Carpatii anul XXIII, nr. 10, aprilie — iunie 1978

adi 





ÎL A a de 
E, EASY Aa i 









:BR:B: 


ILEȚIN DE INFORMATIE PENTRU ROMANI IN EXIL 





1978 





Dinăme AMMEE,_ Ne 673s= 16 ATRI 





STIRI e FAPTE 


CUTIA CU SCRISORI 
0 SCIS0ARE 
BOLDEANU 


A PREOTULUI VASILE 


ADRESATA DOMNULUI NECUL 


PENESCU 
MULT Stimate Domnule Penescu, 


Indurer:it sufletește de ultimul ntuc 
la personna d-stră din articolul "Conas 
tatări” publicat in reviata "Carpnţi” 4 
la Hadrid,Ne 8 -Innuarie 1978,vă strâng 
mâna in numele 'tișcării Logionare pentr 
Apelul Dv, "0 datorie majoră" şi anume 
in numele llişcării Legionare pe care am 
Sunoscut-o şi o cunone eu,nu aşa ca re- 
ziatenţgi din "Carpatii" deln iindrid, 'ai 
ndnug că ja iniţiativa D-vatră in legătu 
ră cu constituirea unui Comitet Naţional 
Nomân,v!am promia in scris,ajutoruj meu 
în culitate de român,fată de ignominia | 
din "Carpati" dela )ndrid,mă log să njut 
Vi en legionar cu mari răspunderi pe tre 
cut,pi anume pe trecut,cu examenul trec- 
ut în fata Tribunalului dela Paris in a- 
mii 1972-77("La Riponten 1976), 

în privinta trecutului de ronlții şi 
Sonluerare ibtre partidele politice iN, 
Târăneac,N.Liborul și iligearea Logionară 
Am multe lucruri hune de spus,incât nu 
nevoie de certificatele color care cunoa 
trecutul din svon,din siogan,din vin sau 
din nlergare după nălucă, 

AL Dvatră,cu deosebită admiraţie pon- 
SE DVobaus te dorinţă de a face,ce se po 
ate face pontru sâărm 
FA URL sanul popor ronân pus 

Pr, VASILE OLDEANU 
Parin,25 Martie 1978, 














APRILIE - MAI - JUNIE 1978 


Carpaţii 


Depalto legal: M. 8.137-1958. 





INSEMNARI PE RABOJ 


de Faust Bradescu 


AND în răspunsul meu din CARPATII 
(Constatari) la articolul dlui Penescu 
(0 datorie majora) am atirmat că leglo- 
naril care au accepat “principiile” aşa 
zise democratice, impuse pentru a se 
putea crea un Comitet National În exil 
S'AU DESFIINTAT MORAL, am atins 
un adevar pe care atitudinea parintelui 
V. Boldeanu Il confirmă, în mod trist, 
in elipa de față, Printr'0 scrisoare scur- 
tă, dar plină de probleme grave pentru 
cel ce au un cuvânt de spus În privința 
fondului ideologic și-a viitorului legionar, parintele Bol- 
deanu aduce omagii diul Penescu in numele Mişcării Le- 
gionare, varbeşte ca și cum ar fi mentorul exilului tegonar 
şi da în tarbacă atat pe autor cât și pe cel care nu vor să 
se supună părerilor actuale ale 8, Sale. 

Această scrisoare, manuserisă și cu siguranță “foarte 
personală”, a aparut totuşi în publicația B.LRE. din 
Paris, insoţiță de un comentariu extrem de vulgar In adresa 
mea. Nu vol răspunde celul ce-a intocmit comentariul, Ar 
insemna să mă injosesc și să cobor la nivelul celul care 
Ta gândit și pus pe hârtie, 1! va veni rândul altădată, cu 
siguranță 

Inainte de toate merită felleitari di Penescu care n'a 
plerdut ocazia să-l bage În apă pe părintele Boldeanu, 
Publicarea unei astfel de serisori —a gândit foarte bine 
cel ce o primese — nu putea decâţ să-l aducă servicii 











lega şi mai mult pe părintele Boldeanu cauzei Daale; 
demonstra vechea legătură, prin promisiuni scrise, 
dintre parintele Boldeanu și Daa; 

utea insuita pe legionari prin gura altul legionar; 
ntărea zăzania; 

putea verifica kradul de supunere a friețiunel disi- 
dente față de planurile politice ale Daale. 


NU ştim, dacă asentimentul" preotului legionar IA pt 
bilearea serisorii contra camarazilor să! a fost dat cu bu- 
curie sau sub presiune, Secretul e bine ținut, In orice caz, 
indiferent de adevar, actul în sine constitue o victorie a 
dlui Penescu şi-o lamentabila capilare a vechiului Je- 
alonar. 


TE ta. 


Dar să revenim In serisoarea cu pricina. Ea singura ne 
interesează, deoarece rândurile care urmează sunt adresațe 
în mod special legionarilor vechi și noi, mal activi şi mal 
puţin activi, dar toți pătrunşi de sentimentul mândriei de 
a fi Jeglonari i de a crede In preceptele legionare. 

Aşa cum se poate uşor verifica, am enumerat gi-am 
comentat numai pasagii scrise de dl Penescu, deci incon: 
testabile, privite Însă prin prisma legionară. Nu văd deci 
1 11 putut supăra urechea sau sufletul vreunul 
de bună credință!? Că pe d) Penescu sau alţi poll- 


(Urmează pag, 3.) 





DIN TRIBULATIILE PARINTELUI BOLDEANU 


EPRODUCEM serisoarea Prea Sinţiei 
Sale, publicată în B.IR.E din Paris, 
mo. 675 din 18 Aprille 1978, prin care 
(şi ingădule să asunce anatema asupra 
robilor serisului de la Revista CARPA- 

din Madrid, sub pretextul: “Indi 
Terat sufletește de ultimul atac la per- 
soana Datră din articolul “Constatări”, 
publicat în revista CARPAȚII dela 
Madrid No. 8-— Ianuarie 1978, vă 
strâng mâna în numele Mişcării Legio 
nare pentru apelul Dvs. *O datorie ma- 

Jora” și anume in numele Mişcării Legionare pe care am 

cunoscut-o și o cunosc eu, nu așa ca rezistenţii din CAR- 

PAŢII dela Madrid”. 

Ansinuările abile, violența atacului împotriva CARPA- 
ŢII — lor, furia cu care o face şi ditirambicile “indurerări” 
ale Prea Sfinţiei Sale pentru “vietima huliganiamului 
vezistenților” dela CARPAȚII, pe cât de nejustificată pe 
atât de absurdă, ne face să credem că —fAră so dorim-l- 
am stricat ceva din combinațiile politice plănuite cu 
DI Nicolae Penescu și tragem concluzia că cel care-și 
erează trecutul “din svon, din slogan, din vis sau din 
alergarea după păluri”, e însuşi Prea Sfinția Sa 

Domnul Nicolae Penescu lansase Idela creării unul nou 
Comitet Naţional Românese In exil, bineînțeles “trăgând 
sputa pe turta” Dsale, la care, entusiasmat, Părintele 
Boldeanu a aderat Intâi in scris ca Roma: subseris 
după -iEnominia” celor dela Madrid și ca. legionar. Nu 

in care Legiune străină este incadrat, dar credem că 
hia bisericească ja care a ajuns după atâta sbucium, 

i) Preta de a face “politică de partid lumese” 

curios cum Prea Stinția Sa Părintele Vasile Boldeanu 
mită 28 cele oul comitate românești în exilcel ai Dlui 

Visolanu cu fondurile Mareşalului Antonescu la dispoziție 

cel În gestație de mal bine de un an al Dlui Nieolae 
enescu, fără fonduri-muleră de acelaș păcat: 73 August 

AGEA Mirea pa, naste „lor <a participanți Ia trădarea de 

u de tortură pe trupul 

Români, care nu pot uita 7 UP VERA 

Nol rămânem cu Guvernul dela Viena, de ehintezen 
națională, singuri Torţă românească anticomunută In xi 
cae! a continuat lupta eu două divizii Impotriva cutropirli 
sovietice a arii noastre după trădarea regelui și a ziselor 
partide istorice, la 23 August 1044 timp de opt luni Na 
fost desființat nielodată. In el pot intra toți Romanii 
tă Jegtonari cât și nelegtoari, care dorese sincer să lupte 
și să se sacrifice pentru bătălia eea mare: desrobirea Nea 

Dacă Prea Bfinția Sa Parintele Boldeanu și uni! dintre 
rietenil să! ielonari, acceptă Onoașea pomeni alui Nice. 

e Penescu-un locșor In Comitetul preconizat-, plătindu-l 
cu Desonoarea recunoaşterii loviturii dela 23 August 194 

mlând:o şi asumându-și răspunderea față de Neamul 
românesc, alături de noli tovarăşi de drum, a drame! 

fudule de atunci Țara, e treaba Bfinției Bale și a priete 
nilor săi, dar nici decum -nici în glumă-nu-! este ingădult 

1 9 dace In numele Mișcării Legionare, al cărui exponent 

€ și de care, ca Sfântul Petru, sa lepadat, oridecâte 

&ri nu i-a eonvenit manevrelor sale ambițioa:e 

Prea Btinţia Ba are un temperament ghiduș și ea atare, 
Bestatornie, pretându-se cu dibiele Ia jocul -uite popa 

Acum câteva luni a venit la Madrid, la “rezistenți” del 
CARPAȚII cerându-ne să-l facilităm o SPieti) cu (A 
ză AIARLE PU ea Întenyia de a se relncorpora 

e crea BO de legionari dizide 
prieteni al Bilnției Bale, contorm discuţiilor avute In scad 
tera cu di Georgel Dernetrescu. Ia Paris 

Tele da platita Sfinţiei Bale, deoarece totdeauna 

Am fost avocatul uitării n ce ne desparte și al unităţii in 

Şrâzul comun, a! doctrinei Capitanului, am organizat o 

petit, la mine acasă, intruna din serile următoare. In- 

Mâmplarea sau destinul au făcut ca In acea zi ză se declare 

[ih trolorilor aerieni ai aeroporturilor si 

aia lantul neputând veni dela Barcelona, decât cu trenul 

în du Următoare Am luat masa în trei, Prea Binţitul, 

soția mea, râmânând ca ulterior să stabilim telelonle 






supărat, sa răzgândit și 
lea vreun semn de viaţă, căutând 
aid făcut să naufragleze In 





Sigur că “Legiunea” pe care Siinția Sa o oferă atat de 
grațios și generos Dlui Nicolae Penescu e acelas grup de 
în de prieteni legionari al Prea Sfinţiei Bale, chibzuind 
Părintele că va avea mal multe avantaje astăzi cu cel dela 
23 August 1044, decât cu Guvernul dela Vlena, căruia, desi 

a aliniat dela început şi pe care I-a servit 
credință, astăzi II reneagă i bai i 

Ca unii care am rămas neclintiți pe meterezele legionare 

jăin 1932 Faust Bradescu și eu din 1033, camafeai de 
cuib — credem că putem da şi certificate și verdiete, cu 
același competență ca și Atinția Sa, A po ela nai 
mult, căel noi n'am, ehimbat nielodată de opine pe par 
cura, de atunei și până astăzi și nici ni 
Sopa du apa și u umblăm cu “uite 

ersonal Îl fert, căel creştin fiind, trebule să 
Popa din anvon și nu ce [ice Popa în afara ÎL e 








aș dee 


făra Pa Pg 
Cetale 
Cate. cec venite 





amic Pe ri rrxe 
dep 
rect an) | Ge At. 


dr za 
1 focelutee= 

MA mâhneşte doar ușurința cu care-și m 
ginduri și sentimente” mărtarialte pe cartaa fe Mal a 
rr Mud a Bale, din B Ianuarie 1978, trimisă mie la 


TRAIAN POPESCU 


Vicieni români Îl pot supăra aluziile sau duritatea expresii- 
lor, asta II privește, Când au ocazia nu se dau in lături să 
ne isbească şi să ne insulte ca la ușa cortului. Dovada: 
sutele de epitete ce ne-au fost atribulte in aceşti 50 de ani 
de existență şi, ultra-recent, comentariul din BIRE, impus 
şi dictat de “cineva”, care gândește ca toţi politicienii 
dinainte şi de după răsbol 

Dar să supere cele spuse de mine, pe un “Comandant 
1egionar”, pe un “legionar cu mari răspunderi pe trecut”, 
și poate şi pe alţii de aceeași calitate, asta devine de- 
adreptul o anomaile) 

Ce-am spus în acele “Constatări” nu putea decât să le 
umple sufletul de bucurie, Un legionar avea curajul, in 
mijlocul atâtor compromisuri şi lașităţi, să aducă în circul- 
tul politic şi să insiste asupra anumitor adevăruri pe care 
democraţii noştri le ascunseseră până acuma. Dar să vii 
tu leglonar vechi, să dal cu parul in capul unul alt legio 
nar PENTRUCA NU FACE POLITICA TA PERSONALA, și 
să -strângi mâna in numele Miscarii Legionare” unul om 
politic, în fond adversar, dovedeşte o formă de gândire 
incompatibilă cu conceptia legionară, o alunecare spre cu 
totul laşite din sfera noastră 

Scrisoarea părintelui Boldeanu intruchipează această 
abatere fundamentală dela demnitatea mişcarii, dela sta- 
tornicia unul respect reciproc Intre legionari, chiar când 
nu sunt total de acord, și mai ales dela interesele imediate 
ale grupului pe care-l reprezintă. 

1, Dela primul rând. S, Sa vorbeşte că-l “indurerat 
sufletește de ULTIMUL ATAC la persoana...” dlul Penescu. 
Pentru S. Sa, a nu fl de acord cu propunerile unul om 
politie, a o spune deschis Intr'un articol, a te opune chiar 
acestor propuneri în numele unei alte concepţii pe care o 
erezi justa, Insemnează a ataca persoana culva! 

Că dl Penescu a fost Ministru alături de o droale de 
comunişti, e un ATAC? A fost și n'o poate nega 

CA d! Penescu a cunoscut toate atrocitățile comise im 
potriva legionarilor, toate minciunile și calomiile debitate 
contra Gărzii de Fier, etc. şi n'a făcut un gest pentru a le 
combate, e un ATAC? Așa a fost; şi asa sa comportat 

Că dl Penescu a aşteptat 40 de ani pentru a gâal Legiu 
nea o forță națională, cinstită şi... “ne-nazistă” (acum 
când are nevole de ea) e un ATAC? Asa este și toată lumea 
o ştie. 

SI vine acuma părintele Boldeanu “indurerat su/leteşte 
să spună că adevărurile care au costat viața a mil de 
legionari şi pe care noi le amintim numai, constitue un 
ATAC Împotriva diul Penescu! Deci, noi suntem nişte 
ticaloşi deoarece atacăm amintind curajos un trist adevăr 
al unei epoci în care şi părintele Boldeanu a avut de 
ferit. Curioasă atitudine din partea unul legionar “cu 
mari răspunderi pe trecut”) Or, de acest trecut era vorba 
şi'n cele amințițe de no), Sub ce formă Ințelege 8, Sa să-şi 
Îndeplinească aceste răspunderi, dacă nu apărând memoria 
celor căzuţi pențru Legiune și stigmatizand pe cel care 
au contribuit la suferința și moartea lor! 

Părintele Boldeanu comite un mare păcat când confundă 
argumentaţia şi aluziile noastre cu un atac frontal impo- 
trlva unul om politie. Pe di Penescu nu-l atacăm, el Îl 
combatem politic pentrucă noi avem alte principii decât 
ale Dale, ATAT! 

2. Erorile Insă continua: “Va strâng mâna în numele 
Mişcării Legionare... pe care am cunoscut-o eu, nu așa ca 
rezistenți din CARPATII 

8. Sa face abuz de autoritate și de mentalitate egocen 
telcă. Eu ştiu ...eu cunosc... eu vă strâng mâna... S a.m.d 
Sunt expresii cunoscute în limbajul curent al unora care 
ne cred atotgtiutori și mai ales atotdominatori, E și cazul 
părintelui Boldeanu. Problemă de caracter și nimeni nu 
i-a ponte contesta, S'a certat mal cu toată lumea a inde 
partat de lângă el pe mulți din cauza acestul fel de a se 
comporta, 

In cazul de faţă işi dă din nou arama pe față, Strânpe 
mâna cuiva în numele ML. fără să [le mandatarul e! și 
fără să consulte măcar grupul din care face parte, oricât 
de supuși i-ar [1 camarazii 

Din p.d. e. legionar faptul are mare importanță, deoa 
rece ridică o problema capitală: I-au aprobat sau l-au 
dezaprobat camarazii din grup când au afint de această 
serisoare? Nuanţă subtilă dar primordială, Nu se ştie cum 
va evolua viitorul, Şi intro zi se va ține seama de atitu- 
dinea fiecăruia în acest exil șin această lupta dusă de 
Mişeare. Dacă sunt de acord, tăcerea lor e o dovadă. Dar 
dacă nu sunt şi n'au marturialt-o public, se vor ghsl intr'o 
aitunție foarte neplăcută. Trăim Într'o epocă de definire 
și curaj aiafura cale ce ne poate salva ca onmeni și ca 
oi 
3. Cât ea priveste pe “reztatenţii dela Carpaţii” e o 
fericire că aceştia nu au caracterul nestatornie al parinte 
ini Boldeanu. Au şi cura) și demnitate! Sau menținut și 
se menţin pe linia Mişcării apărând principile căpitănesti, 
asumându-și răspunderea une! atitudini de demnitate na- 

















Vonală şi mândrie românească, pe care mulți o evită din 
motive de “tactică” imediată sau de “strategie” a viitoru- 
jul. De 23 de an! publicația CARPATII, cu rezistenți ei 
bârtiţi şi Bărţulți din toate părțile, a menţinut nestinsă 
flacăra legionară, în timp ce alți frați de gândire Ideolo- 
gica iși “insușiau principii” contrare Mişcării, din motive 
puţin laudabile. Așa că disprețul ascuns în denumirea dată 
acestor legionari nu-i atinge. Din contra, Îl inalță! 
Intr'adevar, au fost şi au rămas singurii REZISTENTI al! 
principiilor legionare. 

4. Mal departe, S. Sa insistă: “față de ignominia din 
“Carpații” dela Madrid, mă leg să ajut și ca legionar cu 
mari răspunderi pe trecut...” 

A trebult să trăim și acest dureros moment ca un vechi 
legionar preot și Comandant În organizație, să califice de 
-IGNOMINIE” un articol în care e vorba de suferințele 
Jeglonare, se combate un trecut fioros În care no! am fost 
victime, se pune la punct indrăsneala anumitor politiele- 
ni care ne-au frânt oasele înainte de războl şi vor să ne 
încalece şi acuma pe motiv că el au relații cu democra- 
țille oceldentale!! 

Aş ruga pe toti camarazii legionari, din orice grup ar 
face parte, să recitească cu atenţie articolul “Constazări” 
şi să-şi mărturisească in suflet de ce parte se află Ignomi- 
nia. De partea autorului care pune În relief câteva Ade- 
văruri mărturisite deabla acuma de cel care le cunoșteau 
dar tăceau chitie, sau de partea celui care intrebuințează 
termenul cu vădită intenție să facă plăcere culva, fără 
să vadă consecințele acestel atitudini necugetate 

5. Precizează apol părintele Boldeanu că va da €on- 
cursul său “şi ca legionar” intru realizarea operei idealiza: 
te de di Penescu. Nimic de zis! Dar un legionar incadrat 
şi care se consideră permanent mobilizat In lupta Legiunii 
nu se poate aranja pe din afară, după clreumstanțe și pe 
cont propriu Intro intreprindere care vrea să-l impună 
norme incompatibile cu doctrina legionară! Poate că in 
anumite grupuri izolate, rupte de matcă, asemenea proce- 
dee sunt valabie. In Mișcarea Leglonară pe care nol o 
servim, acest lucru nu e posibil. Noi reprezentăm o forță, 
cea mal curată doctrinar și cea mal activă In lupta pen- 
tru eliberarea neamului, De vom accepta vreodată să con- 
vribulm la constituirea unul Comitet Român În acest exil, 
va fi ca grupare politică naționalistă românească, cu doc: 
trina și principiile el, pe plelor de egalitate cu toate for- 
matiile ce-și vor da sprijinul intru salvarea neamului. Dar 
niclodata nu ne vom cobori până Ja acceptarea unor prin- 
clpil diferite. Le vom putea tolera, cu condiția să nl se 
accepte şi ale noastre, până In Intoarcerea În 'Tară, unde 
fiecare Işi va urma calea proprie. 

Părintele Boldeanu și toți cel ce-l urmează pe acest 
drum, devin simple anexe ale unul Comitet care va vol să 
conducă politica exilului conform normelor celor ce l-au 
creat. SA nu se creadă nimeni mai dibaci ca politielenii cu 
care avem de-aface In acest exil, Numa! grupul compact 
şi solid în convingerile Iul le poate impune. Individul I0- 
Înt sau grupurie miel vor constitui o pradă ușoară, Vor 
fi intrebuințaţi, compromiși, InJosiți și apol eliminați, Iată 
ce! aşteaptă pe toM cel care n'nu intuit încă finalitatea 
acestei deschideri de colaborare şi perspective politice, 

6. In plus, părintele Boldeanu, este preocupat de mari: 
1e sale “răspunderi pe trecut”, Deja expresia cate bizară! 
Ge e ala răspundere pe trecut?... Înţeleg o răspundere în 
cura sau o răspundere pentru viitorul M. L., Al neamului, 
al Bisericii, ete. Probabil, cum viitorul M, L Îl scapă com- 
plet, incearca să se impună în Jur prin aducerea continuu 
În discuție a acestor “răspunderi pe trecut” 

Nimeni nu-i contestă acest trecut de luptă, când a jucat 
un rol important In Mișcare, Ne doare însă că n'a rămaa 
pe aceeaşi traiectorie, care intradevar i-ar [i prolectat În 
Viitor ca un mare şet legionar, Or, în lupta continuă a 
Mişcării ceeace o poate servi este râspunderea in prezent 
şi angajarea pentru viitor cu toate riscurile. Nu se poate 
feclamn respect şi drept la conducere prin argumentul 
“asmunderitor din trecut”, Aceste răspunderi sunt Istorie, 
respectabilă şi importantă, dar nu mal mult. Politica și 
angajamentele politice sunt pentru viitor, 8ă fie lăsate 
celor ce ştiu să susţină principiile şi interesele M. Li 

Viitorul nu poate fi și nu este de partea celor ce se aco- 
modează pentru a salva miei interese personale sau care 
văd lupta printr'o prismă timorată. Avea nevole de enar: 
gi şi caractere puternice, nu de indivizi care, Incaj abili 
de a se menţine pe poziția intransigentă a Lapiani șa 
intrunta uraganul do ură ce o Isbeşte în acest moment, 
fac apel la un trecut in care şiau ingropat Viitorul, 

1 ""Gu atat mal trist când leagă cu simpatie trecutul 
lor de trecutul unor partide care ne-au duşmânit, ne-au 
disprețuit și ne-au căsăpit. MĂ intreb cu nedumerire care 
dintre leglonari ar avea ca 8. Sa, “multe lucruri bune de 
apus” despre aceste organizații politice!? A uitat, oare 
fintele Boldeanu când cânta cu tot focul o anumită stri 














—3 











_dintrun cântec legionar, care le spunea pe nume tuturor 
terminând. 


„.. “Tălbarilor, tăharilor!...” 

Cam astea sunt amintirile ce avem despre aceste partide 

pe care In clipa de față le stimează atât de mult 8 Sa 

tele Boldeanu. Comandant legionar și vechi luptă: 

Să nu ni se aducă in balanță “Pactul cu Maniu”! 
Alta era situația atunci, lar Căpitanul făcea o politica ma- 
Joră In care impunea vederile M. L. Nu venea să “adopte 
principii streine doctrinei noastre, nlel să eonlucreze umil 
cu membrii Partidului Liberal și al Partidului Socialist 
ile el şi Demoeratie), Iar di Penescu de azi nu poate fi 
comparat cu bătrânul Maniu de leri, oricâte eforturi de 
unvolnță am face pentru a-l tămâla eu atâtea ifose și 
a-l declara un “nec plus ultra” al exilului românesc. Toate 
atitudinile au o limită. Se pare că părintele Boldeanu nu 
are sensul acestor limite. Jonglează cu ele după cum bate 
vântul sau Ii impun Interesele. 

B. Pentru a pune capac argumentaţiei asupra celor scri- 
sa în *Conatatări” 8. Sa afirma că “nu e nevoie de certi- 
fieatele celor cara eunose trecutul din tvon, din slogane, 
din vis sau din alergarea după ndlucă” 

Incă o frază nenorocită! 

