Carpatii anul XIX, nr. 10-11, 15 aprulie — 15 mai 1973

ANUL XIX, N 10-11 


15 APRILIE » 15 MAI 1973 


Carpaţii 


Deposito legal: M. 8.197-1058, 


SOME SAD REGOLLEGTIONS ON THE OGGASION 


OF MARCH 27 th 


THAT WONDERFUL DAY IN THE RECENT HISTORY OF BESSARABIA 
ABOUT WHAT HAPPENED TO MY HOMELAND SINCE IT FELL AGAIN 
UNDER RUSSIAN RULE 


ODAY e Romanians of Bessarabia could be happy, but we are not. Today we should ce: 
lebrate the 55 th anniversary of the Union of Bessarabia with Romania, our molherland, 
instead we mourn its loss once more to Russian greediness, 

What happened lo Bessarabia since it fel again under Russian rule is known 
broadiy, 1 think, the world over, but it is not enough, More details about it are undoub- 
tediy necessary, and that's what I intend to do today 

Here, to begin with, let us reda! that the history of Bessarabia during the last 161 
years has passed through the following phase! 

1. In 1812, Bessarabia was torn, by pure deception and without any right, from the 
body oj the Principality of Moldavia, the easternmost part of today's Romania, and 
annezed to Russian Empire, 

2. In 1856, the Paris Peace Conference returned almost all of southern Bessarabla lo Moldavia, 

3. In 1818, the Berlin Peace Conference handed back to Russia that southern part of Bessarabia, 
thus once again placing the entire province under Russian rule, 

4. This situation lasted up to 1918, when, thanks to such events as the turn of the First World 

War, the Proclamation o] President Wilson's Fourteen Points, the Russian Revolution of 1917, and so forth, 

the people of Bessarabia 1cere able to part with Russia and unite tpith Romania. The avent subsequentiy pas 

confirmed by the Paris Peace Conference o[ 1919-1920; 





(Folow page 2.) 


BASARABIA PAMANT ROMANESC 
de General PLATON CHIRNOAGA 


care au trecut rând pe rând goți, huni, slavi, bulgari, 
pecenegi, cumani şi unpuri, adică acei barbari a! răsări: 
tului, eAFi Atrași de renumele strălueitel civilizații, proco- 
romane, sperau să devină ei stăpânii borățiilor produse de 
Cercetarile arheologice au 


A Basarabia a fost intotdeauna pământ 
românese nu esta nici o indolală. Romă 
ni încă din antichitate = prin strămoșii 
lor şi apol mal târziu prin Insâși 

constatat 


Director Aron Cotrus $ REVISTA DE CULTURA SI ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL  Medactori Tralan Popeseu 


existența lor milenară până'n malurile 
Nistrului, au fost stăpânitarii pământu- 
1ut cuprins intre Prut şi Nistru, 

Iatoria antică ne precizează două epocl 
de stăpânire a acestui teritoriu; acela a 
regilor daci Burebista și Decebal: şi 

la nu fost strămoșii noștri 
După ee Daeln n fost cucerită de le 
Tralan și n fost transformată In pro: 
vinele romană la vest de Carpaţii Moldovei și de apele 
Oltului muntean, teritoriul din Dacla rămaa În afara stă 
pânitii romane, a trăit multe secole fAră niei o organizare 
statală şi fâră frontiere. Nici un popor nu Sa mal aşezat 
alel temeinic și n'a mal organizat vre-un stat cu numa 
rămas in istorie, O să găsim doar o populație dacică peate 





siunile impăratului 





această. civilizație, 
inceputuri de organizări atatale pe întreg spaţiul Daciei lul 
Decebal Incă din sec, al bile; dar Va trebui să aşteptăm 
până către sfârșitul sec, al Ilea ca să găsim în documen: 
tele vremi vorbindu-ze despre Nistru cn frontieră de răsărit 
1 Moldavel, 

Prima recunoaştere formală din partea Rusiei a fron 
erai Nistrului o găsim exprimată clar în tratatul de 
alianță dintre Petru cel Mare, TArul Rusiei, și Dimitrie 
Cantemir, principele Moldavel, închelat Ia 3/13 Aprilie 1711 
În Luck, oraş În Volhynla, unde este seria; "Frontierele 
Moldovei. după drepturile sale vechi, sunt formate de 
Nistru (Kameneta, Bender cu teritoriul Bugeagului), Dun- 


(Urmează pag. 3) 








of land tatalng a) 
dem inta e otizt Vera 
an area litile more than 
mi. îrcen the territory at the Moldavian Autone- 
eh they had purpose founded în 10924 
tbe Denlester river and ahich was 3300, 
„ And transferred |! likewise to the Soviet Ukraine 
3 fot ie retuistap 12000 ea, tnt Trom Bessarabia and 








cent people who 
deminatien 


them busy until the last days af Ju 
m ine 1541, when the 
E: oretă 27 ine Romalan arm; 10 put an and to thete 


The census. made by the Romanian ai 
uthoritiea after 
departare ot ie Rumalana. reveated a Iota n the pozici 
a provinee ai over 30,000 peaple. 
ere mere many otbet Russian misdeeda which 1 shall 


Here 
R-. atat are the main Russian misdeeds in Basa. 


1, As soon aa the Ruslans si 
ere once mare relna 
in Bestarabia, aresta, executiona deportations ana a 


sf Innocent 
error people reappearei with even more vielence 


2. Besidea that. all șoun, 
Ig then from 15 peara up were 
Etica a Cc na Tae at 
Li out arma îi 
e e were brutaliy pushed ta the Trorit Itne e 
tceptiona, mere uselesiy kiled to the last man 


3. During the winter ot 1944 
1948 a terelbie e 
brake cut în Besarabia Well, the Râlea Intaia 





Bewarabian Castle Cetatea AIBA 


In 1945 and 1946 there was a drought in Bessarabia. | 
the famine was awful In that | 
Rusalan authorities helped everyone 
Ş lans, The latter sere deliberately left to 
i ot starv: There were even known instances of can- 
years 


ai 
6 Thecropsot 


Naturaliy it îs difficult to give în fi, 
igures the 
lan lives during those fatetul years, în tua ot 


n va 
DR er high. By some ji was estimated at ane half 





(Potate page 4.) 





| 





ne | 


F| 


BASARABIA PAMANT ROMAN 


rea, Valachia, Transilvania şi Polonia, după delimitarea 
care a fost făcută”. La acea dată Rusta era încă departe de 
Meldava. De abia la 1792 — după trei răsboale cu turcii, a 
ajuns cu frontiera ei de sud-est pe Nistru. De aici înainte 
una din preocupările dominante ale politicii externe rase 
a fost să anexeze Moldova şi Muntenia imperiului rasese 
ale cărui tendințe expansioniste incepuse să ingrijoreze 
cancelariile puterilor curopene de atunci 

In 1806. sub pretextul înlocuirii de către Constantinopol 
4 celar doi principi români (Constantin Ypiilante în Mun: 
tenia şi Alex. Moruzi în Moldova), Rusia declară rasbetu 
Turciei la 27 Dec. 1808. şi ocupă cele dauă prineipate ro- 
mâne. Napoleon, imparatul Franţei, considerând că Turela 
este numai un imperia în ruină, incheie cu Țarul Rusiei 
Alexandru o înțelegere prin tratatul de la Erfurih (27 Sep! 
1608) prin care recunoaște Rusiei dreptul de a alipi Mo 
aova și Muntenia, şi a-și intinde frontierele in această 
parte până la Dunăre 

Cu toată această recunoaştere, sultanul Mahmud sl 2-1ea 
nu se lasă intimidat, şi nu-și retrage forțele din principate 
astfel că starea de răsbolu dureaza n anul 1812 

Sub presiunea pregătirilor de răsbolu ale lui Napaleca în 
contra Rustei, Țarul Alexandru renunță la stăpânirea cedat 
două principate, şi se mulțumeste numai cu Basarabia ŞI 
desigur că niel acest teritoriu nu l-ar [i obținut dacă n'ar 
fi fost o trădare din partea plenipotențiarilor turci la Be 
curești (Galib-Efendi și Dimitrie Moruzi). Acaşti doi repre 
zentânți al Sultanului primiseră — se pare — 0 comunicare 
directă de Ia Napoleon. prin care |! se aducea la cuneșuință 
ca a declarat răsbotu Rusiei, si-l invita să nu inchele pace 
Fiind plătiți de ruşi, au ținut secretă telegrama și au 
semnat pacea la 28 Mai 1BI2, cu renunțarea Turciei IA 
teritoriul Bazarabiel în favoarea Rusiei. Urmarea a fast că. 
după isbuenirea râsbolului franecrus, cej dot plenipoten: 
țari şi-au pierdut capetele, 

Argumentul cel mai de seamă cu care rușii şi-au susținut 
apbi dreptul lor asupra Basarabiei, a fost că au luat această 
provincie de la Turci şi nu de la români Dar tureil nu 
aveau nlel un drept să cedeze Rustel un teritoriu care apar: 
nea Moldovei. Frontiera Turciei se aprea la Dunăre, lar 
asupra Moldovei avea namai dreptul de miseranitate. în 
plus, prin tratate mal veci Turela Îşi luase angajamentul 
să apere frontierele Moldovei şi deci nu putea să cedeze 
Rusiei o parte din teritoriu) acestei țări 

O statistică fâcută de ruși la 1817 
anexare — a dat următorul rezultat 














adică 5 ani după 





Români 410.200 (Ma 35 5) 
Ruteni 20.000 (080%) 
Evrei 19130 (420) 
Tăpoveni ace 120 
Greci 3000 (070%) 
Armeni 2000 (055%) 
Bulgari 1208 (083) 
Gărăuţi 1205 1025 
Se constată o majoritate sdrobitoare româneaseă şi miei 
un rus iei un ture, Rutenii şi lipoveni. cari fae impreună 





770% sunt numai slavi. dat ne ruși 
Prin urmare nici raşi! nu aveau dreptul să anexene Basa: 
rabia, şi nici turcii nu aveau dreptul so cedeze Niet din 
punet de vedere istorie și niei etnic, ruşii nu pot să susțină 
că neeastă provinuse era In 1812 pământ rusesc sau tareese 
Chiar marele profet al comunismului — Kati Marx 
rotestează intrun articol destinat aiaratui New York 
Abune, In contra abuzului turcilor fața de țările române, 
RI secte: -Tureli. intocmai ca și altă dată ruși, Au făcut 
o fiagrantă violență drepturilor poporului moidovalah. EI 
nu aveau dreptul să predea principatele ocupației austriace 
Şi nici să le dectare provincii ruse”. Apol Arată că raportu 
vile dintre Turela și cele donă prineipate erau fixate prin 
tratatele din 159% şi 1460 (eu Muntenia) și 1818 reu Mol 
ov), prin cari se defineşte că: “Principatele forenază 
două îtate suverane suh suzeranitatea Portii, cărela ele îi 
plătesc un Vribut, dar cu condiția ca Turcia să le apere 
contra oricărui inamie din afară, şi să nu intervină sub 
miel 0 farmă in. afacerile Jar interne 
Al doilea profet comunist Engels a seria și el intrun 
articol: “Dacă govinismul rutene avea Incă nu vreau să 
spuin lustifieări —— dar seuze, nu tal este nici o chestiune 
pentru cuceririle tul Alexandru Finlanda sale fineză şi 
suedeză, Basarabia cate românească, Polonia este potaneză 
Chestiunea nu mal este de a se rean! poptare imprâstinte 
și rude intre ele, cari poartă numele de ruși. în acest ca 
cate vorba de o cucerire brutală. neascunsă a unor teriterii 
străine; esțe vorba foarte simpiu de un furt” 


.- 3 E PPE 





peineipale 
române cari au încercuit la Plevna armata Vureă eoman: 
Cată de celebrul general Osman Pașa, şi a primit capitala 


cangrestlui de la Berlin săi 

de sud. Cu toată opunerea Anu imteresată să țină pe ruși 

cât mai departe de Dunare, cât şi a delegației 

M. Cogbiniceanu şi 1. Brătianu), congresul, la insistențele 

caneetaralui german Bismartă, A cedat prutenției pasegii. 
In isbuenină 





7 marea revoluție rusească, care a dărâmat imperiul 
țariler şi l-a întocait cu cel comunist. Basarabia - prin 
voința exprimată liber a populației ei — sa dectarat la 
25 tanuarie 1018 “Republică Maldavenească Liberă i Tnde- 
pendentă”, tar la 27 Martie 1018 Sfatul Țării a cotat eu o 
majeritate zărobitoare unirea «u regatul României Au fost 
38 de voturi pentru unire, 3 voturi contra. 36 abţineri, și 
13 absenţi. 

Unirea a fost ratificată Ja Bucuresti de adunarea consti: 
teantă română la 20 Dec, 1019 Jar la 38 Oct. 1020 
Pranța, Itala şi Japania, intrumite in Conferința de 
după primul răsbato mondial. au semnat tratatul rel 
14 Basarabia, prin care recunosc suteranitatea Romi 
asupra întregului teritoriu al Rasrabiel. Statele-Unite 
abținul. jar Rusia n'a recunoscut niel odată în med foi 
valabilitatea acestui act 

Este drept că Moscora 4 aderat ta două nete interpațio: 
nale în cadrul Socletății Națiunilar, cărora ÎI Sa dat e 
tearte mare importanță și anume! 

Convenţia reteritoare In definiția teritortlui unui stat 
și a agresorului la 3 Tulte 1983 — prin care se prevedea 
că teritoriul unul stat semnatar era acela care n momentul 
semnării se găsea sub autoritatea lui, şi că invasia terile- 
riul unul stat semnatar constitue un act de agresiune: 

Prin aderarea Ja aceste decumente, prin cari răsboiul eta 
pus afară din lege, Rusia se angaja să nu Atace Români 
şi să respecte frontiera Nistrului, dar nu repretenta e 
recuncaştere formală a drepturilar României aupra Basa: 
rabiel, ci numai o recuneaștere a unbl stări existente Intre 
ternoriile Rusiei şi României, vecine pe Nistru. 

Au mai fest și alte acte ca caracter pacifle semnate de 
Rusia. Astte! când în anul 1934 n fost primită -- A cererea 
ei -- ea membru în Seolstatea Natiunilor, n zeotptabi lee 
Taeto şi condiția artieatutui 10 din pactul acestei n, 
după care ficare membru se angaja să respecte i A 
asigure contra unei agresiuni din afară intiritatea tert 
tortală și independența membrilor societăţii. 

Dol ani mai târzie — în 1986 — sa inchetat intre Rusia și 
România un pact de asistență mutuală, prin câre se ape 
citică că armatele sovietice nu var putea pătrunde în tert: 
toiul român. și nici trupele române In teritoriul run la est 
dle Nistru, de cât Ia cererea formală a părții contractante. 

