Carpatii anul XXIII, nr. 18, octombrie 1978

OCTOMBRIE 1978 


Carpații 


Depăsito legal: M. 8197-1958 


Director: Aron Cotrus + REVISTA DE CULTURA SI ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Traian Popescu 


ASASINAREA CAPITANULUI 


XILUL Solidar, curajoasă și Intransi- 
gentă revista românească de luptă antl- 
comunistă din Statele Unite ale Ame- 
ricii, reproduce în Nr. 64, pagina 1, 
anul VI, Mai 1978, un extras dintr'un 
articol publicat de revista naționalistă 
americană, THE LIBERTY BELL — (vo- 
cea noii revoluții americane) în care se 
reproduc fragmente din articolul “Prima 
Incărcătură” de ziaristul-evreu francez 
Alexander HERENGUER, publicat la 5 
Ianuarie 1030, în pazeta evrelasca 
»Iarael”, din Cairo Eeypt, şi în care in numele evreimil 
mondiale revendica asasinarea lui CORNELIU ZELEA CO- 
DREANU și a lui OCTAVIAN GOGA, ca o actiune de 
răsbunare evreiască. 

Alăturat 11 reproducem, penttuca reaua credință, în 
deobște cunoscută a “prietenilor” noştrii israeliți, sa nu 
renege acuma odioasele asasinate comise şi recunoscute, 

Dealtfel toți cel care am trăit acele tragice momente 
ale Leglunii și ale Neamului Românesc, ştiam motivele 
sălbaticel represiuni a Regelui Carol al II-lea împotriva 
lumii legionare, după instaurarea dictaturel regale. 





de Traian Popescu 


Era efectul panicei în care intraseră Regele, camarila, 
politicienii și jidovimea care-i conducea. 

Succesul repurtat de Legiune in alegerile electorale 
din 1937, când PARTIDUL TOTUL PENTRU TARA, expre- 
sle politică democratică n Mişcării Legionare cucerise 66 
de mandate în Parlamentul Tării Româneşti, devenind al 
doilea partid de guvernamant, le luase minţile, cu atât 
mai mult cu cât mișcările naționaliste germană și italla- 
nă, dominau politica europeana, 

Eliminarea definitivă a Mişcării Legionare din viaj 
politică a României, devenise imperloasă pentru forțele 
oculte din Tara, pentrucă România fusese aleasă a fl 
“pământul făgăduinții” pentru evreii rătăcitori și naţio- 
nalismul viguros și autentic românesc al Legiunii, imple- 
deca nceastă realizare, ba mal mult, vroia să repună pe 
Români în drepturile lor încălcate. 

In noaptea de 10 Februarie 1938 Regele Carol al II-lea, 
dă lovitura de Stat, suspendă Constituţia 'Tării, dă, ordin 
de desființare n partidei politice, proclamă dictatura 
regală și convoacă Tara la un plebiscit verbal, care să 
ratifice noua situație legală a României să voteze noua 


(Urmeaza pag. 3.) 


CREPUSCULE DE LA COEXISTENCE PACIFIOUE? 


E monde communiste en fait A sa tate! 
Partout! Dans lea reglons les plus inat- 
tenduea et sous les formea lea plus 
diverses, Vâtolle rouge falt planer son 
ombre mortelle, /Bxtrăme Orlent per- 
pitue des guerrea dâvastatricea sous 
Venselgne ot la logistiaue Inconditionnee 
des deux grands empirea marxistes qul 
veulent conqutrie le monde. Aprta 
Vherotque Vietnam, abandonne vilement 
entre lea mains des Vieteongs par 
M. Kissinier, on nsalate ă In destruction 
systâmatique de toutea lea pinces fortea dun Sud-Est 
aslatique lalsse A son trista sort par cetix qui jugent Pavenir 
de ihumanită par lea militons de dollars qwon peut en 
Hrer st non pas par ce qulll ş a de sacră dans Votre 
humaln, 

En Atriaue, la mâme chose. La mbme indiffârence devant 
1 penetration russo-chinoise du moment qu'on ne matta: 
que pas (pour Vinstant) aux interâta cconomiques de coux 
dul parlent telement des aroite de | homme et de la liberte 
dea nations, Les uns aprâa les autres, les polnta strate 
piques et les terzitolrea lea plus riches en matires rares, 





par Basile RUTASKOL DE LA KALEONE 


indispensables A industrie de guerre, entrent sous În 
dependance des Sovittiauea ou dea Chinois qui ne se ca- 
mouflent mâma plus lors de ces campagnea A but precis. 

En Europe, sous influence et avec lalde des mbmes 
Sovlătiques, les pays demo-liberaux sont devenus le champs 
daction meurtritre des bandes terroristes, Ces bandes 
peuvent tout se permettre car elles n'ont rien A craindre. 
ON NE LES DECOUVRE JAMAISI La presse communis: 
toide les dâfend avec acharnement, tandis que les gouver: 
mements dâpourvus d'autorită et assolftis de relations 
conomiques avec le monde des tconomies planifitea se 
contentent tout au plus de donner auelques avertissements 
pour ne pas gâcher les affalres, 

Une offensive plgantesque est en train de se devolopper 
pour accomplir le plan prââtabil. Il y n de petits aceroca 
A Shaba, au Liban, en Rodhâsle ou en Birmanie, aul 
montrent INDUBITABLEMENT qu'il sagit de GUERRES 
CGHAUDES, toutes provoqutes par les agenta communistes, 
dirigeea par eux et en faveur du communisme internatio- 
nal. Mais... du moment que les Grandes Pulssances d& 
mocratiques ne sont pas directement menacâes. 

Nous vlvons done un moment historique qul peut noua 
faire eroire que la coexistence pncifiaue est entree dana 


—u 











Mais... II y a toujoui 
communistea. Car tout ce manque de raisonas, toute cette 
politique temffue et dâcevante, ont trait unlauement aux 
questions de dâtall, aux innombrables tlements de ma- 
noeuvre politique. Et ils en ont ă chaque instant, car Ils 
en forgent sans serupules dans r'importe quelle conane- 
ture, bonne ou mauvaise. 

Lorsqu'l stagit, cependant, des lignes maltreses de leur 
ideologie, des buts assignăs de leur politique Impărialiste, 
de la finalite messianique de leur programe, alors is 
devlennent dune obstination maladive e! dun rigorisme 
tyrannique, C'est ainsi que se prâsente le veritabile com, 
munisme et c'est sous cet aspect qutil [aut regarder les 
ascilations apparentes de la politique que mânent en ce 
moment les satrapes du Kremlin. Ne pas prendre pour 
essentiel ce qul n'est quwun simple dâtajl; ne pas diseourir 
sur un probleme apparemment important en ntgligeant 
dautres, Ce sernit faire le Jeu de ceux quon veut 
combattre. 

au'on se rappelle Vhistolre de ces dernires anntes. La 
chute de Malenkov a 644 Interpritte —avec une sorte 
dangolsse incamprehensible — comme la fin de la poll- 
tique de coexistenea, mente jusque lA par le Kremlin. 
Panique pentrale! Branle-bas indescriptible dans les 
Chancelleriea. Un certain Jeu de cache-cache diplomatique. 
embeli par un ehapelet de menaces inoffensives. Jette: 
reciproquement par-dessus le Rideau de Fer, allalt, peut- 
dire, prende fin. La guerre chaude frappalt ă la portz 

e triste ironje!. . Nous volr aux prises avec la perspee- 
tive dune guerre par În disparition du defenseur le plus 
Emârite de la “sublime” coexistenee! ., La 








dangereae encore 
ierta la dans le cursul 
PerManie eniza pi et qu'elle est devenue. 
par constquent, une 4 
Comene ui n rbalită de In diplomatie 
similitude avee la ma- 


une queleanque 
isanner et Ia lisme ethiques des autres peupiea 


uta ne peavent pas se dâfaire di 
ordinaire arme de autilon api leur meri de vele dt 
choses turnent mal, 8i lan 
Yeut &tre au plua pres de ia rtalită communi 
dun Exenement 1 ăut vor aut cat VDirEiuee 
rapport aux lignes di 
Piinarud ai gi e, = je ai quit pedi sugerat pă 
îm Eat ada e A atre i 
combntire ou Vlgnorer. Dans 1 politia ese, IESI, Je 
du dirigeant aovlă 


tion entre Vindivi 
moitil place) et Je fait qui eoae oi ae, (ai 
MA Oaie Antal A! Prime. ga ceuient 





ATTEINDRE. L/individu est un extcutant au service de la 
vietoire bolchevique. Que lindividu sappelle Malenkov, 
Bulganin, Rruchev ou Brejnev, que le fait sappele 
“coezistence”, “politique de dâtente”, “avertissement” ou 
politique plus agressive”, nous nous trouvons toujours 
“devant une des mille expresalons dans lesquelles sincar- 
ment Vimperialisme russe et sa lutte pour la conqutte du 
mode. 

Cest une erreur de considărer June de ces expresalona 
comme plus dangereuse quune autre, A cause de sa sono- 
rită belilqueuse, ou de la maniere dont elle est dite. TOU- 
TES SONT PAREILLES DANS LEURS CONSEQUENCES. 
Mtme a! les apparences paralssent dificrentes. Une fois 
un nouveau personnage percht au sommet de la pyramide 
rouge, cela ne signiile nullement que la politique russe 
change de couleur, de tendance ou de finalită et quon 
puisse espârer ou craindre selon les paroles exprimâes par 
le chet en poste. IL NE FAIT JAMAIS CE QUIL VEUT! 
TI fait ce que lui dictent les poesibilites du moment pour 
mieux atteindre le but suprăme. 

C'est pourquoi, penser que lidte de “coezistence paciji- 
que” serait une politique moins agressive par le simple 
motit qw'elle contlent le terme “pacifique”, nous fait res- 
sentir douloureusement la faiblesse du raisonnement du 
monde libre. Il parait vivre d'illuslons et d'espolrs, toujours 
A la merci de ce qul pourralt advenir dans le monde qu'il 
est senst combattre. 

Prenons le probleme gravement, sans passion ni pre- 


Le but suprăme pour les communistes — donc aussl pour 
les eminences du Kremlin — c'est LA COMMUNISATION 
DU JE. Toute parole, toute activită sont subordonntes 
& ce but ou dirigtes dans ce sens. Les militants, et encore 
plus les dirigeants, se meuvent dans leur sphâre dans In 
mâme direction. Peut-on croire que Malenkov (disciple, 
secrâtalre et protâg de Stalin) desirait moins que Bulga- 
nin ou Kruchev st moins encore que Brejnev la commu- 
nisation du monde? Ou, que lun dentre eux auralt cu 
plua de scrui que les autres A dtclencher une guerre 
bien chande si Voccasion y âtait propice? 

Ce seralt de la naivetă ou de la bâtise que de penser 
uinsi, DE CE POINT DE VUE, 118 SONT INTEREHAN. 
GEABLES. Ce qul les diffărenele, peut-ătre, c'est leur degr6 
d'ambition, d'astuce et d'influence dans les cercles bolche- 
viques Mais en dehors de cela, 
imperinliste, les mâmes maniăres 








coealatence. constaue source 

et de Iwur eraini "Is dâtiennent, et 
la RR en pas la ligne du 
parti 





D'zprâs ce que nous pouvons estimer, les changements 
qui intervlennent dans les rang rouges sont plutăt din, 
teret ei dimportanee internes. Ils pont et ne peuvent 
mâme pas avoir de rapport avee la politique exterleure de 
VURSS. Car cette politique a 6tk une fois pour toutes 
et restera toujours la mâme, INDIFFEREMMENT de l'hom- 
me qul Vincarne A une certalne &poque. 

La coexistence paeifique n'est pas A sam crăpuscule! 

File represente et reprisentera toujours une arme qul 
sera manite sans relăche par n'importe quel chef du 
gouvernement soviâtique. C'est pourauoi la “politique ezte- 
rieure agrearive” qul se manifeste perlodiquement n'attend 

Varrivăe au pouvolr d'un “violent” pour attirer Vatten- 
lon du monde Jibre, pour constituer un danger. Ele u 6tâ 
largement emploşte en mâme tempa que ln coexiatenee 
pacitique. Malenkov et Kruchev sen &talent fait un appul 
remarquable pendant leur inter-râgne, Et l'on doit recon- 
naitre qur beaucoup de gena de la plus haute nutorită 
politique avalent mordu 





Et pourquoi? Pour se lancer niaisement pol 
Uque hasardeuse d'attitudes agresalvea pir 
Mbre? Leurs intârâta ne peuvent pas les pouster A une 
parelile responsabilită avant d'avoie complătement digârt 


(Suite pag. 4) 


Constituţie redactată “ad hoc”, care “deposeda pe Români 
de drepturile lor istorice, şi consacra stăpânirea |udalcă 
în România... Constituţie care era o platră de mormant 
peste viața nație! româneşti”... cum scria Ja 22 Februa- 
rle 1938 Corneliu Zelea Codreanu, Ministrului Alex. Valda 
Voevod. Totul vizibil îndreptat impotriva Mişcării Leglo- 
nare. 


Concomitent în Europa Centrală se produceau mari 
schimbări. Austria era anexată Germaniei la 1 Aprilie 1938, 
iar în Octombrie acelaş an Germania recupera teritoriile 
Sudete din Cehoslovacia, 

Cel de al doilea răsbol mondial apărea sigur pe firma: 
mentul Europei. 

România se găsea singură, desarmată și serutată din 


Din zei de-am fi ceberatori, 


Cu-o moarte tot suntem datori, 
Tot una e daca-i murit 

Flăcău ori mos Ingărbovit, 

Dar nu-i tot una leu să mori 
Ori câine 'nlantuit. 


GH, COSBUC 


OLIDA 


PUBLICATIE DE LUPTA ANTICOMUNISTA DIN EXILUL ROMANESC 
Peer Reeeeehheshaererreeerrirhrririrr 


ANUL VI 


MAT 1978 


No,64 


ARRP zheeeheveereheerrreereraerrrer 


ASASINAREA LUI CODREANU : 


Sub acest titlu revista americana : 


UN ACT DE RASBUNARE EVREIASCA ! 
THE LIBERTY BELL ( Vocea noii revolutii americaze) 


publica În limba engleză reproducerea dintr'un ziar ludeu apărut la Cairo În 1939, 


In traducere 


"In Israel,o gazetă evreiască ce apare la Calro,evreul francez Alexander Herenger, 


Într'un articol scris la 5 


Ianuarie 1939,admite că asasinarea lui Codreanu,seful Garzii 


de Pier din Romania,a fost un act de razbunare evreiască.Articolul din ziarul evreieese 


se intitulează "Prima Incărcâtura ” şi 


Începe cu un citat din car ea 


lui Losia, 41/11/12: 


"te vor câuta și nu te vor pâsi”, Herenger scrie: doua puternice lovituri,care de o ma 
nierâ aingulara amintesc de una din caile(de răzbunare) ale lui Iosia,s'au abatut anul 


trecut asupra conducerii anti-semitismului romanesc. In șase luni,ambii 
Vehidati, Amândoi erau reprezentanții lui Hitler 
pentru onoarea de a fi pedepsitorii cvreilor. 


lideri au fost 
pentru regatul Moldo-Vlah si se certau 


In Mat,neÎnsemnatul Goga a fost răsturnat,dupa ce abia ajunsese la putere, Succeso- 


rul sau l-a recomndat dumnezeului evreilor si a pus 


în mana mortului un buchet trimis de 


Mitler, ( Ce pașaport pentru lumea cealaltă !) 
Si de curând a fost rândul rivalului sau CORNELIU CODREANU,un bandit şi un scanda- 


Jagtu,să fie doborat Împreuna cu treisprezece din principalii săi ca 
darmilor,care primiseră ordinul sâ-i trimita pe prizonieri din temi 


de gloantele Jan» 
lumea cealalta. 


fâră nici o alta formalitate ". Herenger Îşi bate Joc de anunţul oficial prin agentia 


RADOR că Cadreanu si camarazii lui au fost Împuşcati "În timp ce Încercau 


evadeze," 


Intr'o maniâră sarcastica acesta selecțlonează cateva din multele contradictii 
din comuni zatul nficial românesc. Articolul lui Herenger din acest ziar evreesce Israel 
este de, importanță considerabilă pentru mai multe motive. Este prima oară cand un evreu 


admite În mod deschis că Codreanu si oamenii săi au fost victimile unui ai 


inat evreeac 


brutal,slatematic, Herenger îndica această crimă cu totul deschis ca o răzbunare a bătrâ- 
nului dumnezeu al evreilor, Iehova, si un prilej de triumf si bucurie pentru toată evre- 


Titlul "Prima Încârcâtură” arată că În curând si mai multe acte de răzbunare ase- 
mânătoare prin ucidere sunt de asteptat sa cada 


upra arlenilor patrioti iz 


From World Service, 





Ep i că 

axei Roma-Berlin, 

vădită ostilitate impotriva EI nici Regele, 
19r. 

E r piei Titulescu, lipsa de viziune în 

J d an, ei bietul neam românesc, Im- 

a E Da ca anni 

“Demagogia slugarnică a Consillerilor Regal, vechi poll- 

tieleni PRI e iure şi a suprastructurii carliste pro- 


movată de 
Dumnezeu în Cer, lar 





loroviei, după ordini 
Pui Ie Laaea i camarila. 
a 





TIT] 
vreţi Suflete de asasini, oameni cu 
revolverele in mână şi în buzunar”, 

Capitanul 11 răspunsese cu prilejul inchiderii de câtre 
autorități a restaurantelor legionare dela Liceul LJj 
bor, In ziua de 26 Martie 1038, următoarele: “Când 
acuma 15 ani în urmă tineretul manifesta sgomotos 


Im) cuceririi Judalce (nu mal agomotos decât 
DI Iorga în 1900) domnii de pai ne spuneau: “Nu 


Apueaţi-vă de comerţ. 





A ca e. 

0 Seara a GARaă ca tul plin de speranță și dar de 
muncă. Când aţi văzut că pornim, că suntem coreeți, 
că suntem că munca noastra e binecuvântată 


de Dumnezeu, veniți tot vol E distrugeți acest Inceput de 
comert românesc... și fără Inăbușiți aceste Incercâri, 
tot avântul nostru şi atâtea speranțe. 

EI bine, nu mal pot 

Din mari 


puterilor mele Omeneşti, cu care te-am 
g: + un incorect, ești un necinstit 
M-ai bătut joe pe nedrept de sufletele 
noastre nevinovate... De acuma și până +ol închide ochi! 
Domnule Iorga, [- lupă, te vol privi aşa cum meriți” 
i al şi maniteste, ediția 1081, Colecțit “Omul nou”, 


p. 282), 

Capitanul a fast condamnat din ordin la ase luni 
re, pentruca după aceln să | se însceneze un proces 

de Inaită trădare pentru legături cu puteri dușmane Tării 





româneşti — Germania şi Italia — fiind condamnat JA 10, 
ani muncă șilnică. 

In acelaș timp temnițele au fost supraincărcate de mii 
de legionari pe tot cuprinsul Tării. Numa! câteva sute din 
elitele luptătoare leglonare sau putut salva, cautând azil 
politie în Germania, unde tratamentul aplicat n fost de- 
parte de celace ar fi trebuit să fle, Cu duritatea specifică 
rasei, Germanii nu faceau nici o deosebire intre naționa- 
liştil prieteni, prizoniți de Carol al II-lea și guvernul de 
Ja Bucureati, ostil Reichului sub toate aspectele 

Aceşti refugiați în Germania au constituit grupul Ieglo- 
mar de la Berlin, fără nici un sprijin, nici moral, nici 
material din periaa al bl germani, viața lor 
scurgându-se în lipsuri și greutăți. 

Segundo, internațional informat de volajul Regelui 
Carol al II-lea în Franța și Anglia în toamna anului 1938 
în cautare de imprumuturi pentru înzestrarea armatei 
căci cel de al Il-lea răsboi mondial băten la use, a obligat 
pe financiari! evrei dispuși să | le acorde, sa le conditio- 
neze “sine qua non” de ezterminarea mişcării naflonaliate 
a Garzii de fler şi a Căpitanului ei, CORNELIU ZELEA 
CODREANU. 

Carol al Illea a acceptat, lăsând să se înțeleagă că 
rațiunile de Stat sunt mai importante decât cele omenești. 

recaut Insă, în drumul de intoarcere spre Tară, 
a trecut și prin Berchtesgaden, rezidența Fohrerului 
Germaniei — ADOLF HITLER—, pentru a-l consulta 
asupra “problemelor româneşti”, create de tineretul națlo- 
nalist român, 

Răspunsul acestula “că nu se amestecă și nu-l intere- 
sează politica internă a României, a fost deslegarea dorită 
pentruca ajuns la Oradea Mare, să ordone călăului Prim 
Ministru Armand Călinescu, executarea lui CORNELIU 
ZELEA CODREANU și a altor 13 leglonari de frunte — NI- 
cadorii şi Decemvirii. 

A urmat o perioda lungă de stupoare, 

Majoritatea legionarilor refuzau să creadă comunicatele 
guvernului, care anunțau moartea Căpltanului şi a celor- 
Inlţi Teglonari, ea survenită în timpul transferării de la 
închisoarea Râmnicul Sărat, la Jilava, In urma unei 
tentative nereugite de evadare in pădurea Tâncăbești de 
lângă Bucureşti 

Dispariţia Chpitanului era ceva de netnchipult, mai ales 
că guvernul lansase concomitent svonul că șeful Mişcarii 
Legionare scăpase și că se găsea undeva prin Europa 
Centrală, 

Abla câteva luni mai târziu, când Armand, Călinescu 
a dat un interviu săptămânalului francez “Parts Mitch”, 
în care afirma cinle “pumnul meu Înmânușat cu fler, a 
distrus Garda de Fler”, realitatea inflorătoare n monstruo- 











CREPUSCULE DE LA COEXISTENCE 


VBurope Libre et Visoloment dâfinitit des 


UBA, et nous 
allona volr de quel bola se ehauffent lea dirigeanta de 
VEmplre des goulags | "I) i 
VEmplre des govlags Ioraau' ll ont ÎA eeriitude dimposer 





ent, les nlana U i 
Peene Php zimi blen qw'alors le sort de 
Le de leur doctrine leur 


but suprâme une 
Val prrori Ce [i rea eine one 
PR lu conditions, ja ne 
bai la “tradition” par caprice ou ambition, 
ai7a dus. ela că i le sie ne E 
Ci un, confiit armă gânâralisă 
non souhaitabie. II n'y a pas d'nutre altern eorde 
eat bien et la du monde re toel (re 
A " dei On assistera A un renversement 
Mate adoucir les relaționă internacionales, accom, 
piznte de mirobolaniea „et “ae ventilare 





VArgenline ou le Chili, qui ne font pas preuve dun 
sprit pacitique comme le Moloch rouge., 

“Politique agressive” et “coeziatence pacifique” sont lee 
deux plateaux de la balance diplomatique bolcheviaue, On 
lea emplole de lun ou Vautro contormâment aux nocessitâa 
fiu moment et an rapport avec le deyr& de resistance des 
Paşa oceldentaux. 






drant et Vernploli 
PRE at de di 





eat pourqu 
symthesa de In 
pas morte, Di 
6, A câte 
notre Brej! 










„A cote de sa politique aprassi! 
iile pas belle Uau, de In. copierea pacifiaue 
ture ră cam e lelsink!, Belgrade, Confereneeă 
P ya pas uscule de Wide eoexistentialiste dai 
i manat Etamunit mata bien une pause speetaculalre, 
pad E ab'elle Holt reprize, peut-âtre sous un autre 

maia beri aște le mâme sena et dana le mâme sens 


ri e REA but. 
monde libre en rende compte A temps et 
i MĂ asa de In combattre dana ce eee de RER: 


Basile RUTASKOL DR LA KALRONE 











sulu! trateleld, în apărut €lară în ochii legionarilor, care 
desmeticiți din toropeala în care căzuseră. au inceput a 
până! şi prepara răsbunarea morții Căpitanul, implinina 
lozinca, în cazul acestei fatalități «să urle veacurile da 
răsbunarea voastră”, cure nu era numa! răsbunarea unul 
om de mare valoare românească, ci a unul Neam, umilit și 
Phlmult de imiztiuni streine de ei şi de aspirație Iul 

Multe au fost echipele legionare, militare și românești 
create În acest scop de revolta poporului român, dar 
ocrotirea diavolului a făcut ca toate să cadă, salvându-l 
pe Carol al II-lea și pe Lupeasca, pentrucă fărămițarea 
teritoriului național, misiunea 1or finală, nu se Implinise 
incă, 

Dintre cel dela Berlin, sa desprins luminas şi hatărit 
Miti Dumitrescu, care s'a intors in Tară In Iunie 1039, cu 
hotărirea de a răzbuna moartea Căpitanului 

La 21 Septembrie 1939, în apoacul dictaturii carliste, 
Armand Călinescu este pedepsit de echipa Răsbunătorilor, 
condusă de Miti Dumitrescu. A căzut ca o târâtură abjeeta 
sub gloanțele dreptății românești. După acea Răsbunătorii 
au ocupat postul de Radio Bucureşti, anunțând “Tarii 
pedepsirea asasinului Armand Călinescu — spre satistacția 
unanimă a Neamului și sau predat apoi autorităților 
pentru ași primi pedeapsa confom legilor Tării, impilatorii 
călcându-le Incă odată, executându-i fără judecată pe locul 
unde murise Primul Ministru — călăul Neamului. Temeau 
că Neamul Îi va erta 

Ce diferență de comportare şi de răspundere între făcă- 
torii de dreptate de atunci şi intre terorismul laş şi asasin, 
practicat astăzi de adepţii marxlamului în țările din vestul 

















Europei, 

Masacrul lor, și a elite! legionare, care a urmat conform 
consemnelor n'a facut altceva decât să indârjeazcă pe 
supraviețuitorii legionari și să solidarizeze cu el toată 
suflarea românească 

Căpitanul a foat total conştient de faptul că mântulrea 
Neamului cerea Jertfa lui supremă și a multor camarazi 
A spus-o răspicat in cuvântarea lui la comemorarea a 


10 ani de In înființarea Legiunii Arhanghelul Mihail 
“Priviţi-! drept în ochi pe toMi tiranii vostri. Indurați cu 
resemnare, orice lovitură, Suportaţi orice chin, căel Jertia 
voastră a tuturora, va fi temelia de fler, de trupuri frânte 
și de sullete chinulte, n biruinții, Acei ce cor cădea dintre 
nol, vor avea nume şi morminte de eroi, iar cei ce ne bor 
ucide, vor purta nume de trădători şi vor [i blestemati din 
din neam în neam”. 

In Cireulară Ne 145 din ÎI-IF403B, Căpitanul seri! 
Domnul, dstrate Micescu a cerut omorârea mea, pentru 
înalte fățiuni de Stat 

Setul Legiunii râde de moarte şi nu se păzeşte de ea 

Pac această circulară PENTRUCA VREAU SA FIU 





loa. 
ŞInu dint rsonală de răzbunare, cl penteucă 
am convingerea că veți face un bine națiel româneşti”. 

Dacă Leglunea ar [i it forța să doboare pe Armand 
Călinescu, executorul magnieidului, și să repună Migearea 
pe linia de luptă impotriva dictaturei carliste, Sar fi atins 
treptat, treptat, dispărând din Istorie ca o grupare mistică 
destrămată prin pierderea şefului spiritual și Imposibili: 
tatea de ași regăsi echilibrul interior şi a infrânge durerea 
loviturii primite, 

N'a toat așa. ŞI asta din neastâmpărul legionar al unul 
singur om, Comandantul HORIA SIMA Intulnd necesi- 
tatea politică a momentului european, cu energiei şi răb 
darea transilvăneană, a iabutit să strângă rândurile, să 
redea leplonarilor increderea și curajul necesar Intruntării 
primejdiilor furtunii care amenința România atat dinlaun- 
trul cât şi din afara ei. 

La 23 August 1030 se semnase pactul de “amicitie” per: 
mano-sovietie, căzând ca un trăznet asupra Oceldentului 
european, 

Semnalul de începere al celui de al doilea rhsbol mon- 
dlal, Tusese dat. 