Sper că nu ne contestă și calitatea de legionari nouă, 
acestor “rezistenți din “Carpatii!” Cum însă no! n'am fost 
“mari și vechi legionari”, cum n'avem un trecut “istoric”, 
cum am fost simpli luptători la ordinul celor mari, disel- 
plinați şi cu urechile deschise ca să inregistram “adevă- 
Turile” spuse de cel vechi, ne-am Imbogățit cunoştinţele 
politice dela mentori noşiri, adică dela părintele Vasile 
Boldeanu și alții ca 8. Sa, Şl-atunei, star desprinde, în 
aceste condiții, un surprinzător adevăr: dacă cunoaștem 
Arecutul din stonuri, slogane, vise şi năluci, insemnează 
ca 1 mentori SUNT VINOVATI de proastele noastre 
cunoştinte Istorice. 

Pentru părintele Boldeanu ar fi numai SVONURI că 
d Penescu a fost Ministru Intr'o formaţie guvernamentală 
plină de comunişti; SVONURI că n'a ridicat un deget pen- 
ra în 1034 elita legionară; SVONURI că a cunos- 
cut toate calomniile avâriite asupra M. L. şi n'a scos o 
vorbă. SVONURI că partidul Liberal, pe care-l apără acu- 
mă, ne-a ucis mii de legionari; că neinemnatul 
Partid Boclalist ne-a dușmănit şi ne red și azi cu 
o ura de neințeles; SVONURI că aceste partide politice 
democrate ne-au destințat, de mai multe ori, ne-au prigo- 
Bit și-au dat o mână de ajutor — cu satisfacție — la lovi- 
tura de Stat a generalului Antonescu, ete 

Toate sunt avonuri! Adevărul nu-l cunoscut decât de 
Prea 8. Sa. și se pare car fl altul!! Tare am vrea să-l 


cun şi noi! 
Apoi. noi aceștia (după concepția părintelui Boldeabu 
APROAPE ne.leglonari) dar care menţinem Miycarea pe 


iinia de plutire și ne conformăm principiilor căpitanești 

















de demnitate 1 sacritielu, trăim din “slogane”!!... Deci, 
tot ce-am Invi 

legionară nu sunt decat SLOGANEI... Tot ci spus Că. 
pitanul, Moţa, Marin, Al. Cantacuzino și ceilalţi Inaintași 
cu privire la partidele politice şi mentalitatea lor sunt 
SLOGANE!| Tot ce-am scris no! ca doctrină legionară 
— şi care i-a servit așa de mult părintelui Boldeanu în 
procesul cu LICA — sunt deasemenea SLOGANEI|! 

Câtă inconştiență şi câtă perverslune! Numa! cuvântul 
acesta în gura unui legionar, e o ruşine. Legiunea și cel 
care cred in misiunea el nu s'au condus și n'au intre: 
buințat NICIODATA sloganele, Dar sună prea friimos 
Intr'o scrisoare de desavuare a unor “dușmani” al M. L că 
noi și de perlere a unul “prieten” al aceleiași organizații, 
ca di Penescu, pentru a nu fI introdus în perfida enu- 
merare. i 

Cât priveşte aluzla Ia visuri și năluci, după care alergăm 
nol, incapabili de a sesiza realismul. 3. Sale, e tot atat de 
ne Ja locul el ca și restul. Aceste visuri și naluci sunt toată 
speranță. M. L. și-a neamului In victoria românismului, în 
realizarea unei Justiții soctale, in eliminarea oligarhtei ce 
ne-a adus in situația de azi, În distrugerea comunismului 
şiin modificarea unei mentalități oportuniste ca cea a Prea 
8. Sale. II urâm ca realismul de care face caz să-l aducă 
toate satistacțiile lumești, politice A profesionale, pe care 
le urmăreşte. ŞI să ne lase pe noi să ducem ma! departe o 
luptă în care 8 Sa, nu mal crede, Să ne scutească de bu- 
nele-i intenţii de a ne da lecţii de constanță și capacitate 
de trăire leglonară. Intreaga scrisoare e 0 negaţie a tot 
ce poate fi legionar! 

9. Autorul unei astfel de misive s'a desființat ca luptă: 
tor și că personalitate legionară. A intrat în tagma oame- 
nilor fără mândrie personală și fără tărie sufletească, ci 
pabilă să-l menţină la inaltimea misiunel ce-şi arogă. Pla- 
titudinea frazei de inchelere “AI Dstra cu deosebită admi. 
rație pentru meobosita dorință de a face ce se poate Jaca...” 
eate o dovadă Intristătoare, E stilul omului umil sau lin- 
Lee leu ce se crede dibaci și diplomat, 

n urma aceste! scrisori, prost inspirată pentru autor, 
dar cu abilitate introdusă În circuitul exilului de către 
cal vizat, ne întrebăm cam ce cred camarazii Prea 8, Sale, 
puși în fața faptului implinit? Se vor solidariza el cu aflr: 
maţiile făcute în serisoarea care le deschide o dilemă cum- 
PIltĂ? Se vor desolidariza de greșelile autorului sau, În 
ciuda unor evidențe stripătonre În cer, var face bloc pen- 
tru A pune la punct *indrăsneala” rezistenților dela CAR- 
PATII? 

Alei e toata problema, De ea depinde o intreagă limpe- 
zire a situației în care ne găsim, Numai de ar da Dum- 
nezen ca minţile celor interesați să judece la rece, (Ară 
patimă și fără idei preconcepute, 

De va fi nevole, vom reveni, 




















Faust Brădescu 


RUGA LOGODNICEI 


Doamne Adevărat 
Azi cu gând curat 
n bintam aperat; 
după ce-am trudit, 


cat la odihnit 
A toate Btlutor 
Pi Ruta la Tinu să vii în ajutor 





da rece A lubitului meu, 
1m! fac cercetarea 
a! imi spun rugari 


Doamne, dă-mi putere: 
fiu sănătoasă 74 
Mereu voloasă, 


njută-mi firea, 
mi ating menirea 





celui ce-l aştept 











să n'aibA afârgire 

a nosstră ferlelre 

ajungă la 'mpletire! 
Doamne, Cel de Bus, 


cum îi doresc eu! 
Doamne, Tu cel Drept: 

și ÎI in la plept, 

A plep! 


te-i soarta 
și deschide! poarta! 


mlobonde-i umblarea, 
lărgeşte-i căraren! 


Doamne 'Nţelogtor: 
18 tot cu putință 
en a mea dorință, 
pa lume 'ndreptățită, 
cun lui insoțită, 


să se 'ntăptulasei 
mereu să trăiască! 





S GARLEANU 


Doamne, Gel Puternic: 


Doamne, tă un mare bine: 
cel ce mie te, 

să aibă sânâtate; spari 
din mila Ta mare, 
să fle-n bună stare! 


Doamne, ascult! : 
vrea ca lui lublre 0% TURA 


4— 


ua Ta bunătate, 
isbeşte 'n răutate 
opreliştea, 
deschide priveliștea! 


Doamne, ascultă-mi ruga: 
de el cinațit cată ai 
In mine să străbată, 





țat și respectăm, toată doctrina și istorlă O 





RELATIILE ROMANO RUSE 


HI 


DIMITRIE CANTEMIR 


ORMAL, Petru cel Mare a domnit intre 
1682 și 1725, adică 43 de ani. In fapt 
el a domnit numai 36 de ani, între 1689 
şi 1725. 'Tot formal, el a avut un co-țar, 
pe fratele său Ivan, până la moartea 
acestula în 1696. In realitate el n dom- 
nit singur Intre 1680 şi 1725, Dela 1682 
până ia 1689 erau dol țari, cel dol frați, 
Petru și Ivan, dar cine a condus desti- 

| nele Ruslel In acest timp a fast sora lor 

Sotia, în calitate de regentă, şi aman- 

tul ei prinţul Goliţin 

n timpul regentei Sofiei, Petru, minor, a trăit mai mult 
sau mal puţin, în exil, Un exilat supraveghlat, asupra 
cărula s'au Încercat câteva atentate, ambițioasa lui soră 
voind să-l îndepărteze și să conducă Rusia cu prințul Go- 
Jitin, adică cu amantul, Dec! timp de șapte ani, Pentru cel 
Mare a trăit Indepărtat de Moscova, cu mama lui, Natalia 
A avut un profesor, Nikita Zotov, care l-a învățat să ci 
tească psaltirea, dar nu și ortograila, “La 17 ani, Petru nu 
ştia incă să scrie corect și numal la această vârstă va 
învăța adunarea și scăderea, graţie olandezului Timmer: 
man” (Milioukov, 1, 270) 

Repenta da Jul Petru şi mamel lul atât de puţin, că 
Natalia era obligată să accepte ajutoarele date pe ascuns 
de către clerici, Copil fiind, Petru face cunoştinţă cu 
cartierul nemțesc al Moscovei, “Nemekala Sloboda”, că 
rula | se spune cartier nemțesc, dar în realitate era locult 
mai mult de olandezi decât de nemți. Denumirea de 
“nemțeac” se datorește probabil faptului că Ruşii au avut 
totdeauna față de nemți un complex de sentimente care 
sar putea reduce ia doua principale: teamă şi respect, 

In acest cartier intră In contact cu tinerii olandezi și 
Incepe să inwațe ca un autodidact, fără profesori, Căci a 
invăța dela Zotov să citească psaltirea şi de Ia 'Dimmer- 
man adunarea și scăderea, nu insemnează a avea profe- 
sori, E curlos faptul că Nicolae Iorga, în cartea sn “Histol- 
re des relations russo-roumaines”, pag. 97, 11 face pe Nico. 
Inc Milescu profesor al lui Petru cel Mare. Dealtiel, in 
acest timp, intre 10 și 17 ani, Petru era tras către lucruri 
practice și nu teoretice. EI căuta să invețe și a învățat cum 
se construleac bărcile şi cum se conduc, ÎI preocupa arta 
militară şi Jocurile lui erau Jocurile de-a soldații. Şi-a făcut 
doua regimente, Semenawschi și Preobrajenski, Aceasta 
intre 1600-1601, In 1692 nu-l mal interesa armata de uscat 
i se dedică total marinei, construindu-și o Motilă pe Incul 

erejaslavii. 

1n 1604 organizează adevărate manevre In satul Kojukov, 
în care participă 30.000 de oameni, Peslunea sa era 
răsbolul, 

In 1680 devine țar după o luptă strânsă cu regenta și 
amantul oi, în care lese invingător, Dela Jocurile de-a 
rhabolul inainte de a deveni țar şi manevrele pe care el 
însuşi Je conaldera tot Jocuri, trece la rhzbolul adevărat 
Patru ce Mare şi-o consacrat viata întreagă “măririi gloriei 
ruseşti”, cum a apuso unul dintro prietenii copilăriei și 
mal târziu curteanul lul, elvețianul Francois Lefort 
Această mărire a gloriei ruseşti o putea obține numai pe 
calea armelor. Caro erau dușmanii Rusiei, pe care trebuia 
să-l atace? Turcii, Polonezii și Suedezii. Primii atacați 
sunt “Turcii, In 1605-1696 are loc aşa numita campanie a 
Azovului, Dându-și seama că nu va putea pătrunde prin 
strâmtoarea Perckopului, intreprindere In care eguase cu 
câtiva ani ma! Inainte Goliţin, Petru se indreaptă spre 
cetatea Azovului, E) considera această campanie o simplă 
plimbare, adică o continuare a Jocului de-a soldaţii... “Acest 
Joe duce la desastra, Tinerele trupe ale lui Petru se dove- 
dese incapabile de a lun parte In o luptă serioasă, Fortă- 
reata Asovulul respinge două salturi succesive” (Millou- 
kov, 1, p. 278). Pentru a obține capitularea fortăreței, 
cetatea trebule Incereuită pe partea mârii, pe unde se 
aproviziona. Dar vasele construite de el la Perajaslavii, nu 
sunt bune de nimic. Dencola decide să construiască a altă 
floță pe lacul Vorone). Dar, “metodele de nsedlu rămân 
puerile; se irosesc lovituri de tun și fum, fără mari rezul- 

















de N. S. GOVORA 


tate” (Milioukov, 1, 270). Un alt autor, serie: “Tânărul țar 
e prezent pretutindeni: comandă, incarcă tunurile, lan- 
sează bombe, inflăcărează soldaţii, dar asaltul contra 
Azovului nu este decât o intreprindere disperată de dile- 
tant: tunurile nu flucţionează, bombele explodează prea 
devreme, ucigând pe asaltanți In loc să distrugă zidurile 
fortăreței” (Caterina a Il-a şi timpul său, de M. Lovatar- 
Sloman, p, 37-38). “Totuşi Azovul sfârşeşte prin a capitula, 
Poloneail iși bat Joc de reprezentantul rusesc în țara lor, 
atribuind capitularea Azovului unul tratat şi nu operații- 
lor militare. In orice caz, e o victorie” (Milloukav, Ip, 270), 
Sia vorbit şi se vorbeşte de “geniul militar” al lui Petru 
cel, Mare, Cititorii au un, specimen, Le tam prestnta și 
altele, 

După această victorie, Petru, sfătuit, de curteanul Iul. 
Lelort, consideră că a venit momentul să se arate Europel. 
O face tat în diletant. In 1697 intreprinde călătoria cu 200 
de însoțitori, In această ambasadă, el figurează cu numele 
de Petru Mihailov, spune Milloukov, de “caporalul” Petru 
Mihailov, spune ML Lovater-Sloman. “Sunt un ucenic, în 
căutare de profesori”, spunea ei, Vizitează Konigsbergul. 
Riga, Mitau și Libau, La Kânigsber are o intrevedere cu 
Frederic al Ilea, In Hanovra, la Koopenbrugte, se 
întâlnește cu prințesele de Hanovra şi de Brandenburg. 
Acestor femel le arată mâiniie bătătorite și se Inudă cu 
cele 15 meserii pe care le-a învățat In “Nemetkala Slo- 
boda”. La 7 August soseşte Ja Amsterdam şi de acolo se 
duce În Saardam, dar jenat de curloșii care-l urmăreau. 
se intoarce la Amsterdam unde rămâne patru luni și Ju- 
mătate, studiind construcția navală pe șantierele Compa: 
piei Indiilor, olandeze. “Nu din necesitate, seria «i 
patriarhului Adrian, el cu scopul de a cunoaște arta mari: 
timă și de a putea Ja intoarcere, să tritim/ea contra inami: 
cilor lui Isus Christos și de a deveni, grație tul, lberatorul 
creștinilor” I]1 (Milloukov, 1. p. 282). Pentru cel Mare a 
seris-o atunci, în 1097 ca un fanfaron, dar Milloukov, în 
1032, adaogă fără să roșească: “Astfel, Inițiinducaa In 
ştiinţele nautice, el nu incetează să albă in vedere lupta 
contra Tureilor po Marea Neagră și apărarea creștinilor 
oprimaţi”I1! top. elt:, 7, p, 282-288). După cum se vede, 
așa se serie Istorin, Găsind că Olandeall ignorează teoria 
construcție! navale şi că lucrează fără metodă, se duce în 
Anglia, unde e primit de regele Wilhelm, Rămâne patru 
juni la Woolwieh şi Depford, pentru a culege date asupra 
construcţiei navale. Când vizitează palatul Kensington, se 
interesează mal mult de instrumentale destinate observârii 
direcției vânturilor decât de tablouri, La 27 Aprilie revine 
în Olanda și trei săptămâni mai târziu pleacă spre Viena 
prin Clâvea, Bielefeld, Halle, Leipzig, Drezda și Pra 
“Pretutindeni, gazdele sale se arată foarte muljumite de 
a scăpa de acest oaspete blaar şi rdu crescut” (op, eltu 

283), 

P La Viena are o întrevedere cu impăratul Leopold pe care 
nu poate să-l convingă de necesitatea continuării războlu: 
lut contra Turcilor. La 19 Iunie e nevolt să plece repede 
spro Moscova. Se revoltaseră streleții. In drum se Intâle 
neşte cu regele Poloniei, căruia nu-l mal propune 0 allanță 
contra Turcilor, el una contra Suediei. Uitase de Christos 
şi de creştinii oprimaţi, Regele polonea August cade în 
îl 98. mal ales că Petru i propune a sumă importantă de 
bani ta preț al allanțel (100,000 de ruble). Revolta streloți:. 
tor e inăbuşită cu brutalitate rusească, “Intrerupându:și 
călătoria, sosesțe În 20 August In Moscova şi ordonă 0 
instrucție suplimentară, care este făcută cu ajutorul tutu: 
ror accesoriilor moscovite ale timpului: călăi, camare de 
tortură și anchete, aplicate cu cruzimea cea mal rafinaț! 

top, cit. p. 289). 81, Belu. merge până acolo că invită pe 
străini să ajute pe călăi, 3: 

Odată aJuns acasă, uita total pa. “crestinii oprimați” 4 
se pregătește să atace pe Suedeal, In all janță cu Polonezii 
1 Danezii. Mal mult, trimite Ja Constantinopol pe, AL 
Ueraincev, pentru n închela “Tureli căi oricâț 


tivele se prelungeac, 
Danemarcei sunt bă 





























de ore. “Zăpă! 


atat de mare, incât părăseşte câmpul de bătaie și lasă 





bătălia, e 
toți soldaţi 
cuprins de disperare şi a gata să inchele pacea cu orice 


preţ, 

Be duce să-l întâlnească pe aliatul polonez la Birzi, la 
20 Februarie 1701, unde au loc... chefuri omerice. ŞI în 
timp ce Carol al XII-lea urmărea pe polonezi dealungul și 
ealutal “Pegatulul, Petru îşi reconstitule o armată si 
reuşeşte să cucerească litoralul golfului Finlandel şi al 
Livonie!. Dar regele polonez inehele cu Carol al XII-lea 
paeea de la Altranstadiia, 5 Octombrie 1706. ŞI acuma 
urmează celebra bătălie de la Poltava, care a Tăcut din 
ras un “mare general”. El adoptă atitudinea luată cu o 
sută de ani mai târziu de Kutusov, adică se retrage, se 
retrage, distrugând totul în urma lul, Numai că această 
tactică nu a fost inventată nici de Kutusov, nici de Petru 
cel Mare, Se grabisară să o inventeze cu mulți ani Inainte 
selții. Carol al XII-lea, atras de hatmanul Mazeppa In 
Veraina, e nevoit să se oprească o lună la Moghilev. Ac! 
han a dus dubiu Joc, Inșelând şi pe uni şi pe altul, dar la 
urmă acest dubiu Joc a fost mal defavorabii suedezilor, 
desi ÎI consideră trădător şi, ca razbunare, i-au scos 
şi osemintele de la Brăila. La Moghilev, Carol al XII-lea 
se opreşte o lună pentru a astepta pe generalul lui Loe- 
wenhaupt. Dar, acolo, bolile și foametea ÎI decimeaza 
armata. Atacă cetatea Poltava dar, ca o culme a nenoro- 
eului, Caro! al XILlea e rănit la plelor, Petru cel Mare 
nu se prăbaste: ştie că are doi aliați: timpul și spațiul. 
Regele suedez e bătut şi fuge spre Bud, refugiindu-se la 
Bender, In Turcia”, spune Milloukov, 1, p. 345, Aceste 
puţine cuvinte sunt foarte importante. Bender, în Turcia” 
Deci eterna teză rusească: nu a existat Basarabia, parte 
integrantă a Moldoel, Era doar o regtune dintre Prut și 

istru, ee făcea parte din imperiul turcesc, ŞI Incă, locuita 

o populație siavă Cand au luat-o Rașii de Ia Turci în 
1812, au iuat o rogtune a imperiului turcese şi nu o parte 
din corpul Moldove), Brileţii ruși, în 1982, susțineau tezele 

ia ale Mai i Rossiia. Dar să vaedem ce zic 
alți. O. Olureseu evită sa ee pronunțe. TAtoria Romi- 
el, III, p. 212, vorbeşte de Carol al XII-lea, “refugiat 
atunei la Varnița. în rataua Tighinei”. Deci e vorba de o 
Tata, adică de a provincie turceatca. Nu ne puteam aştepta 
la altceva de la “Istoria evreului Roller dar. mai mult 
ecât surprinzător e faptul că in “Histoire des relations 
russe-roumaines” de N, lorga, citim la pag. 100: “Dar era 
aproape ziua în care Infrângetea de la Poltava avea să 
arunce pe Carol al XIE-ea pe teritoriul furcese aproape de 
fortăreața, Benderulul, smulsă In 1839 de Bolimar Mani 
moldoveanului Petru Rares”. R drept că N Iorga 
EDune CA aceasta fusese cetate moldovenească In 1638-data 
fam fndepărtată dar oricum, e vorba de teritoriu tureese 
e o redactare. cel puţin nefericită, Serlam In prima 
parta, n Iuerării noastre că redactarea cărții îui N. Torgu 
t puțintei grăbită şi ne menţinem apreelerea 
ul Poltava, Petru işi reamintește de *oprimații” ereş- 
ŞURĂ 6 se pr Magia de rsbola „contra Turetet, “In Aprilie 
N Ș  închate un tra . 
darul Moldovei Kanternir” (MI, op. cit, D398) Dea ta 
uceantă pagină 330, Milioukov spune CA Petru cei Mare a 
elat un tratat eu Hospodarui Moldovei, deci exista o 
Moldovă, una şi întreagă. 64 totuși, la pap, 338, citim 
nsținulă deasemeni de Pranța, are contra ei 
popi le eregtine oprimate: Români (111), BArbi 


armeni, roagă Rusia să-l elibereze 
hei eventuale! lor preia av, ÎI face pe eteş- 


ini teamă de represaliile 

oaia a ntata dau crap Otet n AP În ce 
ează o politică de auplleitate, cateodata chiar per 
*Xemplu politica getilor cretini ai provinciilor a 

ian mapa de pui olizpet, CaTa ANtreneată pe 

ele Ereginii aa vor Aia oalele urrnatal tu 


Lp 318), 
Ta bau amin e pt tg sani 












































> 





hospodarul unei părti a Moldovei și nu a întregel Mi 
Morpodaril saei pe” rară indolală că Mulouov Ura 
insinuieze, eu per/idie, că e vorba doar de Moldova 


În Prut. E vorba de exilați ruși de după primul războlu 
, dar sa pare că și cel de după a 'dollea fină 





mondi 
mondial! sunt tot atât de perfizi. Ar fi bine ca Românii ce 


fac parte din diferite comitete și comiţii anticomuniste 





alături de Ruși, să lase la o parte Hal să dăm mâni 
mână și să (le atenți la eterna periidle rusească, i E: 
Dumnezeu iși dău mana cu cel fără Dumnezeu când e 
vorba de interesele Matuşkăl Rossila. 

