 


A 

"ROMANIA LITERARA, (Anul 
XI, Nr.4, lan, 1978). - Reprodu- 
cem mal jos sfârșitul articolului 
“Securitate și Cooperare”, sem- 
nat de Vale Lipalti: 

“Acum cînd Reuniunea de la 
Belgrad a trecut la elaborarea 
documentului ei final, trebuie în 
mod neîndolos ca toate delegațiile 
statelor participante să ă dea dovadă 


ca rezultatele acestei întâlniri ge- 
neral-europene să nu se reducă la 
cîteva lozinci, ci să fie cît mai 
substanțiale, marcînd un nou pas 
pe calea procesului edificării se- 
curității europene. Este nevoie 
de o conlucrare constructivă pen- 
tru _impulsionarea traducerii în E, | 
a celor convenite la Hel- 
» pentru soluționarea marilor a 
probleme complexe cu care este - 
confruntată Europa. Nu se poate | 
concepe o securitate şi o des- 
tindere reală pe continent, fără 
adoptarea unor măsuri concrete 
în domeniul dezarmării și dezan- 
gajării militare, fără dezvoltarea 
neîngrădită a cooperării econo- 
mice, tehnico-ș ce, culturale 
și în alte domenii de interes co- 
mun. Pentru toate aceste obiec- 
tive fundamentale ale securității 
si cooperării pe continent, Par- | 
tidul Comunist Român, tovarășul 
Nicolae Ceausescu, au militat si 
militează fără preget, astfel încât 
edificarea securității europene, ca 
parte integrantă a securităţii mon- 
diale, să devină o realitate vie. 
““Cînd se va scrie, peste ani, | 
istoria sinceră a marilor negocieri 
europene din deceniul 70, poste- 
ritatea va prelua desigur afirmația 
pe care un observator diplomatie 
a făcut-o într-o noapte lungă con- 
sacrată bătăliei pentru o Europă 
nouă: “România a fost constiin- 
ţa vie și intransigentă a Conferin- 
i General-Europene””. 
h (După cum s'a putut limpede 
constata, Lipatti ăsta m suflă 
nici măcar un cuvințel în legătură 
cu “Nodul Gordian” care a fost 
de altfel unul din punctele prin- 
cipale ale Conferinței de la Bel- 
grad, adică, dacă si cum s'a spli- 
cat de către țăr semnatare a 
tratatului de la Helsinki, punctul 
privitor la: DREPTURILE OMU- 
LUI, printre care, Aruba i 
te, implanstă: 
TEINREGIRII FAMILIILOR! 
“Cînd se va scrie, peste ani, 
istoria sinceră a marilor nego- 
cieri europene din deceniul 70, 
R.S.R-eul va fi trecut, fără doar 
şi poate, pe liste rușinii, ca țară 
care m și-a respectat obligațiile 
ce si-a lat, prin semnătura se- 
cretarului partidului comunist ro- 
er şi în acelaşi timp președin- 
tele “răspublice””, recte, ciz= 
mariul doctor, sau doctorul ciz- 
mar, Nicolae Ceauşescu). 


de voința politică necesară pentru hd 


pi 


27 PERII PR 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


___— Actualitatea internațională 


OP...) ———_ 


ITALIA 


MASACRUL DIN “JOIA NEAGRĂ” 


S'a scris, şi probabil se va mai scrie 
multă vreme 'de aici înainte înpaginele 
ziarului nostru, note si comentarii,pe 
marginea situației politice din Italia. 


SCENA MASACRULUI 


Este, îndeobste știut că, în Italia ca- 
tolică, sediul Vaticanului, se află cel 
mai numeros și cel mai puternic partid 
comunist din lumea liberă. Inacelaşi 
timp se știe că încă din Noiembrie 1970, 
a luat naștere, una dintre cele mai ra- 
dicale organizații de stânga, așa zisa 
** Brigadă Rosie. ”. Sub conducerea 
comunistului Henato. Curcio, un grup 
de 48 de studenți ai Universității din 
Trento, au format această organizație 
teroristă, adoptând principiile anar- 
histe din secolul al 19-lea, de a dis- 
truge actuala ordine socială prin crime 
şi asasinate, 

In momentul de față numărul acestor 
anarhiști se ridică la aproximativ 400. 
Dintre” acestia, 148 sunt deja în închi- 
sori, și sunt urmăriți de poliție 
pentru crime și diferite furturi. 