La 1 Septembrie 1930 Germania atacă Polonia pentru eu 
vezarea Danzipulti și a coridorului german, rupt In Vorsali: 
lea din trupul Prusiei Orientale tmpărțind Germania în 
două, pentru a da Poloniei teșire In Marea Nordului. Eronre 
fundamentală, care purta în ca sămânța celui de a) dolica 
râsbol mondial, precum o poartă pe cea da al treilea, Im 
părțirea Germanie! Ia Potsdam în 1948: Prusia Orlentală 
şi Memelul anexate de Rusia Sovietică, Silesia gi Cerma- 
nia de dincoia de linia Odar-Nalsse, anexate de Polonia, 
int restul impărțit în Republica Federată, Berlin și Repu 
bile Democratică Germană. 

La 17 Septembrie 1030 URSS-ul ocupă Polonia Ortentala 
șa 28 Septembrie semnează cu Gormania tratatul de Im- 

| 














rea ci 
Tilriorătoe avertisment politicel de ndyveraltate a Ro 
mânie! carliste, neinregistrat de Regele Carol al ILita, 
are işi continui Jiniştit dictatura antleglonată şi anti- 


românească jefuind ca în codru și România 
aa polonezi, care intrau cu zecile de mil 
no; 


La 30 Noembrie 1930 Rusia atacă Finlanda. 
La 9 Aprilie 1940, Germania ocupă Danemarca și Nor- 
E 


regia, 

La 10 Mai 1089 incepe marea ofensiva germana din 
vestul Europei prin invadarea Belgiei Olandei și a Lu- 
xemburgului, ca punct de trecere spre Franța. 

In acest vârtej de evenimente transcedentale pentru 
Europa şi de consecințe tragice pentru viitorul Tării noas- 
tre, Comandantul Horia Sima şi-a dat seama că nu se 
mai poate zăbovi și desprinzându-se de grupul dela Berlin 
1a 5 Mal 1939 n luat drumul spre Tară, cu scopul de a or- 
ganiza doborirea tiranului asasin, care hipnotiza Româ- 
nia cu vizite în regiunile amenințate și demagogice dis- 
cursuri-slogan “nici o brazdă ru vom da”. 

După multe peripeții prin Austria şi Yugoslavia, patrun- 
de prin Vârgeţ-Lăţunaş, la 17 Mai 10940, pe teritoriul ro- 
mânese. In noaptea de 19 Mai ajunge În Clopodia frânt 
de oboseală și cere adăpost în prima casă a satului, care 
era un sălaș de țigan, care Man trădat gi predat jandar: 
milor. Arestat, schingiuit până Ja plerderea în parte a 
auzalui, Vau transportat la Bucureşti, pentru încasarea 
premiului pus pe capul Iul. 

Era sigur că în Capitala Tăril 11 aştepta moartea, Des- 
Unul lui a volt însă altfel, 

Evenimentele fulger ca se petreceau în Europa; capitu- 
Inrea Belgiel şi Olandei şi marea ofensivă deslănțultă con- 
tra Franței, au obligat pe Regele Carol al ILleă să-și re 
vizulască despotismul în favoarea unel deatinderi care 
să-l impace cu Tara și eu Mișcarea Leglonară, pe care 
considerând-o în bune raporturi “naționaliste” cu hitle- 
rismul, vrola so utilizeze În netezirea asperităților dintre 
ei şi Relchul German, 

Probabil că fusese stățult și de Moruza în acest sens, 
căci el ca șet al servielului secret român, atlase prin co- 
legul său german Amiralul Canaris, ceva asupra soartej 
prevăzută României şi Rogelul. 

Carol al Il-lea începe o politică de duplicitate, aparent 
de trecere în sfera de acțiune a Axel, prin eliberarea le 
plonarilor din inchisori şi acceptarea lor în guvern, dar 
pe ascuns așteptând momentul oportun de a da lovițura 
de grație amândorura. 

Comandantul acceptă Jocul, pa deoparte cu intenţia de 
a influența tratativele asupra pretențiilor unuregti și 
bulgărești, lar pe de altă parte a [i Uber pe mişcă: 
rile lui in Tară, pentru a lua contact cu leptonarii și a 
organiza alungarea tiranulul. 

Ocuparea Parisului In 14 Tunie 1040 şi capitularea Fran- 
ţel In 17 Tunle 1940, precipită evenimentele în defavoarea 
Româniel. 

La 20 Iunie 1940 URSS-ul dă un bitimatum României. 
ca în 4 alle să părăsească teritoriul românesc al Basarabiei 
și Bucovinei de Nord. România mințită și Inșelată de pro: 
pell ei conducători, se găsea în situaţia de n nu putea re: 
alsta invaziei ruseşti, având muniții, “numai pentru trei 
ile”, 

Odisen acestei retrageri pripite trebula să puna În gar: 
da pe orice bun român, pentrucă crimele ludeo-comuniate 


ochi scoşi, urechi şi ni 
vorbi de alte organe ale ființei pi ți au râmas încrus- 
tațe, cu o criapare de durere şi revoltă în sufletele nonatre 
ale tuturora şi erau un avertisment penru ceace va îi 
mâine, dacă aceste cohorte ale diavolului ar ajunge să 
pânire pe Tara Românească. 

Căpitanul văzuse clar primejdla încă din pădurea Do- 
brina fa 1919 şi Muti par că Lil] lor prezența In. 
tre noi, ne va sataniza, avea dreptate, 

Firea tolerantă ca şi omenia românului aciuiseră din 
dragoste creştină pe lângă el tonte aceste lilte spureate 
jdoveşti, care rent fugeau de comunişti, dar care în 
RA e SP a coloana a B-a a comunismului, și pl 

ii României leo-mi 

urmat apoi Diktatul dela Viena, prin caro plerdeam 
Ardelul de al 1n eo vă şi Cadrilaterul Do- 
bragean, În favoarea Bularilor, 

mini temându-se de ball armată a României 
m chestiunea Transilvaniei, au preferat să-și deschidă un 
coridor dealungul ei, până vis a vis de puțurile petralite: 
re româneşti de In Ploleşti, de vitală importani 
răsbolul ce sustineau, alu pe Unguri numai L 


ble 
A) 










































L-a Ador de Noră, 

Bra lar că date eluntrile teltor 
şi de Germania Duel 08 o pedea) 
mânie i eu iul 15 

o 
tăcută Iul, edei 
cinţele. 8 


lui o profundă 


Mare — a lăsat în sufletul amărăciune, de 
1a 23 August 1944 să profite tră- 


au ştiut mai tarziu 
dătarii pentru al arunea în braţele Sovieticilor, care apă- 
reau ca eliberatori. 


Septembrie 1940 Comandantul dă or- 
dinul de a incepe ii legionară. La 3 Septembrie 
încep luptele de stradă Brasov, Constanța și Bucu- 
rești. Armata indiferentă in aparență, a trecut de partea 

prin sosira la Bucuresti a Generalului Ion Anto- 
nescu, adus de legionari dela Mânăstirea Bistriţza unde 
era ținut Inchis de către Regele Carol al Ilea. La 6 Sep- 
lembrie călăul era alungat, abdicând în favoarea fiului 
său Mihai L 

Astfel a fost posibilă resoluția legionară care la 6 Sep- 
vembrie 1940, instaureazcă Statul Naţional Legionar sub 
conducerea Generalului Ion Antonescu. în calitate de Con- 
ducător al Statului şi inte al Consiliului de Minis- 
trii şi a Comandantului Legionare HORIA SIMA, 
ca Vice Preşedinte al lulal. 

Dieta Horia Sima fusese recunoscut și desemnat 
ca Se] ișcării Legionare, de către Forul Legionar în- 
trunit in seara zilei de 6 Septembrie 1940 în n Colone- 
lului Zarolanu, prezenți fiind: Intemeetori ai Legiunii. 
Corneliu Georgescu. Radu Mironovtei, Ilie Garneată, Co- 
mandant al Bunei Vestiri. Mile Lefter și Comandantul 
Vasile Iasinschi, Col. Zaroianu, Aristotel Gheorghiu şi Po- 
pescu 

Probleme grave şi greu de rezolvat se abătuseră asupra 
Tării în acele vremuri. za 

Refugiații din provinciile plerdute şi cazarea lor în alte 
regiuni cu gama respectiva de dificultăți: refacerea şi 
incartiruirea unităților militare retrase din Basarabia și 
Bucovina de Nord, atacate în retragere, desarmate și de- 
cimate de bandele judeo-comuniste, Românizarea comer. 
țului şi industriei românești aflată majoritatea în mâinile 


ulal, impotriva Mișcării Legionare, care nu a avut ni 
de a face cu această trimitere de trupe germane pe ia 


... 


Guvernarea Legionară a fost de scurtă durată. 
“ma! ” în 


E, şi cn atât mai 
u atât mai puțin reminiseențe- 
197 „burghezo-demoeratiee ale vechilor partide politice și 


di 
Prin exelusivismul lor Baţional, n'ar fi permis 
Huni, ne! politice, nici economice, în trucul lor, i 
Ca pUmperialştii” dim decursul veacurilor, aycau ne 
ve de instrumente docile, care să le Tacă volle și nu să. si 


periență 
Bari! luj IA 
lupta Leea, EI 


cială a actului de adeziune al României la Axa. 
Roma-Beriin și pactul Tripartit, la Berlin în toamma 198 
1a care Comandantul Horia Sima, ca un prim protest pen. 
tru tratamentul aplicat legionarilor refugiați în 
In timpul dictaturii carliste, şi atitudinei dominatoare în 
raporturile cu Mişcarea Legionară, a refuzat să pati 
Act de mare curaj și răspundere politică, atunci cabă 
Pihrerul era stăpânul absolut al Europei, dar care ală- 
turi de alte manifestari pe linia de demnitate român, 
au făcut ca mult mal tarziu, după plerderea răsboluluj 
contra Rusiei Sovietice, în ceaunul răsbunarilor dela NO- 
remberg, rea Legionară să fle singura mișcare pe. 


Mişea. 
țonalistă europeană absolvită, de orice răspundere, mia 
toate eforturile contrarii ale vrășmașilor de totdeauna. 
tudeo-marxiștii. 





















ri rr cel care in ip 
imaniel, adresat Regelui 

prea Că la victorie “in 48 de ore vom fi 

Roma-Berlin” semnându-şi sentința de con- 

, pe care ovreli o pronunțaseră contră- 

arta Jurnalistul laraelit Herenguer, 


i Legionare în conjunetura din 

Mişeare Naţionalistă şi ca Stat Naţional Legio 

tocolul de adeziune ja Pactul TYipar- 

mia a 
ai a vroit insă altfel, pent 

ame a Mişcării Legionare, nu trebuia să se 


Căpitanului și a celoriați 13 legionari, care 
Iji într'o groapă de a meist adâncime, 

ciment de alți doi metrii, când cum serie 
pa Jurnalul său sa întamplat minuneă 


Sudoarea n flerbinte 
E în priit nu di pri Bun- 


meţ 
netu iruppeanădeldea că nu vor pisi 


acelea şi mă inflor, Şi vorbesc de 
it Sur volei AL mă tn Vaji enorma? 





Dece? Dece ați însângerat intraga istorie viitoare a nea- 
mulul romanesc? Ce v'a făcut acest om? Naţi știut că 
prin el vorbește insăși istoria românească? Cu ce veţi 
putea plăti crima aceasta care întuneca lumea, care-l 
întuneca la față pe însuși Dumnezeu? 

Da... în noaptea acea la Jilava sa implinit vola lui 
Dumnezeu. Invierea lui Corneliu Codreanu și pedepsirea 
fulgerătoare a călălilor lul, Cei ce cădeau în noaptea acea 
sub gloanțe, In cazematele de alăturea ale Jilavel, nu că- 
deau din vrerea pământeană, ca rezultat al unel uri sau 
Insetoşeri de răsbunare, cl sub biciul implacabil al desti- 
nului, al volei lui Dumnezeu, pentru a restaura ordinea 
şi respectul dreptăţii în lume ... Cel ce loveau în caze- 
matele Jilavei, erau numai instrumente ale unei porunci 
care venea din mormântul Căpitanului. Nimic mai mult. 
Era o poruncă mare, uriașă, pe care oamenii n'o puțeau 
înconjura, cărela nu ! se puteau refuza. Era glasul Căpl- 
tanulul: “DORESC SA FIU RASBUNAT... deoarece sunt 
convins ca în felul acesta veti face un mare bine nea- 
mului românesc” 

ŞI în timp ce noi râcălam lutul cu degetele, alte brațe 
mânate de destin ridicau pietrele depe sufletul Căpitanu- 
Iul. Isbiau cu moarte pe călăl. 

Au fost și mal sunt încă oameni, cari să ne acuze că 
i-am împușcat pe călăl! Căpitanului, fără a-l judeca. Dar 
oare deschiderea mormântului dela Jilava, n'a fost un 
proces, N'a fost cea mal teribila sentință, care va rămă- 
nea în toata istoria româneasca? Biruința Leplonarismu- 
lul în cadrul naționalismului european, nu era cea mal 
formidabilă sentință? Mal era nevoe de formalitati” 

“ŞI totuși nol n'am ocolit aceste formalități. Noi am 
fi vrut ca cel dela Jilava să fle judecaţi. Dar dacă jude- 
cata formală a putut f! evitată, cea mai implacabilă, care 
e mai tare decât vicleniile oamenilor, n'a putut fi. Pe cel 
dela Jilava l-a judecat istoria şi tot ea I-a pedepsit prin 
mână legionară, la porunca mormântului care se deschi- 
dea în noaptea acea, pentru a aduce a doua zi, neamului 
intreg, ridicat cu fruntea spre cer, vestea învierii” 

Tot atunci au cazut Prof. N. Iorga și Virgil Madgearu la 
instigaţiile GESTAPO-ulul german, care-l plătea ostilita- 
tea manifestată în articolele jul dim Neamul Românesc, 
contra atotputerniclei hitleriste sub titlul Porcii Moto- 
rizați”. 

Mișcarea Legionara n'a luat niciodata nici o măsură 
restrietivă impotriva, Profesorului N. Iorga şi nu a apro- 
bat nielodată această crima. Dacă Fim a pedepsit mat as 
pru pe făptuitori cum pretinde DL Valimareanu şi Prof. 
Gazdaru, decăt expulsarea și exilul, a fost pentrucă erau 
așa de tineri şi atât de inconştienți că nu-ș! dedeau seama 
de oribilul act ce comiseseră din punet de vedere politie. 

Fără să vrea GESTAPO-ul Pa transformat pe Profesorul 
Iorga în martir. 

In timpul dietature! carliste, marele cărturar, marele 
Profesor căzuse Intrun infantilism. care-l transformase 
Intr'o marionetă a Palatului. Na detilat în uniforma de 
Consiiler Regal, alături de Armand Călinescu în fața tri- 
bunei Regelui Tiran? N'a strigat, cât II ținea gura. la Con- 
siliui de Coroană reunit în grabă pentru a da răspunsul 
1n ultimatul sovietie “Trăiască Regele care n'a volt să ce- 
dee”, pentrucă acesta bi se deciarase pentru rezistentă, 
ea apol să-l certe că nu a “administrat” bine Fondul în- 
zestrarii Armatei 





A Inceput ca naționalist, pentruca în ultimi! lui ani să 
devina un filo semit agresiv, N'ar fl fost deloc exelus ca 
dacă trăla la 23 August 1044, să fi devenit omul regimului 
gomunist, et Al gurernului sau Președinte al Repubiicei 
Soelaliste. DI. Pamfil Seicaru în cartea N. Iorga tipărită 
de editura Carpaţii din Madrid, fl arată ca un caracter 
nestatarnie și eludat, cu răbufniri pătimașe de gelozie, 
când avea impresia că alții i-o Iau înainte în eimpatia 
Tării, sau dacă nu-l acordau stima pe care o pretindea. 
Cazul Tigara Samureaş directorul Pundatiilor Carol 1. EI 
spunea mereu, ca e Acolo unde e stearul "TAril și IA 23 
August 1044, steagul Tării era în mâna comuniştilor. 

Adhugand In toate acestea și imixtiunile externe, nu 
trebue să ne miram că Ia 21 Ianuarie 1041 destinul leglu- 
nil a ficut sa se deatacă simbioza politică Antonescu —La- 
giunea, 

Profitând de prezența trupelor germane pe teritoriul ro- 
mânesc, înstigat de propriile-i ambiții şi de convingerea 
șă Tuhrerul Adoil_Hiuer, [i va prefera pe ei pi arma: 

în atribuțiile 


ta română, a atacat Mişcarea Legion 

ei guvernamentale, înlăturarea Ministrului de Interne, 

legionar, a Prefecților judeţeni și a Sefilor de poliţie 

și siguranță, inlocuindu-i cu militari de sub comanda lui. 
Leglonarii sau pregătit ză reziste cu armele contra aces- 


tor măsuri ilegale contra lor, rezistând în insăși institații- 
le a căror conducere le fusese încredințată. 

Rebeliunea antonesclană contra leglunii incepuse. 

Interventia hotărită a lut Hitler în favoarea Generalu- 
lui Antonescu a prevalat şi Comandantul Horia Sima a 
dat ordinul de retragere depe baricade la 24 Ianuarie 1941, 
așteptând discuțiile ulterioare pentru lămurirea și repu. 
nerea in legalitate a situaţiei create, conform angajamen- 
telor luate de Conducătorul Statului și avalate de Germa. 
nia prin Legația dela Bucureşti. 

Când in loe de tratative au inceput arestările de legto- 
nari, pentru a nu vărsa inutil sânge românesc. Coman- 
dantul care-și dăduse seama că interesele militare germa_ 
ne fuseseră mal puternice, a dat dispoziţiile de rigoare 
pentru prigoană, ca în atâtea ocazii anterioare. 

Germanii la rândul lor pentru ași salva obrazul și pro- 
babil pentru a avea un element de presiune asupra Ge. 
neralului Antonescu — așa credeau ei — au “invitat” că- 
petenille legionare, punându-le la dispoziție mijloacele de 
transport ale mislunei germane in România, pentru a se 
deplasa în teritoriul german unde urmau să fle instrui 
m sensul naționalismului german, stăpân în acea. oul 
asupra Europei occidentale. 

Ce n urmat se stie: 

Temniţele României au fost ințesate din nou cu legio- 
nari arestaţi și condamnați cu aceaș bestialitate ca a tira- 
niel carliste, lar când la 22 runte 1041 a Inceput eruelada 
anti-bolgevică, Generalul devenit Mareșal, i-a trimis în 
misiuni speelale cu dispozitia “se vor reabilita post- 
mortem”. 

Cel ajunși în Germania au fost blocaţi la inceput în 
Berlin şi Rostock pentru ca după plecarea protest a Co- 
mandantului și intoarcerea lui din taila să fle închiși 
In lagărele de concentrare nemteşti, Buchenwald, Ber- 
cxenbruck, Dachau așa cum fusese plănuit de la început, 
şi ridicol ca “invitați de onoare al Fihrerului German”, 
supuși Insă rigorilor aceluiași tratament cu ceilalți deţinuţi, 

La 23 August 1044 România a capitulat. Mareșalul a fost 
arestat de Rege și comuniștii înfntrați n palat. Toti deti- 
nuții au fost eliberați, cu excepția celor legionari, care 
au fost predați noilor autoritati comuniste, ale poliției și 
închisorilor fiind exterminați treptat prin cele mal sata- 
nice chinuri morale și fiziee. 

Cel din Germania au fost eliberați din lagare şi Coman- 
dantul Horia Sima a acceptat să organizaze Guvernul Na- 
țonal Roman de exil, alcătult din personalități din afara 
Mişcării şi Legionari, pentru a continua răsbolul contra 
Sovletelor și regimului instaurat la Bucureşti. 

Din prizonierii români de răsbo! şi din refugiații romă- 
ni, aaa alcătuit două alvisi care au continuat hupta Pană 
la capitularea Germaniei, adică până la 8 Mai 1048. 

Glorie lor căci ele au salvat în istorie onoarea poparu- 
lui român și dreptul de a fi din nou, mâine, națiune Ilbe- 
ră şi stăpână pe destinul el 


Am făcut acest larg istorie al întâmplărilor petrecute 
după condamnarea și asasinarea Căpitanului, pentruca 
Legionarii de mâine în special, și guprarlețuliarii acelei 
triste epoci românești, să cunoască adevărul, deoarece în 
cel 34 de ani scurși de atunci, atât în Tara, cât și în exil, 
dușmanii de totdeauna ai în frunte cu ovrelmea, 
au căutat prin toate milloa cumpărările de [a IE 
țe, să-l denatureze, denigrând Legiunea, virtuțile leglona- 
rilor și pe Comandantul Horia Sima. 

Acesta este adevărul absolut și toate afirmațiile contra: 
rii sunt elucubrații ale unor minți rătăcite de invidie şi 
ură, sau bolnave, căci dacă ar fi fost altfel, nlelunii din- 
tre denigratorii ex leglonari din exil, Popa Palnghiță, Ile 
Gârneață, Const. Papanace, Arnăutu, Fleșeriu, Virgil MI: 
hallescu, Nagacevschi, Petre Valimareanu, Calelu, Virgil 
lonescu, Miball Fotin Enescu, sau Prof. Gazdaru, nu sar 
i aliniat dându-i onorul, În B Septembrie 1040 și ar fi 
reruzat însărcinările pe care le-au avut În cadrul Statu- 
lui National Legionar, pe care prin nepricepere sau rea 
credință, Yau săpat, In loc să-l consolideze. 









... 


Dihonia între legionari a inceput in lagărele nemțești, 
ansecință firească n suferințelor morale și fizice, 
derivate din na ur de Intact, chiar eu calificativul de 
“oaspete de onoare al ii 
o] nu ințelesezeră sensul fugii proteat a Comandan- 
tului în Italia, lar alţii nu mai credeau, său m 
Cemiaztul, i r- i, lonar, a avut 
rloa mp, doua mari 
"Prima, fuga îi n talia — protest împotriva atitudini 


—" 





iti 


(| 


ii 


i 


ă 


i 
Mei 


şt 
i 


pe tei 
[4 
e 


Prest. STEFAN PALAGHITA 
ae unur dune, 
Mea ii pa Papa mă N de fana 
na masea pia etala anuala Fc eAceu 
ra iul A 


00 de mb a 


4 


Mu ai Ia ateu 


GARDA DE FER 


SPRE REINVIEREA ROMANIEI 


na, je 


Am sutaralai. fostii pret Paaghiță. pe 
rue duhul preoțese sarhedrinulut jido 
ete, a bit avoleaseă In cea ma! pură caste a 
Aranghetutui Mihail. Garda de Fier 
Ia44 se Manoilegeu, Directorul Editurii 
obaiee Ca eul mielul Gură AP. 
e x 





materia! extrase întregi din “Pe 
Marginea Priăpastiei”, intro cârțelie cu coperţi negre în 
titulată “Ai politică de tip 
fanetat” înteemită de un oarecare ițeta. Scopul era 


— gândeau ei — de a desrădăcina definitie mitul legtemar. 
care ăi tet atât de puternie în România. ca toate 
perancațiile la care aa font supuși adepţii Capttanalui 

Acnastă cărțulie, preluase aetiiaiiile lor fantesiate și in- 
terpretândule după nermativl ceemuriist de rizoare. armă 
rea un impact în mama eititorice tineri Pi 

Btectul a fost en tntnl altui decât sei dorit, căci epulzată 
în câteva zile ediția secasă în B0009 de erempinre, ediția 
a doua în tnt atâtea exemplare. a fost retrasă dela tipe 
gratie şi anulată comanda editorii. din ext comentarii 
foe provoeate în masa tineretului care desenperise se 
vâratul și sericaui adrerzar ai comanimmitei Garda de 
Fier. 

Cu toate aceste schingiuiri finiee și morale Lafhenea to 
tași mu a dispărut. ca celelalte migeări maționaliete de 
cate nstăzi nici na se mai aminteste Dimpotrivă, mate vie. 
prezentă pentru lupta de mâine tmmpotrtea datul! ro 
a sncerii și elceanulai 

rea tuturor 





je “interni” sam “ex 


Spre 
terni” ai Migeării, Comandantul a patut sărbăteri apetre 
mie în anul 1977 semicentenarul Mipeări Legionare, cu 
delegații venite la Madrid din Ameriea de mă de Nord 
Mătută în 


Canada și Buropa. cu medalie romemarsi 
aur şi argint, cu diverme volume pi bear 
doctrină şi de luptă iegionară, care 
pe fruntea de martir legendar n h 
dreanu. 

Toată propaganda degănțată in 
spureata. ca gând şi Intrumare 










ctea decat să-l comfirme 


fu 








ARASDNAREA COMANDANTULUI RORIA SIMA 


Astfel în Ne, 4 al “Pământului Btrămogesc”, “ape: 
teamie” Bemicentenarului Migeări! Legionare, [3 
Miţat a imfăptui acest magnietă în Istoria . serlină 
textual în intreduerrea “LDARE AMINTE IDBILRUL 
MISCARII LEOIONARE”, pazina șase, paragratul II 





ami a Ci 
ma fire aa 
wrmcagănu, apecte de catea 
Metulnă. SĂ me inerea dia că 
4 Mota. temari Cipri șia 
tuia 1 cmopine. azi rima lofmuztat 
dnei la pe rase îm In eemtra Pridără dle Nem 

n mehrae Nicartorii. ingragăauter. de varia 
scria Lamghemea și pe eremneal 





pent vmeacritatul 





Terminând 
“Tmehm repetând: ra cu condele jugănite se sere 
sempre Garda de Pier! O comemorare A epoeel evârenirte 
me reaniaează stilustie riummal prin procedeul crud ai con- 
izastiiar- Intre luminaaitațe şi Intuneeime, Intre apotee- 
A și camdânmpare, între glorie și prăbușire, între imnuri 

n blesteme 


1 15POBMAGLE 
B00_FRELEURD-0oraania 
E bprirzinatre i? A 


A sn pat, te DE jidstenacn, în "Welt=Dienat” e 
15 Martie Ye, atras artieoă Moria în anaari” 1959 în “igrael”pun ziar 


avresaa 


ine „esnducât omul Sării 


vesacă. intitulat Prima 
tea i sata Ai 2 mie vaz suta 


apare în Cairoălezanăer Hărangoryun evreu din Franjayadalte că uci= 
C 10 Pietya font un maț de răzbunare Jidoe 
Areătură” şi începe cu un citat din car 
i nu te vor 


Seri ] Lovituri puternicosoare pati otuânt amintesc de 


felul din laminat 
lui româneAmbii lui 


sama ) „au căzut 
ri au font liehidaţi în docura da 6 Vania Amit au 


ul tregut pe sapul antinemitieau- 


font lacotenenţii lui Hitler prete regatul moddă-vadAhdertânde-a9 între 
pentru ctnaten de a fi năpnsta iar julut „Mărunțainl Gaga a font doborit 


Ani ytupă ee abia ajunerse la puter „A 





îmanezenlui svroiloe gi a pus în Bhirile 


sorui lui La guveta.su L-a reoomnndat 


maptului un buchet trinia da Hitler 


(em paşaport pontru lumea cenlsită)elar reaent i-a venit vântul rivalului său, 


Corneliu Codronnuybanăit gi cap e gama 
su gloanţele jandarmii oepenri NU prisit vrătaui 





tanţii lu 


=terlesă em4k faproună au 13 Ain aahi= 


a trimite pri- 


a>nierii lor pe luzea acalaătâyfără fi romMtăți de priaoa”Hâranget 1 apt în 


guflemea comuntentul sfietai mă nginției 
smrazii lui nu fat tmpusoaţi “fn timp ce Încerom A 


"Radar oum că elen Codromnu şi câ 


fugi de sub escartă”i că 


subliniază sarcantie muitola omatrazicori din oxmuntontui sfietal roma, 
nrtieolui lui Măranger din secat ziar evreone ars o sosns fieaţie ă 
a adnite 


tilăppentru ni multe prieinieă pentru 
semenii lut ua foa! vieticela unei 


că Zelea Cotresnu 
asmeinări gitovagti„Mârenger indică & 
ere e veshiului i 
“ru toată yitovtaaa Titlul "Pi 
aştepta on alte maina aste 


zisa sară să un 





Domnule Profesor Găzdaru. Totul e +. Dar 
ii Dear pro ae, e despleând deceniile, te-a Lui 
cut să uiţi elementarul. ş A 

acuma peni 

Din tot ce am facut Clt er - mm Cu: 

nului și Martirilor noştrii, rezultă că acuzaţiile minci 
ş 3) Su pi [ia dizidenței închistate în ură gi infa- 
ale, că Horia Blma a asasinat pe Căpitan și elita )eglona- 
ra er ai vit a 

rodus în pagina 3-a a 

ce joză le Intunerieti, condamnarea, ptr şi bles- 





să nud fi asvâriit cu neruşinare și rea credință asu. 
ENE vaturer acţiunilor pozitive ale Leglunel și ale Coma: 
Hântulul ei, împinși de acelaş mobil la —- desagregareă 
forţe celor rămași credincioşi duhului legionar. 