Instârzit, la Prut, Ruşii sunt Încerculti și Petru cel Mare 
scapă numai datorită corupției turcești, cumpărând cu 
bani grei pe generalii turci. Prin tratatul de IA Prut Ruşii 
restitule cetatea Azovului, se obligă să dărâme fortărețele, 
se angajează să nu se mal amestece în treburile Poloniei 
şi să lase În pace pe Cazaci. In plus își iau angajamentul 
să-l lase pe Carol al XII-lea să se Intoarcă în țara Jul. 
“Această aventură II zăruncină prestigiul (lul Petru) în 
Europa şi chestiunea Orientului eate amânată până la ve: 
nirea pe tron a Ecaterinel a II-a” (op. cit., p. 344), Ches- 
tiunea Orientului? Adica “eliberarea” creștinilor de sub 
jugul păgânilor, chestiune din cauza cărela Rușii n'au 
putut dormi liniștiți până în 1918, când au descoperit 
“alți oprimați”, pe proletarii — de data acenata din lumea 
intreaga —, pe care el, cu acelaş desinteres și mărinimie, 
1 ajută cu toate mijloacele, în special cu cel specifie 
rusesc, per/idia 

Rusia continuă războlul cu Suedia. Carol ni XII-lea, ră- 
nit, inapolat în Suedia, nu mal e acelaș, In afară de une- 
14 nemulțumiri produse in interior, el are contra lui Ru: 
sia, Polonia și Danemarca și de partea lul indiferența 
celorlați — Austria şi Franta — și, În plus, o altă perfidie, 
acela a Aibionului. Uitând total de “oprimaţii creştini”, 
Petru cel! Mare Inchele In 1720 0 pace perpeluă (ÎI). eu 
Tureii, Anglia singură, de teama nașterii unei noi puteri 
navale, susținea pe Suedezi, dar o făcea in felul el de tot 
desuna, adică era gata să lupte până Ia... ultimul suedez. 
In 1721 se duceau tratative de pace între Ruși şi Suedezi 
Pentru a-l sprijini pe Suedezi, Englezii trimit o escadi 
in Baltica dar, sub ochii amiralilor britanici care nu în- 
drăznesc să se opună, coastele suedeze sunt odată în pliis 
devastate de generalul rus Lascy, care arde trei oraşe şi 
506 sate (op. cit, p. 358). Românii de In Londra ar trebui 
să mal citească puțină istorie 

media e nevoita să semneze pacea de la Nyatadt la 30 
August 1721, Rusia primeşte “pentru totdeauna” Livonia, 
Estonia, Ingria, o partea a Karellel cu Viborgul, Insulele 
Desel și Dagoe; ea lasă Suediei restul Finlandei și re 
nunţă să intervină în afacerile ei interioare (111); locul- 
torii provinelilor cedate Rusiei iși vor păstra drepturile de 
care se bucurau sub regimul suedez și libertatea religioasă; 
cei care au proprietăți şi le vor pulea păstra, cu condiția 
de a deveni supui rușii! Nu 1 se pare cititorului că în: 
Wineşta termeni de care a mai auzit în 19447 E elâr că 
Rugil, de la Petru cel Mare, in materie de politică n'au 
inventat nimic: celace e curios e că ceilalţi n'au priceput 
ȘI continuă să nu priceapă nimic din Invățâmintele Îs- 

Dar fată că dragostea pentru “ej d 

reştinii oprimaţi” nul 

Jasă din nou ză dorm, Cum pentru cel din uitani nu 
Ma! putea face nimic, deoarece Inchelase pace eternă cu 
ulțanul, adică cu oprimatorul, a Inceput să caute OprImA: 

E A A parte, “in acelaș timp a intrat în relații cu 

Y Ing, prințul Georgiei ŞI a înteraeat pe unde trăiesc 
rmenii: el ştia că cele două națiuni sunt creştine și schi- 

Pa deja planul unul protectorat” (1, p 
[-] îngală când În pagina 338 scria că printre cellalţi care 
se rugau de țarul Rusiei +aa-l elibereze” se gAseau șI Ar: 
menii, TAtă că In pagina 300 sere că mult mat târziu Pe: 
ru „Wa Intereant unde trăiesc Armenii, deci În 1710 nu 

[+ Satan! să-l roage să-l elibereze, deoarece țarul nu 
Auzise Incă de ei, Aceasta, apre norocul lor. Nenorocul In: 
țape Atunci când Petru află de ei și, mal ales, ațla că 
i: Eremia! deci au nevole di roteeția” lui cum 


Incepe Tibolu, Cu reprezentanțul Peralei. țarul emnei 


dea ajute 
































), Milloukov 














DB INaupuraa nu se va termina decât un secol și Jumâta 
această cucerire se făcea spre binele *. 
torta sau Tal bine la anumită IO ANCA preren- 
1 Mare, ca extraordinar organizator, 
fe a 
meat iat eta tiu i 
mei 
nemţonică, care fusese odinioară metresă a prietenului lui, 


















NI 


Letort. El nu se opreşte la Kremiin, nu se duce să ne în- 
chine in faţa icoanei Feeloarei Maria 'Tverakaia și nici Ja 
moaştele celorlalţi sfinți moscoviți, ci petrece o parte a 
nopții chefuină rusește la Lefort lar cealsătă parte fă- 
acelaş lueru cu regimentele de gardă la Preobrajen- 
skala. In ziua următoare, în cursul primei recepții, la 
foarteca şi Incepe să tale bărbile notabililor, printre alţii 
pe acela a generalisimului Şein și a printului Romodanov- 
ski care tocmal judecase În mod sever pe un ambasador 
pentrucă — şi rasese barba” (1, p, 200), Iată un mare ! 
general, un mare reformator, tăind băi 
ile supușilor, după o noapte de chet monstrul Dar cinci 
zile ma! târziu, plictisit de a o face el însuși pe bărblerul, 
în peneralisimul Şein acasă, insărcinează să o facă pe bâr- 
blerul pe măscărictul 1uil1i 
Relormele iul administrative? Milloukov imparte dom- 
jul, din acest punct de vedere, în trei perioade: 1) Dis- 
2) Haovul, 3) Reconstrueția. In goană veşnică 
după bani-ea și alți oameni politici geniali plătea sume 
exorbitante În afara graniţelor, regele polonez fiind unul 
dintre benefielari-a recurs la toate trucurile posibile şi 
imposibile. Celace sar numi azi planşa, adică tragerea 
fără socoteală a biletelor, a făcut-o “cu succes” Petru cel 
Mare, 1n vremea lui. Cum pe atunci nu erau bilete, Petru 
adună monedele, le topea și le scotea din nou, cu același 
aloare, dar cu o greutate, natural, sensibil scăzută. Ar îl 
mulţe de discutat și de studiat în această Jatură “genial 
organizatoare” a lul Petru cel Mare, dar editorul, ca un 
tiran, Imi spune: scurt, scurt, cât mal scurt 
Dar acest diletant pe toate planurile, merită totuşi să 
ție numit Petru cel Mare. Pentrucă el este un punct de 
plecare: este punctul de plecare al actualei formidabile 
forte rusești care amenință lumea. EI a dat Rușilor con- 
vingerea că sunt tari, că sunt mari mai ales dacă știu 
să speculeze slăbielunea şi micimea celorlalți, Reprezintă 
Ruşii o forță extraterestră, capabilă să hipnatizeze pe cel 
18141? Era capabil Petru cel Mare să hipnotizeze pe regele 
polonez, pe sultan turcesc, pe împăratul Austriel? Nici 
decum. Cu indiferenți regele Franţei, Imparatul Aus 
trlel — nu-și pierdea timpul. Pe cei cărora le plăceau ar- 
ginții — regele Poloniei, demnitarii Porții — Îl cumpară. 
Pe |reduetibiii — Carol al XII-lea — Îl combatea, cu aj 
torul direct sau indirect al celorialţi, I-a hipnotizat Stalin 
pe Churchill şi pe Roosevelt? Niel de cum. I-a subminat 
cu agenții introduşi în anturaj. Dându-și seama de imen- 
Sa forță pe care o reprezenta ludaismul, a atras-o în mrejele 
lui. Când s'a considerat destul de puternic, a devenit anti: 
semit. Căci forţa iudaică a contribuit în mare măsură la 
întărirea imperialismului moscovit inițiat de Petru cel 
Mare. Astăzi mascoviţii hipnotizeaza zeel de milioane de 
cetățeni de pe glob, fluturând fiamura roşie și inselându-i 
pe toți cu pretinsa desinteresare rusească, cu veșnica în: 
clinare moscovită de a apăra pe “oprimaţi”. In fond toată 
această tragicomedie acoperă imperialismul rusesc inițiat 
de Petru cel Mare. Ursul se apropie de prisacă amenință: 
tor. Cei de departe — Franța, Austria — se gândeau că 
ursul nu prezintă nic! un pericol pentru e), grație distan: 
ţel, Anglia, ca totdeauna, căuta să-l combată impingând 
pe alţii să moară lar cellalți, cel apropiați, erau leruncile 
Îui Dimiteie Canmir: lipsiţi de cel mai elementar instinet 
de conservare. Cele mai teribile lerunci au fost Polonezii 
Prisaca lor era cea ma! Apropiată, deci cea mai amenin- 
1 totuşi, nu numai că n-au combătut ursul, cl lau 
ajutat. Sleahta poloneză, atât de deflelentă în tot cursul 
jatoriel tor, în timpul lni Petru cei Mare, sa arătat sub 
orlee etitică, Nemorocirile, marile nenorociri ale Poloniei, 
îşi wu puntul de plecare în epoca lul Petru cel Mare. Atât 
le inconștientă a fost conducerea poloneză în acele tim. 
puri, incât ne întrebăm dacă Polonia nu şi-a meritat soar- 
ta Să île o simplă coincidență faptul că Dimitrie Cante- 
mir, În cartea, Iul Descriptio Moldaviae, atunci când vor 
beşte de această pasăre lipaltă total di inetul de con: 
servare și care se cheamă leruncă, ÎI tru detectul 
sarzeniei și traducera în poloneză, adica duca? 







































ar merge asupra Turciei, să rascoale pe Sârbi Piz 
ri și să formeze o armată de circa 30,000 Aa iti 
plus el promisese să aprovizioneze armata rusă; ca o con- 
trapartida, Petru se angajase să proclame ini Ia 
Valahiei, sub protectoratul Rusiei. Decis să cu 

ela, țarul, intro declarație publică, vorbeşte de jugul care 
apasă pe Greel, Bulgari, Sârbi, ete. și printrun manifeat 
special cheamă pe Muntenegreni la lupta contra Tureilor. 
Această prima manifestaţie practică a faimosului “pansla- 
vism” rus, ÎI obligă să dea asigurări Poloniei care se temea 
deja de planul țarului de a restabili imperiul Orientului” 
11, p. 343). Tată ca din nou Milloukov e contuz, său mai 
bine zis, vrea să fle confuz In tot ce serle de relațiile ța- 
rului cu Țările Româneşti, Milloukov nu spune despre ele 
nici că sunt, niei că nu sunt slave, ŞI lată că vine din 
nou cu insinvările, “In Balcani, raporturile lui Petru cu 
populaţiie creştine și în special cu cele slave, inu de alei 
inainte, caracterul une! politiei practice și directe”, Ori 
din toată expunerea și din celace a fost In realitate, rela- 
Viile directe le-a luat numai cu Brâncovanu și Cantemir, 
care nu erau slavi. Atunci? Dar mai spune că pentru n răs- 
cula pe Sârb! şi pe Bulgari, se angajase Constantin Brân- 
covanu, deci Ruşii nu au avut cu el relații nic! practice și 
nic directe. Pentru cititorul străin neprevenit, refese 
Valahii și Moldovenii sunt slavi. Dar, repetăm, așa cum 
am aratat şi în celelalte capitole, Istoria Milloukoy nu 
afirmă, el numa! insinulază, Cu afirmațiile precise sa în- 
sarcinat, aşa cum am arătat, Istoria Roller, 

Petru ji serle generalului Şeremetev că hospodarii îi fac 
cunoscut că de îndată ce armatele rusești vor [1 în terito- 
iile lor, el vor trece de partea rușilor și vor răscula nu- 
meroasele populaţii contra Turcilor. Ca urmare; Sârbii, 
Bulgarii și alți cresțini se vor ridica la rândul lor contră 
Tureilor, unii venind alături de nol, alţii răseulându-se In 
interiorul țării. In asemenea situație, vizirul nu va mal 
indrăzni să treacă Dunărea, cea mal mare parte din tru 
pele lul va intra în debandadă și se va răscula, Dar, dacă 
Întârziem, Turcii vor trece Dunărea şi creștinii nu vor mai 
indrăznt să me urmeze” (, pp, 343-344) 

In timp ce Şeremetev se găsește înca aproape de Iaşi, 
armata turcească trece Dunarea. Petru este incercult cui 
armata sa de 30-40.000 de oameni, de o armată turco 
tătară de cinel ori mai puternică. Hospodarul Valahiei se 
abține de a-l urma și nu lasă să treacă pe cel 19.000 de 
Sârbi să vina in ajutorul Rușilor, Numa! grație corupției 
ŞI lipse! de Incredere a 'Turcilor în ptopria lor armață, ina- 
micul se mulţumeşte prin tratatul de la Prut (711) să 
impună Rușilor condițiile arătate mai inainte, Petru aecep- 
tă cu bucurie aceste condiții; el era gata să dea tot, chiar 
să cedeze orașul Pskov, cu condiția să păstreze IDarla q 
Petersburgul. Natural, această aventură zdruncină 
gtul său în Europa Și chestia Orientală este amânată până 
în venirea la tron a Ecaterinel a Il-a (1 p. 344). 

ŞI aceasta e tot sau aproape tot. MA! găsim la pagina 347 
notația următoare: “După experiența de Ja Prut el (Petru) 
şile ce însemnează a încerca aventura cu ușurință şi de 
î se increde în aliaţi”. Dar din aceste puține notații sunt 
date suficlente pentru a trage concluzii importante, Tato- 
ria Milioukov evită să (le clară în celnce prirogia origina 
“Țarilor Româneşti şi In special a Moldovel, al XII-lea 
se retrăsese la Bender, în Turela. B constantă teza rusens 
că că In 1812 Rușii au lunt Basarabia de la Turc! și nu 
de in Moldoveni. Am văzut că o mâna de ajutor îi intinde 
îstorin Îul Rolier şi, din nefericire, In mai Taieă măsură, 
însuşi N. Iorga. Tatoria 
clauzele tratatului Inel 






























covanu ț țarul rugase, 
indepeni 








istorie care, deți 
profesori. unlveraltari ri 
o influență asupra. /râț 
se Ingeală. Dac 

Payot în cartea “Caterii 
vater 

rusească. ŞI 

sunt nişte înaj 


Mere istorice, Ah 
torle sau scris, 
Johului rusesc în România? BI câte sau, seria 

Afară de două volume intitulate « des râlntioa ruso: 
roumaines” publicate Ia Paris şi redactate de 0 cehipă de 
istoriei impravizați, ce alte cârți sau mii seria? Spunând 
“impravizați” nu vreau să scad meritele Aaa echipe, 
vreau să spun că nu sunt istoriei de meserie, CA un lu 

Je dnu numele tuturor componenților acestei echipe: 


- 





: 





Florescu; D. Ghermani: A. Got: 
ee: A Misu. A. Bara. Au mai 
Pamfil 


istorie doar Dali Seicaru și Ion Du- 
Ei EA cărți de filosofie? Cu toptanul. Cârti ex- 
că 





te de străini, totul perfect. Dar eitito- 
acestor. minori scriitori, ruși sau proruși, 
= FE II 
vi, în special Moldovenii şi. 
i Erie ocupe, într'o primă etapă, Mol- 
dova, Oceldentalii vor strânge din umeri. De Ia savanții 
români au aflat doar chestia logodnel scorplonilor. ŞI toate 
publicațiile românesti — prin posturile de radio au aflat 
cei ah Ţară chestia cu logodna scorplonilor — se întrec 
in osanale la adresa celor ce-i lămuresc pe Oceldentall în 
misterele budismului şi șamanismului. Când cineva are 
curajul să protesteze, e considerat în cel mal fericit caz 
un ieoncelast, un tarburator ai armoniei exilului, dacă nu 
dreptul un nebun. 
ADA Dă edem âeuma ce spune C. C. Giurescu şi, În spe 
elal, Roller. La pagina 414 a cărții citate de noi, citim: 
Prin tratatul de alianță Incheiat cu acest prile) la Luck (?) 
la 3 Aprilie, Moldoca urma să aibă hotarele de la Dund- 
ve la Mare (11); domnia devenea ereditară in familia lui 
Dimitrie Cantemir; țarul trebula sg dea soldă rusească 
pentru întreţinerea unei oști moldovene de 10.000 de oame- 
Sg Dan cerea tribut. După cum se vede, nimic de Basa- 
ra 


Istoria jul Roller? La pag. 215, III, citim: “In preambul 
țarul arăta că ia sub ocrotirea sa “poparul Moldovei”. Im- 
preuna cu celelalte popoare creştine, a căror luptă anti- 
otomană se angajează să o sprijine. Primele trei din cele 
15 articole ale tratatului se referă la viitoarele relații din 
tre Moldova şi Rusia. domnul va jura credință țarului, iar 
la intrarea armatei rusești el i se va alătura cu ostile 





amesteca În treburile interne ale țării care va fl clrmultă 
trie Cantemir şi de urmașii lui. Țarul va interveni 
1n cazul cind unul dintre domnii Moldove! sar în- 
Ruzia și de ortodozie (111). în articolul 5, țarul 
că anulează orice alte făgăduleli ce ar fi făcut cu 
la tronul Moldovei. Articolul 4 precum și articole- 
6-0, ale tratatului asigură dorania ereăltară în tarile 
şi garanteaza exercitarea nestinjenită a autori- 
domneşti. In lipsa urmaşilor în linia masculi- 
tronul va reveni ramorilor cola! le. Domnul Moldo- 
avea “toată” puterea: bolerii şi intregul popor sunt 
să asculte toate poruneile domnești. Deasemenea se 
stăpinirea de către domnle a tuturor oraşelor şi 


; 


vata 
IL 


şi 


era 
găsea dreptul de judecaj 
tului prevedea că dreptul de judecată în toată țara, ii va 
avea numai domnul, Bolerii nu vor putea face apel în țar 
fără Involrea domnului Moldovei, nici an boler nu va pu 
tea căpăta de In țar vreun privilegiu. Alte arlenle ale tra- 
tatului prevăd retrocedarea cetăților și teritoriilor cotro- 
pile de Turci în vremea lui Ştefan cel Mare şi Petru Ra. 
rep se tede — şi e o amenda arnorabilă — Isto- 
Tia Roller vorbeşte de retrocedarea cetăților și teritoriilor 
eotropile, dar se fereşte să facă cea mai insigniflantă alu. 
zle da Basarabia, In arice eaz, și e surprinzator, ÎI întrece 
PRoi Mulaa reca, 
privește tratatul în sine, eu toate că fusese 
e Tell gif Sage un savant al tim- 
e e igasera acolo culul lui 
Pepelea: reiese că Rusia zale atare atunci când unul 
e domnii Moldovei sar indepărta de Rusia pi de or. 
todozie. Petru cel Mare, ca otice rus de atunei și de mai 
Că ru va respecta tratatul, că nu-l semna pen 
A ri „biz ră Age pentru 
unul dintre dorii Moldovei 
de Rusia și de ia re, Rusla putea in- 
cepe desigur ori 
gl ij reia 
pe i ice) 
Ruși ne-a demonatrat-o Rocacveli jr 


n și dalta, 

că, L numai 

i A 2 tape ate 
ce serie i) p. ȘI Și 

iplomatiee dintre Ruta a Fines AIE, legi 
Anu ll) un 


deoarece alt articol al trata- 





tratat cu Dimi- 
1. Moldova vi oana intreg teritoriul dintre 


mal 
Fa e tadal 


el 
tina 100da e BAe pata 


: 
i 





4. Rusia nu se va amesetea în afacerile tării și 
urâ'triă nui va Ti permis Să se căsătorească i să dinu 
deaseă moșii în Moldova. 

Art. 5, Titlul domnului va fi de Alteța Sa domn şi 
singur stăpânitor al Moldovei, allata Rusiei. 

Dupa cum se vede, Karl Marx precizează că e vorba de 
Basarabia: feritoriul dintre Nistru şi Bugeac și toate cetă. 
de aşezale pe malul stâng o! Prutului, celace! Istoria 
Roller, cum era normal, evită să pomenească, (Karl Marx, 
“Insemnări despre Români, cu un comentariu de Pamfil 
Şelearu, Edit. Carpaţii”, p. 97) 

“Moldova va dobândi intreg teritoriul dintre Nistru 
Bugeac”, este traducerea făcută de comislunea reseristă, 
în frunte cu profesorul Andrei Oțetea. DI Dionisie Gher. 
mani, în “Aspect des rilatlons russo-roumaines”, p. 228 
traduce: “Moldova câştigă toată reglunea situată intre 
Nistru și Dunăre, denumită Bugeac”. Aceasta este inter. 
pretarea dsale. Traducerea corectă, credem se găseşte In 
cartea editată de “Carpaţii”, căci ea reproduce traducerea 
făcută de Oțetea, Textul englez al Iul Marx zice: “Moldavia 
shall acquise all the territory situated between the Dnlestt 
and the Bud)ak”, DI Gherman! dă o interpretare perso. 
nală acestui pasagiu neclar al lul Marx. Sar putea să [le 
cel Just, dar oricum, chestia e controversată. Ar trebul ca 
istoricii noştri din exil să se aplece asupra acestel chestlu- 
ni şi so lămurească. S'ar putea interpreta că Bugeacul 
în gandirea lui Marx, nu intra în teritoriile ce trebulau să 
le cedate Moldovei. Această interpretare este falsă de Ia 
început, pentrucă atunci când vorbegte de cetăţi, Marx 
apune: “All the tortresses on the lett bank of the Prut 
shall belong, as of right, ta Moldavia”. Deci e vorba de 
toate cetăţile. ŞI la stânga Prutului, cele mal Importante 
cetăţi Chilia şi Cetatea Alba, se găseau în Bugeac. Având 
în vedere importanța lor, cu mult mal importante decât 
Tizhina şi Hotinul-nu ar (| exelus ca Petru cel Mare să 
Hi plănuit o păcălire a lui Dimitrie Cantemir, In orice caz, 
atăt toate teritoriile cât şi toate cetăţile, arată că Dimitrie 
Cantemir care redactase tratatul, se gandise bine la toate, 
mai puțin doar la faptul că trata cu Rușii, pe care ni 
cunoştea. Trălse muit timp la Constantinopol și-l cunoştea 
bine pe Turci, dar nu-i cunoștea pe Ruși. In celacel pri: 
vește pe Ruși, ÎI era necesar lui Cantemir instinctul de 
conservare pa care nu l-a avut. L-au avut însă unii boieri, 
în eap cu lordache Rosetti, pe care, Contemir nu numai 
că nu l-a ascultat, dar I-a și dat pe mana Ruşilori (| 

Şi acuma să vedem ce spune Nicolae Iorga. Marele 
nostru Istorie socotește că Petru cel Mare nu se gândea 
deloc să se aventureze prin ținuturile noastrei!i *Căel 
eslace-l stătea lui mai mult Ja inimă era o altă cucerire, 
na de teritorii loculte de Jrații să! ortodox! şi slavi de la 
Dunăre și din Peninsula balcanică: cl cucerirea trecutului 
moscovit Insuși în celace el avea de autocratic și moneol, 
ceeldentalizarea, intro formă germanică a provinciilor 
disparate care formau Imperiul său” (=Histolre des râli 
Mons russo-roumaines”, p. 98-09). Deci pe Petru cel Mare 
nu-l interesau cuceririle, sau in orice caz, Il Interesău mai 
puţin decât organizarea, civilizarea, modernizarea, ocel: 
dentalizarea Intro formă germanică a pravinciilor dispa- 
rate care formau imperiul său Deci un om pacific, Ori Il 
contrazie pe N. Lorga Inşiși istoricii ruși, Inclusiv panegl: 
Tiştii gen Milioukov, care afirmă toți că Petru A avut un 
singur gând: mărirea gloriei Rusiei. Mărirea acestei glorii 
[o putea obține decât pe calea armelor. De In zece anl a 
Început să se pregătească, la Inceput jucându se dea solda: 
VW, formând apoi regimente, Abia instalat pe tron face 0 
manevră ln care partielpă 30.000 de oameni, elfră enormă 
pentru acele vrumuri. La tăierea bărbilor, deci la 0€€l- 
dentalizare, a trecut numa! după ce făcuse campania 
Azovului. i in această călhtorie In Europa, a căatat allați 
pentru un războju contra Tureilor, Negăsind allaţi contra 

clor, a căutat și n găsit contra Suedezilor. EI cola 
Pasbalu cu oriee chip, pentru mărirea plorlei Rualei 

pFĂrĂ erucladn contra Tureilor, continut Iorga, Incepu- 

MA În 1088. poate niar fi luptat niciodată contra lenicarilor 
sultanului şi fără atacul lui Carol al XII-lea și complica: 
Vile poloneze n'ar fi coborit nielodată In. aceate regiuni 
Ale Niprului unde e! a întâlnit, cu Carol al XIIlea în 
Totragere, trădarea lui Mazeppa și o atare de lucruri careă 
carei 0 PR a4 une contra imperiului Svattan pe 
1 va di tr'o singură Jovi 

tură op cit, pi 68) SET AV, E j 
Urmare, această cruciadă inceputa în 1083 l-ar îi 
obligat Ia campania Azovului, dar ca l-a obligat să caute 
porneasea cu războlu contra Suedezilor? În 
torle În Rurapa nu a chutat să studieze orga: 

el, Angilei, Austriei. etc, cl din contra, a 





























. ? Razboiul, Ne! panegiriştii 
lui Petru cel Du 0 aale dealer CUPRU Cutat, 
9 fibră paciti tată Că pol nicu monta to: 





re a căutat toată viața sa razbolul cu 
lumânarea. Ca urmare a “studierii pi i Oeelden- 


tului, a tăiat doar bărbile notabililor imperiului. Pe Petru 
cel Mare, spune N. Iorga, nu-l interesau teritoriile locuite 
de fraţii să! creştini şi slavoni de la Dunare şi Balcani. 
Interpretarea lui N. Iorga este total eronată. Din prim: 
călătorie in Europa, unde din punct de vedere organiza- 
toric a studiat doar tălerea barbilor, serle patriarhului 
Adrian că el studiază în Amsterdam arta navală, “nu din 
nevole, ci pentru a cunoaște arta maritimă și de a putea 
Ja intoarcere să triumiea contra inamicilor lui Isus Chris- 
tos şi de a deveni prin graţia sa, liberatorul creştinilor”. 
De ce și cum vola el să elibereze pe creştini o ştiu sau ar 
trebul cel puțin s'o stie toți Românii „după 12 invazii 
“paeitice şi protectoare”. 

