Carpatii anul XXVI, nr. 26, dec. 1980 — ian.1981

ANUL XXVI - Nr 





DIEOVMIIU IV 10RO = IANUARIE 101 


Carpații 


Dapealța Moale M. BATA. 


Directori Aron Cotrus REVISTA DI CULTURA BI ACTIUNI NOMANEAACA IN XII, Medaetor! Trulan apese 





BARBATORI FERICITE 


85| UN AN NOU PLIN DE 
MARI IMPLINIRI 
UREAZA 


CITITORILOR Si SPRIJINITORILOR 
REVISTA 81 EDITURA GAPPATII 
LA MULTI ANII 


INIMA 
NEAMULUI MEU 


In amintirea lul Aron Cotrus 
de Alexandru Gregorian 


Inima neamului meu, 

Odată JIly n lui Dumnezeu, 

Inima din celt, din pononre, 
Acum, din vrâjmuye porunol, 
Lagntă de stânci, 

Cu avhenat in brânci 

Cum mă mut doare! 


Inima neamului meu, 
Pinchră lori, cândva curcubeu, 
Azi, ca o vită, o'nehis "m colhoz 
Mâina, mâina cinei mal pila 
Darul, harul de omenie, 
Oac! țara a numa! râni pi moloz 


Inima noumulul met, 

Ca blestam, ce blostem greul 
Ingenunehlat de zodii rele, 

Im ce sobor, Doamne, dd ntale 
Bin caro pincuri da purâng 

HA bat urlând, să plâng, să plâng? 


Inimă punbn butuci, 

NI cerul atepă de onimuci, 
Pinarlen, zâlog 

Si mullatul log, 

0 neau trhdat pân'pi mezi 
Toţi Ding, toți Arphezii 


Inimă nrst'n lungonre, 

Nenm sânt, strâns În zăvonra, 

Noam frânt si ningur, firă orezământ, 
Unda ți) oruntul, dnole logâmânt? 


Din volumul 
PIETE DR IAMINA» 
Balnmanen, 1040 





EPUIS que les pays de VEst sont 
tombes sous la coupe communiste 
et que ia sou//rance est devenue 

leur tot quotidiem, nous, les Rou 


commun: celui du com- 
bat contre le marxisme et contre 
les Sovictiques. 

Imtentionnellement, nous avons 
evite, aul qu'il nous a 6t€ possible, de toucher ă 
des problimes avant trait ă d'anciennes querelles 
qui prtoceupaient jadis notre nation par rapport 
auz autres nations limitrophes et en rappori avec 
elles. On avait considere que les malheurs actuels, 
qui nous concernent et nous louchent TOUS de ia 
măme maniere, avatent un tel poids qu'il devenait 
ostensible et inadequat d'y revenir et surtout d'in- 
sister sur ces sujels, 

Ii nous aurait €t jacile de prendre la mouche & 
tout instant et de considerer les actions des uns ou 
les allusiona des autres comme provocantes et dan- 
gereuses pour Vavenir de notre nation. Surtout, que 
les moti/s ne manqunient guare! Il y avait souvent, 
dans la presse ou dans des publications specia 
lisces, des allusions et des ajjirmations blessantes 
et infondtes ă ladresse de la Roumanie et dea 
Roumains. Et comble de derision, toutes venues de 
la part de nos voisins, les Hongrois. 

Ceuz-ci, dans une sorte de rengaine plaintive, ne 
perdalent pas la moimdre occasion pour faire 
entendre, ă qui voulait les &couter, le malheur que 
reprâsente pour la «Couronne du Saint Etienne» le 
trait de Trianon, Vezistence d'une Transylvanie 
roumaine et la perte de prestige d'un peuple fier! 

Pendant longtemps, nous, les Roumains, nous 
nous sommes abstenu de repliquer par une sorte 
de Jausse indijjerence au sujet des ejforta revisio- 
nistes et de la remise dans le circuit international 
de cetie nostalgie agressive d'un passt qui leur 
tenait ă coeur. 

Par notre nalure, nous sommes trâs patients et 
nous ne nous ajlolons pars chaque fois que la ton- 
nerre gronde. Nous en avons vu d'autres dans notre 
longue histoire, places comme nous letions par la 
Divinite «dans le chemin des mâchancetâs», comme 
dit Vun de nos vieuz chroniqueurs, 





... 


Celte fois-ci, ntanmoins, les choses ont pris une 
DI utA fu e pei ti A aa Ei car les 
propoi voisins, les is, d Vad 
nissible et le raisonable. a 5 gol 


osetile sur la corde raide d'une deciston qui pourrait 
nous bire Jatale, les cercles mâne. rien 
trouvă de mieuz ă Jaire que d'y presenter — comme 
theme de discussion — le projet de constitution 
dune 2 Dtyicanie independante, 

nom tres suggesti] d'ailleurs, de aPedera. 
tion te des e de Roumanie», on de- 
mande NI PLUS NI MOINS le demembrement de 
VEtat roumain et Vetablissement d'une sorte 
d'uEtat entre Budapest et Bucarest, qu'on 
veut a; "REPUBLIQUE SOCIALISTE DE 


CE SONT EUX QUI L'AURONT VOULUI 


par Faust BRADESCU 


TRANSYLVANIE». Et pour arriver ă convaincre 
les delâgations de VAssemblte madrilne, les 
auteurs de ce «Memorandum» extravagant ont 
recours auz accusalions classiques porttes couram. 
ment contre les Roumains. 

Ume question se pose: Dans quel but crter une 
mouvelle Republique socialiste dans le cadre du 
Bloc Socialiste, si la politique revancharde des 
Hongrois tend theoriquement ă refaire la «Grande 
Hongrie», meme au detriment des autres nations 
Hmitrophes et surtout ă Vencontre de la vtrite 
historique et ethnique? 

Lorsqu'on est sir, convaincu, d'avoir le droit et 
la verite de son cote, on ne milite pas pour une 
position douteuse et pour une realisation Jactice, 
Or, qu'est-ce que cela signifierait SINON la mise en 
fonction d'une aberration politique, INADMISSBLE 
pour les quatre millions de Roumains transylvains, 
dont les ancâtres reposent dans cette terre depuis 
des millenaires, Il n'y a pas un seul Roumain dans 
E monde qui puisse admettre une telle €lucubra- 

Cependant, dans les conditions actuelles, cette 
proposition — lanede ă un moment pathe- 
tique pour VEst europten— montre indubitable- 
ment que «Vinteligentzia» magyare considere PRI. 
MORDIAL le probleme de ses revendications terri- 
toriales, en depit de la tragedie politique et humaine 
qui nous menace tous. 

On &tait habitus ă voir paraitre dans la presse des 
articles et des etudes revendicatițs, pleins de haine, 
de mensonges et de menaces ă Vadresse des Row 
mains. On les prenait pour ce quis ctatent, dans 
leur faiblesse d'arguments et de preuves, qul n'im- 
Pr Aupoura ui mea volei 

4 "hui, nos voisins, les Hongrois, font stu- 
pidement le jeu des Sovictiques et se montrent 
nai/s comme i n'est pas permis de Vâtre 
i Par leur intervention intempestive, ils ont €branle 
Vunite d'action et de protestalion des nations asser- 
tes, oubitant que notre situation (Roumains, Hon- 
grois, Polonais, Tehăques, Croates, etc.) est SEM. 
BLABLE. Noua nous trouvons tous engagts dans un 
combat ă mort, que nous avons le devotr de ne pas 
alțaiblir par des problămes ezcentriques qui ne 
touchent pas Vaspect commun et urgent de la 
question. 

Nous sommes TOUS sous Lemprise communiste. 
p..- supportons TOUS les mmes constquences 


Nous avons TOUS, en 
DESTIN. quelque sort, LE MEME 
Pe Aa Ară ră „eavorilasanta de ces 
d “ ISOLE 
Pi ATA POMI o causa vant 
LLONS REVIVRE £ 8. 
TER ENSEMBLE! OU CESSER D'EXIS: 


Voilă pourquoi la conduite des Hongrots nous 

ae, A inintelligente, Elle met en 
re toute une 

duci pirat ca coalition de volontes et 

us, ce qu'tis proposent actuellement dâpasse 

de beaucoup les pretenitons megalomanes Pun 

petit tz pică A (du moins dans ses r&ves) 

e re des autres, Dans Vaction pr& 

sente, țls ne demandent plus une simple unutono 


N 


mie» locale de la minorite magvare et n'ejfleurent 
meme pas le probleme de la «Hongrie millenaire». 
Ils suggerent tout bonnement la MODIPICATION 
TERRITORIALE DE LETAT ROUMAIN, son par- 
tage en de petits morceaur, en comi t par le 
detachement de la Transylvanie de Lensemble de la 
nalion roumaine, pour la constitution d'un Etat & 
part... 

Rarement on trouve plus de perjidie envers le 
peuple roumain et d'indifjerence envers la luite que 
menent les nations de cette partie de lEurope pour 
survivre et sortir du pidge mortel oi les a jettes 
Vinconscience et Vâgoisme de certains. On torpille 
tant d'e/forts et on jette le doute, sinon la suspicion, 
dans les rangs de toutes les organisations anti-com- 
munistes qui se debaltent pour contre-carrer la 
pression sovidtique. Car ce ne sont pas seulement 
les Roumains que V'hypocrisie hongroise vise et 
touche directement! 


Cette attitude singuliare montre deur choses 

Leur astuce, cousue pourtant de [il rouge, vient 
mettre devant un dilemme desagrtable la position 
roumaine olfictelle ă la Conference de Madrid. Mais 
en mâme temps, elle met sur la defensive les orga: 
nisations patriotiques des Roumains de Vezil. Et 
cela est un tort. 

Pour ces messieurs revistonistes, peu importe la 
tutte commune, les e/forts qw'ils sabotent. Ce qu'ils 
veulent, c'est de detacher la Transylvanie du tronc 
roumain. Le reste N'A PAS D'IMPORTANCE! Peut: 
dtre espărentils pouvoir s'entendre avec les Sovi€- 
tiques — s'ils ne sont pas dejă d'accord avec ceur 
Lă — pour ajfaiblir Vile de la latinite orientale .. 

En disant cela, nous fatsons totale abstraction du 
regime communiste qui răgne ă Bucarest. Nous 
n'avons aucune intention de V'epauler. MAIS LE 
PROBLEME REGARDE TOUTE LA NATION ROU: 


POEME 


EXIL 


Scutură-ţi praful de pe sandale! 

Cale lungă te-asteaptă pelerin ostenit, 

Ai moștenit pământul, și bucuros l-ai fi dat, 
Vagabond, paria, emigrant! 

Cu ochii de câine bătut, de peste tot alungat, 
Cauţi ce? Un frate, o vatră, un sat? 
Dragoste între oameni fără păcat? 

Anii trec și ţi-a nins nea peste plete, 
Povesteşti peste tot o poveste, 

Nimeni n'o crede, nimeni n'o vede, 
Povestea ta, ciudată realitate, 

O imprâştii peste câmp să crească din morminte 
S'aducă aminte de-o țară cuminte 
Strălucind «ca soarele sfânt depe cer» 
Cutropită azi de barbari, încinsă cu fer 

Cu ură in suflet, cu minciuni și măcel! 

Un miel alb duci în spate, 

Sl-un țel te indeamna la drum. 

Ajunge-vei poate să calci peste scrum 

Si să ridici crucea, inecată în fum, 


MEMORIE 


Clepalără tenace! macini nisipul, 
"Timpul; infinit și obscuritate., 
Mil de frici se înşiră în șoapte. 


MAINE et nous touche tous, en tant que Roumains, 
Oil que NOuUs s0y0ns. 

De plus, cette proposition d'un caractere telle- 
ment insolite ă Voccasion d'une Conference inter- 
nationale oii se joue le sort de Uhomme en sol et 
de toute VEurope de VEst, demontre une inconscien- 
ce lamentable de la part d'un peuple qui se dit 
«patriote», et se croit «lucide» et «politique». Faire 
une telle proposition revăle une indijference totale 
ă Vegard des Hongrois de Transylvanie qui dans ce 
cas — ne reviendratent point ă la Hongrie, mais 
feraient partie d'un autre Etat, toujours en qualite 
de MINORITAIRES aupres des plus de quatre 
millions de Roumains qui y habitent. 

Croientils, les penseurs d'un tel projet, que les 
1,500.000 de Hongrois et Szeklers de cette region 
auraient la force de dominer et de Jaire basculer 
dans Vorbite de Budapest les autochtones Roumains 
qui s'y trouvent? Pidtre jugement!... Ontils oublie 
te patriotisme des Valaches qui, pendant des siăcles, 
ont râsistă auz tentatives de denationalisation bien 
meurtridres des ancâtres de ceuz qui aujourd'hui 
proposent de telles insanites? 

... 


Nous trouvons que ces provocalions deplacees 
sont alltes trop loin. Et que de telles insolences 
meritent plus quw'un simple mepris. 

Dorennvant, nous allons prendre les mesures qui 
simposent pour que Vopinion publique internatio- 
nale ne soit plus ă la merci de cette avalanche de 
mystijications sur le peuple roumain et sur ses 
droits historiques et ethniques sur la Transyivanie, 
berceau de son existence. 

Nous relevons le de/i de tous ceuz qui, de par le 
monde, ont trop mis€ sur la patience des Roumains, 
en ouvrant des hostilites qui, dans les conditions 
actuelles, deviennent un combat entre «des (reres 
ennemis», 

MAIS, CE SONT EUX QUI L'AURONT VOULU! 


de Ana Maria MARIN 


Basmul disolvării deșarte. 

Papte ce-au fost şi sunt: ș'or să le? 

Sau poate vor dispărea pe vecie... 
Cândva țara mea a căzut în abis! 

Pasărea Ibis i-a menit ca din carte, 
Greori nebuni, au țărâit noapte de noapte: 
Uită tot... Uită tot ce-a fost Inainte de nol, 
Nu mai există inapoi 

Copiii veseli dansează programați, 

Tinerii flueră lucrând alene, 

Codru dei codru, cântă și geme, 

Nu mai e nimeni ca să-l asculte. 

Vorbe multe se'nşiră pe uliţi 

Vorbe noul ce desbracă de toi 

Stejarii și plopii, imprâștie snopii 

De grâu și de păpușol. Doar vreo bătrână 
Se'nchină și zice «-Ducăse pe pustiil» 
'Târzi! și slăbiți sunt cel ce sunt treji 

Ca vrejii de viță subțiri și uscați, 
Muşcaţi de credința în cer și Arhanghel! 
Ei nu au uitat! Dar nu în van 

Se încrâncenă, ca Atlas, să ridice un dram 
Din greutatea ce'nconvoale un Neam! 





——... 


Ma 





pesar de los 60 afios pasados desde el 


Tratado de Trianon, los Magyares no 
| han podido comprender an que lo que 
| este Tratado confirmă en 1920 era de 


ela para los pueblos vecinos de ln 
tara Milenaria», cuyos territorios, 

Jos milenarios agresores, les ocuparon 
' por la violencia en los pasudos siplos, es 

clavizândolos desputs. 

Esta justicia no fue ni capricho, ni cas 
tizo de los Alindos vencedores, sino. la 

5 aj splicaciân de un principi, el de Ia libre 
autodeterminaciân ș el de la libertad para todas las nacio- 
nalidades europeas de volver a sis cauces naclonales, que 
impuso la sangrienta confrontaciân de la primera guerra 
mundial, al derrumbarse 108 imperios esolvistas de entan- 
ces: el alemân, el ruso-moscovita, el austrohungaro de los 
Habsburgos y el turco, 

Mirando ei mapa de la «Hungaria Mulilada», como le 
gusta a los hiingaros llamar a su patria de siempre, en la 
cual volvieron restringirse a vivir, una vez que los eslova- 
cos, los , 05 rumanos de Bucovina y Transilva- 
nos, los croatas, los servios ş los Italianos de Trieste, se 
reunieron voluntariamente con sus respectivos pueblos de 
origen, podemos darnos perfectamente cuenta de lo que 
significă a lo largo de la Historia de la Europa Central y 
Baleânica, el imperialismo magyar y la alegria con la cual 
165 pueblos sojuzgados se desprendieron de sus opresores. 

Desde entonces los mâgyares, con los especilicos danes 
de su raza, la audacia, la asturia, la persuasion mentirosa ș 
toda clase de falsedades en la historia verdadera y com: 
posiciân etnolegica del espacio transilvano y los demâs libe- 
rados, buscan demostrar a los «grandes de hoy» que el prin: 
cipio Wilsoniano de las nacionalidades ha sido una injus 
ticia para la «Hungaria Milenaria», sin pensar en lA injus 
ticia y los sufrimientos inflingidos con salvajismo tantos 
siglos a los sojuzgados pueblos vecinos 

Sabemos que de todos los territorios que tuvieron que 
jiberar, lo que mâs les duele y desean por cualquier me: 
dio es el territorio transilvan, olvidando que es la cuna dei 
pueblo rumano ş que no tienen ningin derecho, ni histâri- 
co, ni etnol6gico arrebatarlo. 

Cuando el Presidente Carter, en nombre del Gobierno nor: 
teamericano, devolvid el 7 de enero de 1978 al Goblerno co- 
munista de Budapest Ja Corona de San Esteban, el celro 
y las demăs insignias reales, reliquias de oro del rey fun: 
dador de Hungria, dejadas bajo In custodia americana por 
los refugiados hingaros Horthystas al terminar la segunda 
guerra mundial, reavivaba con su ingermidad politica e! im 
perialismo magyar. 

Con referencin n este acontecimiento, nosotros hemos re: 
cordsdo en la revista «CARPAȚII», nimero 11/1074 


«Para los nmericanos y sus conenptos democrăticos 
fue un acto de justieia y un gesto de aniistad el de 
devolver al pueblo hiingaro el tesoro custodiado, pero 
para 6] regimen totalitario del pals y para los pueblos 
cireundantes de Hungria sipnificaba —a0min Ins tra: 
dielones guerreras de los antepăsados americanos, 
los indlos-— desenterrar e) «hacha de In guerras— en 
tre los hiingaros y_ sus vecinos, 

sLa Corona do San Fsteban no era una pleza de 
muso extraviada por in guerra, ni simbola de la nn 
clonalidad hingara y eristiana, sino, al contrarie, sim 
bolo del despotismo absolutista y del imperlalismo 
magyar en ln Europa Central. 

aDesatar el revanchismo magyar, desputa de cusi 
esenta afios es mâs que un error politice, ea un de 
precio total 4 los principlos de llbortad y justieta, im. 
plantados por la humanidad con tantoa sacrifielos en 
dos guerras mundialea. 


* si relterarmos hoy lo eserito entonces es porqua, como pue 
den conatntar del «MEMORANDUM» que reiroduelmoA tn 
tegro, diripido n las dos Conferencina Internacionales de 
Madrid: SEE de Beguridnă y ud Derechos Humanos, 
y la Inte: ional Socialista, cotebradas al mismo tiempo 
re au e paipe ra hate, Tae, mea 
2 a ca Popular Hiinparu, ni nus 
câmplices en ei exilo no han perdido su tem, A] conside 
lo propieio «i momente dn las dos Conferenelns, han 
udesenterrado e hachn de guerran contra sol pueblo ru: 
mano», porque contra los que conducen hay este pueblo es 














42 





por Trajano POPESCU 


MAGOGIA CRIMINAL 


inconcebible, dada In hermandad ideoldgică con el promier 
ningaro: entre hermanos, oreemos que no seră posible se- 
mejantes «bromas, sin oi interâs de Moscu. 

Constituyendo sad hoc una FEDERACION SOCIALISTA 
DE LOS HUNGAROS DE RUMANIA, han decretado, sobre 
papel, una «REPUBLICA INDEPENDIENTE DE TRANSIL» 
VANTA», incluyendo los territorios de Maramoros y Bunat 
can un. tepresentante en Viena de la persona del Diputado 
austriaco, Sr. Dr, Ftllx Ermncora, probablemente «fenicio» 
de origen, exiglendo por el Intermedio, del MEMORANDUM 
reproducido el reconocimiento del «NUEVO ESTADO» y 
las garantias necosarias para asegurar su. viabilidad. 

întento de una diversiân ridicula que el regimen rumano 
de Bucarest esperamos tome inedldas sorias para cortar se- 
mejantes pretenslones absurdas y castigar saveramente a 
los promatores de în dicha Repiibliea Socialista Indepen- 
diente de Transilvania, si no quleren pasar n In historia de 
mafiana como câmplices del pensado desguace de Rumania. 

Los hungaros, con estrepitosa propaganda y. hnbilidad, 
han demostrado siempre que saben aprovechar la «somno- 
lenela» rumana en 10 que se reflere A Transilvania, una vez 
efeotuada la unidad territorinl y espiritual en 1918, y nyu. 
dndos tamblen, por In ingenuldad politica de la Europa del 
Oeste huscan frutos en sus planes, revislonistas, 

EI Diktado de Viena de 1940, error politica y horrible en 
sus consecuencias para los rumanos del Norte de 'Transil 
vania, na fue como los mgyares creyeron, un areco- 
nocimiento, juridica, a histârico, de In injusticia produ: 
eida en Trianon a la Hungria Milenariav, sino una estra- 
tegia militar de Hitler, el cual, preparando la guerra contra 
Ia URSS y dado In hostilidad del Rey Carol 11*, oblig a 
Romani a retroceder la Transilvania del Norte a los alin: 
dos de dl, los hingaros, para abrirse un camino sin obs. 
tăculas hasta 70 km. de la zona pertolilera rumana de Ploes- 
ti, imprescindible para el Ostiront, tal como pueden upre- 
clar en el mapa reproducido, 

Este Memorăndurm, en Su concepto, letra & insinunciones, 
desenmascara ln perfidia politica de nuestros vecinos Hiin- 
paros. Pretender desmembrar Rumania con la sonrisu en 
los labios y con la apariencia de un «caballero» benefactor 

os dos pueblos, es un cinico mima teatral, que sclo 
ellos, por su estirpe mongâlica pueden expresar, 

Sabemos de sobra cuânto nos «quleren» nuestros vecl- 
nos magyares y que, n pesar de sus llantos y acusnelones, 
en las relaciones politico-histâricas que hemos tenido, son 
ellos los que efectivamente han torturado, esclavizado y 
humillado a nuestros hermanos transilvanos, tanto en el 
pnsndo como despues del Diktado de Viena de 1940. 

En cambio, los Rumanos no se vengaron de las vejaclones 
padecidas, ni en 1919, ni despuds, en 1044, 

En 1919, olvidândose el antiguo insulto de «Bidăs Olih» 
y del salvajismo hingaro de unox cuantos aiglos, les con- 











(Sigue en pâgima 1.) 





ac 

















spa, + La! 
57 ba dirlea oara die 98 noile de aa. 
Ta to Dăvarnzanta 0 SIGANTARY WTAYRA at ta Lu) arata pitie Bie d uita 
vmantăua tnă Baboi dp at AL 
edit bee ien ci ee ee ta Momentan AM one mah 
atatea vi 





anrtan Hari 





9 ORGANI SATEN a MumnanrAus in 








pare Aving an a mineritg Li Pamant 
INI TILD RATIORIA OA 1 zero 
5 Bt 4NB PUROPEAII 








ra rrasititu And of Boeiatiat pati st ăi tt 





snedi 














sita OP tăia State in Rutani 








e imndbia ană uăeratiat minaaa Intai 
Mă muzanlan State intiltgatan political and rol 4 





imadera tabinn Advantage st ai ap = ee fe 
ta SoVIET tiran and BOcTA E fiu ecăi » 
ranpennahi Le. atian 

inter vionar A or nimpl 


as for 





Unăse the peatent ot IhduntrlalizAtidn the Pharma [ii 
Mimanlans Ani 


minca 194%, 





£ he toat eat IPRNLa fe n Moltiratioeai tate 


noitine IN BOCTAIART PETUNLIG OP. MIXTA, mar te. pri 





rave ar funelăt Mumanlan Ava. ALA. 
ro eăvality Ană Liberty taia 


ntAny ZUrehulaattan 





stan 





joendns convineed the nat ianalitins 
Y Vogetbar An Punania that MURI he eambăni d th8. 
mian Atata hate national 


mintenea ani baman righia are 
Aredvara thelt tati 


nality, peacatul 


. vit ta n ii 






ot te 





ATINS ORGANI BATION and, 
AN SECUNITE ACORDE, on. Aha 
Panăt n format 
TIIANIA* n th 
5 Aoelalint 219eh) on se 
pactitianaă batante 
and the Sostaist Depubiie op 





Anmt TEDCIALIET REPURLIE OP TRAX 
06 IAU sar 





antioneă jur torlen 


eta negată 





a DE populatie 


Tie Rmaniana At the mun, 





AN the abova terra tdenta 
be repatriAted o aa menta, 


1e Pisania, Munpărian and Gaitan Tarquagen sula he e pallaay 


în unio And instructie 





18 Ae Anterent oc eafegusrilhg 1N8 Muevival ot (ha BOETALIVE 
METUNAC O TRANEYIVANTA ană the mecurity ar the teFritaty sata 


mile the roma 





n ot A cust 
"n Mapubile „the ROCA 





4 union & 





even: ba Hunzar 





n 
DIE GP TRANSTLUNIA, tei 








SOCIMAST AEPURILE CE. i MAtA,. Are. GIAN DIMPENATIE MRUMETE, 


3/3 


the FEDERAL REPUBLIC OF GERMANY and the UNION OF SOVIET 


SOCIALIST REPUBLICS. 


The SIGNATORY STATES of the EUROPEAN SECURITY ACCORDS guarantee 
the frontiers of the SOCIALIST REPUBLIC OF TRANSSYLVANIA. 

We believe that the above proposals will remedy the injuries 
of the minorities living in the SOCIALIST REPUBLIC OP RUMANIA, 
and will promote the peaceful coexistence between Werstern 


capitalist democracies and the Socialist Nations 


endangering the rightful interests 
people, 


without 
of the Rumanian or Hungarian 


In order to establish immediate contact to the UNIDED NATIONS 

ORGANIZATION and to the SIGNATORY STATES of the EUROPEAN SECURIIY 

ACCORDS we entrust our representation to Dr. Felix Ermacora, 

Makibez o£ the Austrian Parliament / Wien I, Karl Rueger Ring n9l 
" 


I 
universat - Austria, 


THE SOCIALIST FEDERATION 


Cluj = Kolozsvă 


October 1980. 


OF HUNGARIANS IN RUMANIA 


Tr 





SEMNATARE ALE 





aFEDERATIA SOCIALISTA A UNGURILOR 
DIN ROMANIA» 
n Dita tara Banita i Consiliul Naţional erat 
România, 


de acesta, nu reprizintă interesele Ungurilor din 
ei servesc numai scopurile de românizare. 


2)_Pentrucă Republica Socialistă a României exclude de 
E] umane bazate pe itate, cele 3 milioane de 
care trăiesc pe acesteia. Aceste drepturi 


sunt ae ! in Costituţia României și în constituțiile 
crescândă a Statului în România, 


» pp Ai - 
diseriminează naț neromâne și lipseşte de di 
turi pe liderii şi ateohaalii lor înclinați ape sociale > 
4) (Pentrucă) Statul Român infiltrează agenți politiei și 
de Doltia n printre muncitorii unguri și germani, lipsind 


pa pa ad a 


muncitorii minoritari mu car altoeva 


$) (Pentrucă) sub ui industrializării Guvernul Ro- 


0 adaeaa după pita Menoaritice del, 1844 și 
a E ga o FAR» în Mcănt ta der: 
lor și germanilor, 


să aia) ereu ra obligă ungurii să se așeze 
teritorii unde populația românească e majoritară, și for 
e PA ag zA românizarea oraselor lo 
uite în majoritate de unguri și de germani până acuma. 
Pentru toate acestea noi deciarăm: 
Cu toate că România este un stat multinațional, nici Re 
Socialistă Română, nici Statul Român dinaintea răs- 
boiului, nici cei fascist și anti democratie din timpul lui. 





şi Mbertat 
a mo ale ta creea ut bulgarilor: ptcizani 


pi șlre e Leg dt a Mea ni jionnlitătile con: 


Statului Ro. 

ici il listă iz air alcătui £ umane, nu 

nica contor lor şi n le asigura o 
rile. învecina 

coexistență pacifică n mii alt 


SR indo Vi din teritoriile TRANSILVA. 
eee înot la aaa 


REPUBLICA SOCIALISTA INDEPENDENTA 
A TRANSILVANIEI, 


în cadrul națiunilor socialiste (blocul socialist), sau men 
ntele teritorii să i. Sie între Republica Populară 
şi Republica Soci Romină, 
lor de populație. 


pe calea schimbu: 
de câtre Republica Socinlistă Română 
e anal 08 să e repatriați în România veche. 


şi germană să fie folosite deo- 
A Aa ORĂ, ţie. 


— In A asigurării supraviețuirii Republicei Soclalis- 
tea sir leon etapei teritoriului ei, să se facă 
posibilă formarea unei uniuni vamale între Republica Po- 
poe Ungară, Republica Socialista a Transilvaniei, Mirea 
blica Demoeratică Germană, 


şi Uniunea Republicelor mira Soviet 
— Statele semnatare ale acordurilor de securitate euro- 
Danii să să garanteze frontierele Republicii Socialiste n Tran: 


9 etica d propunerile de mai sus ar remedia of 
ri aduse minorităţilor conlocuitoare în Republica 'socia. 


Cluj Koloasras, PEDERATIA SOCIALISTA A UNGURILOR 
Octombrie 1980 


DIN ROMANIA 






Za 
Iga! Vâri tea 
„Mia dn mea văi = liuNita meet măr Le 
mele napihă lilvima* Ex are cină: Mer mia, 
sg aa în fafiea e fn remain vei! Mintia 
Morar vtr smile ipie ax tuita lirtinlese în 








i Kia e pitem î 2oge mmat 
manei bule! Ly seca lea aa cd aie 
m: Pe medeea cet. fe Tertay Levtataţ,.. 


n simt Ac tn mem 
Nm alla faces îrtolmstbeat teenă | 
Rit lt) * brava 
enviihimeaa ieletilheate „Xe 
Teoeeatet. . Memtel eat a Ne 











NA Poroestamret VOR dn ama gemă 
: + As fe Miiarretrea pa 1 fe be. 





de ln desgracia comunista de Bella Kuhn —el judio dicta 
dor marxista en aquellos tempos—, a la 
tauraciân la le Hu . En agradecimiento, los 


Horthystas, salvadas por el sacri ielo de la Sei Lot 

una ve zinstalados en el poder, empezaron a instigar e în: 
trigar contra el pueblo rumano, empujados por el odio em 
gendrada por sus instintos asiiticos. 


En 1919 los Rumanos ocuparon Budapest como vencodo- 
10 en armas del comunismo hingaro de Bella Kuhn, pero 
como liberadores de la capital magyar 

de la pl politica anti-humana marxista. 


EI regreso de Transilvania a ln madre patria 

ocurrido un afo anles, el 1 de dielemre da 1918. e ei 
cumplimiento del sueno de siglos de los Rumanos y no una 
conquista bâlica de tierras ajenas. 


La unidad se hizo automâticamente al derrumbarse el 
imperio Austro-Hingaro y fue por la libre roluntad uns: 
nimemente expresada por A pueblo rumano de Transilvania 
y de las minorias que convivian, manifestado en Alba-Iulia 
en In mencionada fecha, segin los principlos de autodeter- 
minaciân de Ins nacionalidades europeas, surgido de la pri: 
mera contienda mundial. Triandn no hizo mâs que confir: 
mar esta voluntad poniendo fin a una situaciân arbitraria 
y anormal. 


Esta tierra era la cuna del pueblo Rumano > de los mâs 
remotos tiempas de n Historia, perteneci6 a sus antepasa- 
dos Dacias ș Daco-Romanos, los Rumanos, siendo la pobla- 
ciân maroritaria y el idioma general el rumano, a pesar de 
in dominaciân hiingara. 


Pretender hoy que sa les devuelva este territorio por el 
necho que los magyares le ocuparon por la Iuerza durante 
varios siglos, igual como si los ârabes de hoy pretendieran 
acupar Ia mitad de Espata, bajo ol pretexto que fue domi- 
nada militarmente por ellos durante ocho siglos. 


los intelectuales rumanos 
n omigrar al Cata, URI ta. 08 eampesinoe. JOvenea 
buscar fortuna en los Estados Unidos de Amdrica y a la 
gran masa que se qued, a soportar las terribles parsecu: 
clones que les infligieron 


Implantaron obligatoriamente el idioma magyar en las es 
cuelas y persiguieron la religiân orthodoxa y greco-catâlica, 
las cuales mantenian viva en las almas de los rumanos de 
"Transilvania su origen latino-romano. 





sentido de jongrarizarloa o exterminarios fisicamente. Por 
deami obligaron: 


Asi aj 46 en ediciân reducida solamente al uso de los 
empleadas del gobiermo hingaro, el libro «A MAGYAROR- 
Săi ROMANOK» (1), cușa cubierta reproducimos en [nesi- 
mil, que constituia el proyecto de la magrarizaciân de la 
nacionalidnd rumana de Transilvania, destrozando sus îns 
tituelones culturales, econdmicas, md y confesionales, 
EI amagnate» Conde APPORY, pusă en 
«e! plan concebido, pero el ae de n Priare BUBETA 
mundial impidid la total realizciăn del mismo. 


Op 

volvieron por el principi 

pueblos 9 ore en 198, ş ei Setaa i de 

en 1920 por Ia Hungria vencida, no hizo măs que confirmat 

In integraciân voluntaria de estos pueblos en sus respecti 
vas naciones. 