Viaţi transformat In TURCANII psihici a! dfasporel 16: 
glonte sartecând inimile a zeci de leglonari, ucigând cu 
fânge reca și bestialitate, pe Doamna Elvira Sima, soția 
Comandantului, ale cărei intemelate blesteme vor! cădea 
asupra capetelor voastre şi ale familiilor voastre, 

Decenţa leglonară și ordinul Comandantului ne-au oprit 
de a vă răspunde la timp, la toate mișeliile pe care le-aţi 
pus la cale, sau le-aţi patronat. 

Acuma însă, când ați indrăsnit să mergeţi cu Intamia 
până acolo încât să incitaţi In asasinarea lul, cum serie. 
ți fără teamă de Dumnezeu în prefața amintită, nu 
mal respectăm ordinul și nu vom Înceta n va descoperi 
opiniei publice românești din exil, aşa cum sunteți ilustra- 
i în versul lui Eminescu: 








ră! și nişte fameni.. 
E rușine omenirii să vă zică vouă oamenii” 


"TRAIAN POPESCU 








MA INTREB SI VA INTREB 


In complectarea considerațiilor de mai sus, re 
producem alăturat, câteva pagini din scrisoarea pe 
care un compatriot legionar neo trimite din Jugo- 
slavia. 

E pentru prima dată când pateticile marturisiri 
ale suferințelor și chinurilor la care au fost supuși 
legionarii, ne vin direct dela sursă, adică dela unul 
care le-a suportat pe propria-i piele și care a trăit 
ani de zile sub infernala teroare deslânțultă de apo- 
logeţii lui Karl Marx și de instrumentele lor judaice, 

Ne ingăduim a recomanda tuturor legionarilor, 
celor de bună credință, să reflecteze profund asupra 
acestor pagini, cari pot și trebue, să deschidă un 
nou orizont asupra viitorului. 

Am ajuns cu toții In vârstele intra 80.75 
de ani, deci la suprema i i 

SA nu putem oare, în aceste grele momente care 
ge pregătesc omenirii, să scoatem din sufletele 
noastre ura care s'a cuibărit în sens destructiv și 

larg brațele și inimile legionare, să 





ne contopim din nou în acea binetăcătoare și sfântă 
dragoste pe care ne-a insuflat-o Căpitanul? 

Să nu ne lasam orbiți de patimi, sau vanităţi 
fără rost, 

Menirea noastră e să luptăm și să eliberăm Nea: 
mul din sclavajul comunist, 

Să ne reintoarcem la legile de bază ale convle 
țulrii legionare. 

Ne-o cere Capitanul, şi toți Martirii Neamului, 
legionari sau nelegionari şi cei de acasă. 

Orizontul se intunecă. Nori de mare vijelie se 
acumulează pe firmamentul planetei, 

cal de aici, cu cei de acolo, vom putea stră- 

bate furtuna și biruitori asupra noastră, asupra 
mlaştinei desnădejdii in care ne-am împotmolit, 
asupra duhurilor rele care vor să ne distrugă, vom 
leşii Ia limanul binefâcător al Patriei eliberată și pe 
care trebue s'o facem cum a visat-o Moţa «mândră 
şi luminoasă ca soarele sfânt depe cerl» 

Arhanghelul și Căpitanul ne vor câlăuzi, 








A) e eo ANR n 
Aaa | E mda 
rit Ei 











= suascali = 


. E au 





k Ş Das wa 
w brucanu usi aa AU 
4 i . AX Mana a vasmiultasa  AVANĂ ) — 
get rigizi Aaa o ae Tată Sl 
spui + 
2 3 
Spear = (Bu. anul = aa petsSzata, 


pi zi i bdsso ue Îl 


Casă: - Crane, a Gai a - 
a (cară) ca AcTă Pe he Sa 
3 "e „au a aa 


ciao VO Maat ana li [ea 
Sa a f E oii A SR 





RELATIILE ROMANO-RUSE 


DE LA CONSTANTIN IPSILANTI LA TUDOR VLADIMIRESCU 


1 in această perioadă nu se poate vor- 
+ a pain Sjomanăzuat propriu tise, 
t doar între Turcii îs 
ir aluluţ ănie priză a Rușii şi Aus- 
triacii care le râvneau. De astădată 
tervine un faetor nou: Napoleon I, în 
păratul Prancezilor. Acesta nu ne-a -ă 

pă- 

nească. dar sa folosit de țărisoarele 

noastre ca de o marfă de schimb, oferin- 

du-le când unora, când altora, În com- 

plicatele și nstatilsie lui Jocuri politice. 

Alexandru I a devenit țar al Ruşilor in urma unul com- 

plot terminat cu un pariei E natirat că el nu a ținut 

în mâini nic! unul din capetele fularului ce au strangulat 

pe Pavel 1: el astepta nervos intro cameră, rezultatul în- 

inderii. E adevărat-cel puțin așa susține Dimitri Me- 

în cartea lu! “EI misterio de Alejandru 1” — că 

ngtiință până Ja pr etiri vieyil, că 

vut celace s'ar numi acuma un complex de culpabiii- 

te. Este adevărat că a procedat cu destulă cumin- 

e, îns d de capitală și de treburile publice, pe 
componenţii complotului 

mai avut un complex, tot de cul 

vinovat de fermentarea idellor li 




















abilitate: sa con- 
le care au dus 





sa făcut sub directa şi geloasa supraveghiere a Caterinei 
del, lar 





exereitat o Profa Iniiuaată asupra Iul Alexandru 1, 

fost elveţianul Laharpe, un intelectual cu Idel liberale 

dat seama, Caterina l-a irecut granița, dar ra 
aceator idei 


dar numai până ln sta dăle oi punet. Dealtfel, TA 
idei gaste erau destul de nebuloase. i 
Dle ae îi eeeidentate, i Rl pal lira Torta ce 
"pati 3 inainte de a deveni țar. Alexanăru își tâcuze un 











prieteni! lui ni ni 
lungi şi interminabile dlscuţii. Nici nu put 
TEN a A Oa) AOEMRII, PAC de 1dei EI = 





a a minate Yi 
toare, au maturat în Fit ră 
gi AER pr ce n trecut pi rio 


cel îaaf 
eg Man 





de N. S. GOVORA 


şi-a aruncat masea. Cerea Țările româneşti, cerea Bulga- 
via, cerea Țarigradul, Aducen o singură explicație cereri. 
lor lui: imperiul tureese nu era viabil, era bolnav, trebula 
trecut fără îndoială la împărțirea lui, Tot din tactică, ce- 
rea Impărțirea imperiului turcesc: in realitate N vola 
intreg. 

In momentul urtării lut pe tron, Alexandru s'a găsit în 
fața unui fapt precis: alianța cu Franța, inchelată în 1708 
de către tatăl lui, Pavel 1. Dar moartea tatălui lui, a schim- 
Dat total situaţia. Toţi curtenii lui erau anglofili şi fran- 
catobi. Aceasta, natural, din cauza revoluției franceze care 
isbucnise cu 12 ani înainte. Ideile revoluției franceze ame- 
nințau nu numai tronul țarului ci și privilegiile nobililor. 

Numa! că țarul era nehotărit. Deacela nu la nici o ati. 
tudine clară antitranceză. Iniţlază o apropiere de Anglla 
şi Austria, dar are grilă să anunțe pe Bonaparte, prin 
Întermediul ambasadorului lui la Paris, Morkov, că aceas: 
tă apropiere nu e dirijată contra Franţei. Dar ln acea epo- 
că, Napoleon vola desmembrarea imperiului otoman. Rusia 
a dorea de un secol, dar nu-l convenea momentul şi, în 
special, nu-l plăcea partenerul cu care să proceadă la im- 
părțeală, adică, nu-l plăcea Napoleon. Informaţiile trimise 
de ambasadorul rus de la Paris, neliniştesc cercurile mos- 
coite care Îşi dădeau seama că desmembrarea imperiului 
turcesc în acele momente insemna apropierea Franţei de 
granițele rusești ori, intre această virulentă vecinătate 
acela a Turcilor, preferă pe otomani, adică pe “omul bol- 

, de atâtea ori denunțat de el, Deacela Alexandru or- 
asadorului Morkov să nu accepte propuneriie de 
Impărțire a Turelei și să-l declare că Rusia nu are nici 0 
intenție de a se asoela la acte ostile contra Turelel. Cu 
căt se apropia ruptura definitivă între Franța și Ankiit, 
relațiile, dintre Franţa, şi Rusia se inrăutățesc, Bonapari 
cere rechemarea lui Morkov care nu este inlocult și rii 
lasă la Paris un Insăreinat de afaceri. In Noembrie 1804. 
Austria și Rusia inchele un acord secret; Rusia îl promite 
ajutorul său, iar aceasta se angajează să apere integrita- 
tea Turelel, contra Franţel. Pare de necrezut, Rusla e In: 
teresată de integritatea imperiului otoman, deci nu mi 
vrea să la Constantinopolul şi nici măcar Muntenia şi 
Moldova, lar soarta “creştinilor oprimați” o lasă indiferen: 
VA! Iată o ocazie în care N. Iorga ar (i putut spune că 
ajungerea n Constantinopol nu a fost o constantă a poli: 




















Medi, ri 
rii 1808 Rusia inchele o alianță cu Anglia, amân- 
lându-se să garanteze Întegritatea Turelel. 
fota rii intre În coaliție, totuși răsbolul Isbucnește. 





Austria Incepe ostilitățile, fără să aștepte sosirea Rușilor. 
Trupele ruse, spune Istoria Milloukov, sosesc “obosite”. Are 

E Cerere bătălie de la Austerlitz — 20 Noembrie 1805 - 
care Ruşii sunt crunt bătuți, Istoria Miloukov trece cu 
Tomata spre scfatei i bătăi, insistând 
asupra unor victorii secund; 1, a generalului Ku- 
tuzoy la Dirrenstein și a pri pu Bagration la Schoen- 
Ra — Behoengraben - 
insistă şi mai mult 'Tolstol, în rr şi zf E drept 
că pt i de Napoleon, Milloukov spune că planul stra: 
tegie al Iul Napoleon se reduce totdeauna în a da lovituri 
plat pole a livra i generale, i e de 
tea lor sale și de geniul său. (MII. op. cit, 


A froni era, 




















dor Eero Dar 


Ruta Fir 
Cu Co ae pe BUD O ala 


ţa Iranco-turea? Foarte simplu, Rusia se temea să nu 
piardă Crimela, se temea, mal ales, de o insânătoire a 
bolnavului care era Turcia şi că visul rusesc, constanța ru- 
sească, ajungerea la Constantinopol, se va indepărta din 
nou, Tratatul cu Turcia, Inchelat de Pavel 1, fusese reinoit 
de Alexandru I, in 1805. Prin acest tratat Turcia se angaja 
să lase Rușilor liberă trecerea flotei militare prin Strârn- 
tori. Generalul Sebastiani, noul ambasador francez la 
Constantinopol convinge pe Turci să oprească trecerea f10- 
tel ruseşti. ȘI Rusia declară războlu Turcilor. Rexele Pru- 
alei intră şi el în coaliție, dar În 14 Octombrie 1806, la 
Auerstatdt și Iena, armata prasacă e distrusă și regele 
— după plerderea Berlinului — e nevoit să negocieze. In 
acest timp, Alexandru I trimite în Prusia două corpuri 
de armată. Ruşii sunt bătuţi la Eylau la 27 Ianuarie 1807, 
iar la 2 Iunie sunt sdrobiţi la Friedland. Milloukov caută 
scuze acestor înfrângeri, găsind un mare vinovat în Pru- 
sia, care acceptase lupta cu Francezii, inainte de sosirea 
Ruşilor, Generalul rus Benningsen Inchele un armistițiu. 
Intrând triumfal n Berlin, după infrangerea Pruslenilor 
la Auerstacdt și Iena, la 2i Noembrie 1800, Napoleon de 
eretase Blocusul continental, inamicul numărul unu, flina 
Anglia. 

Dar acest blocus nu putea fi eficace fără participarea 
Rusiei. Acesta este motivul pentru care, după distrugerea 
forțelor ruseşti la Friedland, nu numai că nu urmărește 
distrugerea totală a Rusiei ci, Napoleon acceptă propune- 
rile de pace făcute de Ruși, cu o condiție: incheerea unei 
alianțe intre Franța și Rusia. 








... 


In 1807 are loc intâinirea dintre cei doi Impărați Ia Til- 
sit. Istoria Milloukoy e nevoită să recunoască că în aceas- 
tă Intâlnire, Alexandru e obligat să se rezemneze la modi- 
Ticaţiile aduse de Napoleon hărţii Europe). Alexandru e 
modest şi, mai ales, lolal, afirmă Istoria Milloukov, I s'a 
oferit de către Napoleon o parte considerabilă din Polonia 
pruslană și Prusia orientală. Dar, credincios alianței cu 
Prusia (1), țarul rus le refuză, A acceptat doar regiunea 
Bialşatok şi aceasta pentru a-l face pe ruşi să uite “desin- 
teresarea sa, după un războlu atât de dur”, Regiunile po- 
loneze din Prusia, Napoleon le atribule regelui Saxel, sub 
numele *de marele ducat al Varșoviei”. Napoleon. caută 
să-l împingă pe Alexandru !n Orient, pentru a lovi Angila, 
dar Alexandru “preferă să dirijeze expanatunea rusă intr'o 
direcție pe care Însuşi Napoleon ko indicase: el ocupă Fin- 
Tandă și Principatele dunârene şi caută să profite de alian- 
ţa franceza. pentru a le cuceri” (op, cit, 11, p. 702), E cu: 
rioa cum, Milloukoy caută, cu indărătnicie, să escamoteze 
Istoriă, cand e vorba de 'Țărişoarele noa tre, Falsifică Is: 
torla când o socotește necesar, recurge Ja insinuări când 
Tate Atel sau lasă lucrurile în umbră sau Pe. 
. când interesele 1-0 impun; natural, e vorba de 
interesele Matuskal Rossi, In această situație, Milioukov 
falsiflcă deadreptul Istoria. Deci In Tilsit, Alexandru e 
10lal faţă de regele Prusiei şi se mulţumeşte doar cu regiu- 
nea Biaiystok, iar în cetace priveşte Țărisoarele noastre, e 
mai mult decât modest și dezinteresat: işi Indreaptă pri: 
virea spre 'Țărisoarele noastre doar pentru motivul că 
înte'acolo 11 dirijase privirile Napoleon. Altfel, desigur nici 
nu gar fi gândit, Deel atât testamentul apocri/ al lul Petru 
cel Mare, cât și constanța politicii orientale rusești, sunt 
poveşti! După Milloukor, Alexandru iși Indreaptă privirile 
spre Iași și Bucureşti numal după Tilsit, adică ln Î4 Iunie 
1807. Ne găsim în fața unel grosolane Talsiticări a Istoriei, 
pentrucă, fără să aștepte sugestiile lul Napoleon, Alexan= 
dru ocupase Moldova și Muntenia încă din Noembrie 1806, 
iar Ia Tilsit, Napolton I-a cerut țarului să evacueze Prinel- 
patele, şi încă repede, celace Alexandru nu a făcut. re 
curgând la eternele procedee slaro-monaoliea, Beact ea 
Stalin un secol şi ceva mal târziu 

atit adavarul Istorie, Va treb să facem apel 














... 


Dar pentru aceasta, șa trebui să vorbim puţin de Na 

Jeon. 
POgoanparte cunoştea destul de rău “Chestiunea orlentu- 
Lui i te spune o franțuzoaică, Germaine Lebel, In lucra- 
“La France et les Prineipautăs danublenn 90, 
existența uunei surori Intine” la Gurile Dunării, nu 
avea nici o Idele, In capitolul anterior am arătat răspun: 
sul pe care-l da Napoleon, cererii facute de un grup 
Pelete VREI mbasadorului francez de la Viena, 
leon 1 + comunice cu ce ar putea servi pe 
jcatoti Tenenul întrebuințat € puțin flatant pentru FA 
mânii care au voit și continuă a vol ză ne facă să credem 
că Fra cunoştea existența une! țări latine surori Incă 
de pe timpul Cruciadelor, dică nu mai dinainte. 











In 1798 DCIntAIIA e crede în căderea imediată a imperiii- 
lu! otoman și, pentru a-i da o lovitură. de grație Anglie, 
vrea să ocupa Egiptul. Aceasta pi iunea Turci- 
lor care declară războlu rana, "ia 4 Geptembrie 108, dar 
In 23 Decembrie se închele allanța turebrusă Bi sa 
creştinilor oprimați” este aruncată cu ușui 

1 Ruşii devin susținătorii aprigi at inter d perii 
țurcese. Vrmânle campaniei di Egipt mii ze şi 
In 25 Martie 1802 se Inchele pacea de la Amiens, prin care 
se menține imperiul turcese în statu quo ante betum. 

Dar după inchelerea păcii de la Amiens, situația in Ță- 
rile românești este gravă. Influența Rusiei Incepe să se 
facă din ce În ce na! simțită: Impellul otoman tate In de. 
sagregare completă, ne mai flind in stare să-și facă Buze- 
ranitatea respectată. Bande de hoți inti drumurile, 
Populaţia nenorocită, amenințată În mod constant de foa- 
me. fuge in masă din aceste regiuni devastate de războlu, 
râvăşite de bandiți și oprimate de către administrația fa- 
narioță ca și de armatele ocupante. 

Bonaparte cunoaşte rău chestiunea Orlentului, dar ei or- 
donă cercetări şi i se fac rapoarte. Rezultatul acestor ra- 
poarte e că Imperiul otoman e în descompunere şi tre- 
bulese luate măsuri din timp, Intr'un memoriu, Taneyrană 
propune acordarea Principatelor române Austriei, pentru a 
crela un măr de discorăle Intre Austria și Rusia, 

Se restabilesc relațiile diplomatice Intre Turela și Fran- 
ţa şi Napoleon trimite la Constantinopol pe generalul Bru- 
ne. Sosit la Constantinopol, Brune constată influența exer- 
cltată de către Ruşi asupra politicii otomane în general și 
asupra Principatelor române In special. EI (Ruşii) au alla- 
ȘI şi sploni în persoana dragomanilor leșiți din bogatele 
familii fanariote şi candidaţi permanenți Ia scaunele Mol: 
davel şi Valahiei, (Germaine Lebel, op. cit. p. 03). “Intri- 
gile rusești nu vor face decât să crească În Principatele 
române, după ruptura păcii de Ja Amiens, la 10 Mai 1803” 
(Germ, Label, op. cit, p, 04), ŞI Istoria Milloukov vrea să 
ns convingă că Rusia şi-a îndreptat privirile asupra Prin- 
eipatelor numai după 'TIlit (1803) ŞI numa pentra 3-4 

tace plăcere lui Napoleonii! 

Teama de Napoleon, Îl face pe Ruși să prepare planuri 
de apărare. In două memorii, Conţii Voronțov și Caarto- 
ryski 1 propun lui Alexandru ocuparea, Prinelpatelor. ro- 
mâne cu o armață de 20.000 de oameni. Această armată se 
ya putea aproviziona pe loc, afirmă el. Se due tratative cu 
Englezii pentru menținerea imperlului otoman, atăia timp 


cat ca [i postbil (1) orii 

teri la Impărțirea pri în cazul când prăbușirea otoma: 
nor s'ar dovedi inevitabilă. Deci Ruşii caută “să mențină 
imperiul otoman” dar în cazul că aceasta nu va posibil, 
prada toată vor s'o Ia el şi, pentru orice eventualitate, plă- 
nulesc să ocupe Principatele cu o armată de 20.000 de 
oameni! Mai ales că această armată putea i aproviziona: 
a pe loc! Lucruri de care, natural, Istaria Milloukoy evită 


vorbească. 

m Taţa acestor evenimente, Napoleon iși schimbă EI « 
planurile. Se betărăţia să se apropie de Poartă La 
Martie 1804 primeşte pe ambazarlorul turcese şi-l air 
atenţia asupra. aci he pe celorlalte puteri, în 
Erei In parinte i “1 loa atenția asupra expui eh 
Rusia exercită în arumite posesiuni otomane şi, în a), 
In Moldova, o infiuență incompatibilă cu, aemritatea 
a ode "Turcii Îşi schimba şi el total atitudinea faţă 
de Francezi. 

în acest timp, lul turcesc era în completă deseom- 
sunere, PUI at A SE ua ti doar cu aorirla Pia 

















tecția” lor, ca şi Meldera 
câsțizat oferind pavilionul rusesc tuturor vapoarelor, pre: 
cești. Ofiţeri Pop ea) tai în miine Bike d in 
ten! E 
A catea Că “Moscor ți! făcenu totul pentru a Patra 
tatea Impe: i ARI 


tearii 
i: Tulie 1804, Ru ea ge atenția ambasadorului 
partea Rusie! 
pericolului de ii din a i ea 
Dar tot 








N area Tratatului a menita, cu 
mul Cure Anunta, Teiul doneze eat uită 


-»5 


prin 

op. it, p. 101. 
aces! Napoleon caută compensaţii în 

pei nel leuaţil, apoleon, cauta cominatlu ae 


înclină alianță cu Austria. ŞI drept preţ 
a Ea “cu generozitate” Austriei, Țările 
acestor plan! 


Dar Bonaparte uri şi 
Pranța Închete un tratat cu 





Prusia, la 15 Decembrie 1808. 

Una din clauzele Apa li da ra garantizarea 
dependenței şi Interii turcesc. 

pari, perioade de tensiune, Englezii, Austria- 





meseriaşi, pentru ei 
faţa acstel situaţii şrele, locuitorii fug in Sudul Dunării la 
trupele Iul Terzenik-Oglu şi Pas 
in ce. La rece! 


Situația era agravată și din cauza luptelor interne 
urcești. Aşanil din răila pornesc cu 14.000 de 
oameni contra lui Terzenik-Ogiu din Ruscluk. Terzentk 11 


bate şi o parte a trupelor ayanului din Brăila fug spre 
regi ppt 


drept Îl se cuvenea. 
de Ia inceputul anului 1806, evenimentele se precl- 
pită Ia Constantinopal. Totul indica o schimbare radicală 
a concepției otomanilor, adică se caută o apropiere de 
Pranța şi o indepărtare de Rusia. Se procedează in un 
schimb de ambasadori, Turcii trimit la Paria pe Muhib 
Elend! iaz Napoleon trimite la Conatantinopol pe generalul 
Bebaatiani. In fața alianței anglo-ruze, Bonaparte e nevoit 
să se intareă In allanța cu Poarta. Sebastian! are instruc- 
pu Cele mai importante sunt: stăpânirea absolută 
torilor vaselor 
către 


Bal arborrii paviuonulei ras” de 
Ș ra 
| şi fortificarea cetăților contra unui eventual atac 


ÎN E aa 0 N eo delia (rares 
o ai 


de extremă lașitate 
hotăririle de In o îi Ia alta, 
ntro 










mata lu Ulanius şi sunt invinşi. Câtiva ajung La Bucuri 
i sa pregătesc să dea foc oraşului. Cetăţenii cer lui sal 
?. doviel Să se grăbească şi să le la apărarea. Generalul rus 
pătrunde in oraş în dimineața zilei de 25 Decembrie şti 
Seupă, [ară să [le nevoit să tragă mal mult de doua lovituri 
de tun. Se produce totuşi un incident: 300 de arnăuți In 
serviciul lul Ipsilanti, care erau inchişi in Mânăstirea Radu 
Vodă, profită de sosirea Ruşilor, scapă din mânăstire 
sugrumă pe toji Turcii pe care-l intăinesc. De pe acoperi: 
şurile caselor, locuitorii aruncă cu clocane şi topoare 
isupra fugarilor turci. Generalul Miloradovici parcurge 
oraşul cu husarii luj, restabilește ordinea şi la ora 4 nu a 
mai rămas nici un ture viu în oraș. Mitropolitul, in sean 
de veselie, face să sune toate clopotele din Bucureşti, 

“In această ai de victorie, Arnăuţii îl rezervă învingă 
torului 6 surpriză in felul lor. Ştlind că generalul rus va 
locul în palatul prințului Grigore Ghica, au delicata atenție 
de a așeza pe două rânduri, la poarta casel, dealungul 
scării şi pe galerle, toate capetele de turci pe care le tâla- 
seră în cursul zilei, având grijă să pună in fața fiecărula 
o candelă aprinsă. De la distanță, efectul eara feerie. 
Miloradoviei, Intorcându-se toarte târziu acasă, văzând de 
departe această Muminaţie, s'a arătat incântat, dar apro: 
plindu-se, a fost pe punctul de a leşina de oroare şi a fugit 
cât a putut mai repede, departe de această viziune de 
infern, Numai după câteva zile, după ce sa efectuat o 
curățire in regulă, a consimţit să se instaleze din nou in 
acest palat.” Lebei, op. cit, Dp. 122-123 

Michelson sosește și el In Bucureşti În 20 Decembrie, în 
acelaș timp cu Ipsilanti. Boterii care fugiseră în Transil- 
An in capitală, “Bucureştii vor oferi in tot timpul 
pectul foarte animat al unui oraș de garnizoană, 
roărel şi carnagiului, |! urmează balurile și serbările” 
Germaine Label, op, cit, p. 123. La acest tablou re 
franţuzoalca Label utilizeză culori moi, Karl Marx n 
altele destul de crude; “Soțiile boierilor din Bucureşti 
dădeau exemplu de multă bună dispoziție și-și sărbăti 
vitejii în petreceri, la care domnea mai ultd! veseite dacat 
reținere”, Insemnâri despre Români, Karl Marx, Ed. Car- 
paţii, pp. 15-18, 

n fața acestor evenimente, Napoleon socotește că are 
nevole mal mult ca oricând de ajutorul turcesc contra 
Ruslel. Incă din Septembrie, Bonaparte trimite doi ofițeri, 
Jaubert şi Falkowaky, pentru un examen pe teren. Fal: 
kowaky traversează Iașii, Tighina, Hotin, Cetatea Albă, 
Galaţi, Brălla, Ismail și Chilia. informaţiile culese de el 
sunt catastroiice. In alară de Hotin, ale cărul fortifleații 
sunt bine conservate, aparatul defensiv este Inspăimân 
tătar: tunuri aşezate direct pe pământ, fră afete, palisade 

ete, ganțuri în parte acoperite de pământ, plat: 
în atare Jalnieă, garnizoane scheletice. Cu tonte 
te iatale să mizeze pe tite 
loembrie, serie iul Şuţu: 

“Armata mea intră in Polonia: victoria nu mi-l scurj 
decât pentrucă ea mă ațută să apăr cauza oprimaţilor'... 
După cum se vede, şi lui Napoleon Îl era scumpă “cauza 
za a a numai Ragilor! ŞI blejui valahi 1și postati 
mare Napoleân care venea de departe 

IL făcuseră şi un cântec: 3 


Bunăparte mu-i departe, 
Vine să ne dea dreptate 



































p! 
via şi Berlinul — dacă 
d Poarta își va fl 
idova şi Valahia,” Napoleon 





te, ir Bevas! 
un tratat ofensiv şi defenalv care 
LA lunile Moldovei, Valahiei și Servit, 
E otoman sunt cuprinse 
[ă Rugilor, dar EA sunt inerte. Bunt. aduze 


Asia de oameni lui 
Pasvan-Oglu, Mustata Balractar și Aldii A întră în 
Valahia pentru a mar n inta Anatta. Noile. Toti 
Bat pd m și trupele turceşti putin antre- 


te, nu pot face fața unor armate 

p, trece Dardanetele și. innintează În 
ambasadorului frane 

roni ca LU A In cas contrâr, 


Ambasado: 
ala nel a. 
ri cadea Hota 


Div 
scufundate să tea tag  Cadenun Vorvete 





Insărelnat să amorsere 
1 feranta. Porții potezii 
Je Introguli 










In acest timp Balcanii sunt teatrul unor intrigi multiple, 
Francezii se căznesc să pună pe pieloare o Confederație a 
pașalelor de pe Dunăre, În care principalele plese erau 
Mustafa Balractar şi Pasvan-Oglu. Dar Balractar e contra 
Francezilor lar Pasvan-Oplu ÎI ura pe Bairactar pentrucă 
sultanul ÎI numise recent serasker, adică comandant 
suprem. Se mai gândesc Francezii la o expediție de mare 
anvergură, dar aceasta eşulază din cauza celor dou paşale, 

Pe planul diplomatic Napoleon vrea să Inchele un tratat 
otenaiv și defensiv cu Poarta şi Persia, cu scopul de a se 
menţine inteeritatea imperiului otoman și a obține parti 
ciparea armatelor turceşti şi persane la operaţiile în curs. 
Incep conversații la Dantzig Ja 3 lunle 1807, dar trimisul 
ture nu aduce nimic pozitiv. Lul, orice discuţie ÎI provoaca 
o mare poltă de somn. In acelaş timp se proiectează 0 
incercare de apropiere de Austria, căreia nu-l convenea 
ocuparea Moldovei și Munteniei de către Ruţi, dar propu- 
nerile făcute de Napolton nu au darul de a face pe 
Austriac! de a leşi din situația de espectativă, In Aprille 
Napoleon se adresează cabinețelor din Viena. Londra, 
Berlin şi Petersburg, in vederea unel păci dar, în acest 
caz se menţine pe poziţia proturctă: nic! un Congres fără 
participarea otomanilor, Sondările făcute nu duc la nici 
rezultat bun, cl la unul rău: Turci! aud de aceste sondări 
și-al plerd Incredei Franceal. 

