Vatra anul XVIII, nr. 1 (108), ianuarie — martie 1968

V +» 








POATE ROMANFASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 


Ian.-Martie 1968 XVII, 2 72 _FREIBURG-Germania 
No 108: a i Kirehstr.CA 


d N, CONSIDERAŢII EXTERNE | 
Pe lângă ţările robite,dzuă surt azi principalele focare de-nelinişte în lu- 
me: Orientul Apropiat şi Vietnamul, 


x” HRăzhoiul“ae '60 ae cren,din Iunie trecut,e doar n fază dintr!'un conflict 
mai vechi.uvreii au avut totdeauna nostalgia întoarcerii în Canaanul cucerit în 
seoc.XIII a.C. şi din care,cu distrugerea lerusalimului de către Tit,la anul 70, 
fuseseră împrăştiaţi' în patru vânturi.Contra asimilării,gi pentru rezolvarea pro- 


„blemei prin fonâarea unui Stat în Palestina s!a ridicat Sionismul,-— căruia, cu a, 


sa "Judenstaat",1895,Herzl i-a dat organizare şi program politic: - tinzând la 
actualizarea unei profeţii a lui Ezeohiel(36,33-36),făcută în rubia habilonică 
(sec.VI a.C.): Agar varteşte Domnul Dumnezeu: In ziua când vă voi curăţi de toa- 


"te nelegiuirile voastre,vni face ca cetăţile vrastre să fie lccuite,şi dărânătu- 


rile vor fi: din nou zidite,ţara pustiită va fi lucrată iarăşi,de unâe până aici 
era pustie în ochii tuturor trecătorilor.Şi se va spune atunci: 'Tara aceasta 
pustiită a ajuns ca n grădină a Edenului; şi cetăţile acestea dărâmaţe,care erau 
pustii şi: surpate,sânt întărite şi locuite!.şi neamurile,care vor mai rămâne în 
jurul vostru,vor şti că Eu,Domnul,am ziit din nou ce era surpat,şi am sădit ce 


„era pustiit.Eu,Domnul,am vorbit şi -voi şi facel, 


Israelul e crenţia lui Bern Gurion,ca instrument al sicnismului. Penţru această 
operă era neapărată o rasivă imigrare în "țara făgăduinţei!s "Nu gioniştii cari 
locuesc îri streinătate vor realiza -scopuri.ke sionismului -spunea el,la respecti- 
vul congres din Viena,191ll-,ci cei ce lucrează în Palestina".Din acest punct de 
vedere,chiar antisemitismul unor ţări era binevenit: "In 1947,în Palestina -— 
scrie Mermoz în "Rivarol",29 Iuiie 1967- secretarul unui kibuţ îmi spunea: !'Câna 
acceptă -enigrarea evreilor,guvernele streine cele mai antisemite sunt cei mai 
buni clienţi âi noştri", "Pentru ca sionismul să reuşească -spunea şi Mussclini, 
rabinului Prato,1935-, -e necesar să aveţi un Stat ebraic,cu drapel evreesc şi 
limbă evreească,la insistenţele lui Chaim Weiznan, şeful sionismului menâial,şi 
din nevnia de a-şi asigura,contra. Puterilor Centrale,sprijinul. Americii (ende e- 
vreii erau tari),mai ales că se profila şi defecţiunea rusească,- lordul Palfour 
comunica,la 2 Noembrie 1917,lordului 'Rotscehila că "guvernul Majestății Sale pri- 


veşte favorabil instalarea în-Palesţina a unui cămin naţional pentru poporul e- 


vreesc şi va face toate eforturile posihile pentru atingerea acestui ohjectivi; 
în acelaş timp însă,guvernul englez făcea fel ae fel de. promisiuni. prinților a- 
rahi;pentru a-i rupe de Turcia.Duplicitatea a dus la fricţiuni cu toţi.la 15 Mai 
1948,Anglia anunţa că-şi depune mandatul asupra Palestinei,exercitat din 1923; 
Ben Guian proclamase în ajun,la Tel Aviv, independenţa ţării,- recunoscută ime- 
diat de America şi Rusia.Victoria ce a urmat nu era o surpriză, forţele Israelului 
fiind mult superioare în calitate şi număr: 90.000 âe oameni (70.000 armată propriu 
zisă,12.000 "eomandos",'7,000 Irgun Zwei Leumi „organizaţie teroristă de dreapta, 
1.090 grupul Stern,terorigşti de stânga), faţă de 50.000 arahi: 12,000 egipteni, . 
12e 0U0 vnluntari pentru liberarea Palestinei,12.000 legiunea arabă,8.,V00 irakeni 
(cari n!'au mai apucat s!ajungă!n luptă),6.000 sirieni ,Extreniştii din Lrgun voiau 
plecarea tuturr arahilnr ain Palestina; câna 1 patrulă a lor a fost atacată lă 
Deir Hassin,toţi locuitorii satului au pierit arşi: de vii.Mulţi arali au fugit. 
de groază.Au rămas doar 165.000(anul trecut ei ajunseseră la aprcape 300.000,âin 
cauza marei natalităţi,cea mai midicată de pe glob).Au venit însă 500. 000 evrei 
din Asia şi Africa,pe cână cei âin Algeria preferau Franţa. ... 4 


Infrângerea arahă din 1948/49 a aus la kgiptul "ofiţerilor liberi, oari în. 


"1952 au scos tancurile în Cairo,ca să instaureze,înlncuind pe Faruk cu generalul 


Naghib,> "ordine nouă'".Nasser şi-a început cariera politică printre "cămăşile 
. y . . 4 . . . . . q 
verzi! ale unei grupări naţional-srcialiste; a trecut apoi la "fraţii musulmani", 


+ în urmă la omunişti = ae unde a plecat însă: repede,partidul fiind plin de evrei 


Şi copţi nemusulmani.Se bătuse Line în 1949.Ajunge la guvern în 1954,cu căderea 


> - 


sea 2 ae 5 
lui Naghib.Egiptul era acum pentru prima nară,dela faraonul Nechao,guvernat de 
egipteni - şi „mai onest ca oricânăd.la ec ba Nasser fu favorabil Occidentului, 
Comuniştii fură închişi în lagăre.Dar când s!a adresat Americii pentru arme, pen- 
tru finanţarea digului dela aAssuan,ete,i s'a cerut un prealabil "modus vivendi! 
cu Israelul.Occidentul deci,acelaş care împinsese pe Mussclini în braţele lui .. 
Hitler, împingea acum pe Nasser spre Moscova.Cu luarea Suezului,el provoca, în 1956, 
intervenţia anglo-franco-israeliană,sau "campania de 100 de ore" aventură meniţă 
mai ales să acopere gemetele Budapestei, Scăpat de ruşi din încurcătură, liberează 
pe comunişti din lagăre. In 1961 şi 1963,el încearcă din nou o apropiere de Ameri- 
ca, dar i se refuză iarăşi armele,de hatârul mulţimii evreilor din New York,-— 
alegători, între altele.Inarmarea Egiptului rămânea deci pe seama Moscovei... 
| Perniţând,anul trecut ,retragerea trupelor ONUlui dela SuezyU Thant punea foc 
la praful de puşcă şi -scrie Lucien hebatet în "Rivaroli-,ar: zi trebuit arestat 
ca 'criminal de război.Gluht Paşa,bun cunoscător al stărilor lccale,fost, până în 
1956, comandant al legiunii a abea că Rusia a provocat criza pentru ca,Egip- 
tul şi Siria fiind bătute,să-i cadă!n poală - mai ales că Statele Unite ajutau 
_ Israelul: "Dacă Rusia ar fi sa-şi asigure c poziţie preponderantă în lumea arată 
_—scrie e1-,: Europa apuseană ar fi probabil obligată să se supună şi ea Rusieil, 
Evident, închizând golful Akaba,Nasser putea fi sigur că Israelul. va reacţicna,- 
măcar. că nv putea fi vorba de o "asfixiere",traficul evreesc prin Eilath atingând 
abia între 5 - 107% anual.Pe ce s!o fi bazat atunci? Forţa sa era,acum,supericară: 
540. 0V0. soldaţi „22400 tancuri şi 1.031 avioane(din Liban,Egipt,Siria,lrak,lorda-— 
nia şi Arabia sauăită), faţă de 275.00 soldaţi,1.050 tancuri şi 350 avioane ale 
Israelului; 80 milioane musulmani faţă de 2 milioane evrei (plus toată evreimea, 
cu. "anexele! st În Dar în timp ce pe arabi îi leagă car islamismul şi antievreis- 
mul,evreii au conştiinţa că se bat pentru supravieţuire; armatayla ei,nu-i corp 
separat,ea se identifică cu tineretul şi pionerii deşertului.Fete şi hăeţi fac 
25 luni de servici militar,fiecare recrut primeşte o Biblie la încorperare; în 
şcolile lor de război se studiaza tactica lui Guderian la tancuri,a.lui Rommel 
la lupta în: deşerta lui Sknrzeny.. Stat mic, înconjurat de duşmani,a produs o ge- 
_neraţie vitează,aşa zişii "sabras",născuţi în Palestina,psihologie la antipodul 
evreului din diasporă, formaţi la munca pământului (singura care leagă pe ea 
dârjiţi de suferinţele trecute(mereu amintite de o prapaganădă vie),hrăniţi de le- 
genda unor "'haiduciN,ca Monachem Begin (dezertor din armata lui inders,pentru a 
face acte teroriste contra englezilor în Palestina), sau ca Dayan,care,voluntar 
la englezi,1941,şi-a pierdut ochiul în asaltul dela Fort- -Gourauăd,Siria,contra 
generalului pstainist Dentz-Urganizaţia lui Begin,Heruth,cerea acum 2 ani un îm- 
periu evreesc dela Nil la Eufrat(azi,se mulţumeşte cu cât au rcupat..). "Israelul 
posedă 9 virtute majoră: patriotismul — spunea gen.Dayan,la 3 luni e.Nu aştept ca 
alţii sa lupte pentru noi.Nu vreau ca tineri englezi sau americani să fie ucişi 
aicipentru sigurarţa noastră-A ne bate,e treaba noastră,avem forţe pentru a o 
faceeSă ne.ajute,adacă vor,cu ea ame iara ine De altfel evreii,se piese: bătuseră 
bine şi în ghetoul din Varşovia. 

Cremlinul a cheltuit numai cu armata. egipteană 500 milioane Se dar avica- 
nele MIG,câte n!'au fost distruse pe sol,au căzut pradă Israelului, înzestrat cu 
"Mirage" franceze.Inarmaţi de inamicii lumii libere,arabii s'au dovedit incapa- 
bili să ducă. un război modern,oricâte mijloace li s!'ar pune la îndemână. Siria e 
de 9 ori mai mare ca Israelul,lrakul a fost cândva foarte fertil,dar,în lrc să 
defrişgeze imensele lor pati țogriii ș dumplirăi arme ultra moderne,de care nici: nu ştiu 
să se servească,spre a distruge grădinile Israelului,apărute în.terenuri-1a fel 
de. vitrege.Şi sa nu se spună că asta ar fi exclusiv vpera dolarilor americani: 
dolari au avut şi Koveitul,irabia saudită,ete,dar numai Israelul a înflorit.Sina- 
iul;pe vremea Românilor era plin de Livezi şi păduri; dela ocupaţia arabă,a deve- 
nit pustiu.Unde se termină arborii,spunea un călător,acolo încetează “frontiera 
Israelului, Ţinut -de pietre şi nisip odinioară Palestina a ajuns să. asigure locui- 
torilor ei un venit egal cu al olandezilor -— fenomen asemănător cu cel din Africa, 
unde se instalaseră europenii: după "decolonizare",a rămas acolo pustia, încât va 
trehui reconolizată,dacă se vrea evitarea foamei.In bună înţelegere, evreii ar „fi 
putut.ajuta pe arati ca dir. deşerturi să refacă câmpurile şi pădurile:de 'aoum 
2000 de ani.Dar arabii s!au arătat incapabili să rezolve chiar o problemă care 
sta în. puterea lor: aceea a refugiaților 'palestineni, = a 

Să nu fi prevăzut Rusia rezultatul războiului din lunie? Şi- -atunai.,de ce a 
împins pe Nasser la acţiune? Unii cred că ea spera într!'o victorie arabă,cu care 


r 


— 2 — 

să şantajeze pe americani în chestiunea Vietnamului; când a văzut dezastrul, Ru-— 
sia şi-a trecut vapoarele prin Dardanele,dar.. s!'a ahţinut să întervină,nulţunin-— 
du-se să ramână,solid,în Mediterană... Voiă ea "eliverarba" Palestinei? Chiar şi 
numai afirmarea e o neruşinare,când ea deţine,aela Vladivostok la Elra,teritorii 
streine,pe care nimic n!o împiedică să le linereze,dacă-i așa de cinstită şi de 
idealistă.S!'ar părea că,în acel răzhoi,au pierdut toţi: Rusia,prestigiul în faţa 
lumii şi încrederea arehilor: căci dacă Cuha era departe,aici Rusia era la ea: 
"acasă!!,în teritorii amice,și foarte pregătită. Acţionând singur, Israelul a evitat 
Americii şantajarea de către ruşi; aceasta a pierdut însă,ca şi. anglia, lumea ara- 
bă. Pentru ONU,cel puţin,razboiul. acesta a îs:semnat vi faliment.Cu un servici se- 
cret model şi o excelentă aviaţie,evreii au învins datorită solidarităţii pe dea- 
supra frontierelor,naţionalismului lcr aprins,cultului uncr virtuţi răzbcinics — 
pe care cei mai mulţi însa,prinşi între apartenenţa rasială şi cetâţenia'provizo-— 
rie",le combăteau în jările unde trăiausAltă ciudată ccntradicţie: în timp ce 
colonizau Palestina arabă,nulţi evrei erau în fruntea luptei pentru decolcnizarea 
triburilor africane... Contradicţii găsim însă şi aiurea: manifestanţii pentru 
Israel: n'au mişcat un deget când Egiptul ataca Yemenul,sau contre ororilor ani. 
europene din Algeria,ca să nu mai vurhin de insensibilitatea ler la suferinţele 
popoarekor robite de muscalieuu urlat pentru decolonizare,dar au aprobat coloni- 
zarea Palestinei; pentru că au plantat,vreine de 20 de ani,în Israel,evreii aveau 
acolo .thate drepturile,iar Rodezi.enii „Sudafricanii ,Portughezii,Francezii în Akge- 
ria;ltalienii în Somalia,etce,cari e secnle au înflorit acele regiuni,erau !!'colo- 
“nialişti murdari", fără umbră de drepturi.De alti parte: cei ce înârumau lumea să 
vadă "Vicarul",vinovat că nia excrmunicat pe Hitleryacun țineau cu aratii,cari 
amenințau să uciaă pe toţi evreii! 

In tot cazul: în această cenfuzie,şi avână în vedere că singurul câştigător 
e Israelul,nu-i de lepădat nici opinia celor ce socot că,peste aparenţe, lumea-i 
guvernată de o ocultă - care a împins Rusia la incomprensibilul îndema,spre a da 
posibilitate Israelului, într!o conjunctură favorabilă,sâ-zi atingă idealul teri- 
torial (înarmându-1, în acelaş timp,solid,pe gratis şi fără a atrage bănuiala ara- 
bilor,printr!'o imensă pradă,în care cele mai moderne aparate de război au fost 
"găsite.. nedespachetate încă): precum se vede,Israelul nu se gândeşte să părăseas- 
că lerusalimul şi locurile ce l-au dus până pe malurile Mării Roşii - şi nu va 
părăsi un centimetru din pământul cucerit,afară de cazul clar cbţine ceva chiar 
şi mai împortant.Dar pentru că nu există "'orimă perfectă,actuala situaţie “din 
Orientul Apropiat,la întretăierea a trei continente,conţine în sine elementele 
unei teribile explozii,care nu se poate sparge decât în capul nedreptăţii..e 


* Firesc ar fi ca toată lumea să dorească pacea în Vietnam: Ho Ci Minh,pentru 
imposibilitatea, omenească,a victoriei; Americanii,pentru imensele sacrificii , în 
vieţi şi în materiale,şi pentru a--şi libera mâinile(în 2 ani şi jumătate de an- 
gajare militară,ei au pierdut,şi fără niciun rezultat: 16.0V0 merţi,80.000 răniţi, 
60 miliarde dolari,3.000 aerrplane,ete); Papa,pentru motive umanitare,plus presti- 
giul diplnmaţiei vaticane,care,cu mersul Său la ONU,s!'a angajat descis; Ruşii, 
Chinezii;ca să evite o angajare directă; ONU,ca să-şi mai cârpească din treanţa 
prestigiului.Ho Ci Minh speră însă în victorie: dacă nu prin propriile forţe,mă- 
car prin presiunea mondială,şi a opiniei publica americane,asupra guvernului din 
Washington (şi e ciudat că !ipacifiştii!! de profesie,cari se roagă pentru pace în 
Vietnam,concomitent cer râzhoi în Rodezia,de TEA în realitate,fără sprijinul 
Rusiei şi Chinei,Vietnamul comunist n!'ar fi rezistat nici o săptămână,dacă Ameri-— 
ca îşi punea "mintea toată!.Nu solidaritatea ideolngică a decis însă sprijinul 
Moscoveiyci alte interese: desminţirea acuzațiilor lui Mao faţă de tavarăşii in- 
ternaţionali; experimentarea ultimelor sale arme; uzarea Americii şi ţinerea ei 
departe de EHuropa,pentru ca popoarele roite să poată fi digerate în toată liniş- 
tea; împiedicarea unei victorii rapide americane,care ar fi scăzut influenţa s0- 
vietică în sud-estul usiei,şi-aşa şifonată de: defecţiunea Indoneziei şi cearta 
cu Pekingul; speranţa de a vedea America încăierându-se cu China,ca să arbitreze 
apoi;cu forţele intacte,soarta lumii.Direct,Rusia nu poate interveni,de teama re-— 
zultatului,şi de mila avantajelor licoexistenţei"; ca să evite o cincnire cu puter-— 
nica flotă VII,îşi transportă ajutoarele nu pe mare(1.2,000 km!),că prin China,Pe.. 
lângă imense ajutoare xkăikaxR nateriale,ea mai trimite tot felul de instructori, 
şi aduce la universităţile ruseşti,pe gratis,mii de studenţi vietnamezi "'Volun-— 
tari”,din ţările-"surorih,Hn Gi Minh nu vrea,căci atunci ar trebui să admiţă şi 


i 


i ci a ' 
din China,care e mare şi.. prea aproape,pe câna Rusia e la 5.000 km! China,ajută 
şi ea cât poate: din motive "doctrinare" (imperialiste ),motive ae prestigiu,moti- 
ve rasiale,plus speranţa,şi la ea,a unei încăierări ruso-americane,ca să rămână 
singură pe teren. | 

Dar la lungirea războiului contribuie şi America,prin nişte limitări straţe- 
gice pe care nu-i minte sănătoasă să le poată pricepe.Puşi pe interpretări "poli- 
tice! pe bază de ocultă,suntem tentaţi a folosi acest criteriu şi!n cazul Vietna- 
mului. Căci nimeni nu poate înţelege de ce,cână se luptă "ânţarul cu măgarul", 
lupta durează ani — şi încă,unecri,ou şanse,fie şi trecătcare,pentru.. "țânțari! 
Parcă şi-aici Noineva",pe lângă chinezi şi ruşi,ar avea interes să înjcsească 
ehrazul Americii,să-i macine puterea,s!o slăhânogească în vederea unei ulterioa- 
re confruntări.Care ar putea fi,însă,mult mai complicată de cât îşi pct închipui 
trăgătorii de sfori,acun când,părăsină englezii Singapore,acesta tinde să se 
sprijine pe.. Japonezi! 


* Şi Europa,vechiul leagăn al civilizaţiei lunii,n'are niciun cuvânt âe spus? 
Ba i-ar fi chiar decisiv cuvântul,dacă ar fi unită.Dar "poate va trebui ca Europa 
să cadă încă şi mai jos din punct de vedere politic,pentru ca să resimtă,în fine, 
nevoia imperiocasă a unităţii",ounstată,cu văaită amărăciune, cancelaru!. germar. 
Kiesinger.lar Salazar cată a explica şi pricina acestei decăderi,cână spune, în- 
tr'un discurs,că Tiuropa pare a se îndoi de misiunea sa civilizatoare,a nu mai 
crede în superioritatea sa.Noi,eontinuăm să credem, 

Şi noi,ca Salazar.Căc:,după unele semne,naţiunile europene par,după :20 âe ani 
de hâjhâeli,a începe să se caute mai serios,să simtă mai mult nevoia strângerii 
rândurilor, îndrumându-se spre închegarea blocului impus âe geografie,de isterie, 
de civilizaţia comună, zăgăzuinăd astfel atât invazia financiară americană şi cres- 
cânda ei superinritate tennică,cu relativa concurență,cât şi jaful şi exploatarea 
sovietică. EHuropa,păpuşa de azi a celor qoi coloşi,trebue şi are toate elementele 
să devină o mare putere.Ba chiar,prima putere! 