EI hecho les hizo parder la cabeza a los dirigentes hiingă- 
o Iri reportat adora bata Dărtanaţna, 
cuyo imperio remontaba en la 

ase a vivir en sus tlerras ancestrales, 


| =: 
[Ta N TERRDRRI 
MAGVARORSZĂGI =3i 
| 
| 


BIZALMAS HASZNĂLATRA. 


MURSATĂRSAX xăzntmrbDASEVEt 


ara 


HUSZĂR ANTAL 


e ma miti moare penaură 


| 
| 
| 
| 


EUL mda Ma pla Pe 
A 






n au pa RÂRDSSĂGRA PORAPALA? alti 
0 pestera 


SUBAPEST, me 
moaste e mona se, Mm emĂaAa, 





magyar «PESTI HIRLAP» ba: 
„Si los Tembe A XNipurtă 
pais (Transylvania), las nseionalidades [a 
ă a 4 i seguldas. Ya n TOLVErezOG A 
antigua. 


Siete at Ida rasă n bej rază a-i pucso 
CSABA, dirigiândose a la Juveni vingara —los leventes—, 
escribia en su libro intitulado «NINCS KEGYELEM» (2) 





p 


da mentiras, en Ia historia y en 1ds datos estadisticos, pro 
voeă Ta alerta de los pueblos amenazados, rumano, checos 
lovaco ş yugoslavo, determinândolos a constituir «La Petite 
Ententea, una especie de pacto militar de defensa comin 
contra la amenaza de agrestân hiingara, lirmado por los 
res. EI pacto no legă a funcionar por el hecho de que la 
agresiân vino por parte de los alemanes en 1939 y 1940 con 
el estallido de la segunda guerra mundial 

Todo lo previsto para la desapariciân de la naciân ruma: 
na de Transiltania lo prepararon los Forthystas entre 
1920-1940, ş lo pusieron en prictica en 1940, despues del 
Diktado Hitleriano de Viena. Los Organismos preparados 
para aterrorizar a la poblaciân autâctona rumana, la «Ran: 
vos Gardas (Guardia de los Descarmisados), «Nemzetrsâ> 
(Guardia Nacional), «Tiizharcosok» (los luchadores de la 
linea de fuego), aLeventes» (paramilitares), entraron en ac- 
eiân al mismo tiempo: las tropas militares ocuparon el te- 
rritorio rumano concedido y las hordas les siguieron des- 
trozando, matando y arrastrando todo lo rumano. Decenas 
de miles de asesinados, decenas de miles de deportados en 


el Reno Rumano, decenus de miles enviados a campos de 
concentraclân hungaros de donde no volvleron ninguno. 

emplos rumanos orthodoxos, Inclus catâllcos, escue- 
las, ete, incendiados o derribados, esto ha sido el ejemplo 
de la civilizaciân hingară que dieron en el siglo 20 nues- 
tros vecinos. Hoy dia, sin avergonzarse, acusan n los ruma- 
nos de lo que hicieron ellos despindadamente. 


(Sigue en el nimero n.) 























EN 
Ş e tii DEL DIKTATO DE VIENA, LOS OCUPANTES HUNGAROS DESTRUYERON TODAS LAS IOLESIAS 
UMAN, ITODOXAS Y LAS CATOLICAS TAMBIEN, COMO SE VE EN LAS FOTOS REPRODUCIDAS, Y SE DICE 
QVE LOS HUNOAROS SON CATOLICOS CREYENTES 





VANDALISMO MAGYAR 


ROMANIA DE HOY 


Y 


LA LIBERTAD RELIGIOSA PARA LOS CULTOS 
QUE FORMAN PARTE 
DE LA NACIONALIDAD CONVIVIENTE HUNGARA 


EI articulo 30 de la Constituciân de Rumania de hoy ga: 
E la libertad de conciencia de todos los cludadanos 
del pais: 

«Todo ciudndano tiene la libertad de practicar o no una 
te religioasa. Tambien la misma Constituciân garantiza «la 
igualdad de derechos indiferentemente de naclonalidad, ra 
za, sexo o religion en todos Jos dominios de ln vida econ& 
mica, politica, juridica, social y cultural» (art. 17). 

En Rumania funcionan 14 cultos reconocidos por el Es 
tado, conforme a la «Ley y los estatutos de los cultos reli- 
glosos» de R. Rumania. Los cultos organizan su vida 
religiosa interna a tenor de las ensedanzas, 105 cânoni 185 
prăcticas y las tradiclones especificas para la relițiân O 
confesiân a las que pertenecen, 

La organizaclân y el funclonamiento de los cultos estân 
previstos en los estatutos de los mismos, que reglamentan 
În componencia y la actividad de los foros de direcciân, de 
las unidades intermediarins. y locales, los derechos y Ins 
obligaciones del personal del culto, etc. 

Las naclonalidades convivientes de Rumania de hoy 4o- 
zan de los mistnos derechos y libertades para practicar su 
fe religiosa, que les estân garantizados por la Constituciân 
(art. 30) y por In «lay sobre el râgimen general de los 
cultoss. 

Asi, pues, tlenen derecho ş, plena Iibertad de libre orga: 
nizaciân de la Iglesia en obispados con foros directivos pro 
plos; el empleo de la lengua materna de los fieles en la 
Îiturgia ş IA administraciân del culto; la poseslân de Insti 
tutos dă enseiinnza teologica para In formaclân (prepara 
clân) del clero; la ediclân de revistas, libros de culto, ca 
lendarios, follelos, etc 

Mantienen. relaciones exteriores de carăcter confesional 
e interconteslona! con Ins organizaciones eclestâsticas o las 
Iglesias similare del extranjero en. ]ss condiciones de în 
total independencia y no injerencia en los problemas de su 
vida interna. 

La nactonalldad conviviente hingara de Rumania tiene 
aurupados los fleles en las sigulentea canfesiones: 


1. Tglesia Catâlica Romana, con unos 800.000 fteles hiin 
garos orpanizados en un obispado rndicado en la ciudad 
de Alba-Iulia, donde tenen tambiân un Instituto Teoldgico 
Universitaria —ecursos de sals ahos de duraciân— 123 alum- 
nos; una escuela de cantores. 


3. Tglesia Reformada (Calvinista), con unos 700.000 fle- 
les orgnizaldot en dos obispados radicados en Cluj-Napoca 
y Oradea 


3. Iglesia Unitariana, con unos 50.000 fieles, obispado en 
Cluj-Napoca, 





4. Iglesia Evangelica S. P. con unos 30,000 fieles; sede 
episcopal en Cluj-Napoca. 

Todas estas tres confeslones protestantes tenen un, Ins 
tituto Teolgico Protestante Unlco de rango universitario en 
Cluj-Napoca con 162 alumnos. 

Gozan de los mismos derechos y lbertades los fieles de 
nacionalidad hingara de Rumania, que forman parte da las 
comunidades neoprotestantes: baptista, adventista del sep- 
timo dia, pentecostalista. 

Los catâlicos romanos hiingaros de Rumania kenen, 515 
templos con 500 curas; los reformados-calvinistas, 136 teni: 
plos con 773 pastores; los uniarianos tenen 148 templos con 
130 pastores. 

Para los evangtlicos S. P. hay 46 templos con 44 curas. 

En los ultimos afios las confesiones religiosus de nacio- 
nalidad hingara de Rumania han construldo ş renovndo 
numerosas iglesias suyas, 

Editan las siulentes revistas: 


- aRetormatus Szemlâe, en una tirada de 1.000 ejempla: 
rea. Es In revista de la Îplesia Reformada junto con la 
Tglesia Evangtlica S. P. 


— aKeresztâny megvetă», revista trimestral de la Iglesia 
Uniaria, con una tirada da 500 ojemplares. 


— «EI guta cristiano bautista», del culto bautista de Ru: 
mania, editada en In langua rumana y hiingara en una tira: 
da de 2.500 ejemplares. 

"En los ultimos, ahos para los creyentes hiingaros de Ru: 
mania se Dan editado en hăngaro: 

30.000 devocionarios, 18.500 libros de cânticos religiosos, 
23.000 catecismos, el Lectionarium (3 tomos) cada uno en 
2000 aJemplares, y el folleto «Reforma libirgica=, en. 50.000 
ejemplares (Ins dos publieaclones destinadas al culto ca: 
tălico romano). 


Otros libros de culto; Libros de sermones (Homiliarios); 
ubros para los organistas y los cantores, ete; 259 500 calen- 
darlos religiosos al ao; 10.000 folletos con reproducelones 
de Iglesias monumentos histăricos y artisticos; 46.000 ejem- 
plares de iconos catâllcos romanos con inseripelones en bun: 
garo, ete. 

Los tedlogos hiingaros de Rumania gozan de la posibili 
dad de estudiar y perfecelonarse los estudios de doctorado 
en el extranjero. Tan s60lo en los ulțimos afos fueron en: 
viados a estudiar en Roma con becas concedidas por a 
Vaticano cuatro tedlogos catâlicos do nacionalidad hingară 
de Rumania; en Miinster (R. F. Alemania) con becas afre 
cidas por la Tita, Relormada do R. F. A. dos tedlogos re 
formados de ; en la Facultad de Teologia Valden- 
se de Roma, un tedlogo reformado y, otro evangilico SP. 
de Rumania. 





“n Jarut atacurilor unguresti) 


de Sever MANUICEANU 


“piu 


rești ca altele 


copi Simţi, pe 
copleşitoarea influen! 
n 


a lozincilor și 
ger... Ne om 


unguresti. sau de altă 
Cu noi nu merge .». 

jine aşa; <a pe un disc; convina că asta realitatea și 

că așa zisa «politică independentăn și «patriotiean ar îi 

r istorie. De unde să știe omul câtă incapacitate, 

tință se ascund In spatele fimomselar lozinci 

mândria națională! 1 su servit aceste bali 

deariindul, Iar când problema era prea spinoasă 

atitudine deschisă și energică, | se șoptea, ca 

«84 fim atenţi! Mai ușurel că ne cad 

if» sau «Pără prea mare târdbe4 că ne găsim 

cu tovarășii din Răsârit/s sau «Mat bine să tace 

de data asta. BA nu ne eu vecinii, că și ei tot tovârași 


Ineapaeitalea și desintereaul pentru problemele româneşti 
pini socialiat bucureștean nu-și piisese decât in 
“i MDN! PRR, de tatea In tea de care di 
SAGA piei e rail să in o ati netă şi să infrunte 


Ă 
Dece oare War jenn aceștia? Stiu oi cu cine nu datare! 
la românească 


Pe școli, nau Macedonenii 
Timocenii... Bunt desnaționali- 

zaț Iugoslavia, Sunt împinși eri 
Erare Bârbese... Ce măsură de minele pi 
spectre aur ireal 

e In 
in Lea ine duri i Ci 
NUIA Vezi Doamne! Ni 
4! Dar dacă în Africa Genial pd 
să numere până la trei 





CINE A INVENTAT 
ANTISEMITISMUL 


de Romeo BRAN 


NECDOTA cu. creştinul catalogat antise- 
mit pentru că a refuzat să-și dea periuta 
de dinti unui evreu In trenul cursă do 
Dorohoi, o FI ri toată lumea. La fel şi 
butada jul Nasser că dacă Irnelul nu va 
opri atacul contra Suezului Egiptul va 
ba fuziunea Româna și 
Casa” Seritorilor din, Bucureşti. Iatorla 
anecdotică merge mai departe. 

Itzie și Moritz consideră că trebule sa 
să se creştineze, Se duc la Iordan și, 
conform tradiției biblice vor să ia botezul 

unde a stat Isus, Itzic, o fire mal timidă și 
indeamnă pa bunul său prieten Moritz să 
nu e apa prea rece. Moritz intră, 


ară fericit. 
Ei, cum a fost, Moritz? 

— In primul rind nu sunt «Moritz», declară cu emfază 
proaspătul Baptisţ, ci sunt Mihail, ȘI apol, cum v-aţi permis 
voi să-l eruciticaţi pe Isus al nostru? 

Această anecdată mi-a venit in minte și o folosesc pentru 
a cantrabalansa gustul amar ce mi lasă in gură aroganța 
iudaică și amestecul grosolan, cu râtul, în treburi istorice 

naţionle in care ei nu au ce căuta fără să spurce. Nu mă 
jenează dacă imi vor al din nou eticheta de antisemit, 
ea mia mai fost lipită și acum peste 20 de ani ca să-mi 
faciliteze rotunjirea condamnării la 16 ani. Adevărul este 
insă că noi românii nu suntem antisemiţi, asta fiind, poate, 
și o slăbiciune, In particular subsemnatul are toată intole- 
uerea pentru stoniam, pentru Israel şi as dori să vâd Statele 
Unite, la seara lor, im) uşi punctul de vedere și în- 
vingând aşa cum face Israelul, ȘI as vrea săi vâd pe toți 
«permanieila In țara lor pe care să și-o apere și să o pâatreze 
singuri. Ceea ce este da nelnțelea este atitudinea apatrid n 
[să evrei născuţi in România şi pripâşiți prin Inrael sau 


Prin natura profeslei Intrețin relații cu lume din multe 
țari și primese o serie de publicaţii de limbă român Chiar 
și din Israel. Sunt uluit să văd din ce in ce mal multe nume, 
care până mai Ieri se bâlâceau în reviatele partinico din 
La A sau rar. afișinduse acum în presă sromânăn din 

ŞI mă întreb: de unde și pină unde aroganța di 
limba RARA când o au pea lor și res ră [ră 


Mal mult decât atât, dupn ca nu infestat Istoria ( 
Wterutura (Toma, Breslașu, Poper, Banus, Dara, tal 
"Tulbure, ete ) limba incercand să rie:0 slavizaza (Graur de co, 
chiar și Sadoveanu care a incetat incă Inninte de 1044 de n fi 
român) atunci când atacerila lor tejghetara n-au mal mers 
[i-a rade Tia și au plecat în Israel cu un ochi In 
ninn cană sau cani pâscnsci 
un ciolan de ros, gras aice er 4 
Dacă indivizii din categoria asta se consideră evrei ( 
și sioniști?) de ce se mal ocupă de irita! rară 
Bosatre eu umreul. minetunilor lor Intecta? 
vor Ardealul, 541 la, dac pot, singuri, Dar ugar. 
maicile parazitari din fire, ro ton | Pr tf 
A rul a 
pt: a! cârul grumar Iau câlrii sărind pe el direct 
Ca şi pe corelipionarii lor din Rusia, nu comuna 
care oi bau adusii supără, ci faptul că au pinrdut mu pa 
de căpușe privilegiate, clasa Intii. Intr-una din publicațiile 
lor «româneşti» (și nu e unica), duhnină cale de o la 
subalali comintern, ÎI udă pe Ceauşescu ca fiind de buna 
Pg hr tal d rusă ÎI face mă flo mai ataliniat 
decât Btalin și că ahehei, istoria 11 +a reabilita, Tstorla unul 
Neerotorii culturii și intorini nostre ne citesc cu atenție 
tează De noi, cel care am Tot ODA Ma 
Pârăsim țara Mori” cotnunlămul 00. BONE dp 
Apoi „democrației romane interbelice am meni anal pi 
germ 5, aClopotuls, Un donim, 
DANA n mai leri precis că dirija cultura țârit dintrdun tote 
Paiinie și care, poate î și indicat să fiu arestat și condarn- 
mat Tevoluția maghiarii, in agermantcav publica tata: 
i «Revista mean (adică a lor) anre în sus: Doamne ce 
Ineuitură pe fasciștii ugtin! Clopotul a fost scos de aprințula 
imachi Scarlat (cunoszut ca pi «Prințul ropus) cornu 


A pie, 3 ia așazisul inț și la originea Iul 





să 
i 
zE 
:; 
i 











o țară «capitatiata. Protestul țăpnește violent şi... aurajoa, 
ol i 


în numele simplului drept de oblecțiune soclalisi 
Dar culmea incapacității, a lipsei de rii și de man: 
drle națională, neo servepte Guvernul deln București în 


«problema minorității ungureştin. Această masă ungurească 
posedă — după toate statisticile — cele mal largi drepturi 
avantagii, Uneori mal mari ca ale Românilor, Există coli, 
institute, presă, iiteratură in limba maghiară, Au biserici, 
depulaţi oreanizați culturale, Vorbete și cântă pr iimba lor: 

In cluda acestei situaţii excepționale, Ungurii se plâng 
peste tot că nu au drepturi, Ungaria, la rândul el, duca o 
propogandă susținută, pe aceeași temă acuzând, cerând re- 
vizulrea tratatului. dela “Trianon, multipiicână protestele, 
structurând o țesătură de minciuni și intrigi contra Româ- 
De ani de zile opinia mondială a lust cunoștință de 
«drepturile» ungurești în Transilvania şi de vinjustițiaa ce 
La fost făcută Ungariei, ete, 

Care-a fost atitudinea guvernului comunist român în faţa 
acestei avalanșe de atacuri? A protestat oare cu vehemenţă? 
A trimis oare o Notă recriminatorie guvernului dela Buda- 
pesta? A pornit oare o campanie de propagandă românească 
pentru a Jâmuri opinia publică internațională? A pus oare 
în mişcare seriitorii și istoricii români pentru a umple 
jumea cu drepturile noastre etnice și cu Justiţia noastră 
istorică in problema Transilvaniei? 

In afară de câteva broșurele anodine și sărâcăcloase, 
NIMIC n'a fost întreprins. S'a evitat cu dibăcie orice râsco- 
lire. a probleme! şi oriea conflict cu vecinii unguri, âsând 
deschisă lumea insolenței maghiare, 

Sau adus, bino'nțeles, multe scuze cusute cu uță roșie: 

ţia geografică — lipsa de mijloace pecuniare — sărăcia 
de ralații in lumea liberă — amenințarea Rusiei Bavintice — 
greutățile interne — solidaritatea. socialistă — ba chiar și 
«bolcolulv exilului... Când e vorba de scuze, apoi nimeni 
nul intrece, Au omis numai să aducă în cauză toemal cău: 
zele principale: 

— Lipsa oamenilor de răspundere, copabil să-şi asume o 
asemenea sarcină, 

— Lipsa de patriotism n celor ce conduc, pentru care 
conteaza numal Partidul şi dominarea glontelor, lar nu 
aspirațiile și drepturile neamului 

— Lipsa de demnitate a intregului sistem, care escamo- 
tează importanța problemei și-a atitudinei de urmat, 

"Toate aceste lipsuri eonatitueac INCAPACITATEA PATEN. 
"TA n regimului comunist din România do a reprezenta şi 
apăra cu cinste şi prestigiu neamul românese, 

Acesta! adevărul pe care ipnorează bieşii Români din 
țară, Incântaţi de un discurs Kilomotrie, plin de fraze gău: 
monta, dar nesprijinit pe 0 voință vie sun suflet dintro 
bucata, 

Or, nu cu vorbârie goală și amenințări tactice vor putea 
(i apărați cei peste 2000 de ani de istorie românească pe 
plaiurile transilvane. 

Nu cu salamalecuri In Moscova şi «/raternilate soctalistăe 
va putea (i oprită ofensiva maghiară și reconvertită opinia 
internaţională deja favorabilă pretențiilor unguresti 

Si cu atât mal puțin se va putea face față iredentismului 
unguresc dacă se vor lua totdeauna jumătăţi de măsuri, 
se vor aştepta conjuneturi favorabile sau se va recurge ln 
vasentimentuls Moscovel. 

Neobrizatea Ungurilor, ca şi Afidârile celorlalți vecini, 
cer din parten Românilor temeritate, Jorlă de. caracter, 
mândrie națională. Aceste trăsături, puse în slujba naţiunii, 
sunt Bingurelo care pot sprijini drepturile noastre străvechi 
şi modiliea falsificârile conu invadat elrcultul politie ai 
jurnii Where, 

Numai că aceste caracteristici nu le putem Întălni in 
mediul porvertit și In5 al sistemului marxlat ce domină azi 
România. 

Daacoea, va trebul ca EXILUL, in intregimea lui, săi 
asume și această răspundere In fața istoriei șia neamului 


Sever MANUCEANU 


ANTISEMITISMUL 


pentru mine numele nu ara importanță, Cu tigva turtită 
sau nu de la tava cu plăcinte vânturată prin Fanar, atitudi- 
nea Mperrpanioâe ata, de baza, Clopotul a fost «germane» 

rin finanțare, colaboratori, atitudine. Ca și Cadranul, Vtaţa 

ouă, Bluza Albastre, tot Sărindrul. manlel», prin trâ- 
dare, au fost și Sadoveanu Staneu, J0Ja (Athanaale nu Au 
rell) Doza Bu Bahin, mergând până la fețele lar rogale 

Nu, românii nu au fost somiţi, dar semiții mu fost anti: 
români! 

Asta o ponte mărturisi chiar și premierul isrnalian Begin, 
cara şile câți stoniști au gasit adăpont şi Intelegere salvân: 
duse prin România nosatră, asta o rmârturisese arhivele de 
1a Nurenberg și procesul Mareșalului cârula nu | sa putut 
imputa nici un strop de sânge evrelese. 















Dar dacă antisemitismul po zânea nui exista el trebula 


inventat pentru că antiromâni semit 
s fricii dacă mu impra tarbu ărelu APA aut 






numele ză ile tiu și 
ezilă nu se şi nu s& produe, 
4 în țarile a de zii 
tă. Acum au o criză da 
[urii a De conu o put Munci id erau la 
putere şi vedeau cum dispar națiuni întregi, , 
tonleni, kalmuci, cecheni, tătări, ucrainieni, români: Ba 
sarabia, chiar şi evreii lor stonisti? 
In presa lor duhnind de banii cominternului ni pomenese 
de evreii Inchiși de către sistemul lor adus de truj 
ker, Teohary, Chisinevski, Stoica și compania. pa 
toți cărora comunismul le-a fost vacă grasă de muls, In: 
ventează poveşti scabroase dar 
tac când e vorba de crimel 
campanie despre neștiute morminte, presupuse? De ce se 
tace discret despre Katin? De ce nu s-a anivarsat masacrul 
din 2030 sept. 1941 de la Babi Yar (lângă Kiev) unde nu fost 
ii 











ucisi 33,771 de bătrâni, copii, temei, toți evrei, Se va râs 
punde: nemţii au facut-o. 

Atunci de ce poemul lui Yevtugenco din aril perate 
iar simionia XIII a lui Şostacovici, cu partea fi inchi 
nată masacrului, e interzisă? Pentru că comunismul rusesc 
e implicat până peste cap În acel masacrul 

pe ce nu se adânceşte de câtre presa lor democrată ca 
zul doctorilor ucişi de Stalin la 13 Ianuarie 1953, din care 
şase erau evrei? 

Exemple aș mal putea furniza, Esenţa este uceeagi: pe 
el, «germanici» la care mA refer nui supâră masacrarea 
evreilor sau ale altora dacă crimele sunt fAcute de conu: 
nism in care el s-au simțit acasă ca peștale în Apă: Dar 
suferă voit de un fel de semantică ji tică, un fel de dia 
lectică cu picioarele în sus, cum ar (1 zis coreliglonarul lor 


Marx. 

Noţiunea de antisemitism In ziun de nzi e legată de ati: 
tudinea anticomunistă n culva. Iar n fi anticomuniat echi: 
valează în mintea lor cu fascism. 

Cine munt fascistii din România? Cel ce sunt anticormunig- 
ti... dec lepgtonarii! 

Tovarășii de drum democrații, social democrații sunt 
apriori excluși, Așa a nâscut vânătoarea de jitoare 
contra legirmarilor si printre nltale procesul Trita, 

ŞI nm pomenit numele IPS Valerian Trita pentru că e 
tiple 

Daca ai fost, să aleam, strungar Și prin valul şieții impuse 
te-au fâcut mimbru de partid — ndlo emigrație În USA — 
dacă ai declarat asta. 

Dar numai ei cunosc cel puțin zece cazuri de membrii 
PCR cu funcţii de râspundere, din care doi procurori (1 
care sunt bine mera! în USA. 





rigti (câti secu- 
işi pe aici cu pa 


50 
RSR și ar emigra In USA șI dacă Muerul s-ar afla, nici 
bârbler de mâsele, «germani 
paranoicul nu deranjează «gormanieli», Dar poți fi curmt 
sulietește ca un inger, dacă nu te vinzi haitel lor aservite 
comunlmului pci pi foaolit A iă pair pis 
tine o hecatombă de vletime ev , 
vor totaliza mal mulți din seminția Iul Taraei decât au 
existat de la Cain incoace, = 

Căci faselst pentru ol inseamnă țot ce vine In conkradie: 
ție cu comunismul, tar lupta contra faselamului inseamnă 
distrugerea n tot ea este națlonal, intoarcerea 
toriei Înnpol, când ei e Mfâlau ca hişto câpușe balcâze pe 
trupul insingerat, tot de el, al patriei. ke 4 

ndresea hiene ale istortei, inmulțite parazii 

p Mr! tatul fre, Brau 
voastră cultivati-o Anat 





nu aţi fost și 
din mimetism svând capacitatea uluitoare de adaptare ca 
orice fiinţă parnzitară, pa ndăpostit și salvat viața pe 
când all vă apa: Uri FMacapăr, Vl. 08i AR BEA 
dosit lim! ne-ati mâncat rondele pâmâni , 
[e Ari buni fil ai noaşiri și tot datorită vouă, 
cot mal buni stau instreinați, 
ŞI tot nu vă o de ajuns. 


g 


-u 





 MAJADAHONDA 


ENERO 13 IANUARIE 1981 


N acest 19 Ianuarie al anului 1841 un 
vânt cu rafale înghețate sa deslânțuit 
asupra toului Majadahondei, parcă 
vroind să aminteasca zecilor de peregrini 
români şi streini veniţi să se inchine la 
1ocul Jerttei voluntare a lui Ion Moţa și 
Vasile Marin, gerul năpraznie din aceaș 
dată a anului 1937 când pe acest platou 
un şrapnal comunist a secerat tinerele 
Tor vieţi. 
Veniseră ca reprezentanți ai tineretu- 
ni lui României, să apere chipul Mântuito- 
mului Isus Christos, în care mitralierele roşii trăgeau cu 
disperare vroind să scoată din sufletele credincioșilor Jul, 
săi dărâme bisericile, să înlăture civilizația și binefacerile 


creştinismului. 

în serisorile de despărțire lăsate familiilor și prietenilor, 
ei mărtuturisese nobila misiune pe care șinu asumat-o le 
gionăreşte «eu lam tubit pe Christos şi plec fericit la moarte 
pentru el», scrin Moţa, lar Vasile Marin spuneas e o datorie 
de onoare care apasă pe umerii generației noastre, o Impli- 
nese cu aceaș dragoste, cum aș fi făcut-o pentru propria 
mea patrier. 

Acel care am trăit măreția clipelor intoarcerii trupurilor 
lor frânte, dar pe scutul victoriei creştine in Spania, am 
înțeles că sacrificiul lor n fost adevăratul sens al trăirii 
Cristice şi că murmurul rugăciunilor zecilor de preoți și 
imenselor mulţimi ingenunchiate care aşteptau trecerea tre- 
nului mortuar dela granița Poloniei şi până la București, 
nu erau bocete de jale, ci un imn de slavă Dumnezeirii şi 
Arhanghelilor Români. 

Au trecut 44 de ani de atunci. 

Miopla politicienilor Europe și inconștiența învingătorilor 
în cal de al doilea răsboi mondial, au provocat «bătrânului 
Continent», pierderea conducerii omenirei, prâbușiri, ampu- 
târi teritoriale, transformândui intr'o plută desorientată pe 
un ocean politic involburat și la deriva a două torţe impla- 
cabile careşi vor disputa mâine intâletatea supraviețuitoare, 
aruncând «rechinilor, restul Europei, ca pe un balast 
nefolositor. 

Rămâne insă 0 singură speranță. 

Grăuntele de adevâr și imbărbătarea primită de miile de 
peregrini veniți din toată Europa an de an să se inchine la 
picioarele modestei cruci de granit, care sfințește locul unde 
sa consumat Marea Jertfa s lui Ion Moţa și Vasile Marin, 
Arhangheli apărători ai lui Christos, să dea roade, și din 
vrerea Tatălui Ceresc să se implinească prevestirea din 
prefața volumului dedicat lor cu prilejul comemorării a 
25 de ani de In moarte. 

«Umblând pe căile Domnului, cele mari și minunate, 
implinind șola lui, la 13 Inunarie 1937, in viscolul unei zile 


ANTISEMITISMUL 


Folosind banii furaţi de In noi și prostia proverbială n 
politielenilor vestiei v-aţi deghizat, ca lupul din fabulă, şi 
poat în democrați și antifascisti căutând să mânjiți cu 

le voastra spurcate, totul, 

NA 5 pa mirii ȘI âr 1 caza opâm 

ol am ar să st ntru tot 
deauna aceasta. Pi 


care tot vol sunteţi râspunzitori, se ascunde un crus și 





teze o de expulzare a noastră, a celor care nu suntem 
Asen dar anticomuniști, lucrul cel mal grav pentru 


Insă ceea ce nu aveţi și asta vă va pierde finnimente: 
raju ua va mnttetați , contor planurilor 
urzite din umbră. Nu știti să luptați, voi germani. 
elis pripăsiți parazitar, căci dacă aţi şti aţi sta în Traci. Va, 
hienale. 


Nol nu ver bani, ziare, reviste, politieleni platiţ 
dar avem conștiința curată ș erodiața În pt > 
la se poate revârsa 


noastră incercare 
a zăguri Va ral l me apară cm a cut A E 





de luptă grea, sa născut prin jertfă simbolul Europei de 
mâine. 


"O Europă renăscută intru Hristos, gata să reia cârma 
spirituală a omenirei, a unei lumi în care intr'un spirit de 
intrățire să se înalțe pentru fiecare neam în parte și pentru 
toate Inolaltă, o vreme «ca soarele sfânt depe Cer», în care 
neamuri stemătoare» de Dumnezeu să trăiască» în pace și 
intru bună invoire», având ca piatră de temelie jertfa celor 
dol tineri români: Ion Moţa și Vasile Marin». 

"Traian POPESCU 


Ca şi in anii precedenţi — Majadahonda — a fost şi de 
această dată centrul atenției celor care cred incă în reln- 
vierea Europei creştine. 

Cu două zile inainte DI, Blas Pihar, conducătorul grupei 
politice naționaliste «Fuerza Nuevas și deputat in parlamen- 
tul spaniol, a dedicat eroilor români, articolul pe care-l re: 
producem în faesimil, și traducere romanească, publicat 
de ziarul «EI Alcăzar» din 11 Ianuarie 1981, care în numă; 
rul din 14 Iaruarie 1941 a dedicat şi un amplu reportaj 
deasemeni reprodus, în facsimil asupra comemorării care 
avusese Joe în ziua de 13 Ianuarie 1981, la crucea care mar- 
chează locul jertfei lor. 

Vicepreşedintele Comunităţii Românilor din Spania, Dom: 
nul Inginer Nicolae Roşca a rostit cu acest prilej discursul 
pe care Îl reproducem în continuare în limbile spaniola și 
română. 

Dl. Blas Pifiar a răspuns cu cuvinte de exaltare a exem- 
plului și sacrificiilor lor în lupta de apărare a Europei de 
comunismul sovietic, încheindu-se solemnitatea cu imnurile 
mişcărilor legionară și falangistă și cu strigările de rigoare 

Au depus coroane Dl. Horia Sima in numele Mişcării Le- 
gionare, DI. Blas Pifiar ca ofrandă a camarazilor spanioli 
şi foştii combatanți, Doamna Ana Marin — vaduva lui Va- 
sile Marin, Comunitatea Românilor din Spania, Falanga 
Spaniola, etc. 


SERORAS..., SERORES,.., CAMARADAS; 


Desde el afo 1947, cuando llegaron a Espafia los 
primeros refugiados rumanos, cada afio, sin înterrup- 
ciân, se ha cohmemorado en Majadahonda el aniver- 
sario de la cajda de nuestros camaradas Motza y 

En sus comienzos, estas conmemoraciones eran ac 
tos senciilos, pladosos, limitados al efecto y 8l re 
cuerdo del pequefio grupo de compatriotas que pu- 
dieron llegar a Espafia desputs del desastre que se 
abati6 sobre nuestra Patria. Han adquirido despues 
ampliaciân y extensiân, oficializândose en clerta me- 
dida, y se transforman en actos multitudinarios de 
reconocimiento y admirăciân para el sacrificio que 
los dos legionarios consumieron justamente aqul. Des- 
puts, poco a poco, y sigulendo los avatares politicos 
del mundo que vlvimas, con sus altibajos ideolâgicos, 
volvld nuevamente a representar un acto senciilo, 
timo, restringido a un grupo de personns leales al 
espiritu que en su vida encarnaron Motza y Marin, 
Pero justamente en esta sencillez de ahora, en este 
encogimiento nuestro en torno A esta cruz, estriba 
In mutenticidad del acto a que asistimos y nl que 
aportamos Ia pureza de unos sentimlentos que nos 
une a squellos camaradas nuestros que amaron al 
hombre, al semejante, y supleran quemar en este ra. 
ravilloso fuego sus propias vidas, 

Porque, sehores, data es la verdad. Motza y Marin 
vinieron n Espafin, a aquelia Espafia del 36, rota y 
ensangrentada por sus innumerables enemigos, gula- 
dos por un amor profunda que les habia transiigu. 
rado. Ellos vinleron a aportar, como dice Vasile Ma. 
rin, sel valor rumano y el espiritu de sacrificlo para 
LE MRI 

Ellos no Jlevaban odlos en sus slmas. NI siqulera 
odiaban al comunismo que aqul combatleron, 9 que 
atilaba ya entonces los cuehillos con que fban a Me 
gollar, afios mia tarde, nuestro proplo pala, Elloa VI. 
Dleron qui justamenta para vencer lo odlos, para 
apagar los odios que incendiaban vuestro pals, corno 
preludio estudindo ș experimentados de la gran plra 








(Urmează pag. 14.) 


