Alexandru_Marghiloman_-_Note_politice._Volumul_3_-_1917-1918 (1927)

NOTE POLITICE 
VOL. M 


1917 — 1918 


Toate drepturile pentru repro- 
duceri, traduceri, integrale sau 


parţiale, sunt rezervate. 


ALEXANDRU MARGHILOMAN 


Note Politice 


1897 — 1924 


BUCUREŞTI 


Editura Institutului de Arte Grafice <EMINESCU» S. A. 
Str, Parlamentului, 2 


1927 


1917. 


(Continuare) 


23 Iunie. — Dejun la guvernator (Tülff). Prezenti : 
Lupu Kostake, Nenifescu, ©. Arion, colonelul Hentsch, 
baronul Wesler, ministrul Mirbach, generalul doctor 
Goetz, contele Freudenstein, Ober-Quartier-Meisterul, 
„cap inteligent de artist, al cărui nume nu l-am putut 
prinde, fiul generalului, doi aghiotanti, ete. Masă fru- 
gală, conversafiune amicală. Generalul mi-a subliniat în 
mai multe rânduri dorinţa Germaniei de a nu pricinui 
nici o pagubă ţărei. 

— Domnul Popescu, corespondentul lui «Neue Freie 
Presse» şi care este nedespărţit de Dombrovsky, a ve- 
nit să-mi vorbească de un nimic, care părea mai mult 
a fi un pretext. El mi-a spus, într'un mod foarte confi- 
dential, că se vor face sondări pentru candidatura Ar- 


23 juin. — Déjeuner chez le gouverneur: carton, grand 
format, pour invitation officielle. Présents Lupu Kostache, 
“Neniţeseu, Arion, le col. Hentsch, le baron Wesler, le mi- 
nistre Mirbach, le General-Arzt von Goetz, le comte de Freu- 
-denstein, l’'Oberquartier-Meister, tête intelligence d'artiste 
dont je u’ai pu saisir le nom, le fils du général, deux aides 
de camp, etc. Menu frugal, conversation très amicale. Le gé- 
néral m'a plus d'une fois souligné le désir de l'Allemagne de 
ne causer aucun tort au pays. Le général m'a placé à sa 
droite et Lupu à la droite de Hentsch qui faisait face. 

— Mr. Popeseu, correspondant de la «Neue Freie Presse» 
et qui est l’inséparable de Dombrowski, venu pour me parler 
dun rieu qui ressemblait plutôt à un pretexte, me dit très 
confidentiellement que l’on va faire des sondages pour la can- 
didature au trône de Roumanie de l’Archiduc Joseph. L'Ar- 


6 NOTE POLITICE — 1917 


chiducelui Iosef la tronul României. Archiducele co- 
mandă grupul de armate de pe frontul nostru; el ştie 
româneşte, ca şi soţia lui. Se vorbise de el pentru prezi- 
dentia unui guvern de coaliţie, la Budapesta, la căderea, 
lui Tisza. Nici soluţia aceasta nu mi se pare-acceptabilă.. 

24 Iunie, — Domnul de Witzleben dejunează la mine. 
De notat eşirea lui în potriva lui Czernin şi a Austriaci- 
lor cari, vorbind mereu de pace, dau nădejde unui ini- 
mic descurajat. El adaogă : «Dacă noi am fi avut o re- 
volutie ca revoluţia, rusească, cine ar crede că Antanta. 
mar fi profitat de zăpăceală pentru a se arunca a- 
supra noastră ? Cine ar crede că ea ar fi dat răgaz pen- 
tru a permite nouilor noastre instituţii să se desvolte?— 
Bethmann-Hollweg este un om slab, dar foarte cinstit, 
prea cinstit chiar pentru a ţine cap unor indivizi fără 
scrupule ca Sonnino, Asquith, Ribot şi Poincaré. Cu toate- 
acestea el trebue menținut, căci schimbările sunt tot- 
deauna nefaste; de altfel sar găsi oare cine să-l înlo- 
cuiască ?» 

25 Iunie. — Primesc vizita lui Schlawe. Este prima 


chidue commande le groupe d’armées sur notre front, sait le 
roumain, sa femme le parle aussi. On avait parlé de lui pour 
la présidence d'un gouvernement de coalition à Budapest à 
la chute de Tisza. C’est une solution qui ne me paraît pas 
très acceptable. 

24 juin. — Mr. de Witzleben déjeune chez moi. A noter 
sa sortie contre Czernin et les Autrichiens qui, à toujours 
parler de paix, finissent par donner du coeur à un ennemi 
découragé. Comme de juste, il ajoute: si nous avions subi une- 
révolution comme celle des Russes, croit-on que l’Entente 
n’aurait pas profité de notre désarroi pour se jeter sur nous? 
Croit-on qu’elle aurait prêché la trêve pour permettre à nos 
institutions nouvelles de se développer? — Bethmann-Holl- 
weg est un homme faible, mais très honnête, trop pour tenir 
tête à des gaillards sans scrupules comme les Sonnino, les 
Asquith, les Ribot et les Poiucaré. Il faut néanmoins le gar- 
der, car les changements ne valent rien; trouverait-on 
d’ailleurs à le mieux remplacer? 


25 juin, — Visite de Schlawe. C'est la première fois que 


NOTE POLITICE — 1917 7 


oară că-l văd de când se află în slujba Germanilor. Imi 
spune că este în Consiliul de Administraţie al căilor fe- 
rate dela Sud-Vest (7). Aici, el trece drept directorul ge- 
neral al căilor româneşti. El se interesează de soarta 
d-lui Mirică, ostatic, pe care nu parvenim să-l scoatem 
dela Săveni. Ii comunic ştirile pe care le am. — Nu este 
mulţumit de tot ce se petrece, şi mai ales nemulțumit 
de directivele cari se iau dela Carp. El crede că toată 
vina o are generalul Tülff, care voia să aplice sistemul 
de a lăsa organelor administrative româneşti toată au: 
toritatea lor şi de a se mulţumi să le cârmuiască. Nu sa 
aplicat acest sistem, dar nici celalt, pe care el îl pre- 
feră, de a administra singuri şi de a se mărgini să se 
ceară numai sfaturi Românilor. In modul cum se pro- 
cede, şi cu greşelile cari se comit în alegerea persoane- 
lor, nu: se va izbuti niciodată «a distruge faima Brătie- 
nilor». — Schlawe face co observaţie foarte dreaptă: 
«S'a făcut prostia de a se distruge podul de pe Borcea; 
nu mai există legătură cu Bucureşti şi astăzi toată legă- 
tura se face cu Varna. Trebue cu ori ce preţ ca acest pod 
să fie refăcut». El este foarte îngrijat de când a văzut 
"nota austriacă : «Dunărea Austriei !» 


nous nous voyons depuis qu'il est au service allemand. II 
me dit d'ailleurs qu'il est dans le conseil d'administration des 
chemins da fer du Sud-Ouest (7). Ici, il passe pour le direc- 
teur général des lignes roumaines. Il s'intéresse au sort de 
Mr. Mirica, otage, que nous n'arrivons pas à sortir de Sa- 
veni. Je lui donne les renseignements que je possède. Pas 
content de tout ce qui se passe et surtout pas content des di- 
rectives qu’on puise auprès de Mr. Carp. Pour lui, la faute 
est au général Tülff, qui voulait appliquer le système de 
laisser toute leur autorité aux organes administratifs rou- 
mains et de les guider seulement. On n’a pas appliqué ce 
système, mais l’autre non plus, qui a ses préférences, d'admi- 
nistrer soi-même et de demander seulement conseil aux Rou- 
mains. De la façon dont on procède et avec les erreurs qu'on 
commet dans le choix du personnel, on n'arrivera jamais «à 
détruire la fortune des Bratiano». 

Schlawe a une observation très juste: on a fait la bêtise 
de détruire le pont de la Borcea; il n'y a plus de liaison avee 
Bucarest et aujourd’hui toute la liaision se fait avec Varna. 
Il faut à tout prix que ce pont soit refait. Très înquiet depuis 
qu'il a vu la note autrichiene: le Danube à l'Autriche. 


8 NOTE POLITICE — 1917 


26—27 Iunie, — Am fost la Buzău şi Fundeni. Până 
la Ploeşti, nici o altă urmă de război decât administra: 
ţia germană a căilor ferate. Personal, material, totul e 
german; inscripțiunile sunt pe nemţeşte, librăriile din 
gări nu vând decât militarilor, Crucea Roşie din Colo- 
nia are în gara Bucureşti un bufet de băuturi răcori- 
toare numai pentru soldaţii germani. In apropierile 
Ploeştilor distrugerea instalatiunilor petrolifere dă im- 
presia unui cataclism. Rezervoarele distruse, căzute, în- 
covoiate, au un aspect de neuitat. Gările au suferit pu- 
tin. Mult material stricat, aruncat pe marginea căii. 

La Fundeni, în mijlocul lanurilor de grâu, tranşeele 
desinează festoane de buruieni. Pe ici pe colo, două bu- 
cätele de lemn au menirea să reprezinte o cruce, un mor- 
mânt anonim de soldat român. Din contră, la intrarea 
satului Comisoaia mormintele germane sunt adunate îm 
iun cimitir îngrădit fiecare mormânt cu crucea lui cu o 
inscripție... Conacul meu dela Valea Comisoaia este ras; 
nu rămân decât pietrele temeliei pentru a arăta locul 
magaziilor mele, cari au fost arse de Ruși fiindcă pre- 
tindeau că le împiedică vederea. 





26 et 27 juin. — Buzau et Fundeni. Jusqu'à Ploesti, pas 
d’autres traces de la guerre que Padministration allemande 
des chemins de fer. Personnel, matériel, tout est allemand; les 
inscriptions en allemand; les librairies des gares ne vendent 
qu'aux militaires, la Croix Rouge de Cologne a, en gare de 
Bucarest, une jolie buvette de refraîchissement pour soldats 
allemands. En approchant de Ploesti, avant et après, la des- 
truction des établissements de pétrole donne l'impression de 
cataclysme. Les réservoirs détruits et affaissés, tordus ont un 
aspect inoubliable. Les gares ont peu souffert. Beaucoup de 
.matériel disloqué, de ei, de là, à côté de la voie. 

A Fundeni, dans les champs de blé, les tranchées dessinent 
des festons verts de broussailles. De ci, de là deux morceaux 
de bois sont censés marquer d’une croix une tombe anonyme 
de soldats roumains. Tout au contraire, à l’entrée de Comi- 
soaia, les tombes allemandes sont assemblées en petit cime- 
tière clos, avec leur croix à inscriptions. Mon installation 
de Valea Comisoaia rasée; il ne reste que les pierres des fon- 
dations pour marquer la place de nos magasins incendiés et 
que les Russes ont brûlé parceque, soit disant, ils gênaient 
la vue. 


NOTE POLITICE — 1917 9 


Iarca şi prietenii noştri se plâng de regimul sever 
al Etapei. Iarca îmi spune că oraşul este înconjurat de 
un cordon, care ia orice aduc ţăranii în oraş, sau orice 
cară din oraş în căruțele lor. Oameni de condiţie bună, 
cari în viaţa lor nu au ţinut vre-o sculă în mână, sunt 
puşi la lucru manual; chiar şi femeile sunt rechizitio- 
nate. Profesori, au fost siliţi să tae lemne prin păduri. 
Se lucrează în mod intensiv la refacerea drumurilor : 
am văzut mai multe concasoare de piatră şi cilindrii 
compresori; coloanele germane transportă piatra şi pri- 
zonierii — şi în unele locuri chiar oameni rechizitio- 
nati, — furnizează munca. Regimul este aspru, dar or- 
ganizaţia bună. In toate gările echipe germane cons- 
truesc, repară, măresc instalaţiile. 

30 Iunie: — Locotenentul Neumann mă  întrebase 
dacă cunosc pe Diaconescu; a trebuit să mărturisesc că 
îmi era aproape necunoscut. Azi dimineaţă, Verzea mi-a 
spus că Diaconescu, în calitate de procuror general, şi 
Duca, în calitate de prim-procuror, au înlesnit fuga lui 
Filotti. Ancheta lor era îndreptată mai mult în contra 
lui Verzea, care denunța, decât în contra lui Filotti, care 


Tarcea et nos amis se plaignent du régime sévère de 
YEtape. La ville est entourée, me dit-il, d'un cordon qui déva- 
lise les paysans de tout ce qu’ils emportent ou apportent daus 
leurs chariots. On oblige au travail manuel des gens de con- 
dition qui n’ont jamais mani6 un outil; les femmes sont 
aussi réquisitionnées. Des professeurs ont été obligés de cou- 
per en forêt du bois. Travail intensif de réfection des routes: 
j'ai vu plusieurs concasseurs de pierres et des cylindres pour 
routes; les colonnes allemandes transportent la grosse pierre 
et les prisonniers et aussi par endroits les gens réquisition- 
nes fournissent la main d'oeuvre. On est dur, mais l’organi- 
sation est superbe. Dans toutes les gares des équipes d’Alle- 
mands construisent, réparent, augmentent les installations. 

30 juin. — Le lt. Neumann m'avait demandé si je con- 
naissais Diaconescu; j'ai du reconnaître qu'il m'était presque 
un inconnu. Or, ce matin, Verzea mwa dit que Diaconescu, 
comme procureur général, et Duca, comme premier procureur, 
avaient favorisé la fuite de Filotti. Leur enquête était dirigée 
bien plus contre Verzea qui dénonçait, que contre Filotti qui 


10 NOTE POLITICE — 1917 


furase milioanele. Intre altele, Verzea aflase că în strada 
Brătianu, acolo unde locuia, al doilea imobil era închi- 
riat întrun mod clandestin de Filotti si servea ca loc de 
întâlnire, noaptea, lui Filotti, Davila, Corbescu, Victor 
Antonescu, Take Ionescu (transcriu lista numelor aşa 
cum o ţine Verzea dela subchiriasul Erbiceanu) şi alţi 
«idealişti». Verzea a cerut o descindere a parchetului. 
Ea a fost făcută, dar în lipsa lui; dacă s'au găsit obiecte 
de toaletă suspecte, nu s'a găsit însă nici hârtii, nici re 
gistre. 

— Asupra furturilor dela ministerul de război, 
Verzea ştie că într'o singură afacere Stauss a trebuit 
să dea 200.000 de lei lui Paul Negulescu, cumnatul sau 
corespondentul maiorului Slăniceanu, sub numele căruia 
Iliescu opera foarte adesea. 

1 Iulie. — Azi de dimineaţă, la ora 5, Maiorescu sa. 
stins subit. Starea lui era staţionară. De aci grija medi- 
cilor săi. I se făcea injecții de cafeină şi Schachmann 
propusese eri ventuze scarificate; Hammer propuse să-i 
lase sânge, dar Maiorescu a refuzat. Domnișoara Neu- 
mann, care nu se miscase de lângă patul lui dela înce- 





avait dérobé les millions. Entre autres, Verzea ayant appris 
que dans la Rue Bratiano, là où il habitait, le seconde 
immeuble était loué clandestinement par Filotti et servait de 
lieu de rendez-vous la nuit, pour Filotti, Davila, Corbescu, 
Victor Antonescu, Take Ionescu — je transcris les noms tels 
que Verzea les tient du sous-locataire Erbiceanu — et autres 
<idéalistes», avait demandé une descente du parquet. Elle fut 
faite, mais en l'absence de Verzea; si on y a trouvé des objets 
de toilette louches, on n'y a pas trouvé de papiers ni de livres. 

Sur les vols du ministère de la guerre, Verzea sait que 
dans une seule affaire Stauss a dû donner 200.000 lei à Paul 
Negulescu, le beau-frère ou le correspondant du major Sla- 
niceanu, sous le nom duquel Iliescu opérait le plus souvent. 

1-€r juillet. — Mort de Maiorescu. Ce matin à 5 h. Maio- 
vescu s’est subitement éteint. Son état restait stationnaire. De 
là l'inquiétude de ses médecins. On lui faisait des piqûres da 
caféine. Schachmann avait proposé hier des ventouses scari- 
fiées; Hammer avait accepté une saignée, mais Maiorescu 
avait refusé. Il s’est levé pour un besoin; la garde-malade. 
qui était à sa première nuit de veille, car M-elle Neumaur 


NOTE POLITICE — 1917 12 


putul boalei, a fost deșteptată de o respiraţie mai grea; 
el nu a mai avut putere decât să respire puţin metil, 
şi-a aşezat capul pe pieptul domnisoarei Neumann si to- 
tul s'a sfârşit. El se odihneşte pe patul lui, acoperit de 
florile mele, cele dintâi sosite; nici pompă, nici decoraţii, 
după voinţa lui. Nu se va rosti nici un discurs : ce gând 
sar putea exprima liber, în starea în care ne aflăm? 
Moartea aceasta e o mare nenorocire şi eu o consider ca 
unul din inelele lanţului de nenorociri care apasă sărmana, 
noastră ţară. Eu pierd un sfătuitor sigur şi luminat, pe 
care grija integralităţii rolului lui istorie îl făcea im- 
partial şi impersonal. Tzigara-Samurcas, cel dintâi pe 
care l-am văzut azi dimineaţă, şi-a rezumat gândul: 
«Este o lume mare care se închide ; Th. Rosetti este sfâr- 
sit, Carp devine de un autoritarism pe care nu-l mai 
poate suporta nimeni; Lupu aiurează din ce în ce mai 
mult!» — După el va rămâne o dâră de lumină, dar 
oare acesta e un sprijin ? — La ora 6 se va proceda la 
ridicarea corpului. Mâine la ora 4 înmormântarea ofi- 
cială. — Am semnat, cu Mitică Rosetti, actul mortuar 
la Primărie. 


n'avait jamais quitté son lit, a fait peu de temps après un 
signe à M-elle Neumann qu’un râle avait subitement réveillée. 
Maiorescu repose sa tête sur la poitrine de M-elle Neumann, 
eut seulement la force de respirer une ampoule de méthyle 
et ce fut fini Il repose, simplement, sur son lit; mes fleurs 
— les premières arrivées — couvrent la couche. Ni pompe, 
ni décorations sur le corps, selou sa volonté. Il n'y aura 
pas de discours: quelle pensée voudrait-on, ou pourrait-on 
seulement, librement exprimer dans l’état où nos sommes? 
C’est un gros malheur et je le considère comme le chaînon 
de la série qui afflige notre pays. Je perds un conseiller sûr 
et clairvoyant, qua le souci de l'intégralité de son rôle his- 
torique rendait impartial et impersonnel. 

Tzigara-Samureaş, le premier vu ce matin, résumait bien 
sa pensée: «c'est un monde grand qui se ferme; Th. Rosetti 
est fini; Carp devient d'un autoritarisme que nul ne peut plus 
supporter; Lupu Kostache divague de plus en plus!» Il 
restera une trainée lumineuse, mais est-ce un soutien? 

A 6 h. levée du corps. Demain à 4 h. obsèques officielles. 
J'ai signé avec Mitica Rosetti lacte mortuaire à la Mairie. 


12 NOTE POLITICE — 1917 


2 Julie, — Contele Ledebur vine să-şi ia rămas bun. 
El regretă toate greşelile cari se fac. Găseşte că Consi- 
liul comunal, reconstituit de azi dimineaţă, are din nou 
o nuanţă liberală de un efect neplăcut: «Rău fac Ger- 
manii că nu se adresează decât d-lui Carp; d-l Carp este 
un spirit fermecător, când stai de vorbă cu el, dar este 
în adevăr «infantil» (sic). 

— Consiliul comunal este reconstituit în minus Ver: 
zea, demisionat, şi Berendey, congediat, iar în plus cu 
Bragadiru, Scarlat Vârnav si Mitică Sutzu. Bragadiru 
prezident, Dobrovici I-iul vice-prezident, Dristorian al 
II-lea vice-prezident şi Prager al III-lea. Si Dombrovsky 
găseşte că prea multi liberali sunt întotdeauna puşi 
înainte. 

— Se află că Ruşii fac o ofensivă mare pe un front 
de 30 de km. cu 15 divizii după un comunicat, cu 20 
după altul. Cele mai bune trupe, gardă şi corp siberian, 
sunt angajate. Acţiunea se petrece pe la Brzezany. Le- 
debur spune că de mai multe zile era aşteptat acest atac. 
Pentru moment, nici un succes mai însemnat. 

— Înmormântarea lui Maiorescu a fost de o sim- 


2 juillet, — Le comte Ledebour vient preudre congé. Il dé- 
plore tontes les fantes qu’on commet. Il tronve que le conseil 
communal, reconstitué de ce matin, a de nonvean une nuance 
libérale d'un effet fâchenx. «Les Allemands ont en tort de ne 
s'adresser qu'à Mr. Carp; Mr. Carp est un esprit charmant 
quand ou canse avec lni, mais il est réellement infatile» (sic). 

Le conseil communal est reconstitné avec Verzea — 
démissionnaire — et Berindey — congedi6, en moins — et 
Bragadiru, Ch. Varnav et Mitica Sutzo en plus. Bragadira, 
president; Dobrovici, 1-er vice-président; Dristorian, 2-e vice- 
président et Prager 3-e vice-président, Dombrowsky trouve 
aussi que trop de libéraux sont toujours placés en vedette. 

Tout à coup ou apprend que les Russes fout nne grande 
offensive sur le front de 30 km. avec 15 divisions, dit nn com- 
muuiqué, avec 20 selon nu antre communiqué. Les meillenres 
troupes, garde et corps sibériens sont engagées. Cela se 
passe autour de Brzezauy, Ledebour disait que depuis plu- 
sienrs jours on s'attendait à cette attaqne. Pour le moment 
aucun succès très importaut. 

Les obsèqnes de Maioresen on été d'nne simplicité abso- 


NOTE POLITICE — 1917 13 


plicitate absolută. Mulţime multă şi mare reculegere. 
Multe flori. Eri am depus o coroană mare în numele 
meu ; astăzi am dus alta în numele partidului conser- 
vator. Tot ce poartă un nume era la cimitir. Singur 
Carp s'a abținut dela orice semn de simpatie. Paul Theo- 
doru şi Golescu l-au rugat cu insistență; el le-a răs- 
puns cinic: «De ce aşi face lui Maiorescu o politetä pe 
care el nu poate să mi-o dea înapoi?» Şi cinci-zeci de 
ani de relaţii strânse unise pe aceşti doi oameni! Bla- 
mul a fost unanim. Printre străini; căpitan Kremnitz, 
Schlawe şi maiorul Schenker. Toatä cremonia a părut 
tuturor foarte impunătoare prin durerea adevărată a 
unei părţi din asistenţă. C. Arion a lipsit, starea lui ne- 
permițându-i o emoție atât de puternică. 

3 Iulie. — Vorbim de coloritul tot mai liberal pe care 
îl iau numirile nenorocitului guvern provizoriu. Stirbey 
îmi atrage atenţia că la Craiova este exact acelaş lucru. 

— Mehedinți deplânge pierderea imensă ce am su- 
ferit-o: Maiorescu era pentru el obiectul unui cult, dealt- 
fel foarte meritat. 





lue. Foule, mais grand recueillement. Beaucoup de fleurs. 
Hier Jai déposé une grande couronne en mon nom; aujour- 
d'hui j'en ai porté une au nom du parti conservateur. Toutes 
les personnes portant un nom se trouvaient au cimetière. 
Carp seul s’est abstenu de toute marque de sympathie. Paul. 
Theodoru, Golescu lont supplié; il a répondu cyniquement : 
«Pourquoi ferais-je à Maiorescu une politesse qu’il ne peut 
pas me rendre?» Et cinquante ans de rélations étroites ont 
réuni ces deux hommes! Les blâmes ont été unanimes. 

Parmi les étrangers le cap. Kremnitz, Schlawe et le major 
Schenker. Toute la cérémonie a paru à tous très imposante 
par la véritable douleur d’une partie de l’assistance. 

C. C. Arion absent, son état ne lui permettant pas une 
seconde secousse émouvante. 

3 juillet. — On s'entretient de la teinture toujours plus 
libérale que prennent les nominations de ce malheureux gou- 
vernement provisoire; Stirbey me fait remarquer que à Cra- 
iova c’est exactement la même chose. 

Mehedinti déplore la perte immense que nous avons subie. 
Maiorescu était pour lui l’objet d’un culte, très mérité dw 
reste. 


14 NOTE POLITICE — 1917 


— Ofensiva rusească este în toiul ei. Petersen îmi 
spune că i sa telefonat dela Focşani că totul e liniştit 
şi că nu există nici o grijă din cauza ofensivei. Pierde- 
rile ruseşti ar fi înspâimântătoare, după comunicatul 
austriac. Divizii întregi ar fi desfiinţate. In fond, dacă 
ofensiva nu reuşeşte, va fi o binecuvântare pentru 
şansele de pace. Această probă de neînfrângere a liniei 
germane poate aduce o reacțiune în favoarea păcii. Pre- 
supun că din cauza acestei ofensive, congresul socialist 
dela Stockholm s'a dizolvat ; el a eşuat cu totul; tele- 
gramele anunţă plecarea delegaților neutri, delegaţii ruşi 
neputând avea, de 8 zile, nici o comunicaţie cu ţara lor. 
Dombrovsky îmi confirmă că la Mârele Cartier se afir- 
mă din ce în ce mai mult că trupele ruseşti părăsesc 
Moldova ; rămâne singură armata noastră, cu artilerie 
franceză şi engleză. 

4 Iulie. — Comunicatul de astăzi nu este bun. Ni se 
vonbise atât de descompunerea armatei ruse, încât eşti 
mirat să afli că Ruşii au lărgit gaura ce făcuse la Ko- 





T’offensive russe bat son plein: Petersen me dit que de 
Focsani on lui a téléphoné que tout était tranquille et qu'on 
n'avait aucune inquiétude au sujet de l’offensive. Les pertes 
des Russes seraient effrayantes selon le communiqué autri- 
chien. Des divisions entières seraient anéanties. 

Au fond, si l’offensive ne réussit pas, se sera une bénédic- 
tion pour les chances de paix. Cette preuve de l’inexpugna- 
bilité de la ligne allemande peut amener la réaction en fa- 
veur de la paix, À cause de cette offensive, je suppose, Le con- 
gres socialiste de Stockholm s’est dissous; il a totalement 
échoué; les dépêches annoncent le départ des délégués neutres, 
les délégués russes ne pouvant avoir depuis huit jours aa- 
cune Communication avec leur pays- 

Dombrowski me confirme qu’au Grand Quartier on af- 
firme de plus en plus que Les troupes russes quittent la Mol- 
davie; reste seule notre armée avec de l'artillerie française 
et anglaise. 

4 juillet. — Le communiqué de ce matin n’est pas plaisant. 
On nous avait tant servi de déclarations sur la décomposi- 
tion de l’armée russe, qu'on est étonné d'apprendre que les 


NOTE POLITICE — 1917 15 


niuchy (?) pe înălțimile malului de vest al Strypei. 
Ruşii au atacat cu putere : la Riga, la Smorgon (de asu- 
pra mlästinelor Pripetului, cari întrerupt linia), pe 
Stochod, pe linia Luck-Kowel, pe Slota-Lipa si în Ga- 
liţia, pe punctele mai sus arătate sub Pripet. Pentru a 
explica, succesele, căci succese au fost, pe o linie atât de 
lungă, trebue să se admită: sau că Ruşii nu sunt în des- 
compunere cum s'a, spus, sau că Centralii au retras trupe 
depe frontul lor de Est într'atâta încât întreprinderea 
rusească, datorită lui Kerensky care se afla pe front, nu 
a găsit o rezistenţă prea mare. 

— Mackensen a plecat în direcţia frontului său, la 
Lehliu. 

— Volanka îmi spune că comunicatul rus anunţă 
10.000 de prizonieri germani si austriaci; Zborow şi 
Koniuchy sunt pierdute. Acelaş îmi face un raport 
putin favorabil asupra Archiducelui Josef, om care 
n'are nimic spre a câștiga simpatiile, iar «nevasta lui, o 
a doua regină Maria, frumuseţea în minus». Cu preci- 


Russes ont élargi la trouée qu’ils avaient faite à Koniouchy(?) 
— dans tous les cas sur les hauteurs de la rive Ouest de la 
Strypa. Les Russes ont attaqué avec force à Riga et à Smor- 
gon (au dessus des marais du Pripet qui interrompent la ligne) 
et sur la Stochod, sur la ligne Luck-Kowel, sur la Slota-Lipa 
et dans Galicie, sur les points ci-dessus indiqués au-dessous 
du Pripet. 

Pour expliquer ces succès, car il y en a eu, sur une ligne 
aussi longue, il faut bien admettre ou que la Russie ne tombe 
pas en décomposition comme on le dit, ou que les alliés ont 
tellement dégarni leur front Est que l’entreprise russe, due à 
Kerenski qui est sur le front, n’a pas trouvé une résistance 
trop forte. 

Mackensen s'est rendu dans la direction de son front, à 
Lebliu. Volanka me dit que le communiqué russe annonce 
10-600 prisonniers allemands et autrichiens. Zborow et Koni- 
ouchi sont les deux positions perdues. Du même: rapports 
peu favorables sur Archiduc Joseph, homme n’ayant rien 
pour se concilier les sympathies et sa femme était une se- 
conde «Reine-Marie», la beauté en moins. Avec précision il 


16 NOTE POLITICE — 1917 


zie, el afirmă că pentru Germani ca şi pentru Austriaci, 
dinastia este condamnată. 

5 Iulie. — Marius Teodorian a aflat dela un martor 
că o ciocnire sângeroasă a avut loc în Prahova între Un- 
guri şi Germani. Eram sceptie. Dar având treabă cu po- 
lifia, semi-confidenţele căpitanului Hamelung mi-au con- 
firmat această ştire. Ostilitatea pe toate treptele scărei 
este cunoscută, dar nu o credeam împinsă atât de de- 
parte. 

— La Buzău, administratorul meu Iliescu, în pre- 
zenta mea, întrebase pe un căpitan Schultze dela etape 
ce aveau de gând să facă cu vinul meu dela Valea Schei- 
lor, şi rugase ca să-mi fie îngăduit să iau 400 de deca- 
litri, din cele 8000 aflate acolo, pentru nevoile personale. 
Astăzi sunt invitat la poliţie si, într'o formă dealtmin- 
terea curtenitoare, mi se comunică că comandantul ar- 
matei a 9-a nu-mi poate acorda din vinul meu, având în 
vedere marile nevoi ale armatei! 

Esind dela poliţia germană, mă întore cu Tzigara pe 
care îl întâlnisem acolo. Vorbim de numirea lui Braga- 
diru ; Tzigara o găseşte deplorabilă. Nu trebue acuzat 


affirme que pour les Allemands comme pour les Autrichiens 
la dynastie est condamnée, 

5 juillet. -- Marius Theodorian tient d’un témoin qu’une 
rixe sanglante a eu lieu dans la Prahova entre Hongrois en 
nombre et Allemands. J’étais sceptique. Mais ayant eu affai- 
re à la police, les demi-confidences du cap. Hamelung n’ont 
fait que confirmer la nouvelle. On sent l’hostilité sourde à 
tous les degrés de l’échelle, mais je ne la croyais pas poussée 
aussi loin. 

A Buzau, Iliescu, moi présent, avait demandé à un ca- 
pitaine Schultze de l’Etape ce qu’on comptait faire de mon 
vin de Valea Scheilor et, du même coup, avait prié que 
sur les 8000 decalitres, il me fut permis d'en prélever 500 
pour ma cave. Je suis appelé dans une forme trés courtoise, 
il est vrai, à la police «Zimmer 20» pour qu’il me soit com- 
muniqué que le commandant de la IX-e armée ne peut m'ac- 
corder «mon» vin, vu les grands besoins de l’armée |! 

En sortant de la police allemande, je fais route avec 
“'zigara que jy avais rencontré. Nous parlons de la nomi- 
nation de Bragadiru. Tzigara la trouve déplorable. Il ne 


NOTE POLITICE — 1917 17 


Carp, care sa opus multa vreme, dupa cum, până în ul- 
timul moment, era să se abfie de a merge la dejunul 
organizat Duminică de Bragadiru, în onoarea sa. Este 
opera personală a lui Lupu Kostake şi rezultatul mici- 
lor şi neîncetatelor cadouri. 

Ne-am dus apoi la casa lui Maiorescu. Am luat cu- 
nostintä de testamentul lui, scris cu creionul. Am scos 
câteva caete din jurnalul lui: el voia să facă câteva ster- 
sături. Domnişoara Neumann va face lucrarea, care n'are 
un caracter politie. Aceste caete vor fi remise succesiu- 
nei, dupä revizuire. Cred cä nu contin decât fapte din 
viafa privatä. 

— Eri mi-a vorbit îndelung Didina Cantacuzino de 
Ortodoxia sa, căreia guvernul refuză să-i mai servească 
o subvenție. Intreb pe Marius Teodorian ce este în fond 
cu această, instituţie, din care unii preoţi şi-au făcut o in- 
fluentä şi care este prezidată de octogenara doamna A- 
sica Filipescu. Teodorian îmi răspunde brutal : «Este o 
jucărie pentru isteria Didinei». 


faut en accuser Carp qui s’est longtemps défendu, comme 
il a aussi, jusqu’à la dernière minute, failli râter le déjeuner 
qu'on avait organisé pour lui, dimanche, chez Bragadiru. 
C’est l'oeuvre personnelle de Lupu et le produit des petits 
cadeaux, constamment renouvelés, et qui ont commencé avec 
asperges et fini, hier encore, avec les artichauts nouveaux, 
(textuel). 

— Avec Tzigara nous fâmes à la maison de Maiorescu. 
J'ai pris connaissance de son testament écrit au crayon. 
Surtout nous avons sorti quelques cahiers de son Journal : 
il voulait opérer certaines ratures et c'est M-elle Neumann 
qui fera le travail, qui n’a rien de politique. Ces cahiers se- 
ront remis à la succession après révision. Je crois qu’ils ont 
trait à des faits de la vie privée. 

Hier la Princesse Didine Cantacuzène m'a longuement 
parlé de son «Orthodoxia», à laquelle le gouvernement re- 
fuse la continuation d’une subvention. Je demande à Marius 
Theodorian qu'est-ce au fond cette institution dans laquelle 
certains prêtres se sont taillé de l'influence et que nomina- 
lement préside l’octogenaire M-me Assica Filipescu: — Theo- 
dcrian me répond brutalement : «C’est un joujou pour l’hys- 
térie de Didine». 


18 NOTE POLITICE — 1917 


— Mirbach îmi serie o scrisoare foarte amabilă, 
pentru a-mi spune că generalul Tülff ar primi cu plă- 
cere o invitaţie. 

6 Iulie. — Moos îmi confirmă că Mareşalul a fost pe 
front; se miră că am avut cunoştinţă de plecarea lui la 
Lehliu. El crede că se prepară o ofensivă asupra Mol- 
dovei. Această este repetiţia unui pronostic identic al 
lui Volanka: dim partea austriacă, ofensiva este dorită- 
Ar fi o soluţie pentru actuala noastră situaţie. 

— Din gazetele ruseşti, care încep a intra în Româ- 
nia, Brănişteanu îmi spune că din toate reese ostilitatea 
întregei prese ruseşti în contra noastră. Trebue observat 
că Lloyd George în discursul ce a rostit la Glasgow 
(acum 4 zile) vorbeşte de Serbia, de Belgia, de Munte 
negru, dar nu suflă un cuvânt de România. Astă seară 
jurnalul dă un extras din «Nowoje-Wremja» din 26 A- 
prilie, care desminte absolut afirmările generalului Ili- 
escu asupra unui ultimatum Stuermer. Eram sigur că 
Iliescu a minţit. Jurnalul rusesc afirmă că Brătianu a 
tratat şi încheiat cu Sassonov, că el dorea să intre în cam 





— Mirbach m'écrit une lettre charmante pour me dire que 
le général Tülff accepterait avec plaisir une invitation. 

6 juillet. — Moos me confie que le Maréchal a été sur le 
front; il est très étonné que jeusse eu connaissance de son 
départ pour Lehliu. Pour lui, c’est une offensive sur la Mol- 
davie qui se prépare. C’est la répétition d’un pronostic pareil 
de Volanka: du côté autrichien on la souhaite et on les- 
pere. Ce serait une solution à notre situation actuelle... 

Lecture faite des journaux russes qui commencent à 
entrer en Roumanie, Branisteanu me dit que toute la presse 
russe nous est hostile et malmène la Roumanie. Il fait re- 
marquer que Lloyd George, dans son discours de Glasgow 
(4 jours) parle de la Serbie, de la Bulgarie, du Monténégro 
et ne souffle mot de la Roumanie. Ce soir le journal donne 
un extrait de la «Nowoie Wremja» du 26 avril, qui dément 
absolument les allégations du général Iliescu au sujet d'un 
ultimatum Stuermer. J'étais sûr qu'Iliescu mentait. Le jour- 
nal russe affirme que Bratiano a traité et conclu avec Sas- 
scnow, qu'il désirait entrer en campagne le lær août, que 


NOTE POLITICE — 1917 19 


panie la 1 August. dar căderea lui Sassanow, tocmai în 
acel moment, a fost urmată de un moment de ezitare toc- 
mai fiindcă se ignorau intentiunile lui Stuermer în pri- 
vinţa României. Ar exista o scrisoare a guvernului en- 
glez către Buchanan, publicată după revoluţie, care ar 
indica neliniștea pe care o făcea să nască sosirea lui 
Stuermer. 

— Am avut o întrevedere cu Costică Manu. E] îmi 
spune că nu mă pot îndoi de sentimentele sale nici în 
politica străină, nici în politica internă. Dar cum n'a re 
nunfat la carieră si cum doreşte să reia serviciul, nu vrea 
să facă pentru un moment nici un act de afirmare de 
partid. 

7 Iulie—Se vor libera oare ostatecii? Au fost oare a- 
duşi la Bucureşti şi închişi la Cercul Militar: Derussi, Dà- 
răscu, Léautey si doi sau trei alţii, pentru a se face din ei 
prizonieri speciali cu scopul de a libera pe ceilalţi? Moos 
mi-a spus eri că peste vre-o 15 zile se vor libera o mul- 
time de persoane: M. Antonescu, Taubes, etc. Astăzi 
Bărbulescu a fost pus în curent de către Băicoianu de 
chestiunea pusă ostaticilor : ei trebue să declare în 











la chute de Sassonow juste à ce moment-là a été suivie d'un 
moment d'hâsitation parce que précisement on ignorait les 
intentions de Stuermer à l’égard de la Roumanie. Il existe- 
rait une lettra du gouvernement anglais à Buchanan, publiée 
après la révolution, qui indiqnerait justement les appréhen- 
tions que l’arrivée de Stuermer faisait naître- 

Entrevue avec Costica Mano. Il me dit que je ne puis 
douter de ses sentiments ni dans la politique étrangère ni 
dans la politique intérieure. Mais il n'a pas renoncé à la 
carrière et en vue de reprendre du service îl désire ne faire 
actuellement aucun acte d'affirmation de parti. 

7 juillet. — Va-t-on relâcher les otages ? A-t-on amené 
à Bucarest et enfermé cercle militaire : Derussi, V. Darescu, 
Léautey et deux ou trois autres pour en faire des prison- 
niers spéciaux à seule fin de pouvoir libérer les autres 
Moos m'a dit hier que dans une quinzaine on allait licencier 
un tas de personnes: M. Antonescu, Taubes, ete. Aujourd'hui 
Barbulescu a été mis au courant par Baycoianu de la ques- 
tion posée aux otages: ils doivent déclarer par écrit, sans 


20 NOTE POLITICE — 1917 


scris şi fară comentarii, prin da sau prin nu, dacă vor 
sa meargă în Moldova. Contraparte ar trebui să însem- 
ne: libertatea, pentru acei ce vor să rămâe. Eşirea lor 
Sar face prin Brăila-Galaţi. Se presupune că deţinuţii 
austro-germani sosesc prin aceaşi Cale. 

— Azi de dimineaţa primesc o carte poştală sem- 
nată sub-locotenent Nicu Demetrescu, dela Stralsund. 
Printre altele el serie: «-.. ştiţi că a fost aci, în Stralsund, 
în lagărul ofiţerilor, domnul colonel Sturdza şi a stat 
câteva zile pentru a lua în România pe toţi ofiţerii ce 
vor ocupa diferite servicii folositoare. Aşi fi plecat şi eu 
cu d-nul col. Sturdza...» — Prin lt. de Hertz aflasem 
că Sturdza era absolut liber în Germania, iar un alt o- 
fifer, profesor din Târgovişte, unul din primii întorși, 
îmi spunea că la Krefeld erau adunaţi vre-o 700 de ofi- 
teri aleşi de Sturdza şi destinati să fie trimişi fără în- 
târziere în România. Fapt care nu sa realizat încă. Se 
mai anunţă că doamna Sturdza pleacă la bărbatul ei! 

Intre timp vine Arion la mine. El a văzut pe Carp. 
Carp declară că nu mai face politică cu conversații de 
salon (7). Lupu Kostake i-a constituit un minister cu 


commentaires, par oui ou par non, s'ils veulent aller en Mol- 
davie: La contrepartie devrait signifier libération pour ceux 
qui veulent rester. C'est par Braila-Galatzi que se ferait la 
sortie. On suppose que les détenus austro-allemands arrivent 
par la même voie. 

Ce matin une carte postale signée s.-lt. Nicu Demetrescu, 
de Stralsund, porte entr'autres : «Ştiţi că a fost aci în Stral- 
sund, în lagărul ofiţerilor, d-l colonel Sturdza si a stat câteva 
zile pentru a lua în România pe toţi ofiţerii ce vor a ocupa 
diferite servicii folositoare. Aş fi plecat gi eu cu d-l colonel 
Sturdza...» Par le lieutenent de Hertz j'avais déjà appris 
que Sturdza avait ses allées et venues tout à fait libres en 
Allemagne, et un autre officier, professeur à Targoviste et 
un des premier rentrés, me disait qu'à Crefeld étaient réunis 
environ 700 officiers choisis par Sturdza et destinés à reutrer 
sans retard en Roumanie. Fait qui ne s’est pas encore réalisé. 

On annonce enfin que Madame Sturdza part pour re- 
joindre son mari! Sur ces entrefaits, Arion. Il a vu Carp. 
Carp déclare qu'il ne fait plus de politique avec des conver- 
sations de salon (?). Lupu lui constitue un ministère avec 


NOTE POLITICE — 1917 21 


Sturdza la război. Arion adaoga: «Carp şi Lupu fac 
tot posibilul pentru a fi un partid în slujba Germanilor. 
Sturdza nu este prizonier ; el a dezertat. Ar fi spus lui 
de Hertz că înainte de a trece în liniile germane, ar fi 
trimis Regelui spada şi decoraţiile sale !» — Frumos 
lucru ar fi să se pue acest colonel la război pentru a or- 
ganiza armata ! 

9 Tulie. — Ofensiva rusească este împinsă pe o scară 
mare. Garda, corpurile siberiene, trupele din Amur, Ta- 
tari. Ea se prelungeşte şi e departe de a fi sfârşită. Dela 
Stanislau până la Stokzow sunt lupte importante şi con- 
tinue. Comunicatele germane vorbesc de mari înfrân- 
geri ruse. Tinuta lor, în orice caz, nu este ţinuta unor 
oameni grăbiţi să încheie pacea. 

— Am avut un dejun de optsprezece tacâmuri în 
onoarea lui Tülff. Hentsch sa scuzat : călătorie de ser- 
viciu, şi Welzer la fel. Am avut pe guvernatorul, von 
Goetz, Mirbach, Praschma, Gebsattel, von  Bocklin, 
comandantul Marelui Cartier, Horstmann şi von Encken- 
wert, aghiotant. Români: C. Arion, Lupu Kostake, Tzi- 


Sturdza ă la guerre. Arion ajoute : Carp-Lupu font tout 
pour être «une faction au service de l'Allemagne»: Sturdza 
v’est pas prisonnier ; il a déserté. D aurait dit à de Hertz 
qu'avant de se rendre dans les lignes allemandes, il a ren- 
voyé au Roi son épée et ses décorations! Ce serait du joli 
que de mettre ce jeune colonel à la guerre pour rénover 
‘Tarmée ! 

9 juillet. — L’offensive russe est très poussée et sur un 
grand pied. Garde, corps sibériens, troupes de Amour, Tar- 
tares. Elle se prolonge et est loin d’être épuisée. Depuis Sta- 
nislau jusqu’à Ztokzow il y a luttes importantes et conti- 
nuelles; les communiqués allemands parlent de grande dé- 
faite des Russes. Leur tenue, dans tous les cas, n’est pas 
celle de gens pressés de conclure la paix. 

Déjeuner en l'honneur de Tülff. 18 couverts: Bon, très 
elégant et de tous points réussi. Hentsch s'était excusé: vo- 
yage de service. De Welzer aussi. J'ai eu le Gouverneur, von 
Goetz, Mirbach, Praschma, Gebsattel, von Băcklin, le com- 
mandant de l’Oberquartier, Horstmann et von Enekewert, 
aide de camp, — Roumains: Arion, Lupu, Tzigara, Dobresen, 


22 NOTE POLITICE — 1917 


gara-Samurcas, Dobrescu, G. Stirbey, Mehedinţi, Grig. 
Cantacuzino. Sa vorbit foarte mult. Guvernatorul a 
spus lui Arion că trebue să schimbăm dinastia şi Prasch- 
ma m'a întrebat dacă era adevărat că îmi schimbasem 
părerea, şi că voiam să menţiu pe Rege. Mi-a mai spus 
că cu un program reacfionar nu e nimic de făcut. Eu 
i-am răspuns că acesta era motivul pentru care nu pu- 
team să colaborez cu domnul Carp. Am profitat de 
un moment de conversaţie generală pentru a declara că 
după câte ştiam, nu e exact că România ar fi cerut linia 
Şumla-Varna şi că acest lucru era o invenţie pentru ca 
Bulgarii să se justifice cerând toată Dobrogea. 


10 Iulie. —Se pare că focul se întinde pe linia de Est. 
Impresia este că armata din Moldova va ataca şi ea. În 
Galiţia, între Ciczow şi Zagrozdz, liniile austriace au 
fost strapunse şi sosirea rezervelor germane a fost ne- 
cesară pentru a opri progresele Ruşilor. 


— Neniţescu a propus lui Arion să aibă o convor- 
bire cu el şi eu mine ; Arion a venit la Crucea-Rosie pen- 
tru a mă înstiinta. Am refuzat net. 


Stirbey, Mehedinţi, Gr. Cantacuzène, etc., ete On a beaucoup 
causé. Le Gouverneur a dit à Arion qu’il fallait changer de 
dynastie et Praschma me questionne si c'était vrai que j'a- 
vais changé d'avis et que je voulusse le maintien du Roi. 
Il ma aussi dit qu'avec un programme réactionnaire, il n'y 
avait rien à faire. Je lui ai répliqué que c'était la raison pour 
laquelle je ne pouvais colaborer avec M. Carp. J'ai pro- 
fite aussi d'un moment de conversation, pour déclarer qu’à 
ma connaissance il n’était pas exact que la Roumanie eut 
demande la ligne Schumla-Varna et que c’est une invention 
pour justifier les Bulgares à réclamer par retorsion toute 
la Dobrogea: 

10 juillet. — Le feu semble s’étendre sur la ligne Est. 
On a l'impression que l’armée de Moldavie va aussi atta- 
quer. En Galicie, entre Ciczow et. Zagrozdz, les lignes au- 
trichiennes ont été enfoncées et l’arrivée des réserves alle- 
mandes a été nécessaire pour arrêter le progrès des Russes. 

Neniţescu a propose à Arion d’avoir avec lui et moi une 
conversation: Arion est venu à la Croix Rouge pour m'en 
faire part. J’ai refuse net. 


NOTE POLITICE — 1917 23 


11 Iulie. — Am văzut aseară pe bietul Rudi Catargi, 
care va fi exilat în Bulgaria. El e redus cu o treime. 
Este de nerecunoscut. Mi-a spus că se poartă foarte as- 
pru cu el, fiindcă este bănuit de spionaj. Gäsesc purta- 
rea autorităţilor germane ilegală şi abuzivă. Catargi se 
află, după cât se pare, în categoria «bănuiţilor de spio- 
naj». Bănuit! Nenorocitul îmi povestea că Poklevsky 
îi oferise o subventiune de 6000 de lei lunar, daca îi va 
da copie de pe telegramele cifrate, lucrul cel mai uşor 
pentru Catargi. «Cifrele se descifrează întotdeauna . 
spunea Poklevsky. El, Catargi, a refuzat ; a fost chiar 
o răceală între ministru şi el din această cauză. Särma- 
nul Rudi se jura pentru a atesta, spusele lui. Şi îl cred. 

Nu există nici o jenă pentru expulzarea din Bucu- 
reşti a oricărei persoane care este judecată nedorită: a- 
vocatul Călinescu, Vasile Cogälniceanu au şi fost expe- 
diati la Corabia. 

— Un Vâlcea nu se poate nimeni lăuda cu autoritä- 
file române. Ştefănescu-Govora îmi spune că totul este 
în mâinile liberalilor şi că micii funcţionari fură din 


11 juiflet. — Vu hier soir le pauvre Rudi Catargi qu'on 
exile en Bulgarie. Il est réduit d'un tiers. Il est méconnais- 
sable. Il me dit qu’on agit avec riguer contre lui parce qu’il 
est soupçonné d'espionnage. — Je trouve illégale et abusive 
la tenue des autorités allemandes. Catargi est dans la ca- 
tégorie, paraît-il, des «soupçonnés d’espionnage». Soupçonné! 
Le pauvre diable me racontait que Poklevski lui avait offert 
une subvention de 6000 fr. par mois s’il lui donnait copie des 
télégrammes chiffrés, la chose la plus facile à avoir pour 
lui, Catargi. Les chiffres se déchiffrent toujours, disait Po- 
klevski. Et lui, Catargi, a refusé; il y a eu même un froid en- 
tre le ministre et lui à cause de cela. Le pauvre Rudi faisait 
des serments pour attester ses dires. Et je le crois volon- 
tiers 

Je lui ai donné de l’argent et une boite de cigares. 

D'ailleurs, on ne se gêne pas pour expulser de Bucarest 
toute personne qu’on juge indésirable : l’avocat Calinescu, 
V. Kogalniceanu sont déjà expediés à Corabia: 

Dans Valcea on n’a guère à se féliciter des autorités 
roumaines. Stefanescu-Govora me dit que tout est aux mains 
de libéraux et que les petits fonctionnaires, maires ruraux 
et autres volent sur tout, même sur le prix des oeufs réqui- 


24 NOTE POLITICE — 1917 


toate, chiar din preţul ouălor rechizitionate si din cei 10 
lei acordafi soțiilor mobilizatilor. 

—- Ruşii atacă pretutindeni: Riga, Dunaburg, Gali- 
ţia. La Stanislau au forţat prima linie a Austriacilor, 
cari anunţă că au fost siliţi să-şi retragă trupele pe o 
altă poziţie. Un colonel austriac, pe care lam văzut, mi-a 
spus că poziţia Stanislaului e rea şi că în caz de atac nu 
e de ţinut. Un atac dublu concentric asupra Lembergu- 
lui ar fi o operaţie frumoasă şi posibilă, dar Ruşii nu 
mai au destule rezerve pentru a o întreprinde. El crede 
că ofensiva se va termina în curând. Semnele de lupte 
probabile pe frontul Moldovei devin mai numeroase. 

12 Iulie. — Comunicatul nu spune nimic bun. El 
este de un laconism ciudat: «Nimic nou pe toată linia: 
la Stanislau : retragere pe linia preparată, fără a fi ur- 
măriţi de inamic». Linia pe care au avut loc luptele Za- 
grodz-Ciczow este cu 22 de km. înapoi de Stanislau 
(evacuat de mai multe zile, după câte mi sa spus la 
Banca Blank) si linia Lucavika, afluent al Lucawei, 


sitionnés et sur les 10 lei accordés aux femmes des mobi- 
lisés. 

Les Russes attaquent partout: Riga, Dunabourg, Gali- 
cie. A Stanislau ils ont forcé la première ligne des Autri- 
chiens, qui annoncent qu’ils ont dû retirer leurs troupes sur 
une autre position, Le colonel autrichien avec lequel je 
me suis trouvé chez Madame Darvari, me dit que la position 
de Stanislau était mauvaise et qu’en cas d'attaque elle n'était 
pas tenable. Une double attaque eoncentrique sur Lemberg 
serait une opération de belle envergure et possible, mais les 
Russes n’ont pas assez de réserves pour l’entreprendre. Pour 
lui offensive finira sous peu. 

Les signes de luttes probables sur la frontière de Mol- 
davie deviennent plus nombreux, 

12 juillet. — Le communiqué ne me dit rien de bon. II 
est d’un laconisme bizarre : «Rien de neuf sur toute la ligne: 
à Stanislau, retraite sur la ligne préparée sans poursuite de 
l'ennemi». La ligne sur laquelle on s’est battu, Zagrozds- 
Ciczow, est à 22 km. en arrière de Stanislau (évacué depuis 
plusieurs jours, m'a-t-on dit à la Banque Blank) et la ligne 
Lucavika, affluent de la Lukawa, est encore plus en arrière. 


NOTE POLITICE — 1917 25 


este încă mai înapoi. După harta Statului-Major se vede 
că în adevăr frontul se găsea sub o coastă şi că acum, se 
află pe înălţimi. 

Ştiri şi zvonuri confuze asupra Berlinului. Consiliu 
de Coroană. Convocarea şefilor de partide. Prinţul Im- 
perial convocat şi el. Mai ales Austriacii se arată îngri- 
jorati, pentru a atrage, presupun, atenfiunea asupra 
unor dificultăţi interioare ale Germaniei. 

— Dis-de-dimineatä Golescu vine la mine. Carp îl 
îngrijorează. Lovitura cu Bragadiru le întrece pe toate: 
un liberal care-şi vinde lemnele cu 320 de lei stânjenul 
şi care are pentru mai multe milioane bonuri de rechi- 
ziţii. El se teme să nu vadă pe Carp sfârşind ca Sturd- 
za. Trebue ca eu să fac maximul de sacrificiu posibil şi 
să nu-l las singur. Printr'o unire s'ar ajunge, crede el. 
a se pune o frână exploataţiunei (?) Germanilor. De acest 
amestec al meu depinde viitorul. In treacăt, Golescu îmi 
spune că se exploatează în contra mea faptul că aşi fi 
oferit Austriacilor gurile Dunărei. (Tot aceiaşi campa- 
nie de calomnie pe care convorbirea cu Praschma o des- 
coperă şi îi indică sorgintea). (Golescu îmi declară la 
urmă că el îmi rămâne credincios! 


Selon la carte de l’'Etat-Major, on voit réellement qu'on se 
trouvait au bas d’un glacis et que maintenant on est sur la 
hauteur. 

Nouvelles et rumeurs confuses sur Berlin. Conseil de Cou- 
ronne. Convocation de chefs de partis. Le Prince impérial 
convoqué aussi. Les Autrichiens surtout se montrent préoc- 
cupés, pour attirer, je suppose, l’attention sur les difficultés 
intérieures de l’Allemagne. 

Golescu de grand matin. Carp l’inquiète. Le coup de 
Bragadiru dépasse tout: un libéral qui vend sòn bois 320 
lei la toise, et qui a pour plusieurs millions de bons de réqui- 
sition. Il a peur de le voir finir comme Sturdza. Il faut 
alors que moi je fasse le maximum de sacrifice possible et 
que je ne le laisse pas seul. Par une union on arriverait — 
croit-il — à mettre un frein à l'exploitation (?) des Allemands. 
L'avenir est à ce prix. En passant, il me dit qu’on exploite 
contre moi le propos que j'aurais offert aux Autrichiens les 
bouches du Danube. (Toujours la même campagne — de ca- 
lomnies — que la conversation avec Praschma met à nu et 
ev indique la source). Golescu finit par me déclarer qu’il me 
reste aussi fidèle que «Bridge» (mon chien). 


26 NOTE POLITICE — 1917 


— Ziua de Sf. Petre şi ziua de naştere a lui Carp. 
Articole în «Bukarester Tageblatt», notițe în câteva ga- 
zete germane. Prietenii lui Lupu Kostake îngrijese de 
presă ! 

— Marie-Nicole Darvari este acuzată că practică şi 
a practicat spionajul. Nepoatä-mea Touchketta Phere- 
kyde îmi povesteşte: Intr'o zi discuţie foarte vie la Zeta 
Manu; doamnele foarte francofile. Seara, la Carp, Lupu 
Kostake întreabă pe Jeanne Carp, sora d-nei Manu: 
«Aţi facut politica astăzi ?» — «Da». — «Şi cine se găsea 
de faţă 1» — Se enumără persoanele, între cari şi Marie- 
Nicole. Atunci Lupu Kostake spune : «Inteleg acum cum 
Comandatura ştie tot ce s'a vorbit». 

13 lulie. — Ofensiva rusească progresează. La sudul 
Lembergului trupele lor au trecut dincolo de Kalusz şi 
au trecut Lomnica. Dela nord la sud e linia perpendicu- 
lară care ar veni dela Lemberg; este oare această locali- 
tate ameninţată? In oraş se zice că de două zile ea ar fi 
în mâinile Rusilor. Eu nu o cred, dar ar fi pericol. Vo- 
lanka îmi spune că Lemberg e foarte greu de atacat pe 
la sud. Cu toate acestea, acţiunea ar indica că se caută a 





Jour de la Saint Pierre et jour de naissance de Carp: 
Articles dans le «Bukarester Tagblatt». Notices dans quel- 
ques jouinaux allemands. Les amis de Lupu soignent la 
prresse. 

On accuse Marie-Nicole de pratiquer et d’avoir pratiqué 
Vespionnage. Touchkette Phérékyde me rapporte: un jour 
discussion vives chez Zeta Mano; ces dames très franco- 
philes. Le soir chez Carp, Lupu interroge Jeanne Carp, 
soeur de Zeta: «Vous avez fait de la politique aujourd’hui!» 
— Parfaitement. — «Et qui se trouvait là-bas ?». — Enumié- 
ration des personnes, dont Marie-Nicole. Lă-dessus, Lupu 
ajoute: «Je comprends pourquoi la Kommandantur savait 
dèjà ce qui avait été dit»: 

13 juillet. — L’offensive russe fait des progrès. Au sud de 
Lemberg leurs troupes ont dépassé Kalusz et passé la Lom- 
nica. C’est, du Nord au Sud, la ligne perpendiculaire qni 
viendrait de Lemberg. Cette localité est-elle menacée ? Eu 
ville on la dit dopuis deux jours aux mains des Russes. Je 
wen crois rien, mais il y aurait du danger. Volanka me dit 
que Lemberg est difficile à attaquer par le Sud. Néanmoins, 
cette action indiquerait qu'on cherche à attaquer le plan, 


NOTE POLITICE — 1917 27 


se ataca planul despre care vorbea colonelul Kontz, adică 
un marş concentric asupra Lembergului. S'ar putea prea 
bine să se prepare o ripostă pe frontul românese. Politi- 
ceşte, din punctul de vedere al României, ar fi un câştig. 
Strategiceste, ar fi modul cel mai bun de a se degaja Ga- 
litia. De pretutindeni mi se confirmă trecerea a doua 
divizii austriace spre Siret; eri au trecut, îmi spunea 
Verzea cu certitudine, 18 tunuri de 30.5 care nu se între- 
buinteazä, mai ales în aşa mare număr, decât când este o 
lovitură de dat. Kiriacescu a văzut în strada Sf. Ştefan 
6 militraliere înhămate, însoţite de trupe, gata de ple- 
care. In fine se rechizitioneazä hoteluri pentru a se gaz- 
dui ofiţeri, pentru ca să nu fie răspândiţi. 

— Mare agitaţie la Berlin, Erzberger a început cam- 
pania, susținut de Centru, în favoarea democratizärei 
institutiunilor şi pentru ca reformele electorale anunţate 
la Paşti, de Impărat, să nu rămâe în stare de promi- 
siuni; el a cerut un guvern de coaliţie. Răspunsul pare 
a fi vestea de azi dimineaţă: Impăratul, prin decret 
datat dela Cartierul General la 9 Iulie, prescrie reforma 


dont parlait le colonel Kontz ; savoir une marche coucentri- 
que sur Lemberg. 

Il se pourrait bien qu’on préparaît une riposte sur le 
front roumain. Politiquement, au point de vue de la Rouma- 
nie, se serait un gain. Stratégiquement, se serait la meilleure 
façon de dégager la Galicie. De toutes parts on me confirme 
le passage de 2 divisions autrichiennes vers le Sereth ; hier 
ont passé, me dit Verzea avec certitude, 18 pièces de 30.5 qu’on 
n'emploie sortont en si grand nombre que lorsqu'on a un 
<oup à frapper. Kiriacescu a vu rue St. Stefan six mitrail- 
leuses attelées, accumpagnées de troupes prêtes à partir. En- 
fin on réquisitionne des hôtels pour avoir à loger des offi- 
ciers sans les éparpiller- 

On s’est beaucoup agité à Berlin Erzberger a commencé 
la campagne soutenu par le centre, en faveur de la démo- 
cratisation des institutions et pour que les réformes électora- 
les anuoncées à Pâques par l'Empereur ne restent pas à l’état 
de promesse, il a demandé un gouvernement de coalition. La 
réponse semble être la nouvelle de ce matin : l'Empereur 
par décret daté du quartier général, le 9 juillet, prescrit la 
réforme de la loi électorale pour le Landtag prussien, sur la 


28 NOTE POLITICE — 1917 


legei electorale pentru Landtagul prusac pe baza drep- 
tului de vot egal, şi realizarea, lui destul de repede, pen- 
tru ca viitoarele alegeri să se facă sub acest nou regim. 

Prefectul de Teleorman Polimeride, îmi comu- 
nică că li se trimite din Bulgaria prizonieri români, cari 
nu mai au înfăţişare omenească. Nenorocitii se tin patru, 
cinci împreună, pentru a face un pas, atât sunt de slabi. 
Mulţi sunt acoperiţi de răni. Se fac subseripţii pentru a-i 
hrăni. Chiar Germanii se înduioşează şi un ofiţer a dat 
20 de lei, pe ascuns, pentru subscripţie. 

Am văzut aceasta şi la Bucureşti, când ni s'a adus 
nenorocitii cari au fost seceraţi la Monastir. Sar fi cre- 
zut atunci că este un caz izolat: acum pare evident că 
este un sistem ! 

14 Iulie. — Eri, după citire, la G. Stirbey a artico- 
lului scris la 15 Februarie de Maiorescu, C. Arion mi-a 
povestit că refuzul meu de a sta de vorbă cu Nenitescuw 
îl întăreşte atâta, încât s'a repezit la Călineşti, la Carp, 
unde se duceau de Sft. Petre Lupu Kostake şi Virgil 
Arion. Ce a spus omul ? Ce nu a spus? Ambitia perso- 
nală a lui Marghiloman, surparea lui Carp, ete. Scurt 
a propus, şi pare-se că sa primit o petitionare a cetäte- 
nilor ţărei, aclamând pe Carp ca şef al partidului con- 
servator ; un fel de plebiscit. Petre Ciorăneanu a şi dat 
pilda, trimițând 300 de iscălituri. Caraghioslâcuri de 
astea cine nu le poate face... cu administraţia în mână ? 





base du droit de vote égal, et sa réalisation assez rapide, pour 
que les prochaines élections se fassent sous ce nouveau 
régime. 

Le préfet de Teleorman, Polymeride, me rapporte qu'on 
leur envoie par paquets de Bulgarie des prisonniers roumains 
qui n'ont plus figure humaine. Les malheureux se tiennent 
par 4 ou 5 pour faire un pas, tant ils sont faibles. Beaucoup: 
ont des plaies. On fait des souècriptions pour les ravitailler: 
Les Allemands s’apitoient eux mêmes et un officier a donné: 
secrètement 20 lei pour la souscription. 

Nous avons déjà vu cela à Bucarest, quand on nous a a- 
mené les malheureux qui avaient été décimés à Monastir. 
Cela paraissait un cas isolé: cela paraît bien pourtant être 
un système! 


NOTE POLITICE — 1917 29 


— Azi dimineaţă vine la 9 jum. Virgil Arion. Sub- 
stanţa exortatiunei sale este, sub o forma cam naiva, ca 
adresată cuiva pe care îl presupui adversar : «Carp este 
bătrân; nu trebue lăsat singur, şi pentru că trebue să 
profite ţara şi partidul de autoritatea lui, şi pentru ca sa 
nu se poată specula în contra lui, ceeace a şi început 
printre Germani, faptul că este izolat...» Concluzia este, 
că în interesul superior al tärei trebue să merg la Carp; 
dacă ne-ar şti lumea uniţi, am putea obține tot (7). Dacă 
nu, Carp cu câţiva prieteni personali care îl înconjoară 
vor fi siliţi să facă tot pentru a-l apăra. Eu obiectez: 
«Dar cum să ne asociăm când nu ne putem înţelege asu- 
pra unui program de reforme ?» El: «Nimic de felul a- 
cesta nu trebue pus înainte, pentru că atunci nu se poate 
vorbi cu Carp. Carp vrea un guvern reprezentativ, cu 
puteri mai mari pentru Rege, Camerile neavând să dea 
sau să scoată miniştri. Deci o lărgire a votului nu încape. 
Despre chestia agrară, asemenea nu poate fi vre-o discu- 
tiune». Virgil Arion a încheiat cu o frază echivocä, pe 
care i-am relevat-o pe dată : «Şi ce importanţă are pro- 
gramul intern? O dată ţara restabilită, vei face ce vrei, 
pentru că d-ta ai partidul, deci puterea». — Am răs- 
puns că nu voiu accepta nici o dată să trag pe sfoară pe 
“Carp după ce odată am început ceva împreună. Am ce- 
rut termen de consultare cu amicii mei. 

— Imediat după Virgil Arion, a venit Lupu Kos- 
take. Neniţescu a avut un fel de mandat dela el si Vir- 
gil, în următoarele circumstanţe: după dejunul dela 
mine, Tiilff felicitându-l că e în bune relaţiuni cu mine, 
a insistat asupra necesităţii unei înţelegeri. Se vede că 
lucrul a fost pus în aşa chip, încât îndată s'a căutat un 
contact, şi Neniţescu s'a oferit el, ca membru din Comi- 
tetul meu (a uitat că s'a retras ? Si cum ?) spunând că e 
în bune relatiuni cu mine, «de oarece i-am şi înapoiat 
carta, după însănătoşirea mea». Dar lui Costică Arion, 
când l-a însărcinat să propună convorbirea, nu i-a spus 
nimic de mandatul ce avea. 

Cu Lupu Kosfake conversaţia este mai emfaticä. 
mai generală, dar şi mai puţin precisă. Așa, spre pildă, 


30 NOTE POLITICE — 1917 


imposibil să-l fac să spună dacă se va căuta sau nu să 
se facă acel fel de plebiscit(?) de care s'a vorbit la Carp 
şi cu care, străveziu, ma amenințat Virgil Arion. — 
Pentru Lupu Kostake, este luptă vie între Austria, care 
vrea, să ne desmembreze, şi Germania care vrea sa ne 
dea şi Basarabia ; ori ce disidenţă scade încrederea, Ger- 
manilor în noi. Memoriul dat de Stere a stricat mult, 
şi din cauza lui nu se dă dela Berlin drum jurnalului 
lui Stere... Eu: «Exista vreun memoriu scris?» — «Da, 
Carp l’a văzut si de aceia a rupt cu Stere. Program in- 
tern ? Dar Carp va ceda: pe el nu-l ocupă decât ches- 
tiunea externă (?). La chestiunea proprietății sunt şi 
eu alături de el: nu trebue dat nimic din proprietatea 
mare, de oarece cu timpul tot se va împărţi prin mos- 
tenire». Concluzie nu a fost : când va fi de discutat, vom 
discuta cu Carp, zic eu. — Lupu adaugă că Carp nu 
înţelege să se ducă la Berlin «decât chemat». Eu îi 
răspund : «lar dacă eu merg la Berlin, voi culege in- 
formaţiuni, dar nu voi lua angajamente». 

Tot privitor la acelaşi subiect, la 4 ore vizita lui 
Artur Rosemberg. Lăsând la o parte grandiloquenta, 
pretinsa putere ce are de a desfiinţa pe Lupu Kostake 
într'o oră, accesul ce are şi la miezul nopţii la Hentsch, 
— Rosenberg îmi desvoltă teza lui Virgil Arion cum că 
interesul ţării cere orice sacrificiu. Nu s'a hotărât nimic 
cu România, dar sunt unii Germani prieteni ai României 
pe cari îi descurajează neînțelegerile din ţară. S'au fă- 
cut greșeli, pentru că d. Carp este izolat, dar creditul 
lui este mare şi în Germania şi în Austria. El oferă ser- 
viciile lui pentru negocieri. Mă mărginesc a-i răspunde : 
«Cei mari ai dv. să facă pe d-l Carp să înțeleagă că 
cu un program reactionar nu se poate merge». — Rosen- 
berg spune că Hentsch ar fi zis că «Carp trebue să mai 
lase din ideile lui de junker — si înţelegerea se va face 
lesne». Rosemberg afirmă, dela el, pentru că Virgil Arion 
spune contrariul, că Carp va ceda asupra programului. 
El insistă asupra poftelor austriace desteptate de memo- 
riul Stere şi îmi arată o copie pe care o certifică. Me- 
moriul ar fi fost cerut la Berlin, iar acolo la prezentare, 


NOTE POLITICE — 1917 31 


i s'a spus că ar fi mai nimerit sa-l «dea la Viena» (tex- 
tual). In lunga lui expunere asupra garantiilor de viitor, 
Stere după ce propune o uniune personală prin Împă- 
ratul Germaniei sau al Austriei, conchide că o unire cu 
Austria ar fi mai lesne, fiind dată situaţia geografică 
a României ; ea ar înlesni şi soluţia chestiunei Poloniei. 
Această uniune ar avea şi avantajul de a «curma orice 
iridentă a Românilor» faţă de Ungaria. 

In afacerea Bragadiru, Rosemberg spune că sa im- 
pus lui Lupu Kostake ca acesta să funcţioneze cel pu- 
tin patru săptămâni şi pe urmă se poate retrage: nu 
este admisibil să se supună iscăliturilor germane nu- 
miri cari rămân neîmplinite. 

— O telegramă anunţă că Bethmann-Hollweg şi-a 
dat demisia. Moos îmi spusese eri: «Se vor petrece lu- 
cruri grave la noi; cancelarul va pleca sigur; se va 
face pace, chiar cu mari sacrificii ; ar putea să se pe- 
treacă ceeace sa petrecut în Rusia !» — Primul punct 
se confirmă. 

Mitralierele care au fost văzute eri pe strada Sf. 
Ştefan au defilat astăseară pe calea Victoriei cu muzica 
în cap. Tot echipamentul de război. Oameni în vârstă. 
Platformele reparate de curând, lemnul încă nevopsit. 
Soldaţii împodobiţi cu flori, ca trupe ce merg la foc. 

15 Iulie. — Subsecretarul de stat la finanţe, organi- 
zatorul distribuţiei alimentare, Dr. Michaelis, este nu- 
mit cancelar. Este primul burghez care ocupă această 
demnitate ; «dar, zice Witzleben şi Bethmann-Hollweg 
nu este nobil decât de 50 de ani!» După acelaş, Michae- 
lis war fi decât un alter ego al lui Ludendorf si schimba- 
rea nu are nici o influenţă asupra păcei. «Pacea nu va 
fi ceeace vor partidele, dar ce va voi Hindenburg». 


15 juillet. — Le sous-secrétaire d'Etat aux Finances, or- 
ganisateur de la distribution alimentaire, le Dr. Michaelis, 
est nommé Chancelier. C’est le premier bourgeois qui oc- 
cupe cette charge, mais, dit Witzleben, «les Bethmann-Holl: 
weg aussi ne sont anoblis que depuis cinquante ans!» D’a- 
près le même, ce n’est qu’un «alter-ego» de Ludendorf et le 
changement n’a aucune influence sur la paix. «La paix sera 
non pas ce que voudront les partis, mais ce que voudra Hin- 
denburg». Au Parlement, la campagne avait été commencée 


32 NOTE POLITICE -- 1917 


In Parlament campania a fost începută de Erz- 
berger şi partidul Germania, în numele centrului, de- 
clarase că în afară de chestiunile parlamentare, Beth- 
mann-Hollweg «nu putea să conducă negocieri pentru 
pace», fiindcă războiul a fost deelarat în timpul minis- 
terului lui. Si partidul nafional-liberal a adăogat că 
cele mai mari obstacole pentru pace vin dela prezenţa 
lui Bethmann-Hollweg la guvern. Atunci înţeleg ce sens 
are reflectia lui Witzleben. 

— Mirbach vine să mă vază. El ware nici o orien- 
tare asupra celor petrecute în Germania. Vorbim de 
politica românească şi îi spun că nu aşi vrea ca tronul 
românesc să fie un măr de discordie între Germania 
şi Austria ; el îmi răspunde cu drept cuvânt că, chiar 
dacă ar fi o dinastie austriacă, lucrurile sar petrece 
fără înţelegerea celor două Impärätii. Intreb apoi dacă, 
pentru a evita neîntelegerea, nu ar fi chip să fie păstrat 
cel putin Prinţul Nicolae, sub regența unui unchiu al 
său. — El : «Nu se va voi la Sigmaringen să se despartă 
de Prinţul Wilhelm; iar Prinţul Carol-Anton nu a putut 
ajunge la nici o situaţie, el a părăsit armata în coudi- 


par Erzberger et la «Germania» au nom du centre avait dé- 
claré qu'à part les questions parlementaires, Bethmann- 
Hollweg ne pouvait conduire des négociations pour la paix, 
la guerre ayant été déclarée pendant son ministère. Et le 
parti national-liberal avait ajouté que les plus grands ob- 
slacles à la paix venaient de la présence de Mr. de Beth- 
mann-Hollweg aux affaires. Je comprends alors ce que veut 
dire la reflexion de Witzleben: 

Mirbach vient me rendre visite. Aucune orientation sur ce 
qui s’est passé en Allemagne. Nous causons de la politique 
roumaine et je lui dis que je ne voulais pas que le trône 
roumain fût pomme de discorde entre Allemagne et Au- 
triche ; il me dit avec raison, que même s’il y avait une dy- 
nastie autrichienne, cela se passerait sans entente des deux 
smpires. Lă-dessus, je demande si pour éviter le trou, il n'y 
aurait pas moyen de garder au moins le prince Nicolas sous 
rêgence d'un oncle—Lui: On voudra pas se séparer à Sigma- 
ringen du prince Guillaume; quand au prince Carol Anton, il 
n’a pu arriver à aucune situation, il a quitté l’armée dans de 


NOTE POLITICE — 1917 33 


tiuni rele, şi soţia lui este Belgianä».— Eu răspund: «Din 
moment ce e surdă?»—El : «Surdă, dar poate nu inacti- 
va». Intrebat despre călătoria mea, îi spun sincer că este 
imposibil să tree prin Viena fără să văd pe Czernin 
şi că deci ar trebui să mă duc şi la Berlin, având în 
vedere mai ales opozitiile de vederi relative la tronul 
României, si nu ştiu dacă această călătorie ar fi agrea: 
bilă d-lui de Bussche sau ministrului. — E] promite că 
va referi : «Cum ? altfel aţi renunţa la călătorie ?»—Eu : 
«Da». — El: «Aceasta nu trebue, sănătatea d-tale îna- 
inte de toate». — In treacăt am fixat punctul meu de 
vedere că pentru viitor nu se mai poate gândi nimeni la 
un program reacfionar. 

— Dobrovici mi-a spus că se pregăteşte pentru pri- 
märie, Aceasta presupune că Bragadiru este ireductibil. 
El lucrează la buget cu autorităţile. Situaţia este foarte 
simplă : Se află cu totul 10 milioane la venituri, iar a- 
nuitatea datorită este ea singură de 9 milioane ! Dar 
cheltuelile nebune ce se impun comunei nu se micso- 
rează. Exemplu bucătăriile comunale: deficit net 120 
mii lei fiecare ; se cedează pâinea cu jumătate preţ şi 





mauvaises conditions et sa femme est Belge. — Moi, en 
riant: Puisqu'elle est sourde? — Lui: Sourde, mais peut- 
être pas inactive. 

Questionné sur mon voyage, je lui dis franchement que 
passer par Wien sans voir Czernin c’est impossible et dès 
lors il faudrait aussi que j'allâsse Berlin, étant donnés sur- 
tout les oppositions de vue quant au trône roumain, et je ne 
sais si ce voyage serait agréable à Mr. de Bussche ou au mi- 
nistre — Il a promis d'en référer. — Lui: Et autrement, 
vous renonceriez au voyage ? — Moi: Parfaitement, — Lui: 
Il ne faut pas cela, votre santé avant tout. — En passant 
j'ai fixé mou point de vue qu'on ne pouvait souger à un 
programme réactionnaire pour lavenir. 

Dobrovici se prépare pour la mairie. Cela suppose 
que Bragadiru est irréductible. Il travaille au budget a- 
vec les autorités. La situation est très simple: on a en 
tout 10 millions de revenus et l’annuité due, à elle seule, est 
de 9 millions! Mais les dépenses folles qu’on impose à la 
Commuue ne ralentissent pas leur train. Exemple les euisi- 
nes communales: déficit net, chaque 120.009 lei; on câde le 


A 


34 NOTE POLITICE — 1917 


sunt oameni Cari o speculeazä. Sunt supraveghetoare 
germane cari au 300 lei lunar, si de ele nu se poate atin- 
ge nimeni. «Hatârul oriental» printre autorităţile ger- 
mane ! 

16 Iulie. — Ostilitatea între Germani şi Austriaci 
s'a întins şi la Unguri. Un ofiţer german a povestit lui 
Gebsatte] că la Budapesta, prin prăvălii, nu voia nimeni 
să-i răspundă pe nemţeşte. Ungurii se plâng că au fost 
päräsifi. 

Austriacii fac anchete asupra puterei respective a 
partidelor. Archiducele Iosef a pus pe un ofiţer să-i 
trimeată documente asupra României. Netzhammer s'a 
întors cu impresia că cei de la Viena se ocupă activ 
de noi. 

18 Julie. — «Bukarester Tageblatt» publică pe nem- 
teste (ediția românească de seară nu reproduce) sceri- 
soarea cu cele 300 de semnături pe cari Ciorăneanu a 
pus pe administrații lui să o trimeată lui Carp. Ar fi 
oare începutul plebiscitului anunţat ? 

— Am făcut o vizită lui Netzhammer, căruia i-am 


pain à moitié prix et il y a des gens qui spéculent là-dessus. 
Il y a des surveillantes allemandes qui ont 300 lei par mois 
et à celles-là, il ne faut pas toucher. «Le hatâr oriental» 
parmi les autorités allemandes. 

16 juillet. — L’hostilité entre Allemands et Autrichiens 
a gagné aussi les Hongrois. Un officier allemand a raconté à 
Gebsattel qu’à Budapest dans les magasins on ne voulait 
pas lui répondre en allemand, et qu’on le lui a marqué. Les 
Hongrois se plaignent d’avoir été lâchés. 

Les Autrichiens font des enquêtes sur la force respec- 
tive des partis. L’Archiduc Joseph s’est fait envoyer par un 
officier des documents sur la Roumanie. Netzhammer est 
revenu avec l'impression qu'on s'oceupe à Wien très acti- 
vement de nous- 

18 juillet. — Le «Bukarester Tagblatt» publie en alle- 
mand (édition roumaine du soir ne réproduit pas) la lettre 
aux trois cents signatures que Cioräneanu a fait envoyer par 
ses administrés à Carp. Est-ce le commencement du plébis- 
cite annoncé? 

Rendu visite à Netzhammer, à qui jai présenté Stirbey. 


NOTE POLITICE — 1917 35 


prezentat pe G. Stirbey. El este foarte impresionat de 
interesul pe care tânărul Imparat Carol îl ia pentru 
toate afacerile şi grija ce o are de a fi informat cu 
deamănuntul despre tot. Episcopul a insistat asupra 
faptului că, cu tot numărul mare de audienţe, Impara 
tul Pa reţinut 55 de minute. El este foarte mirat ca Im- 
păratul vorbeşte la telefon cu personalităţile politice ; 
pe când Episcopul aştepta la aghiotant, Împăratul a 
avut o convorbire telefonică de 10 minute cu Berchtold. 
Nu numai miniştrii dar şi şefii de secţii sunt în tot mo- 
mentul chemaţi la Palat. — Czernin urăşte pe Brătianu 
şi dispretueste pe Regele Ferdinand. Chestia româneas- 
că interesează viu cercurile diriguitoare; dar şi cei din 
Bavaria se ocupă viu de chestia dinastică: ar fi oare din 
cauza rudeniei cu Prinţul Wilhelm de Hohenzollern ? 
Sau din cauza rudeniei cu Arhiducele Josef, al carui 
nume a fost şi el pronunţat ? Czernin, închis, ca un om 
care îşi are ideia făcută. 

20 Iulie. — Dombrovsky se întoarce dela Viena; 
Czeinin este atotputernic, mâna dreaptă a Împăratului. 
Arhiducele voieşte tronul românesc ; adevăratul candi- 


Très impression par l'intérêt que le jeune Empereur Carl 
prend à toutes les affaires et son souci d'information détail- 
lée sur tout. L'Archevâque a insisté sur le fait que, malgré 
le nombre des audiences, l'Empereur l’a retenu 55 minutes. 
Très étonné que l'Empereur cause par téléphone avec les 
personnalités politiques; pendant qu’il attendait chez l’aide 
de camp, il a eu nn entretien téléphonique de 10 minutes aveo 
Berchthold. Non seulement les ministres, mais les chefs de 
section sont à chaque instant appelés au Palais. Czernin 
hait Bratiano; il méprise le Roi Ferdinand. La question rou- 
maine intéresse vivement les cercles dirigeants; mais en Ba- 
vière aussi on s'occupe vivement de la question dynastique: 
est-ce à cause de la parenté avec le Princa Guillaume de 
Hohenzollern? est-ce à cause de la parenté avec l’Archiduc 
Joseph dont le nom a été aussi proposé? Czernin boutonné 
comme un homme qui a son idée faite. 

20 juillet. — Dombrowsi revient de Wien; c'est Czernin 
qui est le toutpuisant, bras droit de lEmpereur. L’Archiduc 
désire le trône roumain; le vrai candidat est PArchidue Max, 


36 NOTE POLITICE — 1917 


dat este Archiducele Max, fratele Imparatului. Foarte 
îngrijat să ştie daca voi susţine pretenţiile lor! Czer- 
nin autoriza pe Dombrowsky sa declare că «Aus- 
iria doreşte a garanta integritatea română afara de Ca- 
drilater şi doreşte să i se restitue cele trei judeţe din 
Basarabia : pe această bază s'ar face lucrarea în comun. 
Se cere discretia absolută asupra candidaturei, şi räs- 
pândirea ştirei că se păstrează integritatea României». 
— Eu : «Partida se joacă în trei şi Bavaria se intere- 
seaza şi ea de afacerile românesti».—E]l: «Din cauza can- 
didaturei, Archiducelui Francise, căsătorit cu o Bava- 
reză >. (Ba este vară cu Prinţul moştenitor Rupprecht). 
Aflu mai târziu că Hentsch a vorbit lui Arion de candi- 
datura Prințului Ioachim (?) (îşi reaminteşte rău nu- 
mele), care este prezentat ca un prinţ desăvârşit. 
Colonelul Hentsch a avut cu C. Arion o convorbire 
pregătită de fratele său Virgil. Incepută la el, ea a 
urmat, la 18, la Hentsch (Banca Naţională). Hentsch a 
vorbit de divergenţa dintre Germani şi Austriaci cu 
privire la tron ; a dat să înţeleagă că eu mam lăsat, 
poate, influenţat de Stere. (Stere a îngăduit să se pu- 


frère de l'Empereur; très soucieux de savoir si je soutien- 
drais leurs prétentions; Czernin autorise Dombrowski à dé- 
clarer que l'Autriche désire garantir intégrité roumaine 
sauf le Quadrilatere et désire qu'on lui restitue les trois dé- 
partements de Bessarabie: c'est sur cette base que se ferait 
le travail en commun. On demande discrétion absolue sur 
candidature et diffusion de la nouvelle qu’on respecte l’inté- 
grité de la Roumanie. — Moi: Vous êtes à trois de jeu et la 
Bavière s'intéresse aussi aux affaires roumaines. — Lui: 
C'est à cause de la candidature Archiduc François marié à 
une Bavaroise (c'est la cousine dn Prince héritier Rupp- 
recht): — J'apprends par la suite que Hentsch a parlé à 
Arion de la candidature du Prince Joachim (?); il se rap- 
pele mal le nom, mais qu’on présente comme un Prince ac- 
compli. 

Col. Hentsch a eu avec Arion une conversation ménagée 
par son frère Virgile; commencée chez celui-ci, elle s’est con- 
tinuée le 18 chez Hentsch (Banque Nationale). Hentsch a 
parlé de la divergeuce entre Allemagne et Autriche au sujet 
du trône; il a laissé entendre que je me suis laissé peut-être 


NOTE POLITICE — 117 37 


blice în «Az-Est» din Budapesta un interview în care 
îşi exprima opiniile din memorandumul lui (acest inter- 
view a făcut mult sânge rău si a ucis definitiv gazeta 
lui «Lumina», care nu va mai vedea lumina, zilei). El 
a povätuit să se trimită la Berlin unul sau doi delegaţi 
permanenţi (a sugerat numele lui C. Arion şi al lui Ne- 
niţescu), pentru a apăra interesele țării; aceşti delegaţi 
ar trebui să fie desemnaţi în comun de Carp şi Marghi- 
loman. Orice altă, vizită ar putea să nu aducă decât des- 
iluzii pentru vizitator ; ar trebui să fie înţelegere, lă- 
sând la o parte chestiile interioare. Nu pot nota toate de- 
taliile de opinii transmise de mâna a doua; am notat 
ce mi sa părut că mă atinge direct. C. Arion, oare 
cum influenţat, predică în sensul unei înţelegeri sau cel 
puţin al unei convorbiri cu Carp, lăsând la o parte ches- 
tiile de program. — «Nici odată nu voiu lăsa programul 
la o parte, răspund eu, iar în ceeace priveşte o convor- 
bire, ea nu avea loc decât când o va cere Carp». 

La ora 1, Mirbach dejunează la mine cu Th. Rosetti, 
Mehedinţi şi Stirbey. Eu îi comunic avizul dat de 
Hentsch şi-l rog să noteze că dacă Ja Berlin aşi fi un 








influencer par Stere. (Stere a laissé publier dans «Az-Est» 
de Budapest une interview dans laquelle il exprime les opi- 
nions de son mémorandum. Cette interview a fait beaucoup 
de mauvais sang et a tué définitivement son journal «Lu- 
mina» qui ne verra plus le jeur). IZ a conseillé d'envoyer à 
Berlin un ou deux délégués permanents (il a suggeré le nom 
' d'Arion et de Nenitzescu) pour défendre les intérêts du pays; 
ces délégués devraient être désignés en commun par Carp 
et Marghiloman; toute autre visite pourrait n’aboutir qu’à 
des désillusions pour le visiteur; il faudrait qu’il y eut en- 
tente, en laissant de côté les questions intérieures. Je ne 
puis noter tous les détails d'opinions transmises de seconde 
main; j'ai noté ce qui ma paru directement me toncher. 
Arion, bien entendu influencé, prêche déjà pour une entente, 
tout au moins une conversation avec Carp, en laissant de 
côté les questions de programme. Jamais je ne laisserai de 
côté le programme, lui dis-je; quant à une conversation, elle 
n'aura lieu que lorsque Carp me la demandera. 

À 1h. Mirbach déjeune chez moi avec Th. Rosetti, Mehe- 
dintzi et Stirbey. Je lui fais part de l’avis donné par Hentsch 
et le prie de prendre note que si à Berlin je devais être un 


38 NOTE POLITICE — 7917 


importun sau dacă sar sta de vorbă cu mine numai 
cu gura pe jumătate, aşi renunţa mai de grabă la orice 
proect de călătorie. — El: A telegrafiat la Berlin, 
răspunsul n’a sosit încă, dar va clarifica toate punc- 
tele. Imi mulţumeşte că lam vestit. «Hentsch a pro- 
pus această delegație permanentă la Berlin? Mie 
nu mi-a suflat nici un cuvânt despre aceasta». (Tonul 
avea sensul clar: dar eu la ce servesc?) «Trebue să 
înțelegeţi prin acest fapt, de câte diverginte te izbeşti ; 
militarii ar trebui să se ocupe de ceeace este meseria 
lor». — Am cerut încă odată să se definească bine în- 
gradirea vizitei mele eventuale şi să nu se facă indis- 
cretii în privinţa tronului, care este mărul de discordie. 
G. Stirbey, după dejun, îmi comunică că Lupu 
Kostake a adunat iscălituri pe un formular litografiat 
pe care îl duce din oraş în oraş. Pessiacov a venit să ne 
ceară instrucţii. In plasă au căzut mai mulţi. Am po- 
vestit faptul la Jockey Club şi toată lumea a fost de 
acord a găsi procedarea deplasată în acest moment. 


importun ou si l’on ne devait causer qu’à mi-voix aver moi, 
je renoncerais plutôt à tout projet de voyage: — Lui: Il a 
télégraphié à Berlin; la réponse n'est pas venue, mais ii 
élucidera tous les points. Il me remercie de l'avoir averti. 
«Hentsch a proposé cette délégation permanente à Berlin? 
Et il ne m'a touché mot de rien — (Le ton et les développe- 
ments voulaient clairement dire : et moi, à quoi est-ce que 
se sers?) «Vous devez comprendre par là à combien de di- 
vergences on se heurte: les militaires devraient s'occuper de 
ce qui est leur état». IL y a eu aussi une phrase «pour ceux 
qui veulent outrer leur petite personnalité . 

J'ai encore une fois demandé à bien définir les con- 
tours de ma visite eventuelle et à ce qu’on ne fit pas des in- 
discrétions au sujet du Trône, une pomme da discorde. 

Stirbey, après déjeuner, me communique que Lupu a 
rassemblé des signatures sur un formulaire litographié 
qu'il porte de ville en ville. Pessiacov est venu prendre nos 
instructions. Dans le panneau sont tombés Pazu, le général 
Gigartu, le préfet Cernatescu et le vieux Bumbacila! J'ai 
denoncé le fait au Jockey et réellement on a trouvé le pro 
cédé déplorable à l’heure présente. 


NOTE POLITICE -— 1917 39 


— Germanii au străpuns frontul rus la vest de Tar- 
nopol, la Zloczow. Mirbach spune că la Statul-Major 
sunt foarte mulţumiţi. 

Cuvântul «străpuns» se află în comunicatul oficial: 
deci este o operaţie care poate avea efecte mari. 

Administratorul meu Iliescu se întoarce dela 
Fundeni. El a fost silit să plătească 3000 de lei o fac- 
tură de comande de rufărie de masă şi de serviciu. 
poate şi de alte articole, pe care ofiţerii dela etapă au 
făcut-o pentru uzul lor personal ! 

21 Julie, Nu se vorbeşte decât de tentativa dea 
se «comanda» un partid pentru Carp. Virgil Arion a 
chemat pe prefectul Tamara la ministerul de interne: 
«Germanii desemnează, în vederea unor mari evenimen- 
te, pe Carp; trebue să fim uniţi într'o manifestaţie a 
supra persoanei lui, ete». — După ştirile pe cari mi le 
da Popescu, dela «Neue Freie Presse», Arthur Rosen- 
berg sar fi lăudat că peste 15 zile «partidul d-lui Mar- 
ghiloman» va fi împărţit. Având în vedere că Rosen- 
berg este omul lui Nenitescu, din partea aceasta por: 
neste dar toată acţiunea. 





Les Alemands ont percé le front russe à POuest de Tar- 
nopol, à Zloczow. Mirbach disait qu'à l'état-major on était 
très content. Le mot «percé» se trouve dans le communiqué 
officiel: c'est done une opération pouvant avoir de gros 
effets. 

— Iliescu (mon administrateur) vient de Fundeni. On 
ta obligé à payer 3000 lei une facture de commande de linge 
de table et de service — d’autres articles peut-être encore — 
que les officiers de l’étape ont faite pour leur usage personnel! 

21 juillet. — On ne cause que de la tentative de «com- 
mander» un parti pour Carp. Virgil Arion a appelé à lIn- 
térieur le préfet Tamara : «les Allemands désignent en vue 
de grands événements Carp; il faut que nous soyons unis 
dans une manifestation sur sa personne; ete.» D’après les 
renseignements que me fournit Popescu («Neue Freie Pres- 
se»). Arthur Rosemberg se serait vanté que dans 15 jours le 
parti de Mr. Marghiloman sera divisé. Etant donné que Ro- 
senberg est l’homme de Nenitescu, c'est de ce côté-là que part 
icute ia poussée. 


40 NOTE POLITICE — 1917 


— Brămşteanu a avut o conversaţie cu Hentsch, 
care a fost prevenit de eroarea ce se comite bazând 
toată politica viitorului pe o persoană, Carp, si de a nu 
mai vedea nimic împrejur. — Am prevenit pe Bränis- 
teanu de sânge rău pe care l-a făcut interviewul din 
«Az Est». Brănişteanu îl blamează, cum blamează şi 
memorandumul. 

22 Julie. — Am scris eri colonelului Hentsch, care 
mi-a răspuns imediat că astăzi sau mâine la ora 11 îl 
voi găsi, liber, la biroul lui. I-am expus patru afaceri 
nepolitice : 1) Starea oribilă a prizonierilor noştri în 
Bulgaria. El a avut o expresiune de desgust, mai elo- 
quentă decât orice. Dealtminterea, mai târziu, el a tra- 
tat pe Bulgari de : «mojicii noştri aliaţi». Am cerut po- 
sibilitatea de a trimite pachete întocmai ca prizonie 
rilor din Germania. — El : «Dacă o cer aci, voi fi 
refuzat net; este mai bine să fac Cartierul General să 
intervie». — 2) Am cerut punerea în libertate a lui I. 
Izvoranu, senator liberal. El e arestat, pe când liberalii 
cari au excitat la intrarea în război fac parte din consi- 
liul comunal la Craiova. El cunoaşte acest punct şi ia 





Branisteanu a eu une conversation avec Hentsch, qui a 
été prévenu par lui de l'erreur qu'on commet en fondant 
toute la politique de Lavenir sur une personne, Carp, et ne 
rien voir de plus autour de soi. J'ai prévenu Branisteanu 
du mauvais sang que l'interview de l’«Az Est» avait fait. 
Branisteanu le: blâme, comme il blâme le memorandum: 

22 juillet. — Hier j'ai écrit au colonel Hentsch, qui m'a 
aussitôt répondu qu'aujourd'hui ou demain, 11 h., je le 
trouverai libre à son bureau. Je lui ai exposé quatre affaires 
non politiques: 1) L'état affreux de nos prisonniers en Bul- 
garie. Il a fait un visage de dégoût qui en disait plus long 
que tout. D'ailleurs, plus tard il a traité les Bulgares de 
«unsere groben Verbündete». J'ai demandé la possibilité 
d'envoyer des «Liebesgaben», comme en Allemagne. — Lui: 
Si je le leur demande ici, ce sera refusé net: il faut mieux 
que je fasse intervenir notre Oberquartier; 2) Demandé élar- 
gissement de I. Isvoranu, sénateur libéral On l’arrête alors que 
des libéraux qui ont excité à la guerre sont dans le conseil com- 
munal de Craiova. Il sait ce dernier point aussi. Pris note. 


NOTE POLITICE — 1917 41 


notă.—3) L’am rugat să nu continue deținerea d-nei Li- 
zon Greceanu si să nu fie pedepsită decât cu o amendă. El 
nu cunoştea afacerea—4) Am remis cererea lui Sece- 
leanu referitoare la moşia ce o are în indiviziune cu 
fratele său, şi care e pusă sub sequestru. — Apoi vorbim 
politică. Ii semnalez campania întreprinsă de miniştrii 
cu scopul de a împărţi partidul conservator, sub pro- 
tectia Germaniei şi cu publicitatea lui «Bukarester Ta. 
geblatt». — Colonelul îmi răspunde că n’are cunoştinţă 
de această campanie, dar că de sigur ea nu va avea pu- 
blicitatea gazetei sale. In politică el înţelege să fie ab: 
solut neutru, dar ar fi bucuros dacă sar afla la Berlin 
că suntem uniţi, Carp şi eu mine, pentru a susţine politi- 
ca germanä.—Eu : «Sâmbăta trecută au venit la mine, 
pentru a-mi cere o colaborare cu Carp, ca să nu rămâe 
izolat ; nu este posibil să ne înţelegem pentru a răsturna 
pe Rege şi dinastia lui; chestiunea aceasta trebue să fie 
regulată întâi de Germania şi nu este încă grabnică; 
n'avem nevoe să ne înţelegem pentru o politică : doi ani 
de lupte indică opiniile mele; deci. dacă se vrea o unire, 
ea nu este necesară decât pentru un program de refor- 





3) Pri6 de ne pas continner la détention de Lison Greceann 
et de ne la punir qane d’une amende. Il ignorait l'affaire. 
4) Remis la demande de Seceleanu an sujet de la terre qu'il 
a part indivis avec son frère et qui est sons séqnestre. 
Nous cansons ensnite volitiqne. Je lni signale la cam- 
pague entreprise par les ministres en vue de diviser le parti 
conservateur sous le couvert de l'Allemagne et avec la pu- 
blicité dn «Bnkarester Tagblatt». Le Colonel me dit de suite 
qu'il ignore cette campagne, mais que certainement elle n'aura 
pas la pub'icité de son journal. En politique, il entend êtrs 
absolument nentre, mais il anrait été henrenx si on avait 
appris à Berlin que nous sommes nnis, Carp et moi, pour 
soutenir la politiqne allemande. — Moi: On est venu samedi 
dernier me demander nne collaboration avec Carp pour an'il 
ue reste pas isolé; pas possible de nons entendre pour ren- 
verser le Roi et la dynastie: c'est nne question à régler d'a- 
bord par l'Allemagne et le cas n'est pas encore immédiat; 
pas besoin de nons entendre ponr nne politique: deux 
années delnttes indiqnent mes opinions; done, si on 
vent nne nnion, elle n'est nécessaire qne ponr nu programme 


42 NOTE POLITICE — 1917 


me; în aceasta privinţă C. Arion şi Lupu Kostake îmi 
spun : «Nimic de făcut, Carp vrea un guvern neconstitu- 
tional; pentru el nu exista o chestiune agrară». Cum am 
declinat o soluţie imediata, s'au grăbit sa încerce să con 
stituiască un partid administrativ. «Este copilărese să vrei 
să clădeşti ceva cu un partid creat din poruncă supe- 
rioară, şi mai ales dacă vrei să susţii cu el politica ger- 
mană, nu este nici o mândrie», am spus eu în germana 
mea stricată. — Colonelul : «Chestia dinastică este, pen- 
tru Germania, o chestie de ordinul al treilea ; ea nu joacă 
nici un rol în combinaţiile noastre; evident, eu nu admit 
comediile Austriacilor cari ajung până la propagandă : 
«Suntem Puterea»; evenimentele din Galiţia au probat-o 
şi nu admit ca contele Czernin să se dedea aci la o lu: 
crare anti-germană ; însă România va alege pe cine îi 
place, nu astăzi, dar când va suna acest ceas încă în- 
depărtat. Evident că noi ţinem la România, fiindcă 
avem nevoie de ea, nu din sentiment, şi o vrem cât mai 
mare posibilă...» Eu : «Fac şi eu politică germană, nu 
din sentiment, dar din motiv politie şi dacă aţi fi fost 
aliaţii Rusiei, aşi fi fost contra dv.». Colonelul, surâ- 





de réformes; là-dessus, Arion et Lupu me disent: «Rien à 
faire; Carp veut un gouvernement non constitutionnel; pour 
lui il n'existe pas de question agraire». Comme j'ai décliné 
une solution immédiate, on s’est empressé de chercher à con- 
stituer un parti administratif. «Eine Partei beschaffen auf 
oberen Befehl, wenn man damit etwas gründen will, ist es 
kindisch, und besonders eine deutsche Politik zum. Unter- 
stützen ist er nicht stolz genug», ai je formulé en mon mau- 
vais allemand. — Le colonel: La question dynastique est 
pour lAllemagne de troisième ordre; elle ne joue aucun rôle 
dans nos combinaisons; évidemment, je n'admets pas que 
les comédies des Autrichiens aboutissent à une propagande : 
«Wir sind die Macht» et les événements de Galicie lont 
prouvé et nous n'entendons pas que le comte Czernin fasse ici 
un travail anti-allemand, mais la Roumanie choisira qui lui 
plait, pas aujourd'hui, mais quand cette heure lointaine aura 
sonné. Evidemment nous tenons à la Roumanie, parceque 
nous en avons besoin; pas par sentiment, et nous la voulons 
aussi grande que possible. — Moi: Je fais aussi de la poli- 
tique allemande non par sentiment, mais par raison politi- 
que et si vous aviez été les alliés de la Russie, j'aurais été 


NOTE POLITICE — 1917 43 


zând : «Dacă am fi fost aliaţii Rusiei, aceasta ar fi fost 
mai bine şi pentru dv. şi pentru noi». — (Nota: Caprivi 
e acela care a rupt alianţa). Colonelul : «Cea mai buna 
politică pe care o pot face aci este să fac lucrare bună 
germană. Sunt neutru. D-nii aceia au venit la mine şi 
mi-au vorbit de necesitatea unei uniri. N'am nici o idee 
de lucrarea ce se face, şi gazeta mea nu va publica ni- 
mic». — Eu : «Dar există precedentul cu telegrama din 
Ploeşti». — El : «Era într'o zi de sărbătoare şi cu totul 
ocazional». — De două ori colonelul a dat asigurarea 
că nu se va publica nimic. 

Nota predominantă : mânie în contra Austriacilor, 
dispreţ pentru Bulgari. Ii place să vorbească; fraza e 
frumoasă şi curge cu abundență. El este foarte mirat să 
vadă că doi Români nu au aceeaşi părere asupra unei 
terţe persoane, oricare ar fi ea. Lupu Kostake ? Un co- 
pil : inima pe limba ; în plin prânz, la Tülff, el i-a spus 
ceeace îi incredintase generalul von Zentler cu privire 
la Basarabia : «L-am făcut să tacă, căci von Zentler ar 
găsi ciudat să se povestească, în acest mod, spusele sale!» 
Ce sunt fraţii Arion ? — Eu : «Constantin este um om 





contre vous. — Le colonel souriant: «Cela aurait mieux valu 
et pour vous et pour nous». (Nota: c’est Caprivi qui a rompu 
l'alliance). — Le colonel: La meilleure politique que je puisse 
faire ici, c’est de faire du bon travail allemand. Je suis neu- 
tre. Ces Messieurs sont venus à moi, et ont parlé de la néces- 
sité d'une union. Je n’ai aucune idée du travail qui se fait 
et mon journal ne publiera rien. — Moi: Mais il y a le pré- 
cedent du télégramme de Ploesti. — Lui: C'était pour un 
Jour de fête et tout occasionnel. — Le Colonel par deux fois 
a donné l'assurance qu’on ne publiera rien: 

La note dominante: colère contre l'Autriche; il aime par- 
ler; la phrase est jolie et coule d’abondance. Mépris pour les 
Bulgares. Etonné de voir que deux Roumains n’ont pas la 
même opinion sur una tierce personne, quelle qu’elle soit. 
Lupu Kostake? Un enfant: le coeur sur la langue. En plein 
diner chez Tülff, il lui a dit ce que le général von Zentler 
lni avait confié au sujet de la Bessarabie: «je lai fait taire 
et c'est von Zentler qui trouverait drôle qu’on racontât ainsi 
sa conversation!» — Qu'est-ce que les frères Arion?—Moi: 
Constantin est un garçon fin, somme toute assez fidèle, mais 


44 NOTE POLITICE — 1917 


subtire, credincios. Virgil un om de talent, care are ne- 
norocirea să aiba nevoi, aşa că Take Ionescu, Costines- 
cu Carp şi cu mine l-am avut, pe rând, în slujba noa- 
stră !» O observaţie foarte justă a colonelului : « Revolu- 
ţia franceză a fost aducerea la putere a burgheziei (tiers 
état) ; acest război însemnează intrarea pe scenă a ce- 
iei de a patra pături; este treaba conservatorilor să-i 
iasă înainte şi să o cârmuiască». 

23 Iulie, — Acţiunea în vederea întemeerei partidu- 
lui carpist este viguroasă. Pessiacov dela Craiova, tri- 
mis într'adins, îmi spune că Lupu Kostake a lăsat lui 
Gârleşteanu formularul de iscălit, pe motivul că Ger- 
manii cer o manifestaţie pentru a opri propaganda aus- 
triacă. Cicerone Budisteanu află dela generalul Gigârtu 
că Lupu Kostake ar fi spus: «Austria cere Oltenia, d. 
Marghiloman este partizanul politicei austriace, ete». 
Prefectii au fost convocați, dar, după o conferinţă în 
comun, unele obiecţii fiind prezentate mai ales de Ză- 


qui dresse l'oreille à tous les vents. Virgile un homme de ta- 
lent, qui a le malheur d’avoir des besoins; aussi Take Io- 
nescu, Costinescu, moi et Carp l’avons eu à tour de rôle à no- 
tre service. — Conversation de 5 quarts d'heure- Une obser: 
vation très juste: La révolution française a été l'avènement 
du tiers état; cette guerre marque l'entrée en scène du qua- 
trième état; c'est aux conservateurs à aller au-devant et 
à le guider. 


Très poli et me reconduisant jusque sur le pallier. 

Le soir j'ai eu Lupu à dîner et Tzigara, comme si de 
rien n’était. Pas un mot de politique. 

23 juillet. — L'action en vue de la fondation du parti 
carpiste est vigoureuse. Pessiacow de Craiova, envuyé tout 
exprès, me dit que Lupu Kostake a laissé le formulaire à 
signer à Garlesteanu, sous le motif que les Allemands de- 
mandent une manifestation pour couper cour à la propa- 
gande autrichienne- 

Ciceron Budisteanu tient du général Gigârtu que Lupu 
aurait dit: l'Autriche exige Oltenia; Mr. Marghiloman est 
partisan de la politique autrichienne, etc, ete. 

Les préfets ont été convoqués, mais après conférence en 
commun, des objections ayant été présentées surtout par Z&- 


NOTE POLIPICE — 1917 45 


noagă, nu li sa remis încă hârtia de semnat : «S'a con- 
stituit un comitet (?) care sa pus în capul acestei miş- 
cări şi care redactează manifestul !» 

— La ora 4 Tzigara, întovărăşit de Bărbătescu, vrea 
să mă convingă că dacă m'aşi pune în capul mişcărei şi 
dacă as semna cel dintâi, aşi împiedica-o să fie îndrep- 
tată în contra mea! (Naivă mărturisire a adevăratului 
caracter al manifestatiei). Ii explic cât de mult această 
organizare va arunca asupra lui Carp ruşinea nemeri- 
tată de a fi agentul german, desemnat sub presiunea 
baionetelor. Povăţuindu-i să se astâmpere, dacă vor să 
uit, am spus lui Tzigara : «Să o văd si pe asta: admi- 
nistratia lui Tzigara adunând iscălituri politice !» — El 
a plecat fără să mai sufle un cuvânt, având aerul foarte 
plictisit ! 

24 Iulie. — Intâlnind pe Golescu pe stradă, am scu- 
turat cum se cuvine pe acei cari turbură liniştea parti- 
dului calomniindu-mă, şi cu atâta vehemenţă în cât sigur 
că şi-a luat şi el partea care i se cuvenea, şi adus-o 
caldă lui Lupu Kostake. 

— Dombrovsky, la curent cu tot ce se unelteşte, a 
şi redactat un raport, destul de exact, pe care mi-l ci- 





noagă, on ne leur a pas encore remis le papier à signer: «un 
Comité est constitué (7), qui s’est mis à la tête de ce mou- 
vement et qui rédige le manifeste!» A 4 h. Tzigara, flanqué 
de Barbatescu, veut me convaincre que si je prenais la tête 
du mouvement et si je signerais le premier — je l’empêche- 
rais d'être dirigé contre moi! ! (Naïf aveu du véritable carac- 
tere de la manifestation). Je lui explique combien cette or 
ganisation mettra sur Carp l’opprobre immérité d’être l’agent 
allemand désigné sous la pression des bayonnettes. En les en- 
gageant de se tenir tranquilles si on veut que j'oublie, je lui 
ai dit: «O s'o văd şi pe asta: administraţia lui Tzigara adu- 
nând iscälituri politice!» — Il est parti sans mot dire, Pair 
très embâte! 

24 juillet. — Rencontré Golescu dans la rue: Si bien lavé 
la tête à ceux qui troublent la paix du parti en me calom- 
niant, et avec de tels éclats de voix qu'il en a pris son pa- 
quet. Il a dû le porter tout chaud à Lupu. 

Dombrowski, au courant de tout ce qui se trame, a déjà 
rédigé un rapport assez exact qu'il me lit. Il ignore le côte 


46 NOTE POLITICE — 1917 


teste. El nu cunoaşte partea anti-austriacă a propagan- 
dei lui Lupu Kostake şi a lui Virgil Arion. Cum în a- 
cest raport se spune ca Arthur Rosenberg sa lăudat că 
peste 15 zile «sa ispravit cu Marghiloman», — îl întreb 
dacă spusele lui Popescu privitor la aceasta sunt adevă- 
rate : Dombrovsky mi-a confirmat faptul. Neniţescu- 
Rosenberg : aceasta zice multe ! 

— Horstmann, care şi-a pierdut părintele, se reîn. 
toarce dela Frankfurt şi Berlin. El este în curent cu 
toate aceste intrigi pe care le blamează. Criza Cancela- 
vului, care părea că va fi formidabilă, sa terminat 
foarte uşor. Un surâs la dreapta, o promisiune celor din 
stânga, şi iată liniştea, câştigată pentru 6 luni. Militarii 
cari au propus pe Michaëlis nu-şi vor ajunge scopul ; 
mai ales că acesta nu va ţine locul cald pentru Luden- 
dorf, cum o cred ei, căci Ludendori nu va fi Cancelar. 
Michaëlis e om cu voinţă, iar Împăratul va impune tă- 
cere generalilor, zicându-le : «Voi l’ati desemnat». Nu se 
crede ca Zimmerman să rămâe la postul său; ambasado- 
rul din Constantinopol d-l de Kiihlmann, e acel care are 
cele mai mari şanse. 





anti-autrichien de la propagande de Lupu et de Virgile. 
Comme dans ce rapport îl est dit que Arthur Rosemberg 
s'est vanté que dans 15 jours «es ist los mit dem Marghilo- 
man», je l’interroge s’il est vrai ce que m'avait rapporté 
Popescu que Rosemberg s'était vanté de faire sauter en 15 
jours mon parti, il m'a confirmé le fait. — Nenitescu-Rosem- 
berg, — cela en dit long. 

Horstmann, qui a perdu son père, revient de Francfort, 
Berlin. Il est déjà au courant de toutes ces intrignes qu’il 
blâme. La crise du Chancelier, qui semblait formidable, a 
fini avec une facilité rare. Un sourire à la droite, une pro- 
messe à gauche, et voilà pour six mois de tranquillité. Les 
militaires qui ont proposé Michaëlis n’y trouveront pas leur 
compte; il ne tiendra surtout pas chaude la place pour 
Ludendorf, comme on le croit et qui ne sera pas chancelier. 
Michaëlis a sa volonté et l'Empereur imposera silence aux 
généraux en leur disant: c'est vous qui l’avez désigné. On 
croit pas que Zimmermann reste à son poste; c'est PAm- 
bassadeur de Constantinople Mr. de Kühlmann qui a les 
meilleures chances. 


NOTE POLITICE — 1917 47 


Zănoagă îmi spune că sa anunţat prefectilor că 
trebuind a se face oarecare îndreptări manifestului, li 
se va trimite textul mai târziu. Sa fie oare cumintenie ? 
Se opun poate Germanii ? Zănoagă îmi spune că îşi va 
da. mai de grabă demisia de cât sa se preteze la o astfel 
de manevră. 

25 Julie, — Astăzi este ziua ambasadelor : totul gra- 
vitează împrejurul plebiscitului carpist. 

Verzea blamează tot ce se petrece ; el mă roagă să 
nu mă despart de Stere; mă povätuieste, dacă merg la 
Viena, să nu văd pe Românii cari au politica lor şi cari 
se agaţă de formula lui Stere; el se năpusteşte asupra 
lui Lupu Kostake, a cărui uşurinţă se apropie de incon- 
ştienţă. Nu este blând nici pentru Dobrovici. 

— Antipa: Este primul lui pas politic. El este foarte 
bine cu Hentsch, care i-a spus : «Nu a eşit nimic : aceşti 
domni nu se pot înţelege». (Presupun că este vorba de 
conversaţia mea cu Hentsch). — Antipa i-a răspuns 
foarte cuminte : « Afacerea nu este încă coaptă». — An- 
tipa găseşte această petitionare nefastă. EI ţine cu Carp, 
dar găseşte şi el că trebue să se renunţe la ideile reac- 


Zanoaga me dit qu'on a annoncé aux préfets que le ma- 
nifeste devant subir des retouches, on leur enverra plus tard 
lə texte. Est-ce sagesse? Est-ce les Allemands qui mettent le 
holă? Zanoaga dit qu'il donnera sa démission plutôt que de se 
prêter å la manoeuvre. 

25 juillet. — C'est la journée aux ambassades : tout 
gravite autour du plébiscite carpiste. 

Verzea : blâme tout ce qui se passe ; me prie de ne pas 
me séparer de Stere ; si je vais à Wien, de ne pas rechercher 
les Roumains qui ont leur politique et qui se racerocheraient 
à la formule de Stere; fonce sur Lupu Kostake, dont la 
légereté confine à l’inconscience. Nest pas tendre pour Do- 
brovici. 

Antipa: c'est son premier pas politique. Il est très bien 
avec Hentsch, qui lui a dit: «Il n’en est rien sorti; ces Mes- 
sieurs ne peuvent s'entendre». (Je suppose qu’il s'agit de 
ma conversation avec lui, Hentsch). Antipa lui a répondu 
sagement: «Die Sache ist noch nicht reif». Antipa trouve 
le rétitionnement nuisible. Il tient pour Carp, mais trouve 
aussi qu'il faut rénoncer aux idées réactionnalres Je lui 


48 NOTE POLITICE — 1917 


tionare. Eu îi spun: «Să se astâmpere: nu voiu face 
pacea fara Carp, cum nici el nu o poate face fară mine. 
Am însă un avantaj: eu pot guverna fara Carp, el nu 
poate guverna făra mine, şi nu voiu uza de acest a- 
vantaj». 

— Golescu vrea să scuze pe Lupu Kostake, care 
war fi spus niciodată că fac politica austriacă cu cedäri 
de teritorii, ete. — Am replicat liniştit că Lupu Kostake 
minte. Ii spun modul meu de a gândi şi în privința lui 
Theodoru pe care vrea să-l apere. 

— Dobrovici a fost sondat de Lupu Kostake, care 
nu prea înţelege motivul acestui demers. I-am citit for- 
mula pe care am avut-o prin mijlocirea lui Moroianu. 
«Dar, asta e o formulă de dictatură Carp !» zice el. Imi 
comunică în acelaş timp demisia lui Vârnav, care n'a 
putut rămâne liniştit la primărie nici 15 zile. 

— Stere îmi explică că n'a dat niciun interview la 
«Az-Est», că memorandul său a fost dus la cartierul 
general (?), că prin îngăduinţa guvernului german a 
putut să-l ducă apoi la Viena, — altfel acest document 
mar fi putut trece frontiera; că în epoca când l’a scris, 


dis: qu’on se tienne tranquille, je ne ferais pas la paix sans 
Carp, comme il ne peut la faire sans moi. J'ai un avantage: 
je peux gouverner sans Carp, il ne peut gouverner sans 
moi, et je n'userais pas de cet avantage, 

Golescu veut excuser Lupu qui n'aurait jamais dit 
que je suis de la politique autrichienne avec cession de ter- 
ritoire, etc. Je lui replique que Lupu Kostake ment tran- 
quillement. Je lui dis de Theodoru — qu’il veur défendre — 
ma façon de penser. 

Dobrovici a été tâté par Lupu Kostake Il ne compre- 
nait pas trop le sens de cette démarche. Je lui lis la for- 
mule que j'ai eue par les soins de Moroianu: «Mais c'est 
une formule de dictature Carp!». Il blâme aussi en fin de 
compte. Il me communique la plaisante démission de Varnav 
qui n’a pu rester 15 jours tranquille à la Mairie. 

Stere m'explique qu’il n'a pas donné d'interview à 
PeAz Est», que son memorandum a été porté au Quartier 
Général (?), que c’est par concession du gouvernement alle- 
mand qu’il a pu le porter à Wien, autrement l'écrit wau- 
rait pu passer la frontière; qu’à l’époque où il l’a fait, il 
s'agissait surtout de trouver des combinaisons pour sauver 


NOTE POLITICE — 1917 49 


era vorba mai cu seamă de a găsi anume combinaţiuni 
pentru a scăpa Dobrogea; ca, pe ue ară parte, Carp, 
aşa de intransigent azi, concepuse atunci un Stat mde- 
pendent, alcătuit din Dobrogea şi Gurile Dunării, ca o 
solutiune-tampon faţă de Bulgaria, şi că în sfârşit, el 
Stere, ar fi răspuns : «mai bine anexiunea decât să pier- 
dem gurile Dunării». — Dânsul mai adaogă că niciodată 
nu se gândise la o solutiune care să nu aibă asentimen- 
tul Germaniei. 

— Hinna pledează pentru o apropiere. El cere ca. 
să mai vorbesc cu Lupu Kostake, deşi ware aerul că 
susține această manifestaţiune. 

— Ruperea frontului rus la Zloczow ia proporţia 
unei operaţiuni foarte mari. Aliaţii au luat Tarnopol, 
pe care Ruşii îl ocupau încă dela 1914, iar la sud, Sta- 
nislau şi Nadworna. Ruşii se retrag pe un front de 250; 
km. Cercurile militare cred că faptul acesta le-ar per- 
mite să ia Moldova fără mari sacrificii. 

26 Julie. — D-] Horstmann, care a dejunat la mine, 
iese dela Welzer. Amândoi erau de părere că înjgheba- 
rea unui partid carpist (sic) acum, ar fi un non-sens şi 


la Dobrogea ; que Carp, si entier aujourd'hui, avait imaginé 
alors un Etat indépendant composé de la Dobrogea et des 
Bouches de Danube, comme solution-tampon vis-à-vis des 
Bulgares, et que lui Stere avait répondu : plutôt l'annexion 
que de perdre aussi les bouches du Danube. Que jamais il 
n'avait pensé à une solution qui n'eut pas l’entier agré- 
ment de l'Allemagne. 

Hinna plaide le rapprochement. Il demande que je cause 
encore avec Lupu Kostake. Il wa pas l'air de soutenir la 
manifestation. 

La rupture du front russe à Zloezow prend les propor- 
tions d’une opération très grande. Les alliés ont pris Tar- 
nopol que les Russes occupaient depuis 1914 et au sud Sta- 
nislau et Nadworna. Les Russes se retirent sur un front de 
250 kil. Les cercles militaires croient que cela peut donner 
la Moldavie sans grands sacrifices. 

26 juillet. — Mr. Horstmann, qui a déjeuné chez moi, sort 
de chezWelzer. Ils étaient d'accord que la fondation à cette 
heure d’un parti Carpiste (sic) était un non sens et quelque 
chose de ridicule. (Horstmann ne savait pas que Welzer 
avait été du voyage‘avec Lupu et il riait de bon coeur au 


4 


50 NOTE POLITICE — 1917 


un lucru ridicul. (Horstmann nu ştia că Welzer călăto- 
rise cu Lupu Kostake şi râdea cu poftă aducându-şi a- 
minte de calificativele întrebuințate pentru a caracte- 
riza această manoperă). El adaogä : «Toate astea vor că- 
dea şi jurnalul nu va publica nimic; dacă aşi fi fost 
aci, nu s'ar fi publicat scrisoarea dela Piteşti». Am în- 
teles că ziua de naştere a lui Carp a trebuit să se ser- 
beze cu mare alai pentru că dânsul era supărat de toate 
laudele făcute de presă cu ocaziunea morţii lui Maio- 
Tescu. 

— Ura lui Carp e bolnăvicioasă. D-na Didina Can- 
tacuzino mi-a povestit (27 Iulie 1917) că, vorbind cu dân- 
sul despre ortodoxia sa, Carp i-a spus : «Nu voiu mai 
îngădui să functionati, dacă nu eliminaţi pe Mehedinţi 
din comitetul vostru». Mehedinți fusese numit de Maio- 
rescu în testamentul său pentru publicarea scrierilor 
sale. Când Ianovici a voit să anunţe lui Carp moartea 
lui Maiorescu, Carp i-a tăiat vorba şi fără nici o emoție” 
a răspuns : «Pentru mine Maiorescu era mort de patru 
ani». (Verzea). 

— Horstmann examinează cu mine ipotezele cari ar 
putea să se prezinte după ocuparea Moldovei; îmi 
spune că în definitiv, nu numai că este de acord, dar că 





souvenir de qualificatifs employés pour caractériser la ma: 
noeuvre). Il dit encore: tout ceci tombera et le journal ne 
publiera rien; si j'avais été ici, on n'aurait pas publié la 
lettre de Pitesti. Jai compris que pour le jour de naissance de 
Carp on avait dû faire du flafla, parcequ’il s’est fâché des 
honneurs rendus par la presse à Maiorescu mort. La haine de 
Carp est maladive. Didine Cantacuzène m'a raconté (27 
juillet 1917) qu'ayant causé avec Carp de son «Ortodoxie», 
Carp Ini a dit: Je ne vous permettrai pas de fonctionner si 
vous n'6liminiez pas Mehedinţi de votre Comité. Mehedinti 
est nommé par Maiorescu dans son testament pour la pu- 
blication de ses papiers ! — Lorsque Ianoviei a voulu an- 
noncer avec ménagements à Carp la mort de Maiorescu, 
Carp lui a coupé la parole et sans émotion: «Pentru mine 
Maiorescu era mort de patru ani», (Verzea). 

Horstmann examine avee moi les hypothèses qui peu- 
vent se présenter après le nettoyage de la Moldavie; en tout, 
il me dit être non seulement d'accord, mais avoir eu les 


NOTE POLITICE — 1917 51 


ar fi avut aceleaşi solutiuni, atunci când a discutat cu 
Mirbach. 

El admite, ca şi mine, că dacă Regele oferă pacea, 
I sar putea cere să fie reprezentat printr'un alt gu- 
vern decât Brătianu, dar că nu sar putea refuza propu- 
nerea, de a trata. Mai admite că, dacă Regele abdică, 
nu se poate refuza să se trateze cu succesorul său. Dacă 
Regele trece Prutul, admite să se constitue un guvern 
revoluţionar, — cu toate partidele prietene ale Germa- 
niei şi cu majoritatea bărbaţilor marcanţi. — «Negreşit 
şi cu d. Stere», zice el. — Evident, îi răspund. Apoi să 
se convoace un Parlament care să dea acestui guvern 
sancţiune legală spre a putea trata. 

Faptul de a fi de acord mare pentru mine decât 
semnificarea că aceste solutiuni vor fi transmise la 
Berlin. 

Horstmann adaogă : «Suntem fericiţi că mergeţi la 
«Berlin; acolo veţi aranja toate aceste chestiuni, întele- 
«sul lor va fi mai uşor şi vă veţi întoarce cu soluţiuni»; 
apoi, în mod discret : «Ar fi mai bine să nu se spună 
«nimic lui Czernin, relativ la o pace separată». 

27 Iulie. — Textul mofiunii de semnat în favoarea 








mêmes solutions en discutant avec Mirbach. Il admet comme 
moi que si le Roi offre la paix, on peut exiger qu’il soit 
représenté par un autre gouvernement que Bratiano, mais 
qu'on ne peut décliner la proposition de traiter. Il admet 
encore que si le Roi abdique, on ne peut refuser de traiter 
avec son successeur. Si le Roi passe le Pruth, il admet qu’on 
doit constituer un gouvernement révolutionnaire avec tous 
les partis amis de l'Allemagne et le maximum d'hommes 
marquants. — Lui: «Y compris Mr. Stere». — Moi: Evide- 
mnt. et convoquer un Parlement qui donne à ce gou- 
vernement sanction légale et pouvoir de traiter. (Le fait 
d’être d'accord n'a pour moi que la signification que ces 
sclutions seront transmises à Berlin). Horstmann ajoute, 
par deux fois: Nous sommes heureux que vous alliez à 
Berlin; là-bas, vous arrangerez toutes ces questions: on les 
comprendra plus facilement et vous viendrez avec des 80- 
lutions, — puis, discrètement: «ll vaudrait mieux ne rien 
dire à Czernin au sujet d'une paix séparées. 

21 juillet. — Le texte de la motion à signer en faveur 


52 NOTE POLITICE — 1917 


lui Carp este diferit de acela care fusese lăsat în Olte- 
nia. Acolo era un dinte împotriva celor cari, aşa zicând, 
voiau să sacrifice o parte din teritoriu. In textul defi- 
nitiv, națiunea (?), în absenţa Camerelor, acordă depline 
puteri, fără nici o rezervă (dictatură), lui Carp. 

— Verzea vine să-mi comunice, foarte scandalizat, 
că Neniţescu, deşi ministru, cum pretinde dânsul că este, 
sa numit membru în consiliul de administraţie dela 
«Steaua». Ii anunţ şi eu că s'a introdus de asemenea si 
la «Generala» ! Colectivişti există în toate partidele... 

28 Iulie. — Virgil Arion, însoţit de Costică. Vine 
dela Călineşti. Carp nu admite formula de adeziune gro- 
solană care a circulat: «Ce, am eu nevoe să mă läudati 
voi pe mine î»... 

Ii prezint exemplarul meu ; recunoaşte că e confornr 
cu originalul, dar că acest text coprinde erori; astfel 
«Un Parlament» şi nu «Parlamentul (actual) dacă sar... 
ete.». Carp nu voeşte nici directiunea unui partid, nici 
să aducă vre-o atingere partidului conservator ; chestiu- 
nile interioare le lasă altora, el fiind prea bătrân pentru 


de Carp est différent de celui qui avait été laissé en Olte- 
nie. Là-bas il y avait une pointe contre ceux qui soi-disant 
voulaient sacrifier une partie du territoire. Dans le texte: 
définitif, la nation (?), en l’absence des Chambres, est censée 
donner pleins pouvoirs, sans aucune réserve tdictature), à 
Carp! ? 

Verzea vient m'annoncer, très scandalisé, que Nenitzescu, 
tout ministre qu’il se prétend, s’est fait nommer conseiller 
d'administration à la «Steaua». Je lui annonce qu’en plus 
il s’est introduit aussi à la «Generala !» Les collectivistes 
existent dans tous les partis- 

28 juillet. — Virgile Arion, accompagné de Costică. Jl 
vient de Calinesti ; Carp n'admet pas la formule d'adhésion 
grotesque qu’on a fait circuler: «Ce am eu nevoie să mă 
läudati voi pe mine?» (Je lui présente mon exemplaire ; il 
reconnaît qu'il est conforme à l’original, mais que ce texte 
contient des erreurs; ainsi «Un Parlament» et non pas 
«Parlamentul» (actual) dacă sar... etc». Il ne donne pas 
son appui à ce texte etc...) Carp ne vent pas la direction 
d’un parti, ni porter atteinte au parti conservateur; lex 


a 


questions intérieures, il les laisse à d’autres, étant trop 


NOTE POLITICE — 1917 53 


a se ocupa de dânsele. Voiu fi foarte bine primit la Că- 
linesti etc. 

Din lunga discutiune a eşit un acord: voiu merge 
să văd pe Carp înainte de plecarea mea, dar înţeleg să 
nu se mai vorbească de vre-o acţiune, nici de adeziuni 
pentru o formulă, oricare ar fi ea. 

Virgil mi-a arătat un text scurt pe care l-am refu- 
zat absolut : nici un angajament, de nici un fel. E con- 
diţia mea formală. 

— La 5 ore, conferință cu Mehedinţi, Dobrescu, 
Dristorian, Mavrojany, Marius Theodorian, pentru 
a preveni pe cei din Bucuresti de vre-o surprindere. La 
restaurant se adună semnături; la Jockey, Beldiman 
fiul a avut neruşinarea să scoată formula lui şi să ceară 
lui Strat s'o semneze. Mi se spune că tema actuală 
este aceasta : s'a întrebat Marghiloman, dacă aprobă in- 
terviewul lui Stere, şi Marghiloman, aprobându-l, totul 
a fost rupt între Carp şi dânsul. Şi oamenii cred, evi- 
dent, că acest interview e ceva apocaliptic !... Or, ace- 
las limbaj a fost ţinut şi lui Strat şi lui Krupenski. 


vieux pour les aborder; j'aurai le meilleur accueil ă Cali- 
nesti, ete. 

Du long plaidoyer, il est sorti un accord: J'irai voir 
Carp avant mon départ, mais j'entends qu’on ne parle plus 
dune action quelconque ni d'adhésion pour une formule 
quelle qwelle soit. 

Virgile m'avait exhibé un texte court que j'ai absolu- 
ment refusé: aucun racolage d’aucune sorte. C’est ma con- 
dition formelle. 

A 5 h. conférence avec Mehedinti, Dobrescu, Dristorian, 
Mavrojany, Marius Theodorian en vue de prévenir les gens 
de Bucarest qu’on pourrait surprendre. Au restaurant on 
sort des papiers et on vous les fait signer; au Jockey le 
petit Beldimano a eu l’impudeur de sortir sa petite formule 
avec une plume et de demander à Strat sa signature- On me 
dit que le thème actuel est: on a demandé à Marghiloman 
sil approuvait l'interview de Stere et Marghiloman l'ayant 
approuvé. tout a été rompu entre Carp et lui. Et les gens 
évidemment croient que cette interview est quelque chose 
d’apocalyptique. Or, le même langage a élé tenu à Strat et 


54 NOTE POLITICE — 1917 


(Dânşii mi-au istorisit-o eri, pe balconul dela club). Deci, 
cuvânt de ordine general. 

29 Julie, — Victoria română. — De trei zile comuni- 
catele spuneau: am cedat teren în valea Putnei, la Soveja. 
şi Negrileşti; apoi retragerea noastră s'a efectuat pe înăl- 
timile munţilor Bereczk; de două ori menţionează: «Co- 
municatul român n'a sosit». Tunul s'a auzit din multe lo- 
curi, chiar din Bucureşti. Se află că armata română a 
întreprins o acţiune strălucită în valea Putnei; a luat 
şease tunuri de calibru mare, multe mitraliere şi, după 
cât se spune, numeroşi prizonieri. Această sfortare, 
chiar de ar rămâne sterilă, căci ea nu poate compensa, 
nici opri marşul triumfal în Galiţia, are totuşi pentru 
noi mângâierea că, dacă pacea ar fi apropiată, armata 
noastră ar înregistra, la activul ei o victorie şi o reabili- 
tare. 

Dea Dumnezeu ca dânsa să nu facă pe guvern să-şi 
piardă capul şi să-i dea încă o iluziune asupra dezastru- 
lui rus !... 

Marşul spre Est al aliaţilor e zdrobitor. Kolomea a 
fost luată împreună cu nodul cel mare al său de comu- 


Krupenski (ils me l’ont raconté hier sur le balcon du Club); 
done mot d'ordre général. 

29 juillet. — Victoire roumaine. — Depuis 3 jours les 
communiqués portaient: Nous avons cédé du terrain dans la 
vallée de la Putna, à Soveja et Negrilesti; puis notre retraite 
s’est faite sur les hauteurs des monts Bereczk; deux fois 
mention: «communiqué roumain pas arrivé». On avait perçu 
le canon de maints endroits, de Bucarest même. —On apprend 
que l’armée roumaine a fait une action d'éclat dans la vallée 
Putna: elle a pris six gros canons (Haubitzen), beaucoup de 
mitrailleuses et, dit-on, beaucoup de prisonniers. Cet effort— 
restrrait-il stérile, car il ne peut compenser ni arrêter la 
marche triomphale de Galicie ? — a pour nous la done ur 
que si la paix venait, notre armée resterait sur une victoire 
et une réhabilitation. Dieu veuille qu’elle ne fasse pas per- 
dre la tête au gouvernement et lui fasse encore illusion sur 
le désastre russe. 

La marche vers l'Est des alliés est écrasante; Kolomea 
est pris avec son grand noyau de communications; Czerno- 


NOTE POLITICE — 1917 55 


nicatiuni; Cernăuţi, ocupat — e zvonul general — şi 
râul Zbrucz, vechiul hotar al Galiției, este atins. Buco- 
vina poate fi considerată ca liberată. Colonelul Hentsch 
a spus lui C. Arion că în 15 zile Moldova poate fi soco 
tită ca fiind ocupată de către aliaţi. 

— C. Arion : Hentsch (l-a văzut ? i-a spus-o ?) e fe- 
ricit că Carp cedează (?) asupra chestiunilor interioare; 
trebue grăbit lucrul, căci situaţia se schimbă cu repezi- 
ciune. Va trebui, în manifestul pe care guvernul provi- 
zoriu îl va adresa ţării, să se atingă în câteva cuvinte 
chestiunea ţărănească şi lărgirea votului. — E tocmai 
ceeace am susţinut eu cu statornicie. Numai să înţeleagă 
Carp !... 

30 Julie. Ta dejun Blome, care mi-a adus pe d-l Hu- 
bert Bastgen, profesor la universitatea din Strassbourg, 
confesorul catolicilor din armata lui Mackensen. Tip in: 
teresant, franc, soldat chipeş. Este bun German, dar de- 
testă pe Prusieni: «Wir hassen die Preussen». Dânsul 
pretinde că 50% din locurile dela partea sedentară, State- 
Majore, servicii civile etc. se dau numai Prusienilor. 








witz occupé — c'est le bruit général — et la rivière Zbrucz, 
ancienne limite de la Galicie, est atteinte. La Bucovine 
peut être considérée comme libérée. Et le colonel Hentsch 
a dit à Costica Arion que dans 15 jours la Moldavie pouvait 
être considérée comme occupée par les alliâs!... 

C. Arion :. Hentsch (l’a-t-il vu? le lui a-t-il fait dire} 
est heureux que Carp cède (?) sur les questions intérieures; 
ıl faut se presser, car la situation mûrit rapidement; il 
faudra, dans le manifeste que le gouvernement provisoire 
adressera au pays, toucher un mot de la question paysanne 
et de l'élargissement du vote. 

C'est bien ce que j'ai soutenu constamment! Pourvu que 
Carp le comprenne ! 

30 juillet. — Oublié de noter: samedi, eu à déjeuner 
Blome, qui ma amené Mr. Hubert Bastgen, professeur à lU- 
niversité de Strassbourg, confesseur des catholiques, de lar- 
mée Mackensen. Type intéressant, frans de collier, beau mi- 
litaire, sans armes. Il est bon Allemand mais détest» 1 s 
Prussiens: «Wir hassen die Preussen». Il prétend que dans 
toutes les places da tout repos états-majors. emplois civils, 
ete. se donnet 50% rien qu'aux Prussiens. Mon interlocuteur 


56 NOTE POLITICE — 1917 


Intrevorbitorul meu era rhenan; sentimentele sale le ge- 
neraliza ca fiind aceleaşi în tot ţinutul Rhinului. 


— La Carp, totul pare că merge spre destindere. Mi 
se aduce noua formulă de petitionare, însă petitionarea 
în ea însăşi aşa de rău primită, încât o socotesc dela în- 
ceput ca fiind căzută în apă. Prefectii sunt cei dintâi 
cari refuză operaţiunea. 

— Ofensiva germană. Comunicatul român. — Cu 
toate asigurările ce mi se dau din nou, luarea oraşului 
Cernăuţi nu e confirmată de buletin; însă, cum Kuty 
(la sud de Kolomea) e luat şi urmărirea se efectuiază 
pe văile Sucevei şi Moldovei; şi cum, pe de altă parte, 
la Nord, aliaţii au depăşit Husiatyn, Cernăuţi rămânând 
în mijlocul unui arc de cerc, nu mai poate ţine. Nordul 
Moldovei va cunoaşte în curând năvălirea. 


Acţiunea militară strălucită din valea Putnei este 
dată amănunţit în buletinul român ce publică «Pester 
Lloyd». Pentru ce sa ascuns timp de două zile acest 
buletin ?... După Vollanka, e vorba de o divizie de Land- 
sturm a generalului von Gerock, care a fost surprinsă 


était Rhénan. Ses sentiments il les généralisait comme étant 
ceux de tout le pays du Rhin. 

Tout paraît être à la détente chez Carp. On m'apporta 
la nouvelle formule du pétitionnement, mais le pétitionne- 
ment en lui-même est si mal accueilli que je le considère 
comme tombé à l’eau. Les préfets sont les premiers à décli- 
ner l'opération. 

Malgré les assurances qu'on me donne à nouveau, la prise 
de Czernowitz n’est pas confirmée par le bulletin. mais com- 
me Krty (Sud Kolomea) est pris et que la poursuite se fait 
vr\lés Suceava et Moldawa et comme au Nord les allés ont 
depassé Husiatyn ; Czernowitz, resté au milieu d’un arc de 
cercle, n'est plus tenable. Le nord de la Moldavie connaîtra 
hieutât l’onvahissement. 

Le fait militaire, très brillant, de la vallée de la Putna 
est tout au long dans le bulletin roumain que publie le 
<P:ster Lloyd». Pourquoi avoir caché deux jours durant ce 
bulletin ? Selon Vollanka. c'est une division de <landsturm> 
du général von Gerock qui a été surprise et taillée. Mais il 


NOTE POLITICE — 1917 57 


şi tăiată. Se pare însă că valea Putnei (Mehedinţi şi 
Verzea) nu conduce la un defileu si că, în această în- 
fundătură, succesul nu poate duce la nici o desfăşurare 
strategică ulterioară. 

După comunicat, trupele generalului Ragoza şi ale 
generalului Averescu au luat această ofensivă şi au cap- 
turat 19 tunuri. — Comunicatele ruse sunt de plâns. 
Fiecare dată ele acuză trupele de defectiune. Comunica- 
tul din 25 Iulie relatează că l-iul corp de gardă a pre- 
dat Tarnopol fără rezistenţă ; că diviziile 113, 155 si 174 
la apus de Romanowsk s'au retras de pe câmpul de luptă 
din propria lor iniţiativă; etc. ete. 

1 August. — Eri vizita d-lui Oscar Anschütz, Ger- 
man născut în România, ofiţer în serviciul Turciei. 
Dânsul cere îmbrăcăminte pentru opt prizonieri români 
din Smirna, cari sunt într'o stare îngrozitoare. «Dar, 
adogă el, nu trimiteţi nimic prin poştă, căci nar ajunge 
la destinaţiune. Se fură ca şi în trecut. Unii se îmbogă- 
țese fără ruşine, alţii mor de foame. Prizonierii nu sunt 
mai nenorocifi ca populaţia civilă, însă această populaţie 


semble que la vallée de la Putna (Mehedinti et Verzea) ne 
conduits pas à un défilé eb que dans ce cul-de-sac le succès 
ue peut conduire à auenn développement stratégique ulté- 
rieur. Selon le communiqué, ce sont les troupes du général 
Ragoza (?) et du général Averescu qui ont pris cette offen- 
sive et capturé 19 canons. 

Les communiqués russes sont lamentables. Chaque fois 
“ls accusent les troupes de défection. Le communiqué du 25 
juillet prétend que le l-er corps de la garde a rendu Tarno- 
pol sans résistance ; que les divisions 113, 155 et 174 à l'Ouest 
de Romanowsk se sont retirées du champ de bataille de leur 
propre initiative ; ete. 

l-er août. — Hier visite de Mr. Oscar Anschütz, Allemand 
né en Roumanie. officier au service de la Turquie. Il solli- 
cite des vêtements pour huit prisonniers roumains de Smyrna 
qui sont dans un dénûment affreux. «Mais n’envoyez rien 
par la poste, car cela n’arriverait pas à destination». On 
vole, comme par le passé. Les uns s'enrichissent outragen- 
sement, les autres meurent de faim. Les prisonniers ne sont 
pas plus malheureux que la population civile. mais cette 


58 NOTE POLITICE — 1917 


piere fiind lipsită de tot şi nimeni nu se îngrijeste 
de ea... 

D. Anschiitz îmi spune că mulţi ofiţeri nu ştiu nici 
citi, nici scrie. Sa adus trupe otomane pe frontul rus- 
european unde, fiind bine hrănite şi încadrate, fac mi- 
nuni. 

— Plebiscitul e bolnav. La Craiova, Corteanu a gă- 
sit toată lumea răsculată şi indignată. Mititä Gârlestea- 
nu, încurcat, nu ştia ce formă să dea unei redactiuni 
corectate, căci textul înmânat lor coprindea o frază 
jignitoare care mă privea personal. La Târgu-Jiu, pre- 
fectul n'a voit nici să citească ce e scris pe hârtie; re- 
fuz categoric. La fratele său, de asemenea, Lupu n'a gă- 
sit o primire mai bună. In fine, Tzigara îmi spune că 
mai multi prefecti, între care şi Marian, au înapoiat lis- 
tele lor albe. Eri. Lupu nici n'a mai insistat pe lângă 
Frumuşanu şi Polimeride. Fiind convinşi că totul se va 
aranja între Carp si mine, e o retragere pe toată linia. 
Singur prefectul Eitel (?) de Vâlcea a trimis în comune 
hârtia spre a fi semnată. 


population crêve par manque de tout et nul ne s’en soucie. 
Monsieur Anschütz me dit que beaucoup d'officiers ne sa- 
vent ni lire, ni écrire. On a pris les troupes ottomanes sur 
le front russe européen, où, bien nourries et encadrées, elles 
font merveille, 

Le plebiscite est malade. A Craiova. Corteanu a trouvé 
tout le monde sur pied et indigné. Le faiblard Miticä Gâr- 
lesteanu, empêtré daus une promesse surprise, ne savait 
quelle tournure donner à une rédaction corrigée, car le texte à 
eux remis avait une phrase blessante, me visant personnelle- 
ment. A Targu-Jiul, le préfet n’avait même pas voulu lire 
le papier —- refus net — et chez son frère, Lupu n'avait pas 
trouvé meilleur accueil. Enfin Tzigara me dit que plusieurs 
piéfets parmi lesquels Marian, ont renvoyé leurs listes blan- 
ches. Hier, Lupu n’a même plus fait d’insistance auprès de 
Frumuseanu et de Polymeride. — Sous couleur que tout. 
s'arrangera entre Carp et moi, c’est une retraite sur toute la 
ligne. Seul le préfet Eitel (?) da Valcea a envoyé le papier 
dans les communes pour être signé. 


NOTE POLITICE — 1917 59 


— Mi se anunţă (Tzigara, Bacalbaşa) că frontul 
din Moldova a fost străpuns, pe o mare întindere, la 
Prisăcani şi că nemţii merg direct spre Roman (?!). Tzi- 
gara ştie din înalt loc că Sâmbătă începe atacul dinspre 
sud. Pontoane şi material lemnos trec în mare cantitate 
dela, Turnu-Măgurele, spre est. 

— Stere a fost chemat de Hentsch. Am văzut la 
Brănişteanu scrisoarea de convocare. Hentsch a insistat 
pentru o reconciliare cu Carp. Stere răspunde că de 
oarece Carp a fost promotorul rupturii, dânsul trebue 
să manifeste dorinţa de a-l vedea, afară de aceasta, Stere 
declară că el nu va discuta decât în prezenţa lui Hentsch, 
conditiune pe care acesta o primeşte. 

Stere, care a venit să mă vadă, îmi spune că punc- 
tul său de vedere este: pentru pace, colaborarea tutu- 
lor, nu dictatură, deci nimic fără Marghiloman. Legile 
privitoare la chestiunea agrară şi la votul universal 
fiind votate (îi spun că se înşeală), ele sunt legi de Stat 
şi prin urmare câştigate. Relativ la memorandul său, 
Stere a spus : «Se prepară în contra mea o cabală, însă 
când eu am emis părerea, ce mi se impută, vă ştiam a- 





On m'annonce (Tzigara et Bacalbaşa) que le front mol- 
dave a été percé sur une grande portion, à Prisäcani, et que 
les Allemands marchent directement sur Roman (79). 

Tzigara sait de haut lieu que samedi on commence l'at- 
taque par en bas. Des pontons et du matériel bois a passé 
en grande quantité de Turnu-Mägurele vers l'Est. 

Stere a été appelé par Hentsch. J'ai vu chez Bränisteann 
la lettre de convocation. Hentsch a insisté pour une récon- 
ciliation avec Carp. Stere répond que c’est Carp qui, ayant 
rompu, doit manifester le désir de le voir; Hentsch se por: 
tant fort, Stere déclare qu’il ne causera qu’en présence de 
Hentsch, condition que celui-ci a acceptée. — Stere, qui est 
venu me voir, me dit que son point de vue est: Pour la paix, 
collaboration de tous, done rien sans Marghiloman, mais 
collaboration, non dictature. Les lois sur la question agraire 
et le vote universel étant votées — je lui dis qu'il se trompe 
— elles sont lois d'Etat et par conséquent acquises. Au su- 
jet de son mémorandum, Stere a dit: on fait une cabale 
contre moi, mais «lcrsque j'ai émis l’idée qu'on me reproche, 


60 NOTE POLITICE — 1917 


liaţi ai Austriei iar nu ai lui Lupu Kostake şi ai lui 
Rosemberg contra Austriei», 

Intreb pe Stere : de ce să vorbeşti de pace, când se 
poate să nu fie pace ? Putem noi redeveni neutri şi ţara, 
servind de trecere trupelor aliate ? Nu ! Atunci va con- 
tinua starea de război, însă de data aceasta alături de 
“Germania. — E] îmi răspunde scurt că tot aşa înţelege 
şi dânsul. Părerea lui e că ar trebui să ocupăm Basara- 
bia. A pronunţat cuvântul: «extravagantele lui Carp». 
I-am spus că una din aceste extravagante este dorinţa 
de a numi pe ginerele său, Sturdza, ministru de răz- 
boi; deşi Sturdza trece în ochii armatei drept un de- 
zertor. Mă roagă să nu ating această chestiune. 

2 August. — Am fost la Călineşti cu Tzigara. Cum 
acesta nu văzuse pe Lupu, care fusese eri la Carp îm- 
preună cu Virgil, a trecut un moment pe la dânsul. 
Lupu, foarte rău dispus, n'a voit să se debutoneze, dar 
mânios a spus lui Tzigara : «Ce cauţi la Carp cu Mar- 
ghiloman ? Uiţi că eşti prefectul de poliţie 1» Nerozia 


— La Carp. Am sosit la 10 ore dimineaţa. Nu era 
încă îmbrăcat. Conversaţie amicală până la 12 şi jum., 
când am dejunat împreună cu familia. — «Ce vrei să 
ştii dela mine ? Mai întâi am să rog pe Germani să se 
pună de acord d-nii miniştri cu militarii. Făcând mereu 
«politică de partid», d-nii miniștri au adus lucrările 





je vons savais alliés de l’Antriche, mais non pas alliés de 
Lupu Kostake et de Rosemberg contre l’Antriche». Je de- 
mande carrément à Stere : Ponrqnoi parler an pays de paix, 
Qnand ce ne pent être la paix; ponvons-nous redevenir 
nentres avec le pays servant an passage des tronpes alliées ? 
Non. Alors čest la continnation de l’état de guerre, mais 
cette fois-ci à côté de l'Allemagne. Il me répond nettement ana 
c'est ainsi qu’il l'entend: Ponr lui nons aurions le devoir 
d'ocenper la Bessarabie. Il avait prononcé le mot «les ex- 
travagances de Carp». Je lni dis: Une de ces extravagances 
c'est le désir de nommer son gendre Stnrdza, ministre de la 
guerre; or, Sturdza est ponr l’armée nn désertenr. Il me 
prie de ne pas aborder cette qnestion. 


NOTE POLITICE — 1917 6L 


unde sunt.. — Eu : Politică de partid, la ei, ori la noi ? 
— Carp: Şi la ei şi la noi. Tot vorbindu-mi de partide 
şi de opinie publică, d. Bussche a lăsat pe Brătianu să 
facă ce a făcut. (Inteleg acuma această eşire a lui). 
Condiţiile mele sunt trei: Să deserte Moldova, să go- 
nească dinastia şi să-mi dea imediat pe noul Rege. — 
Asupra primului punct, nici o discuţie. Carp — contra 
părerii lui Virgil — a spus totdeauna ca şi mine: Ro- 
mânii wau nimic de făcut, cât timp ţara este tăiată în 
două. — Asupra punctului 2: Eu: Va să zică, Ger- 
manii, nu noi avem să pronuntäm excluderea dinastiei? 
— Carp: Neapărat! Aceasta este treaba lor. — Eu: 
Atunci, de ce am fost pisat eu, care spun la fel, şi de 
Lupu şi de Neniţescu ? — Carp: Pentru că Maiorescu 
a pledat mereu pentru dinastie şi te credeam influenţat 
de el. — Fu : Dar şi Reuss şi Praschma şi Mirbach, cu- 
nosc sentimentele mele.... Dar dacă Regele oferă 
pacea sau abdică în favoarea lui Carol şi Germanii tra- 
tează cu ei ? — Carp: Mă dau la o parte şi cu mine nu 
mai au nimic de căutat. Cu oricine din dinastie nu se 
poate cerca nimic pentru regenerarea ţării ! ! 

Asupra punctului 3. «Guvernul provizoriu, spune 
Carp, sau comitetul, — ce va fi, — va dura o zi. El se- 
constituie pentru a proclama pe noul Rege. Acesta va da 
guvernul cui va voi şi el este care va face pacea. Aceasta 
este o condifiune sine qua non pentru mine». — Carp 
refuză de a examina orice altă modalitate. — Eu : «Dar- 
cine este Regele care va accepta să fie un fel de guver- 
nator poruncit de Germani ?» — «Treaba lor 1... Să-l gă- 
sească 1»... — «Va trebui o Constituţie ?» — «Se va dis- 
cuta cu el». — «Dar cine va vota o lege administrativă, 
armata, etc. î» — «Prin decret, iar Camera să înregis- 
treze». — «Atunci, de ce nu o Constituţie decretată ?» 
— «N'ar avea valoare. (Nu înţeleg de ce organizaţia fun- 
damentală sar face prin decret şi Constituţia nu ar 


avea valoare, dată sub formă de «charte 7»)... — «Ur 
Rege, zic eu, va putea rezista pretențiilor economice ale 
Germanilor». — «Nu. răspunde Carp: de aceea trebue 


un Rege imediat», — «Dar dacă Germanii indică alte căi 


62 NOTE POLITICE — 1917 


de execuţiune î» — «Nu pot face nimic cu mine», zice 
Carp. — «Dar dacă se iveşte o candidatură austriacă 
primită de Germani ?» — «Nu accept si nu se poate... 
Bethmann-Holweg a fost isgonit pentru că a făcut mai 
multe Concesiuni Austriei. Czernin are să fie şi el, zilele 
astea, răsturnat şi Tisza îi va lua locul 1...» — «Care este, 
întreb eu, candidatul german, de oarece un prinţ bavarez, 
cum Sa vorbit, ar avea pentru tine defectul capital de 
a fi catolic ?» — «Da, răspunde Carp, ar trebui să ne 
dea, pe nepotul împăratului, Frederic-Wilhelm, care este 
subprefect în Polonia; e energie şi bine însurat. (In 
Gotha se găseşte un nepot, întradevăr însurat cu o 
prinţesă, de Ratibor şi tată a trei fete)». — Nu acceptă 
nici o colaborare cu Stere, «domnul care a oferit Româ- 
nia Austriei !». 

Am pus chestiunea: pace nu se poate încheia în 
sensul de a fi neutrali, de oarece ţara e străbătută de 
comunicațiile frontului german, deci limpede, trecem în 
partea Puterilor Centrale contra Antantei. — Carp răs- 
punde : «Nu. Vom avea de păzit graniţa noastră despre 
Rusia şi este exclus ca Rusia să atace vreodată acest 
front». — «Dar asta nu aduce, zic eu, evacuarea terito- 
riului î» — «Nu, dar vom avea o administraţie română». 

Concluzia ne-a fost: Carp va vedea mâine la Sinaia 
pe Mackensen. Acesta va telegrafia probabil la Berlin 
conditiunile lui; dacă se acceptă, ne vom concerta peste 
10—15 zile; dacă nu se acceptă, îmi va da de ştire şi îmi 
va spune : de aci înainte, fă tu ce vei putea; eu am în- 
cheiat activitatea mea. 

Incidental, s'a vorbit de circulara pentru care se 
cere semnături. — «Dă-te la o parte, spune Carp, şi lasă 
să se semneze». — «Nu pot, răspund eu şi nu pot chiar 
în interesul tău. De ce să cauţi un mandat anonim iscälit 
prin forţa administrativă şi nu o aclamatie din partea 
noastră î» — «Cine, voi? Cari fruntaşi î» — «Aceştia 
cari suntem în Bucureşti». — «Ar fi o operă de par- 
tid (?!) si nu voese nimic dela partide ; ele au încetat, 
iar pe viitor trebue să se facă alte partide». 

Evident, n'am mai insistat, 


NOTE POLITICE — 1917 63 


3 August: — D. Popescu (N. F. Pr.) îmi comunică 
că lui Lupu Kostake i sa dat peste degete şi că Rosen- 
berg va merge, fără îndoială, pe front. D. Welzer înso- 
tea pe Lupu în drumul acestuia la Craiova şi wa ştiut 
nimic de manopera lui Lupu şi de abuzul ce a săvârşit, 
speculând prezența sa. Acesta să fie oare adevăratul 
motiv al relei dispoziţii a lui Lupu, pe ziua de eri ? 
Germanii îşi vor deschide ei, în sfârşit, ochii asupra re- 
lativităţii forţelor ?... 

— Generalul Ghiţescu îmi spune că tânărul Kostake 
este un foarte rău prefect, autoritar, neglijent. Ghiţescu 
a ameninţat pe subprefectii, cari ar îndrăzni să adune 
semnături pe formularele impuse de prefecti. 

— Azi dimineaţă, Cernăuţii, asaltat din trei părţi, 
Sa predat şi, în revărsatul zorilor, aliaţii au intrat în 
oraş. ” 

Mâine operaţiunile încep pe Siret şi Mackensen 
părăseşte în astă-seară Sinaia pentru a merge pe front. 

Cum aliaţii se află şi în faţa Câmpulungului, Mol- 
dova va fi luată cu asalt din toate părţile. Se desminte 
cu toate acestea străpungerea prin Prisăcani. Se spune 




















3 août. — Mr. Popescu (Neue Freie Presse) me commu- 
"nique que Lupu Kostake a reçu sur les doigts et que Ro- 
semberg ira sans doute sur le front. Mr. Welzer accompag- 
nait Lupu pendant le voyage Craiovaetiln'ariensu de lu 
manoeuvre de Lupu et de l’abus qu’il a commis en spéculant 
sa présence. Serait-ce la vraie raison de l'humeur massa- 
crante de Lupu hier toute la journée? Les Allemands ouvri- 
raient-ils enfin les yeux sur la relativité des forces ? 

Le général Ghitescu me dit que le petit Kostake est un 
très mauvais préfet, autoritaire, dissolu, — Ghitescu a mena- 
cé les sous-prefets qui oseraient faire signer les formulaires 
imposés par le préfet. 

Ce matin. Czernovitz, assailli de trois côtés, s’est rendu 
et à la pointe du jour les alliés y ont fait leur entrée. 

Demain les opérations commencent sur le Sereth et Mac- 
kensen quitte ce soir Sinaia pour aller sur le front. 

Comme les alliés sont aussi devant Campulung (Buco- 
vinc) la Moldavie va être assaillie sur tous les bords. On 
cément néanmoins la percée par Prisacani. On dit que le 


64 NOTE POLITICE — 1917 


că guvernul se strămută la Chişinău, dar Regele nu pă- 
răseşte Moldova (7 !). , 

4 August. — Vizita lui Virgil Arion, care e încântat 
de înţelegerea dintre Carp si mine, cu toate că din a- 
ceastă înţelegere n'a eşit nimic precis. Deocamdată, dom- 
nii aceştia desfăşură o activitate covârşitoare pentru 
subscriptia lor. Prin cafenele, restaurante, circulă o a 
treia formulă, mai îndulcită privitor la pace, însă 
mai personală pentru Carp. Prin saloane, de asemenea 
lumea se ocupă de această circulară. Unii prefecti, cum 
este cel de Ilfov, nu refuză adeziunea anonimă a tärani- 
lor şi mi se afirmă că la Băneasa si pe proprie- 
tatea lui Finkels au fost convocați ţăranii, cărora li sa 
cerut semnăturile pentru pace. 

Le spun tuturor cât de periculoasă consider eu o 
astfel de propagandă. Pacea cu Germania şi cu aliaţii ei 
nu e pacea, ci o altă stare de război; aşa dar nu trebue 
a amăgi pe ţărani. 

— Lupu Kostake, care de câteva zile poartă lumea 
pe umerii săi — generalul Ghiţescu îmi spunea că din 


gouvernement se transporte à Kishinew, mais que le Roi ne 
quitte pas la Moldavie (? D. 

4 août, — Une visite de Virgile Arion, enchanté que 
«nous nous soyous enteudus», Carp et moi, alors que nous 
nous sommes entendus que pour le quart d’heure, il n'y 
avait rien à se dire de précis ! En attendant, ces Messieurs 
développent une activité dévorante pour leur souscription. 
Dans les cafés, aux restaurants, on fait circuler une troi- 
sième formule plus édulcorée quant à la paix, plus per- 
sounelle pour Carp ; dans les salons. les femmes s’en occu- 
pent; certains préfets, tel celui d'llfov, ne dédaigne pas 
l'adhésion anonyme des ruraux et on m'affirme qu'à Ba- 
neasa et sur la propriété de Finkels on a convoqué les pay- 
sans, auxquels on a demandé s'ils voulaient signer pour la 
paix. 

Je dis à tous combien je considère une telle propagande 
comme dangereuse: la paix avec l'Allemagne et les alliés 
n'est pas la paix, mais un état de guerre autre: donc il ne 
faut pas leurrer les paysans. 

Lupu Kostake, qui porte depuis quelques jours le monde 
sur ses épaules — le géuéral Ghiţescu me disait qu'en cau- 


NOTE POLITICE — 1917 65 


conversaţia ce a avut cu dânsul, punea pe Carp pe al 
doilea pian ! —, şi care afirmă textual că, în aşteptarea 
evenimentelor ce se pregătesc, el «adună arme şi muni- 
tiuni», a sfârşit prin a declara că va răspândi un ma- 
nifest Moldovenilor prin aviatori şi va însoţi pe Maec- 
kensen pentru a decide populaţia să nu emigreze. 

5 August. — George Stirbey se reîntoarce dela 
Viena. Foarte bine primit de Czernin, care i-a declarat 
că sfortärile tutulor tind a păstra României integritatea 
sa. Românii vor putea să-şi aleagă un Rege, căci, cu 
nici un preţ nu mai poate rămâne pe tron Regele Fer- 
dinand; de asemenea, nu va putea domni nici prinţul 
Carol. 

Stirbey nare impresiunea că tot aceeaşi excludere: 
dela tron ar lovi pe prinţul Nicolae cu o Regentä. Dar, 
oricare ar fi dinastia, fie ea habsburgică, fie ea ger- 
mană, «Austria va avea în România o influență mai 
mare după război şi fiind de acord cu Germania». 

Pentru moment, adaogă Stirbey, comandă militarii 
şi, după vorbele d-lui de dankovici-Bâzan (ginerele lui 
St. Kerestyi devenit magnat), generalii austriaci sunt 





sant avec lui, Carp ne passe qu'en second ordre — et qui dit 
textuellement qu'en attendant les grands événements qui se 
préparent, lui «rassemble les armes et les munitions» — a 
dit ce soir à ma soeur qu'il compte lancer un manifeste aux 
Moldaves par les aviateurs et accompagner Mackensen pour 
décider partout la population à ne pas émigrer. 

5 août. — Stirbey retour de Wien. Très cordialement 
reçu par Czernin, qui lui déclara que leurs efforts à tous 
tendent à garder à la Roumanie son intégrité. Les Roumaius 
pourront élire leur roi, car à aucun prix ne peut rester sur 
le trône le roi Ferdinand et pas même le prince Carol. Stir- 
bey n'a pas l'impression que la même exclusion frapperait 
aussi Nicolas avec une régence Mais, que ce soit une dy- 
nastie Habsbourgienne ou une dynastie allemande, «c’est 
l'Autriche qui aura une plus grande part d'influence en 
Roumanie après la guerre et d'accord avec l'Allemagne». En 
attendant, dit Stirbey, les militaires commandent et selon 
Mr. de Iancovici-Bézan (gendre de St. Keresty, devenu mag- 
nat), les généraux autrichiens sont nommés et dégommés 
par les Allemands. ' 


66 NOTE POLITICE — 1917 


numiţi şi destituiti de Germani. O notă specială de ex- 
cludere contra familiei Brătianu, aşa de vie, încât am 
întrebat dacă Austria ar merge până la exil! 

— Pe când stăteam de vorbă, Stirbey şi cu mine, 
pela 9 ore şi jum, d. de Mirbach îmi trimite carta sa de 
vizită, pe care era scris cu creionul că gravitatea cir- 
cumstanţelor va scuza ora indiscretä a vizitei sale. — 
I-am răspuns că sunt fericit de vizita sa, pentru a putea 
semnala unei autorităţi germane primejdia propagandei 
printre ţărani. 

Imi cere marele sacrificiu de a renunţa la călătoria 
mea, pentru că, zilele acestea, va fi absolută nevoie de 
mine în ţară. (Notez, că trebuia să mi se remită 'pas- 
poartele întă de eri seară, Sâmbătă, şi în ultimul mo- 
ment am fost anunţat că nu vor fi gata decât Luni 
seara. Sunt opt zile de când durează lucrul ăsta...). Co- 
lonelul Hentsch mă roagă cu tot dinadinsul. — N'am 
vorbit, zic eu. politică decât o singură dată cu colonelul. 
Nam fost pus la curent de dânsul despre nimic şi sunt 
uimit că vizita mea la Berlin a devenit neplăcută, toc- 
mai când Carp a amânat orice discuţii pentru vre-o 





Une note spéciale d'exclusion aussi contre la famille 
Bratiano, si vive, que j'ai demandé s'ils allaient en Autriche 
jusqu’à l'exil. 

„Nous étions là de notre conversation lorsque, à 9 h. %, 
Mr. de Mirbach me fait passer sa carte avec la note, au 
crayon, que la gravité des circonstances excusera l'heure 
indiscréte de sa visite. 

Je lui dis que je suis heureux de sa visite pour pouvoir 
signaler à une autorité allemande le grand danger de la 
propagande parmi les paysans. Il me dit qu'on va me de- 
mander le grand sacrifice de renoncer présentement à mon 
voyage, parce qu'on a ces jours-ci absolument besoin de moi 
dans le pays (Note: on devait me remettre mes passeports 
hier soir, samedi, et tout à coup on a annoncé à Théophile 
(mon maître d'hôtel) qu’ils ne seraient prêts que lundi soir. 
Il y a huit jours qu’on gy applique...) Le colonel Hentsch 
m'en prie expréssement. — Moi: Je mai causé qu'une fois 
politique avec le colonel ; je n’ai plus été mis au courant de 
rien par lui et je suis étonné que ma visite à Berlin soit 
devenue désagreable juste quand Mr. Carp lui-même a ac- 


NOTE POLITICE — 1917 67 


10 zile. Mirbach a protestat, .zicând că sunt de luat 
măsuri împreună. — «Dacă vizita mea e neplăcută la 
Berlin sau cuiva de aci — (am insistat asupra creditului 
lui Neniţescu pe lângă Hentsch, care ar fi putut inspira 
această sugestiune), wam decât să mă înclin». — In 
decursul conversaţiunii, dânsul spune: «Stere nu va fi 
abandonat». — Eu: «Dar Carp mi-a spus-o categoric»— 
El: «Poate că aveţi o părere anticipată, presupunând că 
d. Carp este excesiv». — Eu: «Cred că-l cunosc mai 
bine ca d-v !» 

Mai notez că am avut prilejul să repet lui Mirbach 
ceeace spusesem lui Hentsch: nu mam dat deoparte; 
am fost dat deoparte, şi nu am nici o răspundere pentru 
greşelile săvârşite. 

Mecanismul închipuit de Carp pentru proclamarea 
Suveranului n’a desteptat din partea lui Mirbach nici 
aprobare nici desaprobare. Există oare un acord de 
principii î... 

— Am eşit din salon. Costică Arion mă întâmpină. 
El a fost convocat de Hentsch la 6 ore pentru a exa- 
mina cu miniştrii (vom vedea dacă se află şi Hinna) 


cusé un point mort qui devait se prolonger pendant une di- 
-zaine de jours. — Il a protesté disant qu'il y avait des me- 
sures à prendre en commun. — Moi: Que ma visite soit 
désagréable à Berlin ou à quelqu'un ici — j'ai insisté sur 
le crédit de Mr. Nenitescu auprès de Hentsch et qui pourrait 
avoir inspiré cette suggestion — je n'ai qu’à m'incliner. 
Au cours de la conversation : «Stere ne sera pas ában- 


donné». — «Mais Carp me l’a dit expréssement». — «Vous 
avez peut-être une prévention à supposer que Mr. Carp est 
excessif». — Moi: «Je crois mieux le connaître que vous»: 


Je note encore que j'ai cu l’occasion de répéter à Mirbach ce 
«que javais dit à Hentsch: Je ne me suis pas mis de côté, on 
ma mis de côté et je n'ai aucune responsabilité pour les 
fautes commises. 

Le mécanisme imaginé par Carp pour la proclamation 
du Souverain n’a éveillé chez Mirbach ni improbation, ni 
approbation. Y aurait-il déjà un accord de principe? Nous 
sortions du salou; Costică Arion faisait les cent pas. Il est 
convoqué par Hentsch à six heures pour examiner avec les 
Ministres (nous verrons si Hinna en est) «les modalités à 


68 NOTE POLITICE — 1917 


«modalitățile de stabilit». — Ar fi voit să te roage si pe 
tine, însă am spus că eşti şef de partid şi că aceasta nu 
se poate. — Faci o greşeală să primeşti, zic eu (Stirbey 
de faţă); aceasta va da iar loc să se spue că ai trecut, 
de partea, lor. — Protestări. — Eu insist şi adaog că 
Hentsch ar fi putut să vorbească cu mine, dacă se ames- 
tecă să pună la cale politica noastră. — «Va veni să te 
vadă mâine» — «Mi-e indiferent ceeace se face şi se 
vorbeşte astă seară; toate acestea nu mă leagă în nimic». 

— Reflectând asupra unor amănunte din convor- 
birea mea cu Mirbach, observ că, în toate împrejurările 
în cari am discutat cu ministrul. el a avut grija să-mi 
reamintească despre o indemnitate de război. Eri, când 
i-am spus că n'aşi vedea cu ochi buni un Rege nou, dis- 
cutând aranjamentele economice cari ne vor fi impuse, 
Mirbach a avut un joc de fizionomie şi un gest cari pă- 
reau că spun: «şi cât de aspre!>... 

Ministrul a recomandat de asemenea o discretiune- 
absolută şi s'a plâns de toţi acei domni cari trăncănesc: 
Beldiman, Brănişteanu, Spies ş. a... Aceste nume m'au 
impresionat; dar am explicarea lor. 


établir». «On voulait te prier aussi, mais j'ai dit que tw 
étais chef de parti et que cela ne se pouvait»— Moi: Tu as 
tort d'accepter (Stirbey présent), cela prêtera encore à lin- 
trigue que tu es gagné à leur cause. — Protestation: — J'in- 
siste et j'ajoute : Mr. Hentsch pouvait causer avec moi s'il 
se mêle d'arranger notre politique. — Lui: Il doit venir te 
voir demain.. — Moi: Ça m'est égal ce qui se fait ou se dit: 
ce soir ; cela ne me lie pas. 

En refléchissant à certains détails de ma conversa- 
tion avec Mirbach, je note encore qu’en toutes circon- 
stances, quand j'ai causé avec le ministre, il a eu soin de me 
rappeler qu'il y aurait une indemnité de guerre; hier, quand 
je lui ai dit que je voyais mal un Roi tout neuf débattant 
les arrangements économiques qui nous seront imposés, Mir- 
bach a eu un jeu de physionomie et un geste de la main qui 
semblaient dire: «Oh! combien dures!» Le ministre a re- 
commandé aussi une discrétion absolue et se plaint de tous 
ces Messieurs qui jabotent; «le jeune Beldimano, Branis- 
teanu, Spiess». Ces noms m'ont frappé. J'en ai l'explication. 


NOTE POLITICE — 1917 69 


6 August. — Arion îmi istorisegte conferinţa de eri: 
să se găsească mijlocul de a se înştiinţa armata ca să se 
opună de a fi dusă dincolo de Prut. Sa obţinut mai 
întâi o proclamatiune semnată de Mitropolit (foarte 
frumos redactată de Virgil, îmi spune Costică), şi care 
va fi adusă la cunoştinţa soldaţilor de pe front. S'a 
emis ideea să se previe şi generalii. 

Lupu, care a avut ideea manifestului Mitropolitu- 
lui Konon, nu voia altceva decât să meargă până la 
avant-posturi, închipuindu-și că ele se vor deschide de 
Ja sine. 

Neniţescu arăta chiar drumurile, cunoscute numai 
de el singur !... 

Sa mai vorbit să se trimită pe front emisari sau 
ofițeri deghizați... In sfârşit, toate copiläriile imagina- 
bile, la cari Arion a avut bine-înfeles prezenţa de spirit 
să nu ia parte. Unul a emis de asemenea părerea să se 
adreseze mie pentru această operaţiune. Arion mi-a 
precizat bine faptul acesta... 

Asupra mai multului sau mai putinului concurs de 
găsit, Hentsch a făcut aluzie la mine: «dânsul nu împăr- 
tăşeşte totdeauna vederile d-lui Carp (capul lui Lupu! 
zice Arion), înțeleg că fără Marghiloman nu se poate în- 


6 août.— Arion me raconte la conférence d'hier: trouver le 
moyen d'avertir l’armée qu’elle ne se laisse pas enmener au de- 
là du Pruth. On a d’abord obtenu une proclamation signée par 
le Métropolite (très joliment redigée, me dit Costica: elle 
est faite par Virgile) qu’on fera tenir aux soldats du front; 
cn a ensuite pensé aux généraux à prévenir; Lupu — qui a 
eu l’idée du manifeste de Konon — ne voulait rien moins que 
d'aller aux avant-postes, se figurant qu'ils s'ouvriraient 
d'eux-mêmes. On a parlé d’émissaires à trouver, d'officiers 
A déguiser: Nenitescu allait jusqu’à tracer des itinéraires de 
lui seul connus. Tous les enfantillages imaginables, aux- 
quels Arion a eu le bon esprit de ne pas prendre sa part; 
quelqu'un a émis aussi l’opinion qu’on pourrait s'adresser à 
moi pour trouver des émissaires à envoyer à l’armée, Arion 
m'a bien précisé le fait... 

Sur le plus au moins de concours à trouver, Hentsch a 
greffé une question me regardant; il ne partage pas toujours 
les vues de Mr. Carp (tête de Lupu, dit Arion); je comprends 


70 NOTE POLITICE — 1917 


făptui ceva durabil; însă d. Marghiloman n'a vorbit 
niciodată politică cu mine» (dar lunga noastră convor- 
bire dela 22 Iulie?..). El lasă să se înţeleagă că ar voi să 
mă vază şi Costică stărue să merg, — ceeace eu refuz să. 
fac, mai cu seamă după comunicarea de eri dimineaţă. 
(Colonelul ar vrea să joace rolul politie principal, care 
nu e de talia sa). Apoi, Hentsch se plânge de indisere- 
tiuni: Stere ştie tot ce s'a petrecut între d-nii 
Carp şi Marghiloman. El a raportat convorbirea lui 
Spies (din nou revine numele acesta). A vorbit apoi de 
un ofițer von Osten, care, venind la d. Marghiloman — 
nu l-am văzut niciodată —, a urmat după asta un raport 
al poliţiei (N'am înţeles nimic). 

Toată lumea, ştie că, după întrevederea cu Carp, a 
fost în secret la Sinaia ; de aci observatiuni dela Tülff, 
că «îşi riscă pozitiunea lui» ete... In scurt, o agitatiune- 
pe care nu o explică chiar scurtul termen de 10 zile pe 
care colonelul îl acordă căderei Moldovei ! 

Curios de constatat că Hentsch, care se plânge de 
indiscretiunile altuia, a raportat lui Lupu K. ceea ce 


que sans Mr. Marghiloman on ne peut créer quelque ‘chose 
de durable: maïs Mr. Marghiloman n’a jamais causé poli- 
tique avec moi (et notre long entretien du % juillet?). IT 
laisse entendre qu'il voudrait me voir et Costica m'excite è 
l'aller voir; c'est ce que je refuse de faire aprés la commu- 
nication d'hier matin. (Disent et parleur qui s’écoute, le co- 
lonel voudrait jouer le rôle politique principal qui n'est pas 
à sa taille). 

Lă-dessus Hentsch se plaint des indiscrétions: Mr. Stere 
sait tout ce qui s’est passé entre Mrs. Carp et Marghiloman. 
E: Stere l’a raconté à Spiess (voici le nom qui revient). Il a 
eucore parlé d’un officier von Osten, qui ayant été chez Mr. 
Marghiloman — je ne lai jamais vu, — ceci a été déjà objet 
de rapport de police (je n’ai rien compris). 

Et tout le monde a su qu'il avait été secrètement à Sinaia 
après son entrevue avec Carp; de là des observations de 
Tülff; que lui joue sa position. Bref, une agitation qui pex- 
plique même pas la brève échéance de 19 jours que le eolo- 
nel assigne à la chute de la Moldavie! 

Il est très curieux de constater que Hentsch, qui se 
plaint des indiscrétions d'autrui, a rapporté à Lupu Kostake 


NOTE POLITICE — 1917 71 


spusesem despre uşurinţa lui, tocmai când el, Hentsch, 
se năpustise asupra lui Lupu. I-a spus chiar că el ştie că 
Lupu luase masa la mine, deşi îl vorbisem de rău. 
Extraordinar lucru pentru un negociator ! 

Faptul mi-a. fost comunicat de Hinna şi confirmat 
chiar azi dimineaţă de Paul Theodoru. 

— D. de Konradsheim venind să mă vază, aşa zi- 
când pentru hârtiile mele de drum am fost obligat să-i 
spun că plecarea mea, va fi poate amânată indefinit, în 
urma demersului de eri. li mărturisesc că singurii el 
şi Stirbey au cunoştinţă de asta şi că aşi voi ca contele 
Czernin să ştie pentru ce lipsesc dela întâlnire. 

— Mi se dă în păstrare două acte :—întâi: O ordo- 
nanţă a Primăriei din Câmpulung, obligând populatiu- 
nea, sub pedeapsă de amendă, să salute pe ofiţerii a- 
liaţi; al doilea: Un exemplar al circulării Carp, nume- 
rotat şi vizat de cenzură... In sfârşit, tot ce trebuie 
pentru a-i da pecetea presiunii militare germane. 

7 August. — Vollanka confirmă ştirea că frontul de 
la Siret e forţat la Focşani şi că râul a fost trecut în trei 
puncte. | | 


ce que j'avais dit de sa légereté, lui qui a foncé sur Lupu. Il 
lui a même dit qu'il savait que Lupu avait diné chez moi 
alors que, soi-disant, j'avais médit de lui! Extraordinaire 
pour un négociateur! Le fait m'a été communiqué par Hinna 
et confirmé immédiatement après par Paul Theodoru, ce ma- 
tin même, i i 

Mr. de Konradsheim 6tant venu me voit, soi-disant pour 
mes papiers de voyage, je suis obligé de lui dire que mon 
départ était peut-être indéfiniment remis, par suite de la 
démarche d'hier. Je lui confie que seuls lui et Stirbey la 
connaissait et que ja voudrais que le comte Czernin sache 
pourquoi je manque au rendez-vous. 

On me remet deux actes à conserver: Une ordonnance dy 
Maire de Campulung obligeant la population, sous peine 
d'amende, à saluer les officiers alliés. Un exemplaire de la 
formule qu’on fait signer pour Carp — beau papier, numé- 
roté — visé par la censure. Tout ce qu'il faut pour lui don- 
ner l'estampille de la pression militaire allemande. 

7 août. — Par Vollanka on a la confirmation de la nou- 
velle que le front du Sereth est forcé à Focsani et que la ri- 


72 NOTE POLITICE — 1917 


Comunicatul de azi nu suflă o vorbă. 

— Eşire violentă din partea lui Vérnav contra lui 
Dobrovici, şi tot cu această ocaziune plângere contra 
lui Lupu şi Carp. Foarte emoţionat, el afirmă că lipsa 
de combustibil a fost calculată pentru a permite unor 
speculatori să-şi vândă pădurile lor pe preţuri nebune. 

Mai vorbeşte de o transactiune încheiată cu 
Eftimiu, în sumă de 65.000 lei, foarte secretă si 
achitată înainte. Faptul e că Dumitropol, avocatul lui 
Eftimiu, e unul dintre cei mai zeloși Carpişti. 

— Noua propagandă a lui Lupu Kostake. E vorba 
de discursul ţinut lui Iorgulescu. In substanţă spune: 
m'am înţeles cu Carp în totul, dar abia sosit la Bucu- 
resti am aflat că Regele nu părăseşte Moldova şi a- 
tunci... mi-am schimbat părerea. — Suntem în plin 
Byzant !... 

— Mi se aduc detalii asupra modului de a se culege 
semnături. Receanu (Ilfov) convoacă pe săteni şii 
pune să iscălească «pentru a obţine pacea». Proprie- 
tarilor le arată un al doilea registru, pe care sunt 


{w 


obligați să înscrie pe toți cei cari refuză, «ca astfel 


vière a été franchie sur trois points. Le communiqué de ce 
matin n’en souffle mot. 

Longue diatribe de Varnav contre Dobrovici; par la 
même occasion plainte contre Lupu et Carp. Très ému, il 
affirme que le mangue de combustible a été calculé pour 
permettre à certains spéculateurs d'écouler leurs forêts aux 
prix fous que nous savons. Il parle aussi d'une transaction 
conclue avec Eftimiu — 65.000 lei, — très secrète, mais payée 
comptant: toujours est-il que Dumitropolu, l'avocat d'Efti- 
miu. fait aujourd'hui un zèle carpiste du meilleur teint. 

La nouvelle propagande de Lupu: c'est le discours tenu 
à Iorgulescu. Je m'étais entendu avec Carp en tout, mais à 
peine arrivé Bucarest j'ai appris que le Roi ne quittait pas 
la Moldavie et j'ai tourné casaque. 

C’est réellement Byzance! 

On revient avec détails sur les façons de prendre des sig- 
natures. Raceanu (Ilfov) convoque les paysans et leur de- 
mande de signer afin d'obtenir la paix, (Baneasa, chez Fin- 
kels; chez les Odobescu, ainsi que Didine Cantacuzène me 
l'affirme, la propriétaire effrayée étant venue demander con- 


NOTE POLITICE — 1917 73 


Germanii să cunoască pe aceiu cari s'au declarat contra 
lor». (Dobrescu). Şi aceia cari autoriză astfel de ma- 
nopere, ştiu că starea viitoare a ţării nu va fi pacea. 
Prefectul de Giurgiu a trimis petitiuni unora, spunând 
să facă propagandă, căci numai astfel am putea împie- 
dica pe Austriaci să ne ia Oltenia (Iliescu). In Pra- 
hova, preotul Popescu-Mălăeşti a aflat că la sate se 
smulg iscălituri, promiţându-se Basarabia. In Ilfov, 
Rachtivan a văzut primari mergând cu jandarmi nemți 
să adune iscălituri dela oameni. Aşa dar, la această au- 
toritate va recurge Carp pentru a-și stabili-o pe a sa! 

— Am văzut pe Stere. Hentsch sa plâns lui Arion, 
că am povestit lui Stere convorbirea mea cu Carp în 
timp ce eu văd pentru prima oară pe Stere acum, după 
vizita dela Călinești. Stere a scris lui Horstmann că 


sell). Aux propriétaires il leur montre un second registre, 
sur lequel il menace d'inscrire tous ceux qui refusent, «afin 
que les Allemands connaissent ceux qui se sont déclarés con- 
tre eux». (Dimitrie Dobrescu). 

L'atmosphère faite est telle que Radu Odobescu a reçu 
de sa famille le conseil de ne pas protester «ca să nu pă- 
tească ceva». Et ceux qui autorisent ces manoeuvres savent 
que ce n’est pas la paix qui serait l’état futur du paye. Le 
préfet de Giurgiu a remis des pétitions à Tudor Hodivoianu, 
Pbombardé conseiller général, en lui disant de faire la pro- 
pagande, que c'est de cette façon seulement qu'on empâchera 
que les Autrichiens nous prennent l'Oltenie. Enfin, en Pra- 
hova, le père Popescu-Malaesti a appris par les curés qu’on 
ramassait des signatures en promettant la Bessarabie. Dans 
Ilfov, Rahtivan a vu que les maires allaient ramasser avec 
le gendarme allemand des signatures. 

Et c’est à cette autorité que-Carp se rapportera pour 
établir la sienne! 

Vu Stere. Hentsch s’est plaint à Arion que j'eusse ra- 
conté à Stere mon entretien avec Carp, quand je vois Stere 
pour la première fois six jours après ma visité à Calinesti. 

Stere a écrit à Horstmann sa rénonciation définitive à 
faire paraître son journal. Dans sa lettre il rappelle que 
cette autorisation lui a été donnée après la remise de son 
mémorandum, done en connaissance de cause. Comme l'appa- 
tition de ce journal est désagréable à Carp, il ne veut pas 


174 NOTE POLITICE — 1917 


renunţă definitiv la proiectul apariţiunii ziarului său, 
motivând că această aparitiune ar fi neplăcută lui 
Carp. Ma întrebat formal dacă am vorbit cu Carp des- 
pre dânsul. A trebuit să-i spun adevărul. De oarece 
Hentsch afirmă că menţine şi consideră ca ceva înde- 
plinit înţelegerea Stere-Carp, Stere conchide că, sau 
Carp nu spune tot adevărul, sau în realitate bate în 
retragere. Eu cred mai curând că colonelul s'a încurcat 
în negocierile sale. 

8 August. — Succesul pe frontul Focşani e anun- 
tat cu multă prudenţă în comunicat şi nu se mai vor- 
beşte de trecerea Siretului. Cu toate astea se afirmă din 
nou că râul a fost trecut la Ciuslea. 

— Eri seară, Tzigara mi-a spus că Hentsch va veni 
să mă vază. Ce însemnează această nesocotită mano- 
peră de a se anunţa mereu, ca şi când o astfel de vizită 
ar fi ceva miraculos ?.. 

— Aflu dela Paul Teodoru că vizita mea la Ber- 
lin e rău văzută de grupul Carp. Iată cum explică Teo- 





que tout entretien ultérieur avec Carp parût influencé par 
Voctroi eventuel de cette autorisation, et il signifie à Horst- 
mann l’abandon définitif de son projet. 

Stere ma demandé formellement si j'avais parlé avec 
Carp.de lui. J’ai dû lui dire la vérité. Comme, semble-t-il, 
Hentsch affirme qu’il maintient et considère comme aequis 
l'entente Stere-Carn, Stere en conclue que, ou bien Carp ne 
dit pas toute la vérité, ou réellement Carp cherche une 
retraite. 

Je crois plutôt que le colonel s’est embrouillé dans ces 
négociations. 

8 août. — Le succès sur le front, Focsani est très pru- 
demment annoncé par le communiqué et l’on n’y parle pas 
du Sereth traversé. On affirme pourtant de nouveau que la 
rivière a été passée à Ciuslea. 

Hier soir Tzigara ma dit: Hentsch va venir vous voir- 
Qu'est-ce que cette sotte manoeuvre de se faire constamment 
annoncer, comme si une pareille visite était quelque chose de 
prodigieux? En attendant, Paul Theodoru étant venu re- 
prendre contact, j'apprends que ma visite à Berlin était très 
ma] vue du côté Carp, et Paul Theodora explique ainsi: 
«Carp se teme ca din conversaţie întelegându-se că ar putea 


NOTE POLITICE — 1917 75 


doru: «Carp se teme ca din convorbiri înţelegându-se 
că ar putea încape ceva concesiuni, acest lucru să nu 
slăbească puterea lui de rezistenţă». Aşa dar, lovitura. 
porneşte de aci şi, evident, Carp are singur monopolul 
independenţei şi patriotismului. Paul Teodoru blamea- 
ză «pantahuza», dar o va iscăli, dacă Carp i- cere. El 
găseşte pe Lupu copiläros şi orbit de nebunia măririlor. 

Şi iată cine dă tonul în politica noastră h.. 

9 August. — Cu siguranţă, la Focşani, oprire. Co- 
municatul menţionează că străpungerea sa lărgit, însă 
nu spune nimic despre trecerea Siretului. In oraş, cir- 
culă svonul că inamicul a fost bătut. 

Spre seară, Rujinski a spus lui Stirbey că Românii 
Sau bătut cu disperare, că pe linia de bătaie se adu- 
ceau neîncetat regimente proaspete, dar că frontul în- 
cepea să se clatine. In vremea aceasta, Carp pune să 
se iscălească motiuni !... 

10 August, — Comunicatul înregistrează lupta vie 
care se dă la Focşani, precum şi massele de oameni a- 
runcate în foc. Nici o schimbare, — motivul se subîn= 
telege, — pe restul frontului. 