In Apus,semnalul detaşerii de Hmerica l-a dat Franţa golistă.De câtva timp, 
Germania îşi cată şi ea,de preferinţă,partener:. pe vechile cărări răsăritene; de- 
zamagita de America,neiuhită de nimeni dintre "aliaţi'!,aproape izolată,ea încear- 
că să îşi refacă tradiţionalele linii de trafic,reuşind să reia legăturile diplo- 
matice - şi comerciale - cu România şi Jugoslavia,are o misiune economică la Pra 
ga(Cehnslovacia o are la Frankfurt/Main),şi bune perspective la Sofia şi Buda- 
pesta.Până şi Spania,cea mai rezervată din ţările occidentale faţă ae „regimurile 
zise cnmuniste,a înnâat mai multe legături în acea zonă. 

In hăsărit presa citează,mai recent,cazul Cehoslovaciei .Inainte de a trebui 
să lase frânele guvernului din Praga, Novotny a încercat utilizarea contră adver- 
sarilor a vechei acuzări de "naționalism burghez!,care aşa de hine î1 slujise 
prin 1952,ducânăd la spânzurarea lui Slanski şi. Clementis.Acuzarea a căzut acum 
în gel.Alexandru Duhcek,noul şef,e un slovac,crescut de mic în Rusia,fapt ce-ar 
fi să linigtească pe bolşevici în ce priveşte ataşamentul său.Slovacii n!'au însă 
nimic de împărţit cu Nemţii; ei ar privi chiar cu ochi huni..poate,sau oricum in- 
diferenţi,unificarea Germaniei .Şi-apoi,legăturile tradiţionale ale Cehoslovaciei 
o împing din totdeauna spre kuropa,nu spre stepă.Comentatorii atribuie lichidarea 
lui Novetny dorinţei de descătuşare - ceea ce explică precipitarea lui Brejnev, 
la 9 Decemhrie,la Praga,ca să-şi salveze omul,dar în zadar.Dubcek a şi declarat 
că Cehoslovacia înţelege să urmeze o cale proprie,naţională,a comunismului: pil- 
da Jugoslaviei gi României e contagioasă. 

“Semne de norvozitate dă şi Ungaria. lipsa de răvăcini a guvernelor impuse,chiar 
cu eameni cât de cât cinstiţi,le-ar opri dela atitudini curajoase,logice.De altă 
parte, sângercasa experienţă maghiară din 1956,ca şi pilda de azi a României ,ara- 
tă că nu te poţi libera totodată şi de ccmunism şi de Rusia.Kadar,care-şi dată 
rează situaţia,şi el,exclusiv ruşilor,nu slar putea libera nici de una nici âe 
alta,aşa că răsturnări,dar în cadrul "rartidului",sunt de aşteptat şi: în Ungaria. 

Năzuinţa spre libertate a robhilor,teama de China,ete,explică,cum am spus,ati-— 
tudinea Rusiei în Vietnam,unde ajutoarele sale masive âuc la lungirea războiului, 
De s!'ar face pace,China,avâna mâinile libere,s!ar putea/ccupa mai activ de fron-= 
tierele sale siberiene,lungi de 2.500 kmyceea ce ar slăbi vigilenţa europeană a 
Husiei,obligând-o cumva chiar la reglementarea mai justă a frontierelor respecti- 
vee„Credincivase Rusiei ar mai rămâne, din nevoi evidente,doar guvernele din Pankov 
şi Varşovia. 


i ăzi 5 PF: A . e mă - RI E A E 4 su ; a 
Europa iar avea,desigur,tot interesul să încurajeze China.Incă de pe Acum Ger- 
mania «e principalul său partener comercial,Neînţelegeri,vor mai fi.Principălul 
- ebstacol în calea regrupării europene în constituie, în rasărit,căpăstrul sevie- 
tic,iar în apus suspiciunea faţă de Germania,teama de multiplele ei capacităţi e 
Câna Franţa S!a opus la constituirea Comunităţii Defensive Europene (CED),cână 
Statele Unite au refuzat să aoteze pe aliaţii europeni cu armanent atomic,moti- 
vul. era unul şi acelaş: teama de a pune iar arme în mâna Nemţilor.Dar. tăria rea- 
 lităţilor va reuşi să lase în umbră temeri depăşite; perspectiva de a vedea lea- 
gănul civilizaţiei omeneşti devenit simplă anexă la carul yankeu sau bolşevic va 
„Tisipi reziduurile tristelor amintiri istorice,spre a clădi acea unitate a lumii 
care a creiat t6t ce-i frumos şi mare pe pănânt : Eurupa! Radu Goznăeanu 


ZIDUL DEIn BERLIN _ de Vasile Posteucă 


Te-au ridicat înalt,să nu se vadă „„„.„ Converg în tine lumile-amânâdnuă 
Arhanghelii căzuţi cum rîd şi rîmă, Şi-şi vămuiesc trădările şi ura, 

Să nu le fugă robii din corvoaaă Şi de de-asupra,căi lactee plouă 

Când arde lumea!n noi şi se dărâmă... Cu şerpi şi sgură,să ne-astupe gura... 
In blocuri ţi-au turnat trădări dir; Yalta Să nu se-auaă cine pcartă vina! 

Şi sârme ruginite!n nedreptate. Nici sufletul în nei să nu mai plângă, 
Să nu mai gştie-o inimă de alta; Când desţăraţi ne bem din glod lumina 
Să se desprindă fraţele de fraţes.e. Şi” cerul numai iad,pe partea stângă, 
Păzit de câni,căpcâni şi reflectoare, Te-au pus hotar,să nu. cotin spre dreapta, 
Te muşcâ!n nop i;ades;mitraliere, Când semnul hidrei ne străpunge, scoabă, 
Şi te blesteamă glas de om ce moare, Şi răstigneşte!n noi dorul şi fapta, 
Aonperit de groază şi ţăcere. Şi gâtuie nădejdea ţot mai slabă, 

Aci începe raiul lnr.Cu marte! Tu;prag lui Anticrist şi scut ruşinii, 
Şi libertatea-i muget lung: stavai! Tu,piatră de mormânt,pe genccia! 

Viaţa cu uşi şi cu ferestre sparte: CÂt ni--i umbri altarele luminii, 


Pname ce schimbă şi pietrele!n mălai... Ruşine de-a fi om,călbatec zia!!! 


&& In mijlocul Alpiler elveţieni,într!'o clădire - ce aminteşte vilele de la 
Câmpulung — cu două etaje, încinse: cu brâul unor largi balcoane de Lemn,găsim,sub 
remâneasca emblenă.a "Doinei",un "Institut international de jeunes filles": una 
din cele mai interesante realizări ale unui refugiat român,fonâdată,ae mai mulţi 
ani,de d-na şi prof.Valeriu .Văcariu, la Leysin (Vaud), ţinut "carpatic! cu cea mai 
sănătnasă dlină,pannramă de vis»la 50 minute de lacul Lâman,o oră de Lausanne, 

2 nre.de Berna şi Geneva,o zi de Roma şi Peris,câteva ore de Veneţia,Florenţa, - 
Milan şi Munchen. Elevele, între 16-2V. ani,venite de pe 5 continente, învaţă limbi 
streine; engleză, spaniolă, germană şi italiană,oficială fiină franceza -— Şi spor- 
turi: tenis, basket-bal1,volley-bal,călărie,golf,ping-pong şi înnot,vara; ski (4 
luni pe an),patinaj şi călărie, iarna. Excursii, întotaeaune; chiar la depărtări,de 
Paşti şi de Crăciun.Cine doreşte,poate deasemeni să se iniţieze în cele gespoaă- 
reşti,şi!'n arta culinară.Anul şcolar durează 9 luni: Cctombrie-lunie inclusiv, 

Deamna Yeneviăve Văcariu vorbeşte corect româneşte,ne-a înarăgit muzica (are 
n splendidă colecţie de plăci),e îndrăgostită ae plaiurile noastre,âde neamul ro- 
mânesc,a cutreierat mai ales Țara Făgăraşului, de unde i-a venit "ursitulh.In cre- 
ierea şi conducerea selectei şcoli,îşi are parte dreaptă.lată o instituţie care, 
datorită unei acţiuni inteligente şi pline de elan,şi de idealism,a dus numele 
"Doinei" peste mări şi ţări, i 


&& : In pastorala de Crăciun,patriarhul Alexei al Rusiei mulţumeşte Domnului | 
“ostru Isus Cristos "pentru generoasele daruri făcute marei 'noastre Patrii care 
acum, în pace şi belgug,intră în al doilea cincantenar al existenţei sale,în con= 
diţii de dreaptă aşezare a sncietăţii,într!o atmosferă de desvoltare globală a 
vieţii poporului", Când reprezentantul supren al Bisericii spune asemenea gogoşi, 
exaltând bunditescul regin al ateilor,dela cine mai pot aştepta ruşii adevâărul?,,, 


&ă Ne îndeamnă P.S.Victorin, în pastorala de Crăciun,"să ne aducem aminte,mai 
întâi,că ziua Naşterii Domnului e zi de sărbătoare şi de odihnă,o--zi în care ni- 
meni.,. nu este chemat la muncă fizică sau la obişnuitele înaeletniciri",0 fi a- 
jungânăd pastorala Prea Sfinţiei Sale şi la urechile lui Ceauşescu?.., 


&& .E vorba ca De Gaulle să facă,între 14-20 Mai,o vizită în Româniâ.- 


„Ai citite ii de Tr aie dd A sai : 
| A a d 6 cai, Xe K E. : E be 
PIN PROPUNEREA ŢĂRANILOR, PREZENTATĂ DIVANULUI AD-HOC TA IAŞI,1857t "Când ne-am 
jeluit când ne-am: tânguit,păsurile cână ne-an Spus,ispravnicul ne-a bătut, ptivi- 
ghetorul ne-a bătut, jandarmul ne-a bătut ,zapeiul ne-a bătut,vătăşelul ne-a; bătut, 
"vechilul ne-a hătut,posesorul n6-a bătut,boierul de mşie ne-a bătut; cine s!a 
's&ulat mai de dimineaţă ,cine a tost mai tare,acela era mai mare.lară noi nici 
“„rânduială,nici, dreptate nu am avut; bătăi şi răzmeriţe când au .fost,tot greul nu- 
mai 'noi l-am dus; nşti când au verit,numai noi le-am Hrănit,noi. le-am slujit,noi 
le-am purtat.larna era grea,oşti multe,cărături multe şi la loc depărtat,căram 
la Dunăre şi peste Dunăre,boii degerau şi cădeau,alâturea cădea şi omul cu dân- 
şii»acasă copiii flămânzeau,că ceeace nu lua ostaşul la nevoia sa,luau zapoiii 
cet de ţară de se îmbogăţea.Iară dacă puhoiul oştilor se scurgea şi furtuna se 
alinayholdele se sămăna,grânele înverzea,câmpurile înflorea,că sudoarea noastră 
le uda. Toată bogăţia,toată îmbelşugarea,vraţele şi sapele ncastre o aduc.Câtu-i 
Dunărea de mare şi de largă curge râul sudorilor noastre,că duce peste nări şi 
„ peste hotare,acolo se preface în râuri de aur şi de argint,iară noi nici rânduta- 
lă;nici dreptate nu an avut". lată o plânge. :e,care se potriveşte perfeat şi azi; 
“la -111-anil 
pe sei - CÂNTECE DIN BASARABIA 
Ay Frunză verde lemn de-arin, 
Tu străin şi eu străin, : 
„Haide!n codru să trăim: 
Să facem un hordeeş 
Cu uşorii de: cireş, 
Cu:.martoci de clacotiei 
Să “trăit ca doi voinici, 





Frunză verde pui de nuc, 
Valea vin,dealu mă quc, 
Bătrân6ţele n!'ajung..» 

a. Nu nă plâng că sunt bătrân, 
Da! mă plâng că sunt străin, 
De, străin ce am rămas 
Numa !s negru pe obraz, 


Negru,negru 'şi pătat, 
- Că de ţară !'s depărtat... 
Frunzişoară strug de poamă, 
-. Bun îi cuvântu de mamă, 
Cine vrea să-l bage!n samă. 
Bun îi bun şi de părinte, 
Cine vrea să-l ţie minte 
Când îi străin ca şi mine. 
Străinel şi făr!de ţară. 
Nu văa lumea de sub soare 


Frunză 'verde trei granate 

Ce să facem noi-,măi frate, . 
Că !'mpăratu ne desparte 

Şi ne duce!n loc departe, 
Paste ţări şi peste ape 


"In neagra străinătate, a 


Unde n!'ai scră nici frate.e. 
Puşculiţa-i măiculfţa, - 4 i 
Săbioara-i surioara, 

Sticuşoru-i frăţioru, 


La 17 Dec.1966 s!a stins,la Râmnicu Vâlcea,prof.Totta,macedoneane 
In Belgia s'a stins,la:92 ani, Dim.Ghica,diplemat,nepot de Domniter. 
A murit la Bănureşti,26 Ootsla R4 ani,Ghiţă Pop,găzetar şi 'om politic, 
la Atena s!a stins Dem.Petropouliaăis,directorul "Vocii libertăţi: 
Ta 1 Llan.1968 a murit,la Brescia (Italia), Leonardo dabiaro,n. în Dobrogea. 
&k In biserica Maicilor Saleziane din Madrid s'a oficiat,de Crăciun,la 2 ani 
dela moarte,un parastas pentru Tâţiana Morariu Borkowski. IE: 

—. PraPetru Cadaru a celebrat,la 14 Pebr.,o: Sf.Liturghie pentru păr. Taillfez. 


a ete ala aaa 


+  SâmWătă 2 Decembrie 1957,1la 11 dimineaţa,a murit de o congestie cerebrakă, 


la New Y&rk,în vârstă de 75 ani şi jumătate,cardinalul Spellman.Fiu âe hăcan, 
crescut însă în frica de Dumnezeu şi dragoste de patrie, fusese în tinereţe vânză- 
ter de ziare,conducător de tramvai şi boxeur,pentru a intra apoi în seminar.Cu 
ocazia unui pelerina la Sf.betru,fusese remarcat de: Pius XI şi oprit la Roma, 
unde făcu repede prietenie cu kugenio Pacelli.Ca arhiepiscop de New York,el a 
reuşit să dubleze numărul catolicilor diecezei,care e azi de peste 2 milioane.In 
toate înaltele consilii, bisericeşti,a fost de partea bunului simţ, consacrat: de 
tradiţie.la fel de clarvăzător în politica mondială,unde n!'a 
m,5 cu marxismul; prezenţa sa,la ultimu-i Crăciun,printre soldaţii .americafi din 
Vietnam,e fearte semnificativă, s 

e 


Societăţii Academice Române se va ține la Salzburg, 


Kultur und Zivilisation îm ejropiischen Sidosten: 


[ee 3 Congresul pe 1968 al 
între 5-11 Septembrie. Tema: 


_„ && la 5 Februarie s!au împlinit 500 de ani dela moartea, într!'un azil din 
Mainz (Germania ),a: lui Johannes Gutenberg, inventatorul tiparului. 


&& „La 10 ani dela înfiinţarea Pieţii Comune,cel-mai ridicat nivel de viaţă 
Îl au luxemhurghezii,cel 'mai scăzut italienii (Siadeutsohe Zeitung, 23 Nov,67). 


admis niciun compro=* 


, 


Sa ee 
a _GALENDAR NAȚIONAI, 
d Ian.1932: Marioara. Vontura, devine societară a Conediei Franceze din Paris, 
„+ 2 lan»1748: Moare,ca episcop de Bielogrod,fostul mitropolit al Moldovei. Ia- 
cob, Putneanu. | i : if 
„4 lan,1750: Se naşte, în Jadani (banat ), preotul cărturar Mihai1 Roşu(Martinovici ). 
„4 Ians1841: Se naşte, în laşi, Petru Poni,profesor şi on politice SR în 
„2 Tans 1841: Se naşte,la Craiova,generalul' Ion: Argetoianu.Moare la Viena,1928, 
5 lan, 1878: Se-naşte,la Iaşi,Emil Gârleanu-Moare la. Câmpulung,2_ Iulie 1914,. 
€_Ilan.1850:: Se raşte, în. Poboru/014,Dinitrie-Pache Protopopescu. + 15,7,1911,.- 
7 Tan.1850: Blisabeta Brâncoveanu renovează schitul Lăculeţe (Dâmboviţa),zi- . 
dit de Matei Basarab şi Doamna Elina la 1646, Pa ca Ra EA 
8 _Ian.1810:; Soseşte la Bucureşti Bodoni,exarhul Principatelor,şi trage la bi- 
serica Tuturor Sfinţilor.După o; săptănână, înlocueşte pe 'mitropoliţul Dositei cu 
"fostul mitropolit de Arta,lgnatie.la:15 'Mai pleacă la Iaşi, A i sui 
9 Ian.1845: Eliade Rădulescu publică în'"Curierul românesc? prospectul "Maga- 
zinului istoric pentru Dacia!,ce' avea să iesă în acelaş an,având ca redactari 
pe August Treboniv. Laurian şi N. Bălcescu. si e i nl Die a 
10 1ani.1768: Amfilohie 'sorie arninanări tului Zosima dela lavra Pecerska (Kiev), 
în româneşte,că a fost sfinţit episcop de către mitropoliţii Partenie de"Drissa", 
Anania de Sevasta. şi Daniel ae Proilavia,cu permisul patriarhului din C-pol,pen- 
tru eparhia. Hotinului , "unde convieţuesc oaia cu lupul", şi: că acea eparhie e aşa 
de săracă,încât n!are nici odăjdii — pentru 'care apela Ja Bositma,. , O suni 
„10 Ian.1771*:. Profitâna de ocupaţia. rusrască,Cabriel Calimachi miţropolitul 
MolAovei , suprimă eparhiile"raialelor": mitropolia de Proilavia şi ep.de Hotin, 
„10 1an,1793: Ambasadorul Prusiei la C-pol,von Knobelsdorf,îşi informează: su= 
veranul că. nsarcinatulr cu-afaceri al Rusiei cere depunerea Domnului Moldovei;.. 














Moruzi ca o satisfacţio-pentru: maltratarea lui Bodini, pei Să a 
10 Ian.1799: Se naşte; în Beneşti /Vâlcea, Potrăche Poenaru, întemejetorul învă- 
tănântului public în, MunteniaeA scos;cu N. Bălcescu, revista "învățătorul șătuluin, 
11 1an.1869: Se naşte, în Bucureşti, aeneralul Const Scărişoreanu; luptător Va 

Anzăcea, Topraisar Mărăşeşti «Moare. în Bucureşti,la 12 Nov.1937. ape a tis AȘ. 
11 îan;1893: Se naşte;la Şiria/Araa, Coriolan Petranu,prof.la Univ.din Cluj, - 
12 lan.1845: Se. naşte, în Bucureşti „Em. Protopopescu-Pache: Moare la 28+4.1893, 
12/24 lane1878: Românii cuceresc Smârdanul, întăritură înaintată a Vidinului: 
12 _Ilan.1885: Moare în Bucureşti: vestitul mâmoş Ştefan Capşa,n.în Braşov(1821.).: 
13 Ian.1864: Un ukaz al țarului. permite călugărilor fugiţi dela Neamţ, din 

cauza, secularizării: să construiască o nouă mânăstire pe una din moşiile mânăsti- 
reşti din Basarabia.Aşa apăru,la Chiţeani,îritr!'o vale pitorească, între Tighina 

Şi Tiraspol,înconjurată de trei:părţi de apela Histrului,mânăstirea Noul Neamţ ,. 

a cărei cupolă se veae de departe,până în stepele Korsonului şi în Bugeac, 
aan BT4: Sta născut, în. Broşteni /Neamţ, botanistul Ioan Grinţescu.. 