Director: Antonio IZQUIERDO 


Mota y Marin 


L 13 de ene.o de 1937, dos jâve: 
nos rumanos caian en Majada- 
honda, Habian venido desde su 

patria a combatir en el Ejârcito Nacio- 

nal. Se alistaron en la VI Bandera de la 

Legisn. No eran bravucones ni amaban 

e! peligro. Vinieron a Espada, porque 

en la Espaia de entonces se jugaba a 

vida o muerte, no sâlo nuestra causa, 

sino lo causa de la civilizacion 

Mota y Marin eran dostacados diri 
gentes de un movimiento nacionalista 
que acaudillaba une de esos hombres 
apasionados y valientes que dan brillo 
ynobleza a la estirpo humana: Cornelio 
Zelea Codreanu, el Capitân, al prisio 
nero de la cârcel de Jilava, el heroe 
asesinado por los gobernantes de su 
tiempo en los bosquos de Tancabesti 

Nuestra guerra de liberacien, la Cru 
zada —la ultima Cruzada, por ahora— 
habia conmovido, y aun tiene conmo- 
vido, al mundo. Si al otro lado de las 
vincheras se daban cita las brigadas 
internacionales para ayudar al comu: 
nismo antiteo y al liberalismo seculari. 
zante, al otro lado acudieron los que 
en cualquier latitud, acertaran a com 
prender que aqui se estaba escribiendo 
ei primer capitulo de una lucha civil 
universal 

Pero esta comprensiân de lo que en 
tierra espaiola se debatia, tuvo espe 
cial clarividencia para los militantes de 
la Guardia de Hierro rumana, Diez mil 
tegionarias se ofrecieron para venir, El 
Capitân tuvo que contener aquel gesto 
tan general coma generoso. Un puhado 
de militantes, con el genera! Cantacu 
zeno al frente, tueron autorizados para 
incorporarse. Entre ellos lon Mota, e! 
ssanto valiente». y Vasile Marin, ei 
nheroe temerario» 

Marin, intelectual, abogado en ejer- 
cicio, se pngă ol viaje con su proplo 
dinro. Tuvo quo insistir. para cor 
paâar a los elegidos, Y a au esposa le 
dice. «No he tomado ln decisiân de 
combatir en Espaha por desosperacitn 
o deseo de aventura, sino en un estado 
de pertecta lucidez. Ir a Espaăa, ahora 
es un debor quo pes sobre los hombres 
de mi generacion, Me ha impulsado ul 
mismo amor que tengo por Rumania » 

Mata, cuhada del Capitân. en su 
testamanto eseribo: «Se bambolea oi 


fundamento cristiano del mundo. „Po: 














dremos nosotros permanecor impasi 
bles? (No constituye un gran benalicio 
espitituni para la vida futura, haber 
caido en detensa de Cristo? Yo he en 
tendido asi e! deber de mi vida. He 
amado a Cristo y he ido feliz a la muerta 
por El.» 





«De dânde pudi 
tan lejanos fisicamente de Espaâa, lo- 
grar esta visiân clarisima de nuestra 
contienda? De la formaciân adquirida 
bn los «nidos», las celulas que daban 
ideal y cohesion a los legionarios de 
San Miguel Arcângel. En los «nidosu 
bajo las leyes fundamentales de la 
ciplina, el trabajo, el silencio, la educi 
ciân, la solidaridad y e! honor. se forja- 
ban los militantes. En ellos, coma 
queria Codreanu, entraban hombres y 
debian salir heroes 

En el „nido», lon Mota medi. no 
s6lo e! mensaje de su muerte en la trin- 
chera espaăola, sino las razonos subli 
mes de su sacrificio total. En su obra, 
bella y sugestiva, Grani; de Lean 
(Crăneos de madera), apunta a ln causa 
de las causas e la crisis universal: » No 
solo hay que conseguir un pan n 
grande para todos y una economia flo- 
reciente, porque e! camino para la s0- 
luciân de los problemas vitales del 
hombre estă en devolver al mundo el 
freno y el timân morales 

lon Mota habia calado bien en el 
pensamiento del Capitân: «La verda- 
dera lucha no se desarrolla en la estera 
de las sealidades politicas, sino que se 
libra dentro del alma humana. Si el le. 
gionario no se ha purificado a si mismo. 
y no Ha fijado su actitud frente a la 
muerte, no es un legionatio perfecto.» 
De aqui que cuando Horia Sima, el su- 
cedor de Codreanu, pertila la fiaura de! 
arquetipo sodado, recuerda. sin dar sus 
nombres, a los caidos de Majadahon- 
da: «Solo por un procoso de cristinia 
zaciân interior se desarrollan las cuali 
dades del heroe.= Sin este procese. 
înietal y necesario, ps inutil cualquier 
programa, por bello y sugestiv qu 
sea, porque ol «trastorna de fura no es 
otra cosa que el reflejo de nuestra pro 
pia desorden» 

Y Mota, al logatnos aquella trasa 
preciosa: » EI sacriticio es la medida de 
nuestra eristianizaciân». pusa de ra 
lieve. con ol suyo, que su propia eris: 
tianizaciân, o mejor aun, su cristitica 
ciân, era plena. + Cristo es ol mismo en 
Espaa y en Rumania», oscribiă ta- 
jante, ahuyentando la tentaciân de los 
que aconsejan permanocer. «Cuando 
una hueste diabolica se lavanta para 
arcojarle do! mundo. cuando se hiere y 
amotralla oi rostro Iluminado del Sal: 
vador, los hombres. cualqulora que sea 
su patria, doben alzarse en defensa de 
1n Cruz.» 

Asi fue como Mota hizo realidad su 
juramento. de 8 de septiembre de 
1927, ante el icono del Arcangel, on Va 

















Madrid, domingo. 11 de enerode 1981 / 30 pesetas 





Por nuestra fe inquebranta- 
ble en Dios, por nuestra voluntad de 
permanecer firmes en medio do la tor- 
menta, por nuestro absoluta despran- 
dimiento de todo la terrenal, juramos 
alegres servir a Rumania y a la Cruz.» 
Es curiosa Ja convergencia en tantai 
euestiones asenciales de Codreanu y. 
Josă Antonio, a pesar de que no se co- 
nocieron. La raiz de la que partan ex la 
misma, y por ello habian de ser identi- 
cas sus conclusiones. Y se punto de 
arranque comun 0 era otro que su en: 
tendimiento del quehacer politico, la 
sublimacion roligiosa del «finis op 
riss en ei „tinis operantis», la 
construcciân de un sistema que hace 
del hombre su quicio;: pero no de un 
hombre cualquiera, sino del hombre 
portador de valores, que lo hacen im- 
perecedero, que lo sustraen del conțin 
del espacio y dela finitud del tiempo. Si 
para Josă Antonio, en al hombre hay la 
envoltura corporal de un alma que no, 
muere, para Codreanu lo importante es 
la victoria cristiana del hombre para 
conseguir su salvaciâni 











Aunque Espaa parace. como ha es 
crito Frederick D. Wilhemsen, que ha 
negado su victoria contra ei comunis- 
mo antiteo y contra si Occidente secu- 
ado, al respaldar a quienes la ni. 
gan con los hechas o a quien 
despuăs de Ilevaria en lo alta de sus 
bayonetas, la entregaron como no 
lo cierto es que en Majada: 
honda, una cruz ante un arce sencillo, 
continua recordando la muarte en 
combate por lograr esa victoria de dos 
legionarios de San Miguel Arcângel. 


Un grupo de espaioles y de rumanoa 
de! exilio, cada 13 de enero, nos reuni: 
mos ante la Cruz de granite, con la sie- 
rra de Guadarrama y | ilica de 
Cuelgnmuros al tondo, para racord; 
para rezar, pata ronovat nuastras lide- 
lidades y nuestros vatos, 


nueva aniv! 

































Marin, sabomos que 
lado. Al invocai vuest 
vocamos a todos aquellos que lucharan 
aqui por la unidad, la grandaza y la Ii: 
bertad de la Europa cristiana. 
Vosatros. lon Mota y Vai Marin. 
sois, coma dijistais, e! «signo palpitan: 
te de la uniân en Cristo do los corazo: 
nos de nuostros puoblos» 


Con gratitud y con emoclân, lan 
Motay ile Marin: Presentes! 


















Blas PINAR 


MOTA SI MARIN 


13 Ianuarie 1897, dol tineri români mureau în Maja 
alia Vomiieră din patria lor ca să jupte In Armata 
Naţională. Sau inrolat în Compania 6* a Legiunii. Nu erau 
fantaroni, nici nu iubeau pericolul. Veniseră în Spania pen- 
trucă în Spania de atunci se juca pe viață și pe moarte, nu 
numai cauza noastră ci cauza civilizației. 

Moţa și Marin erau personalități notorii ale unei Mișcâri 
Naționaliste, condusă de unul din acei oameni pasionați 
și curajosi care îi dau stralucire şi inobilează rasa umană 
Corneliu Zelea Codreanu, Capitanul, prizonierul din carcera 
Tilavei, eroul asasinat în pădurea Tâncăbești de câtre gu 
vernanii români de atunci. 

'Râsbolul nostru de eliberare — Cruciada — ultima Crucia 
A până acuma enoționase lumea și continuă s'o emoționeze: 
Dacă în partea cealilaltă a tranșeelor Își dădeau întâlnire 
brigâzile internaționale pentru 4 ajuta comunismul ateu 
și liberalismul, de partea noastră nu venit cei care indife: 
fent de latitudini, pricepuseră că în Spania incepuse să se 
serie primul capitol al unui râsboi civil universal 

Această Intelegere a ceace se petrecea în spațiul spaniol 
a fost o viziune clară pentru membrii Garzii de Fier romă 
neşti. Zece mil de legionari s'au oferit să plece în Spania 
pitanul a trebuit să oprească impulsul lor generos. Câțiva 
dintre ei, având în frunte pe Generalul Cantacuzino, au fost 
autorizați să se Inroleze. Intre ei Ion Moţa «sfântul» și 
Vasile Marin, «eroul temerar» 

Marin intelectual, avocat în funcțiune șia pltit singur 
drumul, A trebuit să insiste mult pentru a putea să înso; 

pe cel aleși. Soţiei îi serie: «nu m'am decis să lupt 
în Spania din desesperare sau dorință aventurieră, ci cu 
perfectă luciditate. A merge în Spania acuma este o datorie 
care apasă umerii generației mele. MA impinge aceaș dra 
gosta pe care o am pentru România». 

Moţa, cumnat cu Capitanul scrie În testamentul Iul: ase 
clatină fundamentul creștin al lumii. Putem nol să rămânem 
nepăsători? Nu esta o mare binefacere spirituală pentru 
viața viitoare de a fi murit în apărarea lui Christos? Eu asa 
am înţeles datoria vieţii mele. L'am tubit pe Christos și mă 
due fericit la moarte pentru Ele 

De unde nu putut avea Moța şi Marin atât de indepărtaţi 
fizic de Spania această clară viziune a luptei nostre? Din 
educația primită în «cuiburi», acele celule care le fhureau 
idealurile, cimentând legăturile sufletești între legionarii 
Sfântului Arhanghel Mihail, In cuiburi, prin legile funda 
mentale: disciplina, munca, tăcerea, educaţia, ajutorul re 
elproa și onoarea se forjau luptătorii legionari. In elecum 
cerea Codreanu, intrau oameni și trebuiau să lese eroi 

1n «cuib» Ion Moţa a meditat nu numai asupra mesaju 
Iul transmis prin moartea lui în tranșea spaniolă, ci și 
asupra rațiunilor sublime ale sacrificiului total. In opera 
1uj, frumoasă și sugestivă, Cranii de Lemn, notează perfect 
cauzele crizei universale «nu e totul să obţii o pâlne mai 
mare pentru toţi, o ecanoraie infloritoare, ci pentru rezol 
varea problemelor sale vitale, omului trebuie să 1 se redea 
frâna şi cârma, morală» 

Ion Moţa n desprins bine gândul Căpitanului: «adevărata 
1uptă nu se desfășoară în cadrul realităților politice, ci se 
dă Inlhuntrul sufietelui omenesc. Dacă leglonarul nu sa 
purifient pe e! insuși și și-a fixat atitudinea în fața morţii 
nu poate îi un legionar perfect 

Deacela când Horia Sima, succesorul Căpitanulul sehițea- 




















de Blas PINAR 


gura prototipului visat, aminteşte, fâră să-i numească, 
A pia Du anonda: «numai printrun proces de 
Preştinare interioară de desvoltă calităţile eroului». Fără 
arezt proces iniţial și necesar, e inutil orice program, oricât 
“e trumos și sugestiv ar fi, pentrucâ» răsturnârile din afară 

nu sunt altceva decât reflexul proplei noastra desordini» 
"Testându-ne acea minunată frază: «sacrificiul este mâsura 
areştinârii noastre», Moţa a pus in relief, cu sacrificiul lui 
tinare, sau mai mult cristiticare era totală 


răspicat, indepârtând tentațiile celor carel sfătulau să nu 
plece: «când 0 clică drăcească se ridică pentru aL smulge 





se ridice în apărarea Crucii». 

Astfel Moţa n transformat în realitate jurământul din 
8 Septembrie 1977, inaintea icoanei Arhanghelului Mihail în 
inchisoarea Văcărești. ecu credința noastră nesdruncinată 
în Dumnezeu, cu voința noastră de a rămâne tari în mijlocul 
furtunei, cu desprinderea noastră totală de tot cei pâmân- 
tesc, jurăm bucuroşi să servim România și Crucea» 

Esta curioasă apropierea de gândire In atâtea chestiuni 
esențiale dintre Codreanu și Jose Antonio, cu toate că nu 
Sau cunoscut 

Rădăcina doctrinei lor este aceași și de aceasta concluziile 
lor au fost identice, Acest punct de plecare comun, nu e 
altceva decat justa lor judecată asupra acțiunii politice, 
exaltarea religiosă a lui «finis operis» în afinis operantis» 
adică alcătuirea unul sistem care face din om propriul său 
judecător. Nu e vorba insă de un om oarecare, cl de un om 
purtător de valori eterne, care] fac nepieritor în timp și 
spațiu. 

Dacă pentru Jose Antonio în om exista acoperămantul 
corporal al unul suflet care nu moare, pentru Codreanu e: 
importantă victoria creştină a omului, pentru a obține 
mântuirea sufletului lui 

Cu toate că se pare că, așa cum serie Frederick D. Wilhem: 
sen, Spania neagă astăzi victoria ei asupra comunismului 
ateu și contra Occidentului desbrăcat de virtuțile creştine, 
sprijinind pe cei care o neagă cu faptele lor, sau pe acei 
care după ce au ridicat-o cu baionetele lor la culmea. Gloriei, 
o predau ca nedorită; ce este sigur e că in Majadahonda o 
cruce protejată de un singur arc, continuă să amintească 
moartea in luptă pentru a obține această victorie, a doi 
legionari al Sfântului Arhanghel Mihail, 

Un grup de spanioli și de români din exil ne reunim în 
fiecare 13 Ianuarie inaintea crucei de granit străjuită de 
departe de Sierra Gundaramei și de Basilica din Culegamu: 
ros, pentru a ne reaminti, pentru a ns ruga, pentru a reinoi 
credințele și jurămintele noastre. 

In această zi a celei de a 44: aniversare a morţii voastre, 
știm că vol sunteți aici, intre noi. Invocând numele voastre, 
invocăm pe toți acei care au luptat aici pentru unitatea, 
măreția şi libertatea Europei creştine. 

Voi, Ion Moța și Vasile Marin sunteți așa cum aţi afir 
mato: «semnul Infrățirii în Christos a inimilor popoarelor 
noastre» 


























Cu recunoștință și emoție! 
Ion Moța, Vasile Marini 
Prezenţi! 


de odioa que se abatiră desputa sobre todo e! mundo 
nuestro. Alas de amor los transportaron hasta aqul 
Amar para el hombre y su futuro, que estaba, como 
nos dice Molza, asolo e impotenta frente al deslerto 
de Orlente, donde se amontonaban nubes uruesas y 
vlentoa de destruectâne. Ellox Intuyeron perfecta 
mente e) peligra que amenazaba a nuestra Humani 
dud, y qua no consiatia solamente en el enorma po 
derio bolehevique qur se franqueaba entonces, sino, 
y especialmente, en la vasta y astuta operaciân de 
vaciar al hombre, de aniqullar sus riquezas morales 
y espiritualea, dejândole inerte para Ia lucha que se 
avecinaba. «La Humanidud positiva de hoy —noa at 
ce Motza— o, major dicho, la que tena pretenstonea 
de positivismo, ha perdido su goblerno moral. Hoy 
no te crea mâa que en la carne, en el cuerpo y en 
los debilea poxderes de ln intetigenela racionaliața del 
hombre, Laa verdadea recibldas por revelaciân, divina 
(las Unicas que pueden conduci n una finalidad muter, 
tea de la vida) todos sabemos que valor tienen en 
In conciencia actual, inclualve en la de alunoa altos 
prolados» Ya vels câmo los datoa del problema se 
repiten continuamente, 

Pues bien, îrente a este desmoronamlento de los 














u— 


valores del hombre, frente n esta avalancha de odios 
y de terror que cima y frente a In cual 
e! hombre se encontrata desarmado y falto de valor, 
e levantan Motza y Marin y muchisimos otros que, 

los pensaban y sentian, para Jovantarie, para 
narle, para encenderle una luz de esperanza, De 
peranza y de fe. «NO es vordnd que somos vaelos», 
a dicen ellos, No es verdad que somos fnltoa de 














08, Cada uno de nosotros poseemos unn fuerza 
grande que todas Ina demâs fuerzas mnterinles 
juntaa, «Poseemos —nos dice Ion Mot el espiritu 





de 
au 





nclal», y date es amâs fuerte 
y todas las ametralladori 





rificlo que ea eu 
los los tanque 












Son palabras de esperanza y nilento, Los horm 
a vencan sus debilidades, pasan por ercima do 
sus proplos dolorea, e incluse por encima de sus pro 


pina cenizas, Los ilempos sinteticos preclsabnn de 
hombrea _sinteticos, Y nustros camarodns la eran 








«Los tiempos —nos dice Vasile Mnrin— piden hom 
bres enteros, hombres empapados de una fo prolun; 
da, forjados en el acaro de În terneriănd; una pene 


raciân de fe y de hechos dinămicos; nas plden horm 





(Urmează pag. 16.) 








N. 733 » 24 de ENERO de 1981 + 
BOLETIN INFORMATIVO 


UERZA 
UEVA 


pios 


PATRIA 
JUSTICIA 


Bios Piăar y Jorge Demetrescu. Ricardo 
Albe, a la derecha de la fotografia 


E IC MOTA 
E Y VASILE 
MARIN 


ran las doce del mediodia, y es 

tar ali, en Majadahonda, ante su 

tumba, no era sentir frio. En e! 
XLIV aniversario de la muerte de Vasile 
Marin e lon Mota, la ventiscă, helada 
del todo, que enmarcaba e! 13 de ene- 
10, se sumă al acontecimiento emotivo 
para medir temple y esplritu y fe de los 
hombres fieles a unos principios, que 
siquen el ejemplo de los caldos. Alli es: 
taban Horia Sima, jefe del Movimiento 
Legionario rumano; la viuda de Marin; 
el presidenta de la Comunidad Ruma- 
na en Espana, Jorge Demetrescu; €l 
vicepresidente, Trajano Popesco; Ni: 
colăs Rosca; Ovidio Taldea, Jorge 
Cortea y otros excombatientes vanidos 
de diversos palises. 

ANI estaban Blas Pilar, presidente 
Nacional de Fuerza Nueva, Ricardo AL 
ba, secratatio general, Ramân Saba- 
ter, secretario politico, represent 
ciones de Fuerza Joven y de Otros gru- 
pos nacionales 

EI clerzo, que dijo firme y elegante- 
mente Bas Pihar, alentaba a los cente- 
nares de personas que asistian al emo- 





Horia Sima deposita una corona de lores. 


tivo acto, Realmente, aquel frio 
producia calor: encendia corazones. 
«EI fuego sagrado se mantiene», dijo 
Blas Piar, «No importa el paso del 
țiempo. Ante esta cruz qua simboliza 
fa calda de dos hombres, lon Mota y 
Vasile Marin, que combatieron por su 
Patria, por Espafia y por la Cristiandad, 
aqul estamos, como cada 13 de enero, 
para honrar su memoria». 





XLIV aniversario in 
memoriam de los 
voluntarios rumanos en 
la Guerra de Liberaciân 








Al partir, todos y cada uno, desde la 
presencia inamovible de un ejemplo y 
una cruz, las mantes estaban claras, el 
corazân rebosante de amor fraterno 
hacia los hbroes, y hacia quienes los 
secundan e imitan. Y el asplritu de to- 
dos, mâs elevado qua nunca. 


ton Mota, Vasile Marin IPresen- 


tes. D 
Separata | 


—» 


1 


DIVERSE ASPECTE DE LA A 4 


ANIVERSARE A MORTII LUI MOTA S| 
SI VASILE MARIN IN M 
A A ORI N IN MAJADAHONDA 
e art Legionare, Horia Sima, Văduva lui Vasile Marin şi 
r, depunând coroane, Jos dreapta, apelul morţilor şi onorul 





Homenaje a los vo 


rumanos 


E E 
luntarios 





WI Ante sutumba en Majadahonda depositaron coronas de flores, 
Horia Sima, jefe de! Movimiento Legionario Rumano, la viuda de 


Mai 








personas, a pe: 
sierra madrilei 











rios centenares de 


de conmemoraciân de la mucrte de los voluntarios rumanos 


en nuestra Guerra Civi 
cada aîio, orj 















A primeras horas de la maăa 
na tuvo lugar en la iglesia parte 
quial ui alui n la que 
estuvieron presentes, ademâs de 


la viu 
grup 
a Guardia Rumana, entr 
que se encontraban el jefe del 
Movimiento Le pionario Ruma: 
no, Horia Sima. el presidente de 
la Comunidad Rumana en E 

paa, Jorge Demetrescu; el vi 


da de Vasile Marin, un 
de antiguos le e 








cepresidente, Trajano Popesco, 
Nicolas Rosca, Ovidiu 
Taldea, Jorge Cortea > otros ex 





combatientes rumanos venidos 
de Francia, Alemania y Estados 
Unidos 





A las doce de la madana se 
sumaron a los actos de homena- 
je ante el monumente a los 
caitos, el presulente nactonal de 
Tucrza Nueva, Blas Pibar; else 
vretario nacional, Ricardo Alba; 
upo de militaates 
de Fucrza Joven, y una repre 
entacion de CEDADE y Ju 
ventud Nacional Revoluciona» 











Pu 


Desputs e rezar una oraciân 


bras de Blas Pihar 





ocedid a la 





por us caiilos. se 
ofrenda de coronas de Nores 
Horia Sima y Ja viuda de Marin 
colucaron Ta primera ante la 
tumba, en nombre de la Comu 
nidad Rumana en Espana. Blas 
Pihar proced 
corana y a continuacibn do 











a colocar otra 





miembras de la Juventud Na 
cional Revolucionaria hicieron 
oftenda en representacion de 
su partido 


A continuacidn tomă la pala- 








lon Mota y Vasile Marin, que 
niză la Hermandad Hispano-Rumana. 





como 


bra el presidente nacional de 
Tuerza Nueva recordando que 
cada 03 de enera venim asa re- 
novar nuestra fe en unos ideales 
que 

y espanoles, ante una cruz que 
nos recuerda, con su simbolismo, 








5 son comunes a rumanes 





que en 





e lugar cayeron dos 
jovenes de la Legion rumana 
combatiendo por su patria, por 
Espaha y por la Cristiandad» 








Tras afirmar que «no imporia 
el paso del tiempo ya que su re- 

imperecedere cuando, 
en el corazon de 








hombres y mujeres que mantie 
nen el fu 





sagrado» y gue «los 
adeales se mantienen firmes si 
tienen capacidad de seduceion 
pară enamorar a las nucvas pe 
neraciones», n 

tanda las inclem 
po. que sel cierzu de esta mana: 
na, el frla que nos rădea y que 
penetra en nosotros, no tiene 
fuerza suficiente pară apagar la 
lama, el fuego > el calor, el/im- 
petu y el coraje de quienes lu 
chamos por las mismas id 
que Mota y Marin» 


nifestă, comea: 








Finaliză su intervencion di 
ciendo: sAnte esta cruz, en esta 
punta de Occidente que es Es: 


paha, volvemos a r con el 
Li Ei 





mismo fervor v entusiasma que 
nos: Mota y Marin pre 
sentes!, Viva Rumania! Arriba 
spa ton 
vontestadas por los asistentes 









= Voces que | 





Intervenciân de Nicolis 
Rosca 


Por su parte, e) legionario ru: 
mano Nicolăs Rosca luvo emo- 


y el presidente de Fuerza Nueva, Blas Pihar 


(Redacei6n, por M. A. Alvarez).— 
r del temporal de viento que se registră en ln 
asistieron ayer en Majadahonda a los actos 


tivas palabras pată Sus camara- 
das caldos, aqulenes amaron al 
ho n quemar en 
este maravilloso [ego sus pro 
pias vidass. «Mota y Marin 
dijo vinieron a aquella Es: 
paha del 36 rota y ensangren 
da pur sus innumerabies enemi 
gos para aportar su Valor ruma 
no 3 sui expiritn de sacriheie 
Ellos no Ilevaban odiv en sus al- 
mas, ni siquieră para el comu- 
nismo que aqui afilaba ya los 
cuchillas que iban a degollar 
ahos măs tarde nuestro propio 
pais. Vinieron precisamente 
para vencer los odios'e Nicolâs 
Rosca desputs de recordar al 
gunas frases de Mota = =EL 


espiritu de sacrificia es lo e 




















sen 
ctal-- ms [uerte que los tangques 
y las amelralladorase— y de 
Maun =aLos tiempo» piden 
hombres enteras, hombres em 
papaslos de una fe profunda que 
no duden frente a las grândes 
determinacionese = se 
«testament viva de estos hom: 
bres que nos pide luchar sin 
descanso, en la perseverancia 
del apâstol v Ia valenila de las 
aImas escogidas para el bien de 





los demâs, de las naciones de 
nuestra comunidad humana» 
Finaliză su intervencion pidien» 
do que de su verdad brote para 
nosotros el ejemplos 


Los asistentes rumanos can: 
taron el «Sfanta Tinerete, him 
no de la Guardia de Hierro ru 
mana, y todos los presentes el 
«Cara al Sole 





Dias Pihar, dio fin al/acto con 
1ax voces: «on Mota y Vasile 
Marin jpresentes!s, « Caldos por 
Dios y por Espada, „presentes!s, 
«Franco jpresente!s, «lost An: 
tonio ipresentel», i Viva Rus 
manials,. siViva Europa 
prâspera y unidal», «iArriba 
Espahate y su iva Cristo Reyla, 
que Tueron respondidas por to 
os fos alli congregados, 














una 
alegre vida espufiola, una bella y enaltecedora gesta. 
amor que lluminaba sus 


se desvanece nunca: luchar, lu- 
char sin descanso, «con la perseverancla del apostol 

las almas escogidas», para el bien de 
los demis, de nuestras naciones, de nuestra comuni: 


arin han sentido y vivida profunda- 
mente lo que decian, lo que escribian, que sus mani- 
festactones no eran simple retârica barata nos lo de- 
ruz que tenemos delante. Bajo ella sella- 

de ară brota, para todos nosotras, 
o. 


e 
i 
% 


i 
i 


DOAMNELOR, DOMNILOR, CAMARAZI: 


Din anul 1947, când au sosit in Spania primii refu- 
giați Români, în fiecare an, fără intrerupere, s'a 
comemorat în Majedahonda aniversarul morții ca- 
marazilor noştrii Moţa şi Marin. 

la t, acesta comemorări erau niște acte 
simple, ploase, limitate la dragostea și la amintirea 
pe care lea păstrau micul grup de comps!rinți care 
nu putut sosi in Spania după desastrul care sa abătut 
asupra A, Patriei noastre. Au căpătat apoi amploare, 
olicializându-se în anumită mâsură și sau transformat 
in acte multitudinare de ndmirnție și mulțumire par 
tru sacrificiul pe care lau consumat aici, cet doi 
LI ri. După aceea, incet incet, din cauza Intâmplă- 


Aitice din iure, și a diluărilor Ideoj 
care pa sulerit ae ai devenit din pe 9 


nou un act 


Toapele și au 
ie or vieţi 


. Pe aripi de amor 


ajuns ei aici. Amor pentru om, pentru viitorul Jui 
a se afla, cum spune IA şi neputincios 


ppm oriental se îngrămâde 
gi ituri distrugătoare». Ei au intule paturi 
col Ta 


, şi mai ales, de vasta operație ce se 
pusese tru a goli omul, pentru a distru. 
forțele lui morale şi spirituele, pentru ai lăsa 

t se apropia. aUmanitatea posi. 
CARa asi, e fuma MDA, pair iat bire șia, acea 
are tivism, şi-a pierdut linia 
crede decât în carne, în corp 


cu toții ştim 
şi aceea a unor inalți prelați.» Vedeţi deci, cum datele 
problemei se repetă continu. 

Bine, contra acestei destrămari a valorilor omului, 
de ură şi de teroare care era 


că ne lipsesc mijloace. Fiecare dintre noi avem o 
fortă mai mare decât toate forțele materiale impreu- 
nă. «Avem, ne spune Ion Moța, spiritul de sncriliciu 
care este esenţial» și acesta este «mai puternic decât 
toate tancurile şi t toate mitrallerele». Sunt cu. 
şinte de speranță şi de imbărbătare. Oamenii intregi 
înving slăbiciunile, trec pe deasupra propriilor lor 

şi chiar pe deasupra proplei cenuși. 7impurite 
sintetice cereau Oameni sintetici. ŞI camarazii noştrii, 
erau. «Timpurile, ne spune Vasile Marin, cer oameni 
intregi, oameni pătrunși de o credință profunda, 
forjați în oţelul temerității; 0 generație de credință 
și de fapte dinamice; ne cer Oameni care să nu ezite 


contrarii intereselor acesteia.» 

Insă aleokie), pi ta a jolala, saatlclul despre care 
ne so o) arin, nu este unul oarecare. 
Daca dlui Aulaaae E poate da viața greşit 
Chiar prosteşte cateodată. Sacrificiul autentic, lumi 
nos, așa cum ei lau acceptat, unicul care plămâdește 
in viata popoarelor, este sacrificiul în sens cristic, 
sacriliciul dat din iubire pentru ceilalți. aTreceţi fară 
frică, ne spune Moţa, prin largul și durerosul drum 
al sacrificiului pentru binele aproapelui nostru, pen- 
tru binele Națiunii noastre şi în serviciul lui Dumne- 
zeus, căci, «măsura învierii noastre interioare, măsura 
regia, poetii viu, eu îl vând, mai ales, în 
măsura saci lui pe care 
Pipairurorti pe ii putem accepta pentru 

inderea de tine fnenți și Jupta desinteresată 
pentru abinele mitora» a fost o constantă în viață 
camarazilor noştrii și prietenilor Dstră, care au inscris 
atei „chiar în acest Joc în jurul cărula înflorește astăzi 
o viață spaniolă veselă, un frumos şi înnit act de 
eroism. Aprinși de un profund amor care Îl lumina, 
Moţa și Marin, departe de Țara lor (pentrucă apari. 
tatea amorului lor depășea chiar frontierele națio. 
nale), pe aceste pfimânturi marcate cu fapte de vile)! 
fe mat ca doi cruciali moderni, își ard tinerele 

Fi neau lăsat un testament, E un testament viu 
seria cu 0 cerneală ca nu se decolorează niclodata: 
Iuptaţi, 1uptai fâră odihnă, scu persevurarea aposto- 
lului şi vitejia sufletelor alese», pentru binele celor 
1niţi, al națiunilor noastre, ) comunități omenesti 

ȘI trăit profund cevace 
ziceau, ceeace scriau, eă el nu fâconu rapa retorică 
leftină, neo demostrează crucea pe care 0 avem in 
faţa. Sub ea ștau depozitat adevărul lor. Şi din en 
Se „den pentru noi toți, un exomplu şi un 











CEAS SFANT LA 


N anul 1937, eram copil, prin primele clase 
chiar deaceea mi sa 


primare, și poate 
intipârit atât de adânc în memorie, ziua 
au fost aduse în țară trupurile 
neinsuflețite ale lul Moţa şi Marin, O 
stințenie și un doliu național, neimpus, 
stăpânea În acela clipe România, gata să 
cinstească cu steagurile lâsate în bernă, 
pe eroii săi, drumul urmat de cortegiul 
funerar flind format de un cordon viu de 
oameni, jelindui așa cum se cuvine, cu 
fruntea sus, pe cel doi frați de sânge și 
ideal. căzuți după vola lor, pe câmpul de bâtale. Era un 
moment solemn in care toată națin şi-a menținut pentru un 
scurt răgaz respirația politică, devenind un tat, sacrificiul 
celor atât de tineri, corespunzând convingerii profund anti: 
comuniste a poporului nostru daco-roman. Poate nielocdată 
în istoria sa neamul românesc n'a fost mai cutremurat, mai 
pătruns de evlavie, ingenunchiind, pre cum un tată cu la- 
crimi, in ochi lângă catafalcul lor, intregind intru eternitate 
un mare gest de mistică națională 

N'am auzit nici atunci, nici de atunci pe cineva spunând 
vreodată ceva râu despre Moţa și Marin, ci totdeauna când 
era vorba de el, chipurile deveneau serioase, cucerniee, cum 
se întâmplă când eşti în fața unui altar de sărbătoare, 
Dacă ar Îl fost în obiceiul bisericii ortodoxe ca și în acelei 
catolice, de bună seama cei doi ar fi fost santificaţi. Așa 
însă tot după datina bisericii de rit oriental îi vom putea 
așeza pe Moţa și Marin printre fericiţi ei prea slăviți 

Asadar vol fi înțeles dece odată ajuns în Madrid ardeam 
de dorința de a vizita monumentul de in Majadahonda, 
pentru mine personal un fel de Meccă a spiritului meu. 