încape ceva concesiuni, aceasta să nu slăbească puterea lui 
de rezistenţă». Donc, le coup est venu de là et évidemment 
Carp a seul le monopole de l'indépendance et du patriotisme: 
Paul Theodoru blâme la «pantahuza», mais la signera si Carp 
lo lui demande. Il trouve Lupu enfantin et aveugié par la 
folie des grandeurs. Ne semible plus être confit à Nenitescu 
que d’ailleurs Golescu, l’inséparable de Paul Theodoru, traite 
maintenant d'imbécile... et c'est ed qui donné le ton à notre 
politique. 

9 août. — Il y a certainement arrêt à Focsani: Le com- 
muniqué porte qu’on a élargi la percée, mais ne dit pas que 
le Sereth a été traversé. En ville on colporte le bruit que 
Passaillant a reçu une tape. Vers le soir, Ruginski a dit à 
Stirbey que les Roumains se battaient désespérément, qu’on 
mettait en ligne constamment des régiments nouveaux, mais 
que le front commençait à fléchir. 

Pendant ce temps-là, Carn fait signer des motions. 

10 août, — Le communiqué porte bien les traces de la 
lutte vive qui sé livre à Focsani et des masses qui Sont 
jetées dans la mêlée. Stagnation, probablement pour cause; 
sur le reste du front, 


76 NOTE POLITICE — 1917 


— Em. Culoglu a venit să mă vază. Liberal disi- 
dent: Brătianu «a violat Constituția». Nu recunoaşte 
însă superioritatea lui Stere şi critică cu violență pe 
Simionescu. Si aici acord perfect !... 

— Popescu (N. F. Presse) îmi spune că acţiunea 
austriacă va fi întărită şi că se va trimite altcineva cu 
mai multă greutate decât Konradsheim. El crede că 
politica lui Hentsch nu e cunoscută la Berlin şi că în- 
suşi mareșalul nu aprobă modul de a vedea al lui 
Carp. — Până la ce punct informatiunile lui sunt 
exacte ?... 

— Mă informez la d-na Lydia Filipescu despre 
reîntoarcerea contelui Praschma, care, plecând la Ber- 
lin, mi-a scris acum douăsprezece zile: «vă aşteaptă 
la Berlin»... Am încercat, cunoscând discretiunea 
sa, să-i vorbese de interventiunea lui Hentsch 
de a împiedica călătoria mea. li spun că voi vorbi 
de aceasta cu Praschma, când, peste două zile, voi 
fi fixat situatiunile într'o scrisoare pe care o voi 
trimite lui Mirbach. Săptămâna e aproape trecută şi 


Em. Culoglu est venu me voir: Il n'est plus avec Bra- 
tiano «qui a violé la Constitution». Voilà le plus clair de sa 
déclaration. Mais il ne reconnaît en rien la supériorité de 
Stere et maltraite Simioneseu. Accord parfait là aussi! 

Popescu (N. Fr. Pr.) me dit que l’action autrichienne va 
être renforcée et qu'on va envoyer quelqu'un ayant plus de 
poids que Konradsheim. Il croit savoir que la politique suivie 
par Hentsch n’est pas connue à Berlin et que le maréchal lui- 
même n'approuve pas la façon de voir de Carp. Jusqu'où les 
informations sont elles exactes?... 

Chez M-me Lydia Philipeseu je vais m'informer du re- 
tour du compte Praschma qui, il y a une douzaine de jours, 
se rendant à Berlin, m'avait écrit: «on vous attend à Berlin, 
j'en ai parlé il y a huit jours où j'ai dû y aller». (Le comte 
Fraschma a fait trois voyages Berlin lors de la erise chan- 
celier). Je suis amené, connaissant sa discrétion, A lui parler 
de l'intervention de Hentseh empêchant mon voyage. Je lui 
dis que j'en parlerai à Praschma quand, dans deux jours, 
j'aurai fixé les situations dans une lettre que je comptais 
écrire à Mirbach, — la semaine est presque écoulée et nul ne. 


NOTE POLITICE — 1917 TT 


nimeni până acum nu mi-a spus cari sunt acele ches- 
tiuni grave pentru cari «e nevoie de mine aci». 

Seara primese dela d-na F. biletul următor: «Vi- 
neri. Prietenul nostru doreşte mult să vă vază şi va. 
veni îndată ce va fi posibil. Nu faceţi nimic înainte de 
a-i vorbi. Ştiri bune. Nu-i vorbiti de aceste cuvinte. 
Eram nerăbdătoare să vă seriu imediat». 

— In aceeaşi seară, primese următorul bilet dela 
d-na Didina Cantacuzino: «Dragă prietene A. Sturdza 
a sosit acum cu un mare număr de ofiţeri. Evenimen- 
tele se precipită. Fii foarte atent. Arde scrisoarea». 

— Kiriacescu ştie că manifestul mitropolitului sa 
tipărit în 40.000 de exemplare. 

11 August. — Telegramele anunțau eri un atac îm 
directiunea Adjud, ceeace pentru unii însemnează con- 
firmarea luptei depe Siret la Ciuslea, si pentru alţii o 
mișcare de învăluire făcută pentru a captura armata 
română (?). 

Comumicatul anunţă azi că mai multe diviziuni 
germane au trecut Susita şi atacă cu succes în direc- 
țiunea Adjudului Nou. Succesul acestei întreprinderi: 





n'a dit quels étaient les sujets graves pour lesquels «on avait 
besoin de moi ici». 

Le soir je reçois de M-me Philipescu le billet ci-dessous: 
«Vendredi. Notre ami est très désireux de vous voir et iræ 
chez vous aussitôt que possible. Ne faites rien avant de lui 
avoir causé. Bonnes nouvelles. Ne lui parlez pas de ce mot, 
J'étais impatiente de vous écrire de suite» 

Le soir reçu le petit poulet suivant de Didine Cantacu- 
gène : «Mon cher ami, A. Surdza vient de rentrer avec un 
grand nombre d'officiers tout à l’heure. Les événements se 
precipitent, soyez très attentif. Brûlez ma lettre». 

Kiriacescu sait que le manifeste du Métropolite est tiré è 
40.000 exemplaires. 

11 août. — Les télégrammes privés annonçaient hier une 
pointe dans la direction d Adjud, ce qui, pour les uns, est la 
confirmation de la tape sur le Sereth à Ciuslea et pour les 
autres est un mouvement tournant, pouvant amener la cap- 
ture de l’armée roumaine (7). Le communiqué annonce ce 
matin que des divisions allemandes ont passé la Susita et 
attaquent avec succès dans la direction Adjud-Nou. Le suc- 


78 NOTE POLITICE — 1917 


pune în pericol armata lui Averescu, care luptă în re- 
giunea Bacău. 

— Au sosit 60 de ofiţeri dela Crefeld. Nu sa co: 
municat nimic la Crucea Roşie, care îngrijeşte de pri- 
zonieri la Bucureşti. Au fost duşi la hotel Bratu şi azi 
dimineaţă au fost evacuaţi la Buftea şi Mogoşoaia. 

Lupu mi-a promis lista lor. Se lăuda că le-a dis- 
tribuit cei 2000 lei, «pe cari i-a câştigat eri la Club» ! 

Ştiu prin Stirbey că, la sosirea ofiţerilor, Lupu le-a 
ţinut un discurs. Tzigara mi-a confirmat şi dânsul 
faptul. 

Ce au putut ei să semneze 1 

— Convorbire cu Lupu Kostake, care vine să mă 
vază, sub pretextul neînsemnat de a-mi da o explicaţie 
relativ la o mică diseutiune cu Simionescu, la Club. — 
Il întreb: «Care e situaţia lui Sturdza ? A părăsit fron- 
tul? — «Da, e dezertor! După ce sa luptat si s'a 
luptat bine, pentrucă a fost propus pentru gradul de 
general, i s'a dat ordin să ia un alt comandament, îna- 
poi. pe Prut. Dânsul n'a primit şi împreună cu Wach- 
mann a fugit întrun automobil». (Textual). 





ces de cette entreprise met en danger l’armée d'Averescu qui 
lutte dans la région Bacau. 

Une soixantaine d'officiers sont arrivés- On n'a rier com- 
muniqué à la Croix Rouge, qui a pourtant la garde et la 
charge des prisonniers à Bucarest. On les a descendu à 
Thôtel Bratu, Calea Grivitza, et ce matin on les a évacués 
sur Buftea et Mogosoia. Lupu m'a promis leur liste. Il s’est 
vanté de leur avoir distribué les 2000 lei «qu'il a gagné hier 
aw Club!» Je sais par Stirbey qu’à leur arrivée ils ont été 
harangués par Lupu. Tzigara ma confirmé le fait du 
discours. (31 août). 

C'est le gratin des officiers en plus grand nombre ras- 
semblés à Crefeld. Que leur a-t-on fait signer? 

Conversation avec Lupu, qui vient me voir sous le futile 
prétexte de me donner une explication au sujet d'une petite 
altercation, au cercle, avee Simionescu. — Moi: Sturdza. 
quelle est sa situation? A-t-il quitté le front? — Lui: «Oui. Il 
est déserteur. Après sâtra battu et bien, puisqu'on l’a pro- 
posé pour le grade de général, on lui a donné l’ordre de 
prendre un autre commandement, en arrière. sur le Pruth. 
Il n’a pas accepté et avee Wachmann il s’est sauvé dans une 
automobile». (Textuel). 


NOTE POLITICE — 1917 79 


Lupu îmi remite manifestul Mitropolitului. E re- 
dactat de Virgil Arion. Se propusese un apel semnat de 
oameni politici; el. Lupu a propus manifestul Mi- 
tropolitului. — Lupu mă întreabă: «Tot eşti supărat 
pe mine î» — «Nu, însă blamez pantahuza». 

El îmi explică pe larg că lucrul acesta sa făcut ca 
să nu pară Carp prea izolat. Mă căznesc inutil să-i în- 
fatisez gresala şi actul odios al acestei manopere. 

«Mackensen, adaogă el, a dat cele mai bune asigurări. 
Vorbeşte chiar de întreaga Basarabie; vrea o Românie 
mare şi tare. In proclamația sa, Mackensen va declara 
că nu primeşte a trata cu dinastia, nici cu guvernul. 
Pentru ce continui să rămâi deoparte? Armata trebue 
desființată şi refăcută în număr restrâns, căci nu mai 
avem ofiţeri. Nici o responsabilitate ministerială, pen- 
tru a nu mai îndura de acum înainte tirania electorală 
a partizanilor. Nu suntem noi oare ultra-democraţi ? Pa- 
lade şi Take Ionescu, miniştri, o dovedesc... Tara după 
Fanarioti, a fost pervertită, mai cu seamă de intri- 
gile Austriei; iată de ce nu vrem să mai auzim deea; 
cunosc sentimentele lor si «Martha mi-a scris acuma în 





Lupu me remet ie manifeste dn Métropolite. Il est rédigé 
par Virgile Arion. On avait proposé un appel signé par des 
hommes politiques: c'est lui, Lupu, qui a proposé le mani- 
feste du Métropolite. 

Lupu: Vous êtes toujours fâché contre moi?— Moi: Non. 
Mais je blâme la pantahuza. — Lui m'explique longuement 
que c'est pour que Carp ne paraisse pas isolé, Je m'ingénie 
inutilement à lui faire toncher du doigt l'inconvenient et 
l’odieux de cette manoeuvre. Mackensen a donné les meil- 
leures assurances. Il parle même de toute la Bessarabie. On 
veut une Roumanie grande et fortifiée. Dans sa proclama- 
tion, Mackensen déclarera qu'i n'accepte pas de traiter avec 
la dynastie, ni avec le gouvernement. Pourquoi continuez- 
vous de rester de côté? L'armée doit être entièrement licen- . 
ciée et reformée, mais très restreinte. car il n'y a pas d'offi- 
ciers. Plus de responsabilité ministérielle pour ne plus avoir 
à subir la tyrannie électorale des partisans. Est-ce que nous 
ne sommes pas ultra-démocrates? Pallade et Take Ionescu, 
ministres, le prouvent Le pays, après les Phanariotes, a été 
surtout perverti par les intrigues des Autrichiens: voilà 
pourquoi nous ne voulons rien de l'Autriche; je connais leurs 


80 NOTE POLITICE — 1917 


urmă asupra acestui subiect». (Risum teneatis !...). «Ne 
trebue un Rege serios, încercat, german...» — «Acestea 
sunt tot intrigile Austriei, al cărei agent este Netzham- 
mer». 


— Contele Praschma sa anunţat pentru ora 5. El 
îmi declară cu multă insistență că n’a văzut nici pe 
Hentsch, nici pe Mirbach, într'adins, ca să nu aibă nici 
un contact. Are amabilitatea să-mi spună că sunt real- 
mente necesar, însă nu se credea că lucrurile vor merge 
aşa de încet în Moldova. Impresia lui e că Berlinul nu va 
desemna imediat pe viitorul Suveran. Şi pentrucă nu îm- 
părtăşeşte opinia lui Carp, el îmi spune că nu crede că 
sar putea răsturna Dinastia, de oare ce lucrul acesta ar 
crea dificultăţi la încheierea păcii. In orice caz Suvera- 
nul ar trebui să fie ales, şi el admite toate părerile mele 
asupra acestui subiect, «numai,—adaogä el cu naivitate— 
dacă Camera votează anexiunea la Austria 4...» (Cine 
poate să le bage în cap astfel de idei ?) Din desvolta- 
tarea ce caută a da ideei sale, înţeleg că la mijloc e tot 
Stere care-i ameteste. 


sentiments et «Marthe m'a encore écrit à ce sujet». (Risum 
teneatis!...). Il faut un Roi sérieux, éprouvé, Allemand. — 
Moi: Mais on a parlé d'un prince bavarois? — Lui: Ce sont 
encore les intrigues de l'Autriche, dont Netzhammer est 
l'agent. 

Comte Praschma s'est annoncé pour 5 h. Il me déclare 
avec trop d'insistance qu’il n'a vu ni Hentsch ni Mirbach 
pour qu’il n’ait aucun contact, Il a l’amabilité de me dire 
que je suis réellement nécessaire, mais qu’on ne pensait pas 
que cela irait si lentement en Moldavie. Il n’est pas et ne 
croit pas que Berlin soit pour la désignation immédiate du 
futur souverain. Et pour mieux donner le contrepied de l’opi- 
nion de Carp, il me dit qu'il ne croit pas qu’on puisse bannir 
la Dynastie, parceque cela donnerait lieu à des difficultés en 
plus à la paix. Dans tous les cas, le Souverain devrait être élu 
et il partage toutes mes opinions à ce sujet, «Seulement, me 
dit-il naivement — si cette Chambre vote l'annexion à PAu- 
triche» ? — (Qui peut leur fourrer de pareilles idées en tête ?) 
Des développements qu'il donne à son idée, je comprends que 


NOTE POLITICE — 1917 81 


Praschma îmi mai spune: «Dacă aşi fi guvernul ger- 
man, aşi ţine cu mult mai mult la România decât la 
Polonia». Pentru conte — care mi-a declarat că i sa 
oferit un loc în guvern, dar pe care a ţinut să şi-l re- 
zerve pentru mai târziu —, pacea se apropie, probabil 
în Ianuarie. Discursurile lui Lloyd George şi mai cu 
seamă dificultăţile guvernamentale din Franţa o in- 
dică. «In curând vom avea un guvern Clemenceau, 
deci anunţarea păcii»! 

In privinţa aceasta, îi arăt cât ar fi mai eficace 
a se încheia pacea cu Dinastia noastră decât cu un 
guvern provizoriu. El îmi răspunde că la Berlin se 
gândesc la aceasta. — Dar, spun eu, trebue încercat lu- 
crul cu oameni politici, nu cu afişe. — El ezită în faţa 
dificultăţilor punerei în practică şi, convine că singur un 
om cu greutate poate face încercarea; dar care e acela 
care sar aventura printre ofiţerii franco-englezi ? Re- 
gele e oare liber 1—Ii răspund că dacă nu isedă nici 
o garanţie, dacă se simte părăsit, e sigur că nu va mai 


c'est toujours Stere qui les tracasse. Praschma me dit même 
«si j'étais le gouvernement allemand, je tiendrais bien plus 
à la Roumanie qu'à la Pologne». Pour le comte — qui m'a 
dit qu’on lui avait offent une place dans le gouvernement. 
mais qu'il a tenu à se réserver pour plus tard, — la paix ar- 
rive: en janvier probablement; les discours de Lloyd Geor- 
ge l'indiquent aussi et surtout les difficultés gouvernemen- 
tales en France : «Nous en passerons par un gouvernement 
Clemenceau et c’est l'annonce de la paix»: À ce propos je 
lui fais remarqner comme il serait plus efficace. si on veut 
ébranler l’Entente, de faire la paix avee notre Dynastie, 
qu'avec un gouvernement provisoire, et il me dit: «On y 
compte un peu à Berlin». — Mais, lui fais-je, on amorce par 
des hommes politiques, non par des affiches. Il entre dans 
le sujet et reste hésitant devant la difficulté de mise en pra- 
tique, Il convient qu'un homme de poids seul pourrait ris- 
quer la tentative, mais, quel est celui qui saventurera au 
milieu des officiers français et anglais % Le Roi est-il libre ? 
Lă-dessus je lui dis que si on ne lui donne aucune garantie, 
s’il sa croit abandonné, il est évident qu’il paura aucune 
force de réagir. 


82 NOTE POLITICE -- 1917 


avea putere să reacționeze. — Nu i-am spus-o, dar m'am 
gândit destul la răul pe care ni-l face Carp în orbirea 
lui! Nici nu poţi sugera idei care să crute putin sângele 
bieţilor noştri Români ! 

12 August. — Soldaţii noştri se bat cu eroism. Eri, 
Praschma era cu totul uimit de rezistența extraordi- 
nară pe care armata noastră o desfăşoară în toate 
punctele. «Dar pentru ce ?%» întreba eX surprins. 

Comunicatul de azi dimineaţă spune că inimicul a 
fost aruncat în văile Slănic şi Oituz «der zäh sich 
wehret» (care se apără cu turbare) si, mai jos, vorbeşte 
de atacurile disperate, de şapte ori reînoite. Cu toate 
acestea, aliaţii au succesul de partea lor, iar trupele 
cari rezistaseră aşa de bine în văile Casinului, Oituzu- 
lui şi Slănicului, sunt acum în retragere. E vorba, pro- 
babil, de atacul anunţat de două zile la Susita — direc- 
tiunea Panciu-Adjud. — Trupele Averescu ameninţă să 
aibă retragerea tăiată. 

Austro-Germanii sar afla chiar înaintea Târgului- 
Ocna. — Lipsurile trecute sunt cu prisosinţă împlinite. 


Je ne lui ai pas dit, mais je l’ai assez pensé : voilà le 
mal que, dans son aveuglement, nous fait Carp! On ne peut 
même pas suggérer des idées qui épargnent un peu le sang 
de nos pauvres Roumains! 

12 août. — Nos soldats se battent heroïquement. Hier, 
Praschma était tout étonné de la résistance extraordinaire 
que notre armée développe sur tous les points. «Mais pour- 
quoi ?» — disait-il, naïvement surpris. 

Le communiqué de ce matin dit qu’on a rejeté dans la 
vallée Slanic et Oituz lennemi «der zäh sich wehret» (qui 
se défend avec rage) — et plus bas on reparle des attaques 
désespérées, sept fois renouvel6es... Néanmoins, les alliés 
semblent tenir enfin le succès et les troupes, qui avaient fait 
si bonne contenance dans les vallées de Casinu, Oituz et 
Slanic, sont maintenant en retraite. C’est problamement l’at- 
taque annoncée depuis deux jours sur la Susita — direction 
Panciu-Adjud-Nou, qui détermine ce recul. Les troupes Ave- 
resou menacent d’avoir la retraite coupée. Les Austro-Alle- 
mands sont même devant Târgu Ocna. Les défaillances pas- 
sées sont largement rachetées. 


NOTE POLITICE -— 1917 83 


— Colonelul Verzea a aflat că col. Sturdza, în dis- 
cursul ţinut ofiţerilor, sa rostit astfel : «cine vrea să 
contribue cu noi a reclădi ţara noastră sub ocrotirea 
germană, n'are decât să iscălească şi va fi repatriat». 

Vorbele acestea au aruncat o teribilă sămânță de 
discordie printre prizonieri, cari şi-au asvârlit unul al- 
tuia cuvântul de trădător. De asemenea, se zice că şi eri, 
la hotelul Bratu, cuvântarea ţinută celor cincizeci de 
ofiţeri a mărit nemulţumirea. De notat, că singurul 
care a fost pus imediat în libertate a fost Pop Serbä- 
nescu, căruia i s'a dat un loc la jandarmii din Bucureşti. 

— Eri, Neniţescu a fost printre cei dintâi cari s'au 
dus să vază pe ofiţerii sosiți. Era de faţă când li se 
vorbea. 

Tot dânsul — după cum am aflat dela d-şoara Neu- 
man — a insinuat unui magistrat că e pus pe lista nea- 
gră, prin faptul că a refuzat să semneze pantahuza : 
«Dar cum ? D-ta să fii în contra armatei germane ?» 

— Lupu mi-aduce lista ofiţerilor sosiți si cari au 
fost expediati la Mogoşoaia şi Buftea. La prânz, a spus 
în faţa tuturor că-i va trimite la Luca Niculescu sau 
aiurea «să se înţolească», căci sunt în lipsă de toate. 





Le colonel Verzea a appris aue le colonel Sturdza avait 
tenn en masse aux officiers le disconrs : «Qui vent contri- 
bner avec nons à réedifier notre pays sous l’égide allemande, 
n’a qu’à signer et sera rapatrié». Cela a jeté nne terrible 
graine de discorde entre prissonniers qui se sont traité de 
traîtres: Il paraît qne hier encore, à l’hôtel Bratn, la haran- 
gne qu’on a tenn anx 50 rapatriés a angmenté le méconten- 
tement, A noter qne le senl qn’on a mis de snite en liberté 
est Pop Serbänescu, libéral s’il en fût, et à qni on avait 
donné nne place de choix dans les gendarmes de Bnearest. 
Hier, Nenitesen a été des premiers à se rendre anprès des 
officiers rentrés. Il était présent lorsan'on les harangnait. 
Le même — je l’ai appris par M-elle Nenmann — a insinné 
à nn magistrat qu’il était snr la liste noire parce qu’il avait 
refnsé de signer laspantahnza. «Da cnm? D-ta să fii în con- 
tra armatei germane?...» 

Lupun m'apporte la liste des officiers arrivés et qu’on a 
expedié à Mogosoaia et à Bnftea. A dîner il a dit devant 
tont le monde qn'’il allait les envoyer se nipper chez Luca 
Niculescu on aillenrs, car ils manqnaient de tont. Pourqnoi 


84 NOTE POLITICE — 1917 


Pentru ce aceste cuvinte, când Sturdza stă ascuns 
în Bucureşti (sa încercat să-l ascunza chiar de prefec-. 
tul de poliţie, mi-a spus Tzigara) şi când ofiţerii au 
fost imediat expediafi în camioane afara din Bucureşti? 

13 August. — Batălia e formidabilă. Aceasta rezultă 
şi din comunicatul nemtese şi din cel românesc. Pe Oi- 
tuz, Aliaţii au luat Grozeşti şi se pare că obiectivul trw 
pelor cari înaintează pe aci şi acela al trupelor cari se 
află în faţa Târgului Ocna, este de a atinge Oneşti, 
nod de comunicaţie. Incăerare generală şi sângeroasă. 

— Mavrojany îmi raportează : fiul lui Burghelea 
este prizonier; are grad de plutonier. A fost chemat, 
acum opt zile, împreună cu alţi şease soldaţi la inspec- 
toratul de prizonieri şi acolo Virgil Arion si Victor 
Beldiman au încercat să-l dăscălească şi să-l convingă 
a trece liniile ca să îndemne pe soldaţi a se preda. L-au 
vorbit şi de 30.000 lei... Burghelea a refuzat categoric. 
Au voit să-i citească manifestul; dânsul a refuzat de a- 
semenea. Rezultatul : şease zile ţinut la Tonola, pentru a 
împiedica, indiscretiunile. Acum fiind liber, tânărul nu 


ces paroles quand Sturdza cache sa présence à Bucarest—on a 
essayé de le dissimuler même aux yeux du préfet de police, 
wa dit Tzigara lui-même — et que dans des camious en @ 
de suite expédié hors de Bucarest ces Messieurs? 

13 acût. — La bataille est formidable. Cela résulte et du 
communiqué allemand et du communiqué roumain. Sur lOi- 
tuz, les alliés ont pris Grozesti et il sémble que objectif des 
troupes qui avancent par là et celni da troupes qui sont de- 
vant Targu-Ocna est d'atteiudre Onesti, noeud de communi- 
cations. Mâl6e générale et très sanglaute. 

Mavrojany rapporte : le fils de Burghele est prisonnier ; 
son grade est plutonier. Il y a huit jours, il a été, avec d’au- 
tres six soldats, appelés à l’inspectorat des prisonniers et là- 
bas Virgile Arion et le jeuue Victor Beldiman ont essayé 
de l’endoctriner pour lui faire passer les lignes et aller pro- 
voquer les scldats à se reudre. On lui a purlé aussi de 30.000 
lei. IL a refusé net. «Mais il ne faisait rien de mal, puisque 
le Métropolite en donne l’exemple» et ou a voulu lui lire le 
manifeste, dont il a refusé d'entendre le texte: six jours de se- 
cret à Tonola pour empêcher les indiscrétions. Maintenant 


NOTE POLITICE — 1917 85 


se fereşte să vorbească, după cât se vede. El a povestit, 
tot lui Mavrojany. Aceasta coincide cu ceeace se pusese 
Ja cale în conferinţa ţinută la 5 August. 

Se crede că şi pe lângă ceilalţi ofiţeri aduşi alaltăeri, 
sa făcut aceleaşi încercări. Si, cu toate acestea, cei cari 
fac o astfel de ispravă, nu sunt Germani, ci un ministru 
şi un alter-ego al lui Lupu Kostake!... 

14 August. — Lupta continuă cu furie pe tot fron- 
tul dela Siret la Trotuş. Eri se anunţa căderea Panciu: 
lui, care e una din cele mai tari pozitiuni, şi apropierea 
din ce în ce mai mult de Târgu Ocna, de oarece se men- 
tioneazä de ocuparea gärei Saline, pe care buletinul o 
numeşte greşit gara Slănic. 

Volanka mi-a spus că sosirea trupelor de rezervă 
sa terminat şi că opt diviziuni de pe frontul Galiției 
orientale au fost transportate azi prin Predeal-Ploesti- 
Buzău, şi evaluate la 120.000 oameni, fiind siguri a da 
lovitura de graţie pe frontul moldovean !... Guvernul 
nostru mobilizează de asemenea. Victor Beldiman plea- 
că azi la Berlin în calitate de curier de cabinet (compar- 
timent de clasa întâia, rezervat, îmi spune Dom- 
browski !). 





libre, le jeune homme ue se cache pas pour en parler, sem- 
ble-t-il. C'est lui qui a raconté le tout à Mavrojany. Ça cadre 
avec ce que l’on avait arrêté dans la conférence tenue le 5 août. 
On croit que les officiers amenés avant-hier pourraient être 
employés de la même façon. Et ce ne sont pas les Allemands, 
mais un ministre et l’alter ego de Lupu qui font cette be- 
sogne. 

14 août. — La bataille continue furieuse sur tout le 
front du Sereth au Trotus. Hier on annonçait la prise de 
Panciu, qui est une tres forte position et Pon approche de 
plus en plus de Târgu-Ocna, puisqu'on annonce l'occupation 
de Gare Saline que le bulletin à tort appelle Gara-Slänic. 

Volanka m'a dit que l’arrivée des troupes de réserve est 
déjà terminée et que 8 divisions du front Galicie oriental 
sont aujourd’hui transportées par Predeal-Ploesti-Buzaw. 
avec leur apport de 120.000 hommes, sûres de terminer le conp 
de bouclier sur le front Moldave. Notre «gouvernement» 
mobilise aussi et Victor Beldimano part aujourd'hui pour 
Berlin comme courrier de cabinet (compartiment de pre- 
miere, réservé, me dit Dombrovski). Il paraît que les nou- 


86 NOTE POLITICE — 1917 


Se pare că ştirile aduse lui Carp nu l-au satisfăcut. 
(Plecarea amânată pe mâine; anunţată mie direct). 

— Dombrowski — care vâna adeseori cu al doilea 
Quartiermeister Boecklin — îmi comunică că dela Viena, 
se va trimite în locul lui Konradsheim o altă persoană, 
cu mai mare vază, care să poată vorbi mai ferm în nu- 
mele Austriei. 

— Volanka. Sâmbătă seara a fost în cercurile mi- 
litare mare mişcare. S'a crezut, la un moment, că so- 
seşte Hindenburg. (Svonul a circulat şi în oraş). In 
orice caz, Mackensen e azi în oraş. E vorba să se mute 
cartierul general la Râmnic. 

Mackensen este foarte leal, nicidecum duşman al 
Austriei şi nu e, desigur, în curent cu instigatiunile 
lui Hentsch în contra Austriei. Volanka a întrebat pe 
un ofiţer din statul-major german dacă Berlinul e în 
curent cu uneltirile politice ale colonelului şi dânsul i-a 
răspuns : «gewiss nicht !»; în curând va vorbi Czernin 
«grob» (wird ganz grob sprechen). 

Fapt caracteristie : Volanka îmi spune că printre 
ofiţeri e mare excitare de oarece nu li se permite să-şi 


velles apportées à Carp n'ont pas donné satisfaction. (D6- 
part remis à demain, — annoncé à moi directement). 

Dombrovski, qui chassait souvent avec le second Quar- 
tier-Meister Boecklin, me communique que de Wien on va 
envoyer à la place de Konradsheim quelqu'un de plus haut 
grade, qui puisse parler un peu plus ferme au nom de 
l'Autriche. 

Volanka- Samedi il y a eu dans les cercles militaires 
grand remue-ménage le soir. On a ceru à l’arrivée de Hin- 
denbourg. Dans tous les cas, Mackensen est aujourd’hui eu 
ville. Il est question de porter le quartier général à Ramnic. 

Mackensen est très loyal, pas ennemi de l'Autriche et 
n'est certainement pas au courant des instigations de 
Hentsch contre l'Autriche. Il a demandé à un officier de 
l'Etat-Major allemand si Berlin est au courant des agisse- 
ments politiques du colonel et il lui fut répondu : «gewiss 
nicht!» Bientôt Czernin parlera «grob», — «wird ganz grob 
sprechen». 

Trait caractéristique: Volanka me dit qu'il y a grande 
excitation parmi les officiers de ce qu’on ne permet pas à 


NOTE POLITICE — 1917 87 


aducă soțiile lor în Bucureşti : «la noi murim de foame, 
iar aci găsim de toate». 

— La căpitanul Zelkmann  (Zentral-Polizei, Abt. 
Politik), la care mă aflam pentru afacerea d-nei Lizon 
Grecianu, condamnată la un an închisoare pentru că a 
ascuns armele soţului său (generalul Robescu, pentru 
acelaş lucru, a plătit o amendă de 3000 lei; iar Pop 
Serbänescu nimic!) — aflu că se pregătesc noui liste 
de ostatici. Ziua de 13 era cea din urmă zi acordată gu- 
vernului român pentru schimbul între internaţi cu os- 
tatici. Guvernul, la început, a promis, acum însă se 
face că n'aude. 

Germanii sunt decisi a trimite pe ostatici în Bul- 
garia şi a aresta şi pe alţii. Or, la sfârşitul lui Mai, 
când am văzut pentru prima oară pe Hentsch, dânsul 
mi-a spus că nu va mai ordona nici o arestare şi că nu 
mai vrea să cadă pe capul lui răzbunarea Austriei. A- 
ceasta însă nu se potriveşte deloc cu realitatea. 

Prin Kiriacescu, care îmi aduce aceeaşi ştire, îmi 
dau seamă că e ceva care se ştie de mai mult timp. 





leurs femmes de les rejoindre à Bucarest: «chez nous, 
nous mourons de faim et ici on trouve tout». 

Chez le capitaine Jelkmann (Zentral-Polizei, Abt. Poli- 
tik), chez lequel je me trouvais pour l’affaire de M-me Li- 
son Greceanu, condamnée à un an de prison pour avoir fait 
murer à Brancovan les armes de son mari (Le général Ro- 
boscu, pour les avoir enterré dans sa cave, a eu 3000 lei a- 
mende et le Pop Serbanescu pour le même fait, rien) — Jap- 
prends qu’on dresse de nouvelles listes d’otages. 

Le 13 était à échéance le délai accordé au gouvernement 
roumain pour remise des internés contre libération des ota- 
ges; le gouvernement avait d'abord promis; maintenant il 
fait le sourd. Les Allemands ont décidé à envoyer les ota- 
ges en Bulgarie et à en arrêter d’autres. Or, fin mai, lors- 
que je vis pour la première fois Hentsch, il wa dit qu'il ne 
ferait plus d’arrestations et qu'il en avait assez d'endosser 
les vengeances des Autrichiens. Cela ne rime plus avec la 
réalité. Je m'aperçois, par Kiriacescu, qui m'apporte la même 
nouvelle, que c’est déjà une nouvelle éventée; au’on la ven- 
tile depuis quelque temps déjà. 


88 NOTE POLITICE — 1917 


15 August. — Mari transporturi de trupe pe linia 
Giurgiu. Trenurile civile nu mai circulă. Se aduc întă- 
riri turce şi bulgare pe frontul din Moldova. Această 
mare bătălie va lăsa în urmă bătălia naţiunilor din vea- 
cul trecut. 

— Chestiunea ofițerilor aduşi de Sturdza întărâtă 
pe toată lumea şi misterul de care e înconjurată des- 
teaptă toate bănuelile. Sturdza se ascunde. L-am întâl- 
nit, din întâmplare, la hotel Bratu, unde mă dusesem 
să văd pe locot. Hasigan. Era însoţit de Lupu, care vi- 
zitează continuu pe ofiţeri, deşi nu l-am văzut niciodată 
în vre-un alt lagăr de prizonieri, dela Decembre, de 
când îi avem în Bucureşti. Sturdza se scuză că nu mi-a 
făcut vizită si adaogă: «Sper că sunteţi de acord asupra 
a tot ce se face». — Ii răspund: «Nu ştiu nimic şi nu 
mi s'a spus nimic». El era în spatele meu așa că nu ştiu 
ce cap a făcut! 

In oraş, există convingerea că se caută ofiţeri pen- 
tru a-i trimite ca emisari pe lângă soldaţii noştri din 
Moldova, spre a-i decide să se predea. 





15 aoât—Grands transports de troupes sur la ligne Giurgiu 
aussi. Les trains civils ne circulent plus. On amène des ren- 
forts tures et bulgares sur le front de Moldavie. Cette grande 
bataille laissera loin derrière la bataille des Nations du siè- 
cle dernier. 

La question des officiers ramenés par Sturdza excite 
tout le monde. On l'entoure de tant de mystères que cela 
éveille tous les soupçons. Sturdza se cache. Rencontré par 
hasard à l'hôtel Bratu, où j'étais allé voir le lt Hasiganu, 
il y était arrivé avec Lupu Kostake. Lupu rend constamment 
visite aux officiers: on ne l'a jamais vu dans aucun camp 
de prisonniers, dans aucun, depuis décembre que nous en 
avons à Bucarest. Le colonel Sturdza s'excuse de ne pas 
m'avoir fait visite, «dar nu pot să mă arăt câteva zile» et il 
ajoute: «Sper că eşti de acord asupra a tot cese face». Je lui 
réponds: «Nu ştiu nimic gi nu mi s'a spus nimic». Il était 
dans mon dos et je ne sais quelle impression il a gardé. 

On est convaineu en ville que l’on cherche des officiers 
pour les envoyer comme émissaires auprès de nos soldats de 
Moldavie pour les décider à se rendre. Pas beaucoup de 


NOTE POLITICE — 191? 89 


Nici-un discernământ: S'a adus căp. Grigorescu 
Gheorghe, un ofiţer reformat, rău văzut, pentru a-l 
numi la Poliţie. Căp. Voia dela Escortă râdea el însuşi 
de zelul germanofil de circumstanţă ce a trebuit să 
depună pentru a se întoarce mai repede în ţară. 

Am notat deja cazul lui Pop Serbänescu. Wach- 
mann şi Constantinescu Stelian au fost numiţi la «Bu- 
karester Tagblatt», iar Kercea, şef de cabinet al lui 
Lupu. 

— D-l de Konradsheim a venit la mine mai mult 
după ştiri, decât ca să-mi comunice ceva. Dar, a sfâr- 
şit conversaţia asupra politicei momentului prin con- 
cluzia : «Totul se va sfârşi prin retrimiterea la Regi- 
ment a colonelului Hentsch şi a tutulor cari-l încon- 
joară !» 

La o întrebare a mea, mi-a afirmat că a informat 
pe d. de Czernin asupra cauzei neplecării mele. 

16 August. — «Tagblatt» dă un rezumat asupra fa- 
zelor prin cari trece bătălia dela Siret-Oituz. Am păs- 
trat această, istorisire. Ziarul consacră câteva rânduri 
asupra tinutei splendide a trupelor noastre. Comunica- 
tul român nu a fost dat. Cu toate acestea a sosit. 














discernement: On a ramené le capitaine Grigorescu Gheor- 
ghe, officier reformé, pour le mettre dans la police Le 
capitaine Voia de l’Escorte se moquait lui-même du zèle 
germanophile de circonstance qu'il a dû jouer pour 
rentrer plus vite. J’ai noté le cas de Pop Serbanescu. Wach- 
mann et Constantinescu Stelian. ont été déjà cases au «Bu- 
karester Tagblatt» et Kercea est devenu chef de cabinet de 
Lupu. 

Mr. de Konradsheim est venu plutôt aux nouvelles 
qu'ayant quelque chose à me communiquer. Mais, il a fini 
une conversation sur la politique du moment par la con- 
clusion: «Tout ça finira par le renvoi au régiment du co- 
lonel Hentsch et de tout son monde»: Sur interpellation, il 
m'a affirmé avoir informé Mr. de Czernin sur les causes de 
mon non-départ. 

16 août. — Le «Tagblatt» donne un résumé des phases 
par lesquelles passe la bataille qu'il appele la bataille du 
Sereth-Oituz. J'ai gardé ce récit. Il consacre la splendide te- 
nue de nos troupes. Le communiqué roumain n’a pas été 


90 NOTE POLITICE — 1917 


Se spune (Corteanu) că e din cauza notei entuzias- 
te : ofiţerii , în cămaşă şi în fruntea unităţilor lor, şar- 
jeazä cu o furie magistrală. S'a anunţat oficial luarea 
capului de pod dela Băltăreţu (Siret-linia dreaptă Foc- 
sani-Tecuci) şi col. Sturdza a afirmat că Bältäretu fiind 
ocupat : cum se află pe malul stâng, aceasta ar însemna 
că Siretul a fost trecut. 

— Comicul unit cu odiosul. Lupu Kostake ne isto- 
riseşte liniştit că a fost condamnat la moarte şi averea 
sa confiscată ! Aceasta se petrecea la masa de joc... — 
Ii reamintesc cu ironie că Constituţia noastră nu pre- 
vede confiscarea. 

Cu toate că această poveste e de râs, totuşi s'a răs- 
pândit în public şi Tudoritä (Rosetti) a aflat-o într'o 
Bancă. A muri pentru patrie !... Faptul acesta şi tele- 
grama trimisă Regelui relativ la depozitele din Bănci, 
—telegramă menită a nu ajunge niciodată la destina- 
tie—caracterizä pe personagiul nostru, viitor vice-rege, 
după cum crede !,, 

— Wachmann, evident trimis de Sturdza, îmi ex- 
plicä pe larg sensul «acţiunii lor» : Regenerarea Ro- 
mâniei (prin ofiterimea, în parte dubioasă, din captivi- 
tate ?);... latura politică a acestei acţiuni;... politica co- 
lonelului Sturdza;... iniţierea prizonierilor;... iată vor- 





donné. Il est arrivé pourtant. On dit (Corteanu) que c’est à 
cause de la note enthousiaste: les officiers se mettent en 
chemise et à la tête de leurs unités chargent avec une furie 
magistrale On a annoncé officiellement la prise de la tête 
de pont de Băltăreţul (Sereth-ligne droite Focsani-Tecuci) 
et le colonel Sturdza a affirme que Rältäretul étant occupé: 
comme c’est sur la rive gauche, cela voudrait dire que le 
Sereth a été franchi (?!). 

Le comique se joint à l’odieux. Lupu nous raconte tran- 
quillement qu'il a été condamné à mort et son avoir à la 
confiscation. Je lui rappelle ironiquement que notre Consti- 
tution défend la confiscation. Malgré cette fable risible, 
tout le monde en est plein aujourd'hui. Mourir pour la pa- 
trie! Ca et la réclame avec le télégramme envoyé au Roi 
au sujet des dépôts dans les Banques, télégramme voué à ne 
jamais arriver au destinataire, campent notre personnage, 
futur Lieutenant royal à l’en croire. 


NOTE POLITICE — 1917 91 


bele cari reveneau mai des. Ba încă, era un căpitan, 
Teodorescu, citat cu elogii, care voia să reînvieze, ca 
bază a unui nou partid politie, societatea «Bunul Ro- 
mân», — iar altul, căpitan Savel Popescu, luase la Cre- 
feld chiar iniţiativa unei liste de adeziune la «politica 
col. Sturdza». 

Wachmann a fost ofițerul de ordonanţă al lui 
Sturdza, care, pare-se, fusese desemnat să ia comanda: 
diviziei lui Grigorescu Eremia, când acesta a fost nu- 
mit comandant de corp de armată. Sturdza luase înte- 
legere cu col. Crăiniceanu, care comanda un regiment de 
infanterie, şi probabil şi cu alţi ofiţeri asupra cărora 
Wachmann păstrează tăcere. E] trebuia să discute cu 
Germanii garanţiile sub care ei, în urmă, ar împiedica 
armata să «treacă Prutul». (Nu era atunci (Dec—dlan. 
1916/17) chestiunea Prutului la nici o ordine de zi). 

La 4 Februarie Sturdza împreună cu Wachmann 
şi cu ordonanța au trecut liniile în faţa unui «regiment 
amic», dar care nu fusese înstiinfat de plecarea lui 
Sturdza. Au început focuri, s'a ripostat şi aprinderea 
a fost generală. Ordonanţa a fost ucisă. Asupra lui 
avea memoriile lui Sturdza, în care dânsul nota toate 
incidentele vieţii, ca şi conversațiile ţinute, plus 18.000 
lei. «A fost o mare imprudentä din partea noastră». 

Wachmann a sosit în linii, o oră înaintea colonelu- 
lui. Sau obţinut repede dela Viena şi Berlin toate ga- 
rantiile : «atâta încredere inspira colonelul !»... 

De aci înainte povestea devine confuză. — S'a re- 
întors Sturdza şi fugit-a din nou ?... Crăiniceanu a fost 
descoperit şi împuşcat; de asemenea mulţi alţi ofiţeri; 
dar guvernul n’a îndrăznit să meargă mult înainte cu 
această procedură. Intr'adevăr, un soldat prizonier la 
Lamsdorf a declarat că făcea parte dintr'un batalion 
care, împreună cu ofiţerii lui, declarase că nu treo Pru- 
tul. Au fost trimişi la front şi nimic alt. 

Wachmann mai spune că era de faţă când Regele a 
venit să decoreze steagurile din divizia Grigorescu. A 
sosit conducând el însuşi automobilul. Frânt în două, 
nu a putut aşterne nici zece vorbe în şir pentru a înălța 


92 NOTE POLITICE — 1917 


«eruciuliţa ce agăța de bastonul steagului». Lui Sturdza 
i-ar fi zis pe nemţeşte : «Wie geht es dir, Sturdza ?» şi 
acesta ar fi mulţumit în românește.. 

In orice caz, când Sturdza a apărut în Germania, 
sa temut să se arate ofiţerilor şi, după 15 zile, Wach- 
mann s'a dus ca un simplu prizonier să sondeze terenul 
la Dănholm... 

17 August. — Lupta continuă uriaşă, înfiorătoare. 
Nu se spune că trupele noastre cedează şi că se retrag. 
In toate cazurile, e o retragere bine ordonată, cu contra- 
atacuri viguroase. 

Târgu-Ocna nu e luat. Comunicatul român din 12 
(în «Pester Lloyd» sosit azi dimineaţă) afirmă că noi 
am reluat fabrica de sticlă. Acest comunicat confirmă 
că bătălia aceasta a fost cea mai mare din câte s'au dat 
pe frontul rus. 

— Sturdza este îngrozit de ce a găsit aici. Indeci- 
ziune la Germani: negocierile pentru ofiţeri durează 
de luni de zile; intrigi la Români. El e hotărât să se 
retragă la Călineşti şi «să aştepte acolo de va fi nevoe 
de el». 

Relativ la pantahuza Carp, dânsul o judecă «cel 
putin inutilă». Ji vine greu să creadă că Petre Carp e 
la curent şi că o aprobă. Ii arăt că se înşeală. Asupra 


17 août. — La bataille continue gigantesque, affreuse. 
Il n'est pas dit que nos troupes cèdent et se retirent. Dans 
tous les cas c’est une retraite bien ordonnée avec attaques 
vigoureuses. Targu-Ocna n’est pas ‘pris; le communiqué rou- 
main du 12 (dans le «Pester Lloyd» arrivé ce matin) affirme 
que nous avons repris la fabrique de verres. Ce commuuiqué 
confirme que c’est la plus graude bataille de celles qui ont 
été livrées sur la front russe. 

Visite du colonel Sturdza. (V. aussi 18 août au bas)- — 
Il est effaré de ce qu’il a trouvé ici. Indécision chez les AJ- 
lemands: les négociations pour les officiers durent depuis 
des mois; intrigues chez les Roumains. Il est décidé à se 
retirer à Calinesti et y «attendre qu’on ait besoin de lui». A 
propos de la «pantahuza» Carp, il la juge au moins inutile. 
Il a de la peine à croire que Carp soit au courant et ap- 
prouve. Je le détrompe: Au sujet des projets Carp, il croyait 


NOTE POLITICE — 1917 93 


proectelor Carp, el credea că e vorba numai de un ple- 
biscit al lui Carp pentru alegerea unui rege. N'are nici 
o încredere în pătrunderea lui Lupu. Credea pe Neni- 
tescu inteligent, nu însă un ambițios prost. 

Trec la acţiunea întreprinsă cu ofiţerii. S'ar fi ajuns 
la solutiunea următoare : fiecărui ofiţer repatriat să i 
se dea locul destinat dinainte. Vorbesc de diferitele so- 
lutiuni posibile de pace. El recunoaşte că pacea cu re- 
prezentantul Regelui, care a declarat războiul, ar fi mai 
eficace pentru a sfărâma blocul. 

O chestiune directă : «Regele, ar putea si ar fi El 
liber s'o facă ?» Ðl: «Fără îndoială. Regele n'ar avea de 
cât să hotărască şi armata s'ar supune. Armata va face 
ceeace s'ar porunci de sus». De altfel, soldaţii şi ofi- 
terii ar trage cu turbare asupra Ruşilor ! Tot timpul, 
pe front, sunt goluri: Ruşii. ne mai ascultând de ni- 
meni, părăsese pozitiunile lor. In fiecare moment, tre- 
bue aduse rezerve pentru a umplea golurile. Acest fapt 
i-a fost confirmat de maiorul Chiţescu care a fost fă- 
cut prizonier». — «Regele, se crede el legat de Brătia- 
nu 1—El:«Cred că se va scăpa de dânsul fără nici o re. 
muscare». 


que Carp songeait pour le moins à un plébiscite pour l’élec- 
tion d’un roi. Il n’a aucune confiance dans la clairvoyance de 
Lupu. Il croyait Neniţescu intelligent, mais pas sottement 
ambitieux, 

Je passe à l'oeuvre entreprise avec les officiers. On se se- 
rait arrêté à la solution: trouver pour chaque officier qu’on 
rapatrie d'avance la place destinée. 

Je parle de différentes solutions de paix possible. I! 
reconnaît que la paix avec représentant du Roi qui a dé- 
<laré la guerre, serait plus efficace pour briser le bloc. 
Question directe: le Roi pourrait-il et serait-il libre de le 
faire? — Lui: Sans doute. Le Roi n'aurait qu’à décider et 
l’armée obéirait. L'armée fera ce que d'en haut on ordonne- 
rait. D'ailleurs, soldats et officiers tireraient avec rage sur 
tes Russes. Tout le temps sur le front il y a des vides: ce sont 
les Russes qui, sans crier gare, quittent Jeurs positions; on 
doit chaque fois prendre les réserves pour combler les 
trous. Ceci lui a été confirmé parle major Chiteseu qui vient 
d'être fait prisonnier. — Le Roi se croirait-il lié à Bratiano ł 
— Sturdza: Je crois qu’il le lâcherait sans aucun remords, 


94 NOTE POLITICE — 1917 


Am voit să controlez ceeace Hasigan mi-a istorisit 
despre lagărele de prizonieri. La început prizonierii au 
fost grozav maltratati. Dânşii au suferit de frig 
şi de foame. Canalele fiind îngheţate, drumurile des- 
tundate, cărbunii şi proviziunile ajungeau cu întâr- 
ziere, se distribuiau mai întâi populaţiei civile şi numai 
la urmă prizonierilor. «Marile Puteri au schimbat poli- 
tete între ele şi au căutat să lovească numai în cei 
mici». 

La Lamsdorf, cei din lagăr mor de foame. Dânsul 
a văzut 1200 morminte de Români. La autopsie, s'a pu- 
tut constata că stomacurile lor erau atrofiate. 

Oamenii, de altfel, soseau epuizați, atât cei valizi 
cât şi cei invalizi. 

Schwarmstedt fusese la început un lagăr de repre- 
salii. Când a fost lichidat pentru a-l transforma întrun 
lagăr aspru de ofiţeri, i sa schimbat numele primitiv; 
până într'atât reputaţia sa era îngrozitoare. 

Haşigan mi-a spus că prizonierii aveau perne um- 
plute cu paie putrezite şi că, noaptea, smulgeau paiele, 
de pe paturile lor mizerabile pentru a mesteca ceva !... 

Sturdza a fost consultat asupra soartei a trei ofi- 
teri evadați şi închişi la Küstrin si pe raport a scris : 








J'ai voulu contrôler ce que Hasigan n'avait dit des camps 
de prisonniers: Dans les premiers temps, on avait horrible- 
nent maltraité les prisonniers. Ils ont souffert du froid 
et de la faim. Canaux gelés, routes encombrées, charbon et 
provisions arrivaient avec retard et l’on servait d’abord 
la population civile et en dernier lieu les prisonniers. «Puis 
les grandes puissances se sont fait des politesses; on a tapé 
sur les petites». A Lamsdorf on est mort de faim. Il a vu 
1200 tombes allignées de Roumaius morts. A l’autopsie, on 
a vu des estomacs atrophiés et réduits au quart. Les hom- 
mes arrivaient d'ailleurs épuisés: on avait enrégimenté les 
valides comme les invalides. Schwarmstedt avait été uu 
camp de représailles; quand on l’a liquidé, pour en faire un 
camp dur d'officiers, on lui a changé son nom primitif, à tel 
point sa réputation était effroyable. Hasigan m'a dit qu'ils 
avaient des oreillers bourres de paille pourrie et que la 
uuit ils arrachaient de la paille de leurs grabats pour mâ- 
cher quelque chose! Sturdza a été consulté sur le sort des 
trois officiers évadés et qu'on avait enfermés à Küstrin et, 


NOTE POLITICE — 1917 95 


ei nu merită nici-o pedeapsă, căci dacă aşi fi fost şi eu 
în lagărul din Schwarmstedt, aşi fi făcut, exact ca 
dânșii... 

Ni sa raportat la Crucea Roşie că soldaţii se în- 
tindeau pe pântece ca să nu fie văzuţi cum mâncau 
iarba.... 

— Tzigara Samurcaş vine să-mi anunţe că voeste 
să se retragă. «Se vor cere dela dânşii lucruri desagrea- 
bile» — presupun că e vorba de campania cu iscălitu- 
rile; — afară de asta, toţi se ascund de el, cum de pildă 
a tust cazul cu manifestul, apoi sosirea lui Sturdza : el 
preferă să plece curat. 

— Bărbătescu îmi arată îngrijorarea sa: Tzigara 
i-a spus că sa săturat de atâtea plictiseli. Cu un altul 
i-ar veni greu să servească. Lupu a voit să-i încredinţeze 
oarecari servicii politice; dânsul a refuzat. I-a cerut a~ 
tunci să-i recruteze patru sau cinci agenţi spre a-i ins- 
tala pe culori. Bărbătescu i-a prezentat pe Penciulescu 
şi alţi trei takişti sau liberali deochiati. Lupu le-a ţinut 
un mare (!) discurs: marile evenimente cari se pre- 





sur le rapport il a pu écrire: «Ils ne méritent aucune puni- 
tion, car si j'avais été dans la camp de Schwarmstedt, jau- 
rais fait exactement comme eux». 

On nous avait rapporté à la Croix Rouge que des sol- 
dats se mettaient à plat ventre pour qu’on ne s’aperçut pas 
qu'il broutaient Pherbe... 

Tzigara-Samurcas vient m'annoncer qu'il veut se retirer: 
«On va exiger d'eux des choses désagréables» — je suppose 
la campagne de signatures, — et puis on se cache de lui, 
comme cela a été le cas pour le manifeste, l’arrivée de 
Sturdza: il préfère s’en aller proprement. 

Barbatescu me montre son appréhension: Tzigara lui a 
dit qu'il en avait par dessus la tête; avec un autre il aurait 
de la peine à servir. Lupu l’a appelé pour appeller à ses ser- 
vices; Barbatescu a obiecté de suite: «comme police je ne 
puis rendre des services politiques». Lupu alors a demandé 
qu’on lui recrutât quatre ou cinq agents à installer par cou- 
leurs; Barbatescu lni a présenté Penciulescu et trois autres 
takistes on libéraux déconfits. Lupu leur a tenu son grand 
discours: les grands événements qui se préparent, la grande 


96 NOTE POLITICE — 1917 


pară... opera însemnată de adus la îndeplinire... Bărbă- 
tescu e înmărmurit de naivitatea lui Lupu, care nu cu: 
noaste pe nimeni şi nu ştie nimic din organizarea poli- 
ticä. 

— Banca Generală geme de ţărani — femei cu deo- 
sebire — cari vin să expedieze bani pentru prizonieri. 
La Crucea Roşie s'a înregistrat un mare număr de pa- 
chete individuale predate de ţărani. 

18 August. — Intrebuinfarea jandarmilor germani 
pentru a smulge iscălituri continuă. Colonelul Hentsch 
lucrează cu sârguinţă împreună cu Lupu. Beldiman 8 
expediat în grabă la Berlin, iar mie nu mi se dă nici o 
urmare la comunicarea pe care mi-a făcut-o Mirbach la 
5 August. Nu înţeleg ca lucrurile să se petreacă cu usu- 
rinţă şi scriu lui Mirbach. Am trimis scrisoarea la biu- 
roul său şi Mirbach a iscălit pe plie de primire. Singur 
Stirbey e la curent. Am ţinut să se ştie că am simţit 
manopera şi am grija să-i reamintesc că «vizita mea 
fusese agreată la Berlin». 





oeuvre à accomplir.. Barbatescu, stupéfait de la naiveté de 
Lupu qui ne connaît personne et ne sait rien, rien des or- 
ganisations politiques. 

~ La Banque Générale est encombrée de paysans, de fem- 
mes surtout qui, ces dernières nu-pieds, viennent envoyer 
de largent aux prisonniers. A la Croix Rouge on avait déjà 
enregistré le grand nombre de paquets individuels remis 
par les paysans. R 

18 août. — On continue à employer les gendarmes alle- 
mands pour extorquer des signatures; le colonel Hentsch 
travaille assidûment avec Lupu ; on expėdie dare-dare lé 
jeune Beldimano à Berlin — et, à moi, on ne donne aucune 
suite à la communication que Mirbach m'a faite le 5 août. 
Je n'entends pas que les choses se passent par dessus la 
jambe et j'écris à Mirbach. 

La copie est au dossier. J'ai envoyé la lettre au bureau 
officiel de Mirbach et il a signé réception sur l'enveloppe. 
Stirbey seul est au courant. J'ai tenu qu'on sache que j'ai 
senti la manoeuvre et j'ai soins de rappeler que ma «visite 
avait été agrée à Berlin». 


NOTE POLITICE — 101? 97 


— Vizita unui profesor L. V. Stadeczky dela Cluj, 
adus de Dombrowsky, care îmi şopteşte să fiu circum- 
spect. N'a vorbit decât de Ungaria şi Bulgaria. A mai 
fost altădată în România. 

— Rămți curg. A trebuit să punem la dispoziţia 
autorităţilor germane spitalul nostru dela şcoala de 
Poduri şi Sosele, precum si cel dela Şcoala de Comerţ. 

— Bränisteanu îmi anunţă că «Lumina» va apă- 
rea. Hentsch sa răsgândit şi li sa comunicat că zia- 
rul e autorizat 'să apară şi ar fi de dorit ca aceasta să 
se facă repede... Se pare că cuvântul de ordine este: e 
indiferent dacă aceşti domni se înţeleg sau nu. Faptul a- 
cesta e o cofirmare a ştirii că Berlinul a preferat să nu 
sufle nimic pentru moment şi să lase pe Carp în aer. Imi 
reamintesc că Sturdza mi-a spus eri: «Nemţii socotesc 
că pot aplica la noi sistemul «divide et impera »!... 

— Vârnav tratează pe Dobrovici de tâmpit, de- 
dându-se la tot felul de afaceri, Ar fi vândut cu 
150.000 lei un vagon de alcool până aproape de front. 





Visite d'un professeur L. V. Stadeczky de Koloswar, que 
Dombrowsky m'avait amené tout en me soufflant dans lo- 
reille que je devais être circonspect. Nous n'avons parlé que 
de la Hongrie et de la Bulgarie Il a déjà été autrefois en 
Roumanie. 


Les blessés affluent. Nous avons déjà dû mettre à la dis- 
position des autorités allemandes notre hôpital de l'Ecole 
Ponts et Chaussées et de la Scoala de Comerţ. 

Branisteanu m'annonce que la «Lumina» va paraître. 
Hentsch s’est ravisé et leur a communiqué que le journal 
était autorisé; on désirait même que ce fut vite... Il semble 
que le mot d'ordre est: on ne tient pas du tout à ce que ces 
Messieurs s'entendent. C’est une confirmation de la nouvelle 
que Berlin a préféré ne rien dire pour le quart d’heure et 
laisser Carp en Pair. Je me souviens que Sturdza m'a dit 
hier: Messieurs les Allemands ont lair d'appliquer chez 
nous le système du «divide et impera». 

Ch. Varnav. Il traite Dobrovici de erétin, se prêtant à 
tous les trafics. Il aurait vendu 150.000 lei un wagon d’alcool 
jusque sur le front. En attendant, Manliu, que son père avait 


7 


98 NOTE POLITICE — 1917 


Deocamdată, Manliu, pe care tatăl său îl expatriase 
pentru un furt de argintărie, trafichează cu ori ce-i cade 
în mână. «Lupu e de o inconstientä şi de o incapacitate 
catastrofală». 

— Depeşile anunţă că Papa a adresat tuturor Pu- 
terilor propuneri de pace. Nu se cunosc încă conditiu- 
nile. S'a zis că Papa ar dori ca această manifestare 
pentru pace să fie concomitentă cu a treia aniversare 
a sa. Insă data nu coincide nici cu ziua de naştere, nici 
cu data suirii în Scaunul papal. E oare vre-o legătură 
cu noua atitudine germană despre o pace sigură pentru 
danuarie ? 

19 August. — Azi dimineaţă, nici un comunicat al 
armatei Mackensen. Comunicatul de pe frontul Archi- 
ducelui Iosif, de altă parte, nu dă decât tifra prizonieri- 
lor făcuţi din ziua de 19 Iulie, începutul ofensivei în Ră- 
sărit. 

Comunicatul român cu data de 18 August vorbeşte 
de un atac respins al nemților, la fabrica de sticlă din 
Târgu-Ocna. Nimic mai mult. Se pare că sa ajuns la 
un punct mort. 

— Părerea lui Spiess, cu care am dejunat, asupra 





expatrié pour un vol d’argenterie, trafique de tout. Lupu est 
d'une «inconscience et d'une incapacité de catastrophe». 

Les dépêches aunoncent que le Pape a adressé à toutes 
les Puissances des onvertures de paix. On n’en connaît pas 
encore les conditions. Le Pape devait, pour son troisième an- 
niversaire, se manifester, disait-on communément. Or, la date 
ne coincide ni avec jour naissance, ni avec date couronne- 
ment. Y a-t-il quelque liaison avec la nouvelle attitnde al- 
lemande d'une paix assurée pour janvier? 

19 août. — Ce matin pas de communiqué de l’armée Mac- 
kensen. Le communiqué du front de l’archiduc Joseph, de 
son côté, ne donne que le chiffre des captnres faites depuis 
d'une attaque repoussée des Allemands sur la fabrique de 
le 19 juillet, commencement de l'offensive dans l’Est- 

Le communiqué roumain portant date 18 août parle 
verres de Târgu-Ocna. Rien de plus. On semble être arrivé à 
un point mort. 

Opinion de Mr. Spiess, avec lequel j'ai déjeuné chez ma 


NOTE POLITICE — 1917 99 


României ; «In fond, Berlinul nu ştie ce vrea». — Cu 
atât mai mult, replic eu, ar trebui să lase lumea în pace 
şi să nu mai agite politica aceasta. — Perfect de acord. 

20 August. — Pe front stagnare complectă. Lupta 
din Flandra continuă cu înverşunare. Italienii se re- 
deşteaptă şi o mare ofensivă începe şi din partea 
aceasta. In Moldova aproape nimic. Comunicatul aus- 
triac, care vorbea despre urmărirea armatei române în 
retragere, a devenit mut asupra acestei chestiuni; iar co- 
municatul român din 19 menţionează că pe frontul de 
luptă dela Mărăşeşti, de 13 zile, aceasta este prima 
pauză ce se poate înregistra. 

— Vorbe de gazetar : Popeseu (N. F. P.) pretinde că 
e vorba de neînțelegere între Ludendorf şi Hindenburg 
şi că Michaëlis e de partea acestuia din urmă. 

— Defilare de internaţi cari vin să solicite inter- 
ventia mea, când eu nu pot nimic: Motru, Dumitrescu- 
Câmpina şi Ioachimovici. Dela Motru aflu că primul 
manifest al Universităţii, pe care l-a semnat,—singur— 


soeur, sur la Roumanie: «Au fond Berlin ne sait pas ce 
qu'il veut». — Moi: Raison de plus pour laisser les gens 
tranquilles et ne pas agiter toute cette politique. — Lui: Par- 
faitement d'accord. 

20 août. — Sur le front stagnation complète. La bataille 
de Flandre continue acharnée; les Italiens se réveillent et 
une grande offensive commence de ce côté aussi; mais en 
Moldavie plus rien. Le communiqué autrichien, qui parlait 
de la poursuite de l’armée roumaine en retraite, est devenu 
muet sur cette question'et le communiqué roumain du 19 
porte que sur le front de bataille de Marasesti, depuis 13 
jours, c’est la première pause qu’on puisse enregistrer. 

Potins de journaliste: M. Popescu (N. F. P.) prétend 
qu’il y a prise entre Ludendorf et Hindenbourg et que Mi- 
chaelis est du côté de ce dernier- 

Défilé de internés qui viennent solliciter mon interven- 
tion, moi qui ne puis rien: Motru, Dumitrescu-Campina et 
Toachimovici. De Motru j'apprends que le premier mani- 
feste de l’Université qu'il a signé — le seul — était redigé 


100 NOTE POLITICE — 1917 


era redactat de Onciul, însă acesta s'a ferit să-l iscă- 
lească. | 

21 August. — Nici o ştire importantă de pe frontul 
nostru. Se face numărătoarea prizonierilor la Mără- 
şeşti. Această însemnează că nu e nimic de comunicat. 
Dar, afară de marea ofensivă italiană, un atac formi- 
dabil francez a început la Verdun, Afară de Salonic, e 
o ofensivă învierşunată pe toate fronturile. 


Enciclica Papei spune, cu drept cuvânt, că pentru 
toată lumea onoarea armelor este neştirbită şi că ar fi 
o nebunie de a mai continua un războiu inutil, pentrucă 
toţi sunt de acord că nu va fi nici cuceriri, nici îndem- 
nitate, libertatea mărilor, «care sunt comune lumii în- 
tregi». De două ori, Papa revine asupra zădărnaciei 
continuării războiului. 

— D. Horstmann invitat la dejun după dorinţa 
sa: — E un lucru copilărese a crede pe cancelarul 
Michaëlis ca fiind omul lui Ludendorf. El este omul 
care va restabili balanţa între civili şi militari şi cum 
nu ţine la locul ce ocupă, nu va avea faţă de dânşii slă- 
biciunile predecesorului său, care ţinea să-l păstreze. 


par Onciul, mais que celui-ci s'est bien garde de signer aussi. 
21 août. — Aucune nouvelle importante de notre front. 
On fait un denombrement de prisonniers à Marasesti: c'est 
une garniture pour les jours où on a rien de bon à commu- 
niquer. 
Mais à part la grande nouvelle offensive italienne, il y 
a aussi une formidable attaque française à Verdun. Sauf 
Salonique, il y a donc offensive acharnée sur tous les fronts. 
L’encyclique du Pape dit justement que pour tout le 
monde l’honneur des armées est sauf et que se serait folie 
de continuer une guerre inutile, puisqu'on est d'accord qu’il 
ne doit y avoir ni conquêtes, ni indemnité, liberté des mers 
«qui sont communes à tout le monde». A deux reprises le 
Fape revient sur l'inanii€ de la continuation de la guerre: 
Mr. Horstmann invité à déjeuner sur sa demande: C'est 
enfantin de croire que le chancelier Michaëlis soit l’homme 
de Ludendorf; c’est l’homme qui rétablira la balance entre 
civils et militaires, et comme il ne tient pas à sa place, îl 
n'aura pas vis-à-vis deux les faiblesses de son prédécesseur, 


NOTE POLITICE — 1917 101 


D. Kiihlmann nu se va lăsa să fie călcat pe picior 
de către militari. Foarte bogat prin femeea sa care a 
murit; ajuns la cele mai înalte demnități în scurt timp, 
Bavarezul, ferm până la brutalitate, va reda diplomaţiei 
rangul ce i se cuvine în hotărârile afacerilor. 

Exemplu : a numit pe Bernstorff la Constantino- 
pole, cu toate că militarii voiau ca ambasador pe atot- 
puternicul ataşat militar generalul de Lossow. Trebuie 
răbdare şi să profiti de momentul oportun ; de două 
ori, elogii aduse răbdării lui Mirbach. Aşa dar Mirbach 
aşteaptă ceasul pentru a pune pe Hentsch sau pe ori 
care alt militar la locul lui. 


Regretă că nu m'am dus când mă îndemnase dân- 
su] şi că am aşteptat întoarcerea lui Stirbey. Aşi fi fost 
acolo (Berlin) în epoca când «toate aceste intrigi se te- 
seau aici».—Eu : Ar fi interesant, de pildă, de a examina, 
dacă o pace cu România oficială—la ceasul acesta—n’ar 
fi posibilă şi dacă această pace n’ar face. altfel de spăr- 
tură în Antantă decât o pace separată ce se doreşte cu 
o Românie ocupată. Mai insinuez că Regele, după spu- 





qui tenait à la sienne. Mr. de Kühlmann ne se laissera pas 
marcher sur les pieds par les militaires: très riche par sa 
femme morte, arrivé au maximum en peu de temps, le Ba- 
varois, ferme jusqu’à la brutalité, il fera reprendre à la di- 
plomatie son rang dans la décision des affaires. Exemple: 
il a nommé Bernstorff à Constantinople malgré les militai- 
res qui voulaient ambassadeur le tout puissant attaché mi- 
litaire, le général de Lossow. Il faut de la patience et se 
trouver là quand le moment opportun est venu: par deux 
fois éloge de la «patience» de Mirbach. (Done Mirbach at- 
tend son heure pour remettre Hentsch ou tout autre mili- 
taire à sa place...) Regrette que je ne sois pas parti quand 
il my poussait et que jeusse attendu le retour de Stirbey. 
J'aurais été là-bas (Berlin) à l’époque où «toutes ces intri- 
gues se sont nouées ici». — Moi: Il eut été intéressant, par 
exemple, de examiner si une paix avec la Roumanie offi- 
cielle — à cétte heure — n’était pas possible et si cette paix- 
là ne ferait pas autrement brêche dans l’Entente que la paix 
séparée qu’on désire avec la Roumanie occupée. J'insinue 
que le Roi, au dire de Sturdza, est libre et serait obéi par 


102 NOTE POLITICE — 1917 


sele lui Sturdza, este liber şi că armata îi este supusă. 
El: In orice caz, aceasta ar fi imposibil din cauza Aus- 
triei. 

Dânsul îmi vorbeste apoi de plecarea precipitatä a 
lui Boecklin, comandantul Marelui Cartier, dar nu-mi 
spune nici o vorbă de plecarea anunţată peste tot a lui 
Hentsch şi a lui Rosemberg. Mai adaogă că «nimeni 
nu pate aproba proiectele d-lui Carp. Nu se va răs- 
punde şi, în modul acesta, probabil va înceta criza po- 
liticä». 

Notă desagreabilä : «Care este Regela care ar con- 
simţi să vină atâta, timp cât mai e încă o «Militär-Ver- 
waltung» şi cum să renunti mai de înainte la acest «Mi- 
lităr - Verwaltung» când azi avem nevoie de grânele 
D-voastră ? Războiul submarin e o prostie care a adus 
Germaniei dusmänia Americei. Tonajul dispare pen- 
tru inamici dar şi pentru noi, şi în viitor nu trebuie să 
ne mai gândim la închirierea de corăbii pentru trans- 
portul grâului ; deci rezervoriul va fi în România». În 
rezumat : toată politica lui Carp e inadmisibilă. 

Dar, nici un angajament şi mai cu seamă nici o ex- 
plicare sau scuză relativ la călătoria mea interzisă. 





armée. — Il me répond: En tout cas ce serait impossible à 
cause de PAutriche— Il me parle du départ précipité de 
Boecklin, commandant du Haupt-Quartier, mais ne me dit 
mot du départ qu’on annonce partout de Hentsch et de Ro 
semberg. Mais il ajoute que nul ne peut approuver les pro- 
jets de Mr. Carp: on ne répondra pas et c'est comme cela 
que probablement cessera cette crise politique. — Note dé- 
sagréable: «Quel est le Roi qui consentirait à venir alors 
qu’il y a encore une Militär-Verwaltung, et comment renoncer 
de longtemps à cette Militär-Verwaltung, quand nous avons 
besoin de vos blés?» — La guerre sous marine est une bêtise 
qui a valu à l'Allemagne l'inimitié de l'Amérique. Le ton- 
nage disparaît pour les ennemis, mais aussi pour nous et 
dans l’avenir il ne faut pas songer au prix du fret à trans- 
porter du blé; done, le réservoir sera en Roumanie. — En 
résumé: toute la politique Carp inadmissible. Mais aucun 
engagement et surtout aucune explication ou excuse pour 
la question de mon voyage interdit. 


NOTE POLITICE — 1917 103 


Se qonfirmă plecarea lui Esterhazy şi numirea lui 
Weckerle. Horstmann îmi spune că Impäratul a refu- 
zat demisia şi i-a dat un congediu. Incăpăţănarea lui 
Esterhazy de a se retraga e o notă rea pentru un om 
tânăr care primise, acum două luni, însărcinarea. E şi 
o înfrângere pentru Czernin : «A fost mare mirare ca, 
după şease luni, să i-se acorde unui ministru, care 
n’avea nici oi decorație, St. Ştefan şi acum ordinul 
Toison d'or. Noi a trebuit să-i oferim de asemenea 
Vulturul Negru. După acestea, n'a mai rămas nimic. 
Pentru ce toate acestea ?». 

La 5 ore văd pe Dombrowski, care de Sâmbătă mă 
urmăreşte continuu pentru a afla motivul de întâr- 
ziere a plecării mele. 

Am aşteptat un semn, dar cum nici Horstmann 
n’a relevat nimic asupra acestui punct, am vorbit lui 
Dombrowski despre demersul lui Mirbach în numele 
lui Hentsch; apoi de scrisoarea mea fără răspuns şi 
stăruința mea ca Berlinul să fie avizat. Am fnstiintat 
pe Dombrowsky că Românii, afară de Stirbey, nu ştiu 
nimic despre afacere, «Nu vreau să trec, spun eu, nici 
în ochii lui Bussche drept o persoană care se dă deo 





Confirmation du dâpart de Esterhazy et de la nomina- 
tion de Weckerlé. Horstmann me dit que l'Empereur a refusé 
la démission et offert un congé. L’entêtement de Esterhazy 
de se retirer est une mauvaise note pour un homme jeune 
qui avait accepté, il y a à peine deux mois, la charge. Echec 
pour Czernin: là-dessus grand étonnement qu’on ait en 
six mois donné à un ministre, qui n’avait aucune décoration, 
le «St. Etienne» et maintenant la «Toison d’Or». Nous avons 
dû lui donner aussi, du coup, l'«Aigle Noir»: après cela il n’y 
a plus rien. «Pourquoi faire tout cela?» 

À 5 h. je vois Dombrowski, qui depuis samedi me tâton- 
nait pour savoir ce qui avait retardé mon départ. J'ai at- 
tendu un signe et comme même par Horstmann il n’y a pas 
eu tentative de corriger ou colorer la chose, j'ai dit à Dom- 
browski la démarche de Mirbach au nom de Hentsch, ma 
lettre sans réponse et mon insistance à ce que Berlin en fut 
avisé, Dombrowski est averti que les Roumains sauf Stir- 
bey ne savent rien de l’affaire. «Je ne veux passer, dis-je, 


104 NOTE POLITICI — 1917 


parte pentru că situaţia pe front nu e bună, nici în ochii 
lui Czernin drept o persoană, căreia îi este frică de a 
vorbi cu dânsul, pentru că Germanii de aici sar šu- 
pära», 

— Starea prizonierilor nostri din Bulgaria este în- 
grozitoare. Păstrez o scrisoare a doctorului. Mihail din 
care reese adevărul. Stirbey scrie prinţului de Reuss 
(0. K. M.) junior, reamintindu-i că toate demersurile 
noastre au rămas fără efect. 

Căpitanul Ielkmann dela Poliţia-Centrală îmi con- 
firmă că guvernul român a răspuns în fine propunerii 
de a se face schimbul între internaţi şi ostatici, însă 
că nu s'a fixat încă data. Aceasta a supărat din nou pe 
Nemti şi se aşteaptă ca dela Berlin sä sosească ordinul de 
trimiterea ostaticilor în Bulgaria. 

Afară de aceasta, Germanii refuză de a pune în li- 
bertate pe acei cărora le reproşează ceva, ca Dumitres- 
cu-Câmpina, care cinic, în naivitatea lui, spune că n’a 
primit decât 80.000 lei dela Germani şi că a prevenit 
«cinstit» pe Hennenvogel că la venirea lui Crăiniceanu 
la jurnal încetase de a putea aduce vre-un serviciu. 





ni aux yeux de Bussche d'un Monsieur qui se défile, parce- 
que ca ne va pas bien sur le front, ni aux yeux de Czernin 
pour un Monsieur qui a peur de causer avec lui parceque 
les Allemands d'ici ont fait de gros yeux». 

L'état de nos prisonniers en Bulgarie est affreux: Je con- 
serve une lettre du Dr. Michail qui le met à nu. Stirbey écrit 
au Prince de Reuss junior, rappelant que toutes nos demar- 
ches sont restées sans effet. Le capitaine Jelkmann de la 
Police centrale me confirme que le gouvernement roumain 
a enfin répondu à la proposition da rendre les internés 
moyennant mise en liberté des otages, mais en déclarant ne 
pas pouvoir encore fixer une date. Cela a provoqué de nou- 
velles colères et on s’attend à ce que de Berlin vienne l’ordre 
d'envoyer les otages en Bulgarie. Aussi refuse-t-on de relâ- 
cher des gens auxquels on a quelque chose à reprocher, tel 
Dumitrescu-Câmpina, qui cyniquement, à force de naïveté, 
me dit qu’il n'a jamais touché que 80.000 lei des Allemands 
et qu’il a «honuâtement» prévenu Hennenvogel qu'à l’arrivée 
au journal de Crainiceanu il avait cessé de pouvoir rendre 
service.. 


NOTE POLITICE — 1917 105 


22 August, — Pe frontul nostru nimic. Din compa- 
rarea comunicatelor român şi austro-ungar sar deduce 
că armata austro-germană se află în defensivă. Atacu- 
rile Verdun, Champagne, Flandra au influenţat mult 
frontul oriental, 

— D-nul de Konradsheim mă vizitează de dimi- 
neatä. Ii comunic sensul scrisorii mele eătre d-nul de 
Mirbach. La sfârşit, îmi spune că dacă aşi voi să fac 
propuneri sau să comunic ceva prin scris contelui Czer- 
nin, el stă la dispoziţia mea. (Cred că acesta era şi sco- 
pul vizitei sale). 

Am declinat oferta, căci o comunicare prin scris 
mar avea acelaş efect ca o conversaţie pentru a exa- 
mina diferitele faze ale unei chestiuni complexe. I-am 
spus şi lui dacă, din punctul de vedere central, n’ar fi 
locul de cercetat spărtura care ar face în Antantă o 
pace cu România oficială, adică cu Dinastia şi Armata. 
Ce mare păcat că Hentsch-Carp mau împiedecat a lucra 
la Berlin şi Viena în acest sens! 

Am mai vorbit despre schimbarea de guvern în 


22 août. — Toujours rien sur notre front. De la compa- 
raison des communiqués roumain et austro-hongrois on di- 
rait que l’armée austro-allemande est plutôt sur la défensive. 
Les attaques Verdun, Champagne, Flandres ont tout de mâ- 
me agi sur le front oriental. 

Mr. de Konradsheim me rend visite de bonne heure, soi- 
disant pour des nouvelles, Je lui communique aussi le sens 
de ma lettre à Mr. de Mirbach. Il finit par me dire que si 
je voulais faire des propositions ou commumiquer quelque 
chose par écrit au comte Czernin, il était à ma disposition. 
(Je crois que c'était là le but de sa visite). Je décline l’offr”, 
car une communication par écrit n'avait pds la souplesse 
d'une conversation pour examiner les différentes faces d'une 
question complexe. 

À lui aussi j'ai parlé si, au point de vue central, il n'y 
avait pas à examiner la brêche qui ferait dans l’Entente une 
paix avec la Roumanie officielle, c'est à dire avec la Dy- 
nastie et l'Armée, Combien c’est triste que  Carp-Hentsch 
m'aient empêché de faire à Berlin et Wien le travail néces- 
saire dans ce sens. 

Nous avons parlé aussi du changement de gouvernement 


106 NOTE POLITICE — 1917 


Ungaria. Esterhazy era considerat ca «Strohmann» al 
lui Andrassy şi dacă Andrassy nu-i urmează, este că, 
probabil, «se rezervă». 

— După amiază, o cartă de visité de plecare dela 
d-nul Arthur Rosemberg. Merge la Râmnicul$.; unii 
zic pe front. A fost înlocuit înainte de a sfărâma «par- 
tidul d-lui Marghiloman». Ovreiul pus să controleze 
ministerul de interne va priva pe Neniţescu de o Ege- 
rie menită să-i completeze intelectul. 

24 August. — Dombrowski vine să se informeze dacă 
Mirbach a răspuns la serisoarea mea de Sâmbătă. E 
uimit că n'a dat semn de viaţă. Căpitanul Pallo a ple- 
cat eri şi, de acord cu Konradsheim, va informa Viena 
despre aceste împrejurări. (Dacă e adevărat, aceşti 
domni dau mai multă importanţă ca mine lucrurilor 
neînsemnate da aici). 

Volanka, totdeauna bine informat, îmi istoriseste 
că plecările lui Boecklin, ale maiorului Dern (pe care nu-l 
cunoşteam) şi ale altor mai mici, sunt motivate de tra- 
ficurile din unele biurouri. (Eri, Matak îmi spunea că 
a înştiinţat pe Dern de pungăşiile ajutorului său, Mon- 











en Hongrie. Esterhazy était considéré comme le Strohmann 
d'Andrassy et si Andrassy ne lui succède pas, c'est que pro- 
bablement «il se réserve encore». 

Dans laprès midi carte p. p. c. de Mr. Arthur Rosen» 
berg. Il va à Râmnic-Sărat; les autres disent sur le front. Il 
a sauté avant d’avoir brisé le parti «de Monsieur Marghi- 
loman». Le vice-vaguemestre juif préposé au contrôle du 
Ministère de l'Intérieur privera Mr. Nenitescu d'une Egérie 
bien faite ponr compléter son intellect. 

24 août. — Dombrowski vient s'informer si Mirbach a 
répondu à ma lettre de samedi. Il est étonné qu'il n'ait pas 
donné signe de vie. Le cap. Pallo est parti hier et d'accord 
avec Konradsheim il informera Wien des circonstances. (Si 
c'est vrai, ces Messieurs attachent plns d'importance que 
moi aux petits faits d'ici). 

Volanka, toujours bien informé, me raconte que les dé- 
parts de Boecklin, du major Dern (que j'ignorais) et d’autres 
plus petits sont motivés par les trafics de certains bureaux. 
Hier Matac me disait qu'il avait averti Dern des tripotages 
de son adjoint Monske avec les vins: Matac citait des faits. 


NOTE POLITICE — 1917 107 


ske, cu vinuri. Matak cita fapte.) Volanka certifică că 
cunoaşte cazul unui ausweis pentru ţuică, care a cos- 
tat 15.000 lei. 

Volanka istoriseşte cu o vie satisfacţie că informa- 
tiile culese din ţări neutre, ca Elveţia mai cu seamă, con- 
sideră pe Czernin ca omul care s'a revelat în timpurile 
din urmă şi care singur e în stare de a face pace. In 
vizita sa la Berlin, sa ocupat mai cu seamă de ches- 
tiunea poloneză care a dat greş. Polonezii voese să fie 
un Stat, însă nimeni nu se gândeşte a se înscrie în ar- 
mată. S'au chemat voluntari şi Varşovia n'a dat de 
cât o sută, din care jumătate evrei. Toţi ar voi să se 
scape de această chestiune, cu riscul de a fi reluată 
de Rusia. Nimic de făcut cu Polonezii, cari se găsesc 
foarte bine, unii la Viena, alții la Berlin şi restul 
în Rusia. 

(Şi Horstmann şi Praschma mi-au spus că aface. 
rea poloneză n'a dat nimio bun şi a costat prea scump!) 

E bizar că Stirbey a primit o scrisoare dela Martha 
Bibescu în care spunea: «Francezii nu vorbese cum 
scriu. Fac curte Austriei. Czernin e omul zilei şi în el 





Volanka certifie qu'il connaît le cas d'un «ausweis» pour de 
la tzuica qui a coûté 15.000 lei! Volanka raconte avec vive 
satisfactiou que des renseignements de pays neutres, de 
Suisse surtout, accréditent Czernin comme l’homme que ces 
derniers temps ont révélé et qui seul est en état de faire la paix. 
Dans sa visite à Berlin, il s’est occupé surtout de la ques- 
tion polonaise, qui a 6t6 un four. Les Polonais veulent être 
un Etat, mais personne ne songe à s'inscrire dans l’armée; 
on a appelé les volontaires et Varsovie en a donné un cen- 
taine, dont la moitié des Juifs. On voudrait à tout prix être 
débarassé de cette question, quitte à ce que la Russie lare- 
prenne, Rien à faire avec les Polonais, qui se trouvent trèa 
bien les uns à Wien, les autres à Berlin, le reste en Russie. 
(Et Horstmann et Praschma m'avaient dit que l'affaire po- 
lonaise n'avait rien donné de bon et avait coûté très cher). 

Il est bizarre que Stirbey ait reçu une lettre de Marthe 
Bibesco lui disant: Les Français ne parlent pas comme ils 
écrivent; on fait la cour à l'Autriche; Czernin est l’homme 
du jour et sur lui se fondent les espérances de paix: C’est 


108 NOTE POLITICE — 1917 


se pun speranţele de pace». Poate că tot din aceeaşi 
sursă pornesc şi informaţiile lui Volanka! 

— J. Duca îmi repetă o vorbă a lui Paul Teodoru, 
care e curată inconstientä : «Noi am cerut lui Macken- 
sen să atace Moldoval!..» 

— O notă care zugrăveşte bine regimul Carp. D-nul 
Cernătescu îmi spunea eri că e prefect, curator la 
Madona (Craiova) şi inspector agricol. Lupu nu cu- 
noaste altă persoană la Craiova. 

Astăzi, la directiunea Băncilor Populare, şi-a făcut 
apariţiunea — fiind numit de Virgil Arion—cumna- 
tul său Criväf, ex-takist, ghiftuit de Take şi actual- 
mente bombardat membru în -comitetul permanent al 
Instr. Publice şi în Consiliul de Adm. al Băncilor. E 
adevărat că, în interval. a scris la «Moldova» şi că «Bu- 
karester Tagblatt» i-a refuzat un articol în contra mea. 
Tot în acelaş timp, V. Arion a mai numit într'un post 
pe un oarecare Pandele Ionescu, un bătrân alcoolic, fără 
domiciliu, care doarme prin cârciumi sau prin hale. 
Mare scandal. Căpitanul Martin, delegat german, a 
trebuit să roage pe Crivătz să părăsească şedinţa. Si 


peut-âtre de même source que viennent des informations de 
Volanka! 

Jean Duca me raporte une parole de Paul Theodoru, 
qui est de la pure inconscience: «Noi am cerut lui Mackensen 
să atace Moldova!» 

Une notice qui dépeint bien le régime Carp: le Dr. Cer- 
natescu me disait hier qu'il était préfet, curateur de Madona 
et inspecteur agricole. Lupu ne connaît pas une seconde per- 
sonne à Craiova. Aujourd’hui, à la direction des Banques 
Populaires, fait son apparition, nommé par Virgile Arion, 
le nommé Crivetz, — son beau-frère — ex-takiste gavé par 
Take, actuellement déjà bombardé membre du comité per- 
manent Instruction Publique et certainement membre du 
Conseil d'Administration des banques. Il est vrai que dans 
l'intervalle il a écrit à la «Moldova» et que le «Bukarester 
Tagblatt» a dû lui refuser un article contre moi. Du même 
coup, et toujours à une place non-vacante, Virgile Arion a 
nommé encore un certain Pandele Ionescu, un vieil ivrogne, 
sans domicile, qui dort dans les cabarets ou les Halles... 
Grand scandale. Le cap. Martin, délégué allemand, a dû prier 


NOTE POLITICE — 1917 109 


aceştia sunt oameni, pe cari nenorocirile timpului i-au 


scos la suprafaţă şi cari lucrează, cel mai sigur, la reabi- 
litarea liberalilor !.., 


25 August. — Nimic pe frontul nostru. Mareşalul 
îşi prelungeşte şederea la Bucureşti. Statul său Major, 
de asemenea, e vorba să se reîntoarcă. Operațiunile sunt 
deci virtual oprite. Relativ la proiectele afişate de cä+ 
tre neîndemănatecii prieteni români, acestea au dat 
greş complect. 


— De Kühlmann a rostit primul său discurs în 
faţa comisiunii permanente a Rejchstagului. El a spus: 


«Am intrat în anul cel din urmă al războiului...» O fi 
ştiind ceval... 


— Ajutorul de primar liberal Donescu a avut un 
congediu, a cărei prelungire a solicitat-o în zadar, ca 
şi ceilalți internaţi cari s'au izbit de un refuz formal. 
Insă nu s'a, mai reîntors la Săveni. Neniţescu l-a însăr- 
cinat cu o lucrare la Ministerul de Finanţe şi, pentru a 
termina această lucrare importantă, a trebuit să ceară 
oficial o păsuire. Şi tot acelaş Neniţescu mă învinuia 


Crivetz de quitter la séance. Et c'est ce monde que les mal- 
heurs du temps ont fait surgir, qui travaille le plus sûre- 
ment à la réhabilitation des libéraux... 


25 août. — Rien sur notre front. Le maréchal prolonge 
son séjont à Bucarest. Son état-major aussi semble rentrer. 
Les opérations sont done virtuellement arrêtées, — c'est, ra- 
port aux projets affichés par les amis maladroits roumaius, 
un réel échec. 

Mr. de Kühlmann a prononcé son premier discours de- 
vant la Commission permanente du Reichstag, Il y a dit: 
«Nous sommes entrés dans la dernièra année de cette 
guerre...» O fi ştiind ceva! 


L’adjoint au maire libéral, Donescu, a eu un congé dont 
il a vainement sollicité le renouvellement, tout comme Jes 
autres otages qui se sont heurtés à un refus formel. Il n est 
pourtant pas retourné à Saveni. Mr. Neniţescu Pa chargé 
d'un travail au ministère des Finances et, pour terminer ce 
travail important, il a bien fallu demander officiellement un 
sursis-.. Et c'est le même Nenifeseu qui m'aceablait de re- 


110 NOTE POLITICE — 1917 


că n'am exilat chiar de pe acum pe Brătieni şi pe li- 
berali ? 

27 August. — Trisià aniversare a Comsiiului de Co- 
roană şi a declarärei războiului ! 

Pe frontul nostru nimic. Sa luat contact eu pri- 
zonierii luaţi pe Siret : fiul generalului Benone Anas- 
tasiu, maiorul Ruşeaveţianu, ete, Ei desmint că în Mol- 
dova a fost foamete şi mizerie. 

— Straniul prizonier, găzduit cu aghiotantul său, 
It. Mateescu. într'o casă particulară, maiorul sau loc.- 
colonelul Chifescu, şi care ruga continuu pe Dobrescu 
(prin note scrise, păstrate de Dobrescu după dorinţa 
mea), a venit azi dimineață la mine. Era în civil. Are 
un ausweis pentru a circula ber în oraş. Asupra arma- 
tei: e bine organizată, cu pusti-mitraliere, tunuri grele 
şi mitraliere în mare număr. Companiile a 4-a formează * 
regimente de marş; rezerve în oameni pentru goluri. Ge- 
neralii cari comandă: Averescu, la Bacău; Cristescu, la 
Tecuci; Popovici, Epure, corpuri de armată. Un ofiţer 


proches de ce que je n'exilais pas d'ores et déjà les Bra- 
tiano et les libéraux! 

27 août. — Triste anniversaire du Conseil de Couronne 
et de la déclaration de guerre. 

Sur notre front rien. On a pris contact avec des prison- 
niers pris sur le Sereth: le fils du général Benone Anastasiu, 
le major Rugaveteanu, etc. à Ploesti. Ils démentent queu 
Moldavie il y eut disette et misère. 

L'étrange prisonnier qu’on a logé avec son adjoint, le It, 
Mateescu, dans une maison particulière, le major ou lt--col. 
Chitescu et qui demandait tout le temps à Dobrescu (par 
notes écrites que j'ai prié Dobrescu de conserver) s’est amené 
ce matin chez moi. Il était en civil. Il a un «ausweis» pour 
circuler libre en ville.. 

Sur l'armée: elle est bien organisée avec des fusils mi- 
trailleuses, des canons lourds, des mitrailleuses en grand 
nombre. Les 4-es compagnies ont constitué des régiments de 
marche, réserves stratégiques et réserves en hommes pour 
les vides. Les généraux qui commandent: Averescu, à Ba- 
cau; Chiritzeseu, à Tecuci; Popovici, Epure, corps d’ar- 


NOTE POLITICE — 1917 111 


francez de batalion; ofiţeri francezi la regiment şi la ma- 
rile unităţi câte unul din unitate. Organizarea franceza a 
dat rezultate minunate. Regele şi prinţul Carol pretutin- 
deni pe front. Berthelot se ocupă mai cu seamă a dirijea 
instructia artileriei grele. Pressan este şeful marelui 
Cartier. La întrebarea mea : «Regele este El liber în miş- 
cările Sale ?» Chiţescu răspunde : «Perfect liber»; de alt- 
fel, e Marele Cartier şi Regele ; ministerul nu figurează 
decât ca legătură pentru munitiuni. 

Chiţescu mă face atent asupra felului curios de a 
dispune de dânsul. Aşa, la hotelul Bratu—mai înainte 
de a fi instalat întrun apartament particular — a fost 
vizitat de Lupu Costake şi de col. Sturdza, cari i-au 
vorbit de o misiune. Apoi i s'a specificat, de a remite 
scrisori lui Christeseu şi Averescu. El ar fi obiectat că, 
presupunând că ar putea traversa liniile, îşi închipuie 
cineva că îndărătul frontului i se va permite să mear- 
ga dela un cartier general la altul ? «Nu sunt la doui ki- 
lometri unul de altul !». 


mée. Un officier français par bataillon; des officiers 
français au régiment et aux grandes unités, par un 
par unité. Organisation française ayant donné des résultats 
merveilleux: Le Roi et le Prince Carol partout sur le front. 
Berthelot est toujours à l’armée; il semble surtout diriger 
l'instruction de la grosse artillerie. Prezan est chef du Grand 
Quartier. 

Sur ma question: «la Roi est-il libre de ses mouve- 
ments?», Chitescu: Parfaitement libre; d’ailleurs il y a le 
Grand Quartier et le Roi; le ministère ne figure que comme 
liaison pour les munitions. 

Le major Chiteseu me saisit ensuite de l’étrange façon 
dont on veut disposer de lui. A l’hôtel Bratu — avant qu'il 
ne fut logé en appartement particulier — il a eu la visite 
de Lupu Kostake et du colonel Sturdza, qui lui ont parlé 
d'une mission. Puis on lui a spécifié de remettre à Christes- 
en et à Averescu deux lettres. Il aurait objecté qu’à suppo- 
ser qu'il puisse traverser les lignes, est-ce qu’on se figure 
que derrière le front on lui permettra d’aller d’un quartier 
général à l’autre? «Nu sunt la doui kilometri unul de altul.» 


112 NOTE POLITICE — 1917 


Sturdza ar fi răspuns: «Când e bunăvoință, se 
poate tot»! 

Chitescu adaogă că desiluzia sa e adâncă, căci avea. 
pentru Sturdza mare stimă. In acelaş timp, el confir- 
mă că col. Crăiniceanu, care complotase cu Sturdza, a 
fost împuşcat. Tatăl său a cerut revizuirea (7). Noua 
sentinţă a fost executată, propriul său frate comandând 
plutonul (?!1). Socec, degradat la Copou, ar fi închis la 
Galata. Condamnarea ar fi motivată de atitudinea sa în 
lupta dela Argeş. 

Odată transferat, din partea lui Lupu Kostake i 
se aduce de Kercea, noul şef de cabinet, 400 lei chel- 
tueli de drum (mi-a arătat un plie cu bilete şi cu men- 
tiunea: 400 lei.) Două serisori ale acelui Kercea indică 
că e un început de executare. Maiorul, înmărmurit sau 
şiret, vine să-mi ceară sfatul meu : unde-l trimite ? ce 
vrea dela dânsul ? Conştiinţa lui îl opreşte a se învoi la 
o trădare. 

Mi-e aşa de greu să dau crezământ unei manopere 
atât de stupidă a lui Lupu, încât, dacă mar fi scrisorile 


— Sturdza aurait répondu: Quand il y a bonne volonté, on 
peut tout! 

Le major ajoute que sa désillusion est profonde, car il 
tenait Sturdza en haute estime: À ce sujet il confirme que 
le colonel Crainiceanu, qui avait comploté avec Sturdza, a 
été fusillé; il avait été condamné aux travaux forcés: son 
pere a exigé la révision (?); la nouvelle sentence a été exe- 
cute, le propre frère commandant le peloton (?). Socec, de- 
gradé, à Copou, serait enfermé à Galata. Sa condamnation 
serait motivée par son attitude à la bataille sur l’Arges. 

Une fois transféré, de la part de Lupu Kostake, le 
nouveau chef de cabinet, Kercea, lui a apporté 400 fres, 
pour frais de voyage, il ma montré un pli avec des billets 
et mention au crayon sur l'enveloppe: 400 lei. Deux lettres 
de Kercea — au dossier — indiquent qu'il y a commence- 
ment d'exécution. Le major, ahuri ou malin, vient me de. 
mander conseil: où l’envoie-t-on? que veut-on de lui? Sa 
conscience lui défend de se prêter à une trahison... 

Jai tant de peine à croire à une si stupide manoeuvre 
de Lupu, que n'étaient les lettres de Kercea, je croirais à un 


NOTE POLITICE — 1917 113 


lui Kercea, aşi crede că e vorba de un roman. Dar Lupu 
mi-a afirmat de atâtea ori că el e depozitarul gânduri- 
lor scrise ale lui Averescu, — încât îl socotese capabil 
de toate smintelile. 

Chitescu trebuie să-l vadă azi pentru instrucţiuni de- 
finitive. Cere voia să revină apoi la mine. 

Dau, după mai multe cereri repetate, avizul urmă- 
tor: «Nu cred că d-nul Lupu Kostake vă însărcinează 
cu scrisorile de cari îmi vorbiţi; e o întreprindere care 
vă expune şi vă compromite fără nici un rezultat prac- 
tic. Cel dintâi lucru ce-l va face orice general căruia îv 
veţi înmâna propunerile de a depune armele — după 
cum pretindeti — va fi să vă aresteze. Dacă în realitate 
sunteţi importunat, n’aveti decât să cereti comandan- 
tului militar să vă trimită într'un lagăr de prizonieri». 

Fiindcă Corteanu îmi spune că el cunoaşte pe acest 
pelerin, că e puţin detracat, nu cred că a fost făcut pri- 
zonier, sau atunci, prin vorbe nesăbuite, a dat să se în- 
teleagä că ar putea servi ca spion. 

28 August. — La dejun Horstmann. Lupta dela Si- 
ret a fost o înfrângere: «N’avem destule trupe, din mo- 


roman. Mais Lupu m'a si souvent affirmé qu’il était déposi- 
taire des pensées secrètes d'Averescu, que je le crois capable 
de toutes les insanités. Le major doit le voir pour instruc- 
tions définitives anjourd'hui. Il demande la permission de 
revenir chez moi ensuite. 

Je donne, après sollicitations reitérées, l’avis suivant: 
«Je ne crois pas que Mr. Lupu Kostache vous charge des 
lettres dont vous me parlez; c’est une entreprise qui vous 
expose et vous compromet sans portée pratique; la première 
chose que fera tout général à qui vous porterez des propo- 
sitions de mettre bas les armes — ainsi que vous le préten- 
dez — sera de vous faire arrêter. Si réellement on vous im- 
portune, demandez au commandant militaire de vous envo- 
yer dans un camp de prisonniers»: 

Comme Corteanu me dit qu’il connaît le pélerin, qu'il 
est un peu détraqué, je ne crois pas qu’il ait été fait pri- 
sonnier, — ou bien alors, par des propos inconsidérés, il peut 
bien avoir laissé penser qu’il pourrait servir d'espion. 

28 août. — La Sainte-Marie! — Horstmann a déjeuner, 
La bataille au Sereth a été une défaite. «Nous n’avons pas 


8 


114 NOTE POLITICE — 1917 


ment ce suntem atât de puternice angajaţi la Verdun: 
nu se mai conta pe o nouă ofensivă la Verdun. Nota 
Papei trebuie să aibă la bază câteva convorbiri preli- 
minare, undeva, poate chiar în Englitera. In Rusia, Ke- 
renski ia în mâinile sale toată autoritatea ; (eu admira- 
tie): e un mare om! Vedeţi cum evoluiază cu uşurinţă! 
Cine ştie dacă nu visează Coroana ?». 

Horstmann văzuse înainte pe Mirbach. Nici o vorbă 
despre nota ce i-am trimis la 95 relativ la inchiderea 
arbitrară a brutăriei cooperative «Viaţa». Germanii au 
un curios sistem de a-şi crea amiciţii într'o ţară. 

— Ziarele reproduc discursul Cancelarului eu pri- 
lejul constituirii unei comisiuni parlamentare. Este 
vorba de un comitet de şapte parlamentari cari, reuniți 
cu şapte delegaţi din Bundesrath, va îndeplini pe lângă 
Cancelar rolul de comitet consultativ permanent. Cen- 
trul şi socialiștii dau câte doi delegaţi, printre cari 
Scheidemann si Erzberger, pe când conservatorii, 
unul singur, contele Westarp. Ce schimbare ! Acest co- 





assez de troupes», du moment qu'on est si fortement engagé 
ă Verdun: on ne comptait plus sur une offensive Verdun, 
La note du Pape doit reposer sur quelques pourparlers pré: 
liminaires, quelque part, peut-être en Angleterre même. En 
Russie, Kerenski va prendre toute l'autorité en mains (avec 
admiration): c'est un grand homme. Voyez comme il 
évolue avec facilité. Qui sait s’il ne rêve pas de se faire cou- 
ronner ? 

Horstmann venait de voir Mirbach et pas um mot de 
ma lettre du 18 août, pas un mot non plus de la note que 
je lui ai envoyée le 25 au sujet de la fermeture abusive de 
la Boulangerie Cooperative la «Viata». Je laisse passer, 
mais je note. Les Allemands ont une drôle de façon de se 
créer des amitiés dans un pays. 

Les journaux donnent le speech du Chancelier à l’occa- 
sion de la constitution d'une commission parlementaire. Il 
s’agit d'un comité de 7 parlamentaires qui, réunis à 7 délé- 
gués du Bundesrat, servira au Chancelier de Comité Con- 
sultatif permanent. Les partis centre et socialistes donnent 
par deux délégués, parmi lesquels Scheidemann et Erzber- 
ger, tandis que les conservateurs un seul, le comte Westarp! 


NOTE POLITICE — 1917 115 


mitet va intra în funcţiune cu ocazia răspunsului la 
nota Papei. «Cum nu poate fi vorba de schimbarea Con- 
stituţiei în timp de război», această comisiune va fi e 
încercare leală. Cancelarul a precizat că fiecare mem: 
bru trebue să hotărască fără «referendum» partidului 
său. E un minister parlamentar care se întrevede alä. 
turi de guvernul oficial. 

— Maiorul Chitescu a fost expediat azi dimineaţă. 
Se pare că eri seara, la orele 9, a căutat să mă re 
vadă, însă Bărbulescu l-a consiliat să nu o facă. Cor- 
teanu susţine că e un om de nimic, un escroc, care poate 
mânca banii lui Lupu, cum a înghiţit averea soţiei sale. 
Faptul singur al plecării interesează. Lucrul acesta s'a 
hotărât îmi închipui, după vizita lui Lupu. 

Seara, de pe terasa mea, din toate părţile se auzea 
muzica. Cele două Casinouri de ofiţeri din Str. Clemen- 
tei ne trimiteau ecourile pianelor, viorelor si lăutarilor. 
De zece zile tăcere desăvârşită. Pierderile pe Siret au 
trebuit să fie teribile. 

Mavrojani îmi spunea că la Cotroceni feldwebelii 





Quel changement! Le comite entrera en fonctions à l’occa- 
sion de la réponse à la note du Pape. «Comme il ne peut 
être question du changement de la Constitution en temps de 
guerre», cette commission sera un essai loyal. Le Chance- 
lier a precise que chaque membre devait decider sans refe- 
rendum à son parti. C’est un ministère parlementaire qui 
se dessine à côte de l’autre gouvernement officiel. 

Le major Chitescu a ete expédié ce matin. Il paraît qu’à 
9 h. du soir, hier, il a cherché à me revoir, mais que Bar- 
bulescu lui a conseillé de n’en rien faire. Corteanu soutient 
que c’est un propre à rien, un escroc qui peut manger Par- 
gent de Lupu comme il a avale la fortune de sa femme. 
(Voir notes 30 août), Le fait seul du départ intéresse, Ce 
fut décidé, je suppose, après la visite à Lupu. 

Le soir, sur ma terrase, on était entouré de musique. Les 
deux Casinos d'officiers da la Str. Clemenţei nous envo- 
yaient les échos des pianos, des violons, des voix des chan- 
teurs, des lăutari. Depuis 10 jours silence complet, les pertes 
sur le Sereth ont dû être terribles. 

Mavrojany me disait qu’à Cotroceni des feldwebels alle- 


116 NOTE POLITICE — 1917 


germani anunțau că la Focşani a fost şi mai greu ca læ 
Verdun, 

29 August. — Căldura continuă a fi îngrozitoare. De 
trei zile chiar serile nu sunt mai răcoroase. 

Comunicatul austriac de azi dim. anunţă că Ro- 
mânii au recucerit positiunile la nord de Soveja, în va- 
lea Susitei. Comunicatul vorbeşte de superioritatea nu-- 
merică a forțelor române. Din contră, în Bucovina, tru- 
pele aliate, după un ‘mare atac, au luat Boianul, iar: 
Ruşii au fost aruncați dincolo de Rakitna. Cum această. 
pozitiune se află la nord de Dorohoi-Herţa, acţiunea în 
contra Moldovei sar relua ea oare prin acel punct ? 

— Vizita căpitanului Voia, unul din cei 44. A refu-- 
zat o funcţiune, pe când Lupu a comunicat eri numiri- 
le la 12 din ei: şefi de poliţie, sub-prefecti, directori 
de prefectură, etc. 

La Bucureşti nimic, Tzigara a rezistat. Insă zece: 
au fost trimiși pe front, cu alte cuvinte în Statele Ma- 
jore ale diviziunilor pentru a se întreține cu prizonierii 
şi a-i hotărî să se reîntoarcă în linii pentru a face propa- 
gandă de dezertare. 

Pentru a preciza mai bine însemnătatea vorbelor 


mands proclamaient qu'à Focşani c'était encore plus dur’ 
qu'à Verdun... 

29 août. — La chaleur continue à être effrayante. Depuis 
trois jours. les soirées elles-mêmes ne sont plus fraîches. 

Le communiqué autrichien de ce matin porte que les: 
Roumains ont reconquis les positions au nord de Soveja, 
dans la vallée de la Susita; le communiqué parle de la supé- 
riorité numérique des forces roumaines. Par contre, en Bu- 
covine, des troupes alliées, après un combat dur, ont pris 
Boian et les Russes ont été rejetés au-delà de la Rakitna. 
Comme c'est juste au-dessus de Dorohoi-Hertza, l'entreprise 
contre la Moldavie reprendrait-elle par en haut ? 

Visite de capitaine Voia, l’un des 44. Il a refusé une 
fonction tandis que hier Lupu a communiqué leurs no- 
minations à une douzaine: chefs de police sous-préfets, di- 
recteurs de préfectures, ete: ete. (Rien à Bucarest. Tzigara a 
tenu bon). Mais dix ont été envoyés sur le front soi-disant 
dans les états-majors, des divisions, pour causer avec les 
prisonniers et les decider à retourner dans les ligne® faire- 
de la propagande. Pour bien préciser la portée de ce que 


NOTE POLITICE — 1917 117 


Jui Voia, îi spun: «Atunci, vor fi imediat împuşcaţi 
dacă trec». «E şi părerea mea», adaogă dânsul. Asa dar, 
Lupu continuă planul său! 

— «Mă simt vinovat că am primit să viu» şi apoi 
el continuă a spune că dacă tatăl său n'ar fi murit pe 
când dânsul se afla la Crefeld, ar fi refuzat în ultimul 
moment. Noi trăiam acolo liniştiţi şi moralmente fericiţi 
înainte de sosirea lui Sturdza; din momentul acela, ne-am 
divizat, ne-am bănuit, ne-am acuzat. La Crefeld, ne 
administram noi înşine, iar col. Sturdza comanda lagă- 
rul. Maiorul Negrutzi era aghiotantul lui; acesta a în- 
curcat lucrurile mai mult. Am fost recomandaţi «pentru 
întinerirea Munteniei ocupate». In lotul sosit, sunt zece 
«ofiţeri — aproape toţi căpitani — din armata activă. 
Mi-e ruşine să mă arăt, pentru toţi suntem suspecți. 

Comentar asupra spuselor lui Voia. Eri, la spita- 
Jul Ortodoxiei (No. 113), doi ofiţeri răniţi: Deculescu 
— citat prin ordin de zi — şi Drăghiceanu s'au bătut 
cu un camarad care luase apărarea unuia din cei 44. 
Ei au refuzat să mai locuiască sub acelaş acoperământ 
cu ceilalţi. 


disait Voia avec embarras, je lui dis: Ils seront sim- 
plement fussillés gils passent, — Lui: (Cest mon avis. 
Donc Lupu continue son entreprise! Voia me dit: «Mă 
simt vinovat că am primit să viu»; et il ajoute que si son 
père n’était pas mort pendant qu'il était à Krefeld, il aurait, 
au dernier moment, refusé. Lui: Nous vivions tranquilles et 
moralement heureux avant l’arrivée de Sturdza; depuis lors 
on s’est divisé, on s’est soupçonné, on s’est accusé. A Crefeld 
nous nous administrions nous-mêmes et c'est le colonel 
Sturdza qui commandait le camp; le major Negruti était 
son adjoint; c'est lui qui a le plus embrouillé les choses. On 
nous a chapitré «pentru întinerirea Munteniei ocupate». 
Dans le lot arrivé il y a 10 officiers — presque tous capi- 
taines — de l’armée active- J'ai honte de me montrer: nous 
sommes pour tous des suspects. 

Commentaire de ce que disait Voia: Hier, à l’hôpital de 
YOrtodoxie, deux officiers blessés, Deculeseu — citations à 
l’ordre du jour — et Draghiceanu se sont battus avec un ca- 
marade qui avait pris la défense d’un des 44. Ils ont refusé 
de rester sous le même toit que les autres.. 


118 NOTE POLITICE — 1917 


30 August. — Numitul Chiteseu a plecat Marti dim. 
A trimis lui Dobrescu un bilet, relatându-i convorbirea. 
cu Lupu. Dacă e adevărată, Lupu crede că misterul 
planează asupra manoperii sale; or, maiorul a fost Luni 
seară la ing. Brătescu, unde, faţă de martori, a povestit 
toată afacerea sa. Bărbulescu era de faţă. Brătescu mi-a 
istorisit faptul. 

— Ofensiva contra Moldovei a reînceput. Armata 
Mackensen a luat Muncelu, la Nord de Panciu. Aceasta. 
taie din ce în ce mai mult estuarul din valea Susita. Una 
mie prizonieri şi câteva tunuri. 

— Opinia lui Witzleben : Nota Papei nu va aduce 
nimic: «E o glumă». Nodul chestiunei rezidă în Belgia: 
noi nu putem primi o libertate pentru Belgia, ca apoi 
să facă din ea o bază de operaţiuni a Engliterei pentru 
un apropint război. Nu putem libera aşa mulţi prizo- 
nieri: n'avem destule trupe pentru a-i păzi şi cum se 
bat Românii acum şi de ce spirit sunt ei însufletiti, 
trebue să luăm precautiuni suficiente—A fost pentru 
Dv. o înfrângere, — zie eu. — Witzleben, mirat: In- 


30 août. — Le nommé Chitescu est bel et bien parti 
mardi matin. Il a envoyé à Dobrescu un billet, lui revelant 
sa conversation avec Lupu. Si elle est vraie, Lupu pense que 
le mystère plane sur sa manoeuvre: or, le major a été lundi 
soir chez ling. Bratescu, où, devant témoins, il a raconté- 
toute son affaire. Barbulescu était présent et c'est Bratescu 
qui me rapporte le fait. 

L’'offensive contra Moldavie a recommencée. L'armée 
Mackensen a pris Muncelu, au nord de Panciu. Cela coupe 
de plus en plus l'estuaire de la vallée Susita. 1000 prisonniers 
et quelques canons. 

Opinion de Witzleben. La note du Pape ne donnera rien, 
«C'est une vaste blague». Le noeud de la question réside en 
Belgique: nous ne pouvons accepter une liberté pour la Bel- 
gique qui en fasse une base d'opération de l'Angleterre pour 
sa prochaine guerre, On ne peut beaucoup relâcher de pri- 
sonniers — on n’a pas assez de troupes pour les garder, et 
quand on voit comment se battent les Roumains maintenant 
et de quel esprit ils sont animés, on ne saurait prendre assez 
de précautions— Moi: «Ca a été une défaite pour vous». — 


NOTE POLITICE — 1917 119 


frângere nu... Am străpuns linia, dar căldura era aşa 
de copleşitoare, încât trupele nu se mai puteau mişca 
(sic). 

— Notă bună pentru Neniţescu. El a refuzat să 
numească pe Wachmann — fiind dezertor — ca director 
la Bancile Populare. Deşi ca şi instalat de Nemti, Ne- 
niteseu a fost dârz. El a comunicat în scris refuzul 
sau Directiunei, — mi-a spus Corteanu. (De altfel, am 
aflat aceasta, prin anticipatiune, chiar de eri dela V. 
Maltezianu). Neniţescu nu e de loc amestecat în aface- 
rea, ofițerilor ; sa ţinut de o parte de dânşii şi dinadins 
a lipsit din Bucureşti. 

— De Mirbach mi-a trimis eri seară, târziu, o 
scrisoare, cu data de 29 August, prin care mă însti- 
ințează că «ideile pentru realizarea cărora cooperarea. 
D-voastră ne-ar fi fost, nu numai prețioasă, dar de cea 
mai mare importanţă, găsindu-se pentru un moment 
trecute pe cel din urmă plan, nimic nu sar mai opune 
acum la executarea proectelor dv. de călătorie». Restul, 
formule de politetä. — Nu voi răspunde îndată. Nu 
mă voi mişca decât dacă sunt formal invitat să plec 
la Berlin şi dacă mi se cere avizul. 


Witzleben, estomaqué: «Défaite non, nous avions percé la 
ligne, mais la chaleur était si accablante que les troupes ne 
pouvaient plus remuer» (sic). 

Bonne note pour Neniţescu. Il a refusé de nommer 
Wachmann — parce que déserteur — comme directeur des 
Banques Populaires. Wachmann quasiment installé par les 
Allemands, Nenitescu a eu de la crânerie. Par écrit il a 
communiqué son refus à la direction, — m'a dit Corteanu. 
D'ailleurs, V- Maltezeanu me lavait dit hier par anticipa- 
tion. Nenitescu n'est en rien mêlé à l'affaire des officiers et 
s’est tenu loin d’eux et volontairement absent de Bucarest. 

Mr. de Mirbach m'a envoyé hier soir, tard, une lettre, 
datée du 29 août, par laquelle on m’anuonce que «les idées pour 
la réalisation desquelles votre coopération nous eut été non 
seulement précieuse, mais de toute première importance, se 
trouvant pour le moment releguées à l’arrière-plan, rien ne 
s’oppose plus, à l’heure qu’il est, à l'exécution de vos projets 
de voyage». Le reste formules de politesse. Je ne répon- 
drai pas de suite. Je ne bougerai plus que si je suis for- 
melement invité à me rendre à Berlin; que si on recherche 
mon avis. 





120 NOTE POLITICE — 1917 


31 August, — Comunicatul anunţă un nou succes 
la Ireşti, luat după o luptă aprigă cu toată diversiunea 
violentă a Românilor la Muncel. Ireşti e la sud-vest de 
Muncel. E vorba aşa dar de o lărgire a câmpului de 
bătaie. Se va relua ofensiva ? E numai o succesiune 
de acţiuni locale pentru a restabili un front ?.. Un o- 
fiter bavarez, prieten cu Maimarolu, l’a asigurat for- 
mal că nu se va mai relua acţiunea pe frontul român. 

Scrisoarea lui Mirbach pare că e în acelaş spirit. 

— Pe Isonzo, a 11-a bătălie care durează de 10 zile, 
e formidabilă. Italienii au câştigat teren între Goez si 
Dolman. Drumul spre Triest, după cum afirmă jurna- 
lele, e barat. Aci se dă acum lupta cea mai vie, cea mai 
aprinsă din toate fronturile. 

— Taigara, foarte nemulţumit, pune din nou de- 
misia la dispoziţia lui Lupu. Regretă că a fost dus 
la ofiţeri, când Lupu le-a ţinut o cuvântare şi, de acord 
cu şeful poliţiei germane, a refuzat să introducă pe 
ofiţeri în poliţie. 

Hinna de asemenea se plânge de pretentiunile lui 


31 août. — Le communiqué annonce un nouveau succès 
à Iresti, enlevé de haute lutte, malgré diversion violente des 
Roumains sur Mumcelul. Iresti est au sud-ouest de Muncelul : 
c'est done un élargissement du champ de bataille, Re- 
prend-t-on l’offensive? Est-ce seulement une succesion d’ac- 
tions locales pour établir un front? Un officier bavarois, 
ami de Maimarolu, lui a donné assurance formelle qu’on ne 
reprendrait plus l’action sur front roumain. La lettre de 
Mirbach semble être dans le même esprit. 

En attendant, la 1l-me battaille de l’Isonzo, qui dure 
depuis 10 jours, est formidable, Il y a gain de terrain 
entre Goez et Dolman. Mais — affirment les journaux — 
la route de Trieste est barrée. C’est le point le plus chaud de 
tous les fronts sur lesquels on est engagé à cette heure. 

Tzigara, très mécontent, vient de mettre de nouveau sa 
démission à disposition de Lupu. Il regrette d'avoir été une 
fois entraîné chez les officiers, lorsque Lupu leur a tenu un 
discours et, d'accord avec le Polizeimeister allemand, il a 
refusé d'introduire les officiers dans la Police. 

Hinna aussi se plaint des prétentions de Lupu, qui tient 


NOTE POLITICE — 1917 121 


Lupu, care vrea să aibă pe primul «său» procuror, în 
vederea «evenimentelor politice» cari se prepară !... (E 
vorba de Pop-Serbänescu). E] devine maniac. 

— Eri, Mavrojany a găsit sub o călimară, la Crucea 
Roşie, un nou exemplar al protestului anonim contra 
pantahuzei Carp. E o ediţie corectată. din care sa 
scos numele lui Carp şi care e îndreptată contra alia- 
tilor. După amănuntele ce cuprinde, — hârtia fiind gă- 
sită după o şedinţă a comitetului prizonierilor, — Ma- 
vrojany crede că autorul ar fi d-na Alex. Cantacuzino 
sau că dânsa ar avea cunoştinţă de acest act. 

1 Septembre, Poliţia germană a făcut o descin- 
dere la spitalul Ortodoxiei, unde a făcut o minuțioasă 
perchezitie. Presupun că era vorba să se dea de ur- 
mele manifestului căruia i se dă atâta importanţă. Nu 
Sa găsit nimio suspect. Sunt încântat şi pentru d-na 
Cantacuzino şi pentru Crucea Roşie. 

Apariţia «Luminei». Ca ziar, ceeace poate fi un 
ziar în ţară ocupată: searbăd. Apelul către cititori ar 
fi bine venit dacă ar fi fost mai scurt. Se spune că Stere 
e deja plictisit de rigorile censurei. 





avoir son premier procureur, en vue des événements poli- 
tiques qui se préparent! (Il s’agit de Pop Serbanescu), Il 
devient maniaque. Hier Mavrojany a trouvé sous un encrier 
à la Croix Rouge un nouvel exemplaire de la protestation 
anonyme contre la «pantahuza» Carp. C’est une édition cor- 
zig6e, dont on a enlevé le nom de Carp et qui est plus spé- 
cialement tournée contre les alliés. D’après les détails, le 
papier avant été trouvé après une séance du comité de pri- 
sonniers, Mavrojany croit que Didine Cantacuzène pourrait 
en être l’auteur ou en avoir connaissance. 

1-er septembre. — La police allemande a fait une descente 
à l’hôpital de l’'Ortodoxie et a consciencieusement perquisi- 
tionné: on cherchait, je suppose, des traces du petit mani- 
feste auquel on a l’enfantillage de donner de l'importance. 
On n'a rien trouvé de suspect: J'en suis enchanté pour Di- 
dine et aussi pour la Croix Rouge. 

Apparition de la «Lumina». Le journal est ce due peut 
être un journal en pays occupé: terne. L'appel aux lecteurs 
serait de bonne venue s’il était plus court. On dit Stere déjà 
excédé par les rigueurs de la censure. 


122 NOTE POLITICE — 1917 


— In comunicat, nimic pe frontul nostru. 

— Am răspuns d-lui Mirbach că nu mai primese 
libertatea de a călători ce mi sa dat, în sfârşit. Nu 
vreau să fac un voiaj de amator. 

3 Septembre. — Bărbătescu mi-a comunicat că eri 
s'a prins, la esirea din biserică, un băiat care îm- 
pärtia acele manifeste, de cari sa făcut atâta, vorbă. 
E fiul maiorului Ionescu-Päleatä, un imbecil protejat 
de Paul Teodoru. Tatăl său a venit la mine azi dimineaţă. 
Acest om blând, supus, era peste măsură de mişcat. 
N'are nimic de zis contra arestării fiului său, 16 ani, în 
clasa IV-a de liceu ; acest lucru îl va face să reflecteze; 
dar fierbând de mânie, ca un cazan sub presiune, în con- 
tra plebiscitului Carp, care a pricinuit reacţiunea care 
zgudue întreaga tinerime. După dânsul, agenţii liberali 
şi takişti fac să intre în mâinile tinerilor un model cu 
menţiunea «copiaţi şi răspândiţi foarte discret». Si tine- 
rimea se înflăcărează. 

Poate că versiunea este adevărată. In orice caz, 
această manifestaţie Carp sa întors contra Germanilor. 

Am sub ochi exemplarul din Calafat. La început 





Rien sur notre front dans le communiqué. 

J'ai répondu à Mr. de Mirbach que je n’acceptais plus la 
liberté de voyager, qui m'est enfin laissée. Je ne veux pas 
faire un voyage d'amateur. 

3 septembre— Barbatescu ma communiqué qu'on a pincé- 
hier, à la sortie de l’église, un jeune homme qui distribuait de 
ces manifestes dont il a tant été question. C’est le fils du 
major lonescu-Păleaţă, le bon imbécile que protège Paul 
Theodoru. Le père est venu me voir ce matin. Cet homme 
deux, soumis, était tout vibrant. IL n’a rien à dire contre 
l'arrestation de son fils, 16 ans, 4-me classe lycée; ça lui 
mettra du plomb dans la tête. Mais monté comme une chau- 
dière sous pression contre le plébiscite Carp, qui a produit 
la réaction, qui secoue toute la jeunesse. Selon lui, les agents 
libéraux et takistes qui font parvenir aux jeunes gens un mo- 
dèle avec mention: «copiez et répondez très discrètement»— 
et la jeunesse saute dessus. 

C’est peut-être une version vraie. Dans tous les cas, cette 
manifestation Carp a tourné contre les Allemands- 

J'ai sous les yeux l'exemplaire de Calafat. En tête les 


NOTE POLITICE — 1917 123 


semnăturile : Petre Oprescu, primar; Ion Cernătescu, 
prefect ; apoi, cu calităţile lor, mai deslusit scrise ca. 
numele : ajutorul de primar, patru consilieri comunali, 
judecătorul de pace, inginerul oraşului, politaiul, comi- 
sarul, secretarul primăriei, casierul comunal, registrato- 
rul; apoi patru agenţi de percepţie. Toţi aceştia pe prima 
coloană. In urmă, o serie lungă cu: Farchy, Eskenazy, 
Levy, Samuel, Gerson, Alcalay, ete. Şase alte coloane 
de nume scrisa cu aceiaşi scriitură greoaie şi stângace 
de câţiva «agenţi încasatori». Imi pare rău că n'am pu- 
tut fotografia documentul ca amintire a acestor fapte 
de necrezut ! 


— Nimic important pe nici un front. O oboseală, ge- 
nerală. Pe «frontul de fier», — aşa l-a poreclit un ofiţer 
german—al Moldovei, armata Mackensen se afla în pro- 
portia de 1 contra 3. Deci lipsă de trupe pe frontul o- 
riental şi enormele rezerve de cari sa vorbit atât, poate 
că nici nu există. 

— Mehedinţi a primit eri pe Hasigan. El confirmă 
că sa cerut ofiţerilor români să iscălească, obligân- 


s'enatures Petre Oprescu, primar ; Ion Cernateseu, préfet; 
puis, avec leurs qualités plus disiblement écrites que les 
noms: l’adjoint au maire, quatre Conseillers communaux, le 
juge de paix, l'ingénieur de la ville, le politai, le commis- 
saire, le secrétaire de la mairie, le caissier communal, le 
régistrateur, puis quatre agents de la perception, ete. C’est 
la première colonne; puis une longue série de Farchys, Es- 
chenazi, Levy, Samuel, Gerson, Alcalay, ete. et six autres 
colonnes de noms tracés de la même écriture lourde et 
gauche de quelques «agenti încasatori». C'est dommage que 
je ne puisse photographier la document comme souvenir de 
ces faits incroyables. 

Rien d'important sur aucun front. On sent la courbature 
générale. Sur le «front de fer» — c'est un officier allemand 
qui l'appelle ainsi — de Moldavie, l’armée Mackensen était- 
dit-on, dans la proportion de un contre trois: Done, manque 
de troupes sur le front oriental et les énormes réserves dont 
on a tant parlé n’existent peut-être pas. 

Mehedinţi a reçu hier Hasiganu. Hagiganu confirme 
qu’on a exigé des officiers ramenés une signature les obli- 


124 NOTE POLITICE — 1917 


du-i a merge pe front, nu pentru a combate, dar pentru 
a dăscăli pe prizonieri, spre a face propagandă printre 
soldaţi ca să depună armele. Ca Sturdza şi Lupu Kos- 
take să se dedea la o astfel de manoperă, iată un lucru 
grozav de închipuit. Cinci ofiţeri ar fi refuzat. 

— Lovitură de teatru. Comunicatul dela 6 ore, 
seara, anunţă cu data de 2 Septembre că corpuri de ar- 
mată germane au trecut Duna şi că Ruşii încep ae 
vacua capul de pod «la Vest» de fluviu. E o ştire im- 
portantă. — Comunicatul precedent cu «întreprinderi de 
patrule, fericite» pentru armata lui Leopold de Bavaria, 
nu lăsa nimic de bănuit. 

4 Septembre. — Comunicatul de eri dim: La l-iu 
Septembre, armata a trecut Duna la Uxküll. Ruşii în 
retragere, au părăsit, probabil, Riga, căci o telegramă 
anunţă că, în ziua de 3 Septembre, oraşul a fost ocupat. 
Împăratul ordonă  pavoazarea. Cum sa obţinut acest 
succes imens ? Se aflau puţine trupe pe frontiera de 
nord ? Predare ? Trădare militară ? Mare victorie ? 

Amănuntele vor fi foarte interesante. Trei încer- 
cări ale lui Hindenburg au rămas infructuoase şi din 


geant ă aller sur le front, non pour combattre mais pour en- 
doctriner les prisonniers à retourner dans les rangs et faire 
de la propagande, afin que les soldats se rendent. Que le co- 
lonel Sturdza et Lupu Kostake se livrent à cette monoeuvre, 
c'est affreux à concevoir. Cinq officiers auraient refusé. 

Coup de théâtre. Le communiqué du soir, 6 h., annonce 
(date 2 sept.) que des corps d'armée allemands ont traversé 
la Douna et que les Russes commencent à évacuer la tête 
de pont «à l'Ouest» du fleuve. C’est une grosse nouvelle, Le 
communiqué précédent, avec ces «entreprises de patrouilles 
heureuses» pour l’armée Leopold de Bavière, ne laissait pas 
soupçonner. 

4 septembre. — Le communiqué de ce matin: le premier 
septembre l’armée a passé la Douna à Uxküll. Les Russes 
en retraite ont abandonné probablement Riga, car un télé- 
gramme annonce que le 3 sept. la ville a été occupée. L’Em- 
pereur ordonne que le 4 septembre on pavoise. 

Commet ce succès immense a-t-il été obtenu? Il y avait 
peu de troupes sur la frontière du nord? Reddition? Trahi- 
son militaire? Grande victoire? Les détails seront très inté- 
ressants. Trois essais de Hindenbourg étaient restés infruc- 


NOTE POLITICE — 1917 125 


Septembre 1915 o linişte aproape absolută domnea pe 
acest front. 

— D-nul de Mirbach a plecat, fiind subit chemat, 
-a Berlin. Horstmann, care dejunase la mine, îmi spune 
că Mirbach va informa cu exactitate asupra situației de 
aci. Din convorbirea noastră rezultă că el, ca şi Mirbach, 
desaprobă tot ce se unelteşte cu ofiţerii noştri. El recu- 
noaşte că Sturdza e dezertor şi se miră că P. Carp nu în- 
telege că ceeace face Sturdza este blamabil şi vatămă 
propria lui cauză. «Toată viaţa lor, ei — Sturdza şi 
Wachmann, — vor purta greutatea faptei lor». 

5 Septembre. — Comunicatul dă unele amănunte a- 
supra cuceririi oraşului Riga şi vorbeşte de lupte îndâr- 
jite, însă cu trupele cari acoperă retragerea. Riga a 
fost atacată prin vest şi sud-vest. Dar ceeace e mai im- 
portant. e comunicatul din astă-seară care anunţă că 
Ruşii au evacuat Dunamund. Acest litoral trebuia să 
aibă o linie considerabilă de forturi. Această ocupare a 
portului, fără nici o rezistenţă, este foarte importantă. 
şi semnificativă. Urmărirea trebue să fi fost fantastică, 
pentru că sa spus că Ruşii sunt aruncaţi dincolo de 
Aa, care e la o mare depărtare N. E. de Riga. 
tueux et depuis septembre 1915 un silence presque absolu reg- 
nait sur ce front. 

Mr. de Mirbach est parti, appelé subitement, pour Ber- 
lin. Horstmann, qui déjeune chez moi, me dit qu’il informera 
exactément sur la situation d'ici 

De notre causerie il résulte que, tout comme Mirbach, 
il désapprouve ce qui se fait avec les officiers; il reconnaît 
que Sturdza est déserteur et s'étonne que Carp ne comprenne 
pas que ce que Sturdza fait est repréhensible et nuit à sa 
cause. «Toute leur vie, ils — Sturdza, Wachmann — porteront 
le poids de ce qu’ils ont fait». 

5 septembre. — Le communiqué donne quelques détails sur 
la prise de Riga et parle de luttes acharnées, mais avec les 
troupes qui couvrent la retraite. Riga était attaquée par 
l’ouest et le sud-ouest. Mais, ce qui est plus important, c'est 
le communiqué de ce soir qui annonce que les Russes ont 
évacué Dunamunde. Ce littoral devait avoir une ligne cousi- 
dérable de forts. Cette occupation du port sans coup ferir est 
très importante et significative. La poursuite doit être fantas- 


tique, puisqu'il est dit que les Russes sont rejetés au-delà de 
TAa, qui est à une forte distance nord-ouest de Riga, 


126 NOTE POLITICE — 1917 


— La o conferință dela Crucea, Roşie cu binevoi- 
torul şi inteligentul maior Schwabe, inspectorul lagă- 
relor de prizonieri, am aflat că toţi prizonierii români 
de origină bulgară au fost predati Bulgariei pentru a 
fi încorporaţi în armata bulgară! — La rugămintea 
noastră de a nu mai da Bulgariei contingente de prizo- 
nieri, maiorul ne-a răspuns că a trebuit să fie expediati 
acolo, ca pedeapsă, 300 de inşi din lagărele unde nici o 
o disciplină nu putea să-i înfrâneze. In ăcest moment, 
se află în România 38.000 prizonieri împărţiţi în nu- 
meroase grupe. 

— Am întâlnit la Banca Agricolă pe d. Mărăscu, 
prizonier pe cuvânt, dar care până acum nu e definitiv 
liberat. In lagărul dela Cotroceni, el regretă curăţenia, 
băile, lumina electrică, aerul sănătos din lagărul dela So- 
pronyek, în Ungaria. 

— O telegramă din Copenhaga transmite ştirea din 
Petrograd că Stuermer a murit de uremie. Când l-am 
văzut încărcat de toate păcatele lui Israel şi acuzat chiar 
de Iliescu şi Brătianu, mi-am zis că acest om nu va mai 
vedea lumina zilei (note 9 Aprilie.) 





Dans une conférence Croix Rouge avec le très bienveil- 
lant et intelligent major Schwabe, inspecteur des camps de 
prisonniers, nous avons appris que tous les prisonniers rou- 
mains d’origine bulgare étaient livrés à la Bulgarie pour être 
incorporés dans l’armée bulgare! Sur nos prières, de ne plus 
donner à la Bulgarie des contingents de prisonniers, le Major 
nous a répondu qu’il a bien fallu y expédier comme punition 
300 mauvais garçons des camps, dont aucune discipline ne 
venait à bout. Il y a 38.000 prisonniers en ce moment en Rou 
manie, divisés en de nombreux dépôts. 

Rencontré Banque Agricole M. Mărăscu, prisonnier sur 
parole, mais encore pas définitivement libéré. Au camp de 
Cotroceni, il regrétte la propreté, les bains, la lumière élec- 
trique, le bon air du camp d'internement de Sopronnyek, en 
Hongrie. a 

Une dépêche de Copenhague transmet la nouvelle de Pe- 
tersbourg que Stuermer y est mort d'ur&mie. Quant je Lai vu 
chargé de tous les pêchés d'Israël et accusé même par Iliescu 
et par Bratianu, je me suis bien dit que cet homme ne ver- 
rait plus la lumière du jour: (Notes 9 avril). 


NOTE POLITICE — 1917 127 


— Contele Praschma, la dejun. Reproşuri amicale 
că nu mai plec la Berlin. I-am răspuns explicit: «S'a zis 
că călătoria aceasta nu sar putea face în momentul unei 
crize, când aşi putea da un aviz interesant. Eu o socotesc 
ca un semn de neîncredere aproape insultätor. Cum de 
atunci n'am văzut nici un semn de colaborare politică, 
şi de vreme ce continuă sistemul de a se aseza centrul în- 
tregii politici într'un singur om în loc de a înnoda rela- 
tiuni cu un partid, n’asi face în astfel de condițiuni, de 
cât un voiaj de reporter politie. Dacă d. de Kiihlmann 
doreşte să mă vadă, ware decât să mi-o spună. — El: «O 
invitare de felul acesta ar fi prea oficială; însă cred că 
sistemul se va schimba». Acesta a fost singurul punct 
caracteristic al convorbirii noastre. 

Relativ la Riga : Acţiunea a fost bine pregătită ; în a- 
fară de alte avantagii—cred că sau găsit destule lucruri 
bune — vom avea acolo o nouă bună bază pentru sub- 
marinele noastre. 


— Carp e în oraş, însă numai în trecere. Ne-am în- 
tâlnit la Golescu, Banca Agricolă. I se cere să ia în mână 


A. 


chestiunea preţului recoltei, care în regiunea militară 


Comte Praschma à déjeuner. Reproches amicaux de ce 
que je ne vais plus à Berlin; je lui dis explicitement: «On 
n'a pas voulu que je voyageasse au moment d'une crise, quand 
je pouvais donner un avis intéressant; c'est une marque de 
méfiance presque insultante Comme depuis aucun signe 
d’une collaboration politique n’est venue et qu’on continue le 
système de placer le centre de toute la politique sur un seul 
homme, au lieu de lier partie avec un parti, je ne ferais dans 
ces conditions qu'un voyage de reporter politique. Si Mr. de 
Küblmaun désire me voir, il saura me le faire dire». — Lui: 
«Une invitation de ce genre serait trop officielle, mais je 
crois que le système va changer». — C'est le seul saillant de 
notre conversation. Au sujet de Riga: Ça a été très bien pré- 
paré; en plus des autres avantages — je erois qu'on a trouvé 
beaucoup de bonnes choses ——, nous aurons une nouvelle 
bonne base pour nos sousmarins. 

Carp est en ville, mais de passage. Nous nous sommes 
rencontrés chez Golescu, Banque Agricole. On lui demande 
de prendre en mains la question des prix de la récolte 


128 NOTE POLITICE — 1917 


e altul decât cel dela Milităr-Verwaltung. — «Ştiţi, răs- 
punde dânsul, că nu am cerut şi că nu cer nimic Ger- 
manilor !» — N'a crezut de cuviinţă să-mi spună un cu- 
vânt asupra urmărei pe care o comporta conversaţia 
noastră dela Călineşti. 

6—7 Septembre. — Bătălia e în toiul ei pe Isonzo. E a 
19-a zi! Pe Dvina retragere precipitată a armatei a 
XII-a ruse. Comandantul ei se plânge de indisciplină şi 
de soldaţi cari refuză să se bată. 

— Am văzut pe d. Dombrowski. Ii comunie moti- 
vele refuzului meu de a călători. Privitor la aceasta dân» 
sul îmi mărturiseşte că lt. Kersandt, care se află acum 
în capul poliţiei politice, i-a anunţat, acum opt zile, acor- 
dul complect între Carp şi mine: «Din moment ce d. 
Carp are directiunea politicei străine, el concede d-lui 
Marghiloman o oarecare libertate pentru politica inte- 
rioarä». D. Kersandt nici nu mă cunoaşte !... Aceşti 
domni sunt, hotărât, bine informați... 

— Câteva minute în urmă am văzut pe d. de Kon- 
radsheim, care pleacă la Viena. Lui de asemenea, i-am 
explicat motivele de demnitate cari îmi impun obliga- 
țiunca de a sta nemiscat. 


qui sont autres dans la région militaire que dans la Milităr- 
Verwaltung: «Ştiţi că nu am cerut şi că nu cer nimic Ger- 
manilor». Il n'a pas jugé à propos de me dire un mot concer- 
nant la suite que comportait notre conversation de Calinești.. 

6 et 7 septembre. — La bataille fait rage à l’Isonzo. Le 
19-me jour! Sur la Dwina, retraite précipitée de la 12-me 
armée russe. Son chef se plaint de l’indiscipline et des sol- 
dats qui refusent de se battre. 

Vu Mr. de Dombrowski. Je lui communique les motifs de 
mon refus de voyager. A ce sujet il me raconte que le lieute- 
nant Kersandt, qui est maintenant à la tête de la police po- 
litique, lui a annoncé, il y a 8 jours, l'accord complet entre: 
Carp et moi: du moment que Mr. Carp a la direction de la 
politique étrangère, il concède à Mr. Marghiloman une «cer- 
taine libertés pour la politique intérieure. Mr. Kersandt ne 
me connaît même pas. Ces Messieurs sont décidemment bien 
informés... 

Vu quelques minutes après Mr- de Konradsheim, qui part 
pour Wien. À lui aussi j'ai dû expliquer les raisons de dig- 
nité qui me font une obligation de me tenir tranquille. 


NOTE POLITICE — 1917 129 


— Agenţiile anunţă că guvernul provizoriu rus a. 
dat «în numele Rusiei revolutionare»adeziunea sa la con~ 
ventia din Londra din 5 Septembre 1914. — Cu alte 
cuvinte, nici o pace separată. La Londra au fost temeri 
în privinţa aceasta. Deci, se admite că legăturile stabi- 
lite. cu Rusia ţaristă au nevoie de confirmare, 

Divulgările generalului Ianuskievici, ex-sef al Sta- 
tului Major rus, în procesul Suchomlinow, au permis 
cancelarului Michaëlis de a fixa încă odată punctul că: 
nu Germania a desläntuit războiul. Telegraful dă seama. 
de comunicările făcute de cancelar agenţiei Wolff. In- 
ziua de 27 Iulie, Suchomlinow dădea asigurări pacifice. 
La 29 Januskievici le confirma pe cuvântul său de 
onoare dat ataşatului militar german, pe când el avea 
în buzunar ordinul de mobilizare generală. La 30 Iulie, 
Impăratul, căruia ministrul şi şeful Statului Major nu 
i-au dat formal nici o ascultare, telegrafia la orele 1 şi 
30 m. Împăratului Wilhelm că mobilizarea, care era 
generală, nu se făcea decât contra Austro-Ungariei (Vi- 
neri). 

— S'a perchezitionat la familia Berindey tot în 


Les agences annoncent que le gouvernement provisoire 
russe a donné «au nom de la Russie révolutionnaire» son 
adhésion à la convention de Londres du 5 septembre 1914. 
C’est à dire pas de paix séparée. Donc on l’a craint à Londres. 
Done on admet que les liens établis avec la Russie tzariste 
ont besoin de confirmation. 

Les divulgations du général lanuskiewiteh,. ex-chef de 
l'Etat Major russe, dans le procès Suchomlinow, ont per- 
mis au chancelier Michaëlis de fixer encore une fois le point 
que ce n’est pas l'Allemagne qui a déclanché la guerre. Le 
télégraphe rend compte des communications faites par le 
chancelier à l’agence Wolff. Le 27 juillet, Suchomlinow don- 
nait des assurances pacifiques. Le 29, Ianuskiewitch les con~; 
firmait sur sa parole d'honneur donnée à l’attaché militaires 
allemand, tandis qu’il avait en poche l’ordre de mobilisation 
générale, et le 30 juillet l'Empereur, auquel ministres et chefs 
d'Etat Major ont formellement désobéi, télégraphiait à 1 h. 4 
à l'Empereur Guillaume que la mobilisation qui était générale: 
ne se faisait que contre l’Autriche-Hongrie. (Vendredi). 

On a perquisitionné chez les Berendei, toujours dans la 


9 


130 NOTE POLITICE — 1917 


neghioaba afacere a manifestului clandestin. Sunt con- 
vins că, fără absurda încăpățânare a autorităţilor ro- 
mâne, poliţia germană nu şi-ar fi luat asupră-şi o afa- 
cere așa de copilărească. 

8 Septembre, — Eri, la orele 12 şi jumătate, Scarlat 
Vârnav a fost chemat la Comandaturä; n'am mai avut 
nici o ştire de atunci. M'am pus în mişcare; Teodor Ro- 
setti de asemenea, In fine, prin Tzigara, aflu că a fost 
predat Bulgariei, care a cerut arestarea lui pentru fapte 
din timpul când era prefect la Constanţa. Prea din cale 
afară ! 

— Pe Isonzo, lupta continuă cu înverşunare. — 
Obiectivul tutulor atacurilor este muntele St. Gabriel. 
Italienii se bat cum n'aşi fi crezut niciodată, iar trupele 
austriace se disting prin multă tenacitate. 

— O notitä care confirmă în totul ceeace-mi spusese 
maiorul Chitescu, adică că pe frontul Moldovei Ruşii 
îşi părăseau adeseaori sectorul lor şi fugiau fără a se 
mai opri. De multe ori trupele noastre au trebuit să facă 
sfortäri eroice pentru a pune stavilă acestor dezerfiuni. 








sotte affaire du contre-manifeste clandestin. Je suis persuadé 
que, sans l’absurde entâtement des autorités roumaines, la po- 
lice allemande ne se serait pas mis à dos une affaire qui 
donne du relief à des gamins. 

8 septembre. — Hier a midi % on a appelé Ch. Varnav à 
la Kommandantur; plus eu de ses nouvelles depuis. Je me 
suis mis en mouvement; le père Th. Rosetti aussi. Enfin, par 
Tzigara, nous apprenons qu'on l’a livré à la Bulgarie, qui a 
demandé son arrestation pour faits remontant à l’époque où 
il était préfet de Constantza. Neuf ans je crois! C’est tout 
de même excessif. 

Toujours la bataille qui fait rage à l’Isonzo. C'est le 
mont St. Gabriel qui est l’objet de toutes les attaques et qui 
est pris et perdu à tour de rôle. Les Italiens se battent comme 
je ne l’aurais jamais cru, et les troupes autrichiennes sont 
d’une tenacité dont à tort on ne les croyait pas capables. 

Une notice qui confirme en tous points ce que le major 
Chitzescu m'avait dit, à savoir que sur le front Moldavie les 
Russes quittaient souvent leur secteur et s’en allaient sans 
crier gare. Souvent nos troupes ont eu des efforts heroïques 
à faire pour parer à ces désertions. Le fait vient d’être à 


NOTE POLITICE — 1917 13t 


Faptul acesta e confirmat din nou de lt, Teodorescu, 
fiul preotului dela Biserica Amzei, cu ocazia transpor- 
tărei lui la Slatina. Intocmai ca şi Chiţescu, el afirmă că 
moralul soldaţilor noştri este foarte ridicat. Epidemiile 
au bântuit însă mai cu seamă în populaţia civilă. Ruşii 
se bat rău sau aproape de loe. 

— Un avocat, Tänäsescu-Govora, mi-aduce pe proto- 
popul de Vâlcea, care stăruie să pună 'în libertate pe 
Episcop, care e închis la schitul Ialomicioara (Dâmbo- 
viţa). Cu ocazia aceasta aflu că județul e dat pe mâna 
speculatorilor, şi mai cu seamă a prefectului Eitel si 
a primarului Kiriakide. Ei' speculează prin interpusi 
alcoolul, vinul, alimentele şi:prin teroare închid gura 
oricui ar îndrăzni să vorbească. Din contra, pantahuza 
a fost primită cu căldură. 

9 Septembre. — Iliescu, întors dela Buzău, a fost 
(excepţional) autorizat să călătorească cu tren militar 
direct Focsani-Berlin. Un tren enorm, ticsit, — ceeace 
probează că, oricari ar fi circumstanţele, congediile nu 
sunt niciodată suspendate. Ofițerii şi trupa au tot timpul 





acuveau confirmé par le lt. Theodorescu, fils du curé de 
l'église Amza, Le père a pu voir son fils en gare de Bucarest 
pendant son transfert à Slatina , Tout comme Chitescu il af- 
firme que le moral de nos soldats este. très élevé. Les épi- 
démies ont sévi, mais surtout dans la population vivile. Les 
Russes se batteut mal ou pas du tout. 

“Un avocat, Tanasescu (Govora, m'amène le protopope de 
“Valcea, qui cherche à faire.mettre en liberté l'Evêque qui: est 
sous clé à Ialomicioara, petit monastère de Dambovitza. 
A ce sujet j'apprends que le département est livré au mo~ 
nopole et aux spéculations du préfet Eitel et du maire Ki- 
riakide: ils sont en sous-mains soumissionnaires de l’alcool, 
du yin, des aliments et que par la terreur ils ferment le bee 
à qui ose l'ouvrir, Par contre, la «pantahuza» a été accueillie 
avec ferveur. i 

9 septembre, — Iliescu (mon administrateur) revenu de 
Buzau a exceptionnellement été autorisé à voyager train mi- 
ltaire — un «Urlaubszug» direct de Focsani-Berlin. Train 
énorme, bondé — ce qui prouve que quelque soient las oir- 
constances, les ‘congés ne sont jamais suspendus. Les hom- 


132 NOTE. POLITICE — 1917 


permisiuni pentru a se duce să se odihnească. In tren, 
militarii istoriseau că toată campania din România nu 
i-a costat atâtea pierderi ca cele avute la Focşani, 

— Demisia lui Ribot. 

. — La 31 Aug. Hinna îmi spusese că îmi va comu- 
nica cât de curând unele chestiuni cari mă privese per- 
sonal. Astă-seară, după prânz, dânsul îmi spune că Lupu 
i-a încredințat că : «se pusese la cale să fiu luat şi dus 
în Bulgaria. Aceasta trebuia să se petreacă pe când Ne- 
nitescu era la, vie, ca. să nu ajbă, aerul că a fost ames- 
tecat în ceva». Motivul: Sunt acuzat că am distribuit 
bani pentru a întreţine o propagandă anti-germană !... 
— Răspund lui Hinna că nu dau nici o importanţă la 
toate, aceste glume., Incă unul din metodele de a lucra ale 
unora contra altora ; dar de data aceasta, Lupu lucrează 
contra lui. Neniteseu. Hinna posedă dovezi de grave ne- 
înțelegeri între dânşii. 

10 Septembre. — Nimic. de, remarcat pe toate fron- 
turile; totuşi, pretutindeni lupta e generală şi violentă. 
Pe frontul de Vest, nici un moment de linişte. Pe Ison- 





mes et les officiers ont tout le temps des permissions pour 
aller se retrémper les nerfs. Dans le train, les militaires ra- 
céntaient que toute la campagne de Roumanie n'avait pas 
coûté les pertes qu’on avait essuyées à Focsani. 

— Démission de Ribot. 

— Le 31 août Hinna m'avait dit qu'il chercherait le plus: 
vite possible à me communiquer certaines questions me con- 
cernant. Ce soir, aprés dîtier, chez moi, il me dit que Lupu 
lui avait confié «că se pusese la cale să fiu luat şi dus în 
Bulgaria». Aceasta trebuia să se petreacă pe când Neni- 
tescu era la vie, cà să nu aibă aerul că a fost în ceva ameste- 
cat» — Motif: je suis accusé de distribuer de l’argent pour 
entretbnir une propagande anti-allemande! Je dis à Hinna 
que je n'attache aucune importance à ces balivernes. C'est 
encore ‘une ces jolies façons d’agir les uns contre les autres. 
Cette fois-ci c’est Lupu contre Nenitesen — et rien d’autre. 
Hinna aussi a surpris des preuves de graves dissentiments 
entre les deux: 

19 septembre. — Rien de saillant sur tous les fronts, sauf 
qu'on sy bat partout aveo violence. Sur le front Ouest, pas 
une heure! d'accalmie: Sur l’Isonzo rage. La prise du mont St. 


NOTE POLITICE »— 1917 i 133 


zo luptă furioasă. Ocuparea muntelui Sf. Gabriel ar fi 
importantă pentru stăpânirea munţilor Hermada care 
astupă, trecerea către Triesta — Pe frontul nostru, oare 
care activitate şi, cum, trenurile spre Buzău sunt din 
nou întrerupte se aşteaptă ro. reluare a luptei. 

— Convorbire cu Bränisteanu. E continuă. să -se 
mire de putinul spirit de orientate „al Nemtilor, saïi 
încă până azi nu sunt fixaţi cu obiectivitate asupra .oa- 
nienilor politiei. El atribue o parte din această “eonfu 
ziune umneltirilor amicilor lui Carp. Nici Stere nu mai 
inspiră încredere ! Mai departe, Brănișteanu îmi isto- 
riseste că colonelul Hentsch i-a spus că a făcut serioase 
musträri lui Lupu pentru imprudențele sale anti-aus- 
triace : «Cum îşi permite să vorbească, aci, în contra 
aliaţilor noştri!» Eu surâd, aducându-mi aminte de 
„ceeace ştiu (Note, 22 Iulie). 

— Sc. Vârnav, pus îi libertate Sâmbătă seara, îmi 
spune că Bulgarii protestă cu energie şi că niciodată 
dângii wau cerut arestarea sa De altă parte, la Ielkmann, 
Stirbey a aflat că arestarea sa făcut în urma cerérii 
directe dela Sofia. 





Gabriel serait importante pour la domination des monts 
„Hermada qui bouchent le passage vers Trieste. Sur notre 
front certaine activité, et comme les trains sur -Buzau sont 
de nouveau interrompus, on s’attend à une reprise de la ba- 
taille. 

Conversation avec Branisteanu. Il n’en revient pas sur le 
peu d'orientation des Allemands, qui encore aujourd'hui ne 
sont pas fixés objectivement sur le compte des hommes po- 
litiques. Il atribue aux agissements des amis de Carp une 
partie de cette confusion. Stere lui-même n'iuspire plus con- 
fiance! — Plus loin, Branisteanu me raconte que le colonel 
Hentseh lui avait dit qu’il avait soigneusement lavé la tête à 
Lupu pour ses imprudences anti-autrichiennes. «Mais oom- 
ment se permet-on de parler, ici, contre nos alliés»! "Je 
souris au souvenir de ce que je sais. (Notes 22 juillet). 

Charles Varnav, remis samedi soir en liberté, met dit 
que les Bulgares protestent avec énergie et que jamais ils 
n’ont demandé son arrestation. D’autre part, chez Ielkmann, 
Stirbey a appris que sut lettres de Sofia s'était faite cette 
arrestation... 


134 NOTE POLITICE — 1917 


11 Septembre. — Duelul Kerenski-Kornilow ia pro- 
porţiuni epice. Kornilow, candidat al lui «Times» ‘si 
«Echo de Paris» (Barrès-Poincaré), a reclamat, în nu- 
mele membrilor Dumei, depline puteri civile şi militare. 
Kerenski i-a replicat, destituindu-l : «Ordon ca generalul 
Kornilow să remită însărcinarea sa generalului Klem- 
bowsky. Proclam starea de asediu la Petrograd». Pro: 
babil mâine, replica lui Kornilow. 

12 Septembre. — St. Alexandru. O zi caldă de îm 
ceput de toamnă. Multe cărţi de vizită şi scrisori. Pro- 
fuziune de flori. 

Pe front, în Bucovina, Ruşii ocupă la Solka pozi- 
tiunile aliaţilor. Auzisem totdeauna spunându-se că mari 
forțe ruse sunt grupate în Nordul Moldovei — Hotin. 

13 Septembre. — Moartea Reginei Eleonora a Bul- 
gariei. De mult timp bolnavă de cancer. Sfârşitul său era 
așteptat pentru Octombre. Regina Elisabeta o stima 
mult şi, prin ruda sa, tânărul print de Reuss, care era la 
Statului Major al lui Mackensen, am fi avut cui să ne 
adresăm pentru a se interesa de soarta, prizonierilor 
noştri. 


11 septembre. — Le duel Kerensky-Kornilow prend des- 
proportious épiques. Kornilow, candidat du «Times» et de 
T«Echo de Paris» (Barrès-Poincaré), avait réclamé au nom de 
membres de la Duma pleins pouvoirs civils et militaires : 
Kerensky lui a repliqué en le destituant, «J'ordonne que le 
général Kornilow remette sa charge au général Klembows- 
ky. Je proclame l’état de siège à Petrograd et le district 
de Petro». Probablement demain replique de Kornilow. 

12 septembre, — La St. Alexandre. Il fait une chaude 
journée d'automne. Beaucoup de cartes et de lettres; on m'en- 
voie énormement de fleurs. 

Sur le front, en Bucovine, les Russes occupent à Solka 
des positious des alliés. J’avais toujours entendu dire que de 
grandes forces russes sont groupées nord Moldavie-Hotin. 

13 septembre. — Mort de la Reine Eléonore de Bulgarie. 
Depuis longtemps malade du cancer. Sa fin était attendue 
pour octobre. La Reine Elisabeth Pestimait beaucoup et, par 
son parent, le jeune Prince de Reuss, qui était à l’Etat-Ma- 
or Mackensen, nous comptions l'intéresser effectivement awr 
sort de nos prisonniers. 





NOTE POLITICE — 1917 135 


— Blome în drum spre Sofia şi Gebsattel, întors 
dela Carlsbad, amândoi la dejun. Blome, după plecarea 
lui Gebsattel : Czernin ştie că Germanii au împiedicat 
voiajul meu. La Viena se întreba dacă merg numai în 
acest oraş, căci în acest caz Germanii ar fi avut brutar 
litatea să împiedice reîntoarcerea mea. (Notez: 1) Ce 
ideie îşi face cineva despre politica germană la Viena, 
ca să-şi pună această chestiune; 2) pentru ce să-şi închi- 
puiască cineva că ar putea găsi în mine un fel de com- 
plice ?). Impăratul nu iubeşte pe Germani. Când merge 
pe un front, se întreţine mai mult de o jumătate de oră 
cu soldaţii, mai mult de sfertul de oră acordat cu ofi- 
terii combatanți şi când vine rândul ofiţerilor germani, 
abia a întins mâna unuia, că îndată muzica dă semnalul 
de defilare. Lucrul acesta se repetă prea des ca să nu 
fie programatic. Czernin nutreşte aceleaşi idei. 

Uniunea personală este visul lui Blome — «ce bot- 
niţă pentru Unguri !» — cu un vice-rege care ar fi pro- 
babil archiducele Carol Albert, fiul archiducelui Karl 
Stephan. De altfel, Carol Albert ar fi şi candidatul său 


Blome, en route pour Sofia, et Gebsattel, retour de Karls- 
bad, à déjeuner. 


Blome, après le départ de Gebsattel: Czernin sait que les 
Allemands ont empêché mon voyage. On se demandait à 
Wien si j'allais à Wien seulement les Allemands auraient la 
brutalité d'empêcher mon retour. (Je note: 1) Quelle idée se 
fait-on de la politique allemande à Wien pour qu'on se soit 
posé cette question; 2) Pourquoi s'imaginer trouver en moi 
une espèce de complice?) — L'Empereur n'aime pas les Alle- 
mands. Quand il se rend sur un front, il dépasse la demi- 
heure d'entretien avec les soldats, il dépasse le quart d'heure 
accordé aux officiers combattants et quand c’est le tour des 
officiers allemands, à peine a-t-il donné la main à l’un que 
la musique joue la fanfare du défilé. Cela se répète trop 
souvent pour que ce ne soit pas programmatique. Czernin est 
dans les mêmes idées. L'union personnelle est le rêve de 
Blome. — «Quelle muselière pour les Hongrois»! — avec un 
vice-roi, qui serait probablement l’archidue Charles-Albert, 
fils de l’archidue Karl-Stephan. Au demeurant, Charles-Al- 
bert serait son candidat aussi au trône: bien fait, courageux 


136 NOTE POLITICE — 1917 


la tron: bine făcut, curagios, inteligent. Opozitiunea la 
uniunea personală ar veni mai cu seamă din partea Fa- 
vului Ferdinand. — Noul Preşedinte al Consiliului, von 
Seidler, nu însemnează nimic; e provizoriu. Esterhazy, 
care s'a eclipsat aşa de repede, greu bolnav de congestie. 
E greşeala lui Czernin că a lucrat să cadă Tisza. — Prin- 
tre Germanii cari lucrează la petrol, el a auzit că ar fi 
vorba de o ocupare de terenuri pentru o durată de timp 
ce nici nu se poate spune. 

Ducesa de Coburg, aflată în Elveţia dela căderea 
"Țarului, şi-a pierdut proprietăţile ei de văduvă! Nu mai 
are nici strictul necesar. A vândut un castel în Bavaria 
şi acum e nevoită să se adreseze nepotului său, care nici 
el nu e bogat, sprea o ajuta. Ea vede des pe d-na Geb- 
sattel. 

15 Septembre. — Nimic pe toate fronturile. Pe Isonzo 
linişte. Acţiunea a fost aici teribilă şi Austriacii recu- 
nosc că au fost în pericol. 

— De când prizonierii au anunţat familiile lor, prin 


intelligent. L'opposition de l’uniôn personnelle viendrait sur- 
tout du Tzar Ferdinand. 

Le nouveau président du conseil, von Seidler, c’est rien: 
du provisoire. Esterhazy, qui a si vite lâché la rampe, est 
syphilitique; il a eu des transports au Cerveau: c’est la faute 
de Czernin d’avoir fait tomber Tisza, — Parmi les Allemands 
qui travaillent au pétrole, il a entendu énoncer des idées 
d'occupation des terrains pour des durées qu’on ne peut 
même répéter. 

La duchesse de Cobourg, en Suisse, depuis la chute du 
Tzar, n’a plus son douaire. Elle n’a presque pas le nécessaire. 
Elle a vendu un château en Bavière et doit s'adresser à la 
bourse de son neveu qui n’est pas riche. Elle voit souvent 
M-me Gebsattel. 

15 septembre. — Rien sur tous les fronts qui ait un ca- 
ractère d'action mordante. Sur l'Isonzo, calme. L'action y a 
été terrible et les Autrichiens reconnaissent qu'il y a eu du 
danger. 

Depuis que des cartes ont annoncé aux familles la récep- 


NOTE POLITICE — 191; 437 


cărți poştale, de primirea coletelor ce li sa trimis şi că 
am.înştiinţat că în curând vor fi expediate alte două va- 
goane, e o îmbulzeală de nedescris la Crucea-Rosie. Ță- 
rani, femei, oameni nevoiaşi aduc grămezi de pachete, 
al căror conţinut ne arată spiritul de economie al aces- 
tor oameni. Aşa, găseşti ciocolată, cutii de sardele, urit, 
conserve de: carne, untură, toate lucrurile, în fine, rare 
sau dispărute cu totul. E ceva înviorător. Şi cu ce repe- 
ziciune ţăranii au priceput mecanismul ! 

— Lupta Kornilow-Kerensky pare că a devenit e- 
pică, după ştirile agenţiilor, fără a putea însă descurca, 
ceva; atât sunt de contradictorii diferitele depeşi. Războ- 
iul civil se pare că e foarte apropiat. 

16 Septembre. — Czernin a plecat din nou la Berlin. 
Sa spus îndată că chestiunea poloneză se află din nou 
în discuţiune. Astăzi a apărut în jurnal diploma acor- 
dată Polonezilor. Actul cel mai caracteristic este insti- 
tuirea unei Regenfe care va guverna «până când puterea 
supremă va fi luată de un Rege sau un Regent». Deci 
cele două Imperii au convenit de a nu hotărî nimic în 
cliestiunea tronului. Aviz lui Carp şi proiectelor sale. 


tion par les prisonniers des colis qu'on leur a envoyés et que 
nous avons douné avis de 2 nouveaux wagons à expédier. 
“est una cohue folle à la Croix Rouge. Des paysans, des 
femmes nu-pieds, du petit monde apportent des monceaux 
de paquets dont le contenu revèle l’esprit d'économie de nos 
gens. On y trouve du chocolat en masse, des boites de sârili- 
nes, du beurre, toutes les choses enfin rares ou entièrement 
disparues. C’est très réconfortant. Et, avec quelle rapidité 
nos paysans ont saisi le mécanisme! 

La lutte Koruilow-Kereusky semble être devenue épique”, 
selon les nouvelles des agences, sans qu’on puisse ÿ demêler 
quelque chose, tant sont contradictoires les différentes dé- 
pêches. La guerre civile semble toute prête. 

16 septembre. — Czernin était allé de nouveau à Berlin. 
On a de suite dit que la question polonaise était de nouveau 
sur le tapis. Aujourd’hui a paru dans le journal la patente 
accordée aux Polonais. Le plus clair en est l'institution d'une 
Régence qui gouvernera «jusqu’à ce que le pouvoir suprême 
soit pris par un Roi ou un Régent». Done les deux empires 
sont convenus de ne rien trancher dans la question du trône. 
Avis à Carp et -à ses projets tranchants. 


138 NOTE POLITICE — 1917 


17 Septembre. — Venind la Crucea-Rosie, aflu că me- 
dicul general von Goetz a anunţat pe d-na Săvescu că 
ni se va lua administraţia spitalului Ortodoxiei «aus- 
politischen Gründen». Cer imediat o întrevedere cu co- 
lonelul Hentsch, căci faptul acesta însemnează un semn 
de neîncredere în Crucea-Roşie şi prefer a mă retrage- 
decât a înghiţi asemenea măsuri. Stirbey e de părerea 
mea. De altfel d-na Alex. Cantacuzino, care aleargă în 
toate părţile, a văzut pe Lupu Kostake şi pe V. Arion. 
Amândoi cunoşteau deja măsura luată. Virgil a adăogat 
chiar, că lovitura nu era îndreptată contra d-nei Can- 
tacuzino, ci contra lui Marghiloman şi Stirbey. (D-na 
C. mi-a repetat aceasta la orele 2 şi jum.). 

— Brănişteanu îmi raportează că o telegramă anunţă 
că Sovietul votând încheierea unei păci democratice fără, 
a ţine seamă de tratatele secrete şi abrogarea pedepsei 
cu moarte, guvernul provizoriu, fără a mai aştepta Con- 
stituanta, a proclamat republica. E de sigur în actul a- 
cesta o posibilitate de pace. 

— In «Pester-Lloyd» din 8 Septembre o notitä asu- 
pra pretinsului voiaj al lui P. Carp şi al lui Marghilo- 





17 septembre. — Er arrivant Croix Rouge, j'apprends 
que le General-Arzt von Goetz a annoncé à M-me Savesen 
qu’on allait nous prendre l'administration de l'hôpital de: 
l’Ortodoxie «aus politischen Gründen», Je demande de suite 
une entrevue au colonel Hentsch, car c’est une marque de 
méfiauce dans la Croix Rouge et que je préfère me retirer- 
que d'avaler de pareilles mesures. Stirbey est de mon avis. 
D'ailleurs, Didine, qui court de droite, de gauche, a vu Lupu 
Kostake et Virgile Arion: les deux connaissaient déjà la 
mesure arrêtée. Virgile a même ajouté que le coup n'était 
pas dirigé contre elle, mais contre Marghiloman-Stirbey. 
(Elle me Pa répété à 2% h.). ; 

Brănisteanu me rapporte qu’un télégramme annonce que- 
„le Soviet ayant voté la conclusion d’une paix démocratigne, 
sans tenir compte des traités secrets, et l’abrogation de lẹ 
peine Capitale, le gouvernement provisoire, sans plus atten- 
dre la Constituante, a proclamé la république. 

C'est certainement une possibilité de paix. 

Dans le «Pester Lloyd» du 8 sept, une notice sur le pré- 
tendu voyage de Carp et de Marghiloman à Berlin. Ce voyage- 


NOTE POLITICE — 1917 139 


man la Berlin. Acest voiaj nare vre-o rațiune politică, 
însă, vizează necesitatea de a obţine îndulcirea rigorilor 
în exportatiunea recoltelor—Am fost asigurat că, de cu- 
rând, un număr din «Neue Freie Presse», care n'a fost 
vândut la Bucureşti, conţinea o lungă critică contra ad- 
ministraţiei militare în teritoriul român ocupat. Notita 
din «Pester Lloyd» are în cazul acesta o semnificare 
reală. 

— 5 ore, vizita colonelului Hentsch, care aduce mari 
laude Crucii-Roşii; nici vorbă nu e de motive politice, 
si că dânsul a fost rău înţeles. Are numai nevoe «pentru 
motive militare, asupra cărora nu poate a se întinde mai 
mult» de un spital mare; ni se va elibera chitantä de tot 
ce se va lua de ei; că medicul general va avea ordinul 
să aranjeze totul «cu lealitate». Comunic acest răspuns 
lui Stirbey, care spune: «ca de obicei, ei au făcut iar o 
boroboatä şi nu ştiu cum s'o repare». | 

— Dela generalul Tantiloff scot o multime de conce- 
siuni pentru prizonierii noștri. Insă aflu că la sfârşitul 
lunei, ostaticii vor fi trimişi în Bulgaria. 

18 Septembre. — Azi dimineaţă, Dr. Goëtz a fost la 
Ortodoxie. A ţinut un discurs în franţuzeşte, aducând 








n’a pas de raisons politiques, mais la nécessité d'obtenir 
l'adoucissement des rigueurs dans l'exportation des récoltes. 
On m'a assuré que récemment un numéro de la «N. F. Presse». 
qui n’a pas été vendu à Bucarest, contenait une longue cri- 
tique contre l’administration militaire en territoire roumain 
occupé. La notice du «Pester Lloyd», dans le même sens de 
critique, a alors une signification réelle. 

5 h. Vu le col. Hentsth qui se confond en éloges pour la 
Croix Rouge; qu'il n'y a pas trace de raisons politiques et 
qu'il a été mal compris; qu'il a besoin «pour raisons militai- 
res, sur lesquelles il ne peut s'étendre plus longuement» d'un 
nouveau grand hôpital, qu’on nous donnera quittance de tout 
ce que est pris par eux, que le General-Arzt aura l’ordre de 
tout arranger «loyalement». Je communique ces réponses à 
Stirbey; lui: «comme d'habitude, ils ont commis une gaffe 
et ne savent comment la réparer». 

Du général Tantiloff je tire une foule de concessions 
pour nos prisonniers. Mais j'apprends qu’à la fin du mois on 
va envoyer en Bulgarie les otages. 

18 septembre, — Ce matin Goetz a été à l’Ortodoxie: il a 
fait un discours en français, couvrant de fleurs la Croix 


140 NOTE POLITICE — 1917 


elogii Crucii-Roşii. A rugat pe doamne sa rămână la pos- 
turile lor, în lazaretul «devenit acum german. E una din 
modalităţile găsite probabil de Hentseh. 

Do altfel, la Crucea-Roşie, Stirbey şi Mavrojany îmi 
spun că în acel spital se află 'peste 100 de pretinşi răniţi, 
cari ar fi trebuit évacuati de mult; că ofiţerii primese 
vizite la orice oră şi că ies noapeta. La 14/27 a fost pe- 
trecere cu băuturi, discursuri, certuri şi că multe doamne 
st domnisbare dela Ortodoxia îngrijau «partea morală» 
a răniților, ete. In definitiv, n'am avut decât ceeace a 
căutat d-na Cantatuzino ! 

— Horstmanñ : organizarea Poloniei. Nu sar putea 
aplica oare aceiaşi întocmire şi în România ? Horstmann, 
în toate convorbirile noastre, revine asupra ideei că ar- 
mata germană n’ar putea parăsi, de azi pe mâine, ţara; 
că va trebui o ocupațiune pentru a asigura ordinea. Ace- 
las sistem va fi şi îr Belgia. — Ii opun vecinic : La noi, 
ordinea e asigurată; dacă guvernez, iau asupră-mi räs- 
punderea, deci ocupatiunea ar fi inutilă. Exemplul Polo. 
nici nu trebue urmat: era o ţară neorganizată ca Stat. 





Rouge. Il a prié les Dames des rester à leurs postes dans le 
lazaret devenu allemand. C’est une des modalités trouvées 
probablement par Hentsch. D'ailleurs, à la Croix Rouge, 
Stirbey et Mavrojany me disent qu’il y a plus de cent pré- 
tendus blessés qui auraient dû être évacués depuis long- 
temps ; que les officiers recevaient des visites à toutes les 
heures et sortaient la nuit; le 14/27 août il y a eu parastas, 
suivi de boisson, de discours et de rire; que trop de Dames 
«et Demoiselles de POrtodoxie soignaient le «côté moral» des 
blessés, ete. Somme toute, nous n’avons eu que ce que Didine 
a cherché! 

Horstmann: organisation de la Pologne. Na serait-ce pas 
Je modele de ce qu'on pourrait faire pour la Roumanie? 
Horstmann, dans tous nos entretiens, revient sur l’idée que 
l'armée allemande ne pourrait quitter du jour au lendemain 
le pays; qu'il faudra une occupation pour assurer l’ordre; 
qu'il en sera de même pour la Belgique. — J’oppose constam- 
ment: l’ordre est assuré chez nous; si je gouverne, j'en prends 
la responsabilité et une occupation serait inutile lexempte 
de la Pologne n’est pas à suivre: c'était un pays non orga- 


NOTE POLITICE -- 1917 141 


România este un Stat, care are organe pe cari n'ai decât 
să le pui în, funcţiune. 

— Din. toate părţile ai impresiunea că mergem spre- 
pace. Lumea germană şi austriacă e convinsă de acest 
lucru. Victoria lui Kerensky, dacă e reală, poate s'o zo- 
rească. 

19 Septembre. — J. Kintescu soseşte din Craiova, cu 
o doamnă Aurel Mircea; profesoară la şcoala normală : 
«d. Lupu Kostake a fost la noi pentru revizuirea listelor 
acelor cari trebuese să fie arestaţi sau mentinuti, precum 
si a acelora cari trebuese liberaţi...». (Mircea se află la 
Tismana)..— D. dr. Taubes îmi spune acelaş lucru. 

Soseşte St. Frumuseanu, prefectul de Mehedinţi : 
Cele dintâi vorbe ale lui Lupu, îmi spune el, au fost ca 
să-l întrebe dacă sa ocupat de această chestiune. Există 
deci organe oficiale române cari aprovizionează cu pri- 
zonieri lagărele; prizonieri cari în curând vor fi trans- 
portati în Bulgaria. — E în adevăr ceva fantastic! 

Dar s'a mai adăogat şi un şantaj relativ la revizui- 
rea listelor: şi la Craiova şi la Severin sa făcut uz de 
el, spre a se aduna semnături pentru Carp. Senatorul li- 








nisé comme état; la Roumanie est un état, qui a des organes- 
qu'on n'a qu'à mettre en fonction. 

De toutes parts on a l'impression qu'on marche vers la 
paix. Tout le monde allemand et autrichien en est persuadi. 
La victoire de Kerensky, si elle est réelle, peut la précipiter. 

19 septembre. — Jean Kinteseu arrive de Craiova avec 
une dame Aurel Mircea, professeur de Normale: «Mr. Lupu 
a été chez nous pour la révision des listes de ceux qui doi- 
vent être arrêtés ou maintenus et de ceux qui doivent être 
relâchâs...» (Mircea est à Tismana). 

Puis Mr. Ar. Taubes me dit la même chose. Arrive St. 
Frumuseanu, le préfet de Mehedintzi: les premières paroles- 
de Lupu ont été de lui demander s'il s’est occupé de cette 
question. Il y. a donc des organes officiels roumains qui sont 
les pourvoyeurs des camps d'otages qui bientôt vont être 
transplantés en Bulgarie. C’est vraiement fantastique! 

Un chantage aussi s’est greffé sur cette révision des lis- 
tes. Et à.Craiova, et à Severin: on a cherché à's’en servir 
pour recueillir des signatures pour Garp. Le sénateur libéral: 


142 NOTE POLITICE — 1917 


beral Isvoranu este vizat în particular, după ce fusese li- 
berat în urma insistențelor mele. La Craiova, Lupu a 
fost pentru a constitui un nou consiliu comunal eu con- 
servatorii noştri, dar, în prealabil, el a voit a-i pune să 
semneze plebiscitul în favoarea lui Carp, însă ei au re- 
fuzat. 

— De câteva zile, «Bukarester Tagblatt» nu serie 
nimic despre incidentul germano-argentin de care nu: 
mai editiunea germană vorbise. «Pester Lloyd» conţine 
elementele complecte ale afacerii. Suedia concedase 
Germaniei uzul cifrului său. Timp de 2 ani şi jumătate 
nu sa ivit nici o încurcătură. Insă Statele-Unite avusese 
acelaşi privilegiu si presupun că cunoaşterea acestui se 
cret le-a impus să caute cheia depeşilor suedeze. Horst- 
mann spune că e o copilărie a crede că un cifru ar putea 
rămâne inviolabil. 

Americanii au avut, prin urmare, textul acestor te-. 
legrame şi nu l-au divulgat decât în momentul alegeri- 
lor suedeze, pentru ca astfel să poată ajuta sfortärile 
antantistului Branting. In două depeşi, ministrul ger- 
man, Contele Luxbourg, la Buenos-Ayres, tratează pe 








Isvoranu est tout particulièrement visé, après avoir été li- 
béré sur mes instances. À Craiova, Lupu a été pour consti- 
tuer un nouveau conseil communal avec nos conservateurs, 
mais, au préalable, il a voulu leur faire signer le plébiscite 
en faveur de Carp et ils ont refusé. 

Depuis quelques jours, le «Bukarester Tagblatt» ne dit 
mot de l'incident germano-argentin, dont l'édition allemande 
seule avait parlé. Le «Pester Lloyd» contient les éléments 
complets de l'affaire. La Suede avait concédé l'usage de son 
chiffre à l'Allemagne. Cela avait marché sans encombre de- 
puis deux ans et demi. Mais les Etats-Unis avaient eu le 
même privilège et je suppose que la connaissance de ce secret 
les a poussés à chercher la clé des dépêches suédoises. 

Horstmann dit que c’est un enfantillage &e croire qu’un 
chiffre puisse rester inviolable. Les Américains ont eu par 
conséquent le texte de ces télégrammes et ils ne les ont di- 
vulgués qu’au moment des élections suédoises, pour évidem- 
ment arriver à seconder les efforts de l’ententiste Branting. 
Dans deux dépêches le ministre allemand, comte Luxbourg, 
À Buenos Ayres, traite le ministre argentin «d'âne notoire: 


NOTE POLITICE — 1917 143 


ministrul argentinian de «măgar recunoscut», şi sfătueşte 
guvernul : «sau să lase vasele argentine libere, sau daca 
le scufundă, să le scufunde fără a lăsa vre-o urmă». — 
Mare spaimă în Argentina. Mare excitare americană. 
Toată orchestra agenţiilor telegrafice în mişcare. Guver- 
nul german a rechemat îndată pe Luxbourg — un om 
discalificat, foarte inteligent, însă arogant — şi a pus 
să se publice că această notă personală nu era conse- 
<inţa instrucţiunilor primite, şi că de altminterea n’a in- 
fluentat de fapt nici un act al guvernului. 

20 Septembre. — De două zile, puternice atacuri ro- 
mâne contra Muncelului şi Varnifei şi în valea Oituzu- 
lui. Comunicatul adaogă că trupele române au pătruns 
un moment în liniile dela Grozeşti; mari pierderi, se 
spune, din partea năvălitorilor !... 

Comunicatul român lipseşte dela reînceperea aces- 
tei acţiuni. De altfel, lupte pe toate fronturile, afară de 
cel rusesc: în Flandra, St. Quentin. Lens, Meuse (luptă 
mare) și o acţiune austriacă pe frontul italian din Tirol, 
de care nu se mai vorbea de mult timp. Italia închizând 





et conseille au gouvernement «ou bien de laisser les navires 
argentins libres ou, lorsqu'on les coule, de les couler sans 
laisser de traces». Grand émoi en Argentine. Grande excita- 
tion américaine. Tout l'orchestre des agences télégraphiques. 
Le gouvernement allemand a de suite rappelé Luxbourg, — 
un homme coulé; tres intelligent, mais arrogant —, et a fait 
publier que cette note personue le n’était pas la conséquence 
d'instructions reçues, et que d’ailleurs elle n'avait, de fait, 
iufluencé aucun acte du gouvernement. 

20 septembre, — Depuis deux jours fortes attaques rou- 
maines contre Muncelu et Varnița et dans la vallée de l’Oi- 
tvz; le communiqué ajoute que les troupes roumaines ont 
penétré à un moment dans les lignes de Grozesti, — grosses 
certes de lassaillant, nous dit-on!. Le communiqué roumain 
manque depuis la reprise de cette activité. D'ailleurs, luttes 
sur tous les fronts, sauf le front russe: Flandres, St. Quentin. 
Meuse (grand -combat) et même une action autrichienne sur 
le frout italien du Tyrol, dont on ne parlait plus depuis 


+ 


144 NOTE POLITICE — 1917 


graniţele sale de trei zile, rămâne de văzut dacă, e vre-o 
legătură cu această afacere. 

— Contele Eugeniu Ledebur la dejun. Ii spun: A+ 
facerea, poloneză pare a fi socotită drept o afacere aus- 
triacă. — «Tot astfel mi se pare şi mie şi e supärätor- 
lucrul acesta; vina este a administraţiei germane care. 
a reuşit rău. Ideia lui Ludendorf era ca Polonia să dea 
un mare număr de soldaţi şi ea n'a dat nimic. Mi-ar 
plăcea mai bine ca Polonia să treacă la Germania». — 
E curios cum nimeni nu vrea de această Polonie !... Apoi, 
se pare că şi Polonezii — cărora li sa promis atât de- 
mult la începutul războiului, scontänd şansele unei re- 
volutiuni care n'a sosit, — cred că universul întreg se 
bate numai pentru ei. 

21 Septembre. — Un òm de treabă, d. Oscar Cisek, 
liberat din lagărul de prizonieri din Austria, mi-aduce 
ştiri despre aproape 50 grupe de ţărani din Şarul Dor- 
nei cari sunt internaţi la Katzenau (inutil a căuta acest, 
nume în atlas: e un nume născocit de Italienii aflaţi 
în lagăr şi acuzaţi că mănâncă «Katzen !»). 











lengtemps. L'Italie ayant fermé ses frontières depuis trois. 
jours, il restera à voir s’il y a relation avec cette affaire. 

Le comte Eugène Ledebur déjeune. Je lui dis: «L'affaire 
polonaise semble s'emmancher comme l'affaire autrichienne». 
— Lui: «Cela me paraît aussi et c’est fâcheux: c'est la faute- 
à l’administration allemande qui a mal réussi. L’idée de Lu-: 
dendorf était que la Pologne donnerait un grand nombre de 
soldats et elle n’a rienfourni, J’aimerais mieux qu'on lais- 
sât la Pologne à l'Allemagne». C’est curieux comme personne 
n’en veut de cette Pologne. Il semble aussi que les Polonais 
— à qui on a trop promis au début de la guerre, escomptant 
les chances d’une révolution, qui n'est pas venue, — les Po- 
lonais paraissent croire que l’univers se bat rien que pour 
eux. 

21 septembre. — Un brave libéré des camps d'internement 
en Autriche, Mr. Oscar Cisek (Viitorului 65), m'apporte des- 
nouvelles de 50 couples environ de paysans de Sarul-Dornei 
qui sont internés à Kaizenau (inutile de chercher ce nom 
dans les atlas: c’est un nom inventé pour les Italiens habi- 
tants en majeure partie du camp et accusés de manger les- 


NOTE POLITICE — 1917 145 


Aceşti nenorociti, despre a căror existenţa şi loc de 
detenţiune nu se ştia nimic, sunt într'o stare de mizerie 
îngrozitoare. Mulţi au murit! Cisek i-a auzit spunând 
că adeseori au înghiţit oţet «ca să le mai strânga stoma- 
cul». — O pâine de contrabandă costă 8 coroane. Sunt 
şi evrei români internaţi acolo; dar din Viena, de pretu- 
tindeni, au fost ajutaţi şi adeseori puşi în libertate. 

Alerg la Crucea-Roşie. Trimitem o mie de coroane 
şi cutii cu pesmefi. 

— Nebuma plebiscitară a lui Lupu îşi produce efec- 
tele. Cernătescu ameninţă pe magistrați cu transferarea. 
La Piteşti, şeful poliţiei a spus generalului Ghiţescu să 
bage de seamă, căci face o politică «contrarie» Germa- 
niei. Generalul a răspuns: «Urmez politica şefului meu!» 

— Prinţesa Martha, (Bibescu) a seris lui G. Stirbey. 
Ea a aflat prin Comşa lucruri interesante. Ştiam că 
Comşa era «în misiune» la Berna : Take nu uită priete- 
nii; iar banii, pentru misiuni de genul acesta, nu lip- 
sesc. Regele a avut momente de ezitare. — Brătianu, 
prin Stirbey, l’a ameninţat cu abdicarea. Stelian a fost 


«Katzen»!). Ces malheureux, dont on ne soupeonnait ni lexis- 
tence, ni le lieu de détention, souffrent de misère affreuse. 
Beaucoup sont morts! Cisek leur a entendu dire qu’ils ont 
souvent avale du vinaigre pour «resserrer leur estomac». Un 
pain de contrebande, 8 kronen. Il y a des Juifs roumains in- 
ternés aussi là-bas. De Wien, de partout on les a secourus 
et souvent mis en liberté, Je cours à la Croix Rouge : nous 
envoyons mille couronnes et des caisses de galettes. 

La folie plébiscitaire de Lupu produit ses effets. Cerna- 
tescu menace les magistrats de les faire déplacer. A Pitesti, 
le chef de police a dit au général Ghiţescu de faire bien at- 
tention à lui, car il suit une politique «contraire» à l’Alle- 
magne. Le général a répondu: «Je suis la politique de mon 
chef!» 

La princesse Marthe a écrit à G. Stirbey. Elle a appris 
par Comsa des choses intéressantes. Je savais que Comsa 
était «en mission» à Berne: Take n'oublie pas ses amis et 
l'argent pour les missions de ce genre ne manque pas. Le 
Roi a eu des moments d'hesitation; Bratiano «par Stirbey» 
l'a meuacé de l’abdiquer! 


10 


146 NOTE POLITICE — 1917 


numit ministru în Italia : aşa se explică telegrama că 
Ghika va continua să locuiască la Roma. 

— Azi dimineaţă Maimaroiu şi Ciocârdia îmi spun: 
Impăratul e în România şi a fost eri .a Curtea de Ar- 
ges. Nu credeam nimic. Astä-searä, întâlnesc la d-na 
Lydia Filipescu pe colonelui Sturdza, care nu-ţi face nici 
o plăcere să-l întâlneşti undeva. El îmi confirmă că Im- 
păratul a fost la Curtea de Argeş şi a petrecut noaptea 
în vagonul său, în apropiere de gara de Nord, venind 
de pe frontul din Transilvania. Pieacă la Sofia ? Linia 
Giurgiu foarte păzită. Si Lupu Kostake nu la văzut! 
Niciodată nu se va consola de aceasta... 

22 Septembre. — Jurnalul confirmă că Impäratul a 
fost alaltăeri la Curtea de Argeş; un ofiţer, d. Klein- 
schmidt, l-a văzut la Giurgiu. 

— Mehedinţi îmi comunică o ştire care, ori cât de 
necrezut ar părea, cadrează foarte bine cu atmosfera lo- 
cală : un ofițer de poliție german i-a perchizifionat alal- 
täeri casa!... Nu i s'au perchizitionat hârtiile, nici nu 
i Sau pus chestiuni... Mai de mit Carn ceruse Imi Me 
hedinţi să serie o carte contra Regelui Carol. Refuz. 





Stelian a été nommé ministre en Italie: cela explique la 
dépêche que Ghika continuera de résider à Rome. 

Ce matin Maimarolu, Ciocardia me disent: l'Empereur 
est en Roumanie et a été hier à Curtea de Arges. Je n’en 
eroyais rien. Ce soir je rencontre chez Lydie Philipeseu le 
colonel Sturdza, qu’on n’a pas de plaisir à trouver quelque 
part. Il me confirme que l'Empereur a été à Curtea de Arges 
et a passé la nuit dans son train dans les environs de la 
gare du Nord, venant du front de Transylvanie. Se rend-t-il 
à Sofia ? La ligne Giurgiu était très gardée. Et Lupu ne l’a 
pas vul Jamais il ne s’en consolera.... 

22 septembre. — Le journal confirme que l'Empereur a 
été avant hier à Curtea de Arges et un officier. Mr. Klein- 
schmidt, Pa vu à Giurgiu. 

Mehedinţi me communique une nouvelle qui, pour pa- 
raître invraisemblable, ne cadre pas moins avec l’atmosphère 
locale: un officier de police allemand a fouillé avant-hier sa 
maison ! On n'a pas perquisitionné ses papiers, ni posé des 
questions. Dans le temps. Carp avait demandé à Mehedinţi 
écrire livre contre Roi Carol. Refus. 