15 1an.1906: Șe naşte,la Cruşova (Macedonia), Valeriu 4: 0,1. 217 IRINA ORE e 
15 I1an+1921: Moare,la laşi, Ioan Caragiani,profesor,menbru al Academiei Române. 

dela! Întiînţare (1966).A. publicat studii despre Poezia poporană a Mâceaonenilors- a 
14 .lan.1934: Moare .savantul Ioan Cantacuzino,n. în Bucureşti,25 Nov.1863. ! 
15 ten.1870: se naşte generalul Vasile Rudeanu.A publicat: La Roumanie au 

congres de la paix,Paris,1919., e ra A ME 
15 _lan.1897: Se naşte, în Soşdea (Banat ), jăranul-serii tor Ioan Ciuocurele -? 
17 Ian.1819: Se naşte,în Bucureşti, vestitul chirurg N.Turnescu. +.8 0c0ţ.,1890, 
17 lans,1829: Se: naşte în laşi,din părinţi macedoneni,Anton Naum, poet şi “pro- 
fesor.S!a ocupat de limha provensală, + 21e3.1917,e. îngropat la Cândeşti/Ncamţ. 
18 lan.1875: Se naşte,în Bucureşti, Dimitrie Negulescu,delegat al României la. 
Sec. Naţiunilor, judecător la Curtea âela Haga (1921/46 ) Moare la Paris,8 Noyv.1950, 
18 lan,1878: Spiru Haret îşi ia doctoratul în matematici la Sorbona 
19 Ian.1618: adu Mihnea întăreşte mânăstirii. Râşca satul Ustia(Orhei), ra adi 
<A Ian.1818:. Moare, la Tinişoara,Dini trie: Ţichipdeal,profesor,preot, fabulist, 
născut în.1775 la» Bec-cherecul Mic,fiu al preotului Zaharia.A scris "oa să lumi 

neze neamul românesc din Banatul sufocat de Sârbi", | : A 
22 lan.1868: Inspectorul şcolar din Odesa,S5.Golubgov,către guvernatorul Basa- -* 

rabiei,Egor Egorovici: "Cu ocâzia vizitelor ce-făcu în 1867 instituţiilor 'şâplare 
din Odesa,dl ninistru-âl Instrucțiunii Publice a remarcat. întră altele faptăi că 

Moldovenii din Basarabia cari trăesc de mult timp în Rusia nu ştiu tâţi rusâşte 

şi că,până în ziua de azi, în multe parohii ortodoxe slujbele religioase sunt fă- 


o az 


cute în întregime în moldoveneşte.Dl ministru e convins că-i absolut necesar să 
se pună capăt acestei stări de lucruri,dat fiină că în zilele noastre,poate mai 
mult ca oricână;cultura rusă a moldovenilor îmbracă o semnificaţie politică: în 
adevăr,unireaă Moldovei cu Muntenia 'şi formarea unui principat aproape indepen-— 
dent şi puţin binevoitor față de noi exercită o atracţie vizibilă asupra moldove- 
nilor din Basarabia.Dl ministru a considerat că era de datoria sa să aducă aceas= 


„tă stare de “lucruri la cunoştinţa M.Sale Imperiale,în âarea de seamă ce-a făcut 


despre vizita sa la instituţiile şcolare în 1867,şi crede sosit: momentul dc a 
ruga pe P.S.Hpisoop de Chişinău să: se intereseze de această chestiune,în speran- 
va că eforturile combinate ale celor două departamente nu numai vor lăruri dar 
vor_şi” rezolya favoralil această problemă".Poate din această pricină a fost ex-= 
clusă limba română,în 1867,âin seminarul qin Chişinău. | 

22 _Ian.1885: Se naşte, în Bucureşti „geograful. Gheorghe Vâlsan, + la 6_Aug,1935, 
"22 lan,1886: Moare,la Iaşi,medicul Gh. Cuciureanu,n.la Botoşani, 1814. 

22 Ian.1905: Moare generalul: Ştefar» Fălcoianu. 
25 liane 17923 Arhiepiscopul Ambrozie de Ecaterinoslav arată contelui Zutov, în- 
tr!o scrisoare, dorinţa defunctului Potemkin de a se înființa între Bug şi Nistru 
o eparhie,având ca titular pe arhimanâritul lov Potemkinycare ştie şi româneşte, 

24 Ilan.1829: Se naşte, în Suceava,Aristide Ioan Cantacuzino (Zizin „om politie 
Şi literat,fost director general al teatrelor.Moare la Bucureşti, 1897. 

* 24 Ian.1918: Sfatul Ţării proclamă independenţa Basarabiei: "Tn împrejurăriln | 
actuale ne găsim în necesitatea istorică să proclamăm, conform voinţei poporului, 

o repudlică moldovenească, liheră, autonomă şi independentă,care singură are drep- 

tul să hotărască de viitorul destinelor şalen, : 

25 lan.1908: Apare la Chişinău, lunar, în 1000 câpii a 80 pagini,foaia "Iumină— 
torul, redactată ,riumai în româneşte,de protopopul Const.Popovici şi ieromonahul 
Guri Grosu; cenzor, pr.Spiridon Muranevici; membri: protopopii Mihail Ceacâr, 
lustiri Tgnatevioi,pr.C.Parfeniev,prof.Gr.D.Constantinescu, : 

27 Ian.1812:; Se naşte în Botoşani,fiu de ţărani,pictorul Octav Băhcilă. 

21 Ian.1908:; Moare la Bucureşti farmacistul Andrei Trausch,nela Rraşov(1856), 

28 Ian.1828: Cutremurul aduce stricăciuni mânăstirii din Curtea de Argeş. 

30 Ian.,1866: Ion Otetelişanu e numit de Cuza Vodă ministru de finanţe.şi-a 
lăsat averea pentru înfiinţarea Institutului ae fete dela Măgurele,punână ca exe- 
cutor testamentar, sub îngrijirea Acaâeniei Române,pe Ion Kalinderu.Director a 
fost aci ani de zile Ion Slavici.Lacul dela Măgurele a fost cântat de Eminescu * 
în Scrisoarea a IV-a: Stă castelul singuratic... Sp | 

* 20 Ian.1885: Se naşte, în Milaşul Mare,luliu Hossu,la 3 Martie 1917 episcop 
unit de Gherla,din 1943 în temniţele raperiste. | 

51 1an.1813:. Bodoni deschide la Chişinău un "seminar duhcvnicesc'!,unde se pre- 
dau E mai oaretoricay Logica, filosofia, istoria, geografia, natemati ca, pedagogia, 
teologia, dogmatica, latina, greaca, româna Şi facultativ, franceza Şi germana, Lirba 
de predare: româna. Ractor, Petre Kuniţchi,de obârşie noldovenească. Bodoni ceruse 
româna, "pentru ca acei ce aveau să studieze,să poată predica poporului cuvântul 
lui Dumnezeu"; şi latina, "'pentrucă âin aceasta îşi trage orugina şi se poate. îm 
bogăţi limba naţională".Cărţi de studiu fură aduse dela Blaj; elevi veneau şi 
din satele româneşti de peste Nistru,ba chiar şi din Bucovina, & 

51 Ian.1841: Se naşte,în IaşiyEnil T.Cazimir,om prlitice. + La Bucureşti, 1918, 


1 Febr.1R57: Se nagte,la Bucureşti,prof.Ştefan St.Sihleanue + la 7 _0cte1921,. 

1 Febr.1862: Se naşte în Sibişel,ain părinţi ţărani,pictorul Sava Henţia. 

1 Febr,1520: Moare meâicul Mihai M„Manicatide,născut la Giurgiu (8 Nov: 1867).. 

2 Febr.1365: Regele Ludovic al Ungariei,necăjit pe Bogăan Vodă, întemeietorul: 
Moldovei,şi pe urmaşii sâi, "notorii infideles",donează averile acestora nepoților * 
lui Drăgoş;fiii lui Sas"voaă: Pale,Dragomir şi Ştefan,întorşi în Maramureş: sa- 
tele Cuhea,teud „Bocicău,Vişeul ae Sus,Vişeul de Jos;Moisei,Borga şi cele două 
Sălişti,Peste 13 sâni va dărui acestora,şi fratelui lor mai mic Ioan,aomeniul cas= 
trului Chioar şi: cel! aăla Beltiug,din conitatele Solnoc şi Sătmar,apoi castrul 
Ardud cu, regiunea Codzului;cu multe sate româneşti, - 

2 febr 15395: Venit cu război contra lui Ştefan Vodă: Muşat,Sigismund âe Luxem= 
purg;craiul Poloniei,încearcă zadarnic să ia Cetatea Neamţului e Si și 

3 Febra 1907: "Moare,la Budapesta, Vincențiu Babeş,om politic, . 

5 _FPebr..1933: Se: sinucide, la Bucureşti, prof.Anibal :Techari,n.la 20 A4ug.1875, 

4 Febr.1912: Calist, fiul săteanului Iancu Dima din Balacii ae Jos(Ialomiţa),  - Si 
e ales episcop al Argeşului „Avea 52 ani„Moare în 1917. : 


pipi rap me aliat 

4 _Febr.19271: Moare,la Neamţu, Teodosie Atanasiu, episcop de Roman dela 4.2,19]2, 

4 Febr.1939: Moare,la Bucureşti „matematicianul. Gh.Țiţeica, ii 

„1. 5_Febr,1809: Chemat de Bodoni,losif,episcopul âe Argeş,pleacă la laşi,de unde 
„se întoarce,la 23 Martie,nunit efor al tuturor mânăstirilor din Muntenia: jaful 
egumenilor greci luase jdeocamdată sfârşit, : ; : 

„.. 5 _FPebre.1842:; se naşte, 1a Roşiorii-de-Vede,Gr.Păucescu, om politic. + 17+5+1897, 
6 _Febr.1803: se naşte, în -lugoj, Teodor Aaronprotopop;profesor, scriitori 4 
6_Febr.1837: Se naşte, la. Iaşi, episcopul Ghenadie Enăceanu. + 14 Ian.1898. 

6 _Pebr.1840: Se naşte,la Cerneţi Mehedinţi medicul Ion P.Vercescue + 1917, Lagi, 

[_Febr.1R31:- Moare Dionisie Lupu,mitropolit a1 Ingro-Vlahiei,n.25 Pehr.1769, 

10 Fehr.1782:. Episcopul 'Dositei Herăscu de Rădăuţi e instalat,ca "episcop al 
Bucovinei”, la Cernăuţi. Vorbeşte; îr. româneşte guvernatorul austriac,baronul En- 
zenberg.Mai vorbesc: Dositei,boierul Balş: — şi arhimandritul Meleţie,din partea 

: mitropoliei Moldovei,cu mişcătoare cuvinte de adio, pe « 
„40 Febre.1867: se naşie,1la Focşani ,Gheorghe Buzdugan,viitor regent. + Te 10,1929. 

„40 Febr.1867: Are 1oc,la Teatrul cel mare (viitorul Naţional din Bucureşti), 

prima reprezentare a dramei istorice Răzvan Vodă(apoi "Răzvan şi Vidra") as 

Hasădeu.In rolurile principale: Mikhail şi. Matilda Pascally, FÂN 

"10 Febr,1947: Tratatul qin Paris,semnat de Rusia, Anglia,St.Unite,Australia, 
Bielorusia, Canada, Cehoslovacia, India, Noua Zeelandă, Ucraina şi Sud-Africa,confirmă 
raptul rusesc,din 28 Iunie 1940,al Basarahiei,Bucovinei de nord şi Herţei; in- 

firmă dictatul din Viena, 30 Aug.1940,cu privire la Transilvania, te e 
11 Febr.1792: Ambrozie Serehrenikov de Ekaterinoslav,exarh al Principatelor, 

instaleaza pe: Gabriel Bănulescu-Bodoni ca mitropolit al Moldovei, IS, ni 

42 Fehre-1888:*5e nagte,la Calafat, prof,Niocolae Dagoovici. e ac e III 

15 _Febr.1799: & ucis Constantin Hangerliyaomnul ?anariot al Munteniei. -. 

"15 Fehr.1857: Se naşte;la Rădăuți șEmaneil 'Gpigoroviţă profesor şi publicist, 

15 Febr.1876: Se naşte, în Cliciova (Banaţ.), Iosif Popovici,profesor. la Univer- 
sităţile din Viena, Budapesta, ClujeA studies dialectul istrian. + 26 Aug.1928. 

16_Febr.1843: se naşte în Botoşani,Constanţa ae Dunca-Schiau,publicistăe 

18 _Febr.1859: se naşte,în Bocşa. Montană, Corneliu Diaconovici,publicist, . 

18 _FPebr.1870: se naşte, la: Stighiţa, Lon Achimescu,ofiţer şi seriitore 

18 Pebr.1918: In adunarea clerului hasarabean,prezidată de pr.$tiucă, vorbeşte 


tei române că â salvat Basarabia de teroarea bolşevică,care de curâna distruse- 
se Odesa, : Du EAI AR tă 
* 29 Pebr.1793: Consulul austriac în Turcia scrie suveranului său. că Ecaterină 
E a trimis le. C-pol,lui. Bodoni,o mitră şi o oruce cu vrilianțe,dispunând să 
fie numit arhiepuseop. de Ekaterinoslay.. . . A 
20 _Febr.1870: Se naşte,la Piteşti,prof. Emanuel NeAntonescu. . să 
21 Pebr+1920:; Gurie Grosu,vicar la Iaşi:aela 23 Iunie 1918;,e ales arhiepiscop 
de Chişinău Şi „Hotiri.Arhiepiscopia devine,în 1925,mitropolieae DAR Mr 
-'22 'Fehri1886: se naşte, în Călăraşi,prof.Vasile V.HaneşeMoare în Bucureşt 1,1962, 
23 'Fehr.1719; Moare 'de"lungoare",1a, 35 ani,loan Mavrocordat. al Munteniei, EP 
25 Pehr.1751l: Prefectul apostolic în Moldova, Clement Laidet,raportează. la 
"Propaganda Fide" că,la înstigaţiile mitropolitului,care promitea. "căsătorii 
avantajoase", 4 catolici trecuseră la, orţodoxie. şi alţii erau pe. cale să-i urme= 
ze; că s!a plâns de asta voevodului Const. Racoviţă Şi;obţinând dreptate,cei 4 
au fost puşi în fiare timp de 3 zile,apoi predaţi prefectului catolic,care i-a 


prez 


mai “inut şi el 6 zile în lanţari,ducânâu-i în fiecare dimineaţă şi seară în bi-. 
serică 'spre pocăinţă,după care au fost puşi să abjure,'cu funia la gât şi torţa 
în mână": la, corde au cou st la torcne &ă la, main. se: n grei are ir: 

25 Febr+1901:;: Moareân tren, Loan S„Neniţescu,profesor Şi publicist, 

24 Febr.1649: Vasile 'Lupu lasă episcopilor judecarea preoţilor şi călugări- 
lor pentru orice faptă,afară de omor, = a sI 

24 Febr.1838: Se 'naşte, în Bucureşti, generalul Eracle Arion, + 7.5ept,1903, 

25 Febr.1817: se înfiinţează, la Sibiumuzeul Brukenthal. A te, 

25 _Fehr.1847: Se naşte, la Broşteni/Mehedinţi,medicul N.Popescu-Zorileanu,ăes_ - 
coperitorul izvoarelor minerale dela GovorasA participat la războiul franco-pru= 
sian,ca student ,ataşat la ambulanţa franceză. - 

2T- Pebr. 1851: Naşterea lui Spiru Haret... al 

27 Febr.1879: Melchisedec Ştefănescu,episcop de RomaneMoare la 16 Mai 1892, 

28: Pebr.1809: se citeşte în toate bisericile 0; dispoziţie:a lui Bodoni: călu- 


». 


Pi 


| 10-43 pi 
gării,de orice grad,să nu:st-mai'amestece în treburile poliţice şi mondane,să 


y v 


nu mai ia moşii în arendă,să nu mai 'iîntţre în casele laicilor sub niciun motivş 
ci să stea în celulele. lor,iar egumenii să hu mai ia bani cu împrumut fără sem 
nătura Exârhului ăla 0 dar a ie R 
28 _Ffehr.1851: se naşte,la Giurgiu,medicul Leonte nnastasievici macedonean; 
„28 Febrs»1935: Moare, în Bucureşti ,Anastase Simu,născut în Brăila (1854), 
"29 Pehr. 1826:..5e naşte, în Satulung(Braşov), episcopul Nicolae-Neagoe Popea. 
29 Febr.188 : Se naşte, la Ciacu/Ialoniţa;Cristea Vasilescu. + 21 2+1959; Buc, 


1 Martie -1852: Se 'naşte,la Iaşi,Anton altan; farmacist şi publicist, 

2 Martie 1883; Se naşte,la Ciclova Montană, Danian Izverniceanu, publicist, 

5 Mariie 1852: Moare,la Blaj, Dimitrie Caian,scriitor,teolog şi filosof, 

5 Martţie 1859: Apare ziarul, "Ziua",scos de Gheorghe Sion şi Gheorghe Baronzie 

5 Martie 1878: Pacea dela San Stefand: România devine independentășpierde Ba- 
sarabia de sud,primeşte Dobrogea de nord; Serbia şi Muntenegrul devin indepen- 
„dente; Bulgaria, stat autonom, protectorat al Rusiei,care-şi rezervă dreptul ae a 
“păstra legăturile cu ea prin 'România.Guvernul român protestează, cancelarul Gor- 
ceacoff comunică că ţarul, şi-a pierdut răbaarea şi că "va pune să ocupe România 
şi să dezarmeze oştireat;la care prinţul Carol replică,la 21 Martie,că no armată - 
care a. luptat: la Plevna sub ochii împăratului „lexandru al II-lea va putea în- 
tr'aăevăr. să fie strivită şi măcelărită, dar nu se va lăsa niciocaată dezarmată”; 
că valoarea armatei române o arată şi cele 300 de Cruci ale Sfântului Gheorghe, 
împărţite chiar ăe ţar. | TA a 7 

5 Martie 1918: Adunarea românească din Bălţi cere Sfatului Ţării "să proclame 
de urgenţa, în numele ţării întregi,unirea atât de arzător doritășunirea sfântă. 
Şi veşnică a Basarabiei ce patria mană ; Ronânia, care va garanţa,ca:o mamă adevă- 


rată, drepturile cucerite de poporul nâstru după revoluţia. din ee ACP TR tă : 
5 Martie :1939s Moare; la: Bucureşti, prof.Diziţrie C.Gerota,n.17.1.1861;Graiovâe 
5 Martie 1913; Congresul bisericescjconvocat de Serafim Cicuagov.1la Chişinău, 
decide sa .combată pe călugărul Inochentie dela Balta cu toate mijloacele: difu- 
rea ovangheliet, predici cor =itoate :în Limbă română £ Sa asi i 
5 Marvie 1925: .Moare George Munteanui-Murgoci prof. de mineralogie,geologie. . 
6 Martie 1486:Ştefan Vodă bate pe turci la Scheia/Romane a GE 
6 Martie 1892: Moare la Braşov pictorul Mişu Pop;nela 28 Nov.1827. :.: si 
6 Martie 1957: Moare,la Bucureşti, C„Rădulescu-Motru,n. 2,2. 1868 Butoeşti/Mensă. 
1 Martie 1896: Moare Ioan cavaler de Zotta, om politic,de origină macedoneamă, 
7 Martie 1890: se naşte,la Bacău,slavistul Petru Cancel. . & -€ 
7 Martie 1913: Moare, în Bucureşti, prof.Const.Erhioeanu,n.1835 Erhiceni (Iaşi), 
8 Martie 18565: se naşte, în Mehedinţi, generalul Gheorghe M.Iannescu. e ai 
9 Martie 1764: Moare,la Baia Mare, P.P.Aron,, aie e ae 
2 Martie 1848: Se naşte,la laşi,ziaristul Gheorghe Panu. In: "Lupta",atacă pe! 


Carol I.E condamnat la 2 ani pentru arţicolul "Omul primejdioste. + 6e11.1910,Buc, 
10 Martie 1833: Se naşte,la Miclăuşeni//Roman, Dimitrie Sturza. +:8,10.1914. 
10. Martie 1923: Se reînființează episcopia Hotinului, cu reşedinţa la.Bălţi, 

având sub jurisdicție judeţele Hotin,Bălţi şi Sorocaşi episcopia de Cetatea 

Albă,unde,la 29 Martie,e ales episcop Nicolae Cotlarciuc — care e' transferat, 

la 17 Nov.1924,ca mitropolit al Bucovinei, 

11 Martie 1865: se naşte, în Pelnac/Timiş, Iuliu Vuia,publicist,fiu al dascălu- 
lui Eftimie,director al rețistei "Luminătorul" din Timişoara, + 1955; Caransebeş. 

1] Martie 1871: Petru Mavrogheni „ministru de finanţe,introduce monopolul tu= 
tunului e a . | 

11 Martie 1875: Moare, în Bucureşti muzicianul Loan Cârţu, macedonean. 

le Martie 1669: Boerul Ilie Sturza dărueşte mânăstirii Bărboiu ain Iaşi sa-! 

tul Urzeşti din Soroca şi două, mori: de vânt pe Răut (Basarabia). A . 

12 Martie 1909: se naşte,în Bucureşti, cântăreaţa Valentina Creţoiu-Tassiane 

15 Martie 1888: Se naşte,la Gura Sadului (Hunedoara), prof.S11viu Dragomire 

15 Martie 1900: Se- naşte, la laşi ,prof.Petre P.Panaitescu, pă un mă A 

14 Martie 1809: Bodoni trimite la Bucureşti normele de funcţionare ale 'cox- - 
cistoriului spiritual din: Iaşi,să servească de model, . a Ir, 

14 Martie 1877: se naşte, în Bucureşti arhitectul Victor Gh;Ştefănescu, organi— 
zatorul expoziţiei jubiliare din ALSO CE cica i Ca ri 

15 Martie 1831; Se naşte 2antazi Ghica,soriitormort. la 17.7.1882 în Bucureşti. 

15, Martie 1824: se naște, lă Răşinari, loaf. Pinciu,tiibun Îa 19348, 

1! Marţie 1870:;se naşte,la Giurgiu,lon 41. Basarabescu,scriitore + 29.3.1953, 


“ 
? 


ue did e piu, 
18 Martie 1866: Se naşte, în Bucureşti , compozitorul Dumitru Kiriac-Georgescu, 
Studiase Conservatorul la Paris,unde a servit şi ca maestru al corului la Capela 
Română.In 1901 a întemeiat Societatea Corală CarmeneMoare la 8 Ian.1928, 


E: i 


19 Martie 1826: Se naşte,la Cernaucâ,Njcolae :D.Hurmuzachi „Moare 19 Sept,1909. 

19 Martie 1871; Se naşte,la Pocşani,actorul Petre Liciu.Moare la 1 Apr.1912, 

19 Martie 1934: Moare,la Bucureşti,botanistul Zaharia Panţu,n.51.7.1866, Tg.Mureş. 
„49 Martie 1938: Moare; la - Bucureşti Maria Delavrancea,născută Barbu,soţia scri- 
itorului, directoarea Şcoalei Centrahe tăe Fete,primă femee licenţiată în mateaa- 
tici şi filosofie,la noi- A ME ae d Pe E d aa Ș, i 
.. 20 Martie 1815: Bonaventura Berarâi,parohul din Tămăşeni,e numit episcop „ca= 
tolic Nde Bacău, gti a 

20 Martie 1830: Se naşte,în Lipova/Banat,cărturarul. Atanâsie Marian Marienescu, 

20 Martie 1R39: şe naşte, în Văliug/Banat, Filaret Musta, episcop de, Caransebeş, 

20 Martie 1847: Se naşte compozitorul Gavii] Muzicescu.Moare în 1903, 

21 Martie 1849: Se naşte,la Focşani,Dimitrie CeOlănescu,om politice 

22 Martie 1657: E îngropată în biserica Sf.„Vineri din Târgovişte prima soţie 
a lui Constantin Şerban,Bălaşa,de 45 ani,ctitoră şi la rân.Jitianu, lângă Craiova, 

22 Martie 1886: Slavici,către tânărul Coşbuc: Iubite Domnule Coghuc, Versurile, 
pe care mi le-ai trinis,sânt o nouă aovadă despre zelul literar al T-tale gi te 
rog.să fii încredinţat,că atât pă noi toți,cât şi pentru mine îndeosebi,ha mai 
ales pentru mine,ziua,în care le-am prinit,a fost o zi de sărbătoare.Te rog dar 
scrie,când te simţi dispus şi ne trimite ceea ce scrii,dar silă să nu-ţi faci, 
căci e mai bine puţin şi bun decât mult şi slab.Precun ştii,am să mă duc în cu- 
rând la Chuj,ca să stau în faţa curţii cu juraţi.Von vorbi atunci mai mult.Deo= 
camdată te vestesc că,cu poşta âe astăzi,ţi se vor trimite din partea editurii 
"Tribunei! 30 florini Vea-iar pe viitor vom face tot -ceea ce ne vor ierta mij- 
loacelesAl D-tale sincer şi afecţionat,lon Slavici. 