Totuşi în Mal-lunte 1807, armata Marelui vizir Mustata 
trece Dunarea la Silistra și obligă pe Ruși să-și părăsească 
pozițiile dintre Bucureşti şi Giurgiu. Michelson evaculază 
Bucureştii In grabă mare. Dar se produce o lovitură de 
teatru: Isbueneşte o revoluție la Constantinopal, Selim esto 
răsturnat şi înlocuit cu vărul sau, Mustafa. Noun oeârmul- 
re in poziție antifranceză. Napoleon era exasperat de 
inerția turcească şi răsturnarea lui Selim faţă de care 
avea numai angajamente personale-niei un tratat nn se 
inchelase Intre Franţa și Turcla-l! procură alibiul de care 
avea neyole 

Tn lupta contra Anellel, Napoleon avea nevole de Rusia 
Angajamentele personale față de Selim, |! incurcau noile 
planuri. Revolta de In Constantinopol Îl debarasa de aceste 
angajamente, 

La Tilsit, Napoleon Joacă marea carte, Lui Alexandru 1 
vorbeşte de Barbarii care trobulese impinşi În Asia, face să 
treacă Imaginea Sfintei Sofii pe dinaintea partenerului 
său dar, bineințelea, nu se gândește să-l conducă Ja Cons- 
tantinopol [i de re] jexandru vrea Impărtirea Tur 
clei şi. în lotul său să între Moldova, Valahia şi 
Constantinopolul. Reintrat în eabinetul său. după 6 disu- 
Mo-vieau Alexandru. Bonaparte exelamă: Constantinopol, 
Constantinopol! Niciodată! Ar insemna cucerirea lumii! 

La Tilsit sia Incheiat un tratat de pace, Insoțit de arti 
cole secreta. Articolul XXI stipulează incetarea Imedinţă n 
ostilităților. Articolul XXII pretede retragerea trupelor 
ruse din Moldova și Valahia, dar armatele turcesti nu vor 
putea ocupa zisele provincii Inaintea ratificării tratatului 
definitiv dintre Ruala şi Poartă, In realitate, în cursul une! 
întrevederi secrete. Napoleon ar fi lăsat să se înțeleagă că 
el nu avea intenția de a insiita prea mult la evacuarea 
Principatelor. E de In sine înțelea că Alexandru nu avea 
nevole de ma! mult. Dar punctele principale ale tratatului 
erau altele. Rusla promite să intervină pe lângă Anglia în 
vederea Incheerii unel păci definitive In cazul că aceasta 
nu acceptă Inninte de 1 Noembrie 1807, Rusia va declara 
războtu Anpitei şi va participa Ia Blocusul continental. De 

artea sa, Franța propune mediaţia sa intre Rusia şi Poar- 
lacă, ca o urmare a sehimbărilor produse 
Poarta nu mr necepta mediaţia Fran- 
țel sau dacă, după ce ar fi nceeptat-o, sar intâmpla ca; 
în termen de tre! luni după inceperea negocierilor ele nu 
ar fi ajun la un rezultat satisfăcător, Franța va face 
cauză comuni cu Rusia contra Porții, şi amândouă Innitele 
părți contractante ze vor înțelege să sustrapă toate pro. 
vinciile imperiului otoman în Buropa jupului și asupririi 
“Tarelor, mal puţin Rumeila şi orașul Constantinopol” 
(art. VIII din tratat) 

ate acestea sunt vani, La drept vorbind, IA baza bra: 
tatului de In Tilsit se ațlă un punct de neințelenere fun: 
dnmental: în timp ce Alexandru nu se gândeşte, decât În 
pândeste doar la Anina, Pentru ci 
Constantinopolul reprezintă o politică de magnificență, 
un lux pe care nu va putea nielodata să si-l permită. Pen 
tru Alexandru, din contra, e scopul tradițional. Punctul 
din tratat care reconatitula Marele ducat al Vargoviei, era 
deasemeni negru pentr moseavit. cara se temea că Na- 

Jeon va trece In reconstituirea Poloniei” (Germane Le 

1, op. lt, p. 137) 

Dificultățile imediate le ridică de dintre Rusia, TA 
poartă. Reunlunile A) În Ruseluk. njune după 12 alle 
de dtseuţii In armistițiul de la Slotorin (27 August 1807). 
Prin acest armistițiu, Turcii și se me m pă 
răsească Principatele în 38 de zile (art III), 2 cazi că 
pacea definitivă nu va putea fi înehelată, armistițiul ră: 

















In Constantina] 




















mâne valabil până Ja 21 Martie 1808 (art. II). Amândouă 
părțile iși vor restitul reciproc vasele, echipagiile şi prizo- 
nierii capturați în timpul războlului (art. IV. Ă 

“Be pare, spune Germaina Lebel, că armatele sultanului 
au cauzat anumite incidente regretabile. Abia a inceput 
TAcuarea rustaică și bande otomane Încep să urmărească 
trupele moscovite, Jeruind distrietale recent eliberate și 
masacrând locuitorii. Turcii comit deasemeni eroarea de 
a ocupa Galaţii, cu toate stipulațiile art, III și de a tri- 
mite, pentru 4 aproviziona garnizoana Ismail, mai multe 
ase incăreate cu muniții i pulbere, care sunt reținute 
de Ruși și Inapolate Marelui vizir, “Poarta pate incapabilă 
să facă respectate stipulațiile armistițiului de către hoar: 
dele sale de soldați, asupra cărora nu mai exercită alei un 
control”, acestea sunt argumentele aduse de Ruși, a căror 
rea credința pare deasemeni evidentă, Oricum, în urma 
unor Instrucții primite de la Petersbure, la 12 Septembrie 
Rușii suspendă evacuarea și reocupă pozițiile anterioare, 
printre care Galaţii. Michelson reintră în Bucureşti la 7 
Octombrie (Level, ap. eit., p. 198). 

“Turcii ridică şi ei obiecțiuni, susținute de generalul Se- 
bastiani, care deploră reaua credință rusească. 





In lunile ce urmează după tratatul de In Tilsit, situația 
Jul Napoleon e mai încurcată ca oricând. Desipur el are 
geniu, dar ÎI lipăește experiența. Intre vechea, tradiționa- 
la deşi inefieacea alianță cu Turela și noua allanță cu 
Rusia, Napolean nu știe care e cea mal bună. Pe Turci vrea 
să-l țină cat mal mult in sistemul său, dar are nevole de 
Rusia, contra Angliei, Fără participarea moscoviţilor, Blo- 
cusul continental e doar o autotnşelătorie. Deocamdață 11 
menţine pe rus doar cu promisiuni, dar ştie că într'o zi va 
trebul să-l dea ceva, Pretențiile lui Alexandru sunt extra- 
vagante: cere Constantinopolul. Pentru Napoleon, orice, 
dar nu Constantinopolul. Vor trebui sacrificate Principa: 
tele române și Bulgaria. 

Chiar de 1a 8 Iulie, Napoleon cere Informaţii asupra Eos 
miei şi MacedonieL. “Tot cam pe atunci, trimițe pe căpita- 
nul Aubert in Prinelpate și Ukraina. Acesta îl prezintă o 
luerare eu titiul: Noftuni statistice asupra Moldovei 
Valahiei. Concluziile sunt ostile 'Tureilor, dar subliniază 







bogăția pm artei acestor provincii, pe care o bună ad- 
ministrajte le-ar Jace prospere. 
Banaj incearca să-l, intimideze 


"Turei, Dacă el 
să albă ineredere în iata stăpânirea Mol: 
e asigurată. Dacă fac pace cu Anglia, sa ter: 


vor con! 
dovel le 
minat cu el, 

In mod oficial, Napoleon cere Rugilor să evacutleze Prin 
cipatele. Austria, și ea, se timte amenințată de ocupârea 
Principatelor de către up, Aro torul Austriei Ia Mos- 
cova, generalul Merveldt, intervine în acest sana pe JAnj 
eolegul său francez, Savary. ŞI intră în Joc şi Anglia. 
teresele engleze l-au di Angliei totdeauna menţinerea 
imperiului otoman, dar situația 1i cerea de data ceasta o 
schimbare de atitudine. Pertidul Albion Își rela drepturile. 

ven nevole de Rusia, dacă nu pentru a-l câștii 
Spa să o desprindă de Franța, Se 
ta să recunoască cucerirea Prinelpal 



















pe care nu o 
adică va recuni 


păgubiri 


că şi el va păstra cât Ruşii văr păst 

Si e 7 aa leg rata 

a bea, pentiu n-și ascunde Jocul. EI cere imediata eva: 
15 


spune Bainyiile, “Franța e 
ra incă puternică, 
ernică, Friedland 
prea 
1n Constantinopol. 
Cu 'Turei! intel Vrea 
mulnţează un 1 
langa) di- 
Incepe prin a 
II partizan al 
jdeior liberali 
e, să den 
























































ar de ecua poruli treacă 
treg imperiul acestor 
pi otoman cast MertaTu 
si al i) EX U Iu Oriana În celace 
ra vea, A cuvintelor “ hui 
Ep ec A a aa IE i Al Pena ie ani dăm ss zu 
oa E mine te nerustori această anexarea SGrineipatele t moment, Nabolcon răi iat rd 
= Fe ei i ata a telor, Un cor de 40 ni 0. POPA, cel puțin 0000 uberiaţi peporulul 
a 20 Tue, a terminare uri eiăloa” Bala mauepe va ŞI ȘI și realizeze mare „I lava mă trtata biciul CR a AC ga ratie la 
14 adina palatulul și, n Iu, prevăzut natural ere voarele vis: Consta nca tel acțiuni Napoleon, le A sa ae Ie E nl 
prea ia a ut e marele vis: Const birui rimela şi litoralul promite restitui imbul aces- ți nu e recoru n urmă că aci na 
i im on Ie Premiu uirea Principat Dune IE ie nu put e 
într zi, poziția (mereia), va trebui spusese şi Austriacilor şi  apusese Rușilori Tale an mir E: IE A 
ocupată de Rusi: Franţa incepe să leaceia poziția yrand leo tre Ture! şi Ri In vederea încetăi rogi a Su | : 
E su zi a A i torul tre maret Al uși reincep, fâră c: rit ostilităților îi ni Pro zaitațir. ate a aa el voia 
pe această a ie fer revină, Dae aa Nee e clară ata să accer caută să se î rezultat, Sultanul, incoralat de Puel [2 ID io Eee a a aaa 
când el va A Si bila E al patelor de către Rusia ccepte şi el anexâiea tatourAuboure, reniă o fenil mbititr îineti der eta d i Ea 
erede că a sosit increderea în el, ŞI aţă că dificultăi jexarea integritatea imperi tati ant ri i il : 
ie a i să : sită E et dă ge “i Seini caii este Sata „eo, CA ţevi ceroeru ara a dețină Prien E mat A că 
r. Un curent antil iecep! plerdei n ii re Giurgiu și Si ED ente res bi : se rit 
Francezii ce nțifrancez creşte | crea Prin: cae DAI, Glargtu JI elobocie și dA epueie RUI cai la ap 
EEE i sita Pt gta sunt tnvingă, dar puţin tip, după a 24 Septembrie Ruşii musegi rața de regie porția 1 1ată de ei 
aiționeze teritorii, dar, Mezsndra pu este interesată Ach îui Caulainegu efurt, Să tac E doo atror u prevederile e, intre BA: Incep dna nor Tri Mid turcu a văz Criza Te 
participe la , testabil, sa va vi - era cu Galiţia, n 60.000, di sistența războlul într sc, deoarece Turci Pasa A a ateu iaft e i 
fără ET, 18 Papație (RADAR e Te e roma să | cererea țin! dar n'o trec d Dell areapi Er E ces i i 
Napole ecât târzi tron. urlos din. cai a e pent mes Sa aaa EA 
D00E o ae Vi eat die eta sărersă că eacoleun srși 4 4) uși atuni dreaptă di uza cestor ti plete, Sint aaei aairă că 
= Ba ră dl cauza la mr m e A , , îl susține, lulu ai Ăă 
Ni țari voalate. e, ne găsim în alianță mi poleon şi dă sei că nu va ree participării virile spre Aust Pe senin înainta ara E ii E 
ezită: adevăraț şi că a fast înşela ama că nu e vorba deo partiizotru rel, feriA e PA e 300 de oua jaga Spa ga 
note în Impărțirea E AU AI tir, De a Bi et ile arte orta 478 Bala) contra Fatal I CM A AGA e i ir il peta sa 
E că a ME: i. i ki i, i mpi = nări eebra, Galiţia, miria și peilatiga tele Să Got Du. declară Cele erei Total eu eceeția e Ca 23 
momente se păseşta că momentul nu irea Îl pare ine- Prinelpatele, promitându-l Serbia. D e asupra ȚĂ- Prinelpatele şi Cri icipării Ia războlu, in acelaş timp, Fe pr pori Cin see megane i 
ce ze e ii a Ea: i Principatele și Cr imela. In plus, le vorbe vrorite "Turellor că ar trebui să impartă vit, că în acele momente că nu 
E a: za î E a eta ici mea, şte de reconstitui. periul otoman pent prada cu alții, ori socotea 
partea 3 ivește Su urt, și dau seama că ice a d pia 
o expediție în F fa lut Alexandru mabului Fus, Cernleet, Bonaparte pie, Becali, lati îi tt A, e 
alianța fran; India. Grație e plăcere. M: vorba decât de cursul 1 spusese categori că şi să inchel 1 Aatrlă, Sunt eroii! d SPP i beas: ja. ie a inca ir ză 
tea e poleon îl va 
E i se. iii e pe ue că vina mob le pacea. Neavând altă leci să se prăbeas. totul, încetul cu In citate slavo-monpolă, eat 
itegri pertului dd acestul 11 pt cu jasarabia. soluție, se mi zi nur nr a 
2 da 16, Lei pp sui Pratlaii, In E A toata slăblolunea lor, viu... vă fae Sa MAI IEI RARE Se, inchelată 14 Bi PRE: veni ase piane în tat suite : 
miei, B Martie 1808), se discută ele (28 Februarie, cezi, se gând patelor. Plerzând orice” ae „Aa = CE. a pa = 
sli POATE ireaiaal-a în) ORiaaR, MINA! bmuarie, - rie 1800, în (Rt :al A EIETRRIIA, oi 18. me dar SE i j ra a 
ză Ea ; gi pui, onstantinopoli propunerii 
ajunge la Ta AI BiDalAai şi o parte de către Ruși, Franța motivele pri cu el pacea de la D: cela, la 5 Ianun- i ia a a 
statie le când se aborde a Bosniei, Desacordul este credini incipale care-l fac să ri ardanele. Unul din Rezultatul cam Tăţăra pna a înecat în tau i 
Baie A Tutti Sea vrea cazi împărțirea imperiului bed zedlnța că oxlsta o neini să reatte cererilor Tuseşt, ur REuItatăl câretoiG sur Rusia este ci mt fn e pisi : 
Ta ST a Conetantinopolul şi erllui | Hefveleze d „exata o neințelegere profundă Intre Fir: atata de pact ela Part (30 Ma 14) ame După (tai set SpA lin 
ă cât di uşilor că an- le la Viena. U! 4), allaţii e in Printesa a 
țar un impă Cre porti În meta aratul mos- ostilitățile. lecât după ce vor evacui ei nu acceptă să crâncenă luptă Inti nd pan, pi (a, A ir : sa E 
polului, Bana! al Orientului, Ii , aceasta ar fa Turcii nu ) Generalul Proz a Principațele, Re rle 1815 Fra re ei, la Impărțirea pri aliații încep o ţu nopăei cacg atita ăn soarta 
i E tai in a să ZI ința, Anglia și Austrii a prăzii. La 3 1 Alexandru u clopotele în oi mitropo- 
acceptă. Reuniunii, vrea Dardanelele, II Constantino- lor şi vrea să încă ordinul d de faptul că pune la pretenții forare ale Ruste - Sin ma E e pa E 
 v7să Dardanele, clace Alexandra ler și viea să ocupe Giurlul pri e reinceperea ostilităţ opune, 16 ere ee RUT at arsă Ito, pei 28 ţie; anuistialal de 2 za Ende fe 
iei de eee ere le 20 rap Ta pn ta Ep Et Rusia. a i gicalee DA ii CU ea be ge 
E iza Ei ere ji si le Varşovia de căt Tul, s'a mi Napoleon va pe loc, 
dă cel dot im- venise sclavul di ceastă operație. Di! atei ruseşti w exandru, după. tribul . Ni Spin a ia E i 
a între E 0 Ala aorapigaarel, FII . Dar acest general d rece printelo criză ție dl Berii ăi ei ELE Ep = 
ordin ambasadorului său să dea “partizan al Fran ipescu, filea. mi ză Vera E A ti A EA extrema == 
Aa ae Fatada url calu ri ai IERI i ete i a ea: 
produce revoluția de îti Far AI a TE is Mariei fuca Poe reci să Constan- ile. Revoluției fran: romanu Ie Ad Sr ii a 
[i pi turcă rupe armistiţinl la Constantin: Nici o mal 50 de oameni le urechi ruseşti, Tu portanță. sunt adi ceze, cărora nu le dăd Situri A Bat ut pal i 
INI 1 a d MA AR De CORAL Or ratia at i mt 00 Se A a “erat Se srl a au i E ariei grea 
ia ate 1 fac pe Alexandra 4ă soună că ol "Țăriorelor nostre, inte TU ge unu 100 te uiti inseră pe străzte, Parisului mei în ere păi eat i = Fa 
Es : ina - ii i ei iei ze urtnl aL sd, direct suvera. mânești, se vede și din E enira țarul m t Tările ce 
din e acela de a elibera ace d o nobilă talor de [Ei Ruşii retrec Sireti aniea devine generală i și încă ela XDR CRATER, act al Sfintei nilor şi la 14 Sep: tale an arme st ba ia imi ca E 
ii, a: Ei iii n inte A că ti lei, regele Prusiei și Alanțe, semnat de cu Țările noastre! ŞI ata legătură cu relațiile Mi en- 
| ilor 
Vrea ca gti [7] fi asupra sta. no gi InconJoară pa ALA ti și cu pre erceptele politic, o Chartă Ideo! ral Fun e) cet mg în Aa 
aa dr pitani IA, a aul ) MR Mrateâne șide dala a Ja 19 Aprilie și re, perceDAle a-I GCărtă raţotok/ta e Catia dee "Be suta one Srem ni = 
. Umani teapins, Me aceasta se şi o nsaltează la 2 isi Supraco Santi i zi a E a 
alerte ucrtai și îpreăuta).. Oinatiatea oare gene comit indisereţii pala o n gat i aia ctastă. perloadi 
lorba jul Bagraţiai ralul Prosori eţii şi atacul ouă ruinat sac : : Sr, 
eta dana d cereti! “După cum se n: care re oval Și IL urrn Apa o nou entitatea îi an ji Să = E = 
In ușeşte să ocu ează prin dn să cruciadă, Metti IA o pu idea în pila 
4) ai o e reie regiunea bu pe: Imallul, MA Târă însemnă ea AI rar i ini ii 
entale rbarie”, ti, domni cureşteană, Î . Mhelnul și nulit puntea prine NA E i Esaiia 
Cauii din . Căpăţin ește desordinei , în rândurile armat Arte about sa e : î E E e 
ln 5 serie fe ini, pe Ari a. Trupele sunt atei aplicarea ab nctele prinelpale Peel art i og SĂ i aula 
Napoleon ama ferlori îşi Bea 'ze9, și toți ofițerii nt cantonate la tel mp ra n mater îi Să ee 
laineourt pâsea la petrec timpul Ia i superiori şi chiar h oral in tuner Se ia aa : i aie ai 
Ruseluk ti ucureşti. Mai n: Iiberale în Demnataii er sia pa dna E i 
veşti, Dar rece Dunărea și rele vizir cate se | Ji op 1n pure Te Ta iti Li) eri 
useiu trece Dunărea şi se Indreaptă spre Bu nndarmil Ruroptl, Ti arii actului e tra mii teo i 
Prăsineşti și Mareli Area i n in Argo tes Tavi 7] Alexandru m nume Dat aer i Eee e sa Tit 
sinegti și Marele vine retrece Di Mate învinsă la | Mean, renună în “eram dul ce irmneTmi in GAME OI re iaca aa e 
tuți Ia Bilistra și junărea. Rușii lau Brăl: | 7 tuă a revoluției” (Millo iz Zita obiesat da (taia fa Sa Si pasă iii =: 
PE AIR) det ttae din enuza vânturilor ei Tull A, ie pe . | 
ju la Buc . Cariterul general [ Austria, în ci țII în Spania, Itall a inot el,a pa : 
ptr caii I în Tanvari ma rus se înstă | ca toj are interesele companii aan Ea JA pet ee ana i a 
țarea ln ivara anului 1810 Tu le 1810, | în jună, intră în conhii mponenţilor Srintei Allanţe, Nutu fn poe nea ir : 
garea în Prinelpate i, oxtuitAție reli nu neceptă renui | uite ea cet Ba scai e 
: i aaa Tit eta SIR, , deşi fără succes, Napoli 16 Noembrie 
cut prizonier. Ie câtre ni incep, Şumri pașa e | scot în e 1, care s'a ocul apelare: eat coat Ri 
ze pa RE zei na apbach, VEZI, care pat de revoluția d Li De evacuitze Prinel te rânduri 
' ri nirea de intel Roi Mina” n 
Succesele sunt relebrate In av pe Turel In Bazargic | censcă, etern, | invart, Incerctra remi a pet Via 
[Ac prin ofieterea unul curești prin iumi a n situnțin de a se opune” 1 pune pe țarul rus Ali sani 3 zi 
ha AA ei O II bca e peea ini a af 
iar a Sfinte! 
al Diva Pta ina ei Ea Ea Aita Suta Mie poarte e tara 
pei CR Au [A dară Iar a ai pi a mel 
mană -— «pui tatea provii en Ruşii să asi che! dati E Ea a a mă Ci ic e 
inenu ei neiilor otomane. Relli atoria suveranilor ea susțină cauza grecească, Sb E 
li fel [i revoluționare. seci te de a Iupta cont ar i Eu 
E. imperiul remuiuțiene ieer a, Eteriştil, ceru Tun net . E îi i 
: one b- seră sprijinul Ru! cei 
i ia FE a a i e im, apti ură mal mul ierti arzaiaios „salar 
: rea ca Rusi a: tortul dintre pa 
propune AI e, sub tar, Grecii sunt lăsa e ROI MU pleeu pr seat : RE si 
“ n ca volum: curte ai 
ME Aia îi Mo A rac ae arena ia ă fii 
aeceni i Lzeb LUA "ant Togo în Austria, unde Arestat țari 0 eproti ap ia crai Za mare, 
PRECIEn, Prut Il Oretuzenieh Netea putea pare ehiar com! DE ORĂ pa iz i x i 
stil să intervină airret pui lăcologia île lu Aigăanăru iar comes trol, Mit evita e ii îi i 
rogea Ala Iul Alcăan dacă nu ar fl avut un PRIME ateu mt rea Și si 
ma-a luat Bazarabia, dur patat Sea zi 
punct de vedere grafie e într! netă în 
adevar Impreslonantă, Are 
—un 





un motto: “Trebule să Istoria aşa cum este ea-și 
nu avem decât de câștigat) Să facem ca oame- 
cunoastă și să i al cum trebuie Istoria”, Sem- 

" dstorleni) Nicolae Ceauşescu! 
aa ata acestei (ela dai spell, două 
ităinim desigur multe perle care nu numai 
ei deadreptul” "ltoriee. Ca totdeauna desigur, 
perioada. nostru cel bun a fost Rusa. 
mu se putea altfel, Intro istoria antiromânească, 
nise că după ce generalul Michelson a ocupat 
a intrat în București, fără a fI întâmpinat vreo 
Forțele interne ti neteziseră drumul. Nu ni se 
care au fost aceste interne şi cum l-au 
netezit drumul tul Michelson. Să fie vorba de cei 300 de 
arnăuți ai Iul Ipauaty Se eltează participarea alături de 
de panduri. Din unul din aceste 
cut parte Tudor Vladimirescu. Acuma În- 
legem. Se citează armistițiul de Ja Slobozia 
1, dar nu se & un cuvânt despre 
ruseşti. nl se vorbește de pacea de Ja Bucu- 
“Prineipatele române, ocupate încă de la Inceputul 
ților, am fost evacuate de Rusia. afară de teritoriul 
dintre Prud și Nistru, care a fost încorporat Imperiului 
us”, Istoria Roller, ÎTI. p, 6ll um vedem, nici 
Istoria Roher nu serie cuvântul BASARABIA, Nu e de 
mirare, căel şi unii şi alții, și Giuresții şi Rollerii, se supun 
acetulagi narativ: Trebule să redăm Istoria așa cum 

ea 





Marele nostru istorie Iorga. ne spune că în fața perico- 
ului eminent francez. Alexandru, la Inceputul lui 1811, 
redusese pretențiile la Moldova lar în Aprilie comunica 
ustriacilor că sar mulțumi chiar numa! cu Basarabia, 
“Nu mal era vorba deci de o absorbție a Principatelor, ci 
mumal de o măsură destinată a impiedica orice ofensivă 
turcească pornită din aceste fortărețe care de etrea trei 
secole apărau frontiera impertului otomam, de la Hotin la 
Akerman și Ismal”!!| N, Iorga, op. cit. p. 241. Curloară 
frază și corlos argument! Deel Ruşii nu voiau Basarabia 
pentru a-şi mări deja imensul teritoriu, cl pentru A se 
apăra contra agresivității turceşti! Contra unor turci 
decămuți, despre care în acele vremuri se spunea că au 
două 0 asistă a-şi ține cu una fesul și cu cealaltă 
adora ar ma! avea o mână, pe acela ar întrebuin- 
pentru a-şi tine ciubucni! Argumentul e ridicol. In 
aceste ciren tra secole, aproape totdeauna agresiunea ve- 
pe E Da ial aa în ultimul. Dar și mai 
pe baza aceluiaşi argument. la Teheran 

și Yaita, Stalin a cerut mina teritorii. Rusi 











contra imperiallemului 
urs mia Editat PIzioaata! 8 


apărătorii “democrații” Churi 
Rocar an accea serată să poi ral d 
pei mea nu arta meniul de a i noua și le-au satiiicut 


N 

pui o dea nana n settnt 
oldo-valahe, 

o importanță fapte cărora noi le-am acordat 

E A 1808. Baterii ceruzeră Riplor anezana patriei 





dătorul Grigore Niculescu-Buzeşti, a afirmat că acele “in. 
cldente” au fost llpalte de importanță! 