ȘI incă inainte de a Inchela cu Suedezi pacea dela 
Nystndt, incă din 1715, el a trimis oamenii lui să studieze 
regiunile caspice şi caucaziene. Aflase că ar [| și pe acolo 
nişte creştini care aveau nevole de ajutorul lui. “In acelaş 
timp a intrat în relații cu Vakhtang, prințul Georgiei și 
s'a interesat să ştie unde trălese Armenii; el aie că cele 
deua naţiuni sunt creștine şi schițează deja prolectul unui 
protectorat” Să fi ştiut atât de puţin N. Iorga despre 
Petru cel Mare, cunoștințele lui să se (| redus doar Ja 
cronlea lui Neculce şi Ja lucrarea Jul Silviu Dragomir 
“Contribuţii Ia relatiile Bisericii române cu Rusia în seco- 
iul XVII"? In toată lucrarea lui N. Iorga *Histolre des 
relations russo-roumaine” sunt citați doar Neculce și cel- 
laiţi cronicari, el insuși și în special Silviu Dragomir, pe 
care-l citează aproape la fiecare pagină. E ma! probabilă 
ipoteza anterioară că e vorba de o redactare grăbită, 
voind să mai adaoge încă o carte la celelalte deja pubil- 
cate. DI Pamiil Şeicaru ne arată în lucrarea dsale “Nicolae 
Iorga” cum marele istoric a seris o Istorie a Armenilor În 
numai câteva săptămâni, făcând rareori apel la lucrările 
altora și bazându-se doar pe formidabila sa memorie. 

N. Iorga se întreabă: “A fost Pentru cel Mare inițiato- 
rul politicii care va fi mereu legată de numele Iul şi a 
cărui puternică amintire, a impus pe falsificatorul ce a 
fost descoperit să fabrice acest pretins testament care 
recomanda succesorului său cucerirea Constantinopolulul? 
Și-a inceput el domnia, lung timp nesigură, amenințat de 
Întrigi militare și civile de competiții dinastice, prin a-și 
face un program de acțiune cuceritoare în Orient, cărela 
şi-a dedicat viața întreagă? Trebule datată din această 
epocă și pornită din propria lui minte această impingere 
spre mările din Sud, care va fi de aici inainte caracterul 
Principal al politicii moscovite, devenită, prin anexarea 
Kievului mal ales, acea a națiunii rusești intreagă? 
(Op. cita p, 98). Acestea sunt intrebarile pe care şi le pune 
N. orgă și lată care e răspunsul: “Trebuie răspuns cu 
hotârire: nul!” (op. celt, p. 98). Vom reveni asupra acestei 
chestiuni. Deocamdata, răspunsul lui atât de categorie ni 
se pare cel puţin hazardat 

“Pentru a-şi îndrepta atenția în această parte, « fost 
nevole de intervenţia acestor naţiuni Înşiși, spre care | se 
atribule intenţia de a fi volt să le cucerească cu orice preţ 
contra voinței lor” (op. cit, p. 90), Iată că N, Jorga ne 
prezintă pe Pentru cel Mare ca pe un rus foarte cumsecade. 
In timpul domniei lui Antioh Cantemir, la 1700, Emil 
nițin, primul ambasador rus care, plecând de la Azov, 
dus la Constantinopol pe mare, Ja inapolere a traversat 
Iașii, In această trecere prin Iaşi, Neculce vede un plan 
rusesc, dar N. Iorga nu crede In ei. Sub Constantin Duca, 
cneazul Dimitrie Goliţin, care se intorcea la fel dintr 
misiune la Constantinopol, botează pe un copil al domni: 
torului, motiv, pentru care Duca și-a plerdut tronul 
in acest caz, N. Iorga nu vede existența unui plan rusete. 
Ori, trimiterea oamenilor lui In Caucaz și la Caspică 
pentru a vedea unde trălesc Armenii și a schița un plan 
de protectorat, în Indepărtatul Caucaz deci, ne face să 
credem că Neculce era cel care vedea Just. Dacă nu putea 
dormi tit Petru cel Mare din cauza suferințelor unar 
creştini de la Indepârtata Caspică, e clar că suferințele 
ereştinilor oprimaţi in apropiații Bălcani și In specia) cel 
Și „ma! Apropiat de granițele lut. adică Moldovenii și 

intenii, i prefhceau somnul într'un adevarat ehin!!| 

După N. torga, pANĂ ÎN venirea în scaun a lui Dimitrie 
Cantemir, nu s'au stabilit relații intre el și Țările romă- 
negii, pentrucă și unii și alții doreau ca celălalt să fa 
pri adică somnul jul Petru cel Mare era liniştit şi 
senin, ŞI vine în seaun Dimitrie Cantemir, Acesta cunoş- 
tea pe el şi-i considera complet decăzuţi. El sa prefă- 
cut Cal Ja asupră-l misiunea de a prepara o acțiune 
contra lui Constantin Brâncovanu, suspect de a fi avut 
relații cu țarul prin intermediul unor calugări vagabonzi 
Be pretinde, apune N, Iorga, că Petru cel Mare ar î trimis 
ca să se informeze pe icul lui, grecul Policală, In orice 
caz, abia instalat, Dimitrie Cantemir trimițe emisari ța- 
muluL =: emisari au fost Tie Abaza și Ioan Mirescu). 
Puțin di acela n trimis pe căpitanul Procopie, cu de 
pline puteri de a incheia un tratat. Cinuzele aceatul tratat, 
după N. Iorga, coneordă cu cele arătate ma! inainta: Țarul 









































se arăta dispus a elibera “acest bun popor moldovenesc” 
Ei e, pdl (pai luni Srebiă Aaa la 19 ferită aviar 

e a redobandl fortărețele Turci; 
menținerea regimului politie şi pini! 3 


anclar; completă at 

nomie; dinastie indigenă; cooperare militară ustinută de 
tezaurul imperial. Se distinge, spune N. Iorga, de la în- 
ceput până În sfârşit, concepția dinastică și autocratică 
pe care o avea Cantemir. Cu condiţia de a rămâne fidel 
țarului şi ortodox, el va [| un suveran absolut, având ora- 
şele țării Ia dispoziția sa; nobiili şi toți cetățenii Moldovei 
vor Îl supuși ordinelor sale, fără nici o opoziție. Acesta, 
spune N. Iorga, era numai o clornă, și a trimis după acela 
un nou ambasador, pe Ştefan Luca sau Luculeneu, cum. 
natul cronicarului Neculce. Tratatul solemn trebuia să fe 
Inchelat până la sfârșitul lunii Mai și publicat numai 
după intrarea trupelor ruseşti in Moldova. Dar între timp, 
a isbucnit un conflict Intre domnitor și boleri, Bolerii au 
pus şi ei condițiile lor, pe care domnitorul a fost nevoit 
să le accepte, Se Inchelase recent și un acord cu domni- 
torul muntean Constantin Brancovanu, Brancovanu şi-a 
instalat oștile la Urlaţi lar Cantemir lângă Iaşi, aproape 
de mânăstirea Frumoasa. Căpitanul Procopie însoțit de 
alt ofițer sia dus la generalul Şeremetev, care se gâsen la 
Moghilev şi i-au cerut, în numele domnitorului, să trimi- 
tă o gardă moscovită care să-l captureze, pentru a se de- 
gaja de răspunderea față de Turci. In Iunie, un corp de 
3.000 de oameni, însoțiți de 500 de călgreţi moldoveni de 
la Tigheci, au ajuns la Zagarancea, În apropierea Iaşilor. 
Cantemit le-a leşi Inainte și două zile mal târziu, Îl con- 
ducea În capitală. Domnitorul a facut o proclamaţie, anun- 
țând sosirea armatei rusești și cerând tuturor să se uneas- 
că cu țarul, ca miște camarazi de arme, și să se îndrepte 
repede spre Dunăre, pentru a opri asaltul tiraniei și al 
Invazie! turceşti. Contra celor care nu vor răspunde che- 
mării, Cantemir anunța măsuri severe. 

Curând generalul Şeremetev trece Nistrul pe la Raşcor, 
Alte trupe rusești au trecut Nistrul sub comanda genernlu- 
lui Ianus. Dar inainte ca domnitorul moldovan să bănulas- 
ca apropierea țarului, acesta însoţit de moldavenii Savin 
Zmucilă şi Pavel Rugină, s'a prezentat la bariera Iaşilor. 
“Abia a avut timpul mitropolitul Ghedeon să alerge pen- 
tru a stropi cu aghlazmă pe cel ce venea in numele lui 
Christ Jberatorul” (N. Iorga, op, cit, p, 120), Țarul se 
duce imediat la palat şi vizită bala turcească, care data 
dela sfârșitul secolului XVI. La înapoiere găsi pe Cante- 
mir așteptându-l. Domnitorul îi sărută mâna, țarul Hi să- 
rută pe frunte şi, ca să-şi arate puterea, îl ridică în aer 
numai cu o mână. A doua zi, însoțit numa! de trei ofițeri, 
vizitează bisericile oraşului, după care a avut loc un mare 
banchet la care au participat generali ruși Goliţin, Dol- 
goruchi, Rânne și Welsbach, şi Sava Ragusanul trimis si 
lui Brâneovanu, precum și Constantin Castriotul, tat mun- 
tean care dezertase In compania lui David Corea cu dra- 
pelele valahe, pentru a le oferi țarului. La banchet, lar să: 
Tutări de mâini și de frunte. 

“A doua z! Mitropolitul Ghedeon a primit pe țar la bise- 
rica Trel Ierarhi unde Petru s'a dus să se închine la moaş- 
tele Sfinte! Paraschiva. EI a refuzat să ocupe scaunul dom- 
nese și a ascultat ca cel mai umil credincios, slujba făcu- 
tă în cinstea sa” (op, cit, p. 122). Nu relese deloc din 
redactarea lui N, Iorga că şi-ar fi dat seama că aceasta 
era o sinistră mascaradă. Petru cel Mare, nu numai că 
a dus toată viața o luptă făţișă contra elerului rusese, dar 
1și bătea și Joe de cele sfinte. Am arătat cum după întoar- 
cerea din prima călătorie in Europa, scandalizase poporul, 
ducându-se Întâi la amanta sa și apol a chetult toată 
noaptea la prietenul lui Lefort, și În continuare cu reg 
mentele de gardă, In loc să se ducă să se inchine la icoana 
Sfinte! Fecloare Maria Tyerskala și In moaştele sfinților 
moscoviți. Dar aceasta nu e nimic. Tot atunci organizează 
celebra procesiune în care obligă pe bătrânul său profe- 
sor Zotoy să Joace rolul “prea caraghlosului și prea boţi- 
vulul patriarh”, având pe cap o mitră cu o efigie obscen 
a lui Bachus, “EI (Petru), participa la această procesiune 
pe cât de grosolană pe atât de sacrilejă, cârela ÎI da ca- 
racterul unui act politie şi va prelungi acest Joe tot tim- 
pul domniei sale” (Milloukov, 1. p. 408). Atragem atenția 
eltitorilor că aceste rânduri nu au fost serise di 
tractori al țarului rus, el de niște panegiriști al Iul, Deci 
Patru cel Mare Își bătea Joc de religie în mod grosolan la 
Moscova şi in Iași asculta slujba ca cel mai umil eredin- 
eloa! +] unde să ştie Satul DAVE de câtă ipocrizie era 
capabil, «ptetentorul. eregilnticzi 11 

se_ mal intâmplă ceva. Contra dat inta autocrate 
ale lui Cantemir se ridicaseră mai niv Moe e 
care cel mai indârjit se arătase bătrânul tu, 
El a fost arestat de Rusi și dus la Kiev, unde a răi 









































vreme Indelungată, considerat tor al 
lui. Facem o remarcă: Iordachi ti nu a fost arestal 
de doranitorul moldovan. Dimitrie Cantemir, cl 





i rus Golovkin, de faţă flind domnitorul 





rai! petrece o scenă asemănătoare. In 

nai rete reatat de trimisul sovieticilor 

Bodnăraș. alul Antonescu Și transportat 
Nimie nou sub soare! 


“a mal avut Ioe un banchet; acesta în mijlecul solda- 
„ aa ui mesele pe marginea șanțurilor. Prezida 
PA ; Cantemir era Intre generalii Golovkin și Şeremetev, 


invitați erau şi 15 boieri. Sa servit șampanie și 
du îraata roată Mumieă,driueă ut, eeral 
1iber, printre şi desigur şi pe sub mesele acope! 

; de e ae cil se pregăteau să treacă Du- 
mărea şi “marele general” Petru cel Mare chefula... ru- 
seşte. Dar încă cera. asupra conținutului tratatului sau 
înțeles în timpul ehefului. Acest tratat a fost publicat a 
doua zi. 

Petru cel Mare țola să se indrepte spre Focșani, pentru 
a face presluni asupre lui Brâncovanu care se arăta neho- 
tărit să desehidă calea armatelor rusești, mal ales că în 
Moldova recolta fusese proastă în timp ce Muntenia avu- 
sese o recoltă bună, Deja generalul Ronne se îndreptase 
Brăila. insoțit de boterul muntean Toma Cantacuzino. 
Ci aerat Toma Cantaruzino râvnca să la tronul Munte. 
niel. Nemulțumit, Hrâncovanu se grăbi să se întoarcă la 
Târgovişte, cu Involrea Tureilor, cărora le-a dat — după 
Stănilești — toate proviziile destinate Rușilor, Turcii, în 
timp ce “marele general” Petru cel Mare se ținea de che- 
fari, trecuseră Dunărea. Petru a hotărit să dea lupta ia 
Stănilești, lângă Huşi. Sfârşitul se cunoaște Armata ru 
sească a fost inconJurată şi “marele general” a scăpat nu: 
mal mituind pe generalii turci. Cantemir a luat drumul 
exilului, unde a şi marit Sfârşitul lui Constantin Brân- 
eovanu, care s'a Inerezut și el în *marele eliberator al creș- 
tinilor”, e și el cunoscut. După cum am mai spus, istoricii 
ruşi au căutat și caută să arunce vina dezastrului asupra 
iui Brâncovanu și Cantemir și nu asupra diletantirmului 
şi chefurilor lui Plotr Veliki 
Istoria noastră aureşte inacapacitatea politică a Iul Di- 
mmitrie Cantemir cu meritele lui... culturale. Ori adevărul 
erad irebulește apus fără înconjur: Dimitrie Cantemir a 
Jost a calamitate. Câteodată soarta se Insăreinează să co- 
rileze erorile Ineapabililor. Căci desastrul de la Stănilești 
a fost un noroe pentru Țările româneşti. Chiar marele ne: 
noroe eu intunericul dens adus de domniHe fanariote este 


t sclavi 


ambil jPeiaia pi 
aşa de acea pasere surdă și proastă lipsită 
de instinctul de conservare, sa dovedit a fi mal 
decât toate ieruncile 


lei lui Cantemir, Ce! mai important n fost Lor. 
1. Acesta 1! strigase domnitorului, fără teama. 
an: “Te-i can grăbit, maria ta, eu chiematul 
„ Aceasta o găsim in Istoria lui Roller, 111 pa 
210, dar bineințales, bezbojnieii 1I condamnă pe nu 
i punând că a făcut aceasta pentru a-și piatra 
[i i ȘI, mal gtar, Cantemir a acceptat ca acest 
I fie arestat în fața Jul de către ruși și trimis la 
“Elev, Bub negre auspleii Îşi incepea domnia Dimitrie Can 
temir! Ce-ar fi fost capabil! să facă *elibaratorii” mal tar 
iu, dacă-ş! permiteau să facă aceasta cu o zi Inainte de 
pi ea tratatului de... protectorati!! 
Graţie “Ințeleptei” Iul politiel-o alta leruneă — Titules 
obținut ea Rușii să ne restituie osemintele lui Dirni- 
bemir; esemintele, dar nu și sceptrul de argint al 
el, pe eare numitul domnitar Îi juase cu sine și 
—— ne Spune N. Iorga — trebule să se găsească undeva 
Ruria. După câte știm, osemintele arestul nedemn 
astăzi 1 Tași, alături de ale Iul Cuza 
U ziua Dreptății, ale vor trabul tconse și 
oriunde, dar nu alături de ale marelui 


o 
noastră va trebul cândva, să fie revizuită 





E 





Şz23238: 
iasi 





ri 


ș 





și 
ş 


toi 
pură rr Poe n 
unul și cât mal repede, Privirii 
a Rusia, Franța avind Invotdeauna 9 inclina 
instinetivă spre petaă jet sremea acela, în Ru. 
> Elisabeta. Această Elisabeta 
inclinare amoroasă spre Ludovic al XV-ea, dar 
Tespinsă şi avta acuma, ca toate țarinele, un amant 
mat ră le eu Anglia, ambasadorul acestei țări 
iputernie În Moscova, Franţa 
let un reprezentant şi orice fran- 


i 
: 





. 





E 


reușea să pătrundă în Rusia era expulzat In mod 
barat sa pita în inchisoare. Trebula deci ajuns la 
Moscova cu arice preț. S'au gândit francezii cum so pă- 
căleastă pe Elisabeta, trimitând o femele În loc de un 
bărbat. Dar cum nu se putea incredința unel femel 0 ase- 
mmenea dificilă misiune, au transformat un bărbat în fe- 
mele. Au găsit un tânăr de 27 de anl — cavalerul d'Eon —, 
cu trăsățuri femenine, care avea calităţile masculine ne. 
cesare — curaj, indrăzneală, tenacitate —, şi nu avea de- 
fectele masculine, adică nu-l plăceau nici femeile și nici 
băutura. Cu riscul de a dezamâgi pe unii compatrioți, tre 
bule să spunem că biografii acestul cavaler fantastic, afir- 
mă că nu l-au plăcut nic! bărbații, lucru curent în diplo- 
maţie. Despre ei, până în 1929, se publicaseră 48 de lucrări 
și printre alții. Voltaire, în corespondența sa, s'a ocupat 
de cavalerul d'Eon, spunând că viața lui va constitul o 
problemă Interesantă pentru istorie: 

pătruns In Rusia ca femele, ajunge repede in anturajul 
țarinei. 11 desvăluie secretul că era bărbat şi că fusese trl- 
mis la Moscova de către Ludovic al XV-lea pentru închele- 
rea unul tratat Intre cele două țări. Incă mal dinainte, 
d'Eon reuşise să câştige prietenia lui Ivan Ivanovici Şu- 
valov, amantul de moment al țarinei, care avea sentimente 
de prietenie pentru Franța. Cavalerul d'Eon devine lecto- 
rul țarinei, In această calitate şi numa! în această calita- 
te rămâne in budoarul Elisabetei până la ore târzii din 
noapte, era inteligent, fin, cultivat, şi, în momentele de 
plictiseală, prezența irancezului II era mai mult decât 
agreabilă, Cu această înaltă protecție şi cu intellgen! 
deadreptul fantastică, a reuşit să pătrundă In arhivele 
secrete moscovite. ŞI ale! a găsit o cople de pe faimosul 
Testament al lul Petru cel Mare. Adus la Paris, în primul 
rând sfetnicii lui Ludovie al XV-lea nu-i acordă acestul 
testament niei o importanță, Din tot cuprinsul testamen- 
tului. celace-l imprealonase mal mult pe d'Eon, era soarta 
ce se pregătea Poloniei. Bolnav, de dimineața până seara 
d'Eon redacta și adresa memorii abatelui de Bernis, mai 
chizului de Y Hospital, contelui de Brogile, dar totul a ri 
mas fără efect. ȘI totuși soarta Poloniei a fost decisă cu 
puțini ani mal târziu, sub domnia urmase! la tron a ţa! 
nel Elisabeta, exact cum se prevedea în falsul testament al 
lui Petru cel Mare. Şi cu toată această indeplinire atât 
de rapidă a unul punct din falsul testament, toţi istoricii, 
toți oamenii de Stat de atunci și de mal târziu, s'au pus 
de acord: cavalerul d'Eon a comis un fals grosolan, Ce 
crede de exemplu marele nostru istoric N, Iorga, am arătat: 
o mai Inainte. Şi totuși Indeplinirea aproape a tuturor 
punctelor din acest /ala testament, este cel puţin, turbură- 
toare. Ultimul punet, al XIV-lea, rămas neindepiinit, spu- 
ne: “Dacă cel doi (Germanii și Austriecii) refuză Oferta 
Rusiei, celace este foarte improbabil, trebule să producem 
confilete ca astfel să se ruineze unii pe alții. Atunci Rusia, 
profitând de un moment favorabil și declaiv, va trimite 
contra Germanie! trupele sale, concentrate din timp. 

In acelaș timp, două flote conatderabile vor porni; una 
din Marea de Azov și cealmtă din portul Arhanpelsk, în- 
cârcate cu trupe aatatice și se vor uni cu flotele din Mârile 
de Azov și Baltica Forța noastră navală va avans, tra: 
Versând Mediterana și Oceanul și va invada Franța pe o 
Parte și Germania pe alta; odată cucerite uceste regiuni, 
restul Buropel va trece, fără nici o greutate, sub controlul 
nostru”, Acest ultim punet n'a fost realizat de urmaşii lui 
Petru cel Mare, dar 

Celace e curios, în carul en testamentul e fals, nu e 
faptul de a fi prevazut cuceririle ruseşti. Având în vedere 
colosala intindere a Rusiei in acea epocă, cu o imapinaţi 
fecundă, cavalerul dBan ar fi putut să creeze un roman 
Sg dar celace e mal greu de priceput e faptul de a 

putut să-și imagineze metodele, adica intriga, perfidia, 
Fabdarea extraordinară. durata realizării planului. Se va 
Putea obiecta că in materie de pertidie, Ruşii au un rival 
de temut: perfidul Albion. i totuşi, Intre pertidia unula 
ŞI celalalt, e o mare desoebire. Rusii știu să-și păcălească 
pri rara inainte, si după, fără să fie descoperiți, En- 
Piezi] sunt descoperiţi dupa comiterea actului. Churchill 

a păcălit de exemplu pe Potonezi, dat astăzi nu înal exis- 
14 nlel un polonea care să n'o știe și sh creadă În ninceri- 
Da sau cel puţin in buna credință care ne [1 fost Inţe- 
tă de alții, a lut Churchill Mai există doar câțiva Romă- 
Di aeluaţi In Anglia, dar aceștia aparțin unei fnune ape: 
BE a ud m razi nu pe fe se 

A cum au fost crezuți de Chur- 
ehili și Rooevelt, după înehelera tratatulăi cu Hitler. dn 


998 ar putea fi corni 

să le aieem . (ri Dare 

de proastă atata ea APA îi 

elat nu mai este rezulta A 
In ete ca femeile să le zi 


























d 0 N e 
Tae a gomparațe puțin academică, am putea pu 






calomnii, Trecând de la această comparație neacademică 
la planul politic, putem spune că această calitate de CĂ 
păcăli partenerii Ja infinit, este o calitate specific slavă, 
sau mai bine zis, slavo-mongolică, 

Ori cavalerul d'Eon, cand s'a dus prima dată în Rusia 
avea numa! 27 de ani şi a rămas in această țară, cu în- 
treruperi, numai 5 ani. Când sa dus nu cunoştea un cu- 
vânt din limba rusă şi nu a invatat această limbă până 
la sfârşit. De unde dar să poată descoperi cu atâta lucidi- 
tate caracterul rus? Ar trebui admis atunci că acest fan- 
taatie cavaler d'Eon a fost un profetii! 

Dar lăsând la o parte /alsul sau realul testament al lui 
Petru cel Mare, rămân alte probleme de desbătut. Rușii 
au avut și au o viziune mesianică. ŞI ea nu porneşte de la 
Petru cel Mare. E vorba de idela celei de a treia Rome. 
Această |dele nu sa născut in mintea Rușilor ci în a altor 
Slavi, Bulgarii. In timpul celui de al XIV-lea secol, în tim- 
pul luptelor dintre Bulgari și Bizanț, s'a născut în litera- 
tura bulgară ideia celei de a trela Rome, care trebula să fie 
capitala lor, Târnova, și care avea să subatitule pe cea de a 
doua Romă, Constantinopolul. De la Bulgari, ideia a tre- 
cut în Ruși. După căderea Constantinapolului în manile 
Turcilor, în 1453, călugărul rus Filolteiu în ale sale “Epis- 
tole” şi mitropolitul Zosima în al său “Canon pascal” 
(1492), spun: “Două Rome au căzut, a treia Romă va /| 
Moscova și nu va mai ezista a patra”. 

Ivan al IILlea a mângalat, se pare, această idele și, 
rămas văduv, se căsătoreşte cu o prințesă bizantină, Zoe 
Paleologul, neopoată a ultimului Impărat al Bizanțului 
şi adoptă insigne, ete. după moda bizantină și fastul Cur- 

i! bizantine. Dar el era fricos dacă nu deadreptul laș 

îm văzut cum în ultima lui luptă cu Tătarii (1480), nu 
are curajul să-l atace și se întoarce acasă, bucuros desi- 
ur că şi şeful Tătarilor făcuse acelaș lucru lar, în ceia 
ce priveşte celălalt inamic, Polonia, a uneltit toată viața 
contra lor, a țesut allanțe dar, când unul dintre aliați, 
Ștefan cel Mare, a fost atacat de Polonezi, Ivan a rămas 
liniştit acasă, scuzându-se că... e prea departe, Au urmat 
impărati slabi, Boris Gudunov, impostorii, teribila Perloa 
dă a Turburărilor, ete. și ideia celei de a trela Rome a 
fost pusă Ia naftălină. Îdela nu a mai fost agitată din 
punct de vedere politic, dar ea a continuat să fie agitata 
ideologie. Astfel, în cursul celui de al XVII-lea secol, Ruşii 
se manifestă printr'o izolare totală de Europa. In acest 
timp, Rușii considerau că e un pacat şi o profanare orice 
relație cu Occidentul, EI se considerau superiori — ca și 
acuma, ca totdeauna — tuturor celorlalte popoare. Astfel, 
la Moscova, În timpul recepție! ambasadorilor străini, se 
punea alături de țar, un lighen și un prosop și țarul se 
grăbea să se spele pe mâini, după ce strânsese mâna am: 
asadorilor străini!!! 