Cnicen şi piatra funerară a eroilor sunt chiar pe locul 
tranșeei unde au căzut el, incercand să mă rog pentru sufle- 
tele lor, mă năpădese gândurile dându-mi seama că nicio 
descriere sau fotografie nu poate înlocui vederea directă 
pe viu, faptă a lui Toma când a pipăit rănile Domnului. 

Inchid ochii și revăd cu toată claritatea, intorcandu-mă 
ca sărmanul Dyonis al lui Eminescu, în timp înapoi, ziua 
de 13 Ianuarie 1937, 

Imi apare Moţa, cum îl știu dintr'o pocă, tânăr și frumos 
gata să infrunte furtunile, la fel ca Avram Iancu şi Horiă 
cântați de Aron Cotruş. In privirile negre purta ape argintii 
precum apostolii lui EI Greco. Imbrăcat în costum naţional 
pare ciobanul mioritic, ca și el gata să treacă în moarte 
cântând, ceace ne face să credem că reprezintă tipul datu- 
Iul, cu părinții părinților, sât slujitori ai lui Zamolxe, ră- 
mași În jurul vechii capitale a Sarmisegetuzei intre zidu- 
rile Orăştiei de azi. Fiul unui preot de mare cultură, încă 
din leagân îi descântă Jelele ursita. Drumul său a fost drept 
fără șovălre, intrupare a mitului în Om, Cranii de lemn con: 
țin un fel de cântece ale inimii, 

Cu tatul altfel ni se înfăţişează Marin, având obrazul tăiat 
parcă În piatră, seamănă Cu un patrician roman, deci urma: 
şul inginerilor constructori de viaducte și poduri, împărați 
ai continentului. Prezintă părul ingrijlt cu cărare dreaptă așa 
ca Rebreanu și la fel ca el este blond, Tntâi național țărănist 
trece mai târziu lângă Moţa, suferind deci converstunea de 
pe calea Damascului a lui Saul din Cilicia. în Crez de ge: 
nerație domină echerul și rigla rațiunii, observânduse și 
gnzetarul, redactor al lui Nae Ionescu de Ia Cuvântul. 

81 dacă cel ce i-au cunoscut mi-ar putea aduce obiecțiunen 
că în realitate n'nu fost chiar așa curm îl văd eu În recons 
trucția mea, decorul în schimb s'a păstrat cu totul acelaș 
Este un pelzaj deluros, lipsit de vegetație, mai golaș şi mai 
intunecat în acea zi de jarnă, când bătea un vânt necruță, 
tor, oamenii noștri pe bună dreptate suferind de frig, în 
centrul mohorâtel Castiiii, Departe la orizont se văd cul: 
mile nlbastrecensușii ale munților Gundarrama undeva, In 
poalele lor ridicându-se palatul-mănăstire al Iul Filip al doi: 
lea, regele, călugăr, invesmântat în negru, tristul Escorial 
4On no pent rien Inginer de plus aride et de plus desole» 
serie "Th. Gauthier despre regiunea întinsă la poalele Gunda- 
rramet 


e 
LR 








unde sa găsenu Motn și Marin se afla pe vArtul 
uriranicet unde, te fin punct strategie, tancurile. rusești 
venind din vale. Deacolo n pornit șrapnelul morții ucigând 
pe cel dot, al treilea camarad fiind internat cu febră în sp: 
tal, Tabloul ml sa intunecă, totul sare în aer și trupul celor 
doi martiri întră în moarte, calcă peste hotarul veşnielel. 

Deschid ochii şi disting monumentul ridicat în memoria 
tor. Cunoscând săricin și mai ales lipsa de solidaritate a ext 
tului, ceace sin realizat pare o ndevârată minune. Se vede 


MAIADAHONDA 


că la fel ca in 1937 și mal târziu, Moţa și Marin au reușit 
să unească laolaltă cugetele românilor pribegi. 

Deoparte şi de alta două arcade descriu litera M ini 
numelor lor. In mijloc granitul despicat de un paloş 
ronat de o cruce, este arma lui Ştelan cel Mare şi a lui 
Mihal Viteazu dar și a lui S(. Gheorghe sau a lul Iovan 
Torgozvan n luptă cu balaurullevintan al răului. 

Masa de altar din faţă imi dă idea că totul este doar un 
început, un schelet de absidă de biserică A că in ziua Vie 
toriel se va completa cu o navă n templului, deasupra mo- 
numentului funerar ridicându-se o cupolă-tiară cu nestema: 
te de pletră așa cum este catedrala din Burgos, mnaosoleul 
eroului spaniol, Cidul. 

Dar această viziune este încă un vis apronpe utopie. Nu 
pot să înțeleg ca un om cu judecată comună, situația poli: 
tică din Spania. Franco şi naționaliștii săi au pregătit ve- 
nirea regelui şi a democraţiei spaniole actuale. La Vale de 
los Caldos cu o dreptate unică in istorie mu fost cinsti: 
ți și învingătorii şi învinși. Lmcrurile sunt uitate, eroii de 
ieri trecuţi în anonimat, 

Asupra monumentului Moța şi Marin se adună nori grei, 
ei fiind amenințat pacte in existența lui. Procedeul nu este 
nou şi se arată caracteristic lurțelor violenței și ale răului, 
Dare nu aşa s'a întâmplat în țară la Casa Verde? Oare nu 
la fel s'au comportat sanculoții revoluției franceze când au 
golit mormintele regilor Franței la St. Denis sau au clopăr- 
țit, schilodend pentru totdeauna, măreață biserică-metro- 
politană a Clunyului? 

Deacea trebue să accentuez că monumentul lui Moţa și 
Marin de ln Majadahonda repreeintă Inainte de toate un 
simbol şi o esență spirituală, aceasta neputând să fie. dis: 
trusă atâta timp cât în om va exista iubire şi dor de 1 
bertate. 

Cât despre Moţa și Marin, atunci când au murit privind 
spre zările depărtate şi-au inscris cu litere de lumină întru 
vecie, numele, pe munţii goi ai Guadarramei, cu tristul ne: 
grul Escorial. In granitul rece bate ceva din inima ființei 
lor nobile jertfa-săvârşită de ei nu poate rămâne fără rod. 
Ci într'6 zi ea va da muguri și flori asemenea lemnului starp 
al lui Tanhauser. 

Cât despre mine n'am să uit ceasul sfânt petrecut la 
Majadahonda. 





Nueat tepasados Traelos, Cubrecabezas militar de oro. 
o “iola IV a. n. e. Cotzofeneşti (Prahova), 










In Îaj 
ture n scrisului său şi a multor pi 
Fr viitor, intocmite cu cel mal ales 
entuzirrm, eram sipur că vom prăznui 
cu bine cei $0 do ani Al săi şi după cum 
ji arm dorința, acel «1 Dec» 1918 al Ru 
ot. 


tarie am, avut norocul să n 
toată bunăvoința venindumi intru întâmpinare cu braţele 
roi EDIT dedicați: Amicului meu Dr 
cu pont prăjona pentru nobila sa sensibili 

tate. B. Wn, Selearu. 
O seriu ncesata nu pentru mmi aduce Inude ci ca să arât 
că maestrul “că — mi urmărea serisul şi îl apre 
cin = fapt pentru care sunt mai mult decât inu — dar 


ai scrisorile rămân 
cât de adânc ral se mărturiseşta maestrul dându-mul posibi- 
iitatea, ile modestului Cherubin să pătrund înte'o. nwml: 
1 față a caracterului său și deci să-l cunosc așa cur poa: 
te nu la mai cunoscut nirneni altul 

Dacă viața cu greutăţile ei imi va parmite vai publica 
această corespondență, valoroasă nunumai pentru datele ei 
unice de istoria dar şi intru Intelegerea adevAratei sale per: 
sonalități, Şi flindeă acest țel va puten rămâne narealizat, 
m rpaază,maA +04 referi în câtara discuții purtate 


Pamii Seicaru a făcut răzbalui mondial, pe front, 
en ofițer da rezervă, pe linia intâi, fiind ulterlor decorat cu 
marale ordin Mihai Vitmaza. Cu patos și avânt intră în e 
[ii interbelică, dnnlul său mergând spre a.  Dăitiocraite 


aflu părerea. cemi sorisoarea filn 3. Aust 
1918: «ln co priveşte soția lui Bacovia falsul este eidant. 
Palatul in e pă m font ina t când s'a terminat 


nimeni. A venit să] vizitene A. 





“SEICARU In Memoriam 


pre lo — cea cu Nae Ionescu — lau 
pt tu MăjAIe poreriipio ae altfel, sa se considere în 
tabăra optisă lor, fluctuațiile sale fiind nunumai subiee. 
țive dar și de multe ori reprobabile. 

Citind Delirul lui M. Preda unde figura lui Pomii! Şaica- 
mu esta redată atât de fidel Incât este recunoscută fAră ni. 
tate, am profitat de ocazie și l-am intrebat 
dacă e drept că a tras cu pi în legionari. Ceace mia 
seris este cu totul interesant aducând contruntare și cu altă 
calomnie ce | se aduce în legătură cu Insula Şerpilor. Dar 
săi dăm cuvântul (30. August 1980): 

«Marin Preda pe cât am aflat a fost la inceputurile lui 
intre reporteri, Ja unul din cele trei ziare Curentul, Eveni. 
mentul zilei și Rapid, Intre atâţia care au lucrat este firesc 
să numi amintese. Scena pe care 0 descrie Marin Preda 
este totalmente inventată. La data aceea eram In Roma. 
Un prieten mi-a trimis o fotografie pe care A făcut-o pe 

străbăleam o stradă din pleza Și [i datat. Este 
iarăși drept că dacă ași (i fost in ianuarie aşi fi fost 
suprimat de legionari. Aveam in redacție colaboratori care 
erau legionari deci nu aveam motive să mă tem (tipică os. 
cilație de idei n. n.). Un articol «Insula şerbilor» strecurat 
trescu și nesomnat, publicat in lipsa mea care 
eram la Cluj unde țineam o conferință, mi s'a atribuit mie. 
căutat manuscrisul dispăruse. Când voi izbuti să 
am o copie a articolului îl voi publica. Este un monurment 
de idioțenie, conținut și stil. A fost o lovitură a palatului 
care incerca să ațățe po legionari impotriva mea și a Cu 
rentului. zi a venit de ln colonelul Rusescu din ca- 
valerie pe frecventa Ionel Dumitrescu. Rusescu era 
directorul de cabinet al lui Urdâreanu. Ii dau aceste pre 
cizâri cu condiția să nu le foloseşti. Totul este rezervat câr. 
ii «Memoriile unul gazetar». Eu cred că ințelegi un semn 
cât de apronpe te simta, 

Cu Cezar Petrescu a fost nunumai prieten dar drumul lor 
în ziaristică, de la inceput ii arată strâns legaţi, Au scos 
impreună Hiena, ziar în care Arghezi iși publică Flori de 
mucegai, fapțul insă nu-l Incânta pe maastru, deoarece nul 
[i deloc Ad marele poet anulat complet de caracterul 
imund a) omului. Redactor al Curentului, în 1937, Cezar Pe- 
trescu ÎL păi pentru a scoate România (sub ocrotirea 
unui rege şi prim ministru criminal) gest falsificat azi în 
țară, în cartea lui despre Cezar Petrescu, Gafiţa după cel 

pe Pamfil cu toate invectivele posibile, mis- 
Mică despărțirea lor, dându-i o altă interpretare necon: 
formă cu realitatea, atrădătorul» în fond fiind Cezar Pe 
treseu și nu Pamfil Solcanu. 

SAI ascultăm 





i 


une. 
mului de Ia București, nu polomizez cu valeții ci In timp 
vol fiice proenu pi litie, economie și cultural co sa cuvi: 
na. t esta proprietar a tuturar tipogratiilor, 
cum și a hârtiei, de ai lui exercitată prin cenzură de: 
i biiearea unei cărți, care poate modifica textul, 
ri ză tre intregi, Deci cu el vol discuta nu cu va: 
îți atu r. In ce priveşte plecarea lui Cezar Petrescu 
[Ai Curentul ea sta produs în afdi Il Anului 1936, regale 
rol prepara Instalarea dictaturii Februarie 1947. Vie 
Ut repaeaă fost calea cu Cezar Petrescu la liceul Naţional 
iii EI Pupzaral regelui să-l scoată pe 
card nu este sigur că va 
Pi Jovitura de atat. Asttel | sn pus In dis, ție tiparul 
şi i tus de Dani pentru 
istrativ. Ziarul sn 
tirajului Cu 


care so vi 
maculatură. Abdicarea i m detormk 
(ăia dani n pina dat ptr ca 
romanului lar presa noastră, am 


erat un articol care area ialent la de: 
Păi Sa 0, Lă portretul. Inr Iată sina Curentul 
Cezar aflând a venit şi a și | Joia 


Age mă 
ui de redacție Lorin 
va veni 1 Dana i rol Sa ai curtat a i pămurit, Dacă 


«Ca nuvelist și romaneler (se Mihail Sadov! 
A Prea aa (9 PA la Ana 8 apari 


Floarea ofilită şi Insemnârile lui Nicule Manea care vrea 
să redee viața orășelelor de provincie cu Oraş patriarhal 
şi Cariera lui Vidran ca să vezi strivitoarea superioritate 
a lui Cezar Petrescu. Cele trei volume consacrate răscoale 
lor ţărăneşti din 1907 redau realităţile economiei rurale din 
vechiul regut. Numai amintesc romanul Intunecare. Observ 
că regimul din țară organizează conspirația tăcerii în jurul 
Jui Cezar Petrescu. Nu 1 se accepta viziunea şi sensibilita- 
tea de răzeș. Un critic Crohmiiniceanu în prelața 14 Cornoa- 
ra regelui Dromicht-Aurul Negru ii reproşează apologia rii: 
Taşiler. Eu, când demonul paliie Ala emană pui ea ti 
răgaz vol serie un studiu asupra acestui Balzac ai Ramâ- 
lore, 

Urmez cu un fapt poate cel mai semnificativ ca evolutie 
in ce mă priveşte pe mine personal. Citisem in Manuscrip- 
tum despre un denunț de plagiat al Jul I. U. Soricu asupra 
poeziei lul L. Baga, din o serie de poeţi cehi, in special Oto- 
kar Brezina. Articolul fiind publicat în Curentul și influențat 
de marea admirație ce o am pentru poezia lui Blaga, ine 
xistentă faţă de uitatul Soricu, lam luat aproape la slgur 
(8 Piru Dăpicu rupăla RECI răapiontei n, Aa 08 

e 1980. 

«In ce priveşte pe Ion Ursu Şoricu eu am decis publicarea, 
Pe Ion Ursu Soricu lam cunoscut în 1914 când terminase 
liceul și am inceput anii universitari. săi atrag aten- 

in că el nu şta strâns în volum ele care lea pu- 
licat in diverse reviste între care Ramuri unde colabora 
regulat, Nu odată lam auzit pe Fâgelel directorul revistei 
care avea și o tipografie cerându-i săși publice în volum 
poeziile, Invariabil spunea le vol publica după ce roi ter: 
mina traducerea lui Faust la care lucrez. Era profesor de 
gormană și latină la liceul din Câmpulung Muscel. Când a 
fost numit la acest liceu bucuria lui că comandantul regi: 
mentului de infanterie era colonelul Traian (Mosolu) cama. 
radul lui de la liceul din Braşov, ȘI acolo a rămas până în 
1916 când regimentul comandat de T. M. a plecat pe front 
Soricu era tare miop şi nu putea [i soldat, el a plecat cu 
regimentul pe care Îl comanda Tralan Moșoiu. În cursul 
războlului cl a cules poeziile făcute de soldaţi. Eram un 
grup de tineri grupaţi în jurul lui D. Tomescu de la Ra- 
muri şi ne strângeam la un restaurant al Presei de pe stra. 
da Academiei, Când venea de la Campulung la București 
ştia că ne găseşte la acest restaurant, restaurant unde fă: 
ear, puţină consumaţie de vin dar mare risipă de con: 
troverse literara, Soricu când eră prezent, tăcea şi asculta 
atent discuțiile noastre. Odată însă venind în discuție în 
fluența romantismului german asupra lui Eminescu, Ion 
Ursu Soricu n vorbit mai bine de o oră punând în lumină 
diferența dintre romantismul gezmnan și francez. El sermna 
1. U. Soricu. 

Când mia adus articolul mia 1 şi volumașul cu poe 
alile cehului apărute în editura Rocham (? n. n.) din Leip- 
sie. Loam dat la doi traducători din redacție care făcuse: 
ră studii In Berlin. Miau confirmat exactitatea traducerilor 
făcute de Soricu. Nu m'am mulțumit cu atâta și am cerut 
Jul on V, George germanist fără egul, pâreren. După ce-a 
citit ala spus aregret că nu lam descoperii eu că aşi îi 
fost mal uspru în comenta, Cum ln acea epocă Lucian 
Blaga nu avea situația pe care a avute mal târziu, articotul 
nu a depășit comentariile de cafenea. Puteam cu să refuz 
publicarea articotului dat de Ton Ursu Borieu când mă lega 
o veche prietenie şi traducorile făcuta de el erau exacte? 

Mar întâlnit cu Blaga și mia intrebat «De ce al publicat 
articolul? Lam râspuna dăndui justificările pa care [i ie 
am fâcut. ŞI nm adăogata Iţi rezere axact atâtea din 
Curentul ca să-1 dal replica oricât de violentă ar fi. Răspun- 
sul lui Lucian Blaga cu un accent de dispret au săi râs 
pună lul Sorieu? Cum Vi poți inchipul?a Am dat din umeri 
şi neam despărțite. 

Cinatit, trebue admis că dupa ce asculți relatarea maestri: 
jul oricât lal venera pe Biagn dacă vrei să îl cât de cât 
obiectiv numat poți să rămâi in părerea da la inceput, 

In primul rând articolul lui 1... Soricu nu. face parle 
din calomniile unul Calon contra lui Caragiale ci este bazat 
po o realitate, Că Blaga nu n plagiat poeziile cehe e sigur 
dar aşn cum arată recent n cercetătoare română, asemăna 
rea intre poeziile lor este izbitoare ceace impune admiterea 
unei deavoltări sub o influență comună, reprezentată, de 
literatura germană. 

Blaga nu a răspuns In articol dar sin arătat pratund afe= 
tat și o Ințelegern de ce. EI, teoreticianul autohtonismului 
și al stilului mioritic românesc, nunumal în filozofie, unde 

uarurile sunt de peconteatat, dar şi în poale, în bună parte, 
nu țâsnaste din seva creatoare a poporului său ci din 

a Anii parmane. Faptul semnalat Întâia dată de 
sewmânătoristul Soricu nu poate (i tâgăduit chinr dacă nu 
prejuălciază propriu zis valorii artistice a operei. 

Dacă poetul Binga este un colos pe lânga poetul Soricu, 
omul dusă cum viera îi răni nea ca, reia Aaaa 

tea să întoarcă spatela miopului , 
În timp ce rivalul său se sustrase Aabotutul studiind tealo- 

















gia și filozolia în capitala imperiului austro-ungar. 
Uman și moral nat mia dorio, ară 
şi director al 


i 
îi 


prgil dica scaderea, el propdeei 
pentru n desvălui un adevăr al cârul sămbure nu poat 
Diem Ivoactivă căt şi AL aleși 
in problema respectivă cât celelalte 
cluzia că nu putem da un ve! ct până nu oscullăin, (ata 
părțile. Din aceste motive obiective (âră să caut să influen- 
ez cititorul lam şi lăsat pe maestru să ne vorbească. 


Cezar Petrescu în ultimul său roman Vadim, Îl descrie 


pe dealntregul. 

Cunoscând opinia lui Zola din VOewyvre asupra ratării pie: 
torului Cezanne nu am da nicio importanţă observațiilor lui 
Cezar Petrescu dacă nu ar conține 0 fărâmă de aderâr. Ori: 
cât ar [i fost de mare ziarist, activitatea aceasta pentru 
Pamlii Șeicaru era prea limitată, muri permitea săşi des- 
volte nulenlicele forțe de expresie. ȘI așa ar fi rămas dacă 
ar fi murit în 1944 şi nu în 1980. 

Ajuns în Spania prin 1947, cum însuși o scria, se ton: 
darană la un exil voluntar de 7 ani la Palma de Mallorca, 
unde se va dedica studiului intens. Ii va fi şi lui sortit să 56 
găsească pe sine, așa cum Aron. Cotruş urcând pe mun: 
tele Rand, La intâlnit pe aceleași meleaguri malorcane pe 
catolicul R. Lui). Se va naște deci eseistul, istoricul politie 
Pamfil Şelcaru, de aceştia nerămânând neinfivențat ziaris: 
tul, cel ce va serie deacum nunumai pentru prezent dar și 
pentru viitor, deci devine mult mai doct şi savant, pus pe 
sitâri și considerații generale, de fapt intr'o pagină cam. 
primă uneori o bibliotecă intreagă. Istoria primului război 
mondial este o capodoperă inr Istoria partidului național: 
țăranesc una alta. De fapt dacă până acuma am foat învă 
țaţi in istorie că există conducători şi conduși, Parti! Şel. 
caru analizează ceace se întâmplă în culise deci motorul 
adevărat al tuturor întâmplărilor, şi pe această cale pune 
bazele unei noi perspective de n prezenta (nptele istoriei, 
unei neoștiința sociale şi politice, 

După cum singur mârturiseşte majoritatea cărților și ar: 
ucolelor sale nu ar fi vâzut lumina tiparului dacă nu sr 
fi bucurat de ajutorul editorial al lui Traian Popescu, 

Aşa cum se spune şi despre atâția alții, au toate greutățile 
şi amărăctunile lui, exilul a adus adevărata sinteză În opera 
Îui Pamfil Șeicaru până la urmă reușind să se plinească 
după măsura reală a posibilităţilor sale. 

Cu regret, dar ne obligă conștiința so serieni, anturajul 
in sânul cărula șia trăit In Dachau maestrul, ultimii ant, 
în loc să4 asigure climatul ndecvat pentru aşi redacta mo: 
numentala Istorie a gazetăriei românești, În spooulat ŞI 
atras In acțiuni discutabile, folosindui firma Curentului cel 
nou pentru ași putea etala în dosul ei, cârpelile propriilor 
condele lipsite de cea mai obligatorie inspirație, în phus grav 
umbrite şi de o orientare ideologică mai mult decăt atit 
pectă să tiu zic cublonsă, 

La timpul său, în limitele respectului co 41 purtam am 
scris maestrului tot ceace gândeam despre poli săi colabe: 
ratori şi el nu sta supărat deci mia dat tacit dreptate: 

Și parca pentru a ne demonstra că în fond lingă ei, mas 
trul trăia întrun fel de inchisoare, vin faptele petrecute 
imedial după decerui gău. Ce unui apropint de &i nu ar 
primit, așa cum sa cutine, de In apropiații Iul o instiințare 
despre locul și data înmormântării. A trebuit să dau tele 
toane peste telefoane în dreapta si stânga, ca să aflu că va 
fi inmormântat Sâmbită după masă la orm 14 pentru ca în 
ultimul moment să ti se aducă în cunoștință că ceremonia 
sa destâșura: după o hotărâre de ultimul moment cu 24 
de ore mai degrabă, deci Vineri In acelaşi oră. Loculnd la 
400 tm. depărtare de Dachau era evident că penini lie 
totul venea prea târziu, 

Deci celor ce Lam iubit și prețuit nea fost Tuntă cinstea 
de nl patrecă pe ultimul său drum pe Pamfil Şalcaru, 

Şi care eu co scap și în numele cui? 

Doar sia sfârșit din viață nu oritine Cl oi mal Mare ali 
rist ramân și unul din ctitorii strătuciți ai culturii române 
contemporane, 

Bat jocuri sinistră, insultă cu orice pre), barbară incanș- 
Uenţăl!! Pe zi co trece mă conving tot mai mult că în 
ție dintre noi, numai există ceace se chiamă cea mai 
mentară omenie, 

Ni s'a turat sfântul drept do n ne reculege, rugându:ne, 
în fața mormântului ncelula ce pes. dai ușa cum cu atâta 
evlavie, il numeşte Govora, Tata, Dă 


Trecând, peste durerile şi umnințele noastea da Joe; 
ritul lui Pamfil Şetearu intră în nurire. Aco- 
e „Seri dor coine Tong, 


10 unde ii este : Gogu 
Constantin Stere, Panteon şi Walhallă românească. 
—u 








Astăzi această mu mai poate dura», Concluzia arti 
era: «Ne o clasă tărânească liberă, cultivată 
Brătianu serimeae: «Noi am spus de nenumă- 
rate ori că românească suferă de un viciu în 
alcătuirea ei». nu-si amintea că Brătianu a spus de 
aerumârnte ori și când Probabil când era 
în epoeițe de alegeri ca să ulte totul 
după pul 
Pamfil Seicaru, intrun în carei facea un luminos 


partidul Imeral 
elanul, spiritul reformator al geneza 
alzpoafara, de 1a 1%8318E4. Paratu Carpaţii. 


palpabil , 6 destul să ne întoarcem 
marai eu în 1807 Brătianu a pus armata 
să omoare 11.000 de . Probabil atunci gândise că 
are nevole de o 
liberă, cultivată şi inatărităs 
a fost nevoie de ani pentrucn tre să 
forme și să se transforme întrun adevărat plan de 
cemtra.. partidului conservatar. In 1911 partidul 
mal a trebuit să plece și să [3 tru patru ani, 
conservator. Şi în cei patru ani 
de amară ii țueruri. în primul 


ii 
ii Mia) 
"lie 
sii! 
sali si 
jiu: 


| 
| 
| 


i 
IG 
| 


pe 
paie 
hi 
il 
i 
Tu 


i 


i 
şi 
i 
& 
i 
| 





L 1913 PANA 
XII 


am spus, în ziarul «Viitoi a 
după cum era de aşteptat, o mare agitație în 
partidului conservator. N 
„piaPrătianu a întâmpinat opuneri ChIRE 
ofiteri venire i 
a întâmpinat și o; a regelui 
el era moșier și chiar mare moșier. Pe regele 
Carol la învins uşor căci Nermțul n înțeles repede ca Bră 
tianu era hotârit ce insemna să lupți cui un 
Brătianu. Brătiânu avea un plan mare: ca și tatăl lui altă 
dată, vrea puterea sau casi perpetuă. ȘI n văzut 
că mu este ușor cu procedele democratice. Vola cea nou 
Şi Stare 1 arextnlrtaa CĂ 408 căra e 50 găzaețe 
în votul mulțimilor. Mulţimile nu vor mal ptitea 
vot cu ușurință, nu vor putea [i mințite cu uşui 
natural cel care va bătălia, va fi partidul 


petre înune în re 
tă întâiu în revista 
reprodusă 


indrăznit 
dragoste, ea nu te fi inventată. Era pur și simplu un 
ealeul politie, o carare de a câştiga voturile mulțimilor. 
ŞI natural, recunoaştem că e ceva, dacă în acest calcul poli 
tie este şi un dram de cinste. ȘI după cum vom vedea, acest 
dram de cinste nu exista. 
La 3) Decembrie 1913, cade guvernul Titu Maiorescu și 
i urmează un cabinet condus de Ionel Brătianu. Urmează 
i spune . Axeni pin 
o majoritate sdrobitoare. Nu e nimic surprinzător, majori: 
tate sărobitoare puteau săo obțină liberalii și fâră noul 
program anunțat în care figurau marile reforme anunţate 
deoarece alegerile au avut loc după legea veche. 
Au început discuțiile In Cameră şi Senat, fâră îndoială 
furtunoase, La 2? Februarie 1914, Nicolae Săveanu citește 
ur coegiter, pică atizimulul decat BE eo neital Sel 


tea. roi suferă de un viciu în 
alcătuirea ella. Dar legea trebuia să meargă mai departe și 
mergea fără îndoială deoarece liberalii aveau puterea în 
mână. Căci se spuneau fraze frumoase în contra legii noi 
care se firea, cum se spuneau altele și mai frumoase în 
favoarea ei. fată un eșantion: ein rezultatele acestor 
reforme or deveni o realitate, țăranul robust și plin de 
uctirie va edata la intoarcerea de la lucru, în locul dotnei 
triste și plină de un trecut de suferințe, cântecul victoriei 
cântecul îriumțatute. Ca aceste cuvinte îşi Incheta discursul 
din stu de 22 Martie 1914, doctorul Nicolae Lupu, cunoseu 
tul demagog care în 1948, cânta deja alt cântee triumfal. 
cântecul comunist. In discursuri amare, A. C. Cuza fi pre 
santa parlamentului, alături de mizeria țăramului. chestiunea 
tragică n spoliației jidovești în Moldova. (C. T. Axente 
op.cit. p. 438) 
Discuţiile care urmează în Cameră întrec orice mâsură 
Guvernul este acuzat de violență, so (ac listele umalor fu 
rate, capetelor sparte, buletinelor de vot false și a morților 
care au votat pentru cel vii. Sedințele sunt aproape furtu 
moase și devin ridicole. Opeeiţia toate limitele 
Alegerile din toate județele sunt criticate. Aceste gedințe au 
cunoscut intervențiile și discursurile tul C. Mille, Barbu 
Delavrancea, EL C. Mirieacu și ae spiritualului A. C. Cuza. 


Pi i acuză pui inatigaţie 

contra ineitațiilor la revoltă a hui C. Stere, Constantin 
Arion arăta intro gedință ln 10 funie 1914, adevăratele 
sentimente ale n apei față de oamenii 


ar Aaa 


ip eso ri . 
toate inmultele ce șiau aruncat copica și unii și alții, 





De e 


nu fost de prisos. Izbucnind războiul mondial, motiv pent 

care la 3 Decembrie 1944, 1onei Brătianu mArturaete a 

PR IA-i Ep pate, au obligat guvarul să amâne Gri 

discul chestiunea reformelor. 

tnainte de unirea tuturor. i i ei 
urmare, reformele nu mai erau urgente, acurmna 

ursenta esta Unirea Romaniloriii Reformele put sărat 

aştepte. Cât? N'are importanță. Brătianu 


Data la care Brătianu declarase că e nevole 
rând de unirea tuturor Românilor şi deci improprietărirea 
ăranulor putea să mai aștepte, € trei Decat 


nefiind pata de războiu. Motivul principal al hotâriii de 
neutralitate era nevoia unei pregatiri de războiu. Aşa cel 
puțin lăsase să se înțeleagă Brătianu. Deci începea ză se 
pregătească serios de râzbolu, celelalte lucruri puteau să 
vegeteze. Dar nu putea să continuie votarea acelor legi e 
câror stringentă hevoie era declarată cu un an inainte? Şi 
nu s'a ridicat nici un protesti!! Dar.. 

«la 22 Martie 1917, în fața pericolului bolşevic, regele 
Ferdinand reamintește pe frontul celei de a 


vă declar, că în afară de reconpensa victoriei care că asi 
gură fiecăruia dintre voi recunoştinţa Țării, voi ați merilat 
să fiți stăpânii intro mare măsură, ai acestui pământ pe 
care aţi luptat. Voi veți area pământ, vă dau eu fa 
eu Repele vostru, primul eremplu. Veţi lua parte ln fel 
într'o mare măsură în treburile publice aEl a mers până 
acolo incât fa declarat bătrânului jurnalist CostaFaru, că 
ideia de a promite împărțirea pământului era a Isi: fără 
îndoială minizase el rolul incontestabil al lui Brătianu și 
al iul Tace Ionescu (pe bună dreptate, n. n). Totuși el îm 
plinise ceva care numai putea fi schimbat, el electrizase 
trupele cărora generalul Berthelot se storțase să le însu- 
fieze o ardoare nouă și disciplina, el imunizase Țara can: 
tra propagandei bolşevice». R. W. Setonitatsan, op. cit. 
582-563. 


pp. 

Tată ce a făcut regele Ferdinand. Ducându-se pe front el 
n înțeles mai bine de cât politicienii români că luptătorul de 
pe front în momentul in care se deslanțuise bolșevisriul, are 
nevole de o electrizare: să i se promită ca i se va da: 
PAMANT!!! Cât despre cel care era prim ministru în acele 
momente, era un om care nu era obicțunuit eu folosirea 
adevărului: ca să vină la putere, le promitea că le va da 
pământ și odată venit la putere, uitase să-și țină promt 
siunea. Din fericire șia dat seama un străin de ce area ne 
voie tăranul român: PAMANT, DAE PAMANT. 

atunei sa întâmplat o adevărată minune: se prăbușea 

trăit în dreapta şi în stânga lui și TARANUL ROMAN, 
rezista!!! 