La început, răpirea diferitelor per- 
sonalități, le-a fost primul instrument 
de teroare. După aceia, au trecut 
la faza doua de intimidare, prin dis- 
trugerea şi dinamitarea diferitelor clă- 
diri publice, care aveau grije să fie 
mai întâi evacuate. In anul 1974 au 
comis prima crimă, omorând pe in- 
spectorul general al poliției din Turin. 
In urma acestui fapt Renato Curcio 
a fost arestat, judecat și condamnat. 
Reuşind să evadeze însă, ca să fie 
recâpturat în Milan în anul 1976, îm- 
preună cu alți 14 teroriști. Procesul 
a început în Turin încă din anul 1976, 
dar a fost mereu amânat din cauza 


TERORISMUL 


diferitelor incidente. Toate având ca 
scop să intimideze organele de justi- 
ție. Astfel, este asasinat Procurorul 
General din Genoa, împreună cu doi 
asistenți, apoi asasinarea lui Fulvio 
Croce, Președintele „Asociației Avo- 
caților din "Turin, cât și asasinarea 
lui Rosario Beradi, membru al poli- 
ției din Turin. Toate aceste asasinate 
m au oprit însă pe judecătorul Guido 
Barbaro, de a continua cu procesul 
anarhiștilor “Brigăzii Roșii ” 
Impotența autorităților de a acţiona 
energic, a dus la “Masacrul din Joia 
Neagră”, când în plină zi, pe data de 
16 Martie, un grup de 12 anarhisti, 


027 creată 


[A 


VICTIMILE MASACRULUI 
identificați ca membri ai “Brigăzii 
Roșii” au atacat în mijlocul Romei, 
mașina în care se afla Aldo Moro, 
seful Partidului Creștin Democrat, de 
cinci ori președinte al Italiei, răpin- 
du- Iși omorând pe cei cinci gardieni 
care îl însoțeau, Planul răpirii a fost 
executat cu o precizie, ce denotă im- 
plicarea și a altor grupări teroriste 
străine. "Mii de polițiști, însoțiți. de 
30.000 de soldați, m au reuștit până 
acum să dea de urma criminalilor. 

Guvernul lui Giulio Andreotti, trezit 
din somnolența de până acum, a luat 
imediat măsuri ca în viitor să dea 
mai multă autoritate forțelor poliției 
de a acționa împotriva teroriștilor. 

După pârerea corespondenților stră- 
ini din Roma, scopul acestor crimi- 
nali de rând, era dea provoca o con- 
tra reacțiune din partea mișcării de 
dreapta italiene, crezând că, astfel, 
va putea provoca un război civil în 
Italia, care să se termine cu 0 vic- 
torie comunistă. La ora actuală, Ita- 
lia se află în cea mai tristă, și în 
acelaș timp, absurdă situație, din toate 
țările din Europa de Vest. 


ARMA DE LUPTĂ A COMUNIŞTILOR 


In fiecare zi din săptămână 
circa 600 de bărbaţi și fe- 
mei, selecționați cu „erije, 
umplu sălile celor două mari 
universități din Moscova: 
Institutul Lenin si Universi- 
tatea 'Patrice Lumumba”. 
Timp de sase luni studenții 
sunt supuși unor cursuri se- 
vere, în domeniul în care 
Uniunea Sovietică este ex- 
pertă : Terorismul ! 