22 Martie 1938: Moare, în Câmpulung Bucovina, geneScarlat Panaitescu,iegane 

24 Martie 1879: Moare, în Răşirari,preotul cărturar Sava Popuvici-Barcianu, 

24 Martie 1885: Se naşte,la Galaţi,muzicianul Dimitrie Cucline 

24 Martie 1915: Moare,în Bucureşti,George Gr.Cantacuzino-Nahabul, om politics 

25 Martie 1617: Mânăstirea Galata e închinată de Radu Mihnea Ierusalimului, 
cu ocazia unei vizite a patriarhului Tevfah; ea va administra toate averile din 
Moldova ale acelei patriarhii. | y 

25 Martie 1857: Se naşte,la Craiova,cântăreaţa Elena Teodoriui, + 26.2.1925,Buc, 

25 Martie 1880: Se naşte, în Pietrari/Dânboviţa prof. C.Dioculescu. $"12a le 1938e 

26 _ Martie 1857: Mitropolitul Moldovei,Sofronie Miclescu, înfiinţează la Ismail 
un coneistoriu spiritual,prezidat de Teoctist Scriban,cu protcpopii de Isnai], ? 
Cahul şi Bolgraue 

27 Martie 1408: Un ukaz imperial ordonă lui Bodoni,fost mitropolit de Kiev, 
să fie exarh al Moldovei,Munteniei şi Basarabiei; în acelaş timp sinodul rus 
dispune ca,pentru chestiunile pentru. care foştii mitropoliți români se adresau , 
patriarhiei din C-pol,de-acum să se adreseze sinodului rusesc 

27 Martie 1883: Moare la Braşov,unde se născuse, 1835,dintr!'o familie macedo-— 
neana,megicul Const Gheorghe Nica;primul pediatru specialist în România, 

28 Martie 1775: Teodor Chirilov e hirotonit,de episcopul Inocenţiu de-Huşi, 
preot pentru satul Iasinova âe dincolo de Nistru-Diploma e în limba română. 

28 Martie 1811: Se naşte în hanul Zlătari uliţa Mogoşoaia (Bucureşti ), Dimitrie 
Papazoglu, publicist,+ 1895.In 1830 a intrat în oştire ca "juncărt!, 

28 Martie 1885: Se naşte;in Magarova,/Macedonia, Ioan Licea,publicist şi profe 

28 Martie 1920: Ia fiinţă,la Cluj,Conservatorul de muzică şi artă dramatică, 

29 Martie 1815: Se naşte, în Bucureşti, Costache Caragiale,unchiul lui Ion Llucaș 
director al Teavrului Naţional din Bucureşti (1850).Moare la 13 Pehre1877, 

29 Martie 1878: se naşte,la Bârlad,poeta Elena Farago» ia 

30 Martie 1857: Moare Eudoxiu Hurmuzachi-Doxachi,născut în Horodişte (1782). 

30 Marţie 1938: Moare,în Cernăuţi, Const. Isopescu-Grecul,n.21 Ian. 1871, 

51 Marţie 1475: Sixt a1 IV-lea scrie năgulitor lui Ştefan cel Mare,pentru 
victoria dela Rahova. 

31 Martie 1939: Moare. în Bucureşti,pictorul loan Teodorescu-Sione pi 

16 Martie 1815: Moare Ioan Molnar-Piuariu, literat,poate cel dintâi medic ţi- : 
trat român(studiase meaicina la Vieia),născut în Sad/Sibiu(1749)In 1790 a încer- 
cat să scoată,:a Sibiu,prinul ziar românesc; în 1794 a înfiinţat "Societatea F7i- 
losofească a Neamului Românesc în Mare Prinţipatul Ardealului": ambsle, oprite! 


arii 
ROMÂNIEI _ de Fredâric Mistral(1880),trad.Radu Gyr 
Câna s'a sfârşit măcelul,şi lup şi şoim duşman. 
„Şi-au ros întreg ospăţul,- de sus înaltul soare: 
" Împrăştie gi ceţuri gi pâcle»otrăvitoare 
„Şi iar e vreae câmpul bătut de uragane 


_împărătescul ropot şi tropct otoman 
S!au stins; cum din eclipsă un astru clar apare, 
Cu seva tinereţii în trupuri de fecioare, 
Văd cum renaşti mai vajnic,o,nean al lui Traian! 


Şi-acun toate popoarele latine 
tn vlaga limbii tale cristaline 
îi recunosc noblețea din sânge,pe deplin... 


Spanându-ţi soră,scumpă Românie, 
” Provența meă romană,cu mânârie,. 
Ţiintinde,peste veacuri,o mladă de măsline 


4 


Spre aducere aminte.la 2 Ianuarie s'au împlinit zece ani de la moartea în 
exil,in împrejurări tragice,a compatriotului nostru Andrei CostineNăscut la 2 U 
Aprilie 1915,în comuna Teycani,judeţul Bacău,în casa bunicilor săi Resetti- 
Tejoanu,îşi dă. bacalaureatul la Paris,urmează Şcoala de Aviaţie şi în 1935 lu-. 
crează ca instructor de aviaţie la Bucureşti.După ce face răzvoiul,ca aviator, 
se refugiază în 1945 la Paris,iar în 1948 în Argentina,unăe reuşeşte să-şi echi- 
valeze titlul şi sa fie angajat ca pilot al guvernului âin provincia San Jduan.i 
Cu ecazia'unei curse pe care o făcea în ziua de 2 Ianuarie 1958,1 s!a aprins 
avionul în zbor şi,vrână să efectueze ce aterizare forţată,aparatul s!a poticnit 
în vârfurile unor arbori,unde a ars împreună cu pilotul şi. cu pasagerii, 
Comportamentul. lui Andrei Costin în viaţa de toate zilele,nobleţea lui sufle- 
tească,simţul datoriei împins până la maximun,spiritul lui ae jertfă şi multe 
alte calităţi,pe care cu greu le găsim înmânunchiate în una şi aceeaşi persoană, 
au contribuit ca sfârşitul lui tragic să-fie considerat ca âoliu argentinian, în 
memoria lui,în luna Aprilie 1958 s!a desvelit în oraşul San Juan o placă comemg-— 
rativă,act la care a participat şi guvernatorul provinciei.Numele de Anârei Cos- 
"tin-a fost.dat străzii pe care a locuit compatriotul nostru.Dar,Andrei Costin nu 
a: putreerat natura şi înălţimile,pe care le iubea atât,numai cu avionulePe cât” 
de bun pitot,el era un tot atât de pasionat alpinisteNu e de mirare,ădeci,că prin- 
tre alte cutezâtoare fapte el a escaladat un vârf virgin din Anzii argentinieni, 


U A A i : A - E | | 
de pede DV00 metri,vârf care azi ti poartă numele lngyliazosi Hteoiau 


&& "An arătat în numărul trecut cum la banchetul oferit de bolşevici la anba-— 
sada din Ottawa,cu ocazia cincantenarului ororilor,au participat,în felul ler; 
şi refugiații lodali,aruncână cu rogii;ouă clocite şi sticle în geamurile salenu- 
lui unde benchetuiau oaspeţii satanei."'The Glebe and Mail" ain 4 Dec.67 arată că, 
scârbiţi de libertatea cetăţenilor din lumea liberă, "democraţii" dela Moscova 
au trimis guvernului canadian un vehement protest; acesta însă a răspuns că,dacă 
e gata să plătească pagubele materiale,în niciun caz nu poate împiedica pe cins- 
va să-şi manifeste liber sentimentele... A 


„ && Un român,starilit în Franţa,trimite la "Glasul"'minciunii impresiile din= 
trto recentă vizită în ţară.Mamaia? "Am cunsscut-o cânâva,an parcurs-e cu pici șa- 
„rele goales. Am regăsit-o însă acun împodobită cu hoteluri,eu balcoane îndrepta- 
te.spre. aceeaşi plajă,dar pline de o lume venită din Europa întreagă şi de peste 
ocean". Poiana Braşov? "Hotelurile sunt luate cu asalt de turişti”.că turiştii 
străini o duo grezav de bine în România,nu se îndoieşte nimeni; mai interesant 
ar fi să ştim cun o duc bieţii robi din ţară... 


+ 
A 


&& ' Citim în "Tempo",4 Ian.68,că un barcagiu de'pe Tibru,Ercete Tull1,de 75: 
de ani,a salvat dela înnec,timp de 60 de ani,exact e sută de persoane, fără să fi 
primit măcar o recompensăsA început la 14 Ani,în 1907,salvână pe un poliţist că- 
zut în apă pe cână urmărea un hoţ; ultima salvare: acum, în Ianuarie,când s!a 
aruncat în apele îngheţate ale fluviului pentru a salva pe e bătrână ce veiă să 
se sinucidă.Par fapte din alte vremi;poveşti pentru copii.Poate,pentru astfel de 
cameni nai rabdă: Dumnezeu pâmântul.. e : ge a 


4 i: dop 


Sie ke 
TRIBUNA LIBERĂ 


———————— 


* Cultul personaliţăţii la legionari. In măsura în care Legiunea e consiăera- 


tă ca mişcare generatoare de idealuri,de doctrină socială şi politică,problena 
“cultului ei pentru persoana Căpitanului nu se pune.0 mişcare idealistă se bazea- 
ză în general pe învăţătura unui fondator şi teoretician care,cu timpul,şi mai; 
ales după. ce.a dispărut,devine figura unică. a nişcăriioreerul îndrumător, isvor 
de inspiraţie şi bază doctrinară„Oricare ar fi atitudinea celor din afara xişcă- 
rii faţă de acest cult,membrii ei nu au nevoe să yină cont de aceste opinii, 

„. Altfel se pune probleua cână este vorba de aspectul. politic militant al miş=— 
cării.Acest aspect priveşte 'întreaga naţiune: cei ce cred în mişcare,cei ce nu 
cred şi cei ce sunt neutri.Pe tot vimpul existenţei ei legale şi clandestine, 

« Mişcarea Legionară s'a evidenţiat prin cultul personalităţii Căpitanului: Nimeni 
nu siar gândi să ceară legionarilor să srevizuiaacă acest cult sau să-l transfor- 
„me în, altceva.0Orice mişcare are nevoe de o anumită doză de misticism şi senti-— 
mentalism pentru a putea hrâni dăruirea idealistă necontenită,atât ae necesară. 
ei pentru'a rămâne &devărată.Higcârea legionară însă a voit şi şi-a propus să 
creeze deasemenea o politică practică rcmânească.EBa pretinăe să ofere âin isvoa— 
rele ei ideologice o filosofie practică a politicei; ea vrea să guverneze ţara, 
Nu este vorba'aci de a judeca dacă. Legiunea a avut sau va avea vreodată ocazia. 
şi posibilitatea de a guverna,ci de a examina garanţiile de realisn politic bfe- 
rite de Legiune unui popor întreg şi nu numai: membrilor ei.Este vorba de a şti 
dacă Legiunea poate să fie o alvernativă politică românească în anii ce vine 
Irebhue să recunoaştem că aceste garanţii nu par evidenteeCultul rersonalită- 
ţii Căpitanului e factorul dominant şi determinant al întregei formule practice 
a politicet. legionzre,gi dacă pentru legionari Căpitanul e gaanţia nemuritoare 
şi dreaptă a sistemului lor,»entru cei ce nu sunt legionari,„dar pe cari legio- 
narii ar vroi să-i guverneze,acest cult al personalităţii Căpitanului nu este o 
suficientă garanție de eficacitate politică şi administrativă. Pentru mulţi „acest 
cult face ca politica legionară să apară îndoelnicăș oamenii acestei epoci. nu 
pot accepta infalibilitatea unei persoane.Codreanu a trăit înainte de râsboiș . 
justele lui aprecieri asupra condiţiejiapolitice, economice şi mcrale a României 
de atunci au o vârstă ae trei decenii şi ele ar putea fi valalile astăzi sau Ezci a 
putea tot atât de bine să fie depăşite de complexitatea condiţiei actuale a Ro- - 
nâniei.Autoritatea Căpitanului în domeniul politic practic devine pentru ne- 
legionari din ce în ce codtesiabilă; moartea lui prematură a împiedicat revizui 
rea principiilor formulate înainte de atâtea, evenimente ce sau desfăşurat de 
atunci.Iată deci treizeci de ani de când'niciun fragmert de gândire politică 
n'a fost adăogat gândirii originale; treizeci de ani de când România nu face de- 
cât să treacă prin încercările cele mai extraârainare: dictatura lui Caro1,scur- 
ta putere legionară, regimul lui untonescu, răsboiul şi apoi ocupaţia rusească şi, 
în fine,dictatura comunistă,cu toate nuanțele ei.Toate aceste evenimente au ofe- 
rit fără îndoială lecţii şi învăţăminte politice Românilor şi grupurilor lor po= 
litice.Legiunea a fost lipsită de Căpitan pe tot timpul acestor experienţe. crun-. 
te,şi până în prezent ea nu-a dovedit niciun fei ae evoluţie în concepţia sa po- 
litică militantă.Ea nu a convins pe nimeni până acum că toate. aceşte evenimente 
ar fi contribuit la desvoltarea ei politică,la lărgirea orizontului -ei fA dome_ 
niul practicei politice.Câjii.ve, legionari au încercat sporadic să formuleze prin- 
cipii de politică practică bazate pe doctrina Căpitanului,dar aceste încercări 
sunt prea puţine,deloc co-ordonate şi mult prea timidecjutorii se tem să asume 
răspunderea, totală a acestor principii și ca atare ei se referă prea mult şi 
prea adesea la textul original al Căpitaânului Incercările lor nlau nici persona- 
litatea şi nici îndrăsneala, necesară teoreticianului; ele nu sunt încă libere 
de cultul personalităţii Căpitanului şi din această cauză nu sunt decât slabe 
reflectări ale gânâirii lui, î ol j „ei : 
Ceeace legiunea ar trebui să ofere Românilor din punct de vedere practic po- 
litic e un sisten politic şi administrativ formulat în principii suple şi adap= 
tate realităţilor prezente,purtând în el elementul necesar adaptării 1a realită- 
ţile de nâine,oricare ar fi ele-Acest sistem,fiinăa legionar,ar trebui să fie ex- 
presia fascismului modern românesc,căoi-e de sperat că legionarilor.adevăraţi 
nu le-ar fi ruşine să se declare fascişti.Fascismul românesc are adânci radăcini 
naţionale şi e în parte o expresie a eticei ţărăneşti şi latine a „poporului ro-. 
mân.Dacă în realitate această expresie a.eticei ţărăneşti şi latine nu e nici 
principală şi nici nu caracterizează în întregime poporul român,nu este mai pu- 


La 


d STA 
țin adevărat că ea există,fie numai într!o măsură foarte mică.ncest fascism nu 
are nimic în comun cu nazismul şi rasismul,elemente de purtare politică de ori- 
gine streină şi care,în confuzia împrejurărilor,ar fi putut compromite poate 
pentru. totdeauna fascismul românesce ps A 

Dacă legionarilor nu le este ruşine deci să'se proclame fascişti,şi daca ei 
sunt capabili să înţeleagă diferenţa enormă dintre. fascisn şi nazism, rămânând 
credincioşi primului şi respingână pe celălalt,ei ar putea să reia gândirea Că- 
pitanului lor şi să o utilizeze ca bază a unei .polivici moderne de dimensiuni... 
najionale.Numai în felul acesta cultul personalităţii,care a anchilozat politica 
practică legionarăar dispare fără ca imaginea Căpitanului să fie micgşorată nici 
În ochii legionarilor nici în ochii celor ce nu sunt legionari.Ceeace legionarii 
ar trebui să înțeleagă,este marele adevăr al condiţiei politice şi morale a epo- 
cei noastre.Aceasta condiţie se circumscrie în cadrul următoarelor puncte: Di 

-a) Nici o naţiune nu poate accepta în zilele noastre să fie guvernată de o 
mişcare al cărei sistem politic ar fi sectar şi care şi-ar baza prestigiul său 
pe măreţia,pe inteligenţa,pe clarviziunea şi pe cinstea unui singur om,mort ca 
martir,sau în viaţă. | 

b) Toată Europa trece acum printr!o criză de conştiinţă politică.Increderea | 
în formula democratică parlamentară a fost adânc saruncinată. 

e). Toate formele de guvernare totalitară au fost definitiv compromise din 
cauza nazismului şi a comunismului. 

d) -Conştiinţa politică a oamenilor zilelor noastre reţine dir. trecutul demo-— 
cratic dorinţa de Libertate individuală şi colectivă,năzuinţa de prosperitate 
economică şi regăsirea unei entităţi naţionale în sânul unei comumităţi de pa- 
trii,ca- singura garanţie a independenţei şi a propăşirii naţionale» 

“ste o condiţie umană şi socială complexă,o condiţie de naționalism şi de 
unanitarism care ar putea să ducă într!'o zi la o altă formulă de "democraţie", 
să zicem,până când adevăratul termen se va ivi,dar ea se manifestă în gândirea 
omului modern;în purtarea sa şi mai ales-în atitudinea ce el o ia în faţa crizei 
de conştiinţă politică prin care trece. 

Fără ca să fie inutilă,gânâirea Căpitanului nu este nici suficientă şi nici 
destul de recentă pentru a putea,singură şi ne-desvoltată,promovă Legiunea pe 
planul năzuinţelor politice exprimate de această condiţie umană nouă.Legiunea 
nu se poate prezenta în faţa Românilor numai cu cultul personalităţii Căpitanu- 
lui,dacă vrea să obţină statut de element politic pozitiv şi eligibil.Legionarii 
trăesce de prea mult timp în propriul lor exil interior politiceEi consumă de 
prea mult timp gândirea politică a Căpitanului lor,fără să fi încercat în moa 
serios a aduce această gândire la data calendarului practic de azi.Talantul qă- 
ruit de. Căpitan a fost îngropat ae urmaşii lui şi în ziua de azi ei n'au decât 
acel talant ce au păstrat cu sfinţenie dar pe care n!'au ştiut să-l fructifice, 
Parahola bine-cunoscută de toţi creştinii se aplică foarte bine conducatorilor 
legionari cari au moştenit gândirea Căpitanului, 

Nu mă îndoesc că mulţi legionari vor interpreta greşit sensul acestor rân- 
duri Mulţi vor vedea în ele o tentativă de A discredita memoria şi gândirea omu= 
lui care pentru ei a fost şi este totuleSectarismul simplist al unora îi va con- 
duce câtre judecăţi pripite şi bazate pe lozinci sau pe dragostea mistică ce au 
pentru simboale.Adevăraţii legionari,cei ce-au învăţat dela Căpitan nu numai 
credinţa mistică în viitorul poporului lor dar şi judecata limpede şi sănătoasă 
ce-l caracteriza în toate momentele grele ale vieţii lui şi ale Mişcării,vor re- 
cunoaşte în aceste rânâuri obiectivitatea cu care m'am silit să tratez un aspect 
politic militant care priveşte destinele şi configuraţia politică a alternativei 
româneşti de mâine.In fapt,pentru ei m'am decis să scriu despre o politică şi 
un crez ce nu îmi aparţine 

In încheiere,simt câ-i nevoe să mă repet pentru a evita orice confuzie,şi 
poate şi în speranţa că,în felul acesta,alarma mea discretă în ce priveşte soar- 
ta unei fracțiuni politice româneşti va putea fi auzită şi de sectari gi de cet: 
ce şi-au făcut numai o profesie din legionarism în exil.la ora actuală,nu mai 
sunt mulţi aceia cari mai crea într!'un viitor politic al Legiunii.Ideea promovă-— 
rii fascismului românesc la rangul de alternativă politică modernă înfiorează .» : 
poate pe mulţi şi,cu siguranţă,ea cauzează zâmbete dispreţuitoare pe. buzele mul- 
tor Ndemocraţi".Acestea sunt reacţii fireşti.Părerile lumii nu trebue însă să au 
înfrângă curajul legionarilor ae a afirma o. cauză, ce azi pare pierâută,ăi gli m, 
să afirme cauza nisticismului legionar şi na se 'sfiesc să facă din ea un blazon. 


i oi 
de demnitate şi nobleţe; n!'ar trebui deci să le fie greu de a reconstitui fasciş- 
mul românesc,de a-l purifica âe eventualele influenţe naziste şi apucâturi stre- 
ine şi în cele din urnă a-l reabilita în ochii Românilor,folosindu-se de ceeace. 
Căpitanul desena prin "cugetul legionari!.E dreptul natural al fascismului româ- 
nesc de a se prezenta Românilor,şi e datoria fasoiştilor,dacă într!'adevăr în 
certurile lor interne au mai rămas fasoişti,să prezinte această alternativă mo- 
dernă, fără misticism,fără axiome, fără cântece sentimentale, fâră uniforme şi,mâi 
ales,fără ctiltul personalităţii care nedreptăţeşte memoria Căpitanului. Toate a- 
cestea pot fi lăsate Mişcării Legionare cu rolul său idealist,dar politica prac- 
tică legionară trebue să aparţină prezentului şi trebue să poată fi naţională gi 
aplicabilă prin guvernare+- 


. 