Ori cum ar fi, se pare, bolerii sau considerat lezaţi din 
cauza acestor incidente şi, mai alea, pentrucă Rușii nu i-au 
juat în eonalderație și le-au nesocotit Incercările de trat 
tive. De acela, ne spune N, Iorga, după ce Ruși! s'au retras 
dincolo da Prut, nu au avut loc puternice emigrați, așa 
um s'a Intâmplat pe timpul Caterinel a II-a. La Incepuț 

ii au avut In Basarabia o comportare acceptabilă, 
Funețiunile înalte au fost date Moldovenilor, guvernator. 
tind numit Scarlat Sturdza, asistat de Matei Crupenschi 
n alte funcțiuni au fost numiți membri ai familiilor 
Sturdza, Catargiu, Ghica, Dimachi, Leon, Vârnav, ete. 
Totuși entuslasmul era lipsă la Apel. Marii boleri care 
aveau proprietăți deoparte și de alta a Prutului, au prefe- 
mat să se stabi pata "în dreapta Muviului, sub. sceptei 
păgân, decât In stânga lul, sub sceptrul “protectorului 
creştinilor”, Cel şase anl de ocupaţie lsascră amare amin. 
tri 

Chiar uni! dintre bolerii care-și aveau toate proprietățile 
in Basarabia, au preferat să le vândă țăranilor sau sptcu- 
Jatorilor greci şi să se stabilească Ia Tai, Turci! le dăduseră 
un timp scurt pentra a se declara de care parte a Prutului 
vor să se stabilească, Printre cel ce au alea dreapta Pru- 
tului, Iorga cltează pe bolerii Ioan Balș, Iordachi Canta. 
cuzino şi Constantin Paladi. Ba ne citeaza şi pe unul 
— Constantin Mayrocordat —, care, optând pentru Basa- 
rabla, şi schimbat la timp părerea. 

Tn 1818, cu ocazia vizitei sale In Chişinău, Alexandru a 
acordat Basarabiei o Constituţie, care a fost publicată in 
museşte şi în româneşte. In biserică a fost păstrată litur- 
ghia românească şi se aduceau din Moldova cărţile nece- 
sare cultului, 

“Dar toate acestea nu contribuiau la menținerea vechilor 
relatii cu regiunile dintre Prut şi Carpaţii. Departe de a 
incerca să urmeze exemplul Austriei, care întrebuința pro- 
vincla sa de limbă românească pentru a atrage pe ceilalți 
Moldoveni supuși arbitrariului turcesc și lăcomiel greceşti, 
Rusia stabilind pe noua frontiera o carantină, aproape 
permanentă, părea din contra, că voia să imptedice orice 
relație intre cele două fragmente din vechea Moldovă." 
N, Jora, op cit, pp. 201-262. 

Care este expileația schimbării comportamentului mas: 
covit? Explicaţia nu e greu de găsit şi nu trebuleşte mult 
căutată. După inchelerea Sfintei Alianțe, din cauzia bigo- 
tismului In eare căzuse dar, ma! ales, din cauza bolnavel 
ternl de Ideile revoluționare, Alexandru a inchis frontiera 

și a instalat carantina, ŞI lată explicația, teribila expii: 
cație, de necrezut explicație, pe care o dă N. Iorgu: "Nu 
mai este navote de altă probă pentru a se vedea că, şi de 
data aceasta, nu a ezistat continuarea une! politici con- 
secvente, ce face apel Ia toate mijloacele, pentru a 
ațunge la o amezare întreagă și definitivă”. N. Iorga, 
op. ERA 252, Bublinlerea aparține lui N. Iorga, 

Repetăm: teribilă și de necrezut concluzie!!! 

In toata cartea, revine cn o obseale 1dela că nu n existat 
o constantă In politica rusească de a no ocupa tăriaoarele! 
Atunci, de ee ne-au ocupat Basarabia? ȘI această ocupare 
era pasager, nu avea caracter definitiv? N, Iorga găsise 
un ia] arătat de no! mal înainte: pentru a se apăra 
1m viitor contra imvaziilor turceşti, pornite de la Hotin, 











en nel iluzii naive și nici 
n le expune Rusilor intra 
al de Sotreee, pe care ni l-a AI) Se peniice, Mina 
Istorie, în. faţa piateli moacorile : 
(Va urma 








NOUA ATITUDINE GEO-POLITICA A CHINEI 


ONFLICTUL latent dintre China comu- 
nista și Uniunea Sovietică a început să 
se resimtă la numai câțiva ani după 
moartea lui Stalin, Divergențele, la în- 
ceput de natură ideologică, sau adân- 
cit în deceniul trecut, cel doi coloşi al 
Uraniel moderne ajungând la grave In- 
cărări ia frontiera lor comună din ex- 
tremul orient, Pe timpul lul Mao Tse 
Tun, China a cerut Moscovel armament 
nuclear insistând pentru, deelanşarea 
unul războl impotriva capitalismul. La 
vremea acela, cel mal mari dușmani al noii republlel po- 
pulare Chineze erau Japonia, considerată în egală masu- 
ră inamicul potenţial numărul unu al Rusiei In Asia; Sta- 
tele Unite, și Talvanul. Impotriva acestor dușmani comu- 
ni, Pekinul şi Moscova au inchelat In 1050 un tratat de 
alianță pe 80 de ani, care urma să se prelungească auto: 
mat, Potrivit tratatului, și poziție! albe a Chinei dela 
acea vreme, Pekinul era însă un partener “funior” al Uniu- 
ni Sovletice. 

De atunel şi până n prezent, harta geopolitică a lumii 
sa schimbat profund, Din partener, China s'a transformat 
în cel mal mare dușman a) Uniunii Sovletice. Mutaţia sur 
venită eate relativ ușor de explicat, Moscova a evitat o 
confruntare frontală cu Occidentul, refuzând totodată să 
dotaze armata Chineza cu armament nuclear, Conducerea 
Chineză şi-a consolidat puterea în Interior, sia mnturizat 
şi și-a adus aminte că unele importante teritorii din Sibe- 
rin sunt de drept Chinezeşti 

Intre cel dol coloși a intervenit la inceput neinerede- 
rea, apol divergențele ideologice, şi în cele din urma con: 
fiictele care au culminat cu provocările şi ciocnirile dela 
frontiera Sino-Sovletică de-a lungul fluviilor Amur și Ussu. 
vi. China şi-a dat seama treptat că prinelpalul ei dușman 
geo-pelitic mu este nici Japonia, şi nici Ameriea. ci Ru- 
sia imperialistă dephizată ca țară comunistă. Conduceri- 
le celor doun țări au Ințeles repede un lucru alarmant: 
conjiietul lor este mortal și mat curând sau mat târziu 
vor ajunge la 6 confruntare apocaliptică. Au hotărit atun- 
cl să inceapă,,, negoelerile, în spatele cărora flecare Își 
urmarea propriile obiective, China și-a pus la punet ar: 
senalul atomie; Rusia a inceput să tatoneze posibilitatea 
unei destinderi politieo-militare cu Occidentul, pentru a: 
şi putea concentra o parte din forțe impotriva Chinei 
Moscova şi-a extins influența în multe Țări și regiuni ale 
Jumii, făcână eforturi disperate să-și întărească poziția 
militară in Europa Centrală, şi să-și asigure dominarea 
totală n Europei de Răsărit; China a Inceput ză lasă trep- 
tat din carapacea e! tradițională, sabotând erorturile de 
dominare rusenacă oriunde în lume unde i-a fast posibil 
Acum câțiva ani, Kremlinul a cunoscut o tensiune unică 
militarii şi atrategli Sovietic! au cerut distrugerea centre- 
lor nucleare Chineze inainte de a fi prea târziu, Se pare 
însă că era deja prea târziu; contaminarea radio-activă 
ar fl distrus nu numai populația Chineză, dar În mare 
mâsură şi populația Uniunii Sovietice. Conducătorii dela 
Pekin care tot timpul au susținut că intrun eventual răz- 
bol, China îşi poate permite să piardă câteva sute de mi 
ioane de locuitori, au respirat usurați. Marea primejdie 
a trecut, dar Chinezii nu pot uita că Ruşii ar fi vrut 
să-l anibileze toțal. Azi, Moscova nu ma! poate decât ră 

rlvească cu disperare ja consolidarea arsenalului atomic 

ohinez, eapabil acum să riposteze puternic impotriva unul 
atac BovIelie 

Intre timp, “Repubilea Populara Chineza” a trecut prin 
transformări soela:politice adânc! și ireversibile, Moartea 
lut Mao şi Inlocuirea oamenilor să!, a aruncat China pe 0 
nouă orbită politică internă şi externă. Noii conducători 
au înțeles că nu pot supraviețui dacă nu me adaptează 
epocii maderne în care trăim şi Jocurilor e! politice, Ast- 
fel, el au pornit la o campanie de transformari şi reforme 
pragatiea şi fealiste, In interior, China face eforturi 
pentru modernizarea agriculturii (pentru asigurarea hranei 
populației), 17oţite, as mati eforturi menite să ducă In 
modernizarea Industriei şi tehnologiei, în speclal a celel 
militare. In domeniul politiei externe, China n hotârit 
să Inceapă să Joace rolul de mare putere pe care HI con- 
feră dimensiunea sa, și să depună totodată tonte efortu- 
rile pentru anihilarea Upiunii Sovietice. In aceast sens, 
Pekinul s'a apropiat de e, Europa de Vest, şi In- 
cearcă să se aptople de tatele Unite, Intenţia actuală a 














de Dr. Nicolae DIMA 


Pekinulul este să izoleze Uniunea Sovietică şi să 0 cuprin: 
dA intrun cerc sugrumător de alianțe anti-Ruse, Un mare 
sueces Chinez în acest sens, poate piatra de temblie a 
unor viitoare succese, o constitue semnarea în luna August 
a “tratatului de pace și prietenie Sino-Japonez”. Tratatul 
pune capăt stării de beligeranță dintre cele doua țări: 
pune bazele unei fructuoase colaborări Intre Japonia gi 
China: denunță indirect tratatul de prietenie Sino-Boyle: 
tie, şi prevede că cale două țări semnatare se vor Impotri- 
VI hegemonie! unei alte țări în Pacitie, clauza Indreptată 
evident impotriva Moscovei. De remareat că tratatnl men- 
Vonat a fost semnat cu numai câteva zile inaintea ple- 
cârii noului președinte Chinez, Hua Kuo Fen, în Indrâz- 
neața sa vizită În Romania, Iugoslavia şi Iran, 

Ruşii sau împotrivit tot timpul semnării tratatului 
Sino-Japonee, amenințând continuu Japonia și făcând 
presiuni împotriva ei pe multe alte căl. Japonia nu a uitat 
nici ea însă că Ruşii I-au furat insulele Kurile la atârșitul 
celui de al doilea război mondial, Rusia comunistă rămână 
incă cel mal mare dușman potențial al el. încurajată şi 

tatele Unite, Japonia a hotărit deci să neglijeze ame: 
nințările Sovietice și să semneze tratatul cu China, Tra- 
tatul a foat de nlttel salutat cu satisfaeție de toate acele 
țari care se tem de expanilunea sovjetică, Un important 
ziar Iraplan din Teheran a afirmat de exemplu, că furia 
Moscovei după semnarea tratatului este nejustificată şi 
paranolcă, reacția Moscovel fiind declanșată de perspec- 
tva plerderii hegemoniei el în Asia, Ziarul francez “Le 
Figaro” a seris şi el că prin semnarea tratatului cu da: 
ponia, China Iese, victorioasă În conflictul său, cu Moco- 
Ya. Ziarul Vest German “Die Welt” precizează că Rusla 
are acum două motive de profundă nemulțuraire: în pri: 
mul rând, cel 000 de milioane de Chinezi “toți antt-Soble- 
tiet”, care var avea de acum inainte accea la tehnologia 
Japoneză şi implicit Oceldentală.. Apol, tratatul izolează 
Moscova și sateliții e! (pe care niel așa nu se poate baza), 
Jsând-o singură In fața unel confruntări eu patru mari 
puteri: Amerlea, Europn Oceldentală, Chinn şi Japonia. 

Pekinul nu s'a oprit însă ale), Noua conducere Chineză, 
mult mal tânără și mal viguroasă decât bătrâna echipă 
comunistă dela Moscova, a pornit sistematic Ta sabotarea 
Uniunii Sovietice, In ultimii ani, Pekinul a trimis astfel 
suta de delegații In Occident şi țârile Lumil n “Trela, în- 
carcând să stabilească noi legături cu diferite țări şi sub- 
molnână “Iucraturile” Moscovei, De teama amenințării cres- 
cânde n Unlanii Sovletice, Oceldentul a inceput şi el să 
întindă o mână Pekinului. Franța şi Anglia, de exemplu, 
au stabilit contacte militare cu China, acceptând să coope- 
teze pe pian tehnico-militar. Inaltul consilier pentru pro- 
bleme de securitate națională A) Iri Carter a 
vizitat China, declarand indirect că Statele Unite și Chi: 
na au acelaşi dușman comun: Uniunea Sovietiea, Iueru- 
pile se precipită, Moscova pare îneătușată în proprille el 
urseli imperialiste. eonspiratorii Internațional! din Krem- 
ln reacționând ca nişte gobolani prinşi În eueră, Incă nu 
se știe la ce va recurge Moscova, Unii kromiinologi susțin 
£A Între conducătorii sovietici există două curente contra: 
dietorii. Un anumit rup militar, ortodox și de mână forte, 
cere Intoarcerea la stalinism, incetarea, eochetăriei cu 0e- 
cidentul şi eventual atacarea Chinel. Un nl dollea grup: 
Tmal renliit, militează pentru aproplerea da Oceldont, In- 
Wmoducerea unor reforme interne cu caracter liberal, şi 
izolarea Chinei, Se pare însă că neostalinișii! vor câțiiaa 
partida. evenimentele precipitându-se de acum iainte și 
mal repede decât în ultimii ant. 

Intre timp însă, Moscova insistă disperat să somnere 
(până In sfârșitul anului curent), noul tratat pentru lim: 
tarea Inarmării strategice cu Statele Unite: Acest lucru 
var permite să se concentreze Asupra Chinei fără săai 
Şiardă supremaţia in Europa, și fără să se angajeze Intro 
nouă și extrem de costisitoare cursă a inarmărilor, În act 
Ins) timp, Uniunea Sovietică a Inceput construirea 
nl cât frate transsiberiene, situată mult mat In nord, 
în interiorul rd ij RUP mal puţin vulnerabilă 
în carul unui conflict cu Chin 

pe de alta parte, Moscova continuă să încerce să izoleze 
China. să o provoace şi să o atragă în cursă. 
Rusia instigă în prezent Vietnamul impotriva Chinei, In: 
cereând să o atragă Inte'un FiIzbol de Urură cu 0 tă țară 
comunistă în scopul slăbirii 


i e erai Ga 

Moscova a reuşit să instaleze un 

pini la Ar ducerea Ateanistanulul, încercând, pa de o 
== 























parta Me, Cert a i 
COREEI fiare Gapăcitatea 
id şi econ Mea deci VII fa reni a Chinei faţ pei 


ceastă a ara exaet In zece anl după Invazia Ce- 
SEza a Ruși, constitue un afront curajoa al Chinei 


impotriva Moscovei. 
Poziţia României in cadrui confruntării Sino-Sovtetice 
In po eă. mu există morală, dreptatea aparținând In- 
Atat Cea iucatorii comuniști dela Moscova, cât și cel dela 
Pets, şi București sunt eriminali notorii cu e pă- 


sânge, care au presărat în urma lor milioane de 
zlăbită insă, cu un Oceldent lipsit 








aspirațiile poporului nostru. Ceau- 
ti de zile să Identitiee aspirațiile par- 
ului comunist cu cele Ale poporului. Ineercarea sa cate 
un eşee total: aspirațiile poporului român și cele ale con- 
ducerii zale tomuniste, sunt incompatibile și total irecon- 
caiete. AdTrul stte Iohugi că extinderea. Riwie! comu 
şi dominarea el fâră echivoc în Europa ar putea 
net ia schimbarea regimulu| Ceaușescu. Aceata Insă, agă- 
t paranole și satanie de putere, preferă mal de grabă un 

e prrneloloa și, prietenia ca China, decat pierderea dom, 

«i nu independența țări) (i interesează, el “inde- 
Pinammat ÎUR de deapot acute Romania. PODOrul FOrBAn 
pe de altă parte, nm cunoaște China, dar cunoaşte bine 
Rusia. Cele 12 invazii ruse, răpirea Basarabie! și Bucovi 





de 
te care să facă din no! și dup 
să ne apropia oarecum de Chi- 
entuziastă care i sa Lui Nu 


MEDIE 3 im sa exprii 
IL ezpreata, sentimeBtelor pe 
[= RE nutresc omârir apotte, Rusiei şi Uniunii fo 








an odă- 


d! Ha de 

[i I. vizita și declarația comuni ha un 

gest anttsovietie chiar și fâră menționarea Moseovel, Deşi 
1 au avut o atitudine moder! 





dată *€ Ha dintre si e Unite şi China impotriva 
Uniunii A a, plină Fi invective şi 
Ia adresa Chinei, se înzhila Sarei, "Petnul” apro. 





urgul polar. acel tmperiallemaul scetie este în, exenșa 
rii iile Iul depășind puterea sa cu mult, 

[opere pacifismul Jață de URSS. Trebue să ne AIE 
mem pacijismului, fie miiitar, politic sau economie. Natu- 





ra. soctal-tmi smului sovietic nu se va schimba, Ur- 
sul dine hrănit nu işi va schimbă natura de a devora 
oameni. 


“Trebue să recunoi că transmiterea unor astfel de 
programa de rad, ehiar acordând Moscorel dreptul de 
răspunde, nu Îl poate satisface pe Ruşi. România rămâne 
deci Intzo poziție delleată intre clocan și nicovală. Nu 

doresc să continul discuția cu ce sar (1 putut face DACA. 

pentru că istoria nu se serie niclodată cu “dacă”... Romă. 
Pin Indiferent de cne o conduce, nu are altă soluție de. 
cât să se alleze cu orleine este dispus să contribue la slă- 
birea şi dezmembrarea ultimului nostru dușman de pro- 
porții satanice: URSS-ul. 





China va schimba harta geo-politică a tumti 


Din România, Fua Kuo Fen, enerete, mulțumit si Inere: 
zator în forțele sale, a plecat în Iuga) țară care se 
opune fatiş hegemoniei sovietice, rari ei Al 
Balcanică. Hua și Tita au avut curajul să facă declarații 
directe impotriva Moscovel şi imixtiunii e! în diferite re- 
giuni ale globului, Presedintele Hun a vizitat cu acest 
prile) Skopije, capitala Macedoniei Tugoslave, revendicată 
la instigatia Moscovei) de Bulgari. Liderul Chinez sa 
nunțat In favoarea existenței națiunii Macedoneme, 
1, şi a independenței Iugoslaviei. Trebue 
subliniat că noi Românii avem motive deosebite să fim 
în stare de alertă cu privire In Macedonia, Problema Mace: 
doneană 1ocă nu este rezolvată, iar acolo trăese deasemeni 
cel puțin câteva sute de mii de Macedo-Romani sau Aro- 
mani, privaţi în de orice drept. Be part că se apre- 
ple momentul concurența dintre diferitele țări Bal- 
canlee va forța aceste țări să recunoască naționalitatea 
armiâneastă şi dreptul ei 14 rupraviețulre: 

Ultima țară pe care preşedintele Hua a vizitat-o in ca. 
drul turneului său peste hotare a fost Iranul, obiectiv al 
expanslunii ruse spre golful Persic și Oceanul Indian și 
dușman nelmpăcat al Moscovei. Pekinul a anunțat intre 
timp că liderul Chinez va face curând o vizită și În Egipt, 
țară ieșită recent din orbita sovietică. Vor urma vizite în 
Franța, Germania și Japonia. Aceata se pare că este nu: 
mal inceputul prezenţei Chineze pe frontul extern, 
tălle impotriva hegemoniei, mondiale sovietiee. 
şile că dacă Moscova câștigă batalla mondială soarta sa 
cate pecetiuită. Iesind în intâmpinarea “ursului Moscovit” 
China iși apără propria sa piele. Incolțită Ia cercul polar 
da America, Japonia și China, Europa Occidentală și alte 
tări mal mici, Moscova trece prin adevarate momente de 
cosmar, Poate nu se stie incă cine va câstiga, dar un lu- 
«ru se poate anticipa aproape sigur: Moscova a inceput 
să piardă; Unlunea Sovietică se va destrăma: intrarea 
Chinet pe arena politicii mondiale va modilica harta peo- 
pollcă A Iuri, Degeehilibrul care sa va produce va duce 
la moditieare hărții Buropel de Est, şi speram, In redobân- 
area aderăraiai Independena și libertăţi românești. Ace. 
e zi apt marele examen al Românilor din 
Tr dle anl Tar cual ea pregătite din timp 









































Ploale 
Ploale 
Ploale 
Cenuşle 
ŞI panoalta. 
Ca o plele 
Imensă, 
Acrită, 
argăsită, 
lumburie 
A cerulul 
Mantie, 





an 
AL misterului, 
A 


Sori 

a Plictisului 
ŞI a visului. 
Pestriţă, 

Cu grai 
Gând 

De babăhârcă 
Câni 

De feti 

Adoral 

ŞI blestemată, 
Transtormată 
In giroale 


In şuvoate 
ŞI pârale. 


Mi-a! inecat 
Sunetul 
Carnea, 

Mi-ai blestemat 
De 


mai răstignit 
în at 
fatinu 
Pradă uitărilor 

lemușeărilor, 


Ploale! 

Ploaie! 

Ploale! 

Bamnul 

Greu 

Cu multe vise 

ai țesut 

PAtenjenis. 
za 


Biela vorbă 


lelo şoap! 
Nur co alocâni 
in poartă, 
Timpul 


2 


FRI, 
Inecase 
Soarele 


M A M A de Omero ORASIANU 


Ce 
Astinţise 


"Tresării 
Sperlat 
Deodată 
Şi'ncepul 
Sa plâng 
în pumni, 
Ca un pui 
AL nimânul 
Părăsit 
în crâng, 
Ca un 
Copil 
Rătăelt 

i. spertat, 
n pădure 
La 

Culea 

de Mure, 


Caci 

Prin 

Somnul greu 
Sl-adânc 





închise 
întrun 
Giulgtu 
Alb 


D moartă 
Lângă 

Patul meu 
Soaise 

ŞI ze eprise 
Nu văzul 
Pedată 
Chipul, 

Dară 

Vocea adorată 
O recunascul 
Indată. 
Glasul 
Scump 

al mamei 


Pulul mamel, 
Beoală! 


"Trebuie 
SA plec! 
La peonli 


ŞI apoi 
Luându-mă 
De mână. 


De mamă 
Ea 

Din neguri 
M'auzi 
Şintro clipa 
Reveni. 

ŞI imi spuse 





Nu mai plânge. 
Flecare lacrimă 
ata, 

E o lacrimă 
De sânge 

Care 

Inima 

Imi frâne. 
Doar mă vezi. 
Deei să mă crezi 
Tot ce-a fost, 

A fot 

O glumă 

Hal să stăm 
La povestit 
Vezi doar bine 
Nam murit! 


MA strânse 
Puțin 

In pat 
SAi fat loc 
SĂ se ngere 

ŞI mă ghemuli 
Pe-o rână. 

Ca să o privesc 
Mai bine 

a-mi plimbă 
Prin pâr 

O mână 

Ştncepu 

Să-mi povestească 
Nu ştiu ce 

De nu știu 

Cine. 





Am crezut 





rm să 

SN pană aminte 

De atâtea 

Nopți în care 

Mat vegheat, 

Mal deochiat 
Sănil ţi tai 


te: 
zbuelumat 





SA ze Joace 
Cu arșica 

ŞI popice. 
N-am uitat 
Ce bucurie 
Sunetul 

îmi cuprinde, 
Inainte 

De culcare, 
Când Moş Ene 
Ma'nbla 

Să clipese 
Mal des 

Din gene; 
Tancepeal 


Porta rategti 
Despre 

Feţi Frumoşi 
Din lacrimi 
ŞI Hene 
TCosinzene 


ŞI așa 
“Trecură 

Anii 

Ce l-am socotit 


Că de-aş 

Pi gândit 

Bau de-ași fi 
t 


Ploaia rece, 
Ce din neguri 








Plan 





S-au risipit, 
Despărţit, 


găsesc 
a, 
Forma, 
pa ANI 
toată 


Vivacitatea 


n 
A mele 
"Triste vise; 
Ce-mi alungă 
Bucuria 
Si-mi aduce 
Nostalgia, 
Viaul și 
Melancolia, 


Cașin alte AA 

1 astăzi, 

oala ară, 
Bate'n geamuri, 
Picăturile-! 
Discrete. 
Frunzele 

iba! 





Se sbat 
Pe ramuri, 


De persani 
Prolectate 
pe perete. 


Mi-esto, 
Sufletul un plan, 
Cu nenumărate 


Clape, 
Peste care 


Plecare, 
Pleătură. 

Ce diseret 
Loveştein geam, 
Fa 


îă 
Adevărată 








NEGHINA 


Crescuşi în holda mea, neghină 
Că eşti și tu tot dela Dumnezeu, 
Cu bobi de umbră alături de lumină, 
Aliturea de gându-mi manicheu. 


'Tot clevetind cât rău tâcul din bine, 

Dând să ta scot, mi-am scos şi grâul meu, 
Mi-am scos și sufletul din mine, 

Cu gândul bun, cu gândul rău 


Ma! bine alături să te las să crești 
Tn grija mâinilor dumnezeești 
Care-or veni cu secere din cer. 


Si-or trece câmpul tot prin foc şi fler 
ŞI soarele cu luna loalaltă 
'Te-or svântura pe lumen cealaltă. 


BOEREBISTA 


Spre poarte Sarmisegetuzii'n sus 
Amurgul greu fost pornit In cale 
Din cele patru vânturi, si-a adus 
Pubovnicese cuvânt Mârlei Sale 








Din cele patru vânturi inarmate 

Pe unde stă Zalmoxe'n Cogeon 

SH ţine slujbă Oltul din cascade 

SI4 dau răspuns Carpaţii din amvon 


Ti dau răspuns CA să warn 
ierti e 
Sa ştie Neamul cine! Regein steme 
SA stăpinenscă'n Dacia întreaga. 


SI brazii'n crengi câdelnii 

Când inspre zori pariat TU e ctteă 
SI norii-au dus lumină din lumină. 

Sau seria vultani pe cer: Boerebista, 


TON ȚOLESCU 





EPIGRAME 


PARINTELUI BOLDEANU 


Românași, totdeauna, 
Spusau: NIHIL SINE DEO. 
Popa, ca să fie contra, 
Spune: NIHIL SINE. Theo. 


BRAILEI, PORT LA DUNARE 
Grecii toţi, In 

Qi mana, 

Insă ea partidă! face, 

Mai pe toţi, mari. gazetari. 