Prin urmare documente destule Dar documentele nu 
inloeuese tunurile, tancariie și acicanele de luplă. Pentira 
ca aceste documente să fi avut în cehii majilor o oarecare 
valabiritațe, şi să-! oblige să le reapecte, ar Îi trebuit ea ele 
să fi fost intărite eu o puternică armată, cela ce n'am avut 
Oamenii nigiri politie! de după primul răsboțu mondial s'au 
îngrijit ronrte mult de documente, dar mu dat pie o 
atenție armatei, Rapoartele anuale ale şefului marelui atat 
major, sprijinite de raul respectivi ni apărârii naMo- 
nale, erat mereu trecute la dosar și sotuțiânarea lor ară 
mată ca și cum niar fi prezentat iei o urgență. lar când 
va canstătat că ar trebui să cosmandăm repede care de 
Taptă pentru diva Biindate, 21 de regimente de artilerie 
prea (câte unul de fiecare divizie), un numar tot atât de 
mare de artilerie anticar și antiaeriană, şi d aviație de 
taptă de cirea 300-400 de avioane (vânătoare şi bombarda 
ment) era prea târziu. Astfel când la 26 Iunie 1940 Rurala 
a samat România printrun vitimatum să-i cedeze Sat 
rabla și Bucovina de nord, regele și guvernul sau văzul 
etieaţi să se supună 

La acea dată alfanțele pe cazi îşi sprijinea România 
apărarea tefitorțalul, ei, ecau arată, Veta era 
pământ ocupată de trupele germane: la eră arunca! 
în insula ei tota) Mipantă de or! ce armament: Polonia D- 


tDrmează pap. 4) 

















BASARABIA 


ită intra Germania şi Rusia; lar Cehoslovacia era și 
Pg referii “Protectorat” (pentru Boemla 
Moravia), și 9 Slovacie independentă, dar total sup 
el. 

Ruperea celor două provincii din partea de est a Romă- 
nlel a fost semnalul tru unguri şi bulgari să revendice 
şi ei Transilvania şi Cadrilaterul dobrogean. Prin Diktatul 
de IA Viena de la 30 August 1940 Germania pi Ban au 
obligat România să cedeze Ungariei jumatatea de nord-vest 
a Transilvaniei, şi să ajungă cu Bulgaria la un acord asupra 
Dobrogei de sud, 

Cu aceste sfâşleri, tragedia României de atunci a ajuns 
Ia punctul ei culminant. A urmat o serie de frământări 
interne; abălearea regelui Carol, guvernul Antoneseu-miş- 
carea legionară și desfacerea brutală a aceatel allanțe 
interne, Pe plan extern România a intrat în allantă cu 
Germania, și la 22 Junie 1941 s'a declarat răsbolul contra 
Rusiei. Până Ia sfârşitul lunii Iulie intreg teritoriul Basa- 
Tablei și Bucovinei era eliberat şi realipit Românial. Intr'un 
Făsbolu vijelios. cum n'a mal fost nici odată în istoria umil, 
datorita acțiunilor duse cu carele de luptă, armatele române 
alături de cele germane au ajuns până pe Volga şin Caucaz. 
De alei apol, sub preslunea tot mal puternică a armatelor 
nesfârțite ruse, a urmat o retragere penibila în continui 
lupte grele. In anul 1044 frontul ajungând în Moldova, am 
pierdut din nou Basarabia, Bucovina de nord și ținutul 
Hegel. Capitularea regelui Mihai în seara alle de 23 August 
1944 n paceliuit aceaată pierdere. 

Asttel Basarabia, teritoriu de margine de țară, vecin cu 
eel mal nesătul In Jafuri dintre popoarele lumii a intrat 
larăai pentru un timp nedeterminat sub stăpânirea Rusiei 

Intro lume impărțită in două urlage grupuri de forțe, 
cari Îşi acopăr pregătirile lor de răsbolu prin multiple 
eonferințe şi nestârșite discuţii, interesele noastre naţio- 
nale, de o importanță capitală pentru noi, dispar în faţa 
intereselor celor dei coloși de astăzi — Statele-Unita și 
Rusia sovietică — cari işi dispută stăpânirea lumi. No nu 
putem totuşi să ne resemnâm și să fim simpli spectatori, 
ei trebue să participăm alături de acele forte cari luptă 
pentru asigurarea libertăţii popoarelor și eliberarea celor 
supusi regimului sclavagist comunist, 

Când în lumea antică, in jurul Mării Mediterane, două 
puternice arage — Roma și Cartagena —1și- disputau în- 
tâletatea, ja Roma un om politie — Caton — care nu era un 
mare orator, dar dur, elar-vâzător şi foarte energic, îngri- 
Jorat de soarte Romei. ca să facă pe romani să nu ulte 

















GENERAL PLATON CHIRNOAGA 


SOME SAD RECOLLECTIONS 


Uralav, that during the last war the Germana —approxima: 
Vely 2,000,000— and the Kalmueks —200,000-— ot the Volga 
faglon, the Tartars af Crimea --1,100,000—, the Chechana, 
hu Inguuh, the Karachais and the Balkara from the Cau- 
asus disappeard forever from the map o0L Rusata, There 
also were, as it la known the world avar, ceaalesa deporta- 
Mons since the end of the last war of Finna from Karelia 
Winaly they disappeard altogether), ot Lithuanlana, Lat: 
vlans and Estoniana from the Baltic countries, and so torth, 
"The name at this performance towarda peopiea whleh had 
the (ll luck to at ant time or another, under Ruslan 
domination, is genoelde, What Is strange enouah, în that 
the Russlans practice It in the view of the entire world, 
without anyone notieine it. There are people who believe 
Ihat the fate ot those untortunate nations 13 staled, As 
for me, do not think so. The situation Is tragic, 1 conieede, 
but It n not irreparable. History teaehes us that in ha 
world nothing ia cternal, Even empirea are not everlastin, 
History has wlinessed innuzmerable collapsea ot them. 
9wn, generation han witnessed the collapse ot the Empire 
ot the Cara and some others no lesă resoundine. fo, let 
us hope that sconcr or later the Boviet Empire also will 
collapte, mhen, we can be sure, all those countries, and 
also our Bessarabia and northem Bukovina, will bu (eve 
once again and forever. 

Dr. A, Crihan 

former protessar in Kishinev and Jana 

















Jale 'basarabeana 


Românie, Românie 
Ce-at Ihsat Ruşii să vie, 
SA ne ducă'n pribegie? 


Că vin nestărşită brumă 
ŞI norocul ni-l sugrumă, 
Sugruma-l-ar foc şi clumă 


Stema scumpă de domnie 
E şi ea in pribegie, 
'Țara-l jale și urgi 


Lanţul leznele ne strânge, 
Plânge tot Românul, plânee, 
Nistrul duce numai sânpe, 





Pâreblabii şi hatmanii 
Tree prin noapte umbre stranii 
Că l-au turburat duşmani! 


ŞI In goana lor nebună 
Se inalţă'n scări şi sună 
Jale rea din com de lună 


Scoală-ţi Țară, voevozii, 
Că păgânii:s mulți ca bozii 
ŞI ne latră ca zăvozii. 
Cheamă-ți codrule, voinleii, 
CA ne'neacă venetieii, 
Căpeăunii, bolşevicii 


Tu Hotin, străbun Hotin, 
Esti azi singur şi străin, 
ȘI păgâni! vin și vin. 





Vol steJari de la Tigheci 
Daţi alarma pe poteci 
Că ne prăpadim pe veci 


Nistrule, să te ridici, 
Căpitan peste volniel, 
S4-1 strivim pe venetiei 


Furtunos să leşi din maluri, 
Peste gesuri, peste dealuri 
ŞI să-l ingropăm sub valuri 


Să le dăm pământ sub pile 
Tuturor ce-or să maj vie, 
Românie, Românie.., 


de Vasi/e Posteuca 





Infanteria Romană destobind Basarabia în Iunte 1041 





LA VOLONTE DE LA POPULATION 





“g 


BESSARABIENNE 


A population de la 
prime sa volontă au sujt de In separa: 
ton du paya de la Rusale et de son 
retour ă 1 Roumanie? Pout-on consl- 
deret la forme sous laquelie se manifes- 
ta cette volontă comme son expresalon 
juste? Autrement dit, Ja population bes- 
sarablenne actele, en ettet, desire 
d'abord une rtpubilque independante et 
ensulte son retour A la Roumanie? Vollă 
In question que posent surtout ceux qui 
sont contre co retour, Et bien entandu, 

lis y repondent par la negative. 

Leurs argumenta peuvent âtre ramenta & plusleurs grau- 
pes. Les uns se rapportent au congrta militalre moldave. 
On dit que ce conerta qui avait cred 1e plus haut organe 
du pays, ne fut auune inatitution bolcheviste. Pour le 
prouver, on cite les consldârationa sulvantes: “Le congres 
militaire moldave €talt d'orlentation entitrement bolche 
Viste: 1 mellieure preuve en est dans le fat que le con- 
pres dcrâta que tout representant da Ia bourgcoisle serait 
exelu du Sfatul Tearil futur” (1) 

Et puls encore: “La plupart des membres dtalent des so) 
dats revenua du front, parmi les autres se trouvalt un 
certain nombre de meneura, bolehivistes, tels Erchan et 
Incoulete, le futur presiden! de in r&pubiique moldave, tous 
deux alors membres du Sovlet de Petrograd” (2), 

Le mtme congres avalt dâcide que: “la proprittă fon: 
clere privte ctait abolle A jamais”, 

SI le congrts militaire avait un caractere bolcheviste, on 
uvait droit de sattendre & ce que le Conseil Regional, Sta. 
tul Tzarii, cre par ce congres, reasemblât A son crtateur, 
En eltet I'muteur que nous venona de elter dl: “Le Statui 
Taarii n'a jamais €t4 quun organlame bolcheviste, moyen 
de dictature pour une minorită malfalsante”. 

Que peut-on reponâre A ces reproches? La inellleure ma: 
nitre de les repounser, c'est do leur opposer les accusations 
diametralement contrairea, des adversalres de gauche du 
retour de la Bessarabie & la Roumanie. Alnsi, dana une des 
premierea notes, concernant la question bessarabienne, 
apres lea pourparlera avec la Roumanie, le ministre sovie- 
tique des Alfalres ttrangtres, declare: *Votre tentative de 
Taire patser pour expression de la volontă des ouvriera et 
dea paysans bessarabiena, le vote dea propletalrea bessara: 
blens,.. est dânuto de toule force ltgale internationale” (3) 
ns un autre document olficlel, la declaration de Ja 
dtioratlon sovidtiaue, publite & la conttrenea de Vie 
le 4 avril 1024 (4), on ne parle plus de propridtairea fon- 
€lers, mala de In bourgeolale; Noua y lisons: “Le Statul 
Tbarii a le caractere d'un organe temporaire, composă, au 
hasard, de representanta dea orpanisavions difterentes. 
pour la plupart, bourgeoleea” 18) 

Vollă done deux aceusationa dlamâtralement oppoates. 
D'aprts la premiere version, je monvement national en Bes 
sarabie Aurait 616 organist par les bolehevika, d'apres la 
seconde, Îl fut ere par la bourgeoiale. Cela sutiit pour re 
connaitre que les deux opinlona sont galement ma) ton 
aces CIT 

En ettet, c'est une irolaleme aul eat juste: tout lo mouve: 
ment national seat produit au nom des interâta de paysuna. 
Les organea riplonaux qui on sont Iisus no furent que 
Vexpresalon dea ldtea paysannea. expreslon de Leaprit me 
me du paya et musai lexpremlon de certalnes hesitationa 
ei certaina penchanta dea paysana eumâm. 

Le congrăs militalre moldayve ne fut pas bolcheviate, Er 
se prononant contre la participation de la bourpeolale A 
Vorgane râgtonal, ÎI no faisait que payer un tribut A Ja 
phrastologie boltheviste, Lressence mâme de la doctrine 
communiste dtait loin de le sedure. On ne snuralt trai 
aucune Autre decislon du congrta militalre, qu) partăt Iem- 
reinte du proarai je boleheviste, Par contre, on y A des 
ndleea dăterminta des tendaneea oppostea. En mâme temps, 





















































par Prof. ALEX BOLDUR 


que Jan dtelare “indesirable toute coalition avec les capi: 
tallates”, on ajoute ensulte (i IV), Sa pari d0 Monet 
de In constitution du Conseil] du pays, tou lea comită ae 
Vuelement existanta en Bessarabie Tecouvreront un carat 
tere strictement protesalonnul”. 

Cette dâcialon vise directament Ie Soviet des dtputta 
des ouvrleră et dea soldată. Pendant la râvolutlan rusa 4 
> cut deux couranta extrmes envisageant chacun dune 
autre manitre Ia nature de cea sovicii, Lea mmilleux de 
d:olte et les modărta voulalent en falre des organea pure 
ment protealonnels, sană âucun pouvole politique, Au! cor: 
traire, Vextrâme gauche avalt pour mot d'ordre: “Tout le 
pouvolr aux Bovieta”. Le conjră militalre moldave tradul: 
salt dans ces decisionx Dreciteea Ildăologie dea milleux 
modires et de droite. Quant A Ja râtorme agrare et Ia 
megation de 1n propriâtă privte, 6llea talent Inapireea par 
le parti soclaliste rvolutionnalre, En general, lea payaans 
beszarablens avalent subi au coura de la Ravolutlon, 
nombreuses Influentes venant de Ja mătrapole, 

Mais le seul programme qul put contenter les sans, 
ttait celui aul leur tranmettalt În verre et rendaii & 14 Bes: 
sarabie Vautonorale et mâme I'indăpendanet complete vis. 
u-vis de la Rutale. C'lait ce progtamme qu'appliaualeni les 
organes du paya. Au point de vue politique, leur majorită sa 
composalt surtout de nationalistes, autonomistes et au 
voint de vue social de “petit bourgeois” que reptesentaleal. 
Velement paysan, Toutea lea alâgations A Itur caractere 
boleheviste, ou & la pr&ponderanca dea propritalres bessa: 
rablena. na sont qu'une lâgende commode A utiliser dana 
des buts EL 01 qul est exploltăe sous Lune ou lautre 
forme sulvant lea ideea palitiques de ceux dul Wen servent. 

Jusqu'A present nous n'avona parlă que de deux genrea 
d adversalrea du droit de IA Bessarabie â son Inddâpendance 
vimă-via de In Rutale: Ja aroite monarehlate et În gauche 
sovietique. 

Mais Îl y n encore le eantre, Cost PAN, Milloukov, parti: 
ran d'un regime râpublicaln et dămocratiaue en Rusale. îl 
sat plus prudent et n'a pat recoură aux aunlifleationa arbls 
Walrea, Sa critiqut snapire de principes de parlemntaris 
me qui! juge obligatolres, Dans son petit Îlvre, contat 
a In question de Ja Bessarabie, un ehapitre sptclal Woecune 
de în “composition du Bratul sarii” (0), II dit notamment; 
"Dana Vorganisation prajete du, Statul Tearii, la reprăsai 
talon. de divureea nauonallida de Bessarabie dtalt tau 
fait arbitrairement dâterminee d'aprăă lea Tusea donna 
des atatia iques”, Et 1] observe onăuite que aur un onmemble 
du 120 deleguta, 1 devait, en avole 78 maldavea, tandia 
suitant le recensoment de 1897, la Bessarabie n'en comp 
tait que 47 % 

Comme on se peri du regime dlectoral pour mottre on 
douta 1 Valeut reale du vota. 1 est Induspensable de ay 
arrâter, 

Anal aul a tă dit plus baut, an avalt prisumă au dă: 
but icommencement d'oatobre 1011) qua Lori uta: 
ton se composarait de 100 meribrea dant 70 de nationa- 
lite moldave. Ensulte, A Ia Tin octobre, 1 conurâa, mil: 
Lire dcelămit que le Bratul Tarii saralt compost de 188 
membres dont BA mioldavea (e'est-A-dire 70, ră 

En realite Linstitution dătinitive de Vorgan rânlonal 
râvolt 180 membres La râparuition des aleea primi le 
natonalităa, Tea partia politiquea et les jroupemente o: 


ante, en Betarihia, AMIT-A9IA, sea indie 
mm 

A. ohmi: “Ia Parlemant de Hesaarabie, 
Li 

































(00. Minut dea dvi 
mar Vautesur, Parta. 1) 


Ă « 

mind NSE și 

n. rau tt tehrlăt tevvrae câ, p. 3. 
penal 

Văralne. Wovidtinte, Mer. 1MEa, pp. 4-10 


16 livra LN a Aezanări, “14 mesarante și n 
cutii tatea ie dati Roata pi Mat to 


ta), Mutari Tre Cate Tur Deta 
ta MODA? Al Matitial dată 




















vote et 

















clau tous forme dun table toral, It faite 
ati FI e a Sleti pla TAL At, Aa aa 
Siaţ 


t indiqut & ehaque organisătion appelee A pren- 
are matei Aldittons. e hombre exact de deleguts ot de 
quelle nationalite is devalent tre, 

La majeure partie des dtieguia devait tre nommde par 
le congres militaire moldave (44 dăputes) et le soviet des 
dălegues paşzans moldaves (30), Le reste se repartizat 
comme sult: 








1 Lea anelennes institutions: 


a) Zomatwo de province: 1 deputt (molduve). 

