Alexandru_Marghiloman_-_Note_politice._Volumul_4_-_1918-1919 (1927)

NOTE POLITICE 


VOL. IV 


1918 — 1919 


Toate drepturile pentru repro= 
duceri, traduceri, integrale sau 


parţiale, sunt rezervate, 


ALEXANDRU MARGHILOMAN 


Note Politice 


1897 — 1924 


BUCUREŞTI 


Editura Institutului de Arte Grafice «EMINESCU» S. A. 
Str. Parlamentului, 2 


1918. 


(Continuare) 


22 Iulie (4 August). — Toată săptămâna lucru mult 
la Cameră. Şedinţe de zi şi de dimineaţă; ajungem uşor 
până la 9 seara. Dar puţină solidaritate printre oamenii 
majorităţii, cari se atacă între ei pentru nimicuri. La 
-unii, sar spune, aproape părerea de rău de a nu putea 
face ca liberalii, cari traficau cu mandatul lor. Foarte 
„curioasă o petiție de senatori, în cap cu A. Cantacuzino 
Paşcanu : «să ni se dea şi nouă stofe dela minister !». 
Putinä cerşetorie, — dar mai ales prostie. 

— Pronosticurile lui Horstmann se realizează : ma- 
re retragere germană care părăseşte Soissons. Ludendorf 
a comunicat gazetelor că «de data aceasta planul nostru 
strategic n'a reuşit». Aceasta înseamnă, desigur, pierde 
rea, întregei campanii de primăvară. 

— La Bicaz. Ziua Reginei. Iau cafeaua de dimineaţă 











22 juillet (4 août). — Toute la semaine travail très intense 
à la Chambre. Séances de jour et du matin; on va facilement 
à 9 heures du soir. Mais peu de solidarité parmi les gens de 
la majorité ; entre eux ils s’attaquent pour le moindre rien. 
Chez certains on dirait presque du regret de ne pouvoir en 
faire autant que les libéraux, qui trafiquaient de leur man- 
dat. Très curieuse une pétition de sénateurs avee Alex. Can- 
tacuzène-Pascanu en tête: «Să ni se dea şi nouă stofe de la 
Minister!» Un peu de mendicité, mais surtout de la sotise. 

— Les pronostics de Horstmann étaient un tuyau: grande 
retraite allemande qui abandonne Soissons. Ludendorf a 
communiqué aux journaux que «cette fois-ci notre plan stra- 
tégique n’a pas réussi», C’est certainement la perte de la 
campagne de tous ce printemps. 

— A Bicaz. C’est la fête de la Reine. Je prends mon 


6 NOTE POLITICE — 1918 


<u familia regală în sala de mâncare, apoi dejun mare 
de 38 tacâmuri pe terasă. Frumoase «menus»-uri desem- 
nate cu penita. Afară de familia regală — casele civile 
şi militare, Culcer, Mişu şi cu mine. 

Dela 11 jum. la 1 jum. lucrez cu Regele: suntem 
chiar întrerupţi de Regină, strigând în numele celor 
40 de înfometați. — Revăd pe M. S. şi după masă. — 
Legea de amnistie îmi va trimite-o, dar «pentru a o sanc- 
tiona — o spun pe faţă. — e altceva». «Dar, zic eu, altfel 
nu se poate ratifica». — Răspunsul e că nu e nici-o gra- 
bă. — Cred că retragerea germană îl influenţează mult, 
“este o vagă speranţă că totul nu e sfârşit». Dar îndată 
Regele adaogă: dar nu sper mare lucru de la această 
armată. — Cum trebue câştigat Regele, puţin câte puţin, 
nu vreau să-i ating prejudecățile: de Flers a stat două 
zile la Bicaz, iar atasatul militar englez, plus Boyle si 
Mişu sunt acolo ca să îngrijească pe bietul Boyle care 
a avut o apoplexie. 