NOTE POLITICE — 1917 147 


— Pe frontul de Vest, mare luptă (a treia în Flan- 
dra) pe un front de 12 km. Buletinul ne spune ca succe- 
sul primei zile a fost de partea Germaniei. 

— In România e aşteptat si Impăratul Carol. Că- 
latorie în aceleaşi condițiuni ca pentru Impăratul 
Wilhelm. 

— Horstmann îmi trimite «Norddeutsehe Allgem. 
Zeitung», care reproduce textul adevărat al răspunsului 
lui Wilson la nota Papei şi versiunea eu nerusinare fal- 
şificată a Agenţiei Havas. Am trimis câteva fructe d-nei 
Lisette Greceanu. Ea îmi răspunde pe o carte de vizită 
< Madame Paul Greceanu. geboren Prinzessin Ghika»; şi 
când îmi aduc aminte că Paul, foarte francofil, refuzase 
orice colaborare politică din cauza politicei mele germa- 
nofile! 

23 Septembre. — Comunicatul anunţă ruperea frone 
tului rus la Iacobstadt (la nord de Frederickstadt pe 
Dvina), ocuparea acestui însemnat cap de pod precum si 
a oraşului. Fluviul n'a fost încă trecut, ceeace dă de 
presupus că va fi menţinut ca delimitare a noului front. 


Sur le front Ouest, grande bataille (la 3-e de Flandre) 
sur un front de 12 km. Le bulletin tient que le succés de ce 
premier jour a été du côté allemand. 

On attend en Roumanie aussi l'Empereur Charles. Vo. 
vage dans les mêmes conditions que pour l'Empereur 
Guillaume. 

Horstmann m'envoit la «Norddeutsche Allg. Zeitung» 
qui donne le texte véritable de la réponse de Wilson à la 
note dn Pape et la version impudernment falfifiée par l'a- 
gence Havas. 

Envoyé quelques fruits à Lisette Greceanu. Elle me ré- 
pond surune carte de visite libellée «Madame Pau] Greceanu, 
geboren Prinzessin Ghika». Et je me rappelle que tout en 
restant bon conservateur, Paul, trés francophile, avait refusé 
toute collaboration politique à cause de ma politique fidèle 
aux Puissances Centrales! 

23 septembre, — Le communiqué annonce la rupture du 
front russe à Iakobstadt, la prise de cette importante tête de 
pont et l'occupation de la ville. Le fleuve n’est pas franchi. ce 
qui laisse à supposer qu'il sera maintenu comme délimitation 
du nouveau front. 


148 NOTE POLITICE — 1917 


— Nota Împăratului Carol ca răspuns la aceea a. 
Papei este bine venită. Ca latură politică ea pune, pe 
cât se pare, peprimul plan desarmarea reciprocă şi suc- 
cesivă, libertatea mărilor şi arbitragiul şi, pe aceste baze, 
căutând a găsi solutiunea chestiunilor pendinte şi ridi- 
cate de acest războiu. 

24 Septembre. — Impăratul Wilhelm a părăsit eri 
România, după ce a vizitat Sinaia. Sosind din Riga prin 
Vâreiorova, a fost la Curtea de Argeş; a petrecut noap- 
tea de Joi spre Vineri în trenul său, gara de Nord; a 
trecut apoi la Giurgiu; pe Dunăre până la Cernavoda, 
unde a văzut podul; în urmă pe frontul Siret şi de aci 
la Sinaia. 

Singurul Român pe care l-a văzut a fost Tzigara, 
care l-a primit la Curtea-de-Argeş. Lupu Kostake n'a 
ştiut nimic şi, după părerea lui, vizita «în astfel de con- 
dițiuni» n’a adus nici un bine, Impăratul «nepromifând 
nimic». Dânsul era foarte umilit. Niciodată nu va ierta 
lui 'Tzigara faptul că Mareşalul, recomandând cea mai 
absolută discretiune, Tzigara a observat-o chiar faţă deel. 

Tzigara spune că Împăratul e persoana cea mai a- 
mabilă din câte a întâlnit. N'ai crede eä ai în faţă o 


La note de l'Empereur Carl en réponse au Pape est de 
belle venue, Comme politique elle semble mettre au premier 
plan le désarmement réciproque et successii, la liberté des 
mers et l'arbitrage; et, sur ces bases, trouver la solution des 
questions pendantes et soulevées par cette guerre. 

24 septembre. — L'Empereur Guillaume a quitté hier la 
Roumanie après visite à Sinaia. Arrivant de Riga par Vâr- 
ciorova, a été à Curtea de Arges: passé la nuit de jeudi à 
vendredi dans son train Gare du Nord; passé par Giurgiu ; 
fait le Danube jusque Cernavoda; vu le pont; été sur le front 
Sereth; puis Sinaia. 

Le seul Roumain qu'il ait vu est Tzigara, qui a fait les 
honneurs de Curtea de Arges; Lupu Kostake n'a rien su; 
aussi, à son avis, la visite «dans de pareilles conditions» a 
nui (?), l'Empereur «n'ayant rien promis». Il était très mor- 
tifié. Il ne pardonnera pas à Tzigara que le maréchal ayant 
recommandé la plus absolue discrétion, Tzigara lait observé 
même vis-à-vis de lui. Tzigara dit: Empereur est l’homme le 
plus aimable qu'il ait rencontré; en rien on ne sent le jeu de 


NOTE POLITICE — 1917 149 


«Majestate». E documentat, familiar, eu priviri gene- 

rale asupra tutulor chestiunilor. Admiră pe ţăranul ro- 

mân. În orice lucru, convins de superioritatea poporu- 

lui nostru asupra poporului bulgar. Tara i sa părut 

foarte frumoasă; poziţia Curtii-de-Arges, cu totul occi- 

dentală; nimic asemănător cu Orientul. Dunărea nu poate 

rămâne fluviul pe malurile căruia un călător nu poate 

poposi fără să primească un glonţ de puşcă, el trebuie 

să devină un al doilea Mississipi. Ce însemnează aci Du- 

närea bulgară, dincolo Dunărea sârbă, mai departe ro- 
mână sau ungară? Comisiunea dunăreană poate sau 

trebuie să rămână, însă de ce să nu se deschidă o cale 

peste lacurile de pe ţărmul drept ? Adresându-se Feld- 

mareşalului: «Ar trebui să faceţi această lucrare». Mac- 

kensen: «Majestatea Voastră să-mi dea prizonieri 'şi o 

fac». De două ori spune: «Cum a putut Regele vostru să. 
facă ce a făcut? Lipsă de caracter sau. mare prostie?» 
«Natură influenţabilă şi anturaj rău», răspunde Tzigara.. 
Mackensen a încercat să aducă laude lui Carp. Impăra- 
tul (făcând gestul monoclului): «Il cunosc bine, dar... 

prea bătrân!» 

— "Vizita neaşteptată a lui Konradsheim, care se re- 





la «Majesté» ; documenté, aperçus sur toutes les questions, 
familier. Il admire le paysan roumain. En toutes choses con- 
vaincu de la supériorité de notre peuple sur de peuple bul- 
gare. Le pays lui a semblé très beau ; le site de Curtea de 
Arges bien occidental, rien de l'Orient. Le Danube ne peut 
rester le fleuve sur les bords duquel un voyageur ne peut 
aborder sans recevoir un coup de fusil; il doit devenir le 
Mississipi; que signifie ici Danube bulgare, là Danube serbe, 
ailleurs roumain ou hongrois? La commission danubienne 
peut ou doit rester, mais pourquoi ne pas ouvrir une voie à 
travers les lacs de la rive droite? Au Feldmaréchal : «Vous 
deviez faire ce travail». — Mackensen: «Que Votre Majesté 
me donne des prisonniers et je le fais!» — Par deux fois: 
«Comment votre Roi a-t-il pu faire ce qu’il a fait? Absence 
de caractère ou grande bêtise ?» — Tzigara: Nature influen- 
cable et mauvais entourage». — Mackensen a essayé de faire 
éloge Carp. L'Empereur: «Je le connais bien (il a fait le 
geste du monocle), mais trop vieux!» 

Visite inattendue de Konradsheim, qui revient de Wien, 


150, NOTE FULITICE -- 1917 


întoarce dela Viena, unde n'a petrecut: «Trebuie să 
mărturisese că mi-a fost foame tot timpul». (Din aceste 
crâmpeie de vorbe îşi poate cineva da seama cât de mult. 
dorinţa de a face pace stăpâneşte pe cei de acolo!) Con- 
tele Czernin l-a însărcinat să-mi exprime complimentele 
sale şi să-mi spună cât ar dori să vorbească cu mine. 
N'aţi voi să reluaţi chestiunea acelei nenorocite călă- 
torii întrerupte? Cât timp nu se repară greşeala la Berlin, 
nu mă voiu clinti din loc. Konradsheïm revine în cursul 
conversaţiunii şi-i spun «a merge numai la Viena, ar în- 
semna o accentuare pe care doresc s'o evit şi de altmin- 
teri, sunt convins că nu mi sar elibera paşapoarte». — 
Păcat ! repetă el. 

— Am uitat să notez eri:Praschma, plecând azi pen- 
tru sesiunea Reichstagului, am fost eri la biuroul său 
spre a-i comunica informaţiile culese dela Comşa asupra 
şovăirilor Regelui. I-am desvoltat din nou teza mea, 
care a fost bine primită de el: «A face pace cu şi prin 
dinastia noastră. Această pace cu România oficială este 
singura care ar putea pricinui o spărtură în Antantă». 





où il ne s’est pas amusé: «Je dois avouer que j'ai eu faim 
tout le temps» (Par ces petits aperçus on se rend compte 
combien le désir de faire la paix domine les gens!). Le compte 
Czernin Ya chargé de ses compliments pour moi et de me 
dire combien il aimerait causer avec moi. — Konradsheim : 
«Est-ce que malheureux voyage interrompu, vous ne vou- 
driez pas le reprendre?» — Je lui réponds: «A moins que de 
Berlin on ne répare la maladresse, je ne bougerai pass. — 
Konradsheim revient dans le cours de la conversation et je 
lui dis «aller rien qu’à Wien, ce serait marquer une accentua- 
tion que je désire éviter et, d'ailleurs, je suis persuadé aue 
je n'aurrais pas de passeports». — Lui encore une fois: «C'est 
dommage...» 

Oublié de noter hier: Praschma partant pour la session 
de Reichstag aujourd’hui, j'ai été hier à son bureau lui com- 
muniquer le renseignement qu'on avait eu par Comsa sur 
les hésitations du Roi. Je lui ai de nouveau développé ma 
thèse qui trouve chez lui bon accueil: «faire la paix avec et 
par notre dynastie. Cette paix avec la Roumanie officielle 
est la seule qui puisse faire brêche dans l'Entente». 


NOTE POLITICE — 1917 151 


— Am remis lui Horstmann o notiţă asupra compo- 
zitiei liberale a principalelor organe administrative, 
care dă destul de limpede publicului impresiunea dura- 
bilităţii şi forţei liberalilor în toate timpurile. 

25 Septembre. — Dare de seamă oficială despre că- 
lătoria Împăratului în ziarele de azi dimineaţă. 

In oraş, lumea e neliniştită de prezenţa Țarului 
Bulgariei şi celor doi fii ai săi, sosiți la Cernavoda pentru 
a saluta pe Impăratul. Această vizită e socotită ca o 
manifestatiune a pretenţiunilor Bulgariei față de Ro- 
mânia. 

Impăratul a pronunţat la Focşani, înaintea trupe- 
lor, cuvinte aspre pentru «Hohenzollernul necredincios, 
care, urmând unui mare Domnitor înzestrat cu calităţi 
nobile, n’a voit să-i cunoască traditiunile de fidelitate». 

Cred totuşi că va fi posibilă o înţelegere cu dinastia 
noastră. 

Se cunoaşte textul autentic al răspunsului Germa- 
niei către Papa. Răspunsul e dat de Cancelar, iar nu de 
Impărat, ca în Austria. Fondul, în ceeace priveşte des- 
armarea, arbitragiul, libertatea mărilor, este acelaş; 
însă se mai adaogă două afirmatiuni: 1) Impăratul până 





Remis à Horstmann notice surla composition libérale de 
nos principaux organes administratifs, ce qui donne trop 
clairement au public l'impression de la pérennité et de la 
force des libéraux par tous les temps... 

25 septembre. — Compte-rendu officiel du voyage de 
l'Empereur dans les journaux de ce matin. 

En ville on est inquiet de la présence du Tzar de Bulga- 
rie et des deux fils venus pour le saluer à Cernavoda, et on 
veut y voir une manifestation affirmant les prétentions bul- 
gares sur la Roumanie. L'Empereur a prononcé à Focşani, 
devant les troupes, des paroles dures pour «le Hohenzollera 
infidèle qui, succédant à un grand Prince aux nobles pensées, 
n’en a pas connu les traditions de fidélité». 

Je crois dans le troisième dessous toute possibilité d'ac- 
commodememt avec notre dynastie !.. 

On a letexte authentique dela réponse de l’Allemagne au 
Pape, Ce n'est pas l'Empereur comme en Autriche, c'est le 
chancelier qui répond. Le fond, quant au désarmement, ar- 
bitrage, liberté des mers, est le même. Mais il y a en plus 


152 NOTE POLITICE — 1917 - 


in cel din urmă moment a sperat că va putea menţine 
pacea; 2) Impäratul are tot poporul cu dânsul în do- 
rința efectivă de pace şi el răspunde de acord cu Parla- 
mentul său (in engster Fiihlung mit der Vertretung des 
deutschen Volkes). 

E răspunsul la nota americană, care voeşte să sta- 
bilească o distincţiune între poporul german şi dinastie. 

— D. de Below, fost ministru la Sofia, dejunează 
la mine fiind adus de Horstmann. El reprezintă, cred, 
Crucea-Roşie pe lângă «Milităr-Verwaltung». Vorbeşte 
perfect frantuzeste; în 1913 a fost în treacăt la Sinaia ; 
pe timpul lui Leyden a făcut vremelnic parte din lega- 
ţiune. Vorbim de o mulţime de persoane cunoscute de 
amândoi. Are straşnică ideie de Lady Beatrix Barclay, 
de drăgăstoasă amintire. Când erau mai tineri, Barclay 
a suferit mult de poznele soţiei sale. Au părăsit repede 
Madridul şi în condițiuni supărătoare pentru ea. 

In 1898, Drummond Wolff era ambasador în Spa- 
nia. Primind într'o dimineaţă mai multe depeşi urgente, 
se coboară în cancelarie să caute cifrul. Tablou: Ameri- 





deux affirmations: 1) L'Empereur jusqu’à la dernière minute 
aespéré garder la paix; 2) l'Empereur a tout son peuple der- 
rière lui, dans le désir effectif de paix, et l'Empereur répond 
d'accord avec son Parlement (in engster Fühlung mit der 
Vertretung des deutsches Volkes). 

C’est la réponse à la note américaine qui veut toujours 
établir une distinction entre le peuple allemand et la 
Dynastie. 

Mr. de Below, ancien ministre à Sofia, déjeune avec moi, 
amené par Horstmann. Il a les insignes de la Croix Rouge 
et la représente. je crois, à la Milităr-Verwaltung. 

Parle parfaitement le français ; a été en 1913, un instant, 
à Sinaia ; a passagerement fait partie de la légation du temps 
de Leyden. Nous parlons de foule de gens connus en commun. 
Il a une terrible idée de Lady Beatrix Barclay d'amoureuse 
mémoire. Lorsqu'ils étaient plus jeunes, Barclay a beaucoup 
souffert des frasques de sa femme. Les Barclay ont quitté 
Madrid rapidement et dans des conditions fâcheuses pour la 
dame. En 1898, Drumond Wolff était ambassadeur en Es- 
pagne; recevant de grand matin des dépêches urgentes, il 
descend, en pantoufles, à la chancellerie, chercher le chiffre; 


NOTE POLITICE — 1917 153 


cana, întrebuinţând chei false, copia rapoartele engleze 
pentru a le trimite la Washington. Şi, adaogă Below: 
«Fericitul bărbat al unei astfel de femei a continuat să 
rămână în carieră». 

— Mavrojany află dela Neniţescu că o nouă ofen- 
sivă se pregăteşte contra Moldovei. Dealtfel, trenurile 
obişnuite în directiunea Buzău nu sunt restabilite. 

27 Septembre, — Obisnuiti cu marile evenimente mi- 
litare, comunicatele celor din urmă două zile ne par ne- 
însemnate, cu tot atacul reînnoit cu tărie al Englezilor 
în Flandra. Tunurile lor par'că se perfectioneazä din 
zi în zi mai mult. Ostanda a fost bombardată şi de pe 
uscat şi de pe mare. 

— Împăratul a admirat mult minele dela Slănic. A 
ţinut o cuvântare pentru a lăuda munca ce se depune 
acolo. Horstmann mi-a spus ce impresie mare a făcut 
Slänicul. 

Impresiuni asupra voiajului Impăratului. In lagă- 
rul carpist mare consternare. Cei exagerati, ca Golescu, 
exclamă : «Semn rău de tot pentru ţară! Împăratul a 





tableau : PAmericaine, ayant de fausses clés, copiait les rap- 
ports anglais pour les envoyer à Washington. Et, ajoute Be- 
low : on a gardé dans la carrière Pheureux mari d’une pareille 
femme. 

Mavrojany tient de Neniţescu (par Maltezeanu) qu’une 
nouvelle offensive se prépare contre la Moldavie. D'ailleurs, 
les trains habituels dans la direction Buzau ne sont pas ré- 
tablis. 

27 septembre. — Habitués aux gros événements mili- 
taires, les communiqués des deux derniers jours nous parais- 
sent quelconques, malgré l’attaque fermement renouvélée des 
Anglais en Flandre, Leurs canons semblent se perfectionner 
chaque jour davantage. Ostende ayant été bombardé de terre 
et de sur mer, 

L'Empereur a beaucoup admiré les mines de Slănic. Il y 
a tenu un speech pour louer la besogne qui s’y accomplit. 
Horstmann m'a dit combien Slanic avait fait impression. 

Impressions sur le voyage de l'Empereur. — Dans le 
camp carpiste, grande mortification. Les exagérés comme 
“Golescu: «Semn rău de tot pentru ţară; Impäratul a fost la 


154 NOTE POLITICE — 1917 


fost la Slănic, la Câmpina si n'a chemat pe Carp !» Lupu 
este plouat. El nu poate erta lui Tzigara discretiunea 
observată faţă de dânsul. Mulţi sunt nelinistiti de pre- 
zenfa lui Ferdinand al Bulgariei la Cernavoda. De ce 
n'a salutat pe Impărat la Rusciuk, ei tocmai în mijlocul 
Dobrogei ? (V. 5 Oct.). Discursul dela Focşani e inter- 
pretat în sensul că niciodată dinastia nu va fi iertată. 
Şi cu toate acestea, încep a deveni numeroşi acei cari 
găsesc Regelui Ferdinand scuza că, fiind Rege consti- 
tuţional, nu putea să facă altfel. 

— Prințul August Wilhelm al Prusiei, care a repre- 
zentat pe Impăratul la înmormântarea Reginei Eleono- 
ra, se află în Bucureşti. Tzigara va fi primiţ azi. Eri, 
Feldmareşalul a vizitat cu dânsul oraşul. 

— Sa găsit o brosurä din 1914 a lui Crivät. Auda- 
ces fortuna juvat! Acest domn, care terorizează astăzi 
pe profesori, era în Sept. 1914 un acţionist fervent are 
găsea că: «România ar face o crimă faţă de neamul ro- 
mânese dacă n’ar grăbi intrarea sa în acţiune». Dar a 
găsit, cu Virgil Arion, drumul său spre Damasc! 


Slănic, la Câmpina si n’a chemat pe Carp» — Lupu est pe- 
nand. Il ne pent pardonner à Tzigara la discrétion observée 
vis-à-vis de lui. Beaucoup sont inquiets de la présence de 
Ferdinaud de Bulgarie à Cernavoda. Pourquoi n’a-t-il pas sa- 
lué l'Empereur à Ruscink, mais en pleine Dobrogea? (V. 
5 oct.}. 

Le discours de Focşani est interprete comme l’afirma- 
tion qn'on ne pardonnera jamais à la dynastie. Et pourtant, 
commencent à être nombreux cenx qui trouvent an Roi Fer- 
dinand l’excuse que, comme Roi constitutionnel, il ne ponvait. 
pas faire autrement, 

Le Prince Anguste-Gnillanme de Prusse, qui avait repré- 
seuté l'Empereur anx funérailles de la Reine Eléonore, est à 
Bucarest. Tzigara sera reçu aujourd’hui, Hier, le Feldmaré- 
chal l’a promené dans son auto en ville. 

On vient de découvrir une brochure de 1914 du nommé 
Crivetz, Audaces fortuna juvat. Le Monsieur qui terrorise 
aujourd’hui les professenrs, grâce à son beau-frère Virgile, 
était en septembre 1914 un pur actionniste qui trouvait que: 
«România ar face o crimă faţă de neamul românesc dacă. 
war grăbi intrarea sa în actinne». Il a tronve, avec Virgile. 
son chemin de Damas! 


NOTE POLITICE — 1917 155 


29 Septembre, — La dejun, Spiess şi maiorul Heitz, 
care conduce Primăria din Bucureşti, cu Stirbey şi Ver- 
zea, care dorea să cunoască pe Spiess, 

Vorbind despre bătălia dela Marna, — după care. 
şi Francezii şi Germanii se retrăgeau fără a fi urmăriţi, 
Francezii revenind cei dintâi din eroarea lor, — Heitz, 
care era împreună cu Falkenhayn, ne spune: Trupele 
germane nu mai aveau nici o coeziune şi marele Stat- 
Major a transmis prin colonelul Hentsch două ordine : 
retragere sau continuarea ofensivei. Hentsch, judecând 
situaţia rea, din cauza pierderii oricărei legături între 
armate, a remis ordinul de retragere. Acesta e motivul 
pentru care Impăratul i-a acordat, în România, ordinul + 
«Pour le Mérite», singura distinctiune relevată de ziare 
printre decoraţiile acordate în România. 

— Stauss, care a venit cu prilejul vizitei imperiale 
la Câmpina crede că singurele obstacole sunt : chestiuni 
personale ale lui Lloyd George în Anglia si Poincaré 
în Franţa; apoi, temere din partea oricărui guvern rus 
de a licenţia armata, — soldaţii-țărani deveniți liberi şi 
gata în orice moment a cotropi proprietăţile particulare. 


29 septembre. — Eu à déjeuner Spiess et major Heitz, 
qui dirige notre Mairie de Bucarest, avec Stirbey et Verzea 
qui désirait connaître Spiess. En causant de la bataille de la 
Marne, après laquelle Français et Allemands se retiraient 
sans poursuite, les Français revenant les premiers de leur 
erreur, Heitz, qui était avec Falkenhayn, nous dit: Les trou- 
pes allemands n’avaient plus aucune cohésion et le grand Etat 
Major a dépêché le colonel Hentsch porteur de deux ordres : 
retraite ou continuation de l'offensive, Hentsch, jugeant la 
situation mauvaise, à cause de la perte de toute liaison entre 
les armées. a remis l’ordre de retraite. C’est la raison pour 
laquelle l'Empereur lui a remis en Roumanie l’ordre «Pour 
le Mérite», la seule distinction que le journal ait relevée parmi 
les décorations accordées en Roumanie. Je donne l’explica- 
tion pour ce qu’elle vaut. 

— Stauss qui est venu un instant pour accompagner la vi- 
site impériale a Campina, croit que les seuls obstacles sont: 
auestions personnelles de Lloyd George em Angleterre et de 
Poincaré en France, dont carrière brisée, vie en danger, — et 
crainte de tout gouvernement russe de licencier l’armée, les 
soldats-paysans devenus libres étant toujours prêts à se ruer 
sur propriétés particulières. 


156 NOTE POLITICE — 1917. 


Tot prin Stauss (Bränisteanu-Verzea) sa avut impresia 
că Impăratul este ferm hotărât a nu ierta nici Regelui, 
nostru, nici dinastiei. De altminteri, Arion afirmă că în 
textul german al cuvântării Impäratului la Focşani, Re- 
gele Ferdinand este arătat ca : «cel din urmă Hohenzol- 
lern care a domnit !...» Nam controlat. 

1 Octombre. — La Club, Bărbulescu îmi comunică cu 
indignare şi alţii îmi confirmă (Dobrescu), că Wach- 
mann (ofiţer dezertor), a fost numit director la Banca 
Naţională, iar mica can... de Barnowski, director la Băn- 
cile Populare. Vesnie sistemul colectiviştilor... «Moldo- 
va» (gazeta) este pepiniera care a produs roadele cele. 
mai frumoase !... 

— Baronul de Witzleben şi un director dela «Dresde- 
ner Bank» îmi fac o lungă vizită, în cursul căreia aflu 
că operaţiunea proiectată a bonurilor ce voia să emită 
Banca Naţională nu e încă hotărâtă, şi că cercurile fi- 
nanciare sunt nelinistite în ceea ce priveşte emisiunea, 
— dacă ar lua o extensiune mai mare, — a biletelor Băn- 
cei Generale. 





Toujours par Stauss (Branisteanu-Verzea) on a eu lim- 
pression que J’'Empereur est fermement décidé à ne pas par- 
donner à notre Roi ni à sa dynastie. Arion, d’ailleurs, affirme 
que dans le texte allemand du discours de l'Empereur à Foc- 
sani, le Roi Ferdinand est désigné «le dernier Hohenzollern 
qui a regné.….» Je n'ai pas contrôlé. 

1-er octobre. — Au club c'est avec indignation que Bar- 
bulescu me communique et d’autres me confirment (Dobrescu 
qui le tient de Maltezeanu) qu’on a nommé Wachmann (of- 
ficier déserteur) directeur à la Banque Nationale et la petite 
Can. de Barnovski directeur des Bananes Populaires. C’est 
toujours Ja système des collectivistes... La «Moldova» 
est la pépinière qui a produit encore les fruits les plus 
plantureux! 

Le Baron de Witzleben et un directeur de la Dresdner 
Pank me font une longue visite, au cours de laquelle jap- 
prends que l'opération projetée des bons que voulait émettre 
la Banque Nationale n’est pas encore décidée et que les cercles 
financiers sont inquiets au sujet de l'émission — si elle s’é 
tendait encore — des billets de la Banque Générale, 


NOTE POLITICE — 1917 157 


2 Octombre. — Tzigara vine să-mi ceară lista celor 
cari au fost la dejunul meu; Tülff, guvernatorul, voind 
a-mi întoarce invitatiunea, deşi a mea nu era decât o 
replică. El se războeşte din ce în ce mai mult cu Lupu. 
Lupu «ganz verschnupft» : n'a văzut încă pe Macken. 
sen, cu toate că i-a cerut să-l primească, şi apoi vizita 
aceasta a Împăratului, la care dânsul n'a luat parte... 
Tzigara mai adaogă: poliţia germană afirmă că dis- 
cursul Împăratului trebuie să ne apropie, pe Carp şi pe 
mine, din moment ce soarta dinastiei e pecetluită. 

— Horstmann şi Below la dejun. Nimic particular; 
afară de faptul că venind vorba de d-na Sturdza, Horst- 
mann a spus: «nu e mama faimosului colonel?» Desgus- 
tul ce a arătat dânsul. pronunţând termenul acesta «fai- 
mos», nu se poate reproduce. Horstmann mi-aduce un 
extract din «Gazette de Lausanne» relativ la reformele 
agrare (?) dela Iaşi. 

— Maiorul Herwarth von Bittenfeld dela O. K. M. 
vine să mă consulte în mod diseret. Dânsul, de aseme- 
nea, admiră ţara şi doreşte să se fixeze aici: ar voi să 
ştie dela mine, dacă trebuie să primească oferta făcută 
de «Deutsche Bank» — după terminarea războiului — 





2 octobre. — Tzigara vient me demander la liste de ceux 
qui ont été à mon déjeuner Tülff, le gouverneur voulant me 
rendre la politesse, alors que mon invitation n’était qu’une 
replique. — Il est de plus en plus en petite guerre latente avec 
Lupu. Lupu, «ganz verschnupft»—i] n’a pas encore vu Mac- 
kensen, malgré qu'il lui a fait demander de le recevoir, — et 
puis cette visite de l'Empereur dont il n'a pas été.— Du 
même: la police allemande affirme que le discours de l’Em- 
pereur doit nous rapprocher, Carp et moi, du moment que le 
sort de la dynastie est scellé. 

Horstmann et von Below à déjeuner. Rien de particulier, 
sinon que parlant de M-me Sturza, Horstmann a dit: «N'est- 
ce pas la mère du fameux colonel»? Le dédain qu'il avait 
dans ce «fameux» n'est pas à reproduire. — Mr, Horstmann 
m'apporte un extrait dela «Gazette de Lausanne» avec les ré- 
formes agraires (?) de Iassy.—Le major Herwarth von Bitten- 
feld de lO. K. M. vient me consulter discrètement. Lui aussi 
admire le pays et veut se fixer ici. I] voudrait savoir de moi 
s’il doit accepter les offres de la «Deutsche Bank» — pour 


158 NOTE POLITICE — 1917 


sau aceea, făcută de «Disconto», rivala sa. Are haz, însă e 
caracteristic. 


5 Octombre. — Alaltăeri, Ledebur a spus lui Stirbey 
— această ştire din sursă austriacă pare a nu fi o sim- 
piă vorbă de complezenţă — că Impäratul nu se aştepta 
de loc să intâ.neascä la Cernavoda pe Regele Ferdinand 
al Bulgariei şi că această întâlnire afară din program 
l-a plictisit. 

Astăzi Teigara îmi confirmă că Impăratul, care 
trebuia să vadă săpăturile archeologice din Dobrogea, 
aflând că Țarul îl astepta—si încă cu un dejun, în tim- 
pul căruia ar fi toastat «pe pământul Dobrogei liberate» 
—s'a grăbit să se oprească în mijlocul Dunărei şi să nu 
sosească la Cernavoda decât pentru a schimba un salut 
şi a trece repede înainte pentru a nu eşi din program. 
«Şi adaogă Tzigara, Împăratul a dejunat în trenul său 
la Fetești. iar celălalt și-a înghiţit singur dejunul». De 
a'tfel Moos, în congediu pentru 48 ore, îmi spune că 
Ferdinand a vizitat Constanţa, dându-se drept suveran 

' acestui ţinut însă, adaogä Moos: «Aceşti murdari 


après la guerre — ou de la «Disconto», sa rivale. C’est amu- 
sant, mais caractéristique. 


5 octobre. — Avant-hier Ledebur a dit à Stirbey — cette 
source autrichienne garantit que c’est pas un propos de com- 
plaisance — que Empereur ne s'attendait pas du tout à voir 
à Cernavoda le Roi de Bulgarie et que cette rencontre, qui 
n'était pas dans le programme, l’a ennuyé. — Aujourd’hui, 
Tzigara me confirme que l'Empereur, qui devait voir les 
fouilles archéologiques de Dobrogea, ayant appris que le 
Tzar l’attendait — et encore avec un déjeuner au cours du- 
quel il aurait toasté «sur le sol de la Dobrogea délivrée», s’est 
empressé de s'arrêter en plein Danube et de n’arriver à Cer- 
navoda que pour échanger un salut et filer pour ne pas dé- 
ranger le programme. Et. ajoute Tzigara, l'Empereur a dé- 
iepné dons son train à Fetesti et l'autre a avale seul son dê- 
jeuner. D'ailleurs Moos, en congé pour 48 h. me dit que Fer- 
dinani a visité Constantza et s’y est montré en souverain du 
pays. mais, ajoute Moos : «Ces sales sauvages n'auront ja- 


NOTE POLITICE — 1917 159 


sălbatici nu vor avea niciodată Dobrogea. Chiar de cu- 
rând, a avut loc schimb de focuri între Germani şi Bul- 
gari în Dobrogea. 

Cari sunt proiectele militare ? Unii cred, că se pre- 
pară atacul în contra Moldovei. Moos îmi spune că acest 
atac sar face prin partea de jos a Dunării, unde, mă 
încredinţează dânsul, două corpuri de armată germane 
au sosit. De altminteri, se observă tipuri de militari 
proaspeţi, şi dela Ploeşti mi se anunţă că acolo de ase- 
menea e o mişcare continuă de soldaţi. Moos adaogä : 
«Pe Siret sa pierdut 30.000 oameni. Generalul ucis era 
W urtembergez». 

— Ostaticii, aleşi cu îngrijire, cu discernământul (?) 
care se ştie, au fost înştiinţaţi că în ziua de 20 Oct. vor 
îi expediati în Moldova. In ordinul trimis lui Pake se 
menţiona ca ei să aibă proviziuni pentru 5 zile—pläcut 
voiaj —bani şi îmbrăcăminte de iarnă. Printre cei din- 
tâi deportaţi, Băicoianu dela Banca Naţională. — Oscar 
Kiriacescu întrebând pe Neniţescu asupra numirii lui 
Wachmann, i-a răspuns : «Am apucat să promit lui Carp 
că-i voiu da delegaţie să gireze în locul lui Băicoianu, 
cât timp va fi împiedicat dela serviciu». Şi, pentru ca 





mais la Dobrogea. Encore récemment il y a eu coups de fu- 
sils entre Allemands et Bulgares en Dobrogea». 

Quels sont les projets militaires? Les uns pensent que l’at- 
taauc sur la Moldavie se prépare; Moos me dit que ce serait 
alors par le bas Danube, où, me confie-t-il, deux corps d'armée 
allemands sont arrivés. D'ailleurs, il y a des types militaires 
nouveaux et de Ploesti on m'annonce que là aussi il y a 
grand va-et-vient de soldats. — Du même: on a perdu 30.000 
hommes sur le Sereth. Le général tué était wurtembergeois. 

Les otages, triès sur le volet, avec le discernement (?) 
que l’on sait, ont été avertis que le 20 octobre on les expé- 
diait en Moldavie. Sur l’ordre envoyé à Pake, il était dit 
qu'il fallait emporter les provisions pour 5 jours — agréable 
voyage — et se munir d'argent et de vêtements d'hiver. 
Parmi les premiers déportés, Baicoyanu de la Banque Na- 
tionale. Or, Kiriaceseu Oscar ayant interrogé Neniţescu au 
sujet de la nomination de Wachmann, Neniteseu lui a dit: 
<am apucat sä promit lui Carp cä-i voi da delegatie sä gireze 


160 NOTE POLITICE — 1917 


delegaţia să fie mai lungă, se expediază Băicoianu în 
Bulgaria! E ruşinos! Pe de altă parte, Lupu se laudă 
că a obţinut ca Emil Petrescu să rămână la Bucureşti; 
pe când Băicoianu, care e mai putin periculos, este 
exilat ! 

— La dejun, Austriacii: Col. v. Kontz, Konradsheim 
şi Czurezin. Toți foarte încântați de succesul lui Czernin. 

Czernin a vorbit Miercuri la Budapesta la prânzul 
oferit de Weckerle, preşedintele consiliului. E] a desvol- 
tat cu dibäcie teza de răspuns Papei, însă fraza finală. 
este cea mai bună: «Noi întindem mâna, dar ea nu va 
rămâne mult timp în aer; anul viitor, vom fi şi mai tari 
şi atunci condiţiunile noastre vor fi schimbate». 

— N’am avut «Pester Lloyd» dela 1 Oct. Ciorăneanu 
îmi spune că Appony a pronunţat la Cluj un discurs, în 
care ar fi spus că niciodată Ungaria nu va admite o ali- 
antä a României cu Austria şi că dânsa va reclama o rec- 
tificare de frontiere ca să fie la adăpost de vreo altă. 
invaziune, 


6 Octombre. — Atacul englez a trebuit sä fie foarte 





în locul lui Băicoianu cât timp va fi împedicat de la serviciu» 
— et pour que la délégation soit plus longue, on expâdie Bai- 
coyanu en Bulgarie. C'est ignoble ! D'ailleurs Lupu se vante 
d’avoir obtenu qu'Emile Petrescu restât à Bucarest, tandis 
que Baicoyanu, qui est de moins bonne prise, est exilé! 

Eu à déjeuner les Autrichiens: Col. von Kontz, Konrads- 
heim et Czurezin. Tous très heureux du succès de Czernin. 

Czernin a parlé mercredi à Budapest au diner offert par 
Weckerlé, le président du conseil, Il a développé adroitement 
la thèse de la réponse au Pape, mais la phrase finale est la 
meilleure: «Nous tendons la main, mais elle ne restera pas 
longtemns en l'air; l’année prochaine nous serons plus forts 
encore et alors nos conditions changeront». 

Nous n'avons pas eu le «Pester Lloyd» du l-er octobre. 
Cioräneanu me dit qu'Appony a prononcé à Koloswar un 
discours dans lequel il aurait dit que jamais la Hongrie ne 
souffrira une alliance de la Roumanie avec l'Autriche et 
qu’elle réclamera une rectification de frontières pour être à 
l'abri d’une autre invasion. (V. notes 7 oct.). 

6 octobre. — L'attaque anglaise doit avoir été très vio- 


NOTE POLITICE — 1917 161 


violent; 11 diviziuni angajate. A fost însă respins şi co- 
municatul de astăzi dă rezultatul ca o victorie serioasa, 

— Stoian pretinde că Lupu Kostake ar fi cerut ca 
fraţii Noica să verse 200.000 lei «pentru sărăeci» daca 
voesce să scape de deportarea în Bulgaria. In cele din 
urmă, tariful ar fi scăzut la o sută de mii. Fraţii Noica 
au istorisit acest şantaj lui Goëtz, care aşteaptă întoarce- 
rea lui Hentsch pentru a face scandal. Aceste indiscre- 
fiuni au fost date la lumină de d-na B... dela Piatra. La 
Crucea Roşie, d-na Sevescu ne spune că, într'adevăr, a- 
ceastă doamnă are atâta influenţă asupra medicului ge- 
neral, încât el se gândeşte, după războiu, să se fixeze în 
România. 

Din unele vorbe schimbate la Club, apoi din câteva 
rânduri ale lui Stirbey care se plânge de atitudinea du- 
bioasă a lui Lupu vis-a-vis de Ştefan Plessia, — e clar 
pentru mine că Lupu ia o parte activă la internarea 
unor persoane ca ostatici. 

7 Octombre. — Deși zi de sărbătoare, Dobrovici a 
venit dis de dimineaţă. Afacerea ostaticilor a pus în 
mişcare pe toată lumea. 

Se știe că Lupu e vârât până în gât şi se cere in- 





lente, 11 divisions engagées. Elle a échoué et le bulletin de 
ce matin donne ce résultat comme une victoire sérieuse. 

Stoian prétend que Lupu Kostake aurait exigé que les 
frères Noica donnent 200.000 lei «pour les pauvres» s'ils veu- 
lent échapper à la transportation en Bulgarie. On aurait fini 
par baisser le tarif à cent mille. Les Noica ont raconté ce 
chantage à Goetz, qui attend le retour de Hentsch pour faire 
du scandale. Ces indiscrétions ont été commises par M-me 
Blancfort de Piatra. A la Croix Rouge, M-me Sevescu nous 
dit qw'effectivement cette dame règne à tel point sur le coeur 
du brave General-Arzt, qu'il songe, après la guerre, à pren- 
dre sa retraite et à se fixen en Roumanie. 

Des propos tenus ce soir au Club (Lupu a dit qu'il avait 
sauvé Simionescu et Christof !) et un billet de Stirbey qui 
a à se plaindre de l’attitude douteuse de Lupu vis-à-vis de 
St. Plessia, il est clair pour moi que Lupu prend une part 
active à l’internement de certaines personnes comme otages! 

7 octobre. — Quoique ce fut jour de fête, Dobrovici est 
venu de grand matin. L'affaire des otages excite tout le 


Il 


162 NOTE POLITICE — 1917 


terventia mea. Explic lui Dobrovici, cum sunt lăsat de 
o parte şi în imposibilitate de a da o părere sau de a 
obţine un rezultat. Cu această ocaziune, Dobrovici îmi 
spune cât de mult l-a uimit ostilitatea ce manifestă Lupu 
faţă de tot ce mă atinge. Astfel: în afacerea «Viaţa», el 
a lucrat cu totul contrariu de ceea ce aşi fi voit să fac, 
pentru că: «d. Marghiloman vrea să-şi pună oamenii 
lui». A avut chiar îndrăsneala să spuie îanintea lui Do- 
brovici, ofițerului german dela interne: «d. Marghilo- 
man vrea să facă politică chiar cu pâinea !» 

— Din «Echo de Bulgarie» poţi avea o ideie mai 
exactă de ce sa petrecut la Cluj (v. 5 Oct.). 

Şedinţa comitetului Transilvaniei sub preşedinţia 
contelui Bethlen. Au vorbit miniştrii Apponyi şi Boeldis. 
In darea de seamă se găsesc rezolutiile votate: 1) Nici 
o legătură între Austria şi România; 2) Rectificarea 
frontierei; 3) Popularea zonei-frontiere cu Secuii gră- 
niceri. 

Administraţia germană confiscând jurnalele cari 





monde; on sait que Lupu Kostake y est fourré jusqu’au cou 
et l’on réclame mon intervention. J’explique à Dobrovici 
combien je suis battu en brêche et dans l’impossibilité de 
donner un avis ou d'obtenir un résultat. Là-dessus Dobrovici 
me dit combien ilsa été étonné de rencontrer de l'hostilité 
chez Lupu, contre tout ce qui me touche. Dans l'affaire de la 
< Viata», il a pris le contrepied de ce que je veux faire, par- 
ce que «Domnul Marghiloman vrea să-și pue oamenii lui». Il 
a eu même le toupet de dire devant Dobrovici à l'officier 
allemand qui est à l'Intérieur: «Mr. Marghiloman veut faire 
de la politique même avec le pain». 

Par l’«Echo de Bulgarie» on a une idée plus exacte de ce 
qui s’est passé à Cluj (V. 5 oct.). Séance du comité .de la 
Transylvanie sous la présidence du comte Bethlen; ont parlé 
les ministres Appony et Boeldis. Dans la forme enveloppée 
du compte-rendu on retrouve encore le fond des résolutions 
votées: 1) Pas de lien entre l'Autriche et la Roumanie par 
la forme du gouvernement; 2) Rectification frontière ; 3) 
Peuplement de la zone-frontière par la population de Szekely 
-~ «les graniceri». 

L'administration allemande ayant confisqué les journaux 


NOTE POLITICE — 1917 163 


publicau darea de seamă exactă, dovedeşte ea că nu îm- 
paităşeşte aceste vederi ? 

Tot dela Dobrovici ştiu că sa încercat să numească 
pe Donescu în consiliul municipal. 

— Războinicul Brancovan se'afîlă la Evian, bravând 
— după cum serie Stirbey — submarinele din lacul Ge- 
neva ! E născut în 1875. In toate ţările aflate în război, 
oamenii de 42 de ani sunt pe front. Singuri înflăcăraţii 
noştri naţionalişti sunt în vilegiatură în Elveţia ! 

8 Octombre. — Tragedia cu ostaticii continuă.—Con- 
silierul Antoniade, care se recunoaşte culpabil numai de 
a ti publicat un studiu «filosofie» în contra exclusivis- 
mului ştiinţei germane, n'a găsit la Lupu Kostake decât 
minciună si făţărnicie. Este un țipăt general. Tzigara 
îmi spune că Lupu răspândește svonul că listele au fost 
facute de el (Tzigara). Prefectul alergase la Telkmann 
pentru Bogdan-Duică, Motru şi Antoniade. Era convenit 
că Tzigara va fi convocat la conferinţă pentru apărarea 
acestor trei: plecând, imediat Lupu a încheiat lista «en 
tête-à-tête» cu colonelul si nu a scos din ea decât pe Emil 
Petrescu. 

— Altă comedie desgustätoare cu catedrele la facul- 
tatea de medicină. D-rul Antoniu îmi povesteşte cum, 
chemat de Crivătz(!!), care a început prin a-i aşterne că 
Senat, Cameră şi guvern sunt înlocuite prin consiliul 
pe 'manent (Sihleanu, Onciu, Crivătz) şi că ce fac ei, 
este definitiv făcut pentru regenerarea Universităţii; iar 
pe urmă, i-a spus că de catedra de neurologie nu este 
de vorbit, «pentru că este poruncă !» iar dacă vrea să-şi 
aleagă, îi pune la dispoziţie ori o clinică infantilă, ori o 





donnant le compte-rendu exact, prouve-t-elle qu’elle ne par- 
iage pas ces vues? Toujours par Dobrovici je sais qu'on a 
voulu lui fourrer Donescu dans le conseil municipal! 
Le guerrier Brancovan est à Evian, bravant, comme 
l'écrit G. Stirbey, les sous-marins du lac de Genève! 
Brancovan est né en 1875: dans tous les pays en guerre, les 
hommes de 42 ans sont sur le front, seuls nos fougueux na- 
tionalistes font de la villégiature en Suisse! 


164 NOTE POLITICE — 1917 


catedră de terapeutică, ori cursul de anatomie... totul în 
fine, afară de specialitatea lui: «Chasse Gardée» pentru 
Zaplatka !... 

3 Octombre, — Peste tot se vorbeşte că, în acest mo- 
ment, nu se mai întreprinde nimic contra Moldovei. Tzi- 
gara pretinde că Mackensen însuşi a declarat aceasta, 
Sâmbătă, lui Lupu. — De altă parte, Volanka îmi con- 
firmă că, foarte probabil, va începe o ofensivă cu for- 
te mari în dtalia : e singura ţară care n’a fost pedepsită 
pentru defectiunea ei şi apoi, o victorie austro-germană 
ar provoca, ca în Rusia, o revoluţiune generală. Inci- 
dentele din Nordul Italiei dovedesc că terenul este pre- 
parat. 

— Dela Bellow şi Horstmann aflu — căci «Pester 
Lloyd» a fost oprit, — că în Reichstag, la Berlin, au 
avut loc scene penibile. Vice-cancelarul Helfferich a 
părăsit banca în mijlocul unui discurs şi ministrul de 
război a fost adus să bată în retragere pentru un lapsus.., 
«poporul meu» ce ar fi pronunţat. De Bellow şi Horst- 
mann au găsit vrednicä de milă atitudinea lui Helf- 
ferich şi d. de Bellow, când a fost ultima dată la Berlin, 
l-a regăsit nervos, obosit şi în adevăr apui (v. 10 
Octombre). 





9 octobre, — De toutes parts il revient qu’on n’entrepren- 
dra rien en ce moment contre la Moldavie; Tzigara prétend 
que Mackensen l'a même dit, samedi, à Lupu Kostake, lors- 
qu'il Pa reçu. D'autre part Volanka me confirme que très 
probablement on attaquera en forces l'Italie: c'est le pays 
seul qui n'a pas été puni de sa défection et puis une victoire 
austro-allemande provoquerait, comme en Russie, la révolu- 
tion générale. Les incidents du nord de l'Italie prouvent que 
lo terrain est tout préparé. 

Par Bellow et Horstmann j'apprends — car le «Pester 
Lloyd» a été empêché — qu'il y a eu au Reichstag à Berlin 
des scènes pénibles, Le vice-chancelier Helfferich a quitté 
son banc au milieu d'un discours et le ministre de la guerre 
s'est fortement fait ramasser pour un lapsus... «mon peuple» 
aurait-il dit. Ces Messieurs trouvaient pifeuse l'attitude de 
Helfferich et Mr. de Bellow, à sa dernière visite Berlin, 
l'avait retrouvé nerveux, fatigué, vraiment <kaput». (V. 10 
octobre. 


NOTE POLITICE — 1917 165 


10 Octombre. — Neniţescu si d-ra Sekulici emisese 
prin presă ideia unui pelerinaj la Curtea-de-Argeş. Lupu 
Kostake le-a furat această ideie şi a organizat un pa- 
rastas oficial, pentru care sa trimis invitafiuni la toate 
corpurile constituite, finanţe, ete. Lupu spunea la club 
că a cheltuit peste 10.000 lei cu preparativele. Feldma- 
reşalul se va duce în cursul zilei la Curtea-de-Arges, 
spre a depune © coroană. 

Am pus să se oficieze pentru Crucea Roşie un pa- 
rastas la Domnița Bălaşa. Hotărârea fiind luată în ul- 
timul moment (4 ore), abia am avut timp a face câte- 
va comunicări ; însă întreaga societate era acolo. Aus- 
tr'acii au făcut o manifestaţie spontanee care trebuie 
sa aibă un înţeles: Sosind, văd la intrare un grup de 
vieo 12 ofiţeri austriaci în ţinută, cu col. von Kontz 
în cap. Mergând să-l salut, îl întreb, fiindcă nu fäcu- 
sem nici o invitaţie şi nota în jurnale apăruse abia azi 
dimineaţă : «Ce ocaziune vă reuneşte aici ?» — «Crucea 
Roşie dispunând a se face un parastas, am crezut de a 


10 octobre. — Jour anniversaire de la mort du Roi Carol. 
Neniţeseu et M-elle Sekulici avaient pris date par la presse 
pour leur idee favorite du pélérinage à Curtea de Argeş; 
Lupu Kostake la leur a chippée et c'est lui qui a organisé un 
parastas officiel, pour lequel on a lancé des invitations à tous 
les corps constitués, finances, ete. Lupu disait au Club avoir 
déjà dépensé 10.000 fr. en préparatifs. Le Feldmarechal doit 
au cours de la journée se rendre à Curtea de Arges et y 
déposer une couronne. 

Jai fait officier pour la Croix Rouge un parastas à 
Doamna Balasa; décidé hier en dernier minute (4 h.), jai à 
peine eu le temps de faire quelques communications. Mais 
toute la société était là. 

Les Autrichiens se sont livrés à une manifestation spon- 
tannée qui doit avoir des dessous. En arrivant, je trouve 
devant la grille une douzaine d'officiers autrichiens, en te- 
nie, avec le colonel von Kontz en tête. En allant le saluer, 
je lui demande, naturellement, n'ayant fait aucune invitation 
et la note dans les journaux ayant paru à peine ce matin: 
«Quelle occasion vous réunit ici ? — Lui: «La Croix Rouge 
faisant célébrer une messe, nous nous faisons un devoir d'y 


166 NOTE POLITICE — 1917 


noastră datorie de a asista şi aşteptăm şi pe general». 
Câteva minute în urmă a sosit şi generalul von Sentler; 
şi cu toţii în procesiune au luat apoi loc în biserică lânga 
noi. — Ştiu că Lupu a invitat pe maiorul Heitz şi poate 
si pe alţii. Probabil că grupul austriac a ţinut să facă 
o manifestare care a fost foarte simpatică, pe cât a fost 
de spontanee. Insă sunt sigur că lucrul acesta va face 
puţin sgomot în public. Generalul, foarte politicos, fă- 
când cunoştinţă cu mine, a avut grija să mă anunţe cu 
mi-a acordat liberarea lui Turbure, prizonier la Plau. 
Intrebarea mea lui Kontz putea să pară naivă, da”a 
biserica war fi fost cuprinsă azi întrun mare lazaret 
german. 

— Căpitanul Grigorescu, ofiţer din prima grupă dela 
Crefeld, a fost numit şef de birou la primărie; dându-și 
demisia, a fost imediat arestat şi transportat în lagărul 
de prizonieri. Intre tiup i-am furnizat îmbrăcăminte de 
la Crucea-Rosie şi cu ocaziunea aceasta mi-a spus că 
se întorcea de pe front — frontul german —, că dânsul 
şi camarazii săi aveau 20 lei pe zi şi că făceau «popota 
deosebit», căci «aşa a fost recomandaţia col. Sturdza». 








assisten et nous attendons le général». Quelques instants 
après, le général von Sentler étant arrivé, ces Messienis 
sont entrés en procession et ont pris place dans le choeur 
à côté de nous. — Je sais que Lupu a invité le major Heitz, 
d’autres aussi peut-être Probablement que le groupe autri- 
chien a tenu à faire une manifestation. Elle est très aimable, 
étant donné sa spontaneité, mais je suis sûr qu’il y aura 
du bruit dans Landerneau. Le général, très courtois, en fai 
sant ma Connaissance, a eu soin de m'annoncer qu'il m'avait 
accordé la libération de Turbure, prissonier à Plau. 

Ma question à Kontz devait paraître naïve si l’église 
n’était englobée aujourd’hui dans un grand lazaret allemand. 

Le capitaine Grigorescu, officier de la première fournée 
de Crefeld, avait été nommé chef de Bureau à la Mairie ; 
ayant donné sa démission, on l’a de suite arrêté et conduit 
au camp de prisonniers. Entre temps je l’avais nippé à la 
Croix Rouge et à cette occasion il m'avait dit qu’il revenait 
du front (front allemand), que lui et ses camarades avaient 
eu 20 lei par jour et qu’ils faisaient «popote à part» — car 
«telle avait été la récommandation du colonel Sturdza». — 


NOTE POLITICE — 1917 167 


Am înţeles că Germanii refuzase să-i primească la po- 
pota lor. Acest ofiţer, adresându-se lui Mavrojany, i-a 
spus că fusese trimis pe front pentru a spiona îm- 
preună cu alţi nouă ofiţeri desemnaţi de Sturdza. Ei 
au format două echipe: una la Focşani şi alta la Na- 
moloasa. După ce şi-au terminat însărcinarea, acum îşi 
bat joc de ei... Dânsul a părăsit slujba pentru că gradul 
său de maior «avansat pe câmpul de luptă» — şi el 
ca si Chiţescu! — i-ar da drept la un tratament su- 
perior şi acum d. Lupu Kostake pune să-l aresteze ?!.. 
Va reclama la Komandatură şi roagă pe Mavrojany să 
transmită... Mavrojany refuză să se amestece în aseme- 
nea chestiuni. Această organizare de dezertiune mili- 
tară şi participarea la alcătuirea listei ostaticilor va 
apăsa greu asupra numelui lui Lupu Kostake! 

— In «Neue Freie Presse» dare de seamă amănun: 
titä despre şedinţa Parlamentului din Berlin. Prin Can- 
celar se interpela Tirpitz «întemeetorul lui «Vaterland- 
Partei» şi marele agitator de război în vederea cuce- 
ririlor şi măririi teritoriului. Interpelarea era privitoare 





J'avais compris que les Allemands avaient refusé de les re- 
cevoir à leurs tables, Ce capitaine a interpellé vivement Ma- 
vrojany: il avait été envoyé sur le front pour espionner avec 
les neufs autres officiers désignés par lui; ils avaient formé 
deux équipes, l’une à Focsani, l’autre à Nomoloasa; après 
avoir terminé leur besogne, on se moque maintenant d'eux; 
il a lâché son emploi parceque son grade de major «avancé 
sur le champ de bataille» — (lui aussi comme Chitescu) lui 
donnait droit à un traitement supérieur et maintenant Mr. 
Lupu Kostake le fait arrâten (?!) — Il va réclamer auprès de 
la Kommandantur et il prie Mavrojany de transmettre. Ma- 
vrojany décline proprement de se mêler en quoi que ce soit. 

Cette organisation de désertion militaire et la partici- 
pation à la constitution de la liste des otages pesera lourd 
sur Je nom de Lupu Kostake. 


— Dans la «Neue Freie Presse» compte-rendu détaillé de 
la séance du Parlement Berlin. À travers le chancelier on in- 
terpellait Tirpitz, le fondateur du «Vaterland-Partei» et le 
grand agitateur de la guerre en vue de conquêtes et d'agran- 
dissements. Du même coup interpellation sur l'agitation con- 


168 NOTE POLITICE — 1917 


la agitatiunea contra scopurilor pacifice ale Reichstagu- 
lui, intretinutä în armată prin cuvântările ţinute solda- 
tilor sub pretext de «Aufklärung in der Armee», ceeace 
explică prezenţa la tribună a neîndemânatecului general 
von Stein. In fond, cancelarul e atacat pentrucă, în răs- 
punsul său către Papa, a dat adeziunea sa la moţiunea 
pacifistă a Parlamentului, votată chiar dela redeschi- 
derea Reichstagului. Landsberg, care luase iniţiativa, a 
fost foarte mult susţinut de cei din stânga. A doua zi, 
prin intervenţia cancelarului şi a lui von Kükhlmann, 
incidentul a fost aplanat (v. 13 Oct.). 

— Poftit la prânz la colonelul von Kontz, d-na 
de Kontz fiind în trecere la Bucureşti. Printre invitaţi. 
generalul Sentler. 

11 Octombre. — La dejun, Tzigara, căpitan Volk- 
mann (14 ani în Africa la Kamerun), ajutor-comandant 
al cetăţii Bucureşti, şi căpitanul de cavalerie Rüme- 
lin, care e însărcinat cu serviciul de aprovizionare la 
București. Când aceşti ofiţeri vorbese între ei, se poate 
vedea cât de mult au a lupta împotriva ramolismentului 
unor ofiţeri superiori ca generalul Koch, căruia i se dă 





tre les buts pacifiques du Reichstag, entretenue dans l’armée 
par les prêches qu’on tient aux soldats, sous le prétexte de 
«Aufklärung in der Armee», — ce qui explique la présence 
à la tribune du maladroit général von Stein. Au fond, le 
Chancelier est attaqué parceque dans sa réponse au Pape il 
a marqué son adhésion à la motion pacifiste du Parlement 
votée dès la rentrée du Reichstag. 

Landsberg, qui a attaché le grelot, a été très soutenu par 
les gauches. Le lendemain, sur intervention du Chancelier et 
de von Kühlmann, l'incident a été aplané (V. 13 oct.). 

Dîné, sur invitation, chez le colonel von Kontz, Madame 
de Kontz étant de passage à Bucarest. Le général Sentler 
parmi les invités. 

11 octobre. — Eu à déjeuner, avec Tzigara, le cap. Volk- 
mann (14 ans d'Afrique au Kameroun), deuxième comman- 
dant de la «Festung-Bucarest» et le Rittmeister Rümelin, 
qui est chargé du service d'approvisionnement de Bucarest. 
Quand ces officiers causent, en Confiance, on voit chez eux 
combien ils ont à lutter contre le gagaïsme de certains su- 
périeurs, comme le général Koch, à qui on fait signer ce que 


NOTE POLITICE — 1917 169 


să iscălească tot ce vor cei dimprejurul lui; şi cum ei 
ar dori să facă să cadă toate piedicile militare pen- 
tru a aduce servicii populatiunii. Volkmann a confirmat 
întârzierea impusă pe Dunăre călătoriei Împăratului 
pentru a evita o întâlnire cu Țarul Ferdinand la Cer- 
navodă. á 

Căpitanul austriac Francke, care comandă flotila 
Dunării şi în acelaş timp şi yachtul, m'a asigurat cu 
toate acestea că, după intinerariul său, ar fi trebuit să 
sosească la dore şi nu la 2 ore, după cum credea mare- 
şalul, dar că a survenit un accident la puntea de tre: 
cere cu piciorul, care a motivat astfel o oprire de 35—45 
minute. Francke ne mai spune că ţarul Ferdinand, päsind 
pe punte, ar fi zis: «Iată ce au cucerit copiii mei». Im- 
päratul ar fi rectificat: «Nu, aceasta se datoreşte floti- 
lei austriace şi soldaţilor mei». 

Vorbim despre aceste incidente cu Volkmann, care 
ma tăgăduit că muzica germană a intonat mai întâi 
imnul bulgar, ceeace însemna că T'arul era oaspetele Ger- 
maniei şi apoi ne spune: — «Pot să vă asigur de un 
lucru: voim o Românie puternică la Dunăre». 








l'entourage veut, et combien ils sout désireux de faire tom- 
ber les barrières militaires, pour rendre service à la popu- 
lation. 

Volkmann a confirmé le retard imposé sur le Danube au 
voyage de l'Empereur pour éviter un étalage du Tzar Ferdi- 
nand à Cernavoda. Le cap. autrichien Francke, qui a la flo- 
tilie du Danube et qui commandait le yacht, mwa assuré pour- 
tant que selon son intinéraire, on devait arriver à 4 h. et 
non pas à 2 h., comme le maréchal le croyait, mais qu'il avait 
eu un accident de passerelle qui avait motivé 35 à 40 minutes 
de stopage. 

Du même Francke. le Tzar Ferdinand montrant le pont 
aurait dit: «Voilà ce que mes enfants ont conquis». L’Empe- 
reur aurait rectifié: «Non pas, c’est la flotille autrichienne 
et mes soldats». 

Nous causons de ces incidents avec Volkmann, qui n’a 
pas nié que la musique allemande a joué d’abord l’hymne 
bulgare, ce qui voulait dire que c’est le Tzar qui était l'hôte 
de Allemagne, et il nous dit: «Je puis vous assurer d’une 
seule chose, nous voulons une Roumanie forte sur le Danube!» 


170 NOTE POLITICE — 1917 


Volkmann nu este îngăduitor pentru colonelul von 
Stoltzenberg, care «oprea cu brutalitate pe ofiţeri de a 
frequenta femeile române, atunci când dânsul mergea 
în toate serile să ia ceaiul la d-na Bibescu». Dar citează 
următorul fapt, care îi face cinstelui Stoltzenberg: dela 
început găsind pe Nicu L. Kostake şi pe Victor Bel- 
diman instalaţi la minister, întrebă: «Dar cum se face 
că nu sunteţi pe front ?» Unul răspunde: «N'am putut 
să-mi găsesc regimentul». Iar celălalt : «Sosind din străi- 
nătate, n'am putut găsi pe nimeni la ministerul de răz- 
boiu !...» La aceste vorbe, colonelul: «La noi, asta se 
chiamă altfel !». 

12 Octombre. — O tristă ştire: Comunicatul anunţă 
că Ruşii au bombardat Brăila şi că bateriile germane 
au luat Galaţii sub focul lor ! Biata ţară !... 

— Jurnalele dau pe larg darea de seamă a cere- 
moniei dela Curtea-de-Arges, reproducând discursul 
rostit la dejun de Lupu Kostake. Censura a suprimat 
fraza finală «România va trăi la gurile Dunării». Or, 
e inadmisibil ca Lupu să fi vorbit şi să fi cerut d-lui 
Dragomir Dumitrescu să ţină un discurs fără autoriza- 





Volkmann n'est pas tendre pour le colonel van Stoltzen- 
berg qui «défendait brutalement aux officiers de fréquenter 
les femmes roumaines, alors que lui allait tous les soirs 
prendre son thé chez la Princesse Marthe Bibesco», — mais 
il cite le trait suivant à son honneur: dès les premiers in- 
stants, il trouve Nicu L. Kostake et Victor Beldimano instal- 
lés au Ministere. «Mais comment n'êtes vous pas au front?» 
leur demande-t-il. L'un répond: Je nai pas pu réjoindre mon 
régiment; l’autre: Arrivé de l’étranger, je wai plus trouvé 
personne au Ministère de la Guerre. Sur ce, le colonel : «Chez 
nous, cela s'appelle d’un autre nom». 

12 octobre. — Triste nouvelle. Le communiqué annonce 
que les Russes ont bombardé Braila et que les batteries alle- 
mandes ont pris Galatz sous leur feu. Pauvre pays !.... 

Les journaux donnent le compte-rendu de la cérémouie 
de Curtea de Arges, en reproduisant le discours prononcé à 
déjeuner par Lupu Kostake; la censure a supprimé la phrase 
finale: «România va trăi la gurile Dunäreir. — Or, il est 
inadmissible que Lupu ait parlé, qu’il ait demandé la veille 
à Dragomir Dumitrescu de tenir un discours, sans autorisa- 


NOTE POLITICE — 1917 171 


rea autorităţilor, fără aprobarea censurii. A scoate din 
discurs singura frază cu caracter politic, când o suta de 
persoane au auzit-o, e cu mult mai grav decât daca n'ar 
fi spus nimic. 

Mareşalul, — deşi oarecum neinvitat — a apărut în 
ținută, cu cască şi cu bastonul de mareşal în mâna. 
Austriacii fiind omisi — atunci când Heitz şi ofiţerii 
«de legătură» în minister erau formal invitaţi —, se 
înţelege de ce au manifestat la Domnița Bălaşa. 

— Am văzut pe un biet domn Sotir, cardiac si dia- 
betic care, fără să fi făcut politică, nici închis ca osta- 
tic, este pus deodată pe listă de a fi trimis în Dobro- 
gea. Si el şi J. Pessiacov mi-afirmă că şeful de poliţie 
din Craiova le-a spus că el nu face altceva decât să 
execute ce s'a hotărât de comisiunea prezidată de pre- 
fectul Cernătescu. Aceasta e încă o dovadă de servi: 
ciul oribil îndeplinit de autorităţile noastre de a de- 
semna pe acei cari trebue arestaţi şi transportaţi. Stir- 
bey, din convorbirea cu Lupu, a rămas cu impresia că 
Cernătescu şi Lupu au scris pe listă pe cei doi Plessea: 
68 şi 70 ani. 


tion des autorités, sans approbation de la censure. Retran- 
cher du speech la seule phrase à portée politique, quand 
cent personnes lont entendue, c'est plus grave que de n’avoir 
rien dit du tout. 

Le Maréchal, quoi que soi-disant pas invité, a paru en 
tenue, casque et le bâton de Maréchal à la main. 

Les Autrichiens ayant été omis, — alors que tout au 
moins Heitz et les officiers «de liaison» dans les Ministères 
étaient formellement conviés, — ou comprend qu'ils aient 
manifesté à Doamna Balasa. 

Vu un pauvre Monsieur Sotir, cardiaque et diabétique 
qui, sans jamais avoir fait de politique ni arrêté comme 
otage, est subitement désigné pour le voyage en Dobrogea. 
Et lui, et J. Pessiacov m'affirment que le chef de police de 
Craiova leur a dit qu'il ne fait qu’exécuter ce qui a été 
décidé par une commission présidée par le préfet Cernatescu. 
C’est encore une preuve de la besogne atroce accomplie par 
rcs autorités : de pourvoir elles à la désignation de ceux 
qu'on arrête et qu'on transporte. Stirbey, de sa conversation 
avec Lupu, est revenu avec la persuassion que c’est Cerna- 
tescu et Lupu qui ont désigné les deux Plessia,—68 et 70 ans. 


172 NOTE POLITICE — 1917 


13 Octombre, — Avem textul exact al discursului 
ministrului afacerilor străine pronunţat la 9 Octombre. 
— Foarte concis, foarte muscätor, potolit în preciză- 
rile sale, acest discurs a făcut o lumină complectă. Este 
singurul discurs politic care sa ţinut dela schimbarea 
regimului în Germania. Împreună cu discursul lui Czer- 
nin, pe care d. de Kiihlmann a avut bunul gând de a-l 
lăuda, aceste două discursuri alcătuese un program din 
care nu prea lasă mult câmp pentru Antanta. Pentru 
mine rezultă, din suma de idei emise, că Germania nu 
ridică pretenţiuni asupra Belgiei şi că Alsacia-Lorena, 
lăsată ca singurul punct determinant al războiului, nu 
mai poate fi, desigur, suficient pentru a justifica răz- 
boiul în ochii Englezilor. Fraza politică, «politica strei- 
nä nu poate da rezultate decât dacă e de acord cu 
sentimentul întregului popor german», este fără în- 
doială consacrarea înfrângerii partidului Alt-Deutsch 
sau Vaterland. 


Un glumeţ Român spunea eri: Dar partidul lui 
Carp e bătut la Berlin ! 
— Incidentul dela Curtea-de-Arges e subiectul ge- 


13 octobre. — Nous avons le texte exact du discours du 
Ministre des Affaires Etrangères prononcé le 9 octobre. Très 
concis, très mordant, calme dans ses précisions, ce discours 
a fait lumière complète. Il est le seul discours politique qu’on 
ait prononcé depuis le changement de régime en Allemagne. 
Avec le discours de Czernin, que Mr. de Kühlmann a eu le 
bon esprit de louer, cela fait un couple de programmes qui 
ne laissent pas beaucoup de champ à l’Entente. I] résulte, 
pour moi; de l’ensamble de ce qui été dit, que l'Allemagne. 
n’élève pas de prétention sur la Belgique ; et l’Alsace-Lorrai- 
ne, laissée comme seul enjeu de la guerre, ne peut certaine- 
ment plus suffire pour justifier la guerre aux yeux des An- 
glais. La phrase politique «la politique étrangère ne peut 
donuer des résultats que si elle est d'accord avec le sentiment 
des grandes masses du peuple allemand» — est certainement 
la consécration de la déroute du parti Alt-Deutsch ou du 
Vaterland. 

Uu humoriste roumain a même dit hier: Mais le parti de 
Mr. Carp est battu à Berlin! 

La gaffe de Curtea de Arges, tel est le sujet général de 


NOTE POLITICE — 1917 173 


neral de conversaţie. Feldmaresalul era invitat; la mij- 
locul slujbei, când trebuia să înceapă parastasul, Lupu 
Kostake a eşit cu capul gol înaintea Mareşalului care 
se afla în Palatul Episcopal, unde aştepta momentul sa 
intre. Austriacii nici nu fuseseră avizaţi. După spusele 
lui Ledebur, Germanii sunt furiosi de stângäcia lui 
Lupu, stângăcie care are aerul unei manifestatiuni con. 
tra Austriei. 

T. Nica, de loc binevoitor pentru Lupu: mentali- 
tate de subprefect... minciună moldovenească, ete. — 
îmi spune că ceeace sa petrecut a fost un scandal şi 
că vecinul său a plâns când a auzit pe Episcop rugân- 
du-se, la parastasul Regelui Carol, pentru sănătatea au- 
torităţilor germane. 

14 Oetombre. — Impăratul este la Sofia împreună 
cu ministrul afacerilor străine. Pentru cercurile de aci, 
— după întrevederea recentă dela Cernavoda — aceasta 
este o mare surpriză. Receptiune entuziastă. Discursuri 
călduroase. Pentru noi, se pare că sa insistat prea mult 
asupra «unităţii tutulor Bulgarilor». Cei doi suverani 
pleacă împreună pe front (evident balcanic). 








la couversatiou. Le Feldmarechal a été iuvite; au milieu du 
service, quaud devait commeucer le parastas, Lupu Kostake 
est sorti uue tête au devaut du Maréchal qu'ou est allé cher- 
cher dans le Palais Episcopal où il atteudait la miuute de 
sou eutrée. Et les Autrichieus weu out même pas été avisés. 
Au dire de Ledebur, les Allemauds sont furieux de la mala- 
dresse de Lupu qui ressemble bieu à une manifestation cou- 
tre l’Autriche, 

Th. Nica pas tendre pour Lupu, — «meutalitate de sub- 
prefect, minciună moldovenească; etc.», — me dit que tout a 
été uu scaudale, et que sou voisin a pleuré quand il a euteu- 
du PEvâque porter, au parastas du Roi Carol, la sauté des 
autorités allemaudes. 

14 octobre. — L'Empereur est à Sofia avec sou ministre 
des affaires étrangères. Pour les cercles d'ici, — après Pleu- 
trevue si réceute de Ceruavoda —, c’est uue grosse surprise. 
Réception enthousiaste. Discours très chauds. Pour uous ii 
semble qwou a uu peu trop iusisté sur «l’uuité de tous les 
Bulgares». i 

Les deux Souveraius parteut ensemble sur le frout (évi- 
demmeut balkauique). 


174 NOTE POLITICE — 1917 


— Prânz mare la Athénée Palace oferit de Feld- 
mareșal funcţionarilor români. Cele două state-majore 
ale mareșalului si ale generalului von Tülff. Tzigara 
găseşte bizar ca nişte bäetandri ca Chercea, Caragiale, 
ete. să fie invitaţi. Lupu la dreapta mareşalului, V. 
Arion la stânga. Hinna aşezat la dreapta lui Tülff. Ne- 
niteseu sa seuzat în ultimul moment pentru motiv de 
sănătate (7!). El petrece tot timpul la vie. Stă continuu 
îmbufnat. 

15 Oetombre. Comunicatul anunţă luarea insulei 
Oesel şi Dagö la Nord. La Dagö n'a fost decât o lovitură 
simulată. Golful Riga e ocupat în întregime. Forţele 
germane au astfel drumul deschis spre Helsingfors în 
Finlanda care, în orice moment, se va putea revolta. 
Depesile rusești spun că bateriile de coastă dela Oesel 
au fost reduse la tăcere de vasele de război germane. 
Dar flota rusă ?.. 

— Th. Rosetti — pentru prima oară dela război — 
foarte indignat contra incuriei si incapacității adminis- 
tratiei noastre. Se fură pretutindeni şi e lipsă de toate. 








Grand dîner à l’Athénée-Palace offert par le Feldmaré- 
chal aux fonctionnaires roumains. Les deux états-majors du 
Maréchal et du général von Tülff. Tzigara trouve bizarre 
que les blanc-becs comme Caragiali, Chercea, etc, aient 
été invités. 

Lupu droite du Feldmaréchal, V. Arion gauche; Hinna 
n'avait que la droite de Tülff. Nenitesceu s'était excusé en 
dernier instant pour raison de santé (1); il passe tout son 
temps à la vigne. Il boude dans les grands prix. 

15 octobre. — Communiqué annonce la prise de l’île 
d’Oesel et Dagö au Nord. Sur Dagö on n'avait fait qu’une 
feinte. C'est l’occupation en grand du golfe de Riga. Les 
forces allémandes sont ainsi à mi-chemin de Helsingfors et 
de la Finlande. Cette dernière pourra se révolter définitive- 
ment quand cela lui chantera La dépêche russe dit que les 
batteries cotières d’Oesel ont été réduites au silence par les 
vaisseaux de guerre allemands. Et la flotte russe? 

Theodor Rosetti — pour la première fois depuis la guerre 
— très indigné contre l’incurie et l'incapacité de notre admi- 
nistration. On vole partout et on manque de tout. Si Carp 


NOTE POLITICE — 1917 175 


Dacă Carp s'a însărcinat să guverneze, atunci s'o facă. 
Parodia aceasta de guvern nu mai poate continua. 

— D. Horstmann a venit să-mi ceară o invitare 
pentru doi ofiţeri: contele Hermersberg şi căpitanul Has- 
perg. Vorbind despre incidentele dela Curtea-de-Arges, 
îmi spune că fraza lui Lupu asupra României la gurile 
Dunării nu figura în textul supus censurii. Dacă notez 
faptul acesta, e că Horstmann a adăogat: «nu e momen: 
tul acum de a se creia noui dificultăţi cu Bulgaria». 
Impäratul a adus pe d. de Kühlmann pentru că «sunt 
chestiuni foarte delicate». 

Pentru a-l stimula la vorbă, spun: «Germania nu 
poate, dând Bulgariei Constanţa, să-i concesioneze şi 
monopolul drumului spre Constantinopol».—El îmi răs- 
punde: «In orice caz, portul Constanţa şi calea Cerna: 
voda-Constanta vor fi neutralizate». Nu prea mi-a plă- 
cut acest mod de a vedea. 

16 Octombre. — 4 ore. Comitet pentru a decide ca 
să mă duc la Hentsch spre a cere să nu se deporteze 
ostaticii în Bulgaria. Am întrebat pe cei din comitet, 
dacă nu cred: 1) că populaţia nu e de loc apărată — 





s’est chargé de gouverner, qu'il le fasse. La parodie du gou- 
vernement ne peut plus continuer. 

Mr. Horstmann est venu me demander une invitation 
pour deux officiers: le comte Hermersberg et le cap. Has- 
perg. En causant des incidents de Curtea de Arges, il me 
dit que la phrase de Lupu sur la Roumanie aux bouches du 
Danube, ne se trouvait pas dans le texte soumis à la cen- 
sure. Si je note le fait, c’est que Horstmann a ajouté: «Ce 
n’est pas en ce moment qu'on va se créer de nouvelles diffi- 
cultes avec la Bulgarie». L'Empereur a amené Mr. de Kühl- 
mann parce qu'il y a «des questions très délicates». Pour le 
pousser, je dis: «L’Allemagne ne peut, en donnant Constan- 
tza à la Bulgarie, lui concéder le monopole des routes me- 
nant à Constantinople». — Il me répond: «Dans tous les cas, 
le pont de Constantza et la route Cernavoda—Constantza 
seraient neutralisés». (Jai peu goûté cette facon de voir). 

16 octobre. — 4 h, Comité pour décider que j'irai chez 
Hentsch pour demander qu’on ne déporte pas en Bulgarie les 
otages. J'ai demandé à ces Messieurs s'ils ne croyaient pas: 
1) que la population n’était pas du tout défendue — à tous les 


176 NOTE POLITICE — 1917 


în toate privintele — de guvernanţii noştri; 2) că e de 
datoria partidului conservator să intervie. — Răspuns 
unanim afirmativ asupra primului punct. Asupra celui 
d’al doilea, Arion găseşte că war trebui să facem nimic 
fără a vorbi şi cu Lupu... (refuz scurt) şi că n'ar trebui 
să vorbesc în numele unui partid,... şi alte nerozii. Ves- 
nic cu frica în sân!... 

Am scris, seara, în frantuzeste, colonelului pentru 
a-i cere o întrevedere. De dimineaţă, vorbisem cu Horst- 
mann despre această chestiune şi l-am întrebat dacă 
trebuie să văd pe Tulff sau pe Mackensen; m'a sfătuit 
să vorbesc lui Hentsch. 

Ziarele austriace raportează o declaratiune a 
partidului Vaterland, ca răspuns la declaratiunile lui 
Kühlmann, relativ la revendicarea Belgiei. Marele æ 
miral Tirpitz nu se ţine bătut de Reichstag. 

17 Octombre, — Mare neliniște în public. Discursul 
dela Sofia este considerat ca implicând din partea Ger- 
maniei cedarea Dobrogei Bulgarilor. De foarte mult 
timp «l'Echo de Bulgarie» duce o campanie activă cu 
scopul de a stabili drepturile Bulgariei asupra Dobro- 





égards — par nos gouvernants; 2) qu’il était du devoir du 
parti conservateur d'intervenir. Réponse unanime affirmative 
sur l-er point. Sur le second, Arion trouve qu’il ne fau- 
drait rien faire sans en parler aussi à Lupu Kostake (je 
refuse net) et que je ne devrais pas parler au nom dun 
parti; que les Allemands ne connaissent pas des partis... et 
autres sottises. Toujours drapeau dans la poche! 

J'ai écrit le soir en français au Colonel pour lui deman- 
der une entrevue. Dans la matinée javais parlé à Horstmann 
de la question et je lui avais demandé s’il fallait voir Tülff 
ou Mackensen et c'est lui qui avait conseillé Hentsch. 

Les journaux autrichiens rapportent une déclaration du 
parti de la Vaterland, en réponse aux déclarations de Kühl- 
mann, revendiquant la Belgique. Le grand-amiral Tirpitz ne 
se tient pas pour battu par le Reichstag. 

17 octobre. — Grande inquiétude dans le public. On con- 
sidère les discours de Sophia comme impliquant de la part 
des Allemands concession de la Dobrogea aux Bulgares. 
Depuis longtemps, très longtemps, P«Echo de Bulgarie, mène 
une campagne active pour établir les droits de la Bulgarie 


NOTE POLITICE — 1917 177 


gei. — Generalul Tosef, în mai multe articole, voeste de 
asemenea să dovedească că armata bulgară a cucerit 
Turtucaia şi că la acest asediu n'a luat parte decât un 
batalion german. In fine, de câteva zile, comunicatul bul- 
gar nu mai vorbeşte de frontul român ; el enunţă un 
front «dobrogean», opus unui front «macedonean». 

Bränisteanu îmi transmite aceste ştiri nelinistitoare 
pe cari le-am întâlnit în toate straturile societăţii. 


— Antoniade, consilier la Curtea de Apel, vine să mă 
vază. El e dintre cei cari trebue să plece în Bulgaria. Tzi- 
gara i-a spus că gerantii ministerelor noastre, reunindu- 
se în conferinţă la Hentsch, Luni (toţi aceştia au plecat 
dela Club la 6 ore pentru a se duce la administraţia mili- 
tară şi, cu toate aerele lor misterioase, se ştia unde mer- 
geau), şi Hinna discutând chestiunea, Hentsch le-a răs- 
puns că «el e mirat de obiecțiunile lor de principii, când 
lista a fost alcătută ou d. Lupu Kostake !». 


— Pe la 3 ore, Horstmann vine din partea lui 
Hentsch, care l-a întrebat despre scopul vizitei mele. El 
ține să mă previe că, din nenorocire, nu se mai putea re- 


sur la Dobrogea. Le général Tochef écrit aussi des articles 
pour prouver que c'est l’armée bulgare qui a conquis Turtu- 
caia, un seul] bataillon allemand ayant pris part à ce siège. 
Enfin, depuis quelques jours, le communiqué bulgare ne parle 
plus de front roumain; il énonce un front «Dobrogea» opposé 
à un front «macédonien». — Branisteanu se fait l'écho de ces 
inquiétudes, que j'ai trouvées dans tous les rangs de la 
société. 

Le conseiller Antoniade revient me voir. Il est de ceux 
qui doivent se rendre en Bulgarie. Tzigara lui a dit que les 
gérants de nos ministères s'étant réunis en conférence chez 
Hentsch, lundi (ces Messieurs sont partis du cercle à 6 h. 
pour se rendre à la Militir-Verwaltung et malgré leurs airs 
mystérieux on savait où ils allaient) — et Hinna ayant dis- 
cute la question, Hentsch leur a dit qu'il «était étonné de 
leurs objections de principe quand la liste avait été arrêtée 
avec M Lupu Kostake !» 

Vers 3 h, Horstmann vient me trouver de la part de 
Hentsch qui lavait interrogé sur le but de ma visite. Il 
tenait à me prévenir que malheureusement îl n'y avait pas à 


12 


178 NOTE POLITICE — 1917 


veni asupra, unei deciziuni pe cale de executare aşa în 
cât refuzul să nu mi se pară personal. Cu toate acestea, 
aşi face bine să expun încă odată în numele partidului 
conservator (O, Arion! de ce nu eşti de faţă!) motivele 
cari pledează în favoarea revocării acestei măsuri sus- 
ceptibilă numai de o execuţie trecătoare. Il întreb atunci 
dacă vorbele atribuite lui Hentsch sunt adevărate şi el 
mi-a confirmat tot ceeace mi-a spus Antoniade. In două 
rânduri stăruie ca să văd mai des pe Hentsch. Ii răspund 
cu tărie că nu eu, ci colonelul n'a voit să întreţină rela- 
tiuni politice mai regulate. Horstmann încearcă să-l 
scuze şi insistă, 

Pe când intra la mine, s'a încrucişat cu Stere. El se 
plângea de cenzură, «care n'are priceperea dece se poate 
spune într'un jurnal adresat numai publicului romä- 
nese». — Horstmann ezită, apoi revine asupra subiectu- 
lui, după ce am rămas singuri. El îmi spune: «Stere e 
supărat pentru că am şters un pasaj privitor la părăsi- 
rea Belgiei; însă dânsul nici nu bänueste ce discuţiuni 
sunt în Germania asupra acestui subiect. Militarii şi con- 
servatorii duc un război crâncen cu politicianii şi cu di- 





revenir sur une décision en voie d'exécution, de façon à ce 
que le refus ne me parut pas personnel. Que néanmoins je 
ferais bien d'exposer encore una fois au nom du parti con- 
servateur — O! Arion! que n'es-tu là! — les raisons militant 
en faveur de la révocation de cette mesure qui était suscep- 
tible de n’avoir qu’une exécution passagère. Je demande alors 
si le propos attribué à Hentsch était vrai et il m'a confirmé 
tout ce que m'avait dit Antoniade. Il insiste par deux fois 
que je devrais voir plus souvent Hentsch, — et je lui dis très 
ferme que c'est le colonel qui ne s’est pas prêté à des réla- 
tions politiques plus suivies. Horstmann essaye de l’excuser 
et insiste. Il avait croisé Stere en entrant. Stere se plaint de 
sa censure «qui n’a pas la compréhension de ce qui peut être 
dit aans un journal qui ne s'adresse qu’au public roumain». 
Horstmann regimbe et revient sur ce sujet, une fois seuls lui 
et moi. Il me dit: «Stere est fâché de ce que j'ai effacé un 
passage insistant sur l'abandon de la Belgique; mais il ne 
se doute pas quel sujet de dissensions c'est en Allemagne. Les 
militaires et les conservateurs font une guerre à mort aux 


NOTE POLITICE — 1917 179 


plomatii în această chestiune. Tülff nu vrea ca astfel de 
lucruri să se tipărească. Credeţi că el primeşte declara- 
tiunile ministrului ? Războiul nu se va termina decât 
când «Reventlowii», conservatorii şi «Carpii» vor fi 
învinşi ! Şi pentru că mareşalul declară acestor domni 
un lucru sau altul, îşi închipue cineva că Mackensen 
ştie ceva ?» 

Lupta dela Berlin continuă, fără îndoială, pe toate 
fronturile. 

18 Octombre, — Impäratul a sosit la Constantinopol 
în dimineaţa zilei de 15 cor. Se vorbise de o călătorie îm- 
preună cu Împăratul Carol. Stirea nu era exactă. La 
Constantinopol, Impăratul a aflat despre ocuparea in- 
sulei Oesel. 

— O scrisoare dela Bilciurescu îmi vesteste pierde- 
rea scumpei noastre Anna (d-na dr. Dinu Brătianu), la 
Odessa, pe la mijlocul lui August. Aştept avizul d-rului 
pentru a şti dacă pot spune sorei mele groaznicul ade- 
văr. 

— Moos a însoţit pe Ţarul Ferdinand când acesta a 
venit să întâmpine pe Impărat la Cernavoda. Ţarul a vi- 


politiques et aux diplomates sur cette question; Tülff ne 
veut pas que de pareilles choses s’impriment. Vous croyez 
qu’il accepte les déclarations du ministre? La guerre ne fi- 
nira que lorsque les Reventlow, les conservateurs et «les 
Carp» seront vaincus!» 

Et ici, parceque le Maréchai déclare à ces Messieurs 
telle ou telle chose, est-ce qu'on se figure que Mackensen 
sait quelque chose? La lutte de Berlin continue décidemment 
sur tous les fronts. 

18 octobre. — L'Empereur est arrivé le 15 au matin à 
Constantinople. On avait parlé d'un voyage en commun avec 
l'Empereur Charles. La nouvelle n’était pas exacte. C’est en 
arrivant à Constantinople que l'Empereur a eu communica- 
tion de l'occupation d'Oesel. 

Une lettre de Bilciureseu m'apprend la perte de notre 
pauvre chère Anna (Dr. Bratiano), morta à la mi-août à 
Odessa, J'attends lavis du docteur pour savoir si je puis 
dire l’affreuse vérité à Linica (ma soeur). 

Moos a accompagné le Tzar Ferdinand, quand il est venu 
au-devant de l'Empereur à Cernavoda. Il a visité Medjidie et 


180 NOTE POLITICE — 1917 


zitat Medgidia şi Constanţa. La Constanţa, orașul a fost 
pavoazat, fără ca autorităţile germane să ştie — îmi 
spune el. Agenti secrefi sosiseră în vederea pregătirilor. 

«Das werden wir wohl halten», ar fi spus Regele, 
fiilor săi. 

— Au trecut 48 de ore de când am scris colonelului 
Hentsch; nici un răspuns. El crede probabil că vizita 
de eri a lui Horstmann este suficientă. Suveranii au o- 
biceiul de a raspunde; «regii neîncoronaţi» se dispen- 
sează de acest lucru. 

19 Octombre, — Serviciul de prizonieri dela Crucea- 
Roşie îmi comunică că, după examinarea listelor ce ni 
sau trimis, numărul prizonierilor români morţi în Ger- 
mania si Austria se ridică la 18.859. Şi cum majorita- 
tea deceselor au fost în Martie—Mai, va trebui sa con- 
chidem că toată această tinerime anemiată a murit de 
istovire. 

Şi care trebue să fie tifra morţilor în Bulgaria !... 

— George Stirbey îmi destăinueşte în secret — si 
aceasta pentru a nu pricinui neplăceri lui Ledebur — 
ceeace i-a încredinţat lui. Pe când se discuta fixarea 
preţului cerealelor, Hentsch a consultat pe Lupu Kos- 








Constantza. A Constantza, la ville a été pavoisée sans que les 
autorités allemandes laient su, — me dit-il Des agents se- 
crets étaient venus pour faire les préparatifs. «Das werden 
wir wohl halten», aurait dit le Roi à ses fils. 

Il y a 48 h. que j'ai écrit au colonel Hentsch; pas de ré- 
ponse. Il croit probablement que la visite, hier, de Horst- 
mann, tient lieu de tout. Les Souverains ont l’habitude de ré- 
pondre; les «Rois non couronnés» s’en dispensent. 

19 octobre. — Le service des prisonniers de la Croix 
Rouge me communique que, d’après le relevé fait sur les lis- 
tes qui nous sont communiquées, il est mort en Allemagne 
et en Autriche le chiffre fantastique de 18.859 prisonniers 
roumains, et comme la majorité des décès se placent mars- 
mai, il faut en conclure que toute cette jeunesse anémiée est 
morte d’épuisement. 

Et quel doit être le chiffre des décédés en Bulgarie?! 

Stirbey me confie très secrétement, pour ne pas causer 
d'ennuis à Ledebur, ce que celui-ci lui a confié: lorsqu’on 
s'agitait pour la fixation des prix des céréales, Hentsch a 


NOTE POLITICE — 1917 181 


take, care i-a certificat că prețurile oferite de Germani 
erau suficiente l... Astăzi, la Wirtschaftsstab e neliniște 
pentru că proprietarii fiind descurajati, nu mai vocse 
să însămânţeze moşiile lor... 

— Am scris eri primarului că, din cauza lipsei de 
mijloace, închid cantinele la 25 c. şi azi am prevenit pe 
Lupu, rugându-l să convoace o comisiune spre a lua mă- 
suri. 

— Ducele Brunswick-Lunebourg (Ernst-August), 
ginerele Impăratului, împreună cu eumnatul său marele 
duce de Mecklembourg-Schwerin, au trecut eri prin Bu- 
cureşti. Azi sunt la Sinaia cu mareşalul. Ducele de 
Brunswick foarte bine, după spusele lui Tzigara; ma- 
rele duce de Mecklembourg-Schwerin foarte «schwach» 
şi palid. 

21 Octombre, Comunicatul anunţă ocuparea insu- 
lei Dagö. Sunt temeri pentru Petrograd: insula Oesel 
şi Dagö ar fi o bază excelentă spre a ataca capitala. cu 
Zeppelinurile şi cu avioanele. 

— Nenorocitii de ostatici au plecat eri. Trebuia. să-i 
expedieze mâine; însă cum o echipă fusese internată la 
hotel Bratu şi locul acesta devenise obiect de peleri- 








consulte Lupu Kostake, qui lui a certifié que les prix offerts 
par les Allemands étaient suffisants. Aujourd’hui, au «Wirt- 
schaftsstab» on est très inquiet parce que les propriétaires 
découragés ne cherchent pas à ensemencer leurs terres. 

Ecrit hier au Maire, lui disant que, faute de moyens, je 
ferme le 25 les cantines et aujourd’hui prévenu Lupu aussi, 
lui demandant de convoquer une commission pour aviser. 

Le duc de Brunswick-Lunebourg (Ernst-Auguste), gendre 
de l'Empereur, et son beau-frère, le grand due de Mecklen- 
bourg-Schwerin, ont passé hier par Bucarest. Aujourd'hui 
Sinaia avec le Feldmaréchal. Le duc de Brunswick 
très bien, au dire de Tzigara; le grand due de Mee- 
klembourg très «schwach» et pâle. 

21 octobre. — Le communiqué annonce l'occupation de 
l'île Dagö. On marque des appréhension pour Petersbourg : 
Les îles Oesel et Dagö seraient une base excellente pour at- 
taquer la capitale avec des zeppelins et des avions. 

Les malheureux otages sont partis hier. On devait les 
expédier demain, mais comme une équipe avait été parquée 
à Phâtel Bratu et que l'endroit était devenu objet de pélé- 


182 NOTE POLITICE — 1917 


naj, plânsete şi leşinuri, sa grăbit expedierea. Bietul 
Morandini îmi serie că nare decât 17 lei în buzunar! 
Autoritatile publică un comunicat prin care explică ne- 
cesitatea în care sau găsit de a proceda astfel, în urma 
atitudinii guvernului român. Comunicatul are grijă de 
a arăta că gerantii ministerelor au făcut un demers co- 
lectiv în favoarea ostaticilor. Nu acest certificat de bună 
purtare va şterge responsabilitatea lui Lupu Kostake 
şi a unora din agenţii lui. 

— După 5 zile, în sfârşit o scrisoare dela căpitanul 
Soldan. anuntându-mi că pot găsi în toate zilele pe celo- 
nelul Hentsch la anume oră... Dar prizonierii au plecat 
din ajun ! Procedeele colonelului nu prea poartă pece- 
tea delicatetei. Nici nu mă gândesc să răspund. 

— Aflu dela Lupu că 88 de ostatici au plecat în 
Bulgaria. El îmi însirä eu atâta, bunăvoință toate măsu- 
rile luate pentru bunul trai al deportaților, încât Troian 
nu e departe să treacă drept o încântătoare vilegiatură. 

22 Gctombre, — Bränisteanu ar voi ca, în calitate de 





rivage, pleurs et évanouissements, ont a brusqué l’expédition. 
Le pauvre Morandini m'écrit qu'il a 17 lei dans sa poche. 
Les autorités publient un communiqué expliquant la néces- 
site où elles ont été de procéder ainsi par suite de l'attitude 
du gouvernement roumain; le Communiqué a soin d'indiquer 
que les gérants des ministères ont fait une démarche collec- 
tive en faveur des otages. Ce n’est pas ce certificat de bonne 
conduite qui effacera la responsabilité de Lupu et de cer- 
tains de ses agents. 

Je reçois — au bout de 5 jours — une lettre du capitaine 
Soldan m’annonçant que je puis trouver tous les jours le 
colonel Hentsch de telle heure à telle heure... Mais les pri- 
sonniers sont partis depuis la veille. Les procédés du colonel 
sont marqués au coin de la délicatesse. Je ne compte pas 
même répondre. 

Par Lupu j'apprends que 88 otages sont partis pour la 
Bulgarie. Lupu s’éteud si complaisamment sur toutes les 
mesures prises pour le confort et le bien-être des déportés, 
que «Troian» n'est pas loin de passer pour une charmante 
villégiature... 

22 octobre. -- Branisteanu voudrait que, comme chef du 


NOTE POLITICE — 1917 183 


şef al partidului conservator, să fac o protestare scrisă 
Feldmareşalului, pentru a rămâne o urmă. 

— Vizita unei persoane ciudate, $. Zoldester, care a 
locuit mult timp în ţară, vorbeşte româneşte, îşi zice 
maior german. Face comerţ cu cărbuni. Soseste dela 
Berlin cu soţia şi cu fiica sa. A lucrat cu Bilciurescu, 
dar a avut neînţelegeri cu Derussi. E în curent cu 
scrisorile pe cari le-am primit, cu acelea pe cari le-am 
trimis, de banii pe cari i-am expediat, ete... A văzut pe 
toţi cari au trecut prin Statele scandinave. Dela dân- 
sul aflu ştiri de felul acesta: Când generalul Iliescu 
a trecut prin Stockholm pentru a se duce la Pa- 
ris, n'a avizat pe ministru. Era însoţit de tânărul Can- 
tuniari (din armata activă), de fiul intendantului Pan- 
teli şi de două cocote. Colonelul Caretaş. în loc de a fi 
pe front, face serviciul de curier pentru Londra, unde 
d-na B. îl cere. O mulţime de Români, în stare de a 
purta arma, sunt la Copenhaga, Stockholm sau străbat 
aceste oraşe. Tot acolo e si Chrissovelony (7). Mille a 
cälätorit de asemenea ca curier. 





parti conservateur, je fisse une protestation écrite, adressée 
au Feldmaréchal, pour qu'il en reste des traces... 

Visite d'un Monsieur bizarre, S. Zoldester, qui a long- 
temps habité le pays et qui en parle la langue, qui se dit 
major allemand, mais faisant le commerce du charbon et qui 
vient d'arriver de Berlin avec la femme et sa fille. Il a tra- 
vaillé avec Bilciurescu, mais eu des démêlés avec Derussi. 
Tl est au courant des lettres que j'ai reçues, de celles que 
j'ai envoyées, de largent expedié. Il a vu tout le monde qui 
a passé par les Etats scandinaves. De lui des nouvelles du 
genre suivant: lorsque Iliescu a passé par Stockholm, pour 
se rendre à Paris, il n’en a pas avisé le ministre; il était ac- 
compagné du jeune Cantuniari (de l’active), du fils de l'in- 
tendant Panteli et de deux cocottes. 

Le colonel Caretag — au lieu d’être au front — fait le 
service du courrier pour Londres, où Bessie le demande. Une 
foule de Roumains en état de porter les armes sont à Co- 
penhague, à Stockholm, ou traversent ces villes Chrissove- 
lony est là-bas aussi. Mille a voyagé aussi comme courrier. 


184 NOTE POLITICE — 1917 


23 Octombre, — Horstmann îmi aduce conditiunile 
de pace ale Sovietului, care a însărcinat pe Skobelev să 
le susţină la conferinţa dela Paris. Această conferinţă 
se va ţine ori nu ?... Adevărul e că Alexiew 1efuzä sa 
facă parte din delegaţia rusă, iar jurnalele scriu că Ro- 
mânia nu va fi convocată. Pentru România, Sovietul 
propune reintegrarea în frontierele sale, însă România 
va acorda drepturi politice Evreilor, iar Dobrogea va fi 
declarată autonomă. In ceeace priveşte marea, Sovietul 
propune neutralizarea canalelor Suez şi Panama. Asta 
va face plăcere Englezilor şi Americanilor! In scurt, 
Horstmann părea încântat şi declara că pentru Germa- 
nia totul e acceptabil. 

In ceeace priveşte pe Hentsch, izun spus că nu voi 
răspunde comunicării lui Soldan, iar Horstmann a re- 
plicat : «Aveţi dreptate !». 

24 Octombre. — Vizită la Crucea-Rosie a bătrânului 
colonel Oehme din ministerul de războiu dela Berlin. 
venit mai cu seamă spre a mulţumi pentru Liebesgabeu 
ce Crucea-Roşie trimite prizonierilor în Germania. Din 
căldura explicatiunilor sale, din tonul multumirilor, se 





23 octobre. — Mr. Ilorsimann m'apporte les conditions de 
paix que le soviet a chargé Skobelew de défendre à la confé- 
rence de Paris. Cette conférence anra-t-elle, n'aura-t-elle pas 
lieu? Toujours est-il qu'Alexiew refuse de faire partie de la 
délégation russe et les journaux rapportent que la Rouma- 
nie n'y est pas convoquée. Pour la Roumanie, le soviet pro- 
pose la reintégration dans ses frontières, mais la Roumanie 
donnera des droits politiques aux Juifs et la Dobrogea sera 
déclarée autonome. Pour la Mer, le soviet propose la neu- 
tralisation de Suez et de Panama. Ça fera plaisir aux An- 
glais et aux Américains ! Bref, Horstmann se trouvait ravi 
et déclarait que tout était acceptable par l'Allemagne. 

A propos de Hentsch, je lui ai dit que je ne répondrai 
même pas à la communication de Soldan, et lui a repliqué : 

Vous avez raison!» 

24 octobre. — Visite, à la Croix Rouge, du vieux colonel 
Ochme du ministère de la guerre de Berlin, venu surtout 
remercier pour des «cLiebesgaben, que la Croix Ronge 
envoie aux prisonniers en Allemagne. À la chalenr des ex- 
plications, au ton des remerciements, on comprend qu'on a 


NOTE POLITICE — 1917 185 


înţelege cât de mari au fost greutăţile pentru a nutri pe 
prizonieri şi acur înţeleg din ce în ce mai bine pentru 
ce au murit atâţia! Ce războiu nelegiuit din partea 
noastră !... 

— Bărbulescu mi-a comunicat eri că numirea lui 
Wachmann la Banca Naţională a căzut în apă, in urma 
intervenţiei comisarului austriac Schwalbe. Wachmann 
va fi numit funcţionar la Bancă, fără a avea însă drep- 
tul de a semna. 

25 Octombre, — Armata Kronprinţului primeşte o 
lovitură serioasă între Vauxaillon şi Bray şi pierde teren 
pe canalul Oise-Aisne. Comunicatul recunoaşte că a tre- 
buit să părăsească sau să facă să sară în aer ba- 
terii întregi şi că luarea satelor Allemant şi Chavignon 
a impus o retragere. Comunicatul mai adaogă că urmă- 
rivea franceză a fost foarte viguroasă. 

Seara. postul T. F. F. Eiffel anunţă captura a 8000 de 
Germani, 160 ofiţeri, statele-majoare dela trei regimente 
împreună cu colonelii, 62 tunuri ete. Atacul francez a 
fost general. Acest atac nu e o surpriză. Corespondentul 
lui «Pester Lloyd». Scheuermann, în telegrama din 22 





eu de grosses difficultés pour nourrir les prisonniers et je 
comprends de mieux en mieux pourquoi il en est mort tant. 
Quelle guerre impie de notre part! 

Barbulescu m'a communiqué hier que la nomination de 
Wachman à la Banque Nationale était tombée à l’eau sur 
l'intervention du commissaire autrichien Schwalbe, qu’il 
avait fait intervenir, Le remuant Wachmann sera nommé 
fonctionnaire de la Banque, sans avoir le droit de signer. 

25 octobre. — Offensive française, L'armée du Kron- 
prinz attrape une tape sérieuse entre Vauxaillon et Bray et 
perd le terrain sur le canal Oise-Aisne. Le communiqué re- 
connaît qu'on a dû abandonner ou faire sauter des batte- 
ries et que la prise des villages de Allemant et Chavignon 
a imposé une retraite. Le communiqué reconnaît que la 
poursuite française a été très vigoureuse. 

Le soir, le Funkspruch Eiffel annonce capture de 8090 
Allemands, 160 officiers, les état-majors de 3 régiments y 
compris leurs colonels, 62 canons ete. D'ailleurs on a attaqué 
partout sur le front français. Cette attaque n'est pas une 
surprise. Le correspondent du «Pester Lloyd», Scheuermann, 


186 NOTE POLITICE — 1917. 


Octombre, îl anunţa, după preparativele făcute în timp 
de şease zile pentru punerea în practică a tuturor inven- 
tiunilor din timpurile din urmă. Automobilele blindate 
şi gazele au jucat un mare rol. In acelaș timp, comuni- 
catul anunţă că Germanii au intrat în linie şi pe fron- 
tul italian, în Tyrol şi pe Isonzo. După amiază, vine şti- 
rea despre ruperea frontului italian pe o distanţă de 
10 km. pe Isonzo, între Flitsch şi Dolmein. Sa capturat 
1000 de prizonieri. Ofensiva contra Italiei, despre care 
se vorbea, atât de mult, începe. 


— Primesc o invitare dela Lupu Kostake pentru o 
serată ce dă dânsul mâine. Se crede obligat să facă chel- 
tueli. Nota hazlie: ţinuta smocking, redingotă sau ja- 
chetă ; deci numai în cămaşă nu se poate. O vorbă a 
d-nei Valentina Lahovary : «l'occupation allemande ? 
L’âge d’or de la famille Kostake !> 


26 Octombre. — Vizita unui deputat ungur. von 
Muzsa. El are rude în România. Recunoaşte greşelile 
trecutului. Aparține grupului Apponyi. Cu toate astea, 
o notă nouă : e partizan al unei uniuni personale cu Ro: 


dans son télégramme du 2 octobre l’annonçait d’après les pré- 
paratifs qui depuis 6 jours indiquaient la mise en oeuvre de 
toutes les inventions des derniers temps. Les autos blindées 
et les gaz out joué un grand rôle. 

Offensive contre Italie. En même temps, le communiqué 
annonce que les Allemands sont aussi entrés en ligne sur le 
front italien, aussi bien au Tyrol que sur L’Isonzo. L’après- 
midi on annonce la rupture du front italien sur 10 km, sur 
I/Isonzo, entre Plitseh et Dolmein; capture de 10.000 prison- 
niers. C'est offensive contie l'Italie, dont on avait tant 
parlé, qui commence. 

Recois une invitation de Lupu Kostake pour une soirée 
qu'il offre demain: il se croit obligé de faire des frais. Note 
amusante: tenue : smocking, redingote ou jaquette; done le 
bras de chemise est exclu. Mot de M-me Valentine Laho- 
vary : «L’occupation allemande? L'âge d'or de la famille 
Kostake». 

26 octobre. — Visite d'un député hongrois von Muzsa. Il 
a des parents en Roumanie. Reconnaît les erreurs du passé. 
Appartient au groupe Apponyi. Néanmoins, note nouvelle, il 


NOTE POLITICE — 1917 187 


mânia. Despre aceasta, voiu afla mai mult mâine. L-am 
invitat la masă. 

— Comunicatul de dimineaţă confirmă succesul pe 
Isonzo: a 12-a bătălie: iar cel de seară continuarea retrar 
gerii pe frontul francez. 


27 Octombre, — Comunicatul : în Flandra, batälia 
ia mari proporţii. Pe frontul francez, Francezii n’au pu- 
tut depăși canalul Aisne-OQise. — In Italia, înaintarea 
aliaţilor continuă cu succes : 30.000 de prizonieri (Dom- 
browski pretinde că ar fi 50.000) şi 300 tunuri. 

— Kiriacescu a aflat că Kersant şi Neumann plea- 
că în Bulgaria, ca să facă o anchetă printre ostatici pen- 
tru a şti dacă s'a cerut bani de către Lupu Kostake în 
vederea, liberărilor. Dombrowski susține că ancheta e 
foarte serioasă. E câtva timp de când tot el a afirmat 
că Lupu Kostake trebuia să fie înlocuit. Despre petre- 
cerea de diseară, spune : «Dar ce ? vreme de suarele este 
acuma ł» 





est partisan d'une union persoaneile avec la Roumanie. J'en 
saurai plus long demain: je l’ai prié à déjeuner. 

Le communiqué du matin confirme le succès sur l’Isonzo: 
douzième bataille, et celui du snir la continuation de la re- 
traite sur le front français. 


27 octobre. — Communiqué: En Flandre, la bataille prerd 
de grandes proportions; sur le front français, les Français 
n’ont pu dépasser le canal Aisne-Oise; en Italie, la marche 
en avant des alliés continue avec succès: 30.000 prisonniers 
(Dombrowsky prétend savoir quil y a déjà 50-000) et 300 
cannons. 

Kiriacescu a appris que Kersant et Neumann partent 
pour la Bulgarie faire uue enquête parmi les otages, pour 
savuir s’il y a eu de l'argent demandé par Lupu Kostake en 
vue de libérations. Dombrowsky prétend même qu'il y a en- 
quête très sérieuse. JI y a quelque temps que le même person- 
vage avait affirmé que Lupu Kostake devait sauter. A pro- 
pos du tralala de ce soir, il dit: «Dar ce? vreme de suarele 
este acuma?» 


188 NOTE POLITICE — 1917 


— Corteanu stărue în favoarea acţiunii ce ar trebui 
să încerc pe lângă Rege, pentru a face pace cu România 
oficială. — Ii răspund că încercările mele din trecut au 
avut un slab răsunet. — Mehedinți, proțivnie oricărui 
demers pe lângă Mackensen în afacerea ostaticilor, ar 
voi ca eu să solicit repatrierea soldaţilor prizonieri. 

— D. de Czurczin, care soseşte dela Viena a ţinut 
să-mi raporteze de urgenţă că la Viena lumea politică 
se interesează acum de afacerile din România şi că Czer- 
nin a exprimat speranţa de a mă vedea în cursul lui 
Noembre. «Cum şi cu ce ocaziune — adaogă Czurezin 
— nu ştiu !» 

— D. de Muzsa vorbeşte mult despre afacerile noas- 
tre comune. E] e guvernamental şi va transmite lui We- 
kerlé observaţiile sale. (E delegat la jocurile olimpice şi 
a păstrat relaţiuni în Franţa cu baronul de Coubertin 
şi marchisul de Polignac). — Imi povestește că cu oca- 
zia congresului olympie din Paris— 1914 — un Francez, 
al cărui nume nu vrea să-l spună, a prevenit pe dele- 
gati că la recepţia soţiei unui personagiu «să i se dea 


Corteanu prêche en faveur de l’action que je devrais tenter 
auprès du Roi pour amener la paix avec la Roumanie offi- 
cielle, — je lui dis le peu d'écho que nos ouvertures ont 
trouvé dans le passé. Mehedinti, très contraire à toute dé- 
marche à faire auprès de Mackensen, dans l'affaire des ota- 
ges, voudrait que je sollicite le rapatriement des soldats pri- 
sunniers. 

Mr. de Czurezin, qui rentre de Wien, a tenu à me rap- 
rorter d'urgence qu’à Wien on s'intâressait maintenant aux 
affaires roumaines, et que Czernin avait exprimé lespoir de 
me voir dans le courant de novembre. «Comment et à quelle 
occasion? -— ajoute Czurezin — je ne le sais pas». 

Mr. de Muzsa cause longuement de nos affaires commu- 
nes. Il est du parti au pouvoir et va transmettre à Weckerlé 
ses observations. (Tl est délégué des Jeux olympiques et a 
gardé ses relations avec le baron de Coubertin et le marquis 
de Polignac en France). Il me raconte que lors du congrès 
olympique de Paris—1914—un Français, dont il tait le nom, 
a prévenu les délégués qu’à la réception par la femme dun 
personnage «il fallait toucher la main, mais pas la baiser». 


NOTE POLITICE — 1917 189 


mâna, dar să nu i se sărute mâna». — Cerându-se expli- 
catiuni, acelaş Francez generos a dat un răspuns, citând 
un fapt care nu poate fi controlat şi pe care e deci inutil 
să-l reproduc. Muzsa găseşte excelenta soluţia pe care 
am indicat-o eri în treacăt : dinastia trebue să continua, 
dacă nu, cel putin cu Nicolae şi regența unui membru 
al familiei Hohenzollern. In timpul minorităţii, este 
timp de a prepara tot pentru a reface o administrație 
şi o organizaţiune în vederea majorităţii. O notă foarte 
vie în contra Cehilor. Gratia acordată lui Kramarez 
si lui Koflacz a fost o greşeală. Aceşti oameni au înce- 
put iar să agite contra integrității Regatului. Regi- 
mentul din Praga No. 28 a trecut cu arme şi bagaje la 
Ruși (Lucz) şi a fost șters din numărul regimentelor 
monarchiei. S'a refăcut cu Români şi câțiva Unguri 
cari sau bătut ca nişte lei (reg. 51 şi 52), iar după ce 
aceştia au salvat onoarea, i sa restituit numărul. Toată 
convorbirea a fost expresiunea dorinţii de a aduce pace 
si amiciţie între Ungaria si România. 


Avant demandé des explications, le même Français généreux 
a répondu par la citation d'un fait incontrâlable et qu’il est 
donc inutile de reproduire 

Musza trouve excellente la solution que j'avais indiquée, 
hier, en passant: la dynastie doit continuer, si non, au moins 
avec Nicolas et la Régence. Pendant la minorité on a le temps 
de tout préparer pour refaire une administration et lui don- 
ner à sa majorité maison nette. 

Note tout particulièrement vive contre les Tchèques. La 
grâce accordée à Kramarez et à Koflaez a été une faute; ces 
hommes ont déjà commencé à agiter contre l'intégrité du 
Royaume. 

Le régiment de Prague Nro. 28 a passé avec armes et 
bagages aux Russes (Lucz) et a été rayé du nombre des régi- 
ments de la Monarchie; on l’a refait avec des Roumains et 
quelques Hongrois qui se sont battus comme des lions (rég. 
51 et 52) et quand ceux-ci ont sauvé son honneur, on lui a 
restitué son numéro. Toute la conversation a été ensuite 
l'expression dn désir d'amener paix et amitié entre la Hon- 
grie et la Ronmanie. 


190 NOTE POLITICE — 1917 


28 Octombre, — Cele din urmă zile au trebuit să fie 
foarte sângeroase; pe frontul francez ofensiva n'a putut 
depăşi canalul Aisne-Oise; în Flandra, după o luptă vio- 
lentă, Germanii au menţinut poziţiile lor. In Italia, ac- 
țiunea ia proporţiile unei mari victorii. Cele două comu- 
nicate, german şi austro-ungar, vorbese pentru prima 
oară de «Oberleitung» al Impăratului Carol. Aşa dar e 
vorba de un succes. Au fost 60.000 de prizonieri şi sa 
capturat 450 tunuri. Aproape întreg frontul e pe 
teritoriul italian şi astfel fructul celor 11 bătălii pre- 
cedente, în curs de 2 ani de războiu. pe Isonzo, a fost per- 
dut dintr'o singură lovitură. Guvernul Boselli a fost 
răsturnat cu o foarte mare majoritate contra lui. Toate 
aceste lucruri aduc puţină odihnă pe frontul nostru din 
Moldova şi, dacă pacea e apropiată, ea nu va fi datorită 
zdrobirii bietei noastre armate ! 

29 Octombre, — Am înstiintat din nou pe Crăsnaru. 
Lupu şi Dobrovici că închid cantinele. Dacă se întâmplă 
ceva, nu vreau să iau asupră-mi nici o răspundere. 





28 octobre. — Les dernières journées ont du être très 
sanglantes; sur le front français l’offensive n'a pas pu dé- 
passer le canal Aisne-Oise; en Flandre, après violente ba- 
taille, les Allemands ont maintenu leurs positions. En Italie, 
cela prend les proportions dune grande victoire; les deux 
communiqués, allemand et austro-hongrois, parlent pour la 
première fois de «l’Oberleitung» de l'Empereur Carl: c'est 
done le succès. Il y a 60.000 prisonniers et capture de 450 ca- 
nons. Un peu sur tout le front on est sur territoire italien 
et le fruit des 11 batailles précedentes au cours de deux ans 
de guerre sur l’Isonzo a été perdu d’un seul coup. 

Le gouvernement Boselli a été jeté bas séance te- 
nante, à une forte majorité contre lui. 

Tout ceci donne heureusement du repos à notre front Mol- 
dave et si la paix vient, elle ne sera pas due à l’écrasement 
de notre pauvre armée. 

29 octobre. — Averti de nouveau par lettres Crasnaru, 


Lupu et Dobrovici que je fermais les cantines. Sil y a un 
accident, je ne veux encourir aucune responsabilité. 


NOTE POLITICE — 1917 191 


— D. Hans Herzog se întoarce din Berna. Elveţian, 
stabilit în România, urmăreşte negocierile cu Elveţia 
pentru administraţia militară. Comerţul între Austria 
şi Elveţia e aproape neexistent azi din cauza căderii 
grozave a coroanei: ea valorează 43 cent. argint elve- 
tian. Dela 80 milioane, comerţul e redus numai la câteva 
milioane. Germania nu mai poate da ferul şi cărbunii, pe 
care îl procura, aşa încât comisiunea de reparatiuni el- 
vetianä nu mai funcţionează şi lasă fiecărui industriaș 
grija să şi le procure. In Elveţia, se crede că războiul 
va mai dura şi anul viitor. Elveţia e furnizată cu tot ce 
trebue de către Antantă pentru a veni în ajutorul prizo- 
nierilor. Se fac sfortäri ne mai auzite ca s'o atragă în 
război, dar în cazul acesta ar fi un război civil între 
cantoanele germane şi cele franceze. 

— La dejun. Dombrowski cu căpitanul von der Os- 
ten dela O. K. M. Azi dimineaţă, d-na Mariutza Pilat a 
spus Tuchketei Pherekyde, sub cel mai mare secret, că 
dânsa, ştie, din izvor sigur. că Anna Brătianu ma murit. 
Am întrebat privitor la aceasta, dacă s'ar putea avea o 


Mr. Hans Herzog revient de Berne. Suisse, établi en Rou- 
manie, il poursuit des négociations avec la Suisse pour le 
«Wirtschaftstab». Le commerce entre Autriche et Suisse pres- 
que inexistant aujourd'hui à cause de la chute effroyable de la 
couronne: elle vaut 43 cent. argent suisse. De 80 millions, il 
est réduit à quelques millions. L'Allemagne ne peut plus don- 
ner le fer et le charbon qu'elle procurait, en sorte que la 
commission de répartition suisse ne fonctionne plus et laisse 
à chaque industriel le soin de sa pourvoir. En Suisse on 
pense que la guerre durera encore toute l’année prochaine. 
La Suisse est pourvue de tout par l'Entente pour avoir de 
quoi envoyer aux prisonniers. On fait des efforts inouis 
pour l'attirer dans la guerre, mais ce serait d'abord une 
guerre civile entre cantons allemands et cantons français. 

A déjeuner, Dombrowsky avec le cap. von der Osten de 
l'O. K. M. Dans la matinée, Mariutza Pilat avait fait dire 
à Touchkette (Phérékyde), sous le sceau du plus grand secret, 
que de bonne source elle pouvait l’assurer qu'Anna n'etait 
pas morte. J'ai demandé, en pensant à cela, si on pouvait a- 


192 NOTE POLITICE — 1917 


comunicaţie secretă cu Moldova. De Osten îmi răspunde 
că ei au crezut totdeauna că familia Brătianu corespun- 
de şi că au cercetat şi continuă să cerceteze. S'a crezut 
un moment că conducta de petrol de curând instalată 
ar putea servi. Se cercetează şi acum, de astădată în 
direcţia Brăila-Măcin. 

30 Octombre, In Italia, victoria este toarte mare. 
A doua şi a treia armată sunt bătute şi tot frontul dela 
Flitsch la Mare e zguduit. Peste 100.000 de prizonieri şi 
700 tunuri. Buletinul italian strigă: trădare! si acuză 
trupele de laşitate. 

— D. Popescu («Neue Freie Presse») spune că din 
conversațiile sale cu Horstmann şi cu maiorul Beer, a 
căpătat convingerea că Germanii se gândesc la o lungă 
ocupatiune a României, după încheierea păcii. — A- 
ceeaşi impresiune mi-a lăsat şi mie o observatiune făcută 
de Horstmann, săptămâna trecută. De aceeași părere e 
şi Stirbey şi, din nenorocire, acest mod de a vedea va 
găsi o încurajare și la Carp și la Lupu. De câteori n'a 
repetat Carp că Germania ar trebui să ne ocupe zece ani 





voir une communication secrete avec la Moldavie. Von den 
Osten me répond qu'ils ont toujours cru que la famille Bra- 
tiano correspondait et qu’ils ont cherché et qu'ils cherchent. 
On a cru un moment que la conduite de pétrole nouvellement 
installée pouvait servir. On cherche encore, cette fois-ci dn 
côté de Braila-Macin! 

30 octobre. — La victoire en Italie est très grande; la 2-e 
et la 3-e armées sont battues et tout le front de Flitsch à la 
mer est ébranlé. Plus de 100.000 prisoniers et 700 canons. Le 
bulletin italien crie à la trahison et accuse les troupes de 
Jâcheté. 

Mr. Popescu (Neue Fr. Presse): De ses conversations avec 
Horstmann et le major Beer il a acquis la convinction que 
les Allemands rêvent dane longue occupation de la Rou- 
manie après la paix. C'est l'impression que m'a laissée aussi 
une observation faite par Horstmann la semaine dernière. 
C'est aussi l'avis de Stirbey et malheureusement cette façon 
de voir doit trouver un encouragement chez Carp et chez 
Lupu. Combien de fois Carp n'a-t-il pas répété que les Alle- 
mands devaient nous occuper dix ans «ca să ne facă oameni!; 


NOTE POLITICE — 1917 193 


«ca să ne facă oameni !» — Popescu mai adaogă că e 
vorba de a trimite pe prinţul de Fürstenberg (Egon) la 
Bucureşti pentru ca Austro-Ungaria să fie reprezentată 
cu mai multă gieutate aici. 


— Horstmann şi de Bellow, înapoiaţi din Dobro- 
gea, vin la dejun. Impresiunea lui Bellow : Dobrogea e 
un ţinut frumos, dar trist, drumul dela Mäcin-Babadag, 
superb; vederea spre Galaţi şi Reni, în albastrul orizon- 
tului, un lucru minunat; Lipovenii dela Jurilofea, toţi 
alcoolici. 


Demisia lui Michaëlis este un fapt împlinit. Curtea 
face sfortäri pentru a salva pe Helfferich, Succesorul 
va fi contele de Hertling, preşedintele Consiliului în 
Bavaria, care a cerut câteva zile de gândire. In etate de 
70 ani; parlamentar fin. 


Se pare că neinvitárea Austriacilor la Lupu for- 
mează din nou un subiect de observatiuni neplăcute şi că 
Horstmann regretă mult că a lăsat să apară în jurnale 
darea de seamă. 


31 Octombre. — Asupra animozităţii constante care 


Du même: il est question d'envoyer le Prince de Für- 
stenberg (Egon) à Bucarest, pour donner du poids à la re- 
présentation de l’Autriche-Hongrie. 

Horstmann et de Bellow, retour de la Dobrogea, à déjeu- 
ner. D'abord impression de Bellow: la Dobrogea joli pays, 
mais triste; route de Macin-Babadag superbe; la vue sur Ga- 
latz et Reni dans le bleu de Phorizon une jolie chose; les Li- 
poveni da Jurilofka tous des ivrognes. 

La démission de Michaëlis est un fait accompli; la Cour 
fait des efforts pour sauver Helfferich; le successeur sera 
le comte de Hertling, président du conseil en Bavière, qui 
a demandé quelques jours de réflexion; néanmoins. 70 ans, 
fin parlementaire, 

Il paraît que la non-invitation des Autrichiens chez 
Lupu est de nouveau sujet d'observations désagréables, et 
combien Horstmann regrette den avoir laissé passer les 
compte-rendus dans les journaux! 


31 octobre. — Au sujet de l’animosité constante qui se 


13 


194 NOTE POLITICE — 1917 


se observă între Germani si Austriaci, Carada îmi ra- 
portează următorul fapt ce-l ştie dela Nicu Filipescu : 
La întoarcerea sa dela Weissenhirsch în 1914, Nicu Fi- 
lipescu, oprindu-se la Berlin, a fost primit de Zimmer- 
mann, pe atunci ministru, care, luându-l pentru ceeace 
părea că este la acea epocă, adică un amic al politicei 
germane, i-ar fi zis: «Şi acum, atacați Basarabia, mer- 
geți la Odessa şi în 15 ani împărțim Austria». 

1 Noembre. — Dezastrul italian ia proportiuni epice. 
Şaizeci de mii de oameni din a 3-a armată au depus 
armele la Tagliamento. Numărul total al prizonierilor 
trece peste 180.000; tunuri pierdute 1500 piese. 

— In sfârşit, Primăria deşteptată îmi trimite 15.000 
lei pentru cantine, fără vre-o altă explicare... 

— Imi cade în mână o listă de persoanele suspecte 
Germanilor. Printre cei puşi. sub supraveghiere e şi Pa- 
naitescu, care însă e departe... Insă,'ca bănuită de spio- 
naj se găseşte de asemenea şi Marie-Nicole Darvari cu 
menţiunea : «are multe relaţiuni cu ofițerii germani si 





fait voir entre Allemands et Autrichieus, Carada me rap- 
porte qu’il tient de Nicu Filipescu le propos suivant: A son 
retour de Weissenhirseh, en 1914, et passant par Berlin, 
Nicu Filipescu avait été reçu par Zimmermann, alors mi- 
nistre, qui, le prenant pour ce qu’il paraissait être à cette 
époque : un ami de la politique allemande, lui aurait dit: 
«Bt maintenant attaquez la Bessarabie, allez à Odessa et 
dans quinze ans nous partagerons l’Autriche!, 

l-er novembre. — Le désastre italien prend des propor- 
tions épiques. Soixante mille hommes de la 3-e armée pres- 
sés contre le bas Tagliamento (au-dessus de Latisanas) ont 
mis bas les armes. Le nombre total des prisonniers dépasse 
180.000 hommes et celui des canons perdus 1.500 pièces. 

La Mairie, en fin reveillee, m'envoie 15.000 lei pour les 
cantines, sans autre explication... 

Un répertoire des personnes suspectes aux Allemands 
me tombe entre les mains. Cela a Pair d'hier et d’aujour- 
d'hui, sans ordre chronologique; parmi ceux à surveiller se 
trouve aussi Panaitescu qui est loin... Mais, en bonne place, 
soupçonnée d'espionnage se trouve aussi Marte-Nicole avec 
la mention: «A beaucoup de relations avec des officiers al- 


NOTE POLITICE — 1917 195 


bulgari». — Ceeace e mai rău € că aceste liste sunt rău 
făcute şi conţin în genere oameni din clasa de jos. 


2 Noembre.—Vizita lui Al. Beldiman,sosit alaltăeri sea- 
ră. N'are aerul încântat de Carp, nici de Lupu Kostake. 
A fost obligat să rămână mult timp la Viena ca să resta- 
bilească raporturi mai binevoitoare, de oarece cercurile 
vieneze erau foarte montate «de ce se petrecea aici la 
noi». (El n'a voit să fie mai explicit, dar se pare că a- 
propie aceste dispozitiuni ostile atitudinii răuvoitoare 
a guvernantilor noştri). Va colabora la «Lumina», însă 
voeşte să oblige pe Stere să dea pe faţă tot ce ştie de 
Brătianu, al cărui nume nu e niciodată pus înainte. Aşa, 
“mi spune el, întrun articol al său trimis din Berlin, 
scrisese : «urmaşul nevrednic al unui nume mare» şi 
fraza a fost schimbată de Stere... Află cu surpriză că 
Stere a fost asimiliat colonel la Statul-Major până în cea- 
sul din urmă. D-na Sturdza a poreclit «Lumina» : «ste- 
roscopul». Beldiman doreşte să lucreze ca să pună uni- 
tate în sfortärile ce sunt de făcut. De această lipsă de 
unitate Berlinul se plânge, iar Viena o subliniază. Nu 


lemauds et bulgares» — C’est d'autant plus désagréable que 
“est mal fait et ne contient que la toute petite classe ! 


2 novembre. — Visite d'A. Beldimano, arrivé avant-hier 
soir. Il n’a pas lair enchanté de Carp, ni de Lupu. A été 
oblige de rester longtemps à Wien pour y rétablir des rap- 
ports bienveillants, car on y était fort monié «de ce qui se 
passait ici». (Il n’a pas voulu être plus explicite, mais il 
semblait bien rattacher ces dispositions hostiles à l’attitude 
ualveillante de nos gouvernants). Il collaborera à la «Lumi: 
na», mais il veut obliger Stere à mettre au clair tout spé- 
cialement Bratiano, dont le nom n'est jamais mis en avant. 
Ainsi, me dit-il, dans son article envoyé de Berlin, il avait 
dit «urmaşul nevrednic al unui nume mare» et la phrase a 
ete changée par Stere. Il apprend avec surprise que Stere a 
été colonel à l'Etat-Major jusqu’à la dernière heure presque. 
M-me Sturdza a appelé la «Lumina» ; le steroseope. Il veut 
travailler à mettre de PUnite dans l'Effort à faire; de cette 
absence d’'Unité on s’en plaint à Berlin, on la souligne à 
Wien, Il ne croit pas que les Allemands souhaitent une lon- 


196 NOTE POLITICE — 1917 


crede că Germanii dorese o ocupaţiune îndelungată a 
României; el o blamează ea şi noi toţi. Ca încheiere, nu 
cred că Beldiman are o orientare; i se pare numai că 
Germania împinge Austria către Polonia si îşi rezervă 
sfera sa de acţiune în România. 


3 Noembre. — Dela serata Lupu: 7. Rosetti sa scu- 
zat şi mi-a spus: «Cum? să mă duc să beau bere cu 
Nemţii ?...» | 

— O depeşă din Viena anunţă că aliaţii au trecut 
Tagliamento în mai multe locuri. 

— Generalul Tulff pleacă azi în congediu în Ger- 
mania. Am verificat plângerile continue cari vin din 
teritoriul etapelor, mai cu seamă dela faimoasa etapă 
a 15-a, von Madelung, care se bucură de o reputaţie 
feroce. Acolo e un căpitan Schultz, care e pe lângă gene- 
ral şi care conduce tot şi care e putin binevoitor pentru 
toată lumea: Germani sau Români. 

Lt. Schubert, care e la Mizil, a asigurat pe adminis- 
tratorul meu Iliescu că nu se va lăsa producătorilor 


gue occupation de la Roumanie; il la blâme tout comme nous. 
Somme toute je ne crois pas que Beldimano ait une orien- 
tation; il lui semble seulement que l'Allemagne pousse l'Av- 
triche vers la Pologne et se réserve sa sphère d’action en 
Roumanie. 


3 novembre. — Echo de la soirée Lupu. Th. Rosetti s’est 
excusé et me dit: «Ce ? Să mă duc să beay bere cu Nemţii t» 

Une dépêche de Wien annonce que les alliés ont traver- 
sé le Tagliamento en plusieurs endroits. 

Le général Tülff part anjourd'hui en congé pour l’Alle- 
magne. J'ai fait vérifier par Iliescu (mon administrateur) 
des plaintes continuelles qui viennent du territoire des Eta- 
pes, surtout de la fameuse 15-ème Etape, von Madelung, qui 
jouit d'une réputation féroce. Il y a là un Hauptmann 
Schultz qui est auprès du général qui conduit tout et qui 
est peu bienveillant pour tout le monde, Allemands comme 
Roumains. — Le It. Schubert, qui gouverne à Mizil, a certi- 
fié à Iliescu qu’on ne laissera pas aux producteurs le quart 


NOTE POLITICE — 1917 197 


sfertul recoltei lor de vin, orice s'ar spune la Bucureşti; 
că nu se va plăti grâul după tariful administraţiei mili- 
tare; deci, cel mult 1600 la 2000 lei. Mai mult, se rechi- 
ziţionează dela toţi alambicurile şi se ia tescovina cu 
8 lei mia de Kgr., când preţul exact e de 10 ori mai 
mare. Tot administraţia militară va fabrica şi tescovina. 

— Lupu îmi spune că Mareșalul va lipsi până la 
21 Noembre, din cauză de doliu. Acest motiv e fals, 
îmi spune maiorul Herwath dela O. K. M. care a ve- 
nit sä mă vadă după amiază. Această plecare simultană 
a guvernatorului şi a mareşalului are vreo semnificare? 
Adevărul e că generalul von Sentler pleacă de asemenea 
la Berlin, «pentru conferinţă» mi-a spus Popescu dela 
N. F. P. (fals, vezi 7 Nov.). 


— Brătianu se pare că e la discretia lui Take Io- 
nescu. — După misiunea lui Comşa la Berna, favoru- 
rile acordate lui Caretas, numirea lui Cäpitäneanu în- 
tr'o comisiune de odihnă — (interesele Românilor din 
teritoriul ocupat ! — două numiri extraordinare comuni- 
cate de Bränisteanu : Xenopol e numit ministru la To- 











de leur récolte de vin, quoiqu'on ait dit ou fait à Bucarest, 
qu'on ne paiera pas les blés au tarif de la Militir-Verwal- 
tung, — done maximum 1600 à 2000 lei. Bien plus, on prend 
à tout le monde les alambics et on enleve la «tescovina» à 
raison de 8 lei les 1000 k., ce qui vaut juste dix fois plus. 
C'est l'administration militaire qui va fabriquer l’eau de 
vie de marc. 

Lupu me dit que le Maréchal est absent jusqu’an 21 no- 
vembre pour cause de deuil. Cette raison est fausse, me dit 
le major Herwath de l'O. K. M, qui vient me voir dans 
l’après-midi. Ce départ simultané du gouverneur et du Feld- 
maréchal a-t-il une signification? Toujours est-il que le 
général von Sentler se rend aussi à Berlin «pentru confe- 
rintä», — m'a dit Popescu de la «N. F. Presse». 

Bratiano semble être à la merci de Take. Après la mis- 
sion de Comsa à Berne, les faveurs accordées à Caretas, la 
nomination de Capitaneanu dans une commission de tout 
repos (intérêts des Roumains du territoire occupé! !), deux 
nominations extraordinaires que me communique Bränis- 
teanu: Xenopol est nommé ministre à Tokio et Victor Io- 


198 NOTE POLITICI — 1917 


kio şi Victor Ionescu la Lisabona. Era greu să sfâr- 
şească mai trist fiul lui Brătianu ! Dela acelaș: Se pare 
că Taka Ionescu afirmă în public că eu am primit trei 
milioane dela Germani, iar Mille, convins, repetă ca- 
lomnia în «Journal» din Paris. E cu putinţă ca aceşti 
nenorociţi să cadă aşa de jos! 

4 Noembre. — Noul cancelar Hertling ia ca vice- 
cancelar pe un parlamentar (deci partidul Curţii na 
putut să menţină pe Helfferich), iar vice-presedintele 
Reichstagului, Dove, e numit la un departament. Zia- 
rela accentuiază revoluţia pacifică ce sa săvârşit : par- 
lamentarismul biruind biurocratia. In fond, politica 
a ajuns să aibă întâetate asupra acţiunii militare. 

— Comunicatul oficial nu confirmă trecerea râului 
Tagliamento, anunţată de o depeşă din Viena. 

— Czernin pleacă de asemenea la Berlin. Se înte- 
lege voiajul lui Sentler şi «conferinţa» despre care sa 
vorbit. 

— Un parastas a fost oficiat la Cotroceni. la 10 
şi jumătate, pentru Prinţul Mircea. Convocarea este sem- 





nescu à Lisbonne. Il était difficile de finir plus tristement : 
le fils de Bratianu! 

Du même : Il paraît que Take Ionescu affirme publique- 
ment que j'ai reçu trois millions des Allemands et Mille, 
fort de cette «paternite», repete la calomnie dans «le Jour- 
nal» de Paris, Faut-il que ces malheureux soient tombés bas! 

4 novembre, — Le nouveau Chancelier, Hertling, prend 
un parlementaire comme vice-chaucelier (done le parti de 
la Cour n’a pu maintenir Helfferich) et le vice-président du 
Reïchstag Dove est nommé à un département. Les journaux 
accentuent la révolution pacifique qui s’est opérée, le par- 
lementarisme évinçant la bureaucratie. Au fond c'est la po- 
litique qui prend le dessus sur l’emprise militaire. 

Le communiqué officiel ne confirme pas le passage du 
Tagliamento qu’une dépêche de Wien avait annonce. 

Czernin se rend aussi à Berlin. On comprend le voyage 
de Sentler et la «conferinţa» dont on avait parle. 

Un parastas a été célébré à Cotroceni, à 10 h. 14, pour 
le Prince Mircea ; la convocation est signée par Tzigara- 


NOTE POLITICE — 1917 199 


nată de Tzigara, «reprezentant al Casei Regale». Lupu 
Kostake, care nu ştie decât să injure Dinastia, sa crezut 
obligat să asiste. Eu m'am abținut. Multă lume din so- 
cietate. 

5 Noembre. — Cenzura a remis lui Stirbey o scri- 
soare din 9 Septembre, trimisă de Nicu Ghika din 
Odessa. — Parlamentul a fost o parodie; toţi depulaţii 
îndârjiţi contra lui Brătianu şi Take Ionescu cari sunt 
urâţi, dar totuşi votând cu guvernul. (E şi nota lui 
Comşa transmisă din Elveţia de Martha Bibescu). Ca 
să-i ţină în mână, spune Ghika, se întrebuinţează trei 
mijloace de presiune : Banca Naţională, aprovizionarea 
şi legea marţială. Regele, pentru a se menţine, se dedă 
la o demagogie care sperie chiar pe Brătianu. Iorga își 
petrece timpul la Brătianu, la Curte sau Ja Stirbey. 
Acesta urmează înainte cu manoperile jui subterane. 
Mavrocordat scapă dela Curte, fericit că ia cu dânsul 
la Salonic familia sa. La ţară, lipsă de vite și satele 


depopulate, 


Samurcas «reprezentant al Caselor Regale». Lupu Kostake, 
qui n'a que des injures pour la dynastie, s’est cru obligé d'y 
assister. Je me suis abstenn. Beaucoup de monde de la 
société. 

5 novembre. — La censure a remis à Stirbey nne lettre 
du 9 septembre que lui envoie Nicolas Ghika d'Odessa. Le 
Parlement a été une parodie; tous les députés exaspérés 
contre Bratiano et Take Ionescu qui sont haïs, mais votant 
tout de même avec le gouvernement. (C’est la note de Com- 
sa aussi, trzusmise de Suisse par Marthe Bibesco). Pour les 
faire marcher, dit Ghika, on emploie trois moyens de pres- 
sion: La Banque Nationale, les approvisionnements et Ja lo: 
martiale, 

Le Roi, pour se maintenir, se livre à une démagogie qui 
effraie Bratiano lui-même. Iorga passe son temps chez 
Bratiano, à la Cour, ou chez Stirbey. Celui-ci continue ses 
manoeuvres souterraines, Mavrocordat s’évade de la Cour, 
heureux d'amener à Salonique sa femme, sa fille.. et son 
eq Luca Sturdza, Dans la campagne, manque des bes- 

ux et villages dépeuplés. 


200 NOTE POLITICE — 1917 


— Vizita col. Sturdza. Se plânge că nu este între- 
buinfat şi autorităţile (citiţi: 'Internele) îi dau mai 
puţin concurs decât Germanii. Nu poate obţine măcar 
o cameră pentru lucru, pe câtă vreme maiorul Schwalbe 
i-a oferit un birou şi tot personalul, — ofertă pe care 
dânsul a refuzat-o. 

— Am comunicat personal medicului general von 
Schumborg toate infamiile pe cari Rămureanu mi le-a 
denunţat ca petrecându-se la dispensarul femeilor din 
Mizil. Tot prin scris, am înștiințat si pe Lupu Kostake 
de refuzul etapelor de a lăsa 25% din recolta de vin pro- 
ducătorilor. Vom vedea, dacă, afară de vorbe. va mai 
eşi ceva. 

— Sculptorul Cristescu, maior aviator, a căzut azi 
dimineaţă cu avionul său aproape de Siret, după ce sbu- 
rase în timpul nopţii d'asupra Bucureştilor. A seris la 
mai multe persoane, cu învoirea Austriacilor, în rându- 
rile cărora căzuse. Intr'o scrisoare adresată lui Galitza, 
spune textual că ei au venit pentru a «vă (locuitorii 
din Bucureşti) aduce scrisori». Să fie oare mijlocul de a 
corespunde al familiei Brătianu ? 





Visite du colonel Sturdza : il se plaint de ne pas être em- 
ployé et les autorités (lisez : Intérieur) lui donnent moins 
de concours que les Allemands. Il ne peut même obtenir une 
chambre pour son travail, alors que le major Schwalbe lui 
a offert un bureau et tout le personnel, offre qu’il a dû dé- 
cliner. 

Jai communiqué personnellement au General-Arzt von 
Schumborg toutes les infamies que Rämureanu ma denon- 
cées comme se passant an dispensaire des femmes de Mizil. 
Par écrit j'ai saisi aussi Lupu Kostake du refus que les 
étapes opposaient à l’abandon du 25% de la récolte du vin aux 
producteurs. Nous verrons s’il en sort autre chose que des 
paroles. 

Le sculpteur Christeseu, major aviateur, est tombé ce 
matin avec son avion tout près du Sereth, après une ran- 
donnée dans la nuit sur Bucarest. Il a écrit à beaucoup de 
personnes : les Autrichiens, qui l’ont pris, le lui ont permis. 
Il dit textuellement dans sa lettre à Galitza qu'ils étaient 
venus pour «vous (les habitants de Bucarest) apporter des 
lettres», Serait-ce là le moyen de correspondre de la fa- 
mille Bratiano ? 


NOTE POLITICE — 1917 201 


— D-na Berindey (70 ani) şi fiica sa Maria (27 
ani) primesc notificarea că li sa fixat să locuiască la 
Baia de Aramă. In urma unei perchezitiuni s'a confis- 
cat jurnalul (memorii) d-nei gen. Berindey. Presupun 
că tonul nu era tocmai amical pentru Germani. 

6 Noembre. — Generalul de Sentler n'a plecat la Ber- 
lin, îmi spune Volanka. Informaţia lui Popescu era in- 
exactă. Insă, prin faptul că Czernin se duce acolo cu 
ambasadorul Morey, cu şefii de secţiune şi cu baronul 
von Mittag, care are în atributiunile sale afacerile Pen- 
insulei balcanice, fără îndoială că va fi vorba şi 
de România. — Intreb pe Volanka, care îmi răspunde : 
«In Austro-Ungaria nimeni nu mai voeşte să urmeze 
rătăcirile cari consistau în a spune: că armata ne dă 
victorii iar politica vine pe urmă». Czernin înţelege ca 
fiecare succes militar să fie de asemenea şi un pas în- 
nainte al politicei şi el doreşte să fixeze avantagiile 
cari trebue să decurgă din victoria în Italia. — (Ași 
putea să stabilesc o legătură cu întâlnirea în principiu 
fixată de Czernin ?) (27 Octombre). Foarte curioasă 





Madame Berindey (79 ans) et sa fille Marie (27 ans) 
viennent de recevoir notification d'aller prendre résidence 
forcée à Baia de Arama! Une perquisition avait été prati- 
quée lors de la manifestation gamine contre la «pantahuza» 
Carp, et chez la générale on avait saisi ses mémoires. I] pa- 
raît que depuis 1914 elle tenait son journal et je suppose que 
le ton n’en était pas amical pour les Allemands. 

6 novembre. — Le général de Sentler n’est pas parti pour 
Berlin, me dit Volanka. Le renseignement de Popescu était 
inexact. Mais comme Czernin s'y rend avee l’ambassa- 
deur Morey, des chefs de section et du baron von Mittag, 
qui a dans ses attributions les affaires de la Peninsule Bal- 
kanique, il va sans donte être question de la Roumanie. J’ai 
interrogé Volanka. qui me répond: On ne veut plus en Au- 
triche-Hongrie suivre les errements qui consistaient à dire 
que <«larmée nons donne des victoires et la politique vien- 
dra ensuite». Czernin entend que chaque succès militaire 
soit austi un pas en avant de la politique et il désire fixer 
les avantages qui doivent découler de la victoire en Italie. 
(Puis-je établir une liaison avec le quasi-rendez-vous en 
principe fixé par Czernin?) (27 oct.). 


202 NOTE POLITICE — 1917 


de urmărit gândirea austriacă faţă de un reporter con- 
stiincios ca Volanka. «Victoria în Italia este pur aus 
triacă, eu toate că în primele trei zile sa încercat s'o 
treacă pe seama Germanilor. Germanii nu au decât şase 
divizii. Avem aci atât de mulţi oameni, încât nu se mai 
vorbeşte de armata Boroevies, trimisă probabil pe fron- 
tul 'Trentinului». 

— Bulgarii mârâie şi dânşii. Arion, a vorbit cu 
Stancioff (avansat general), care deodată a devenit 
pesimist în ceeace priveşte rezultatele finale şi foarte 
pornit împotriva Germanilor.. Un mic fapt: Stere, în 
articolele sale «Pro domo», a cărei serie a început-o, a 
citat un fapt privitor la Radeff. spre cinstea acestuia, 
dar protivnie lui Brătianu. Tantiloff sa opus. El wad- 
mite modul de a vedea al Germanilor: Românii sunt 
învinşi şi ocupați şi nu primeşte dela ei nici dojanä, 
nici. elogii. — Trebue notat că unul din Buxton a inter- 
pelat în Camera Comunelor asupra vederilor ce guver- 
nul englez nutreşte faţă de Bulgaria, si Lord Balfour a 





Très curieuse à suivre la pensée autrichienne à tra- 
vers un reporter consciencieux comme Volanka. «La victoire 
en Italie est purement autrichienne, malgré que dans les 
trois premiers jours on ait essayé de la faire passer ici 
comme allemande. Les Allemands n’ont que six divisions. 
Nous y avons tant de monde qw'ou ne parle déjà plus de 
l'armée Boroevics, probablement déjà embarqnée pour aller 
sur le front du Trentin». 


Les Bulgares grognent aussi. Arion a causé avec Stan- 
cioff (avancé général) et qui subitement est devenu pessi- 
miste quant aux résultats finaux ef très grognon vis-à-vis 
des Allemands. Un petit fait: Stere, dans ses articles «Pro 
Domo» dont il a commencé la série, a cité un fait concer- 
nant Radeff, tout à Phonneur de celui-ci et à la charge de 
Bratiano, Tantiloff s’est opposé. Il nadmet pas la façon 
d'être des Allemands : Les Roumains sont vaincus et occu- 
pes et il n'accepte d'eux ni blâme, ni éloge. — Il faut noter 
que l’un des Buxton a interpellé à la Chambre des Commu- 
nes sur les vues que le gouvernement anglais a sur la Bul- 
garie et Lord Balfour a répondu que quoique les Bulgares 
fussent en lutte avec l’Entente, il était à souhaiter que leur 


NOTE POLITICE — 19% 203 


răspuns că, deşi Bulgarii sunt în luptă cu Antanta, e 
de dorit ca ţara lor să nu fie cu nimic micsorata ! 

Radoslavoff declară de asemenea că, pentru ea Ro- 
mânia să nu mai poată în vijtor ataca Bulgaria, «vom 
reclama şi vom obține garanţii». Se pretinde. că între 
Turci si Bulgari există o mare animozitate din. cauza 
oraşului Adrianopole şi că s'a făcut uz de arme. 

Tagliamento. cu toată creșterea apelor, a fost trecut 
de către aliaţi. E o întreprindere formidabilă, care à 
reuşit repede. i 

1 Noembre, — Intreg frontul italian, şi la câmp, 
si din munţii — Dolomitii — pe o distanţă de 150 km. 
pe linia Tirolului. e în retragere. Printre şefii cari ur- 
măresc pe Italieni, se citează Konrad de Hoetzendorf, 
a cărui armată e în apropiere de Sugano. Se ştie astăzi 
care era gruparea forțelor aliate, în ordine, începând 
dela Adriatica spre Flitsch şi Tolmein şi continuând 
spre vest dealungul Tirolului: Armata lui Boroewics 
(aceea care a bătut armata 3-a italiană); a IX-a armată 


pays ne fut en rien amoindri! Radoslawoff vient aussi de 
déclarer que pour que la Roumanie ne puisse plus à l’avenir 
attaquer la Bulgarie, «nous réclamerons et nous obtiendrons 
des garanties». 

On prétend — c’est le général Mustata qui tient ce potin 
de l’ami d’un officier bulgare — qu'entre Turcs et Bulga- 
res il y a une grande animosité à canse d’Andrinople et 
qu'on s’y est battu à coup de fusils. 

Le Tagliamento, malgré la crue des eaux, a été franchi 
par les alliés. C’est une formidable entreprise qui a vite 
réussi, 

1 novembre. — Tout le front italien, celui de la plaine, 
comme celui des montagnes Dolomites — sur 150 k. rien que 
sur la ligne du Tyrol — est en retraite. On donne jusqu’au 
nom de Konrad de Hoetzendorf, dont l’armée est du côté de 
la Sugano, parmi les chefs qui sont à la poursuite des 
Italiens. 

On sait aujonrd’hui quel était le groupement des for- 
ces alliées, dans l’ordre, en remontant de l’Adriatique vers 
le Flitsch et Tolmein et en continuant vers l'Ouest le long 
du Tyrol: Armée Boroewics (c'est elle qui a battu la 3-me ar- 
mée italienne) — IX armée de Bellow (c'est elle qui a enfoncé 


204 NOTE POLITICE — 1917 


a lui Bellow (aceea care a înfruntat unghiul esind ita- . 
lian şi a dat peste cap a II-a armată italiană) ; grupul 
archiducelui Eugen, adică: armata Krauss şi armata 
Krobatin ; în fine armata Konrad. 

— D-na Berindey va avea o comutare de pedeapsă 
şi va putea pleca la Sinaia în loe de Baia de Aramă. 
Aceasta datorită lui Horstmann, care s'a ocupat cu tot 
interesul. — Horstmann mi-a spus că, în jurnalul său, 
bătrâna d-nă acuză pe Germani de furturi si violuri (74), 
iar tonul este aşa de dusmänos încât prezenţa sa a fost 
socotită ca indezirabilă. Afară de aceasta, un mare nu- 
măr de copii din manifest, ceeace face să se crează în 
existenţa unei oficine. 

La toate acestea Lupu adăogă că dânsa ar fi dat 
şi bani ofiţerilor evadați pentru a se reîntoarce pe front. 
Horstmann nu mi-a vorbit de acest fapt şi cele două 
doamne tägäduesc absolut. 

8 Noembre. — S-tul Dumitru. Efectele legilor excep- 
tionale : nimeni nu se mută; nici un camion pe stradă. 

— Italienii bat în retragere pe Piave. — Englezii 
atacă cu furie şi fără întrerupere în Flandra. E singu- 
rul mijloc, după dânşii, de a veni în ajutorul Italiei. 





l'angle sortant italien et a culbuté la 2-e armée italienne) — 
le groupe archidue Eugène, c. à d. armée Krauss et armée 
Krobatin, — enfin armée Konrad. 

Madame Berindey aura une commutation de peine et 
pourra aller à Sinaia au lieu de Baia de Arama. C'est 
Horstmann qui s’est beaucoup et généreusement employé. 
Horstmann m'avait dit que dans son journal, la vieille dame 
accuse les Allemands de vols et de viols (?) et le ton est si 
haineux qu’on a le droit de considérer sa présence comme 
indésirable. De plus, nombre de copies du petit manifeste, 
ce qui fait croire à l’existence d'une officine. A cela. Lupu 
ajoute qu'elle aurait donné argent à des officiers évadés 
pour retourner sur le front. Horstmann ne m'a pas articulé 
ce fait et les Dames nient absolument. 

8 novembre. — La St. Demetre. Effet des lois d’excep- 
tion : personne ne déménage ; pas de chariots dans la rue. 

Les Italiens battent en retraite sur la Piave. 

Les Anglais attaquent furieusement et continuellement 
en Flandres. C’est la seule facon dont ils comptent se porter 


NOTE POLITICE — 1917 205 


Din contra, Lloyd George şi Painlevé au plecat cu 
technicienii în Italia pentru a conferi cu guvernul ita- 
lian. 


— Când am vorbit cu Praschma despre necesitatea 
de a căuta o pace separată cu România oficială, el mi-a 
răspuns că la Berlin ar fi vorba de aşa ceva. Or, eri, 
Stere a spus lui Stirbey că «Vorwaerts» înregistra o 
declaraţie a lui Kerenski relativ la pacea separată care 
a fost propusă «unui aliat» şi care wa fost primită. 
Jurnalele oficioase germane mau desminţit ştirea din 
«Vorwaerts». — Astăzi «Lumina» dă, după «Ruskoe 
Slowo» din 3/16 Oct., un interview al d-lui de St. Au- 
laire, acordat la Odessa, în care, între altele spune : «Pe- 
ricolul unei păci separate a României cu Puterile cen- 
trale a dispărut cu desăvârşire». A se adăoga la acestea 
şi declaraţiile furibunde ale lui Take Ionescu, repro- 
duse deunäzi, revoltat la ideia că sar putea rosti 
cuvântul de pace. Toate aceste indicii sunt de reţinut. 
Berlinul vede probabil mai uşor lucrurile cum le în: 
teleg eu decât în modul cum le înţelege Carp. 





au secours de l'Italie. Par contre Lloyd George et Painlevé 
se sont rendus, avec leurs techniciens, en Italie pour con- 
férer avec le gouvernement italien. Lorsque j'avais parlé à 
Praschma de la nécessité da chercher une paix séparée avec 
la Roumaine officielle, il m'avait dit qu'il croyait qu'on y 
songerait un peu à Berlin. Or, hier, Stere a dit à Stirbey 
que le «Vorwaerts» enregistrait une déclaration de Ke- 
rensky au sujet de la paix séparée, qui avait été proposée 
«à un allié» et qui n'avait pas été accueillie. Les journaux 
officieux allemands n’ont pas démenti la nouvelle du «Vor- 
waerts». Aujourd’hui la «Lumina» donne d’après de «Rus- 
koje Slowo» du 3/16 octobre une interview de Mr. de St. 
Auiaire accordée à Odessa: «Le danger d’une paix séparée 
de la Roumanie avec les puissances centrales a compléte- 
ment disparu». A joindre les déclarations furibondes de 
Take Ionescu, réproduites, l’autre jour, révolté à l’idée qu’on 
pouvait prononcer le mot de paix. 

Tous ces indices sont à recueillir. Berlin probablement 
voit plus facilement les choses comme je les comprends, que 
de la façon dont Carp les entend. 


206 NOTE POLITICE — 1917 


— Beldiman a venit eri să mă vadă. Dânsul voia 
să înceapă cu Radu Rosetti o publicare de documente, 
pentru a prepara dosarul Brătianu. I-a scăpat o frază: 
«Carp ! dar Carp nu vede decât un lucru: Carp-Mac- 
kensen şi Mackensen-Carp !» O notă bună: nu pără- 
seste pe Stere. 

— Gebsattel îmi face propuneri pentru o serbare 
şi o vânzare care s'ar face în comun pentru toate socie 
tätile Crucei-Rosii. Am rezervat răspunsul până voiu 
consulta câteva doamne, fără participarea cărora nu e 
nimic de făcut. 

9 Noembre. — Ştirile de azi sunt senzaţionale. A- 
liatii au împins pe Italieni până la Livenza, la jumäta- 
tea drumului dela Tagliamento la Piave, şi au curăţit 
centrele de rezistenţă, care în munţi, în spatele fron- 
tului austro-german, se apărau încă. Rezultat; 17.000 
prizonieri noi, un general şi 80 tunuri. Cifra totală: 
250.000 oameni şi 2300 tunuri. Pedeapsă dreaptă a poli- 
ticei care a făcut să cază orice frâu moral şi pentru oa- 
menii noştri politici !.. 

Guvernul Kerenski e la pământ şi maximalistii au 


Beldimano est venu hier me voir. Il veut commencer 
avee Radu Rosetti une publication de documents pour pré- 
parer le dossier de Bratiano. Il lui a échappé une phrase : 
«Carp! mais Carp ne voit qu’une chose: Carp-Mackensen 
et Mackensen-Carp !». Bonne note : il ne lâche pas Stere. 

Gebsattel me fait des onvertures pour une fête et une 
vente qui auraient lieu en commun pour toutes les Croix 
Rouges; je réserve la réponse jusqu’à ce que j'ais consulté 
quelques Dames, sans la participation desquelles il n'y a 
rien à faire. 

9 novembre. — Les nouvelles de ce matin sont sensa- 
tionnelles. Les alliés ont poussé les Italiens jusqu’à la Li- 
venza, à mi-chemin du Tagliamento à la Piave, et on net- 
toye les centres de résistance qui, dans les montagnes, en 
arrière du front austro-allemand, se defendaient encore : dle 
ce chef 17.000 nouveaux prisonniers, un général, 80 canons. 

Le chiffre total des captures : 250.000 hommes et 2300 
canons. Juste châtiment de la politique qui a fait tomber 
tout frein morale pour nos hommes politiques aussi. 

Le gouvernement Kerensky est par terre et les maxi- 


NOTE. POLITICE — 1917 207 


pus mâna pe putere. Program : pace imediată şi demo- 
cratică ; împărţirea pământurilor la ţărani. Afară de 
o contra-revolutie, greu de admis acum, cauza păcii a 
făcut un pas imens. Având în vedere repercursiunea 
ce aceste ştiri ar putea să aibă asupra afacerilor române. 
Berlinul ar trebui să sondeze acum România oficială. 

— Brănişteanu : O telegramă dela Korrespondenz- 
Bureau, deci oficială, dar care nu sa reprodus pentrucă 
lipseşte confirmarea germană, anunță că la Berlin s'a 
rezolvat chestiunea poloneză. Galiţia va fi unită cu Po- 
lonia, care obţine de asemenea câteva măriri de teri- 
toriu în Lituania. Libertatea navigatiunei pe Vistula. 
O flotilă. Regatul va avea ca suveran pe Împăratul 
Austriei; deci. o a doua uniune personală. (Aşa dar 
România va fi abandonată în sfera politicei germane). 

— Martha Bibescu a scris lui G. Stirbey. Dânsa 
menţionează de o scrisoare primită dela Nadège Stirhey 
în care se vorbeşte despre tot felul de privatiuni ce tre- 
buie să-şi impună toţi. E o nouă confirmare a foame- 
tei ce bântuie în Moldova. St. Aulaire a spus în inter- 








malistes se sont empares du pouvoir. Programme : paix im- 
mediate et démocratique ; partage des terres aux paysans. 
Sauf contre-révolution, difficile à admettre quant à pré- 
sent, la cause de la paix a fait un pas immense. 

Avec la répercussion que ces nouvelles doivent avoir 
sur les affaires roumaines, c’est maintenant que Berlin de- 
vrait tâter la Roumanie officielle. 

Branisteanu: Un télégramme du «Kor. Bureau», donc 
officiel, mais qu’on n'a pas reproduit parcequ’il manque la 
confirmation allemande, annonce qu'à Berlin on a résolu 
la question polonaise. La Galicie sera réunie à la Pologne, 
qui obtient aussi quelques augmentations en Lithuanie. Li- 
berté de la navigation sur la Vistule. Une flotille. Le Ro- 
yaume aura pour Souverain l'Empereur d'Autriche : se- 
conde union personnelle. (Done la Roumanie sera abandon- 
née à la sphère politique allemande). 

Marthe Bibesco a écrit à Georges Stirbey. Elle fait men- 
tion d’une lettre de Nadège Stirbey, qui parle des privations 
de toutes sortes qu’il faut s'imposer. C'est une nouvelle con- 
firmation de la disette qui sévit en Moldavie. St. Aulaire 


208 NOTE POLITICE — 1917 


view-ul menţionat eri, că, dacă într'o lună (vorbea în 
Octombre) nu se va regula chestiunea transporturilor 
pentru Moldova, ţara aceasta va fi ameninţată de foame. 
Martha mai istoriseşte că Brancovan, retras la Evian 
din Decembre, a declarat că a votat legile lui Brătianu 
pentru că «cum lucrurile merg rău, el ştie bine că va 
veni un alt guvern care nu le va aplica». Atavismul, nu: 
mai el singur, nu e suficient pentru a explica acest bi- 
zantinism. Iată oamenii cari au pornit acest război ! 

10 Noembre. — Centralii au trecut pe tot frontul 
Livenza şi e puţin probabil ca Italienii să poată rezista 
pe Piave. 

Se vorbeşte cu discretiune despre încheierea unui 
armistițiu pe frontul rus. Poate că e vorba de concluzia 
precipitată ce se trage din confirmarea căderii lui Ke- 
renski şi din reuşita loviturii maximaliştilor. Lenin 
conduee toată acţiunea. 

Telegrama asupra Polonie; nu e încă confirmată. 
«Pester Lloyd» din 8 conţine o telegramă din Viena care 
este aproape reproducerea textuală a ştirii de eri. — 
De altfel, acelaş jurnal înregistrează o depesä din Ber- 


disait dans son interview mentionnée hier, que si dans un 
mois (il parlait en octobre) on ne réglait pas la question des 
transports pour la Moldavie, ce pays était menacé de la faim. 

Marthe raconte que Brancovan — retiré à Evian depuis 
décembre — a déclaré qu’il a voté les lois de Bratiano parce 
que «comme les choses vont mal, il sait bien qu’il viendra 
un autre gouvernement qui ne les appliquera pas». L’ata- 
visme à lui seul ne suffit pas pour expliquer ce byzantinis- 
me. Voilà les gens qui nous ont valu cette guerre. 

10 novembre. — Les Centraux ont sur tout le front 
franchi la Livenza et il est peu probable que les Italiens 
puissent tenir sur la Piave. 

On parle discrètement de la conclusion d’un armistice sur 
le front russe. C’est peut-être la conclusion précipitée qu'on 
tire de la confirmation de la chute de Kerensky et de la 
réussite du coup des maximalistes. C’est Lenin qui est au 
pinacle. 

La dépêche sur la Pologne n’est toujours pas confirmée. 
Le <Pester Lloyd» du 8 novembre contient un télégramme 
de Wien, qui est à peu près la reproduction textuelle de la 
nouvelle donnée hier. D’ailleurs, le même journal] contient 


NOTE POLITICE — 1917 209 


lin anunțând că «convorbirile pentru solutiunea polone- 
ză continuă si că tot ce au publicat ziarele nu se rezema 
decât pe simple  combinaţiuni». Să fie oare Berlinul 
care n’a voit să i-se forţeze mâna ? Convorbirile «con- 
tinuă», însă în ziua de 7 Czernin a părăsit Berlinul. 
După jurnalele austriace, în Parlament începea, discu- 
ţiunea acestei chestiuni si, după spusele lui «Pester 
Lloyd», Uerainienii declaraseră deja că, prin toate mij- 
loacele ei vor combate alipirea la Polonia a unor teri- 
torii lituaniene. E adevărat că ştirea sosită eri nu în- 
cântă câtuşi de puţin pe Unguri. 

— Konradsheim, pe care l-am văzut azi dimineaţă, 
îmi spune că el crede că Germanii îşi rezervă de ase- 
menea crearea unui stat Curlandez—Estonian în w- 
niune personală cu Impăratul Germaniei. Se înţelege 
că indiscreţiunile sunt primejdioase la această oră. 

— Am aflat dela d-rul Rămureanu că la Mizil s'a 
instalat, într’o cazarmă, un fel de Saint-Lazare pentru 
femeile adunate din oraşele aparţinând armatei a IX-a. 
Sunt femei fără nici o vină, cari sunt reţinute aci şi 





une dépêche de Berlin annonçant qne «les ponrparlers ponr 
la solntion polonaise continnent et qne ce qne les journanx 
ont publié répose sur de simples combinaisons». (Est-ce Ber- 
lin qni n’a pas vonin se laisser forcer la main?) Les pourpar- 
lers <continnent», mais le 7 novembre au soin Czernin a 
quitté Berlin. D’après les journanx antrichiens, an Parlement 
on prenait dejà position sur la qnestion, et au dire du «Pester 
Lloyd» les Ukrainiens avaient déjà déclaré qne par tons les 
moyens ils combattraient le rattachement à la Pologne de 
certains territoires lythnaniens. Il est vrai que la nonvelle 
venne hier n'enchante pas les Hongrois. Konradsheim, qne 
J'ai vu ce matin, me dit «qn’il croit» qne les Allemands se 
réservent anssi la création dnn Etat Conrlandais-Esthonien 
avec nnion personnelle avec l'Empereur d’Allemagne. On 
comprend qne les indiscrétions soient dangereuses à cette 
henre-ci encore. 
J'avais appris par Dr. Ramnreann qn'ă Mizil on avait in- 
stallé, dans nne caserne, nne espèce de St. Lazare ponn les 
„femmes ramassées des villes de la 9-e armée. Il y a 
des femmes innocentes qni y sont retennes et qn'on fait 


14 


210 NOTE POLITICE — 1917 


cari sunt trimise să lucreze la câmp pe moşia d-nei 
Hariton, Administratorul meu Iliescu a văzut pe aces- 
te nenorocite, slabe, în zdrente, inspirând milă. Am re- 
clamat generalului medie von Schumborg. El a făcut o 
anchetă şi, foarte politicos, mi-a răspuns că într'adevăr 
sunt acolo femei sănătoase, reţinute până când fami- 
liile lor vin să le reclame, — însă nu se poate circula 
nici corespunde în teritoriul armatei a IX-a ; că nu se 
plăteşte decât 30 de bani munca acestor nenorocite ; că 
tot ce câştigă, e pus deoparte, pentru a le servi la esire 
(?); că wau ce pune pe dânsele şi e rugată Crucea- 
Roşie a le veni în ajutor. N'aşi fi crezut niciodată că e 
cu putinţă un astfel de lucru!.. Adaog că Rămureanu 
mi-a spus că, în timpul raziilor, s'au luat şi femei cari 
nu erau de loc prostituate. (v. 15 Noembre). 

— Depeşile de seară anunţă că Aziago este reluat 
si că prin urmare latura extremă a liniilor austro-ger- 
mane avansează de asemenea. Italienii nu vor putea 
prin urmare ţine linia Piave. Pe câmpul acesta de luptă, 
la Viego, Austriacii au luat încă 10.000 prizonieri şi 
94 tunuri. 


tavailler aux champs sur la propriété de M-me Hariton. 
Mon administrateur a vu ces malheureuses maigres et peu 
vâtues, à faire pitié. J'ai réclamé auprès du General-Arzt von 
Schumborg. Il a fait une enquête et très aimablement il 
m'écrit que réellement il y a des femmes saines qu'on retient 
jusqu’à ce que leurs familles les réclament, — or, on ne peut 
circuler ni correspondre dans le territoire de la 9-e armée—; 
qu'on ne paie que 30 cts. le travail de ces malheureuses ; que 
le tout est mis de côté pour leur servir de pécule à la 
sortie (?); — que ces femmes n’ont plus rien à se mettre sur 
le corps... et l’on prie la Croix Rouge de leur venir en aide. Je 
n'aurais jamais cru possible une chose pareille. J'ajonte que 
Rämureanu m'a dit que dans les rafles on avait parfaite- 
ment pris aussi des femmes qui n’ont rien à voir avec la 
prostitution. 

Les dépêches du soir annonwmnt qu'Aziago est repris et 
que par conséquent la pointe extrême des lignes austro-alle- 
mandes avance aussi. Les Italiens ne pourront par consé- 
quent pas tenir la ligne de la Piave, Sur ce champ de ba- 
taille, à Viego, les Autrichiens ont pris de nouveau 10.000 
hommes et 94 canons. 


NOTE POLITICE — 1917 211 


11 Noembre. — Succesul trupelor mareșalului Kon- 
rad la Şapte Comune şi luarea punctului Aziago wau 
fost obţinute decât după un interval de zece zile de 
grele lupte. Faptul acesta probează cât de mare e pe- 
ricolul pentru armata italiană din partea aceasta. 

' Retragerea lui Helfferich este în fine confirmată şi, 
după cum s'a anunţat, succesorul este deputatul Payer. 
Un alt deputat dr. Friedberg e ales vice-preşedinte al 
ministerului prusian. Partidele salută marele eveniment 
şi Erzberger declară că Imperiul are cel mai tare gu- 
vern dintre toate ţările în război, pentru că se sprijină 
pe 4/5 din membrii Reichstagului. Progresistii si socia- 
liştii au făcut, ca şi naţionalii-liberali, declaratiuni favo- 
rabile. Impăratul a dovedit că este, în toată această 
criză, un foarte subţire om politic. 

12 Noembre. — D-nul Roselius, consul general la 
Sofia. Merge la Berlin. Nu înţelege nimic despre po- 
litica care se urmează la Bucureşti : «Cum ? Vă ştie în 
Bucureşti şi nu vă întrebuinţează pentru a face pace ?». 
Eri a văzut pe Carp şi din ce în ce mai mult el nu-l în- 


11 novembre. — Le succès des troupes du maréchal Kon- 
rad au Sept-Communes et la prise d'Aziago n’ont été obtenus 
qu’au bout de dix jours de durs combats. Ce qui prouve com- 
bien grand est pour l’armée italienne le danger qui vient de 
ce côté-là- 

La retraite de Helfferich est enfin confirmée et, comme, 
on l'avait annoncé, c'est le député von Payer qui lui succède. 
Un autre député, Dr. Friedberg, devient vice-président du 
ministère prussien. Les partis saluent le grand événement et 
Erzberger déclare que l’Empire à le plus fort gouvernement 
de tous les pays en guerre, parce qu’il s'appuie sur les 4/5 
des voix du Reichstag. Les progressistes et les socialistes ont 
fait, ainsi que les nationaux-libéraux, des déclarations très fa- 
vorables. L'Empereur s’est montré un très fin politique dans 
toute cette crise. 

12 novembre. — Mr. Roselius, consul général de Bulga- 
rie à Sofia, se rend à Berlin. Ne comprend rien à la politi- 
que qu'on suit à Bucarest. «Comment, on vous a à Buca- 
rest et on ne vous enploie pas pour faire la paix?» Il a vu 
hier Carp et de plus en plus il ne le comprend pas. Quand 


212 NOTE POLITICE — 1917 


telege. Când toată lumea se democratizeazä, singur d. 
Carp mai predică regimul forței... 

D-nul de Bussche n'a făcut decât greşeli si dacă 
în Februarie ar fi voit să răstoarne pe Brătianu, dânsul 
ar fi putut şi n'aţi mai fi început războiul... Nu trebuie, 
sub niciun cuvânt, să alungaţi dinastia, iar pacea tre- 
buie căutată cu dânsa: trebuie să se accepte unul din 
fiii Regelui pentru a se continua tradiţia pe care dânsul 
o vede pretutindeni în România. Chestiunea Dobrogei 
e foarte grea: Bulgarii o doresc, însă nu trebuie slăbită 
mult România, căci Germania va avea nevoie deo 
contra-greutate faţă de Austria. 

Restul conversatiunii destul de confuz: poate într’o 
zi s'ar putea concepe un imperiu Nord-German; un im- 
periu centru-austriac sau mai bine slav şi un imperiu 
la Sud: n'a îndrăsnit să spună cu Țarul Ferdinand, dar 
vorba i-a stat pe buze. Roselius, venind din Bulgaria. 
faptul acesta arată că Ţarul Ferdinand continuă să 
viseze iar o coroană imperială ca şi în 1913. 

— Am căutat să văd pe Ledebur, care, trebuind să 
plece mâine la vânătoare, nu prea are mult timp. Pus 





tout le monde se démocratise, seul Mr. Carp prône encore le 
régime de la force. — Mr. Bussche n’a fait que des fautes et 
si en février il avait voulu faire tomber Bratiano, il le pon- 
vait et vous n'auriez pas eu la guerre. On ne doit à aucun 
prix chasser la dynastie et la paix doit être cherchée avec 
elle: on doit accepter un fils du Roi pour continuer la tra- 
dition qu'il voit partout en Roumanie. La question de la Do- 
brogea très difficile: les Bulgares la souhaitent, mais il ne 
faut pas trop affaiblir la Roumanie, car l'Allemagne aura 
besoin d’un contre-poids vis-à-vis de l'Autriche. Le reste de 
la conversation assez confus: peut être un jour y aurait-il à 
concevoir un empire du Nord-Allemand; un empire du cen- 
tre —autrichien ou plutôt slave — et un empire du Sud: il 
n'a pas osé dire avec le Tzar Ferdinand, mais il l’a eu snr 
les lèvres. Ceci venant de Bulgarie, indique que le Tzar Fer- 
dinand continue de rêver d’une couronne impériale comme 
en 1918. 

Cherché à voir Ledebur qui, devant partir demain pour 
la chasse, n'a pas trop de temps devant lui. Mis au courant 


NOTE POLITICE — 1917 213 


în curent de George Stirbey, care mi l-a adus, el se în- 
sărcinează «ca prieten a] lui Czernin şi fără a implica 
o acţiune pentru care n'are nici o calitate», să-i transmită 
următoarele: Cred pacea cu România oficială posibilă; 
în orice caz, trebuie o încercare; tratativele însă pe front, 
nu la Iaşi unde Regele n'ar fi liber. Să se accepte con- 
tinuarea dinastiei cel putin cu Nicolae sub regența unui 
membru din familie, fixând la 21 ani majoritatea suve- 
ranului. Ledebur îmi spune că e în totul de acord cu 
mine. Restul îl va privi pe Czernin. — Mă întreabă 
dacă n'aşi fi dispus să merg la Viena ? Da, îi răspund, 
dacă cei de acolo vor să se întrețină cu mine, dar ar 
trebui să pot merge şi la Berlin. Dânsul crede de ase- 
menea că una fără alta nu merge. 

— Ştirile din Italia continuă a fi foarte rele pentru 
Italieni. Ei luptă cu disperare la sud de Aziago, pro- 
babil pentru a permite retragerea din sectorul Şapte- 
Comune — Piave. S'a mai luat încă 10.000 prizonieri 
şi un general la Longarone, la nord de Bellune, iar for- 
tele cari au trecut Piave se apropie acum de Feltre. 

13 Noembre. — Horstmann, înaintat consilier de le- 





par Georges Stirbey qui me l’amène, il se charge «à titre 
d'ami de Czernin et sans impliquer une action pour laquelle 
il n'a aucune qualité» de lui transmettre la commission sui- 
vante: je crois la paix avec la Roumanie officielle possible; 
dans tous les cas il faut la tenter; mais traiter sur le front, 
pas à Jassy où le Roi ne serait pas libre. Accepter la conti- 
nuation de la dynastie au moins avec Nicolas, sous la régence 
d'un membre de la famille, en poussant à 21 ans la majorité du 
Souverain. Ledebur me dit néanmoins qu’il est en tout d’ac- 
cord avec moi. Le reste sera l’affaire de Czernin. Il me de- 
mande si je n'accepterais pas de me rendre à Wieu. «Oui, je 
réponds, si on veut causer, mais il faudrait que Je puisse aller 
aussi à Berlin». IL croit aussi que lun ne va pas sans l’autre. 

Les nouvelles d'Italie continuent à être très mauvaises 
pour les Italiens. Ils luttent désespérament sous Aziago, pro- 
bablement pour permettre la retraite du secteur Sept Com- 
munes-Piave. On leur a encore pris 10.000 hommes et un gé- 
néral à Langarone, au-dessus de Bellune, et les forces qui ont 
franchi la Piave se rapprochent déjà de Feltre. 

13 novembre. — Horstmann, premier conseiller de léga- 


14 NOTE POLITICE — 1917 


gatiune şi şef al directiunii politice, dejunează cu Bellow 
la mine. Dânsul îmi spune că nu s'a publicat propune- 
rile de armistițiu făcute de Bolşevicii cari deţin pu- 
terea actualmente la Petrograd, pentru că, în plin suc- 
ces italian si chiar pe frontul francez, nu se poate primi 
un armistițiu de trei luni pe toate fronturile. Nu crede 
că Franţa şi Englitera ar manifesta de asemenea vre-o 
grabä. Dar, adaogă Horstmann, se va ajunge la un ar- 
mistiţiu separat cu Rusia. Care va fi atunci soarta Ro- 
mâniei ? 

Profit pentru a-i spune opiniunea mea întreagă a- 
supra păcii separate, posibilă cu România oficială, însă 
fără să se extirpeze toată dinastia. Horstmann cere 
să-i explic modalitatea: un guvern de generali înlo- 
cuind, în vederea armistiţiului, guvernul civil până la 
constituirea acestuia din urmă. Toată combinatiunea su- 
râde, afară de un punct: Regele, — Niculae în cazul de 
faţă — devenind major peste 7 ani. Horstmann mai 
vorbeşte şi de necesitatea de a avea Basarabia. Profit de 
ştirea despre sosirea Țarului Ferdinand pe frontul ita- 


tion et chef de la «Politische Abteilung», déjeune avec Bel- 
low, comme les autres mardis, chez moi. Il me dit qu'on n’a 
pas publié les propositions d'armistice faites par les Bolche- 
viki qui détiennent le pouvoir actuellement à Petrograd, 
parce que en plein succès italien et même sur le front fran- 
cais, on ne peut accepter un armistice de trois mois sur tous 
les fronts. Il ne croit pas que la France et l'Angleterre puis- 
sent non plus montrer de l’empressement. Mais, ajoute Horst- 
mann, on arrivera à un armistice séparé avec la Russie, Quel 
sera alors le sort de la Roumanie? J'en profite pour lui con- 
ter toute mon opinion sur la paix séparée possible avec la 
Roumanie officielle, pourvu qu'on n’en veuille extirpen toute 
la Dynastie. Horstmann 6e fait expliquer le mécanisme à 
proposer: le gouvernement de généraux remplaçant, en vue 
de l'armistice, le gouvernement civil jusqu’à la constitution 
du gouvernement civil. Toute la combinaison sourit, sauf en 
ce point: le Roi, Nicolas dans l'espèce, devenant dans 7 ans 
majeur. Horstmann venait encore de parler de la nécessité 
d'avoir la Bessarabie. Je profite de ce qu'on annonce l’arrivée 
du Tzar Ferdinand sur le front italien pour lui dire: «Je 


NOTE POLITICE — 1917 215 


lian, pentru a-i spune : «Nu-mi place această întrevedere 
a trei suverani în Italia. Bulgarii n’au trupe acolo; de si- 
gur că se va vorbi tot de biata noastră Dobroge». — 
Horstmann îmi răspunde : «Dar ceeace poate rosti Im- 
păratul. nu va putea lega diplomaţia noastră». 
Bellow nu intră în vorbă decât ca să declare că 
candidatura Prințului Frederic-Wilhelm, scumpă lui 


Carp, e rea. 

14 Noembre. — Vremea frumoasă continuă. După o 
ploaie bună şi caldă în timpul nopţii, cerul ne surâde 
din nou şi temperatura este plăcută. Ce ţară! Iată re- 
frenul streinilor pe cari îi întâlneşti. 

— Beldiman. Vorbim de Dobrogea. El a remis lui 
Kühlmann un memoriu, înainte de plecarea lui la Con- 
stantinopole. Insă cel mai bun aliat al nostru este Tur- 
cia, care nu voeşte să auză vorbindu-se de Constanţa, 
în mâinile Bulgarilor. Nizamy-Paşa, pe care Beldiman 
îl vede adeseori, i-a dat asigurări formale. 

15 Noembre. — O scrisoare complimentarä a prof. 
dr. General von Schumborg rectifică. prima sa comuni- 


n'aime pas beaucoup cette entrevue des trois Souverains en 
Italie; les Bulgares n’y ont pas de troupes; c’est donc encore 
de notre pauvre Dobrogea qu’on parlera!». Horstmann me ré- 
pond: «Mais ce que peut dire l'Empereur, ce n'est pas cela 
qui liera notre diplomatie». 

Bellow n'est intervenu dans la conversation que pour dé- 
elarer que la candidature du Prince Frédéric-Guillanme, 
chère à Carp, était mauvaise. 

14 novembre. — Le beaux temps doux continue. Après une 
nuit de bonne pluie d'été, le ciel est de nouveau radieux et la 
température infiniment douce. Quel pays! Voilà le refrain 
des étrangers qu'on voit. 

Beldimano. Nous parlons de la Dobrogea. Il avait remis 
à Kühlmann un mémoire avant son départ pour Constanti- 
nople. Mais notre meilleur allié est la Turquie, qui ne veut 
pas entendre parler de Constantza aux mains des Bulgares. 
Nizamy-Pascha, que Beldiman voit souvent, lui a donné des 
assurances formelles. 

15 novembre, — Une lettre complémentaire du prof. Ge- 
neral-Arzt von Schumborg rectifie sa première communica- 


216 NOTE POLITICE — 1917 


care: cei 30 bani, alocafi femeilor pe o zi de lucru, wau 
fost strânşi pentru a le constitui un mic fond de rezer- 
vă, ci au servit a ameliora (?) masa lor zilnică, însă 
de acum înainte li se va bonifica 2/3 din salariul lor. 
Scrisoarea recunoaşte că au fost închise femei sănătoa- 
se, cari sunt şi acum reţinute. Ni se cere să încurajăm 
— cum? — familiile să reclame femeile cărora li se 
poute asigura o existenţă cinstită şi să dăm acestor ne- 
uorocite îmbrăcăminte !... (v. 10 Nov.). 

— Facultatea de medicină, tip V. Arion, s'a înjehe- 
bat; ea trebuie să înceapă a funcţiona la 3 Dec. Dar, 
pentru a face loc lui Zalplachta, bătăuşul liberal, care 
e amnestiat de când s'a cufundat în Iordanul dela «Mol- 
dova», şi tânărului Şuţu, s'a imaginat următoarele (tex- 
tual) : 1. profesorului de psychiatrie A. Obregia şi lui 
Măldărescu, le este interzisă reluarea activităţii didac- 
tice : 2. dr. Zalplachta, doctor primar provizoriu la Insti- 
tul Mărcuţa (serviciu creat pentru el din ordinul lui 
Carp) şi dr. Şuţu sunt «numiţi în comun» la catedra de 
clinica boalelor de nervi şi electroterapie. Urlăţeanu şi 
Chiriac, doi liberali pe cari nici un titlu nu-i recomandă. 





tion : les 30 bani alloués aux femmes par journée de travail 
n’ont pas été accumulés pour leur constituer un pécule, mais 
ont servi à améliorer (?) leur ordinaire; mais, dorénavant, 
on leur bonifiera les 2/3 de leur salaire. La lettre reconnaît 
qu'on a enfermé des femmes bien portantes qu’on retient 
encore. On nous demande d'encourager — comment ? — les 
familles à réclamer les femmes, dont on peut assurer une 
existence honnête et nous prie de vêtir rapidement ces mal- 
heureuses ! (v. 10 nov). 

La faculté de médecine, type Virgil Arion, est constituée: 
elle doit commencer à fonctionner le 3 décembre. Mais pour 
casen Zalplachta, le «bätäus» liberal, qui est amnistié depuis 
au’il s’est plongé dans le Jourdain de la «Moldova», et le 
jeune Soutzo, on a imaginé : 1) (textuel) Profesorului de 
psihiatrie A. Obregia şi lui Măldărescu le este interzisă 
reluarea activităţii didactice; 2) Dr. Zalplachta, doctor pri- 
mar provizoriu lá Inst. Mărcuţa (serviciu creat peniru cl 
din ordinul lui Carp) si Du. Sutzu sunt numiţi în co- 
mun la catedra de clinica boalelor de nervi şi electroterapie. 
Urlateanu (?) et Chiriac — deux libéraux qw'aucun titre ne 


NOTE POLITICE — 1917 217 


sunt numiţi profesori. Restul la fel. Şi toată această, 
fantasmagorie a fost înmânată spre semnare bunului 
general Koch, al cărui nume te miră în această împre- 
jurare. 

— Neniţescu a plecat Sâmbătă, 10 Noembre, la Ber- 
Jin. A luat cu dânsul pe prietenul şi secretarul său Mal- 
tezeanu. Beldiman, care e la curent, îmi spunea că nu 
e sigur că va fi primit la Cartierul General. Prietenii 
lui răspândesc svonul că el se duce la Berlin pentru «a 
scăpa Dobrogea». Fapt sigur : duce cu el statisticele 
(Beldiman). Dusmanii lui afirmă că s'a dus să-şi asi- 
gure ratificarea numeroaselor Consilii de administra- 
fiune în care e cooptat. Krupenski îmi spune că Peter- 
sen dela Banca Generală era plictisit şi neliniștit de a- 
ceastă călătorie misterioasă. 


16 Noembre. — Budişteanu dela Craiova îmi poves- 
teşte că în provincie, şi mai cu seamă la Craiova, știrea 
falşă despre armistițiul cu Rusia (propunerea maxima- 
liştilor ) a stârnit o emoție enormă: s'a prânzit în comun, 
sa băut, s'a cântat, sa manifestat cu muzici până la 3 


recommandait, sout nommés professeurs; — le reste à 
l'avenant. Et l’on fait signer toute cette fantasmagorie au 
bon général Koch, dont le nom étonne en pareille occu- 
rence. 

Nenitescu est parti samedi, le 10 novembre, pour Berlin. 
Il a emmené son ami et secrétaire général Maltezeanu. Bel- 
dimano, au couraut, me disait qu’il n’était pas sûr qu'on le 
reçut au Quartier Général; ses amis répandent le bruit qu’il 
s'y rend pour «sauver la Dobrogea» ; fait certain, il em- 
porte des statistiques (Beldim.). Ses ennemis affirment qu’il 
est allé s’assurer la ratification de nombreux conseils d’ad- 
ministration dans lesquels il s’est fait coopter. Krupensky 
me dit que Petersen de la Banque Générale était ennuyé et 
inquiet de ce voyage mystérieux. 


16 novembre. — Mr. Budisteanu de Craiova me raconte 
qu’en province, à Craiova surtout, la fausse nouvelle de lar- 
mistice avec la Russie (proposition des Maximalistes) avait 
suscité une émotion énorme; on a dîné en commun, bu, 
chanté, manifesté avec les musiques jusqu’à 3 h. du matin. 


218 NOTE POLITICE — 1917 


ore dim. Şeful poliţiei însărcinase pe fiul lui Budiştea- 
nu să meargă să deştepte pe părinţii săi spre a le anun- 
ta noutatea aceasta. Se vede că lumea a răbdat destul, 
încât nu se mai poate stăpâni. Şi cu toate astea. oamenii 
noştri vor urma să se bată fără răgaz. 

— Confirmarea unui fapt de care n'aveam decât o 
simplă bănuială : în lagărul Carp, Mirbach era urât; a- 
cum e rândul lui Ho':stmann. «Nişte nedestoinici, cari 
n’aduc decât confuziune; nişte răuvoitori, cari uräse 
ţara». Propriile cuvinte ale lui Carp. Urmarea pornirii 
lui obicinuite : «Cuvântul îl au militarii ; ei trebuie să 
hotărască, nu miniştrii cari încurcă toate, cu preocupă- 
rile lor de partide politice !». Teză pe care mi-a desvol- 
tat-o, când m'am dus să-l văd la Călineşti. 

— Beldiman, descurajat, îmi spune că va pleca pes- 
te 15 zile şi că se va ocupa cu publicaţiile la cari lu~ 
crează. Imi mai vorbeşte de o convocare ce ar voi să 
facă la Fundaţia Carol pentru o schimbare de vederi... 

El crede că va putea astfel reacţiona contra unor 
idei greşite, de felul următor şi pe cari le aude mereu 


Le chef de police avait chargé le fils Budisteanu d'aller re- 
veiller ses parents pour leur annoncer la bonne nouvelle. 
Faut-il qu'on en ait assez pour qu'on se soit ainsi emballé! 
Et pourtant nos hommes continueront à se battre sans sour- 
ciller... 

Confirmation d'un fait dont je n’avais que le soupçon. 
On détestait Mirbach et on déteste Horstmann dans le 
camp Carp. «Des brouillons qui n'amenent que dans la con- 
fusion, des malveillants qui détestent le pays». Propres pa- 
roles de Carp prononcées devant Zoe Soutzo. C’est la conti- 
nuation de son parti pris : la parole est aux militaires, c'est 
à eux de décider, non aux ministres qui embrouillent tout 
avec leurs préoccupations de partis politiques! Thèse qu'il 
m'a développée quand j'ai été le voir à Calinesti. 