Diplomaţii ruşi nu vor să se supună obicelurilor străine 
și 1] contrariază înadins pe străini, socotind că prin aceas- 
ta iși mențin prestigiul și iși arată superioritatea culturii 
or! 

*Grosolănia moscovită devenise proverbială. Ambasa 
dorii ruşi distrug apartamentele, jărâma mobilele, lăsând 
în urma lor un miros insuportabil și o murdărie de neere- 
zut... Când apar pe stradă, îmbrăcați în caftamele lor 
colorate, cu căctulile lor de blană, cu cismele de culori 
stridente și cu hainele cu mâneci lungi de douăsprezece 
arşina (o arșină e o măsură de 0,711 m.), mulțimea râde și 
W priveste cu curiositate, ca pe nişte sandateci” (MII, I, 
p. 

Intre 1640 şi 1057 trăieşte In Moscova vălugărul croat 
KriJanie. EI venise să propage unirea Bisericilor și str. 
şeste prin a predica panslavismul, Temându-se ca Slavii 
să nu fie desnationalizați, el propagă desnaţionalizaren 
celorlalti de către Sinvi. Se ridică contra Germanilor, con- 
alderând că aceştia reprezintă un viitor periculos şi contra 
Grecilor, considerând că aceștia reprezintă un trecut de- 
modat. între e! sunt Slavii care trebule să reprezinte un 
progres rezonabil ce nu rupe cu tradițiile celace nu pre- 
zintă un pericol de desnaționalizare. După cum se vede, 
nu e vorba de un pericol de desnaționalizare a Rugilor, el 
a slavilor. Pentru Krijanic, innmicii cel mal de temut sunt 
Germanii, din cauza superiorității civilizației și talentelor 
lor, EI escontra idelei celei de n trela Rome, spunând că 
necâtea sunt fabule și istorii ale adulatorilor greci. Dar în 
expunerea |dellor sale, Krijanic se contrazice, lucru ce Îl 
scoate In evidență şi Istoria Milioukoy, Căci KriJanie are 
o credintă nestrămutata Intr'o mistune specială a Rusiei 
aţă de Slavi, -Cenalţi Slavt n'au patrie, spune el, farul 
si ba putea să reunească toată această masă siară 
visipita” (MN. 1, p. 237). 

1 el nu e pentru a treia Romă, dar este pentru o 
reunire a tuturor Slavilor sub sceptrul Rusiei!!! Rusia nu 
ea la acea vreme frontieră comună cu unii Slavi, printre 
care cel mal bul erau Sârbii şi Bulgarii. Propunea 
deci să-i unească cu Rusa, dar ru a se uni cu Bul- 
garii, trebuia să se treacă peste Tarile româneşti care nu 


























sunt slave. Ori prin unirea cu 
Constantinopol, deci la a trela Romali! 

dela celei de a trela Rome nu murise, dar trăla numai 
ea un vis îndepărtat dacă nu Irealizabil, în ete 
rusesc. ŞI iată că vine Petru cel Mare care, prin ele 
Jul. prin acapararea de imense teritorii, ie arată Rușilor 
ca acest vis mesianic nu numai că nu e Irealizabil dar el 
nici măcar nu e indepărtat. E probabil că Petru cel Mare 
începe uzi ci Dauer Era un diletant. Visul 
iui era doar “mărirea glorie! ”. Incepe prin a ataca 
pe Turci la fortăreața Azovului, trece ln Suedezi și se 
inapolază la Turci. După desastrul de ja Stănilești își 
îndreaptă ochii spre Caspica şi Caucaz EI crelază acest 
casus bell contra Turcilor: apărarea creștinilor “oprimaţi”, 
Adele ce nu va fi părăsită de Ruși până la iscodirea alteia: 
“apărarea proletariatului universal”. 

Când vine la Iaşi, într'o proclamaţie, vorbeşte de “jugul 
cu care barbarii apasă pe Greci. pe Bulgari și pe Sârbi, 
iar întrun manitest special se adreseaza Muntenegrenilor, 
Este vorba de o prima manifestaţie practică a faimosului 
penslavism rus, e nevolt să recunoasca “Istoria MHloukav”, 
1, p. 343. Dar cu aceasta, implicit, mal recunoaşte ceva: 
recunoaşte că “apararea creştinilor oprimați” era doar o 
perdea de fum, dacă nu o adevărată mascaradă, Iar pagina 
următoare. același Istorie, după tratatul de la Prut, spune: 
“Natural, această aventură adruncină prestigiul sălă fel lut 
Petru) şi Chestiunea Orientului este amânată până la 
venirea pe tron a Ecaterinei a ÎI-a”. Deci chestiunea 
Orientului ia naştere odată cu Petru cei Mare și continuă 
până In Nicolae al II-lea. Cucerirea Constantinapolilui 
rămâne o constantă a politicli rusești și ea va reisbucni 
oridecâte ori in Moscova urcă pe tron un bărbat sau 0 
Temele ambițioasă. Cu sau fără acest testament al lui 
Petru cel Mare, cucerirea Constantinopolului e încercată 
de Ecaterina a I-a. Alexandru I, Nicolae I, Alexandru al 
II-lea şi Nicolae al II-lea. Pretextul a fost totdeauna acelas: 
apărarea creştinilor oprimaţi. Pentru a ajunge însă la 
Constantinopol, Ruşii trebuiau, să treacă peste trupul unde 
țări neslave, Tăriie Româneşti, ci constitula pentru 
nol un inamic natural, așa cum I-a numit mai târziu Take 
Ionescu. 

Rușii se feresc să vorbească de latinitatea sau nelatini- 
tațea noastră, lăsând-o în suspensie, sau trec Ia Insinuări, 
Aceasta pentru trecut. După al doilea războiu mondial se 
trece la o nouă fază, la acela a dovedirii existenței unei 
nații aparte, şi anume nația moldovenească, care ar fi mal 
veche decât... Tracii. Asttel in cartea “La Grande Thrace”, 
care se găseşte sub tipar în Editura “Carpaţii” din Madrid, 
de prof. Al. Boldur, cititorul va descoperi cu stupoare că a 
existat o limbă moldovenească extrem de veche, Inainte 
de cea tracică, pe care, un pretins istoric sovietic, o consi- 
deră inexistentă. Existând o limbă moldovenească, insem- 
nează implicit că a existat o populație ce vorbea această 
limbă. Această populație cu o limbă moldovenească sia 
slavizat după acela şi cum există deja o republică mol- 
davenească în U. R.S 8, nimic mal logic decât necesitatea 
unirii acestei populații cu sora ei soviețică, mal ales că 
aceasta populație moldovenească rătăcită nu are nimie 
comun cu latinitatea. Aceasta ca o prima etapa. Ulterior 
sar descoperi că această limbă moldovenească sovietică 
are curloase asemănări cu limba Muntenilor și a 'Teansil- 
vanenilor, şi cura nici ei nu au nimie comun cu latinitatea, 
logica va interveni din nou Și va cere unirea lor cu “sora“ 
sovietică, 

A existat și există aceasta |dele mesianică rusească 

superioritate a rasel slave, rasă tânără, viguroasă, care 
distruge rasele imbătrânite europene. Considerând că sia: 
vismul ca idele a îmbătrânit, Rușii au lansat una nouă, 
acela a eurasianismului. Ea se datorește exilaților ruși de 
după primul războlu mondial. Ei se numesc curasteni. 
Principalii membri au fost prințul N. 8 Trubeţiol, 
P. N. Saviski, L. P. Karsavin, P. P. Suveinski, ete. Aceştia 
au adoptat ma! int! idee sinvoliie ale Jul Danilevaki dar 
apoi, considerând că elementul slav este prea pătruna de 
1del europene, decle și el Imbătrânit, lau substituit cu 
elementul aslătie, Imperiul rusesc, aşă cum Îl concep el, 
este imperiul lui Gengish Han!!] Primi! eurasleni conside- 
rau că acest imperiu trebula să fie ortodox și să albă un 
țar, dar o parte dintre ei, de stânga, s'au desprins și admit 
o Rusle sovietică, care II se pare a [1 Inceputul Imperiului 
asiatic! 1! 

Atragem atenția citotarului că aceasta Idele curasiană a 
toat concepută de un grup de ezitaţi. Şi no! facem tilosolia 
statului întrun pielor! |! 

In toată această tragedie, Petru cel Mare este da 
punctul de plecare, din punct de vedere politic, EI a arătat 
că visul meslanie eate posibil. Pentru aceasta, ale 
desigur, merită să (le socotit și denumit cel 
a fost posibil gratie micimit celorlalți. ŞI cel mal 























3 


B 





LA CORONA DE SAN ESTEBAN 


Hace unos mesta, e! 7 de enero de 1978, el secretario de 
Estado norteamericano, el sefor Cyrus Vance. en nombre 
dei Goblerno de los Estados Unldos, sigulendo instrucelo- 
mes del presidente Carter, devolviă al Goblerno comunista 
maghyar de Janos Kadar en Budapest ia corona de oro, 
el cetro ș las demis insignias reales, reliqulas del rey San 
Estetan, fundador de Hungria 








VANCE ENTREGO LA CORON 
DE SAN ESTEBAN 


a ln Cea în m fm, ital 
ra oo m a Le 


„mol crmtral ea bn iara 
attee tmtr 


Iau rr itp m pat aa 
vote e de mata 
ta în. ra e noa ea EET tr pirate 
„meat de Tae Nm. (Remi pi aaa aaa la „zeta 


Vaze. barient pomeni Matter pare 


Mare fe Amemtae 
Bet me m soia 





7 — ENERO — 1978 


ARO XI. Nimere 12.834, 


12 — 







por Trajano Popesco 


Salvadas de las garras del comunismo triunfante, el ră- 
gimen hongaro del almirante Horthy vencido, los habia 
entregado en custodia a los norteamericanos, los cuales Jas 
depositaron en el Fort Knox-Kenntucky. 
hecho pasă casi inadvertido a pesar de sus graves con- 
secuenclas el dia de mahana en el centro de Europa. 

Para los americanos y sus conceptos democrâticos fue 
un acta de justicla ş un gesto de amistad el de devolver 
al pueblo hungaro el tesoro custodiado, pero para el răgi- 
men totatitario del pals ș para los pueblos circundantea 
de Hungrla signitlcaba —segun las tradiclones guerreras 
de los antepasados americanos, los indlos-— desenterrar el 
“hacha de guerra” entre los hingaros y sus vecinoa 

La Corona de San Esteban no era lina pleza de museo 
extraviada por la guerra, nl “simbolo de la naclonalidad 
hângara ş cristiana”, sino, al contrario, simbolo del des- 
potismo absolutista ş del imperialismo maghiar en la 
Europa Central 





Le traită de Trianon et la „libărațion” des nationalităs 





EI presidente norteamericano Wilson elimină este im- 
perialismo por los tratados de paz de Versalles y Trianăn, 
dexputs de la primera guerra mundial, los cualea lbera 
ron de la eselavitud austro-hângara a masivaa poblaclanes 
de ealovacos, rumanoa, eroatas. servios, que habian side 
dominades por la fuerza durante siglos o por las intrigas, 
|mperiallsro que e! presldente norteamericano Carter, can 
su gesto, lo reaviva hoy con ingenuidad 
ti e revanchismo maghyar, desputs de cast sesen; 
a loa mută DAS que un error politico, ca un despreclo total 
Asa Brineiplos de jibertad y Justiela, implantadoa por JA 

umanidad con tantas sacrificlos ş singre en dos guerras 
mundiales: ei de la libertad de las naclonalidades opri 





Midas”, que libres deben realizar 
brea deben realizar su deatino —surgido de 
Şe lite desputa de la primera guarra mundial y ei de 
erechos del hombre”, planteadoi en Postdam, des 


pute de la Segunda guerra 
da guezra mundial ş todavia no cenfirma 
do, a pesar de Ioa trel 
Ă nta ş tres afioa de puerta tre 
los vencedorea Act fala au 
Los hiingaros, maestri 
S 3. matatros en las intrig, 
țharân, sin duda, ta oportunidad due lee Drinda el Pore. 
i? Jai “reliqulas imperiales”, intentarân con sus mă; 


Bio) onistas pro 
tar revialonistas provocat la revisiân del Tratado de 





politieas, apre 








bien. 

les. 
de In devoluelân de las “santas reli- 
de), munda libre, como los del Esta 
violentamente contra loa rumanos 
ser Buica ri del revialonismo? 

ar la altu 

ue mufren atlă —de Verdad. de Ioa i 
rii privinariia, debido al rezimen fraterno comunista, 
rnivinduaailă, €0 la Europa del Bate no son guerras 3 
cero de la meappărTitorlalea. sino un acercamisnto. sin- 
Europea ga PUEbIOS > la oposiciân de una Confederaclân 


ECOLUL RUSINEI 


de Romeo A. CORUSAN 


Epocă modernă 
Cu a el viață ternă 
Fără bucurie 

Ca intr-un spital 
De psichiatrie. 





Totu-4 sub buton 
In ordinatoare 
State de salarii 
Aer, apă, soare 
Alpha și Omega 
Napoleon și Wega 


Para-psichopaţii 
Avocaţi al crimei 
i dușmani al rimei 
omoară frații 
Promovând bandiții 
ŞI pe toți smintiţii 


Pâinea ca şi vinul 
Orice aliment 

Are o rețetă 

Poart-o etichetă 

Un simbol... sau puncte. 


Vieţi-i corespunde 
In ordinator 

O imensă cruce 

Pe care niel el 

N-o mal poate duce. 


Totul e-n formulă 
Infinit sau nulă 
Ca nişte ecuații 
Fără pic de graţii 
Cu a lor derivate 
Parțiale 
Goale 

| deteriorate 

a-n apocalipsa 
Inger! ca şi demoni 
Stau femei de ghips 


Crima se răstață 
Iar eroi, miel 
Pilula e-n floare 
Drept copii - căţeii 
Specle superioară 
Sigur patrupezii 


Interlori...bipezii 

Om şiumanitate 
Credinţe nedemne 
Can cordinator 

Nu le corespund semne 


Tot ce a fost afânt 
Este la pământ 
Nu mai e trecut 

i nici viitor 

Ar prezentul este 
Tot stăpânitor 


Technlea la braţ 
Plimbă lateria 
Şi-n suflete goale 
Sună nebunia 


Arta nu e artă 
Prostituata muză 
Cu bortul la gură 
Ca o pantahuză 

A căzut Jehuză 

Iar eriticii-n poartă 
O țin beată moartă 
Siută... și morluză 


Muzica e ropot 

De copite tropot 
Ziomot, zgomot, zgomot 
Muzica e top 

Pop, zero sau stop 


Lovituri de oale 
ŞI tingere goale 
În ulcele, crătii 
Lovituri în fiare 
Scârțiit de osii 
Frâne de motoare 


Creere-n rugină. 
Gânduri cu morfină 
LSD, Haşis 
Totul pe bacşiş 

Pe turat sau șiş 


Pop! târă chemare 
Fără duh și sare 
Pasteurizaţi 
Măscărind credința 
Şi bunacuvința 


ŞI pe Iei pe colo 
Arhangelii solo 
Palide lumini 
Cătând sub măslini 
Pacea lui Christos 


Martiri fără vină 
Când lumea se-nchină 
La viţelul-taur 


Sută-n sută aur. 
Lumea n'are timp 





Să privească cerul 
Unde e misterul 
Dincolo de sputnlei 
ŞI de galaxii 


Ea nu are timp 

SA caten Olimp 
Sau pe-acest pământ 
La restrişti de vreme 
Vreun mucenie sfânt 
Ori vreun arhanghel 
Rătăcit În goluri 

ŞI neimplinit 


Vremea va veni 
Noaptea numa! ştie 
Când are să vie 
ŞI cum o să fle 


Totu-l la mezat 

Estul că și Vestul 
Declaraţii mioape 

Cu clipiri din pleoape 
Ca tratate schioape 
Pe spinări de țoape 
Prat în ochi de lume 
Aer pentru spume 


Pentru — un clot de țară 
Be fac de ocară 

Ți se ta la trântă 
=Globul” se frământă 
Şi-apol pentr-un ple 
De pace. 

Ce.nseamnă nimic 

Be cântă solfegiul 
Iar pentru cortegiul 
De-alte nedreptâți 
Nu știu cum se face 
Că definitiv 

Se tace 


Oceldent ca URSS 
Ca dup'n concura 

1şi dau acolade 
Premii Nobel, grande 
Iară gravitatea 

E că libertatea 
Lueru cel ma! sfânt 
Atâtea popoare 

O așteaptă incă 

Pe acest pământ 


Unde e morala 
E la inchisoare 
Iar majoritatea 
Ce tace din gură 
ŞI iși cată treaba 
"Toţi conducătorii 
De orice culoare 
O priveze cu ură 
Ca pe o scursură. 


Şi-n atâtea -lsme” 
Ce își zic dușmane 
Domni! şi tovarăși 
Ce işi imprumută 
Sub diverse “falsuri” 
Comportarea slută 
Bietul om se'ntreabă 
Nu se dumireşte 
Dacă-n comunism 
Ori capitalism 

Viaţa şi-o trăteşte 


Toamnă, toamnă, toamnă 


Plină de culori 
Venerată Doamnă 
Ţi-ai întins mantia 
Şi-a! cuprins câmpia 
Muntele și marea 
Veştedă-l cărarea 
Lunii făr' cunună 
Exproplate 
Proletarizate. 

ŞI pe-a el cărare 
Yrupu-mi de “morot” 
Proectat pe lună 
Sufletu-m! în laerămi 
Călcat in noroi 
Dup-atâtea patimi 
Pustiit şi gol 

Ca un trist “simbol”. 


Multe-ar [i de spus 
Despre Răsărit 

Sau despre Apus 

Dar cum noaptea bate 
Dulce pe la gene 
Nam să cat zadarnic 
Să descopâr “oameni”. 
Cu bun simţ şi ton 
Intr-o lume eare. 

Este de “carton” 


Romeo A 


CORUSAN 


—B 





d'une culture matirialle. Ce caraetăre pent ître decele 
î Paide de la linguistiqne, de Vethnologie et de Vhis- 
toire. 

"archeologie a des limites incontestables. Des tribus 
differentee, mais vivant dans les mâmes con ins natu- 
relles, penvent prodire les mâmea otils de travail et les 
mămes objets năcessaires ă existence matirielle, bien 
que ces tribns soient distinetea du point de vue ethnicque, 
Den tribus ayant dea originea ethniques distinetea pen. 
vent presenter des cultures similaires ou mâme identi- 
ques. Outre cela, îl faut tenir compte de Vimitation, des 
emprunts eulturels tellement habituels dans le milieu 
tare] asez panvre des penplades primitives. Trăs sou. 
vent, la culture du conqii porte si elle est 
superienre ou inlirieare-— a population vain. 
eue et cecupie. 

Toutes ces limites quant an râle seientifique de Iar. 
eheolazie sont ignories pat nrchăoloque P. N. Trâtiakov. 

En voilă Vopinion de L. Niederle en ce qui concerne 
reheologie Noua citons : 

“De nos jours, Vareheologie n'est pas capable de sui. 
vre Pexolution de la culture slave, ă partir des premiera 
temps de Vhistoire jusqu'ă I'epoque de la formation «les 
peuplades slaves. Dans Varchâologie, le chapitre conta. 

i iquitea slaves antârienres au V-e siăele se 
Fararterite par un total chaos. Tantes les tentative: pour 
prouver le caractere slave de la culture Jusacienne et des 
rhamps ă urne de Ja Silesie ont &t&, jnsqu'ă prâsent in. 
frmctnensea (60). 

La source la plus sure pour determiner la presence 
d'une population quelconque dan: un certain lien est 
constitute par Ja toponymie et la hydronymie sciences 
que ÎI. Krahe, M, Vasmer, K. Buga, V. N. Toporov, 
0. N. Trubacey et beaconp d'autres ont utiliutes avec 
mecăa. 

La conception da F. P. Pilin se distinzue par ses qua- 
lităe seientifiquea: Vauteur est tonjours cireonspeet, îl 
ne se hăte pas quani îl tire des conclusions, pour sote 
nir son opinion, îl fournit un grand nombre argumente 













































linguistiquea, 

i doit faire la remarque mivante: Jordaine, mol: 
art les remeignemente confus qu'il nous faurnit, ponr- 
tant îl nous apprend quelque chose de râs important 

uant au caractere des Etablissements du peuple ave. 
orsqu'il cerit qu'au lieu d' avoir dex villes, lea Slavei 
possădlent des mai 

Si cetait une ei 
riode avanete de Vhistoire (VI-e stăcle n. autant 
plus on peut alfirmer la mâme chose pour la prăhistoi 
re eta protohistoire, La linguini ne confirme cette cons 
tatation, E, P, Filin lance les prâmisses dont on doit te. 
nir Cei “quanil on sent formuler une hy pothâse initia. 
lavea (6]), 

Le slave commun est trăi pauvre quand mots ca: 
ractărisani le paysage montagneux. Le mot slave vă Irâ. 
quent est “gora“ qui n'a pas un sens bien determii 
il est “nom”, signifiant “coline” ei "montagne”, “berge”, 
i er”, ete. mais îl est anii “adverbe” sig- 
fiant “en baut”. En slave commun, Vexpresion “ehaine 
de montagnes” n'exinte pas, 


























(60) Ap. p. Pin, Oeuere cite, pa, 
(60) POP. Pin, Oedere elle ve Mă. 


m -— 








par Prof. Alex BOLDUR 


Le slave commun ne posedait pas de nom pour d. 
signer les animaux marina, les poissons marins, la flore, 
marine; cela veut dire que les Slavea vivaient loin de 
la mer. 

Le mot “more” (mer) du slave commun a des corres. 
pondants en Lituanien (“mares”), en letton (“mare”), en 
vieux prussien (“mary”), Mais le lituanien “maresti dă. 
ne le golfe de la Coi et le vienx prussien “ma. 
19” signilie Egalement En germanique, les radi- 
Vorigine une eau stagnan. 
un, aucun mot pour “mer” 

Le phânomene est con: 
dani. 



















proprement site n'existe p 
firme par le fait que les noma des poissont mari 
maux et plantei marine y manquent gale 
Le nom “ostrov”, en slave, a le sens de “petite île” 
"ans ane riviăre, pas ilans le mer. C'est Evident done que 
les anciens Slaves n'habitaient pas au bord de la mer (62). 
Une autre notion qui n'est pas exprimee en slave com- 
man est la steppe. On ă employe le mot “pole”, e'est-ă- 
dive champ. Par consequent la zone de steppe doit &tre 
fgalement exclue parmi les region oii on pourrait si. 
tuer la patrie dea anciens Slai 
Fin fchange, le slave commun 
noms qui expriment les notions de “Jacs”, *marais”, “fa. 
rit”. On conelut done que la patrie des anciens alaves 
pourrait âtre dans une zone ile forâte, riche en lacs et 






























+ Pauteur devrait ajonter d 
rea argumente convaineants pour lui donner le droit de 

la patrie primitive des Slaves dans une zone boi- 
see, ă Iaca et marnis. Mais au lieu dinsister sur cette 
sumentation prealable, d'une maniăre inatendue, Va 
teur declare que cette patrie a tă “quelque part, entre 
VFlba, POder et In Desna”, Sentant pourtant que cette 
eonclusion a Et tirte sans trop reflechir, Filin se deman- 
de: “ex des donne plns conerâtea qui nous 
permeitent de preciser les frontiărea de Vunită gtogra. 
Dhiqur que nous cherchons? “Et c'est lui-măme qui ri 
pond: “Il existe, bien que ces donndes soient însuj 
santes pour une conclusian finale ei dătinitive, Voillă 
une râponse qui rend inoperante Ja localisation de la 
Patrie slave, telle que Panteur nous la propose, 
on proposer une antre locali: 
une nutre râgion ptographique, &galement 
riehe en forte, laca et mari, TI Sagit d'un tertitoire 
sită dans le vi ge dea Iaca Timen, Ladoga st Onega 
ei prăs de la rivitre Volhov — La restrospective histori. 
nsi que les penplades voisine nous recommandent 
ce lerritoira en tant que la patrie primitive des Slave, 

A la diftărenee de T. Lehr-Slnwiniki qui affirme q 
les anciens slavea habitalent ă Jest dea peupladea balti. 
es, F. P, Filin en Vauteur d'une hypathăta talon la. 
urile lex Slavex se tronvaient aux sud des grotupea bal. 
Tignes, les peupladea protobaltiquea Etalent plus prâa dea 
peupladea proto:germanieques “que des gronpes proto-sla: 
vea. Notre hypothâse les place au nord et ă Pest dea peu- 
plase baltieues, 

La region galicienne, situca au nord des Carpathes, 
ayant un carartire montagneux, est pourtant repousida 
“omine încompatible. La Volhynie doit âtre âgalement 



















































162). Oemere citde, p. 123, 





LA GRANDE THRACE 









exelue, quoique d'habitude, une tribu slave (les Drev. 
lenes) soit places dans cette contree, mais cette informa. 
tion apparait dans le tard, chez un chroniquer rase d 
XIIL-e siăcle et Ia toponymie nous ditermine ă reconnai. 
tre que dans la prâhistoire et dans Vhistoire, la Volhynie 
a Et& un pays thrace, et pas du tout slave. 

