Alexandru_Marghiloman_-_Note_politice._Volumul_5_-_1920-1924 (1927)

NOTE POLITICE 


VOL. V 


1920 — 1924 


Toate drepturile pentru repro- 
duceri, traduceri, integrale sau 


parţiale, sunt rezervate. 


ALEXANDRU MARGHILOMAN 


Note Politice 


1897 — 1924 


BUCUREȘTI 


Editura Institutului de Arte Grafice «EMINESCU» S, A. 
Str, Parlamentului, 2 


1927 


1920. 


2 Ianuarie. — S'a votat o lege de împrumut combä- 
tutä de Vintilă Brătianu şi o transactie cu Biroul Brita- 
nic, de asemenea combătută de el. In focul discutiunilor, 
liberalii mi-au spus că la nevoe vor arăta ce sunt Ar- 
delenii şi vor produce actele ce au contra lor. Este 
o opinie curentă că Marele Cartier a adunat dosare în 
contra miniştrilor, şi nu se sfieşte nimeni ca să-i trateze 
de tâlhari. Diamandy a spus în gura mare că nu cu- 
noaşte oameni mai falşi şi mai lesne de mituit. S'a gă- 
sit, cu sacrificii bănești, un fel de almanah-calendar din 
1917, care conţine actele de renegare ale lui Pop, Goldiș, 
Vaida, o pastorală de Miron Cristea, etc. 

— In ceeace priveşte transactiunea englezească : D. 
Pitts vine în numele lui Rattigan să-mi dea explicaţii, 
pe cari nu a vrut să mi le dea înainte pentru a nu avea 





2 janvier. — On a voté une loi d'emprunt, combattue par 
Vintila Bratiano, et une transaction avec le Bureau Britan- 
nique, également combattue par V. Bratiano. Dans le feu des 
discussions, les libéraux m'ont entouré pour me dire qu’au 
besoin ils sauraient montrer ce que. sont les Ardeleni et 
produire les actes qu'ils possèdent contre eux. C’est une o- 
pinion courante que le Grand Quartier a assemblé des dos- 
siers contre les ministres et on ne se gène pas pour les appe- 
ler «les friponss, Diamandy a dit à pleine voix qu'il ne 
connaît pas de gens plus fourbes et plus vénaux. Une sorte 
d'Almanach (Calendar de buzunar) pour 1917 a en outre été 
retrouvé à prix d'argent. Il contient les actes d'abJuration de 
Pop, de Goldis, de Vaida, une pastorale de Miron Cristea etc. 

Quant à la transaction anglaise, Mr. Pitts vient au nom 
de Rattigan me donner des explications «qu'il n'a pas voulu 
me fournir avant, pour ne pas avoir l'air d'influencer mon 


6 NOTE POLITICE — 1920 


aerul că vrea să-mi influenţeze votul. — Asupra grâului 
britanic, guvernul nostru a luat 14.000 vagoane cu obli- 
gatia sau să-l plătească sau să-l restitue în natură. După 
iniţiativa lui Vintilă Brătianu (care cu toate astea a 
combătut proectul), Constantinescu a redactat procetul 
de lege. Era vorba să se facă să accepte ministrul de 
finanţe englez (care a opus rezistență) valoarea la 
un curs inferior cursului zilei, Era deci, după spusele 
lui Pitts, o afacere bună pentru noi. Dar generalul Văi- 
toianu nu îndrăznise să o reguleze printrun decret- 
lege; deci guvernul va făcut altceva decât să lichideze.. 
Am reţinut, cu deosebire, atentiunea de a-mi da expli- 
caţiuni liniştitoare. 

8 Ianuarie, — Vaida a venit la mine la 10 jum. seara, 
şi ma ţinut până la 1 jum. noaptea. 

— D-na Zizi Lambrino a născut un băiat, şi conver- 
Satia a început printr'o comunicare din partea Regelui. 
Tot se speră că se va obţine dela Prinţ să-şi lase soţia, 
şi dela aceasta să redea Prințului libertatea. Regele îmi 
cere să ajut la această acţiune sau mai bine zis — ceeace: 
precizez bine — «să nu mă opun la ea». N'am nici o o- 
biectiune de făcut. Se: dorește ca continuitatea Dinas- 





vote». Sur le blé britannique, notre gouvernement a pris 14.000 
wagons avec obligation d'en payer la valeur ou de donner 
du blé. Sur l'initiative de Vintilă (qui pourtant a combattu 
le projet), Constantinescu a redigé le projet de loi. Il s'agis- 
sait de faire accepter au ministre des finances anglais. qui 
s’est fait tirer l'oreille, la valeur déboursée inférieure au 
cours du jour. Cétait done — au dire de Pitts —, une bonne 
affaire pour nous. Mais le général Vaitoianu n’avait pas osé 
la régler par un décret-loi; le gouvernement actuel n’a fait 
que liquider. J'ai surtont retenu la prévenance de me don- 
ner des explications d'apaisement! 

8 janvier. — Vaida est venu à 10 % h. soir me voir; il est 
resté chez moi jusqu’à 1 h. # de la nuit, Un fils est né à 
M-me Zizi Lambrino et la conversation a commencé par une 
eommission de la part du Roi. On espère toujours détacher 
le Prince de sa belle et amener celle-ci à lui donner sa liber- 
té: et le Roi me demande de seconder cette action ou plutôt 
— ce que je précise bien — de ne pas la contrecarrer. Je mat 
aucune objection. On ne veut pas que la continuité de la Dy- 


NOTE POLITICE — 1920 7 


tiei să nu se rezeme pe un singur cap. Pentru Vaida 
este şi o chestiune sentimentală : el îmi spune că chiar 
dela naşterea, lui, Prinţul Carol a fost un simbol pentru 
Ardeleni. E] bazează acţiunea lui pe prezumția că iu- 
birea Prințului se răceşte pe zi ce trece ; şi a stipulat li- 
bertatea, pentru Principe să poată corespunde pe faţă şi 
să nu mai fie redus la complezenta lui Vârnav şi altor 
«postillons d'amour» (sic). Aşa să fie, în ce mă priveşte 
pe mine. Am aflat mai târziu că Brătianu, care la înce- 
put, la Iaşi, pentru a-şi face mână bună, combătuse ideia, 
mea ca Prinţul Carol să fie înlăturat numai decât dela 
Tron, isprăvise prin a pune multă insistenţă ca să fie 
lăsat să se demită. Deci vizita lui M. Pherekyde (a se 
vedea în note în privinţa asta), nu fusese o înscenare. 

Vaida are greutăţi la fiecare moment: trebue să 
domolească pe Vlad, a cărui eşire în contra Băncii Na- 
ționale o blamează şi care face greşeala să creadă că 
poate să se lipsească de ajutorul străinătăţii pentru re- 
gularea finanţelor noastre. Trebue să piarzä un timp e- 
norm cu şedinţele Blocului, care îşi are Parlamentul 
seara; de exemplu, pentru alegerea Mitropolitului, un 
deputat preot din Basarabia l’a asasinat cu nesfârsite 








nastie repose sur une seule tâte. Pour Vaida il y a aussi une 
note sentimentale: il m'apprend que des sa naissance, le 
Prince Carol a ete un symbole pour les Ardeleni. Il base son 
action sur la présomption que l’amour du Prince tiédit cha- 
que jour, Par contre, il a stipulé la liberté pour le Prince 
de correspondre ouvertement et de ne plus être réduit «à 
Varnav et autres postillons d'amour» (sic), — Ainsi soit-1l, 
quant à moi! Appris plus tard que Bratiano qui, d’abord, à 
Iassy, pour se faire bien venir, avait combattu mon idée d'é- 
carter de suite le Prince du Trône, avait fini par être très 
insistant pour le laisser se démettre, La visite du Michel 
Phérékyde (voir dans les notes) à ce sujet n’avait done pas 
été une frime. 

Vaida a des tribulations à chaque instant: tempérer Vlad 
dont il blâme la sortie contre la Banque Nationale et qui a 
le tort de croire qu’il peut se passer de l'étranger pour le 
réglement de nos finances; donner un temps infini au séances 
du bloc qui a son Parlement le soir;— ainsi, pour l'élection du 
Métropolite : un député, curé de Bessarabie, l’a assassiné de 


8 NOTE POLITICE — 1920 


discursuri pentru a-l convige să consulte poporul înainte 
de a proceda la vot! Mihalache, care are acum măsură- 
tori şi statistici de făcut, va vedea ce distanţă este între 
vorbe şi acte. Trebue să domesticească pe ţărănişti; 
Vaida speră să reuşească prin gogorifa disolvării : «de 
aceea le-am mărit leafa». Nu e rău! — Vaida a căutat 
să desarmeze opoziţia care e în afară de Parlament. — 
Astfel el a propus lui Titulescu să-l trimită la Paris, 
dar Take nu i-a dat voe. Ar fi oferit bucuros acest 
mandat lui Take, dar opoziţia täränistilor şi a lui 
Iorga a fost prea mare. Mai târziu, după ce ceilalţi 
ar fi fost introduşi, poate că ar fi putut să reuşească. 
— Cu generalul Averescu, fuziunea partidelor a stricat 
totul. Argetoianu o cerea imediat :—«Cum era să cedez, 
îmi spune Vaida, când cunosc trei persoane din acest 
partid, dar nu o a patra ?» Argetoianu cerea pentru 
dânsul portofoliul internelor, fără nici un ames- 
tec din partea cabinetului în numirile ce va face, şi 
un al doilea portofoliu pentru Negulescu. Iar genera- 
lul ar fi rămas ministru de Stat. Cum n’a putut să pri- 
mească condiţiile lui Argetoianu, generalul şi-a dat de- 


longs discours afin de consulter le peuple avant de procâder 
à P6lection! — assouplir Mihalache qui, ayant maintenant 
des mensurations et des statistiques à faire, verra quelle dis- 
tance il y a des paroles aux actes; domestiquer les tzaranis- 
tes. Il compte bien y réussir par la peur de la dissolution: 
«de aceia le-am mărit leafa». Pas mal. Vaida a cherché à 
désarmer l'opposition qui est hors du Parlement, Il avait 
ainsi proposé à Titulescu de l’envoyer à Paris, mais Take ne 
le lui a pas permis. Il aurait volontiers offert ce mandat à 
Take, mais l’opposition des tzaranistes et de Iorga a été trop 
vive. Plus tard, une fois les autres introduits, il y serait peut- 
être arrivé. Avec le général Averescu, c'est la fusion des 
partis qui a tout gâté. Argetoyanu la demandait immédiate 
—comment céder, me dit Vaida, quand je connais trois per- 
sonnes, mais pas quatre de ce parti? — et exigeait le porte- 
feuille de l'intérieur pour lui sans aucune immixtion du 
cabinet dans les nominations qu'il ferait, et que second por- 
tefeuille pour Negulescu! Quant au général, il serait resté 
ministre d'Etat, N'ayant pu accepter les conditions d’Arge- 
toyanu, la démission du général s’en est suivie, Avec Cămă: 


NOTE POLITICE — 1920 9 


misia. Cu Cămărăşescu, comedia a fost mai complecta. 
I se oferise secretariatul general, pe care-l primise ; mer- 
gând la Rege, dela care venise ideia, Cămărăşescu a 
eşit dela El cu oferta unui minister: mare dificultate, 
cu Vlad mai ales, dar sa primit şi aceasta. Totul era 
hotărât, când Cămărăşescu vine şi spune că Take Io- 
nescu îi cere mai întâi demisia, din partidul lui şi că 
atunci Regele trebue să-i garanteze că va avea sprijinul 
şefilor de partide. Vaida şi-a pus întrebarea dacă nu 
avea a face cu un desechilibrat. 

Vaida mi-a dat impresia că are logică, voinţă şi că 
este îndemânatec. Ştie că Inculeţ este foarte contestat 
în Basarabia. Trebue bine asigurată recunoaşterea Ba- 
sarabiei (oare ar mai exista un dubiu ?); trebue făcută 
o lege administrativă pentru asimilarea complectä si 
vre-o doi ani de stare de asediu. 

Două: confidente : Americanii oferă reorganizarea 
şi complectarea căilor noastre ferate în schimbul conce- 
dării lor pentru 25 de ani; Englezii ne däruesc un cui- 
rasat şi ne oferă alte vapoare cu preţul fierului vechi, 
cu condiţia să punem un amiral englez în capul marinei 


räsescu la comédie a été plus compiete. Il lui avait offert le 
secrétariat général: accepté, Ayant été voir le Roi, de qui 
était venue l’idée, Cămărăsescu en était sorti avec l’offre du 
ministere: grosse difficulté avec Vlad surtout, mais accepté 
encore. Tout était convenu et reglé, quand Cămărăsescu lui 
a relevé que Take Ionescu exigeait sa démission préalable de 
son parti et qu'alors il fallait que le Roi lui garantit qu’il 
aurait l'appui des chefs de parti. Vaida s’est demandé sil 
avait pas affaire à un déséquilibré. 

Vaida m’a donné l'impression d’avoir de la logique, de la 
volonté et de ne pas manquer d'habileté. Il sait que Inkuletz 
est très contesté en Bessarabie. Pour ce pays, en bien assurer 
la reconnaissance (il y a donc encore des doutes?), faire une 
Toi administrative pour assimilation complète — et un ou 
deux ans d'état de siège. 

Deux confidences: Les Américains offrent d'organiser 
et de compléter nos chemins de fer moyennant leur conces- 
sion pour % ans: les Anglais nous font cadeau d’un cuirassé 
et nous offrent d’autres bateaux au prix du vieux fer, à con- 
dition de mettre un amiral anglais à la tête de notre marine, 


10 NOTE POLITICE — 1920 


noastre: «va trebui refuzat cu multă delicateţă, căci 
sunt în stare să ofere să plătească ei solda amiralului», 
9 Ianuarie. — Colonelul Duncan vine să mă vadă. 
Imi spune că nu este simplu ataşat militar, dar că este 
însărcinat şi cu o misiune. El studiază ţara. Nu va merge 
nimic cum trebue cât timp nu vom avea căi de comuni- 
catie; dar aşa cum merg lucrurile, nu este nici o spe- 
rantä de ameliorare. Un colonel englez, un specialist, 
este venit aici într'adins; până acum nimeni nu i-a fä- 
cut cinstea să-l consulte. Nu există administraţie, «tre- 
bue un om l». 
10 Ianuarie. 





Cele ce mi-a spus Vaida în privința 
Prințului Carol par că se confirmă. Un fel de comunicat 
publicat de «Izbânda» zice că Prinţul, după alte exem- 
ple ilustre, va şti să-şi sacrifice iubirea pentru obliga- 
țiunile sale. Aflu că d-na Lambrino începe să fie în- 
grijată. 

14 Ianuarie. — Anul nou al nostru, căci cu toate 
sfortäri'e făcute, tot se serbează oficial astăzi anul nou. 
Zi splendidă, 15 grade de căldură. Leul nostru este la 28 


«Il faudra refuser très délicatement, car ils sont capables 
d'offrir de prendre à leur compte la solde même de l'amiral». 

9 janvier. — Visite du colonel Duncan qui finit par rester 
à déjeuner. Il me dit ne pas être simple attaché militaire, 
mais d’avoir une mission. Il étudie le pays. Rien ne mar- 
chera tant qu'on n'aura pas de voies de communication et 
telles que vont les choses il n’y a pas espoir de redresse- 
ment. Un colonel anglais, un spécialiste, est ici, venu tout 
exprès; personne n’a daigné encore le consulter. Il n'y a pas 
d'administration et <il faut un homme». 

10 janvier. — Les choses que m'a dites Vaida au sujet du 
Prince semblent se confirmer. Un sorte de communiqué pa- 
raît dans l’«Izbânda» dont le sens est que le Prince, suivant 
des exemples illustres, saura sacrifier son amour à ses de- 
voirs. J'apprends que M-me Lambrino commence à être 
inquiète, 

14 janvier. — Notre jour de Pan, car, malgré les velléités 
affichées il y a quelques jours, on le fête officiellement au- 
jourd'hui. Jurnée magnifique, 15 dégres au-dessus de zéro. 


NOTE POLITICE — 1920 11 


ctm., curs fictiv, căci nu se găsește pe piaţă un singur 
franc sub 4 lei. 

16 Ianuar'e. — «Epoca» publică facsimilul unei seri- 
sori a Prințului Carol către d-na Lambrino, în momentul 
când a fost expediat pe front: «Vreau ca toata lumea 
să ştie că copilul pe care o să-l ai este al meu, 
si ca, cu toate că căsătoria noastra a fost anulata, eu 
tot mă consider soțul tău», — Ca d-na Lambrino să 
se fi hotărît să dea această scrisoare publicităţii, trebue 
să fie părăsire la mijloc. Dar ce sfat prost i sa dat: 
aceasta are menirea să accelereze procesul de anulare- 

18 Ianuarie — Prinţul Carol, într'o scrisoare către 
profesorul Murnu publicată de «Universul», se plânge 
de indelicateţa comisă; scrisoarea către Zizi nefiind des- 
tinată să fie divulgată — (dar atunci cum ar afla «toată 
lumea» paternitatea lui, cum o doreşte prin scrisoare, 
dacă nu se publică nimic?)—şi cere stăruitor ca această 
pub'icatiune să aibă sfârşit. Lesne de zis dar să astep- 
tăm răspunsul «Epocei». 

24 Ianuarie. — Corteanu vine să-mi comunice că 
Mitilineu, plecat la Paris, l’a însărcinat să-mi trasmită 
că M. S. Regina continuă să facă politică «à sa facon». 








Notre leu est à 28 centimes — cours fictif — car on ne trouve 
pas un franc au-dessous de 4 lei. 

16 janvier. — L’«Epoca» publie le fac-simile d’une lettre 
écrite par le Prince Carol au moment où on l'a expedié sur: 
le front. «Je veux que tout le monde sache que l’enfant 
que tu portes est le mien et que, quoique notre mariage ait 
été annulé, je me considère toujours comme ton maris. — 
Pour que Zizi Lambrino ait livré cette lettre à ce genre de 
publicité, il faut qu'il y ait lâchage. Mais quel mauvais con- 
scil on lui a donné: de quoi accélerer le procès de dissolution! 

18 janvier, — Le Prince Carol, dans une lettre au profe.- 
seur Murnu. que celui-ci fait insérer par l’«Universul», se 
plaint de l’indélicatesse commise, sa lettre à Zizi n’était pas 
destiuée à être divulguée (mais comment «tout le monde» 
saura-t-il la paternité — ainsi que le désire cette lettre, si 
on ne publie rien ?) et demande péremptoirement que cela 
cesse, Facile à dire. Attendons la réponse de l’«Epoca»s. 

24 janvier. — Retour de Buzeu, Corteanu vient me com- 
muniquer ce que Mitilineu, parti mardi dermer pour Paris, 
Pa chargé de me transmettre. Sa Majesté la Reine continue 


12 NOTE POLITICE — 1930 


Duminecă a fost o masă de adio pentru Saint-Aulaire 
la Simki Lahovary. Regina asista, toată legatiunea fran- 
ceză, ministrul Italiei, Rattigan : aliaţii. Mitilineu a fost 
chemat cu insistenţă. (La schimbarea guvernului fran- 
cez, când cu alegerea lui Deschanel, Saint-Aulaire a fost 
expediat la Varşovia ; prietenii mei prevăd din aceasta, 
că Francezii vor schimba atitudinea lor faţă de mine). 
In timpul mesei, în două rânduri M. S. a căutat ocazia 
să spună până la ce punct amintirea «guvernului Marghi- 
loman» o exasperează. A reamintit între altele că la o ce- 
remonie la Mitropolie, aflându-se în fața Regelui, ar fi 
vrut să sfâşie, să omoare toată oficialitatea care înconjura 
pe Rege ! Doreşte din toate puterile ei reconstituirea Ru- 
siei şi va lucra în acest sens din toate puterile ei. (Să- 
raca Basarabie ! Iată o bună urare pentru ea!) —După 
masă, Regina a chemat pe Mitilineu lângă Ea : Ceeace 
vrea Ea,vrea din toate puterile si trebue să reuşească ; 
nici o crimă măcar nu ar opri-o. Ştie că de câte ori 
vrea să fie aşa, are dreptate. (Ce frumoasă justificare 
pentru revoluționari, cari la rândul lor pot să zică la 
fel!) Şi în chestiunea Prințului Carol va sfârşi prin a 





de faire de la politique à sa façon. Dimanche il y a eu dîner 
d'adieu pour St.-Aulaire chez Simki Lahovary. La Reine s’y 
trouvait. La légation de France, le ministre d'Italie, Ratti- 
gan; les alliés; Mitilineu appelé avec insistance. (Au chan- 
gement de gouvernement, amené par l'élection de Deschanel, 
St.-Aulaire a été expedié à Varsovie; il y a des amis qui en 
augurent que les Français vont changer d’attitude vis-à-vis 
de moi). Pendant le dîner, à deux reprises Sa Majesté a 
recherché l’occasion de manifester combien le souvenir du 
«gouvernement Marghiloman», Yhorripilait. Elle a rappelé, 
entr'autres, le souvenir d'une cérémonie à la Métropole où, 
installée en face du Roi, elle aurait voulu déchirer et tuer toute 
l'officialité qui eutourait le Roi! Elle souhaite ardemment 
la réconstitution de la Russie et elle y contribuera de toutes 
ses forces. Pauvre Bessarabie! que voilà des souhaits de bon 
augure pour elle! — Après dîner, elle a appelé Mitilineu 
auprès d'elle: ce qu’elle désire, elle le désire ardemment, et il 
faut qu’elle réussisse; un crime même ne lui en coûterait 
rien. Elle sait que lorsqu'elle le vent ainsi, elle a toujours 
raison. (Quelle belle justification pour les révolutionnaires 
qui peuvent en dire autant!) Ainsi, pour le Prince Carol où 


NOTE POLITICE — 1920 13 


birui. In urmă, pentru a îndrepta puţin ceeace spusese 
pe socoteala, mea, a făcut elogiile soţiei mele şi a criticat 
pe doamna....... care, pentru M. S., face un con- 
trast absolut. — Rattigan a luat imediat pe Mitilineu la 
o parte ca să-i spună că nu împărtăşeşte ostilitatea Re- 
ginei în contra lui Marghiloman care, după dânsul, a fă- 
cut ceeace orice bun Român ar fi trebuit să facă în 
locul lui. 

26 Ianuarie. — Deschiderea Camerilor. Iorga cites- 
te un răspuns al Prințului Carol, în care îşi reia titlul 
de Principe regal. Se consideră acest act ca semnul ex- 
terior al lichidărei  afacerei Zizi Lambrino. Acei cari 
au publicat renunţarea Prințului încercau, cunoscând 
pe Prinţ să ia o garanţie publică ; osteneală inutilă ! 

30 Ianuarie. — Camerile au luat vacanţă eri pentru 
serbările Universităţii din Cluj. N'avem să ne lăudăm 
cu alegerea personalului pe care-l trimitem acolo şi din 
care Plastara e cel mai frumos ornament. A fost poftit 
şi corpul diplomatic, dar au fost uitaţi (7) foştii pre- 
şedinţi de consiliu şi miniştri de instrucţie publică ! 

— Ştiam că Marele Cartier formase dosarul unora 





elle finira par en venir à bout. Pour corriger un peu ce 
qu'elle avait dit sur mon compte, elle a fait l'éloge de Marie, 
en débinant M-me ..... qui, pour S. M., fait un contraste 
absolu. 

Rattigan a de suite pris Mitilineu pour lui dire qu’il ne 
partageait pas l'hostilité contre Mr, Marghiloman et qu'il a 
fait ce que tout bon Roumain aurait fait à sa place. 

26 janvier. — Rentrée des Chambres. Iorga lit une réponse: 
du Prince Carol, dans laquelle il reprend son titre de Prince 
royal. On considère cet acte comme le signe extérieur de la 
liquidation de l'affaire Zizi. Ceux qui ont publié la rénoncia- 
tion du Prince essayaient, connaissant le Prince, de prendre 
une garantie publique. Peine perdue. 

30 janvier. — Les Chambres ont pris congé hier pour les 
fêtes de l’Université roumaine de Cluj. Nous n'avons pas à 
nous féliciter du choix du personnel que nous lui envoyons et 
dont Plastara est le plus bel ornement, On a invité le corps 
diplomatique, mais on a oublié (?) les anciens présidents dw 
conseil et les anciens ministres de l'instruction publique. 

Je savais que le Grand Quartier avait formé le do.s'er 


14 NOTE POLITICE — 1918 


cin miniştrii ardeleni. Judecătorul de instrucţie Zà- 
ireanu îmi confirmă faptul. Prezan, în timpul când Ză- 
treanu funcţiona ca comisar la Curțile marţiale, l’a trimis 
să facă o anchetă prin băncile din Ardeal pentru a con- 
stata coroanele introduse prin fraudă. La Oradia-Mare 
Şi peste tot a găsit numele lui Vlad şi acela al lui La- 
pedatu amestecate în aceste operaţii. 


31 lannarie. — Fraţii Goga, cu Goldiş, în complici- 
tate cu Take Ionescu, au început în «Renaşterea Româ- 
na» o campanie în contra Consiliului Dirigent, şi cer 
disolvarea lui. Se pretinde că acţiunea aceasta este mai 
ales îndreptată în contra lui Maniu. Se simte că Blo- 
cul este surpat; se reproşează lui Maniu că sa opus 
la fuziunea cu Averescu, ceeace ar fi pus partidul în 
slujba lui Take Ionescu. 

— «Universul» publicând că are să se ofere o can- 
didatură în Ardeal lui Take, lui Averescu lui Stelian, 
şi probabil şi lui Arion, imediat Take Ionescu a tele- 
fonat lui Goldiş că el n'ar primi să candideze dacă se 
“oferă o candidatură şi lui Arion ! Pe de altă parte, Take 


de certains ministres ardeleni. Le jnge d'instruction Zătreann 
me confirme le fait. Prezan, lorsqn’il (Zătreanu) fonction: 
nait comme commissaire anx conrs martiales, l'a envoyé faire 
une enqnête dans les banqnes de l’Ardeal ponr la constata- 
tion des conronnes introdnites en frande. A Oradea-Mare, 
partont il a tronvé le nom de Vlad et celui de Lepädatn 
mêlés à ces opérations. 


31 janvier. — Les Goga, avec Goldis, de mèche avec Take 
Tonescu. ont commencé dans la «Renașterea Română» une 
campagne contre le Conseil Dirigeant dont ils demandent la 
dissolntion. On prétend qne l’action est snrtont dirigée contre 
Manin. On sent qne le bloc est miné; on fait grief à Manin 
de s'être opposé à la fusion avec Averescu, ce qni anrait mis 
le parti au service du sieur Take. 

L'«Universnl» ayant pnblié qu’on allait offrir la candi- 
datnre en Ardéal à Take, Averesen, Stelian et probablement 
Arion, Take a de snite téléphoné à Goldis qn’il u’accepterait 
pas la candidatnre si Arion en obtenait une! Or, la veille 


NOTE POLITICE — 1920 15 


Jonescu obținuse chiar din ajun dela slabul Arion ca 
acesta să se ducă să-l vadă, după ce Take Ionescu îi în- 
torsese spatele în plină stradă! Take i-a facut fel de 
fel de protestări si l’a asigurat că Averescu i-ar reţine 
un scaun, 


Am rugat imediat pe Caragea să comunice lui Vlad 
că, din moment ce nu cerusem nimic, nu admit să se 
refuze acum un scaun lui Arion, fiindcă 'Take o cere. 


1 Februarie. — Ministrul Vlad sa invitat la dejun 
la mine. Este un om drept, care-şi are opinia 
făcută şi care nu o ascunde. Nu-i plac profesorii în po- 
litică (presupun că nu face excepţie pentru Iorga). Este 
în contra atributiunei de pământ tutulor ţăranilor; după 
el, este mai bine să se complecteze lotul aceluia care are 
pământ şi care-l lucrează şi să se lase cei fără pământ 
să se facă lucrători: altmintrelea, cum s'ar putea avea 
o industrie ? Este pentru munca agricolă obligatorie sau 
să se pretinză dela ţărani plata pământului, ceeace i-ar 
sili să muncească. Speră să scoată un miliard din taxele 
asupra alcoolului; Elveţia oferă pentru alcool preţuri 
nebune. 


même, Take ayant obtenu du faible Arion que celui-ci allât 
le voir — après que Take lui eût tourné le dos en pleine rue! 
— il lui a fait toutes espèces de protestations et l’a assuré 
qu'Âverescu lui réservait un siège, J'ai prié de suite Karadja 
de communiquer à Vlad que, n'ayant rien demandé, je 
n’admettais pas qu'on refusât maintenant un siège à Arion 
parceque Take l’exigeait. 

l-er février. — Le ministre Vlad, qui s’est invité, déjeune 
chez moi. C’est un homme carré, qui a son opinion faite et 
qui ne la cache pas. Il n’aime pas les professeurs dans Ja 
politique. (Je suppose qu'il n'excepte pas Iorga), I] est con- 
tre l'attribution de la terre à tout paysan; il vaut mieux com- 
pléter le lot de celui qui possède et qui travaille et laisser 
les sans-terre devenir ouvriers: comment avoir autrement 
une industrie? — Il est pour le travail obligatoire agricole, à 
moins de faire payer aux paysans la terre, ce qui les fera 
travailler, Il espère tirer un milliard des taxes sur l'alcool; 
la Suisse le demande à des prix fous, 


16 NOTE POLITICE — 1920 


3 Februarie. — Averescu se crede în ajun de a lua 
puterea; prietenii sai spun că e o chestie de zile. A făcut 
personal apel la Garoflid pentru un minister fără por- 
tofoliu, delegat special la directiunea centrală a Bănci- 
lor populare (chestiunea agrară). 

— Lloyd George pronunţă un discurs care este in- 
terpretat ca un ordin de a sfârşi ostilitățile cu bolșevicii. 
Vie alarmă în Polonia. Anglia tratează cu sovietele. 
Motivul este că «Trade-Union» au significat că dacă 
până la 1 Martie relatiunile comerciale nu vor fi reluate 
cu Rusia, va izbucni greva generală. 

De asemenea fabricantii americani se agită pentru 
ca să sa reia afacerila cu Rusia. 

'3 Februarie. — Eri, alegerile parţiale pentru Senat 
au dat o mare majoritate lui Averescu si prietenilor lui, 
Liberalii se bucurau şi au dat de mai multe ori peste 
nas ţărăniştilor la Cameră. Madgearu a interpelat asu- 
pra transformării Băncii Generale, care a devenit o bancă 
liberală. Pop a răspuns citind note pe care i le-a dat biu- 
rourile sale. — Intâlnese pe Răducanu : «D. Cicio Pop 


3 février. — Intérieur : Averescu se croit à la veille de 
prendre le pouvoir; ses amis disent que c’est question de 
jours. Il a personnellement fait appel à Garoflid pour un mi- 
nistère sans portefeuille, spécialement délégué à la direction 
centrale des Banques populaires (la question agraire), 

Etranger: Lloyd George prononce un discours qui est 
interprété comme un ordre de cessation des hostilités avec les 
bolchéviks. Vive alarme en Pologne de ce fait, L’Angleterre 
traite avec les soviets. C’est certain. La raison est que les 
trade-unions ont signifié que si jusqu’au l-er mars les re- 
lations commerciales n'étaient pas reprises avec la Russie, il 
y aurait grève générale, De même, les fabricants américains 
s’agitent pour reprendre les affaires avec la Russie, 

9 février. — Hier, les élections partielles pour le Sénat 
ont donné grande majorité à Averescu et à ses amis. Les 
libéraux en jubilaient à la Chambre et ont jeté plusieurs fois 
ces résultats à la tête des tzaranises  — Mad- 
gearu a interpellé sur la transformation de la Ban- 
que Générale, que est devenue une banque libérale. St. C. 
Popp a répondu en lisant des notes que lui ont données ses 
bureaux. Je rceontre Răducanu: <D, Cicio Popp este un 


NOTE POLITICE — 1920 17 


este un căţel fără dinţi care face treburile liberalilor, 
Când sa sporit capitalul băncii, i sa dus plocon 200 
acţiuni». De altfel Masaci mi-a afirmat Sâmbata trecută 
că un client al lui n'ar fi putut să obţie viza, lui C. Popp 
— care o dă personal pentru Ardeleni, — pentru a ob- 
ține un paşaport, decât după ce a dat 2000 lei în aceiaşi 
zi unui prieten de ai lui Popp. 

19 Februarie. — «L'Orient» din 3 Februarie îşi bate 
joc de Boyle; articol răutăcios dar bine scris, care sgâ- 
rie putin şi pe Regină. Este articolul intitulat «Ducele 
de Iassy». Evident că articolul nu e scris de redactorii 
obişnuiţi ai gazetei. Eri seară Regina a scris în englezeste 
o scrisoare Irinei Butculescu semnalând acest articol 
«care insinuiază chiar că bunul nostru Boyle ar fi fricos» 
şi cerându-i ca N. Butculeseu, căruia Boyle i-a salvat 
viaţa, să-i ia apărarea ! Bietul băiat consideră această 
invitaţie ca un ordin, dar nu ştie cum să procedeze ca să 
nu se facă ridicol. Toate gazetele au atacat pe Boyle, dar 
nimeni n'a protestat vre-odată. O foaie obscură vorbeşte 
de el, amestecând şi numele Reginei, şi M. S. intervine! 
Este oare posibil să mărturiseşti întrun mod mai stân- 
gaci că gluma şi-a nemerit scopul ? 





căţel fără dinţi, care face trebile liberalilor. Când sa sporit 
capitalul băncei, i s'a dus plocon 200 de acţiuni». D'ailleurs 
Masacci mwa affirmé samedi dernier qu’un de ses clients n'a 
pu obtenir le visa de C. Popp — qui personnellement le donne 
pour les Ardeleni — afin d'obtenir un passeport, que lorsqu'il 
eût donnée 2000 lei à un ami de Popp, au cours de la même 
journée. 

10 février. — L'«Orient» du 3 février se moque de Boyle, 
article méchant mais bien tourné, qui griffe un peu la Reine. 
Cest intitulé «Le due d’Iassy». Il est evident que l’article 
n’est pas des rédacteurs habituels du journal. Hier soir la 
Reine envoie à Irène Butculeseu une lettre en anglais signa- 
lant cet article, <qui insinue même que notre bon Boyle est 
poltron» et lui demandant que Nicolas Buteulescu, dont il a 
sauvé la vie, prenne sa défense! Le brave garçon considère 
cela comme un ordre, mais ne sait comment agir pour ne 
pas se rendre ridicule. Tous les journaux ont attaqué Boyle; 
personne n'a pipé. Une feuille obscure en parle en mêlant 
la nom de la Reine, et Sa Majesté bondit. Peut-on plus mala- 
droitement confesser que la malice a porté? 


18 NOTE POLITICE — 1920 


— Din ce în ce mai bine. «Chicago Tribune» anunţă 
că conferinţa a hotărât să suspende orice nou ajutor Po- 
loniei în lupta sa în contra bolşevicilor. Această măsură 
se va întinde asupra tutulor ţărilor care luptă în contra 
trupelor bolşevice. Nu e mult de când aceleaşi puteri 
predicau cruciada în contra bolşevismului. Este proba- 
bil că America se gândeşte să reconstituiască o Rusie 
care să poată fi opusă Japoniei. 

14 Februarie. — Stam de vorbă la intrarea sălii de 
şedinţe a Camerei, când soseşte ministrul Vlad, care 
îmi spune că va reveni având să-mi vorbească: 
«Mi-ai dat sfatul să păstrez intact Blocul nostru arde- 
lean; recunosc această necesitate, dar trebue să elimi- 
năm câţiva, vre-o 20; cu S. Popp, intrigantul Goldiș, 
Goga, — care nu are nici o însemnătate — Popovici si 
poate chiar şi Vaida. Aceştia toţi ne compromit si am 
documente teribile contra lor». Răspund că mi s'a rapor- 
tat unele fapte recente în contra lui Popp, care m'au fă- 
cut să stau pe gânduri. Să facă cum crede că e mai bine, 
dar Blocul lor să fie un partid puternic. (Reamintesc că 
Moczoni are o foarte slabă opinie de St. Popp !). 


De mieux en mieux, Le «Chicago Tribune» annonce que la 
conférence a décidé de suspendre toute aide nouvelle à la 
Pologne dans sa lutte contre les bolchévistes Cette mesure 
sera étendue à tous les pays qui luttent contre les troupes 
bolchévistes. Il n'y a pas bien longtemps que les mêmes puis- 
sances prâchaient la croisade contre le bolchévisme. Il est 
probable que Amérique songe à reconstituer une Russie à 
opposer au Japon. 

14 février —Je causais à l'entrée de la salle des séances 
au haut de l'escalier. Arrive le ministre Vlad qui me dit qu'il 
va revenir me parler: «Vous avez conseillé de garder notre 
bloc ardelean intact; j'en reconnais la néccessité; mais il faut 
que nous en éliminions quelques uns: une vingtaine 
avec St. Popp, l’intrigant Goldiş, Goga — qui ne signifie 
rien, — Popovici et peut-être Vaida, Ce monde nous com- 
promet et j'ai des documents terribles contre eux». — Je re- 
plique que l’on m'a rapporté certains faits récents contre 
Popp qui m'ont donné à réflechir. Qu'il fasse pour le mieux, 
mais que leur bloc soit un parti fort. (Je rappelle que Moc- 
zony a une piètre opinion de St. Popp !). 


NOTE POLITICE — 1920 19 


— D-na Zizi Lambrino a ţinut să vadă pe Irina But- 
culeseu pentru a se plânge; Irina a vazut imediat pe 
d-na Simki Lahovary, care asigură ca pe viitor Regina 
este liniştită : «s'a ivit o nouă perspectivă de moştenitor 
aiurea», 

16 Februarie. — Regina a spus Irinei Butculescu că 
nu se aştepta decât întoarcerea lui Vaida pentru a 
schimba guvernul şi că Regele nu va semna niciodată 
legea, chiriilor, cu care se laudă Lupu, căci este o lege 
bolşevică, 

Clubul transilvănean, cu toată opoziţia lui Maniu. 
a votat disolvarea Consiliului Superior (Comitetul Na- 
tional) al Ardealului. Propunerea a venit dela Goldiş si 
Goga ; Vlad, care a votat pentru, a spus-o la Cameră în 
mod incidental, vorbind despre incompatibilitätile pe 
care un proect din iniţiativă parlamentară voia să le 
şteargă pentru oarecari deputaţi din Basarabia. 

18 Februarie. — Am pronunţat eri discursul care 
conţinea programul nostru financiar. A fost primit 
foarte călduros. Toată Camera m'a ascultat cu multă 
luare aminte. Azi dimineaţă un articol ditirambic în 
«Tara nouă», gazeta täränistilor. 

— Vlad trebuia să-mi răspundă azi. Când am sosit 


M-me Zizi Lambrino a tenu à voir Irène pour exhaler ses 
plaintes. Irène a vu de suite Simki, qui assure que la Reine 
est désormais tranquille: «il y a nouvelle grossesse ailleurs!» 

16 février. — La Reine a dit à Irène qu’on n'attendait que 
Je retour de Vaida pour changer le gouvernement; le 
Roi ne signera jamais la loi des loyers dont se vante Lupu, 
car elle est bolchévique, 

Le Club Transylvain a, malgré l’opposition de Maniu, 
voté la dissolution du Conseil Supérieur (Comitetul National) 
de Ardeal. — C'est la proposition Goldis-Goga; Vlad. qni a 
voté pour, l’a déclaré à la Chambre incidemment en parlant 
sur les incompatibilités qu’un projet de loi d'initiative par- 
lementaire voulait effacer pour certains députés de Bessarabie, 

18 février. — Prononcé hier mon discours rontenant notre 
programme financier. Accueilli très chaudement, Attention 
soutenue de la parte de toute la Chambre, Ce matin article 
dityrambique de la «Tara Nouă , le journal des täränistes, 
Vlad devait répondre aujourd’hui, Quand je suis arrivé, il 


20 NOTE POLITICE — 1920 


era în luptă eu totalitatea liberalilor care îl apostrofau 
foarte gălăgios. A atacat din nou Marele Cartier: «ori 
se duce el, ori mă due eu». — Mare gălăgie. — «Marele 
Cartier nu este decât agentura partidului liberal pentru 
a teroriza, guvernul». — Scandal. Preşedintele suspendă 
şedinţa. In timpul suspendării, Vlad vine la mine şi-mi 
spune : «am făcut-o înadins». — La reluarea şedinţei, în. 
urma, unei vii întreruperi, Vlad spune: «Guvernul îl dă. 
majoritatea, nu-l dă nici Marele Cartier, nici alt fac- 
tor!» — Iată unul ale cărui zile sunt numărate. De alt- 
fel este un consiliu la ora 5 şi se ridică şedinţa. 

Prin culoare se svoneşte că Bontescu şi Răşcanu 
şi-au şi dat demisiile. Acea a lui Räscanu este sigură, 
dar se pretinde că declinä orice răspundere asupra si- 
tuatiunei militare, din cauza Marelui Cartier. Iar Mihali 
afirmă că demisionează fiindcă de 15 zile nu parvine să 
treacă prin Consiliu două proecte de lege. — E ciudat 
că toate astea se petrec pe când Vaida este în străinătate. 
Mihali îmi spune : «Dar i-am spus lui Alexandru : omule, 
ce cauţi la Paris ?» 

20 Februarie. — Nu se mai vorbeşte de criză. 





élait aux prises avec les libéraux qui, au grand complet, la- 
postrophaient bruyamment, Il a de nouveau lâché son atta- 
que contre le Grand Quartier: «ori se duce el, ori mă due eu». 
Brouhaha—«Marele Cartier nu este decât agentura partidului 
liberal pentru a teroriza guvernul». Scandale. Le président 
suspend la séance, Pendant l’entr’acte, Vlad vient à moi pour 
me dire: «Am făcut-o dinadins». A la reprise, sur une violen- 
te intreruption: «Guvernul îl dă majoritatea. Nu-l dă nici 
Marele Cartier, nici alt factor!» En voilà un, dont les jours 
sont comptés. Il y a d’ailleurs Conseil à 5 h. et on lève la 
séance. 

Dans les couloirs on dit que Bonteseu et Räscanu ont donné 
leur démission, Celle de Răşeanu este certaine, mais les uns 
prétendent qu’il decline toute responsabilité de la situation 
militaire à cause du Grand Quartier, tandis que Mihaly af- 
firme que c'est parce que depuis 15 jours il n’arrive pas à 
faire passer au Conseil deux projets de loi. Il est bizarre- 
nue tout cela se produise pendant que Vaida est à l'étranger. 
Mihaly me dit: «Dar i-am spus lui Alexandru: omule, ce cauţi 
la Paris?». . 

20 février, — On ne parle plus de crise. 


NOTE POLITICE — 1920 21 


— Prinţul Carol, pe care Regina sa dus să-l întâl- 
nească la Sinaia, a sosit în București ; miniştrii erau co- 
mandafi la ora 7% pentru a-l primi; se zice că pleaca în 
Japonia chiar astă-seară ! 

21 Februarie, — Prinţul Carol a plecat astă-noapte 
la ora 114 la Constanţa; vre-o şeapte-opt persoane îl în- 
soteau. Merge în Egipt, apoi India şi Japonia. Misiuni 
aşa zise politice sau comerciale. Nu şi-a văzut nici ne- 
vasta nici copilul. Lipsă probabilă 7—8 luni. 

— Mare îngrijorare în public. Nu se vorbeşte decât 
de bolsevism. Ceeace e sigur, e că acţiunea guvernului e 
cam disolvantă. Liberalii vorbese de concentrare; Mâr- 
zescu a poftit câţiva prieteni de ai mei la masă şi nu a 
vorbit de altceva. Formula lui ar fi un minister Maniu 
cu personalităţi din toate partidele şi cu mine la TIn- 
terne. «Este singurul om cu autoritate care nu se teme 
de nepopularitate». 

Pe de altă parte Miclescu îmi spune că Averescu 
vrea cu orice preţ să mă vadă. 

— Conferinţa — ceeace mai rămâne din ea — ca- 
pitulează pe toate chestiunile care pot aduce vre-o com- 


Le Prince Carol, que la Reine est allé retrouver à Sinaia, 
est arrivé à Bucarest; les ministres étaient commandés 7% 
gare pour le recevoir: il part pour le Japon, dès ce soir, 
dit-on! 

21 février, — Le Prince Carol est parti cette nuit à 1% h. 
pour Constantza; sept ou huit personnes l'accompagnent: il 
se rend en Egypte, puis les Indes, le Japon. Missions soit 
disant politiques ou commerciales, Il n'a pas vu sa femme 
ai l'enfant, Absence probable 7—8 mois. 

— Grosse inquiétude dans le public. On ne parle que bol- 
chévisme. Il est certain que l’action du gouvernement est 
plutôt désagrégeante. Les libéraux parlent de concentration; 
Mârzescu a invité de mes amis à dîner et ne leur a parlé que 
de cela, Sa formule: un ministère Maniu avec les personnali- 
tes de tous les partis et moi à l’intérieur: «C’est le seul kom- 
me autorité qui n'a pas peur de limpopularité», 

Miclescu, d'autre part, me dit qu'Averescu veut me voir 
secrètement. 

La conférence — ce qu'il en reste, — capitule sur toutes 
les questions pouvant amener une complication. Elle réuonce 


22 NOTE POLITICE — 1920 


plicatie. Renuntä să ceară Germaniei predarea ace- 
lora pe care-i acuză: rămâne ca, Germania să-i judece, 
şi conferinţa. va aduce dovezi! Pe de altă parte, cuvân- 
tul de ordine general este pace cu Sovietele ! 

23 Februarie. — Aseară Duminică prânzeam la But- 
culeştii; d-na Dissescu, pe care o evitasem până aci cu 
toate numeroasele chemări telefonice, a venit după 
mine până acolo din partea Regelui. Era o insistență. 
grabnică şi am putut controla că văzuse pe M. S. de 
două ori în cursul zilei, fiindcă Regele i-a spus că mă 
văzuse la concert, pe când ea îi spunea că toată ziua nu 
putuse să mă găsească. Devotamentul, zelul neobosit, 
îndrăzneala acestei sărmane femei, care simte că toată. 
lumea pricepe rolul pe care îl joacă, este o minune pen- 
tru mine. Regele este neliniştit, foarte neliniştit. Vrea un 
sfat. A admis pe Lupu «fiindcă Iorga şi el au aranjat afa- 
cerea Prințului»; vrea o soluţie grabnică; au fost inci- 
dente în provincie. —Inţeleg că insistenţele lui Averescu 
de a lua cu dânsul pe Take Ionescu la Finanţe, au canr 
răcit pe Rege în ceeace îl priveşte. Tot privitor la Ave- 
rescu : cum d-nei Dissescu îi dăduse Averescu faimoasa 





à demander à l'Allemagne livraison de ceux qu’elle incrimi- 
ue: c'est à l'Allemagne de les juger, elle fournira les preuves! 
D’autres part le mot d’ordre général est paix avec les So- 
viets! 

23 février. — Hier soir, dimanche, je dînais chez les But- 
culeseu; M-me Dissescu, que j'avais évitée, malgré ses Coups 
de téléphone, est venue my retrouver de la part du Roi. IF 
y avait insistance pressante et j'ai pu contrôler que deux 
fois dans la journée elle avait vu Sa Majesté, parce que le 
Roi lui a dit qu'il m'avait vu au concert, lorsqu'elle est allée: 
lui dire que de toute la journée elle n’avait pu me toucher. 
Le dévouement, le zèle infatigable, l’aplomb de cette pauvre 
temme qui sent que tout le monde compreng le rôle quelle 
joue, est un émerveillement pour moi. Le Roi est inquiet, très 
inquiet. Il veut un conseil. Il a avalé Lupu «parce que Iorga et 
lui ont arrangé l'affaire du Prince». Et veut agir vite, il y a eu 
des «histoires» en province, Je comprends que les insistances: 
g Averescu de prendre avec lui Take, aux finances, a ra- 
fraîchi le Roi à son sujet. — A propos d'Averescu, comme 
c'est à M-me Dissescu qu’Averescu a donné la fameuse décla- 


NOTE POLITICE — 1920 23 


declaraţie care s'a speculat atâta în contra lui, Regele 
i-ar fi spus că declaraţia i-ar fi fost furată din sertar. 
(Pur şi simplu Regele o dăduse lui Bratianu !). 

Mi se cer soluţiile mele; indic întrun mod sumar 
şi d-na Dissescu transerie : Nici o soluţie care ar nece- 
sita disolvarea Parlamentului înainte de toamnă; trebue 
să fie întrebuințat Averescu, dar nu singur : ar fi o im- 
prudenţă; să nu se facă nimic până la întoarcerea lui 
Vaida, atât ca deferenţă pentru puterile cu care tratează, 
cât şi ca respect faţă de el: altfel nici-un om politie 
nwar mai avea încredere dacă ar şti că poate fi demis în 
lipsă. 

Astăzi, în timpul dejunului, iar sa anunţat d-na 
Dissescu. Regele vrea să mă vadă. In cursul zilei să spun 
o vorbă lui Catargi şi imediat voi fi primit. 

— Ministerul de finanţe este la ultima extremitate. 
Imprumută la toate băncile — Banca Naţiunei a dat 
suma, cea mai mare — pe socoteala garanţiei pe care au 
luat-o băncile pentru împrumutul naţional. 

— Nitti, într'un interview la Londra, a spus că de 
15 luni s'a uitat să se facă pacea, că nu trebue nimeni 





ration tant speculée contre lui, le Roi lui aurait dit qu’elle 
avait été volée dans son tiroir. (Il l’a tout simplement done 
à Bratiano!). 

On me demande mes solutions. J’indique sommairement 
et M-me Disseseu transerit: aucune solution qui nécessite une 
dissolution avant l'automne; Averescu doit être utilisé, mais 
vas seul: ce serait une imprudence; ne rien faire avant le 
retour de Vaida aussi bien par déférence pour les Puissan- 
ces avec lesquelles il a traité que par respectabilité, car aucun 
homme politique n'aurait plus confiance s’il peut être démis 
pendant son absence. 

Aujourd'hui, pendant le déjeuner, M-me Dissescu s’est a- 
menée de nouveau. Le Roi veut me voir. Que dans la jour- 
née jen dise un mot à Catargi et de suite je serai reçu. 

Le ministère des finances est aux abois. Il emprunte dans 
les Banques — la «Banca Natiunei» a donné la plus forte 
somme — au compte de la garantie que les Banques ont prise 
pour l'emprunt national. | 

Nitti, dans une interview, a déclaré à Londres que de- 
puis 15 mois on a oublié de faire la paix, qu’il ne faut pas 


24 NOTE POLITICE — 1920 


să se ipnotizeze pe revendicări locale ; că cele 300 mi- 
lioane de Germani, de Rusi, de Austro-Ungari şi de Turci 
nu se mai pot socoti ca vräjmasi. Prin lucrul lor şi pro- 
ductia pământurilor lor, sunt colaboratori indispensabili 
pentru ridicarea Europei. («Le Matin» din 16 Febr.).— 
Fericită Italia, care găseşte totdeauna, în momentul v- 
portun, un om politic ! 

25 Februarie, — Două ore si jumătate de audienţă la 
Cotroceni. Nu că s'a spus în acest răstimp lucruri esen- 
fiale, dar parcă Regele punea o grijă specială să prelun- 
gească întrevederea. Când am plecat, el mi-a spus: «Am 
plăcerea să vă văd mai des acum... la concert !» Regele 
e mai liniştit, el nu poate schimba nimie acum, câtă 
vreme va lipsi preşedintele consiliului; a trebuit să se 
repete acest cuvânt de ordine—după formula trimisă de 
mine—căci Brăescu mi-a spus acelaş lucru azi la Cameră, 
cu toatecă averescanii anuntaserä imediata lor venire la 
putere. Regele nu-şi va da semnătura pentru nici-o lege 
importantă înainte ca preşedintele consiliului să se fi 
întors. Cum vorbisem mult de legile agrare, nici o în- 
doială că proectul Mihalache va avea aceiaşi soartă. 


s'hypnotiser sur des révendications locales: que les 300 mil- 
lions d'Allemands, Russes, Austro-Hongrois et Tures ne peu- 
vent plus être considérés comme des ennemis; par leur tra- 
vail et le produit de leur sol «ils sont les collaborateurs indis- 
pensables du relèvement de l’Europe. (Le «Matin» du 16).— 
Heureuse Italie, elle trouve toujours à point un homme 
politique! 

25 février, — 2% h, d'audience à Cotroceni. Ce n'est prs 
qu'il se soit dit de choses essentielles, mais le Roi mettait une 
coquetterie spéciale à prolonger l'entretien. En partant, il 
m'a dit: «J'ai le plaisir de vous voir plus souvent mainte- 
nant... au concert!) — Le Roi plus tranquille: il ne peut rien 
changer maintenant tant que le président du conseil est ab- 
sent; on a dû répéter ce mot d'ordre — selon la formule en- 
voyée par moi, — car Braesku m'a dit aujourd’hui à la 
Chambre la même chose, quoique les Averesciens eussent an- 
noncé leur arrivée immédiate. Par contre le Roi n’accordera 
sa signature à aucune loi importante avant le retour du dit 
président, Comme nous avions beaucoup parlé des lois agrai- 
res, point de doute que les projets Mihalache ne soient du 
nombre. 


NOTE POLITICE — 1920 25 


Regele nu va acorda disolvarea : pentru aceasta nu 
exista nici un motiv constituţional; a înştiinţat de aceasta, 
pe Averescu. Şi apoi nu este momentul să se sustraga fära- 
nii dela munca câmpului.— Am spus: trebue menajat Ma- 
niu, de care s'a vorbit prea des ca să mai rămână încă 
odată pe din afară; nu trebue indispusi Ardelenii, cari 
sunt singura grupare compactă în Cameră. (Vlad, care 
a dejunat la mine înainte de a pleca la Sibiu, mi-a spus: 
«Să vedem odată pe Maniu cu Averescu în guvern şi să 
scăpăm de amândoi deodată !»). 

Observațiile Regelui mi-au dat impresia că avea pu- 
ţină stimă pentru Transilvăneni puşi până aci la încer- 
care. Vrea un guvern tare: ceeace ar conveni mai bine 
ţării, ar fi un guvern national. — Eu: «Lucrul începe 
să fie posibil şi s’ar evita pentru câtva timp disolvarea». 
— Regele: «Averescu nu primeşte presidentia unui Arde- 
lean (asta e pentru Maniu !), şi eu cred că se poate ob- 
ţine orice dela acest Parlament; tin mult la cei 5000 lei. 
Dar preşedintele e complect nebun. E furios în contra 
mea fiindcă nu lam consultat şi pentru acest motiv a 
refuzat deunăzi să prânzească la Palat. Nu e un prezi- 


Le Roi n’accordera pas la dissolution; il n’y a pas de 
raison constitutionnelle; il l’a fait dire à Averescu. Et puis 
ce n'est pas le moment de distraire les paysans des travaux 
des champs. J’ai dit: Il faut ménager Maniu, qui trop sou- 
vent a été sur la sellette pour rester le bec dans l’eau: ne pas 
froisser les Ardeleni, le seul groupe compacte de la Cham- 
bre. (Vlad, qui a déjeuné chez moi, avant de partir pour 
Sibiu. a dit: «Să vedem odată pe Maniu cu Averescu în 
guvern: şi să scăpăm de amândoi deodată!;). 

Les observations du Roi mont donné l'impression qu’il 
avait peu d'estime pour les Transylvains mis jusquà ce jour 
à l'épreuve Il lui faut un gouvernement fort. Ce qui con- 
viendrait le mieux au pays, ce sertait un gouvernement na- 
tional. — Moi: «La chose commence à devenir possible et on 
pourrait pendant quelque temps éviter la dissolution», — Le 
Roi: «Averescu n’accepte pas la présidence d’un Ardelean 
(c’est pour Maniu). Je crois aussi qu’on peut tout obtenir 
de ce Parlement. Ils tiennent à leurs 5000. Mais par exemple 
le président est complètement fou. Il est furieux contre moi 
parce que je ne lai pas consulté et pour ce motif il a refusé 
l’autre jour de dîner au Palais. Ce n'est pas un président et 


26 NOTE POLITICE — 1920 


dent şi pe deasupra e şi mojie». (Cum sau schimbat tim- 
purile... !) Regele ţine de aproape pe Lupu, care i-a de- 
clarat că e socialist, dar naţionalist şi mai ales dinas- 
tic. «Sui generis», zice Regele râzând, după cum sa de- 
finit el singur la Cameră ! — Lupu a adăogat că e im- 
pulsiv, dar numai cu vorba. 

Regele blamează prostia făcută de Aliați cerând ex- 
tradari. Mare greşală de a fi refuzat să facă pacea cu Im- 
paratul. Aşa ar fi făcut pace cu cineva, pe când acum... 
— Am răspuns: «Acesta e argumentul pe care Pam in- 
vocat şi eu, când Puterile Centrale voiau să răstoarne 
pe Majestatea Voastră...». Şi repede schimbăm subiectul 
conversaţiei. 

Guvern tare este un «leit-motiv» care revine mereu. 
Fie că-şi ascunde jocul, fie că e sincer, Regele nu arată 
decât o stimă relativă pentru înțelepciunea lui Brătianu. 
(lată încă un lucru nou!). 

Astăzi am început retragerea noastră pe linia, Cle- 
menceau; trebuia să o continuăm mâine, dar în urma 
unui ordin al lui Foch, întârziem cu două zile. Acesta 


Y 


ştie ce va să zică o retragere de o sută de klm. pe jos. 





il est aussi grossier». (Que les temps sont changes...!). TI 
tient serré Lupu qui a déclaré qu'il était socialiste, mais 
nationaliste et surtout dynastique, «Sui geueris», dit le Roi 
en riant, comme lui-même s’est défini à la Chambre! Lupu a 
ajouté qu’il était impulsif, mais en paroles seulement. 

Le Roi blâme la sottise des alliés d'avoir exigé des extra- 
ditions. Grosse faute d'avoir refusé de faire la paix avec 
l'Empereur. Il auraient ainsi fait la paix avec quelqwun, 
təndis que maintenant... «C'est l'argument que j'ai invoqué, 
fais-je, lorsque les puissances centrales voulaient renverser 
Votre Majesté...» Nous changeons vite de sujet. 

Gouvernement fort est un leit-motif qui revient souvent. 
Soit jeu caché, soit sincérité, le Roi ue témoigne qu’un estime 
relative pour l'intelligence de Bratiano. (Encore du nouveau). 

Aujourd’hui nous avons commencé notre retraite sur la 
ligne Clemenceau; nous devions continuer demain; nous la 
retarderons de deux jours sur l’ordre de Foch, Celui-là sait 
ce que veut dire un recul de cent kilomètres à pied. 


NOTE POLITICE — 1920 27 


Asupra Basarabiei şi a Ardealului: Trebue să înce- 
pem să atragem pe nobili şi pe proprietari. 

Inculeţ, cel mai deştept dintre Basarabeni, dar nu e 
om sigur; Halipa, un om de treabă, dar foarte mărginit. 

Regele crede afacerea Prințului definitiv terminată. 
Sa detaşat ! A trebuit multă dibäcie şi răbdare. 

6 Martie. — O săptămână întreagă de sterilitate gu- 
vernamentală, de incoerenţă parlamentară. Se votează 
credite cu duzinile de milioane, se măresc pensiile, se 
măreşte personalul judiciar, dar nu e franc şi Statul îm- 
prumută prin bănci în contul sumelor garantate de ele 
peniru viitorul împrumut. Ardelenii caută ocazii pen- 
tru a se înjura între ei şi pentru a-şi reproşa toate fap- 
tele rele posibile, în şedinţă sau în particular. 

Am văzut de două ori pe doctorul Amos Frâncu, in- 
struit, pedant, dar de sigur desechilibrat. Conduce unele 
bănci din Transilvania (Cluj) şi se intitulează preşedin- 
tele partidului țărănesc şi muncitoresc al Armoniei So- 
ciale. Este în raport cu oamenii politiei şi pretinde că l’a 
chemat Averescu pentru a-i oferi portofoliul finanţelor, 
ete. E vrăşmaşul Consiliului National; după el Bontescu 





Sur Bessarabie, ainsi que sur Ardeal: il faut commen- 
cer à tirer les nobles et les propriétaires. Inkuletz le plus 
intelligent, mais pas sûr; Halipa un brave homme excessi- 
vement borné. Le Roi croit l'affaire du Prince bien finie, IE 
s’est détaché, Il a fallu beaucoup de doigté et de patience. 

6 mars. — Une semaine de stérilité gouvernementale, 
d’incohérence parlementaire On vote des crédits par dou- 
zaines de millions, on augmente des pensions, on multiplie 
du personnel judiciaire, mais on n'a pas le sou et l'Etat em- 
prunte dans les Banques au compte des sommes garanties 
par elles dans le prochain emprunt, Les Ardeleni recherchent 
les occasions de s'injurier et de se reprocher tous les méfaits 
imaginables, en séance ou en particulier. 

Vu deux fois le Dr. Amos Frâncu, instruit, phraseur, 
mais certainement deséquilibré. Il conduit certains banques 
de Transylvanie (Cluj) et s'intitule président du parti paysan 
(täränese) et ouvrier de l'Harmonie sociale. I] voit les hom- 
mes politiques: dit avoir été -appelé par Averescu qui lui a 
offert les finances, etc. C’est l'ennemi du Conseil National; 


28 NOTE POLITICE — 1920 


ar fi câştigat 60 milioane; Maniu lasă să se fure, şi nu e 
nici el la adăpostul oricărei critice; Vlad, alt pungas; 
toți oameni violenţi, cari s'au numit între ei în familie şi 
pe care nu i-a ales nimenea,; toţi au abjurat cu lasitate; 
nu trebue să se uite ceea ce a scris Vaida în contra trico- 
Jorului românesc.: 

Vlad, a fost atacat la Cameră, iar Popp şi mai vio- 
lent. Liberalii se bucură de aceste răfueli în familie. 

Preşedinţii au cetit astăzi la Senat şi Cameră o te- 
legramă din Paris dela Pelivan, delegat pentru Basa- 
rabia, care anunţă că Conferința a recunoscut întrun 
mod definitiv drepturile noastre asupra Basarabiei. 
Mare entuziasm. 

— O telegramă din Paris anunţă că Franţa a făcut 
la Londra rezerve în ceea ce priveşte acordul cu Sovie- 
tele; ea nu va căuta să influenţeze ţările în stare de 
război cu Rusia, dacă nu le convine să facă pace. Aceasta 
este o frână pentru Lloyd George. 

11 Martie. — S'a discutat la Cameră legea agrară a 
Basarabiei, care în articolele 17 şi 23 conţine monstruo- 





Bontescu a gagné 60 millions; Maniu laisse voler et n'est pas 
à labri de la critique; Vlad un autre voleur; tous des vio- 
lents qui se sont nommés en famille et que personne n’a élu; 
tous ont lâchement abjuré ; on ne doit pas oublier ce que 
“Vaida a écrit contre le tricolore roumain, ete. Vlad a été 
attaqué à la Chambre et Popp encore plus violemment. 
Les libéraux jubilent de ces coups de torchon en famille. 
Les présidents ont lu aujourd’hui au Sénat et à la Chamb'e 
une dépêche de Paris de Pelivan, délégué pour la Bessarabie, 
qui annonce que la conférence a définitivement reconnu nos 
droits sur la Bessarabie. Enthousiasme. 

— Une dépêche de Paris annonce que la France a fait, 
au sujet de accord avec les soviets, des réserves à Londres 
en ce qu'elle ne cherchera pas à influencer les pays en guerre 
avec la Russie de faire la paix si elle ne leur convient pas. 
C'est un frein pour Lloyd George. 

11 mars. — Passé trois jours à Buzeu; lundi et mardi, 
il a fait 23 degrés chaleur; printemps radieux; hier nous 
étions tombés à 3 degrés, 

Pendant ce temps on a discuté à la Chambre la loi agraire 
de Bessarabie, qui dans ses art. 17—23 contient des mon- 


NOTE POLITICE — 1920 29 


zitäti; art. 49 consacră o spoliatiune, dând indemnizarei 
baze nedrepte şi consacrând precedentul funest al ex- 
proprierei pădurilor. — Lăsasem lui Wyzanti, deputat, 
instructii scrise asupra sensului declaratiunilor de fa- 
cut; Corteanu a crezut de cuviinţă să le înlocuiască cu 
alte declaraţii, cari nu ţineau seamă de angajamentele 
luate de mine la Sfatul Tärii, ceea ce a permis lui Incu- 
let să ia ofensiva. Am repus lucrurile la punct, la înce- 
putul şedinţei. 

— Din sorgintea cenzurei telegramelor se svoneşte 
că conferinţa dela Paris nu a recunoscut anexiunea Ba- 
sarabiei decât cu condiţia să i se dea un statut organic. 
Aceasta ar fi foarte grav şi m'aşi mira ca guvernul să fi 
pus să se scoată drapelele pe străzi cu ocazia telegramei 
lui Pelivan din 6 Martie, dacă ar avea acest teribil post- 
scriptum. 

12 Martie. — Se simtise dinainte că se uneltea ceva la 
Cameră. Chiar Romulus Voinescu o confirmase lui Las- 
car Antoniu. În adevăr, dela începutul şedinţei, la Ca- 
meră ca şi la Senat, din inifiativä parlamentară şi cu 
mari manifestații sa prezentul : legea rurală, legea chi- 


struosités, dont l’art, 49 consacre une spoliation en donnant 
à l'indemnité des bases iniques et qui tient par consacrer le 
précédent funeste de l’expropriation des forêts. 

J'avais laissé à Wyzanti, député, des instructions écrites sur 
le sens des déclarations à faire; Corteanu a jugé séant de lui 
substituer une autre déclaration qui avait le tort de ne pas 
tenir compte de mes engagements devant le Sfatul Tärii, ce 
qui a permis à Inculetz de prendre l'offensive, J'ai remis les 
choses au point au début de la séance. 

De source censure des télégrammes, on colporte que la 
conférence de Paris n’a reconnu l’annexion de la Bessarabie 
qu'à condition qu’elle lui donne un statut organique, Ce 
serait très grave et je m'étonnerais que le gouvernement ait 


fait pavoiser — maigrement! — à l’occasion de la dépêche 
de Pelivan du 6 mars si elle avait ce terrible post-scriptum, 
12 mars. — On avait eu vent que quelque chose se prépa- 


rait à la Chambre, Romulus Voinescu l'avait d’ailleurs con- 
firmé à Lascar Antoniu, Effectivement, dès l’ouverture dela 
séance, à la Chambre comme au Sénat, d'initiative parlemen- 
taire, avec forces manifestations, on a présenté la Joi rurale, 


30 NOTE POLITICE — 1920 


riilor şi o lege a asociafiunilor muncitoreşti. Se şoptea, 
ca Lupu ar fi consultat Clubul socialist în privinţa unei 
confederaţii muncitoreşti (loaniţescu);—în ceeace pri- 
veşte celelalte două legi, se ştie că Regele refuzase sem- 
natura pâna la întoarcerea lui Vaida; cum Lupu şi Mi- 
halache au insistat, Regele nu i-a mai primit. Atunci ei 
au hotărât această mică lovitură de Stat parlamentară. 

Lupu a spus formal la Senat, lui Victor Miclescu, 
ca Regele ne mai primindu-l, a vrut să-i forţeze mâna ; 
iar Mihalache a spus, iarăşi la Cameră, că «Blocul şi-a 
însuşit proectele guvernului şi că situaţia sa de factor 
constituţional se va lichida aiurea». — Aceasta este un 
«şah la Rege». — Nu este posibil ca Regele să nu reac- 
tioneze şi disolvarea se impune. Aceasta, este şi părerea 
lui Vlad, lui Mocsony si a tuturor oamenilor serioşi cu 
care stai de vorbă. 

La ora 7 se află că Regele a chemat pe Averescu la 
Cotroceni, 

13 Martie. — Popp a prezentat Regelui demisia cabi- 
netului, dar Maniu, la întrunirea clubului ardelean, a de- 
clarat că nu se separă de Bloc. Această, ştira a produs 


la loi du loyer et une loi des associations ouvrières. On par- 
lait vaguement que Lupu avait consulté le Club socialiste au 
sujet d'une confédération du travail (loanitzescu), — quant 
aux deux autres lois, on savait que le Roi avait refusé sa 
signature jusqu’au retour de Vaida; Lupu et Mihalake ayant 
insisté, le Roi ne les a plus reçus. Alors ces Messieurs se 
sont décidés pour le petit coup d'Etat parlementaire. Lupu 
a dit formellement à Victor Miclescu, au Sénat, que le Roi 
ne le recevant plus, il a voulu lui forcer la main. Quant à 
Mihalake, à la Chambre, il a dit textuellement que «blocul 
şi-a însuşit proiectele guvernului» et que ea situation de 
fucteur constitutionnel se liquiderait «ailleurs», — C'est un 
«échec au Roi». — Il est impossible que le Roi ne réagisse 
pas et la dissolution s'impose. C'est lavis de Vlad, de Moe- 
sony, de tous les gens sérieux avec lesquells on cause. 

A 7 h. on apprend que le Roi a appelé Averescu à 
Cotroceni. 

13 mars. — Popp a donné la demission du cabinet au 
Roi. maïs Maniu, à la réunion du Club de l’Ardeal, a déclaré 
qu'il ne se séparait pas du bloc. Cette nouvelle a beaucoup 


NOTE POLITICE — 1920 31 


multă mirare : presupun că numai convocărei lui Ave- 
rescu la Rege se datoreşte această hotărâre. «Marele 
Bărbat» a lăsat să-i treacă ora ! 

La ora 3 noul guvern sa prezentat Camerei. Toţi 
miniştrii sunt de faţă, afară de Argetoianu şi Trancu- 
Iaşi Sunt numiţi: Averescu, Duiliu Zamfirescu, gene- 
ralul Valeanu, Cudalbu, Tăslăoanu, Anton Mocsoni, ne- 
lipsitul Inculeţ, Trancu-laşi (!!), P. Negulescu, generalul 
Räscanu, Argetoianu, care are şi un interimat. Camerile 
sunt prorogate pentru 10 zile, când guvernul îşi va face 
declaraţia. Pentru moment îşi dă directivele îni câteva 
cuvinte : menţinerea ordinei şi împiedicarea turburărei 
spiritelor, Liberalii, noi, câţiva Ardeleni, Cuza şi Z. Co- 
dreanu aplaudăm. Iorga îşi organizase o mică înscenare: 
lăsase scaunul presidenţial gol câteva minute după intra- 
rea miniștrilor, apoi a apărut îmbrăcat cu blana. Libe- 
ralii au subliniat prin strigăte această mică necuviinţă, 
iar Blocul i-a făcut ovatii, în frunte cu Maniu. 

Asa cum se prezintă Camera, astăzi e o mare majori- 
tate în contra guvernului. 





étonné: je suppose que la convocation d'Averescu seul, par 
le Roi, est pour quelques chose dans cette décision. Le 
«grand homme» a laissé passer son heure, 

A 3 h. le gouvernement s’est présenté à la Chambre, Tous 
les ministres présents, sauf Argetoyanu et Trancu-lasi Sont 
nommés: Averescu, Duiliu Zamfirescu, général Väleanu, 
Cudalbu, Täzlaoanu, Antoine Moesony — l'inévitable Ineu. 
letz, — Trancu (!!), P. Negulescu, général Răşeanu, Arge- 
toyanu qui a aussi un intérim, Les Chambres sont prorogé”s 
pour 10 jours; le gouvernement fera alors sa déclaration, 
Pour le quart d'heure, en quelques lignes, il donne sa carac- 
téristique: maintenir l’ordre et empêcher le trouble dans les 
esprits. Les libéraux et nous, quelques rares Ardeleni, Cuza 
et Z. Codreanu nous applaudissons. Iorga avait organisé sa 
mise en scène, Il a laissé le fauteuil vacant, deux ou trois 
minutes après l'entrée des ministres, — puis ii s’est produit 
en paletot. Les libéraux ont souligné par des cris cette petite 
inconvenance. Par contre le bloc lui a fait une ovation, dont 
Maniu était le chef de claque! 

Tel que la Chambre se présentait, il y avait aujourd'hui 
grosse majorité contre le gouvernement. 


32 NOTE POLITICE — 1920 


Lipsa lui Take Ionescu din noua combinaţie este 
foarte caracteristică; se zice că ar fi furios că nici nu a 
fost consultat. 

20 Martie. — Săptămâna a fost liniştită. Ardelenii 
şi-au şi schimbat faţa. Maniu sa întâlnit cu Averescu şi 
majoritatea grupului a trecut de partea guvernului, care 
este sigur de a avea o majoritate. Chestia disolvării nu. 
este încă tranşată. | 

— Din scrisori primite dela Barbu Catargi, dela 
Paris, anterioare cäderei guvernului, deci sincere, re- 
zultă că guvernul Averescu era negociat şi admis la 
Paris. În acest concurs se vede puţină ostilitate în contra 
lui Vaida, pe care Parisul îl acuză că sar fi dat prea 
mult de partea Londrei. — Din negocierile provocate de 
Cicerin reese că noi am fi accedat prea repede sugestiu- 
nilor lui Lloyd George. In această privinţă este o mare 
diverginţă între Anglia şi Franţa, care rămâne contra 
bolşevicilor. Italia susţine politica, englezească, şi cum 
Nitti merge mai departe şi cere şi reconcilierea cu 
Germania, se înţelege nemulţumirea Parisului. Se pare 
— din citirea ziarului «Le Temps» — că recunoaşterea 








L'absence de Take Ionescu de la combinaison est très 
caractéristique, on le dit furieux, car il n’a pas même été 
consulté. 

20 mars, — Semaine calme et de détente, Les Ardeleni 
ont déjà tourné casaque, Maniu a vu Avereseu et la majorité 
du groupe a passé au gouvernement qui est sûr d’avoir une 
majorité. La question de la dissolution n'est, dit-on, pas 
encore tranchée, Des lettres de Barbu Catargi — antérieures 
à la chute du gouvernement, donc sincères — il résulte que 
le gouvernement Averescu était negocié et admis à Paris, Il 
y a dans ce concours un peu d'humeur contre Vaida, que 
Paris accuse de s'âtre inféodé beaucoup trop à Londres. Dans 
les négociations provoquées par une offre Tehiteherin, on 
trouve que nous avons été, à la suggestion de Lloyd George, 
trop .vite consentants. Il y a à ce sujet grosse divergence 
entre l'Angleterre et la France qui reste ultra-contre-bolché- 
viste. L'Italie soutient la politique anglaise et comme Nitti 
va plus loin et qu'il veut aussi la réconciliation avec l’Alle- 
magne, on comprend cette mauvaise humeur de Paris. II 
raraîtrait — à lire le «Temps» — que la réconnaissance par 


NOTE POLITICE — 1920 33 


de către Lloyd George a stării de lucru din Basarabia 
este punctul pe care s'a apăsat mai mult pe lânga Vaida. 

: — Lovitura de Stat din Berlin este lichidata. Gu 
vernul revoluţionar al lui von Kapp şi al generalului 
Luttwitz s'a retras, după ce a negociat cu guvernul Ebert- 
Bauer. Jar guvernul Ebert a primit o remaniere minis- 
terială, alegeri noui şi principiul ca preşedintele sa fie 
ales de popor. Se crede că aceasta este o îndrumare spre 
restauratiune ; se vorbeşte de ducele de Braunschweig, 
ginerele lui Wilhelm. O telegrama anunţă că s'ar fi dat 
ordin Inaltei Curti din Lipsca să instruiască în contra 
lui Kapp. Luttwitz, von Jagow ; dar probabil că este o 
înscenare. 