D) Zemateo de distrleta: 9 deputea (7 moldavea, 2 ukral- 
niens). 

e) La vile de Kiehenev (municipalite): 3 deputes (1 
moldave, 1 JUL et 1 ruse). 

d) Administration dea ehefileux des districts: B de 
putea (5 moldaves, 1 ukrainien, 1 Jult et i russe), 


m Les nouvelles institutions: Le Soviet des deliguta 
d'ouvriera, de paşsana et de soldats: 3 deputes (1 moldave, 
1 dul et 1 ruse), 


3 Les partia: 


a) Soelalistes rkvolutlonnairea: 1 (russe), 
B) Boclal:demoerates: 1 (uit) 

e) Socialistea popullates: 1 truase). 

d) Parti moldave: 4 (moldaves). 


4" Coopăratives: 5 (4 moldaves et 1 gagaouse), 
& Organisation professlonnelles: 


a) Organisation des cheminota: 2 (1 moldave, 1 ukral- 
nlen). 
D) Organisation des juristes: 2 (1 moldave, 1 russe), 
e) Organisation dea Postes et Telâgraphes: 2 (1 molda- 
ve, 1 ukrainien). 
di Congres des Congris: 1 (moldave) 
e) Association des Intelectuels: 1 (moldave) 
1) Syndieat des instituteurs de Bessarabie: 1 (russe) 
1 Byndicat des instituteurs moldaves: 1 (moldave), 
) Clergă: 1 (moldave), 


E Nationalites: 
Ukrainiena 













Armâniens 
Grea 


7 La Ligue des femmes moldaves: 1 (moldave) 


Au total, le chiltre plobal des diputis (130), ne rtpartit 
par nationalites de In maniere suivanta: 105 Moldaves, 15 
Ukrainlens, 14 Suita, 7 Rusca, 2 Bulgarea, 2 Allemands, 
1 Polonals, 1 Armânien, 1 Grec, 2 Gagaousea 

Tel atali Ie systâme adopte pour les 6lecțions, Ce rest 
pas le systeme habituei salon lequey chaque eltoyen eat 
un utame politique et ehaque cireonseription Lerzitoriale, 
un lieu de vate. Le syateme ălectoral de Bessarabie appelt 
a faire connaltre la volontă du pays, part d'une certalne 
drduelion. Gelle-ei muggtre que dana un puya o [n pOpU- 
latin est fraetionnte en nationalitea diferente, la pra- 
dominanee doit appartenir & cele de cea nationalităa aul 
reprisente 50 % ou plus, de Vensemble de In population, 
estă-dire, dans Loecurenee, & Ia natlonalită moldava. Lă. 
o 1 y a compâtitian sociale, II faut crâer un centre uni: 
que de pouvalr. Cette volontă centrale, cette force organi: 
strice poușalent Bre et furent en eifet Vocuvre de la na. 
Monalite moldave (roumaine) 

Peut-on appeler ce systeme democtatique? Bani aucun 
doute. ÎI n'y avalt pas une nntionalite tant sot peu Im 
DAXȚEDa Al ereu aop zu iar laE cette siles n'curent 
pas toutea un nombre de dileguta p lonnel au nombre 
Tespeci de leurs membres On ne Vavait 











teme uaue) talent commandeei par Ie dale impei 
ouver une unită de țolontt, une unite de centre afin 
d'otpanlter la Bessarabie en un ensemble. BL en ca mo: 
vaent-la dans la pasălon dă la Iute, an. pauvalt critiauer ce 
systâme au point de vue du parlementarisme Ideal, exp 
rlence aceumulie depula crtte epoque aurait dă Inspirer 
une autre attitude, L'experienee de la râvolution rusa 
auralt du graver dan Vesri: des dmigrta rummea entta sim. 
ple convletion que lea văritta politiques sont ralativea. Les 











institulons politiques sont crăts en vue de conditions de 
bermin(es: + aut joatement BN. Tehitenerine (2), “dana 
histoire et dans Ia politiauie tout phenomene doit ctre 
interpretă en rapport avec les conditions de temps et de 
iieu dul en constituant Vamblance et en dâterminent Lexis- 
tencă. Dătache da son milleu, place sous un eclairage uul 
jul eat ctranker, ÎI perd sa vâritable signitication”. 

Les mellleureă parmi les institutions politiques ne fonc- 
vonnent bien que lorsqu'eiles sont appliqudes dans des con: 

tlons adoquates. 
alani sită belle un phenomăne blentaisant? On ne sau: 
vali y repondre par un simple oul, ni par un simple nun 
Partols, elle eat utile, partois, nulăible, sulvant les circans- 
vânces, II en est de mâme du systeme 6lectoral, 

Essayer de erter un systeme electoral sur Ja base d'un 
sulirage direct, Egal, secret avec la representation propor- 
Wonnelle, pendant la lutte farouche entre les forces soclu: 
je mu moment de In râvolution, aurăit 6t& un non:sens, 
un acte politique parraltement sterile, 

Le reglement relatit aux elections d IAssemblee Consul: 
vuante de Rusale demeurera & totit jumals un monument 
dincomprohenslon totale des exigences du moment, Il n'en 
tat rien resulte, auun gaspillage des forces et lechee dea 
ttâmenta pondires de la revolution. 

On ne saurait prătendre que la lecon de l'experlence rus 
se ni'edt pas profite A M, Milloukov. Dans ses casals de 
tracer pour In Russle un programe republicain ek demo: 
eratique il suggtre un sufirage indirect (3), Pourauoi? Pour 
des motifa d'opportunită, Gependant, catte conslderation 
doit &tre admise de fagon sulvie ot dans toute sa plenitude. 
11 y n des moments, historiaques oi non seulement une par: 
le quelconque d'un systeme &lectoral loauiquement pariait 
ne convient plus, mais auil ne peut pas âtre applique dans 
son ensemble 

C'est prăcisement un de ces moments qui cut leu dana 
Vexistence de Bessarabie en 1917. 

Le teuime dlectoral Institut en Bessarabie etalt non stu- 
Jement admissible, mais encore le meilleur, âtant donne les 
conditions. Les nommes politigues de Bessarabie peu verses 
a ce moment dans la sclence politique, ecoutalent batire 
le coeur de leur patrie, Ils en sont venus d'instinet au r& 
pime aul realisait Vunite de la Bessarabie et par lă, lIs ont 
non seulement sauvegardee du vandalisme de lanarchie 
communiste, mais lui ont donn& un nouveau regime agral- 
re. Da ont deblaye yarene politique pour falre place ă la 
majoril efective de la populatiori, les paysans dont la 
Bessarabie compte 157 sur 1.000 habitants- Is se-sont apbi 
sta A ce que la volontă d'un pays agricole fât usurpte par 
Jes ouvelera de viile at autres salaries 0u par les bas-londs 
do Ja population citadine e'estă-dire par 3 ou 4 î de toute 
1 populațion. Grăce & eux c'est la campagne qul Va ern- 
portă sur Ta ville. Et parce que Ia ville avalt une physlono- 
mie russe, et que la campagne demeurait essentiellement 
roumaine, la Bessarabie est devenue d'abord Indăpondante 
et ensuite seat reunie & ja Roumanie, dont elle Gtalt se- 
parte depuls plus de cent ans, Voilă en quoi conslate le 
vritabie sans hiaoriaue de tous les 4venements en Bes- 
sarable 

Le rtnlme blectoral de Bessarabie se Justilie dyalement 
par comparalson avec d'autres systâmea ălectoraux prati 
quite pendant Ia râvolution ruse. Ge râgime cat supt 
a celul dit des Sovieta el nu regime national des Ukral 
nlenă. On n'ignore pas que! fut le râle dos Sovieta pendant 
Ja răvolution, Les dlections aa falsalent dans les fabridues 
ct les usinea d'un facon desordonnte, sans râglea fixe (4) 
Nianmoins, le Soviet des dâlâmuis ouvrlers de Pâtrograd, 
cunstitut de cette manlere, tenait entre sea maina tout le 
pays, promulgualt des dăcreta, des reglementa et des Ins. 
tructiona at reorganinalt In Rusale A sa facon, Copondant le 
Bovint dea d6leguta ouvriera qul aftirmalt le role preponde: 
ant de In elasae ouvrlera dans Un pay essentlellement 























(01 La Bareau dati deatan par le Consria Multatre dana sa 
statea du A novembre IM, = arsa 

180, DoM, Tehuteherine: Couri de In selenee dial, Moe, 1%, 
Die 

(3). Dată la broehmure: Tate plâteformea qruntona râpnniieatnea et 
admnerate Livada! cani Musat), Tre Aula ei EA 
aiututatie A ajeationi du mitirage unlvaral atroce maur IA RU 
îă panana 'protocent indirect Ta 38 80)” n da mul Poeti 
ina Bireteral, 1 Tal! ună Feaerva dora Mp 
Ton an nrrite netueliitment A eine aul [9 
dieatetat na sont vie une mura de plinelee Mu 
termine fard cre ; ta vrrmnte 0, [7 Saua 
ema ut dlipoăta Î ea Văroleă ei primara donator AU PA 
fâtent de Ta Mheatahie, e aur Detrtri EVAOR Dat in 
feat avi evit Valeni pie” in Rate 
(4) Ie Sayiet de Ptrageaa, lolemâroe, n reeannu avut șa atnueturt 
mtaty pat etutaie: st n ear e Corneni Au tanto d ne 
date ducetoratie Acdcatule N rârâsan ANINA (ORuuitaa ol Mea gr 
magi trap vata, uree La 
Eranăe most Ne 1917, za AMI Moe: 
e Tg tea tan Pt DA era y 
STiera a demn pendant Tontemea Iimoruatan ataca manere 19 
oravnteăe, dune Tmule dea acte adela an UR IMRIEan 


























Jourd'hul M. Milioukov se monta: server 
sovlets moditita et amțllores en A Etc 
tes. Cette attitude de M. Milioukov timolgne Vinfiience 
directe du principe de relativisme politique. 

Le regime Clectaral de Bessarabie est 6galement suptrieur 
mu regime. nstitut lora des 6lecționă la Rada ADIUIA) 
vkrainilenne. Volei că que peniză de ee râgime, alnai que de 
la portie de la Rada, un auteur ukrainlen M. AL Choul: 
puine (1). SLa 8 avril cut Jleu 16 Congrts Nationay auquel 
toutes lea socittea patrlotiques, toutes les coopârătives ct 
organisatlons professlonnellea e de nombreuses munielpa- 
Jites prirent part. Les delâguâs de VUkraine se rtunirent: 
Ia talent composts en majeure partie de roprâsentanta 
dea provincea et surtout des paysans, Ce congris A 6lu 100 
mombres, environ, A la Rada Cântrale, et erux-e! furent Je 
noynu de ce parlement râvolutlonnalre qul a, en răalițe. 
dirige, pendant une annde WUkralne, Plus târă, Ia Rada: 
wâcerut par Ventrte des deleguta du Congrts des Payzans, 
«lu Congres des soldate. du Conpria ea ovrleree. [rauteur 
indiaue ensulte, que loreque le Gauvernement Pravisolre 
î Petrograd fut renversă, on admit A la Rada lea reprk- 
sentantă d'autrea natlonalit&a (Polonals, uita et Russesi 
nu nombre d'une centaine, SLa Rada devenalt un vra! pa: 
lement provisolre du pays”, 

1 apparait de ce qul vlent d'âtre dit que le râgime âlec- 
toral ukrainlen n'âtait pas erâ& du premier coup, mals 
quiil sietait dlaboră progresatvement 

Au debut, Ia Rada representait exelusivement la nationa- 
JIt& ukrainlenne, Ce n'est qu'aprâs quelquea mais de fone- 
tonnement awon y admit la reprisentation d'autres ni 
Honalitâs. Ce qul n'empâche pas M. Chaulpuine de Ja con: 
siderer comme un veritabile gouvernement du pays et de 
sinterdire In molndre critique A son, sulet. 

Par comparaison avec le regime &lectoral ukrainien, ee- 
Iul de Ia Bessarabie donne Vimpresston de plus de eohâston 
st d'organisation et se ressent dun travail prâparatolre 
T&ritchi. En ptntral, Îl ressemble davantage aux &lectlons 
ă un veritable parlement non râvolationnalre, 

Tel est le tomolgnape des analogles râvolutlonnalrea. II 
înut encore tenir comote d'une autre eireonstance. Que Je 
aysteme tlectoral de Bessarabie fit imparfait, sit! Mals 
Il s'ngisaait alors de crter tme nouveile unită &tatique, de 
stparer In Bessarabie de la Russle 

Ge processus de ertațion răvolutlonnnire dun nouvel 
Etat, piestil. comme Iaffirme la selence (2), qu'un pro: 
cessus de fatt, non rtelt par le droit; ou bien existe-t-il 
un code queleonque abligatolte pour la fondatian des Etats? 
Soul, en auol consiste-t-il? Quelles sont Jes preseriptlons 
de ce code que Ia Bessarabie, devenue independante, n'avalt 
pas observâes? II est Evident quun pareil code n'existe 
point 

Tiorigine des Etata repos sur Vauto-dAtermination des 
habitants. Rares sont les cas ot cette auto-dăterminatiani 
s'onâre zelon un systeme electoral partalt et lul correspond. 
Et Vindependance de In Bessarabie ne en pleine lutta r& 
volutionnaire ne pouvait pas, non plus, rentrer dans cea 
carea, 

A în lumitre des considerations expostes cl-desstus, lea 
autrea argumente de carnetâre dogmatiane t dtre 
apprâcis A leur fuste valeur, On lea trouve înopinâment 
chez les representanta des Bavieta peu enclina d'habitude 
ii reapecter Je droit terit 