Perdinand n promis pe tront țăranilor că le va inapela 
(i 18400 de. ictare da pământ, pe care ca AR Brafâra 
4 dăduse unchiului lui and, Carol, mântui de în 


auzite pentru a se plânge 

ai reJormei; este drept că acordul s'a fâcul urmând o me- 
todă nenorocită, nici 4 în Drept constițulional mu 
ţa consultat, lovilura a fost montată în mod secret și aran: 
jată intre Ionel Brătianu şi Take Ionescu, lucrând. pentru 
partidele lor!!! R. W, SetomWVatson, op. cil, pp: 563554, 
Deci si it 


mare, 
mai fecundă din revoluțiile legale... Recompensa 
individuală, Domnilor? Nici una!... Istoria va uita numele 
fiecăruia dintre noil!le 
Deci Constituţia avea de modificat trei articole Şi a 
avut mult de sulerit. Flind învinşi a fost nevale să se sem- 
ia Bultea. Pentru a lun 0 asemenea 


guvern Averescu care a urmat după guver: 
nul liberal dirijat de Ionel Brătianu. Guvernul Averescu 
părăsește puterea la 5 Martie 1918 și li urmează un guvern 
Marghiloman, Acest guvern este obligat să procedeze la noi 
alegeri. Dar cum Constitutia nu avea decăt trei articole mo- 
dificate, fară ca să fie reglementate detailat printr'o. nouă 
orală, Marghiloman, trebuie să [acă alegerile ur: 
electorale cu trei colegii. Ca: 

in Octambrie 1918 și este urmat 
încearcă, un 





organice sunt declarate conalitutionatel!! 
Stau dat trei decrete legi. 
A decreteleşi constituționale sunt deadreptul anti: 


e. 
Deci cu decrete legi s'a făcut improprietărirea țăranilor. 
A fost nevoie de nouă ani chinulji când în mod normal m: 
proprietărirea sar. (i putut face intrun an său un 
mamătate, lege studiată bine şi făcută în liniște. Nu s'a 
cut așa și a trebuit să vină războiul și soldatul sau mal 
bine zis țăranul român a trebuit să lupte şi legea de im: 
proprietărire a fost udată cu sânge. 

Şi dacă sar fi făcut bine, dar nu, acest 


majoratului adică să se facă o lege 
De muza Shan ca nl mare mea Și ci cap 
me 
în 00 Panama, Aga te se pulverizaseră. Dar 





Tara pământ, 
rat toate moșiile din: 
, chel au 


în acel sat trei Ami 
tarmediarii şi drept rezultat, lor le-au fosit pr 


rțirea? net ca după o revoluție, 
, eanacurile batoreşti au fost fAcute 

urmă au fost reparate După impâr 
"au 


Ă nevole să fie socat Inzul bolnrului? Nu 
tru n distruge? Normal ara cn aceste gospodării bole 
să fi fost transformate în gospodarii model, în școli 
tură, eta, Au sa făcut nimic. 
i politie enra n fast Tonsl Brătianu, 


și 


233 


mai. reveni 
n 1919 au avut loe primele alogeri după decretele leat 
electorale din 1018. Eln sunt prezidate da un cabinet libera! 
Vâttotanu, care 1 urmase la putere la 29 Saptem» 
isan C. Axente, 


caro devenise udaviiratul numitor al pi 
reveni In timpul potrivit ca să lamurim aceasță rușine bră 
tenistă 


Alegerile care încep acum prezintă o carmeteristică: nu 
dau majoritățile necesare pentru n se putea guverma în 
Basarabi i vechiul regat ies invingatori partidul liberal 
şi partidul țărănesc. Cum? Polosind vechile obieeluri cunos 
cule: furt de urme, capete aparte, votarea morților, ate 
Dar in Transilvania nu se puteau Întrebuința vechile oh 
caluri deoarece erau în vigoare vechile legi și probabil că 
Brătianu nu avea încă curajul să introducă obicelurile ro: 


N 
Su, laritate Tigel poporului par 
generalului Avereseu) 1 sa alâturaan Tache Ionescu 
care se innpolnse de ja Paris Cel doi oameni politici cad 
de au aupra until viitor puvem, dar nu participa in 
ri ra hoc jul Averescu a fost speculat de partidul 
1al lui Ton Mihalache), care a luat multe din vo 
urile generalului, Sa format imediat un enbinat Vaida 
Vi care oațe pactul contra coaliţiei contra liberalilor 
Cabinetul este format dn Vaida: Voevod, doctorul SA Mi 
halnche, profesorul Borcea, Aurul Vlad, Pantelimon Valipa, 
Mita pal 


vereacu nu participase In ndegeri 
soiul 


și Inculnte 
ministerul numit. al Federaţiei. Parlamentul 
care este cunoscut sub numiela tot da al Pedaraţiei, esta un 
kalaidoseop fără miei o disciplină. Ureândue tribună 
tru A explion activitatea sa în timpul războiului Tone 
ian, este intrerupt injurias de câtre oposiţie, care avea 
"iuibnantulpedefae nu poata 

nu rezista mai mult de tre! 
IE A ei a e 
lui tonel u , mutual 

mâna lui Brătianu ajutată de fuste regale, aia 


en) 

nțezo 

"li uloardi 18 
al "Tărânlat, 

vol, 11, p. dă, 


"Nimeni în partid nu a fost informat da acenstă hotăriro, 
tre noapte, Lan Mihalache şi Grigore Iulian au dat for: 
ma «definitiv, proleotulul la Jaga, Am nalatat. In, sedință 
în laja presei, nimeni nu şti nimie, N, Iorga ceruse ca 
intreg guvernul ah [la pa banca ministariala. Când N, ora, 
proşedintele Camorii a rostit: «Dl Ion Mihalache are cu 
vântule, a făcut un moment de tâcare. Aplauze furtunoase 
în rândurile Federaţiei, surpriză ln lbarali, Paţa lui N, Iorga 
ara luminată de o satiafacție răutactoasă când n privit pe 
Toasl Brătianu ca și când 44 spunea: ii dejoe urzvala 
intrigllar da la Palat, Părea că șetul liberalilor a înțeles, 
că n goptit cara Iul 1. 6 Duca și toți IiDAralll îneremonisoră 
intra atenție incordață, Când Ton Mihalache n anunțat 







depunerea profeotului de lego al improprietâririi, 1, G. Ducn 
sta potrivit norvos ochelarii ir Ionel Brâtanu n privit fix 
pa N. Toraa. Un dialog mut. Pâren că răspunde: «am Ințoloa 
manevra». Pamlil elcare, /storla Partidetor Najonal 
mist, vol. II, p. 30. 
cun se vede, Iorgn aflase cina va fi noul prim 

mintatru, ŞI o) nu ora Brătianu, ci unul admis de Brătianu: 
Averescu, 

rm vorba alei de o logo importantă şi do voşnicul zotânit, 
țăranul. ŞI mai degrubi asistăm In o partidă de pokor în 
care lau parte doi cnoinimagii celebri: Tone Brătianu și 
N, Torun 

Si urmează In putare gonoralul Averescu — AȘA CUM Aranr 
Jase Brătianu cu Palatul —, care durează până In 17 De 
cambrie 1931, In această guvernare C. Arpotolnu, mintatru 
do. intarne sdroboşte pa sooinlcomuntati, După. wuvornul 
wonoralului Averoscu, Tnoke Tanescu Inccarcă să former 
un cabinat cu partizanii care Îi rămâneau, dar nu duroază 
mult: ol eude la 17 lanunrie 1023. Noul cabinot oate formut 
de masatru, adică de Tonel Brătianu, caro va râmâne In 
putere cum trebute, adică palru ani. 










e sd i 


La 3 August 1014, BethrmannHollwog, cancelarul Auatro 
ungar, ceru Bucureșiiului să mobilizeze imediat, contra 
Rusiei, 1 sa promitea României că Dasarnbia ÎI pata nalgu 
rată. În plus, Germania se oteren să abțini din partea 
Bulgariei, un anajamant că va ronunța la Dobrogea în 
cazul că România merge contra Rusiei, Inafârgit a nus In 
cunogtința Bucurestiului că “Turela n sornat chinr în ncetași 
ai, tratatul cu Germania, tratat ce do moment se ținea 
socru! 

Rewole Carol a convocat Consiliul du Coroană, ce 44 ținut 
în acelasi i, In Binain. Guvernul (4 majoritatea ȚArii, era 
cu Franța, deci contra Germaniei, calaca regula Carol o 
lia, Dencaln regala sa situat. pa. 0, ponițle defensivă. Din 
multe punete de vedere, poziţia lul ara justă, Timp de 31 de 
anl România cunoscuse 0 perioadă da prosperitate și de 
simuranță mulțumită rogelul si Germaniei. Dar venim mo 
mentul in care Țara trobula săi aleagă drumul inimi și 
acel drum o ducen spre Franța. ŞI aconsta pontrucă none 
monnantul in care trobuln să ceară Ardealul, vunisa mo: 
mentul une care nu trebuia lâsat să pompe, II drept că 
printre oamenii protivniei, erau unii care nu erau recu 
nascătari lui Caro și Germaniei, dar cei mal mulți ernu 
pratund convinşi că colnce (no, a bine fhcut 

A vorbit primul, regele, A vorbit In limba francesă, tocmit 
pentru n lo atrage atenția că cunoaşte și acenată limbă, 

care işi dâden seama. că cel mal mulți dintre cel de 
țA, o lubesa mat mult de cât po cea română. ŞI în cale 
ce a vorbit, ara tocmai o condamnare n apoliticel de anti: 
menta, ndică nimeni nu trebuie să pună în politică prea 
mult vențiment, anu numal sentiment. Bantimântul trebe 
să fie eliminat când e vorba de politică. Do In Inceput oi 
se declară pentru un risbolu alturi de Germania, opinin 
publica su ba tolera o alianță a alianță cu Rusia/!! Intoreaul 

1 onoaren ne obligă să fim alături da putarila cantrale, 

vea draptate, dar contra rlreptății se 'iălen entimontul, 
sa ridlen jdnla că fără Ardeal, românul nu putea trăi 


Bingurul care La susținut pe toată linia, a font Patra On 
contră căuta Ton Brălianu tnt ma cae ea 28 Pal 


se impârtăşoască sooroțul Tratatului ce fusese Incheiat cu 
Germania, trucn să nui trădeze, adică să nui inştiințeze 
3 Ruși!!! Sălbatecul Carp, a corut ca România să intre 

edint în râzboiu alături de Germania, pentrucă Germania 
era contra slavismului. România semnase un tratat și tre 
LATĂ să ajute po Rope săi Indoplineaseă angajamentele 

Dar NP: a râmna un Izolat, 

Ministrul de finanţe Costineseu, a vorbit contra Rusiei, 
dar... asociația cu Austro-Ungaria ar insemna să provoace 
un războlu clvil. Marghiloman, şelul conservatorilor a ridi 
cat obeoțiuni contra unal manitestații active de o parte satu 
de alta, btirmând că casus foederis nu sn produs, Ultimul 
n vorbit Brătianu şi a pledat în favoarea unei preparații 
militare, căel retaşea că România nu ora preparată pentru 
războlu. Bratianu ora ministrul de răsbolu şi desigur cu 
nostoa acost detaliu importanti mu eram pregătiți de 
război 

Ultimile argumenta Ale regelui în favoarea unei intorven- 
uni au fost învinse din chuză că în același dimineață 
sosise ştirea că Ialta n nogat oxistonța lui casua foederia, 
şi sa declarase neutră 

ŞI Carol Indurerat a apus colnce fAră Indolală 14 stătea po 
Inima: «Domnllor, nu puteți să vă înehipulți. cât cate de 
dur cn elneva 44 fe găsească singur într'o țară, în care nu 
sa nâscutv, Carp se aștopla ln abdicarea ropolui, dar acest 
jest din partea regelui nu i'm produs, Se croda ch demlaln 
șia remanra pentru alt mona mal grav: mamentul în care 

tomânia nr îl intrat in râzbolu contra Germanie, natural 
fără asontimentul rogelul, Totuşi este În afară de orice 
îndoială că avenimantele din ncon vară, tu scurtat ailole 
şi n murit inainte de n no fi produs ncel moment atât de 
dureros pantru ei 

In co no priveate, sa produs colnce trebuia să se pro 
ducă; declarația lut Toni Brătianu ca Țara nu era pregătită 
pantru răabolu, IEra oare cindva vinovat do acenată lipsă 
da progâtire? Da! Partidele polițica care sau perindat In 
butara şi nu mu pândit la aceasta: la pregătirea Țării 
pentru răabolu. Ponta cineva AA spună CA vinovat era reRole, 
mai alea că dl ora goful armatei. Dar? Regolo Carol a pus 
armata română sub scutul celei mal puternice puteri mil 
tare din acele timpuri, E un fapt cnțogorio, In caz de 
riabolu Germania near fi dat armele şi munitiile do care 
ar [I avut novote, dar acesta nu aste raspunsul just, Toți 
sotii de guverne trobulnu săi spună rage ui că 0 țară nu 
trobule să depinda de 0 altă țară, oricât do prioten ar fi 
fost oa, Sa produs vreodata vreo eloenire Intro reno și 
totii “ta. parle” pu aceasta temă? Not una. Din puneti 
ncesțn do vedere, regale nu ducen nici 0 priJ «ll făcea să 
altarnezo cele dou Dartide, Ip rezarvn totuși dreptul de a 
putea an indeparteza de ln feale, flecnru turmă când nprecii 
SA pofta cate nullelent de potolită», R. W. SatonWitson, 
op. Clt, p, 429, Deci, vinovate erau cole doua partide care 
ah dovedit ca nicloanta nu efiu preocupate, de felul cun 
cate propăuită armat, de râsbolu ci de felul cum, se face 
shomaron la putere. Do pilda, chiar Brătianu a fost mobi 
leat în timpul rhsbotulul din 1018 și nu n constatat nici 0 
lipsă de miel un fol. Totul a fost perfect și pare că lul 
Bratianu La plhcut uniforma şi cstace a învățat în timpul 
cât n fost mobillzat, căci la formarea prvamutul, din Tanua: 
vie 1014, n corut să lo şi miniatru de răabolu pe lânygă prim 
minlătru. Deacela vorm aprecia, comportarea dn Vmpul 
neutralității „dupa cum se va ingrijit bine sau rău de pre 
gâtirea de războlu, 





sAtunei a început Intre cele două grupe de beligeranți, 
o luptă (Ari demnitate niol serupule, pentni n cuceri favo 
urile mieilor puteris R. W. SetonWatsan, op, cit, p. 482, 
Chinr R. W, Soton-Watsan, Ausține că printre cal caro mau 
introbuiiițat să câștige grațiile Românie, n fost gi Rusin 
Colace mi cate adevărat, IAA ce spune ul Milioukoy în 
Mistotre de Russte, In p._1IDă, an cursul răsbalului mondial, 
Rusia participă In o sere de demersuri diplomatice colec: 
tive, încute în numele tuturar aliaților. Ea duce deasemeni 
cu diterita țâri, fte în vederea unor scopuri comune, fie cu 
scopuri personale, convorbiri diplomatice ea singură a Prin 
urmare Rusla n (lux convorbiri cu România, dr e sigur că 
de colo mal multe ori ea ducea aceste convorbiri, obligată 
do celelalte puteri, Căci interesul Rustel nu era ca Romi inla 
să între în războlu alături de ca, ct contra ei. aSterelo pu 
voraamentalo rusești nu sunt de acord Lu) participării 
inlliiare 4 României, Suzonav şi în special Tavoltki caro 
rarectaază opinia aliaților, se atorțează să 0 Suna Co 
mundamentul smprem, ȘI ant cu senmA poneralul AlokseaY 
sute oxtii, considerând că Românin va slAhi frontul rutene 
în Galițin, în loc să tntreasea», ŞI concluzia: «De alfel 
mu acțiunea proprla. a diplomației nusesți n răuşit să dota: 

ine “intrarea Mamânier în răsbolu, ot acela n aliaților: 

gtotre, de Rusa, Op Clt, DB Mbs 10, 

Scopul principal al participării în ncost răsbotu, era Inco- 








ronarea visului seculari, tantinopolulul. 
pute Senat A iba matur otatanu beti 8 
sai aiba în parten si ca un cotolar, nud convenen 
să! stra. Pe Turci 


la 

MIA._7n primăvara 
amutul sta, Taina Bey și Temot Paşa, trimiti A 
oficială, sunt primiți în Livadia de către țarul Nicolae a 
1-lea. Comentariul lul Snzonov. ln chestiunea pe cars ia 
puso Talnat:Boy ete urmatorul: «Am să YA fac o foarte 
serioasă propunere. Guveraul rus nu ar (i 
9 alianță cu Turein?s. aMneturisase că nm. fost uluit de 
mecastă declarație neprevăzută. Eu puteam, să mA 
intradavâr, din partea lui Talant:Bey, la nu im; 
tntttavâr, ln, Post N hote Duba e ae A AARE 
surpriza, lam Intrabat: Pentruce, a așteptat ultimul minut 
pentru ami faca 0 asemenea propunere, când. ați avut nt; 
ten ocazii mami vorbiți mai innintes, Pamfil Selearu, La 
Roumanie. dans la guerre, pp. 3123. 

i Sazonor 4 propune să facă, axomenea cororo prin cn 
malul ambasadorului IA Constantinopol. Bazonov n putul 
sa se scape da propunerea care incurca, dar fată ch turot 
nu se Insă bătut. Isistă, In August 1014, Intr'adavăr ama, 
sadorul Ruslel In Constantinopol, Gera, 11 transmite mini 
trului de Extarne Sazonoy, un proiect de alianță propus de 
EnverPaşa: Turcia este gata să se entajtze A arunca În 
Tracia şi insulele marii Igew, o puternică armată contra 
AustrorUngarie! sau contr orlearol putari balcanice care 
war pune alaturi de oa, cu condiția de a primi partea ocol 
dentală n Tractel și insulele mârii Egee şi n incheia 0 alianţă 
de 5 in 10 ani, cu Rusia, Această propunere, n cărei 
er 10 anl Aita oculPIRIDINIu 8 să dBA 
aliaților fericita parspeative, dă 100 In un schimb de nume: 
ronse telegrame Între Giars și SSazanov, In zadar Ciara too: 
raliază că trebule aa se prolite, Ara să se piardă un minut: 
avansurilor lut EnveriPaga: Potroprndul rufuzăs, AFiatoire de 
Rusale, LUI, Miloukoy, pp. 11834104. Gara n'a Ințolos nioo: 
dntă jantruca Sagonoy nu sr ct mai repede pe prop 
nerea lu Enver Pașa, Probabil GA eoxnot cn român 
Taran, iu. credea În existența testamentului lui Petru cel 
Mare și Turcul șia mintit de ol și cât a putut mat repede 
șI n inchelat nltanta cu Germanii și Ia 29 Octombrie Turvii 
mu bombardat conatolo, rusești: 

"mtrarea In răsbolu a Turelel determină diplonințin, rusă 
sa wrealizezen, dum. 0 proclama manitestul. ttnperiâl, nun: 
and declarația. de răsbonu n 'Purelei amistunen, Istârică A 

ualei pe conatele marii Negres. «Chestiunea Strâmtorilor, 
a catel importanță, economică și atratogică este imensă, de: 
Vina natural una dintre preocupările dominante ala, puver: 
ului rusa, Hlatotre de Rusate, Mittoukoy, III, p. 197, aa: 
sonov incape atunci convorbiri cu nlinţii pentru ni înce: să 
Tecunoască drepturile Ruset axupra Conatantinopolului şi 
Strâmtorilor. La Parta, propunerile Îl sunt primite n ice 
put ruca. La 19 Pebrunria 1018, 0 transmite ambasadorilor 
Pranţel și Angiloi, memorandul vrrnator: 

„Cursul evenimentelor recente fac pe M. 5. impăratul 
Nicolna să gândească că chestiunea, Constanlinapolului. și 
ale &trâmtorilor trebule, să fie definitiv rezolvată de ncard 
cu aapirajiite seculare ale Rustei. Orloe, soluție ar îl insuli: 
atentă și șubredă care nu ar cuprinde în teritoriile în UI 
ul rusnat; orașul Constantinapol, malul ortental al Iosfo: 
rulul, nl mării Marmara și nl Darvtanelelor, cu și Tracia de 

mă ta. linia EnosMtdia, La tel, ca urmare n unei 
necesități stratogice, treba, să re imţaloae (ntre trontlarele 
Imperiului, partea consta nsintice, intro Bontor, râul Balenrin 
și Dunotlă care At [1 cum so cuvine doxemnate pa, conale 
id ca şi Insulele marii Marmara, Insulele Imhros 


















lo 

programul anexiunilor teritoriale nu fost, necoptate de 
câtre nltati, La B Martie 1BI ambasadorul Pranjel la be 
trograd îi transmite tul Sazonau un memorandum detaltat 
ca Rusta poată să comptese pe atitudinea binevoitoare a 
Franței în chestiunea Constantinopotulul și Strâmtorilor» 

Ambasadorul Anghel 1 transmite lui fasondy un, menioe 
randum axemânător, In acel timp. emorandul onglea pre 
eleasă dorinta ca convenția relativă In Conatanținapol 


Ratnâne să se publice wenreriNa 1n care Italia n adorat și 
fe. dt a CR do 2, iată A, cite: 
Imajâreii loombrie , 

Ar ote publicăs. Histoire de” Ruaste, Miloukov, II, 


SSI 

Pda că din n cerut în mod expres cn chestiune să 
ramână secretă. Nu înseamnă deloo că Parisului LILI 
inditerent acest juaru, Deci (a 1018 Rusa a ORJINUĂ un, Mueri 
ce n dorit cu ardonre de In lare. eama 
că în speci Anglia n erat cu. mara ereu An 

nen document, Nu ini 


a 








De 


| 
i) 


| 


i 


zi 


iN 


n 
îi 


i 


i 


a 


[ 


g 
ci 


Li 
. 
Fi 


ul era conrupt printr'o 
atson, op. cit. p. 540. 


de ar fi avut de unde să ne dea, nu puteau, căci ei 
inşiși duceau lipsă de arme. ŞI apoi, Hu vroiau să ne dea. 
Nu credem că este nevole sa mai insistâm asupra acestui 


Germanii puteau fi obligați să ne dea arme, dacă ar fi vrut 
Tonel Brătianu. EI aveau nevole de grâul și porumbul nos 


pe turci în Turcii, ca și noi, duceau lipsa de 
arme, cei care le dadeau, erau Nemţii, Ori pentru aceasta, 
nemtii aveau nevoie de aprobarea Românilor ca să le dea 
vole sa se transporte armele pentru Turci pe teritoriul ro- 
mânesc. Ori România a refuzat celace dintriun pune! de 
vedere, a fost bine că sa luat această măsură. Da, dar 
Armata româna a rămas dezarmată și aceasta n fost 0 ma: 
sură rea, luată de Ionel Brătianu. Pentru a fi dat această 
vote de transportat arme turcilor, Nemţii au fost pata să 
me dea trei districte din sudul Bucovinei!!! 

«Bethmann : Hollweg și Jagow erau aşa de inspăimântaţi 
de ideia de a vedea Dardanelele pierdute din cauza lipsei 
de muniții a turcilor, că lau presat pe Burian să întrebe 
pe Brătianu ce ar roi el in schimb pentru a lâsa să treacă 
trenurile cu muniții». R. W. SetonWatson, op. cit, p. S43 

ŞI incă ceva pe același chestiune: ainainte chiar de căde 
rea Varșoviei, la 4 August, orice speranță de a forța Darda- 
melele se pierduse. Și totuși noi ştim astăzi că turcii au fast 
de două ori pe punctul de a sa preda, că terminarea mu 
niţiilor turceşti era pentru Statul major german motivul 
esenţial pentru incăpăţinarea pe chestiunea românească că 
în un moment dat, românii ar fi putut obține Suceva drept 
preţ pentru tranzitul de munițiuni». Watson, op. cit. 

544-545. 


Tată dar că Statul major German era gata să dea orice 
pentru a obține permisul de transportare pe teritoriul ro 
mânese, muniții pentru turci şi se precizează că erau gata 
să ofere chiar un teritoriu: Suceava. De data aceasta logica 
se impune pentru a erede că dacă Românii ar fi cerut în 
10 de teritoriu, arme şi muniții, lear fi obținut cu ușurin- 





care se ocupa 


bun 
furniturile militare!!! ŞI a fost nerole să intervină un pene- 
ral francez, Berthelot, care săi ceară schimbarea peneralu: 
lui prieten. 

«In 1920, generalul Iilescu a publicat în ziarul Dacia, o 
serie de foiletoane, nesemnate, prin care ii 


de 
bolu Îl concepuse pe baza unei certitudini: Bulgaria mu va 
ataca. Intradevâr, primul ministru al Bulgariei, Radosla: 
var, dăduse asigurâri Pranțel și Marei Britanii că Bulgaria 
va păstra în orice caz neutralitatea dacă imprejurărilo nui 
vor ingâdul să meargă alături de aliați, Așa de categorica 
fuseseră Asigurările — tema lui Radosiarov eră că pOpa- 
rul Bulgar nu va lua armele contra Rusiei — incât Brâtia, 
nu refuzase să accepte un corp expeditionar rusesc in Do- 
brogea da 200000 de oameni, mulțuminduse miitnai cu 


nn luptat. Apărarea generalului Niescu Turtucaia nu ace 
perea lipsurile echipării armatele. P, Seicaru, Rev. Carpa: 
ți, sep. 1954, 

Tată ceva intr'adevâr, ceva fAră rost. 


unui pian de războiu, 
Iată ce spune R. W. Seton:Watson, în 
ui aDar În, afiră de asta, era o di 
t 





bl că Brătianu ne propus 


aici A as i Ea ola să ştie că în sudul Dunării. era 0 mare de Ură contra 
ănira Imperiilor Oumtrale. pentru luna August 1916, și dar se pune îi E sau dar îl! să şile că au nevoie de aceste arme și muniții pentru Românilor pe drept sau pe nedrept. dea 
deasemeni Avantariil teritoriale coratrmțite Românie. ga şi > De la pe Tâzbolul care se pregătea. Dar nu. Brătianu nu sa gândit serioase Românilor, că niciodată Bul ca ai 
vttacaia conrună. gau mult cei de la putere E pg l-ai în ncest nezot pentru ca ză nu supere pe frantuji sau poale | îndrăzni săi atace pe el. Ruţii, și ca o măsură în pus; ei 
Care num fost mirarea mea când în 1 Hanuarte 190. în na tat da putere eeaat feriti Mei ca at Aa ta ti mai grav, pentru a nu pierde 0 cantitate de grău vândut vor da o brigadă de cavalerie îi dovA divizii de infime 
Pete oC defel tur ca Tara umană ecua Ta Aa da pute a Pal Pita unei, Masa tin timp în timp pe cei care Esi eee d 

era ca răi, toare celor 12 ani de putere de altă data tunei, Brățianu lăsa imp pe 
SERA Batri rug ai A008, priit. pitta cati mântatra Atunci el putin Ton Brătianu LAU, Jea gps pe [Atâ One. cehtan. intrarea în râzbolu cu arice „ dar păstra el în «Al doilea răzbatu balcanie, care îi puseseră în confilet 
tai 






EI îmi prezenta urârile sale, intrebuințând în rii. Plâteau bine și unii și altii, adică i şi Trantuzti de grâne și uleiuri». Watson, op. celt. p. S42. = e 
reale FER Ce e a OR aa aie ft Ri setata e e rea efect tă teeneter -pestitanu ES îi ati Piz ee nn 
ANC ami ae edi suită Panin | ULM nr iată (e dear, Plgtiu și conserlori, proprie şi Meturi, ehiar Jrechegase. dar era intratabi eu inna. Să mie 9 potaă mceastat Dar să mdiitem Bemută 
dă care bul imbul, dar Li tru SUL 
Moe aril jle, n intri în răsbonae „da de banenotarera mal câre moi âzea tn locușor or Orlea a fost. a poueă „o pole tiar crin pmacbrie, rumacă, Pati iamare 0, pe e 
Voastră, ii răspund cunoaște tratatul țaranul te patru IN 
de pe care lam semnat nota se aenlo încât se plătea de către En Da A Idnie fas asunra fAPanulul Tomân Care să arătat capete mitare 4 timpului și mat ales, cu mutoriateă mi 
pata „pe Sere lui Diamandy, ţi-o repet: pentru cu error d ee rau de Nemţilor SĂ die JUpIAtOr. A fot o Idele Talsă şi vina a purtate de ministru de Răsbatu, ia ri 
banale ara ale. m intra e ae plăteau ca SIR menit pe că din pătrat până în aia întreagă Brătianu, care șia trimis cataşii să lupte cu plep I-a de ici Mata. sa t intâmpla 
«Pot eu să întreb pe Excelența Voastri, care e mativulte cănd ei dl vor putea tansporta în Ana Și Saatarti Pra ul ol în faţa bine echipatul soldat a A Aaa a doarmă 1 Bulgarii mu 
DS Pai aere da putina a i roata 000, Pi, rotatia, Pi de să eăere atanu a don o pal Ely ape Cara It, ef Ca. 
iara Și părei Tue, 
cea E Dogan în conținutul aces eomazia se. scaldă în Propria e pt re Ra Dei di rtatotai numai de nizdota Brătianu a întrei mandament Talia Bi 0aeă pa 
tei și ni în numele căruia am de un pentru produsele sale ce are în excedent. SA discuţie parlamentare asupra improprietăririi țaranilorii! 1 înaută $ porta subțire 08 apărare 
Sameni | permțialilor aă plătească și să ingrâmadeacă stocuri pa ŞI mai tâm un eşantion, «tn timpul neutralității a pi sepia toni Drăttanu, a 
de can. care ei mu pol să 19 întrebuiițeze, În timp Ce 0 Mare PE to mai reda Raabatu. spre a Tisa de fapt, st, 0, Duca, intii edlaboratăr nl Pui, Inel, SAR 
Dum te A populației germana și austriace moare de foame în ul generalului toneral, de care [i | âcut mie revelații care alee: $ 
tetui de semneaza să atragi un pe României; cela. 0 veche prietenie din de studii în Parte Era un România în momente extrem de 
pa Ip Cl II Aa maro catea ee pt Guma Mee Bea da 
care era vait câtre intel E) 0 tei both imi 
prima inamicii lor şi mu cum ele fl speră, în momentul suscep tură şi de, rezmarcabua Inc gta te toeaa Brătianu era ma de bine Dâstrai Că afara de LI 
Mie Că sară pn Arantagiu deciatva, R. W. SetonWVatson, perfect indreptațită, ŞI totuși acest anittr capahti dnei ai ce arta „să se petreacă în câtaea, ie, Ip pe o 
cit. pp. S4B-SI7. pregătirea armatei pent su ae =] grijile noastra care 
posi Deci România se scălda în propria ei grăsime, după cum Ec, CEA aa ae & dn Taneaen. pierdut, în, gânsturiie ale ii 
e spune, bnauni Britianu, AAr nu e rorta de 4OHi roeoânti grirna parte 4 camraniei eat de mal râs copierea. Megane, înainta fure ASE Sad i 
numai parte. Afacerile se făcea: tortul i inte care 4 Brătianu întrebă bruse voce 
României Mici Și m vorm afurona câ, Dati Crai e mă rai Pra peărecâe- amator de eămpanie și vostri vreiungiă. XS ia 
LI se îmi dar se poate afirma că oamenii Iul ermu cei DA MEI erat RaTUuE ersle plină de emoție: 
Goremykine representa care se peau ce se face în acest timp cu înar Î devenise bursa tuturor traficanții  samsariler, Permiti e — Cuneşii istoria hui Cesar Borgia? 
33 E Ra i Aa promt sr vmullere ojertaa priăehuri de Ape) în a St Surprina, îi : stranie? 
oprească, incheind o pace separată cu Edda pare aa ERIE DRE dl e fe i mite truniasă. Chiar de, morecirtaat pregătirea armatei iei obezi sia 
n 
x — = 





Din 
rii aa 
Alexandru avea să moară 
nom a eaaet ar mura i în Roma i și d 

a toate prevederile 
[eat pentruca toată himen, 

2. ee A ETAar Și Uh GEDTAvaLA 
1n tăcerea nopții ascultam fără să intrerup acest mo 








d unui ei 
acuzat cel care au tratat cu 


în timpul neutralității 


Lui Tone! Brătianu | se impută deasetneni data Ia care 
România a intrat in râzbotu. Nicolae la atacat 
fără milă in primăvara anului 1915, că a scăpat momentul 
nurnit, de In Lemberg, când generalul rus Brusilot cucerise 
până în Carpaţi. Brătianu a fost 


să treacă Carpaţii 
ȘI vom căuta să dăm formă teoriei noastre, după care mo: 


cure are loe o a doua ofensivă cu același succes ca și cea 
din 1515, De aceasta dutn Brătianu se hotărăşte și armata 





pă 
rerea. form planului de campanie aprobat de Jotire și 
Aexeay, România trebuia să atace in Carpaţi și să râmână 
in detensivă in Dobrogea, pentruca imediat războlul inceput, 
Aloxoey schimbe părerea inchodată și să spună râspl- 
cat: Românin trobuln să se bată numal pe Siret. 