— Am primit vizita contelui Francise Kinsky; bo- 
tezat în cehoslovac, el a venit cu o misiune din Cehoslo- 
vacia pentru a aduna argumente în contra reformei 
agrare, aşa cum se vrea sa se facă în Cehoslovacia. 
Şease luni după revoluţie, Statul a luat tot pământul, 
lasând proprietarilor o întindere de 150—300 ha. Acum 
că vor avea loc alegerile în Aprilie, s'a făcut o lege nouă 
pentru a se da acest pământ ţăranilor; dar cum nu s'a re- 





Lloyd George de l’état des choses en Bessarabie est une des 
cordes sur lesquelles on a le plus appuyé auprès de Vaida. 

Le coup d'Etat de Berlin est liquidé. Le gouvernement 
contre-révolutionnaire de von Kapp et du général Luttwitz, 
après négociations avec le gouvernement Ebert-Bauer, s’est 
retiré. Par contre le gouvernement Ebert a accepté un rema- 
niement ministériel, de nouvelles élections et le principe de 
l'élection du président par le peuple. On considère que c’est 
ui acheminement vers une restauration; on met en avant le 
nom du duc de Braunschweig, gendre de Guillaume. Une dé- 
pêche porte qu'on a donné l’ordre à la Haute Cour de Leip- 
zig d'instruire contre Kapp, Luttwitz, von lagow, mais 
c'est probablement une frime. 

Visite du comte François Kinsky, mué en Tchéco-Slova- 
que. Il est en mission pour rassembler des arguments contre 
ia réforme agraire telle qu'on veut la réaliser en Tchéco-Slo- 
vaquie. Six mois après la révolution, PEtat a pris toutes les 
terres, en laissant aux propriétaires certaines étendues de 
150 à 300 hect. Maintenant qu onu a en avril des élections, on 
a rendu une nouvelle loi pour donner cette terre aux pay- 
sans, mais on n'a pas réglé l'indemnité, ce qui fait que la 


*; 


34 NOTE POLITICE — 1920 


gulat indemnizările, legea este inaplicabila. Proprie- 
tarii sau organizat ; au comitete, misiuni în străinătate; 
întrun cuvânt se apără, — nu ca la noi ! Contele Kinsky 
spune că corupţia este îngrozitoare la ei; jaf în toate; 
Sau perindat 12 ministere; s'a întreit numărul funcţio- 
narilor, s'a cheltuit peste un miliard pe lună numai pen- 
tru import de alimente; culturi aproape nu mai există, 
şi cum ţăranii nu cultivă sfeclă, exportarea zahărului 
o să înceteze. Legea agrară este pur electorală ; exact 
ca la noi! 

25 Martie. — Averescu s'a prezentat la Cameră şi şi-a 
cotit programul. Cuminte, cam vag, dar linistitor în 
forma lui generală. Sala tiesită. S'a putut judeca până la 
ce punct prietenii lui Iorga sunt copii în materie de poli- 
tică. In mijlocul expunerei sale, Averescu şi-a întrerupt 
cetirea pentru a ataca violent presa färänistä şi mai ales 
un articol al lui Mihalache. După terminarea citirii. 
nimeni nu a mişcat, nici Iorga, care era faţă, nici minis- 
trul vizat: mau fost desbateri. Simionovici, care pre- 
zida, după ce a întrebat zadarnic dacă nimeni nu dorea 
cuvântul. foarte liniştit a ridicat şedinţa. 





loi est inapplicable. Les propriétaires se sont organisés, Ils 
ont des comités et des missions à l'étranger; bref, ils se dė- 
fendent — pas comme chez nous! Le comte Kinsky dit que 
la corruption est affreuse chez eux ; le gâchis en tout; on 
a eu jusqu’à 12 ministères; on a triplé le nombre des fonction- 
naires. On dépense plus dun milliard par mois, rien que 
pour l’importation de denrées alimentaires. Les cultures 
tombent et comme les paysans ne plantent pas de la bettera- 
ve, l'exportation du sucre va cesser: personne ue s’en soucie. 
La loi agraire est purement électorale. Tout comme chez 
nous ! 

25 mars, — Averescu s’est présenté à la Chambre et a lu 
son programme, Sage, vague, rassurant dans sa tenue géné- 
rale. Salle archi-comble. On a pu de suite juger combien les 
amis de Iorga étaient des enfants en fait de politique. Au 
milieu de son exposé, Averescu a interrompu sa lecture pour 
faire une charge contre la presse tzaraniste et prendre à 
partie un article de Mihalake. Après la lecture personne n’a 
bougé, ni lorga — present —, ni le ministre visé: pas de dé- 
bat. Et Simionovici, qui présidait, a tranquillement levé la 
séance après avoir vainement interrogé si personne ne pre- 
nait la parole. 


NOTE POLITICE — 1920 35 


Gazetele redau acuzaţia adusă de către Conferinţă 
guvernului Brătianu în actul de recunoaştere al Ba- 
sarabiei. «Independenţa» răspunde destul de muscätor 
si cam falş. Dar toate acestea arată urgenţa ce era 
de a se concedia guvernul liberal ! 

30 Martie. — Am primit pe Dr. Roth, fost deputat 
Sas. Este secretar al Clubului german. El duce Sasilor 
<ivilizafi din Ardea] două impresii măgulitoare (?) pen- 
tru ţara noastră: Al prezentat lui Zamfirescu— afaceri 
străine — doleantele confesionale ale Saşilor (toate sco- 
lile lor sunt confesionale) şi Duiliu Zamfirescu le-a răs- 
puns că se va trata în curând un concordat cu Papa. 
Ministrul nu ştia că Saşii sunt protestanți! — Lui A- 
verescu i-au vorbit de pretenţiile lor nationale garan- 
tate la Alba-Iulia : limbă şi funcţionarii. Generalul le-a 
răspuns că nu au.decât să se înscrie în Liga Poporu- 
lui. — Cap! 

Sasii sunt foarte îngrijaţi din cauza legei agrare. Ei 
sunt plugari de secole şi ţăranii lor au până la 12 jugăre 
în medie, pe când ţăranii ceilalţi n'au decât 2 jugăre. 
Nota generală: actualul guvern le este antipatic; au sen- 
timente conservatoare. 





Les journaux relévent l'accusation portée par la Confé- 
rence contre le gouvernement Bratiano dans l'acte de recon- 
naissance de la Bessarabie. L'«Indépendance» a une réponse 
assez mordante et spécieuse, Maïs comme tout cela indique 
l'urgence qu'il y avait de congédier le gouvernement libéral. 

30 mars. — Recu le Dr. Roth, ex-député saxon. Il est 3e- 
crétaire du cercle des Allemands. Il porte aux Saxons civi- 
lises de l’Ardeal deux impressions flatteuses (?) pour le pays. 
À Zamfirescu — Affaires Etrangères — ils ont porté leurs 
doléances confessionnelles — toutes leurs écoles sont confes- 
sionnelles — et Duiliu leur a répondu «qu'on allait bientôt 
négocier un concordat avec le Pape». Le ministre ignorait 
que les Saxons sont protestants. A Averescu ils ont parlé de 
leurs prétentions nationales garanties à Alba Julia: langue 
et fonctionnaires. Le général leur a répondu qu'ils n'avaient 
qu'à s'inscrire dans la «Liga Poporului». Tête! Les Saxons 
sout très inquiets à cause de la loi agraire. Ils sont cultiva- 
teurs depuis des siècles et leurs paysans ont jusqu’à 12 jochs 
(jugăre) en moyenne, alors que les autres paysans en ont 2. 
Note générale: antipathiqug au gouvernement actuel; senti. 
meuts conservateurs. 


36 NOTE POLITICE — 1920 


— La o conferinţă a Băncii Naţiunei, Aurel Vlad 
şi Bontescu s'au arătat foarte sceptici în ceea ce priveşte 
pe generalul Averescu, pe care îl cred foarte inferior 
menirei pe care o are. Vlad crede că Vaida ar îneclina să . 
se uneasca cu Federaţia democratică a lui Iorga, Lupu, 
ele. i 

— In Franţa sa vorbit deschis la Camera că ar 
trebui sa se întinda mână Germanilor. Barthou e acela 
care a luat iniţiativa. 

1 Aprilie. — Am avut la dejun pe Bontescu, Vlad si 
Osvada. Câteşi trei blamează guvernul, dar încă mai 
mult pe Maniu şi Vaida; Vlad crede că Vaida este gata 
sa se arunce în braţele lui Iorga şi să resadească tära- 
nismul în Ardeal. Ei sunt de parere că Maniu ar trebui 
sa se retragă pentru câtăva vreme diu politica. 

Iinprumutul merge destul de rău; băncile abia aco- 
pera sumele garantate de ele. Jar această sumă este trep- 
tat ridicată de minister carc se află la ultima extremitate. 
Vlad insistă asupra prostiei lui Argetoianu, care a decla- 
rat întrun interview că renunţă la impozitul asupra be- 
neficiului de război. când singurul mod de a atrage pe 
subscriitori era scutirea pentru ei de acest impozit. 








A une conférence à la Banca Naţiunei, Aurel Vlad et 
Bontescu ont marqué une grande défiance au sujet du gou- 
vernement Averescu, qu'ils estiment très au-dessous de sa tà- 
che. Pour Vlad, Vaida est enclin à s'unir au parti «Federa- 
ţia democraticä» de Iorga, Lupu etc. 


En France, à la Chambre, on a parlé ouvertement dc 
tendre la main à l'Allemagne. C’est Barthou qui a donné le 
branle, 


l-er avril. — Eu à déjeuner Bontescu, Vlad, Oswada, Ils 
blâment le gouvernement, mais encore davantage Maniu et 
Vaida, que Vlad croit tout prêt à se jeter dans les bras de 
Iorga et d'implanter le tzaranisme en Ardeal, Pour eux Ma- 
niu devrait quitter pour quelque temps la politique. 

L'emprunt va assez mal; les banques couvrent à peine la 
somme garantie par elles. Or, cette somme est au fur et à me- 
sure levée par le ministère aux abois. Vlad insiste sur la 
bêtise d'Argetoyanu qui a déclaré, dans une interview, re- 
noncer à l'impôt sur les bénéfices de guerre; or, le seul appât 


qu'on pouvait offrir aux suscripteurs était exemption de 
cet impôt! 


NOTE POLITICE — 1920 37 


Guvernul a vrut să modifice legea electorala în Ar- 
deal, dar a fost nevoit să renunţe înaintea opoziţiei tu- 
“tulor Ardelenilor. Numai numărul aleşilor va fi scăzut în 
tot Regatul. In această privinţă, Vlad îmi spune că dela 
început Ardealul ceruse ca numărul deputaţilor să fie 
mai mic şi că Brătianu este acela care sal opus! 

2 Aprilie. — Mihali a dejunat la mine cu Brandsch; 
acesta era prezidentul grupărei germane în Cameră; este 
un om calm, moderat, un adevărat German bine crescut; 
la fiecare cuvânt ce spune, se simte că guvernul îi este 
antipatic. Este conservator în tendinţele lui. Crede şi el 
în dislocarea grupului ardelean. Nu va fi lângă Goga 
şi Täsläoanu, pe care-l dispretueste. 

Mihali este ostil lui Maniu-Vaida. El e sigur că 
aceştia merg spre Iorga-Lupu. Mihali e dispus să sus- 
tie pe Averescu, dar l’a sfătuit şi va sfătui si pe Bră- 
tianu, pe care-l vede astăzi, că nu poate fi salvare decât 
întrun guvern al tutulor. 

A mai spus acest lucru şi astăzi de dimineaţă, într'un 
interview pe care la dat «Universului». Vlad 'a propus 
aceiaşi unire într'un articol din «Izbânda». 





Le gouvernement a voulu modifier la loi électorale de 
PArdeal; il a dû y renoncer devaut l’opposition de tout les 
Ardeleni. Seul le nombre des élus sera diminué dans tous le 
royaume. À ce sujet, Vlad me dit que dès l’orgine l’Ardeal 
avait demandé que le nombre des députés fut moins nombreux 
æt c'est Bratiano qui s’y est opposé! 

2 avril. — Mihaly à déjeuner avec Brandsch, qui était le 
président du groupe allemand à la Chambre. Brandsch est 
un homme calme, modéré, un vrai Allemand bien élévé; le 
gouvernement lui est antipathique: ça se sent à chaque mot 
qu’il dit, Conservateur de tendances. Il croit aussi à la dis- 
location du groupe de l'Ardeal. Ne sera pas du bord de Goga 
et de Tazlaoanu qu'il méprise. 

Mihaly hostile à Maniu-Vaida. Est certain qu'ils vont tout 
droit à Iorga-Lupu. Enclin à soutenir Averescu, mais il lui 
a consaillé — de même qu'il dira aujourd'hui à Bratiano qu’il 
voit à 6 h. — qu'il n'y a de salut que dans un gouvernement 
de tous. Il l’a dit d’ailleurs ce matin, dans une interview de 
lP Universul». Vlad a proposé la même uuion dans un article 
de l'«Izbanda». 


38 NOTE POLITICE — 1920 


— D-1 Cambon, însărcinat de afaceri al Franţei, a. 
făcut o primă apariţie la Jockey-Club, pentru a fi pre- 
zentat de generalul Culcer. A doua zi a depus carta lui 
de vizită, împreună cu a soţiei lui, la mine. Nu mai sunt 
pus la carantină, pentru domnii dela Paris! 

5 Aprilie. — Am fost primit astăzi cu soţia mea, în 
audienţă, la Regina, cu toate că se anunţase că audientele 
erau suspendate în săptămâna mare. Foarte afabilă şi 
lăsând să se înţeleagă, în conversaţie, că nu trebue să se 
tie seamă de violențele datorite împrejurărilor ? A găsit 
mijlocul să se învite la Buzău... trecând spre Cislău pen- 
tru a-şi alege un cal. 

Averescu este foarte şiret şi Regina înţelege in- 
fluenta ce o are asupra femeilor, care îl apără din toate 
puterile : ştie să le măgulească. De exemplu, după pri- 
mirea miniştrilor, Averescu a cerut să rămâie pentru a 
vorbi cu Regina şi i-a mulţumit cu efuziune ca şi cum 
i-ar fi datorind Fi numirea lui. Regina i-a raspuns că în 
adevăr vorbeşte des cu Regele, dar nu trebue să i se atri- 
bue ei o cinste care nu revine decât Regelui. Apoi a 
adăogat pentru noi: «Ştia foarte bine Averescu că Eu 





Monsieur Cambon, chargé d’affaires de France, a fait 
une première apparition au Jockey à seule fin de se faire- 
présenter par Culcer mardi dernier; le lendemain il a déposé 
sa carte et celle de sa femme; hier nous avons rendu la visi- 
te. Je cesse d’être au ban de ces Messieurs de Paris. 

5 avril. — Reçu avec Marie en audience chez la Reine, 
quoiqu'on eût annoncé que les audiences étaient suspendues 
pendant la semaine sainte. Tres affable et dans la conversa- 
tions certainek transparences laissant échapper qu'il ne faut 
pas tenir compte des violences dues, à leur heure, aux cir- 
constances, Trouvé moyen de s’inviter à Buzeu... en allant à 
Cislău choisir un cheval. Averescu est certainement très rusé- 
et la Reine comprend son empire sur les femmes, dont un 
grand nombre: M. C., M-me S. rompent des lances en sa fa- 
veur: il sait les flatter. Ainsi après avoir reçu les ministres, 
il a demandé à rester pour parler à la Reine et l’a remercié- 
avec effusion comme s’il lui devait sa nomination; la Reine 
s’en est défendue: «Nous eausons souvent, le Roi et moi, mais. 
il ne faut me rendre un honneur qui ne revient qu’au Roi». 
La Reine ajoute pour nous: «Il sait bien que je n’y suis pour 


NOTE POLITICE — 1920 30 


nu am nici un amestec (?), dar a vrut să mă măguleasca 
si să se pue bine cu mine». (Avis amatorilor). — Vaida 
este mai serios ca Maniu; dar e cam dispus a lăsa să se 
înţeleagă că ar putea să se răzbune excitând ţărănismul 
în Ardeal. De sigur că a reuşit în Anglia, dar nu-şi da 
seama că această reușita o datorează reactiunei contra 
lui Brătianu. Nota sa personală este că a cunoscut bine 
chestiunile unguresti şi că a fost foarte util pentru fa- 
cerea păcii cu Ungaria. Când a părăsit pe Rege, era ho- 
tărât că el se va întoarce la Londra; dar pretenţiile lui 
Duiliu Zamfirescu au stricat totul. — Take Ionescu (Re- 
gina foarte circumspectă în ceea ce îl privește) nu a dat 
toti ceea ce sa putea spera dela inteligenţa sa. Nevasta 
lui a spus lucruri care au făcut rea impresie. — Iorga se 
războeşte în contra Regelui şi a Coroanei, dar de altă 
parte este foarte plictisit dacă i se închid uşile Palatului. 
A luat obiceiul să se adreseze Reginei pentru toate : «Am 
fost nevoită să-i împrumut tâmplarul meu pentru mobi- 
lele lui, cuie pentru tablouri, i-am procurat un vagon când 
Sa mutat; atacă pe Rege, si cinci zile după aceia se adre- 
scază lui Denise ca să-i împrumut din nou pe tâmplarul 
meu!» 


rien (?), mais il a voulu me flatter et se mettre bien avec 
moi», (Avis aux amateurs), 

Vaida est plus serieux que Maniu. Il est un peu enclin 
à laisser voir qu’il pourrait se venger en excitant le tzara- 
nisme en Ardeal. Il a certainement rèussi en Angleterre, 
mais il ne se rend pas compte que c'est par réaction contre 
Bratianu. Sa note personnelle est d’avoir bien connu les ques- 
tions hougroises et d’avoir été très utile pour la paix avec 
la Hongrie, Quand il a quitté le Roi, il était entendu qu'il 
retournerait à Londres; c'est Duiliu Zamfireseu qui, par ses 
prétentions, a tout gâte. Take Ionescu (la conversation à son 
jet était tres circonspecte de la part de la Reine) n’a pas 
donné tout ce que son intelligence laissait espérer. Sa femme 
a dit évidemment des choses qui n’ont pas fait bien. Iorga 
part en guerre contre le Roi et la Couronne, mais il est 
très ennuyé si les portes du Palais lui sont fermées. Il avait 
pris l’habitude de s’adresser à la Reine pour tout. «J’ai dû 
lui prêter un menuisier pour ses meubles, des clous pour ses 
tableaux, lui fournir un wagon pour son déménagement; il 
attaque le Roi et puis 5 jours après il s'adresse à Denise pour 
que je lui envoie mon menuisier». 


40 NOTE POLITICE — 1920 


— Eri Vaida mi-a cerut o întâlnire ca să-mi spue ca 
este foarte amărât. Chiar în ziua în care îşi lua rămas 
bun dela Lloyd George şi dela membrii Conferinţei, a fost 
nevoit să le anunţe retragerea sa. Lloyd George, nemul 
tumit, nu înţelegea cum era posibil din momentul ce 
avea majoritatea ? Nu sa facut nici o sfortare pentru a-l 
reţine. Se lucrează la distrugerea a tot ce făcea puterea 
partidului lor în Transilvania. Ei nu sunt obișnuiți să 
fie guvernati de «ukaze»; aceasta mergea pe timpul lui 
Tisza. Averescu, se ia după sfaturile unui descreerat 
(Goga) şi ale unui borfaş (Täsiaoanu). Frumos rezultat 
va fi când partidul, care singur era sprijinul Românismu- 
lui, va fi distrus în profitul intrigantilor şi al străinilor. 
Toată lumea în Transilvania este îngrijorată. El a cerut 
mereu prorogarea Camerei, dar Iorga sa opus de frică 
să nu se spue că nu se lucrează nimic, — E sigur că 
Ungurii au acum mână liberă; pacea urma să fie semnată 
înaintea Pastelui şi el, Vaida, obținuse dela Lloyd 
George al cărui «mentor» ajunsese în toate chestiile un- 
gureşti şi cehoslovace, să nu lase pe Appony sa 
meargă la Londra. Acum semnătura este amânată, do- 


— Vaida, qui m'avait demandé hier un rendez-vous, vient 
me voir. «Este foarte amärât». Le jour même où il prenait 
congé de Lloyd George et des membres de la Conférence, îl 
a dû lui annoncer sa retraite. Lloyd George mécontent: com- 
ment cela pouvait-il se faire puisqu'il avait la majorité ? 
On n'a fait aucun effort pour le retenir. Comment accepte- 
rait-il quand on veut détruire tout cə qui faisait la force 
de leur parti en Transylvanie? Ils ne sont pas habitués à 
être gouvernés par ukases : c'était bon du temps de Tisza. 
Averescu suit les conseils d'un désequilibré (Goga) et d'un 
malandrin (Täzläuanu). Le beau résultat quand on aura dé- 
truit le parti, qui seul était le point d'appui du <Românism» 
au profit des intrigants et des étrangers! Tout le monde est 
inquiet en Transylvanie. Il a constamment demandé la pro- 
rogation des Chambres ; Iorga s’est opposé de peur qu'on 
ne dise qu'on ne travaille rien. Il est certain que maintenant 
les Hongrois ont champ libre; la paix devait être faite avant 
Pâques, et lui, Vaida, avait obtenu de Lloyd George, dont il 
était devenu le mentor dans les questions hongroises et 
tchéco-slovaques, de ne pas laisser venir Apponyi.à Londres, 


NOTE POLITICE — 1920 41 


sarele sunt la Wilson şi când se ştie ce sunt statisti- 
<ile ungurești, putem să ne aşteptăm să pierdem ora- 
şelo dela graniță. 

8 Aprilie —D. Hériot, corespondentul lui le «Journal » 
din Paris, destul de bine documentat asupra chestiunilor 
economice româneşti, se miră de puținele cunoştinţe ale 
miniştrilor actuali, mai ales ale generalului Averescu, 
care «este îmbătat de popularitatea lui. ale cărei motive 
a vrut să mi le explice». Asupra tutulor întrebărilor a 
răspuns invariabil : «Vezi pe d. Argetoianu». D. Hériot 
se teme, tot ca Vaida, ca amânarea semnăturei tratatului 
cu Ungaria să nu fie o revizuire a graniţei noastre occi- 
dentale. — Acest gazetar, care pare a fi un om priceput, 
n'a avut aerul să mă considere ca franco-fob. Ca toţi 
Francezii, vede cam peste tot bolşevismul (el a fost 
multă vreme pe lângă bolşevici) ; se miră de mania lui 
Lloyd George de a face pace cu Rusia căci în Rusia nu 
se mai găseşte absolut nimic; ţara este absolut golitä. 

9 Aprilie. — Se începe să se vadă mai limpede în con- 
flictul franco-german. Sub cuvânt că Germanii, pentru 
a înăbuşi mişcarea revoluţionară, au introdus în regiunea 


Maintenant la signature est ajournée, les dossiers sont chez 
Wilson et quand on connaît les statistiques hongroises, on 
peut s'attendre à perdr les villes de la frontière. 

8 avril. — Mr. Hériot, correspondant du «Journal» de 
Paris, assez bien orienté sur les questions économiques rou- 
maines, est étonné du peu de documentation des ministres 
actuels, surtout du général Averescu, grisé de sa popularité 
et qui a voulu m'expliquer les raisons de sa popularité». Sur 
toutes les questions, il a eu la réponse invariable : «Voyez 
Mr, Argetoyanu». Mr. Hériot craint aussi que la remise de la 
signature du traité avec la Hongrie ne signifie, tout comme 
le croyait Vaida, une révision de notre frontière occiden- 
tale. Ce journaliste, paraissant un homme avisé, n’a pas eu 
Pair de me considérer comme un francophobe. Comme tous les 
Français, il voit du bolchévisme un peu partout (il a été 
longtemps auprès des Bolcheviks). Il s'étonne de la rage de 
Lloyd George à faire la paix avec la Russie, car on n’y trou- 
vera rien. Le pays est absolument vidé. 

9 avril. — On commence à voir un peu plus clair dans 
le conflit franco-allemand, Sous prétexte que les Allemands 
nt, pour éteindre le mouvement rouge, introduit dans le 


42 NOTE POLITICE — 1920 


Ruhr mai multe trupe decât erau autorizate să o facă 
printr'o conventiune din August 1919, Franţa a ocupat 
milităreşte Frankfortul, Hamburg Hanau şi Darmstadt. 
Aceasta s'a făcut pe neaşteptate şi mareșalul Foch se 
află la faţa locului. 

In fond, aceasta este vechea idee franceză de a ur- 
mări desarmarea Germaniei. Germanii pretind că nu au 
adus mai mult de 17.000 oameni — cifră legală — şi că 
ei nu sunt răspunzători dacă în urma turburărilor sparta- 
chiste nu pot preda cantitatea de cărbuni impusă de 
tratat ; Francezii afirma că în Ruhr se află 40.000 oa- 
meni şi că vina revoltei de acolo cade asupra loviturei 
de Stat Kapp-Luttwitz. 

Franţa a lucrat întrun mod unilateral. Italienii și 
Englezii nu se mişcă ; a fost nevoe chiar, în urmă, să se 
dea explicaţii ambasadei Statelor-Unite. Francezii se 
plâng. «Le Temps zice: «Nu putem să aşteptăm o zi 
mai mult; aliaţii noştri englezi trebue să înţeleagă...» 
«Le Petit Journal»: «... după explicaţiile date de D- 
Millerand ambasadorilor Americei şi Angliei, atitudinea 
noastră pare a fi fost înţeleasă şi aprobată de aliaţii 














bassin de la Ruhr plus de troupes que ne le leun permettait 
une convention d'août 1919, la France a militairement occupé 
Francfort, Hambourg, Hanau et Dafmstadt. Ça s’est fait ino- 
pinément et le maréchal Foch est sur les lieux. 

Au fond Cest la vieille idée française de poursuivre le 
désarmement de l'Allemagne. Les Allemands prétendent 
qu'ils n’ont pas plus de 17.000 hommes — chiffre légal — et 
qu'ils sont responsables si par suite de la sédition sparta- 
kiste ils ne peuvent livrer le charbon imposé par le traité ; 
les Français affirment qu’il y a 40.000 hommes et que c’est la 
faute au coup d'Etat Kapp-Luttwitz si les gens de la Ruhr 
se sont revoltes. 

La France a agi unilatéralement. Les Italiens ne bougent 
pas et les Anglais de même: il a falln même, après coup; 
fournir des explications à l'ambassadeur des Etats-Unis. Les 
Français se plaignent, Du «Temps»: «nous ne pouvions 
pas attendre un jour de plus ; nos alliés d'outre-Manche doi- 
vent le comprendre...» Du «Petit Journal» : «<... explications 
données par M. Millerand aux ambassadeurs d'Amérique et 
d'Angleterre. et notre attitude semble avoir été comprise et 
approuvée par nos alliés, bien qu’ils continuent à nous laisser 


NOTE POLITICE — 1920 43 


noştri, cu toate că ne lasă nouă toata sarcina tratatului 
elaborat şi semnat de toţi». 


12 Aprilie. — Paştele le-am avut pe un timp splendid. 
Loviturile de tun din noaptea Invierei şi sunetul clopo- 
tului dela Mitropolie evocau, din nenorocire, prea mult 
amintirea bombardamentelor aeriene. Se anunţă că lor- 
dul Curzon ar fi comunicat Franţei că Anglia nu va 
participa la ocuparea oraşelor din Ruhr. Am întrebat 
la curse pe Rattigan despre aceasta si el a confirmat. 
Pe de altă parte Regele mi-a spus: «Prea se exage- 
rează». Cum s'a confirmat alaltăeri prin decret-lege tra- 
tatul cu Germania, presupun că această grabă este ins- 
pirată de Englezi. 

«Radio Horsea» dă următoarea telegrama dim 
Washington : «Acţiunea ministrului afacerilor streine 
americane se va mărgini să exprime părerea că trebue 
să se dea voe guvernului german să trimeaţă în regiunea 
Rubr un număr potrivit de oameni pentru necesitatea 
de a readuce ordinea şi de a menţine supremaţia gu- 
vernului». 





toute la charge de faire respecter le traité élaboré en commur 
et signé par tous». 


12 avril (Lundi de Pâques). — Les Pâques ont joui d'un 
temps manifique, Les coups de canon de la résurrection et. 
le bourdon de la Métropole évoquaient malheureusement trop 
le souvenir des bonbardements aériens... 


On annonce que Lord Curzon aurait communiqué à la 
France que l'Angleterre ne participerait pas à l'occupation 
des villes de la Ruhr. J'ai interrogé aux courses Rattigan, 
qui a confirmé. Le Roi de son côté m'a dit: «On exagtre 
trop». — Comme nous avons confirmé avant-hier le traité 
avec l'Allemagne par le décret-loi, je suppose que cette hâte 
de bon augure est un peu confi aux suggestions anglaises. 

Du plus, le Radio Horsea donne le télégramme suivant 
de Washington: «L'action du ministre des affaires étrangères 
américain se bornera à exprimer l'opinion que l’on doit per- 
mettre au gouvernement allemand d'envoyer dans la régioù 
de la Ruhr un nombre raisonnable de troupes qui lui est 
nécessaire pour restaurer l’ordre et maintenir la suprématie 


44 NOTE POLITICE — 1920 


Şi Roma anunţă că opiniunea italiană este de acord 
cu opiniunea englezească. 

13 Aprilie. — Am văzut pe Bădărău. El vrea să re- 
intre în activitatea politică şi să lucreze alături de noi. 
Mi-a vorbit de importanţa electorală a Evreilor, dar L- 
niunea Evreilor pământeni lucrează în sensul ca să se 
admită pe lista guvernului doi Evrei, desemnaţi de ea. 
Averescu ar primi doi candidaţi, însă aleşi de el. 

14 Aprilie. — După tonul, telegramelor se simte ca 
conflictul dintre Franţa şi Anglia, în chestia ocupärei 
oraşelor nemtesti, a fost grav. «Le Temps» zice: «Se poate 
considera criza cu Franţa ca terminată. D-l Lloyd 
George... sub presiunea opiniei publice, pe care a simtit-o 
neînduplecatä, a făcut singurul lucru cuminte pe care îl 
putea face si a încercat să dreagă tot ceea ce stricase 
săptămâna trecută». «Le Temps» adaogă că guvernul 
britanie nu părea Mercurea trecută foarte doritor să 
păstreze un acord intim şi cordial cu Franţa! 

In declaraţia ce a făcut D-l Bonar Law la, Camera 
Comunelor, regretând divergenta de opinii dintre Franţa 





du gouvernement». Rome annonce aussi que l'opinion ita- 
lienne est d'accord avec l'opinion anglaise, 

13 avril. — Vu Bädäräu. Il veut rentrer en activité poli- 
tique et travailler avec nous. II ma beaucoup parlé de l'im- 
portance électorale des Juifs, mais l’Union des Juifs «pä- 
mânteni» travaille à faire admettre sur la liste du gouver- 
‘nement des Juifs désignés par elle. Averescu accepterait 
deux candidats, mais choisis par lui. 

14 avril. — Au ton des dépêches on sent que le conflit a 
été grave entre la France et l'Angleterre à cause de l’occu- 
pation des villes allemandes. «Le Temps» dit: «On peut re- 
garder la crise avec la France comme pratiquement passée. 
Mr. Lloyd George, sous la pression de l'opinion publique 
qu'il a sentie irrésistible, a fait la seule chose sensée qui 
lui restait à faire, il a essayé de réparer le dommage qu'il 
a fait la semaine passée». — «Le Temps» ajoute que le gou- 
vernement britannique ne semblait pas, mercredi dernier, 
particulièrement impatient de conserver un accord intime 
et cordial avec la France. 

Dans sa déclaration aux Communes, Mr. Bonnar Law, 
tout en déplorant la divergence d'opinions entre la France 


NOTE POLITICE — 1920 45 


şi Anglia, a avut grijă sa adaoge ca D-l Millerand a re- 
înoit asigurarea ca oraşele din Ruhr vor fi evacuate 
imediat ce Reichswehrul va fi părasit zona neutra, 

— Convorbirile pentru pacea cu Ungaria sunt sus- 
pendate ! Imi reamintesc cu îngrijorare ceeace mi-a spus 
Vaida la 5 Aprilie. 

21 Aprilie, — Am petrecut patru zile la Buzau, unde 
am vorbit despre alegeri cu câţiva prieteni, printre cari 
şi Bărdescu. venit din Bucureşti. Nu mai avem nimic 
acolo. De când am lăsat judeţul pe mâna lui Arion, totul 
sa disolvat. Bărdescu, căruia i-am da direcţia, va încerca 
să se strecoare pe lista Averescu. 

22 Aprilie. — Am avut cu Regele, la curse, o lunga. 
convorbire. Regele doreşte sa se reconstituiască partide 
tari, căci cu coaliţii nu este nimic statornice de făcut. 
Taränistii au fost batuti la Roşiori-de- Vede, şi M. S. 
râdea de satisfacţie. (Fapt: pentru Vineri, Izvorul Tă- 
maduirei, zi de târg la Roşiori, täränistii voiau să ţie o 
întrunire. Demobilizaţii au pus mâna pe preoţi si sub 
cuvânt că ar trebui sa fie la biserică şi nu la întrunire 


et l'Angleterre, a eu soin d'ajouter que Millerand a renou- 
vele l'assurance qu'on évacuerait les villes du Main sitôt 
que le Reichswehr aura quitté la zone neutre. 

Les pourparlers pour la paix hongroise sont suspendus! 
Je me rappelle avec inquiétude ce que me disait Vaida le 
5 avril. 


21 avril. — Passé quatre jours Buzeu. Incidemment causé 
élection avec quelques amis, y compris Bardescu arrivé de 
Bucarest. Nous n'avons plus rien là-bas. Depuis que j'ai 
laissé le district à Arion, tout s’y est dissout. Bardeseu, à qui 
j'ai donné la direction, essaiera de se glisser sur la liste 
Averescu. 


22 avril. — Le Roi aux courses. Longue conversation sur 
généralités. Il désire reconstitution des partis forts, ca: 
avec des coalitions rien à faire de durable. Les tzaranistes 
ont été rossés à Rosiori de Vede et Sa Majesté en riait de 
satisfaction. (Fait: pour vendredi, Izvorul Tämäduirei, jour 
de foire à Rosiori, les tzaranistes voulaient tenir une réu- 
nion; les démobilisés ont empoigné les curés et sous prétexte 
qu'ils devraient être à l’eglise et non pas à une réunion po- 


46 NOTE POLITICE — 1920 


politică, au bătut pe vreo 7—8 dintre ei. Prefectul Cioe 
are oameni bine dresați !) 


Bontescu a dejunat la mine. El lucrează la o apro: 
priere între guvern şi partidul naţional: jumătate din 
locuri pentru fiecare grup, iar fiecare din grupuri la 
rândul lui ar pune 7 sau 8 scaune la dispoziția persona- 
litaţilor politice mai însemnate din vechiul Regat. — Ii 
pun clar următoarea întrebare: Se poate continua în 
Ardeal cu ideia unui partid etnic regional ? Si adaog 
că dacă forma de partid cu un şef nu le place, primesc 
formula unui comitet de directiune. El îmi răspunde: 
Nu se mai poate partid regional, ci contopirea unel gru- 
pări cu unul din partidele din Regat. — Vom continua 
această convorbire Vineri, când el se va întoarce din Ar 
deal. 


24 Aprilie. — Mariu Teodorian, în lipsa mea, cu 
Corteanu, au proectat să caute o apropiere cu liberalii, 
cel puţin pentru viitor. O scrisoare a d-nei Pia Brătianu, 
de mulţumire pentru condoleanţe, i-a dat prilejul unei 
vizite. Dânsa l’a rechemat peste două zile şi a spus, pe 
tonul şi cu aplicaţiunea unei lecţii învățată din partea 
lui Ionel: Ionel ştie că Mariu a lucrat totdeauna pentru 
© apropiere şi îi mulţumeşte; o colaborare actuală, în 
vederea alegerilor, ar slăbi prea mult pe Averescu (!!) 
şi aceasta ar fi o primejdie; dar pentru, viitor idea este 





litique, ils en ont giflé et batonné sept ou huit. Le préfet 
Cioc a du monde bien stylé!). 

Bontescu a déjeuné chez moi. Il travaille à un rappro- 
chement entre le gouvernement et le parti national: moitié de 
sièges pour chaque groupe et chaque groupe abandonnant 
sept ou huit sièges pour des personnalités politiques du 
Royaume. Je pose nettement la question: peut-on en Ar- 
deal continuer avec l’idée d'un parti ethnique, régional? Et 
j'ajoute que si la forme des partis avec un chef ne plait pas, 
j'accepte la formule d'un Comité Directeur. Il répond net- 
tement: plus de parti régional; refonte d’un groupement 
avec un des partis du Royaume. La suite à vendredi quand 
il revient de l'Ardeal. 


NOTE POLITICE — 1920 47 


admisă, cu atât mai mult că el Ionel, a fost, cu toată acea 
nenorocită dare în judeeată, totdeauna favorabil. 

1 Mai. — Repaus general; lucrătorii serbează 1 Mai. 
Administraţiile au hotărît si ele, foarte confuz, un fel 
de serbare a Primăverii. Nu sunt nici trăsuri, nici 
tramvaie, nici lumină electrică, tăcere absolută. Se zice 
că C. F. R, vor funcţiona. 

— Toată săptămâna sa petrecut în combinaţii elce- 
torale. In Ardeal, Maniu şi Vaida sau dat de partea 
Federaţiei (Iorga, Lupu, etc.); Nistor din Bucovina a 
făcut la fel, iar Averescu s'a certat cu Flondor. Pe de 
altă parte listele candidaţilor guvernului sunt surprin- 
zätoare: toţi transfugii, toate secăturile. 

Pentru moment, noi suntem singuri, izolaţi. Evreii, 
care nu pierd o ocazic să ne facă curte, nu numai că pun 
candidați pe socoteala lor, dar au dat şi candidaţi gu- 
vernului... 

— In străinătate, conferinţa dela San-Remo (sc zice 
pompos că ar fi ultima ‚din conferințele istorice) şi-a 
terminat lucrările. Se proclamă peste tot că nici odată 
unirea între aliaţi n'a fost mai perfectă, dar America a 





1-er mai. — Repos général; les ouvriers fâtant le l-er mai, 
les administrations ont aussi 6dict6, très confusément, une 
sorte de fête du printemps. Pas de voitures, pas de trams, 
silence absolu dans le quartier; pas d'électricité, Il paraît 
que les chemins de fer rouleront. 

Toute la semaine s’est passée en combinaisons électora- 
les. En Ardeal, Maniu-Vaida se sont rangés du bord de la 
Fédération (lorga-Lupu etc), Nistor de Bucovine en fait 
autant et toutefois Averescu s'est brouillé avec Flondor. 
D'autre part, les listes des candidats du gouvernement sont 
déconcertantes: tous les transfuges, toutes les «secäturi». 
(Mişu Protopopescu, Moncea, etc.). 

Pour le quart d'heure nous sommes seuls, isolés. Les 
Juifs, qui à toute occasion nous encensent, non seulement 
posent des candidatures à leur propre compte, mais ont 
donné des candidats au gouvernement... 

A l'étranger, la conférence de San-Remo (la dernière, 
dit-on pompeusement, des conférences historiques) a ter- 
miné ses travaux. On s'empresse de proclamer que jamais 
l'union n’a été plus parfaite entre les alliés, mais l'Amérique 


48 AOTE POLITICE — 1920 


asistat fără să ia parte şi s'a hotarât ca, pentru a uşura 
negocierile cu Germania, se va renunţa la sistemul no- 
telor .strise şi ca o conferinţa va avea loc; s'a şi ales 
Spa ca sediu al primului conclav. Gazetele italiene au 
comentat soluţia ca un pas important facut spre împa- 
carea cu Germania. 

— Seara la 11% primesc, la Jockey-Club, carta lui 
Roswadowski. Poklevski îmi spune ca acuma este me- 
tamorfozat în Polonez. Il primesc; revede pe vechii co- 
legi de acum 13 ani ; stăm de vorbă. Roswadowski, gene- 
ral, este ajutorul mareşalului Pilsudski; se duce în 
Franţa sa vadă pe Foch. La ce poate ajunge turbura- 
rea mondială! Roswadowski confirma că Polonezii au 
batut pe bolşevici şi că au ajuns la porţile Kievului. 
Petliura este deci «redivivus» şi Polonia, care şi-a deli 
mitat graniţele cu ei, susţine reconstituirea Republicei 
ucrainiene. 

1 Mai. — D] Madge, fostul mamoş al Reginei, care 
s'a înapoiat din Ardeal, a fost împreuna cu Vaida la 
Londra «eu am facut succesul lui Vaida la Londra», 
zice el!). Este un agent al politicei engleze. tot așa 





y a assisté «sans prendre part» et on a fini par décider que, 
pour faciliter les négociations avec l'Allemagne, on renon- 
cerait au système des notes écrites pour se réunir en con- 
férence; on a du coup choisi Spa comme siège du premier 
conclave. Les journaux italiens ont commenté la solution 
comme un grand pas pour la réconciliation avec l'Allemagne. 

Le soir à 11% h. je reçois, au Jockey, la carte de Ros- 
wadowski. Poklevski me dit qu'il est mué en Polonais. Je 
le recois; il voit les anciens collègues d'il y'à treize ans; on 
cause. Roswadowski, général, est l’adjoint du maréchal Pil- 
sudski; il se rend en France auprès de Foch. Les avatars 
du bouleversement mondial! Il confirme que les Polonais- 
ont battu les bolcheviks et qu'ils sont aux portes de Kiew. 
Du coup, Petlioura est «redivivus» et la Pologne, qui a dé- 
limité ses frontères avec lui, soutient la reconstitutions de 
la république Ucrainienne. 

7 mai. — Monsieur Madge, l’ex-accoucheur de la Reine, 
qui revient de l’Ardeal, qui a accompagné Vaida à Londres 
(«c'est moi qui ai fait son succès à Londres>,— dit-il}, qui 
est un agent de la politique anglaise, tout comme Cosen7 


NOTE POLITICE — 1920 49 


cum Cosenz Hardy este un agent economic; a cerut 
să mă vadă. L-am întâlnit la Barbu Catargi Miercuri 
5 Mai. In urmă a spus lui Barbu Catargi ca a fost foarte 
satisfăcut de convorbirea noastră, că sunt un om de 
Stat nesemănând. cu nici-unul din oamenii politiei ro- 
mâni : nu-i spusesem nici-un rău de adversarii mei! 
«Anglia nu admite ruina Germaniei şi nu-şi însu- 
şeşte ura Francezilor. S'a făcut ceva care nu este «gent- 
leman» : era hotărît că Germania va fi constrânsă prin 
forță să semneze tratatul politic, dar că se va discuta 
partea financiară; iar Clemenceau a smuls totul. S'a 
socotit că dacă Germania va plăti regulat anuitätile ce 
i se cer, după 25 de ani va fi datoare o sumă şi mai 
mare ca cea de la început. San-Remo nu e făcut decât 
pentru ochii lumii. 'Trebue să se reducă, căci altfel va 
avea loc un nou război, sau, mai sigur, o revoluţie în- 
grozitoare. Nu vrem aceasta. — Despre politica internă: 
Averescu merge spre o înfrângere, ceeace ar fi regreta- 
bil ; este un naiv. D. Argetoianu joacă pe lângă el ro- 
lul lui Jago. Chestia Basarabiei mai este încă pendinte 
şi plină de primejdii. Rolul d-tale e rău cunoscut; vi 





Hards est un agent économique, a demandé à me voix Je 
Vai rencontré chez Barbu Catargi. Deux heures de conver- 
sation (mercredi, 5 mai), Il s’en est montré très satisfait à 
Catargi, en déclarant que j'étais un homme d'Etat ne ressem- 
blant à aucun homme politique roumain: je ne lui ai dit 
aucun mal de mes adversaires! — «L’Angleterre n’admet pas 
qu’on ruine l’Allemagne et n’épouse pas la haine des Fran- 
çais, On a fait quelque chose de pas gentleman: il était en- 
tendu qu’on ferait signer de force à l'Allemagne le traité po- 
litique, mais «qu’on discuterait» la partie financière; or, Cle- 
menceau a tout arraché. On a déclaré que si l'Allemagne 
payait regulièrement les annuités qu’on exige delle, au bout 
de 25 ans elle devrait encore une somme plus forte qu'en com- 
mençant, San-Remo est pour les yeux du monde, Il faut ré- 
duire; autrement il y aura de nouveau la guerre, ou, plus 
sûrement encore, une terrible révolution, Nous ne voulons 
pas cela». — Politique intérieure: «Averescu va au-devant 
d’un échec et ce sera regrettable; il en est un naïf. Mr. Ar- 
getoyanu joue auprès de lui le rôle de Iago. La question de 
Bessarabie est encore pendante et grosse de dangers. Votre 
rôle est mal connu; on vous fait un grief de la paix et je 


+ 


á 


50 NOTE POLITICE — 1920 


se aduce o vină din faptul păcei şi eu constat că Ave- 
rescu şi-a dobândit popularitatea fiindcă a vrut pacea»!. 

— A doua zi, Rattigan îmi cere o întâlnire. L’am 
primit azi dimineaţă. El este foarta amărât de campa- 
nia ce se duce contra Angliei. Argetoianu, care la Cra- 
iova i-a acuzat că vrea să speculeze România, s'a mui- 
tumit să-i spue că a fost rău înţeles. — «Universul» şi 
jurnalele liberale îi atacă cu persistenţă. — In chestia, 
marinei: «Noi am oferit contra-torpiloare cu a zecea 
parte a preţului ce am cerut Italiei; faptul că am 
împrumuta pentru zece ani un monitor, înseamnă că 
lam dăruit; dar ni se cere un material de care nu 
este nevoe, greu de manipulat; nu există un mi- 
nister al marinei, — asta zice tot, — şi ar trebui meca- 
nici şi instructori, !fiind-că meseria de marinar nu se 
învaţă în două zile. Acelaş lucru pentru C. F, R. Putem 
da de toate şi mulţi bani, dar dorim să ştim ce se face 
cu toate acestea şi deci să avem câţiva fucfionari en- 
glezi în administraţia dv.». Rattigan îmi comunică un 
raport din 1915, prin care redă o convorbire ce am avut 
cu dânsul: «Dacă nu ar fi decât Franţa şi Anglia, aşi fi 








constate que toute la popularité d’Averescu vient de ce qu’il 
a voulu la paix». 

Le lendemain Rattigan me demande un rendez-vous, Je 
l'ai vu ce matin. Très painé de la campagne qu'on mène con- 
tre l'Angleterre, A Craiova, Argetoyanu, qui Va accusé de 
vouloir spéculer la Roumanie, s’est contente de lui dire qu'il 
avait été mal compris L/«Universul» et les jourmaux libé- 
raux attaquent avec persistance. «Or, dana la question de la 
marine: nous avons offert des contre-tropilleurs au 10-e du 
prix demandé à l'Italie: en prêtant pour 10 ans un monitor, 
nous en faisons de fait cadeau; seulement on demande un 
matériel dont on n’a pas besoin, délicat à manier; or, il n’y 
en a pas de ministère de la marine — c’est tout dire — et il 
faudrait des mécaniciens et des instructeurs, car le métier 
de la mer ne s’apprend par en deux jours, De même pour 
les chemins de fer, nous pouvons donner de tout et beaucoup 
g’argent, mais nous voulons pouvoir savoir ce que tout cela 
devient et nécessairement avoir quelques employés anglais 
dans notre administration». Rattigan me communique un 
rapport de 1915 rendant une conversation que j'ai eue avec 
lui: «sil n'y await que la France et l'Angleterre, je serais 


NOTE POLITICE — 1920 51 


cu dv.; dar este şi Rusia şi nu vreau să fie ţara sugru- 
mată de ea; deci rămân neutru». El adaogă: «Este pă- 
cat că nu putem avea de partea noastră o personalitate 
de talia d-lui Marghiloman, dar recunosc că vorbeşte ca 
adevărat om de Stat român». 

8 Mai. — Intrunirea partidului la Club; rostesc un 
discurs în care nu uit să vorbesc de Anglia. Intrunirea 
are succes. Seara foarte frumos banchet la Boulevard ; 
şi se poate spune «tot unul şi unul»... 

— Gazetele din Paris sunt rău voitoare pentru An- 
glia. Un număr din «Le Rire» este în întregimea lui o 
satiră la adresa aliatei «care a uitat». 

13 Mai. — Regina a venit la Buzău, după cum se 
invitase când am fost în audienţă la Dânsa. Miercuri 
dimineaţa am plecat în automobile spre Cislău: Regina 
cu d-na Lahovary; Drossu cu Marie şi cu mine, genc- 
ralul Botez cu generalul Baliff şi colonelul veterinar 
Rădulescu. La întoarcere dejun pe iarbă în pădurea Vi- 
peresti, oferit de Regină ; multă cordialitate. La 4 am 
sosit la Villa Albatros ; după masă am plecat cu tre- 


avec vous; mais il y a la Russie et je ne veux pas que le 
pays soit étouffé par elle; done je reste neutre». I} ajoute: 
C'est regrettable que nous ne puissions pas avoir de notre 
côté une personnalité de la taille de Mr. Marghiloman, mais 
je reconnais qu’il parle comme un homme d'Etat roumain. 

8 mai. — Réunion du parti au Club. Je prononce un dis- 
cours dans lequel je n’oublie pas un couplet pour l’Angle- 
terre, La réunion a du succès. Le soir très beau banquet au 
Boulevard. On peut en dire «tout unw si unu», 

Les journaux de Paris aigres pour l'Angleterre, Un nu- 
méro du «Rire» est tout entier une satyre à l'adresse de 
TAlli6e «oublieuse». 

13 mai, — La Reine est venue à Buzeu comme elle s'était 
invitée lors de notre audience chez Elle. Mercredi matin, 9 
h., avons été à la gare; départ pour Cislau en autos: la 
Reine avec M-me Lahovary; Drossu avec Marie et moi; le 
général Mircea Botez avec le général Baliff et le lt.-col. vet. 
Rădulescu. Au retour déjeuner sur l’herbe en forêt de Vi- 
peresti, offert par la Reine; très bon et cordial, A 4 h. ar- 
rivée à la villa; la Reine en voiture découverte avait beau- 
coup pâti à cause du vent et de la poussière, Thé à 5 h. Di- 
ner de 8 couverts à 7% h. départ à 9 h. Sommes invités dans 


52 NOTE POLITICE — 1920 


nul regal şi dela Cotroceni automobilul Reginei ne-a 
dus acasă. Tot timpul intimitate amabilă, M. S. decla- 
rându-se foarte satisfăcută. 

In timpul prânzului, Regina a spus: «D-l Marghiio- 
man mi-a facut un compliment la care am fost foarte 
simfitoare; el mi-a reamintit că am fost singura fiinţă 
care am crezut că sfârşitul războiului va fi cum a fost. 
Este adevărat: toată lumea sa îndoit, dar toți, fără ex- 
cepţie!»—Eu : «Trebue să adaog că ochii M. V. fulgerau 
şi mau sfâşiat cu adevărate săgeți»... — Regina : «Da. 
Am fost foarte supăraţi. Dar am redevenit buni prie- 
teni». — Regina a profitat de ocazie ca să-mi spună că 
generalul Averescu timp de două ore a încercat să o 
convingă; şi că a isprăvit prin a-i spune : «Nu înţeleg pe 
M. V.» — «D-ta uiţi că eu sunt Englezoaică». — In pri- 
vinta asta Regina ne-a povestit o anecdotă: Lucrul se 
petrecea la Iaşi, se inocula în contra tifosului exantema- 
tic tot personalul unui spital; singură, o «nurse» bătrână 
rezista şi când sa încercat să o convingă, baba a răs- 
puns foarte mândră : «sunt Englezoaică», şi Regina râse 
din toată inima. 





le train royal et de Cotroceni c'est Pauto de la Reine qui 
nous conduit à la maison. Tout le temps intimité amicale et 
Sa Majesté se déclarant très satisfaite. 

A dîner la Reine: «Mr. Marghiloman m'a fait un com- 
pliment auquel j'ai été très Sensible; il ma rappelé que j'étais 
le seul être ayant cru à la fin que la guerre a eue; c'est vrai: 
tout le monde a douté, mais tous, sans exception!» — Moi: 
«Je: dois ajouter que les yeux de Votre Majesté jettaient des 
flammes; c'est des flêches qu’ils m'ont lancées. — La Reine: 
«Oui, Nous avons été très brouillés. Maintenant nous som- 
mes redevenus amis», — La Reine a profité de l’occasion 
pour dire que «le général Averesou deux heures durant a es- 
sayé de me convaincre; quand il a fini par me dire: je ne 
“omprends pas Votre Majesté, je lui ai répondu: «Vous ou- 
| liez que je suis Anglaise». — Là-dessus une anecdote: à 
] assy on inoculait contre le typhus et le choléra tout le per- 
-onnel d'un hôpital; seule une vieille nurse résistait et, 
quand on a essayé de lui faire entendre raison, la vieille 
répondait en se redressant: «Je suis Anglaise» — et la Reine 
de rire de bon coeur. 


NOTE POLITICE — 1920 53 


— Am primit la Buzău dela Mareşalul Curţii o te- 
legramă, invitându-mă în numele Regelui să asist la 
Putna (Bucovina) la serbările comemorative pentru Şte- 
fan cel Mare. 

14 Mai, — Comemorarea lui Stefan cel Mare nu co- 
respunde nici cu data morţii, nici cu naşterea marelui 
Voevod. Este o inventiune a lui Averescu şi excursiu- 
nea Suceava-Putna-Cernäuti, apoi Hotin şi toată Basa- 
rabia de sud, terminându-se tocmai la 25 Mai, prima zi 
de alegeri, seamănă mai mult unei manopere electorale. 
Intreb pe Henri Catargi, care deploră şi epoca când se 
face şi graba. Brătianu a refuzat, Iorga la fel, se crede 
că nici Maniu nu va merge. La rândul meu scriu o scri- 
soare ca să mă scuz, pe motiv că Duminecă plec în Ba- 
sarabia pentru campania mea electorală. Take era sin- 
gurul care primise, dar când a aflat că noi toţi ne abti- 
nem, s'a grăbit să declare prin gazeta lui că şi el se va 
abtine. De altfel nu prea era o plăcere: tren special 
Sâmbătă la 5, sosire la Putna la 11 Duminecă, întoar- 
cere Luni, plecând Duminecă din Putna ! 

— «Monitorul» conţine un decret instituând «un 
şef superior» al Casei Regale. căruia vor fi supuse şi Casa 





A Buzeu reçu télégramme du maréchal de la Cour, m'in- 
vitant au nom du Roi à assister, à Putna (Bucovine), aux 
fêtes commémoratives de Stefan cel Mare, 

14 mai, — La commémoration de Stefan cel Mare ne ré- 
pond à rien, ni mort, ni naissance du grand Voëvode, C’est une 
invention d'Averescu et l’excursion Suceava-Putna-Czernovitz, 
puis Hotin et toute la Bessarabie jusqu’au Sud, ne devant 
se terminer que le 25 mai, le jour des élections, a bien plutôt 
l'apparence d’une manoeuvre électorale. Je vais aux renseig- 
nements chez Henry Catargi qui déplore l’époque et la pré- 
cipitation. Bratiano a refusé; Iorga idem; on croit que Ma- 
niu n'ira pas. J'écris une lettre pour décliner pour la raison 
que dimanche je pars pour ma campagne en Bessarabie. 
Take était le seul qui ait accepté; en apprenant notre refus. 
il sest empressé de déclarer dans'son journal qu’il refusait, 
D'ailleurs le plaisir était médiocre: train spécial samedi 5 h., 
arrivée à Putna à 11 h. dimanche, retour lundi en quittant 
Putna dimanche soir! 

Le «Moniteur» contient un décret instituant «un chef su- 
périeur» de la Maison du Roi, auquel seront soumis la mai: 


54 NOTE POLITICE — 1920 


Civilă şi Casa Militară. Titlul e ciudat; se pretinde că. 
există în Spania. Mare Mareşal era anti-democratic, 
Ministru al Casei Regale ofusca pe membrii guvernului; 
atunci Averescu a găsit «şeful superior»! E o prostie. 
21 Mai, — Am dat o raită în sudul Basarabiei; mi 
Sa pus candidatura la Akerman şi la Ismail. Cum am 
întâlnit un întreg aparat administrativ anume mobilizat, 
un inspector «controlorul subprefecturilor» foarte mo- 
dern stil, care, în persoană, învăţa pe primari tactica 
electorală, nu pot avea mari iluzii. Niţă Sergie, noul 
ministru pentru Basarabia, candidează în contra mea. 
Ceeace nu împiedică pe onorabilii dela «Epoca» să re- 
pete în fiecare zi că guvernul mi-a pus candidatura ca 
să mă aleagă acolo. Totdeauna aceiaşi bună credință 
românească! — Plecat din Bucureşti Duminecă seara 16 
Mai — transportul automobilului meu dela Bucureşti la 
Galaţi pe C. F. R. socotit 2700 lei!—am făcut prima zi în 
automobil Galaţi-Reni-Polgrad şi Tarutino; a doua zi 
Clastitz-Teplitz-Särata-Akerman; a treia zi Budace-Di- 
vizia- Akmangit-Tatar-Bunar-Bolgrad; a patra zi Bol- 


son militaire et la maison civile. Le titre est bizarre; on pré- 
tend qu'il existe en Espagne. Grand maréchal était antidé- 
mocratique, ministre de la Maison offusquait les membres 
du gouvernement. Averescu a trouvé «şeful superior!» C’est 
niais. 

21 mai, — Fait une tournée dans le Sud de la Bessarabie. 
On a posé ma candidature à Ackerman et Ismail. Comme j'ai 
rencontré tout un appareil administratif mobilisé, un inspec- 
teur «controlorul subprefectilor» très modern-style, qui per- 
sonnellement enseignait aux maires la tactique électorale, je 
ne puis avoir d'illusions. Nitza Serghie, le nouveau ministre 
pour la Bessarabie, est mon contre-candidat. Cela n'empêche 
pas les honorables de «Epoca» de répéter chaque jour que 
le gouvernement pose ma candidature pour m'y faire élire, ` 
Toujours la même bonne foi roumaine! 

Parti de Bucarest dimanche soir, 16 mai — le transport 
de mon auto Bucarest-Galatz m'a été compté 2700 lei! — 
Jai fait en auto, le premier jour, Galatzi-Reni-Bolgrad-Ta- 
rotino; le second Taratino-Clastitz-Teplits-Särata-Acker- 
man; le troisième Ackerman-Budaki-Divizia-Acmanghit-Ta- 
tar-Bunar-Bolgrad; le quatrième Bolgrad-Reni-Galatzi-Te- 


NOTE POLITICE — 1920 55 


grad-Reni-Galati-Tecuci-Märäsesti-Focçsani-Buzäu. Foar- 
te obositor, dar foarte instructiv. Populaţia germană şi 
cea bulgărească mult mai înaintate decât cea din Regat. 
Sate frumoase. biserici admirabile, case bine ţinute şi 
bine aliniate. Culturile îngrijite, vitele, şi mai ales caii, 
de toată frumuseţea. Populaţia este unanimă a se plânge 
de abuzurile administraţiei şi de brutalitatea militarilor. 
Bătaia şi luarea cu forţa sunt la ordinea zilei. Şi nu e chip 
de a se plânge: nu se poate circula fără permis. Toată 
lumea ar renunța voios la dreptul de vot numai ca să 
fie liber să lucreze în linişte. 

Drumuri nu există, — sistem defensiv în contra in- 
vaziilor, — dar poduri foarte frumoase peste ori ce râu- 
leţ sau vâlcea. Foarte frumoşi stâlpi de piatră pentru a 
indica direcţiile; dar cum nu rămân decât bucăţi din ei, 
te rătăceşti la fiecare bifurcatie. Am făcut vreo sută 
de kilometri mai mult decât trebuia. Populaţie bună, 
țară foarte frumoasă care merită o soartă mai bună de- 
cât aceia pe care i-o facem noi. 

25 Mai. — Incep alegerile. La Bucureşti, linişte. In 
provincie se strânge şurubul şi este «la manière forte». 





cuci-Märäsesti-Focsani-Buzeu, Très fatiguant, mais très in- 
structif, La population allemande et la bulgare beaucoup 
plus avancée que celle du royaume. Villages magnifiques, 
belles églises, maisons bien tenues et bien alignées, cultures 
soignées, bestiaux, surtout chevaux magnifiques. Les gens 
sont unanimes à se plaindre des abus de l’administration et 
de la brutalité des militaires. On rosse et on prend de vive 
force, Pas moyen de se plaindre: on ne peut circuler sans 
permis. Tout le monde renoncerait volontiers au droit de 
vote pourvu qu’on fût libre de travailler en paix, Pas de 
routes — système défensif contre invasion — mais de très 
beaux ponts en travers des moindres rigoles ou plis de ter- 
rain. De magnifiques steles en pierre indiquaient la direc- 
tion; il n’en reste que des tronçons, aussi à chaque carrefour 
on se perd facilement, J'ai fait une centaine de kilomètres 
en plus, Bonne population, beau pays qui mérite un meilleur 
sort que celui que nous lui faisons. 

25 mai. — Les élections commencent. A Bucarest calme. 
En province on serre la vis et c'est la manière forte. But- 


56 NOTE POLITICE — 1920 


Buteulescu personal a văzut în Teleorman cum alegă- 
torii erau bătuţi. Violentele prefectului Cioc sunt din 
cel mai pur «vechiu regim Chiriţescu». 

31 Mai. — La alegeri suntem bătuţi peste tot. De 
altminteri este foarte natural, căci nu putem promite nici 
pământ gratis, nici pădurile în plus, ca täränistii, nici 
noui exproprieri şi izlaze, ca guvernul. Rolul nostru nu 
poate reîncepe decât când va fi terminat procesul agrar. 
La București, sa fraudat pentru a putea fi ales Take 
Ionescu. In plus de «umplutură», în două comune sau 
adăogat pachete de buletine egal cu numärul votantilor 
înscrişi. La Buftea judecătorul de ocol a anulat 480 de 
liste färäniste, fără nici un motiv: Bărbătescu şi Anas- 
tasiu, cari erau martori, nu au zis nimic de frica ţără- 
nistilor. Multi prieteni ai noştri, la Bucureşti, au votat 
lista lui Averescu pentru «a evita revoluţia» ! 

2 Iunie. — Aurel Solacolu îmi raportează că la Con- 
stanta prefectul Berea. tânăr foarte putin considerat, 
transfug politic, adunat de Averescu, trafică cât poate. 
Iar zelul lui electoral a provocat o telegramă de pro- 
testare din partea judecătorului dela Hârşova către 





culeseu a vu, dans le Teleorman, comme on rossait à tour de 
bras. Les violences du préfet Cioc sont de l’ancien régime 
Kiritzescu le plus pur. à 

31 mai. — Nous mordons le poussière partout, C’est tout 
naturel : nous ne pouvons promettre ni la terre gratis et 
forêts en plus, comme les tzaranistes, mi des nouvelles 
expropriations et des islaz comme le gouvernement. No- 
tre rôle ne peut recommencer que quand on aura termi- 
né le procès agraire. A Bucarest on a fraudé pour ar- 
river à faire passer Take Ionescu. En plus de «l’umpluturë», 
dans deux communes ont a ajouté des paquets égaux au 
nombre des inscrits, A Buftea, le juge de paix a annulé 480 
listes tzaranistes sans aucune raison quelconque; Barbatesca 
et Anastasiu temoins ont laissé faire par peur du tzaranis- 
mè. Beaucoup de nos amis à Bucarest ont voté la liste d'Ave- 
rescu pour «éviter la révolution». 

2 juin. — Aurèle Solacolu me rapporte: à Constantza il 
y a un préfet, Berea, jeune homme peu estimé, transfuge po- 
litique, recueilli par Averescu. qui trafique tant et plus. Par 
contre son zèle électoral a valu un télégramme de protes- 
tation du juge de Hârsova au ministre de la justice, Devant 


NOTE POLITICE — 1920 57 


ministrul justiţiei. Prefectul în automobil, cu capul gol, 
perora şi ameninţa mulţimea alegătorilor în faţa lo- 
calului de vot. 

La Bazargic, prefectul Gherghel, un alt transfug, 
şi-a luat rămas bun dela prietenii noştri, foarte politi- 
cos, dar zicându-le pe faţă : «Ce vreţi ? nu vreau să mor 
sărac»! In adevăr, în două luni de zile a şi realizat 
600.000 lei. A vrut să vândă lui Stoian un scaun de de- 
putat pentru 200.000 lei. 

La Silistra Averescu are alt prefect, Ghibănescu, 
care a fost suspendat doi ani din învăţământ pentru că 
în calitate de director al Şcoalei Normale, trafica ; la 
Iaşi a fost suspendat în timpul războiului pentru a doua 
oară, pe motivul că vânduse certificate de studii! 

Dacă oamenii din aceste judeţe nu sunt mulţumiţi, 
trebue să aibă caracter rău. Guvernul nu se va lepăda de 
ei: au reuşit alegerile în plin ! 

3 Iunie. — (Generalul Christescu mi-a spus, acum 
vreo 8 zile, că vrea să părăsească armata. Nimic nu 
merge. Nu avem muniții şi nici un arsenal nu e în stare 
de funcţiune, pe când la Unguri toate atelierele meta- 
lurgice militare sunt în plină activitate. 





le local du. vote, en auto, le préfet, mu-tâte, perorait et me- 
nacait la foule des électeurs. — A Bazargic, préfet un autre 
transfuge, Gherghel, qui a pris congé des nôtres, poliment, 
mais en leur disant ouvertement: «Ce vreţi? Nu vreau să 
mor sărac!» En deux mois il a déjà réalisé les 600.000, Il a 
voulu vendre à Stoian un siège pour 200090, — A Silis- 
tra, Averescu a un autre préfet, Ghibănescu, suspendu 
pour deux ans de l’enseignement pour trafics comme direc- 
teur Ecole Normale à Iassy, suspendu pendant la guerre 
une seconde fois pour avoir vendu des certificats d’études! 
— Si les gens de. là-bas ne sont pas contents, ils ont mau- 
vais caractère, Le gouvernement ne les reniera pas: ils ont 
réussi en plein leurs élections! 

3 juin. — Le général Christeseu m'a dit, il y a huit jours, 
qu'il veut quitter l’armée, Rien ne va. Nous n’avons pas de 
munitions et aucun arsenal n'est en état de fonctionner, tan- 
dis que chez les Hongrois toute leur metalurgie militaire est 
en pleine activité. 


58 NOTE POLITICE — 1920 


— Ultimul împrumut emis la 85 se află pe piaţă cu 
71 lei. Acesta e rezultatul politicei financiare isteţe a gu- 
vernului, care a admis subscriptia coroanei la 50 bani 
când pe piaţă se găsea la 30 şi chiar la 25 bani. Ar- 
delenii cari îşi vând titlurile chiar cu cursul de 71, tot 
mai au un foarte frumos câştig ! 

12 Iunie. — De mai multe ori am fost solicitat de 
un d. Ionel Halmaghi din Scoreiu, fost ofiţer în ar- 
mata austriacă, care ar dori să alipească partidului con- 
servator câteva judeţe din Ardeal, dar care ar vrea mai 
ales să creez o gazetă «independentă», cel puţin la în- 
ceput. Nu fac nici o mişcare până nu culeg referinţe. 
Dar stau de vorbă cu el : el tratează de bandiți pe mem- 
brii comitetului national ca Lepădatu şi Bontescu; Ma- 
niu, un mare vinovat fără voinţă; Tăslăoanu-ministrul, 
un aventurier care dormea înainte pe postavul biliarde- 
lor. Zice că oamenii curati, ca Mihu, se tin la o parte. Că 
sunt probe că Goga, pe timpul când era membru în 
comitetul dirigent, seria lui Christofi, ministrul ungar 
al internelor, tot ce se petrecea la comitet! — Hotărât, 
salata transilvăneană are multe legume putrede. 








Le dernier emprunt émis à 85 est sur le marché à 71 lei. 
C’est le résultat de la politique finaneière avisée du gou- 
vernement, qui a accepté à la souscription la couronne pour 
50 bani et, comme damis le commerce on la trouvait à 30 et à 
25 bani, les Ardeleni, en revendant leurs titres mêmes à 71, 
réalisent encore un bon bénéfice! 

12 juin. — Voilà plusieurs fois que je suis relancé par 
un Mr. Ionel Halmaghi de Scoreiu, ancien officier dans l'ar- 
mée autrichienne, qui veut affilier au parti conservateur 
quelques districts de PArdeal, mais qui voudrait surtout que 
je fonde un journal aux allures «indépendantes» pour com- 
mencer. Je ne bronche pas avant d’avoir des renseignements. 
Mais, en causant, il traite de bandits les membres du Comité 
National comme Lepadatu, Bontescu; Maniu, un grand cou- 
pable sans volonté; Taslaoanu — le ministre — d'un aven- 
turier qui dormait sur les tapis des billards. Il dit que les 
gens propres, comme Mihu, se tiennent à l'écart. Il y a des 
preuves que Goga, du temps où il était membre du Comité 
Dirigeant, écrivait à Christofi, ministre hongrois de l’inté- 
rieur, tout ce que se passait au Comité! Décidément la sala- 
de de Transylvanie a beaucoup de legumes pourris. 


NOTE POLITICE — 1920 59 


13 Iunie, — |n fine și Take Ionescu a ajuns minis- 
tru, dar nu are interimatul Finanţelor atât de dorit. Ave- 
rescu părăseşte Internele şi se însărcinează el cu Finan- 
tele în momentul propice, când. rublele şi coroanele vor 
fi retrase. 

dn aceiaşi zi — coincidenţă simbolică — «Monitorul» 
anunţă concesiunea monepolului de distribuţia petrolu- 
lui societăţii «Industria Română a Petrolului», care 
este, din toate afacerile veroase, cea mai scandaloasä pe 
care o cunosc. Tăslăoanu poate acum să se retragă din 
minister; şi-a făcut suma. 

— Giolitti a fost chemat la Afacerile Străine. Sem- 
nal timpurilor! Cristescu îmi spusese că la San-Remo, 
Nitti mersese mână în mână cu Lloyd George în ches- 
tia îndemnizării de război şi în celelalte chestii germane 
şi că Lloyd George, dintr'odată, l’a părăsit după ce ob- 
tinuse dela Francezi tot ceeace cerea în Asia. S'ar putea 
prea bine ca numirea lui Giolitti să fie o ripostă. 

16 Iunie. Am văzut pe Mihail Boerescu de la 
Londra: Succesul lui Vaida în Anglia a fost foarte se- 
rios; Lloyd George şi trufaşul Balfour i-au arătat cu 
atât mai multă prietenie. cu cât Brătianu le fusese odios 





13 juin. — Take Ionescu est enfin ministre, mais il n'a 
pas l'intérim tant souhaité des finances. Averescu quitte 
l'intérieur et se charge des dites finances au moment pro- 
price, où les roubles et les couronnes vont être retirées. 

Le même jour — coïncidence symbolique! — se trouve au 
«Moniteur» la concession du monopole de distribution du 
pétrole à «I'Iudustria Română a Petrolului» qui est bien Paf- 
faire véreuse la plus scandaleuse que je connaisse, Tas- 
laoanu peut quitter le ministère, Sa pelote est faite. 

Giolitti est appelé aux affaires. Signe des temps! Chris- 
tescu m'avait dit qu'à San-Remo, Nitti avait marché aux 
côtés de Lloyd George, la main dans la main, dans la ques- 
tion de l'indemnité de guerre et les autres questions alle- 
mandes et que Lloyd George a lâché subitement ayant obtenu 
des Francais tout ce qu’il demandait eu Asie. La nomina- 
tion de Giolitti pourrait bien être une riposte. 

16 juin, — Michel Boerescu de Londres: Le succès de 
Vaida en Angleterre a été sérieux; Lloyd George et l’orgueil- 
leux Balfour lui ont marqué d'autant plus d'amitié que Bra- 
tiano leur a été à tous deux odieux. La gaffe de toujours 


60 NOTE POLITICE — 1920 


la amândoi. Greşala de a se reproşa într'una aliaţilor că 
nu se observă tratatul din 1916 ar fi putut fi evitată. 
In adevăr, trei zile după armistițiul din 17 Noembre, 
tânărul Nicholson, mâna dreaptă a lui Balfour, s'a dus 
după Boerescu la Club ca să-i recomande călduros : 1) a 
nu scoate vecinic înainte conventiunea din 1916; 2) să 
tie numiţi plenipotentiari Mişu şi Take Ionescu, cunos- 
cufi în Anglia. Trei zile mai târziu, Nicholson sa reîn- 
lors la, Boerescu ca să afle dacă acesta avizase guvernul 
lui de chestia esenţială a conventiunei din 1916! Si 
par'că s'ar fi făcut într'adins, toată diplomaţia lui Bră- 
tianu nu s'a bazat decât pe această convenţie. — Steed 
de la «Times» ura şi el pe Brătianu. De altfel, în timp 
ce presa din Paris costa milioane, presa din Londra era 
dispreţuită. 

Boerescu mi-a. confirmat ceeace aflasem în privinţa 
faimosului general Thomson, care avusese conducerea 
distrugerei sondelor noastre ; el s'a făcut membru în 
Labour-partid şi în calitate de «travaillist», când a fost 
convocată presa pentru Vaida, a reprezentat la legatiu- 
nea noastră gazeta englezească cea mai bolşevică ! 

Anton Bibescu — prinţ şi ginerile lui Asquith, mă 





reprocher aux alliés l’inobservation du traité de 1916, aurait 
pu être évitée. En effet, trois jours après l'armistice du 17 
novembre, Je jeune Nicholson, bras droit de Balfour, a été 
trouver Boerescu au Club, pour recommander avec chaleur: 
1) ne pas exhiber la convention de 1916; 2) nommer plénipo- 
tentaire Mişu et Take Ionescu que nous connaissons. Trois 
jours après, Nicholson est revenu s'informer si Boerescu 
avait avisé son gouvernement sur la question essentielle de 
la convention de 1916! Comme un fait exprès, ce n’est que 
sur la production de cette pièce que s’est basée toute la di- 
plomatie de Bratiano. Steed, du «Times», lavait aussi en 
horreur. D'ailleurs, alors que la presse de Paris engloutis- 
sait des millions, celle de Londres était dédaignée. 

Confirmation de ce que j'avais appris. Le fameux gé- 
néral Thomson, qui dirigeait la destruction de nos sondes, 
est devenu membre du parti Labour et comme travailliste il 
a représenté à la légation, lors dela convocation de la presse 
pour Vaida, le journal anglais le plus bolchévique! 

Antoine Bibescu, — prince et gendre de Asquith s. v. 


NOTE POLITICE — 1920 61 


rog ! — şi-a pierdut complect capul. Nu are cu colonelul 
Rosetti, ataşat militar, decât raporturi prin note scrise; 
şi, perfect gentilom, a trimis la București o notă tele- 
grafică în contra lui Rosetti, pe care a semnat-o cu nu- 
mele lui Boerescu, fără măcar sä vestească mai târziu 
pe acesta. 

— Am atacat foarte vehement în «Le Progrès» şi 
în «Steagul» mârsävia concesiunei distribuţiei petrolu- 
lui societăţii Industria Română a Petrolului. 