Cel mai mare grup de stu- 
denți sunt din America La- 
tină, apoi Arabi, Africani, 
Asiatici si Europeni. Toţi 
au fost aduși și sunt între- 

popi pe socoteala guvernului 

tic, pentru a fi între- 
buințați în războaiele de gue- 
rilă, acte de sabotaj, diver- 
siune și propagandă pro- 
comunistă. Eventual, după 


terminarea cursurilor, te- 
roriștii instruiți, Yor apărea 
în diferite “grupări de eli- 
berare”!, care sunt răspân- 
dite aproape în toată lumea 
liberă. Puţini vor juca ro- 
luri mai importante, „dispă- 
rând total, ca apoi să apară 
ducând la îndeplinire o mi- 
siune specială. Alții se vor 
încadra în societățile țări- 
lor de origină, ocupând di- 
ferite poziţii, ca apoi, să 
adere la diferite organizații 
pro-comuniste, cutitluri so- 
more si atrăgătoare, ca; 
Pace”, “Libertate”, etc. 
Scriitorul Francis Watson 
în cartea sa ““Terorismul 
Politic”, mumără peste 97 
de organizaţii teroriste. 
Aproape jumatate din ele 
operează în America Latină, 


20 sunt în Estul Mijlociu, 
15 în Europa de Vest și restul 
în Asia și Africa. Dintre 
acestea, cu excepția Molu- 
canilor, Irlandezilor și parte 
din Arabii Palestinieni, ma- 
joritatea celorlalte grupuri, 
sunt influențate de doctrina 
marxist-comunistă, 
Experții în materie, apre- 
ciazăcă toate organizațiile 
teroriste au un scop comun, 
chiar dacă nu vorbesc ace- 
iași limbă. Strategia terori- 
stilor comunisti, spune Dr. 
onah Alexander, directorul 
Institutului de Studii al Te- 
rorismului Internațional, de 
la Universitatea de Stat din 
New York, include acte de 
violență, care au ca scop 
distrugerea instituţiilor so- 
cietății noastre. 


Indiferent deorigineanațio- 
nală, teroristul se subordo- 
nează total zrupului în care 
aparține. EI încetează de a 
mai fi un individ al socie- 
tății, devenind o uneltă vie, 
a ideologiei ce o propagă. 
Atrocităţile comise sunt nu- 
mai mijloace de a duce la în- 
deplinire scopul final “'alîn- 
locuirii societăţii capitaliste 
cu societatea comunistă”?. 

In încheierea cărții * “Tero- 
rismul Politic”!, autorul 
Watson, atrage atenția că: 
“Terorismul trebuie să fie 
văzut ca un pericol ce ne 
amenință viața,proprietatea, 
și pacea publică. EI trebuie 
distrus complectamente, din 
primele manifestări,pentru 
a opri virusul, să se în- 
tindă mai departe”?, 


PAGINA 23 


FRANȚA 


* PARIS - Sâmbătă 18 Martie, în preziua alegerilor 
generale din Franța, în timp ce conducea mașina 
îndreptându-se spre lucru, înorașul Le Havre, Francois 
Duprat, membru de frunte al partidului de dreapta 
“Frontul Naţional”, a fost ucis iar soția sa grav 
rănită, în urma exploziei unei bombe ascunse în mașină 
de către teroriști. Candidatul independent Maurice 
Messegue din oraşul Auch, a scăpat ca prin minune 
unei asemenea sorți, descoperind la timp că automobilul 
său fusese sabotat de către aceeaşi mână criminală 
a teroriștilor. lar în chiar centrul Parisului, o 
bombă a exploadat cauzând avarii la mai multe clădiri, 
dar fără a face victime umane. 

Cu toate aceste acte de intimidare a forțelor 
mafiotice de stânga, coaliția partidelor socialist și 
comunist nu și-a atins scopul de a pune mâna pe 
putere, Președintele Valery Giscardd "Estaing și alianța 
sa, iesind biruitoare în alegeri. Ceea ce |- a obligat 
pe chiar liderul partidului comunist francez George 
Marchais să recunoască înfrângerea, declarând presei 
că: “Majoritătea rămâne la putere” 