Ca se intâmpluse în acest timp? PAI se schimbase guver 
nul in Rusia şi se lucra din plin pentru o pace separată cu 
Germania. impăratul devenise dinir'odată belicos și lua 
comanda urmatei pa front și la Petrograd puteau să se 
mişte cei care votau pacea. In fruntea celor ce vroiau pacea 
era pa i celebrul Rasputin, ȘI era și generalul Alaxeev, 

ui Stat major, ȘI țarina, Rasputin. Stiirmar și 





Conatantinopalul 
mani, Cititorii poate își amintesc că printre cei care vrolau 
intrarea României în ca si E pa jan 
Băzanov «rm toemi x0av, ȘI produti 
[: producându-se 
zona, 
| An aa Alaeey, prevedea anexarea Munteniei de 


rr iii > De apus 
PUTEREA, E „ae La ji 
;, p. 110. Dar pentru a reuși acest plan, era nevola ca 


şi contra 
dar 


Rowmanţe dans Ta Grande 





1 cunoscuse Rusia In 
1913, Era deci nevoie ca România să intre în răzolu contra 
blotunea Keierului Wilhelm pentru 


truea 
România să se schimbe In ură cum s'a pă î ti 
era motivul schimbării de atitudine n i it ră dezate rr 


și cererea intrării cât mai grabnică a României In răzbatu 





lucru 

a) doilea războlu mondial. ȘI intâmplator, acest 
întâmplat tot cu Ruşii!!! In vara anului 1044, armata sovie- 
tică se gâsca intr'o olenslvă ce nu putea [i oprită de Nemi 


raapnea, și întâmplă totuşi ajung in faj 
rgoviei! cum Spunear, se, care 
mn Tia era eul nu oferea nici o tate, nimie. Și 





ei greut 
totuşi Sovieticii, tot Ruşii, nu pot Inainta, se impotmolese, 
Inalite de a ajunge În fața Varșoviei, Rușii faruseră 
propaganda ca Polonezii să se răscoale, căci, natural, altajii 
ti vor ajuta. ŞI Polonezii, proști, snu răsculat. ȘI 
intâmplat ceva greu de ințeles: Ruşii nu numai că nau 
mai inaintat, dar nu tau ajutat cu bombardament de arti 
lerle și aviatie pe Polonezi și n'au permis nici ca aviația 
aliată să aterizeze pe teritoriul ocupat dejn de Rusi, și să 
ajute pe Polonezii din Varşovia. Nesupâraţi, Nemţii au putut 
să sdrobească pe Polonezi și când Rușii și-au dat seama că 
s'a terminat, au reluat ofensiva!!! 


ŞI totuși Brătianu a socotit bine toate lucrurile sau cel 
puțin așa a crezut. ŞI a mai crezut In fel şi omul lui de 
incredere, 1. G. Duca 

Planul prevedea următoarele: odată cu intrarea României 
în răaboiu, trebuiau să inceapă pe frontul de Vest o activi 
tate în așa fel în; cât să țină pe Germani ocupați și să nu le 
permită să in trupe de acolo și să le trimită pe frontul 
românesc; în Italia trebuia să aibă loc o ofensivă la Isonzo 
ca să le dea de lucru Austriacilor. Restului Austriacilor 
trebuinu să le dea de lucru Brusilov cu ofensiva de care 
am vorbit; în fine aliaţii care se găseau la Salonic, trebuiau 
să inceapă o puternică otensivă contra Bulgarilor. Dar prin- 
cipalele acțiuni erati cele a lui Brusilov în contra Austria: 
clor şi cea a franco-englezilor în Sud, impotriva Bulgarilor 
Aceste forțe trebuiau să țină ocupați pe Austriaci şi pe 
Bulgari să nu poată impledeca pe Români in Inaintarea lor 
în Ardeal. Situația părea să se prexinte simplu: în acel 
moment Austriacii nu aveau în Ardeal mai mult de 25.000 
mii de soldaţi. ȘI în momentul intrării în Ardeal, Austriacii 
m șor putea trimite ajutoare căci nu vor putea-o face din 
cauza ofensivei lui Brusilav și dinspre Sud situația trebuia 
să se prezinte și mai bine Întrucât Sarrail trebula să im: 
piedice pe Bulgari să intervină dar, trebula să-i invingă și 
să inminteze victorioși şi să se întâlnească cu trupele romi 
ne care și ele trebuiau să facă același lucru —să învingă 
pe Unguri și să se intălnească cu Roi pe Mureş, Acesta 
era planul: Românii să se intâlnească cu forțele generalului 
Sarrail pe Mureş, «Românii îi dăduseră intiinire lui Brusi: 
lov la Domnu Vatra și lui Sarrail pe Mureș, dar nici unul 
dintre el. nu au venit In intâlnire». R. W. Seton:Wtson, 

op. cit, p. 581 

Vâră Indoială că ceșecurile și nenorocirile sau invergunnt 
contra Româniela spune tot acest autor, pe acul 
n cărții lui, Desigur că dacă 50 î din planurile lui Brătia- 
nu — pe care le admirase 1. G. Duca — aut [ost nenoroconse, 
e normal sau aproape normal, dar ducă din cele o sută 
de planuri niciunul nu fese, trebule să se admită că cele 
100 de planuri fâcute timp de doi ani de neutralitate, nu 
toat slabe sau chiar dendreptul false. Să luAm un simplu 
exemplu: prin eonventia semnată de România și aliați, 
uceștia se obligau să furnizeze trol sute de tone de muniții 
pe lună, eeince mai mult snu mal puțin nr fi fot sullelenta, 
îi Brătianu semnând acest act, sa decinrat mulțumit, dar 
învrebarea este dacă această obligație putea fi îndeplinită 
su era deadreptul o Inselhelune, Lar (i fost greu lut Br; 
“anu să se informez de ce se petrecea pe (ront, unde după 
cum s'a ştiut cu ocazia pi ui generalului Soukhrlulov, 
marea tragedie a armatei ruse, retragerea din Galiţin, se 
datora faptului că numa! avea Aici cartușe, nici obuze. Dor 
să ndmitem că ara greu ea Brătianu să [ie informat do ce 
se pregătea pa lront, dar iată ce citim: aTraversând Câmpul 
lui Marte, nol am remareat mal multe companii da intan, 
teristi care făceau exerciții militare, Oamenii tnnintau cu 
greutate prin zăpadă, Bruma roșcată, ce învolea imensa 

dădea intregului decor un 














p 
afirmăm noi, dacă până la 1978, Brătianu, cu grija care) 
caracteriza, nu a fâcut o toaletă a arhivelor care puteau să 
fle comprornițătoare 

Din exemplu de mai sus se poate trage concluzia că Bră- 
Vanu nu a cunoscut anumite lucruri pe care era obligat să 
le cunoască, sau dacă lea cunoscut nu le-a crezut sau, şi 
mal! râu, le-a crezut şi a inchis ochii. ȘI in acest caz Brătianu 
nu a pregătit bine Țara pentru războlu, sau a pregătit-o cu 
ușurință. ȘI Andre Tardieu a spus: «Intervenția românească 
a fost deci din toate punetele de vedere, o improvizație. Ori 
în războlul modern, improvizație nu se poate!!7+ 

Cât priveşte frontul de Sud, Londra şi Paris, în tot tim: 
pul verii lui 1916, au manifestat opinii contrarii. «ln Iunie 
ŞI Iulie, Sarrail a primit instrucțiuni pentru a pregăti ofen- 
siva, care «va ocupa toate forţele Bulgariei şi «va lipsi ina- 
micul de libertatea de mişcare» şi va favoriza astfel intra- 
rea în războlu a României. Dar generalul Milne a primit un 
ordin din partea superiorului său Robert, și ardinul era 
precis «de a nu incepe ofensiva atâta timp cât România 
tiu va [i început in mod definitiv războiul». Dar Bulgarii 
leau luat-o inainte franco-engiezilor și au inceput el o ofer 
slvă la 17 August, Aliaţii, e adevărat au ripostat dar contra 
ofensiva nu a devenit serioasa decât la 10 Septembrie, după 
întârzieri nejustificate și după o ceartă între Sarrail și 
Cardonnier in prezența ofițerilor aliaţi: contra ofensiva a 
murit în Octombrie după ce şi-a indeplinit emisiunea» de 
«a lipsi pe Bulgari de libertatea de mişcare» (7). Cât despre 
rendez-vous-ul cu Românii pe Mureș, e mai bine să nu 
mai vorbim. 

Fortele de care dispunea Inaltul Comandament. român 
ernu de: 346 batalioane cu 576 mitraliere, 145 batalioane 
erau formate din activi și 120 de rezervă, Acest rest de 120 
batalioane era format din tzupe teritoriale și din miliție, 
compuse din oameni în vârstă de mai mult de 40 de ani, 
cu puşti vechi. Artileria avea 374 de baterii din care 224 
Aveau material modern, celelalte 151 aveau material vechiu, 
chiar pe acela improvizat din tunurile care se gâseau in 
zonele fortilicate. sEste evident că la 14 August 1816, ar: 
mata românescă se găsea În inferioritate din punel de ve: 
dere armament. Dar cantitatea redusă a munițiilor era 
încă şi mat gravă. Din acest punct de vedere, Brătianu, 
intradevar nu pulea dormi atât de liniştit, decât doar în 
cazul că întrebuința somnifere. 

Cantorm planului de campanie, arranta română a pâsit 
cu incredere în Ardeal, cu grosul forțalor Iar. La inceput 
generalul von Arz care dispunea rumal de 25.000 de oameni, 
se retrase spre Nord. La Sud, Bulgarii și Germanii, sub co 
Tearla lu Mackensen, au Început ofensiva. «Din: primele 
zile Mackensen, n fost foarte norocoss, spune R. W. Saton 


supra Dobrogei, era în pericol. Bi 
tinnu cu toată dibăcia Iul, calculase foarte rău atitudinea 
Bulgariei, cârela căderea Sarhiel, îl dăduse pofta de cuceriri 

n norâbdatoare să se răzbune pe inamicul sân de la 


i situația se prezenta uşoară. pentru Mackensen, care 
Pi, un iza Ha) ŞI se prezenta ugoară deoarece Romă 
ni sau mal bine zis Brătianu, crezuse cei spuseseră rd 
Și mu or up ci a ic Ta tau 
o perdea de Ş y 

era numa! : 


revanenui din tunurile care fuseseră luate din fortificațiile 
(gi i sata, MTA aa 
etala to ie tipurila de tunuri ale Țările, Dot 


LI Me OA ra fixa (24 grele şi 4 


i 
i 
i 
i 


Hz, 
i 
| și 
i 
și 
i 


i 
il 
| 
i 
z 


Wucalei, ofensiva generală din 
Deir, moment». La 19 Septembrie ofensiva a foat oprită 





să se retragă în spatele Mureșului. Acel plan pleda pentru 
continuarea, planului inițial. Generalul Averescu a. susțintt 
că planul de campanie trebule să (le părăsit, el ne mai 
corespunzând situației. «Pentru n da o desfăşurare norma: 
1A aperațiilor noastre, trebule să se oprească 
frontul de Nord, să se reorganizeze rapid 


, comandan- 
tul armatei a IL-a, neputând participa la reuniune, a trimis 
un raport formulând opinia sa după cum urmează: «Să se 
suspende ofensiva în Transilvania, să se aplice o lovitură 
teribilă in Dobrogea, făcând, dacă se poate o demonstrajte 
şi a cădea în spatele inamicului!!! Oricum, când Țara se 


dere a lui Ionel Brătianu ca și generalul Iilescu, 

Dar în de In Marele Cartier, sn acceptat solu: 
ţia generalului Averescu, soluție care a intrat în Istoria 
războtului nostru sub numele de «manevra de la Ftămân- 
das, Această manevră consista În a cădea în spatele Hulga- 
Tilor cu 5 divizii de infanterie şi una de Locul 
unde trebuia să se petreacă trecerea se pâsea la 25 de ii: 
lometri Est de Giurgiu şi la 140 de kilometri în spatele 
frontului din Dobrogea. Incercarea era şi ar fi 


£ 
Ei 


roc, de data aceasta, o adevărată lipsă de narve. Abla Ince- 
puseră toate preparativele de trecere că incepu 0 adeva- 
rață ploaie torențială care a inundat toate sectoarele tre 
ceril. La aceasta se mai ada o ofensivă germană, făcută 
tocmai pe locul de unde trebuiau luate trupele, 

manevrei, și generalul Averescu a trebuit să renunțe la plan, 
colo, incepe o retragere di în cara 
mândria românească a suferit cele mal mari căderi. Au fost 
elan eieat, parea, SA PEG a MISA dar acest 


In Decembrie 1916, la cererea șefului misiunii 

trancezo, Instârșit Tonei Brătianu a fost obileat săi ridice 
braţul protector, de pa protejatul lui, generalul i 
aceata este Iagonit de In un post pe care nul merita și din 


îi apa ireal pă Egil 3 
E 
ei, dar și avutul lor. A proliat de faptul că sa lunt mă: 





ca o regulai 

până la 40 de grade sub zero. Rușii 
cu Germanii sub felurite pretex- 

va, u că sunt hotăriți să 


Odată retrași în Moldova, Rușii s'au ingrămădit ca muștele: 
numai 500000 de Ruși sau ingrămădit în Moldova, dând 
semne că mu vor să mal plece nictodată 
Marele Cartier general rusesc n cerut din primul moment 
că calea ferată română trebule să intre sub comandament 
Tusesc, ApOl mu cerut evacunrea guvernului român la Ker. 
san, In Rusia, n armatei în curs de organizare și 
a spitalelor şi a lei refugiat. Guvernul rusesc in- 
tarvenea pentru pe lângă reprezentanții puterilor 
aliate ca arestea să determine guvernul să accepte aceste 
cereri rusești pe motiv că frontul rusese de pe Siret ate 
amenințat. Jocul lui Stiirmer incepea să se desvălule. Nu 
mal transferând ul român la Kersan, se putea reali 
te mania ai Rusia, Rusia urmând să anexeze 
oldova. 
O mislune militară francoengleză n fost trimisă în Rusia 
B materialul de râzolu, comandat de că 
tre România, aliaților. Fa i a parta din acest material, 
dirijat în Caucaz din greșală/!! Rusii incercari să se opună 
1a participarea Jul Ionel Brătianu, la conferința interaliată 
tA Ia Petrograd In finele lui fanuarie 1917, Bietul Fra 
TI, IRU că nu iri bine Esoria lui Cezar Borgia, 
cu ile inainte de res râzbolului şi 1 seăj ră 
multe, cesti ruta” ip 


uni neprevăzute, 
La 10 Decembrie 1918, generalul Belalev, omul lui Stiir 





regiment și 
nici o mitralieră. In Iunie 1917, batallonul de inf 
terie de B mitraliere și 24 puşti mitraltere, în total 
aiallre i e pata seu TENaeat PRR un regiment, 34 
Grande Gueres 248. E 


P. Lp. ) 
Cu noile arme, soldatul român a putut să arate intregei 
ta DO i Ia arate tuturor că știe să iute 
Erolam, mu se retragă, cum arat 
prima faza a războiului, din cauza lui Tone Brătianu i 


mw — 





se 


“i 
E 
i 
: 
i 
i 


i 
| 


sii 





35 
5 
3 
E 
Ş. 
E 
i 

gat 


El 
E 
Ii 
sa 
i 
i 
i 


3 
i 
EL 
| 
sa 
at 
z8. 
iu 
CA 
i 
: 
gi 


ten in cad făceam 


noastră și... sub pat 

Ti priveam pe ruși cum umblau toată ziua după vin. Erau 
uşor de recunoscut căci iși puneau câldarea In țeava puștii 
şi. după vin. II vedeam umblând călări, in fuga cailor, și 
atunci vai de cel ce nu știa să fugă din calea lor. Am văzut 
intr'o dimineață cum 0 femele a fost gusită moartă, și 
copilul mic continua să sugă neștiutor. In timpul nopții, 
un rus a băgat pușca baloneta pe fereastră şi așa a omo- 
rât-o. Pe ucigaș nu La descoperit nimeni: nici n'a fost căutat 

Bunicul meu, nu dormea toată noaptea, căci tot timpul 
alerga de la casa noastra, unde locuia fica lui, la cealalta 
parta a satului unde locuia nora lui. ȘI intr'o zi, era cin: 
ci— sase după amianză, am simțit pericolul. Rușii din casa 
noastră se imbâtaseră şi neam baricadat ca de obicelu şi 
neam ascuns sub paturi, Ruşii băteau cu furie In ușă și 
strigau: hazalca! hazaica! In acel moment, sosea bunical, 
ca de obiceiu în drumul lui dela casa norâsei la a ficâsti 
Bunicul avea cu dânsul cârja de care nu se despârțea niclo: 
dată, ȘI [ră ndei o frică a inceput să lovească in dreapta 
Și în stânga. Ruşii au uitat după ce veniseră mai inainte și 
lau legat pe bunicul și sau depărtat de casă. Simţind 
aceasta, neam apropiat de fereastră. Bunicul cum am spus, 
fusese legat și Incepuseră să-l sape o groapă, Eu nu price. 
pusem ce se petrecea, dar mama a înțeles: Rușii se pre- 
gâteau să-l! omoare. și atunci n'am mal ştiut de frică, am 
deschis uşa și mama a inceput să se târască plângând şi 
să le sărute cismele ruşilor să le ceară, ertare. Şi eu fAră 
să înțeleg prea bine ce se petrece, plângând, am Început şi 
eu să le sărut cisrnele ruşilor, Atunci a trecut pe acolo un 
ofițer. A văzut ca se petrece, dar nu putea să facă nimic. 
A recurs la inteligență. A cerut explicaţii și rușii nu spus că 
omul acelsbunicul — a îndrăznit să lovească cu cârja dol 
ostaşi ruși. ȘI deci ei au hotârit săl impuşte, și în acest 
scop i sapă groapa. Ofiţerul dându-și seama că soldații 
erau beţi tun... lea dat dreptate. Acest om care a lovit 
un soldat rus, merită moartea, le-a spus el, dar trebule mal 
întâlu judecat. In acest scop, omul trebuleşte dus 14 corpul 
de gardă şi va Îi judecat a doua zi. ȘI aşa sa și Intâmpiat 
Până dimineața ruşii s'au trezit din beţie, și au ultat 











Armatele rusești nu au venit în Moldova numai ca IA. 
custele, din nenorocire ele au adus cu ele şi flagelul tifosului 
exantematic. La orașe lipsa de lemne era agravată de me- 
todele ruseşti; ei izgoneau populația din locuințele lor și 
se instalau confortabil in ele și pentru a se Incâlzi, ardeau 
mardurile curților și grădinilor. In toată Moldova nu mai 
exista un gard în picioare, cineva care intra intrun sat, 
credea că pe acolo au trecut Hunii, Contele de Saint Aulaire 
face această deseripțle a comportării rușilor in Moldova: 
aAliatul său Rusia era mal brutal decăt inarmicul, în Mol 
dovn, pe care el o ocupa... Inveliți în blAnurile, lor, inata, 
isțl în cele mai bune E&se, din caro ei tigonese pe terultori 
după ce leau luat proviziile, rușii iși bat Joc de frigul cel 
mai teribil, teribil pentru nuimerosii români În zdrenţe fAră 
locuință sau ingrămădiți în locuințe (ră, foc...v. 

«Titasul exantematic făcea ravagii In rândurile armatei şi 
populației civile româneşti; trupele rusa le simțeau mal 
puțin cu toate că ele erau purtatoarele acestul microb. Ele 
erau probabil imune, dealungul secolelor 

aTn această Moldovi suprapepulată, subalimentată, de- 
vastată, mizaria și foametea, mame ale tifosului exantema; 
tie, [ic mal multe victime decât Inamicul, Tn spitalele care 
refuză să mal primească bolnavi, totul lipseste afara de 
devotament, Lipsese lemnele de foe, lenjeria, pansnmentele, 
instrumentele chirurgicale: răniții sau bolnavii roagă pe 
infirmjere să scurteze suferințele și să termine. Urletale 
de durere, Inabuşeae horcăltul celor ce agonizează. Mate: 
Tialul, sanitar trimis din Franța, și prin neglijență sau sa 
diam? —. reținut de către acedată Rusie care, dupâce a 
deslântult toate aneste rele, nu dA remedille date de câtre 
aliați». Dănulm că Ionel Brătianu în expunerea, fața de 
T. G. Duca, lucrurilor pe care ei le prevăzusa nu enumeră 


70 


TIR 


8 EYE 
ae 
bai 
in 
în] 
pe ie 
E 


ECE 

RELE 
E 
z 
L 


E 
Ei 
i 
s=E 
Ş 
4 
E 
3 
i 
5 
3 
5 
8 


te acestea, munca fâră preget a lui 
Berthelot dădea roadele sale, şi atacul dat de câtre Maken- 
zen şi arhiducele Joseph a fost respins la Mărăşeşti 

lupte care au durat mai mult de o săptamâna (12-19 August). 
Valoarea soldatului român, când este bine condus, a făcut 
probele care au fost semnalate: Makenzen și Statul său 
Major, infrant, dar totdeauna cavaler, o recunose din toată 
tmima. R. W. Seton-Watson, op cit. p. 561. 

Dar cu armata rusească, in plină descompunere in flancul, 
lor, le era imposibil Românilor să treacă la ofensiva, la 
rândul lor. Ruşii fraternizau așa de des cu Germanii, n 
tranșeei că trupele române se xor gâsi curând intr'o situație 
destul de precară. Dar rămânând la locurile lor intro atitu- 
dine ofensivă hotarită, aceştia din urmă au impledecat, nu 
este ezageral s'o spunem, pe Makenzen să ocupe Odesa, 
pe Leopold de Bavaria, Moscova, R. W. Seton Watson, op. cil. 

561 

Căderea Guvernului provizoriu, rusesc la atu dul 
Noembrie, sosirea lui Lenin și a bolşevicilor la putere, au 
gâsit pe Români fără nici un ajutor din partea aliaţilor: 
incetarea luptei era o chestiune de timp. Descompunerea 
armatei rusești a avut efecte alarmante câci in multe puncte 
ale fondului comun, regimentele rusești şi românești erau 
intercalate, S'au făcut fâră incetare încercări de săpare a 
Jolalismului trupelor, să se stabilească soviete de soldați, 
de a predica răsturnarea ordinei existente, etc. Se întâmpi 
că rușii plecau și lAsau tranşeile lor Germanilor fâră săi 
anunţe și lâsândui pe Români in aer. Un complot pentru 
a răpi pe rege și pe regină, săi asasineze sau săi deporteze 
în Rusia, u fost descoperit la timp 

Intr'o asemenea situație: trupele nedesciplinate in vesnică 
miscare, refugiati lipsiti de cele mai multe ori lipsiti de 
hârtii de Identitate, foametea și străratorarea la ușa, e de 
mirare ca autoritățile nu putut să se mentină tere, 

Fără indotală că meritul cel mare a fost al tăramilui ro 
mân şi dragostea lui de pământ. A fost deajuns ca regele 
Perdinand să le promită pământ —el şi nu Brătianu — ca 
propaganda rusească să rămână fără nici un efect. Incas: 
dată, meritul este al regelui Ferdinand. 

Generalul Averescu a inceput tratativele de pace cu Pute- 
rile Centrale. Conferința de pace sa deschis la Brest —14- 
tovak, la 20 Decembrie 1917 şi guvernul Brătianu a declinat 
invitația de a lua parte. Dar România, fără indotală, era 
amenințată să fie sdrobită 

Sub rea unor grave circunstanțe, miniştrii Puterilor 
aliate, (Ară să se adreseze guvernelor lor, au redactat un 
protocol prin care se recunoștea că România a fost obligată 
să se supună unei forțe majore 

Comuniștii au semnat insfârşit un tratat cu Puterile Cen- 
trale fâră ca România să participe. Atunci Generalul Ma- 
kenzen n dat un ultimatum guvernului Român. La 6 Fe 
bruarie, Brătianu a demisionat, și conform avizului lui, 
regele Ferdinand n numit prim, ru pe generalul Ave- 
Tescu cu misiunea expresă de a face pacea. La ? Martie 1918. 

vernul Averescu semna preliminariile de pace apronpe de 
Bururuști în castelul de [a Buftea al princepelui Știrbey, 
Condiţiile de pace erau groaznice, dar România nu A avut 
ce face, Numirea lui Alexandru Marghiloman, ca prim îmi 
nistru, n fost consecința logică a capitulării: relațiile lui 
personale cu invingătorii şi ostilitatea sa bine cunoscută 
față do nlinti — fundată pe credința sa intro victorie n 
Germanilor — dădeau speranțe într'o ușurare a condițiilor 
de pace dalinitive, Acest tratat definitiv a fost semnat la 
7 Mal 1918, 

Printre tristețile și umilințile tratatului de pace Inchelat 
cu Germanii, telul io ueulAție ne veni din erenimentale din 
Basarabia. Republica Mol , recent constituită, 











dovenească ei 
țAlă de bolțeviamul ruse, de ocupaţia Austro:Germana în 
eraina, prin revendicațiile pai 


incii, 
1 să facut apel la guvernul din Bucu- 
regulă Sta dlblomaţii aliaților dngt, La, invilaţin dor. 
Marghiloman s'a dus la Chişinău și a fost susținut în acest 


“ 
il 


î 
ăi 
EI 


ELE 
5aă 
25 

a 


zen 

i 

EI 

a 

îi 
E 





Watson, op, cit, p. 581. 

Dar prăbuşirea Bulgariei in cea de a doua jumătate a 
lunii Septembrie, şi noua infrângere a Turciei, arată că nu 
mai este chestiune decât de săpt: 


Marghiloman insuși care jucase În 
arsă electorală pentru a obține o majoritate supusă 

cum să câstige timp și reușea să Inlă: 
ture cu dibăcie presentele apeluri ale Germaniei pentru 


1n fine, situatia s'a schimba! 
armele şi a intrat victorioasă in București. A urmat Came 
pania din Ardeal cu cucerirea Budapestei, contra voinței 
aliaţilor şi insfârșit inchelerea păcii definitive. România a 
câstigat cu vointa lui Dumnezeu, pe două tablouri, a câști 
şi Ardealul și Basarabia. Brătianu a devenit din nou pi 
ministru şi sa arătat surprins văzând că Țara îl primeşte 
rece in loc să primească ca pe un victoriaa. 

«Dacă în August 1919, pe planul politicel externe-cână 
armata româna intra in Budapesta și lichida republica 
roşie a lui Belin Kun în urma mandatului dat de maresalul 
Poch, comandantul suprem al fortelor aliate, Ionel Brătianu 
atingea maximum de, prestigiu, pe planul intern, insă, în- 
cerca tristețea unei totale inopularități. 7spâsea anii raz 
botului. Amintirile zilelor cumplite din ai 1947 impe 
dicau opinia publică să vadă realizarea, aşa de grandioasă 
pe cât indrozneață, a României Mari. Fără îndoială că 
vrâșmâșia opiniei publice era nedreaptă (?) şi in perspecti 
va anilor este dureros contrastul intre valoarea omului de 
Stat și ostilitatea spiritului public (7). Fte agitalor Politie, 
fie grup sau ziar, era suficient sa atace, în 1919, pe Ionel 
Brătianu ca șă obțină adeziunea populară. România 
era o realitate, o strabiteam de In Hotin la Timișoara și cel 
tare era ctitorul acestei mârețe construcții politice se în: 
trunta cu indârjita pornire a opiniei publice. Românin fu: 
sese promovată jandarmul Europei, armata noastră Mbernse 
Ungaria de teroarea bestiilor roșii, lar In Bucureşti, in 
apinuzele străzii, N. D. Cocea plimba întrun camion trei 
şobolani si rați de cozi în timp ce un clopot bă 
ecoul unei nedrepte (?) impopularitațin, Pamiil 7 
Carpaţii, 10 Septiembrie 1954. 


_ . za 











POEME 


ULISE 


Care dintre voi? Să spună, c'am plecat cu bucurie 

Din Itaca la războaie, numai marea să ne știe, 

Numai steaua spre penunea vâduvind spaţiul şi 
timpul, 

Zarea stearpă ce nu naște aşteptărilor Olimpul. 


Toţi avem o Penelopă și un Telemah in gânduri, 
"Toţi avem o țară-acasă, nu corabia de scânduri. 
Sunteţi gata de intoarceri? Mai aveţi destulă vlagă 
De-a vâali, abârcind ispita, spre Itaca noastră draga? 


A plecat în zori galera. Valuri — fârmături de vise 
Intrupau din neguri munţii pentru ochiul lui Ulise, 
Numârându-și unda invers... Parcă ieri a fost ple- 


carea 
Si-a-nălbit în plete veacul şi-a orbit in suflet marea, 


Plai de-acasă, la intoarceri, timpu-i slăbănog! Eu 
totu-s 

Dărult sâ-mi văd Itaca, intrunzire apei — lotus. 

SI privea adânc Ulise, ochiu-ntors, scrutând în sine, 

Când trezit de vraja lunii, încercând liman sân. 
crine: 


=: sai pământ... Pământul! Daţi cu vâsla pinten 


Că Itaca se arată, țara noastră ce aproape-i! 
Vite codrii-n acatiste, hai să-ngenunchem cu fagii! 
Si au coborât pe țărmul und” trăiau doar lotusfagii, 


Ce cuminecau din lotus, era lumea cealălalta 

Unde macul de târnâle peste timp se-oglindă-n balta, 
Imprumutul dat in șagă, o chirie:n calendarul 
Judelui care-ţi măsoară umbra razei cu cântarul 


Lacomi,,, Dulce era vinul ln sorbit . SA fie Noapte, 
Rămânem in Tara Lotus, pleac' Ulise! Fă-ne şonpte 
Auzite doar de valuri, că urziţi suntem Nevremii 

Insula de Lotus soarbe tot ce-n noi supus e vremii! 





Cum? Când Tara ne aşteaptă, e posibil ca stejarii 
sa umbra morţii, să ne blesteme toți larli? 
Prindeţii! Si sus pe navă! Cât Ulise are zile 

Chiar din lumea cealălaltă, printre dinți stâncoși de 


, 
Ne intoarcem! Că nu Troia și nici laur de victorii 


Neamul de ahei îl duse peste veac nemuritorii, 
, vatra noastră cu măslini nuntind în 


steme, 
Sus! SA terminăm vâslireu de talazuri, de blesteme... 


NOE 


Noi nu mal avem “Țara! Nu plânge drag | 

Pee mârțave d oniuzee d ai “OP 
mânj re, leagân — j 

Pădurile frumoase ce nu isațea nici ape nl 


Tu nu ştii cei Potopul. Hai, du-te şi te joacă,,.! 3 
Nu mai avem Pământul, iar uda moarte, toacă, 
Pândindu-ne ca mâţa pe şoarecul ce-l are 

Sti plouă-n carne frica a picurat de ghiare. 


Nu mai avem nici Soare. Pe cuibul Ast cu vrăbii, 
Doar noaptea și strigoii-i incojur dau corăbii. 

Nu mai avem nici moarte. Plutind pe valul, mortul; 
Nu mai avem nici Hoţul să ne răpească ortul, 


Acolo în genune.,. Măslinul şi isopul! 
Puhoaiele de stepă,.. Distrus'a tot Potopul! 
Iahve, Iiahve,..! Ascultă, te rog, te rog ascultă! 
Ce-i inima de arcă din insula mea smultă? 


Gă-i totul mort în lume. Eli, El mă-nmărmuri, 
LAsându-mă o rază în noaptea fără țărmuri! 


şi ploaia conteneşte. Din ceruri, Dumnezeul 
Tăcând rosti tăcerea — pe ape — curcubeul! 


Tu, Doamne Sfânt — Lumina de dincolo de soare, 
Spre unde ni-e Pământul? Adâncul ce ne doare, 
Ce ne-a fost rupt în două sub copitat de ape, 
Unde-i Pământul nostru ce-l adormeam în pleoape? 


Cu mâinile'nălțate, bastoane albe, orbul 

Se indreptă la cuibul. Ca pe-un potir, pe corbul 
1! ridică-n văzduhul pe unde e Cuvântul: 

Du-te acum și află cu aripa Pământul! 


Pe ferestruică corbul fu scos, Ce poftă în privire 
E aripa prin bolte! Plutinde cimitire 

Cu ce pomeni, ispite, pe corbul nostru mântu-l 
Că a uitat să vină, să spună că Pământul 


De-acasă se ridică, din nou, de sub puhoaie 
Că munții inviară/n icoană după ploaie. 

Tu având dar de aripi (in rugăciune Noe) 
Gâsitu-ne-ai Pământul cu lunca de aloe? 


E timpul să ne'ntoarcem? S'a arătat Pământul? 
Tăcerea corbeană înveninase vântul. 

Cu braţul tânăr Noe, un porumbel din gratii: 
Imi pare rău de tine, dar du-te puiul tatii, 


SA vezi dacă blestemul de ochi și tras pe roată 
Mai află Tara noastră, să coborâm odată! 

Se'ntoarse porumbelul. Pa bord, închide crinul! 
In cioc —0 frunză crudă ce o-ndrăzni măslinul, 


E timpul coborârii, alei e Araratul, 

Ce orice strop de ploaie în Noaptea mea visatu-l 
CA eu rămân pe arca de exilare grea! 

Strâin tărâmul sta! Blestem sub altă stea! 


Băteţi în cule ușa! La Noapte plec. In Largul, 
iu pe dle tot râvnit catargul, 

ar când sost:va Târmul, spălând ceas pe nisipuri 
Voi sigila Oglindei sertarele-mi cu a, E 


Iar patul de odihnă să nu mi-l bată ploaia 
La mi! de kilometri săpaţi adâne odata, 
Acolo, lângă magmă, sub un stejar de pară 
Să m'odihnese acasă, In braţele de Tară, 


PAMFIL SEICARU 
SI “CHEMAREA” 


de N. S. GOVORA 





NTRO zi din toamna anului 1949 ne 
ia uzul 
românească din Paris, când unul din cei 










scos şi 

inceput s'0 citeasca. Scrisoarea era lungă, 
foarte lungă, dar nici unul din cel pre. 
zenţi nu a protestat, ci din contra, cu cât 
inainta citirea, păreau mal interesaţi. 
Când a terminat, Petre Popescu, cu un 
gest triumfitor a Intrebat: El, să vedem 
dacă ghiceşte cineva cine este autorul? 
Toţi au ridicat din umeri pe când eu am răspuns răspicat: 
Pamfil Șeicaru 

— Cum, aţi citit-o şi dumneavoastră? 