19 Iunie. — Campania în contra concesiunilor lui 
Tăslăoanu societăţii I. R. D. P. — concesionara mo- 
nopolului de distribuţie şi de import al petrolului, 
— şi societätei pentru «Refacerea Industriei» pe care 
o duc personal şi care a obligat pe «Dacia», pe «Univer- 
sul», pe lângă gazetele ţărăniste, să facă cor cu mine, 
îşi aduce roadele. Garoflid a fost la Corteanu pentru a 
încerca să obţină o desarmare, prin făgăduiala unei mo- 
dificări a legei şi prin oferta de trei locuri de deputaţi 
pentru Arion, Săulescu şi mine. Regele este îngrijorat 
şi nu mai vrea să semneze nici un decret-lege. Teza lui 





p.! — a complètement perdu la tête, Avec le colonel Rosetti, 
attaché militaire, il n'a que des rapports par notes écrites 
et, gentilhomme parfait, il a envoyé à Bucarest contre lui 
un télégramme signé Boerescu, sans même le communiquer 
plus tard à celui-ci, 

J’ai attaqué dans le «Progrès» et fait attaquer vigoureu- 
sement dans le «Steagul» la turpitude de la concession de la 
distribution du pétrole à la Societé du Pétrole, 


19 juin. — La campagne contre les concessions de Taz- 
laoanu à FI. R. D. P, — la concessionnaire du monopole de 
distribution et d'importation du pétrole — et à la Société 
«pentru Refacerea Industriei», que je mène personnelle- 
ment et qui a forcé la «Dacia», l«Universul», en plus des: 
journaux tzaranistes à faire chorus, porte ses fruits. Garo- 
flid a été trouver Corteanu pour tâcher d'amener un désar- 
mement par la promesse d'une modification de la loi et 
par l’offre déguisée de trois sièges pour Arion, Seuleseu 
et moi. Le Roi est inquiet et ne veut plus signer aucun 
décret-loi. La thèse de Garoflid est spécieuse + il faut aider 


62 NOTE POLITICE — 1920 


Garoflid este că trebue ajutată burghezimea, expropiată 
de pământul ei, să se refacă pe un alt teren. 

— D Franklin-Martin, ministrul Italiei, a chemat 
pe Kiriacescu şi i-a comunicat că Polonezii au suferit 
o foarte mare înfrângere care, crede el, nu e lipsită de 
pericol pentru noi; consiliul de miniştri a avut eri o 
lungă şedinţă ; se vorbeşte de o alianţă cu Polonia. Pe 
de altă parte Bulgaria nu se va da învinsă în chestia 
Traciei. Ambele furtuni ameninţă graniţele noastre. Şi 
aliaţii wau de gând să mişte nici degetul cel mic şi să 
se amestece în eventualele noastre greutăţi ! 

— Privitor la alegeri: un ordin al ministerului de 
război a prescris corpurilor de trupă să tie gata ca- 
mioanele militare, cari vor trebui să servească pentru 
propaganda electorală ! Sofeurii fiind demobilizati, sa 
tocmit pe piaţă, cu preţul cerut de ei, toţi mecanicii dis- 
ponibili ; în modul acesta au fost întrebuințate 100 tră- 
suri. Singur Văitoianu a răspuns că camioanele arma- 
tei nu pot sluji pentru un astfel de scop politic şi a re- 
fuzat în seris. 

21 lunie.—Eri a avut loc deschiderea Camerelor: dis- 





la bourgeoisie expropriée de la terre à se «refaire» sur un 
autre terrain (?!), 

Mr. Franklin-Martim, le ministre d'Italie, a appelé Kiria- 
cescu, Les Polonais ont reçu une pile formidable qui, pour 
lui, n'est pas sans danger pour nous ; le conseil des minis- 
tres a longuement siégé hier ; on parle d'une alliance avec 
la Pologne. D'autre part, la Bulgarie ne se laissera pas faire 
dans la question de la Thrace, Les deux orages intéressent 
nos frontières, Or, les Alliés ne comptent pas remuer le 
petit doigt et se mêler de nos affaires éventuelles ! 

Sur élection: Un ordre du ministère de la guerre a 
prescrit aux corps de troupe de tenir prêts les camions 
militaires, ces voitures devant servir pour la pro- 
pagande électorale, On n'avait pas de chauffeurs: ils étaient 
démobilisés. On en a engagé sur la place aux prix exigés 
par les mécaniciens disponibles. Cent voitures ont été ainsi 
employées. Seul, Vaitoianu a répondu que les camions de 
l’armée ne pouvaient servir pour des buts politiques et a 
refusé par écrit. 

21 juin. — Hier ouverture des Chambres. Le discours 


NOTE POLITICE — 1920 63 


cursul Tronului foarte scurt şi gol. Nici un cuvânt des- 
pre politica externă, cu toate că sa vorbit de lungile 
consilii ţinute în privinţa Poloniei. In ajun, la adunarea 
majoritätilor, Averescu ceruse deputaţilor să nu discute 
Mesagiul şi să lase discursurile opoziţiei fără răspuns. 

— La curse, după primirea Regelui, făcusem semn 
lui Greceanu să mă înlocuiască şi eu mă retrăgeam când 
Regele a venit personal după mine şi, chemându-mă îna- 
poi, a coborât cu mine ca să-mi arate noul automobil 
Rolls-Royce. Cum M. S. nu spusese lui Greceanu să-l în- 
soteascä. am înţeles că vrea să stea de vorbă cu mine. 

Am atacat chestiunea I. R. D. P. — Regele: «Nu! 
nu ! trebue să vă spun că am fost înşelat». — Eu: «Ştiu 
că un ministru (Negulescu) a spus acum în urmă M. V., 
că se câştigă mulţi bani şi că era mai bine ca Statul să 
fie acela care îi va câştiga...» — Regele : «Nu numai 
atât, mi s'a spus că era o lichidare şi nu este adevărat !» 
(Citez textual). Regele a adăogat că acest lucru trebue 
corectat; că au fost reclamaţii justificate; că trebue 
multă prudență în afaceri de petrol: că a refuzat să 


du Trône très court et vide, Pas un mot de politique étran- 
gère, malgré qu’on ait parlé de longs conseil tenus au sujet 
de la Pologne. A. la réunion des majorités, la veille, Averescu 
avait demandé aux députés de ne pas discuter le Message et 
de laisser l’opposition discourir sans contradiction. 

Au courses. Après compliments de réception, j'avais fait 
jigne à Greceanu de me remplacer et je me retirais quand 
le Roi courant après moi et me rappelant est descendu avec 
moi pour me montrer sa nouvelle auto, une superbe Rolls- 
Royce. Comme Sa Majesté n'avait pas dit à Greceanu d’ac- 
compagner, j'ai compris qu'il voulait causer. J'ai atta- 
qué la question de LI. R. D. P. et de la Réfection ; le Roi: 
eNon! non! je dois vous dire que nous avons été trompės»... 
Moi : «Je sais qu’un ministre (Negulescu) a tout récem- 
ment dit à Votre Majesté qu’on gagnait beaucoup et qu’il 
valait mieux que l'Etat gagnât cet argent». Le Roi : «Pas 
seulement cela. On m'a dit que c'était en liquidation et ce 
n'est pas vrai!». — Je cite partie essentielle textuelle. Le Roi 
à ajouté que ca doit être corrigé ; qu'il y a eu des récla- 
mations justifiées; qu’on doit être très circonspect dans 
les affaires de pétrole ; qu'il a réfusé de signer une autre 


64 NOTE POLITICE — 1920 


semneze o altă afacere, «Hambarul» (lucru de care sa 
plâns Garoflid, vezi 19 Junie). — Am spus verde Rege- 
lui că Taslăuanu este un hoţ şi că trebue să se ferească 
de el. — Regele: «Dar are pe Deleanu (?) ca să-l con- 
ducă, si de acesta nu sa zis niciodată nimic». — Regele 
m'a lăsat să înţeleg că şi Averescu fusese indus în eroare. 

24 Iunie. — Alexandrescu, avocat la ministerul de in- 
dustrie, mi-a povestit că a însoţit la ministerul de finanţe 
pe o rudă a lui, ofiţer cassier, care de trei zile aşteaptă 
încasarea unei ordonanţe de plată de 300.000 lei pentru 
un regiment din Basarabia. Cu toate intervenţiile, An- 
ghelescu a refuzat plata : Cassa e goală ! Dar, adaogă el, 
în minister se fac instalări märete. Trancu-lasi cel din- 
tâi dotează... asistenţa socială cu mobile şi cu personal 
ultra-costisitor. In ceeace priveşte pungäsiile, zice el, li- 
beralii erau copii de tâtä pe lângă Tăslăoanu şi perso- 
nalnl lui Averescu. 

— Am prânzit aseară, invitat de Stolojan, cu con- 
tele Skrezynski, ministrul Poloniei. El pare foarte îngri- 
jat de mersul războiului; front prea întins şi care nu se 


affaire, le Hambarul (sujet de plainte de Garoflid, v. 19 
juin). Jai carrément dit au Roi que Tazlaoanu était un vo- 
leur et qu’il fallait se méfier de lui, Le Roi: «Mais il a, pour 
le mener, un Deleanu (7) dont on n’a jamais rien dit». — 
Le Roi a laissé entendre qu'Averescu avaït été aussi induit 
en erreur... 


24 juin, — Alexandrescu (Burticä), avocat ministère 
industrie, me raconte qu'il a accompagné aux Finances 
un sien parent, officier payeur, qui depuis trois jours atten- 
dait l’encaissement d’une ordonance de payement de 300.000 
lei, pour un régiment de Bessarabie, Malgré toutes les inter- 
ventions, Angelescu a refusé net : les caisses sont vides ! 
Mais — ajoute-t-il — dans les ministères on s’installe roya- 
lement. Trancu-lassy est le premier à doter... l'assistance 
sociale de membres et de personnel ultra-dispendieux. En 
fait de vols — dit-il — les libéraux étaient des enfants au- 
près de Tazlaoanu et du personnel d'Averegcu. 

Dîné hier, invité par Stolojan, avec le comte Skrzynski, 
ministre de Pologne. Très inquiet de la tournure de la 
guerre : front trop vaste qu’on ne peut plus tenir. L’Ucraine 


NOTE POLITICE — 1920 65 


mai poate ţine. Ukraina n'a fost în stare să organizeze 
măcar o miliţie. «Nu există! suntem blocaţi !», zice el. 
Franţa şi Anglia trimit muniții şi ajutoare, dar nu trece 
nimic din cauza lucrătorilor englezi şi italieni; grevele 
servesc tocmai să anuleze aceste transporturi. «Dacă nu 
avem un succes înainte de iarnă şi dacă intrăm într'un 
război lung, chiar ființa Statului este primejduită !» 

25 Iunie. — Germanii nu-şi pierd vremea. O mulţime 
de misiuni oficioase se află la Bucureşti pentru a reînoi 
relatiunile comerciale. Hildebrand are chiar o misiune 
oficială. Dl. Rudolf Rengshausen, însoţit de Heinz Voss, 
ar dori să provoace trimiterea unei delegaţii române la 
Berlin. Dr. Ludwig von Donle, Geheimrat, adus de către 
Arthur Moos, fost ofiţer de poliţie la Bucureşti pe timpul 
ocupaţiei, a venit la Bucureşti să trateze acorduri pen- 
tru a împiedeca ca «Lloydul Bavarez» să cadă în mâinile 
Englezilor, care au şi absorbit «Süd-Deutscher-Lloyd» 
şi «Donau-Dampfschiffahrt-Ges». El vine din Franţa, şi 
are tot concursul Francezilor ; bine înţeles ! — A văzut 
pe Take Ionescu; va vedea şi pe Argetoianu şi îmi spune 


n'a pas été capable d'organiser même une milice: «C’est 
rien»! — me dit-il «Nous sommes bloqués». — La France 
et l'Angleterre donnent des munitions et des secours, mais 
rien ne passe à cause des ouvriers anglais et italiens ; les 
grèves servent justement à annuler ces transports, «Si nous 
n'avons pas un succès avant l’hiven et si on entre dans 
une guerre longue, l'existence de l'Etat est elle-même en 
danger !». 

25 juin. — Les Allemands ne perdent pas de temps. Une 
foule de missions officieuses sont à Bucarest pour renouer 
des rélations commerciales, Hildebrand a même une mis- 
sion officielle Mr. Rudolf Rengshausen, accompagné par 
Heinz Voss, voudrait provoquer l'envoi d'une délégation 
roumaine à Berlin. Mr. le dr. Ludwig von Donle. Geheimrat. 
amené par Arthur Moos — autre fois officier de police à 
Bucarest sous l'occupation, — est venu traiter à Bucarest 
des accords pour empêcher le «Lloyd Bavarois» de tomber 
aux mains des Anglais, qui ont déjà absorbé le «Süd-Deut- 
scher Lloyd» et la «Donau-Dampsfchiffahrt-Ges», Il vient 
de Paris et a tout le concours des Français: naturellement. 
Il a vu Take Ionescu, verra Argetoyanu et me dit avoir fait 


+. 
dD 


66 NOTE POLITICE — 1920 


că a făcut un acord cu «Serviciul de navigaţie româ- 
nească». 

L'am convins să se gândească la o societate mare 
românească care ar cuprinde şi o partie pare a Statului. 

— Mare scandal eri lä Cameră; au avut loc chiar bă- 
tăi; alt scandal astăzi. Şi nu s'a trecut încă de validări. 
Täränistii împreună cu toată opoziţia fac o obstructie 
îndârjită. Trebue ca Averescu să intervie mereu. perso- 
nal. Take cu ai lui stau cu braţele încrucișate. Se zice că 
Averescu îi va da în sfârşit interimatul Finanţelor. Pu- 
blicul este foarte deceptionat de acest regim. 

28 Iunie. — Garoflid m'a căutat de două ori: Aştia au 
discutat si vor să-ţi ofere un loc în Ardeal... «Astia» 
sunt colegii lui. El e însărcinat să mă pună în contact cu 
Vaida fiindcă, însărcinat să vorbească cu acesta, Va 
găsit foarte încăpățânat. zicând că dacă s’ar preta la un 
aranjament. ar reîncepe acuzaţiile de filo-germanism în 
contra lui. Să fi spus el această prostie? să fi pretins ca 
guvernul să facă pe «Epoca» să tacă din gură? sau e o 
simplă simulare ? Am tăiat-o scurt. N'am ce căuta în Ar- 


nn accord avec la «Navigation Roumaine». Je Pai ponssé à 
songer à nne grande société nationalisée roumaine, englo- 
bant anssi une participation de l'Etat. 

Scandale à la Chambre hier ; on s’y est même rossé ; 
scandale encore aujonrd'hui. On en est tonjours anx valida- 
tions. Les tzaranistes et toute l'opposition font nne obstrne- 
{ion à tons crins. Averescu doit intervenir personnellement 
à chaqne bout de champ. Take et les siens se croisent les 
bras. Il paraît qn’Avereseu va enfin Mmi donner J’’rtérim 
des finances. Il y a dans le public une forte déception déjà 
au sujet du régime. 

28 juin. — Garoflid m'a cherché deux fois ce matin. 
«Aştia an disentat si vor să-ţi ofere nn loc în Ardeal...» — 
les «ăştia» sont ses collègues. Bref, il est chargé de me dire 
qn'il faudrait prendre contact avee Vaida, car, chargé d'en 
causer, il a trouvé ce dernier embalé têtu, disant que s’il 
se prêtait à nn arrangement, les accusations de philoger- 
manie recommenceraient contre lui (A-t-il dit cette bêtise? 
a-t-il entendu que le gonvernement devait faire taire 
l’«Epoca» ? Est-ce nne simple frime ?). J'ai coupé court. 
Je n'ai que chercher en Ardeal; ja ne veux pas m'exposer 


NOTE POLITICE — 1920 67 


deal; nu vreau să mă expun, ca Take Ionescu la Braşov. 
Dacă este vreun loc vacant în vechiul Regat, voi candida; 
dacă nu, nu sunt atât de ahtiat de Parlament. — Garoflid 
îmi spune că guvernul are nevoe de un om ca mine în 
Parlament; Take nu se amestecă în nimic, nu dă nici 
un concurs, vrea să pună mâna pe petrol... (probabil a- 
luzie la desavuarea I. R. D. P-ului). 

La Cameră scandal peste scandal. Camera actuală e 
mult mai rea decât cea disolvată. 

1 Iulie, — Am primit vizita d-lui Seton-Watson 
{Scotus-Viator), publicistul pe carePa primit eri Camera 
cu mare cinste şi caruia guvernul îi oferă diseară un 
banchet. Nu se arată îngrijat de starea României; el gă- 
seşte că s'a exagerat mult temerile de revoluţie şi că mai 
ales Curtea sa speriat zadarnic; în România nu poţi fi 
decât monarhist, pe când în Cehoslovacia te simţi repu- 
blican: oameni serioşi şi ştiind să se folosească de o repu- 
blică. In Jugoslavia Regentul nu se poate 'desface de 
influenţa acelora cari uită că o ţară nouă s'a născut în 
locul micei Serbii. El blamează modul în care sa înlă: 





comme Take Ionescu à Brasov ; s’il y a une place libre dans 
le vieux royaume, je m'y presenterai ; si non, je n'ai aucune 
soif de Parlement, Garoflid a dit quelque chose dans ce 
genre : Cest le gouvernement qui aurait besoin d’un homme 
comme moi dans le Parlement, Toujours de lui : Take ne 
se mêle de rien ; aucun concours ; «vrea să pună mâna pe 
petrol..» (allusion peut-être au désaveu de l'I, R D, P.). 
A la Chambre scandales sur scandales. La Chambre ac- 
tuelle est pire que celle qui a ete dissoute, 
l-er juillet, — Reçu la visite de Mr. Seton-Watson (Sco- 
tus Viator), le publiciste à qui la Chambre a rendu hier de 
grands honneurs et à qui le gouvernement offre un grand 
dîner ce soir, Pas inquiet de l’état de la Roumanie; trouve 
qu'on a beaucoup exagéré les craintes de révolutions; que 
la Cour surtout s’est un peu inutilement effrayée; en Rou- 
manie on ne peut être que monarchiste, tandis qu’en Tchéco- 
Slovaquie on se sent républicain: gens sérieux et pouvant 
pratiquer la république; en Yougo-Slavie le regent n’arrive 
pas à se séparer de l'influence de ceux qui oublient qu’un 
nouveau pays est né à la place de la petite Serbie, Blâme 


68 NOTE POLITICE — 1920 


turat Vaida-Voevod: «D-l Lloyd George este acel care 
i-a provocut căderea», zice el în mod malitios. |. 

Scotus-Viator este un om încă tânăr, de aparenţă 
timid gen «băiat de treabă». Il simţi imediat foarte docu- 
mentat şi având un mare spirit de observaţie. 

— Tzigara mi-a arătat două caete de note ale lui 
Maioreseu (1914-1915). Este pur şi simplu un jurnal 
intim, cu adnotaţii asupra intimitätilor vieţei, de o seru- 
pulozitate câte odată mişcătoare, adese ori copilărească; 
însă totdeauna calificativul scurt, dar exact. Notele 
asupra ultimelor momente ale soţiei sale, de o so- 
brietate tragică. Puţină politică; copii depe scrisorile de: 
demisie ca şef de partid şi felicitări pentru mine. Am: 
luat şi eu copie. 

4 Iulie —Se svoneştecă guvernul, îngrijat de situa- 
{ia lui parlamentară, ar căuta să trateze cu Vaida şi cu 
grupul naţionaliştilor ardeleni. De altfel, de vre-o două 
zile Parlamentul s'a mai potolit. 

— Am văzut aseară la Club pe Argetoianu, care: 
mi-a oferit un scaun de senator la Trei-Scaune; eu am: 
refuzat. I-am vorbit de zvonurile cari circulă. El mi-a 


la façon de renvoyer Vaida-Voevod: «C'est Mr. Lloyd George 
qui a causé sa chute», dit-il malicieusement. Scotus Viator- 
est un homme encore jeune, dehors plutôt timide, genre 
«gentil garçon». On le sent de suite très documenté et ayant 
un grand sens d'observation. 

Tzigara m'a fait parcourir deux cahiers de notes de Maio- 
rescu, (1914/15). C’est uniquement un journal intime avec 
des annotations de tous les détails de la vie, dun méticu- 
leux quelque fois touchant, souvent puéril. Mais toujours. 
le qualificatif bref, mais exact. Les notes sur les derniers 
moments de sa femme d’une sobriété tragique. Peu de poli- 
tique; copie de ses lettres de démission comme chef de parti 
et de félicitations pour moi. J'en ai pris copie. 

4 juillet, — On colporte que le gouvernement, soucieux 
de sa situation parlementaire, cherchait à traiter avec Vaida 
ct le groupe des nationalistes Ardeleni. Il y a d’ailleurs, 
depuis deux jours, détente dans le Parlement Ayant vu, 
hier soir, Argetoyanu, qui au Club m'’a offert le siège de 
sénateur à Trei-Seaune, que j'ai refusé, je lui ai parlé de: 


NOTE POLITICE — 1920 69 


răspuns: «Nu ştiu nici să facă opoziţie nici să guver- 
neze; trebue lăsaţi de-o parte ; Federatiunea se clatinä; 
îşi petrec vremea certându-se între ei; nimic, absolut ni- 
mic în momentul de faţă». 

— In Spania situaţia e gravă. Chestia agrară tur- 
bură toate spiritele. — In Italia lucrurile merg prost, 
căci la sud ţăranii jefuesc, ard recoltele, iar trupele nu 
-vor toate să meargă ; aceasta explică cum toate partidele 
fac credit bătrânului Giolitti, ale cărui calm şi sentiment 
de autoritate sunt bine stabilite. (Comunicatie făcută 
prin corespondentul ziarului «Osservatore»). 

— Furturile lui Tăslăoanu : La constituirea Reşiţei, 
ministrul a cerut şi obţinut 4.250.000 lei acţiuni, ceeace 
va să zică monopolul primei sigure de 500 la 1000 lei de 
„acţiune, la emisiune. Adică un câştig sigur de 4—8 mili- 
oane. — Zilele trecute subdirectorul Links, care sosise 
pentru repunerea în mişcare, a primit o cerere dela Täs- 
lăoanu de încă 25.000.000 adică jumătate din capital, 
fiindcă altmintrelea nu poate trece legea. Mare scandal, 
de care a fost sesizat Averescu în persoană. După inter- 
ventia tovarăşului Bontescu, cererea a fost retrasă; dar 





cette question: «Ils ne savent pas plus faire de l’opposition 
qu'ils ne savent gouverner; îl faut les laisser cuin dans 
leur jus; d’ailleurs, la Fédération craque; ils passent leur 
temps à se manger le nez; rien, rien en ce moment». 

En Espagne la situation des campagnes est grave, La 
question agraire trouble les esprits. En Italie, ça va mal, 
car dans le midi les paysans pillent; ils incendient les ré- 
<oltes et toutes les troupes ne donnent pas; c’est ce qui 
explique que tous les partis font créance au vieux Giolitti, 
dont le calme et le sentiment de l’autorité sont bien établis. 
(Communiqué par le correspondant de l’ Osservatore»), 

Les vols de Tazlaoanu. A la constitution de la «Regita», 
le ministre a demandé et obtenu 4 250 000 lei actions, ce qui 
veut dire le monopole de la prime certaine de 500 à 1000 lei 
l’action à l'émission — c'est à dire un gain certain de 4 à 8 
millions. Ces jours-ci, Links, le sous-directeur arrivé pour 
la mise en train, a reçu de Tazlaoanu la demande précise 
de lui donner encore 25 millions, c'est-à-dire la moitié du 
capital, parce que la loi ne peut pas passer autrement. 
Grand scandale, dont Averescu a été personnellement saisi. 
‘Sur intervention du copain Bontescu, la demande a été reti- 


70 NOTE POLITICE — 1920 


J. Boambă şi Blank au cunoştinţă de aceasta. Califica- 
tivul de bandit e cel mai moderat calificativ pe care Va 
întrebuimţat D-l Links. 


14 Tue, — O reflectiune a lui Franklin-Martin, mi- 
nistrul Italiei: «Proectele cunoscute ale d-lui Take Io- 
nescu asupra unei confederaţii balcanice, — România. 


mână în mână cu Jugoslavia —ar fi o ruptură cu Italia». 

— Polonezii, cari voiau să sugrume bolşevismul la 
Kiew şi la Moscova, sunt bătuţi şi se retrag ! Retragere 
de 200 klm. sfătuită zic telegramele, chiar de Foch. Pre- 
şedintele consiliului Grabski se află la conferința dim 
Spa, implorând pe aliaţi. Este vorba să se impue un 
armistițiu, căci Polonezii ar fi declarat că vor renunţa: 
la Wilna şi la Galiţia orientală. 

17 Julie. — Plecăm diseară la Karlsbad. Alegerea 
unui itinerariu, permisele, pasapoartele, schimbul, difi- 
cultatea de a obţine credite complică într'atât o cäläto- 
cie încât nu poţi să nu te gândeşti fără puţină amără- 
ciune la ce a fost şi la ce este. 

— Rezumatul ultimelor zile : 


rée, mais J. Boambă et Blank sont au courant. C'est Dinw 
Bratiano qui, sous le sceau du secret. m'a raconté le fait. 
Le qualificatif «bandit» est le plus modéré qu’il a employé. 

14 juillet. — Une reflexion de Franklin-Martin, le mi- 
nistre d’Italie: les projets avérés de Mr. Take Ionescu sur 
une confédération balkanique — la Roumanie la main dans 
la main avec la Yougo-Slavie! — serait une rupture avec 
l'Italie. 

Les Polonais qui voulaient enclouer le bolchévisme à 
Kiew et à Moscou, sont battus et se retirent. Recul de 200 
kil, conseillé disent les télégrammes, par Foch lui-même. 
Le président du conseil, Grabski, est à la conférence de Spa, 
implorant les alliés. Il est question d'imposer un armistice, 
les Polonais ayant declaré qu'ils renonceraient à Vilna et à 
la Galicie orientale... 

17 juillet. — Nous partons ce soir pour Karlsbad. Le 
choix d’un itinéraire, les permis, les passeports, le change, 
la difficulté d’avoir des crédits certains, compliquent à tel 
point un voyage qu’on ne peut sans un triste retour com- 
parer ce qui est à ce qui a été. 

Résumé des derniers jours. 


NOTE POLITICE — 1920 71 


Situaţia Poloniei aproape desperatä. Generalul 
Coandă (preşedintele Senatului — întrebuințat la toate— 
se dă ca «homo regius»), mi-afirmă că armata polonă 
este bolşevizată, că ea singură se surpă, iar nu că bol- 
şevicii o înfrâng. La Consiliu, Take a încercat să joace 
rolul lui Venizelos şi să se intervie, dar m'a asigurat 
Cuda.bu că sar fi declinat orice propunere de inter- 
venţie. 

— Joi seara Rattigan mi-a destăinuit că Lloyd 


George propusese. chiar în acea zi, o conferinţă redusă 
între Polonia, România, Lituania, Cehoslovacia şi repu- 
blica Sovietel'or şi că guvernul român ar fi primit. A- 
seasta va fi desigur recunoașterea regimului rus.—Cânü 
am vorbit cu Poklevski despre un armistițiu ruso-polo- 
nez, el ma prevenit că «Ruşii vor cere recunoaşterea 
lor (!)» iar Rattigan mi-a spus: «tot vor trebui odată recu- 
noscuţi ; nu-i nimic de făcut !» In gazetele noastre pun 
să se scrie că această pace este admisibilă, necesară 
chiar, fiindcă regimul Trotzki-Lenin, intrat în concertul 
european, va fi mai puţin ofensiv, deci mai puţin pri- 
mejdios. Am dictat personal articolul din «Le Progrès». 


La situation de la Pologne confine à la détresse, Coandă 
(général-président Sénat — on le met à toutes les sauces — 
se donne comme homo regius) m'affirme que l’armée est 
bolchévisée et que c’est elle qui s'écroule et non pas les bol- 
chéviks qui l’enfoncent. Au conseil Take avait essayé de 
jouer les Venizelos et d'intervenir, mais Cudalbu m'a assu- 
ré qu'on avait décline toute proposition d'intervention. Jeudi 
soir Rattigan m'a enfin confié que Lloyd George avait pro- 
posé,.ce jour-là même, une conférence reduite à la Pologne, 
la Roumanie, la Lithuanie, la Tchéco-Slovaque et la répus 
blique des Soviets et que le gouvernement roumain avait 
accepté. Ce sera évidemment la reconnaissance du régime 
russe, Poklevski, lorsque je lui ai parlé d’un armistice russo- 
polonais, m'avait prevenu «mais ils demandent leur reco- 
naissance!» — et Rattigan ma dit: «Il faudra bien; que 
voulez-vous qu’on y fasse?» Dans nos jourraux je fais 
écrire que cette paix est adm'ssible, nécessaire même; que 
le régime Trotsky-Lenin rentré dans le concert européen 
sera moins offensif, donc moins dangereux, J’ai même diete 
l’article du «Progres» de ce soir. 


72 NOTE POLITICE — 1920 


— Am văzut pe Stirbey eri. A venit să protesteze 
în contra unor cuvinte rău voitoare pe care le-ar fi spus 
el la Buftea în contra mea, după spusele lui Gică Stefä- 
nescu. Prin el mi se confirmă faptul că Vaida, Mihala- 
che si M. Popovici prânziseră la dânsul: «Ei sau invi- 
tat (?)»; — şi că mai înainte el primise pe Popovici şi 
pe Maniu. (Deci el a negociat, înainte ca Regele să fi 
primit pe cei trei delegați ai Federației, cari ceruse o au- 
dienţă în urma violenţelor parlamentare din 2 şi 3 Iu- 
lie). Nu este posibil să fi spus el ceva în contra mea 
acestor domni, cari îmi sunt foarte favorabili mie, el 
care în toate ocaziile mă apără. Poate că ar fi spus nu- 
mai că suntem prea anglo-fili. «La Curte, unde mă due 
foarte mult (sic), nimeni nu are o linie de conducere sta- 
pilită !» — Eu: «Cum se poate ca Regele să fi dat di- 
solvarea lui Averescu fără măcar să aştepte un vot al 
Camerei ? Astăzi ar fi mult mai multe motive pentru 
disolvare !» — El: «Atunci chestiunea Prințului Carol 
a jucat un rol hotărâtor; Lupu şi Iorga care voiau să o 
aranjeze, nici nu au primit să stea de vorbă cu Boyle, 
care avea direcţia ei şi care a adus foarte mari servicii! 


Vu Stirbey, hier, Il était venu protester contre un pro- 
pos malveillant qu'au dire de Gică Stefăneseu il aurait tenu 
à Buftea contre moi. J'ai eu par lui confirmation qu'il avait 
eu à dîner Vaida, Mihalake et Mih. Popovici, «c'est eux qui 
se sont invités» (?) — et que précédemment il avait reçu 
Popovici et Maniu. (Done, il a négocié avant que le Roi eût 
reçu les trois délégués de la Fédération, qui avaient demandé 
audience à la suite des violences parlementaires des 2 et 3 
juillet). — «Pas possible qu'il ait dit quelques chose contre 
moi à ces Messieurs, d’ailleurs à moi très favorable, lui, 
qui en toutes occasions me défend, Peut-être a-t-il seulement 
dit que nous étions trop anglophiles». (Tiens! Tiens! me 
disais-je). — «Dans cette Cour que j'ai beaucoup pratiquée 
— (sic) — on n'a pas une ligne arrêtée en rien!» — Moi: 
«Comment le Roi a-t-il pu accorder la dissolution à Ave- 
rescu sans même attendre un vote de la Chambre? Aujourd'- 
hui on aurait bien plus de raison; de dissoudre! — Lui: Mais 
alors la question du Prince Carol a joué un rôle décisif: Lupu 
et Iorga en voulant la régler, n’ont pas accepté de causer 
même avec Boyle, qui, lui, avait la direction et qui a rendu 


NOTE POLITICE — 1920 73 


(Aceasta este un dedesubt care se bănuia, dar care nu 
se articula). — Stirbey nu consideră afacerea Prințului 
Carol ca terminată: e] bănueşte că Prinţul vrea să păs- 
treze şi pe Zizi şi Coroana. Chestia nu va fi tranşată 
decât dacă Prinţul se întoarce căsătorit (deci acesta, 
este un proect al Reginei). «La Curte n’are nimenea voin- 
ta să ducă o rezoluţie la bun sfârşit», zice Stirbey. Am 
aflat astăzi că la întrevederea dela Buftea se promisese 
că guvernul ar veni dela sine să modifice noul regulament 
care supărase opoziţia atât de mult. Stirbey recunoaşte 
că va fi imposibil să se revizuiască Constituţia cu ac- 
tuala Cameră, mai ales că guvernul nu are două treimi 
din Cameră. — Spun că soluţia ar fi o Constituţie des- 
bătută între şefii de partide şi apoi supusă unui plebis- 
cit. Nu văd altă soluţie. — Da, zice Stirbey, dar cine va 
putea să constituiască un guvern destul de tare? — Se 
găseşte cine, am răspuns eu. 

— In privinţa alegerilor parţiale, Argetoianu mi-a 
trimis pe M. Săulescu. La Consiliul de miniştri, când s'a 
vorbit despre aceasta, Take Ionescu a spus că alegerea 
lui Arion, Săuleseu si Marghiloman ar fi «o desonoare» 





de grands servicas!» (Un des dessous qu’on soupçonnait, 
mais qu'on n'articulait pas). — Stirbey ne considère pas 
comme terminée l'affaire du Prince Carol: il le soupçonne 
de vouloir garder et la belle et la Couronne. Elle ne sera 
tranchée que si le Prince rentre marié: c'est done un des 
projets de la Reine. — «A la Cour, on n’y a pas la volonté 
de mener à bonne fin aucune résolution» (sia. J'ai 
appris dans la journée que dans l’entrevue de Buftea on 
avait promis que le gouvernement viendrait lui-même modi- 
fier le nouveau réglement qui avait tant irrité loppositirn. 

Stirbey reconnaît qu'il sera impossible de reviser la 
Constitution avec la Chambre actuelle sans compter qu’on 
n’a pas les 2/3. J'expose qu'on en arrivera à une Constitu- 
tion débattue entre les chefs de parti octroyée et ensuite 
soumise à un plébiscite. Il n'y a pas d'autre sortie. — Oui, 
fait Stirbey, mais qui pourra constituer ce gouvernement 
assez fort? — Ça se trouvera, lui dis-je. 

Au sujet des élections partielles, Argetoyanu m'a envoyé 
M. Seuleseu. Au Conseil des ministres. lorsqu'on en a parle, 
Take a dit que l'élection d'Arion, Seuleseu et Marghiloman 
*erait un «d shonneur; pour lui. Le reste du conseil n’a pas 


74 NOTE POLITICE — 1920 


pentru el. Ceilalţi din consiliu nu Pau urmat pe această 
cale. Dar Argetoianu ţine mortis la proectul lui să can- 
didez pentru Senat la Trei-Scaune; la Botoşani, dacă 
guvernul nu are candidaţi; nimic nu ar opri Liga Popo- 
rului să voteze peniru candidatul țărănist; însă guver- 
nul consimte să piardă un scaun, dar nu în folosul tä- 
răniştilor. Tot acest raţionament cade şi nu rămâne în 
picioare decât ostilitatea, dacă, cum se zice, ţărăniştii nu 
prezintă candidat. Vom vedea. 

— Cudalbu a venit să mă vadă. Are conştiinţă de: 
neputinţa guvernului, si o spune. Este imposibil de lu- 
crat cu un consiliu de 19 miniştri, 2—3 din ei discută, 
iar restul nici nu deschid gura. 

29 Iulie, — Voiaj Venetia-Lido. 

7 August. — Karlsbad. — Sunt de o săptămână la 
Karlsbad. Nu primesc nimic din România, nici scrisori 
nici gazete; probabil tot greva căilor noastre ferate. Pen- 
tru a putea porni ceva din ţară, trebue să mergi la Bra- 
şov, îmi scrie Butculescu care a făcut acest lucru, şi de 
fapt am primit două cărţi poştale trimise în acest mod. 

Aci totul este pentru Germania şi guvernul din 


emboîté le pas, Mais Argetoyanu en tient à son projet, siège 
de sénateur à Trei Scaune; à Botoşani, si le gouvernement 
n’a pas de candidat; rien n’empêchera la masse de la Ligue 
du Peuple de voter pour le tzaraniste; or, le gouvernement 
veut bien perdre un s'ège mais pas au profit des tzaranis- 
tes. Tout le raisonnement tombe et reste seule l'hostilité si, 
comme on dit, les tzaranistes ne présentent pas de candidat. 
Nous verrons. 

Cudalbu est venu me voir. Il a la conscience de leur 
impuissance ministérielle et le dit. Impossible de travailler 
avee un conseil de 19 ministres, aussi il y en a 2 ou 3 qui 
discutent et le reste n’ouvre pas la bouche. 

29 juillet. — Voyage Venise-Lido. 

7 août. — Karlsbad. — Depuis ume semaine à Karlshal. 
Rien ne vient de Roumanie, ni lettres, ni journaux; proba- 
blement toujours la grève de nos postiers. Pour faire partir 
quelque chose, il faut aller à Brâşov; Butculescu le fait et 
me l'écrit et de fait deux cartes postales expediées de cette 
façon sont arrivées. 

Ici, tout est à l'Allemagne et le gouvernement de Pra- 


NOTE POLITICE — 1920 75 


Praga nu prea are partizani. Populaţia munceşte, este 
politicoasă, ca şi în trecut, şi foarte cinstită, cu toate că 
nu-şi poate sătura pofta de mâncare. Ea n'are de loc 
pâine şi cartofii se vând cu 4 coroane kgr. (înainte costa 
14 heller). Nici-o schimbare în ce priveşte curăţenia şi 
întreţinerea. Dar preţurile, pentru toate, te împacă cu 
preţurile din Bucureşti. 


— Polonia stă foarte rău şi faptul că a urmat suges- 
tiunile frantuzesti a început să o coste foarte scump.. 
Este adevărat că Parisul a rechemat pe generalul Henry, 
şeful misiunii militare ! Ruşii au întors aripa stângă 
polonă pentru a ataca Varșovia prin Nord; gazetele a- 
nunţă că Polonezii wau putut ţine pe Narew şi că ina- 
micul a trecut Bugul pe un front de 100 klm.! Sfârsi- 
tul se apropie, mai ales că aceste ştiri arată o debandadă 
complectă. Gazetele frantuzesti nu tăgăduesc gravitatea. 
situaţiei. dar pretind că Polonezii sunt în refacere; se a- 
nunţă pornirea de muniții şichiar de trupe (?!). dar ni- 
mic nu mişcă. Englezii stau foarteliniştiţi. Churchill, cu 
toate că e ministru de războiu, a scris în gazete că ar trebui 


gue ne compte guère de partisans. La population travaille, 
est polie, tout comme par le passé, est très honnête. et 
pourtant elle ne mange pas à sa faim. Elle manque totale- 
ment de pain et la pomme-de-terre est à 4 kronen le kilo. 
Aucun declin en point de vue propreté et entretien. Mais: 
les prix, en tout, vous reconcilient avec ceux de Bucarest. 

La Pologne est au plus bas, et d’avoir suivi les suges- 
tions françaises lui coûte déjà très cher. Il est vrai que 
Paris a rappelé le général Henry, chef de la mission mili- 
taire. Les Russes ont débordé l’aile gauche des Polonais pour 
attaquer Varsovie par le Nord; les journaux annoncent que 
les Polonais n’ont pas tenu sur le Narew et que le Boug lui- 
même est franchi sur un front de 100 kilom. C’est la fin 
proche d'autant plus que ces nouvelles dénotent une déban- 
dade absolue. Les journaux français ne nient pas la gravité 
do la situation, mais prétendent que les Polonais se resai- 
s'ssent; on annonce envoi de munitions et même de troupes, 
maïs rien n’a bougé encore. Les Ang'ais. eux, sont calmss. 
Churchill a même écrit dans les journaux, tout ministre de- 
la guerre qu’il est, qu'il faudrait faire des concessions à 


‘76 NOTE POLITICE — 1920 


să se facă concesii Germaniei şi să i se dea mandat să 
intre în acţiune în contra bolşevicilor; iar Lloyd George, 
interpelat, a răspuns că articolul lui Churchill intră în 
vederile politicei guvernului ! 

Conferința dela Londra, bineînţeles, a rămas baltă; 
Englitera, după insistenţele Franţei, şi-a subordonat ati- 
tudinea de suspendarea ostilităţilor cu Polonia. 

Se anunţă deasemenea că raporturile comerciale cu 
Sovietele, vestite de multă vreme, sau suspendat, dar... 
«Le Matin» din 4 August anunţă că Kameneff, Krassin 
:şi colaboratorii lor au sosit din nou la Londra! 

9 August, — Karlsbad, — Am dejunat cu d-l Speyer, 
marele bancher din New-York. Cu toate că e născut la 
Frankfurt, este foarte obiectiv şi aspru pentru politica, 
germană dinainte de războiu : «Niciodată nu sar fi pu- 
tut târî poporul american în războiu nici hotäri Wilson 
să intre în război, cu toată destoinica propagandă en- 
glezească, fără prostia diplomaţiei germane. (Ştiam că 
“Wilson era în contra războiului. Când el a fost ales, Vo- 
-picka mi-a spus că acum războiul se va sfârşi, Wilson 


l'Allemagne et de lui donner mandat d'agir contre les bol- 
‘chéviks, et Lloyd George, interpélé, a déclaré que Larticle 
de Churchill n’avait rien de contraire à la politique du gou- 
vernement. 

La conférence de Londres est évidemment tombée à 
l’eau, l'Angleterre ayant sur les insistances de la France 
.subordonné sa tenue à la suspension des hostilités avec la 
Pologne. On déclare de même que les conversations commer- 
ciales avec les Soviets, annoncées il y a beau temps, sont 
suspendues, mais... le «Matin, du 4 août annonce que Ka- 
meneff, Krassine et leurs collaborateurs viennent d'arriver 
de nouveau à Londres. 

9 août. — Karlsbad, — J'ai déjeuné avec Mr. Speyer, le 
grand banquier de New York. Quoique Frankfortois d’ori- 
gine, il est objectif et sevère pour la politique allemande 
d'avant la guerre: «Jamais on n'aurail... traîné le peuple 
américain ni décidé Wilson» d’entrer en guerre malgré la 
bonne propagande anglaise, sans la bêtise de la diplomatie 
allemande. (Je savais que Wilson était opposé à la guerre. 
Lors de son élection, Wopisca m'avait dit au Club: «C’est main- 
tenant la paix; Wilson grand ami de Ja paix»), — Quand on 


NOTE POLITICE — 1920 77 


fiind un mare partizan al păcii), Când sa aflat de tele- 
grama care povätuia Mexicul să atace pe Statele-Unite- 
recunoscându-i dreptul să-şi anexeze 2—3 State din Sta- 
tele- Unite, — State care sunt mai mari decât Mexicul!— 
a fost o indignare generală în America. Toată lumea a 
fost jienită de oferta de a lăsa trecerea liberă la 2—3 
vapoare spre Europa, cu condiţie să aibă un anume pa- 
vilion şi să fie vopsite în anume mod; aşa că atunci când. 
Sa întâmplat torpilarea «Lusitaniei», submarinele pre- 
gătiseră deja explozia opiniei publice». 

10 August—Karlsbad.—[La 5 August «Le Matin» (tre- 
buesc primite cu oarecare rezerve informaţiile foarte ten- 
denţioase ale acestui ziar) anunţă că Lloyd George, între- 
bat în Camera Comunelor asupra chestiunei poloneze, ar 
fi declarat: «După ceiace ştiu despre Cehoslovacia, nu cred 
căar finevoe demari insistenţe pentru ca această ţară să 
ajute pe Polonia în contra Rusiei». Primul ministru en- 
glez este foarte rău documentat, sau «Le Matin» îşi ia 
dorinţele drept realităţi. 

Consiliul sa întrunit, la Praga în ziua de 9 Au- 
gust, pentru a hotărâ publicarea unui comunicat prin 
care să se declare în contra războiului şi că este hotărât 





a connu la dépêche poussant le Mexique à attaquer les Etats- 
Unis et lui reconnaissant le droit de s'annexer deux ou trois 
Etats de l’Union, des Etats qui sont plus grands que le Mexique,- 
fait en élévant les bras Mr. Speyer, ce fut un tolle général. 
L'offre de laisser passer pour l’Europe deux ou trois ba- 
teaux à condition d’avoin certains pavillons et de peindre: 
d'une certaine facon la coque, a blessé tout le monde; de 
sorte que lorsque la «Lusitania» a été torpillée, les U.-Boots 
avaient déjà préparé l'explosion de l'opinion publique », 

10 août. — Karlsbad. — Le 5 août, selon «Le Matin» (il 
faut prendre avec réserve les informations très tendancieu- 
ses du «Matin»), Lloyd George, interrogé sur la question 
polonaise, aurait déclaré aux Communes: «D’après ce que je 
sais de Ja Tchéco-Slovaquie, je ne pense pas qu’il faudrait 
insister beaucoup pour que ce pays puisse aider la Pologne 
contre la Russie», — Le premier anglais est bien mal orienté 
ou c'est «Le Matin» qui prend ses désirs pour des réalités, 

En attendant, le conseil s’est réuni à Prague le 9 août 
pour faire savoir par un communiqué qu'il blâme la guerre 


78 NOTE POLITICE — 1920 


să-şi urmeze politica de pace şi să rămâe neutru şi ne- 
interventionist. 

14 August. — Karlsbad. — Gazetele de aseară şi de 
astazi dimineaţa adue vestea de o quasi-ruptura în- 
tre Franfa şi Anglia. Millerand şi Lloyd George 
sau întâlnit pentru a doua oară la Hythe, de astă- 
data pentru afacerile po oneze. Din această convorbire 
wau eşit decât cuvinte de mângâiere pentru Polonia, care 
trage să moară, şi atâta tot; — dar Lloyd George a pu- 
tut, în plină şedinţă a Camerei Comunelor, să acuze pe 
Polonezi că ei sunt acei cari au atacat pe Rusia şi au 
provocat războiul. — După această întrevedere, se află 
deodată, prin agenţia Havas, că Franţa a recunoscut gu- 
vernul Wrangel care se răsboește în Sudul Rusiei. Boi- 
sevicii au propus în mai multe rânduri, printre condi- 
tiile lor de pace şi desarmarea lui Wrangel ! Mare zarvă 
la Londra : Lloyd George declară că nu crede ca această 
veste să fie adevărată; că o consideră ca foarte primej- 
dioasä şi că ambasada franceză la Londra nu i-a comu- 
nicat nimic, şi adaogă cu ironie, că aceasta lar mira 
foarte mult, căci la Hythe sa vorbit foarte mult de 
chestia poloneză şi că o astfel de propunere nu sa fă- 


et qu'il est décidé à poursuivre sa politique de paix et à 
rester neutre et non interventionniste. 

14 août. — Karlsbad. — Les journaux d'hier soir et de ce 
malin apportant la nouvelle dune quasi-rupture entre la 
France et l'Angleterre, Millerand et Lloyd George se sont 
rencontrés pour la seconde fais à Hythe cette fois-ci pour les 
affaires polonaises. Ilen est sorti de bounes paroles pour la 
Pologne qui agonise. et c’est tout; etencore Lloyd George a pu 
en pleines Communes donner tort aux Polonais, qui eux ont at- 
taqué les Russes et provoqué la guerre. Après cette entrevue 
on apprend subitement par l'Agence Havas que la France a 
reconnu le gouvernement Wrangel qui guerroya dans le 
Midi russe, Les bolchéviks ont plus d’une fois posé parmi 
leurs condilions de paix le désarmement de Wrangel! Grand 
émoi à Londres, où Lloyd George a dit qu'il ne croyait pas 
à cette nouvelle qu'il considérait comme très dangereuse; 
que l'ambassade française à Londres ne lui a rien commu- 
niqué et, ajoute-t-il avec iron'e, cela l’étonnerait, car à Hythe 
on a longuement parlé de la question polonaise et qu'aucune 


NOTE POLITICE — 1920 79 


cut. — Înțelegerea dintre Anglia şi Franţa se cam des- 
tramă. 

24 August. —Karlsbad.—Polonezii şi-au revenit în fire 
şi o contra-ofensivă a lor a reuşit. Varşovia e scăpata si 
Ruşii se retrag; deabia a putut scapa aripa dreapta 
(Nord); unele unităţi au fost silite să treacă pe teritoriul 
german, unde au fost desarmate. Lloyd George va putea 
din nou să se găsească alături de Franţa. 

— Gazetele de aici consideră vizita lui Benes, minis- 
trul afacerilor străine cehoslovac, la Bucureşti, ca o în- 
frângere diplomatică. Vorbă multă, dar neant ca po- 
litică. 

2 Septembre, — București. — Ne-am întors de două 
zile. Bine înţeles că telegramele şi scrisorile anunțând 
sosirea noastră şi pornite cu mult înainte, au sosit după 
noi. Toată lumea de aici este foarte surescitatä de fantas- 
tica operaţie a coroanelor. Ele se găseau cu 25 şi 30 bani; 
unele gazete bine meşteşugite le-au mai făcut să seadă; 
şi apoi, brusc, ele au fost schimbate la cursul de 50 bani. 
Tânărul Xenopol, şef de cabinet al lui Take Ionescu,— 
în secretele zeilor—a prezentat el singur coroane în va- 


proposition de ce genre ne lui a pas été faite, L’entents 
eutre Anglais et Français se relâche totalement... 

24 août. — Karlsbad. — Les Polonais se sont ressaisis et 
leur contre-offensive a réussi. Varsovie est sauvée et les Rus- 
ses batteri en retraite; leur aile droite (Nord) a pu à peine se 
sauver; certaines unités ont passé sur territoire allemand 
et ont été désarmées, Lloyd George pourra de nouveau se 
retourner aux côtés de la France, 

Les journaux d'ici considèrent la visite de Benes, mini- 
stre affaires étrangères tchéco-slovaque. à Bucarest ecmme 
un échec diplomatique, Beaucoup de fleurs, mais néant 
comme politique. 

2 septembre, — Bucarest. — Sommes rentrés depuis deux 
jours, Bien entendu lettres et télégrammes annonçant long- 
temps à l'avance notre retour, sont arrivées après nous. Tout ie 
monde encore surexcité par la fantastique opération des 
couronnes. On les avait à 25 et 30 centimes: des filets de 
journaux savamment stylés les ont encore fait tomber et 
puis subitement on les a echangées à 50 cent. Le jeune Xeno- 
polu, chef de cabinet de Take Ionescu mais dans les secrets 
de Dieu, a, à lui seul, présenté 13 millions et pour sa famille 


80 NOTE POLITICE — 1920 


loare de 13.000.000 şi pentru familia lui alte 3 milioane! 
— Se fură peste tot, în toate administratiile şi aceasta 
la lumina zilei; iar 'Tăslăuanu, luat de gât de toată lu- 
mea, continuă a fi ministru! 

— Sesiunea Camerilor s'a prelungit până în August. 
Nu s'a lucrat nimic, dar înjurături câte poftesti. 

18 Septembre, — Eri sa aflat demisia lui Deschanel. 
Se zice că sar fi aruncat în apă şi că această ultimă 
probă de nebunie a grăbit soluţia. 

— În ziua de 13 a avut loc întrevederea dela Aix 
între Giolitti şi Millerand. — Take Ionescu, care anun- 
tase prin gazetele lui că se va întâlni acolo cu Giolitti, 
nu numai că nu l’a văzut, dar Giolitti s'a scuzat dela -o 
masă, unde era invitat de Millerand şi la care trebuia să 
asiste şi Take. EI nu a avut decât o scurtă audienţă la 
Millerand. 

20 Septembre, — Rattigan mi-a citit un raport care 
i sa cerut asupra oamenilor politici români, dar numai 
în ceeace priveşte pe Brătianu şi pe mine. Psichologia 
lui Brătianu este bine prinsă; el îl declară adversar al 
Angliei şi gata să se arunce în braţele Germaniei. Por- 


3 autres millions! On vole partout, dans toutes les adminis- 
trations, et cela au grand jour, et Tazlaoanu pris au collet 
par tout le monde continue d’être ministre. 

La session des Chambres s’est prolongée jusqu’en août. 
On a rien fait, mais on s’est copieusement injurii€. 

18 septembre. — Hier on a appris la démission de Descha- 
nel. Il paraît qu'il s’est jeté à l’eau et que cette dernière 
preuve de démence a précipité la solution. 

Le 13 a eu lieu l’entrevue d'Aix entre Giolitti et Mille- 
rand, Take Ionescu, qui avait fait annoncer pay ses jour- 
naux qu'il y rencontrerait Giolitti, non seulement ne l'a 
pas vu, mais Giolitti a decliné une invitation à dîner de 
Millerand, auquel devait assister notre homme aussi Take 
na eu qu'une courte audience chez Millerand. 

20 septembre. — Rattigan m'a lu um rapport qu'on lui 
avait demandé sur les hommes politiques roumains, mais 
seulement en ce qui regarde Brätianu et moi, La psycholo- 
gie de Brătianu est finement saisie; il le déclare franche- 
ment adversaire de l’ Angleterre et tout prêt à se jeter aux 


NOTE POLITICE — 1920 81 


tretul meu e măgulitor; el mă declară ca singurul om 
politie având curajul şi francheta ideilor sale şi singurul 
scrupulos cinstit. 

Asupra falsitatii lui Brătianu, Rattigan povesteşte 
că Anglia, când cu discuţiile graniţelor 'Torontalului, 
oferise lui Brătianu linia Versecz-Weisskirchen, care 
ameliora graniţa ; el a răspuns ca nu face transactii. Cu 
toate acestea Anglia şi-a susţinut punctul de vedere, dar 
la conferinţa comisiilor, Franţa şi Italia au votat contra. 
Aceasta nu l’a oprit pe Brătianu să ducă o campanie de 
presă afirmând exact contrariul! Rattigan a facut-o sa 
înceteze, trimițând răspuns lui Brătianu că va desvälui 
adevărul. — Rattigan a văzut pe Beneş, care nu i-a 
făcut impresie bună. Beneş nu i-a ascuns că nù e mul- 
tumit de rezultatele obţinute la Bucureşti. Rattigan i-a 
mărturisit că proectul unei înţelegeri a micilor State 
centrale îi era simpatie atât timp cât această înţelegere 
nar fi făcută în contra cuiva şi că părerea lui era a- 
probată şi de Foreign Office. (Rattigan nu ştie că Benes 
căuta tocmai crearea, unei ligi contra Ungariei). Rattigan 
observă că această Mică Intelegere, combătută de gaze- 





bras des Allemands. Mon portrait flatteur, il me déclare le 
seul homme politique ayant le courage et la franchise de 
ses idées et le seul scrupuleusement honnête, Sur la faus- 
seté de Bratianu, Rattigan raconte que l'Angleterre, lors des 
frontières du Torontal, lui a offert la ligne Versecz-Weïiss- 
kirchen qui améliorait la frontière; il a répondu qu’il ne 
faisait pas de transaction; l'Angleterre a néamoins soutenu 
son point de vue, mais dans la conférence de la commission 
la France et l'Italie ont vote contre. Cela n’a pas empêché 
Brätianu de mener campagne de presse, en affirmant juste 
le contraire. Rattigan l’a fait cesser, en lui faisant savoiri par 
Corbeseu qu’il dévoilerait la vérité. Il a vu Benesh qui ne 
lui a pas fait bonne impression. Benesh n’a pas caché qu’il 
n’était que mâdiocrement satisfait des résultats obtenus à 
Bucarest, Rattigan lui a affirmé qu’il était personnellement 
sympatique aux projets d'Entente des petits Etats centraux 
en tant qu’elle n’est dirigée contre personne et son langage 
a eu approbation du Foreign Office. (Or, Rattigan ignore 
que Benesh cherchait justement la création d’une ligue 
contre Ja Hongrie). Rattigan observe que cette Petite-Enten- 


ul 


82 NOTE POLITICE — 1920 


tele mele, este singurul punct asupra căruia el si cu 
mine nu suntem de perfect acord. 

Are probe ca să afirme că Franklin-Martin lucrează 
pentru o înţelegere Italia-România-Rusia (17). 

In această privinţă îi spun că România nu trebuia 
să ia nici-o iniţiativă; dacă tinde a se mări prea mult. 
riscă să nu mai inspire încredere nimănui; ea trebue să 
aleagă printre aliaţii cei mari pe acela cu care poate, în 
primul rând, să fixeze o colaborare economică, şi în al 
doilea rând o colaborare politică; şi să nu întreprinză 
nimic decât după ce îl va consulta. Ce rost are această 
Mică Inţelegere, care supără pe Italia, pe care Franţa 
nu o aprobă şi pe care o «ignorează» Anglia? — Ratti- 
gan îmi dă dreptate, dar tăcerea Angliei nu echivalează 
cu o desaprobare: «Suntem prudenti, şi n'avem obiceiul 
să ne pronuntäm înainte de a cunoaşte toate amănuntele 
unei afaceri». (Deci: se aprobă limbagiul Rattigan; dar 
oficial nu-i nimica făcut !). 

Madge a spus lui Barbu Catargi, la Etretat, că 
spre marea părere de rău a lui, nu găsise în România 
decât foarte puţini «gentlemeni». 











te, combatue par mes joumaux, est le seul point sur lequel 
nous ne sommes pas d'accord, lui et moi, Il a des preuves 
pour affirmer que Franklin-Martin travaille pour une 
Entente Italie-Roumanie-Russie (?). Je lui dis, à ce sujet, 
que «la Roumanie n’avait à prendre aucune initiative; à 
trop vouloir se grandir, on risque de n’inspirer confiance à 
personne; la Roumanie devait choisir celui des grands alliés 
avec lequel on pouvait fixer la collaboration economique en 
premier lieu, politique en second lieu, et n’agir qu'après 
s'être consulté avec lui. Que signifie cette Petite Entente 
qui fâche l'Italie, que n’approuve pas la France et qu'iznore 
l'Angleterre? Rattigan me donne raison, mais le silence 
anglais n’équivaut pas à désaveu: «Nous sommes prudents 
et n’avons pas l’habitude de nous prononcer avant de con- 
naître tous les détails d'une affaire». (Donc: on approuve le 
langage de Rattigam, mais officiellement rien de fait. 

Le Dr. Madge a dit à Barbu Catargi, à Etretat, qu'à son 
grand regret il n’avait rencontré que peu de gentlemen en 
Roumanie. 


NOTE POLITICE — 1920 83 


21 Septembre, — Nicoleanu îmi face cunoscut ca 
Prinţul Carol s'a oprit, pe neaşteptate, la Zürich, însoţit 
numai de Condeescu şi că restul suitei a sosit) azi dimi- 
neaţă la Bucureşti, Motivul dat: Prinţul vrea să-şi vadă 
bunica, Prinţesa de Coburg; svon: Zizi ar fi în Elveţia! 
— Când se va isprăvi şi cu afacerea aceasta ! 

— Deschanel, care a avut un ultim acces, — el s'a 
aruncat în apă, — şi-a dat demisia. Va fi internat, pro- 
babil, în sanatoriu, la Maisons. De sigur că Millerand 
va fi cel ales. El are o Cameră sigură. 

25 Septembre, — ĮVyzanti, om care nu minte, îmi po- 
vesteşte: După semnătura armistiţiului, generalul Răş- 
canu, care era unul din delegaţii militari. la, Focşani, 
când s'a reîntors la cartierul lui, îşi exprima) părerea 
au numai în favoarea unei păci, dar în favoarea unei 
colaborări a armatei noastre cu puterile centrale 
(sfârşitul 1917). 

La această epocă turbure şi când Regele îşi de- 
pusese comanda de generalisim a armatelor ruso-ro- 
mâne şi hotărâse pe Prezan ca generalisim al armatei 
noastre, la armata Il-a, toată lumea era partizan al re- 
publicei ! 


— 


21 septembre. — Je pars de l’hippodrome directement 
Buzeu. Nicoleanu me fait dire que le Prince Carol est subi- 
tement descendu avec le seul Condeescu à Zurich et que la 
suite est arrivée ce matin Bucarest. Motif allégué: le Prince 
veut voir sa grand-mère: la Princesse de Cobourg. Potins! 
Zizi est en Suisse! — Verra-t-on la fin de cette histoire? 

Deschanel, qui a eu un dernier accès, — il s'est jeté à 
l'eau — a donné sa démission, On va l’interner, probablement, 
à Maisons, dans le Sanatorium. C'est sûrement Millerand 
qui va être élu, Il a une Chambre fidèle à toute épreuve, 

25 septembre, — Wyzanti, homme véridique me raconte: 
après la signature de l'armistice, le général Rascanu, qui 
était l'un des délégués militaires à Focsani, revenu à son 
quartier, s'exprimait ouvertement et chaudement, non seule- 
ment en faveur de la paix, mais en faveur d’une collabora- 
tion de notre armée avec les Puissances Centrales (fin 1917). 
—- A cette époque trouble et lorsque le Roi a déposé le com- 
mandement en chef du front russo-noumain et a désigné 
Prezan comme généralissime de notre armée, à la 2-me 
armée on était tout à la république! 


84 NOTE POLITICE — 1920 


29 Septembre. — Prinţul Carol se întoarce mâine şi, 
fără a intra în Bucureşti, dela Chitila se va duce la 
Sinaia. Se afirmă că Diadocul, cu două surori ale lui îl 
însoțesc, ceeace face să se prevadă logbdna oficială a 
Principesei Elisabeta. 

f'uodor, care a însoțit pe Print în calitate de con- 
silier politic, îmi spune că acesta se reîntoarce vindecat 
şi hotărât să-şi uite amorurile pentru a redeveni Prinţul 
Moştenitor. Dar cum este foarte slab, când este vorba de 
femei, — «are naivitäfi de copil de 18 ani» — trebue cä- 
sătorit cât de repede şi mai ales trebue să fie sustras de 
sub influenţa foştilor lui prieteni. Şi cu ori ce chip evi- 
tată o întâlnire cu Zizi. — Prinţul e deştept, vorbeşte 
trei limbi cu mare corectitudine, discursurile lui au fost 
impecabile : el este putin înfumurat şi cam încăpăţâ- 
nat. Din ordinul Regelui s'a oprit la Zürich, a plecat 
chiar din Paris, cu Condeescu, înaintea suitei. — Nico- 
leanu este, hotărât, bine informat-! (vezi 21 Septembre). 

— Prima consultatie politică la mine. Toată lumea 
a fost prezentă. Vântul suflă cătră ţărănişti. 

7 Octombre. — Vaida a venit să mă vadă eri. El e 


29 septembre. — Le Prince Carol rentre demain, sans 

toucher barres à Bucarest; de Kitila il se rendra à Sinaia. 
On assure que le diadoque et deux soeurs l’accompagnent, 
ce qui présage les fiançailles officielles de la Princesse 
Elisabeth. 
* Pilodor, qui a accompagné le Prince comme conseiller 
politique, me dit que le Prince rentre guéri et tout décidé 
à oublier ses amours pour redevenir le Prince royal. Mais 
comme il est très faible vis-à-vis des femmes, — «il a des 
naïvetés de garçon de 18 ans» — il faut le marier et surtout 
le soustraire à l'influence de ses anciens camarades. Eviter 
une recontre avec Zizi. Le Prince est intelligent. s'exprime 
parfaitement en trois langues, ses speechs ont été parfaits; 
il est un peu suffisant; se bute facillement. C’est sur l’ordre 
du Roï qu'il s’est arrêté à Zurich, il est même parti de Paris 
avec Condeescu avant la suite, qui prenait le Simplon. Nico- 
leanu (v. 21 sept.) est décidément bien informé en tout! 

Premiere consultation politique chez moi. Personne n’a 
manqué à l’appel. Le vent était vers les tzaranistes. 

7 octobre. — Vaida est venu hier me voir. Pessimiste et 


NOTE POLITICE — 1920 85 


pesimist şi foarte supărat. Totul se desorganizeaza în 
Transilvania; ţăranii sunt bolsevizati: «Nici domn —- 
nici popă—nici dascăl nu le trebue». Asta e lozinca lor. 
Vor să guverneze cu ai lor: nici un alt element. S'a 
făcut acolo o groaznică demagogie; cel dintâi Filipescu, 
când cu alegerea lui. Noi pierdem Ardealul ca şi Basa- 
rabia. (Acesta este şi pronosticul lui Stere, care a venit 
dăunăzi să mă vadă). — Am deschis lui Vaida perspec- 
tive de înţelegere; i-am vorbit de întinderea exproprie- 
rei pentru a ajunge la cota făgăduită; prima lui mişcare 
a fost să reziste: «Ce! Nu s'a dat destul?» I-am vorbit 
de preţ, care trebuia să fie mărit, diferenţa căzând în 
sarcina Statului. Şi aci dânsul găseşte că vor fi dificul- 
tăți— Mihalache ru îndrăzneşte să tie limbagiul cumin- 
țeniei; este suspectat chiar; în sânul partidului lui. — 
Vaida m'a încredințat că se caută o apropiera cu tärä- 
niştii, dar că el nu admite o fuziune. 

8 Octombre. — Eri a avut loc, la Curte, prânzul de 
gală pentru întoarcerea Prințului Carol. Regele dăduse 
ordin să se invite foştii preşedinţi de consilii, de Ca- 
meră şi de Senat, membrii guvernului, plus generalii 





furieux. Tout se désorganise en Transylvanie; les paysans 
sant bolchevisés: «nici domn (le Monsieur), nici popă, nici 
dascăl nu le trebue!; Ce serait leur mot d'ordre. Ils veulent 
gouverner avec les leurs: pas d’autres éléments. On y a fait 
une démagogie affreuse et Filipeseu — pour son éléction — 
tout le premier. Nous perdons l’Ardeal tout comme la Bes- 
sarabie. (C’est le pronostic aussi de Stere, qui est venu 
Tautre jour me voir), — Je lui ai ouvert des perspectives 
d'entente; je lui ai parlé détendre lexpropriation pour 
atteindre la cote promise; son premien mouvement a été de 
résisten: «Ce, nu s'a dat destul ?» — Je lui ai parlé du prix 
uui devait être augmenté, la différence étant à la charge de 
l'Etat. Là aussi il a vu des difficultés. Mihalake n’ose pas 
parler raison; on le suspecte dans son propre parti, Il ma 
confié qu'on cherchait un rapprochement avec les tzara- 
aistes, mais qu'il répugnaït à une fusion. 

8 octobre. — Hier a eu lieu le dîner de gala à la Cour 
pour le retour du Prince Carol. Le Roi avait fit inviter les 
anciens présidents du conseil, des Chambre et Sénat et les 
membres du gouvernement, plus les généraux et les maisons 


86 NOTE POLITICE — 1920 


si casele civilă şi militară. Din corpul diplomatie numai 
Rattigan, în calitate de reprezentant al ţării care orga- 
nizase călătoria în Asia. Mai erau prezenţi Stirbey şi 
colonelul Stârcea, numit la Budapesta; aceşti doui din 
urmă în ce calitate 7... Mitropolitul n’a putut sosi la 
vreme şi a fost aşteptat. dela, 8% la 9. 

Aveam ca vecin pe Averescu, care era aşezat în 
stânga Reginei. El mi-a spus că este desgustat de Arde- 
leni; nu e nimic de ei, nici de cei pe care-i are în guvern, 
nici de cei din opoziţie. 

După masă, am avut o lungă conversaţie cu Regele, 
izolaţi într'un colţ. Primele cuvinte ale Regelui sunt ca 
să-mi exprime marea, deceptie ce o are în privinţa Ar- 
delenilor. — Eu: «Cine e de vină dacă d-l Brătianu a 
dat el primul exemplu de a-i «supraclasa» ?... — Regele: 
«Märturisese că am şi eu parte în această răspundere. 
Bătrânul Brătianu avea dreptate. 

M'am convins că nu se poate guverna decât cu 
oamenii din vechiul Regat. Mare greşală că sa neglijat 
totdeauna New-York-ul;, propusesem cu insistenţă Re- 
gelui Carol să fie trimis acolo Take Ionescu ; ar fi fost 
beneficiu pentru toată lumea». — Eu: «Ce exportatie 





civile et militaine. Rattigan seul du corps diplomatique, 
comme représentant du pays qui a organisé le voyage en 
Asie, Stirbey et le colonel Stircea, nommé à Budapest, pré- 
sents. Dans quelle categorie les ranger ? Le Métropolite n'a 
pu arriver à temps et on l’a attendu de 8% à 9 h. J’avais 
pour voisin Averescu, assis gauche de la Reine. Il ma dit 
qu’il était dégoûté des Ardeleni; ils ne valent rien, pas plus 
ceux qu’il a dans son gouvernement que ceux de l'opposition. 

Après dîner iongue conversation avec le Roi dans un 
coin bien isolé. Les premiers mots sont pour me dire sa 
grande déception au sujet des Ardeleni. — Moi: «A qui la 
faute, si Mir. Bratiano a donné l'exemple de les surelasser?...» 
— Le Roi: «J'avoue que moi aussi j'ai une part de cette 
responsabilité. Le vieux Bratiano avait raison. 

Je me suis convaincu qu’on ne peut gouverner qu'avec 
les hommes du Royaume. Grande faute d'avoir tou- 
jours neglijé New York. J'avais proposé avec insistance au 
Roi Carol d'y envoyer Take Ionescu; «e’eût été bénéfice pour 
tout le monde». — Moi: «Quelle heureuse exportation». — 


NOTE POLITICE — 1920 87 


fericită!» — Regele declară că este partizanul unei per- 
fecte înţelegeri cu Ungaria, fiindcă aceasta, este singura 
țară conservatoare din Europa centrală care poate fur- 
niza un guvern stabil (monarhie?). Regele insistă asupra 
acestei idei, tocmai în momentul când Take Ionescu 
plimbă prin toată Europa proectele lui de Mică Intele- 
gere, îndreptată în special contra Ungariei! — Prin- 
ful Carol va fi căsătorit, pentru a împiedica o recidivă? 
Regele : — «Da, după alegerea sa, fiindcă «este un băiat 
care are nevoie de dragoste». — Cu ce ochi zicea Regele 
aceste cuvinte! Trebue să fie foarte bun! 

Două caracteristice al banchetului: — 1)  Răceala 
asistenţei. Toastul Prințului, răspunzând lui Averescu 
şi lui Räscanu, foarte bun în forma lui, dictiune exce- 
lentă, n’a încălzit atmosfera. — 2) Invitarea lui Meiss- 
ner şi a lui Dobrescu, în calitate de preşedinţi ai unui 
Corp legislativ anulat, indică că Coroana pune de-o 
parte decretul din Noembrie 1918, ce i-a fost impus de 
Saint-Aulaire şi Brătianu. 

21 Octombre, — Alaltäeri, mecanicii C. F. R. s'au 
pus în grevă. Ministerula mobilizatpe cei mobilizabili ; 


De suite le Roi déclare qu’il est pour une entente parfaite 
avec la Hongrie: c'est le seul pays conservateur du centre 
de l’Europe et qui peut fournir un gouvernement stable. 
(Monarchie?) Le Roi appuye là-dessus, juste quand Take, 
dont nous parlions à ce moment, promène en Europe ses 
projets de Petite Entente, spécialement dirigée contre la 
Hongrie! — Mariera-ton le Prince Carol pour empêcher 
une rechute? — Oui, mais a son choix, ear «c'est un garçon 
qui à besoin de tendresse». De quels yeux disait le Roi ces 
paroles! Il doit être très bon, 

Deux caractéristiques du banquet : 

1) La froideur de l’assistance. Le speech du Prince en 
réponse aux toasts d'Averescu et de Rascanu, charmant de 
forme, excellent de diction, n’a pas rompu la glace. 

2) L’invitation de Meissner et de Dobrescu, en qualité de 
présidents d'un Corp législatif annulé, indique que la Cou- 
ronne met de côté le décret de novembre 1918 que St.-Aulaire 
et Bratiano lui ont imposé. 

21 octobre. — Avant-hier se sont mis en grève les méca- 
niciens des chemins de fer. Le ministere a mobilisé les ap- 


38 NOTE POLITICE — 1920 


vre-o 40 au răspuns; ceilalţi sunt căutaţi. S’au operat 
şi arestări. 

Astăzi începe greva generală, dar trenurile circulă 
şi în oraş .este apă şi lumină. Nu pare încă a fi lucru 
serios. 

— Alaltăeri-seară, 19 crt., am primit următoarea 
telegramă dela Rege: «Din toată inima mulțumesc pen- 
tru urările călduroase ce mi-aducefi cu prilejul zilei de 
11. Le-am aflat aseară întorcându-mă din Bahna Ursu- 
lui. — Ferdinand.» 

31 Octombre. — Mama Reginei a murit subit la Zü- 
rich la 25 Octombrie şi Regina a plecat, astă-seară cu 
Prinţul Carol şi Principesele de Grecia, al căror frate, 
Regele Alexandru, a murit în urma muşcăturilor unei 
maimuțe. Cum înmormântarea Ducesei de Coburg are 
loc înaintea sosirei Reginei este de presupus că voia- 
jul Ei are ca scop aranjarea succesiunei la Tron a 
Diadocuiui, a cărui logodnă cu Princesa Elisabeta a 
fost celebrata de curând. Se zice că Venizelos primeşte 
continuarea dinastiei cu Principele Paul — cel mai tâ- 
uär —, cu condiţia renuntärei formale a Regelui Con- 


pelables ; une quarantaine ont obtempéré; les autres sont re- 
cherchés: on a fait des arrestations. 

Aujourd’hui commencement de la grève générale, mais 
les trains circulent et on a l’eau et la lumière. Ça ne paraît 
pas bien consistant encore, 

Télégramme du Roi (avant-hier soir, 19 oct.): «Din toată 
inima mulțumesc pentru urările călduroase ce-mi, aduceţi cu 
prilejul zilei de 11. Le-am aflat aseară întorcându-mă din 
Bahna Ursului. — FERDINAND». 

31 octobre. — La mère de la Reine est subitement morte 
à Zurich le 25 et la Reine est partie ce soir avec le Prince 
Carol et les Princesses grecques, dont le frère le Roi Ale- 
xandre, est mort des suites des morsures d’un signe, Com- 
mes les funérailles de la duchesse de Cobourg ont lieu 
avant l'arrivée de la Reine, il est à supposer que Son 
voyage a surtout pour but d'arranger la succession au trône 
du Diadoque, dont les fiançailles avec la Princesse Elisabeth 
viennent seulement d’être célébrées. On dit que Venizelos ac- 
cepte la continuation de la dynastie avec le Prince Paul — 
le cadet — à condition de la renonciation formelle du Roi 


NOTE POLITICE — 1920 89 


stantin şi a Diadocului. Or, în timpul logodnei, antu- 
rajul Curţei lăsase să înţeleagă că totul era regulat ca 
Prinţul George să se urce pe Tron chiar dacă defune- 
tul Regele Alexandru ar mai fi fost în viaţă. 

3 Noembre. — Oare ce socialişti au însărcinat pe 
Grigore Golescu să-mi facă propuneri? Sa pronunţat 
numele lui Gelehrter şi Grigorovici ca doritori să-mi 
vorbească... 

— Generalul Wrangel merge prost. Cere ajutoare. 
Francezii vor trimite muniții şi haine; se vor goli ma- 
gaziile franceze. 