Beldimano découragé ; il parle de repartir dans une 
quinzaine de jours et de se livrer aux publications qu'il mé- 
dite. Il ma parlé d'une convocation qu'il voudrait faire à la 
salle de la Fondatiou Carol pour échange de vues... Il compte 
bien aussi réagir contre des partis-pris du genre suivant et 


NOTE POLITICE — 1917 219 


repetându-se : «Marghiloman, austriac ; Beldiman, pru- 
sac, etc.» | 

— La D-na Lydia Filipescu aflu — o ştire secretă 
— că archiepiscopul Netzhammer, care ne e aşa de bine- 
voitor, e greu bolnav şi că se şi discută succesiunea sa. 
Vladimir Ghica e la Roma, unde se sbuciumă mult. A- 
creditat acolo de Regele Ferdinand ? Mai este şi un epis- 
cop din Transilvania (?) care se agită în vederea succe- 
siunii. Praschma a plecat din nou la Berlin; totdeauna 
bine cu Curtea; pe lângă aceasta, deşi nu poate suferi 
pe col. Hentsch, în ultimul timp i-a făcut avansuri, ceea 
ce dovedeşte că colonelul se bucură de toată favoarea la 
Curte. Si. din partea aceasta, d-na F. a aflat că eu n'aşi 
fi prietenul Germanilor şi că lucrările au ajuns la punc- 
tul «unde trebuie să se pronunţe» (fiind vorba de mine). 
Nu sar crede niciodată că intriga ar putea juca un rol 
aşa de mare în sferele acestea militare. Aceasta provine, 
îmi spune d-na F., dela nemăsurata neîncredere a Ger- 
manului. 

17 Noembre. — In zilele din urmă, din nou vine lu- 
mea să-mi ceară protectiune: se prepară liste noui de 


qu'il n'entend que trop souvent répéter : «Marghiloman, aus- 
triac ; Beldimano, prusiac.., etc.». 

Chez M-me Lydia Philipescu j'apprends — nouvelle très 
secrète — que l’Archevêque Netzhammer, qui nous est si fa- 
vorable, est mortellement atteint et qu’on s'occupe déjà de 
sa succession. Wladimir Ghika est à Rome, où il se demène 
beaucoup : est-ce le Roi Ferdinand qui l’a accredité ? Il y a 
aussi un évêque transylvain (7) qui s'agite en vue de la suc- 
cession. Praschma est reparti pour Berlin, toujours bien en 
Cour; malgré cela et quoiqu'il ne puisse sentir le col. Hentsch, 
il lui a fait dans ces derniers temps des avances, ce qui indi- 
que que le colonel est très en faveur. C’est de ce côté qu'est 
venu aussi aux oreilles de M-me Philipescu que je n'étais pas 
Pami des Allemands et qu’on est au point «où il faut mon- 
trer ses couleurs». On ne croirait jamais que l’intrigue pât 
jouer un si grand rôle dans ces sphères militaires, Ça vient, 
me dit M-me Philipeseu, de l’incoercible méfiance de PAI- 
lemand. 

17 novembre. — Tous ces jours derniers on est venu de- 
mander protection : on prépare de nouvelles listes d'arres- 


220 NOTE POLITICE — 1917 


arestări. Obreja se crede unul din cei dintâi înscriși; 
ex-senatorul Cornea dela Severin a primit o înstiintare 
serioasă ; Budişteanu dela Craiova se plângea că mai 
mulţi Români figurează în comitetul care dă informa- 
țiuni în acel oraş.—Nu credeam că din nou vor începe 
aceste procedee neîndemânatice !—Cu toate astea, Ielk- 
mann, reîntors dela Troian, a confirmat lui Kiriacescu 
aceste planuri supărătoare. El va încerca să convingă 
autorităţile superioare pentru a reveni asupra lor. Se 
pare că cei 70 km. de drum între Plevna şi Troian au 
fost un calvar pentru nenorociţii deportaţi cu concursul 
autorităţilor noastre superioare. 

— In Italia se înaintează încet, dar sigur. Ocuparea 
punctului Cismon (sud-v. de Feltre) se pare că a închis 
drumul pentru restul trupelor italiene de pe frontiera 
Nord. Alte trupe, se zice, operează «în lagunele» (sic) 
Veneţiei. 

18 Noembre, — Dela Tzigara aflu că se ia infanteria 
de pe frontul român şi se înlocueşte cu cavalerie. Oare 
Italia reclamă aceste mişcări ? De altă parte, se certi- 
fică că un corp de armată rus a părăsit frontul român 
şi s'a retras în Rusia. 





tation. Obreja se croit un des premiers inscrits ; l’ex-séna- 
teur Cornea de Severin avait reçu un avis sérieux; M-me 
Budisteanu de Craiova se plaignait que des Roumains fi- 
gurassent dans le Comité qui, à Craiova, donne des renseig- 
nements. Je ne croyais pas qu’on vonlut recommencer ces ma- 
ladresses. Or, Ielkmann, retour de Troian, a confirmé à Ki- 
riacescu ces fâcheux projets. Il va essayer d'en dissuader 
les autorités supérieures. Il paraît que les 70 km. de route 
entre Plevna et Troian ont été nn calvaire pour les malheu- 
reux qu’on a déporté avec le concours de notre administration 
supérieure. 

En Italie on progresse lentement, comme de juste, mais 
sûrement. La prise de Cismon (Sud-Ouest de Feltre) semble 
avoir fermé la bouche pour tout ce que peut être resté de 
troupes italiennes sur la frontière Nord. Des troupes opè- 
rent déjà dans «les lagunes» (sic) de Venise. 

18 novembre. — Par Tzigara : on enlève de l'infanterie 
du front roumain et on remplace par de la cavalerie. Est-ce 
l'Italie qui exige ces mouvements ? D'autre part on certifie 
qu’un corps d'armée russe a abandonné le front roumain et 
s’est retiré en Russie. 


NOTE POLITICE — 1917 221 


Lupu Kostake confirmă că se vorbește de alte noi 
arestări de ostateci: i sa spus 300. Insă, ceeace Lupu 
nu spune : care sunt sforţările pe care le fac Carp şi 
dânsul pentru a împiedeca aceste măsuri, luate ca räs- 
puns la acţiunile rele ale lui Brătianu ? 

19 Noembre. — Pe frontul italian, nimic mai de sea- 
mă decât că în munţi, între Piave şi Brenta, o rezistenţă 
puternică; în Rusia misterul continuă; se pare totuși că 
maximalistii au triumfat la Petrograd contra lui Ke- 
renski şi a celor războinici. 

— Zoldester, un tip curios care se vâră peste tot si 
se laudă că e în corespondenţă cu Ludendori, mi-a spus 
cu toate astea două lucruri care mi-au atras atenţia: 
spionagiul e teribil şi doamne din societate pot, dintr'o zi 
în alta, să fie arestate şi că — în cercul său se spune—: 
«d. Marghiloman le acoperă». (Trebuie să fie vorba tot 
de aceleaşi cancanuri asupra Crucii-Rosii). România se 
va transforma cu totul «după zece ani de ocupaţie ger- 
mană». Acest leit-motiv, scump lui Carp, se potri- 
veste cu unele cuvinte ale lui Horstmann—si cred că 





Lupu Kostake confirme qu'on cherche ă faire de nou- 
velles arrestations d'otages, — 309 lui a-t-on dit. Mais ce que 
Lupu n'a pas dit: quels sont les efforts que fait Carp et lui 
pour empêcher cette retorsion impolitique des mauvaises 
actions de Bratiano ? 

19 novembre. — Rien de saillant: sur le front italien on 
se heurte à une résistance opiniâtre dans les montagnes 
entre la Piave et la Brenta; en Russie le mystère plane 
toujours ; il semble pourtant que les Maximalistes ont 
triomphé à Petersbourg de Kerensky et des guerriers. 

Mr. Zoldester, le type curieux qui se fourre partout et 
qui aujourd'hui s’est donné les gants de se dire en corres- 
pondance avec Ludendorf, m'a dit pourtant deux choses sur 
lesquelles j'ai tiqué : L’espionnage est terrible et des dames 
très haut placées peuvent être d'un jour à l’autre pincées 
et, dit-on dans les cercles de ce Monsieur: «Mr. Marghilo- 
man les couvre». (Ce doit être encore les mêmes potins sur 
la Croix Rouge). — La Roumanie changera du tout au tout 
aprés «dix ans d'occupation allemande». Ce leit-motiv, cher 
à Carp, cadre avec certains propos de Horstmann, et je crois 


222 NOTE POLITICE: — 1917 


cercurile germane se gândesc serios la lucrul acesta. Tot 
de la el: în cercurile germane se crede că eu cam un 
pact cu familia regală şi că m'am angajat să salvez 
dinastia». 

— Generalul Sentler îmi trimite o scrisoare şi, 
ca semn de amintire, un album luxos apărut de curând: 
«Oesterreich-Ungarns Wehrmacht im Weltkriege». 

20 Noembre, — Dela Brănişteanu aflu că acum două 
zile a sosit o telegramă din Berlin, că Brătianu acceptă 
darea înapoi a internatilor la frontieră. Depeşa a vă- 
zut-o la Ielkmann. Primul semn de capitulare al guver- 
nului. Este vorba să se libereze oamenii sub 17 şi peste 
45 ani, femeile, toţi medicii şi toţi preoţii. Toată ches- 
tiunea se reduce acum la fixarea unei date; în telegra 
mă, acest punct e lăsat în suspensiune. 

— Beldiman a dat un memoriu cancelarului gi lui 
Czernin la 29 Ian. 1917. Notez un pasaj: In Oct. 1914, 
Beldiman a vestit pe Brătianu de intrarea Turciei în 
război. Brătianu a răspuns că nu dă nici o importanţă 
lucrului pentru că, după propriile lui informaţii, Turcia 
este sleitä ca putere militară şi el se aşteaptă la o revo- 
lutiune în Constantinopole. Constat că, nici după eva- 
cuarea lui Galipoli, Brătianu nu a învăţat să se ferească 
de «informaţiunile lui proprii»! 

— Se împarte în public un manuscris poligrafiat, 
apel către muncitori în care se slăveşte revoluţia rusă, 
care, pentru «pace, pâine, pământ şi puterea poporului», 
nu a cruțat nici o jertfă. Am vorbit de aceasta la dejun, 
şi Bellow a întrebat: — Cum fac astfel de lucruri ? — 
Adresându-mă către Horstmann : Dumnealor trebuie să 
ştie ceva. — Imi pare că, exact ca în primele zile ale 
ocupaţiei, când a circulat alt apel agrar, poliţia germană 
nu a fost streină. 


que les cercles allemands y songent sérieusement, — Du 
même: dans les cercles allemands on est convaincu que j'ai 
«un pacte» avec la famille royale et que je me suis engagé 
à sauver la dynastie. 

Le général Sentler m'envoie, avec une lettre gracieuse, 
à titre de souvenir, un album de luxe paru récemment: 
«Oestr.-Ungarns Wehrmacht im Weltkriege». 


NOTE POLITICE — 1917 223 


Horstmann îmi confirmă că Brătianu oferă acum 
de a face schimbul de internaţi pe front. Timp nedeter- 
minat. «Aceasta, zice H., dă dreptate acelora cari au cre- 
zut că deportatiunea în Bulgaria ar avea vreun efect a- 
supra lui Brătianu». «Eroare, răspund ; aceasta dove- 
deşte numai că Brătianu începe a avea frică». — «Poate 
că e adevărat !...» 

21 Noembre, — Vorbese cu Carada de sănătatea 
archiepiscopului. Nu mai are mult. Işi aduce aminte că 
de 11 săptămâni e la pat. Se va duce îndată la Kuschka, 
prelatul care se spune că ar fi un succesor acceptabil. 

Episcopul din Transilvania de care mi-a făcut men- 
tiune d-na Lydia Philipeseu, trebuie să fie contele Maj- 
lath, foarte rău şi pornit contra Românilor. S'ar teme, 
în caz de succesiune, ca Vladimir Ghica să nu lucreze 
pentru vreun Francez sau alt propagandist. 

— Baronul de Bornemisza îmi anunţă că îşi asteap- 
tă soţia şi copiii; deci se instalează aci. Nu crede să 
existe vre-o solutiune hotărâtă pentru România. Era 
vorba ca în cursul lui Noembre Czernin să facă un drum 
la Bucureşti; e convins că Czernin nu are timp azisă se 
ocupe «nici măcar un sfert de oră pe săptămână de a- 
facerile române» (textual). — Ii expun liniștit, cum cred 
că sar putea face pace cu România oficială şi ascultă 
fără obiectiuni solutiunea cu Principele Nicolae. Imi 
spune că afacerile ungare nu iau înfăţişare bună; greu- 
tatea cea mare e Welerle, «cel mai mare mincinos ce-a 
produs vreo țară». Constată că a găsit aici un haos ab- 
solut şi că cei ce guvernă, din partea Germanilor, sunt 
rău orientati. 

— La 4 ore, Al. Kiriacescu reîntoarce de pe scară 
pe Tzigara, care pleacă şi povesteşte că a fost chemat 
la poliţie spre a fi ascultat de Telkmann si Neumann, 
cari, întorşi din Bulgaria, au început o anchetă în pri- 
vinta denuntärilor că, eu ocazia luării internatilor, s'au 
cerut şi sau luat bani dela aceştia. 

Eri a fost arestat Sever Moscuna, presupun după 
plângerea lui Dumitrescu-Câmpina, pe care l’a pompat. 
Ielkmann afirmă că, pentru voiajul lui Moscuna în Ger- 


224 NOTE POLITICE — 1917 


mania şi pentru corespondentele ce căuta să trimită el, 
a primit dela Germani 200.000 lei! 

Kiriacescu a fost chestionat asupra acestuia, dar în 
principal asupra punctului următor: Un d. Kiriacescu 
ştie că Lupu Kostake a cerut în numele lui şi al col. 
Hentsch 200.000 lei dela fraţii Noica în favoarea săraci- 
lor, pentru a fi puşi în libertate... 

— Asta ştiu şi eu, spune Tzigara... Kiriacescu a 
răspuns că lui niciodată nu i s'a propus aşa ceva, dar 
n'a adăogat că fratele lui, Oscar, este cel vizat. — Ma- 
gistraţii ştiu că sora lui Noica a cerut povatä lui Goetz 
şi că acesta i-a spus să nu dea nimic, fiind la mijloc 
o excrocherie. — De afacerea aceasta mi-a vorbit în timp 
şi Stoian, foarte în curent prin o doamnă Blancfort de 
tot ce se zice sau se face la Goetz. Este de văzut până 
unde se vor împinge lucrurile de Germani... 

— Numitul Chitescu (v. 30 Aug.) a răsărit din nou 
în Germania. Se află la Bad-Stuer, de unde îmi scrie, 
cerând ajutoare. 


22 Noembre. — Mare luptă la Cambrai. Englezii au 
atacat în două directiuni  Bapaume-Cambrai şi Pe- 
ronne-Cambrai. — Graicourt şi Marcoing, la jumäta- 
tea, drumului dintre front şi Cambrai, au rămas în mâi- 
nile lor. Se vorbeşte de pierderi de artilerie fără însă a 
se da numarul. Mai la sud, la Craonne, Francezii au a- 
tacat de asemenea, însă cu mai puţin succes. 

In Italia. muntele Tomba, cel din urmă drum înainte 
de a eşi la câmp, rezistă încă. Totul se concentrează 
asupra acestui punct, între Brenta şi partea de sud a 
râului Piave. 

— Discursul-program al lui Clemenceau. Progra- 
mul omului eu mâna tare. Fraze scurte, täioase. Räzboi 
fără întrerupere; justiţie militară aplicată la toţi, fără 
consideratiuni de persoane; tăcere pentru propaganda 
pacifistă; uitarea greşelilor din trecut, etc... Pentru cât 
timp ? 

Tot oraşul vorbeşte despre o misiune, în vederea 
păcii, care ar fi încredințată lui Mişu Pherekyde. 





NOTE POLITICE — 1917 225 


23 Noembre. — Comunicatul anunţă ca Englezii mau 
putut să exploateze succesul lor din ajun şi că au fost 
opriţi pe loc. 

Din cercurile militare: armistițiul cu Ruşii pe 
punctul de a fi încheiat. 

— Mai multe scrisori din Moldova aruncate din 
aeroplan au fost trimise la destinaţie de către poliţie. 
Se primeşte răspunsul, îmi spune Bărbătescu, tot pe 
aceeaşi. cale (!). Cer o informaţie mai precisă. 

24 Noembre. — Ofensiva engleză a fost oprită; po- 
zitiunile lor cele noui formează un vârf de unghiu în 
frontul german, la 6 sau 7 km. de punctul de plecare. 
Sunt 9000 prizonieri, 300 mitraliere. Un succes venit la 
timp pentru a ridica moralul Antantei. 

— Căpitanul Zelkmann, care se ocupă în special de 
chestiunea internaţilor, mă pune în curent cu tot ce pri- 
veste pe deportații din Bulgaria. Viaţa acolo e scumpă. 
Sa luat dispozitiuni ca Statul să trimită pentru fiecare 
câte 300 lei pe lună. Prima sumă lunară le-a fost expe- 
diată la 1 Decembre. 

Banca bulgară reclamând un agio fantastic, expe 


23 novembre, — Le communiqué annonce que les An- 
glais n’ont pu exploiter leur succès de la veille et qu'ils sont 
arrêtés sur place. 

Des cercles militaires: armistice avec les Russes sur 
le point d’être conclu. 

Les lettres de Moldavie jetées d’aéroplane sunt remises 
à leur adresse par la police. On accepte, me dit Barbatesou, 
réponse par la même voie. (?) Je demande plus ample in- 
formé... 

24 novembre. — L'offensive anglaise est arrêtée; leur 
nouvelles positions figurent un coin dans le front allemand 
et dont la pointe est à 6 ou 7 km. du point du départ. Il y a 
9000 prisonniers, 300 mitrailleuses. Un succès venu à point 
pour relever le moral de l’Entente. 

Le cap. lelkmann, qui s'occupe tout spécialement de la 
question des internés, me met au courant de tout ce qui re- 
garde les déportés en Bulgarie. La vie y est chère. Aussi a- 
t-on pris des dispositions pour que l'Etat envoie pour cha- 
cun 300 lei par mois. La première mensualité leur est expé- 
diée la l-er décembre. La Banque Bulgare ayant exigé un 


15 


226 NOTE POLITICE — 1917 


dierea se face prin Banca Generală din Bucureşti şi Cre- 
dit Mobiliar Sofia. Trebuia să se aresteze şi să se trans- 
porte un însemnat număr de persoane bogate, mai cu 
seamă rude de ale lui Brătianu, însă măsura a fost o- 
prită în urma telegramei lui Ludendorf, care a comuni- 
cat că guvernul român consimte la schimb. In caz de 
amânare, se va proceda cu tărie. 


Emil Petrescu, lăsat la ţară, va fi de asemeni ex- 
pediat în Bulgaria. Costică Poenaru a scăpat de inter- 
nare, spune Jelkmann, pentrucă a servit în administra- 
fie mai mult de nouă luni. Lupu Kostake a cerut să se 
ia în consideraţie lucrul acesta, căci ar fi indelicat să 
se aresteze un om de care sa servit. Deci, a fi un pro- 
vocator de război, nu e nimic; chestiunea e să ştii să te 
strecori în vre-un serviciu oarecare. — Sever Moscuna 
va pleca tot în Bulgaria; se pare că a stors bine pe Du- 
mitrescu-Câmpina, sub pretext de împărţire de bacsi- 
suri. Max Rosetti a estorcat şi el 6000 lei lui Câmpina.— 
Mai e unul Max Goldenberg care i-a luat 10.000 lei, sub 
pretext de a împărţi la diferiţi agenţi secreti şi apoi îl 


agio fantastique, l'envoi se fait Banque Générale Bucarest — 
Credit Mobilier Sophia. On devait encore arrêter et trans- 
porter un grand nombre de personnes riches, surtout les 
parents de Bratiano, mais on s’est arrêté au vu du télégram- 
me de Ludendorf, communiquant que le gouvernement rou- 
main consent à l'échange sur le front; s’il y a atermoiement, 
on procédera ferme. Emi'e Petrescu, laissé à la campagne, 
va être aussi expedié en Bulgarie. Or, me dit lelkmann, c'est 
par suite de collaboration administrative de plus de neuf 
mois que Costică Poenaru a été sauvé de l’internement : 
c'est Lupu Kostake qui a fait prévaloir la considération qu'il 
serait inconvenant d'arrêter un homme, dont on s’est servi. 
Comme cela, avoir été un des provocateurs à la guerre, n’est 
rien, pourvu qu'on ait eu l'adresse de se faufiler dans uu 
emploi! Le Sever Moschuna ira en Bulgarie aussi ; il paraît 
qu’il a tapé gros Dumitrescu-Campina sous pretexte de pots- 
de-vin à donner; Max Rosetti a aussi extorqué six mille à 
Campina. Il y a aussi un Max Goldeuberg qui lui a prig 
10.000, soi-disant pour des agents de la police secrète; puis on 


NOTE POLITICE — 1917 227 


terorizau, îmi spune Ielkmann, pe acest biet nenorocit că 
va fi împuşcat dacă va spune ceva! 

— Bărdescu îmi dă câteva lămuriri asupra numiri- 
lor dela facultatea de medicină. S'a menţinut pentru o 
sută până la două sute de studenţi toate catedrele ce erau 
pentru 1800 până la 2000 de studenţi obicinuiti. S'au 
creat altele nouă, ca de ex. catedra de ginecologie, care 
nu există în legea noastră, 

Pentru Şuţu, fără nici o cultură, s'a creat un loc 
«pentru că n'a iscălit memoriul universitarilor». 

25 Noembre. — E primul comunicat, de trei zile, 
care e afirmativ relativ la ofensiva engleză din fața o- 
raşului Cambrai. 

Germanii anunţă că ea sa prăbuşit cu mari pier- 
deri pentru asaltatori. 

— In Italia, Italienii atacă fără întrerupere în 
munţi. 

— Intr'o conferinţă pe care am avut-o cu Lupu, 
Dobrovici şi Dristorian, am interpelat cu vioiciune pe 
Lupu şi i-am arătat datoria absolută ce are: 1) Dea 
constitui o comisiune pentru a opri şi a supraveghia 


terrorisait, me dit Ielkmann, ce panvre diable en le mena- 
cant, s’il parle, de ponvoir être fusillé 

Bardesen me donne qnelqnes détails snr les nomina- 
tions Facnlté de médecine. On a maintenn ponr cent à denx 
cents élèves tontes les chaires qn'on avait pour les 1809 à 
2X00 étndiants habitnels. On en a créé de nonvelles, comme 
la chaire de gynécologie qni n'existe pas dans notre loi. 
Ponr Sontzo, ignorant, on a créé nne place «pentrn că el 
n’a iscälit memorinl Universitarilor». 

25 novembre. — C'est le premier commnniqné depnis 
trois jonrs qni soit affirmatif an sujet de l'offensive an- 
glaise devant Cambrai. Les Allemands annoncent qu'elle 
s'est ecronlée avec de grosses pertes ponr l’assaillant. 

En Italie, ce sont les Italiens qni attaquent sans cesse 
dans les montagnes. 

Dans nne conférence qne j'ai ene avec Lnpn, Dobrovici, 
Dristorian, j'ai vivement interpellé Lnpn et Ini ai mis en 
avant le devoir absoln qn'il a : 1) de constitner nne commis- 
sion ponr arrêter et snrveiller les moyens de combattre la 


228 NOTE POLITICE — 1917 


mijloacele de combatere a tifoidei, care zilnic face ra- 
vagii; 2) De a constitui un fond de pensiuni pentru cei 
amputati. Aceşti nenorociti au cel putin dreptul de a nu 
muri de foame. — Promisiuni... 

26 Noembre. — Din nou lupte pe tot frontul fran- 
cez, la Ypres, Cambrai, Craonne. In Italia, situaţie sta- 
tionarä. Italienii atacă continuu. 

— Culcer, dela Târgu-Jiu. Şi acolo, ca şi aiurea, ele- 
mentele ocupante se strică. Tuica are farmec şi micile 
venituri ilicite se înmulţesc din ce în ce. El e chiar uimit 
de repeziciunea propagării răului. 

21 Noembre. — Englezii continuă să atace la Ypres: 
şi la Cambrai, iar Francezii de asemenea pe frontul lor. 
Se pare că ei au fixat pe loc toate forţele nemtesti. In 
Italia, nici o schimbare. 


— Horstmann îmi confirmă că pe tot frontul rus, — 
afară bineînţeles de frontul din Moldova foarte strict 
păzit, — este de fapt armistițiu. Pretutindeni se frater- 
nizează şi muzicile militare cântă în toate părţile. 

Ne bucurăm de o vreme minunată şi se continuă 


typhoide, dont les ravages s'étendent journellemet ; 2) de 
constituer un fond de pensions pour les amputes: ces mal- 
heureux ont bien le droit de ne pas mourir de faim. Pro- 
messes... 

i 26 novembre. — De nouveau très chaud sur tout le frout 
français, à Ypres, à Cambrai, à Craonne. En Italie situation 
stationnaire. Les Italiens attaquent toujours. 

Culcer, de Târgul Jiul: Là, comme ailleurs, les éléments 
occupants se gâtent. La tzuica a du charme et les petits bé- 
néfices illicites gagrent de proche en proche. Il est même 
étonné de la rapidité de propagation du mal. 

27 novembre. — Les Anglais continuent d'attaquer et à 
Ypres et sur Cambrai, les Français de même sur leur propre 
front. Ils semblent surtout fixer sur place toutes les forces 
‘allemandes. 

En Italie aucun changement. 

Horstmann me confie que sur tout le front russe, — sanf 
bien entendu le front moldave, très sévèrement gardé — il 
y a armistice de fait. Partout on fraternise et les meilleurs 
musiques militaires jouent de chaque côté. Nous jouissons 


NOTE POLITICE — 191? 229 


cu semănatul ogoarelor întârziate din cauza secetei de 
toamnă. 

28 Noembre. — Nici o schimbare pe front. Contele 
Praschma îmi spune că în Tyrol, zăpada e de 1 m.; 
Sa înaintat cu 70 km. nefiind decât două drumuri 
strimte ce trebue lärgite, şi că în curând se va relua o- 
fensiva în Italia. Sa găsit aprovizionări imense, între 
altele mari cantitati de stofe. 

Am avut la dejun pe contele Praschma pentru a 
vorbi cu el, după cum îi spusesem la d-na L. F. — Ar 
trebui acum ca Iaşii să facă propuneri de pace... — E 
tocmai subiectul pe care voiam să-l ating, răspund. eu. 
Pacea e posibilă, cred, dacă Germania a renunţat la in- 
tentia sa de a goni dinastia. — Dar, cine a spus aceasta? 
Când sa evidenţiat în Germania această intenţie ? — 
Pe aceste premise, convorbirea noastră a fost uşoară. 
Am explicat sistemul meu, adăogând că nu e de nici un 
interes să se verse mult sânge pentru a se reduce 
Moldova. 

Praschma îmi spune: «Ideia dv. îşi face drum; o 
găsesc bună. Pot mai cu seamă să vă spun că sa reve 


d'un temps merveilleux et on continue d’ensemencer les 
champs mis en retard par la sécheresse de l’automne. 

28 novembre, — Rien de changé sur le front. Le comte 
Praschma m'explique qu’il y a un mètre de neige dans le 
“Tyrol, qu’on a avancé 70 km. n'ayant que deux routes étroites 
qu’il faut élargir, mais que sous peu on reprendra loffen- 
sive en Italie. On a trouvé des approvisonnements immenses 
et entr'autres de grandes quantités d’étoffes. 

` Jai eu le comte Praschma à dejeuner pour causer, ainsi 
que je lui avais dit chez M-me Lydia Philipescu. Lui: Il far- 
drait maintenant que Iassy fixe des ouvertures de paix... 
Moi : C’est juste le sujet que je voulais toucher. La paix est 
possible, je crois, si l'Allemagne a renoncé à son intention 
de bannir la dynastie. — Lui: Mais qui a dit cela? Quand 
est-ce qu'en Allemagne on a affiché cette intention? 

Sur ces prémisses notre conversation a été aisée. Jai 
expliqué mon système, en ajoutant qu’il n'y a aucun intérêt 
de verser beaucoup de sangpour réduire la Moldavie. 
Praschma me dit : «Votre idée fait son chemin ; je la trouve 
bonne. Je puis surtout vous dire qu’on a beaucoup changé 


230 NOTE POLITICE — 1917 


nit mult şi se recunoaşte acum greşeala în direcţiunea 
luată în România». Cu tot limbagiul, aşa zis diplomatie, 
Praschma era clar ostil sistemului Carp-Kostake. Din 
nenorocire Praschma îmi pune chestiunea: Ruşii nu 
vau oferit niciodată nimic în Basarabia ? 

— Ji răspund neted: nu, şi repet declaraţia pe care 


mi-a făcut-o Poklevski asupra acestui punct. — Dar 
Rusia actuală nu ar da nimic? — Din cauza Dobrogei? 
— Da: sunt mari dificultăţi. — Un cuvânt mai mult 


pentru a încheia o pace repede. Nu se poate plăti destul 
de scump marele rezultat de a se face o spărtură în rân- 
durile Antantei şi Bulgarii vor înţelege că trebue să sa- 
crifice din pretentiunile lor. 

Mai departe, Praschma vorbeşte şi de o oarecare 
ocupație — doi ani, îmi pare că a spus, — căci trebue 
supraveghiată întrebuinţarea recoltei: «Avem nevoe de 
produsele dv.»—Replic că vor fi suficiente comisiunile 
cari să supravegheze importul şi exportul. Am pro- 
mis lui Praschma un mic rezumat deşi spune el: «ceeace 
îmi relatafi se va grava în memoria mea». Contele re- 





et qu'on reconnaît qu’on s’est trompé dans la direction qu'on 
a prise en Roumanie». Malgré son langage soi-disant diplo- 
matique, Praschma était clairement hostile au système Carp- 
Kostake. 

Malheuresement, Praschma me pose la question: «Les 
Rnsses ne vous ont-ils jamais rien offert en Bessarabie 2» 
Je dis carrément non et je repète la déclaration que Po- 
klevsky m'avait faite à ce sujet. «Et la Russie actuelle 
na donnerait-elle rien?». — C’est à cause de la Do- 
brogea, — Lui: Oui, il y a des grandes difficultés. — Moi è 
Raison de plus de conclure une paix rapide. On ne peut 
payer assez cher le grand résultat de faire brêche dans lEn- 
tente, et les Bulgares comprendront qu’on est obligé de sa- 
crifier leurs prétentions. 

Plus loin Praschma parle aussi d'une certaine occupa- 
tion — deux ans, me semble-t-il qu’il a dit, — car on doit 
surveiller l'emploi de la récolte: «Nous avons besoin de 
vos produits». — Je réplique que des commissions surveil- 
lant l'importation et Pexportatiou seront suffisantes. J'ai 
promis à Praschma un petit aide-mémoire, quoique dit-il z 
«Ce que vous me dites, sera gravé dans ma mémoire». Le 


„NOTE POLITICE — 1917 231 


petă că în curând, şi foarte iute, se va lua o hotărâre 
privind România. 

— A circulat svonul că M. Pherekyde a sosit eu 
propuneri de pace. Volanka a venit să mă întrebe şi a 
trebuit să stărui mult ca să-l asigur că nu ştiu nimic, 

29 Noembre, — O scrisoare dela Horstmann mă în- 
ştiinţează că colonelul Hentsch este în totul de acord pen- 
tru serbarea Crucui-Roşii şi pentru comitetul de organi- 
zare. In vederea unei fraternizări căutate, Gebsattel 
mi-a propus oficial o serbare cu vânzare de obiecte ro- 
mâneşti de către doamnele din societate în profitul tutu- 
lor Crucilor-Roşii. 

Graţie tactului lui Horstmann, am convenit ca ser- 
barea să n'aibă loc decât pentru Crucea-Roşie română; 
vor veni şi ofiţeri germani; apoi Germanii vor da un 
concert, la care vor asista la rândul lor şi doamnele ro- 
mâne. 

— Pe frontul englez sfortäri vizibile de a nu se da 
nici un minut răgaz Germanilor. 

30 Noembre. — Cancelarul — anunţă o depeşă — a 





comte repète que bientôt, très vite, on sera obligé de prendre 
une décision concernant la Roumanie. 

Le bruit a couru que M. Pherekyde était venu porteur de 
proposition de paix. Volanka est venu m'interviewer et c'est 
avec instance qu’il a fallu lui donner l'assurance que je ne 
l'avais pas vu! 

29 novembre.— Lettre de Horstmann qui me prévient que 
le colonel Hentisch est en tout d'accord pour la fête à donner 
pour la Croix Rouge et Comité de Dames afin d’organira- 
tion. En vue d’une fraternisation recherchée, Gebsattel m'a- 
vait officiellement pronosé vne fête avec vente d'objets rou- 
mains par les Dames de la société au profit de toutes les 
Croix Rouges. Grâce au tact de Horstmann, nous semmes 
convenus que la fâte serait rien que pour la Croix Rouge 
roumaine ; les officiers allemands y viendraient ; puis les 
Allemands donneraitent uu concert auquel les Dames assis- 
teraient à leur tour. 

Temps idéalement beau. 

Sur le front anglais, visibles efforts de ne pas donner 
une ininute de répit aux Allemands. 

30 novembre. — Le chancelier — annonce una dépêche — 


232 NOTE POLITICE — 1917 


primit o radiogramă dela Tzarskoe-Selo, iscălită Trotzki 
şi Lenin, propunându-i peste puţin timp începutul ne 
gocierilor în vederea armistiţiului şi a pacii. Cancelarul 
declară că, în propunerile până în prezent cunoscute ale 
guvernului! rus, există o bază de negocieri. El asteapta 
numirea de delegaţi în speranţa de a ajunge repede la 
pace. 

1 Decembre. — Reluarea violentă a activității pe tot 
frontul de Vest; centrul tot în fața oraşului Cambrai. 

Armistițiul există de fapt cu Ruşii şi toate ştirile, 
chiar cele din isvor antantist, concordă pentru a recu- 
noaşte că regimul maximalist câştigă din ce în ce mai 
multă autoritate. 

— Conversaţie cu Stere: el recunoaşte că Dobro- 
gea e în pericol; admite că nu mai poate fi chestiune de 
o uniune personală cu Austria. Dacă guvernul Brătianu 
oferă pacea, nu crede ca Germania să poată refuza ca 
să trateze — «soluţie grozavă pentru România»; — dacă. 
Brătianu, vecinie orb, nu se mişcă, atunci se va retrage 
probabil cu Regele în Rusia şi va lăsa armata să capi- 
tuleze, «solutiune cu mult mai preferabilă». 


a reçu un radiogramme de Tzarskoe-Szelo, signé Trotzki et 
Lenin, lui proposant le commencement à bref délai des né- 
gociations en vue dr l'armistice et de la paix. Le chancelier 
céclare que dans les propositions, jusqu’à présent connues, 
du gouvernement russe, il y a la base d’une négociation. T 
attend la nomination de délégués dans l'espoir d'aboutir ra- 
pidement à une paix. 

1-er décembre. — Reprise violente de l’activité sur tout le 
tront Ouest, le centre toujours devant Cambrai. 

Darmistice existe de fait avec les Russes et toutes les 
nouvelles, même de sources ententistes, concordent pour re- 
connaître que le 1égime maximalisie prend de plus en plus 
de l'autorité. 

Conversation avec Stere: il reconnaît que la Dobrogea 
est en danger; il admet qu’il ne peut plus être question d'une 
union personnelle avec Autriche; si le gouvernement Bra- 
tiano offre la paix, il ne croit pas que l'Allemagne puisse 
refuser de traiter — «solution affreuse pour la Roumanie»—; 
si Bratiano toujours aveugle ne bouge pas, il se retirera 
probablement avec le Roi en Russie et laissera l’armée ca- 
pituler: «solution de beaucoup préférable». 





NOTE POLITICE — 1977 233 


— Lupu aduce la 7 ore, dela Hentsch, ştirea. data 
de «Djen» că mulţimea a manifestat la Iaşi pentru pace 
şi a voit să se dedea la manifestatiuni ostile faţa de 
Rege, de Brătianu şi de Take Ionescu (?) 

Probabil, tot atât de serioasă ştirea adusă de Enric 
Isvoranu, că Neiu Ciorăneanu, secretarul lui Take Io- 
nescu, pe care-l ştiam de mult în Elveţia, ar fi sosit azi 
întrun automilitar, cu toate înlesnirile procurate de au- 
toritätile austriace. 

2 Decembre. — O ştire însemnată este scrisoarea lor- 
dului Lansdowne, şeful conservatorilor din Camera Lor- 
zilor : Trebue să se pună capăt repede războiului, dacă 
voim a evita o catastrofă mondială... Noi nu avem in- 
tenţia să contestăm Germaniei locul ei printre marile 
puteri comerciale... Nu ne gândim să impunem Germa- 
niei o altă formă de guvernământ decât aceea pe care 
o doreşte ea... ete. (Tocmai contrariul de ceeace spunea 
Lloyd George). Scrisoarea e bine primită de o parte 
din presă. A fost publicată de «Daily Telegraph». 

La Cambrai un bun succes german. Ocuparea lui 





Lupu rapporte à 7 h. de chez Hentsch la nouvelle donnée 
par le «Djen» que la foule à Iassy a manifesté pour la paix 
et a voulu se livrer à des voies de fait sur le Roi, Bratiano 
et Take Ioneseu (?). Probablement de même valeur la nou- 
velle apportée par Henri Isvoranu que Neiu Cioräneanu, 
secrétaire de Take Ionescu, que je savais depuis longtemps 
en. Suisse, serait arrivé aujourd'hui en auto militaire, avec 
toutes facilités procurées par les autorités autrichiennes. 

2 décembre. — La grande nouvelle est la lettre de Lord 
Lansdowne, le chef des conservateurs de la Chambre Haute. 
Il faut mettre rapidement fin à la guerre si on veut éviter 
nne catastrophe mondiale... Nous ne comptons pas contesier 
à l'Allemagne sa place parmi les grandes puissances com- 
mereciales... Nous ne pouvons pas imposer à l'Allemagne une 
autre forme de gouvernement que celle qu’elle désire elle- 
même ete. (Tout juste le contre-pied de ce que disait cou- 
stamment Lloyd George). La lettre est bien accueillie même 
par une partie de la presse. C’est le «Daily Telegraph» qui 
l'a publiée. 

A Cambrai bon succès. Prise de Graineourt (que les An- 


234 NOTE POLITICE — 1917 


Graimcourt (pe care îl cucerise Englezii, comunic, din 22 
Noembre), Anneux şi Sautaing: 4000 de prizonieri şi 
mai multe baterii. 

— «Lumina» publică un interview pe care generalul 
Ihescu l-ar fi dat lui «Petit Journal» din 25 Noembre. 
Aşi fi crezut că e vorba de o fantezie, dacă Horstmann 
nu mi-ar fi certificat că a fost dat prin telegrafia fără 
fir. E o nebunie curată! Iată creerul care a condus pe 
Brătianu de mână şi care a pregătit planul de campanie 
care se cunoaşte. 


— Beldiman trebuia să ţină conferinţa sa la 2 ore 
şi jumătate. Era totul regulat cu Carp, care trebuia să 
dejuneze de vreme la Lupu. Eri seară, în urma nu știu 
cărei intrigi, mi-a făcut cunoscut că nu mai vine; de a 
semenea se abfine şi Lupu. Inţeleg că Beldiman vrea să 
se asigure de prezența mea şi a amicilor mei. Intre 
timp Maimarolu îmi comunică că delegaţii au sosit şi că 
prefectul tăgădueşte că i-a făcut să vie! 


Soseşte tocmai Horstmann care comunică lui Beldi- 
man că totul e regulat: că Carp să facă ce va voi, dar 
Lupu va merge la conferinţă. Apoi încetul cu încetul: 


glais avaient conquis, — communiqué du 22 nov.), Anneux 
et Sautaing: capture de 4009 prisonniers et plusieurs batteries. 
La «Lumina» donne une interview que le genérai Iliescu 
aurait donnée au «Petit Journal, le 25 novembre. J'aurais 
cru à une fantaisie si Horstmann ne m'avait pas certifié que 
c’est la télégraphie sans fil qui l’a donnée. C'est la démence 
pure, Et voilà le cerveau qui a conduit Bratiano par la main 
et qui nous a prépare le plan de campagne que l’on sait. 
Beldimano doit faire sa conférence à 24 h. Il s’amène 
de grand matin: tout était réglé avec Carp, qui devait déjeu- 
ner de bonne heure chez Lupu afin d’avoir le temps de faire 
sa sieste; hier soir, par suite de je ne sais quelle intrigue, iF 
m'a fait dire qu'il ne venait plus ot Lupu du même coup: 
s'abstient. Je comprends que Beldimano veut s'assurer de 
ma présence et de celle de mes amis. Entre temps Maimarolu 
m'apprend que des délégués sont arrivés et que le préfet se 
défend de les avoir fait venir. Arrive justement Horstmann, 
qui communique à Beldimano que tout est réglé; que Carp 
fasse ce qu’il voudra, mais Lupu ira à la conférence. Puis. 


NOTE POLITICE — 1917 235 


Lupu convocase pe prefecţi la o altă conferinţă, pentru 
a-i împiedica să meargă, însă cum Welzer a convocat pe 
delegaţi, «d. Lupu Kostake nu are permisiunea de a 
face altceva decât ceeace autorităţile au hotărât, şi tot 
aşa se va întâmpla şi în viitor !» 

Beldiman roşeşte (îmi spune dânsul) ca un căpitan 
german «să vie ca să pună ordine între noi», şi îmi fac 
ciudate reflexiuni asupra «spontaneităţii» mişcării po- 
litice ce-şi propunea Beldiman. 

Conferinţa în sine a fost o bună pagină de istorie: 
politica tratatului nostru din 1883 n'a fost politica per- 
sonală a Regelui Carol, dar aceea pe care ţara o indi- 
case încă în 1853. Cercetată din punctul de vedere al 
ambianţei, conferința a fost o deceptiune. In ceasul a- 
cesta, se aşteaptă propuneri, solutiuni; o dizertatiune 
nu răspunde aspiratiunilor fiecăruia. | 

— Tzigara soseşte la prânz furios. Fără să vrea 
îmi spune că trebue să vie rar la mine, pentru că e sus- 
pect. Am ajuns aici ! Refuzând să dea sease sergenti de 
oraş pentru a face serviciu de garderobieri la facultatea 











—_ 


petit à petit: Lupu avait coavoqu6 les préfets à une autre 
conférence pour les empêcher d'aller, mais comme c'est Wel- 
zer qui a fait venir les délégués, «Mr. Lupu n'a pas la per- 
mission de faire autrement que ce que la Verwaltung a dé- 
cidé et ce sera, en tout, comme cela à lavenir». 

Beldimano rougit (me dit-il) que ce soit le capitaine alle- 
mand «qui vienne mettre de l’ordre parmi nous», — et je me 
fais de singulières réflexions sur la spontanéité du branle 
politique que se proposait Beldimano. 

La conférence prise en elle-même a été bonne Page 
d'histoire: la politique de notre traité de 1883 n'a pas été la 
politique personnelle du Roi Carol, mais celle que le pays 
avait indiquée déjà en 1853. Examinée au point de vue de 
l'ambiance, la conférence a été une déception; à cette heure 
on attend des solutions, des propositions; une dissertation 
ne répond pas aux aspirations de chacun. 

Tzigara-Samurcas arrive à dîner, furieux. Il lui échappe 
de dire qu’il doit venir rarement chez moi parcequ'il est sus- 
pect. Nous en sommes là! Ayant refusé de donner six ser- 
gents de ville pour le vestiaire (pour faire office de garde- 


236 NOTE POLITICE — 1917 


ae medicină, pentru inaugurarea de mâine, Caragiale, 
şeful de cabinet al lui Virgil Arion, după sfatul acestuia, 
sa dus să se plângă colonelului Hentsch ! Ce trebue să 
gândească acesta ! 

3 Decembre. — Nou succes la Cambrai, după o luptă 
învierşunată. 

— Am cerut 48 ore de congediu pentru d-na Sabina 
“Cantacuzino, care, se pare, e suferindă. Horsimann îmi 
scrie că i s'a acordat. 

— Ministrul Kühlmann a fost întrebat asupra punc- 
tului de a se şti dacă negocierile cu Rusia ar coprinde 
şi România. Ministrul a răspuns că mare nici o propu- 
nere a României; dar dacă guvernul român ar face 
vreuna, ea ar forma obiectul unei negocieri aparte. — 
Deci, Germania n’ar refuza să trateze cu Regele Ferdi- 
nand sau cu guvernul său. Aceasta ar dărâma tot ceeace 
Lupu şi Carp se lăudau că proclamă în numele Ger: 
maniei ! 

— Corteanu mi-a spus, acum câteva zile, că Wach- 
wann a afirmat înaintea lui că «proectul lor» era să 
formeze o armată pentru a ataca frontul moldovean, 


robiers) à la faculté de médecine, en vue de l'inauguration de 
demain, Mr. Caragiale, chef de cabinet de Virgile Arion, 
sur la conseil de ce dernier est allé se plaindre au colonel 
Ilentsch! Que doit en penser le colonel? 

3 décembre. — Nouveau succès allemand devant Cambrai, 
après une bataille acharnée. J’ai demandé 48 h. de congé pour 
Sabine Cantacuzène qui, paraît-il, souffre des dents, Horst- 
mann m'écrit qu'il est accordé. 

Le ministre Kühlmann a été interrogé sur le point de 
savoir si les négociations avec la Russie comprendraient 
aussi la Roumanie. Le ministre a répondu qu'il m'avait 
aucune proposition de la Roumanie, mais que si le gouver- 
nement roumain en faisait une, elle formerait l’objet d’une 
négociation à part. Done l'Allemagne ne refuserait pas de 
traiter avec le Roi Ferdinand ou avec son gouvernement. 
Cela démolit tout ce que Carp et Lupu se vantaient de 
pioclamer au nom de l’Allemagne. 

Corteanu m'a dit, il y a quelques jours, que Wachmann 
avait affirmé devant lui que «leur» projet avait été de for- 
mer une armée pour attaquer le front moldave, Je n'avais 


NOTE POLITICE — 1917 237 


N'am crezut o astfel de monstruozitate. Dar Mihăileanu 
îmi spune că Sturdza, la Piteşti, vorbind ofiţerilor, le-ar 
fi repetat că trebue să creeze o armată pentru a merge 
să cucerească Moldova şi în urmă Basarabia! 

Ce vânt de nebunie ! — Cum Carp pleacă la Berlin, 
— ştire adusă eri de C. Arion, —ia cu dânsul şi pe 
Sturdza «pentru a regula chestiunile militare!» (Tzi 
gara). 

— Armistițiul cu Rusia poate fi socotit ca încheiat. 
O depeşă comunicată la Club, la 7 ore seara, dă ştirea 
ca pozitivă. 

4 Decembre. — Dombrowski îmi comunică că a au- 
zit dela von Osten, deci din sursă germană. că la laşi 
Brătianu şi-a dat demisia şi că M. Pherekyde a format 
un guvern cu Morţun şi Missir. (Nu ştiam că V. Missir: 
se găseşte în Moldova). Dacă ştirea este adevărată, gu- 
vernul român se va gândi să facă propuneri de pace. 
De aită parte, Horstmann îmi spune că Parisul încura- 
jează Moldova să reziste, promitându-i, după război, cel 
mai larg concurs financiar ! 

— Pe frontul englez un nou succes; se reia câte pu- 


pas Cru à cette monstruosité. Or, Mihaileanu me dit que 
Sturdza, à Piteşti, haranguant des officiers, lenr aurait 
répété qu’il fallait créer nue armée pour aller conquérir la 
Moldavie et ensuite la Bessarabie! Vent de folie. Et com- 
me Carp se rend à Berlin, nouvelle apportée hier par C. 
Arion, il emmène le colonel avec lui pour «règlement des 
questions militaires»! (Tzigara). 

Il faut considérer l'armistice avec la Russie comme 
conclu. Une dépêche commuuiquée an Club à 7 h. du soir, 
donne la nonvelle positive. 

4 décembre, — Dombrowsky me communique qu'il tient 
de von Osten, done de source allemande, qn'ă Iassy Bratiano 
a donné sa démission et que M. Phérékyde a coustitné nn 
gouvernement avec Mortznu et Missir. (J’ignorais que V. 
Missir se tronvât en Moldavie). Si la nonvelle est vraie, le 
gouvernement roumain songera à faire des propositions de 
paix. D'autre part Horstmann me dit que de Paris on a en- 
couragé la Moldavie à tenir bon, en lui promettant pour 
après le concours financier le plus large! 

Sur le front anglais, nonvean succès; on reprend en dé- 


238 NOTE POLITICE — 1917 


țin tot ce s'a pierdut la Cambrai. S'a capturat 100 tu- 
nuri şi 6000 prizonieri. Se pare că primul succes englez 
era datorit lipsei de oameni. Prinţul Rupprecht avea 
înaintea lui 3 contra 1. In urmă i sa trimis neîntrerupt 
întăriri şi Horstmann spune că se va trimite un milion 
de oameni pe acest front pentru a-l străpunge şi a bate 
pe Englezi. Obiectiv Calais. Tot ce e disponibil de pe 
frontul rus e transportat pe frontul de Vest. 

— Aflu deia Horstmann că voiajul lui Carp a fost 
hotărat după conversaţia cu Hentsch: «în conversaţia 
sa cu Hentsch zice Horstmann, el sa arătat cu totul 
diferit de ce credeam noi».—Tot cu privire la acest sub- 
iect Beldiman îmi spunea azi dimineaţă: «Că autori- 
tatea lui. trebuia să fie luat ca să se reclădească Româ- 
nia, dar evident că el nu mai poate guverna». Horst- 
mann va pleca şi el; mi-a spus aceasta în modul urmă- 
tor : «Eram neliniştit asupra felului adoptat de Carp de 
a înţelege lucrurile; din fericire, îl însoţese».—Eu des- 
aprob faptul că Sturdza face şi el parte din călătorie: 
«Ce voiti ? Ginerele! El însă nu va juca nici un rol, nici 


tail ce qu’on avait perdu devant Cambrai. Prise de 100 canons 
«et de 6000 prisonniers. I] paraît que le premier succès anglais 
était dû an manque d'hommes; le Prince Rupprecht avait 
devant lui 3 contre 1. Depuis on lui envoie constamment des 
renforts et Horstmann raconte qu’on va masser un million 
d'hommes sur ce front pour le percer et battre les Anglais. 
Objectif Calais. Tout ce qui devient disponible du front 
russe, s’en va sur ce front. 

J'apprends par Horstmann que le voyage de Carp a été 
décidé après conversation avec Hentsch, du moins il a dit: 
«Dans sa conversation avec Hentsch, il s’est montré tout dif- 
férent de ce que nous pensions». Beldimano, à ce sujet, ce 
matin même, me disait: «Cu autoritatea lui trebuia să fie 
luat ca să se reclădească România, dar evident că el nu mai 
poate guverna». 

Horstmaun est du voyage: il me l’a même dit de la façon 
suivante: «J'exprimais des inquiétudes au sujet de la façon 
de comprendre les choses que Carp a adoptée; heureusement 
ave je Paeeomnasne». Je marque désapprobation de ce que le 
colonel Sturdza est du voyage: «Que voulez vous? le gendre! 
Mais il ne jouera aucun rôle, ni là-bas, ni après!» 


NOTE POLITICE — 1917 239 


acolo, nici după aceasta !» — Horstmann mai are o în 
doială : «Păcat că această călătorie se face aşa târziu, 
ar fi trebuit să aibă loc acum 15 zile. Dumnezeu ştie ce 
vom găsi acolo; hotărâri poate chiar luate!» (Ceeace do- 
vedeşte că Carp n’a fost chemat de Berlin, ci expediat 
de cei d’aici). 

Horstmann, în chestiunea Dobrogei, caută totdeauna 
compensafiuni eventuale în Basarabia. Trebue să mena. 
jăm pe Bulgari. «Dacă li sa promis, trebuesă ne ţinem 
de cuvânt»... Ar trebui, afară de aceasta, construit un 
canal dela Galaţi la mare! E şi aici un punct negru. In 
fine Horstmann vorbeşte iar de unirea tutulor. Ar tre- 
bui să se formeze un guvern național cu d-voastră, C. 
Arion, Stere, Beldiman... Lucrul ciudat e chestiunea: se 
va putea lăsa la Bucureşti familia lui Brătianu când 
Brătienii vor fi în exil? Ii răspund în faţa lui Below că 
pericolul liberal nu va veni niciodată dela câteva femei, 
cari nu pot altceva decât să vorbească, ci dela menţine 
rea vecinic în funcţiune a liberalilor Cräsnaru, Dobro- 
vici, C. Poenaru. Aprobare din partea lui. 

— «Lumina» publică raportul generalului Poliva: 


Horstmann exprime encore ce doute: Dommage que ce 
voyage se fasse si tard; il aurait dû avoir lieu il y a 15 jours. 
Dieu sait ce que nous allons trouver la-bas, des décisions 
peut-être déja prises (ce qui. indique que Carp n’est pas ap- 
pelé de Berlin, mais expedié par ceux d'ici). 

Horstmann, dans la question Dobrogea, cherche toujours 
des compensations eventuelles en Bessarabie. Il faut ména- 
ger les Bulgares; «si on leur a promis, il faut tenir.» Il 
y a aussi un canal qu’on peut faire de Galatzi à la mer! C'est 
toujours le point très noir. Enfin Horstmann parle toujours 
de Punion de tous. Il faudra faire un gouvernement national 
avec vous, ©. Arion, Stere, Beldimano. Le plus bizarre, c'est 
la question: pourra-t-on laisser à Bucarest la famille Bra- 
tiano, quand les Bratiano seront en exil? Je lui réponds 
devant Bellow que le danger libéral ne viendra jamais de 
quelques femmes qui peuvent jaser, mais de la pérénnité 
dans les fonctions des libéraux Cräsnaru, Dobrovici, C. Poc- 
naru. Acquiescement. 

«Lumina» publie le rapport du général Polivanov qui, en 


240 NOTE POLITICE — 1917 


nov, care, în calitate de ministru de război, stabilea în 
Noembre 1916 că ceeace i se acordase României era in- 
vers proporţional cu importanţa sa militară; că crearea. 
unei Românii Mari ar fi contrarie intereselor Rusiei şi 
propunea eventual revizuirea tratatului încheiat cu Ro- 
mânia în August 1916. Aceasta după 3 luni dela intra- 
rea noastră în război! (Acest raport face parte din do- 
cumentele secrete ce publică Trotzki). 

— Vorbeam cu Dombrowski despre Dobrogea. Mi-a 
afirmat că 3 până la 4000 Bulgari dobrogeni au iscälit o 
cerere pentru ca Dobrogea să treacă sub administraţia 
militară bulgară şi că Germanii au refuzat de a examina, 
cererea lor. Dânsul interpretă acest fapt ca o manifes- 
tare contrarie pretentiunilor bulgare asupra Dobrogei. 

— Eri a avut loc inaugurarea (redeschiderea) facul- 
tätii de medicină. Am asistat cu Arion şi Beldiman. 
Pompă : feldmaresalul cu suita, guvernatorul şi statul 
său major, mulţi medici şi profesori români şi nemți. 
Cuvâtarea elegantă şi foarte binevoitoare pentru Romä- 
nia a generalului von Tülff. Rectorul Bogdan a citit dis- 


qualité de ministre de la guerre, établissait en novembre 
1916 que ce qu’on avait accordé à la Roumanie était hors de 
proportion avec son importance militaire, que la création 
d'une grande Roumanie était contraire aux imtérêts de la 
Russie et proposait éventuellement la révision du traité 
conclu avec la Roumanie en août 1916! Ceci, 3 mois seule- 
ment après notre entrée en guerre! (Ce rapport fait partie 
des documents secrets que publie Trotzki). 


Je cause avec Dombrowsky de la Dobrogea. Il m'a affir- 
mé que 3 à 400 Bulgares de Dobrogea avaient signé une 
demande pour que la Dobrogea passât sous l'administration 
militaire bulgare et que les Allemands avaient refusé d'exa- 
miner la demande. Îl interprétait ce fait comme manifesta- 
tion contraire aux prétentions bulgares sur la Dobrogea. 

Hier a eu lieu l'inauguration (réouverture) de la Faculté 
de médecine. J'y ai assisté avec Arion et Beldimano. Pompe: 
le Feldmaréchal et sa suite, le Gouverneur et son Etat Major, 
beaucoup de médecins et de professeurs roumains et alle- 
mands. Speech élégant et très aimable pour la Roumanie du 
général von Tülff. Le recteur Bogdan a lu son discours 


NOTE POLITICE — 1917 241 


cursul său mai întâi în nemţeşte, apoi în româneşte. V. A- 
rion a procedat la fel; decanul Petrini-Galaţi, numai în 
româneşte. 

Dar, — şi acest lucru se întâmplă cam des de câtva 
timp — sa uitat să se invite Sentler, Tantiloff şi repre- 
zentantul turc. Sa dat vina pe un căpitan Mueller şi, 
pentru a potoli susceptibilitätile, nu sa semnalat în nici 
un ziar prezenţa Mareşalului. Ziarul nemtese spune 
numai, întrun lung reportaj, că facultatea a fost des- 
chisă «în prezenţa guvernatorului militar». Un punct. 

5 Decembre. — Călătoria lui Carp, în împrejurărjle. 
misterioase ce o înconjoară, deşteaptă susceptibilitäfi. 
Brănişteanu, inspirat de Stere, a spus-o verde lui Horst- 
mann : nu se iau hotărâri, fără a le comunica persoa- 
nelon cari au o responsabilitate politică. E chiar straniu 
ca eu să aflu ce se pune la cale, în chipul acesta. Faptul 
că îl însoţeşte oficial pe Carp pentru a-i da mai multă 
greutate, este o agravare a acestei inconsecinte. — Con: 
voc Comitetul pentru mâine şi, cum H. wa asigurat că 
va veni să mă vază înainte de plecare, voiu şti exact 
până unde pot merge cu rezervele mele. 














d'abord en allemand et ensuite en roumain. Virgile Arion en 
a fait de mâme; le doyen Petrini-Galatz en roumain seule- 
ment. Mais, — cela arrive seulement depuis quelques temps— 
on a oublié d'inviter Sentler, Tantiloff et le fondé de pou- 
voirs turc. On a rejeté la faute sur un cap. Mueller et, pour 
calmer les susceptibilités, on n’a signalé dans aucun journal 
la présence du Maréchal. Le journal allemand dit simplement 
dans un long compte-rendu que la faculté a été ouverte «en 
présence du gouverneur militaire». Un point. 

5 décembre. — Le voyage de Carp dans les circonstances 
mystérieuses qui l’entourent éveille des susceptibilités. Bra- 
uisteanu, inspiré par Stere, l’a dit vertement à Horstmann : 
ou ne prend pas des décisions sans les communiquer aux 
personnes qui ont une responsabilité politique. Il est même 
étrange que je l’apprenne par raceroc. Le fait que Horstmann 
accompagne officiellement, pour donner à Carp plus de poids, 
est une aggravation de cette inconséquence, 

Je convoque le Comité pour demain et comme Horst- 
mann m'a donné l’assv:ance qu'il vieudrait me revoir avant 
sou départ, je saurai exactement jusqu'où je puis aller dans 
mes réserves. 


16 


242 NOTE POLITICE — 1917 


— Prefectul Răceanu: Comedia de Duminica trecută 
la scos din răbdări. I se impune să facă invitaţii, apoi 
Sâmbătă seară i se spune să nu se mai ducă la confe- 
rintä ! In fine, tot se duce... Dar îmi vorbeşte mai cu 
seamă de cei 100.000 lei, depuşi de ministerul de război 
pe numele său pentru trebuinfele de asistenţă militară 
si din cari Lupu pompează cât poate. I-a cerut şi restul 
de 25.000 lei «pentru a-i depune la Banca Agricolă !» 
Răceanu socoteşte că responsabilitatea sa personală e 
foarte angajată dacă cedează. Imi cere protecţia ca să 
scape aceşti bani. 

— 4 ore şi jum.: Horstmann şi putin timp după 
dânsul, Arion: Carp nu mai pleacă la Berlin. Berlinul 
a răspuns că venirea lui nu e oportună! Pentru a în- 
ulei lucrul : «48 ore de drum, când evenimentele merg 
cu atâta repeziciune; apoi, prin telegraf se poate înţelege 
cu mult mai bine, de oarece lucrurile se pot conveni 
prin scris... Afară de asta, a fost rău înjghebată această 
călătorie a d-lui Carp singur»... (Berlinul este, hotărât, 
mai înțelept decât cei din jurul lui Hentsch). 

Horstmann îmi mai comunică următoarea ştire în- 





Le préfet Raceann: La comédie dn dimanche dernier l’a 
mis hors de lni. On Ini impose de faire des invitations, punis 
le samedi soir on lni dit qu’il ne doit plus aller à la confé- 
rence! Enfin, il y va tont de même sur nn mot de Kercea.... 
Mais surtout il me parle de 100000 fres que le ministère de 
la guerre a déposés à son nom pour les besoins d'assistance 
anx militaires et qne Lnpn pompe tant qu’il pent Il vient 
de lui réclamer le solde d'environ 25 000 lei «ponr les déposer 
à la Banque Agricole», et Raceann croit sa responsabilité 
personnelle fortement engagée, s’il cède. II demande ma pro- 
tection ponr sanver cet argent. 

4% h. Mr. Horstmann et pen de temps après Arion: Carp 
ne part plus ponr Berlin: Berlin a répondn qne le voyage 
u’était pas opportun. Ponr dorer la pillule: «48 h. de voyage 
qnand les événements marchent si vite; et pnis par té'égraphe 
on s'entend encore mieux parce que les choses sont mises par 
écrit», — «Et pnis c'était si mal emmanché ce voyage de 
Monsieur Carp, senl» (Berlin est décidemment plus sage que 
ces Messieurs dn cercle Hentsch). 

Puis Horstmann me donne la grande nonvelle: le général 


NOTE POLITICE — 1917 243 


semnată : Generalul (n’a reţinut numele), care a fost 
ataşat militar la Berlin, — să fie Mircescu?—sa prezen- 
tat la Focşani pentru a trata în privinţa unui armisti- 
jiu în numele armatei române. 

Colonelul Hentsch pleacă astă-seară cu Kremnitz 
<a interpret, şi a rugat pe Virgil Arion să-l asiste ca re- 
prezentant al guvernului actual, iar pe C. Arion ca re- 
prezentant al meu. 

— Primesc pe Arion—Horstmann:; Mulţumesc că 
ati primit, — Dacă aceasta intră în vederile şefului 
meu; e de faţă, n'are decât să vorbească, — Vorbese 
îndată cu Arion. Ştiu că Germanii nu voesce un armis- 
titiu; ei cer o capitulare a armatei; trebue în acest caz 
<a Arion să ceară şi să lucreze aşa încât să se încheie 
pacea imediat. Cu cine ? Se va vedea din propunerile 
<u cari e însărcinat Mircescu. E adevărat, după ştirea 
care sa răspândit, că Regele şi guvernul au părăsit 
țara şi s'au refugiat la Chişinău ? Atunci, guvern pro- 
vizoriu care să încheie pacea. Dar, în cazul când Regele 
rămâne, se va trata despre pace cu Dânsul sau cu succe- 
sorul său. — Evenimentele se precipită. 





4il] n’a pas retenu le nom) qui a été attaché militaire à Berlin 
— est-ce Mircescu? — s’est présenté à Focsani pour traiter 
d'un armistice au nom de l’armée roumaine. Le col. Hentsch 
part ce soir avec Kremnitz comme interprète, et il a prié 
Virgile Arion, comme représentant de lactuel gouverne- 
ment, et Costică Arion, comme mon représentant, de l’assister. 

Je fais entrer Arion, Horstmann merci d'accepter. Arion: 
«Si c’est dans les vues de mon chef; il est présent; il n'a 
qu'à parler». Je cause aussitôt avec Arion. Je sais que les 
Allemands ne veulent pas d’un armistice; ils demandent une 
capitulation de l’armée; il faut alors que Arion demande et 
travaille afin qu’on conclue la paix immédiate. Avec quif 
On le verra par les pouvoirs de Mirceseu. Est-il vrai, selon 
la nouvelle qui s’est répandue, que le Roi et le gouverne- 
ment ont quitté le pays et se sont refugiés à Kichenew ? 
Alors gouvernement provisoire qui, lui, conclût la paix. Mais 
si le Roi est resté, c'est avec le Roi ou son sucesseur qu'on 
doit arrêter la paix. 

Les événements se précipitent. 


244 NOTE POLITICE — 1917 


Horstmann mi-a 1epetat că nu crede că sar putea 
păstra dinastia. Ii replic că totdeauna am considerat 
menţinerea dinastiei ca o posibilitate de a încheia repede 
o pace legală, şi menţin opiniunea mea, căci încheind 
această pace, am putea salva Dobrogea. 

Revin la conversaţia cu Horstmann. Mi-a manifes- 
tat satisfactiunea sa că nu s'a desemnat niciunul dela 
O. K. M.: col. Hass (ł) sau un altul care nu cunoaşte 
nimic din împrejurările politice ale ţării. 

6 Decembre. — Aniversarea ocupării Bucureştilor. 
Zi oficială de sărbătoare. Autorităţile nu lucrează; chiar 
Primăria. E de asemenea aniversarea zilei lui Macken- 
sen. 

— Beldiman, care tratează mereu pe Carp de 
«moaşte», de om cu care lucrul e imposibil, vine de di- 
mineaţă pentru a menţine legătura între guvernul său 
actual şi mine. El îmi aduce un proect de proclamaţiune: 
care a fost citit deja «în micul nostru comitet» şi apro- 
bat. Beldiman îmi spune că. în August la Berlin, modali- 
tăţile au fost examinate cu el; că a reuşit a-i determina 








Horstmann m'a repete qu’il ne eroit pas qu'on puisse 
garder la dynastie. Je lui réplique que j'ai toujours envisagé 
le maintien de la dynastie comme possibilité de conclure vita: 
une paix Jégale et je maintiens mon opinion, car en concluant 
cette paix-lă, on peut sauver la Dobrogea. 

Je reviens sur la conversation avee Horstmann. Il wa 
marqné sa satisfaction qu’on n'ait pas désigné quelqu'un de: 
ro. K. M, le colonel Hass (%) ou un autre, qui ne connaît 
rien des circonstances politiques du pays. 


6 décembre. — Anniversaire de l’oceupation de Bucarest. 
Jour officiellement férié. Les autorités ne travaillent pas, 
même la Mairie. C’est aussi le jour anniversaire de Macken- 
sen. Beldimano, tout en traitant Carp de «moaşte», d'homme. 
avec lequel le travail est impossible, vient de bonne heure 
pour maintenir la liaison entre son gouvernement actuel et 
moi. Il m'apporte un projet de proclamation qui a été déjà lu 
«dans notre conventicule» et approuvé. Beldimano me dit 
qu'en août à Berlin les modalités ont été examinées avec lui; 
qu'il a réussi à leur faire abandonner le projet de régence 


NOTE POLITICE — 1917 245 


să abandoneze proiectul de regență ca în Polonia şi că 
această ciornă de proclamatiune a fost de asemenea ad- 
misă în principiu. Cu propurerile de armistițiu se află 
pe front generalul Răşeanu, iar nu Mircescu. Beldiman 
crede că totul va merge repede şi că trebue să fim gata. 

— Soseste Stere. Esire violentă în contra lui Carp. 
Ideile acestuia au adus pe Germani să crează că orice 
acţiune trebue să se petreacă în afară de Români. 
Cu logică el spune: A refuza Românilor armistițiul şi 
a cere desarmarea lor, când dânşii sunt singura ţară 
din Antantă care a aderat la demersul Rusiei ? E o im- 
posibilitate pe care Ruşii cei dintâi nu o pot admite. Şi, 
dacă se desarmează armată, ce presiune se mai poate 
exercita pentru a se salva Dobrogea?... Tara, fără Dobro- 
gea, redevine o proletară, care nu mai are mijloace de a 
se cultiva şi de a se ridica prin cultură. Esire tot aşa de 
vie contra lui Hentsch, care vrea să dirijeze politica 
unei ţări pe care nici nu o cunoaşte. 

— $eteanu : D. Nenitescu a exprimat faţă de el şi 
de Kiriacescu 'următoarele două aforisme: Ne trebue 


«comme en Pologne et que ce brouillon de proclamation a été 
aussi admis comme principe. 

C'est Rascanu, non Mircescu, qui est sur le front avec 
proposition d'armistice. 

Beldimano estime que tout va aller grand train et qu’il 
faut être prêt- 

Survient Stere. Sortie violente contre Carp. Ce sont les 
idées de Mr. Carp qui ont amené les Allemands à eroire que 
tout doit se passer en dehors des Roumains. Avec logique 
Stere dit: Refuser l’armistice aux Roumains et demander 
leur désarmement quand ils sont le seul pays de 1’Entente 
ayant adhéré à la démarche de la Russie? C’est une impossi- 
bilité que les Russes, tout les premiers, ne peuvent admettre. 
Et si on désarme l’armée, quelle pression peut-on encore 
exercer pour sauver la Dobrogea? Le pays sans la Dobrogea 
redevient un prolétaire qui n’a plus les moyens de se cultiver 
et de s'élever par la culture. Sortie tout aussi vive contre 
Hentsch qui veut diriger la politique d'un pays qu’il ne con- 
naît même pas. 

Seteanu: Mr. Nenitzescu a exprimé devant lui et Kiria- 
<escu les deux aphorismes suivants: il faut cinq ans d’occu- 


246 NOTE POLITICE — 1917 


cinci ani de ocupaţie germană; era partidelor politice a. 
trecut; acum e rândul individualităţilor să guverneze !... 

— La 3 ore şi jum. am întrunit pe Stirbey, Hârjeu, 
Dobrescu, Cantacuzino, Bardescu, Mehedinţi, Corteanu 
şi Paul Greceanu, care vine pentru prima oară după 18 
luni. T. Rosetti singurul absent; le-am comunicat tot ce 
am făcut în ordinea dinastică, precum şi directivele date 
lui Arion. 

1 Decembre. — Ştiri sensationale: suspendare de 
arme cu Rusia până la 17 Decembre pentru a continua. 
discutiunile privitoare la armistițiu; victorie însemnată. 
germană la Cambrai, unde armata prinţului Rupprecht: 
a recucerit un front de 10 km. pe 4 de adâncime, 900% 
prizonieri şi 170 tunuri; armata lui Konrad de Hentzen- 
dorf a sfărâmat rezistenţa italiană în munţi, luând 
11.000 de prizonieri. 

— Toată lumea găseşte rusinos interviewul lut 
„Lupu Kostake, apărut în «Gazeta Bucureştilor» de eri + 
viaţa privată a lui Brătianu, a Reginei, a lui B. Stirbey, 
Astor, sunt elementele principale ale acestei proze 'des- 
gustătoare. 

8 Decembre, — Armistițiul român. — Cu toate in- 








pation allemande; l’ère des partis politiques a passé; main- 
tenant c'est aux individualités à gouverner. 

A 3% réunis Stirbey, Harjeu, Dobrescu,  Cantacuzene, 
Bardescu, Mehedinţi, Corteanu, Paul Greceanu, revenu la 
première fois depuis 18 mois. Th. Rosetti seul absent. Je 
leur ai communiqué tout ce que j'ai fait dans l’ordre dynasti- 
que et les directives données à Arion. 

7 décembre. — Brelan de grandes nouvelles: suspension 
d'armes avec la Russie jusqu’au 17 déc. pour continuer les: 
pourparlers de l'armistice; bonne victoire devant Cambrai 
où l’armée du Prince Rupprecht a repris un front de 10 k.. 
sur 4 de profondeur, %900 prisonniers et 170 canons; l’armée 
Konrad de Hetzendorf a brisé la résistance italienne dans- 
les montagnes en prenant 11.090 prisonniers. 

Tont le monde trouve ignoble l'interview de Lupu Kosta- 
ke paru dans la «Gazeta Bucureştilor» d'hier: la vie privée 
de Bratiano, de la Reine, de B. Stirbey, d'Astor sont les élé- 
ments principaux de cette nauséabonde prose. 

8 décembre. — Malgré les intentions du colonel Hentsch, 


NOTE POLITICE — 1917 247 


1enţiunile colonelului Hentsch, cel putin astfel cum le-a 
exprimat Horstmann, s'a acordat armatei române acelaş 
tratament ca şi armatei ruseşti ; cel puţin, aşa rezulta 
din comunicatul român, — reprodus de presa română 
deci aprobat de cenzură : «laşi, 7 Dec. Comandantul su- 
prem rus a propus inimicului şi trupelor române, cari 
ocupă frontul împreună cu trupele ruseşti, de a încheia 
un armistițiu. S'a hotărît ca trupele române să ia parte 
la armistițiu. In consecinţă, ostilitățile au fost întrerupte 
pe tot frontul la 8 ore». —De aci reese că armata română 
este coprinsă în suspendarea de arme până la 17 Dec. 
Asupra acestui punct, Ledebur a spus lui Stirbey că 
colonelul Hentsch a plecat ca simplu consilier pentru 
tot ce ar putea atinge teritoriul administraţiei militare, 
dar că o comisiune dela O. K. M. e însărcinată cu nego: 
cierile. Cu atât mai bine. A trebuit să se petreacă ceva 
între ceasul când Horstmann a venit Miercuri să mă 
vadă şi plecare, de oarece Horstmann a fost foarte a- 
firmativ asupra faptului că O. K. M., spre marea mea 
mirare, a fost lăsat la o parte în această împrejurare. 


au moins telles que les avait exprimées Horstmann, on a 
accordé à l’armée roumaine le même traitement qu’à l’armée 
russe; c'est du moins ce qu'il résulte du communiqué roumain 
— reproduit par la presse roumaine, done approuvé par la 
censure: «lassy, 7 décembre. Le commandement suprême 
russe a proposé à lennemi et aux troupes ronmaines, qui oc- 
cupent le front mêlés aux troupes russes, de conclure un 
armistice. Il a été décidé que les troupes roumaines pren- 
draient part à l’armistice. En conséquence, les hostilités ont 
été intefrompues sur tout le front à 8 heures». 

Tout ceci doit vouloir dire que l’armée roumaine est 
comprise dans la suspension d'armes jusqu'au 17 décembre. 

À ce sujet Ledebour a dit à Stirbey que le colonel Hentsch 
est parti comme simple conseïller pour tout ce qui pourrait 
toucher au territoire de la Verwaltung, mais que c’est une 
commission d'officiers de l'O. K. M. qui est chargé des négo- 
ciations. C’est tant mieux. Il a dû se passer certaines choses 
entre l'heure où Horstmann est venu mercredi me voir et le 
départ, car Horstmann avait été très affirmatif sur le fait 
que PO. K. M. avait, à ma grande surprise, été mis de côté 
dans la circonstance.’ 


248 NOTE POLITICE — 1917 


— Succesul german în Italia, continuă. Tot sistemul 
de fortificaţiuni de pe muntele Sisemol e luat şi numă- 
rul prizonierilor, dela 4 la 7 Decembre, sa ridicat la 
15.000. De asemenea marsul înainte pe frontul Cam: 
brai continuă cu succes. 

— Lt. Hamelung vine să-şi ia rămas bun, fiind re- 
chemat. E o manie, în poliţia germană, a-i schimba, de 
îndată ce şi-au învăţat meseria. Şi dânsul voieşte să 
revie în România, şi mi-a, cerut recomandafie pentru băn- 
cile din Berlin. O vorbă a ofițerului: «La dv. totul se 
poate încerca, aci e libertate» ! 

— Ledebur îmi confirmă ceeace-mi spusese Stirbey: 
Ofiţeri dela O. K. M. tratează armistițiul, el crede că 
generalul Helm, şeful Statului- Major în persoană. Aus- 
triacii sunt reprezentaţi prin gen. Hranilovici, fost 
ataşat militar la Bucureşti, şi căpitan Steffoer. Hentsch 
este consilier pentru Verwaltung sau mai bine pentru a 
încerca o àpropiere între cele două partide române, 
aducând pe reprezentanţii lor. Czernin a dat ordin lui 
Konradsheim, care a plecat la ora 1, să meargă la Foc 


Le succès en Italie continue. Tout le système des fortifi- 
cations du mont Sisemol est pris, et le nombre des prison- 
niers, du 4 au 7 décembre, est monté à 15.000. 

De même la marche en avant sur le front de Cambrai 
continue avec succès. 

Le lieutenant Hamelung est venu prendre congé. Il est 
rappelé. On a la manie de les changer dans la police alle- 
mande dès qu’ils ont apris leur métier et bien reconnu leur 
terrain. Lui aussi veut revenir en Roumanie et m’a demandé 
des recomandations pour les banques de Berlin. Un mot 
du lieutenant: «chez vous on peut tout essayer; il y a la li- 
berté». 

Confirmation par Ledebur de ce que m'avait dit Stirbey. 
Des officiers de O. K. M. traitent l'armistice; c'est, eroit-il, 
le général Helm, le chef de l’Etat-Major en personne; les Au- 
trichiens sont représentés par le général Hranilovici, an- 
cien attaché militaire à Bucarest, et de cap. Steffoer, Hentsch 
est comme conseil pour la Verwaltung ou plus tôt «pour es- 
sayer un rapprochement entre les deux partis roumains en 
emmenant leurs représentants. Czernin vient de donner l’or- 
dre à Konradsheim, qui est parti à 1 h., de se rendre aussi à 


NOTE POLITICE — 1917 249 


şani ca simplu auditor, fără a-i da nici o instrucţiune 
politică, — dar însărcinat să-i raporteze tot ce se va 
petrece. 

In fine, Ledebur repetă că combinatiunea cu prin- 
tul Nicolae este cea mai bună şi pentru ţară şi pen- 
tru aliaţi. Regentul, care ware trebuinţă să fie popular, 
pentru că este vremelnic, constitue cea mai bună garan- 
tie a executărei angajamentelor economice. 

9 Decembre. — Frig şi timp frumos; zece grade 
sub zero. 

— «Pester Lloyd» de eri a fost confiscat. Expli- 
care : un articol de o extremă violenţă contra Româ- 
niei, pe care mi-l trimite Lupu Kostake (No. 300 din 
6 Decembre 1917). De altfel, discursul lui Czernin către 
Delegatiuni n'a fost nici el mai blând. 

— Arion s'a întors la ora 5. Costică n'a dat semn 
de viață. Prefectul de poliţie a aflat numai «că este 
bine». (Eroare, v. 11 Dec.). 

10 Decembre. — Jurnalele reproduc ştirile engleze 
cari recunosc că Englezii au suferit la Cambrai o în- 
frângere foarte mare. «Daily Cronicle» o explică prin 


Focsani comme simple auditeur — sans lui donner aucune 
instruction politique — avec ordre de lui rapporter tout ce 
qui se passe. Enfin Ledebur repete que la combinaison avec 
le Prince Nicolas est la meilleure pour le pays aussi bien 
que pour les alliés; le régent, qui n’a pas besoin d’être popu- 
laire puisqu'il est temporaire, est la meilleure garantie de 
l'exécution des engagements économiques. 

9 décembre. — Froid et beau temps, 10 degrés froid. 

Le «Pester Lloyd» d'hier a été confisque. Explication: un 
article d'une extrême violence contre la Roumanie, que m’en- 
voie Lupu Kostake. (N. 300 du 6 décembre 1917). D'ailleurs, 
le discours de Czernin aux Délégations n’a pas été tendre non 
plus. 

Les Arion sont rentrés à 5 h. Costica pas donné signe de 
vie. Le préfet de police a appris seulement «că este bine 
(erreur, v. 11 déc.) 

10 décembre. — Les journaux reproduisens les feuiles 
anglaises qui reconnaissent que les Anglais ont attrapé à 
Cambrai une tape formidabile. Le «Daily Chronicle, explique 


250 NOTE POLITICE — 1917 


inferioritatea numărului: a trebuit să se ia trupe de 
pe front pentru a le trimite în Italia. Reiese de aci im- 
portanta loviturii teribile din Italia. 

11 Decembre, — In sfârşit Arion sa reîntors. In- 
formaţia falsă, care ne-o dăduse Tzigara, Duminecă, 
pornea dela d-na Sturdza. Generalul von Morgen a 
tratat în numele Germanilor. Hentsch a lăsat lui V. 
şi C. Arion să creadă că are misiunea să aleagă între 
Morgen şi Emden şi că, după ce a examinat (?) bine 
pe Morgen, i-a dat puteri să trateze. Din partea Româ- 
nilor erau: generalul Lupescu, colonelul Räscanu, colone- 
lul Condeescu, colonelul Manolescu şi un maior Dumi- 
trescu, ex-ataşat militar la Belgrad. Toată conferinţa era. 
dusă de Ruşi, cari trimisese generali şi coloneli, apoi doi 
soldaţi şi un caporal, a căror singură grijă era să se 
arate nerespectosi faţă de şefii lor. Adevăratul co- 
misar «al poporului» era un căpitan, cu părul lung, 
romantic, un baron curlandez, numit Tiffenhaus, după 
cât îşi reaminteşte Arion. El este acela care, după o 
întrerupere de 36 ore de negocieri, a şters articolul 
(sugerat de Englezi, sa spus formal), după care tru- 





qane c’est par suite d'inferiorite du nombre: on a dù prendre 
du front des troupes pour les envoyer en Italie; on juge par 
là de l’importance du coup asséné en Italie. 

11 décembre. — Arion est enfin rentré, Le fanx renseigne- 
raent que nous avait donné Tzigara dimanche était dû à 
M-me Sturdza. Le général von Morgen a traité au nom des 
Allemands; Hentsch a laissé croire anx Arion qu’il avait mis 
soin de choisir entre Morgen et Emden et qu'après avoir bien 
examiné (?) Morgen, il lui a donné les ponvoirs. Les Rou- 
mains étaient général Lupescu, col. Räscanu, col. Condeescu, 
col. Manolescu et nn major Dumitrescu, ex-attaché militaire 
à Bolgrad. Toute la conférence était menée par les Russes 
qui avaient envoyé des généraux et des colonels, mais aussi 
deux soldats et un caporal dont le sonci était de se montrer 
surtout irrévérencieux vis-à-vis des chefs Le vrai commis- 
saire «du peuple» était un capitaine à longs cheveux roman- 
tiques, baron conrlandais, du nom de Tiffenhaus autant que 
se le rappele Arion. C’est lui qui, après rupture de 36 h. des 
négociations, a fait effacer l’article suggéré par les Anglais 
— a-t-on dit formellement — selon lequel les troupes devaient 


NOTE POLITICE — 1917 251 


pele trebuiau să fie imobilizate pe pozitiunile lor res- 
pective. 

Germanii cari cereau să aibă libertatea de a miş- 
ca 8 până la 10 diviziuni, au dobândit, graţie lui, liber- 
tatea absolută a mişcărilor lor. 

Plenipotenţiarii noştri aveau puteri iscălite de ge 
neralul Presan. Regele, a doua zi de revoluţie, sa de- 
mis din comandamentul său. Se pare că comandantul 
şef este Cerbatcef. (Acest «se pare» este raportat de 
Arion). 

Am intrat întrun armistițiu fără termen, trei zile 
de denuntare, şi care începe dela Siretul de sus până la 
Marea Neagră. Pentru restul frontului, nici un armis- 
titiu încă; simplă suspendare de arme. Dificultatea a. 
provenit din aceea că Ruşii au stăruit să ceară pără- 
sirea insulei Oesel, 


Mare greutate pentru civili de a se înţelege cu de- 
legaţii români. Lupescu, chiar în urma sugestiunei lui 
Morgen, a declarat lămurit că el nu poate vorbi decât 
cu persoane oficiale. Când, a treia zi dela sosirea lor, 
la miezul nopţii, şi într'o sală publică, Arion sa întâl- 
nit cu Lupescu, acesta a avut aerul unui animal săl- 


être immobilisées sur leurs fronts respectifs. Les Allemands, 
qui demandaient d’avoir la liberté de bouger 8 à 10 divisions, 
ont conquis, grâce à lui, la liberté absolue de leurs mouve- 
ments. 

Nos plénipotentiaires avaient des pouvoirs signés par 
Prezan. Le Roi, le lendemain de la révolution, s’est démis de 
son commandement. Il semble que c'est Tscherbatschef qui 
commande en chef (ce «il semble» est rapporté par Arion). 
Nous sommes entrés dans un armistice sans terme, trois 
jours de dénonciation et qui va du Sereth supérieur à la Mer 
Noire. Pour le reste du front, pas d’armistice encore: simple 
suspension d'armes. La difficulté est venue de ce que les 
Russes ont exigé l’abandou des îles d'Oesel. 

Grande difficulté pour les civils de s'aboucher avec les 
délégués roumains. Lupeseu même, sur la suggestion de von 
Morgen, avait déclaré net qu’il ne pouvait causer qu'avee des 
personnes officielles. Quand, le surleudemain de leur ar- 
rivée, à minuit, et dans une salle publique. Arion s’est ren- 
contré avec Lupescu, il a eu Pair d'une bête traquée, qui 


252 NOTE POLITICE — 1917 


batic gonit, care caută o vizuină să se ascundă. Răş- 
canu a fost mai civilizat şi a dat mai multe ştiri: Ruşii 
se poartă foarte rău şi, în starea lor de descompunere, 
el, Räscanu. ar fi în stare cu cele 15 diviziuni româ- 
neşti, să gonească cele 40 de diviziuni ruseşti. Privitor 
la aceasta, Arion îmi spune că i-a ţinut următorul lim- 
bagiu extraordinar : «Pästrati armata şi, dacă puteţi, 
ocupați Basarabia !». Regele, popular; Regina, care 
sa devotat mult, foarte iubită. Armata îşi face o datorie 
de onoare de a apăra dinastia. 

Impresie generală formulată de colonel Hentsch : 
«armata dusmänoasä cu Rușii, credincioasă Regelui». 
De altfel s'a simţit imediat că generalii fin armata în 
mână. 

La reîntoarcere, Hentsch a spus lui Arion: «Fără 
dinastie, România poate fi menţinută: şi mărită; cu di- 
nastia nu !» Ar trebui să se ştie până la ce punct el 
este autorizat să vorbească astfel. 

— Horstmann dejunează la mine. Vorbim despre 
perspectivele de pace: La Berlin se cunosc toate opi- 
niunile, a mea, ca şi aceea a lui Carp şi a lui Stere, aşa 





cherche un trou pour se cacher, Räscanu a été plus civilisé. Il 
a donné des nouvelles. Les Russes se conduisent fort mal et 
dans leur état de décomposition, il se faisait fort, lui, Ras- 
canu, avec les 15 divisions roumaines, de chasser les 40 di- 
visions russes. Là-dessus Arion me dit lui avoir tenu le lan- 
gage extraordinaire suivant: «Pästrati armata si dacä pu- 
teti, ocupati Basarabia!» — Le Roi populaire; la Reine, qui 
s'est beaucoup devonée, très aimée. L'armée se fait un devoir 
d'honneur de protéger la dynastie. 

Impression générale formulée par le col. Hentsch: «l’ar- 
mée feindlich den Russen, treu dem Koenig». 

D'ailleurs on a senti que les généraux avaient l’armée en 
mains. Au retour Hentsch a dit à Arion: «Sans la dynastie. 
la Roumanie peut être maintenue et agrandie; avec la dy- 
nastie, non». Faudrait encore savoir jusqu’à quel point il est 
autorisé à parler ainsi. 

Horstmann, comme tous les mardis d’ailleurs, déjeune 
chez moi. Nous causons des perspectives de paix: A Berlin 
on connaît tous les opinions, la mienne comme celle de Carp 


NOTE POLITICE — 1917 253 


incât Kühlmann este orientat ca şi când ar fi vorbit el 
însuşi. Pentru a vorbi pe faţă: «dacă se face pace cu 
Rusia, se va goni şi dinastia şi guvernul; dacă nu se 
face pace cu Rusia, vom înghiţi dinastia şi se va face 
pacea cu dânsa !» Păcat că Czernin a căzut bolnav (in 
ajun se anunţase plecarea lui la Berlin însoţit de d-nul 
Wiesner, care este, se pare, specialist în afacerile ro- 
mâne); s'ar fi tratat toate chestiunile privitoare la noi. 
Nimic nu se va face decât de comun acord cu Austria. 

Am făcut reproşuri că gazeta a înserat interviewul 
lui Lupu Kostake. — O adevărată explozie: trei săp- 
tămâni Pau martirizat; din oficiu a şters un atac la a- 
dresa lui Stere. Anturajul lui Carp şi, afirmă dânsul, 
însuşi Carp a făcut o astfel de presiune, încât l-a de- 
nunţat lui Hentsch «că e un agent al Austriei şi că a- 
pără pe Brătianu» (textual). 

— Primesc pe d-rul Albert Haas, gazetar, redactor 
şef la «Transocean», creatorul Funk-Spruch-ului, care 
comunică ştirile cele din urmă din lumea întreagă. Vor- 
beşte bine frantuzeste şi îmi ia un fel de interview. 


et de Stere et Mr. Kiihlmann est orienté comme s'il avait 
causé lui-même. Pour parler franchement, si on fait la paix 
avec la Russie, on chassera tout, dynastie et gouvernement; 
si on ne fait pas la paix avec la Russie, on avalera la dy- 
nastie et on fera la paix avec elle. C’est dommage que Czer- 
nin soit tombé malade (la veille même on avait annoncé son 
départ pour Berlin accompagné de Mr. de Wiesner qui est, 
paraît-il, le spécialiste pour les affaires roumaines). Rien ne 
se fera que de commun accord avec l'Autriche. 

Jai fait des reproches de ce que le journal avait inséré 
‘interview de Lupu Kostake. Véritable explosion: trois se- 
maines on l’a martyrisé; il a effacé d'office une attaque à 
l'adresse de Stere; l'entourage de Carp et, affirme-t-il, Carp 
lui-même ont fait une telle pression qu'on l’a denoncé à 
Hentsch «d’être un agent de l’Antriche-Hongrie et de proté- 
ger Bratiano (textuel)». 

Je reçois Mr. le Dr. Albert Haas, chef-rédacteur du 
Transocean, créateur du Funk-Spruck, qui donne les nouvel- 
les dernières du monde entier. Il parle bien le français et 
me prend une sorte d’interview qu'il me prie ensuite de me 
soumettre en temps et lieu. 


254 NOTE POLITICE — 1917 


12 Decembre. — Czernin a scris lui Ledebur relativ 
la comunicarea ce i-a făcut. El afirmă că nu sa făcut 
nici o încercare, vara aceasta, de a se începe negocieri 
pentru o pace separată cu România. 

De asemenea, în momentul de faţă, nu se mai caută 
a se lua contact cu Iașii. Ceeace va urma, va depinde de 
circumstanțe şi de rezultatul convorbirilor dela Focșani. 
Pentru Czernin, nu mai e nici un motiv acum de a se tra- 
ia mai de aproape chestiunea dinastică ; ea va fi la 
timp regulată de acord cu Berlinul. Deci nimic hotărît; 
lucru de care se plânge Carp cu mare sgomot. Şi totuşi, 
nimic nu se va face decât în plin acord cu Viena şi 
Berlinul. 

13 Decembre—D-na Lydia Filipescu, totdeauna bine 
informată, îmi recomandă atentiuni pentru Hentsch ; 
mi-a făcut un avans, luând pe C. Arion, ca să fiu re- 
prezintat; ar trebui să răspund. Rezerv hotărârea mea. 

— Conversaţie lungă cu Beldiman, care pleacă, 
Miercuri la Craiova şi de aci la Berlin. Foarte amărât 
contra lui Carp, are totuşi un fel de fetişism pentru 
«marea sa autoritate». Ii arăt punctele programului 
nostru; e pe deplin de acord; merge chiar mai departe 





12 décembre. — Czernin a écrit à Ledebnr an snjet de 
la commnnication qn'’il lni a faite. Czernin affirme qn'anenn 
essai n’a été tenté cet été de lier de négociations ponr nne 
paix séparée avec la Ronmanie. De même à l’heure actuelle, 
On ne cherche pas à prendre contact avec Iassy. Ce qni snivra 
dépendra des circonstances et des résnltats des ponrparlers 
de Focsani. Il n’y a ponr Czernin anenne raison, à l’henre 
présente, de traiter de plns près la qnestion dynastiqne ; à 
son temps elle devra être réglée daccord avec Berlin. Donc. 
rien de décidé. C’est ce dont se plaint brnyamment Carp. Et 
rien ne se fera qne de plein accord entre Wien et Berlin. 

13 décembre. — M-me Lydie Philipesen, tonjonrs bien 
orientée, recommande des attentions ponr Hentsch; il m'a 
fait nne avance en prenant C. Arion afin qne je sois répré- 
senté; il fant y répondre. Je réserve ma décision. 

Longne conversation avec Beldiman qni part mercredi 
ponr Craiova-Berlin. Très aigri contre Carp, il a néanmoins 
une espèce de fétichisme ponr sa «grande antorite». Je lni 
trace les points de notre programme ; en plein d'aceord; il 


NOTE POLITICE — 1917 255 


în chestia ţărănească: prima proclamaţie a guvernului 
viitor va fi pentru ţărani, anunfându-le soluţiunile cari 
se vor propune pentru dânşii. 

14 Decembre, — Ledebur pleacă mâine la Viena. Ii 
remit prin Stirbey un memoriu asupra chestiunii păcii 
în legătură cu chestiunea dinastică. 

— Preparative mari pentru serbarea Crucii-Roşii 
de mâine. Germanii dau un puternic concurs; Wirt- 
schaftsstabul a donat zahăr, făină, marmeladă, care se 
vor vinde. Sunt poftiti şi ofiţerii. Toate autoritățile 
sau grăbit să ceară locuri. 

16 Decembre. — La Brest-Litowsk, armistițiul pen- 
tru frontul rusesc a fost semnat la 15 Decembre. El 
este de 29 de zile şi ţine până la 14 Ianuarie 1918 (noul 
an rus). Dacă nu e denunţat cu șapte zile înainte, con- 
tinuă de plin drept. Conform art. 9, negocierile pen: 
tru pace trebue să înceapă îndată. Ştirea a fost răs- 
pândită prin foi volante la 2 ore. — Serbarea Crucii- 
Roşii strălucită. Tot înaltul personal ocupant asistă la 
concert. Feldmaresalul, cu întreg statul-major, — în 


renchérit même sur la question paysanue ; la première pro- 
clamation du gouvernement à venir sera pour les paysans. 
en leur annonçant les solutions qu'on propose pour eux. 

14 décembre, — Ledebour part pour Wien demain. Je lui 
fais remettre par Stirbey un court aide-mémoire sur le 
question de la paix liée à la question dynastique. 

15 décembre. — Préparatiffs intenses pour la fête de la 
Croix Rouge de demain. Les Allemands donnent un puissant 
concours : le Wirtschaftstab a donné du sucre, de la farine, 
de la marmelade qu'on vendra et, au rapport, on a invité 
les officiers à prendre part. Toutes les autorités ont réclainé 
à qui mieux mieux des loges et des places. 

16 décembre. — A Brest-Litowsk l'armistice pour le front 
russe a été signé le 15 décembre. Il est de 28 jours et va 
jusqu’au 14 janvier 1918 (le nouvel an russe). S'il n'est pas 
dénoncé 7 jours d'avance, il continue de plein droit. Con- 
formément à l’article 9, les négociations pour la paix doi- 
vent commencer de Suite. 

La nouvelle a été répandue par feuilles volantes à 2 h. 

La fête de la Croix Rouge très brillante. Tout le haut 
personnel occupant est présent au concert. Le Feldmaréchal 


256 NOTE POLITICI — 1917 


oja regală, ceeace a făcut să scrâşnească multi dinţi. 
Celelalte personagii. afară de Koch şi Tantiloff, au 
vizitat vânzarea, au fost la bufet, etc. Succes mare. Re 
tetä bruto de 40.000 lei. 

— Seara prânz obişnuit cu prietenii din fiecare 
Duminecă. Notă specială: Lupu Kostake obosit de 
Germani ; îi cer ca prefecti pe Caragiale, fost şef de 
cabinet al lui Bădărău şi bănuit de el ca spion al lor 
pe timpul guvernului Maiorescu, şi un oarecare Moisescu 
pe care refuză să-l numească. Tzigara n’are nicio auto- 
ritate «pentru că a făcut totdeauna chefurile Nemţilor». 
Doreşte să-i vadă părăsind ţara cât mai curând; pro. 
testează energic că Carp a susţinut vreodată că o ocu- 
patie germană ar fi necesară după pace! In fine, pă- 
reri cu totul noui! 

— Tzigara : cei Waici pot fi contra dinastiei; can- 
celarul Hertling însă nu e de loc partizan al îndepăr- 
tării ei. 

17 Decembre. — Stere duce campanie pe tema că 
Regele Ferdinand ar trebui să urmeze în retragerea sa 


a assisté avec tout son état major dans la loge royale. Ce 
qui a fait grincer bien des dents! Les autres gros bonnets, sauf 
Koch et Tantiloff, ont visité la vente, été au bufet, ete 

Gros succès. Recette bruto de 40.000 lei. 

Le soir dîner habituel des amis du dimanche. Note spé- 
ciale : Lupu est fatigué des Allemands ; ils lui demandent 
comme préfets Caragiale (ancien chef de cabinet de Bada- 
rau) qu'il soupçonne tranquillement d’avoir été leur espion 
du temps du gouvernement Maiorescu, et un certain Moi- 
sescu, qu'il refuse de nommer. Tzigara n'a aucune autorité 
«pentru că a făcut totdeauna chefurile Nemţilor...» Il dé- 
sire les voir quitter au plus vite le pays; il proteste éner- 
giquement que Carp ait jamais soutenu qu’une occupation 
allemande était nécessaire après la paix. Enfin des notes 
toutes nouvelles. 

De Tzigara : Ceux d'ici peuvent être contre la dynastie ; 
le chancelier Hering n'est pas du tout partisan de son 
éloignement. 

17 décembre. — Stere mène campagne sur le thème que 
le Roi Ferdinand devrait suivre dans sa retraite le gouver- 


NOTE POLITICE — 1917 257 


guvernul Brătianu, a cărui demisie se anunţă si ca dân- 
sul nu poate trata pacea cu Puterile Centrale. 


Azi articolul lui spunea : «Chiar şi în ceasul acesta, 
Carp şi Marghiloman nu pot ei oare să se înţeleagă 1» 
De fapt, articolul vorbeşte de «fruntaşii» desemnaţi de 
opimia publică, însă a şters cele două nume, fiindu-i tea- 
mă de cenzură. 

— D-rul Haas îmi supune notele ce vrea să publice 
despre convorbirea noastră de Marţia trecută. Ii fac în: 
dreptările. Dânsul vorbeşte de asemenea de chestiu- 
nea dinastică ca de o problemă încă neregulată, dar 
crede că nimeni în Germania nu va primi ca favorabilă 
prezenţa în România a Regelui si Reginei. 

— De trei zile s'a anunţat, după «Djen», demisia lui 
Brătianu. Azi se vorbeşte în oraş de Matei Cantacu- 
zino, însărcinat cu formarea unui guvern. De înregis- 
trat ca simplu svon. Nici o depeşă oficială n'a confirmat 
încă informaţia jurnalului rus. 

— Au sosit din Craiova, chemaţi pentru conferința 


nement Bratiano, dont on annonce la démission et qu’il ne 
peut traiter la paix avec les Puissances Centrales. Pour au- 
jourd’hui, son article s'écriait: «Même å cette heure, Carp 
et Marghiloman ne peuvent-ils pas s'entendre ?». Il mwa pre- 
venu qu'il avait fait usage de mon nom, mais qu'il craig- 
nait la censure. De fait l’article parle de «fruntașii» que dé- 
signe l'opinion publique, mais a effacé les deux noms. 

Monsieur le Dr. Haas me soumet les notes qu'il veut 
publier sur notre entretien de mardi dernier. J’indique des 
corrections. Lui aussi parle de la question dynastique comme 
d'un probleme pas encore résolu, mais il croit que personne 
en Allemange n’acceptera la présence en Roumanie du Roi 
et de la Reine. 

Depuis trois jours on a annoncé d’après le «Djen» la 
démission de Bratiano. Aujourd'hui on parle en ville de 
Mathieu Cantacuzène chargé de constituer un gouverne- 
ment. A enregistrer comme simple canard. Aucune dâpâ- 
che officielle n’a encore confirmé l'information du journal 
russe. 

Venus de Craiova, appelés en vue de la conférence de 


17 


258 NOTE POLITICE — 1917 


lui Beldiman, în ziua de Miercuri, prefectul  Cernă- 
tescu, care s'a reîntors imediat, D-zeu ştie cu ce instruc- 
tiuni dela Lupu, şi Titu Frumuseanu, care în faţa lui 
Beldiman şi-a manifestat credința sa către dinastie şi 
a pledat uitarea greşelilor lui Brătianu. Au mai sosit 
de asemenea şi amicii noştri, pe cari i-am mai numit 
Jon Pessiacov şi Cantuniari. Amândoi au insistat ca să 
nu ne arătăm antidinastici, căci la Craiova ar fi o notă 
foarte rea. Pessiacov a repetat o frază pe care o aud 
adesea: «Regele a fost cavaler; a sacrificat totul pen- 
tru o ideie !» 

18 Decembre. — D, de Kühlmann se duce la Brest- 
Litowsk unde trebue să urmeze, după armistițiu, con- 
vorbirile pentru pace. Este dar serios. Asupra minis: 
trului, Horstmann îmi spune că sa ridicat deasupra 
elementului militar : «puţin brutal şi grosolan cu ei», 
are ce trebue ca să vorbească. Pentru a treia oară Horst- 
mann îmi spune că nu se va face nimic cu dinastia. 
— Discurs de o rară violenţă al lui Lloyd George con- 
tra Germanilor. 

Se dă textul armistiţiului, un tratat în regulă, sti- 


Beldimano à tenir mercredi, le préfet Cernatescu qui est 
reparti de suite avec Dieu sait quelles iustructions de Lupu, 
et Titu Frumuseanu, qui devant Beldimano a étalé sa fi- 
délité à la dynastie et a plaidé l'oubli des fautes de Bra- 
tiano. Arrivés aussi nos amis dont j'avais donné les noms : 
Pessiacof Jean et Cantuniari. Les deux ont surtout insisté 
pour qu'on ne se montrât pas anti-dynastique, car à Craiova 
ce serait une fort mauvaise note. Pessiacof a répété une 
phrase que j'entends souvent redire: «Regele a fost cava- 
ler; a sacrificat totul pentru o idee». 


18 décembre, — Mr. de Kühlmann se rend à Brest-Li- 
towsk où doiveut se continuer, après l’armistice, les pourpar- 
lers pour la paix. C'est done sérieux. Sur le ministre, Horst- 
mann me dit qu’il a pris le dessus sur l'element militaire; «un 
peu brutal et grossier comme eux», il a ce qu'il faut pour 
leur parler. Pour la troisième fois Horstmann me dit qu’on 
ne fera jamais rien avec la dynastie. 

Discours d’une rare violence de Lloyd George contre les 
Allemands. On donne le texte de l'armistice, un traité en 


NOTE POLITICE — 1917 259 


pulând clauzele pentru comerţ, poştă, «consolidarea, legă: 
turilor de amiciţie» cari ies din cadrul unui armistițiu 
după formulele tradiţionale. 

19 Decembre, — Horstmann îmi explică mecanismul 
imaginat «după lungi conferinţe cu Hentsch». (Eri mi-a 
spus faţă de Bellow că personalitatea atât de simpatica 
a guvernatorului era zdrobită de prezenţa lui Macken- 
sen şi a lui Hentsch). Ei gândesc că atunci când Ruşii 
vor propune pacea şi pentru România, d. de Kühlmann 
va declara că nu se tratează nici cu Regele, nici cu ac- 
tualul guvern; mai mult, ei cred că bolşevicii nu vor 
rupe tratativele de dragul României: sunt prea grăbiţi 
să închee pacea. Regele şi guvernul vor părăsi ţara şi a- 
tunci M. Pherekyde sau un altul va trata desarmarea 
oştirei (ştiu că această desarmare e ideia scumpă lui 
Hentsch), afară dacă armata nu se retrage dincolo de 
Prut. ceeace ar fi bine, căci ar ocupa Basarabia. — Eu : 
Cum vreţi să ocupați cu armele o parte a ţării cu care 
se face pace ? (Această copilărie a fost spusă de Arion 
colonelului Räscanu). — Legăturile astfel rupte, se va 


1ègle, stipulant des clauses pour le commerce, la poste, «la 
consolidation des relations d'amities» qui sortent du cadre 
d’un armistice, selon la formule traditionnelle. 

19 décembre, — Horstmann m'explique le mécanisme 
qu'il a imaginé «après longues conférences avee Hentsch . 
(Hier il m'avait dit devant Bellow que la personnalité si sym- 
patique du gouverneur était ecrasée par la présence de Mac- 
kensen et de Hentsch). Ces Messieurs pensent que lorsque 
les Russes proposeront la paix aussi pour la Roumanie, Mr. 
de Kiihlmann déclarera que l’on ne traite ni avec le Roi, ni 
avea le gouvernement actuel; de plus, ils estiment que les 
Bolcheviki ne rompront pas pour les beaux yeux de la 
Roumanie: ils sont trop pressés de faire la paix. Le Roi et 
le gouvernement quitteront le pays et alors Mr. Phérékyde 
ou un autre traitera du désarmement de l’armée, (je sais 
que ce désarmement est l’idée favorite de Hentsch) à moins que 
l'armée ne se retire au delà du Pruth, ce qui serait bien, car 
elle occuperait la Bessarabie. — Moi: Comment voulez-vous 
occuper par les armes une partie d'un pays avec lequel on 
fait la paix? (Cet enfantillage a été dit par Arion au colonel 
Rascanu. Je sais maintenant qui en a la paternité).—Les liens 


260 VOTE POLITICE — 1917 


proclama o regență, compusă din Carp, dv. si un al 
treilea... — Eu : Dar Regența, în caz de vacanţă la Tron, 
e desemnată de Cameră... — Horstmann : Se va convo- 
ca Senatul şi Camera şi apoi se vor lăsa până în Mai 
Camerile în vacanţă şi se vor face alte alegeri la expi- 
rarea mandatului. Această Regenţă va guverna până la. 
sfârşitul războiului mondial, va face legi, va modifica 
Constituţia şi la pace va alege pe noul Rege, care va 
găsi toată treaba făcută. Şi dacă dinastia trebue reluată, 
se va gândi atunci la Principele Nicolae. (A goni dinas- 
tia, a declara tronul vacant fără de care nu poate fi re- 
genţă şi apoi a reluat dinastia !). Această regență ar tre- 
bui să guverneze cel putin doi ani; va fi recunoscută de: 
sigur şi de neutri. Se vor regula raporturile cu noi, cäch 
Wirtschaftsstab trebue să rămâie aici; O. K. M. va fï 
disolvat. căci nu mai e campanie, — dar două corpuri: 
de armată trebue să rămâe. — Eu: Dar Dobrogea, căci 
fără Dobrogea ţara nu poate să trăiască? — Horstmann: 
«Ne vom înțelege». Si după aceasta, ceva foarte în- 
curcat, ca neutralizarea liniei Constanţa... 

Iată, ideile colonelului Hentsch. Si, zice Horstmann, 


ainsi rompus, on proclame une Régence -composée de Carp, 
vous et un troisième.—Moi: Mais c'est les Chambres qui désig- 
nent la régence en cas de vacance du trône... — Horstmanu: 
On convoquera le Sénat et la Chambre et après on laissera 
jusqu’en mai les Chambres en vacance, et on fera d’autres 
élections à l’expiration de leur mandat. Cette régence gou- 
vernera jusqu’à la fin de la guerre mondiale, fera les lois, 
modifiera la Constitution et à la paix on élira le nouveau 
Roi qui trouvera toute la besogne faite; on pourra alors son- 
ger au Prince Nicolas. (Chasser la Dynastie, déclarer le trône 
vacant, sans quoi pas de régence et ensuite reprendre la 
dynastie!) Cette régence doit gouverner deux ans au moins; 
elle sera reconnue certainement par les neutres aussi. On règ- 
lera ses rapports avec nous, car le Wirtschaftstab doit rester: 
PO. K. M. se dissoudra, car il n'y a plus de campagne, mais 
deux corps d'armée doivent rester.—Moi: Et la Dobrogea? car 
sans Dobrogea le pays ne vaut pas la peine de vivre? 
— Hentsch: «On s'arrangera». Et là-dessus quelque chose de 
très embrouillé comme la neutralisation de la ligne Constan- 
tza. Voilà les idé:s du colonel Hentsch. Et, me dit Horst- 


NOTE POLITICE — 1917 261 


colonelul exercită o influenţă serioasă asupra lui Carp. 
Planul acesta e aprobat în totul de Neniţescu şi de Virgil 
Arion. — Răspund: Băgaţi de seamă, Neniţescu are 
două-trei persoane pe cari le reprezintă, dar V. Arion 
mare un al doilea în numele căruia poate vorbi. 

— D. de Hertling cu Kiihlmann sau dus la Car- 
tierul general înainte ca ministrul să plece la Brest- 
Litowsk. Horstmann, care îmi dă această veste, adaogä: 
«de sigur se va trata de asemenea chestiunea română». 

— Dr. Haas îmi supune textul unui interview ce 
a făcut din convorbirea mea cu el. Censura a oprit fra- 
za: «Regele în interesul ţării Sale şi spre a-şi salva 
dinastia», poate fi adus să se retragă. Se primește cu 
braţele deschise ideia de abdicare, dar nimic în inte- 
resul dinastiei. 

In timpul convorbirei, d. Haas, care e un colabo- 
rator permanent al autorităţilor, îmi spune în două 
rânduri: Nu mai avem interes să fatem repede pacea 
în occident. 

— Foarte semnificativ, dar foarte demn discursul 
C'ancelarului, răspunzând lui Lloyd George, care numi- 
se pe Germani bandiți şi criminali. 


mann, le colonel exerce déjà une influence sérieuse sur Carp. 
“Ce plan a tout l'agrément de Nenitzescu et de Virgil Arion. 

Je riposte: Faites attention. Nenitzescu a peut-âtre deux 
ou trois personnes qu'il répresente, mais Virgile Arion na 
pas un second être, au nom duquel il puisse parler. 

Mr. de Hertling avec Kühlmann se sont rendus au Quar- 
tier Général avant que le Ministre ne parte pour Brest- 
Litowsk. Horstmann, qui me donne la nouvelle, ajoute: «Pour 
sûr on va traiter aussi la question roumaine». 

Le Docteur Haas a fait une interview de ma conversa- 
tion avec lui. Il men soumet le texte. La censure n’a pas 
voulu laisser passer la phrase que le Roi «dans l'intérêt de 
son pays et pour sauver sa dynastie» — puisse être amené 
à se retirer, On accepte à bras ouverts l’idée d'abdication, 
mais rien dans l'intérêt de la «dynastie». Au cours de la con- 
versation, Mr. Haas, qui est un collaborateur de chaque in- 
stant des autorités, me dit à deux reprises: Nous n’avons 
plus d'intérêt à faire rapidement la paix avec l'Occident. 

Très significatif, mais très digne, le discours du Chan- 
celier en réponse à Lloyd George, qui avait appelé les Alle- 
mauds des bandits et des criminels. Le chancelier riposte: 


262 NOTE POLITICE — 1917 


Cancelarul răspunde : «Pentru noi e exclusă orice 
posibilitate de a trata când-va cu oameni cari au astfel 
de mentalitate». Aceasta, se împreună cu ceeace îmi spu- 
ne d-rul Haas. — Răzbuiul de cuceriri va lua locul for- 
imulei «Războiu fără cuceriri». 

— Cel dintâi convoi de internaţi, înapoiat de gu- 
vernul Brătianu, a sosit. Ei au declarat, spune Horst- 
mann, că au fost bine trataţi. Regele ar avea o poziţie 
foarte grea si 53 deputaţi sar fi declarat contra lui Bră- 
tianu. Ştiu că căpitanul Hoyer însărcinat cu instalarea 
internatilor, s'a mirat de starea lor bună. 

20 Decembre. — Czernin, cu o numeroasă suită, se: 
duce şi el la Brest-Litowsk. Ia şi pe ministrul Wiesner, 
care ar avea, mi s'a spus, o mare competinţă în afacerile 
româneşti. E sigur că se va hotărî o linie de conduită 
privitor la România. 

— Carp läudase calităţile principelui Frederic- 
Wilhelm. candidatul său. Am întrebat eri pe Horstmann 
de unde a pornit candidatura acestui principe. El mi-a 
răspuns ; «Noi, la masă, vorbind cu colonelul Hentsch 
despre posibilităţile pentru tron, am gäsi-t! Dar, a- 





«Pour nous est exclue toute possibilité de jamais traiter 
avec des gens ayant cette mentalité». Cela se relie à ce que 
me dit Mr. Haas. La guerre de conquêtes va prendre la 
place de la formule «guerre sans conquâtes!». 

Le premier convoi d’internés rendus par le gouverne- 
ment Bratiano est arrivé. Ils ont déclaré, dit Horstmann, 
avoir été bien traités. Le Roi aurait une position très diffi- 
cile et 53 députés se seraient déclarés contre Bratiano. Je 
sais que le cap. Hoyer, chargé de l'installation des internés, 
sais étonné de leur bon état. 

20 décembre. — Czernin avec suite nombreuse se rend’ 
aussi à Brest-Litowsk. Il enmène le ministre Wiesner qui 
aurait, m'a-t-on répété, grande compétence dans les affaires 
roumaines. Il est certain qu’on arrêtera une ligne de con- 
duite concernant la Roumanie. 

Carp m'avait vanté les qualités du Prince Frédéric-Wil- 
helm, son candidat. J’ai demandé hier à Horstmann d’où était 
parti» la candidature de ce Prince Il me répond: «C’est nous, 
à déjeuner, en causant des possibilités pour le trône avec le 
colonel Hentsch, qui Pavons trouvé! Mais, ajoute-t-il, îl 


NOTE POLITICE — 1917 263 


daogä el, nu e bun, ca şi ceilalţi fii ai Impăratului : prea 
proşti ca să domnească !» 

Şi iată pe ce s'a imbarcat Carp.— La club, i se dau 
depeşile ce se aduc seara lui Lupu Kostake: Carp a- 
nuntä o mare victorie austriacă care le dă Bassano 
8000 prizonieri, etc. Or, azi dimineaţă, se vede comu- 
nicatul: Austriacii au respins un atac al Italienilor pe 
muntele Petrica şi armata Krauss a luat dela 11 Decem- 
bre 8000 oameni: una din acele totalizări cari se re- 
petă când vestile importante lipsesc. Şi, în toate, e tot- 
deauna aşa cu el. 

21 Decembre. — G. Stirbey se întoarce bolnav dela 
Craiova. Beldiman şi-a ţinut conferinţa în fața unei 
săli pline, citind ca rezumat o moţiune ce pregătise. Ai 
noştri în păr. Liberalii lipsă: C. Poenaru şi-a făcut 
drum la Bucureşti; Frumuşeanu ascuns într'un colţ; 
ceilalţi, chiar oficiali, dispăruţi. Craiova toată e dinas- 
tică, îmi spune Stirbey, şi Beldiman a trebuit so în- 
feleagä. Pare că Beldiman repeta că cu Carp nu e ni- 
mic de făcut. 

Nota Austriacilor cu cari iei contact: Dacă pier- 
deti Dobrogea, o datoriti Germanilor. De altfel Po- 





n’est pas bon, pas plus que les fils de l'Empereur: trop bêtes 
pour régner!» Et voilà sur quoi Carp est parti. Au cercle on 
lui passe les dépêches que le soir on apporte à Lupu. Carp 
annonce une grande victoire autrichienne qui livre Bassano, 
8009 prisonniers, ete. Or, ca matin on voit le communiqué: les 
Autrichiens ont repoussée une attaque des Italiens sur le mont 
Pertica et l’armée Krauss a pris depuis le 11 décembre 8000 
hommes: une de ces totalisations qu’on aime redonner quand 
les nouvelles importantes font défaut. 

Et, en tout, c’est ainsi avec lui. 

21 décembre. -— Stirbey rentre malade de Craiova. Beldi- 
man a fait sa conférence devant salle comble et a lu comme 
résumé une motion qu'il avait préparée. Les nôtres au com- 
piet. Les libéraux absents: Costica Poenaru s’est arrangé pour 
être Bucarest; Frumusanu dissimulé dans un coin; les autres 
évaporés, même les officiels. Tout Craiova est dynastique, me 
rapporte Stirbey et Beldimano a dû le comprendre. Il paraît 
que Beldimano répète qu'avec Carp il n'y a rien à faire. 

— Note des Autrichiens avec lesquels on entre en con- 
tact: si vous perdez la Dobrogea, c'est aux Allemands que 


264 NOTE POLITICE — 1917 


pescu («Neue Freie Presse»), întors dela Viena şi Buda- 
pesta, spune că impresiunea lui e că Germanii se des- 
interesează de afacerile româneşti. 

22 Decembre. — Azi a început conferinţa pentru 
pace dela Brest-Litowsk. Principele Leopold ai Bava: 
riei a pronunţat discursul de deschidere. — Guvernul 
român care, printrun comunicat, declarase că aderase 
la convenţia de armistițiu, nu e reprezintat, deşi această 
convenţie stipulase formal că conferinţa va începe în- 
dată. Făcut-am propuneri ? Nu cred. In orice caz ceea- 
ce spun cercurile germane de aici pare a dovedi con: 
trarul. 

Bărbătescu mi-anuntä că Virgil Arion sa întors 
la Focşani fără ştirea lui Lupu şi că plecarea lui a fost 
comunicată lui Carp'în urmă. Lupu Kostake surprins 
şi plictisit. 

23 Decembre. — Baronul Bornemisza se întoarce dela 
Focşani. A văzut pe Arion care a avut convorbiri cu 
Tabacovici, unul din delegaţii români pentru internaţi. 
Se confirmă că aceştia sunt în bună stare. Unii şi-au 
arătat pe faţă mulţumirea lor căpitanului Vernescu dela 


vous le devez. D'ailleurs Popescu «Neue Fr. Presse» qui re- 
vient de Wien et Budapest dit que son impression est que 
Czernin se desinteresse des affaires roumaines. 

22 décembre. — C'est aujourd’hui qu'ont commencé les 
conférences pour la paix à Brest-Litowsk. Le Prince Leopold 
de Baviere a prononcé le discours de bienvenue, 

Le gouvernement roumain qui, dans un communiqué, 
avait déclaré qu'il avait adhéré à la convention d’armistice, 
n’est pas représenté, quoique cette convention stipulât for- 
mellement que les conférences allaient commencer de suite. 
Avons-nous fait des ouvertures? Je ne le pense pas, Dans 
tous les cas, ce que disent les cercles allemands d'ici sem- 
blerait prouver le contraire, 

Barbäteseu m'annonce que Virgil Arion est retourné à 
Focsani à l’insu de Lupu et que son départ a été communi- 
qué à Carp après seulement. Lupu surpris et ennuyé. 

23 décembre. — Le baron de Bornemisza revient de Foc- 
sani, Il y a vu Arion, lequel a eu des conférences avec Taba- 
covici, l’un des délégués roumains pour les internés. Il se 
confirme que ces internés sont en kon état. Les uns ont osten- 
sitlement marqué leur gratitude an capitaine Adrien Ver- 


NOTE POLITICE — 1917 265 


Buzău, care comanda tabăra. In prima zi, delegaţii — 
«olonelul Samsonovici, Lascar Catargi, ete., — foarte su- 
periori şi vorbind de sus: le trebuia Transilvania. A 
doua zi, după convorbiri şi citirea gazetelor, schimba- 
re la faţă. Nota dominantă: pare că nu ştiu ce se pe- 
trece în Europa şi că sunt înşelaţi asupra stării ţării 
ocupate. 

24 Decembre. — V. Arion aduce o veste care trebue 
să fie greşită. Nu e de înţeles ca ameteala nebuniei să 
domnească încă la Iaşi. Un Consiliu de Coroană ţinut 
şi cu generalii, ar fi hotărât ca armata română să ia 
parte la revoluţia rusească şi să ajute pe Kaledin si pe 
Uerainieni în acţiunea lor contra maximaliştilor. Co- 
manda acestei expeditiuni ar avea-o Cerbatcev. Aflu 
acest lucru nebunese dela Costică Arion, care mă asi- 
gură că fratele său l’a încredinţat pe Carp că e adevărat. 
Carp bolnav nu a reacţionat şi i-a spus: «Mişeaţi-vă 
gi voi!» — Costică mă roagă să iau iniţiativa. Iniţia- 
tiva de ce ? — cât timp nici un semn nu vine dela Viena 
sau dela Berlin! Convine cu mine că nu e nimic de 
făcut cât timp nu suntem fixaţi asupra intentiunilor ce- 


nescu (de Buzău) qui commandait leur camp. Le premier jour 
les délégués col. Samsonovici, Lascar Catargi, ete. très snpé- 
rieurs et parlant de haut: il leur fallait la Transylvanie. Le 
second jour, après conversations et lectures des journaux, 
tous retournés. Note domiuante: ils semblent ignorer ce qui 
se passe en Europe et induits en erreur sur l'état du pays 
«OCcupé. 

24 décembre. — Virgil Arion apporte une nouvelle qui 
doit être erronée. On ne pourraït comprendre que le vertige 
de la folie dure toujours à Iassy. Un Conseil de Couronne, 
tenu avec les généraux en plus, aurait décidé que l’armée rou- 
maine prendrait part à la révolution russe et aiderait Kale- 
din et les Ukrainiens dans leur action contre les Maximalis- 
tes. C’est Tcherbatcheff qui aurait le commandement de cette 
expédition. C'est Costică Arion qui me rapporte ce propos 
insensé et m'assure que Virgile en a donné lassurance 
à Carp. 

Carp, souffrant, n'a pas réagi et Jui a dit «Miscati-vé si 
voi!» — Costică me prie de prendre l'initiative. L'initiative 
«le quoi, tant qu'aucun signe ne vient ni de Wien ni de Berlin? 
Il convient avec moi que rien à faire tant qu'on n'est pas fixé 





266 NOTE POLITICE — 1917 


lor două împărăţii. Probabil, ecou al convorbirilor lui cù 
Virgil, C. Arion îmi mai spune că Germanii de aici sunt 
sătui de Carp şi că şi-au pierdut iluziile de Neniţescu. 

— Un ofiţer român spunând la Focșani că se ştie 
la Galaţi tot ce se petrece la Brăila şi având prostia 
criminală sa adaoge că aceasta mulţumită unui fost ofi- 
ter de poliţie, — au fost ridicaţi dela Brăila şi räs- 
pândiţi prin toate rezidentele forţate 70 foşti functio- 
nari, printre cari moşnegi. Apostolu a venit să inter- 
vie pentru unul din ei, Warlam, funcţionar din 1888 ! 

25 Decembre. — Crăciunul catolic şi protestant. Pomi 
de Crăciun în toate cazinourile, la Eforie, la guverna- 
tor, etc... Vremea dulce, puţină zăpadă. 

Jurnalele anunţă eliberarea ostaticilor noştri din Bul- 
garia. Bulgarii voiau să-i mai retie, pe comptul lor pro- 
priu, în schimbul Bulgarilor pe cari ei îi reclamă vecinic, 
deşi ceeace s'a deportat în Moldova e populaţie supusă 
română. Germanii însă au stăruit şi Bulgarii au cedat. 
Horstmann spunea că li sar fi spus ceva care i-a cam 
pus pe gânduri: arestaţi în Dobrogea, pe care o admi- 


sur lintention des deux Empires. Probablement, reflet des: 
conversations avec Virgile, Costică me dit que mâme les Al- 
lemands d'ici sont excédés de Carp et que Nenitzescu les a 
défrisés. 

Un officier roumain ayant dit à Focsani qu’on savait à 
Galatzi tout ce qui se passait à Braila et ayant eu la sottise: 
criminelle d'ajouter que c'était grâce à un ancien officier de 
police, on a eulevé de Braila et dispersé aux quatres vents des 
residences forcées 70 anciens fonctionnaires, parmi lesquels 
des viellards. A. Apostolu est venu intercéder pour un cer- 
tain Warlam, fonctionnaire en 1888! 

25 décembre. — Noël catholique et protestant. Arbres de 
Noël dans tous les casinos, à l’Ephorie, chez le Gouverneur, 
etc. Temps assez doux. Très legère couche de neige. 

Les journaux annoncent la libération de nos otages re- 
tenus en Bulgarie. Les Bulgares avaient fait mine de les gar- 
der pour leur propre compte en échange des Bulgares qu'ils 
réclament toujours, quoique ce qu’on a déporté en Moldavie 
fut de la population sujette roumaine. Les Allemands ont. 
tenu bon et les Bulgares ont cédé. Horstmann disait qu’on 
leur a tenu un propos inquiétant: «arrêtez en Dobrogea que 


NOTE POLITICE — 1917 267 


nistrafi, pe cine doriţi. Cu toate acestea, se pare că li se 
cedează din ce în ce mai mult teritoriu de administrat... 

Interviewul meu apare în româneşte şi nemteste. 
Prietenii sunt în ceruri: Bărbulescu, Hinna, Bardescu, 
Dobrescu, Carada... Se pare că şi Carp aprobă. «In fine 
se ştie ce vrea Şeful». Toţi încântați de pasagiile privi- 
toare la armată şi la politica de făcut cu partidele, nu 
cu persoanele. 


Succes nou în Italia, 6000 prizonieri, dar tot nu se 
poate eşi în câmpie. 

Ca de obicei. Horstmann şi Bellow la dejun. Discu- 
tăm noutatea adusă eri de Virgil Arion şi pe care eu o 
tratez de neserioasä. Horstmann încearcă să o confirme 
şi îşi sprijină părerea pe telegramele fără fir militare 
ruseşti. «Şi ar fi cu atât mai bine pentru noi. — adaogă 
el, — căci astfel armata s'ar retrage din Moldova şi nu 
am mai fi obligaţi să o desarmäm». (Vecinic această 
idee scumpă lor de desarmare!) Bellow e de partea mea 
şi nu admite ca guvernul să comită un asemenea act. 
Horstmann insistă : «Ei vor face ce va vrea Antanta şi 
ea susține reacţiunea». Acelaşi ne dă despre Brest-Li- 





vous administrez ceux que vous désirez». Or, il semble qu'on 
leur cède de plus en plus du territoire à administrer, 

Mon interview paraît en roumain et en allemand. Les 
amis aux anges: Bărbulescu, Hinua, Bărdescu, Dobrescu, Ca- 
rada, ete, Il paraît que Carp approuve aussi. «Enfin on sait 
ce que veut le chef», Tous enchantés des passages touchant. 
l’armée et la politique à faire avec les partis, non avec les 
personens., Nouveau succès en Italie: 6000 prisonniers; mais 
on ne débouche toujours pas en plaine. 

Comme d'habitude Horstmann et Bellow à déjeuner. Nous 
diseutons la nouvelle apportée hier par Virgile et je la traite 
d’insanité; Horstmann essaie de la confirmer et appuie son 
opinion sur les télégrammes sans fil militaires russes. «Et se 
serait tant mieux pour nous—ajoute-t-il—car ainsi l’armée se 
relirerait de Moldavie, eton ne serait pas obligé dela désar- 
mer», (Toujours cette idée chère du désarmement), Bellow est 
de mon côté et n’admet pas que le gouvernement commette un 
acte pareil! Horstmann insiste: «Ils feront ce que voudra 
l’'Entente et l’Entente soutient la réaction». Horstmann donne 


268 NOTE POLITICE — 1917 


towsk date amuzante. Cei dintâi delegaţi cari s'au pre: 
zintat erau o femeie, un marinar şi un soldat. Doamna 
nu avea nici un bagaj si după 8 zile era în aceeaşi stare 
sumară. La primul prânz, D-na era aşezată în faţa Prin- 
tului Bavariei şi când Prinţul sfârşise toastul său, D-na 
a spus numai atât: «Toate astea sunt vorbe; ne trebue 
„acuma acte». Si pentru a-şi fixa mai bine personalitatea, 
delegata a mărturisit asistenţei că ea asasinase. — «Me- 
scle în comun spune grav Horstmann, nu mai sunt po- 
sibile !» 

26 Decembre. — Arion vine la mine cu lucruri noi. 
Xa făcut sondaje pe lângă el şi mi se va face propuneri. 
El a promis să tie secretul asupra acestui lucru, dar lasă 
să se întrevadă că este vorba de Hentsch. Prima mare 
noutate : Czernin a căzut de acord cu Kühlmann asupra 
punctului că trebue expulzată întreaga dinastie. (In ce 
mă priveşte, aştept confirmarea). A doua ştire; Mac- 
kensen a primit instrucţiuni şi atunci mi se propune: 
noi vom declara în scris că orice legătură cu dinastia 
este ruptă şi în urmă ni se va face cunoscută deciziunea 





de Brest-Litowsk des notes savoureuses. Les premiers délé- 
gués qui se sont présentés étaieut une femme, un matelot 
«et un soldat. La Dame n'avait pas des bagages et au bout de 
huit jours elle en était au même point sommaire. Au pre- 
mier dîner, la Dame était assise eu face du Prince de Ba- 
vière et lorsque le Prince eût fini son speech, la Dame a sim- 
plement dit: «Tout ça se sont des paroles; îl nous faut main- 
tenant des actes . Et pour mieux poser sa persounalité, la 
déléguée a confié à l’assistance qu’elle avait assassiné. «Les 
diners en commun — ajoute gravement Horstmann — ne sont 
plus possibles... 

26 décembre. — Pas de journaux aujourd'hui. 

— Arion m'arrive avec du nouveau. On a fait des sonda- 
ges auprès de lui et on me fera des ouvertures. Il a promis 
le secret, mais il laisse entrevoir que c'est de Hentsch qu'il 
s’agit. La première grande nouvelle: Czernin est tombé d’ac- 
cord avec Kiihlmann sur le point qu'il faut expulser toute 
la dynastie. (Quant à moi, j'attends confirmation). Seconde 
nouvelle: Mackensen a reçu des instructions. On nous pro- 
pose alors: nous déclarerons par écrit que tout lien est rom- 
pu avec la dynastie et ensuite ou nous fera connaître la dé- 


NOTE POLITICE — 1917 269: 


de mai sus a Puterilor. Arion pretinde că el a obiectat 
imediat că ar fi mai natural ca oamenii politici să nu 
facă o astfel de declaraţie decât numai dacă Germania 
declară ea cea dintâi că pacea nu poate fi cu niciun chip 
încheiată cu dinastia. In urmă Regența care guvernează 
un an sau doi... în scurt, proectul expus de către Horst: 
mann. «Foarte bine, a spus Arion, dar trebue mai întâi 
să se cunoască conditiunile de pace şi soarta Constanţei; 
Marghiloman mi-a declarat eri că nu ar accepta nimic 
fără Dobrogea». Asupra acestui punct nimic precis, căci 
se teme ca «Czernin să nu se fi angajat prea mult cu 
Bulgarii». Austriacii aruncă vina pe Germani; Germa- 
nii pe Austriaci. Chestiunea este din ce în ce mai puţin 
clară : şi cu toate astea s'a redijat proectele de neutra- 
lizarea liniei; al Canalului la mare; al Chiliei; al ocupă- 
rii Basarabiei; pe scurt tot ce nu are nici un reazăm se- 
rios. 

Am înștiințat pe Arion că Virgil. fratele său, era 
socotit ca admițând aceste idei. Arion a fost să vadă pe 
Carp, care i-a arătat intentiunea sa de a răspunde cu un 
refuz net. De altfel este foarte pornit contra Germanilor 
şi sa exprimat despre ei foarte aspru faţă de Arion. 


cision ci-dessus des Puissances. Arion prétend que tout de 
suite il a obiecte qu’il était plus naturel que les hommes po- 
litiques ne fassent une pareille déclaration que si l’Alle- 
magne déclare elle, la première, que la paix ne peut être à 
aucun prix conclue avec la dynastie. Ensuite Régence qui 
gouverne un an ou deux... (bref le projet exposé par Horst- 
mann). Parfait, dit Arion, mais il faut au préalable con- 
naître les conditions de paix et le sort de Constantza; Mar- 
ghiloman m'a déclaré hier qu'il n’acceptait rien sans la Do- 
brogea! — Là dessus plus rien de precis, car on a peur que 
Czernin ne se soit fortement engagé avec les Bulgares!» — 
Les Autrichiens jetent la faute sur les Allemands; les Alle- 
mands sur les Autrichiens. L'affaire est de moins en moins 
claire: et on a réédité les projets de neutralisation de la 
ligne; de canal à la mer; de Kilia; de Bessarabie à occuper, 
bref tout ce qni ne tient pas debout! J'ai averti Arion que 
son frère passait pour avoir admis ces idées. Arion avait été 
voir Carp qui a indiqué son intention de répondre par un 
refus net. D'ailleurs Carp est très monté contre les Allemands 
et s’est exprimé très durement vis-à-vis d'Arion. 


270 NOTE POLITICE — 1917 


21 Decembre. — După dejun îşi face apariţia Horst- 
mann : «Am să vă vorbesc lucruri serioase; trebue de 
făcut aci repede tot necesarul pentru a realiza pacea, 
evenimentele se precipită. Dacă pacea se semnează la 
Brest-Lutowsk, eu cunose spiritul lor, fumurile li se vor 
sui la cap şi se va trata România ca o cantitate negli- 
Jubila: si Austriacii, cu pretentiunile lor asupra mun- 
tilor şi Bulgarii de partea cealaltă... Iată ceeace noi, 
cari trăim aci cu D-voastră, Mareşalul, Hentsch şi cu 
mine, voim să evităm. Deci, repede la lucru. O pace cu 
Bucureşti este imposibilă, evident trebue tratat cu Iaşi, 
excluzând pe Rege şi pe Brătianu, deci cu armata. Dacă 
Mareşalul are o declaraţie a notabililor politici cari să 
pronunţe decăderea dinastiei, el va căuta să ia contact 
cu Prezan şi să-i notifice nevoia de a sfătui abdicarea 
Regelui, pentru a trata. Dacă Regele abdică, o Regenţă 
va face pacea şi va guverna câtva timp. Ceeace vrea d. 
Carn, alegerea imediată a unui Rege, este imposibil. 
Dacă se incäpätâneazä, se va lucra numai cu d-ta. Ac- 
ceptati ?> — «Recunosc că o Regentä ar fi provizoriu ne- 


27 décembre. — Après déjeuner apparaît Horstmann: 
«J'ai à vous parler de choses sérieuses. Il faut vite faire 
ici le nécessaire pour amener la paix. L’heure presse. 
Si la paix est signée à Brest-Litowsk, je connais «leur» 
esprit, les fumées leur monteront à la tête et on traitera 
la Roumanie en quantité négligeable; et les Autri- 
chiens avec leurs prétentions sur les montagnes et les Bul- 
gares de leur côté... C'est ce que nous voulons éviter, 
nous qui vivons ici avec vous, le Maréchal, Hentsch et moi. 
Donc vite agir. Une paix avec Bucarest impossible, évidem- 
ment. Il faut traiter avec Iassy, en excluant le Roi et Bra- 
t'ano, done avec l’armée. Si le Maréchal a une déclaration 
des notables politiques prononçant la géchéance de la dy- 
nastie, c'est lui qui s'abouchera avec Prezan et lui notifiera 
la nécessité de conseiller l’abdication du Roi pour pouvoir 
raiter. Si le Roi abdique, une Régence fera la paix et gou- 
vernera pendant quelque temps. Ce que veut Mr, Carp, à 
savoir l'élection immédiate d'un Roi, est impossible. S'il 
s'entête, on agira rien qu'avec vous. Acceptez-vous?»—Je re- 
connais qu'une Régence est intérimairement nécessaire, mais 


NOTE POLITICE — 1917 271 


cesară, dar înainte de a spune ceva, vă întreb : care sunt 
conditiunile păcei ?» — Horstmann : «Veţi avea tot con- 
cursul nostru chiar dacă Austriacii sprijină pe Bul- 
gari». — Eu: «Aţi înţeles că chestiunea Dobrogei este 
punctul capital» ! — Horstmann: «Dar trebueşte forţat 
lucrurile pentru a putea să o împui». — Eu : «Dacă este 
greu, înseamnă că este promisiune».— Horstmann: «Da, 
dar este foarte secret. Impăratul, în primul moment de 
mânie, a promis lui Radoslavow. Constituţionaliceşte, 
aceasta nu are nici o valoare ; dar încearcă să dezici cu- 
vântul Împăratului! Din această cauză nu a fost lăsat Im- 
paratul singur când a venit aci (?). El este impulziv şi 
promite uşor». (Horstmann îmi spusese deja că fiii Im- 
păratului sunt incapabili de a domni). — Eu: «Tot- 
deauna am bănuit aceasta şi iată pentru ce totdeauna 
vam vorbit de Constanţa. Fără Dobrogea noi toţi vom 
cere alipirea la un Imperiu vecin». — Horstmann : «Dar 
atunci sar putea să fie împărţeala României». — Eu: 
«Nu mă tem, este imposibil». — Horstmann cedând ime- 
diat : «Da, cred că este imposibil». — Eu : «Dacă Mare- 
salul reuşeşte cu Prezan, ar fi un lucru minunat, şi in 











avant de rien dire, je demande quelles sont les conditions de 
la paix? — Horstmann: Vous aurez tout notre concours, mê- 
me si les Autrichiens appuyent les Bulgares. — Moi: Vous 
avez compris que la question de la Dobrogea est le point ca- 
pital! — Horstmann: Mais il faut forcer les choses pour 
pouvoir Pimposer. — Moi: Si c’est difficile, c'est qu'il y a 
promesse. — Horstmann: Oui. Mais c’est très secret. L'Em- 
pereur, dans le premier moment de colère, a promis à Rados- 
lavow. Constitutionnellement cela n’a aucune valeur. Mais 
allez dénier la parole de l'Empereur! C'est pour cela qu’on 
n’a pas laissé seul l'Empereur quand il est venu ici (?). Il 
est impulsif et promet facilement. (Horstmann m'avait déjà 
dit que les fils de l'Empereur sont incapables de régner..). 
Moi: J'ai supposé tout cela et voilà pourquoi je vous ai tou- 
jours parlé de Constantza. Sans la Dobrogea, tous nous de- 
manderons l’annexion à un empire voisin.—Horstmann: Mais 
il pent y avoir alors partage de la Roumanie.—Moi: Je ne le 
<rains pas. C’est impossible, — Horstmann cédant de suite: 
«Oui, je crois que c’est impossible», — Moi: Si le Maréchal 
réussit avec Prezan, ce sera un prodige. C’est moi qui vous 


272 NOTE POLITICE — 1917 


ce mă priveşte dau declaraţia, dacă cunose conditiunile 
de pace». — Horstmann : «Dacă Mackensen nu reuşeşte. 
denuntäm armistițiul şi atacäm». — Eu: «Voiţi ca un 
om politie să meargă să vorbească eu cineva din gu- 
vern î» — Horstmann: «Ati merge D-voastră ?» — 
Eu: «De ce nu? Nu refuz să vorbese cu Brătianu». — 
Horstmann : «Nu ar fi mai bine ca D-voastră să întovă- 
räsiti pe Mareşal 1 De vorbit cu Brătianu ? Şi da si nu. 
fiindcă nu vor să trateze cu el». — Eu: «Şi dacă unii 
dintre noi ar merge la Brest-Litowsk să stea de vorbă 
cu cei doi miniştrii şi să examineze toate solutiunile ?» 
(Aceasta nu-i surâde). 

Il întreb dacă nu ar trebui să am şi avizul lui Carp. 
Horstmann va vorbi în această privință cu Hentsch si 
îmi va comunica răspunsul. La ora 7 îmi serie să nu fao 
nimic privitor la Carp până mâine la amiază, când va 
merge să-l vadă. 

«Neue Freie Presse» dă compunerea personalului 
care tratează la Brest-Litowsk. Doamna asasinä, Vi- 
zenko, este dată în al treilea rând. Bellow, de modă ve- 
che, făcea să se remarce că nu sa luat aproape nimic 


dis et, quant à moi, je donne la déclaration si je connais les: 
conditions de la paix.— Horstmann: Si Mackensen ne réussit 
pas, nous dénonçons l'armistice et nous attaquons. — Moi: 
Voulez-vous qu’un homme politique aille causer avec quel- 
qu'un de la part du gouvernement?—Horstmann: Irez-vous?— 
Moi: Pourquoi pas? Je ne refuse pas de parler avec Bratiano. 
— Horstmann: Ne vaudrait-il pas mieux que vous accom- 
pagniez le Maréchal? Causer avec Bratiano? Il y a du pour 
et du contre, puisqu'on ne veut pas traiter avec lui. — Moi: 
et si les uns parmi nous allaient à Brest-Litowsk causer avec 
les deux ministres, examiner toutes les solutions? (Cela ne 
sourit pas). 

Je demande si je ne devrais pas avoir aussi l’avis de 
Carp. Horstmann ceausera à ce sujet avec Hentsch et me 
fera tenir sa réponse. 

À 7 h. il m’écrit de ne rien faire, concernant Carp, avant 
demain midi, quand il ira le voir. 

La «Neue Freie Presse» donne la composition du 
personnel qui traite à Brest-Litowsk. La Dame assassine, 
Madame Vizenko, est nommée en troisième! Bellow, vieux 
style, faisait remarquer combien on n’avait presque rien 


NOTE POLITICE — 1917 273 


din cariera diplomatică ca nume. Numai Czernin a adus 
pe Coloredo. Insusi Kühlmann trece în ochii lui de cine- 
va de mică importanţă. 

28 Decembre. — Jurnalele dau primul protocol. Sa 
admis bazele păcei : nu se recunoaște de loc dreptul la a- 
nexiune şi la indemnitate de război şi se acordă un ter- 
men de 10 zile (4 Ianuarie) acelora cari nu sau asociat 
preliminärilor de pace, pentru a se familiariza cu prin- 
cipiile bazei stabilite. Şi după aceasta negocierile vor 
continua, oricare ar fi conditiunile. 

Ii atrag atenţia lui Horstmann, care vine la 12 la 
Crucea-Roșie, că chestiunea aceasta transeazä chestiu. 
nea Dobrogei. — Horstmann : «Dar ce se spune la 
Brest-Litowsk. sunt fleacuri». Totuşi Horstmann mă 
roagă să văd pe Carp, pe care Hentseh Pa vizitat azi di- 
mineaţă. Cu toate vecinicele sale ironii şi absolutismul 
său, Carp a făgăduit de a se face reprezentat pe lângă 
Mareşal când el va merge să vorbească cu generalii ro- 
mâni. Horstmann adaugă : «Şi Carp ţine esențialmente 
la Dobrogea, dar noi credem, Hentsch şi cu mine, că a: 
cum o să putem să vă dăm satisfacţie». 





pris dans la carriere, rien que des «Geheïmräte»; aucun 
nom. Seul Czernin a amené Coloredo. Kühlmann lui-même, 
à ses yeux, est un petit seigneur... 

28 décembre. — Les journaux donnent le premier proto- 
Je. On a admis les bases communes de la paix: on y renie for- 
mellement le droit à l’annexion et à l'indemnité de guerre et 
on accorde un délai de 10 jours (4 janvier) à ceux qui ne se 
sont pas associés aux pourparlers de paix, pour se familiari- 
ser avec les principes-bases établies. Après quoi les négo- 
ciations continueront dans n'importe quelles conditions. Je 
fais observer à Horstmann, qui vient à midi, à la Croix 
Rouge, que cela tranche la question de la Dobrogea: «Mais 
ce qu'on dit à Brest-Litowsk, c’est dela blague!» Néanmoins, 
Horstmann me prie de voir Carp à qui Hentsch a rendu vi- 
site dans la matinée. Malgré ses éternelles ironies et son ab- 
solutisme, Carp a promis de se faire représenter auprès du 
Maréchal quand il ira causer avec les généraux roumains. 
Horstmann ajoute: Carp aussi tient essentiellement au 
point Dobrogea, mais nous croyons, Hentsch et moi, qu'on 
pourra maintenant vous donner satisfaction. 


18 


274 NOTE POLITICE — 1917 


La ora 4 la Carp. Carp a spus lui Hentsch : «Când 
vrei să ştii ceeace vreau sau ceeace gândesc, nu trebue să 
vorbeşti decât cu mine». Carp îşi menţine directivele 
sale cunoscute ; 1) Mareşalul va declara armatei că Ger- 
mania nu tratează nici cu Regele nici cu guvernul; el, 
Mareșalul, în numele Germaniei, va crea faptul nou 
faţă de dinastie ; declaraţiile noastre vor veni după 
aceea; Carp va da depline puteri pentru a fi reprezen- 
tat. Această declaraţie n’are a face nimica cu consimti- 


mântul prealabil asupra condiţiunilor de pace. — Eu: 
«De ce să exercifi o presiune în necunoscut ? Este o şan- 
să pe care o pierdem din mână». — Carp: «De oarece 


tot se va lua o măsură pentru unificarea ţărei... — 2) 
Nu procedez la niciun act înainte ca Germania să-mi de- 
semneze pe Suveran şi, pentru ca să constitui un gu- 
vern, îmi trebue condiţiunile de pace şi Suveranul. 3) 
Plebiscit sau Constituantă, putin importă: va merge 
repede, este revoluţia şi faptul legal care trebue să ur- 
meze va fi ori unul ori altul». Carp îmi povesteşte că 
Mitilineu a spus generalului von Morgen că erau siguri 
de victorie şi că armata japoneză era deja în marş asu- 





4 b. chez Carp. Carp a dit à Hentsch: Quand vous 
voulez savoir ce que je veux ou je pense, il ne faut causer 
qu'avec moi. Carp se tient à ses directives connues: 1) Le 
Maréchal déclarera à l’armée que Allemagne ne traitera 
ni avec le Roi ni avec le gouvernement; c'est lui, au nom de 
l'Allemagne, qui créera le fait nouveau vis-à-vis de la dy- 
nastie: nos déclarations suivront ensuite Carp donnera 
pleins pouvoirs pour le représenter. Cette déclaration ne dé- 
pend pas de l'accord sur les conditions de la paiz.— Moi: Pour- 
quoi exercer une pression dans l’inconnu? C'est un atout que 
nous nous enlevons de lamain.— Carp: Puisqu'une mesure 
sera toujours prise pour unifier le pays... 2) Je ne procède 
à aucun acte avant que l’Allemagne me désigne le Souverain 
et, pour que je constitue un gouveruement, il me faut les con- 
ditions de la paix et le Souverain. 3) Plébiscite ou Consti- 
tuante, peu importe: on ira vite; c'est la révolution et le fait 
legal qui doit suivre sera ou l’un ou l’autre. Carp me raconte 
que Mitilineu a dit au general von Morgen qu’on était sûr 
de la victoire et que l’armée japonaise était déja en marche 


NOTE POLITICE — 1917 275 


pra Europei şi că von Morgen i-ar fi răspuns: «Dar, 
Domnul meu, sunteţi un halucinat». Imi este foarte greu 
să cred în autenticitatea acestei anecdote. 

Tzigara îmi spune că Germanii sunt desgustati de 
desordinea care domneşte la Instrucţiunea Publică ; că 
o mare discuţie a avut loc între Lupu, Virgil şi Neni- 
tescu ; că de partea Germanilor se constată golul ce este 
în jurul lui Carp, că acţiunile lui «Cuconul Alecu» se 
ridică mult, etc. ete. — De pus în legătură cu svonul: 
Lupu vrea să se retragă, Virgil Arion la Interne, Tzi- 
gara la Instructia Publică, ete. — Tzigara adaugă că 
nu se poate deschide Şcoala Superioară de Comerţ din 
cauza numirilor scandaloase ca ale lui Barnoski, Cri- 
vät, etc. i 

29 Decembre, — Comunic lui Horstmann, care vine 
la mine să mă vadă la 2%, că sunt de acord cu Carp asu- 
pra punctului că Mareşalul este acela care va comunica 
că nu se tratează cu dinastia şi că trebue să aşteptăm 
4 Ianuarie, după cum nimeni nu poate da un guvern 
înainte de a cunoaşte conditiunile de pace. — El: «Dar 
nu se poate fixa aci prin anticipație toate punctele pă- 


sur l’Europe; et que Morgen lui aurait répondu: «Mais vous 
êtes un halluciné, Monsieur !» J’ai peine à croire à l’authen- 
ticité de l’anecdote. . 

— Tzigara me dit que les Allemands sont dégoûtés du 
désordre qu'il y a à l’Instruction Publique; qu’une grosse 
discussion a eu lieu entre Lupu, Virgile et Nenitzescu; que 
du côté allemand on constate le désert qu’il y a autour de 
Carp, que les actions de «Cuconu Alecu» montent beau- 
ecup, ete. 

À rapprocher du bruit: Lupu veut se retirer; Virgile à 
l'Intérieur; Tzigara à l’Instruction, ete. 

Tzigara ajoute qu'on ne peut ouvrir Ecole Supérieure 
de Commerce à cause des nomination scandaleuses comme 
Barnovski, Crivetz, ete. 

29 décembre. — Je communique à Horstmann qui vient 
me voir à 2% h., que je suis d'accord avec Carp sur le point 
que c'est le Maréchal qui fera la signification qu’on ne 
traite pas avec la dynastie et qu’il faut attendre le 4 jan- 
vier, et que nul ne peut donner un gouvernement avant de 
ecnnaître les conditions de la paix.— Lui: Mais, on ne peut 


276 NOTE POLITICE — 1977 


cei ? — Eu : «Dar va trebui să fim fixati cel putin asu- 
pra Dobrogei»... — El: «Cu dinastia nu veţi avea Do- 
brogea şi nici mai mult dacă trebue să reducem Moldova 
prin arme; altfel cred că aşi putea afirma că România 
va avea Constanţa». — Revin asupra aceluiaşi cântec, cu 
cât ar fi mai uşoara combinaţia cu un membru al fami- 
liei pentru a produce abdicarea. «Dar, adaug, dacă Iaşii 
are buna idee de a accepta protocolul dela Brest-Litowsk 
şi de a intra în convorbiri de pace?» — El: «M'am asi- 
gurat că nu se va primi; l’am întrebat pe Kiihlmann, 
căci pe când se tratează aci nu trebue să ni se dea o lo: 
vitură de cuţit pe la spate, şi el ne-a dat această asigu- 
rare». (Deci această proscriptie a dinastiei este mai ales 
o opiniune din Bucureşti). Din tot restul convorbirei 
reiese că se prepară voiajul Mareșalului. Se pare că tot 
ceeace Ruşii ridică de pe frontul de Moldova merge să 
întărească Kievul şi reacţiunea pe care Goutehkow vrea 
s'o conducă. Se va semnala armatei române că se va de- 
runţa armistițiul pentru a putea astfel să se imobilizeze 
cât mai multa lume pe frontul de Moldova. 


ici, par anticipation, fixer tous les points de la paix... — Moi: 
Mais il faudra être fixé au moins sur la Dobrogea —Lui: Avec 
la dynastie vous n’aurez pas Constantza et pas davantage 
sil faut réduire la Moldavie par les armes; autrement, je 
crois que je puis affirmer que la Roumanie aura Constanta. 

Je reviens à mon «dada», combien plus facile est la com- 
binaison avec un rejeton de la famille pour amener l’abdica- 
tion. «Mais, fais-je, si lassy a le bon esprit d'accepter le 
protocole de Brest-Litowsk, et d'entrer en pouparlers de 
paix?» — Horstmann: Je me suis assuré qu’on n'accepteru 
pas; je lai demandé à Kiihlmann, car pendant que je traite 
ici, il ne faut pas qu’on me donne nn coup de poignard dans 
le dos (sic) et Kühlmann nous a donné cette assurance. (Donc 
cette proscription de la dynastie est surtout une opinion de 
Bucarest!) De tout le reste de notre conversation il appert 
qu'on prépare le voyage du Maréchal. Il semble que tout ce 
que les Russes enlevent du front moldave s’en va renforcer 
Kiew et la réaction que Goutchkow semble diriger. On signi- 
fiera à l’armée roumaine qu'on va dénoncer l'armistice pour 
fixer le plus du monde sur le front moldave. 


NOTE POLITICE — 19174 277 


Am convingerea că dacă sar putea vorbi cu Beriin 
sau Viena, sar avea o situaţie mai uşoară. 

Pe când Horstmann era la mine, un brigadir aus- 
triac, trimis de Sobotka, mi-aduce o scrisoare pentru 
bietul Gearges Stirbey, aşa de grav bolnav că nici nu 
poate să ia cunoştinţă de dânsa şi mă roagă să o citesc 
eu. Este o scrisoare dela Ledebur, care dela început des- 
minte asertiunea făcută de Horstmann în numele lui 
Hentsch, lui Arion, la 26 Decembre, şi anume : că Czer- 
nin şi Küblmann erau de acord pentru a refuza orice 
contact cu Regele. Ledebur scrie că «este autorizat de 
catre Czernin să-mi declare că nu are nici o obiectiune 
de făcut contra planului lui Marghiloman în ceeace pri- 
veşte pacea românească şi chestiunea dinastică». Ledebur 
are chiar impresia că Czernin ar sprijini această solu- 
fiune. «Drumul cel mai scurt ar fi o propunere făcută de 
Rege : D-ta să găseşti drumul la Rege. Dacă o propu- 
nere de pace ar veni din partea Regelui, Czernin ar ac- 
cepta de a negocia. Dar o condiţie esenţială ar fi retra- 
gerea guvernului Brătianu-lonescu». 

30 Decembre. — S'a găsit la Brest-Litowsk mijlocul 





Jai la conviction que si l’on ponvait causer avec Berlin 
ou Wien, on aurait une situation plus facile 

Pendant que Horstmann était chez moi, un brigadier am- 
trichien, envoyé par Sobotka, m'apporte une lettre pour le 
pauvre Georges Stirbey, si gravement malade qu’il n’en pout 
prendre connaissance et me prie de la lire. 

C’est une lettre de Ledebur, qui du premier conp dent 
l'assertion faite par Horstmann an nom de Hentsch à Arion, 
le 26 décembre, que Czernin et Kühlmann étaient d'accord 
pour refuser tout contact avec le Roi! Ledebur écrit «qu’il est 
autorisé par Czernin à me déclarer qu'il n’a aueunne objection 
à faire contre le plan de Marghiloman en ce qui regarde la 
paix roumaine et la question dynastique. Il a même l'im- 
pression que Czernin appuyerait cette solution. Le chemin 
le plus direct serait une ouverture à faire par le Roi: c’est 
à vous de trouver le chemin chez le Roi. Si une proposition 
de paix venait de la part du Roi, Czernin accepterait de né- 
gocier, Mais une condition essentielle serait la retraite du 
gouvernement Bratiano-lonescu...». 

30 décembre. — L'on a trouvé le moyen à Brest-Litowsk 


278 NOTE POLITICE — 1917 


de a continua să se trateze, continuându-se totuși a se 
ocupa Curlanda şi o parte din Lituania si din Estonia. 
Horstmann este uimit de acest lucru. 

Nu comunic nimănui conţinutul misivei lui Czer- 
nin. 

31 Decembre. — Sărmanul si scumpul meu Georges 
Stirbey a murit în a 14-a zi de tifoidă. Nici 35 de ani! 
Câte speranţe înşelate şi ce pierdere ! Simpatii unanime. 
Cu toată lipsa oricărui mijloc de comunicaţie, multă 
lume l-a întovărăşit până la cimitir, unde corpul său a 
fost depus în capelă. Inmormântarea Mercuri. Nici un 
Stirbey n'a rezistat vre-unei boli grave ; de aceea din 
prima zi le era frică de o nenorocire. Pentru mine, scun- 
pul meu copil, el nu se poate înlocui! 

D-l Băicoianu, director la Banca Naţională, întors din 
Bulgaria, ostatic liberat, pleacă mâine la Iaşi. A voit 
să mă vadă. Il rog să vorbească la Iaşi şi să le deschidă 
ochii asupra necesitätei de a face pace imediat: se va 
scăpa astfel Dobrogea şi sar putea scăpa și dinastia. 
Pacea rusă se va face si dacă ea n'ar dura decât şease 





de continuer da causer de la paix tout en continuant d'oc- 
cuper la Courlande et une partie de la Lithuanie et de l’Es- 
thonie! Horstmann est émerveillé du tour de main 

Je ne communique à personne le contenu de la missive 
Czernin. 

31 décembre. Le pauvre et très cher Georges Stirbey a 
succombé le 14-e jour de sa typhôide. Pas encore 35 ans! Que 
d'espérances déchues et quelle perte... 

Sympathies unanimes. Malgré l'absence de tout moyen 
de communiquer, on était très nombreux pour l'accompagner 
jusqu’au cimitière où son corps est déposé dans la chapelle. 
T'unérailles mercredi. Pas un Stirbey n'a pu résister à une 
maladie grave et du premier jour on craignait un malheur, 
Pour moi, pauvre cher enfant, il n’est pas remplacable. 

Mr. Baicoianu, directeur Banque Nationale, retour de 
Bulgarie, otage libéré, part pour lassy demain. Il a tenu à 
me voir. Je le prie de causer à lassy et de leur ouvrir les 
yeux sur la nécessité de faire la paix de suite: on sauvera 
ainsi la Dobrogea et on peut sauver aussi la dynastie. La 
paix russe se fera et, ne durerait-elle que six mois, si le ré- 


NOTE POLITICE — 1917 279 


luni, dacă regimul reactionar ar reuşi, si încă ar fi su- 
ficient pentru a ruina Moldova şi a decima armata, căci 
Germania va denunța armistițiul şi o pace impusă ar fi 
atunci cu pierderea Dobrogei şi exilarea dinastiei. Re- 
gele să se grăbească să facă propuneri, — va fi susţinut 
de către Austria, — este tot ce pot să destăinuese din 
scrisoarea lui Ledebur, însă condiţie esenţială: nu cu 
un guvern Brătianu-Ionescu. Ca o dovadă că pacea se 
face, îi dau știrea că Mirbach cu doi coloneli şi un întreg 
stat-major a sosit la Petersburg pentru a relua relaţiile. 





gime réactionnaire arrivait à réussir, qu'encore ce serait suf- 
fisant pour ruiner la Moldavie et décimer l’armée, car l’Al- 
lemagne dénoncera l’armistice et une paix imposée serait 
alors avec perte de la Dobrogea et exil de la dynastie 

Que le Roi se hâte de faire des ouvertures—il sera soutenu 
par l'Autriche, c'est tout ce que je puis dévoiler de la lettre 
Ledebur, mais, condition essentielle, il ne faut pas que ce 
soit avee un gouvernement Bratiano-Take Ionescu. Comme 
preuve que la paix se fait, je lui donne la nouvelle que Mir- 
bach avec deux colonels et tout un état-major est déjà arrivé 
à Petersbourg pour reprendre les relations. 


1918. 


1 Ianuarie, — Convorbirile de la Brest-Litowsk sunt 
întrerupte pentru câteva zile; miniştrii sau întors 
la Viena şi Berlin; dar de la 28 Dec. misiuni germane 
şi austriace au sosit la Petrograd pentru restabilirea, 
relaţiilor comerciale şi eventual politice. 

— Facut vizita de anul nou arhiepiscopului Netz- 
hammer. Palatul Episcopului nu este încălzit în între- 
gime din lipsă de combustibil; arhiepiscopul doarme îu 
cabinetul său de lucru, singura odae încălzită. Din lunga 
noastră convorbire am reţinut că Czernin, şi el, îşi în- 
dreapta oamenii spre Carp, «singurul care a avut cura- 
giu». — «Ce curagiu ? a răspuns Netzhammer. E foarte 
simplu, n'are pe nimeni în spatele lui. Şi-a împrumutat 
numele unei gazete şi Dv. aţi plătit». 

Mackensen a spus arhiepiscopului: «că singură 
neutralitatea convenea acestei ţări ; dacă ar fi intrat în 


l-er janvier.—Les pourparlers à Brest-Litowsk sont inter- 
rompus pour quelques jours ; les ministres sont rentrés Wien 
et Berlin, mais dès le 28 décembre des missions allemande et 
autrichienne sont arrivées à Petrograd pour rétablir les rela- 
tions commerciales et éventuellement les relations politiques. 

— Fait visite de Nouvel An à PArchevegue Netzhammer. 
Tout le Palais n’est pas chauffé par manque de combustible ; 
et l’ Archevêque a sa couchette dans son cabinet de travail, 
la seule pièce chauffée. De notre longue conversation j'ai re- 
tenu que Czernin, lui aussi, dirigeait leur mondd vers Carp: 
«le seul qui ait eu du conrage». — «Quel courage? a repliqué 
Netzhammer; c’est simple, il n'y a personne derrière lui. Il 
a prêté son nom à un journal et c'est vous qui avez payé, 
Mackensen a dit à l Archevêque : que la neutralité seule con- 
venait à ce pays; s’il étail entré en guerre «à nos côtés, la 


NOTE POLITICE — 1918 281 


război alături de noi, sar fi întâmplat acelaşi lucru. 
numai că ar fi fost ocupată de Ruşi». 


— Prânz de gală la Guvernator (Gen. Tulff). 36 
tacâmuri. Simplu, dar bine făcut. Flori pe masă: florile 
de negăsit în acest moment, toate serele fiind îngheţate. 
Eram în dreapta lui Tülff; Arion la stânga lui. In faţă 
Feldmareşalul Mackensen cu Osman Nizami Paşa în 
dreapta, Tantiloff la stânga. — S'a decomandat muzica 
în semn de doliu pentru Stirbey. Când am mulţumit gu- 
vernatorului pentru această atentiune, el mi-a spus pe 
frantuzeste: «C'est le coeur qui m'a dicté cela» (am 
făcut-o din inimă). O chestiune de decoraţii a agitat mult 
protocolul reprezintat prin Duday, dela Cartierul general, 
si Horstmann. — (Guvernatorul ar fi dorit să fie pur- 
tate: pusesem ca condiţie ca să fie decoraţiile româ- 
nesti: s'a admis cu plăcere. In ultimul moment Carp, 
care s'a scuzat fiind bolnav, deşi el părăsise casa de 3 
zile pentru a-şi face partida la club, a obligat pe ai săi 
a nu le pune. Tzigara m'a anunţat, nam vrut atunci ca 
cu ai mei să mă deosebesc de ei. D'abia esiti dela masă, 


même chose serait arrivée», sauf que c’est les Russes qui 
l’auraient occupée. 

Dîner de gala chez le gouverneur, Trente six couverts, 
simple, mais de boune facture Il y avait des fleurs sur la 
table : les fleurs, introuvables en ce moment, toutes les ser- 
res ayant gelé. Tülff m'avait mis à droite ; Arion à sa gau- 
che. En face le Feld-Maréchal avec Ossman Nyzami-Pacha à 
droite, Tantiloff à gauche. La musique avait été décommandée 
en signe de deuil pour Stirbey. Quand j'ai présenté mes re- 
merciements pour cette attention, le gouverneur m'a dit en 
français: «C'est le coeur qui m'a dicté cela».— Une question 
de décorations ridicule avait agité Je protocole représenté 
par Duday, du quartier général, et Horstmann, Le gouver- 
ueur aurait désiré qu’on les portât: j'avais mis comme con- 
dition que ce serait les décorations roumaines : accordé de 
bonue grâce. Au dernier moment Carp, qui s’est excusé 
pour cause de maladie, quoiqu'il sorte depuis trois jours pour 
faire sa partie au cercle, a obligé les siens à ne pas les ar- 
borer. Tzigara est venu m'en informer et je n’ai pas voulu, 
avec mes amis, me différencier d’eux. 


282 NOTE POLITICE — :1918 


Feldmareşalul se retrage într'un colţ al intrării, de 
o parte, şi mă ia cu dânsul. Vorbim o oră, el cu multă 
vioiciune. Nu se poate să nu fii isbit de cât de mult acest 
om respiră onestitatea. Când vorbeşte de Dumnezeu, se 
simte că e un credincios. Când spune «der Deutsche ist 
treu», o spune fiindcă minciuna, înşelăciunea sunt crime 
în ochii lui. Pentru el, marea vină a Regelui Ferdinand 
e de a fi ascuns adevărul. 

Imi spune : «Noi voim o Românie tare şi care să-şi 


păstreze integritatea». — Subliniez cuvântul «integri- 
tate» şi mulţumesc. — El adaogă: E însă marea ce- 
rere a Bulgariei... — Dar, zic eu, ei au prea mult. — 


Mareşalul: Din cale-afară de mult, şi dacă n'o să aveţi 
Constanţa, trebue să aveţi gurile Dunărei şi cel puţin 
vechile judeţe din Basarabia. Mareșalul speră însă că 
din partea aceasta România poate avea compensaţii 
însemnate. Ele sar putea întemeia pe constituţia re- 
volutionarä a unei Basarabii independente, care nu 
poate exista între România şi Ucraina. 

Crede de asemenea în constituirea unei Ueraini cu 





A peine sortis de table, le Général-Feldmaréchal se re- 
tire dans un coin de l'entrée, à l'écart, et me fait signe de le 
r6joindre. Nous causons une heure, lui avec beaucoup d'a- 
nimation. On ne peut pas ne pas être frappé combien cet 
homme respire l’honmêteté. Quand il parle de Dieu, on sent 
que c’est un croyant. Quand il vous dit «der Deutsche ist 
treu». il le dit parce que le mensonge, la tromperie sont des 
crimes à ses yeux, Pour lui la grande tare du Roi Ferdinand 
c’est d’avoir menti. 

Il me dit: «Nous voulons une Roumanie forte et ayant 
garde son intégrité». — Je souligne le mot intégrité et re- 
mercie. Il ajoute : «Il y a la grande compétition des Bulga- 
res. — «Mais —fais-je — ils ont trop» —Le Maréchal: «Beau- 
coup trop et si vous n'avez pas Constanta, il faut que vous 
ayez les bouches du Danube et au moins les anciens dépar- 
tements de la Bessarabie». Le Maréchal espère toujours que 
de ce côté-là il peut y avoir de larges compensations pour 
la Roumanie. Ça paraît se baser sur cette constitution révo- 
lutionnaire d’une Bessarabie indépendante qui ne peut exis- 
ter entre la Roumanie et l'Ukraine. Il croit aussi à la consti- 
tution d'une Ukraine, malgré mes objections que je crois sim- 


NOTE POLITICE — 1918 283 


toate obiectiunile mele că eu cred numai într'o coaliție a 
câtorva guvernăminte întrun sens reactionar. — Pă- 
rere înaltă asupra capacităţilor Tarului Ferdinand, care 
totuşi n'a prins rădăcini în ţara lui; contrariu lui Bo- 
ris, care e un capodoperă de educatiune părinteasca si 
care e gata pentru domnie în ori-ce moment. Lui îi 
dedea Mareşalul ordinele pentru ca să facă să le înfe- 
leagă generalii şi să fie răspunzător de executiunea lor, 
căci generalii bulgari....?, — un gest mare în spaţiu şi 
un hohot de râs. 

Mareșalul știe că Bulgarii nu sunt în număr decât 
la Tulcea şi că ei sunt, din acest punct de vedere, tot 
atât de autorizaţi să reclame Basarabia, unde se gă- 
sesc insule compacte de Bulgari. 

După declaraţia privitoare la integritate, vine o 
alta: Chestiunea Dinastiei e o chestiune care priveşte 
numai pe țară! Nu Regelui german i- dat să gonească 
pe Regele României. In ceiace mă priveşte, am gândit-o 
în totdeauna. — Cred că în acest moment al convorbirei 
Mareşalul a adăogat fraza: Chiar acum de curând 
am scris aceasta Impăratului. — Mareşalul își constru- 








plement à une coalition de. quelques gouvernements dans un 
sens réactionnaire, — Haute idée des capacités du Tzar Fer- 
dinand, qui pourtant n’a pas pris racine dans son pays ; c’est 
le contraire de Boris, qui est uu chef-d'oeuvre d’éducation 
paternelle et qui est tout prêt peur régner à n'importe quel 
moment. C’est à lui que le Maréchal donnait les ordres «pour- 
qu’il les fasse comprendre par les généraux et qu’il soit, res- 
ponsable de leur exécution, car les généraux bulgares?!» — 
Un grand geste dans l’esrace et un grand rire. Le Maréchal 
sait que les Bulgares ne se trouvaient en nombre qu’à Tul- 
cea et qu’ils sont, à ce compte, aussi autorisés à réclamer 
la Bessarabie où se trouvent des îlots compacts. 

Après la déclaration concernant l'intégrité, est venue 
uue seconde: la question de la Dynastie est une question 
qui ne regarde que le pays! Ce n’est pas au Roi allemand à 
chasser le Roi de Roumanie ! Pour moi, je Pai toujours pensé. 
(Je crois que c’est à ce moment de la conversation que le 
Maréchal a ajouté: je Pai encore tout récemment écrit à lEm- 
pereur). Le Maréchal construit ainsi son plan: Le Roi Fer- 


284 NOTE POLITICE — 1918 


este astfel planul: Regele Ferdinand ar trebui, el, să 
constitue o regență care să facă pacea si să lase popo- 
rului său grija ca să decidă de soarta dinastiei. — Ii 
expun îndată sistemul meu, care poate face negocie- 
rile foarte abordabile. Mareşalul convine, adäogând 
însă că Prinţul Carol a lăsat amintiri rele în regiment, la 
Potsdam. Pun atunci înainte combinafiunea cu Nico- 
lae.... Enumerând regentii posibili, Mareşalul adaogă: 
ducele de Mecklemburg (Albrecht) e un om înţelept şi 
deştept. 

O observaţie : Cum Regele nu s'a ocupat «de cei zece 
mii» — clasa diriguitoare, — nu mai mult de zece mii.— 
spre a avea o pepinieră şi partide serioase ? 

Tot restul convorbirei, apel foarte stăruitor la mine. 
'Trebue găsită calea. Vom avea tot concursul lui. Ar fi 
o nenorocire să se mai verse sânge. Soldaţii români sau 
bătut foarte bine. Şi după o pauză: «Unde am fi astăzi 
dacă nu sar fi făcut actul de nebunie să ne atacați! 
Un pays si beau, et béni de Dieu !> (O ţară atât de fru- 
moasă şi binecuvântata de Dumnezeu !) 

La sfârşit : trebue luat si d-l Carp. E prea absolut, 


dinand devrait, lni, constituer nne régence qui fasse la paix 
et remettre à son penple le soin de décider sur le sort de la 
Dynastie. 

J'expose de suite mon système qui pent rendre les négo- 
ciations plus abordables. Le Maréchal accepte, seulement 
Carol a laissé des mauvais souvenirs au régiment à Pots- 
dam. Je pousse alors la combinaisons avec Nicolas. Quand 
j'énnmère les Régents possibles, le Maréchal ajoute: 
«Le Duc de Mecklembourg (Albrecht) nn homme sage 
et intelligent». Un reproche: Comment le Roi ne s’est 
pas occupé «des dix mille», la classe dirigeante, — 
pas plus de dix mille — pour avoir une pepiniere et des 
partis sérieux? Tout le reste de la conversation appel très 
instant à moi. I] faut trouver la voie. On aura tont son con- 
cours, ce serait malheurenx de verser encore dn sang. Les 
soldats roumains se sont très bien battus. — Et après une 
pause : «Où seriez-vous aujourd'hni si on n'avait pas com- 
mis l’acte de folie de nons attaquer? Un pays si beau et béni 
de Dieu». 

A la fin: il faut anssi prendre Mr. Carp. Il est trop ab- 


NOTE POLITICE — 1918 285 


dar va ceda, trebue să cedeze; câte nu ştie omul acesta : 
«il est plein comme une noix !». 

Mai târziu Arion luându-mă deoparte, mă anunţa 
că Ion Mitilineu il cheamă la frontieră si că Hentsch 
şi Horstmann îl roagă să plece chiar mâine dimineaţa. 
Ii se anexează Neniţescu pentru ca întrevederea să nu 
fie «unilaterală». Căpitanul Soldan îi va duce mâine cu 
automobilul. 

Venim la mine ca să vorbim. Pentru Arion, Mitili- 
neu e sub influența Reginei şi se adresează lui, înrudi- 
rea autorizând confidenta. Cädem de acord asupra ne- 
voei de pace spre a scăpa Dobrogea şi asupra nevoei 
de a se schimba guvernul pentru a se putea diseuia pa- 
cea; chestiunea dinastică nu va fi atinsă. 

2 Ianuarie. — Înmormântarea lui George Stirbey. 
Capela prea mică. Lisbeth (soţia sa) nu era de faţă. 
Horstmann prezintă condoleantele lui Bussche, care a 
telegrafiat, şi ale lui Hentsch. Foarte multi ofiţeri aus- 
triaci si germani. Intr’adevär regretele sunt generale. 

3 Ianuarie. — Contele Ledebur : a văzut pe Czer- 
nin şi îmi confirmă scrisoarea lui. E înainte de călato- 








solu, mais il cédera: il doit céder; tout ce que sait cet 
homme : «il est plein comme une noix». 

Vers les dix heures Arion me prend de côté pour m'annon- 
cer que Jean Mitilineu le demande à la frontière et que ces 
Messieurs (Hentsch et Horstmann) le prient de s’y rendre 
dès demain matin. On lui adjoint Nenitescu pour que cela 
ue se passe pas «unilateralement». Le capitaine Soldan les 
prendra demain matin avec l’automobile. 

Nous nous rendons chez moi pour causer. Pour Arion, 
Mitilineu est dans les jupons de la Reine et il s'adresse a 
lui, la parenté autorisant la confidence. Nous tombons d'ac- 
cord snr la nécessité de la paix pour sauver la Dobrogea et 
snr la necessite de 'changer de gonvernement pour pouvoir 
canser de paix ; la question dynastique ne sera pas effleurée. 

2 janvier. — Funérailles de Georges Stirbey. La chapelle 
trop petite, Lisbeth n’a pas assisté. Beaucoup de couronnes. 
Horstmann a présenté les condoléances de Bussche, qui a té- 
légraphié et de Hentsch. Enormement d'officiers autrichiens 
et allemands. Réellement ce sont d'unanimes regrets. 

3 janvier, — Le comte Ledebur: a vu Czernin et me con- 
firme sa lettre. C’est antérieur au voyage de Brest-Litowsk et 


286 NOTE POLITICE -- 1918 


ria la Brest-Litowsk, astfel că nu ştie dacă contactul cu 
d. von Kiihlmann a adus vre-o schimbare în ideile sale. 
De când sa întors, constată o modificare în ideile Ger- 
manilor; nu mai e absolutul în toate şi nici guvernul 
militar în întregime, deci mai puţină pornire contra di- 
nastiei. 

— Stere îmi expune cu căldură un proect de alianţă 
personală cu Împăratul Wilhelm. Am avea aici un vice- 
Rege şi am avea avantagiul unei guvernări căreia Aus- 
tralia şi Canada i-au apreciat binefacerile. O Românie 
tare nu se poate concepe cu o monarhie care tremură în 
faţa partidelor. Dinastia nu are la noi puterea traditii- 
lor. Trebue dar să-şi ia puterile din afară: o alianță 
personală poate singură să dea această putere. Avan- 
tagii pentru noi : 1) Lui Wilhelm, Bulgarii nu-i pot dis- 
puta Dobrogea. 2) Când procesul de desfacere al Aus- 
triei devenită monarhie slavă, se va produce, Germania 
va avea o rațiune ca să dea Transilvania României. 3) 
E cea mai bună garanţie ce se poate da Germaniei. 

— Eu: Şi Germania primeşte? — Stere: I sa 
spus să vorbească cu Mareşalul şi, cum vorbeşte rău 





ue saurait dire si le contact avec Mr. de Kühlmann a amené 
un changement dans ses idées. Depuis son retour il constate 
une modification dans les idées des Allemands: ce n'est plus 
l'absolu en toutes choses, ni le gouvernement militaire subsis- 
tant en entier; done moins de parti-pris contre la Dynastie. 

— Stere m'expose avec chaleur un projet d'alliance per- 
sonnelle avec l'Empereur Guillaume. Il y aurait un vice-Roi 
et ce serait les avantages du gouvernement dont l'Australie, 
le Canada ont pu apprécier les bienfaits. Une Roumanie forte 
ne peut se concevoir avec une monarchie qui tremble devant 
les partis. La Dynastie n'a pas chez nous la force de la tradi- 
tion. Il faut donc qu’elle puise sa force ailleurs: une alliance 
personnelle peut seule donner cette force. Avantages de cette 
combinaison: 1) à Guillaume, la Bulgarie ne peut disputer 
la Dobrogea; 2) lorsque le procès de disassociation avec 
l'Autriche, devenue monarchie slave, se produira, l'Allemagne 
aura une raison pour donner la Transylvanie à 1a Rouma- 
nie; 3) c'est la meilleure garantie qu'on puisse donner à l'Alle- 
magne. — Moi: Et l'Allemagne accepte? — Stere: On lui a sug- 
géré d'en parler au Maréchal et comme il parle mal Falle- 


NOTE POLITICE — 1918 287 


nemfeste, a dat un memoriu. Maresalul i-a spus, la 
prânz alaltăeri, că memoriul îl interesase şi Hentsch i-a 
recomandat să păstreze combinatiunea secretă până la 
momentul oportun. — Eu: Nu se pot urmări două idei 
în acelaş timp, şi nu părăsesc proectul meu fără sigu- 
ranţa unei aprobări a cercurilor competente. — El: 
Mergeţi la Berlin. — Eu: Aşi merge dacă mi se pro- 
pune, căci oferisem înainte să merg le Brest-Litowsk.— 
Mâine va aduce un răspuns (1). 

— Arion întors dela Focşani. Mitilineu a fost tri- 
mis de Rege. A şovăit mult înainte de a primi. Pentru 
Rege o generală idolatrie: Mărăşeşti, Oituz, încer- 
cări suferite în comun cu soldaţii, etc. i-au făcut o au- 
reolă. Atmosferă ostilă lui Marghiloman din cauza in- 
terviewului său: Marghiloman a făgăduit Regelui aju- 
torul său când va fi în nenorocire şi acum îl părăseşte. 
De ce n’ati venit cu noi ? Nu mai avem pe nimeni! Cui 
să ne adresăm acum ? Apoi au început sondagiile: 1. Ce 
faceţi cu integritatea ţării ? — 2. Ce soartă va avea di- 
nastia ? — 3. Ce tratament este rezervat armatei ? — 





mand, il a donné un mémoire. Le Maréchal lui a dit, à dîner, 
avant hier, que le mémoire l’avait intéressé et Hentsch lui a 
recommandé de garder la combinaison secrète pour le temps 
opportun. — Moi: On ne peut poursuivre deux idées à la fois 
et je n'abandonne pas mon projet sans la certitude dun 
acquiescement des cercles compétents. — Lui: Allez à Ber- 
lin. — Moi: J'irais volontiers si on me le propose, car j'avais 
déjà offert d'aller à Brest-Litowsk—Il apportera demain une 
réponse (?). 

— Arion retour de Focşani. Mitilineu a été envoyé par 
le Roi. Il a beaucoup hésité à accepter. Pour commencer il a 
voulu crâner. Tout était pour lui à l’idôlatrie envers le Roi. 
Märäsesti, Oituz, épreuves subies en commun avec les sol- 
dats, etc. lui ont fait une auréole, Atmosphère hostile à Mar- 
ghiloman à cause de son interview. Marghiloman a promis 
au Roi son concours quand il serait dans le malheur et main- 
tenant il le lâche. Pourquoi n’êtes-vous pas venus avec nous? 
On n'a plus personne à qui s'adresser maintenant. En- 
suite a commence le travail de sondage: 1) Ce faceţi cu in- 
tegritatea ţării? 2) Ce soartă va avea dinastia? 3) Ce trata- 


288 AOTE POLITICE — 1918 


Arion a rezumat astfel răspunsurile sale: Se poate 
salva Dobrogea dacă se lucrează repede, dar nu cu gu- 
vernul acesta; soarta dinastiei depinde de condițiuni 
şi mai ales de iuteala păcei. Dacă silim Germania să atace 
Moldova, nu mai e nimic de vorbit. Armatei se rezervă 
cel mai bun tratament. — Inutil de a-i mai spune că pa- 
cea se va încheia în orice caz, aceasta, fiind şi pentru 
Mitilineu un fapt sigur. 

Armata rusă din Moldova în plină descompunere, 
afară de regimentele dela Sud unde Ucranienii sunt în 
majoritate. Ofițerii şi-au părăsit gradele şi unităţile, 
chiar simplele companii au un soviet în frunte. Toţi se 
duc să ia în stăpânire pământurile. In sate depun ar- 
mele în mâna primarilor români, contra chitantä. Fac 
aceasta şi cu tunurile după ce au vândut caii: «jucării 
cari îngreuiază». 

Impresiunea lui Arion e că le e frică celor dela 
Iaşi. Pentru el e semn bun că au căutat să ia contact cu 
noi. 

4 Ianuarie. — Stere aduce răspunsul, care era de 


ment este rezervat armatei? — Arion a résumé ainsi ses ré- 
ponses: on peut sauver la Dobrogea si on fait vite, mais pas 
avec ce gouvernement; le sort de la Dynastie dépend des con- 
ditions et surtout de la rapidité de la paix. Si on oblige 
l'Allemagne à attaquer la Moldavie, il n'y a plus à en parler. 
On réserve à l’armée le meilleur traitement. 

Pas eu besoin d'appuyer sur la chanterelle que la paix 
se concluera sans faute, parce que c'était aussi pour Mitilineu 
un fait acquis. 

L'armée russe de Moldavie en pleine décomposition, sauf 
les régiments du sud où les Ukrainiens sont en majorité. Les 
officiers ont abandonné leurs grades et les unités ; les sim- 
ples compagnies même ont leur soviet en tête Tout ce monde 
s’en va prendre possession des terres. Au premier village ils 
déposent leurs armes entre les mains des maires roumains 
dont ils exigent des reçus (Zapisk). Il le font même avec des 
canons après avoir vendu les chevaux: «Ce sont des joujoux 
encombrants», a dit un officier tenté de français. 

L'impression d'Arion est qu’ils ont déjà peur à Iassy. Pour 
lui c’est un bon signe qu'ils aient cherché à prendre contact. 

4 janvier. — Stera rapporte la réponse prévue: comment 


NOTE POLITICE — 1918 289 


aşteptat: cum să călătorească d. Marghiloman, când 
călătoria Carp n'a avut loc ? 

După «Echo de Bulgarie» dela 29 Decembrie, pacea. 
cu Bulgaria sa şi încheiat: «D. Radoslavoff, preziden- 
tul consiliului, a citit eri în Sobranie următoarea depeşă: 
«Delegatiunea rusă a făcut la 27 Decembre delegaţiilor 
puterilor centrale propunerea următoare : 1) Războiul 
între Bulgaria şi Rusia e sfârșit, 2) Statu-quo ante-bel- 
lum, adică tratatele de comerţ, convențiile consulare si 
altele, e restabilit. 3) Privitor la chestiunea Dunărei se 
va decide mâine în adunarea generală că Bulgaria va 
avea un reprezentant în Comisia Dunărei. Am primit. 
toate aceste principii importante şi ne-am felicitat mu- 
tual». 

Când sa întâmplat ruptura, toate acestea au fost 
negate de Bulgari. Dar Calafeteanu, deținut atunci la 
Şumla, mi-a spus că pacea a fost anunțată cu tobe şi a 
doua zi a avut Joc paradă militară (23 Febr.). 

De altfel o comisiune de 21 persoane (aliaţii) merg 
la Odessa pentru reorganizarea serviciului vapoarelor 


faire voyager Mr. Marghiloman quand le voyage Carp n'a 
pas encore eu lieu? 

Mr. Radoslawoff, président du Conseil, a lu hier au So- 
branié la dépêche suivante: 

«La délégation russe a fait, le 27 décembre, aux délégations 
des puissances centrales, la proposition suivante: 1) la guerre 
entre la Bulgarie et la Russie est terminée; 2) le statu-quo 
ante-bellum, c'est-à-dire les traités de commerce, les conven- 
tions consulaires et autres, est rétabli; 3) au sujet de la ques- 
tion Damubienne, il sera décidé demain dans la réunion plé- 
nière de toutes les délégations que la Bulgarie aura un repré- 
sentant dans la commission du Danube. Nous avons accepté 
tous ces principes importants et nous nous sommes félicités 
mutuellement». 


Tout ceci a été nié par les Bulgares lorsque la rupture est 
venue, Mais Calafeteanu, détenu alors à Sumla, m'a dit que 
la paix a été annoncée à sons de tambour et que le lende- 
main il y a eu parade militaire. (93 février). 

D'ailleurs, une commission de 21 personnes (les alliés) se 
rend à Odessa pour organiser les services de bateaux et rentrer 


19 


290 NOTE POLITICE — 1918 


şi reintrarea în stăpânire a vaselor confiscate de Rusia 
în Marea Neagră. Privitor la aceasta, d. Frankfurter, 
care reprezintă Lloydul Austro-Ungar, povestea că 
toate ş.epurile, pontoanele şi vasele austro-ungare, luate 
de România la începutul războiului, Bulgarii vor să le o: 
prească ca prize făcute dela Români. Adorabili aliaţi ! 

5 Lanuarie, Contele Ledebur vine dis-de-dimi- 
neaţă sa mă întrebe dacă, după cum i s'a asigurat, mi 
Sa oferit să formez aici un guvern pentru încheerea 
păcei. Denegare formală din partea mea. — El: Dar d-l 
Carp ? — Exact acelaş lucru. De acum un an am stabi- 
lit lămurit că pacea nu putea fi încheiată decât cu Ro 
mânia oficială sau cel puţin unificată. — Dar, în trea- 
căt, Ledebur îmi spune: «Pacea la Brest-Litowsk nu e 
încă tăcută, nici uşor de facut». 