Anal, dans In dâelaration sovlttiaue du conerta de Vien- 
ne noua lisons: “IZaffirmation, que le Bfatul zarit ne 
pouvait et ne devait dăelder du sort politique de In Bes: 
sarable, &tait falte premltrement par le conirta miitaire 
moldave. denxlămoment par Vassembiee des paveana de 
Bossarabie et enaulte par Je Statul Tarii, lut+mâmae” 44) 
En eftet, on wetait d'abord proposă de convonutr une As: 
sembite” Conatituante_ de Bessarabie aul dilibereralt mur 
toutea les queztions importantea Intâresant le pays. Une 
sembinbie reateletion, de sea pouvolra fait Nonneur Au con: 
arta molânve ot nu Sfatul Tarii. Mais ce dernier A encore 
plua do mărite de n'avolr pas tonu sa promoase et de 
r'avole pas cu peur d'astumer Ja responsadiiită pour les 
meurea ureentea. 8! le Sfatul Teâril avait attendu | Asem- 
pl&e Constitunnte. celle:ci aralt sul Je mâme sort aue 10 
Gouvernement, Provisotre et PAstemblte Constiluante ru: 
sea A Pâtrograd. Pondant que le Sfatul Tearii auralt pelnt 
pour Vâlaboration dune eanatitvante Desirablonne, les 
Bolehevila russea seralent venua. et cen murnlt dt fait du 
Sfatul Tearii et de Ja Conititunnte. C'est pOUrAVOL „aux re- 
prâsntanta sovittiques. ces fils de Ia Râvolutian qui 
mavalent abtenu leur mandat aue parce que Je Soviet des 
diTbzuta ouvrlera s'6tait en fait empară du pouvole, ÎI faut 
ripondre eeci: le Btatul Tearii a 6t4 ahiipe de renancer aux 
râsarvea quiii avait neceptăca par suite de Ia ntcesallă re 

volutionnaire et di droit ru citea, Edi 4 “ 
Ta dernlăre critigue viaant je mode d'expresalon de Ia 

valontă de Peatarabia (4) se răfere A Ioecupation dU pays 

pir Ies troupea rowmalnes, sur lea conditiona dana lesquei- 


agricole, n'est certes pas un organe dimoera! e 















mes de la rtunjon de la 

ralement le texte dea 

ris (8): “Lanarchi iai t dana des pro PE 

i eul tei a a RDI 
fendre Varrlăre ver 

provislobnement roumains put parolire tut CETATE Ma 


Vals corale” 
ta anonymes pubiita A Ps 


relie”. Tele dtalt IA vtrite aul dtait imposibile de renier. 
Enfin, îl est difiicile d'admettre que les 100 dă! dun 
paşa en revolution, sortia du in de TA revoli me, 


eraint de defendre leurs opinions A Ja vue de 
nagutre il avalent fait partie. 4 
i lea deputta ont faciloment rom, 


le Man fi 
la Russte, pour A Vindi dance, e'eat que 
ta force dea âvinementa politiques A Pintărieur de 
sarable mâme. î 

Tis > furent amenes par Ia logique de Ihistolre 
comme autour de chaque tvenement Imi CA pa 
lorsqu'!l a Jleu pendant la râvolution, na! Lt 
dies, de mâme la question de JA rdunton de In a 
1 Roumanie a fait naitre autour delle de beuita 
fantastiques. Les passlons politique contintent dentre 
La Tutte avec 1e bolehevisme et Vetahlisament de Lordre 
ont &t confondus avec la pression qu'uralt ât4 exerede 
sur Jea deputta. 

En resume, le rezime &lectora) adoptă en Besinrable dans 
1es conditions da moment, dat je mellleur instrument 
pour erter Tunite du pays at le mellleur moyen pour râsau- 
dre les questions pressantes. 


L'indenendance de la Bessarabie Pezpreaston 
Pica Teri rca deac al 





(DAL Ehoolgulne: Wes problimes de bWhrine, Parta Iat9, 






obs 

0) aro ui N 
mată SN rotire SUR parca mie a ae et 70 cata În Put 
ue IE “rtatiin Be Palat pe prana 


1) Vote Alezanii: Ia Resrarahte et În nestimm bearatenae, 
rain Betina ueaâtale de TREE E dăuna Met 


Meacou, 1994, mupplementa. p. 10%, On troave ln bate dhone dans 
Room 


1) Rakovealky: La noumante et la Bessarabie, Moser, 1098. pi 38 
(6) Resume des Evănementa en Mesarabie, IMI7-1014. p A 


NOTA REDACTIEI. — Articolul de mal mn esta reprodus 
din volumuj pubileat Ja Paris în 1027 de Prof, Alexandru, 
Baldur, român basarabean specialist in problemele provin: 
clei româneşti a Basarabiei, pe care le-a apărat cu senti- 
mentul istoricului adevărat: SINE IRA ET STUDIO. 


m ae a 


arta Moldovei, întocmită de Dimitrie Cantemir. ameză 
1a opera sa Descriptio Moldaviae — Ei 


1 





HERR BREJNEV! 


WO SIND DIE BESSARABIEN RUMANEN IN DER 
SOWJETUNION GEBLIEBEN? 


N_ der Sowletunion leben heute drei 
Kategorien von Rumânen,, 
a) die Rumânen in Bessarabien und 
Bukowina, 
b) die Rumânen in der Ukraine und 
auf der Krim und 
£) dle Rumânen, dle als Nachkom- 
men der Deportierten der zaristischeri 
Behârden und der sowjetischen Rekle- 
Tune Aber daz gesamte Gebiet der Sowje. 
tunion verstreut sind — von der Ostsee 
bis nach Wladiwostak 
Wir mdssen zunichst feststellen, das mit der Be- 
selchnung “Moldauer” in den sowjetischen Statistikeri 
nlehts anderea als die Rumânen gereint sind. Ebensogul 
konnte man die Deutschen nicht als Deutsche, sonder cl 
Bayern bezelchnen, well es eine Gruppa von Deutschen pibt 
dle „aleh Bajuwaren nennt, Dabei haben dle Baterri 
Menikatens noch einen elgenen Dlalekt-— dle Moldiuez 
haben nicht elnmai das, also gar nlchis, vas sie von dea 
Abelgen Rumânen unterscheldet 
Dle sowjetischen Behârden arbelten stets mit Begritfen, 
denen man verschiedene Bedeutungen untersehlebea je 
Num £elgen die neuen Btatistiken, dasa aulgrund au: 
Volkszânlung von 1970 in der gesamien Bowletinloa fi 


pinde Personen moldauiseh - rumâniseher Abetammung; 
1eben 


“Moldaueri 2 coa 00 
Rumânen, 118 000 
Insgesimt 2 817.000 


Diese Personen vektellen sich nui folgends Geblata: 


Moldnulsche Soziallatiiche Sowetre- 


publi îia isa aus 2804000 *Moldauer 
VETI pă Bozialistisehe Sowjotre- bl 
publi băgă 208 000 “Moldauer” 
Rusaische Sozial. Păderative Sowjet- Ls 
republik B8 000 "Moldauer” 
Geaamie Sos jebinijon 119.000 Fumânen 
Gesamte Sowjetunton 40.000 “Moldauer” 
Zusammen “2817000 Personen 
Dlese Angaben kânnen _jedoch nicht volistândig sein, 





denn „a muzs In der Sowietunion noch” puso ul 
1,„Mhion Rimânen geben, die von, der nosJetiseheae ge 
tisţik nicht erti dle Statistiican 
falsch oder di l 
deri Rumănen 
nan nisht mehi 
Veiblelent man den Stand zwlschen 1950 und 1070, sa 
CEpIbt sich tolgendes Bild: i 








1950 1070 Zuwacha 


RBS Moldsu (“Moldauer“),.. 1887000 23040 

RBS Ukraine (“Moldauer:). 242000 - 200000 
Rubilsehe RBS (*Moldauer). 02000 “AB 000 
Ubrige Gehlete (Moldauer) 23000 On 00e 
Ubrige Geblete (Rumânen) „100000 100000 





2920000 2B17000 74 i 


Pemnaeh htten sich dle “Moldaver” in. der RBS Moldat 
ISbrih um 2 "e vormehrt, in der Rusesc 9 MOINA 
E TA AD i Die niedrigate Wachstumsrata 
e aulsche Bevolkerune In der Uij ea 
Piz um 1 Prozent Jahrlieh zunira lut pag a | 
stirile Moldnusr” în der Ukraine anpepebene Zahi 
von 206 000 kann nicht ațiraen, het 04 e Hundei 
Lâna Ra RANI! ien, biet fehlen einige Hundert. 
YolRendet lat festustellen 
'ach der Besetzung Bessarablons und Nordbukawinas 
im Jahre 1040 vwurde Yon den Sowleta eine Neucintellung 


ien ommen. Dle bla dahin zu Bessarabien penpugune 





Hotin mit einem rumânischen Bevălkerungsan- 





tell von ... ate eta ame met ace ara aneue sue ATD BABI 
Ismail mit einem rumânischen Bevolkerungsan. 

tell Van. scapa e îi san 85902 
Cahul mit cinem rumânischen Bevălkeriin gsali- 

tell von ., 1045 


Cetatea Alba mit cinem ruriânischen Bavdike. 


rungsanteii von... TIE „00343 
Ghilla mit elnem rumânischen Bevăikerunsanteii 
von i RSR in me 20524 


424 157 
wurden der Ukraine angeglledert 


Die zur Bukowina gehorenden Krelse 
Storojinet mit einem rumânischen, Bevălkerung- 


antell von Ș d șa 02 033 
Radauti mit einem rumânischen Bevăikeruni- 

santell von aa seic 12.920 
crnauti 06 045 





owle der Bezirk Herta aus dori Kreis Dorohoi 
mit elnom rumânischen Bevălkerungsun all 
von e; 


Wurden cbentalls der Ukraine angegiledert 

Das ergibt fr 1040 insgesamt 591.041 Rumânen, ausser: 
dem wohnten damals bereita vorher. sehr viele Rumânen 

genannt Moldauer-— ostiich des DnJester, d. h. în der 
Ukraine, we von den sc 
Litigt wurde, deren Zahl mindestens 500.000 betragen Ia. 
ben muss. Diese Zahk ist anzunehmen; da hach don sow- 
Jetischeni Statistiken ungerăhr. 800.000, Personen rulat. 
scher moldauiseher) Abstammung În der Ukraine tau 
Felbat bel einer Zuwachsrate von mur 1,16 5 rgibt alani 








EI 
a 
Ei 
3 
= 
3 
EI 
gZ 





(a, dasă dle Rumânen dort systematisch nusmerotteb Wor. 
m sin, 

Nicht nur die Zahlen tr die Rumânen in der Ukraine 
sind anzuzwelfeln, sondetn auch die în den anderen. ul 
lon der Sowjetunion folgende Personen rumânitehi A 
stammunie 
in dem der SR Molduu anpeg)ledertan 'Tejl 

Besaarablens i 
in dem der Ukraine anpegliederter "Tei dea 

sarabiena 
Iu dem, der Ukraine anpegiiederten "Teli Buk6 

wins 
Bervita in der Ukraine ansăsalg sa 009 


intgesumt 2406000 

Dle sosletischen Btatințikon geban jedoch 10 1070 In 
der Resamten Soslatunion nur 2817000 Porone Conu 
Anulseher (rumâniseher) Abatammunie nn, Dai pl 
gi dr, den Zeltabechniti van 30 Sahren nur ela ite 
Sin 20,000 Perzonen. geeben. Nach anderen, oja 
Statintiken ist die meldauischo (umăr Bevlkeruni 
pier, Sowletuplan Jedoch In 10 dahren, d, n. voRoSeruRE 
„970, va 2920000 ur 2817000 Angewaonaet Lola 
rund 500 000 Personon oder JANFleh! î,8 A en: 

Rechnet, man zu den ursprânglicheri 2 800 000 Persanen 
saga Shre 1041 Dur 18% Jâbrileh hiniu, sori eoNe 
Tăr 30 Jahre cin Zuwachs vân 60-00 4 und es miisate aleh 
ee IN70 dle Zahi der Personen rumAnisoar murate Al 
4B4P) Abitamung um 1 280.000 bis 1 B00 p00 A NON 


1.370.000 


425 000 





144 2 800 000 
1971 (Zuwacha von 80.00 &) & 
înspeaarmt i 1.250 000 - 1500 000 


A 780 000 - 4.000 
Iaut Statistik sind aber nur 2 07000 voma A 
Ale Tehlenden 899000 bis 1 183 000 Persan ebileben? 


Alexandru 8, MORARU. 





Dimitrie Cantemir 


STĂZI, Ja 300 de ani dela naşterea lui 
Dimitrie Cantemir, datorită. răsturnări: 
lor şi convulsiunilor prin care a trecut 
Europa Centro-Orientală în acest râs- 
timp de trei secole, figura domnitorului 
moldovean capătă aspecte inedite, de 
mare vizlonar și patriot român. 

Născut la Iași la 26 Octombrie 1073, 
era [iul mal mule aj clucerului Constantin. 
Cantemir, om simplu dar cu răspundere 
ŞI tragere de inimă pentru poporul pe 
care era chemat să-l cArmulască mni 
târziu. 

EI a căutat să dea 0 educație aleasă tânărului boernas, 
mal ales că acesta de timpuriu a arătat o deosebită Inel: 
nație către invatatură, 

Ocupând tronul Moldovei la 1088, contorm obligațiilor de 
vasalitate inchelate de predecesorii săi cu Poarta Otomană, 
Domnul Constantin Cantemir trimite ca ostatec la Cons- 
tantinopol pe tânărul prinț Dimitrie, care obligat de 
Imprejurări să rămână 22 de ani pe malurile Bostorulul, 
1şi desăvârșeşte cunostințele de filozolle, islamism, astro- 
nomie, geografie, rtogratie urmărind prelegerile celor 
mal mari maeştrii și profesori de care dispunea Academia 
ate funcţiona pe lângă Patriarhia Ortodoxă din Constan- 
tinopol, 

Gunoştea pertect limbile: latină, română, gtencă, turcă, 
persană, arabă, rusă şi primele lu! opere făceau deja ocolul 
centrelor culturale eurapene ale timpului său. 

Bine văzut în cercurile curţii imperiale a sultanului 
Ahmed al III-lea, In cercurile grecești din Fanar şi în am- 
basadele europene la Constantinapol, pe care le frequenta, 
el n avut posibilitatea să. pătrundă și să se documenteze 
a perapectivelor politice ale epoce 

“ealul bun atrasese corupția demnitarilor și instituților 
turcești și bizantinizarea moravurilor, cente pravestea deb! 
ltarea şi căderea puterii otomane, Ş 

Mintea luminată a principelui moldovean intul inchee 
rea clelului de grandoare al Somilunei și era frământat de 
primejdiile care pândeau Moldaya şi celelalte, princlpate: 
vomâneşti, expuse poftelor de cucerire ale puterilor europe 
nu dornice să se subatitua imperiului turcesc in. descom- 
Lari Petru cel 

a de fler şi dorința de cuceriri a Jul Pel 

Mpa point i ridica şi se intărea in coasta principatului 
Moldovel, Stratagema demakonică de a-şi asuma nPĂrarea 
principatelor creştine asuprite de tutela Bubulrael cr 
mârea şi mal mult primeldia pentru acesten, căci Lă aacu n: 
dt geti PIAN fe ere ude busantin au acegbeul ul 

ea aro impariu. ru 

Peliia cal Mae cala A Earmaa testamentar țelul polical 
rusești, inclusiv al Rusiei Sovietice, pân i 
Diva intenția urmaşel lui ECATERINA A XI-a, care 
voia să formeze un fegat al Daciei pentru favoi 

tomk ese! ei 5 
OMR: Avi ge către Ruși JA 1090, detehldea part, 
pective nol ambițiilor lul Petru cel dată Data 
inceta de al fi un Inc turcese și pentru prima da! 

seacă e conatpu n Brad” Al TRata apariţia în 

pi eiul Garol al XIl:lea a) 

In dela Poltava asupra Regelui Cai L 

audit i AR A ncestula Ia Bender (7ihint), nărenu și 
mal mult furia Turellor impotriva Ruşilor u pri cula 
acestora nsupra Porții, astfel că au inceput să te prop 
STA do xaahl, ; 

j orase pe principele Mu Peculinn die Da 
încrei 1 duşman, personal a Cons i 
Vie A "Muntaniei împotriva, căruia Ioteirase, p6 
dA pala eo a is d ter 
oi riva familiei A 
Romă Neu la 110, ă PUII de a demasca dublul 
joc Brâncoveanu și de a . 