«Nu vom avea războiu în iarna aceasta!» ar fi de- 
clarat Millerand. Dar Englezii au refuzat: aw destul de 
furcă în Asia Mică, şi acesta e rolul lor. Se confirmă 
că trupele credincioase vor fi repatriate prin România. 
Se examinează chiar ipoteza retragerei lui Wrangel pe 
teritoriul nostru «pentru a se reface»! (sic). (Catargi — 
La Chèvre). 

13 Noembre, — Nimic însemnat în timpul ultimei 
săptămâni. Cum sa întors, Take Ionescu a început lau- 
dele; însă a fost silit să recunoască, implicit, că făcuse 


Constantin et du Diadoque. Or, lors des fiançailles, les cer- 
cles de la Cour ont laissé entendre que tout était reglé 
pour que le Prince Georges recueille le trône même du vi- 
vant de feu le Roi Alexandre. 

3 novembre. — Quels socialistes ont-ils chargé Greg. Go- 
lesou de me faire des ouvertures? On a prononcé les noms, 
de Gelehrten et de Grigorovici comme gens désirant me 
parler. 

Le général Wrangel va mal. Il a demandé des secours. Les 
Français vont envoyer munitions et vêtements; on va vider les 
magasins français. «Nous n'aurons pas de guerre cet hiver!» 
aurait déclaré Millerand. Mais les Auglais ont refusé net: 
ils ont assez à faire en Asie Mineure et c’est là leur rôle. — 
Il est confirmé que les troupes fidèles sont rapatriées à tra- 
vers la Roumanie. On examine même l'hypothèse de Wran- 
gel se retirant sur notre territoire «pour se refaire» (sic). 
(Catargi-La Chèvre). 

13 novembre. — Rien de saillant dans la huitaine passée. 
Dès son retour, Take Ionescu a fait la parade mais a impli- 
citement reconnu qu'il avait remporté une veste à Varsovie: 


90 NOTE POLITICE — 1920 


fiasco la Varşovia: Acolo nu vrea nimenea să audă de 
Mica ilnţelegere ! Toată această comedie Beneş-Take Io- 
nescu a ajuns la ultima ei suflare. 

— Astăseară două fapte importante: 1) 4.001 
oameni ai lui Wrangel au fost siliţi să se adăpostească 
în Basarabia şi au fost desarmati. Cavaleria roşie (se 
pare că tot Budieny) care o fugärea şi care a încercat 
să treacă Nistrul pe ghiatä, a fost nimicită de trupele 
noastre. — Tony Vasilescu colonelul zice că aceasta este 
rezultatul unei panice ; că atât cei roşii cât şi ceilalţi 
sunt nişte adunături cari n'au nimic dintr'o armată de- 
cât numele. — 2) Gazetele publică textul — prezumat 
numai — al unei înţelegeri franco-ungară economică, po- 
litică şi militară. Partea militară, care a fost necesitată 
la un moment dat de dezastrul polonez, cade ; dar restul 
este aşa de semnificativ, încât gazetele noastre sau alar- 
mat, mai ales cele liberale. Cum o învoială franco-bul- 
gară este deasemenea pe cale să se facă, se naşte între- 
barea : ce cale vom urma noi? 

15 Noembre. — Wrangel e pierdut. 60.000 oameni 
din armata lui sunt pe mare, neştiind unde să meargă. 
Franţa a trimis 60.000 de echipamente; Englezii nici nu 





on ne veut pas y entendre parler de Petite Entente ! Toute 
cette belle comédie Benesh-Take Ionescu est à son dernier 
soupir. Ce soir deux faits importants: 1) 4000 hommes de l’ar- 
mée Wrangel ont dû se réfugier en Bessarabie et ont été dé- 
sarmés. Les cavaliers rouges (encore Boudieny, semble-t-il) 
qui les poursuivaient et qui ont essayé de passer le Dniester 
sur la glace, ont été rasés par nos troupes. Tony Vasilescu dit 
que c’est le résultat d'une panique; qu’aussi bien les rouges 
que les autres sont des cohues qui d'armâes n’ont que le 
nom. 2) Les journaux publient le texte; —présumé seulement— 
d'un arrangement franco-hongrois économique, politique et 
militaire, Le côté militaire, nécessité à un moment par le 
désastre polonais, tombe; mais le reste est tellement signi- 
ficatif que nos journaux se sont hérissés, les libéraux notam- 
ment. Comme on est en train de faire aussi un arrangement 
franco-bulgare, on se demande quelle voie nous ehoisissons? 

15 novembre. —'Wrangel est à l’eau. 60.000 hommes de son 
armée sont en mer, ne sachant où aller. La France a envoyé 
60.000 effets d'équipement; les Anglais n’en veulent pas en- 


NOTE POLITICE — 1920 91 


vor să audă. Catargi, care aduce aceste noutăţi din sor- 
ginte sigură, crede chiar că a o înţelegere între Ru- 
şii roşi şi Englezi. 

17 Noembre, — La Geneva au început desbaterile 
Societăţii Naţiunilor. Belgianul Hymans a fost ales 
preşedinte. «Le Figaro» zice că lupta va, fi vie asupra 
admiterei Statelor foste inamice. Am aflat din izvor 
franțuzesc că România a dat mandat Franţei să voteze 
în contra admiterei Germaniei. 3 

Se zice că alegerile greceşti au fost în favoarea 
opoziției şi că Venizelos şi-a dat demisia. De altfel, 
ducele de Sparta, văzut eri în oraş cu Regele şi Prin- 
cipesa Elisabeta, a plecat aseară în Elveţia. 

— Averescu a reluat, fără ruşine, pe Täzläuanu în 
minister. Se spune peste tot că Tăzlăuanu ţine pe mi- 
niştri în mână şi că cerea reintegrarea sa; cu singura 
deosebire că i se dă Lucrările Publice în schimbul In- 
dustriei. 

— La procesul socialistilor au fost ascultați eri, ca 
martori, Averescu şi Petre Negulescu. Moscovici le-a 
spus în faţă că, cu ocazia alegerilor lui Văitoianu, ei au 
conferit cu dânsul, acasă la Negulescu. (Averescu spu- 





tendre. Catargi, qui apporte ces nouvelles de la bonne source 
(La Chèvre), eroit qu'il y a même entente entre Russes rouges 
et Anglais. 

17 novembre. — Les débats de la Société des Nations ont 
commencé à Genève. Hymans, Belge, élu pésident. La lutte 
sera vive, dit «Le Figaro», sur admission des Etats ex-en- 
nemis. De source française appris que Roumanie donne man- 
dat France voter contre admission Allemagne, 

On dit qu'élections grecques faveur opposition et que Ve- 
nizelos a donné sa démission. D'ailleurs le duc de Sparte, 
vu hier en ville avec le Roi et la Princesse Elisabeth, est 
parti hier soir pour la Suisse. 

Averescu a repris sans vergogne Tazlaoanu dans le mi- 
nistère. On disait couramment que Tazlaoanu tenait les mi- 
nistres et exigeait sa réintegration; sauf qu’on lui donne les 
travaux publics, en place de l’industrie. Au procès des socia- 
listes, témoins, hier, Averescu et Petre Negulescu, Moscovici 
leur a dit en face que lors des élections Vaitoyanu, ils ont 
conféré ensemble chez Negulescu (Averescu a dit qu’on avait 


92 NOTE POLITICE — 1920 


sese că vorbiseră de asemenea şi la o masă la Enescu!) 
Că Argetoianu a vorbit de republică; Averescu de un 
prinţ englez şi că se examinase greva generală ca mijloc 
de acţiune! Răspunsurile miniştrilor au fost foarte echi- 
voce, iar Averescu nu a putut; nega că oferise un por- 
tofoliu lui Moscovici. 


19 Noembre, — Căderea lui Venizelos, confirmată 
eri, a făcut bună impresie. Rhallys cu Gunaris au con- 
stituit guvernul şi restaurarea monarhiei nu mai este 
îndoioasă. Venizelos a părăsit Grecia, spre Egipt zic 
unele, spre Nisa zic celelalte telegrame. Gazetele frantu- 
zeşti acuză acţiunea pan-germană (!) si fac răspunzători 
de catastrofă pe cei din jurul lui Venizelos. Francezii 
de aici acuză Anglia, şi generalul Petin, a spus-o cu 
amărăciune la Statul Major. Italienii se bucură. Take 
Ionescu a renunţat la călătoria lui la Atena si bine 
înţeles şi la călătoria la Belgrad. 


— Înțelegerea italo-jugoslavă a fost făcută la Ra- 
pallo; Anglia se grăbeşte, «cu toate că nu cunoaşte încă 
cuprinsul exact al înţelegerei», să trimeată felicitärile 
ei ambelor ţări. 


aussi causé en dînant chez Enescu) qu'Argetoyanu a parlé 
de république, Averescu de prince anglais et qu'on avait 
aussi envisagé la grève générale comme moyen d'action, Les 
réponses des ministres très équivoques et Averescu n’a pu 
nien qu'il avait offert à Moscovici un portefeuille, 

19 novembre. — La chute de Venizelos, confirmée hier, 
a fait bonne impression. Rhallys avec Gunaris ont constitué 
le gouvernement et la restauration monarchique ne fait de 
doute. Venizelos a quitté la Grèce en route pour l'Egypte, 
disent les uns, pour Nice, disent d’autres télégrammes. Les 
journaux français accusent les menées pan-germaniques (!) 
et rendent l'entourage de Venizelos responsable de la catas- 
trophe. Les Français d’iei accusent l’Angleterre et le général] 
Pétin l’a dit avec amertume à l’Etat-Majon. Les Italiens 
aussi jubilent. Du coup Take Ionescu a renoncé à son voyage 
à Athènes et bien entendu à Belgrade aussi, 


L'arrangement italo-yougoslave a été conclu à Rapallo; 
l'Angleterre s’empresse «quoique n’en connaissant pas encore 
la teneur exacte», d'envoyer ses félicitations aux deux pays. 


NOTE POLITICE — 1920 93 


— Politica franţuzească încearcă înfrângere peste 
înfrângere. Wrangel, pe care Parisul se grăbise sa-l 
recunoască ca guvern lega] al întregei Rusii, a fost silit 
să se adăpostească la Constantinopol. Venizelos a căzut. 
Italia îşi regăseşte libertatea de acţiune care-i dă voie 
să facă politică mediteraneană; şi în sfârşit Ungaria, 
preferata ei, este sbuciumată de revoluţii. 


25 Noembre. — Plebiscitul grecesc, cerut de Regele 
Constantin, s'a amânat dela 28 Noembrie la 5 Decem- 
brie. In răstimp, gazetele frantuzesti sunt furioase; «Le 
Figaro» şi «Le Temps» sunt de părere ca ar trebui să se 
revizuiască tratatul dela Săvres. Iată un precedent pe- 
riculos pe care Englezii nu vor ezita să-l invoace în 
contra tratatului dela Versailles. D-rul Madge, care a de- 
junat la mine, a spus râzând: «Aţi remarcat şi Dv. prostia 
aceasta?» Francezii repetă mereu că trebue retrase Gre- 
ciei imensele concesiuni date de ei numai lui Venizelos. 
Guillemin, într'o telegramă din 1916, pe care o publică 
«Le Figaro», îl numeşte pe Venizelos «omul nostru». 


— Madge, în cursul lungei convorbiri ce am avut 


La politique française enregistre échec sur échec, Wran- 
gel, que Paris s'était empressé de reconnaître comme gouver- 
nement légal de toute la Russie, a dû se réfugier à Constan- 
tinople; Venizelos est par terre; l'Italie retrouve sa liberté 
d'action, lui permettant de faire de la politique méditerra- 


nienne; enfin, la Hongrie, son chouchou, est secouée par les 
émeutes. 


25 novembre. — Le plébiscite grec, exigé par le Roi Con- 
stantin, est remis du 28 novembre au 5 décembre. En atten- 
dant, les journaux français écument. «Figaro» et «Temps» 
mettent idée de la revision du traité de Sèvres: voilà un 
précédent dangereux que les Anglais n’hésiteront pas à in- 
voquer contre le traité de Versailles, Le docteur Madge, qui 
a déjeuné chez moi, a dit avec bon rire: «Avez-vous aussi 
remarqué cette bêtise?» Ensuite ils répètent à l'envi: il 
faut retirer à la Grece les immenses eoncesionş que nous 
n'avons consenties qu'à Venizelos. — Guillemin, dans une 


dépêche de 1916, que publie le «Figaro», l'appelle «notre 
homme». 


Madge au cours de longue conversation dit: «ll y aura 


94 NOTE POLITICE — 1920 


cu el, a spus: «Va fi desigur o alianţă între Anglia şi 
Germania; fiindcă este singurul mijloc de a împiedica 
o alinfä germano-rusä». 


26 Noembre, — Regele îmi spusese la 8 Octombrie, 
că pentru a se însura, Prinţul Carol avea nevoe de iu- 
bire. Iubirea a venit şi femeia măiastră care e Regina 
a ştiut să o provoace. Gazetele anunţă logodna Printu- 
lui cu frumoasa prințesă Elena a Greciei. Regina sa 
întors cu Principesele Maria şi Ileana, iar Prinţul Ca- 
rol a rămas la Lucerna. Tânărul Berindey afirmă că 
Prinţul e foarte îndrăgostit de logodnica lui. Atât mai 
bine. 

28 Noembrie, — Deschiderea Parlamentului. Guvernul 
sa prezentat aşa cum era, fără nici un fel de schimbare. 
Mesagiul este un program care ar avea nevoie de 8 ani 
pentru realizare. In afară de impozitul progresiv pe ve- 
nit, nu conţine însă nici o preciziune. 

1 Decembre. — Bătrânul baron Samuel Josika, fost 
preşedinte al Camerei Magnatilor, care mar cere altceva 
decât să-şi sfârgească zilele în calitate de bun Român, 





sans faute alliance entre Angleterre et Allemagne; c'est la 
seule façon d'empêcher l’alliance germano-russe». 


26 novembre. — Je commence une gripe et le docteur me 
défend de sortir. 

Le Roi m'avait dit le 8 octobre que, pour être marié, le 
Prince Carol a besoin de tendresse. La tendresse est venue 
et la maîtresse femme qu'est la Reine a su la fair jaillin, Les 
journaux annoncent les fiançailles du Prince avec la jolie 
Princesse Hélène de Grèce. La Reine est rentrée avec ses 
deux cadettes. Le Prince Carol est resté à Lucernie. Le jeune 
Berindey affirme qu’il est amoureux fou de sa fiancée. Tant 
mieux. 


28 novembre. — Ouverture du Parlement, Le gouverne- 
ment s’est présenté tel quel, sans replâtrage. Le Message est 
un programme qu’il faudrait huit ans pour le réaliser, D'ail- 
leurs, aucune précision sauf l'impôt sur le revenu progressif. 

l-er décembre, — Le vieux baron Samuel Jozsika; ex- 
président des Magnats et qui ne demanderait qu’à mourir 
dans la peau d’un bon Roumain, vient porter des doléances 


NOTE POLITICE — 1920 95 


vine să-şi prezinte doleantele Regelui. Imi povestește 
ce se petrece în Ardeal. O circulară a lui Garoflid anu- 
lează o dispoziţie clară al decretului-lege agrar al Tran- 
silvaniei, bine înţeles în dauna proprietarilor. Decretul 
evacuărilor (expulsărilor) şi al rechiziţiilor a fost, la 
Cluj o grozavă nedreptate. (Argetoianu mi-a spus, 
când i-am vorbit despre aceasta: «Mitocanii de din- 
colo vor să desființeze pe Unguri !») Josiha mi-a a- 
rătat o copie după un ordin al «secretarului Sănătăţii 
publice», prin care dispune să se rechizitioneze trei cas- 
tele, dintre care unul al lui Banfy, să se facă inven- 
tar şi să nu se dea voe să se ridice ceva ! De altminterea 
guvernul nu vrea să audă de cât un singur glas; Arge- 
toianu, după ce a promis că-i va primi, s'a sustras unei 
întrevederi şi cu Josika şi cu reprezentanţii Societätei 
agricole. 

— Corespondentul ziarului «The Evening News». 
d-l Charles Woods, care a vizitat Constantinopole şi Bal- 
canii, nu pare încântat de membrii guvernului pe cari 
i-a văzut. 

2 Decembrie. — Socialiştii dati judecätei (vezi 15 





au Roi. Il m'entretient de ce qui se passe en Ardeal. Une cir- 
culaire de Garoflid annule une disposition claire du décret- 
loi agraire de la Transylvanie, bien entendu au détriment 
des propriétaires; le décret des évacuations (expulsions) et 
des réquisitions a été à Cluj une affreuse iniquité. (Ar- 
getoyanu m'a dit, quand je lui en ai parlé: «Mitocanii de 
dincolo vor să desfiinteze pe Unguri!»). Josika m'a montré 
copie d’un ordre du «secrétaire de la Santé Publique» qui 
donne l’ordre de réquisitionner trois châteaux dont un 
à Banffy, de dresser inventaire et de ne rien laisser empor- 
ter! D'ailleurs le gouvernement ne veut jamais entendre 
qu'un son: Argetoyanu,' après avoin promis de les recevoir. 
s’est dérobé à une entrevue et avec Joszika et avec les repré- 
sentants de la Société Agricole, etc. 

Le correspondant du «The Evening News», Mr. Charles 
Woods, qui vient de visiter Constantinople et les Balkans. 
n'a pas l'air emballé par les gens du gouvernement qu'il a 
vus. 

2 décembre. — Les socialistes mis sous jugement (v. 


96 NOTE POLITICE — 1920 


Noembre) au fost toţi, afară de Dragu, condamnaţi 
la 5 ani muncă silnică. Au evadat cu toţii, împreună cu 
un anume A. Constantinescu, om foarte periculos, după 
spusele lui Stârcea, care a adus această veste la Club. 
Zece condamnaţi de asemenea importanţă, cari evadează, 
nu e lucru curat, trebue să fie complezentä la mijloc. 
(Stârcea nu era decât pe jumătate informat: eva- 
datii nu sunt condamnaţii, ci nişte comunişti în pre- 
ventie; iar Constantinescu-Bujor a fost condamnat la 
moarte în timpul războiului). 


3 Decembre, — Gorski, subsef de Stat-Major, este 
trimis în grabă la Paris. El va vizita scoalele de räz- 
boi; va lua cunoştinţă de progresele făcute de tankuri 
şi de avioane — materialul nostru este mizerabil, — şi 
va căuta să obfie tankuri, avioane, echipamente şi arti- 
lerie grea: «Francezii au vrut să ne speculeze într'un 
mod infam...», îmi spune el. Va încerca să-i convingă că 
trebue să ne facă credit şi să aducă mare grabă la fur- 
nisarea acestor materiale. Toate armatele bolșevice sunt 
libere, şi chiar sau identificat zece divizii pe granița 


15 novembre) avaient tous, sauf Dragu, été condamnés à 5 
ans travaux forcés. Ils se sont tous évadés aujourd’hui en 
compagnie d'un certain A. Constantinescu, être très dange- 
reux à eroire Stârcea, qui a apporté la nouvelle au Club, 
Dix oiseaux de ce calibre qui se sauvent, il doit y avoir de 
la complaisance. Le bon Stârcea m'était qu'à demi ren- 
seigné; les évadés ne sont les condamnés du récent procès, 
mais des communistes en prévention; le Constantinescu (Bu- 
jor) avait été condamné à mort pendant la guerre). 


3 décembre, — Gorski, sous-chef d'Etat-Major, est en- 
voyé dare-dare à Paris. Il visitera les écoles de guerre, sui- 
vra les progrès réalisés ‘par tanks et avions — nôtre maté- 
riel est nuisible — et cherchera à avoir des tanks, des a- 
vions, de l’équipement et de la grosse artillerie: «Francezii 
au vrut să ne speculeze într'un mod infam...» Il essaiera de 
leur faire comprendre qu'il faut faire crédit et aller vite; 
toutes les armées bolchéviques sont libres et on a déjà iden- 
tifié dix divisions sur notre frontière; pour le printemps, la 


NOTE POLITICE — 1920 97 


noastră; ameninţarea este mare pentru primăvară, şi 
generalul Lupescu cere mereu să i se întărească trupele. 
Christescu este chiar şi mai îngrijat decât Gorski. Ple- 
carea sa a fost atât; de precipitată că la oral 6 generalul 
nu-şi făcuse încă bagajele; şi era şi bolnav. 

8 Decembrie. — Am stat de vorbă Duminecă cu Ga- 
roflid şi eri cu Romulus Voinescu. Sunt amândoi dis- 
perafi de ceiace se petrece. — Garoflid : Generalul nu 
ştie nimic, nu înţelege nimic, dar se amestecă în toate 
şi intră în toate amănuntele. À înfiinţat la Presidentie 
funcţionari «de legătură» pentru fiecare Minister. El e 
demagog în suflet: proprietarii din Basarabia n’au luat 
de doui ani nici un ban arendă; se cere un credit de 
30 milioane pentru a-i plăti şi generalul refuză: «Dacă 
erau în Rusia ar fi căpătat ceva ?» — Garoflid încearcă, 
de acord cu grupurile şi partidele, să obtie ca să se fi- 
xeze cuantumul de expropriere la preţul regional înmul- 
tit cu 35. Dar tot din partea generalului prevede cele 
mai mari dificultăţi. 

Romulus Voinescu: Deţinuţii cari au evadat dela 


menace est grosse et le général Lupescu demande constam- 
ment qu’on lui renforce ses troupes, Christescu est plus in- 
quiet qu'il ne l’est, lui, Gorski... Le départ a été tellement 
précipité qu’à 6 heures le général n'avait pas encore fait ses 
bagages et qu'il se met en route souffrant, 

8 décembre, — Causé dimanche avec Garoflid et hier avec 
Romulus Voinescu, Désespérés l’un et l’autre de ce qui se 
passe. 

Garoflid: Le général ne sait rien, ne comprend rien, mais 
il se mêle pan contre de tout et entre dans tous les détails. 
Il y a à la présidence des fonctionnaires de «liaison» pour 
chaque département. Il est démagogue dans l’âme: les pro- 
priétaires évincés de Bessarabie n’ont pas touché depuis deux 
ans un centime de fermage; on demande un crédit de 30 
millions pour payer; le général refuse: «Dacă erau în Ru- 
sia, ar fi cäpätat ceva ?». Garoflid essaie, par acord avec les 
groupes et partis, à obtenir comme fixation du taux d'expro- 
priation le prix régional, multiplié par 35. C’est du côté du 
général qu’il prévoit le plus de difficultés! 

R. Voinescu : Les détenus qui avec A. Constantinescu en 


*7 


98 NOTE POLITICE — 1920 


Jilava cu A. Constantinescu «au fost evadați!» Este 
o flagrantă complicitate din partea autorităţilor: Vizite, 
planuri, instrumente, tot ce voiau şi la orice oră, pri- 
meau aceşti domni, fără nici un control. Motivul acestor 
evaziuni n'ar fi oare temerea de noui revelații supără- 
toare pentru Averescu ? 

Audientä la M. S. Regina. — Cerusem o audienţă 
la Regina pentru a! o felicita. Am fost primit la 124. 
Ea este foarte fericită că! a reuşit ambele căsătorii: 
« Am şi energie şi tenacitate». Locul unde vor avea loc 
căsătoriile este un subiect de controversă, care supără 
pe Regina: «Mirele îşi caută Soţia în casa părin- 
tilor ei». — Regina a recunoscut că crezuse de ade- 
vărată intriga din vara 1918, cumcă eu aşi fi vrut să 
îndepărtez pe Prinţul Carol dela 'Tron, pentru a face 
posibilă , cu mai mare uşurinţă, o regență. — Ostilitatea 
pe care aliaţii o au în contra Greciei, din cauza Regelui 
Constantin, este o prostie: «Politica care are ura, la 
baza ei, e totdeauna o politică rea, şi Francezii nu sunt 
îndemânateci». Fără provocatii din partea mea: «Nu 
prea merg lucrurile bine, generalul Averescu este cam | 
naiv!i»—Eu: «Nu e destept».— Regina: «Da, nu e de- 





tête se sont évadés de Jilava «ont été évadés!» Il y a fla- 
grante complicité des autorités: visites, plans, instruments; 
ces Messieurs recevaient de tout à toute heurs et sans con- 
trôle, A-t-on craint de nouvelles révélations fâcheuses pour 
Averescu? 

Reçu par la Reine à 12% h. — J'avais sollicité audience 
pour féliciter. Heureuse d’avoir réussi le double mariage: 
«j'ai de l'énergie et de la ténacité». L'endroit où seront célé- 
brés les deux mariages sujet à controverse, qui agace beau- 
coup la Reine: «On va chercher sa femme dans la maison de 
ses parents». La Reine a reconnu muettement qu’elle avait 
cru à l'intrigue de lété 1918 que je voulais écarten Carol du 
trône pour plus facilement rendre une régence possible, Ce 
que les alliés montrent d'hostilité à la Grèce à cause du Roi 
Constantin est une bêtise. «Mauvaise politique quand la 
haine est à la base et Français sont peu adroits». Sans pro- 
vocation de ma part: ça ne va pas trop bien et le général Ave- 
rescu est un peu naïf, — Moi: Pas intelligent — La Reine: 


NOTE POLITICE — 1920 99 


$tept; cea mai mare gresalä a lui este că a vrut să-şi 
tacă un partid când ar fi trebuit să constituiascä un gu- 
vern». — Apoi am vorbit, fără a fi contrazis, de corup- 
ţia şi de anarhia ce domnesc; iar conversaţia pe această 
temă a ţinut o oră si mai bine. 

— Ora 4%. Astăzi o maşină infernală a făcut ex: 
plozie la Senat în momentul când se deschidea, şedinţa. 
Episcopul unit Radu din Oradia-Mare a fost omorât pe 
loc; episcopul Ciorogaru, ministrul Greceanu foarte 
grav răniţi; generalul Coandă rănit în. spate, mai grav 
decât se credea la început; episcopul Nifon are coapsa 
străpunsă ; un senator Gheorghiu grav lovit şi el. Este 
incontestabil un act de terorism. Se zice că de Duminecă 
se temea, guvernul de vre-un atentat, dar numai Camera 
a fost îndeaproape supravegheată. 


10 Decembre. — Sărmanul Greceanu a încetat din 
viaţă în urma rănilor primite la, Senat. Coandă nu este 
în afară de orice pericol. Nu se sfieşte nimeni de a zice, 
în gura mare, că atunci când sunt atâtea puslamale în 
sânul guvernului, această crimă stupidă loveşte tocmai 
trei oameni de treabă — rari nantes ! 


Oui, pas intelligent. La faute est d’avoir voulu se constitue” 
un parti alors qu'il aurait dû constituer un gouvernement — 
Là-dessus, j'ai parlé sans contradiction de la corruption et 
de l’anarchie. — Une heure de conversaiton sur ce ton. 

4% h. Aujcurd'hui une machine infernale a fait; explosion 
au Sénat au moment où la séance commençait, Lévêque Radu 
(uni) d'Oradia Mare est tué sur le coup. L'évêque Ciorogaru, 
le ministre Greceanu très gravement blessés; le général 
Coandă, mitraille dans le dos, est en fin de compte plus griè- 
vement atteint qu'on ue pensait; l’evêque Nifon a la cuiss> 
percée; un sénateur Gheorghiu fortement atteint aussi. C’est 
incontestablement un acte de terrorisme. Il paraît que depuis 
dimanche le gouvernement appréhendait des attentats, mais 
la Chambre seule avait été sérieusement surveillée. 

10 décembre, — Le pauvre Greceanu a succombé à ses 
blessures. Coandă n'est pas hors de danger. Quand il y a 
tant de coquins au gouvernement et dans leur giron, ce 
crime stupide atteint trois braves gens — rari nantes! On 
ne se gêne pas pour le crier très haut. 


100 NOTE POLITICE — 1920 


— Comisiunea noastră de la Societatea. Naţiunilor 
costă atât cât costa tot ministerul Afacerilor Străine 
înainte de răsboi. S'au alocat 12.000 franci elevetieni 
(1 fr. elveţian = 12 lei) lui Lexis Catargi, secretar, care 
i-a refuzat, dar Filip Lahovary îi primeşte; Negulescu 
şi Toma Ionescu au fiecare câte 20.000 franci elveţieni! 
Bine mergem ! Insă din aceşti doi, primul nu deschide 
nici-odată gura, pe când 'Toma Ionescu, complect ramo- 
lit, provoacă scandal în comisie, atacă, gesticulează, se 
ia la ceartă cu Robert Cecil: Catargi a 'fost obligat a se 
duce la Paris ca să înstiinteze pe Titulescu, primul ple- 
nipotenţiar, de a pune capăt acestei ruşini. — Catargi 
a scris acestea fratelui său. 


13 Decembrie. — Am convocat vre-o treizeci de per- 
soane pentru a fixa ţinerea unei întruniri: toţi sau 
prezintat la apel. Semn bun! 

— B. Catargi îmi comunică din sorginte sigură : Se 
lucrează cu multă stăruinţă de către Francezi ca să. 
fim puşi în stare dea opri o invazie bolşevică. El 
îmi confirmă tot ceiace îmi spusese Gorski. In plus, o 


Notre commission à la Société des Nations coûte à elle 
seule autant que tout le ministère des affaires étrangères 
avant la guerre. On a alloué à Lexis Catargi, secrétaire, 12.000 
fr. suisses (1 fr. s. — 12 lei) qu'il a déclinés, mais Philippe 
Lahovary les accepte, et Negulescu et Toma Ionescu ont 
20.000 fr. s. chacun Nous allons bien. Or, sur ces deux l’un 
fait la triste figure de ne jamais desserrer les dents, tandis 
que l’autre, Thomas Ionescu, complètement ramolli, fait du 
. scandale dans les commissions, attaque, gesticuie, s'en prend 
à Robert Cecil: Catargi a été oblige de sauter dans le train 
de Paris pour avertir Titulescul, premier plénipotentiaire, de 
faire cesser cette honte. Catargi l'écrit à son frère. 


13 décembre, —J'ai convoqué une trentaine de personnes 
pour fixer la tenue d'une réunion: personne n'a manqué à 
Pappel. Toujours bon signe, 

Catargi me commumique de sa bonne source: on travaille 
fébrilement du côté français à nous mettre sur pied pour 
être en état d'arrêter ume invasion bolchévique. Il me confira 
me tout ce que Gorsky m'avait dit. De plus, une dépêche 


NOTE POLITICE — 1920 101 


telegramă sosită din Polonia anunţă că aceasta a pri- 
mit toate condiţiile noastre; ceeace face să se creadă că 
este vorba de un tratat militar cu Polonezii. 

— La Finanţe: sau convocat bănci în vederea 
unui împrumut ; «cât mai mare şi cât mai urgent», a 
spus Argetoianu. Trei miniştri erau de faţă, printre 
care şi Take Ioneșe», care n’a făcut decât act de pre 
zenţă. Argetoianu voia un minimum de 500 milioane 
pentru locomotive. Văleanu cerea 200 milioane pentru 
ministerul lui, însă a fost trimis la plimbare... pentru 
altădată. Din această conferinţă n'a eşit altceva decât 
mărturisirea unei primejdii financiare ! 

17 Decembre, — Vaida a dejunat la mine şi apoi 
.am stat de vorbă împreună până la ora 5. Pentru a re- 
zuma conversaţia noastră, mi se pare că suntem de acord 
pe toate punctele: avea aerul că răspunde de toată Fede- 
raţia, cu Jorga cu tot: «Iorga este un copil dela care 
poţi să obtii ori-ce dacă ştii să-i mägulesti maniile». — 
Este absolut hotărît să refuze orice concurs lui Ave- 
rescu, «deştept, dar nu real». Motivul lui de căpetenie: 
trebue cu orice preţ o Constituţie. Sistemul lui : Regele 





arrivée annonce que la Pologne a accepté toutes nos condi: 
tions, ce qui fait croire qu'il s’agit d'un traité militaire avee 
les Polonais. 

Aux Finances on a convoqué des banques en vue d'un 
emprunt «cât mai mare şi cât mai urgent», a dit Argetoyanu. 
Trois ministres présents dont Take Ionescu, qui a fait sim- 
ple acte de présence. Argetoyanu voulait au minimum 500 
millions pour des locomotives. Valeanu en reclamait 200 pour 
son ministère, et on l’a envoyé promener... à une autre date. 
Il n’est sorti de la conférence que l’aveu d’une détresse. 


17 décembre. — Vaida a déjeuné chez moi et puis nous 
avons causé jusqu’à 5 h. Pour résumer la conversation, il me 
semble qu’on est d'accord sur tout: il avait lair de répondre 
de toute la Fédération, y compris Iorga: «un enfant dont 
on obtient tout en flattant ses manies». 

Absolâment décidé à refuser tout concours à Averescu, 
«intelligent et pas véridique». Son motif dominant: il faut 
à tout prix avoir une Constitution. Son système: que le Roi 


102 NOTE POLITICE — 1920 


să indice un «homo regius», — el pronunţă numele lui 
Stirbey cel puţin ca membru al guvernului, — care ar 
conduce negocierile. 


24 Decembre, — Am ţinut întrunirea noastră. Cu 
toată oroarea transporturilor pe căile noastre ferate,. 
foarte multă lume din provincie. Discursul meu a fost 
primit în mod foarte favorabil. Ce va rămâne din el... ? 

Spre edificare, asupra lasitätii elementelor politice 
ale zilei, iată un fapt: După conversaţia mea cu Vaida, 
o întrevedere cu täränistii era indicată. Răducanu şi Mi- 
halache mă roagă, prin Grigore Carp, să-i primese la 
masă ; lucrul este hotărât, dar chiar în dimineaţa zilei 
ei se decomandă; 48 ore mai târziu Mihalache îmi 
trimite pe Caragea ca să-mi ceară o întrevedere secretă 
la Caragea acasă! Bine înţeles că am refuzat; eu nu 
conspir; stau de vorbă fără să mă ascund. 


27 Decembrie. — Socialistul bucovinean Grigorovici, 
senator, vine la mine. Intrevedere lungă. El este un so- 
cial-democrat în sensul german; se şi recomandă prin 
cultura lui germană. E] recunoaşte, ca mine, că socia- 


désigne un homo regius — il prononce le nom de Stirbey; 
tout au moins pour faire partie du ministère, et celui-là me- 
nera les négociations. 


24 décembre, — Nous avons tenu notre réunion. Malgré 
l'horreur de nos transports par chemin de fer, beaucoup de 
monde de la province, Mon discours a été accueilli avec une 
extrème faveur. Combien en emportera le vent ? 

Pour se rendre compte de la couardise des éléments po- 
litiques du jour, après la conversation avec Vaida, une en- 
trevue avec les tzaranistes était indiquée; Raducan et Mi- 
halake me prient par Carp Gr. de les recevoir mercredi à. 
dîner; c'est arrangé et puis le matin ils se décommandent: 
48 h. après, par Karadja, Mihalake me demande une entre- 
vue secrète chez ce dernier, que je refuse naturellement; je 
ne conspire pas, je cause au grand jour. 


27 décembre, — Le socialiste bucovinien Grigorovici, sé- 
-ateur, vient me voir. Longue entrevue. C'est un Sozial-De- 
mokrat au sens allemand; il se recommande d’ailleurs de sa 
culture allemande. Il reconnaît, comme moi, que notre so- 


NOTE POLITICE — 1920 103 


lismul nostru oficial din vechiul Regat este o maimu- 
tărie. Faptul de a voi să te alipesti de Orientul mistic 
şi incult, în loc să te legi de socialismul occidental, este 
o crimă capitală. E] e speriat de consecinţele pe cari le 
vor avea persecuțiile actuale; în Bucovina, un socialist 
a fost condamnat la moarte; în Ardeal, Ungurii nu bă- 
teau. Bucovinenii nu suportă acest regim.— Averescu a 
complotat; Grigorovici era de faţă când, în casa lui Petre 
Negulescu, Averescu a ţinut o lungă conferinţă asupra 
necesităţii de a, se face o revoluţie; avea regimente pe care 
el putea, să se sprijine, dar conta mai ales pe invalizii 
de război, cari ar fi desarmat trupa ce li sar opune. 
Mai erau de faţă la această conferință: Moscovici, M. 
Popovici şi Gelehrter. Generalul Văleanu le-a spus cu o 
vie satisfacţie: «Stăm bine. Azi chiar, două cazărmi 
sunt în plină revoluţie». — Grigorovici adaugă că Ave- 
rescu ştia că M. Popovici, cu care trata, era un bolşevic 
pur. El certifică că Averescu a cerut o dinastie străină, 
iar Argetoianu republica. — Desamăgit, el se retrage la 
țară. 


cialisme officiel du vieux royaume est une singerie. Le crime 
capital est de vouloir se 1attacher à l'Orient mystique et inr 
culte au lieu de se rallier au socialisme occidental, Il est ef- 
frayé des contrecoups qu'auront les persécutions actualles: en 
Bucovine on a condamné un socialiste à mort; en Ardeal les 
Hongrois ne rossaient pas; en Bucovine om ne le supporte pas. 
Averescu a comploté, il était présent quand, chez Petre Ne- 
gulescu. Averescu a tenu une longue conférence sur la né- 
cessité de faire une révolution; il avait des régiments sur les- 
quels il pouvait compter, mais que surtout il comptait sur 
les invalides qui désarmeraient la troupe qu’on voudrait leur 
opposer, Etaient présents Moscovici, M, Popovici, Grigoro- 
vici et Gelehrter. Le général Valeanu, avec une vive satisfac- 
tion, leur a dit: «Stăm bine. Azi chiar două cazărmi sunt 
în plină revoluţie». Grigorovici dit encore qu'Averescu sa- 
vait que M. Popovici, avec lequel il tratait était un pur 
bolehâviste. Il certifie qu'Avereseu a demandé une dynastie 
étrangère, et Argetoyanu la république, — Désenchanté, il 
pense se retirer à la campagne. 


104 NOTE POLITICE — 1920 


28 Decembre, — Toma Dragu a făcut eri, la Cameră, 
destăinuiri grozave în contra lui Averescu şi lui Arge- 
toianu. El a confirmat tot ce-mi spusese Grigorovici. 


28 décembre, — Toma Dragu a fait hier à la Chambre des 
révélations terribles contre Averescu et Argetoyanu, Il a 
confirmé tout ce que Grigorovici m'a dit hier. i 


1921. 


5 Ianuarie. — Guvernul cu toată defectiunea lui Ti- 
tulescu, mizeria Tezaurului, atacurile tutulor partidelor, 
declară situaţia sa ca excelentă. O parte din guvern — 
ramura Take Ionescu —ar vrea să acrediteze svonul 
că bolşevicii sunt gata să ne atace, că la primăvară vom 
avea război şi că deci Averescu este indispensabil. Presa 
franceză are toate complezentele şi publică toate aceste 
svonuri false ce i se trimit din ţară. 

— Lloyd George a declarat, în Camera Comunelor, 
că prietenia poporului grecesc era necesară, că nu se 
putea schimba o întreagă politică prin simplul fapt că 
alegerile «pe care le deplorăm» au dat rezultate contrarii 
celor aşteptate; el a vorbit de tratatul dela Săvres ca 
de un act intangibil. Aceste declaraţiuni au deslänfuit 
mânia presei pariziene, care vecinie ameninţă Grecia cu 
revizuirea acestui tratat. Ultima formulă : să se facă 





5 janvier, — Le gouvernement, malgré la défection de 
Titulescu, la pénurie du trésor, les attaques de tous les par- 
tis proclame à l’envi que sa situation est excellente. Une 
partie du gouvernement — côté Take — voudrait faire ac- 
croire que les bolchéviks sont prêts à nous attaquer, qu’au 
printemps on aura la guerre et qwalors Averescu est indis- 
pensable. La presse française a toutes les complaisances et 
enregistre tous ces faux bruits qu’on lui fournit. 

Lloyd George a déclaré aux Communes qu’on avait be- 
soin de l'amitié du peuple grec, qu’on ne pouvait changer 
toute la politique parce que des élections — «que nous blâ- 
mons» — ont donné un autre résultat que le résultat attendu; 
il a parlé du traité de Sèvres comme d’un acte intangible. 
Grande colère de la presse parisienne, qui menace toujours 
la Grèce de la révision de ce traité. Dernière formule: faire 


106 NOTE POLITICE — 1922 


din Tracia un Stat independent! Ura nu dă decât poveţe 
rele! 


— Am primit eri pe d-l Brandreth, corespondentul 
ziarului «Financial Times» din Londra. Vorbit despre 
finanţe — el aprobă vederile mele pe care i le-am expus, 
—şi politică. «Anglia doreşte un guvern Marghiloman».— 
«Mă tem ca un astfel de guvern să nu fie primit de 
Franța», răspund eu. — In două rânduri m'a întrebat 
dacă credeam în pericolul bolşevist, «în care de altfel nu 
crede deloc ministrul nostru, dar în care două alte le- 
gaţii să prefac că cred mult ?» — Eu îi răspund că nu 
cred de loc în acest pericol câtă vreme nu vom avea o re- 
volutie sau la noi sau în Basarabia. — «Dacă ati fi D-v. 
la guvern, aţi recunoaşte sovietele?» — R.: «M'aşi că- 
lăuzi după Anglia». — D. Brandreth crede exclusă orice 


posibilitate pentru noi de a face un împrumut în străi- 
nătate. 


10 Ianuarie. — Invitasem în loja noastră, la concer- 
tul Filarmonie, pe d. Brandreth care pleca în aceaşi sea- 
ră. Ultima lui întrebare: «Este adevărat că se fac prepa- 
rative de război şi că ameninţarea bolşevică este se- 


de la Thrace un Etat indépendant! La rogne est mauvaise 
conseillère. 

Reçu hier M. Brandreth, correspondant du «Financial 
Times,» de Londres. Causé finances — il approuve les vues 
que j'ai développées — et politique. L’Angleterre désire un 
gouvernement Marghiloman: «je crains bien que ça wait pas 
l’ogrément de la France», À deux reprises il ma demandé 
si je croyais au danger bolchévik «auquel notre ministre ne 
croit pas du tout, mais auquel deux antres légations feignent 
de croire beaucoup?» — Réponse: «Je n’y crois pas du tout 
tant que chez nous, ou en Bessarabie, il n'y aura pas de 
révolution», — «Si vous étiez au gouvernement, reconnaîtriez- 
vous les soviets?» — Réponse: «Je me guiderais sur PAn- 
gleterre!» — Pour M. Brandreth, toute possibilité d'emprunt 
à l'étranger est exclue. 


10 janvier, — Nous avions invité au concert philarmoni- 
aue M. Brandreth dans notre loge, hier. Il partait le soir. 
Sa dernière question: Est-ce réellement qu’on se prépare à la 
guerre et que la menace bolchévique est sérieuse? — Moi; 


NOTE POLITICE — 1921 107 


rioasä?» — Eu: «Este un «bluff» curat». — El: «Aceasta 
e şi impresia mea». 

— Azi de dimineaţă! gazetele publică un comunicat: 
Averescu-Argetoianu, foarte viu ca formă, care stabi- 
leşte că totul este normal pe graniţa noastră şi care 
pune toate vestile falsa pe spinarea samsarilor verosi 
şi a speculatorilor! Faptul acesta biciueste pe Take Io- 
nescu în plin obraz. 

Stambolinski e în oraş. Se pare că guvernul 
nu-l lasă să stea în ţară decât trei zile. El va fi primit 
mâine la Sinaia. Averescu, care era în vilegiatură (sun- 
tem în toiul sărbătorilor Crăciunului, după calen- 
darul Julian), şi-a întrerupt vilegiatura; limbile 
rele zic că n'a voit să lase pe Siambolinski între 
patru ochi cu Take Ionescu. — Un secretar de la le- 
gafia bulgărească a venit în persoană să comunice lui 
Ciocârdia (secretarul meu), că voi putea vedea pe D. 
Stambolinski Miercuri la Athénée Palace. Am răspuns 
că nu părăsesc Bucureştii şi că pot primi pe d. Stam- 
bolinski acasă la mine, oricând se va anunța. — Se pare 
că aceiaşi comisiune a fost făcută şi lui Brătianu, care a 
respins-o cam în acelaşi mod. Oricum procedarea e 
prea mitocănească. — Bine înţeles că Stamoblinski 





C’est du bluff tout pur. — Lui: C’est mon impression aussi. 
Or. ce matin les journaux donnent le texte du communiqué 
Averescu-Argetoyanu, très vif comme forme, qui établit que 
tout est normal sur notre frontière et qui met tous les faux 
bruits sur le dos des courtiers marrons et des spéculateurs! 
C'est en pleine figure que Take reçoit le paquet. 

Stambolinski est dans nos murs. Il paraît que le gouver- 
nement ne lui a donné que trois jours à passer en Roumanie. 
Il sera reçu demain à Sinaia. Averescu (nous sommes en 
pleines fêtes de Noël, cal. Julien) qui était en villégiature, a 
interrompu son séjour: les frondeurs affirment que c’est pour 
ne pas le laisser en tête-à-tête avec Take. Un secrétaire de lé- 
gation bulgare est venu. personnellement communiquer à Cio- 
cârdia que je pourrai voir Mr. Stambolinski mercredi à VA- 
thénée Palace. J'ai fait répondre que je ne quiltais pas Bu- 
carest et que je puis recevoir M. Stambolinski quand îl vou- 
dra s'annoncer chez moi, Il paraît que la même commission 
a été faite à Bratiano, qui l’a éconduite à peu près de la 
même façon. C'est tout de même trop paysan. 


108 NOTE POLITICE — 1921 


n'a putut să se oprească să zică în public, că România 
trebue să ajute pe Bulgari ca să recâştige Tracia, ceiace 
ar asigura şi României accesul Mărei Egee. Miercuri 
seara trebue să plece. 

20 Ianuarie. — Prinful Gheorghe al Greciei depu- 
nându-mi Sâmbătă carta sa de vizită: «Ducele de 
Sparta», am cerut o audienţă şi am fost primit astăzi 
de dimineaţă la Cotroceni. Prinţul îmi spune că ade- 
seori i-a vorbit de mine tatăl său şi că speră că-i păs- 
trasem aceleaşi sentimente ca în trecut. — Prinţul vor- 
beşte într'un mod agreabil şi îşi spune gândul într'un 
mod deschis; este foarte în nota englezească. — In 
ceeace priveşte alegerile greceşti: partidul regalist 
şi-a Jucat rolul întrun mod uimitor şi a ştiut să 
adoarmă administraţia ; Turcii, mai ales, au fost extra- 
ordinari; disperarea era mare că ei wau putut fi con- 
vinşi, când colo au venit la vot zece mii, purtând toţi 
cocarda lui Venizelos pe piept şi au dat numai 60 ypturi 
lui Venizelos! — Prinţul este foarte mirat de tonul po- 
lemicilor rioastre. In ceeace priveşte raporturile perso- 
nale cu miniştrii îi spun că afară de Take Ionescu, 
care are o ură sălbatecă contra mea, ele sunt destul de 


Bien entendu que Stambolinski n'a pu s'empâcher de dire 
en public que la Roumanie devait aider la Bulgarie à re- 
„ccuvrer la Thrace, ce qui assurerait aussi à la Roumanie un 
débouché à la mer Egée. Mercredi soir il doit partir. 

20 janvier. — Le Prince Georges de Grèce étant venu 
samedi déposer sa carte: Le Duc de Sparte», j'ai demandé 
audience et ai été reçu en audience ce matin à Cotroceni. Le 
Prince me dit de suite que son père lui a souvent parlé de 
moi et qu'il espérait que je lui avais gardé les mêmes senti- 
ments que par le passé. Le Prince cause agréablement, dit 
librement sa pensée, est très dans la note des jeunes Anglais. 
A propos des élections de Grèce, le parti royal a étonnam- 
ment joué la partie endormant l’administration. Les Tures 
ont surtout étonné; on était désespéré de n’avoir pas pu les 
travailler; ils sont arrivés 10.000 avec les cocardes de Veni- 
zelos sur la poitrine; il y a eu 60 votes pour Venizelos. Le 
Prince est très étonné du ton de nos polémiques, Sun les 
1apports personnels avec les ministres, je lui dis qu'ils exis- 
dent sauf avec Take Ionescu, qui n'a voué une haine sav- 


NOTE POLITICE — 1921 109 


cordiale. Gazetele mele răspund polemicilor lui Take 
Ionescu, ironizându-l. — Prinţul : «El e foarte sensibil, 
mai ales când e vorba de vârsta lui». Râdem amândoi. 
— Prinţul găseşte, în ceeace priveşte politica internatio- 
nală, că cea franceză întrece măsura. 


1 Februarie. — In cursul săptămânii a căzut gu- 
vernul Leygues cu o mare majoritate în, contra lui. 
Căderea s'a produs pe o chestie de procedură, — amâ- 
narea interpelărilor asupra politicei generale, — dar 


nimeni nu s'a înşelat asupra adevăratului motiv: poli- 
tica străină a provocat căderea. Millerand s'a arătat om 
istet şi în loc să cheme pe extremistul Poincaré, a dat 
puterea lui Briand. Ne găsim în ajunul Conferinţei şe- 
filor de guvern. 


— La noi, din senin, Take Ionescu provoacă la 
Cameră două zile de desbateri în contra mea: pacea 
cu Germania şi toate celelalte. Furie senilă care din jur- 
nale a ajuns şi la tribuna Parlamentului. 


La o masă la mine, Müller, ministrul Olandei, şi 
Stârcea găsesc excesiv acordul asupra, îndemnizärilor 
de război, făcut la Paris. Cerându-mi-se părerea, spun 


vage, ete. Mes journaux lui répondent par des ironies. — Le 
Prince: «Il y est tres sensible, surtout lorsqu'on parle de son 
âge». Nous rions tous les deux. Sur la politique internatio- 
uale, le Prince trouve outrancière la politique française. 

l-er février — Dans le courant de la semaine, le gouverne- 
ment Leygues est tombé; tres forte majorité contre. Elle 
s'est produite sur une question de procédure — la remise des 
interpellations sur politique générale — mais nul ne s’y est 
trompé, c'est la politique étrangère qui a produit la chute. 
Millerand s’est montré avisé et au lieu d'appeler l’outrancier 
Poincaré, il a donné le pouvoir à Briand. On est à la veille 
de la conférence des chefs de pouvoirs. 

Chez nous, à propos de bottes, Take Ionescu institue à la 
Chambre deux jours de débats contre moi. Paix avec l’Alle- 
magne et tout le reste. Rage senile qui des journaux a gagné 
la tribune. 

Dîner très soigné, le second, chez nous. On cause de 
l'accord qui vient de se faire à Paris sur l'indemnité de 
guerre, Muller, le ministre de Hollande, et Stârcea le trou- 


110 NOTE POLITICE — 1921 


că nu are vre-o însemnătate decât pentru cinci sau cel 
mult zece ani. Are să vie în urmă o constelație politică, 
care va trece cu buretele. Nu, se poate asupri un popor 
de 70 milioane timp de 42 ani. 

După gazete, Germania va trebui să plătească pri- 
mii ani între 2 şi 4 miliarde mărci aur pe an, apoi 6 
miliarde timp de 42 de ani şi în plus o supra-taxă de 
12% aur asupra exportului, pentru a împiedica ca in- 
dustria ei să înlăture industria aliaților. Există un acord 
perfect între Franţa şi Anglia; amănuntele vor fi ul- 
terior stabilite la Londra. Probabil că suntem rău in- 
formaţi în ceeace priveşte exactitudinea cifrelor. 

— Alegeri parţiale. Mare înfrângere pentru gu- 
vern. Taränistul Dobrescu e ales senator la Bucureşti, 
bătând cu puţine voturi pe Vintilă Brătianu; la Caracal, 
I. Duca e ales deputat în contra candidatului guvernu- 
lui. Argetoianu şi Gongopol anunțau dinainte că va fi 
o victorie fulgerătoare ! 

2 Februarie. — V. Miclescu îmi aduce la dejun pe 
generalul Anastasiu, senator țărănist. El este partiza- 
nul unei apropieri cu mine, dar nu există nici şef, nici 


vent excessif et me demandent mon avis. Je dis ma convic- 
tion qu'il signifie quelque chose pour cinq, mettons dix ans. 
Il viendra ensuite telle constellation politique qui passera 
l'éponge sur le reste. On n’asservit pas pour 42 ans un peuple 
de 70 millions. D’après les journaux, l'Allemagne devra payer 
rendant les premières années 2 à 4 milliards marks or par 
an, puis 6 pendant 42 ans, plus subir une surtaxe de 12% or 
sur son exportation pour empêcher son industrie d'Evincer 
l'industrie des alliés. 

Il y a accord parfait entre Anglais et Français, Les 
détails restent à régler à Londres. Nous sommes très mal 
renseignés quant aux chiffres exacts. 

Election partielles. Grosse tape pour le gouvernement. 
Le tzaraniste Dobrescu est élu sénateur à Bucarest de peu 
de voix sur Vintila Bratianu; à Caracal J. Duca est élu 
député coutre le candidat du gouvernement. Argetoyanu et 
Gongopolu annonçaient par avance une victoire foudroyante! 

2 février. — Le général Anastasiu, sénateur tzaraniste, 
dEjeune chez moi avec V. Miclescu qui l’amène, I] est parti- 
san du rapprochement avec moi, mais il n'y a pas un chef, 


NOTE POLITICE — 1921 111 


măcar comitet si trebue cu încetul obişnuite masele parti- 
dului cu această idee. Pentru aceasta, sunt două mijloa- 
ce : împrietenirea cu ziarul «Dacia», care ar putea fi în- 
trebuințat dacă i sar îndoi capitalul; întărirea inter- 
mediarului, dându-i credit şi punându-l în posibilitatea 
să ajute gazetele partidului cari, «proh pudor!» mwar 
primi nimic direct! — Se zice că Mihalache ar fi foarte 
siret; constat că nici generalii ţărănişti nu sunt mai 
putin şireţi ! 

— Baronul Ugron, fost diplomat austro-ungar, 
sa tăcut Român. El mi-a descris suferinţele Ungurilor 
din. Ardeal. A venit aci cu o delegaţie, să se prezinte 
Regelui şi să-i remită un memoriu, Delegaţia ar dori 
aceiaşi lege agrară ca în vechiul Regat; nu pot încuraja 
aceste speranţe. Delegaţia ar mai dori ca Ungurii să 
nu mai fie trataţi ca nişte ciumati. Ca şi Josika, acum 
câtva timp, Ugron îmi descrie vexatiunile la care ei 
sunt supuşi de către funcţionari. 

Am controlat toate acestea prin Lică Fălcoianu, care 
a fost inspector general administrativ în Ardeal; el mi 
le confirmă ; personalul administrativ de acolo e ceva 
îngrozitor. A găsit 47 de preoţi cari erau şefi de poliţie; 





ni même un comité et il faut acclimater cette idée dans les 
masses du parti. Pour celadeux moyens: se concilier la 
«Dacia» qui... se lancerait si on doublait son capital; fortifier 
le porteparole, lui donner du crédit en le mettant à même 
d'aider les journaux du parti qui, proh pudor!, n’accepterait 
rien directement! On dit Mihalake très madré, les généraux 
tzaranistes sont pas moins, à ce que je vois. 

Le baron Ugron, ancien diplomate austro-hongrois, est 
devenu Roumain. Il m'a dit les souffrances des Hongrois de 
l’Ardeal. Il est venu avec une délégation se présenter au Roi 
et lui remettre un mémorandum. La délégation voudrait la 
même loi agraire qu'en Roumanie. Je n'encourage pas ses 
espérances. Elle voudrait ensuite qu'on ne fut pas traité en 
paria. Comme Josika dans le temps, il me décrit les vexa- 
tions auxquelles les soumettent les fonctionnaires du ceru. 

J'ai contrôlé ses dires auprès de Lica Falcoyanu, qui fut 
inspecteur général administratif, Il est vrai que des Ardeleni 
sc livrent à toutes les vexations. Le personnel administratif 
est horrible. Il a trouvé 47 prêtres chefs de police. Une or- 


112 NOTE POLITICE — 1921 


o ordonanţă autorizând o taxă specială asupra debite- 
lor, caselor de toleranţă, etc., taxă de împărțit între 
funcţionarii politienesti: popa-politai devenise salaria- 
tul prostituatelor ! La Oradia-Mare, cântărețul Mercus 
dela Operă era «prefect de poliţie» ! Este uşor de gân- 
dit ce poate fi un astfel de personal, căruia i se lasă 
şi mână liberă. 

3 Februarie. — La dejun, la Stârcea, Barbu Stirbey 
îmi vorbeşte de un dosar, pe care mi-l poate pune la 
dispoziţie, despre banii luaţi de prietenii lui Take — 
poate chiar de Take — cu ocazia reînoirei loteriei. 

— La ora 5, mare ceai la Regina. Extremä ama- 
bilitate pentru soţia, mea şi pentru mine, şi Regina ma 
făcut, în două rânduri, să-mi părăsesc locul pentru a 
vorbi cu mine. Ce schimbate sunt vremurile ! 

1 Februarie. — Am întâlnit eri pe colonelul Duncan, 
însoţit de un ofiţer englez care soseşte din Lemberg. 
Situaţia se îmbunătăţeşte acolo, dar schimbul e îngro- 
zitor. Duncan adaugă că el începe a fi pesimist; se 
caută sdrobirea Germaniei şi aceasta nu va da pacea; 
în Anglia lucrurile stau prost din cauza lipsei de lu- 
cru, iar în Statele-Unite situaţia este şi mai grea. 


donuance l'ayant autorisé d'une taxe spéciale sur les débits, 
les maisons de tolérances, les cafés-chantants, à partager 
entre fonctionnaires de la police, le euré-policier était le sa- 
larié des prostituées. A Oradia-Mare, le préfet de police était 
le chanteur Mercus de l'Opéra. On pense ce que peut donner 
un personnel pareil laissé la bride sur le cou. 

3 février. — Au déjeuner Stâricea, Barbu Stirbey me parle 
d'un dossier qu’il peut mettre à ma disposition sur l’argent 
pris par les amis de Take — par Take peut-être aussi — dans 
le renouvellement de la loterie. 

A 5 h. grand thé chez la Reine. On s’est multiplié en 
amabilité pour Marie (ma femme) et pour moi, et la Reine 
m'a fait deux fois quitter ma place pour échanger des réfle- 
xions. Les temps sont changés. . 

7 février. — Rencontré hier le colonel Duncan, accom- 
pagné d'un officier anglais qui arrive de Lemberg. La situa- 
tion s’améliore là-bas, mais le change y est deprimant. Dun- 
can ajoute qu’il commence à devenir pessimiste; on cherche 
à écraser l'Allemagne et ça ne donnera pas la paix; en Angle- 
terre ça va mal à cause du chaumage et aux Etats-Unis c’est 


NOTE POLITICE — 1921 113 


Găsesc în gazetele din Paris că în Anglia sunt 
800.000 de lucrători fără lucru şi în Statele-Unite 2 mi- 
lioane. Este evident că criza schimbuiui omoară si co- 
mertul şi producţia. 


21 Februarie. — Se afirmase adesea, în faţa mea, 
că casa M. Blank îşi plasa capitalul politie în parti- 
dul ţărăn.st, din care unul din șefi, Răducanu, este 
chiar procurist în bancă. Azi dimineaţă d. Dr. Hoenig, 
intimul lui Blank, a venit să mă întrebe dacă îl auto- 
rizăm să negocieze o apropiere cu ţărăniștii. Ei sunt jic- 
niţi că Regele ar fi spus că au nevoie de o garantie pe 
lângă El. Mă grăbesc să rectific: Eu sunt acela care am 
spus această vorbă lui Maniu, acum şase zile. (Deci 
Maniu a repetat convorbirea mea cu el). — Două între- 
bări: Dacă aşi primi pe Grigorovici? Dar pe Stere? 
Răspund afirmativ, dar fac rezerve în ceeace priveşte 
capacitatea de lucru a acestuia din urmă. 


22 Februare. — D-l Freytag, însărcinat de afaceri 
al Germaniei, avea de gând, după cum mi-a spus astăzi, 
să mai rămâe câtăva vreme incognito, dar i sa comu- 


pire encore. Je trouve dans les journaux de Paris qu'en An- 
gleterre il y a 800.000 ouvriers qui chaument; aux Etats- 
Unis 2.000.000. La crise du change tue évidemment le com- 
merce et la production. 


21 février. — On avait affirmé souvent devaut moi que 
la maison M. Blank plaçait son capital politique dans le 
parti tzaraniste, dont un des chefs d’ailleurs, Raducan, est 
chargé de pouvoirs dans la banque. Ce matin, le Dr. Hoenig, 
l’intime du Blank, vient me demander si je l’autori- 
sais à négocier un rapprochement avec les tzarauistes. Ils 
sont vexés que le Roi ait dit qu’ils ont besoin de caution 
auprès de lui. Je rectifie: c’est moi qui ai dit ce mot à 
Maniu il y a six jours. (Done Maniu a transmis ma conver- 
sation avec lui). Deux questions: Si j'accepte Grigorovici? 
Si j'accepte Stere? — Affirmative, mais réserve pour la 
capacité de travail de ce dernier. 


22 février. — Mr. Freytag. chargé d’affaires d'Allemagne, 
comptait, m'a-t-il dit aujourd’hui, rester incognito encore 
quelques temps, mais on lui a communiqué aujourd’hui que 


"8 


114 NOTE POLITICE — 1921 


micat astăzi că Regele îl va primi mâine. Presupun că 
a ţinut să mă facă să observ această grabă. El este cate- 
goric şi c'ar în tot ce spune: «Trebue ca «le Boche», să 
plătească, mi-a spus el râzând. Deci, nu se va formaliza 
“dacă cine-va scapă cuvântul în faţa lui. Take Ionescu l-a 
primit «foarte amabil» şi i-a spus că dorea cele mai bune 
raporturi cu Germania! (Ce «farceur !»). Sunt nego- 
cieri pe cale de a isbuti: locomotive în contul emisiunii 
Băncii Nationale. Take a făgăduit că va ridica lichidarea 
micilor averi germane şi că deasemenea va pune la a- 
dăpostul confiscărilor mărfurile germane trimise în 
țară. Freytag nu se arată nemulţumit. In Germania se 
Tucrează foarte puţin. Berlinul acum este foarte murdar. 
Infrângerea socialismului este complăctă şi răsboiul l’a 
desorientat în ceeace priveşte solidaritatea maselor. ` 
— Agitare febrilä în politică; descompunerea ca- 
binetului se desăvârşeşte. Averescu caută prin Dăianu 
(acesta din urmă a mărturisit-o lui Theodorian) să ne- 
gocieze cu färänistii, pentru a putea să se echilibreze 
în vederea unei rupturi cu Take Ionescu; aceasta este 
vechea formuiă alui Argetoianu. Pe dealtă parte, Epis- 





le Roi le verrait demain, Il a tenu. je suppose, me faire re- 
marqner cet empressement, Il est rond et clair dans ce qu’il 
dit. «Îl faut que le boche paye», a-t-il dit en riant, On le ve- 
xera done pas si on lâche le mot. Il a et6 très aimablement 
reçu par Take, qui lui a dit désirer les meilleurs rapports 
avec Allemagne! (Quel farceur!) Il y a des ponrparlers en 
train d’abontir: des locomotives au compte de l'émission de 
la Banque Nationale. Take a promis de lever liquidation 
des petits avoirs allemands, de même de mettre à l’abri de la 
confiscation les envois allemands de marchandises. Freytag 
ne se montrait pas mécontent. Freytag: On ne travaille pas 
beaucoup en Allemagne non plus. Berlin est devenu très sale. 
La déroute du socia'isme est complète et la guerre l’a com- 
pletement désorienté quant à la solidarité des masses. 

On s'agite fébrilement et la décomposition du cabinet 
s'accentue. Averescu cherche par Daianu (c'est lui qui l’a 
avoue à Theodorian) à négocier avec les tzaranistes. pour 
s'equilibrer en vue de la rupture avec Take; c'est la vieille 
formule de Argetoyanu. D'autre part l’evêque Frentziu con- 


NOTE POLITICE -— 1921 115 


<opul Frențiu îşi continuă influenţa asupra lui Maniu, 
care, după cum o bănuiam, nu acceptă încă .formula 
mea: «Rândul d-sale este după 2—3 luni». Acesta este 
zăspunsul destul de prost al lui Maniu. Toată -lumea 
face intrigi în jurul situaţiei. 

25 Februarie, — Concertul oferit de Filarmonica în 
onoarea căsătoriei Principesei Elisabeta a avut loc 
aseară. A fost splendid, şi totul a mers în. perfectie. 
Take Ionescu, după 24 de ore de gândire, a restituit 
loja sa fără o slovă de scuze; a avut chiar grija să 
vocifereze pretutindeni că el nu admite ca Marghilo- 
man să organizeze o serbare oficială. Toată lumea, şi 
mai ales ministrul Angliei, a judecat cu multă severi- 
“tate această mojicie. Şi Derussi a restituit locurile sale, 
dar politicos; iar Goga şi-a lăsat loja goală. 

— Am primit pe D-l Pestel, director la Disconto 
din Berlin. El afirmă că Germania nu poate plăti, fiind- 
că nu este vorba de trei sau patru miliarde pe an, ele 
trebue înmulţite cu 16 pentru a ajunge la paritatea aur 
a dolarului! S'ar putea plăti, dacă s'ar primi majorita- 
tea plăţii în mărfuri, dar Franţa şi, lucru care miră 

' Germania, Anglia. cer majoritatea plăţii în bani! Dea- 


tinue à presser sur Maniu qui, ainsi què je le soupçonnais, 
u’accepte pas encore ma formule: «rândul d-sale este după 
2-3 luni». — C'est la réponse suffisamment bête de Maniu, 
C'est à qui intriguera autour de Ja situation. 

25 février. — Le concert offert par la «Filarmonica» en 
l'honneur du mariage de la Princesse Elisabeth a eu lieu 
h'er soir. Magnifique et tout a marché dans la perfection. 
“Take Ionescu après 24 h. de réflexion a rendu sa loge sans 
une ligne d'excuse; il a même eu soin de clamer qu’il n’ad- 
mettait pas que Marghiloman organisât une officialité; tout 
le monde, surtout le ministre d'Angleterre a sévèrement qua- 
lifié cette gougeaterie. Derussi a renvoyé aussi ses places. 
mais poliment. Goga a simplement laissé sa loge vide 

Reçu Mr, Pestel, directeur à la Disconto de Berlin, Il af- 
firme que Allemagne ne peut pas payer, Car il ne s’agit pas 
de 3 ou 4 milliards par an, il faut multiplier par 16 pour la 
parité or du dollar! En marchandises, on pourrait payer en 
grande partie, mais la France et — chose étonnante pour les 
Allemands — l’Angleterre aussi inclinent à avoir en majo- 


116 NOTE POLITICE — 1921 


semenea taxa de 12% asupra exportului este un lucru, 
pe care ţara nu-l poate suporta. Se lucrează foarte mult. 
in Germania, de astă-vară incoa. (Aceasta nu era păre- 
rea lui Freytag). — Viitorul pentru Germania este ex- 
portarea de oameni, pentru.a lucra în România, în 
China, ete. 

— Dr. Madge mi-a reproşat prin Pleniceanu că nam 
găsit mijlocul să mai stau de vorbă cu el. I-am întors vi- 
zita, astăzi. El constată o mare schimbare, de la ultima. 
sa călătorie: indiferența publicului pentru politică! 'Tot. 
ce se face astăzi nu este decât tranzitoriu şi nu se poate 
păstra un astfel de guvern. Viitorul pentru el (presupun: 
că aceasta este doctrina sferelor oficiale englezeşti), 
este un guvern Brătianu - Marghiloman - Transilvä- 
nenii; a se prelungi Camerile a se guverna şase 
luni, în care timp se va ameiiora situaţia, şi apoi a 
se face alegeri care vor fi astfel uşoare. (Ce puţin cu- 
noaste e] ţara noastră în această privinţă !) — Din punct: 
de vedere economic: Trebue cumpărat în (Germania, 
fiindcă este mai eftin, tot ce este nevoe; iar pentru 
întreprinderile mai mari să se lucreze împreună cu Anglia 


rité de l’argent!—Le 12% sur l’exportation est aussi quelque 
chose que le pays ne peut pas supporter, On travaille beau- 
coup depuis cet été. (Ce n’était pas l’opinion de Freytag). — 
L'avenir pour l'Allemagne est l'exportation dhommes: tra- 
vailler en Roumanie, en Chine, etc. 

Le Dr. Madge m'a fait reprocher pari Pleniceanu de n'a- 
voir pas trouvé le moyen de causer avec lui. Je lui ai rendu 
aujourd’hui sa visite Il constate depuis son précédent voyage 
l'indifférence du public pour la politique: grand change- 
ment! Tout ce qui se fait aujourd’hui est transitoire et or 
ne peut conserver un gouvernement pareil L'avenir — à 
son idée, doctrine je suppose des sphères officielles anglaises, 
— est un gouvernement Bratiano-Marghiloman-les Tran- 
sylvains; proroger les Chambres, gouverner six mois, amé- 
licrer la situation, puis faire les élections rendues ainsi fa- 
ciles (comme il connaît peu notre pays à ce point de vue!} 
Economiquement: acheter en Allemagne tout ce dont on a 
besoin — c'est meilleur marché — et pour les entreprises 
plus vastes aller ensemble Angleterre, Allemagne et Rou- 


NOTE POLITICE — 1924 117 


şi Germania. — El critică pe Take Ionescu; purtarea lui 
faţă de mine este o nebunie; şi-a permis să reproşeze lui 
Dering «că m'a cunoscut». Concesiunea atelierelor este 
opera lui; contractul, pe care Madge l-a văzut, este o 
insultă pentru o ţară, dar Take Ionescu este obligat 
prin aceste mijloace să-şi constitue o putere economică 
Si financiară, pentru a putea, combate puterea liberalilor. 

28 Februarie. — Serbările căsătoriei Principesei Eli- 
sabeta s'au săvârșit bine. Toată lumea a luat parte. 
Lume multă şi muită simpatie. Sâmbătă a avut loc repre- 
“zentaţia de gală la Teatrul Naţional (lungă şi plicticoasă); 
sala foarte frumoasă. Se avusese idea ciudata ca foştii 
mari demnitari să fie în lojile de rangul al III-lea. iar 
beignoarele să se dea tinerelor perechi elegante şi micelor 
prietene care dau ceaiuri. Aceasta a fost idea lui Argetoia- 
nu.—La biserică ordinea a fost perfectă, dar, ca în tot- 
deauna, Regele a sosit cu 20 de minute întârziere. La 
dejun (2 şi un sfert în loc de 114), aşezarea locurilor a 
dat loc la reclamaţii: Cum eu eram aşezat la dreapta 
Principesei Marioara; nevasta mea la dreapta Prințului 
Nicolae (D-na Take Ionescu numai a treia la dreapta 





manie, Il blâme Take Ionescu; sa conduite vis-à-vis de moi 
est une folie; il s’est permis de faire une scène à Daring par- 
ce que «il vous a connu». Les concessions des ateliers sont 
son oeuvre; contrat qu'il a vu est une «insulte» pour un 
pays, mais Take est obligé par ces moyens de se constituer 
une force économique et financière pour combattre la force 
des libéraux. 

28 février, — Les fêtes du mariage bien passées. Empres- 
sement général, Foule immense dans la rue et sympathique. 
Samedi, la représentation au theâtre longue et ennuyeuse; 
mais la salle très belle, On avait eu l’idée saugrenue de met- 
tre aux 3-èmes loges les ex-grands dignitaires et de donner 
les baignoires aux jeunes ménages élégants et aux petits 
amies qui ont des thés. C’est Argetoyanu qui a arrangé cela. 
A l'Eglise ordre parfait mais, comme toujours, le Roi est 
arrivé avec vingt minutes de retard. Au déjeuner — 24 h, 
au lieu de 1% h, — le placement a donné lieu à des recla- 
mations : comme jétais assis à la droite de la Prin- 
-cesse Marioara, Marie a la droite du Prince Nikolas 
{M-me Take Ionescu à peine 3-e à la droite de l’Infant 


118 NOTE POLITICE — 1921 


Infantului Alphons, în faţa Principesei Mignon) sf 
cum Brătianu era la întorsătura poteoavei, care era 
ocupată de ambele părţi de către Familia Regală. Ave- 
reseu, Mitropolitul şi Nunţiul papal; — Take Ionescu 
a fost atât de violent în reclamatiile lui, încât a ame- 
ninţat că-şi dă demisia dacă cumva Regina n'ar merge: 
mâine la ceaiul ce-l oferă el în onoarea prinţului Sapie- 
ha, care soseşte diseară. 


— La ora 4 Mişu îmi telefonează pentru a fi primit, 
având o comunicare urgentă să-mi facă. Zece minute 
mai târziu era la mine. Face apel, din partea Regelui, 
la concursul şi la diseretia mea, şi-mi cere părerea mea. 
asupra următoarelor acte: Un proect de tratat şi două 
protocoale secrete cu Polonia, pe cari Take Ionescu vrea 
să le semneze mâine cu Sapieha, ministrul afacerilor 
străine poloneze. —Tratat: Alianţă defensivă în cazul când 
una din ţări ar fi atacate, pe graniţa orientală, aşa cum: 
este fixată pentru România prin tratatele genera.e; iar 
pentru Polonia, aşa cum rezultă din tratatul dela Riga 
sau din orice tratat care ar confirma pe acesta din 
urmă. Obligatiune de a încheia o convenţie militară. 
Obligatiune de a comunica Societăţii Naţiunilor. Se 


Alphonse, le vis-à-vis de la Princesse Mignon) et que Bra- 
tiano était à la boucle du fer à cheval qu’occupaient des 
deux côtés la famille royale, Averescu, le Métropolite et le 
Nonce, Take Ionescu a été şi violent dans ses réclamations: 
qu'il a menacé de sa démission si la Reine n'allait pas demain 
au thé qu’il offre au Prince Sapieha qui arrive ce soir. 

A 4 h. coup de téléphone de Mișu qui a une communica- 
tion urgente à me faire. Dix minutes après il était chez moi. 
Il fait de la part du Roi appel à mon concours et ma dis- 
crétion et me demande mon avis sur les pièces suivantesr 
un projet de traité et deux protocoles secrets avec la Pologne: 
que Take veut signer demain avec Sapieha, le ministre des- 
affaires étrangères polonais.—Traité: Alliance défensive si 
l’on est attaqué sur la frontière orientale telle qu’elle est 
fixée pour la Roumanie par les traités généraux et telle 
qu’elle résulte pour la Pologne du traité de Riga ou tel autre 
traité que confirmera ce dernier. Obligation de conclure une- 
convention militaire. Obligation de communiquer à la So- 


NOTE POLITICE — 1924 119 


declară că sa luat cunoştinţă de acordurile în curs de 
executare (Mica Înţelegere). — Protocoale : Cum ori ce 
tratat este nul în Polonia dacă nu este ratificat de 
Dietă, se ia angajamentul să se păstreze secretul atât faţă 
de Societatea Naţiunilor cât şi faţă de celelalte ţări, însă 
în caz de pericol tratatul rămâne executoriu. — Prin- 
tun al doilea protocol, se ia angajamentul că acordurile 
cu Cehoslovacia, Sârbia şi Grecia (Mica Intelegere) 
vor fi transformate în tratat. Noi vom da concursul 
pentru regularea favorabilă a chestiunei Sieziei de sus; 
în schimb Polonia ne oferă o ratificare de graniţă spre 
Maramureş. 