En gântral, le territoire galicio-volhynien ne peut pa 
fire invoque comme une partie întegrante de la patrie 
des Slaves. 

C'est ă peine ă la veille du X-e siâcle n e la Vol. 
hynie, Ia Galicie et en partie la Podolie ont &tă peupl&es 
par les tribus slaves, 

Lorsque les Slaves commencirent ă se dăplacer, du 
cour; superieur du Dniepr vers le sud-ouest, pour occu- 
per Vespace que les Goths avaient quittă au Il-e siăele 
n.&. anx bouches de la Vistule, c'est senlement alora que 
les Slaves, migraient vers leur nouvelle , par le te: 
vritoire dea peuplades bal 

La region galicio-volhynienne a îtă Vetablisement 
permanent des tribus thraces. Elea y ont ereă la culture 
connue sous le nom de Cucuteni-Tripolie et lite ă cette 
culture est apparue, ă Vâge du bronze prâcoce (1.500 - 

00 a.n.ă.), la culture Comoravo, erăte fzalement par 
Thraces (63), 

D'antres tribus appartenant aux diverses origine eth. 
niqu taient ce territoire, mais aucune tribu slave 
n'a îtă signalee 

invasion de la region galicio-vohynienne par les Cel. 
tes a dâtermine de profondes influence: dans evolution 
ulterieure de la conirce. La partie meridionale a îte ap. 
pelce la Galicie, et la ville la plus importante fut nommee 
Galitch, mom qui rappelle la Gaule et tout ce qui est 


ga d les vazues de Vinvasion celte dans cette region 
ont diminu& et quand les Celtea se sont retirâs vers les 
irea devenus ulterienrement Espagne et la Fran- 
s ont donne le măme nom —Ja Galicie — ă une pra- 
vince situfe au nord de I'Espagne. 

Le mâme radical celtiqne est ă Vorigine du nom de la 
ville roumaine situce sur le Dannbe —Galatz— qui ap- 

ait dans les sources historiquea russea sous le nom de 
“la petite Galiteh” 

Ainsi que nous Lavos dejă dit, le nom de la Volhynie 
est d'origine celtique. 

“Volokhes est une appellation donnce par les Got 
aux Celtes; ce nom pasta plus tard aux Thraces, de mi 
me que le nom de la tribue celt les Routhănes 
habitants de la partie măridionale de la râ 
o:volhynienne (64). 

Jusqu'au X-e sitele n.ă, Ia region palicia-volhynienne 
fut toujours peuplee par son ancienne population săden- 
tnire lea Thraces. Mais cenx-lă se mâlangărent avec les 
flâmenta appartenant aux peuplailea les onvahissetira 
les Celtes, les Gothales Sarmates, notamment avec ceux 
!“anion volhynienne representait un ensemble îndăpen- 
d Pourtant îl a âmis Vhypothăse selon Iaquelle les 
Volhyniens se sont alia aux Velea, peuplade que Pro. 
limee place au se la Mer Baltique. Le mâme au. 
teur soutient qută Vembouehure ile POder âtait le te. 
rritoira dea Volhyniens (Volygernes), 1/hypothăse de 
Vallianee des Volhyniens avec les Velestea est sani fon- 
dement. 

Si les “Volypanes”, ainsi qu'on le suppose, sont les 
Volhyniens (In carte gtographiqua de la page 378), alor 
































































































(6%) 7. Lahe:s 
A64) 1. Caesar, 
90, 106, 239 
Fgalement en Padalie, i 
identifie + Fcactum pris d'An, 
Maetoniua serait Moxhi 
Posdolie, 1 
















argumente qui lont 
were cite, p. 20 








on doit eonsidărer que cette tribue represente une bran: 
che detachee d tronc volhynien, de mâme que les Obori. 
ves des environs de In Mer Ba ique ont une branche des. 
i nt se fixer parmi les autochtones et ne pas 
rontinuer leur marche vers dMautres contrăes. 

Les Slaves vivaient au nord des sources du Daiepr, 
fans les distriets de Novgorod et de Ladoga, entre la 
Dvine occidentale et la Volga, dans le voisinage dea tri. 
bus finno-ongriennea, 

Aprăs que les Goths atent quitt les bouehes de la Via. 
tule et te soient diriges vera la răgion galicio-volhynien. 
ne, les Slaves ont oceupă le territoire arrosă par les bou- 
ches de la Vistula et avancărent vers le littoral de la Mer 
Baltique, 

Ian Brankack a rendu dans une eaquisse les siăgea des 

us slayex vivant entre V'Elbe, POder et la Vistula au 
IX-e sitele n.ă. Parmi cellea-lă les principalea sont: lea 
Obodrices, les Wilzenes les sorbes. II a tracă măme lea 
frontidres des territoirea oceuptes par chacuna de cea 
u 3 Vauteur a remarque le manque 
quant anx rapporis entre les tribus sa. 
ves et les Volhyniens (65), 

Cente collec ticle comprend &; 
emâe par VI. Prohaska, |/anteur reconnaît que 
ue vers le Sud, laquelle, selon Vopinion de Hynek 
Bulin et Low îtait installe ă Pembouchure de 
la Tisa (Theiss), pas loin de la riviăre Maros (66). 

Et par dlessus le marehe, la branche dătachea a gardă 
probablement son caractăre ethnique celtique, tandis que 
la grande majorite des Volhyniens ont Et& asimila par 
les Thracea, 

On doit soulizner ă ceite oceasion que VI. Prohaska 
garde une reserve quand ă ces Volhyniens des 
la Mer Baltiqne et îl cerit: 

“origine volhynienne, ils auraient reprăsente le seul 
tlâment âtranger parmi les autrea Slavea d'entre Elbe 
et la Baltique (67). 

Habitant au nord et ă Vest des groupea baltiquea, les 
anciens Slavea sont venus pen ă pen en contact avec les 
tribus Finno-ougriennea, Au nord des Slaves, ont appa- 
ru les penplades Ciud, Vod, Ves, ă Pest, dans la haute 
vale de Ia Volga, Merea, Muroma, Mescera, Mordva, 
Ceremsi. Les tribus tc Aa venues de AER 
ont occupt peu ă peu le nord de Europe orientale. 

La Bate. refoules par les Slaves, ont ste obligta î 
se deplacer vers Poecidlent, ocenpant la basse valea des 
riviărea Dvina occidentale et Niiman, jusqută Jeura em: 
bonehures, par consăquent les localitâa oceupâes jusqu' 
alora par les Finno:Ougriens. Sous la pression «des peupla: 
baltiquea, les Finno-Ougriens ont dă ecler la place 
et avancer vere le golte de la Finlande, 

Un grand nombre de Slaves, sa dirigăreni vera le sud: 
onest et traversant le conrs inferieur du a Oceidental, 
» îinstallerent aux embonehurea ude la Vistule et de 
VOder, C'est la branche occidentale des Slavea, lex "Sela. 
vins” de Vhistoire. Cet dvânement a en leu ă la fin du 
Ie sitele n.ă, ă Vepogque o les Germain ont quite 
ces lerritoires, migrant vera le sudieat, 

Mais en dehors dle cea Slave qui ont miră vara le sud: 
ouest, les antres n'ont pas bougă ile leur Gtablisement 
permanent de la region du lac Iimen, de la rivitre Val 
ov, des la a et Onaga -- ă Beloorera, Cetta bran: 
che a forme, ulterieurement, sous influence dea Va: 
răgues, un îtat varâgo-russe. : 

TPautre hranehe son expansion vers Poat Pont, 

Le centre slavosruse —situe au nord, nins que les 






























lement une tu. 


























































Dolin, Origine» dea Jormaiiona 
n Danube p. 103% TE. Lavmlaniăi, Pocsarii Pi 


6078, 
Pi 61y' Lrurope aux IX-a et X-a tiele, p, 338: 





"Burope max X-a et Xa. 
dea Erata nationaux, Varsovie, 1968, pp. pia 
ri 


—lB 










L i vers lest ont represente la bran- 
che orientale des Slaves (les Rosses). 

„Aa cours de leur migration vers est et de Jă, vers le 
„mud, les peuplades slaves acquirent un caractâre de me- 


inno-Ougriens 
et plus tard avec les Scythes et les Sarmates qui est con- 
nbe par Je Allanes sous le nom d'Antes. 

La brusque disparation des Antes des sources histo- 
riqaes sexplique facilement : les auteurs de WAntiquite 
n'ftaient plus prâoccupes par les Antes, mais par les Av 
res qui reprisentaient ă lepoque un danger immediat 
ponr la Grice et pour Rome. 

Une remarque critique 














gard de cette conception 
“Il n'y a ancun 


diversea tribus slaves sous la direction des Antes 
tant moins d'une certaine formation d 
tes (68). C'est ainsi que l'autenr a enterre une conce| 
fantaisiste sur les Ante», conception appartenant ă quel- 
sfues-uns dex plus importante historiens slaves et russes, 
tel P. [. Sehafarik, S. M. Sploviev, 1. 1. Sreznewki, 
B.D. Grecov, V. V. Mavrodin. 

C'est regreitable que ni Varchâologie russe, ni Varchio- 
logie soviătique, ne peuvent avoir une contribution essen- 
tielle quant ă une meilleure connaissanee de ces monvrl 
ment. 

Pourtant pour ne pas avoir lair dlignorer les con- 
elusions de cette science, nous olfrons un abrâgt sur Par. 
«heologie des Slavea de V'Es 

Nous guidons d'apris L'Esquisse de Carehăologie pră- 
historiques de la Rusie, par |. Niederle (60), 

Pour la perioile ntolithique, Vauteur constate : “Nous 
ne sommes pas en prisenee d'un peuple unique et d'une 

lisatian partont la mâme”. TI distinge ă cette âpoque 
illinaire, dana la re, 
la Gran- 





































, propagte jusqu 
de”, cette culture n'e 









tout ge est 
“dontense”. 

tion Fatjanovo te en. 
care, mais cette fois-ei, lea mâtaux s'y mâlent abondam. 





ment, 
Aux XIV-e et XIII-e sibeles a.n.ă., dana la valize du 





PD tarutoira que ce irâsor doit fire atiribuer 
Ie sideles, 
Dans Ja vallte de la Volga, on constate la 
Ananino (les VIl-e, le sitelea). ÎI affirme qui 
» ont &voluc ideux groupes ethniques: les autoch- 
invadateurs des kourganes”. Dans la 
on ironve des objete importes de la 
de VOural. 
Pe fre du dep a du ler millânaire, a eu 
] invasion imneriens, “peuple inconnu d'ori- 
gine thrace”, dont les kourganes sont răpandns entre le 
Don et le Dniestr ; apris se sont lea Seythea qui mivent. 
x Sarmatea. Mais en mâme 
le, on constate une influen. 

















Plus loin, Vauteur remarque, dans les regioma de Kiev 
de Jehernigov et de Poltava, une population autochtu. 
LL Pad Port de, p. 62. 
Să piete ore Ch, Seleniboa i 1. Eienmann, More de 








16 — 


ne (7) soumise par les nomades. A partir du I-e siăcle 
n.ă., la civilisation romaine penitre en Russie. A la fin 
du Ile siăele et ă la veille du IIl-e siele, apparait | 
Etat Goth. Les Goths ont conquis les Finno-Ougriens, 
les Lituaniens et les Slaves qui ctaient les voisins de ces 
peuplades. Dis lanncea 250, les colonie: grecques sont 
dans les mains dea Goth ns archeologiquea go- 
thiques sont ă Teherniakhovo et a Romaski. Dans |'a 
cheolagie russe le probleme des Goths est encore confus, 
























e (pp. 75-80). Mais ces pages qui 
juste raison, pourraient Etre considerăea les plus 
ressantes, sont precâdăea par une mention deconrageai 






Plus loin, on peut lire; “Nos connaistances quant aux 
stations et aux tombes de celte îpoque sont tellement 
i ea qu'un exposă sur les & 

slave d'alore parait aujourd'hui 








sation 
(p. 76). 

Mais V'ensemble des cultures slaves est bien connu, 
selon opinion de Vaute 

Les tombeaux les plus richea se irouvent lous le voisina- 
ue des centres commerciaux, dans les valles du Dniepr, 
de VOka, chex le aux environs de Smolensk, 
chex les Krivitehes et chez les Severiens (ou Sevtrianes), 
î de Tehernigov. On ş constate des influences scan: 
es, byzani 

Tes mi le! dire les lieux forti- 
fifa ont ft6 rarement Iobjet dle recherches seientifiques. 

Nous avons fait un compte-rendu sur les aspects essen. 
tiels de Varcheologie des Slaves pauvre, Les Slaves sont 
plns renseignes sur les cultures ctrangărex que sur leurs 
praprea cultures slaves. 

Je ne donne pas dea detail concernant certaine opi- 
nions des archiologues —tel B, A. Ribakot— qui con- 
ere que la culture materielle Teherniahovo appartient 
aux Slnvea de PEst, en desnecord avec les caractâristiquea 
de cette enhure qui la recommandent comme. gotho- 
sarmato-carpienne (pontique), selon les archtologuea 
roumain (70) et selon Vopinion de P. N, Tretiakov 
alora qu'il indique la culture matrielle Zarubineta 
romme abrolument slave, opinion qui d'ailleura a ât6 
eritiqace par F. P. Filin (71), 

A În question: quand et par oii ont migre les Slaves 
“le leur patrie primitive, pouz apparaitre, au VIl-e sticle 
ne, dans la presqu'ile balkanique? I. Verner răpond 
iune maniăre tont-ă-fait dilfârente que nous mâmes. 
En Voilă les iltea qui ont goidă (72). 

Selon son opinion, la patrie initiale das Slavea n &tă 
î VEst du territolre pecupă par les Baltea, dans a haute 
vallce du Dniepr, dans les valleea de la Deana et de la 
Bertzine et au nord de In culture Teherneahovo. 

Vu que les reprezentante de la culture Tcherneahovo 
on &t& reloules par les huns en 400, vers Vanntea 500, 
les Slavea sont deseendus au Sud, occupant lea territoirea 
quittâa par les premiera, 
eur est du mâme avia que Î, I. Leapuikin, dans 
les zones de Vexpansion de la culture Teherneahovo 
en Ukraine et en Roumanie, un radical changement de 
poplation a en a place des Go 
instali/a les Sclavins et les Antea, 





































































170) 1 Histoire des Ri 
(0 E. Pe Filme Deea ete 















- Antes, parce qu 


"La culture Ipotesti-Gindesti, datant du VI-e siâcle et 


t comme zone d'expansion la region d'entre le Bong 
et le Pruth serait une culture due aux Selavina et aue 
lans les tombeaux de ces localites, on 
a trouvă des traces dincineratioa, de meme qu'ă Balta- 
Verde et ă Sarata-Montoru (Roumanie). 

Outre cela, sur le territoire de I'Ukraine, on a trouvă 
des fibulea ă doizts (Bugelfibelns), d'une mantille temi. 
mine et ces fibules “sont genctiquement lices aux fibules 
des Goths de la Crimie”, 

Lessai de Verner est fondă presque exclusivement sur 
Varcheologie. 

Uhypothise de Vauteur n'est pas satisfaisante sur 
beaucoup de points de vue. 

La patrie pri e des Slaves, ainsi que nous l'avons 
mantră, &tait au nord et ă est de la patrie des peupla- 
des baltiques et ne se trouvait pas dans le voisinage de 
la culture meridionale de Tcherneahovo. 

Si on amet que les Slaves ont occupă lea territoirea 
possădes avant par les Goths dans la vallee de la Vistule 
et que ceux-ci ont quittâs, pour se deplacer vers le sud, 
pastant par la Volhynie, alors on ne comprend pas, com. 
ment pourraient descendre les Slaves vers le vera 
lea lieux quittea par les representanis de la culture 
'Teherneahovo? II est bien logique de considerer que les 
Slaves habitant sur la Vistnle se sont dispersăs vers 
oecupant la râgion de VOder, et vers le Sud, 
des monts Tatra et c'est ainsi qutili sont arrivâs 















































dans Ja vallce du Danube et dans Ja presqutile Balka- 
nitque. 
Certes, pas tous les Slaves ont quittă leur patrie pour 








se diriger vers la Vistule. Quelques-uns n'ont pas quite 
Vetablistement d'origine. C'est de lă que quelques ele- 
menta sont parti: vers Vest. I/asociation entre les SI 
Vas et TE8 Ahtea, qui appatait an permanence chez l'au- 
Meur est une ertătir. [es Antes reprâsentent la branche 
inemment orientale dea Slaves, Se dâpincant vers 
Vest, vera les vallăes de la Volga, dn Don ât du Donets, 
Ms om formă un melanae avec les Finno-Ougriens et 
iPantres îlăments et ile sont apparus sur les 
rivagea de la Mer Noi îi, en alliance avec dantres 
barbares (les Bulgares et les Coutrigurea) ile ont attaqui 
la Byzance. 
Par consequent, on distingue trois branches slaves, 
dlurant leur migration du Ile sitele ni. : 1) la branchie 
occidentale — les Selavins migrant vers In Vistula: 2) la 
branche orientale -— les Antes migrant vers la Volua, le 
Don et le Donets; 3) la branche qui pour le moment 
resta sur place, mais qui, plas tard est descandue vers 
la ville de Kirv, ponr fonder, xons In direction des Va: 
Tăgaea, la principantă kievtenne. 
La cdrâmonie d'enterrement n'a pn 
chez les tribus daco-păto-thraces, Elle chanpeait partois 
sons Vinfluencas des penpladea voisines. Et Ies fibule 
doigtăes on &tt, vraisemblablement, gothiques, vatigea 
de la cohabitation entre lea Goths at lea Daco-Grto- 
Thraces, sur le territoire roumain at en Ukraine, 
I/hypothise de Verner part de | se. auivante 
un lieu libere par une population doit âtre faute oecupe 
par une autre population. Ca arrive, mais pas toujours: 
Aux ăges de notre îre, la vida dâmographique n'existait 
Ins, L-a population pouvait £tre plus ou moins dense. 
'ourquoi nonis imaginer qu'mne fois les representante de 
la culture Teherneahova âmigrea, leur place a Et oceu- 
pie par les Slaves? TI se peut qite les choses se soient 
passtea ninsi, mais îl est âgalement posible qu'ellea ne 
se solent pas pamer de celto maniăre. On doit prouver 
Voceupation d'un territoire, argumente fondâs sur 
le zite d'entarrement et In forme des fihules ne sont pas 
vulfisants, 




































î constante 



























DUPLICITATE 
COMUNISTA 


de George BICNITIU 


M stat de vorbă cu o serie de “turişti” 
români sosiți în Occident, după ani şi 
ani de cereri, intervenţii, dovezi de 
lealitate fată de regim, pentru a obtine 
pașaportul şi nenorocita viză de Ieşire, 
lucruri care se primese În orice țară 
liberă, în 48 de ore, 

I-am privit cu drag, că doar er; 
sânge, sânge ca al meu. Dar mi 
strâns inima de durere văzându-l În ce 
hal ajunseseră prin părțile acestea ale 
globului. Si nu era vorba de... “refu: 

giați”. tuziți intro rochie şintr'un costum, ci de terielți 
“privilegiați”, de TURIȘTI veniți să se bucure și ei de 
frumuseţile țărilor libere. 

Il priveam cu interes și nu-mi venea să cred! Tăcuţi, 
bânultori, fără nielo spontaneltate, aproape timizi... Nimic 
din veselia caracteristică Românului! Provinciali, suseep- 
Ubii și fără o lețeale... Poate că sunt şi din cel cu bani 
suficienți pentru o şedere In străinătate, trimiși pe soco- 
teala statului. Dar toţi cel cu care am vorbit n'aveau nici 
cu ce săi plătească un hotel. Unii veniseră cu câte un 
sac de dormit și-și odihneau oasele prin prădinile publice. 
Alţii, mal a cătării, veniseră cu maşina și dormeau În ea, 
Cei mal mulți sperau să aibă ajutorul celor mal vechi, 
rude, cunoştinţe sau simpli compatrioți binevoitori, 

Dar ceeace m'a isbit mal mult a fost faptul că mal toţi 
aveau cu el două eamantane speciale. Unul era plin cu 
diferite produse ale artizanatului național, bluze, şervețele, 
feţe de masă, pâpuşele in costum național, obiecte pirogra: 
vate, câteo Icoană, ete, constituind “fondul de Intreținare”. 
Prin vinderea acestor oblecte — de care piața oceldentală 
este supraincârcată — se spera obținerea de bani grei, cu 
care să trălască şi să poată cumpăra și ceva lucruri scumpe 
de dus în țară. ILUZII DE OAMENI DESPERATII .. 

AL doilea antan era și el plin, dar de alttel de 
ticole: conserve, salam și slănină (uni! aveau și pâine), 
socotite ştiinţific, pentru a le alunge exact cele 10, 15 
sau 20 de zile cât gândiseră să rămână in străinhtate, 
Acest geamantan constitula */ondul de rană”, dat fiind 
țaga cum Îl se spusese în țară) ibilitatea lipsurilor sau 
a tichetelor de mâncare în Oceldentul sărac și supus capl- 
valismului hrăpăret. PREVEDERI DE OAMENI CONDI- 
TIONATII... 

Condiţionați de-altte! până'n fundul sufletului şi trans- 
formați în repetitori de lozinci, de ți-era ma 
țea să-l asculţi, La Intrebarea logică și simpli 
vI se dă, ca turiști, o sumă de devize suficientă să puteți 

1 modest în timpul călătoriei, cum se petrece în, toni 

ul vine Imediat, fâră nicio eal: 
RA SARA: 





ndoare numai În basme se mai 

ate întâlni. LI sau băgat In cap aceste noțiuni, cu atâta 
ferocitate, că bietul român, considerat odinioară Inteligent 
1 lucid, nel nuşi mai dă seama de enormitățile pe care 
le îndrugă. Dar dece mal pleci, nene, să te plimbi, dacă 
nu ţi se acordă nici o para sau ţi se dă câteva zeci de 


1 ea o pomană 
TEA al INorla "eu România, țără sărac” devine de 
pomină. 


iul ia precizează duplieltatea regiinului. Pe de o parte, 
caile tota ds propadanda! Aielal. nu se vârbeșta decăt 
GA Soogăfiit naturale. care fac. din Romania Una din 
dune AL MA? BOGATE DIN LUME, Sub mâna capabilă 
Mrugimului comunist. aceste bogății devin pe an ce trece 
loria ITAL II fericirea națiunel române. Prosperitatea 
Somnește, standardul de viaţă creşte, poporul nuztreste n 
bine șin. belgue.. 

Carta e vota fază ca această prosperitate ză to 

1 celor cară 0 produc, tonul e altuli 
re Beer 
bietul cetățean bAțâle i 
spuse și-și face planuri de câlhtorie “pe ce-o să | se 





Dă dă 





VU fabricate In serii și reduse 

Ure și culori. i 

de turist român, Imbrăeat și fără 
frământă gândul 












iu fără bani. ei vrea să pipâle LUMEA! SI pl 
Ei Tără să-și mal pună Intrebari rascolitoari 
nai insă, cei care privim această dramă din perspee- 
tiva omului liber, asemenea procedee, nu ne conving. Din 
contră, ne revoltă atâta cruzime și atâta cinism! 
statisticile ofielale, România prosperează ca un 
trandafir semănat în pământ roditor. Truetoarele, măști 
nile, ehimiealele, vapoarele, ete., se seurg apre zărild lumii, 
aducând In sehimb devize cu duiumul. Turismul ospedează 
în fiece an, peste 2 milioane de oameni, ce aruncă nur în 
visteria Btatului, Nu mal vorbese de mândria sutalar de 
camioane ce impânzesc autostrăzile europene, ducând 
pesta tot fel și chip de mârfuri rare. In curând Yam fabrica 
şi avioane “Fokker”, din eare mal mult de jumătate pentru 
export Bi aşa ma! departe. 