Mai târziu, Tzigara îmi spune: lipsa de veşti nu 
înseamnă nimic bun. Se pare că Stockholm intervine. 
Pentru mine, faptul că de două zile nu mai e presiune 





en possession des navires saisis par la Russie dans la Mer 
Noire. A ce sujet, le Hofrat Frankfurter, qui représente le 
Lloyd austro-hongrois, racontait qu.tous les sleeps, pontons, 
bateaux austro-hongrois, que la Roumanie avait saisis an 


débat de la guerre, les Bulgares entendent les garder comme 
prise faite sur les Roumains. 


Des alliés charmants! ` 

5 janvier. — Le comte Ledebur vient me demander, de 
très bonne heure, s’il est vrai, comme on lui en a donné l'as- 
surance, qu'on m'a offert de former ici nu gouvernement pour 
conclure la paix. Dénégation absolne. — Lui: Et Mr. Carpi— 
Exactement la même chose. Il y à nu an déjà que nous avous 
clairement établi que la paix ne pouvait être conclne qu'avec 
la Roumanie officielle ou, tont au moins, uuifiée. Mais en pas- 
saut Ledebur me dit: «La paix à Brest-Litowsk n'est pas 
encore faite, ni facile à faire». 

Plus tard, Tzigara me dit: cette absence de uouvelles ne 
dit rien de bon. Il paraît que Stockholm s'en mêle. 

Dans ma pensée, le fait que depuis denx jours il wy a 


NOTE POLITICE — 1918 291 


din partea Germanilor şi că vizita lui Mitilineu nu e 
urmată de nimic, înseamnă că e incurcäturä. 

Funkspruchul de astäsearä dă câteva note iritate 
ale Presei. — «Berliner Tagblatt» zice: «Dacă bolsevi- 
cii pun ca condiţie pentru continuarea negocierilor 
schimbarea de loc, trebue să recunoaştem că e un pre- 
text spre a nu se negocia pe baza propunerilor germane 
din 28 Decembre». — «Vossische Zeitung» afirmă :că 
ruperea negocierilor e dinainte anunţată de gazetele en- 
Bieze, ceea ce indică strânsa legătură înire cele două gu- 
verne, englez şi rus. 

6 Ianuarie, 
telor dela negocieri. Delegații ruşi au propus schimba- 
rea oraşului, Stockholm în loc de Brest-Litowsk, decla- 
rând că nu pot accepta formula germană pentru Curlan- 
da, Lituania, Estonia şi Polonia. Aceasta a provocat o 
declaraţie energică a Cancelarului : «Putem aştepta în 
linişte soluţia incidentului : noi ne rezemăm pe puterea, 
pe lealitatea şi pe bunul nostru drept». — In lumea aus 





plus de pression allemande ici et que la visite de Mitilineu 
west suivie de rien, indiquent qu'il y a un cheveu. 


Le Funkspruch de ce soir donne'des aperçus irrités de la 
presse. Le «Berliner Tageblatt» dit: «Si les Boltschéviques 
mettent comme condition pour la continuation des négociär 
tions le chadgement du lieu, il faut reconnaître que c’est un 
prétexte pour ne pas négocier sur la base des propositions 
allemandes du 28 décembre». La «Vossische Zeitung» affirme 
que la rupture des négociations est par avance annoncée par 
les journaux anglais, ce qui indique l’étroite liaison entre les 
deux gouvernements, anglais et russe. i 

6 janvier. — Les journaux apportent des détails sur {es 
incidents des négociations. Le 3 janvier les délégués russes 
ónt proposé par télégramme le changement de ville, Stock- 
holm au lieu de Brest-Litowsk, et déclaré qu’ils ne pouvaient 
accepter les formules allemandes pour la Courlande, la Li- 
thuanie, PEstouie et la Pologne. C'est ce qui a provoqué une 
déclaration énergique du Chancelier: «Nous pouvons atten- 
dre tranquilles la solution de l'incident; nous nous appuyons 
sur notre force, notre loyauté et notre bon droit». 

Dans le monde austro-allemand il y a de la désillusion, 


292 NOTE POLITICI — 1918 


tro-germană e desamăgire, dar la unii aproape dorinţa 
de a vedea întrerupându-se tratativele. 

— Arion mi-aduce ecoul nemulfumirei colonelului 
Hentsch de faptul că «D- Marghiloman a întors pe 
Feldmaresal în chestiunea dinastică». 


Aducând vorba de ceeace îmi vorbise eri Ledebur, 
aflu dela Arion, nu fără mirare, că s'a vorbit de un gu- 
vern fabricat la Bucureşti. Arion pronunţă numele lui 
Beldiman ca unul din cele puse înainte. Guvernator 
sau şef al guvernului: nu mai poate preciza. Se întâm- 
plă că dimineaţă, prin fiul său, Beldiman mi-a trimis 
o scrisoare în care spune lucruri nemai auzite: încercare 
de a câştiga armata, instituirea unui guvern provizor la 
Bucureşti, care ar aduce (?) plecarea Regelui şi a gu- 
vernului. Toate acestea ar fi rezultatul întrevederilor 
lui cu Hindenburg şi cu Ludendorff. Adaogă că guver- 
nul, de acord cu generalisimul, nici nu vrea să mai ad- 
mită ca să se discute chestiunea dinastică, dinastia 
fiind nedemnă de orice încredere ! — Dar, mai departe, 
Beldiman reduce chestiunea la singurul punct că in- 


mais chez certains presque désir de voir interrompre les 
pourparlers. 

— Arion m'apporte l'écho du mécontentement du colonel 
Hentsch de ce que «Mr. Marghiloman a retourné le Feld- 
Maréchal dans la question dynastique». 

Sous linfluence de ce que m'avait demandé hier Lede- 
bur, j'amène la conversation sur le sujet ct, non sans étonne- 
ment, j'apprends d'Arion qu'on a agité aussi l’idée d’un gou- 
vernement à fabriquer à Bucarest. Arion prononce le nom 
de Beldiman comme l’un de ceux qui ont été mis en avant. 
Gouverneur ou chef de gouvernement: il ne le saft plus au 
juste, Il se trouve que dans la matinée, le fils aîné Alecu m'a 
remis une lettre de son père, dans laquelle Beldiman m’écrit 
dés choses inouïes: Tâcher de gagner l’armée, instituer un 
gouvernement provisoire d Bucarest, ce qui amènerait (?) le 
départ du Roi et du gouvernement. Tout ceci serait le résultat 
de ses conférences avec Hindenburg et Ludendorff. Ij ajoute 
que le gouvernement, d'accord avec le généralissime, ne veut 
même plus admettre qu’on discute la question dynastique, la 
dynastie étant indigne de toute confiance! Mais, plus bas, 
Beldiman. réduit la question au seul point que l'influence de 


NOTE POLITICE — 1918 293 


fluenta Reginei Maria nu trebue să se mai poata exer- 
cita. Mi se pare că pentru aceasta nu e nevoe de a ras: 
turna totul ! Beldiman adaogă o frază ă la Prudhomme 
si o subliniază : «Ni se cere cu stăruinţă să ne afirmăm 
cât mai curând, bineînţeles în condițiuni care să ne ga- 
ranteze succesul». 

Că Beldiman poate visa asemenea enormitäti, nu e 
de mirare; dar ca autorităţile germane să le primească, 
— dacă e adevărat, — aceasta nu o pot pricepe. 

8 Ianuarie. — Vorbesc cu Mehedinţi despre proec- 
tele lui Beldiman, fără să-l numesc, şi aflu că colonelul 
Sturdza se laudă că a trimis pe Beldiman la Berlin. Me- 
hedinţi ştie aceasta dela un ofiţer internat dela Krefeld. 
E dar uşor de găsit origina ideilor lui Beldiman. 
~ — Horstmann, după masă, la o parte: Se spun o 
mulţime de vorbe asupra chestiunei dinastice; dacă în: 
tr'adevăr Mareşalul a zis că ar fi putinţă să se admită 
dinastia, atunci «şi-a depăşit instrucţiunile». 

Am răspuns ceeace e adevărat: că nu am repetat 
vimänui convorbirea mea cu el. In ce mă priveşte, a 


la Reine Marie ne doive plus pouvoir s'exercer. Il me semble 
que pour cela il n’y a pas à faire maison nette! — Beldiman 
ajoute une phrase prudhommesque, et la souligne: «Ni se 
«cere cu stăruinţă să ne afirmăm cât mai curând, bine-înteles 
în condițiuni care să ne garanteze succesul f» 

Que Beldiman rêve de pareilles énormités, ce n'est pas 
étonnant; mais que les autorités allemandes les acceptent, si 
c'est vrai, cela dépasse mon entendement. 

8 janvier. — Je cause avec Mehedinti des projets de Bel- 
diman, sans le nommer, et j'apprends que le colonel Sturdza 
se vante d'avoir envoyé Beldiman à Berlin. 

C’est un interné, officier de Crefeld, qu'il l’a répété à Mehe- 
dinţi. Il est facile alors de retrouver la genèse des idées de 
Beldiman. 

— Horstmann, après déjeuner et nous isolant de Bellow: 
«On dit un tas de choses et on fait une série de racontars sur 
la question dynastique; si réellement le Maréchal a dit qu’il y 
aurait possibilité d’adnettre la dynastie, il a outrepassé ses 
instructions». 

J'ai répondu, ce qui est vrai, que je n'ai répété à personne 
ma conversation. À part moi, mettre en tutelle le Maréchal, 


294 NOTE POLITICE — 1918 


pune sub tutelă pe Mareşal, mi se pare prea din cale 
afară. 

Pun de-a dreptul chestiunea alianţei personale cu 
Impäratul— Horstmann : E o idee scumpă d-lui Stere, 
dar de sigur că ar fi un lucru bun, sau alianţa personală 
cu un altul din principii federaţi. Dar nu se poate face 
nimic înainte ca chestiunea polonă să fie lămurită cw 
Austria. Si Horstmann adaogä: «Trebue să spunem 
Austriacilor că nu vrem să facem nimic înainte de a. 
sonsulta pe Czernin». 

Horstmann insistä asupra timpului pretios ce se 
pierde; ca şi când sar putea să nu se piardă timp, când 
nu s'a fixat un plan, cum e cazul de faţă pentru Aliaţii 
centrali. 

Ministrul Rizow dela Berlin publică un studiu asu- 
pra drepturilor istorice ale Bulgariei asupra Dobrogei, 
Insărrinez pe Mehedinţi să adune material asupra ches; 
tiunei. D-l Rizow pretinde : 1) încă o concesiune pe Ma- 
ritza faţă de Turci; 2) Macedonia; 3) o parte din Alba- 
nia centrală, pentru ca Macedonia să aibă un «coridor» 
de eşire la Adriatica; 4) toată Dobrogea; 5) valea Ti- 
mocului, pretinsă bulgărească (!), spre a avea o legătură 
le fruntarie cu Ungaria. 


me paraît un peu fort. Je pose nettement la question de l’al- 
liance personnelle avec l'Empereur. Horstmann: C’est une idée 
Chère à Mr. Stere, mais évidemment ce serait une bonne 
chose, ou l'alliance personnelle avec un autre des princes 
fédérés. Mais il n'y a rien à agiter avant que la question po- 
lenaise ne soit élucidée avec l'Autriche. Et Horstmann 
ajoute: «Il faut dire aux Autrichiens que nous ne voulons rien 
faire sans avoir consulté Czernin>! — Horstmann a insisté 
sur le temps précieux qu'on perdait comme s’il y avait moyen 
de ne pas perdre du temps quand on ne s’est pas fixé un plan, 
comme c’est le cas pour les alliés dans l'espèce. 

— Le ministre Rizow de Berlin publie une étude sur les 
droits historiques de la Bulgarie sur la Dobrogea. Je charge: 
Mehedinti de rassembler du matériel sur la question. Mr. Ri- 
zow réclame: 1) encore une concession sur la Maritza vis-à- 
vis des Turcs; 2) la Macédoine; 3) une partie de l’Albanie cen- 
trale pour que la Macédoine ait un «corridor» de sortie à la 
mer Adriatique; 4) toute la Dobrogea; 5) la vallée du Timoc: 
soi-disant bulgare (!) pour avoir une laison de frontière avec 
l'Hongrie. 


NOTE POLITICE — 1918 295 


Noi, noi trebue să pierdem eşirea la mare, dar Bulga- 
ria trebue să aibă eşire pe trei mări si mai mult: alta 
spre Ungaria, motivată în mod cinic pe nevoile comer- 
tului ei exterior. 

9 Ianuarie, — Cum contele Ledebur a venit iar azi di- 
mineatä să-mi vorbească de vorbele care-l miraseră, îi 
spun ceeace Beldiman mi-a scris. Găseşte şi el propunerea 
ciudată. Cu privire la aceasta îmi spune cât de mult îi 
displace fiul lui Beldiman: cum se poate ca un Român să 
zică că viaţa nu-i de suportat decât în Germania si că 
se găseşte străin în România ?— Vorbind de unii domni, 
ca tânărul Lupu Kostake, Beldiman, etc. cari şi-au a- 
runcat uniforma şi s'au lăsat prinşi: un ofiţer, zice a, 
nu le poate întinde mâna! 

10 Ianuarie. — Nici-o veste dela Brest-Litowsk. T. 
F. F. e redus la o pagină. Pare că lucrurile merg prost 
acolo. 

11 Ianuarie. — Mesagiul lui Wilson, foarte potrivit 
pentru politica generală are o înțepătură politică pen- 
tru Germani. El zice limpede : Cu cine se vorbeşte ? Cu 


Nous, nous devons perdre la sortie ă la mer, mais la Bul- 
garie doit avoir sortie sur trois mers et en plus un couloir 
sur la Hongrie, cyniquemeut motivée par les convenances de 
son commerce extérieur! 

9 janvier. — Comme le comte Ledebur revient, ce matin, 
me parler des propos qui l’avaient déjà étonné je lui dis ce 
que Beldiman m'a écrit. I] trouve la proposition étrange. A. 
ce sujet il me dit combien le fils Beldiman lui déplait: com- 
ment un Roumain peut-il dire que la vie n’est supportable 
qu’en Allemagne et qu’il se trouve dépaysé en Roumanie? — 
Eu parlant de quelques messieurs comme le jeune Lupu Kos- 
tache, Beldiman etc. qui ont déposé leur uniforme et se sont 


fait prendre: un officier — dit il — ne peut leur donner la 
main! 
10 janvier. — Aucune nouvelle de Brest-Litowsk. Le 


Funkspruch est réduit à une page. Ça doit aller très mal? 
là-bas. 

11 janvier. — Le message de Wilson, au congrès, très ac- 
commodaut comme tenue générale, a une pointe politique très 
incommode pour l'Allemagne. Le président dit très claire- 
ment: Avec qui cause-t-on? avoo la majorité du Parlement 


296 NOTE POLITICE — 1918 


majoritatea Parlamentului, care la 19 Iulie a votat că 
nu se caută cuceriri, sau cu minoritatea războinică care 
vrea să ţie teritoriile ocupate ale Rusiei ? 

Intr'adevăr, propunerile germane dela Brest-Li- 
towsk nu se potrivesc deloc cu programul «ohne Ero- 
berung». — Dobrogea noastră e foarte interesată la lim- 
pezirea, acestui punct de program. 

— Mitilineu spusese lui Arion la Focşani, la 2 Ia- 
nuarie, că Parlamentul se deschisese numai pentru p zi 
pentru citirea Mesagiului şi a doua zi nu mai era în 
număr. Azi «Lumina» dă o depeşă din «Le Temps», a- 
nunţând că Parlamentul român nu poate funcţiona ne- 
fiind în număr. Face să ai deputaţi în pensiune cu câte 
100 lei pe zi, şi, când sunt la Kerson, eu câte 100 ru- 
ble *). (Ceeace spusese colonelul Răşcanu lui Arion, la 
Focşani). 

E de observat că discursul tronului nu face nici-o 
menţiune de armistițiu ! 





qui le 19 juillet a voté qu’on ne voulait pas de conquêtes, ou 
avec la minorité belliqueuse qui veut garder les territoires 
occupés de la Russie? 

Le fait est que les propositions allemandes à Brest-Li- 
towsk ne cadrent guerre avec le programme «ohne Erobe- 
rung»! Notre Dobrogea est très intéressée à la clarification 
de ce point programmatique. 

— Mitilineu avait dit à Arion, le 2 janvier, à Foesani, que 
le Parlement avait pu siéger juste un jour pour lecture du 
message et que le lendemain il n’avait plus été en nombre. 

Aujourd'hui, la «Lumina» donne la dépêche du «Temps» 
aunonçant que le Parlement roumain ne peut siéger faute de 
Quorum C'est bien la peine d’avoir les députés en pension à 
raison de cent lei par jour et, lorsque on les tient à Kerson, 
à raison de cent roubles. (C’est ce que le colonel Rașcanu a 
dit a Arion à Focsani). 

Il est à remarquer que le discours du Trône ne fait 
aucune mention de l'armistice ! 


*) Notă. —- Autorul notelor nu ştia atunci că cea mai mare 
parte din aceştia se plimbau sau trăiau confortabil cu familia, pe 
socoteala țării, în țările din apus, în Suedia, în Finlanda, în Ja- 
ponia...— V. Anexe, No. .. lista acestor deputați. — L. 


NOTE POLITICE — 1918 297 





12 Ianuarie, 


Ledebur crede că divergintele consta- 
tate la conducătorii din Bucureşti cu privire la Româ: 
nia, vin dela faptul că, întradevăr, Germania nu şia 
fixat încă ideile şi că nu se va hotărî decât când ches- 
tiunea polonă va fi regulată. Fac apel la el pentru ca 
Czernin să ia în mână afacerile noastre. In mine în- 
sumi cred că, neputând avea tronul român din cauza 
Poloniei, Czernin va fi mai dispus ca un altul să nu 
schimbe dinastia. 

— În oraş reîncepe speranţa în reluarea negocieri- 
lor. Se află de altfel că d. Frankfurter şi comisiunea de 
navigaţiune au fost reţinuţi în ultimul moment şi că ei 
cred să plece peste două zile la Odessa. Semn bun. 

— Un manifest socialist-maximalist e împărțit în 
oraş. De necrezut ! Dar cum se poate publica orice în 
vremurile acestea de cenzură ? 

— Ceai pentru Tülff la Arion. Guvernatorul crede 
în pace, dar găseşte foarte periculos pentru vecinătate 
starea de lucruri din Rusia. — C. Arion îmi povesteşte 
că Carp e radios; a văzut pe Mackensen, care i-a spus 





12 janvier. — Le comte:Ledebür croit que les divergences 
qu’on constate chez les dirigeants de Bucarest au sujet de la 
Roumanie, viennent de ce que réellement l'Allemagne n'a 
pas encore fixé ses idées et qu’elle ne les fixera que lorsque 
la question polonaise aura été réglée. Je fais appel à lui pour 
que Czernin prenne nos affaires en main. Dans mon for inté- 
rieur je crois que, ne pouvant pas avoir le Trône roumain 
à cause de la Pologne, Czernin sera plus porté qu'un autre 
à ne plus chasser la dynastie. 

— En ville on se reprend à l'espérance et on croit à une 
reprise sérieuse des négociations. 

On apprend d’ailleurs que Mr. Frankfurter et la commis- 
sion de navigation ont été retenus à la dernière minute et 
qu'ils pensent partir dans deux jours pour Odessa. Bon 
signe ! 

— Un manifeste socialiste-maximaliste est distribué en 
ville, Outrancier! Mais comment, par ces temps de censure, 
peut-on publier ce qu’on veut? 

— Thé pour Tülff chez Arion. Le Gouverneur croit à la 
paix, mais trouve très dangereux pour le voisinage l’état 
des choses russes. C. Arion me raconte que Carp est radieux: 
il a vu Mackensen et Mackensen lui a promis que, sitôt la 


298 NOTE POLITICE — 1918 


că îndată după facerea păcei cu Rusia, Moldova va fi 
atacată. Trist subiect de satisfacţie. 

13 Ianuarie, — Schenker se întoarce dela Viena. Imi 
comunică că Czernin a spus următoarele: Nu suntem 
nebuni să mai omorâm oameni ca să luăm Moldova 
(Imi reamintesc că Maresalul a spus la 1 Ianuarie că 
e totdeauna gata pentru un atac, dar n’a afirmat că va 
ataca şi desigur nu singur poate să decidă de o astfel 
de acţiune), — şi gonirea Regelui si a familier sale nu 
e atât de uşor cât se spune. A goni o dinastie şi încă o 
dinastie Hohenzollern ! 

— La Brest-Litowsk convorbirile au reînceput. 
Trotzki e un jucător tare. S'a căzut de acord dea nu 
se schimba locul conferinţei. — Ni se dă textul des- 
batcrilor dela 10 Ianuarie, zi când Ucraina a fost re- 
cunoscută de toţi ca Stat independent și admisă în parte 
la conferinţă. 

14 Ianuarie. — Anul nou al nostru. Afară de familii 
şi în vizite, nu ţi-ai da seama că e zi de sărbătoare. 
Multe prăvălii deschise. Câţiva bäeti cu sorcove şi în a- 





paix faite avec les Russes, on attaquerait la Moldavie. Triste 
sujct de satisfaction! 

13 janvier. — Schenken revient de Wien. Il me fait dire 
que Czernin a tenu les propos suivants: Nous ne sommes pas 
fous de faire tuer du monde pour prendre la Moldavie. — (Je 
me souviens que le Marécha] m'a dit le premier janvier qu'il 
était toujours prêt pour une attaque, mais n’a pas affirmé 
qu'il attaquerait et certainement il n'est pas seul à décider 
d'une action pareille)—et chasser le Roi de Roumanie et sa 
famille n'est pas si facile qu'on le dit. Chasser une dynastie 
et une dynastie Hohenzollern... ! 

A Brest-Litowsk les pourparlers ont repris. Trotzki est 
un remarquable ganteur; on est tombé d’accord de ne pas dé- 
placer le lieu de la conférence. On nous donne le texte des 
débats du dix janvier, jour où l'Ukraine a été reconnue, par 
tous, Etat indépendant et a été admise comme partie à la 
Conférence. 

14 janvier. — Notre jour de PAn. Sauf dans les familles 
et les visites, on ne se douterait pas que c’est jour de fête 
Beaucoup de magasins ouverts. Quelques petits bonshommes 
avec des «Sorcove» et la veille vers les dix heurs du soir, un 


NOTE POLITICE — 1918 299 


jun pe la 10 ore un cor. Nimic din celelalte. Şi într'a- 
devăr e mai bine aşa. Nici o floare. 

Se pare că sa mai slăbit mâna, căci multe scrisori 
au sosit zilele acestea depe frontul român. 

— 'Tzigara îmi comunică că se retrage. In diferen 
dul său cu Brociner. acesta a obţinut prin O. K. M. re- 
formarea unei decizii a lui Milităr-Verwaltung, care pu- 
nea pe acest domn la locul lui. El părăseşte Palatul si 
aceasta micşorând autoritatea sa, el părăseşte şi prefec- 
tura. El ţine să se ştie că face toate acestea din cauza 
unui ovrei! 


15 Ianuarie. — Eri la dejun la Tülff sa anunţat de- 
misia lui Kühlmann şi toţi se bucurau la guvernator. 
Aflu aceasta dela Horstmann, care pleacă mâine la Ber- 
lin. Candidatul războinicilor este d. von Hintze, până 
acum ministru în China. După Bellow şi Horstmann, e 
un intrigant, urât de toţi. — Se pare că vestea e falsă; 
Horstmann se bucură, căci se teme de un om nou pentru 
afacerile româneşti. Pentru prima dată, Horstmann îmi 
spune : Mă duc la Berlin ca să ştiu în sfârşit ce se vrea 


choeur. Rien des autres exhibitions et quémandages. Et c'était 
franchement mieux ainsi, Pas une fleur. 

Il semble qu’on ait rendu un peu la main, car beaucoup de 
lettres sont arrivées ces jours-ci du front roumain, 

Tzigara me communique qu'il se retire. Dans son diffé- 
rend avec Brociner, celui-ci a pu faire réformer à l'O. K. M. 
une décision de la Militär-Verwaltung qui mettait le Mon- 
sieur à sa place. Il quitte le Palais et ce fait diminuant sor 
autorité, il quitte aussi la préfecture. Il tient à ce qu’on 
sache que c'est un Juif qui le fait déguerpir. 

15 janvier, — Hier, au déjeuner de Tülff, on annonçait la 
démission de Kiihlmann et c'était de la jubilation chez le 
gouverneur. C’est ce que nous raconte Horstmann, qui part 
demain pour Berlin. Le candidat des guerriers est Mr. de 
Hintze, ci-devant ministre en Chine. Pour Bellow et Horst- 
mann, c'est un intrigant, que tout le monde déteste. Il paraît 
que la nouvelle est fausse. Horstmann s’en réjouissait, car 
il redoute un homme nouveau pour les affaires roumaines. 

Pour la première fois Horstmann me dit: Je me rends à 
Berlin pour savoir enfin ce qu’on veut concernant la Rouma- 


300 NOTE POLITICE +— 1918 


privitor la România. Nu se mai poate urma pe tonul si- 
bilin. Voi întreba lămurit ce se crede de dinastie şi de 
Dobrogea. (Până aci, aceşti domni afirmau că au direc- 
tive precise : ce bine am făcut să rezist !). 

Am avut azi o convorbire privitor la cele ce-l rog 
să transmită la Berlin. Horstmann recunoaşte că e o 
imposibilitate de a se ajunge la pace sau la abdicare prin 
armată. «Eu renunţ. e cu adevărat imposibil». (Tot sis- 
temul Beldiman e din fericire la pământ). 


— Lt. austriac Fuchs dela O. K. M. merge la gra- 
niţă pentru schimbul de mutilati. A văzut pe Mitilineu, 
care lar fi rugat să mă vadă şi să-i aducă veşti. Il rog 
să transmită că pacea cu Rusia se încheie şi că dacă 
Regele vrea să-şi salveze dinastia şi Dobrogea, nu trebue 
să piardă un moment pentru a oferi pacea. 

Se anunţă oficial demisia lui Tzigara. 


— Raportul dela Brest-Litowsk foarte interesant. 
S'a desbătut chestiunea aprinsă a teritoriilor ruse ocu- 
pate. Duel neîntrerupt între Kiihlmann şi 'Trozki, si a- 


nie. On ne peut continuer sur le ton sybillin, Et je demanderai 
<lairement ce qu'on pense de la dynastie et de la Dobrogea 
(jusqu’à présent ces Messieurs affirmaient avoir des direc- 
tives précises: comme j'ai bien fait de toujours tenir bon!) 

J'ai eu aujourd'hui une conversation au sujet de ce que 
je le prie de transmettre à Berlin, 

. Horstmann reconnaît que c'est! une impossibilité d’a- 
mener la paix ou l’abdication par l’armée: «j'y rennonce: 
“est réellement impossible!» (Tout le système Beldiman est 
heureusement par terre). 

— L'Oberleutenant autrichien Fuchs de l'O. K. M. se rend 
sur la frontière pour conclure l'échange des estropiés. Il a vu 
Mitilineu qui l’aurait prié de me voir et de lui rapporter des 
nouvelles. Je le prie de transmettre que la paix avec la Russie 
se conclue et que si le Roi veut sauver sa dynastie et la 
Dobrogea, il ne doit pas perdre une minute pour offrir la 
paix. 

— On annonce officiellement la démission de Tzigara, 

— Le rapport de Brest-Litowsk est très intéressant, On 
a débattu la question ardente de territoires russes otcupés. 
Joute contiuuelle entre Kiihlmann et Trotzki et c'est ce der- 


NOTE POLITICE — 1918 30? 


„sta din urmă are dreptate în tot ce spune, ca drept pu- 
blic şi ca principiu de libertate. Dar generalul Hoff- 
mann nu s'a sfiit să amintească Rusilor că se găsesc în 
raporturi dela învingători la învinşi. Chestiune foa te 
delicată : într'un răsboi, care e momentul când o pa te 
dintr'o ţară, voind să se desfacă, capătă calitatea de 
Stat independent ? — Pentru Germani deciziunile a nu 
ştiu cărei Diete locale, Camere de comerţ corporaţii, ar 
fi constituit voturi suficiente ca să atragă separaţiuriea 
țărilor în cauză şi ca să prejudece asupra anexării lor 
la Germania. Cu socoteala asta, cei 400 de Bulgari cari 


s’au întrunit la Babadag ar fi putut hotărî chestiunea 
Dobrogei. 

11 Ianuarie. — Nimic dela Brest-Litowsk. — Insă în 
«Berliner Tagblatt» se află o notă oficioasä : Cancelarul 
menţine punctul său de vedere că trebue tăiat scurt în- 
cercărilor ruseşti de a lungi discutiunea şi că nu e vorba 
de evacuare sau de dreptul de a se pronunţa asupra te- 
ritoriilor ruseşti ocupate, înainte de pacea generală. Si- 
tuatiunea e amenințătoare. Comisiile care trebuiau să 


nier qui a raison, dans tout ce qu'il dit comme droit publique 
et comme principe de liberté. Mais le général Hoffmann ne 
s'est pas gêné de rappeler aux Russes qu'on se trouvait dans 
des rapports de vainqueurs à vaincus—Question très délicate: 
pendant une guerre, quel est le moment où une portior 
d'un pays, voulant se détacher, celle-ci acquiert la qualilé 
d'Etat indépendant? Pour les Allemands, les décisions de je 
ne sais plus quelles diètes locales, de chambres de commerce, 
de corporations de marchands auraient constitué des votes. 
suffisants pour entraîner la séparation des pays en litige et 
pour préjudicier de leur annexion à l'Allemagne. A ce compte 
les 400 Bulgares, qui se sont réunis à Babadag, auraient pu 
trancher la question de la Dobrogea. 

17 janvier. — Rien n’est venu de Brest-Litowsk. Mais il 
y a dans le «Berliner Tageblatt» une note officieuse: le 
Chancelier maintient son point de vue qu'il faut couper 
court aux essais des Russes de traîner en longneur la discus- 
sion et qu'il n'y a pas à parler d'6vaenation ou de droit de 
se prononcer pour les territoires russes occupés, avant la 
paix générale. 

La situation est menaçante. 

De plus, les fameuses commissions qui devaient se rendre 


302 NOTE POLITICE — 1918 


meargă la Odessa şi a căror plecare se anunţase din nou, 
suni iarăşi amânate pentru 8—10 zile. Jurnalul german 
anunţa demisia lui Tzigara. Deci, fapt împlinit! Azi 
dimineaţă surpriză neplăcută. Feldmaresalul trimite lui 
Prezan o telegramă cu privire la răul tratament ce ar fi 
suferi. prizonierii germani la Sipote. Maresalul cere 
dreptul de a vizita taberele de prizonieri şi garanţii. 
Faptele denuntate, dacă sunt adevărate, sunt oribile. Din 
partea unui regim Brătianu totul e posibil. Chiar înainte 
de război, Sipote avea o reputaţie de speriat. Dar când 
ştim ce au suferit unii. Români la Lamsdorf şi când sa 
văzut în ce stare se aflau prizonierii întorşi dela Mo- 
nastir |... 

Amenințarea de represalii e grozavă. Căci acum în 
urmă pentru asemenea cazuri, Germanii au anunţat că, 
în represalii contra Franţei, sau transportat 800 Fran- 
cezi din părţile ocupate în împrejurimile oraşului Kov- 
no, în toiul ernii. 

— O depeşă din Berlin anunţă că guvernul rus a 
arestat pe Diamandi şi l’a închis în fortăreaţa Sf. Pe- 





à Odessa et dont on avait annoncé à nouveau le départ, sont 
remises à huit ou dix jours. 

— Le journal allemand enregistre la démission de Tzi- 
gara. Donc fait accompli. 

— Ce matin, surprise désagréable, Le Feld-Marécha]l en- 
voie à Prezan un télégramme au sujet du mauvais traite- 
ment qui aurait été infligé à des prisonniers allemands à 
Sipote. Le Maréchal réclame le droit de faire visiter les 
camps et des garanties. Les faits dénoncés sont horribles, 
sils sont vrais. De la part d'un régime Bratiano tout est 
possible, Même avant la guerre, Sipote a eu une réputation 
affreuse. Mais quand on sait ce qu'ont souffert certains 
Roumains à Lamsdorf et quand on a vu dans quel état se 
trouvaient les prisonniers revenus de Monastir! 

La menace de représailles est terrible. Car tout récemment, 
pour des cas similaires, les Allemands ont annoncé que par 
représailles contre la France on a transporté 800 Français des 
départements occupés dans les environs de Kowno! En plein 
hiver! 

— Une dépêche de Berlin annonce que le gouvernement 
russe a arrêté Diamandy et l’a enfermé à la forteresse Saint- 


NOTE POLITICE — 1918 303 


5 


tru şi Paul. Ca drept al ginţilor şi respect al imunitati!or 
diplomatice. e ceva nou — foarte vechi. 

18 Ianuarie. — Negocierile au luat o forma foarte 
strânsă. Germano-Austriacii au declarat de neprimit 
formulele ruse relative la teritoriile ocupate. Germanii 
spun lămurit că până la pacea generală nu vor evacuu. 
Am impresia că Ruşii vor ceda. 

O depeşă a lui Bussche, pe care mi-o comunică 
Praschma, anunţă că în urma unui demers insistent al 
intregului corp diplomatic, Diamandi a fost liberat. 
Dar Ruşii au trimis guvernului român un ultimatum, 
prin care cer liberarea oamenilor arestaţi în Moldova, 
garanţii că faptul nu se va mai reînoi. şi pedepsirea vi- 
novaţilor, sub amenințarea de a lua contra României 
măsurile m litare cele mai grave !... Depeşa e trimisă 
din Petrograd de către Mirbach ! 

După o depesä Wolff, — tot prin Prasehma— Ruşii 
ar fi srquestrat pe Rege şi ar fi proclamat revoluţia (?). 
Prima depesä ajunge... 

Situaţia noastră se înrăutăţeşte mereu, si Prasch- 
na mi-a dat să o înţeleg: fiece oră pierdută micşorează 


Pierre et Saint-Panl. Comme droit des gens et respect de 
limmunité diplomatique, c'est dn nonvean — très vienx. 

18 janvier. — Les négociations ont pris nne forme serrée. 
Les alliés ont déclaré inacceptables les formnles russes an 
sujet des territoires ocenpâs. Les Allemands disent clairement 
que jusqu'à la paix générale ils n'6vaeneront pas. J'ai lim- 
pression que les Rnsses cèderont. 

— Une dépêche de Bnssche, qne me communiqne Prasch- 
ma, annonce que sur nue démarche pressante de tont le corps 
diplomatique, Diamandy a été relâché. Mais les Russes ont 
envoyé an gonvernement roumain nn nltimatum aux termes 
dnanel ils exigent la mise en liberté des gens arrêtés en Mol- 
davie, des garanties que le fait ne se renonvellera pas et la 
punition des conpables, sons menace de prendre contre la 
Ronmanie les mesnres militaires les plus graves! La dépêche 
est envoyée de Petersbonrg par Mirbach! 

Aux termes d'nne dépêche Wolff — toujours par Prasch- 
ma — les Russes auraient séquestré le Roi et proclame la 
Révolution (?). La prem‘ère dépêche suffit à elle seule. 

Notre sitnation empire de plns en plns et Praschma me 
Ya fait sentir: chaqne henre perdne diminne nos chances, 


304 NOTE POLITICE — 1918 


şansele noastre, cu atât mai mult cu cât contactul pe 
frontieră nu le-a dovedit decât animozitate din partea 
Românilor. — Praschma adaogă : Regele a avut o oca- 
ziune rară, pacea tărăgănind, ca să nu profite de ea spre 
a veni cel dintâi să facă pacea: nu va mai putea să se 
salveze. — Am găsit pe contele Praschma däscälit în 
sensul Hentsch-Horstmann : abdicare, regență, ete. A- 
ceşti nebuni îngreuiază din ce în ce soluţiunea... 

19 Ianuarie. — Gebsattel, care înlocueşte pe Horst- 
mann, îmi comunică o telegramă de la Mirbach din Pe- 
trograd, care anunţă că Ruşii au ridicat pe Rege, care 
e pe drum spre a fi dus şi închis în fortăreaţa Petre şi 
Pavel. E atât de extraordinar, încât întreb pe Gebsatiel 
dacă erede o astfel de veste ? — El crede în .exactitatea 
faptului relatat de jurnalele de eri, adică că Ruşii au 
făcut să sară în aer arsenalul de la Iaşi; sunt dar stă- 
pâni şi lovitura de care e vorba devine plausibilă. 

De altfel aflai motivul ultimatului lui 'Trotzki. 
După agenţia din Petrograd, comitetul comisarilor po- 


d'autant plus que le contact sur la frontière ne leur a prouvé 
que de l’animosité du câte roumain. Praschma ajoute: le Roi 
a eu une occasion rare, la paix ayant traîne en longueur, de 
ne pas saisir la balle au bond pour arriver le premier à fai- 
re la paix: il ne se sauvera plus. J'ai trouvé le comte endoc- 
triné dans le sens Hentsch-Horstmann: abdication, régence, 
ete, 

Ces fous aggravent de plus en plus la solution... 

19 janvier, — Bobotează. Temps merveilleux. Journée de 
printemps. 

— Gebsattel, qui tient la place de Horstmann, me commu- 
nique un télégramme de Mirbach qui, de Petrograd, annonce 
que les Russes ont enleve le Roi; que le Roi est en route 
pour être écroué à la forteresse Saint-Pierre et Paul. 

C'est tellement stupefiant que je demande à Gebsattel 
s’il eroit à cette nouvelle? 

Pour lui, il croit à l’exactitude du fait donné par les 
journaux d'hier, à savoir que les Russes ont fait sauter 
l'arsénal de Iassy; ils sont donc les maîtres de Iassy et leur 
coup devient plausible. 

D'ailleurs, on a le mot de l’ultimatum de Trotzki, Se- 
len l’Agence télégraphique de Pétersbourg, le comite des 
commissaires du peuple accuse les autorités roumaines 


NOTE POLITICE — 1918 305 


porului acuză autorităţile române de a fi interceptat 
hrana trimisă diviziei 43 ruse şi de a fi desarmat al 194- 
lea reg. din divizia 49 si arestat apoi comitetul reg. 195. 

După gazetele din Berlin, Diamandi mar fi fost 
arestat în noaptea de 14--15, decât după ce guvernul 
român ar fi refuzat să pue în libertate pe maximalistii 
arestaţi. 

«Djen» anunţă iarăşi că s'au confiscat vasele noas- 
tre — 16 — la Odessa. Numai două au putut să seape. 

Dacă un sfert din toate acestea e adevărat, ce pe- 
deapsă pentru Rege şi pentru miniştrii săi ! 

— Se publică la Petrograd câte-va din documentele 
secrete : schimb de depeşi între Poklevsky şi Min. Af. 
streine. La 12 Martie 1916 Poklevsky cere autorizarea, 
care i-e dată, ca să remită 350.000 fr. lui Take Ionescu 
pentru presă. Aprobarea e din 17 Martie. 

Când te gândești că aceasta se petrecea în Martie 
1916 poţi judeca câţi bani a trebuit să treacă prin mâna 
lui Take: Ionescu înainte de această dată! Toată lumea 
o spunea : iată dovada. Lodebur este din ce în ce mai 


d’avoir intercepté les aliments envoyés à la 43-me division 
russe et d’avoir’ désarmé le 194-me régiment de la 49-me di- 
vision et arrête ensuite le comité du régiment 195. 

Selon les journaux de Berlin, Diamandy n'aurait été ar- 
rêté dans la nuit du 14 au 15 janvier qu'après que le gouver- 
nement roumain eût refusé de mettre en liberté les maxima- 
listes arrâtes, 

Le «Djen» annonce aussi qu'on s’est saisi de tous nos 
bateaux — au nombre de seize — à Odessa. Seuls deux na- 
vires sont parvenus à se sauver. 

Si le quart de tout cela est vrai, quelle punition pour le 
Roi et pour ses ministres! 

— On publie à Petersbourg quelques-uns des documents 
secrets: Echange de télégrammes entre Poklevsky et le mi- 
nistre Affaires Etrangères. Par une dépêche du douze mars 
1916, Poklevsky demande l’autorisation, qui lui est accordée, 
de remettre 350.000 francs à Take Ioncscu pour la presse. 
L'approbation est du 17 mars. 

Quand on pense que ceci est de mars 1916, on juge com- 
bien d'argent a dû passer par les mains de Take, antérieu- 
rement à cette date. Tout le monde le disait: voilà la preuve. 

— Ledebur est de moins en moins enchanté de l’attribu- 


20 


306 NOTE POLITICE — 1918 


puţin încântat de atribufia Poloniei în sfera austriacă. 
— Polonia va fi centrul de atracţie al Polom ziior din 
Posen; ea va voi eşire la mare: două puncte de dis- 
cordie cu Germania. — Polonia va da precădere elemen- 
tului slab din Austria: nelinişte pentru Imperiul austriac. 
De mult el a seris şi a insistat ca Polonia să fie dată în 
sfera Germaniei şi România celei austriace; — lucru 
foarte natural. 

Pentru el indiferența Moldovei pentru pace ridică 
Dinastiei orice şansă de a fi menţinută. — Un oarecare 
Lidji-Lidschiew, jurnalist care s'a dat drept core:pon- 
dent al lui «Deutsche Balkan-Zeitung» şi care de fapt 
reprezintă pe «Utro şi Dnewnik» a alcătuit cu părți din 
două conversatiuni avute cu mine un interview, pe care 
nu mi l’a comunicat şi în care mă face să spun enormi- 
täti. Brän'steanu m'a prevenit; am scris generalului 
Tantiloff care se eschivează ; am pus pe Kiriacescu să-i 
scrie că-l voiu desminfi, în fine Gebsattel a avut genti- 
leţea de a telefona la Sofia pentru a preveni a nu se da. 
nici o importanţă acestei puhlicatiuni. Cad totdeauna în 
cursă; las ușa mea prea deschisă. 





tion de la Pologne à la sphère autrichieune. La Pologne sera 
le centre d'attraction pour les Polonais de Poseu; elle voudra 
la sortie à la mer: deux sujets de discorde avec l'Allemagne. 
La Pologne donnera de la prépondérauce aux éléments slaves 
de l’Autriche: source de soucis pour l’Empire, 

Depuis longtemps il a écrit et insisté pour que la Pologne 
fût laissée à la sphère allemande et la Roumauie à la sphère 
autrichienne, ce qui était tont naturel 

Pour Ledebur, l'indifférence de la Moldavie à chercher 
Ja paix enlève à la dynastie toute chance d’être maintenue. 

— Un sale petit journaliste, qui s’est donué pour corres- 
pondant de la «Deutsche Balkan-Zeitung» de Sofia et qui 
réellement représente «Outro» et le «Dnewnik», a construit 
avec les bribes de deux conversations qu'il a enes avec moi, 
une interview, qu'il ne m'a pas communiquée et dans laquelle 
il me fait dire des énormités. Branisteanu m'a averti; j'ai 
écrit au général Tantiloff qui se défile; je Ini ai fait écrire 
par Kiriacescu qne je le démentirai; enfin Gebsattel m'ayant 
prévenu, il a en la gentillesse de téléphoner à Sofia pour 
prévenir qn’ou n'eât pas à faire cette publication 

Je tombe toujours dans le panneau et je laisse ma porte 
trop ouverte! Mon youpiu s'appelle Lidschiew (Lidji). 


NOTE POLITICE — 1918 307 


20 Ianuare. — Lt. Fuchs a adus scrisori de la gra- 
niţă unde s'au întâlnit din nou pentru schimb de pri- 
zonieri. Dintr'o scrisoare a D-nei Lahovary către D-na Z. 
Soutzo, din ajunul anului nou, seară pe care Curtea a 
petrecut-o la D-na M. Cantacuzino, rezultă că cercurile 
Curtei judecă situaţia «dramatică». 

Veşti oficiale anunţă expulzarea, — e vorba, cred, 
de remiterea pasportului — lui Diamandi; confiscarea 
valorilor depuse de Statul nostru la Banca Imperiului 
şi trimiterea de regimente credincioase de artilerie pe 
frontul Moldovei. 

21 lanuare. — Toată lumea, afară de gazete, a aflat 
de marile greve din Austria, de turburările din Gratz 
şi de o revoluţie la Praga. Aflu acestea de la Aberkorn. 

Vorb'nd cu baronul Welzer de aceste fapte, el ex- 
clamă : «Ach, diese Tschechen !» 

Apariţia Bavariei la preliminările dela Brest-Li- 
towsk e judecată aci ca întărirea elementului civil faţă de 
cel mili'ar. 

— George Ionescu, fostul primar al Ploeştilor, îmi 
confirmă că în ajunul intrării Germanilor la Ploesti 





20 janvier.—L'Oberlentenant Fnchs a rapporté des lettres 
de la frontière ronmaine où l’on s’est de nonvean rencontré 
ponr échange de prisonniers invalides. D’nne lettre de Simki à 
Zoé Sontzo, veille de VAn, soirée qne la Conr a passée chez 
Marusca Cantacuzène, il résnlte qne les cercles de la Conr 
jugent la sitnation «dramatiques. 

Mais des nonvelles officielles annoncent lexpnlsion 
— il s’agit, je snppose, de la remise des passeports — de 
Diamandy; la confiscation des valenrs déposées par notre 
Etat à la Banque de l’Empire et l’envoi de régiments d'artil- 
lcrie fidèles snr le front de Moldavie, 

21 janvier. — Tont le monde. sanf les jonrnanx, ont la 
nouvel'e de grandes grèves en Autriche, de troubles à Gratz 
et d'une révolution à Prague. C'est Aberkorn qni a donné ce 
renseignement. En causant avec le baron Welzer de ces faits, 
il fa‘t: «Ach. diese Tschechen!» 

L'apparition de la Bavière anx préliminaires de Brest- 
Litowsk est jngée ici comme le renforcement de l'élément 
civil vis-à-vis dn militarisme. 

—Georges Ionescu, ex-maire de Ploesti, me confirme qne 
la veille de l’entrée des Allemands à Ploesti, le «généralissime» 


308 NOTE POLITICI — 1918 


«generalisimul» Iliescu, împreună cu locot. Cireşeanu şi 
cu femei au făcut chef «cu taraf de lăutari». — De di- 
mineaţă, Marti, a plecat cu tovarăşii în automobil, spre 
Buzău; Mercuri Germanii ocupau Ploeştii. — Povestire 
textuală. 

22 Ianuarie. — Constituanta rusă a ţinut abia câteva 
ceasuri. La 19 trebuia să se întrunească ; maximaliştii 
în minoritate. S'a început prin mitraliarea unei mani- 
festatii pro-constituantă şi, după alegerea lui Cernow ca 
prezident, Trotzki-Lenin au disolvat-o. Oamenii aceia 
nu se încurcă în scrupule... 

Toate atentiunile plenipotentiarilor sunt pentru 
‘Ucraina. Austriacii par cei mai încântați; Ledebur mi-a 
mărturisit-o şi e foarte firesc. In fața unei delega- 
fiuni de lucrători, primul ministru von Seydler a decla- 
rat că «negocierile cu Ucraina sunt foarte înaintate şi 
lasă să se întrevadă o soluţie satisfăcătoare apropiată». 

— Ca urmare la nota de la 19 se dă, după documen- 
tele ruseşti publicate, o listă de subventiile acordate 


iliescu a fait la noce avec le lieutenant Cireşeanu (ex-inspec- 
teur agricole—dit-il) et des femmes «cu taraf de lăutari». Dès 
le mardi matin, 7 heures, il est reparti avec sa compagnie, en 
auto, pour Buzău. Le mercredi les Allemands occupaient. 
Ploesti. Récit textuel. 

22 janvier. — La Constituante russe a duré juste quel- 
ques heures. Le 19 elle devait se réunir; les maximalistes en 
minorité. On a commencé par mitrailler une manifestation 
pro-constituante et, après élection de Czernow comme pré- 
sident, Trotzki-Lénine Pont dissoute, Les scrupules n'em- 
barrassent pas ces gens-là. 

— Toutes les attentions des plénipotentiaires sont pour 
l'Ukraine. Les Autrichiens en paraissent le plus enchantâs; 
Ledebur me l’a avoué et c’est très naturel. Devant une déléga- 
tion des ouvriers, le premier ministre von Seydler a fait à 
Wien un exposé: «Relativement aux négociations avec la ré- 
publique Ukrainienne, le gouvernement impérial et royal est 
dans l’agréable situation de pouvoir communiquer que ces 
pourparlers sont fort avancés et laissent entrevoir une solu- 
tion satisfaisante rapprochée». 

— En continuation de la note rapportée le 19 janvier, on 
donne, d’après les documents russes publiés, une liste des 


NOIE POLITICI — 1918 309 


unor ziare românești. La 13 Iunie 1916, Poklevsky cere 
printre altele 50.000 ruble pentru «La Roumanie», ga- 
zeta personală a lui Take Ionescu. *). Ceeace nu împe- 
dică — după câte spune d. Hornick, de curând înapoiat 
din Moldova — că acest ticălos, prin scrisoare deschisă 
publicată în «Evenimentul» dela Iaşi — Mai 1917 — m'a 
acuzat de a fi primit două milioane de lei dela Germani 
si că ar fi şi o chitantä a mea în dosarul Günther. Lascar 
Antoniu a răspuns cu violenţă prin presă şi a somat 
pe Take Ionescu să producă piesa. — Acesta s'a dero- 
bat şi afacerea a rămas înmormântată. 

— D-l Hornick mi-a semnalat într'o lungă expune- 
re, purtarea nedemnă a unui lt. Mamulea, care a excro- 
cat sume însemnate internaţilor. Trimis judecăţei în faţa 
unei curţi marţiale, sentinţa s'a amânat până se vor 
putea asculta martorii refugiaţi în România ! Zelul in- 
chisitorial al consilierului Eftimie Antonescu şi Teodo- 
rescu, prezident la Piteşti, sicari ai lui Vintilă Brătianu! 
— Tribunalele de la Huşi şi de la Botoşani au pronun- 


subventions accordées à certains journaux roumains. Le 13 
juin 1916 Poklevsky demande, entre autres, 50.009 roubles 
pour «la Roumanie», journal personnel de Take Ionescu. 
Ce qui n'empêche, à ce que me rapporte Mr. Hornick, récem- 
ment rapatrié de Moldavie, que ce forban, par lettre ou- 
verte insérée dans l’«Evenimentul» de Iassy, en mai 1917, 
m'a accusé d’avoir reçu deux millions lei de Allemagne et 
qu'il existait une quittance de ma main trouvée dans les pa- 
piers de Günther. Lascar Antoniu a répondu avec vivacité 
dans la presse et a sommé Take Ionescu de produire un cliché 
de la pièce. Celui-ci a répondu par un dilatoire. Et l’affaire 
est restée enterrée. 

Mr. Hornick, dans un long exposé, ma signalé la 
conduite ignoble d’un lieutenant Mamulea, qui a ex- 
torqué des sommes considérables aux internés ; — mis sous 
jugement devant une cour martiale, lu sentence a été remise 
iusqwă ce qu'on puisse entendre des témoins réfugiés en 
Roumanie! Le zèle inguisitorial du conseiller Eftimie Anto- 
nescu et du président de Piteşti, Teodorescu, sicaires de Vin- 
tilä Bratiano! Les tribunaux de Husi et de Botosani ont aussi 





*) V. Anexe, No. 


310 NOTE POLITICE — 1918 


fat de asemenea condamnări pentru spionaj, dar atât 
de scandaloase încât Curtea de la Iaşi lc-a reformat «de 
plano». 

— Seara, ora 9.— Arion a fost tot timpul întreprins 
de fratele său (Virgil), în numele lui Hentsch. Se cere o 
acţiune în sensul de a se provoca o propunere de pace şi, 
lucru caracteristie nu mai e vorba de a se goni dinastia. 

La primirea vestei cu arestarea Regelui, sar fi 
spus: «Trebue să se protesteze contra unui asemenea 
atentat.» — Pare sigur că nu se mai ţine seamă de pa- 
cea cu bolşevicii. S'ar dori să intrăm în vorbă cu Mol- 
dova şi chiar cu guvernul, ceillafi zic : cu guvernul şi 
cu armata. Arion mă înştiinţează că mi se va vorbi 
poate zilele acestea... — Carp ostil ori-cărei propuneri, 
dar, Arionii cred, nu ireductibil 

23 Ianuarie. — De două zile jurnalele austriace lip- 
sesc. Mişcările din Boemia ar putea fi o explicaţie a fap- 
tului. Popescu (N. Fr. Pr.) crede că între Unguri şi 
Austriaci coarda este foarte întinsă. Acelaşi lucru între 
Unguri şi Germani. Germania este atacată chiar în Par- 
lament. Popescu pretinde că Boecklin von Boecklinsau, 


prononcé des condamnations pour espionnage à tel point 
scandaleuses que la Cour de Iassy les a réformés de plano. 

—- Le soir, 9 heures. Arion a été constammeut poussé par 
son frère au nom de Hentsch, On demande une action daus 
le sens de provoquer une proposition de paix et, chose ré- 
marguable, il west plus question de chasser la Dynastie. 

Lors de la nouvelle de l’arrestation du Roi, on aurait 
dit: «Il faudra protester contre un pareil attentat», Il] sem- 
ble certain qu'on ne compte plus sur la paix avec les bolt- 
schéviques. On voudrait que nous prissions langue avec la 
Moldavie — et même avec le gouvernement; les autres di- 
sent: avec le gouvernement et l’armée, Arion m'avertit qu'on 
me parlera peut-être ces jours-ci.. Carp, hostile à toutes ces 
propositions, mais pas irréductible, croient les Arion, 

23 janvier. — Les journaux autrichiens font depuis deux 
jours défaut, Les émeutes de Bohème pourraieut bien expli- 
quer le fait Popescu (Neue Freie Presse) croit quentre Hon- 
grois et Autrichiens la corde est très tendue. De même entre 
Hongrois et Allemauds. L'Allemagne est attaquée dans le 
Parlement même. Popeseu prétend que Boecklin von Boeklin- 


NOTE POLITICE — 1918 311 


care este plenipotenţiar militar la Budapesta, a fost com- 
plect devastat; ofiţeri germani au fost ioviţi şi poliţia a 
sosit totdeauna prea târziu. (Ştirile lui Popescu trebuesc 
totdeauna primite sub beneficiu de inventar. 

De fapt Weckerle a primit o de egatie de muncitori 
cari au cerut în mod imperativ ca să se dea plenipotrn- 
țiarilor Monurhici instrucţiuni «pace fără  anexiun». 
Aviz Germaniei. 

Arion revine să mă vadă la Crucea Roşie. E] trebue 
să vadă pe Hentsch în compania lui Lupu şi a lui Vir- 
gil. I-am spus că aşi fi preferat să fie singur. I-am re- 
comandat să nu se angajeze cu nimic; că în toate ca- 
zurie nu aşi accepta să caut a vorbi cu armata peste 
capul Regelui şi al guvernului. 

Se pare că sau rupt tratativele de pace între Ruşi 
si Ukranieni. Schwalbe îmi spunea de Martea trecută că 
la Galaţi Ruşii se băteau cu Românii. In cele din urmă 
se află că 3200 de Ruşi sau retras spre frontul german 
şi sau lăsat desarmaţi. Au predat armele, 20 de tunuri 
şi 1200 de ceai. Iarca îmi povesteşte că Germanii au tre- 


sau, qui est plénipotentiaire militaire à Budapest, a tout eu 
dévasté chez lui; des officiers allemands ont été frappâset la 
police est venue trop tard. Les nouvelles de Popescu sont 
toujours sujettes à caution. De fait, Weckerlé a reçu une 
délégation des ouvriers qui ont impérativement demandé 
qu'on donnât aux plénipotentiaires de la Monarchie des in- 
structions: «Paix sans annexion». — Avis à l'Allemagne! 

— Arion repasse me voir Croix-Rouge. Il voit Hentsch en 
compagnie de Lupu et de Virgil. Je lui ai dit que j'aurais 
préféré qu'il fût seul. Je lui ai recommandé de ne s'engager 
à rien; que dans tous les cas je n’acceptais pas de chercher 
à causer avec l’armée par-dessus la tête du Roi et du gou- 
vernement. 

— Il semble qu'il y ait rupture entre Russes et Ukrai- 
niens pour les pourparlers de paix. 

— Mardi, déjà, Schwalbe me disait qu’on se battait à 
Galati entre Russes et Roumains. On finit par apprendre 
qu'après lutte, 3200 Russes se sont retirés vers le front alle- 
mand et se sont fait désarmer par ceux-ci. Ils ont livré des 
armes, des canons (20) et des chevaux (1200). larca me ra- 
conte que les Allemands ont dû recueillir les blessés russes; 


312 NOTE POLITICI - 1918 


buit să ridice raniţi ruşi; Carp adaogă că Ruşii au adus 
eu ei şi Români — 1000 — pe cari Germanii i-au pus 
imediat în libertate. Faptul a fost confirmat de catre 
“Gazeta Bucureştilor» din 26 Ianuarie. 

21 Ianuarie. — Jarca dela Buzău: Au fost conferin- 
fe politice la Stere. Sunt stapâniţi tot de aceeaşi temă, a 
unei acţiuni. Ar voi să aiba părerea mea. Răspund ca 
atât timp cât nu voi avea o precisiune privitor la Do- 
brogea, nu mă leg la nimic. Jarca e de aceiaşi părere. 
Sfatuesc să se aştepte întoarcerea lui Horstmann. 

Arion a vorbit mult timp cu Hentsch, în pre- 
zenta lui Lupu şi a lui Virgil Arion. Lupu Kostake a 
batut câmpii şi mai ales a atacat cu tărie pe liberali, — 
afară de chestiune, bine înţeles. (Pe: de altă parte. știu 
de la el că proprietatea lui de la Bârlad e păzită şi că i 
s'a plătit recolta în Moldova cu 3200 lei vagonul!) 

Schimbare complectă în chestiunea dinastică : <în in- 
teresul superior al principiului monarchie ameninţat de 
Ruşi, nu mai poate fi vorba de a se detrona o dinastie». 
— Arion face să Se observe că totdeauna afirmarea a: 


Carp ajoute que les Russes avaient amené aussi des Ron- 
mains —- 1009 —, que les Allemands les ont aussitôt mis en 
liberté (le fait confirmé par la «Gazeta Bucureştilor» du 26 
janvier). 

24 janvier. — Iarca de Buzău. Il y a eu conférences po- 
litiques chez Stere: C’est toujours le thème d’une action qni 
les agite, Ils veulent avoir mon avis. Je réponds que tant 
que je n’aurais pas une précision au sujet de la Dobrogea, 
je ne m'engage à rien. Iarca partage cet avis. Je conseille 
attendre retour de Horstmann. 

— Arion a longuement causé avec Hentsch en présence 
de Virgil et de Lupu. Lupu a divagué et surtout a chargé à 
fond de train sur les libéraux, — hors de propos. bien enten- 
du. (En attendant, je tiens de lui que sa propriété de Bârlad 
est protégée et qu’on lui a payé sa récolte en Moldavie sur 
le pied de trois mille deux cent lei le wagon!). 

Changement à vne complet dans la question dynastique. 
«Dans l'intérêt supérieur du principe monarchique menacé 
par les Russes, il ne peut p'us être question de détrôner une 
Dynastie». Arion a fait remarquer de suite que c'est du côté 


NOTE POLITICE — 1918 313 


cestei excluderi ca condiţie esenţială, venea din partea 
lui Hentsch... — Răspuns: Aceasta conditiune era pusă 
în interesul Românilor (7). Deci sar putea Jua contact 
cu Regele sau la nevoe cu Regele şi guvernul său. 
Hentsch propunea o scrisoare către Rege, pe care ar 
semna-o notabilii, sau Carp şi Marghiloman. 

A doua condiţie ridicată de Arion: Integritatea 
«probabilă» a teritoriului. Berlinul ar decide de acea- 
sta; dar e aprope sigur, Germania având nevoe de o 
Românie tare. De altfel Czernin, cu programul sau de 
pace fară anexiuni, ar fi prins în propria lui plasă şi ar 
fi ţinut să ajute România contra Bulgariei. Au vorbit 
de asemenea de posibilitatea de a lua Basarabia. Oca- 
ziune foarte ademenitoare. Ajutorul german pe cât e 
eu putință nu ar lipsi. Nu poate garanta concursul 
Austriei care vrea pacea, nici al Bulgariei care pretin- 
de a fi încheiat «pacea ei» si care se face că nu mai 
mişcă. In sfârşit Hentsch crede că Regele e confiscat 
de Brătianu. De aci avantajul care ar fi de a vorbi şi cu 
Regrle şi cu ministrul: său, de odată, spre a-i da curaj. 





Hentsch que venait toujours l’affirmation de cette exclusion 
‘comme une condition essentielle. Réponse: C’est dans l’inté- 
rêt des Roumains qu'on posait cette condition (?!). Donc 
c'est avec le Roi et au besoin avec le Roi et son gouverne- 
ment qu'on pourrait prendre contact. Hentsch proposait une 
lettre au Roï que signeraient les notables, ou Carp et Mar- 
ghiloman. Seronde condition soulevée par Arion: Zntégrité 
probable du territoire. C'est Berlin qui deciderait. Mais c'est 
à peu près sûr, l'Allemagne ayant besoin d'une Roumanie 
forte. D'ailleurs, Czernin avec ses programmes de paix sans 
annexions serait pris dans ses propres filets et serait tenu 
d'aider la Roumanie contre la Bulgarie. Ils ont parlé aussi 
de la possibilité de preudre la Bessarabie. Occasion très ten- 
tante. Laide des Allemands, «autant que faire se pourrait». 
ne manquerait pas, Il ne peut garantir le concours de l’Au- 
triche qui veut la paix, ni de la Bulgarie qui prétend avoir 
conclu «sa paix» et qui fait mine de ne plus bouger. 
Enfin Hentsch croit que le Roi est confisqué par Bratia- 
no. De là, l’avantage qu'il y aurait à causer avec le Roi eon- 
jointement avec son ministre pour lui donner du courage. 


314 NOTE POLITICE — 1918 


Rapoartele secrete adaogă că pretutindeni bandele ru- 
seşti sunt în conflict cu armata română care vrea să-i 
de.:armeze. 

Intreb pe Arion: Dar Carp ? — Chestiunea a fost 
pusă. Lupu K. sa grăbit să spună că Carp va primi 
fiindcă va erta pe Rege în interesul superior al luărei 
Basarabiei; Virgil Arion sa arătat mai sceptic. 

Hentsch a mai expr.mat dorinţa ca această operă. 
să se facă şi cu liberalii şi Arion chiar, pentru a-i prinde, 
a citat numele lui Poenaru-Bordea dr. Stoicescu etc. 
La aceasta, opunere straşnică a lui Lupu, care vedea 
deja apărând nume:e lui Stere. — Astăzi la 11 Lupu 
ioslake trebuia să aducă raspunsul lui Carp. 

Am întâ nit pe Carp la 12. Il întreb dacă Lupu i-a 
făcut comunicarea. Carp : «Răspunsul meu a fost hotărât 
negativ. Eu nu pot face pacea în numele acestui guvern : 
deci n'am de ce să stau de vorbă cu el. Şi dacă e de tra 
tat cu Regele sau cu armata. aceasta s'o facă Germa- 
nia», — Eu: Dar chestiunea dinastică ? — Carp: «Ei 
nu vor avea dinastia (cari «ei» ?), după cum Bulgaria 
nu va avea Dobrogea ; aceasta o garantez. Tu vei face 


Les rapports secrets ajoutent que partout les bandes rus- 
ses sont en conflit avec l’armée roumaine, qui veut les désar- 
mer. Moi à Arion: Et Carp? — La question a été posée. Lupu 
s’est empressé de dire que Carp acceptera, parce qu’il pardon- 
nera au Roi dans l'intérêt supérieur de prendre la Bessa- 
rabie; Virgil s’est montré plus sceptique. Hentsch a encore: 
exprimé le Jésir que cette oeuvre se fasse aussi avec les 
libéraux et Arion a même, pour amorser, cité Poenaru-Bor- 
dea, le docteur Stoicescu ete. Là-dessus, opposition furibon- 
de de Lupu qui voyait déjà joindre le nom de Stere, 

Aujourd’hui, 11 heures, Lupu devait porter la réponse 
de Carp. 

— Rencontré Carp à midi. Je lui demande si Lupu lui a 
fait la communication. Carp: «Ma réponse a été nettement 
négative; moi je ne puis faire la paix au nom de ce gouver- 
nement; dne je mai pas à causer avec lui. Et s’il s’agit de 
tra'ter avec le Roi ou l’armée, c’est à l'Allemagne à le faire». 
— Moi: Mais la question dynastique? — Carp: «Ils n'auront 
pas la dynastie—(qui «ils»?)—de même que la Bulgarie n'aura 
pas la Dobrogea: ça, je le garantis. Toi, tu feras ce que tw 


NOTE POLITICE — 1918 315 


ce vrei. Cu mine e inutil să se mai vorbească, cu atât 
mai mult cu cât Hentsch a pretins mereu că nu exprimă 
decât opinia lui personală, cu care n'am ce face». 

Rămâne de văzut acum cum va face Hentsch ra- 
poriul său la Berlin, căci totdeauna a fost vorba în con- 
ferinta de eri că Berlinul trebuie să ratifice. 

25 Ianuarie. — Timp umed, dar dulce. Eri a fost mi- 
nunat. Biata lume a avut 10—12 zi e bune. Criza încăl- 
zitului e ori cum mai m că ca anul trecut. 

— C. Arion e în curent cu refuzul lui Carp. Virgil 
Arion era mirat şi furios. Costică Arion a spus că de 
sigur eu voi merge înainte, dacă mă pot înţelege cu Ber- 
linul. 

— Declaraţiile lui Czernin, delegatiunilor, foarte ac- 
centuate pe tema: n'ci cuceriri. nici despăgubiri. E o 
frază pe care nu o pricep de loc : «Dacă Ruşii ne cer ce 
siuni de teritoriu...» războiul va continua. Nimeni nu ştie 
despre cereri de acest fel. Ori se consideră teritoriile o- 
cupate ca achizitiuni făcute ? Trebue de văzut textul 
exact peste două zile. De'egaţiunile fuseseră convocate 





veux. Avec moi, inutile de canser, d'autant que Hentsch x 
constamment prétendu qu'il n'exprimait que son opinior 
personnelle et je n’ai qu’en faire». 

— Reste à savoir maintenant comment fera Hentsch son 
rapport à Berlin, car, toujours, il a été question dans la con- 
férence d'hier que Rerlin devait ratifier. 

25 janvier. — Temps humide, mais doux. Hier il fût mer- 
veilleux. Le pauvre monde a eu dix à douze jonrs de répit.. 
La crise du chauffage est tont de même de beancoup moin- 
dre que Pan dernier. 

— Costică Arion, an courant du refus de Carp, Virgil en. 
était estomaqué et furieux. Costică a dit que certainement 
moi j'irai de Pavant si je me puis entendre avec Berlin. 

Lrs déclarations de Czernin, aux délégations. ulira-ac- 
centuées sur le thème pas de conquêtes. ni indemnité. Il y a 
une phrase que je ne comprends guère: «Si les Russes nous 
demandent des cessions de territoire...» la guerre conti- 
nnera. On n’a pas connaissance de demandes de ce genre. 
Considère-t-on les territoires occupés comme des acquisitions 
déjà faites? Il faudra voir le texte exact dans deux jonrs. 
Les délégations (la commission des Affaires Etrangères} 
avaient été convoqnées ad-hoc ponr hier, 24 janvier. 


316 NOTE POLITICE — 1918 


ad-hoc pentru eri. — Noui greutăţi pentru pace: ruptură 
între maximalişti şi Ueranieni. 

Depeşi din Praga anunţă încetarea grevei (a se ceti: 
turburări) şi reluarea lucrului. 

— C. area a venit să-mi declare că se pune cu to~ 
tul la dispoziţia mea. Stere nu-i zice nimic: îl crede in- 
capabil sa formeze un partid. arca are o notă perso: 
nala violentă contra lui Brătianu. 

26 Ianuarie —Avem textul discursurilor Cancelarului 
şi al lui Czernin. Amândoi răspund lui Lloyd George şi 
mai ales lui Wilson; cu ei se mai discută; Franţa e 
ignorată şi Italia nu e citată decât ca să i se dea un a- 
vertisment. Decadenţa latină ! 

Cancelarul refuză să se pronunţe în chestiunea bel- 
giană cât timp Antanta nu va fi declarat că integrita- 
tea teritoriilor aliaţilor centrali nu mai e pusă în discu- 
tie. In acelaș subiect, Czernin, tot atât de categoric, a 
avut chiar o frază fericită: nu vrea, luând obliga- 
fiuni unilaterale, să servéascä de societate de asigurare 
pentru acei cari se rezervă să continue războiul, relativ, 


— Nouvelles difficultés pour la paix: rupture entre ma- 
ximalistes et Ukrainiens. | 

— Des dépêches de Prague annoncent la cessation de la 
grève (lire: troubles) et la reprise du travail. 

— C., larca est venu faire sa déclaratiou qu'il se mettait 
absolument à ma disposition. C. Stere ne lui dit rien: il le 
croit incapable de former un parti. larca a une note per- 
sonnelle violente contre Bratiano. 

26 janvier. — On a le texte des discours du Chancelier 
et de Czernin. Les deux répondent à Lloyd George et surtout 
à Wilson; c'est avec eux qu'on discute; on ignore la France, 
et l'Italie n'est citée que pour lui donner un avertissement. 
C'est la décadence latine! 

Le Chancelier refuse de se prononcer sur la question 
belge tant que l’Entente naura pas déclaré que l'intégrité 
des territoires des alliés n'est plus mise en discussion. Sur 
le même sujet, Czernin a été tout aussi catégorique; il a 
même eu une phrase heureuse: il ne veut pas, en prenant des 
engagements unilatéraux, servir de société d'assurances 
pour ceux qui se réservent de continuer la guerre relative- 
ment sans risques. 


NOTE POLITICE — 1918 317 


fără riscuri. Foarte comentat apelul către Wilson: 
«Austria şi Statele Unite sunt cele două puteri ale că- 
ror interese sunt cele mai puţin în conflict. Această 
stare sugerează chestiunea dacă un schimb de vederi în- 
tre aceste două State n'ar putea fi punctul de plecare al 
unei discuţii împăciuitoare între acele din celelalte State, 
care n'au intrat încă în vorbă asupra păcei». — Discursul 
sfârşeşte cu priviri asupra situaţiei interne, care dove- 
desc că a fost foarte serios turburată. 

A doua zi Kiihlmann (25) a vorbit la rândul lui. 
Un pasagiu ne priveşte direct: «Pacea cu Ucraina va 
pune pe masă problema românească. După pace şi după 
retragerea din Moldova a trupelor ucraniene, România 
nu va mai putea rămâne izolată faţă de voinţa de a face 
pace arătată de Puterile centrale». 

27 Ianuarie, — Ziua Împăratului: paradă pe piaţa 
Cercului Militar. Mareşalul a ţinut o cuvântare, auzită 
din toate părţile pieţei. Mulţime mare. 

28 Ianuarie. — Vizita d-rului Guillermin, delegat 
elveţian pentru vizitarea prizonierilor germani în Ro- 





Très commenté l’appel adressé à Wilson: l’Autriche-Hon- 
grie et les Etats-Unis sont, dans les groupes des Etats en 
guerre, les deux Puissances dont les intérêts arrivent le 
moins en conflit. Cet état suggère la question si un échange 
de vues entre ces deux Etats ne pourrait pas être le point 
de départ d’une discussion conciliante entre ceux des autres 
Etats, qui ne sont pas encore entrés en discussion relative- 
ment à la paix. 

Le discours finit pas des considérations sur la situation 
intérieure qui prouvent qu’elle a été très sérieusement trou- 
blée. Le lendemain (95), Kühlmann a parlé à son tour. Un pas- 
sage nous concerne directement: «La paix avec l'Ukraine 
mettra sur le tapis le prouleme roumain. Après la paix et 
après la retraite de Moldavie des troupes ukrainiennes, 
la Roumanie ne pourra plus rester isolée vis-à-vis de la 
volonté de faire la paix que marquent les puissances cen- 
trales». 

27 janvier. — Jour de fête de l'Empereur. Parade place du 
Cercle Militaire. Le Maréchal a fait une allocution qu’on en- 
tendait de tous les coins de la place. Foule considérable. 

28 janvier. — Visite de Mr. le Dr. Guillermin, délégué 
suisse pour la visite des prisonniers allemands en Rouma- 


318 NOTE POLITICE — 1918 


mânia. Recunoaşte eà pretutindeni convențiile dela 
Haga au fost violate şi că prizonierii au fost maltra- 
taţi. In Elveţia viaţa foarte grea. Bucureştii i s'a părut 
mai animat decât Viena. Deşi «oaspete» al Ministerului 
de război la Berlin, n'a mâncat niciodată aşa de bine şi 
după pofta sa, ca la Bucureşti. 

— Vizita generaluiui Hrunilovici : Chiar cu o pace 
rusă războiul nu va fi sfârşit. Generalul crede că se 
doreşte Veneţia si teritoriul până ia Brenta. Brigada 
rusă care sa predat la Galaţi era foarte frumoasă și în 
bună ordine: nicidecum o bandă desordonatä cum îşi 
închipuie cineva trupele maxima iste. 

Circulă svonul că trupele române au ocupat, cu 
luptă, Chişinăul. 

29 Ianuarie, — Lascar Antoniu îmi trimite prin 
d-l Juster corecturile unui articol de răspuns la caiom- 
nii'e lui Take Ionescu pe socoteala mea. Censura lui 
Duca a refuzat apariţia gazetei ad-hoc ce voia să pu- 
blice. Prin trimisul său îmi spune că adresându-se lui 
Buzdugan, prezidentul comisiei de magis rati, la cari 


1.— 





nie. I] reconnaît que partout les conventions de la Haye ont 
été violées et que les prisonniers ont été maltraités. En Suis- 
se la vie est devenu très difficile: on a 270 gr. de pain par 
jour. Bucarest Jui a semb'é plus animé que Vienne. Quoique 
«Gast» du Ministère de la Guerre à Berlin, il n'a jamais 
mangé bien et à sa faim comme à Bucarest. 

— Visite du général Hranilovici Même avec une paix 
russe, la guerre ne finit pas; le général croit qu'on désire 
Venise et le territoire jusqu’à la Brenta. La brigade russe 
qui s’est hitrée à Galatz était très belle et en bon ordre; pas 
du tout une bande désordonnée, comme on se figure les trou- 
pes maximalistes. 

— Le bruit circule que les troupes rouiuaines ont occupé, 
après luttes, Kichinew. 

29 janvier. — Lascar Antoniu m'envoit par un Mr Mo: 
ritz Juster les épreuves d’un article de réponse aux calom- 
nies de Take Ionescu sur mon comnte. La censnre de Duca 
a refusé l’apparition du journal ad-hoc qu’il voulait prblier. 
De vive voix il me fait dire qne s'étant adresc6 à Bus- 
dugan, le président de la commission des magistrats, aux- 


NOTE POLITICE — 1918 319 


se referă Take şi Brătianu, Buzdugan ľa asigurat că 
totul era fals in ceeace ma priveşte. 

— Tülff, prin adjutantul său, în cască, depune carta 
de vizită. Generaiul Koch pe a sa, în persoană. — Geb- 
sattel, la dejun, nu crede că se va reuşi la Brest-Litowsk, 
unde au plecat Czernin şi Küh mann. 

30 Ianuarie. — Jurnalele dau textul discursului lui 
Pichon uela 10 Ianuarie. In ce ne priveşte el zice: «A- 
vem înțelegere cu Ita.ia Serbia şi România şi pentru 
mimie în lume nu le vom rupe». Insă, Lloyd George, 
înainte de Pichon, n’a vorbit decât de «reconstituirea Ro- 
mâniei», zicând că «disolvarea Austro-Ungariei nu face 
parte din telurile de război britanice». Fraza ambiguă a 
lui Pichon spune oare mai mult ? Nu se poate crede, de 
oarec: Antanta a proclamat în mod solemn, Wilson a re- 
pe at-o, că nu se aspiră (Alsacia-Lorena excepiându-se 
— desanexiune) la nici-o cucerire teritorială, 

— Depeşile de azi vorbese d^ ocuparea de către ar- 
mata noastră a mai multor sate din Basarabia, pe ma- 
lui stâng al Prutului, pentru stabilirea de capete de pod, 








quels se rapportent Take et Bratianu, Busdugan lui aurait 
certifié que tout était faux en ce qui me regarde. 

Tü'ff fait remettre sa carte: le lieutenant, aide de camp, 
en Casque: Le général Koch apporte lui-même la sienne. 

Gebsattel, qui déjeune, ne croit pas qu'on réussira à 
Brest-Litowsk, où se sont rendus Czernin et Kühlmann. 

39 janvier. — Les journaux donnent le texte du dis- 
cours de Pichon prononcé le 10 janvier. En ce qui nous re- 
garde il dit: «Nous avons des accords avec l'Italie, la Serbie 
et la Ronmanie ; et pour rien au monde nous ne les rom- 
prons». Or Lloyd George, avant Pichon, n’a parlé que de la 
«16constitution de la Roumanie». «Disolvarea Austro-Unga- 
riei nu face parte din telurile de răsboi britanice» — dit 
Llovd George. La phrase ambigiie de Pichon dit-elle plus? 
I ect inadmissible de le croire, lorsque solennellement lEn- 
tente a proclamé, Wilson l’a répété, qu'on n'aspire (Alsace- 
Lorraine à part. désannexion à aucune conquête territoriale, 

Trs dénêches du matin et du soir parlent de l'occupation 
par l’armée roumaine de plusieurs villages de Bessarabie, sur 
la rive gauche du Prut, pour se constituer des têtes de pont, 


320 NOTE POLITICE — 1918 


şi de asediul Chişinăului înconjurat de trupele române. 
Ocuparea Unghenilor sa făcut cu concursul cazaciler 
ucranieni şi la Galaţi divizia siberiană care sa predat 
Germanilor a avut de a face cu a 10-a divizie rusă şi cu 
Românii ceeace înseamnă că participăm la războiul civil 
rusesc şi că suntem în război cu Rusia dela Petrograd ! 
Frumoasă situaţie ! 

— Am avut la masă pe Petersen cu cei doi delegaţi 
elveţieni, Dr. Guillermin şi căpitan de Stockar. După 
plecarea acestora, Pe.ersen mi-a spus că ar trebui un 
mare împrumut României sub forma de unificare a Da: 
toriei şi că pentru cumpărările de grâu şi de petrol sa 
propus a se urma cu emisiunea băneei sale pentru a nu fi 
la discretia Băncei Nationale. El pretueste la 150 de 
milioane perderile portofoliului, plin de hârtiile micilor 
bănci liberale, care nu mai valorează nimic. 

— Inginerul Fritz Keberling dela Moreni, pe rând 
mobilizat român, apoi internat german, întors din Mol- 
dova, îmi certifică că din clasele 1919 şi 1920 (bine înte- 
les printre tinerii constatati prezenţi) se număra 60 la 





et du siège Kischinew entouré par les troupes roumaines. 
Mais l'occupation de Ungheni s’est fait avec le concours des: 
Cosaques Ucrainiens et à Galatzi la division sibérienne, qui 
s'est rendue en partie aux Allemands, a eu affaire à la 10-e 
div. russe et aux Roumains, ce qui veut dire que nous som- 
mes participants à la guerre civile russe et en guerre régu- 
lière avec la Russie de Petersbourg! Jolie situation! 

— Eu à déjeuner Petersen avec les deux délégués suisses 
Dr. Guillermin et capitaine de Stockar. 

Après le départ de ceux-ci, Petersen m'a dit qu'il fallait 
un grand emprunt à la Roumanie sous forme d'unification 
de la Dette et que pour les achats de blé, de pétrole, on son- 
geait à continuer l'émission de sa banque pour ne pas être à 
la discrétion de la Banque Nationale. Il estime à 150 millions 
les pertes du portefeuille bourré de papiers des petites ban- 
ques libérales, qui ne valent plus rien. 

L'ingénieur Fritz Keberling de Moreni, tour à tour mo- 
bilisé roumain, puis interné allemand, retour de Moldavie, 
me certifie que sur les classes 1919 et 1920 (bien entendu sur‘ 
les jeunes gens constatés présents) on compte 60% de morts 


NOTE POLITICE — 1918 321 


sută morţi de boli. In armată, ca şi printre internaţi, 
cei suspecți de contaminare erau închişi, amestecați cu 
bolnavii de tifos exantematic şi cu muribunzii, şi supra- 
vietuia cine putea! — Privitor la propaganda slavă, 
încă din Decembre-lanuarie, după indicaţiile unui ofi- 
ter polonez, se puneau în libertate Rutenii, Cehii şi Po- 
lonii, cu toate paspoartele lor austriace. 

31 Ianuarie. — Cea dintâi zi întunecată şi umedă, 
după multă vreme. 

Citit raportul ce mi-a împrumutat Dr. Guillermin, 
de d-nii Ferrière, Micheli şi de Watteville, asupra lagăre- 
lor de prizonieri în Bulgaria. Citind printre rânduri se 
descoperă tot ce bietii prizonieri au trebuit să sufere. Des- 
pre Români o notă generală : sunt văzuţi puţin, de oare- 
ce sunt întrebuintati în spatele frontului din Macedonia. 

Pretutindeni dorm pe pământ, şi ofiţerii de ase- 
menea. Lipsă generală de apă. La Hascovo, lagăr de o- 
fiteri, copiez: <«Latrinele: sant descoperit, fără nici 
un fel de instalatie (ofiteri internati de mai multe 
luni !). Am insistat... In afară de aceasta, putinţa de că- 





par suite de maladies. Dans l’armée tout comme parmi les 
internés les suspects de contamination étaient enfermés, 
pêle-mêle, avec les malades de typhus exanthémateux et les 
mourants; et survivait qui pouvait! 

En fait de propagande slave, dès les mois de décembre- 
janvier, sur les indications d’un officier polonais, on mettait 
en liberté les Ruthènes, les Tchèques et le Polonais malgré 
leurs passeports austro-hongrois. 

31 janvier.— La première journée sombre et humide, 
depuis bien longtemps. 

— Lu le rapport que m'a prêté le Dr. Giullermin, de 
MM. Ferrier, Micheli et de Wattville sur les camps des pri- 
sonniers bulgares. En lisant entre les lignes, on y découvre 
tout ce que les pauvres prisonniers ont dû souffrir. Pour les 
Roumains une note générale : on les voit peu parce qu’ils 
sont «employés» derrière le front de Macédoine. Partout 
couchage par terre y compris les officiers. Manque générale 
d’eau, A Hascovo, camp d'officiers, je copie: «cabinets, fossé à 
ciel ouvert, sans aucune espèce d'installation. (Des officiers 
internés depuis plusieurs mois!) Nous avons insisté... En ou- 


21 


322 NOTE POLITICE — 1918 


deri într'v groapă adâncă. noaptea sau pe vreme rea nu 
ne pare de loc exciusä pentru prizonierii s.äbifi de o 
lungă captivitate !» — Comisiunea cere desfiinţarea pe- 
depselor corporale. S'a mai constatat că una din pe 
depsele aplicate era lipsa de hrană, — la ofiţeri ca şi 
la soldaţi. *). 

1 Februarie. — In raportul citat eri găsesc confir- 
marea fupteior de cari se auzise vorbindu-se vag. O răs- 
coală însemnată a avut loc în Martie 1917 în teritoriul 
sârbesc ocupat de armata bulgară, mai ales în regiunea 
Niş. Alte revolte parţiale nu erau încă stinse în Mai, si 
în urma acestor mişcări satele au fost incendiate şi «ne- 
norocite populatiuni întregi — bătrâni, femei, copii — 
au fost transportaţi în Bulgaria». — La Filipopoli an- 
chetatorii au găsit printre internaţi un copil de şase 
zile născut acolo şi o femee de 90 ani cari îşi sfârşea 
acolo trista ei existenţă. 

Nimic pozitiv dela Brest-Litowsk. 

Toată 'umea a sosit acolo bine înţeles şi Radoslavof, 


tre, la possibilité des chûtes dans un fossé profond, la nuit 
ou par le mauvais temps, ne nous semble nullement exelne 
pour les prisonniers affaiblis par une longue captivité!» La 
commission demande l’abolition des peines corporelles. Il est 
constaté aussi qne l’une des punitions qu’on applique était 
aussi la privation de nourriture, — aux officiers comme 
aux soldats. 

l-er février.—Dans le rapport cité hier je trouve la con- 
firmation de faits qu’on avait vaguement appris. Une in- 
surrection importante a eu lieu en mars 1917-dans le terri- 
tcire serbe occupé par l’armée bulgare, spécialement dans ia 
région de Nisch. Des révoltes partielles n’étaient pas encore 
apaisées en mai. À la suite de ces mouvements, les villages ont 
été incendiés et «de malheureuses populations entières: vieil- 
lards, femmes, enfants ont été transportés en Bulgarie». A 
Filipopoli, les enquêteurs ont trouvé, parmi les internés ci- 
vils un enfant de six jours qui venaint d'y naître et une 
vieille femme de 99 ans qui y achevait sa triste existence. 

Rien de positif de Brest-Litowsk. Tout le monde y est ar- 
rivé, y compris Radoslawoff qui s’y rend pour la première 


*) Ca oxemplu de tratamentul ce soldaţii an impus prizonierilor, 
vezi descrierea dela Anexe, No. 


NOTE POLITICE — 1918 323 


care vine pentru prima oară. — La 30 trebuia să înceapa 
desbuterile, însă Trotzki a cerut o zi de amânare pentru 
a se stătui cu deegaţiunea rusă. 

Tonul telegramelor — deodată agresiv faţă de maxi- 
malişti — nu e de pace! 

— La 30 urma să se întrunească la Paris congresul 
sefior de guvern. Germanii au bombardat cât au putut 
Parisul, locul de întrunire, «ca represalii pentru bum- 
bardarea oraşelor deschise germane, şi ca prim aver- 
tisment.» Comunicatul oficial spune că în noaptea de 
30/31 Ianuarie sau aruncat asupra oraşuiui 14.000 kgr. 
de bombe. 

— In oraş toată lumea anunţă «că d-l Marghiloman 
tratează pacea !» 

— De relevat telegrama următoare din «Berliner 
Lokalanzeiger» : — Se semnalează convorbiri între 
Kiew şi România în vedere de a se lupta în comun con- 
tra maximalistilor şi de a face să participe guvernul ro- 
mân la negocierile dela Brest-Litowsk. — De notat vors 
ba că Regele Ferdinand ar fi făcut propuneri prin mij- 
locirea fratelui său. 





fois. Le 30 devaient recommencer les pourparlers et Trotzky 
a demandé un jour de sursis pour se concerter avec la dé.é- 
gation russe. Le ton des télégrammes, subitement agressif 
pour les maximalistes, n'est pas à la paix. 

Le 30 devait se réunir à Paris le congrès des chefs de 
gouvernement. Les Allemands ont copieusement bombardé 
Paris, lieu de leur réunion, <à titre de représaïlle pour le 
bombardement de villes ouvertes allemandes» et comme pre- 
mier avertissement. Le communiqué officiel porte que dans 
la nuit de 30/31 janvier 14000 kg. de bombes ont été jetés sur 
la ville. 

— En ville tout le monde annonce «că Domnul Marghi- 
loman trateazä pacea»!! 

— À relever le télégramme suivant du «Berliner Lokal- 
anzeiger»: On signale des pourparlers entre Kiew et la Rou- 
manie eu vue de gombattre en commun les maximalistes ef 
de jaire participer le gouvernement de lassy aux negocia» 
tons de paix de Brest-Latowsk. — A noter le propos que je 
Roi Ferdinand aurait fait des ouvertures par l'intermédiaire 
de son frère. 


324 NOTE POLITICE — 1978 


— Aici, după conversatiunea lui Hentsch (24 Ia- 
nuarie) nimic nu a mai mişcat. Horstmann stă absent. 
mai mult decât se credea. 

2 Februarie. — Diferitele proclamaţii ale lui Trotzki 
în stilul care îi este propriu ; plecarea lui Diamandi, pe 
care notele ruseşti o numesc o expulzare; ocuparea Re- 
nilor de armata română, de sigur în vedere ca să mentie 
o comunicaţie cu Odessa, — totul arată că e stare de răz: 
boi între România şi Rusia de Nord. E imposibil de- 
avut o orientare în sensul actiunei guvernului. Cu toate 
acestea, ocuparea Basarabiei e simpatică Germaniei : e 
solutiunea Dobrogei, solutiune visatä de cercurile de 
aci şi pe care Horstmann încerca totdeauna să mi-o in- 
sinueze : schimbul Dobrogei pentru Basarabia. pe care 
am cuceri-o cu ajutorul lor! 

In aşteptare, înainte de a pleca pentru Brest-Li- 
towsk, Radoslavoff, în aplauzele tuturor partidelor, a 
declarat că Bulgaria cere Dobrogea ! 

— Arion îmi spune în secret că, după fratele său, 
Prezan ar fi făcut oarecari propuneri. Se va verbi cu 


Ici, depuis la conversation de Hentsch (24 janvier), plus 
rien n’a bougé, Horstmann a aussi prolongé son absence 
au-delà de ce qu'on croyait qu’elle durerait. 

2 février. — Les differentes proclamations de Trotzky 
dans le style qui lui est propre; le départ de Diamandi, que 
les notes russes appellent une expulsion : loccupation de 
Reni par l’armée roumaine, évidemment en vue de main- 
tenir une communication avec Odessa; tout indique qu’il y 
a guerre entre la Roumanie et la Russie du Nord. Il est im- 
possible d’avoir une orientation sur le sens de l’action du 
gouvernement, Cependant, l'occupation de la Bessarabie est 
sympathique à l'Allemagne; c'est la solution du probleme de 
la Dobrogea, solution rêvée par les cercles d’ici et que Horst- 
mann essayait toujours de me glisser: troc de la Dobrogea 
contre la Bessarabie à conquérir avec leur aide. 

— En attendant, avant de partir pour Brest-Litowsk, Ra- 
doslavoff, aux applaudissements de tous les partis, a déclaré 
que la Bulgarie reclamait la Dobrogea. 

— Arion me confie — secret absolu — que, selon son 
frère, Prezan aura fait certaines ouvertures. On va causer 
avec Carp et lui poser une sorte d'ultimatum. Hentsch at- 


NOTE POLITICE — 1918 325 


Carp şi i se va pune un fel de ultimatum. Henisch aş- 
teaptă să vadă ce va aduce Horstmann. 

Horstmann sa întors eri; dar nu şi-a făcut încă a- 
paritia. Această lipsă de grabă indică oare că situaţia 
rămâne tot atât de putin definită ca în trecut ?... 

— Strigăt general privitor la numirea lui Cioră- 


neanu ca prefect de poliţie, — numire anunţată, dar 
încă nepublicatä. 
3 Februarie. — Tzigara îmi spune că căpitanul 


Kremnitz a plecat pe neaştentate, fiind trimis la Foc- 
gani. Pe el îl întrebuinţează ca interpret de câte ori este 
vorba de a se trata chestiuni secrete. Deci pe frontieră 
se tratează. 

Singura notă de relevat între ştirile din Moldova 
este că în Octombre sfa deschis un credit de 6.100.000 
lei pentru îndemnizaţia deputaţilor şi a senatorilor. 

4 Februarie. — Gazeta dă după foile din Mol- 
dova textul exact al notelor schimbate între maxima- 
lişti şi guvernul dela Iaşi. 

— Horstmann întors dela Berlin. N'a văzut decât 
pe Carp, căruia i-a spus aceleaşi lucruri ca şi mie şi 








tend de savoir ce que rapporte Horstmann dans son sac 
pour aller de lavant., 

— Horstmann est rentré hier. Il n'a pas encore fait son 
apparition. Ce manque d'empressement indiquerait-il que 
la situation reste aussi peu définie que par le passé ? 

— Haro général au sujet de la nomination de Cioranea- 
nu comme préfet de police. — Nomination annoncée, mais 
non encore publiée. 

3 février. — Tzigara me dit que le capitaine Kremnitz 
est subitement parti, envoyé à Focsani. C’est lui qu’on emploit 
comme interprète chaque fois qu’il y a des questions secrètes 
à traaiter. Donc on cause sur la frontière. 

— La seule note à cueillir dans les nouvelles de Molda- 
vie c’est qu’en octobre il a été ouvert un crédit de 6 millions 
100.000 lei pour l'indemnisation des députés et des sénateurs. 

4 février. — Le jounal donne d’après les feuilles de Mol- 
davie le texte exacte des notes échangées entre maximalistes 
et le gouvernement de Iassy. 

— Horstmann retour de Berlin. Il n’a vu que Carp, au- 
quel il a tenu les mêmes propos qu’à moi et sur lesquelles iJ 


326 NOTE POLITICE — 1918 


asupra cărora cere secretul. Afacerile Ucrainei merg ia- 
răş bine; maxima.iştii învinşi iar generalul lor şi Cartie- 
ru — Krilenko, — prinşi la Mohilew. Şeful delegatiu- 
nei de pace, Holubovici, a fost numit prezident al Repu- 
blicei. Poate să fie începutul sfârşitu.ui pentru Trotzki— 
«Din nefericire, adaogă Horstmann, acest lucru con: 
vine şi ce.or dela Iaşi, cari vor visa iarăşi cine ştie ce. 
Trebuia să tratăm acum zece zile când Trotzki ame- 
minţa. Nu se poate lăsa astfel armata română să înain- 
teze până la Odessa» — caci ei înaintează pe două co- 
loane, dintre care una merge spre Odessa.—Eu : Cum ? 
Si ce este între ele ? — Horstmann : Probabil puţină po- 
pulatie şi mai ales locuitori prietenoşi cari au primit 
bine armata. Dacă nu se tratează... Eu: Am auzit că 
sunt propuneri din partea lui Prezan... — Horstmann : 
Se vorbeşte din când în când la graniţă şi Mitilineu a 
venit de mai multe ori. Dacă nu se ajunge la o încheere, 
se va denunța armistițiul si se va sfârşi aşa. In Ger: 
mania va merge greu cu chestiunea Regelui; soluţiunea 
bună ar fi ca Regele să constitue singur Regența si să 


demande le secret. — Les affaires de Ukraine vont de nou- 
veau bien; maximalistes battus et le général en chef et som 
quartier — Krilenko — pris à Mohiliew. Le chef de la dele- 
gation de paix, Holubovici, a ete nommé président de la 
République. Ça peut être le commencement de la fin pour 
Trotzki. «Malheureusement — ajoute avec abandon Horst- 
mann — ça arrange aussi les affaires des gens de Iassy qui 
vont de nouveau rêver, Dieu sait quoi!». 

On aurait dû traiter déjà il y a dix jours, lorsque les me- 
naces de Trotzki se sont produites, On ne peut pas laisser 
aussi l’armée roumaine s’avancer ainsi jusqu’à Odessa — car 
ils marchent sur deux colonnes, dont l’une va à Odessa... 
Moi: Comment? et qu'est ce qu’il y a entre? — Horstmann : 
Probablement peu de population et surtout un habitant ami- 
cal qui a bien reçu l’armée. Si on ne traite pas... Moi: J’ai ap- 
pris qu'il y avait eu des ouvertures de Presan... Horstmann: On 
cause toujours un peu sur la frontière et Mitilineu est venu 
plusieurs fois. Si on ne conclut pas, on dénoncera l'armistice 
et on finira de la sorte, En Allemagne on s'arrangera diffi- 
cilement avec le Roi et la solution bonne serait que le Roï 
constitue lui la Regence et se retire en congé; train de luxe 


NOTE POLITICE — 1918 327 


se retragă în concediu : tren de lux pentru Elveţia, cu 
familia în siguranţă şi departe de plictiselile Ruşilor. — 
Eu : In lipsa Regelui guvernează consi.iul de miniştri.— 
Horstmann : Şi mai b ne. România până la Siret va 
rămâne cu armata de ocupaţie şi dela Siret la Nistru 
cu armata română, care ar avea câţiva ofiţeri germani 
pe lângă ea. S'ar demobiliza contingentele mai în vârstă 
pentru a se încadra putin câte puţin prizonierii. Si 
vă vom ajuta, — la nevoe chiar cu trupe, — să luaţi 
Basarabia şi să vă apärati contra maximaliştilor. Gu- 
vernul ar sta la Bucureşti şi ar avea o delegaţie, — 
un ministru sau doi — la Iaşi. Trebue ca aceşti d-ni, Bră- 
tianu, Take Ionescu şi alţii să plece. Puterile Centrale 
ar putea chiar să se lege, până la pacea generală, să 
nu facă nimic contra Rege'ui. Va putea chiar să se în- 
toarcă pe tron dacă Românii o doresc. (Aici a fost 
spusă o frază care punca pe împăratul Wilhelm în joc, 
ceva ca: şi până atunci Impăratul va uita). 

Eu : Ştiţi că colonel Hentsch spusese că chestiunea 
Regelui nu era un obstacol. — Horstmann: Ştiu. — Colo- 





pour la Suisse, avec la famille en sûreté et loin des ennuis 
russes — Moi: En l’absence du Roi, c’est le Conseil des minis- 
tres qui gouverne. — Horstmann: Encore mieux. La Rouma- 
nio jusqu’au Sereth resterait avec de l’armée d’occupation et 
du Sereth au Dniester (Moldavie-Bessarabie) avec l’armée 
roumaine qui aurait quelques officiers allemands auprès 
d'elle, — On démobiliserait les classes âgées pour encadrer 
petit à petit les prisonniers. Et nous vous aiderions — au be- 
soin même avec des troupes — à acquérir la Bessarabie et à 
vous protéger contre les maximalistes. Le gouvernement sié- 
gerait à Bucarest et aurait une délégation — un ou deux mi- 
nistres — à Iassy.— Il faut que ces Messieurs Bratianu, Take 
[onescu et autres s’en aillent. Et les puissances centrales 
pourraient même s'engager jusqu’à la paix générale de ne 
rien entreprendre contre le Roi. Il pourra même retaurner 
sur son trône si les Roumains le désirent. (Ici il a été dit 
une phrase qui mettait l'Empereur Guillaume en scène, quel- 
que chose comme: et d'ici là, l'Empereur oubliera) — Moi: 
Vous savez que le colonel Hentsch avait dit que la question 
du Roi n’était plus un obstacle. — Horstmann: Je sais. — Le 


328 NOTE POLITICE — 1918 


nelul, cu toată inteligenţa lui, vorbeşte de lucruri din 
care nu înţelege mult. 

(Cun Horstmann îmi spune că Kiihlmann domină 
situaţia; că, în două discursuri, a biruit pe acei cari 
înainte de întoarcerea lui voiau să-l distrugă şi a traus- 
format pe detractori în admiratori — tonul diferit în 
ce priveşte pe Hentsch mă face să cred că balanţa se 
pleacă de partea elementului civil contra celui militar). 

5 Februarie. — Iată în ce termeni comunicatul ro- 
mân din 16/29 anunţă intrarea trupelor româneşti în 
Chişinău, fapt cunoscut la Bucureşti de 3 zile : «Trupele 
noastre, chemate de Comandamentul rus şi de Sfatul 
Tärei Republicei moldoveneşti, au intrat la 13 Ianuarie, 
6 ore, în mijlocul aclamatiunilor populatiunei, în Chişi- 
näu». 

La Brest-Litowsk, în urma protestärei delegatului 
ucrainian Lubynski împotriva desaprobärei lui Trotzki 
şi a expunerei violenţelor maximalistilor, cari au voit să 
înfiinţeze la Charkov un guvern rival, Czernin, în nu- 
mele aliaţilor, a declarat că nu e nici o rațiune să in- 
firme declaratiunile dela 12 Ianuarie, care au recunos- 





colonel, malgré son intelligence, parle de choses auxquelles i] 
ne comprend pas grande chose. (Comme Horstmann me dit 
que Kühlmann domine la situation; que en deux discours il 
a maté ceux qui, avant son retour, voulaient le détruire et 
transformé ses detracteurs en admirateurs, le ton différent 
en ce qui regarde Hentsch me fait penser que la balance 
penche du côté de l'élément civil contre les militaires). 

5 février.—Voici en quels termes le communiqué roumain 
du 16 29 janvier annonce l'entrée des troupes roumaines à 
Kichinew, fait connu à Bucarest depuis trois jours: ‘Tru- 
pele noastre, chemate de comandamentul rus si de Sfatul fà- 
rei Republicei Moldoveneşti, au intrat la 13 (26) Ianuarie 
6 ore p. m. în mijlocul aclamatiunilor populaţiunei, în Chi- 
ginäu». 

A Brest-Litowsk, sur la protestation du délégué ukrainien 
Lubynskx contre désaveu de Trotzky et l'exposé des vio- 
lences maximalistes qui ont voulu établir à Charkow un gou- 
vernement rival, Czernin au nom des alliés a déclaré qu'il 
my avait aucune raison d'infirmer les déclarations du 12 
janvier qui ont reconnu la délégation ukrainienne comme 


NOTE POLITICE — 1918 329 


cut delegaţia ucrainiană ca independentă şi reprezen- 
tând poporul ucrainian şi că aliaţii erau dispuși sa recu- 
noască Ucraina ca stat liber şi suveran, în stare să în- 
cheie singur acorduri internationale. — (Aceasta aruncă 
încă lumină asupra cuvintelor lui Horstmann, de eri). 


6 Februarie. — O depeşă Wolffbureau, dată de «Ga- 
zeta Bucureştilor» de azi, confirmă cele spuse Luni de 
Horstmann despre victoria Kievului asupra maxima- 
liştilor. Sunt dar veşti sigure. 


«Neamul Românese» al lui Iorga din 27 Ianuarie 
conţine două constatări: Rusia ţaristă nu se conducea 
cu noi ca o aliată, dar ca o putere protectoare; Rusia re- 
voluţionară a vrut să aprindă Moldova dintr'un cap la 
altul. — La această constatare agenţia Reuter adaoga 
alta : trupele ruseşti în plină descompunere dezertează 
în massă şi, în retragerea lor spre graniţă, distrug ora- 
şele şi satele româneşti. 

«Se vorbeşte» fără îndoială pe front. Şeful de Stat- 
Major Hell a plecat şi el la Focşani. 


délégation indépendante et représentant le peuple ukrainien 
et qne les alliés étaient disposés à reconnaître l'Ukraine coms 
me Etat libre et souverain en état de conclure des accords 
internationaux indépendants. (Ceci jette de la Inmière en- 
core sur les paroles de Horstmann d'hier). 

6 février. — Une dépêche du Wolff-Bnreau que donne 
la «Gazeta Bneurestilor» de cette après-midi, confirme tout 
ce que m'avait dit Inndi Horstmann snr la victoire de 
Kiew snr les maximalistes. C'est doue après vérification 
des nonvelles certaines. 

Le «Neamnl Românesc» de Iorga dn 27 janvier contient 
deux constatations: la Russie tzariste ne se conduisait pas 
en alliée, mais en pnissance protectrice; la Rnssie révo- 
lutionnaire a vonln incendier la Moldavie d'un bout à l'autre. 
A cette constatation, l'agence Renter ajonte une seconde: 
les tronpes rnsses en pleine décomposition désertent en 
masses et dans leur retraite vers les frontières roumaines 
elles détruisent les villes et les villages roumains. (Dépêche 
de Rotterdam). 

— «On canse» décidément snr le front. Le chef d'Etat- 
Major Hell est anssi parti ponr Focsani. 


330 NOTE POLITICE — 1918 


— Ce se petrece în grupul Carp? După sprsa lur 
Brănişteanu, sunt foarte desorientaţi, iar cei mai grăbiţi 
ar vrea «să ia acţiuni în guvernul Marghiloman». 

— La Berlin cu toate aeree libere ale lui Horst- 
mann se pare că manifestăriie populare au fost grave. 
Agenţi răniţi si un ofițer de poliţie omorât. Impäratul 
wa aşteptat ca palatul să fie înconjurat şi a părăsit 
Berlinul. (Tzigara are aceste ştiri din izvor bun). 

De altfel Horstmann spusese că se cheltuiau bani 
pentru a se provoca greutăţi şi că prin agenţi neutri se 
ag tau lucrătorii şi se căuta a-i aţâţa. 


1 Februarie. — Focsanii atrage privirile. Generalul 
Hell s'a întors, — se pare că ofiţerii români au avut o ati- 
tudine deosebită şi plină de curtenie — şi pleacă iar. 


Witzleben, care a venit să mă vadă la Crucea Rosie, 
mi-a spus: «dar Focşani ?» Denunţarea armistiţiului e 
în aer, în cazul când pacea ar întârzia. 

In documentele ruse publicate în gazeta de azi după 
«Iswestia», e o telegramă a lui Iswolski, confirmând pe 





Que se passe-t-il dans le clan Carp? Au dire de Branis- 
teanu, on est très décontenancé et les plus pressés voudraient 
prendre des actions «dans le gouvernement Marghiloman». 

— À Berlin, malgré les airs détachés de Horstmann, îl 
semble que les manifestations populaires ont été fort gra- 
ves. Des agents blessés et un officier de police tué. L'/Empe- 
reur n’a pas attendu que le Palais fut cerné et a quitté Ber- 
lin en automobile: Tzigara, entre autres, tient ses renseigne- 
ments de bonne source. 

D'ailleurs Horstmann avait dit qu'on dépensait de l'ar- 
gent pour susciter des embarras et que par des agents neu- 
tres on agitait les ouvriers et l’on cherchait à les ameuter. 

7 février. — Focsani est le point de mire général. Le gé- 
nera! Hell est revenu — il paraît que les officiers roumains. 
ont eu une attitude toute différente et pleine de courtoisie 
— et repart. Witzleben, qui est venu me voir à la Croix 
Rouge, m'a dit, comme premier mot: «Et Focsani?» La 
dénonciation de l'armistice est en l'air pour le cas où la 
paix traînerait. 

— Dans les documents secrets russes, que publie la «Ga- 
zeta» de ce soir d’après l’«lswestia», il y a un télégramme 


NOTE POLITICE — 1918 331? 


deplin vederile mele cum cä faimosul ultimatum al lui 
Stuermer n’a existat niciodatä. 

Numirea lui Cioräneanu e confirmată. Koch avea 
un raport contrariu pe care a trebuit să-l retragă Wel- 
zer făcându-i cunoscut că nu se mai poate reveni. Pri- 
vitor la aceasta, Jelkmann îmi spune că niciodată nu sa 
făcut o numire fără avizul poliţiei politice, dar în acest 
caz s'a trecut peste el ; după informaţi le lui, ar fi un om 
care se poate conrupe. Frumos prestigiu ! De altminterea 
ceeace ni se dă ca personal diriguitor trebue să fie marfă 
de export. Astfel Tzigara îmi spune că sa numit un oare- 
care Sergiu Manolescu prefect de Jalomita, fără a fi 
propus, ci numai fiindcă e «lamant de coeur» a unei 
Doamne P..., care la rându-i stăpâneşte «inima» baronu- 
lui Welzer. 

8 Februarie. — Beldiman intră un moment. E foarte 
neliniştit în ce priveşte Dobrogea. Confirmarea afirmă- 
rilor lui Horstmann că la Berlin dinastia noastră n'a 
fost iertată, orice ar spune Hentsch. 

Consiliul comunal din Craiova e reînoit cu Pen- 


de Iswolski confirmant pleinement ma façon de voir que 
le fameux ultimatum de Stuermer n’a jamais existé. 

— La nomination de Cioraneanu est confirmée, Koch: 
avait un rapport accablant qu’il a dû retirer, de Welzer lui 
ayant signifié qu'il n'y a pas à revenir. A ce sujet, Ielkmanm 
me dit que jamais on n'a fait une nomination d'employe sans 
prendre lavis de la police politique et, dans ce cas-ci, om 
s’en est passé; or, d’après ses renseignements, c’est un homme 
qu'ont peut corrompre («man kann ihn bestechen»). Joli 
prestige. D'ailleurs, ce qu’on nous envoie comme personne} 
dirigeant doit être du personnel d'exportation. Ainsi Tzigaræ 
me dit qu'on a nommé un fautriquet, du nom de Sergiu Ma- 
noleseu, préfet de Ialomitza sans qu’il fut proposé, mais ce 
jeune homme est lamant du coeur d'une dame P...., qui règne 
sur le coeur du baron Welzer! 

8 février, — Beldiman entre un instant. Il est très in- 
quiet au sujet de la Dobrogea. Confirmation de l’affirma- 
tion de Horstmann qu’à Berlia notre dynastie n'a pas {rouvé 
grâce, quoique en ait dit Hentsch. 

— Le conseil communal de Craiova est renouvelé C'est 
Pencioiu, libéral nationaliste, qui est mis à la tête, Crasnaru 


332 NOTE POLITICE — 7918 


cioiu, liberal naţionalist, în cap. Crăsnaru nu uită pe a- 
micii lui Brătianu, căci imbecilul de Lupu nu ste nimic, 
nu cunoaşte pe nimeni. Prea mulţumit ca Crăsnaru să-i 
faca treaba lui... 

3 Februarie. — Primit următoarele cuvinte dela Le- 
debur : «Un Marconi dela Iaşi, sosit de o oră, anunţă că 
guvernul Brătianu a demisionat». (10 dimineaţa). 

E vre-o legătură de făcut cu un articol de fond din 
«Bukarester Tagblatt» care zice : România, poate obţine 
pace sub condiţiile care sunt cunoscute guvernului dela, 
Iaşi? — Dar jurnalul adaogă o frază : 

«Condiţiuni... care trebue să fie un inel din lanţul 
noilor situaţii teritoriale din Balcani, devenite necesare 
în urma, decursului războiului». 

Fac să se observe această notă lui Ledebur, când 
vine la Crucea Roşie să-mi confirme vestea demisiunei şi 
să-mi spue că pacea cu Ucraina se consideră câstigatä.— 
Imi face atunci declaraţia următoare : Pentru Dobrogea 
cred că pot să afirm că soluţia chestiunei va fi amânată 
până la încheerea păcei generale şi eă atunci Puterile Cen- 
trale se leagă să facă «cauza lor» apărarea intereselor 


m'oublie pas les amis de Bratianu, car l’imbécile de Lupu ne 
sait rien, ne connaît personne. Trop heureux que Crasuaru 
fasse sa besogne.. 

9 février. — Recçois le petit mot suivant de Ledebur. «Un 
Marconi de Iassy, arrivé il y a une heure, annonce que le 
gouvernement Bratianu a démissionné». (Dix heures matin). 

Y a-t-il une liaison a établir avec un article de fond du 
“Bukarester Tagblatt» qui dit: «La Roumanie peut obtenir 
la paix sous les conditions qui sont connues par le gouver- 
nement de lassy»? Mais le journal ajoute une phrase: «Be- 
dingungen.. welche ein Glied der durch den Verlauf des 
Krieges notwendig gewordenen territorialen Neuordnungen 
auf dem Balkan sein müssen». — Je fais remarquer ectie 
note à Ledebur, lorsqu'il vient à midi, à la Croix Rouge, me 
confirmer la nouvelle de la démission et me dire qu’on con- 
siderait comme acquise la paix avec Ukraine, L) me fait 
alors la déclaration suivante: «Pour la Dobrogea je crois 
pouvoir affirmer que la solution de la question sera remise 
à la conclusion de la paix générale et qu’alors les puissances 
ccntrales s'engagent à faire chose leure la défense des in- 


NOTE POLITICE — 1918 333 


româneşti. In chestiunea dinastică, cred că sa, decis a- 
doptarea soluţiunei pe care aţi indicat-o. 

E curios de constatat că Mehedinţi, care are legă- 
turi cu profesorii germani, mi-a spus chiar azi dimi- 
neaţă : Vei vedea, au să propună amânarea pâna la pa~ 
cea, generală, 

La 6 ore ediţii speciale confirmă vestea cunoscută că 
pacea cu Ucraina a fost semnată azi noapte. Telegrama 
oficială a retragerei guvernului Brătianu e şi ea comu- 
nicatä. Lupu Kostake adaogă că un ultimatum a fost 
trimis României. Presupun că vrea să spună că armisti- 
tiul a fost denunţat. Adaogă că toţi ofiţerii au şi fost 
trimişi pe front. 

E ziua mea de naştere. — 64 ani! 

10 Februarie. — Una din cele mai frumoase diminete 
ale acestei ierni extraordinare. 

11 ore. Horstmann îmi comunică că Averescu e în- 
särcinat să formeze guvernul cu Bădărău şi Orleanu. 
Cere lămuriri pentru a le comunica lui Bussche. El con- 





térêts roumains. Dans la question dynastique, je crois qu'on 
est décidé à adopter la solution que vous avez indiqué». 

Il est curieux de constater que Mehedinţi, qui a des ré- 
lations du côté professeurs allemands, m'a rapporté ce ma- 
tin même : «Vei vedea: au să propună amânarea până la 
pacea generală». 

— A six heures les éditions spéciales confirment la nou- 
velle déja connue que la paix avec l’Ukraine a été signée ce 
matin à deux heures de la nuit. 

Le télégramme officiel de la retraite du gouvernement 
Bratianu est aussi communiqué. 

Lupu Kostake ajoute qu’un ultimatum a été envoyé à 
la Roumanie. Je suppose qu'il veut dire que l’armistice est 
dénoncé. Il ajoute : «Toţi ofiţerii au şi fost trimişi pe front». 

— C'est mon jour de naissance. 64 ans! 

10 février. — Une des plus bellas matinées de cet hiver 
extraordinaire. 

— 11 heures. Horstmann me comunique : Averescu est 
chargé de former le gouvernement avec Badarau et Orleanu. 
Il demande des tuyaux pour les communiquer à Bussche. II 


334 NOTE POLITICE — 1918 


sideră guvernul Averescu ca prefaţă a guvernului defi- 
nitiv care va face pacea. 

Vizita la sanatoriul Gerota, pentru a lua veşti dela 
colonelul Hentsch, care a fost operat de calcul la ficat 
şi care nu merge bine. Horstmann îl regretă, căci 


Hentsch cel putin cunoştea ţara. — El: Frumoasă inie- 
ligentä ! — Eu : Puțin cam «brouillon». — El, surâzâni: 
Da. — Fără îndoială diplomaţia o ia înaintea milita: 
rilor... 


Horstmann revine la 5 cu o nouă listă: Averescu. 
Mişu Cantacuzino, Argetoianu, Luca Niculescu (cred E» 
fefterescu). Moneda unui guvern Filipescu, mai putin 
Filipescu. 


Aflu mai târziu (prin Arion) că Culcer, M. Săulescu 
şi generalul Iancovescu vor complecta această societate. 
11 Februarie. — Ledebur îmi comunică că Trotzki a 
rupt tratativele eri. A venit să declare că nu se mai 
consideră în stare de război cu Puterile Centrale, că ar 
vrea să demobiiizeze armata, că aştepta ca Germania să 


considere le general Averescu comme preface du gouverne- 
ment définitif qui fera la paix. 

— Visite au sanatorium Gerota pour prendre nouvelles 
colonel Hentsch, qui s’est fait opérer — caleul au foie, 15, 
dont un trés gros — et qui ne va pas bien. Horstmann le 
regrettait, car Hentsch du moins connaissait le pays. — Lui: 
Belle intelligence. — Moi: Un peu brouillon, — Lui, avec 
sourire: Oui. — C’est décidément la diplomatie qui prend 
le dessus sur les militaires. 

— Cinq heures, Horstmann revient avec nouvelle liste: 
Averesen, Michel Cantacuzène (Aff. Etr.), Argetoyanu (Int.), 
Luca Niculescu (je suppose que c’est Luca Elefterescu. In- 
dnstrie). La monnaie d’un gouvernement feu Filipescu, moins 
Filipescu. 

— J'apprends plus tard que Kulcer, Michel Saulescu et 
le général Iancovescu completeraient cette société, (Par. C. 
Arion). 

11 février — Ledebur me communique que Trotzki 2a 
rempu subitement hier. Il est venu déclarer qu’il ne se con- 
sidérait plus en état de guerre avec les puissances centrales, 
qu'il allait démobiliser l’armée, qu'il attendait que l’Allemag- 


NOTE POLITICE — 1918 335 


facă la fel, dar că nu putea face pace. — Nici n'a as- 
teptat să i-se răspundă şi s'a retras. 

Ledebur crede că e o mişelie dibace; aşa că, dacă se 
reiau ostilitățile, Germania va avea în faţa democraţiei 
toată răspunderea. Sentimentul meu este că această rup: 
tură, venind din partea rusească, va întări acţiunea gu- 
vernului în Germania. 

— Blome vine să mă vadă împreună cu foarte inte- 
resantul Dr. Bastgen, preot catolic care mi-aduce, cu o 
frumoasă dedicație, cartea lui asupra chestiunei româ- 
neşti. — Ar dori să mă duc Joi la Voila să iau masa 
cu Arhiepiscopul de Miinchen von Faulhaber, care vine 
dela Sofia, unde Țarul Pa primit cu mari onoruri. (Ai- 
hiepiscopul a venit la 14 Februarie să mă viziteze îm 
preună cu Mgr. Netzhammer. Am scăpat această vizită). 

— Primit pe baronul de Remach, membru al Land: 
tagului alsacian; vorbeşte mai mult franţuzeşte; e rudă 
cu Pourtalès. Critică măsura luată de guvern ca să li- 
chideze în Alsacia proprietăţile Francezilor. După răz- 
boi trebue schimbată forma acestui Stat imperial. Ca şi 
Heitz, preferă să devie provincie. 





ne en fit autant, mais qu’il ne pouvait pas faire la paix. Il 
n'a même pas attendu qu'on lui répondit et s’est retiré. Le- 
debur estime que c’est une canaillerie adroite; comme cela, 
sil y a reprise d'hostilitâs, c'est l'Allemagne qui en a, aux 
yeux de la démocratie, la responsabilité, Mon sentiment est 
que cette rupture venant du côté russe affermera l’action 
gouvernementale en Allemagne. 

— Blome vient me rendre visite avec le très inté- 
ressant Docteur Bastgen, prêtre catholique, que m'apporte, 
avec une jolie dédicace, son livre sur la question roumaine, 
Il voudrait que jallasse jeudi à Voila déjeuner avec l’arche- 
vêque de Munich, von Faulhaber, qui arrive de Sofia où 
le Tzar l’a reçu avec grands honneurs. (Dr. M. von Faul- 
haber, Erzbischof von München, Feldpost der bayrischen 
Armée est venu le 14 février me faire visite avec Mr. Nelz- 
hammer. J'ai manqué cetle visite). 

Reçu le baron de Remach, membre du Landtag alsa- 
cien. Parle surtout le français. Est parent de Pourtalès. Cri- 
tique la mesure prise par le gouvernement de liquider en 
Alsace-Lorraine les propriétés des Français. Après la guerre 
il faudra changer la forme de cet Etat d'Empire qu’une 
vaut rien. Comme Heitz, il préfère qu'on devient province. 


336 NOTE POLITICI — 1918 


— Beldiman, ca si Virgil Arion, care eri faţă de 
martor (Nicu Ioanid) a tratat pe Carp de «copil îmba- 
trânit», s'a săturat şi el de Carp şi de Lupu. Propunerea 
lui: Dacă se denunţă armistițiul, — deci un fapt con- 
cret, — trebue să adresăm o proclamaţie armatei pentru 
ca să nu se mai lase să fie omorâtă de geaba. Mă multu- 
mesc să-i spun că ar fi platonice ca rezultat, şi desigur 
rău ca precedent. 

Vorbind despre Dobrogea, Beldiman îmi spune: 
Cum vrei ca Germania să vorbească în acest moment şi, 
în plină criză, să jignească pe Bulgari? Ea nu poate 
să-şi spue secretul. Oare Carp n'a făcut destul rău re- 
petând tuturor că Mackensen i-a dat asigurări ? Bulgarii 
au aflat aceasta şi iată cauza poate a nouilor insistente 
bulgăreşti. — Eu : Germanii să aleagă pe cine vor, D-ta, 
Neniţescu, pa mine, pe cine cred capabil să restaureze 
țara, şi să-i încredinţeze secretul: va şti, dacă face pacea 
asupra celorlalte puncte, că Dobrogea nu-i pierdută şi va 
avea puterea să înfrunte furtuna. — Beldiman, fără să 
răspundă direct: Le-am spus că nimeni nu vrea să-şi 
taie singur gâtul. 


— Beldiman, comme Virgil Arion qui, hier, devant té- 
moin (Nicu Ioanid) a traité Carp de «copil îmbătrânit», il 
en a par-dessus l’occiput de Carp et de Lupu. 

Sa proposition; sil y a dénonciation de l'armistice, 
donc un fait concret, il faut que nous adressions une pro- 
clamation à l'armée pour qu’elle ne se fasse plus tuer pour 
rien, — Je me contente de dire: «Ce serait platonique comme 
résultat, et certainement mauvais comme precedent». 
Nous causons Dobrogea. Beldiman me dit: «Comment 
voulez-vous que l'Allemagne parle en ce moment, et en 
pleine crise blesse les Bulgares? Son secret elle ne 
peut le confier. Est-ce que Carp n'a pas fait assez de 
mal en répétant à tout le monde que Mackensen lui a 
donné des assurances? Ceci a été appris par les Bulgares 
et c'est peut-être la cause des insistances nouvelles des Bul- 
gares». — Moi: «Que les Allemands choisissent leur homme, 
vous, Neniţescu, moi, qui ils croient capable de restaurer le 
pays, et lui confie le secret: il saura, s’il fait la paix sur 
les autres points, que la Dobrogea n’est pas perdue et aura 
la force d'affronter l'orage». — Beldiman, sans répondre di- 
rectement: «Je leur si dit que personne ne veut se couper 


NOTE POLITICE — 1918 337 


Asupra chestiunei dinastice, aflu dela'el că Țarul 
Ferdinand e contra detronărei Regelui nostru, ca Impä- 
ratul Carol deasemenea şi că a convertit pe Czernin ; că 
Kaişerul l’a consultat dacă putea lua iniţiativa sa-l ex- 
pulzeze El, un Hohenzollern, şi că el Beldiman nu a a- 
vut curajul să sfătuiască aceasta. Dar atunci ? 

12 Februarie. — Preliminările unei conferinţe la 
Focşani sunt sigure. In principiu Germanii primesc să 
stea de vorbă cu guvernul, oricare ar fi şi cu Regele 
Ferdinand. Aceasta e stabilit. şi Horstmann o confirma, 
adăogând că nu știe din cine se compune guvernul (?). 

Brănişteanu îmi spusese : In naivitatea lor, Nemţii 
sunt atât de ahtiati de pace, că nu-şi dau seama de cei 
cu Cari-au să stea de vorbă. 

In aceiaşi ordine de idei, Horstmann îmi spune : 
«Stere e ca o bombă; gata să explodeze». Si, în cursul 
convorbirei, ca şi când ar fi mers înaintea unei obiec- 
„țiuni pe care nu mă gândeam să o fac : «Trebue să avem 
răbdare». — Ripostez : «Dacă e vorba de o pace strâm- 
bă, e mai bine să o facă ei. nu eu». 








soi-même le cou». — Sur la question dynastique, j apprends 
de lui que le Tzur Ferdinand est contre le détrônement de 
notre Roi, que Empereur Charles aussi et qu’il a converti 
Czernin ; que le Kaiser l’a consulté s’il pouvait prendre li- 
nitiative de l’expulser, lui, un Hohenzollern, et que lui, Bel- 
diman, n’a pas eu le courage de le lmi conseiller, — Mais 
alors ? 

12 février, — Les préliminaires d’une conférence à Foc- 
sani sont certaines. En principe les Allemands acceptent de 
causer avec le gouvernement, quel qu’il soit et avec le Roi 
Ferdinand. C'est convenu et Horstmann me le confirme en 
ajoutant : «qu’il ne sait pas qui compose le gouvernement» ? 

Branisteanu m'avait dit: «In prostia lor, Nemţii sunt 
atât de ahtiati de pace, că nu-și dau seama de cei cu cari au 
să stea de vorbă». 

Dans le même ordre d'idées, Horstmann dit: «Stere est 
comme une bombe; tout prêt à éclater !». Et au cours de la 
conversation, comme s'il allait au devant d'une objection 
que je ne comptais pas faire : «Il faut avoir de la patience». 
Je riposte: «S'il s’agit d’une paix boiteuse, j'aime antant 
que ce soit eux qui la fassent, pas moi». 


338 NOTE POLITICE — 1918 


Din mărturisirile lui Horstmann rezultă că: Prezan 
a telegrafiat Mareşalului că mâine, 13, delegaţii români 
vor fi la frontieră (în trecere se spune că termenul, — 
deci se fixase unul — a fost prelungit cu o zi, guver- 
nul nefiind stabilit). Dar din partea Puterilor Centrale 
nu se va putea trimite cineva la Focşani înainte de Joi 
sau Vineri. Horstmann si Richthofen sunt reprezenian- 
ţii Germaniei cu generalul Hell. — Horstmann foarte 
mulţumit de a avea pe Richthofen, care, nefiind sub or- 
dinele autorităţilor militare, are mai multă libertate de 
vorbă. Baronul Mittag şi Czaki vor reprezenta Austro- 
Ungaria. Dacă primele convorbiri ajung la ceva, se 
poate ca Czernin şi Kiihlmaun să vie în persoană. 

Dela început se va pune chestiunea: Familia re- 
gală trebue să stea deoparte, cu Brătienii şi cu Take Io- 
nescu. 

Pentru Dobrogea, o administraţie în patru: ocu- 
panţii de azi până la pacea generală. «Germania ar vrea 
mai bine să păstreze Constanţa, decât să o lase Bulgari- 
lor». Dar Richthofen, mai dăscălit. venind din Bulgaria, 
încearcă să pledeze că se poate face un port la Acker- 
man sau aiurea. 


Des confidences de Horstmann il résulte que: Presan a 
télégraphié au Maréchal que demain, 13, des délégués rou- 
mains seraient à la frontière. (En passant, il est dit que le 
délai — donc on en avait assigné un — a été prolongé dun 
jour, le gouvernement n'étant pas arrangé), Mais du côté 
des puissances centrales on ne pourra pas être à Focsani 
avant jeudi ou vendredi. Horstmann et Richthofen sont les 
représentants de l'Allemagne avec le général Hell. Horst- 
mann très content d’avoir Richthofen qui, n’étant pas sous 
les ordres des autorités militaires d'ici, a plus de liberté de 
parole. Le baron Mittag et Csaki représenteront l’Autriche- 
Hongrie. Si les premières couversations aboutissent, il s’y 
pourrait que Czeruin et Kiihlmann vinssent en personne. 

Du premier coup on posera la question: la famille royale 
doit s'écarter avec Bratianu et Take Ioneseu. Pour la Do- 
brogea, une administration à quatre: les occupants jusqu’à 
la paix générale. «L’Allemagne aimerait mieux garder Con- 
stantza que la laisser aux Bulgares». Mais Richthofen, plus en- 
doctriné, venant de Bulgarie, essaye de plaider qu’on peut 
faire un port à Ackerman ou ailleurs, 





NOTE POLITICE — 1918 339 


Horstmann mărturiseşte că nu ştie cum se vor în- 
toarce lucrurile după plecarea Regelui (?) — pentru a 
urma tratările de pace. Sunt îngrozit de lipsa de orice 
directivă şi de claritate, în toate desbaterile care se vor 
deschide! — Nuanţă ciudată: «cred că punând îndată, 
dela început, toate conditiunile ne vom scăpa de preten- 
tiunile asupra trecătorilor munţilor». Inţepătură pentru 
Austria! Imediat după aceia văd pe Lebedur pentru a 
aranja o întâlnire cu Mittag şi îi schitez o parte din pro 
gramul ce se propune privitor la dinastie: «Dar cine 
poate da asemenea idei? De sigur că dela Berlin!» Inte- 
patură Germaniei ! 

— «Lumina» publică două telegrame, pe cari cenzu- 
ra le-a lăsat să treacă, ceeace le fixează însemnătatea: 

1) Antanta autoriză România să trateze. Dar baza va 
trebui să fie examinată de Antantă înainte de a fi pri- 
mită. 

2) Din Viena. Ucrainienii nu ar fi contra trecerei 
Basarabiei la România, dar sub rezerva rectificărei de 
fruntarie, — după indicaţiile etnografice ale Ucrainei. 





Horstmann avoue ne pas savoir comment les choses peu- 
vent s'aranger après le départ (?) du Roi pour continuer 
les pourparlers de paix. Je suis térrifié de l’absence de toute 
directive, de toute clarté dans les débats qui vont s'ouvrir! 

Nnance singulière : «Je crois qu’en posant de suite, du 
premier coup, toutes les conditions, on se débarrassera des 
prétentions sur les défilés des montagnes». Pointe contre 
Autriche. 

— Je vois de suite apres Ledebur pour arranger une en- 
trevue avec Mittag, et je lui trace une partie du programme 
qu'on se propose concernant la dynastie: «Qui peut donner 
ces idées? Cela vient pour sûr de Berlin». Pointe contre 
l'Allemagne ! 

— La «Lumina» publie deux télégrammes que la censure 
a laissé passer — ce qui en fixe la portée: 

1) L'Entente autorise la Roumanie à traiter. Mais la base 
devra être examinée par Entente avant d'être acceptée. 

2) De Vienne. Les Ukrainiens ne désapprouveraient pas 
le passage de la Bessarabie à la Roumanie, mais sous ré- 
serve de rectifications de frontières, selon les indicaticns 
ethnographiques de l’Ukraine, 


340 NOTE POLITICE — 1918 


Sfârşitul nepreväzut al conferinţei cu Trotzki e con- 
siderat în Germania ca o foarte bună soluţie. Trotzki n'a 
voit să semneze un act contrariu opiniilor sale asupra 
dreptului popoarelor de a-și hotărî soarta, dar stabileşte 
de fapt starea de pace. Ca rezultat militar e acelaşi lu: 
cru şi va fi înţeles în curând în Franţa şi aiurea. 

— Seara, Tzigara, putin timp după Verzea, vine să 
mă pună în curent de o întrunire la Stere: Beldiman, 
Coandä-Pitesti, general L. Iarca, Päträscanu, Simiones- 
cu-Râmniceanu şi ei doi. Beldiman lasă să se înţeleagă că 
e inspirat de Berlin: Sar voi plecarea dinastiei, dar 
nu se vrea a se lua o iniţiativă şi sar mulţumi României 
ca să o ia, Deci o moţiune anti-dinastică. Stere leagă de 
aceasta, chestiunea integritätei nationale : Dobrogea. Cu 
toată opozitiunea lui Beldiman, se prezintă o redactare 
semnată de Neniţescu. — Refuză pentru diferite mo- 
tive moţiunea antidinasticä Iarca, Verzea si Tzigara, 
si sfătuesc să nu se facă nimic fără aprobarea lui Carp 
şi a lui Marghiloman. 

13 Februarie, — Horstmann, 9 jum. «Nu mai vin la 








— La fin non prévue des conférences avee Trotzky est 
considere en Allemagne comme une solution très avanta- 
geuse, Trotzky n'a pas voulu signer un acte contraire à ses 
opinions sur le droit des peuples de fixer leur sort, mais il 
établit de fait l’état de paix. Comme résultat militaire, c’est 
exactement la même chose et on le comprendra bientôt en 
France et ailleurs aussi. 

— Le soir, Tzigara, quelques instants après Verzea, 
vient me mettre au courant d’une réunion chez Stere: Bel- 
diman, Coanda-Pitesti, général Leonida Iarca, Patrascanu, 
Simionescu-Ramniceanu et eux deux. Beldiman laisse en- 
tendre qu’il est inspiré par Berlin: on voudrais se débarras- 
ser de la dynastie, on peut pas en prendre l'initiative et on 
serait gré à la Roumanie de prendre Jes devants. Douc une mo- 
tion anti-dynastique. Stere y rattache la question de l’inté- 
grité nationale : la Dobrogea. — Malgré opposition de Bel- 
diman, on produit une rédaction déjà signée par Neniteseu. 
Refusent pour différents motifs la motion anti-dynastique 
Tarca, Verzea et Tzigara, qui conseillent de rien faire sans 
l’assentiment de Carp et de Marghiloman. 

13 février, — 9 heures et demie, Horstmann: «Ils ne vien- 


NOTE POLITICE — 1918 341 


Focşani, ministrul Papiniu şi colonelul Ressel vor veni 
ei la Bucureşti. Probabil au un mesagiu de predat». — 
Horstmann vrea să aibă informaţii asupra lor; i le dau: 
bune asupra lui Papiniu; foarte bune asupra lui Ressel.— 
El: Unde să-i gäzduim ? (vor dar să-i aibă sub pază). 
Cum aşi dori ca să vorbească cu dv.! — Eu: Mă voi 
ține la dispoziţia lor, dacă o cer. 

Vorbesc de acţiunea lui Stere. Inţeleg că cunoaşte 
directivele, căci îmi spune: «Mai ales Beldiman e acel 
care ţine la această moţiune anti-dinastică».—Eu : Da, 
dar îşi dă aerul de a fi inspirat de Berlin. — EL după 
oarecare tăcere : «De fapt toată lumea o doreşte la Ber- 
lin, Bussche o voeşte, Ludendorf de asemenea. Austria 
nu o mai doreşte, şi chiar nici nu o voeste poate în acest 
moment; şi lumea politică la Berlin, în faţa acestui vânt 
de anarhie. îi e de asemenea defavorabilă. — (Textual). 

Horstmann revine asupra plecărei în concediu a în- 
tregei familii regale şi îmi pune chestiunea precisă: 
Eşti d-ta de părere că, cu Brătianu si Take Ionescu de 
față. nu se va putea face un lucru bun ? 


nent plus à Focsani; c'est le ministre Papiniu et le colonel 
Ressel qui arrivent à Bucarest. Probablement ils ont un 
message à remettre». — Horstmann veut avoir des renseig- 
nements sur leur compte. Je les donne bons sur Papiniu, 
trés bons sur Ressel.—Lui: Où va-t-on les loger ? (On comp- 
te donc les avoir sous garde). Comme je voudrais qu'ils cau- 
sent avec vous! — Moi: Je me tiendrai à leur disposition, 
s'ils le demandent. 

Je parle de l’action de Stere. Fe comprends qu'il en sait les 
directives, car il me dit: «C’est surtout Beldiman qui tient à 
cette motion anti-dynastique».—Moi: «Oui, maisilse donne 
l'air d’être inspiré par Berlin», — Lui, après certain silence: 
«Au fond, tout le monde le désire à Berlin, Bussche le veut, 
Ludendorf aussi. L’Autriche ne le désire plus; ne le veut 
peut-être même plus en ce moment; et le monde politique à 
Berlin, devant ce vent d’anarchie, est aussi défavorable». 
(Textuel). 

Horstmann se rabat sur le départ en congé de toute la 
famille royale et me pose la question précise: «Vons êtes 
aussi d'avis qu'avec Bratiano et Take Ionesca présents ou ne 
pourra pas faire de bon travail?» — Je lui réponds que c’est 


342 NOTE POLITICE — 1918 


Ii răspund că este convingerea mea. (Cum nu pot fi 
exilați, ' bănuese că întrebarea vrea să ridice ultimele 
scrupule dacă se poate trata cu ei). 

— Stere: Mizerabilii dela Iaşi sunt la ultima extre- 
mitate. Scăparea Regelui şi a persoanelor lor trebue să 
fie singura lor preocupare. Vor semna orice, sacrificând 
chiar Dobrogea. E de datoria noastră, chiar dacă e prea, 
târziu, să încercăm ceva. Ar trebui ca actualii si foştii 
parlamentari şi toate persoanele de seamă să se întru- 
nească spre a declara că tot ce se va face de către par- 
tea cea mai mică a României nu va fi recunoscut de noi 
şi că nu admitem ca Regele să vorbească în numele nos- 
tru. — Ar fi sub o altă formă ceeace Verzea şi Tzigara 
raportaseră. 

Nam discutat, dar cum cred că raţionamentul gre- 
seste dela început, având în vedere unele fapte care pot 
să se producă, trebuie să amân orice urmare pe Vineri 
dimineaţa. 

— Gäsese la Crucea-Roşie o comunicare, falsă ca 
motive, inexactă ca fapte, prin care maiorul von Wel- 
zer rechizifioneazä cantinele. Ofiterului care s'a prezen- 











ma conviction. (Comme on ne peut les exiler, je suppose que 
la question veut lever les derniers scrupules si ont peut traiter 
avec eux). 

— Stere: Les misérables de Iassy sontà toute extrémité. 
Sauver le Roi et leurs personnes doit être leur unique pré- 
occupation. Ils signeront n'importe quoi, en sacrifiant même 
la Dobrogea. Il est de notre devoir, même s’il est trop tard, 
de tenter quelque chose. Il faudrait que les actuels et les pré- 
cédents parlementaires et toutes les personnes de marque se 
réunissent pour déclarer que tout ce qui se fera par la 
partie, la moindre, de la Roumanie, ne sera pas reconnu 
par nous ct que nous n’admettons plus que le Roi parle en no- 
tre nom. C'est sous une autre forme ce que Verzea-Tzigara 
avaient rapporté. — Je n'ai pas discuté, mais comme j'estime 
que la raisonnement pêche par le commencement, vu certains 
faits qui peuvent se produire, il faut remettre toute conti- 
nnation à vendredi matin. 

— Je trouve à la Croix Rouge une communication, fausse 
comme raisons, inexacte comme faits, par laquelle le major 
ineffable von Welzer réquisitionne les cantines. A l'officier 


NOTE POLITICE — 1918 343 


tat, i-am spus verde modul meu de a gândi şi am seris. 
lui Horstmann pentru a protesta contra acestei jigniri. 
În fond e o afacere de pricopseală: Personalul nostru 
voluntar si gratuit va fi înlocuit de o bandă de guver- 
nante si de amploiaţi înfometați cari trebuie să trăiască 
pe socoteala comunei. 

— Cu tren special au sosit Papiniu, Mitilineu si 
Ressel. Sunt la Athénée-Palace. N'au prânzit cu Germa- 
nii, ci în salonul lor rezervat. 


— La 10 ore Horstmann, care îmi dă aceste detalii. 
îmi spune că ei au venit «cum aţi ghicit», ca să câştige 
timp. Ei propun lucrul imposibil de a mai capăta un ter- 
men de 20 zile, dorind să se formeze un guvern numai 
de diplomaţi, şi pentru aceia e nevoe de Mişu dela Lon- 
dra! S'au rezervat orele dela 12—2 ca să putem să-i ve- 
dem. — Horstmann mă roagă să le vorbesc foarte serios : 
sau un guvern serios, sau plenipotentiari de primul or- 
din şi atunci Czernin şi Kiihlmann vor veni în persoană. 
Dar, condiţie esenţială, trebue ca Brătianu si Take Io- 
nescu să părăsească ţara până la încheerea păcei. — 





qui s’est présenté, j'ai vivement dit ma façon de penser et 
Jai écrit à Horstmann pour protester contre cet affront. Au 
fond c’est une affaire de «pricopseală», notre personnel vo- 
lontaire et gratuit sera remplacé par une bande de gouver- 
nantes et d'employés faméliques qu'on fait vivre aux frais 
de la commune, 

— Sont arrivés par train special Papiniu, Mitilineu et 
Ressel. Ils sont à l’Athénéc Palace. Ils n’ont pas dîné avec les 
Allemands, mais dans leur salon réservé. A 10 h. Horstmann, 
qui me donne ces détails, me d't: que ces messieurs sont ve- 
nus, «comme vous l'aviez deviné», chercher à gagner du 
temps; ils proposent la chose impossible d’avoir encore un 
délai de 20 jours, désirant ne former qu'un gouvernement de 
diplomates et pour cela on a besoin de Mişu de Londres! On 
a ménagé les heures de 12 à 2 pour que nous puissions aller 
{es voir. Horstmann me prie de leur parler très sérieusement: 
ou un gouvernement sérieux ou des plénipotentiaires de pre- 
mier ordre et alors Czernin et Kühlmann viendront en per- 
sonne. Mais, condition essentielle, il faut que Bratiano et 
Take Ionescu quittent le pays jusqu’à la paix. Horstmann 


344 NOTE POLITICE — 1918 


Horstmann vrea să cer şi plecarea Regelui şi atunci 
chestia, dinastică nu va fi pusă, «căci Regele nu poate 
să stea într'o ţară ocupată de o armată străină». — Eu: 
Cum ocupată, dacă se face pace? — El: Dar avem ne- 
voe de grâul d-voastră şi nevoie ca câmpul să fie lucrat. 
— Eu: Dar garanţia voastră este în guvern şi în inte- 
resul nostru. — El: In fiuv, totul se va împăca; numai să 
se trateze în mod serios. 

— Colonelul Hentsch a murit. 

14 Februarie. — Ledebur pleacă la Viena. A văzut pe 
Mittag un moment: nu vrea să spună nimic, pretex- 
tând că mare. decât o simplă misiune militară. De altfel 
Mittag «este o creatură a lui Czernin» şi i-e frică să spu- 
nă o vorbă fără învoirea ministrului său. — Ledebur 
crede într'o schimbare de sferă de influență, şi că inde 
ciziunea mai ales în privinţa Poloniei produce aceste 
oscilaţiuni. (Credeam că citese în ochii lui că Austria 
va avea să joace un rol mai însemnat în chestiunile ro- 
mâneşti). Czernin, care se desinteresa, sa îngrijește 
din ce în ce mai mult de România. Ledebur crede ca 
mine că această lipsă de direcţie, care se simte. e îngriji- 


veut que je demande aussi le départ du Roi et la question 
dynastique ne sera pas posée, «car le Roi ne peut pas res- 
ter dans un pays occupé par une armée étrangères. — Moi: 
«Comment occupé, si on fait la paix?» — Lui: «Mais nous 
avons besoin de vos blés et nous avons besoin qu’on travaille 
les champs». — Moi: «Mais votre garantie est dans le gou- 
vernement et dans notre intérêt». — Lui: «Mais tout s’arran- 
gera; mais qu’on traite sérieusement». 

Le colonel Hentsch est mort. 

14 février. — Ledebur part pour Wien. Il a vu Mittag 
un petit instant: il ne veut rien dire, prétextant qu’il n’a 
qu’une mission militaire. | 

D'ailleurs Mittag «est une créature de Czernin» et il a peur 
de lâcher un mot sans agrément de son ministre Ledebur 
croit à un changement de sphères d'influence et c'est l’indéci- 
sion qui règne au sujet de la Pologne qui produit aussi ces 
oscillations. (Je croyais lire dans ses yeux que l'Autriche 
allait jouer un rôle plus important dans les questions rou- 
maines). Czernin, qui se désintéressait, prend de plus en plus 
soucis de la Roumauie. Ledebur pense comme moi que cette 


NOTE POLITICE — 1918 345 


toare, şi ò va spune lămurit lui Czernin. E forte catego- 
ric în această privinţă. 

— Sosesc la Athénée-Palace la 12 jum. Eram căutat 
p “etutindeni. Ce e mai frumos e că voiau să mă facă 
partaş la o conferinţă, de care am scăpat, Mitilineu 
eşindu-mi înainte ca să mă ducă în camera sa. 

In salon, Stere vorbea; de faţă Beldiman, Neniţescu, 
Lupu, Virgil şi C. Arion, prins acolo fără voia lui. Lupu 
Kostake a citit o declaraţie a lui Carp însărcinând pe 
Papiniu să transmită Regelui că, chiar de ar încheia el 
pacea, aflarea lui pe tron ar prezenta cele mai grave 
pericole pentru desvoltarea tärei. Nu ştiu ce au putut să 
spună timp de o oră şi jum., dar Papiniu a refuzat să ia 
act. Cât despre Ressel, el a spus că. fiind soldat, nu pu- 
tea să asiste la asemenea desbatere. Atunci Lupu a de- 
clarat că se va publica această rezoluţie prin jurnale. 
(Am văzut acest text mai târziu. E o declaraţie semnată 
Lupu Kostake, făcută în numele lui Carp). 

Cu Mitilineu vorbim mai mult. Eri au fost primiţi 
de Mackensen, si Papiniu a formulat cererea unei pre- 





absence de direction qu’on sent est affolante, et le dira clai- 
rement à Czernin. Il est très catégorique là-dessus. 

— J'arrive à l’Athénée Palace à 12 et demi. On me cher- 
chait de toutes parts. Le plus joli est qu’on voulait me faire 
participer à une conférence à laquelle j'ai échappé, Mitilineu 
étant venu au-devant de moi pour m'entiaîner dans sa 
chambre. 

Dans le salon Stere pérorait. Présents: Beldiman, Neni- 
tescu. Lupu, Virgil et Costică Arion qui a été pris là-dedans 
å son insu. Lupu a lu une déclaration de Carp chargeant Pa- 
piniu de transmettre au Roi que, même s’il concluait, lui, la 
paix, sa présence sur le trône présentait les plus graves dan- 
gers pour le développement du pays. Je ne sais ce qu'ils 
ont pu dire pendant 1% heures, mais Papiniu a refusé de 
prendre acte. Quant à Ressel, il a dit que comme soldat il ne 
pouvait assister à un pareil débat. Là-dessus Lupu a déclaré 
quru publicrait cette résolution dans les journaux. (J’ai vu 
plus tard ce texte. C’est une déclaration signée Lupu Kosta- 
che et faite au nom de Carp). 

— Avec Mitilineu nous causons longuement. Hier ils ont 
été reçus par Mackensen et Papiniuw a formulé la demande 


346 NOTE POLITICE — 1918 


lungiri de termen pentru a putea sä fie adus Misu dela. 
Londra spre a i se încredința afacerile străine. — Mare- 
şalul i-a trimis la generalul Hell, care are instrucţiunile 
sale; Hell nu le-a dat iluziuni, dar răspunsul nu-l putea da 
singur. Azi dimineaţă, într'o sală a hotelului, unde erau 
de toate ca pentru o conferinţă. delegații celor patru pu- 
teri cu secretarii şi ataşaţii prezenţi, li s'a citit răspunsul 
că se mai acordă 6 zile. 

Toată lumea pleacă la 3 ore. 

Mitilineu a venit, — neanuntat oficial,—după cererea 
lui Averescu, care speră prin mine să cunoască condi- 
tiile de pace, si după rugămintea Regelui să ia contact cu 
mine, Era imposibil să se constitue un alt guvern. Cum 
să se recurgă la cei din teritoriul ocupat, când dincolo 
mai este misiunea franceză ? 

Chestiunea dinastică părea înlăturată; Regele părea 
foarte vesel, ca cineva care a scăpat cu faţa curatä; nu 
ştiu ce comunicare i sa făcut, — dar Randa a fost la 
Iaşi. — Când am vorbit eu Horstmann, azi după amiari. 
Horstmann mi-a spus: «cum a putut Regele să creada 


d'une prolongation de délai pour avoir le temps de faire venir 
Mişu de Londres, à qui on veut confier les Affaires Etran- 
gères., Le Maréchal les a renvoyès au général Hell, qui a ses 
instructions, Hell ne leur a pas fait concevoir des illusions, 
mais la réponse il ne pouvait la donner seul. 

Ce matin, dans une salle du Palace, où il y avait de tout 
comme pour une conference, les delegues de toutes les quatre 
puissances avec les secrétaires et attaches presents, ou leur 
a lu la réponse qu’on accordait encore six jours. 

Tout le monde repart à trois heures, 

Mitilineu est arrive — non officiellement annoncé — sur 
la demande d'Averescu qui espère par moi connaître les con- 
ditions de paix et sur la prière du Roi de prendre contact 
avec moi. — Il était impossible de constituer un autre gou- 
vernement, Comment recourir à ceux du territoire occupé 
quand il y a encore là la mission française? La question 
dynastique semblait écartée; le Roi paraîssait tout joyeux 
comme quelqu'un qui a sauvè sa peau; je ne sais quelle com- 
munication lui a été faite, mais Randa a était à [assy, Quand 
Jai cause avec Horstmann cette après-midi, Horstmann ma 
dit: «Comment le Roi a-t-il pu croire la question écartée? 


NOTE POLITICE — 1918 347 


că chestiunea e înlăturată ? Probabil Austriacii i-au dat 
această asigurare». — N'am spus nici-o vorbă de Randa. 

Am spus lămurit lui Mitilineu : Sunt două chestiuni 
capitale nelimpezite : Dinastia şi Dobrogea. Nu se va pu- 
tea scăpa ceva, decât dacă Regele se hotărăște să revie 
cu totul la politica de înainte. Nu se va trata, decât dacă 
se va numi un guvern de oameni de prima ordine, luaţi 
din toată România, sau dacă guvernul, oricare ar fi, 
poate numi plenipotentiari de primul ordin, cu cari 
Czernin si Kiihlmann să poată vorbi. Vor trebui garan- 
ţii imediate : întâi plecarea misiunei militare franceze, 
al doilea plecarea lui Brätianu-Take Ionescu până la 
pace. Se va cere deasemenea lipsa Regelui și a familiei 
regale; voi lupta ca să o evit, dar nu garantez nimic. 
Sunt singurul care lupt pentru menţinerea Dinastiei şi 
voi face tot posibilul. Regele nu a urmat sfatul meu ca 
să se alipească negocierilor dela Brest-Litowsk. Să ur- 
meze cel putin acum sfatul meu: este cea din urmă 
putinţă de scăpare. 

Am insistat foarte mult asupra nevoei de a scăpa 


C'est probablement les Autrichiens qui lui ont donné cette 
assurance». Je n'avais soufflé mot de Randa. 

J’ai clairement dit à Mitilineu: Il y a deux questions 
capitales qui sont troubles: la dynastie et la Dobrogea. On 
ne pourra sauver quelque chose que si le Roi se décide à 
revenir entièrement, complètement à la politique ancienne. 
On ne traitera que si on nomme un gouvernement de gens 
de premier ordre, pris dans toute la Roumanie; ou si le gou- 
vernement, quelqu'il soit, peut nommer des plénipotentiai- 
res de premier ordre avec lesquels Czernin et Kühlmann puis- 
sent causer. — Il faudra des gages immédiats: 1) renvoi de 
la mission militaire française; 2) départ jusqu’à la paix de 
Bratiano et Take Ionescu. On demandera aussi l’absence du 
Roi et de la famille royale; je lutterai pour l’éviter, mais 
je ne garantis rien. Je suis le seul à lutter pour le main- 
tien de la dynastie et je ferai le possible. — Le Roi n'a pas 
suivi mon conseil de se relier aux négociations de Brest- 
Litowsk. Qu’il suive au moins maintenant mon conseil: C’est 
sa dernière planche de salut. 

Jai beaucoup insisté sur la nécessité de sauver l'armée 


348 NOTE POLITICE — 1918 


armata de distrugere : E singurul lucru de opus Bulga- 
rilor, dacă ar amenința cu o defectiune. 

Delegații au rămas la masă cu Românii de mai sus. 
Lupu. i-a condus la gară. 

Inainte de plecare, Maresalul a chemat pe Ressel si 
i-a zis lămurit'că, înainte de orice, trebuia ca misiunea 
franceză să plece. 

S'a dat Românilor ultima dată pentru numirea ple- 
nipotenţiarilor: 20 Februarie la amiazi, iar conferinţa va 
începe la 22 la Buftea. 

—Horstmanm explică că, imediat ce s'a semnat pacea 
rusească, Maresalul a dat României un termen pentru a 
limpezi situatiunea sa politică şi militară. Acest termen, 
prelungit din zi în zi, a dat loc în extremis la sosirea, a- 
cestei ambasade, care a mai obţinut încă un răgaz de 6 
zile. 

Reflexiune a lui Horstmann : Dacă acești domni nu 
vor numi pe nimeni. se va ataca Moldova, «şi aşa ar fi 
mai bine». 

15 Februarie. — Prin Volanka şi Dombrovski aflu că 
Austriacii își frecau mâinile la gândul de a se scăpa de 


de la desiruction: c’est le seul appoint à opposer aux Bul- 
gares s'ils menacent d'une défection. 

— Les délégués sont restés pour déjeuner avec les Rou- 
mains cités ci-dessus. Lupu les a réconduits à la gare. 

— Avant le départ, le Feldmaréchal a appelé Ressel et lui 
a dit péremptoirement qu'avant tout il fallait que la mis- 
sion française s’en aille. 

— On a donué aux Roumains le % février, midi, le der- 
nier délai pour nommer les plénipotentiaires et la conférence 
commencerait le 22 à Buftea. 

Horstmann explique que sitôt la paix russe signée, le 
Maréchal avait donné à la Roumanie un délai pour clari- 
fier sa situation politique et militaire. C’est ce délai prolongé 
de jour en jour qui a donné lieu în extremis à l’arrivée de 
cette ambassade qui a encore attrapé six jours de prolon- 
gation. 

Une réflexion de Horstmann: Si ces messieuis ne nom- 
maient personne, on attaquerait la Moldavie, «et comme ca 
vaudrait mieux! 

15 février. — Par Volanka-Dombrowsky japwrends que 
les Autrichiens se frottent les mains à l’idée de se débarras- 


NOTE POLITICE — 1918 349 


Polonia (aceasta e oare schimbarea de sfere de care vor- 
bea Ledebur ?) — şi că toată lumea privea pe Hentsch 
ca cel mai mare inamic al Austriei. 

— Văd pe Stere si mai târziu pe C. Iarca, care caută 
să intre cât mai mult în politica mea. Spre marea mea 
mirare, Tarca îmi spune că Stere îl asigură că mă aso- 
ciasem la manifestarea lor de eri și că Stere mai spusese 
că Mitilineu recunostea că în Moldova starea spiritelor 
cra, ca şi în România, ostilă Regelui. — Or, Mitilineu 
îmi spusese tocmai contrariul. asigurând că acţiunea an- 
tidinasticilor ar întâlni opunere absolută în Moldova!— 
Asa dar, două minciuni. 

Observ lui Stere că eri au făcut manifestarea lor 
autidinasticä fără a fi spus o vorbă de Dobrogea: aşa 
dar părăsise legătura ce voise să facă între cele două 
chestiuni, una faţă de Germania, cealaltă faţă de Mol- 
dova ! 

A recunoscut (destul de plictisit), dar se scuză că nu 
era caz de manifestat decât faţă de Moldova. Tema lui 
favorită: «Pentru a scăpa, cei din Moldova vor încheia 








ser de la Pologne. (Est-ce là le changement de sphères de 
Ledebur?) et que tout le monde considérait Hentsch comme 
le pire ennemi de l'Autriche. 

— Je vois Stere et un peu plus tard C. Jarea, qui cherche à 
s'infeoder de plus en plus à ma politique. A ma grande sur- 
prise, Iarca me dit que Stere l’assure que je n'étais associé à 
leur manifestation d’hier et que Stere lui avait encore rap- 
porté que Mitilireu reconnaissait qu’en Moldavie l’état des 
esprits était tout comme en Roumanie: hostile au Roi. — Or, 
Mitilineu m'avait dit tout le contraire et certifié que l’action 
des antidynastiques rencontrait une hostilité absolue en Mol- 
davie! — Donc deux mensonges. 

Je fais remarquer à Stere qu'hier ils ont fait leur ma- 
nifestation anti-dynastique sans avoir touché un mot de la 
Dobrogea : done il a abandonné la connexité qu'il avait 
voulu établir entre les deux questions, une vis-à-vis de lAl- 
lemagne, l’autre vis-à-vis de la Moldavie! — Il en convient 
(l'air assez ennuyé), mais il s'excuse qu’il n'y avait à 
manifester que vis-à-vis de la Moldavie. Son thème favori : 
«Pour se sauver, ceux de Moldavie conclueront n'importe 


350 NOTE POLITICE > 1918 


orice fel de pace». — Ii spun că nu este părerea mea.— 
Imi vorbeşte de o agitaţie de întreprins, o convocarea 
tuturor personalităţilor politice, dar trebuie avută o au- 
torizare dela Berlin, care a fost cerută. 

— Comunicatul român anunţă că armata noastra 
a intrat în Bender, unde a găsit multe tunuri şi un mare 
stoe de muniții. 

16 Februarie. — S'au lăudat că declarația lui Carp 
va apare în jurnale. Nu se găseşte însă nici în «Lumi- 
na» de eri, nici de astăzi. Stere mărturiseşte greutăți a- 
vute cu cenzura. Aceasta nu dovedeşte că toate cercurile 
germane aprobă atitudinea pe care Beldiman o prezintă 
ca inspirată de Germania. Ştiu că acesta din urmă a fost 
eri seară să vadă pe Mareşal. Stere a spus că cenzura a- 
cestei declaraţii a fost prezentată Mareşalului. E vreo 
legătură între această vizită şi acest fapt? 

— Contele Reventlow (reprezintă pe Ludendorf) 
în «Deutsche Tageszeitung», revine asupra chestiunei 
românești. Pare că părăseşte Dobrogea, dar adaogă: O 
chestiune care pentru România, ca şi pentru Imperiul 


quelle paix». — Je lui dis que ce n'est pas mon impression. 
Il me parle d'une agitation à entreprendre, une convocation 
de toutes les personnalités politiques, mais il fant qu'on ait 
l'autorisation de Berlin. On Pa demandée. 

— Le commnniqué roumain annonce que l’armée rou- 
maine est entrée à Bender, où elle a trouvé beaucoup de ca- 
nons et nn gros stock de munitions. 

16 février, — On s'était vanté que la déclaration de Carp 
paraîtrait dans les journaux. Elle ne se trouve ni dans ia 
«Lumina» d'hier, ni dans celle de ce matin. Stere a avoué 
avoir en des embarras avec la censure. Cela ne pronve pas 
que tous les cercles allemands approuvent cette attitude, que 
Beldiman présente comme inspirée par l'Allemagne. Je sais 
que ce dernier a été hier soir voir le Maréchal. Stere a dit 
que la censnre de cette déclaration a été rapportée au Ma- 
réchal. Y aurait-il connexité de cette visite avec ce fait? 

— Le comte Reventlow (représente Ludendorf) dans la 
«Dentsche Tageszeitnng» revient sur la question roumaine. 
Il semble abandonner la Dobrogea; mais il ajonte: «Eine 
Frage für Rnmänien vie für das Deutsche Reich bleibt frei- 


NOTE POLITICE — 1918 351 


german rămâne sigur încă disponibila, este chestiunea 
Constanţei, portul României care aparţine Dobrogei». 
Işi propune să revină asupra chestiunei. Asa dar, tot 
faimoasa ideie a coridorului pentru Constanţa. 

— D-1 de Muzsa, deputat ungur pe care îl mai pri- 
misem. îmi arată o scrisoare dela Wekerle, însăreinân- 
du-l cu o anchetă. Ca să răspund întrebărilor, cer o co- 
pie pe care am pus să o traducă Mehedinţi, spre exacti- 
tate. Iată cum e formulată pretentiunea ungară asupra 
graniţelor, pretentiune la care face aluzie Reventlow în 
articolul citat: «In ce priveşte chestiunile! teritoriale, a- 
vem un interes special ca, din punct de vedere pur stra: 
tegic, să se facă o rectificare de frontieră. E vorba de 
teritorii curat muntoase, aşa dar fără locuitori, precum 
şi de un teritoriu de graniţă, cari ne-ar permite să exe- 
cutăm lucrările de regulare ale Dunărei care sunt nece- 
sare, şi să putem să le menţinem». E vorba probabil de 
Porţile de fier. 

Am convocat în grabă comitetul consultativ si câti- 


lich noch uebrig, das ist die Frage von Constantza, der Ha- 
fenstadt Rumäniens, welche zur Dobrogea gehört». Il se pro- 
pose de revenir sur la question... Donc, toujours la fameuse 
idée du couloir pour aller à Constantza. 

— Mr. de Muzsa, le député hongrois que j'avais déjà reçu 
une fois, me montre une lettre de Wekerlé, le chargeant d'une 
enquête. Pour répondre à cette question, je demande une co- 
pie qui m'est envoyée dans la soirée et que j'ai fait traduire 
par Mehedinţi pour plus d'exactitude. Voici comment est for- 
mulée la prétention hongroise au sujet des frontières, pré- 
tentions auxquelles fait aussi allusion Reventlow dans lar- 
ticle que jai noté plus haut: «En ce qui regarde les ques- 
tions territoriales, nous attachons un intérêt spécial à ce 
{besonderes Gewicht) que, du point de vue purement straté- 
gique, une rectification de frontières (Grenzenregulierung) 
eut lieu. Il s’agit des territoires purement montagneux, pour 
ainsi dire sans habitants, ainsi que dun territoire de fron- 
fière qui nous mettrait à même d'exécuter les travaux de ré- 
gularisation du Danube qui sont nécessaires et de pouvoir 
les maintenir». C’est ici que gît le lièvre. Il s'agit probable- 
ment des Portes-de-fer. 

— Convoqué à la hâte le comité consultatif et quelques 


352 NOTE POLITICE — 1918 


va amici politici. Le-am arătat din nou punctul meu de 
vedere în chestia dinastică şi le-am arătat inconsecven- 
tele declaraţiei lui Carp, care zicea că Germanii trebue 
să gonească pe Rege, atunci când el ia iniţiativa mis- 
cărei, şi care voia să gonească dinastia, pe când acum 
să îngrijeşte e] de viitorul ei. Cum se răspândesc tpt fe- 
lul de svonuri false, trebue să se ştie că noi nu ne ames- 
tecăm în această acţiune. Arion a spus un lucru nostim: 
Când Lupu a citit declarația, mirare generală ! Prietenii 
lui nu ştiau nimic. Neniţescu a aderat cu totul; Virgil 
Arion «cu gura pe jumătate». 

— Sa făcut o înmormântare impozantă colonelului 
Hentsch, îngropat la noul cimitir militar, destinat mili- 
tarilor din toate naţiunile. Mulţi din bietii noştri soldaţi 
se odihnesc acolo ! — Regele Saxoniei a trimis pe fiul 
său Christian ca să-l reprezinte. Mareşalul în mare ți- 
mută, toţi reprezentanţii aliaţilor, paradă, lovituri de 
tun, multă ordine. 

17 Februarie. — Faptul zilei: soldați bulgari. dispu- 
nând de un camion automobil, au legat astă noapte pe 





amis politiques. Je leur ai exprime ă nouveau mon point de 
vue dans la question dynastique et leur ai montré les incon- 
séquences de la déclaration de Carp qui disait: c'est aux 
Allemands à chasser le Roi, alors qu'il prend l'initiative du 
mouvement et qui voulait chasser toute la dynastie alors que 
maintenant il s'inquiète de son avenir. Comme on répand des 
faux bruits, il faut qu'on sache que nous ne nous mâlons 
pas de eette action. Arion a dit une chose amusante: Quand 
Lupu a lu la déclaration, stupeur générale; ses amis n’é- 
taient pas au courant. Neniţescu a clairement adhéré; Vir- 
gil «cu gura pe jumătate». 

— On a fait de magnifiques funérailles au colonel 
Hentsch qui a été inhumé au nouveau cimetière militaire 
qui est destiné aux militaires de toutes les nations. Il y a 
déjà beaucoup de nos pauvres soldats qui y reposent! 

Le Roi de Saxe avait envoyé son fils Christian (le 2-me) 
pour le représenter. Le Maréchal, en grande tenue, son bâton 
à la main, tous les officiers, tous les représentants des al- 
liés, parade, coups de canons. Beaucoup d'ordre, comme de 
juste, et une cérémonie mise au bouton. 

17 février, — Le fait du jour: Des soldats bulgares, dis- 
posant d'un camion automobile, ont baillonné cette nuit le 


NOTE POLITICE — 1918 353 


sergentul de oraş de pază, au stricat uşa Mitropoliei şi 
au răpit moaştele lui Sft. Dumitru şi sicriul de argint. 
Au trebuit să ia drumul Giurgiului. De mai mult timp 
Bulgarii au ridicat pretentiuni asupra stäpânirei aces- 
tor moaşte, aduse în ţară la finele secolului al XVIII-a. 
Această tâlhărie provoacă multă fierbere. Feld-Maresa- 
lul, înştiinţat, a dat ordine severe ca să! se găsească si- 
criul. Această brutalitate vine la timp ca să edifice pe 
aliaţi asupra mentalităţii acestor oameni. 

18 Februarie. — De două zile gazetele dau rezuma- 
tul ultimelor şedinţe dela Brest-Litowsk, apărute de-a- 
bea acum în gazetele germane. E vorba mai ales de $e. 
dinta dela 10 Februarie când Trotzki sa retras fără să 
aştepte măcar ca într'o şedinţă viitoare «propusă de 
Kühlmann», aliaţii să poată preciza punctul lor de vede- 
re asupra nouei situatiuni. Avem explicarea acestei pu- 
blicitäyi: într'o ediţie specială, «Bukarester Tagblatt» 
anunţă. comunicat dela quartieru] general, că armisti- 
țiul cu Rusia mare expiră la 18 Februarie la amiazi. Mo- 
tivat în modul următor: «Guvernul din Petersburg, prin 


sergent de ville da garde, ont forcé la porte de la Métropole 
et ont enlevé les reliques de Saint-Demetre et leur châsse 
en argent. Ils ont dû prendre la route de Giurgiu. Il y a 
longtemps que les Bulgares ont élevé des prétentions sur la 
possession de ces reliques arrivées en Roumanie vers la fin 
du 18-&me siécle. Cet acte de brigandage cause un grand 
émoi. Le Feldmarechai, saisi de l'affaire, a donné des or- 
dres sévères pour que le sarcophage fut retrouvé. — Cette 
brutalité arrive à point pour édifier les alliés sur le cer- 
veau de ces gens-là. 

18 février. — Depuis denx jours nos journaux donnent le 
compte-rendu des dernières séances de Brest-Litowsk, qui 
n’ont d’ailleurs paru que maintenant dans les journaux al- 
lemands, Il s’agit surtout de la fameuse séance du 10 février 
quand Trotzky s’est retiré sans même attendre qu'à une 
séance prochaine, proposée par Kühlmann, les alliés eussent 
pu définir leur point de vue sur la situation nouvelle. On a 
l'explication de cette minutieuse publicité: dans une car- 
touche spéciale le «Bukarester Tagblatt» annonce, communi- 
qué du quartier général, que l’armistice avec la Grande Russie 
expire le 18 février à midi. — Motive de la façon suivante: 
«Le gouvernement de Petersbourg, par sa façon d'agir, a dé- 


23 


354 NOTÉE POLITICE — 1918 


modul său de a lucra, a denunţat de fapt armistițiul. 
Denuntarea e considerată ca produsă la 10 Februarie. 
Guvernul German, după expirarea termenului de 7 zile 
prevăzut în tratatul: de armistițiu, trebuie să aibă mână 
liberă în ori ce directiune». 

Armistițiul român făcând parte din acelaşi tratat, a- 
fară de termenul prelungit până la 20, se află astfel de. 
nunţat la rândul său! 

Austria n’a comunicat încă nimic. 

— D-nul de Muzsa, negociator nu prea îndemâna- 
tec, revine înainte ca să fi putut răspunde la întrebările 
din serisoarea Wekerle. Imi lămureşte câteva puncte 
obscure din această scrisoare. Dă numele localităţilor pe 
unde Ungaria înțelege să ceară noua fruntarie: Linia 
pleacă în faţa Cladovei pe Dunăre — Putineni—Balta— 
Isverna—Obârşia—Cloşani—Bordeni— Vârful Päpusa— 
Râul Lotru—Câineni—Gräblesti — Rucar — Vârful Mă- 
gura—Bugteni— Vârful Smioretul—La Cea (Cheia ?)— 
Gura Teghi — Păuleşti —Soveja—Casinu—Onesti—Stra- 
ja şi punctul nenumit în faţă de Orsta (Drei-Land- 
Ecke). D-nul de Muzsa îmi spune că nu garantează ni- 


noncé de fait l’armistice. La dénonciation est considérée 
comme s’étaut produite le 19 février. Le gouvernement alle- 
mand, après l'expiration ‘du délai de sept jours prévu dans 
le traité d'armistice, doit avoir main libre dans n'importe 
quelle direction». 

L'armistice roumain, faisant partie du même traite, sauf 
le délai jusqu’au 20, se trouve ainsi à son tour dénoncé. 

L’Autriche n’a rien fait savoir encore. 

— Monsieur de Muzsa, négociateur assez peu habile re- 
vient avant que j'aie pu répondre aux questions de la lettre 
Wckerlé. Il me corrige certains points obscures de cette let- 
tre. Noté au crayon rouge sur l'original qu'il ma envoyé. 

Il me donue le nom des localités par où la Hongrie eu- 
tend demander la nouvelle frontière: La ligne part, en face 
Kladovo, sur le Danube—Putineni—Balta—Isverna—Obarsia- 
Closani—Bordeni—Vârful  Papusa—râul Lotru—Câineni— 
Grablesti—Rucăr—Vârful Magura—Busteni—Vârful Smiore- 
tul—La Cea (Cheia?)—Gura  Teghi-Paulesti—Sovejea—Ca- 
sin—Onesti—Strajea et le point innommé en face de Ostra. 
(Drei-Land-Ecke). 

Mr. de Muzsa me dit qu’il ne garantit rien; que c’est lui 


NOTE POLITICE — 1918 355 


mic; că el a copiat câteva nume de pe linia pe care o va- 
zuse pe o hartă. «Nu-i aşa, zise el în frantuzeste, că nu-ţi 
poţi permite să copiezi o asemenea hartă militară?» 

Când am văzut pe Horstmann şi l-am întrebat ce 
gândea de linia pretinsă de Austro-Ungari, puţia roşu de 
surpriză mă întreabă: «Cum ştiţi aceasta?» Apoi, re- 
venind: «lată frumoasa prietenie austriacă!» 

— Moaştele lui Sft. Dumitru sau gasit. O oprire a 
automobilului a silit pe hoţi să puie cosciugul într'o, că- 
rufä şi au putut fi astfel prinși la Daia, lângă Călugă- 
reni. Horstmann îmi spune că Mareşalul a fost furios 
când i s'a anunţat răpirea şi că ieri toată ziua a arătat 
o foarte mare nerăbdare. Va fi sever cu cei 18 sau 20 de 
bandiți, cari au fost arestaţi. 

13 Februarie, — Fapt de căpetenie este întrevederea 
pe care Averescu, însoţit de Ressel, a avut-o la Buftea 
cu Feldmaresalul, generalul Hell şi Horstmann. Au 
vorbit şi prânzit împreună şi generalul a plecat azi di- 
mineatä. Detaliile îmi sunt date strict confidential de 





qui a copié quelques noms du tracé qu’il a vu sur une carte. 
«N'est-ce pas, dit-il en francais, on ne peut se permettre de 
copier une pareille carte militaire?» 

Quand j'ai vu Horstmann et lui ai demandé ce qu’il pen- 
sait de la ligne exigée par les Austro-Hongrois, un peu 
rouge, de surprise, il demande: «Comment la savez-vous?» 
Et puis, se reprenant: «Voici cette belle amitié autri- 
chienne!» 

— L'hiver est revenu dans la nuit de 14 au 15; le vent 
plus méchant que le fond de lair. Aujour'hui déjà de la dé- 
tente. 

— Les reliques de Saint-Démètre ont été retrouvées. Une 
panne d'auto a obligé les ravisseurs à charger le sarcophage 
sur une charette et on a pu les pincer à Daia, près de Calu- 
gareni. Horstmann me dit que le Maréchal a été furieux 
quand on lui a annoncé le rapt et que toute la journée 
hier, il a marqué une impatience très exeitée. Il sera sévère 
avec les 18 ou 2 bandits qu'on a arrêtés. 

19 février, — Le fait capital est l’entrevue que Averescu, 
accompagné de Ressel, a eu à Buftea avec le Feldmarechal, 
le général Hell et Horstmamn. Ces messieurs ont causé. dîné 
ensemble et le général est reparti ce matin. Les -détails me 
sont donnés strictement confidentiels par Horstmann, mais 


356 NOTE POLITICE — 1918 


Horstmann, dar seara multe persoane erau în curent, 
prin indiscretiunea tânărului principe de Reuss. 


Averescu a făcut foarte bună impresiune, — a fost 
cu totul grand seigneur, (?), zice Horstmann. A apărat 
bine chestiunea Dobrogei, opunând formula «pace fără 
anexiuni». Opinia Germanilor este că va face pace sau, 
dacă nu, se va servi de chestiunea Dobrogei ca! de o 
scară pentru cariera sa politică. Se va întoarce la 22 îm- 
preună cu generalul Coandă, dacă îl poate chema dela 
Kiew. Pare exclus ca să se adreseze cuiva din ţara ocu- 
pată. pentru a-l secunda în negocieri. Pentru a se grăbi 
lucrurile, Kiihlmann şi Czernin vor veni şi ei, iar Sâm- 
bătă seara se va şti daca pacea e cu putinţă. In caz a- 
firmativ, tratările se vor urma la Cotroceni. 

Iată rezumatul situaţiei politice făcut de Horst- 
mann, ca un lucru foarte natural: «Regele scapă. Nici 
ru se vorbeşte de soarta lui. Anarhia rusească a stabilit 
un fel de confraternitate. Voi luptati contra bolşevicilor 
în Basarabia, noi vom intra în Ucraina contra lor: avem 


le soir beaucoup de personnes étaient au courant, le jeune 
Prince de Reuss ayant jasé. 

Averescu a fait très bonne impression. «Il a été tout à 
fait grand seigneur» (?), dit Hortsmann. Il s’est bien dė- 
fendu dans la question Dobrogea, en opposant la formule : 
paix «ohne Eroberung». 


L'opinion des Allemands est qu’il fera la paix, ou bien, 
s’il la refuse, il se servira de la question Dobrogea comme 
d'un tremplin pour sa fortune politique. Il reviendra le %, 
accompagné du général Coanda, sil peut le rappelen de 
Kiew. Il est exclu qu’il s'adresse à quelqu'un du pays occupé 
pour le seconder dans les négociations. Pour accélerer, Kühl- 
mann et Czernin vont arriver de leur côté et samedi soir on 
saura déjà si la paix est possible. Si elle est possible, on 
traitera, ponr la suite, à Cotroceni. 

Voilà l’ensemble de l’aperçu politique, resume ainsi par 
Horstmann comme une chose toute naturelle: «Le Roi se 
sauve. On ne parle même pas de son sort. L’anarchie russe èta- 
blit comme une confraternité. Vous luttez contre les bolché- 
vistes en Bessarabie, nous allons entrer en Ukraine contre 


NOTE POLITICE — 1918 357 


acum aceleaşi interese». Si nu sunt nici 6 zile de când 
Horstmann conducea conclavul antidinastie dela Athé- 
née-Palace. Beldiman trebuie să fie mulţumit de a fi 
vorbit în numele Berlinului... 

Impresii de pe lături, mai mult din isvorul Ressel. 
La început Averescu n'avea nici o autoritate; puterea 
lui creşte şi se impune pe fiecare zi. Nu sa adresat nici 
unui om politic, ca să nu aibă decât oameni noi deo 
cinste ireproşabilă! «Dar Argetoianu?»—Dar e omul lui 
Averescu. — Iancovescu ? —Omul lui Averescu!—Şi așa 
mai departe. Când s'a vorbit de îndepărtarea timporală 
a lui Brătianu-lonescu, răspunsul a fost: inutil, căci ei 
nu mai Înseamnă nimic. 


Horstmann crede că Iaşii nu-şi dau încă seama de 
greutatea situaţiei. «Nu se crede oare că Regele se va 
întoarce la Bucureşti şi că vom pleca dintr'o zi pe alta?» 


Preparativele se fac în grabă. Casele Florescu si 
Geblescu sunt pregătite pentru Czernin şi Kiihlmann. 
In împrejurimi se caută locuințe pentru ceilalţi. Dar 


eux: nous avons maintenant des intérêts communs». Et il 
n'y a pas six jours que Horstmann réglait le conclave anti- 
dynastique de l’Athénée-Palace. Beldiman doit être content 
d'avoir parlé au nom de Berlin... 

Impressions a côté, source plutôt Ressel. Averescu n’avait 
au début aucune autorité; son pouvoir grandit et s'affirme 
tous les jours. Il ne s’est adressé à aucun homme politique 
pour n’avoir que des hommes nouveaux d’honnêteté irrépro- 
chable ! «Mais Argetoianu ?». Mais c’est l’homme d'Averes- 
cu! «lancovescu?». Mais c’est l’homme d'Averescu! Et ainsi 
de suite. — Quand on a parlé de l'éloignement temporaire 
de Bratianu-loneseu, la réponse fut: C’est inutile, ils ne sig- 
vifient plus rien. 

Horstmann pense que Iassy ne se rend pas encore comp- 
te de la difficulté de la situation. «Croit-on que le Roi va 
rentrer à Bucarest et que nous allons partir du jour au len- 
demain ?». 

— Les préparatifs sont menés tambour-battani. Les hô- 
tels Florescu et Gebleseu sont aménagés pour Czernin et 
Kühlmann. On cherche dans leurs environs des longements 
pour les suites. 


353 NOTE POLITICE — 1918 


seara lucrurile se mai domolesc. Horstmann îmi spune 
la prânz, la d-na Lydia Philipescu, că cei doi miniştri au 
să mai întârzie şi că poate n'au să vie decât Sâmbătă 
23. In orice caz Kühlmann vine însoţit de 22 persoane. 
Richthofen, de altă parte, întors dela Sofia, unde este 
persona, gratissima (este încă foarte filo-bulgar), îmi 
spune că Toncef şi-a amânat şi el plecarea şi că nue 
sigur că Radoslavov va lua parte la negocieri. 

Amândoi îmi spun că sa agitat propunerea de a se 
amâna solufiunea Dobrogei după pacea generală și că 
Bulgarii au luat foc ca să ceară o soluţie imediat. 

Un complex de probe, dovedind că în Germania tre- 
bue să fie lipsă mare: In discuţiunea cu căpitanul Rume- 
lin privitor la cantine, el cerând ca portia de hrană sa 
fie numai de 300 grame, îmi spune limpede: la noi nu se 
mănâncă mai mult! El mai adaogă că mereu primeşte 
observaţii, când cei cari trec prin ţară se plâng la Ber- 
lin că în Bucureşti găseşti carne la restaurante. De altă 
parte, părintele Mäläesti a constatat cum prin sate (Vă- 
leni-Etapa) ca Mălăeşti, Măgurele, Dumbrăveşii, se ia 
tot ţăranilor, un pumn de fasole. torturi de lână. ovăz. 
ete. Oamenii amestecă ovăzul cu pământ şi funingine, 
ca să-l scape de soldaţi, care nu-şi dau seama de trucul 
întrebuințat. Ce este însă şi mai grav, chitantä nu se dă, 
doar oamenii se trec pe nişte liste. 

In fine Seceleanu spune că degeaba se luptă în co- 
misiuni ca să facă pe Germani să priceapă că ratia de 
900 gr. mălai nu ajunge ţăranului care munceste. 





Mais le soir il y a ralentissement. Horstmann me dit au 
dîner de Madame Lydia Philipescu que les deux Ministres 
vont encore tarder, que peut-être ils ne viendront que sa- 
medi, 23. Dans tons les cas, Kühlmann arrive accompagné 
de 22 personnes. 

Richthoffen, de son côté, retour de Sofia où i] est per- 
sona gratissima — de son côté il est aussi très philo-bulgare 
— me dit que Tontscheff a remis aussi son arrivée et qu'il 
n'est pas sûr que Radoslavoff prenne part aux négociations. 

Les deux me disent qu’on a un peu agité la proposition 
de remettre la solution de la Dobrogea à la paix générale et 
que les Bulgares ont pris feu pour exiger une solution im- 
médiate. 


NOTE POLITICE — 1918 359 


20 Februarie. — Ziarele anunţă că aliaţii au reluat 
pe tot frontul răsăritean ofensiva contra Rusiei mari 
Comunicatele oficiale spun că Germanii au ocupat Du- 
naburg şi Luck. Se știe că Austro-Germanii vor să se 
ducă la Kiew spre a potoli agresiunea maximalistilor 
contra Ueraniei. 

Observasem eri seară eeva.mai multă căldură la 
Horstmann. Găsese azi dimineaţă o nota dela Korres- 
pondenz-Bureau, cam tot în acelaş ton, faţă de confe- 
rinţa română. Această notă oficioasă e bazată poate pe 
un fapt nou sau răspunde (mă asigură din isvor bun 
Brănişteanu) sentimentelor foarte ostile ale lui Czernin 
față de Rege. Faptul nou ar putea fi vestea pe care 
mi-o comunică foarte secret Tzigara şi pe care mi-o con- 
firmă seara Arhiepiscopul, anume că.de data asta Rusia 
lui Trotzki cere formal pacea. E uşor de înţeles că pacea 
cu Rusia mare înrăutăţeşte soarta României. 

Cu ocazia răpirei moaştelor, Arhiepiscopul s'a dus 
la Mitropolit ea să-i exprime indignarea sa. In acelaş 


20 février. — Ziarele anunţă că Aliaţii au reluat pe 
tot frontul răsăritean ofensiva contra Rusiei mari. 

Comunicatele oficiale spun că Germanii au oenpat Du- 
nabourg şi Luck. Se ştie că Austro-Germanii vor sa se ducă 
la Kiew spre a potoli agresiunea maximalistilor contra 
Ukrainiei. 

— J'avais noté hier soir un peu de tiédeur chez Horst- 
mann. Je trouve ce matin nne note du Korrespondenz-Bu- 
reau assez dans la même note vis-à-vis de la conférence 
ronmaine, 

Cette note officieuse repose peut-être sur un fait nou- 
veau ou répond aux sentiments — m'assure de bonne source 
Branisteanu, — très hostiles de Czernin vis-à-vis du Roi. 

Le fait nouveau pourrait être la nouvelle que me com- 
munique très secrètement Tzigara et que me confirme dans 
la soirée l’Archévêque : à savoir que cette fois-ci la Russie 
de Trotzki demande formellement la paix, Il est facile de 
comprendre que la paix avee la grande Russie empire le 
sort de la Roumanie. 

— A l’occasion du rapt des reliques, l’Archévêyue a été 
voir le Métropolite et lui porter l'expression de son indigna- 


360 NOTE POLITICE — 1918 


caz, al nostru ar fi avut oare această atentiune pentru 
Arhiepiscop? 

— Am remis d-lui Muzsa un răspuns la chestiona- 
rul lui Wekerle şi am trimis eri lui Mehmed-Ali-Bey 
dela «Tanin» dela Constantinopol notele asupra unui for- 
mular pe care mi-l trimisese. Muzsa a văzut eri pe 
Carp. A rămas cu o impresie deplorabilă. Carp sa mul- 
tumit să repete: Sunteţi învingătorii; veţi impune pa- 
cea ce vă convine. 

21 Februarie. — Comunicatul german indică mersul 
înainte al întregului front oriental dela Riga către Pe- 
trograd ; dela Luck către Rowno, iar între Dunaburg 
şi Luck marş înainte pe front larg. 

Ca urmare naturală, Trotzki propune să semneze 
pacea, pe care o refuzase la Brest-Litowsk. Kiihlmann a 
anunţat aceasta eri în Reichstag. Consiliul poporului 
aşteaptă un răspuns grabnic, deci confirmarea deplină 
a celor aflate eri. Trotzki şi Lenin se zice că ar fi räs- 
turnafi şi înlocuiţi cu Cernow, de asemenea partizan al 
păcei. 


tion. Le cas échéant, le nôtre aurait-il eu cette prévenance 
pour l’Archévêque ? 

— Remis à Mr. de Musza une réponse au question- 
naire de Wekerlé et envoyé hier à Mehmed-Ali Bey du «Ta- 
nine» de Constantinople des notes sur un formulaire qu’il 
m'avait adressé, Musza a vu Carp hier. Il en a garde une 
impression déplorable. Carp s’est borné à répéter: «Vous 
êtes les vinqueurs; vous imposerez la paix qu'il vous con- 
viendra...» (Voir aussi jeudi 21 févr). 

21 février. — Le communiqué ailemand indique la mar- 
che en avant de tout le front Est; de Riga dans la direction 
de Petersburg ; de Luck dans la direction de Rowno, et entre 
Dunaburg et Luck marche en avant sur un large front, 

— Conséquence toute naturelle, Trotzky propose de sig- 
ner la paix qu'il lavait refusée à Brest-Litowsk. C’est Mr. de 
Kühlmann qui l’a annoncé hier au Reichstag, Le conseil des 
commissaires du peuple attend une réponse urgente. Donc 
confirmation absolue de ce qu’on a appris hier. Mais, il paraît 
que Trotzki et Lénin sont renversés ef que Techernow les 
remplace : celui-ci aussi est partisan de la paix. 


NOTE POLITICE — 1918 361 


Constat îndată rezultatele în ce ne priveşte: scep- 
licism privitor la pacea română; Kühlmann nu mai vine; 
E înlocuit cu Bernstorf. 

Averescu a fost rugat să amâie sosirea pe Sâmbătă 
şi nu se ştie dacă delegaţii aliaţilor vor fi Sâmbătă în 
Bucureşti. 

Deodată, iar ostilitate contra Regelui şi «Lumina» 
a fost în sfârşit autorizată să publice declaraţiile lui 
Carp. 

Horstmann vine aproape ca să se scuze. Am aerul 
să cred că nimic nu s'a schimbat şi admit că a permis pu- 
blicarea ca să evite neajunsuri... Recunoaşte că Averescu 
a scăpat trenul, Luni; cum a putut să plece fără nici un 
angajament? Căci acum totul trebuie refăcut, chiar prin- 
cipiul acceptärei Regelui. Şi Horstmann îmi spune, în- 
călzit : «Ce gresalä ! eram prieteni; duceam aceiaşi luptă; 
tratam fără aliaţii noştri ; am fi fost prinşi în vorbă». 

Ce jale, dar ce bine e cu meseria lui! 

Am trimis azi dimineaţă o scrisoare lui Horstmann 
prin care îi propun, dacă Germania tratează cu bolşevi- 





— Je constate de suite les résultats en ce qui nous re- 
garde: on devient sceptique au sujet de la paix roumaine; 
ce n'est plus Kiihlmann qui vient; c’est Bernstorf qui le 
remplace ; on a prié Averescu de remettre à samedi son ar- 
rivée et on ne sait pas si les délégués des alliés seront ren- 
dus à Bucarest pour samedi. 