Mişu îmi arată şi o telegramă dela Ghica din Paris: 
«Berthelot (secretar general la Afacerile Străine) de- 
clară: Aranjamentul făcut la Paris de Sapieha este o 
simplă obligatiune a Francezilor de a procura ‘arme. 
echipament şi Stat-Major, în caz de atac al bolşevicilor 
sau a! Germanilor; aranjamentul comercial este aproape 
nul, căci Polonezii s'au arătat foarte aspri neavând ni- 
mic de furnizat. Berthelot n'a putut să facă să înţeleagă 
pe Sapieha că era periculos de a se menţine graniţele 


ciété des Nations. On déclare prendre connaissance des ac- 
cords en train (Petite Entente). — Protocole: Comme tont 
traité est nnl en Pologne sans ratification de la D'ète, on 
s'engage à garder le secret, anssi bien vis-à-vis de la Société 
des Nations qne vis-à-vis des tiers, mais en cas de danger 
le traité est tout de même ex6entoire. Par un second proto- 
cole on s'engage à transformer en traités les accords avec 
Tchéco-Slovaquie, Serbie et Grèce (Petite Entente) et nous 
prêtons notre concours ponr le réglement favorable de la 
question Haute-Silesie; en échange la Pologne offre rectifi- 
cation frontière ponr nn passage de Pologne en hant, Ma- 
ramures, 

Misn me montre aussi télégramme de Ghika-Paris: «Ber- 
thelot (secrétaire général affaires étrangères) déclare: l’ar- 
rangement conclu à Paris par Sapieha est nne simple obli- 
gation des Francais de fonrnir armes, 6anipement et état- 
major en cas d'attaque bolchéviqne on allemande; l’arrange- 
ment commercial presqne nnl, les Polonais s'étant montrés 
très dnrs et n’ayant rien à fonrnir. Berthelot n'a pas pn faire 
comprendre à Sapieha an'il était dangerenx de maintenir les 


120 NOTE POLITICE — 1921 


rupte de la Riga, din cauza eternei inimiciţii a ţărilor ru- 
seşti şi că nimeni n'ar primi o schimbare în tratatul de 
la Trianon. Sapieha sa arătat recalcitrant, zicând că 
puterea lui era mărită prin alianţa cu România. 

Inainte de a citi acest document, pe care Mişu, şiret, 
nu mi l-a arătat de cât după răspunsul meu, am dec.arat 
că dacă aşi fi ministru, nu aşi avea curajul să semnez 
acest tratat, dar că nu-l voi combate; însă nu trebue 
acceptate protocoalele cu nici un preţ. Prin tratat, văd 
prea bine ce câştigă Polonia, dar nu văd de loc ce câsti- 
găm noi, căci nu ne ameninţă nici-un pericol. — După ce 
am luat cunoştinţă de telegramă, insist cu energie contra 
semnărei : Jign m întrun mod vădit Franţa prin faptul 
că dăm voie lui Sapieha să ceară cu mai multă putere 
graniţele dela Riga; şi de sigur ne punem cu Anglia în 
stare de vrăjmăşie, prin faptul că am luat poziţie în 
contra Germaniei. 

Mişu îmi spune atunci acest lucru absolut uimitor: 
că Regele nu cunoaște textele decât de astazi de dimi- 
neatä şi că a fost silit să facă eri o adevărată somaţie lui 
Take Ionescu pentru ca ele să-i fie arätate. — Eu: 
«Motiv mai mult pentru a refuza sau pentru a amâna 


frontières arrachées à Riga à cause inimitié éteruelle du pays 
russe et que personne n'acceptera un changement au traité 
de Trianon. Sapieha s’est montré récalcitrant, «sa force étant 
accrue par l'alliance avec la Roumanie». 

Avant même de lire cette piece que Misu, rusé ne m'a 
remise qu'après coup, j'ai déclaré que le traité je n'aurais pas 
le courage de le signer si j'étais ministre, mais que je ne le 
combattrai pas: qu’à aucun pr'x il ne fallait accepter les 
protocoles. Par le traité je vois ce que gagne la Pologne, je 
ne vois pas Ce que nous gagnons nous, Car il n'y a aucune me- 
nace pour nous. Après lecture de la dépêche, j'insiste avec 
énergie contre: nous blessons visiblement la France en per- 
mettant à Sapieha d'exiger avec plus de force les front ères 
de Riga et sûrement nous nous aliénons l'Angleterre en pre- 
nant position contre l'Allemagne. 

Misu me dit alors la chose stupéfiante que le Roi ne con- 
naît les textes que depuis ce matin et qu'il a dû faire hier en- 
core sommation à Take Ionescu pour les lui montrer. — Moi: 
Raison de plus pour refuser ou pour ajourner la signature. 


NOTE POLITICE — 1921 121 


semnătura. Take Ionescu a mai vrut să ne lege într’o 
expediţie în Armenia fară cons:mţimântul Regelui ; 
dacă Regele tolerează această recidivă, el dă mână libera 
tutulor încălcărilor». — Mişu: «Regele credea că poate 
avea încredere în Averescu, dar el consimte la proect. 
De altminteri Averescu sfătuise pe Rege sa meargă la 
Atena şi-i oferise să-l însoţească; Take Ionescu l-a în- 
tors însă şi astăzi el refuză să însoţească chiar pe Re- 
gina. Averescu nu ştie nimic şi fiecare îi schimbă pă- 
rerea cum îi p'ace. Aşa că în caz de refuz, ar trebui 
poate să demisioneze». — Eu: «Şi fără asta guvernul 
e în stare de lichidare. Ia Regele în sarcina lui nepo- 
pularitatea unui război pentru granița Poloniei ? Exis- 
tă, slavă Domnului, oameni pentiu a guverna: Brătia- 
nu...» — Mişu: «Incă prea de vreme pentru el...» — 
Eu : «El, sau altul cu câte-va capacităţi...» — Mişu: «E 
teamă de alegeri». — Eu: «Este o greşală. Partidul na- 
tional ar da tot Ardealul; de aceasta garantează Maniu; 
în vechiul Regat ori şi cine poate face alegerile, mai 
ales cu ajutorul ţărăniştilor». — (Restul conversaţiei : 
sondaj asupra politicei interne). 

Sfătuesc să fie întrebat si Brătianu, fiindcă dacă 


Take a déjà voulu nous impliquer dans une expédition en Ar- 
menie sans l’aveu du Roi; s’il tolere cette récidive, le Roi don- 
ne libre frein à tous les emp'etements—Mişu: Le Roi croyait 
pouvoir compter sur Averescu, mais il est consentant au pro- 
Jet; d’ailleurs, Averescu avait engagé le Roi à aller à Athe- 
nes et offert de l'accompagner, Take l’a retourné et aujour- 
dhui il refuse même d'accompagner la Reine. Averescu ne 
sait rien et chacun le retourne comme il veut. En cas donc 
de refus, c’est peut-être la démission, — Moi: Le gouverne- 
ment est sans cela en liquidation. Le Roi prend-t-il à sa 
charge l’impopularité d’une guerre pour la front'ere de la 
Pologne? Il y a, grâce à Dieu, des gens poun gouverner; 
Bratianu. — Mişu: C’est trop tôt pour lui..— Moi: Lui ou 
un autre avec des capacités. — Misu: On craint des élec- 
tions. — Moi: On a tort. Le parti national donnera l’Ardeal 
entier et Maniu se porte fort; dans le Royaume n'importe qui 
les fera surtout avec des tzaranistes en croupe, (Le reste de 
la conversation sondage politique interne). Je conseille de 


122 NOTE POLITICE — 1921 


ar fi şi el de acord, ar fi o mare putere pentru Rege. 
In timpul conversatiunei Mişu mi-a spus că este si- 
gur că Brătianu va refuza. De aci conchid că l’a şi văzut. 

1 Martie —Am avut pe dr. Madge la dejun. S'a vorbit 
de negocierile în curs: «Dacă încheiaţi un tratat miitar 
cu Polonia zice Madge, şi dacă Sovietele iau acest pre- 
text pentru a vă ataca, Anglia o să vă spue: Aceasta 
e treaba dv.; aţi căutat-o, scäpati cum veţi putea». — 
Aceasta este o confirmare a gândului meu. Madge cre- 
de că nu se va face tratat. — Seara Poklevski : «Nu este 
vorba numai de o graniţă la Riga, sau alta; este vorba 
de un acord în caz de atac; nu puteţi rămâne ca o in- 
sulă izo'ată». 

2 Martie, — Nu cred să se fi hotărît ceva cu Polo- 
nia. S’a stat de vorbă, aceasta este impresiunea adop- 
tată. Mai ales nu este vorba de vre-o conventiune mi- 
litară. (Vezi 5 Aprilie). 

8 Martie, — Toatä săptămâna a fost ocupată la Ca- 
meră cu contestaţia alegerci lui Stere, cu toate că a 
avut la Soroca 35.000 de voturi în contra candidatului 
Toncescu (!) cu 6.000, candidatură impusă de guvern. 
Desbateri mizerabile, provocate de Take Ionescu (ger- 





voir Bratiano car, si on était daccord ce serait d'nne grande 
force pour le Roi. Une fois Mişn a dit: Je snis sûr qne Bra- 
tiano sera contre. J’en conclne qu'il l’a déjà vu. 

l-er mars.— Le Dr. Madge à dejenner. On parle des négo- 
gociations en cours. «Si vons conclnez nn traité militaire 
avec la Pologne et si les soviets en prennent prétexte pour 
vons attaquer, l'Angleterre vons dira: «c'est votre affaire; 
vons lavez recherché; arangez-vons comme vons ponrrez». 
C’est nne confirmation de ce qne je pensais, Ponr Madge, on 
ne fera pas de traité Le soir, Poklevski: «ll ne s’agit pas 
d'une frontière de Riga on antre; il s’agit d'nn accord si l’on 
est attaqné; vons ne ponvez pas rester comme nn îlot iso'6». 

2 mars. — Je donte qn’on ait rien conceln avec la Pologne, 
On a causé, telle est l'impression adoptée. I] n’est snrtont pas 
question d'nne convention militaire. 

8 mars. — Tonte la semaine a été prise par la contesta- 
tion contre l'élection dè Stere, qnoiqn'il ait en à Soroca 35.090 
voix contre 6000 au candidat Toncesen (!) imposé par le 
gouvernement. Un débat misérable, fomenté par Take Iones- 


NOTE POLITICE — 1921 123 


manofilie, «Lumina», trădare. etc.). S'au schimbat toa- 
te înjuräturile pos.bile şi chiar lovituri. Discursul lui 
Stere a avut răsunet foarte mare. I-am depus o carte 
de vizită pentru a-l felicita ; el a venit să mă vada. El 
este de părere că trebue evitată venirea liberalilor; ei 
cred că vor lua guvernul în curând şi i-au făcut pro- 
puneri. E sigur de retragerea lui Iorga şi speră să în- 
temeieze un mare partid țărănist al României-Mari. 
Peste trei luni el nu mai răspunde de Basarabia: va 
izbucni o revoluţie contra administraţiei. Averescu a 
lăsat pe Take Ionescu să facă ce i-a plăcut, de frica de- 
misiunei sale ; el va fi cu totul altfel în restul discutiu- 
nei. fiindcă Regele i-a spus: «Dacă cädeti dela putere 
nu va fi din cauza demisiunei d-lui Take Ionescu». 
(Stirbey mi-a confirmat această frază a Regelui). 

9 Martie. — Germania a respins concluziile Parisu- 
lui şi a făcut, la Conferinţa de'a Londra, contra propu- 
neri, cari au fost respinse foarte aspru de Lloyd Geor- 
ge. Aliaţii vor procede la sancţiuni : ocuparea oraşelor 
rhenane, vamă pentru regiunile ocupate, ete. Italia de- 
clară că nu va participa la nici un act militar. 


cu, — germanophilie, «Lumina», trahison, ete. On s’est dit 
toutes les injures et on s’est donné des coups. 

Le discours de Stere a eu un immense retentissement. 
J’ai déposé une carte pour féliciter; il est venu me voir, IT 
faut éviter l’arrivée des libéraux; ils comptent prendre bien- 
tôt le gouvernement et lui ont fait des ouvertures. Il est cer- 
tain de la retraite de Iorga et espère fonder le grand parti 
tzaraniste de la Grande Roumanie. Dans trois mois, il ne 
répond plus de la Bessarabie: il y aura révolution contre 
l'administration. Averescu a laissé tout faire à Take Ionescu, 
de peur de sa démission; il sera tout différent dans le reste: 
de la discussion, car le Roi lui a dit: Si vous devez tomber, 
ce n'est pas la démission de Mr. Take Ionescu qui vous feræ 
tomber. (Stirbey m'a confirmé ce propos chez les Butcul”seu). 

9 mars. — L'Allemagne a repoussé les conclusions de Pa- 
ris et a fait à la conférence de Londres de contre-proposi- 
tions que Lloyd George s’est chargé de rejeter assez rude- 
ment Les alliés vont procéder aux sanctions: occupation des 
villes rhénanes, douanes pour la région occupée, ete. L'Italie 
déclare ne pas participer à aucun acte d'exécution militaire. 


124 XOTE POLITICE — 1921 


12 Martie, — Eri la Cameră, Madgearu a stabilit 
că Argetoianu dăduse 500.000 lire sterline în bonuri de 
Tezaur ui Schuller, care a făcut operaţii de schimb în 
folosul lui, a obţinut exporturi fără taxe şi n'a dat ţării 
nimic în schimb. Argetoianu sa mărginit să trateze 
pe Schuller de escroc şi să spue că a fost înşelat. — 
Se dă textul puterilor extra-ordinare date lui Schuller 
de Argetoianu. 

19 Martie. — Afacerea Schuller a fost reluată cu 
toate amănuntele. Scandal, înjurături, huidueli; se pe- 
depsesc deputaţii alandala; Mihalache este expulzat 
pe zece zile şi toată Federaţia se retrage. Publicul nu 
se prea emofioneazä, dar toată lumea este desgustată de 
guvern. 

— Am vorbit eu Vaida : el este de acord pe toate 
punctele, dar nimie nu se face: 1) Iorga încurcă toată 
Federaţia ; 2) Maniu vrea să fie preşedinte de consiliu! 
Toți Ardelenii sunt supraclasaţi... 

21 Martie. — Au venit la mine Prinţul Reuss junior, 
împreună cu Geheimrat Arnoldi. Acesta din urmă zice 
că în Germania există unanimitate absolută pentru a 
se rezista măsurilor Conferinţei. Se va face, dacă va fi 





12 mars. — Hier, à la Chambre Madgearu a établi qu'Ar- 
getoyanu avait remis 500 000 liv. st. bons de trésor à Schuller, 
qui a fait des opérations de change à son profit et vbtenu 
des exportations sans taxes et n’a rien donné au pays en 
échange. Argetoyanu s’est contenté de traiter Schuller d'es- 
croc et de dire qu’il a été trompé. On donne le texte des pou- 
voirs extraordinaires confiés à Schuller par Argetoyanu. 

19 mars, — L'affaire Schuller a été reprise sous toutes les 
formes, Scandale gros mots, huées. On punit à tort et à tra- 
vers les députés; on expulse pour dix jours Mihalake et toute 
la Fédération se retire. Le public ne s’échauffe pas, mais tout 
le monde est dégoûté du gouvernement, 

Causé avec Vaida: très d'accord sur tout, mais rien ne 
se fait: 1) Iorga embrouille la Fédération; 2) Maniu veut être 
le président du conseil! Tous ces Ardeleni sont surclassés... 

21 mars, — Le Geheimrat Arnoldi chez moi avec le Prince 
de Reuss junior. Pour Arnoldi, il y a unanimité en Alle- 
magne pour résister aux mesures de la conférence On fera 
€u commerce avec les neutres, si possible, mais le gouverne- 


NOTE POLITICE — 1921 125 


pusibil, comerţ cu neutri ; dar guvernul este înţeles cu 
marea industrie și cu lucrătorii, pentru ca fabricele 
să nu lucreze vreo trei sau patru luni... Arnoldi e spe- 
riat de corupţia administrafiunei, la noi; în Germania 
se ştie că la noi nu se obține nimic fără bacşiş, exact 
ca la Constantinopol. — Aşa a fost şi în Germania sub 
regimul, din fericire scurt, al social ştilor. In plus nu 
poţi ajunge la nici un sfârşit, fiindcă, în ministere, ni- 
meni nu se pricepe. El se gândeşte în mod serios, pen- 
tru a putea termina cumpărările de porumb, să intere- 
seze în afacere pe Schuller, care alaltăeri i-a arătat pu- 
teri pentru a negocia schimburi în valoare de 500 mi- 
lioane ! (După divulgările dela Cameră !). Pentru a-şi 
arăta mai bine creditul, Schuller a chemat pe Averes 
cu la telefon spre a cere o audienţă pentru Arnoldi care 
nu o dorea! «Eine Gemeinheit» a lui Schuller. — A 
doua zi, Arnoldi s'a contramandat şi s'a dus să-şi pre- 
zinte scuzele. 

26 Martie. — Regele, fostul Impărat Carol, a intrat 
pe neaşteptate în Ungaria, s'a consfătuit cu Horthy la 
Budapesta, a luat comandamentul trupelor puse la dis- 


ment est entendu avec la haute industrie et les ouvriers 
pour que les fabriques ne travaillent plus pendant 3 ou £ 
mois. Arnoldi est effrayé de la corruption administrative 
chez nous; en Allemagne on sait qu'il faut jouer ouvertement 
du «bacsis», tout comme à Constantinople. — C'était comme 
cela aussi en Allemagne sous le régime, heureusement de 
courte durée, des socialistes. En plus on ne peut aboutir 
pour rien, car personne n'est à son affaire dans les ministe- 
res. Îl songe sérieusement, pour en finir avec les achats de 
maïs, à intéresser Schuller, qui avant-hier lui a montré des 
pouvoirs pour négocier des échanges pour 500 millions! (A- 
près les divulgations de la Chambre!) Pour mieux démontrer 
son crédit, Schuller a appelé Averescu au téléphone pour 
lui demander audience à Arnoldi «qui ne le désirait pas!» 
«Eine Gemeinheit des Schuller»: aussi, le lendemain, Ar- 
noldi a été se contremander et s'excuser. 

26 mara—Equipée du Roi, ex-Empereur Carol, en Hongrie.. 
Le jeune souverain aurait pénétré en Hongrie, vu Horthy à 
Budapest, pris le commandement des troupes mises à sa dis- 


126 NOTE POLITICE — 1921 


poziția sa de către generalul Lehar şi a format un 
guvern cu Andrassy. Această veste a fost primită foar- 
te rece la noi; singur Take Ionescu, care vorbise la 
Consiliu de retragerea ministru.ui nostru, a propus o ac- 
jiune militară; face pe gâsca Capitolului. 

5 Aprilie. — Intoarcerea Prințului Carol dela Atena 
este din nou amânată fără dată. 

— D. Mişu se anunţă la mine. Regele studiază mo- 
dificările de adus statutelor Crucei Roşii (7!) Ar dori 
să mă vadă. dar să nu se afle că El este acela care doreşte 
aceasta. (Crucea Roșie e pretextul care trebue să-l dau 
indiscretilor 7...) Doreşte să știe dacă părăsesc ziele a- 
cestea Bucureştiul. — Eu: «Nu. Dar as dori ca M. S. 
să-mi fixeze la vreme întâlnirea». — Apoi vorbim po- 
litică. Nemultumire în armată din cauza reducerei sol- 
delor, lucru periculos; din cauza înaintărilor, sau fă- 
cut nedreptäfi deplorabile; se coplesese sedentarii 
si se lasă la o parte acei cari şi-au riscat viaţa... 
Eu: «Dar de ce Regele îngădue astfel de lucruri ?» 
— Mişu: «El este atât de bun. Este fără apărare. 
Astfel, cu toate părerile contrarii, a autorizat 
semnătura convenției cu Polonia așa cum i-a fost 


position par le général Lehar et formé un gouvernement avec 
Andrassy. On est très froid chez nous. Take seul, qui avait 
parle de retirer notre ministre et qui au conseil avait pro- 
posé une action militaire, joue l’oie du Capitole. 

5 avril — Le retour du Prince Carol d'Athènes est en- 
core remis sans date. 

Mr. Mişu s'annonce. Il vient à 12%. Le Roi, qui examine 
ies modifications des statuts de la Croix Rouge(?!) voudrait 
me voir, mais qu'on ne sache pas que c’est lui qui le désire. 
(La Croix Rouge est-elle le pretexte que je dois donner aux 
curieux?) Il veut savoir si je quitte Bucarest ces jours-ci. 
— Moi: Nou. Mais j'aimerais que Sa Majesté me fixe à temps 
le rendez-vous. — On cause rapidement politique. Méconten- 
tement dans l’armée à cause de la réduction de soldes. et c’est 
mauvais; mécontentement aussi à cause des avancements; 
passe-droits deplorables; «on comble les sédentaires et on nė- 
plige ceux qui ont payé de leurs personnes..»—Moi: Pourquoi 
le Roi tolère-t-il cela? — Misu: «Il est si bon. Sans défense 
aucune. Ainsi, malgré tous les avis. il a autorisé Ja signa- 
ture de la convention avec la Pologne telle qu’on l’a lui a 


NOTE POLITICE — 1921 127 


prezentată. Din fericire că convenţia mai este su- 
pusă ratificărei: altfel ai putea să te găseşti angajat 
pros.eşte, sau în necesitatea să nu-ţi respecţi semnătura! 
Acum toată lucrarea în favoarea Micei Intelegeri re- 
începe». — Răspunzând la o întrebare a mea Mişu îmi 
spune: «Singurii miniştri de război posibili, ar mai fi 
Văitoianu, care este inteligent şi hotărât, şi Prezan, care e 
mai puţin deştept, dar cinstit. S'a spus mult rău de 
Văitoianu, în Basarabia, de anturajul lui... Răşcanu e un 
arivist, şi puţin cinstit ; Regele o ştie !...». 

— De abia sosit la Club, Mocsoni mă întreabă dacă 
am văzut pe Mişu. Deci se pune pret pe conferinţa 
noastră ; la orele 8 a şi sosit convocarea mea la Palat 
pentru Vineri 5%. 

— Duminecă am prânzit la Pleniceanu cu Titulescu. 
Mişu ştia şi-mi spusese că cu greu a reuşit Titulescu 
să mă întâlnească. De fapt el se anunţase de trei ori la 
mine şi la urmă îmi trimisese pe secretarul lui gene- 
ral. Titulescu, pe când îmi exp'ica proectele lui, mi-a 
vorbit în două rânduri de necesitatea unui guvern de 
coaliţie. 


présentée. Heureusement qu’elle est encore soumise à rati- 
fication: on peut si bêtement se trouver engagé ou dans la 
nécessité de dénier la signature. Maintenant tout le travail 
recommence en faveur de la Petite Entente», A une question 
de moi: les seuls ministres de la guerre pourraient être en- 
core Vaitoyanu. qui est intelligent et décidé, et Prezan qui 
est moins intelligent mais honnête. On a dit du mal de Vai- 
toyanu en Bessarabie, son entourage. Rascan est un arriviste 
et, aussi peu honnête; le Roj le sait!... 

A peine arrivé au Cercle, Moczony me demande: Avez 
vous vu Mişn? Donc, on met du prix sur la conférence. 
D'ailleurs à 8 h. est arrivé la convocation pour vendredi, à 
5 h. %. 

Dimanche avons dîné avec les Titulescu chez les Pleni- 
ceanu. Mişu le savait et m'a dit: il a eu du mal à pouvoir 
se rencontrer avec vous. De fait, le ministre s'était annoncé 
trois fo's chez moi et avait fini par m'envoyer son secré- 
taire général. T.tulescu, en m'expliquant ses projets, m'a 
à deux reprises parlé de la nécessité d'un gouvernement de 
coalition. 


128 NOTE POLITICE — 1921 


9 Aprilie. — Lungă audienţă eri la Rege, priete- 
nească, dar din care, după părerea mea, n’a esit nimic.— 
In privinţa impozitelor : Regele cunoaşte conversatiunea 
mea cu 'Titu.escu ; este si M. S. de părere că sunt exa- 
gerate, dar se va face ceva pentru a le uşura? Mister. 
Iorga, la o audienţă a vorbit cuminte, el nu vrea să se 
disolve Camere.e şi trebue ca acest guvern să voteze le- 
gea agrară şi impozitele. — Eu : «Crede că va fi pen- 
tru el, şi nu-şi dă seama că se prepară astfel scaunul pen- 
tru liberali...». Regele a râs, dar nu m'a desminţit.—Apoi 
s'a vorbit de pretenţiile lui Maniu de a forma ministe- 
rul: «El nici nu vorbeşte frantuzeste! şi Vaida recunoaşte 
că aceasta este o piedică». — In urmă am expus sistemul 
meu cu Maniu ministrul unificărei şi toată combinaţia. 
pe care o cred posibilă, cu ţărăniştii şi Ardelenii.—Re- 
gele mă întreabă ce durată ar putea avea un astfel de 
guvern? «Doi ani, doi ani şi jumătate, răspund eu, n'ar 
putea dura mai mult ; dar în acest răstimp partidele ar 
relua jocul lor normal». — Regele a aprobat toată ex- 
punerea : acesta este singurul indiciu al gândului politie 
care a provocat audiența mea. — La întrebarea dacă 
liberalii ar intra în această combinaţie, şi eu răspun- 





9 avril. — Audience chez Sa Majesté — Longue 
séance hier, amicale, mais dont il n'est rien sorti, 
quant à mon avis. Sur les impôts : le Roi connais- 
sait ma conversation avec Titulescu ; oui, on reconnaît qu’ils 
sont excessifs, mais fera-t-on quelque chose pour enrayer ? 
Mystère. Iorga a parlé sagement dans une audience : il ne 
veut pas qu'on dissolve et il faut que ce gouvernement vote 
la loi agraire et les impôts..—Moi: Il croit que c’est pour lui 
et ne se doute pas qu'on prépare ainsi le gite pour les libé- 
raux..— Rires mais on n’a pas dit non. On a parlé des pré- 
tentions de Maniu à former le ministère : «ll ne parle même 
pas le français! et Vaida reconnaît que cest un empèche- 
ment». — Là-dessus exposé mon système de Maniu ministre 
de l’unification et tout l’arrangement supposé possible avec 
les tzaranistes et les Ardeleni. — Et quelle durée aurait un 
pareil gouvernement ? — Moi : Deux ans, deux ans et demi; 
il ne pourrait aller au-delà.. et puis les partis reprendraient 
leur jeu. — Approbation de tout l’exposé : c'est le seul indice 
d'une pensée politique ayant provoqué mon audience, — À 
la question si les libéraux entreraient dans un pareil grou- 


NOTE POLITICE — 1921 129 


zând că în orice caz ar trebui să li se ofere ; Regele a 
spus : desigur, căci este cu totul altceva dacă refuză de 
cât dacă se trece peste ei. Aceasta este al doilea indi- 
ciu, cam slab, că Regele nu-şi are încă părerea făcută. — 
Regele este nemulţumit de administraţia în armată şi de 
faptul că nu poate obţine o lege a cadrelor. — Eu răs- 
pund: «Mai bate, Sire, din picior; a D-tale este puterea». 
— Regele : «Dar ce crezi că nu bat ? Am zis lui Răş- 
canu :  Uită-te la ofiţeri şi pe faţa lor vei vedea că 
nu sunt mulţumiţi». — Lui Mihalache Regele i-a zis: 
«D-ta vrei rezbel de clase; eu nu, pentru că este anti- 
patriotic ; cât voi fi pe Tron, nu voi tolera lupta de 
clasă». — «Închipuiţi-vă, mi-a zis Regele, că Vaida 
mi-a, spus că Mihalache e cel mai mare om de Stat al 
nostru; Eu i-am strâns mâna în semn de compătimire». 


19 Aprilie. — Madge, întors dela Londra, este foarte 
grăbit să mă vadă. E bucuros de modul cum s'a termi- 
nat în Anglia criza minieră: greva amânată și alianţa 
lucrătorilor dela mine, dela căi ferate şi dela docuri, 
ruptă. «D-1 Lloyd George e foarte tare; ware nici-un 


pement, et moi exprimant l’idée qu’il faudrait dans tous les 
caz le leur offrir, le Roi : Sûrement, car c'est tout autre 
chose s'ils refusent que si on passe outre. C'est le second 
indice, bien faible, que le Roi n’a pas encore son siège fait. 
Mécontent de l’administration de l’armée et de ce qu’il ne 
peut obtenir une loi des cadres : — «On a fait des injustices 
avec les avancements». — Je riposte : «Mai bate, Sire, din 
picior; a D-tale este puterea». — Le Roi: «Dar ce crezi că 
nu bat? am zis lui Räscanu ; uite-te la ofiţeri si pe obrazul 
lor vezi că nu sunt mulţumiţi». — A Mihalake le Roi a dit: 
«D-ta vrei resbel de clase ; eu nu, pentru că este antipatrio- 
tie; cât voi fi pe tron, nu voi tolera lupta de clase». — «Fi- 
gurez-vous que Vaida m'a dit que Mihalake était notre plus 
grand homme d'Etat ; je lui ai serré la main en signe de 
commisération». 

19 avril, — Madge, retour de Londres, très pressé d’avoir 
un entretien. Heureux de la façon dont s’est denoué la crise 
minière en Angleterre, la grève ajournée et la triple alliance 
(les ouvriers des mines, les chemin ferriers, — les dockers) 
rompue. «Mr. Lloyd Georges est très fort ; il n’a aucune es- 

* 


9 


130 NOTE POLITICE — 1921 


fel de scrupule: voi vota totdeauna pentru el!». — Imi 
mai spune că crede pe Take Ionescu pierdut ; el 
este considerat ca un profesionist al politicei şi din 
această cauză, periculos ; fiindcă profesionistul, ca să-şi 
poată exercita talentele, are nevoie să turbure apele. — 
Madge critică foarte viu tratatul cu Polonia; cu o schim- 
bare de guvern tratatul va cădea. Clauza relativă la o 
cedare eventuală a unui teritoriu cehoslovac, a nemul- 
tumit Praga; Veverka, după un ordin al lui Benes, a 
cerut comunicarea, tratatului; Take. Ionescu a citit, în 
faţa ministrului Serbiei, convocat şi el, acest.tratat, dar 
sărind partea aceasta; Veverka a insistat pentru ca să 
se citească încă odată paragraful cu pricina şi Take To- 
nescu sa roşit până la rădăcina părului. «Nu trebue, 
zice Madge, ca un ministru să se expue să roseascä, mai 
ales în faţa unui străin !». — Buna credinţă a Regelui 
a fost surprinsă prin afirmarea că Franţa şi Anglia 
vor primi tratatul. Este adevărat că Dering a spus, 
fără ca să consulte Londra, că principiul unei alianţe 
defensive poate fi primit. dar «Dering e stupid, cel 
mai stupid din toţi agenţii Marei Britanii, şi el n'a cu- 
noscut nici una din clauzele tratatului !». 





pèce de scrupules : je voterai toujours pour lui !» — «Le 
Take m'a lair très coulé ; on le considère comme un «profes- 
sionnel» de la politique qui. à raison de cela, est dangereux 
parce que le professionnel a besoin de troubler les éaux pour 
pouvoir exercer ses talents». Madge critique vivement le 
traité avec la Pologne ; avec un changement de gouverne- 
ment le traité tombera, La clause concernant une cession 
eventuelle d’un territoire tchécoslovaque a mécontenté Pra- 
gue; Veverka, sur l’ordre de Benesh, a démandé communi- 
cation du traité ; Take Ionescu a lu, devant la ministre 
serbe, convoqué aussi, la pièce en escamotant le passage ; 
Veverka a insisté pour que le passage fut lu une seconde 
fois et Take Ionescu a rougi jusqu’à la racine des cheveux. 
Il ne faut pas qu'un ministre s'expose à rougir devant un 
étranger !» La bonne foi du Roi a été surprise par l’affir- 
mation que la France et l'Angleterre accepteraient le traité. 
C'est vrai que Dering a dit, sans consulter Londres, que le 
principe d'une alliance défensive est acceptable, mais De- 
ring est stupide. le plus stupide ‘des agents de la Grande- 
Bretagne et il n’a rien connu des clauses du traité 


NOTE POLITICE — 1921 131 


— Seara târziu am văzut pe Lupu. El este foc în 
contra lui Iorga care i-a spus foarte liniştit : «M'am în- 
tâlnit cu Vintilă Brătianu ; ştii că sa schimbat omul? 
Se uită acum în faţă. Se poate lucra si cu dânşii ?». — 
Se pare că Iorga ar fi mai schimbăcios ca oricând; Lupu 
caută să deslipească ţărănismul de el. — Motivele : Ei nu 
mai trebue să aspire la putere; trebue să-i lase pe li- 
berali, cari după un an vor fi gata. Grozavă tactică... ! 

4 Iunie, — Generalul Mircescu soseşte din Bucovina 
chemat de Averescu ; vrea să-i ofere ministerul de răz- 
boiu. Räscanu a refuzat să facă o nouă promoţie de ge- 
nerali la care ţine Averescu, pentru a putea strecura şi 
pe Dimitrie Soutzo. Mărdărăscu a refuzat si el. Mir- 
cescu îmi cere un sfat, ce să facă? Il poväfuesc să se 
abţie. Mircescu recunoaşte că are, faţă de Averescu care 
i-a fost profesor, mari obligații; el nu va primi decât 
dacă nu se insistă pentru avansările la gradul de gene- 
ral şi dacă se ia angajamentul, faţă de el, că se va tri- 
mite la front toţi colonelii pe care Preşedinţia îi ţine 
pe lângă ea pentru a îndeplini funcțiuni civile de con- 
trol, etc. 





Vu le soir, tard, Lupu. Feu et flammes contre Iorga qui 
lui a tranquillement dit : «Mam întâlnit cu Vintilă Brătia- 
nu ; ştii că s'a schimbat omul ? Se uită acuma în faţă. Ştii 
că se poate lucra şi cu dânşii?» — Il paraît que Iorgu est plus 
girouette que jamais; Lupu cherche à détacher ie tzaranisme 
de lui. Les raisons aigres : il ne doivent plus viser le pou- 
voir ; laissen les libéraux et au bout d’un an ils sont finis. 
Grande tactique... 

4 juin. — Général Mircescu arrive de Bucovine mandé 
pan Averescu; on veut lui offrir la guerre. Räscanu a refusé 
de procéder à une nouvelle promotion de généraux à la- 
quelle Averescu tient pour y glisser Dim, Souitzo. Marda- 
rescu a refusé aussi. Que doit-il faire ? Je conseille l’ab- 
stention. Mirceseu reeonnait avoir des grandes obligations 
envers Averescu qui a été son professeur ; il n’acceptera que 
si on n'insiste pas pour les nominations des généraux et que 
si cn lui permet de renvoyer au front tous les colonels que 
la Présidence tient autour d'elle pour les emplois civils de 
contrôle, ete. 


132 NOTE POLITICE — 1921 


5 Iunie, — Regele mă întreabă, la curse : «Ce fac 
Ardelenii ?». Il pun în curent cu câte-va vagi conver- 
saţii avute. «Nu pot, zice Regele, dar absolut nu, să-i 
pun în fruntea unui guvern. Este un lucru imposi- 
bil; mau nici experienţa, nici autoritatea necesară; 
v’asi putea să fac o astfel de experienţă decât în tim- 
puri normale; şi nu e cazul». 


8 Iunie. — ilorga, privitor la legea agrară, face elo- 
giile liberalilor, şi «Viitorul» ridică pe Iorga în slava 
cerului. Acord miscätor. Nu le-a trebuit multă, vreme nici 
unora nici altuia ca să-şi schimbe părerile... 


15 Iunie, — Regina ma chemat. Ea vorbeşte de toate 
cu familiaritate, într'un mod plăcut, până şi de Durnell 
pe care ar dori să-l vadă din nou în serviciul meu. Apoi 
Regina strecoară în cursul conversatiei, venind vorba 
de daruri: «Orice le face plăcere lui Carol şi nevestei 
lui; n'au nimic! Familia grecească nu prea e darnică, 
nici nu prea are de unde ; au însă la Paris pe unchiul 
George (care a luat de soţie pe Princesa Bonaparte), 
care e foarte bogat. La el e speranţa pentru cadourile 





5 juin. — Le Roi aux courses : Que font les Ardeleni ? 
— Je mets au courant des quelque vagues conversations.—«Je 
ne puis pas, mais absolument pas, les mettre a la tête d’un 
gouvernement, a dit le Roi. C’est impossible : ils n’ont ni 
l'expérience, ni l’autorité; je ne pourrais faire de pareils 
essais qu’en temps normal, et ce n’est pas le cas». 


8 juin. — Iorga, à propos de la loi agraire, fait éloge 
des libéraux et le «Viitorul» chante les éloges de Iorga. Ac- 
cord toujours. Il n’a pas fallu beaucoup de temps ni aux uns 
ni à l’autre pour se retourner... 


15 juin, — La Reine m'a fait appeler. Elle parle de tout 
avec abandon, gentiment, même de Durnell, qu’elle vou- 
drait revoir à mon service. À propos de cadeaux: tout 
fait plaisir à Carol et à sa femme: ils n’ont rien, La famille 
de Grèce n'est pas donnante ; elle n’a pas trop de quoi ; on 
a, à Paris, l'oncle Georges (qui a épousé une Princesse Bo- 
naparte), qui est très riche. On comptait sur lui pour les 


NOTE POLITICE — 1921 133 


de căsătorie. Atunci sa anunţat lui Carol că familia 
îi va da un serviciu de ceai de argint şi că George va fi 
acela care-l va da... Or, George a trimis un fleac, un 
ceainic mic, de prost gust, o cănuţă pentru lapte, o za- 
harniţă, totul încăpând pe o tavă mai mică ca o farfurie. 
Am râs cu mare poftă; şi cum biata Elena era cam ru- 
şinată, pentru a o îmbuna s'a hotărât cu veselie, că ser- 
viciul se va păstra pentru primul copil : «va fi excelent 
pentru dejunul lui de dimineaţă !». Toate acestea po- 
vestite de Regină cu mult «umor». — Apoi vorbim de 
faimoasa încoronare. Regina e furioasă; a vrut chiar 
să oprească pe Rege să meargă la Alba-Iulia, pentru a 
nu avea răspunderea ororilor de gust cari se pregătesc. 
— «Sunt artistă şi nimeni nici nu mă consultă! Si se 
crede că Eu, fată de Impărat rus şi de Rege englez voi 
pune pe capul meu o coroană de aramă! Să se culeagă 
o nuia la Mărăşeşti, să mi se încingă fruntea cu ea, 
consimt ; dar cu aramă ? Niciodată ! Ce rost are această 
grabă ? D-l Argetoianu pretinde că nu are să cedeze 
d-lui Brătianu toate actele din istoria noastră; poate 
“a făcut vreo prinsoare cu .......». Si de mâine 


cadeaux de mariage, On a annoncé alors à Carol que la fa- 
mille donnerait le thé en argent; ce serait Georges qui s’en 
aquitterait et Georges a envoyé un rien: une petite théière 
de mauvais goût, un petit pot à crème, un sucrier, le tout 
tenant sur un plateau grand comme une assiette, Nous avons 
franchement ri; Hélène a été un peu honteuse et, pour la 
tirer d'embarras, on a ditt gaiement qu’on râservrait le ser- 
vice pour le premier bébé : ce sera excellent pour son petit 
déjeuner. Le tout raconté avee humour, Nous arrivons au 
fameux couronnement, La Reine est furieuse, Elle a même 
voulu empêcher le Roi d’aller à Alba-Julia pour ne pas avoir 
de responsabilité dans les horreurs de goût qu’on prépare. 
Je suis artiste et on ne me consulte même pas. Et l’on croit 
que moi, fille d'Empereur russe et de Roi anglais, je met- 
trai sur ma tête une couronne en cuivre. Qu'on ramasse à 
Mărăseşti une baguette, qu'on mwen ceigne le front, je con- 
sens ; mais du cuivre? Jamais. Qu'est-ce que cette hâte ? 
Mr. Argetoyanu prétend quil n’a pas à ceder à Mr. 
Bratiano tous les actes de notre histoire ; il a peut-être fait 
un pari avec... La Reine avait les yeux pleins de 


134 NOTE POLITICE — 1921 


Regina avea lacrămi în ochi. «Aşi dori ca pentru înco- 
ronare, toţi oamenii de frunte din ţară să fie împreju- 
rul nostru; nu numai d-l Argetoianu !». Atunci spun şi 
eu că încoronarea nu poate fi un sacru, căci este de 
drept divin ; şi apoi diferenţa de religie... Atunci“trebue 
o ceremonie simbolică, jurământul pe Constituţie ; însă 
cum se poate jura pe Constituţie când nu avem încă 
nici-o Constituţie ? Regina în două rânduri mă roagă cu 
insistenţă să văd pe Rege şi să-i vorbesc: «D-ta eşti din 
aceia a căror opinie are greutate pe lângă El». 

22 Iunie, Rezumatul convorbirilor avute cu Re- 
gele la curse, Duminecă, şi astăzi în audienţă: — Re- 
gele rămâne la punctul lui de vedere; El nu poate gu- 
verna decât cu un om din vechiul Regat. Momentul este 
prea grav pentru a face experienţe. Dealtminteri a 
spus-o lui Maniu: «Grupati-vä împrejurul unui om! 
Imi cereţi să înlătur pe Averescu. Să presupunem că 
aşi putea constitutionaliceste să o fac; ce-mi dati în: 
loc î». Asupra încoronărei: «Ceremonia este necesară, 
nu pentru vechiul regat, dar pentru Ardeal, care are 
tradiția Suveranului încoronat». — Eu: «Va fi un sa- 











larmes, «Je voudrais que pour le couronnement tous les 
hommes marquants du pays fussent autour de nous: pas seu- 
lement M Argetoyanu», — J'expose à mon tour que le cou- 
ronnement ne peut être un sacre. car c'est du droit divin; 
et puis la différence da religion. Il faut alors la cérémonie 
symbolique: le serment sur la Constitution; or, comment 
jurer sur la Constitution quand il n’y en a encore pas une? 
La Reine à deux reprises me prie de voir le Roi et de lui 
parler: «vous êtes de ceux dont l’opinion a du poids auprès 
de lui». 

22 juin. — Résumé des conversations avec le Roi aux 
courses dimanche; en audience aujourd'hui, Le Roi s’en 
tient à son point de vue: il ne peut gouverner qu'avec 
un homme de l’ancien royaume. L'heure est trop sė- 
rieuse pour faire des experiences. Il la dit à Maniu: 
«Rangez-vous autour d’un homme! Vous voulez que je 
renvoie Averescu; à supposer que je puisse constitution- 
vellement le faire, que me donnez-vous en place? Sur 
couronnement: cérémonie nécessaire, non pour le royaume, 
mais pour l’Ardeal qui a la tradition du souverain couronné. 


NOTE POLITICE — 1921 135 


cru î». — Regdle : «Nu». — Eu: «Atunci o ceremonie 
cu jurământ pe Constituţie; or, nu există Constituţie». 
— «Nu, nu; am mai jurat odată pe Constituţie». — Eu: 
«Da, dar ea nu mai există: proprietatea caselor expro 
piate în favoarea chiriaşilor, legi anulând hotărâri ju- 
decätoresti, ete.» — Regele nu-mi dă nici un răspuns. 
Regele : «Generalul Averescu e un naiv; sunt mo- 
mente când te miri de atâta... candoare. Dacă aşi fi fost 
ascultat când am propus o legatie la Washington şi 
dacă s'ar fi trimis Take Ionescu acolo, astăzi eram scă- 
paţi de el. Am spus lui Averescu: nu-l lua în cabinet, 
este un siret şi va acapara tot. Pentru Dunăre propu- 
sesem pe Antipa, singurul cu Burghele care cunoaşte 
bine chestia; mi s'a răspuns prosteşte că ar fi rău primit 
de străini. In ce priveşte Alba-Iulia: va fi mai puţin 
urât decât mă temeam; în adevăr, este material modern, 
dar cărămizile şi coloanele ‘vor fi îmbrăcate în piatră». 
In urmă spun Regelui că, cu nici un preţ nu trebue fă- 
cut arcul de triumf de «imitație», ci de piatră şi că el 
trebue aşezat la primul rond a şoselei, iar nu în oribila 
piaţa Victoriei. După discuţie, Regele mi-a dat drep- 





— Moi: Est-ce un sacre? — Le Roi: Non. — Alors une céré- 
monje avec serment sur la Constitution etiln'y en pas.—Non, 
non, j'ai déjà juré une fois sur la Constitution. — Moi: Mais 
elle n'existe plus, propriété des maisons expropriées en fa- 
veur des locataires. lois annulant des sentences judiciares, 
ete. Pas de réponse —Le Roi: «Le général Averescu est naïf; il 
y a des moments où l’on est étonné de tant de... candeur, Si on 
m'avait écouté quand j'ai proposé une légation à New-York 
et qu’on y eût envoyé Take Ionescu, on en serait débar- 
rassé. J'ai dit à Averescu: ne le prenez pas dans le cabinet, 
este şiret şi va acapara tot: je le lui ai bien dit. Pour le 
Danube j'avais proposé Antipa, le seul avee Burghele qui 
connaisse la question; on m'a bêtement répondu que les 
étrangers le recevraient mal, Sur Alba Iulia : ça sera moins 
mauvais que je ne le croyais, c'est du matériel moderne, mais 
on revâtira de brique apparente et les colonnes de pierre (!!)». 
— Là-dessus j'expose carrément qu'il ne faut pas pour larc 
de triomphe du simili et qu’il faut le placer au premier rond- 
point, et non pas dans cette monstrueuse place «Victoriei», 


136 NOTE POLITICE — 1921 


tate şi mi-a cerut să-i trimit pe Antonescu, autorul pla- 
nurilor. 

30 Oetombre. — Discursul dela Iaşi. Superbă întru- 
nire. Foarte mare succes. 

2 Noembrie, — Am luat lungi vacanțe la Vila Al- 
batros. Regele a făcut o cură la Bagnolles de l'Orne şi 
a fost bine primit în Franţa. Regina a circulat foarte 
mult. Averescu a fost la Kissingen ; a încrucişat într’o 
biserică la Niirnberg pe colonelul Sturdza, care a doua 
zi i-a scris o scrisoare, pe care Argetoianu mi-a arătat-o: 
îi urează să reuşească mai bine ca dânsul a salva ţara! 
Take Ionescu s'a plimbat la Aix, la Paris, la Londra, în 
Elveţia şi a inundat din nou presa cu interviewurile lui. 
Se spune de toată lumea că toate aceste călătorii s'au 
făcut pe socoteala celor 14 milioane de franci pe cari 
«Granaria» le-a plătit asupra cerealelor, singurele cari 
au fost predate cinstit, la vreme. Francezii tot mai aş 
teaptă grâul vândut în 1920 şi în schimbul căruia au 
avansat 100 milioane pentru cupon. Dar e drept că le- 
am cumpărat hamuri pentru încoronare, cari au fost 
expuse multă vreme în galantarul şelarului din Fobourg 
St. Honoré ! 








Après discussion, accord et le Roi demande que je lui en- 
voie Antonescu, l’auteur des plans. 

30 octobre. — Discours de Iassy. Superbe réunion, Très 
grand succès. 

2 novembre. — Pris de longues vacances à la Villa Alba- 
tros. Le Roi a fait une cure à Bagnolles de l’Orneet a été bien 
accueilli en France. La Reine a beaucoup circulé, Averescu a 
été à Kissingen;il s’est croisé dans umne église de Nurnberg 
avec le colonel Sturdza qui le lendemain luia écrit une lettre 
qu'Argetoyann m'a montrée: il lui souhaite de réussir mieux 
que lui à sauver le pays! Take Ionescu s'est balladé à Aix, 
à Paris, à Londres, en Suisse et a réinondé la presse de ses 
interviews. On dit couramment que tous ces voyages se sont 
faits au compte des 14 millions de francs que la «Granaria» 
a avancés sur céréales, les seules qu'ont ait honnêtement 
livrées à temps! Les Français sont toujours à attendre les 
blés vendus en 1920 eu échange des cent millions avancés 
pour le coupon. Nous leur avons, il est vrai, acheté des har- 
nais pour le couronnement qu'ont longuement été exposés 


NOTE POLITICE — 1921 137 


— Leul nostru valorează 12 centime cu o tendinţă 
spre scădere. 

— Singurul fapt internaţional mai important : rup- 
tura pe punctul să se producă între Franţa şi Anglia 
pentru Silezia. Francezii au plasat un capital mare în 
întreprinderile poloneze ; şi cu tot rezultatul faimosului 
plebiscit, care a dat majoritatea Germanilor, se scin- 
dează regiunile, se analizează plebiscitul comună cu co- 
mună, Briand a avut şiretenia să pue soluţia în mâinile 
Societăţii Naţiunilor şi scandalul a fost înlăturat. 

5 Noembre. — Mişu a venit să mă vestească că Re- 
gele dorea să mă vadă chiar în astăseară. Vorbind cu 
dânsul generalitäfi asupra situaţiei, i-a scăpat: «acum 
că va fi o schimbare...» 

Cred şi eu. Sunt 10 zile de când liberalii anunţă că 
s'a făcut un acord perfect între ei şi partidul naţional 
din Transilvania şi că înainte de 15 vor fi la putere. A 
fost chiar un manifest. Se simte că liberalii sunt foarte 
grăbiţi, fiindcă la 6 Decembrie trebue numit guvernato- 
rul Băncii Naţionale ! 

— La ora 6 când am sosit la Palat, am găsit pe 
Titulescu acolo. El vrea să plece la Paris şi să ame- 


chez le sellier du Fg, St. Honoré! Notre leu coute 12 centimes 
avec tendance à la baisse, 

Seul fait international saillant: le torchon, qui a failli 
brûler entre la France et l'Angleterre au sujet de la Silésie, 
Les Français ont placé de grands capitaux dans les entrepri- 
ses polonaises et. malgré le fameux plébiscite qui a donné la 
majorilé aux Allemands, on découpe des régions en analy- 
sant le plébiscite par communes. Briand a eu la souplesse 
de remettre la solution entre les mains de la Société des Na- 
tions et l’escalandre a été évité. 

5 novembre. — Misu est venu me prevenir que le Roi 
désirait me voir le soir même, En parlaut généralités sur la 
situation, il lui a echappé: «Acum că are să fie o schimbare». 

Je crois bien. Il y a dix jours que les libéraux annoncent 
qu'il y a accord parfait entre eux et le parti national de 
Transylvanie et qu'avant le 15 ils sont au pouvoir. Il y a 
même eu un manifeste de lancé, On sent les libéraux très 
chauds parce que le 6 décembre doit être nommé le gouver- 
neur de la Banque! 

A 6 h., arrivant au Palais Royal, j'y trouve Titulescu, Il 
weut partir pour Paris et meuacer le gouvernement fran- 


138 VOTE POLITICE — 1921 


ninţe guvernul francez că dacă nu ne vine în ajutor, el 
va proclama moratoriu și va căuta un sprijin în altă 
parte. (M'a lăsat să înţeleg : în Germania). El mi-a ex- 
plicat că voia sä depue ‘30 milioane de franci francezi: ca 
acoperire şi să «imobilizeze» un miliard şi jumătate de 
lei şi în acest mod să oprească orice fel de «agiotaje».— 
«Operaţie de bursă, zic eu». — Dar el nu va pleca în- 
nainte „de a căpăta asigurarea, Regelui «că nu am să pă- 
ţese ca Vaida !». 

— Regele mă felicită pentru discursul meu de la 
Iaşi ; şi îmi mulţumeşte pentru toastul meu dinastic. Si- 
tuatia este foarte rea şi Regele repetă mereu miniştri- 
lor săi că n'au nici o politică economică, şi că ar fi mai 
bine să se urmeze chiar o politică defectuoasă decât mai 
multe deodată. (Regele a recitit discursul meu din De- 
cembrie !). Impins de mine, că acuma e momentul de a 
interveni, Regele spune că nu trebue să se creadă că nu 
va ști să-şi asume răspunderile. Eu i-am spus că mă 
plângeam că toată vara Regele împinsese din toate pu- 
terile pe Ardeleni în braţele liberalilor; Regele a în- 
cercat să explice, cu multă francheţă, că El spusese Ar- 


çais que s’il ne-nous vient pas en aide, il proclamera le 
moratoire et cherchera un appui ailleurs. (Il m'a laissé en- 
tendre: en Allemagne). Il ma expliqué de plus qu'il.voulait 
déposer 30 millions de francs comme couverture et «immo- 
biliser» un milliard et demi de lei et arrêter tout agiotage 
ainsi. — «Opération de bourse», fais-je estomaqué. Mais il 
ne partira pas avant d'avoir l’assurance du Roi «că nu am 
să păţese ca Vaida!». 

Le Roi me complimente pour mon discours de Iassy. Il 
me remercie pour mon toast dynastique par raison. Situation 
très mauvaise et le Roi dit qu'il répète à ses ministres qu'ils 
n’ont aucune politique économique et que même mauvaise 
elle serait meilleure que d’en suivre plusieurs à la fois. (Le 
Roi a relu mon discours de décembre dernier). Poussé par 
moi, car c'est le moment ou jamais d'intervenir: «ll ne faut 
pas croire que je ne saurais pas prendre mes responsabili- 
tés», — J'ai dit carrément que je me plaignais de ce que tout 
cet été le Roi avait pesé de tout son poids pour jeter les 
Ardeleni dans les bras des libéraux; le Roi a essayé d'expli- 
quer «très franchement» qu'il avait dit «aux Ardeleni de se 


NOTE POLITICE — 1921 139 


delenilor să se unească cu unul din vechile partide ale 
Regatului, şi că liberalii erau cei mai tari. Regele este, 
fără îndoială, orientat spre liberali. In adevăr, când. am 
vorbit de Unguri, Regele a răspuns: «Am întrebat pe 
c-l Brătianu care va fi politica sa faţă de minorităţi». 
Când i-am spus că pactul cu Ardelenii nu era făcut, el a 
surâs cu condescendenta omului care binevoeşte să se 
îndoiască ; când am spus că va fi nevoe să se facă ale- 
geri în plină criză, el a răspuns că nu se teme de ele !». 
Regele este foarte îndoctrinat, dar nu vrea să se des- 
partă de Averescu cu vrăjmăşie. Argetoianu propune 
să se aştepte, pentru rezolvarea crizei, ca Parlamentul să 
fie adunat: «Dar cum pot să deschid Camerile cu o 
sută de locuri vacante ?». 

Regele este în curent cu coruptiunea administra- 
tivă. Când s'a întors din călătorie, a vorbit despre acea- 
sta cu Averescu, căci chiar în străinătate i se pome- 
nise de ea ; Averescu s'a prefăcut că-l prinde mirarea, 
şi a protestat chiar ! 

Am emis ideia să se dea o ultimă şansă lui Ave- 
rescu, impunându-i să constitue un guvern tare şi de 
concentrare. Dacă nu poate s'o facă, asta va fi proba ne- 


joindre à Pun des vieux partis du Royaume et que les libé- 
raux étaient les plus forts». Le Roi est indubitablement 
orienté vers les libéraux. Ainsi, quand j'ai parlé des Hon- 
grois, le Roi: «J'ai bien demandé à M. Bratiano quelle sera 
sa politique vis-à-vis des minorités», Quand je jui ai dit que le 
paote n’était pas conclu avec les Ardeleni, il a souri avec la 
condescendance de celui qui veut bien accorder le doute ; 
quand j'ai dit qu’il fallait en pleine crise faire des élections: 
«Je ne les crains pas!» — Très endoctriné, mais ne veut pas 
se séparer d'Averescu «ennemi». Argetoyanu propose dat- 
tendre pour résoudre la crise qu’on ait réuni les Chambres: 
«Mais comment puis-je ouvrir la Chambre avec cent sièges 
vacantes» ? 

Le Roi connaît toute l'étendue de la corruption admi- 
nistrative: il en a parlé à Averescu en rentrant de voyage. 
parce qu’on lui en a parlé à l’étranger; Averescu a fait 
l’étonné et a même protesté. J'ai suggéré de dormer une der- 
nière chance à Averescu, en lui imposant de constituer un 
gouvernement fort et de concentration. S'il n’y arrive pas. 


140 NOTE POLITICE — 1921 


discutabilă a neputinței lui. A spus Regele da, sau nu? 
Nu sunt în stare să afirm. — M. S. mă anunţă că gu- 
vernul voia să-mi ofere postul de guvernator al Băncii 
ceva ?» zice Regele luându-mă la o parte. Din aceasta 
locuit Bibicescu : «A venit să Mă vadă ; este în aşa hal 
încât trebue să-i smulgi cuvintele». 

6 Noembre, — La curse, arăt Regelui pericolul celor 
ce vrea să facă Titulescu : «Mai face să te mai opui la 
ceva ?» zice Regele luându-mă la oparte. Din aceasta 
conchid că lichidarea e apropiată şi sigură. Dar. poţi 
oare să fii vre-odată sigur de ceva, cu Regele nostru ? 

7 Noembre, — Blumenfeld dela Iaşi îmi anunţă că 
acordul între liberali şi Ardeleni s'a făcut; s'au luat dis- 
poziţii în privinţa cluburilor liberale din Ardeal ; la 
început nu se vor da scaune liberalilor, dar în urmă se 
vor numi în funcțiuni dintre aleşi, şi locurile lor vor re- 
veni liberalilor. Vaida, Branişte şi M. Popovici sunt 
aceia cari au făcut acordul. «Pupătura cea mare !»... 
Dar nici-o vorbă de vre-un program... 

— S'a făcut şi pace între Blank şi Vintilă: întrun 
cuvânt, toate căile sunt preparate. Mircea Arapu, un 


<e sera la preuve manifeste de l’impuissance. Le Roi a-t-il 
dit non? a-t-il dit oui? Je serais bien empêché de l’affirmer. 
Sa Majesté ma annoncé que le gouvernement comptait 
m'offrir le poste de gouverneur de Banque. Il était certain 
que je refuserais. Mais il faut remplacer Bibicescu: «il est 
venu me voir et il est dans un tel état qu’il faut lui tirer 
les vers du nez à les faire casser». 

6 novembre. — Aux courses, j'explique au Roi le danger 
de ce que veut faire Titulescu: — «Ça vaut-il la peine de 
s'opposer encore à quelque chose?» me dit le Roi, me pre- 
nant à part. Jen conclus que la liquidation est proche et 
certaine, Mais sait-on jamais avec notre Roi? 

7 novembre, — Blumenfeld de Iassy : accord libéraux- 
Ardeleni conclu; on s’est arrangé pour des Clubs libéraux de 
T'Ardéal; on ne donnera pas pour commencer des sièges aux 
libéraux, mais on nommera des élus à des emplois et leurs 
places iront ensuite aux libéraux. C’est Vaida, Braniste et 
M. Popovici qui ont conclu. «Pupätura cea mare», …, pas un 
mot d'un programme quelconque. La paix entre Blank et 
Vintilä est faite aussi: bref les voies sont toutes préparées. 


NOTE POLITICE — 1921 143 


intim al casei Blank, îmi anunţă: «Adevărul» a fost 
lichidat de casa Blank, şi fiul, Aristide Blank nu mai 
are semnătura. Grozav la strâmtoare trebue să fie casa 
Blank ! 

19 Noembre. — Argetoianu vine la mine ca să-mi 
propue locul de guvernator al Băncii Naţionale. El 
vrea să-mi explice ce mari foloase economico-politice ar 
izvori dacă ași accepta. Eu o retez: «Nu mă pun în re 
tragere». — El : «Nu este o retragere ; poate să fie chiar 
o reintrare». — Despre politică îmi spune că sa schim- 
bat ceva în această ţară : guvernele nu mai pot dispare 
la un singur semn al Suveranului. Băncile opoziţiei nu 
vor mai fi goale şi sa căzut de acord cu täränistii. Titu- 
lescu părăseşte ministerul; el a fost lăsat să se ducă la 
Paris ca să se retragă după un succes ; impozitul asu- 
pra capitalului va fi părăsit ; pentru moment va fi sus- 
pendat. Oare câte vor fi minciuni din toate spusele a- 
cestea ? 

11 Noembre. — Mihaly, vice-preşedinte al Senatului, 
nu crede ca pactul eu liberalii să fie încheiat în adevăr; 
în orice caz Maniu nu va intra în Cabinet. Pe de altă 


L’«Adevärul» a été liquid par les Blank et — rapporte dans 
la journée Mircea Arapu,done un familier des Blank— le 
fils, Aristide Blank, n'a plus la signature. La maison doit 
singulièrement être dans ses petits souliers! 

10 novembre, — Argetoyanu me rend visite. Il me pro- 
pose la place de gouverneur de la Banque. Il veut m'expli- 
quer les grand avantages économico-politiques; je coupe: «Je 
ne prends pas ma retraite». — Lui: «Ce n'est pas une re- 
traite; ça peut être une rentrée»— Sur la politique: il y a 
quelque chose de changé dans ce pays; les gouvernements ne 
peuvent plus disparaître sur un signe du Souverain. Les 
banquettes de l'opposition ne seront pas vides et on tombe 
d'accord avec les tzaranistes. Titulescu quitte le ministere; 
on Va laissé aller Paris pour qu’il se retire sur un succés; 
l'impôt sur le capital sera abandonné: pour le quart d'heure 
on le suspendra. Combien peut-il y avoir de mensonges dans 
tous ces dires? 

11 novembre. — Mihaly, vice-président du Sénat, ne croit 
pas que le pacte avec les libéraux soit réellement conclu ; 
dans tous les cas Maniu n’entrera pas dans le cabinet. 


142 NOTE POLITICE — 1921 


parte Ardelenii nu vor intra în Cameră cu Averescu: 
«Argetoianu este un om prea încrezut. Dacă lucrurile 
nu se aranjează, Averescu va căuta un şah la Rege.! — 
Tot Ardealul sar grupa împrejurul d-tale !». 

— in aceiaşi zi Gică Ștefănescu, care a avut o lun- 
gă convorbire cu Lupu, pretinde că täränistii au încre- 
dere în mine, chiar pentru a face alegerile. Toate aces- 
tea sunt foarte măgulitoare, dar nu dau nici un rezultat! 

17 Noembre. — Totul este rupt între Brătianu şi par- 
tidul national. Bontescu şi-a dat toată osteneala ca să 
ajungă la acest rezultat, împreună cu Branişte, cu tote 
că acesta era unul din plenipotentiari. Guvernul s'a gră- 
bit să promulge conventiunea cu Banca Agrară, şi acea- 
sta strânge împreună pe toţi Transilvänenii, cari ştiu că 
instituţia este antipatică liberalilor. — Guvernul anunţă 
că e sigur de a deschide Camerile ; liberalii spun că 
sunt siguri de contrarul. 

— Jar se strică lucrurile între Englezi şi Francezi. 
Inţelegerea făcută de Franklin-Bouillon cu Kemal la 
Angora, a exasperat pe Englezi. cari consideră acest 
act unilateral ca o violare a Antantei. O telegramă dela 





D'autre part les Ardeleni ne rentreront pas à la Chambre 
avec Averescu: «Argetoyanu este un om prea încrezut»; et 
si ca ne s'arrange pas, Averescu cherchera échec au Roi. 
«Tot Ardealul sar grupa în jurul D-tale!» 

Le même jour, Gică Stefänescu, qui a longuement causé 
avec Lupu, prétend que les tzaranistes ont confiance en moi, 
même pour faire les élections, Tout ça est très flatteur, mais 
pour ce que cela donne! 

17 novembre. — Tout est rompu entre Bratiano et le parti 
national. Bonteseu s’y est beaucoup appliqué. Braniste,-quoi- 
que l’un des plénipotentiaires, tout autant. Le gouvernement 
s’est empressé de promulger la convention avec la Banque 
Agraire et ce lien réunit en faisceau les Transylvains qui 
savent que l'institution est antipathique aux libéraux, Le 
gouvernement annonce qu'il est sûr d'ouvrir les Chambres; 
les libéraux se disent assurés du contraire. 

Le torchon brûle de nouveau. L’arrangement conclu par 
Franklin-Bouillon avec Kemal à Angora a exaspéré les 
Anglais, qui considèrent cet acte unilatéral comme une 
violation de PEntenle. Une dépèche de Londres ex- 


NOTE POLITICE — 1921 143 


Londra, care expune punctul de vedere englezesc, a fost 
corectată de censură ; atunci legatiunea engleză a co- 
municat ziarelor textul integral, al cărui ton este foarte 
viu : «tratatul este în contrazicere flagrantă cu asigu- 
rärile date de d-l Briand». 

Mai târziu, Poincaré a criticat în ziarul «Le 
Temps» înţelegerea dela Angora şi acuză, bineînţeles 
politicos, pe Briand că ar fi fost... de rea credinţă. 

21 Noembre, — «Congresul» liberal. — S'a adus 
multă lume. Defilare pe calea Victoriei începând dela 
Sosea ; placarde. La Eforie întrunire după vechea for- 
mulă : un ţăran (?), un lucrător, un institutor, un basa- 
rabean, un Ardelean pentru a proclama gloria partidului 
liberal. Brătianu a vorbit, singurul din oamenii politici, 
pentru a nu da o singură soluţie, pentru a nu preciza o 
singură formulă : «Partidul liberal ştie să asculte gla- 
sul poporului şi va şti să descurce situaţia !» — Nimic 
nu se schimbă în această ţară ! 

— Aseară mi-a fost trimis popa Man, depu- 
tat. E] este un intim al lui Vaida şi al lui Maniu: 
pleacă la Cluj unde se întruneşte Comitetul executiv şi 
doreşte să ducă şefilor lui preciziunile mele. La diferi- 





posant le point de vue anglais, ayant été corrigée par la 
censure, la légation anglaise a communiqué aux journaux 
le texte intégral dont le ton est très vif: «Le traité est en 
contradiction flagrante avec les assurances données par M. 
Briand». Poincaré, dans «Le Temps», a depuis critiqué lar- 
rangement d'AÂngora et accuse poliment, bien entendu, 
Briand, d’avoir été de... mauvaise foi. 

27 novembre. — Le «Congrès libéral. On a amené beau- 
coup de monde. Défilé du cortège Calea Victoriei, en partant 
de la Chaussée. Pancartes. A l'Ephorie réunion selon lan- 
<ienne formule: un paysan (?), un ouvrier, un instituteur, 
un Bessarabien, un Ardelean pour proclamer la gloire du 
parti. Bratiano a parlé seul parmi les hommes politiques, 
pour ne pas indiquer une seule solution, pour ne pas préciser 
une seule formule: «Le parti libéral sait écouter la voix du 
peuple et saura dénouer la situation! Rien de changé dans 
ce pays! 

Hier soir on m'a expedié le pope Manu, député, un intime 
de Vaida-Maniu; il part pour Cluj où s'assembla le Comité 
Directeur et désire porter à ses chefs mes précisions. Aux 


144 NOTE POLITICE — 1921 


tele întrebări ce mi le pune, răspund că primese un 
guvern Maniu, dar că recomand o formaţiune prezidată 
de Averescu, însă numai pe baza programului economic 
pe care lam schiţat la Iaşi. Părintele Man mă aprobă. 
cu căldură... 

2 Decembre, — Dela deschiderea Camerei, toată săp- 
tămâna a fost ocupată cu o violentă controversă împre- 
jurul unor cuvinte de ameninţare pe care Averescu le-a 
rostit în contra Coroanei. Un comunicat fulgerător al 
liberalilor, deasemenea al Bucovinenilor lui Nestor; în 
sfârşit toate gâstele salvând. «Capitolul». — Regele a 
avut eri o lungă convorbire cu Averescu : a sosit chiar 
cu o jumătate de oră întârziere la concertul legaţiunei 
Italiei. Rezultatul a fost: o retractare pe care Averes- 
cu a citit-o şi la Cameră şi la Senat. Fapt destul de u- 
militor pentru cineva care vorbise : «de aşa rezistență, 
cum nu s'a mai pomenit !» — Garoflid mi-a spus: «Era 
negru, bietul general, când a citit declaraţia». 

5 Decembre, — Americanul Clarke s'a întors din că- 
lătoria sa în Ardeal, în care a fost însoţit de d. Stoica 


différentes questions qu'il me pose, je réponds gue j'accepte 
nu gouvernement Maniu, mais que je recommande une for- 
matiou présidée par Averescu, mais rien que sur la base du 
programme économique esquissé à Lassy. Le Père Manu très 
chaud... 

2 décembre. — Depuis louverture de la Chambre, tonte 
la semaine a été prise par unea violente controverse autour 
des paroles de menace qu’Averesen a prononcées contre la 
Couronue. Communiqué fulgunaut des libéraux, idem des 
Bucoviniens de Nistor, enfin toutes les oies sauvant le 
Capitole, 

Hier le Roi a en nue longue conférence avec Averescu: 
il est même arrivé nue demi-heure en retard au concert de 
la légation d'Italie. Il en est résulté uue retraction qu’'Ave- 
reseu a lue à la Chambre et au Sénat. Assez humiliant le 
fait pour quelqu’uu qui avait parlé de «résistance telle qu’on 
n'cn avait pas encore vue!» 

Garoflid m'a dit: «Era negru bietul general când a citit 
declaraţia». 

5 décembre. — L’'Américain Clarke, retour de sa tonrnée 
avec M. Stoica en Ardeal, en rapporte des documents à uti- 


NOTE POLITICE — 1921 145 


si de unde a adus documente bune a fi întrebuințate în 
contra propagandei pe care Ungurii o fac în contra 
noastră ; însă de natură a caracteriza incapacitatea noas- 
tră administrativă. In scoalele ungureşti se mai între- 
buinţează şi acum cărţile dinainte de război, care glori- 
fică eroii naţionali unguri, şi în biserici se mai cântă 
imnul naţional ungar. — El îmi spune că sunt foarte 
popular (!) în Transilvania: «Ein Mensch, ein Wort !» 

Ministrul Garoflid vine la mine ca ambasador, sub 
forma următoare : «Majoritatea vrea o concentrare : îmi 
dai voe să o propun şi eu d-ta ?» El specifică, rezumân- 
du-le, toate punctele discutate şi adaugă: «Dar dacă ge 
neralul ar cere o fuziune a partidelor ?» — Am răspuns: 
«In acest caz el nu va avea pe Ardeleni». Şi Garoflid 
adaogă că o colaborare la tuvern ar face fuziunea mai 
uşoară. 

Baranga aduce vestea că Bontescu pleacă diseară 
cu un vagon ministerial, însărcinat de Averescu, să aducă 
pe Maniu şi pe Vaida. 

7 Decembre, — Părintele Man, eşind dela Cameră, 
insistă ca să-l primesc. Vaida à sosit, Maniu nu: Tot 





liser contre la propagande que font les Hongrois contre nous, 
mais de nature à caracteriser notre incapacité administra- 
tive. Dans les écoles hongroises on emploie encore les livres 
d'avant guerre qui célèbrent les héros nationaux hongrois et 
dans les églises on a encore le chant national de la Hongrie, 
Il m'apprend que je suis extrêmement populaire (!)... en Tran- 
sylvanie: Ein Mensch, ein Wort! 

Le ministre Garoflid vient en ambassadeur sous la forme 
suivante: «la majorité veut une concentration: m'est il 
permis de la proposer aussi avec vous?» Il spécifie — en les 
résumant — tous les points discutés et ajoute: «Et si le géné- 
ral demandait une fusion des partis?» — J'ai repliqué: «ll 
n'aura pas alors les Ardeleni» et Garoflid ajoute qu’une 
collaboration au gouvernement la rendait plus facile, 

— Baranga rapporte que Bontesco part ce soir en wagon 
ministériel chargé par Averescu de lui ramener Maniu et 
Vaida. 

7 décembre, — Le père Manu, — insistant — m'arrive de 
la Chambre, Vaida est arrivé, Maniu pas : toujours la même 


*10 


146 NOTE POLITICE — 1921 


aceiaşi «diplomaţie» cusutä cu aţă albă. In rezumat: 
«Situaţia este scimbată, zice Man, din moment ce gu- 
vernul v'a făcut propuneri — (desigur nu eu am vorbit 
de aceasta) —Noi suferim în autoritatea noastră prin fap- 
tul că nu suntem în Cameră şi cu toate astea nu vom 
face noi primul pas; este de datoria guvernului de a 
ne face propuneri concrete. — (Insist în două rânduri 
dacă sunt autorizat să comunic aceasta guvernului, şi 
Man mi-o cere formal). Man: «N'ar trebui să. intraţi 
dv. singur din partidul div. în guvern ; şi apoi cum ră- 
mâne cu pactul tacit dintre noi ?». (Aceasta, este, presu- 
pun, sensul situaţiei schimbate). — Eu : «Poţi să-i spui 
lui Vaida că nu voi face nimic fără o apropiere cu 
Ardelenii»..— Manu, foarte satisfăcut, mă întreabă dacă 
poate să comunice formal aceste lucruri lui Vaida. Ii 
răspund afirmativ. 

11 Decembre, — Criza este acută la Cameră şi la 
Senat. Take Ionescu şi ministrul finanţelor sunt foarte 
viu atacați. Se ştie că Take Ionescu a încercat să for- 
meze un guvern în afară de Averescu ; el a făcut pro- 
puneri directe lui Vaida, care i-a răspuns: «Te împaci 














«diplomatie» au fil blanc. Resumé: la situation est changée 
puisque le gouvernement vous a fait des ouvertures — (ce 
n'est certes pas moi qui en ai parlé).— Nous souffrons dans 
notre autorité du fait d’être hors la Chambre et pourtant 
nous ne ferons pas le premier pas, C’est au gouvernement 
à faire des propositions concrètes. (J'insiste par deux fois 
si je suis autorisé à communiquer cela au gouvernement et 
Manu me le demande). Manu: Vous ne devriez pas entrer 
seul de votre parti, et que devient le pacte tacite avec nous? 
(C’est là je suppose le sens de la «situation changée»). Mais 
vous pouvez dire à Vaida que je ne ferai rien sans un rap- 
prochement avec les Ardeleni. Manu, très satisfait, me de- 
mande s'il peut communiquer formellement la chose à Vaida. 
— Réponse affirmative. 

11 décembre, — La crise est aigue à la Chambre et au 
Sénat, Take Ionescu et le ministre des finances sont atta- 
qués avec violence, On sait que Take Ionescu a essayé de 
former un gouvernement en dehors d'Averescu; il a fait des 
ouvertures directes à Vaida, qui lui a tranquillement repli- 
qué: «Vous reconciliez-vous avec Marghiloman?» Tout ceci 


NOTE POLITICE — 1921 147 


cu Marghiloman ?» — 'Toate acestea au supărat pe A- 
verescu şi pe majoritate. 

Vineri am fost rugat de Zamfirescu să-i acord o 
întrevedere la Hotel Bulevard : el cerea ca întâlnirea 
noastră să rămâie secretă. Mi-a propus din partea lui 
Averescu, şi autorizat de el, să intru în partidul lui; 
apoi Averescu, obosit, s'ar da la o parte şi mi-ar da 
mie directiunea partidului. Averescu a căutat un succe- 
sor şi nu l-a găsit: «ce ar spune Argetoianu ?» adaugă 
Zamfirescu. — Eu refuz. — Duiliu Zamfirescu mă roa- 
gă să văd direct pe Averescu şi adaogă: «Lui Take i 
se va, da, după cum merită, un picior undeva». 