N, 8. GOVORA 


(Din volumul «81 Eptgrame», sub tpar.) 
n — 


EACE 4 realizat Michelangelo în 
Sitna, depâșește atât A6 mult Aoțlă 
umanului, aparținând de-acum pe d 
intregul 'Titanulul, divinului maegieii 
incât alei şi cel mal aprigi denigrațeri 
al artistului se văd obligați să ingenun. 
cheze, în semn de recunoaștare. De ar 
(1 să amintesc in acest 1oc pe Goethe, 
care ajuns în Capela Sixtină, rămâne 
uimit de “ceace a fost in stare să creeze 
un. om” şi o spune asta clasicul Goethe 
“3 care În prima sa călătorie italiană, n'a 
dat Florenței, nici măcar cinstea, unul popas de o zi 
Vizitațorul Capelei Bixtine „rămâne atât de copleșit de 
ja lui Michelangelo incât aproape ultă să arunce o 
pri şi celorlalți artişti prezenți In aceaşi sală. Deaceea 
dacă ar fI posibil, ar trebul să se înceapă nu cu geneza 
biblică de pe plafon, nici cu Judecata de pe urmă din faţă 
ei cu prezentarea Îaterală unde este adunat la un loc 
aproape tot conca a avut un secol mal bun. Esta de faţă 
alel Botticelli, Ghinlandajo, Perugino, Luca Signorelli, 0o- 
imo Rosaeii, Plero di Cosimo, flecare dând în capela 
ântului Besun tot ceace aven artistic mal bun, De fapt 
sunt alei representanții nu a lui Qunttrocento, el a unei 
generatii premergătoare colel n artistului forentin. La 
Domenico Ghitlandalo şi-n făcut ucenicia adolescentul 
Michelangelo, Ir Perurino a făcut parte din comisia care 
a hotărât asezarea lui David in Piata Bignorlel din Flo- 
rența. Comparând însă arta lul Michelangelo cu cea 
apartinând apropiaților săi înnaintași sau contemporani: 
19 să), vom constata ca de fapt prin ea se face un salt 
din Rânaşterea Inorită de ceilalți artiști Intr'o artă cu 
totul nouă care esta aceea a lui Michelangelo, aparținând 
tot ațăt de mult Renaşterii cât şi epocii noastre: Iată una 
din cale ma! imprealonante invătături pe care o poți trage 
din această Capelă Sixtini, Dar câte n'ar fi de comentat 
In această Biblie a Artel care este Onpela Sixtină 
N pac cf păi asupra unul motiv prezent În 
cad i celei de urmă şi anume reprezenti 
in pleleaeale ÎN Ghrin 4 Bantului Bartolomeu care în 
iină oferă Mântuitorului instrumentul martiriului său, In: 
tă mâna ținândurg! pielea. jupultă, pe care MIER 
sngtlo şică Iunt libertatea să-și pletesa propriul hu chip, 
aprapiat săi zicem cu a schița, de nutoporitet. Interesant 
e remarcat că semnilicaţin acestui motiv n'a preocupat 
pe eereetâtari decât abia dela Inceputul secolulul nostru 
Vmsari deseriind pe Bintul, Barlolomeu krece.in. cartea 
sa cu totul pe lânga chipul artistului, JAsânâul nere- 
Aproape contemporan cu nol, savantul 'Tolnay, este, 
printre primii comentati a! aceătul motiv, caruta 4 98 o 
seranilieaţie eu totul particulară. După acest autor, Bfântul 
Bulai beta uă săi zălveaa pe artist do mareă cădert, 
 „Mutorulapiritual al eâlar dor, prieteni ai, arblatulul, 
pi IMoElă, E5liona și, Tommaso, Oavallori, roprementați și și 
intre, personajele din Jurul Mut Mur 1 discutabilă, 
n, protestantimul și, &l absolvirii păcatelor, teorla tul 
Toinay „are meritul de A 1! adus în lumina desbateri. acest 
Pe A u langelese, căutând să-l den totodată o inter: 
prelare eontormă, sublectulul tratat. Opus Acestei exegezt 
MAI cam epizitunllate, stă comentarul cu totul recent i 
Iul Marea! Marnat, care conalderă că în. sudecata. cea de 
rapiti Hi ură a vrut să ne transmită masajul 
hol ate, raueii. Autorul mumțina că sfântul Bartolomeu 
a) N letro Aretino și numai faptul că pamile 
i at loră a artistului după terminarea Judecătii 
PO mA SĂ DE 4012 atare Patul jupotie ae lo" pentru 
Profanarua AYArgItĂ, a scăpat motivul nostru do o reare. 
4 au uodieă, similară ei euă care cireulă în lexntură 
măehiparea cardinalului Biagio de Cesina, 


R tare ză CE Bia oua religie a lui Michelan: 


aunnurnitul avi 
Evita Putea ac AD EAUERȚINI BUtOr faca un acide 


tului, Bartolomeu, ar profesa ii 

Ă tatea dn. manifestare 
tale a, 5 RUE pen PURARRO at Pa A 
pă pă N ei le Mpali orice morală. 
[Eu dltirami Isine. gândirii contempo- 
ai. marea învă eo iplAMtlor, Audit pricep 
[i ai cate (pe de logica, dar vine să ne 


incăodata o falsă enter 
artiatie, Inghesui 
Uliam ultra e Paotn PATRIA are doi 



















































o ultimă descompunere spiriruală, aici fiind vorba sizur 
e un estet despre care duhovnicul Nichifor Orainle ar 
alee că e demon cu chip do om. 

“Prudindu-ma să revin din această excursie ilogică, Juând 
de data aceasta un ton ştiințilie, personal ereă că pentru 
întelegerea acestul motiv michelangeleac, va trebui să 
facem, mal multă referința la viața artistului. In epoca in 
(ace a Inceput să picteze Judecata de pe urmă, Michelani 
înlo, era nu atât sub influenţa predicilor lul Savonarola, 
Fe care desipur n'a putut sa Je uite niciodată, dar mal ales 
Di razele eterice ale, prieteniei sale de inimă cu Vittoria 
Collona. Marchiza de Pescara, trecută prin avatarurile unei 
Ptronme religioase în care credea chiar dacă până la urmă 
1 PEDUlt 8ă-șl revendice propriile convingeri, 1-a influențat 
în mod deosebit pe artist. In intâlnirile lor, obişnuit purta 
te In prezența unul calugăr, Își petreceau vremea citind 
Viblia, "cu. precădere serterile apostulului Pavel, ps care Ie 
comentau în cel mal adânc spirit ecumenic. In această 
îdmosfera de profundă pletate, artistul desigur nu putea 
să pleteze fară partielpație sufletească subiectul care pri 
Ya Judecata cea de po urmă, pe care o reprezinta ca pe 
n. cataclism universal, pământul crăpând ca o coaja de 
9u, desrhcându-și hăurile și abisele pentru a primi, marea 
cădere, chinuitoarea cădere, CAt de departe suntem de 
fite Judecăţii de Apol —chiar dacă acestea apar semnate 
de un Glotto— toate având caracterul narativ, livresc, 
prezentând un fapt care probabil va avea loc intrun vlitor 
Îndepărtat, procesul hieratie și obiectiv, deseriină deapăr 
țirea pe taler de balanţă, a celor buni de cel răl. Judecata 
Me Apol a lui Michelangelo, so petrece nu actual, în prezent, 
ea având Ințelesul unei confealuni lirice, care se desfăşoară 
sub. vehil noştri, de unde marele el, inexprimabilul el chin 
ară indoinii, artistul trebue să-şi (1 pus Intrebarea-așa 
cum susține și Tolnay-unde este locul său în a 
Şi inevitabilă cădere, Fiind pata să răspundă 
Această intrebare, este de presupua, că în acelo momente 
şi-a trecut In rovlătă intregul său destin pământesc. Uitân 
fiunse spre platonul Capelei Bixtine, ÎI Va fi venit In minte 
disputele sale cu Tullu a! TI-lea, papă soldat, €Ât ȘI toate 
ninurile trupești pe care le-a indurat până a reuşit să 
fermine nceastă lucrare. Cu un junghi în inimă, ÎŞI VA 1 
adus aminte, de domnia papel Leon al X-len, fiul jubit nl 
iul Lorenzo Magnitieul. La curtea lui Leon, n'a avut loc, 
fiind telmis intrun fel da exil Ia Florența, unde oamenii 
aceluiași papă I-au impledecat să-ți Implinească planul de 
n realiza faţada bisericii San Lerenzo. La cuttea lui Leon 
îi X:lea n'a avut cătare decât Rafael, su cenrdinalul Bib- 
Viena care La angajat pe Rafaci să-l Impodobească cu 
tecace camera de bate, Era celebru pe acea Yrome bănche: 
rul Chigai și palatul său ilustrat de acelaș Rafael, realizat 
TU Regia de Baldasare Peruzzi, In acest palat se făceau 
nişte bacannie de pomină terminate cu Aruncare în Tibru 
1 Macâmurilor de argint Intrebuințate, pe Are slugile «venu 
pri _8ă 1 pesculaseă cu plasele  dinnsinte  întinee 
Freavand nimic comun, cu această lume care-şi ducea tralul 
în Mu” și peteeceri, ei se plimba de unul ainzur pe MIA 
Puia mbaitând Ia subiectele și problemele sale. Pe Rataci 
V intăinea intotdeauna inconjurat de prieten! și admira 
toare, In timp ce el ara mereu singur, necunoscând decât 

ija Iuorulul său, care-i lun aşa de mult întreg Vmpul; 

FTUAL da multe ori se cica Imbrăcat, săptămâni dea 
vandul N'avea oare dreptate Rafaol când ÎI zicea în bAtac 
TAN ie că 6 e tot alngur ca un hingher? La eelAlal! pol al 

rii. la Veneţia. Tialan domnea ca un prinț al Ariel, 

Impărați ducând războnle pentru el. In tot nceat timp 
pure Arta La stăpânit ca o bonlă, nedândui rhpazul i 
tenlască și pentru ei, pentru ura Iul Prezentându-ae în 
Viasanta de Apal în fața Domnului eu arta sa de o vIAțĂ, 
Tadea salva nceaată dela unică şi ireparabila cădere? 
Arta care nu a dat niclo. clipă de linigte, cari 1-a fost 
şi copină dar și propriul călAu, Hotărât, şa procum pentu 
Mredința za atântul Bartolomeu n fost Jupult de viu an 
ŞT ul a Vost pân IA urmă pentru credinţa sa în Artă, jupult 
(ie tot ceace se chiamă bucuria vieţii, Soarta Iul se asta 
DEI cu cea n lu Bartolomeu deacea va trebul ca plolea 
TUL jupultă să serveasca drept pânză a propriului său chir 
Oi cum i Atim al artistului, răstrânt deformat, pe 
taruaga (rupenscă n iul Bartolomiu, parcă de otlinda 
jlueşte toate formele anime pentru a 
tre ințuneeate, tuburoe suferințelor Şi 
lui sutlet, care își mărturiseşte viața În 
a, alrect i dincer — dureros de sincer 

rev 








































MISTER SEM NAT MICHEL ANGELO 


de Dr. Ovidiu VUIA 


Michelangelo, nu'se impbrtășeşte oamenilor decât intrun 
veac al veacurilor odată, lui aparținându-i actul solemn al 
transhumanței și al eucharistiel spirituale, act pe care toți 
acel ce vor mal sluji, preoyi al artei pe altarul holocaustului 
michelangelesc, nu vor mai putea repeta, decât în semni- 
ticația lul simbolică, 

Slântul Bartolomeu suaținându-l să cadă în marele 
adânc, prezintă In cealaltă mână lui lisus, instrumentul 
martitiului său, pe care Insă Michelangelo L-a pietat neter- 
minat în aşa fel incât poate ză (le până la urmă și 0 
daită de cloplit piatra. (Interesant de remareat ca la mu- 
zeul Capodimante din Napoli exisță o mică copie a Jude: 
cătii de Apol din Capela Sixtină, în care instrumentul din 
mâna sfântului Bartolomeu e redat sub forma unul cuțit 
ceace ni'a fost nieldecum ințentiă lui Michelangelo.) 

IL va salva arta sa, Il va reda fericirea paradisului pler- 
dut? Iată marea dramă, michelangelescă prezentată în 
actat motiv al Judecăţii de pe urmă, teritiantă dramă 

Pe vremea când pieta Judecata de Apol In Capela Sixti- 
na, Michelangelo, serie cunoscutul său sonet, comentat 
în 1550 de Benedetto Varchi, la Academia din Florența, In 
care artistul mal credea In Arta care Imortalizează iubirea 
ducandu-o la cer; 





Non Pamouri le notre rend parfait lea amanti, 
Destr e/frenă ext le plalir, (i tue Lame 
Mais plus encore, par-dela la mort, dans le etel 


D va fi seris artistului, până Ia urmă de ei însuşi 
râspunul, rămas in suspenale În misterul său din Capela 
Sixtină. Căci anii care l-au copleșit l-au dus pe rele 
"Titan în neputința fizică de a mai crea şi astiel trădat de 
vrupul său Michelangelo va ajunge să se confrunte cu sine 
inguşi, dându-al seama că de fapt arta este numai un mod 
de expritaare n coace ei simte că eate nemuritor In Inima 
sa: Iubirea, Marea Iubire, Iubirea Divină: 





ca pa un testament spiritual o spune asta artistul 
înfun sonet pe care-l serie în anul 1934: 

NI la peinture, ni la sculture ne peuvent plua apatier 

Mon ame încline vers ce divin amour 

Qut, pour nout recevatr, ounre des Bras en croiz. 


Rate alei oare o abăleație a artistului dela marea misiune 
a vieţii sale? Din contra esta cea mal superbă definiție a 
vi, singurul e! ințelea și unicul el Vale, 

O Mattel de Artă pusă în alujba Mare! Iubiri, a Iubirii 
Divine, î en salva pe artist dela marea cădere, 

Neonata cate singura religie pe care un artist ca Mi 
ehetangelo, o. ponte propriul în care poate erede, Nu: 
mural prin viața a dar mal alea prin operele gale, fărâme 
De Varhdia a] tinst Seripturi profane, coborâte, unice re 
verberații, printre oameni 

Ovidiu VUTA 








Giessen 






[2:90 


= 
= 






= 
= 


2, 


LA GRANDE THRACE 


par Prof Alex BOLDUR 


Chapitre IX 
Le pasage vers W'histoire 
DE LA GRANDE THRACE A LA PETITE THRACE 





on remarque prezque partout des foyers qui, atteiznant 
ă un stade de dâveloppement avanes, tombent pour la 
ger dieadence et disparaisent, ă la suite des con- 
its armâs avec des forces ennemies. 
Nous connaisans six territoirea o les Thracea se sont 


par: 





villea 

12 avant le IX-a siăcle; 6) les Bolokhoveniens —les XIl-e 
et XIIl-e siăeles—, dont les chroniques sus-mentionnces 
parlent Egalement- 

histoire des trois premiera texritoirea o les Thrace 
se sont âtablis nous racontent que cea population: thra 
ces ont suceombees sous les attaques ies Rom: Des 
trois autres grompes, deux —lea Teherven et les Bolu- 
khnovâniens— ont stă șainens par les Slave de IFat 
re ami et ont perdu Jeora territoires. 

donnâea concernant les trois premiere» lo- 
calisations des Thraces: 

C'est Hirodote, păre de I'histoire, qui, le premies 
parle des Thracea avec plus de ditaile, alora qu'il a re- 
late la marehe de Vexpăditian» du roi des Peres, Darius, 
Aprâs avoir pasă en Europe, Darius a livre sa premiire 
bataile contre In penple des Gătes. Heroilote les carar- 
terise comme “les plus vaillanta et hannâtes des Thra- 
ces” (Hârodote, V, 93, 96). Ces Gătea ont îtă vaineus 
par les Perma, 

parait que le premier roi thrace dont histoire eon- 
nait le nom est Sitalkes, roi dea Odryrea — V-a sidele 
195), Son meermeur a ît& Seutes, Cea rois com- 
mereaient avea lex coloniea greeques-— citia sitntea sur 
le rivage occidental de la Mer Noire qui amuralent Pequi- 
libre politique au sad da Danube, 

Les sources pour Vannte 349 a,n.ă., font 
mention “un certain “rex Histrianorum” (du mot His 
tria), e'est-a-dire *le roi des Danubiens”; lea mâmes sour- 
cea nous fonrnisent des informatiana sur Ie roi des Tri. 
Dalles, Syrmos nt sur la bataile que celni-ri a livrie 
contre le roi de la Macădoine Alexandre le Grand: nous 
avons it des relations sur Vexpedition du până 
ral Zoj contre les Gătea &tablia mr la rive 
du Danube et sur la terrible tempăte qui Ia surpi 
le dâsert (la steppe) des Gâtea alora qulil reveni 



























(195) rima Denny, Drevna Trakiea, Sofia, 1963, pp. 204-401 
(La royaume dea Odryses). 






entte expădi 
Dromihaetes, râgnant sur le royaume des Gâ 
vătendait dea denx câtta du Danube —la Bessari 
la Dobrogea-—, la ville de Helis, en Bessarabie Etant la 
capitale et on relate les conflits de ce roi Apatocle et 
Liysimaque qui ont âtă ses prisonniers; an connait fga- 
ent la legende du banquet ollert ă Lysimaque; on 
mention iu roi des Gătes et des Thes Falmolegi: 
Ml-e sidele a.n.ă.; du roi des Thraces 











[i 
kos, râgnant 
Zoltes, du mâme siăele que le precâdent ct de sa batai 
Ile contre Rhemaxos; du roi dex Gătes Oroles et de son 








conflit armă avec les Bastarnes; de Rubobostes, roi de 
Teansylvanie au Il-e n.ă (196). 

C'est fort posible que d'autres rois trhaces aient exis- 
16, ainsi que co personnage lgendaire connu sous le num 
de Rizos, mais nous ne connaissons pas leurs nom; 

Tontea ces donnes prouvent que les Thraces — tant 
ceux &tablis sur la rive gauche du Danube que ceux lu- 
calista sur În rive droite-ont fait de considerables efforts 
pour te dâfendre et pour asurer Pexistence de Jeurs or- 
ganisations politique». 

Ca ntest pan le cas de parler des formations de Lempi- 
re de Burebista et du royaume de Decâbal; Vhistoire de 
ces deux Etate expore ci les faits et les âvâne- 
menta et par consâquent ils sont, en genăral, bien con- 
nus. 

Le rovaume de Dicâbal, nprâs une glorieuse păriode, 
a surcombă ă la suite de În conquăte romaine. Dăcâbal 
s'est suicide. 

Au V-e siăcle a.n.ă., le Royaume du Bosphore, fonde 
par les Cimmeriens ——qai selon notre opinion sont tou- 
jours des Thraces— fait son apparition. 

Une ancienne thâorie de Felix Robiou s'elforce de 
dEmontrer que lea Cimmâriens et les Trâres sont dse Cel. 
tes. Ses argumente sont (197): 

Les Cimmâriens de |' Asie Mineure “appel 
meri", et les Celtes +'appelaient eux.memea “Kimri 

La denomination “Lauride” derive du mot “taur 
dans la langue cimmerienne, ainsi que dans Je celte. 
nifie montagnard. 

Strabon appelle. sauvent les Cimmeriena “trârons” et 
en mâme tepe îl dit Trărea appartiennent au 
sroupe des peuples celtiques. De măme, lea Trârea sont 
ronsiderta dea Cimmeriens. 

Lea argumenta de l'auteur ne sont pas convaincanta. 








































im. 














precis d'Etiemne de la Ryzance aseure que Jes Trres sont 

aple thrace. Se rappartant ă ce tâmoigmage, Robiou 
s'elforce de minimaliser son importance, expliquant que, 
probablement, Ftienne de la Byzance roulait souliger 
În cnraetăre arșen des Trires (7). Le tâmoignape d'Etien: 


ince pat tră prăcia et ne peut pas fire mal 








ion du Royaume du Bosphore tait un mă 





(196) Thueyide, Mtaive de la pucrre de Pilaponăst, 
Pomnproa Tragan, TX, 2. Adrian Amt, 1.3: 1: 15, 0. 
Rulus, Miariae Alărendri, X, 1, 43, Stratan, VI, 3, 44. D, ML 
Pippidi, Etudes et recharehea d himatre aneienne, Xi, 1, 198, p. 49. 
TI. Daicovicin, Lea Dacas, Duearent, ÎN72, p. BA an; 


(E) Velix Bobion, Mimatre des Gaulloia (Ortena, Paris, 1066, 
pp. 23. 











; contre les cimmeriens-thraces, îl y avait lee tri. 

bus locales —les Sindes et les Mâotes—, ainsi que des 

Grecs. Mais la grande majorite des habitants staient dea 
„friens-Tracea. 

M. Rostovizelt declare que lea Cimmâriens ont fite des 
hraces et son aflirmation est fond&e sur le fait qu'il y 
1 beaucoup de noms thraces —ainși que des noms ira- 

ehez les habitants des rivea du Tanais (le Don) 

j e romaine. Outre cela, lea noms des rois du Bas- 
eta Tot Agalement dea nomi thracea (198), 

Au moins, les Cimmeriens formaient la partie 
dominante de la pop i in 
Stock”) (199). Ils tâmoignaient dune ancienne civilis 
tion, mais, en contact avec les Grecs, îla se sont helle- 
niste, 

Le Royaume du Bosphore prăsente des traite commune 
avec lea monarchies hellenistiques, telles la Bithynie, Je 
Pontus, I'Armânie, la Parthia et d'autres âtats hellenis 
tiqhea. Toutea son fondâes sur une base thrace, iranienne, 
ihraco-iranienne et syrienne. 

Le Royaume du Bosphore ndait non seulemant 
sur la Crime, mais Epalement sur les ri 
res et mâdianes du Kouban, sur le litoral oriental 
mer Azov et sur Je cours infericur du Don, 

Craignant les Seyihes, le roi Perisand II a câle son 

vie en faveur du tzar Mithridate VI Eupator pour qui 
ce terzitoire constituait une reserve dans În lutte contre 
lea Romains. Mithridate a defendu le royaume contre 
lea Seythea, mais îl a tă vaineu par les Romain: et îl 
stest retirâ ă Panticapte. Aprăs une nouvelle tentative 
de lutter contre les Romains, qui a ât€ un nouvel echec, 
îl sest donne la mort (63 an (200). i 

La păriode du protectorat romain commence. Les rois 
du Bosphore recevaient de Rome des subsides pour 
Varmee. 

Tea Romain: n'ont pas tronsforme ce royaume en pro- 
vinee. Pourtant dans les principales villes, ont &t& âta- 
Dlies dea garnisons romaines, envoyies de la Mesie In- 

ferieure, 

Au IIl-e siăcle n.ă., ce royaume commence 
î cause des peuplea de la steppe. En 370, linvarion des 
Tuns a mis une fin ă Vexistence de ce royaume, asservi 


























ns inferien- 
de la 

















lechoir 







ins poursmivent In conquzte des territoires 
sttenanta ă leurs frontiărea. De la Dobrogea petique e! 
d?autrea territoirea appartenant aux tribus tri ile 
ont formă la Mâsie Infârieure tandis que vers | 
ile ont fond& la Mâsie Superieure (201), Ils conquicrent 
la Thrace du Sud des Balkans, la transfomeni pre- 
midrement en âtat vasal (19 a.n.b — 46 n.6-), ensuite 
en province romaine (46 n.ă. — 204 n.) et enlin elle 
devient diocăse (284-610 n.ă.) (202), 

Malyră ceite conquite romaine, la Thrace oceupe ei 
core un territoire asez dtendlu: au nord, elle sâtend 
outre lea Carpathas, jnaqu'au Pripet; ă lest, ouire le 
Daiepr. i 

A partir du IV-e sitele n. on inte ă n dâcadence 
et ă la diminution gradavile du territoire de la Thrace 
Le Royaume «lu Bosphore est perdu Ă suite des attaque» 

Romains. 

Les pertea de territoire continuents F Fi 

m) mu VIlLe sidele n.ă, les Bulgarea arrivâa de Est 
oecupent un territoire thrace an ud du Danube; 
























(198) MM, Rostoviaeli, Iranians and Greaka în Sauih Rusiu. 
ot CAE, ANII 
Deere citie, pu 13. 
. N pisdi Severmaga Priernimaria (14 Deo: 
. da id porii Eee Mex Notre) dana "Veni: Drewnei 
A ral (Dup Sata e 117 peceh nem eri (La 
MD ca pupa Maite vitele nu. Motcoo, 1951, 


(200) J. Weser, Die Thraker (Lea Thracea), Suitearie 196, 
pe 166 ma. 





ş b)_ă Ia mite de la fondation de VEtat Varăgo-Ruse 
e Kiev, lea Thraces perdant la rzion de Poltava, sur 
In rive gauche du Daiâpr et la region arrosde par lat. 
fluent du Dnicpre, la Dezna: 

„cau TX-e siâcle se sont les Hongrois de la Panno- 
nie qui ponssent les Thracea et par consâquent lea Aga- 
thyraes; 

d). juequau IX-e sieăeles, existaient encore en Volhy- 
nie lea villes indăpendantes ihraces, grouptes autoue de 
leur capitale Teharven, qu'on peut appel&e 
Teherven” 1 mur le Boug occidental, nu sad se iron: 
vant Ia ville Peremsyl et ă lest Ia ville Lucese, Pendant 
le Xl-e sizele cet îtat deviant la pomme de la disearde 
entre les ftats russes et palonaie et ă la fin îl est dăfini- 
tivement conquis par les Russes artir de 1067, 

e) au XIIL-e siăele, le prince galicien Daniil conquit 
«i dâtruisit le Paya des Bolokhovâniens, pays "volokhea”, 
est ă dire thr 

La Volhynie et le pays des Bolokhovâniena ont &tă 
plea surtout par dea rtses, denomination qui ilâsigne 
lea Tyragetes, L'archtologue ruse B. A. Ribakoy erit: 
“La nom dea Tivertsea qui habitaient sur ea rives du 
Dnieste les rattache ne manitre convaincante ă la dă- 
nomination de ce flenye Dniestr — Tyras. C'est fort poi 
sible que ceux-lă soient le sueceseurs dea Tyragăt 
dont parlai! Strabon (203), Le caractâre thrace des Ti- 
vertses-Dulitehea est incontestable. 

La peuplade des Tivertses-Oulitehea tvablie au sud, 
entre le Peuth et le Dniepr, Etait encore libre. Le prin: 
ce ruse Igor, leur împose le pairment dun tribut mais 
ce fait n'affectait pas leur indăpenilance, 







































Enfin, au milieu du XIII-a sitele, la Podolie a te 
sourmise par les Tartara et, un siăcle plus tară, par les 
Li 


aaniens et cnsuite par les Polanais. 
Tis interesant le fait que le souvenir de la Thrace 
sa tard dans Ihistoire, Le Chronographe rus: 

de Varrivee des Tar: 









tars dans les termes suiy 
au bord de ln Mer appelie Pontus Eusinus, juste devent 
la Thrace, jusqu'au Lac Blanc qui s'appelle Palus Meo- 
tis od on trouve anjoară'hui les Tartars dn Crime — et 
mâme jusqu'au Diepr”. 

le virociguet me Soni pas cette Thrace (pănărale) 
avea celle du Sud, parce que, plu tară, dans son expo- 
să îl ferit: “Enstite, en passant au-delă du Danube, Îl 
Mrrivărent en Thrace, îls guerroyirent”, ete, 

Par constquent, mâme au XVI-e stele, on pardait en: 
core le souvenir dea Thracea qui ă Pinvasion des Tar: 
tare —XIlle vizele n.&-— habitalent lea steppes pon- 
dai ni 5 Tea păripătiea histo= 

Apria erair expotă suecintement les păripei 
riquea dea Thraces, nota 
pia ere î n diminution de leur territoire A a 
moments historiquea. La reduction da Pespnee ies Thra: 

it en trois &tapes: 
i ir: etbinolre e protohistoire dea EDP 
pebsentent un imposant tableau, les penj ler 
occupant espace entre VOder et la Vistula, au a e 
Daiepr (la riviă re Deana, ln răgion de Poltava a 3 
de la riviăre Pripei — alfluent droit du pi 














sărate des „KI 
pl, sein alfirmant quo dana Vantiquită lea Thra 
Ribakov, Lea Cu rele 
rtire de ln Cui Materielle, 1 li 
dea formaniona politlaves, 4 Valhynie 
vântena alimentata arce i ne te 
pt oferii see Revue ” 
19, Ne 2 pp. Î191. 








prplee var le conra mâdian de I'Oder, sur la Vistula 
et de cette rivitre au Dniâpr. E, 

D En fait, on des Thraces, ainsi que nous 
mentionnă, depamait le Dniepr (le roșaume 


“La Grande Thrace! 
2) La eonquăte de la Dacie de Dicăbal due ă Vempe- 
rear Trajan et sa transformation en province romaine 


ă contribui ă la reduction du territoire thrace. Mais la 
Dacie Romaine oecupait relativement une pelite super- 
firin de Vespace thrace. 