Du coup on est de nouveau contre le Roi et la «Lumina» 
a été enfin autorisée à publier la déclaration de Carp. 

— Horstmann vient presque pour s’en excuser, — J'ai 
l'air de croire que le jeu n’a pas changé et jadmets, qu'il a 
permis la publication pour se soustraire à l’importunité.. Il 
reconnaît qu'Averescu a manqué lundi le coche. Comment 
est-il parti sans un engagement ? Car tout était à refaire, 
même le principe de l'acceptation du Roi. Et Horstmann me 
dit avec élan: «Quelle faute! Nous étions des amis; nous me- 
nions le même combat; nous traitions sans nos alliés; nous 
aurions été pris». Quelle tristesse, mais comme à chacun son 
métier! 

— Envoyé ce matin à Horstmann une lettre par la- 
avee je lui propose, si l'Allemagne traite avec les bolche- 


362 NOTE POLITICE — 1918 


cii, să profite de ocazie pentru a scăpa tezaurul care e la 
Moscova *). Horstmann găseşte ideia excelentă şi o 
transmite îndată la Berlin. 

Beldiman, plouat, se întoarce la Berlin. Vine să-şi ia 
ziua bună. După indicatiuni precise, date în scris de 
acolo, a împins lumea să facă o acţiune împotriva Rege- 
lui. Vrea să ceară informaţii şi fixarea în sfârşit faţă de 
România a unei linii de conduită. Ideile de ocupare chiar 
după pace, trâmbitate de unii. i se par o monstruozitate. 

Vorbit cu Carp la Club: Crezi că Averescu singur 
va fi în stare să discute o pace, ca aceia. care se pregă- 
teste ? — Carp : El sau un altul, e acelaş lucru; Germanii 
vor dicta condiţiunile si noi le vom înghiţi. 

— Pentru a scăpa Dobrogea. am, spus eri lui Muzsa, 
şi am repetat cu insistenţă lui Horstmann : Dacă e te- 
mere de şantajul bulgar, doresc să se ştie că semnând 
pacea eu, dacă am mijlocul, ofer o alianţă punând îndată 
armata, noastră în serviciul Intelegerei pentru a lua locut 
armatei buigare. 


vistes, de profiter de l’occasion pour sauver le trésor qui est 
à Moscou. Mr. Horstmann trouve l’idée excellente et s'em- 
presse de la transmettre à Berlin. 

— Beldiman, défrisé et dépilé, retourne à Berlin, Il vient 
preudre congé. I] a engagé du monde] à faire une action 
contre le Roi sur les indications précises, consignées par 
écrit, qu’on lui a données là-bas. Il demande des explications 
et qu'on se fixe enfin, vis-à-vis de la Roumanie, une ligne 
de conduite. Les idées d'occupation même après la paix, que 
certains affichent, lui paraissent une pure monstruosité. 

— Causé avec Carp au cercle; «Crois-tu que Averescu à 
lui seul soit en état de diseuter une paix comme celle qui se 
prépare?» — Carp: «Lui ou un autre, c’est la même “hose; 
les Allemands dieteront les conditions et nous les avale- 
rons». — Cette note est la même que celle qu'il avait exprimé 
à Mr. de Musza. 

— Pour sauver la Dobrogea, j'ai dit hier à Musza et 
Jai avec insistance répété à Horstmann: si on craint le 
chantage bulgare, je désire qu’on sache qu’en signant la paix, 
moi, si j'en ai le moyeu, j'offre une alliance mettant de suite 
notre armée au service de PEntente pour prendre la place 
de l'armée bulgare. 





*) V. Anexe No. 


NOTE POLITICE — 1915 363 


22 Februarie. — Nota pesimistă (20 Februarie) gă- 
seşte un ecou mai îndârjit la Radoslavof, a cărui decla- 
raţie «Vossische Zeitung» o publică, şi pe care «Gazeta 
Transilvaniei» o reproduce în aceşti termeni : «In ceeace 
privește România, încă n'a sosit timpul să se încheie pa- 
cea cu ea, România încă n'a ajuns la convingerea că 
situaţia ei nu se mai poate susţine. Aceasta, se pare, ca 
se va întâmpla n.uz:ai atunci, când armata română va 
fi silită să capituleze. Atunci le vom putea da pacea 
aceea, care corespunde pretentiunilor lor juste natio- 
nale», (No. 13 din 16 Februarie). 

Veştile vin cu întârziere, dar e sigur că eri Horst- 
mann mi-a spus textual: Mi-e foarte frică să nu fim si- 
lifi să ne batem încă odată cu armata română. Greşese 
cei din Moldova când cred că şovăim ca să mai vărsăm 
sânge ! 

Tot «Gazeta Transilvaniei» anunţă retragerea lui 
Rizov, care ceruse coridorul prin Albania. Austria n'ar 
fi gustat această nouă poftă spre Adriatica. «Leipziger 
Tagblatt» afirmă că această retragere e datorită nemul- 
tumirei cauzate de pretentiunile sale exagerate. 





22 février. — La note pessimiste de Czernin (mercredi, 20 
février) trouve un écho plus agressif encore chez Radosla- 
voff, dont la «Vossische Zeitung» publie une déclaration que 
la «Gazeta Transilvaniei» rend en ces termes (No. 13 din 16 
Fevruarie): «In ceia ce priveşte România, încă nu a sosit 
timpel să încheiem pace cu ea. România încă nu a ajuns la 
convingerea că situaţia ei nu se mai poate susţine, Aceasta, 
se pare că se va întâmpla numai atunci, când armata română 
va fi silită să capituleze. Atunci le vom putea da pacea 
a eia, care corespunde pretențiilor lor juste nationale». 

Les nouvelles mettent du temps à nous venir, Mais il- est 
certain que hier Horstmann m'a dit littéralement: «J’ai bien 
peur que nous soyons amenés à nous battre encore une fois 
avec l’armée roumaine. C’est à tort qu’on croit en Moldavie 
que nous hésitons à répandre encore du sang!», 

La même «Gazeta Transilvaniei» annonce la retraite de 
Rizow qui avait demandé le couloir à travers l’Albanie. 
L’Autriche n'aura pas goûté ce nouvel appétit sur l’Adréa- 
tique. Le «Leipziger Tagblatt» affirme que cette retraite est 
due au mécontentement cansé par les prétentions exagérées. 


364 NOTE POLITICE — 1918 


«Lumina» publică un articol violent al lui Beldiman: 
«Nici Român, nici Hohenzollern». Are haz, căci susține 
că Carp cere excluderea întregei dinastii, pe când seri- 
soarea lui Carp arată tocmai contrariul! Singurul fapt 
care reese din el, este un acord cu presa centrală, care 
se ridică contra Regelui. E schimbarea accentuată care 
se observă de Marţi. 

Se vorbeşte de amânarea conferinţei cu noi. 

Germanii au ocupat coasta Estonianä la Nord, tre- 
când Sundul pe ghiatä, iar la sud urcându-se repede 
dela Riga la Wolmar. La centru au ocupat Minsk. La 
Sud au intrat la Rowno, culegând în drum generali şi 425 
ofiţeri. — ce uşurare pentru ei ca să fie prizonieri! — şi 
8700 de oameni, — nici 20 de oameni pentru un ofiţer. 
Pradă 1355 de tunuri, cam 5000 de căruţe, 1000 vagoane. 
Faimoasă ideie a avut Trotzki rupând la Brest-Litovsk! 

23 Februarie. — Depeşile oficiale anunţă plecarea 
la Bucureşti a lui Czernin şi a lui Kühlmann ; — nu 
mai vine Bernstorff, a cărui prezenţă bucura pe Horst- 
mann, Care îl avusese ca şef, — ci chiar ministrul. 


— La «Lumina» publie un article violent de Beldiman: 
«Nici Român, nici Hohenzollern». Il m'amuse, car il prétend 
soutenir Carp qui demande l'exclusion de toute la dynastie, 
alors que la lettre de Carp indique le contraire! Le seul fait 
uni se dégage est un unisson avec la presse centrale qui lève 
le bouclier contre le Roi. C’est le changement marqué qui 
s'observe depuis mardi, 

— On parle de Pajournement de la conférence avec nous. 

— Les Allemands ont occupé la este esthonienne, dans 
le nord, en traversant le Sund sur la glace, et dans le sud 
en remontant rapidement de Riga vers Wolmar. 

A leur centre ils ont occupé Minsk. Au sud ils sont 
eutrés à Rowno en ramassant en route, comme perdreaux 
demontés, des généraux et 425 officiers — quel soulagement 
pour eux d'être prisonniers! — et 8700 hommes, pas même 
20 hommes par officier! Comme butin: 1353 canons, 4—5000 
véhicules, 1000 vagons chemin de fer. Trotzky a eu une fa- 
meuse idée en rompant à Brest-Litowsk! 

23 février. — Les depêches officielles annoncent le départ 
pour Bucarest de Czernin et de Kühlmann, — ce n'est plus 
Bernstorf, dont la présence réjouissait Horstmann qui lavait 
eu comme chef, qui vient, mais le ministre lui-même, On a 


NOTE POLITICE — 1918 365 


S'a cerut automobilul primăriei si sau cerut informaţii 
dacă conducătorul e sigur : se tem, pare-se, de Bulgari. 
Dombrovski, ale cărui informaţii sunt totdeauna 
nesigure şi care afirma eri că Czernin e la Buftea, mi-a 
comunicat că Tantiloff îşi făcea bagajele : afacerea ra- 
pirei Sfântului, la care era amestecat chiar şofeurul lui. 
Czernin şi Kühlmann au sosit la 9 ore. Unul va 
locui casa Florescu, celalt casa Geblescu. care fusese 
altădată pregătită pentru Impăratul Wilhelm. Pentru 
suite s'a rechitionat etajul I dela hotel Bulevard, 


24 Februarie. — 11 Februarie al stilului nostru rede- 
vine ziua istorică pentru România ! Soarta noastră se 
va decide astăzi, îmi spune Czernin, care e prima per- 
soană pe care o văd. 


La 9 ore, contele Czaki ţine să mă anunţe că 
Czernin va trece între 10 si 12 la mine. La 11 ore, 
Czernin, în uniformă de genera] de brigadă (de curând 
numit), cu «Toison d'or» la gât şi placa «Vulturului ne- 
gru» prusian. Întâlnirea cordială: «Nimic schimbat în 


demandé à la mairie son auto et on a eu bien soin de s’infor- 
mer si le chauffeur était sûr: on craint paraît-il les Bulgares. 

— Dombrowsky, dont les renseignements sont toujours 
sujets à caution et qui a affirmé déjà hier que Czernin était 
à Buftea, ma communiqué que Tantiloff faisait ses paquets: 
l'affaire du rapt du Saint-Démètre, à laquelle son propre 
chauffeur se trouverait mêlé. 

— Czernin et Kühlmann sont arrivés à 9 heures. L'un 
habitera la maison Floflo, l’autre l’hôtel Gebleseu qu'on 
avait dans le temps amenagé pour l'Empereur Wilhelm. Le 
premier de l’hôtel Boulevard a été réquisitionné pour les 
suites ! 

24 février. — Le 11 février de notre style redevient la 
journée historique pour la Roumanie. Notre sort se décidera 
aujourd'hui, — me dit Czernin qui est la première personne 
que je vois! 

A 9 heures le comte Czaki vient annoncer que Czernin 
passera de 10 à 12 chez moi. 

A 11 heures Czernin, uniforme de général de brigade 
(récemment nommé d'emblée), «Toisou d'or» au cou, plaque 
«Aigle noir» de Prusse. Abord cordial: «Rien de changé 


366 NOTE POLITICE — 1918 


cabinetul d-tale, nici chiar portretele...., şi cu toate a- 
cestea totul în lume s'a schimbat». i 

In mod strict confidential îmi dă condițiile de pace, 
şi de două ori îmi spune «à prendre ou à laisser». Vor 
fi comunicate astăzi lui Averescu. Dacă grosul chestiu- 
nei e primit, se va trata 10 sau 12 zile; dacă nu, ar- 
mistitiul e sfârşit si atacăm. Cunoaştem forțele şi can- 
titatea munițiilor dv.: Va fi o campanie de 4 săptă- 
mâni şi atunci va fi cu totul altceva; pentru Rege, 
sfârşitul. 

Conditiunile: «O fâşie pe frontiera munților pentru 
noi; am micşorat mult pretentiunile : astfel la înce- 
put se voia Sinaia. — Pierdeti de asemenea toată Do- 
brogea. In schimb veți lua Basarabia, care e mai mare 
decât ce pierdeţi. Pentru o țară care e la pământ, 
e mai mult de cât se putea spera. Dacă Regele primeşte, 
Suveranii noştri îl iartă şi primese să-i întindă mâna. 
Este singura lui scăpare. Pentru rest, din punct de ve- 
dere economic, nu voim ca ţara să nu se poată ridica», 
— Se va trata la Cotroceni ; Buftea e prea departe. 

Eu : Dar ce zice Ucraina privitor la Basarabia ? — 





dans votre cabinet, pas même les portraits... et pourtant tout 
dans le monde a bien changé!» Il me donne strictement con- 
fidentiel les conditions de paix, — par deux fois il me dit: 
«à prendre ou à laisser». On les communiquera aujourd’hui 
à Averescu; si le gros de la question est accepté, on restera 
10 ou 12 jours à traiter; siuon, l'armistice est fini et nous 
attaquons. Nous connaissons vos forces et la quantité de 
vos munitions : c'est uhe campagne de quatre semaines et 
alors ce sera tout autre chose; pour le Roi, la fin. 

Conditions: «Une bande sur la frontière des montagnes 
pour nous; j'ai beaucoup diminué les prétentions: ainsi on 
voulait Sinaia Vous perdez aussi toute la Dobrogea. En 
échange vous prendez la Bessarabie, qui est plus grande que 
ce que vous perdez. Pour un pays qui est par terre, c'est 
plus beau qu'on ne pouvait espérer. Si le Roi accepte, nos 
Souverains lui pardonnent et consentent à lui tendre la 
main. C’est sa dernière chance. Pour le reste, économique- 
ment, nous ne voulons pas que le pays ne puisse pas se re- 
lever». On causera à Cotroceni. Buftea est trop loin. 

Moi: «Et l'Ukraine, qu'est-ce qu’elle dit au sujet de la 


NOTE POLITICE — 1918 367 


El: Nare nimic de spus! — Eu: Dobrogea ? Faceţi o 
mare greşală. — El: Se dă înapoi Bulgarilor ceeace 
le-aţi luat, în 1913. Cealaltă parte a Dobrogei, o oprim 
pentru noi toţi; (şi cu un aer de mister) aceasta e afa- 
cerea noastră pentru mai târziu... — Eu: Am sperat 
întotdeauna că, punând armata noastră la dispoziţia dv. 
printr'un tratat de alianţă, ca preţ al ajutorului nostru 
ar fi mijloe să scăpăm Dobrogea. — El: Primim alian- 
fa; în acâst războiu mondial, România nu poate să ră- 
mâie singură în aer. — (Fi-va oare o rază de speranţă ? 
Fi-va ceeace Ledebur admitea împreună cu mine 1). 

Czernin a spus : Uit ura mea... — Ii răspund că are 
prea mare interese în mână, ca să se gândească la ură... 
— El] a suferit mult dar sa făcut să sufere soţia şi 
fiica sa. Dacă şedeau la fereastră. erau luate cu pusca 
la ochi. Mi sa tăiat apa! Si într'o casă care deabea 
putea conţine 30 de persoane, erau 130, fără paturi, fără 
provizii, fără apă. De asemenea îi trebue garanţii în 
contra gastei Brătianu-Take Ionescu. 

Se va decide astăzi: «à prendre ou à laisser», — e 
refrenul lui. 








Bessarabie?» — Lui: «Elle n'a rien à dire». — Moi: «La Do- 
brogea? C'est une grosse faute que vous commettez». — Lui: 
«On rend aux Bulgares ce que vous leur avez pris en 1913. 
L’antre partie de la Dobrogea, nous la gardons pour nous 
tous; (et d'un air de mystère) c'est notre affaire pour plus 
tard... — Moi: «J'avais toujours espéré qu’en mettant notre 
armée à votre disposition, par un traité d'alliance, pour prix 
de notre conconrs, il y aurait moyen de sauver la Dobrogea». 
— Lui: «Nous acceptons l’alliance; dans cette guerre mon- 
diale la Roumanie ne peut rester seule en l'air». (Y a-t-il là 
nn rayon d'espoir ? Serait-ce ce que Ledebur admettait avec 
moi ?). 

Czernin a dit: «J'oublie ma haine...» — Moi, je lui dis 
au’il a de trop gros intérêts en main pour penser à la haine... 
— Lui, il a beaucoup souffert, mais on a fait souffrir sa 
femme et sa fille. Si elles se mettaient à la fenêtre, on les 
couchait en joue! On a coupé Lean! Et dans une maison 
pouvant à peine contenir 30 personnes, il y en avait 130, sans 
lits, sans vivres, sans eau. Aussi, il lui faut des garanties 
contre la clique Bratianu-Take Ionescu. 

— Ca se décidera aujonrd'hui: à prendre ou à laisser, — 
c’est le refrain. 


368 NOTE POLITICE — 1918 


— Ledebur, aproape mângâietor, vine la 12 jum. 
să-mi vorbească la Crucea-Roşie. Fondul lui Czernin e 
mai împăciuitor decât tonul lui tăios şi din partea eco- 
nomică se vor avea condiţii mai bune de cât sar crede. 
Aceste condiţii însă nu le ştie încă definitiv. — Inţeleg 
că nu e autorizat să le spună, dar mâine sau poimâne va 
veni cu cei doi specialişti cari sunt însărcinați să le 
stabilească şi cari cer să vorbească cu mine. Imi mai 
spune că anume propuneri germane, exagerate, în ce 
priveşte petrolul, au fost retrase îndată, graţie influenţei 
austriace. 

Din tonul general, din anumite mărturisiri pe jumă- 
tate, cred că pot conchide că dacă suntem dibaci si in- 
spirăm încredere, va fi mijloc să obținem concesiuni. 

La 4, depus cartea mea la Czernin şi Czaki, care ple- 
caseră la conferinţă. 

— La 6, Lupu Kostake, care îşi face la mine parti- 
da de Duminecă, lipseşte un moment: «Trebue să vadă 
pe mareşal», ne spune el. Se întoarce cu vestea că au 
sosit. din partea noastră, Averescu, Argetoianu şi Res- 
sel. Nimeni altul. — «Luptă mare pentru Dobrogea». Nu 
ştie nimic mai mult. 


— Le gentil Ledebur, presque consolateur, vient à 12 et 
demie heures me trouver à la Croix Rouge. Le fond de 
Czernin est plus conciliant que son ton sec et du côté écono- 
mique on aura des conditions meilleures qu’on aurait pu le 
supposer. Ces conditions il ne les sait pas encore définitive- 
ment. Je comprends qu’il n'est pas autorisé à les dire — mais 
demain ou apres-demain il viendra avec les deux spécialistes 
qui sont chargés de les établir et qui demandent à causer avec 
moi. Il me dit que certaines propositions allemandes, exagé- 
rées, en ce qui regarde le pétrole, ont été retirées de suite 
grâce à l'influence autrichienne. 

Du ton général, de certains demi-aveux, je pense pou- 
voir conclure que si on est adroit et si on inspire Confiance, 
il y aura moyen d'obtenir des concessions. 

— À 4 heures déposé ma carte chez Czernin et Czaki, qui 
venaient de partir pour la conférence. 

— À six heures Lupu, qui fait chez moi sa partie du di- 
manche, s'absente un instant: «Il doit voir le Feldmaréchal», 
nous dit-il. Il revient avec la nouvelle que sont arrivés de 
notre côté Averescu, Argetoianu et Ressel. Personne d’autre. 
«Luptă mare pentru Dobrogea». Il n’a rien appris de plus. 


NOTE POLITICE — 1918 369 


25 Februarie. — Prin Horstmann ştiu ce s'a petre- 
cut ieri la Buftea, iar nu la Cotroceni cum credea Czer- 
nin. Au vorbit numai în trei: Czernin, Kühlmann si A- 
verescu. Argetoianu nu a luat parte la convorbire. In- 
dată după şedinţă, Averescu a plecat în Moldova. — Eu: 
Şi ce se va petrece acum? — Horstmann: «Nimeni nu 
ştie». (Dar, după câte am înţeles din cele spuse de Horst- 
mann, Averescu nu părea că vrea să primească !). 

Invitaţie din partea Feldmareşalului să iau masa 
la el, la 12 şi 45, pentru a întâlni pe d-nul de Kühlmann. 
Va fi şi Carp. Am crezut că e un dejun iutim şi m'am 
dus la locuinţa Mareșalului; dar am dejunat la O. K. 
M., cu tot Statul-Major. — Carp la dreapta lui Macken- 
sen; Kiihlmann la stânga; eu alături de Kiihlmann, 
care vorbeşte foarte bine frantuzeste şi cu care am putut 
sta de vorbă. 

Generalul Averescu i-a spus o copilărie pe care 
Kühlmann a relevat-o. El ar fi zis: «Sunt foarte popular 
şi dacă aşi semna această pace mi-aşi pierde toată po- 
pularitatea». — Bine înţeles că ministrul nu a fost a- 
tins de acest argument. — I-am spus că am rugat pe 





25 février. — Je sais par Horstmann ce qui s’est passé 
hier à Buftea, et non à Cotroceni comme le pensait Czernin. 
Ont causé à trois: Czernin, Kühlmann et Averescu. Personne 
d'autre, Argetoianu n'a pas pris part à là conversation. Ave- 
rescu est reparti pour la Moldavie immédiatement après la 
séance. — Moi: «Et qu'est ce qui va se passer maintenant?»— 
Horstmann: «Personne ne le sait». (Mais Averescu ne sem- 
blait pas vouloir accepter, à ce qu’il a paru ressortir du rap- 
port de Horstmann). Là-dessus invitation de la part du Feld- 
maréchal de déjeuner à 12 heures 45 minutes chez lui pour 
y rencontrer Mr. de Kiihlmann. Carp est du déjeuner. J'ai 
cru à un déjeuner intime et je me suis rendu à la demeure 
du Maréchal; c’est à l'O. K. M. que nous avons déjeuné, avec 
tout l'état-major. Carp à droite de Mackensen; Kühlmann à 
sa gauche, moi à côté de Kühlmann, qui parle très bien le 
francais et avec lequel j'ai pu causer. 

Le général Averescu lui a dit un enfantillage que Mr. de 
Kiihlmann a soulignée. Il aurait dit: «Je suis très populaire 
et si je signais cette paix, je perdrais toute ma popularité!» 
Le ministre, évidemment, n’a pas été touché par cet argu- 


24 


370 NOTE POLITICE — 1918 


Rege sà se agate de primele conferințe dela Brest- 
Litowsk. — «Aceasta ar fi fost foarte inteligent din 
partea sa şi i-am fi făcut o punte de aur». 

Trotzki, pe numele lui adevărat Braunstein, adao- 
gă Kühlmann, e adversarul cel mai periculos pe care îl 
întâlnise în lupta lui diplomatică, şi discuţia era cu atât 
mai grea cu cât era publică şi că fiecare cuvânt avea 
însemnătatea sa.—Ti spun că li se reproşează această pu- 
blicitate, care a dat lui Trotzki o tribună nesperată. — 
Era q conditiune sine qua non, răspunde el. — Kühl- 
mann, întors dintr'o misiune diplomatică, prânzise tot 
în această sală dela Athénée-Palace, pe când Poklevski 
oferea o masă veselă întregei Antante, pentru a särbä- 
tori luarea Przemisl-ului. 


Lungă conversaţie după masă cu Mareșalul. — Imi 
afirmă că pretentiunile Ungariei — confidential adao- 
gä: Germanii nu le sustin, vor fi mult mai reduse — 
Ungaria are cu România o linie de fruntarie ideală; 
nu trebue concedat de cât colţul din Nordul Moldovei, în 
directiunea Fălticeni—Spun: «Le Drei-Ecken-Land».— 


ment. Je lui dis que j'avais fait prier le Roi de s’accrocher 
aux premières conférences de Brest-Litowsk. «Cela eut été 
très intélligent de sa part et nous lui aurons fait un pont d'or. 
Trotsky — de son vrai nom Braunstein, ajoute Mr. de Kiihl- 
mann — est l'adversaire le plus dangereux qu'il ait ren- 
contré dans ses luttes diplomatiques et la discussion était 
d'autant plus difficile qu’elle était publique et que chaque 
mot avait sa portée». — Je lui dis qu’on leur avait reproché 
cette publicité qui a donné à Trotzky une tribune inespérée. 
— «C'était une condition sine qua-non», me répond-t-il. 
Mr. de Kühlmann, au retour d’une mission diplomatique, 
a dîné dans cette même salle de l’Athénée pendant que Pok- 
levski offrait un joyeux repas à toute l’Entente pour fêter 
la prise de Przemysl! Après déjeuner, longue conversation 
avec le Feldmaréchal. Il m’affirme que les prétentions hon- 
groises — confidentiellement, il ajoute: Les Allemands ne 
les soutiennent pas — seront beaucoup réduites. La Hongrie 
a avec la Roumanie une ligne de frontière idéale; il ne fau- 
dra concéder que le petit coin dans le nord de la Moldavie, 
dans la direction de Falticeni. Je dis: Le «Drei-Ecken-Land». 


NOTE POLITICE — 1913 371 


Aprobare. Cer de asemenea ceva în spre Severin... — 
Eu : Pentru a stabili contactul cu Bulgaria... — Mare- 
şalul strâmbând din nas: Nu e lucru bun. Maresa- 
Jul vorbeşte cu admirație de tot ce am făcut în Dobro- 
gea ; prea e o frumoasă operă de civilizaţie, pentru 
ca să nu fie ţinută în seamă Românilor. — Din tct ce 
am putut să înţeleg, lucrurile se îndreaptă către solu- 
tiunea unei ocupări, provizorie sau definitivă, a Puteri- 
lor centrale, cel puţin asupra Constanţei. 


Mareşalul a mai exprimat încă ideia că sar vrea 
ca cei din Iaşi să închee pacea, pentru ca în opera de 
reorganizare a tärei să nu avem «die Last dieses Frie- 
dens» (povara acestei păci). 

Plecând cu Carp, Carp îmi spune că el a reproşa! 
marea greşală care se face stându-se de vorbă cu Di- 
nastia: «Am spus lui Kühlmann că nu poate să comp- 
teze pe mine dacă păstrează pe Rege şi Dinastie, şi că 
în acest caz trebue de pe acuma să vadă în mine un 
conspirator». 


Carp conspirând ! şi încă la vârsta lui! 


— Assenfiment. Ils demandent aussi du côté de Severin quel- 
que chose... — Moi: «Pour établir le contact avec la Bulga- 
rie...» — Le Maréchal, aveo une moue: «Ce n'est pas une 
bonne chose!» 

Le Maréchal parle avec admiration de tout ce que nous 
avons fait en Dobrogea; c'est une trop belle oeuvre de civi- 
lisation pour qu’on n’en tienne pas compte aux Roumains. De 
tout ce que j'ai cru comprendre, on s'achemine vers la so- 
lution d'une main-mise, provisoire ou définitive, des puis- 
sances centrales, tout au moins sur Constantza. 

Le Maréchal a encore exprimé l’idée qu’on voudrait bien 
que ceux de Iassy fissent la paix, pour que dans l’oeuvre de 
réorganisation du pays nous n'eussions pas «die Last dieses 
Friedens». 

— En nous en allant avec Carp, Carp me dit qu'il a re- 
proché Ja grande faute qu'on commettait en traitant avee la 
dynastie. «Je viens de déclarer à Kühlmann qu'ils ne peu- 
vent pas compter sur moi s'ils gardent le Roi et sa dynastie, 
et qu’alors ils doivent dès maintenant voir en moi un con- 
spirateur». Carp conspirant! Et à son âge! 


372 NOTE POLITICE — 1918 


Inaintare în Rusia. Marşul Germanilor e prodigios. 
La Nord au ajuns la Ostrow, au străbătut, aşa dar o 
treime din drumul Dunaburg-Petrograd ; la centru sunt 
la Borisow, făcând jumătate din drumul Baranovici- 
Smolensk şi la Sud la Iscorost pe drumul Luck-Kiew. 

26 Februarie. — Aflu că Duminică conferinţa cu A- 
verescu s'a sfârşit asupra declaraţiei, că nu avea mandat 
autorizându-l să primească o cedare de teritoriu «gene- 
rală sau specială» (?) — Kühlmann mi-a spus că rugase 
să nu se vorbească decât frantuzeste. 

— Astăzi la mine, am întrebat pa Kühlmann dacă 
generalul Averescu ceruse vre-un termen, şi el mi-a 
confirmat ca răspunsul e aşteptat pe mâine. 

Kühlmann eu Richthofen, Hortsmann si von Hoesen 
dejunează la mine, deasemenea Arion, Stere si Tzigara, 
Convorbire generală fără nici o legătură cu afacerile 
române. Ministrul laudă pe generalul Hofmann, care 
conduce expediţia în Rusia. Se pare că generalul, mare 
amator de marșuri îndrăsneţe, avea gândul să debarce 


— Avance en Russie. La marche des Allemands est pro- 
digieuse. Dans le Nord, ils sont arrivés à Ostrow, donc ils 
ont parcouru le tiers du chemin entre Dunabourg et Peters- 
burg; au centre ils sont à Borrisow, ayant effectue la moitié 
de la route entre Baranovici, point de départ, et Smolensk, 
et au Sud à Iskorost, ayant depasse les 2/3 de la route de 
Luck à Kiew. 

26 février. — J’ apprends que dimanche la conférence avec 
Averescu s’est terminée sur sa déclaration qu'il n'avait pas 
de mandat l’autorisant à accepter une cession de territoire 
«générale ou spéciale (?). Mr. de Kühlmann m'avait dit qu'il 
avait prié qu'on ne parlât que français. 

Aujourd’hui, chez moi, j'ai demandé à Mr. de Kiihlmanv 
si le general Averescu avait demandé un délai et il wa con- 
iirme que sa réponse est attendue pour demain. 

— Kühlmann avec Richthoffen, Horstmann et Mr, de 
Hoesch déjeunent chez moi, ainsi que Arion, Stere et Tzi- 
gara Beaucoup de cordialité Conversation générale sans 
aucune incidence avec les affaires roumaines. Le ministre 
a fait le plus grand éloge du général Hoffmann qui dirige 
l'expédition de Russie. Il paraît que le général, grand ama- 
teur de raïds et des pointes hardies, caressait le projet de 


NOTE POLITICE — 1918 373 


în Estonia trecând pe ghiatä, dar timpul era prea dulce. 
Kühlmann i-a spus: Aveţi atâta noroc, încât sunt sigur 
că tot veţi avea îngheţ. Deodată Trotzki rupe la Brest- 
Litowsk, frigul devine strasnic şi generalul îşi putu în- 
deplini visul ca să treacă Sundul pe ghiaţă! 

Germanii au intrat, după luptă, la Reval şi la 
Pskow; ţin toate drumurile cari duc la Petersburg. 

27 Februarie. — Marea chestiune a zilei este între- 
vederea Regelui cu Czernin la frontieră. Czernin a ple- 
cat azi dimineaţă. Toată lumea vorbeşte de aceasta, şi 
faptul îmi este confirmat de Eïidinger, venit la mine. 
El a întovărăşit pretutindeni pe Czernin. Il întreb dacă 
inițiativa a venit dela Rege. Imi răspunde că, în con- 
vorbirile sale cu Averescu, a sugerat ideia acestei între- 
vederi. După citirea cărţei-roşii, publicată acum un an, 
aşi fi voit să văd capul Regelui la întâlnirea cu Czernin. 

Eidinger adaogă că părăsirea proectelor agresive îm- 
potriva Regelui şi a Dinastiei, este opera lui Czernin şi 
a Impăratului Carol. Două zile înainte de sosirea celor 
doi miniştri, apăruse în presa din Bucureşti o notă vio- 





débarquer en Estonie en passant sur la glace, mais le temps 
était désespérément doux. Kühlmann lui dit: «Vous êtes si 
veinard que vous aurez tout de même gel.» Subitement 
Trotzki rompt à Brest-Litowsk, le froid devient rigoureux 
ei le général peut réaliser son rêve et passer le Sund à sec! 

— Les Allemands sont entrés à Reval (après lutte) et à 
Pskow: ils tiennent toutes les voies qui du littoral ou de 
l'ouest mènent à Petersburg. 

27 février. — La grande question du jour est l’entrevue 
du Roi avec Czernin sur la frontière. Czernin est parti ce 
matin. Tout le monde en parle. Le fait m'est confirmé par 
Bidinger, qui fait son apparition chez moi. Il a partout ac- 
compagné Czernin. Je lui demande si l'initiative est venue 
du Roi. Il me répond que, dans ses conversations avec Ave- 
rescu, il a suggeré l’idée de cette entrevue. Après lecture du 
Livre rouge, publié il y a un an, j'aurais voulu voir la tête 
du Roi en abordant Czernin. Eidinger ajoute que l’abandon 
des projets agressifs contre le Roi et sa dynastie est l'oeuvre 
de Czernin et de Empereur Charles. 

Deux jours avant l’arrivée des deux ministres il y avait 
eu dans la presse de Buearest une note violente et subite 


374 NOTE POLITICE — 1918 


lentă şi neaşteptată contra dinastiei. Ledebur era mirat 
şi nu aproba. Deodată schimbare de ton ; de sigur sub 
influenţa lui Czernin, 

Mare agitaţie în public : se ştia că astăzi Moldova 
trebuia, să trimită răspunsul. Azi dimineaţă, Floru 
Dianu a aşteptat la mine două ceasuri ca să mă întrebe 
un singur cuvânt, — şi cu ce faţă îngrijorată: — Mai 
e speranţă sau nu? — Ja Crucea Roşie toţi intră şi 
ies, numai ca să ştie dacă sunt vesel sau abătut. La club 
toţi se îngrămădesce împrejurul meu ! Fără îndoială, nu 
toată lumea a voit războiul... 

28 Februarie. — Cancelarul, la 25 Februarie, a răs- 
puns lui Wilson. Reţin fraza că primeşte declaraţia lui 
Wilson, după care chestiunile teritoriale nu trebuesc re- 
zolvate de cât în favoarea şi binele populaţiei. Fac din 
aceasta, baza pärtei politice din memoriul ce am pregă- 
tit cu Onciul şi cu Mehedinţi asupra Dobrogei. 

Tot în acelaşi discurs, e un pasaj privitor la Româ- 
nia : «România la rândul ei trebue să primească prin- 


contre la dynastie. Ledebnr en était étonné et blamait. Tont 
à conp changement de ton. C'est évidemment l’inflnence de 
Czernin. 

Grande nervosité dans le public: on savait qn’anjonrd’hni 
la Moldavie devait commnniqner sa réponse. Ce matin, 
Dianu Florn a attendn chez moi denx henres ponr me de- 
mander nn senl mot — et de qnel visage tonrmenté! —: Y 
a-t-il espoir on non? À la Croix Ronge on entre et on sort, 
rien gne ponr savoir si je snis gai on abattn. An cercle, 
dites nn mot, et on abandonnait sa partie ponr se presser an- 
tonr de vons! — Décidémment tont ce monde n’a pas vonlu 
la gnerre... 

28 février, — Le chancelier a tenn le 25 février à répon- 
dre à Wilson. J'extrais de snite la phrase qn’il accepte la 
déclaration de Wilson, selon laquelle les questions territoria- 
les ne doivent être tranchées qu'en faveur et dans l'intérêt 
des populations. 

J'en fais la base de la partie politigne dn mémoire qne 
j'ai préparé avec Oncinl et Mehedinţi snr la Dobrogea, 

Dans ce disconrs il y a anssi nn passage concernant la 
Roumanie. Hier il avait été donné incomplet; le «Bnkarester 
Tageblatt» rond ce passage encore nne fois: «De son côté lu 


NOTE POLITICE — 1918 375 


cipiul fundamental că țările cu care încheem pace tre- 
bue să fie prietenii noştri în viitor şi că voim ca să fie 
prietenii noştri».—Aceste cuvinte au părut multora ca un 
semn bun. Eu văd mai mult: indicatia că nu se va ad- 
mite ca România să se izoleze într'o neutralitate absolută. 

Czernin sa întors azi dimineaţă ; — iar Kühlmann 
este la Constanţa cu Horstmann. 

Parastas improvizat pentru Maiorescu: Aniversa- 
rea nasterei lui. Ar fi avut azi 77 ani. Foarte multă 
lume ; tot partidul. (Semn al vremei prezente : Nenites- 
cu şi Pau] Teodoru erau de faţă). 

Brănişteanu îmi spune că, după un jurnal din laşi, 
Averescu convocând majoritätile, ar fi spus că nu făcea 
decât să urmeze politica guvernului precedent. La care 
Brătianu ar fi declarat că-i dă tot concursul, dar că, ca 
şef al majoritätei, înţelege să fie ţinut în curent cu ce 
se va face. Acest limbaj mi se pare atât de ciudat în 
asemenea momente, încât am rugat pe Brănişteanu să-mi 
comunice textul. 





Roumanie doit accepter le principe fondamental que les 
pays avec lesquels nous concluons la paix, doivent devenir 
nos amis dans l'avenir et que nous voulons qu'ils soient 
nos amis». 

Cette rectification a paru de bon augure à beaucoup de 
personnes. J’y vois plutôt l'indication qu'il ne serait pas 
admis que la Roumanie s'isolât dans une neutralité absolue. 

— Czernin est rentré ce matin. Par contre Kühlmann est 
à Constantza avec Horstmann. 

— Parastas improvisé pour Maiorescu: anniversaire de 
sa naissance. Il aurait eu 77 ans aujourd'hui. Enormément 
de monde; tout le parti a donné. Signe de l’heure présente: 
Nenitzeseu et Paul Teodoru présents. 

Branisteanu me rapporte que, selon un journal de Iassy, 
Averescu ayant convogué les majorités aurait dit qu'il ne 
faisait que continuer la politique du précédent gouverne- 
ment. Sur quoi Bratianu lui aurait déclaré qu'il lui don- 
nait tout son concours, mais que, comme chef de la majo- 
rité, il entendait être tenu au courant de ce qui se ferait. Ce 
langage me paraît si bizarre en pareille heure que j'ai prié 
Branisteanu de me communiquer le texte. 


376 NOTE POLITICE — 1918 


1 Martie. — Gazetele de azi conţin comunicatul de 
mai jos, privitor la întrevederea Regelui cu Czernin : 

«Dela sosirea delegaților Impătritei Alianțe în Bu- 
cureşti, au avut loc convorbiri preliminare, fără ca- 
racter obligatoriu, cu generalul Averescu. In urma unei 
înţelegeri stabilite la una dn aceste convorbiri, a avut 
loc în ziua de 27 cor. o întrevedere între ministrul de 
externe contele Czernin şi Regele Ferdinand, în teri- 
toriul ce e încă ocupat de trupele româneşti. De acord 
cu aliaţii, contele Czernin a facut cunoscut Regelui 
conditiunile în care Impătrita Alianţă ar fi gata să 
închee pace cu România. Regele Ferdinand a cerut un 
scurt răgaz, care i-a fost acordat. De răspunsul Regelui 
atârnă dacă o soluţie pacifică va fi posibilă». 

Termenul de care era chestiune, expiră  astăseară. 
Tot oraşul ştie că trupele germane sunt gata să por- 
nească. 

După celece mi-a povestit, în grabă, Ledebur, Regele 
a plâns şi a lăsat impresia că el ar vrea să facă pace, 
dar că este încă în mâinele celor ce îl înconjură. Incă 
o notă a lui Ledebur: Se poate ca Czernin să fi avut 





l-er mars. — Les journaux de ce matir contiennent le 
communiqué suivant au sujet de l’entrevue du Roi avec 
Czernin: 

«Dela sosirea delegatilor Impätritei Aliante în Bucuresti, 
au avut loc convorbiri preliminare, färä caracter obligatoriu, 
cu generalul Averescu. In urma unei înţelegeri stabilite la 
una din aceste convorbiri, a avut loc în ziua de 27 cor. o între- 
vedere între ministrul de externe contele Czernin şi Regele 
Ferdinand, în teritoriul ce e încă ocupat de trupele româ- 
nesti. De acord cu aliaţii, contele Czernin a făcut cunoscut 
Regelui conditiunile în care Impătrita Alianţă ar fi gata să 
închee pace cu România. Regele Ferdinand a cerut un scurt 
ragaz, care i-a fost acordat. De răspunsul Regelui atâmă 
dacă o soluţie pacificä va fi posibilă». 

«Le délai dont il est question expire ce soir». Toute la 
ville sait que les troupes allemandes sont prêtes à marcher. 

A ce que ma raconté rapidement Ledebur, le Roi a 
pleuré et a laissé l’impression que lui voudrait faire la paix, 
mais qu’il est encore aux mains de son entourage. Encore 
une note de Ledebur: Il se peut que Czernin ait aussi eu de 


NOTE POLITICE — 1918 377 


bucuria de a tine în mânä pe acest Rege care i-a ascuns 
adevărul, şi să se răzbune de tratamentele rele ce a su- 
ferit. In orice caz ştiu prin Eidinger, ca în chestiunea Do- 
brogei Czernin a lăsat să străbată o rază de speranţă 
în ce priveşte Constanţa. 

Impresia tuturor celor cari ştiu, chiar în mod 
vag, ceeace s'a petrecut, e că conferinţa a fost tragică. 

— La 5 ore Brănişteanu îmi comunică că guver- 
nul român a cerut o prelungire de termen şi că mare- 
salul a refuzat. In toate cercurile, emotiunea şi teme- 
rea sunt grozave. 

— Din deosebite izvoare: Bulgarii nu consimt la 
nici o amânare a chestiunei Dobrogei. Ei cer predarea 
în mâinele lor, imediat, a provinciei: «Regimentele 
noastre nu vor eşi decât cu forţa». 

2 Martie, —Zi de înfrigurare. Se ştia că eri la 7 seara 
expirase termenul şi toată lumea credea că ostilitățile 
vor reîncepe. Sub această impresiune toţi s'au adunat în 
număr mare la Doamna Bălaşa, pentru parastasul făcut 
de Crucea Roşie Reginei Elisabeta. Niciodată, la o a- 


la joie de tenir ce Roi qui lui a menti et de se venger des 
mauvais traitements qu'on lui a fait subir. Toujours est-il 
que par Eidinger je sais que dans la question de la Dobro- 
gea Czernin a laissé filtrer un rayon d'espoir en ce qui re- 
garde Constantza. 

L'impression de tous ceux qui ont eu idée, même va- 
guement, de ce qui s’est passé. est que la conférence a été tra- 
gique. 

A 5 heures Branisteanu me communique que le gouver- 
nement roumain a demandé une prolongation de délai et 
due le Maréchal a refusé. Il y a dans tous les cercles une 
émotion et une alarme terribles. 

— De différents sources: les Bulgares ne consentent à 
aucun atermoiement de la question Dobrogea. Ils exigent 
la remise entre leurs mains, immédiatement, de la province. 
Leur refrain: nos régiments n’en sortiront que par la force. 

2 mars. — Jour d'angoisses. On savait que hier à 7 heures 
du soir avait expiré le délai et tout le monde croyait à la 
reprise des hostilités. C’est sous ses auspices qu’on est venu 
en foule à Doamna Balasa pour le parastas célébré par la 
Croix Rouge pour la Reine Elisabeth. Jamais, dans aucune 


378 NOTE POLITICE — 1918 


semenea ceremonie, nu am văzut atâta smerenie. Toată 
lumea cunoscută, doamne în doliu, erau acolo. Ordine 
perfectă. In timpul cuvântărei Episcopului Teofil, toţi, 
bărbaţi şi femei, plângeau, Emotiune înduioşătoare. 
Unii credeau chiar că ostilitățile reîncepuserä, 


— La dejun la mine, Czernin şi fratele său Otto, 
actual ministru la Sofia. contele Csaky, contele Lede- 
bur, principele Auersperg, Arion şi Tzigara. 

Czernin îmi spune că guvernul telegrafiind : 
că e gata să intre în tratări de pace, dacă sunt conce- 
siuni reciproce, i s'a răspuns prin denuntarea armisti- 
tiului. Cele trei zile încep de astăzi la amiazi, până 
Marţi la amiazi. Guvernul român a comunicat că va 
trimite astă-seară un răspuns, de oarece în cursul zi- 
lei va avea loc un Consiliu de Coroană. 


Czernin mă întreabă ce poate să fie acest Consiliu 
de Coroană, la care nu sunt convocați oamenii politici 
din cealaltă parte a României? El îmi va comunica 
astă-seară răspunsul. 


cérémonie similaire, je n'ai vu pareil recueillement. Tout le 
monde connu, magistrats, banquiers, les Dames en grand 
deuil, était là. Ordre absolu, tenue rarement plus édifiante. 
Pendant l’oraison funèbre, excellent discours de l’evêque 
Théophile, on pleurait, aussi bien les hommes que les femmes, 
Emotion poignante. On allait jusqu’à croire que les hostili- 
tés avaient repris. 

— J'ai à dejeuner Czernin et son frère Otto, actuel mi- 
nistre à Sofia, la comte Csaky, le comte Ledebur, le prince 
Auersperg, Arion et Tzigara. 

Czernin me dit de suite que le gouvernement ayant télé- 
graphié qu'il était prêt à entrer en pourparlers de paix s’il y 
a des concessions réciproques, on lui a répondu en denonçant 
l'armistice. Les trois jours comptent à partir d'aujourd'hui 
midi jusqu'à mardi midi. Là-dessus le gouvernement a ré- 
pondu qu'il enverrait ce soir une réponse, car dans la jour- 
née doit avoir lieu un conseil de couronne. 

Czernin me demande que peut être ce conseil de couronne 
auquel ne sont pas convoqués les hommes politiques de ce 
côté-ci de la Roumanie? — Czernin me fera connaître ce soir 
cette réponse. 


NOTE POLITICE — 1918 379 


In întrevederea lui cu Regele, Regele reproşându-i 
că Var fi arătat în rapoartele sale ca un instrument al 
lui Brătianu, Czernin şi-a menţinut afirmatiunea, căci 
altfel nu există explicatiune «à la... qu’il a com- 
mise». (Cred că cuvântul acesta n'a fost întrebuințat 
aşa cum mi-l raportează Czernin). 

Regele a plâns. Fraza lui din urmă a fost: «Nu 
ştiu dacă ne vom mai vedea, dar n'aşi vrea să päs- 
trafi impresiunea că am făcut ceva incorect». 

Czernin a spus Regelui : Impăratul meu voeşte încă 
să vă trateze ca pe un frate; dar este cea din urmă 
ocazie; dacă îl siliţi să mai verse sânge, se va sfârşi 
pentru totdeauna, iar conditiunile vor fi şi mai grele 
pentru ţară. Cunoaştem mijloacele dv. în munitiuni: 
e o campanie de 3—4 săptămâni. (Czernin mă asigură 
că au 26 de divizii, plus o divizie bulgară şi o divizie 
maximalistă care înaintează spre laşi, şi că atât Ave- 
rescu la Buftea cât şi Regele, în această întrevedere, 
nu l-au contrazis când le-a spus că orice rezistenţă e 
degeaba). 


Dans son entrevue avec le Roi, le Roi lui ayant repro- 
ché de lavoir fait passer dans ses rapports pour un instru- 
ment de Bratianu, Czernin a maintenu son dire, car autre- 
ment il n'y a pas d'explications «à la... qu'il a commise». — 
(Je suppose que le mot cochonnerie n’aura été employé tel 
que Czernin me le rapporte). Le Roi a pleuré. Sa dernière 
phrase a été: «Je ne sais pas si nous nous reverrons, mais 
je ne voudrais pas que vous gardiez l'impression que j'ai 
fait quelque chose d’incorrect». 

Czernin a dit au Roi: «Mon Empereur veut encore vous 
traiter en frère; mais c’est la toute dernière occasion; si vous 
l'obligez à verser encore du sang, ce sera fini, à tout jamais 
fini, et pour le pays les conditions seront plus dures. Nous 
connaissons vos ressources en munitions: Cest une Campag- 
ne de trois à quatre semaines. (Czernin m'assure qu’ils ont 
26 divisions, plus une division bulgare et une turque; plus 
une division maximaliste qui marche sur Jassy, et que aussi 
Averescu à Buftea que le Roi dans cette entrevue n’ont pas 
ccatredit quand on leur a affirmé que toute résistance était 
inutile). 


380 NOTE POLITICE — 1918 


Asupra chestiunei Dobrogei, dacă se termină re- 
pede, Czernin asigură «că va fi un mijloc să se asigure 
folosinţa Constanţei Românilor». — şi, adaogă el către 
mine, «nu aşa în vânt, dar pentru totdeauna». Cuvinte 
enigmatice, pe care nu cer să le pătrund, de teamă să 
nu fac mai rău. În principiu materie de discutiune. Con: 
firmare încă de ceeace mi-a spus Eidinger. 


Czernin îmi vorbeşte de Socec. Nu ştiu nimic, dar 
mi se pare cu neputinţă, dacă e vinovat de părăsirea 
postului, să nu fi fost împuşcat şi să i se fi dat numai 
5 ani de muncă silnică. Czernin îmi certifică că va face 
din amnistie una din conditiunile păcei. 

Imi cere informatiuni asupra generalului Cristescu 
şi d-lui Burghelea, desemnaţi ca plenipotentiari. 

Averescu întovărăşea pe Rege, dar nu sa coborât 
din tren. Se mai afla şi un tânăr ofiţer, care am aflat 
apoi că era A. Zänescu. 

— Czernin a fost izbit de insistența cu care Ave- 
rescu şi Regele criticau Basarabia. «Cultură de doc- 
trine maximaliste», a spus Regele. — Eu: Dar atunci 





Sur la question Dobrogea, si on finit vite, Czernin a 
donné l'assurance «gwil y aurait moyen d'assurer la jouis- 
sance de Conştanţa aux Roumains» — et, ajoute-t-il envers 
moi, «pas comme ça, en l'air, mais pour, toujours» — mots 
énigmatiques que je ne demande pas à approfondir par 
crainte de donner l'éveil. C’est en principe matière à bonne 
discussion. Confirmation aussi de ce que m'a dit Bidinger. 


Czernin me parle de Socec. Je ne sais rien, mais il me 
semble impossible, s’il est coupable d’avoir abandonné son 
poste, qu’on ne l’ait pas fusillé et qu’on lui ait infligé cinq 
ans de travaux forces. Czernin me certifie qu’il fera de Pam- 
nistie une des conditions de la paix. 


Il me demande des renseignements sur le général Chris- 
tescu et M. Burghele, désignés parmi les plénipotentiaires. 

Averescu accompagnait le Roi, mais il n'est pas des- 
cendu du train. Il y avait aussi un jeune officier que j'ai 
appris être A. Zanescu, Czernin a été frappé de Linsis- 
tance que Averescu et le Roi ont mis à critiquer la Bessa- 
rabie. «Culture de doctrines maximalistes», a dit le Roi, — 


NOTE POLITICI — 1918 381 


de ce s'au dus acolo ? — Czernin : Spun că numai pentru 
a-şi asigura liniile de aprovizionare. Czernin crede însă 
că ei se arătau astfel, numai pentru a nu acredita scuza 
că Basarabia e o despăgubire bună în locul Dobrogei. 

Al doilea fapt izbitor: Când am revenit cu propu- 
nerea mea: armata română la dispoziţia alianţei cen- 
trale pentru a precumpăni o suparare eventuala a Bul- 
gariei, Czernin mi-a spus: N’avem nevoe de armata 
română; armata austro-ungară va merge întreagă în 
Franţa ! — Înţeleg că în această ordine de idei, demo- 
bilizarea parţială va fi printre preliminärile păcei... 

— Comunicatul anunţă că după cererea Ucranie- 
nilor (?) Austriacii au intrat pe un front vast în Podo- 
lia si se găsesc la nord şi nord-estul Moldovei. Aceasta 
desigur face situaţia armatei române şi mai disperată. 

— La 9 jum. seara, contele Csaky îmi aduce ultimele 
veşti. Sunt «favorabile», îmi spune el pe dată. 

Guvernul a telegrafiat că primeşte conditiunile puse, 
ca bază a negocierilor de pace. I s'a răspuns că, luân- 


Moi: Pourquoi s’y sont-ils rendus alors? — Czernin: Ils di- 
sent que c'est uniquement pour s'assurer les lignes d'appro- 
visionnement. — Mais Czernin pense que c’est une simple 
pose pour ne pas accréditer l’excuse que la Bessarabie est un 
beau dédommagement pour la Dobrogea. 

Uu second fait frappant: Quand je suis revenu à la 
charge avec ma proposition, armée roumaine à la disposition 
de l'alliance pour faire contre-poids à une éventuelle bou- 
derie des Bulgares, Czernin ma dit: «Helas! Nous n'avons 
pas besoin de l’armée roumaine, c’est l’armée austro-hon- 
groise qui ira tout entière en France!» Je comprends que 
dans cet ordre d'idées, la démobilisation partielle soit parmi 
les préliminaires de la paix. 

— Le communiqué annonce que sur la demande des 
Ukrainiens (?), les Autrichiens sont entrés sur un vaste front 
en Podolie, et se trouvent au Nord-Est de la Moldavie. — 
Ceci rend évidemment la position de l’armée roumaine en- 
core plus désespérée, 

— À 9 heures et demie du soir le comte Csaky m'apporte 
les dernières nouvelles. Elles sont «favorables, me dit-il de 
suite. Le gouvernement a télégraphié qu'il acceptait comme 
base des négociatious pour la paix les conditions posées. On 


382 NOTE POLITICE — 1918 


du-se act cu plăcere, trebuia ca înainte de expirarea 
termenului de denuntare, deci până Marti, un plenipo- 
tenţiar să semneze preliminările următoare, — pe cari 
le-am reţinut, după singura citire a depeşei de către 
saky : 

1) Recunoaşterea cesiunei Dobrogei, dar fägäduin- 
du-se că se va asigura României o eşire la Marea Nea- 
gră. | 

2) Acceptarea principiului unei rectificäri de gra- 
viță cu Ungaria. 

3) Invoelile economice (cari ?). 

4) Demobilizarea a 8 divizii, celelalte 8 trebuind de 
asemenea să fie demobilizate, afară de necesitate pen: 
tru paza graniţei. 

5) România va trebui să ajute din toate puterile 
Ja transportul armatelor aliate spre (?) Rusia. 

Csaky adaogă că pacea cu Rusia e considerată ca 
făcută. | 

Spun îndată lui Csaky ce greşeală imensă se face 
cu Dobrogea şi accentuez că esirea făgăduită nu poate 
să fie decât Constanţa. — Din nefericire, nu-l văd de 
loe convins. 





lui a répondu qu'en prenant acte avec plaisir, îl fallait 
qu'avant l'expiration du délai de dénonciation, done jusqu’à 
mardi, un plénipotentiaire eût signé les prélimiuaires sui- 
vants que j'ai retenu sur une simple lecture par Csaky de 
la dépêche (signature à Buftea): 

1) Reconnaissance de la cession de la Dobrogea, mais 
ou promet d'assurer à la Roumanie une sortie à la mer 
Noire. 

2) Acceptation du principe d’une rectification de fron- 
tière avec la Hongrie. 

3) Les arrangements économiques. (Lesquels1). 

4) Démobilisation de 8 divisions, les autres 8 devant 
aussi être démobilisées à moins de nécessité pour la garde 
de la frontière. 

5) La Roumanie devra aider de toutes ses forces au 
transport des armées alliées vers (?) la Russie. 

Csaky ajoute que la paix avec la Russie est considérée 
comme faite aussi. — Je dis de suite à Csaky la faute im- 
meuse quou commet avec la Dobrogea et j'accentue que la 
sortie promise ne peut être que Constantza. Je ne le trouve 
malheureusement pas édifié du tout! 


NOTE POLITICE — 1918 383 


— Primit în cursul zilei pe d-nul Christoph, cores- 
pondent special a agenţiei «Express-Korrespondenz» 
din Berlin. Am vorbit cu el; a luat notă; convorbirea 
noastră a fost asupra Dobrogei. La el deasemenea am 
găsit ecoul unei hotărâri luate. Am insistat să nu pu- 
blice nimic fără a mi se arăta mie. 

3 Martie. — Comunicatul spune că trupele austriace 
intrate în Polonia au ocupat Kamenetz-Podolski, — 
prăzi considerabile, — Hotin şi Lipeani în plină Ba: 
sarabie. 

La 5 ore s'a semnat la Brest-Litowsk pacea cu Ru- 
sia. Mai înainte Germanii ocupaseră Narva, astfel că 
Estonia întreagă e în mâinile Germanilor. Petersburg, 
având în vedere starea Finlandei, nu mai are legătură 
cu apusul decât prin Baltica. 

— Luat masa la Arion împreună cu Kihlmann. 
Din toate convorbirile cu el şi cu Horstmann, se simte 
că Puterile centrale n'au nici o încredere în guvernul 
român. Cum ei proclamă că nu pot să se amestece în 
afacerile interne ale României, profită de această stare 


— Reçu dans la journée Mr. Cristoph, correspondant 
spécial de l’Agence télégraphique de Berlin «Express-Kor- 
respondenz». J'ai causé avec lui; il a pris des notes; notre 
conversation a roulé sur la Dobrogea: là aussi j'ai trouvé 
l'écho d'une décision déjà prise. J'ai insisté pour que rien 
ne fut publié sans que cela m'eut été soumis. 

3 mars. — Le communiqué porte que les troupes autri- 
chiennes entrées en Podolie ont occupé Kamenetz-Podolski— 
prises considérables — Hotin et, sur la rive gauche du Pruta. 
Lipcani en pleine Bessarabie. 

À 5 heures on a signé la paix avec la Russie à Brest- 
Titowsk. Auparavant les Allemands ont occupé Narva, de 
sorte que l’Estonie du Nord au Sud, à travers le Peipus 
jusqu’à Pskow et Ostrow, est aux mains de l’Allemagne. Pe- 
tersbourg, vu l’état de la Finlande, n’a plus de liaison avec 
l'occident que par la Baltique. 

— Déjeuné chez Arion avec Kiihlmann. De toutes les 
conversations avec lui et Horstmann, on sent que les puis- 
sances centrales sont en pleine méfiance vis-à-vis du gou- 
vernement roumain. Comme ils proclament ne pas pouvoir 
se mêler des affaires internes de la Roumanie, ils profitent 


384 NOTE POLITICE — 1918 


de lucruri pentru a obţine maximum în toate! Minis- 
trul a spus lui Arion : Şi cu toate acestea aveţi un aliat 
minunat, pe mareşalul ! 

— Am isprävit Memorandul, pe care vreau să-l 
remit celor doi miniştri şi Mareşalului asupra chestiu- 
nei Dobrogei. Am pierdut până acum două zile din 
cauza felului chitibusar de a lucra al lui Onciu. Onciul 
a făcut partea istorică ; Mehedinţi partea geografică şi 
etnografică. Ştiu bine că nu slujeşte la nimic... 

— Ecou la vorbele lui Carp, Lupu şi nora-sa : 
Austria şi intrigile catolice sunt cauza tuturor! In 
spiritul lui Carp, Impăratul Carol, lucrând mai ales ca 
să scape pe Rege şi Dinastia, Austria ne ia Dobrogea 
şi ne impune condiţiile penibile ale păcei. Ce copilării ! 

4 Martie. — Dr. Solmssen dela Disconto vine să mă 
vadă. Pentru el, România nu poate plăti datoria de 
război. Repetă ceeace Horstmann spusese altădată: 
banii daţi de Franţa si de Englitera trebue consideraţi 


de cet état des choses pour obtenir le maximum en tout! -— 
Le ministre a dit à Arion: «Et vous avez un allié merveil- 
leux, le Maréchal!» 

— Mis la derniére main au Memorandum que je veux 
remettre aux deux ministres et au Maréchal sur la question 
de la Dobrogea. Nous avons déjà perdu deux jours à cause de 
la façon tatillonnée de travailler de Onciul. Onciul a fait la 
partie historique; Mehedinti la partie géographique et ethno- 
graphique. Je sais bien que Cest cautère sur jambes de bois... 

— Echo des propos de Carp—Lupu et sa bru. C’est l’Au- 
triche et les intrigues catholiques qui sont cause de tout! 
Dans l'esprit de Carp, l’Erapereur Charles ayant surtout agi 
pour sauver le Roi et la dynastie, c’est l'Autriche qui nous 
prend la Dobrogea et qui nous vaut les pénibles conditions 
de la paix.. Que c’est enfantin! 

4 mars. — Après la quinzaine merveilleuse et ensoleillée, 
journée froide et maussade. 

— Mr. le Dr. Solmssen de la Disconto vient me voir. 
Pour lui la Roumanie ne peut payer la dette de guerre. Il 
répete ce que Horstmann avait dit un jour: Il faut considé- 
ver largent avancé par la France et l'Angleterre comme 


NOTE POLITICE — 1918 385 


ca echivalentul serviciului de război. Adică mai simplu, 
falimentul. — Asupra chestiunei Dobrogei, toţi văd 
bine greşeala ce se face, dar nu se mai poate reveni. 
‘Trebue să se plătească aliatul credincios si poporul 
german înțelege bine că cel necredincios, cel care a 
trădat, trebue să plătească. 

La el, ca la toţi Germanii mari şi mici, preocuparea 
si neliniste din spre partea  Brătianu-Take Ionescu. 
Nici acolo nu ştiu de ce capăt să ia afacerea! 

— Văzut Kühlmann căruia i-am dat memoriul. I-am 
spus că îl prezentam cu titlul documentar numai, cauza 
Dobrogei fiind pierdută. Imi răspunde tot ca bancherul 
de mai sus: Bulgarii ne-au făcut un mare serviciu, 
căci când ne-aţi atacat, socoteam situatiunea noastră 
foarte rea, trebue să o mărturisesc. Trebue să execu- 
tăm făgăduiala noastră. — Asupra unei reflectiuni ce 
fac: «Fie că Impäratul, fie că un altul au fägäduit, 
la noi nu e admis ca să se spună: nu eram competent ca 
să leg ţara. Cu guvernul actual, care nu face decât să 
umble cu şiretlicuri, trebue să fim cu mare băgare de 


équivalence du service de guerre. Simplement la banque- 
route. Sur la question de la Dobrogea on voit bien la faute 
que l’on commet, mais il n'y a pas à revenir là-dessus, On 
doit payer l’allié fidèle et le peuple allemand comprend bien 
que c'est l’allié infidèle, celui qui a trahi, qui doit faire 
les frais! 

Chez lui, comme chez tous les Allemands, grands ou pe- 
tits, préoccupation et inquiétude venant du côté Bratiano- 
Take Ionescu. Là encore ils ne savent par quel bout prendre 
l'affaire ! 

— Vu Mr. de Kühlmann à qui Jai porté le mémoire. Je 
lui ai bien dit que je le présentais à titre documentaire seu- 
lement, la cause de la Dobrogea étant perdue. Il me répond, 
tout comme mon banquier de plus haut: les Bulgares nous 
ont rendu un grand service, car lorsque vous nous avez atta- 
qué, nous jugeons notre situation très critique — je dois 
l'avouer. Il faut que nous exécutions notre promesse, Sur 
une réflexion que je fais: «Que se soit l'Empereur ou un 
autre qui a promis, chez nous il n'est pas admis qu'on dise: 
Je n'étais pas compétent pour engager le pays». 

— Avec le gouvernement actuel qui ne fait que louvoyer, 
nous sommes tenus à beaucoup de circonspections. Mais, ajou- 


2h 


386 NOTE POLITICE — 1918 


seamă. Dar, adaogă el, cum o să scăpăm oare de aceşti 
oameni 1 Nu se poate nimic spera de făcut serios îm- 
preună, cât timp aceşti domni sunt în stare să facă 
rău. Ii veţi pune oare sub acuzare ?» — Răspund că nu 
ştiu nimic, afară de Iliescu, împotriva cărui am probe. 
Dar cu ei la putere sau în culise, nu e mijloc să se 
limpezească nici chiar răspunderile. 

Propun: Cereţi ca tratatul să fie ratificat de o 
Cameră aleasă din nou, şi sper că la alegeri vor fi bă- 
tuti. — Ministrul : «Fără îndoială că a vom cere». 

Depus şi la Czernin memorandul. 

— Comitet consultativ la 4 ore. Gr. Cantacuzino, 
care are darul originalitätei în tot ce propune, ar vrea 
să ne plângem Germanilor de puţinul concurs politic 
ce ni-l dau cca partid». Fără succes. Arion, Hârjeu şi 
Mehedinţi sunt pentru un memoriu-rechizitor, în care 
se va reaminti greşelile făcute împotriva sfaturilor 
noastre, cari n'au lipsit niciodată Regelui şi guvernului 
său. Urmarea mâine. 

— 5 ore. Primit de Mareşalul Mackensen, căruia îi 


te-t-il, comment allons-nous être débarassés de ces gens-là? Ou 
ne peut rien espérer de sérieux à construire ensemble, tant 
que ces Messieurs sont en état de nuire. Les mettrez-vous 
sous accusation? 

Je réponds que je n’en sais rien, sauf Iliescu contre le- 
quel j'ai des preuves. Mais avec eux au pouvoir ou dans la 
coulisse, pas moyen de clarifier même les responsabilités. Je 
propose: exiger que le traité soit ratifié par une Chambre 
nouvellement élue et dans les élections j'espère qu’on peut 
les battre. — Le Ministre: «Trés certainement nous le do- 
manderons». 

— Deposé chez Czernin aussi le Memorandum. 

— Comité consultatif à 4 heures. Grégoire Cantacuzène, 
qui a le don de l’originalité dans tout ce qu’il propose, vou- 
drait qu'on se plaignit aux Allemands du peu de concours 
politique qu’ils nous prêtent «comme parti». Pas de succès! 
Arion, Harjeu et Mehedinţi sont pour un mémoire-réquisi- 
toire dans lequel on remémorerait les fautes commises mal- 
gré nos Conseils, qui n'ont jamais fait défaut au Roi et à 
son gouvernement. Continuation demain. 

— Ciuq heures. Reçu par le Maréchal, auquel je remets 


NOTE POLITICE — 1918 387 


remit Memorandul. Imi mulţumeşte, căci, până acum, 
Bulgarii au publicat patru, rămase fără contrazicere. 
Imi arată pe cel din urmă, apărut în numele congresu- 
lui (!?) dela Babadag. Mareșalul e foc şi pară împo- 
triva anexărei Dobrogei. Anul trecut, în Septembre, el 
expusese Marelui (Cartier motivele strategice pentru 
cari această provincie nu trebuia luată României. El 
adaogă, — dar mi-e teamă ca optimismul său să nu-l 
rătăcească, — că Dobrogea pentru un moment «este a- 
“bandonatä» puterilor centrale şi că linia Feteşti-Con- 
-stanţa va fi salvată. Intr'adevăr, Bulgarii «sunt nesa- 
tiosi». Mareşalul sfârşeşte prin a-mi spune: Ar trebui 
să li se propuie bani în schimb. Ei nu au; România va 
găsi totdeauna. Revendicarea Dobrogei nu e o chestie 
naţională : poporului puţin îi pasă. E o chestiune pur 
politică. Maresalul admite că va fi un täciune de in- 
"cendiu în viitor. 

Maresalul mi-a repetat încă odată, ce puţină încre- 
-dere se poate avea în guvern şi cât a rugat pe Averes- 
cu să vină la ei cu inimă deschisă, pentru ca să se 
poarte în acelaş mod. 


notre Memorandum. Il me remercie, car jusqu'à présent les 
Bulgares en ont fait paraître quatre, restés sans contradic- 
tion. Il me montre le dernier paru au nom du congrès (7) de 
Babadag. Le Maréchal est feu et flamme contre l’annexion de 
la Dobrogea. Lan dernier. en septembre, il a déjà exposé 
au Grand Quartier les raisons stratégiques pour lesquelles 
il ne fallait pas prendre à la Roumanie cette province. Il 
ajoute—mais j'ai peur que son optimisme ne l'6gare — que 
la Dobrogea est abandonnée «aux puissances centrales» pour 
le quart d'heure et que la ligne Fetesti-Constantza sera sau- 
vée, Réellement les Bulgares «sind unsättig». — Le Maréchal 
finit par me dire: «ll faudrait leur proposer en échange de 
argent. Ils n’en ont pas; la Roumanie en trouvera toujours. 
La révendication de la Dobrogea n'est pas une question na- 
tionale: le peuple s’en soucie peu. C'est une question pure- 
ment politique». Le Maréchal admet que c'est un brandon 
d'incendie dans l’avenir. 

Le Maréchal m'a répété, une fois de plus, combien on ne 
peut avoir confiance dans le gouvernement et. combien i a 
prié Averescu de venir à eux le coeur ouvert et lon se con- 
duira en conséquence. 


388 NOTE POLITICI —. 1918 


5 Martie. — Averescu a iscălit azi dimineaţă preli- 
minärile: (v. 7 Mart.). 

Argetoianu şi alte 8 persoane sosese astă-seară la 
Buftea, iar primul contact va avea loc diseară sau 
mâine dimineaţă. Numele persoanelor care vin nu e 
încă cunoscut, — cum spune Horstmann. Kiihlmann de- 
junează mâine la mine şi ne înţelegem că mi se va co- 
munica dacă şedinţa, pe care o presupun scurtă, va per- 
mite. . 

— Continuarea şedinţei comitetului. Discutiunea. 
foarte serioasă. Arion, Th. Rosetti, Gr. Cantacuzino, 
Mehedinţi, Hârjeu şi Corteanu. Aprobat în mod una- 
nim propunerea mea de a cere o Cameră nouă pentru 
ratificarea tratatului de pace ; a se proceda ca la 1870 
în Franţa. Aprobat de asemenea un memoriu istoric 
pentru partid. document politie pentru a începe o acţiu- 
ne — şi o rezoluţie votată de toţi parlamentarii şi foştii 
parlamentari pentru a se protesta contra faptului că gu- 
vernul nu ţine seamă de loc de populaţiunea ocupată şi 
de reprezentanţii ei. 

— Tratatul cu Rusia e publicat. Estonia are ca li- 


5 mars. — Averescu a signé ce matin les préliminaires. 

— Argetoianu et huit autres personnes arrivent ce soir 
à Buftea et le premier contact aura lieu ce soir ou demain 
matin. [Les noms des personnes qui viennent ne sont pas en- 
core connus. C’est Horstmann qui me l’affirme. Kühlmann 
dait déjeuner demain et il reste entendu qu’on me commuui- 
quera si la séance, qu’on suppose courte, le permet. 

— Continuation séance comité. Gravement discuté. Arion, 
Theodor Rosetti, Grégoire Cantacuzène, Mehedinti, Corteanu 
et Harjeu. Approuvé unanimement ma proposition de de- 
mander une Chambre nouvellement élue pour ratifier le 
traité de paix; procéder comme en France eu 1870, Approuvé 
aussi un mémoire historique pour le parti, document politi- 
que pour commencer une activité, et une résolution pour 
protester contre le fait que le gouvernement ne tient aucun 
compte de la population occupée et de ses représentants, cette 
résolution serait votée par tons les parlementaires et anciens 
parlementaires. 

— Le traité avec la Russie est publié, L’Estonie a pour 


NOTE POLITICE — 1918 389 


mită linia atinsă în ziua semnăturei: Narva, Lacul Pei 
pus, Lituania, Lacul Pskow şi o linie mergând drept la 
Dwina la punctul numit Livenhof, sunt limitele dinainte 
ale acestor provincii puţin mărite la nord-est şi la sud. 
Regularea soartei acestor provincii şi-o rezervă Germa- 
nia de acord cu populaţia lor. Vicleniile lui Trotzki 
costă scump pe Rusia. 

6 Martie. — Delegații oficiali cunoscuţi, Averes- 
cu, Argetoianu, Papiniu şi Burghele; ca consilieri: ge- 
neralul Lupescu şi, notă bună, colonelul Mircescu. — 
S'au pus în legătură eri şi au avut şedinţă azi dimi- 
neaţă. 

D. de Kühlmann, care dejunează la mine (am poftit 
dinadins pe Costică Manu), îmi spune că totul nu va 
fi aşa de grozav cum se spune. Pentru Dobrogea mai 
am încă speranţă, «contre tout espoir». La chestiunea 
graniţelor de munte: «Bazarlâc», deci obiect de precu- 
petealä şi de învoială. 

Dar aceşti domni (delegaţii noştri) sunt ridicoli ; 
d-l Argetoianu «a crezut că ne sperie, spunându-ne că 
dacă ar iscăli tratatul, nar mai putea fi ministru !» 
Tot aşa de înduioşetor ca şi temerea generalului Ave: 


limite la ligne atteinte le jour mâme de la signature: la 
Narva, le lac Peipus; la Lithuanie: le lac de Pskow et une à 
l'endroit àla Dwina, au point nommé Livenhof, ce sont les 
limites antérieures de ces provinces légèrement agrandies 
au Nord-Est et à langle Sud. L'Allemagne se réserve de ré- 
gler le sort ue ses provinces d'accord avec leurs populations. 
Les finauderies de Trotzky coûtent cher à la grande Russie. 

6 mars. — Les délégués officiellement connus sont: avec 
Averescu, Argetoianu, Papiniu et Burghele, Comme conseil- 
lers le général Lupescu et, bonne note, le colonel Mircescu. 

On a pris contact hier et siégé ce matin. 

Monsieur de Kühlmann, qui déjeune chez moi (j'ai in- 
vité exprès Costica Manu). me dit: Ce ne sera aussi terrible 
qu’on le dit. Pour la Dobrogea j'ai encore de l'espoir «contre 
tout espoir». La question des frontières-montagne: «du Bâ- 
garlâc», done objet d'accords et de marchandages. 

Mais ces Messieurs (nos délégués) sont grotesques: «Mon- 
sieur Argetoianu a eru nous effrayer en nous disant que 
s’il signait ce traité il ne pourrait plus être ministre!» Le fait 


390 NOTE POLITICE — 1918 


rescu de a-si pierde popularitatea. Douä «gafe» subli- 
niate de Kühlmann, din care poate sä scoatä atâtea a- 
vantagii. 

Am remis o notă pentru procedura de urmat în ale- 
geri. 

«Foaia ordonantelor» publică decretul lui Macken- 
sen, autorizând administraţia militară să arendeze tere: 
nurile petrolifere ale Statului pe un termen maxim de 
50 ani. Probabil societatea e constituită şi tratatul ne 
va sili să ratificăm concesiunea. Aceasta e forma pen- 
tru faimosul monopol de care se ocupa toată lumea. Tot 
odată se pronunţă lichidarea tuturor societăţilor cu 
capital sau cu participare străină. Petrolul rămâne în 
întregime în mâinile Germanilor. 

7 Martie. — Comunicatul dă conditiunile care au 
fost primite de noi ca preliminări, dar nu le dă pe 
toate. Nici o vorbă de transportul trupelor prin Moldo- 
va şi nici o vorbă asupra controlului lui Mackensen în 
ceeace atinge demobilizarea. — Deasemenea este substi- 
tuire de semnătură; nu Averescu, ci Argetoianu a sem- 


est que c’est aussi touchant que la crainte du général Ave- 
rescu de perdre sa popularité. Deux gaffes soulignées par 
Kühlmann: quelle prise ça lui donne. 

Remis une note écrite sur la procédure à suivre pour: 
les élections. 

— La feuille des ordonnances publie le décret de Macken- 
sen autorisant l’administration militaire d'affermer les ter- 
rains pétrolifères de PEtat pour une durée maxima de 50 
ans. Probablement la société est toute constituée et le traité 
nous obligera à ratifier cette concession. C’est ça la forme 
pour le fameux monopole dont tout le monde s'occupait. 

— Du même coup on prononce la liquidation de toutes 
les sociétés à capital ou à participation étrangères. Le pétrole 
reste entièrement aux mains des Allemands. 

7 mars. — Le communiqué donne les conditions qui ont 
élé acceptées par nous comme préliminaires, mais ne les 
donne pas toutes: pas un mot du transport des troupes par 
la Moldavie et pas un mot sur le contrôle de Mackensen en ce 
qui touche la demobilisation. — Il y a aussi substitution de 
signature ; ce n'est pas Averescu mais Argetoianu qui a 


NOTE POLITICE — 1918 391 


nat. Termenul noului armistițiu acordat pe baza aces- 
tei acceptäri este de 14 zile. 

Comunicatul mai dă, după publicaţiile ruseşti, tex- 
tul convenției noastre militare încheiată la 5/18 August, 
împreună cu tratatul de alianţă cu Antanta. Şi cu 
toate-acestea a doua zi, d. de Bussche îmi seria privitor 
la o comunicare făcută lui Brătianu, că credea că acesta 
va linişti pentru câtva timp avânturile războinice ale 
acestor domni. 

— Carp a ameninţat pe Kiihlmann cu conspirația 
şi stă toată ziua ceasuri întregi cu Ianovici să purice 
listele electorale, fără îndoială pentru a da de urma a. 
dreselor unor anumiţi indivizi. De altă parte, dela Berlin 
Beldiman nu se lasă; Brănişteanu îmi spune că a tri 
mis două telegrame interzise de cenzură : 1) Că a fost 
primit în audienţă de cancelar; 2) că cercurile diri- 
ginte nu renunţă la necesitatea de a înlătura pe Rege. 
Această telegramă a fost arătată lui Stere, dar nu i-a 
fost dată. 

Bussche adăogase nota că este o afacere ce nu pri- 





s.gné. Le délai du nouvel armistice accordé sur la base de 
cette acceptation est de 14 jours. En même temps on donne, 
d'après les publications russes, le texte de notre convention 
militaire, conclue le 5/18 août, en même temps que le traité 
d'alliance avec l!Entente. Et dire que le lendemain Monsieur 
de Bussche m'écrivait, au sujet d'une communication faite 
à Bratianu, qu'il croyait que cela allait calmer pour quelque 
temps les velléités belliqueuses de ces Messieurs | 

— Carp a menacé Kühlmann de conspiration. Ianovici 
passe tous les jours des heures entières, ensemble, à piocher 
les listes électorales, évidèmment pour reconstituer les adres- 
ses de certains individus. De son côté, Beldiman de Berlin 
ne lâche pas prise; Branisteanu me dit qu'il a envoyé deux 
télégrammes que la censure a interdits: 1) qu'il a été reçu 
en longue audience par le chancelier (le fait est qu'ici l’on 
traite et que l’on ne peut avoir des rapports avec qui veut 
la tête de celui avec lequel on traite); 2) que les cercles diri- 
geants ne renoncent pas à la nécessité d’écarter le Roi. Ce 
télégramme a été montré à Stere, mais on ne le lui a pas re- 
mis, Bussche avait ajouté la notice que c’est une affaire qui 


392 NOTE POLITICE — 1918 


veşte decât pe Români (pare că era mai simplu atunci 
să nu se transmită depeşa !). 

Chiar adineauri, Horstmann, sosit pe când vor- 
beam cu Argetoianu, mi-a reamintit de nevoia ca Re 
gele să plece... — E un joc prea greu de descurcat. 

Pe la 2, un ofiţer german vine să mă prevină că 
Argetoianu dorea să mă vadă. Am vorbit dela 3—4. El, 
cam melodramatic, încărcat de nenorocirile patriei: 
«Durerea a făcut din noi alţi oameni». — Pentru el 
ceeace e iscălit, nu constitue preliminări de pace; suntem 
liberi. Sunt principii stabilite numai în vederea armisti- 
tiului. Şi ceeace spun gazetele nu e nici exact nici com: 
plect. Despre partea economică, nu ştie nimic; i se vor 
remite conditiunile şi pleacă pentru 2—3 zile la Iaşi. 

Apel la mine: «Aveţi relatiuni cu ei, probabil, si 
puteţi să ne ajutaţi mult». Ji arăt marea mea mirare că 
nu s'a căutat măcar să se ceară sfatul nostru, sau o le- 
gătură oarecare cu noi. Imi dă o explicare vagă ca şi 
când înțelegeau să ne păstreze intacti, pentru numai 
ştiu ce ipoteză. — Ii spun lămurit: Nu inspirați încre- 





n’intéresse que les Roumains. (Il semble qu’il était plus sim- 
pie alors de ne pas transmettre le tâlegramme!). Tout à 
l'heure encore, Horstmann, venu pendant que je causais avea 
Argetoianu, m'a reparlé de la nécessité que le Roi s’en aille... 
C'est un jeu bien difficile à débrouiller. 

— Vers deux heures, un officier allemand est venu me 
prévenir que Argetoianu voulait me voir. Nous avons causé 
de trois à quatre, Lui, un peu mélodramatique, accablé par 
les malheurs de la patrie: «La douleur nous a fait des autres 
hommes». — Pour lui, ce qui est signé ne constitue pas des 
prélimiuaires de paix, — on est libre. Ce sont des principes 
établies en vu da l’armistice seulement. Et ce que disent les 
journaux, n’est ni exact ni complet. Pour la partie économi- 
que, il l’ignore totalement; on va lui remettre les conditious 
et il repart pour deux jours pour Iassy. Appel à moi. «Vous 
avez des rélations avec eux, probablement, et vous pouvez 
beaucoup nous aider», Je lui marque mon grand étonnement 
owon n’ait même pas cherché à prendre un conseil, un con- 
tact quelconque avec nous. Il me donne une vague explica- 
tion, comme s'ils entendaient nous réserver intacts pour je ne 
sais plus quelle hypothèse, — Je lui dis clairement: «Vous 
n’inspirez pas confiance», — Lui: «Je le sais et c’est à tort. 


NOTE POLITICE — 1918 393 


dere. — E]: O ştiu, şi pe nedrept, căci nu se pot ignora 
sentimentele ostile ale lui Averescu pentru Brătianu. 
Cât despre el, Argetoianu, el singur a răsturnat guver- 
nul (?!). Vede trei solutiuni: 1) Pace inacceptibilă dacă e 
prea rea; se va continua războiul; e inutil pentru re- 
zultatul imediat, dar ne dă şanse pentru pacea generala; 
2) Pace rea, — ne supunem, — însă înseamnă vrăjmă- 
şia pentru viitor; 3) Pace favorabilă; dacă e acordată 
ne reîntoarcem deadreptul la politica noastră traditio- 
nală. Dar din toate cele ce-mi spune, se simte că nimic 
nu e rupt cu vechii aliaţi. 

El mă întreabă dacă nu vreau să văd pe Rege. Mă 
pun la dispoziţia sa. 

Regele e încă în mâinile celor ce-l înconjoară; Stir- 
bey joacă un rol urât în toate acestea: «Nous travail- 
lons à l’en arracher». 

Il întreb asupra lui Christescu: E o ticälosie a 
lui Brătianu. I-a fost frică de doi generali tari: Ave- 
rescu şi Christescu. Prezan cam la fund !—Bolile au fost 
groaznice : mureau pe stradă. — S'au împuşcat oameni 
cari apoi au trebuit a fi desgropati pentru a fi reabili- 
taţi ! (textual). 


car on ne peut ignorer les sentiments hostiles de Averescu 
pour Bratianu». Quand à lui. Argetoianu, à lui seul il a ren- 
versé le gouvernement (71). 

Il voit trois solutions: 1) Paix inacceptable si trop mau- 
vaise; on continuera la guerre; c’est inutile comme résultat 
imédiat, mais ca donnera une chance pour la paix générale; 
2) Paix mauvaise, — on se soumet, mais c’est l’inimitié pour 
l'avenir: 3) Paix favorable; si on l’accorde nous venons en 
plein dans notre politique traditionnelle, Mais dans tout ce 
quil me dit, on sent que rien nest rompu avec les an- 
ciens alliés. 

Il demande si je ne veux pas voir le Roi. Je me mets à sa 
disposition. Le Roi est encore aux mains de son entourage; 
Stirbey joue un mauvais rôle là-dedans. «Nous travaillons à 
l'en arracher». 

J'interroge sur Christescu: c'est une cochonnerie de Bra- 
tianu. Il a eu peur de deux généraux forts: Averescu et 
Christescu. Prezan un peu coulé! Les maladies ont été ef- 
froyables: on mourait dans la rue. La terreur a été très 
grande. On a fusillé du monde «qu’il a fallu déterrer pour le 
réhabiliter!» (textuel). 





394 NOTE POLITICE — 1918: 


In rezumat, cred că singurul nod al chestiunei e ca 
să văd pe Rege.— Privitor la ce a fost iarna trecută : 
«Am trăit infernul lui Dante. Pe străzi atingeai cu picio- 
rul morţii şi muribunzii». 

— Horstmann îmi cere pentru diseară o întreve. 
dere secretă cu Kühlmann. 

Lungă convorbire dela 9—11. Kühlmann : «Dans la 
journée on parle, ce n'est que le soir qu’on peut causer». 
Foarte tordial, plin de încredere ; recunoscând că sa gu- 
vernat politiceşte foarte rău aici; cine poate înlocui pe 
Hentsch ? Hortsmann ? Prea tânăr, etc. 

Esenţial : jocul delegaților dv. e foarte sträveziu : 
ei fac pace fiindcă n’au mijlocul să facă altfel, dar 
speră încă într'o întorsătură a afacerilor şi deci sunem 
siliţi să ne luăm măsurile noastre». 

Frontiera Ungară: Trebue de negociat; s'a spus 
cu oarecare dreptae că Orientul începe la Salzbourg. 
Alianța : «O primesc, nu fac pe desgustatul, sol- 
daţii dv. pot să ne fie folositori». — Regele: «Ce doriţi 
Dv.? Nam luat nici o hotărâre definitivă. Credeţi 
că aţi putea guverna cu el? Dacă da, îl veţi păstra». — 


En résumé je crois que le seul noeud de la question était 
que je visse le Roi. À propos de ce qwa été l'hiver dernier: 
«Nous avons vécu l'enfer de Dante. On touchait du pied dans 
la rue les morts ou les mourants!» 

— Horstmann me demande pour ce soir une entrevue 
avec Kühlmann, — secrète. — Longue conversation de 9 à 11 
h. — Kühlmann: «Dans la journée on parle; ce n'est que le 
soir qu’on peut causer». Très cordial, très en confiance; re- 
connaissant qu'on a politiquement très mal gouverné ici; 
qui peut remplacer Hentsch? Horstmann? Trop jeune, etc. ; 
Essentiel: le jeu de nos délégués est percé à jour: «Ils font 
une paix, parce qu'il n'y a pas moyen de faire autrement; 
mais ils espèrent toujours un revirement des affaires et nous 
sommes obligés de prendre nos précautions». 

Frontiere hongroise: «Il faut marchander; on a dit avec 
certaine raison que l'Orient commence à Salzbourg». 

Alliance: «Je l’accepte; je ne fais pas le dégoûté et vos 
soldats peuvent nous être utiles». 

Le Roi: «Que désirez-vous? Je mai pas d'opinion arrêtée. 
Croyez-vous pouvoir gouverner avec lui? Si oui, on le gar- 
dera». 


NOTE POLITICE — 1918 395 


Basarabia : «Dacă d-nii aceştia fac pe desgustatii cu 
atât mai rău pentru ei. Chiar în astă-seară ne-a venit o 
protestarea din partea Ucrainei. Nu o sa ne dăm nici o os- 
teneală pentru ca să o aibă». — Condiţii economice : 
«Noi ne inspirăm dela principiul : Să trăim şi să lăsam 
si pe alţii să trăiască»— Regimul ţărei : Insist asupra 
două puncte: 1) Pacea trebue să reconstitue suverani- 
tatea tärei ; 2) cu un guvern serios este toată garanţia 
că tot ce ar trece peste nevoile populatiunii ar merge 
la Germania. 


Kühlmann răspunde : Chestiunea se discută încă 
între militari şi noi. Nu vă temeti de nimic; sunt sorti 
ca ţara dv. să iasă chiar mărită, din catastrofă. 

Vorbim de proectele agrar şi electoral, pe care le 
aprobă în întregime, — Ii comunic părerea lui Argeto- 
ianu ca să văd pe Rege. Convine, dar exprimă dorinţa 
să nu iau puterea decât după semnarea păcei. (Cum 
spunea Mehedinţi : le place mai bine să trateze cu pă- 
catoşii !). 

Take Ionescu a cerut să plece cu ofiţerii străini. 


La Bessarabie: «Si ces Messieurs font les dégoûtés, tant 
pis pour eux. Il m'est déjà parvenu ce soir une protestation 
de l'Ukraine. Nous ne nous donnerons aucune peine pour la 
leur faire avoir». 

Conditions économiques: «Nous nous inspirons du prin- 
cipe: leben und lassen leben». 

Régime du pays: J'insiste sur deux points: 1) la paix 
doit reconstituer la souveraineté du pays; 2) avec un gou- 
vernement sérieux il y a toute garantie que tout ce qui dé- 
passera les besoins de la population ira fidèlement à l’Alle- 
magne. — Kühlmann répond: «La question se discute encore 
entre les militaires et nous. Ne craignez rien, il y a des 
chances pour que votre pays sorte de la catastrophe même 
agrandis. — Nous parlons des projets agraire et électoral. 
Toute son approbation. 

Je communique le désir de Argetoianu que je voie le Roi. 
Il admet, mais ferme désir que je ne prenne le pouvoir 
qu'après la signature de la paix. (Comme disait Mehedinti: 
«Le place mai bine să trateze cu păcătoşii». 

Take Ionescu a demandé à partir avec les officiers étran- 


396 NOTE POLITICE — 1918 


Sunt 1200. Ar trebui ca Brătianu să plece şi el: «Am 
spus delegaților să-i comunice că este o dorinţă care 
poate deveni o exigentä». — Ii remit o notă privitoare 
la disolvarea Camerilor. 


8 Martie. — Czernin pe la 11 ore. Ca şi Kuhlmann, 
îmi spune: «Domnii aceştia vor să încheie o pace oare- 
care, pentru ca să spună Antantei că-i rămân credin- 
-cioşi, şi îşi rezervă prima ocazie ca să o întoarcă. Tre- 
hue să ne luăm măsurile», 

Cum să ai încredere când îi prinzi în cele mai mici 
amănunte ? Când li s'a cerut să expedieze apoi pe ofi- 
terii străini, au răspuns că sunt atât de puţini încât nu 
face să te ocupi de ei. Si sunt 1200 cari trebuesc repa- 
triati ! 

Take Ionescu pleacă cu aceste misiuni de ofiţeri. 
Brătianu de asemenea. — Eu : Sunt sigur că nu pleacă 
şi Argetoianu mi-a afirmat acelaş lucru. — Czernin : 
Iti spun că pleacă. Dar cum pe la noi ar da de o caranti- 
nă, d-lor cer să plece prin Wladivostok. (Examinäm 
drumul pe hartă. Czernin, râzând de idea acestei plim- 


gers. Ils sont 1200. Il faudrait que Bratianu parte aussi: 
«J'ai dit aux délégués de lui transmettre que c’est un désir 
qui pourrait devenir une exigeance»s. — Je lui remets une 
uote au sujet de la dissolution des Chambres. 


8 mars. — Czernin, vers 11 heures. Tout comme Kühlmann 
il me dit: «Ces Messieurs veulent conclure une paix quelcon- 
que, pour dire à l’Entente qu'ils lui restent fidèles, mais se 
réservent à la première occasion de tourner casaque, Nous 
sommes obligés de prendre nos précautions». — Comment a- 
voir confiance quand on les pince dans les moindres détails? 
Lorsqu'on leur a demandé de renvoyer les officiers étrangers. 
ils ont répondu qu'il y en avait si peu que ce n’était pas la 
peine de s’en occuper. Or, il y en a 1200 qu'il faut rapatrier! 

Take Ionescu part avec ces missions. Bratianu part 
aussi. — Moi: Je suis sûr qu’il ne part pas et Argetoianu me 
l'a affirmé aussi—Czernin: Il part, vous dis-je. Mais comme 
par chez nous il y aurait une quarantaine, ces Messieurs deman- 
dent à partir par Wladiwostok. (Nous étudions sur la carte la 
route. Czernin s'amuse à l’idée de cette promenade autour du 


NOTE POLITICE — 1918 397 


bări în jurul globului: nu face să vii ca apoi să fii tor- 
pilat în mările „Europei 1). 

Czernin mă întreabă şi el: «Doriţi să ţineţi pe Rege? 
E treaba dv.» — In sensul ertării şi al împăcărei, zic în 
trecere : «Ar trebui însurat Principele Carol cu o archi- 
ducesă». — El: «Zukunftsmusik !» Dar nu zice nu. 

Asupra alianţei: Ministrul nu crede ca armata 
noastră să poată merge alături cu Bulgarii: «ar trage 
unii într'alţii». Si adaogă : armata noastră pleacă spre 
frontiera franceză. 

Foarte categoric: după pace trebue un guvern Mar- 
ghiloman. Ca şi Kiihlmann, nici o vorbă despre Carp- 
Foarte lămurit de asemenea : trebue ca România să ia 
Basarabia. Protestarea Ucrainei nu e o piedică; ea 
ware drept să spună nimic. 

— Stere primeşte ideia şi textul motiunei. Ii dau 
o copie pentru ca să redacteze amendamentele sale. Pen- 
tru el, Carp nu va semna «fiindcă ideia nu vine dela el». 

— Intrevedere cu Dr. Heinrich Gonda, şef al de- 
partamentului presei la Prezidentia consiliului ungar. 





globe: c'est la peine, — dit-il en riant,—de venir ensuite se 
faire torpiller dans les mers d'Europe!) 

Czernin me pose la même question: Voulez-vous garder 
le Roi? C'est votre affaire. — Dans le sens du pardon et de 
la réconciliation, je dis en passant: «Faudrait marier le 
Prince Carol à une archiduchesse». — Lui: «Zukunftsmusik». 
Mais ce n’est pas non. 

Sur l’alliance: le ministre ne pense pas que notre armée 
puisse marcher à côté des Bulgares. Ils se tireraient dessus. 
Il ajoute: notre armée part pour la frontière de France. 

Très catégoriquement: après la paix, il faut un gouver- 
nemeut Marghiloman. Pas un mot de Carp, tout comme 
Kühlmann. 

Très clairement aussi: il faut que la Roumanie prenne la 
Bessarabie. La protestation de l'Ukraine n'est pas un obsta- 
cle; elle n’a rien à dire. Je lui remets, sur les Chambres, la 
même note qu'à Kühlmann. 

— Stere accepte l’idée et le texte de la motion. Je lui 
en donne copie pour qu'il rédige ses amendements. Pour lui, 
Carp ne signera pas «parce que l’idée ne vient pus de lui». 

— Entretien avec le Dr. Heinrich Gonda, Chef «der 
Presse-Abteilung am K. ung. Ministerpraesidium». Popescu 


398 NOTE POLITICE -- 1918 


Mi-a fost prezintat ca sef de cabinet al lui Wekerle. Ca 
şi miniştrii, el nu-mi urează să fiu eu cel care va semna, 
pacea : «Va fi odioasă, şi cel ce o va semna, cu greu 
va mai guverna». 

Intrevederea noastră alunecă aproape în întregime 
asupra chestiunei frontierelor cu Ungaria, şi spre ma- 
rea lui mirare îi spun că dacă pacea nu se va face. va 
fi din această cauză. El îmi răspunde : Dacă aţi fi fost 
învingători, sar fi găsit firesc la noi să luaţi Transil- 
vania. — Eu: Atunci aveţi putinţa să luaţi tot, dar la 
ce bun să mai încheiăm o pace? — Trebue anexare. Na- 
tiunile nu pier. — In două rânduri îi spun lămurit că 
înţelepciunea si moderatiunea lor vor conditiona prie- 
tenia noasträ în viütor. Ungaria nu poate sä se lip- 
sească de noi în rivalitätile de rassă ale viitorului —El: 
D de Wekerle va veni şi el în România, dar după ce 
bazele sigure ale păcei vor fi puse, pentru a. desvolta 
elementele unei înţelegeri cordiale ! 

9 Martie. — Avut la masă, împreună cu Ledebur, 
pe maiorul Hempel, ajutorul lui Hranilovici. 

— Academicianul Giurescu îmi aduce un studiu 





me la présenté comme chef de cabinet de Weckerle. Tout 
comme les ministres, il ne souhaite pas que ce soit moi qui 
fasse la paix. «Elle sera odieuse». Et celui qui la signera 
aura de la peine ă gouverner. Notre entretien roule presque 
exclusivement sur la question de nos frontières avec la Hou- 
-grie et, à son grand étonnement, je lui dis que si la paix ne 
se fait pas, ce sera à cause de cela. Il me dit: Si vous aviez 
été vainqueurs, on aurait trouvé naturel chez nous que vous 
gardiez Siebenbiirgen. — Moi: A ce compte vous avez le pou- 
voir de tout prendre, mais à quoi bon faire une paix alors? 
Il faut annexer! Les nations ne périssent pas, — A deux 
reprises je lui dis clairement: leur sagesse et leur modé:- 
ration conditionneront notre amitié dans lavenir. La Hon- 
grie ne peut se passer de nous dans les rivalités de races de 
l'avenir. — Monsieur de Weckerlé viendra aussi en Rouma- 
nie, mais après que les bases certaines de la paix auront été 
posées, pour développer les éléments d’une entente cordiale! 

9 mars. — Eu à déjeuner avec Ledebur le major Hempel. 
aide de Hranilovici. 

— L'académicien Giurescu m'apporte une étude sur nos 


NOTE POLITICE —- 1918 399 


asupra, frontierelor ; în 1775, la căderea Bucovinei, aqui- 
lele împărăteşti, care însemnau graniţa, au fost din ordin 
împinse mult înainte în teritoriul moldovenesc, aşa în 
cât ne-a făcut să pierdem prima creastă a munţilor, şi 
această răpire din pământul nostru a fost «de fapt» 
ratificată de Turcia. 

— Delegații noştri nu pleacă la laşi decât diseară; 
s'a întârziat a li se da propunerile economice. 

— Se publică tratatul de pace al Germaniei cu Fin- 
landa. 

10 Martie. — Intâlnit la masă la sora mea (d-na 
Pherekyde) pe Bornemisza. E curios cum găsesc la el, 
ca la ceilalţi Germani, aceiaşi greşeală de a crede că 
Constanţa e pentru noi o simplă chestiune de sentiment: 
Galaţi şi Brăila sunt de ajuns pentru desvoltarea eco- 
aomică. 

— Am dat lui Tzigara, pentru a o trimite în Germa- 
nia, copie după memoriul asupra Dobrogei. El a văzut 
pe Kühlmann, care i-a spus că se ocupă de tezaurul Băn- 
cei Naţionale şi că speră să-l scape. (v. 21 Febr.). 

11 Martie. — La Crucea Roşie, colonelul Mircescu în- 


frontières: en 1775, lors de la cession de la Bucovine, les 
aigles impériales qui marquaient la froutière ont été par 
ordre poussées bien avant dans le territoire moldave, de 
façon à nous faire perdre la première erête des monts, et 
cette approbatiou de notre sol a été «en fait» ratifiée par 
la Turquie. 

— Nos délégués ne parteut que ce soir pour lassy: ou a 
tardé à leur remettre les propositions économiques. 

— Ou publie le traité de paix de l'Allemagne aveo la 
Finlande. 

10 mars. — Rencontré à déjeuner, chez ma soeur, Borne- 
misza. C’est étonnant comme je retrouve chez lui, comme chez 
d'autres Allemands, la même erreur que Constantza est pour 
les Roumains uue pure affaire sentimentale. Galatzi et Brai- 
la sont suffisants pour le développement économique. 

Je remets à Tzigara, pour le faire parvenir en Allemag- 
ne, copie du mémoire sur la Dobrogea. Il a vu Kühlmaun qui 
lui a dit qu’il s'occupait du trésor de la Banque Nationale et 
qwil espérait le sauver. (Voyez notes 21 février). 


400 NOTE POLITICE — 1918 


sotit de un tânăr maior Dumitriu. Exasperat, cu lăeră- 
mile în ochi: nu m'au ascultat; am fost un trădător 
şi acum pe mine mă trimit să lucrez la tratatul care 
rupe carne din carnea noastră! Când am văzut pe d. 
Vintilă Brătianu, i-am spus: D-le Ministru, sunt 24 
de divizii în contra noastră. Mi-a răspuns : Ce să vor- 
bese cu D-ta? Vezi numai Prusieni! M'a dat aproape 
afară. Azi nu mai e nimic de făcut : avem muniţiuni 
numai pentru 10 zile ! Şi din nenorocire nu suntem sin 
ceri cu ei. Şi azi a fost un conflict: Misiunile militare 
au plecat prin Odessa la Vladiwostok şi, ca să ajungă 
ele mai întâi, am oprit sub diferite pretexte, la Bender, 
trenurile cari transportau pe Germani. Dacă până la 
7 dimineaţa nu ar fi fost restabilite lucrurile, Mare- 
şalul ameninţase. 

Mircescu în fine îmi spune că Regele mă roagă să 
mă duc la Iaşi. Mă aşteaptă mâine dimineaţă la 9 ore. 
A comunicat aceasta Mareşalului. 

— Seriu lui Horstmann şi scrisoarea se încrucişează 
cu el. El nu ştie nimic. Mai mult: «Cum poate Mare 
şalul să decidă ? Acesta este un lucru care priveşte pe 
Kiihlmann şi Czernin şi ei sunt azi la vânătoare. Ce este 
el în ziua de azi? Un simplu general!» (Cam comică 
toată obiectiunea, reprodusă textual). Iar îmi vorbeşte 
de abdicarea Regelui, ca lucru care ar deslega totul. La 
5 se întore miniştrii. Probabil vor veni să mă vadă. Mă 
vor aviza ce este cu plecarea mea. 

— Vizita Arhiepiscopului, care vine să-mi multu- 
mească pentru copia de memorand ce i-am dat, şi pe 
care l-a găsit admirabil. 

— La 6 ore se hotăreşte plecarea mea ; într'o con- 
versafie finală ce am la acea oră cu Kühlinann, el se re- 
zumă: Dobrogea este o consecinţă absolută «des rouages 
de nos alliances». El însă va reclama Constanţa şi linia 
pentru Germani, nu pentru a le păstra, dar pentru a 
avea posibilitatea să limpezească chestiunile lor de gra- 
nifä aiurea. (Presupun Cavala si Grecia). Insă portul. 
despărţit de oraş, împreună cu linia, se vor păstra în 
comun cu România participantă; «România va fi şi pen- 


NOTE POLITICE — 1915 401 


tru noi cea mai bună păzitoare». Pentru linia munţilor 
«faceti o contra-propunere cuminte, pe care un arbitru 
impartial să o poată găsi acceptabilă. Mie nu mi sa 
spus nici odată că ar fi vorba de altceva decât de o 


rectificare strategică. S'a cerut 200 la sută». — Despre 
Rege este mai bine să rămână şi dacă din cauza trata- 
tului «il s'effondre, tant mieux». Pastraţi-l. — Plecarea 


lui Take Ionescu şi a Brätienilor ar fi absolut de dorit; 
li se poate acorda trecerea fără carantină. Nu îmi dă 
povatä, dar până la pace zice că ar fi bine să nu intru 
«în corabia aceasta». 

Plec cu Bărbătescu la 7 jum. Mi se dă un vagon- 
salon. până la Focşani, unde ne aşteaptă automobile mi- 
litare spre a ne conduce la Pădureni, de unde reluăm 
un tren special. Mitilineu vine să ne ia, gara Focşani; 
la Mărăşeşti trecem în liniile române. 24 km.; noaptea; 
frig simţitor. 

12 Martie. — Dela gară sunt condus la Rege. Regele 
este instalat în localul Creditului Funciar. Regina cu 
familia regală la Corpul de Armată. — Regele obosit 
şi tras la faţă. Stăm împreună dela 11 la 1; revin la 
palat la 7 seara. 

După ce am expus Regelui că procedeele aliaţilor 
sunt aspre fiindcă nu inspiră încredere : 1) pentru că 
se mai crede în influenţa lui Brătianu; 2) pentru că se 
tem de influenţa engleză a Reginei Maria, — Regele a- 
firmă în ceeace priveşte pe Brătianu, că este absolut 
exclus ; nu răspunde nimic în privința Reginei. — Tre- 
bue, afirm eu, să mergem cu toată inima la puterile 
centrale. — Regele : Trebue să înţeleagă că nu pot deo- 
dată să fac volte-face; dar se va face, se va face... Eu: 
Pot repeta acest angajament ? — Regele repetă că se 
va face. 

Prima întrebare : De ce n'am venit până acum ? 
— Descurcäm ce s'a petrecut, de ce eram aşteptat de 7 
zile şi de ce Mircescu avea aerul de a-mi cere o mare 
concesiune. Regele ceruse miniştrilor săi să viu la Iaşi, 
iar Argetoianu, când m'a întrebat la 7 Martie «dacă 
vreau să văd pe Rege», nu a îndeplinit misiunea precisă 

26 


402 NOTE POLITICE — 1918 


ce i se dăduse. Guvernul Averescu a voit să suprime a- 
ceastă consultatie. Regele sa plâns că nu este ascultat. 

Regele îmi cere limpede să iau guvernul si pune 
o insistenţă deosebită. Cer eventual, şi numai dacă ob- 
tin concesiuni dela aliaţi, disolvarea, suspendarea ina- 
movibilităţei poliţiei, administraţiei şi a justiției; pre- 
cizarea răspunderilor. — Răspuns afirmativ la primele 
puncte ; pentra răspunderi «să restabilim ordinea şi 
pe urmă şi răspunderile». 

Despre guvernul Averescu, părea mai mult fa- 
vorabil pentru general. 

Vina cea mare era că suntem prea slabi reprezen- 
taţi la conferinţă. — După masă schimbare la faţă. Ge- 
neralul şi-a constituit un cabinet civil şi militar. — lar 
eu «nu am un cabinet militar». Generalul s'a ales prezi- 
dent al partidului muncii. Scurt, când am oferit să fac 
parte în cabinet şi generalului, mi sa răspuns: nu! 

Se zice că este o rancună a Reginei; alţii, o miş- 
care generală a liberalilor în contra cărora luase poziţie 
Averescu ; poate chiar şi o concesie făcută diplomaților 
Antantei, care nu-l scot pe Averescu din epitetul de 
trădător. — Caracteristic. sau obrăznicie: Fasciotti la 
9 seara s'a dus la palat să se plângă de un interview 
al meu, «mult prea cald pentru Germani și Austriaci». 

Aflu dela Costică Garoflid că el s'a retras, motivat, 
după o lămurire ce a voit să aibă în consiliul de miniştri, 
el susţinând că trebue o pace în plin, cu absolută recon- 
ciliatiune, — Averescu, din contra, o pace oricare 
cu perspective rămase deschise către foştii aliaţi. Asupra, 
acestui punct am spus Regelui convingerea Vienei că 
Antanta, mulţumită că scapă de ghiarele din Orient, 
nu-şi va mai complica situaţia cu speranţele române. 

Regele îmi spune că azi Averescu a demisionat si 
că i-a primit demisia. Am declarat Regelui că, în prin- 
cipiu, sunt la ordinele lui, dar nu pot răspunde afir- 
mativ până ce nu voi conferi cu partidul şi cu aliaţii. 
Convenim că se va zice că nu ne-am înţeles ; am şi de- 
clarat în acel interview că Averescu trebuia să închee 
pacea. 


NOTE POLITICE — 1918 403 


— In lași circulaţie multă ; lumea încă terorizată ; 
aflu de isprava Reginei, care. a recondus la gară pe 
ofiţerii francezi plecaţi spre Odessa şi sa îmbrätisat 
cu Berthelot: «Vous n'avez pas pu me donner la Légion 
d'honneur, mais vous pouvez me donner l’accolade !» — 
Mai aflu că, cu ologi din spitale, cu printesele noastre la 
spatele lor, nişte cuconite, Jeanne Filipescu, fiica lui M. 
Cantacuzino, d-ra Sturdza, Marioara Ventura care ţinea 
discursuri, sa manifestat la palat şi sa cerut continua- 
rea războiului, iar familia regală a târât pe balcon pe 
Rege, care sa mulţumit a zice : «Să aveţi încredere în 
mine !» 

Mai aflu că la ultimul Consiliu de Coroană, 2 Mar- 
tie probabil, când s'a decis acceptarea punctelor din pre- 
liminări, Brătianu, care dela Noembre se arăta pacifist 
şi care recomandase pe Averescu cu programul hotărât de 
a încheia pacea, a declarat propunerile inacceptabile ; 
tot asemenea Prinţul Carol, deodată războinic, s'a de- 
clarat în numele mamei sale şi al familiei regale, par- 
tizan al războiului până la capăt. Averescu a demisionat, 
dar Brătianu nu a voit să ia răspunderea situaţiei 
«deoarece nu este unanimitate» şi Regele a respins de- 
misia lui Averescu. Aşa sau iscălit preliminările. 

13 Martie. — Călătorie de întoarcere. Tot lungul 
drumului presărat cu depozite de material lăsat de 
Ruşi. Parcursul Pädureni-Focsani, pe linia de bătae 
dela Mărăşeşti, de o rară tristetä. Totul este distrus. 
Găurile din pământ, netezarea locurilor unde au fost 
case, pomi sucifi şi retezafi, totul atestă violenţa luptei. 
Vizitez tranșeele. Unele sunt la 40 metri de cele germane. 
Ai noştri se băteau mai voioşi cu granate. Pusca Man- 
licher le plăcea ; Lebelul nu. Aceste informaţiuni mi le 
dă maiorul comandant al sectorului. 

14 Martie. — Toți mă întind din toate părţile. Fi- 
reşte. 

La 4 ore convoc pe Arion, Mehedinţi, Th. Rosetti, 
Grigore Cantacuzino şi general Hârjeu. Corteanu pro- 
tocolează şedinţa. Concluzie : acceptăm să facem guver- 
nul şi să iscălim pacea, dacă se fac concesiuni asupra 


404 NOTE POLITICE — 1915 


graniţei de munte, promisiuni că se va ridica adminis- 
trafia militară şi că nu mi se vor pune piedici pentru 
Basarabia. 

— La 5 jum. la Kühlmann. Rece, când îi comunic: 
deciziile Regelui; mă împinge să nu iau puterea; i-ar 
fi surâs o situaţie extremă, care ar fi adus abdicarea Re- 
gelui ; ce garanţii are el în contra lui Brătianu şi a Re- 
ginei ? (Cunoştea incidentele de la Iaşi şi era foarte 
iritat). | 

La condiţiile ce.pun înainte, spune că va fi foarte 
greu cu Milităr-Verwaltung, deoarece sunt ordine de sus.. 

Il rog să nu fie din nou muncit de ideia de a alunga 
pe Rege: ar fi cel mai rău exemplu astăzi. Vom trata 
mâine chestiunea în trei cu Czernin. Notez că scrisesem 
să ne vedem «de plano» în trei, iar el îmi trimisese pe- 
Hoetsch să-mi spună verbal ca să avem o primă în- 
trevedere numai noi doi. 

— La 7 sunt la Czernin, Mai primitor; tot încordat 
în contra Reginei. Pare sedus de înlesnirile ce poate a- 
duce în rezolvarea chestiunilor un guvern Marghiloman. 
Doreşte ca ţara să fie cât mai repede în drepturile ei. 
Admite pentru mâine 10 jum. ore conferinţa în trei. 

15 Martie. — Conferinţă cu cei doi minaştri. Czernin 
începe cu declaraţia că termenul de armistițiu uu poate 
fi prelungit pentru motive militare şi că totul trebue 
sfârşit până Marţi. lau act, deşi ştiu că este imposibil. 
Pun cele două chestiuni prejudiciale oricărei acceptäri 
din partea mea: 1) Care va fi regimul tärei ocupate? 
2) Ce concesiuni mi se fac pe frontiera ungară ? 

Asupra primei chestiuni Kiihlmann spune că nu 


15 mars. — Conference avec les deux ministres. Czernin 
commence par la déclaration que le délai de l’armistice ne: 
peut être prolongé pour raisons militaires et que tout doit 
être fini jusqu'à mardi. Je prends gravement acte, quoique 
je sache que c’est impossible. Je pose les deux questions pré- 
judicielles à toute acceptation de ma part: 1) Quel sera le 
régime du pays occupé? 2) Quelles concessions on me fait 
sur la frontière hongroise? 

Sur la première question, Kühlmann dit que ce n’est pas 


NOTE POLITICE — 1918 405 


e:de competinfa lui absolută; menţinerea lui Militär- 
Verwaltung e de mult decisă de Marele Cartier. El 
formează un bloc. — Arăt imposibilitatea de guvernare 
şi luărei răspunderei pentru întoarcerea ţărei la vechea 
ei politică. Intreb : Aţi prevenit pe ceilalţi delegaţi ? — 
Kiihlmann: Ei n'au pus întrebarea. — Eu: Fiindcă 
desigur nu trece prin capul nimănui ca după pace o 
țară să nu-şi reia suveranitatea. — Convenim pentru o 
conferinţă la O. K. M. cu generalul Hell. Anunţ că voi 
lua cu mine şi pe Arion. 

Asupra chestiunei frontierei, Czernin aşteaptă con- 


tra - propunerea românească ' ; o va examina cu bună 


voinţă, dar numai ca deferenfà pentru mine. Ori cărui 
altuia nu-i va face nici o concesiune. 

11 jum. conferinţă la generalul Hell ; cei doi mi- 
niştri, — deşi Czernin nu trebuia să fie, — Arion si cu 
mine. Czernin a fost de mare ajutor. Incepând, Hell 
a declarat că regimul de ocupatiune nu putea să înce- 
teze până la pacea generală. Arion protestează şi dă 
şi el falsul argument personal, întrebuințat de Arge- 


de sa compétence absolue; le maintien de la Milităr-Verwal- 
tung est depuis longtemps décidé par le Grand-Quartier. C’est 
un bloc. 

J'indique l'impossibilité de gouverner et prendre la res- 
ponsabilité du retour du pays à son ancienne politique. Je de- 
mande: Avez-vous prévenu les autres délégués?—-Kühlmann: 
Ils n’ont pas posé la question. — Moi: C'est que naturelle- 
ment il ne passe par la tête à personne, qu'après la paix un 
pays ne recouvre pas sa souveraineté. Nous convenons d’une 
conférence à l'O. K. M. avec le général Hell. J'annonce que 
je m'adjoindrai aussi Arion. 

Sur la question frontière, Czernin attend la contre-pra- 
position roumaine; il l'examinera avee bienveillance, mais 
rien que par égard pour moi. A tout autre il ne fera aucune 
eoncession. 

— 11 heures et demie. Conférence chez le général Hell, 
les deux ministres, — quoique Czernin ne dût pas en être, — 
Arion et moi. Czernin a été de grand secours. Pour commen- 
cer, Hell a déclaré que le régime d'occupation ne pouvait 
cesser jusqu'à la paix générale; Arion regimbe et donne 
aussi le faux argument personnel déjà employé par Arge- 


406 NOTE POLITICE — 1918 


toianu şi Averescu la prima lor atingere cu Kühlmann: 
«ne vom pierde tot creditul». -— Declar că nu pot gu- 
verna cu o ţară tăiată în două şi explie cu căldură că 
îmi pare rău că nu se înţelege de câtă importanţă 
este pentru popoare o pace încheiată, nu cu ţări 
haotice ca Finlanda şi Rusia, dar cu un Stat con- 
stituit cu un Rege, guvern şi Parlament. Bratele se vor în- 
crucişa, se va suferi orice pace, dar atunci tot poporul 
îşi va întoarce ochii spre Franţa şi Englitera. Argumen- 
tul prinde şi Czernin intervine. 

Redactez sub dictarea lui Czernin : «Contele Czernin 
speră că lucrarea în comun va putea aduce un rezultat 
care să satisfacă ambele ţări». — Kühlmann adoptă a- 
ceiaşi părere şi declară, si mai bine, că impärtäseste 
punctul meu de vedere. 

Pun o chestiune asupra dreptului de numiri: Kiihl- 
mann găseşte că pentru aceasta nu-i nici o greutate; 
Hell, consultat, răspunde: «De sigur, noi nu cunoaştem 
pe cei cari sunt numiţi». 

Eşim posomorâţi. Czernin mă ia de o parte: «Aveţi 
încredere şi curaj». — Pe stradă Arion declară că nu 
putem primi. 


toianu et Averescu dans leur premier contact avec Kühl- 
mann: «Nous perdons tout notre crédit».— Je déclare ne pas 
pouvoir gouverner avec un pays coupé en deux et j'explique 
avec chaleur que je regrette qu’on ne compreune pas de quelle 
portée est pour les peuples qu’une paix conclue, non avec des 
pays chaotiques comme la Finlande et la Russie ou qu'on 
est obligé d’étager comme l’Ukraine, mais avec un état con- 
stitué, Roi, gouvernement et Parlement. On se croisera les 
bras, on subira n'importe quelle paix, mais alors tout le 
peuple tournera ses yeux vers la France et l’ Angleterre. L’ar-- 
gument porte et Czernin intervient. 

Je redige sous dictée de Czernin: «Le comte Czernin 
espère que le travail en commun pourra amener un résultat 
qui satisfera les deux pays». — Kühlmann adopte le même 
avis et déclare, bien mieux, qu'il partage mon point de vue. 

Je pose une question sur le droit de nomination: Kiihl- 
manu trouve que cela ne saurait faire de difficulté; Hell, con- 
sulté, répond: «Evidemment, nous ne connaissons pas ces Mes- 
sieurs qu'on nomme», Nous sortons maussades. Czernin me 
prend à part: «Ayez confiance et courage!» Dans la rue, 
Arion déclare que nous ne pouvons accepter. 


NOTE POLITICE — 1915 407 


— Imediat după prânz Czernin vine la mine şi-mi 
spune să nu pierd curajul ; ia această afacere pe seama 
sa; a şi înştiinţat pe Impărat şi e sigur că va obţine, 
la Kreuznach, încetarea Verwaltungului. — (Dimineaţa 
agentul Eidinger, care e trimis la Kiev, îmi spusese că 
Austria voia să ne scape de mâna germană). 

In urma asigurărilor date reiau lucrul şi chem pe 
Arion ca să-l îmbărbătez. Redactez o serisoare lui Kiihl- 
mann cuprinzând zece paragrafe cu formularea puncte- 
lor principale ale concesiunilor ce cer. 

Colonelul Mircescu a fost între timp chemat de 
Czernin, care l-a însărcinat să spună Regelui, că în in- 
teresul tronului aliaţii cereau ca d-nul Brătianu cu fra- 
tele său Vintilă să părăsească ţara. 

Studiez cu Mircescu concesiunile ce se pot acorda 
pe graniţă şi-l rog să aducă pe generalul Lupescu. 

La 6 ne întâlnim la Czernin pentru a conferi cu 
Hraniloviei şi consilierul technic von Gratz. Prima în- 
tâlnire e violentă. Hranilovici întreabă pe Lupescu dacă 
işi bate joc de el. Lupta e mare. Salvez personal Seve- 





Immédiatement après déjeuner, Czernin entre chez moi 
ct me dit de ne pas perdre courage; il fait cette affaire 
sienne. Il a déjà saisi l'Empereur et il est sûr d'amener, à 
Kreuznach, la cessation de la Verwaltung. (Le matin l’agent 
Eidinger, qu'on envoie à Kiew, m'avait dit que l'Autriche 
voulait nous débarrasser de la mainmise allemande). 

— Sur les assurances données, je reprends le travail et 
j'appelle Arion pour le remonter. Je redige une lettre a 
Kiihlmann, comprenant dix articles formulant les points 
principaux des concessions que je demande. 

— Le colonel Mircescu a été entre-temps appelé par 
Czernin, qui l’a chargé de rapporter au Roi que, dans l’inté- 
rêt du trône, les alliés exigeaient que Mr. Bratianu quitte 
le pays avec son frère Vintila. J'âtudie avec Mircescu les 
concessions qu’on peut accorder sun la frontière et je le 
prie de faire venir le général Lupescu. 

A 6 heures nous nous retrouvons chez Czernin pour con- 
férer avec Hranilovici et le conseiller technique von Gratz. 
Le premier abord est violent. Hranilovici demande à Lu- 
pescu si on se moque de lui. On bataille ferme. Je sauve 


403 NOTE POLITICE — 1918 


rinul, — cu condiţie de a închiria Arsenalul (pe care era 
să-l închidem) — o parte din Valea Trotuşului cu Ocna. 
Lupescu înseamnă alte concesiuni şi se convine că din 
cealaltă parte se va face o contrapropunere. S'a câştigat 
mult teren. 

Am aflat că Czernin certase pe ai lui, din cauza 
exagerărei. 

La 7 jum. soseşte Kiihlmann, destul de ironic: «La 
cât la sută aţi ajuns ?» 

Czernin repetă lui Lupescu declaratiunea că aceste 
concesiuni le face lui Marghiloman singur şi că ele nu îl 
leagă de nici un alt guvern. 

16 Martie. — Vorbesc lui Stere pentru a-l face să în: 
teleagä că trebue să intre în cabinet; răspunsul său îl 
rezervă pentru ora 5. 

Germanii şi Austriacii sunt adevărat susceptibili 
unii faţă de alţii. Von Kühlmann mă roagă să trec pe 
la el şi-l găsesc cu scrisoarea mea în mână. Imi spune 
că personal el acordă toate punctele ; cu rezervă asupra 
ofiţerilor de legătură şi dreptul de rechizitie acordat. 





personnellement Severin, — à condition de louer l’Arsenal; 
{nous allions le fermer) — une partie de la vallée de Trotus 
avec Ocna. Lupescu trace d’autres concessions et l’on con- 
vient que ces Messieurs feront à leur tour une contre-pro- 
position. — Il y a beaucoup de terrain gagué. 

J'ai appris que Czernin avait rudoyé son monde à cause 
de l’exagération. 

„A 7 heures et demie arrive Kühlmann, assez narquois: — 
«A combien du cent êtes-vous arrivés»? — Czernin répète À 
Lupescu la déclaration que ces concessions il les fait à Mar- 
ghiloman seul et qu’elles ne le lient pas envers un autre gou- 
vernement, 

16 mars, — Je chapitre Stere pour lui faire comprendre 
qu'il doit entrer dans le cabinet; il reserve sa réponse pour 
5 heures. 

— Les Allemands et les Autrichiens sont vraiment cha- 
touilleux les uns vis-â-vis des autres. Mr. de Kiihlmann me 
prie de passer chez lui et je le trouve, ma lettre à la main. 
D me dit que personnellement il accorde tous les points: ré- 
serve pour les officiers de liaison et le droit de réquisition 


NOTE POLITICE — 1918 409 


Dar jurnalele din Viena prezintă guvernul Marghilo- 
man Ca «austriac» şi aceasta, va produce mişcare în 
Germania. — Nevăzând nici un gazetar, nu sunt res- 
ponsabil de nimic, — e afacerea contelui Czernin, — care 
nu mi se pare că guvernează presa —, să se explice cu el. 

La 12 jum. Hranilovici aduce noul traseu. Mult mai 
moderat. La Sinaia nu ni sa lăsat Bustenii, dar se gra- 
besc să spue că nu e un punct esenţial. Cum nu mă declar 
gata să examinez şi să dau răspuns, consilierul Gratz ia 
harta sub pretextul că e o lucrare de prezentat la doi mi- 
distri unguri la 4 ore. Trebuia să am hârtiile la 6 ore şi 
nu mi-au fost trimise. 

Cei doi delegaţi repetă că în afară de un guvern 
Marghiloman, Austria nu e legată de ultimul traseu a- 
-cordat. 

Contele Rex îmi comunică că pot să consider ca 
“sigur, după înţelegere între Kiihlmann şi Czernin, că 
armistițiul va fi prelungit cu trei zile. 

Cu Papiniu, Burghele şi Arion 'studiăm condiţiile 
economice : sărate, dar acceptabile. Petrolul român în 


accordés aussi an fond. Mais, les jonrnanx de Vienne pré- 
sentent le cabinet Marghiloman comme «autrichiens et ca 
donnera des chocs en Allemagne. N'ayaut vn uucnu journa- 
liste, je ne snis responsable de rien; c’est au comte Czernin. 
— qui ue me paraît pas gouverner la presse, — à s'expliquer 
avec lui. 

— A 12 heures et demie Hranilovici apporte le noa- 
-vean tracé. Réellement modéré. A Sinaia on n’a pas lâché 
Buşteni, mais on s'empresse de me dire que ce n’est pas un 
point essentiel. Comme je ne me déclare pas prêt à examiner 
et à donner nune répouse, le conseiller Gratz emporte la carte 
sons prétexte qu’il y a nn travail à présenter à denx mi- 
nistres hongrois à 4 henres. Je devais ravoir les pièces à 6 
heures et on ne les a pas envoyées. Les denx délégnés répè- 
tent qu’en dehors d'un gouvernement Marghiloman, l’Antriche 
west pas liée par le dernier tracé accordé. 

— Le comte Rex me commnnique que je puis considérer 
comme acquis, après conférence entre Kühlmann et Czernin, 
que l'armistice sera prolongé de trois jours. 

— Nons étndions avec Papinin, Burghele et Arion les 
conditions économiques: salées, mais acceptables Le pétrole 


410 NOTE POLITIC» — 1913 


suspensiune. Sub forma de a lua pe socoteala noastră emi- 
siunea Băncei Generale, — a cărei cifră rămâne nedeter- 
minată, — Papiniu vorbeşte de un miliard—ni se pune 
în socoteală preţul grâului luat în timpul iernei 1916 şi 
tot anul 1917. E răspunsul la ceeace le estorcasem în 1915. 

Avut la dejun pe ministrul baron de Mittag, gene- 
ralul Hramlovici, contele F. Colloredo-Mannstelă, Lede 
bur, Auersperg, Arion şi Tzigara, 

18 Martie. — Iaşi. — La gară prieteni, ofiţeri, atâta. 
lume cât permite starea de asediu. Colonelul Mircescu 
vrea să mă ducă spre un salon, dacă voiesc să vorbese 
cu d-nii cari mă aşteaptă. Intrăm destul de misterios 
în infirmeria gărei, patru împreună cu Săulescu şi 
Meissner, care mă roagă să văd încă dacă n'ar fi mai 
bine să nu primesc, ete. — Spun lămurit că am primit 
tot, că e o datorie de îndeplinit către țară şi cum um cea- 
mai bună pace ce se poae obţine, merg înainte. 

Linişese pe cei emotionati şi împreună cu generalul 
Lupescu ne ducem la Palat. Fac să treacă întâi Lu- 


reste en suspens. Sous forme de prise â notre compte de 
P'&mission de la Banque Générale — dont le chiffre reste in- 
déterminé — Papiniu parle du milliard, — on nous met à 
charge le prix du blé pris pendant l’hiver 1916 et toute l’année 
1917. C’est la revanche de ce que nous leur avons extorqué- 
en 1915. 

Eu à dejeuner le ministre baron de Mittag, le général 
Hranilovici, le comte Ferdinand de Colloredo-Mannsfeld, Le- 
debur, Auersperg, Arion et Tzigara. 


18 mars. — assy. — A la gare des amis, des officiers, 
autant de foule que l’état de siège comporte. Colonel Mir- 
cescu veut me détacher vers un salon si je veux causer avea 
ces Messieurs. — On entre assez mystérieux dans l’infirme- 
rie de la gare, à quatre avec Saulescu et Meissner, qui me 
prient de voir encore s’il ne vaut pas mieux ne pas accep- 
ter, etc. — Je dis net que c’est tout accepte, qu'il y a un 
devoir à accomplir envers le pays et, comme japporte la 
meuilleure paix qu'on puisse obtenir, je passe outre, 

Ça calme les émus et nous nous rendons au Palais, le- 
général Lupescu et moi. 

Je fais passer Lupescu en premier; il est porteur d'une: 


NOTE POLITICE — 1915 ATË 


pescu; el aduce o scrisoare pe care Czernin i-a scris-o 
spre a declara, — trimifându-i traseul frontierei Tran- 
silvaniei, — că sunt concesiuni pe care le face numai 
si numai guvernului Marghiloman si care nu-l leagă 
de nici un alt guvern. 

La Palat, Mircescu îmi spune că Brătianu ar con- 
simţi să plece, dacă se cere în seris. Mai mult, el crede 
că Regina va pleca să vadă pe mama sa: — «o să o 
apuce un dor neaşteptat». — El negociază. In toate ca- 
zurile, în menajul regesc sunt oarecari deosebiri de pă- 
reri, adaogă el. 

La Rege. Tot trist, cu faţa obosită. Expun Regelui 
ceiace am putut să capăt şi din spre partea ocupaţiei, 
şi din partea frontierei. Regele nu cunoaşte nimic dun 
condiţiile economice şi îi expun cererile privitoare la pe- 
trol. Vorbim şi de jocul diferit: al Austriei care vrea 
să susfie coroana, al Germaniei care îşi roade frâul în 
această chestiune. — Cât despre Basarabia, Regele e 
acel care a inpirat politica de a ne preface că nu o voim. 
Nu trebue ca gândul unei compensatiuni să fie exprimat 
undeva. Nu mi se pare nici că lucrurile vor merge singure 

















lettre que Czernin lui a écrite pour déclarer — en lui en- 
voyant le tracé de la frontière transylvaine — que ce sont des 
concessions qu'il fait exclusivement au gouvernement Mar- 
ghiloman et que ne le lient pas envers un autre gouver- 
nement. 

— Au Palais, Mirceseu me dit que Bratianu consentirait 
à son départ si on le lui demande par écrit. De plus, il croit 
que la Reine partirait voir sa mère — «o să o apuce un dor 
neaşteptat». Il négocie. Dans tous les cas, il y a dans le mé- 
nage royal certaines divergences de vues, ajoute-t-il, 

— Chez le Roi. Toujours triste, le visage fatigué. J’expose 
au Roi ce que j'ai pu obtenir et du côté occupation et du côté 
de la frontière. Le Roi ne connaît rien des conditions écono- 
miques et je lui expose les demandes pétrole. Nous parlons 
aussi du jeu différent: Autriche, qui veut soutenir la Cou- 
ronne; Allemagne, qui ronge son frein dans la question. Pour 
la Bessarabie, le Roi est celui qui a inspiré la politique de 
prétendre qu'on ne la veut pas. — «Il ne faut que l’idée d'une 
compensation soit exprimée quelque part». — Il ne me sem- 


412 NOTE POLITICE — 1918 


cu cei din Basarabia. Avem emisari pretutindeni; chiar 
la palat se găseşte un anume Schuller, ovrei bogat din 
Bacau, întrebuințat pe lângă israeliți. In toată afacerea 
o uşurinţă de neînțeles. 

Ajungem la programul pe care îl recapitulez : di- 
solvarea imediată, care va aduce o a doua disolvare pen- 
tru Constituantă. Regele cere să nu fie părăsite refor- 
mele, «cari sunt opera sa». — Răspund că aşa este pro- 
gramul meu comunicat Germanilor şi primit. Arăt că 
mai este de revizuit încă Regența, Presa. — Aprobat.— 
Suspendarea  inamovibilităţei functiunilor administra- 
tive. Admis. 

Suspendarea  inamovibilităţei, magistraților: 1) 
pentru a elimina oameni ca un Eftimie Antonescu ; 2) 
a repune la loc pe cei înaintați pe nedrept ; 3) a face 
reducerile necesare într'un personal prea numeros. — 
Regele pare a arăta o ezitare ; las chestiunea în sus- 
pensie. 

Ajung la chestiunea Brătianu. Regele: «Cum pot 
să-i cer să plece? De când a părăsit puterea nici nu 
Pam văzut!» — Eu: Este ceiace am spus şi eu, căci nu 


ble pas non plus que cela aille tout seul avec les Bessarabiens! 
Nous avons des émissaires partout; se trouve mème au Pa- 
lais un Schuller, juif riche de Bacau, qu’on a employé au- 
près des Israélites. Dans toute l'affaire, une légéreté... 

Nous arrivoñs au programme que je récapitule: dissolu- 
tion immédiate qui aménera une seconde dissolution pour la 
Constituante, Le Roi demande qu’on n'abandonne pas les 
réformes «qui sont son oeuvre». — Je replique: C’est aussi 
mon programme communiqué aussi aux Allemands et accepté. 

J’indique qu'il y a à reviser encore la Régence, la presse. 
Approuvé. 

Suspension inamovibilité fonctions administratives. — 
Admis. Suspension inamovibilité magistrats:1) pour éliminer 
des gens comme le Eftimie Antonescu; 2) remettre en place 
ceux qui ont été indûment avancés; 3) faire les réductions 
nécessaires dans un personnel trop nombreux. 

Le Roi semble marquer une hésitation; je laisse la ques- 
tion en suspens. J’arrive à la question Bratianu. Le Roi: 
«Comment puis-je exiger de lui qu’il s’en aille? Depuis qu’il 
a quitté le pouvoir, je ne l’ai même pas vu!» — Moi: «C’est 


NOTE POLITICE — 1918 413 


avem lege de exil. Dar trebue să previu pe M. V. că 
trebue să iau faţă de aliaţi angajamentul că, dacă d-nul 
Brătianu nu pleacă, voi fi silit să-l pun în judecata Ca- 
merei. Atunci nu aşi mai avea opunere din partea Co- 
roanei. Este o conditiune pentru mine ca să iau puterea. 
— Nu întâmpin obiectiuni. 

După amiazi am recapitulat acest punct al progra- 
mului. 

Ajungem la compunerea ministerului. In potriva 
ori cărei aşteptări, Regele face o excelentă primire nu- 
melui lui Hârjeu. Dar obiectiune formală contra lui Gr. 
Cantacuzino, împotriva căruia mai arătase opozitiune 
într’o telegramă lui Lupescu; dar e prea târziu, fiind 
legat deja faţă de Cantacuzino. Regele vorbeşte de «Mi- 
nerva», de 2 şi jum. milioane câştigate trecând dela 
francofilie la germanofilie ete. Pune o insistenţă specială. 
— Trebue să revăd pe Rege la 4 ore şi rog pe M. S. 
să se gândească la obiectiunile ce prezint pentru sus- 
pendarea magistraturei. 

D'abia întors, Mitilineu, Meisner, mulţi alţi încă, 





ce que j'ai objecté aussi, car nous n'avons pas de loi d’exil. 
Mais je dois prevenir Votre Majesté que je suis obligé de 
prendre vis-à-vis des alliés l'engagement que si Mr. Bratianu 
ne s'en va pas, je serais obligé de le laisser mettre sous ju- 
gement par la Chambre. Je n'aurais pas alors d'opposition 
de la part de la Couronne. C’est une condition, pour moi, 
de la prise du pouvoir. — Pas rencontré d'objection. 

Jai recapitulé Papres-midi ce point de programme. 

Nous arrivons à la composition du ministere. Contre 
toute attente, le Roi fait un excellent accueil au nom de 
Harjeu. Mais objection formelle contre Grégoire Cantacu- 
zène, contre lequel il avait déjà marqué opposition dans un 
télégramme envoyé à Lupeseu, mais trop tard pour ne pas 
être engagé envers Cantacuzène. — Le Roi parle de la «Mi- 
nerva», de 2 et demie millions gagnés à tourner de la franco- 
philie à la germano-philie, etc. Il met une insistance parti- 
culière. Je dois revoir le Roi à 4 heures et je prie Sa Ma- 
jesté à penser aux objections que je presente à la suspen- 
sion de la magistrature. 

À peine rentré, Mitilineu, Meissner, bien d’autres encore 


414 NOTE POLITICE — î918 


protestând contra numirei lui Gr. Cantacuzino; e o re 
voltă generală. Mă hotărăse să o contramandez la Bu- 
<uresti prin Arion. — La 4 ore anunţ pe Rege că sus- 
pend această numire. (Regele propusese ca să fie mai 
târziu). Deodată nu mai face nici o obiectie la făgăduia- 
la suspendărei inamovibilitätei. După aceia multă vor- 
bă, inutilă. Mai ales satisfacţie de a fi scăpat de un vis 
rău. — Vreau să plec, dar sunt reţinut ca să mi se 
arate decoraţiuni creiate de Regina... ete. 

Numirea mea este făcută şi apare îndată în «Mo- 
nitor». 

19 Martie. -- Miniştrii din București sosesc. Arion 
apucat de o criză: petrolurile, pe care nu poate să le 
iscălească ; se reiau condiţiile ocupărei şi el nu poate 
să primească ; apoi Basarabia. ete. Mă cam supăr; fapt 
este că la trei zile după acceptarea de către Kiihlmann, 
a reveni asupra unei chestiuni regulate, € un procedeu 
care dă de gândit. Dar suntem oare liberi să reflectăm?... 

— La 2 ore prestarea jurământului. Regele ţine o 
cuvântare în care recunoaşte tot preţul sacrificiului ce 
ne este impus. 


protestent contre la nomination de Grégoire Cantacuzène. 
C'est une révolte générale. Je me décide à le contremander 
par Arion, à Bucarest. A 4 heures j'annonce au Roi que ie 
suspends cette nomination. (Le Roi avait proposé que ce soit 
plus tard). Du coup il ne fait plus aucune objection à la 
promesse de suspension inamovibilité. Long bavardage, inu- 
iile, ensuite. Surtout satisfaction d’avoir échappé à un cau- 
chemar. Je veux partir et suis retenu pour qu'on me montre 
des décorations créées par la Reine, ete. 

— Ma nomination est faite et paraît aussitôt au 
«Moniteur». 

19 mars. — Les ministres de Bucarest arrivent. Arion 
repris d'un accès d’hystérie: les pétroles, — qu'il ne peut sig- 
ner; on reprend les conditions de l'occupation et lui ne peut 
accepter; et la Bessarabie, ete., ete. Je me fache un peu. Le 
fait est que trois jours après acceptation par Mr. Kühlmann, 
revenir sur une question réglée, c'est un procédé qui donne 
à réfléchir. Mais sommes-nous seulement libres de réfléchir? .. 

— À deux heures prestation du serment. Le Roi fait un 
speech dans lequel il reconnaît toute la valeur du sacrifice 
qui nous est imposé. 


NOTE POLITICE — 1918 415 


— La 5 ore mă primeşte Regina. Foarte mişcată, 
cu ochii în lacrimi, îmi spune că e turburatä revazând 
în triste momente persoane pe care nu le-a văzut de 
mult. — Ii reamintesc că am cerut pacea înainte de 
ocuparea Bucureştiului. — Prăbuşirea Rusiei ! Ce tra- 
gică nenorocire ! Incetarea trimiterilor surorei sale şi 
nici un raport cu ea de acum înainte. — Spun: Pacea 
e grea, foarte grea. — Regina, cu un fulger în ochi 
şi pumnul ridicat : Setea de revanşă se va întări si mai 
mult. — Eu: Chiar de aşi sdrobi iluziuni scumpe, M. 
V. trebuie să ştie că pentru noi sa sfârşit; Antanta 
are destule griji pentru ca să fie mulțumită de sfâr- 
şitul aventurei orientale. — Se vorbeşte de caritate, 
doamne care sau devotat : Regina vrea să le trimeata 
decoratiunea sa.— Audienţa nu prea a avut înfăţişarea 
să se resimtă prea mult de trecut... 

— Redactez comunicatul. 

20 Martie. — Cu Prezan sigeneralul Hârjeu ne ocu- 
păm de Basarabia. Sfatul tärei, după ce deposedase pe 
proprietari, s'a întors la sentimente mai putin spoliatoa- 
re şi a fixat regule de lucru, cari nu lasă însă marilor 





— A 5 h. la Reine me reçoit. Très émue, les yeux en lar- 
mes, elle dit que cela lui fait quelque chose de revoir si tris- 
tement des personnes qu'elle n’a pas vues depuis si long- 
temps .. Je lui rappelle que j'ai demandé la paix avant loc- 
cupation de Bucarest. L’effondrement de la Russie! Quei 
tragique malheur! Cessation de tous les envois de sa soeur 
et plus de rapports avec elle. — Je dis: «La paix est dure, 
très dure!» — Elle, avec un éclair dans les yeux et le poing 
levé: «Ca ne fera que raffermir la soif de la revanche». — 
Moi: «Au risque de briser des illusions chèrement caressées, 
que Votre Majesté sache bien que c'est fini pour nous; l'En- 
tente aura assez de ses soucis pour ne pas être contente de 
l'aventure orientale qui prend fin». — On parle charité — 
dames qui se sont devouées: la Reine veut leur envoyer sa 
décoration. — L'audience n'a pas eu lair de se ressentir 
par trop du passé... Je rédige le communiqué. 

20 mars. — Avec Presan et le général Harjeu nous nous 
occupons de la Bessarabie. Le Sfatul Tarei, après avoir dé- 
possédé les propriétaires est revenu à des sentiments moins 
spoliateurs et à fixé des règles de travail, mais qui ne lais- 


416 NOTE POLITICE — 1918 


proprietari mijloace ca să-şi cultive moșiile. In ajun, 
proprietarii primiţi de Rege şi de mine: ei propun să 
se supună legei româneşti votată la Iaşi. Decidem că,. 
fără să ne amestecăm în regularea certurilor asupra 
proprietăţei, se vor da trupe şi cai marilor proprietari 
pentru ca pământurile să nu rămână necultivate. 

— 10 ore revăd pe M. S. Convorbire lungă fără 
importanţă. Vorbind de Regina : «E încă foarte exalta- 
tă». — Insinuez că o călătorie i-ar face bine, Mircescu. 
îmi spusese în ajun că era vorba de o plecare la mama 
Reginei. Toți cei dinprejur «ultra emballâs» pentru 
Francezi. Dealtfel Charles Lahovari şi Mitilineu îmi 
spun că pe când ofiţerii englezi şi americani şi-au 
dat proviziunile lor Crucei Roşii, Francezii au vândut 
tot, cu preţuri mari, chiar cel mai mic pachet de choco- 
lată. 


— Parlamentarii arestaţi la Odessa de oamenii lui 
Rakowski au fost luaţi la aproprierea trupelor germane: 
şi transportaţi la Sevastopol. Scrisoare dela Cerbacev 


sent pas de moyens aux grands propriétaires de cultiver 
leurs terres. La veille, les propriétaires reçus par le Roi et 
par moi: ils offrent de se soumettre à la loi roumaine votée: 
à Jassy. Nous décidons que, sans nous mêler de règler les dif- 
férends sur la propriété, on donnera des troupes et des che- 
vaux aux grands propriétaires pour que les terres ne restent 
pas en friche. 

10 h., je revois Sa Majesté. Longue conversation sans. 
aucune portée; parlant de la Reine: «Elle est encore très 
exaltée». — J'insinue qu’un voyage ferait du bien. Mircescu 
m'avait dit la veille qu'on méditait une fugue auprès de la 
mère de la Reine. Tout l’entourage ultra-emballé sur les 
Français. D'ailleurs. Charles Lahovary et Mitilineu me disent 
qwalors que les officiers anglais et américains ont donné 
leurs provisions et leur superflu à la Croix Rouge, les 
Français ont tout vendu, à des prix forts, même la moindre 
tablette de chocolat. 

— Les parlementaires arrêtés à Odessa par les gens de 
Rakowsky ont été enlevés à l’approche des troupes alleman- 
des et transportés à Sebastopol. 

— Lettre de Tcherbatcheff pour prendre plutôt date. IL 


NOTE POLITICE — 1918 417 


prin care îmi comunică că are multe greutăţi privitor 
la demobilizarea sa şi mă întreabă în mod formal dacă 
poate compta pe ajutorul guvernului meu. — Räspund 
că nimic nu va fi schimbat din deciziunile luate înainte. 

Examinat situaţiunea financiară. Şeful comptabili- 
tätei, Anghelescu, mi-o rezumă astfel : venituri, pe lună, 
8.000.000 (opt milioane); cheltuieli, pe zi, opt milioane. 
Avem încă la bancă un sold din împrumutul de 90.000.000. 
Găsesc trate, de la legatiunea engleză, cea mai mare 
parte de la guvernele francez şi englez, cam pentru 
45.000.000. Contez pe această rezervă ca să constitui 
baza unui nou împrumut la Bancă. Era convenţie 
cu aliaţii ca să se primească, începând dela Decembrie 
1917, câte 50.000.000 franci pe lună, însă la 1 Februarie 
ni se datora: Franţa 41.000.000 şi jumătate franci, En- 
glitera 140.000 livre st. şi Statele Unite 3.000.009 dolari! 
Sunt hotărît să nu cer nimic din aceşti bani. 

21 Martie. — Intors la Bucureşti la ora 2. Dealungul 
drumului coloane de demobilizati pe jos; bietele femei 
stau la marginea satului aşteptând ceasuri şi ceasuri... 


me fait savoir qu'il a beaucoup de difficultés au sujet de sa 
démobilisation et me demande formellement s’il peut comp- 
ter sur le concours de mon gouvernement. Je réponds que 
rien ne sera changé aux décisions antérieurement prises. 

— Examiné la situation financière. Le chef de la compta- 
bilité, Anghelescu, me la résume ainsi: Revenus, par mois, 
8 millions; dépenses, par jour, 8 millions. Nous avons encore 
à la Banque un solde d'emprunt de 9 millions. Je trouve 
des traites de la légation d'Angleterre, — c'est la majeure 
partie du gouvernement français et du gouvernement anglais 
pour environ 45 millions. Je compte sur cette réserve pour 
constituer la base d’un nouvel emprunt à la Banque. — Il 
y avait convention avec les alliés de recevoir, à partir de 
décembre 1917, chaque mois, 50 millions fr.; or, au l-er fé- 
vrier on nous devait déjà: la France 41 millions 500.000 fr. 
l'Angleterre 1.400.000 livres sterling et les Etats-Unis 5.000.000 
dollars! Je suis décidé à ne rien exiger de cet argent. 

21 mars. — Retour Bucarest à 2 h. Tout le long de la 
route des colonnes à pied de démobilisés: les pauvres femmes 
sont à l'orée des villages, lee attendant des heures et des 
heures, 


27 


418 NOTE POLITICE — 1915 


— Văd pe Kühlmann, pe care îl pun la curent şi care 
îşi păstrează un dinte contra Dinastiei. Mai puţină in- 
sistenţă ca altă dată în ce priveşte plecarea silită a lui 
Brătianu. 

Vizitez de asemenea pe Czernin, dela care o scri-- 
soare mă aştepta acasă. El mă felicită, dar îmi spune că 
concesiunile sale în chestiunea graniţelor nu pot depăşi 
ceiace Hranilovici indicase experţilor noștri. Dealtfel Lu- 
pescu şi Mircescu (înaintat general) sunt foarte neliniş- 
titi: deoparte refuzul lămurit al lui Czernin, de altă parte 
încurajarea excesivă a lui Hell şi a tuturor ofiţerilor 
să nu se lase, căci vor sili pe Austriaci să cedeze, şi mai 
ales turburare din cauza lui Arion, care umple cerul de 
declaratiuni că nu poate semna, că se retrage... Ii linis- 
tesc, înştiinţându-i că am o împuternicire care îmi per- 
mite să mă substitui lui. 

dn cursul zilei conferinţă cu Hranilovei şi von Gratz 
care îmi arată traseul lor, dar ne lăsându-mi harta 
sub motiv că mai au să vorbească cu doi miniștri un- 
guri. Trebue să mi se comunice harta la 6 ore; n'am 





— Visite Kühlmann que je mets au courant et qui garde 
sa dent contre la dynastie. Moins dinsistance que par le 
passé au sujet du départ forcé de Bratianu. 

— Je rends visite aussi à Czernin, dont une lettre wat- 
tendait à la maison. Il me félicite, mais il me dit que ses 
concessions dans la question des frontières ne peuvent aller 
au-delà de ce que Hranilovici avait indiqué à nos experts. 
D'ailleurs, Lupescu et Mircescu (avancé général) sont très 
inquiets: d'un côté refus net de Czernin, d'autre côté encou- 
ragement excessif de Hell et de tous les officiers de tenir 
bon, car ils obligeront les Autrichiens à marcher, et surtout 
trouble du fait d'Arion qui remplit le ciel de ses déclarations: 
qu'il ne peut signer, qu'il se retire.. Je les calme, en leur 
annonçant que j'ai une patente qui me permettra de me sub- 
stituer à lui. 

— Le jour même conférence avec Hranilovici et von 
Gratz, qui veulent bien me montrer leur tracé, mais ne me 
laissent pas leur carte sous le prétexte qu'ils ont encore à 
conférer avec deux ministres hongrois. On doit me commu- 
niquer la carte à 6 h. Je ne Vai eue que le lendemain à 10 hb. 


NOTE POLITICE — 1918 419 


avut-o de cât a doua zi la 10. Ei îm concedase băile 
Slănic şi o rază în jurul Buştenilor. 

Marea ofensivă pe frontul apusean a început. Aus- 
{riacii au dat artileria lor. Luptele încep în stil mare. 

22 Martie. — Zi întunecată. 

Dimineaţa sosesc experții noştri pe care îi trimise- 
sem la Hranilovici cu o scrisoare, prin care insinuam 
că sar putea vorbi în trei cu o autoritate supremă mili- 
tată pentru arbitraj. 

Apăs asupra punctului că luarea basinului Lotru- 
lui e o curată afacere comercială pentru o societate din 
Budapesta. 

Experții noştri — Lupescu şi Mircescu — căci nu 
ştiam de:prezenta lui Coandă — mau putut obţine ni- 
mic. Când au vorbit de arbitraj (nu ştiu dacă au pro- 
nunfat numele lui Mackensen), Hranilovici a răspuns 
cu semefie că nu recunoaşte pe nimeni deasupra mare- 
lui lor Cartier. Generalilor noştri li sa părut că rup- 
tura e gata. Au pronunţat acest cuvânt. Şi Arion îmi 
tot spunea că Mareşalul a autorizat ca numele lui să fie 
pus înainte.... 





Ces Messieurs m'avaieut concédé les bains de Slanic et un 
rayon autour de Busteni. 

La grande offensive sur le front Ouest a commencé. 

Les Autrichiens ont donné leur artillerie. Ça commence 
dans un grand style. 

22 mars. — Journée noire. 

— Le matin arrivent nos experts que j'avais envoyés à 
Hranilovici avec une lettre par laquelle j'insinuais qu’on 
pourrait causer en tiers avec une autorité suprème militaire 
pour les départager. J'insistais sur le point que la prise du 
basin du Lotru était une pure affaire commerciale pour une 
société de Budapest. Nos experts — Lupescu et Mirceseu — 
car j'ignorais la présente de Coanda — n’ont rien pu obtenir; 
quand ils ont parlé d'arbitrage (je ne sais s’ils out prononcé 
le nom de Mackensen), Hranilovici a répondu avec hauteur 
qu'il ne reconnaissait personne au-dessus de leur Grand 
Quartier. Les généraux avaient l'impression de la rupture. 
Ils ont prononcé le mot. Et Arion me disait toujours que le 
Maréchal & autorisé qu’on le mit en avant... Le soir à 8 h. 


420 NOTE POLITICE — 1918 


— Seara, la 8, primese dela Czernin o serisoare ofi- 
cală, de mâna lui, prin care îmi notifică că nu va mai 
ceda nimic şi că războiul va continua. Trimit pe Mir- 
cescu să arate scrisoare lui Kiihlmann, pe care nu-l gă- 
seste; dar pe la 9 ore i-o arată lui Hell. 

— Tinem două şedinţe, una dela 10 jum. la 1 si 
alta dela 4—7, la Kühlmann. Arion şi cu mine. De par- 
tea cealaltă E. S. Kriege, conducătorul jocului, tare ca 
stânca, chiţibuşar, prevăzător, memorie grozavă ; gene- 
ralul Hell binevoitor; cäp. Dechert, ajutorul lui Weltzer, 
şi Horstmann. Istorii noi, necomunicate, eu studiind eu 
totul un alt proect în timpul călătoriei mele de întoarce- 
re ; Arion rău dispus şi mereu gata să se retragă. Dis- 
cufiune aprinsă, uneori prea vie. Toată lupta e pentru 
regimul teritoriului ocupat şi pentru dreptul de rechizi- 
tie. Ne retragem putin satisfäcuti. Kühlmann foarte putin 
interesat si neintervenind decât în favoarea noasträ. A- 
cest lucru märea necazul lui Kriege. Smulg în sfârsit 
principiul ca sä-mi fac numirile eu totul independent 
de semnätura tratatului. 

Când mă întore sdrobit, cad pe neaşteptate pe ches- 
tiunea Czernin. 








je recois de Czernin une lettre officielle, de sa main, par 
laquelle il me notifie qu’il ne cédera plus rien et que c’est la 
continuation de la guerre. J'envoie Mircescu montrer la 
lettre à Kühlmann qu’il ne trouve pas, mais il la montre 
vers 9 h. à Hell. 

— Nous tenons deux séances, l’une de 10 et demie à 1 h. 
et l’autre de 4 à 7 chez Kühlmann. Arion et moi; de l’autre 
côté S. E. Kriege, le meneur de jeu, ferré à glace, dur comme 
roc, chicanier, mémoire prodigieuse; le général Hell, bien- 
veillant; le capitaine Deckert, le second de Welzer et Horst- 
mann. Textes nouveaux, non communiqués, moi ayant étudié 
tout un autre projet pendant le voyage de retour; Arion 
hargneux et toujours prêt à rendre son tablier. Discussion 
animée. parfois trop vive. Toute la bataille est sur le régime 
du territoire occupé et sur le droit de réquisition. Nous nous 
retirons peu satisfaits. Kühlmann, très détaché et n’interve- 
nant qu’en notre faveur. Cela augmentait la rage de Kriege. 
J'arrache le principe de faire mes nominations en toute in- 
dépendance dès la signature. Quand je rentre tordu, je tombe 
sur la tuile Czernin. 


NOTE POLITICE — 1918 421 


23 Martie, — Prima mea grije este să scriu lui 
Czernin o serisoare prietenească. Fac apel la el împo- 
triva experţilor săi şi stabilesc principiul că în prelimi- 
narii nu sa semnat decât o rectificare de frontieră, iar 
nu o strămutare a intregei frontiere. 

Pe la 10, d. de Kühlmann vine sa mă vadă: «Trebue 
să vă înţelegeţi cu Czernin (mi-o repetă de două ori). 
Nu propuneţi arbitragiul Mareşalului, căci va fi rău şi 
nu voim ca Germania să aibă Ungaria pe braţe». — 
Plecând adaogă: «N'ar trebui ca d-nul Arion să fie aşa 
de puţin împăciuitor. Au atins punctul delicat...» 

Fac contra-propunerile mele ; Tzigara redactează în 
nemteste. Sunt cam în întârziere din această cauza şi 
conferinţa trebue să reînceapă la 3 ore. La dejun, luând 
pe Coloredo şi Ledebur. îl întreb la esire: Czernin s'a su- 
părat degeaba ; cum se poate, spre pildă, să se sustie 
frontiera Sinaia ? Colloredo îmi lasă să înţeleg că pen- 
tru Sinaia voi avea satisfacţie. 

Trecând, să iau pe Arion, îl pun în curent cu de- 
mersul lui Kiihlmann care sprijină pe Czernin; din nou 





23 mars. — Mon premier souci est d'écrire à Czernin une 
lettre amicale. J’en appelle à lui de son expert et j'établis 
le principe qu'on n’a signé dans les préliminaires qu’une rec- 
bfication de frontière, non un déplacement de toute la fron- 
ticre. 

Vers 10 h. Mr. de Kiihlmann vient me voir: «Il faut vous 
arranger avec Czernin (il me répète deux fois). Ne proposez 
pas l’arbitrage du Maréchal, ça sera pire et nous ne voulons 
pas que l’Allemagne ait la Hongrie sur les bras». — En par- 
tant, il ajoute: «Il ne faut pas que Mr. Arion soit si peu 
conciliant. Ils ont touché le point délicat..». 

— Je rédige mes contre-propositions et c’est Tzigara qui 
fait les rédactions allemandes. Ça me met en retard et la 
conférence doit reprendre à 3 h. 

— À déjeuner, ayant pris Colloredo avec Ledebur, je lui 
demande à la sortie: Czernin s’est faché à tort; comment 
peut-on, par exemple, soutenir la frontière Sinaia? Colloredo 
mr fait entendre qu’à Sinaia j'aurai satisfaction. 

— En allant chercher Arion, je le mets au courant de la 
démarche de Kühlmann, qui appuit Czernin; de nouveau, 


422 NOTE POLITICE — 1918 


fără să ştie de ce e vorba, îmi spune : «E mai bine să 
nu facem Pace». — Eu: Şi pe urmă? — Arion: Vor 
năvălh în Moldova şi o să câştigăm, scăpându-ne de 
Rege. — Eu : Credeam că cu prilejul jurământului asi- 
guraseşi cu multă căldură pe Rege de credinţa ta... Bagă 
de seamă, văd influenţa fiului tău; cunosc antidinas- 
hicismul şi carpismul lui. Dar nu pot să siluesc conştiin- 
fa ta; pofi să mergi atât de departe cât îfi permite con- 
ştiinţa; dacă te opresti, îți voi lua locub şi voi merge: 
singur înainte; m'am închinat scăpărei ţărei si nu voi 
da înapoi». — Nam vorbit degeaba : a devenii mai cu- 
mante. 

— La conferinţă am obţinut câteva concesiuni. Dar 
asupra art. 7 din cap: evacuarea teritoriului, luptă în- 
verşunată la care se uneşte Hell : pentru strângerea 
recoltei 1918, lemnul, petrolul, ete. vor să aibă dreptul de 
rechizitie directă. Declarä că dacă sunt silit, voi conti- 
nua şi voi semna pacea, dar a doua zi voi trage, în ceeace 
mă priveşte, consecinţele. — Mare emoție ; consultare ; 
amânat pentru mâine. 

Arion a prezentat la desbatere un ordin al genera- 


sans savoir de quoi il s'agit, îl me dit: «Il vaut mieux ne pas 
faire la paix». — Moi: «Et après?» — Arion: «Ils envahiront 
la Moldavie et on y gagnera d'être débarrassé du Roi». — 
Moi: «Je croyais qu'à l’occasion du serment tu as très cha- 
leureusement assuré le Roi de ta fidélité. Fais attention, 
c'est l'influence de ton fils: je connais son anti-dynasticisme 
et son carpisme. Mais je ne puis forcer ta conscience; tu iras 
aussi loin que te le permet ta conscience; si tu l’arrêtes, je 
prendrai ta place et j'irai seul de l'avant; je me suis voué 
au salut du pays, je ne reculerai pas». — Ce ne fut pas sans 
écho: a été plus sage. 

— A la conférence, obtenu quelques concessions, Mais sur 
l’article 7 du chapitre «Evacuation du territoire», lutte a- 
charnée à laquelle se joint Hell: pour la rentrée 
de la récolte 1918, le bois, le pétrole ete, ils veulent 
garder le droit de réquisition directe. Je déclare que si on 
me force, je continuerai et je signerai la paix, mais le lende- 
main j'en tirerai, en ce qui me regarde, les conséquences. 

vand émoi; on se consulte; remis à demain. Arion a versé 
au débat un ordre du général de Teleorman qui réquisitionne 


NOTE POLITICE — 1918 423 


lului din Teleorman, care rechiziţionează tot porumbul 
rămas, afară de samânţă 500 gr. (!) pe zi de locuitor 
şi aceasta numai până la 1 August! Ce va mânca ta- 
ranul până la noua recoltă ? p 

— O depeşă dela colonelul Boyle; faimosul Canadian 
care s'a făcut îngerul protector al Românilor luaţi ca 
zălog de bolşevici, îmi comunică. că a obţinut libertatea. 
lor şi că i-a adus înapoi la Odessa. 

— Convenţiunea pentru schimbul prizonierilor s'a 
încheiat. Germanii şi Austriacii foarte binevoitori. Bul- 
garii fac şantaj : Nu vor să le dea drumul (n'avem ni- 
mic de schimbat cu ei), decât dacă se permite Bulgari- 
lor din Bolgrad să le dea 11.000 tone de cereale. 

— La ora 9 seara scrisoare dela Hranilovici pentru 
reluarea tratativelor, cu o frază exprimând speranţa că 
ne vom putea înţelege. In sfârşit! 

— Vestile de pe frontul francez, îmi comunică Horst- 
mann, sunt foarte bune pentru Germani: pe o lărgime 
de 70 km. şi pe o adâncime de 5, ei au cucerit liniile; 
30.000 prizonieri, 400 tunuri. Hell a primit în şedinţă 
veşti îmbucurătoare, judecând după fața lui. 





tout le maïs restant, sauf la semence; 500 grammes (!) par 
jour par tête d’habitant, et cela seulement jusqu’au 1-er août- 
Que mangera le paysan jusqu’à la nouvelle récolte? — Un peu 
de malaise chez les militaires. 

Une dépêche du colonel Boyle, le fameux Canadien qui 
s'érige en ange tutélaire des Roumains pris comme otages 
par les bolchevistes, me communique qu'il a obtenu leur dé- 
livrance et qu'il les a ramenés à Odessa. 

— La convention pour l'échange des prisonniers a été 
conclue. Très bien-veillants les Allemands et les Autrichiens, 
Les Bulgares font du chantage: ils ne veulent les rendre 
(nous avons rien à échanger) que si on permet aux Bulga- 
res de Bolgrad de leur livrer 11.000 tonnes de céréales. 

— A 9 h, soir, lettre de Hranilovici pour reprendre les 
pourparlers avec une phrase exprimant l'espoir qu'on pourra 
s'arranger, Enfin! 

— Les nouvelles du front français sont très bonnes, me 
communique Horstmann: «Sur une largeur de 70 km. et sur 
une profondeur de 5 km., les Allemands ont conquis les lignes 
anglaises; 30.600 prisonniers, 400 canons». Hell a reçu en 
pleine séance des nouvelles qui devaient le réjouir à voir sa 
mine, 


424 NOTE POLITICE — 1918 


24 Martie. — Experții noştri, afară de Coandă, se 
duc la Hranilovici cu instrucţiunile mele, în timp ce 
mă duc la Czernin. Trebue să notez că Mircescu fusese 
înştiinţat confidential de _generalul Hell că trebue să ne 
înţelegem, deoarece Czb?nin se plânsese că, nefiind sus- 
ţinut de Germani, el mavea decât să se retragă. 

Czermin mă primeşte ca pe un camarad : «Intelegi, 
scumpul meu Alexandru, pozitiunea mea. Am ordine pre- 
cise. Pot să-mi dau demisia, dar e tot ce pot face. Hotă- 
văşte conditiunile, Voi spune îndată da sau nu, dar ceiace 
generalii voştri cer, nu e posibil. — Nu uitaţi că trebue 
să am puterea să vă scap de ocupaţia germană». — 
Insemnăm cu creionul : 1) Vest Severin pe creastă ; 2) 
Basinul Lotrului. El : Va fi pe din două ; 3) Sinaia 
Nord de Azuga; 4) Slănic prin Hârja. — Acord com- 
plect, afară de numărul 4 ad referendum. 

El e neliniștit de spiritul dela Iaşi si de ceeace se 
petrece în jurul Reginei. A scăpat pe Rege şi ar vrea 
ca aceasta să nu fie o greşală politică. 

In sfârşit îmi propune să cumpere din artileria 


noastră; pune preţ pe ea. Declar că nu pot decide îna- 


24 mars. — Nos experts, moins Coanda, se rendent chez 
Hranilovici avec mes instructions, pendant que je me rends 
chez Czernin. Il faut noter que Mircescu avait été averti con- 
fidentiellement par le général Hell qu’il fallait s'entendre, car 
Czernin s'était plaint que, n'étant pas soutenu par l’Alle- 
magne, il n'avait qu'à se retirer. 

Czernin me reçoit en camarade. «Comprenez, mon cher 
Alexandre, ma position. J'ai des ordres précis. Je puis don- 
ner ma démision, mais c’est tout ce que je puis faire. Fixez 
vos conditions. Je vous dirai de suite oui ou non, mais ce 
que vos généraux veulent c'est impossible. N'oubliez pas 
que je dos avoir la force de vous débarrasser de l’occupa- 
tion allemande, — Nous tracons au crayon : 1) Ouest Seve- 
rin sur la crète; 2) le bassin du Lotru, — Lui: «Ce sera par 
moitié»; 3) Sinaia-Nord Azuga;— 4) Slănic par Hirgea— Ac- 
cord sauf No. 4 ad referendum. 

Il est inquiet de l'esprit à Jassy et de ce qui se passe au- 
tour de la Reine. Il a sauvé le Roi et voudrait que ce ne fut 
pas une faute politique. 

Enfin, il me propose d'acheter de notre artillerie. Il y 
met du prix; je déclare ne rien pouvoir décider avant d’avoir 


NOTE POLITICE — 7918 425 


inte de a fi văzut pe Rege. Caut să câştig timp. Ar fi 
un gest militar care ne-ar da poate libertatea, de acţiune 
în Basarabia, aşa cum o propunea Czernin înainte de 
călătoria mea a doua la Iaşi. 

Kühlmann, care făgăduise să vie înainte de 10 jum., 
n’a venit. Märturisese că sunt mulţumit de aceasta. 

Ozernin îmi spune că acum o săptămână, Clemenceau 
a cerut la Viena condiţiile păcei ; după înţelegere cu 
Berlinul, Czernin a răspuns: pentru Franţa statu-quo 
dinainte de război. Clemenceau a refuzat. Czernin consi- 
deră aceasta ca o nebunie. De aici porneşte ofensiva : 
va costa un milion de oameni din ambele părţi. 

— La ora 11, convocat fiind de Praschma, merg 
la «Wirtschaftsverband». Ca Români : Lupu Kostaki, 
P. Theodoru şi Antipa. Praschma explică, că populaţia 
ţării ocupate nu mai are hrană decât până la 31 Mai; 
că de la acea dată, trebue să se caute să se importeze 
din Basarabia. Va trebui deci 10.000 vagoane pentru 
două luni. — Inţeleg că sunt ordine să se ia tot, deşi 
Praschma pretinde că pur şi simplu nu s'a avut ceeace 


vu le Roi. Je cherche à gagner du temps. Ce serait là le geste 
militaire qui nous donnerait peut-être la liberté d'action en 
Bessarabie tel que le proposait Czernin avant mon second 
voyage à Iassy. Mr. de Kühlmann, qui avait promis de faire 
son apparition avant 10 h. et demie, n’est pas venu. Je suis 
plutôt content de son absence. 

Czernin me dit que, il y a une semaine, Clemenceau a de- 
mandé à Vicnne les conditions de la paix; après entente 
avec Berlin, Czernin a répondu: pour la France le statu-quo 
d'avant la guerre. Clemenceau a refusé. Czernin considere 
que c’est une folie. De là l’offensive qui sera terrible: elle 
ccûtrra un million dhommes des deux côtés. 

— À 1l h, sur convocation de Praschma, je vais au Wirt- 
schaftsverband. Comme Roumains: Lupu Kostake, Paul Teo- 
doru et Antipa. Praschma explique que la population du 
pays occupé n'a plus de nourriture que jusqu’au 31 mai; qu’à 
partir de cette date il faudra chercher à importer de Bessara- 
bie. Il faudra 10.009 wagons pour deux mois. Je comprends 
qu’il y a des ordres de pomper, quoique Praschma prétend 
que tout simplement on n’a pas eu ce qu’on espérait d’après 


426 NOTE POLITICE — 191$ 


se sperase după declaraţiile producätorilor.—Obiectez că 
nu ştiu ceeace poate da Basarabia, din care sug si Mol- 
dova şi Bulgaria, care ar vrea să scoată 1100 vagoane; 
că voi face anchetele şi voi lua măsurile necesare, dar 
că «Verwaltung» era datoare să păstreze în ţară ceiace 
era necesar färei. — Lupu şi Antipa declară că şi O. 
K. M. şi «Milităr-Verwaltung» declarase totdeauna, 
formal, că alimentarea era asigurată până la recoltă. In 
urmă mi-a spus Lupu că această asigurare i-a fost re- 
înoită când i s'a explicat motivele pentru care s'a dimi- 
nuat rafia de porumb de la 750 gr. la 500 gr. şi acea 
de făină la 300 gr. 

— După amiază, Ledebur, tot om subţire, a venit 
să se scuze de modul prea bruse cu care comunicarea 
mi-a fost făcută. Ordinul de a mai asigura încă una 
mie de vagoane l’a motivat: nu-l poate discuta. Dar este 
convins că eşirea grânelor nu se va putea face cu uşu- 
rinfä, şi dacă se poate avea necesarul din Ucraina, nu 
se va mai face aceste exportări. D. de Kriege 
mi-a afirmat si el, că dacă Ucraina predă milionul de 


les déclarations des producteurs. J’objecte que je ne sais ce 
que peut donner la Bessarabie, sur laquelle tirent la Molda- 
vie et la Bulgarie, qui voudrait en extraire 1100 wagons; que 
je ferai les enquêtes et prendrai les mesures nécessaires, 
mais que la Verwaltung devait garder dans le pays ce qui 
cst nécessaire au pays. 

Lupu et Antipa déclarent que et lO. K. M. et la Militär- 
Verwaltung avaient toujours déclaré formellement que l’ali- 
mentation était assurée jusqu'à la récolte. Lupu m'a dit en- 
suite que cette assurance lui avait été donnée encore une 
fois lorsqu'on lui a expliqué les raisons pour lesquelles on 
diminuait de 750 a 500 gr. la ration de maïs et à 300 gr. la ra- 
tion farine. 

L'après-midi, Ledebur, toujours gentilhomme, est venu 
s'excuser de la brusquerie de la communication qu'on mwa 
faite. C'est un ordre venu d'assurer encore 1000 wagons, qui 
l'a motivé. On ne peut le discuter. Mais est convaincu que la 
sortie des grains ne pourra se faire en un tour de main. Et 
si on a de l'Ukraine le nécessaire, on ne donnera pas suite à 
ces exportations. Mr de Kriege m'a aussi certifié que si 
l'Ukraine livre le million de tonnes qu’elle s’est engagé, on 


NOTE POLITICE — 1918 427 


tone la care s'a angajat, o să ne lase în pace. Trimit 
imediat generalului Hârjeu instrucțiunile necesare ca să 
se sechestreze grâul din Basarabia şi să se facă un 
inventar. (Scrisoare încredinţată maiorului Sc. Laho- 
vary, curier). 

— Inainte de ora 1 la Kühlmann : a aflat cu plăcere: 
că ne-am înţeles, Czernin şi cu mine. «Am sosit. cum a- 
deseori se întâmplă în viaţă, când logodnicii se înțelese- 
seră deja». Subtire cum este, mi-a prezentat pe specia- 
listul lui, dr. Herz, căruia i-a dat instructii ca petro- 
lul să fie discutat «en petit comité» cu el, şi mai ales 
tranşat cu cele mai mari menajări pentru interesele ro- 
mânesti. Se va reduce mai multe puncte la sută. — 
Se nimereste că tocmai în dimineaţa aceea scrisesem 
lui Arion, că Parlamentul pe care îl convocase, cu toţi 
Bärbulestii si Stefänestii din lume, nu putea esi la ni- 
mica practice. Mă duc la el la 2% ca să-l pun în curent 
şi mai ales ca să-i spun că era imposibil de a face un 
contra-proect şi că trebue să luăm ca bază de discuţie 
proectul german. — Arion: Dar cine a vorbit vre-o dată 
de contra-proect ? — Or, ieri, în prezenţa mea, a comu- 


nous laissera tranquilles. J'envoie de suite au général Herjeu 
les instructions nécessaires pour qu'on séquestre les blés de 
Bessarabie et qu’on fasse un inventaire. (Lettre confiée au 
commandant Charles Lahovary, courrier). 

—Avant une heure chez Kühlmann: il a appris avec plai- 
sir que nous nous étions entendus, Czernin et moi. «Je suis 
arrivé, comme souvent il arrive dans la vie, quand Jes fiancés 
se sont déjà entendus». Fin comme il est, il me présente son 
spécialiste, le docteur Hertz, à qui il a donné des instructions 
pour que le pétrole soit discuté «en petit comité» avec lui et 
surtout tranché avec les plus grands ménagements pour les 
intérêts roumains. On descendra «de plusieurs pour cent». II 
se trouve que le matin même j'avais écrit à Arion que le 
Parlement qu'il avait convoqué, avec tous les Barbulescu et 
Stefanescu imaginables, ne pouvait mener à rien de pratique, 
Je retourne chez lui à 2 h. et demie pour de mettre au courant 
et surtout lui dire que c'était impossible de faire un contre- 
projet et qu'il fallait prendre pour base de discussion le pro- 
jet allemand. — Arion: «Mais qui a jamais parlé de contre- 
projet?» — Or, hier, en ma présence, il a communiqué à Mr. 


428 NOTE POLITICE — 1918 


nicat el d-lui de Koerner — altă Excelenţă — că-i va 
trimite a doua zi contra-proectul. 

— Primesc prin inginerul Roiu raportul dela Odessa. 
Scriu noi instructii lui Hârjeu, ne putând încă pleca. 

— La ora 6, generalii se reîntore buimäciti. Arion 
îi chemase ca să le spună să nu cedeze nimic. Or, îi 
comunicasem peste zi concesiunile obţinute de mine şi se 
arătase încântat : «Ai obţinut Azuga ? Dar asta este un 
mare succes !». 

Câteva minute mai târziu, Kriege, însoţit de Austria- 
cul von Peters, îmi aduce protocolul cu articolele votate 
eri. Nam câştig de cauză în chestia rechiziţiilor. Este 
anul marei crize pentru noi — zice Kriege —, trebuie 
să avem certitudinea că pentru 1918 tot ce ne revime 
din recoltă, va sosi la destinaţie. Chestia evreiască este 
formulată cu menajări, toată lumea este ahtiată să se 
termine. După Kriege, ofensiva a pătruns cu 20 klm. 
de adâncime pe o lărgime de 90 klm. 

— 'Toată lumea este jignită de atitudinea ofiţerilor 
de rezervă şi de spiritul demobilizatilor cari se întorc. 


de Koerner — autre Excellence — qu'il lui enverrait le len- 
demain le contre-projet ! 

— Recois par ingénieur Roiu rapport sur Odessa. Ecris 
de nouvelles instructions à Harjeu, ne pouvant encore partir. 

A 6 h. les généraux reviennent ahuris. Arion les appelle 
pour leur dire de ne rien céder: or, je lui avais communiqué 
dans la journée les concessions obtenues et il s’en était 
trouvé enchanté. «Tu as obtenu Azuga? Maia c'est un grand 
succès!» 

— Quelques minutes après, Kriege miapporte, accom- 
ragné de PAutrichien von Peters, le protocole des articles 
votés hier, Je n’ai pas gain de cause dans la question de la 
réquisition. «C’est l’année de la grande crise pour nous. dit 
Kriege. Il faut que pour 1918 nous ayons la certitude que tout 
ce qui nous revient de la récolte arrivera à destination». La 
question juive est formulée avec ménagement. Tout le monde 
a hâte d’en finir. 

— Selon Kriege, l'offensive est penetree à 2) km. de pro- 
fondeur sur le front de 90 km. 

— Tout le monde est froisse de l'attitude des officiers 
réservistes et de l'esprit des démobilisés qui rentrent. Hier 


NOTE POLITICE — 1918 429 


Eri am văzut pe calea, Victoriei un ofiţer dus pe umeri 
de nişte derbedei şi care saluta mulţimea cu gesturi 
mari. 

— Tot Arion. Talaat Paşa a prânzit eri la el. El i-a 
spus: «Aţi pierdut Dobrogea. Este de neînlăturat.» — 
Şi Arion spune: «Atunci de ce Carp continuă să oträ- 
vească publicul cu asigurarea că Dobrogea nu este 
pierdută ?» 

25 Martie. — După svonurile recoltate mă aşteptam 
la retragerea lui Arion. Generalii, Mircescu mai ales, 
sunt zäpäciti de sfaturile lui: «Nu semnaţi nimic — nu 
cedati de loc», atunci când dela O. K. M. venise înşti- 
infarea că nu mai era chip să se întindă coarda. 

— Arion îmi. face o vizită de dimineaţă; îmi vorbes- 
te de mai multe neajunsuri mărunte ; recunoaşte şi 
el că d. de Koerner e foarte conciliant, şi astă seară, 
când i-am spus că am să iscălese câteva protocoale gata, 
a oferit să nu mă lase singur. Şi când te gândeşti că el 
este cel mai calificat din partid! Acum pricep modul 
cum Brătianu îşi face guvernele ! 

— Ziua începe cu noui crize pentru fruntaria Tran- 





vu un officier que des gamins portaient en triomphe et qui 
à grands gestes, saluait la foule en pleine Calea Victoriei. 

— Toujours d'Arion: Talaat Pacha a dîné chez lui. I] lui 
a dit: «Vous avez perdu la Dobrogea. C’est irremissible», — 
Et Arion ajoute: «Comment alors Carp continue-t-il d'em- 
poisonner le public de l’assurance que la Dobrogea n’est pas 
perdue?» 

25 mars. — Selon les propos recueillis chez Simu et ail- 
leurs, je m'attendais à la retraite d'Arion. Les généraux, Mir- 
cescu surtout, effarés de ses conseils: «Ne signez rien» — «ne 
cédez pas» — alors que de lO. K. M. était venu lavis direct 
qu'il n'y avait plus moyen de tendre la corde! Arion me fait 
visite de bonne heure; il me parle de différents accrocs insig- 
nifiants; il reconnaît lui-même que Mr. de Koerner est très 
couciliant. Et ce soir, quand je lui ai dit que j'allais signer 
les quelques protocoles prêts, il a offert de ne pas me laisser 
seul, Et c’est le plus qualité du parti! Comme je comprends 
maintenant la composition des ministères Bratianu! 

— La journée commence par des nouvelles crises pour 


430 NOTE POLITICE — 1918 


silvaniei. Fondul desbaterei este: Cum Hranilovici ce- 
dase mai mult, după părerea lui, decât cele patru punc- 
te stipulate cu Czernin, el vrea să ne reîntoarcem la 
traseul de ieri. Două vizite ale lui Mittag, dute-vino 
ale lui Hranilovici şi ale ajutorului său Kempel, aler- 
“gături după experţii noştri, explicaţii şi toemeli graţie 
cărora mai smulge Penteleul şi renunţarea lor la iusu- 
lele din josul Severinului; la ora 7, semnăm traseul care 
va fi încorporat în tratat. — In rezumat, în şedinţe 
succesive am scăpat: Severinul şi toată regiunea în a- 
pus de Gruia ; valea Jiului la sud de Lainici ; valea 
Oltului - Lotru la înălţimea Voinesei ; toată regiunea 
Sinaiei până la nord de Azuga ; munţii Buzăului ; toată 
valea Trotusului, Slănic şi Hârja... Cred că era imposi- 
bil de a face mai mult. 

— Conversatie cu Kühlmann. Tratez chestia Basa- 
rabiei: el promite mână liberă, dar să nu-i facem difi- 
cultăţi cu Ucraina. Constanţa va fi port-franc şi linia fe- 
rată a Nemţilor ; pentru exploatarea portului, o socie- 
tate germano-româno-bulgară cu majoritate pentru Ger- 
mani. — Cer concesiunea, silozurilor României. «Este de 





la frontière de Transylvanie. Le fond du débat est que Hra- 
nilovici ayant donné plus, à son avis, que les quatre points 
stipulés avec Czernin, veut reprendre son tracé d'hier. Deux 
visites de Mittag, des allées et venues de Hranilovici et de 
son aide Kempel, courses après nos experts, explications et 
marchandages dans lesquels j'arrache encore le Penteleu et 
leur renonciation aux îles en aval de Severin, nous signons 
à 7 h. le tracé qui sera incorporé au traité, En résumé, en 
séances successives, j'ai sauvé Severin et toute la contrée à 
l'Ouest de Gruia; la vallée de Jiul au Sud de Lainici; celle 
de l'Oltul-Lotrul à hauteur de Voineasa; tout le pays de Sinaia 
jusqu’au nord d'Azuga; les montanes de Buzau; toute la 
vallée du Trotus, Slanic et Harjea... Je doute qu’il eut été 
possible de faire plus. 

— Conversation avee Kühlmann. J'aborde la question 
de Bessarabie: il promet main libre, mais ne pas lui faire 
des ennuis avec Ukraine; Constantza sera port-franc et la 
ligne aux Allemands; pour exploitation du pont, une société 
allemando-roumano-bulgare avec majorité pour les Alle- 
mands. — Je demande la concession des silos à la Roumanie: 


NOTE POLITICE — 1918 431 


considerat — zice el,— şi s'ar putea să fie o sub-socie- 
tate care să aibă silozurile». In fine anunţ că se va face 
o rezervă — de care nu cerem act — în celace priveşte 
Dobrogea. — El : Pentru aceasta va trebui, în ceiace 
Ipriveşte forma, să vă întelegeti cu Kriege. 

In cursul zilei, o scrisoare a, lui Kühlmann îmi a- 
nuntă : că cartierul general nu admite prelungirea ar- 
mastițiului, dacă printre actele de semnat diseară nu se 
află şi o declaraţie relativă la petrol. Mă dus să arăt 
scrisoarea lui Arion. Punem o clauză, primită în prin- 
cipiu de delegaţi, că capitalul românese va fi primit 
pentru 25% în toate afacerile. 

Trebue semnat ceva astă seară, nu este chip de a 
prelungi altminterea. — Mă reîntore la Kriege pentru 
clauzele de adăogat la protocolul nostru. — Jandarme- 
rie, poliţie, armată, finanţe independente în timpul ocu- 
paţiei. — Trebue să le admită. Ne explicăm asupra art. 
20 care, după cererea mea, este limitat la 5 articole. 

Mai vine să mă vadă pentru un articol 42 din tra- 
tatul politie dintre Germania şi România, chestiune foarte 


«C'est à considérer — dit-il — et ça pourrait être une sous- 
société ayant les silos». — Enfin jannonce qu'on fera une 
réserve — dont nous ne demandons pas acte — au sujet de la 
Dobrogea. — Lui: «Pour cela il faudra, quant à la forme, 
vous entendre avec Kriege». 

Dans la journée une lettre de Kühlmann annonçant que 
le Quartier Général n’admet pas la prolongation armistice 
si, parmi les actes à parapher ce soir, îl n’y a pas aussi une 
déclaration concernant le pétrole. 

Je vais montrer le texte à Arion. Nous insérons une 
clause, accordée en principe entre délégués, que le capital 
roumains sera admis pour 25% dans toute l’affaire. 

Il faut signer quelque chose ce soir: pas moyen de pro- 
lcnger autrement. 

Je retourne chez Kriege pour des clauses à ajouter à 
notre protocole — gendarmerie, police, armée, finances indé- 
pendantes pendant l'occupation — il doit les revoir. Nous 
aous expliquons sur l’art. 20 qui, sur ma demande, est limité 
à 5 articles. Il revient me voir pour un art. 42 du traité poli- 
tique entre l'Allemagne et la Roumanie, question tout ardue 


432 NOTE POLITICE — 1918 


importantă şi nouă pentru mine. E 11 ore seara şi la 12 
trebue să fie semnat! Ne făgăduim să studiem mâine o 
altă redactiune, dacă va fi nevoie 

Arion, pe care trebuia să mă due să-l iau, îmi serie 
că e bolnav, dar că mâine va iscăli. 


— Mă duc singur la locuinţa lui Kiihlmann (casa 
A. Florescu). Luminată à giorno. Sosese exact la 11 ore 
jumătate, cum se stabilise. Eram singur; ei tofi. Czernin 
cu Mittag, Hranilovici Kempel, un maior pe care nu-l 
cunosc, Kiihlmann cu Schoen, von Hoetsch, Richthoffen, 
von Rosemberg, Kriege, von Koerner, general Hell, 
cäpitan Decker, von Kôrner, ministru la Sofia, contele 
Obendorff, Horstmann. generalul Tantiloff, secretari. U- 
niforme decoraţiuni smokinguri. un frac—Kühlmann,— 
redingote. Cinematografe şi aparate fotografice. 

Puțin după miezul nopţii se iscăleşte monopolul 
petrolurilor : declaratiuni de principiu: Czernin, Kühl- 
mann şi cu mine. 

Si aşteptăm; textele nu sunt gata. E ora 1 şi jum. 
Kriege, care are responsabilitatea lucrurilor, se plimbă 


et nouvelle pour moi Il est 11 h. du soir et à minuit il faut 
que ce soit signé! Nous nous faisons crédit et on se promet 
d'étudier demain une autre rédaction, demain si besoin est. 

Arion, que je devais aller prendre. m’écrit qu'il est ma- 
lade, mais que demain il signera. 

Je me rends seul à la demeure de Kühlmann (maison 
Florescu). Eclairage à giorno. J'arrive tapant 11 h. et demie 
comme c'etait convenu. J'étais seul. eux tous. Czernin avec 
Mittag, Hranilovici, Kempel, un major que je ne conuais pas, 
Kiihlmann avec Schoen, von Hoesch, Richthofen, von Ro- 
senberg, Kriege, von Koerner, le ministre à Sofia, comte 
d'Obendorff, Horstmann, le général Tantiloff, des secrétai- 
res. Uniformes, décorations, smokings, un habit — Kühl- 
mann —. des redingotes. 

Cinéma et appareils photographiques. 

Un peu après minuit on signe le protocole des pétroles: 
déclaration de principes: Czernin, Kühlmann et moi. 

Et on attend, les textes ne sont pas prêts. 

Il est une heure et demie. Kriege, qui en a la responsa- 
bilité, arpente fiévreusement, Enfin une auto: c'est la fâ-- 


NOTE POLITICE — 1918 433 


prin odae. In sfârşit un automobil ! Vestea proastă ca 
piatra litografică sa spart şi că se reîncepe. De altă 
parte o minune : plouă. Germanii, nelinistiti în privinţa 
recoltei, sunt şi mai veseli ca mine. 

Aşteptăm, aşteptăm mereu. Se vorbeşte de tunul 
care trage dela Soissons la 100 klm. asupra Parisului. 
Se credea eri că e o greşeală de tipar sau o exagerare. 
Dar se pare că minunatul tun există. In mod technic e 
bazat pe putina densitate a aerului la înălțimea de 2000 
metri de unde îşi deserie traectoria de cădere. 