Eri, Sâmbătă, Duiliu Zamfirescu a revenit: «Vei 
vorbi cu Averescu la începutul săptămânei...« Eu nu 
arăt nici o grabă. Zamfirescu insinuiazä că ar trebui 
să văd şi pe Ardeleni. (Presupun că se întâmpină greu- 
täti din partea lor). Eu răspund că nu stau de vorbă 
nici într'o parte nici într'alta:; nu pot să mă substitui 
preşedintelui de Consiliu actual sau «in spe». 

" In fine, azi dimineaţă, după ce mwa căutat în tot ora- 
şul, Zamfirescu îmi telefonează că are o mulţime de nou- 


a irrit Averescu et la majorité, Vendredi, prié par Zam- 
firescu, ai été le voir au Boulevard: il demandait pournotre 
entrevue du mystère, Il ma proposé de la part d’ Averescu, 
autorisé par lui, d'entrer dans son Parti, puis Averescu qui 
a cherché un successeur et ne l’a pas trouvé— «que dirait Ar- 
getoyanu?» — fait Zamfirescu —, fatigué d’ailleurs, se met- 
trait de côté et me laisserait la direction. Je refuse: Ce se- 
rait encore faire de la politique. Nous arrivons à la conclu- 
sion qu'il faudrait directement causer, Quant à Take, «i se 
va da, cum merită, cu piciorul unde-va». Hier, samedi. Duiliu 
est revenu: vous causerez au commencement de la semaine... 
Je ne marque aucun empressement. Duiliu m'insinue que je 
devrais voir les Ardeleni. (Je suppose qu'il y a du tirage). 
Réponse: Je ne porte des paroles ni d’un côté, ni de l’autre; 
` je ne puis me substituer au président du conseil actuel ou 
în spe. 

Enfin, ce matin, après avoir couru me chercher jusqne 
chez Michel, Duiliu me téléphone : «J’ai une foule de bonnes 


148 NOTE POLITICE — 1921 


täti bune să-mi spue şi că vine să mă ta la ora 134. «Di- 
mineata» dă demisia lui Take Ionescu ca sigură. 

— Lupu a spus eri lui Gică Ştefănescu că el şi cu 
Stere au somat pe Averescu să închee cu Marghiloman 
şi să rupă cu Take Ionescu. 

— Ora 2, la Averescu. El începe cu vorbele: «Pe 
cine nu-l laşi să moară..... A trebuit două luni, ca să dau 
un minister d-lui Take Ionescu, pe care Regele nu-l 
prea voia....». El şi-a dat demisia azi dimineaţă, îm- 
preună cu Mişu Antonescu. Sunt trei portofolii va- 
cante şi Averescu oferă: Afacerile Străine lui Vaida, 
Justiţia lui Maniu, Comerţul şi Industria mie. — Vor- 
besc de program : «Ne vom înţelege între noi», îmi răs- 
punde Averescu. Vorbesc de mari concesiuni ce trebue 
făcute Ardelenilor. El răspunde: «am şi eu oamenii mei 
la Alba-Iulia : Mihali, Goga, Lucaci... «— Constat încă 
odată că nu vorbim aceeaşi limbă. Dau sfatul să se în- 
ţeleagă întâi cu Ardelenii, cari sunt o putere parlamen- 
tară, şi apoi cu mine care n'am nici un aport în Cameră. 
Dar, cum insistă pentru un răspuns, pentru că va ve- 


choses à vous annoncer et je viens a 1 3/4 vous emmener», — 

La «Dimineaţa» donne romme certaine la démission de 
Take Ionescu. 

Lupu a dit hier à Gică Stefanescu que lui et Stere étaient 
allé sommer Averescu de conclure avec Marghiloman, et de 
rompre avec Take. i 

' 2 h, chez Averescu. Il commence: «Pe cine nu laşi să 
moară....; a trebuit două luni ca să dau un minister d-lui 
Take Ionescu, pe care Regele nu-l prea voia...» Il envoie au 
président sa démission et celle de Mişu Antonescu ce matin. 
La substance de notre entretien: il y a trois portefeuilles va- 
cantes et Averescu offre les affaires étrangères à Vaida, la 
justice à Maniu, le commerce et l’industrie à moi. Je parle 
de programme: «Nous nous entendrons entre nous», me ré- 
pond Averescu. Je lui parle de larges concessions aux Ar- 
deleni : «J'ai aussi des hommes à Alba-Iulia : Mihaly, Goga, 
Lucaci...» — Nous ne parlons décidement pas la même lan- 
gue, Je donne le conseil de s'arranger d'abord avec les Ar- 
deleni, qui sont une force parlementaire, ensuite avec moi 
qui n'ai aucun apport dans les Chambres. Mais comme il 
insiste pour une réponse, car il verra le Roi demain, je lui 


NOTE POLITICE — 1921 149 


dea mâine pe Rege, îi spun că: trebue să se gândească 
la o remaniere mai largă, care să dea impresia unei 
grupări de partide şi că trebue să dea trei locuri Arde- 
lenilor şi două progresiştilor. Dacă poate să se înţeleagă 
numai cu trei portofolii, îi voi da pe cineva sigur 
pentru a arăta concursul meu, — dar că intrarea mea 
în guvern ar servi la Finanțe ; la Comerţ însă n'ar avea 
nici-un rost. 

— La ora 6 muzică şi ceai la Regina (a se vedea 20 
Dec.). Dela început Regele mă ia de-o parte, căci «n'am 
venit decât ca să vorbesc politică cu d-ta», îmi spune el. 
Conversaţie toată vremea cât a ţinut concertul; adesea- 
ori aud rău pe Rege, cu toate că-mi vorbeşte la ureche. 
Nici o indicație în ceeace priveşte manoperile lui Take, 
nici în privinţa liberalilor. (Colonelul Arion, care era 
la ceai, a văzut azi dimineaţă pe Take Ionescu, care nu 
pierduse orice speranţă de a forma el guvernul). O alu- 
zie directă a Regelui: A nu se uza pentru un guvern de 
2—3 săptămâni o putere care va putea fi mai bine în- 
trebuintatä mai târziu. Regele îşi rezumă gândul în 
modul următor : El vrea o destindere (a insistat de 'mai 
multe ori asupra destinderei); nu trebue ca soluţia să 





dis: il faut songer ă un remaniement plus large, qui donne 
l'impression d'un groupement de partis et qu'il doit réserver 
trois places aux Ardeleni et deux aux progressistes, S'il peut 
solutionner avec trois portefeuilles, je lui donnerai quelqu'un 
de sûr pour marquer mon concours, mais que aux finances 
mon entrée servirait, aux Commerce elle ne signifierait rien. 

6 h. thé et musique chez la Reine. Dès le début nous nous 
incrustons dans un petit canapé, le Roi et moi, «can c'est 
pour causer politique avec vous que je suis venu», Conver- 
sation tout le long du concert; souvent jentendais mal le Roi 
quoique causant à l'oreille. Aucune indication quant aux 
manigances de Take, ni concernant les libéraux. Le colonel 
Arion, qui était du thé, a vu ce matin Take qui n'avait pas 
abandonné tout espoir de constituer le gouvernement. 

Une note directe: ne pas user pour un gouvernement de 
2 ou 3 semaines une force qui pourra être mieux utilisée plus 
tard. Le Roi résume sa pensée: il veut une détente — (insisté 
plusieurs fois sur la détente); — il ne faut pas que la solu- 


150 NOTE POLITICE — 1921 


mai zăbovească; cheltuelile inutile trebue reduse; vrea 
un regim economic care să permită colaborarea capita- 
lului străin; respectarea pactului dela Alba-Iulia; impo- 
zitele noui, puse treptat la o parte. — Am profitat de 
ocazie ca să spun că reîntoarcerea prea grabnică a libe- 
ralilor va găsi multă opoziţie, şi că luptele electorale vor 
fi teribile. 

— Seara Garoflid, eşind dela Consiliu, vine la mine. 
Intrevederea lui Averescu cu partidul naţional n'a dat 
nici un rezultat; Maniu s'a dat în lături, iar Vaida a spus 
că din moment ce se tratase cu liberalii, partidul 
naţional nu putea, dintr'odată să vie la Averescu şi că, 
dacă sar trece mai întâi printr'un guvern intermediar 
Take Ionescu, lucrul ar fi mai uşor... (Şiretenie!) In 
urmă Garoflid mă roagă să văd pe Ardeleni ca să le 
deschid ochii. Ii răspund că o voi face numai în cazul 
când preşedintele de consiliu mar ruga el s'o fac. 

12 Decembre, — Primul, dintr'o zi agitată, care vine 
să mă vadă. este Mihaly. Din convorbirea cu el aflu 
multe asupra uneltirilor lui Maniu şi Vaida. Mihaly 
îi crede câștigați de liberali; însă ei manevrează în aşa 


tion tarde; il faut réduire les dépenses inutiles; un régime 6- 
conomique permettant la collaboration du capital étranger; 
respect du pacte d'Alba-lulia; les impôts nouveaux mis pro- 
gressivement à l'écart. — J'ai profité de l’occasion pour dire 
que le rappel trop précipité des libéraux a suscité beaucoup 
d'opposition et que la lutte électorale serait terrible. 

Le soir Garoflid, venant du Conseil des ministre, L’en- 
trevue d'Averescu avec le parti national n’a rlen donné; Ma- 
niu s’est dérobé; quand à Vaida, il a avancé que: ayant traité 
avec les libéraux, le parti national ne pouvait tout de go 
venir à Averescu; que si auparavant on passait par un gou- 
vernement intérimaire Take Ionescu, ce serait plus facile... 
(Finesse!) Là-dessus Garoflid me prie de voir les Ardeleni 
pour leur dessiller les yeux. Je lui réponds que je ne le ferai 
que si de président du conseil mé le demande. 

12 décembre, — Le premier d’une journée mouvementée qui 
vient me voir, est Mihaly. Sa conversation mwen dit long sur 
les menées de Maniu et de Vaida; il les croit acquis aux 
libéraux; ils pousent les choses de façon à paraître avoir eu 


NOTE POLITICE — 1921 151 


fel ca să aibă aerul, în ziua când liberalii vor apare cu 
decretul da disolvare la mână, că au avut mâna for- 
tată. — De altminterea domnii aceştia au anunţat mereu 
dorinţa de a avea o întrevedere cu mine, întrevedere 
care n'a avut niciodată loc. 

— Al doilea vine Garoflid, după Consiliu. El mă 
roagă din partea lui Averescu să văd pe Ardeleni, ho- 
tărât fiind să le facă cele mai mari concesiuni. Garoflid 
mă mai roagă să văd pe Rege, pentru ca să-i arăt ce gre- 
şeală ar face dacă sar da, cu mâinile legate, liberalilor. 
Accept prima parte; dar declin pe a doua. — Rog pe 
Mihaly să invite diseară la mine pe Maniu şi pe Vaida; 
se pare de altfel că ei voiau, într'un mod spontan, să vie 
să mă vadă. Ei sunt însă atât de adaptabili încât lipsa 
lor nu m'ar surprinde. 

— Al treilea vizitator, dr. Lupu. El declară că va 
susține guvernul Averescu remaniat şi că face presiune 
asupra Ardelenilor ca să intre în el. Ţărăniştii nu pri- 
mese cu nici un preţ un minister Take Ionescu. El mă 
roagă să spun Ardelenilor că färänistii nu pun decât o 
singură condiţie : votul legei electorale, asupra cäreia 


la main forcée lorsque les libéraux apparaîtront le décret 
de dissolution à la mâin. D'ailleurs ces Messieurs ont tout le 
temps annoncé leur désir d'avoir un entretien avec moi et cet 
entretien n’a jamais eu lieu. 

Le second, Garoîflid, vient à 2 h. sortant du Conseil, I 
me prie de la part d'Averescu de voir les Ardeleni, décidé à 
leur faire les plus larges concessions. Garoflid me prie aussi 
de voir le Roi pour lui expliquer la faute qu'il commettrait 
à se livrer pieds et poings liés entre les mains des libéraux. 
Accepte la première commission; je décline la seconde, Je 
prie Mihaly d'inviter Maniu et Vaida pour ce soir: il paraît 
d'ailleurs qu’ils devaient spontanément venir me voir. Ils 
sont à tel point fuyants que leur carence ne me surprendrait 
guère. 

Troisième visiteur, le Dr. Lupu. Il soutiendra le gouver- 
nement remanié d'Avereseu et fait pression sur les Ardeleni 
pour y entrer. Les tzaranistes n’acceptent à aucun prix un 
ministere Take Ionescu. Il me charge de dire aux Ardeleni 
que les tzaranistes ne posent qu'une seule condition: le vote 
de la loi électorale sur laquelle ils feront quelques conces- 


152 NOTE POLITICE — 1921 


ei vor face câteva conceswmni partidului naţional (acest 
partid vrea menţinerea actualului regim, care apără pe 
Ardeleni în contra Ungurilor), căci. zice el cu drept cu- 
vânt, nafionalistii ar duce litigiul înaintea Societăţii 
Naţiunilor dacă li sar lua drepturile lor de minoritäti.— 
Lupu mă mai însărcinează să declar că ei ar accepta un 
guvern Maniu pentru a prezida viitoarele alegeri con- 
stitutionale. 

— In fine vine Bontescu, care explicä refuzul de 
aseară pentru motivul că propunerile lui Averescu erau 
insuficiente. Nationalii se tem că Regele mar primi 
combinatiunile Averescu — (n'ar fi oare o lucrare pe 
dedesubt din partea lui Mişu, în favoarea liberalilor ?), 
— ceeace i-ar compromite gratuit, şi ei își închipuesc o 
demisie a lui Averescu, cu dreptul, admis de Rege, de a 
desemna el succesorul lui şi acest succesor să formeze 
cabinetul. 

— La Cameră răspândindu-se svonul că Take Io- 
nescu sar fi angajat faţă de Rege.să aibă pe Ardelenii 
partizani ai lui Averescu, Goga s'a însăroinat să des- 
mintă faptul. Mi se telefonează că el a făcut-o în ter- 


sions au parti national (ce parti veut le maintien du régime 
actuel qui les prémunit contre les Hongrois) car, dit-il avec 
raison, les nationalistes porteraient le litige devant la So- 
ciété des Nations si on leur déniait leurs droits de minorités. 
Lupu me charge encore de déclarer qu'ils acceptent un gou- 
vernement Maniu pour présider les futures élections consti- 
tutionnelles. 

Enfin Bonteseu qui explique le refus d'hier soir, parce 
que les propositions d'Avarescu ont été insuffisantes. Les 
nationaux ont peur que le Roi n’accepte pas les combinaisons 
Averescu — (y a-t-il comme on le dit, un travail souter- 
rain de Mişu en faveur des libéraux?) — ce qui les compro- 
mettrait gratuitement, et ils imaginent une démission d'A- 
vereseu avec le droit admis par le Roi de désigner son suc- 
cesseur et ce successeur formant le Cabinet. 

A la Chambre, le bruit s'étant répandu que Take Ionescu 
s'était fait fort devant le Roi d'avoir les Ardeleni partisans 
d'Avereseu, Goga s’est chargé de démentir le fait. On me té- 


NOTE POLITICE — 1921 153 


meni foarte vii în contra lui Take Ionescu. Goga ata- 
când pe Take! !... 

13 Decembre. — M'am dus să văd pe Ardeleni, după 
ce am cerut lui Averescu să-mi confirme că mai aveam 
mandatul lui ca să stau de vorbă cu ei; Garoflid îmi 
asigurase aceasta, dar Averescu m'a informat prin tele- 
fon că el hotärîse să se retragă şi că indică pe Coandă 
ca succesor; cu toate astea el mă roagă să continuu con- 
versatiile cu Ardeleni; «noroc bun», termină el la tele- 
fon. Deci el pune preţ pe aceasta. 

Am vorbit două ore, dintâi cu Maniu şi apoi cu 
Maniu si cu Vaida. Lungi, întortochiati, plini de reti- 
cenţe : Alegeri libere, dar bine conduse; democraţie, dar 
nu anarhie ; economii, dar fără frustratiuni; reprezenta- 
rea minorităţilor, dar nu să se înece Ungurii, ete. ete... Fon- 
dul întretinerei este că ei vor sta de vorbă cu orice pre- 
sedinte care va avea disolvarea; Vaida a arătat chiar 
că Take i-ar place mai mult decât Coandă; nu vor să 
intre întrun guvern care war avea durată lungă. Tinta 
lor adevărată este o grupare : partidul poporului, ei şi 
Marghiloman; sub preşedinţia mea, zic ei; sub a lor, 
speră ei. Un astfel de guvern «neutralizat» (?) ar face 


—— 


léphone qu'il l’a fait en termes très vifs contre Take. Goga 
chargeant Take ! 

13 décembre, — J'ai été voir les «Ardeleni», après m'être 
fait confirmer par Averescu que j'avais encore son mandat 
pour causer avec eux; (Garoflid men a donné l'assurance, 
mais Averescu m'a informé au téléphone qu'il avait pris la 
décision de se retirer, qu'il désignait Coandă, mais qu'il me 
priait de continuer la conversation; «bonne chance» — finit- 
il au téléphone. Donc il y met du prix. Causé deux heures 
avec Maniu, puis avec Maniu-Vaida. C'est long, filandreux. 
plein de reticences: alegeri libere, dar bine conduse: demo- 
cratie, dar nu anarchie; economii, dar färä frustratiuni; re- 
prezentarea minorităţilor, dar nu să ne înece Ungurii; ete., 
ete. Le fond de l'entretien est qu’ils causeront avec tout prè- 
sident qui: aura la dissolution; Vaida même, à deux reprises. 
a indiqué que Take lui plaisait mieux que Coandă; ils ne 
veulent pas être d'un gouvernement qui wait pas de la durée. 
Leur but véritable est un groupement: parti du peuple, eux 
et Marghiloman sous ma présidence, disent-ils; sous la leure, 
espèrent-ils. Un pareil gouvernement «neutralisé» (1) ferait 





154 NOTE POLITICE — 1921 


alegeri cari ar da atunci guvernului forma sa defini- 
tivă. Toată conversaţia tindea la această concluzie. — 
Maniu m'a mirat când, vorbind de Take Ionescu, a spus: 
«Eu nu pot zice unui om care ar fi însărcinat de Rege : 
dar d-ta eşti plin de păcate. Il întreb numai: ce ai? ce 
poţi ?» — Probabil că nu trebue dat decât o creantà li- 
mitată următoarei formule a lui Maniu în favoarea tezii 
sale: «Mai bine să facem aşa, bloc în contra Brätienilor 
la guvern, decât să-l facem în opoziţie». — Premisa tu- 
tulor rationamentelor lor este următoarea: tot răul 
vine din alegerile siluite făcute de Averescu; trebue ale- 
geri noui cari să dea guvernul definitiv. 

— La ora 1 se anunţă că Averescu a dat Regelui 
demisia sa întrun ton foarte aspru (afirmarea aceasta 
că tonul demisiei ar fi aspru, este falsă. Averescu mi-a 
arătat textul; el e foarte cuviincios; însă nu este demi- 
sie îndemânatecă prin faptul că-şi recomandă succeso- 
rul) — şi că Take a fost însărcinat să constitue guver- 
nul. Take a cerut un răgaz de trei zile, care i-a fost 
acordat. 

Regele vorbeşte de «destindere» : El alege pe omul 
cel mai pătimaş şi care stârneşte cel mai mult necaz... 





les élections qui donneraient alors au gouvernement sa for. 
me définitive. Toute la conversation tendait à cette fin. Ma- 
niw m'a étonné quand, parlant de Take, a dit: «Eu nu pot 
zice unui om care ar fi însărcinat de Rege: dar d-ta eşti plin 
de păcate. Il întreb ce ai? ce poţi ?» — Il ne faut peut-être 
prêter que créance limitée aussi à la formule suivante de 
Maniu en faveur de sa these: «Mai bine să facem bloc în 
contra Brătienilor la guvern decât să-l facem în opoziţie». 
La premise de tout leur raisonnement est la suivante: tout le 
mal vient des élections «siluite» faites par Averescu; il faut 
de nouvelles élections qui donnent le gouvernement définitif. 

A 1h. on annonce qu’Averescu a envoyé sa démission au 
Roi (sévère de ton). Renseignement faux. Averescu m'en a 
montré le texte. Très convenable, Pas adroit seulement en ce 
qu'il recommande son successeur. Take Ionescu a été chargé 
de constituer le gouvernement, Take a demandé un délai de 
trois jours qui lui a été accordé. 

Le Roi parle de détente: il choisit l'homme le plus hai- 
neux et qui suscite le ph's de colères. IX veut des économies: 


NOTE POLITICE — 1921 155 


El vrea economii : şi ia pe prototipul risipei... Se plânge 
de corupție: şi alege pe Take... Mă întreb, aceasta e lu- 
cru serios ?. Sau este comedie ? 

— Aflu prin Garoflid că Averescu e liniștit, aproa- 
pe mulţumit; şi prin Corteanu că Argetoianu pretinde 
că el este autorul acestei combinatiuni care nu e decât 
o înscenare. Această braşoavă este cu totul în genul lui 
Argetoianu. 

— Lupu vine grăbit la mine : cum el trebue să se 
întâlnească cu Maniu, vrea să ştie ce mi-a spus. El pri- 
meşte, dar trebue votată legea electorală: vorbisem cu 
Ardelenii de această cerinţă, care nu părea că ridică 
vre-o obiecfiune prea însemnată. La întrebarea mea, el 
răspunde că în caz când Take sau liberalii dizolvă Ca- 
mera, noi mergem împreună la alegeri. 

15 Decembre. — Take Ionescu face toate demersurile 
posibile pentru a putea să-şi complecteze ministerul, se 
adresează ori şi cui din majoritate şi chiar afară din Par- 
lament. Toate mijloacele sunt bune, pentru el, căci con- 
tează la, prorogarea Camerilor, în care răstimp el va pu- 
tea să evolueze şi să cumpere o majoritate. Nimic de 


il prend le prototype du gaspillage. Il se plaint de la cor- 
rution ; il jette son dévolu sun Take... Est ce serieux? Est- 
ce une comédie? 

J'apprends par Garoflid qu'Averescu est tranquille, pres- 
que satisfait, —et par Corteanu gu'Argetoyanu prétend qu’il 
est l’auteur de la combinaison et que c'est une frime. C’est 
assez comme blague dans le genre d'Argetoyanu. 

Lupu vient me voir, pressé. Comme il doit rencontrer 
Maniu, il veut être au courant de ce que celui-ci m'a dit. 
Lupu accepte, mais il faudra la loi électorale: j'avais parlé 
aux Ardeleni de cette exigence qui ne semblait soulever au- 
cune objection. A ma question, il me répond qu’en cas de dis- 
solution par Take ou par les libéraux, nous marchons en- 
semble aux élections. 

15 décembre, — Take Ionescu multiple ses démarches en 
vue de composer son ministère; il s'adresse à n'importe qui 
de la majorité aussi bien que hors du Parlement. Tout lui est 
bon, car il compte sur la prorogation des Chambres pendant 
laquelle il pourrait évoluer et acheter une majorité. Rien à 
noter pour hier. Argetoyanu m'a abordé au Club pour me 


155 NOTE POLITICE — 1921 


notat pe ziua de eri. — Argetoianu mi-a spus la Club: 
«Comedia cu Take nu va reuşi; există între Rege si 
mine ceva, care îmi permite să fiu afirmativ; Coandă 
va fi chemat, şi dacă Ardelenii nu intră în guvern, vom 
merge împreună şi vom forma cabinetul fără ei». A- 
ceastă siguranţă n'ar fi ea oare un simplu efect al uşu- 
rinţei lui Argetoianu ? 

— Am întrunit comitetul meu pentru a-l consulta : 
Dacă Coandă ar fi însărcinat cu formarea guvernului, 
mergem cu el, chiar dacă Ardelenii nu primesc să intre 
si ei? Au răspuns afirmativ: Arion, Corteanu, Do- 
brescu, Cantacuzino; contra sa pronunțat Hârjeu, dar 
în urmă şi-a schimbat opinia; Catargi ar fi mai mult 
contra ; Mitilineu, categorie contra, dar s'a raliat când 
Yam făcut atent că dacă refuzăm solutiunea Coandă, 
aceasta ar însemna venirea imediată a liberalilor şi izo- 
larea noastră în alegeri, căci Averescu nu ne-ar ierta că- 
derea lui reală. 

— Mârzescu este îngrijat. Coandă a făcut greşala 
să spue că el nu va guverna de cât după indicaţiile lui 
Averescu, ceeace pentru Rege (şi liberalii trebue s’o 


dire: «La comédie Take n’aboutira pas; îl y a entre le Roi 
et moi quelqué chose qui me permet d’être affirmatif; après, 
c'est Coandă qui sera appelé, et si les Ardeleni n'entrent pas 
au gouvernement, nous irons ensemble et nous formons le ca- 
binet sans eux». Cette belle assurance n'est-elle pas, par ha- 
hard, Teffet simple de la légereté d'Argetoyanu? 

Réuni mon comité pour consultation: si Coandä est char- 
gé de faire le gouvernement, allons-nous avec, si les Arde- 
leni n'acceptent pas dy entrer? Pour l’affirmative: Arion, 
Corteanu, Dobrescu, Cantacuzène: contre Herjeu, mais il a- 
mende par la suite son opinion: Catargi pencherait plutôt 
pour la négaiive, Miilineu catégoriquement non, mais s'est 
rallié alors que j'ai fait valoir que si nous refusons la solu- 
tion Coandă, c'est l’arrivée des libéraux et alors. c’est l’isole- 
ment dans les élections, Averéscu ne pouvant nous pardonner 
sa chute réelle. 

Mârzescu est inquiet. Coandă a fait la faute de déclarer 
qu'il n’agirait que selon les indications d'Averescu, ce qui, 
aux yeux du Roi — les libéraux doivent en savoir quelque 


NOTE POLITICE — 1921 157 


ştie) este un viciu redibitoriu. Blumenfeld, trimis de 
Mârzescu, a venit să mă consulte asupra repescuirei lui 
Coandă, liberalii crezând că Take Ionescu era în stare 
să se înţeleagă cu täränistii pentru a vota legea electo- 
rală, de care ei, liberalii, nici nu vor să audă. Această 
comedie mă amuză, ea tinde probabil să mă facă să 
vorbesc. 

— Garoflid (10 ore seara) crede că combinaţia 
Coandă este foarte compromisă. La gafa declaratiuni- 
lor lui Coandă, a venit să se adauge astăseară, la adu- 
narea majoritäfilor, un nou discurs de ameninţări al lui 
Averescu. Garoflid nu mai vede salvarea decât întrun 
guvern neutru (naţional) formula Maniu. Mă roagă să 
lucrez în acest sens pe lângă Averescu. 

16 Decembre. — Vaida, la amiază : «Pot şi eu, în 
sfârşit, să vorbesc deschis cu D-ta». Aceasta este o aluzie 
la comunicatul dat aseară după o deliberare a Comi- 
tetului naţional: refuzul de a participa la guvernul 
Take Ionescu şi declaraţia că nu vor intra decât în gu- 
vernul care va avea disolvarea. — Vaida mă întreabă ce 
este de făcut acum pentru a ajunge la formula Maniu; 








chose — est un vice rédhibitoire. Blumenfeld se dit envoyé 
par lui pour nous consulter sur le repêchage de Coandă, les 
libéraux croyant Take Ionescu parfaitement capable de s'en- 
tendre avec les tzaranistes pour voter la loi électorale, dont 
eux, les libéraux, ne veulent pas entendre parler. Cette co- 
médie m'amuse: elle tend probablement à me tirer les vers 
du nez. 

“Garoflid (10 h. soir) commence à croire que la combinai- 
son Coandă est plus que compromise. A la gaffe des décla- 
rations Coandä est venu se joindre, ce soir, à la réunion des 
majorites, un nouveau discours de menaces d'Averescu. Ga- 
roflid ne voit plus le salut que dans un gouvernement neu- 
tre (national) formule Maniu. Il me prie d'agiri dans ce sens 
sur Averescn, 

16 décembre —Vaida, midi. «Je puis enfin vous voir libre- 
ment». C'est une allusion au communiqué donné hier soir 
après délibération du comité national: refus de participer au 
gouvernement Take; déclaration de n’entrer que dans le gou- 
vernement qui aura la dissolution. Vaida me demande car- 
rément ce qu'il y a maintenant à faire pour arriver à la for- 


158 NOTE POLITICE — 1921 


eu i-am destăinuit demersul lui Garoflid şi înţeleg ca 
partidul national să conteze pe mine şi pentru a lucra pe 
lângă Averescu si pe lângă Rege! — Când esea Vaida 
dela mine, Garoflid îmi comunică că aranjase o înter- 
vedere între mine şi Averescu. 

— După înmormântarea fiului generalului Väleanu, 
ne-am întâlnit, cu Averescu, la Preşedinţie El crede 
că Coandă va fi de sigur chemat; încă de Marţi, 24 ore 
după demisie, Mişu a venit să-i spue, din partea Rege- 
‘lui, că Take Ionescu nu va avea nici prorogarea, nici 
disolvarea. Eri, Regina a mai spus d-nei Averescu că 
vom avea probabil un guvern Coandă. Dar dacă cumva 
Regele îl înşelase, aceasta se va vedea mâine. 


Din spusele lui se simte că la nevoe el va intra în 
combinaţia Maniu. M'a întrebat chiar sub ve formă ea 
va fi adusă la cunoştinţa Regelui şi cum se va putea 
lansa. 


17 Decembrie. — Aflu dela Brătescu, cumnatul jui 
Stelian Popescu, că, cu toată siguranţa lui Averescu si 
a lui Argetoianu, Regele a acordat prorogarea lui Take 
Jonescu ! 


mule Maniu; je lui ai fait part de la démarche de Garoflid èt 
je comprends que le parti national compte sur moi et pour 
travailler Averescu et pour agir sur le Roi! Vaida sortait 
lorsqu'on me communique que Garoflid avait ménagé un 
entretien entre Averescu et moi. 

Après les obsèques du fils Valeanu, nous nous rencon- 
trons à la présidence. Averescu tient pour certain que Coan- 
dă serait appelé; dès mardi, 24 h. après la démission, Mişu 
est venu lui dire de la part du Roi que Take n’aurait ni pro- 
rogation, ni dissolution, Hier la Reine a encore dit à M-ms 
Averescu qu’on aura probablement le gouvernement Coandă. 
Mais si le Roi lavait trompé, on le verra bien demain. Mais 
on sent que le cas échéant il entrera en plein dans la combi- 
naison Maniu. Il ma même démandé «sous quelle forme» on 
la porterait à la connaissance du Roi et on pourait la lancer. 


17 décembre, — Par Bratescu, beau-frère de Stelian Po- 
pescu, apprends que, malgré la belle assurance d'Averescu- 
Argetoyanu, le Roi a accordé à Take Ionescu la prorogation. 


NOTE POLITICE — 1921 159 


Scriu imediat D-nei Lahovary pentru a vedea pe 
Regina, chestiuni urgente ale societätei «Elisabeta». Mi 
se telefonează că voi fi primit la ora 6 la Cotroceni. 
Din capul locului spun Reginei că am venit mai ales 
să-i vorbesc politică; Regina mă ascultă cu multă băgare 
de seamă ; fiecare din întreprinderile ei este un cuvânt 
potrivit. Când am terminat, Ea mă roagă să redactez 
imediat o notă ca să nu transmită ceva eronat. — In 
ultimul sfert de oră Regina îmi vorbeşte. cu o gingaşe 
ingenuozitate, de lipsa de voinţă a Regelui. — «O ac- 
tiune este pentru el o boală». Regina stimează pe Ave- 
rescu; că dacă el n’a putut niciodată să se înțeleagă cu 
Regele, este că n’au putut niciodată să stea de vorbă 
împreună. In indeciziunea Regelui este ceva «pa- 
tetic»; ar vrea totdeauna să facă mâine ceeace ar 
trebui să facă astăzi. «Vreau să stau de vorbă cu 
El dimineaţa, când luăm dejunul aci împreună; 
îi spun că. am să fac cutare sau cutare lucru, neîn- 
semnat, de exemplu să merg la teatru; de îndată des- 
chide gura : ah! ca şi cum ar avea o obiecfiune mare 
de făcut... «Dar nu este ca să aprobi ce spun, e pur 
şi simplu ca să stau de vorbă cu tine». A sta de vorbă ce 





J'écris aussitôt à Simki Lahovary pour voir la Reine, ques- 
tions assez urgentes concernant l’«Elisabeth». Téléphone à 
1 h. que suis reçu à 6 h. Cotroceni. De plano annonce que 
c’est surtout parler politique que suis venu; la Reine écoute 
très attentive; chacune de ses interruptions est un mot 
juste. Au bout de mon rouleau, elle me prie ide rédiger de 
suite une note pour qu’elle ne transmette rien d’erroné, Dans 
le dernier quart d'heure la Reine me parle, avec une inge- 
nuosité charmante, de l’absence de volonté du Roi. Un acte 
est une maladie pour lui. La Reine estime Averescu; sil 
wa jamais pu s'entendre avec le Roi, c’est qu'ils n’ont jamais 
pu causer ensemble, Il y a dans l'indécision du Roi quelque 
chose de «pathétique»: c’est toujours demain qu'il voudrait 
faire ce qu'il devrait faire aujourd’hui. «Je veux causer le 
matin quand nous déjeunons ici ensemble; je lui dis: je vais 
faire telle ou telle chose, aller pan exemple au théâtre; il 
ouvre de suite la bouche, ah! comme s’il y avait une grosse 
objection... mais ce n'est pas pour que tu approuves que je 
te parle, c'est pour causer avec toi. Causer avee le Roi — 


160 NOTE POLITICE — 1921 


Regele, adaugă Regina, este un lucru care cere o prepa- 
rațiune. Regele observă totdeauna că camerile noastre 
sunt mai frumoase de cât ale Lui: Dar ai spus Tu vre- 
odată că vrei ca odaia Ta să fie albastră, sau roşie, 
sau albă? Tu eşti Regele, deci Tu trebue să spui ce 
vrei, şi noi ne vom însărcina cu executarea. (Cum reese 
din aceste destăinuiri un sentiment de izolare!) — Ni- 
colae este în Anglia; Nicolae se duce la Saint-Moritz; 
tu te gândeşti: Nicolae se urcă în momentul de faţă pe 
Jungfrau ; dar te-ai întrebat vreodată cum Nicolae a 
sosit în Anglia, cine îl face să călătorească şi cum călă- 
toreste? Eu sunt aceea care scriu Regelui Angliei, per- 
soanelor din jurul lui, cari iau toate dispoziţiile şi aşa 
mai departe...». La ora 7 am fost condus în apartamen- 
tul d-nei Mavrodi şi am redactat cu creionul memoriul 
cerut de Regina. — In substanţă: Aventura Take Io- 
nescu a redeşteptat cele mai vii susceptibilitäfi. — Nu 
e nici usurare de raporturi (dau motivele, nici con- 
centrarea — dovadă lipsa de pe lista prezentată, Rege- 
lui, a Bucovinenilor, Transilvänenilor, Basarabenilor.— 
Mai mult chiar, sa aruncat şi pe Averescu în braţele 
täränistilor. 

ajoute la Reine — c’est tout une préparation». — Le Roi fait 
toujours des remarques que mes chambres sont plus jolies 
que la sienne: mais «as-tu jamais dit situ veux une Chambre 
bleue, ou rouge, ou blanche? Tu es le Roi, mais c’est toi qui 
dois dire ce que tu veux et nous nous chargerons du reste. 
(Comme il y a dans ces traits un sentiment d'isolement!!) 
Nicolas est en Angleterre; Nikolas va à St. Moritz; tu te 
dis: Nicolas grimpe à cette heure sur la Jungfrau: t-'es-tu 
jamais demandé comment Nicolas est arrivé en Angleterre, 
qui le fait voyager et comment il voyage? C'est moi qui écris 
au Roi d'Angleterre, à son entourage, qui prends toutes les 
dispositions et ainsi de suite...» 

A 7 h, j'ai été conduit dans l'appartement de M-me Ma- 
vrodi et ai rédigé au crayon l’aide-mémoire demandé par la 
Reine. En substance: «L'aventure Take Ionescu» a éveillé 
les plus vives susceptibilités. Ce n’est ni la détente (je donne 
les raison), ni la concentration, à preuve absence des Buco- 
viniens, des Ardeleni, des Bassarabiens de la liste qu’on pré- 
sente au Roi; bien plus, en fait de détente on a jeté Avereséu 
dans les bras des tzaranistes. Au point de vue du pays, 


NOTE POLITICE — 1921 181! 


Din punct de vedere al tarei este: imposibilitatea 
de a sé lua măsuri financiare, a eăror urgenţă este evi- 
dentă. A acorda prorogarea este a descoperi Coroană: 1) 
A proroga pentru a cumpăra o majoritate? înseamnă a: 
amesteca pe Rege la un trafic imoral. 2) A proroga pen- 
tru a câștiga timp spre a merge către liberali, este tot: 
atât de periculos. — Ardelenii îşi pun déja întrebarea : 
Regele este El liberal ? 

Dacă Regele ware încredere în formațiunea Coan- 
dă, care cade dela sine dacă este alcătuită sub condiţia 
colaborărei Ardelenilor, mai este o'altă soluţie care 
poate oferi un guvern «neutralizat» pentru a prezida 
alegerile. Este: Maniu-Vaida. Acest minister «bine al- 
cătuit» ar avea sprijinul majorităţii, ar fi primit de tă- 
rănişti, ar avea colaborarea mea şi ar alcătui din nou 
unirea tuturor Transilvänenilor. (Garantez pentru uni- 
rea ăcestor elemente). Un guvern Maniu nu poate fi 
atacat de liberali — Regele cunoaşte motivele — și ar 
lua, faţă de Ardelenii din Ardeal responsabilitatea care 
o poartă în momentul de faţa vechiul Regat. 


Notiţa mea va fi înmânată Regelui: Dumnezeu ştie 











c'est l'impossibilité de prendre des mesures financières dont 
l'urgence est évidente. Accorder la prorogation, c’est décou- 
vrir la Couronne: 1) Proroger pour acheter une majorité? 
C’est mêler le Roi à un trafic amoral; 2) Proroger ponr gag- 
néf le temps d’arriver aux libéraux est tout aussi dange- 
rénx. Les Ardeleni posent déjà la question: le Roi est-il «li 
béral? Si le Roi n’a pas confiance dans la formation Coau- 
dă. qui tombe d'elle-mâme si elle est sous condition de col- 
laboration des Ardeleni, il y a une autre solution qui peut 
même offrir un gouvernement eneutralisé» pour présider 
aux élections. C’est Maniu-Vaida. Ce ministere «bien dou- 
blé» aurait l’appui de la majorité, serait accepté par les tza- 
ranistes, aurait ma collaboration et réaliserait la réunion à 
nouveau de tous les Transylvain. (Je garantis la réunion de 
ces élements). Un gouvernement Maniu ne peut pas être at- 
taqué par les libéraux — le Roi en sait les raisons — et 
prendrait vis-à-vis des Ardeleni dé l’Ardeal la responsabi- 
lité qu’endosse actuellement l’ancien royaume. 

Cette note passera aux mains du Roi: Dieu sait si Bra- 


“11 


162 NOTE POLITICE — 1921 


dacă Brătianu nu o va cunoaşte şi el!... Regina este la 
curent cu toate. Când am vorbit de Maniu: «Dar ei nu 
vor cere disolvarea?» — Am indicat mijlocul prin care 
se poate evita, în această privinţă, un angajament for- 
mal. Când am vorbit de prorogare: «Dar ştiu Eu dacă 
nu-i prea târziu ?» 

18 Decembrie. — Take Ionescu şi-a constituit ministe- 
rul cu toate rămăşiţele takismului, plus doui transfugi 
dela Averescu, Mituş Dumitrescu şi Mironescu. «Moni- 
torul» a şi publicat decretul de prorogare: ministerul nici 
nu s'a prezentat înaintea Camerilor! Nu-mi reamintesc 
să fi fost vreodată vreun precedent. 

— Blumenfeld pretinde că-mi aduce din partea lui 
Mârzescu două precizii: — primul, Brătianu are de 
gând să se adreseze tuturor şefilor de partide pentru 
opera constituțională. Aceasta este un amendament 
la declaraţia făcută de Vintilă la Dacia, vorbind de con- 
cursul acelora care au făcut unirea, deci cu excluderea 
lui Marghiloman, Stere, Averescu. Al doilea, el înţelege 
să sdrobească regionalismul (avis Ardelenilor). 

20 şi 22 Decembre, — Intâlnesc pe Flondor la Vaida- 


tiano n’en aura pas connaissance! La Reine est au courant 
de tout. Quand j'ai parlé de Maniu: Mais est-ce qu'ils ne de- 
manderont pas la dissolution? J'ai indiqué le moyen d'évi- 
ter à ce sujet un engagement formel. Quand j'ai parlé pro- 
rogation: mais sais-je s’il n'est pas trop tard? 

18 décembre, — Take Ionescu a constitué son ministère 
avec tous les débris du Takisme, plus deux transfuges d’A- 
verescu, Mitus Dumitrescu et Mironescu. Le «Moniteur» pu- 
blie aussi le décret de prorogation: le ministère ne s’est 
même pas présenté devant les Chambres. Je ne me souviens 
pas qu'il y ait un précédent. 

Blumenfeld, qui depuis trois jours va et vient, prétend 
m'apporter de la part de Marzescu deux précisions: 1) Bra- 
tiano entend s’adresser à tous les chefs de parti pour le tra- 
vail constitutionnel, — c’est bien un amendement à la décla- 
ration de Vintilä qui, à la Dacia, parlait de concours de ceux 
qui ont fait l'union, — done exclusion de Marghiloman, 
Stere, Averescu; 2) Il entend écraser le régionalisme (avis 
aux Ardeleni). 

20 et 22 dâcembre. = Je rencontre Flondor chez Vaida- 


NOTE POLITICE — 1921 163 


Maniu. Bine înţeles se vorbeşte de reintrarea în Consti- 
tutie şi de modul cum sar putea tăia calea liberalilor. 
Inainte de a ne întâlni câteşi patru, Vaida îmi spune că 
Flondor acceptă combinaţia, şi eu îl întreb brusc: «pen- 
tru el sau pentru Maniu?» — Mirat, îmi răspunde ca şi 
cum n'ar fi posibil din partea lui Flondor..— Flondor este 
mai puţin vorbăreţ ca Ardelenii; înfăţişare bună, înfăţi- 
şare de European. — Maniu, după o mulţime de cir- 
conlocuţiuni, paragrafe şi aliniate, sfârşeşte prin a 
primi ca el să fie desemnat, dar mă îndoiesc că va putea fi 
vreodatä un şef de guvern. Mi sa părut că Flondor a pri- 
mit, din toate punctele de vedere, desemnarea lui Maniu. 
In timpul lungei convorbiri, am aflat o serie de revela- 
țiuni în privinţa atitudinei Regelui faţă de mine. Lui 
Flondor, chiar eri Regele i-a spus: 1) Că eram bătrân— 
Senil ?, a întrebat Flondor. — Nu, din contra, o inteli- 
genţă foarte vie. — Dar atunci, a replicat Flondor, 
aceasta, este o calitate mai mult. 2) Că niciodată Arde- 
lenii nu vor merge cu mine. — A pus chiar violenţă în 
această afirmare, pe care a repetat-o, şi Flondor a tre- 
buit să insiste mult pentru a-i arăta eroarea Sa... (vo- 
luntară). — După aceasta îmi spune şi Vaida că Regele 











Maniu. Bien entendu on parle de rentrée dans la Constitu- 
tion et de la façon de barrer la route aux libéraux, Avant 
de nous réunir à quatre, Vaida me dit que Flondor accepte 
la combinaison, et je lui demande crûment «pour lui, ou 
pour Maniu?» Interloqué, il me répond comme s'il n’était 
pas question possible de Flondor... Flondor est moins ver- 
beux que les Ardeleni; bonne touche; l’air d'un Européen. 
Maniu, après circonlocutions, paragraphes et alinéas, finit 
par accepter qu'on le désigne, mais je doute qu’il soit ja- 
mais un chef de gouvernement, Flondor a semblé en tous 
points accepter la désignation. Comme on a longuement 
causé, une série de révélations au sujet de l'attitude du Roi 
vis-à-vis de moi. A Flondor il a dit, hier même; 1) Que j'é- 
tais vieux. Sénile a demandé Flondor? Non, au contraire, 
très vive intelligence... Mais alors c’est un atout de plus, a 
repliqué Flondor; 2) Que jamais les Ardeleni n'iront avec 
moi. Il a mis presque de la violence à le répéter et Flondor 
a dû réagir pour lui prouver son erreur... (volontaire). Vaida 
là-dessus me dit qu’à lui aussi le Roi avait dit que j'étais 


164 NOTE POLITICE — 1921 


i-a spus şi lui că aşi fi prea bătrân! Cum se lovesc 
aceste afirmari cu conversaţia din 11 Decembrie! — Se 
întâmplă că două zile mai târziu văd pe Mihaly—primit 
de Rege la 21 — şi pe Averescu, cari povestesc: Mihaly 
vorbind de concentrarea cu mine, Regele: «Dar Marghi- 
loman n'are partid!» — Averescu: «Regele ma întrebat 
în ce termeni eram cu D-ta şi după ce i-am răspuns că 
nu ne vedem, El a insistat pentru ca concentrarea să se 
facă şi cu d-ta; sperând de sigur că voi refuza. Dar 
miai târziu, când i-am raportat că eram pe punctul să 
reuşesc cu Ardelenii şi că mă înţelesesem cu D-ta, tot 
El mi-a spus: Nu este necesar, ar fi mai mult o slă- 
biciune!» , 

Candidatura lui Flondor, pentru a prezida un gu- 
vern de concentrare, îşi croeşte calea. Averescu mi-a 
declarat că el ar primi-o. Are o vie repulsiune pentru 
Maniu, dar consimte să-l întâlnească la mine. 

24 Decembre, — Conferinţă, la mine, dela 6 la 8% 
între Averescu, Maniu şi eu. Era penibil să vezi cât de 
amărât este de pe acum Maniu — şi presupun că toţi 
ai lui sunt la fel, — din cauza atitudinii Regelui. In 
1919. la ora 12, el spusese Regelui, care-i propusese să 


trop vieux. Comme ça rime avec notre conversation du l-er 
décembre! Il se trouve que deux jours après je vois et Mi- 
haly — reçu le 21 par le Roi — et Avereseu qui racontent: 
Mihaly ayant parlé de la concentration avec moi, le Roi: 
«Mais Marghiloman n’a pas de parti!» — Averescu: «Le Roi 
m'a demandé dans quels termes nous étions. et lui ayant ré- 
pondu que nous ne nous voyons pas, il a insisté pour que 
la concentration se fasse avec vous aussi; il espérait sans 
doute que je refuserais. Lorsque ensuite je lui ai rapporté 
plus tard que j'étais sur le point d'aboutir avec les Ardeleni 
et que je m'étais entendu avee vous, c'est encore lui qui m'a 
dit: ce n'est pas bien nécessaire, c'est plutôt une faiblesse! 

La candidature de Flondor pour présider un gouverne- 
ment de concentration fait son chemin. Averescu m'a déclaré 
qu'il l’acceptait. Très vive répulsion pour Maniu, mais il 
consent à le rencontrer chez moi. 

24 décembre. — Conférence à trois, chez moi, de 6 à 8%, 
Avereseu, Maniu et moi. Il était pénible de voir combien 
amer est déjà Maniu — tous les siens je pense — au sujet de 
l'attitude du Roi. En 1919, à midi, il avait dit au Roi qu’il a- 


NOTE POLITICE — 1921 165 


formeze Cabinetul, că primeşte, şi în aceiaşi zi la ora 5 
Văitoianu era însărcinat să-l formeze. Pe acest capitol 
avem şi unii şi alții multe de zis. Concluziunea la care 
am ajuns, încetul cu încetul, este : că trebue să ne unim, 
pentru a reintra în ordinea constituţională. — Maniu 
pune toate în funcţiune de disolvare; chiar Take Io- 
nescu, dacă o are, poate conta pe partidul naţional ; cu 
atât mai mult liberalii, dar cu mare circumspectiune, 
căci liberalii reprezintă ameninţarea permanentă. Câtesi 
trei avem convingerea că Regele vrea sa ajungă, eût 
mai repede, la liberali. Formula convenită între 
noi, şi pe care Averescu a mai rezumat-o în punctele ei 
principale, când ne-am ridicat pentru a ne despărţi: 

1) Averescu sa angajează să răstoarne pe Take Io- 
nescu, chiar în ziua deschiderei Parlamentului; nici o zi 
de răgaz. (Maniu spusese că dacă Take Ionescu se obli- 
gă să treacă, în cinci sau şase zile, legea electorală, Arde- 
lenii ar rămâne neutri. I s'a demonstrat însă, că în 
practică era un lucru imposibil; la aceasta el a răspuns 
că cu nici un preţ nu trebue îngăduit să ajungă la 15 
Februarie, căci Take Ionescu ar fi om în stare să con- 
sidere cele trei luni de legislatiune ea trecute). 


ceptait de former le cabinet sur la proposition du Roi et à 
5 h. c'est Văitoyanu qui en était chargé. Sur ce chapitre, 
nous en avons eu long, de part et d'autre; conclusion à la- 
quelle on est arrivé, petit à petit: il faut s’unir! pour rentrer 
dans l’ordre constitutionnel, Maniu fait tout dépendre de la 
dissolution: même Take, s’il Ya, peut compter sur le parti 
national; à plus forte raison les libéraux, mais très à contre- 
coeur, car les libéraux sont la menace permanente. Nous 
partons tous trois de la conviction que le Roi veut aller 
au plus tôt aux libéraux. Formule convenue, dont Averescu 
a encore une fois résumé les points principaux en nous le- 
vant pour nous séparer: 1) Averescu se fait fort de renver- 
ser Take Ionescu dès la rentrée: pas un jour de répit. (Ma- 
niu avait dit que si Take Ionescu s’obligeait. à passer dans 
einq ou six jours la loi électorale, les Ardeleni resteraient 
neutres. On lui a démontré que pratiquement. c'était impos- 
sible, ce à quoi il a repliqué qu’à aucun prix il ne fallait 
laisser gagner le 15 février, car Take était homme à consi- 
dérer révolus les 3 mois de législature). — 2) Sa majorité ap- 


166 NOTE POLITICE — 1921 


2) Majoritatea lui Averescu va sprijini orice gu- 
vern de concentrare, care ar lua angajamentul să facă 
să se voteze : legea electorală, legile financiare şi cele 
trei declarări de revizuire. 

3) Acest guvern, în care liberalii vor fi rugaţi să 
intre, poate fi prezidat de un neutru: Flondor, Maniu 
sau un magistrat. Averescu, admițând ca posibilă can- 
didatura Mitropolitului Primat, pusă înainte de un 
membru al partidului său, Maniu sa opus, adăogând 
că nu primeşte un preot sau un militar. 

4) Guvernul acesta va face alegerile din momentul 
când Camera, odată făcute citirile, se disolvă dela sine. 

5) Sunt însărcinat să aduc, fără întârziere, această 
soluţie la cunoştinţa Regelui. 

In timpul lungei noastre convorbiri, Averescu ne 
povesteşte că vara trecută Take Ionescu i-a cerut un 
concediu ; se numeşte un interimar, deci el nu mai era de 
cât un simplu particular. In urmă el ridică 263.000 
franci (Cudalbu afirmă exactitatea cifrei) şi pleacă în 
Franţa, în vagon ministerial, însoţit de automobilul lui 
pe o platformă, şi în acest mod se prezintă oficial la 
Paris si la Londra. Sfântă Democraţie !... 


puyera tout gouvernement de concentration qui s'engagera 
à faire voter la loi électorale, les lois financières et les trois 
déclarations de révision. — 3) Ce gouvernement, auquel les 
libéraux seront priés de prendre part, peut être présidé par 
un neutre, Flondor, Maniu ou un magistrat. Pas de militaire 
et pas de prêtre, a ajouté Maniu, parce que Averescu avait 
admis comme possible la candidature. mise en avant par 
un membre de son parti, du Métropolite Primat. — 4) Le 
gouvernement présidera les élections de soi-même, puisque 
la Chambre, une fois les lectures faites, se dissout d'elle- 
même, — 5) Je suis chargé de porter sans retard cette so- 
lution à la connaissance du Roi. 

Au cours de notre entretien, Averescu nous raconte que 
cet été, Take lui a demandé un congé; on lui nomme un in- 
térimaire: il n’était plus que simple particulier. Il lève 263.000 
francs, — Cudalbu sait le chiffre exact — part en wagon mi- 
nisteriel pour la France, son auto sur une plateforme lac 
compagne et c'est dans cet appareil qu'il se présente offi- 
ciellement à Paris et à Londres. Sainte démocratie ! 


NOTE POLITICE — 1921 167 


29 Decembre, — Audientä la M. S. Regele. — După 
insistenţele lui Vaida, care a venit Marţi să mă vadă, 
am cerut eri o audienţă, imediat acordată, Dela început, 
pentru a nu ne rătăci în nimicuri, am spus Regelui că 
solicitasem o conversaţie politică : «Sunt însărcinat să 
aduc la cunoştinţa Regelui o soluţie, isvorâtă din lungi 
conferinţe, care poate rezolva întrun mod parlamentar 
criza actuală. Vorbesc în numele partidului generalului 
Averescu, partidului naţional al d-lui Maniu şi a par- 
tidului conservator. Cer ertare că figurez şi eu în această, 
întreită înţelegere şi că iau cuvânt! în numele ei, căci 
ştiu că M. V. nu mai crede în existența partidului con- 
servator şi că pe mine mă crede prea obosit pentru a 
mai putea aduce servicii. — Regele se rogeste până la 
rădăcina părului şi cu un râs foarte jenat răspunde că 
«nu aceasta a voit să spuie...»! — Eu: «Vă cer iertare, 
Sire, n'am venit să mă plâng; oamenii politici cu care 
M. V. se întreţine, vorbesc... Şi cu toate că M. V. judecă 
astfel, ei cred că partidul meu şi cu mine mai suntem 
încă utili». 

După această introducere, arăt ce sa hotărât la 24 
Decembre. Expun avantagiile: 1) Dacă cumva se pierd 








29 décembre, — Audience chez Sa Majesté. — Sur les 
insistances de Vaida. qui est venu me voin mardi, j'ai de- 
mandé hier une audience qui m'a été de suite accordée, 
Dès l’abord, pour ne pas s'égarer dans des futilités, j'ai 
dit que j'ai sollicité un entretien politique, «Je suis chargé 
de porter à la connaissance du Roi une solution, fruit de 
longues conférences, qui peut trancher parlementairement 
la crise. Je parle au nom du parti du général Averescu, du 
parti national de Mr. Maniu et du parti conservateur. Je 
demande pardon de figurer dans cette entente à trois et de 
porter la parole en son nom, car je sais que Votre Majesté 
ae croit plus à l'existence du parti conservateur, ou me 
croit un peu trop fatigué pour rendre encore service...» — Le 
Roi rougit jusqu’à la racine des cheveux et avec un rire 
gêné, affirme que «ce n'est pas cela qu'il a voulu dire...» — 
Moi: «Pardon. Sire, je ne suis pas venu pour me plaindre; les 
hommes politiques avec lesquels Votre Majesté s'entretient 
parlent.. et malgré ce jugement, ils croient que mon parti 
et moi, sommes encore utiles». Sur ce préambule, j'expose ce 
qui a été décidé le 24 décembre. J’expose les avantages: 1) 


VLAS WOTE POLITICE — 1921 


alegerile, aceasta nu.atinge pe: Rege, cum ar fi, astă-zi, 
cazul cu partidul liberal, — 2) Sar da budgetul la timp: 
nu ași povafui să se înceapă anul financiar fără budget. 
Regele: «Nu, nu, fără budget creditul nostru ar suferi 
prea. mult». — 3); Revizuirea Constituţiei nu ar mai 
eere dauă alegeri, Camera actuală făcând cele trei citiri 
asupra punctelor de revizuit. — Regele: «Care puncte, 
căci nu sunt numeroase» Eu : «Acelea asupra cărora 
Sar cădea de acord eu M. Vo». — La punctele arătate 
de Rege, Senat, limitarea şi împărţirea administrati- 
vă a Regatului, adaug cazul de minoritate a Regelui. 
Şi Regele este de acord. Semnalez pericolul sistemei pre- 
gonizate de liberali: o adunare naţională, care ar înlocui 
fără alte preliminări procedura revizuirei, şi rog fier- 
binte pe Rege să nu renunţe la. garanţiile Constitu- 
ţiunei. Regele pare doeumentat asupra chestiunei ; ştie 
că altfel sar putea pune îm discuţie chiar forma de gu- 
vernământ : «Trebue ea cuvântul de republică să nu 
poată fi pronunţat !»- 
In cursul conversatiei, Regele spune că a dat pute- 
rea lui Take Ionescu fiindcă îl asigurase că avea. parti- 








Sil y a échec électoral, il ne touche pas le Roi, comme ce 
serait, aujourd’hui, le cas avec le parti libéral. 2) Il don- 
aerait. à, temps le budget: je ne conseillerais pas de commen: 
cer l’année financière sans un budget... — Le Roi: «Non, non, 
pas sans budget, notre crédit en souffrirait trop; 3) La ré- 
vision constitutionelle ne demanderait pas deux élections, la 
Chambre actuelle faisant les trois lectures sur les points à 
reviser. — Le Roi: «Lesquels, car ils ne sont pas nombreux» 
— Moi: Ceux sur lesquels on tomberait d'accord avec Vo: 
tre Majesté. Aux points qu'indique le Roi, Sénat, limites et 
divisions administratives du Royaume, jindique le cas de 
minorité du Roi, et le Roi est d'accord. Je signale le danger 
du: systeme préconisé par les libéraux, une assemblée natio- 
nale remplaçant sans autres préliminaires la procédure de 
la révision et je l’adjure de ne pas renoncer aux garanties de 
la Constitution. Le Roi paraît orienté sur la question; il sait 
qu’on pourrait mettre autrement en discussion la forme 
même du gouvernement: «Le mot de république ne doit pas 
être prononcé. 

Au cours de la conversation: il a donné le pouvoir à 
Take parce qu'il l’a assuré qu’il avait avec lui le parti na- 


NOTE POLITICE — 1921 169 


dul naţional cu dânsul, crede şi El că Averescu nu este 
un răsvrătit, dar este aşa de rece, aşa de închis, încât nu 
te poţi apropia de el; nu pentru că nu ai vrea, dar pentru 
că nu poţi să «spargi ghiata» (timiditatea, pateticä des- 
pre care vorbea Regina). Se poartă aşa de rău cu noi 
(«se», adică Francezii) că vom fi siliţi să ne legäm din 
nou cu Germania. Restul: conversatiei, pe un ton foarte 
cordial, despre toate chestiunile la ordinea zilei. — Când 
m'am retras: «Hotärîrea pe care voi lua-o se inspiră de 
la cumințenie, iar nu dela sentiment...» — Acesta este 
răspunsul la inclinatiunea liberală, de care vorbisem. 

— Seara, la d-na Procopiu, Regina mă cheamă 
lângă 'Ea: «Rândul trecut, când am vorbit împreună, 
era prea târziu; prorogarea era deja acordată». Iar la 
“sfârşitul conversatiei: «Nu cred ca El să se gândească 
la liberali». 





tional; il croit aussi que Averescu n’est pas un rebelle, mais 
il est si froid, «si boutonné qu’on ne va pas à lui parce qu'on 
ne voudrait, mais parce que on ne peut pas rompre la glace 
(la timidité pathétique dont parlait la Reine); on se conduit si 
mal avet nous (on, c’est les Francais) que forcément on re- 
nouera avec l'Allemagne. Le reste, — embrassant toutes les 
questions à l’ordre du jour, — sur un ton cordial. En nous 
quittant: «La décision que je prendrai s’inspirera de la rai. 
son, mais pas du sentiment». Réponse aux inclinations li- 
bérales dont j'avais parlé. 

Le soir, chez M-me Procopiu la Reine me fait appeler 
auprès VElle. «C'était trop tard la dernière fois que nous 
avons causé; la prorogation était déjà accordée». Puis, pour 
finir: «Je ne crois pas qu'Il pense aux libéraux», 


1922. 


2 Ianuarie, — Madge nu mai înţelege nimic. El se 
teme ca puterea să nu treacă în mâinile liberalilor, cari 
de sigur nu vor putea s'o păstreze. Transilvania va fi 
în mare pericol, El crede că Regele va face tot posibilul 
să prelungească zilele guvernului Take Ionescu, dar 
cum ? 

10 Ianuarie. — Astăzi a avut loc logodna Principe- 
sei Maria cu Regele Serbiei, care a sosit la Sinaia din 
ajun. Principesa ne telegrafiază direct această ştire. Im- 
presia în publie este bună. 

— Lucrurile se petrec aşa cum le prevăzuse Madge 
vara trecută. Marele Consiliu s'a întrunit la Cannes ; 
Lloyd George, întrun memorandum, explică necesitatea, 
de a uşura povara Germaniei şi de a stabili raporturi 
economice cu Rusia; el oferă în schimb un tratat de 
garanţie Franţei. — Briand face rezerve asupra a două 





2 janvier. — Madge perd son latin, Il redoute que le pou- 
voir passe aux libéraux qui certainement ne pourront pas le 
garder, La Transylvanie sera très en danger, Il eroit que le 
Roi tâchera de prolouger les jours du gouvernement Take, 
mais comment? 

10 janvier. — Fiançailles de la Princesse Marie avec le 
Roi de Serbie, arrivé de la veille à Sinaia. La Princesse nous 
télégraphie directement la nouvelle, Bonne impression dans 
le public. 

Les choses se passent comme l'avait annoncé Madge cet 
été. Le haut conseil est réuni à Cannes; Lloyd George, dans 
un memorandum, explique la necessité d’alléger le fardeau 
de l'Allemagne et d'etablir des rapports économiques avec la 
Russie; il offre — en échange — un traité de garantie à la 
France. Briand fait des réserves sur deux points, mais 


NOTE POLITICE — 1922 171 


puncte, dar primeşte principiile arătate şi primeşte o 
conferinţă economică la Genova, la care Germania si 
Rusia vor fi convocate. Italia este însărcinată să facă 
invitaţiunile. 

13 Ianuarie, — Deodată se află retragerea lui Briand. 
Poincaré, care lucrase mult în contra politicei lui, pro- 
babil acum alături cu Millerand, a telegrafiat la Cannes 
în numele comisiunei Afacerilor Străine dela Senat si 
a pus 200 de deputaţi să telegrafieze şi ei că nu înţeleg 
să se scadă întru nimic reparatiunile datorite Franţei, 
nici asigurările teritoriale. Briand a declarat că dacă 
primeşte lovituri de pumnal în spate, el nu mai are au- 
toritatea morală şi se retrage. 

15 Ianuarie. — Poincaré a format ministerul şi 
Lloyd George a părăsit Cannes; e probabil că conferinţa 
dela Genova va fi amânată. Articolele anglofobe ale lui 
Poincaré în «Revue des Deux Mondes», nu vor restrânge 
legăturile cu Anglia. 

17 şi 18 Ianuarie. — Take Ionescu s'a prezintat la Ca- 
meră şi a avut votul de neîneredere, cu 190 de voturi 


accepte les principes mis en avant et accepte une conference 
économique à Gênes, à laquelle Allemagne et la Russie se- 
raient convoquées. L'Italie est chargée de lancer les invi- 
tations, 


13 janvier. — On apprend subitement la retraite de 
Briand. Poincaré, qui stait beaucoup démené contre sa 
politique, avec, probablement. Millerand dans son jeu, a télé- 
graphié à Cannes au nom de la commission des affaires 
étrangères du Senat et a fait télégraphier par 200 députés 
qu’ils n'entendaient pas qu'on diminuât en rien les répara- 
tions dues à la France, ni les sûretès territoriales. Briand 
a déclaré que recevoir des coups de poignard: dans le dos, il 
n’avait plus l’autorité morale et se retirait. 

15 janvier. — Poincaré ayant formé le ministère, Lloyd 
George a quitté Cannes et il est probable que la conférence 
de Gênes sera ajournée. Les articles anglophobes de Poin- 
caré dans la «Revue des Deux Mondes» ne resserreront pas 
les liens avec l'Angleterre 

17 janvier. — Chute de Take. Il s’est présenté à Ja Cham- 
bre et a eu son vote de blâme par 19 voix contre 81 On ne 


172 NOTE POLITICE — 1922 


contra 81. Nu se credea să fie aşa de lamentabilă cädé- 
pea lui. Se pare — dar cum poate cineva să fie în 
aşa hal de usuratec® — că Grigore Filipescu îl asigu- 
rase că va avea sigur o majoritate. 

Ardeleniii au votat pentru. Bănuiam că are să fie 
aşa, fiindcă primisem o scrisoare dela Sever Dan prin 
«care pleda pentru o amânare de 15, zile. Aceşti oameni 
sunt de neînțeles. Este adevărat că Maniu n'a venit la 
şedinţă, dar Vaida a luat chiar euvântul pentru a ataca 
majoritatea ! — Iorga a fost de plâns şi a comparat 
prosteşte pe Regele cu un paravan, în spatele căruia 
partidul liberal trage sforile. Votul de neîncredere îl 
atinge tot atât pe el ca şi pe Take Ionescu. Majoritatea 
sa ţinut bine, şi pentru prima oară arată un tempe- 
rament politie. — Ziua a fost rea pentru Rege: depu- 
taţii şi publicul — dar publicul mai ales — n'au făcut 
decât să lovească în El. 

24 Ianuarie. — Imediat ce s'a cunoscut votul de ne- 
încredere, Regele a chemat pe Brătianu şi i-a încredin- 
fat puterea, fără alte formalitäfi nici consultaţii. Numi- 
rea lui Văitoianu la Interne a stârnit mirare. Parodia 
din 1919 — când aşa zis un guvern neutru a prezidat 











pensait pas qué la chute serait aussi lamentable, Il paraît, — 
mais peut-on être à ce point leger? — que Gr. Filipescu lui 
avait donné une majorité comme sure, 

Les Ardeleni ont voté pour! J'en avais le soupçon, ayant 
reçu une lettre de Sever Dan qui plaidait pour une remise 
de 15 jours Ces gens-là sont incommensurables: i! est vrai 
que Maniu n'est pas venu à la séance; mais que Vaida y a 
pris la parole ponr charger la majorité ! Iorga a été pito- 
yable et a bêtement comparé le Roi au paravent derrière 
lequel le parti libéral tire les ficelles.. Le vote de blâme le 
touche autant qu'il a touché Take. La majorité a bien tenu 
et c'est la première fois qu’elle montre une trempe politique. 
La journée a été mauvaise pour le Roi: députés et public. — 
le publio surtout — n'ont fait que taper sur lui. ; 

24 janvier. — Sitôt le vote de blâme connu, le Roi a 
appelé Bratiano et lui a confié le pouvoir, sans autres for- 
malités ni consultations, La nomination de Vaitoyauu a 
étonné du ministere de l’intérieur. Le camouflage de 1919, 
quand soi-disant un gouvernement neutre a présidé aux éléc- 


NOTE POLITICE — 1922 173 


alegerile — este desvăluită. Mai semnificativă încă este 
numirea lui J. Th. Florescu la Justiţie: agenţie electo- 
rală. Numirea puţin deşteptului general Moşoiu la Lu- 
crări publice sa făcut în urmă. El se afla în Basarabia, 
— inspector al cercurilor de recrutare ! — după raportul 
lui Văitoianu pentru a face popularitate politică (există 
un calendar ilustrat ca piesă de convingere), —a fost. 
adus de acolo ca să contrabalanseze popularitatea par- 
tidului naţional în Ardeal. Frumoasă meserie pentru un 
militar ! 

Atitudinea opoziţiei a arătat ce personal slab se află 
la dispoziţia partidelor. — La început toţi erau parti- 
zani înflăcăraţi pentru un bloc; Iorgà şi luase condeiul 
pentru a redacta manifestul. Se făcuse convocäri. fără 
să se ştie cine convoca, la Clubul Ardelenilor: fiecare 
a trimis reprezentanţi de o importanţă politică mai 
mică. Eu am trimis pe Corteanu şi pe Marius Theodo- 
rian. A doua zi Mihai Popovici telefoneazä că nu se 
poate începe nimie fără o prealabilă conversaţie... care 
nu ‘a avut loc niciodată. Apoi, când Corteanu a telefo- 
nat lui Iorga, acesta i-a răspuns — fără a explica sau a 








tions, est percé à nu. Plus significative encore la nomination 
de J. Th. Florescu ă la justice: agence 6lectorale. La nomi- 
nation du peu intelligent général Moshoiu aux travaux 
publics s'est faite après coup. En exil en Bessarabie, in- 
specteur des cercles de recrutement ! — sur le rapport de 
Vaitoyanu pour recherche dé popularité politique (un calen- 
drier illustré comme pièce à conviction) — on est allé l'y 
chercher pour faire contrepoids à la popularité en Ardéal 
du parti national. Jolie besogne pour un militaire! 
L'attitude de l'opposition a prouvé quel triste personnel 
a la direction des partis. On a commenté par être tout feu 
tout flammes pour un bloc; Iorga avait déjà pris sa belle 
plume pour rédiger le manifeste! On s'etait convoqué sans 
savoir qui convoquait, au Club des Ardeleni : chacun s’est 
fait représenter par des seconds-plans. J'y ai envoyé Cor- 
teanu et Mariu Theodorian. Le lendemain, Mihail Popovici 
téléphone qu’on ne peut s’embarquer sans une conversation 
préalable. qu’on n'a jamais eue. Puis, quand Corteanu a 
téléphoné à Iorga, celui-ci lui répond — sans expliquer ou 


174 NOTE POLITICE — 1922 


se scuza pentru schimbarea de părere — că el se gândea 
să alcătuiască «liste cetăţeneşti»; Take Ionescu şi pro- 
babil fondurile lui Brătianu trebue să fi trecut pe acolo. 
Iar cum Ardelenii insistau iar ca să nu se despartă de 
Iorga, nu sa mai primit nici un răspuns. In ceeace pri- 
veşte pe Averescu, ela bătut laturile atât de mult încât nu 
Sar putea spune dacă din partea lui este duplicitate sau 
lipsă totală de autoritate faţă de ai lui. 

— Brătianu a disolvat Camerile şi prin decret de- 
clară constituante nouile adunări. El înlocueşte cele trei 
citiri constituţionale prin declaratiunea sa că din cauza 
stărei de război nu mai avem Constitutiune şi că o Adu- 
nare Naţională trebue să ne dea o Constituţie nouă. 

Şi când te gândeşti că Regele îmi declarase formal 
că niciodată nu va consimţi să se desbrace de garanţia 
celor trei declaraţii. 

Toţi oamenii politici au dat interviewuri pentru a 
declara această procedură ilegală. — Ce folos!... 

— Un conflict de idei se arată între Franţa şi An- 
glia. Pentru tratatul de garanţii oferit de Anglia, Poin- 
car6 pune condiţii care au amânat semnătura, dacă 


s'excuser du changement d'avis — qu’il songe à poser des 
«liste cetăţeneşti»: Take a passé par là et les subsides de 
Bratiano peut-être bien aussi. Or les Ardeleni ayant réin- 
sisté pour ne pas se séparer de Iorga, plus rien n'est venu de 
leur côté. Quant à Averescu, il a cultivé tellement le dilatoire 
qu'on ne saurait dire s’il y a duplicité ou absence d'autorite 
vis-à-vis des siens. 

Bratiano a dissout les Chambres et dans le décret il 
déclare Constituante les nouvelles Assemblées. Il remplace 
les trois lectures constitutionnelles par sa déclaration que, 
par suite de l’état de guerre, nous n'avons plus de Constitu- 
tution et qu’une Assemblée nationale doit nous en donner une. 

Et quand on pense que le Roi m'a formellement dèclaré 
que jamais il ne consentirait à se depouil'er de la garantie 
des trois déclarations. Tous les hommes politiques ent 
donné des interviews déclarant illégaie la procédure. Pour 
ce qu’en vaut laune... 

Un conflit d'idées se dessine entre la France et lAn- 
gleterre. Pour le traité de garantie offert par l'Angleterre, 
Poincaré met des conditions qui ont différé su signature si 


NOTE POLITICE — 1922 175 


vreodată ea va fi dată. — In ceeace priveşte conferinţa 
dela Genova, cu toate invitatiile făcute de Italia, Franța 
propune atâtea lămuriri preliminare, «pro-conferinte de 
experţi» încât este fatal ca conferinţa să fie amânată. 
Aceasta este o înfrângere serioasă pentru Lloyd George, 
cu atât mai mult că nu se pare că America ar primi in- 
vitatia. 

— Eri a avut loc botezul Prințului Mihai. Toată 
opoziţia, fără excepţie, sa abținut. Singur Mihail Său- 
lescu, care de altfel nu era în curent, a apărut la cere- 
monie. El a venit a doua zi să se scuze, cu toate că eu 
nu impusesem abstentiunea prietenilor mei. 

25 Ianuarie. — Madge îmi spune: «Guvernul Bră 
tianu va reuşi în alegeri, prin violenţă. Dar ce se va 
petrece pe urmă : minoritățile, asuprite, vor face apel la 
Liga Naţiunilor, şi este o greşeală că aceasta nu se ia 
în serios. Ce va face România, când plângerile Saşilor, 
Germanilor, Ungurilor vor fi aduse, de Germania, îna- 
intea Ligei ? Trebue ca liberalii să-şi scoată din cap că 
România va. obţine vre-odată un împrumut fără garan- 
ţii. Ce vor face ei atunci ? Pentru Madge, lupta în gu- 








elle doit jamais être donnée, Pour la Conference de Gênes, 
malgré que Je cabinet italien ait lancé les invitations, la 
France propose tant d’«éclaircissements préliminaires», des 
«préconférences d'experts» que la remise en résultera fatale- 
ment. C’est uu échec sérieux pour Lloyd George, d'autant 
plus que l'Amérique n'a pas fait mine d'accepter l'invitation. 

Hier a eu lieu le baptême du Prince Michel. Toute l’opposi- 
tion, sans distiction, s’est abstenue, Seul Michel Sculescu. 
qui d’ailleurs n’était pas au courant, a paru à la cérémonie. 
Il est venu s’excuser le lendemain, quoique je n'eusse pas 
imposé l’abstention à nos amis, 

25 janvier, — Madge: «Le gouvernement Bratiano par 
la violence, réussira dans les élections. Mais qu’arrivera-t-il 
après? Les minorités opprimées en appelleront à la Li- 
gue des Nations, qu'on a le tort de ne pas prendre au 
sérieux. Que fera la Roumanie quand les plaintes des Saxons. 
des Allemands, des Hongrois seront portées à la Ligue par 
l'Allemagne ? — Ii faut que les libéraux se sortent de la tête 
que la Roumanie aura jamais un emprunt sans garanties : 
que feront-ils alors?» Pour Madge, la lutte est dans le gou- 


176 NOTE POLITICE — 1922 


vern este între Vintilă Brătianu şi A. Constantinescu, pe” 
care Madge îl găseşte foarte deştept. Constantinescu i-a” 
spus că insistase pentru o înţelegere cu Ardelenii, dar 
că Brătianu n'a vrut cu nici un chip. In fond Madge îl 
cam 'dispreţueşte ; povestindu-mi că în cursul conversa- 
tiei Constantinescu i-ar fi spus: aceasta este un prin- 
cipiu..., Madge, zâmbind: «Un principiu! Aceşti domni 
şi un principiu!...» 