Franța a fost salvată încăodată de pacostea comunis= 


mului, 


PRESEDINTELE VALERY GISCARD D'ESTAING 


UNIUNEA 
SOVIETICĂ 


* MOSCOVA - Cu nerușinarea-i tipic muscălească 
guvernul Uniunii Sovietice, prin agenția TASS, a ținut 
să- și dea încăodată arama pe față, criticând 'avertis- 
mentul dat de către Preşedintele Statelor Unite Carter 
în cuvântarea ce-a rostit Vineri 17 Martie la Universita- 
tea Wake Forest din statul Carolina de Nord, Rusiei 
sovietice, în legătură cu suportul material, adică, 
armament și trupe, în coaliție cu Cuba, pentru a 
stabili în Continentul african, un cap de pod comunist, 
spunând că, această atitudine ar dăuna detentei dintre 
U.S.A. și U.RS:S,, inventată de Henry Kisinger. 

Cu alte cuvinte, muscalii și coaliții lor, pot să 
întreprindă tot ceea ce doresc, dar, nu permit nimănui, 
să facă același lucru, Căci asta, zic muscalii, ar 
dăuna “detentei”, Iar noi, iată, le-o spunem tuturor, 
să-și bage zis'a “decentă”, undeva, fiindcă, aceasta 
este cea mai abominabilă minciună a veacului pe 
care-l trăim. 


TANCURI SOVIETICE IN ETIOPIA 


PAGINA 24 


CRONICA VREMII 


SOVIETICII 


IN 
CORNUL AFRICEI 


lon BOIERU 


Inaintarea trupelor Fron- 
tului de eliberare Somalian, 
în Ogaden, au început înlulie 
1977. La 15 August 1977, Mos- 
cova s'a declarat în favoarea 
Etiopiei, în mod oficial, și 
această declarație a compli- 
cat situația. 

La 13 Noiembrie 1977, So- 
malia a rupt relațiile cu Ru- 
sia Sovietică şi a expulzat 
pe cei 1700 de consilieri, 
în urma anulării tratatului 
de prietenie. 

Prin aceasta, Sovieticii au 
pierdut bazele navale dela 
Berbera, dar au câstigat o 
influență masivă în Etiopia, 
care după revoluția din 1974 
a intrat, şi ea, pe calea 
socialismului, iar Seful Sta- 
tului, Mengistu a aderat la 
politica Kremlinului. 

In ipoteza că Rusia Sovieti- 
că câștigă un control deplin 
asupra Etiopiei, prinaceasta 
Moscova devine stăpână pe 
partea de nord a Africei, 
unde are deja relaţii strân- 
se cu Algeria și Libia. 

Cât de interesată este Mos- 
cova în acest conflict, se 


Prin războiul dintre Etio- 
pia și Somalia s'au revelat 
elementele de structură ale 
strategiei politice sovietice 
pentru cucerirea Africei. 

Rusia sovietică urmărește 
să umple golul lăsat de 'co- 
lonialismul occidental”? 
cest lucru s'a întrevăzut în- 
tre anii 1960-70, când țările 
africane își câștigase inde- 
pendența, iar Moscova sus- 
ja toate miscările de eli- 

re. Totuşi, sovietele nu 
au reușit să câștige nici 
una din țările continentului 
negru, până ce s'a ivit cri- 
za din Angola, când ameri- 
canii hărțuiți de drama viet- 
nameză, şi-au pierdut lu- 
ciditatea politică și, în fe- 
lul acesta, Angola a devenit 
un satelit moscovit. Un pion 
important în planurile de 
viitor ale Moscovei, căci 
Angola constitue un punct 
dominant pentru stăpânirea 
întregului Sud african. 
Când, în 1960, Somalia şi-a 
câștigat independența și s'a 
orientat spre socialism, 
Rusia Sovietică s'a grăbit 


să-i asigure această inde- vede din suportul militar 
pendenţă și Isocial, pe care l-a acordat Etiopiei 
cu ad Îe consi glia în armament, circa 1500 de 
au invadat țara. tehnicieni, în special piloți 


Sovietele au câștigat bazele 
navale dela Berbera, care 
reprezentau un controlal 
trecerilor spre Oceanul In- 
dian, şi, pentru a fi sigure 
că se vor menține acolo, 
au oferit Somaliei echipa- 
ment militar, pentru a-i în- 
lesni să facă față conflicte- 
lor cu Etiopia. 