; AL timp al domnie! -8 luni “Dimitrie lea 
șia dn! svama de realitatea losâlă că bolerimoa și poporul 
Îcuraa prematuri tn E) pie 
uccredineloșilor și seci el CERRO pl XI 
Itoritos catel schimbau continuu pe roni 
porilor pe, care Bano out brațele” deschise nrmatele 


Tarului Patru, 























de Traian Popescu 


Cunoseător, in acelaș timp, al procesului de deseompu- 
rere al Imperiului Otoman și încrezător În puterea cata. 
cândă a Rusiei, Cantemir a considerat că cal mal bun. 
prilej, pentru eliberarea Moldase! de suzeranitatea. turca 
era răsbolul declarat de Turci, Rustel, la 10 Noembele 1710 
sub pretextul că trupele rusești au invadat Moldova pentru 
a captura armata suedeză refugiată la Bender (Xenopal). 
dar care in realitate trebula să impledece mărirea bregei 
rusești in Marea Neagră, prin ocuparea Moldovei şi a ceță- 
ților el la mare și pe Dunare, 

EI inchele în mare secret un pact de alianță cu Rusia la 
Iutsk, asigurând Independenţa și teritoriul Moldovei. de 
imixtiunile ruseşti, retrocedarea teritoriilor și cetăților din 
sudul Moldove! (Basarabia) ocupate de Turci, tronul here 
ditar pentru descendenții lui, adăpost In Rusia şi deapăi. 
bire In cas de eșec și declară răsbol Turelei alături de Rual. 

Soarta armelor le-a toat potrivnică la Stănileati pe Prut. 
de unde cu greu au scăpat amândoi, de a nu cădea in mâl 
ile Turcilar. 

Prin pacea inchelată la Huși, la 22 Iulie A7I1, Ruşii pleră 
Azovul şi pentru mulți ani legirea Ia Marea Neakra, lar 
pentru Dimitrie Cantemir începe amărăclunea exilului în 
Rusia. 





Deşi ora. coplesit de atențiile Tarului, care-l prațula call: 
tații€ de cărturar. și om do Vtlință, a-l [AzUsa IUR coada: 
rator, Dimitrie Cantemir a acut prilojul să-și dea seama 
repede de tantaronuda, ruscaseă cu, Privire la, ocrotit 
ortodocșilor asupriți de Semiluna şi de adevaratele planuri 
expanslaniste ale politicel rusesti, mult mal primeldloasă 
decât neplăcula, suzeranitate, urceaseă, care Gu! bani și 
cadouri putea Îi tacut tolerai 

în col 13 anl de call In Bula a rost tot timpul ootedat da 
soarta Moldovei și a celorlalte prineipate rorânețul tri 
tuimău-sa conunuu ză dotarmilge. nouă notiune 
E oată duce eliberarea Moldovei, Iul, > 

Net e lea meu INoeseali, pe calea er! 


(Urmează pag. WM) 














ISRAEL ATACA 
iJUSTICIA PARA LOS ARABES! 


Lorigen de la idea slonista de Herzel 
es el asunto Dreyfuss, 

En esta &poca Herzel era el co. 
rresponsal en Paris del periidico 
“NEUE FREIE PRESSE”, el mâs 
importante perlădico de Viena, ca- 
pital del imperio AUSTRO-HUN- 
GARO. 


EI clima politico creado por este 

proceso, la violencia de los ataques 

contra los judios, le convencieron de que la asimila- 

ciân del “pueblo elegido” de Javeh era imposible, 10 

Jue determină el prineipia bâsico de su libro “DIE 

JUDEN SOLLEN JUDEN SEIN” (“Los judios deben 
ser judios”). 

Aunque Theodor Herzel no hubiera lanzado esta 

consigna, los judios siempre han sido judios, aun 

P:/= ma por oportunismo hayan cambiado la reli- 


Durante siglos, el saludo judio del ao nuevo ha 
sido el ritual: “Y el ao que viene, en Jerusalem” 

Theodor Herzel publică una novela tambien, 
“ALT NEULAND” (“Pais antiguo, pais nuevo”), tra. 
ducido al rumano en 1904 y que sirvid coma base 
para las primeras formaciones sionistas entre los 
alumnos del Bachillerato de los liceos rumanos. 

Sobre el espiritu del Estado de Israel, Francois 
Quiliei, en el capitulo “La lecon d'algebre au Ki- 
boutz”, nos da una explicaciân que tenemos de sub- 
raşar, ju ella nos permite comprender toda la 
agzesividad politica de este estado, permânentemen- 


te provocador: 
Po los tufos, que da a este 


iri iapa arteata implacable, sino el de los Kib. 

“EI prohibe a los pastorea sirios abrevar sus reba. 
dos en las aguas del Lago Tiberiada, a pesar de que 
la frontera, separa loa dos Estados, pasa sâlo a 
10 metros del borde del Iago." 

“Todos los israelies estân convencidos que sâlo una 
severidad irpiacable y la ley del taliân puedan fre- 
nar a los Arabea.” 


ae intenten objetar o abogar para una concilla. 


“Sin duda, no es Israel e] que amenaza a los pai- 
ses ârabes, dan, AX contrario, son estos Estados Ioa 
que no acep! tra compromiso que el suicidio 
del Estado de Israel. Podria dudarlo fiii EI sitio 
que Tarte! debe soportar, le irrita afin mâs porque 
i 4 5 adversarios.” (“Le Petrole et la Haine”, 

a 180, 

Un partido “HERUT”, que ifiea libertad, ha 
obhtenido en las Gltimaa decan i por 100 de 
los votos Su Lieder Beiguin, antiguo Jefe del IRGUN 
—1a temible orga! n de lucha contra los ingle. 
ses es el tinico tribuno en el Parlamento faraeli, Su 
programa es Ia reconstrucelon del Reino de David, 
10 que significa anexionar: Libano, Siria, parte del 
Trak y todo lo demâs hasta Suez 

EI programa de Herut, presentado en 1957, es en 
camino de realizaciân en 1973, 

Las centinelas de Israel vigilan hoy €l Canal! de 
Suez. Su aviaciân se adelanta 190 en el Libano y 
martilla Siria, 

EI Estado de Israe] sa estă reconstruyenda sobre 
los preceptos taimdieae 

Para conocer e) origen de los hoy llamadoa “Pa 





10 — 


lestinos”, reproducimos del libro de Francois Quilici, 
cual no esconde su admiraci6n para “el valiente y 
cruel Israel”. 

“Desputs del asesinato del Conde Bernadette por 
elementos del Irgun, a ar que este sueco, como 
todos los suecos, favorecia a los judios”, ha sido de- 
signado como mediador de las Naciones Unidas el 
doctor Ralph Bunche, eminente hombre de ciencias, 
a quien, para su acci6n paciticadora, se le ha otorga- 
do el premia Nobel para la paz.” (Capitulo “La d&- 
raisson occidentale”.) 

îCuâl ha sido la acciân pacificadora del doctor 
Ralph Bunche? 

Segiin la resoluciân de la Sociedad de las Nacio- 
nes Unidas, los ârabes y los Judios, al entrar en vigor 
el cese de las hostilidades, debian, cada una de las 
fuerzas beligerantes, quedar en el sitio pgeogrâfico 
adonde se encontraban en aquel momento. 

Esta “mâgica” soluciân ha tenido sobre el terreno 
consecuencias locas, Unos 150.000 ârabes han que- 
dado con sus casas dentro de las fronteras de un pais 
y con sus tierras de cultivo dentro de las fronteras 
de otro pais. Del umbral de sus casas, los Arabes mi- 
raban a los judios como le cosechaban sus olivos. 

De esta forma los pueblos ârabes han sido priva- 
dos de sus fuentes de agua y de sus tierras, Es indis- 
cutible que la soluciân del 4octor Ralph Bunche era 
totalmente favorable a 10s judios, asi que no parece 
absurda Ia sospecha que para este arreglo precisa. 
mente se Je ha otorgado el premio Nobel para 
la Paz. 

Francois Quilici, en su libro, dice: “AY mismo-- 
tiempo la resoluciân de la O. N. U, hacia a los ârabes 
In solemne promesa que sus bienes y sus tlerras les 
serân devueltas”. 

Eran unos 900.000 refugiados, los cuales se habian 
marchado abandonando todo, debido a un pânico 
contagioso organizado por un remarcable concurso 
de complicidades. Los judios han pasado por Ias ar- 
mas la poblaciân musulmana de Deir-Yassin. Era 
la venganza de los macabeos, Los ârabes se han que. 
dado aterrorizados. Hoy dia todavia reprochan a los 
ingleses la impasibilidad de entonces y los acusan de 
haber ayudado para que el sitio se quede vacio. 

Por su parte, el gran Multi de Jerusalem les acon 
sejaba el &xodo, sin tener en cuenta el equilibrio de 
fuerzas —de la fuerza moral—, imaginândose posi- 
ble el regreso en masa. (“Le Pâtrole et la haine”, pă- 
gina 159.) 

Esta masa de palestinos expulsados de sus propie- 
dades campesinas de casi mâs de un cuarto de siglo 
estân esperando todavia hoy que les haga justicia. 

Indtiles han sido todas las resolucionea de la 
O.N, U, contra Israel, Este Patado nl les hace Cas0, 
Y, al contrario, sigue imperturbable realizando el 
programa expansionista confesado por Beiguin y 
d en marcha con hipocresia por la sefiora Golda 

ele . 

Cuando ella pide crăditos al presidente Nixon para 
lograr una superioridad absoluta sobre todos sus 
vecinos ârabea, no lo hace para asegurar la tranqui- 
Udad del pais, sino para poder atacar por sorpresa a 
sus vecinos, cuya falta de unidad y preparaciân be. 
Mea quiere aprovechar. 

Los Judios, evidentemente, conocen el arta de In 








(Stgue en 1a pâg. 13, 


Conferinta dela Helsinki si comu 


FLEBRA Conferință dela Helsinăi, contra 
Sau ridicat n 
„i [En aa a rupurile 





exilaţilor 
provocată, 
URăg ati: Împusă și organizată de 


Nimeni nu se indoteşte de intențiile 
terminat Serie ne 
insiste pe lângă Guveznele occidentale 
ca această Senterință să se realizeze CU 
: In gândirea lor manoiiii- 
că și excluslvistă, Bovietele și-au formu. 
lat anumite probleme, le-au analizat în 
perspectiva intereselor lor și Je-au rezolvat deja, COMTur 
txcelentelor principii aletatoriale ce 1e încununcaza alta 
mul. Niel nu le-a trecut prin cap că la Helsinki ocine. 
li vor vol să-și spună măcar cuvântul şi plus, poate. tor 
avea şi ei câteva propuneri de făcut Judecata sovietieă Ep 
simplă şi concludentă: Dece oare sar mal Fi venit cu ceva 
nou, când totul fusese deja pus la punct de URSS? O pia 
plă trecere în revistă a problemelor era de-ajuns, urmată 
de semnatura solemnă a tuturor, pentru a pecetiul, În age. 
14ș timp, Ințelegerea între Oceldental! și Blocul Comunist 
ŞI definitiva stabilire a frontierelor alese de URSS, Aa e 
comunismul: just, binevoitor şi expeditiv. 

Sa intâmplat însă că printre aceşti occidentali s'au găsit 
câțiva “mizerabili”, incapabili de a aprecia ln lusta el va- 
lare, munca desfășurată de sovletiei, Nerecunoscătari, sau 

t să purice problemele în “discuție” şin plus. să pro 
pună soliţii și sucestii, netrecute în prealabil prin forul 
marelui Consiliu al Guvernului moscovit. Lueru inadmisibil 
și periculos, dat flind discuţia publică a acestor probleme. 

Panica s'a intins Ja toată aria comunistă a Europe! Orlen- 
tale. Problemele în ana)iză nu mal atingeau puncte de de. 
taliu, asupra cărora se căzuse de acord pentru a se ceda 
câteva mici satisfacţii și oceldentalilor. Spre surprinderea 
sovieticilor, punctele atinse puneau În grea cumpănă în. 
tăși principiile de bază ale sistemului comunist, şt'n peri. 
col de răsturnare chlar securitatea Internă a dictaturilor 
răsăritene. 

Din cauza rișiaităţii de concepție şi-a intranslgenței n 
relațiile cu ceilalţi, Blocul Comunist sa găsit FI LAA 
seşte Incă-— într'o poziție extrem de precară, falsă În raport 
eu scopul Conferinței dela Helsinki și semnificativă din 
punet de vedere al mentalități ce domnește In rândurile 
celor din Est. Desveleşta Intreaga tiranie a sistemului, pe 
care toți Sovieticii se căsnese 40 nege sau so prezinte ca 
6 minciună a Oceldentalilor, 

Totul depinde acuma de forța combativă și de insistența 
reprezentanţilor occidentali pentruea poziția sovietica să se 
degradeze şi ma! mult, lar Conferința dela Helsinki să de- 
vină, dintr'o întreprindere pro-comuinistă, o tribună de bl. 
ciuire a unui sistem ce dezonorează, insulță și Instalează, pe 
oriunde se impune, sclavia cea mai cruntă. Astfel de ocazii 
nu sunt frecvente. când comunismul poate [i lovit cu pro- 
Prille Iul arme şi'ntrun conclav internațional impus de el 

Dar care sunt elementele care rovoeat o astfel de 
Intorsătură? Extrem de simple, ea prăunțele de nisip ca- 
pabil să distrugă angrenajele unei maşini uriașe. La *Con- 
Jerința europeană de securitate și ccoperație” au fost puse 
în discuție doua probleme, normale şi logice. într'o adu- 
nare de acest pen: 

= Ubertatea inlormauel, e 

— elreulația oamenilae și a 

Dacă e vorba de securitate şi cooperațle între State ce 
Yesnic se vor păsi unele în fața altora, nimie ma! sigur 
pentru a fortifica aproplerile decât o libertate complectă 
de discuție intre popoarele interesate. Precizăm : Intre po 
poate, luate în Ințelesul de “oameni liberi” și de “opinie 
publică”, lar nu Intre “oameni de gumern” ca reprezentan- 
VI orleiaii ai naţiunilor rexpectire, săi 8) 

Cooperația Intre te, dela guvern puvern. 
mă mtvolat, trecut prin cturul Comisinor ministeriale pe 
când, cooperația directă, printriun sehimb de idei serlse 
sau expuse, informaţii directe, Intre oameni nestânjeniți, 
are ceva spontan și comunicativ. O eooperație de acest fel 

in dezvoltarea relaţiilor prietenești, va duce în mod ca: 
Erori la o apropiere pe bază de stimă, și prin ea Ia sehe- 
matizarea une) securităţi politice Popoărele care se cunăse 
incep să sa aprecieze. In acest caz semnătura unul! tratat 
Dar mal [1 decăt recunoabierea oficială a unei stări de 
fapt. Aceasta-l tema majoră a 

De iei dominat 4 Bote admite i le măcar In- 


ecoperațiel și a securităţii pe astfel de 
Lei mirturite iba id Mello şi Informaţiilor, intro 


















e, 


munistă. Toate țările din aria, 
de xelietrla ri mini aia d 
lomeniul culturei, cormbătâni 

i Său declarat contra ii 
A Ja un adevărat asalt si 


ale ăsta dlo. Păsătul soztiniaat i u Ş 
rjire, e. 36 prin reprezentantul 

în felul ara Fiecare Stat trebuie să Sa 
de informaţiile ditazate pe teritoriul său. 8 mal 


tele occidentale, deoarece,.. “nu stbil ca jurna- 
lele Cal să fle lăsate să atace continuu ideologia 
comunistă”. 