— După cererea lui Vaida şi a lui Averescu, am vă- 
zut pe Stere. El este în contra unui pact electoral, şi 
chiar în contra semnării în comun a unui manifest. S'a 
dat votul universal fără pregătire ; trebue făcută educa- 
fiunea alegătorului; pentru aceasta trebue un partid care 
să nu aibă preocuparea venirei la putere; partidul ţără- 
nist are şi el nevoe de a fi format; pentru educaţia lui, 
trebue să fie ţinut în afară de combinaţiile care tind la 
luarea puterei. Foarte logic. El lucrează (?) pentru viitor. 

— In armată a fost un consiliu al inspectorilor. Sa 
expus, Prinţul cel dintâi, că este lipsă de toate; Brătianu 
a declarat că nu poate promite nimic. Statul-Major cere 
încorporarea ctg. 1921 care aşteaptă din Octombre, 


vernement entre Vintilă et A. Constantinescu, que Madge’ 
trouve très intelligent. Constantinescu lui a dit qu'il avait 
insisté pour l'accord avec les Ardeleni, mais que Bratiano 
n’avait pas voulu, Au fond. Madge a du mépris; rapportant 
que Constantinescu lui avait dit que c'était un principe... 
Madge, avec un bon sourire: «Un principe! Ces Messieurs 
et un principel...» 

Les idées de Stere. Je Pai vu sur la demande de Vaida 
et de Averescu. Il est contre le pacte électoral, et même 
contre la signature en commun d’un manifeste. On a donné 
le suffrage universel sans préparation; il faut faire son 
éducation; pour cela il faut un parti que la préoccupation du 
pouvoir n’intéresse pas; le parti tzaraniste a lui-même besoin 
d’être formé; pour son éducation, il faut le tenir à l'écart 
des combinaisons tendant à la prise du pouvoir. — Très 
logique, Il travaille (?) pour lavenir. 

Il y a eu conseil des inspecteurs. On à exposé, le Prince 
en tête, qu'on manquait de tout; Bratiano a déclaré qu’il ne 
pouvait rien promettre. L’état-major demande l’incorporation 
du, contingent 1921 qui attend depuis octobre, mais Bratiano ? 


NOTE POLITICE — 1922 177 


dar Brătianu face obiectiunea că nu vrea să lipsească 
pe tinerii soldaţi de dreptul lor de vot. A doua zi se află 
că chemarea contingentului e amânată cu două luni, cu 
toate că efectivele sunt grozav de reduse... 

— Generalul Cristescu a fost trimis la Belgrad de 
Take Ionescu pentru a încheia o convenţie militară; 
Brătianu i-a făcut aspre mustrări că nu a suspendat 
semnătura pentru a aştepta nouile sale instrucţiuni. 

19 Februarie. — Am venit la Constanţa pentru a 
ţine o întrunire publică. O bandă de betivi, dintre care 
doui consilieri comunali numiţi de curând, avocatul 
Primăriei, trei funcționari din port, secretarul Camerei 
de comerţ au spart o uşă ca să intre în sală şi au urlat 
şi fluerat întru atât încât n'a fost cu putinţă de a se 
vorbi. Furia lor se îndrepta mai ales contra täränistilor. 
Dar scandalul a fost atât de mare încât n'a fost cu pu- 
tinfä să se tie întrunirea. Acesta este sistemul libera! 
dinainte de război. De altfel se semnalează inge- 
rinţe cu totul stupide; agenţii beti terorizează satele. In 
Basarabia, şi poşta şi telegraful sunt suspendate. La 
Hotin, telegramele noastre, prin care primeam să can- 


objecte qu'il ne veut pas priver les jeunes soldats de leurs 
votes, Le lendemain on apprend que l’appel est remis de 
deux mois malgré que les effectifs soient horriblement 
réduits. 

Général Christeseu était à Belgrad, envoyé par Take 
Ionescu pour la conclusion d’une convention militaire; Bra- 
tiano lui a fait des reproches vifs de n'avoir pas suspendu la 
signature pour prendre ses nouvelles instructions. 

19 février. — Venu a Constanta pour tenir une réunion 
publique. Une bande d'ivrognes, dont deux conseiliers muni- 
cipaux récemment nommés, le frère d'un troisième, l'avocat 
de la Mairie, trois fonctionnaires du service du port, le se- 
urâtaire de la Chambre de Commerce ont enfoncé une porte 
et tellement hurlé et sifflé qu’il a été impossible de parler. 
Leur rage s’exerçait surtout contre les tzaranistes. Mais dans 
le tohu-bohu rien à faire. C'est le système libéral d'avant- 
guerre. D'ailleurs, on signale des ingérences de toute stupi- 
dité, partout. Les agents ivres terrorisent les villages, En 
Bessarabie, poste et télégraphe sont suspendus. A Hotin, nos 
télégrammes d'acceptation de candidatures n’ont pas été 

tia 


178 NOTE POLITICE — 1922 


didăm, nu au fost transmise. La Cetatea Albă, prefec- 
tul Adamovici rechizitioneazä automobilele opoziţiei : 
«având nevoie să se pue în contact. cu ruralii»! Multe 
vom mai vedea ! In Ardea] birourile electorale anulea- 
ză pur şi simplu candidaturile care displace. 

21 Februarie. — Logodna religioasă a Regelui Ale- 
xandru cu Principesa Maria a fost celebrată Duminecä. 
S'a manevrat astfel ca să se evite contactul cu neoficia- 
litätile noastre ; iar pentru concertul de astă seară s'au 
facut sondaje cu multă insistenţă şi de abia astăzi la 
ora 12 s'a dat curs invitatiunilor. Mitilineu şi cu mine, 
Iorga şi Argetoianu am asistat. | 

— Nastassievici si ministrul Nincici mi-au menajat 
o convorbire cu Regele Alexandru. M. S. este un om 
tânăr, calm, inteligent, foarte amabil, a cărui înfăţişare 
este corectată de un surâs foarte blând. Conversatia 
noastră foarte lungă, a avut mai. mult de obiect 
vechiul sentiment de prietenie pentru Serbia. Am rea- 
mintit demersul care îl făcusem în 1900 pe lângă Go- 
luchowsky, după ordinul Regelui Carol, şi bine înţeles 





transmis. A Cetatea Albă, le préfet Adamovici réquisitionne 
les autcs de l'opposition pour s’y instaler «având nevoe să 
se pună în contact cu ruralii»! Nous en verrons de belles. En 
Ardeal les bureaux électoraux annulent purement et simple- 
ment les candidatures qui déplaisent, 

21 février. — Les fiançaiilles réligieuses du Roi Alexan- 
dre avec la Princesse Marie ont été célébrées dimanche. On 
a manoeuvré de façon à éviter le contact avec la non offi- 
cialité et, pour le concert de ce soir, on a d’abord fait des 
sondages très insistants et ce n'est que vers midi qu'on a 
lancé les invitations. Nous y sommes allés, Mitilineu et moi, 
Iorga, Argetoyanu. 

Les Serbes—Nastassyevitch et le ministre Nintchitch— 
m'ont ménagé une conversation avec le Roi. C’est un jeune 
homme calme, intelligent, très aimable, dont fe bon sourire 
corrige ce que l'apparence a de mal venu. Quotqu’au milieu 
du salon, nous causâmes longuement. La conversation ayant 
roulé sur les vieux sentiments d'amitié pour la Serbie, j'ai 
rappelé la démarche que j'avais faite en 1900 auprès de Go- 
Juchowsky sur l’ordre du Roi Carol et naturellement j'ai 


NOTE POLITICE — 1922 179 


am dat interpretarea pe care am dat-o totdeauna Con- 
siliului de Coroanä dela Simaia, în 1914, în care Regele 
Carol a vrut să iasă cu faţa curată, dar n'a vrut nici- 
odată räsboiul. — Regele mi-a spus: «Ar trebui să serii 
toate acestea, Domnule Preşedinte. Scrie-le neapärat»— 
Am răspuns, sigur fiind că cuvintele mele vor fi repe- 
tate, că pregătesc istoricul evenimentelor de atunci. 


23 Februarie. — După 'cererea sa, am văzut pe Pasici. 
El venea dela fotograf şi avea la gât superbul vultur 
de diamant pe care îl cunosteam. — El vorbește mai 
corect, dar căutându-şi cu greutate vorbele, atât în fran- 
tuzeste cât şi în nemfeste, deşi întrebuinţează mai uşor 
aceasta de a, doua limbă. Incepe prin a-mi spune că ştie 
cât am fost de maltratat: «D-ta ţi-ai scăpat Regele; ai fost 
foarte util ţării D-tale». E şi el de părerea mea: crede 
că experienţa, lui Brătianu este foarte delicată; nu se 
mai poate guverna cu un singur partid; trebue cât sé 
poate mai mult adunate puterile ; curentele cele noui nu 
trebuesc neglijate; trebue sisteme noui: «die alte gute 
Zeit» nu va mai trăi.—El s'a opus legii agrare, a îndurat-o 
împreună cu partidul cel nou care sa născut din ea. In 





donné l'interprétation que j'ai toujours donnée au Conseil de 
Couronne de Sinaia en 1914, dans lequel le Roi Carol a voulu 
sauver sa face, mais n'a jamais voulu la guerre. Le Roi ma 
dit: «Vous devriez écrire tout cela, Mr. le président. Ecri- 
vez-le». J’ai répondu — certain que cela serait répété — que 
je préparais l’historique des événements d'alors. 

23 février. — Vu Pachitch, sur sa demande. Il rentrait de 
<hez le photographe avec au cou le superbe aigle en dia- 
mants que je lui conraissais. Il s'exprime plus correctement. 
mais en cherchant péniblement ses mots, en français comme 
en allemand, C’est cette dernière langue qw'il emploie plus vo- 
lontiers. Il commence par me dire qu'il sait combien on m'avait 
maltraité: «Vous avez sauvé votre Roi; vous avez été très 
utile à votre pays». Il abonde dans mon sens: il croit lex- 
périence Bratiano très délicate; on ne peut gouverner avee 
un seul parti; il faut grouper le plus qu'on peut; les eou- 
rants nouveaux ne doivent pas être méprisés; îl faut de nou- 
veaux systèmes; «die alte gute Zeit» ne revivra pas. Il a été 
opposé à la loi agraire: il la subit avec le parti qu'elle a 


180 NOTE POLITICE — 1922 


Serbia — ca şi la noi — primul rezultat a fost micsora- 
rea producţiunei; ea este redusă la o treime. Vom mer- 
ge la Geneva, s'a convenit cu România; dar el e hotărât. 
să nu-şi pue ţara la contribuţie pentru a ajuta amelio- 
rarea economică a Austriei. (A făcut aluzie la Sindica- 
tul marilor aliaţi, care va căuta să pue în spinarea alia- 
tilor cei miei o parte din suma ce voesce să se împrumute 
Austriei). Eu : «Austria este moartă; nu mai există altă 
salvare pentru ea, în afară de încorporarea cu Germa- 
nia; atunci ea nu va mai fi un punct de atracţie pentru 
Ungaria, care, redusă la puterile ei actuale, nu mai 
poate fi o ameninţare pentru vecinii ei». — D-] Pasici 
este de părerea mea, afară numai dacă unele părţi ale 
teoriei mele, spuse pe frantuzeste, nu i-ar fi scăpat; dar: 
nu cred. 

Este greu de a da înfăţişarea complectă a alege- 
rilor care s'au petrecut. Regele nu s'a ascuns un mo- 
ment: «main forte»; iar Mişu, în diferite circum- 
stante, a făcut semnul pumnului care învârteşte, Guver- 
nul Brătianu l’a slujit pe plac. Toate neomeniile, dar 
toate; toate violențele, märturisite pe față; arestă- 
rile cu duiumul. Dar unde guvernul nu are nicio 
scuză, este când a silit pe unii prezidenti de biurou — 
magistrați! — să comită falşuri: sunt judecători, ca cel 
dela Hârşova, care izolându-se spre a împiedica orice: 
control, au dat guvernului voturile opoziţiei. 











fait naître. En Serbie — comme ici — le premier résultat a 
été la dimnuation de la production : elle n’est plus que du 
tiers, On ira à Gênes; c’est convenu avec la Roumanie; mais. 
il est décidé à ne pas faire contribuer son pays pour aider 
le relèvement économique de l'Autriche. (Il a fait allusion au 
syndicat des grands alliés qui cherchera à faire endosser 
aux petits alliés une partie de la somme qu’on veut prêter 
à l'Autriche). — Moi: «L’Autriche est morte: il n'y a pas de 
salut pour elle hors de l’incorporation à l'Allemagne: elle 
cessera alors à être une attraction pour la Hongrie qui, ré- 
duite à ses forces actuelles, cesse d’être une menace pour ses 
voisins». — Mr. Pachitch est de mon avis, à moins que cer- 
taines parties de ma théorie lui aient échappé, dites en 
français, mais je ne le pense pas, 


NOTE POLITICE — 1922 181 


2 Aprilie. — Am convocat Comitetul executiv la 
mine, căci la Club ar fi fost afluenţa prea mare. Au 
venit mai bine de 50 de persoane. Săulescu lipsă, ne- 
scuzat: prietenii spun că e bolnav. Mi-am dat demisia, 
motivând-o prim atitudinea Coroanei si inaptitudinea 
partidului de a se pleca la cerințele politice noui. Coroa- 
na poate să-şi arate încrederea unui singur partid, este 
«à ses risques et perils» ; Ea nu are însă dreptul, pentru 
a netezi căile acestui partid, să discrediteze sistematic 
un alt partid. Partidul este victima tradiției schimbärei 
partidelor la putere, ca pe timpul Regelui Carol; tim- 
purile sunt schimbate. Un partid care nu se arată, nici 
măcar la alegeri, este o Academie politică, dar nu mai 
este un factor constituțional. 

Comitetul a discutat foarte lung ; două şedinţe 
până la 7 seara. Arion, Baranga, generalul Gârleşteanu, 
„generalul Hârjeu, I. Berceanu, Corteanu, Mitilineu au 
admis adevărul îndoitei mele teze şi într'un mod unanim 
au proclamat că retragerea mea fnsemneazä disolvarea 
imediată. a partidului. Am fost silit să cedez solicitărilor 
lor, dar cu îndoita condiţie că se va subveni la nevoile 








2 avril. — Comité exécutif convoqué depuis une quin- 
zaine. Plus de 50 personnes: Seulescu absent, non excusé: des 
amis l'ont dit souffrant, Obligé tenir séance chez moi à cause 
trop grande affluence au Club. J'ai donné ma démission — 
Za motivant par l'attitude de la Couronne et l’inaptitude du 
parti à se p'ier aux exigences de la vie politique nouvelle. La 
Couronne peut marquer sa confiance à un seul parti; c’est 
à ses risques et périls; elle n'a pas le droit, pour applanir les 
voies à ce parti, de discrediter systhèmatiquement un autre 
parti. Le parti est la victime de la tradition de l'alternance 
des partis au pouvoir, comme du temps du Roi Carol; les 
temps sont changés! Un parti qui ne montre pas ses couleurs 
même aux élections est une académie politique, mais plus un 
facteur constitutionnel. — Le Comité a longuement discouru; 
deux séances jusqu'à 7 h, du soir. Arion, Baranga, général 
“Gârlesteanu, Herjeu, J. Berceanu, Corteanu, Mitilineu ont 
admis le bienfondé de ma double thèse et unanimement ont 
proclamé que ma retraite signifiait la dissolution immédiate 
du parti. J’ai dû me rendre à leurs sollicitations à la double 
condition qu'on souviendra aux besoins des journaux et qu'on 


182 XOTE POLITICE: — 1922 


gazetelor şi că se vor reconstitui în mod serios Comite- 
tele. — S'a vorbit mult de o alianţă. Grigore Cantacuzi- 
no găseşte că numele partidului este o dificultate; aproa- 
pe toţi sunt de părere că ar trebui să ne grupăm cu Ar- 
delenii. Idea unei fuziuni cu Averescu este primită cu 
răceală ; partea morală a partidului poporului ridică 
vii critici. 

Mi se dă depline puteri pentru a negocia sau a 
rămâne cum suntem. 

6 Aprilie, — Dr. Madge, revenit în ţară de 48 de ore, 
dejunează la mine, Retragerea lui Lloyd George e apro- 
piată; a făcut mare greşală că nu sa retras la primul 
semn de opoziţie. Partidul conservator va veni la pute: 
re; va fi mai folositor să fie la minister oameni de o 
valoare egală, decât un guvern şters cu o singură per- 
sonalitate. Politica va fi «pro Germania». El a spus lui 
Brătianu: «In această rivalitate franco-englezească, ce: 
vei face D-ta?» — «Voi face politică englezească». — 
«Atunci, faceţi şi politică germană». — Brătianu n'a 
răspuns nimic. Pentru Madge alegerile române trebuiau 
să fie ceeace au fost. Era fatal. Dar slăbiciunea este 
aiurea: disentimentele Constantinescu-Vintilă Brătianu, 





reconstituera sérieusement les Comités, On a beaucoup parlé- 
alliances. Greg. Cantacuzène trouve que le titre du parti est 
un handicap; presque tous sont pour un groupement avec- 
les Ardeleni; on est froid envers une fusion avec Averescu; 
le côté moral du parti du peuple suscite de vives critiques, 
On me donne pleins pouvoirs de négocier ou de rester tels 
quels. 

6 avril. — Le Dr. Madge, de retour depuis 48 h., déjeuné 
chez moi. La retraite de Lloyd George est proche, il a eu 
grand tort de ne pas abdiquer au premier signe d'opposi- 
tion. Le parti conservateur viendra au pouvoir; cela vaudra 
mieux d’avoir un ministère de gens de valeur égale qu’un 
gouvernement écrasé par une personnalité. La politique sera 
«pro Germania», Il l’a dit à Bratiano: «Dans la rivalité 
France-Angleterre, que ferez-vous»? — «Je ferai la politique 
anglaise». — «Alors faites aussi la politique allemandes. — 
Bratiano pas répondu. Pour Madge, les élections roumaines- 
devaiont être ce qu’elles ont été. Cétait fatal, Mais la fai- 
blesse est ailleurs: la dissension Constantinescu— Vintila Bra- 





NOTE POLITICE — 1922 183. 


ceeace este pentru el o axiomă. El e revoltat în contra. 
proectului de lege a chiriilor, care exclude pe straini de 
la beneficiile legei. Cum se poate să se afişeze, în ajunul 
Conferinţei dela Geneva, o xenofobie ca aceasta ? (Legea 
a fost modificatä în sensul reciprocitatii. Dar cu refu- 
giaţii ruşi ce se face?) La observafiunea mea: ce 
se va gândi de noi, când se va afla de modul cum sa 
procedat în contra Ardelenilor si mai ales în contia Un- 
gurilor ?, — Madge mi-a raspuns: — «Nu puteţi fi mai 
discreditati decât sunteți! Cehoslovacia a avut un îm- 
prumut, dar eà a dat garanţii. — Viitorul politic: era în- 
tre Take Ioneseu şi D-ta; ai rămas singur ; Take Ione- 
scu s'a omorât singur prin «prostia» sa cu guvernul de 
o lună; la noi. este considerat acum ca un om făra 
scrupule». 

10 Decembre, — Am convocat pentru mâine o întru- 
nire a partidului. Dela începutul toamnei a reînceput vâ- 
nătoarea după partizani; răposatul Nicu Filipescu a fă- 
cut şcoală ; şi fiul său şi Argetoianu sunt elevi desăvâr- 
şiţi. Unul pescueste pentru partidul national care a luat 
în cârcă rămăşiţele takismului ; celălalt pentru firma 











tiano, ce qui pour lui est axiome. Révolté contre le projet de 
loi sur les loyers qui exclut des bénéfices de la loi les étran- 
gers. Comment peut-on afficher, la veille de Gênes, une xeno- 
phobie pareille? La loi a été modifiée dans le sens de la ré- 
ciprocité, Et les refugiés russes que deviennent-ils? Sur mon 
observation: que va-t-on penser de nous quand on apprendra 
la façon dont on a agi contre les Ardeleni et surtout contre 
les Hongrois? — «Vous ne pouvez pas être discrédités plus 
que vous ne l’êtes! — La Tehéchcr-Slovaquie a en un emprunt, 
mais elle a donné des garanties; vous n'aurez rien, mais abso- 
lument rien sans garanties — L'avenir politique était entre 
Take Ionescu et vous; vous restez seul; Take s’est tué par sa 
«bêtise» du gouvernement d’un mois; chez nous, considéré 
maintenant comme sans scrupules». f 

10 décembre. — J’ai convoqué pour demain une réunion 
du parti. Depuis le commencement de Pautomne, la chasse 
aux partisans a recommencée; feu N. Filipescu a fait école et 
son fils et Argetoyanu sont des élèves parfaits. Lun pêche 
pour le parti national, qui vient de prendre en croupe les 
débris des takistes; lautre pour la raison sociale Averescu, 


184 NOTE POLITICE — 1922 


socială Averescu; în fond însă pentru el. Şi unul 
şi celalt pretind că lucrează pentru reconstituirea unui 
pantid conservator ; Filipescu înlăturând pe Ardeleni, 
când va veni momentul oportun ; iar celălalt scăpându-se 
de Averescu. Si toate aceste intrigi se prind ! Am rămas 
bizantinii politicei. 

— Bontescu, care critica pe Maniu şi care la sfârşitul 
lui Iunie trecut a venit să-mi propue o acţiune comună ; 
acelaş Bontescu a avut obrazul să propună eri lui Ca- 
targi: «Treceti cu toţii, fără d-l Marghiloman, la Ave- 
rescu (el înţelege că, din cauza takiştilor, ai noştri nu 
vor merge la ei), şi când va veni ceasul, ne vom înţelege 
şi vom forma guvernul cu participarea... lui Marghilo- 
man». — Este atât de complicat, atât de cusut cu aţă 
albă, că abia poţi înţelege asemenea demersuri. 

— D-1 Retcher, care tratează cu guvernul chestiu- 
nile pendinte între România şi Germania, îmi spune: 
«Situaţia economică mondială nu se mai poate drege 
decât trecându-se cu buretele peste toate datoriile isvorâ- 
te din război. Trebue ca America, care a câştigat atât de 
mult asupra tuturor beligerantilor înainte de a intra în 


mais au fond pour lui. Et l’un et l’autre prétendent travail- 
ler pour la reconstitution d'un parti conservateur, Filipesau 
en jetant les Ardeleni, au moment venu, par dessus bord, 
l'autre en se débarrassant d'Averescu. Et ces intrigues pren- 
nent! Nous sommes restés les byzantins de la politique. 

Bontesou, qui eritiquait Maniu, qui fin juin est venu me 
proposer une action commume; le même Bontescu a eu le 
toupet de proposer hier à Catargi: «Passez tous chez Ave- 
rescu — sans Marghiloman — (il comprend que grâce aux 
takistes les notres n'iront pas chez eux) et à l'heure voulue 
nous nous entendrons et on formera le gouvernement avec 
la participation. de Mr. Marghiloman». — C’est tellement 
compliqué ou cousu du fil blanc, que l’on a peine à com- 
prendre de pareilles démarches. 

Mr. Retcher, qui traite avec le gouvernement les questions 
pendantes entre Roumanie et Allemagne: «La situation éco- 
nomique mondiale ne peut plus s'arranger qu’en passant 
l'éponge sur toutes les dettes issues de la guerre, Il faut que 
l'Amérique, qui a tant gagné sur tout les belligérants, avant 


NOTE POLITICE — 1922 185 


campanie, să înţeleagă aceasta, ca şi Anglia, care a avut 
cel mai mare câştig. Noi lucrăm, dar în curând lucrul 
se va domoli din cauza lipsei de credit. In ziua când nu 
vom mai putea cumpăra bumbac, nici plăti fierul State- 
lor dela Nord sau al Spaniei, totul se va opri. Am ajuns 
să ne servim de fier vechiu, ultimul ni l-am putut pro- 
cura în Rusia. Facem un comerţ activ cu Rusia prin 
Riga; liniile cele mari ruseşti funcţionează. Fără o reac- 
fiune militară care să răstoarne sovietele, ceeace e ori- 
când posibil, nu va trebui regimului rus mai mult de 
cinci ani pentru a deveni un guvern regulat. Germania 
vrea să se înţeleagă cu România; avem nevoe unii de 
alţii. Brătianu m'a primit bine, şi trag nădejdea că voi 
ajunge la o tranzacţie». 

12 Decembre. — Eri toată ziua a fost ocupată de în- 
trunirea noastră. A venit lume de pretutindeni şi toţi 
sau arătat foarte calzi. Grigore Carp şi colonelul Gâr- 
leşteanu nu au fost crutati. Grigore Cantacuzino singur 
a avut o notă neplăcută; Arion a ţinut un discurs de 
-om foarte cuminte. Bine înţeles că Săulescu era lipsă. 

Astă-seară, prietenii mi-au oferit un splendid ban- 





son entrée en campagne, le comprenne ainsi que l'Angleterre, 
«ui a eu le gros morceau. Nous travaillons, mais bientôt le 
travail 6e ralentira faute de crédit: le jour ou on ne pourra 
p'us acheter du coton, ni payer les minéraiïs de fer aux Etats 
du Nord ou à l'Espagne, tout s'arrêtera. On en est à tirer 
parti de la ferraille; la dernière est celle qu’on a pu se pro- 
urer en Russie, On fait un commerce actif avec la Russie 
par Riga et les grandes lignes russes fonctionnent. Sans une 
réaction militaire, qui renverse l’ordre soviétique, ce qui est 
toujours possible, il ne faudra pas cing ans au régime russe 
pour devenir un gouvernement régulier. L'Allemagne veut 
entendre avec la Roumanie; on a besoin l’une de l’autre. 
Bratiano a été accueillant et il y a espoir d'arriver à une 
transaction. 

12 décembre. — Hier toute la journée a été prise par 
notre réunion. On est venu de toutes parts et l’on s’est mon- 
tré ardent, Les Gr. Carp et colonel Gârlesteanu n’ont pas été 
épargnés. Seul Gr. Cantacuzène a eu une note désagréable ; 
Arion a fait un speech d'homme très sage; Seulescu 
bien entendu absent. Ce soir ils m'ont offert un superbe 


186 NOTE POLITICE — 1922 


chet la Athénée Palace ; foarte multă lume. Am pronun- 
fat un discurs-program foarte aplaudat; şi cum se des- 
chisese uşile de comunicare cu sala cea mare, doamnele 
s'au unit cu manifestanţii. Bontescu, care era însoţit de 
unele doamne, este cel dintâi care mi-a trimis semne de 
admirafiune. 

20 Decembre. — Semnalul de raliere pe care lam 
dat şi-a ajuns scopul. Lumea se ocupă foarte mult de 
noi în oraş, dar, ce e ṣi mai mult, partidele cele- 
lalte au început să dea semn de viaţă. D-1 Coltur, un fac- 
totum al lui Maniu, îmi spune Carada care a venit cu 
dânsul, a cerut să mă vază. El sugerează o acţiune co- 
mună. 'Răspună că nu e nimic mai uşor şi că trebue nu- 
mai să fim de acord pe câteva puncte de program. — 
Aceasta, ar complica situaţia, îmi răspunde Coltur ; este 
mai bine să facem o coaliţie de răsturnare a lui Brătianu 
pe chestia. constituţională. (Eterna frică a lui Maniu șă 
se găsească angajat aşa încât să nu poată fi desemnat 
la sigur ca preşedinte de consiliu !). Maniu vrea să vor- 
bească şi cu Averescu. — Nu prea dau importanţă tut 
turor acestor «pertractări». — Coltur povestește că vara 





banquet à l’Athénée; très en nombre, J'ail prononcé un dis- 
cours-programme fortement applaudi; on avait ouvert les 
portes de communication avec la grande salle et des dames 
se sont jointes aux manifestants, Bontesou qui était parmi 
les dames, est le premier qui. a transmis des marques 
d'admiration, 

20 décembre, — Le signal de ralliement que j'ai donné a 
porté, On s'occupe beaucoup de nous en ville, mais, mieux 
que cela, les autres partis donnent signe de vie. Ainsi, sur 
sa demande, Mr. Coltur, — um factotum de Maniu, me dit Th. 
Carada qui l’a améné — est venu causer. Il suggère une 
action commune. Je réponds que rien n'est plus facile et 
qu'il n'y a qu’à tomber d'accord sur quelques points de pro- 
gramme, «Cela compliquerait la situation — me répond Ceol- 
tur —, il vaut mieux faire une coalition de renversement ile 
Bratiano sur la question constitutionnelle». (L’éternelle erain- 
te Maniu de se trouver engagé de façon à ee qu'il ne soit 
pas le président de conseil indubitablement désigné!) Maniw 
veut causer aussi avec Averescu. Je n’attache qu’une médio- 


` 


cre importance à toutes ces «pertractări». — Coltur raconte 


NOTE POLITICE — 1922 187 


trecută, Iorga a propus lui Maniu o alianţă cu trei con- 
diţii: Iorga, preşedinte de consiliu; mână liberă pentru 
el în vechiul Regat; război cu ţărăniştii. — Maniu — 
efect probabil al primei condiţii, — s'a retras, trimițând 
felicitări ironice pentru certitudinea afişată de Iorga 
de a fi şef de guvern. 

— Generalul Räscanu, care lucrează din răsputeri 
în Moldova pentru Averescu şi care, eu Cudalbu, are 
toată încrederea generalului, a stat mult de vorbă cu 
mine înainte de a se duce la general, la Severin. Ave- 
rescu cunoaşte intrigile lui Argetoianu; a pus piciorul 
în prag la congresul lor dela Sibiu, oprind veleitätile- 
lui Argetoianu de a readuce partizanii în Camera. (Se 
pare că faţă de Rege şi de Duca, Argetoianu a luat an- 
gajamentul să facă pe averescani să intre în Parla- 
ment şi că, drept răsplată, se vor avea pentru el în vii- 
ton atentiuni speciale). — Lipsa Ardelenilor dela com- 
gres, căci Goga n'a putut să aducă pe nici unul, nici 
măcar un ţăran din satul lui, a hotărît pe general a nu 
se mai ţine la o parte de partidul naţional. — Räscanu 
este foarte înflăcărat pentru o acţiune în comun; el nu 


que cet été Iorga a proposé à Maniu une alliance à trois 
conditions: lui, Iorga, prâsident du conseil; main libre pour 
lui dans l’ancien Royaume; guerre aux tzaranistes. Maniu, — 
effet probablement de la l-ère condition — s’est défilé en 
envoyant des félicitations ironiques pour la certitude affi- 
chée par Iorga d’être le chef du gouvernement. 

Le général Rascanu, qui travaille ferme en Moldavie pour 
Averescu et qui, avec Cudalbu, a toute la confiance du géné- 
ral, a longuement causé avant de se rendre à Severin auprès 
du général, Le général connaît les intrigues d'Argetoyanu; 
il y a mis bon ordre à leur congrès de Sibiu, en coupant 
court aux velléités d'Argetoyanu, de ramener les partisans à 
la Chambre. (Il semble que vis-à-vis du Roi et de Duca Ar- 
getoyanu a pris l'engagement de faire rentrer les averesciens 
dans le Parlement, moyennant quoi on aurait pour lui des 
attentions comme futur oint du Seigneur!) L'absence des Ar- 
deleni au congrès, Goga n'ayant pu amener personne, pas 
même un paysan de son village, a décidé le général à ne plus 
se tenir écarté du parti national. — Raseanu est très chaud 
pour une action en commun, il ne doute pas qu'Averescu ne- 


188 NOTE POLITICE — 1922 


ze indoeste că Averescu va împărtăşi aceleaşi senti- 
mente. Pe la 4 Ianuarie s. v. trebue să primese veşti. 

Am însărcinat pe Räscanu să spue generalului mo- 
tivele pentru cari atitudinea lui Argetoianu m'a oprit 
să reiau, până acuma, conversațiile cu el. 


partage pas le même sentiment. — Vers le 4 janvier je dois 
avoir des nouvelles. 

J’ai uniquement chargé Rascanu de dire au général pour- 
quoi l'attitude de Argetoyanu m'a empêché de reprendre la 
<onversation jusqu’à ce jour avec lui. 


1923. 


4 Ianuarie. — Toate gazetele nu vorbesc de cât de œ> 
doamnă Leonescu, care a fost arestată împreună cu so- 
ful ei, şef de gară la Bucureşti. Este o afacere de cecuri. 
fără acoperire, o excrocherie de milioane. Gazetele in- 
sistä asupra «înaltei» protectiuni, despre care vorbeşte- 
mereu această doamnă. — Judecătorul de instrucţie a fă- 
cut o percheziţie, în prezenţa lui Romulus Voinescu, şi 
a găsit scrisori ale Prințului Carol în cari era vorba 
de «copiii noștri». A doua zi Voinescu, în numele Pala- 
tului, a cerut şi obţinut scrisorile. Judecătorul a fost în 
urmă aspru mustrat de procurorul general, Moscu, şi 
apoi şi de ministrul său: J. Th. Florescu ar fi fost foarte 
bucuros să aibă în mâinile lui acest element de şantaj. 
Din acelaş mediu se povesteşte versiunea că în timpul 
intrigilor Lambrino, această persoană, pe atunci elevă 
la azilul Elena Doamna, ar fi fost aruncată în braţele: 


4 janvier, — Une dame Leonescu defraye les journaux ; 
ella vient d’être écrouée aimsi que son mari, chef de gare à 
Bucarest, Affaire de chèques sans couverture, escroquerie 
de millions, ete. Les journaux ont insisté sur la «haute» pro 
tection que la dame faisait sonner. Le juge d'instruction a 
opéré une perquisition en présence de Romulus Voinescu et 
ost tombé sur des lettres du Principe Carol, où il est question 
de «nos enfants», Le lendemain Voinescu a reclamé ces let- 
tres au nom du Palais et le juge les a données, Il en a été 
iancé d'importance par le procureur général, Moscu, et 
ensuite par son ministre: J. Th. Floreseu aurait bien aimé 
avoir des éléments de chantage, Du même cercle on prepage 
la version qu’à l’époque des intrigues Lambrino, on a jeté 
cette personne, alors élève à l’Asile Elena Doamna, dans les 


190 NOTE POLITICE — 1923 


Prințului Carol şi că în urmă dânsa ar fi rămas însăr- 
cinatä; apoi a avut loc căsătoria de comandă, etc. Se zice 
că relaţiunile continuau şi acum. 


11 Ianuarie. — Rău început de an. Conferinţa dela 
Paris între şefii de guverne asupra diferendului cu Ger- 
mania în privinţa reparațiilor, nu a isbutit, şi chiar în 
ziua de 5 Bonar Law a părăsit Parisul. Mussolini nu a 
voit să se ducă la aceasta conferinţă : el era reprezen 
tat de Della Torretta. (Martin Franklin mi-a spus alal- 
tăeri că, şiret, Mussolini pretextând chestii interioare, 
refuzase să se ducă la Paris : «De ce să merg să mă 
cert cu oamenii ?». Deci eşecul era prevăzut). Englezii 
au prezentat la conferinţă planul lor prin care dădeau 
răgaz Germaniei ; Poincaré a declarat planul inaccep- 
tabil şi pe ziua de 4 membrii conferinţei sau despărţit, 
după ce au constatat diferenţele de vederi, dar făcând 
pentru rest declaraţii de prietenie. In Anglia toată lu- 
mea, începând cu Lloyd George, susține guvernul. I- 
mediat Turcii, la Lausanne, au retras toate conce- 
siunile ce făcuseră şi Ruşii au început să ceară par- 





bias du Carol et il en est sorti une grossesse, le mariage de 
commande, etc. Il paraît que les rélations continuaient encore 
maintenant, 


11 janvier, — Mauvais début d'année. La conférece de 
Paris entre chefs de gouvernement — à laquelle Mussolini 
n'a pas voulu se rendre et s’est fait représenter par Della 
Torretta — (Martin Franklin m'a dit avant-hier que, malin, 
Mussolini, alléguant des questions intérieures, a refusé de 
faire le voyage: «Pourquoi irais-je, pour me quereler avec 
les gens?» — Donc échec prévu) — dans le différend avec les 
Allemands au sujet des réparations, a échoué et dès le 5 
Bonar Law a quitté Paris. Les Anglais ont présenté leur plan 
donnant du répit à l'Allemagne; Poincaré l’a déclaré inac- 
ceptable et le 4 on s’est séparé en constatant la divergence 
de vues, mais en se faisant pour le reste des déclarations 
d'amitié. 

En Angleterre, tout le monde soutient le gouvernement, 
Lloyd George tout le premier. 

Du coup les Tures à Lausanne ont retiré toutes les con- 
cessions faites et les Russes ont recommenté à demander leur 


NOTE POLITICE — 1923 191 


ticiparea lor la discuţia de detaliu, în chestia Strâmtori- 
lor. — Barbu Catargi îmi spune confidential că 
Jugoslavia a făcut un pact cu Grecia în contra 
Turcilor, sub auspiciile Angliei, care a promis ca va 
renunţa la datoriile de război; Bazil Zacharof, priete- 
nul lui Lloyd George, care a făcut cu noi afacerea, bonu: 
rilor de tezaur, a dat Greciei 150.000 de puşti din ulti- 
mul model : afacerea este cusutä cu aţă albă. — Aceste 
ştiri, la cari se adaogă putina prietenie pe care ne-o arată 
“Cehoslovacia — Duea se plânge de aceasta tutulor la Pa- 
ris (Kiriacescu), — au alarmat guvernul nostru ; conce- 
diile miniştrilor au fost revocate şi astăzi are loc un 
«consiliu. 

In fine astăseară Radio comunică că Francezii au 
trecut graniţa şi înaintează spre Essen ; toată regiunea 
Ruhr va fi ocupată. S'a luat Germanilor cărbunii din 
Silezia ; li se ia şi cei din Ruhr : va fi o minune dacă 
nu se va produce vreo revoluţie sau altă reacțiune. 

12 Ianuarie. — Regele Constantin al Greciei a murit 
subit la Palermo. Principesa Elena era de trei săptămâni 
lângă el. Mai avusese un atac de aploplexie, despre 


participation à la discussion en détail de la question des 
détroits. 

On me dit confidentiellement (B. Catargi) que la Yougo- 
Slavie a conclu un pacte avec la Grèce contre les Tures sous 
les auspices de l'Angleterre, qui a promis abandon des dettes 
de guerre; Basile Zacharof, l'ami de Lloyd George, qui a fait 
avec nous l'affaire des bons de trésor, a donné à la Grèce 
150.000 fusils dernier modèle: c'est cousu de fil blano. — Ces 
nouvelles jointes au peu d'amitié que nous témoignent les 
Tchéco-Slovaques — Duca s’en plaint à tout le monde à Paris 
(Kiriacescu) — ont alarmé notre gouvernement, les congés 
des ministres ont été revoqués et il y a eu aujourd’hui conseil. 

Enfin, ce soir, le Radio communique que les Français 
ont passé la frontière et qu'ils avancent sur Essen; toute la 
région Ruhr sera occupée. On a pris aux Allemands les char- 
bons de Silésie; on leur prend ceux du Ruhr: ce serait miracle 
si une révolution ou un autre réaction ne se produisait pas. 

12 janvier. — Le Roi Constantin est mort subitement à 
Palerme, La Princesse Hélène était depuis trois semaines 
auprès de lui. Il avait déjà eu une attaque d’apoplexie dont 


192 NOTE POLITICE — 1923 


care nu se vorbise. Înmormântarea provizorie va avea 
loc la Neapole. Am telegrafiat Regelui George şi Regi- 
nei Elisabeta. şi am primit următorul răspuns de la. 
Atena : «Adânc mişeaţi, vă mulţumim din toată inima. 
pentru partea care o luaţi în marele doliu care ne-a 
lovit. — Elisabeta — George». — Prinţul Carol va pä- 
răsi Bucureştii poimâine, după ceremonia anului nou, 
pentru a asista la înmormântare. 

— Asupra Prințului Carol aflu din aceiaşi sursă că 
în cuprinsul scrisorilor găsite (vezi 4 Ian.), Prinţul re- 
cunoaşte paternitatea copiilor d-nei Leonescu. (De ce 
«gopiilor», căci numai unul ar fi avut timpul să se 
nască ?). Prinţul scrie că ar fi vrut să dea numele de 
Cezar celui din urmă — 4 ani — dar că cedează, înaintea. 
voinţei mamei, pentru numele de Silviu. 

D-na Leonescu a fost în relaţii cu Prinţul Carob 
înaintea căsătoriei lui, la epoca când se voia să fie des- 
pärtit de Zizi Lambrino şi relaţiile au continuat după 
căsătoria sa. Tânăra persoană era introdusă la Prinţ, 
când comanda în nordul Ardealului, costumată în soldat, 


on n'avait pas parlé. Inhumation provisoire à Naples. Avons- 
télégraphié au Roi: Georges et à la Reine Elisabeth *) Le 
Prince Carol quittera Bucarest après-demain, après la céré- 
monie du jour de l’an, pour assister aux funérailles. 

Sur le Prince Carol, j'apprends de même source que dans 
les lettres saisies le Prince reconnaît la paternité des — pour- 
quoi «des», car un seul est dâge à être issu des oeuvres du 
Prince! — enfants de M-me Leonescu (v. 4 janv.). Le Prince- 
écrit qu'il aurait voulu donner le nom de César au dernier 
— 4 ans — mais qu’il cède pour celui de Silviu, exigé par la 
mère. M-me Leonescu a eu commerce avec le Prince avant 
son mariage—à l’époque on voulait le séparer de Zizi Lam- 
brino—et a continué après son mariage. La jeune personne- 
était introduite chez le Prince lorsqu'il commandait dans le 
Nord de l’Ardeal, costumée en soldat J'ai souvenir que, 


15 Janv. — Telegrame d'Athènes. Emus, nous remercions de 
tout coeur pour la part que vous prenez dans grand deuil qui 
vient nous frapper. Elisabeta-Georges. 


NOTE POLITICE — 1923 193 


Imi reamintesc că la acea epoca se zicea la Bucu- 
reşti că Prinţul avusese un copil cu o fată din Tran- 
silvania : probabil că era vorba de micul Silviu. D-na a 
fost căsătorită cu un şef de gară: 500.000 lei, plus o zes- 
tre de un milion şi jumătate. S'a făcut un pact, redactat 
de Romulus Voinescu, prin care Leonescu se angajează 
să restituie scrisorile, sau restituit 60 de scrisori si cu 
toate astea. cu ocazia perchizitiei, s'a mai găsit un sold 
de scrisori. Aceasta explică prezența lui Voinescu. — 
O denuntare a provucat o nouă perchiziţie și sa mai 
descoperit altă serie de scrisori, printre care şi de la 
palat, şi un carnet unde detaliile întâlnirilor erau no- 
tate zi cu zi. Romulus Voinescu este denunţat de d-na 
Leonescu ca fiind cauza nenorocirilor ei !... 

Acestea la epoca în care Prinţul Carol îmi seria 
scrisoarea prin care se punea El, şi punea şi pe soţia 
Lui, Zizi, sub protecţia mea ! Frumos ! 

22 Ianuarie, — Cele zece zile din urmă: vacanţele, 
Sft. Ion, Boboteaza, — multă zăpadă, regiuni blocate, 
Camerele închise, scumpetea creşte pe zi ce trece, nu se’ 
găseşte carne în piaţă şi totul pe acelaș calapod. Intra- 








venir que, à cette époque, on disait à Bucarest que le Prince 
avait fait un enfant à une fille de Transylvanie: ce doit être 
le petit Silviu. On a marié la Dame à un chef de gare: 500.000 
lei, plus une dot de 1% millions. On a conclu un pacte rédigé 
par Romulus Voinescu, par lequel Leonescu rendait les let- 
tres. On a rendu 60 lettres et, pourtant, lors da la dernière 
perquisition, on en a trouvé encore un solde, Voilà quoi ex- 
plique la présence de Voinescu! — Une dénociation a provo- 
qué une nouvelle perquisition et la découverte d'une nouvelle 
série de dettres y compris celles provenant du Palais, et un 
carnet où les détails des entrevues étaient votés au jour le 
jour, Romulus Voinescu est dénoncé par la femme comme 
étant la cause de ses malheurs ! 

C'est l’époque à laquelle le Prince m’écrivait la lettre par 
laquelle il se mettait et mettait sa femmes Zizi sous ma pro- 
tection! Du joli! 

22 janvier, — Les dix derniers jours: vacances — St. 
Jean, Epihanie — chutes de neiges ultra-abondantes. régioņs 
bloquées, pas de Chambres cherté croissante pour tout, pas 
de viande de boucherie au marché. Le reste à l'avenant. 


“13 


F94 NOTE POLITICE — 1923 


rea Framcezilor în Düsseldorf, Essen, ete. şi ocupatiu- 
nea care se întinde, cere mereu forţe noui. Arestarea, 
şefilor industriei, explzarea marilor funcţionari, gre- 
vele cari încep, n’au avut până acuma alt rezultat apre- 
ciabil decât scăderea francului. Şi, din nenorocire, leul 
nostru îl imită : a rămas la 8 centime, dar livra engle- 
zească este la 930 lei şi lireta aproape 10 lei! 


— Am găsit din nou mijlocul să ne acoperim de 
ridicol. S'a imaginat să se facă o diversiune, pretextând 
incursiuni ungurești pe graniţă. Nu erau acte de brigan- 
daj, ci trupe regulate ungare; Ungurii masau trupe: 
Sa proclamat starea de asediu la Oradia Mare; sau re- 
chemat rezervistii, în fine toată reclama necesară. Zia- 
rul «Le Progrès» sa înscris în falş din prima zi; dar 
nu ne-au atacat. 


— Camerile trebuia să se deschida astazi, pentru 
depunerea Constituţiei ; se zice că va fi semnalul unei 
coaliţii, despre care a venit Lupu să-mi vorbească alal- 
tacri. Zapada împiedicând comunicațiile, sa amânat 
deschiderea pe Vinerea viitoare. 


L'entrée des Français dans Dusseldorf, Essen, ete. et 
Voecupation qui s'étend exigent tout le temps des forces 
nouvelles. Arrestation des chefs d'industrie, expulsion de 
gros fonctionnaires, gièves qui commencent, n’ont eu jusqu’à 
présent que la chute du franc comme résultat appréciable. 
Et malheureusement notre leu marche de pair: il fait tou- 
jours 8 centimes, mais la livre est à 930 lei et Ía lira à tout 
près de 10 lei. 

Nous avons trouvé moyen de nous couvrir encore de 
ridicule, On a imaginé de faire uue diversion en prétextant 
des incursions hongroises sur la frontière, Ce n'était pas des 
actes de brigandage, mais des forces hongroïses régulières; 
les Hongrois massaient des troupes: proclamation de l'état 
de siège à Oradia-Mare; rappel des réservistes; tout le bat- 
tage nécessaire. «Le Progrès: s'était insemit du premier jour 
en faux mais on ne nous attaquait pas. 

i Les Chambres devraient rentrer aujourd’hui pour le 
dépôt de la Constitution; ce sera, paraît-il, lg signal d'une 
ccalition dont Lupu est venu m'entretenir avant-hier. Ia 
neige ayant gêné certaines communications, la rentrée a été 
renvoyée à vendredi prochain, 


NOTE POLITICE — 1923 195 


— Grigore Cantacuzino a venit să mă înstiinteze 
că comitetul din Slatina ne-a părăsit pentru a merge 
la partidul naţionalist, dar că el rămâne credincios. — 
Pe de altă parte mi-a spus că vorbeşte din nou po- 
liticä cu fratele său Mişu, care-i făcuse propuneri... Asta 
este o preparaţie meşteşugită pentru plecare. Un «han- 
dicap» mai putin pentru mine. 


25 Ianuarie. — Gazetele dau rezumatul unui articol 
atât de violent al lui Lloyd George în contra Fran- 
fei, că trebue să aşteptăm verificarea textului. O nota 
de reţinut: Germania a şi plătit 6 miliarde mărci aur 
pentru armata de ocupatiune si a furnizat ca material 
cu mult mai mult de cât indemnizarea cerută Franţei de 
catre Bismarck în 1870. 

— Intrevedere cu Averescu. El a vorbit cu Maniu 
şi Lupu si admite coalitiunea puterilor dim opoziţie, 
dar nu s'au înţeles încă asupra procedurei. Averescu 
a propus: 1) Un manifest; 2) Intruniri publice, dar se- 
rioase, făra înjuraturi, nici violente; 3) Demers pe 
lângă Suveran ; şi, în ultimul recurs, o agitatiune. — Ma 
lasă să înţeleg ca Maniu, ca şi Lupu, ar fi partizanii 





$ 

Cantacuzène (Grég.) est venn m'aunoncer que le Comité 
de Slatina nous avait lâché pour aller au parti nationaliste. 
mais que lui restait fidèle. — D'autre part il ma dit qu'il 
recausait politique avec son frère Michel, qui lui avait fait 
des ouvertures. Préparation savante au départ. Un handi- 
cap de moins pour moi, 


25 janvier. — Les journaux donnent la substance d’un 
article tellement violent de Lloyd George contre la France 
qu’il faut attendre la vérification du texte. Une note à rete 
nir: l'Allemagne a déjà payé 6 milliards marks or pour 
l’armée d'occupation et fourni en matériel bien plus que 
l'indemnité exigée de la France par Bismarck en 1870. 

Entrevue avec Averescu. Il a vu Maniu et Lupu, il admet 
la coalition des forces d’opposition, mais pas encore, entente 
sur la procédure. Averescu a proposé: 1) un manifeste; 2) 
des réunions publiques mais sérieuses, sans injures, ni vio- 
lences; 3) démarche auprès du Souverain; en tout dernier 
recours, une agitation, Il me laisse entendre que Maniu se- 
Tait, tout comme Lupn, partisan de la violence immédiate, 


196 NOTE POLITICE — 1923 


violenţei imediate. Averescu adaugă: «Lesne de des- 
lănţuit, dai nu ştii ce drum apucă.» — El mai crede că 
guvernul va cade dela sine. Işi propune, dacă este 
chemat, să ceară exact acelaş decret de convocarad ca 
liberalii pentru alegeri, şi noua Cameră va schimba 
Constituţia pe care liberalii vor să o impue. El pri- 
meşte colaborarea täränistilor în opoziţie, dar nu la pu- 
tere. Nu dă voe partizanilor lui să ia parte la desbate- 
rile Camerei; s'a voit să se discute chestiunea la Sibiu, 
Gar prin scrisoare el a spus lui Argetoianu că această 
chestiune şi-a rezervat-o exclusiv, şi că dacă se discută. 
va fi nevoe să se discute şi şefia partidului. 

Când ne-am ridicat de pe scaun, Averescu mi-a spus: 
«Tiu să ştii, Domnule Marghiloman, că eu guvern nu 
fac fără D-ta». — La care am răspuns: «Tiu să ştii că de 
la mine nu vor veni nici greutăţi, nici luptă de întâie- 
tate». EI replică: «Nu aş vrea să fiu prim-ministru, nu- 
mai pentru a nu avea prilejul de a lucra cu acest Rege. 

27 Ianuarie. — Am pus la curent Comitetul consul- 
tativ. Săulescu nu a venit. 








—— ea 





Averescu dit: «Lesne de deslăntuite dar nu sui ce drum 
apucă», — Il croit que le gouvernement tombera d’ailleurs. 
de lui-même. Il se propose, s'il est appelé de demander exac- 
tement le même décret de convocation des libéraux pour les- 
élections et la nouvelle Chambre changera la Constitution 
que les libéraux veulent imposer. Il accepte collaboration 
des tzaranistes dans l'opposition, mais pas au pouvoir. Il 
défend aux siens de prendre part aux débats de la Chambre; 
on a voulu discuter la question à Sibiu, mais par lettre il a 
dit à Argetoyanu que c'est une question qu'il s'est réservée 
exclusivement et que si on la discutait, il faudrait aussi dis- 
cuter la «şefia» du parti. En quittant nos chaises — nous 
étions chez Costică Miclescu qui se tenait dans une autre pièce 
avec le général Rascanu — il m'a dit: «Tiu să ştii, D-le Marghi- 
loman, că eu guvern nu fac fără D-ta», — à quoi j'ai répondu: 
«Tiu să ştii că de la mine nu vor veni nici greutăți, nici 
luptă de întâietate», Sur quoi il replique: «Nu as vrea să fir 
prim-ministru numai pentru a nu avea prilejul de a lucra 
cu acest Rege. 

27 janvier, — Mis au courant le comité consultatif. Seu— 
Jlescu n'est pas venu. 


NOTE POLITICE — 1923 197 


31 Ianuarie, — Am avut audienţă la Regina pentru 
«Elisabeta», dar n'a fost vorbă decât de politică şi de 
discuţii asupra societăţii. Am atacat cu franchetä fai- 
moasa chestiune a Sovatei şi articolul lui Corteanu care 
A făcut atâta rău. Regina — de sigur la curent prin seri- 
soarea pe care o scrisesem lui Stirbey, — fără a da prea 
multă importanţă, a spus în mod vag : «Nu mai îmi rea- 
mintesc prea bine; credeam că venea din partea lui A- 
verescu». — Eu : «Generalul face parte, ca şi mine, din 
oamenii bine crescuţi, incapabili de a insulta o femeie, 
fie chiar o Regină !» M. S. a fost de părerile mele când 
am vorbit de chestiunile la ordinea zilei, turburări an- 
tisemite, alegerea între Englezi şi Francezi, chestii e- 


conomice, — La urmă: «Sunt sigură că Regele ar dori 
să cunoască opiniile D-tale». — Eu: «Sunt la ordinele 
M. S.». — «Insă, ar trebui să ceri audienţă». 


4 Februarie. — Ca urmare la dorinţa Reginei, Barbu 
Stirbey depune la mine o cartă de vizită, pe când eram 
la Institutul Social, cu câteva rânduri de o cordialitate 
cam subită. 


— Conferinţa mea asupra doctrinei conservatoare 











31 janvier, — Audience chez la Reine pour l’«Elisabeth», 
mais la séance s'est passée eu politique et discussions sur 
la société, J'ai franchement abordé la fameuse question de 
Sovata et l’article de Corteanu qui a fait tant da mal. La 
Reine — évidemment au courant pan la lettre que j'avais 
écrite à Stirbey — a glissé en disant vaguement: «Je ne me 
rappelle plus très bien; je croyais que ça venait du côté 
Averescu. — Moi: «Le général est, comme moi, des hommes 
bien élevés, incapables d'insulter une femme, fût-ce une 
Reine! — Assez dans ma note quand j'ai parlé des questions 
à l’ordre du jour, troubles autisémites, choix entre Anglais et 
Français. question économiques. — A la fin: «Je suis sûre 
‘que le Roi aimerait connaître vos opinions . — «Je suis aux 
-ordres de Sa Majesté», — «Mais il faudrait que vous deman- 
«liez audieuce», 

4 février, — Suita de l'invite de la Reine, Barbu dépose 
une carte pendant que j'etais à l’Institut Social, avec quel- 
ques lignes au crayon d’une cordialité quelque peu subite. 

Ma conférence sur la doctrine corservatrice a eu un 


198 NOTE POLITICE — 1923 


a avut un mare succes. Sala era tixita. Multi prieteni 
wau putut intra în sală. Lume si doamne din toate ran- 
gurile sociale. mult tineret. Ovatii la eşire. Spontanei- 
tatea, acestei manifestații este un semn al timpurilor ! 

5 Februarie. — D] Kaufmann, dela Banca de Cre- 
dit, foarte stimat de Rege, s'a anunţat la mine. El îmi 
spune: «Ertati-mä că mă amestec în politica, dar am 
fost însărcinat. Nu pot să spun mai mult. Puneţi-vă 
la dispoziţia Regelui». — (O fi Stirbey? O fi Mişu) ? 

— Audienţă la M. S. Regele. Două vre şi un sfert 
de conversaţie cu Regele, în aceiași mică bibliotecă unde 
fusesem primit în 1916, după Consiliul de Coroana. Tn- 
trevedere foarte cordială cu Majestatea Sa. Regele, la 
sfârşit, nouă asigurare de amicitie si cuvintele: 
«Nu face omul totdeauna ce ar vrea». — Ce sa spus 
precis în timpul acestei audienţe, sau mai bine zis ce 
mi-a spus Regele, care a vorbit foarte mult? — Că tre- 
bue ca Constituţiunea să se facă. — Eu: «Dar aşa cum: 
este ea alcătuită, fiecare guvern va voi să o aibă pe a lui». 
— Regele: «O știu. Chestii de discuţie. Asupra amă- 
nuntelor trebue să se discute, să se facă concesii. Bră- 
tienii fac greșeala de a trăi numai între ei ; cu Ion. mai 





grand succès. On s’écrasait, Beaucoup d'amis n’ont pu péné- 
trer dans la salle. Gens et dames de tous les mondes, beau- 
coup de jeunesse, Ovation à la sortie. La spontanéité de 
cette manifestation est bien un signe des temps. 

5 février. — Mr, Kaufmann de la Banque de Crédit, tres 
estimé du Roi, s’est fait annoncer. Il me dit: «Pardonnez-moi 
de me mêler de politique, mais on wen a chargé. Je ne vou- 
drais pas dire plus. Mettez-vous à la disposition du Roi . — 
(Est-ce Stirbey? Est-ce Misu?). 

Audience royale. — Deux heures et quart de conversa- 
tion dans la même petite bibliothèque où j'avais été reçu er 
1516 après le Conseil de Couronne. Très cordiale entrevue 
avec, à la fin, nouvelle assurance d'amitié et «l’on ne fait 


pas toujours ce qu’on veut». — Que s’est-on dit de précis ou 
plutôt que ma dit le Roi qui a beaucoup parlé? Qu'il faut 
que la Constitution se fasse. — Moi: «Mais telle qw’elle est 


fabriquée, chaque gouvernement voudra avoir la sienne... 

— Te Roi: «Je le sais, Question de discussion. Sur les détails 
il faut qu'on discute, qu'on fasse des concessions . Que les 
Bratiano ont le tort de vivre rien qu'entre eux; avec Jean on 


NOTE POLITICE — 1923 199 


poţi sa disculi, cu toate că este foarte încapăţânat, dar 
cu Vintilă nu este chip, chiar cu doze homeopatice. 
Vintila mi-a promis libertatea comerţului, dar mai târ- 
ziu. Lui Lupu i-a spus: Nationalizarea sub-solului nu 
este o măsura democratica? — «Ce spui d-ta de scan- 
dahul uniuuei Ardelenilor cu Takistii ?» Apoi câteva 
aprecieri dispreţuitoare despre Mişu Cantacuzino. Tre- 
bue soluţii: a cerut lui Maniu pe ale sale. Maniu i-a 
răspuns: «Noi avem pentru toate chestiunile solutiunile 
studiate gata». — Dar alţi Ardeleni I-au marturisit ca. 
nu aveau nici o singură problemă studiata. Regele a 
înştiinţat pe ţărănişti că cu scandal de stradă nu se 
vine la putere... 


6 Martie. — Am vazut pe Dr. Madge, venit ca re- 
prezentant a lui Vickers pentru adunarea generala a 
«Reşiţei», care a fost amânată din cauza pretentiunilor 
liberale de a avea ei singuri cele 60 milioane de capital 
nou. Un act banditese. Madge e furios în contra libe- 
ralilor, mai ales în contra lui Vintilă; acesta l’a tratat 
de mamos, la care Madge ar fi răspuns că este util în 


arrive encore à discuter quoiqu'il soit entêté, mais qu'avec 
Vintilă il n'y avait pas moyen. même «à doses homeopalhi- 
ques». Que Vintilă lui avait promis la liberté du commercr, 
mais plus tard. Quà Lupu il avait dit: <La nationalisation 
du sous-sol n'est-elle pas une mesure démocratique ? — Que 
dites-vous du scandale de l’union des Ardeleni avec les takis- 
tes?» Quelques appréciations de mépris pour Michel Canta- 
cuzène. Qu'il faut des solutions: il a demandé à Mamiu ses 
solutions: «Noi avem pe toate chestiunile solutiunile studiate 
gata», — mais que d’autres Ardeleni lui ont avoué qu'aucenn 
problème n'avait été étudié, Qu'il avait averti les tzaranistes 
que par le scandale dans la rue on n’arriverait pas au 
pouvoir, 


6 mars. -- Vu le Dr. Madge, venu comme représentant de 
Vickers pour l'assemblée générale de la «Reşiţa», remise par 
suite des prétentions des libéraux d’avoir seuls les 60 mil- 
lions de capital nouveau à émettre. Une piraterie. Madge est 
furieux contre les libéraux; il a contre Vintilă une dent 
d’une longueur de défense: Vintilă l’a traité d'accoucheur, à 
quoi il aurait répondu qu'il était bon d’avoir dans la vie 


200 NOTE POLITICE — 1923 


viață sä ai mai multe meserii, numai să fie onora- 
bile ! — Nu se va da nimic, absolut nimic, nici în Ame- 
rica, nici în Anglia, acestui guvern. Regina i-a vorbit de 
o perspectivă Averescu-Marghiloman. El adaugă : «Când 
veţi fi la putere şi imediat după ce veţi lua-o, 
vi se vor face propuneri financiare care o să vă mire; 
dar numai d-tale, nimănui altuia. Prietenii mei din par- 
tidul national nu sunt deştepţi; cum? ei se unese cu 
Filipescu?  Greşală de neiertat. Au pierdut până si 
avantajul de a se numi partid naţional din Ardeal!» 

11 Martie. — Frumoasă întrunire publică la Boto- 
şani. Sala teatrului plină de lume. Oameni din toate 
partidele. Discursul meu a fost foarte aplaudat, — Pă- 
rintele Ardeleanu din Sighetul-Maramureşului a încân- 
tat auditoriul. Grigorcea din Cernăuţi mi-a cerut să iau 
numai decât contact prin cineva cu cei din Bucovina. 
cari se constituese în partid local: Reutz, Simionovici, 
Florea Lupu. Am însărcinat pe Meissner să ia contact 
cu ei. 

6 Aprilie. — Notele politice sunt foarte puţin inte- 
resante. Sub presiunea takistilor, Maniu şi ai sai au 

















plusieurs metiers, pourvu qu’ils soient honorables! On ne 
donnera rien, absolument rien, ni eu Amérique, ni en Angle- 
terre à ce gouvernement. II a causé avee la Reine, qui lui a 
parlé d'une perspective Averescu-Marghiloman. «Quand vous 
serez au pouvoir et dès que vous y serez on vous fera des 
propositions financières qui vous étonneront; mais à vous, 
pas à d’autres». Mes amis du parti national ne sont pag in- 
telligents; comment? ils s'allient avec Filipescu? Faute im- 
pardonnable. Ils ont perdu même l’avantage de se dire parti 
national de ‘l’Ardeal! 

11 mars. — Belle réunion publique à Botoşani. La salle 
du théâtre comble, Il y avait du monde de tous les partis. 
Mon diseours a été très applaudi. — Le Père Ardeleanu de 
Sighetul-Maramuregului a ravi l'auditoire. (Grigoncea de 
Cernovitz m'a demandé de prendre de suite contact par 
quelqu'un avec ceux de Bucovine qui se constituent en parti 
local: Reutz, Simionovici, Florea Lupu. Meissner est chargé 
de prendre le contact. 

6 avril. — Les notes politiques sont bien peu intéressan- 
tes. Sous la pression des takistes, Maniu et les siens ont laissé 


NOTE POLITICE — 1923 201 


lăsat să cada contactul cu noi. In tovaraşia färanistilor, 
ei fac o campanie de întruniri publice, pe care ar dori 
să o facă violentă, dar care nu emotioneazä pe nimeni. 
Tema constituţională, singura pe care o exploatează, nu 
interesează. Criza economică ar avea mai mare succes, 
dar nimeni nu vorbeşte de ea în întrunirile publice, 
fiindcă ar trebui indicate soluţii, pe cari ei nu le au! 





tomber le contact avec nous. De compagnie avec les tzara- 
nistes, ils se livrent à une campagne de réunions politiques 
qu'ils voudraient rendre violente, mais qui n’émeut pas: le 
thème constitutionnel, le seul qu'ils exploitent, n’intéresse 
personne. La crise économique a plus d'emprise, mais de cel- 
le-lă nul n'en parle dans ces réunions, parce qu'il faudrait 
indiquer des solutions et on ne les a pas! 


1924. 


18 Februarie. — Astazi, ai mei au serbat ziua mea 
de naştere. Am avut la 9 Februarie 70 de ani, dintre 
care mai mult de 40 în serviciul Statului. Telegrame 
venite din Basarabia şi din Ardeal mi-au făcut mare 
plăcere. Nuntiul, Mgr. Dolci, mi-a telegrafiat la Bu- 
zău; miniştrii Italiei, Angliei şi Germaniei mi-au arătat 
multă prietenie. Prietenii mei pregătesc o manifestaţie 
pentru aniversarea unirei Basarabiei. 

Nam mai vrut, din dispreţ să mai consemnez fap- 
tele interne. Liberalii își bat joc de tot şi de toată lumea. 
Ei au trei sferturi din ţara contra lor şi tot rămân atot- 
puternici, din cauza moliciunei generale si a ambitiunei 


18 février. — On a quelque peu fêté mon jour de nais- 
sance. J'ai eu, le 9 février, 70 ans, dont plus de 40 au service 
de l'Etat. Des télégrammes venus de Bessarabie et de Ar- 
deal wont fait grand plaisir. Le nonce, Mgr. Dolci, mwa télé- 
graphié à Buzău; les ministres d'Italie, de Grande Bretagne 
et d'Allemagne ont montré un empressement courtois. Mes 
amis préparent une manifestation pour l'anniversaire de 
l'union de la Bessarabie. 

J'ai dédaigné de consigner les faits intérieurs. Les libé- 
raux se moquent de tout et de tous. Ils ont les 3/4 du pays 
contre eux et ils restent omnipotents grâce à la veulerie gé- 
nérale et à la sotie ambition de Maniu. Quant au bon Ave- 


NOTE POLITICE — 1924 203 


prosteşti a lui Maniu. Cât despre bunul Averescu, el are 
convingerea că Regele îl va instala în culeusul ţinut cald 
de Brătianu, şi în consecinţă el nu face nimic. 

— O notă supărăcioasă sunt continuele deplasări 
ale Curţii. Trenurile regale circulă mai des decât trenu- 
rile de marfă. Regina e peste tot, la Serajevo sau la 
Belgrad, la Roma, la Neapole sau la Malta şi aceste e- 
terne dute-vino politico-matrimoniale au aerul că pun 
în mâinile ei politica externă. In orice caz îi place 
să se spue aceasta. — Gică Ştefănesru, bine plasat la a- 
ielierele C. F. R., pretinde că în 1923 a fost pe zi, pentru 
Curte, o medie de 1 tren si 1; şi că socoteala suportata 
de «Datoria publică» a fost de 80 milioane. 


19 Februarie. — Am fost primit în audiența la Rege. 
Am dus M. S. un memoriu în chestiunea impozitului 
comunal asupra curselor. Costinescu, prin surprindere. 
a făcut să se voteze o dispoziţiune brutală şi abuziva. 
Repede a alunecat conversaţia asupra politicei. In re- 
zumat : Regele recunoaşte ca guvernul este impopu- 


rescu, il a la conviction que le Roi l’installera dans la cou- 
chette, tenue tonte chaude par Bratiano, et il agit ou plutôt 
v’agit pas en conséquence. 

Une note fâcheuse: ce sont les déplacements continuels de 
la Cour. Les trains royaux circulent plus fréquemment que 
les trains de marchandises. La Reine est partout, à Seraje- 
vo ou à Belgrad, à Rome, à Naples ou à Malte et ses allées 
et venues politico-matrimoniales ont l’air de mettre entre ses 
mains la politique étrangère. Elle aime, en tout cas, le lais- 
ser dire, Gică Stefănescu, bien placé aux Ateliers des che- 
mins de fer, prétend qu’en 1923 il y a eu un train et un tiers 
par jour pour la Cour et que la note, supportée par «Datoria 
publică», a été de 80 millions. 

„9 fevrier.—Recu en audience par le Roi, Porté au Roi un mé- 
moire dans la question del’impôt commnnal sur les courses. 
Costinescu a fait voter par surprise une disposition brutale et 
abusive. On en est vite venu à la politique. En substance le 
Roi reconnaît qne le gouvernement est impopulaire «je ne 


204 NOTE POLITICE — 1924 


lar. — «Nu sunt logodit cu liberalii», — dar nu vede 
nimic. «Am spus lui Maniu : Grupează lumea împrejurul 
d-tale, alcătueşte un program dinainte, căci la putere nu 
se mai poate face, şi aşa voi putea lucra şi Eu... Ave- 
rescu nu mai are aproape pe nimeni împrejurul lui... 
Am spus lui Averescu că din nenorocire, şi insist : din 
nenorocire încă, opinia publică te va primi greu pe d-ta, 
Marghiloman, ca şef de guvern... Imi trebue un program 
unde să fie expus într'un mod clar vederile în ceeace 
priveşte finanţele, criza economică, reforma adminis- 
trativă, şi... ţăranii...» Şi ca răspuns privirei mele in- 
terogative : — «Am dat pământ, dar n'am făcut nimic 
pentru instrucţiunea profesională a ţăranilor; şi agri- 
cultura piere». 

Notez trăsăturile generale. Fraza, privitoare la 
mine, era un răspuns reproşului pe care îl formulasem : 
«Partidul conservator este prin esenţă dinastic (admis), 
el nu-şi permite măcar să fie din când în când iromic în 
ceeace priveşte Coroana, cum au fost si vor mai fi alții 
(surâs aprobator). Din patriotism, el şi-a luat greaua 
sarcină să închee pacea învinsului». — Regele : «Nimeni 





suis pas fiancé avea les libéraux», — mais il ne voit rien. 
«J'ai dit à Maniu; groupez du monde autour de vous, avec 
un programme établi d'avance, car au pouvoir on ne peut le 
faire, et je pourrai agir..„ — «Averescu na plus grand 
monde autour de lui...» — «J'ai dit à Averescu que, 
malheureusement encore j'insiste: malheureusement en- 
core, l'opinion publique vous accepterait difficilement, 
vous Marghiloman, comme chef de gouvernement». — 
«li me faut un programme, où clairement on expose les 
vues concernant les finances, la crise économique, la réforme 
administrative ete., ete. les paysans.» — Sur mon regard 
interrogateur: «Nous avons donné la terre, mais rien fait 
pour son instruction professionnelle et l’agriculture dépérit...» 

Je note les traits généraux. La phrase me concernant 
était une réponse au reproche que j'avais formulé: Ze parti 
conservateur est par essence dynastique — (admis) — îl ne 
se réserve même pas le droit d’être de temps en temps ironi- 
que au sujet da la Couronne, comme d'autres l'ont été et le 
seront encore — (sourire approbateur) —; par patriotisme ùl 
a assumé la tâche ingrate de conclure la paix du: vaincu. 


NOTE POLITICE — 1924 205 


mar bine ca Mine nu ştie importanța sacrificiului». — 
«De ce atunci, în toate ocaziile, ostilitatea Coroanei ?» — 
Regele : «Dar am fost rău înțeles... Averescu a inter- 
pretat greşit cuvintele Mele, etc.» 


Nu înţelegem cum Regele putuse să vorbească de 
ceeace spusese lui Maniu. când cu puţine momente îna- 
inte El relevase că de un an Maniu nu venise să-l vadă. 
Am aflat în urmă, că cu două zile înainte Mihail Popo- 
vici fusese primit în audienţă şi că «acest puţin intere- 
sant produs al cafenelelor din Viena» fusese însărcinat 
cu comisionul Regelui. Aceasta coincida cu momentul 
când, de odată, Maniu sa arătat intransigent cu cele- 
lalte partide şi a luat aere de «prezumtiv». 

A dat speranţe lui Averescu, înaintea plecărei lui 
în Italia ; a dat aceleași speranţe lui Maniu, după ple- 
carea lui Averescu. Din această echilibristică reese 
tihnă pentru liberali. * 

26 Martie. — Am primit vizita lui Branişte, un om 
pe care îl apreciez mult. Această vizita presupun că este 
în concordanţă cu unele întrevederi cu Grigore Fili- 





Le Roi: «Nul ne sait mieux que moi l'importance du sacri- 
fice» — pourquoi alors en toute occasion une hostilité de la 
Couronne? — Le Roi: «Mais j'ai été mal compris. Averescu 
a mal interprété mes paroles, etc.». 


Je ne comprenais pas comment le Roi avait pu parler de 
ce qu'il avait dit à Maniu, alors que peu d'instants aupara- 
vant il avait relévé que depuis un an Maniu n’était pas venu 
le voir. J'ai appris que deux jours auparavant, Mihai] Po- 
povici avait été reçu en audience et que «ce peu intéressant 
produit des cafés de Wien» avait été chargé du message. Cela 
coïncide avea le moment où, tout à coup, Maniu s’est montré 
intransigeant avec les autres partis et a pris des airs de 
Présomtif, Donné des espérances à Averescu — avant son 
départ pour YItalie. Donné les mêmes espérances à Maniu 
après le départ d'Averescu. De ce jeu d'équilibre sort de 
la quiétude pour les libéraux, 


26 mars. — Visite de Branişte, bonhomme que j'apprécie 
beaucoup. Elle se raccorde, je suppose, à des entretiens avec 
Grég. Filipescu, où j'ai dit ma façon de voir sur la tenue de 


206 NOTE POLITICE — 1924 


pescu, în cari am spus modul meu de a vedea asupra 
atitudinei lui Maniu față de mine şi faţă de partidul 
meu. Partidul naţional voia concursul meu în Romanați, 
dar nu înţelegea «să stea de vorbă». Branişte se plânge 


de atmosfera ce se face partidului national. — Eu îi 
spun verde că nu mai are nimeni încredere. Bra- 
nişte : — Dar Maniu este un «martir», căci nu vrea 


nimic pentru el. — Eu: N’arc decât să iasă din martiriul 
lui facând ceva şi spunând în sfârşit ce vrea.—Braniste: 
O colaborare cu tuaite partidele de opoziţie, pe baza 
unui program, e lucru greu: mai întâi e Averescu... Eu: 
Ati pretcra poate pe Iorga ? — El: Niciodată; el e is- 
teric. — Eu: Dar afirmă că este înțeles cu dv... — El: 
Maniu e prea cuminte pentru a comite o astfel de nebu- 
nie. — Eu: Atunci Averescu este o necesitate din mo- 
ment ce recunoasteti chiar dv. că singuri nu puteţi lua 
puterea. — Branişte : El e prea prost si va fi din nou 
în braţele unui Argetoianu oarecare. 


Cu încetul ajungem la declaraţia că starea Ardea- 
lului e deplorabilă şi că tot desereditându-l, partidul na- 


Maniu à mon égard et à l'égard de mon parti, Le parti natio- 
nal voulait mon concours à Romanati, mais n'entendait pas 
sauser». Branişte se plait de l’atmosphère qu'on crée au 
parti national. 

Je lui dis très vertement qu'on n'a plus confiance. Bran: 
Mais Maniu est un «martyr car il ne veut rien pour lui. 
— Moi: Il n’a qu’à sortin de sou martyre en agissant, en di- 
sant enfin ce qu'il veuf. — Lui: Une collaboration avec 
tous les partis d'opposition sur la base dun programme 
est difficile: il y a d’abord Averescu... — Moi: Préférez-vous 
peutêtre Iorga? — Lui: Jamais de la vie; il est hystérique. — 
Moi: Mais il affirme être entendu avec vous... — Lui: Maniu 
est trop sage pour commettre une pareille folie. — Moi: 
Alors Averescu est une récéssité, du moment que seuls vons 
le reconnaissez, vous ne pouvez prendre le pouvoir. — Lui: 
Il est trop bête et il sera de nouveau entre les bras dun 
Argetoyanu. 