Apoi. în mintea orieul naşte imperios Intrebarea: “Unde 

Doamne, sutele acestea de milioane de dolari?!... -. 
39 fatrebare în care numai mol cel Mea? pătat inde 
râspleat, deoarece numai nat ne putem sustrage feroce! 
represluni ce sar abate asupra celor din Tară dac-ar 
îndrăani să murmure numai adevăratele cauza ale presu 
use! “sdrăcii româneşti”. Nu le putem îmşirul pe toate, 
dar cele expuse sunt sullelente pentru a se Înțelege sensul 
exact a! cinismuloi comunist, 

Dacă suntem *0 fară săracă” și dacă nu cu putință că 
se dee un “minimum de supraviețuire” celor ce-ar dori 
facă și ei măcar UN BINOUR DRUM prin lume, e că grosul 
rezervelor în devize nu fost sustrase rolului lor natura! de 
a sătisface cerințele și nevoile națiunei, pentru n fi puse 
la anii scopurilor pur politice ale comunismului inter. 
naţiona! 

ate de milioane de dolari inu drumul suhveratunel mon- 
diale dirijată de Mottova, în ajutoare pentru gueriilaa în 
Mărie mubdesvoltate, în ajutoare pentru partidele comu- 
niste din țările oeeldentale fcai eu Partidul Comunist 
portughez) 

Alte sute de miloane de dolari intră în material de 
Tăsbol sau In trupe apeelale expediate în țrile ee pregă- 
Mese evoluții în Atrien (eazai cu tankiiii români din 

ngola) 

Alta sute de milioane de dolari munt svâriiți în circuitul 
subverilunii mondiale prin supapa neobosită a splonajului 
gen devenit o specialitate n comuniştilor români teazul 
Caraman și altele) 






































pot permite, în toată linig- 
le din jurul Capitalei câteo 


ji pentru bleții Români 
Inâtatel. 





nu Ințe 
trece România 


rel N 


George DIONIȚIU 


OLTUL 


Ion Tolescu 


Baltă Oltuin valuri repezi 
Mioe nirana n Pati de taluri, 
Baltă'n toanca, printre Ieapeal, 
Hodinind pe funa de chelui 

Pe sub postari, greu senelină 


ră 
Dă să lasă la lumină 





Baltă Oltul din viitori, 

Răsucit În răgiile, 

Bpadă'n mâini de domnitori, 
lot lung de balduete... 


Ochi! zimbrulul din steme, 


Frunza codrului pe bi 
Ducă'n volbura poi 
Chip de Barmisegetuza, 


IB — 


FRANCOIS DUPRAT 


AMBĂTA 18 Martie 1078, In jurul orei B 

şi 45 de minute, pe șoseaua națională 

2 intre comuna Trait şi localitatea 

udebee -en - Gaux  (Beine - Maritime), 

moare în urma unul odlos atentat unui 

din Ilderi naționalismului — francez, 
FRANCOIS DUPRAT. 

Născut In 24 Octombrie 1940, la Ala: 

! elo ICoralea), Frangol DUPRA'T dispate 

> In numai 37 de ani In plină activitate 

Şi maturitate intelectuală, Căsătorit și 

tată a doi copii, Francols DUPRAT era 

profesor la Colegiul privat de invățământ general din lo. 

calitatea Caudebec-en-Caux 

De mai multe ori victimă n unor atentate, tie Impotriva 
locuinței sale din imprejurimile Parisului, fie Impotriva 
persoanei sale Ja facultatea din Vincennes, el so stia ame. 
ninţat deoarece numărul celora ce au fost și se simieau 
vizaţi de această inteligență puțin comună, era Important, 

La Inceputul activităţi sale politice, Francols DUPRAT 
se interesează câtva timp de elementele extremel-atâna! 
Iranceze de coloratură troțkiată, Dându. 9! seama do “va: 
loarea politică” a acestor Îdel cu care intrase in contact, 
revine şi devine unul dintre cel mal tenace luptători na. 
Monalişti 

Inceputurile și le face In rândurile organizație! «Jeune 
Nation” (Tânăra Națiune), Apoi, fiind secretarul gi cola: 
boratorul scriitorului Maurice HARDACHE, Frangola DU 
PRAT Ia poziţie hotărâtă pentru ca Algeria să TAmână 
Iranceză, cceace || atrage multe neplăceri, fhcând ebiar 
câteva luni de inchisoare. Devine apol unul dintre respon 
sabili! mişcării "Ocetdent”, pe care o pârăseşte după cat. 
va timp, când constată că mişearea se Indepărtează de 
țeluria sale inițiale și se apropie de tezele guvernului 
epocii. 

După acela, Incepe să militeze printre membPl TU “Or. 
dte Nowvenu” (Noun Ordine), devenind unul din prinelpa. 
N e! animatori, până Ja dizolvarea e! în Iunie 1073, 

Aderă in continuni In “From National” (Frontul Na. 
Monal) condus de către dean,Marie le PEN, devenind in 
scurtă vreme unul din prinelpali colaboratori al neeatula 
































de Catalin NITESCU 


în Biroul Politie al mişcării, Militant deosebit, reugind să 
împlanteze Frontul National în Mormandle, ca al apă 
candidat se prezintă la alegerile legislative din 12 Martie 
1878, și teoreticlan al mişcări, dotat de o remarcabilă for. 
tă de pătrundere a evenimentelor epocii actuale și de. o 
memorie fenomenală, Francols DUPRAT lasă în uima ul 
mal multe lucrări și articole de o calitate deosebită 

ince] activitatea Jurnalistică in paginile ziarului 
umându-ş! rubriea săptămânală “Lea “Nou. 
” (Noutăţile Frontului), unde intuiţia sa 
ascuţită provede evenimentele și mişcările sțudențesti de 
In Parla din Mal 1908, sub incitarea Iul Daniel Cohn.Benălt 
mieilor săi din așa numitul *22 Mi 
Paslunea lul pentru iatorle: 

























ness de Mai 68 iu lea destoua une revolulton” (Zilele lui 
mal ales “Lin 
ternationale etudiante recoluttonnaire” (Internaționala re- 
Yoluționară studențească) ca și articolele din “Cahiers 


sul cortegiului cât și în 
Vonalismul francez și d; 





Alături de familia indurerată şi de prietenii și camarazii 
să! de luptă indollați, adueem și no! simpatia și omagiul 
nostru, putând spune! *FIl sigur Francois DUPRAT că nlei 


noi nu te vom uita” 
CAtalin NIȚEBCU 


CINE ESTE PAUL GOMA? 


CONFERINTA DE PRESA 
(dl GOMA la Paris) 


La 24 Noombrie 1077 a avut 406 la Paris. In sala “Audito- 
Fum” m lbrăriei FNAC-Montparnse, conferința de presă 
a scriitorului Paul GOMA 

Nu am luat parte la prea multe conferințe de presă 
Insă totdeauna am fost cucerit de “duelul” dintre cel ce 
pun Intrebări şi cel ce răspunde, precum și de abilitatea 
cu care se formulează intrebăriie și răspunsurile Atunci 
când se doreşte obținerea sau ocolirea unor probleme mai 
delicate 

Dela această conferință am plecat total desamăgit. cu 
sufletul gol, ca după o seară petrecută intro sala de teatru 
unde a Jucat o plesă anodină, n cărel punere în scenă şi 
câlitatea actorilor fac ea spectatorii — și așa puţini — să 
plece unul câte unul, 

Pentrucă erecliv, la un fel de “teatru” am aslatiat! In 
centrul micel estrade, actorul principal, cu merul desabusat 
al, omului obişnuit să piardă multe ore pe senunele 
"Capyei, *herlinului” sau “Colonadelor” bucureştene 
Aspectul său exterior eate departe de n reflecta “au/erin. 
Jela” pe care le-ar fi indurat în țară şi foarte indepărtat 
dle napeetul color caro suteră cu adevărat In țară opresiu 
nea comunistă, 

Vorbeşte In româneşte, Insă m 
Agramatismul și vulgaritaten desfăşurată au imprealunnt 
neplăcut aslatența, eu tonte că o “anumită presă”, a doua 
Hi, ora Incântată de “focul de cuvinte” realizat de “maea: 
In dreapta sa, di Hergcoviel-Parult, ca ti 
forturi disperate pentru a traduce Intro franceză 
decentă vulzaritățile apuse de di Paul GOMA. Nu plerde 
Deazia Insă să facă precizări interesate tunel când | sa 
pare necesar, dând definiții ca “Migearea Lepionară cate 
fazetemui românesc”, tnpt ee demonstrează că are *cunop 
linje” vaste în problemele naționalismului românese, 
reporteri Al diveraelor sinre, nmeatecați cu di 
Vergi “români” ce pot (| uor recunoscuți de valahii neaoși 
datorită nccentului lor deosebit. Printre reporteri, unii 


lera de a forma frazele 





















tabilit de 30 de ani in Franța și cara au: 
Imi, șopteşte: 

că areț „In drenpta estradel, “clanul” 
elan Al gomiştilor, In frunte cu Terunca-lavineseu, cu 





Je numai zâmbete, savurează răspunsurile “supraomu- 
Iul de pe estradă, Nu mă pot abțina shi privese compâti: 
MILOF pa acesti “creatori” care, În neobrăzarea lor, critică 


un Eminescu, un Iorga, un Pârvan, ete, dar ridică In alâvi 
pe “idolul” lor, GOMA. n cărei exprimare amintește de 
cen uzitată la “Calul balan” 

Atmoxtera din sală, felul cum se pun Intrebările, reamin: 
Vegte de ceeace se intâmpla în Bărindar, În perioada 
postbelică, acea pagină murdară şi Insirăinată a ziariaticei 
româneşti 

Din, cele discutate cu această ocazie câteva probleme 
sunt de importanță majoră și trobuese amintita: 

întrebat “Când vă veji intoarce In România?“ di GOMA 
răspunde “Nu mă vol intoaree in România dacat atunci 
când cuplul Ceauşescu va dispare, Dacă la putere ar vani 
un Verdeț, Burtică sau un altul, mă voi intoarce im 
Dacă insă vreunul din ei va căuta să-și facă un seeptru, 
un tron, un. palat, un imn, vol pleca din nou” 

Ce denotă ncent răspuns? Bate clar că di Paul GOMA 
mu are nimic contra regimului comunist instăurat In țară 
EL NU ESTE ANTL-COMUNIST! Bingurul roprog: el nu 
eate de acord cu felul In care conduce cuplul Ceauşescu 
uceat alatem, Dacă aceştia diapar fără a dispare regimul 
care I-a cocoțat la conducere, tunel nimie de dle, mt ae 
cepta regimul, EI are probleme de ordin. personal, Justi: 
cate oarecum, pândindu:ne că bietul om a fost, ca și alți 
scriitori, indepârtat dela bucal 

Face parte din categoria celor cunoscuți In Oceldent 

vub numele de “comunişti cu fața umana”, Diapărând 
Insă Ceauşescu, sar putea relrapârți scfolanul de ras” gl:n 
ncest caz dece n'ar reveni în țară! Dacă bucata obțintită 
e bună, poate chinr sA revină la poziţia avută 
țe— accea de membru de partid, Teeceri meschine de 
9 barieadă pe alta, In funcţie do acantajul material aforit 
Târă niel un Ideal, nicio conştiinţă și nimic. mai 
mult. Dealtrel, acestea mai roca și din următorul 
răspuni 
Aare *Sunteji un disident sau un oposant?” 
Răspuns — *Niel eu nu mal știu ce mal munti Nu știu ce 
mal sunt sau cel puțin ACUM nu vă E spune, Am fost 
condamnat politie, apoi MEMBRU DE PARTID, apoi scrii: 
tor, am renunțat de a mal race parte din Asoctala Seriito- 
rilor, ate..." 

DI GOMA n trecut prea ușor dela o extremitate ln alta 
și de mal multe ari. E normal ca acum să nu mal 
Hi și ce este. Faptul că declară că momentan nu no 
moale spune cine cate. mă fAce să cândesa că apteaptă din 
nou vreo “propunere”, sprijinită coploa financiar, Bi în 
funcţie de aceasta no va desvălui mal târziu noua - 
ție, Bau pante, această poziția a fost DEJA atabilită de 
alţii, în cercuri care numa! interesele neamului româneae 
nu reprezintă, dar nu vrea să neo spună cu speranța că 
va mal induce În oroare pe eine; 

























































—vV 


„2 STĂ AA 
eat cele de mai sus, restul declarațiilor mi-a 
uşor să le pricep: 


A literare”_pentrucă tru asta a 
git aere ale îi Goma Vor să le folosită, ci 
ră de subminare şi intoxicare a adevăratei lupte 
româneşti. 


“Am fost bătut de Ministrul adjunct de Interne” se 
“martirul”. Domnule GOMA, vă rog să-mi permi- 


“pi să vă spun: Sunteţi pre MARE! Aveţi probleme cu 


Paul GOMA. 

După această semnificativă conferință de presă, pe 
străzile Parisului, Imi reveneau in minte câteva amănunte: 

DI Paul GOMA a fost arestat în România ceaușiștă de 
azi la SIMPLA INTERVENTIE a soției sale a fost lăsat in 
pace. Oare, reprezentanta cărel forțe suprastatale este 
soția sa de a reuşit ca, printr'o neinsemnată intervenție, 
să-şi libereze soțul? MA gandesc la sutele de mii de mame 
și soții românce care ar fi vrut să intervină şi ele pentru 
copii și soții lor, dar nu le-a fost dat niciodată so facă și 





să-l mal revadă... 


mare parte dintre ele n'au mai avut nici măcar bucuria ra) Ş m si m'a incântat, cau mai bine zis, m'a entusiasmat. 
lotărini 


Mă gândeam deasemenea la un refugiat politie român 


pe care l-am întâlnit cu o zi inainte și care, cu candoarea 
caracteristică sufletului românesc, se Intreba “Am auzit că 
a venit Paul Gomal Unde se va culca? Ce va mânca? 
Cred că o să-4 Jle greu la inceput fiind cu intreaga familie”, 
Cand apol a aflat că pentru “inceput” di Paul GOMA 
Bine INIA ij iaă /ustee A suma de 41.220 dolari, 
a ridicat ochil spre cer implorând “Doamne când 
termina toate acesteal?. EBA 

In incheiere, di GOMA ar face mai bine să nu mai 
pomenească cele trel capete de acuzare pentru care ar fi 
fost arestat = legionar — complotist — pederast. In pri- 
mul rând, el este foarte departe de ceeace însemnează “a 
Ji legionar”, ca să Impleteze in vreun fel memoria zecilor 
de mii de legionari care au luptat și murit în credința lor, 
Apoi, complotist, nici când, pentrucă astăzi nu ar fi Ja 
Paris. Iar în ce priveşte a trela “calitate” ce | s'a oferit, ar 
trebul să ştie că se află într'o țară liberă unde poate face 
tot ce dorește. Si dacă tot o repetă va stârni zâmbete 
subințelese chiar și în săli pline de “/ideli”, 

Reluând declarația dlui GOMA “Nici nu mai ştiu ce 
sunt şi cine sunt”, orice om care judecă corect fapte, 
situaţii, declaraţii ȘI atitudine, îi ponte scoate uşor din 
ilemă: 

DOMNUL GOMA ESTE UN NIMIC, atât în mâna celor 
care II manevrează din umbră cât și în ochil marel ma- 
jorități a Românilor din exil 








Ionel NIȚESCU 


PE MARGINEA CARTILOR 


TALMACIRI DIN LIRICA AMERINDIANA, de NICOLAE 
NOVAC, Colecţia Apoziţia, Mânchen, 1077, 


Intro elegantă prezentare a apărut in “Colecția Apozi- 
ţia” de la Mânchen, o culegere de poezii amerindiene, in 
Pauonea zu] Nicolae Novae. 

torul rămâne perplex constatând că pentru a găsi 
poezie adevărată, trebule să facă apel In pleile roșii. Căci 
poezia e cuvântul care ae adresează inimii, Acest cuvânt 
poate trece prin creer, dar IA afârşit trebule să ajungă la 
inimă. Dacă se opreşte în drum, nu ma! e poezie, Desigur. 
DI Novac, care nu e polemist, nu sa gândit să facă pole- 
mică traducând şi publicând aceste poezii dar, cu discre- 
Via care-l] caracterizează, pare să spună: Inapol la le. 

Bunt multe bucăți in această carte care ar putea fl date 
exemplu de poezie adevărată care se adresează și care 
ajunge la inimă, care predispune spre visare: 


LUNA ŞI ANUL 


Luna i anul 
vin şi se due; 


la fel, 
ziua și vântul. 


ŞI tot astfel pe duce şi carnea 
spre locul veșnicei odihne (pal. 45). 


ASTFEL A GRAIT TRIBUNUL SPATTLE 
“Când ultimele Plei Roșii n'or mai fi decât un mit 


x 


MON CALVAIRE ROUMAIN, de MICHEL SOLO! 
Editions de )'Homme, Montreal, 390 pagini ital al 


Intro noapte, în trenul Taşk-Ohișinău, printre călhtorii 
Unul compartiment, era şi unul cu figura tipie semită, 
Când sa luminat, trenul era pe la Bârnova, Evreul s'a dus 
la toaletă, a revenit. a căutat în valiză și apoi, vizibil 
incurcat, sa adresat unui român, rugându-l să-l impru- 
mute un prosop. Nu prea încântat, Românul i-a deschis 
valiza, DU eta, PARA) cerut. Dar după un minut, 

Și l-a cerut un săpun, După alt minut in 
cerut pasta şi, inafârzit, i-a cerut peria de dinți. La acest 
ultim obiect, Românul a refuzat să-l atisfacă cererea, 
Până la Iași, călătoria a continuat Intro atmosferă de 
jenă, Instârşit, la această stație, Evreul și-a luat valiza și 
a coborit, vizibil supărat. Pe peron |l aştepta toată familia 
Imbrăţişări, ete, Soţia Îl intreabă dacă a călătorit bine, la 
care Evreul nostru l-a una: “Nu prea, In compartiment 
era aşa un antisemit, cum n'am intâinit in viața mea”! 








printre 
albi 
când copiii-copiilor voştri se vor crede singuri 
în câmp, În prăvălii, pe drum sau în 
pădurile” fără poteci, 
el nu vor fi singuri. .. 


Noaptea, când străzile orașelor voastre şor 1 tacute 
ar vol 


le veti crede goale, 
ele vor tremura sub paşii celor ce cândva 
Je umpleau 
și Incă umplu această fubită țară 
Nu, omul alb, nu va fi nielodată singur aici, 
Să fle deci drept și prietenos cu poporul meu 
căci morții 
nu sunt neputineloși 


Morţii-am spus? 
Nu există moarte. Numa! schimbare de lumi” (pp, 20-27) 


Da, ale e multă filozofie. Omul piele-roșie 11 spune omu- 
Inj-alb că a fast criminal, că 1-a Eatetmitist aer el omul 
plele-roşle va rămâne mereu alei, pe pământul strămoșilor 
lui, dacă nu aittel, va rămâne prin morții lui, morți ce 
nu-l vor lasa nielodată singur pe omul alb și-i vor aminti 
Doe ee pa Iad PA A cuvinte ce cuprind 

dar care se adreseazi - 
Hvului poeziei adevărate, m ipRe Ii 


* x 


Morala aceste! anecdote n că Eyreul nu admite jui 
de măsură; ori 1 accepţi totul, Ori te ranilor il 
teribi antisemit, Un axemplu l-am avut in exilul românese. 
La Paris apare O gazetă B.LR.E. care a fost și râmâne 
cea mal filosemnită foaie românenscă, Atât de filosemită 
cate această gazeță că acum 16-20 de ani, un confrate de 
peste ocean a spus că B.LR.E. insemnează Buletinul Iz- 
raeliților de Rit Elen, tă că, spre atuponrea tuturor 
Românilor, inclusiv 2 Directorului aceste! fol, intr'0 gazetă 
nească dela Tel Av! 
care Rene "Theo, e taxat, piei Ati md ateu a Cop 


mi 
decât de... leglonar, A fost sufielent cn această gazetă să 











| 


“ 


-mă să-mi spun părerile despre ea, am știut de 
1a inceput că orice și oricum aşi scrie, nu-l volu satisface 
autor care este Evreu, Evreu din România. Michel 
Solomon a seris două cărți, una intitulată *Magadan”, în 
care-și povesteşte jalnica tragodle din Siberia și a doua, 
cu titiul “Mon Calvaire in” in care povesteşte ce a 
suferit în România. Pe prima, cu toate etorturile, nu mi-am 
utut-o procura. MĂ voiu ocupa de a doua. E pur și simplu 
linie marilor cărți românești “Piteşti”, “Intoarcerea LI 
fern” și “Fără pașaport prin U. R.S.S”. Autorul, Evreu, 
prin 1040 considera că situația din România a devenit in- 
tolerantă și părăsește Țara pentruca, din altă parte, să 
contribule Ia schimbarea situației. Se Inrolează In armata 
britanică, fără să se gândească că indirect se înrola în acea 
sovietică şi că, cu propriile lul mâini Iși fabrica chela care 
avea să-l deschidă ușile inchisorilot comuniste. Dar cum 
am putea noi să-l aducem vreun reproș pentru aceasta, 
când acelaș lucru l-au făcut şi alții care erau Români 
Români și nu Români-Evre!? 

După &vietorie”, Michel Solomon se intoarce la Bucu- 
reşti, unde trebula să le raiul adevărat și nu ladul de di- 
nainte de răzolu. ŞI se pare că era așa de sigur de sine, 
atât de necunoscător al Sovieticilor, că Ia atitudini agre- 
slve, ieşind pe stradă în uniformă britanică. ŞI e arestat, 
dar nu de Români, ci de Sovletici. E judecat la Constanța, 
în România, dar nu de Judecători români, ci de Judecă- 
tori sovietici. E condamnat la 25 de ani și trimis să-şi 
ispăşească pedeapsa nu în România, cl în Siberia. 1 se 
întâmplă ca bolerului moldovan Iordachi Rosetti care, la 
1111, e arestat în Moldova, nu de Moldoveni, ci de Ruși, 
şi trimis la inchisoare la Kiev. E probabil că Iordachi 
Rosetti nu și-a considerat soarta prea tragică, deoarece 
el, efectiv, luase poziție antimascovită. Cred că nu la fel 
putea să judece situaţia Michel Solomon, deoarece el nu 
se opusese Ruşilor ci, din contra, Îi ajutase, atât cât pu- 
tuse, ca să ocupe România. ŞI Rușii nu glumesc, I-au dat 
25 de ani de pușcărie, pentrucă era... splon anglo-ameri 
can, Din acel moment, familia lui Solomon nu a mai ştiut 
de ei 17 ani! Pe timpul lul Antonescu Evrell, deși prizo; 
niţi, puteau (1 ajutaţi, se putea interveni pentru el. Daci 
tragedia lul Solomon ar fI avut loc pe timpii lul Antones- 
cu, ar fi intervenit doctorul Filderman sau chiar Eugen 
Lovinescu, cate ne povesteşte intr una din cărțile sale cum 
a intervenit 1 cu sucees — pentru ca să scape pe un 
scriitor evreu dela deportare 

ŞI e curios că se puteau intampla aceste lucruri Evrei 
lor, când neamul lor era la putere! Ana Pauker, Iosif și 
Liuba Kişinevski, ete, tălau și spânzurau în Țara dela 
Dnâre, lar Evrei! de rând deveniseră extrem de obraznici 
Acestea sau putut întâmpla pentrucă atât Michel Salo- 
mon cât şi coreligionarii lul nu aveau habar de ce este 
comunlămnul, nu știau că a fi comunist insemnează a fi 
bestie. De aceasta Michel Solomon şi-a dat seama numai 
când a Intrat în maşină, adica atunci când era prea târ: 
alu, Prin inchisorile prin care a trecut, a întâlnit numai 
bestii cu chip de om, Că erau malori ca Golelu, locotenen- 
|LER Rusu, colonel, generali, etc., erau pestii, bestii, bestii 

ed că a rămas surprins autorul acestei minunate cărți, 
constatând că Românul acela blând pe care] cunoseuse 
inainte de “eliberare”, se transformase dintr'odată intrun 
câine turbat. Gine-l schimbase? 'Trebule să acceptăm că 
dintre toți acel care sau scăldat în apele comuniste, MI- 
chel Solomon e singurul care recunoaşte fâră reticențe că 
doctrina pentru care luptase era criminală, In toată cartea 
DU 80 găseşte nici 0 frază în care autorul să încerce să 
se scuze, să enute explicații 

După d anl In “dulcea Siberie”, Solomon e trecut Prutul 
ȘI E predat comuniștilor români, Ajuns pe teritoriul Țărit 
ui, credea că va fl rejudecat, că bezbojnicii români Vor 
topară eroarea comisă, Acuma Evreul Solomon avea să și 
dea seama că doctrina pentru care luptase, transformase 
: blândul român de altădată în flară sălbatică. Proces? 

el Ala proces? Se intrebau parcă judecătorii populari, 
procurorii și chiar avocaţii. ŞI după 0 ani petrecuți în 
berin, Michel Solomon mai petrece aproape tot atâția în 
inchisorile bezbojnicilor români, Asistăm la scene asemi: 
nătoare celor descrise de ceilalți tre! serlitori români clta- 
VI: bestialitate fără limite, Dac celace e curlos e faptul că 
gin! ul ga serise de un Român-Român Și nu de un 
cu-Român. 