Dialeetica intrebuințată de reprezentantul polonez € tra: 
ză de par, dar cel puțin demonstrează impasul în care se 
Dr ep unei probleme de 
i ni Mtală Intr'o conferință a „euro: — 
pene Ce bi de uecaente at tea garanta dacă 
țele sunt aşa de mari incât libertatea cea mal elemeni 
are două măsuri diferite? 
Dacă sar panta punetal de vedere comunist, ar însem- 
ra că în țările de dincolo de Cortină. 


[te pd acest Dea de rosii n'ar avea 
interveni in presa comunistă locală sau internal 
dat lina” EA această presă no să VorEeaată Au dea 


însăşi, 
„ intontient, megalomanie, desconsideraţie pentru set: 
alţi? 


junist de a interpreta problema mal de 
intormaţiee de rai a ete. pare Îni e ae 
Comj 


De ia ua IRA 
lect ea, 
devenit regula de conduită. cel 


unor norme pe care ei nu le neceptă și niel măcar 
nule că pe teritorii or” ae vor Să “imise pe 


Alei se revelează slăbiciunea lor. Alel trebuese ataca! 
pg în iona OR de Dre 
Taj re 
pact 









un 
de securitate euroj unei 

| omplecte în domeniul ție! e ude, 
ae A TI E ra 
acest gen 
cooperația prevede jibertatea de a comunica liber. 

ta n Acea acri lue ri 
ala oa doză oara 

URSS us (ar trebui să spunem. 
sa Ceruta turta iri a em, (mpa) MERE: 
vecepta principiul ITAA an pâna e 

clpi 

tea ntelre” Aura. Bibedi o bani ă 


chinga unei dileme în fata carela nu mal 
acreptarea principtului Iberti 
de securitate, 


up ore Cele ea 
pcate momentul reabiitării A 


Moaca Calugareasca 


M aflat pentru primadată de moaca 
călugarească În adolescență, pe 
când asistam tăcut la un duel de 
păreri theologice şi literare, sub un 
nuc sau poate sub un castan, nu- 
mi mai aduc aminte. Stiu că eram 
sub umbră de ramuri intinse către 
Taţa bisericii Icoanei, cam în drep- 
tul coifului de piatră aşzat pe mor- 
mântul generalului Odobescu. O 
moşteancă pioasă, prioteasa puţin pomenitului 
preot şi cărturar Manea Popescu, adusese la masă 
cinei farturioare cu dulceaţă galbenă ca nuferii. Am 
gustat-o gândind la metaforele lui Ionel Teodorea 

nu. Si, dintruna intr'alta, se aruncă vorba, fie de 
Sandu Tudor, ori de George Racoveanu sau vlădica 
"Tit Simedrea, despre moaca călugarească dela uşile 
chiliilor, mânuită cu agerime de schivnici. După 
ani, am văzut moaca călugărească roasă de cari, 
intrun muzeu de mânăstire; Galbioară, din lemn 
tare şi aspru, cu noduri, mi sa părut fără straluci 

rea aurei ucenicilor. Stiam până atunci, din scrip 

turile sfinte, de toiagul apostolic. De el se sprijinea 
mâna neputincioasă a călătorilor evanghelici, care 
osteneau drumurile ducând prin lume pumnul gol 
de bucurii. descărcându-l numai de dureri sau de 
binecuvântări. Mâna lor inălțată. revărsa căuşele 
pline de har şi inchinare. Atât puteau purta Sancti 

tățile lor Ptibegii desculți, sprijinindu-se in toiag: 
trupul trudit şi pălmile umplute cu apele botezului 
si averile mângăerii, Si mai zăcea în neputința aces 

tor păimi, bogăţia urmelor unor cicatrici prin care 
străbătuse piroane. Mai ştiam că toiagul cu nodurile 
inocenţii s'a poleit ajungând cârje episcopală. Adică 
schiptrul ințelepeiunii creştine. 

Pe la noi, nedespărțit de e), de baltag, erau ceo- 
banii şi, ei, îl mai găureau ca să-l umple cu răsufla 
re de caval, Cu timpul am mai băgat de seamă că 
unele minţi subțiri refuză cântecul fluerului. Le mi- 
roase urât urda. Din zer şi din “fluernş de fag”, nu 
se poate urzi o cultură, zic ei, și resping temelurile 
cântecului cu “frunza verde”, Insă ei, păcurarii, au 
zăâriat cu cavalul plaiurile şi fără să le pese de ni- 
meni, acolo unde au infipt baltagul, au pus borme 
1a hotarele unei filozotii (Blaga). Atât cât ţine spa- 
țiul nostru. Pentrucă ființa românească se intre. 
geste i face unitate (Decebal, Miha! Viteazul, 1918) 
eu LOCUL şi ORIGINEA cu “cel moldovean, cu cel 
ungurtan şi cu cel vrăncean”. Ma uimit totdeauna 
balada pe intinderea ei cât TARA şi mi-am dat sea 
ma că, mai întâi, cronicele noastre sunt bocate cu. 
lese din timpul rival, străbătut piepti ("aşa a fost 
să (le”, “schimbarea Ja fața a României” — Emil 
Cioran), int *MIORITA” (accea “lac”, inepalabil de 
albă, “Iae bucălae”, de care “domnii” zbârcesc nasu. 
rile cu nădut) geografia și prima fUă de istorie a 
neamului, Dacia sa umplut cu România prin ph 
curari, cei mat vechi nobili ai inţelesurilor sublime 
si adânci. 

Asta, în ceeace priveste baltagul infricoșătar şi 
fratele lui cavalul, destinat altor taine, înfricosă 
toare şi ele, dar numai pentru părţile lor de dor, 
Moaca călugărească e altceva; de ca se povesteste 
cum în vremurile cu venetici, intunecate, o mânuiau 
prea sfințiţii bărboşi, servi ai icoanelor cu forecă- 





12— 


de loan |. MIREA 


turi si mărgărinte, paznici ai arhondaricului şi ai 
pivniţelor în care belşugul lui Dumnezeu coborâse 
arome şi chihlimbar Iichid. O ridicau din ungherul 
chiliei unde îi era locul şi rânduiala, numai la apri- 
gă nevoie, ca să izbească în frunţile lotrilor. Unii 
cucernici fuseseră, Inainte de a se gârbovi sub su- 
tane, eşiţi din caznele şi necazurile hoţiei. Scârbiţi 
de păcate, parăsiseră bărdacele de vin umplute har- 
nic de hangiţe rumene, ca să vindece de fiorurile 
cărnii, Urcaseră poteci posomorâte, prin paduri săl- 
batice şi pustii cioplind schituri pe țancuri, inace- 
sibile, ca, în singurătate, să ceară “Celui mereu 
blând” amarnică ertare prin lacrimi şi ingenunche- 
re; —astfel lotrii lui Christos alungau lotrii nără- 
viţi cu prădarea. Căci toate întâmplările “orelor 
rele”, au şi ele, după un suspin de sfânt al lui Vasile 
Băncilă “ora căinţii şi judecății” 

Dar atunci, de mult, la masa cu caise aurii, când 
ca adolescent încercam din firele vieţii prin entu- 
ziasme şi salturi celeste (ca și azi) am aflat că şi 
monca călugărească era ceva dosnic, pe care bună- 
tatea creștină o respingea, La “Credința” lui Sandu 
"Tudor (şi nu la *Credinţa” arhimandritului Anania) 
scria si părintele Manea Popescu; şi Sandu Tudor 
ar fi vrut pentru “Floarea de foc” să obțină pagina 

reconvertirii” (Sandu Tudor), “trăirea convertirii 
(Tit Simedrea) sau, mai direct, cu “minunile care 
n'au încetat” (George Racoveanu). Reconvertirea se 
produsese, din câte am ăNat intr'o noapte muncită 
de sudori, cu epilog, Căci dimineața fusese întâm- 
pinata foarte senină, cu suliţi de pasări pe cer, după 
o cumplită luptă a luminii cu tenebrele 

In miez de noapte — şi ce noapte nu trece prin 
abisuri? | — hoţii intraseră să jefuiască pe părintele 
Manea Popescu. Sfinția sa nu încula uşile niciodată 
Preotul trebuia să servească pe Christos în toate 
orele. Somnul părintelui Manea, nu era somn, In 
asteptare, răsufla lin pe ceaslonve cercetând buchii 
le cu învățături. Lotri—câţi vor fi fost —s'au 
repezit la gâtul lui, să-l sugrume. Calm, popa Manea 
Popescu şi-n ridicat fruntea de pe hârțoagele lui 
ude de cerneală, apoj potrivindu-și stralul lui sărac, 
negru, le arătă hoţilor că în gâtul lui, în afară de 
glasul slăvirii Celui care iartă, nu vor găsi nimic 
Avea răsfirați prin odăi alăturate prunci mărunți 
şi fricoşi. Ar fi vrut măcar atât: să nu fie deşteptați 
din scutece, de zbaterile lui In sugrum. ŞI începu să 
le dea tot ce aven: întâi punga cu bani, putini, că 
n'avea ma! mult de cât bogăția pâinii a câtorva zile 
Le-a mal! intins firele subțiri de care atârnau cru 
ciulițele copiilor, inelul de logodnă, un orologiu, 
crucea dela gât, metaniile de chihlimbar, şi ce-a mai 
crezut că e de preţ, Dar când hoţii au vrut să curme 
coşmarul şi să fugă încăreați, Preotul Manea Po 
peseu le-a ținut calea, cu arcul blândeții (și nu cu 
moaca călugărească), și i-a oprit, In bunătatea lui 
fără pereche, el în el, în adancul din sinea lui, nu 
era pe deplin impăcat. Is'a părut că el, preotul dela 
biserica Tebanei, Îi “fură” pe hoţi; mai avea în altă 
parte şi alte comori In fond, şi-a zis, biserica lul 
Christos — “A le Tale pentru a le Tale" —nu-şi 
păstrează nimic. Nu:si dă EI, cu fiecare linguriţă, 
din potir, trupul Mămânzilor? In biserică le-a 
deschis cutia milelor golind-o, le-a dat ocaua de 
argint n cădeiniţii, din altar le-a adus crucile împo- 








E ai 


dobite cu mărgăritarele, linguriţele vermelate, iar 


după ce cu buzele spuzite a golit potirul de Trupul 


- sacru, secat, le-a intins şi aurul cupei. Când le-a 


cu braţele pline, 


intins şi icoana cu ferecături în argint, prădalnicii, 


u părut că pleacă, Afai 

inelele dimineţii, plăsuiau cocă: Insă ea 
cei Incărcaţi de “daruri, n'au trecut pragul; nimeni. 
nici vladica Tit Simedrea, nici George Racoveanu 
nici părintele Manea Popescu, n'au mai spus de ce. 
Pagina Intâmplării n'a apărut in “Floarea de foc”. 
Poate atunci şi-a făcut loc în inima lui Sandu Tudor 
“rugul aprins”, 

«Părinte, ar fi zis hoţii, cum se vede treaba, aici 
nu sunt “sutari” şi n'am dat de “bangă”.» a-ţi, 
părinţe, odăjdiile și dă-ne nişte mărunţiş, bani care 
să ne ajungă să cumpărăm un pachet de tutun, 
dăla negru, de răsucit țigarea în foaie de jurnal. 
Popa Manea le-a dat de tutun, şi pe deasupra le-a 
mai dat şi pentru un chil de drojdie, asta pentruca 
să rămână prieteni buni, Mai spunea, părintele, că 
18 despărțire, hoţii au sărutat armura de foc a 
Arhanghelului de pe ușa catapetezmei. De atunci, la 
flecare Inviere, părintele Manea işi vedea “hoţii” cu 
pălălăi de ceară in mână, tăcuţi, şi mai la o parte 
de lume;— lângă icoana iertării Celui care nu-i mai 
poate în nici un fel mustra. 

Mo fi întărit întâmplarea părintelui Manea Po- 
pescu? Nu ştiam că la câteva zile după ce mâncasem 
la acceaşi masă dulceaţa de caise, va trebui să fac 
şi eu o “hoţie”. M'am încărcat cu o carte PENTRU 
LEGIONARI — şi cu ea ascunsă, a Le pe căile 
Sibiului. Pe drum, de trică, mă gândeam mereu la 
întâlnirea lui Corneliu Codreanu cu Arhanghelul 
Mihail. Şi'n loc de spaimă, m'a făcut să port “crucea 
alba”. 

Aici, după atâțea ani, peste timpul împotrivă, mă 
întreb: va ti oare vre-o legătură între “moaca călu. 
gărească” şi călugării la care m'am închinat neş: 
tind că şi-au pierdut crucea? 





Toan 1. MIREA 


Israel 


propaganda, Ademâs, ien qut redacelân de peridi 
co, no importa en qut pais, no existe, por lo menos, 
un redactor judio? 

Basta registrar y comentar todos los libros que se 
escriben cada afio en el mundo para sostener la cau. 
sa de Israel, y se consigue una publieldad enorme, 
hecha por los redactores de origen judio en los pe: 
ri&dicos y las revistas en cuales trabajan. AI contra: 
rio, un libro que ponâră en discusion el problema 
slonista sin reticencias seră sometido inmediata, 
mente a la mâs perfecta conspiraciân del silencio, y 
el autor considerado PI es decir, muerto, 

,. de los muerțos no se habla. 
y Cuando Israel da un golpe que no puede silen: 
ciarse, la Prensa del mundo 10 registra, lo condena 
incluso, pero dentro de unos dias IA 0) jeraclân, por 
cuânto criminal seră, estă silenclada, olvidada, como 
si nada hubiera ocurrido. Israel tiene ese a: 
En cambio, los ârabes, n pesar de la riqueza mnte- 
rinl que detienen, no Lai e seri da una pu: 
blicidad organizada en la Preni 

La Lasa eră de Israel puede penetrar 180 arie, 
tros en cl Libano, sobrevolando tranquilamen ă 
rut, para bombardear un pueblo ârabe bajo € Br 
texto que en îl existen algunos palestinos pertei ini 
cientes a la organizaciân *Septiembre Negro! 


Timpul reintors în stup... pa 


Plec albinele din stup, 

Zbor din crengi care se rup... 

— Stupul, s'a golit din scorbură, 
Veneau urşi în volbură 

Nărăviţi să sugă trupuri, 

Să fărâme țări şi stupuri. 


Dar albinele plecate 

Au adus în zbor o parte 

De polen cu lacrimi sparte; * RE 
Plâns aici — faguri departe: DĂ 

"Tot ce-a strâns din flori şi muguri — 
Fulgere'n istorie — s'a vărsat peste amurguri! 


S'ar vrea ca istoria 

Să-şi piardă memoria 

Neamul vechi, cu, ERE strâns În mână 
Lar vrea stins, făcut țărână, 

Stupul transformat în urnă — 

Urma ştearsă fără urmă, 





Dar căţeii muţilor 

La casa părinților 

Din cenuşă 

A muşcat o cățelușă — 
Oasele, 

Le'nbracă albinele, 


Verdele, 
Umple candelabrele. 
Pentru mâine fratele, 
Morţii şi curatele 
Destup = 
"Timpul reintors în stup. 
Toan IL. MIREA 
Paris, 1073. 


ataca 


bombas caen. Mujeres y nlios Arabes son matados 
n sangre rin y las democracias occidentales no se 
emoclonan, 






Es el privilegio tăcita acordado a Iarael de prac- 
ticar cond rr in matanza de sus vecinos 


Arabes, 
Paris, 1973. 