Proiectul sovietic era să se 
organizeze sub controlul său 
politic, o confederație so- 
cialistă a țărilor din Cornul 
Atricei, 

Acest proiect i-a fost des- 
văluit lui Siad Barre seful 
Somaliei, de către Fidel 
Castro, într'o întâlnire se- 
cretă, care a avut loc la 
Aden, în Martie 1977. 

In perioada când Somalia 
era în bune relaţii cu Mosco- 
va, sovieticii susțineau re- 
vendicările somaliene din 
Ogaden ( partea de sud-est 
a Etiopiei), care este lo- 


pentru avioanele Mig şi spe- 
cialiști pentru carele blin- 
date. 

Când a început Etiopia con= 
tra ofensiva în Ogaden, ei 
au pus în acțiune circa 
100.000 de oameni. 

La aceste acțiuni militare 
participa vreo 10-12 mii de 
cubanezi și vreo 1500 de sud- 
yemeniți, împreună cu a- 
proape o mie de germani 
din Germania de răsărit. 

Această amploare a con- 
flictului şi a angajamentului 
politic și militar sovietic, a 
dus la internaționalizarea 
lui. Deci, a solicitat și inter- 
venția limitată, dar fermă 
a guvernului american, care 
a fost asigurat de sovietici 
că trupele etiopiene nu vor 
invada Somalia, iar după 
aceea, trupele cubaneze se 
vor retrage. 

La 12 Februarie 1978 agen- 
ţia sovietică Tass a comu- 


tru eliberarea teritoriului 
său”..„şi..."*mu are intenția 
de a traversa frontiera so- 
maliană”?. 

După vederile americane, 
ocuparea de către somalieni 
a provinciei Ogaden a fost o 
agresiune şi nu putea fi spri- 
jinită politic. Pe această 
linie, seful statului soma- 
lian a 'acceptat să fie re- 
trase forţele de ocupație din 
Ogaden. In felul acesta, Siad 
Barre întrevede un suport 
politic, din partea Statelor 
Unite, în eventualitatea că 
Etiopia ar încerca să trea- 
că peste frontiere. 

Atitudinea americană este 
linie moderată, din această 
cauză nu poate avea sanse 
de reușită, în fața agresi- 
vității “sovietice. Sovieticii 
sunt prea interesați de con- 
trolul Oceanului Indian și 
de o prezență a lor în ve- 
cinătatea petrolului arab. 
Calea negocierilor ruso- 
americane, în chestiunea 
Cornului african, vor fi tă- 
răgănate la infinit, după sis- 
temul sovietic, în timp ce 
Moscova va pregăti alte 
“icrize”, în alte zone ale 
lumii, pentru a distruge pe 
americani, şi apoi să ofere 
concesii care vor satisface 
spiritul de moderație ameri- 
cană. 

Un punct sensibil, în care 
Moscova pregăteşte o ten- 
siune politică, este Berlinul. 
Deja un diplomat rus a 
avertizat pe ambasadorul 
Franţei, la Bonn, că Rusia 
avizează la denunțarea pac- 
tului celor 4 puteri, referi- 
toare la Berlin, din 1971. 
In felul acesta, sovieticii 
urmăresc să angajeze pute- 
rile occidentale asupra pro- 
blemei berlineze, trecândpe 
planul al doilea situația Cor- 
nului Africei. Este măestria 
diplomaţiei sovietice de a 
creia surprize şi de a face 
concesii, în anumite zone 
şi crize, după ce a pus 
pe occidentali în fața fap- 
tului împlinit al cuceririlor, 
din alte zone. 

Moscova își poate permite 
această diplomaţie mai ales 


Americii este încă un novice 
în problemele de politică 
externă, iar ministrul de 
externe american un diplo- 
mat abil, dar fără curajul 
marilor angajări și rupturi. 
Numai când lumea occiden- 
tală „Va înțelege situația- 
limită pe care o vor creia 
sovieticii, atunci va fi con- 
strânsă să-și revizuiască în 
mod radical atitudinea și 
să privească problemele în- 
tr'un spirit realist, căci Ha- 
nibal va fi în curând “ante 
portas”, 

Pe de altă parte, angajarea 


Rusiei Sovietice în lupta 
pentru dominarea  conti- 
nentului negru, poate fi o 


cursă periculoasă pentru ea. 