In ai cestor tre! zile sângeroase, nic! o ambulanță 
nu tăcut apariția, nici un ofițer nu a venit să deschi- 
dă o anchetă, Sarabanda infernală continuase cu gardie- 
nil care, beţi, deschideau porțile celulelor, scoteau pe de 
iuți şi-i maiteatau cu bastoane de fler. Hătrâni care par: 
lelpaseră la trei războaie, zâceau acuma pe di jeaua 
, 63). Am subliniat cu- 





























trei 
lucru, destul PA Evreul Michel Sol 
cele pei rlaolae a e 





“Chiar cei mat optimişti inţelegeau că viaj mânia 
m mel osea i are a tt em a ta hat 
Și net viața umznd” (09) sei 


Nişte cuvinte asemănătoare, foarte asemănătoare, pro- 
nunțaze generalul Rădescu, la 5 Martie 1045. 

Ca Român-Român, rămân inmărmurit citind, scrisă de 
un Evreu-Evreu, la pagina 123, fraza toare: *... pen: 


“După trei iuni de ocupație sovietică şi in timp ce sol: 
daţi români mureau cu mille, țăranii mureau literalmente 
de foame şi cadavrele lor zăceau dealungul câllor ferate 
care străbat Țara de la Nord ia Sud” (p. 124). Cititorul 
român nu-și poate crede ochilor, Iată un Evreu, repet, 
un Evreu, care atirmă categoric că ocupația rusească a În- 
ceput la 23 August 1944 şi nu prin '45 sau '46, cum au 
serlă leruneile rezlatențialiste, 

“Tot ce se ştia de zarka sub regimul comunist de după 
1944 (Evreul acesta revine cu 1944 spre a le strica pasența 
rezistențialiştilor noştri) era că acest loc reprezenta tot 
celace istoria modernă a imaginat ca mai crud. Tribuna: 
lele poporului, organe administrative revoluțlonate, care. 
țineau locul tribunalelor ordinare, condamnaseră la zarka. 
pe toji inaiții demnitari al "Țării, civili şi militari, al regl- 
mului dictaturii mareșalului Antonescu ca ș pe anumite 
personalități ale lumii politice şi intelectuale, pe care eo: 
muniștii le urau în mod particular şi a căror influen 
asupra maselor populare o temeau. Şeii mai mari ai pa 
zii de Fier se găseau acolo, în timp ce legionari! de rând se 
găseau la Alud” (p, 143). 

Iată că un Evreu vine şi spune că șetil Gărzii de Fler 
se găseau la zarka, locul cel mai crud pe care Istoria mo- 
dernă a putut să-l imagineze, in timp ce o “anumită pre 
să” și “anumiți oameni politici” cărora II s'a raliat în 
ultimul timp. Raţiu Bibeistul, vor să ne convingă că le: 
plonarii se găseau dacă nu la dreapta sau la stânga Anel 
Pauker, In orice caz In locuri foarte apropiate, Evreul MI- 
chel Solomon Au aruncă cu noroi pici peste tilozotul Vul- 
cnneseu de In “Gândirea”, nic! peste Luclân Blaga şi nici 
peste Mircea Eliade care, intre noi fle zis, a făcut şi el 
un mie stagiu printre “huligani”. ŞI 0 ştia, totuşi vorbeşte 
cu simpatie şi chiar cu respect despre el. 

“Perversitătea comunistă vola ca un nom, din momen: 
tul în care n fot arestat, să inceteze de a mal există 
pentru familia sa” *p. 222). “In această perspectivă, a de- 
juca planul satanic al autorităților, aducând la cunoștința 
familie! că tată! sau soțul trălau incă, era un afront eri: 
minal adus ordine! comuniste” (p. 222). Michel Solomon, 
Foreul Michel Solomon, întrebuințează cuvantul satanic, 
Atunel când mai era timp să se IA măsurile necesare, un 
Român L-a întrebuințat, spunând că dacă Rusia va intra 
în Românta, o va sataniza, E foarte probabil că Michel So: 
lomori nu cunoștea nel fraza și nici pe Românul care 0 
formulase, dar nu-l Doar rele (ai STIU po tai 1) 

ri t ai la Români 
Tea CNI II ai rofetie Avertisment 
chel Solomon nu vor 
re suterințele Evreilor din! 
n, cl de suferințele tuturor, 


















l 
(bertata. In tren, un Român 
1 e pus în iii n REAA 


sul intreaba 

Ste Sin e ve 
mi spu A 

rr Po Nord, l-am m orariț matate serlos, Ju- 


mătate în glumă. 


Fără Ipeasci răspuni 
=i 4 sunt încă mulți dintrai noștri acolo? 
Ph oelindă am remarcat că un surâs discret [i ilumina 





7ața. 
uiţi, se vor intoarce toți 
za tit bine” (pp. Sonslai îi 


banii pentru cursă. 
1 Tberal sau 


Evreul Solomon. “dintr'aj Dea at ct dintre acel care 
rii Tirana Sua VA lugul bezbojnie. 
isem cartea Evreului Michel Solomon acum câteva 


el aget pet matei E serii cupe a ară EBU 
0. ŞI recunose că paginile Evreului Solomon mi 








i "Român care 


în 
pei 


, Evreii au 





a 
î 
i 

EI 





ie en at șI 
îm. Bust ad ae an 
inima. După 20 de 
seră, uri 


3 
E 


i E tate PUN când nu 0 va sa: 


„de şti dacă Michel Solomon are o figură se- 
fin de pe carte nu e concludentă, dar 
ceva specific care face să [le recu- 
mai mult decât probabil deci că atât Românul 
şofeurul şi-au dat seama că au deaface 

aşi tau intins mâna şi și-au deschis 
'atanizare, dietențele dlspâru: 


ut-o. stors 
lacrimi. Mau mişcat În special umanele pagini ale in- 
toarcerii şi cele de după IRI Sta, După mai bine de 17 
ani, tatăl lui murise, mi | emigrase 
care fusese mințită de autorități i el murise, se măritaze. 
A găsit numai nişte rude, Moritz, Mina, Yolanda, sunt 





în lzrael, soţia, 


nume care mi-au devenit familiare. Am văzut în aceste 


nume pe. 








tata, pe mama, soția. 
Maleuii Solomon e. găseş 

ândeşte Ia posibiutatea intoarcerii în “Tara cu bunul pe: 

por românesc? Din paginile cărții transpiră răspunsul n 

gativ. Dar nu are importanță. 

j-aşi trimite o caldă strâni 

Ceva ma opreşte, E anecdota cu perla de dinți. 


te astăzi in Canada. Se mai 


entru cartea lul, de alti, 
de mană, ȘI totuși no fac: 








N. S8.G. 


NOTE CU LEXIC POTOLIT 


e Pentru ca un copil să vadă lu: 
mina zilei, are nevole de o gestație de 
9 luni. Câteodată această gestație se 
reduce la 7 luni qi copiilor astfel 
născuţi | se spune În România gepti- 
S3u A existat insă un copii minune 

unie în Țara noastrăzcare fa 
lupă 6 pet Şi o com 
deel, inşterea a 








SA aratat satisfăcut de 
elor, „A strâns din 


că medi. 
el. ax, eopilului minune l-a pus: 


E ai lg ră a copii 
şi pot 
A n 10 ora "ci pu 
i aşa matii Dropia din Țara de 

potop, Copilul 
care se pla în mal mult de 10 luni 
după decesul soțului mamei lui, era 
de ln zei adică nu era 











considerat fiu al decedatului ci ai 
unui rii de pripaa 

Insă că exintă Lp „sai ru] 

câre a dej cele 
unt de tm și Incă cu mult, şi nu 
iii lasă la lumină E vorba de 
"cara 0 iale oo, il, 
un copil, 

9 paz i aut era: 18 roagă 
moi j 
În pa ntru botez Cure [ri ces 
e care a depăşit cele i 


e 


cheme moașa, a chemat pe popă. ŞI 
Mitică din Obor a făcut din nou cu 
ceblul, Şi-a amintit că a văzut un flim 
intitulat “Irma la Douce”. In acest 
lim era un personașiu, care se chem 
Constantinescu. ŞI Constantinescu ştia 
să facă de toate. Speetatorul Iimulul 
rămâne perplex când, Ia sfârgit, vede 
cum Canatantineseu, pe lângă atâtea 
altele, se prleepea și la moșii, ŞI MI- 
tică se Intreabă: nu cumva Părintele 
se pricepe şi Ja moșit? 

ŞI se pare că Intr'adevăr PArin- 
Mle se pricepe și la moșit Intro 
serisoare adresată neferieitului tata 
care vede eu dispatare că acest copil 
când se va nnşte-dacă ae va naştevn 
Ti socotit născut dintean tată de pri: 
pas, ÎI încurajează și-i dă sfaturi, Ii 
spune că În acest Comitet Naţional 
trebuie să intre Nayionnl-Țărăniştii 
NaMonal-Liberalii. Dar există Liberali 
în exil? se întreabă Mitică. Di Man: 
al, dacă nu „mă inel, recunoștea 
existanța sigură n 2 (dot) Iberall: 
unul era bătrânul Fărcăşanu ca șef 
ai Tineretului liberm și coli era 
tânărul Vinţilieă Brătianu, ca get al 
bătrânilor liberali, Dar deapre di Făr- 
căşanu nu ee mal aude nimie de 
vreme Indelungată Jar 01 Vintilică 
Brătianu, după ce a fugit din Țară, a 
trecut ca un fulger prin Paris şi a 
aterizat In America, unde s'a desinte- 
resat total de partid, probabil din 
lipsă de partizani. Mal știam eu unul 
despre care se spunea că ar (| fost 
libera), Nae Purlungeanu, dar nici 
despre cl nu se mal aude nimic 
Mun! carea liberalii care ar putea 





figura În Comitet? Nu să tale buricul 
copilului, căci de aceasta se va ocupa 
moaşă, adică faimusul Constanti- 
nescu, el pentru n fi vicepreşedinte 
sau membru. Chiar în vremurile bune 
liberali erau d de puţini în lumea 
liberă incât, atunci când Își țineau 
congresul ASA nu aveau nevole să 
închirieze o salil şi se mulțumeau cu 
0 cabină telefonieă. Ponte e vorba de 
frații Brătianu de Ja Paris? Dar 
neeatia sunt [Il lui Gheorghe Brătia- 
nu care era un dizident nl Partidului 
Liberal! 

Cu Naţional-Ţârâniştii se sua 
socoteala. Aceșiia sunt mai muli 
poi. înființa” ru unul el Eniat et 
comitete, Celnce intradevar vor să și 
facă, Dac NaţionniȚărăniştii mut 
1mpărțiţi în mal multe tabere: una e 
neela a dlul Penescu, nefericitul tață 
de care vorbeam, alta e n dlui Raţiu 
de In BBC, alta e condusă de di 
taghiaur care Afirmă că este getul 
Tineretului Național-Țărănese și Ins 
fârsit una-nu ştim dacă e ultime 
condusă do di Făget, caro până acuma 
nu sa decla să se pronunțe pentru 
unii sau alții. Se pare că dan ată în 
expectațivă. 

ŞI lată că d! Raţiu: -BBU [ă venit cu 
o bombă. In organul dsa! atir- 
mA că e e getul rii pari ilor 
din exil, aceasta cu aprobarea Parti: 
dului din "Ţară. Busţine că tot celace 
A făcut şi face, are toțala aprobare a 
Partidului din Țară. N'o Sri Fenni CA e 
Ure să a an MUT, Pad 








Şi 
atunci ibart re tare pia d 





8 
Mitică este: 





Părintele 
moşeăecă un Comitet lonal al 


danțuer), Spuneam în altă pariă că al. CR 
nescu trebuie să-și publice memoriile. 
Revin: e obligat să-și publice memo- 
rile. Pentru a salva pe Iuliu Maniu. 
ŞI el nu poate fi salvat nici cu 
Srticole de gazetă și nic eu alacurauti 

n Free pe. Spuneam şi mentin: 
Put Maniu a dat dovadă de ali 
lsm politie. La 1 August 1944 
nit răscoala din Varşovia, e e 
generalul Bor Komorovski. Rușii 
găseau la 10 kim de Varşovia i de 
acolo nu sau mi câni 
TEStoați iu vu ERE crați de 
câtre rmani, adică după 63 de 
zile! [1 S'ar putea afirma de către un 
strateg gen Basil Raţiu (alt Raţiu) că 
Ruşii au oprit ofensiva din Polonia 
pentru a 0 Incepe pe acela de la Iaşi, 
pentru A “elibera” şi pe “bieţii” ro: 
mănl: dâr, intervine o. păimaltoare 
desmințire. Allaţii nu au putut ajuta 
cu aviația pe răsculații din Varşovia 
din cauza pierderilor prea mari; aveau 
nevole de baze apropiate. Şi au cerut 
Rusilor să le permită ca avioanele lor 
sd aterizeze In Polonia natural ca 
ALIAȚI, în teritoriile “eliberate” deja 
dar ALIATUL (?) rus a refuzat să dea 
această permisie!!! 

ŞI între 1 şi 23 August, Iluliu Maniu 

Sea, marele act politic de la 
În fu i mințea "Țara. II spunea 
să în i tă căci Ruşii sau schim. 
Dat şi să alba Incredere în el! căci 
Roosevelt și Churchill nu vor face 
nimie în spatiul românesc fără să-l 
ceară avizul, adică  aprobareali! 
Aceasta în timp ce Polonezii erau 
masacrați In Varșovia, în timp ce 
Ruşii nu permiteau ca avioanele an. 
plo-americane să aterizeze. In PolOnIA 
ŞI, în timp ce Stalin Îşi bătea joc de 
intervențiile lui Churchill ca să per- 
mită să [le ajutată Polonia, care nu 
luptase dincolo de Nistrul]! 

La o reuniune în Madrid, o Român 
că povestea că a băut șampanie în 
seara de 23 August. Spunându-i că a 
săvârșit o eroare și că e vinovată, 
mia răspuns; “Puni die de alei, eu 
sunt o femele care n'am făcut nielo- 
dată politică, Soţul meu făcea, era 





manist. ŞI seful lui, DI Maniu, îl asi 
murase că totul va ÎI Bine, ca tobul e 
aranjat”, 


1uliu, Maniu nu ştia ce se petrecea 
In Anglia şi Biel ce gândește Crunchili, 
dar oamenii Iul o ştiau, adică Viorel 
Tilea ȘI celelalta earacude bibielste. Ri 
unu, trepuieu 4ă știe că Polonia 
dată cu mâinile și plelonrele 

legate molohulul rusesc, Nu era nevole 
de făcut splonaj, deși-l faceau, ci de 
fapte publice, Churchill declarase In 
Camera Comunelor dă Anglia ni șia 
luat nielodata angajamentul să ga 
tanteze frontiera de Bat a Poloniei! 
Atunci ee garantasa? De ce-o impin 
sesa În războtu? Nu pentru integrita: 
țen Poloniei? Caracudele ştiau deci, 
nu-l spunsau nimic lui Maniu 
Aveau legătură nu alinieă, cl perma: 
pantă, din. ehiar. interlorul palatului 
ul Mihai Vitează. La 4 Aprilie regt- 
d meu î fost Inibareat Ia Turnu 
Mauteie AA * E pisat pe Dunare cu 
recţi In Acelaşi seară cara 
Șucaie de ue "alto anunțau această 


o dorință a ar, din ferlelre neimpli: 


He care plecau din 
Il pala ga lui Miha! Viteză 
Sa întorceau imediat pe 


se ju la Moscova, 
pda ARTA 1 se ascundea 








spe 


a SACI 
leavăli ra 


A 


. Dintco, beata românească 
din Paris, aflăm că mal multe socie- 
tAȚI franco-anglo-americane sau cam 
așa ceva, l-au acordat unul oarecare 
Beza o medalie pentru servicii de splo- 
naj in favoarea ALIAȚILOR. ȘI numi- 
ta publicație se bucură de distinci 
acordată numitului român. Dar zisa 
publicaţie nu se gândeşte 
ALIAȚI 
Şi nu se gândește că fructul esta 








activități îl culegea direct şi exclusiv 
această Rusie sovietică? ŞI Sezultatul? 
Nu-l suportă şi numitul şi Diree- 


torul publicației de In Paris şi noi, și, 
mal ales, Țara Intreagă? Adraițând că 
acest Beza ar [| fost de bună credin- 
ță, în fața rezultatului desastruos ar 
trebul să-şi pună cenușă p şi nu 
să se tute Că a ajutăt Rusia sh ne 
Inghită. 1 sa dat o medalie? De ce 
se uită că lui Mihai Viteză i-a dat 
Stalin însuşi, o decorație. O decorație 
şi nu o simplă medalie, ŞI pentru mo- 
tive similare: ajutorul dat molohului 
ca să ne inghită. Numita publicație 
numeşte tinichele decoraţiile ce-şi 
acordă tovii Intre ei sau le primese 
de In marele ALIAT, pe care La 
servit atunci când avea nevole de ser 
vielile lui, Publicația n evitat să se 
pronunțe până acuma ASUpra decora- 
Viei prifăită de Mihai Viteză. Bate tau 
nu o tinichea? Şi dacă acela primită 
de Mihai IVteză e tiniehen, ce nume 
merită medalia prirită de acest Beză, 
pentru servici! similare? 

Nu doresc să intru în polemică cu 
publicația dela Paris, dar sunt lucru- 
no A trebuiesc puse la punct, 

gina 15 din cartea “Derro- 

Pin ietoria”, de Jan Clecanavski, 
citim: “Spuneţi armatei dva In Fran: 
ţa că suntem camarazi pe viață şi 
moarte Vom învinge împreună sau 
vom muri impreună”. După lichida: 
rea Polonlel de către Germania și vil- 
torul aliat “democrat” Rusia sovietică, 
Polonezil au constitult la Paris un ku: 
vern prezidat de generalul Sicoraki şi 
o armată care lupta alături de fran: 
ceai. Când Franța a inchelat armisti- 
Vul, atât guvernul cât şi armata polo- 
neză, sau refugiat In Anglia. Genera: 
Mulul' Sicarski facut onoarea de 
n fi primit de însuși Churchil, care 
La ndresat cuvintele dintre ghilimele 
Cum i a ținut cuvântul. presupun că 
au_atlat-o toți BBC-Iştii Bezii și Cu. 
Tot în numita carte, la pagina 

162, Jan Oiecanovski care a fost mi- 
nisirul Poloniei în Statele Unite In 
timpul războiului, ne spune că a co 
munleat lordului Halifax, conversaţia 
unul militar altat cu unul din mem: 
brii Misiunii. militare sovietice, la 
Washington. Aceasta se întâmpla du- 
pă un chef la toartă, cu multă vodka. 
ŞI lată care ernu obiectivele de războlu 
ale Ruslel sovietice, conform. afirma: 
țiilor eltatului militar rus: “Trebule 
să stăpânim ura orientală și cen- 
trală. Petru cel Alare a urmărit deja 
acest obiectiv. Vom controla Dardane: 
1ele, pentrueă Strâmtorue au dat o 
axlomă a politicii ei de 200 de 
Alina ma SEND ale ati vom eX 
mâna persic și i 
za pe Pnteal ea) din India, In Extremul 

















Tuliu Maniu că Ruşii sau 


că nimic nu se șa Întampla în 
românesc fAră aprobarea Iul? 


xsa 


ECOURI 


e DI Franz Schuttatk, redactorul 
gazetei “Der Doi 


biicii Federale Germane, Dl Scheel, ca 
gtertlenst „Kreas acn Bat 
erdlenstordens der Bundesrepul 
Deutschland”, 

Am mal vorbit și altădată de com- 
patriotul nostru Franz Sehuttack. 
Adhogăim acuma că acest cuvânt 
“eompatriot” nu este o măgulire lipal: 
tă de temel. In Țara de  expatiăi 
Schuttak a frecventat 
del nt era ObIleat ae Tao ii 
adolescență cel ma! buni prieteni 
toat Românii, lar baza culturii 
poartă pecete românească. “Deci A 
fost şi este normal-ne spune ei intro 
scriere să. poti, Bormânllee ata 
sinceră şi nesdruncini 
nu e vorba numai di roata el îi 
adevărată dragoate. Cu acel 
uoste ÎI spunem, de alel dela “Car: 
p că ne bucură i na mândesțăă 
distincția-meritată fără indolală 
care l-a onorat Preşedintele eomulii 
Federale Germane, 











EPIGRAME 


Vrem COMITET do luptă dârză 
Cain vremurile eu Tătarii, 

Dar ca savem cine să lupte, 
Hal să chemâm şi... leglonatii, 


“Comitet de anvergură” 
Intonează toţi In cor, 

De Ia Brutus la Pencăcu, 
De la Raţiu pân la “For” 


LUI PAUL GOMA 


Teri, comunist; azi, dizident 
Marxismu-l calea ce-am ales. 
Pot spune toți că's “rezlatent”, 
Eu vol râmâne cela ces... 





ACELUIAŞI 
“Ani terniinat cu clanul ul Cei 
rată! 








Gl, Versul SĂ e Pra] Pa 
uation ALBU. PETROM 
0, 





REDACTIONALE 


A APARUT 





Optesprezece ani de glorie pentru geniul literar 
românesc și de consacrare a autorului. 


VINTILA HORIA Scrisă original în |. franceza, lucrarea a fost tra: 


DUMNEZEU S'A NASCUT 


IN EXIL 


Roman 


Premiu Goncourt 1960 





Au trecut optesprezece ani dela decernarea Pre: 


dusă de atunci în 14 limbi streine, 


Editura Românească «CARPATII» dela Madrid, 
are acuma plăcerea de a oferi publicului românesc 
din afara Tării, prima versiune în limba română 
— coincidență sau confirmare — apărută tot în 
exil, dar cu speranța repatrierii ei curând în locu: 
rile unde Ovidiu a cunoscut amarul exilului, pe 
care Românii de azi i-l impârtășesc în propria lor 
"Ţară 

CARPAȚII 


Amintim cititorilor şi abonaților în restanță, că 
lipsesc numai două numere pentru a incheia și anul 
al doilea de apariţie al «CARPATII»-lor în noul for- 
mat, astfel că ne permitem a insista să ni se trimită 
de urgență abonamentul sau contribuţia benevolă, 
contrar fiind obligaţi a suspenda trimiterea Re- 


miului Goncourt romanului compatriotului nostru  vistei 


Vintilă Horia «Dumnezeu s'a născut în exilw. 


EPIGRAME 
Cul suferă de doctrină, 
Leonid 11 da chinină. 
ŞI, pentru pâinea zilnică, 
Zece ani de muncă silnică, 
1. BRAILEANU 


CARPATII 


prana CULTURALA BL DE 
ROMANEASCA IN EXIL 
APARE O ODATA LA DOUA LUNI 
BUD INGRIJIREA UNUI COMITET 
N stiva 


LĂ 101: 
Correspondenta: 
Apartado 9.203 . sai (Bspafia) 
„Anenamente: 
Anual $ USA 
De susţii 40 $ USA 





Expediirea” Merida plus. 5 $ USA 


24 — 


REDACTIA 





EDITURA CARPATII ANUNTA 


Au apărut: 
ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA TRAIARĂ, de A. D. Xenopol, 


vol 1,1 n 
D, Murăragu, epuizat 
pu 





ISTORIA 7 SRATORII ROMANE, de 
NAȚIONALISMUL LUI EMINESCU, de D. Mu 
POVEŞTI, ue Ion Creangă, legat și bogat Nustrat ; 
DACIA, de Vasile Pârvan ... ... ..; 

PRECURSORI, de Octavia h 
ISTORIA PARTIDELOR, MAPIONAL: ŞI NAȚ. 

ȚARANESC, de Pamtil Belearu „voi 
ISTORIA POLITICĂ ŞI MILITARA A "RăzbăioLui. ROMANIRI 



















CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon Chirnonga 8 $ USA 
KARL MARX: INSEMNARI DESPRE ROMANI, Texte inedite cu co- 
mentariu de Pamfil Belea, 8 $ USA 
grizan CEL MARE, VOIEVOD AL MOL. DOVEI, de prot. Alexandru 140 
Boldur 
ISTORIA DACIEI ZA CONTINUITATEA DACOROMANĂ, de Gene: 
ral Platon Ohirnoagă . B $ USA 
LE ZA DRITE DE BASE DU MOUVEMENT LEOIONNAIRE, do 0 0RĂ 
poyățri Fină "TAnă, nuvele, de Paust Bradescu, N, Novac 3 $ USA 





PA DTATIONALĂ ÎN COMPLEXUL POLITIC EUROPEAN, de 
Pamiil Belearu , 
DIEgIDIra ROMAN-SPANIOL, de Prof. Ion Protopopeseu, rustică. A Hi HA 


t pânză . 
CORNELIU ZELRA CODREANU, DOvăzECI DE ANI DE LA MOAR: 
TE, de Gr. Manoilescu, T. Popescu, PA 
MOȚA ŞI MARIN, DOUAZECI ŞI CINCI DE Ai LA icdaii E 
e Prat 7 Boutao, Marauda de Nantouilet, Bas Pihar, O4