LEXANDRE AL, FILISANU 
Doc să 'Derechta y Teologia 
(Stgue en el prăzimo niimero) 





SCRISOAREA SASEA 


DE VORBA CU NOII REFUGIATI 
IUBITE CORESPONDENT NECUNOSCUT 


în ultima epiatetă ceri trimiți din 
singerătates și tristeţea exilului. des 
prind e întrebare pe care ţi-o pul, în 
teaţioera! unui invălmăgag ce reduzeu 
sub e formă ce mărtaristşte disper: 
epatință. Ma catremurat mai ales r 
csala voită. aproape sfidătoare, ce neon: 


















seară cuvintele "ere. Biserica, moi € 
secetară?” 
- Nimic imai mult. E tot 





câte frământări liuntrice, câte 
ccteagtiente se vor îi abătut ae 
sbuenemară e ast 


i de intrebare în clipa i 


camila! se jomeă pe tnochta de cregtet a spir 








Nu sant an siujitor al altarului. Sant um simmptu laie 
de păcate. de rereile mute, dar și de sptranie Car 
mele va vox fi deci un repeag, ci ma! de grabă o mărtui 
Ce-ţi vot spune va (i dela em în ora, ca d 
trecut pria tărbara vietii la uzul ce-agteaptă impti 
scemiret bu in viitorul ee | se desehide. Bi, crede-mă 
ral aceasta n +a area niciun “viitor” pentra nimeni, de nu 
se va sprijini pe ptatra nevăzută a Biserteei 

Trăim vremuri searbăde. adeste de suflet. rântarate de 
rele şi paferinți. aninate în campina une xreri apocalip: 
tie. fra ajeanel prin ceața mohorăt 
Casete dt ui și intanerecul ce-l în 

şi îndemna 4 
imehide ca o 





















şi nație în dia 


lee. Ta 









cra catalici [ace palitiea 
în care se va prăbagi. 
Sta! Inul vei repeta că oamenii. scârbiți de atâtea netnța 
Jeceri în humea bimrireaacă, ini intearnă fața dela altar 
Na se mai due |n biserică, ra maal vor sa știe intmaie de bi 
in Biserică 
tar logic, ar trebui să apară în min: 
Biserica, mai e necesară?” 
e din toate 
ester ce 














+4 ca o peeir 
intetectuali 
e din at 





A 
refugiați. masii : 
ră sas săbictanilor dinăuntru 

Dar probiema pe care o pu 
i etepiin, fie ei de orice moanţă ar [i sau aflân 
ice treaptă n ierarhiei Petul cum te exprim! pete În 
săpa Indoteliior existersta Insâgi 3 Bisericii. ca instituție și 
srăndutre spiritaală, EI asta-i foarte grav! Dacă al fi eprs 
“Ore. mai merită să ma due în înmrricâ?”. probiema var 
(i Bimltat ln o pexeită peracmală. ja 6 nesereptare a situa 
Mai de fapt. Orieime poate avea an antici de dexgust in 
faţa atâtne prelați comranizați, pigieheri su fără har, în 
fsţa atâtor pmințeegeri, ambiţii. bizantininme a a m 4 

în fatul in zare pai însă problema. mu mai e vorba de 
temele san eterietale srundaure. exterinare te-ar pro 
ea an dezechilibru În Biserică. ei de însăși esenţa franare; 
dentală a Biantieei. Ca să-ţi prui o întrebare atât de cargo. 
rich inmemmreaiă că indoiala îm vine ate renatatările re 
etnie, făcute în hamea În care te-ai refugiat ei dintru 
prorea Mantrie ce și-a atins maturitatea. Aeeto. în adâncul 
tamai Sa produs ceva, o naptură să-4 zicerm, care siibeie 
credinta ostulai în unicitatea. măreția și acimalitatea Pee. 
țiloe Impăritegii 

După tote cele te mi-ai seris pâna arsa. sunt entirima 
că mu ţi-a! pierătt credința. Dar intrebările pe care ţi le 
faci mărturisese pelinăgie și sirumein mafimtea Sr, înc ză 
hapţi apte a le înfrânge. trecând peste micimile unei epoci 
de decadenţă epiritaală. arunci uletal tan peste focul incins 
de ext ce urtae și ametintă Biserica, Mai mult ehtar, în be 
să aderi neptecapeţitul Lia graunte de credință pentra a 

eneliile himegii ale Cetătii divine. deschizi dramal 

răerrătiriloe spre miezul Curântai der; Indregtăţit 
13-41 da Un răspuna, ca frate Intru neam și intra Criat, 

Să pa cret că port in mine vreo ehadă Impotrira ce 











priveşte atitodi 

































u — 


nai venii. Din eentra. am pentru ei o dragoste şi-un respect 
remărginii. gândinda-mă îa toate necazarile ce Sau abătat 
r. Ara Insă ici ste ale propa- 
ete jor decât în 
e celor ce nau tre 73 de ani prin nicotals 
ecredinței. Pe unii rea de a se distruge temelia 
ati a lumii i-a svâriit în ghiarele celor fără Dum- 
de mult agenții si fiarele execu 
mal. Pe alţii, incercarea, 
ta întărit In credință 
eriietalui: aceştia 
în stăruit. asupra 
zisă. Ea Sa mani- 
pe colea în fund; 
are. ce-și arată colții în 
elor ce-și pun Intrebări 
care, aproape fAră voie, icemai atunei când Bire: 
mai mare nevoie de prezența lor activă. Aceştia 
ant victimele unul conditionament lent şi subtil ce nu 
age credința. în sehirab. srârle grănntele Indoielilor 

Nu al impresia că [aci parte din această categorie? 
Xa al impresia ca astfel de gânduri au inceput să-ţi apară 
fundul Iinjei riuma! acuma, de când te găseşti în lumea 

ră? 

Nu a! impresta că toate acestea tind spre o atitudine d 
ndiferență față de Biserică, de desprindere de scopul 
uta pe care o duce cu atăta greutate? 

Dacă ţi-ai pras sau Ii vel pune probleme acestei “impresii” 
şti salvat. Dacă nu, te sei prăbrugi. adică, te vel indepârta 
meet. incet, de linia creştină, intrând in rândurile ci 
rdifereniţi, a celor ce se cred deasupra acestor “superstiții 
Aeauna greșelile poaibile, dar nu vot 

























































mai e neceza- 
i2." ce împing 
u e răsvrătirii. Forţele pregatire ce vor să pă: 
Zeseă pământul Era perete de mal mult. Ele ştia că din 
cea clipa drumu! e desehis spre rătăcire. Si au ales. cu 
bază stiință. NU cuvântul dur și sarcastic negării, CI 
cvrântal lumecoa şi nedefinit al indoleiii, care lucrează in 
adâncuri. ŢI la săi în sufiet pe nesimţite, cu ani în 
urmă şi-scuma incepe să dea roade Când se intră pe acest 
fâgaș nimeni nu poate şti când iuneca din “intrebare” în 
mare negatiea”. Bi acel “Oare, Burerica, mai e nece. 
poate dezeni pur și simpla: “Biserica, mu mai exe 
necesară”. Si jocul e terminat. Mal că motivele exte- 
rioare de memuițamire sau dezihuzie pe tema Bisericii sunt 
extrema de numeroase 
ne insă ereşeala capitală de judecată: con- 
ca. când In realitate ne bbim de păeatete, 
su prtlogariile celor ce-și sie slujitori ai Bia 


2 sbucmiri Jără v 






































te avea Biserica Ortodoxă dacă un Patriarh 
ea și se închină unul guvern ateu? Ban 
1 intinează cârja şi se jipeşte de cel fară 








ma Bisertea Catolică dacă o serie întreagă 
Episenpl, de eătarâri şi preoti. fac politică 
şi aprobă atroeltățile comise În lume de bandele 








rica în aine rate ru totul desrunră acestor event 
ente fameşti. Deci nlmie mo poate stinpe în ceeace ea 
reprezintă ea formă de înălțare ornenenscă 
Răul are bântuie in această epocă iși intinde stăpânirea 
nmmai unde Măbetumta jumească [i dă posibilitatea să 
pătrundă. EI a mai bântuit pin site epoci. cu aceleasi 
mți! și sa manifeatat prin aceleaşi procedee. In seepul 
sze asezăimantal spiritual a) Imi. aeest rău a 
nfrâneă în primal rând Dismrica 




















mai bine ca oricine, că asezarea bisericească 
în piinătațea misterului ei și-a misunei cai 
17TiBe, sinmiraj sâghe statornie în fata voinței Iul dintru. 
pâna 
FA stia. mal stea ca atâta limp câ? piatra Bisericii va 
mâne neintinată, ne nu or () Infrânte 





EI stie. deasermenera. ca > 
hoarătie hi na mai 

În artst scop atacă ca nestrărmutată furie. rupână marete 
secârd inimi și Intunecând minti apă urei ni 
nfiorătoare. Bi astfei „asiatăm i ea prăbuașiri și la 


latină ermdinta. 











1Urmeasă pag. 17) 









4 
Lă 
Li 


Cu eralstunile EUROPA 1980, cel dela coene- 
10 ani dela constituirea asociaţiei C. E.P. T. În 

cadrul organizației Europa pe care o patronează 
Modest. Utuși incurajator rezaltat pe drmii spirite 
al corifederalizării europene, la realizarea cărtia sau an- 


t. 
tatea de vederi, în problemele poștale şi de teleco- 
municaţii „ale celor 23 de State, astăzi membre ale acestei 
asociații, exprimată printro emisiune fiatziică enitară, 
simbol aj idealului suprem urmări —CONFOEDERATIO 
EUROPAE— obișnueşte generațiile tinere ale mozaicului 
de State care alcătuese bătrânai continent, ca această sa- 
tutară jdee, pentru salvarea lui în viitor şi le dă o comptiia- 
1 europeană 
Lipsa aceste! conştiinţe europeene și de responsabilitate 
politică a europenilor prezenți la Yalta, a ingăduit dictatal 
monstruos al acestei corlerințe şi a permis corifeilor ei să 
dispună de patrimonial teritorial earepean, arbitrar şi cca: 
tra tuturor principilor de drept, de morală şi de libertate, 
în numele cărora sângeraseră tot globul dela 1539 pănă 
1845 
e teren de sectorul de interese momentane În care au 
fost asvăriiii, europenii nu treboe să uite acest abaz şi 
trebue să cate prin icate mijloacele de care dispun, remne- 
dlerea răului produs și recuperarea teritoriilor ciuntite. 
Pentru Românii Literi. in afară de comemorarea dece: 
nlului de activitate C. E. P. T. această emistane lansată la 
30 Mai 1902 —a XXVII-ea, şi corespunzătoare celei de a 14-a 
emistune a Comunităţii dela Birambozrg. inseamnă dea 
menea triumful ideii care a stat la baza acestor emisiuni 
de exil. adică reprezentare meselor neamatal româzese 
care nu se putea exprima liber și da entasiasta îui adeziune 
i realizarea acestei bineefăcăteare unități earopeze 
Republica Socialistă România, convingându-se d L-a 
sitatea colaborării cu vestul caropesa. ga, tozag penetal 
zi Romă A sia ] 
aere A Aita ea emisie CE P TE, Emi 
tale spec a op, reproduse aăturai 
i ete ie Tunate ln 13 lanwarie 1997, cănd a apărat pri- 
poştale româneşti in exil —pro Ex 






































misiunilor Puropel dela Sirassbour, ca 


e) parcălerea et eărepiai sacrilicări a Yalta, a estatai 


protest con! 
earapean. 
a ci României. că nu 
D) indicarea, pentru conducătorii a 
trebae ruptă legătura de destin dintre peamui romă 
mese şi Europa ceeidentală, 








seră atinse Se 
omânilor Lideri de a lansa și Sastie 
Romani ae. propagandă românesică FI 
+ [i menținut în istoria 
varopeană, au avu 5 
jaropeană, Au AT see, eare este Păatăti. jocul pe care 
România trebuia să-l ocupe 
legăturilor de cooperare cu restul earopean ete 
Considerând misiunea inchelată. pe scezt tărăa, Reh i 
Lideri pot pri eu CTECIIA CPCTI nea or. FINTA CO: 
sustacția de st ințele za 8 CO. 
a Tarii nastre România-ea Yuboslaviain mart famib 
naţiunilor europene C E P.T. 
Din aceste moiire esistusea 
liberi, incheie eletul acestor em! 






ani, ac 

















Buropa 1903 a Românilor 
[nt 





Deseriui ceice dela Strasibosre. 





ROMANIA SI UNITATEA EUROPEI 
FINIS CORONAT OPUS 


tn aditițn Dei 

ține Dosaniier Isizi Gaabarra şi reprezistă, 

construcția măreață a tempiniui EUROPA. 

Parediună desenal. Remânii Lideri, reprodie 
dărămătari şi spârturi. avertizănă că “EUROPA 

POATE Fi CONSTALTIA FARA EUBOPA ORIENTALA”. 


ROMANIA LIBERA 
EMESIUNEA „EUROPA 1908 


Sa emis un timbru de | Lea valoare Ineilă 





sa 


u 
primat în fermă de coliță filatelică de patra 

feed verde-oliv, prezintă 
Timtrul. de calcare neaeră pe 1006 re A 





Pe cot 
miti UNEA EUROPA 1908. 


EMISIUNILE EUROPA ALE 





EMISIUNEA 1909: Lansată concomitent eu emistanile 


Strasboure. la 20 

postale C. E. P. T. ale Burepei dela Ea 
-iata poartă dedieația 

[3 Îmea, emisiunea R SR. e 


Desenul Domeniul Draga, prezintă 
va —Mereur=—, pe a 
ripi. dar injotuindule - apare 


Dosarul capitularii fara conditii 


Intre declarațiile facute de uliu Ma- 
niu ca martar În procesul guvernului 
Mareşalului Antaneseu și memariul al 
satul de Grigore Netea Buzeţii, 
G. Visolanu, Grigore Gafencu şi ulii 
i mărunți dintre foștii funcționari 
al Ministerului de Externe, memoriu 

intitulat “La Roumanie devant la Con: 

fârence de În PalX”, este o uccentua- 

Mă nepotrivire 

Acest memoriu distribuit delegaților 
la Conferința de Pace, a fost opera 
celor. care pretindeau 'că reprezintă 
punctul de vedere al Iul Tullu Maniu 

Ha Wpărit In 1048 In lmba franceză 
si în limba engleză, 

Din acest memoriu rej leem pâr- 
We esentiale, care pun Într'0 dureroa: 
să Jumină pe cel care în loc de o poll 
tică națională, continuau să facă, coa- 
ce ei numeau În termeni vulgari, =Ju 
cm cartea engleză”. 