„Nu! Acu o aud pentru prima dată, dar eu am citit în 
Ultimii zece ani Curentul zilnic, și chiar pe front am fost 
abonat așa că sunt obișnuit cu serisul domnului Selcaru 
Mi-o imprumuţi 24 de ore? 

trică Popescu 





m-a privit lung şi mia răspuns: V-o 
imprumut cu o singură condiție: să mi-o inapolaţi în cel 
puţin în două exemplare. 

Petrică a înțeles motivul pentru care i-o cerisem: volam 
so multiplic. Ajuns acasă am inceput să bat la maşină 
Scrisoarea avea 12 pagini, dar aveam o maşină de seris pe 
care 0 aveam cadou de In nişte americari prieteni, foarte 
bună. Dar această mașină avea un defect: era americană 
cum am spus, şi In acea vreme mașinile americane ni pă: 
trunseseră incă in Europa și caracierele lor erau uşor de 
recunoscut. Am făcut vre-o 50 de copii pe care le-am trimis 
cu poșta. 

Scrisoarea lui Pamfil Șeicaru m'a fhcut multă vreme, să 

desc. Erau o mulţime de lucruri nol, lucruri pe card eu 
e stiam vag și Selcaru punea problema verde: Zi August, 
a fost o trădare. Scrisoarea lui Şelcaru poartă data de 
14 Octombrie 1948; rog pe toți românii care de atunci în. 
conce s'au ngitat pe problema lui 23 August, să-și facă un 
examen de conştiinţă și săși răspundă dacă data de când 
ştiu ei acest lucru că 23 August a fost o capitulare, sau o 
trădare sau orice, poartă o dată mai veche decât 14 Oe 
tombrie 1948. Căci eu revendic pentru Pamfil Șeicaru nceas 
1 onoare: A /ost primul român care u spus neled: 23 August 
a fost o trădare. De atunci incoace numărul celor care sunt 
în contra acestei celebre date s'a inmulțit așa de mult incât 
numârul celor ce mal sunt pentru 23 August este infim și 
au rămas incă, din neștiință, mal mulţi, în Țară. Dar intro 
bună zi vor afln:o și cei din și atunci numărul 23 
Augustiştilor se va reduce și mal mult și partizanii acestei 
funeste date vor rămâne numai cel care ca și Rand Theo, 
nu maţele pestri 

Odată sau de două ori pe săptămană, participam la întru: 
nirile care se țineau intro cafenea de pe bulevardul Saint 
Michel. La ele participau vre-o lo sau 12 persoane În cap 
cu şeful care era şe/ul de generație, Horaţiu Comânictu și 
subseful care era un oarecare Andrei Bejan, Amândoi re: 
duși, foarte reduși, aproape de zero. Intro seară, Andrei 
Bali care vreu bl prezinte pe şef, adică pe Horaţiu Co- 
maniciu, ca pe un alt Avram Iancu, a spus că În ziua în 
care se va da semnalul luptei, de şet, adică de Eorajhu 
Comaniclu, acesta va striga cu voce de tunet: ȘI acuma, 
haida-hal/!| Cei de faţă s-au privit surprinşi unul pe altul 

unii au zămbit sau chiar tușit cu înțeles, dar cel vizat, 
adică Andrel Bejan, n'a înțeles nimic, adică că spusese o 
Are. goromânie Amândol fugimeri do răbolu:, Andrei 
Bajan își 


şe| oţie, 

A fost a trădare. Am scăpat numai 
pe care mia făcuto avocatul Purlungeanu, 

cată care făcuse și el războiul. 

ȘI intr'o bună zi am auzit că Seicaru era în Paris, L-am 
Vizut şi eu, ŞI aflase că eu fusesem acela care difuzase 
scrisoarea câtre Rădescu datorită colonelului Lupoale, care 
îi Punoetăimr onractatele mașihil de aeria. Rtrparăa 8 Fa 

“a mal putut vreme lungă 
ma de Mallorca, para n put tă ri 





mai întoarcă la cauza 
altor Thei care făcut rapoarte la autoritățile 
N miti E ma step raponta An otorieite a 


re 

a le cunoaşte. Cristescu avea 

în ziua când l-am vorbit jul, 
t Andrei 2 





TI 
ne cunoscuse prea puţin și nu voia să se facă de râs. Din 
primul moment ne-a spus pe ocolite că nu vrea să sooatem o 
gazetă ca B.1.R E. Dealtfel Rent Theo a obținut 0 audiență 
in, Şelcaru și acesta a Injeles. repede despre ca. fel de arm 





Domnilor N. S. Govora și Alex. Cristescu 
Revista «Chemarea» 


«Puteţi [i mândri că aţi Isbutit să deveniți o ingri: 
Jorătoare problemă pentru actorii şi fl 


tiinj 

ocupare este să ate ema Cl 
u care o militaţi, cu un 
egal curaj şi talent. Chiar păi p dei 
peşte calitatea interioară, periferia morală a acestei 
emiieralii pi i politice, Dacă, niel 1arloritoarea 
raj le a nație nu ar un 

de revoltă care taca eceaara iaenti cae eat Brit 





în 
despre mine, mă laudă, etc, Nu, nielociată nu volu reuși să 
mă aproplez de maestru! 

Chemarea n fost Ala caini Li 4 CPA și Saale 
ara fost doar nişte palide rei e mare 
AD mpuzilor: Berti Șeicaru. Pe roine m'a uimit totdeauna 
cum ştia Șeicaru să polernizeze. 

Ta rea, Cristescu și 


2 
E 
EI 
3 
% 
să 


Pe acen vreme în exilul românesc se ivisa boala epiico- 
: fiecare român cu pretenții, voia săşi facă episcopul 
PU reraesa ea Veta a ati 





Ei 
[II 
2553 


1 
i 


su 
Ea A piara i a 
gi erei, Erc ai era d 07 îi 
ar [i avut nimie de zis, dar... nu a putut aduce 

dovadă pentrucă fuseseră pur și sim- 
plu ura de facut Iau 





: un soldat nu 
ia panta gradele inte 


Viteazu, şi cel mult o decora 


Ei 
i 
i 


pen: 

... razboiului peste Nistru. Nişte 
imâneau totuși nerezolvate: cine. și 
pe Vasile Leu? Dar matorul Ilescu-ei 
lansase pe episcopul Leu — nu se imple- 


ţ 


îi 
i 
i 


i 
și 
i 
: 


obloeiuri cam prelentonse 
t, fi întindea mâna ca să t-o sârute lar pe 
frezare Je mărula îi po bras —. mu pe înpie - și din ce 

ce mai apronpe de gură. Avea popa obiceiuri care se 
asemiănau cu ale lui Rasputin. 

Mulţi ani mai târziu, la Madrid, comandorul Pătru, carei 
săi ui Leu, irai spunea: «nici eu nu pricep 
ce sia petrecut. Sunt ofițer de stat major și deci /rebuta 
să stiu că unul soldat nu 1 se poate da Mihai Viteazul și 
dacă cinova n! aceasta, era un mincinos. ȘI totuși 
Vam crezut. Nici cu nu pricep cum sa putut intâmpla 

tao, 


Acest cnterisit făcea dese plimbări de In Londra la 
a aLă slujbe imbrăcat ca un episcop — îşi fâcuse 
rost şi de mitră-g! dădea să | se sărute mâna de câtre bar. 
aţi și săruta pe cucoane pe obraz, ca în vremurile bune. 
Până când n afint lucrul acesta «Chemareas care n dat 
alarma. I s'a spus lul Leu pe nume, bortaș, și malorul Iles- 
cu a înțeles în cele din urmă că oricum pentru a face un 
episcop nu este aşa de simplu, nu e de ajuns ca un exeroc 
sa serie un articol in «Piiclia» — gazeta maiorului — unde 
alturi de numele Leu, să se pună și o eruce pentruca nu. 
mitul excroc să se transforme în episcop sadea, 

Al doilea fals episcop n fost făcut tot In Salzburg de ca 
tre un doctor humit Taotoru. AoGat Teodoru era reprezen: 
tantul Caromanului în Austria. Nu stiu dece o îl avut ne 
vola Austria de un episcap român sau o (i fost pzuu cre 
dinelos reprezentantul Catomanului, chestiunea este secun. 
dară. Numai ca «Chemarena șia facut rost de un proces 
verbal ul Caromanului din care reeșea: 


Y-( ul AL Kukri, pe Dec, Ian, şi Februarie — ... 1.000 
Preot Florlan GAldnu pe huna Februarie, 354840 schi 


3 
Ei 


i 
: 








rece .. mu erau bani, 

Cit despre epiicopul Kukri nccsta vorbea prost româneşte 
şi Hume era ucrulnian lar când facea slujba, produ. 
[i bete. ȘI aceste pediia anu Fe din cauză că 

tunei când se ruga pentru rege și regină, sfârșitul 
semâna mai degrabă cui o jură: şi ră upâm 





una peniru copi), și una pentru dormir masa 
estauranțul, vile. Nu mal inatatăre aul tului met la 


u- 





al de «Chemarea» de nereguli cu date 
Paleta dos) ațiilor sale. La «Chemarea» Cre 
abonată și Statelor Ui un. 
sa REdal iltărta de oaia Leetlia ala Parte topi 
"a ii 
cauza dosarului aCherbariv. A , printr'o româncă din 
Paris, numitul doctor mia rugat să dau o nota în «Chema. 
reax din care să , că a fost vorba numai de o eroare: 


intea româncel am promis să nu mai revin în cazul doc. 

tonulul şi el.va putea. să ceară din nou emigraea și ae; 
, lucrul se va aranja. 

PO ue ați de nereguli comise de doctorul Teodoru, a 


rămas În picioare. 
[EA Caromanului erau la Paris și conducerea lor 


reci git 
servitor Și îi dădea leafă din banii Caromanului. Acuzaţiile 
lui Nicolse Caranfil erau mal grave — sprijinite de dave- 
zi—Îl acuzau de fapte care frizau excrocheria. Numitul 
inginer a murit acum vre-o doi ani și o gazetă de limba 
românească din America a scris un, ric foarte frumos, 
Cu toată frumusețea , acuzațiile aduse de 
«Chemarea» rămân în picioare. 

In Paris pe acea vremi 


“Imperturbabii, Grigore Tunian continua tortura repetând 
cu același zâmbet ironie: 

Am aseultat opinia dumneavoastră, să auzim acum și 
pe cel interesat în cauză. MA rog domnule Boll? 

ȘI urma Intrebarea. 

Cel întrebat bolovania priviri speriate de vietate bovina 
In poartă nouă, implorând parcă alutor, Realmente pravoca 
milă, Un deputat — simpatizant nțlonal țărănist —— incear: 
că să vină in ajutorul Iul Boilă, 

= Dumneavoastră aţi spus că imprumutul de 67 de mi: 


t, asa este 

ap Atunci aţi investit această sumă în construire de ga- 
lerti, In achiziționarea de mașini, unelte, nu este așa? 

— Desigur că așa este. 

Grigore Tunian dadea semne de enervare, dar deputatul 
convins că a găsit puntea de salvare, continuă: 

Și ce sumă aţi învestit pentru a realiza maximul de 
a) al minelor? vi 

ollA răspunse cu convingere. 

— 450.000. de lei. 

— Tar restul? 

Cu o induloșătoare candoare, Romulus Boilă răspunse; 

— Am facut o giinârlelii 

Arealul zâmbet al lui Grigore Tunian intovărăși excla- 
mnţia: 


— Exact, di 
Bietul BollA nu cunoştea 


E 0 amplă daserlere n egăinăriela const uită 
după ja ocu celei mai gerieta erelatort de ăla de 


— Toţi cel 67.000.000, minus cul 4 
aie, NA 50.000 investiti în mina, 


tăcut?, insista Grigore runtan, 


Intr'adevâr, articolul lui Setearu „era foarte blând dar 
Avea un comic pe care lau gustat cu i (Che 
mârii». Pâră să insulte 11 spunea cireselor e ta 








= arome 





«Pentru a identitiea secretul Iul Gișt vă volu povesti in: 
or 


tâmplarea t de omul de in 
credere al lui Buzești. caii, 


Unui servitor de care esti mulţumit, cum se obi 
In oamenii normali, i se dă un bacșiş, un costum de haine 
uzate, un palton vechiu, ete. Gigi Anastasiu a trimis servite. 
rului legațiel de Crăciun 1944 — ara chargt d'afinires la 
Berna — un pachet cu şase perechi de culoți de mătăse. 
Precum se vede Gigi cunoştea masura culoților lui Ilie. In 
acea vreme Gigi in calitate de charg d'altaires, exercita o 
adevărată teroare asupra coloniei româneşti, fiecare era 
amenințat cu trimiterea în Țară, celace asigura o suj re 
oarbă. Nu era pentru nimeni un secret slăbiciunea Jul Gigi 
pentru Ilie, dar nimeni nu-și ingădula să facă cea mal mică 
aluzie de teamă să nu fle denunțat şi apoi expediat în Țară; 
dacă culoții lui Ile au devenit, ca să spunem așa, un scan. 
dal public, faptul se datorește situatiei elvile a seryitorului. 
Ilie era, din nefericire, insurat și nevasta lui, Lenuţa, o ro- 
mâncă voinică și puţin avoluată, cu toata că irăin în lumea 
diplomaților români, a înțeles totuși limbajul secret și ero- 
tic nl culoților de mătase. Diseuţin dintre Ilie soț şi Lenuța 
sosța utragiată in celace șila oa că inseamnă asemenea da- 
turi, nu se cunoaște, dar toată colonia română a cunoscut 
rezultatele: Ile a fost bătut măr, cu vâtraiul, cu făcălețul, 
cu o cratiţă, nu ştim, fapt este că biețul Tie A purtat VAnă. 
tăile și cucuile câteva sâptâmâni. Gigi Anastasiu (e cazul să 
spunem: cherchez la femme) aflând de drama întâmplată 
în menajul lui Ilie sa induioșat (caz excepțional) şi ca un 
om educat in lumea diplomatică a trimis la Geneva (unde 
domieiila Ilie) pe Vintilă Motaș să restabilească armonia 
între Ile și Lenuța și să aplaneze conflictul. II era greu di: 
plomatulul Vintilă Motaș să înceapă negocierile directe cu 
Lenuţa, deacela a chibzult că este mult mal bine să inter 
vie 0 femeie care nr fi putut linişti gelozia belicoasă n Le 
nuțel. Mama lui Motaș, Madame Schintzer cum | se spunea 
pentrucă refuza să spună Schnitzel, n descântat pe scața 
vitrăgiată, explicându:i că nu din cauza pe care 0 credea 


; 
s 
E 





uță nu d mal fost bânultoare când i n fost mutat 
Genova la Berna ca să (le Ja indemina lui «canu 
Gigi», fireşte ca om de încrederes, 


iar 
de la 


ocupaţie rusească, timp in care, în folosul 
ocupantul, s'au tFirăis pe îront 18 divizii, nl căror rezultat 
a fost aproape 180.000 de români morți, Acest A 


PE MARGINEA CARTILOR 


Tatoria literaturii române de la origini până în prezent 
de George Călinescu. Fundaţia europeană Drăgan. Editura 
Nazard Roma 1089, Bd 11 (căile Ta apănidlă în editura 
Fundaţia regală pentru literatură și artă. București 1941). 


De Istoria literaturii române de Ia origini a lui Călinescu 
leagă vechi amintiri, Prin anii 1945 o descoperise în 
biblioteca jul tata, care deși cunoştea prea bine polemielle 
purtate asupra cărții respective, nu a căutat să mă influen 
țeze ci mia Jâsat să-mi fnc, așa cum proceda Intotdeauna, 
propriami părere scri pila ae 
Astfel că foarte curând m'am văzut furat de vea 
ii CA (Aaa ami ajuns un adevărat rob al lui. Citind 
Iamea alar al cărui director era, nu ştiu cum mia cenit 
ldeea săi scriu, pa lângă nevinovntele mele comentarii, tii, 
mițândui şi dous poezii de ale male. Probabil influențat 
şi de sinceritatea ce nu poate să nască decât dintrun su ta 
de copil, criticul nunumal că-mi răspunde dar se Ara plin 
de entuziasm față de modestelo creații, cum poate Au ork 
fine, și Bai în colectia Lumai, pezudonimul ales de mine 
fue Ma Im eoleSile Mansi fn Ara Vu CR Ştiu opinia 
unul nit cunoscător, asupra vereurilor, mele, acesta, nllând 
despre corespondența mea cu Călinescu, mia intrebat “e 
co mal vreau so am și pe a lul mult mal puțin ua Ri 
Recent în memoriile lui Al. Rasati citesc că 1n Lumea Că- 
Wnascu conducea cu multă participaţie poșta redacțiel Și câ 
firea ca, principiu do a nu pubiica pe, nimani, char și când 
era vorba de poeți consacrați. Tată deci încă un 


cred că coace mia scris Călinescu n'a insemnat un simplu 
gest de curtoazie, 





de căpătăi, ln fel cum era Divina Comedie pentru 
urle e alora bela săratul Pa pentru Cezar Borgia cu- 
ceritorul. d 
în exil tam cerut stărultor lui tata cartea 
tind prea mare și grea 19 cântar n avut Aulicultăţi în Poştă 
ca mal pe irma directivele impusa de noile legi să nui mal 
permită expedierea. 
ințeloge deci cu căt interes zana adresat editurii 
sită iată avea cartea atunci când am aflat că va îi 
reeditată într'a doua ediție, 
tretimp mi-a parcenit mai în amănunt escandalula din 
m pir apariției editiei prime în editura fundațiilor 
regale. 
Printre alții Pamtil Șeicaru scrisese în Curentul un arti: 
col panda declarând cartea drept o pseudoistorie a Ii- 
teraturii române. Luerurile au mers așa de departe incât 
profesorul Caracostea, directorul nou al editurii retrage 


cartea di ată, măsură rară 

în INONIOaTA a tatele gata În general de orice 

pe drept sau nedrept în 
Nimeni nu poate contesta faptul arătat da Pamiil 

„ Calinescu desființează în câteva rânduri pa filozaful 

Cei în schimb Îi acordă o atenție deosebită publicânddui 





ut 
salva de rea ar trebue să-i remarcăm crasa desinfor- 
mare. Oricât s'ar fi considerat de critic integral iată că G, 
Călinescu, nu aa E et politica re face 
persiflând pe naţ se le, printre dușmanii popo- 

. Cu cât vor trece anii, istoric și politic articolul 
lui Pamiil Șeicaru indreptată contra istoriei lui Călinescu 
işi actualitatea, iar dreptatea nu este de nevoie 


nu săvârgit-o cu prisosimța timpurile 
așa cum au evoluat ele, oare sa poate contrazice părerea Iul 


Pamfil Șeicaru că George Călinescu prin a sa Istorie a |: 
teraturii române n făcut parte dintre acein care au deschis 
drumul lui Ana Pauker In Istoria Românilor? 


In lumina acestor date am fI gata să ne intoarcem fața 
de Is cartea lui G. Călinescu, dacă nu am citi incă din pre- 
fața el că gandul autorului a fost da a așeza pe criteriile 


ține seama că in ale sale Principii de estetică G. Călinescu 
nu s'a arâtat în stare să definească noțiunea de estetică, 


Te Vrea să producă un efect schocking, de epatare și scan, 
dal căutat cu lumânarea, uneon cedând bucuros manuscri. 
sul arid, svonului pitoresc. Așa de pildă numai fiindcă n'a 


câțiva ani buni inainte ca cei doi să se fi cunoscut. Pe de 

a contesa d'Agbut, cunoscută în literatură sub 

nimul lui Daniel Stern, avusese trei copii cu Liszt, 

ji alt nu la indepârtat de la ea, al doilea fiind 
t, sii pe care la avut, s! 


autoportretul ce șii a face, doar era în obiceiul timpului 
din faţa ca: 


pagini. cu câte a dăruit intregii 
panegiric, Deci comentatorui 





flagrant de ea, ŞI ceace este mal im: 
portant prin Anirea unul talent cu totul puternic, ipbu. 
e ia incă Minor deserleri de unică forță și elevaţie ui 


Asa stând lucrurile sigur Călinescu nu a scris ceace se 

cheamă o istorie a literaturii române, ci sn lăsat furat de 

actul creației în sine, așa că drasticul cuvânt de preistorie 

impune cu cel de roman al literaturii române 

deci o istorie sui generis cum O numeşte prea bunul să 
prieten, Mihail Ralea. 

Pentru a pătrunde mai bine faptele vom face setei 1 

t 

te, 


e 


omul Călinescu, la ceace Ortega y Gasset definește 


Cel ce Iau auzit pe G. Gălinescu vorbind la Academie, In 
deodebi, când citea din piesele sale, își aduc nminte de 
intonaţiile sale mal mult decăt penibile, călcând în mod 
sroblan, cele mai elementare legi ale declamârii, în acele 
momente G. Gâlinescu se juca cu propria sa nebunie — [şa 
el clinică din serviciile de psihiatrie o descrie acelaşi Ro 
Seti — pe plan literar repetând rolul din teatru al lui Harnlet 
sau in viață al lui Salvadore Dali. în toate ceace facea, 
fie că aducea laude lui Carol al doilea, comparându:l cu 
regele Soare, fle stăpânilor roşii sau in Institut unde își 
punea colaboratorii săi interpreteze piesele ințitulate de 
el potrivit, butonerii, sau când li recomanda lui Serban 
Cioculescu să se ocupe de folklor, sigur cu rezultate bune 
focmal fiindcă nu a avut niclodată preocupări în acest do- 
meniu, G, Gâlinescu ridică suspiciunea unul mistiticator, 
luând totul peste picior și In derâdere, pradă sublectivismu. 
lui din el, histrion nu rar saltimbanc cu acrobații pe sârma 
sotismelor, destinul lui lar se apropie de cel al lul Salvadora 
Dali cu metoda-i paranolac-picturala, sau eventual de un 
Cocteau mai persistent in acţiunile sale, 

Deci Istoria literaturii române de In origini este scrisă 
de un diletant şi amator, Istoria refuzându-i drepturi de 


etaleze şi formatul mare şi gros al unul tom făcut să sară 
In ochi și să in adevarata vedere și judecată, 

Gu aceste premise, contestările valabile din punct de 
vedere ștlințitic, își pleră orice caracter pejorativ când urca 
lin pe treptele ca duc la „Tempul literaturii, ele. aparținând 
unui mare orator, diletand dar de genul. Cladită pe im: 
presiile unu scriitor de marcă, aşa cum ser fi scris-o Balzac 
sau Zola pe cea franceză, Istoria literaturii române dela 
Origini ramâne nelndotelnio unul din. monumentele culturii 

Imibrăcând cu disimulaţie hainele şi masca unul profesat 
Pirandeltan, în apropiată pretractare 11 destitrițeava” corn. 
plet, lăsând să vorbeasca vatesul și poetul, inima din el. pe 


umane balzaciene. 


Paginile despre Eminescu (de data aceasta iși impune 


decenţa și numai vorbește de bonla poetului cun a facut 


de roman, În cuvinte ca 
Velazauea în culori, citez din cutremuratonten, desorlore a 


faţa lor Brand. Pastorul 
Brand al lui Ibsen, cu haina Inchelată auster până 
sus, câltând pe un ghețar. însă vâzut da aproape, pastorul 
masea în ochii săi pâtrunzători duritaţi nordică, lar triste: 
jea incruntată intr'o ironle gravă (i dădea infatisarea unul 
Bctor tragic. V. Pârvan 1și potrivea foile în mână-căci avea 
să citească — cu acea incruntare vishtor-ironică a feței, apoi 


aştepta. ŞI in vreme ce sgomotele se potoleau unul câte 
unul, privea pe) fercasira 0 erele indepârtat. sfărâmai 
iul noruăn vol ci i Uli 
impresia că în multe locuri (1. Vinea, illan) ia 
servit drept câliuza B. Munteanu cu î sa, pia a lltera- 
turii contemporane apărută An 1098, 1a Paris, Nu uită, ur. 
mând acelaşi exemplu, de a: pomeni şi pe fllozorul Nae 
Tonescu, evident din exterior dar pâseste unele trâsaturi 
fundamentale ale gândirii Jul. ŞI el uminteste pe elevii 
apropiaţi al filozofului, Mircea Eliade și E. Cioran. În 
trencăt île spus, e dureros că cei dol ajunşi In vârsta sinte: 
zelor, suferă de amnezia trecutului lor, Dealtfel nu Socrate 
cae cel ce suferă în cazul de faţă ci din contră elevii lui, 
ratând ocazia de a personifică pe un Pinton modern. 

1 Sia mai dus lui Călinescu aspra critică de a [i acordat 
prea multe pagini unora, prea puține nitora, meritul cerând 
proporția chiar inversă și noi credenm că obiecţia este justă. 

Dar și alei se poate susține că în Romanul literaturii 
române Călinescu așa ca Rembrandt in Garda de noapte n 
slujit un scop artistic, de unde nranjărea personagillor nu 
dupa criteriul cerut al valorilor admise ci după credința 
siniţirii sale, introducând atunci când. clnrobseurul o cerea 
chiar și o fetiţă deci eroină inexistentă, La fel cu Garda de 
noapte a lui Rembrandt și Istoria lui Călinescu, istoric 
contestabilă, ca și creatie a frumosului rămâne o. capo- 
doperă. 

Modul de a face analiză literară a lui Călinescu — cum a 
spus-o chiar el il aparţine in intregime lui, cei ce vor cu 
deasila să imite cad intr'un grotesc manierism, tot atât de 
steril. Singurul exemplu dat de Călinescu, un mare solitar 
şi originel, este acela de a fi in creatie cu orice preţ tu 
însuți, şi opera, pecete a eului creator. 

Iată de ce considerăm ca bine venită acţiunea editurii 
Nagard de a republica Istoria lui Călinescu, cu atât mai 
mult cu cât ea oricum se face inafara țării și nu în patria 
criticului unde el a avut intr'un timp rolul de mare şef de 
şcoală, de fapt un compromis fara egal, clounerie tiple 
călineselană 

în ce mă privi 














» nuiml contest nici azi admirația ce o 
am pentru Istoria literaturii lui Călinescu şi o socot pe mal 
dluparie una din cărțile mele de predilecție. mai ales de 
când îl cunosc mai bine adevăratele proporţii. 

Indiscutabil Călinescu va persista în timp ca un inaro 
artist, unul ce a trecut cu nepasăre, personaj de carnaval 
imperial pe lângă semenii lui executând tumbe şi prestidi 
pitații, sub ploaia de confetti a metatorelor. 

Gu toate greşelile lui de nelertat ca ideolog, cine ar putea 
să nege chemarea lui intr'ale artei, roade divine ale frumu: 
sețil? Ar fi de admis că în el au sălăsluit ca în pieptul lui 
Paust două ființe, una tinând de pământ numai hulă și 
tăgădă, cealaltă urcând spre cer, lauda Bealricelor danteati, 
poezia pură, 

G. Calinescu intrupează deci la modul absolut, dualitatea 
gosthiană, angelo-mefistorelică a sunetului uman. 

14 Nov. 1980, 























OVIDIU VUIA 


VACANTELE DESTINULUI de Tiberiu Vuia 


Când ajunge In ultima pagină, cititorul simte o nunnță de 
regret că s'a terminat cartea 
Domnul Ovidiu Vula, care prezintă caztea, spune Ia sfâr- 
şitul ei; «lnchin această carte memoriei tatălui meu, dar 
ȘI tuturor acelora care au avut și au impărtășit o soartă, 
similară cu a jul». In prezentarea făcută da Editură ni se 
spune că fAră îndoială, blogratia awtaruhui ni anârtine sin 
efou el unul obișnuit, dar cinstit, înțelegând să rămână 
vânsecvent credințelor până Ia capăt ă 
Dar autorul ducea a viață liniștită, liber să gând sa 
Sum și ce vro; pânâ In ztua cănd a venit potopul ei 
ai sta schimbat totul, Omul era obligat n să fac 
ce nu vroia. 61 să și gândească altfel decum. vroia. A avut 
în parte noroc că în viața de până atunci, nu 4 căutat să se 
allrme pe plan politie şi s'a mulțumit cu o viață de visare 
dacă voii, de cugetare. Atitudinea aceasta de schibița, cum 
9 caruotorizase ol însuși, La scăpat să cunoască «marile în: 
dercâri și chinuri ale Tării, Vnu salvat da Golgotha Şi su 
terintele închisorilor». «M'am lritat în anil ce vor urma, 
după 1940 şi mai târziu, numai la meserie, Cu zi aa pai 
puteam inchipul că exerciţiul, acel mod esențial de EAI 
Ymului de condel, de utere, do Joacă, de orolaţie, va, apar. 
Jine În chip definitiv trecutului. Am continuat deci să mA 
menţin în aşteptare pe un teren foarte, redus, intra „con 
dica, de prezenţă și exercițiul monoton Bl mesoriel, 
inean, g 
* ar/4% "ora, corounistă nu ora destul să nu fact aia A 
era nevole șă și faci celaca le place, comuniștilor. Unele lu: 
Cruri co ți so cor sunt ușor de indeplinit, dar multe sută 
kreu, foarte grou, mal ales de un om câre ă fost deprins 6 
dească, Da exemplu cra ușor să nori penca eri i 
Nirile, să apiauzi pe cei care țin discursuri, da 





Îi it. 


greu să aprobi tot ce Spune, să zâmbeşti sau să râzi 

când șeful spune a dobitocie, era il pentr 
devina, delator. pent n a LD tinta Se 
ales să 


pe 
Dar pentru omul obișnuit să gândească şi mai 
sarie, situaţia devenea imposibilă de morarit d ar total: 
mente interzis să serii, căci 0 foale scrisă putea deveni un 
capăt de acuzare. Aceste lucruri le-am gândit, citind. 
lui Tiberiu Vuia, Pare că Vula nici nu a av 


Ei 
: 
: 


schimbat. Se vede aceasta din frazele cărții, când se simte 
prezența invizibilă a celui ce tiranizase timp de 20 de ani, 
pe scriitorul care gândea alttel în Țara Românească, Fra. 


intreagă epocă, avem nici material care ar [i putul să se 
întindă, normal, pe cel mult 300 de pagini, şi vedem cum 


doua carte. Nu mă pot opri in nici un caa/să nu reprodua 
două pagini, una plină de umar sănătos și a doua plină da 
o duioşie care pătrunde. aCa și Ton, Tosit Ardelean, preot 
din Chitichez, autorul unei culegeri de poezii, Buchetul meu 
(1907), sau popa Costan din Secuşigiu faimos prin aventu: 
rile lui amoroase pe care uneori le plătea dup cananul de 
cameronie al lul Boccacio. Sătenii se apărau şi ei cum pu- 
teuu de lcomla părintelui. Asttel s'a povestit raultă vreme 
pățania popli Costan, când prins asupra faptului, a. fost Și 
nut cu barba in crâpătura unui butuc; așa Vau găsit În 
zorii zilei oamenii, spre rușinea lui, dar mai cu seamă a 
preutese! Cristina, odrasla cea mai mare a popii Pătru, tată 
a incă trei fete mari in casâ». 

ȘI acuma alta: aȘi cu aceste rânduri se inchele de acu 
incursiunea lungă, ce am fdcut-o pe nepregătite întrian tre 
cut și intrun colţ de intimitate, răscolină atâtea vieți, scu- 
turând colbul de pe intămplări, destine, neamuri, pentru 
care cer să obțin iertatrea umbrelor din, trecut. 

Așa cum ceream ertare hunei mame când copil, mă aler- 
ga cu mătura; mai târziu când în ziua plecării niele la oraş, 
la şcoli, mă urmărea de la geam, cum imi scoteam pâlâria 
şi mă inclinam dinumeri pe când căruța cotea în drumul 
mare, plerzându-ne unul de altul, ca pentru 0 veșnicie, sau 
cum mA ierta mai târziu când veneam acas, cu maşina 
grăbit, cu inisiuni de politică, cum nu. s'a supărat nici când 
miam. dat la o parte din această Intovărășire, pălăgioasă, 
speculână buna credință şi nalvitatea civică, Dacă in alte 
vremuri, cunoscute de ea, in astfel de acțiuni incăpea. și 
un dram de altruism şi de jertfă — și exemplul lui unchiu 
Mita și Lazăr, vablegaţii aleşix do odinioară, îi erau oare: 
cum mârturi — acum demagogia, nepotismul, aacerile. şi 
corupția au luat activităţii politice orice carneter do ca: 
Mtate. 

Nu s'a supărat și nu a cerut mai nvult decăt ceiace și cât 
ta împărțit soarta, 

Pe iii Giorgina am îmormântat-o intr'o zi de Decom. 
brie, ct f6r aspru, seo, senin, prin anul 1641. 