*  BNealităţi comuriste gi... realităţi.- Reluarea relaţiilor culturale şi eco- 


nomice cu Anugsul,Îîncurajarea,poate prea stridentă,a raționalismului legitir ro- 
mânesc şi indulgenta acceptare a contribuţiei burgheze la istoria română,sunt 
cele câteva aparenţe ale politicei României comuniste âe astăzi.Lasun anumit. mo— 
merit,şi chiar în prezent,deşi numai în anumite circumstanţe,România a figurat ca 
un vag rebel al lagărului comunist şi ca atare s'a vorbit destul de mult de o 
molitică chineză a Bucureştilore 

Acestea nu sunt decât aspecte pe care guvernul din Bucureşti le-a lăsat în 
mod voit la iveală,dânad să se înţeleagă, foarte discret,că ele ar fi aspectele 
unei politici româneşti„politică făurită de comunişti,bine înțeles,dar politică 
românească înainte de toate.Dacă examinăr caracterul acestor câteva aparenţe,a- : 
jungem foarte repede la concluzia că în realitate ele sunt aspectele unei poli- 
tici comuniste,unei politici ce corespunde realităţilor sovietice şi nicidecun 
celor româneşti.După părerea teoreticienilor, comunismul sovietic a ajuns la sta- 
rea de maţuritate şi ceea ce în trecut ar fi putut trece drept deviaţionien şi 
naționalism burghez,astăzi este o evoluţie firească,Puterea comunistă se întă- 
reşte oridecâte ori îşi poate permite însuşirea unei linii în aparenţă tradiio- 
nalistă.Ceea ce nu pare însă suficient de convingător,e faptul că la ora la care 
comunismul din România ge prezintă cu lootituri! tactice de putere matură,apara- 
tul polițienesc al Statului nu dă deloc impresia să fi evoluat către această sta- 
re de maturitate,iar politica externă a guvernului pare să se conpromită prea 
mult în elucubraţiile "'stângigte!. chineze. j 

„Se ştie că,în Gogma comunistâ,manifestări în felulrcelor din China se cheană 
"stângisnu",sau "boala copilăriei comunismului", Ne întrebăr deci: cun se poate ca 
regimul „din România să fi ajuns la maturitate,cână el continuă să aibă un aparat 
polițienesc ne-evoluat din punct de vedere comunist,şi când încearcărsă-gi orien- 
teza politica externă câtre stângismul comunismului chinez? Dregâtorii dela Bucu 
reşui ar putea să răspundă că orlentarea chineză nu este în fapt decât un joc « 
diplomatic care favorizează nişcarea de independenţă naţională românească, dar 
în acest caz ei s!ar declara deviaționişti de dreapta şi aparatul polişienesc 
ce-l .au nu corespunde unui astfel de deviaţionismeJugoslavia a ajuns la această 
concluzie mai repede decât slar fi crezute . 

Dacă deci nu este vorba nici de stângism şi nici de joc diplomatic care să 
mascheze deviaţionismul, rămâne o singură explicaţie: regimul este în faza lichi- 
dării. politice şi morale.Panica a început să prinăă forme concrete pentru oamenii 
regimului comunist din iorânia; „puterea comunistă și aparatul ei de Stat sunt 0- 
posite.Se întrezăreşte momentul teribil cână puterea comunistă se va găsi faţă 
în faţă cu națiunea „română şi,în vederea acestei întâlniri irevocabile, comuniştii 
încearcă să acumuleze la activul lor o oarecare politică tradiţironalistă -ronâ- 
nească, o justificare naţională care să transforme teribila confruntare în ceva 
mai acceptabil,speră ei. : 

„Pe măsură ce Rusia evoluează către o poziţie mondială mai acceptabilă, pe mă- 
sură ce problema securităţii frontierelor ei din apus e rezolvaţă de puterea a- 
tomică şi tehnologia spaţială,pe aceeaşi măsură puterea sovietică se detagează 
de sateliții eie.Ziua va veni când aceşti sateliți vor fi servit la ce-a trebuit 
şi Hysia va simţi nevoia de a se îndepărta complect de ţări,care vor. putea pivo=. 
ta. în Jjuru-i şi chiar hrăni econonia rusească,dar care nu vor nai avea nicio in 
portanță strâategică pentru puterea sovietică.Procesul de detaşare a şi început, 
căci ne putem da seama că Rusia e mult mai puţin alarmată ae micile capricii ae-: 
viajionigte sau naţionaliste ale sateliților ei.Ba întrezăreşte securitatea ei, 
prosperitatea şi politica de expansiune în termeni cu totul noi - şi cu totul 
separați de sateliţi.Cursa tehnologică cu Statele Unite,anumite puncte comune în. 
ce priveşte dimensiunea lor politică şi economică,orientează gândirea sovietică 


= LON 
spre noi orizonturi internaţionale şi le liberează întrucâtva; de condiţia strâm- 
tă, europeană. Comuniştii din România se tem de acea zi când indiferența sovietică 
îi va lipsi de scutul la adăpostul căruia i-au instalat putereasEi ştiu că, în 
ziua când acest scut va dispare,vor rămâne faţă în faţă cu națiunea română. Atunci 
realităţile comuniste se vor coafrunta cu.realitatea put şi simplu; de aci panţ- 


cayescamotarea,aerele de independenţă şi lipsa de logică în politica externă.Chi- 


"nezismul lor,cochetâria cu stângismul extrem-oriental nu este decât pasul inutil 


al omului care a pierdut siguranţa de sine,în oasele căruia frica a început să 

se strecoare.Bi încearcă să "românizeze" comunismul în speranţa că la întpevede- 
. A i i . yu 5 i bd . [-ă u il 

rea, cu poporul vor avea ceva să arate,şi să facă teroarea să fie uităta,dar în 


"acelaşi timp frica'lor'şi slăbiciunea întregului sistem,obligânau-i să menţină 
„un aparat polițienesc stalinist din multe puncte de vedere,anulează cu cinisn 


Ei 


orice început de reuşită. Orientarea naționalistă şi lauda trecutului burghez sunt 
"ocotituri! care ar putea să ajute,dacă regimul n'ar avea nevoie în acelaşi tiay 
de un aparat polițienesc de teroare,şi aceasta face ca eguarea să fie totală şi 
fără speranţă ae recuperare. | : , 

__ Dacă am bat fi în era lui Stalin,an putea vedea multe capete de comunişti 


căzute,multe morți mişterioase şi multe condamnări spectaculare,dar azi Rusia se 


nelinişteşte mai puţin,căci altele fi sunt orizonturile. Tot ce poate ea face pen- 
tru cei ce au încercat să aplice Românilor o formulă de viaţă ruseascăeste să: 
îi tolereze,să-i utilizeze până la ultima resursă şi să pretindă că nu-şi aă sea-— 
ma de mizeria morală şi politică în care ei se găseso.Această atitudine ru asi- 
gură pe comuniştii din România,cari ar fi preferat ca scutul rusesc să continue 
tot atât de: viguros ca în trecut; teama lor de popor fi face să regrete, într!un 
mod masochist,teama de Moscova„Indiferenţa Moscovei poate fi mult.nai costisi- 


toare. unor oameni cari ru-sxistă decât în funcţie de o putere streină gi cari 


„nu pot concepe nici măcar propriul lor comunism decât în serviciul streinului,- 


„x Exilul, comuniştii şi Naţiunea.- la ora actuală destinul politic al Ronâ- 


nilor se afla într!un impas,pentrucă Națiunea este sub obroc şi singurii cari 
pot vorbi şi acţiona sunt oameni ce reprezintă minorităţi infime ale poporului, 
Pe de o parte comuniştii pot vorbi şi acţiona prin: interneâiul puterii lor în- 
scăunate în ţară ae o putere streină şi pentru beneficiul câtorva; pe de alta, 
Exilul românesc poate vorbi şi;într!o' oarecare măsură,acţionă,datoriţăe faptului 
că el se găseşte în afara puterii comuniste.Din cauza acestei poziţii opuse în 
spaţiul fizic gi udeologicso înţelegere între comunigti şi Exil e imposibilă, 
chiar dacă prin' absurd înţelegerea ar fi concepută în abstract pentru asa zisul 
bine al poporului român.Ceea ce.face cn o astfel âe înţelegere să fie imposibilă 


„dai e şi faptul că atât comuniştii cât şi Exilul nu reprezintă poporul rorân; ei 


„Sunt fracțiuni minoritare şi neînsemrate,fiecare din motive diferite, . 


„ Comuniştii sunt minoritari prin propria definiţie a partidului lor gi. prin 
refuzul obstinat al poporului de a adera la transformarea politică,soocială: și 
sufletească dorită de ei.kxilul e mivoritar din cauza volumului său nunerie gi 
din cauza faptului că din punot de vedsre, ideologic el“nu este decât o reprezen- 
tare fragmentară şi foarte variată a năziinţelor naționale.Fiecare fracțiune po- 
litică sau ideologică dir exil este o mică parte a unei mari fracțiuni. naţionale 
ce se află în ţară,şi nineni n!'a avut şi nu are mandat expres dea reprezenta nat 
ţiunea,sau măcar acea mare, fracțiune naţională.0 înţelegere deci,între comunişti . 
şi Exilyn'ar fi decât o altă formă de impunere arbitrară asupra naţiunii românes 
“a ar putea să convină laturei “oportuniste!! a comuniştilor,cun ar conveni -âe 
altfel laturel “!oportuniste" din Exil,dar o asemenea înţelegere nu ar corespunde 
intereselor poporului românei care sunt interesele poporului român la ora actu- 
ală? Nimeni nu poate prezuma,căci Singurul care poate să afirme aceste. interese: 
nu are dreptul să se exprime.Toată lumea e sigură de un singur lucru: dorinţa 
poporului român e una singură: libertatea,Comuniştii știu acest lucru şi de ace-. 
ea au inaugurat ei "cotitura"! naționalistă Exilul a ştiut-o întotdeauna,dar ru 
întotdeauna şi-a amintit că-rolul său era să, regrupeze gândirea românească. Tetuşi 
în fiecare an tot mai mulţi Români strâng rândurile în jurul Societăţii Acadenice.. 
Române, oare: devine simbolul românismului şi al omeniei româneşti „Acestea. sunt E 
seme că de ambele bărţi oamenii devin conştienţi de elocinţa mută a Națiunii: : 
comuniştii inventează "cotitura!,iar Exilul face mai puţină politică şi nai uult 
ronânismeFfără posibilitatea înţelegerii şi fără alegeri libere în România, inipa- 
sul este evident,şi atunci întrebarea cea mare se impune: ce rămâne deci Pxilu- ! 
lui şi comuniştilor de făcut? Re ba 


E [i 
Li 


- 17 — 


Exilul trebue să reînveţe istoria -omeniei româneşti în termenii epocii pre- 
zente şi în termenii nrizonturilor create de exberienţa expatrierii,căci marele 
adevăr e că nimeni nu cunoaşte mai bine ţara lui decât cână a pierdut-o reînvă- 
ja istoria omeniei româneşti înseamnă a reconstitui gândirea românească pe toate 
planurile şi în toate nuanțele ei,fără patimă politică sau sectară. Această recan- 
stituire înseamnă acceptarea tuturor nuanţelor ideologice în măsura în care ele 
se pot grupe câtugi de puţin şi chiar de departe în jurul creniei româneşti „Mi-— 
„siunea de a alege şi prefera,de a condamna şi aprobha,trebue lăsată poporului ra- 
rân,în ziua când va fi liber sl!o facă-Gândirea românească înbogăţită de experi- 
enţa expatrierii,de experienţa durerii din ţară,de experienţa trădărilor de acs- 
le şi din afară,de experienţa dezertărilor şi a rătăcirilor,trebue să devie com- 
plementul acelei entităţi care se va găsi nâine în ţara liberă şi materialul din 
care se va constitui mâine podul de legătură între ţara liberă şi restul lumii 
de care ea va fi fost separata de comunişti„Această gândire trebue să fie isvo- 
rul 'viiterului naţionale | 

la rândul lor;enmuniştii trebue să înveţe deahinelea istoria poporului român = 
nu aceea scrisă de ei,nici aceea scrisă de inamicii lor,ci aceea făcută ae popo= 
rul român şi de marii săi bărbaţi.Ccmuniştii trebue să înveţe istoria naţionalis- 
mului român şi să afle că Românii sunt naţicnalişti pentrucă ei se vor liberi,ls- 
teria şi propria lor viaţă le-a arătat dealungul secrleler că libertatea pentru 
ei nu poate exista decât circumserisă în naţionalism,căci păstrarea fiinţei na-— 
ţinnale a garantat libertatea româneascăeComuniştii trehue să înveţe că Românii 
sunt individualişti din cauza latinităţii lor şi din cauza profundăâlor lor răaă- 
cini ţărăneşti; că Românii sunt anti-ruşi,dar nu din cauză pătinașă şi instihoy 
primitiv sau ne-democratic,ci din cauza latinităţii lor,care la rându-i e cauza 
impulsivă şi atavică a rezisterţei organice contra expansiunii riseşti câtre Apuse 
Comuniştii mai trebue să înceţe în istoria poporului român că Românii sunt eu- 
repeni din cauza apartenenţei lor la latinitatea europeană şi pentruvă ei au 
fest revniţi să apere această latinitate nu ca o calitate istorică de valoare es- 
tetică sau sentinentală,oi ca esenţă etnică. Pentru România fi latini a tnsemxat 
întotdeauna a fi Români şi apărarea românismului a fost întotaeauna înglorată în 
apărarea europenisnului latin.Din acest punct de veăere,puţină cercetare istori- 
că ar arăta comuniştilor că ideia europeană a existat la Români mult înainte ca 
ei să fi fost constituiți în Stat românesc şi mult înainte ca vreo naţiune eura- 
peană din Occident să fi formulat astfel de principii. 

Vacă,decienmuniştii ar învăţa istoria pnporului remân aşa cum este ea,ei 
singuri ar ajunge la concluzii româneşti,ei singuri ar descoperi că ei nu sunt 
decât e foarte mică minoritate pe planul gândirii româneşti şi că formula comu- 
nistă este contrară spiritului românesc; că insistână pe poziţia lor,ei se aso- 
ciază streinilor cari au impus un mod de viaţă rusesc unei naţiuni care are alte 
prigini şi alte destine istorice.Nici Veotitura!"! naționalistă şi nici"desgheţul" 
relativ na -vor 'putea să facă din comunism o formulă naţională,In cel rai fericit 
caz pentru comunişti,aceste tcotituri! vor reuşi să dea comunismului ur statut 
relativ de minoritate politică românească şi să-L condamne pentru totdeauna la 
relul de opoziţie derizorie într!un sistem parlamentar democratic„Invăţână isto- 
ria poporului ronân, comuni ştii ar reintegra într!o mare măsură națiunea pe care 
ei e persecută de atâta amar de ari; refuzând să înveţe această istorle,ei vor 
rămâne ceea ce sunt astăzi: reprezentanţii unei ideologii streine,instrunentele 
unei politici anti-româneşti care prin actele lor de guvernare,cu toate tootitu- 
rile! marcate,se fac vinovaţi de dezastrul ţării, 

Reînvăţână istoria omeniei româneşti,Exilul se va transforma în isvor de îin- 
spiraţie ventru libertatea Românilor din ţară,în proector de idealuri variate 
dar omeneşti,pentru politica practică şi liberă de mâine.Exilul ar deveni,nu re- 
prezentanţa Românilor din ţară,dar oglinda românismului liber,acea oglinăă care 
reflectează faţa unei fiinţe adevărate,dar care nu este fiinţa.Piinţa păstrează. 
încă dreptul inalienabil de a fi ea însăşi,de a se înfrumuseţa sau chiar de arse. 
mutila, dacă vrea,Acesta este dreptul ei,singurul pe care nici comuniştii şi nici 
Exilul nu vor putea nicicaată să-l conteste. . | i; 

Analiza acestor poziţii se reduce în fond la învăţătura proverbului: românese:. 
"Poartă-te cum ţi-e portul, vorbeşte cun ţi-e limba"!.Pentru Exi1l,această învăţă- 
tură e limpeăe: portul şi limba unui exil românesc,pe plan politie şi filosofic 
sunt în fapt elementele omeniei remâneşti.De aceea,în reconstituirea gânâirii 
româneşti,Exilul ne trebue să ţină seamă nici de placul şi nici de părerea strei- 


= AR ea 

nilor,amici Sau inemici,căci nu e atribuţia streinilcr de a aprota sau nu imagi- 
nea gândirii românegti.Atâie timp cât Pxilul nu îşi închipuie că face politică 
externă nu trebue să-i fie nici sugine şi nici. să se veamă să reflecteze nuanţe! 
fasciste,anicnescient,socialiste,demoeratice învechite sau moderne în imaginea,  * 
gânairii rcmânegti.Datrria lui: e să recenstitue această imagine,să o amplifice; 
cu experienţa durerfa:ă a anilor de expatriere,dar nu să co modifice sau să o e» 
dulepreze ca să fie mai ncceptabilă streiniloresă nu se uite: Exilul românesc 
aparţine în îrtrogino Rrnânilor ŞI. munal loz,pe cână ccnunismul ce formulă nu a-— 
parţine decât streintlor. Pentru Pxil deci.,problea aplicării. proverhului vătrâ- 
nesc e simplă: un exil rcminece nu roate decât să s înicarcă,la cra actuală, îna-:: 
pci la Națiune și să, se jcarte şi să vorbească în terrenii omeniei remânești. 