î 


avons le droit de dire que, malgră cette conrque- 
"Thrace gardait encore une dimension considerahle. 
Thrace dtait encore Grande! 

La sitoațion ă ehangă d'une maniire radicale 
Ja dicadenee du Royaume du Basphore, au IV-e 
is les plus araves pertes territ les ont 
Tien apres les conquătes de diliărentes region» de Vespa- 


? 
= 


He 





ce thrace dnes aux Balgares, aux Hongrois, aux Russes, 
aux Tartars, aux Lituaniene et aux Polonais. 


i 
îi 
tii 


apparait! 
et de Pest des Carpathes (les vi- 
Bolokhovini deposstda 





Cos formation: sont devenues ulierieurement des Princi- 
pante: la Transmyvanie XIl-e sibele n. —la Valaehie 
1e XIIl-e siăele n.e et la Moldavie —le XIV-e sitele ne. 

Ulririearement, Verolution bistoriqae de Principau- 
1ân Roumaine» mâne tont d'abord ă anion de la Vala- 
ehie et de la Moldavie (1859) et ensuite ă la ertatian de 
1a Grande Roumanie (1918), Les Thraces du nord et de 
Vant dea Carpates et rempli îenn mission historique. 

histoire millenaire des Thraces demantre le trait es 
sentiel de leur carartăre : île ne Înttaieni pas pour arca- 
parer des territoires &tranperi, îls luttaient exclusiva 
ment pour dâfendre leur independance. leur devise per- 
manente a âtă libertă, indâpendanea! 





Chapitre X 
LFS THRACES DU PAYS DES VILIFS TUHERVEN 


e nom de Ja Volhynie est relativement râcent, da- 
tant du TI-e siăele, alor que ces territoires constitoaient 
un pamage poar les Gotha. Ontre cette appellation, ă 
une tpoque anterieure, ce territoire a &t4 nomină le 
Teherven. Caite denomination a există joemu'ă Iappa- 

ition dea ehroniquea rumes, eest-ă-dire ă pen pria jus 
qu'au XIl-e sizele (204), 

Lă Taste a remarqui Vexistenee indă- 
pendante dei “villes Teherven”, devenues objet de dis 
vorde entre les Polanais et les Rusies. 

Aux X-a et Xl-e sidelen, tandis que lex frontiârea dn 
“Pays Rowe” se eontouraient, lex ville» Teherven n'y 
entraient pas, avant une existence propre. Îl y avait 











done un nambre de villes dont les noms n'ont pas ft 
eomservta dana lea soureze hisoriques, qui dtaient diri- 
pes par la ville-eapitale, Teherven, situfes, aimi qu'on 
9 at sar Ja riviore Houtehiva, Valfluent ganehe 





Un ouveage consacre aux villes Teherven et signă par 
A, V. Lozhinor a pari î Varsovie, en 1885 (205). Jus- 
qu'a prâent etest la seule monngraphie traitant |'histoi- 
re des villes Teherven. 

Les feontitrea du pays Teherven, telles que Longui- 
nov nous indique delimitent un vaste espace : les regions 
Galiteh, Peremychl, Belz, Busc, Liubacevsk, Zvenigo- 
rod, Terebov], le territoire an-delă du Bi les regions 
Holm et Liublin, Jusqu'ă la fin du X-e sibele n.d., ces 
territoires ntâtaient paz peuplăs par des Polonais et îls 
itaient administrăs par leure propres knâzes. Jadis, les 
villea Teherven formaient une principabt& dont la capi- 
tale ctait Ja ville de Tcherven. Quelques-uns des histo- 
riens Vont situce au sad de Holm (Karamzin, Beliaeyv). 
Di'autres Pont placâe dans le sud-est de Vancienne “gou- 
in” de Liublin, dans le district de Tomachev, sur 
la riviere Goutehva, prâs dn hameau de Tyse la 
oii se trouve le village do Cermno (Hodakoviki, Se 
farik, Zubritiki, Barsov et d'autres encore), Un troisii 
me grompe de spăcialiates placent la capitale Teherven 
lă o se trouve anjonrd'hui le bonru Tchevonograd, en 
Galicie, dans la circonseription Tehiortkov, sur la ri: 
viire Druros, aifluent gauche du Dniestr. (S. M. Salo- 
viey et sea su ). 

Selon Vapinion de Saraneviteh, la ville de Teherven se 
trouvait au luent de la rivizre Gontchva avec le 





























(206). 

TI est fart possible que cette ville ait âte situce Jă-bas. 

A. V. Longhinov explique Vorigine du mot Teherven 
par une dărivation du mot polonais Czerwien, ce qui 
veut dire “rouge”. 

En partant de ea point de vue, Ogoliki et Naruscevici 
ont conclu que ce “rouge” mons fai aux balailles 
vanglantea que les habitanta des Viles Teherven ont 
liveiea au cours dea anntes. Voilă Pexplication de eelte 
appellation Teherven —rouge 

A. V. Longhinov n'est p 
1hise. 

TI en donne une autre explication : le nom de la ville 
et do pays Teherven se rapporte A un mot de la Tangue 
ukrainienne așant une resonnance similaire e! dâsigoant 











accord avec cante hypo- 





Nona considârona lea deux hypothăsea inadmissibles. 

Iihimoire millennire des peuplea ne connait ancun cas 
oii un grempe de villea (ainsi que les sources historiques 
nam: pefsentent le pays Deherven) prennent comme nom 
um ailjeetit au sinzuliar et notamment une conleur, sans 
înce aceompagnă par un subitantit, De mâme, on ne con- 
nait sucune ville qui porte le nom d'un mo 

Creat done bien plus naturel de chercher Iorizine du 
nam dune ville en se rapportant au caractăre ethnique 
de sa population, 

Pantene reconnait qutavec le temps, Ia toponymes 
ont âtă ehangta; “I/anrienne ethnographie du pays 
Teherven, jusqu'ati IX-a siiele nd. se perd dan le 
brumes (207). 

Pourtant antene change Mopinion alora qu'il snppose 
que le pays Teherven n îtâ habită par plasieure tribus 
slayea: lea Volhyniema, les Tivertane, les Oulitehex (Un 
lii, salon un gingraphe Bavaroia „): par connâquent îl 
fait allusion senlement ă trois penplades. 

TI considbrn lea Tivertsea lea demendenta des anciens 
Tyrazătes, vivant pria de Tras (Dnieur). Selon son opi 
nion. les Volhyniens &tnient formâs de deux penpla 
—les Donlăbea et les “Boujanes”, ces derniere Etani 
tifia avec les “lea Howwanes” da psographe bavarai 

Lea relations politiques entre la Rusie et le pays 
Teherven ntont pas âtă &tablies — ainni que Valfirment 





















1300 A. Y. Lomghinov, tă, p. 8. 
(207) A. V, Langhinev, ră 555. 


A. Schlotzer et A. N. Longhinov — avant le X-e să 
dle (208). Ă 

ce qutil parait, un seul auteur —B. D. Grâcav-— re- 
coanait le caractăre non-russe de cette contre. “La pays 
SOuerven donne limpresiion d'exister de tote ancien: 
Tise. alora que ni les Polonais, ni les Roses n'y habi: 
taient pas (209). 

ficare de notre devoir de montrer quelle a îtâ Vorigi- 
ve niinique. de la popnlation du pay: Tehersen, avant 
Aare conquis par les Rueses. 

AN. Nasonov nous propose une râduction du terri- 
Loire dea ““villes; Teherven'”, considerant que Jes ville 
Bereatio, Geliteh et Lucese n'appartenaient pas ă cette 
Wmnunaută. Maia cette reduction de territoire ni 
cun fondement (210). 

mud de In capitale —la ville Teherven-— se irou- 
vaient lea villea Peremych, Miculin ; ă Vest, Sepal, Lu- 
Tale roy, Peremyl; au sud-est, Plesnesc, Terebol. Ces 
pointa da repăre stidentifient avec les fronliăres du te: 
Pitoire volhynien, qui dans Vantiquită, Ftait appele 
Teherven. 4 

“Lea râgions de În Volhynie, de la Galicie, de la Pe- 
vemyehi* nous dit plus loin le mâme auteur — ne sont 

ma apparues ă În suite d'un pretendu demembrement 
Te pătat de Kiev, maia comme une consăquence des rap- 

















A vec le temps, le territoire Teherven est devenu la 
pomeme de discorde entre Ja Pologne et la Rusie. - 

Ca qui est intâreasant c'est que măme au XIl-e siăcle, 
Vautoiită ruste n'a pu se maintenir d'une maniăre ferme 
ana lea villea Tchervea, ainsi qu'on pent conclure des 

; Vladimir M Etă chante, en 1169, 
v et Vasilko Iurierici, avec 
enmenant avec cux Egale- 
ment le frire Veevolod, ont dă quitter le pays pour se 
vendro ă Tearigrad, oii le Tzar leur a fait don de 


















n! allaient 









is dans an pa 

Une divergenge d'opinions naquit entre quelques-un+ 
dea histatiena polonais et russes (212). Les premiere his: 
toriena polonnia qui ont âtadiă le problăme des villes 
"Teherveh ont tă asez circonapeete. C'est ainsi que K. 
Potkanaski ne dontait pas que Czerwien et Prezmyăl se 
tromvasent dana lea terzitoirea des Bonjanes et des Tor: 
vathea ruses, De mâme, W. Ketrkynski considerait que 
les terres comprises entre le Roua et le Sereth —quoi: 
equ'ellea aient appartenu ă la Pologne-—— n'ont rubi qi 
une domination politique et non pa d'ordre ethnique. 

Mais A. Seelagowiki afirma que In notion de Teher- 
ven s'applique au territoire, des Bonjanea (o Vohynieni) 
vi dea Donltbes, qui auraent âtâ des peupladei pole 
naises. 

Au contraire, les auteurs uses, ntilisant dea danntee 
tourniea par lea: chroniquea russea, affirment que let 
Boujanea (nu lieu de Boussanes), les Volhyniens, es 
Doulăbes, lea Tivertees ont &tă d'origine slavo-russe+ Cent 
ainti que P. N. Teatiakov considăre que Ia tribu tolhy- 
nienne &tait Iane des penplades de berger protei* 
ve (213). En pânăral, lea historiena russea partent de ln 








(208) A. V. Longiăner. Our 
219) B. D. Greer, 
va (Lea fariea des Ruwmea pone la crântlon de 





(Il) P, N, Tretaker, La urâbus starea de Tea, Moseeail954+ 


prămisse selon laquelle la Volhynie est tombee trăa vite 
sous la domination des princes de Kiev et île sont dispa- 
său A eroire que tout ee qu'on pent y constater aprt+ la 
conquăte russe 4y trouvait meme avant. C'est un procâ- 
44 qui contredit les principes critiques et mâme la sărită. 

it regreuable, jusqu'ă prisent, le probleme de la 
sitmation gtographique de la capitale des villes Tcher- 
ven n'est paz clarifi. 

La litterature histarique ruse nous propote de situer 
cette capitale entre les villages Vakiev et Cermno (Teher- 
mno). A Vakiev, îl y a une forteresse appelee Cervenet 
(Tehervenetz) oă Cermenet (Tchermenetz) et ă Cermno 
(Tehermno) on trouve quelquea remparte eannns sous le 
nom de “monastăre” o Cernozemka (Tehernozem- 
ka) (214). 

Lea bhistoriens polonais, smpposant que la capitale 
Teherven existait jadis sar le territoire du village Ger- 
mno (Tehermna), ont fait des fonilles. A. Gieystor nous 
sint au courant des fouillea pratiqntes en Volhynie, dans 
quelques localităa sitotea sur le Bong et ce qui est tits 
interesant, dans Je village de Cermno (Tehermno) (215). 

TPauteur nous prâzente des cartea gtographirques, nou: 
indiquant les lieux oă on avait pratiqne des fouilles. 
Lea rsultata ont 646 extremement modestes. Les fonillea 
ant rivâlă dea abjeta appartenant Ă la coltare matârielle 
de Ja Rusie kievienne aux Xe - -XIII-e siteles. 

Linsmecăa de ces fonilles s'explique prabablement 

par le fait que a ville-eapitale ne se tronvait pas dans 
ce lien că an Vavait plaeie. 

Oa doit Egalement tenir compte du fait que le terri- 
roire. dea villea Teherven est le paye des tumulas (216). 
[n norabre de cea tnmalas est vrsiment etonnant. Dans 
15 village de Vimmey et ax alentours, an trouye 100 ta: 
mulus, ă Sapo-joe —60 tumulus, a Teremno-- 20, & 
Veciulka, on pent eompter 36 tumulus, ă Rasinivo 
Boreateaibou îl x a 20 tamolas, ă Volcaryi- 20, A 
Zintao, (Anu le voisioage de la ville de Vladimir, vere 
Lutky-— 100 tumulus, ă Uatilog—29 E A 

On sait que ces tumnlus pont pas îtă examinte [ 
tnudita profondăment et en detail, mais tant da on les 
3 connui, île nous offrent lea mămes donndea que esllex 
obienues par les foui A. Spiteyn, le bien connu 
oberupia rama, relata: “Lei, Slave Rusea încinâ- 
"ijent leare morts,.. Mais en Valhyniey an n'a prese 
pas troave de tnmaulus partant des traces qui temaiznent 
incineratian des ora E Galicie, on en a tronre 
un petit nombre... . 

Dea Foedbla que on trouve dan: les vumulus 
volhyniens ce qu'on n'a pat tronvă dans es fonilles de 


Tehermb 






































soviătique, on a pra- 
DE 
occidental, dana les val 
hamte vallze du BE, E a pin cn pt 
semente et tombes (sans tumulus) atat Ti 
dea fauilles marqaent une divergenee, d S e 
ques-uns (M, A. Tihanova) les considărent comi cin 
partenant A la culture slave (7) de "Teherniakav (219); 





Deuere rile, pi. LE 
fa) A. N. Nano, pă 
i A Gita Peer et a m În va N: 





LA 


„dautrea (AM, N. Smiuko attribuent ces vestigre ă une 
e m pa e ie 
"ane variante suispeneris de la culture Prze- 

TI. Kuharenre partage cette derniăre opinion. 

eulture Przawxank n'est pas homogena, c'est une 
altare mixte, ă de nambreax âlâments celtiqura (220). 
IL. Kahareneo expliqae cette diverzence d'api 
rea fait que ces monumente n'ont pas te axa din 
et parce qu'on ne connait pas le materiel existant, 

Ca Matiriel, en Pest pas publiă. Ci-joint une 
carte dapria Leviteki, prăsentant la cal: 
tare măgalithique: une seule râsere: 
Vaire entire de Vaxpansion 














Par consiquent, les tomulus se prisentent ă peu-prăs 
dans la mâme sitaation qu'au tempe dA. Spitiyn, c'est. 
ă-dire pas eneare fonillâa et dtmdica. 








dea Thrarea, En ltet, “Cerven” part, A Narigine, 


de radicaux thraeea Lita 4 
8, poiană, mareei, beat a eee pl 





Par constqoent, de touta anciennetă, le nom de Ia 


mar dtait “Teherven”, d'origine thrare, Le nam de 


pi ii est une appellation dannte au Pay Cerven 


CHAPITRE XI 


LES TIIRACES_ DE LA REGION GALICIO. 
VOLHYNIENNE 


Le monde des Thraces - diltereneiia + Contobearqara. 
Câtea, Sargătea, Carpea, ate. et d'autrea po- 

pulatians signalăes par Ptolemie-— a îtă envahi par les 
Celtea, appelta asumi “Galli” (les Ganlais), Lea Calea 
ont envahi les Carpathe et le 





sie Minenre e 2) il ont fair un 
dtnur au nord des en Bohâme et de A îl 


Carpai 
sot sdewendus dans la vallăs du Dies jusqu'aax 
bonehes du Danmbe e se la riviăre Boritâne. Ea Ace 
ineure, lea Caltes ant fondă un autre stat connu sous 
Ape Galatie, 

Celtea ant habită Ja region galirio-volhynlenne. 
Quelqure-uns se sont diplarăa vers le eul, en longeant 
le eours du Dnlestr, oă ile ant fonda les ville Carro- 
fonum, Maetonlum, Vibantavarium et Frartura. Cost 
la trib eeltique des Taurisquea qui âtaient arrivs de 





(2000 D. Dereiu, Le 
9 e Po A mande dee Cetea, Burse, Apa da 
bach, er, INTI9T: le rmlical ser. d, 


e La lemgme dee 
urarea, 107, cd. d p. 3 
AEV. Dăevan. Genbea. 1006, "e ac: 





PAutriche, de Ia Carinthie et de la Styrie, amenant 
avec eux Ja iribu germaniqne des Bastarnes. Le nom de 
cette tribu —Taurisques— derivă de la dânominatian 
des mont Taurus, qui de nos jours, en Antriche, dans 
la rigion antique de Noricum —actuellement lea Alpes 
Autrichiennes— “appellent *Tauern” (223), Les Taurie. 
qusa ont continue leur marche wers est, arrivant ă la 
Ioealită Olbia, ă Vembouchure du Boug mâridional et 
ă la Mer d'Azoy - la limite de Vexpansion celtique vera 
Vest (224)—. Par consâquent, une branche dea Caltes 
qui on entourb au nord les monts Carpathes, ont migră 
enmite vers le sud. De Ja branch celtique qui Metait 
dirigăe vera Pest, en suivant le cours du Danube, quel- 
quesuns se sont dâplaeia vera le sud, et les antrea se 
sont installăa dans In Bessarabie mâridionale, sous le 
nom de “Britogali” et y fondărent Ia ville d'Aliobrike, 

A notre reeret, la littâratura historique consaere aux 
Celtea ne parle rien des tribus celtiquea qui ont babită 
In Galicie st Ja Volhynie: saut les Taurisches aucune 
autre trihu n'est mentionne. De mâme, nous n'avons 
aucune donnce prăcise sur les tribus quis; sont 
Iles, apria Vâmigration des Teuriges vers le sud (225). 
Pourtant c'est incontestabile que deux tribus celtiques 
—lea Coleas et les Rthânes ont passă par ln Galicie et 
Ia Volhynie aprâs les Taurisqmes Ulăriurement, les Vol. 
cate sont dirigia vere le sud, jnsqu'au litoral de la Mer 
Noire, entre le Pruth et le Dniestr, 

Lorequ'au Ilie sidele n.e., lea Gatha ant quittă Ie linto- 
ral de ln Mer Baltique et se sont dirigăa vers le sud, en 
pasant par la Volhynie et Ja Galiei, île + ont trouvâe 
lea Celtes. Lea Goths ant appelă lex Celtes IFalhoz et 
Tolkoi (226). Cartea, ce nom nous siznale la prisence, en 
Volhynie, de Ia tribue celtique das Volea (227). 

Ontre cela, Paetuelle ville “Zaleseiki”, situa da 
anele formă par le fleuve Dnieatr et san affluant Sereth, 
appelait, ă Pâpoque des Celtes “Camodunum" (228). 


La partie meridionale de la răgion en- 
Pip "i uiti pute mt Pta. 
1fe par lea Celtes: le nam du mot “Gali” (Gan: 


Tois), appellation que lea Romaine ont donne au Cele: 
i de , appellation donnâe par les Grecx (220), 
Ta capitale de cette contrie, fonda aux tempa h 








i 

















un 











ionnă, une antre trib celtique, los Ruthâne se sont 
înstațiia dans ln râgion galieto-volhynlenne. În prâren- 
re dle cette penplaile eat attestăe par le nam donne A In 





(22) VI, Maher, Bes Colea ea ln cieilinatian relique. Parle. 
1933, p. 70. Da mâmme smtenr, [es Cele Junqu'ă Fâpoqua de la 
Tâmna, 1932, p. 187. 





celrique, p. 54, 
elrea.depata Tâpeque de la Tâăe se în 
celtie, Paris, 1932, WI. D, Arhola de Jabainville, 
Les premiera, hahitanti de PForope, Parin, 1889. Camille. Jollan, 
Misaire de ln Geale VIII, 1. 1. 10904, pp. 297, M0NM03, 306 
(230, Mrawn, Rarrieanla caManti ulă at 
mii (Recherehea dama le domaine dea relatlema niho-slavea) Les 
Gotha ă ln Pintule, Su Peterburg, 1899, p. 108 A. A. Sahmater 
în dimentemiea Valia? en drerizina ee. 
ea pen cehiquea. VI, Vedemie e cura 
Punem lezviai Peeroeraii ÎN, AA 
(37) Les Valea, A Torigine, ftafemt divisăe ea plaseaza trib 
bua i lea Velea Arveamiqwea, Babivana entre Je Rhin et les CA: 
vemnes, et Ia Valea Tertaraea. da IA 
A Tonlensa. V.M, A. Pec 




















1983. Les m. informati 
variquee relativea î ha sul de Caltieh Ismet amnâre Lei 
Ramenia Zemlea, p. 136. 


Galicia. La he 
vita u le nam de , entăsdire 
mad, la fremtiăre de cete răgion arteint le 









ion. de cette province. Le nom des Celtes-Ruthi- 
eat gânâralisă aux antrea habitanta de În provin- 


Sur les Ruthănes et leur origine on trouve des donnies 
chea Jales Câsar dâna ses fameuses Gemvres taitant de 
[a uuarre des Gaules ct de la geurre civile (232), 

Nu” Rulbânea ont mentionnta dans De bello, gallico 
clor foie (1, 455 VII, 5, 15, 64, 75, 90) et dans De bello 
civile plusicure toi pă 

n îetiele de NI. Lowmianiki est contarri ă IFtat de 
Ries (233). Noua simalons qu'entre antres, Pantene par: 
1e dea Ruthânea qui habitaient Nile de Riigen. 

II ne faut pas âtre atonnă qu' cea habitanta 
je nom de Ruthănes: Iile de Riigen âtait probablement 


















mabităe auasi par dea Cetea. C'est plus que certain que 
ln populațion de cette île âtait tria milanste: dea Va 
văzuea (ftant donne le voisinaze de la Scandinavia), des 





Germaint, des Ruthânes et des Slave. 

“Ruthânes” en langue celtiqua sipnifie “ranea”, ă la 
diltârence du nom “Veneti” (Venea) qui veut dire “ra: 
ce Dlanche” Co n'est done du-tout stonnant 
sun les Ruses, aprăa voie conquis la ville de Low ei 
les localităe environnantas, ont dânommă cette râgion “la 
Rusie Rouge”. 

Une hranche de la population thrace de la Galicie A 
miară vars le sad. arrivant en Bukovine, dont le nom, 
salon Vapinion du savant ruse F. Braun derive du ra: 
deal “boc” das noms propres Costaboe (Costaborques) e 
Saboe (Saboques) et pas du tout de Varbre “huc” (hi- 
tre), dans lea forttes de cette province, le “buc” — "le 
hătre” n'est pas pi 
ple seat transmise A la dânoi 
devrait tre “Roco-vina” (235). 

Selon Ptolămie, les Costoboquee hahitaient les deux 
versante dea Carpathes, en icio et en Podolia septen- 
trionale. Ce sont probablement tonjouri eux qui par: 
tent Je nom de “tranemontains" (TIT, 5, 9). A Poweat, île 

să us celtiquea — lex Anartes 
Vest, leure volsins Etaient lea Bas 
Marne et le. es. On connait leur culture materie- 
Me datant stea sitelea I-II n. ă,. dan Vaire d6 expansion 
etenă de la valica du Duiestr j Lion et entre le 
aut Pruth et le haut Dniestr, culture qui a hă in 
ete par le Sarmates (236). Lea Costoborques talent 






































an de la pravince qui 































păamsle che N. N, Suder 
ne. 6, p. 214-020. Selen 
" elen tembean pasele, 
(ni Fomrale tur la plate, Fan ine tobe iti 
În Roiaieă, I-a dion, Moscan, 1899, 










Normandia, lee 
1, leton, lea "Tlshen 
lana” (Romain), ti 
“i ” (Haliorea). Pe t, les Galiciene se prima 
I-A Pe aere TA Tan dntece dea Rareet. La colec: 
lea See dea ehroniquee roses, XXIV: buni 
mpa, pe ce, De belle cteile, veilon ramane, Be: 


RR Al, Rasă 6 Reahi, dama "Voprui Imerii”, 


53, 
Male, Lea Calea, Parta 1978 pe 098. 
"due relarisas pati 
le domine ri 








AR ea Dire tuna "rade ea reeberebea aie anclen 
nl Date: Videgua, dana “Dieta”, earale Stres UI: 
fr e, Ne. 4 
LA aan “Vestnle Drevnii, Intarti, 1950. 
pu Sai. A Mneeă, Lea Datea îbrea A Păpegpe rent: dm 
Apulum”, VII, 1968, p. ABT9]. 


puerriers audatieux. En 170 n.ă, île ont envahi Vempire 
romain, arrivani jusqu'au centre de la Grăce, dloă îl 
ont în caste. Comme, represailles, leur pays a âtă 0e- 
cupe par les Vandales. En 174, ă Vepoque de lempereur 
Mare Aurtle, il ont 48 vaincus par la cavaleria romai- 
la localită Myszkow, en Galicie, on a trouvă 
in em hronze dâdize, ă cette oecarion, au dien 
Dolicene (Dalicenus). On connait un senl nom de roi 
costabozue Pieporns. 

D. V. Kudreavter a ronsaeră aux Costobogque une 
îtile, dans laqucile îl expose lea deux principale: iheo- 
Ties sur leur orizine ethnique. Lea specialistea, ponr la 
pimpart, sant d'accară ă admettre que lea Costoborqaes 
mt des Thracea. Mais on connaft encore la tarie slave 
de leur origine, sontenue par Salarik et L+ Niederle. 

F. A. Braun repousse, ă juste titre, la thăorie lare, 
expliquant que le radical “boc” des denominatiana *Cos- 
tobaca* (Cosoboques) at “Sahoes” (Sabogques) eontenait, 
en grec, n” /omega/ —bwe-—+ un san long, par consi= 
suent, tandie quten Alave, la vovelle "0" est brive. 

Outre cela, Je nom dn roi des Costaboques Pieporus 
îndlique son origine thrace, parca que “por” eat um Ele 
ment linguistique ă earactăre ihrace (1. Rawm, p. 115). 

N. Gostar considere. lea Costoboques et lea Sabogquea 
dea Calea (237) . 

Mois awcun auleur antique et pas un seul historien des 
vempa moderne, traitant le prablăme du conglomârat 
celtique et san histoire, ne font mention ă cea tribus 
TPopinion de P auteur est inseceptăble. 