De fil en aiguille nous arrivons à la déclaration que létat 
de l’Ardeal n’est plus tenable et qu’à force de le discréditer, 


NOTE POLITICE — 1924 207 


tional nu va mai putea stăpâni mulţimea, iar elementele 
demogogice vor lua-o înainte. 

Aceasta era, pare-mi-se, obiectul esenţial al acestei 
convorbiri. 

21 Martie. — Sa zice, cam pretutindeni, că Regele 
începe a se teme ca partidul naţional să nu înceapă 
să Joace rolul lui Radici şi al partidului croat din Jugo- 
slavia şi că El caută, punând de exemplu pe Titulescu 
înnainte, să găsească o formulă în stare să-i conto- 
„pească. — Aceasta ar fi în legătură cu quasi-amenintä- 
rile lui Branişte. 

— Stârcea ţine să mă însoţeasca la eşirea dela Club, 
ca să-mi povestească că acum o luna Regele i-a spus ca 
si el îl va însoţi în călătoria Paris-Madrid-Londra ; 
în urmă Regele i-a mai confirmat lucrul a doua oară. 
De altfel, mai ales la Madrid, el era foarte indicat, căci 
cunoaște toată lumea acolo. Alaltăeri însă vine Stirbey 
la dânsul ca sa-i spue că Brătianu se opune absolut ca 
Moesony să facă parte din suita regală, fiindcă vov- 
beşte! de rău partidul liberal, şi, ca hapul să pară mai 
puţin amar lui Moesony, era rugat Stârcea să renunțe 
si el la călătorie. Regele sa supus şi drept consolare a 





le parti national ne pourra plus contenir la foula et les élé- 
ments démagogiques prendront le dessus. 

C'était, je crois, l'objet essentiel de cette conversation. 

27 mars. — Il se dit un peu partout que le Roi commence 
à craindre que le parti national ne se mette à jouer le rôle 
de Radici et du parti croate en Yougo-Slavie et qu’Il cherche, 
en mettant par exemple Titulescu en avant, À trouver une 
formule pouvant les engloben, — Ceci cadrait avec les quasi- 
menaces de Branişte, 

— Stârcea tient à m'accompagner au sortir du Club. Il y 
a un mois, le Roi a dit à Stârcea qu'il serait du voyage Pa- 
ris-Madrid-Londres; sur une interrogation postérieure. le 
Roi lui a confirmé une seconde fois. D'ailleurs, pour Madrid 
surtout, il était tout indiqué connaissant tout le monde là- 
bas, Or, avant-hier Stirbey s’amène pour lui dire que Bra- 
tiano s’oppose absolument à la présence de Mocsony dans la 
suite, parce que Mocsony dit du mal du parti libéral et que, 
pour dorer la pillule à Mocscny, on 'priaiti Stârcea aussi de 
renoncer. Le Roi s’est soumis et, comme fiche de consolation, 


208 NOTE POLITICE — 1924 


numit pe Stârcea Mare Maestru de Ceremonii. Stârcea 
adauga foarte amärît : «Se loveşte în Mocsony fiindcă 
vorbeşte, şi se primeşte ca Mişu să facă mereu intrigi...» 

Acest incident caracterizează de minune acţiunea 
tiranica a lui Brătianu. 


28 Martie. — Blumenfeld, trecând în «Adevarul» o 
notă despre atitudinea lui Constantinescu faţă de Regele 
George, a fost rugat de Duca să nu mai atingă de loc 
această chestiune: «Căci guvernul întreg era de părere 
că această figură de Rege în exil, era un sfat primejdios 
pentru popor... Că cererile bănești ale Reginei Elisabeta 
au provocat o donatiune». (Duca a lăsat să se înteleaga 
că guvernul e acela care a plătit...). — Este clar că exi<- 
tă frictiuni. 

— Pleniceanu vine să-mi anunţe că Titulescu a 
fost primit de Rege; el va rămâne surd la orice su- 
gestiune de a face astăzi politică. Regele i-a spus (Ple- 
niceanu se scuză de a raporta aceste cuvinte) : «Nu văd 
decât capul lui Marghiloman şi... (sau lipsa de...!) a] lui 
Maniu». — Să înţeleagă cine poate. 


a nommé Stârcea: de maître des cérémonies, Grand Maître 
des Cérémonies ; Stârcea, très amer: On frappe Mocsony 
parce qu'il parle et on accepte que Mişu intrigue tout le 
temps. — Cet incident caractérise bien l’action tyrannique 
de Bratiano. 


28 mars. — Blumenfeld: Ayant fait passer nne note dans 
l'«Adeverul» au sujet de l'attitude de Constantinescu vis-à- 
vis du Roi Georges, Duca l’a prié de ne plus toucher un 
mot de la question, «Que le gouvernement entier croyait bien 
que cette image de Rois en exil était de mauvais conseil pour 
les peuples... Que les demandes d'argent de la Reine Elisa- 
beth avaint exigé une donation...» (Duca a laissé entendre 
que c'est le gouvernement qui avait payé)... — Qu'il y ait eu 
friction, c'est assez clair, 

Pleniceanu vient me faire part: Titulescu a été reçu par 
le Roi; il restera sourd à toute suggestion de faire aujourd - 
hui de la politique; le Roi a dit (Pleniceanu s'excuse de rap- 
porter ces moto): «Nu văd de cât capul lui Marghilo- 
man şi... (or lipsa de...) a lui Maniu . Comprenme qui pourra. 


NOTE POLITICE — 1924 209 


1 Iunie. — Averescu şi-a avut Marţia trecuta pa- 
rada lui la Parcul Carol: o defilare de câteva mii de 
partizani. Era reuşit, bine aliniaţi, bine încadraţi + 
copie de fascio italian. Iar ca idei exprimate: neant. 
Totul plecă dela credinţa că el, Averescu, va fi chemat 
la putere peste cincisprezece zile. 

— Partidul naţional a fuzionat cu täränistii, ime- 
diat după întoarcerea lui Lupu din călătorie. Cu toate 
aceste două evenimente, guvernul merge înainte cu 
legea lui de comercializare a serviciilor Statului şi legea 
minelor. Mă tineam de-o parte când Mavrojani, care 
văzuse pe Grigore Carp şi Baranga, trimişi de averes- 
cani, îmi spune grija generalului în ceeace mă priveşte! 
El conta absolut pe mine, dar din toate părţile îi vine 
svonul că eu nu aşi fi surd propunerilor pe cari mi le 
fae fuzionatii, ete. 

A fi la pândă în ceeace priveşte toate intrigile posi- 
bile, dar a nu se gândi vreodată la teribilele probleme la 
ordinea zilei, asta, este viaţa, grupărilor care vor să gu- 
verneze | 

14 Iunie, — După fuziunea realizată săptămâna a- 
ceasta întra ţărănişti şi Ardeleni, toată lumea se agită. 


7 juin. — Averescu a eu mardi dernier sa parade qu Pare 
Carol: une revue de qualques milliers de partisans, C'était 
propre aligné, bien engadré; copie de fascio italien, En fait 
d'idées exprimées, néant. Tout procède de la croyance que lui, 
Averescu, est appelé dans quinze jours au pouvoir. 

Le parti national et les tzaranistes ont fusionné de leur 
côté, sitôt Lupu rentré de voyage. Malgré les deux faite, le 
gouvernement va de lavant avec sa loi des mines. Je me 
tenais à l'écart quand subitement Mavrojany, ayant vu Gr. 
Carp et Baranga, envoyé par les Averescu, me disent, l’inquié- 
tudé du général à mon endroit! Il comptait absplument sur 
moi et de toutes parts on lui dit que je ne suis pas sourd aux 
avances des fusionnés, etc... 

Etre aux agnets des intrigues possibles, mais ne jamais 
songer aux terribles problèmes à l’ordre du jour, voilà la 
vie dans des groupes qui veulent gouverner ! 

14 juin, — Depuis la fusion faite cette semaine entre les 
tzaranastes et les Ardeleni, on se demène beaucoup. Averescu 


“14 


210 NOTE POLITICE — 1924 


Averescu vrea să strângă legăturile, färämistii mă roagă 
să nu iau nici o hotărâre pentru a putea compta pe mine. 
Argetoianu îmi trimite emisar peste emisar.—Doriam să 
am o Situafiune limpede şi cum Carada trebuia să vadă pe 
generalul Averescu, —ca urmare a unei precedente între- 
vederi, — i-am pus în scris: «Generalul se plânge că nu-i 
vorbesc politică; or, delu prima întrevedere dela Cos- 
tică Miclescu, noi wam mai vorbit. Mam ţinut totuşi ca 
angajat şi tu toate împrejurările i-am luat apărarea, 
după cum lam şi prevenit de oarecari intrigi. — La Ki- 
sinäu generalul a vorbit de raporturile sale cu parti- 
dele : Nici un cuvânt despre partidul meu, — răceală la 
toți prietenii mei. — Cu toute acestea, când ţărănişti 
mi-au trimis în scris invitațiunea pentru o luptă co- 
mună de opoziție, am spus lui Mihalache că nu puteam 
să dau un răspuns fără a vorbi şi cu generalul absent ! 

Mai târziu, la 7 Aprilie, generalul îmi citeşte con- 
vocarea pe care o trimitea järänistilor şi Ardelenilor ; 
iar pe mine nu mă invita : wa avut dreptate, căci as fi 

Deci, în ideea generalului, sunt o persoană căreia 
el îi rezervă o întrebuințare, pe când de partidul meu 
veut serrer les liens, les tzaranistes me prient de n’en rien 
faire pour pouvoir m'avoir. Argetoyanu m'envoie émissaire 
sur émissaire. J'ai voulu avoir une situation nette, et comme 
Carada devait voir le général, suite d'une précédente entre- 
vue, je lui ai mis par écrit: «Le général se plaint que je ne 
lui parle pas politique; or, depuis la toute premiere entrevue 
chez C. Miclescu, nous n'avons pas causé. Je me suis pour- 
tant tenu pour engagé et en toutes circonstances j'ai pris sa 
défense de même que je tai prévenu de certaines intrigues. 
A Chisinau il a parlé de ses rapports avec les partis: pas un 
mot du mien. Froissements chez mes amis. Néanmoins, quand 
les tzaranistes mont remis par écrit leur invitation pour 
une lutte d'opposition, jai dit à Mihalake que je ne pouvais 
donnar une réponse sans causer avec le général absent! 
Plus tard, 7 avril, îl me lit la convocation qu'il envoie aux 
tzaranisies et aux Ardeleni, et il ne winvite pas: il a cu 
tort, car j'aurais su lui éviter la rupture. Donc, dans l’idée 
du général, je suis une personne à laquelle il réserve une 
utilisation, tandis que le parti n’a rien à y avoir. Rien d'éton- 





NOTE POLITICE — 1924 211 


mici vorba nu e. — Nimic de mirat, atunci, daca nu 
vroesc să se acrediteze faptul că sunt candidat la un 
portofoliu şi atunci mă abfin dela orice inițiativa sau 
propunere. 

Carada a văzut astà-zi dimineață pe Averescu, care 
i-a cerut să-i precizeze ceeace gândiam despre «fuziu- 
nea nnastri». — Am pus din nou în scris : «Alarghilo- 
man se menţine la primul lui punct de vedere: Fu- 
aunea se va fare fiind la putere; imposibilă în opoziție. 
Când se va cădea de acord pentru formarea guvernului, 
adică asupra solufiunilor în materie eocnomică şi fi- 
nanciară şi asupra posibilitätei de a le aduce la îndepli- 
nire şi mci decum asupra persoanelor şi contingente- 
lor, chestiuni pe care le disprejuesc, — a doua zi după 
constituirea Cabinetului, comitetele noastre se întrunesc 
şi, conform doctrinei conservatoare, şeful guvernului, în 
special generalul, devine prezidentul partidului fuzionat. 

Este în interesul guvernului viitor, si pentru pres- 
tigiul hu în strămătate, ca el să reprezinte două partide; 
sar nu unul, plus un singur om. 

15 Iunie. — Lupu a venit la mine şi sa scuzat că 
dela, întoarcerea. lui dela Londra nu venise încă să mă 


nant alors à ce que je ne veuille pas laisser s'acerediter que 
je suis un candidat à un portefeuille et je m'abstiens de 
toute initiative et de toute proposition. Carada a vu Ave- 
rescu ce matin, qui lui a demandè de préciscr ce que je pen- 
sais de «notre fusion». J'ai encore mis par écrit: «Marghi- 
loman s’en tient à son premier point de vue: la fusion.se 
jera au pouvoir: impossible dans l'opposition. Quand on 
sera tembé d'accord pour la formation du gouvernement, 
c'est-à-dire sur les solutions en matière économique et fi- 
nancière et la possibilité de les réaliser, et non pas sur les 
personnes et ses contingents, questions que je dedaigne, le 
lendemain du jour où le Cabinet se forme, nos deux Co- 
milés se réunissent et, selon la doctrine conservatrice, la chef 
du gouvernement, le général par conséquent, devient le pré- 
sident du parti fusionné. Il est de l’intérêt du gouvernement 
futur et pour son prestige à l'étranger qu'il représente 
deux partis et non pas un parti, plus un hommes. 


212 NOTE POLITICE — 1924 


vadă. El mare de loc aerul încântat de audiența lui la 
Rege, şi nici de fuziune nu e mulţumit. E furios că 
întâmpină rezistenţă pentru intrarea lui Stere în co- 
mitetul provizoriu în locul lui Halippa; dar va face mai 
bine scandal decât să renunțe. Maniu rămâne ostil ori 
cărei aproprieri de mine; nu vrea să audă de mine la 
Finanţe ! (S'ar zice că i-am cerut vreodată ceva !?). — 
Chestiunea mare este Basarabia ; Lupu a văzut la Lon- 
dra pe cei din jurul lui Rakowski (neagă că ar fi văzut 
chiar pe Rakowski) şi ştie cât de vrăşmaşe ne sunt so- 
vietele. Ce cer ele dela noi ? Nici el nu ştie, dar pro- 
babil punerea în libertate a lui Bujor. Un guvern demo- 
cratic ar ajunge mai uşor la o aplanare; de aceasta 
Lupu garantează. — Dacă guvernul nu se schimbă, 
peste şease luni va avea cuvântul «forţa !». 
Amenintare de republică ! 


AE duc. , oi Cond: do inihua mix 


nee”, “s Cn ccm] a_— mia in ae An AT 
fe st gnos cles dle caf Jo fée , elar 7 ut 
mi — a To cle. una- unak Je mu — ari 
cu A (at a— | | 
Fa im Je Jad cle mime, in da cu es k, 
As boa Tr Sap he Pefothe j anul unea. 
he 


mit Nota Wu due Pace. vi ei 


ANEXE 


ANEXE DOCUMENTARE 





I 


Act de fuziunea partidelor conservator şi constituţional 
(junimist), 1900: 

Jmprejurärile grele, financiare şi economice prin 
care trece ţara, fac, în momentul de faţă, că prima da- 
torie a tutulor conservatorilor este de a-şi da mâna şi 
de a pune în comun munca lor în serviciul ţării. — Nu 
lipsim dela această datorie. 

Cu începere de azi partidul constituţional fuzionea- 
ză cu partidul conservator sub conducerea d-lui George 
Gr. Cantacuzino, ca şef. 


Comitetul partidului constituțional 
Julie 1900. 
(Originalul seris de Marghiloman). 


Il 


Privitor la revoltele din 1907, — Scrisoarea d-rului 
Gruescu (din Severin, 14 Martie). 


«Se ştie că de o lună cel putin judeţul nostru e 
cutreerat din comună în cătună de loct. reformat de geniu 
Armăşescu, de loc din Mehedinţi. Cel mai aprig luptător 
socialist nu putea să facă cât el. Eri (Sâmbătă), la orele 
8 a. m., a venit din Bucureşti şi, făcându-şi apariţia la 
cafenea, a fost recunoscut de proprietari şi arendaşi. 
A fost crunt bătut şi în apărarea lui a venit însotitorul 
său, îmbrăcat ca un negustor de rând. Când mulţimea 


216 ANEXE 


sa adunat pe capul acestui din urmă, el a strigat: Stati 
că eu sunt căpitan de Stat-Major. Duşi 'la Poliţie (cel 
dintâi rănit bine la cap), li sa făcut perchizitie. Căpi- 
tanul a cerut să fie recunoscut de maiorul Arghirescu 
dela Statul-Major al diviziei; acesta l’a recunoscut. A- 
poi a arătat o scrisoare cu acest cuprins: 

«Cabinetul ministrului de Răsboi. Se însărcinează, 
Căpitanul de Stat-Major Marin Ionescu pentru a însoți 
pe d. Armäsescu în diferite misiuni. Ministru, Gl. Ave- 
rescu; 16 Martie 1907». 

S'a mai găsit o cheie alfabet. Nu a voit să dea nici 
un detaliu. La Armăşescu s'a găsit 197 de lei, un jur- 
fal «Vestitorul» manuscrise revoluţionare şi un plic 
vânăt de mărimea obişnuită, rupt la un capăt, gol, cu a- 
dresa d-lui V. G. Morţun, loco, — scrise de Armäsescu. 
Plicul nu avea statapilă de poştă, dar pe colț are scris 
cu creionul: «Ţin să te văd înainte de plecare. Vino. 
V. &. Mortün», — Acest plié căzuse în mâna unui prie- 
ten al meu, dar el nesimfind ce importanţă are, l’a dat 
unui alt prieten liberal, bine cunoscut cu Morțun. Pli- 
cul lam văzut. Se vede că după trei ore plicul a intrat 
în mâna prefectului, căci el dă toată atentiunea şi tot 
sprijinul celor doi prinşi. Liberalii sunt consternafi ; 
cei linşaţi spun că sunt trimişi în unire să calmeze tă- 
ranii. De sigur, acum o lună, Armăşescu a fost trimis 
de Morţun să agite, şi acum văzând groaznicul măcel, 
a trimis pe agitatori să-i potolească. 


nl 


Telegrama Regelui Ferdinand al Bulgariei, cerând pa- 
cea, — 3/16 Julie 1918 : 


Sa Majesté le Roi de Roumanie — Bucarest. 

Ayant la ferme intention de mettre fin dans le 
plus bref délai aux rencontres sanglantes entre les trou- 
pes bulgares et celles de la Serbie et de la Grèce et dé- 
sirant rétablir l’ancienne amitié traditionnelle entre la 


ANEXE 217 


Bulgarie et la Roumanie, Moi et mon gouvernement 
faisons appel à Votre Majesté en La priant d'ordonner 
l'arrêt de la marche de ses troupes et d'indiquer les 
conditions au prix desquelles pourront être renoués les 
liens traditionnels et amicaux entre nos deux peuples: 
C'est avec promptitude et dans un large esprit de eon- 
ciliation que Moi et mon gouvernement examinerons ces 
conditions et nous efforcerons d'y satisfaire confor- 
mément à la dignité de nos peuples et animés du vif 
désir de resserer à l'avenir les anciennes rélations d'a- 
mitié qui ont toujours existé entre eux. 
Ferdinand 


Răspunsul Regelui Carol la telegrama precedentă. — 
4 Tulie 1913. 


J'ai autant à coeur que V. M. que les rélations ami- 
cales qui ent toujours animé la Roumanie envers la 
Bulgarie, ainsi que le passé le prouve, soient rétablies 
aussitôt que cela sera possible. Je ne puis cependant 
cacher å V. M. que pendant ces sept derniers mois il 
s’est créé dans mon pays un courant difficile a arrêter, 
sans que le pays sache clairement ce que la Bulgarie 
serait prête a faire pour la garantie de bons rapports 
futurs. Il appartiendrait donc au gouvernement de Votre 
Majesté de ‘satisfaire aux désirs de la Roumanie, désirs 
si souvent exprimés et encore tout dernièrement portés 
à Ja connaissance de l’Europe entières. 





IV 


Telegrama Țarului la moartea Regelui Carol. — 29 
Septembre 1914: 


De Tsarskoeseloe. — A. S. M..le Roi Ferdinand, 
Partageant de tout coeur le chagrin que tu éprouves, 


218 ANEXE 


Je te prie de croire à ma sincère sympathie et de trans- 
metr à S. M. la Reine Elisabeth toutes mes condoléan- 
ces. Je ne doute pas que les liens d’affection réciproque 
gui munissent à toi s’affirmeront toujours davantage 
et nous permettrons de collaborer utilement au bien-être 
de nos deux pays, que des intérêts communs appellent 
à marcher d'accord vers un même but. 
Nicolas 


V 


Memoriul înmânat Regelui Ja 26 Noembre s. v. 1915: 
Sire, 

In numele partidului conservator şi în deplină în- 
telégere cu fruntaşii lui, am onoare să supun cu cel 
mai adânc respect Majestatei Voastre câteva consideräri 
asupra situatiunei Tärei. Dela elese va inspira mai cu 
putere acţiunea noastră, cu dorința de a pregăti sau a 
susţine solufiuni cari nu se mai pot amâna fără preju- 
diciu pentru viitorul Statului. 

Majestatea Voastră îmi va da voe ca în această 
formă, să-l aduc la 'cunoștinţă ideile partidului conser- 
vator, de oarece circumstanţele actuale nu îngădue toate 
formulă ile, nici toate criticile în discutiunile din Par- 
lament. 

‘Puțin câte putin atitudinea oficială a Tärei a deviat 
dela linia care fusese fixată în Consiliul de Coroană de 
la 21 Iulie 1914. Această deviatiune ne-a dat înfăţişarea 
că ţara a rupt-o cu politica ei tradiţională în care, de 
la 1884 încoace. ea a găsit siguranţa şi putinţa de des- 
voltare. 

In bună judecată nu se mai poate afirma, azi, că 
am păzit regulile unei stricte neutralitäti. Din contra! 

Primejdia cea, dintâi este, dacă ar supraveni pacea, 
că ne-am găsi cu totul izolaţi între puteri, unele mari, 
altele pe cale de creştere, din cari nici una nu ar avea 
eu néi o solidaritate ori care, fie măcar de interese. 


ANEXE 219 


Nu învinuim raţiunile cari au condus guvernul M. 
V. Nu le cunoaştem. 

Unele rezultate negative le putem însă pipăi de 
pe acuma. 

Deşi conventiunea IV dela Haga, art. 7 şi 9, ne 
îndreptăţeau să facem cu deplină legitimitate exportul 
sau tranzitul a tot ce este necesar unei armate belige- 
rante, am refuzat, dela o dată oarecare, trecerea muni- 
fiilor către Bulgaria şi exportul grânelor, benzinei şi 
altor producte către Austro-Germania, pentru himerica 
speranţă de a avea noi înşine munifiuni din occidentul 
Europei sau din America. 

Majestatea, Voastră ştie că acele munitiuni nici până 
azi nu ne-au sosit; că unele, după ce au fost încărcate, 
au fost reţinute; că în fine, după toate probabilitățile, 
vor mai trece şase, şapte luni înainte de a ave ceeace 
am comandat. 

Credeam că, fie pe cale de schimb cu productele 
noastre, fie prin conjugare cu transitul în Bulgaria, gu- 
vernul avea putinţa de a-şi procura tot stocul necesar 
dela puterile centrale, fără ca prin aceasta să-şi alieneze 
libertatea de acţiune ulterioară. 


In această chestiune jertfa Tärei a fost mare pentru 
că, fără nici o contravaloare, ne-am lipsit şi de avanta- 
jele enorme ce am fi tras din exportul cerealelor şi ben- 
zinei, pentru cari s'au oferit preţuri necunoscute până 
atunci. 

In felul nostru de a tälmäci libertatea de naviga- 
tiune pe Dunăre, am permis unor vase încărcate cu 
arme, cu cai, cu muniţiuni, cu oameni armaţi, să acos- 
teze şi să se ravitalieze în porturile noastre. 

Am permis spre Serbia eşivea a tot ce era interzis 
către Austro-Ungaria. 

Chiar acuma în urmă, am aplicat un tratament de 
favoare unor unităţi armate cari au căutat un refugiu 
în apele române. 

'Prebue Sire, să ne oprim cu o oră mai înainte şi 
să ne întoarcem, şi faţă de puterile centrale, la o politică 


220 ANEXE 


binevoitoare pe care, cu exces, am practicat-o faţă de 
cealaltă grupare. 

Aceasta se impune cu atât mai mult că avem as- 
tăzi elemente de apreciatiune ca să ne hotărâm dacă o 
nouă orientare politică este utilă şi posibilă. 

Nu este! util pentru România ca ea să sprijine o 
acţiune care aduce pe Rusia la Constantinopole. Atât 
timp cât stăteau în picioare asigurările date în Septem- 
bre sau Octombre 1914 că pentru strâmtori. se avea în 
vedere un regim internaţional şi de libertate a comertu- 
lui o nedumirire mai era permisă. După afirmatiunile 
însă precise şi categorice din anul acesta că instalarea 
Rusiei la Constantinopole nu admitea nici control, nici 
limitare, pe o Mare Neagră devenită Lac "Rusesc, cre- 
dem că o participare a României ar fi o sinucidere eco- 
nomică şi v pieire politică. 

Tot asemenea nu este în folosul Țării un regim de 
ostilitate cu Bulgaria, întrucât creşterea acesteia ar fi 
paralelă cu o sporire a României care ar menţine rapor- 
tul actual de putere între amândouă ţările. 

Nu există contrarietate de interese materiale între 
România şi Bulgaria şi pe această lipsă de concurenţă 
se pot stabili raporturi economice trainice, a căror întru- 
pare ar fi linia Dunăre-Lagos de care s'a vorbit la 1913, 
şi care ne-ar' asigura o eşire la Marea Egee, când cir- 
cumstanţele ar aduce o nouă blocare a Dardañnelelor. 

Majestatea  Voastră ştie încă din Octombre anul 
trecut, că în acordul încheiat cu Germania, Bulgaria se 
obliga să nu hrănească nici un cuget de agresiune îm- 
potriva unei Românii «amicä». La “ceasul de azi, după 
izbânda din Serbia, forma acestei declaratiuni este: de 
luat în seamă pentru Dobrogea nouă. 

Este în fine evident, din punctul de vedere finan- 
ciar, că avem tot interesul să menţinem bunele rapor- 
tari tradiţionale cu Germania. Datoria noastră flotantä 
este deja de am miliard. Rusia nu ne poate ajuta, 
având ea însăşi nevoe de ajutor. Puţinul interes ce-l 
arată Franţa pentru nevoile noastre de organizare a 
fost pus, acum doi ani, în evidenţă. Jar Anglia îm afară 


ANEXE 221 


de o nevoe militară a ei şi a momentului, nu credem ca 
va accepta să se substitue finanfei germane pentru ali- 
mentarea permanentă a cerinţelor desvoltărei noastre. 
(Credem mai ales ca este azi şi primejdios să nu ne 
croim o nouă orientare internaţională). 

Nu ne aparţine să despicăm ce se va produce pe 
frontul occidental sau pe cel oriental. Un lucru este cert: 
Puterile centrale nu mai pot fi îngenunchiate în gradul 
de a li se putea impune, lor sau aliatelor lor, capituläri 
şi jertfe de teritorii. 

Üecace se petrece pe frontul Sud, în atingere cu noi, 
este însă afirmarea unei supremaţii incontestabile a ar- 
mele germano-austro-bulgare şi aducerea pe câmpul 
de bătae lărgit a unui nou element, o armată turcă, de 
astădată înzestrată cu tot materialul necesar. 

Puterea de rezistenţă a Turciei de până aci, lasă să 
se întrevadă şi o putere de ofensivă reală. 

Toate amenințările unei treceri a Rusilor sau unei 
debarcări a lor în peninsulă, cad faţă de constatarea pe- 
remptorie a lipsei lor de mijloace. Dacă, vreodată, aceste 
mijloace se vor aduna, ele sar ciocni în Balcani de ar- 
matele a trei ţări cari nu perd, ca alţii, un timp preţios 
pentru a se organiza. Guvernul are de sigur cunoştinţă 
că la data de 17/30 Noembre două divizii germane cu 
toata artileria grea necesară se aflau deja la Varna, 
pregătite pentru orice eventualitate. 

Aşa fiind, România trebue să nu piardă o zi pen- 
tru a se întoarce la politica de prietenie şi încredere cu 
Imperiile Centrale. 

Aceasta nu ar însemna de loc un resbel imediat. A- 
ceasta nu i-o cere nimeni şi nimic. Dar este clar că recu- 
perarea Basarabiei, daca i-o conveni Țării să intre, la 
ceasul ei, în războiu, se indică din ce în ce mai mult ca 
o posibilitate dacă este chezăşuită pentru viitor prin- 
trun tratat de alianță cu puterile centrale, aşa cum i-a 
fost formulată odată o propunere. 

Credem, mai departe. că şi retrocesiunea Bucovinei, 
propusă astă-vară României, ar putea face obiectul unei 
noui negociatiuni. 


222 ANEXE 


În orice caz, numai într'o stare amicală cu Puterile 
Centrale se poate concepe putinţa de a cere condițiuni 
de trai politic favorabil pentru congenerii noştri din Ar- 
deal şi o amnistie pentru cei din ei cari sunt refugiaţi 
la noi. Deşi acestea sunt chestiuni de ordin interior, Mo- 
narhia vecină a consimţit să le discute cu Statul Ro- 
mân şi, pe baza acestui precedent, tratativele, care odata 
ajunsese la un stadiu satisfăcător, se pot relua şi, avem 
încredere, eu deplin succes. 

Dacă guvernul d-lui Ioan Brătianu este dispus să 
revină la această politică, pe care singură o credem mân- 
tuitoare, partidul conservator îi va da tot concursul lui. 

A. Marghiloman. 





VI 


Tratamentul prizonierilor în lagărele bulgărești, — 
(Scrisoarea unui ofițer, locotenent Filipescu, mort în 
captivitate) : 

Este poate a douăzecea scrisoare pe care ţi-o trimit 
şi a suta pe care o scriu pentru București de când sunt 
prizonier, şi totuşi mă îndoese că voi avea vre-un răspuns, 
fiindcă sunt sigur că nu va pătrunde în ţară, cum n’au 
pătruns nici cele de până acum. Nouă prizonierilor ra- 
mâni din Bulgaria ni sa suprimat dreptul de a comu- 
nica cu ai noştri. Oficial, ai din potrivă dreptul de 
a comunica cu ai tăi şi să expediezi câte 6 scrisori pe 
lună; nici una însă nu'ajunge la destinaţie. Şi nici la noi 
nu pătrunde din ţară nici o veste, nici un rând. Iată de ce 
va trebui să mă consider ca cel mai norocos dintre oa- 
meni, dacă soldatul bulgar, căruia îi încredinţez scrisoa- 
rea, ţi-o va aduce, nu pentru a mă servi, ci pentru do- 
rinţa unui bacşiş. Va ajunge astfel la d-ta un glas din 
mormântul în care sunt închise 60.000 vieţi de atâta 
vreme, sau mai exact au fost închise, căci mai bine din 
jumătate din prizonierii români din Bulgaria sau pră- 
pădit şi mulţi alţii vor pieri până la sfârşitul acestei ne- 


ANEXE 223 


bunii sângeroase. Puţini sunt cei care pot să reziste la o 
foame perpetuă în intemperiile cele mai capritioase, te- 
rorizafi zi cu zi. E destul să-ţi spun prin câteva cuvinte 
tratamentul la care suntem expuşi noi ofiţerii, ca să-ţi 
dai seama cât de ticăloasa e viaţa celorlalți. — Cei 700 
prizonieri români ofițeri din Bulgaria suntem ţinuţi 
în trei lagăre : 250 (toţi dela Turtucaia) în lagărul dela 
Kirdjali; 350 (majoritatea tot dela Turtucaia) în lagă- 
rul dela Hascovo, iar ceilalți 150 (prinşi toţi între Du- 
năre şi Bucureşti) în lagărul dela Sliven. Un lagăr e o 
pușcărie. Cei dela Sliven, unde sunt eu dela 25 Martie, 
cuprinde în afară de 150 ofiţeri şi 50 plutonieri români, 
iar alţi 2000 soldaţi români, sârbi şi ruşi, care fac acum 
numai un stagiu de câteva zile (căci sunt trimişi dela 
o muncă la alta) si vre-o 4—5000 de ostatici sârbi: bă- 
trâni, femei si copii. Tot acest furnicar omenesc e în- 
grămădit în vre-o 2—3-—4 pogoane de teren, înconjurat 
de santinele de câţiva paşi una de alta. Noi ofiţeri şi plu- 
tonierii locuim 200 într'o baracă; dormim jos pe saltele 
de pae. 

La Hascovo, unde am fost până la 25 Martie, nu 
aveam nici aceste saltele şi dormeam pe podeala goală 
fără foc, şi aveam pe noi numai hainele cu care fusesem 
prinși. Drept hrană ni se da pâine de mălai 500 gr. şi 
un fel de boabe de grâu fiert. Săptămâni întregi am pri- 
mit numai o jumatate pâine fără alt adaus. In 7 luni nu 
am primit nici haine, nici rufe, nici ghete. Cei mai mulți 
erau cu zdrente și încălțămintea obişnuită o formează 
târligi şi sandale de lemn. 


VII 


Deputaţi (Parlamentul războiului) aflaţi în străină- 
tate. — (1917): 


Alexandrescu T. Al, Anagnostiade Tache, Ange- 
lescu Const., Antonescu Victor, Artäreanu Dim. Banu 
Const., Basilescu N., Bogdan L. Dimitrie, Burileanu 


224 ANEXE 


Dim., Danielopol George, Deşliu Mihail, Dumitrescu- 
Brăila V., Filitti T. Nicolae, Florescu Th. Ion, Ge- 
blescu Const., Georgescu Const., Guţulescu N., Ionescu 
Victor, Lalu Spiru, Maxim A., Mihail C. Ion, Mille C., 
Mitescu Ath. Ioan, Moruzi Sebastian, Opreanu Luciliu, 
Pascal Nic., Popovici C., Purcăreanu I., Sendrea Ste- 
fan, Toncescu Pascal, Vasilescu P., Vrăbiescu Iulian, 
Vorvoreanu George, Văsescu G. 

Senatori. — Atanasovici Vladimir, Brătăşanu Paul, 
Cäpitanovici Th., Cavadia G., Coandă N., Costescu-Co- 
măneanu, Dissescu C., Drăghicescu D., Kallimaki A. 
Ionescu Toma, Mavrocordat A. G., Mironescu G., Negu- 
lescu G., Orăscu Scarlat, Pariano C., Stelian Toma, Tri- 
fonescu T. 

Nota — Cei mai multi dln acești reprezentanți ai natiunei 
interventionisti intransigenti, aveau o situatiune militară, sau erau 
ın Stare de a purta armele ori de a fi folositori târii în alt mod. In 
momentele cele mai grele pentru țară, plecând dela datorie, au 


preferat il trăiască, pe seama Statului, la adăpost şi îndestulare, 
în ţări străine. 


VIII 


Asupra atitudinei gazetelor interventioniste din Bucu» 
resti — (v. 22 Ianuarie 1918) : 


Agenţia telegrafică din Petersburg publică noi amă- 
nunte cu privire la banii pe care i-a risipit guvernul 
țarist spre a mitui pe politiciani şi ziarişti. Actul care 
se ocupă cu mituirea din România cuprinde diferite te- 
legrame schimbate între Poklevski, ministru  plenipo- 
tentian al Rusiei la Bucureşti, şi ministrul de externe 
rus. Ca agent principal pentru mituirea presei româneşti 
figurează Take Ionescu. 

Intr'o telegramă din 21 Martie 1916, Poklevski cere 
autorizaţia de a acorda lui Take Ionescu un ajutor în 
sumă de 350.000 ruble pentru ziarul «Universul», ajutor 
care va fi repartizat pe un period de 7 ani. La 17 Mar- 
tie, ministerul de externe îşi dete aprobarea. 


ANEXE 225 


La 13 Iunie 1916, Poklevski îşi exprimă intenţia, 
de a da 50.000 ruble pentru organul francez al lui Take 
Ionescu «La Roumanie», al cărui director ceruse această 
subvenție. 

La 25 Mai 1916, Poklevski declară că socotea sufi- 
cient, pentru moment, să se acorde un nou credit de 
100.000 ruble pentru ziarele «Adevărul», «Dimineaţa» 
şi «Naţionalul». 

In actele privitoare la contra-amiralul Vesselkin, alt 
agent al corupţiei ţariste în România, se află date asu- 
pra altor cheltueli, între altele pentru întemeiere la Bu- 
cureşti a ziarului «Patria». 


(Exract din telegramele agențiilor, în 
jurnalele dela 22/1/1918). 


IX 


In chestiunea rezervei de aur a Bäncei Nationale, — 
(21 Februarie 1918) : 


(Scrisoare adresată şefului secției politice germane 
la Bucureşti) : 


Nous avpns mardi dernier causé de l’encaisse mé- 
tallique de la Banque Nationale qui se trouve à Moscou. 
Elle est de 350 millions environ. Nous cherchions une 
solution; j'en vois surgir une. 

Ne pensez-vous pas, vu la tournure inattendue des 
choses russes, que, si votre gouvernement traite à nou- 
veau avec les maximalistes, il peut se faire concéder une 
sûreté à ce sujet ? 

Comme Etat occupant, vous avez la charge de la si- 
luation économique du pays occupé, qui est la majeure 
partie de la Roumanie. La disparition de cette encaisse 
affectera très gravement le cours du billet roumain; ce 
sera donc une diminution sérieuse de l’avoir public. 

Sans compter que la chute du billet de la Banque 
Nationale entraînera la chute de l’autre billet. A ce titre 


°15 


226 ANEXE 


nous avons le droit d'exiger des garanties, en dehors 
même de l'éventualité d'une paix séparée avec la Rou- 
manie., 


Al. Marghiloman, 


X 


Preliminările de pace din 5 Martie 1918. — (Semnate 
de guv”rnul Averescu) : 


In dorinfa comunä de a pune capät stärei de räz- 
boi între Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Tur- 
cia pe de o parte, şi Româmia pe de alta, şi de a restabili 
pacea, subsemnaţii : 

Secretarul de Stat la Departamentul Afacerilor 
Străine, consilierul intim actual imperial Richard von 
Kiihlmann, ca plenipotenţiar al Germaniei; 

Ministrul Casei Imperiale şi Regale al Afacerilor 
Sirăine, Consilierul intim al Majestăţei Sale Imperiale 
si Regale apostolice, contele Ottokar Czernin von ună zu 
Chudenitz, ca plenipotenţiar al Austro-Ungariei; 

Vice-presedintele Sobraniei d. dr. Momtschiloff ca 
plenipotenţiar al Bulgariei ; 

A. S. Marele Vizir Talaat-paşa, ca plenipotenţiar 
al Turciei, — pe de o parte ; 

Şi d. C. Argetoianu, ca plenipotenţiar al României, 
— pe de alta ; 

După ce şi-a verificat plenipotentele au convenit 
ca, după ce convenfiunea de armistițiu semnată la Foc- 
şani în ziua de 9 Decembrie 1917 a fost denunţată la 2 
Martie 1918 şi a expirat la 5 Martie 1918 la 12 amiază, 
să curgă cu începere dela 5 Martie 12 noaptea un ar- 
mistiţiu de 14 zile cu un termen de denunţare de 3 zile. 

Subsemnaţii sunt pe deplin înţeleşi că în acest räs- 
timp, pacea definitivă va trebui să fie încheiată şi a- 
nume pe baza următorului acord : 

1) România cedează puterilor aliate Dobrogea până 
la Dunăre. 


ANEXE 227 


2) Puterile împătritei alianțe vor avea grijă să în- 
treție pentru România o cale comercială la Marea Nea- 
gră prin Constanța, 

3) Rectificările de frontieră cerute de Austro-Un- 
garia la fruntaria dintre Austro-Ungaria si România, 
sunt acceptate de către România în principiu. 

4) De asemenea vor fi concedate în principiu mä- 
suri economice corespunzătoare cu situaţia. 

5) Guvernul Român se obligă de a demobiliza ime- 
diat cel puţin 8 divizii din armata română. Conducerea 
demobilizărei se va face în comun de către comanda- 
mentul superior al grupei de armată Mackensen si de 
către comandamentul suprem al armatei române. 

Indată ce între Rusia şi România pacea va fi re- 
stabilită, vor trebui să fie demobilizate şi celelalte părţi 
ale armatei române, întru cât ele nu vor fi necesare 
pentru serviciul siguranţei la fruntaria dintre Rusia şi 
România. 

6) Trupele române vor trebui să evacueze imediat 
teritoriile Monarchiei Austro-Ungare ce le ocupă. 

7) Guvernul român se obligă să înlesnească pe cât 
îi stă în putinţă transportul de trupe ale puterilor aliate 
prin Moldova şi Basarabia la Odessa, pe căile ferate. 

8) România se obligă de a congedia imediat pe ofi- 
ferii puterilor cu care împätrita alianţă se află în stare 
de războiu şi, cari se află încă în serviciul României, se 
va asigura acestor ofiţeri de către puterile împătritei 
alianţe libera trecere. 

9) Acest tratat intră imediat în vigoare. Spre con- 
firmare, plenipotentiarii au semnat acest tratat şi Pau 
învestit cu sigiliile lor. 

Dat în 5 exemplare la Buftea, la 5 Martie 1918. 

(ss) C. Argetoianu, general de divizie Lupescu, 
(Semnăturile Reprez. puterilor centrale). 


228 ANEXE 


XI 


Plenipotentiarii puterilor la Tratatul de pace din Bu- 
curesti, — (7 Martie 1918) : 

Pentru ROMANIA : — Ministrul Preşedinte Mar- 
ghiloman ; Ministrul de externe C. Arion. — Miniştrii 
plenipotenţiari : I, Papiniu si M. Burghele. 

Pentru GERMANIA : — Secretarul de Stat Minis- 
trul de externe R. von Kühlmann ; consilierul intim act. 
P. von Koerner; Directorul din ministerul de externe dr. 
I. Kriege ; General major E. Hell, şef de Stat Major al 
grupului de armată v. Mackensen ; Comandor H. Bene.. 

Pentru AUSTRO-UNGARIA : — Ministrul Casei 
Imperiale şi de externe S. Baron de Burian. 

Pentru BULGARIA: —Preşedinte cons. de miniștri 
şi de externe dr. V. Radoslavoff ; ministru de Finance 
D. Tonceff; General major P. Tantiloff; I. Kostoff, de- 
putat ; profesor L. Miletici, 

Pentru TURCIA : — Ministrul de externe Ahmed 
Nessimi Bey ; General de cavalerie Ahmed Izzet Paşa ; 
Sub-secretar de stat la externe Reshad Hikmat Bey. 


XII 


Telegrama Sfatului Tärii din Basarabia, — (11 Mar- 
tie 1918) : 

M. S. Regelui — Iaşi, 

In numele Sfatului tärei, care reprezintă poporul 
românesc din Basarabia desrobit de jugul secular, aduc 
Majestății Voastre expresiunea credinţei neclintite a 
întregului popor românesc din România Răsăriteană, 
care în unire cu ţara-mumă vede chezăşia desvoltărei 
sale libere, calea neîmpiedicată spre cultura naţională şi 
dreptatea socială. — Al Majestăţei Voastre prea plecat. 
servitor, — 

Ioan Inculeţ, 
preşedintele Sfatului Ţării 
din Basarabia. 


ANEXE 229 


XIII 


Scrisoarea adresată lui C. Arion privitor la conditiu- 
nile de pace cu Bulgaria. — (6 Mas 1916, ora 3 jum.): 


Mon cher Costică, 

Le ministre Burian, qui a déjeuné chez moi et qui 
sort à l'instant, ma donné, concernant la question bul- 
gare, les assurances et les explications suivantes : 

Vous n'avez absolument rien à craindre et je vous 
donne l'assurance que la prétention ne peut pas être ad- 
mise. Les plénipotentiaires n’ont pas le droit de renon- 
"cer à cette prétention : instructions formelles de Sofia. 
Eux-mêmes conviennent que la thèse est fausse. Et com- 
me il importe qu’on signe pour que nous-mêmes, les allés, 
nous puissions avoir ensuite, vis-à-vis deux, notre liber- 
té de parole, l'acceptation de l’arbitrage ne présente au- 
cun risque. 

J'ai tenu à te consigner, de suite, par écrit, ces pa- 
troles pour qu’il en reste la trace. Tout à toi. 

A, Marghiloman, 


XIV 


Scrisoarea lui A. M, către generalul Ballif, privitor 
la întoarcerea Prințului Carol din Rusia.— 4/77 Sept. 1918: 


Domnule General, — Majestatea Sa va dat o mi- 
siune delicată. Subscriu de-antregul la alegerea făcută 
şi vă rog să transmiteţi Alteţei Sale Regale Principele 
Carol, următoarele : 

Fac apel la sentimentele Lui de fiu şi de Român 
ca să curme cu o oră mai înainte îngrijorarea ce a cau- 
zat actul lui. Din nenorocire, toată aventura este cunos- 
cută graţie telegramei trimisă de Alteța Sa Regală, ast- 
fel că nu este chip de a curma, răsunetul ei decât retră- 
gându-se din teritoriul străin. Orice tratative, de fa- 
milie sau politice, nu pot avea loc prin intermediarul 


230 ANEXE 


telegrafelor sau poştelor străine. Dacă Prinţul nu crede 
că este de a lui datorie să-şi reia repede rezidența legală, 
el trebue să se întoarcă în Akerman (Basarabia) sau. 
aiurea. Prinţul nu poate uita că, în orice situaţie sar 
pune în viitor, nu se cuvine să i se reproşeze că, ofiţer 
comandant fiind, şi-a părăsit regimentul şi a trecut în 
ţară străină fără concediu. Tot asemenea Prinţul nu tre- 
bue să uite că nu poate să stea un moment peste graniţă. 
cu passeport fals. Este mult prea bine născut ca să nu 
înţeleagă gravitatea acestor fapte. 

Sper că va asculta de povaţa unui servitor devotat 
al Dinastiei. 

La nevoie trebue ca Alteța Sa Regală să ştie că gu- 
vernul va uza de toate mijloacele pentru a opri drumul 
mai departe. 


Strângere de mână, 
Al. Marghiloman, 


XV 


Responsabilitätila nepregätirei armatei la intrarea îm 
räzboiu, — (Ancheta comitetului parlamentar pentru da- 
rea în judecată a guvernului Brătianu). — Sept. 1918 : 


1) Depoziţiunea generalului Cottescu : 

La intrarea în campanie, corpul de armată pus sub 
comanda mea era lipsit de armament, muniții aprovi- 
zionare, etc., aşa că am intrat în luptă cu totul nepregă- 
titi. Nu ştiu ce va fi avut Ministerul în depozitele sale, 
dar după o lună am primit ordin ca să nu întrebuintäm 
mai mult de trei lovituri de tun în 24 de ore, lucru ce 
nici nu am comunicat trupei spre a nu-i atinge moralul. 

Am comandat acest corp de armată până la 19 
Noembre 1916. In corpul meu au fost fracțiuni de trupe 
armate cu diferite arme: unele aveau puşti Manlicher, al- 
tele Lebel, altele model 1879; mitralierele cu totul insufi- 
ciente, defecte, şi cu muniții în parte de neîntrebuinţat; ` 


ANEXE 231 


de asemenea şi proectile de artilerie erau multe care 
nu explodau. 


Serviciul de aviatiune şi baloane lipseau cu totul. 

Trupele active cu doi ani înainte de intrarea în răz- 
boiu au fost întrebuințate în tot acest timp la lucrari 
de tranșee, aşa că propriu zis instrucţiunea militară se 
perduse cu desăvârşire. 

La mobilizare, pentru complectarea, efectivelor sau 
încadrat, 3 din 4 părţi eu elemente din cari majoritatea 
nu aveau aproape de loc instrucţia militară. Intre ofi- 
terii de rezervă, cari formau majoritatea cadrelor, dom- 
nea aceeaşi nepregătire. Aşa dar trupa cu care am intrat 
în luptă, era departe de a fi pregătită. Această insufi- 
ciență de armament şi muniţie a ţinut tot timpul cât am 
condus acest corp. 

Din punct de vedere al serviciului sanitar, am fost 
mai bine ca în 1913. Serviciul sanitar veterinar era 
foarte prost făcut. 

Ce inspector al armatei n'am fost niciodată consul- 
tat în privinţa mobilizărei, a gradului de pregătire sau 
spre a-mi da avizul dacă armata era pregătită să intre 
în campanie. Pe cât ştiu şi am auzit nici ceilalţi ins- 
pectori generali nu au fost consultaţi la intrarea în cam- 
panie; singur numai d. genera] Averescu ne-a spus că 
a făcut un raport scris Ministerului în această privinţă. 
Sunt absolut convins că eşecul armatei noastre se dato- 
reasä lipsei de instrucţie, armament şi munifiuni. 

Cu îmbrăcămintea stăteam deasemenea prost, aşa 
încât se lua hainele şi rufăria morti'or si celor intraţi 
în spital. 

Intrun memoriu ce am prezintat ministrului, se 
află relatate multe chestiuni referitoare la comanda- 
ment şi conducerea trupelor. 

(ss) General de div. în retragere, D. Cottescu. 


26 Septembre 1918. 


232 ANEXE 


2) Depozifiunea generalului Averescu : 


La izbucnirea războiului european, ştiind starea de 
nepregătire a corpului I armată, am făcut un raport 
asupra mobilzărei acestui corp, în care puneam în evi- 
dență defectele de organizare în ceeace priveşte pregăti- 
rea corpului de armată pentru războiu. Făceam să re 
iasă în special slăbiciunea infanteriei din cauza insufi- 
cienţei şi calitative şi cantitative a încadrărilor, precum 
şi slabiciunea marilor unitați în general, din cauza 
amestecului trupelor de rezervă în trupele active şi din 
cauza insuficienfei artileriei; amestecul menţionat este 
contrar art. din legea de organizare. 

Vazând ca nu se ia în considerare acest raport, am 
făcut un al doilea la 11 Septembre 1914, în care, referin- 
du-mă la primul, accentuez din nou defectele semnalate, 
care între timp, în loc de a se atenua, sau agravat prin 
crearea de noi unităţi şi anume batalioanele al IV-lea şi 
batalioanele de miliții, şi mutarea de ofiţeri superiori 
activi la unităţi de rezervă, rămânând să fie înlocuiţi de 
ofiţeri de rezervă în capul celor active. Această masură 
nu putea decât să slăbească unităţile active, fără să în- 
tărească pe cele de rezervă. 

In iarna 1914—15, nu-mi amintesc ziua, am fost 
chemat de ministrul de războiu şi mi-a făcut aproape o 
imputare că prin raportul meu criticasem organizarea 
ermatoi ; a doua zi toți inspectorii am fost chemaţi la 
Palat, unde a venit şi d. Brătianu, ministrul de războiu. 
Am repetat observatiunile mele asupra slăbiciunei, înta- 
drarei, insuficienţei artileriei şi amestecului trupelor de 
rezervă cu cele active. Ministrul de războiu mi-a ris- 
puns în calitate de preşedinte al consiliului că armata 
română nu va avea de luptat cu trupe mai bine organi- 
zate. Am repetat că o pregătire serioasă de războiu tre- 
bue să se gândească la toate posibilităţile. 

In anul următor 1915—16, starea armatei nu sa 
îmbunătăţit prin faptul că infanteria a fost diluată lin 
ce în ce mai mult şi deci s'a slăbit încadrarea peste mă- 
sură, iar artileria n'a putut fi sporită, deşi deja era in- 
suficientă, chiar pentru ofensivele anterioare. Solidita- 


ANEXE 233 


tea armatei a fost zdruncinatä si prin paralizarea in- 
strucției normale. Chiar imediat după isbucnirea razbo- 
iului european au început a fi chemate contingente rând 
pe rând din rezervă şi cadrele au fost absorbite, astfel, 
în instrucția de detaliu a acestora, iar după ce trupele 
au fost duse pe frontieră, acivitatea lor, dacă nu totală, 
dar în cea mai mare parte a fost absorbită de lucrările 
de întărire inutilă. 

Concenträrile prelungite, pe lângă paralizarea in- 
strucfiei, au mai avut şi incomvenientul de a adruncina 
foarte serios disciplina, căci oamenii nepricepând pen- 
tru ce sunt ţinuţi sub arme şi ştiind pe cei de acasă în 
nevoi au început dela un timp să fuga. Am avut cazuri 
de plecări în masă dela unele regimente. Imi amintesc 
chiar că am pedepsit pentru acest motiv reg. 1 vânatori 
cu un marş forţat de mai multe zile; iar din cele ce ştiu, 
unul din regimentele dela Vâlcea a trecut frontiera cu 
efective necomplecte la intrarea în războiu. 

Am atras atenţiunea asupra stărei armatei după în- 
ceperea operaţiunilor, imediat, prin raportul meu către 
Rege, din 27 August 1916. 

Dela izbucnirea războiului european, în afară de 
convocarea dala Palat de care am. vorbit mai sus, nu am 
fost consultat niciodată asupra nici unei chestiuni pri- 
vitoare la organizarea armatei si asupra mobilizärii, 
contrar textului precis al art. 33 din legea de organizare 
a ministerului de războiu, care prevede că ministrul e 
obligat a lua avizul comitetului inspectorilor generali, 
ori de câteori e vorba de organizarea, mobilizarea şi con- 
centrarea în vederea operaţiilor de războiu. 

Care era mentalitatea directiunei operaţiunilor în 
vederea războiului şi cum funcţiona comandamentul, se 
oglindeste întrun memoriu pe care l-am redactat în 
Noembre 1915. In această privinţă, am înscris în carnc- 
tul meu, la 19 Ianuarie 1915, următoarea notă: «S'a dis- 
pus ase instala turele la Severin, Tg. Jiu şi Râmnicul- 
Vâlcea, sau mai bine zis în defileurile cari duc dela fron- 
tierä spre aceste puncte... Cu instalarea cupolelor e în- 
särcinat comandantul scoalei superioare de răzhoiu. Cen- 


234 ANEXE 


tralizarea cea mai extraordinară; ministrul se s.ujeşte 
de agenții săi personali, nu de organele cari sunt insti- 
tuite pentru asemenea lucrări. Nu există inspector al ge- 
niului, nu există inspector al artileriei, nu există şef de 
stat-major, nu există cumandant de corp de armată. Ni- 
mic din toate acestea. Pe cine a voit ministrul. pe acela 
l-a însărcinat. 

La întrebarea ce-mi puneţi. răspund că dacă nu 
am intrat în acțiune până la Septembre 1915, epocă 
până la care cred că puteam şi trebuia să intrăm, de si- 
gur că după intrarea Bulgariei în războiu nu ași fi con- 
siliat o acțiune de cât când sar fi revenit la o situatiune 
cel putin asemenea celei din Septembre 1915, ceeace nu 
a fost cazul în August 1916, când situatiunea militară 
în eşichierul nostru era mult mai defavorabilă p.ntru 
noi. (Serbia era scoasă afară d'n cauză, Turcia era nea- 
provizionată, Bulgaria intrase în acţiune, creând un 
front în spate, iar comunicaţia cu Salonicu! era tăiată)- 
In orice caz, dacă motive politice ar fi impus intrarea 
noastră în acţiune, nu aşi fi consimţit niciodată, dacă 
aşi fi fost consultat, de a opera după planul întocmit. 

Relativ la chestiunea Turtucaei, nu pot să dau de- 
cât aprecieri bazate pe cele ce am putut afla dela ofi- 
terii Cartierului general al armatei III. Impresiunea 
ce am căpătat este următoarea : Lucrärie de întărire 
nu erau executate după un plan matur chibzuit şi cores- 
punzător situatiunei topografice si conditiunilor prac- 
tice. Efectivul infanteriei necorespunzător extensiune 
capului de pod, iar numărul gurilor de foc insuficient. 

Consider că a fost o greşeală neertată că atunci 
când situatiunea a devenit gravă, nu s'a lăsat coman- 
damentului local libertatea de a hotărî dacă se mai pu- 
tea continua lupia, sau că retragerea era inevitabilă. 

Mi sa confirmat în mod pozitiv că prin telefon s'a 
dat ordin direct dela Marele Cartier, în mod absolut ca- 
tegoric, de a rezista până la ultimul om, când coman- 
dantul local a cerut să se retragă. Nici situaţia generală 


ANEXE 235 


nici importanța 'ocală a capului de pod nu impunea un 
asemenea sacrificiu. 
(ss) General Averescu, 


3) Depozițiunea generalului Aslan : 

Am fost comandantul corpului III până la înce- 
putul mobilizärer, când am fost numit comandantul ar- 
matei III-a. Deşi făceam parte din comitetul inspecto- 
rilor generali, nu am fost niciodată consultat în vre-un 
chip asupra planului general de mobilizare, organizare, 
concentrare şi planul de campanie. 

In ce priveşte preparațiunile, deşi am intrat în 
războiu după doi ani de război mondial, în care timp 
puteam învăța mu'te, am început campania în cele mai 
rele condițiuni. Aşa : Regimentele nu aveau decât 6 
mitraliere şi din acestea au trebuit să dea 2 regimente- 
lor de rezervă, aşa în cât regimentele din corpul meu 
de armată aveau unele 6, altele 4 mitraliere. Artileria. 
grea, atât de indispensabilă în räzboiul mondial, lipsea 
cu totul. Ce'elalte tunuri de calitate mai bună, erau 
în disproportie, însă în minus, cu efectivul. 

Armele de infanterie se compuneau din : arma 
Mannlicher 1893, arma model 1879, o armă veche cu 
tragere înceată şi fără munitiuni, având ca aprovizio- 
nare 70 de cartuşe de fiecare armă şi cu care au fost 
înarmate batalioanele de'a Turtucaia cari au fost puse 
în primele linii şi care, după ce au terminat aceste car- 
tuşe, nu au mai putut face uz de arme. La aceste arme 
se întrebuinţează pulbere neagră cu fum. 

La armele 1893, stocul de munitiuni era complect. 
Dar din aceste arme nu aveam nici jumătate din efec- 
tiv : totalul lor se urca la cifra de 270.000. 

Pentru artileria grea în genera! nu am avut stocul 
de război. Nu s'a făcut decât o singură comandă de 
proectile unice. care pentru întreaga armată erau insu- 
ficiente cu totul. 

Aeroplane. baloane captive, fără de care nu se poate 


236 ANEXE 


vegula tragerea artileriei, nu au existat. Ca artilerie 
antiaeriana nu se dispunea de cât de vre-o câteva baterii 
de 75, model 1887, cu tragere înceată. Ca exemplu pot da 
că la armata III, divizia 19-a, nu exista decât o singură 
baterie cu tragere repede, restul artileriei cu tragere 
înceata model 1887; iar la divizia 18-a nu exista nici-o 
mitralieră, şi numai după ce am luat comanda armatei 
III-a, am înzestrat-o cu 18 mitraliere, ceeace faţă de 
cele 36 mitraliere de fiecare regiment german, era o 
«ifră ridicolă. 

Asemenea nu am avut grenate de mână (la intra- 
rea în campanie se făceau încă experienţe) ; nici tu- 
uuri sau mortiere de tranşee. 

Inainte de mobilizare şi în cursul operaţiunilor, 
armata noastră, care în timp de pace număra 15 di- 
vizii, a fost mărită la 23 divizii, dispozitiune greşită 
care a avut ca consecinţă ruperea echilibrului între in- 
fanterie şi artilerie, ruperea legăturilor tactice în unităţi 
şi agravarea crizei încadrărei. Mare parte din companii 
erau comandate de sublocotenenti sau ofiţeri de rezervă, 
iar multe plutoane de sergenti sau elevi din şcoala mi- 
litară fără experienţa necesară. Dacă mai ţinem seama 
<a 6000 învăţători au fost înaintați ofiţeri după 
o pregătire superficială de două luni de zile, ne putem 
da seama, ce înrâurire nenorocită a avut asupra condu 
cerei războiului o încadrare atât de defectuoasă. 

Cu ocazia inspecțiilor ce am făcut unităţilor corpu: 
Tlui III armată, am putut constata calitatea cu totul 
proastă a materialelor din cari se confectionase echipa- 
mentul. În asemenea condiţii este explicabil faptul că 
puţin timp după intrarea noastră în război, ministrul 
de război a fost nevoit să facă apel la generozitatea pu 
blică cerând pentru armată rufe. încălţăminte şi haine. 

(ss) General M. Aslan. 





4) Din raportul generalului Averescu către Rege : 
23 August 1916. 


M. V. încredinţându-mi comanda armatei III, cu 


ANEXE 237 


misiunea de a face faţa unei eventuale invazii de la 
sud, cred necesar, fiind în joc interese atât de vitale, sa 
arăt M. V. mijloacele de cari dispun pentru a face faţă 
unei invaziuni dela sud între Mostiştea şi Olt. 

Armata III se compune din corpul V şi VI de ar- 
mată, corpul V din diviziile 10, 12 şi 15, iar corpul VI 
din diviziile 16 şi 18 şi 2 brigăzi mixte. 

In formaţiuni normale aceste mari unităţi ar tre- 
bui să cuprindă : 82 batalioane cu 82 secţii mitraliere, 
72 baterii de câmp şi 12 baterii obuziere uşoare, la care 
dacă se adaugă şi artileria grea de care dispunem, ar fi 
destul de însemnate pentru a preîntâmpina orice în- 
cercări de trecere a Dunărei. — In realitate însă armata 
III-a se compune numai din 54 batalioane cu 57 secţii 
mitraliere, numai 44 baterii artilerie şi numai 2 de obu- 
ziere uşoare. Rezultă dar o diferenţă în mai putin de : 
28 batalioane, 25 sectii mitraliere, 28 baterii artilerie, 
10 de obuziere uşoare. Această atât de însemnată deo- 
sebire numerică este mărită foarte mult prin calitatea 
trupelor şi organizarea unităţilor. 

Astfel, din cele 54 batalioane numai 10 sunt din 
regimente tinere, 20 sunt din regimente de rezervă şi 
19 sunt din batalionul IV, adunate din toate unghiu- 
rile ţărei, şi 5 batalioane de miliții. In aceste trupe, a- 
fară de batalioanele tinere, numai cele de rezervă sunt 
trupe cari, bine încadrate, pot lupta alături cu cele din- 
tâi, fără a le influenţa în rău; batalionul al IV-lea şi cele 
de miliţie nu numai că nu sunt de ajutor în vre-o luptă, 
dar sunt un element de panică şi al urmărilor ei. Acea- 
stă afirmare o bazez nu atât pe raţionamentul abstract, 
cât pe faptele concrete petrecute deja dela începutul 
războiului, între cari prenumăr şi pe cele povestite mie 
personal de generalul Teodorescu. — Este de adaogat 
şi faptul că chiar unităţile despre cari am spus că sunt 
în stare de a sta ferm în faţa primejdiei, au în ele să- 
mânţa de panică în cea mai mare parte în ofiţerii de 
rezervă improvizati din învăţători. 

In ce priveşte artileria, situația e şi mai puţin satis- 
făcătoare : Din cele 46 baterii existente, numai 22 sunt 


238 ANEXE 


cu tragere repede (în cari numai 2 de obuziere); restul 
se compune după cum urmează: — 15 baterii cu tragere 
înceata, 2 baterii de 57, 4 baterii de 53 (pentru infante- 
rie), 3 baterii diferite. Incadrarea şi instructia acestor 
baterii lasă iarăşi de dorit, ceeace micşorează şi mai 
mult valoarea lor tactica, deja cestul de unică prin va- 
loarea materialului. 

Ceeace face însă ca totalul acestor forte să nu re- 
prezinte nici măcar valoarea de războj a elementelor 
bune este amestecul lor... Părerea mea este a se reface 
ordinea de bätae a armatei ; a grupa unităţile bune la 
un loc, ceeace ar da un corp de armată normal... 

(ss) General Averescu 


XVI 


OCUPAREA BUCOVINEI 


1. Telegramă cifrată a prefectului de Suceava către 
Prezidentul consiliului. — (5 Nov./24 Oct. — ora 3.15 
p. m.). 

Excelentei Sale Marghiloman, prezident al con- 
siliului de mimştri, Iaşi. 

In Gura Humorului si la Câmpulung, după pleca- 
rea autorităților austriace, bande armate au început 
desordine şi jafuri. O delegatiune a locuitorilor din 
crase cere iniervenția noastră și trimiterea grabnica 
de ajutoare, pentru a fi apärati. Aşteptând dispozi- 
tiunea E. V. în această privinţă, adaog că un escadron 
de cavalerie aflat în localitate poate fi trimis în orice 
moment, cum şi un detaşament de jandarmi. — Un or- 
din afirmativ ar produce o impresiune din cele mai 
fericite în toată populatiunea. 

Prefect de Suceava, Lecca. 


ANEXE 239 


2. Telegrama cifrată către prefectul de Suceava. 
(5 Noembre s, n. — ora 5,40 p. m.). 


Lecca, prefect de Suceava, Fălticeni. 


Sunteţi autorizat a trece jandarmi şi un escadron 
cavalerie pentru protecţia populatiunei. (Aceiaş ordin 
a fast dat pentru punctele Suceava şi Ițcani). Trupele 
se vor purta cu cea mai mare umanitate cu popula- 
fiunea bucovineană. Măsura de faţă sa comunicat si 
ministerului de război. 

Prezidentul consiliului, Marghiloman. 

Notă. — A doua zi dimineaţa (6 Nov. s. n. 1918), prefectul de 
Suceava, O. G. Lecca, împreună cu generalul C. Neculcea, comand. 
trupelor din Fălticeni, și colonelul Gr. Odobescu, intrau în Bucovina, 
în oraşul Suceava, iar trupele se îndreptau spre Gura Humorului 


şi Câmpulung. Lu aceeași dată, prefectul de Botoşani P. Wyzanti, 
împreună cu comandantul trupelor de acolo, treceau la Ițcani). 


3. Telegrama de mulţumire a orăşenilor din Câm- 
pulung. (6 Noembre s. n.). 

Marghiloman, prim-ministru, Iaşi. 

Delegaţiunea română din judeţul Câmpulungului 
moldovenesc, de acum înainte al Regatului român liber, 
aduce mulţumiri cu lacrămi în ochi prim-ministrului 
pentru ajutorul dat la intervenţia prefectului de Făl- 
ticeni. 

(Semnäturi). 


4. Telegrama Consiliului Naţional către reprezen- 
tanţii Bucovinei pe lângă guvern. (5 Noembre, ora 4,20, 
Mihăileni) : 

Sever Zotta, archiva Statului, Iaşi. 

Rog comunicaţi imediat următoarele agentului nos- 
tru diplomatie Dr. Bodnărescu : Situaţiunea din ce în 
ce mai critică reclamă imperios neîntârziat intervent'a 
armatei române, la din contra mişcarea bolşevică des- 


240 ANEXE 


lănţuită va avea cele mai grave urmări pentru chestia 
românească. 
Preşedintele Consiliului Naţional, Iancu Flondor, 
Secretar Sbiera. 
(Cernăuţi, 4 Noembrie 1918). 


XVII 


Adresa de protestare a fostului guvern Marghiloman si 
a part dului conservator către Rege, privitor la anularea 
lucrărilor Parlamentului din 1918 : 

SIRE, 

Subsemnatii membri ai guvernului demisionat la 
24 Octombre şi prezident al Camerei dizolvate la 6 No- 
embre, în absența colegilor lor reţinuţi la Bucureşti, 
în numele însă al întregului partid conservator. avem 
onoare să atragem cu tot respectul atentiunea Majes- 
{ätei Voastre asupra gravei alterafiuni ce decretele eu 
No. 3272 şi 3273 din 6 Noembre 1918 pot aduce raportu- 
rilor dintre Țară şi Coroană. 

Prin simplu decret al Puterei executive, se declară 
nule şi neavenite toate lucrările îndeplinite de Corpurile 
Legiuitoare în decurs de cinci luni. 

Dar, Sire, aceste Corpuri Legiuitoare au fost con- 
vocate de M. V. în deplina Ei suveranitate şi fără ca 
voinţa Ei să fi fost înrâurită de vre-o constrângere din 
afară. Ele au fost deschise în persoană de M. V., care 
a declarat via Sa mulţumire de a se găsi în mijlocul 
reprezentanţilor Naţiunei. 

M. S. a trimis sub a Ei regală iscălitură în cerce- 
tarea acestor, Corpuri Legiuitoare numeroase proecte 
de legi pe cari M. V. le-a discutat cu miniştrii respec- 
tivi. M. V. a promulgat legile votate, după cum M. V. 
a cerut şi obținut dela guvern ca să fie ţinute în loe 
proectele din iniţiativă parlamentară. cari nu intrau 
în vederile M. V. Astfel, rare ori sa împlinit mai per- 
fect în litera şi spirit] ei prescrintiunea art. 32 din 
Constitutiune, care proclamă că «puterea legislativă se 
exercită colectiv de către Rege şi reprezentatiunea na- 


ANEXE 241 


țională»! In fine, M. V. a dat învestitura solemnă celor 
doi Episcopi aleşi de cele două Corpuri Legiuitoare. 

Toate aceste lucrări colective, M, V. le şterge dintr’o 
trăsătură de condei ! 

Sire, acest act este fără precedent în viaţa de Stat 
a ori cărei ţări din Europa. 

El are însă, din punctul de vedere monarhic, o la- 
tură care ne îngrijoreşte. Când România şi-a dat o mo- 
narhie ereditară, ea a înţeles prin aceasta să ia o ga- 
rautie de stabilitate a legilor şi institutiunilor ei. Ea 
a constituit astfel pe Coroană păzitoare pe deasupra 
partidelor şi intereselor ei permanente. Dacă însă Re- 
gele îşi şterge iscălitura pusă pe legile şi pe actele de 
Stat colective, această garanţie a stabilităţii dispare şi 
se slăbeşte puterea Regalitätei. 

M. V., prin jurământul ce-l impune art. 87 
din Constitutiune, este ţinută să păzească Constituţia. 
Din Constituţie face parte şi legea. constituţională din 19 
Julie 1917, pe care decretul No. 3272 pretinde să o aplice 
în alegerile viitoare. Dar această lege constituţională 
prescrie prin art. 57 că principiile din legea electorală, 
privitoare la compunerea Camerei şi Senatului, se vor 
vota conform art. 128 din Constituţiune, ceeace însem- 
nează că trebuesc votate cu două treimi din voturi, fiind 
prezenţi două treimi din voturile Parlamentului. 

Crede M. V. că fără o flagrantă violatiune a Consti- 
tutiunei un simplu decret poate înlocui această forma- 
litate, declarată esenţială de acest articol 128? 

Lovitura de Stat ce sa înfăptuit fără de nicio ne- 
voe, cu aceste repetate călcări ale pactului nostru fon- 
damental, à dat o pildă care ne temem că sar putea 
întoarce de alţii în contra principiului dinastic- 

Este de datorial noastră, dinastiei neclintiti şi cari, 
când am fost chemaţi în vremurile foarte grele, am 
slujit cu absolută abnegatiune Coroana şi Tara, să fe- 
rim pe M. V. de povetele rele, arätându-I urmările pri- 
mejdioase la care ele pot conduce. 


A. Marghiloman, C. Arion, C. Meissner, M. Seulescu, 
I. Mitilineu, Gr. Cantacuzino, C. Garoflid, N. Ghika. 


(Nov. 1918: — Redactat de A. Marghiloman. 


242 ANEXE 


Facsimil după manuscriptul „NOTELOR POLITICE“. 
O pagină din caetul anului 1897, scrisă în întregime în 
românește. 


| Ai RATA fm aL 
Z ah 7 pos lleaz L corne L— fre encore tirs 
ele Une d: D Ce PLATE de tufunata 
Hud- dani . Bah, esok o grien, À 
tenei aur) Am ` pat zé 1 heoa Hel se 
tl on ek d pita VERS O 4 DA AA 
si LUN. Zi: Le O Age, À r se 
“de LE. gen 4° bel tt. JE el 
Vaas oJ a, Uude un parm mei 2 ol tir # 
% Ares R F 
an uw a 

ei hot AR a Pta A 
(n z M Mihai e ler STE 
să Riga a FRS de Le dret 
K ca a ef A PPS PRES 

1e U em n Pua DE A 
Ea P Le er ala A kay e 
wrta AL hra e caz em au 


dl A erele yli du É aik 2 


m, 


ANEXE 243 


Facsimil după manuscriptul „NOTELOR POLITICE“. 
O pagină din caetul anului 1910, scrisă parte în româneşte 
parte în frantuzeste. 


As. 
ra am re ne 7, re, Pame o- lom . 
un an ol he he + A anto Yarz 
dig. Hathan sm DT E 
F a i 4 vi afasta e~ PONE 


an yida Lame 
a A vs NEVER Moua (ana tu 


Fe  a a JuL de: P 


ne asn © Nda y ete ct d, 
LI Lars ut ga ii - fine di, 
a re a Ve tur Para ma er ax. 
cu 1A TA 2, 2 AER E 


Lifa eo dla Le h ‘4 AI A 
© ta” tu ca a PR 

era VA RE A JE ut 

£ : u— uwun Et A: 

E snt A Led tt A dha 

Pi AR . Ds Al Feli cu 2 dyak inu na 

d pc Pare Die Ie ha uu : veu, Lene 
tual oui: Le Pr ve te, PE EAT A Das 

fă nel. Bou au ee AY Beau. a Tor 
dau h a” P’ keong ungu ixl ppt — 

LE sq L NeDiu de fi i 

tut ay ti] FPE Ne Ai fură LO 

teini irla 2/2 Degu, Q gur Kan 

Hid una UT us T Lp tar fade”, 

lanh ane — 4 sue A San Uuest 


L Hi of, SE fensi 
Plaque d e tu’ EN LD. 25 


244 ANEXE 


Facsimil după manuscriptul „NOTELOR POLITICE“. 
O pagină din caetul anului 1924, scrisă în întregime în 


frantuzeste. 


urd- 26 frons + URA o friand, Lon h mm rma qu 
de racco d, e Zi re, a dat 


4 “ui Lau U 

ceh av Tops 3 Filipem ou- Jade Rin a at bas 
PA Ai pala A à m gat h a llegare eb 

. ma pm orno er hoiad a” 

mentul mh 128 .& cr 


di + de vas we 
ntfs da cei, t: ree Pete se ete aie LÉ 
ie Al où d a pe ej, et 
4 Rien ou _ n” a CS “A stiati a, d 
ey ter 
pn en Le. em > oleg Ra Ap A Fe D ed 
teal dec a TES en 
taie d JR Ge vous ii Mage d — 
Ju, A 


ct S [i CLS sr t ~ 4 
poa erami ie i li SE uen Jul i per b 


qt ume ie 


les, Vous o nalen, nes — 
VAE hope pie Ad li PU ane he 


e AAA — 
bios d! lun À loa m oa emrmiia ~fa Fee 


De pl îm Ym ns 
1 du 1° Ah EPPA n 2 s, Fin ile. 
Re pe a na sac dela À port Û ne. n 
EE CSN | gen A A A Ah ba larin ts 
b e te $ . ` 
es fran Fr Pga araka da Ab col Af me 


M Je RSR 


dut 3 HU a clin 

MER ir tas er al] Fe. 

= a Le pa eu Ne Didi “| bon, à 

Pa aja, E pe gl en es 
EEE pepe e éd HE bea 





Ge aia ts Š Ataca - Sr tu > un um mfi Va 
pie E et sept TO îi 
p wn free și gr boia Te À. 


iza o Pin. d Fal 2 amene hour {a ic 1— 


[dia £ano He de dpi E Te