Parcă în mod simbole moartea el a venit să inchele o 
epocă, un trecut; că deaci și vința mea însațind întâmplă: 
rile vremii avea să capete o direcție mai aproape de pă- 
mânty 





Dar din punchul meu de vedere, paginile cărții lut ibe- 
iu Vula, prezinta cel mal mare interes, din punet de 
re istoric. Alci, ar trebui să reproduc toăța paginile cu acest 
interes și regret că nu se poate, trebuind să mă mulțurnese 
numai cu câteva, Tată aici căteva rânduri n care ne este 
arătată importanța satului Mul dia. punct de redare istorie: 
„Istoria nu prea Ia vizitat. Odată s'a nimerit, călare, până 
in parumbisto, sau în pădurea cu plopi. A luat strugurii și 
câtivă stiuleţi da porumb (Rușii în 1849); când avea tunuri, 
litrau de departe ca nişte câini răgușiți, iar când veneau 
avioane, în alt veac, priă toamna lui 1944, elâmpăneau sec, 
cum berzele de pa coşuri o fac. Și totul se miinlula In 
mai mult o zi şi 0 noapte», 

ŞI incepuse rovoluția. In oraşul în care se 
Gramula, erau incă Ungurii puternici. Un săt, 1 
voltase în contra ungurilor și aceştia nui 
în care Grogula a fost nevolt să pari 









Iuoruriia ni 
d Ana, Ier n litera! 
EA, de roman al ltoraturii 
istoria nul generis cum o numeşte pron bunul st 
Mihail Ralea, 


bin faptele vom faca roti 
Pantru n runda rai bl fapi ace rate 


n 

tarie n eului, Ca, pregătire urmează Atudii itullonizari 

er rul V, Pârvan si Rami, 

peolli UL de Ia Roma, unde pi ento m 

dna TI SRRT DI laţă Inclinaţi 
spre humaniam și corcatara i documantalo, 

bă in Ra tul [Lulu do lu inţelonul lo 


vam i. Intora 
Mtoratură română In 
jâmântul superior In 1 
tul că GI, Câlinoncu ora total da pro, 
pini n literaturi, 

ntă în carlara 











pă a catedră do pri 
işoara și Bucureşti ca n; 
aşi ca și contorani 


Ei 


tr'g exagerare n Ideilor de 
ind. demnitatan și inatituţii 
să refacă comunitatea. pri 
să treacă În Invăj 


de moro 0 itorio da In orij 
vând de pildă nioo continpei 
veche și do inceputuri, Po | 
mal arnintira Că ușă cur pomnnloază ci nt 
AU să, G, Câlinescu contrar aparonţaloi 
ta de a fi un orudit, 
rată, cum nr da imp 
lite nenumărate co lo înc 
protosor D, po 
a dintr'o trădare n me 
le necoptat — lipsa de 


rău 1 minei 
ul mi 
1 reatatanla. 


după vede 
fi putut eventual po a at 
lsmul ala utopie Pi In 











al cărții, deci depari 
de literatură compai roain dosolo Jul re 
ferințe. Prin urmare 
cunoscuta printre alj 
lol — ni pe prozentau cn 
Eținonu = ptiu proud 
pregătire temeinică n candidatului, 

Col ce inu auzit po G, Gălinoscu 
deodabi, când oltoa din plenela 
le malo mil mult decât 
urobian, colo mal elementara lv 





vorbind Ja Aondernio, in 
malo, Îşi aduc aminte de 
nibile, câlcând în mod 


In lumina neestar dai 
de In carte lui 
fața oi ch 





recomanda lui Serban 
Hlgur cu rezultate bune 
proocupâri în coat do, 
Melunea unul. rnintifiontor, 
lore, pradă nubloctiviamu, 
mltimbana ou nerobţii po arma 
10 Apropla do cal nl Iul 

Miu eventual de un 
n acțiunile alo, 





Critică și estetica. Daca vom 
incipii de estetică (0, Călinescu 
dafinvască noțiunea de eat lea, 
rezentaren lul țina de felul cum 





morsat cu forvon: 
de epatare şi scan 


Vulăbile din punet da 

lorativ când urca 
, ele aparținând 
[i 


unul, mare oratar, 
premiile unu morlițar 
iu Zol frane 
Origini ramâne neindolalni 
româna. 
Imbrăcând cu distmulaj 





DA cum Mor 4 
, Tatoria literaturii româna dela 


loar era în obiceiul In unul din monumentele culturii 





» Momonon unoi alte Comedii 


(do data necnata își impune 
tului curma facut 
Himul rând Murnu 
de alesa vibrații ale 


A preiau Paginile. despra 


edi 
"reni 
Pe eo câte di e, ra 


Mtoratură . Ci 
,. Omorâniduşi 4 


, Intr'un 
Wltima  pleatură de 
continuare oritiea numită 
te aproape total analiza 
le volum lol - 


cămonnele genezei 
Interesândul dacă vor 


pina ul 
Izarea unor desorlari 


loa Inchodată mo: 
roman, în cuvint cn 
MUFiiparea dusorlare n 


dul do mpi Matu oa BL PONEU A axempiifi 


pai 

Volnaquea în 
A Ploi, UL 
ălgninie, noa 





țen Incruntntă 


mp 
Aravă Îi dădon inta 
elor traglo. V. PA dl 








EAT Pa ră i a 
i 





ISA imugeli APE) ERRura 

multa locutt (1, 
servit 4 oâliuza DI, Munteanu cu Ar, tarie a oa 
tarii onlomporania mphrută in 1098, 1 Parle Nu Mu 
mnd ncolași oxumplu, de 1 pamani și pe filozotul Nna 
Ionescu, ovidont din exterior dar unele. trâsituri 


pâsoa! 
tundamontale alo rai Iul ŞI Il 
CL af ŞI ol aminteste pe olovii 


troucât flo spus, e dureron că col doi ajunși Jn vârnta sinte 
zolor, nuloră da amnezia trecutului lor. AIA nu Boerate 
vata cel ca nufură In cazul da faţă ci din contră olovii ul, 
ratând ocazia do n porsonitien pe un Platon modern, 

1 Wa mini dus jul Călinescu nspra critică de n (1 acordat 
prea multa pagini unora, prea puține altora, meritul corând 
Proporția chir Invers și noi credonm că obieaţin esta Just 

Dar și alai so ponte nusțina că în Romanul literaturii 
româna Călinescu aşa ca Rombrandt în Garda de noapte n 

lujit un scop artistic, de unde arunjureu personagiilor nu 
dup criteriul corut nl valorilor ndinisa ci dup credința 
Mnţirii sale, introducând atunci când clarobacurul d carva 

r si 0 fetiţă deci eroină inexistentă. La fel cu Garda de 
apte n lui Rembrandt şi Istoria lui Gâlinesau, latoriă 
stabilă, ca și ercntie n frumonului rămâne d, cap 
dopori 

Modul do n fuca analiză literară a lui Câlineseu — cum a 
0 chiar ol 11 aparține În Introgime lui, cel ca vor cu 
Na 461 imite cud intrun grotesc mantoriam, toț atât da 
rii, Singurul oxomplu dat de Călinescu, un mare solitar 
MI Orivinal, este ucolu de a 1 în creatie cu orice proț tu 
Insuti, şi opora, pecate a oului creator 

Iată de ce considerăm cu bine venită acțiunea editurii 
Nugard da a rupublien Istoria lui Călinescu, cu atât mat 
mult cu cât va orlcum se face inafara țării și nu In patria 
eritteulul unde el n avut intrun timp rolul de mare șot da 
scoală, da fapt un compromis fara ogal, clounerie tipla 
calinosalana 

In co m priveste nuani contest nici azi ndmiraţia ce o 
un pentru Istoria literaturii lul Călinescu și o sacot pa mal 
dopurte una din cărţile roslo da predilecție. mal alea da 
când Ii cunose mal bine ndevratele proporții 

Indisoutabil Călinescu va porstata în limp ca un mure 
urtiat, unul ce u trecut ou nepaanre, personaj de carnaval 
imporiul po lângă namanii Jul executând tumbe și proatidi 
pitații, sub ploaia da confetti n metatorelor 

Cu tonte pregalile lut de nelortat cn ldeolog, cine ar putea 
să none chemarea lul intr'ala artei, ronde divina nlo frumi 
soții? Ar 11 de admis că In el au aMAsluit ca în piuptul Iul 
Faust doun Hinţe, unn tinând de pâmânt numal hulă și 
tâgădă, cealaltă urcând spre eee, Iuda Bentricelor danteati 
pooeln pur 

G, Calinoscu intrupenză deci In modul absolut, dualitatea 
woothiană, anpolo-melistofoțică n sunetului uman, 

14 Nov, 1000, 



































OVIDIU VUIA 


VAGANTELE DESTINULUI de Tiberiu Vula 


Când Ajunge ln ultima pagină, cititorul simta a nuanță de 
roprut ch sn Innt cartea 

Domnul Ovldiu Vuln, care prezintă cartea, spune In atâr 
ŞItul oi: aInchin acoasță carte memorial tatălui meu, dur 
5 tuturor ucelora care su avut și au împărtășit 0 onrtă, 
similară cu a Iul», în prezontaren fAcută de Editură ni sa 
spuno că fără indolală, blografin atol mo arartin, 
srou el unul am obișnuit, dar cinstit, ințelegând să rămân 
canseovent oredințalor până la capăt 

Dar uutorul ducon a vință liniștită, bar să pna m 
cum. și ce vrem, pAnA în alua când a venit potopul Atun: 
ci sn sohinbat totul. Omul era obligat nu numai să facă 
ce nu rola, el să și pândeaacă altfel decum vroia, A avut 
în parta noroe că (n viața de până atunci, nu a căutat să ao 
allme po plan politie și ma mulțurit cu o viață da visare 
Anca vol, e mugutare: Atitudinea noonsta ta. MuBibils Cura 
0 onruotoriznse o însuși, In căpat să cunoaseă amarila în 
coroări și chinuri ale “Țării, Vu salvat da Golgotha şi mu 
terintale Inchisorilor», eM'am, limitat în anii ee vor urma, 
după 1040 si mat târelu, numai In meserte, Cu tontecă numi 
Butenn închipui că exercițiul, acel mod eanțial de n 11 n 
dimului de condei, da Jtere, da Joacă, de croluție, va apar 
Vine în chip dotinitiv trecutului. Am sontinuat deci să mă 
ehţin, în apteptaro pe un toren foarte, redus, între cor: 
dlen da prezență şi exercițiul monoton nl meseria, datoria 


și păineav, 
aura era cornuiniată nu rm dostul să piu faci nimie ei 
ura novole să și faci celaoe le place comuniștilor. Unele n 
cnuri co ți aa car sunt ușor de indeplinit, dar multe uni 
urvu, foarte greu, mal ales de un or care a fost deprini să 
. amplu era ușor SA. mergi, In toate motru 

hirilo, să aplauzl po col cara țin discursuri, dar rm mi 

















ir it tea 


3 
EP 
BEER 





5. 


di 
vestite de soriltor ma par 
ici material care ar fi putut 


vinelo seriitorului, Gale 





uutorului şi in datinitiy 
logte, dn, repet, de antologie. Dar sa simta că tonte aceata 
pagini mu fast comprimate de frlon cuiva, dă friea omulul 
partidului cârula trebula să so prezinta manuscrisul, 

Reurat că mul pot să reprodue tonte nceate 
vu le consider de antologie, căci ar trebui Bă pariu cu n 
doua carte. Nu mA pot opri în nial un en să nu rej 
două pagini, una plină de umor săânâtos și n doua pi 
a duloșia care pâtrunde. «Ca și Ion, Tosit 
dun Chitlohee, autorul unei culegeri da poeal 
11907), mau popi Costan din Becugigiu faimos prin avonti: 
rile Iul amoroase pe care uneori le plătea după canonul de 
cameranie nl lui Boecnelo, Sătenii e npârau și ei cum pu 
tonu de lăcomia părintelui. Asttel mn povestit multă vreme 
pâțania popii Costan, când prina nuj 
nut cu barba în crâpâtura unul bu 
zorii zilei oamenii, spre rușinea lui, dar mal ci seamă a 
preutesel Cristina, odrasla cei mal maro A popii Pătru, tat 
n incă trel fot mari în cms 
«ŞI eu aceate rânduri se inchole dle acu 
incursiunea lungi ca nm făcut-o pe nepregătite întrun tre 
cut și intrun colț do intimitate, râacolind atitea vioţi, set: 
turând eolbul de pe intâmplâri, destine, neamuri, pentru 
care car să obțin lertatrea umbrelor din irecut. 

Asa cum ceroum sertare bunei mame Când copil, mă alor: 
ja cu mâtura; mai târatu când în ziua plecării male la oras, 
În şcoli, mă urmărea de În goarm, cum Imi scotea pălăria 
și mă Înclinam dinumeri pe când căruța cotea în 
mare, plerzândunn unul de altul, ca pentru 0 voşniete, sau 
cum mA lurta mat târelu când veneam acasă, cu inngina 
erâbit, cu mistuni de politica, cură n 
m'am dat ln o parte din ncoastă 
speculând nina credință și naivitatea clvică. Dacă În alte 
vremuri, cunaxeute de en, in astfel de acțiuni încăpea și 
un dram de altruism și de jertfă — și exemplul Iul unehiu 
Mita și Lazăr, aableguții aleșia de odinlonră, II erau oare: 
- num dlurnnțogia, napatianul, afacerile și 
corupția mu Iun netivității politic orfea carnoter da ca 


Ardelean, preot 
1, uohetul meu 


ra faptului, a fost ţi 
luc; așa lau găsit În 


wa supărat nici când 
Hire pâlăgtonaă, 


Nu sta supărat şi-nu a corut mal mult decăt calnce și ct 
tn impărțit sont 

Po mana Glorgina am Imormântat-a intre ai da Dece 
brie, cu ger aspru, seo, senin, prin anul 1941 
că În mod simbole moartea vi n venit să inchole o 
vpocă, un trezuts că deaci și viața mon Insoţind intărplă: 
Tila vremii avea să capete o direcție mai aproape de pă 





Dar din punctul meu do vedere, paginile cărții lut Tibe- 
vu Vula, prezintă col mat mara intores, din punat da vede: 
s istorie. Alel, at Lrebul să reproduo toate paginile cu acest 

rea și regret că nu o ponte, trebuind 
numai du căteva, Tată alei cătavn rânduri în care șia este 

satului lui din punot de vedere latorie; 
n vizitat, Odată sa nimerit, călare, până 
porumbiste, sau in pădurea eu plopi, A luat atruiurii 
vA stuleţi de porumb (Ruşii în 1940); când avea tunuri, 
parte ca niste căii răj 
t veac, prin toaman 


mă mulțurmene 


arătată, Importani 


nr când venenu 
Clmpânenu Bec 


cum batzale de pe coșuri o fa. ȘI totul so mântula în 
mai mult o zi și a nomptev, 

ȘI incopuse revoluția. In orasul în card so 
Grenuia, ernu incă Ungurii puternici, Un na! 


rilor şi aceştia nu 


voltase în contra unj 
cal navolt să part 


In care Groguln m 





ma 


de comandantul plutonului de execuţie, cadetul aspirant 
Cohn L. puștilor aliniate: un sârb, un român, un evreu. 
Suit in plasa lui din câpatul câruții, Greguia participa mut, 
terifiat, cu inima sfâșiată». 

Acest Cohn, mie imi miroase a neam, dar poate mă 


1 
In oraș a avut loc vizita oficială a generalului francez 
indolală cititorii ştiu că generalul Borthe- 
lot este fostul şef al misiunii militare franceze in România. 
După semnarea tratatului de pace de la Buftea, Berthelot 


mată a venit în Banat. Fără indoială că Berthelot era un 
prieten, un mare prieten al Românilor, dar nu era e! şeful 
acestei armate de Salonic. 

ȘI mergând ma! departe, constatăm că șeful armatei de 
Salonic nu facea niel el ce vroia și trebuia să se conforme 
ordinelor primite de In Paris. Și aceste ordine nu erau 
deloc printenoase. Armata de la Salonic era cunoscută sub 
numele de armata generalului Sarrail, despre care oșteanul 
român cu doi ani şi Jumătate mai inainte stia câ, pe când 
ei se bătea în Carpaţi, Sarrail stătea la Salonic. O Sarrail, 
Sarraul, Sarrail, Noi me batem și tu stai! Acea armată atât 
de mult așteptată cu doi ani și jumatate înainte, atât de 
bietul oştean şi fAră indoială și mai mult de bietul Ionel 
Bratianu, sosise insfârșit, Brătianu, conform hârtiilor pe 
care le semnase cu Francezii, il așteptase cu doi ani și ju 
mutate mal Inainte ca să se intâlnească cu armata romi 
nească ce inainta victorioasă în Ardeal și să ta primire tor 
Banatul, și a întâlnit 0 armată deloc prietenoasă, Aceasta 
armată venea însoțită de armata sârbească, care ințelegea 
că tot Banatul era al lor și nu al Românilor pâna la Bel 
grad cum | sa semnaseră hârtiile lui Brătianu de câtre 

Cu această ocazie Brâtiamu a putut să afle că hâr 
tie co erau în posesia lui erau false, erau nişte hârtii ser: 
nate de Prancezi la nevoie și că dacă ar mal (| ținut la 
preţ, atunci 1 sar [1 dat și Belgradul. Bineințeles, pe hârtie. 
Acum Brătianu constata că armata atât de mult așteptată 
altădată, dăduse Sârbilor tot Banatul, lar Românilor le per 
misese să ocupe numal o mică parte din Ardeal. Iată ce 
natează Tiberiu Vuls: «Pe un petec de pământ, nici trei 
județe, se împărțeau acum patru puteri militare! şi se dis 
muta trei in/lulențe politice. Armata franceză, sârbească, 
românească și pe o faște dinspre Nord, armata populară 
maghiară, oeroteau |lecare în felul ei, câte o formă de via 
fa, ce-și căuta drepturile şi câștigurile pe vadul vechi». 

1n Arad, generalul Gondrecourt se inconjurase cu ele- 
maente din cercurile oflelale de ieri, pe care lea, recunos 
cut și autorizat să funcționeze ca unice organe ndministra, 
tve și gospodăreşti ale orasului. Gondrecourt n autorizat 
constituirea unei jandarmerii locale care să poarte brasar: 
da tricoloră rogualbmerde!!! Există o explicație firească a 
comportării numitului general câct «se spunea» că lunecase 
in mrejele intinse de o prea frumonsa doamni, Godeni, 
nl cărul oaspe a și fost cât timp a petrecut In Arnd, Această 
donmnă, fin ce o 11, dar tot nemfoaică mi sa pareli! 

La 17 Mal 1919, au intrat trupale române în Arud și a în. 
cetat ocupația Jranzeză, atât de pristenoasă cu Ungurii și 
neprietenoasă cu Românii, cărora nu le serveai In nimic 
hârtiile semnate de Ionel Bratianu în 1914, Fâră IndolalA 
că nu am pretenția de a [1 fâcut multe cercetări in mate: 
rie, dar pâna acum nu dm găsit nimic despre ocupația 
Jranceză a Aradului, pâna În cartea lui Tiberiu Vuln. E 
explicabil, deonce 1n 1044, nu sia seria nimic din con; 
descendenți taţi de francezi lar după 1944 acolnşi condles 
cendență faţă de Unguri ne oprea să notâm fapta ca cele 
dn mal sus, i totuși aceste fnpte au existat, deci sunt 
tatariee, 

în afară du notele care pot mă intereseze pe cititor din 

+ de vedere Istorie, sa mal păsesc în această carte fel 
de fel de note cara pot să intereseze po cititori, In special 
cel din regat, asupra Atârii noclale din partea locului, 
1, cititorul va constata cu placere că in satul care nu 
mă (le trecut pe hartă, me pâsea un cor de 
de un preot, și se găsea o farmacie și alte 
'resant, nu? 
motiv, pncotese eu că orlea cititor va con: 
tă aceaată carte ne termină prea repede, 


N.8.G. 








Pentru 
stata cu regi 


EPIGRAME 


De Nicolae NOVAC 


Dlui Radu Enescu, autorul 
volumului «Leagănul Gândirii». 
Istorie analitică a gândirii 


greceşti: 


Numele-ţi mi-aminteşte: «Rapsodia Română». 

Mă'ntreb deci, pe drept, ce soartă păgână 

Te făcu să scrii istoria gândirii greceşti?! 

Cu uescunn "n coadă m'așteptam s'0 fi scris 
pe-a celei românești, 


Unui prieten originar depe 
Mureș și soţiei sale, depe 
Târnave, ce nu se mai înțeleg: 


Pe Mureş și pe Târnave, 
Se'mpletesc cărări suave. 
Dar la casa dumnealor; 
Dracul şi-a făcut... pridvor. 


Cuplului de poeţi: Plorica Baţu 
şi Dumitru Ichim, fericiţi părinţi 
a trei odrasle: 


Pe Florica şi Ichim, 

Ii văd, floare pe chilim. 
Dar pe Bațu și Dumitru, 

Ti văd, joarde.., pe pupitru. 


Ey 


Unui prieten ce mi-a scris: 
«Nu eşti, ce pari a fi»: 


Al dreptate că nu-s ce par a fi 

Și anii o dovedesc cu fiecare zi. 
Dar, sincer, nici tu, prietene iubit, 
Nu ești decât un... sârman ramolit, 


D-lui Ion Raţiu, erainic ln radio 
B.B.C. din Londra în timpul 
războiului și autorul volumului 
«România de azi» ce are ca subtitiu 
«Comunism sau independență: 


Intrebarea de sub titlu, e bună, ca decenţă: 
— «Comunism sau. independență» — 
Sunt convins deci că nu eşti comunist; 

Esti ceva mal «breaz»: .., Be:Be-Cist 


NOTE SI COMENTA 


CU GOVORA LA TOLEDO 


EȘI ziua incepuse destul de mohorâtă, 
piei totuși, eu, Govora și doamna 

, Eugenia, Andromaca şi Laura În 
acelasi persoană. ŞI până la urmă vremea 
s'a arătat cu noi marinimoasă, daruindu: 
ne ln Toledo un cer senin ca o boltă de 
sticlă şi un soare, Insând să curgă pe 
umerii noştri mantii de argint. 

ŞI socotesc că nu se va mira nimeni 
că în fața stâncilor spintecate de Tajo, 
cu podurile arabe peste el, noi ne adu- 
ceam nminta de Bistriţa cu toancele 
ucise cât şi de Moldova, țara lui Ștefan Vodă, cel Mare. 

Am parcurs străzile inguste ale cetății de acum trel sute 
de ani, căutându-l de In Santa Cruz, la biserica Santo Torn6, 
până la casa lul, niciunde gâsindu-l mai apropiat, mal reve: 
lat, pe artistul EI Greco, Unii exegeţi condusi de parametrii 
orbi ni materiei nu susținut că personajiile sale sunt 
atât de alungite și deformate fiindcă pletorul ar fi suferit 
de o maitormație oculară, O asttel de aserţiune se condam- 
nă a fi orândultă sub considerațiile burleşti ale lui Sancho 
Panca eventual aparținând ideilor viticole ale batjocoritului 
de doamnele de casă bătrânul Falstott. Eroii din pânzele 
lui EI Greco, Inmormântarea contelui de Orpgaz şi martiriul 
sfântului Mauriciu şi a legiunii tebane, reprezintă sufletul 
omului Inâlțândirse spre cer, culorile de verde-albâstrul li 
sunt proprii așa cum altele aparțin maeștrilor şi rivalilor 
săi, Tiţian şi Tintoretto, Și-apoi Încercarea de n le defini 
apare tot atât de dificilă, să nu zic imposibilă, ca și acea 
a unul muritor căruia atătându-l-se paradisul, el ar căuta 
sa-l descrie făcând uz de cuvintele date pentru a. se servi 
numai pentru denumirea celor pământești. Adică doresc 
să spun, culorile lui EI Greco nu pot să île decât simțite, 
demonstrându-se incăodată că această facultate n omului 
face parte din transcendența lui, oferindu posibilitatea de 
a leşi din mârginire, indreptându-se săgeată câtre cele di: 
vine, aşa cum sunt și lucrările născutului in depărtata Can: 
dia și cărula spaniolii în loc de Domenico Theotokopulos 1 
spuneau simplu, Grecul 

Neau minunat şi sinagopele-moschee purtând pe ziduri 
covoare de nrabescuri exprimând o monotonie sacră și su- 
perba a cântecului maur, melopee murmurată peste even: 
tatele palmlerilor sub umbra cărora lângă fântâni se impli: 
nea o pace lină și albi, cât și catedrala impodobită ca o 
procesiune pornită spre Domnul, in stibare și patrafire de 
purpură și nestemate. Flamboyantul şi barocul chiar și clu- 
rugurescul completeaza goticul spaniol intro unitate per: 
fectă delimitând o spiritualitate țâșnită ca un ghelzâr spre 
inalturi 

Privirile noastre au poposit și In câte un patio, curte ara- 
bă, cu multă verdeață, flori, ghirlande şi trepți, taplsate 
cu'brâuri de majolică, nzura de safir sau galbenă de olmaz, 





ANI 


puii 
jet 


| 
] 
În 








istoriei spaniole. 
Neam terminat itinerarul la biserica San d 


De los Rey! 
ror artelor. 

Dar Govora nuși putea inchela fâră să nu ne 
ducă la monumentul ce-i era mal drag, Alcazarul. După ce: 
am fheut înconjurul mărețului edificiu de , neam 
recules in gând lângă mormintele generalului Moscard6 și 
ale soldaţilor săi, Govora povestindu-ne camntro rugăclune, 
despre fiul peneralului prins, de roşii, pus in legătură tele: 
fonică cu tatal lui pentru al convinge să se predea. Pret: 
rând moartea, trădării, în loc de orice nltâceva fiul a spus 


vorm cu toată prețulrea având 

adevărata personalitate. M'am inşel 

Toledo în faţa Alcazarului lam pătruns in esență şi nuten: 
tic, pe omul Govora. 

EI ca şi Carlyle este un romantic manifestând admirație 
pentru erou și eroism, intr'o epocă in care suntem cu de-a: 
sila învățați că omul nu este inzestrat cu o astfel de call: 
tate, Pe această cale atrag atenţie tuturor acelor calită 
de Govora să mediteze prolund asupra cuvintelor sale fiind: 
că ele vin de undeva dintrun izvor curat, ca un plas al 
timpurilor ca incă au mal crezut în măreţia absolută a ori: 
1ul sau cu alte vorbe chiar din sângele strămoșilor noştri. 

Seriu toate acestea. ca unul ce numat erou nu. sunt și de 
mult am căzut pradă profetilor ce consideră arta ni 
clo lagâtură cu morala sau vreo altă vocaţie omenească, 
Dar aşa precum unul învățat cu drogul — al literaturii în 
cazul de faţă — poate să'şi recunoască și abroge vițiile, 
imi este şi mie permis să ridic statule omului reprezen- 
tând nu ceace sunt ci ceace ar [i trebuit să fiu, 

Mm despărțit de el într'o gară plină de oameni, imbul: 
zeală și gălăgie așa că am rămas cu regretul că nu am pu: 
tut să-l dau decât mâna neavând vreme să-l imbrâțisez, să-l 
strâng la plept așa cum se cuvine intre Irați. O fac acumi 
pe acenstă cale inima mea sărută pe amândoi obrajii, ini: 
ma omului Govora, mulțumindui pentru clipa furată Eter: 
nităţii, în aceea zi insorită de inceput de Octombre, pe unul 
din drumurile mare! Cunoașteri. 

Scrisă în Catedrala din Burgos, maosoleul Cidului, toare 
ma anului 1980. 


PAMFIL SEICARU SI... 


probe, capitularaii Îl negau doar, şi lată că a venit proba. 
In cartea aContribuția Rominiei (eu | din 1) la razboiul 
antihitlerista de colonel I. Cupșa, se citeşte: «Intro not 
ndresată de guvernul sovietic guvernului român În 6 Atguat 
1045, prin care comunica hotărirea de a restabili relațiile 
cu Komânia, se fâcen menţiune despre» participaren activă 
1 României, incepând de In 23 August 1644, la lupta Impo 
triva Germaniei hitleriste, alaturi de Aliați». 

înainta de Noembrie 149, cnpitularaii erau mândri, ni 
meni mu avea curajul să spună. cea In contra Iul Miha 
Viteza. La 16 Aprilie 1052, dată Ia care «Chemarea» n fost 
suprimată, i se spunea cu voce tare: vânzători de Țară: ŞI 
aebasta se datora lui Pamfil Şetcaru. Capitularzil au susținut 
teza armistițiului, etc. până ștau dat seama că nui mat 
crede nimeni şi insfârșit prin gura lui Nicolae Penescu neau 
spus că totul a fost fâcut cu scopul de a se salea ce se Mal 
putea salea, Cu această teorie Penescu a reușit să ohi 





Pamfil Şel 
depus în bibliotecile Occidentului, va ramâne prețios și Ia 
nl vor înce apel în viitor istoricii care vor serie AN 
adevărată 





] 
AL 
Drăgi cititori, 
Schimbări importante survenite în administrația şi conducerea ti fiel care lucrează revista noastra, 
mu provocat Inraleea n ou priralți mural 28) pe lunile Decembrie 1981 Taniineia 1981, schimbări provo- 
cate de criza economică prin care trece țara, guzda nonstră, care a obligat le restrângerea inânei de lucru se. 
nunțarea la orele suplimentare şi exigența plăţii anticipate a lucrărilor depuse. 

Aceste măsuri drastice reduc enorm activitatea atelierelor şi debună seamă sacriicaţii suntem no, cei 
se nu putem anticipa costul, fiind siliți să asteptam intervalele libere dintre tipăriturile celor care dispui de 
mijloacele materiale necesare, 

VA rugăm să scuzați intârzierea şi să fiți siguri că cei 26 de ani de colaborare cu noi, care-i obilgă, pre- 
Sum și numărul crescând al abonaților, ne vor ingâdul să remediem în mare măsură aceste neajunsuri și sa 


ne continuăm lupta. 
Asta nu inseamnă că Dvs. trebue să micșoraţi efortul in difuzarea revistei, al contribuirii prompte şi al 


determinării arestanilor» cunoscuți săşi achite obligațiile ce şinu lunt de a ne sprijini lupta pentru acviu 
si Tară. Tuturor un gând bun în Noul An, mulțumiri şi româneşti imbrățişeri, 












TRAIAN POPESCU 


i 


Se implinesc curând șapte ani dela plecarea dintre noi a marelui militar, camarad luptător şi mare Ro- 
mân, Generalul Platon Chirnoagă. 

Ca un, omagiu, adus memoriei lui, Editura Carpaţii a decis să imprime a doua ediție n lucrării Iul: urs. 
teoria Politică și Militară a Rasboiului României contra Ruslei Soviaticen, tipărită în 1965 şi astazi epuizată. Ops. 
ră de Incalculabilă valoare pentru istoricii de nâine fiind singura narare onestă și veridică ni celor Intâmplaterta 
țara noastră şi Europa între 1938-1945 și drama provocată ambelor, 

In anii ulteriori apariției cărții, Generalul a urmârit cu atenție tot ceace militarii și istoricii germani au 
disvâlut În legătură cu râsbolul din Est, a revizult, a adăugat și complectat lucrarea jul, lăsând Feneraliiliu 
viitoare singurul document care redă adevărul asupra râsbolului Romaniei impotriva Rusie! Sovietise. ago 
falsificat şi denaturat de făuritorii dramei dela 23 August 1944 și de regimul comunist din Tară 

Noua ediție va depăși cu ca 200 de pagini pe cea anterioară și va constitui pentru noi toţi cel din exil, 
Pieăoaria cea mal valabilă in apărarea drepturilor noastre ja libertate natională ŞI integritate teritorială. si 
restituirea teritoriilor Basarabiei, Bucovinei şi Herţei, tâlhăreşte anexate de Sovietiil. 

Deacea imi ingidul să vă adresez tuturor, dragi compatrioți, acest apel rugându-vă să contribuiţi cu toţii, 
fiecare cu cât poate, pentru tipărirea cărții cât mai repede, trimițând dania voastră pe nurmele și ereu ou 


turii indicată mai Jos. 
Editura Carpatii - Traian Popescu 








EDITURA CARPATII ANUNTA 


A apărut: 















LA GRANDE THRACE, par Prof, A. Boldur, premler volume 15 $ Us, 
ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA TRATANA e Ab tonal. PA 
ISTORIA LITERATURII ROMANE, ue D, Murărasu cpuliat 
NAȚIONALISMUL LUI EMINESCU, de D, Mourărgii LU 10 $ USA 
cole 
CARPATII ş „de Octavian Goga... .. tea Ad 
ASA AULA îi ISTORIA PARTIDELOR, NAȚIONAL, ȚĂRĂNESC ŞI NAȚIONAL. 
AGTIUNE ROMANEASCA IN EXIL, ISTORIA. POLITICA ŞI Mtz Na. A RAzriănii NIE 





Director- Proprietar ; 


TRAIAN POPESCU 
APARE ODATA LA DOUA LUNI 


SUR INGRIJIREA UNUL COMITET 


















DR REDACTIE 
* Di 
Calle Conde de Pehalver, 82, 4; UNIREA NATIONALĂ MPLEXUI, POLITIC EUROPEAN. de 
Tele. 402 11.01 + MADRTo-6 AR IRăr +. i ANR: PA ep a see a 3 8 
AR ROMĂ e Prof, Ton Protopopescu, rustiiA a $ 
Coresamnaeta: roRiRiriiti sa cobai boz ba ANI Bai 
LE „DOUĂ HM 
” partado 9.283 - MAnnI» (Espnfia) TE, de Gr. Manoilescu, T. Popescu, d pi URUNDAR: 
E: MOȚA ȘI MARIN, DOVAZECI ŞI CINCI DE ANI D& LA MOA 
de tat Y Boutzo, Marquda de Nantouiliat, Baa Pina OARE: 
Abonamente jtolleacu si ss 
DUMNEZEU S'A NASCUT IN EXIL, o. Vintilă Hori 12 $ 
Ai 30 $ USA RELATIILE ROMANO, RUSE. de N, 8. Govora, vol, 1 10 $ 
De susținere 60 $ USA LA GARDE. DE pf R, de 41 Vuia Y 5 $ 
Lu E DE FE T LE TERRI 
Expedierea Avion plus, 10 S USA VACANTELE DESTINULUI, de mi MEA Par 1 : 


40 — 


10 $ USA