De Pancienne dinomination Cerven (Teharven) de- 
sizmant la Volhynie, nous passane au problăme de Pori- 
sine de la nonrelle dinomination de "Volhy 

On counait quelquea hypothăsea mr Petite dedu 
de Volhynie. Quelquesuna es auteure ont 

: 1 Sp ac vea vali “boeuf”, dtoă la Valhr: 
mie A des Boeabi, 2) de Pappelation Vilia (Vl 
nie?-— le pare alea oeali”, 2 a: 
în. afluent de la riviăre Garvm, 3) da nom 
are roche", 4) du now propre Vela, 5) du met 
polonaia we” — la gorge de Polseat ei enfio 6) du mot 
pothiqua “walhaa” (A. A. Sahmatar) (254). NI 

M. Vasmer repoume teutea ret hepothăeee 7 compri 
vhepathăse dA. A, Sahmatov, ellos qmi învoqote 
radical val seu |mimiblea paree pi E mot Ye 
rasa qui d&ignait Ta Volbynie au u pala 
1vn. Lea autrea sont &galement inseceptalle” ră, ela 
vom «'une provine ne pent pa dăriver nec A 
pre. a dernire hrpothtse nem pan nccopi Ea dle 
cononne “N”, du mot permaniqie Ne aa ea ai 
paraitre, Nous anii que eest une erreui 
part de M. Vawmer ds ot ati 

e part de la prămise selon Iad 
Cat auteur Pi ellation de cette âglon n âtă le mat 




































n, 
zi Sata a perie i mer 
iii te region, Reco! vontrăe 
Micoirt de eee iei Geanea un nam, Let 
cau âtă appelta par let Gothi 
Walhoa (240) 

fa) N, Gentar de VUntvenină de Jutep, e ctmatutiget pat 


Poedante are mascate, Herea, Petr. 





a 
















ME! tit ii iti ă 
vi 140 AB 4 ii : 
eig î0 Me ŢI vii Mi ul i au ji il 
Fi. | Îi pi su ae îşi i Mr ji i TR 
3 i je li i Bia a si ME la e 
EEE viuagale i găsleii “ir ip ete siliți iii ii tii [pei | 
ge pt aie e Sala dl iile i ii 
ES ului: gi enicatijă E aL ae îsizantpegi lies Atta 
e sia, Ne situ libian i 
O Eco [til iii "93 ceea UI 3 ia 
galeata  004BăăE «Bitas Sai eteelă E să 3 
RAVE A c i îi ui 
pg tim Visa șia și 
Ș) sila iasi feel speta ba și 
CA alei Mel] lea în île 
= iul e părea n 
< mi Hujzi iii = il jul 
i ăi 
E 59 m ses a i] 
TESTE E IERI: IE. i ș 
+ DA-I AL E E îi bi ai Li Le zi e aici ie 
ai ie ii iliri zii Etnii 
CEE ERRIȚII ji i hai Vii îi 
ei bad mihu i i ij ii 
ii iți ş alții iii ai segzie e Mizil 
ici pet Diab i. 
Ene seg biz Aaaa: sii “să TEI ielgi 
piere ţa e SAE 1 RER zf 
E tt a a n ” E ide Î 
E ENI i ati 
- i inel ii iți ii; iu. i: MIDI! 
5 Gisgedetgage îi Hi pent; gi iii 
îi sili pei i i i i ji : 
plhtiatăi fii ea ut fă i 
sia ii ii; ial 








MACAZUL RUGINIT 


UNT peste 30 de ani de când macazul 

economiei românești rămăsese Impotmo- 

lit, econform prinelpiilor colectiviste, 

centralizatoare și birocratice ale genlu- 

Jul marxist In materie. In numele aces- 

tor principii, pe cât de stuplde din punct 

de vedere economic pe atât de neumane 

din punet de vedere soclal, ageamil care 
condue de atit amar de anl soarta 

Ş au, apt Ei iai iaca i 
producție! de prestigiu, a incompel 

ei tr is m i PRE 
pen t ce poate [1 calitate şi iucru 

făcut din partea muneltorului. Leturi de mizerie, ore su- 

plimentare neplătite la justa lor valoare, speranțe de im- 

bunătăţire inexistente, de unde descurajare și sceptielsr. 

Nn mai vorbim de agricultorii altădată liberi, astăzi 
LL iți în Kolhozuri, plătiți în natură în proporțții de 

şi tratați ca niște roboți. Ce gust de muncă, in- 
ventivitate, lune de depăsire, ete. ma! putea dăinui în 
România, când nimie, abrolut nimie, nu-i putea reveni 
omului în proprietate! 

Indobitociţi de formulele marxiste, gealații totalitaris- 
mului soclo-eeonomieo-politico-eultrai, au impus și impins 
cu ghiotora In viața națiune! tot ce putea fi mal dezastruos 
pentru felul omului de a vedea și înțelege viața In socle- 
tate. I-au luat libertățile cele mai elementare, l-au despulnt 
de agoniseala unei intregi vieți, i-au interzis inițiativa, 
munea creativă, interesul comercial și prosperitatea prin 
inteligență și muncă personală, L-au zăgăzuit în toate 
direcțiile, căutând să-i impună condiții de trai şi compor- 
tament incompatibile cu natura umană, 

L-au robotizat prin forţă şi tiranie, dar n'au putut să 
intrângă ultima armă de apărare e individulhu: INERTIA. 
Prin această inerție voltă, Românul şi-a luat în tăcere 
revanșă, în fața ingratitudinel și tiraniei comuniste. De 
scadă leat ME MEA, met: “EA se fac că ne 

ese, 

Acest 





noi ne facem că munctmi” 
modus vivendi mu putea avea decăt repereusluni 
dramatice asupra economiei naționale. Ne arând nicio 
perspectivă personală de viitor In industrie sau in comerț; 
ne având nielun drept de inițiativă; pe având nielo sigu- 
ranță de p tate și bună stare în mijlocul unel so: 
iți uniforme, birocratică până Ia ataurd, individul 
nu-și mat lua niela indere, cramponându-se În exe- 
eutarea docilă și anostă n ordinelor primite, Planul can- 
titativ să fie satiarăcut, Restul, Dumnezeu eu mila! 

De unde, desinteres in toate domeniile şi In toate eşe- 
loanele. Di depăşind în unele industrii 50 * din pro- 
ducție. Calitate inferioară până și la produsele exportabile, 
de unde refuzuri de neceptare și decomandări, Intârateri 
In executare, in livrare si'n transporturi, 

pieiinpaiegere directă Intre producţie și distribuție 
tari area organismului central de supraveghere, su- 
pri t, incompetent și reticent. Wiztun, contract şi 
nlelo înțelegere Intre industriile “ezportante” și posibilii 
cilenți atrăini fără nesfârpitele intervenții și gicane ale 
aceluia organism de control, preocupat mal mult de fal: 
nica-i funeție decât de urgenţa tratativelor. BI așa mal 
departe in toate domeniile, strânse in menghinea dobito- 
ciel biroerato-colectiviste. 

Dar lată CT aa nu pot merge la infinit! 

Producţia şi comerțul Sau resimțit cumplit. Exportul 
suferit ingrozitor. Aprovizionarea internă a stagnat pe 
categorii de roduicție, pe. ramuri, de aekivitate sau pe 
Torlcal.. Masele “su eput ză, crâcneaică., Oranale, de 
uprăveghere să strige că-l vorba de “sabota! organizat” 
contra regimului de către rămășițele burghezo-moşlereşti. 
Guvernul să mârâle pe tema patrie! socialiste amenințate, 
ăsind bine'nțelea totdeauna un țap ispăşitor, 

Nimeni nu vrea insă să acespte realitatea simplă a 
absurdului ca se ascunde in regulile socio-economice ale 
sistemului comunist, Si'neet, incet, economia se degradea- 
23, purtând intreaga naţiune spre faliment și decădere, 
Macazul economiei i, prins în lanțuri pe linia 
moartă Şi fără perspeetive 4 sistemului colecuivut, sa 
umplut de rugină în urma acestei prelungite probe de 
supita, ie ineompeten 

Le-au peste 30 de ani de grăi eşecuri pen: 
teuca în mintea/lor, bulmăcită. de teorii mirziete, aa ml. 
Jeasă lumina anumitor adevăruri economice eterne, pe 








de Traian CERBU 


cara de-altiel sistemul liberal le intulse ȘI adoptase de 
mult timp. 

Inceputul acestui an, 1078, ne aduce vestea unor decizii 
surprinzătoare luata Ia București În. materie de, politică 
economică. După aplicarea rigidă și sângeroasă a norme- 
1or mult lăudate ale capitalismului de atat — colectivizare 
forțată, centralizare de planificări şi distribuție, exelusi- 
vitate in raporturile comerciale exterioare, conkrol gestlo- 
nar, ete. — sta ajuna la idela salvatoare a... “descentrall. 
zdrii economice” și Ja renunțarea Imealată la... “mitul 
producției globale”, Precum șia alte măsuri foarte puțin 
ortodoxe cu spiritul comunist 

Această reformă fundamentală, anunțată enfatic de 
către Insuși dl N. Cenușescu, ca un pas inainte intru 
implinirea jdealuliil soelalist, cuprinde o serie de măsuri 

ntru — explică Dsa — a de asigură o mal bună renta- 

ilitate In productie. (Deja e o recunoastere n insulielen- 
Ve alstemulul) Iar pentru a Irabunități această producție, 
susţine dl Ceauşescu. trebie dusă o luptă acerbă contra 
ceritralizării ezcestve care */rânează desvoltarea economiei 
românesti“ şi contra birocrației generalizate care “o su- 
focă”. (Dar Dare nu-l el insuși vârful acestui centrallam 
totalitar?) 

Si'ntru reușita acestor reforme, sunt propuse o serle de 
măsuri axate pe tre! linii de deavoltare, paralelă: 

1) Activitatea economică va avea ca finalitate rentabi- 
Iitatea. Astfel, se va incerca suprimarea sistemului impă- 
mântenit de n sa pune În fabricație produse inutile și 
fără niciun debuşeu, numa! pentru A ocupa toată munci: 
torimea ŞI a indeplini planul cantitativ impus de, guvern, 
(Bistem absurd ca urmare a “Ideil-forte” marxiste că n 
regimul comunist nu poate exlata șomaj). 

Deasemenea, planul central pentru activitatea de pro- 
ducție se va baza de-acum incolo pe contracte efective 
atât pentru piața Internă cat și pentru export, Astfel se 
Ya pune capăt producțilo pletorie și ppadagiahut cereri. 
apt care constitue una. grosolane și abeurdc 
impuneri ale regii comuniste bazate pe centralam 
ecânomic imperativ. In, acest scop, criteriul principal În 
intocmirea planului nu va mai fi ee) al producție globale, 
ci se va ține socoteală de producția netă. (din valoarea 
totală a producției vor fI substrase cheltuelile materiale 
şi umane) Interesul Intreprinderilor va [i deci să facă o 
At mal mare economie de material și mână de lucru. (Or, 
economie de mână de lueru, desehlăe perspectiva goma 
Juli). 

2) intreprinderile VE de Stat) vor avea a autonomie 
mai întinsă din punct de vedere pestionar, inițiativă și 
responsabilitate. 

e acum inainte, întreprinderile de producție vor tre- 
bul să stabilească flecare un buget anual şi:un plan de 
producție eu obiective proprii, făcut în contormitate cu 
comenaile reale obținute, 

Această autonomie financiară trebue impinsă până In 
stadiul unei indteldualizări industriale, fiecare unitate de 
producție bazându-se din ce în ce mal mult pe propriile 
sale mijloace care să-l deschidă catea auto-fin țării (Un 
fel de deslegure treptată de centraliamul actual.) 

3) Intenăiflenrea efleacitAţii mhncii prin înteresarea 
muncitorilor la benefietile Intreprinderei respective, Dată 
Mind jdela autonomiei financiare, apare imediat idela be- 
neficiilor, Acesta benerieii vor [1 puse IA indemâna munci: 
torilor, în anumite preporţii și sub anumite forme, mer. 
gând dela fonduri poctale sau de locuinţe până In repartiția 
în monetă. 

Adoptarea netator mâsuri de către Comitetul Genitral al 
P.C. R.ulul constitue uns din marile rupturi produse In 
monelitica coneepție economică a colectivismului, Modif: 
area, metodelor da direcția intro econamie dela conatde- 
rată ca panaceu universal, deavălue Intreaga ei şubrezenie 
teoretică şi practică, Când reformele ating Infrastructura 
eonstituțională a sistemului economie, adeptându:se mă. 
suri incompatibile cu linia ideologică, nu rani e vorba de 
o criză trecătoare, Nu mal e vorba de o simplă reformă 
azată pe rentabilitate pentru a reechilibra 0 economie de- 
Tieitară, și nici o măsură de uşurare a bugetului de Stat, 
pin peur gi a iute erele 

erilor, ALA, O CRI- 
ZA DE ESENTA. 

Descentralizarea, autonoria întreprinderol, contracte de 
producție şi de vindere direețe, Impărțirea de beneficii, 














Recent, 0 odioasă “pieid” s'a jucat pe “scena” teatrului 
je Francez. Subiectul ubject al plesel: suprimarea 
fiică a “personajului principal”, unn din figurile marcante 
ale naționalismului francez, Ca “decor” sa ales 0 gosen 
națională, lar “fundul scenei” era ocupat de fluvial Sena. 
Ca! “mijloace” materiale scenice, un automobil Citroen și 
0 foarte soflaticată bombă conținând două kilograme de 
explozibil, telecomandată sau acțiuonată prin depreslune 
ori temperatură (nu s'a precizat încă), 

“Reprezentaţia unică” a avut loc în dimineața zilei de 
1B Martie 1078. “Actorul principal” n! plesel. Frangols 
DUPRAT, teoretielan și luptător neobosit al naționalismu: 
Jul francez, dispare In “scena unică” a acestei reprezentații 
de o cutremurătoare sălbăticie. 

Pentru a completa “a/işul” vom preciza cine sunt even. 
tual ceilalți “actori invizibili” ai acestei tragice piese, cine 
poate [1 “scenaristul”, cine poate [1 “regisorul” şi mal alea 
cine este “mecena” ce a plătit pentru punerea el In scenă. 
Piecărula de a trage concluziile ce i se par mal aproape de 
realitate, Analizând puternica personalitate și inteligența 
vie a “eroului principal”, ca şi activitatea sa politică din 
uilimul deceniu, putem avea mal multe posibilități: 

Primul gând ni se oprește In aceste grupulețe “mario- 
mate” ale extremel-atânpi Îranceze, al căror “actori-ezecu- 
tori” au de obieei curajul celor lași — anonimatul In 
permanență căutare n vreunul monstruos *rensațional”, 
acționând din umbra “culiselor” politice şi asemănători 
acelor respingatoare patrupede ala junglei în căutarea 
holturilor, caută eliminarea fizică a adversarilor de Jdel, 
deoarece ale lor nu au aproape nicio audlență valabilă și 
nu pot rezista nici unei contruntări deschise de opinil. 

Pa „raoenoristo:reginar” nu poate Fi decăt necată în: 
ternațională teroristă, așa zisă revoluționară, de ohedlență 

t-leninistă sau troțkistă, ce urmăreşte crearea unel 
dezordini naționale şi internaționale, precum şi terorizarea 
piniei publice. Incercână slăbirea tuturor sistemelor poll 
dentale, pregătesc terenul pentru preluarea puterii 

de către aceast plagă ce poartă numele de comunism, 

Spre convingere, putem vedea “repertoriul” unul alt 
Meatru politic” vecin: Italia. Acolo, ca și alei, intențiile 
Şi metodele sunt aceleași, cu singura diferență că “eroii 
Welși în scena finală se numără cu zece 

Ca “mecenă" nu ponte îi alteinevn decât această caraca- 
UțĂ cu mil de tentacule ce are ca inițiale K.G.B. și car, 
prin acoliți hu din diverse, țări. rrăvegi, finanjează i 
tehipează toate aceste grupulețe, ca să implinească “rolul 
lor nefast şi atroce, Mal multe studii ȘI arieeie Ale 

eroului principal” au pus In evidență rolul pe care acest 
monstru [1 Joacă in viața internațională. Imprudență ce 
ba dus, probabil, Ia deznodământul fatal... 

O altă posibilitate de n descoperi aceste personagii ale 

fedlei din 18 Martie, ne poartă aj căuta printre "vede: 
dle” teatrului politie francea şi internațional care Își 
Yedeau descoperite, prin acțiunile și aerterila lui Duprat: 
maținațiile și Jocul Jor murdar, toate contrare intereselor 
naționale franceze sau ale altor națiuni din lume. Cunoscu: 
MA fiind fantaatiea memorie a “eroului principal” și mal 

[fă faptul că nu-și lua niciodată note, cu Atât mal diubo- 
că pare punerea lor In scenă. Cu dispariția Iul Francois 
EA dispărea și primejdia ce Îl amenința de a [1 de 


Există insă şi posibilitatea (confirmată desittel prin 
mărturisirea a bar t, clandestine ce activează In 
Vi, ca “artiştii-asasini” să provină din acele cercuri 














U, ce de-alungul istoriei umplut actualitatea 

lor de aaa, Materie, de maniere diferite dar 
desnodărainte asemănătoare celui în caro n decura 
inărlul “ptezei“ nctuale, Francois Duprat făcuse “un 
scoret pubile” din abnegaţia de a desvălul falsurile i 
punelunile putronate de cercurile jidoveşti, do a restabili 
Mărvărul Iatorie. curat, prieind un. anu capitol din si 
dă mari ce an AU E ei tu ape 

, [i 
Iu păletinian. ii Z 
, Mclivitatea și lucrările “eroului” tragice piese, 

mascau ov nesăt bnpaj Alelat dr umbră ȘI mal lea pe 


ODIOASA INSCENARE 


„ (UCIDEREA NATIONALISTULUI FRANCEZ F. DUPRAT) 


de Alexandru SOIMU 


cel ce fac poză de victime neințelese ale umanității... De 
remarcat că un astfel de desnodămâni implacabii este 
enumerat şi chiar sfătuit de a f! aplicat în cartea “/ne- 
leplti Sionului” (carte scoasă din librării, ca din intamplare, 
i needitată de foarte multă vreme, Fără comentarii!). 

In mod intenționat n'am pus în evidență 14 ultimele 
două posibiliţăți, cine deține rolul “mecenei”, deoarece cu 
zeutate am putea race diferența, fiind vorba de 9 dedubla: 
re între aceste persobaje din lumea “sus pusă”, E vorba 
de “masoni” și “etonişti*, “bonnet blanc” și “blanc bonnet” 
cum ar spune francezii, 

E bine stabilit că orice interes național sau acțiune: 
cinstită In orice domeniu, ce vine In contradicție cu întere- 
sele lor proprii sau ale clanului ce reprezintă, trebuese în. 
iAturate, Iar cel ce se găseşte la originea reacțiunei facut 
să dispară, 

Ca o concluzie rapidă a analizei “piesei” actuale, putem, 
spune că, atâta timp cât aceste două plăgi ale umanității, 
“comunismul” și “sionismul”, izvor al tuturor actiunilor de 
acest gen, Îşi vor continua rolul lor de focare de intechie, 
vom ma! asista la asemenea “scenarii” și “puneri In scenă”, 
în care rolul tragic va 11 atribuit unela sau altela dintre 
personalitățile naționaliste din lumea intreagă, Atâta timp 
cât aceste două “buboale” vor continua să existe pe trupul 
omenirel. umanitatea își va vedea sănătatea compromisă şi 
evoluția spre inainte diminuată și amenințată. 

Din nefericire și istoria noastră românească este plină 
de asemenea “scenarii diabolice” şi “tnscenări tragice”, atât 
In trecut cât și astăzi, Este de datoria noastră, a flecărulă, 
ca ele să nu se mal repate In viitor, Dacă vrem ca mâine să 
ma! putem spune că APARTINEM, şi nu că am aparținut 
unui popor, SA AVEM O FARA. și nu Că atm avut, toți trebue 
să leșim din această letargle, să punem umărul şi să 
nducem aportul nostru la salvarea națiunel române. 

Lupta națională românească nu a fost infrânță 
adevărații naționaliști români n'au fost ingenunehii 
NUCoaAA. minte "el imita Bu va putea opri ŞATUNEA 
ROMANA de a-şi hotări singură destinele. 








Alexândru ŞOIMU 





MACAZUL RUGINIT 


jasează In afara spațiului. marxist-comuniat, 
Sc răsmturile caracteriatiee ale unul alt sistem eeono- 
mie şi ale unor aite aspirații Ideoloaice decât cele comu- 
niste. Acceptarea lor, adoptarea lor, intrun €lreult ecano- 
mie așa de exclustvist şi pretențioa ca. cel mariat, conati- 
țue mârturia cea mal crudă a falimentului colectiviat. a 
Desbaterile au fost aprige în sânul Comitetului, Senirai 
soi Pda act ăia Banu 
o prăbuşire 1deolopică și-o ră In suverane 
ua in România de 30 de anl încoace. mă apar: 
eteriție şi lipsa de ruşine, Şi-au 
pri raclerietrda de o simplă manevră DAnă “or 
Li untea”. 
ia Mat totuşi să pună In balanță pragul Se) Să Mate 
penea, ancuta, Păi 6 onora Coruna: 
[ra pEnuL a 'pedere praetie, zvâtlă in clreultul eeono- 
mico-soclal sămânța revoltelor de mâine, 
CU ATAT MAI BINE! 
lupta co ducem impo- 
Nimic au pote n mat util pentru lupta 00 za ae 














iste decât 
tva anomalii coleei ss câre Răanţel propri lor eco- 


somil. 
și Scărțale macazul ua ali 2 Saal exgaritn)a, Aa Și 


nognlosl a cela mat elementare cunoştinţe asupra na- 
turei umane. 'Tralan CERBU 
n 











i! Mili site MEI al sit, pipi ja: 
îi li ir ja ist i MA i ial iu îi] 

Aga pe îs SEăzl 43 + L 3 3 

sllil il i i pet za „taigdae d Hate bl 
il A ini il 
datei sii £ îti, aia soptit i Mle ji + iii): iza sijisilii 
ști i sas za si Betel e E jezae 

pl îi la IA dia ui ij pr: Mii i i îi 
li et aaa ii ia i 
illa iile feb, a. ii Seini 


Pasâţi 


i 


mnezaibri? In acest 
“manu milna- 
care Comitetul 
să dea lam 


mtr'o grupare po- 
Statutele, dar se 
“nu-l permit acest lueru. 


lui direetiv? Sa în- 


care sunt acei membri. 
Bibliotecă este o asocia- 
Statute. II permit Stata- 
te am auzit, Biblioteca are 
bri sau cel puţin pe 
verbal? Ori di Virgil 


consultat Preşedintele ei 


iul are dreptul să se între- 


Pia 
“ 


şi de 
= dm conducere, are un număr 


î 
Hi 


bu d pariaza 


: 


iH 


î-] 
iu 


E 
CEA 

Fiii comite 
Sanz a 

1? Iată întrebari la 
de coordonare ar trebui 


dis 





i? 





HI 


ş 
iti 


zi 
ş 


i 
il 
iat AR) 


pubileaţii DI SI- 


Istreanu a fost pus pe listă fară să fi 


egeri 
Ia Ae n pomana 


ti din cel ce figurează pe lista 


în altă parte 


ni 


ERZIțeȚSpI DEQeeciMipieeeiee ga Esta 0s0ortetRaă2 aptă AID: capete eee pupe 
se ngili iama DUE coate pa 12009 Paoiabatai ta gaan ate c=uagiae = dies =ilie saltele : 
lait ai a E NIN 
pipe iii tisa lie apte ai iezi za! Maat 
bir uiti El ii aeel li ile 
is ei itp ie cea 9 ei egal 
=0 pitt i LL E: isi și Et ta Le 
a vita ai  initiulattă, Egali dia aţi 
E iphanali in ii Waal lui baga 
Ş ji si li fii i iu iți ul iu Azi 
o (pei tg alde 
ă, ZE Ur E Asa nm iti il A Eli iese iai 
sii! «| iul pn ei Qatar gapteg 
au ul fii și ji ji ju ți RI jiji i : 
= esii Ss se 
Bi ul nului e i join 


Qin ii imi 


iţi 


iei eee 


cun; 
Pit sau Donnie? 
LU a le tpări Dan 


[N legătura cu el. Se face aj 

apecial Ja, foștii deținuți poli i E 
dute i acă. pot, A refacerea texte: 
lor poralilor create în închisoare, 
Fiecare poezie creată In Inchisoare 
cate o nestemată a patrimoniului 
spiritual al poporului nostru. 

e In Editura *Rigmor-N 8. 
Govora se află sub tipar volumul 
de epigrame intitulat “81 de epi- 

me” de N. S Govora. Volumul 

apare în 100 exemplare. Dat 
fiind tirajul redus, costul volumiu- 
lui este 10 dolari și se trimite nu- 
mai la cerere, şi cu plată anticipa: 
tă. Persoanele ce vor primi cartea 
fără să o fl cerut, nu au obligația 
de n trimite costul. 

Cererile se vor trimite pe ndre- 
sa: Nicolae Stefanescu, Av. Reina 
Vietoria, 13, 10 A Madrid-3. 





e Monseniorul Dr. Flaviu Popan, a 
decedat în ziua de 19 Septembrie 1978, 
în localitatea austriacă Zell am Ziller, 
din cauza unui atac de inimă. Născut 
în satul Chilia din Judeţul Satu Mare, 
sa preoțit la 25 Martie 1044. A fost 


Ia revistele “Perspective creștine” din 
Barcelona și la “Buna Vestire” din 
Roma 


1n ultimul timp conducea secția ro- 
mâncască de la Radio Vatican. Slujba 
inmormântarii a fost oflelntă de 
LP.8 8. Varile Cristea şi de LP.8.8 

Korniljak, episcop greco-catolic ukrai- 
nlan, cu care a fost coleg la Facultatea 
de teologie din Cerniuţi, și de 8. Lor 
preoții Cosma rlea, precum și 
E Ba preot prtodax Dueitr Popa. din 
Freiburg. 

Sa-i île țărâna uşoară 


e In Editura autorului — Mân- 
then, Plettstrasse, 48, Germani 
ri cartea intitulată “Demasearea” 

de DI Gr. Dumitrescu. Vom reveni, 














CARPATII 
REVISTA CULTURALA SI DE 


“TRAIAN POPESCU 
APARE ODATA LA DOUA LUNI 
BT MMORIITREA UNEI COMTE 
ml 


Ra ta și Admini ta. 
cutit tate 
Tele, 40211 01 - Manarm6 








$ USA 
De susţi 40 $ USA 
sări Avion plus 8 $ USA 


REDACTIONALE 


Numărul 13 al Revistei Carpaţii a apărut și cu el se 
complectează doi ani de la reapariţie. Rugăm stăritor pe toţi 
abonaţii în restanţă, precum și pe cel care nu au răspuns în 
nici un fel apelurilor noastre, să trimită de urgenţă costul 
abonamentului și restanțele, altfel cu toată părerea de râu 
vom fi nevoiţi a suspenda trimiterea revistei. 

Cred că este mai corect, ca cel ce nu pot suporta această 
minimă cheltuială anuală, să ne-o comunice, și noi com hotări 


de la caz la caz, decât să-și aproprie în mod abuziv munca 
noastră. 


Nimeni nu este obligat să accepte revista sau să fie de 
acord cu părerile exprimate în ea, dar când de doi ani o 
roții, o citeşti şi de multe ori o bârfeşti, e un minimum de 
obligaţie morală să-ţi platești aceasta plăcere. 

"Totdeauna am recomandat celor ce nu sunt interesați 
în lectura revistei sau a publicaţiilor noastre, să refuze pri- 
mirea, ceace ne pune pe toți in afară de orice neajunsuri, 

Deci mai multă conștiință româneasca și omenească, din 
partea tuturor celor vizați, așteptăm să se manifeste. 

TRAIAN POPESCU 








EDITURA CARPATII ANUNTA 
Au apărut: 
350814 „ROMANILOR DIN DACIA TRATANĂ, de A. D. Xenopol 


ISTORIA LITERATURII ROMANE, de D. Murărașu, epuizat “ 

NAȚIONALISMUL LUI EMINESCU, de D. Mui 

POVEŞTI, de Ion Cn logat pi bogat iluttat 

DACIA, de Vasile Pârvai 

PRECURSORI, de Octavint. 

TETONLA SIA RTIOXLOR, NAȚIONAL. i [ABINESO i ŞI NAȚIONAL 
C, de Pamfil Seicaru „vol 




















ȚARA 12 $ USA 
ISTORIA "poti ŞI MILITARĂ A RAZBOIULUI. ROMANIEI 
CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon Chirnoaga . 8 $ USA 
i MARX: INSEMNARI DESPRE ROMANI, Texte AL cu co 
entariu de Pamfil Şelearu B $ USA 
7EFAN CEL MARE, VOIEVOD 
A 9 $ USA 













Boldur 
aa Meci 


LE "Bi ERA a "Bas DU NOU VEMENT mat aa 
roții? t Bra 


gratii Dovăzici DE ANI DE ZA MOAR: 


MOȚĂ MARIN Di Doțiiziei TI Cine DE 
dat ta de e laag- li Pihar, Qi