Pentru ccmunigti,urebleua e rai complicată: pentru acei ce sint că sunt în- * 
tâi Români şi numai după aceea comunişti,aplicarea proverhului bâtrânesc este a 
învăţa istoria pepârului romă” şi, în cnaseeinți a se mulţumi cu locul pe care 
l-ar putea avea vrerdata în sârul nneniei rcrâneşii —nurai dacă se poate; pentru 
crtuuni. şti. şi numai apei Remâni ,sau' deloc, prâblena 








cei ce simt că sunt i în 
aplicării proverbului. co pune numai înir!un pen de judecavă: !iPoarţă-te cum 
ţi-e portul, vorbeşte cun ţi-e limbai, însearmă pentru ei? fiţi streini,aşa cum 
simţiţi,fiţi sovietioci,avoţi curajul să fiţi ccmunigii şi ecutiţi Națiunea româ- 
nă de "cotituri!! ce vin dela Stalin cevire; aveţi curajul azi,ca atunci cână ha- 
ioneta v!'a sprijinit,să purtoi- uniforma streină şi să vorbiţi limbajul strein' ? 
până la ultina nră şi la ultima consecinţă. B E iA i e 
oi nicicâată atât de arcganţi. pentru a recomanda streinilor 
Di 


„Rrmânii n!'au fo; 
să înveţe istoria lorăar au judecat întotăeauna pe streini prin mijlocul prover- 
belor Inr strămoşeşti "Poart-te cun yi-e. portul şi vorbeşte cun ţi-e limba" este 
deci un apel al cmeniei remâneşti care se edresează tuturor Rorânilor,chiar şi 
celor ce se sint Ormuiigii dat, totugh,tniât Rr mânie. Pentru ei,da,proverhul e un 
apel de întâlnire,un apel dei'iertare,de regâsire în omenie. Pentru streini,pentri 
cei ce sunt comunirti mai întâi şi numai apoi se crea Rozâni, proverbul e o jude 
cata,o judecată românească plină de bărbăţie,o judevată care cere streinului, ho? 
țului inamicului ,asasiriului sau nisicnarului să se prezinte în faţa lumii în por- 
tul lui propriu şi să vorbească limra lui proprie. Rerânului îi, place limpezimeae 
Şi aceasta esteșca mile altele,o latură ţărănească şi latină,ăe care Ion ru se. 


poate Louie Profesor C„Michael-Titus 


? 

i. 
VĂ 
) 
T 


_COPII DIVINI_ de T.Nour-Mirnn 


Când râtăcese printre străini, Că sunt ce!s ei şi nu ce-ag vrea, 
Luptându-nă cu sovartea, O barcă rătăcită, = ia E at 
Şi urs cărările de spini, — * De care nu ştie-nimenea,- 
Eu simt în piept aci fii divinis bfar! de cei ce pier cu ea: 
Dorinţa şi.xcu mcartea. „ln "In avea risipită, 
Die) A Nb en d 0.1 [0 cs: cotele a d cc... sn csiv o... 
Dorinţa: fiul -ăsfăţat 4 >» O,mană,,oare-aştepţi mereu ?| 
ş Al gâfdăurilor mele; î Să-ţi vin! acas! feciorul, - 
lar moartea: tainicul căiai | De-ai şti câi drumul e de areu, 
Din veşnicul întunecas - Ai blestema destinul meu; * i 
Al noliei fără sielge -: -. „+ Sperenţele şi dorule “4 
£ g N A: A 
„ Doi fii cereşti deci răinunnjor Mă mângâi însă cu un gâna: 
C!o dragoste nebtună; teh E Că departarea-î;'.maze; a 
Iar-eu mă las în voia ler, : Deci nu vezi tu,şi nici eu,cână: 
'Aevea ca o frunză!n ster .„.. : . Doi ochi în” frapte, lăcrămâna, 
„Pe vreme de furtună e Si ppt PR Se pircnesc în'zaree 
3 R - z i ş ] n 
&& în "Glasulminoiunii ae Anul NounNichife: Crainic povesteşte cum balaurul 


lui Iovan Iorgovan,'!care nlare rost decât: ca simbol al unei calanităţi.. încolă- 
ceşte gata de sugrumare pe fata ce trebuia scăpată. Cu alte cuvinte,balaurul e 
simholul fioros al robiei. Poposul,nepuvând scâpa la tinp de ea,a creiat imeginar 
: pe Iovan Lorgaran, care anticipează eliberarea năcar în ficţiune sau în mit,ici- 
gând simboli baleurul",Interpretână simbolul calenităţii,e clar că balaurul, 
"simbolul fioros al rsbieii,ntar putea fi decât Rusia; fata pe care a încercat - 
să o sugrune, România; tar nel menit de imaginaţia pcporului sto libereze, "măcar 
în fioţiune. sau în nit',n!ar 23 altul deoâti. Ceavşescu! Să nu se fi săturat 
Crainic de puşcărie? ai) i, 


ză 


E î N 
i CRONICA PHSIMISTULUI E 

CRIMĂ ŞI INGENUITATE.- Aşa star putea intitula un reman inspirat de evenimen- 
tele actuale din Vietnam.In timp ce pregăteau efensiva deslănţuită după câteva 
zile,şi care a cauzat mii de victine mai ales în populaţia civilă,cemuniştii amă- 
geau guvernul din Saigon şi pe americani prepunând un armistițiu de sărbâterile 
budiste.$i americanii au căzut iar în cursă,deşi aveau experienţa armistiţiiler 
pretedente,de care bandele vietoeng prefitau ca să se refacă.Faptul se repetă în 
teată lumea,de”cână-există un regim cenunist.Cât timp Occidentul nu va înţelege 
că nu poate conta-pe cuvântul unor asasini ordinari,cari au tenrizat;cu Lenin în 
capyminciuna şi înşelăciunea ca metede de cucerire a puterii şi de guvernare; lu- 
mea liberă va fi mereu în pericol.A nu fi înţeles acest lucru e e enormă vină a 
claseler cenducătoare din Apus (şi a celei dela nei,dinainte de 23 August )e 


x VIETNAM ŞI YEMENe- Americanii bombardează în Vietnam,şi toată lumea pretes-— 
tează,deşi represalia e perfect legitimă; la gânâul victimeler,se impresienează 
toţi,dela Papă la Wilson,dela primul ministru'al Canadei la regii scandinavi. Bom-— 
bardează şi ruşii în Yemen,şi fără nicic justificare,căci pepulaţia hu vrea ac? 
tualul regim republican dela Sanaa; nimeni însă nu pretestează! Caritatea creşti- 
nă are,cum se vede,sens unic: e unul âin aspectele cele mai decencertafte şi dâ- 
rerease ale vremii neastre,când se fac discriminări şi între merţi,şi chiar a09- 
le unde discriminări nu ar trebui să se facă, B £ 


x TEAMA COMUNISTĂ DE "REVERSIBILITATE!,- Oriunde sunt la putere sau,ca în Ita- 
liaau poziţii privilegiate,şefii comunişti predică şi se bat pentru "dreversi- 
bilitate.Motivul principal: le e frică de descoperirea infiltraţiiler,a trădări- 
ler;a spioniler şi agenţilor pe cari au reuşit să-i vâre la posturi de cemandă, 
Hruşiov a trimis tancuri la Budapesta şi de teamă că,veninăd un guvern cât de cât 
demecrat,s!'ar fi dat în vileag nenumăratele crime ale regimului comuniste "Contra-— 
reveluţiile",în realitate revoluțiile naţienale ori militare din Brazilia,Ghana, 
Indonezia ,Grecia,au aruncat e sinistră lumină asupra sistemeler cemuniste apli» 
cate în respectivele ţări,de-acum imunizate de ciuma marxistă. Impresienante sunt 
ma: aleș datele privind infiltraţiile comuniste în presă,la radie,ha televiziune» 
Persenalităţi pe care nimeni nu le-ar fi suspectat eperează în lumea liberă pe 
contul şi în solda Mescoveișcum rezultă din respectivele decumente,. 


* EVREI ISPĂŞITORI.- Regimul dela Bucureşti a adoptat ae câtva timp co nouă 
tactică: neputând da vina!n ţigani,e dă pe teată în ovrei.E o lozincă lansâtă ae 
partid,pe care e repetă mai toţi trimişii în Apus,cu sau fără misiune.la acuza 
jiile cu privire la atâtea crime şi ponâase,interlecutorii cată să scuze regimul, 
atribuind teate nelegiuirile evreiler dela conducere,cari ar fi azi mai teţi e- 
puraţi (ceeace nu corespunde adevărului ).Soriiterii spun,de pilaă,că tot răul-lza 
făcut Leonte Răutu(pseudonim),ceeace într!'un fel e adevărat dar şi mai mare răt- 
pundere au Beniuc şi Zaharia Stancu,tecmai pentrucă,fiină români,aveau alte ebli- 
gaţii faţă de neamul ler; istoricii dau vina pe Reller,ceea ce,iarăşi,este exact, 
însă e sumedenie de istorici "remâni" i-au cântat acestuia în strună,;şi 'crifa ; 
ler ni se pare mai de neiertat; lingviştii aruncă toată vina pe spatele încovolat 
al lui Graur,dar şi mai vinovat decât Graur,care avea şi n'avea ebligaţii faţă 
de poporul român,e Iorgu lordan,slavizant şi rusofil,responsabil,între altele,de 
moartea lui George Pascu.âr fi absurd să pretindem dela evrei mai mult aecât de 
la români,cari au altfel ae îndateriri,sacre, faţă de neamul lore 


„* HUOUO!- am urmărit de curând la televiziune un match de football jucat la 
Bucureşti de echipa naţională românească cu o echipă sccidentală,şi m!'au impre- 
sinnat huiduelile la adresa easpeţilorese huiduia şi înainte, fireşte,în România, 
dar parcă în alt stil,cu oarecare clasă.De data asta vulgaritatea cra înfierătoa-— 
res Am văzut şi feţele unor huiduiteri,ceea ce mi-a dat e ideie limpede asupra ; 
transfermărilor sociale din ţarăcA ieşit la suprafaţă toată drejdia.Gunoiul so 
cietăţii e în miliţie,e la comanăă,dă tonul âin nenerocire, Aceeaşi senzaţie, » 
. Sehimbhând cele ce trebuiesc schimbate,o ai cână întâlneşti un diplomat reserist: 
simţi în el ceva ciecoiesc,mireşi pe parvenitul peliticycare încă nu s!a adaptăt 
lumii în care se află.Nu e verta,fireşte,de inşi veniţi de jos,fiinacă ţăranii. 
noştri sunt educaţi,plini de tactechilihraţi,ştiu să stea decent în societate, 
E verba de mahalagii „promovați de regim la demnități şi privilegii, 


x MEMBRU DE PARTID.- Voi încerca s!e povestesc aşa fel încât să nu scanaali- 
zez feciocarele ce n mod notoriu constituie marea majoritate a cititorilor 1'Ve-— 


- 20 — 

trei!!,E o anecdotă din _ţară.y muncitoare „soţie ae muncitor,se întoarce noaptea 
târziu acasă; bărbatul, fugios,o aşteaptă cu înjurături neaoşe,intercalână pumnii 
cu vorbe de ruşine în stilul realismului socialist.Când .oboseşte,scţia cată în 
fine să se explice: la terminarea lucrului,ne-au- reţinut pe toate la o şedinţă 

de partid.S!a discutat. mult - era şieur vârf! dela Bucureşti,care ne-a explicat 
cum stau Lucrurile în Vietnam, cine sunt e aja he Şi cine -victimele,.La desbaterea 
ce-a urmat a trebuit să iau şi eu parte,ba n'amearătat aşa de pricepută încât 
respnnşahilul m!'a propus cass. (şi aici nuei venea cuvântul). Mă loane,cun îi syu- 
mnea..hoierul,la care mă aici tu! pe vremuri,la chestia aia?,.* Eiaşayn! a d ini masă 
moară de petit | . 


&& "Citim, într! (9) înştiinţare; că "aa a lea Congres Internaţional de Lîngvis- 


ticăsşi Filologie Romanică se va ţine la Bucureşti între 15 şi 20 Aprilie 1968 
la sediul Lega Ghecrghe Gheorghiu-Dej"(ce legătură o fi avut bietul 


Dej .cu. e Universitatea? ). Limbile Congresului sunt: franceza, italiana portugheza, 
renâna şi spaniola.Sjau anunţat sute de participanţi,din ţară şi: streiuătate; su 
„printre cei mai cunoscuţi d ua 3 Aurel R ul, Octavian Nandziş (Stres 

beurg), lenăor Oneiulescu (Napoli ),Lenel Mileş(Suedia), Ten Guţia (Roma)s 
ap Impresionantăse participarea basarabeană: Silviu Bereian,Simion Cibotariu, 
Anatolie Ciobanu,Haralambie Corbu,ircadie Evdoşeneo,Marcu Gahinski, Tatiana Ilia- 
enco,Nicolae Corlăţeanu, Vitalie Marin,Wicolae Matcaş,lon a, limalate Pecec, 
Vaşile Soloviov,losif Varticean - toţi 'dela Universitatea, academia şi Institutul 
de, limbi. şi literatură a. Academiei de Ştiinţe din Chişinău. De la Universitatea 
din Cernăuţi „participă profesorul de limha "moldovenească", V.M. Dăscălescu.Mai 
găsim uh Semcinski,docent la Universitatea din Kiev,cu tema bUn-diţionar ronâ- 
nesc din prima jumătate a sec.XIX în Ucraina"!; un Radu Flora,profesor la Faculta- 
tea de Litere din Belgrad; toţ dela Belgrad un profesor Savici,cu tema(în itălia-— 


Dragoş Măgureanu 














nă): "Unele influenţe sârheşti asupra'votbirii valahe din Sertia Orientală" (tti- 
moc?); un Samuti lui oias, dă Universitatea din Budânesta,cu "Căracteristicile 


dialectului bihorean pe baza textelor culese recenti.Dintre basarabeni,Cibotaru 
"tratează "Probl&ma stilurilor în poezia sovietică actuală moldovenească!"!; Corbu: 
"Unele particularităţi ale pbeticii lui Vasile Alecsanari"; iar "moldoveanul"! 
Udler Rubin,şeful secţiei de dialectologie!: "Starea âctuală“a graiurilor aşezări- 
lor moldoveneşti din RSFSR,RSS Kazahă şi RSS Kirghiză: pe baza Atlasului lingvis- 
tic moldovenesoc!!,cesa ce SEA ainu gta voce autorizată;masiveale deportări de ro- 
mâni din Basarabia şi Bucovina, . 
: “Printre participanţii dela Moscova, netăm pe prof, Jurii Kojevnixtov,probabil 
"moldoyeani!,cu tera WFuncţia poetică a antitezei în opera lui Emineseu!'.Mai «nq- 
tăm, din. adresele profesorilor din= -Chişinău, că, dacă în capitala. Basarabiei există, 
obligatoriu,un bulevard Llenin,există şi o stradă Ştefan cet Mare,o stradă a Aca- 
demjei „şoseaua Cotiugeniyiar Institutul pedagogic local se cheamă "lon Creangă, 
Din această înştiinţare,ne=a mai atras atenţiaeadresaeparticipantei Luba Ka 
rastoyanova: Tsar Boris 1,5 - Sofia.Ceea ce arată că hulgarii au fost mai puţin” 
balcanici! decât "ai negtriu cari au rebotezat toate inștituţiile şi străzilee 
ce purtau nume gegale,uitând că istoria n'ai cun co desfiiniae- 


"ră Implininau-&e 50 de âni dela Unirea Basarabiei,un inimos grup de refugiaţi 

în Statele Unite şi Canada a organizat la New York,24 Maârtie,"'pentru Basarabia 
şi Bucovina!,o demonstraţie cu automobile,prevăzute cu placarie de protest con- 
tra raptului Şi a genocidului practicat prin deportări şi dislocări ale populaţi- 
ei române şi înlocuirea ei cu asiatici.Traseul: cele mai importante bulevarde şi 

ştrăzi,cu opriri =şi, înmânare de memorii- .la sediul eNaţiunilor Unite.si în faţa 
ambasadelor sovietică şi "'română!!. Preşedinte al Comitetului de organizare: Dr: 
Ion Cârjă; maestru şi cogrdonator al demonstraţiei: dl Aristide Nicolae.Din comi- 
tet mai fac parte Dr Vasile Posteucă,George Roman,Nicolae Novac,Eugen Bârsan,Da- 
niel Tendnru, Nicolae Gâriă,Bazil Moussou,0liver Safirescu,Dr Ion Ren6 Cancicov, 
Matei Hojbotă,hurel Ciufecu,Chirilă Ciuntu, Priscila Kisilencu: gazetari scriitori, 
poeţi —- români.Se va edita: gă un album comemorativ. . b 


&& Făcând necrologul lui Ghiţă Pop, "România affrmă că defunctul "s'a ridicat 
cu toată tăria Împotriva tiraniei :şi -dominaţiunii naziste, participând, între alte- 
le, la 29 Pa secretă a lui Maniu pentru scoaterea “României din tabăra hitleris- 
tă, ceeace s!a făcut. la 23 August.:1944.,Mosadva a cunoscut, şi, recunoscut public, 
aceste merite. „Şi,câna te laudă dracu,poţi fi sigur că ai greşit undeva..s 


i ȘI — 2-a) =: Pad 
Ă PELERINAJ IA FATIMA PENTRU BISERICA PERSECUTATĂ 

Stau împlinit anul trecut 50 de ani de când,în 1917,Preacurata cnbort pe” pă- 
mântul Portugaliei şi se arătă la trei păstoraşi: Luciei Dos Santos,care avea 10 
ani (singura: ce mai e în viaţă),vărului ei Francise Marto,de 9 ani,şi.surioarei - 
acestuia,lacinta,de 7 ani. Aparițiile avură Inc la 15 ale fiecărei luni,din Mai 
până!n Cotombrie; numai apariţia a pâtra'a fost la 19 hugust,din cauza ameninţă- 
ril6r şi deporţării celor trei păstoraşi,de către prefectul francmason, dela Fati- 
ma,la Curemycapitala districtului. - | 4 id 

Primul război mondial "trecuse greul",cum a şi spus Preacurata la apariţia - 
din 15 Iulie,adăogând însă -că,dacă lumea nu va înceta să supere pe Dumnezeu,peste 
puţin va începe alt război,mai crâncen.Pentru înlăturarea relelor,Ea a cerut ca 
Papa să se decidă a consacra lumea Ininii Sale Neprihănite,iar Sf. Impărtăşanie 
ispăşitoare să se ia în prima sâmbătă a fiecărei lunieDacă va fi ascultată,unele 
ţări se vor converti şi va fi pace; altfel,c propagandă atee îşi va răspândi ero- 
rile asupra lunii,provocânăd războaie Şi persecuția Bisericii,mulţi drepţi vor fi 
nartirizati,Sfântul Părinte va avea greu de suferit,naţiuni vor fi nimicite.Până 
la urnă,totaşi,"Inima-Mi Neprihănită va triumfa, “ln ce mod? se întreabă P.Fon- 
seca,auterul unei documentate cărţi despre apariţiile dela ratima; poate e spus 
în a treia parte a secretului,care se va desvălui la timpul potrivit".Pius XII a 
consfințit în 1942 lumea,iar la 7 lulie 1952 în mod expres Rusia,lninii Imaculate 
a Mariei.România,a fost şi ea consacrată,la 14 Iunie 1953,ăe un grup de exilați, 
ortedecşi şi oatolici,în faţa statuii Preacuratei din Capela, miraculoasă de la 
AltbBtting (Bavaria). In 1954,un Marian,regactorul ortodox al unei reviste din exil 
a trimis formula de consfinţire abonaților ei,cari au primit-o cu bunăvoință, | 

"Anul trecut ș!a făcut la Fatima,pentru Biserica. persecutată ain ţările robite, 
un pelerinaj,prezidat. de cardinalul Losif Beran,care de câţiva ani'a putut părăsi 
Cehoslovacia, cu condiţia de a nu vorbi nimic de cele îndurate.la 12 Septembrie 

sărbătoarea Numeiui Mariei,după ritul latin), Eminenţa Sa pornea: cu avionul dela. 
Rema,înseţit de aoi precji cehi,unul ucrainean,unul român (Petru Cadaru) şi unul 
selgiân(flamană ),Werenfriea van Straaten din Ordinul Premenstratensilor,Moderato- 
rul General al operei de ajutorare a Bisericii persecutate,organizatorul acestui 
pelerinaj.Laeora 15 au sosit la Lisabona,unde au aşteptat grupurile din alte ţări, 
Din Germania a sosit,tot cu avionul, mons. Zăpârţane Pr.Gherman, dela Paris a venit 
la Fatima cu trenul.Cei 130 km au fost parcurşi cu autohuzul,recitânau-se cele 

15 mistere. ale rozarului, încheiat cu prima strofă âin ave Maria dela Fatina,cân- 
tată în română şi portugheză „După n popas la Santarem,pelerinii au sosit la Fa- 
tima la pra 20.la ora 22.30 au luaţ parte la procesiunea “cu faclii,pe platoul din 
faţa bazilicid.Un grup restrâns de preocţi,printre ei un român,a, concelebrat a. 
deua zi cu cardinalul Beran;în capela "armatei 4lbastre"(asociaţie religloasă ma- 
riană); după aniaza,cei trei compatrioţi au recitat, în capela ridisată pe lscul. . 
apariţiilnr, rugăciunea de consfinţire a României Inimii Imaculate a Mariei, 

14 Septemhrie,Inălţarea Sfintei Cruci,a fost ziua dedicată,anume, Bisericii | 
persecutate.S!a început la ora 7 cu Calea Crucii,pe mai bine de un km la marginea 
lecalităţii.Meditaţia âe deschidere a făcut-o episcopul auxiliar de fatima.la fie- 
care staţiune,un preot făcea o meditaţie pentru ţara sa: pentru zona sovietică a 
Germaniei, episcopul Kindermann (KBnigstein/17s); pentru Ţările Baltice,episcopul: E) 
lituan Sfloskans; pentru Cehoslevacia,card,Beran(are 79 ani); pentru România,în : 
renână, franceză Şi portugheză, la staţiunea XI,pr.Cădaru. Tot Sfinţia Sa, înlocuit - 
dela staţiunea XI de mons+Zăpârţan,a purtat în fruntea procesiunii praporul. cu 
Maica Domnului dela Nicula (Transilvania ), adus dela Paris de pr.Gherman; el era 
flancat de n mare făclie votivă,adusă şi purtată de un prect croat din Austria, 2 
Dela staţiune la alta se recitau mistere de rozariu,prevan Straaten'dirija ru- 
gaciunea.Calea Crucii s!'a încheiat cu „binecuvântarea arhiereilor, - 

„Ia era 1l,card.Beran,episcopii, titular şi auxiliar de Patima,episcopii Slos- 
kansKindermann, ceilalţi prelați şi preoţi,în total 50,au concelebrat în bazilica : 
din Fatima; făclia d:n procesiune a ars,pe un sfeşnic,alături de celelalte făclii 
de pe altar,iar praporul Maicii Domnului dela Nicula a stat alături ae statuia 
Preacuratei din presbiterul: bazilicii. La Ofertoriu,preoţii au rostit- rugăciuni 
pentru ţările robite; pentru noi „mons. Zăpârţan: "Indură-te, Doamne, e Biserica, per- 
secutață din România şi.dă harul statorniciei şi libertate celor ce suferă cu 
speranţă. Auzi-ne, Doamne! Predica,mariană,a ținut-o,în limba germană,prevan Straa- 
tenela era 17 a avut loc;în sala "Armatei albastre", o manifestaţie.Cuvânţările 
au fost traduse simultan în 5 limbi Pr. Petru Gherman a vorbit despre Biserica din 


- 22 = 


Remânia,iar păr.Van Straaten a evidenţiat şi apărat cu solide argumente rolul Şi 
importanţa apariţiilor dela Yatima şi a ilustrat situaţia Bisericii persecutate, 
pentru care toţi avem datoria să ne rugăn zilniceTot la "Armata Albastră! a avut 
loc,la ora 71,0 manifestaţie. folelvristică,cu cântece religioase şi pepulare. din 
patriile pelerinilor.la Fatima trăeşte,din 1960,un italian din România Antonio 
Cerne,cu soţia, armeancă dela Gherla; e vânzător de. obiecte religioase, -, ceea ce. 
dânşii făcuseră, timp de 40 de ani,şi!'n ţară,până au trebuit să fugă... 