Ară să-şi dee seama, li mărturiseau 
desprinderea din disciplina imperative 
lor românești Pacea spre care aspira 
Beamul ramânesc, era pentru e) o sir: 
DIA partidă de poker jucată Inteun 
tripou. Continuau sa Jonce “cartea en 
gap care mizaseră în tot timpul 
răsbolului dus de România impotriva 
inamicului de moarte al neamului ro- 
mânese, coborind moarta Tarii la o 
partidă de poker. Explleabil, lovitura 





















de Btat dată de un rege incapabii 
complievtatea ana ep cu 





De ce? Foaria ) N 
tul fa Noombrie ADP „de 18, Afărat 


Jon. An 
Blochhoim,- eu AORBAUU 





Ba văzut din avelarațiile lui n 
Maniu, ce inrureaț ans lg 
oeleri și repeta mereu Jaln 
că deși era informat de 
tonescu, el Î9i avea intari 









Miaterioai! informatori nl setului blo: 
eului democratiei nationale erau: Gri: 
soro Niculescu Buzesti şi Radulescu 
Pogoneanu, regisorii de fapt al lovitu- 
rii de Btat dela 23 August 104, 
Grigore Niculescu Buzești ora direc. 
torul cifrului şi delegat de Mihal An- 


toneacu să facă legătură cu regele 
Mihai, mal exact cu mama lul Elena, 
care 1 călăuzea, 

Maregalul Ion Antonescu pleca de 
la precedentul pe care II cunoştea: ar: 
mistiţiul cu Germania şi Austro-Unun- 
rla din Decembrie 1917, care prin ne- 
goclerile dela Buitea duse de C. Ar. 
getolanu şi ulterior prin AI, Marghi. 
loman, au dus la pacen de In Bucu- 
eţti din Mal Al 

acea DA fost niciodată semnată 
de Regele Ferdinand. A fost o pace ln 
care nen conatrina preluarea puterii 
de către Lenin în Octombrie 1017, 

La acea dată Ion Antonescu eră șe 
ful biroului de operaţii de In Carte. 
rul General al Armatei, deci ținut in 
tot timpul la curent cu negoclerile 
fara se duceau In vederea armistițiu 
ul 

Nu se nekoelază un nrmistițiu de: 
cât cu Statul a cărei armată cate în 





lupta cu Mrmata ta, Ori România se 
fâsea Incleștată In luptă cu Armatele 
Rusie! Bovietice ȘI în nielun punct 
pooararle trupele noastre nu se pâneau 
n lupta cu armata engleză sau ame. 
rlcană, Celace Agravează răspunderea 
autorilor loviturii de Stat din 23 Au. 
ua 1040, câte nesocotirea candițillăr 
Unul armiatitiu tratezi cu Btatul a 
fârei armată pate în luptă cu arma 
14 ta, Ori In 23 August 1044 nu 





ta 
Piele negoetere directă cu Rugia Bo. 
MIetIcă aşa cum se cuvenea, și În ehip 





logic autorii loviturii de Atat nu avea 
Biclun protocol Incheiat cu comandan 


tul trupelor ruseşti, cu eare se intrun. 
ta armata nonstră, 


Inestarea unilaterală a Juptei, se 
talifieă în toata tratatele de atent In 
fernațional, capitulare fără condiţii, 





sau cum se spune În tratatele france: 
ze “capltulation en raso campngne”, 
Rusa Sovietică u procedat în con- 
jecință desarmând şi luând prizonieri 
170.000 de ostaşi români, care execu- 
taseră ordinul regelui Mihai de ince. 
ea unilaterală a focului 
Ce trebue subliniat, cate o atranie 
coineldență: negocierile de Ja Stock- 
holm iniţiate de Guvernul Sovietie și 
accaptate de Guvernul Antonescu in 
Noembrie, au avut ca o primă conse- 
cință campania dusă de Stecd la Ra- 
dlo BB, C, prin care indemna Roma: 
nin şi cova mal mult, o soma să capi 
tuleze fără condiții, Ia Inceputul” Îui 
Decombrie 1043, 
O primă intrebare cara se impune; 
dece Iuliu Maniu ca sef al blocului 
rtidelor. democraţie! naționale, nu 
a cerut să-și trimită un observator la 
nekoelerile dela Btockholm, cerere ca. 
re ar fi fost natifacută Imediat? Do 
co a preferat nogoelerile de la Cairo, 
unde nu sa negociat nimic, findeă 
AŞA cum era firesc, anplo-amerieanii 
unic! un front de lupta cu 
România? 
Bate o intrebare Ia care răspunsurile, 
Apa de Intortochinte date de Iuliu Ma. 
nlu, redau incurcătura In care se afla 
In tot acest memariu: “La Rouma, 























must 1044 


Ori, din chiar fragmentele pe care 
le reproducern, roese positin incurca. 


1ă n autorilor loviturii de Btat din 
August 1044 Ri căutau să impare, d 


e spune, capra cu vara 
sim cititorii să judece pe autorii 
(Urmează pag, 1ș; 








% 


ia 


“publicată in “Magazin Iatorie”, 


din 23 August 1944, n celor 
u jucat “cartea engleză” 
| când se cunoaşte situația an: 
imericanilor faţă de Ruși, araba 
care satisfacenu orice ar Îl carat 
alin, apare în toată monstruozitatea 
acțiunea Ei loviturii de Stat 
gust 1044, 
„ie in insemnarile unui 
1” Emilian Ionescu, 
iai 
le Mihai, conspira cu parti 
UEiat, în Chiar palatul FOxăl unde 
uerețiu Pătrășcanu venva la constă: 
rile în care se pregătea lovitura de 


rii dau şii amănunte privind casa 







Pi, fronezia unei inconștienți crimi 


Dimitrie Cantemir 


t ump 
Dj | importante serie in aces! 
ua, 10 Ș ela A metementa atgue fitremanta adio 
IE an dee şi in ial Hronicul muie, 8, orga zi 
moluo-olahitor. seria În româneşte, La Ei RA e 
tele mal temelnlce Biedoari 4 roata ce i se euveneau 
voarea, Tărilai Romania fa ană şi merită lor în apărarea 
penru ARMA . 

re deosebire de că 
pe sovietică a Romă! 


e astăzi, care obligați de co: 
OA că trase n sal și care pe 
i tnAtății prin stința lar, 
Te da LEEA , Dimitete Centemir, Turnu 
Hy ANCA dn Berlin, a uitat tn meta pi RIAlAa 
turică pe care i-o da titlul, tun: 
Y valoarea arata Neamului, dând directive de 








pile olda -vatahilar ponte ti 
mei a Romana «i : 
era ture său polite, implinit la 101! 
"TRAIAN POPRSCU 


DE VORBA CU NOII REFUGIATI 


d, Omul ursi 

se intinde peste neamuri Da 
cesată paragină ce ae în n nestatorniela dul, nu se 
Mal pute cul Și cumpăna. Bin nugtaiornuela du Bi se 





Id ea prAvoncă deteom: 
Tla Câniră toare furia șI uliu impor Rural 
forte cel îndeamnă spre, bine: Mizerică, NC ie 





iroagei ate noronlele, ÎL 
iii CT to cuze de annronică Și dă: a a 
Prina în mrejele ueleteloe de revoltă, amul pierde A te 
nea TNI revoluții tâcute pe care emma AS 
implini în noi și fâră care omol na mal em, ră, nu 
tA mai ales că Biserica planeară den digera 
tt parvenire sau de răsbunare, € CA.0 tenisi 
Și noorihnită” dperantă pentru Iutul strobi 
Meir E d erunia că Biteriea nu luptă cu arinele lumii ei 














ie în clipă 
A e page poate ajunge In aceea Wbuentre 
+00 uite mal e necesară sa aprobl cale 


coresponi necu! muţi cer 
Ft mgaeul El, a i tipa 
în fundul sutletulul, Vel Întatege atunci 
Tu numai necesară. dar singură cA 
tulrea omului și a neamurilor 


mi pe curând. 


Iubi 
ii 
că 
duce spre 

Cu bi 





D BRAD 


Oricare dintre noii relu- 


giați din Tară, interesat în 
a cunoaşte doctrina şi acti. 
vitatea peste hotare a Mi: 
cărti Legionare (Garda de 
ali se poate adresa dom- 
nului: 








Ca să duci acelor . 
Gandul vălor adânci 


Preamâtul acolor fina 
Caren creanga per 
Cum pe mări pleriră pânze 
Cosau dus ZĂrile In cer... 


Freamitul erengii acele 
ce neacoperă cu fo 
Şiauzim foșnatul stelei 












ş pâșeste peate no 
în care sau continuat, din prudență, Paust Brădescu a 
ul și felul cur. erau a 
& Mn Juriul mese Conspiraie: prea tg a 
FL Gel care conducea i larne oase 
Tunie şi Tulle 1044 sera Emil Bodnă- Franţa PR, 


1orile aşezate orizontel, contundându-se cu tricolorul An 


“ORiul zeulu, e anloeulede.o, roată dințată de între 

na), mecanic, in Interiorul, căreia apare h mira 

alune probabilă Ia senimborile econara capul 
tensa eu țările Buropel use 

m A partea A joa. a degenuiai, ncoptrind, uzul 

meului Mercur, apare simbolul pi - 

din paginile căreia sa ridică a Lorța cu (IACĂr rele 


răni canu e Biol o nluzle, 

1944, că “lumina vine dela Eta: sa 
câmpusă din două vi t 

Nr Mercur multicolor, 180 let fond roțu şi Mercur 

mullevrte sutestivă a neţiunel intreprinse de reluare: a 4 

legăturilor economico: suniuriia 80 X0toA Ap: alipi 

Para UA ri și In emisiunile următoare din 

, 1072, ete. 

Sa fie intrun ceas buni 


EMISIUNEA 1970 De 

















coleetion 
MAINS”. Traian Golea. Gabelsberger: 
sirame 70. 8 Munchen 2, josquă pre 
sent ent rtapparua les Uvres sulvanta. 


EN FRANGAIS: 

1. La Roumanie dans la guerre 
mondiale 19161919. par Constan- 
tin Kiritzesco, Edition Payot, Pa- 
ris. 1934, 400 pages 
Originea tion de Tunită 
roumaine, par G. L Bratianu, EdI- 
tion Institut d'Histotre Universei: 
le N. Iorga, Bucarest, 1043, 380 


ea 

1 Îoimaina et Hongrati, Premiseea 
historiquea par O. Sassu, Ed 
Mona Cu. —P. Georgescu: 
Delafras. Bucarest, 1940, 180 pa 


a 3% imtres des romana trans: 
vaina pour la Iibertă et Fopinion 
euzoptenne — el soure 
nirs-. par George Marolanu, Li- 
Brairie Universitalre d. Gamber, 
Paris. 1933. 204 pages. 

5. La Bessarabie et lea relations rus 
soroumaines, par Alexandre Bol- 
dur, Librairie Univeraitalre JI 
Gamber, Paria, 1927, 410 pages. 

8 Le tipe roumane-hongrois, par 
Cornelius L Codarcea. Tip. Uni- 
versul. Bucarest, 1037, 184 pages 


EN ANGLAIS: 


1 Roumanie, Land, People, Clelilisa- 
Mon, by N. Iotga, T. Fisher Unwin 








Limited, London. 1925. 204 
2 Rumanians and 
tarical Premises, by C Sassu, Cu- 
getarea — P. tras 
Bucharest, 1940, 178 pagea 
En collaboration avee “Rumânisehe 
Studlengruppe Valtersteten: 


EN ALLEMAND: DEUTSCH 


1. Der auarottungakamp/ Unparna 

veime nationalen Minder- 

item — Nach masyaristhen Ge- 

Beimdokumenten, 

bus Păciişanu, Daci 
Karest, 1941, 200 Selten. 

2 Die bestarabisehe Frage, — Eine 
geopolitisehe Betrachtang — ton 
Dr. G. Uhilg, Ferdinand Hurt în 
Breslau, 1926. 101 Selten. 

3 Inr wcohrea Gesicht — Rin ro 
welse-grâner Kulturiilm aus Ma- 
dJarien von Viktor Orendk 
Homenau, Bukarest, 1941, 62 Sel- 
tn 

4 Die rumânteh-ungariiehen Be 
ziehungen, von Horia Sima, Rade 
gehalten am 9 Oktober 1940 ru 
Braşov, Imprimeria Naţională, 
Bukarest, 21 Selten. 

$. Ein Rail und ein Wunder der 
Qesehlehte : das rumânisehe Volt, 
van G. 1. Brătianu, Bukarest 
1942, 240 Selten. 

6. Was (ut Siedenhirgea?, von Prot 
S Mehedinţi, die Dacia-Bâcher 
Bukarest, 1941, 104 Sehten 








9. Madţarisches, elizemadiarischea, 
— Rin kJeiner Beltrag zur Minder: 
heitentrage în Unparn, Bukarest, 
1940, 18 Seiten. P 

10. Was heisst unparisehe National: 
tar? We man Ungar werden 
konnte, Z. Păcliganu. Dacla:BO: | 
eher, Bukarest, 141, 16 Selten. p, 


ERATA 


mt Pai o i Polita Sei 

„ pagina au 

ale eolaboratorului nostru loan Î. Mi 
rea: FLORILE şi CA SA UIT. 

Dintr-o eroare de culegere, lnotipi» 
tul spaniol, care nu ne cunoaşte lin» 
ba. a omis tibul-ea Să ult-al celui de 
a) doliea potm, lueru care a trecut 
neobservat şi paginatorulu), 

Rugăm pe cititorii noştrii să adaw 
ge acest tiuu ja locu) cuvenit, deasu: 
pra ultimelor trei strofe ale poemului 
Mipărit sab mumele Florile și să reeti 
fice ulumul vers precum Urmează 

sufletol mă reprimeşte” 

Sperăm că atât autorul cât şi citi: 
torii. vot erta aceste involuntare gre 








CARPATI 


“ECOURI 





na 93 mapa 


i 
ii 
| 


bi 
ut 
Li 
Î 
| 


iii 
i 
i 


s 
: 
i 
i 
a 





BUNICA-LA ABUELA 


Domnul Constantin Drăgan. ar vrea să impace și capra 


şi Varza, cum spune vechea zicală româneasca. 
Adică să servească şi nova-l şi “desințeresata” prietenie 
cu conducerea R S R-ită şi veehea și binefăcătoarea 
prietenie spaniolă. eare i-a talezat toate exprieiile poliuiee, 
clasificându-! cameleon oportunist 
Asitel In fiţulea “Burepa și Neamul Românesc” Nr. 13 din 
Ianuarie 1973 sub titlul “Hantea - LaAbuela” și paeudoni. 
mul “EI Halcon”, face mai intâi elogiul tut Datarea Tbarurri 
şi Sanuago Carilla, pderii portidurui comunist spaniol în 
exil, cu reşedinţa astăzi Ja Bucureşti, pentru meritul de a 
fi toat alături, ca atitudine, de Preşedintele Craupeseu, în. 
ierând brutala agresiune sovietica ampra Cehoslovaelei: 
ceace le-a atras mazilirea şi exitul dela Moscova, pe malurile 
Damboviței, ca după acea aminuinduți de obligația dea 
nu vorbi de funie în casa apânzaratului” și a atrake jarăgi 
aruprăți fulgerede regimului franqulst-eare ja suspendat 
dată reuniunile comuniste -- europetste convocate eu mare 
tamtam și cheltuială acum un an la Palma de Marea, să 
denunțe lipsa de educație a “uriagei” bunici, care îşi per. 
mite a cătea pablie protoeclul diplomatie al ceremoniilor 
regimului din Bueuresti. impiietând arepturile rezarvate 
primei Doamne A Republicii Boetaliste, Doamna Blena 
Ceauşescu, dând cexzle la comentarii defavorabile, cura iși 
Inehele artiectul “EI alean”, Arhonte de Constantinopole 
Aturat reproducem textul menyienat VAsâna pe cititori 
să tragă conetmrile cuvenite 





ADrmează pag. 18.)