Acolo își va consuma ener- 
giile si prestigiul, fără si- 
guranja că țările africane 
vor accepta colonialismul 
rusesc, în schimbul celui 
occidental. ** Teroarea Ro- 
sie ”? care face ravagii în 

tiopia, unde sunt asasi- 
nați între 50-100 de ''contra- 
revoluționari” în fiecare 
noapte, numai la Adiss- 
Abeba, mu poate fi deloc 
îmbietoare pentru celelalte 
țări africane. Nu se cunoa- 

ste încă o regiune sau o 
fară a lumii, unde Rusia 
Sovietică a fost în stare 
să exercite o influență să- 
nătoasă, fără să pună în 
practică tirania, teroarea si 
violența sub toate formele 
ei de guvernare. 

In orice caz, la ora actuală, 
Sovietele speră că o con- 
fruntare cu lumea liberă va 
avea loc numai după con- 
solidarea dominației lor în 
lumea africană, care-i va 
asigura resursele şi bogății- 
le imense, în materiiprime, 
de care are nevoie. 

Până atunci va trece multă 
apă prin albiile râurilor, iar 
Rusia Sovietică își desco- 
peră gustul pentru un nou 
colonialism, pe care nu l-au 
cunoscut oamenii africani, 
şi, poate, este bine să-l 
cunoască, pentru a se lecui 
de toate formele de colo- 
nialism. 


cuită de populație somaliană.  nicat că “Etiopia luptă pen- acum, când Preşedintele lon BOIERU 
a CUPON DE ABONAMENT 
Po n arena ( COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR ) 
PRE ROMANIAN VOCE Sg 
NUMELE PRONUMELE > 


Redacţia și administrația 


P.0. BOX 4217 
STATION D. 990 p93raL 
HAMILTON, ONTARIO 
L8V 4.6 TARA pr TE e 
CANADA | 
TELEPHONE: PRETUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTEI= 910.00 PENTRU PARTICULARI 
(416) 387-1832 $20.00 PENTRU INSTITUTII 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


NOTE SI COMENTARII 
FEREASTRA SPRE VIITOR 


vp„Sub tilul de mai sus, Al. Philippide semnează în 
pont ea literară”, (Nr. 52, 1977), următoarele rân- 
ri: 

“După larga deschidere de orizont, în august 1944, 
după asfixia morală din anii războiului, mai rămăsese 
parcă o fereastră nedeschisă”?, 

“Fereastra aceasta exista într-adevăr și ea s-a 
deschis, În sfîrșit, cînd, în decembrie 1947, România 
s-a proclamat Republică”, 

“Cei care am trăit “pe viu” vremea aceea, putem 
spune, în deplină cunoștință de cauză, ce răsunet 
adine a avut atunci, în "conştiinţa tuturor oamenilor 
cinstiți, acest eveniment, sosirea căruia ei îsi 
puseseră speranța cu convingerea că această speranță 
se va îndeplini, pentru că trebuia să se îndeplineas- 
că 


Numai că, prin această fereastră deschisă spre''un 
nou orizont”, opinia publică mondială, privind înlăuntru, 
vede ceea ce, cei închiși acolo, m văd sau m vor 
să vadă. lată mai jos, din buletinul de informație 
“CHRISTUS DEM OSTEN” (Sept. 1977), următoarele 
rânduri: “*Constituția României declară fără echivoc, 
că mu se poate face discriminare între cetățenii 
acestei țări nici în locurile de muncă și nici unde 
altundeva. Practica însă este cu totul alta. Spre 
exemplu, tehnicianul chimist Filip Dinca de la rafinăria 
Teleajen din Ploești, membru în Comitetul Bisericii 
Baptiste, a fost chemat într'o zi de director, care 
i-a spus: “Ce să fac cu tine? Am primit ordin să 
te concediez imediat pentru că eşti sectant”. Un 
alt exemplu: loan Popa, funcționar la o scoală din 
Oradea, a fost amenințat cu concedierea, dacă nu va 
inceta să instruească corul comunității religioase 
căreia-i aparținea. In Sibiu, Ing. Gheorghe Bocanca, 
tată a 7 copii, a fost concediat din postul de învățător, 
pentru că era credincios. EI își câstigă existența 
acum ca simplu muncitor. Radu Dumitrescu și soția 
lui Maria, ambii învățători în Bucuresti, au fost 
concediați pe motivul că aparțineau unei comunități 
religioase”. “o 