La: 15 Septembrie (Sărbătoarea celor 7 Dureri ale Maicii Domnului, după ritul” 
latin) peleriâii, după celebrarea Sf.Liturghii,au -părăsit Fatima de dimineaţă, cu 
speranţa că Preacurata a dus la tronul Domnului ruga lor şi va "face să se rever- : 


se harul Său „asupra ţărilor robite pă a pica la întregi. d td n pe lei 
OAMENI de Octavian Goga 2 
Sunt unul toţi şi-i plin în lume "Prim valul care nu se curmă * 
De, vameşi şi de farisei, rare când mă mai strecor, 
Ti văd şi nu 'nţeleg anume "Bu simt minciuna cea diri urmă 
Ce. mă: mai pantă printre ele, Ce-a umezit buzele lores.. 
zi 
„e. de ard hlesteme ceriul gurii Şi!n minte-atunci mi se desface 
Când ji se par duioşi şi trişti; Misterul Proniei ce-a pus. . aa 
Agtern peste pornirea urii Ca!n staul,între dobitoace; 
Blândeţe de' evanghelişti. - Să: vie pe pământ futa) dia 


LD. d 


dă Aflăm, în "Stindardul" (Dec. 1967),că la secţia "românească dela Free ku- 
rope âin Munchen lucrează 52 persoane dintre carernumai 15,adică exact un sfert, 
sunt români.Ceea ce nu înseamnă că restul ar fi americani,sau nemţi,deşi postul 
funcţionează, cu bani americani,pe teritoriu german.şeful secţiei e Noel. Bernard 
Bercevici, evreu, cetăţean 'englez, plătit cu 1.700 dolari pe lună,"'plus vilă cu cBt 
camere, p Fus deplasări peste deplasări „plus maşină BMW 2000,plus blană de vizon* 


pentru secretară". Principalii patru colaboratori sunt; toţi,coreligionari ai gefu- 


lui şi foşti politruci: Edgar Rafael, "din tată evreu rus şi mamă evreică maghia- 
ră,este eăitorialistul postului aie ud exprimă deci fa microfon punctul de 
vedere românesc chipurile! ce gândesc şi ce șimt românii liberi); Jakeb Popper 
"soţia dumisale lucrează şi ea la !'secţia românească! ,ambii primesc 4.000 de. 
mărci pe lună"); Max Bănuş; Nivolae Munteanu-Goldterg("ia 1 lunie 1946 domnul 
'Nicolae Munteanu! a partţicipat la execuţia Mareşalului Antonescu! )sApei: Li0le= 
ta Fildermann ("secretara secţiei"),Sidonia cae ul (ian ta foarte particu- 


lară a şefului: secţiei"), Romilo Lemonidis ("înainte a exercitat la Paris profesiu-. 
nea d fotograf al unui bordel,vânzână în acelaş timp;pe sub mână, fotegrafii por-.. 


nografice la turişti exotici şi la ,moşnegi veseli"),ete.şi ce N e e aceşti in-. 


divizi poperului român îi suferinţă? Cronici muzi cale, dări de seamă "asupra salo= pi 


nurilor_ de beaut6 din New York, traduceri "din aventurile lui James Bond",etee 

Ne lipsim de comentarii,ca să nu intrăm. în alt proces de.. antisemitism. În 
această privinţă, dl Emilian e privilegiat: la Nino nu există netă bu de 
înaltă cultură românească. e. : 


&& Românii, din Freiburg şi împrejurimi,plus: caspeţi. din Franţa au Daisies 
în seara de 22 Decembrie la serbarea "pomului. de Crăciun", organizată de parehia 
ortodnxă 18cală, cu ajutorul corului Piesa,nxga improvizată de preDeEm.Popa; Moş 
Crăciun,Cicală. Un bufet a stat ţot timpul la dispoziţia publicului, 

- La Munchen serbarea "pomului de Crăciun'"',organizată de ARO Ia Ronâni1 d 
din Sud şi Misiunea Unită,a avut lvce la 23 Decembrie, î 

- Biserica Sf.Gheorghe âin Toronto,biserica Sf.Ioan Botezătorul âin Kitchener, 
Aseciaţia Culturală din Hamilton şi Soc.Culturală din Kitchener au organizat ''po-= 
mul de Crăciun!suh conducerea farmacistului Gh.Băla u;la hotel Fiser din: Hami 1%on. 
Maestru de ceremonii,ing.N.Pora; dirijorul corurilor uniteypr. Ne Zelea» . 


&ă Rumâni i din nord-vestul Germaniei au sărbătorit la Podz (Kbln), 21 TA oaie 
Unirea Principatelor. Organizatori „d-hii Piciorgros,Şerban, Macarie, Păr.De aie Lepa 
a slujit un Te Deum; a vorbit ARI LO nd male Valeriu Dobresctie SI 

- Ia Freiburg,un T8 Deun sta slujit, la 24 lanuarie,în casa părintelui Popas 

- PrePopa a celebrat un'Te Deum şi la Minchen,28 altă ie da unde serbarea Uni- 
rii a fest organizată de Ascoiaţia Românilor şi de Misiunea Română La E paie 
a urmat;cu corul Misiunii,a"vorhit dl general Ion Gheorghe. : 

- După Te Deum,21 Ianuarie,Românii din Toronto şi împrejurimi au mers la''Casa 
Naţională'",spre a serba iiepaa Principatelor.i vorbit,înălţător,preNic.Zelea.- 





+ 


* 


î DE 3 


„DIN ZIARE, CĂRŢI , REVISTE At 

*' Giuseppe Prezzolini,în "Borghese",21 Dec,1967: In 50 de ani âe acel conu 
nism ce se celebrează la Moscnva nu se va putea găsi un singur "'diario!,o cores- 
pondenţă între doi amici,o culegere de memorii de familie care să ne descrie ca- 
pe erau în adevăr starea de spiriţ,gusturile,ohiceiurile,minciunile sociale, vi- 
țiile secrete,suferinţele,bucuriile;în fine viaţa intimă a "cuiva".Nimeni n!a i 
îndrăsnit în aceşti 50 de ani să povestească sau să culeagă povestirile altora; 
să: mărturisească şi să lase un document scris de cesa ce se petrecea în: Rusia, 

„nici măcar puţinul ce se citeşte în cronicile celor mai întunecate perioade. din 
istoria italiană sub Longobarzi.Ba şi mai rău,nu' numai că nimeni n'a scris,dar; 
probabil că nimeni n!'a avut curajul nici să gândeascăeAltceva decât Rusia ţari= 
lor! Ca:opresiune poliţienească colectivă,Rusia a reuşit perfect.Scriu acestea; 
gândind la acea biată fiică a lui Stalin(foarte mărginită,deși a avut privilegiul 
unei culturi negate la 99,99% din populaţia rusească ).Acea povestire a sa fără: 
e adevărată revelaţie,fără niciun relief,fără nicio profunâă,durabilă pasiune ai 
fără nici măcar recea inteligenţă a cinicilor într!'o epocă aşa de semnificativă 
şi întrlun post de observaţie aşa de bine situat! Noi avem memorii de mujici 
prin Turghenief şi Tolstoi.Nu aven aşa ceva prin Svetlana bogaţilor birooraţi . 
ruşi de azi.Gânaiți-vă la memoriile lui Saint Simon,la scrisorile Doamnei de S4- 
„Vign6,la corespondenţa dintre Machiavelli şi Guicociardini,sau chiar la Sorisort- 
le lui Cicero şi la Satirele lui Horaţiu.Cine va cunoaşte pe scriitorii Rusiei . 
de azi ca în Franţa pe cei fin Paris prin cele 15 volume ale lui Lâautaud? Rusia 
de după 1917 va rămâne un pustiu animat dnar de cifre de naşteri şi de morţi,ăe 
bătălii şi taxe,ae producţie industrială şi discursuri: politice... Nimic ome- 
nesceCe plictiseală! 

e "Când von trece peste capetele voastre,o kmericani,la fiecare oră şi jumă- : 
tate,cu proectilul atomic îndreptat asupra New Yorkului sau Washingtonului,capa- 
bil să distrugă unul âin marile voastre orage.. Când vom putea spune că fiecare 
din marile nnastre oraşe e apărat de o magnifică centură de contrarachete care 
va împiedica pe ale voastre să pătrundă în cerul nostru fără Dumnezeu şi să ne 
învingă. . Ce veţi face,o Americani;cari ne-ai permis să devenim mari şi puter- 


nici, în timp ce voi. petreceaţi,şi ne-aţi dăruit trucurile pentru a deveni mo-— 
derni?e. Ce veţi face? Poate vă veţi căi,dar va fi prea târziu.. şi poate nici 
atunci nu vă veţi. căi,ci veţi continua să vă bucuraţi de wiski-ul vostru şi vă 
veţi amuza văzând pe beatnici refuzână serviciul militar.Dar va fi inutil să vă 
căiţi sau nu.. Veţi dispărea şi von fi noi cari să scrin istoria ţării voastre; 
a aceler State: Unite care păreau cea mai mare putere a lumii la sfârşitul seco- 
lului' XXe ee". Aga gândesc azi unii ruşi; şi au dreptaţe,» fi 

„„Cine a preparat bomba atomică a Chineziler? Universitățile americane, 

*.Dacă în Vietnam Statele Unite ar fi făcut dela început "'războiul"adevărat, 
adică fără graniţe şi limite, "războiul" ar fi deja terminat,fără toate consecin-— 
ţele: pregătirea progresivă a inamicului, excitarea propagandei contra Statelor 
Unite în toată lumea,obosirea poporului american;mişcarea negrilor,şi probabil .. 
fără atâtea victime. 


o 


x Georges Pompidou,premierul Franţei, în faţa Parlamentului: Programul parti- 
dului comunist,noi nu-l vrem.. Peste tot unde doctrina sa a triunfat,nivelul ae. 
viaţă se târăşte departe după al nostru.E cazul nu numai în Rusia,unde venitul 
pe locuitor nu reprezintă 50% ain venitul francez — şi asta la 50 de ani âela - 
revoluţie! ek cazul Germaniei de Est,unde nu se vede de ce venitul pe car de lecu-: 
itor era .în 1965,ultimul an cunoscut,de 5.900 franci,în timp ce în Germania Fe-— 
derală era de 9.500 franci!.. Sistemul lor nu poate nici măcar pune eficacitatea 
în balanţă cu pritvarea de libertăyi ce rezultă din partidul unio... 


x  Salvemiri,socialist,în "Critica Soriale"(1A93),reprodus în Almanacce âella 
Vece (1914): Sunt eu. aşadar,un militarist,un aţâţător la război,un tigru însetat 
de sânge? N!'aş crede.Dar,oricât ar fi războiul un fapt oribil şi odins,nu pat 5ă 
nu recurese că există păci mai oribile gi mai odidase ca războiul: sunt păcile, ! 
care consumă la foc âomol popoarele; păcile,de care profită o naţiune, în timp ce 
națiunea vecină îşi vede sufocate toate energiile economice şi morale; păcile, în 
care muncitorii mor - nu toţi într!o zi pe câmpul de luptă,ci extenuaţi zi de zi 
de foame,masacraţi în tumulturile civile,prostiţi de mizerie şi ignoranță; păci- 
leîn care ţările nu's devastate într!o singură zi,ca să se refacă în câţiva ani, 
ci sunt sărăcite şi extenuate ceas de ceas,minut de minut, făcute incapabile pen- 


zl de d 


— 24 — Y € 
tru veacuri să se înalţe.Acestor păci,războiul e preferatil de n mie de ori pen- 
tru o naţiune,când există suficientă siguranţă că e victorios. az 

Şi sunt iarăşi cazuri,când t naţiune trerue să facă războiulchiar cu sigu- 
ranța înfrângerii,numai pentru a-şi salva oncarea şi a lansa un strigat de, razpu- 
nare şi. revoltă spre viitor.Garibalâi n!a fost niciodată aşa de mare ca la con- 
gresul păcii din 1867,unde a mers ca':să vorbeaacă de răztoi şi de unde a plecaţ 
ca să alerge la: Monte Rotonăo şi Mentana.Precun îr. luptele sociale. e nebun cine 
jevreşte în orice clipă de baricade şi revoluie,dar e înşelător şi- laş cine ab- 
dică necondiţionat în faţa dreptului violenţei,- aşa în raporturile internaţio-= 
nale, dorinţa energică, fierbinte,sinceră de pace trebue. totăeauna subordonata dg9- 
rinţei şi mai energice,mai fierbinţi,mai sincere âe binele propriei ţări: adică, 
pentru noi șocialiştii,al muncitorilor din yara ncastră,ale căror interese tre= . 
bue să căutăm. totdeauna a le corrâona cu ale muncitonilor vecini dar nu trehue. 
să le subordonân niciodată,nicindaţă... Pacifismul no împiedică să avem o poliţi- 
că internă serioasă,pentru că politica internă e nouă zecimi, o consecinţă a po- €* 

“liticei externe,şi un. partia care nu ştie să găsească un teren solid politicei 
sale externe e ca o barcă fără cârmă în politica interră; ceea ce face groza de: 
bine Afasexiinr afacerile partidelor conservatoare,care' vor rămâne mereu: stăpâne 
ale Statului cât timp partidele democrate vor fi hipnotizate de formule umanitare,, 


*  "Temoignapge Chrâtien",ll Mai 1967: "Mesia" de Haendel nu va fi difuzat ae 
radin isrâelian,care a renunţat să-l înregistreze,partidele religioase apreci- 
ind acest oratnriu ca "prea 'creştinn, : 


x Richard Heston,îg, "Ins Angeles Times",22 Aug.19€7: Campania intind la a-. * 
meliorarea relaţiilnr României cu streinătatea nu şi-a avut c acţiune paralelă, 
în interiorul țării... Aparatul polițienesc român rămâne cel mai dur stalinist În 
Europa de Răsărit.Noi avem impresia,aibi,că România nu-i pregătită pentru o des- 
tindere internă, zi 


&& E bine să amintim,la 450 ani dela afişarea,pe uşa unei biserici din Wit=: 
tenberg,a celor 95 de teze ale sale,că luţher n!a voit Reforma.El a luptat,numai, 
contra abuzurilor de pe atunci din Biserică,convins că Papa” însuşi îi va da drep- 
tate.Dar Leon X,care avea nevoe de bani pentru zidirea bazilicii Sf.Peţzru, făcu, 
greşala“sa-l excomunice;iar unii prinţi,dornici să scape de tutelă,aveau tot in-. 
teresul să pută paie "peste foc.Aşa se.născu Rhefcerna, cu consecinţa imediată a ce-.- 
lor 50 de ani ce război civil îr Germania.Cele 95 de teze erai îndreptate nu con= 
tra Bisericii; Ea însăşi suprimă abuzurile denunţate de Luther, dar,din păcate 
prea .târziu,cână răul era deja făcut. Pi | 


&& Corala "Cantus munâi"! âin K5ln,care şi-a: propus, pentzu înfrăţirea popoare: 
lor,interpretarea folclorului din diferite părţi ale lumii,- la concertele din 
6 şi 8 Decembrie a interpretat şi bucăţi corale româneşti: lugojana (Vidu), Cătăli- 
T0ă pie ra Ange Latui a ife verde lămnâiţă,Foaie verde didiţel,Pe cărare: 
Sub un hrad(Kiriac) şi altele,avână ca solist pe ing.Marcel Nicolau,care a cân- 
tat şi "Canci6n del carretero"(argentinian) - şi căruia i se datorează introdu= 
cerea materialului românesc,fapt remarcat de ziarele din Leverkusen şi Kbin,şi 
de radio "Deutsehlandfunk" în transmisiunea .din 16 Decemhrie, ? A 

&ă Dl prof.Paul Constantinescu dela Universitatea din Sanţiago se află,din 
teamna trecută,la Nisa,trimis pentru 2 ani în cadrul schimbului de :profeseri din= 
tre Franţa şi Chile,la "Institut kurpâen des Hautes Etudes Internationales",pen- 
tru a urma cursurile despre Piaţa Comună şi a colahora cu un ciclu de conferinţe | 
la o mai bună, cunoaştere a Americii latine.Conferinţa. sa dela 18 Februarie,în ca- 
drul seminarului cynâus de profeGuy Michauă ăela Sorbonasa avut ca tenă "Les.mu- * 
taticns dans la Gographie monâiale politique contehporaine", 


&ă& Ia 19 Noembrie a sosit la. Bucureşti,pentiu 5 zile,carâinalul Vienei ,Kinige 
Vizita trehue socotită în cadrul politicii de "desgheţ" a Vaticanului.De aceea, 
nu ştir dacă a putut vedea-pe:P.S5.Hossu,sau pe alt „reprezentant al sacrificatei 
Piserici unite româneşti; la aeroport au fostype lângă demnitari ortodocşi, doi 


episcopi r>mano-catoiici: naghiarul Mârton Aron şi, românul Petre Pleşca. 


&k la o recentă conferinţă internaţională din New Delhi), reprezentanţii Rusiei, 
a ELI, 


ai ţărilor robite,ai unor State asiatice şi ai unor țari africane de curânâ in— 
dependente au părăsit sala în clipa câna lua cuvântul delegatul Africii de' Sua: 
nu puteau superta să ascultţe discursul. unei ţări lipsite de libertată,., 


= "Ei să 
Î DORURI ŞI” NECAZURI e | 
"Me- Anglia: la începutul acestui nou an de pribegig vă urez,din partea mea şi 
a snţiei,sânătate,mai multă speranţă şi menţinerea VETREI.Ar jrebui să apară mai 
des,dar ştiu că nu-i posibil.Restricţiile de aici mă împiedică să trimit mai multe. 

Le-Ste„Unite: Anul ce vine să aducă liherarea tuturor popoarelor gin juge se 

E.-SteUnite: Am primit ieri VATRA,pe care totdeauna c citesc cu. mult interes 
şi cu mult drag. Dorul meu adânc şi inima-mi pri beugă/ Te. cgută cu evlavie pe 
“tine;ţaru dragă! Azi vă grimit un mic obol pentru revistă.e si 

M.-Canada:, Dl Ion Ranigani a murit la un spital din Montreal,în ziua de 10 Iu- 
lie,la câteva săptănâni după a doua integpvenţie chirurgicală la creer.Prima o 
avusese în Elveţia.Tot timpul după operaţia de tumoare a stat culcat.D]l Ovidiu 
Popescu,tata şi alţi camarazi au mers să-l vadă.Dl hamigani nu putea să vorbeas- 
căydar până în ultimul moment a rămas foarte luciă şi conştient.Degarte de nevas- 
„tă,de fetiţă,de ţară,a fost înmormântat Joi,l3 Iulie 1967,la Montreal.Ca ultim 
“salut,camarazii i-au cântat Imnul Legionarilor, căzuţi. 

P.-ltalia: Ultima VATRĂ mi-a plăcut cel mai mulț.Pe dl Sima cred că aţi, putea 
sa-l lăsaţi în pace relativ la păcatul comis.Sufficit.De altfel an auzit că ea 
a fost mai vinovată,s!ar zice,provocându-l,Pe al R.,Dumnezeu să-l ierte! Cine 
1-a văzut la biserică,când redacta n fcaie bisericească,sau în urmă? L-a văzut; 
cineya împărtăgindu-se vreodată? Sfârgitul l-a surprins groaznic.lată de ce tre- 
bue să fim şi noi gata oricând,cu suflet curat şi împăcat cu. Dumnezeu printr!o 
spovadă hună, şi întărit prin Sf.Impărtăşanie,care o dată pe an nu e suficientă, 
Ar fi bine ca orice rorân să se roage zilnic pentru Patriarhul Marina şi ceilalţi 
ierarhi ortodocşi,ca Dumnezeu să le arate calea spre leagănul criginii: noastre 
naţionale şi religioase,căci numai credinţa Romei poate salva România; deasemeni 
pentru Ceauşescu şi guvern,ca Dumnezeu să le îndrepte gândurile spre El şi să 
poată conduce ţara spre fericire,care nu poate exista fără Dumnezeue 

Cu »cazia vizitei Patriarhului Atenagora la Roma,la intrarea în Bazilica Sf. 
lean din lateran,27.10.67,un român î-a înmânat într'un plie o: îlustrată cu apari- 
tia Maicii Domnului la Patima,cu textul: "VĂ serie:. şi Vă roagă să-i perniteţi 
a-şi exprima bucuria pentru venirea Sanctităţii Voastre la Roma şi speranţa că 
românii cortodneşi din Maceânnia vor obţine libertatea de a vorbi româneşte nu nu- 
mai în casele lor,cu uşile şi ferestrele închise,dar şi în public,în biserică şi 
şooli,şi că şi românii ortodocşi ie pretutindeni se vorf apropia de Roma,leagăânul 
orâăginii noastre a tuturor româniloreÎnchei cu urarea ca să se împlinească în cu- 
rând votnţa bimilenară:a lui Cristos: "Ca toţi una să fien.Cu toată smerenia.. 