In sfârşit la 4 şi un sfert dimineața sosese docu- 
mentele şi iscălim... Czernin si Kühlmann pleacă la vå- 
nătoare pe Dunăre; eu rămân încătuşat la lucrul de rob 
care reîncepe mâine la 9 ore. Ei sunt veseli. Cum aşi vrea 
să fiu şi cu... 

Talaat-Pasa vine la mine. Asigurare ca el nädäjdueste 
încă, cum că chestiunea Dobrogei nu sa sfârşit. «Paşte 
murgule...» 

Ofensiva urmează victorioasă. Bapeaume, cenirul 
rezistentei, e luat. 46.000 prizioneri, mai mult de 500 
tunuri. 


cheuse nouvelle que la pierre lithographique s’est cassée et 
une l’on recommence. Par contre on crie au miracle: il pleut. 
Les Allemands, inqniets an sujet de la récolte, sont encore 
plus joyeux que moi. 

On attend, on attend tonjonrs. On canse dn canon qui 
tire de Soissons à 100 km. sur Paris. On croyait hier à une 
erreur d'impression on à une tartarinade. Il paraît que le 
merveilleux engin existe. Techniqnement, c'est basé sur: le 
peu de densité de Pair à la hanteur de 2000 m. à partir de la- 
quelle il décrit sa trajectoire. 

Enfin à 4 h. et quart dn matin arrivent les documents et 
on paraphe... Czernin et Kühlmann partent pour la chasse 
sur le Danube; je reste enchaîné au travail de nègre, qui doit 
recommencer demain à 9 h. — Ils sont gais. Comme je vou- 
drais pouvoir l'être! 

— Talaat Pacha est venu me voir. Assurance que ponr 
lui il espère que la question Dobrogea n’est pas finie! «Paşte 
murgule!» 

— L'offensive continue victoriense. Bapeanme, centre de 
la résistance, est pris. En tont 46.000 prisonniers; plus de 
500 canons. 


134 NOTE POLITICI — 1918 


27 Martie. — Chestiunea petrolului dă naştere la tot 
felul de complicaţii. Proectele sunt făcute şi mereu re- 
facute, fară să mai luăm în seamă că în loc de un co- 
laborator liniştit, orientat şi cunoscând materia, am în 
Arion un ajutor pe care toată lumea îl influenţează şi 
care vrea să se retragă în fiece minut. Azi dimineaţă am 
pierduti un ceas ca să-l pun pe calea cea bună. Mâine 
de sigur voi reîncepe. 

Potop de proecte : Austriacii modifică pentru a treia 
oară propunerea de a iua în arendă santierele dela Se- 
verin. De data aceasta ei cer o adevărata concesiune te- 
ritorială, pe malul Dunărei, între graniţă şi Severin. — 
Turcii aduc şi ei conventiuni consulare şi comerciale : 
Reschad Hikmet Bey le introduce blajin, având grija să 
spuie că Turcia ne-ar vedea cu plăcere anexând Basara 
bia. E limpede : «donnant, donuant». 

Ca culme a fericirei, comisiunea techuică financiară 
are ca lumină numai pe Răducanu, care crede că dis- 
cursurile sale sunt «ultima lex» a negocierilor noastre. 


27 mars. — La question du pétrole donne lieu à tonte 
sortes de complications. Les projets sont faits et refaits à 
tont instant. sans compter qwan lieu d’avoir nn collabora- 
tour calme, conuaissantla matière et orienté, j'ai en Arion un 
second hystérique, qne tont le monde influence et qui rend 
son tablier à chagne minute. Ce matin perdn une henre ponr 
le 1emettre dans le bon chemin. Ce sera à recommencer de- 
inain. 

Avalanche de projets: les Antrichiens modifient pour la 
troisième fois la proposition de prendre les chantiers de Sce- 
verin à bail. Cette fois c'est une vraie concession territoriale 
qu'ils exigent sur la rive du Danube, entre la frontière et 
Severin. Les Turcs apportent, eux aussi. des conventions 
consulaires ct commerciales: c'est Reschad Hikmet Boy qui 
les introdnit ducereusement, en ayant soin de dire qne la 
Turquie nous verrait avec plaisir annexer la Bessarabie: 
c'est elair: donnant, donnant. Ponr comble de bonheur, la 
commission techniqne-financiére a ponr Inmière seulement 
Raducanu, qui croit que ses disconrs sont l’uitima lex de 
uos négociations. 


NOTE POLITICE — 1918 435 


Regulăm cu străinii sau cu delegatiunile noastre o 
mulţime de puncte foarte deosebite. 

Conferinţă cu d. von Kriege, seara lu 9 ore jum. 
După ce am stabilit definitiv textul protocolului privi- 
tor la regimul teritoriului şi examinat chestiuni finan- 
ciare, precum depozitul de aur al Băncii Naţionale de 
50 milioane, transformat în mărci, şi o cerere a Austriei 
de 35 milioane aur, vorbim de mai multe chestiuni. 

El îmi spune : «Tratatul nostru politic va servi de 
model tuturor celorlalte tratate de încheiat. Cum aveţi 
Basarabia, să nu vă plângeţi. Mulţumiţi lui Dumnezeu că 
scäpati aşa uşor ; pot să vă asigur că, urmând un proect 
care se hotărâse, erati definitiv împărţiţi: Rusia avea 
Moldova. si Austria România. Tezaurul Băncei era sa 
fie confiscat la Berlin. Eu m'am opus la aceasta din 
toate puterile; a fost pus numai sub sechestru. Comisiu- 
nea gurilor Dunärei va avea probabil administrarea li- 
niei Cernavoda-Constanta şi a portului. Pentru Franţa 
conditiunile de pace, după victoria acum în curs, vor fi 
mai grele decât înainte de bătălie. 


Nous règlons, à baton rompu, avec les étrangers ou avec 
nos délégations. une infinité de points, aussi divers que pos- 
sible. 

— Conférence avec Mr. de Kriege, le soir, 9 h. et demie. 
Après avoir définitivement arrêté le texte du protocole con- 
cernant le régime du territoire et examiné des questions fi- 
nancières, telles que le dépôt or de Ja Banque Nationale de 
50.000.000, qui a été transformé en Marks, et une demande d’or 
de 35.000.000 de l'Autriche, nous causons de différentes ques- 
tions. 

Il me dit: «Notre traité politique servira de modèle à 
tous nos autres traités à conclure. Comme vous avez la Bes- 
sarabie, ne vous plaignez pas. Bénissez Dieu d'en sortir à si 
bon compte; je puis vous assurer que selon un projet qu’on 
mârissait, vous étiez définitivement partagés: la Russie 
avait la Moldavie et l'Autriche la Roumanie. Le trésor de la 
Banque a failli être confisqué à Berlin: cest moi qui me 
suis opposé de ioutes mes forces; il a élé tout simplément 
mis sous séquestre. La commission de bouches du Danube 
aura probablement l’administration de la ligne Cernavoda- 
Constantza et du port. Pour la France, les conditions de la 
paix, après la victoire en train, seront plus dures qu'avant 
la bataille». 


436 NOTE POLITICE — 1918 


Ii vorbesc de conditiunea bunurilor şi a persbanelor 
în teritoriile ocupate: «Dv. trebue să vă gândiţi la aceas- 
ta», îmi răspunde el. 

Ofensiva e grozavă. Germanii au înaintat cu 40 kim. 
Noyon şi Albert sunt luate. Aproape 1000 tunuri. Şi 
acum a întreagă baterie de tunuri noi trag asupra Pa- 
risului la distanţă de 100 klm. 

— Tzigara ştie dela Dietz, care o ştie la rândul său 
dela Kersandt şi dela lelkmann, că Virgil Arion se 
ocupa cu ci de mijloacele de a mă opri să mă întorc în 
ţară, dacă aşi fi plecat vara aceasta la Karlsbad. 

28 Martie. — Prima grijă e să scriu lui Papiniu pen- 
tru proiectul privitor la condiţiunea provinciilor pă- 
răsite. 

leri la 11 seara trimiterea proiectului petrolului. 
Azi dimineaţă d-nul de Koerner îmi trimite şi proiectul 
monopolului. Şi ar dori să aibă semnătura astă seară. 

Scriu lui Koerner cum că bănuesc că scrisoarea lui 
Hertz nu e retrasă; că monopolul rămâne în studiu şi 
că singura deosebire stă în faptul că noul proect va servi 
ca sancţiune în caz de neînvoială. La 5 ore îmi răspunde 


Je lui parle de la condition des biens et des personnes en 
territoires cédés: «C'est à vous d'y penser», me répond-t-i]. 

— L’offensive est prodigieuse. Les Allemands ont avancé 
de 40 km. Noyon et Albert sont pris. Près de mille canons. Et 
c'est maintenant toute une batterie des canons nouveaux qui 
tirent sur Paris d’une distance de 100 km. 

— Tzigara tient de Dietz qui le tient de Kersandt et de 
Telkmann, que Virgil Arion s'occupait avec eux des 
moyens de m'empêcher de rentrer en Roumanie si j'iais 
parti cet été pour Karlsbad. 

28 mars. — Mon premier soin est d'écrire à Papiniu pour 
le projet concernant la condition des provinces abandonnées. 

— Hier à 11 h. du soir envoi du projet du pétrole. Ce 
matin Mr. de Koerner m'envoie aussi le projet du monopole. 
Et ils vondraient avoir la signature ce soir... 

J'écris à Koerner que je suppose que la lettre de Herz 
w'est pas retirée ; que le monopole reste à l’etude et que la 
seule diférence réside dans le fait que le nouveau projet ser- 
viva à la sanction en cas de non-arrangement. A 5 h. il me 


NOTE POLITICE — 1918 437 


că propunerea Hertz e retrasă. Seriu îndată lui Koerner 
ca să-i reamintesc că Hertz era însărcinatul lui de afa- 
ceri. In sfârşit, la 9 ore, Koerner îmi serie că serisoarea 
lui Hertz e menţinută cu un termen prescurtat, e prost 
lucru, dar avem timpul de a ne mai mişea. 

Lucru extraordinar, Koerner îmi cere încă un dar 
pentru Împăratul: savanții germani să fie autorizaţi să 
facă săpături în România ! 

29 Martie. — Ziuă fixată pentru semnătură. Cei doi 
miniştri vor să plece la 1 şi 30 pentru sărbătorile lor 
de Paște. E vorba de petrol, de cereale, de învoiala spe- 
cială cu Austria. Aceasta din urmă a fost bine studiată 
şi Papiniu mi-aduce textul câtorva concesiuni pe care 
delegaţii noştri le-au obţinut. Pentru cereale, Antipa face 
ce e mai bine; preţurile obţinute sunt foarte bune si se 
speră încă o îmbunătăţire. Rămâne petrolul. Arion nu 
mișcă şi-mi scrie o scrisoare care nu-mi spune nimic. — 
Mă duc la Kühlmann, unde toată lumea cra întrunită. 
Miniştri de Stat, excelente, generali, experţi: de toate. 
Sunt singur cu Corteanu, pe care Pam adus pentru con- 
trolul textelor. Mă due chiar eu să aduc pe Arion: după 


répond que la proposition Herz est retirée. J'ecris du coup à 
Koerner pour lui rappeler que Herz était son fondé de 
pouvoirs. Enfin, à 9 h, Koerner m'écrit que la lettre Herz 
est maintenue avec un terme raccourci, — C'est mauvais, 
mais on a le temps de se retourner. 

Chose extraordinaire, Koerner me demande encore un 
cadeau. pour l'Empereur: c’est que les savants allemands 
soient autorisés à faire des fouilles en Roumanie l., 

29 mars, — Journée fixée pour signer. Les deux minis- 
tres veulent partir à une heure et demie pour leurs fêtes de 
Pâques. Il s’agit du pétrole, des céréales, de arrangement 
spécial avec l’Autriche. Ce dernier a été bien étudié et Pa- 
piniu m'apporte le texte de quelques concessions que nos dé- 
légués ont obtenues. Pour les céréales, Antipa fait de son 
mieux ; les prix obtenus sont très bons et ou espère encore 
une amélioration. Reste le pétrole. Arion ne bouge pas et 
m'écrit uue lettre qui ne dit vien. Je vais chez Kiihlmann, où 
tout le monde se trouve déjà réuni. Ministres d'Etat, Excel- 
lences, Généraux, Experts: il y a de tout. Je suis seul avec 
Corteauu, que j'ai amené pour coutrôler les textes. Je vais 
moi-même chercher Arion après avoir obtenu, pour l’étude 


438 NOTE POLITICE — 1918 


ce am obţinut pentru studiul monopolului, o prelungire 
de termen pâna la 1 Decembrie. De altfel, Koerner îmi 
declară în faţa lui Corteanu şi a d-rului Hertz că pro- 
iectul supus nouă va fi desigur onodificat, pentru că a- 
vem noi înşine greutăţi. «Ştiţi că d. Stauss a plecat toc- 
mai ca să lucreze contra pr oectului». Dau toate aceste a- 
siguräri lui Arion. Când suntem toţi întruniţi, d. de 
Koerner citeşte o redactare care mlădiază încă forma 
sancţiunei. Arion, care se sbate mereu, cu toate că Czer- 
nin şi Kiihimann au dat în persoană asigurarea că pro- 
iectul va fi modificat şi că interesele noastre vor fi apa- 
rate, Arion zice că: D-v. fägäduiti, dar eu iscălese.—La, 
care Kiihlmann răspunde: Uitaţi că aici nu încheem o 
afacere, ci un tratat de pace. — In sfârșit, după ce pro- 
pusese să semneze dacă clauza rămânea secretă. ca si 
când acest lucru îi lua puterile, ru vrea să semneze si 
pleacă. In româneşte i-am spus atunci, că aceasta rupe 
pur si simplu solidaritatea ministerială; el mi-a răspuns 
că : de loc, el vrea să fie ministru, dar să nu aibă nici o 
neplăcere de pe urma acestei sarcini! — Iscälesc sin- 
Sur şi merg înainte ca şi când nimic nu sar fi petrecut. 





du monopole, une prolongation du délai jusqu’au premier 
décembre. D'ailleurs, Mr. de Koerner me déclare devant Cor- 
teanu et le Dr. Herz que le projet à nonus soumis sera cer- 
tainement modifié parce que «nous avons nous-mêmes des 


difficultés». — «Vous savez que Mr. Stauss est parti juste- 
ment pour agir contre le projet». — Je donne toutes ces as- 
surances à Ariou, — Lorsque nous sommes tous réunis, Mr. 


de Koerner lit une rédaction qui assouplit encore la forme 
de la sanction Arion, qui se cabre toujours, malgré que Czer- 
nin et Kühlmann donnassent en personne l'assurance que 
le projet sera modifié et qu'on mânagera nos intérêts, Arion 
dit la bourde: «Vous, vous promettez, mais moi je signe». 
Sur quoi Kühlmann replique: «Vous oubliez que nous ne 
traitons pas une affaire, mais uu traité de paix». En fin 
de compte, après avoir proposé de signer si la clause restait 
secrète, comme si cela lui enlevait sa force, il refuse de sig- 
ner et s’en va... 

En roumain, je lui ai dit que cela rompait singulièrement 
la solidarité ministerielle ; il m'a répondu (troisième bêtise!) 
que «pas du tout». I] veut bien être ministre, mais m'avoir 
aucun des désagréments de la charge! 


AOTE POLITIC -— 1918 439 


Avusesem: timp să-i spun lui Kiihhuuun: Acum 
îmi lăsați mână liberă în Basarabia ? — Răspunde, su- 
râzând. cu o mişcare a mâinei care vrea să zică: N'am 
nimic de zis contra. 


Atunci vorbesc lui Czernin, oferindu-i faptul nou: 
si punem monitoarele noastre de pe Dunăre la dispo- 
ziţinvea amiralului ITopmann, care le ceruse pentru a 
coopera la Oceacov contra bolşevicilor. A fost încântat 
de aceustă propunere. El ne pune apoi pe câte şi trei 
în conferinţă. Amândoi ministri cousimt, dar Czernin 
mă roagă să aştept până ce va vorbi cu Imparatul şi-mi 
va telegrafia dela Viena. 

Am rezervat, bine înţeles pentru a menaja Ucraina, 
Hotinul, unde Rutenii sunt în majoritate, «dacă convine 
Austriei să aibă acest colţ între Bncovina şi noi». - - 
Am respins pretenţinnea, aşa cum reeşea dintr'o notă 
dată de Kiihlmann, de a avea ceva dealunenl Dunărei 
unde neamul lor nu e reprezentat ; Kühlmann cel dintâi 
spune : Dorim chiar să fie înlătnraţi dela litoralul Mă- 


Je signe seul et continue de faire comme si rien ne s'était 
passé. — J'avais en le temps de dire à Kühlmann: «Et main- 
tenant vons me laissez mains libres en Bessarabie?, — I 
répond, en souriant, par nn geste de la main qni veut dire: 
je n’ai rien à contredire. 

Là-dessus j'en parle à Czernin en lni offrant le fait non- 
vean : mettre nos moniteurs du Danube à la disposition de 
l'amiral Hopmann, qui les a demandé pour coopérer à Otehu- 
cov contre les bolchevistes. Il a été radienx de celte offre, 
C'est lni qui nous met tous trois en conférence, Les denx 
ministres sont consentants, mais Czernin me prie d'attendre 
qu'il en ait parlé à l'Emperenr et me télégraphiera de Vienne. 

J'ai, bien entendn ponr ménager l'Ukraine, réservé Hotin 
où les Ruthènrs sont en majorité, «stil convient à PÂntriehe 
d’avoir ce coin entre la Bncovine et nous». J’ai reponssé la 
prétention telle qn’elle déeenlait d’une pièce remise par 
Kühlmann — d’avoir quelqne chose le long dn Danube où 
Jenr race n'est pas representée, — Kiihlmann le premier dit: 
«Nons désirons même qu’ils soient écartés du littoral de la 
mer Noires. — Nons nons donnons la main; je remercie avec 


440 AOTE POLITICE — 1918 


xei Negre. —.Ne dăm mâna; mulfumese eu căldură. Am 
luat act. Mi se promite tot concursul diplomaţiei lor. 

La 1 si 30, ei pleacă. Mergem la gară, Arion, Anti- 
pa, Corteanu şi cu mine. 

30 Martie. — Convoc pe toţi delegaţii români ca 
să-şi coordoneze lucrul lor. Trebue să isprăvim. Arion so- 
seşte printre cei dintâi ! După şedinţă îmi cere o scurta 
întrevedere. Corteanu îi spusese dimineaţă: însărcinat 
de mine, că nu se poate refuza semnătura şi în acelaşi 
timp rămâne în guvern. Atunci Costică, făcând aluzie la 
această convorbire, îmi spune fără supărare: «Dar lucrul 
nu e aşa de negru cum îl crezi. Ştiu că trebuie să sem- 
nez...» — Numai să tie! 


31 Martie. — Paştele catolic şi protestant. Lucräm 
totuşi; şi Koerner, — nu sunt sigur dacă nu e Evreu, — 
e cel mai silitor. Văd pe rând pe comisari, pe delegaţi, şi 
Arion, care e printre ei, îmi spune «tratatul nostru nu e 
aşa de rău pe cât părea». 

1 Aprilie. — Convocat Missir. Ii arăt fraza dela 


effusion. J'ai pris acte. On me promet tout le concours de 
leur diplomatie. 

A une heure et demie, ces Messieurs partent. Nous allons 
à la gare Arion, Antipa, Corteanu et moi. 

30 mars. — Je convoque tous les délégués roumains pour 
coordonner leur travail. Il faut en finir. Arion est des pre- 
miers arrivés ! 

Après la séance il me demande un court entretien, Cor- 
teanu, dans la matinée, lui avait dit, sur ma demande, qu’on 
ne pouvait refuser sa signature et rester dans le gouverne- 
ment. Lors done Costica, faisant allusion à cette conversa- 
tion, me dit, bon enfant dans la forme: «Mais ce n'est pas 
si noir que tu le penses. Et je sais qu’il faut signer!...» Pour- 
vu que cela dure! 

31 mars. — Pâques catholiques et protestantes. On tra- 
vaille pourtant et Mr. de Koerner — je ne suis pas sûr qu’il 
ne soit pas juif — est le plus acharné.. Je vois tour à tour 
des commissaires et des délégués et Arion, qui est du nom- 
bre, me dit: «Notre traité n'est pas si mauvais qu'il le pa- 
ra'ssait». 

der avril.—Missir convoqué. Je lui montre la phrase Ti- 


VOTE POLITICE — 1918 441 


urma a capitolului amnistiei, care reintegrează pe ofi- 
terii condamnaţi : Imi spune cu naivitate că nu bägase 
de seamă acest lucru! Ii citese de asemenea art. 32 
care fără îndoială exclude dela amnistie pe simplii sol- 
daţi: o recunoaşte! — Din fericire văd pe Horstmanm, 
care se însărcinează să transmită observatiunile mele 
la Berlin şi redactez o notă pe care o voi da la 5 ore 

— D-l de Gratz mi-aduce la amiază o telegramă a 
lui Czernin pe care mi-o citeşte numai. Este cuvântul 
liberator pe care îl aşteptam. Czernin, îndärätnic cum 
este, telegrafiază că ar trebui un act mai decisiv decât 
trimiterea la Sevastopol a torpiloarelor noastre, de 
exemplu trimiterea unui batalion pe frontul sud-vest 
pentru a da impresiunea de ruptură cu Antanta, în 
schiinbul cărora am avea concursul său în Basarabia. — 
Explic lui Gratz neputinta morală a unui asemenea 
fapt; neeleganta unui asemenea gest, ceeace chiar Kiihl- 
mann recunoscuse. Adaog căa pune unităţi militare 
sub ordinele şefilor austro-germani era un fapt destul 
de caracteristic. De asemenea, faptul de a le vinde ar- 
tilerie. — El: Acest fapt fi-va publicat ? — Eu: De ce 


——— 





nale du chapitre de l’amnistie qui reintegre les officiers con- 
damnés : il me dit naïvement qu’il n’a pas fait attention! 
Je lui lis aussi l’article 32, qui évidemment exclue de l’am- 
nistie les simples soldats : il le reconnaît ! 

— Je vois heureusement Horstmanu qui se charge de 
transmettre mes observations à Berlin et je rédige une note 
que je lui remettrai, comme convenu, à 5 h. 

Mr. de Gratz m'apporte à midi un télégramme de Czer- 
nin, dont il me donne seulement lecture. C'est le mot libé- 
rateur que j'attendais. Czernin, obstiné comme il est, télé- 
graphie qu'il faudrait un acte plus décisif que l'envoi à Se- 
vastopol de nos torpilleurs, par exemple l’envoi d’un bat- 
taillon sur le front Sud-Ouest pour donner l’impression de 
rupture avec l’Entente, moyenant quoi nous aurions son con- 
cours en Bessarabie. — J’explique à Gratz l’impossibilité 
morale dun pareil fait; l’inélégance d'un pareil geste; que 
Kühlmann lui-même lavait dit. J'ajoute que de mettre des 
unités militaires sous les ordres des chefs austro-allemands 
était un fait suffisamment caractéristique. De même, leur 
vendre de l'artillerie. — Lui: «Ce fait serait-il publié? . — 


4349 NOTE POLITICE — 1918 


nu ? — Gratz pare à susţine punctul meu de vedere. Mă 
lasa să înţeleg: că. crede că Czernin va renunţa de a face 
din aceasta o condiţie a aderărei sale la proectele mele 
asupra Basarabiei. 

— Contele Prasehma revine asupra cerealelor nece- 
sure. E un ordin peremptoriu si grabnic al Cartierului 
general, care i-a surprins chiar pe ei si care produce co- 
municarea neaşteptată ce a trebuit să-mi facu. 

— Plec la 7 jum. cu Arion şi numeroşi însoțitori, 
pentru Iași. Legătura e făcută si sosim Ja Mărăşeşti 
(Români) fără transbordare. 

2 Aprilie, — Iaşi. — Regelui îi place să vorbească; 
dela, 11 la 1 şi 20 n'a fost chip să plec. Il pun în curent 
cu toate lucrările noastre. Pe frontieră e mulțumit de 
concesiunile smulse. Speră că proprietatea particulară nu 
va fi atinsă; nu vrea să vândă Brostenii, fiindcă nu 
poate, ca respect faţă de Regele Carol si pentru a nu re- 
cunoaşte (?) anexiunea. — Ii expun toate părţile trata- 
tului. Ii spun că asupra amnistiei mai este încă contro- 
versă. Asupra Basavabiei, rezistenţă privitor la vânza- 


Moi: Pourquoi non î». — Gratz semble appuyer mon 
point de vue. Il laisse entendre qu'il télégraphiera et qu’il 
croit que Czernin renoncera d'en faire nne condition de son 
adhésion à mes projets bessarabiens. 

Le comte Praschma revient à la charge au sujet des cé- 
réales nécessaires. C’est un ordre péremptoire et brusque du 
Quartier Général, qui les a surpris eux-mêmes et qui a amené 
la communication inattendue qu'il a dû me faire. 

Je pars à 7 h. et demie avec Arion et nombreuse com- 
pagnie pour Jassy. Le raccordemeut est fait; on arrive à 
Marasesti (ronmain) sans transbordement. 


2 avril. — assy. — Le Roi aime canser; de 11 h. à 1 h, 20 
il n'y a pas eu moyen de s’en aller. Je le mets au courant de 
tout notre travail. Sur la frontière il est content des conces- 
sions arrachées. I] espère qu'on ne touchera pas à la proprié- 
té privée: il ne veut pas vendre Brosteni, parce que il ne le 
peut pas comme respect pour le Roi Carol et pour ne pas 
reconnaître (?) l'annexion. — Je lui expose tontes les parties 
du traité. Je lui dis que sur l’amnestie il y a encore contro- 
verse, Sur la Bessarabie, résistance en ce qni concerne la 


NOTE POLITICE — 1918 443 


rea materialului de artilerie : foştii aliaţi spusesera că 
e un caz de ruptură. — Eu: Conventiunea dela Haga 
nu se opune şi Basarabia «vaut bien une messe». Dar 
nu se poate da artileria franceză: «care nu e încă plă- 
tită». — Inţepături neîncetate la adresa lui Averescu si 
Argetoianu. — Regele îmi citeşte un proces-verbal al 
unui Consiliu de Coroană (semnaţi Brătianu, Phere- 
kyde, etc.), în care Brätiann fiind de părere că, dacă e 
vorba de pace, e dat lui Marghiloman să o închee, Ave- 
rescu a replicat ca e imposibil: d. Marghiloman şi 
prietenii săi fiind anti-dinastici. 

Regele, căruia îi place să povestească, îmi spune 
că prevedea de mult căderea Țarului şi că membrii fa- 
miliei prevesteau pe Impărat că menţinerea lui Proto- 
popov si influenţa lui Rasputin aveau să-l facă sa cada. 
Nimeni nu mai voia pe Țar. A fost prea slab față de 
soţia lui. Tarul era bun, însă avea o adevărată iubire 
pentru Țarina, care îl ţinea fiziceste. 

— Lungă întrevedere cu membrii delegațiunei Ba- 
sarabiei: Inculeţ, prezidentul Sfatului Tärei; dr. Ciu- 


vente du matériel d'artillerie : les ex-alliés auraient dit que 
c’est un cas de rupture. — Moi: «La convention de la Haye 
ne s’y oppose pas et la Bessarabie vaut bien une messe, Mais 
on ne pourrait pus donner l'artillerie française qui n'est pas 
payée». 

Pointes continuelles contre Averescu et Argetoianu. Le 
Roi me lit un procès-verbal d’un Conseil de Couronne (sig- 
natures de Bratianu, Mişu Pherekyde, etc.), dans lequel Bra- 
tianu, ayant opiné que s’il s’agit de paix, ce serait à Mr. Mar- 
ghiloman à la conclure, Averescu a repliqué que c'était im- 
possible, Mr. Marghiloman et ses amis étant anti-dynasti- 
ques. Le Roi, qui aime raconter, dit qu’il voyait depuis long- 
temps venir la chute du Tzar et les membres de la famille 
avertisaient l'Empereur que le maintien de Protopopow et 
l'influence de Raspoutine allaient causer sa chute. Personne 
ne voulait plus du Tzar. Il a été trop faible pour sa femme. 
Le Tzar était bon, mais il avait un vrai amour pour l’Impé- 
ratrice, qni le tenait physiquement. 

Longue entrevue avec les membres de la délégation de 
Bessarabie: Inculetz. président Qu Sfatul Tzarei; docteur 


444 NOTE POLITICE — 1918 


gureanu, prezident al consiliului miniştrilor şi Halippa. 
vice-prezident al Sfatului Tärei. — Teza mea: Basa- 
rabia prea slabă pentru a trăi singură şi despărțită ; — 
Ucranienii pândesc nordul si litoralul mărei; nici bani, 
nici armată. Unirea le-ar face un singur serviciu: să o- 
prească desmembrarea. Inculeţ, ex-agent al lui Keren- 
Ski, nu vrea decât unirea cu autonomie deplină; ceilalţi 
doi unirea. Le vorbese de egalitate de drepturi, de mi- 
niştri luând loc printre noi, ete. 

— Consihu! de miniştri. Dau seamă de negocierile 
şi de rezultatele obţinute. Consiliul e satisfăcut. Arion 
reia explicările mele, dar mai ales pentru a expune că, 
Gacă a refuzat să iscălească petrolul, e totuşi hotărât să 
semneze contractul definitiv. 

La Consiliu ni se aduc cifre asupra diferitelor mi- 
siuni care năpădese sträinätatea : sunt sume fantastice. 

3 Aprilie, — Asediu în regulă : toate organizaţiile 
noastre din Moldova îmi dau asalt. Nicu Ghika-Comă- 
nesti depune jurământul pentru Lucrările Publice. 

Generalul Văitoianu ia instrucţiunile mele privitor 


Ciugnreanu, président du conseil des ministres, et Halippa, 
vice-président du Sfatul Tzarei. Ma these: Bessarabie trop 
faible pour vivre seule et séparée; les Ukrainiens gnettent le 
Nord et le littoral; pas d'argent, pas d'armée. L'union leur 
rendrait le senl service: empêcher le demembrement. Inculeiz 
— ex-agent de Kerensky — ne veut que l'union avee autono- 
mie entière ; les deux autres la réunion. Je leur parle d’éga- 
lité de droits, des ministres prenant place parmi nous, etc. 

Conseil des ministres. Je rends compte des négociations 
et des résultats obtenus. Le conseil est satisfait. Arion re- 
prend mes explications, mais surtout pour exposer que s’il a 
dû réfnser de parapher le pétrole, il n'est pas moins décidé de 
signer le contrat définitif. Au conseil on nous apporte des 
chiffres sur les différentes missions qui inondent l'étranger: 
il y en à pour des sommes fantastiques. 

3 avril. — Siège en règle: toutes nos organisations de 
Moldavie me donnent l’assaut. 

— Nien Ghika-Comanesti prête serment pour les Travaux 
Publics. 

— Le général Vaitoianu prend mes instructions au sujet 


NOTE POLITICE — 1918 445 


la Averescu, care se agită cam prea mult. Antidinasti- 
cism şi democraţie ţărănească : acesta e programul lui. 

— Vizita lui Poklevski, care pledează mai ales a- 
vansul de câteva milioane pe cari vrea să le mai obțină 
Cerbacev. Nv e vorba decât de vre-o... 15 milioane. 

— Mi se prezintă textul unui manifest al liberali- 
lor, monument de ură şi de fätärnicie ; interzice publica- 
tiunea. 

— Consiliu de miniştri, — chestiuni militare si fi- 
nanciare. Se hotărăşte încetarea tuturor misiunilor mi- 
litare, de propagandă şi altele, în strainătate. Se hotä- 
reste de asemenea suprimarea celor 100 de franci pe zi 
acordaţi deputaţilor şi senatorilor cari stau la Paris... 

Poftiti, la masa pe Basarabeni. Halippa îmi spune 
că Inculeţ e vanitos şi că cu greu îl vom aduce la ceeace 
voim. 


4 Aprilie. — Lucru şi mai obositor; în plus am fost 
bolnav toată noaptea. La 11 ore consiliul pentru Ba- 
sarabia. Aduc la cunoştinţă că o depeşă a lui Horstmann 
îmi contirmă mâna liberă din partea lui Kühlmann. En- 





de Averescu qui s'agite un peu trop. Anti-dynasticisme et 
democratie paysanne; tel est le programme d'Averescu. 

— Visite de Poklevsky qui plaide surtout lavance de 
quelques millions que Tcherbacheff veut encore obtenir. Il ue 
s'agit que de quelques... 15 millions! 


On me présente le texte d'un manifeste des libéraux, mo: 
nument de haine et d’hypocrisie; j'en interdis la publication. 

— Conseil de ministres — questions militaires et finan- 
cières. On décide la cessation de toutes les missions mili- 
taires, de propagande et autres à l'étranger. On décide aussi 
l'arrêt des cent franes par jour alloués aux députés et séna- 
teurs qui «siègent» à Paris... 

— Invité à dîner les Bessarabiens. Hallipa, que je recon- 
duis, me dit que Inculetz est vaniteux et que difficilement on 
l’amèénera à ce que nous voulons. 

4 avril. — Travail encore plus tordant et j'ai été malade 
toute la nuit. A 11 h. conseil pour la Bessarabie. Je porte con: 
naissance qu’une dépêche de Horstmann confirme main: 
libre de la part de Kühlmann. Enthousiasme de Harjeu, Me: 


446 NOTE POLITICE — 1918 


tuziasm din partea lui Härjeu, Mehedinţi, Saulescu. Su- 
pun «ondiţia lui Czernin, — artileria, — şi anunţ trimi- 
terea flotilei. Arion se ridică împotriva artileriei. Su- 
părat îi spun: «Nu se fac lucruri mari tremurând me- 
reu pentru popularitate». 

— Vizita lui Saint-Aulaire, înţepat. E vorba de e- 
chipajul vasului «Jeane Blanche», stationarul francez 
dela Constantinopol, pe care îl numeşte «un petit yacht 
de plaisance» şi care, de frică să nu cadă în mâinile bol- 
sevicilor la Sevastopol, s'a refugiat în braţul Kilia. Ar 
voi să repatrieze pe aceşti oameni: suntem ţinuţi să-i 
internăm. Făgăduesc să tratez la București cu Germanii. 

— Consiliu la 5 ore, la M. S— Regele anunţă că nu 
e nimic deosebit la ordinea zilei, dar că a dorit să se 
întrunească cu miniştrii săi. — Asupra păcei Regele îşi 
arată înca odată sentimentele sale ostile. Protestez îu- 
dată încet, dar cu fermitate, împotriva aprecierilor sale 
greşite, mai ales în afacerea petrolului. — Discutăm 
mult timp asupra unei panglici de decoraţiuni ! Şi Re- 
gele arată un desen în culori, probabil opera sa, asupra 
unui. semn distinctiv de acordat invalizilor ! Din toată 


hedinţi, Saulescu. Je pose la condition supposée de Czernin 
— artilerie — et annonce envoi de flotille, Arion regimbe 
contre cession de Vartillerie. Je me fâche: «On ne fait de 
grandes choses en tremblant toujours pour sa popularité . 

— Visite de St. Aulaire, pointu, Il s’agit de l'équipage de 
la Jeanne-Blanche, le stationnaire français à Constantinople, 
qu'il appelle «un petit yacht de plaisance» et qui, de peur de 
tomber à Sevastopol aux mains des bolchevistes, s’est réfugié 
dans le bras de Kilia. Il voudrait rapatrier ses hommes: nous 
sommes tenus de les interner. Promets de négocier à Buca- 
rest avec les Allemands. 

— Conseil à 5 h. chez Sa Majesté. Le Roi annonce que 
rien de particulier à l’ordre du jour, mais qu'il a désiré se 
retrouver avec ses ministres réunis. — Sur la paix, le Roi 
marque encore une fois ses sentiments hostiles: je proteste 
de suite, doucement, mais fermement contre ses appréciations 
erronées surtout dans l’affaire du pétrole. Nous discutons 
longuement sur un ruban de décoration! Et le Roi donne 
un dessin en couleur, son oeuvre probablement, sur un signe 
distinctif à accorder aux invalides. De toute la longue séance 


NOTE POLITICE — 1918 447 


lunga şi copilareasca şedinţă, de reținut numai mărtu- 
risirea că Cartierul general a trebuit să fie transferat 
dela Bârlad, «unde eram aşa de bine», la aşi, fiindcă 
Ruşii ameninţaseră că altfel îşi mută propriul lor Car- 
tier la Chişinău. 

— Intrevedere la 9 seara la Lascar Antoniu cu gc- 
neralul Aslan. Ne vorbeşte de Turtucaia. Din cele 21 de 
tunuri cu tragere lungă nici unul nu-şi avea platforma; 
nu puteau servi. Dar instalaţia lor costase 900 mii lei. 
Când la Bucureşti a întrebat pe Răşeanu asupra forţei 
de rezistență a Turtucaei, i s'a răspuns: cel putin 15 
zile; Georgescu zicea: «Poate să atace şi 500 mii oa- 
meni, nu-i pasă». — Două zile mai târziu poziţia cădea. 
El, şeful nici nu avusese voie să o viziteze. (v. Memo- 
riul lui Aslan). 

— Meissner mă consultă privitor la un manifest 
deplorabil pe care liberalii vor să-l răspândească. Fra- 
zeologie rea, veninoasă, ditirambică pentru Rege. Apre- 
cieri false asupra păcei. Refuz înserarea şi afişarea. 
Scrisoare dela Brătianu, la care nu răspund şi pe care 
o pun la dosar ; totuşi ei o tipăresc în foi volante. Ba- 


puérile à retenir seulement l'aveu que le Quartier Général 
a dû être transféré de Bârlad — «où nous étions très bien» — 
à Iassy, parce que les Russes avaient menacé qu'autrement 
ils portaient leur propre Quartier à Kisinau. 

— Entrevue 9 h. s, chez Lascar Antoniu, avec le général 
Aslan. Il nous parle de Turtucaia. Sur les 21 canons à longue 
portée, pas un n'avait sa platforme; ils ne pouvaient servir. 
Mais leur installation avait coûté 900.000 lei. Lorsque, à Bu- 
carest, il a interrogé Rascanu sur la force de résistance de 
Turtucaia, il lui fut répondu: «Cel putin 15 zile»: Georgescu 
disait: «Poate să atace si 500.000 de oameni, nu-i pasă». — 
Deux jours après la position tombait. Lui, le chef, n'avait 
même pas eu la permission de la visiter, (D, — mémoire 
d'Aslan). 

— Meissner me consulte au sujet d'un dâplorable mani- 
feste que les libéraux veulent lancer. Phraséologie méchante, 
traîneuse. dithyrambique pour le Roi. Appréciations fausses 
sur la paix. Je refuse l'insertion et l'affichage. Lettre de 
Bratianu à laquelle je ne réponds pas et que je mets au 
dossien ; néanmoins ces Messieurs limpriment en feuilles 


448 NOTE POLITICE — 1918 


nuese că va fi răspândită pe ascuns. Insărcinez pe 
Bărbătescu să caute tipografia. Manifestul a fost tipa- 
rit în mod clandestin si împărţit la 23 Martie. Dinu 
(Dr. Brătianu) mi-a adus un exemplar luat dela Mișu 
Pherekyde. 


5 Aprilie—La ora 11 Consiliu de miniştri, la care iau 
parte Inculeţ, Ciugureanu şi Halippa. Stere sosit dimi- 
neata, scăpând de un accident grav în gara Paşcani, 
asistă la şedinţă. Recapitulez ceeace expusesem delega- 
fiunei : neputinta pentru un Stat mic în formaţiune de 
a păstra integritatea sa între Ucraina, Austria şi Româ- 
nia şi Conditiunile ce le consimt în cazul unirei procla- 
mate de ei. — Inculeţ. după ce reaminti ameninţarea lui 
Arion: că dacă nu e unire, va fi anexiune, întreabă dacă 
este siguranţă pentru Basarabia ca să nu sufere vre-o 
amputare în caz de unire. — Vorbesc de asigurările 
verbale, confirmate din partea lui Kiihlmann, de a avea 
mână liberă, în caz când dăm vasele noastre. Discuţie a- 
prinsă : ceilalți delegaţi nu spun nimic înţelept, Stere 
vorbeşte mult, dar cu căldură şi bun simţ. Inculeţ se 


volantes ; je suppose qu'il va y avoir aussi une distribu- 
tions clandestine, Je charge Barbatescu de rechercher Pim- 
primerie. Le manifeste a été imprimé clandestinement le 
23 mars et distribué. Dr. Dinu Brätianu en apporte un exem- 
plaire pris chez Michel Phérékyde ! 

5 avril. — A 11 h. conseil des ministres auquel prennent 
part Inculetz, Ciugureanu et Halippa. Stere, arrivé ce matin, 
échappé à un grave accident en gare de Pascani, assiste à la 
séance. Je récapitule ce que j'avais déjà exposé à la déléga- 
tion: l'impossibilité pour un petit Etat en formation de gar- 
der son integrité entre Ukraine, l'Autriche et la Roumanie et 
les conditions que je leur consens en cas d'union proclamée 
par eux. — Inculetz, après avoir rappelé la menace d’Arion; 
que s'il n'y a pas d'union, il y aura annexion, demande s’il 
y a une sûreté pour la 'Bessarabie de ne pas subir d'amputa- 
tion au cas d'union. — Je parle des assurances verbales et de 
la dépêche de Horstmann me conf mant de la part de Kühl- 
mann «main libre» au cas où nous donnons nos bateaux. — 
Chaude discussion: les autres délégués ne disent rien de sensé, 
Stere parle longuement, mais chaudement et avec bon sens; 


NOTE POLITICE -— 1918 449 


apără ca un slav, viclean şi liniştit. Nu ştii cum să-l 
apuci. La sfârşit, pune întrebări: Se va păstra Sfatul 
Tärei? Se va păstra un guvern ? Care va fi administra- 
ţia ? Şi Halippa adaogä: Care va fi dreptul electoral, şi 
dacă femeile îşi vor păstra votul ? Räspund : Sfatul va 
fi disolvat, căci Camera şi Senatul, din care vor face 
parte, reprezintă Națiunea. Nu va mai fi guvern, fiindcă 
delegaţii Basarabiei vor face parte din consiliul de mi- 
niştri, ca miniştri români. Dacă se cere un comitet con- 
sultativ, un fel de Consiliu de Stat îl vom da. Regimul 
agrar stabilit de ei va fi respectat până la Constituantă 
şi chiar nu se va atinge de el nimeni, dacă primesc în- 
demnitate prealabilă pentru pământurile expropriate. 
Regimul provinciar neatins, şi admit ca pentru consi- 
liile judeţene femeile să-şi păstreze votul. 

Strâgeri de mână. Felicitări. Dar nu sa fixat ni- 
mic ca program; şi Inculeţ e tot nedumerit. — Stere 
pleacă mâine cu ei. 

— Un aghiotant, colonelul Cezärescu, mi-aduce din 
partea Regelui rezultatul unei convorbiri avută cu ge- 


Inculetz se défend comme un salve, retors et calme On ne sait 
par quel bout le prendre. En fin de discussion il pose des ques- 
tions: Gardera-t-on le Sfatul Tzarei? Gardera-t-on un gou- 
vernement? Quelle sera l'administration? Et Halippa ajoute: 
Quel sera le droit électoral et les femmes conserveront-elles 
leur vote? — Je réponds: Le Sfatul Tzarei sera dissous, car 
c'est la Chambre et le Sénat, dont ils feront partie, qui repré- 
sentera la Nation. Plus de gouvernement, puisque les delegues 
de la Bessarabie feront partie du conseil des ministres, 
comme ministres roumains. Si on demande un comité con- 
sultatif, espèce de Conseil d'État, nous le concédons. Le ré- 
gime agraire établi par eux sera respecté jusqu’à la Consti- 
tuante et même on n'y touchera plus, si ils acceptent la préa- 
-lable indemnité pour les terres expropriées; le régime pro- 
vincial intact et j'admets que pour les conseils de district les 
femmes gardent leur vote. 
On se donne la main. On se félicite, mais on n'a rien 
fixé comme programme. Et Inculetz est toujours «nedumerit». 
Stere part demain avec eux. 
— Un aide de camp, colonel Cezarescu, m'apporte de la 
part du Roi una conversation eue avec le général Vaitoianu. 


29 


450 NOTE POLITICE — 1918 


neralul Văstotanu. E vorba de 50 vagoane grâu, pentru 
care armata a autorizat cumpărarea, deși comerţul nu e 
liber, în folosul unei opere de caritate prezidată de 
d-na Averescu, cu autorizarea de a vinde cu benefi- 
ciu, transformate în făină; diferenţa trebuind să ser- 
vească la alimentarea Casei coloniilor şcolare. Afacerea 
a fost închipuită de ovreiul Schuller, prieten cu Ave- 
rescu, şi luată de generalul Văleanu: eu preţul de lei 
3.20 făina ar fi asupra preţului vânzărei un câştig 
de 20 mii lei de vagon. — Sesizat de Rege, ministrul 
de război a oprit transportul grâului. Mâine voi face 
lumină în această afacere. — Generalul, care vrea să 
tacă pe Boulanger, are nevoie de bani. Numitul Schul- 
ler a venit la mine azi şi a mărturisit că pentru jurna- 
lul ce trebue fondat, îi sa cerut sume mari, pe care le-a 
făgăduit. 

— Acord Bulgarilor autorizarea să ia din Basara- 
bia (Bolgrad) 11.000 tone de cereale. Este condiţia ce- 
rută de ei pentru liberarea prizonierilor noştri: au 
30.000 şi noi deabea vre-o 100. In depeşa sa de azi, Tan- 





Il s’agit de 50 wagons de blé dont l’armée a autorisé l'achat, 
quoique le commerce n’est pas libre, au profit d’une oeuvre 
de charité présidée par M-me Averescu, avec l'autorisation 
de les revendre avec bénéfice, transformés en farine, la dif- 
férence devant servir à alimenter la caisse de l'oeuvre des 
colonies scolaires. L'affaire a été cousue par le juif Sehul- 
ler, ami de Averescu, et enlevée par le général Valeanu: au 
prix de 8 lei 20 la farine, il y aurait sur le prix d'achat un 
bénéfice de 20.000 lei par wagon. 

Saisi par le Roi, le ministre de la guerre a ‘interdit le 
transport du blé. Je mettrai au clair demain cetté affaire. 

Le général, qui veut faire son Boulanger, a besoin d'ar- 
gent. Le Schuller a été chez moi aujourd’hui et avoué que 
pour le journal à fonder on lui a demandé — et il a promis 
— la grosse somme, 

— J'accorde aux Bulgares l'autorisation de prendre en 
Bessarabie (Bolgrad) 11.000 tonnes céréales. C'est la condition 
stipulée par eux du rappatriement de nos prisonniers: ils 
en ont 30.000 et nous, à peine, une centaine. Dans son télé- 
gramme de ce jour, Tantiloff a la canaillerie de me rappeler, 


NOTE POLITICE — 1918 45] 


tilof are mişelia să-mi reaminteasca, ca o conditiune, 
declaraţia lui Toncef privitor la Basarabia. 

— Scurta vizită a lui Marincovici. Recunoaşte că 
am lovit de moarte pe Brătianu declarând ca la 2 Ia- 
nuarie i-am înştiinţat că trebuie să se alipească la con- 
ferinta dela Brest-Litowsk. 

24 Martie (6 Aprilie). — Arion şi Dobrescu pleacă la 
Bucureşti. Ne-am înţeles, Arion cu mine, privitor la 
propunerea relativă la achiziţia de către straini a imo- 
bilelor rurale şi a unui protocol explicativ al amnistiei. 
Regele semnează decretul de disolvare, — prin anti- 
Cipare. 

— Generalul Hérjeu, foarte nemulţumit de starea de 
spirit a Regelui, — ca şi Mehedinţi, căruia Regele i-a 
spus că un asemenea tratat nu putea fi ratificat (!?), — 
îmi raportează două afaceri grave : 1) Cu toate că Hâr- 
jeu i-a declarat ca prezidentul consiliului insista pen- 
tru primirea demisiunei lui Presan, Regele a manifes- 
tat voinţa fermă de a respinge această demisie şi de 
a-i vorbi pentru a-l face să revie asupra ei. 2) A apă- 
rut un decret numind din nou 4 generali. Un adju- 





comme une condition, la déclaration de Tontcheff concer- 
nant la Bessarabie. 

— Courte visite de Marinkovitch. Il reconnaît que j'ai 
touché à mort Bratianu lorsque j'ai déclaré que le 2 janvier 
je les ai avertis qu'il fallait se rattacher à la conférence de 
Brest-Litowsk. 

24 mars (6 avril). — Zassy. — Arion et Dobrescu partent 
pour Bucarest. Nous nous sommes entendus, Arion et moi, 
au sujet de la proposition concernant l'acquisition par les 
étrangers d'immeubles ruraux et d'un protocole explicatif du 
paragraphe amnistie. 

Le Roi signe le décret de dissolution — par anticipation. 

Le général Harjeu, très mécontent de l'esprit du Roi. 
tout comme Mehedinţi, à qui le Roi a dit qu'un pareil traité 
ne pouvait être ratifié (! ?), me rapporte deux affaires graves: 
1) Malgré que Harjeu lui ait declaré que le président du con- 
seil insistait pour l'acceptation de la démission de Presan, 
le Roi a manifesté le ferme vouloir de repousser cette démis- 
sion et de lui parler pour le faire revenir; 2) IL a paru un 
décret nommant de nouveau quatre généraux. Un aide de 


452 NOTE POLITICE — 1918 


tant a adus un decret semnat de Rege, cerând lui Hâr- 
jeu să-l contrasemneze. Refuzul lui Hârjeu, care se duce 
la M. S. demonstrându-i că acei ofiţeri nu sunt pe ta- 
blou. Regele pretinde că tablourile au fost modificate, 
şi de fapt la Marele Cartier i se arată alte tablouri, 
care Hârjeu afirmă că sunt false. La refuzul repetat al 
lui Hârjeu, decretul antidatat e trimis lui Iancovescu 
care îl semnează, ca presupus făcut pe când era încă 
ministru. 

Paharul e plin şi scriu Regelui, care pleacă peste 
două ore la Oituz, că primirea demisiunei Presan seste- 
o necesitate de guvernământ». Sfârşitul serisorei mele : 
«Nu se poate modifica altfel spiritul care domneşte la 
Marele Cartier şi care-l aduce să nesocoteascä autori- 
tatea constituţională a guvernului». 

— Regele îmi trimite, la 8 jum., pe generalul Râm- 
niceanu, — acesta destul de emoţionat, — să întrebe ce 
cred că este neliniştitor «în spiritul Marelui Cartier». 
Bänuesc că generalul sau Regele se gândeau la un spi- 
rit cordial pentru (Germania, care să înlocuiască fobia 
dominantă. — Am schimbat îndată macazul: gazetă 


camp a apporté un décret signé par le Roi, demandant à 
Harjeu de le contresigner. Refus de Harjeu, qui va s'en ex- 
pliquer avec Sa Majesté, en lui démontrant que ces Messieurs 
ne sont pas sun le tableau. Le Roi prétend que les tableaux 
ont été modifiés et de fait, au Grand Quartier on lui montre 
d’autres tableaux que Harjeu affirme être faux. Sur le refus 
reitéré de Harjeu, le décret antidaté est porté à Iancovescu, 
qui le signe comme supposé rendu pendant qu'il était 
encore ministre. 

La coupe est pleine et j'écris au Roi, qui part dans deux 
heures pour Oituz, que l’acceptation de la démission de Pre- 
san est une «nécessité de gouvernement». La fin de ma lettre 
porte: «Nu se poate modifica altfel spiritul care domneşte la 
Marele Cartier şi care îl aduce să nesocotească autoritatea 
constituţională a guvernului». Le Roi m'envoie à 8 h. et 
demie le général Ramniceanu, — ce dernier assez ému — 
demander ce que je croyais qu'il y avait d’'inquiétant «dans 
Tesprit du Grand Quartier». — Je suppose que le général ou 
le Roi songeait à Pesprit cordial pour l'Allemagne à substi- 
tuer à la phobie dominante. — J'ai de suite aiguillé sur l’autre 


NOTE POLITICE — 1918 453 


necenzurată, în care eram calificat de stafie ; — tele- 
gramele mele divulgate într'un sfert de ceas;—A. Cons- 
tantinescu cunoscând toate incidentele Boyle dela Su- 
lina; Presan neprezentându-se ministrului de război ; 
— de asemenea aluziune la decretul din ajun. — Apoi 
generalul mă înstiinfeazä că Luni sau Marti, la întoar- 
cerea Regelui, demisiunea va fi primită. — Dar, ca ve- 
nind din partea sa generalul adaogă că n'ar trebui nu- 
mit Christescu, pentru că a fost amestecat în afacerea 
Sturdza! — Eu: Vom vedea cu ministrul de război. 
(Vom avea de lucru ca să aducem pe Rege peca- 
lea cea bună!) 

— Depeşă dela Tantilof, multumindu-mi pentru 
grâu, în care se află această frază: «Hotărâre care va 
avea desigur cele mai bună urmări legate de numele Dv.» 
pentru legăturile viitoare ale celor două ţări vecine, 
ceeace mă bucură cu deosebire». In legătură cu tele- 
grama precedentă, care se raporta la convorbirea cu 
Toncef, avem desigur teren curăţat pentru Basarabia. 


voie: Journal non censuré dans lequel j'étais qualifié «Sta- 
fia» ; mes télégrammes divulgués dans les quinze 
minutes ; Alexandre Constantinescu connaissant tous 
les incidents Boyle à Sulina ; Presan ne se présen- 
tant pas chez le ministre de la guerre; allusion aussi au 
décret de la veille. De suite le général annonee que lundi ou 
mardi, au retour du Roi, la démission sera acceptée. — Mais, 
comme venant de sa part, le général ajoute: il ne faudrait 
pas nommer Christescu, parce qu'il a trempé dans l’affaire 
Sturdza! — Moi: C’est à discuter avec le ministre de la 
guerre. — Nous aurons du fil à retordre pour mettre le Roi 
dans la bonne voie. 

Dépêche de Tantiloff me remerciant pour les blés; il y a 
cette phrase: «résolution qui aura assurément les meilleures 
conséquences liées à votre nom, pour les rélations futures 
des deux pays voisins, ce qui me réjouit tout particulière- 
ment». 

En liaison avec le précédent télégramme qui se rappor- 
tait à la conversation avec Tontcheff, c’est évidemment du 
terrain déblayé pour la Bessarabie. 


454 NOTE POLITICE — 1918 


— Vizita d-lui Pruncu din Basarabia, . membru al 
Radei din Kiew, foarte naţionalist român, voind să or- 
ganizeze o mişcare de apropiere printre cei 500 de 
mii (?) de Români de pe tarmul stâng al Nistrului, de 
opus pretentiunilor ucrainiene asupra nordului Basara- 
biei. Despretuitor pentru Inculeţ şi tovarăşii săi, «copii 
proşti», el recomandă pe Dimitrie  Semigradow, fost 
membru al consiliului de Stat din Petrograd, ca cel mai 
distins din Basarabeni, Vladimir Hertza, Gore, care a 
şi fost la mine, generalul Cantacuzino, care e încă la 
Kiew, şi Simadino, deşi Grec. 

25 Martie (7 Aprilie). — Vizita matinală a lui Bar- 
clay : Imi vorbeşte de rezervele ce a trebuit. să facă în 
chestiunea petrolului. Nu înţeleg mare lucru. Sar pă- 
rea, dacă ghicesc bine, că e un angajament de depägu- 
bire din partea Englezilor pentru distrugerea petrolu- 
lui şi că Barclay n’ar voi ca să fie în beneficiul Germa- 
nilor. Restul fără însemnătate. 

— Deasemenea vizită a foarte interesantului co- 
lone] Boyle, care ne-a adus prizonierii dela Sevastopol. 
I-am oferit să tratez trecerea lui prin Elveţia. Nu ţine : 





Visite de Mr. Pruncu de Bessarabie, membre de la Rada 
de Kiew. Très nationaliste roumain, voulant organiser un 
mouvement de rapprochement parmi les 500.000 (9) Roumains 
de la rive gauche du Dniester, à opposer aux prétentions 
ukrainiennes sur le Nord de la Bessarabie. Méprisant pour 
Inculetz et ses. compagnons: «des enfants bâtes», il recom- 
mande Semigradef Dimitrie (ancien membre du conseil d'Etat 
à Petrograd) comme le plus distingué des Bessarabiens, Vla- 
dimir de Hertza, Gore, qui a déjà été chez moi, le général 
Cantacuzène qui est à Kiew encore et Sinadino. quoique Grec. 

25 mars (7 avril).—Visite matiuale de Barclay: ilme parle 
des réserves qu’il a dû faire dans la question des pétroles. Je ne 
comprends pas grand chose. Il semblerait — si j'ai deviné 
juste — qu'il y a un engagement de dédommagement de la 
part des Anglais pourla destruction des pétroles etque Bar- 
clay ne voudrait pas que ce fut au bénéfice des Allemands. Le 
reste insignifiant, 

Visite aussi du très intéressant colonel Boyle, qui nous 
a ramené les otages de Sevastopol. Je lui ai offert de négo- 
cier son passage pour la Suisse: il n’y tient pas; «il a encore 


NOTE POLITICE — 1918 455 


mai are încă treabă în România şi în Rusia». El sa 
făcut singur câinele de pază al depozitelor noastre din 
Rusia, dar ar voi mai ales ca vasele noastre să nu cadă 
în mâinile Germanilor. — Vizita lui Psycha (ministrul 
Greciei). Toţi străinii fin să ia contact. 

26 Martie (8 Aprilie).—Chişinău.— Călătorie de noap- 
te cu Hârjeu, Mitilineu, Corteanu, Gârleşteanu, col. Con- 
deescu, general Mircescu, alţii. Oprire lungă în gara 
Ghidighişi (proprietatea lui Botezatu). Nu trebue să so- 
sim prea, de vreme ca să nu supărăm dulcile obiceiuri 
ruseşti. In gară la 10 ore companie de vânători cu dra- 
pel pe peron ; pluton de husari basarabeni, trupa repu- 
blicei; un veteran» generalul Brăiescu, se prezintă ca mi- 
nistru de război. Miniştrii locali, afară de Inculeţ care 
vine mai pe urmă. Explicare : Viaţa începe la 11 ore; 
se lucrează până la 3. Se prânzeşte lung, mult, încet, 
fumând; seara din nou prânz târziu; culcare la 3 de di- 
mineatä. Am făcut experienţa chiar în acea seară. 

Intrare în oraş cu automobilele în cortegiu, ploton 
de roşiori în frunte şi în urmă, ofiţeri lângă trăsuri. Cu 





à faire en Roumanie et en Russie». Il s’est institué en chien 
de garde de nos dépôts en Russie, mais il voudrait surtout 
que nos bateaux ne tombent pas aux mains des Allemands. 

Visite de Psycha. Tous les étrangers tiennent à prendre 
ccatact. 

26 mars (8 avril) —Kisinau— Voyage de nuit avec Herjeu, Mi- 
tilineu, Corteanu, Garlesteanu, col. Condeescu, général Mir- 
cescu, suite. On s'arrâte longuement dans la gare de Ghidighisi 
(propriété de Botezatu). Il ne faut pas arriver trop tôt pour 
ne pas heurter les douces habitudes russes. En gare — 10 h— 
compagnies de chasseurs avec drapeux, sur le perron; peloton 
de hussards bessarabiens, troupe de la république ; une ba- 
derne, le général Braiescu, se présente comme ministre dela 
guerre. Les ministres locaux, sauf Inculetz qui rejoint plus 
tard. Explicatiou: la vie commence à 11 h.; on travaille jus- 
qu’à 3 h, on dîne longuement, copieusement, lentement, en 
fumant; on redîne le soir, tard; on se couche à 3h. du matin. 

Jen ai fait l'expérience le soir même. 
Entrée en ville avec nos automobiles en cortège, peloton 
de rosiori en tête et derrière, officiers aux portières. J'ai 


456 NOTE POLITICE — 1918 


mine am pe Inculeţ; Hârjeu ia pe Ciugureanu. Pu- 
ţină lume pe strade; se adună numai în faţa hotelu- 
lui. Nepăsare ? Ostilitate ? Mi se explică că, înştiinţat 
seara în ajun la 10 ore şi surprins de ora matinală (?), 
guvernul n'a putut să ia nici o măsură. De altfel prima- 
cul Schmidt, vrăşmaş al unirii, sa încrucişat cu noi du- 
cându-se la gară pe când noi o părăseam. 

Politiceşte, am făcut un mare pas: Stere asigură că 
avem majoritatea. «Am făcut 28 de discursuri, spune el, 
şi sau făcut kilometri de vorbărie». Constat că toată 
lumea se agită, dar nimeni nu face nimic lămurit şi 
mai ales nu pare a înţelege că timpul e lucru de pret. 
Oare tarismul i-a făcut aşa ? Nici o voinţă şi mai ales 
un tembelism mai mult ca oriental, dacă e cu putinţă. 

Uniunea proprietarilor nu ia în seamă şi despre 
tueste tot ce e la putere. Trimit pe delegaţi la Sina- 
dino, care pare-se trebuia să mă primească la el, dar 
guvernul, cu drept cuvânt, sa împotrivit. Inculeţ sa, ho- 
tărât, mi-a dat asigurare; dar Tziganko îi combate in- 
fluenţa şi divide grupul ţăranilor, al cărui leader ne- 
discutat fusese până atunci Inculeţ. 





Inculetz dans ma voiture; Herjeu prend Ciugureanu dans la 
sienne. Pas beaucoup de monde dans les rues; on se groupe 
devant l'hôtel. Indifférence? Hostilité? On nous explique 
qw'averti à 10 h. du soir la veille et surpris par l'heure mati- 
nale (?), le gouvernement n’a pu prendre aucune mesure. 
D'ailleurs, le maire Schmidt, hostile à union, nous a croisés, 
se rendant à la gare, quand nous en étions partis. 

Politiquement un grand pas de fait: Stere assure qu'on 
a la majorité. «Il a fait 28 discours — dit-il — et on a fait des 
kilomètres de verbiages». Je constate que tout le monde 
s'agite, mais personne ne fait rien de précis et surtout n’a 
l'air de comprendre que le temps est chose précieuse. Est-ce 
le tzarisme qui les a rendus tels? Aucune volonté et surtout 
une nonchalance plus qu'orientale, si possible. 

L'union des propriétaires bondent et méprisent tous ce 
qui est au pouvoir. J'envoie les délégués chez Sinadino qui, 
paraît-il, devait me recevoir en quartier, mais le gouverne- 
ment, comme de juste, s’y est opposé. — Inculetz s’est décidé: 
il men a donné l'assurance, mais Tziganco bat en brèche son 
influence et divise la groupe des paysans, dont Inculetz était 
le leader jusqu'alors incoutesté. 


NOTE POLITICE — 1918 457 


Sosim la Hotel de Londra, cartierul nostru general. 
Primesa pe miniştrii; soseşte apoi arhimandritul Gurie, 
vice-ministru pentru culte: a aflat că în Biserica din 
România se făcea multă politică şi se arată îngrijorat ; 
linistese temerile sale. — Cazacu şi Cădere mă pun în 
curent cu tratativele; pentru ei e o boală a voinţei care 
pricinueste toate şovăelile. — Stere intră, iese, lucrează, 
vede diferitele partide şi-mi spune: Trebue să fac pe 
nebunul cu nebunii, şi pentru unii revoluționari să mă 
arăt mai aprins ca ei. E un pas de trecut: îi vom pune 
în 6 luni la acelaş nivel cu restul ţării». 

Vizite oficiale. Seara la d-l Hertza prânz de 40 ta- 
câmuri ; multe doamne; după 12 concert. Nici o vorbă 
de politică. 

27 Martie (9 Aprilie). — Chişinău. — Impotriva obi- 
ceiului de a se scula la 11, astăzi toţi găsesc mijloc să 
fie matinali. — Un asalt puternice al lui Savenko în 
chestiunea proprietätei : marii proprietari ar fi răspân- 
dit zgomotul că le vom înapoia proprietăţile. — Stere 


Arrivé à l'hôtel de Londres, notre quartier général. Je 
reçois les ministres; arrive ensuite l’archimandrite Gurie, 
vice-ministre pour les cultes; il a appris que l’on faisait beau- 
coup de politique dans l’Eglise en Roumanie et s’en montre 
inquiet; je calme ses alarmes. Cazacu et Cadere me mettent 
au courant des pourparlers; pour eux, c'est une maladie de 
la volonté qui cause toutes les tergiversations. Stere vient, 
sort, travaille, voit les fractions et me dit: «Je dois faire 
le fou avec les fous et, pour certains révolutionaires, me 
montrer plus ardent qu'eux. C'est un pas à franchir: nous les 
mettrons en six mois au niveau du reste du pays». 

Visites officielles. Le soir chez Mr. de Hertza diner de 
40 couverts: Princesses Troubetzkoi et Cantacuzène, Madame 
Gore, Mme Istrati et sa fille, beaucoup de dames ; après 
minuit, concert Enescu, Barozzi, Madame Dicescu. Pas un 
mot de politique. 

27 mars (9 avril).—Kisinau.—Malgré les habitudes de se le- 
ver à 11 h., on trouve pour ce jour moyen d’être matinal. — Un 
assaut formidable de Savenko dans la question propriété: les 
grands propriétaires auraient répandu le bruit que nous leur 
restituons lenrs propriétés. — Stere apporte une formule de 


458 NOTE POLITICE — 1918 


aduce formula unui compromis între grupuri; primese 
clauzele, modificându-le putin. Gäsese mai ales un arti- 
col final care lasă Constituantei grija să reguleze tot. 
Acest compromis e privitor deci la perioada de tran- 
zitiune. — Vizitele lui Roman Dolivo-Dobrovolski, mare 
mareşal al nobilimei din Basarabia, şi a lui Pisarjevski, 
mareşal al nobilimei din Bender, mă obligă să le spun 
că proprietarii trebuie să aibă răbdare şi mai ales să se 
pregătească să ia parte la alegerile de Constituantă; 
guvernul nu le va fi atunci ostil. 

In dute, vino, dimiiicuju irece repede. Iau masa 
în grabă, primind în acelaşi timp. La 3 jum. ne du- 
cem la Sfat: ar fi voit să mai întârzie un ceas, 
dar mă opun. Fără escortă şi numai cu civili, în 
plus Mircescu. Când mtrăm» Sala întreagă aclamä; 
câțiva îndărătnici stau memiscafi pe locurile lor 
dar fără să protesteze sau să manifeste. Pronunţ um 
discurs vibrätor, puternic aplaudat şi dau citire condi- 
fiunilor formulate; pentru a respecta suveranitatea lor 
declar că mărăsesc palatul, dar îi rog să păşească la 
acte. 





compromis elaborée avec les différeuts groupes; j'en accepte 
les clauses, en les modifiant un peu, — Il y a surtout un 
article final qui remet à la Constituante le soin de tout règ- 
ler. Le compromis regarde donc la période de transition. 
Les visites de Roman de Dolivo-Dobrovolsky, grand maré- 
chal de la noblesse de Bessarabie, et de Pissargevsky, maré- 
chal de la noblesse de Bender, m'obligent à leur dire que les 
propriétaires doivent prendre patience et surtout se pré- 
parer à prendre part aux élections pour la Constituante; le 
gouvernement ne leur sera pas hostile alors. 

— En allées et venues la matinée passe rapidement. Je dé- 
jeune sur pieds, tout en recevant du monde. A 3 h. et demie 
nous nous rendons au Sfatul Tzarei; ils auraient voulu re- 
tarder encore d'une heure; je m'y oppose. Sams escorte et 
rien que des civils, plus Mircescu. Quand on nous introduit, 
la salle acclame. Quelques recalcitrants restent rivés à leur 
place, mais sans protester ou manifester. Je fais un discours 
vibrant, fortement applaudi et je donne lecture des condi- 
tions formulées; pour respecter leur souveraineté, je déclare 
quitter le Palais, mais je les prie d'en venir aux actes. Nous 


NOTE POLITICE — 1918 459 


Ne ducem la Cercul militar; un ceai foarte bine ser- 
vit. Tot generalii şi ofiţerii superiori prezenți. Aştep- 
tăm cu înfrigurare. Pe la 7 colonelul Condeescu vine să. 
anunţe tă putem merge la Sfat, căci se începe despute- 
rea votului, Prin 80 de voturi se hotărâse că votu va 
avea loc prin apel nominal şi deschis. Când urcăm Scă- 
rile, în mijlocul unei emofiuni de nedescris, ni se anumță 
că prim 86 voturi contra 3, plus 35 abţineri, unirea a fost 
votată. Vreau să felicit pe Stere : o criză de lacrămi îl 
aruncă în braţele mele. Cazacu plânge. Generali se 
îmbrățişează cu deputații. Hârjeu, cu ochii umezi îmi 
spune Că nu va uila niciodată că i-am permis să tră- 
sască alături de mine această oră de neuitat. Toţi Sunt 
aşa de miscati încât nu pot vorbi. Eu însumi, amintin- 
du-ma tot ce wau făcut să indur, nu pot să descleştesc 
dinții, 

In sfârşit, sedinta solemnă trebue să înceapă. De 
data aceasta sosisem cu escortă de cavalerie şi cu toţi 
generalii. Inconjurafi de ei intrăm în sală, luminată ca 
ziua şi îmţesată de lume. 


nous rendons au Cercle militaire, où il y a un thé très bien 
servi, Tous les généraux et officiers supérieurs présents. On 
attend un peu fiévreusement. Vers 7 h., le colonel Condeescu 
vient annoncer qu'on peut aller au Sfatul Taarei, car on 
dépouille le vote. Par 80 voix on avait décidé que le vote- 
aurait lieu par appel nominal et ouvertement. Quand nous 
montons les escaliers, au milieu d'une émotion indescriptible, 
on nous annonce que par 86 voix contre trois, plus 35 absten- 
tions, l'union a été votée. Je veux féliciter Slere: une crise 
de larmes le jette dans mes bras. Dr. Cazacu pleura, Les 
généraux s'embrassent avec les députés. Herjeu, les yeux 
mouillés, me dit qu’il n'oubliera jamais que je lui ai permis 
de vivre à mes côtés cette heure inoubliable. Tout le monde 
est tellement ému qu’on ne peut parler. Moi-même, me rap- 
pelant tout ce qu'on ma fait endurer, je ne puis desserrer 
les dents. 

Enfin la séance solennelle doit commencer. J'étais arrivé 
cette fois avec escorte de rosiori et tous les genéraux; c’est 
encadré par ceux-ci que nous entrons dans la salle, éclairée 
à jour, bondée de monde. 


460 NOTE POLITICE — 1918 


Inculeţ proclamă votul şi declară că adunarea (nu 
lipseau decât 13 deputaţi), a adoptat deciziunea blocu- 
lui moldovenesc ca să se unească cu România. — Mà 
urc la tribună şi declar că «in numele poporului român 
şi al Regelui său M. S. Ferdinand I (ovatiuni) iau act 
de hotărîrea Sfatului si proclam Basarabia unită, de 
data aceasta pentru totdeauna, cu România una şi, nedi- 
vizibilă». (E o adevărată frenezie). Adaog: «Să ne în- 
clinäm în fața geniului rasei noastre care a permis po- 
porului Basarabiei să-şi păstreze vie, printre veacuri, 
scânteia care la prima suflare a hbertăței a aprins ini- 
mile lor, şi să salutăm adânc pe aceşti oameni (arătând 
pe cei dela guvern), cari fără preocupări egoiste, pud 
tând să rămâie conducătorii unui Stat, au voit mai bine 
să fie servitorii unei naţiuni». 

Ne ducem apoi la Catedrală, unde Gurie, după ce a 
ținut o scurtă cuvântare şi a proclamat pe Rege şi pe 
Regină suverani ai fàrei, a Slujit un Te-Deum. Foarte 
multă lume. 

La 9 ore în sala Cazinoului dau un prânz de 220 ta- 
câmuri Sfatului țărei si notabililor oraşului. Toată lu- 


Imculeta proclame le vote et déclare que l'assemblée (il 
ne manquait que 13 députés) a adopte la décision du bloc 
moldave de se réunir à la Roumanie. Je monte à la tribune 
et je déclare: «Qwau nom du peuple roumain et de son Roi, 
Sa Majesté Ferdinand 1-er (ovations), je prends acte de la 
décision du Sfatul Tzarei et je proclame la Bessarabie unic, 
cette fois à jamais, avec la Roumanie une et indivisible». 
(C'est de la frénesie). J'ajoute : «Inclinons-nous devant le 
génie de notre race, qui a permis au peuple de Bessarabie 
de maintenir vive, à travers les siècles, Vetincelle qui au 
premier souffle de la liberté a embrasé leurs coeurs, et 
saluons trés bas ces hommes (en montrant les gens du gou- 
vernement) qui, sans préoccupations égoistes, pouvanê rester 
les conducteurs d'un Etat, ont préféré devenir des serviteurs 
d'une nations. 

On se rend de suite à la cathédrale et Gurie, après avoir 
tenu un speech et proclamé le Roi et la Reine souverains du 
Pays. a célébré le Te-Deum. Enormément de monde. 

A 9 hb. dans la salle du Casino, Joffre un dîner de 220 
<ouverts au Sfatul Tzarei et aux notabilités de la ville. Tout 


NOTE POLITICE — 1918 46t 


mea, inclusiv proprietarii mari, au primit cu graba 
imvitațiunea mea. 

Părăsesc Chisinäu la 1 dimineaţa. 

28 Martre (10 Aprilie). — Iaşi. — Sosesc la gară câte- 
va minute înainte de trenul care aduce pe Regina şi pe 
Prinţul Carol dintr'o escursie pe front, făcută împreună 
cu Regele care continuă cu Mehedinţi şi care se va 
înapoia mâine. 

Regina coboară foarte grăbită, îmi spune câteva 
cuvinte arătându-şi mulfumirea de fericitul eveniment. 
Prinţul îmi exprimă părerea de rău de a mă fi văzut 
aşa de puţin, apoi pleacă în goană. 

Germanii iau  Couey-le-Château, considerat de 
Francezi însisi ea cheia pozitiunei Armentières. 

25 Martie (11 Aprilie). — Iaşi. — Mă duc la gară să 
primesc pe Rege. E mulţumit. Ştiam printr'un avis te- 
tefonie al lui C. Stoianovici din Bârlad, că Regele era 
neliniştit de tăcerea mea şi că depesa mea din Chişinău 
Va înveselit. — La 11 ore dau seama de ceeace s'a petre- 
cut. Nici un cuvânt de mulţumire! — După două cea- 
suri, între altele, nemulţumit de paragraful din tratatul 


le monde, y compris les grands propriétaires, ont accepte avec 
empressement mon invitation. J'ai quitté Kisinau à 1 h. du 
matin. 

28 mars (10 avri]).—]assy.—J'arrive en gare quelques minu- 
tes avant le train qui ramène la Reine et le Prince Carol d'une 
excursion sur le front, entreprise en commun avec le Roi, 'qui 
l'a continuée avec Mehedinţi et qui ne rentrera que demain. 

La Reine débarque en coup de vent, me dit quelques 
mots marquant son contentement de Pheureux évènement; le 
Prince m'exprime son regret de m'avoir vu si peu, et il par- 
tent au galop. 

— Les Allemands prennent Coucy-le-Château, considéré 
par les Français eux-mêmes comme la clé de la position 
Armentières. 

29 mars (11 avril).—Jassy.—Je vais à la gare recevoir le Roi. 
Tlest content. J'ai su par un coup de téléphone de Stoianovici 
de Barlad que le Roi était inquiet de mon silence et que ma 
dépêche de Kisinau lui a rendu sa gaîté. A 11 h. je rends 
compte de ce qui s'est passé. Pas un mot de remerciement! 
Au bout de deux heures — entre autres, outré du paragraphe- 


462 NOTE POLITICE — 1918 


de pace privitor: la demobilizare, îmi spune: Nu pot 
să semnez aceasta. — Ji răspund liniştit că mare de 
ales. La rândul meu spun: Cum experţii noştri au pu- 
tut să semneze aceasta ? Se pare că Coandă i-ar fi insi- 
nuat că acest lucru fusese convenit cu mine! — Imi 
vorbeşte iar de Presan şi îi explic motivele insistentei 
mele. 

Stabilim programul pentru a primi mâine delega- 
ţiunea Basarabiei. 

— Regina a chemat pe Mitilineu ca să-i spuie că 
eu am fost prietenul ei, dar că acum se teme de mine; că 
mă roagă să nu fiu aspru cu ea; că suferă mult. Torent 
de lacrimi. 

Inştiinţez că mă voiu duce să o văd, chiar de trebue 
să amân pe o zi plecarea mea la Bucureşti. 

— Arion sosit din Bucureşti îmi spune că Massow, 
trecând dela Sofia, şi Horstmann i-au vorbit din nou de 
nevoia de a răsturna pe Rege... 

30 Martie (12 Aprilie). — Serbări în cinstea Basara- 
benilor : Inculeţ, miniştrii, Stere şi Halipa.— La 10 ore 
primire la gară, mulțime mare, aclamatiuni.— Cortegiu 





„du traité de paix rélatif à la démobilisation — il me dit: «Je 
ne puis pas singer cela» et je replique tranquillement qu'il 
n'a pas le choix, Je lui dis à mon tour: «Comment nos ex- 
perts ont-ils signé cela ?» Il paraît que Coanda lui aurait 
insinué que cela avait été convenu avec moi! Il me reparle 
de Presan et je lui explique les raisons de mon insistance, 

Nous arrêtons le programme pour recevoir demain la 
délégation de la Bessarasbie. 

— La Reine a appelé Mitilineu pour lui dire que je lui 
fais peur, moi qui ai été son ami; qu’elle me prie de ne pas 
être dure avec elle; qu’elle souffre beaucoup. Torrent de 
larmes. J'annonce que j'irai la voir, dussé-je remettre d'un 
jour mon voyage à Bucarest. 

— Arion, arrivé de Bucarest, me dit que Massow, à son 
passage de Sofia, et Horstmann lui ont de nouveau parlé 
de la nécessité de renverser le Roi... 


30 mars (12 avril). — Fêtes en l'honneur des Bessarabiens: 
Tnculetz, les ministres, Stere et Halippa. 


` 


A 10 b. réception à la gare. Foule. Acclamations. 


NOTE POLITICE — 1918 463 


pentru a merge la Mitropolie: fiecare ministru ia în tră- 
sura sa un coleg basarabean. La 11 jum. sosirea Curtei; 
perechea regală în trăsură à la Daumont. Foarte fru- 
mos Te-Deum. Mulţime în biserică ca şi afară; foarte 
bun cor. Liberalii au venit toţi, chiar şi Brătianu; foştii 
conservatori sau abținut toţi. Doamna D. Greceanu s'a 
însărcinat, prin faţa care mi-o arată, să anunţe această 
abţinere. D-lor se plâng că n’au primit invitatiuni, care 
de altfel nu sau trimis nimănui. 

După un cere ţinut la Palatul Metropolitan, revista 
trupelor pe strada Ştefan Cel Mare. Ce ţinută măreaţă 
şi ce adevărată făptură de oameni erau aceşti soldaţi: o- 
chiul viu, faţa bronzată, înfăţişarea desteaptä.—La 1 si 
un sfert dejun la. Palat. Toastul Regelui. Mă întrebase 
dacă trebuia să-l ţie şi Pam încurajat cu tărie; atunci: 
«Haidem, je prends mon courage à deux mains». — După 
aceia îmi spune : «N'am moştenit darul cuvântului, dar 
ceeace spun, spun din toată inima.»—-Inculet a avut voie 
să răspundă. A lăudat scrisoarea publicată în Monitor, 
prin care Regele arendează moşiile sale Obstiilor tärä- 





Cortege pour se rendre ă la Mstropole : chaque ministre 
prend un collègue bessarabien dans sa voiture. A 11 h. et 
demie arrivée de la Cour; le couple royal en calèche à la 
Daumont. Très beau le Te-Deum; foule à l’église comme de- 
hors; choeur excellent. Les libéraux sont tous venus, y 
compris Bratianu; les ex-conservateurs se sont tous abstenus. 
M-me Dimitrie Grecianu s’est chargée, par la mine quelle 
me fait, d'annoncer leur abstention. Ces Messieurs se plaig- 
nent de n’avoir pas reçu des invitations, que d’ailleurs on n'a 
envoyées à personne. Après un cercle tenu au Palais du 
Métropolite, revue des troupes dans la rue Stefan cel Mare. 
Quelle magnifique tenue et combien ces soldats étaient des 
hommes: l'oeil vif, le teint bronzé, l'allure intelligente! 

A 1h. et quart déjeuner au Palais. Toast du Roi. Il m'a 
demandé s’il devait le faire et je lai fortement encouragé: 
«Allons, je prends mon courage à deux mains». — Après, il 
me dit: «Je n’ai pas hérité du don de la parole, mais ce que 
je dis, je le dis de tout mon coeur». Inculetz eut la permis- 
sion de répondre. Il a fait l'éloge de la lettre inserite au «Mo- 
niteury» par laquelle le Roi afferme ses terres aux Obstii de 


464 NOTE POLITICE — 1918 


nesti şi a dat Regelui titlul de Christianski-Karoli («Re- 
gele ţăranilor»). 

După masă Regele decorează pe Basarabeni. Stere e 
numit mare ofiţer al «Stelei». Multumeste călduros. Re- 
gele e de o rară veselie şi foarte familiar. 

La 3 jum. manifestații. Se joacă hora unirei. Prin- 
cipesele se coboară în stradă cu câţiva Basarabeni si o 
joacă printre popor. 

La 8 jum. dau un prânz în sufrageria Mitropolitu- 
lui. Meissner mă laudă în toastul lui. E prima, oară că 
Românii par a-şi da seama că am luat parte cu ceva în 
marele act care s'a îndeplinit ! 

31 Martie (13 Aprilie). Iaşi.—O convorbire cu Regina 
Maria, provocată de apelul făcut Joi lui Mitilineu. «Jiu 
ca Majestatea Voastră să ştie că nu sunt duşmanul Di- 
nastiei, spun eu Reginei. Am primit puterea nu ca să 
fac pacea: oricine putea să o facă, mai puțin bine ca 
mine, dar So facă, şi e greu de plătit greşelile altorai 
dar am primit ca să scap Dinastia !» «O ştiu», a zis 
Regina. — “Atunci cer să mi se usureze sarcina, şi mă 


paysans et a décerné au Roi le titre de Christianski Karoli 
(Roi des paysans). 

Après déjeuner, le Roi décore les Bessarabiens. Stere est 
nommé grand officier de l«Etoile». Il remercie chaleureuse- 
ment. Le Roi est d’une rare gaîté et très familier. 

A 3 h. et demie manifestations, On danse la «hora uni- 
rei». Les Princesses descendent dans la rue avec quelques-uns 
des Bessarabiens et la dansent parmi la foule. 

A 8 hb. et demie j'offre un dîner dans la salle à manger 
du Métropolite. Meissner, dans sont toast, me loue. C’est la 
première fois que les Roumains paraîssent se douter que je 
suis pour quelque chose dans le grand acte qui s’est accompli. 

13 avril, — Iassy. — Une conversation avec la Reine Marie 
provoquée par l'appel qu’elle avait adressé jeudi à Mitilineu. 
«Je veux que votre Majesté sache que je ne suis pas l'ennemi 
de la Dynastie, dis-je à la Reine. J'ai accepté le pouvoir non 
pour faire la paix: n'importe qui pouvait la faire, moins 
bien que moi, mais la faire, et c'est dur expier les fautes 
des autres; mais je Pai accepté pour sauver la Dynastie». — 
«Je le sais», a dit la Reine. 

Alors je demande qu’on me facilite la besogne et je 


NOTE POLITICE — 1918 465 


adresez Reginei pentru ca dim jurul ei să se risipească 
atmosfera care întrefine necazul Germanilor. Incă nu 
au desarmat definitiv (şi povestesc ceeace Massow a zis 
lui Arion la Bucureşti privitor la familia Regală). Ii ex- 
plic fiecare fapt, fiecare -măsură care a fost denaturată; 
adesea Ea rămâne fără răspuns ; însă gesturi de despe- 
rare: nu pot să iubesc pe aceşti oameni cari sfâşie ţara 
noastră. — Eu: Dar ne-au înlesnit acţiunea în Basara- 
bia, pe care cu greu am fi întreprins-o fără ei. — Nota 
îndulcirei : Eram disperată la gândul că puteaţi să-i 
protejaţi mai mult decât pe Români! 

— După amiazi, cu o scrisoare autografă, îmi tri- 
mite pentru Elena (sora mea) prima clasă a crucei 
«Maria», 

— Afacerea Presan nu e încă regulată. Rog pe 
Hârjeu, la Consiliul dela ora 5, să n'o mai lase astfel. 
De altă parte, Arion n’a obţinut mutarea lui Derussi 
dela Stockholm... 

1/14 Aprilie. — Intoarcere la Bucureşti. Foarte multă 
lume la gară; mi se dau şi mi se aruncă flori. Am bra- 
tele încărcate. Pe peronul de eşire de asemenea mulțime 
şi ovaţiuni. 
m'adresse à la Reine pour quautour delle se dissipe 
Patmosphre qui entretient l’irritation des Allemands, Ils 
n’ont pas désarmé encore. (Et je raconte ce que Massow a 
dit à Arion pendant son séjour à Bucarest), Je lui explique 
chaque fait controuvé ; chaque mesure qu'on a dé- 


naturé ; souvent elle reste sans réponse ; mais des 
gestes de désespoir : «Je ne puis pas les aimer ces gens qui 


déchirent notre pays». — Moi: «Mais ils nous ont facilité 
l’action en Bessarabie, qua difficilement sans eux nous 
l’aurions entreprise». — La note de l’adoucissement : «J’é- 


tais désespérée à l’idée que vous pouviez les protéger plus 
que vous ne protégez les Roumains». Dans l’après-midi, 
avec une lettre autographe, elle m’envoie pour Hélène (ma 
soeur) la première classe de la croix «Marie», 

— L'affaire Presan n'est pas encore réglée. Je prie Her- 
jeu, au conseil à 5 h., de ne plus la laisser traîner, De son 
côté, Arion n'a pas obtenu le déplacement de Deroussi de 
Stockholm... 

1/Mavril. — Retour à Bucarest. Enormément de monde à 
la gare ; on me donne et on me jette des fleurs. J’en ai plein 
les bras. Sur le perron de sortie, foule aussi et acclamations, 


30 


466 NOTE POLITICE — 1918 


— Horsimann la 5 ore. Felicitări călduroase Eu: 
Ce se mai petrece ? — El: Este o criză Kühlmann şi o 
criză Czernin. Kühlmann este atacat de marii indus- 
triasi, de conservatori şi de militari. El se opune anexă- 
rilor şi vrea să pue în executare făgăduelile electorale 
- făcute Prusiei; ceilalţi vor Belgia şi nu vor reforme. 
Pentru aceasta a fost săpat la Berlin (rapoartele Ma- 
reşalului) şi este acuzat de a fi petrecut în timp ce 
Czernin conducea pacea în voia lui. A fost un acord se- 
cret pentru Severin (ce prostie !), şi el n’a ştiut nimic, 
etc. — Cu Czernin e şi mai rău. Impäratul a scris o 
scrisoare în Martie 1917 cumnatului său Sixt de Bour- 
bon-Parme, şi Clemenceau a publicat-o. In scrisoare 
Împăratul pare că ar propune părăsirea Alsaciei-Lo- 
rena pentru a obţine pace. Acest lucru sileşte pe Czer- 
nin să dea desminfiri, în realitate nefondate. Depesä de 
protestare a Impăratului Carol către Wilhelm şi altă 
depeşă a acestuia pentru a lua act. «Dar, adaogă Horst- 
mann, lovitura lui Clemenceau nu şi-a ajuns ţinta, ci 
a afirmat şi mai solemn solidaritatea». — Oricum, un 





— Horstmann à 5 h. Félicitations chaleureuses, Moi: 
«Qu'est-ce qui se passe ?» — Lui: «Il y a une crise Kühlmann 
et une crise Czernin. Kühlmann est attaqué par les grands 
industriels, les conservateurs et les militaires: il s’oppose 
aux annexions et veut faire exécuter les promesses électo- 
rales faites à la Prusse; les autres veulent la Belgique et ne 
veulent pas la réforme. Là-dessus on l’a desservi (les rap- 
ports du Feldmaréchal) à Berlin et on l’accuse d’avoir fait 
la noce pendant que Czernin menait la paix à sa guise. Il y 
a eu un accord secret pour Severin (quelle stupidité!) et il 
n'en a rien su. Pour Czernin, c’est pire. Son Empereur a 
écrit une lettre en mars 1917 à son beau-frère, le Parme, 
Sixte de Bourbon, et Clemenceau l’a publiée (dans cette let- 
tre l'Empereur semble proposer l'abandon de l’Alsace-Lor- 
raine pour avoir la paix). Ça oblige Czernin de donner des 
démentis, — non fondés au fond. Dépêche de protestation de 
l'Empereur Charles à Guillaume et autre dépêche de celui-ci 
pour prendre acte. «Maïs, ajoute Horstmann, le coup de Cle- 
menceau n’a pas port; il a abouti à l’affirmation encore 
plus solennelle de la solidarité». 

Tout de même cet Empereur qui écrit des lettres pareil- 


NOTE POLITICE — 1918 467 


Impärat care scrie astfel de scris ri! Dar mai este o 
complicatie: Turcii sunt în ceartă mare cu Bulgarii; 
vor ceva pe râul Maritza şi refuză să semneze pacea. «Se 
va sfârşi şi fără ei», adaogä Horstmann.— Toate aceste 
informatiuni îmi dau un fior prin spate. Pacea noastră 
se lungeşte, se lungeşte. 

2/15 Aprilie. — Pe cine n'am văzut oare astăzi ? — 
Pe Horstmann, care regulează o mulțime de chestiuni 
pendinte;—pe amiralul Bălescu, care mi-aduce ştirea 
bună a întoarcerei vasului «Regele Carol» si una mai pu- 
tin bună : că toată coasta dela Sulina la Odessa trece sub 
comanda Austriacilor;—pe Hranilovici, care mă felicită, 
cu laude, pentru Basarabia;—pe consulul von Peters, 
care ar vrea să se sfârșească şi face apel la mine contra 
încetinelei delegaților : «Ar vrea să termine ca să pună 
capăt odată la toate propunerile care plouă». Bunul Pe- 
ters adaogä : «Dacă un Ungur urmează lui Czernin, va 
fi mult mai greu». — Ledebur crede că scrisoarea atri- 
buită Împăratului trebue să fie compusă din mai multe 
cuvinte familiare pe care Împăratul sau Impărăteasa le 
vor fi scris, fără băgare de seamă, Bourbonului din 
Franţa. 


les! Mais, il y a encore une complication: les Tures sont en 
grand querelle avec les Bulgares; ils veulent quelque chose 
sur la Maritza et refusent de signer la paix. «On finira sans 
eux» — ajoute légèrement mon ami. Tous ces renseignements 
me donnent froid dans le dos. Notre paix qui traîne, qui 
traîne! 

2/15 avril. — Qui n'ai-je pad vu aujourd'hui? Horst- 
mann, qui règle une foule de questions pendantes ; l’amiral 
Baleseu, qui m'apporte la bonne nouvelle du retour du «Re- 
gele Carol» et la moins bonne que tout le littoral de Sulina 
à Odessa passe sur le commandement des Autrichiens; Hra- 
nilovici, qui me félicite très élogieusement pour la Bessara- 
bie; le consul von Peters, qui veut en finir et en appelle à 
moi des lenteurs des délégués : «il veut en finir pour couper 
court à toutes les propositions qui pleuvent». Le bon Peters 
ajoute: «Si c'est un Hongrois qui succède à Czernin, ce sera 
plus dur». — Et Ledebour, qui croit que la lettre attribuée à 
l'Empereur doit être arrangée sur plusieurs mots familiers 
que l'Empereur ou l’Impératrice auront negligemment écrits 
au Bourbon de France. 


468 NOTE POLITICE — 1918 


— Se anunţă oficial demisiunea lui Czernin, dată eri. 
Gazetele dau textul faimoasei scrisori. Făcută din 
crâmpeie şi bucăţi, sau scrisă astfel că, Czernin, care dea- 
bea suportase amnistia acordată Cehilor si pecare nuo 
aflase decât atunci când Seidler o anunţase în Reichsrat, 
n’a putut desigur sä tolereze ca Impäratul să scrie fără 
ştirea lui astfel de scrisori. Aceste informaţii sunt date 
de Peters. Toți cei pe cari i-am, văzut regretă această re- 
tragere. Sa vorbeşte de Mensdorf, Szeczeny, Tisza, An- 
drassy, 

— Colonelul Hass are pretentiunea ca să dau 20 mii 
de vagoane din Basarabia. Ii răspund că aceasta este ex- 
clus, peste putinţă. Convenim să ne înțelegem cu Au- 
striacii şi cu Bulgarii pentru a nu face concurenţă în 
Basarabia şi pentru a nu le menţine la preţurile nebune 
de azi. 

— La 5 ore la Feldmaresalul. Vorbim timp de 2 ore. 
Tot frica de Brătianu şi rapoartele că Regina «urăște» 
pe Germani. Imi reproşează că am dat prea mult Aus- 
triacilor. Dar se miră aflând că Kiihlmann m'a împins 
să cedez. Mă întreabă dacă voim să păstrăm toată Ba- 





On annonce officiellement la démission offerte hier par 
Czernin. Les journaux donnent le texte de la fameuse lettre.. 
Faite de bribes et de morceaux ou écrite telle quelle, 
Czernin, qui avait déjà mal supporté la fameuse amnistie ac- 
cordée, aux Tchèques et qu’il n'a apprise que lorsque Seid- 
ler l’a annoncée au Reiehsrath, n'a pu évidemment tolérer 
que l'Empereur écrive à son insu de pareils missives. Ces 
renseignements sont donnés par Peters. 

Tout le monde que j'ai vu déplore cette retraite. 

On parle de Mensdorf, de Szeczen, de Tisza, d'Andrassy. 

— Le colonel Hass a la prétention que je donne 20.000 wa- 
gons de Bessarabie. Je lui dis que c’est exclu et impossible. 
Nous convenons arranger avec les Autrichiens et les Bul- 
gares pour ne pas se faire concurrence en Bessarabie et ne 
pas les maintenir aux prix fous où ils sont. 

— À 5 h. chez le Feldmaréchal. Nous causons deux heures 
durant. Toujours la peur de Bratianu et les rapports que la 
Reine «hait; les Allemands. Il me reproche d’avoir trop 
donné aux Autrichiens. Il est étonné d'apprendre que Kühl- 
mann m'a engagé de céder. Il me demande si nous voulous 


NOTE POLITICE — 1918 469 


sarabia. li vorbese de pretenţiunile eventuale ale Aus- 
triei asupra Hotinului. «Nu trebue să-l daţi decât dacă 
vi se înapoiază ceva în România». — Regretă pe Czer- 
nin şi blamează pe Impăratul Carol, care nu face decât 
prostii: «Totdeauna e aşa când domină femeile». 

— La 7 ore conferință cu Hell şi experţii săi pentru 
santierul dela Giurgiu. Intreb lămurit : Si nu mai cereti 
nimic la, Brăila ? — Nu, mi se răspunde; vom interesa 
numai capital german în şantierele lui Fernik. — Hell 
mă felicită călduros de asemenea şi îmi spune cât a fost 
de neliniștit când i sa anunţat la miezul noptei moartea 
mea subită. (Intr'adevăr, la 8 Aprilie se anunţase de 
pretutindeni că murisem subit, deci asasinat). 

/16 Aprilie. -— Toate informaţiile concordă să dove- 
dească că manoperile antidinastice Carp-Lupu-Golescu- 
Ciorăneanu au puţin şi aprobarea Germanilor. Horst- 
mann el însuşi e un indiciu al acestui lucru, căci, — zice 
Bränisteanu—a reflectat totdeauna părerea șefilor săi, 
Beldiman de asemenea, se agită la Berlin. Un articol al 








a — — ~ 


garder toute la Bessarabie; je lui parle des prétentions de 
l'Autriche eventuellement sur Hotin: «Il ne faut le donner 
que si on vous rend quelque chose en Roumanie». Il regrette 
Czernin et blâme l'Empereur Charles qui ne fait que des 
bêtises: «c'est toujours comme cela quand les femmes do- 
minent». 


A 7 h. conférence avec Hell et ses experts pour le chan- 
tier de Giurgiu. Je pose nettement: «Et vous ne demandez 
plus rien à Braila»? — «Non, me fut-il répondu; nous intéres- 
serons seulement le capital allemand dans les chantiers de 
Fernik». — Hell me félicite chaudement aussi et me dit son 
inquiétude quand, au milieu de la nuit, on a annoncé ma 
mort subite. 

Effectivement, le 26/8 avril on avait de partout annoncé 
que j'étais mort subitement, done assassiné. 

3/16 avril, — Tous les renseignements concordent pour 
prouver que les manoeuvres antidynastiques Carp-Lupu-Go- 
lescu-Cioraneanu ont quelque peu l'approbation des Alle- 
mands. Horstmann lui-même en est un indice car, dit Bra- 
misteanu, il a toujours reflété l'opinion de ses chefs. Beldi- 
man s'agite aussi à Berlin. Un article de Keventlov con- 


470 NOTE POLITICE — 1918 


lui Reventlow contra Regelui şi pe care cenzura n'a dat 
voie să fie reprodus de presa locală, a fost tradus de 
Beldiman junior, litografiat la Ministerul de Război şi 
răspândit prin grija lui Ciorăneanu. Cenzura, în sfâr- 
git, nu dă voie să se vorbească de Rege. Chiar telegrama 
trimisă din Basarabia n'a putut fi reprodusă de jur- 
nale. 

Cum am la masă pe Horstmann şi d-l de Hoetsch, 
profit de aceasta ca să le declar că regret patronajul a- 
cordat acestei campanii. Nu intră în nota demnă a unei 
ţări ca Germania ca, după ce a tratat cu Regele Ferdi- 
nand, să vrea acum să-l detroneze; aceasta ar fi să se 
încurajeze Wilson, care nu vrea să facă pace cu Germa- 
nia decât dacă poporul ei goneste pe Hohenzollern; să 
ştie că va fi război civil în România, căci majoritatea tä- 
rei nu e după cum se crede; că dacă se doreşte retragerea 
mea, e uşor, dar dacă rămân, nu trebuesc încurajați acei 
care îmi pun bete în roate. — Horstmann a desaprobat 
uşor pe Carp; Hoetsch n'a spus nimic. 

— Aflu că Czernin girează încă afacerile şi că Pal- 
lavicini a fost chemat dela Constantinopol. — Burian 


tre le Roi et que la censure n’a pas laissé reproduire par la 
presse locale, a été traduit par Beldiman junior, multiplié à 
la pierre au ministère de la guerre et répandu par les soins 
de Cioraneanu. La censure enfin ne laisse pas parler du 
Roi, jusqu’au télégramme envoyé à la Bessarabie que les 
journaux n’ont pu reproduire. (Branisteanu). 

Comme j'ai à déjeuner Horstmann et Mr. de Hoetsch, j'en 
profite pour leur déclarer que je regrette le patronage ac- 
cordé à cette campagne. Il n'est pas dans la note digue d'un: 
pays comme l’Allemange, qui ayant traité avec le Roi Ferdi- 
nand, ne peut maitenant vouloir le détrôner ; que ce serait 
encourager le Wilson qui ne veut faire la paix avec l’Alle- 
magne que si son peuple chasse son Hohenzollern; qu’ils sa- 
chent que ce serait la guerre civile en Roumanie, car la ma- 
jorité du pays n'est pas comme la croient ces Messieurs ; 
que si on veut que je me retire, c'est facile; mais si je reste, 
il ne faut pas qu’on encourage ceux qui me jettent des bâ- 
tons dans les roues. Horstmann a légèrement blamé Carp; 
Hoetsch n’a rien dit. 

J'apprends que Czernin continue de gérer et que Palla- 
vicini a été appelé de Constantinople. 


NOTE POLITICE — 1918 47} 


la succesiunea lui Czernin. Se pare că amândoi vor veni 
la Bucureşti ca să termine tratatul de pace. 

— Ledebur îmi spune că a crezut în totdeauna: sau 
că scrisoarea Împăratului e făcută din extracte şi din 
convorbiri, sau, ceeace e mai grav, că cineva a făcut a- 
ceastă scrisoare pe care Împăratul a iscălit-o. El dă 
atâta importanţă lucrului, încât crede «că e aproape o 
chestiune de schimbare de Suveran». 

— Carp a fost azi dimineaţă la Oscar Kiriacescu : 
«Ya sfârşit; Regele va fi detronat; prinţul Ioachim de 
Prusia e urmaşul lui şi se va face o pace germană, în 
locul păcei austriace care sa proectat». Colonelul Kontz, 
care se află la mine, e în curent cu aceasta. Dealtfel a- 
ceste vorbe umblă prin tot oraşul. D-na Candiano, spe 
riată, vine dela Ploeşti ; Nazarie răspândește aceleaşi 
vorbe, cu suplimentul că ni se înapoiază Dobrogea si 
graniţele 'Transilvaniei ! Aceste nebunii sunt repetate 
țăranilor. Multi oameni se tem de un război civil. — 
Mircescu a auzit pe Mareşal spunându-i: Mi-e frică de 
o revoluţie pe care ar face-o Brătianu în Moldova şi a- 
tunci tot noi vom fi siliţi să intervenim. 








— Burian prend la succession de Czernin., Il semble que 
les deux vont arriver à Bucarest pour terminer le traité 
de paix. 

Ledebur me dit qu’il a toujours considéré ou bien que 
la lettre de l'Empereur est faite d'extraits et de conversa- 
tions, ou, ce qui est plus grave, qne quelqu'un a fait cette 
lettre que l'Empereur a signée. Il donne une telle importane 
à la chose qu’il croit «que c’est presque une question de main- 
tien du Souverain». 

— Carp a été ce matin chez Oscar Kiriacescu: «C'est 
fini ; le Roi va être détrôné; le prince Ioachim de Prusse est 
son successeur et l’on fera une paix allemande, au lieu de 
la paix autrichienue qu'on a projetée!» 

Le colonel Kontz, qui est chez moi, est mis au courant. 
D'ailleurs la ville est pleine de ces propos. M-me Candiano, 
effrayée, arrive de Ploesti: Nazarie propage les mêmes pro- 
pos avec le supplément: «<...et l’on nous rend la Dobrogea 
et les limites de Transylvanie!». Ces folies sont répétées à 
tous les paysans. Beaucoup de gens redoutent une guerre 
civile. Mircescu a entendu le Maréchal lui dire: «J’ai peur 
d'une révolution qne Bratianu ferait en Moldavie et alors 
c'est encore nons qui serions obligés d'intervenir». 


472 NOTE POLITICE — 1918 


— Primesc telegramă dela Hârjeu, care imi spune 
că Regele n’a primit încă demisiunea lui Presan, cu toată 
insistența, sa. Fara îndoiala Brătianu continuă să gu- 
verneze din culise. Scriu lui Hârjeu şi-l însarcinez sa 
predea Regelui demisia mea. 

4/17 Aprilie. — Presa germană nu se sfieste să spue 
adevarul Impäratului Carol, şi «Frankfurter-Zeitung» 
lasă lămurit să se vadă ca niciun ministru nu poate să 
primească ca un suveran «impulsiv» să se agite d’asu- 
pra capului lui: 

— Horsimann crede că Czernin va reveni peste pu- 
ţin la putere. Faptul că Burian păstrează finanţele îm- 
preunä cu externele, într'un moment când ministrul afa- 
cerilor străine are atâta, de făcut, înseamnă că nu e decât 
provizoriu la Ball-Platz. Laudă pe Czernin ; niciodată 
Austria n'a avut un om ca el: decis, clar, vorbind su- 
veranului său ca oricărui alt om şi de o elocintä popu- 
lară care câştigă publicul şi care place massei poporu- 
lui, «nu ca discursurile doctorale ale lui Herfling». 

Dela acelaş : Kiihlmann rămâne la putere, mai tare 
ca totdeauna. Va veni săptămâna viitoare, afară daca 


— Regois telegrame de Herjeu qui me dit que le Roi n’a 
pas encore accepté la démission de Presan, malgré son in- 
sistance. C’est décidément Bratianu qui continue de gou- 
verner de la coulisse. J'écris à Herjeu et je le charge de re- 
mettre au Roi mai démission. 

4/17 avril. — On ne se gêne pas dans la presse allemande 
pour servir des vérités à l'Empereur Charles et la «Frank- 
furter Zeitung» laisse clairement entrevoir qu'aucun mi- 
nistre ne peut accepter quun monarque «impulsif» e’agite 
dans son dos. 

Horstmann pense que Czernin va revenir au pouvoir sous 
peu. Le fait que Burian garde les finances avec les affaires 
étrangères à l’heure où le ministre des affaires étrangères 
a tout à faire, indique qu’il n’est que provisoirement au Ball- 
platz- Eloge de Czernin: jamais l’Autriche n'a eu un homma 
comine lui: décidé, clair, parlant à son Souverain comme à 
tout autre homme et d'une éloquence populaire qui empoigne 
son public et qui plait à la masse, «pas comme les discours 
doctoraux de Herfling. 

Du même : Kühlmann reste au pouvoir, plus en selle que 


NOTE POLITICE — 1918 473 


Austria nu va fi reprezentată numai prin Mittag si 
Gratz. 

— Intrevedere cu Praschma şi Mayer privitor la 
cele 10 mii vagoane de predat din Basarabia, care acum 
sau făcut, 12.500, Ei mărturisesc ca e nevoie absolută si 
că în Austria populatiunea n’are decât 150 grame de 
făină de porumb. Eu cer o simpla declarație, anume ca 
populaţia ținutului ocupat a păstrat ce-i trebue ca să a 
jungă până la recoltă; dar ei refuză, căci nu recunose 
nici-o obligaţie faţă de populaţie, cât timp la ei le lip- 
seşte totul. Trebue fără îndoială să ne gândim că peste 
puţin, cu toate ce dăm în Basarabia, va trebui încă să 
căutăm ceva şi pentru aici. Dumnezeu să ne fereasca 
de o recoltă proastă anul acesta! 

— Prin von Peters trimit o scrisoare lui Czernin 
spre a-i exprima, simpatia mea şi regretul de a-l vedea 
retrăgându-se. 

— Comunic lui Tülff, prin Tzigara, două articole. 
din care unul din «Vossische Zeitung», ostile Regelui si 
care au fost traduse în româneşte şi răspândite în plic 
oficial al Ministerului de Interne. 


jamais. Il viendra la semaine prochaine à moins que l’Au- 
triche nb se fasse représenter que par Mittag et Gratz. 

— Entrevue avec Praschma et Mayer, au sujet des 10.000 
-wagons à livrer de Bessarabie qui sont devenus 12.500. Ils 
avouent qu'il y a besoin absolu et qu'en J’Autriche la 
population a 150 gr. de farine de maïs. Je demande une 
simple déclaration, à savoir que la population du territoire 
occupé a gardé de quoi aller jusqu'a la récolte: ils re- 
fusent, car ils ne se reconnaissent aucune obligation vis-à- 
vis de la population quand chez eux on manque de tout, Il 
faut certainement penser que sous peu, malgré ce que nous 
donnons en Bessarabie, il y aura encore à chercher quelque 
<hose pour ici aussi. Et, que Dieu nous préserve d’une mau- 
vaise récolte cette année! 

J'envoie par von Peters une lettre à Czernin pour lui ex- 
primer ma sympathie et le regret de le voir se retirer, 

— Par Tzigara je fais tenir à Tülff deux articles, dont 
un de la «Vossische Zeitung», hostiles au Roi et qui ont été 
traduits en roumain et répandus sous enveloppe officielle 
-du-ministère de l’intérieur. 


474 NOTE POLITICE — 1918 


— Colonelul Anton Vasilescu, pe care lam ataşat la 
cabinetul meu, ne dă la masă câteva specimene de ceeace 
gândeşte armata despre Presan. Adevăratul sef de Stat- 
Major era tânărul Antonescu, ofiţer inteligent, dar aro- 
gant, cu generalii ca un lacheu. Presan se pretindea «al 
doilea Rege» al României. El a fost un terorist grozav, 
dar prin sugestiunea Francezilor, cari stabiliseră siste- 
mul fişelor. Atotputernicul colonel Ioanid, ofiţer pe ju- 
mătate reformat, apoi reactivat şi care a câştigat două 
grade la Marele Cartier — a traficat cu mutările şi îna- 
intările întrun mod spăimântător. La minele dela Asäu, 
Ioanid, inginerul Gapriel şi un altul au câştigat fiecare 
câte 1 milion şi jum. Dar se vor găsi 7000 de mobilizäri 
pe loc ! 

5/18 si 6/19 Aprilie. — Noaptea aceasta la 2 jum. di- 
mineafa, primesc comunicare dela Hârjeu că a prezin- 
tat la 12 noaptea scrisoarea mea Regelui şi că mi sa dat 
deplină satisfactie. Deci Presan e definitiv înlăturat şi 
Christescu numit la Marele Cartier. 

Regele trebue să fie foarte neliniştit, căci mă roagă 


Le colonel Vasilescu Anton, que j'ai attaché à mon ca- 
binet, nous donne à dîner quelques spécimens de ce que pense 
l’armée sur le compte de Presan. Le véritable chef d'Etat 
Major était le jeune Antonescu (fils de la femme de feu co- 
lonel Baranga), officier intelligent, mais arrogant; avec les 
généraux comme un laquais. Presan s’est prétendu «al doilea 
Rege al României». Il a été un terroriste affreux, mais c'est 
à la suggestion des Français qui avaient établi le système 
des fiches. Le toutpuissant colonel loanid — officier quasi- 
réformé, reactivé et qui a gagné deux grades au Grand 
Quartier — a trafiqué des déplacements et des grades d’une 
façon effroyable. Aux mines d'Asău, Ioanid, l'ingénieur Ga- 
priel et un autre ont gagné chacun un million et demie. — 
Mais on trouvera 7000 mobilisation sur place! 

5/18 et 6 19 avril. — Cette nuit, à 9 h. et demie du matin, 
je reçois communication de Herjeu qu'il a présenté à minut 
Ana lettre au Roi et que pleine satisfaction m'a été donuée. 
Donc Presan est définitivement dehors et Christescu est 
nommé au Grand Quartier. 

Le Roi doit être très inquiet, car il me prie de venir de 


NOTE POLITICE — 1918 475 


să viu îndată la Iaşi, spre a discuta asupra situaţiei. Imi 
anunţ sosirea, însă pentru Duminică. 

— Cu prilejul unei conventiuni pentru legătura te- 
legrafelor noastre, Germanii pun chestiunea telegrafier 
fără fir, a cărei suprimare o cer. O iau înainte şi 
arăt textul depeşei mele prin care interzic ca pe vii- 
tor legaţiunile străine să poată telegrafia cifrat. Con: 
stat mai târziu că Hârjeu nu executase, «fiindcă miniştrii 
prezenţi la Iaşi nu găsesc formula de notificare către 
legaţiuni». — Această afacere e foarte supărătoare si 
mă face să văd că chiar miniştrilor noştri le lipseşte 
nota politică impusă de evenimente. 

— Discutiunea învoielei privitor la cele 10 mii de 
vagoane de luat în Basarabia, acum 12.500, e lungă şi 
spinoasă. Ni se spune : Se moare de foame în Austria; 
vom lua până la ultima măsură tot ce se poate lua. Şi 
cum în România grâul e 3.800 lei şi în Basarabia 8000 
lei, noi plătim diferenţa ! 

— Intrevedere lungă cu d-l Hacke dela «Vossische 
Zeitung». Sub pretext de reportaj asupra Unirei dela 


suite à Lassy causer de la situation. J'annonce mon arrivée 
seulement pour dimanche. 

— A l’occasion d'une convention pour la liaison de nos 
télégraphes, les Allemands posent la question de nos télé- 
graphies sans fil. Ils en demandent la suppression. Je prends 
les devants et je montre le texte de mon télégrame par le- 
quel jinterdis que dorénavant les légations étrangères puis- 
sent télégraphier chiffré. Je constate par la suite que Herjeu, 
toujours lent, n’exécute pas, parce que «les ministres pré- 
sents à Iassy ne trouvent pas la formule de notification aux 
légations». Toute cette affaire est grosse d'ennuis et je con- 
state encore combien nos ministres n’ont pas la note poli- 
tique que les événements imposent. 

— La discussion de l’arrangement au sujet des 10.000 wa- 
gons à prendre en Bessarabie et qui sont devenus 12.500, est 
longue et épineuse. On nous dit carrément: on meurt de 
faim en Autriche; on y recoit 150 gr. de farine maïs; nous 
prendrons jusqu’à extrême mesure tout ce qu’on peut pren- 
dre. Et comme en Roumanie le blé est à 3.890 lei et en Bes- 
sarabie à 8.000 lei, c'est nous qui payons la différence, 

— Longue entrevue aveo Mr. Hacke de la «Vossische- 
Zeitung». Sous prétexte de reportage concernant surtout l’ac- 


476 NOTE POLITICE — 1918 


Chişinău, îi vorbese de toată situaţia politică. Am văzut o 
telegramă prin care gazetarul informează gazeta sa că 
pe nedrept se învinueşte Regele Ferdinand, care ca Suve- 
ran constituţional nu putea face decât ce decisese parti- 
dul liberul întreg, plus jumătate din cel conservator, deci 
% din lumea activă a politicei româneşti. 

— Foarte interesantă convorbirea mea cu d-l von 
Harnak, prezidentul Academiei din Berlin, un familiar 
al Împăratului. Prin locot. Dietz, Tzigara aflase că 
Harnak văzuse pe Carp care se năpustise asupra Re- 
gelui şi mai ales asupra mea. Am arătat profesorului 


motivele pentru cari sustineam Dinastia, — şi le găsea 
excelente, — şi Pam întrebat dacă crede în putinţa unei 
uniuni personale cu unul din Impărați. — «Utopie cu- 


rată», îmi spune el. — Nu mi-a fost greu atunci să-i do- 
vedesc că ar fi o nebunie să reîncepem cu un necunos- 
cut. — Asupra Reginei : frumoasă femeie !... 

Am vorbit de program, de nevoia de a ne cunoaşte, 
de a nu mai face politică ascunsă ca şi când am avea 
alianţe rusinoase, ete. — Ne despärtim în mod cordial şi 


complissement de l’union à Kisinau, je lui parle de toute ia 
situation politique et j'ai vu un télégramme par lequel le 
journaliste informe son journal qu'on a tort d’accuser le Roi 
Ferdinand qui, en Souverain constitutionnel, ne pouvait faire 
que ce qu'avait décidé le parti libéral entier, plus la moitié du 
parti conservateur, donc les trois quarts du monde agissant 
de la politique roumaine. 

— Très intéressante ma conversation avec Mr. von Har- 
nak, le président de l’Académie de Berlin, un familier de 
l'Empercur. Par le lieutenant Dietz, Tzigara avait piste que 
Harnak avait vu Carp, qui avait chargé à fond de train sur 
le Roi et surtout sur moi. J’ai expliqué au professeur les rai- 
sons pour lesquels je soutenais la dynastie, — il les trou- 
vait excellents — et lui ai demandé s’il croit à la possibilité 
d'une union personnelle avec l’un des Empereurs. «Pure uto- 
pie», me dit-il. Je n’ai pas de peine alors à lui prouver que 
recommancer avec un inconnu serait folie. Sur la Reine: 
Jolie femme... 

Nous avons parlé programme, nécessité de nous con- 
maître, de nous fréquenter, de ne plus faire de la politique 
<achée comme si on avait des alliances honteuses, etc. Nous 
nous séparons très cordialement et j'ai appris le lendemain 


NOTE POLITICE — 1918 477 


a doua zi am aflat prin Tzigara că profesorul în convor- 
birile sale se şi servea de argumentele mele. 

— Horsimann în timpul unei scurte vizite, îmi co- 
munică că Kiihlmann soseşte în curând şi că l’a însarci- 
nat să-mi anunţe că nu-i nimic sehimbat în politica 
noastră. Deci chestiunea antidinastică e din nou înmor- 
mântată, 

17/20, Aprilie, — De acord cu Arion, care împreună 
cu mine semnează telegrama, anunţ pe Hârjeu că nu este 
formulă de căutat; că Cartierul General trebue pur şi 
simplu să comunice că, până la noi ordine, nu se mai pot 
primi telegrame cifrate. 

Am avut cu căpitanul Deckert discutiune lungă asu- 
pra acestei telegrafii fără fir. Ei cer ca şi noi să nu mai 
cifrăm; îi răspund că este contrariu drepturilor noastre 
de suveranitate. El insinuiază că ofițerul de legătură 
ar putea fi autorizat să vadă depeşile; mă opun la a- 
ceasta în mod formal. 

8/21 Aprilie. Jaşi.—Deabia sosit—lume la gară; câți- 
va colegi mă aşteptau, —mă duc la Mitropolie unde se 


par Tzigara que le professeur dans ses conversations faisait 
déjà état de mes arguments. 

— Horstmann, au cours d’une courte visite, me commu- 
nique que Kiihlmann va prochainement arriver et qu'il se 
charge de m’annoncer qu’il n'y a rien de changé dans notre 
politique, Donc, la question anti-dynastique est de nouveau 
enterrée. 

7/20 avril, — D'accord avec Arion, qui signe avec moi le 
télégramme, j'annonce à Herjeu qu’il n'y a pas de formule 
à chercher ; que le Quartier Général] doit simplement commu- 
niquer que jusqu’à nouvel ordre il ne peut pas être accepté 
de télégramme chiffré. 

— J'ai avec le capitaine Deckert uue longue discussion 
au sujet de cette télégraphie sans fil. Il demande que nous 
aussi nous cessions de chiffrer; je lui réponds que c’est con- 
traire à nos droits de souveraineté. I] insinue que l'officier 
de liaison pourrait être autorisé à voir les dépêches; je wy 
cppose carrément. 

8/21 avril. — Jassy. — A peine arrivé — monde à la gare: 
quelques collègues m'attendaient plus tard — je vais à la Mé- 


478 NOTE POLITICE — 1918 


face un parastas pentru cei 300 medici şi farmacişti că- 
zuţi în război. Cifra aceasta arată gravitatea epidemii- 
lor suferite. Mâine aceiaşi ceremonie la Sinagogă. 

— Regele mă primeşte la 11 jum. Mă face să citege 
un pro-memoria asupra modului său de a interpreta eve- 
nimentele. Semn de încredere. In cursul convorbirei lasă 
să se întrevadă că-şi dă bine seama că soarta Dinastiei 
e legată de soarta guvernului meu. Cum, în memoriul 
său, vorbeşte de scrisoarea lui Czernin, îmi spune că a 
cerut această scrisoare lui Lupescu şi că Lupescu nu i-a 
dat-o încă, 

Dau seama de acţiunea mea la Bucureşti. In pri- 
vinta lui Brătianu, Regele e convins că nu e nimic de 
temut din partea liberalilor, dar totul din a lui Ave- 
rescu. Argetoianu va reveni la dv., dar nu mai trebue 
să-l primiţi. D-ra Lili Fălcoianu trebue să servească de 
legătură între Germani şi Averescu (Vezi pro-memoria) : 
ea a venit să împace pe Regina cu Averescu. 

— Pun pe Rege în curent cu chestiunea telegrafu- 
lui fără fir, pentru ca nu pe neaşteptate să aibă loc 


tropole où on célèbre un parastas en l’honneur des 300 mé- 
decins et pharmaciens tombés pendant la guerre. Le chiffre 
témoigne de la gravité des épidemies subies. Demain céré- 
monie analogue à la Sinagogue. 

— Le Roi me reçoit à 11 h. et demie, Il me reçoit en me 
faisant lire un pro-memoria sur sa façon d'interpréter les 
événements, Marque de confiance. I] laisse entrevoir 
dans le cours de la conversation qu’il se rend bien compte 
que le sort de la dynastie est lié au sort de mon gouverne- 
ment. Comme dans sont aide-mémoire il fait allusion à la 
lettre de Czernin, il me dit avoir réclamé cette lettre à Lu- 
pescu et que Lupescu ne la lui a pas remise. Je rends compte 
de mon action à Bucarest. Au sujet de l’action de Bratianu, 
le Roi est coinvaincu qu'il n'y a rien à craindre des libéraux, 
mais tout d'Averescu, Argetoianu vous reviendra, mais 
que vous ne devez pas recevoir. Lilly Falcoianu doit 
servir de trait d'union entre les Allemands et Averescu (voir 
le pro-memoria): elle est venue reconcilier la Reine avec A- 
verescu. Je le mets au courant de la question de la télégraphie 


NOTE POLITICE — 1918 479 


vre-un demers al miniştrilor străini. — Regele ma în- 
stiinfeazä că trebue să decoreze pe Psicha, Filodor 
(dela Atena) fiind şi el decorat. Nu fac nici o obiec- 
tiune. (Aceasta dovedeşte cât i se pare situaţia de deli- 
cată). Dealtfel am avut grija să o fac cunoscut în tre- 
cere Germanilor, ca să ştie că a fost consimţimânt din 
partea mea. 

— La 4 ore depesä nelinistitä dela Mireescu, de oare- 
ce Mackensen protestase energie împotriva întrebuinţă- 
rei de către Italia a T. F. F. cu cifră. Lămurese cazul 
şi menţin pentru noi dreptul de cifrare pentru serviciul 
de Stat. 

— Consiliu de miniştri la 5 ore. Pun pe miniştri în 
curent cu ce se petrece şi atrag atenţia lor asupra abso- 
lutei supravegheri ce au de exercitat. 

9/22 Aprilie, — Iaşi. — O delegaţie a preoţilor din Ba- 
sarabia : ei se tem să nu se despoaie parohiile lor de 
pământurile ce au — destul de întinse, — câteodată 60— 
80 dessetine. Ii liniştese. Asupra bunurilor mânăstirilor 
ei au 25% pentru şcoli; le este frică de o secularizare 
şi, dacă nu-i decât expropriere, ei propun ca asupra ren- 





sans fil pour qu’il n'y ait pas, par surprise, démarche 
des ministres étrangers, Le Roi m'annonce qu’il doit décorer 
Psycha, Filodor ayant été aussi décoré. Je dis qu’il n'y a au- 
cune objection de ma part. (Cela prouve combien la situation 
lui paraît sensible!) J’ai eu soin d’ailleurs de l’annoncer, en 
passant, aux Allemands, pour qu’ils sachent qu’il y a eu con- 
sentement de ma part. 

A 4 h. dépêche inquiète de Mircescu, Mackensen ayant 
protesté énergiquement contre l’emploi par l'Italie de la té 
legraphie sans fil avec chiffre. J'explique le cas et je main- 
tiens pour nous le droit de chiffrer pour notre service d'Etat. 

— Conseil ministres 5 h. Je mets les ministres au cou- 
rant de ce qui se passe et jattire leur attention sur s'absolue 
surveillance à exercer 

9/22 avril— Jassy.— Une délégation de prêtres de Bessa- 
rabie : ils craignent qu’on ne dépouille les paroisses de leurs 
terres—assez étendues—quelques fois 60—80 désétines. Je les 
rassure. Sur les biens des couvents ils ont un 25% de revenus 
pour les écoles ; ils rédoutent une sécularisation, et s'i] n’y a 


480 NOTE POLITICE — 1918 


tei constituite în schimbul exproprierei, să li se rezerve 
această parte : sunt de acord, afară dacă şcolile nu tree 
cu totul pe seama Statului! Invoirile lor financiare, 
azi în fiinţă, nu vor fi turburate. 

— Stere îmi spune că Stirbey i-a cerut sfatul dacă, 
ca să uşureze situatiunea Regelui, nar face bine să se 
expatrieze. Sunt pentru afirmativă; Stere sperând în 
sprijinul lui, e pentru răspuns negativ. 

— dneuleţ şi Ciugureanu, numiţi miniştri fără por- 
tofoliu, ca Basarabeni, depun jurământul. Stere insis- 
tase ca să depue jurământul în formele religioase obici- 
nuite: «trebue să se plece, căci sunt împuşcă-în-lună!». 

— Psycha (care n'a iscälit mai târziu o protestare 
a legatiunilor pentru interzicerea T. F. F.), vine să mă 
felicite pentru Basarabia. Curtenitor şi neutru. 

— Un delegat special al Ucrainei este acreditat pe 
lângă guvern, nu pe lângă Rege. Scrisorile lui sunt 
pentru Prezidentul consiliului. E un domn Gologan, 
rece şi înţepat, dar corect, care nu ştie decât ruseste. 
Ii spun că-l primesc bucuros ca agent oficios ; dar pen- 





qv'expropriation, ils proposent que sur la rente à constituer 
en échange de l’expropriation, on leur réserve cette part: 
j'accorde, à moins que les écoles ne passent entièrement à la 
charge de l'Etat. Je m'engage à ne pas troubler leurs arran- 
gements financiers existants. 

— Stere me confie que Stirbey lui a demandé conseil si, 
pour soulager la situation du Roi, il ne ferait pas bien de 
s'expatrier. Je tiens pour l’affirmative ; Stere, comptant sur 
son concours. est pour Ja négative. 

— JInculetz et Ciugureanu, nommés ministres sans porte- 
feuille en tant que Bessarabiens, prêtent serment, Stere avait 
insisté pour qu'ils prâtassent ce serment dans les formes re- 
ligeuses habituelles: «trebuie să se plece că sunt împuşcă'n- 
lună !> ‘ 

— Psycha (qui n’a pas signé plus tard une protestation 
des légations à cause de l'interdiction de la télégraphie sans 
fil) vient me féliciter pour la Bessarabie. Aimable et neutre. 

— Un délégué spécial de Ukraine est accredité auprès 
du gouvernement, non auprès du Roi. Sa patente est pour le 
Président du Conseil. C’est un monsieur Gologan, froid et 
pincé, mais correct, qui ne sait que le russe. Je lui dis que 
je le reçois volontiers comme agent officieux; pour être of- 


NOTE POLITICE — 1918 481 


tru ca să fie oficial va trebue să fie acreditat pe lângă 
Rege. In primul rând va căuta să aibă material din ceea 
ce Ruşii au părăsit în Moldova. Vorbeşte de fron- 
tiere. Ii răspund îndată că ele sunt naturale, dar că nu 
vad nici o greutate să le regulăm. — In sfârşit vorbeşte 
de reclamafiunile ucrainiene : nu le cunosc, dar Ucra- 
mienii pot fi siguri că vor fi trataţi ca toți ceilalți cetà- 
feni ai Basarabiei. Dar să nu se uite că dacă sunt 60000 
Ucrainieni în Basarabia, sunt câteva sute de mii de Ro- 
mână în Podolia, dealungul Nistrului, şi că conform prin- 
cipiului naționalităților, putem să-i reclamäm ca com- 
pensafie. — Imi remite două note. 

— La un Consiliu restrâns, la 4 ore, atrag din nou 
atentiunea miniştrilor de Războiu, Justiţie si Instruc- 
tie Publică asupra temerilor Regelui în chestiunile in- 
terne. 

— Regele mă chiamă pentru a doua oară astăzi. 
Inainte de a mă duce, Stere mă roagă să vorbesc cu 
Stirbey, căci i se pare că şi Regina vrea să mă vadă. — 
Nimic deosebit în convorbirea mea cu M. S., afară de 
dorinţa «de a mă vedea înaintea plecărei mele». — In- 





ficiel, il devra se faire accréditer auprès du Roi. En premier 
lieu il va chercher à avoir du matériel sur ce que les Russes 
ont abandonné en Moldavie: il cause de frontières: je lui ré- 
plique de suite qu’elles sont toutes naturelles, mais que je 
wai aucune difficulté à les régler; enfin il reparle des récla- 
mations ukrainiennes: je le ignore, mais les Ukrainiens sont 
assurés d'être traités comme tous les autres citoyens de la 
Bessarabie, Mais qu'on n'oublie pas que s'il y a 60.000 Ukrai- 
niens en Bessarabie, il y a que ques centaines de mille Rou- 
mains en Podolie, le long du Dniester et que, conformément 
aux principes des nationalités, nous pouvons les réclamer 
par compensation; il me remet deux notes. 

— Au Conseil restreint de 4 h., j'appelle encore une fois 
l'attention des ministres guerre, justice et instruction publi- 
que sur les inquiétudes du Roi dans les affaires intérieures. 

— Le Roi me fait demander pour la seconde fois dans la 
journée; avant de m'y rendre, Stere me prie de causer avec 
Stirbey, car il a l'impression que la Reine aussi veut me 
voir. Rien de saillant dans mon entretien avec Sa Majesté, 
sauf désir «de me revoir avant mon départ». Il insiste sur 


sl 


482 NOTE POLITICE — 1918 


sistă asupra cazului Sturdza: gratierea vieţei, dar nici 
titlu, nici pensiune. Ar trebui sa numească pentru câteva 
zile un comandant-sef, căci Christescu mare gradul co- 
respunzător celorlalţi şi el, Regele, generalisim, nu 
poate semna punerea în acuzare: «e singurul motiv». 
S'a gândit la Coandă, ca la cel mai vechiu în grad (bă- 
nuese că e o mică vexafiuue scornită de generalul Râm- 
niceanu). Mă refer la ce va spune Hârjeu. 

In sfârşit eşind, Regele ţinându-mi lung, foarte 
lung mâna, mă conjură sa nu părăsesc chestiunea agra- 
ră; principiul e votat : «Eu sunt acel care, după gro- 
zave discuţiuni în consiliul de miniştri, am găsit for- 
mula care s'a votat. Argetoianu a lucrat mult timp pen- 
tru ca prin abţineri să nu fie majoritate: a sfârşit 
prin a vota contra ; Mişu Cantacuzino a fost cel mai 
cinstit ; păcat că e aşa de prost». 

— In momentul de a ieşi (7,45), o scrisoare a Re- 
ginei roagă pe Rege să mă înştiinţeze că doreşte să mă 
vadă. Sunt condus de Stirbey. Vorbim în trăsură şi la 
Palat: aparențele sunt astfel în cât totdeauna va fi 
acuzat că serveşte de trăsură de unire pentru Brătianu; 


le cas Sturdza: vie sauve, mais ni titre, ni pension; — il de- 
vrait nommer pour quelques jours un commandant en chef, 
car Christescu n’a pas le grade correspondant aux autres ct 
que lui, Roi, généralissime, ne peut signer des mises en ac- 
cusation: «c'est le seul motif». 

Il a songé à Coanda comme le plus ancien en grade. (Je 
suppose que c’est une petite vexation inventée par le général 
Ramniceanu). Je m’en remets à ce que dira Herjeu. Enfin. 
en sortant, le Roi me tenant longuement, très longuement 
la main, m'adjure de ne pas abandonner la question agraire; 
que le principe est voté: «C'est moi qui, après des discus- 
sions terribles au conseil des ministres, ai trouvé la formule 
qu'on a votée». «Argetoianu a longtemps travaillé pour que 
par des abstentions il n'y ait pas le quorum, il a fini par 
voter contre ; Miche] Cantacuzène a été le plus honnête ; 
c'est dommage qu'il soit si bête». 

Au moment de sortir, une lettre de la Reine prie le Roi 
de m'avertir qu’elle désire me voir. — Stirbey m'emmène. 
Nous causons en voiture et au palais: les apparences sont 
telles que toujours on l’accusera de servir de trait d'union 


NOTE POLITICE — 1918 483 


dacă voiesc să plece, va pleca împreună cu familia sa. 
Imi rezerv răspunsul (tot el spusese lui Stere că soarta 
dinastiei este în mâinile mele). In mod discret mi-a insi- 
nuat că făcuse un bun serviciu, îndepărtând intrigile A- 
verescu din jurul Reginei. 

— Regina mă primeşte fiind în pat. Intradevär e 
încă superbă. Ochii încă foarte pasionaţi şi adesea u- 
mezi. Asupra lui Brătianu: «Nu m'am uitat la om; am 
avut în vedere numai partidul care mergea cu proiectele 
mele ; proiectele mele sau prăbuşit, o recunose ; acum 
Brătianu îmi este indiferent>.—Eu explic : Politica gre- 
sită nu cere sancțiuni; dar hoţiile, inseläciunile, cri- 
mele înfăptuite, lipsa de pregătiri, acelea cer o sanc- 
Hiune. La enumerarea tuturor acestora, Regina cu multă 
atentiune : «S'au făcut mari greşeli». Regina îmi vor- 
beşte dd Lilly Fălcoianu care i-a sugerati un voiaj în 
Englitera, — din partea cui? —; de Averescu, care 
are în complotul său pe fraţii Romalo—un nume care 
mă miră, dar observasem că Alfons R. evitase să mă 
salute pe stradă —Regina bănueşte pe fiii Carp.—Plec 


i 





peur Bratiano ; si je veux qu'il parte, il s’en ira avec sa fa- 
mille. Je réserve ma réponse. (Le même avait dit à Stere 
que le sort de la dynastie est entre mes mains). Il m'a dis- 
<rètement insinué qu’il avait rendu service en 6loignant les 
intrigues Averescu autour de la Reine. 

— La Reine me recoit au lit. Elle est encore vraiment 
superbe. Les yeux encore très passionnés et souvent mouil- 
lés. Snr Bratiano: «Je n’ai pas regardé l’homme; jai con- 
aidéré seulement le parti qui allait avec mes projets ; mer 
projets ont sombré : je le reconnais, Bratiano me devient 
indifférent». — J’explique: la politique fausse n’appelle pas 
des sanctions: mais les vols, les tromperies, les crimes com- 
mis, le défaut de préparation: cela demande une sanction. 
A l’énumeration de toutes ces articulations, la Reine trés 
attentive: «On a commis de grandes fautes!» La Reine me 
reparle de Lilly Falcoianu, qui lui a suggeré un voyage en 
Angleterre — de la part de qui? —; de Averescu qui a dans 
son complot les Romalo — un nom qui m'étonne, et Ja 
vais remarqué que Alfons Romalo avait évité de me saluer 
dans la rue — elle soupçonne les fils Carp. Je pars à 8 h. 40, 


484 NOTE POLITICE — 1918 


la 8 şi 40, foarte prieteneşte recondus de Rege, care so~ 
sise atunci. 

— Fac, la 9 ore, decretele organice pentru Basa- 
rabia. 

10/23 Aprilie. — Bucureşti. — Intoarcere. Ploaie bună, 
frumos tot lungul drumului. Câteva zile de întârziere 
şi totul era compromis. 

— Plecând mi sa încredinţat din partea lui Saint- 
Aulaire, Barclay, Fasciotti şi Vopicka o scrisoare de 
protestare în afacerea T. F. F. O frază impertinentä : 
«Ei nu se îndoiesc că Excelenţa mea, îngrijorată să ga- 
ranteze prerogrativele esenţiale ale Statului român...» 
Răspund telegrafic. — Inainte de a pleca, însărcinasem 
pe Christescu, noul şef al Cartierului General, să ve- 
gheze personal la executarea instrucţiunilor mele şi să 
cenzureze telegramele deschise al legaţiunilor. 

Mareşalul a făcut o vizită lui Carp, — care a fost 
exploatată. Concediu ? — condoleanţe ? 

11 24 si 12/25 Aprilie. — Lucru obişnuit, pe sărite, asu- 
pra tuturor lucrurilor şi cu tot felul de oameni. Petre 
Missir vine să-şi ofere serviciile! Ar dori să fie ales la 
Bacău... 


très amicalement reconduit par le Roi, qui venait d'arriver. 
Je fabrique à 9 h. les décrets organiques pour la Bessarabie. 

10/23 avril. — Bucarest. — Rentrée. Bonne pluie, superbe 
tout le long de la route. Quelques jours de retard et tout 
était compromis. 

— En partant on m'avait remis de la part de Saint-Au- 
laire, Barclay, Fasciotti et Wopicka une lettre de protesta- 
tion dans l'affaire de la télégraphie sans fil Une phrase 
impertinente: «ils ne doutent pas que mon Excellence, sou- 
cieuse de garantir les prérogatives essentielles de l'Etat rou- 
main». Je réponds télégraphiquement. Avant de partir Ja- 
vais chargé Christescu, le nouveau chef du Quartier Géné- 
ral, de veiller personnellement à l'exécution de mes instruc- 
tions et de censurer les télégrammes, en clair des légations. 

— Le Maréchal a fait à Carp une visite. On l’a ex- 
ploitée. Congé? Condoléances ? 

11/24 et 12 25 avril. — Travail habituel, par heurts por- 
tant sur tout et avec toutes sortes de gens. Pierre Missir 
vient s'offrir ! Il voudrait être élu à Bacau.. 


NOTE POLITICE — 1918 485 


— Convenţiunile ajung spre sfârşit. Koerner şi 
Gratz vin să-mi vorbească de câteva greutati : de fapt 
Papiniu, dupa ordinul lui Arion, reluase puncte admise 
în consolidarea unor drepturi. 

Se anunţă sosirea miniştrilor pentru Sâmbătă. In 
sfârşit se va vedea şi încheerea acestui tratat. 

— Horstmann mă întreţine despre cenzură, «care 
trebue să mă substitue până la ratificare; foarte îndul- 
cită pentru «Steagul». După ratificare roagă să fie 
primit Kremnitz ca ofiţer de legătura pentru apararea 
intereselor armatei de ocupaţie. 

Printre enormitätile pe care Germanii le propun, 
e cererea de a admite agenţii de emigrare germane ca 
să funcţioneze la noi ! Koerner mărturiseşte cu naivi- 
tate că Lloydul din Hamburg şi alte linii au nevoie de 
oameni... 

Ce este mai trist încă, sunt rechizitiile până la epui- 
zare şi faptul că, cu toate ce dăm în Basarabia, popu- 
laţia nu va mai avea nimic în Iulie... şi poate şi mai 
curând. 





Les conventions touchent ă leur fin. Koerner et Gratz 
viennent m'entretenir de quelques difficultés : de fait Pa- 
piniu, sur ordre de Arion, avait repris de points admis dans 
la consolidation de certains droits! On annonce l’arrivée 
des ministres pour samedi. Enfin on va en voir la fin de 
ce traité. 

Horstmann m'entretient de la censure «qui doit encore 
subsister jusqu’à la ratification», — me dit-il; très édulcorée 
pour le «Steagul». Après la ratification, il prie d’accepter 
Kremnitz comme officier de liaison pour ménager les in- 
térêts de l’armée d'occupation. 

Parmi les sangrenuités que les Allemands proposent, 
ils nous demandent d'admettre les agences d’émigration al- 
lemandes à fonctionner chez nous! Koerner avoue naive- 
ment que le Lloyd de Hamburg et autre Lignes ont besoin 
de frêt humain ! 

Le plus triste encore c’est qu’on réquisitionne jusqu’à 
épuisement et que, malgré ce que nous donnons en Bessa- 
rabie, la population n'aura plus rien en juillet... et peut- 
êlre plus tôt encore. 


486 NOTE POLITICE — 1918 


14/27 Aprilie. — Buletinul german anunţă luarea 
înălțimilor dela Kemell, cu 6500 prizonieri., D-1 von 
Kriege consideră aceasta ca al doilea act din marea 
dramă din Flandra. Se pare că poziţiunea dela Ypres 
nu mai e de ţinut. Tot el adaogă că Amiens era să cadă, 
dar 3 zile de ploaie cu potop au oprit operaţiile. 

— Conferinţă lungă eu constiinciosul, dar grozav de 
pedantul Kriege. El face tratatele, şi cu el e de luptat. 
Mi-a servit un menu în 8 articole. 

Brătienii zăpăcesc Parlamentul german, cu care 
Kühlmann are greutăți, din cauză că Brătienii waw 
fost exilați. Ei cunosc sentimentele mele, dar pentru 
siguranţa Reichstagului se cere de la mine o scrisoare, 
care va fi pecetluată, cum că mă oblig să-i dau în ju- 
decatä. 

Tratamentele rele impuse prizonierilor si celor inter- 
nafi provoacä deasemenea o mare excitare. Mi se dä un 
memoriu tipărit cu arătarea câtorva caläi. Peste despă- 
gubiri, se cer şi pedepse. Kriege îmi prezintă textul in- 
terpelărei adresată Cancelarului. 


14/27 avril. — Le bulletin allemand annonce la prise des 
hauteurs Kemmel avec capture de 6500 prisonniers. Mr. de 
Kriege considère le fait d'armes comme «le second acte du 
grand drame des Flandres». Il semble que la position d’ Y- 
pres n'est plus tenable. C’est Kriege encore qui ajoute qu'A- 
miens allait tomber lorsque trois jours de pluie diluvienne 
ont arrêté les opérations. 

— Longue conférence avec le consciencieux mais terri- 
blement pédant Kriege. C’est lui qui fait les traités et Cest 
avec lui qu'on a à lutter. Il ma servi un menu en huit ar- 
ticles. Les Bratianu affolent le Parlament allemand et Kühl- 
mann a des difficultés avec lui à cause du non-exil de Bra- 
tianu. Ils connaissent mes sentiments, mais pour la sécurité 
du Reichstag on exige de moi une lettre, qui sera mise sous 
scellés, que je m'oblige à les faire mettre sous jugement, 

Les mauvais traitements imposés aux prisonniers et anx 
internés causent aussi une grande excitation. On me remet 
aussi un long mémoire imprimé, avec désignation de quel- 
ques bourreaux. En plus des dommages, on demande aussi 
des punitions. Kriege me remet le texte de l’interpellatiow 
adressée au Reichskanzler. 


NOTE POLITICE — 1918 487 


Asupra comisiunei Dunărei, Kriege insistă asupra 
faptului că nici el nici Kiihlmann n’au dat asigurare că 
Ukraina nu va fi admisă. Propune să nu se decidă ni- 
mie pentru un moment, dar să se rezerve deciziunea în 
5 (deci cu noi), pentru admiterea mai târziu a unui, 
poate două State, reprezentând Rusia. 

In chestiunea limitelor dunărene ale Dobrogei, Krie- 
ge dă asigurare că se va stabili în potriva părerei Bul- 
garilor. cari vor să meargă până la ostroavele din faţa 
Brăilei. El afirmă că tratatul din Berlin ne dădea toată 
Dunărea, deci până la malul drept; o conventiune din 
1908 a admis pentru întâia oară limita talwegului. Ches- 
tiunea Deltei, ridicată un moment de către Bulgari, «e 
definitiv înlăturată. 

In chestiunea amnistiei, omul acesta revine cu încă- 
päfânare la propunerea sa de a se menţine lui Sturdza 
titlul de colonel. Se pare că Ludendorf insistă mai mult 
şi el citează precedentul lui Yorck. 

Asupra Basarabiei, felicitări elogioase. Kriege nu 
vede nici o dificultate. Imi citeşte protestarea lui Cice- 








Sur la Commission Danubienne, Kriege insiste sur le 

. fait que ni lui, ni Kühlmann n’ont donné lassurance qu'ou 

n'y acceptera pas l'Ukraine. On propose de ne rien décider 

quant à present, mais de réserver de décider à cinq (avec 

nous donc) l’admission ultérieure d'un — peut-être deux — 
états représentant la Russie. 

Dans la question des limites danubiennes de la Dobrs- 
gea, Kriege donne l'assuranea qu'on se rangera conire 
l'avis des Bulgares, qui veulent aller jusqu'aux îles devant 
Braila. Il affirme que le traité de Berlin nous donnait tout 
le Danube, donc jusqu’à la rive droite ; c'est une convention 
de 1908 (Sturdza) qui la première a admis la limite du Tal- 
weg. La question du Delta, soulevée un moment par les 
Bulgares, est définitivement écartée. 

Dans la question de l’amnistie, le bonhomme est revenu 
avec entêtement à sa proposition de maintenir à Sturdza 
son titre de colonel. Il semble que Ludendorf insiste le plus, 
et que c’est lui qui cite le précédent de Yorck! 

Sur la Bessarabie, félicitations chaudes et très élo- 
gieuses. Pour Kriege il ne semble pas qu’il y ait un pli. I 


488 NOTE POLITICE — 1918 


rin, pe care o cunosc, şi pe care ca şi mine nu o ia în se- 
rios, La Brest-Litowsk Rusia recunoscuse fiinţa Basara- 
biei ca Stat independent. 

In chestiunea dinastică, totul pare a intra în ordine. 
Mi-a spus chiar că se va închide gura lui Beldiman. Şi 
brin Tzigara, care a vorbit cu Ioan Carp sa aflat că 
vizita lui Mackensen la Carp era spre a-i comunica că Im- 
periul nu se amestecă într'o chestiune care nu privește de 
cât pe Români —, la care Carp a răspuns (după cum a 
repetat fiul său), că el nu face razboi civil şi că Germa- 
nilor le e dat să detroneze pe Rege. 

Kriege povesteşte, pentru a dovedi cum toată lumea 
e pusă la ratie, că într'una din zilele din urmă lesinase 
de slabiciune pe stradă. In urma acestui incident, prin 
ordonanța medicului a putut să obtie un litru de 
lapte pe zi ca supliment de hrană ! 

15/28 Aprilie, — Miniştrii au sosit. Impresia generală 
e că se va sfârşi repede. Turcii şi Bulgarii nu s'au învoit 
încă. Inainte de Miercuri, nu vom fi în număr complect. 


me lit la protestation de Cziczerin, que je connais déjà, et 
il ne la prend pas au sérieux plus que moi. A Brest-Litowsk 
la Russie en avait reconnu l'existence de la Bessarabie com- 
me Etat indépendant. 

Sur la question dynastique, tout semble rentrer dans 
l’ordre. Il ma même dit qu’on allait clore le bec à Beldiman. 
Et par Tzigara, qui a causé avec Jean Carp, on a appris 
que la visite de Mackensen à Carp était pour lui commu- 
niquer que l’Empire ne se mêlait pas d'une question qui ne 
regarde que les Roumains, ce à quoi Carp a répondu (la ré- 
ponse a été répétée par le fils) qu’il ne faisait pas de guerre 
civile et que c'est aux Allemands à détrôner le Roi. 

Kriege a raconté, pour prouver combien tout le monde 
était mis à da ration, .u’un jour de ces temps derniers il 
c'est évanoui de faiblesse dans la rue. A la suite de cet in- 
cident, par ordonnance de son médecin, il a pu obtenir nn 
litre de lait par jour comme supplément de nourriture. 

15/28 avril. — Les ministres sont arrivés. L'impression 
générale est qu'on veut finir rapidement. Les Turcs et les 
Bulgares ne sont pas encore tombés d’accord. Avant mer- 
credi on ne sera pas au complet. 


NOTE POLITICE — 1918 489 


— 4 ore, vizita lui Burian. Doctoral, rotunjind fraza 
în frantuzeste destul de corect. Conversafie fără relief. 
Vorbim mai ales de chestiunea dinastica: nu e nimic 
schimbat în politica urmată până astazi. O nuanţa: Pas- 
trati Dinastia, este treaba D-voastra şi nu ne vom ames- 
tcca ; dupa cum, de asemenea, daca mai târziu vedeţi 
că nu se mai poate continua cu ea, noi nu o vom pro- 
teja. Mulţumesc pentru confirmarea liniei stabilite şi 
de asemenea pentru nota oficioasa din «Pester-Lloyd», 
care publicase în ajun că nimeni nu se gândea în 
Austria şi în Germania să răstoarne pe Rege. Burian 
sfârşeşte prin exprimarea dorinţei unei bune colaborari 
pe viitor. 

— 5—7 Kühlmann, putin slăbit ; nu fumează încă : 
deci angina nu e simulată. «Prietenii mei au voit sa ma 
lucreze pe lângă Impărat. S'au făcut şi de aici intrigi 
stupide (afacerea unei actriţe». In câteva cuvinte, a re- 
câștigat pe Impărat: «efectul unei lungi absente de 5 
saptamâni. Când sunt acolo, nimic nu mişcă». Are împo- 
triva lui tot partidul celor ce vor să anexeze un teritoriu 





4 h. visite de Burian. Doctoral, arrondissant sa phrase 
eu français assez correct. Notre conversation n’a aucun re- 
lief. Nous parlons surtout de la question dynastique : il n’y 
a rien de changé à la politique suivie jusqu'à ce jour. Uue 
nuance : gardez votre dynastie c'est votre affaire, et nous 
ne nous mêlons pas, tout comme si, plus tard, vous vous 
appercevez que vous ne pouvez pas continuer avec elle, nous 
ne la protégerons pas. — Je remercie pour la confirmation 
de la ligne précédemment arrêtée et aussi pour la note offi- 
cieuse du «Pester Lloyd qui a déjà publié la veille que nul 
ne songeait en Allemagne ou en Autriche à vouloir renver- 
ser le Roi. — Burian finit par le désir exprimé d'une bonn> 
collaboration future. 

— 5 à 7 Kiihlmann, un peu amaigri; il ne fume pas en- 
core: done son angine pas simulée. «Mes amis ont voulu m'ar- 
ranger et me desservir auprès de l'Empereur. On a fait d'ici 
des racontars stupides (affaire de Marilena Bodescu, la 
jclie théâtrense). En quelques mots il a reconquis Empe- 
reur, «effet d’une longue absence de 5 semaines». — Quand 
je suis là, rien ne bouge». Il a contre lui tout le parti de ceux 
qui veulent annexer un territoire, rien que parce que on le 


490 NOTE POLITICE — 1915 


numai pentru că îl au în mână şi cari nu admit că în 
massa poporului sunt mulţi oameni cari valorează cât un 
junker. Formula democratică electorală a Impäratulut 
se va îndeplini acum. Cu Parlamentul s'a învoit repede 
si când i-a explicat tratatul toată lumea a fost de acord. 
Guvernul Ukrainei nu mai stie ce să facă; oamenii cari 
îl compun n'au nimic la spatele lor. «Am lăsat pe Czer- 
nin sa trateze cu ei; eu nu m'am amestecat». Simpatiile 
lor la Germani, egale cu zero. N'are nici o dorinţă ca să-i 
bage în Comisiunea Dunărei şi fiindcă acolo sunt cinci şi 
că trebuie unanimitate pentru a introduce un nou Stat, 
nu e nevoie să se discute atâta. Pentru Basarabia : nici 
odată Austriacii nu i-au spus că aveau gânduri asupra 
nordului Basarabiei, nimic nu se poate face fără con- 
cursul lor. Mă plâng că se ia prea mult dela populaţia noa- 
stră; răspunde: «Trebuie, căci pentru două luni lipseşte 
tctul la noi». Pierderile Englezilor sunt teribile; armata 
nu mai are legătură. Bombele cu gaz verde sunt îngrozi- 
toare ; au fost inventate de un profesor Habner. 


tient, et qui n'admettent pas que dans la masse il y a biew 
des gens qui valent un junker. La formule démocratique élec- 
torale de l'Empereur se réalisera maintenant, Avec le Par- 
lement il s’est vite arrangé et, quand il lui a expliqué le 
traité, tout le monde s’est rallié. Le gouvernement de l’Ukrai- 
ne est au bout de son rouleau; les hommes qui le composent 
n’ont rien derrière eux. «J'ai laissé Czernin traiter avec eux; 
je ne men suis pas mêlé; — chez les Allemands «sympa- 
thies zero». Il n’a aucune envie de les introduire dans la 
commission du Danube et puisqu'on est à cinq et qu’ faut 
unanimilé pour introduire un nouveau pays, il n'y a pas à 
tant discuter sur la questions. 


— Pour la Bessarabie, jamais les Autrichiens ne lui ont 
dit qu’ils avaient des visées sur le Nord de la Bessarabie; 
rien ne peut se faire sans leur concours. — Je me plains 
qu'on pressure trop la population: <I] le faut, ear pour deux 
mois il manque la marge chez nous». — Les pertes des An- 
glais sont terribles; l’armée manque de lien. Les bombes à gaz 
vert sont effrayantes ; c’est un professeur Habner qui les a 
inventées. 


NOTE POLITICE — 1918 491 


16/29 Aprilie. — D. de Gratz îmi aduce două note. 
Vorbind cu el aflu că Ungurii nu sunt mulţumiţi de ane- 
xarea Basarabiei: România devine prea tare (textual). 
Inteleg dar plângerile autorităţilor noastre că la Odessa 
nu găseau nici un sprijin pe lângă poliţia austriaca pen- 
tru a opri atacurile prin presă şi prin cinema în potriva 
României. Privitor la aceasta pregă esc o notă pentru 
Burian. 

— Vizită lui Kühlmann, pe care îl găsesc foarte 
bine dispus. Burian a fost la el. «Tot aşa de lung ca şi 
Kriege: o convorbire cu el, dacă nu ţine un ceas şi jumă- 
tate, nu e o convorbire», Un om de spirit i-a scris: din 
balta austriacă, singurul lucru care ese pe deasupra e 
acea salcie plângătoare de Burian. «Turcii mau vrut să 
facă o afacere cu Bulgarii: sunt prea proşti. Când se 


prezintă o afacere cu Bulgarii, trebuie făcută îndată, 
dacă nu...» 


30 Aprilie. — Intors azi dimineaţă vizita lui Burian, 
şi lăsat două note, din care una cerând trecere liberă 


— 


16/29 avril. — Mr. de Gratz m'apporte deux notes. Fw 
causant j'apprends que les Hongrois ne sont pas contents de 
l'annexion de la Bessarabie: la Roumanie devient trop forte 
(Textuel). — Je comprends les plaintes de nos autorités qui, 
à Odessa, ne trouvaient aucun appui auprès de la police 
autrichienne pour temperer des attaques par presse et ciné- 
mas contre la Roumanie. Je prépare à ce sujet une note pour 
Burian. 

—Visite à Kühlmann que je trouve de très bonne hu- 
meur. Burian a été chez lui. «Aussi long que Kriege: une 
cenversation avec lui, si elle ne dure pas une heure et demie, 
n’est pas une conversation». Un homme d'esprit lui a écrit : 
du marécage autrichien, la seule chose qui émerge, c'est ce 
saule pleureur de Burian. «Les Turcs n’ont pas voulu faire 
une affaire avec les Bulgares: ils sont bien bêtes. Avec les 
Bulgares, quand une affaire se présente, il faut la faire de 
suite, si non...» 


80 avril. — Rendu sa visite ce matin à Burian et remis 
deux notes, dont une demandant libre passage pour les hom- 


492 NOTE POLITICE — 1918 


pentru oamenii politici, Francezii şi alții cari vor să 
plece din Moldova, — şi cealaltă atrăgând atentiunea 
lui asupra lipsei de sprijin a poliţiei din Odessa faţă de 
excitärile Ruşilor şi ovreilor contra noastră. (Notele co- 
misarului nostru Todicescu se plângeau că poliţia aus- 
triacä părea mulţumită de aceste provocări). 

Turcii sunt nemulţumiţi si nu vom avea mâine de cât 
pe delegaţii secundari; cât despre Bulgari, încă nau 
plecat. 

— La dejun, Kühlmann cu contele Oberndorf şi 
baronul Richthofen, sosiți dela Sofia, von Rosenberg, von 
Bellow, Bernstorf, von Hoesch, Horstmann, ete. Kühl- 
mann îmi spune iar: Turcii sunt proşii; le-am obținut, 
dând lovituri de ciomag în Bulgari, jumătate din ce le-a 
fost luat în 1915, şi au refuzat. Sunt într'o criză de natio- 
nalism acut. Reluarea — «de către noi» — a teritoriilor 
pierdute în Asia şi câştigarea a trei noi districte i-a fă- 
cut să-şi piardă capul. Sunt ca nişte copii. N’au de cât să 
se descurce cu vecinii... Le făgăduisem restituirea, la 








mes politiques, les Francais et autres qui veulent quitter la 
Moldavie, et l’autre attirant son attention sur le peu de con- 
cours de la police d'Odessa contre les excitations des Russes 
et des Juifs contre nous. Les notes de notre commissaire 
Todicescu se plaignaient que cette police (autrichienne) sem- 
blait satisfaite de ces provocations. Les Turcs boudent et 
nous n’aurons que les seconds délégués demain; quant aux 
Bulgares, ils ne sont encore en route. 

A déjeuner Kühlmann avec le comte Oberndorff et le 
baron Richthofen, arrivés de Sofia, von Rosenberg, von Be: 
low, Bernstorf, von Hoesch, Horstmann, etc. 

Kühlmann me dit de nouveau: les Tures sont bêtes; je 
leur ai eu, en tappant à coups de triques sur les Bulgares, la 
moitié de ce qu'on leur a pris en 1915, et ils ont refusé. Ils 
ont une crise de nationalisme aigu. La reprise — «par nous 
— des territoires perdus en Asie et l'acquisition des trois 
nouveaux districts, leur ont fait perdre la tête. Ils sont 
comme des enfants. Ils n’ont qu’à se débrouiller avec leu: 
voisins.. Nous leur avions promis la restitution à la paix 


NOTE POLITICE — 1918 493% 


pace, a pierderilor lor din Asia şi ne întrebam cum o să. 
se facă lucrul ? Un noroc rar. 

— Arion, cu care am lucrat un moment, mi-a spus că 
Kiihlmann îl încredințase că nu se dă încă Dobrogea 
Bulgariei şi ca condominium va urma înainte. 

— Mi se telegrafiază că Regele, chemând pe prefec- 
tul de poliţie, i-a arătat mirarea că «Lumina» și «Gazeta 
Bucureştilor» intră în Moldova şi a insistat pentru ca să. 
nu mai fie autorizate. Cine a mai scornit şi acest lucru? 

— In Ucraina, Kihlmann îmi spune că Germanii 
au fost siliţi să închidă 4 miniştri, din cari Lubinski de 
la afaceri străine, care face manifeste contra unirei Ba- 
sarabiei. 

1 Mai. Sunt surprins de jäcmäneala din ce în ce mai 
mare ! In provincie se ia tot; deşi dându-se 12.500 de va- 
goane din Basarabia, se luase angajamentul să se lase 
țăranilor hrană pe Iunie-lulie : li se lasă un sac pentru 
un an; iar când mă plâng, toţi, dela Kiihlmann până la 
Ip ea repetă : «Ce vreţi ? In Austria se moare de 

oame». 


de leurs pertes en Asie et nous nous demandions comment 
cela pourrait se faire? Un coup de fortune rare! 

— Arion, avec qui j'ai travaillé un instant, m'a dit que 
Kühlmann lui aurait confié qu'on ne donnait pas encore la 
Dobrogea aux Bulgares et que le condominium continuerait 
encore. 

— On me télégraphie que le Roi a fait venir le préfet de 
police, lui a marqué son étonnement que la «Lumina» et la 
«Gazeta Bucurestilor» entrassent en Moldavie et a insisté 
pour qu'on ne les autorise pas. Qui a encore monté le coup? 

— En Ukraine, Kühimann m'a dit que les Allemands ont 
été obligés de coffrer quatre ministres, dont le Seigneur Lu- 
binsky, ministre des Affaires Etrangères, qui fait des mani- 
festes contre l’union de la Bessarabie. 

ler mai. — Je suis saisi de l’envahissement toujours plus 
grand. En province on prend tont, malgré qu’en donnant 
12.500 wagons de Bessarabie on ait pris l'engagement de 
iaisser aux paysans la nourriture pour juin-juillet: on ne 
leur laisse qu’un sac, de quoi durer un an! Et quand je me 
plains, tous, depuis Kühlmann jusqu’à Horstmann, à répéter: 
que voulez-vous? on meurt de faim en Autriche! 


494 NOTE POLITICE — 1918 


— S'a stipulat că caii artileriei vor fi dati cultiva- 
torilor. La Buzău au fost pur şi simplu vânduți şi oa- 
menii Germanilor i-au luat pentru o bucată de pâine. 
Hartenştein a venit să-mi propuie, foarte simplu, să 
gonesc din laşi legatiunile Antantei, alt-fel pentru ei 
nu e siguranţă. Şi domnul Heitz dela Primărie face un 
memoriu ca să ceară conferinţei de pace menţinerea 
Oficiului său de supraveghore. 


— Şedinţă foarte violentă ieri în Camera prusianä. 
Junkerii vor cu ori ce pret să împedice reforma electo- 
rală. Horstmann îmi spune că Kühlmann e foarte ata- 
cat, mai ales din cauza sprijinului ce dă partidului de- 
mocrat. După cererea cancelarului, a fost silit să facă 
un proces gazetelor cari l-au acuzat că a dus la Bucu- 
reşti o viaţă de desfrâu. Marilena Bodescu trece la ne- 
murire ! De soarta acestui proces, peste două luni, de- 
pinde şi menţinerea lui la putere. Căderea lui, adaogă 
Horstmann, care s'a înhămat la căruţa sa, ar fi o mare 
nenorocire. Sunt de aceiaşi părere, căci am cea mai mare 
stimă de valoarea acestui om şi de lărgimea vederilor sale. 


On a stipulé que les chevaux de l’artillerie seraient donné 
aux cultivateurs; à Buzeu, on les a simplement vendus et les 
préposés des Allemands les ont pris pour une bouche de 
pain. Hartenstein est venu me proposer, tout simplement, de 
chasser de Iassy les légations de l’Entente, sans quoi il n'y 
a pas de sécurité pour eux. Et Mr. Heitz, de la mairie, fait 
un mémoire pour demander à la conférence de la paix le 
maintien de son Aufsichtsamt! 

— Hier, à la Chambre prussienne, séance très violente. 
Les junkers veulent à tout prix empêcher la réforme 6lecto- 
rale. Horstmann me dit que Kühlmann est très attaqué, sur- 
tout à cause du soutien qu'il donne au parti démocrate. Il a 
été, sur la demande du Chancelier, obligé de faire un procès 
aux journaux qui l’ont accusé d’avoir mêné à Bucarest une 
vie débauchée. Marilena Bodescu passe à l’immortalité! Du 
sort de ce procès, dans deux mois d'ici, dépend aussi son 
maintien au pouvoir. Sa chute, ajoute Horstmann qui s’est 
attélé à son char, serait un grand malheur. J'en conviens. 
car j'ai la plus haute estime de la valeur de cet homme et 
de sa largeur de vues. 


NOTE POLITICE — 1918 495 


— Arion îmi citeşte nota sa ca răspuns la protes- 
tarea Ukrainei. 


2 Mai.—« Vossische Zeitung» şi altele după ea, îmi fac 
greutăţi. Toate la rând: Regele, Basarabia.—Kiihlmann 
îmi spune că a trimis o desmintire serioasă. El adaogă : 
«cest du Beldiman tout pur». Horstmann îmi declarase 
cu un ceas înainte că dacă Beldiman nu ar fi un atât de 
vechi prieten al Germaniei, ar fi expulzat. O iau drept 
bună, dar simt că cercurile militare n’au desarmat faţa 
de Rege şi că o dușmănie surdă există împotriva mea. 
Exemplu : de trei zile n'am benzină şi, cu toata inter- 
venţia lui Horstmann, nu mi se dă... 


— Kühlmann mi-anuntä că a obţinut dela Mareşal 
să-mi cedeze Focşani pentru ţinerea şedinţelor Parla- 
mentului. Il rugasem să sprijine cererea de a uni 
cele două părţi din Putna, ducând frontul la limita 
Râmnicului-Sărat. — Pun o chestiune asupra Basara- 
biei, Austriacii nespunând niciodată ce gând au asu- 


— Arion me lit sa note en réponse à la protestation de 
l'Ukraine. 


2 mai, — La «Vossische Zeitung , remorquant la «Berli- 
ner Bărsen-Zeitung», me taille des croupières. Tout y passe: 
le Roi, la Bessarabie. Kühlmann me dit qu'il a envoyé un 
démenti sérieux. Il ajoute: c'est du Beldiman tout pur. 
Horstmann m'avait déclaré une heure auparavant que si Bel- 
diman n'était pas un si vieil ami de l'Allemagne, on l’expul- 
serait. J'en prends tout juste ce qu'il faut pour consti- 
tuer une politesse, car je sens que les cercles militaires n’ont 
pas désarmé vis-à-vis du Roi et qu’une sourde hostilité existe 
contre moi. Exemple: il y a trois jours que je manque de 
benzine et, malgré intervention de Horstmann, on ne m'en 
donne pas... 

Mr. de Kühlmann m'annonce qu'il a arraché au Marė- 
chal qu’on me cède Focsani pour y tenir les séances du Par- 
lement: j'avais fait appuyer par lui la demande de réunir 
les deux portières de la Putna en portant le front sur les 
limites du Ramnic Sarat. Je pose une question sur la Bes- 
sarabie, les Autrichiens n'ayant jamais dit leurs vues sur 


496 NOTE POLITICE — 1918 


pra pärtei de nord pê care o ocupă. După părerea lui, 
nu ctede că Austriacii se gândesc la aceasta. 

— Lupu Kostake îmi afirmă, — şi îmi vine greu să, 
cred — că Kiihmann le-a spus «acum în urmă» lui 
Carp şi lui: Cum facem casă răsturnăm pe Rege? — 
Glumă sau ironie ? — Kiihlmann nu este om <ă joace un 
joc nedemn. 

— Kriege îmi aduce o formulă asupra Basarabiei, 
acceptabilă, pe care îşi propune să o facă să fie adoptată, 
de Austria, care se lasă greu. Revenim apoi pentru a 
suta oară asupra cazului Sturdza : El pretinde că Ger- 
mania cere ca Sturdza să pastreze, cu graţia viefei, gra- 
dul şi pensiunea. 

— Mă duc la Mareşal pentru a-i mulţumi privitor 
la Focşani: nu trebue mutat lazaretul, bineînţeles, si 
«nu veţi avea cäsci germane în jurul dv.». — Predau de 
asemenea o protestare scrisă contra rechizițiilor fără 
frâu ale porumbului, la ţară. Ii repet că am avut o înţele- 
gere pentru 10 mii vagoane devenite apoi 12.500, de 
dat din Basarabia, în schimbul căror s'a luat angaja- 


le Nord qu’ils occupent. A son avis, il ne croit pas que les 
Autrichiens y pensent. 

— Lupu Kostake, qui attendait et qui est resté déjeuner, 
m'affirme — et j'ai peine à le croire — que Kühlmann leur 
a dit «tout récemment, à Carp et à lui: «Comment faisons- 
nous pour renverser le Roi?» Blague ou ironie? Mr. de 
Kühimann n'est pas homme à jouer ce jeu indigne. 

— Mr. de Kriege me rapporte une formule sur la Bessa- 
rabie — acceptable — et qu’il se propose de faire adopter 
par l’Autriche qui se fait tirer l'oreille. Et nous revenons 
pour la centième fois sur le cas Sturdza; il prétend que 
l'Allemagne exige qu'il garde, avec la vie sauve, son titre ct 
sa pension. (Voir aussi 3 mai). 

— Je me rends chez le Maréchal pour remercier au sujet 
de Focşani; il ne faut pas déplacer le lazaret — cela va de 
soi — et «vous n'aurez pas de casques autour de vous», Je 
remets aussi une protestation écrite contre les réquisitions à 
outrance de maïs qu'on pratique à la campagne, Je lui répète 
que nous avons eu un arrangement pour 10900 wagons — 
devenus 12.500 — à donner de Bessarabie, moyennant quoi 


NOTE POLITICE — 1918 497 


mentul să nu se mai scoată nimio din ţară. Eu îmi ţin 
cuvântul; faţă de mine cuvântul nu e ţinut. Maresalul, 
destul de nemulţumit de ce află, făgăduieşte. 

3 Mai, — Şedinţă furtunoasă: col. Kabelmacker de 
la Căile Ferate, Horstmann, Mirceseu şi eu mine. E tot 
privitor la articolul 7 din tratatul de pace, introdus. 
prin surprindere cu ocazia iscăliturei făcută în grabă, 
şi pe care articol experţii noştri nici nu l-au examinat, 
nici nu l-au admis, pe când Hell şi Kriege spuneau că a. 
fost primit de generalii noștri. Am propus ieri un text 
potrivit cu concesiunile pe care Horstmann credea că 
poate să mi le anunţe. Mare opunere a Direcţiei militare, 
care vrea să ia în mână toate liniile noastre. Declar net 
că nu semnez şi că fac apel la cinstea lui Kühlmann. 
Horstmann declară că d. de Kühlmann, singur, poate să. 
mai discute această chestiune. 

— La 2 jum.. comisiunea cu Arion, Burghele, An- 
tipa, Papiniu, Carp şi Mircescu. Cădem de acord asu- 
pra ceia ce e încă nerezolvat. Arion trebue să meargă 
să vorbească cu Kiihlmann pentru o formulă definitivă 
a amnistiei. Aflu, în cursul discuţiei, că s'a spus delega- 


on s’est engagé à ne plus rien sortir du pays. Moi je tiens 
parole: on ne tient pas parole vis-à-vis de moi. Le Maréchal, 
assez mécontent de ce qu’il apprend, promet. 

3 mai. — Séance orageuse: Col. Kabelmacker des chemins 
de fer, Horstmanp, Mircescu et moi. C'est toujours au sujet 
de l’art. 7 du traité de paix introduit par surprise, lors dn 
paraphage fait à la vapeur, et que nos experts n’ont ni exa- 
miné, ni admis, alors que Hell et Kriege avaient dit avoir 
été accepté par nos généraux. J’ai proposé hier un texte, 
concordant avec les concessions que Horstmann croyait pou- 
voir m'annoncer de vive voix. Grande opposition de la Di- 
rection militaire, qui veut prendre en mains toutes nos 
ligres. Je déclare net qua je ne signe pas et que je fais 
appel à la loyauté de Kühlmann. Horstmann déclare que 
Mr. de Kühlmann peut seul encore discuter cette question. 

A 9 h. et demie commission avec Arion, Burghele, An- 
tipa, Papiniu, Carp et Mirceseu. Nous tombons d’accord sur 
ce qui reste en suspens et Arion doit aller voir Kiihlmann 
pour une formule définitive dans l’amnistie. J'apprends, an 
cours de la discussion, qu’on a dit à nos délégués que le cas 


32 


498 NOTE POLITICE — 1918 


tilor noştri că cazul Sturdza este una din condiţiile păcei! 
— Toți recunose gravitatea cazului art. 7 şi sunt de pă- 
rere că trebuie să nu ne lăsăm. 

Deşliu are îndrăsneala să-mi telegrafieze ca să-l re- 
patriez dela Stockholm, împreună cu soţia sa. Mă asigura 
de «amicifiile lui cele mai sincere». 

4 Mai—Arion, după ce a vorbit cu Kühlmann, a pri- 
mit formula privitor la Basarabia, Kühlmann asigurân- 
du-l că redactiunea înţelege o încorporație făcută .«au 
présent». — In toate celelalte convorbiri, Kriege de 
pildă a spus lui Papiniu şi lui Arion că nu mai trebue 
să-l necăjească asupra textului amnistiei, «când v'am 
dat toată Basarabia». — Arion nu mai obiectează nimic. 

— Am căutat prin telefon pe Kühlmann; el soseşte 
la mine cu generalul Hell şi Horstmann. Incă sub impre- 
siunea şedinţei de ieri şi a grijei blestematului articol 
care m'a împiedicat să închid ochii toată noaptea, des- 
chid chestiunea, făcând apel la lealitatea lui Kiihlmann. 
Paragraful 2 a fost introdus prin surprindere şi dovada 
este că se găseşte într'un loc care n’are nimic a face cu 


Sturdza est une des conditions de la paix! Tous reconnais- 
sent la gravité du cas de lart. 7 et sont d'avis qu'il faut 
tenir bon. 

— Desliu a le front de me télégraphier pour que je le 
rapatrie de Stockholm, lui et sa femme. Il m'assure de «ses 
amitiés les plus sincères». 

4 mai, — Arion, après avoir causé avec Kühlmann, a 
accepté la formule au sujet de la Bessarabie, Kühlmann lui 
ayant assuré que la rédaction impliquait une incorporation 
déjà faite, «au présent». — Dans toutes les autres conversa- 
tions, Kriege, par exemple, a dit à Papiniu, à Arion, qu’il 
ne fallait pas le taquiner sur le texte de l’amnistie «quand 
nous vous avons donné toute la Bessarabie», — Arion n’a 
plus d’objections. 

— J'ai cherché par téléphone Kiihlmann; il m'arrive avec 
le général Hell et Horstmann. Encore sous l'impression de 
ma séance d'hier et du souci de ce maudit article qui ma 
empêché de fermer les yeux de toute la nuit, j'aborde car- 
rément, en faisant appel «à la loyauté de Mr. de Kühlmann». 
Le paragraph 2 a été introduit «par surprise» et la preuve en 
estqu’ilse trouve à une place qui n’a rien à voir avec le sujet. 


NOTE POLITICE — 1918 499 


«chestiunea. Când, în ultimul moment, la 29 Martie o 
jumătate oră înainte de plecarea miniştrilor, mi sa 
adus la parafat capitolul demobilizărei, rămas în sus- 
pensie, mi sa spus că era în totul de acord cu generalii 
noştri, însă generalii afirmă că n'au primit nici odată 
acest text.—Kiihlmann. Cine a făcut această afirmare? — 
Eu: Nu mai mi-aduc aminte, dar desigur nu dv. (N'am 
voit să desemnez pe Hell, şi Kühlmann a înţeles). Dacă 
în aceste condițiuni se susţine că sunt legat, aş face apel 
la Impărat.—Kiihlmann întorcându-se către Hell: «Dar e 
o ideie excelentă; ce spui de aceasta?» —Horstmann in- 
tervine: «Chiar dacă Impăratul va deslega, tot rămâne 
cererea Marelui Cartier, care consideră măsura ca in- 
dispensabilä». — Eu: Vom discuta atunci o convenţie şi 
de alt-fel este ceia ce eu ofer. — După o lungă discuţie, 
convenim la suprimarea, paragraf. 2 din tratatul de pace 
şi mutarea lui în protocol, limitându-l şi definindu-i în- 
tinderea. Formulä de găsit de către Mircescu, Horst- 
mann si Hell. 

— Bietul Mareşal promite categorie : subordonații 
lui iau înapoi, în detaliu, ceiace a făgăduit ! Primesc în 





Quand, en dernière minute, le 29 mars, une demi-heure avant 
le départ des ministres, on ma apporté à parapher le cha- 
pitre de la démobilisation, resté en suspens, on m'a dit qu’on 
était en tout d'accord avec nos généraux; or, les généraux 
affirment n'avoir jamais accepté ce texte. — Kühlmann : 
«Qui a fait cette affirmation?» — Moi, d'un air entendu: «Je 
ne me rappelle plus, mais certainement pas vous». — Je 
nai pas voulu désigner Hell, et Kühlmann a compris. «Si 
dans ces conditions on soutient que je suis lié, je ferais appel 
à l'Empereur». — Kühlmann, se tournant vers Hell: «Mais 
c'est une excellente idée; que diriez-vous de cela?». — Horst- 
mann intervient: «Même si l'Empereur vous déliait, il n° 
resterait pas moins la demande du Grand Quartier qui juge 
indispensable la mesure». — Moi: «Nous discuterions alors 
une convention et c'est ce que j'offre». — Après une longue 
discussion, on convient de supprimer le § 2 du traité de paix, 
de le porter dans le protocole en en limitant et définissant la 
portée. Formule à trouver par Mircescu; Horstmann et Hell 

— Le pauvre Maréchal promet catégoriquement. Les sub- 
ordonnés reprennent, en détail, ce qu'il a promis! Je reçois 


500 NOTE POLITICE — 1918 


chestiunea Focsanilor o comunicare care egalează cu 
zero | N’asi fi crezut niciodată cu putinţă asemenea lu- 
Cru... 
— Rechizitile au produs rezultate : un soldat ger- 
man a fost ucis la Jilava şi cei mai buni judecători spun 
că vom avea desigur alte crime, într'atâta populaţia ru- 
rală e exasperată. 

— După amiazi ni se anunţă că Kiihlmann şi Bu- 
rian trebuie să plece, cei doi Impărați trebuind să se 
întâlnească la Spa. Trebuie să sfârşim până Lumi seara. 
lar începe graba ! De aceia Koerner şi Kriege dau fuga 
la mine, unul cu propuneri pentru privilegiul punerei 
cablurilor pe coasta noastră pentru Germania, şi o con- 
cesiune foarte specială a Ost-Europäische-T.-Gesell- 
schaft; altul cu tot felul de scrisori şi contra-scrisori 
pentru acordarea, de despăgubiri prizonierilor maltratafi; 
pentru a da pe Brătianu în judecată; pentru a conceda 
săpături; pentru a lărgi privilegiile date stationarelor 
germane, ete., ete. — E un noroc că ne apropiem de în- 
cheerea silită : aşa potopul se va opri. 

— Pe când seara târziu Koerner discută cu mine, 








dans la question de Focsani une communication qui équivaut 
à zero! Je n'aurais jamais cru ces choses possibles. 

— Les réquisitions portent leur fruit: un soldat alle- 
mand a été tué à Jilava et les meilleurs juges disent qu’on 
aura pour sûr des crimes, à tel point la population rurale 
est exaspérée. 

— Dans l'après-midi on nous annonce que Kühlmaun et 
Burian doivent partir, les deux Empereurs ayant à se ren- 
contrer à Spa. Il faut finir jusqu’à lundi soir. C'est la bous- 
culade qui commerice de nouveau! Aussi Koerner et Kriege 
tombent chez moi, Puu avec des propositions pour le privi- 
lege de pose des câbles à accorder sur notre littoral à l’Alle- 
magne et une concession très speciale à l’Ost-Europaeische 
T.-Gesellschaft; l’autre avec toutes espèces de lettres et de 
coutre-lettres pour accorder des indemnités aux prisonniers 
mal traités, pour mettre Bratianu sous jugement, pour con- 
céder des fouilles, pour élargir les privilèges donnés aux sta- 
tionnaires allemands, ete., ete. C’est une chance qu'on ap- 
proche de la clôture forcée; ça arrêtera l’avalanche. 

Pendant que le soir, tard, Koerner discute avee moi, 


NOTE POLITICE — 1918 501 


Kriege îmi vorbeşte la telefon. «Fiindcă ştie că sunt la 
dv., de aceia Kriege vă supără», şi pe urmă cu o strâm- 
bătură : «Desigur Kriege e un campion pentru câştigat 
simpatii Germaniei». — Mai târziu îmi spune, vorbind 
de Külilmann: «Se vede bine că e un Bavarez, nu un Pru- 
sian !». Cu jumătatea lui de perucă, cu ochiul lui care se 
uită într'o parte, cu tăietura de pe frunte, cu vorba lui 
înceată, E. S. von Koerner, pe care l-am luat mult timp 
drepi un evreu aspru, este un bine-voitor pentru noi. 
Spirit destul de larg şi cu solutiuni repezi. Cu totul deo- 
sebit de cealaltă Excelenţă, din care îţi faci un dușman 
aacă îi schimbi o virgulă. 

— Mircescu îmi raportează pe la miezul noptei că 
S'a făcut două redacţiuni care au fost telegrafiate la 
Marele Cartier. Tot timpul Kabelmacker a împiedicat 
un text de împăciuire ; faimosul art. 7 va sfârşi prin a 
ne fi impus. 

5 Mai, Paşte. — Dimineaţa mă duc la Arion ca 
să iau dispozifiuni pentru ziua de azi şi să discut pro- 
punerile lui Koerner. Găsesc acolo pe Missir, I. Carp, 
Burghele, Papiniu. N'au căzut încă de acord asupra for- 





Kriege cause longuement avec moi au téléphone. «C'est, 
parce qu'il sait que je suis chez vous, que Kriege vous ds- 
range»; puis, avec une bonne grimace: «Allons! Kriege est 
un champion pour les sympathies à gagner à l'Allemagne». 
— Plus tard, il me dira en parlant de Kühlmann: «Ça, on 
voit bien que c'est un Bavarois et pas un Prussien!» — Avec 
sa demi-perruque, son oeil divergeant, sa balafre au front, 
son parler lent, S. E. de Koerner, que j'ai pris longtemps 
pour un Juif dur, est un bienveillant pour nous. Esprit assez 
large et à solutions rapides. Tout different de l’autre Ex- 
cellence, dont il ne faut pas déranger une virgule sans s’en 
faire un ennemi. 

— Mircescu me rapporte, vers minuit, qu'on a fait deux 
rédactions qui ont èt telegraphices au Grand Quartier. 
Tout le temps Kabelmacker a empêché un texte de concilia- 
tion. Le fameux art. 7 finira par nous être imposé! 

5 mai. — Pâques. — Dès le matin je vais chez Arion pour 
prendre des dispositions en vue de la journée et discuter les 
propositions Koerner. J’y trouve Missir, Carp J., Burghele, 
Papiniu. Ils ne sont pas encore tombés d’accord sur la for- 


502 NOTE POLITICE — 1918 


mulei amnistiei. Arion o lăsase pe seama lui Papiniu,. 
care înţelege aşa de putin chestiunile încât nu-și dădea 
seama că orice protocol special trebuia să atragă supri- 
marea paragrafului final din art. 33. 


Le atrag atenţiunea că traducerea paragrafului din 
protocolul privitor la Basarabia trebue bine verificată. 

— La 11 Kühlmann mă face să mă întorc : îl gäsose- 
împreună cu Koerner. Nu era vorba decât de chestiunile 
puse eri de Koerner. Ii pun în mod net chestiunea re- 
zervată de art. 14: «Până la ce dată cel mult trebue să 
dureze ocupaţia ?»—Räspunde : chestiune militară, asu- 
pra căreia Hell însuşi nu are instrucţiuni. 


Nu insist mai mult : Hell pleacă şi Schwarzkoppen, 
care îl înlocueşte, e mai de înţeles. 

Convocare, fără a chema pe toţi, la el la 6 jum. (Am 
aflat că această oră cam ciudată fusese aleasă pentru că 
ministrul pleca în plimbare la Căldărușani şi la 
Znagov). 

— Petrec restul zilei redactând si colectionând texte. 
La 5 ore fac un raport urgent Regelui. Mitilineu îmi 


mule de l’amnistie. Arion s’en est remis à Papiniu, qui cou- 
prend si peu les questions qu’il ne se rendait pas compte 
que tout protocole spécial devait entraîner la suppression 
du texte final de l’art. 38. 

J'attire leur attention qu’il faut bien vérifier la traduc- 
tion du protocole concernant la Bessarabie. 

— À 11 h. Kühlmann me fait rentrer : je le trouve nanti de 
Koerner ; il ne s'agissait que des questions posées hier par 
Koerner. Je lui pose nettement la question réservée par l’art. 
14: jusqu’à quelle date maximum doit durer l’occupation? — 
Il répond: Question militaire, sur laquelle Hell lui-même 
ne doit pas avoir des instructions, Je n'insiste pas davan- 
tage: Hell part et Schwarzkoppen, qui le remplace, est d'nn 
meilleur bois. 

Convocation, sans amener tout le monde, chez lui à 6h. 
et demie. (J’ai su que cette heure plutôt bizarre avait été- 
choisie parce que le ministre allait faire un tour à Calda- 
ruşani et Znagov). Le reste de la journée je le passe en ré- 
dactions et collation de textes, 

À 5 h. je rédige un rapport urgent au Roi. Mitilineu 


NOTE POLITICE — 1918 503 


telegrafiase că aceste lungi aşteptări zapaceau pe toată 
lumea la Iaşi. 

— La 6 jum. conferință : Radoslavof cu Tontceff so- 
sese cu experţii lor şi militari, plus un marinar ne 
gru mustăcios. Dela început Bulgarii ridică chestiunea : 
Le trebuesc insulele, adică teritoriul cuprins între cele 
două braţe ale Dunarei în fața Brăilei. Ele wau aparţi- 
nut nici odată Dobrogei şi Kühlmann le-o spune verde. 
Tontceff susţine că Dunărea veche luată ca frontieră nu 
e navigabilă şi că atunci pe o întindere de 75 km. n'ar 
avea poliţia frontierei lor ! — Discutiune, şi cu toate ca 
suntem unanimi, când Radoslavof declară «că nu poate 
să primească», Burian propune un arbiiragiu. Arion şi 
cu mine lămurim, şi Kühlmann ne sprijină, că arbitragiul 
nu se poate referi de cât asupra faptului istorie dacă 
acest teritoriu a făcut parte din această Dobroge pe care 
am cedat-o. Tontceff înțelege să împingă arbitragiul si 
mai departe, cum de pildă spre a preciza dacă talwegul 
nu sa schimbat, ete. — Kriege sfătuieşte să primim ar- 
bitragiul, fiind-că e vorba de o chestiune pur parlamen- 








m'avait telegraphie que ces longs retards énerveraient tout 
le monde à Tassy. 

A 6 h. et demie Conférence: Radoslawoff avec Tontcheff 
arrivent avec tous leurs experts et militaires, plus un noir 
marin moustachu. 

Dès le début les Bulgares lèvent un lièvre: Il leur faut 
les îles, c’est-à-dire le territoire compris devant Braila entre 
les deux bras du Danube! Elles wont jamais appartenu à 
la Dobrogea et Kiihlmann le leur dit vertement. Tontcheff 
plaide que le vieux Danube, pris comme frontière, n’est pas 
navigable et qu’alors, sur une étendue de 75 K., il n'auraient 
pas la police de leur frontière —Arguties, discussion et quoi- 
qu'on soit unanime, comme Radoslavoff déclare «qu’il ne peut 
pas accepter», Burian propose un arbitrage. Arion et moi, 
nous précisons et Kühlmann appuie, que l'arbitrage ne peut 
porter que sur le fait historique si ce territoire a fait partie 
de cette Dobrogea que nous avons cédée. Tontcheff entend 
pousser l'arbitrage plus loin, comme par exemple préciser 
si le Talweg n'a pas changé, etc. — Kriege conseille d’accen- 
ter l'arbitrage, parce qu'il y a une question purement par- 


504 NOTE POLITICE — 1918 


iară. Primim ca Kriege sa redijeze şi să propuie o for- 
mula, 

Turcii au ridicat chestiunea despăgubirei peniru te- 
renurile Mülk din Dobrogea, istorie veche de 38 ani. 
Convenim să căutam a ne înțelege între noi înainte de 
a ajunge la arbitraj. 

Lungă discuţie pentru şcolile şi comunitățile noastre 
din Bulgaria. După refuzuri categorice, ei sfârsesc prin 
a admite statu-quo. 