lată, aşa dară, adevărata față a “orizontului nou”, 
instalat în România de comuniști, văzutăprin *'ferea- 
stra”'ce s'a deschis în Decembrie 1977, 

Hidoasă trăire ''pe viu”, tovarăse P ide. 

Această hidoșenie, de altfel, ar 1 IER 
de dânsul, în următoarele rânduri din acelasi articol: 

“Au fost atunci (adică în 1947) și oameni care- din 
felurite motive - s-au grăbit să se bată cu pumnul 
în piept, să facă declaraţii grandilocvente, să înve 
și să rostească lozinci răsunătoare. Unii dintre ei 
au urcat chiar citeva trepte, cîștigând cu fățărnicie 
considerație si stimă şi apucind locuri pe care m 
le meritau. drept că timpul, bun judecător, a avut 
grijă să-i așeze din nou, pe mulţi dintre ei, la locul 
cuvenit și să le reteze îndrăzneala nerușinată””, 

Deci, exact ceea ce și noi ne străduim a docu- 
menta de la apariția primului mmăr al ziarului 
nostru, că adică, la conducerea României de astăzi, 
se află, o Şleahtă de mameluci, în frunte cu Nicolae 
Ceaușescu și ''doamna” Elena. 


DINTE PENTRU DINTE, 
ŞI OCHI, PENTRU OCHI 


Ultima confruntare politică şi militară ce a avut 
loc în decursul lunei Martie, între statul Israel şi 
grupul palestinian de sub conducerea lui Yasser Arafat, 
este, și rămâne în istoria noastră contemporană, 
dovada irefutabilă că, prin acte de gangsterism și 
crime de cea mai ordinară speţă, niciodată, dar absolut 
niciodată, m se va putea „creia un stat liber și in- 
dependent palestinian în cadrul geografic al Palestinei. 
Si aceasta, pentru simplul motiv, că anume, pentru 
ca palestinieni! să-și găsească iarăși un spațiu pentru 
a-și creia o țară a lor, liberă și independenta, trebuie 
să părăsească, odată si pentru totdeauna, linia ban- 
ditească actuală, pentru a intra pe făgasul legitim al 
istoriei. Căci, a organiza incursiuni şi a ucide per- 
soane nevinovate, nu face nimic altceva de cât a aduce 
oprobiul universal asupra unei cauze drepte, adică, 
crearea și existența unui stat palestinian. 

Nu știm, și probabil, nu vom ghici niciodată, de ce, 
si pentru care motiv, grupul condus de Yasser Arafat, 
pentru crearea umui stat independent palestinian, a 
recurs la această abominabilă metodă, strict gang- 
sterească. Căutând însă răul cu lumânarea, l'a găsit 
în cele din urmă, plătind cu sute de morți, sute de 
răniți și mii de noi refugiați dinzona de sud a Libaru- 
lui ocupată de forțele militare israelite. Cum va 
reacționa Israelul la cererea guvernului Carter al 
Statelor Unite,de a-şi retrage trupele din zona ocupată 
a Libanului, rămâne de văzut. La fel, rămâne de 
Văzut dacă Israelul va consi ca spațiul respectiv 
să fie controlat de catre Organizația Naţiunilor Unite, 
pentru a creia acea ''centură de siguranță” cerută 
de Primul Ministru al Israelului, Manechem Begin, 
pentru a evita în viitor alte acte de terorism din 
partea organizației palestiniene a lui Arafat.