5.-Germania: E n lectură plăcută,păcat că n'are şi o arătare ceva mai adecva- 
tă conţinutului: hârtie mai bună,formă mai frumoasă... Noi avem nevoe de c foaie 
cu de.toate pentru toţi.Racoveanu a plecat pe neaşteptate.Câteva luni înainte, 
spunea că,dacă va muri,va muri ca un câine,şi aşa a fost.Cânăd veniţi prin regiu- 
nea noastră? Eu-caut cartea "Die Verschwhrung gegen die Kirche",de Marice Pina: 
ca să arâ$ aici la unii,cine a condus şi conduce lumea... pa 

P.-Spaniai Con un particolare pensiero alla nobile Romania,il cui ricorâo 
klla tiene sempre vivo! 

G.-St.Uniţe: Vă citesc cu mare interes VATRA,şi-mi place.M!'am uitat'că să văa 
abonamentul, Însă nu am aflat scris nimic; trimit deci o donaţie la întâmplare,Vă 
doresc multă tărie de voinţă şi putere de muncă în lupta de desrobire.Wn roşu, 
oricum îl vei întoarce,sau spre Washington,sau spre Vietnam,sau spre Moscova,tot 
roşu rămâne.Mă îndoiesc „că Cel de Sus îi vaelovi cu o graţie specială de a se 
converti 100% qu acea "Mea culpa,înainte de ce vom plăti "preţul datoriei!" pen- 
tru mulţimea nenumărată a violării Moralei Creştine şi a justiţiei între oameni, 
Crucificarea s'a făcut,e adevărat,dar rămâne cooperarea ncastră,a slabilor *pănân- 
teni,la graţie,"Deus creavit te sine te,sed non salva te sine tera Sf.Augustin 
e atât de adevărată chiar şi azi,în ara bombei atomicee 3 

Re-România: Din păcate,vol.I şi IT,âin Istoria lui Giurescu,sunt complet: epui- 
zate şi nu se găsesc în librării.. Iar de tipărit nu se vor mai tipări(căci o. 
mai schimbă pe ici pe colc,"aşa se scrie istoria",ştii dictonul)„Am găsit la 6i- 
neva vol.III şi IV,le-am plătit 90 de lei.N!'am găsit nici lucrările UNOTr SOrigi-— 
teri de acun(Marin Snrescu,Şt.Bănulescu, Teofil Lianu)yieşite în tiraj redus.s. 

De le-ci găsi,ar fi bine să le pot: trimite prin cineva care vine acolo... 

V.-Jugoslavia: Nici o veste nib-mi răshate din Apusul opac.. Mai am o prietenă 
cu dor de hoinăreală,ca să nu zic altfel... Ce ziceţi? Noi am lucra orice,orice... 
":* B.-Canada: Bine ar fi să scoţi VATRA lunar,acum când majoritatea publicaţiilor 


— 26 — > 


nu mai apar! Articolul la "Cincantenarul erorilor" e excelenteCorespondenţii zia- 
elor din USA şi Canada elogiază "rebeliunea" României,dar glerifică şi "revolu- 
ţia" bolşgevică;.Noul redacter al "Americii", N.Novacyse îngrijeşte ca ziarul să 
fie n adevărată tribună naţiogală.Manifestaţiile de pretest ccntra''cincantenaru-— 
lui ;ororilor",făcute'la Mântreal,Ottawa,New York, "America" le-a puhlicat în ex 
tense şi cu fetografiie mie: A 

A.-SteUnite: Datorită faptului că a trehuit să aştept la Iaşi pe tata să vie 
din Basarania -şi a fest zadarnic,căci ruşii nu i-au dat drumul-,am pierdut, zile 
“din prgran,şi n!am mai putut trece să vă vizitez,cum preectaser.Anlăturat,5 dolari, 

Me-Argentina: Am aşteptat de geaba,câteva săptămâni,la Iaşi,că dear-doar o 
putea veni mama din Basarabia,pe care n!e mai văd de peste un sfert de veac! 

T.-Franţa: Vreau să mă prezint la un concurs de poezie,ce se va face pe curând 
în Normandia,pentru poeţii francezi sau de expresie franţuzească.se. cere un imn 
în' onnrea Feciearei şi: o poezie la alegere,Un cotidian din Clermont Ferrand s!a. 
adresat primăriei de aici să-i găsească un om de încredere pentru agenţia de aiciș 
primăria mi-a făcut mie propunerea,eu am refuzat,mulţunină frumos,dar plăcerea 
mi-a fest mare: căci nu mă cuneşteam cu nimeni dela primărie. | 

Astăzi,23 Decemhrie, împlinesc 54 de primăveri.Să trăesc întru sănătate şi . 

mulţi ani! Şi dacă bunul Dumnezeu m!'n mai uita câţiva ani pre pământ,sper să pot 
face ceva de aşa fel,ca viaţa să nu-mi fi fnst zadarnică.De-acun,an intrat în 
horă şica şi sasul din poveste,trebue să centinui: las'te!'n sus şi sai în jes, 
“Joc'de frică hucurossee 


i ae TED - CÂNTEC DE MARILE de Panzit Cerna 
A fugit din lume faur, Gârlele-şi încep fanfara, Uită lumile de stele, 


Trist şi nejelit -— Şi porninăd guvoi, Ce-au căzut pălina - 
Cu săgeţile-i de aur, Strigă!n lume: primăvara Bucură-te de acele 
Martie 1-a gonit.s. A sesit la noi! „Care se aprinde. = 
Albi plutesc şi reşii nnrii Ce gândeşti la vremuri duse Aih,ce dulce e povara 
Peste munţi şi chei, Şi suspini mereu? Muguriler noi! 

Parcă sufletu-auznrii lasă visele apuse; Primăvara, primăvara 


A rămas în ei... Suflete al meu! A 's081$. La noile 


&& în "les derniers seldats",apărută la Paris(ea."Table rende"),Ite MasasHi 
îşi povesteşte cei 16 ani de haituială petrecuţi pe insula Guam din Pacific,unde 
a aşteptat zadarnic, în 1944-1960,ducânăa,cu alţi 2 camarazi,o viaţă de sălbătăciu- 
ne prin păduri,reîntoarcerea trupelor victorioase japrneze.Rămas până la urmă 
singur,ca să nu se sinucidă s!a decis să se predea americanilor,ca să-l uoidă ei, 
A vămas uimit când a văzut că e tratat civilizat; şi mai uimit când a văzut,la 
aeroportul din Japonia,că imensa mulţime pentru el era venită,să-l evaţirneze ca 
erou: în satul sâu,fusese de mult trecut pe monumentul respectiv... Fanatismul a- 
cesta,tenacitatea,refuzul de a se da hătut,vninţa de a lupta până! la: capăt,sunt 
cemune în răzhoaiele din Asia,cum veden şi azi în Vietnam; această îrcredere în 
destinul patriei a făcut din Japonia,chiar învinsă,c mare putere mondială, 


&ă  Răspunzând apelului papal de dedicare a Anului Nru ca zi a păcii,patriara 
hul Alexei al Rusiei a răspuns —scrie 1!Unită,Roma,?2 Ian.68- precum urmează:"Noi 
vedem pcsibilitatea de a uni eforturile Bisericii catolice romane cu ale celei = 
ruse spe a servi împreună cauze păcii în lume.Suntem de părere că e inadmisibil: 
să trecem sub tăcere ceea ce e azi preblema cea mai gravă.înţelegem să ne referim 
la războiul din chinuitul Vietnam.Există o singură cale pentru rezelvarea acestei 
chestiuni: armatele USA şi ale aliaţilor ler să înceteze imediat orice eperaţie 
de război în Vietnamul de Noră şi de Sud,să fie retrase neconăiţionat toate tru- 
pele streine de pe pământul vietnamit,aşa ca poporul vietnamit să poată decide 
de propriul „destin şi să-şi traseze calea prepriei existene".Păcat că n!'avem:la 


îndemână şi textul răspunsului lui Kesighin: ca să vedem diferenţa... A 


&& Patriarhul nlexei a împlinit 90 de ani.Printre felicitările primite,pen- . 
tru ideala conducere a Bisericii ruseşti,a. fost şi una dela Papa.Dela cardinalul 
de Mentreal,leger,n!a primit nimic: înaltul prelat,renunţână 'la purpură pentru 
a merge,ca; simplu prent,să îngrijească de leproşii din Africa,a fost pe semne: 
prea ocupat cu pregătirile plecării,ca să mai aibă timp şi de "politică... | 


o. [5 . A i 
— Unde se.găseşte,în ţară,cea mai mare cantitate de pâine? - În carnea tocatăs.. 


+ 
La 


A 
EI? hu 
&& Textul discursului lui Maurer, la 90 de ani de independenţă românească; 

ne-a parvenit abia acum: osanale husiei sovietice,osanale "partidului" îr fiinţat 
de bolşevici în România.Mircea cel Bătrân, Loan Cozvin,Vlaa Tepeş,Ştefan cel Mare, 
loar Vodă cel Cumplit,ca şi maiorul Şonţu,Giurescu, Valter Mărăcineanu, sunt pomg-— 
niţi mai mult ca un fel de precursori ai Anei Pauker„Undeva se pomeneşte de con- 
venţia din 4 Aprilie 1877,în care ruşii se obligau "să menţină şi să apere inte 
gritatea teritorială a României",dar oratorul,deşi sărbătoreşte "în conăiţii ae 
deplină libertate socială şi naţională, dobândirea: independenţei politice",n!'are 
curaj să veştejească răpirea ce-a urmat,a Basarabiei de suă; cun ar fi vorbit, 
atunci, dacă,Doamne fereşte, "guvernul" său ar fi încăe «. dependent de: Mnscova?sa e 


&& Participanţii la al 35-lea cengres al Pen-Clubului, întrunit de curând, la: 
Abidjan (Coasta de Fildeş),au "condamnat" regimul lui Franco pentru arestarea scrii- 
torului urrabal şi "cerut" “guvernului din-Atena eliberarea confraţilor grect, în 
timp ce autorităţile cehoslovace şi ruseşti au fost numai "rugate" pentru "gra= 
jiere! şi "reexaminare" în cazurile scriitorilor Beneş şi Sinyavski,Ce i-o fiefă- 
cut să se adreseze în ternâni aşa des. deosebiți? Fapt e că,dacă Arrabal a fost 
între timp achitat,sovieticii n!lau aşteptat decât încheierea festivităţiloriein- 
cantenarului ororilorn pentru a trimite la ocnă un alt lot de socriitori."Pascig- 
iai greci,deşi "'răi",au pus în libertaţe pe inamicii regimylui (Papanareu, Teodo- 
rakis;ete), dându-le chiar paşapcarte pentru streinâtate; "democraţii ''ruşi , blânzi 
ca mieluşeii;cum ni-i prezintă o anumită presă,au închis pe cei cari cereau doar 
o fărâmă de libertate: Daniel şi Siniavski,Ginzburg,Galanskov, Dobrovalski, Vera 
Lachkovayetoe Şi totuşi,sunt imbecili cari susţin că "vântul istoriei" ar hate! 
spre Moscova.0 fi! dar atunci nici profeţiile Apocalipsului nu sunt departes se - 


i En) 

&& In urarea ae in Nou câtre credincioşi vedem pe P:S.Trifa urmat de un fru- 
mas buchet de 40 ae clerici „Episcopul ocupației, Viotorin,-- dacă are cam pe jună-— 
tate,nu-i nicio mirare: rezervoriul Bucureştilor e marese Păcat că n'am putut gă- 
si lista celor ce-l urmează pe Prea Sfinţitul Teofil... a 

în nlmanahul "5514 ei": pe 1968,găsin bicgrafiile celor 42 de olerici din. Bpis- 
copia condusă de P.S.Trifa:.1 episcopy2 arhimanăâriţi, 3 pretopopi,35 preoţi,l dia- 
con. Niciunul nu-i ădcctă? în Teologie; licenţiaţi,sunt câţiva; unii sunt semina- 
rişti,alţii au la bază şeoli carecuh echivalente,sau sunt făcuţi din cantori.Cel 
mai în vârstă e pr.Neder,de 93 aniurmat de preoţii Pescari, Tatoiu şi loan Popes- 
curespectiv de 87, 85 şi 82 ani.Cei mai tineri (pr.Grabowski „Mircea Marinescu şi 
Tofan),au câte 44 ani.Aşa fiind,perspectivele Bisericii Române din Hmezica nu par 
tocmai trandafirii Interesante ;sunt locurile de origină, împrăştiate cam pe toată 
zarea românească: /rges (Graţian ), Dâmbovi a( Preda), 014 (Dinu), Teleorman (Câl atu), 
[Itor(Pnaezni pu) MBisea(Cranovală ), Dotat Bânvimasci) Conatn a(Dobrin),Brăila 
Loan Popovici ),Cavurlui (Tofan), Braşov Tatoiu ), Năsăud ȚUşeriu Alba (Stăni Ii Şi 
Vintilă), Târnava Mică Moldovan, Sideraş), Târnava Mare (Neder ), tădău i (fraţii Maxim), 
Cernăuţi (Cohan, Zelea), Câmptlung (Ivanovici „Caraş hvram), Timiş (Bărbulescu, Lipovan, | 
Isacu, Marinescu, Pescari ,Surducan ) fArad (Axente Moise); din Banatul înstreinat: 
Ivaşcu din Mesici şi Timotei Popnvici din Deliblata; Sterie Mihadaş din Turia 
(Macedsnia); Ton Popescu din Pleasa(4lhania); Şt.Coracs âin Ghiula/RexeşUn aria); 
apoi: Şt.Feica âin Downing/uIlberta Canada) şi,din Statele Unite, Paul Crăciun(Îna 
diana Harbor), Haţegan (Youngstown) , Eugen Lazăr (Alliance), Zmea Chicago) 

In bingrafia P.S.Valerian se spune că "la începutul anului 1941 s!a instaurat 
în România dictatura militară a generalului Ion intonescu susţinut de misiunea 
militară gepmană.Uniunea Studenţilor a fost desfiinţată.In calitate de preşedinte 
al acestei Uniuni,Viorel Irifa a fost capturat de autorităţile germane Şi dus ca 


prizonier politic în Germahian.Cine l-o. fi ebligat să scrie,cu orice preţ?,.. ..: 





&& Vocatiile preoțești au început să scadă până şi în Spania: 4796 semina- “4 
rişti în 1963,numărul lor scade la 4200 în 1965,pentru a rămâne 3771 în 1966.4u 
“părăsit seminarul 561 elevi în 1956, 834 în 1962, 906 în 1964, 1147 în 1965. 


&ă 4 făcut vâlvă operaţia de înlocuire a inimii,săvârşită de medicul sud- 
african Barnard.Sunt unii cari se îndoiesc că,suh un guvern al triburilor Bantă, 
Africa de Sud ar,fi mai putut produce astfel de medicis.t 


. « 4 > A .- 
&& La "Borghese,Milario,1 Fehr.1968,colaborează: Maârio ledeschi,iuuenpe Prez— 
zolini ,Giovanino Guareschi (Sorisoare către Don Cami110), Fabrizio Sarazani „Adrian 
Po a(0 a reciere a lui Maurer despre comuniştii italieni: "Slugi neruşinaţe ale 
lori „Gianna Preda,etoe + j 
a i DEO AT A IT ca aceea ae 


id 


pt Sa: ni CA NI Ai nat Ma ia 


SEMNALĂRI 


*  BeMUNTEANO,Constantes dialectiques en litverature et en histoire,Paris; 
1967.- Directorul t'Revistei de literatură comparată" adună în acest preţios ve= 
lum parte din studiile şi articolele apărute,dealungul anilor,în importanta pu- 
blicaţie,adăogând textul. unor conferinţe şi comunicări prezentate ia.iferite EA 
congrese internaţionale,precun şi o serie de eseuri şi note inedite.E co carte ; 
fundamentală de teoie a literaturii şi de filnsefie a istoriei,care ridică multe 
probleme pasionante,ca aceea a sintezei valerilor universale şi constante.Ultimul 
capitol ne priveşte direct: sub titlul "Universalitate şi autohtonisn', trasează 
limpede'o morfologie a culturii româneşti,autohtone şi chiar folclorice prin ră- 
dăcini,cu tenâinţe spre universalitate în realizări(şi se citează cazurile Emi- 


3 : a 
nescu, Brâncuşi, Enescu, lorga, Pensusianu).Opera face cinste exilului românesce i ie 


x : PETRU IROAILE,Umanesimo_romeno, Trapani ,1957.- la p.380 din volumul precedent, 
auterul scrie: "La paysannerie carpathique est le terreir â'une civilisation, : 
voire d!'un humanisme rustique,riches d'implications et de consâquences in6puisa- 
hles!!.Profesnrul universitar dela Palermo depistează tnomai urmele acestui uma- 
nism românesc,pe care-l pune în legătură cu moştenirea tracă şi cu cea latină. 
Cartea e o mină extraerdinară de date noi,descoperite cu sârg în texte antices 
Personaje necunoscute sau ahia cunoscute sau cunoscute sub alte aspecte apar aici 
în cu totul altă perspectivă,ca umanişti de pildă: Iancu Corvin,Mihai Ursachi - 
(urszag),cu maestrul lor Pippn Spann(Filippo Scolari dela Flerenţa),Scăriţă, Drag, 
Peţru Cercel.Capitolul "Conştiinţa latină a rnmânilor" “aduce noi devezi cu privi- 
rela continuitate şi luminează,pe cât cu putinţă,întunecatul nestru ev mediu. 


*  Prof.MARIO RUFFINI,GLi inizi della vita monastica în Romania, Roma,1967.- .. 
E un extras din revista "Oikeumenikon".în care prefesorul de română âela Torino *: 
se ocupă pe larg;pe bază de dncumente,de începuturile vieţii călugăreşti lă ro- 
mâni dela Nichita. Remezianul până pe la jumătatea seceXVI.E vera de primele nâ-- 
năstiri: Tismana, VodiţaCozia,Neamţ,Moldoviţa,Pohrata,şi de ce au însemnat ele 
pentru istoria şi cultura poporului rnmân.Un studiu de valeare şi cât se poate 
de util,mai ales în. vremurile triste de astăzi. A Di Be, MA NT 


x VASILE POSTEUCĂ,în marea şi!n mormintele din nei,Maariâ,1967.- "De nu iscăm 
găselniţi aesgolite/ E semn că suntem încă la Folelor:/ Doinesc în noi baladele 
tivite/ Cu mioriţe!n fluere de âor'',i povestea neamului nostru în aceste versuri, 
tipărite în editura revistei "Drum",dar e şi autebiegrafia artistică a autorului, 
_poet autentic,credincios sieşi şi poeziei,care nu poate fi,pentru dânsul,decât! 
creştină şi naţională,oarecum pe linia fecunaă a "Gândirii", Pribegia şi dorul de 
ţară inspiră adesea,cu rezultate de mare efect,ca,de pildă,în "De ziua mamei. 


x ŞI. GEORGESCU-OLENIN, Drum în veac vitreg,Madriă,1967.- Nrul volum din colec- 
ţia "Dacoromania!"! cuprinde,cum vedem chiar în subtitlu, "!'oritică,polemică, însen- 
nări" apărute mai teate în "Curierul Românesc" dela Paris.Sunt luaţi în răspărt: 
Petru Dumitriu,0.Virgil-Gheerghiu şi, În parte,şi Eugen lonescu.Autorul neiutatu- 


lui "Murfatlar! e preţics mai ales în partea anecdoticăcâmintiri nişcate,despre 
Aren Cotruş şi Constantin Arsenee- 


i 


Adrian Pepa 


&& La Berlin,în aquariun, trăeşte de curând o rară achiziţie: un crap de 23. 
kg,lung de 90 cm.Vârsta,între 30 şi 40 de ani("Kieler Nachrichten",24 Nev.1967), - 


- + LI] 
&& In 1871 trăiau,pe teritoriul actualei Germanii libere,20 niliocane 15cui- 
tori,pe la 1900, 30 milieanecastăzi,50 milioane("Lăbecker Nachrichten",21 Nov:67)e 


&ă După un cemunicat al Universităţii ain Freiburg, 2/3 din studenţii hursi- 
eri germani pentru streinătate aleg Franţa,inglia şi Statele Unite. Ci 


&& Peste 700 de mari sncietăţi americane au filiale în Vermania.Investiţiile 
lor aici erau,la sfârşitul anului trecut,de peste 40 miliarde de delarie 


ăi. Cu ecazia unei slujbe în America,spune "Solia","predica a fest rostită 
Herausgeber ună fir den Inhalt verantwertlich: DrePetre Vălimăreanu - 
72 Freiburg - Kirchsta.68 - Germania. Contribuțiile rugân a se trimite,pe acela 


nume, la Rente 42038 - Dresâner Bank 2 78 Freiburg - Germania; sau la Kents 9525 — 
Bance di Roma - Via della Cnnciliazione 50 = Roma - Italia.- 


— o — 0 — ——C e e m - — n —