6 Mai. — Zi înţesată. Sfârşitul. Toate chestiunile 
mici, ca şi cele mari provoaca rapoarte, comisiuni, 
toomeli. Arion umblă de colo până colo ; chiar Papiniu 
devine sprinten. Dar cel mai grăbit e Horstmann: vine 
repede să mă fnstiinfeze că în chestiunea Căilor Ferate 
redactarea lui — Mircescu spune : redactarea mea — e 
primită de Marele Cartier. E un câştig şi e primul ar- 
ticol al păcei parafate care dispare. Oricum au fost sen- 
sibili la mustrarea de nelealitate pe care le-am aruncat-o 
în faţă. — Kriege aduce de asemenea formula înţelegerii 
cu Bulgaria; o găsesc bună, Arion ar voi să adaoge ceva, 





lementaire sous roche, ete. Nous acceptons que Kriege rédige 
et propose une formule. 

Les Tures ont soulevé la question de l'indemnité pour 
les terrains Mülk de la Dobrogea, veille histoire de 38 ans. 
On convient de chercher à s'arranger entre soi avant d'ar- 
river à un arbitrage. 

Longue discussion pour nos écoles et communautés de 
Bulgarie. Après des refus catégoriques, üls finissent par 
admettre le statu-quo. 

6 mai. — Second jour de Pâques, — Journée touffue. 
C'est la fin, Toutes les petites questions, aussi bien que les 
grandes sont objets de rapports, de commissions, de mar- 
chandages. Arion va et vient, Papiniu lui-même devient 
alerte. Mais le plus empressé est Horstmann, il accourt 
m'annoncer que dans la question des chemins de fer sa ré- 
daction — Mircescu dit: ma rédaction — est acceptée par 
le Grand Quartier. C’est un succès et c'est le premier article 
de la paix paraphée qui disparaît! Tout de même on a ete 
sensible au reproche de déloyauté que j'ai carrément jeté à 
la figure. — Kriege apporte aussi la formule du compromis 
avec les Bulgares ; je la trouve bonne ; Arion veut y mettre 


NOTE POLITICE — 1918 505 


ceiace întârzie degeaba lucrările : diseara va sfârşi prin 
a recunoaşte că lucrarea lui Kriege e bine facuta. Kriege 
îmi propune să închee actul compromisului —În sfârşit 
asupra chestiunei telegrafelor, a societatei Ost-European, 
după tocmeli, Koerner, mereu împăciuitor, primeşte tex- 
tul nostru. Toate acestea n'au fost definitiv câştigate de 
cât seara, la prânzul Mareşalului: ziua n'a fost pierduta. 

—: Burian cerându-mi o întâlnire, l-am poftit în ul- 
timul moment la masă. A primit, cu Gratz Mittag, von 
Peter, Colloredo. Conversaţiune înainte şi după masă. In 
primul rând un reproş discret : Regele ar fi ţinut Basa- 
rabenilor un diseurs cam iredentist ; această versiune 
fusese dată de «Tribuna». Era vorba de toastul Regelui 
care, mi Sa părut atunci, avusese un uşor accent. Neg 
îusă şi arunc totul pe cuvântarea extra-protocolarä a lui 
Halippa. 

Vorbesc de durata ocupatiunei, în sensul celor ce 
ne înţelesesem cu Czernin, — fără o administraţie de- 
plină, ţara se va. ridica cu greu, — perchiziţiile, duş- 
mănii cari se ivese acum, ete. — Burian ascultă cu multă 


du sien, ce qui retarde inutilement les travaux: il finira le soir 
par reconnaître que l’ouvrage de Kriege est proprement fait. 
Kriege m’offre de nous dresser lacte de compromis. Enfin 
sur la question des télégraphes de la Ost Europäische G., 
après marches et contremarches, Koerner, toujours conci- 
liant, accepte notre texte. Tout ceci n’a été définitivement 
acquis que le soir au dîner du Maréchal : la journée n’a pas 
été perdue, 

— Comme Burian m'avait demandé un rendez-vous, je 
Tai invité en dernière heure à déjeuner. Il a accepté avec 
Gratz, Mittag, von Peter, Colloredo. Avant et après déjeu- 
ner, conversation. En tout premier lieu reproche discret : 
le Roi aurait tenu aux Bessarabiens un discours légèrement 
irrédentiste; c’est la «Tribuna qui aurait donné cette version. 
Il s'agissait du toast du Roi, qui, m’a-t-il semblé alors, 
avait eu un leger parfum. Je nie et jette tout sur le speech 
extra-protocolaire de Halippa. 

Je parle de la durée de l'occupation dans la note de ce 
qui avait été entendu avec Czernin discrétement — sans 
une administration civile pleine, le pays se relèvera diffici- 
lement; — les perquisitions, inimitiés qui naissent, — etc, 


506 NOTE POLITICE — 1918 


atenție şi declară că e foarte interesant pentru viitor. 
Tara ală fägäduintä. Dealtfel nu insistasem. vorbind, 
ca de o chestiune ce trebuia reluată mai târziu. După 
dejun atinge chestiunea Basarabiei şi pune în mod dis- 
cret, că, cu ocazia recunoasterei «formale» a anexinei (?), 
teza Germanilor e că nu se poate face o recunoaştere 
formală acum, fără a fi provocata Rusia, de care s'a des- 
pärtit Basarabia. — Austria nu va cere decât colţul in- 
trând dela Noua-Sulitä la vechea graniţă cu Podolia 
spre vest de Hotin «pe care nici nu-l cerem». — Atunci 
cu precizez ca aceasta înseamnă înlăturarea pretenţiuni- 
lor ucrainiene. Cum suntem de acord, el îmi cere o scri- 
soare care “rare nimic obligatoriu pentru Dv». — Răs- 
pund că înţeleg sa mă oblig şi că voi trimite această scri- 
soare, pe care dorea, dealtfel să o aibă înainte de plecare. 
— Imi vorbeşte de asemenea de navigatiunea pe Nistru, 
pentru a i se aplica regimul Prutului. Fao scrisoarea 
dar nu scriu nici un cuvânt de Prut, devenit acum un 
râu interior. 

Privitor la Ukraina, Burian repetă ce spusese Kiihl- 


Burian est très attentif et déclare que c'est fort intéressant 
pour lavenir. Pas d’autres promesses. Je n'avais d’ailleurs 
pas insiste, en parlant comme d'une thèse à reprendre ul- 
térieurement. 

Après déjeuner, il entame la question de Bessarabie et 
formule discrètement que lors de la reconnaissance «for- 
melle» de l'annexion (?), la thèse des Allemands est qu'on 
ne peut faire une reconnaissance formelle actuelle sans pro- 
voquer la Russie, dont s’est séparée la Bessarabie; l’Au- 
triche ne demandera que le coin rentrant de Noua Sulitä 
à l’ancienne frontière avec la Podolie, Ouest de Hotin, «que 
nous ne demandons même pas», Lă-dessus je précise que cela 
équivaut à l'écartement des prétentions ukrainiennes, Com- 
me nous sommes d'accord, il me demande une lettre qui «n'a 
rien d'obligatoire pour vous». Je réponds que j'entends mo- 
bliger et que j’enverrai cette lettre qu'il désirait d’ailleurs 
avoir avant son départ. Il me parle aussi de la navigation 
du Dniester pour lui appliquer le régime du Pruth. J'écris 
ma lettre, mais je ne souffle mot du Pruth devenu fleuve 
intérieur. 

— À propos de l'Ukraine, Burian me répète ce que m'a- 


NOTE POLITICE — 1918 507 


mann : Ukraina se va uni cu Rusia. Deci din partea 
aceasta să ungem osia. 

Pentru înţelegerea cu Bulgaria, Burian îmi spune 
că poate fi semnată în linişte; «Vă dau asigurarea că 
veţi avea tot sprijinul nostru». Mai mult, după semnă- 
tura tratatului, vom avea mai multă libertate ca să vor- 
bim pe faţă Bulgarilor. Radoslavoff ştie că nu poate să 
aibă câştig de cauză; a spus-o lui Burian, dar e legat de 
crdinele dela Sofia. 

Fac cunoscut îndată lui Arion asigurările formale 
ce mi Sau dat. Seara Arion cedează, după ce vorbise cu 
Kühlmann şi Burian. 

— Invitaţiune prin telefon, pentru 7 jum.: Feld- 
mareşalul dă un prânz de despărţire plenipotentiarilor. 
Frac şi plăci. Suntem toţi. La dreapta maresalului, Bu- 
rian şi Nissimi, ministru af. străine ture; la stânga 
Kühlmann şi Izzet. In faţă, noul şef de Stat-Major 
Schwartzkoppen; în dreapta lui eu, şi Tontceff în dreapta 
mea; Radoslavof şi Arion în stânga lui. Toastul Mare- 
şalului foarte curgător, nu prea indulgent pentru gaze- 


vait dit Kiihlmann : l'Ukraine se réunira à la Russie. C'est 
de ce côté qu'il faudra done oindre les gonds. 

Pour le compromis avec la Bulgarie, Burian me dit 
qu'on peut tranquillement signer: «je vous donne l'assu- 
rance que vous aurez tout notre appui». Bien mieux, après 
la signature du traité, nous aurons plus de liberté pour 
parler franchement aux Bulgares. Radoslavoff sait qu'il ne 
peut pas avoir gain de cause, il l’a dit à Burian, mais il 
est lié par les ordres de Sofia. 

— Je transmets de suite à Arion les assurances formel- 
les qui me sont données. Dans la soirée, Arion s’est rendu, 
après avoir causé avec Kühlmann et Burian. 

— Invitation par téléphone à 5 h. pour 7 h. et demie. 
Le Feldmaréchal offre un dîner d'adieu aux plénipoten- 
tiaires. Habit et plaques. Nous y sommes tous. Le Maré- 
chal a à sa droite Burian et Nissimi, ministre des affaires 
étrangères ture, — à sa gauche Kiihlmann et Izzet. En face 
le nouveau Chef d'Etat-Major Schwarzkoppen ; moi à sa 
droite avec Tontcheff à ma droite; Radoslavoff et Arion 
à sa gauche. Le toast du Maréchal très allant, pas tendre 
pour les journalistes et pour les partis politiques, très- 


508 NOTE POLITICE — 1918 


tari şi pentru partidele politice, foarte călduros pentru 
armată, apoi un salut pentru Românii curagioşi cari au 
facut sacrificiul să ia sareina acestei păci şi patriotismul 
de a întreprinde reînvierea tärei lor. Nădăjdueşte că vom 
redeveni amici sinceri şi doreşte toată prosperitatea pen- 
tru România. (Se doreşte ca să nu se răspundă). 

Spun Mareşalului, peste masă, că n'am fost nici- 
„odată duşmani şi că n'a fost decât o eclipsă a prieteniei 
noastre. El râde cu poftă. 

După masă se discută afaceri. Kiihlmann îmi pro- 
pune o învoială în afacerea manuscriselor. — Se aran- 
jeazä tot ce rămăsese în suspensie. — In sfârşit Kiihl- 
mann îmi spune : «Nu voiese să vă fac un compliment, 
dar aţi condus cu mare măestrie barca şi câştigarea Ba- 
sarabiei vă înapoiază de 10 ori ceia ce pierdeţi». Koer- 
ner îmi face de asemenea complimente : nu mai vrea să 
trateze de cât cu mine.... 


7 Mai. — (Sft. Elisabeta, 24 Aprilie). — Trebuia să 
ne întrunim ieri seară la 10 ore jum. Amânat pe azi di- 
mineafä la 9 jum. Cotroceni. Sosesc exact, cu Arion şi 


chaud pour l’armée, puis un salut pour les Roumains cou- 
rageux, qui ont fait le sacrifice de prendre la charge de 
-cette paix et le patriotisme d'entreprendre la résurrection 
de leur pays. Il espère qu’on redeviendra des amis très 
sincères et souhaite toute la prosperite imaginable à la 
Roumanie. On désire qu’il n'y ait pas de réponse. Je fais 
dire, à travers la table, au Maréchal, que nous n’avons ja- 
mais été ennemis, qu'il n'y a eu qu’une éclipse de notre ami- 
“ie. I] rit de grand coeur. 
Après dîner on traite affaires. 


Kühlmann me demande le pont et m'offre un arrange- 
ment dans l'affaire des manuscrits. On arrange tout ce qui 
était resté en suspens. Enfin Kühlmann me dit: «Je ne veux 
pas vous faire un compliment, mais vous avez supérieure- 
ment mêné votre barque et l'acquisition de la Bessarabie 
vous rend au décuple ce que vous perdez». Koerner aussi me 
fait ses compliments : il ne desire plus traiter qu'avec moi... 

7 mai, — On devait se réunir hier soir 10 h. et demie. 
On a remis à ce matin 9 h. et demie à Cotroceni. J'arrive 
heure exacte avec Arion et lt.-colonel Vasilescu Anton. Au 


NOTE POLITICE — 1918 509 


locot.-col. Vasilescu; în sala de intrare cei-lalţi doi de- 
legaţi ai noştri, Burghele şi Papiniu, şi generalii. Foto- 
grafi câţi poftifr mulţi ofiţeri germani. Ne adunam în 
biblioteca cea nouă a Regelui; o jumătate oră nu facem 
nimic. Ne regăsim în salonul care servă de bufet când 
sunt recepfiuni, alături de salonul în care sa ţinut Con- 
siliul de Coroană în 14 August 1916. — Ultimele în- 
voieli cu Bulgarii, pentru manuscrisele furate dela Aca- 
demie. — Iscälese cu Kühlmann micele protocoluri: na- 
vigarea stationarilor până la Feteşti, adeziunea în prin- 
cipiu la o alianţă vamală, despăgubiri prizonierilor mal- 
trataţi, nota privitoare la judecata guvernului Brătianu, 
protocol pentru biserici şi comunităţi româneşti în Ger- 
mania, (a se întinde şi pentru Bulgaria, ceia ce s'a tăcut; 
în cursul şedinţei: Austria n'a semnat încă, şi Kriege 
wa înştiinţat că Burian va avea greutăţi !) 

In sfârşit şedinţa generală începând, ne asezäm. 
Germanii la mijloc, Burian — el singur e toată comi- 
sunea, deşi Gratz şi Mittag sunt în spatele lui;—Turcii 


bas de l'escalier nos deux autres plénipotentiaires, Bur- 
ghele et Papiniu, et nos généraux. Photographes tant qu’on: 
veut. Beaucoup d'officiers allemands. Nous nous concen- 
trons dans la nouvelle bibliothèque du Roi. Une demi- 
heure à ne rien faire. On commence par se retrouver dans 
le salon qui sert de buffet lors des réceptions ; il est con- 
tigu au salon dans lequel s’est tenu le Conseil de Couronne 
du 14 août 1916. Quelques derniers arrangements avec les 
Bulgares pour les manuscrits volés à l’Academie, Je signe 
avec Kühlmann les petits protocoles: navigation des sta- 
tionnaires jusqu'à Fetesti, adhésion en principe à une al- 
liance douanière, les dommages aux prisonniers qui ont 
été maltraités, les fouilles, la note concernant la mise sous 
jugement du gouvernement Bratianu, protocole pour com- 
munautés et églises roumaines en Allemagne (à étendre 
aux Bulgares, ce qui a été fait dans le cours de la séance : 
l'Autriche n'a encore pas signé et Kriege wa averti que 
Burian aura des difficultés !). 

Enfin la séance générale commence; on s’installe, Alle- 
mands au centre; Burian à lui seul il est toute la commission, 
quoique Gratz et Mittag soient dans son dos; les Tures è 


510 NOTE POLITICE — 1918 


„alaturi da el; — Bulgarii — şi sunt cel puţin 6 — la 
stânga Germanilor. Ca să nu fim la capul mesei, ne re- 
fugiăm în faţă, singuri şi în faţa Germanilor. Cinema- 
tografele lucrează. — Ministrul Kiihlmann citeşte o 
scurtă cuvântare, — şi semnăturile încep. La 12, în 
mijlocul unei mari zăpăceli, — sar fi putut trece orice 
s'ar fi voit: — s'a isprăvit. Se telefoneazä la Marele- 
Quartier, cu care se stabilise o legătură. 

Telegrafiez îndată Regelui: «Am adânca mulţumire 
să comunic M. V. că pacea s'a încheiat; tratatul, care în 
ultimele negociaţiuni a primit unele modificări favora- 
bile färei, a fost semnat la 12 ore. El va purta titlul de 
Pacea din Bucureşti. Sub conducerea M. V. şi sub ocro- 
tirea Dinastiei, România îşi va putea reîncepe munca 
spornică pentru consolidarea viitorului ei». — Preziden- 
tul consiliului de miniştri. 

— La ora 1 dau un dejun de adio: Kiihlmann, 
Kriege, de Rosemberg, Oberndorf, Richthoffen, Horst- 
mann, de Below, ete. — Repet lui Kühlmann: lucru la 
care fine mult, că va avea la Şosea terenul pe care îl 
cere ca să clădească o Legaţiune frumoasă. 





côté de lui; les Bulgares — et ils sont au moins six — à 
la gauche des Allemands. Pour ne pais être un petit bout, 
nous nous réfugions en face, seuls et en face des Allemands. 
Les cinémas font rage. Le ministre Kühlmann lit un petit 
„speech — et les signatures commencent. A midi, au milieu 
d'une grande confusion — on aurait pu passer ce qu'on au- 
rait voulu ! — c'est fini. On téléphone de suite au Grand 
Quartier avec lequel une liaison avait été établie. Je télé- 
graphie de suite au Roi: «Am adânca mulţumire să co- 
munic M. V. că pacea s'a încheiat. Tratatul, care în ulti- 
mele negociatiuni a primit unele modificatiuni favorabile 
Tärei, a fost semnat la 12 ore. El va purta titlul de Pacea 
din Bucureşti. Sub conducerea M. V. şi sub ocrotirea Dinas- 
tiei, România își va putea reîncepe munca spornică pentru 
consolidarea viitorului ei». — Prezidentul Consil. de Miniştri. 

— A 1 heure j'offre un déjeuner d'adieu: Kühlmann, 
Kriege, de Rosenberg, d'Oberndorf, Richthoffen, Horstmann, 
de Below, ete. Très gai. Je répète à Kühlmannn, ce à quoi 
il tient beaucoup, qu'il aura à la chaussée le terrain qu'il 
demande pour y bâtir une belle légation. 


NOTE POLITICE — 1918 511 


— Plecarea lui Kühlmann cu Bulgarii la 445 pen- 
tru Sofia. Se duce sä salute pe Regele Ferdinand. Ba- 
nuiese că mai sunt dedesubt oarecari neînţelegeri. 
Prin tratat, în ultimul moment, sa lăsat Bulgarilor 
partea de jos a Dobrogei până la o linie paralelă cu li- 
nia drumului de fier la distanţă de 10—15 km. de ea. 
Restul este condominium. 

Trimit o circulară prefecților. Repet asigurările 
privitoare la siguranța de a ne putea păstra Dinastia, 
după cum o făcusem în telegrama către Rege, pentru a 
marca mai bine sensul ascuns al acestei semnături a 
tratatului. Sper că Regele va înțelege, după cum toată 
lumea a observat-o îndată ce telegrama a apărut. 

— Scriu guvernatorului pentru a-i comunica, că a 
doua zi miniştrii vor lua în primire serviciile lor. Cu căp. 
Dreckert am convenit că, chiar în acea zi, se vor trimite 
scrisori de mulțumire girantilor. 

8 Mai. — Merg la minister. Jurământul prefectilor 
de faţă. Intrevedere şi cu Kriege pentru mai multe lu- 
ceruri mici. E grăbit ca să aibă la Berlin comisiunea fi- 


Départ de Kiihlmann avec les Bulgares à 4.45 pour So- 
fia. Il va saluer le Roi Ferdinand. Je suppose qu'il y a des 
frictions encore sous roche. Par le traité, en dernière heure, 
on a abandoné aux Bulgares la partie Sud de la Dobrogea 
jusqu'à une ligne parallèle de la ligne du chemin de fer 
ef à environ 10—15 klm, distante d'elle, Le reste est du 
Condominium. . 

— J'envoie une circulaire aux préfets. Je repete les as- 
surances concernant la sûreté de garder la dynastie comme 
je l'ai fait dans le télégramme du Roi, pour bien marquer 
le sens secret de cette signature du traité, J'espère que le 
Roi comprendra, comme tout le monde la remarqué dès que 
le télégramme a paru. 

— J'écris au Gouverneur pour lui communiquer que 
le lendemain les Ministres prendraient possession de leurs 
services. Avec le capit. Deckert il était convenu qu’il serait 
le jour même envoyé des lettres de remerciements aux gé- 
rants. 

8 mai. — Je prends séance au Ministère. Serments des 
préfets présents. Séance aussi avec Kriege pour différen- 
tes bricoles. Il est pressé d'avoir à Berlin la commission fi- 


512 NOTE POLITICE — 1918 


nanciară prevăzută de tratat. Primeste să redacteze 
compromisul nostru cu Bulgaria în vederea arbitra- 
giului. 

9 Mai. — Regele n’a răspuns încă telegramei mele. 
Cei doui Impărați şi-au felicitat miniştrii si Wilhelm a 
decorat pe Kiihlmann. — Arta de a lăsa să se suspec- 
teze, şi pe drept, intentiunile Sale, e împinsă foarte de- 
parte de către Maiestatea Sa! 

— Conferinţă cu d. de Schroeder dela Reichsbank: 
Ar voi să cunoască proectele noastre financiare şi îmi 
deschide unele perspective spre a da o siguranţă de vii- 
tor cercurilor financiare. Ii tai vorba: «Dar mi se pare 
că visaţi un fel de tutelă !» 

— Mackensen dă un prânz de adio miniştrilor- 
giranti. 

— O vorbă a lui Kühlmann, raportată de Tzigara: 
«Domnul Carp pare să nu fi avut decât o ţintă în viaţă: 
cultul persoanei sale». 

— Kühlmann era contra întinderei operaţiilor în 
Ucrania. Dealtfel crede că aceasta se va uni cu marea 
Rusie. Hatmanul care a luat acum puterea, e un multi- 





nancière prévue par le traité. Il accepte de rédiger notre 
compromis avec la Bnlgarie en vue de l'arbitrage. 

9 mai. — Le Roi n’a pas encore répondn à mon télégram- 
me. Les denx Emperenrs ont félicité lenrs ministres et 
Gnillanme a décoré Kühlmann. L'art de laisser snspecter, 
à raison, ses intentions est ponssé par Sa Majesté! 

— Conférence avec Mr. Schroeder de la Reichsbank; 
il vondrait connaître nos projets financiers. Il m'onvre cer- 
taines perspectives ponr donner une snrêté d'avenir anx cer- 
cles financiers; je le conpe: «Mais c'est une espèce de tntelle 
qne vous rêvez!». 

— Mackensen offre nn dîner d'adien anx ministres gé- 
rants. 

— Un propos de Kiihlmann rapporté par Tzigara : «Mr. 
Carp paraît n'avoir en qn’nn bnt dans sa vie: le culte de 
sa personne . Kiihlmann était contre l'extension des opérations 
en Ukraine. Il croit d’ailleurs qne Ukraine se rénnira à 
la grande Rnssie. Le Hatman qni vient de prendre le gou- 
vernement — Skoropatkine — est nn mniltimillionnaire qni 


NOTE POLITICE — 1918 513 


milionar care a avut o comandă în gardă. Ar avea înfă- 
țişarea unui început de restaurare monarhică. 


10 Mai. — Aseară a sosit depeşa Regelui. Ii fac o 
mică schimbare, ştergând un cuvânt şi sehimbând punc- 
tuatia pentru a îndulei forma cuvintelor «aceste clipe 
dureroase». — Horstmann, căruia i-o comunic prin Tzi- 
gara, o găseşte bună. E trimisă la gazete. 

— Arion, care a fost la Iaşi povesteşte că Regele a 
făcut. «toutes sortes de manières» ; s'a plâns că are mi- 
grenă, a trimis o primă redactiune care coprindea a- 


proape un blam, a admis în sfârşit în parte o formulă 
a lui Arion. 


—Horstmann, pentru a doua oară, dar fără să-şi 
prea ia în serios propunerea, mă întreabă dacă nu sar 
putea face să plece ataşaţii militari ai Antantei. 

— Vizita Prințului de Reuss, care pentru a cincea 
oară cel puţin îmi cere în numele lui O. K. M. facultatea 
de a pune un batalion în satele germane din Basarabia 
pentru a păzi populaţiunea... în contra propriilor abu- 
zuri ale trupelor germane în trecere (!?) 


a eu un commandement dans la garde. Ca a tout l’air d'un 
cemmencement de restauration monarchique. 


10 mai. — Hier soir est arrivée la dépêche du Roi. Je 
lui fais subir une petite modification, en effaçant un mot 
et en changeant la ponctuation pour adoucir la forme des 
«aceste clipe dureroase». — Horstmann, à qui je la fais voir 
par Tzigara, la trouve bonne. Elle est envoyée aux jour- 
naux, . 


Arion, qui a été à Iassy, raconte que le Roi a fait tou- 
tes sortes de manières, s’est plaint de migraine, a envoyé 
une première rédaction qui contenait presque un blâme, a 
eufin admis pour partie une formule d'Arion. 

Horstmann, pour la seconde fois, mais sans trop pren- 
dre au sérieux sa proposition, me demande si on ne pour- 
rait pas renvoyer les attachés militaires de lEntente ! 

Visite du Prince de Reuss qui, pour la 5-ème fois au 
moins, me redemande au nom de l’O.K.M. la faculté de met- 
tre un bataillon dans les villages allemands de la Bessara- 
bie, pour la garde de la population... contre les propres exac- 
tions des troupes allemandes de passage. (?!). 


13 


514 NOTE POLITICE — 1918 


11 Mai. — Iaşi. — Sosim în acelaşi tren cu col. von 
Brandenstein, delegatul german şi statul său major, a- 
creditati pe lângă Marele Cartier. — Nici o ostilitate 
în mulţimea care venise să mă întâmpine la garâ. Toate 
notabilitätile pe peron. 

— Regele (ora 6) îmi vorbeşte mult, dar se plânge 
ca e foarte enervat. De mai multe ori îşi trece mâna pe 
frunte; spune ca se tame de o neurastenie. Mâine se 
duce la Bicaz cu un inginer, ca să studieze o cădere a 
Bistriţei care poate da mii de cai putere. Înţeleg că va 
lipsi din cauza ofițerului german. Regele îmi încredin- 
teazä dicţionarul său particular, al patrulea din cele 12 
ce s'au făcut pentru el. Imi dă o lungă explicaţie, pe 
care o face şi în scris : Nu înţeleg nimic şi şeful meu de 
cabinet, căruia, îi dau să cifreze o telegramă, şi mai pu- 
tin. Regele expune cu greutate ! — A fost foarte jignit 
de un articol din jurnalul «Gazette de la Croix». 

12 Mai. — Prefectii pentru candidaturile de alegeri. 
Afluentä. Toţi generalii şi coloneïi, cari părăsesc armata, 


11 mai. — lassy. — Nous arrivons par le même train 
que le colonel de Brandenstein, le délégué allemand et son 
état-major accredités auprès du Grand Quartier. Aucune 
hostilite dans la foule qui était venue au-devant de moi à 
la gare. Toutes les notabilités sur le quai. 

— Le Roi (6 h.) me cause d’abondance, mais se plaint 
d'être très énervé. Il se passe plusieurs fois la main sur 
les yeux : il dit craindre une neurasthénie. Il se rend le 
lendemain à Bicaz avec un ingénieur étudier une chute de 
la Bistritza, qui peut donner des milliers de chevaux-force. 
Je comprends qu'il s’absente à cause de l'officier allemand. 
Le Roi me confie son dictionnaire particulier, le 4-e sur 
les 12 qu'on lui a faits : il me donne une longue explication, 
qu'il met aussi par écrit; je n'y comprends goutte et Pic 
(Pherekyde), à qui je donne à chiffrer un télégramme, s’y 
reconnaît encore moins, Le Roi expose difficilement! Il a 
été trés offensé d'un article de la «Gazette de la Croix». 

12 mai. — Les préfets et les candidatures. Afluence. Tous 
les généraux et colonels qui quittent l’armée s'offrent. Le 


NOTE POLITICE — 1918 515 


îşi oferă serviciile. Prinţul Mihai Sturdza se înscrie 
şi ofera bani, dar soţia sa, sub alte influenţe, îl împie- 
dică să primească candidatura : Sturdza a ratacit puţin 
în grădinile lui Filipescu... 

13 şi 14 Mai. — Iaşi. — Lucru zdrobitor. In plus 
două consilii. Atrag atenţia lui Hârjeu asupra tinutei 
rele a trupelor în Basarabia. Pe Nistru, vânatorii pa- 
tronează contrabanda; cavaleria lui Schina se poartă 
<a într'o ţară cucerită. Generalul Räscanu cenzureazä 
în gazete propriile mele declaraţiuni; un ofiţer a bătut 
pe unul din delegați, pe care locuitorii germani vor să-l 
trimeată la Bucureşti. 

Supun chestiunea celor 8 milioane cerute de Poklev- 
sky pentru comitetul de lichidare rusesc: refuzat în u- 
nanimitate; redactez o scrisoare pe care o supun con- 
siliului. 

Arion citeşte scrisoarea miniştrilor Antantei, pro- 
testând contra păcei. Răspunsul nostru accentuiazä fap- 
tul că am fost päräsiti şi că pacea noastră e definitivă şi 
va fi respectată de noi. 

— Luni dejun oferit de generalul Grigorescu : toţi 





Prince Michel Stourza s'inscrit et offre de largent, mais 
sa femme, sous une autre influence, l’empêche d’accepter 
une candidature: le Prince a quelque peu erré dans les jar- 
dins de Filipescu.. 

13 et 14 mai. — Iassy. — Travail tuant. Deux conseils 
en plus. J’attire lattention de Herjeu sur la mauvaise tenue 
des troupes en Bessarabie. Sur le Dniesterj les chasseurs 
sont les patrons de la contrebande : la cavalerie de Skina 
agit comme en pays conquis; le général Rascanu censure 
dans les journaux mes propres déclarations ; un officier a 
rossé un des délégués que les Allemands veulent envoyer 
a Bucarest, 

Je soumets la question de 8 millions demandés par Po- 
klevsky pour le comité de liquidation russe : à l’unanimité 
on refuse et je redige une lettre que je soumets au Conseil. 

“Arion lit la lettre des ministres de l’Entente protestant 
contre la paix. Notre réponse accentue le fait que nous 
fûmes lâchés et que notre paix est définitive et sera res- 
poctée par nous, 

Lundi déjeuner offert par le général Grigorescu: tous 


516 NOTE POLITICE — 1918 


miniştrii, afară de Săulescu şi Arion, aflat la Bucureşti 
pentru căsătoria fiului său. Grigorescu ţine un toast 
prin care declară că armata nu era pregătită şi că pacea 
încheiată de mine e un mare succes diplomatie. — In- 
provizez câteva cuvinte cari fac să plângă pe Meissner 
şi pe Mehedinţi. Se publică aceste toasturi cari au ră- 
sunet. 

— Generalul Iancovescu mă vizitează şi îmi cere o 
candidatură, pe care o acord. Vrea să spuie Parlamentu- 
lui ce a spus în Consiliile de Coroană : că «continuarea. . 
războiului ar fi fost o crimă !» 

— Hârjeu îmi spune că după ce a făcut cu Regele 
lista. generalilor, cari trebuese numiţi pentru a se în- 
drepta greşelile trecute, a trimis decretele la Bicaz prin 
Gorski, şi Regele i-a spus «verbal» că ştie că tabloul n'a 
fost întocmit în unanimitate şi că vrea să cunoască pă- 
rerea, fiecărui membru. Un comitet compus din ministrul 
Văitoianu, Grigorescu şi Christescu, cercetase nenumä- 
ratele plângeri si întocmise acest tablou îndreptător. 
Hârjeu atribue şi acest fapt influenţei lui Râmni- 


les ministres sauf Saulescu et Arion absent Bucarest pour 
mariage de son fils. Grigorescu fait un toast dans lequel 
il déclare que l’armée n’était pas préparée et que la paix 
conclue par moi est un grand succès diplomatique. J'impro- 
vise un speech qui fait pleurer Meissner et Mehedinţi. On 
publie les toasts qui ont du retentissement, (Les journaux 
de Bucarest, y compris le «Tagblatt», les ont beaucoup com- 
mentés). 

Le général Iancovescu me fait une visite et me demande 
une Candidature que j'accorde. Il veut dire au Parlement 
ce qu'il a dit dans des Conseils de Couronne : que «la con- 
tinuation de la guerre eût été un crime». 

Herjeu me confie qu'après avoir dressé avec le Roi la. 
liste des généraux qu'il faut nommer pour réparer les er- 
reurs passées, il a envoyé à Bicaz les décrets par Gorski 
et le Roi lui a fait dire «verbalement» qu'il sait que le ta- 
bleau n'a pas été dressé à l'unanimité et qu'il veut connaître 
l'avis de chaque suffragant. Un comité composé du ministre 
Vaitoianu, Grigorescu et Christesen avait examiné les innom- 
brables plaintes et dressé le tableau réparateur. Herjeu at- 
tribue encore le fait à l'influence de Rammiceanu, le com- 


NOTE POLITICE — 1918 517 


ceanu, consilierul militar al Regelui, îl consideră ca un 
semn de neîncredere si declară că-şi dă demisia dacă 
Regele nu revine asupra deciziunei sale. Ji declar că îl 
voi acoperi. 

15—16 Mai. — Iaşi. — Afaceri curente. Manifestul 
liberalilor, căruia, îi dau drumul. Intoarcere la Bucureşti. 

17 Mai. — Zi pierdută pe drum, din cauza unui acci- 
dent la Podul dela Putna-Seacă. 

18 Mai. — Prefecţi; candidaturi. solicitări. 

Două vizite ale lui Horstmann. Recunoaşte că nu se 
poate acorda batalionul ce se cere ca garnizoană în Ba- 
sarabia. 

— O mulţime de incidente care arată reaua dispoziţie 
a Germanilor. Am mult de lucru eu ei! Generalul Tülff 
îmi răspunde că nu se poate înceta rechiziţiile şi că e si- 
gur că se vor gasi în Moldova şi în Basarabia provi- 
ziuni pentru teritoriul ocupat! Cu toate acestea, în seri- 
soarea dela 10 Mai, amintisem că executam cu fidelitate 
predarea celor 12.500 vagoane, în timp ce ei continuă să 





seiller militaire du Roi, le considère comme une marque 
de méfiance et déclare donner sa démission si le Roi ne re- 
vient pas sur sa décision. Je lui déclare que je le couvrirai, 

15 et 16 mai. — Iassy. — Affaires courantes. Manifeste des 
libéraux que je laisse passer. Retour Bucarest. 

17 mai. — Journée perdue en route, à cause d’un accident 
au pont de Putna-Seaca. 

18 mai. — Préfets, candidatures, sollicitations. 

— Deux visites de Mr. Horstmann. Il reconnaît qu’on ne 
peut accorder le bataillon qu'on demande comme garnison en 
Bessarabie. 

— Une foule d'incidents marquent la mauvaise humeur 
des Allemands: ils na me font pas la partie belle! Le géné- 
ral Tülff me répond qu’on ne peut cesser les réquisitions et 
qu'il est sûr qu’on trouvera en Moldavie et en Bessarabie des 
provisions pour le territoire occupé! J’avais pourtant, dans 
ma lettre du 10 mai, bien rappelé que j'exécutais fidèlement 
mon contrat de leur donner 12.500 wagons pendant qu'eux con- 
tinuent à prendre les provisions qui justement devaient être 
remplacées par ces 12.500 wagons! 


518 NOTE POLITICE — 1918 


ia proviziile cari tocmai trebuiau să fie înlocuite prin 
aceste vagoane. — O mulţime de plictiseli pentru toate 
nimicurile : Şeful căilor ferate e supărat că nu dau gara 
dela Barboşi şi vrea să suprime orice vagon suplimen- 
tar din Moldova, în afară de al meu propriu. — Dintr'o 
convorbire a lui Vasilescu cu Kremnitz, toate acestea 
sunt datorite tot curentului antidinastie. 


19 Mai. — Foarte frumos Te-Deum la templul israe- 
lit pentru sărbătorirea păcei şi a Basarabiei. Toată asis- 
tenta foarte caldă şi foarte respectoasă. 


— Isprăvese cu Rechad-Bey chestiunea proprietă- 
tilor părăsite de Turci în Dobrogea si a vacufurilor. Le 
dau 7.000.000 mărci; Horstmann propusese 8 şi ultima 
lor ofertă era 10. Avem interes să rămânem prieteni. 
Arion, pe care îl întâlnisem pe stradă, vorbise de alianţă. 


7/20 Mai—Horsimann vine de vreme. Toate greută- 
file şi pentru guvernul meu si pentru ei, vin dela Virgil 
Arion. Are o putere de intrigă de neînchipuit. Vede pe 
ofiţeri, îi excită şi toţi aceştia când se duc la Berlin re- 


Une foule de tracas sur tous les riens: le chef de chemin 
de fer boude parce que je ne donne pas la gare de Barbosi 
et veut supprimer tout wagon supplémentaire de Molda- 
vie sauf mon propre wagon. D’une conversation de Vasi- 
lescu avec Kremnitz, tout cela serait dû toujours au courant 
antidynastique. 


19 mai. — Magnifique Te Deum au Temple Juif pour fêter 
la paix et la Bessarabie. Toute l'assistance très chaude et très 
respectueuse. Je tranche avec Rechad Bey la question des 
propriétés abandonnées par les Turcs en Dobrogea et des 
vacoufs. Je lui lâche 7 millions marks; Horstmann en avait 
proposé 8, et leur dernière offre était 19. I] ya intérêt à 
rester amis. Arion, que j'avais rencontré dans la rue, avait 
parlé d'alliance. 


20 mai.— Horstmann de bonne heure. Toutes les difficultés 
et pour mon gouvernement et pour eux viennent de Virgil 
Arion. Sa force d'intrigue est inimaginable. Il voit les offi- 
ciers, les monte et tout ce monde, quand il se rend à Berlin, 


NOTE POLITICE — 1918 519 


petă istoriile lui. «De ce nu-i dati o situaţiune? Sau cum- 
pärati-l. Asigurati-i ceva pentru 6 luni. Eu aş face aceasta 
bucuros dacă aşi putea!» Frumoasă părere! — Mai de- 
parte: «D. Carp pleacă Marţi, aşa vom avea un focar 
mai putin, căci Neniţescu stă liniştit». 

Constat o adevărată dorinţă, din partea lui ca să mă 
servească. El e desigur Germanul cu înţelegerea cea mai 
larga dintre cei cari sunt aici. 

8/21 Mai. — Conferinţă pentru împrumutul oraşului 
cu d. Schorlemer, ofiţer de legătură al ministerului, şi 
primarul. E mai ales vorba să se dea, o parte din împru- 
mut pentru plata a 8.000.000 lei, cupoane din vechile îm- 
prumuturi, cari sunt în mâinile caselor germane. 

— La dejun Schwartzkoppen, înlocuitorul lui Hell, 
de Maltzahn, deputat de Rügen, un adjutant al Printu- 
lui Imperial, Bellow, Horstmann. Inainte de masă, 
Schwartzkoppen revine asupra nevoiei de a se retrimite 
miniştrii Antantei, căci va fi totdeauna temere de intri- 


1epète ses potins. «Que ne lui donnez vous une situation ? Ou 
bien achetez-le. Garantissez-lui quelque chose pour six mois. 
Je le ferais volontiers si je le pouvais ! — Jolie opinion! — 
Plus loin: «Mr. Carp part mardi; comme ça il y auraun foyer 
de moins, car Nenitescu se tient tranquille». — Horstmann 
reconnaît qu'il est impossible de soutenir la prétention de 
mettre un bataillon allemand de garde en Bessarabie. Je con- 
state un réel désir de me servir. C’est de beaucoup l’Alle- 
mand à compréhension plus large parmi ceux qui sont ici. 

— Stagnation complète sur le front Ouest. Le commen- 
cement du second acte de la tragédie — qui réjouissait telle- 
ment Kriege, — reste accroché. 

21 mai. — Conférence pour l'emprunt de la ville avec Mr. 
de Schorlemer (officier de liaison du ministère) et le Maire. 
Il est surtout question d'affecter une partie de l'emprunt à 
payer, 8 millions de coupons des anciens emprunts, qui sont 
dans les mains de maisons allemandes. 

A déjeuner: de Schwartzkoppen, le remplaçant de Hell, 
Mr. de Maltzahn, député, Landrat de Rügen, un aide de camp 
du prince impérial, Bellow, Horstmann. 

Avant déjeuner, Schwartzkoppen revient sur la nécessité 
de renvoyer les ministres de l’Entente, car on traindra tou- 


520 NOTE POLITICE — 1918 


giie şi de spionajul lor: pentru acest motiv se fac atâ- 
tea greutafi pentru libera trecere din Moldova în teri- 
toriul ocupat. Declar lămurit că aceasta este imposibil 
şi că devine o manie a persecuției — spionaj la Har- 
tenstein. — După masă vorbind cu Maltzahn privitor 
la Beldiman, explic motivele pentru care e nevoie pen- 
tru noi ca dimastia să fie păstrată. Urmărea cu interes. 
El a părut surprins de expunerea mea că Regele consti- 
tufional nu putea decât să facă război având angajaţi 
în această direcțiune trei sferturi din oamenii politici. 

— Prima întrunire la Club. Expun liniile princi- 
pale ale păcei şi ale absolutei sale necesităţi. Arät pro- 
gramul viitorului Parlament: 1) Ratificare, 2) Răspun- 
deri de stabilit, 3) Suspendarea inamovibilitätilor, 4) 
Fixarea punctelor constituţionale de revizuit: ches- 
tiunea agrară (aplauze călduroase), lărgirea votului 
(rece), legea presei (foarte călduros). Arion de aseme- 
nea ţine un discurs miscätor. 


9/22 Mai. — S'au arestat cei câţiva sindicalişti ro- 


jours leurs intrigues et leur espionnage: c’est la raison pour 
laquelle on est si dur pour laisser passer de Moldavie en 
territoire occupé. Je déclare net que c'est impossible et que 
cela tourne à la manie de la persécution — espionnage chez 
Hartenstein. 

Après déjeuner, en causant avec Maltzahn au sujet de 
Beldiman, j'explique les raisons pour lesquels il y a intérêt 
pour nous, que la dynastie soit conservée, Il suivait avec 
intérêt, Il a paru saisi par mon exposé que le Roi, Roi con- 
stitutionnel, ne pouvait que faire la guerre, ayant trois 
quarts des hommes politiques engagés dans cette direction. 

— Première réunion du club. J'expose les traits princi- 
paux de la paix et de son inéluctable nécessité; je trace le 
programme du futur Parlement: 1) ratification; 2) responsa- 
bilités à établir (ovations); 3) suspension des inamovibilités; 
4) fixation des points constitutionnels à reviser: questions 
agraires (chaleureux applaudissements); élargissement du 
vote (froid); loi de la presse (très chaud). — Arion a fait aussi 
un d'scours émouvant. 


2% mai. — On a arrêté les quelques syndicalistes roumains 


NOTE POLITICE — 1918 521 


mâni cari se declaraserä maximalisti şi cari vor sa fa- 
că o republică. Perchezitionându-se la Arbore, s'a gasit 
un plio cu pecetii austriace. N'au fost deschise, dar 
Arbore a spus: Sunt hârtiile mele ucrainiene, căci voi 
fi reprezentantul Ucrainei în România! — Vorbesc lui 
Horstmann, mirat de acest amestec austriac, caci pare 
să cunoască bine pe Arbore si pe fiica sa, de care spune 
«am văzut-o de mai multe ori la mine». 


Plecările şi venirile d-nei Perticari alarmează mult 
pe Horstmann. Ar fi mulţumit ca să o fac să plece. 

— Un general — von Vertrab, — care pleacă la 
Berlin, un maior, doi alţi ofiţeri mă vizitează: Ei voese 
să trianguleze, să îndrepte harta noastră, în sfârşit să 
se instaleze la noi. Fără îndoială că nimeni nu vrea să pă- 
răsească România. Toţi caută ocaziunea să stea câtva 
timp aici. 

— Tzigara mă înştiinţează că guvernatorul pleaca 
la 2. Nu ştiam nimic de această grabnică lichidare a lui 
Militär-Verwaltung. Pentru a nu mă duce la gară, mă 
duc la 12 să-mi iau ziua bună dela generalul von Tülff, 


qui se sont proclamés maximalistes et qui veulent fonder une 
république. 

En perquisitionnant chez Arbore, on a trouvé un pli 
sous scellés autrichiens. On ne les a pas ouverts, mais Arbore 
a dit: «Ce sont mes papiers ukrainiens, car je vais être le 
représentant de l'Ukraine en Roumanie». J'en parle à Horst- 
mann, étonné de cette immixtion autrichienne, car il a lair 
de connaître beaucoup et Arbore et sa fille. — «Je Lai vue 
souvent chez moi», dit-il de M-lle Arbore. Les allées et venues 
de M-me Perticari alarment beaucoup Horstmann. Il aime- 
rait bien que je la fasse filer. 

— Un général — von Vertrab — qui repart pour Berlin. 
un major, deux autres officiers me rendent visite: ces Mes- 
sieurs veulent trianguler, raccorder notre carte, bref s’instal- 
ler chez nous. Décidément, on naime pas quitter la Rou- 
manie. C’est à qui y cherchera l’occasion d’un séjour. 

— Tzigara m'apprend que le Gouverneur part à deux 
heures. J’ignorais cette si prompte liquidation de la Militär- 
Verwaltung. — Pour ne pas aller à la gare, je vais à midi 
prendre congé du général, qui hier a déposé sa carte chez moi. 


522 NOTE POLITICE — 1918 


care depusese eri carta la mine. Păraseşte mașa la care 
primea pe diferiţii delegaţi aliaţi. Rechemarea fusese 
telegrafiată de Sâmbătă ; dar Mareşalul îl lăsase să pe- 
treacă liniştit cele două zile de Rusalii şi i-a comuni- 
cat-o numai eri. Arătându-mi părerea de rău de a pă- 
răsi această ţară încântătoare, generalul von Tülff avea 
ochii umezi de lacrămi. 

Toţi vor să rămână aici, îmi spune Horstmann. 
Tantiloff se agaţă, iar Nisami-Paşa face tot ce-i cu pu- 
tinfä ca să nu plece. 

10/23 Mai. Pentru întâia dată dela ocupaţie sär- 
bătorim, bineînţeles cu încuviințarea autoritatilor ger- 
mane, ziua de 10 Mai. Te-Deum la Mitropolie. Arion şi 
Dobrescu mă întovărăşesc, şefii de serviciu, generalul 
Mircescu şi ofiţerii de legatură. Lume pe stradă, ser- 
genţi de oraş în mare ţinută. E tot ce mai există din a- 
cel trecut aşa dulce de evocat... 

— Vizită, eu serisoare foarte călduroasă de intro- 
ducere dela Kuhlmann, a d-rului Kauffmann, prezi- 
dent al Serv. de Asigurări Imperiale, ete. — Pe vremuri 
colaborase la statisticile legei noastre asupra meserii- 








Il quitte la table à laquelle il recevait les différents délégués 
des alliés. Le rappel avait été télégraphié samedi, mais le Ma- 
1échal lui a laissé passer tranquillement les deux jours de la 
Pentecôte, et le lui a notifié hier seulement. En me disant ses 
regrets de quitter ce charmant pays, le général a eu les yeux 
mouillés de larmes. 

«Ils veulent tous rester», me dit Horam Tantiloff 
s'accroche et Nisami Pacha fait le possible et l'impossible 
pour ne pas partir. 

10/23 mai. — Pour la première fois depuis l'occupation, 
nous fêtons, avec, bien entendu, l'agrément des autorités alle- 
mandes, le 10 mai. Te Deum à la Métropole. Arion et Do- 
brescu m'accompagnent ; chefs de service ; général Mirceseu 
et les officiers de liaison. Du monde dans la rue. Les ser- 
gents de ville en grande tenue. C'est tout ce qui subsiste de 
ce passé si doux à évoquer. 

— Visite, avec lettre très chaude d'introduction signée 
Kühlmann, de Mr. le Dr. Kauffmann, président du service 
des assurances de l’Empire. Il a dans le temps collaboré aux 
statistiques de notre loi des métiers. Après conversation sur 


NOTE POLITICE — 1918 523 


ior. După ce vorbim de chestiuni de prevederi sociale: 
îşi oferă serviciile pentru lucrările de făcut în această 
directiune. 

— Mircescu a avut eu von Massow, care vine de la 
Sofia, următoarea convorbire confidențială. «Germania 
nu vrea să întărească Bulgaria, favorizând astfel jocul 
Austriei, care o susține. Mai de vreme ori mai târziu 
chestiunea financiară va fi pusă, căci suntem hotărâți, 
cdată pacea încheiată, să strângem şurupurile. Atunci 
luând pe seama Dvs. o parte din datoria lor, veţi putea 
poate răscumpăra partea de sus a Dobrogei şi să aveţi 
Constanţa. Regele Bulgariei crede că nu va putea ţine 
această parte a Dobrogei şi Radoslavof vede ca el. Dar 
trebue câştigat col. Ganceff, prieten personal al Suvera- 
nului; e ministru la Berlin şi adesea are lipsă de ban». 
Ideie de studiat. 

— Horstmann îmi desfăşură gândul plăcut Germa- 
nilor de a face «cu cheltuială comună» un spital ger- 
mano-român cu servicii speciale pentru anume celebri- 
täti germane. «Pentru noi ar fi, zice H., cel mai bun sis- 
tem de propagandă. Nu refuz nimic în principiu, — 


les questions des prévoyances sociales, il a offert ses services 
pour les travaux à élaborer dans cette direction. 

— Mircescu a eu avec Mr. de Massow, qui arrive de 
Sofia, la conversation confidentielle suivante qu'il me rap- 
porte sous le sceau du secret. «L'Allemagne ne veut pas 
fortifier la Bulgarie et ainsi favoriser le jeu de l’Autriche 
qui soutient cette puissance. Tôt ou tard la question finan- 
cière se posera, Car nous sommes décidés, dès la paix venue, 
de serrer la vis. Alors, en prenant à votre charge une part de 
leur dette, vous pourrez peut-être acheter la partie Nord 
de la Dobrogea et ayoir Constantza. Le Roi de Bulgarie 
croit qu’il ne pourra pas tenir cette partie de la Dobrogea 
et Radoslawoff voit comme lui. Mais il faut gagner le colonel 
Gantcheff, ami personnel du Souverain; il est ministre à 
Berlin et souvent à court d'argent». Idée à creuser. 

— Horstmann me développe l’idée qui sourit aux Alle: 
mands de faire <å frais communs» un hôpital germano-rou- 
main avec des services spéciaux pour certaines célébrités alle- 
mandes. «Ce serait pour nous — dit Horstmann — le meilleur 
systhème de propagande». — Je ne refuse rien en principe, — 


524 NOTE POLITICE — 1918 


trebue să arătăm bună voinţă ! — Lucrul în fond e util, 
dar de ce cheltuieli în comun ? — In ultima analiză cred 
că Flattau, care şi-a făcut o clientelă enormă, împinge 
la aceasta: ar voi şi el să rămâie în România. — Nici 
unul nu mai vrea să plece, zice râzând Horstmann. 

— Conferinţă cu Schwartzkoppen, de Beer, Mayer 
si Gârlesteanu. Grânele din Basarabia şi rechiziţiile din 
România. După lungă discuţie acord 3 concesii: 1. Ger- 
manii, cari pretind mereu că coloniile din sudul Basara- 
biei nu vor să-şi dea rezervele de frica trupelor noastre 
— şi Gârleşteanu confirmă că s'a luat fără plată, — cer 
ca garanţie dreptul să pue în satele germane 2 sau 3 sol- 
dati, agenţi de supraveghere şi de îndemn pentru lo- 
cuitori, pe când noi să-i luăm pe ai noştri. «Voim să 
colaborăm şi să vă ajutăm». Nici un caracter de ocu- 
patie militară. — 2. Linia particulară rusească Bessarab- 
skaia-Akerman, cu sediul la Odessa, e aşa de rău ad- 
ministrată incât ware nici un venit. Vor să puie în 
gări ofiţeri de supraveghere. Cum n'aşi voi să rechizi- 
ționez spre a nu avea, conflicte şi procese, conced ca ei 


il faut montrer de la bonne volontâ!—le fond est même utile, 
mais pourquoi des frais en commun? En dernière analyse, 
c'est Flattau, qui s’est fait une clientèle énorme, qui pousse à 
la roue : il voudrait rester lui aussi en Roumanie. — Plus 
aucun ne veut partir, — dit en riant M. Horstmann. 

— Conférence avec Schwartzkoppen, de Beer, Mayer et 
Garlesteanu. Sujet: les blés de Bessarabie et les réquisitions 
de Roumanie. Après longue discussion, j'accorde trois con- 
cessions: 1) Les Allemands qui prétendent toujours que les 
colonies du Sud bessarabien ne veulent pas livrer leurs ré- 
serves par crainte de nos troupes — et Garlesteano confirme 
qu’on a enlevé sans payer —, demandent comme garantie 
le droit de mettre dans les villages allemands deux ou trois 
soldats, agents de surveillance et de persuassion pour l’habi- 
tent, tandis que nous enleverions les nôtres. «Nous voulons 
collaborer et vous aider», aucun caractère d'occupation mili- 
taire, 2) La ligne privée russe Bessarabskaia—Ackermann, 
siège à Odessa, est si mal administrée que son rendement est 
nul. Il veulent mettre dans les gares des officiers de sur- 
veillance. Comme je ne voudrais pas réquisitionner pour ne 
pas avoir conflits et procès, je concède que ces Messieurs 


NOTE POLITICE — 1918 525 


să se înţeleagă cu compania. — 3. Aşezare de telefoane 
între diferite centre pentru a se iuți lucrul. 


In schimb, ei se angajează să înceteze ori ce rechi- 
ziţie, dar produsul lor să fie rezervat populatiunei ju- 
detelpr care n'au hrană (Gorj, Dâmboviţa, etc.). — In 
momentul de a pleca la Iaşi mi se anunţă că depozitul 
de muniții dela Socola a sărit în aer ; foarte multe vieti- 
me; pierderi de 60.000.000. Depozit rusesc. 

11/24 Mai. — Iaşi. —Prima mea grijă este să văd 
victimele dela Socola, la spitalul francez si la Sf. Spi- 
ridon. Las pentru ei 2000 lei. La locul sinistrului expli- 
catiuni technice lungi : experţii, în cap cu col. Pascal, 
cred într'o aprindere spontanee a pulberei rău fabri- 
cată. Sunt pulbere franceze furnizate Ruşilor, nespalate, 
uscate numai, şi cari mai au elemente organice supuse 
fermentarei. — Au fost 49 morţi şi 65 răniţi. Totul e 
ras; împrejurimile sunt distruse. Principii Carol şi 
Nicolae au fost acolo. Prinţul Nicolae a, sărit pe cister- 
nele de petrol ca să le înfrâneze şi să le împiedice să 


s'entendent à cette fin avec la Compagnie. 3) Pose de télé- 
phones entre les différentes centres pour activer le travail. 
En échange ces Messieurs s'engagent à cesser toute réquisition 
et que le produit de réquisition soit réservé à la population 
des départements qui manquent de nourriture (Gorj-Dam- 
bovitza, etc.). 

— Au moment de partir pour Iassy, on mannonce que le 
dépôt de munitions de Socola a sauté; très nombreuses victi- 
mes; 60.000.000 de pertes. — Dépôt russe. 

11/24 mai. — Iassy. — Mon premier soin est de visiter les 
victimes de Socola à l'Hôpital Français et à St. Spiridon. Je 
leur laisse 2000 lei. Sur le lieu du sinistre longues explications 
techniques: les experts, colonel Pascal en tête, croient à une 
conflagration spontanée de poudres de mauvaise fabrication. 
Ce sont des poudres françaises fournies aux Russes, non 
lavées, désechées seulement et qui gardent des éléments orga- 
niques à fermentation. — Il y a 49 morts et 65 blessés. Tout 
est rasé. Les environs sont déchiquetés. Les Princes Carol et 
Nicolas ont été les premiers sur les lieux et le Prince Nicolas 
a sauté sur les cisternes de pétrole pour frêner et les empê- 


526 NOTE POLITICE — 1918 


mearga spre focar, unde o locomotivă le împinsese atin- 
gându-le. 

— Kühlmann, la Camera de comerţ din Berlin, vor- 
bind de pace: «Tinta politică este de a se înapoia cât 
mai curând Bulgariei şi partea de nord a Dobrogei, ceia 
ce probabil se va realiza după înţelegerea între Turcia şi 
Bulgaria, aşteptată pe curând». 

12/25 Mai. — Bârlad. — Marea întrunire dela Bârlad. 
Trenul nostru special e luat cu asalt de delegaţi. La 
Vaslui George Mavrocordato mă întâmpină şi îmi strân- 
ge mâna semnificativ. Vrea să treacă ca independent, 
dar voteaza pacea (a fost naţionalist) şi darea în ju- 
decată. S'a obligat în acest sens să răspândească o pro- 
clamatie. 

In oraş primire entuziastă. Mehedinţi îmi spunea : 
Bine ca mai suntem şi noi întrun colţ la noi acasa! — 
Dejun 200 tacâmuri la Palatul administrativ. Toast bine 
adus al lui Emil Juvara ; improvizez un speech, bine 
primit. — La 3 jum. întrunire în sala teatrului. Sala 
plină. Vorbim : Meissner, un ţăran din Roman, ru, Său- 


cher de rouler vers le foyer où une machine les avait lancés 
en les heurtant. 

— Kühlmann, à la Chambre de Commerce de Berlin, par- 
lant de la paix: «Le but politique est de rendre aussitôt que 
possible à la Bulgarie et la partie Nord de la Dobrogea, ce qui 
probablement se réalisera après l’entente entre la Turquie et 
la Bulgarie, qu'on attend bientôt». 

12/25 mai. — Barlad—La grande réunion de Barlad. No- 
tre train spécial est pris d'assaut par les délégués. A Vaslui, 
Georges Mavrocordato vient au-devant de moi et me serre 
significativement la main. Il veut passer comme indépen 
dant, mais il vote la paix — il fut nationaliste — et la mise 
sons jugement. Il s’est obligé à lancer dans ce sens une 
proclamation. 

En ville réception enthousiaste. Mehedinti me dit: «Bine 
că mai suntem şi noi într'un colţ la noi acasă!» — Déjeuner 
de 200 couverts au Palais Administratif. Toast bien ttourné 
d'Emile Djuvara. J'improvise un speech chaud, bien àc- 
cueuilli, 

A 3 heures et demie réunion dans la jolie salle du Théâ- 
tre. Salle comble, quelques dames élégantes, beaucoup d'uni- 
formes. Nous parlons: Meissner, un paysan de Roman, moi. 


NOTE POLITICE — 1918 527 


lescu, Arion. Ascultat cu atentiune, se simie comunita- 
tea de sentimente. La eşire, la gară, soldaţii aclama 
pretutindeni. 

13 26 Mai. — Iaşi. — Bratianu depune la minister ce- 
rerea ciudată ca guvernul să ordone trecerea în terito- 
riul ocupat a agenţilor săi, ca să poată răspândi mani- 
festul liberal, etc. Cu toată sinceritatea: i-am răspuns, 
bazându-mă pe art. 15 din tratat, atunci când ași fi pu- 
tut foarte simplu să cer ca delegaţii sa se facă cunos- 
cuţi. Liberalii vor publica piesele, desigur. Nici unul 
nu va încerca, riscul să facă agitaţie. 

14 27 Mai. — Invitaţie la dejun din partea Regines, 
împreună cu Arion. Principesa Elisabeta strict politi- 
coasa. Se zice ca e de un francofilism fără margine. 
Regina mai liniştită, glumind. Bineînţeles tot muşea- 
toare pentru Germani. «Nu-i lăsaţi să mănânce prea 
mult». — «Ei pun amenzi fiindcă au nevoie de bani», — 
dar făra tragedie. 

După masă audienţă, cerută de politetä la Princi- 
pele Carol. cu care mai vorbisem la masă. Intre altele 


Seulescu, Arion. Arion très confus et inutilement violent. 
On m'a écouté avec attention et on sentait la communauté 
de sentiments. A la sortie, à la gare, les soldats acclamant 
partout. 

13/26 mai. — Iassy. — Bratianu remet au ministere la de- 
mande bizarre que le gouvernement ordonne le passage en 
territoire occupé de ses agents pour qu'ils puissent répan- 
dre le manifeste libéral, ete. J'ai en toute sincérité répondu, 
en me basant sur l'art. 15 du Traité, alors que j'aurais pu 
simplement demander que les délégués se fassent connaître. 
Les libéraux publieront les pièces: c’est couru. Aucun ne 
courra le risque de faire de l'agitation. 

14/27 mai —Jassy—Invitation à déjeuner de la part de la 
Reine, ainsi qwArion. La Princesse Elisabeth tout juste 
polie. On la dit d'un francophilisme outrancier. La Reine 
plus tranquille, plaisantant. Bien entendu toujours mordante 
pour les Allemands. «Ne les laissez pas trop manger». — «Ils 
mettent des amendes parce qu'ils ont besoin d'argent), mais 
plus de tragédie. 

— Après déjeuner audience, demandée par politesse, chez 
le Prince Royal, avec lequel j'avais déjà causé à table. 


528 NOTE POLITICE — 1918 


îmi spune, vorbind de Sturdza, că ar face bine să rămâie 
afară din ţară, fiindcă cunoaşte oameni cari Par omori. 
— Asupra păcei : «Toată aceasta, nu-i aşa, e un provi- 
zorat 9». — Rectific îndată : «Pacea noastră e sfârşită, 
complect sfârşită. Nu se va mai omori un om mai mult 
în cinstea noastră. Şi trebuie să ne resemnăm a consi- 
dera această stare a chestiunei, cel puţin pentru mo- 
ment, ca definitivă». — Prinţul ascultă cu atentiune, 
fără altceva decât un «vous croyez ?», şi nu se ştie dacă 
primeşte ce i se spune sau dacă în sine-şi puţin îi pasă. 
— Prin Ciocârdia, cu care este prieten, ştiu că spune: 
«Mama noastră e aşa de superioară încât suntem sub 
stapânirea ei». 

Prinţul îmi spune că misiunea Brandenstein nu sa 
înscris la Palat. Cum tiu eu orice pret să reactionez con- 
tra vorbelor spuse de Carp, şi care au facut înconjurul 
Bucureştiului şi Iaşului: cum că Regele sa refugiat la 
Bicaz ca să evite vizita lor, profit de ocaziunea aceasta, 
chem pe Hârjeu fiul. ataşat pe lânga ei, şi-i pun în ve- 
dere această greşală contra etichetei. Lunga contro- 
versă între ei dacă se înscriu la Regina, şi după două 


Entr'autres, il me dit en parlant de Stourdza qu’il ferait bien 
de rester hors du pays, car il connaît des gens qui l’assom- 
meront. Sur la paix: «Tous cela est — n'est-ce pas? — du 
provisorat»? Je rectifie de suite: notre paix est finie, bien 
finie. On ne tuera pas un homme de plus en notre honneur. 
Il faut se résigner à prendre cet état dela question, au moins 
pour le quart d'heure, comme définitif. Le Prince écou- 
te sérieusement, sans autre chose qu’un «vous croyez?» 
et on ne sait pas s’il accepte ce qu’on lui dit ou s’il s’en fiche 
intérieurement. — Par Ciocardia, qui est son ami, je sais qu'il 
dit: Notre mère est si supérieure, qua nous sommes sous 
sa domination». 

“est le Prince qui me dit que la mission Brandenstein 
ne s'est pas inscrite au Palais. Comme à tout prix je veux 
réagir contre le propos lancé par Carp et qui a fait le tour 
de Bucarest et de Iassy: que le Roi s’est réfugié à Bicaz pour 
éviter leur visite, je saisis la balle au bonde, j'appelle Har- 
jeu, attaché à leurs personnes, et lui reproche ce manquement 
à l'étiquette: longue controverse entre eux si on s'inscrit 
chez la Reine et après 2 heures on a correspondu avec Buca- 


NOTE POLITICE — 1918 529 


ore — au comunicat cu Bucureşti, — se tranşează afir- 
mativ. Seriu şi lui Tzigara ca să-i spună lui Horstmann 
că nu Curtea era de vină. Cât m'am zbătut şi pentru 
această afacere stupidă ! 

— O serie de reprezentații de Flers la teatru; ma- 
nifestafii ; rechemarea autorului, «Vive la France», etc. 
Aflu că astăseară va fi şi o conferinţă şi că se va cânta 
Marsilieza. Chem pe prefectul de poliţie şi pe Petro- 
vici, directorul teatrelor, pe care îl prevenisem la Bâr- 
lad şi care bine înţeles nu ştia nimic. Prin prefect am 
rugat pe d. de Flers să nu ţie o conferinţă nesupusă 
cenzurei. S'a executat; n'a apărut pe scenă când a fost 
rechemat şi a doua zi mi-a făcut a vizită: înţelege si- 
tuafiunea, nu vrea să pricinuiască greutăţi şi renunță 
la conferinţă. 

15/28 Mai. — Depeşă foarte prietenoasă a lui Mac- 
kensen pentru catastrofa dela Socola. 

— Altă menorocire la Socola. De data asta la 1600 
metri de locul catastrofei. Un detaşament de recruți 


rest, — ca se tranche par l’affirmative J'écris aussi à Tei- 
gara pour qu'il dise à Horstmann que ce n’est pas la Cour 
qui est en défaut, Ai-je assez trimé aussi pour cette stupide 
affaire ! 

— Un cycle représentations de Flers au Théâtre, mani- 
festations; rappels de l’auteur: «Vive la France», ete. J’ap- 
prends que ce soiri il doit y avoir aussi conférence et que 
la Marseillaise sera chantée. J'appelle le préfet de police et 
Petrovici, le directeur du Théâtre, que j'avais prévenu à Bar- 
lad déjà et qui naturellement ne savait rien. Par le préfel 
de police je prie M. de Flers de ne pas tenir une conférence 
qu'il n'avait pas soumise à la censure. Il s’est exécuté; il 
n’a pas paru sur la scène quand on l’a rappelé et le lende- 
main m'a fait une visite: il comprend la situation, ne veut 
pas causer des ennuis et rénonce à sa conférence. 

15/28 mai. — Jassy. — Nouvelle offensive allemande, dans 
la direction Reims et Soissons. Du premier coup elle san 
nonce comme un succès important. 

— Dépêche très amicale de Mackensen pour le catastro- 
phe de Socola. Nouvel accident à Socola. Cette fois-ci à 1.600 
mètres du lieu de la catastrophe. Un détachement de recrues 


34 


530 NOTE POLITICE — 1918 


coborând dintr'un tren şi mergând peste câmp, au făcut. 
să explodeze o bombă ; 20 de victime, din care vre-o 10 
morţi. Soriu lui Hârjeu o scrisoare indignatä asupra 
acestei lipse de precautiuni. 

— Două buelucuri, datorite prostiei militarilor şi 
obiceiului lor de «siretenie» (7) când sunt în raport cu 
strainii. Un ordin neîndemânatec al generalului Popo- 
vici către col. Jitianu a încaput pe mâna comisiunei ger- 
mane pentru cumpărarea grâului din Basarabia. Cum? 
— Bine suntem serviţi! — Ca urmare, telegramă fu- 
rioasă semnată de Maresal. In aparenţă, din partea 
noastră e un act necinstit şi seriu lui Hârjeu o seri- 
soare foarte supărată. Avem aerul să mărturisim că go- 
lim de cereale tocmai regiunea pe care o lăsasem Ger- 
manilor. A doua zi dimineaţa din Roman trimit o tele- 
gramă lui Mircescu ca să tie lucrurile aşa până la în- 
toarcerea mea. 

Din cauza încetinelei generalului Herjeu avem 
partea cea rea într'o altă afacere. Germanii, ca să pri- 
mească 100.000 de demobilzati, au cerut proviziuni. 
Lucru foarte natural, fiind-că totul e pus la raţie. Cum 


quittant un train a pris à travers champs, a fait partir 
une bombe, viugt victimes, dont uue dizaine de morts. 
J'écris à Herjeu une lettre indiguée sur cette abseuce de me- 
sures de précaution. 

— Deux tuiles, dues à la sotise de nos militaires et à 
leurs habitudes de «malice» (!) quand on est en rapports 
avec des étrangers. Un ordre maladroit du géuéral Popovici 
à Jiteanu est tombé aux mains de la commission allemande 
d'achat des blés de Bessarabie. Commeut? Nous sommes bien 
servis! Là-dessus télégramme furibond signé par le Maréchal 
et pas mal d'iujonctions. C’est en apparence de notre part un 
acte déloyal et j'écris une lettre à Herjeu, furieuse. Nous a- 
vons l’air d'avouer que nous vidons de céréales juste la ré- 
gion que nous concédons aux Allemands. Et le lendemain 
matin de Roman je lance un télégramme à Mircesco pour re 
tenir les choses jusqu’à ma rentrée. Nous avons, grâce aux 
lenteurs du général Herjeu, le mauvais bout dans une se- 
conde affaire. Les Allemands pour recevoir 100.009 démobili- 
sés ont demandé des provisions. C’est tout naturel, puisque 
tout est ratiouué. Comme notre traité ne parle de cette obli- 


NOTE POLITICE — 1918 551 


tratatul nostru nu vorbeste de aceastä obligatie decât 
pentru refugiaţi, militarii n'au voit să o aplice şi de- 
mobilizatilor. Prostie. Inainte ca să regulăm aceasta 
chestiune în consiliul de miniştri, Ressel şi răspunsese 
în mod negativ şi acum Germanii comunică că opresc 
intrarea demobilizatilor! 10.000 de desamagiti la Mără- 
şeşti, cari îmi mai complică situaţia ! 

16/29 Mai. Bicaz. — Plec în automobil la Bicaz, ne- 
căjit. Dela Roman trimit telegrama lui Mircescu. Pe 
drum observ că în supărarea mea am uitat decretele cari 
motivaseră invitaţiunea Regelui ca să mă duc să-l văd. 
— Regele, restabilit, vorbeşte mai ales rău de Ruşi. Va 
primi pe ofiţerii germani, spunând că eo prostie să 
se creadă că călătoria sa ascunde dorinţa de a se feri 
de ei.—Ar vrea să puie un om serios, ca com. Irimescu, 
pe lângă fiul său, care se va stabili la Târgul-Neamţ 
ca şef al batalionului 8 vânători. (Stârcea a spus lui 
Vasilescu că Regele era nemulţumit că nu mai poate 
stăpâni pe Prinţul Carol). — Ii cer părerea sa asupra 
generalilor Grigorescu şi Văitoianu. «Cel dintâi e un 


gation que pour les réfugiés, les militaires n’ont pas voulu 
l'étendre aux démobilisés. Bâtise. Le temps de règler la ques- 
tion au Conseil des Ministres, Ressel avait déja répondu né- 
gativement et les Allemands comuniquent qu'ils arrêtent la 
rentrée des démobilisés! Il y a 10.000 déçus à Marasesti qui 
me compliquent encore la situation. 

16/29 mai. — Bicaz. — Je pars en auto pour Bicaz, de mé- 
chante humeur. De Roman je lance un télégramme à Mir- 
cescu. En route je m'aperçois que dans ma colère j'ai oublié 
les décrets qui avaient motivés mon invitation par le Roi 
d'aller le voir. Le Roi, bien remis daplomb.. Ii dit sur- 
tout du mal des Russes Il recevra les officiers alle- 
mands, estimant que c’est une sotise qu'on ait prétendu que 
son voyage masquait le désir de les éviter. Il veut mettre un 
homme sérieux — comme le commandeur Irimescu — auprès 
du son Fils qui va s'établir à Târgu-Neamt comme chef du 
bataillon 8 de chasseurs. (Stîrcea a dit à Vasilescu que le 
Roi était mécontent de ne plus pouvoir tenir le Prince Carol). 

Je lui demande son avis sur les deux généraux Grigo- 
resco et Vaitoiauo. Le premier est un soldat heureux, mais 


532 NOTE POLITICE — 1918 


soldat fericit, dar curagios, lucru care îşi are valoarea 
sa; prea îi plac discursurile; la un dejun aproape intim 
cu doamne, a voit să-mi facă un toast: a trebuit să-i 
spun că e destul să cioenească numai paharul. Nu-mi 
place să fiu silit a vorbi în public, nu-mi place deloc: 
D-ta o ştii. V'a dat o masă; nu-mi place că a publicat 
ceiace a spus; a doua zi a mai dat un dejun Antantei. 
(Râdem amândoi: aceasta se cheamă a fi neutru). — Cât 
despre Văitoianu, acesta mi-a spus un lucru de bum 
simţ : «S'a sfârşit, trebue să ne resemnäm si să ştim să 
tăcem. Şi am aprobat. 

Regele lucrează mult. Adnotează toate decretele şi 
toate proectele ce i se prezintă. In decretul-lege asupra 
jandarmeriei el a corijat judicios două articole. A. cerut 
o explicare pentru reabilitarea a doi comisari de poliţie. 
De altfel Stârcea a spus lui Vasilescu că M. S. lucra 
foarte mult. 

— Intors târziu noaptea (1 jum.), Mitilineu aduce 
telegrame din cele mai supărătoare privitor la toate 
chestiunile în litigiu: până şi Bulgarii cari opresc re- 
patrierea prizonierilor; însă  vicleanul Tantiloff are 


courageux, ce qui a sa valeur; il aime trop les discours; à 
un déjeuner presque intime, avec des dames, il a voulu me 
haranguer: J'ai dû lui dire que trinquer suffisait; m'obliger 
à parler en public est une chose que je n'aime pas du tout, 
du tout: vous le savez. Il vous a donné un déjeuner; je naime 
pas qu’il ait publié ce qu’il a dit; le lendemain il a offert un 
autre déjeuner à l’Entente. (Tous les deux de rire: ça s'ap- 
pelle être neutre). Quand à Vaitoianu, il m'a dit une chose 
sensée: «C'est fini; il faut nous résigner et savoir nous taire. 
Et je lai approuvé». Le Roi travaille beaucoup. Il annote 
tous les décrets et tous les projets qu’on lui présente. Dans 
Je décret-loi sur la gendarmerie il a corrigé judicieusement 
deux articles. Pour une réhabilitation de deux commissaires 
de police, il a demandé une explication. D'ailleure, Stîrcea 
a dit au colonel Vasilesco que S. M. s’occupait énormément. 

Rentré tard dans la nuit (une heure et demi), Mitilineu 
apporte des télégrammes des plus fâcheux dans toutes les 
questions en litige: jusqu'aux Bulgares qui arrêtent le ra- 
patriement des prisonniers, mais Tantiloff a soin de me dire 


NOTE POLITICE — 1918 533 


grija să-mi spue printro scrisoare la 28 Mai ca e în 
urma cererei Oberkomandei. 

17/30 Mai, — Iaşi. — Lungă explicatiune cu Härjeu 
care vrea să-şi dea demisia. Fac o anchetă personală. 
Explicările lui Popovici pun lucrurile la punct: a fost 
mai mult nedibäcie de cât adevărate rele intentiuni. Te- 
legrafiez Mareșalului o explicare deplină, dar rece. In- 
sărcinez pe Arion să formuleze pe lângă Horstmann o 
protestare vie pentru atitudinea ce se ia faţă de guvern. 


— Ofensiva germană e grozavă. Soissons e luat şi 
Reims amenințat. 

— Hârjeu îmi citeşte procesul verbal de anchetă în 
afacerea căpitanului Băngănescu. Şi el şi colonelul säu 
au fost absenți şi şi-au depăşit concediul. Generalul e 
convins că Prinţul Carol i-a înştiinţat. 

— Carp cere un loc în trenul meu, pe care il acord. 
Am luat ceaiul împreună în salonul meu. Nu mi-a spus 
nimic de politică şi vine pentru alegeri, la cari grupul 
său a pus o listă împotriva candidaţilor noştri. 


que c'est sur la demande de l'Oberkommando par lettre du 
28 mai. 

17/30 mai. — Zassy. — Longue explication avec Herjeu qui 
m'offre sa démission. Je fais une enquête personnelle. Les 
explications de Popovici mettent les choses au point. Il y a 
eu plus de maladresse que des véritables manvaises inten- 
tions. Je télégraphie au Maréchal une explication complète, 
mais sèche. Je charge Arion de formuler auprès de Horst- 
mann une protestation vive pour l'attitude qu'on prend vis- 
à-vis du gonvernement, 

L’offensive allemande est formidable, Soissons est pris 
et Reims menacé; 35.000 prisonniers. 

Herjeu me lit le procès-verbal d'enquête sur l'affaire du 
capitaine Banganescu. Et lui et son colonel ont été absents 
et ont même dépassé leur permission. Le général est con- 
vaincu que le Prince Carol les a avertis... 

— Carp demande une place dans mon train, que je lui 
accorde. Nous avons pris le thé ensemble dans mon salon: 
il ne m'a pas dit un mot de politique et il arrive pour les 
élections, où son groupe a posé une liste entière contre nos 
candidats. 


334 NOTE POLITICE — 1918 


18/31 Mai. — Cea dintâi persoană cu care vorbese 
este Horstmann. Ii arăt dosarul ; pare convins că mili- 
tarii au facut o prostie, căci îmi cere pentru a doua zi 
o conferinţă cu Schwartzkoppen. Privitor la alegeri, mă 
întreabă dacă Carp va fi ales. Ii răspund că dacă ai 
lui îşi retrag lista, va fi ales «întrun fotoliu» în locul 
lăsat vacant ; altfel vor fi în balotaj. Recunoaşte că am 
făcut tot ce trebuia să fac şi am satisfăcut cererea ma- 
resalului, care dorise un loc pentru  Neniţescu şi altul 
pentru V. Arion. Insă nu mă opresa ca să spun câteva 
adevăruri asupra modului lor de a lucra în toate. Intre 
altele, semnalez zelul locot. Pohl, care susține pe față 
candidatura lui Ciorăneanu la Ploeşti. — Scrisoare de 
la Oberkommando, mirat de punerea în libertate a lui 
Kartamicef *), arestat şi apoi liberat. Răspund prin 
Vasilescu că acest domn se bucură încă de imunitatea 
diplomatică ca membru al Comisiunei Dunărei. 

19 Maiu (1 Iunie). — Prima zi de alegeri. Linişte pre- 
tutindeni. Se votează cu destulă tragere de inimă. Ma- 


18/31 mai. — La premiere personne avec laquelle je cause, 
est Horstmann. Je lui montre le dossier; il semble convaincu 
que les militaires ont fait une bêtise, car il me demande pour 
le lendemain une conférence avec Schwartzkoppen. Sur les 
élections il me demande si Carp sera élu; je lui réponds que 
si les siens retirent leurs listes, il sera élu «dans un fauteuil» 
à la place laissée vacante; si non, il se mettront en ballotage. 
Il reconnaît que je fais tout ce que je devais faire et que j'ai 
satisfait à la demande du Maréchal qui m'avait demandé 
une place pour Nenitzescu et l’autre pour Virgil Arion. Je 
ne me gêne pas pour dire certaines vérités sur la façon de 
faire, en tout, de ces Messieurs. Entre autres, je signale le 
“ele de Mr. le lt. Pohl qui soutient ouvertement la candida- 
ture de Ciorameanu à Ploesti. 

— Lettre de Oberkommando étonné de la mise en liberté 
de Cartamitcheff, arrêté et puis relaxé, Je fais répondre 
par Vasilesco que ce Monsieur jouit encore de l’immunité di- 
plomatique comme membre de la Commission du Danube. 

19 mai (1 juin). — Premier jour d'élection. Calme par- 
tout. On vote avec assez d'entrain. Partout le tiers du col- 


*) Consul al Rusiei la Galaţi. 


NOTE POLITICE — 1918 535 


joritatea necesară e pretutindeni depăşită. Se votează 
cu listele dela 1916, din cari sunt mulţi dispăruţi, pe 
când mulţi alegători noui nu şi-au valorificat drepturile. 

— Nouă serisoare dela O. K. M. E imposibil să se 
grămădească mai multe fleacuri ca sa se ajungă la cân- 
tecul : retrimiterea legatiunilor Antantei. Dar cum aceşti 
domni au un serviciu perfect de informatiuni şi cum a- 
gentia Du Bochet de la «Petit Parisien» e cunoscută, 
scriu lui Bărbătescu să facă o perchezitie şi să seches- 
treze. 

— Lungă explicatiune cu Schwartzkoppen, maiorul 
von Beer şi Mircescu. «Agurida miere». Mircescu nu se 
sfieşte să critice procedeele: executare chiar înainte de 
a fi aşteptat un răspuns. Dar obţin ca să se lase oameni- 
lor să-şi macine proviziile ascunse, căci ţăranii au ştiut; 
să sustragă o parte din porumb cercetărilor. Pentru 
moment, greutăţile sunt înlăturate. Pentru câtă vreme 
însă ? 

Armata Kronprintului a ajuns pe Marna: 45.000 
prizonieri, 400 tunuri. 








lege, quorum indispensable, est largement dépassé. On vote 
sur les listes de 1916, done avec de nombreux morts et dis- 
parus, alors que beaucoup de nouveaux électeurs n’on pu 
faire valoir leurs droits. 

— Nouvelle lettre de Oberkommando. Il est impossible 
d'entasser plus de ragots et plus de futilités pour arriver au 
dada: renvoyer les légations de l’Entente. Mais comme ces 
Messieurs ont un service parfait de renseignements et que 
l'Agence Du Bochet du «Petit Parisien» est eventée, j'écris 
à Barbatescu de faire une perquisition et de saisir. 

Longue explication avec Schwartzkoppen, le major von 
Beer et Mircescu. «Agurida miere». Mircescu ne se gêne pas 
pour critiquer les procédés : exécution avant même d’avoir 
attendu une réponse. Mais j'obtiens qu'on laisse les gens 
moudre leurs provisions cachées, car les paysans ont su 
soustraire une partie de leurs maïs aux investigations. 
Pour le quart d'heure, les difficultés sont aplanies. Pour com- 
bien de temps? 

— L'armée du Kronprinz est arrivée sur la Marne. 45.000 
prisonniers, 409 canons. 


536 NOTE POLITICE — 1918 


20 Maiu (2 Iunie). — Linişte. Alegerile au dat pretu- 
tindeni un quorum satisfăcător. O singură surprindere: 
Averescu cade la Bacău, dar e ales Ja Tecuci, ceia ce nu 
e de mirare, şi la Vaslui, ceia ce e de mirare. Diferenţa 
între Peride şi Ioanid, al doilea candidat al nostru, e 
aşa de mare (90—38), încât desigur a fost înţelegere 
între Carp şi Averescu. 

21 Maiu (3 Iunie.) — E. S. Osman-Nizami îmi face o 
lungă vizită. Are să plece în curând. (Aşa dar lichideaza 
Turcii şi Bulgarii). Dacă n'ar fi trebuit să se grăbească 
pacea, pentru ca să expedieze totul pe frontul de vest. 
nici odată Turcii n’ar fi semnat pacea din cauza, Dobro- 
gei, care nu poate fi atribuită Bulgarilor. El propusese, 
în locul acestui condominium care nu înseamnă nimic, 
să se dea Dobrogea Turciei «ca un zălog până la pacea 
generală». Czernin primise ideia; dar Kühlmann, «care 
nu e inteligent; n’are vederi largi», a refuzat. — Nizami 
se întreabă de ce Austriacii au trimis totdeauna aici oa- 
meni ca Sendler, care n’avea decât un gând: dea se 
arăta mai rigid ca un Prusian. Sendler, sosind la Kiev, 


2 juin. — Calme, Les élections ont donné partout un 
quorum satisfaisant. Une seule surprise: Averescu tombe à 
Bacau, mais il est élu à Tecuci, — ce qui n’est pas étonnant 
— et à Vaslui, — ce qui est surprenant. L'écart entre Peride 
et Ioanid, notre second candidat, est si grand (90 et 38) que 
pour sûr il y a eu entente entre les gens de Carpet Averescu. 

21 mai (3 juin).— S. Ex. Osman Nizami me fait une longue 
visite. Il va partir bientôt (on liquide done les Turcs et les 
Bulgares). S'il n’avait pas fallu bâcler la paix pour tout expé- 
dier sur le front Ouest, jamais la Turquie n'aurait signé la 
paix à cause de la Dobrogea qui ne peut revenir aux Bul- 
gares. Il avait proposé, au lieu de ce Condominium qui ne 
dit rien, de donner à la Turquie la Dobrogea «comme un 
gage jusqu’à la paix générale». Czernin avait admis l’idée : 
mais Kühlmann, «qui n’est pas intelligent ; il n’a pas des 
vues larges», a refusé. Nizami se demande pourquoi les Au- 
trichiens ont toujours envoyé ici du monde comme Sendler 
qui n’avait qu’une idée: de se montrer plus raide qu’un Prus- 
sien. Sendler, en arrivant à Kiew, quand on lui a proposé de 


NOTE POLITICE — 1918 537 


când i s'a propus să vadă Rada, a întrebat: «cât cere pe 
noapte ?» «Coureur, mais pas au courant, le général». 
Nizami propune tutun, tanin, alune, în schimbul cailor 
şi tunurilor româneşti. Ei au proectile pentru ele, şi de 
ce să fie lăsate sub paza Germanilor, cari le vor lua la 
cea dintâi nevoie? Munurile nu vor servi nici odata con- 
tra României, iar întrun viitor mai îndepărtat vor fi 
demodate. — Făgăduese că mă voi gândi. 

Raspund cum trebuie scrisorei de Sâmbătă dela 
O. K. M. 

— Fiindcă Carp se plânsese că Germanii nu-] pro- 
tejase ca să poată avea un grup la alegeri şi fiindca 
Virgil Arion a avut pretenţia «că ei (ca partid) trebuiau 
să ia parte la tratatul de pace» (!), Horstmann, confident 
al acestor reclamatiuni rusinoase, dar fiindu-i teamă de 
campania lui Beldiman şi celorlalţi, m'a rugat să-i fac o 
notă. «Se ştie oare ce le-a spus Mareșalul ?». 

22 Maiu (4 Iunie). — Scris de vreme lui Arion spre 
a-i reaminti: 1) Comisiunea financiară care trebue să 
plece la Berlin, şi să-l întreb dacă a prevenit pe Gri- 


voir La Rada, a demandé : «Qu'est ce qu’elle demande pour 
sa nuit?» — «Coureur, mais pas au courant, le général. 

Nizami offre du tabac, des moïsettes, du tanin en échange 
de chevaux et de canons roumains. On a des projectils pour 
ces pièces; et pourquoi les laisser sous la garde des Alle- 
mands qui les prendront au premier besoin. Les canons ne 
serviront jamais contre la Roumanie et pour un avenir 
éloigné ils seront démodés. Je promets de réflechir, 

— Je réponds de la bonne encre à la lettre de samedi 
de l'O. K. M. 

— Comme Carp s'était plaint que les Allemands ne l’ont 
pas protégé de façon à ce qu’il ait un groupe dans les élec- 
tions et que Virgil a émis la prétention «qu'ils (comme 
parti) devaient faire partie du Traité de Paix» (!!), Horst- 
mann, confident de ces réclamations honteuses, mais ré- 
doutant la campagne de Beldiman et autres, m'a prié de lui 
faire une notice: «Est-ce qu'on sait ce que le Maréchal leur 
a dit?» 

22 mai (4 juin). — Ecrit de bonne heure à Arion pour lui 
rappeler: 1) La commission financière qui doit aller à Berlin 


538 NOTE POLITICE — 1918 


gore Cantacuzino. — 2) Ca arbitragiul bulgar este încă 
pendinte pentru insulele din Brăila. 

— La dejun, ca de obiceiu, Bellow si Horstmann, 
Bellow declară cu vioiciune lui Horstmann. după masă, 
că n'are nimic a face cu zvonurile care circulă că va fi 
numit ministru la Bucureşti. (Horstmann e acela care 
ţine să aibă aest post). 

24 Maiu (6 Iunie). — Viaţa devine din ce în ca mai 
grea. Cererile Germanilor te omoară şi procedeele lor nu 
sunt de loc binevoitoare. Ei sunt duşmani în mod surd ai 
guvernului, prin antidinasticism specific României si 
mai ales supăraţi la gândul de a părăsi ţara. Care mai 
de care să găsească motiv sau să înceapă o cheltuială— 
pe socoteala României, — pentru ca să se agafe de locul 
lui. — Col. Kabelmacker dela Căile ferate este mai ales 
cel mai brutal. 1) Vrea să construiască podul nostru dela 
Cosmeşti ; evaluează lucrarea la 5.000.000 mărci; nu 
vrea să prezinte un deviz, şi dacă se refuză, ameninţă 
să nu lase să se construiască un pod provizoriu, sub pre- 
text că malul drept al Siretului e teritoriu ocupat; 2) 


et lui demander s’il a prévenu Grégoire Cantacuzène; 2) Que 
l'arbitrage bulgare est encore pendant pour les îles de Braila. 

— A déjeuner, comme d'habitude, Bellow et Horstmann, 
Bellow avec vivacité déclare, après déjeuner, à Horstmann, 
qu'il .n'est pour rien dans les bruits qui de toutes parts cir- 
culent qu'il va être nommé ministre à Bucarest. (C'est Horst- 
mann qui tient surtout à ce poste). 

24 mai (6 juin).—La vie devient de plus en plus intenable; 
les demandes des Allemands vous assassinent et leurs procédés 
ne sont nullement empreints de bienveillance. Ils sont sourde- 
ment hostiles au gouvernement par antidynasticisme spéci- 
fique à la Roumanie et surtout exaspérés à l’idée de quitter 
le pays. C’est à qui inventera une raison ou engagera une 
dépense — au compte de la Roumanie — pour s’acerocher à 
sa place. Le colonel Kabelmacker des Chemins de Fer est tout 
particulierement envahissant et brutal: 1) T1 veut bâtir notre 
pont de Cosmesti; il estime la dépense à 5 millions de marks; 
il ne veut pas présenter de devis, mais si on refuse, il menace 
de ne pas laisser construire un pont provisoire, sous prétexte 
que la rive droite du Siret est territoire occupé; 2) il veut à 


NOTE POLITICE — 1918 539 


Vrea cu orice pret gara Barboşi în circuitul românesc 
şi dacă îi este refuzată, nu vrea să facă legătura cu 
Galaţii! 3) Vagoanele cu paturi sunt sub sechestru în 
Belgia ; vrea să i se dea vagoanele, sau nu mai lasă 
altele să treacă. Şi tot aşa în toate chestiunile. 

Cap. Hartenstein nu mai vrea să dea penmisii pen- 
tru a, se intra în teritoriul ocupat. O cerere personala 
pentru Marieta Ghika, Constanţa Cantacuzino, e de 10 
zile fără soluţie. Dar dacă întârziem o jumătate zi satis- 
facerea unei cereri,—ca aceia a cumpărărei de cai în co- 
loniile germane din Basarabia, — este o afacere de 
Stat. Se pare ca col. von Schwartzkoppen e un om de 
încredere al lui Ludendorf si astfel adept. al mijloace- 
lor tari, şi mai ales antidinastice pentru România. 

25 Maiu (7 Iunie). — Alegerile merg liniștit eu multi 
votanti. Afară de Averescu, ales de 4 ori, — şi care mi 
sa spune că va fi încă ales—, orice opoziţie nu are răsunet. 
Prietenii lui Carp nu contează. Ciorăneanu, ajutat pu- 
ternic de poliţia germană, întruneşte d’abea 50% din 
voturile noastre la Ploeşti. E candidatura care sa pre- 


tous prix la gare de Barboşi dans le circuit roumain et si on 
la lui refuse, il n'entend pas faire la liaison Galatz: 3) les 
wagon-lits sont sous séquestre en Belgique; il veut qu'on 
donne les voitures, ou bien il n’en laisse plus passer, Et c'est 
ainsi en tout. 

Le capitaine Hartenstein entend ne plus donner des per- 
mis pour entrer en territoire occupé. Une demande person- 
nelle pour Mariette Ghika, Constance Cantacuzène, ete. depuis 
dix jours sans solution. Mais si je tarde une demi-journée 
à satisfaire une demande — comme celle d’achat de che- 
vaux dans les colonies allemandes de Bessarabie, — c'est une 
affaire d'Etat. 

Il paraît que le colonel de Schwarzkoppen est un homme 
de confiance de Ludendorf et, comme tel, adepte de la ma- 
nière forte et surtout antidynastique pour la Roumanie. 

25 mai (7 juin).—Les élections vont leur train—tranquilles, 
avec grand nombre de votants. Sauf Averescu qu1est élu qua- 
tre fois—et qui, me dit-on, le sera encore—toute opposition n'a 
aucun écho. Les amis de Carp font surtout triste figure. Cio- 
raneanu, qui la police allemande a fortement pistonné, réunit 
50% seulement des voix que nos amis ont à Ploesti. C’est la 


540 NOTE POLITICE — 1918 


zentat mai bine. Restul nu exista. Carp n'a înţeles ridi- 
colul «grupului său» — aşa se intitulează — compus 
exclusiv din «prefectii» săi, recoltati la Stralsund si 
Krefeld ! 

— Regina mă încurcă iar cu o telegramă către col. 
Andersen, expediată de Wopicka prin T. F. F. şi bine 
înţeles prinsă din zbor de Germania. Andersen dela 
Crucea Roşie Americană anunţă, după 8 săptămâni, so- 
sirea la Londra şi salută pe Regina. Regina răspunde em- 
fatic, cu două înţelesuri, şi telegrama ei e într'adevăr 
suspectă, chiar pentru cel ce nu se aşteaptă. Se poate 
judeca deci de efectul ce a produs. 

— Horstmann face o nouă tentativă ca să retrimit 
din ţară pe de Flers. «Nu e militar, nu e ofiţer» ce caută 
la Iaşi ?» 

Am voit să numese pe Grigore Cantacuzino ca şef 
al misiunei financiare care se duce la Berlin; a refuzat. 

26 Mai (8 ITunie). Tasi.—Plecasem pentru parasta- 
sul soldaţilor căzuţi în război. Din cauza grevei Căilor 
ferate din Moldova, sosesc la 2 după amiază în loc de 9 


candidature qui a fait meilleure figure. Le reste est inexis- 
tant, Et Carp n'a pas compris le ridicule de «son groupe» — 
cest ainsi qu'il s'intitule — composé exclusivement de ses 
préfets récoltés à Stralsund ou à Krefeld! 

— La Reine me jette de nouveau dans les jambes un télé- 
gramme au colonel Andersen, expedié par Vopicsa par T. S. 
F. et que les Allemands ont évidemment saisie au vol. Ander- 
sen — Croix Rouge américaine — annonce après huit semai- 
nes arrivée à Londres et salue avec calme la Reine. La Reine 
répond avec emphase, à double sens, et son télégramme est 
réellement suspect même pour des gens non prévenus. On 
paye de l'effet. 

— Horstmann fait une nouvelle tentative pour que je 
renvoie de Flers. «Il n'est pas militaire, il n’est pas officier, 
que cherche-t-il à Iassy?». 

— J'ai voulu donner Grégoire Cantacuzène comme chef 
à la mission financière qui se rend a Berlin. Il a refusé. 

26 mai (8 juin). — Jassy. — J'étais parti pour le Parastas 
en l'honneur des soldats tombés pendant la guerre. Grâce à 
la grève des chemins de fer en Moldavie, j'arrive à 2 heures au 


NOTE POLITICE — 1918 541 


dimineaţa. Mi se spune că a fost lume multă şi ceremo- 
nie măreaţă. Regele, în urma insistențelor mele, n'a pof- 
tit pe ataşaţii militari ai Antantei, nici chiar pe cel fran- 
cez şi totuşi au căzut ofiţeri francezi pe câmpul nostru 
de luptă. E cam tare! 

Härjeu îmi spune că Regele e foarte îngrijorat; El 
simte ca Germanii n'au desarmat şi că se cauta a se 
face greutati pentru motivarea unei intervenţii armate. 
Hârjeu se plânge de amestecul neîncetat al Pala- 
tului, — adică al generalului Râmniceanu, —în afacerile 
ministerului său. 

— La laşi toate plăcerile: grevă, câţiva ingineri 
trăgând sforile, arestări, lipsă de alimente: judeţe în- 
tregi înfometate. Câmpiile arse de secetă nu mai pot 
hrăni vitele —Şi trebue încă făcută legea importantă a 
comisiunilor de import şi export. O viaţă care nu e ve- 
selă, mai ales cu intrările şi eşirile generalilor. amirali- 
lor, ete, cari nau nimic de spus decât să se plângă sau 
să se arate; şi în plus combinatiunile «politice» ale pre- 
fecţilor... 


lieu de 9 heures du matin. Il y a eu, me dit-on, grand concours 
de public et magnifique cérémonie. Le Roi, cédant à mes 
insistances, n’a pas invité les attachés militaires de PEntente, 
pas même les Français, et il est tombé des officiers français 
sur nos champs de bataille. C’est dur! 

— Herjeu me dit que le Roi est très inquiet; il sent que 
les Allemands n’on pas désarmé et que l’on cherchera à faire 
des difficultés pour motiver une intervention armée. — Her- 
jeu se plaint de la constante immixtion du Palais — c'est-à- 
dire du général Rammiceanu—dans les affaires de son ressort. 

— A Iassy tous les agréments: grève, quelques ingénieurs 
tirant les ficelles, arrestations; manque d'aliments: des dé- 
partements entiers affamés. Les champs brûlés par la sé- 
cheresse ne nourissant même plus les bestiaux! Et il faut 
encore finir de camper la loi considérable des commissions 
d'importation et d'exportation. Une vie qui n’est pas drôle, 
avec surtout les venues, les sorties de généraux, d'amiraux 
qui n'on rien à dire que se plaindre ou se faire voir, et les 
combinaisons «politiques» des préfets... 


542 NOTE POLITICE — 1918 


21 Mai (9 Iunie). — Prânzesc la Rege cu generalii. O 
masă e prezidată de Regele-Regina; cealaltă de Prinţul 
Carol şi Prinţesa Elisabeta. 

28 Mai (10 Iunie). — La Rege. E nemulţumit de Hâr- 
jeu; încet si nehotärît. Averescu a seris în secret lui 
Mackensen (de altfel nota gazetelor germane pentru 
alegerea sa e paste mäsurä de elogioasä) si scrisoarea a 
fost trimisă printr'o rudă a lui Luca Niculescu. (Ressel 
n'ar trebui să mai rămână la Stat-Major, mai ales la in- 
formatiuni : prea devotat lui Averescu. — Această notă 
din urmă dată de Mitilineu). Nimic de însemnat din 
restul convorbirei. 

29 Mai (11 Iunie). — Bucureşti. — Sosese la Bucu- 
reşti la, 5 jum. în loc de 1. 

Nu găsesc de cât plângeri: lipsă de pâine; se fură 
chiar asupra ratiei reduse ; soldaţii germani, unguri, 
ete. tin rândul sau tree direct la brutari, iau un sac cu 
pâini şi ceilalţi nu mai au nimic, — dar prin împreju- 
rimi se găseşte pâine... cu un leu! — Se rechizitioneazä 
fără milă, unii caută aramă, alţi ridică chiar vacile cu 


27 mai (9 juin), — Iassy. — Je dîne chez le Roi avec les 
généraux. 

Une table est presidée par Roi-Reine, l’autre par Prince 
Carol-Princesse Elisabeth. 

28 mai (16 juin). — Chez le Roi. Mécontent de Herjeu; lent 
et indecis. Averescu a écrit secrètement à Mackensen (d’ail- 
leurs la note des journaux allemands pour son élection ultra- 
élogieuse) et sa lettre est partie par un parent de Luca Nicu- 
lescu. — (Ressel ne devrant pas rester à l’Etat-Major — sur- 
tout aux renseignements: trop dévouë à Averescu — cette 
dernière note a été apportée par Mitilineu). — Rien de sai- 
lant pour le reste de la conversation. 

29 mai (11 juin). — Bucarest. — J'arrive à Bucarest à 5h. 
et demie au lieu de 1 h. 

— Je ne trouve que des plaintes: l’absence de pain; on 
vole même sur la distribution réduite; des soldats allemands, 
hongrois etc. prennent la queue ou passent directement chez 
le boulanger, se font donner un sac de pains et les derniers 
n'ont plus rien, — mais dans les environs on trouve du pain... 
à un leu! On réquisitionne sans pitié, les uns fouillent 
pour avoir le cuivre, les autres enlèvent même les vaches à 


NOTE POLITICE — 1918 543 


lapte! In Ialomiţa e o plângere generală. Obţinusem sa 
se permită măcinatul porumbului ascuns; dar e confis- 
cat îndată ce depăşeşte cele 500 grm. de cap. — Cei de 
la Căile ferate nu mai vor să aducem vagoanele noastre 
cu paturi şi Hartenstein a înapoiat cu grămada listele 
de permise; la rândul nostru am refuzat categorie tre- 
cerile în Moldova. Cu ocazia chestiunei trenului, 
Schwartzkoppen revine din nou insistând să îmbare cu 
sila pe de Flers, pe medicii francezi şi pe mai nu ştiu 
cine. 

Răspund cum se cuvine. Şi menţin închiderea 
frontierei. 

—- Singura rază de soare (?) e scrisoarea de dulce 
iubire dela Tantiloff : mi se spusese că lucrurile mer- 
geau prost în Bulgaria din cauza foametei şi că, situa- 
fiunea lui Radoslavoff era ameninţată. 

E a treia zi de impresiuni negre şi de tot felul de 
necazuri. 

30 Mai (12 Iunie). — Horstmann, cel mai înţelept din 
toţi, aduce îndulciri pentru toate chestiunile spinoase. 
Are şi el o depeşă prin care generalul Ganceff dela Ma- 





lait... Dans Ialomitza il y a un gémissement général. J'avais 
obtenu qu’on laisse moudre les maïs cachés; mais on les 
confisque dès qu’il dépassent les 500 grammes par tête, — Le 
Monsieur des chemins de fer ne veut plus que nous amenions 
nos sleeping-cars et le Hartenstein a rendu en masse les listes 
de permis, — par contre nous avons refusé net les passages 
en Moldavie, 

À l’occasion du train, Sehwarzkoppen revient à la charge 
pour que j'y embarque de force de Flers et des médecins 
français et encore je ne sais plus qui. 

Je réponds de bonne encore. Et je maintiens la clôture 
de la frontière. 

Seul rayon de soleil (?): une lettre de tendre amour de 
Tantiloff: on m'avait dit que ca allait mal en Bulgarie à 
cause de la famine et que la situation de Radosiawoff était 
menacée. C’est la troisième journée d’impressions noires et 
de toutes sortes d'ennuis. 

30 mai (12 juin).— Horstmann, le plus sage de tous. apporte 
des tempéraments pour toutes les questions épineuses. Il a 
aussi une dépêche par laquelle le général Gantcheff du Grand 


544 NOTE POLITICE — 1918 


rele Cartier a comunicat acolo că Regina declarase că 
pacea nu e definitivă... 

— Citesc miniştrilor propunerile pentru bugetul de 
întreţinere al armatei de ocupaţie. Ni se cere 30.000.000 
pe lună. Recunosc ca e drept să fii excitat de toate a- 
ceste abuzuri. 

31 Mai (13 Iunie). — S'ar spune că e schimbare de de- 
cor, Hartenstein “a împăcat cu Fälcoianu si permisele 
vor reîncepe. Imi face o vizită, dar numai privitor la 
tren. Horstmann îi spusese că nu mi se poate cere ex- 
pulzarea lui de Flers. 

— Se vorbeşte că o revolutiune la Sofia a înlocuit 
pe Radoslavoff cu Malinoff. 

— Autorităţile germane au lichidat, ele singure, des- 
păgubirile internatului dr. Kibrie şi i-au acordat 180.000 
lei. Printr'o scrisoare i-am trimis să se plimbe, punând 
în vigoare art. 7 din Conventiunea juridică. 

— Plec la Iaşi. Am avut la dejun pe contele de 
Demblin, «reprezentant plenipotenţiar al Austriei». S'a 


Quartier a communiqué là-bas que la Reine avait déclaré que 
la paix n’était pas définitive... 

— Je lis aux ministres les propositions pour le budget 
d'entretien de l’armée d'occupation. On nous demande 30 mil- 
lions par mois. Je reconnais qu'on a raison d'être excité 
par toutes ces exactions. 

31 mai (13 juin). — On dirait qu’il y a changement de dé- 
cor. 

Hartenstein a fait sa paix avec Falcoiann et les permis 
vont reprendre, Il me fait une visite, mais uniquement au 
sujet du train. Quand à Horstmann, il a lui-même dit à Har- 
tenstein qu'on ne peut me demander le renvoi de de Flers. 

— Il court le propos qu’une révolution à Sofia a substi- 
tué Malinoff à Radoslawoff. Pour faire tableau: les autori- 
tés allemandes ont liquidé, elles seules, les dommages de Pin- 
terné Dr. Kibrik et lui ont alloué 180.009 lei. Je les ai envoyés 
paître avec une lettre mettant en vigueur notre art. 7 de la 
convention juridique. 

— Départ pour Jassy. 

— Jai eu à déjeuner le comte de Demblin, «repré- 
sentant-plénipotentiaire d’Autriche-Hongrie». On a parlé des 


NOTE POLITICE — 1918 545 


vorbit de necazurile ce avem şi am spus că contam mereu 
pe Viena ca sa ne ajute să sfârşim cu ocupaţia, dupa 
ratificare. 

1/14 Iunie, — Iaşi. — Greva căilor ferate s'a sfârşit şi 
am tăcut drumul fară incident. La gară, prietenul meu 
Hârjeu, cu aerul mai nenorocit ca totdeauna, îmi spune: 
«E rau ! Nemţii vor să ne ia tot». — Credeam că e vor- 
ba de cine ştie ce cerere militară de ocupaţie: nu e 
vorba de cât de contractul grâului. 

Depesä : La Huşi 300 de grăniceri demobilizati s'au 
supărat fiindcă nu plecau în satele lor, au devastat un 
sat, sechestrat primarul, ete. Cer, dacă faptul e dovedit, 
să se lucreze cu severitate. 

— Conferinţă îndelungată cu Brandenstein şi 4 
ofiţeri. Tiu să se ştie că dacă nu se găsesc în Basarabia 
cerealele ce se sperau, nu e vina mea şi că în orice caz 
nu recunoşteam nici o bază reclamafiunilor : tot ce se 
rechizitioneazä pe teritoriul ocupat, grâne, vite, vaci 
porci, etc., compensează deficitul mai mult decât trebuie. 
Dar nu mă opun ca să se dea toate articolele de înlo- 


taquineries et j'ai dit que je comptais toujours sur Vienne 
pour nous aider à couper court à l'occupation, après la rati- 
fication. 

1/14 juin.— Iassy— La grève des chemius de fer est finie 
et nous avons accompli le trajet sans accroc. Dès la gare, 
mon ami Herjeu, lair plus malheureux que jamais, me dit: 
«E rău! Nemţii vor să ne ia tot». Je croyais à Dieu sait 
quelle demande militaire d'occupation: il ne s’agit que du 
contrat des blés. 

— Dépêche: à Husi 300 graniceri démobilisés se sont mu- 
tinés parce qu'ils ne partaient pas pour leurs villages; ont dé- 
vaste un village, ont sequestré le maire, J'exige, si le fait est 
prouvé, qu'on agisse avec vigueur. 

— Longue conférence avec Brandenstein et quatre offi- 
ciers, Je tiens à poser que si on ne trouve pas en 
Bessarabie les céréales qu'on espérait, ce n'est pas de ma 
faute et que dans tous les cas je ne reconnaissais pas de 
fondement aux recriminations: tout ce qu’on réquisitionne 
dans le territoire, céréales, animaux, vaches laitières, porcs, 
etc. compensait et au-delà le déficit. Mais je ne m'oppose 


35 


546 NOTE POLITICE — 1918 


cuire: conserve, prune uscate, ouă, etc. ce se vor putea 
procura. 


— La Consiliu, am cetit proectul de mesagiu pe care 
l-am redactat. Trece fără modificări. Ideia lui politică 
e repede înţeleasă de Arion. 

2/15 Iunie, — Examinez cu Regele mesagiul pe care 
I-l las. La prima citire nici o obiectiune. Regele nu cere 


să-l mai revadă în Consiliu. Ce solemn lucru era pe tim- 
pul Regelui Carol ! 


Regele îmi înapoiază, aşa cum îl redactasem noi, 
decretul-lege pentru Consiliul superior economic. 

Propun pe cei trei noui miniştri: Mitilineu, Garo- 
flid şi Cantacuzino. La numele acestuia din urmă se cam 
strâmbă putin, dar nimic mai mult. 

— La Consiliu, ora 5, cercetarea proectului asupra 
directiunei economice: miniştrii Basarabiei se plimbă 
si nu vin la consiliu decât 2 ceasuri după toată lumea. 

— Seara aflu că Regele a trebuit să întrerupă o 
plimbare în automobil din cauză de dureri la rinichi. 
Acum e în pat. Dimineaţa avea deja înfăţişarea de a fi 
prins de un lumbago. 


pas à ce qu'on donne tous les articles de remplacement: con- 
serves, pruneaux, oeufs, etc. qu'on pourra se procurer. 

— Au conseil, vai lu le projet de Message que j'ai rédigé, 
il passe sans modifications. L'idée politique est vite saisie 
par Arion. 

2/15 juin. — J'examine avec le Roi le Message que je Lui 
laisse, A première lecture aucune objection. Le Roi ne de- 
mande pas à le revoir en Conseil. Combien c'était solennel 
du temps du Roi Carol. 

— Le Roi me remet, tel que nous l’avions rédigé, le dé- 
<ret-loi pour le Conseil Supérieur Economique. 

Je propose les trois nouveaux ministres: Mitilineu, Garo- 
flid et Cantacuzène. Il fait un peu la grimace à ce dernier 
aom et rien de plus. 

Au Conseil, 5 h., long examen du projet sur la direction 
économique. Les ministres de Bessarabie se promènent et 
ne viennent au Conseil que deux heures après tout le monde. 

— Dans la soirée j'apprends que le Roi a dû interrompre 
une promenade en auto par suite de douleurs de reins. Il 
s’est alité. Dans la matinée il avait déjà Pair d’être pris par 
un lumbago. 


NOTE POLITICE — 1918 547 


3/16 Iunie. — Suferim de secetă si de căldură ex- 
cesivä. 

— Sosirea deputaţilor şi senatorilor, cari au călă- 
torit mizerabil în infamele noastre vagoane. prăpădite- 
Nemţii formaseră trenul din vagoane de ale noastre, 
— fără lămpi, fără banchete învelite, — care fuseseră 
trimise pentru alegeri. Parlamentarii sunt băeţi de 
treabă; nu prea sau plâns; ba chiar fac haz de dormi- 
toarele ce li s'au pregătit. 

` — Regele suferă de crize nefritice; mă primeşte în 
pat. Imi dă câteva paragrafe de modificat în mesagiu, 
încearcă mai ales să evite rândurile privitoare la «prie- 
tenie» de restabilit cu Puterile Centrale. Asupra acestui 
punct nu cedez, dar primesc să refac cele două para- 
grafe, al căror text Pam păstrat. 

— Intrunirea parlamentarilor la mine. Mare aprin- 
dere pentru darea în judecată a guvernului liberal. Vic- 
tor Miclescu excitat şi răsboinic; vorbit Arion şi cu 
mine. 

— Generalul Teodorescu îmi face mărturisiri ex- 





3/16 juin, — On sonffre de la secheresse et de chalenr 
excessive. 

Arrivée des dépntés et sénatenrs qni ont fait nn voyage 
misérable dans notre infâme matériel. Les Allemands ont 
constitué le train avec nos wagons,—pas de banqnettes rem- 
boursées, pas de lampes démantelés qn'on avait envoyés ponr 
les élections. Les parlementaires sont bons enfants; ils n’ont 
pas trop crié: ils s'amnsaient même des dortoires qn'on lenr 
a aménagés. 

— Le Roi sonffre de crises néphrétiqnes. I] me reçoit an 
lit, Il me donne qnelqnes paragraphes à modifier dans le 
Message; il essaye snrtont d'éviter le passage relatif «à 
l'amitié» à rétablir avec les Pnissances Centrales. Je ne cède 
pas snr ce point, mais j'accepte de refaire les denx paragra- 
phes. J’ai gardé les textes. 

— Réunion de parlementaires chez moi. Grande excitation 
ponr la mise sons jngemeut des gonvernements libéranx. 
Victor Miclesen emporté et belliqnenx. parlé Arion et moi. 

— Le général Theodorescu me fait snr Turtncaia des 


548 NOTE POLITICE — 1918 


traordinare asupra Turtucaei. Singurele tunuri bune cu 
tragere lungă, patru piese de 150, aveau material de tras 
exact pentru două zile, tacând economie extremă de: 
muniții, şi aceste muniții se cereau de un an. — Din cei 
20.000 oameni erau 17.000 milițieni şi rezervişti cari 
nu ştiau nici să mânuiască puşea. — Imi lasă un me- 
moriu. Totul spus înţelepţeşte şi trist, fără recriminări. 

4/17 Iunie, —Iaşi—Mă due la 10 dim. la Rege cu tex- 
tul exact al mesagiului. Mare turburare şi rezistenţă 
pentru pasagiul privitor la «amicitie». Schimb cuvântul: 
netezit prin: pregătit, care anunţă mai mult o amicitie 
care va să vie. 

Pentru noii miniştri, opunere serioasă pentru Can- 
tacuzino, pe care îl tratează de necinstit. «Toţi Canta- 
cuzenii îi desplac: oameni de bani». In sfârşit semnea- 
ză, după ce şi-a pus şi luat de două ori condeiul. 

— Deşi suferind, Regela deschide Parlamentul. E 
întovărăşit de Prinţul Carol, care eri încă era lipsă şi 
a cărui prezenţă am cerufo. In suită, Stirbey purta ma- 
rele cordon al Coroanei. Frumoasă asistenţă. Locurile 
fuseseră smulse. Adunarea destul de rece la intrarea Re- 





révélations extraordinaires. Les seuls bons canone à longue: 
portée, quatre pièces de 150, avaient de quoi tirer tout juste 
deux jours en économisant à l’extrême les munitions, et on 
en demandait depuis un an. Sur les vingt milles hommes, il y 
avait 17.000 milliciens et reservistes qui ne savaient même 
pas manier le fusil. Il me laisse un mémoire. Le tout sans 
récriminations, dit sagement et tristement. 

4/17 juin. — Jassy— Je vais à 10 h, chez le Roi rapporter 
le texte exacte du Message. Grand trouble et résistance pour 
le passage relatif à «l'amitie». Je remplace le mot «netezit» 
par «pregătit» qui annonce plutôt une amitié à venir. Pour 
les ministres, sérieuse opposition pour Grégoire. Il le traite 
de malhonnête. «Tous les Cantacuzène lui déplaisent: hommes 
d'argent . Enfin il signe après avoir posé et repris deux 
fois sa plume. 

Quoique souffrant, le Roi ouvre le Parlement. Il est ac- 
compagne par le Prince Carol, qui hier encore était absent 
et dont j'ai exigé la présence. Dans la suite, Stirbey avec le 
grand cordon de la «Couronne . Belle chambrée. On s’est 
arraché les places. Assemblée assez froide à l’entrée du Roi; 


NOTE POLITICE — 1918 549 


gelui; foarte caldă la pasagiile privitoare la pace, la 
Basarubia şi la armată. 

5 18 Iunie, — Mulţi se plâng de moliciunea minis- 
trului Hârjeu: Palatul ar dori ca să iau razboiul. Gene- 
ralul Christescu, în mod foarte delicat, se plânge numai 
de centralizarea excesivă; ceea ce îmi spusese în ajun si 
generalul Alevra. 

Christescu, care a lucrat mult cu Averescu, îmi spu- 
ne cu arta lui de căpetenie este că nu dă nici odată o pă- 
rere hotărâtă. Regele îi reproşează acelaşi lucru. Dar a 
fost pentru război, şi când Christescu i-a reproşat ca 
Ştia, perfect şi el ca armata nu e gata, el a răspuns. :... 
— Am spus lui Christeseu ce preţ pune Regele pe pleca- 
rea lui Ressel şi mi-a spus că va fi lueru facut. 

— Noii miniştri au depus jurământ la amiazi. Tre- 
bue să spun că Regele n'a arătat nici o deosebire, cu 
toate cele ce crede de Cantacuzino. 

Mamulea a venit să-mi dea veşti despre sănatatea 
M. S. Dupa ceremonia de ieri, temperatura, 37,8, ceeace, 
având în vedere căldura mare şi emotiunile zilei, n'are 
nimic excesiv. 





très chaude aux passages relatifs à la paix, à la Bessarabie 
et à l’armée. 

5/18 juin, — Iassy. — On est unanime à se plaindre de la 
molesse de Herjeu; le Palais aimerait que je prenne la Guerre, 
Jes collègues aussi. Le général Christescu, très délicatement, 
se plaint seulement dé l’excessive centralisation. C’est ce que 
m'avait dit la veille le général Alevra aussi. — Christeseu, qui 
a longtemps travaillé avec Averescu, me dit que son art su- 
prème consiste à ne jamais donner un avis ferme. C’est ce que 
le Roi lui reproche aussi. Mais il a été pour la guerre et lors- 
que Christescu lui a reproché qu’il savait bien que l’armée 
n'était pas prête, il a répondu: 

Jai dit à Christescu le prix que mettait le Roi au départ 
de Ressel, et il m'a dit que ce serait chose faite. 

— Les nouveaux ministres ont prêté serment à midi. Je 
dois dire que le Roi n’a marqué aucune différence, malgré ce 
qu’il pense de Cantacuzène. 

— Mamulea était venu me donner des nouvelles de la 
santé de S. M. Après la cérémonie d'hier, température 37,8, 
ce qui, vu la chaleur excessive et les émotions de la journée, 
m'a rien d'excessif. 


550 NOTE POLITICE — 191$ 


6/19 Iunie. — La Cameră, după atacul de Luni con- 
tra celor cari nu şi-au făcut datoria militară (se făcea 
aluzie la C. Dobrescu, Leontopol, Fortunescu), astăzi 
ploaie de interpelări. Işi varsă focul, oamenii! Victor 
Miclescu prea puritan. 

Prânzese cu deputații şi senatorii la Cazinoul ce li 
sa pregătit la Seminarul Veniamin; e nostim; ca la 
şcoală. | 

— Depeşă dela Horstmann: stil oficial, ordin ve- 
nit de sus. Germanii consideră pe «Regele Carol», d’abea 
scăpat şi adus dela Batum la Kilia, ca pradă de război. 
Vasul fusese din nenorocire cedat Rusiei care îl trans- 
formase în încrucişător auxiliar şi Germanii îl consi- 
deră ca pradă rusească! Ori cum, suntem trataţi în ade- 
văraţi duşmani. 

17/30 Iunie. — Intoväräsesc Senatul, care prezintă 
Adresa; Regele cu multă bună voinţă a acceptat ieri 
să primească, 24 de ore după a Camerei, Adresa Sena- 
tului, pentru ca să pot pleca la Bucureşti. 

— La 6 jum., după voinţa lui, reväd pe Rege. El îmi 





6/19 juin. — A la Chambre, après lattaque de lundi contre 
ceux qui n’ont pas fait leur devoir militaire (on désignait 
en sous-main C. Dobrescu, Leontopol, Fortunescu) il y a eu 
aujourd’hui pluie d'interpellations. «Işi varsă focul, oamenii!» 
Le plus «vertueux» est Victor Miclescu; trop puritain. 

— Je dîne avec les députés et sénateurs au casino qu’on 
leur a préparé au Seminaire Veniamin; Cest amusant; très 
collège. 

— Dépêche de Horstmann: style officiel: ordre venu de 
haut. Les Allemands considèrent le «Regele Carol», à peine 
sauvé et ramené de Batum à Chilia, comme prise de guerre. 
Le bateau avait malheureusement été cédé à la Russie, qui 
l'avait transformé en croiseur auxiliaire, et les Allemands le- 
considèrent comme prise faite sur la Russie! — Tout de 
même on nous traite très en ennemis. 

17/30 juin —J’accompagne le Sénat qui présente l’Adresse: 
le Roi très gracieusement a accepté hier de recevoir, 24 h. 
après la Chambre, PAdresse du Sénat pour que je puisse 
partir pour Bucarest. 

— À 6% je revois le Roi sur sa demande. Le Roi me de- 


` 


NOTE POLITICE — 1918 551 


cere să bag bine seamă, căci Stere va căuta să-mi facă 
greutăţi asupra reformelor şi să ducă campanie împreu- 
nă cu Averescu. Jau notă de aceasta, deşi nu cred nimie 
din cele spuse: trebue să fie sugestiuni liberale. Regele 
spune că vrea să mă ferească de orice dificultate; este în- 
cântat de declaratiunea antantistă făcută de Averescu, 
fiindcă aceasta îl va cerla cu Germanii. Convin că Ger- 
manii sunt încă supăraţi pe mine fiindcă m'am dat de 
partea Dinastiei. Tiu să reamintesc, din timp în timp, a- 
cest mic serviciu... Cu multă timiditate, la sfârşitul au- 
dienfei, pe care nu reuşeam să o închei (trenul pleacă la 
9 şi 15), Regele îmi spune: Dar răspunderile, în ce fel 
le infelegefi? — Eu: Nu politice; acuzările nu pot să fie 
făcute pentru alegerea unei rele orientări politice — di- 
gresiune asupra lenei lui Brătianu care wa controlat ni- 
mic şi pe care Iliescu l’a băgat în război pentru a-şi as- 
cunde hoţiile, — dar asupra faptelor de malversafiune, 
violarea Constituţiunei... — Regele: Nu-i aşa? Nu po- 
litica... 

18 Iunie (1 Iulie). — Bucureşti. — In drum spre Bu- 
curesti aflu că trenul care duce pe Take Ionescu, Fas- 





mande de faire bien attention, car Stere va chercher à me 
faire des difficultés sur les réformes et mener campagne avec 
Averescu. Je prends note, quoique je n’en vois rien: cela doit 
être des suggestions libérales. Le Roi dit qu'il veut m'âviter 
toutes les difficultés; il est enchanté de la déclaration enten- 
tiste faite par Averescu, parce que cela va le brouiller avec 
les Allemands. 

Je conviens que les Allemands me boudent encore parce 
que je me suis rangé du côté de la dynastie. Je tiens à rap- 
peler, de temps à autre, ce petit service...Très timidement, à la 
fin de l'audience que je n'arrivais pas à rompre — mon train 
part à 9.15 — le Roi me dit: «Et les responsabilités, comment 
les comprenez-vous?» — Moi: «Pas politiques; les accusations 
ne peuvent porter sur le choix d’une mauvaise orientation 
politique», — digression sur la paresse de M. Bratiano qui 
n'a rien contrôlé et que Iliescu a fourré en guerre pour co- 
cher ses vols, — mais sun les faits de malversation, viol de la 
Constitution... — Le Roi: «Nest ce pas? Pas la politiques». 

18 juin (1 juillet), — Bucarest. — En route pour Bucarest 
j'apprends que le train emmenant Take Ionescu, Fasciotti, Ma- 


552 NOTE POLITICE — 1918 


ciotti, Marincovici, câţiva Francezi, — trei luni de ne- 
gocieri ! — a, fost atacat în gara Ploeşti cu ouă stricate. 
Dar proiectilele au atins pe Fasciotti în loc de Take Io- 
nescu, căruia erau destinate. Scuze ale ofițerului ger- 
man ; Fasciotti refuză să-l primească. Se zice că se va 
protesta, (în ţările neutre). 

19 Ianie (2 Julie), — Se comentează discursul lui 
Riihlmann, care a îndrăsnit să spuie că armele singure 
nu pot sfârşi războiul, dar că diplomaţia trebue să-și 
aiba partea ei. Se crede că Kiihlmann e foarte amenin- 
tat- Horstmann a plecat eri pentru a depune ca martor 
în procesul pe care Kiihlmann l’a facut gazetei de Co- 
lonia : afacerea Marilena Bodescu ! 

— Schwartzkoppen vine într'adins ca să-mi dea o 
versiune a unui nou incident cu trenul expatriatilor. Cum 
la Orşova nu erau decât 7 minute pentru transbordare, 
în învălmăşeală un soldat german sa repezit să palmu- 
iască pe Take Ionescu, dar palma a primit-o un diplo- 
mat «lanovici» (Identific, fără nici o greutate, ca e 
vorba de Iacovake). 

— Veştile din Germania sunt turbure. Burnea spune 


rinkowitz, des Français — trois mois de négociations! — a 
été attaqué en gare de Ploesti avec des oeufs pourris. Mais de 
projectiles ont atteint Fasciotti au lieu de toucher Take Io- 
rescu, à qui ils étaient destinés. 

Excuse de l'officier allemand, refus de Fasciotti de le 
recevoir, Il y aura, e pays neutre, une protestation. 

19 juin (2 juillet). — Bucarest—On commente le discours 
de Kiihlmann qui a osé dire que les armes seules ne finiraient 
pas le guerre, mais que la diplomatie devait avoir sa part. 
On croit Kiihlmann très menacé. Horstmann est parti hier 
pour témoigner dans le procès que Kühlmann a fait à la Ga- 
zette de Cologne»: affaire Marilena Bodescu ! 

— Sehwarzkoppen vient exprès pour me donner une 
version d’un nouvel accroc au train des expatriés. Comme à 
Orşova on n'avait que 7 minutes pour le transbordement dans 
la bousculade, un soldat allemand s’est précipité pour gifler 
Take Ionescu, mais c’est un diplomate Janovici (je nai pas 
de difficulté à identifier lacovaki) qui a reçu la tape. 

— Les nouvelles d'Allemagne sont troubles. Burnea dit 


NOTE POLITICE — 1918 553 


ca mizeria e astfel în cât încrederea în şefii cari fägä- 
duiseră pacea, e zdruncinată. Pentru Burghele, lupta în- 
ire Germania catolică şi Prusia protestantă va aduce 
nenorocirea pe capul lor. 

20 Iunie (3 Julie). — Conferinţă cu Schwartzkoppen, 
Scheunemann şi referentul dela Entschădigungs- Amt. 
Oprisem sourt plata despägubirilor către internaţi, pro- 
nunfatä de Germani pentru supuşii lor. Acum doua luni 
eram înţeleşi să luăm înainte lichidarea despăgubirilor 
de mică importanţă şi să le regulăm prin buna învoiala. 
Germanii au luat obiceiul să rezolve singuri aceste cles- 
tiuni şi să ordone plata lor la Finanţe : e un credit cam 
de 2.000.000 prevazut de către Militär-Verwaltung în 
bugetul «teritoriului ocupat». 

Asupra unei plăţi de 150.000 lei lui Kibrik, am oprit 
pe baza art. 7 din tratatul juridico-politic. Rezistență, dis- 
cuţie, conferinţa; Schwartzkoppen vrea să sustie ca până 
la ratificare, ei, ca suverani de fapt, au dreptul să regu- 
leze şi să platească. Citez cazul, pentru a arăta mentali- 
tatea specială a ofițerului german. Dealtfel trebuie să 





que la misère est telle que la confiance dans les chefs qui 
avaient promis la paix est ébranlée. Pour Michel Bour- 
ghele, la lutte entre l'Allemagne catholique et la Prusse pro- 
testante va attirer le mahleur sur leur tête. 

20 juin (3 juillet). — Conférence avee Schwarzkoppen. 
Scheunemann et le référent de J'Entschädingungs-Amt, 

J'avais arrêté net le paiement des dommages aux inter- 
nés, prononcé par des Allemands en faveur de leurs sujets. 
Il y a deux mois, on était convenu de devancer la liquidation 
des dommages de petite importance et de les règler à la- 
miable. Les Allemands ont pris l'habitude de trancher seu- 
les ces différends et d'en ordonner le paiement aux finan- 
ces: il y a un crédit d'environ deux millions, prévu par la 
Milităr-Verwaltung dans le budget «occupé». 

Sur une allocation d'environ 150.000 lei à Kibrik, Jai ar- 
rêté net, invoquant l’art. 7 du traité juridico-politique avec 
Allemagne. Résistance, discussion, conférence; Schwartzkop- 
pen veut soutenir que jusqu’à la ratification ils ont comme 
souverains de fait le droit de règler et de payer. 

Je cite le cas pour établir la mentalité spéciale de lof- 


554 NOTE POLITICE — 1918 


fie la fel la toţii militarii învingători. Răspund atât de 
energic «nein» la toate teoriile sale în cât cădem de 
acord că se va face o transacţie. Vor formula o propunere. 

— Ministrul Kriege mi-a dat ieri o propunere pen- 
tru lichidare, cu suma de 10.000.000 mărci, a despăgubi- 
rilor pentru prizonierii germani maltratafi sau prea put n 
menajafi în captivitate. Astăzi, această chestiune, mult 
agitata în Germania, trebuia să vie în fața Parlamentu- 
lui şi Kriege voia să aibă un succes personal făcând 
cunoscut învoiala. Am răspuns prin Schwartzkoppen că 
nu puteam singur eu să modific un articol din tratat şi 
că, după ce voi fi consultat pe factorii constitutionali în 
măsură, vom regula această chestiune la schimbul ra- 
tificärilor. Vreau să mai am ceva în mână pentru acel 
moment. M'am obicinuit atâta cu cereri neprevăzute, 
încât trebuie să am rezerve... 

— Vizita lui Demblin. Scop principal. ca Austriacii 
să aibă în chestiile financiare un tratament egal cu Ger- 
manii : limita creditului, 1.000.000.000, etc. Chestiuni 
care sunt desbätute la Berlin de către Maltezeanu, Al. 
Ştefăneseu şi Golescu. 





ficier allemand. Au fait il doit être pareil chez tous les mi- 
litaires vainqueurs. Je réponds si énergiquement «nein; à 
toutes ses théories que nous tombons d'accord qu'il y aura 
transaction. A formuler par eux une proposition. 

— Le ministre Kriege m'a fait tenir hier une proposition 
de liquider ferme à 10.000.000 marks les dommages éven- 
tuels à accorder aux prisonniers allemands maltraités ow 
trop peu ménagés en captivité. C’est aujourd’hui que cette 
question, vivement agitée en Allemagne, doit venir au Parle- 
ment et Kriege voulait avoir un succès personnel en annon- 
cant le forfait. J'ai répondu, par Schwarzkoppen, que je ne 
pouvais pas à moi seul modifier un article du traité et qu’a- 
près avoir consulté les facteurs constitutionnels compétents, 
nous règlerons cette question à l'échange des ratifications. Je 
veux avoir quelques chose encore en mains pour ce moment- 
là. On est tellement habitué aux exigerices imprévues qu'il 
faut avoir des réserves... . 

— Visite de Demblin. But principal: avoir dans les ques- 
tions financières traitement égal avec les Allemands: limite 
du crédit, un milliard; même vocation aux sûretés stipulées, 
etc. Questions qui sont débattues à Berlin par Maltezeanu, 
Stefanescu et Golescu. 


NOTE POLITICE — 1918 555 


21 Iunie (4 Iulie). — Iaşi. — Trecând prin Mărăşeşti, 
oameni de-ai poliţiei, printre cari se pare un delegat de 
la O. K. M., au cercetat cu brutalitate vagonul meu şi au 
avut pretenţiunea să pătrundă în cabina mea. Telegra- 
fiez generalului Eremia pentru a cere satisfacţie perso- 
nală Feldmaresalului. 

— Senatul a ratificat în unanimitate pacea. 

La Senat, Gerota, privitor la discutiunea päcei, ci- 
teşte o declaraţie prin care face pe Rege răspunzător de 
război. Am prilejul să fac o declaraţie, — bine primită 
şi fericită ca formă, — pentru ca să scot din cauză Co- 
roana, Declar ceeace spusesem d-lui de Harnak la înce- 
putul lui Aprilie: Regele constituţional nu putea să 
facă altfel. ` 

— Nicu Ghika îmi comunică notele ce i-a dat Grigo- 
re Carp şi care reflectează sfaturile pe care Carp le dă 
guvernului: 1. Faliment, fie întreg. fie numai față de 
Antanta, asigurându-ne sprijinul Germanilor, cari ne-ar 
garanta, viitorul nostru financiar; 2. Să se cerceteze in- 
tenţiunile Germaniei faţă de Basarabia pe care o lucrea. 





21 juin (4 juillet). — Iassy. — En passant par Marasesti, 
les gens de police — dont un délégué paraît-il de l’O.K.M.— 
ont visité brutalement mon wagon et ont eu la prétetion de 
pénetrer dans ma cabine Je télégraphie au général Eremia 
pour demander satisfaction personnellement au Felûmaré- 
chal. 

— Le Sénat a ratifié unanimité la paix. 

— Au Sénat, Gerota, au sujet de la discussion de la paix- 
lit une déclaration par laquelle il rend le Roi responsable de 
la guerre. J’ai l’occasion de faire une déclaration — bien ac- 
cueillie et heureuse de forme — pour mettre hors de canse la 
Couronne. Je proclame ce que j'avais dit à Monsieur de Har- 
nak au commencement d'avril: Le Roi constitutionnel ne 
pouvait faire autrement. 

— Nicu Ghika me transmet les notes que Grégoire Carp 
lui a donnés reflétant les conseils que Carp donne au gou- 
vernement: 1) faillite soit entière. soit seulement vis-à-vis de 
l’Entente, en nous assurant le cuncours des Allemands qui 
nous garantiraient notre avenir financier; 2) seruter les in- 
tentions de l'Allemagne vis-à-vis de la Bessarabie que tra- 


556 NOTE POLITICE — 1918 


ză curentul ucrainean, — ordinea stabilindu-se în Uerai- 
na, dar nu la noi. 3. Să ne asigurăm, de îndată concursul 
Germanilor împotriva revoluţiei care vaizbucni fără în- 
doială la noi. Dar să ne gândim la altă Dinastie şi să tra- 
tam secret în această privinţă cu Germania ! Am păs- 
trat aceste note curioase. 

22 Iunie (5 Iulie). — Averescu începe interpelarea, 
sa asupra scrisoarei lui Czernin catre Lupescu, — Ave- 
rescu spune: catre Rege. — Teza: Aceasta, scrisoare ma 
„adus la putere ; e o atingere la demnitatea țarii și n'am 
calitate pentru a încheia şi a face să se ratifice pacea. 
Inceputurile sunt slabe, deşi vorbeşte cu ură. Va con- 
tinua mâine. 

Regele chemându-mä am stat mai mult de un ceas 
<u M. S. Puţine lucruri interesante, dar Regele mi-a a-~ 
tras atenţia asupra faptului, pe care îl bănuiam, că A- 
verescu e în legătură cu liberalii (Argetoianu lucrează 
cu activitate în acest sens pe lângă Duca, şi cred ca ge- 
neralul Iancovescu a luat iar contact cu Vintilă Bra- 
tianu). 

23 Iunie (6 Iulie). — Averescu a fost lung şi ncînde- 


vaille le courant ukrainien, — l’ordre s’établissant à Ukraine 
et pas chez nous; 3) s'assurer de suite le concours des Alle- 
mands contre la révolution qui éclatera sûrement chez nous. 
Mais penser à une autre dynastie et traiter secrètement à ce 
sujet avec Allemagne! — J'ai gardé ces notes curieuses. 

22 juin (5 juillet). — Averescu commence son inter- 
pellation sur la lettre de Czernin à Lupescu. — Il (Averescu) 
dit: au Roi — Thèse: Cette lettre ma amené au pouvoir; 
c'est une atteinte à la dignité du pays et je nai pas qualite 
poun conclûre et faire ratifier la paix. — Les commencements 
sont faibles, quoique haineux. Il continuera demain, 

— Le Roi m'ayant demandé, j'ai passé de 7 et demi à 8% 
plus d’une heure auprès de S. M—Peu des choses intéressan- 
tes, mais le Roi a attiré mon attention sur le fait, soupçonné 
déjà par moi, que Averescu est en coquetterie avec les libé- 
raux. (Il y a de la part d'Argetoiariu un travail actif dans ce 
sens auprès de Duca et je crois que le général Iancovescu a 
repris contact avec Vintila Bratianu). 

23 juin (6 juillet). — Averescu a été long et maladroit. 


NOTE POLITICE — 1918 557 


mânatic. Mi-a dat ocazia să-i dau o lectiune strasnica. 
Discursul meu a avut un foarte mare succes. Toţi: «lai 
turtit». Am sfârşit printr'o ameninţare serioasă contra 
tuturor acelor cari ar voi să ajungă la fapte. Lucrul 
acesta e departe de a fi trecut neobservat. 

— La Consiliu, Săulescu, după ce a pierdut D-zeu 
ştie câtă vreme pentru lucrul său, a sfârşit prin a ne 
spune că nu trebuie să ne atingem nici de Banca Naţio- 
nală, nici de Credite, și că d-nii dela aceste instituţii 
oferă locuri în Consilii... Desaprobare generală. Dar fap- 
tul că liberalii oferă e cea mai bună dovadă că le este 
frică. | 

— A. Constantinescu vrea să se instaleze la ţară: a 
avut neobrazarea să ceară ca să i se închirieze un vagon 
ministerial pentru deplasare. 

— Capitanul von Kietzel, care înlocueste pe Bran- 
denstein, vine ordin, în ţinută, să-mi prezinte scuzele 
Feldmareşalului privitor la Mărăşeşti. El exprimase 
mai înainte toate regretele sale lui Eremie. 

25 Iunie (8 Iulie). — Şedinţă secretă. pentru a per- 
mite lui Averescu să administreze dovada afirmărei sale 





Il ma donné l’occasion de lui administrer une volée formi- 
dable. Mon discours a eu un tres gros succès. Tous: «L’ai tur- 
tit . Pai fini par une menace sérieuse contre tous ceux qui 
voudraient en arriver aux faits. Ceci n’a pas passé inaperçu, 
loin de là. 

— Au conseil, Seulescu, après avoir pris Dieu sait com- 
bien de temps pour son travail, a fini par nous dire qu'il ne 
fallait pas toucher ni à la Banque, ni aux Crédits, et qua ces 
Messieurs ofraient des places dans les Conseils... Désapproba- 
tion unanime, Mais le fait que les libéraux offrent, est la 
meilleure preuve qu’ils ont pris peur. 

— A, Constantinescu veut s'installer à la campagne: il 
a eu le toupet de demander qu'on lui loue un wagon ministé- 
riel pour effectuer ce déplacement! 

Le capitaine von Kietzel qui remplace Brandenstein est 
venu par ordre, avec casque, me présenter les excuses du 
l'eldmaréchal au sujet de Marasesti. — I] avait déjà exprimé 
à Eremia tous ses regrets. 

25 juin (8 juillet), — Séance secrete pour permettre à 
Averescu d'administrer la preuve de son affirmation qu'il 


538 NOTE POLITICE — 1918 


că avea mijlocul să obţină o rectificare de fruntarie ne- 
însemnată. N'a spus nimic. S'a bazat pe o hartă care îi 
fusese dată cu un traseu «făcut de Români şi de ne-Ro- 
mâni», cu foarte puţin teritoriu. Este ceeace Mackensen 
susţinea când, la 25 Febr. îmi spunea că avem cu Unga- 
ria o graniţă bună. (v. şi 4 Mart.)—Am înţeles că această 
hartă îi fusese dată de Carp, căci Averescu a negat că 
i-ar fi dat-o Mackensen. Dar sunt şi declaraţii intere- 
sante. El recunoaşte că trebuia numai decât să se 
meargă la Brest-Litowsk. Nu admite că puterile centrale 
vor fi victorioase şi n'a crezut nici odată aceasta ; anul 
acesta e un an de criză trecător pentru Antanta ; dar 
bime înţeles că nu va fi nici sdrobirea puterilor centrale. 
Asupra consiliului de coroană, face revelaţia cunoscută, 
pe care el o găseşte fericită ca formă; Brătianu a zis: 
suntem ca un călător căruia tâlharul îi cere punga sau 
viața; el dă punga, dar îndată ce întâlneşte un jandarm, 
se plânge acestuia, 

In răspunsul meu am insistat tocmai asupra carac- 


avait le moyen d'obtenir nne rectification insignifiante de 
frontière. Il n'a dit rien. Il s’est basé snr nne carte qni lni a 
été remise avec nn tracé «fait par des Ronmains et de non 
Ronmains», comportant très pen de territoire. C'est ce que 
Mackensen sontenait lorsqne le 25 février il me disait qne 
nons avions avec la Hongrie nne bonne frontière, (Voir anssi 
4 mars). 

J'ai compris qne cette carte ni avait été donnée par 
Carp, car Averesen a nié qne ce fnt Mackensen. — Mais il y 
a en des déclarations intéressantes. — Il] reconnaît qn'on 
aurait dû absolnment aller à Brest-Litowsk. Il n’admet pas 
que les Puissances Centrales soient victorienses et il ne l’a 
jamais cru. L’année actnelle est nne année de crise, que 
l'Entente passera; mais bien entendn il n’y anra pas, non 
plns, écrasement des Puissances Centrales. — Snr le Con- 
seil de Conronne il a fait la révélation déjà connne, qn'il 
tronve henreuse de forme; Bratiann a dit: «Nons sommes 
comme le voyagenr à qui le bandit demande la bonrse on la 
vie; il donne la bonrse, mais dès qn’il rencontre nn gendar- 
me, il se plaint à Ini». 


Dans ma réponse j'ai jnstement insisté snr ce caractère 


NOTE POLITICE — 1918 559 


terului politicei sale repede ghicită, care îi lua putinţa 
sa trateze cu noroc pacea. 

Averescu mai face declaraţia că nu e adevarat că 
ar fi în posesiunea, unei scrisori recente a Regelui şi că 
singura, audienţă, pe care o ceruse şi obținuse, era strict 
numai ceeace un fost ministru se crede obligat să facă. 
«Lumina» imsinuase că cercurile Averescu dădeau acestei 
audienţe însemnătatea unei orientări. 

De notat că Curtea era neliniştită şi trimisese pe 
Catargi ca să protesteze şi la nevoie să mă roage să dau 
o desmintire: «foarte inutilă după această declaratiune», 
am răspuns eu. 

Dar cine a impus această declaratiune? Aflu chiar 
că cererea de audienţă a fost făcută prin doamnele dela 
Palat, fără a se adresa nici lui Râmniceanu, nici Mare- 
salului, — şi că Regele a acordat-o trecând peste... — 
Dorinţa de a se împăca cu Antanta e foarte evidentă. 
E o nouă evolutiune a generalului. 

— Trimit o telegramă de condoleanţe lui Horst- 


mann şi guvernului său pentru bietul Mirbach, asasi- 
nat la Moscova. 


de sa politique vite percée à jour, qui lui enlevait la possibi- 
lité de traiter avec chance la paix. 

Averescu, répondant à la «Lumina» a fait la déclaration 
qu'il n'était pas vrai qu’il était en possession d'une lettre 
récente du Roi et que la seule audience qu’il avait demandée 
et obtenue, était strictement ce que un ancien ministre se 
croyait obligé de faire. La «Lumina» avait insinué que les 
cercles Averescu donnaient à cette audience l'importance 
d'une arientation. 

Il est à remarquer que la Coury avait pris ombrage et 
m'avait envoyé Catargi pour protester et au besoin me prier 
de donner un démenti: «bien inutile après cette déclaration», 
ai-je dit. — Mais qui a imposé la déclaration? J'apprends 
même que la demande d'audience a ste faite par les Dames 
du Palais — pas de demande ni à Ramniceanu ni au Marė- 
chal et que le Roi l’a accordée en passant outre... Le désir de 
se réconcilier avec l’Entente est très évident. C’est une nou- 
velle évolution du général. 

J’envoie un télégramme de eondoléances à Horstmann et 


å son gouvernement pour le pauvre Mirbach, assassiné à 
Moscou. 


560 NOTE POLITICE — 1918 


26 Iunie (9 Iulie). — Convoc patru deputaţi, 4 sena- 
tori, pe miniştrii, prezidenţii şi vice-prezidenţii Cameri- 
lor pentru a stabili darea în judecată a ministerelor Bră- 
tianu. E întrecere între Cameră şi Senat cine să ceară 
punerea sub acuzare. Se hotărăşte că va fi Camera. Toată 
discuţia a urmat între Victor Miclescu, din Senat, şi a- 
proape unanimitatea la ceilalţi. Se hotăreşte de aseme- 
nea compunerea comisiunei care va fi de 11 sau 12. C. 
Krupenski se recuză pentru motive personale şi Dinu 
Arion e pus deoparte de tatăl său fiindcă, e rudă cu Cos- 
tinescu. Întâlnire pentru redactarea actului mâine : Mi- 
clescu, Mitescu, Krupenski şi cu mine. 

— Seara se află demisiunea lui Kiihlmann. Se în- 
torsese la 7 dela Marele Cartier şi se crede că nu i sa 
dat dreptate pentru ultimul discurs. Se vorbeşte de d. 
Hintze, de care fusese vorba la venirea lui Kühlmann 
şi care trece drept candidatul lui Tirpitz. 


21 Iunie (10 Iulie). — La 10 ore conferinţă pentru 
darea în judecată. Delegații primese punctele mele, la 


26 juin (9 juillet). — Je convoque quatre députés, quatre sé- 
nateurs, les ministres, les présidents et vice-présidents des 
Chambres pour camper la mise en accusation des ministères 
Bratianu. Douce émulation entre Chambre et Sénat à qui 
ferait la mise en accusation. On décide que c’est la Chambre. 
Toute la discussion a roulé entre Victor Miclescu, sénateur, 
qui veut tirer la couverture à lui, et la presque unanimité 
des autres. — On décide aussi la composition de la Commis- 
sion qui sera de 11 ou 12. C. Krupenskise récuse pour raisons 
personnelles et Dinu Arion, son père le met à l'écart parce 
que parent de Costinescu. Rendez vous pour rediger demain 
Tacte: Miclescu, Mitescu, Krupenski et moi. 

— On apprend dans la soirée la démission de Kühlmann. 
Ti est rentré le 7 du Grand Quartier et l’on suppose que pour 
son dernier discours on lui a donné tort. On parle de Mr. de 
Hintze dont il avait été question lors de avènement de Kühl- 
mann et qu’on présentait comme le candidat de Tirpitz. 


27 juin (10 juillet). — Zassy. — A 10 heures conférence pour 
mise en accusation. Les délégués acceptent mes articulations 


NOTE POLITICE — 1918 501 


care adaogă un capitol privitor pe bieţii cercetași şi alţi 
copii ridicaţi de guvern în timpul retragerii. 

La 6 ore, ratificarea de catre comitetul general; mi 
se incredinteaza expunerea de motive pe care o fac seur- 
ta şi substantiala. 

— Elaborez legea, evreilor, de mai mult timp în lu- 
cru, şi legea amnistiei, pentru care Mitescu şi generalul 
Stancovici prezentasera un proect stupid. 

— Seara Cociaş apare, dupa masa, la Lascăr Anto- 
niu. El protes eaza contra împutarilor unor gazete care 
îl acuza de malversatiuni la Kerson şi ma roaga sa în- 
screz rectificarea pe care mi-o da. Imi declară că se 
leapada de ori ce solidaritate cu Bratienii. Imi povesteş- 
te ca găsind în registrele Bancei de Comerţ şi Industrie 
(mica banca care s'a înţolit prin Paul Negulescu, care a 
traficat la Ministerul de Războiu) un depozit de 370.000 
lei, sa dus la Vintila Bratianu, care i-a spus dupa ce sa 
informat, ca e preţul unei case vândute, pe care l'‘escu 
l-a pus în depozit! Era pur şi simplu partea, de câştig a 
lui Iliescu: e parerea formala a lui Cocias. De altfel, 





auxquelles ils ajoutent un chapitre concernant les pauvres 
petits cercetasi et autres enfants enlevés par le gouverne- 
ment pendant sa retraite. 

A 6 heures ratification par le comité général et l’on me 
confie l'exposé des motifs que je fais sobre et substantiel. 

J’élabore la loi des juifs depuis longtemps sur métiers et 
la loi de l’amnistie dont Mitescu et le général Stancvuvici ava- 
ient présenté un projet stupide. 

— Le soir Coceas surgit, après dîner, chez Lascar An- 
toniu. Il proteste contre les imputations de Iaşul»; reprodui- 
tes par le < Steagul» et l’accusant de malversations à Kerson. 
Il me prie d'insérer la rectification qu'il me donne. A ce sujet 
il me déclare dénier toute solidarité avec les Bratianu. Il 
me raconte qu'ayant trouvé dans les registres de la Banque 
de Commerce et d'Industrie (petite Banque qui s’est remplu- 
mée par Paul Negulescu qui a trafiqué avec la Guerre) un 
dépôt de 370.000 lei, il est allé trouver Vintila Bratianu, qui 
lui a dit — après informations (?) — que c’est le prix d’une 
maison vendue, que Iliescu a mis en dépôt! C'était tout s'm. 
plement la part de bénéfices d’Iliescu: c'est l'avis formel de 
Coceas. D'ailleurs, Sebareanu, de la Banque, à qui il a de- 


35 


562 NOTE POLITICE — 1918 


Săbăreanu dela bancă, pe care Cocias l-a întrebat ce gân- 
dea de clientul său Iliescu, a spus: «Nu este cinstit». 

— La Consiliu, Săulescu revine cu apărarea Credite- 
lor: «să nu ne atingem, căci ni se dă 7—8 locuri!» 

2/15 Iulie. — Iaşi. Petrecut două zile la Bucureşti. 
Horstmann e cel dintâi care vine să mă vadă Vineri. 
Căderea lui Kiihlmann se presimţea, dar nimeni nu o 
credea aproape ; în ziua când a plecat la Marele Cat- 
tier, a prânzit, vesel, cu Horstmann, Hoesch : şi alţii şi 
cum Mirbach fusese asasinat, le-a anunţat că va trimite 
pe Hintze în locul lui! La Marele Cartier santul dintre 
Ludendorf şi el sa săpat probabil şi mai mult, şi acea- 
sta a decis subit retragerea sa. Centrul şi socialiştii i-au 
rămas fideli, dar influența lui suferise de  quasi-re- 
tractarea pe care a trebuit să o facă a doua zi după dis- 
cursul lui. El tinuse să afirme că, fără diplomaţie, ar- 
mata nu putea sfârşi războiul şi că războiul nu se va 
sfârşi anul acesta: se înşeală lumea anunţându-i-se 
mereu sfârşitul apropiat. Hrtling l’a abandonat. Pentru 
Horsimann, războiul poate să continue încă doi ani, cu 
atât mai mult că se vor avea resursele Rusiei. Nimic nu 


mandé ce qu'il pensait de son client Iliescu, a dit: «nu este 
cinstit». 

— Au Conseil, Seulescu est revenu avec sa défense des 
Crédits: «ne pas y toucher, car on nous donne 7-8 places; ! 

2/15 juillet, — Jassy. — Passé deux jours à Bucarest. 
Monsieur Horstmann est le premier qui est venu me voir ven- 
dredi. La chute de Kühlmann se faisait pressentir, mais nul 
ne la sentait proche; le jour où il est parti pour le Grand 
Quartier il a dîné gaiement avec Horstmann, Hoesch et 
d’autres, et comme Mirbach venait d’être asassiné, il leurs 
a annoncé qu'il allait envoyer Hintze à sa place. Au Grand 
Quartier a dû se creuser plus profond le fossé entre Lu- 
dendori et lui, et subitement cela a décidé sa retraite Le 
centre et les socialistes lui sont restés fidèles, mais son crédit 
avait souffert de la quasi-retractation qu'il avait dû faire le 
lendemain de son discours. Il a tenu à affirmer que sans la 
diplomatie, l’armée ne pouvait pas finir la guerre et que la 
guerre ne finirait pas cette année: on trompe le publie en lui 
annonçant toujours la fin proche. Hertling l’a lâché. Pour 
Horstmann (qui est du bord de Kühlmann, mais avec une 
nuance de lâchage), la guerre peut allerson train encore deux 


NOTE POLITICE — 1918 563. 


va mai fi schimbat în politica exterioară cu Hintze. 
Bussche va avea, bineînţeles, mai multă greutate în po- 
litica noastră. (Nu-mi place acest lucru!). 

Ratificările se vor face repede; sa decis la Berlin să 
se ratifice şi fără ceilalţi» dacă trebuie. 

Procesul făcut, din ordinul Cancelarului, de Kiihl- 
mann lui «Deutsche-Zeitung» a fost, spre mirarea gene- 
rală amânat spre a se cita martori... din Constantinopol. 

— Văzut Sâmbătă pe Demblin, mai ales spre a-l în- 
sărcina să spună contelui Burian că sunt gata pentru 
ratificări spre sfârşitul lunei, începutul lui August. Si 
el îmi spune că nu vor fi dificultati cu ratificärile. 

— Foarte grele negocierile cu Horstmann, Deckert, 
von Weber, privitor la conventiunea apropiatei strämu- 
tări a adminstraţiunei. Horstmann foarte împäciuitor. 
Germanii cam atingi de telegrama trimisă de mine Joi 
din Iaşi. Răspunsesem că «proectul trimis viola tra- 
tatul, menținea guvernul român în stare de subordonare, 
şi nu putea servi de bază unei negocieri». 





ans, d'autant plus qu'on aura les ressources de la Russie — 
« der Rohstoff ist da». 

— Rien ne sera changé à la politique étrangère, avec Mr, 
de Hintze. Bussche aura, bien entendu, plus de poids dans la 
politique roumaine. (Combien j'aime peu cela!). 

Les ratifications seront faites rapidement: on est décidé 
A Berlin de ratifier seuls, s’il le faut. 

Le procès intenté, pan ordre du chancelier, par Kühl- 
mann à la «Deutsche Zeitung» a été, à la surprise générale, 
ajourné pour citation de... témoins de... Constantinople! 

— Vu samedi Demblin, surtout pour le charger de dire au 
comte Burian que je suis prêt pour les ratifications vers la 
fin du mois, commencement d'août, Lui aussi me dit que les 
ratifications ne sauraient comporter des difficultés. 

— Très dures les négociations avec Horstmann, Deckert, 
von Weber au sujet de la convention de transmission pro- 
chaine de l'administration. Horstmann très conciliant. Les 
Allemands piqués de mon télégramme envoyé jeudi de Iassi. 
A leur propos j'avais répondu que «le projet envoyé violait 
le traité, maintenait le gouvernement roumain dans un état 
de subordination et ne pouvait servir de base à une négo- 
<iation». 


564 NOTE POLITICE — 1918 


— Insarcinat pe Mircescu sa piotes.eze la Macken- 
sen, care trebuia sa se întoarea Luni din cälatoria de pe 
Dunare, contra unui afiș al etapei Craiova, acuzând gu- 
vernul, care nu şi-a ţinut angajamentul în contractul cu 
Basarabia şi pentru lipsa de hrana. 

Trimis, în urma unei depeşi a deputaţilor de Putna, 
o scrisoare lui Schwartzkoppen asupra lipsei de hrană 
la Focşani. 

— Arion sosind dela Iaşi, mi-a spus ca Regee se 
tome de turburari agrare, rechizitiile secând ţara; barie- 
va dela Măraşeşti nu e înteleasa de ţară. Take Ionescu 
dând, un interview în «Corriere dela Sera» prin care 
spune ca majoritatea, {arei şi Regele au ramas de partea 
lui Bratianu, Regele core sa se dea o desmințire si dic- 
teaza chiar o faza: «nimeni nu a fost autorizat sa ex- 
prime sentimentele Regelui». 

In şedinţa de azi, după masa, interpelându-se în a- 
ceasta chestiune, am facut o declaraţie în acest sens. 

— Intr'un moment la Rege, care avea la el pe Gâi- 
lesteanu în chestiuni de alimentare. Am'cal şi voios. 


4/17 Iulie, — Azi raportul delegaţiei asupra propune- 





— Chargé Mircescu de protester auprès de Mackensen, qu‘ 
devait revenir lundi de son voyage sur le Danube, contre une 
affiche de Etape Craiova accusant le gouvernement, qui n'a 
pas tenu ses engagements contrat Bessarabie, du manque de 
provisions! 

— Envoyé, sur un iélégramme de sénateurs et députés de 
Putna, une lettre à Schwarzkoppen sur la disette de Focsani. 

— Arion arrivant 24 heures après moi de Iassy, me dit 
que le Roi craint les troubles agraires, les réquisitions épui- 
sant le pays; la barrière de Marasesti n’est pas comprise par 
le pays. Take Ionescu ayant donné une interview au «Corriere 
de la Sera», aux termes duquel la majorité du pays et le 
Roi sont restés du côté de Bratiano, le Roi demande qu'on 
donne un démenti; il dicte même une phrase: Nimeni nu a 
fost autorizat să exprime sentimentele Regelui». Aussi, dans 
la séance de cet après midi, le jeune Stolojan m'ayant inter- 
pellé à ce sujet, j'ai fait une déclaration dans ce sens. 

— J'entre un instant chez le Roi qui avait Garlesteanu 
chez lui, questions d'alimentation. Lui amical et allant. 


NOTE POLITICE — 1918 565 


r. i de darea în judecata a guvernului Biätianu. La în- 
ceputul şedinţei, Averescu cere un concediu de 11 zile. 
pentru interese de familie ({!). Pie Pherikyde citeşte ra- 
portul; se fac declaratiuni şi cea mai surprinzatoare este 
una, cu text foarte întortochiat, a lui Cuza, în numele lui 
si al lui Averescu, plin care decl: ra că nu voteaza pro- 
pune: ca darei în judecata. Era evident, dupa declarațiile 
antan iste ale generalului, ca nu putea sa voteze fară 
sa-si laice puntea. De alaturat la aceasta zvonurile persis- 
tente ca Averescu s'a împacat cu Regina. 


In Camea entuziasm. Se alege comisia de 7. 


1 20 Iulie. — Plec la Bucureşti. Trimisesem Regelui. 
pentru semnare, legea amnistiei. Vorbisem mai mult 
timp cu M S., Joi 18, dupa ceremonia învestirei Episco- 
pilor Antin si Teofil. Fiindeă iscaliturile întârziau si 
Regele pleca chiar în acen seara la Bicaz, prin telefon 
Regele ma roaga sa ma duc sa-l vad înainte sau dupa 
masa. Viu la 10 ore (plecarea mea la 10 şi 25). Regele a 
gitat : semnarea legei de amnistie e un lucru care îl 
desonoreaza. E pe punctul de a lua condeiul, când Re- 
gina şi Prinţul Carol îl cheama în camera de culcare. Re- 
gele întorcându-se, se face că da ordine batrânului sau 
servitor, ia din dulap un obiect oarecaie pe care Neu- 
mann îl baga în buzunar şi se aseaza din nou la birou, 
mai roşu şi mai îngrijorat. Regele cere o amânare şi-mi 





7 20 juillet. — Je pars pour Bnearest et j'avais envoyé au 
Roi la loi d'amnistie à signer. J'avais longuement causé déjà 
avec S. M. le jeudi 5 18 après la cérémonie d’intrônisation ds 
évêques Anthim et Théophile, Comme les signatures tardaient 
et que le Roi partait le même soir pour Bicaz, sur un coup de 
téléphone le Roi me prie d’aller le voir avant ou après le 
dîner. J'y suis à 10 heures (mon départ à 1025). Long débat 
et le Roi agité: signer la loi d'amnistic est une chose qui ie 
deshonore. Il est sur le point de piendre la plume quand lə 
Reine et le Prince Carol l’appellent dans sa chambre à eou- 
cher. Le Roi, en 1entrant, fait semblant de donner des ordres 
à son vieux valet de chambre, prend dans son armoire un 
bibelot quelconque que Neumann fourre dans sa poche et 5e 
rassied au bureau plus rouge et plus soucieux. Le Roi de- 


566 NOTE POLITICE — 1918 


spune că va telegrafia poate celor doi Impărați, care nu-i 
vor smulge acest din urmă sprijin. Nu contrazic şi găsese 
solutiunea posibilă. Mare uşurare. Sunt cu un sfert de 
ceas în întârziere. 


9 22 Julie. — Bucureşti. — Invazia obişnuită. Cel mai 
tenace, Horstmann care, pe lângă multe altele, mă ame- 
teste iar cu legea evreilor. Berlinul telegrafiază fără în- 
cetare că pentru dovadă trebuie să se refere la art. 57 
din C. C. în loc de art. 33. Si această chestiune revine la 
9 jum. seara, când Horstmann se prezintă cu d. Rott- 
bucher ca să vorbească cu mine. 

Din convorbirea noastră : Mareşalul e foarte desi- 
luzionat de Averescu; avea aşa bună părere de el, mai 
ales că la Buftea se arätase cu totul antidinastic ! Ma- 
reşalul îşi reaminteşte că, Averescu însemnase pe o hartă 
ceeace credea drept să se cedeze Austro-Ungariei, hartă 
pe care n'a mai avut-o înapoi şi pe care n'o dăduse decât 
lui Hell. Cum se află această hartă la Averescu ? Libe- 
rarea Bucureştiului e putin probabilă; ce sar face cu 


mande un répit et m'annonce qu'il va télégraphier — peut- 
être — aux deux empereurs qui ne voudront pas lui arracher 
ec dernier appui, Je n’y contredis pas, — et je trouve la solu- 
tion acceptable. Grand soulagement, j'ai un retard d’un quart 
d'heure. 


9/22 juillet. — Bucarest. — L'envahissement habituel. Le 
plus tenace Horstmann qui, en plus des multiples questions, 
me tourmente de nouveau avec la loi des juifs. Berlin, oui 
Berlin télégraphie sans relâche qu'il faut pour la preuve se 
référer à l’art. 57 du Code Civile au lieu de l’art. 33. Et cette 
question est revenue à 9 et demie du soir lorsque Horstmanr 
s'est présenté doublé de Mr. Rottbucher pour controverser 
avec moi, 

De notre causerie: le Maréchal est très déçu sur le compte 
d'Avereseu; il avait si bonne opinion de lui, surtout qu’à 
Buftea ils’était montré parfaitement antidynastique! Le Marė- 
chal se rappelle qu'il avait tracé sur une carte ce qu’il croyait 
légitime de céder à l’Autriche-Hongrie, carte qu’il wa pu 
ravoir et qu’il n’a donnée qu’à Hell. Comment cette carte est- 
elle chez Averescu? — La libération de Bucarest est peu 
probable; que ferait-on du Maréchal? Il est difficile de l’en- 


NOTE POLITICE — 1918 567 


maresalul ? E greu să-l trimiti la Craiova (?!). Nu se 
pot scoate ofiţeri din Bucureşti : aceasta e cauza pentru 
care se admit aşa de greu refugiații. 

Horstmann e foarte sceptice asupra sfârşitului răz- 
boiului: «Nu ne rămâne de cât să ne punem în defen- 
sivă la vest şi să organizăm bine Rusia, din care se 
poate avea de toate şi să mai aşteptăm încă doi ani». 
Horstmann găseşte că submarinele nu au dat ceia ce 
se făgăduise : a fost o mare greşală. 

Czernin a pronunţat la Camera Seniorilor un discurs 
foarte germanic: «Nu se poate face o adevărată politică 
externă, dacă nu e de acord cu cea internă» Horstmann 
ľa admirat mult : e un caracter mare. 

10/23 Iulie. — Horstmann sa întâlnit cu Arion la 
mine. Vorbim de ratificare; crede că va putea avea loc 
pe la 15 August, şi că ne putem lipsi de Bulgari. 

— La dejun cu Bellow şi Gebsattel ating direct che- 
stiunea buletinelor de război. Francezii au reluat ofen- 
siva şi au silit pe Germani să se retragă dela Marna. 
Vestea era cunoscută la Iaşi de Sâmbătă 20 : 17.000 de 


voyer à Craiova. (1 !). — On ne peut faire sortir les officiers 
de Bucarest: c’est la raison pour laquelle on admet si diffi- 
cilement les réfugiés. 

Horstmann est très sceptique sur la fin de la guerre: «II 
ne nous reste qu'à nous mettre sur la défensive à l'Ouest et 
bien organiser la Russie, dont on peut tout avoir et attendre 
deux ans encore». 

Horstmann trouve que les sous-marins n’ont pas donné 
ce qu'on avait promis: «ca été une grande faute»! 

Czernin a prononcé à la Chambre des Seigneurs un dis- 
cours très germanique: «On ne peut faire une vraie politique 
étrangère si elle n’est pas d'accord avec la politique inté- 
rieure . Horstmann l’a beaucoup admiré; c'est un grand 
caractère, 

10/23 juillet. — Horstmann s’est retrouvé avec Arion chez 
moi. Nous causons de la ratification; il croit qu’elle peut 
avoir lieu le 15 août environ et qu’on peut se passer des 
Bulgares. 

A déjeuner avec Bellow et Gebsattel j'aborde carrément la 
question des bulletins de guerre. Les Français ont repris 
l'offensive et contraint les Allemands à se retirer de la 
Marne. La uouvelle était connue à Iassy le samedi 20 juillet 


568 NOTE POLITICE — 1918 


piizonieri, 360 tunuri. Nici o vo.ba de aceasta în buleti- 
nele din Bucureşti, afara de fraza stereotipa : buletinele 
inamice n'an sosit. Las să se înţeleaga ca acest mod de 
a lucra da crezare veştilor celor mai exagerate. Lucru 
curios, cum Horstmann pretinde ca adevarat n'au avut 
buletinele, puteam sa le telegrafiez eu dda Iaşi! 

Dupa dejun contele Praschma vine sa-mi prezinte 
scuza relativ la afişul dela Etapa Craiova, care arunca- 
se pe guvernul român vina lipsei de hrana. Or, chiar în 
acea, zi un nou document de acest fel dovedea ca e vor- 
ba de un cuvânt de ordine. 

11 24 Iulie. Iaşi. — Chiar la sosire, generalul Chris- 
tescu îmi aduce o telegrama semnata de Saint-Aulaire 
prin care, în numele celor patru țari (cred Franţa, En- 
glitera, Italia şi Statele-Unite) se semnala tonul inju- 
rios (?) al presei guvernului; faptul ca «Steagul» nu 
publicase buletinul victoriei franceze, cte. Tot atât de 
fals pe cât de agresiv. Am oprit transmiterea telegra- 
mei si cu un ton decis am cerut lui Arion sa pretinda 
explicatiuni dela decanul corpului diplomatie, fara de 


déjà; 17.000 prisonniers; 360 canons. Pas un mot de cela dans 
les bulletins de Bucarest, sauf la phrase stéréotypique: «les 
bulletins des ennemis ne sont pas arrivés . Je fais com- 
prendre combien cette facon d'agir donne créance aux bruits 
les plus exagérés. Chose curieuse, comme Horstmann prétend 
que réellement ils n’ont pas eu les bulletins, je pouvais les 
télégraphier de Iassy! 

— Après déjeuner, le comte Praschma vient me présenter 
des excuses au sujet du placard de l’Etape Craiova, qui 
avait rejeté sur le gouvernement roumain la faute de ce qu'on 
manquait de vivres. Or, le jour même, un nouveau document: 
cette fois-ci il prouvait que c'était un mot d'ordre! 

11 24 juillet. — Jassy. Des mou ariivée, le général 
Christescu m'apporte un télégramme «à diplomatie» signé 
de St.-Aulaire, par lequel, au nom des quatre pays (je suppose 
France, Angleterre, Italie et Ltats-Unis), on signalait la t n 
injurieux (?) de la presse du gouvernement, le fait que le 
«Steagul n'avait pas publié le bulletin victorieux français, 
ete, Aussi faux qu’agressif. J ai défendu la transmission du 
télégramme et de ma bonne encre j'ai demandé à Arion d'exi- 
ger des explications du doyen; sans cela je serais obligé de 


NOTE POLITICE — 1918 569 


care voi fi silit să întreb la Paris daca menţinerea d-lui 
de Saint-Aulaire era compatibila cu bunele raporturi ce 
voim sa pastram cu Franţa. 

— Caderea ministerului von Seidler la Viena. 

— Legia evreilor e votata de Senat; cel doua din 
urma discursuri, lungi şi tinzând sa dovedeasca ca nu 
se da destul : Motru şi Badarau. 

Mi se cere din nou, prin te.efon pentru Afacerile 
Straine dela Berlin, textul legei de amnistie. Banuesc ca 
Rege e a telegrafiat Impăratului la 12 Iulie. 

12/25 Iulie. -— Sauloscu nu admite sa ne atingem de 
Credite şi cum simte că legea propusă de Mitescu va fi 
admisa de Camera, îmi prezinta demisiunea. Ştiu ca 
ceia ce-l supara mai muit e legea Bancei. Il rog sa as- 
tepte pâna Sâmbată, iar Consiliul ce ţinem la ora 10 
fixez pentru Sâmbată un Consiliu special pentru Fi- 
nanţe. 

Răsunet al înfrângerilor din Occident? — Germa- 
nii fac o serie de propuneri bine voitoaie şi pentru 1egi- 
mul care va urma ratificărei şi pentru achiziţiunile ce 
mai sunt de facut în Basarabia. 





demander à Paris si le maintien de Mr. de St-Aulaire était 
compatible avec les bons rapports que nous désirons garder 
avec la France. 

— ‘Chute du ministère von Seidler à Vienne. 

— La loi des juifs est votée par le Sénat; les deux der- 
aiers discours, longs et pour ne rien dire, tendaient à prou- 
ver qu'on ne donne pas assez: Motru et Badarau, 

— On me demande par téléphone encore une fois, pour 
affaires étrangères Berlin, le texte de la loi amnistie. Je 
suppose que le Roi a télégraphié à l'Empereur le 12 juillet. 

12 25 juillet. — Seulescu n'admet pas qu'on touche aux Orè- 
dits et comme il sent que la loi proposée par Mitescu sera ad- 
mise par la Chambre, il m'offre sa démission. Je sais que 
c'est la loi de la Banque Nationale qui l’ennuie le plus. Je le 
prie d'attendre à samedi et, au conseil que nous tenons à 10 
heures, je fixe pour samedi un conseil exelusivement consa 
cré aux finances, 

— Est ce le contre-coup des défaites à l'Ouest? Les All 
mands font une série de propositions amiables et sensées et 
pcur le régime après la ratificatiou et pour les acquis'ti as 
à faire encore en Bessarabie. 


570 NOTE POLITICE — 1918 


— Mulţi deputaţi şi senatori sunt speriaţi de proiec- 
tul lui Garoflid, pe care ei nu-l cunosc, şi mai ales de de- 
claratiunile lui Arion, care a vorbit de locatiune silită. 

13/26 Julie. — Vizită, anunţată din ajun, a lui Sir 
Georges Barclay, care se scuză că nu e în jachetă neagră. 
Solemn, gângăvind, dar cu lecţia bine învățată, vine să 
se explice privitor la telegramă. Saint-Aulaire nu e de 
vină, căci era o telegramă convenită. Nici o intenţie de 
a se critica guvernul român. S'a luat ca pretext (sic) o 
greşeală a «Steagului», spre a se face reclamaţiunea. 
Nu ştiau că jurnalele din Bucureşti nu primeau de cât 
buletinul german, — aceasta e toată cauza confuziunei. 
Ei nu mai cer expedierea, telegramei lor, dar, de formă, 
vor trimite o notă ca să-şi mentie dreptul de a informa 
guvernul lor de ceeace li se pare trebuincios, căci altfel 
ei war mai fi decât niște corespondenţi de gazetă. Scurt, 
retractare absolută. 

Arion, pe care l-am văzut, mi-a spus că atunci când 
Nanu le-a dus nota mea, erau foarte mititei. 

— Auriti, însărcinatul de afaceri al Italiei, vine la 


Beaucoup de députés et de sénateurs sont alarmés par le 
projit de Garoflid — qu’ils ne connaissent pas — et surtout 
par les déclarations d'Arion qui a parlé de location forcée. 

13/26 juillet. — Visite, annoncée de la veille, de Sir Geor- 
ges Barclay qui s'excuse de ne pas être en jaquette noire. So- 
lennel, bégayant, mais ayant bien appris sa lecon, il vient 
s'expliquer au sujet du télégramme. St. Aulaire n'y est pour 
rien, car c'était un télégramme convenu. Nulle intention de 
vouloir diffamer le gouvernement roumain. On a pris pré- 
texte (sic) d’une erreur du «Steagul» pour faire la réclama- 
tion. Ils ignoraient que les journaux de Bucarest ne rece- 
vaient que le bulletin allemand, — cause de toute cette con- 
fusion. Ils ne persistent plus à demander l’expédition de leur 
dépêche, mais pour la forme ils enverront une note pour 
maintenir leur droit d'informer leurs gouvernements de ce 
qu’il leur paraîtra utile, car autrement il ne seraient que des 
correspondants de journaux. — Bref, retraite absolue. 

Arion, que j'ai vu ensuite, ma dit que lorsque Nanu a 
porté ma note, ils étaient très petits garçons. 

— 'Auriti, chargé d’affaires d'Italie, est venu à son tour. 


NOTE POLITICE — 1918 571 


rândul său. N'avea nimic să-mi spuie. Vizită lungă; ba- 
nuesc că şi el voia să şteargă impresiunea urâtă. 

— Generalul Pătraşcu, mutat pentru a tăia lui Ave- 
rescu mijloacele de a lucra asupra armatei, dela Bacău 
la Kişinău, a venit să se prezinte. Hârjeu îmi telefonase 
să arăt că nu ştiu cauzele politice ale transferărei sale. 
Dar eu am atins deadreptul chestiunea : Pentru mine era 
rău notat încă dela interpelarea mea lui Averescu, mi- 
nistru de războiu, şi l-am făcut să simtă neîncrederea 
mea, fără înconjur, sincer. Mi-a jurat credinţă Regelui 
şi guvernului. A blamat pe Averescu că face politică şi 
că sa lăsat pe mâinile lui Argetoianu şi Grigore Fili- 
pescu... 

14/27 Iulie —Consilim animat şi foarte serios. Trebuia 
să rezolvăm greutăţile de ordin financiar privitoare la 
Săulescu. Prevenisem pe Arion că eventual va avea in- 
terimul Finanţelor. Chestiunea Creditelor Funciare : 
Sălescu pretinsese că n'aveam dreptul de a legifera. 
După ce am stabilit acest drept, propun solutiunea pri- 
mită de toţi : o lege generală care să nu mai permită 
votul prin procură; votul proportionat cu suma datoriei; 


Il n'avait rien à me dire. Longue visite. Je suppose que lui 
aussi voulait effacer la mauvaise impression, 

— Le général Patrascu, transfere, pour couper à Ave- 
rescu les moyens d'agir sun l’armée, de Bacau à Kisinau. 
est venu se présenter. Herjeu m'avait téléphoné d'ignorer 
les causes politiques de son déplacement. Moi j'ai franche- 
ment abordé la question: pour moi il était mal noté depuis 
mon interpellation à Averescu, ministre de la guerre, et lui 
ai fait sentir ma défiance, mais rondement, franchement. 
Il wa juré fidélité au Roi et au gouvernement. Il a blâm& 
Averescu de faire de la politique et des'âtre mis aux mains 
d'Argetoianu et de Grigore Filipescu... 

14/27 juillet. — Conseil animé et très sérieux. Nous de- 
vions résoudre les difficultés d'ordre financier touchant Seu- 
lescu. J'avais prévenu Arion qu'éventuellement il aurait lin- 
térim des finances. La question des Crédits fonciers: Seu- 
lescu avait prétendu que nous n'avions pas le droit de légi- 
férer. Après avoir établi ce droit, j'ai proposé la solutior 
acceptée par tous: une loi générale ne permettant plus le vote 
par procuration; le vote proportionné au montant de læ 


572 NOTE POLITICE — 1918 


iacompatibilitaţi pentru consiliu; reînoirea consiliilor ; 
adunari generale punând funcţionarea în acord cu legea. 
Chestiunea Bancei Naţionale: Saulescu spune ca banca 
restitue guvernului cele 6000 de acţiuni ale sale pe care 
le va plati fondul de rezerva şi acorda un numar prcpor- 
tional de voturi; însa Banca va alege ea pe toţi directorii 
şi va da guvernului pe toţi cenzorii. Discuţie lunga. A- 
rion gases‘e pa e un teren de împacare. Atrag atentiunea 
ca banca de stat moderna nu mai este o instituţie pentru 
a da bani Statului ; ca este furnizorul de moneda fidu- 
ciara, dar mai ales regulatorul creditului şi al balanței 
comerciale. In aceste condiţii spiritul de câştig trebue 
înlaturat; dupa cum şi Statul are şi el ceva de spus. 
Cer : Majoritate în consiliu pentru Stat, adica jumatate 
din directori plus guvernatorul; censorii desemnaţi de 
acţionari vor fi adevarati comercianți si industriasi; 
Banca va face serviciul de casierie şi va stabili sistemul 
cekurilor între casele publice pentru a evita prea mare 
circulație de bilete. Direc{iunea, bine platită, nu va par- 


dette; incompatibilites absolues pour le conseil; renouvelle- 
ment des conseils; assemblées générales mettant le fonction- 
nement d'accord avec la loi. 

La question de la Banque: Seulescu raporte que la Bau- 
que restitue au gouvernement ses 6.000 actions que le fonds 
de réserve paiera et accorde un nombre proportionnel de 
voix, mais la Banque é i1a elle tous ses d recteurs et donnera 
au gouvernement ious les censeurs. Longue discussion. Ar'on 
trouve que c'est un terrain de conciliation. Je fais remar- 
quer que la Banque d'Etat moderne n'est plus une instituticn 
pour donner de largent à l'Etat; elle est bien le fournisseur 
de mom aie fhduciaii , mais surtout le régwateur du ciédit 
ct de la balance commerciale. 

Dans ces conditions, Pespr't de lucre doit être expulsé de 
même que l'Etat doit avoir son mot à dire. Je demande : 
majoiité dans le conseil pour l'Etat, soit 24 aes directeurs 
plus le gouverneur; les censeurs désignés par les actionnai- 
res seront des commerçants ou des industriels réels; la Ban- 
que fera le £ervic? de ca sce et e:b e srstème de 
chèques entre caisses publiques pour éviter la trop grande 
circulation des billets; la direction richement nayée ne par- 


NOTE POLITICE — 1918 573 


ticipa la beneficii; l'mitarea câştgurilor; dincolo de 6% 
divident asigurat, Banca va da 25% din beneficiu netto 
acţionarilor, iar Statul va lua restul. Primit cu unanimi 
taie. Saulescu va trata. Daca Banca primeşte, nu va fi 
lovitură de Stat. 

Stabilim de asemenea bazele creditului de cerut pen- 
tru a ajuta pe locuitorii ruinati de războiu. Arion, Mitili- 
neu şi Saulescu trebuie să aduca un proiect, ale carui 
baze le-am fixat. 


M 'mistrul de război îmi comunica o nota: generalul 
Lafond s'a prezentat pentru a întreba daca într'adevar 
procurasem Germanilor un batalion de schimb la Odessa. 
Desmintire absoluta. Dar ieri, Cuza ma întrebase la Ca- 
mera, dacă într'adevar regimente din diviziile noastre 
din Basarabia înninteaza spre Odessa. Aceasta coinciden- 
ta arată ce oficina fabrică aceste vorbe. 

17 30 Julie, — Iaşi. —Comisia de informaţii îşi depune 
raportul citit de Lascar Anioniu. Sunt parti care fae 
senzaţie. Pentru mine sunt une e formule prea desvolta- 
te ş' tapte precise cam slăbite, din cauza felului cum sunt 


ticipera pas aux bénéfices; limitation des gains: au-delà de 
6%, dividende assuré, la Banque distribuera 25% du bénéfice 
net aux actionnaires et l'Etat prendra le reste. C'est accepté 
à l'unanimité. Seulescu négociera. Si la Banque accepte, il 
n'y aura pas de coup d'Etat. 

Nous établissons aussi les bases du crédit à demander 
pou. al'er au secours des habitants ruinés par la guerre. 
Arion, Mitilineu et Seulescu doivent apporter un proj t 
dont nous avons fixé les bases. 

Le ministre de la guerre m'a fait tenir une note, Le 
général Lafond s’est présenté pour demander si réell ment 
nous avions fouini aux Allemands un bataillon de relève 
pour Odessa. Dément' absolu Ma's hier. Cuza n'avait p ~é 
la question à la Chambre si réallement des régiments de nos- 
divis'ons de Bessarabie marchaient sur Odessa. Cette coïnci- 
dence indique l'officine qui élabore ces pot'ns. 

17 30 juillet. — Iassy. — La Commission d'informations 
dépose sont rapport que lit Lascar Antoniu. Il y a des pas- 
sages qui fcnt sensation. Pour moi, il y a des foimul s trop 
largement indiquées, des faits précis estompés dans la façon 


574 NOTE POLITICE — 1918 


arătate. Ei doresc să lase celor ce fac ancheta material 
virgin. 

— Incepem legea evreilor. Cuza vorbeşte dela 3—8 
ore şi tot n'a isprävit. In loje gi mai ales la galerie: mul- 
time de prieteni si de studenţi, a căror atitudine e ne- 
îndoios foarte favorabilă oratorului. 

— Arion soseşte dela Bucureşti. Kriege ar mai vrea 
o modificare: prelungirea termenului de recurs de la 
10—21; — refuz categoric acest amestec copiläresc în re- 
dactările noastre de articole necontractuale. Dar, se pare 
că Germanii sunt îngrijaţi: lovitura dela Marna, crede 
Horstmann, îi va obliga să retragă trupele lor pe vechea 
linie. Tot rezultatul ofensivelor din primăvară va fi 
pierdut. Ce schimbare! Cu noi dulcegi (expresiunea lui 
Arion). 

— Hârjeu îmi spune că Râmniceanu a venit din par- 
tea Regelui ca să-l întrebe dacă e adevărat: 1. Că dăm, 
sub formă de gardă. trupe la Odessa. 2. Că fortificăm ma- 
lul stâng al Dunărei. Aceiaşi scornealä Lafond-Cuza, 
sub altă formă. 


de les rendre. Ces Messieurs désirent laisser aux enquêteurs 
du matériel vierge. 

Nous commençons la loi des juifs. Cuza parle depuis 3 
heures jusqu'à 8 heures et n’a pas fini. Dans les loges et 
surtout à la galerie foule d'amis et d’étudiants dont latti- 
tude est évidemment très favorable à l’orateur. 

— Arion arrive de Bucarest. Kriege voudrait encore une 
modification; prolonger le délai de recours de 10—21, — je 
refuse net cette immixtion enfantine dans nos rédactions 
d'articles nou contractuels —, mais il semble que les Alle- 
. mands sont soucieux: la tape sur la Marne les obligera — 
pense Horstmann — à retirer leurs troupes sur leur ancienne 
ligne. Tous les résultats des offensives de ce printemps se- 
ront perdus. Quel déclanchement!… Avee nous douceureux. 
(Sest l'expression d’Arion). 

— Herjeu me dit que Ramniceanu est venu de la part du 
Roi lui demander s’il était vrai que nous donnons, sous pré- 
texte de gardes, des troupes à Odessa, que nous fortifions la 
rive gauche du Danube. C’est la même iuvention Lafond-Cuza 
sous une autre forme (v. 14 juillet). 


NOTE POLITICE — 1918 575 


18/31 Julie. — Henri Catargi îmi aduce o scrisoare 
dela Rege, în care e vorba tot de amnistie. Regele n’a te- 
legrafiat, după cum crezusem; ar voi ca legea să vie din 
inițiativă parlamentară. Intâlnire Duminică la Bicaz : 
de altfel e ziua Reginei. Comunic această scrisoare lui 
Arion care e de părerea mea că ar fi mai rău şi că faţă 
de contractantii noştri ar fi o netinere de vorbă. 

— Buletinul cuprinde un pasagiu care pare că con- 
firmă temerile lui Horstmann. Radio din Nauen dă un 
articol din «National-Zeitung»: «Comandamentul german, 
nefixat de linii geografice şi având destul teritoriu ina- 
mic în stăpânire, îşi retrage diviziunele din sacul înain- 
tat dela Marna pe un front scurtat, care cere mai puţine 
trupe şi care ridică dintr'o dată adversarului baza pen- 
tru noi atacuri» (?) Restul articolului la fel şi pentru ea 
Radio să dea în întregime articolul, se vede nevoia de a 
se pleda circumstanţe atenuante. Impresiunea e rea. 


— La ora 10 sfârşim legea evreilor. Cuza a mai vor- 
bit încă trei ceasuri. Am răspuns în mod sobru. Zelea 


18/31 juillet. — Henry Catargi m'apporte une lettre du 
Roi; il s’agit toujours de l’amnistie. Le Roi n'a pas télégra- 
phié, comme je l'avais ceru; il voudrait que la loi vint d'ini- 
tiative parlementaire. Rendez-vous dimanche à Bicaz: c’est 
d'ailleurs la fête de la Reine. 

Je fais part de cette lettre à Arion, qui partage mon avis 
que ce serait pire et que vis-à-vis de nos contractants ce 
serait un manquement. 


— Le bulletin contient un passage qui semble confirmer 
les appréhensions de Horstmann. Le Radio de Nauen donne 
un article de la «National-Zeïtung» : «Le commandement 
allemand, non rivé à des lignes géographiques et ayant en 
abondance du territoire ennemi en sa possession, retire ses 
divisions du cul-de-sac avancé de la Marne, sur un front 
écourté qui demande moins de troupes et enlève du coup à 
son adversaire la base pour de nouvelles attaques ()». 

Tout le ton est du même goût et que pour le Radio donne 
en entier l’article, c’est qu'on a besoin de plaider les circon- 
stances atténuantes. L'impression est mauvaise. 

— Nous finissons à 10 heures la loi des juifs. Cuza parlé 
encore 3 heures. J'ai répondu par un discours sobre. Zelea 


576 NOTE POLITICE — 1918 


Codreanu producând un scandal, tribunele au trebuit e- 
vacua e, Printre cei arestaţi, faimosul Ghibaneseu, care 
Sa grabit sa ceară scuze. 


Codreanu a produit un scandale et on a dû évacuer les tri- 
bunes. Parmi ceux qu'on a arrêtés, le fameux Ghibanesca 
qui s’est empressé de faire des excuser.