Regele adaogä : Se formează si un început de front 
rusesc : e prea vast pentru ca să fie bine legat; embrio- 





premier déjeuner avec la famille royale daus la salle & 
mauger; graud déjeuuer de 38 couverts; ensuite, à nue heure 
et demie, sur la terasse. Meuus dessinés à la plume char- 
mauts. Outre la famille royale, — les maisons civile et 
militaire, Culcer, Misu et moi. Je travaille avec le: 
Roi de 11% à 14: uous sommes même interrompus 
par la Reiue «criaut au nom de 49 bouches affamâes». — 
Je revois Sa Majesté aussi après le repas, La loi de 
l'amnistie, il me l’euverra, mais «pour la sauctionuer — 
je le dis frauchement — c’est autre chose». — «Mais — 
dis-je — ou ue pent ratifier antremeut». — La répouse est 
que ça ue presse pas, — La retraite allemande iufluence, je 
suppose, beaucoup. «Il y a uu vague espoir que tout n'est 
pas fiui». — Mais aussitôt le Roi ajoute: «Moi je u’espère 
pas graud chose de cette armée». — Comme il faut amener 
le Roi, petit à petit, je ue heurte pas ses préjugés: de Flers 
a passé deux jours à Bicaz et l’attaché militaire anglais, 
plus Boyle et Misu s’y trouveut pour soiguer le pauvre- 
Boyle qui a eu uue apoplexie. 

Le Roi ajoute: «Il se forme aussi un commencement de 
frout russe: c'est trop vaste pour que ce soit soudé; Pem- 


NOTE POLITICE — 1918 7 


mul este corpul cehoslovac; Sârbii nu sunt buni; 
este fosta diviziune din Odessa pe care am refuzat-o, pe 
frontul nostru, fiind bolşevică. — Retragerea din apus 
e de o mare importanţă morală» (ceeace cred şi eu). 

Despre Averescu : Sunt răspunzător de faptul că 
Averescu a intrat în politică ; mă gândisem la el înainte 
de iarna trecută şi apoi mi-am zis că nu o să se schimbe 
nimic. Pe atunci Averescu se gândea să ia pe Mitilineu, 
Oscar Niculescu, Garoflid; fără Argetoianu şi Filipescu: 

Asupra dramei Wexler de care s'a vorbit la Cameră, 
nu i-am putut niciodată pătrunde misterul; socialist îm- 
preună cu Rakowski, Marele Cartier hotărâse să-l în- 
trebuinteze la serviciul dinapoi ; el a fost trimis la un 
regiment din armata II-a ; iar pe drum a fost executat. 
Fiul d-rului Romalo a mărturisit aceasta; a avut 
ordin scris: dela cine? — brigadă ? corp de armată? 
— Dar acest ordin a fost rupt după executare; un ca- 
marad al lui Romalo, maiorul Camille. a afirmat Re- 
gelui acest lucru. 

Regele ţine ca arendăşia să fie făcută. 

23 Iulie (5 August). — Depeşă dela Horstmann care 





bryon est le corps .slovaqne-tchèqne; les Serbes sont man- 
vais: c'est Pex-division d'Odessa qne j'ai refusée, snr notre 
front, étant bolcheviste. — La retraite de l’Onest est d’une 
grande importance morale (c’est ce qne je crois anssi). 

— Ponr Averescu je suis responsable de ce qne Averesen 
a versé dans la politique; j'avais songé à lui avant l'hiver 
dernier, et pnis j'ai pensé qne ça ne changerait rien; de ce 
temps Averesen méditait de prendre Mitilinen, Oscar Nien- 
lesen, Garoflid; Argetoiann et Filipesen n’en étaient pas. 

— Snr le drame Wexler, dont on a parlé à la Chambre: 
je wai jamais pn en pânetrer le mystère; socialiste avec 
Rakowsky, le Grand Quartier avait décidé de l’employer, 
mais dans le service d’arrière; on l’a envoyé à nn régiment; 
c'était dans la 2-me armée; en ronte il a été exéenté. C’est 
le fils dn doctenr Romalo ani en a fait l’aven; il a en l’ordre 
écrit: de qni? brigade, corps d'armée? Mais on a déchiré cet 
ordre après l’exéention; nn camarade de Romalo, le major 
Camille... Pa affirmé an Roi. 

— Le Roi tient à ce que «Arendăşia» se fasse, 

23 juillet (5 août). — Dépêche de Horstmann qui avait 


8 NOTE POLITICE — 1918 


avea ceva urgent să-mi spue şi care regretă lipsa mea din 
Bucureşti. Il poftese la Iaşi: Arion e de aceiaşi părere. 

26 Iulie (8 August). — Poklevski îmi cere din nou să 
intervin pentru ca Cerbacew şi mai mulţi ofiţeri să 
poată pleca în Elveţia. Când au avut trenul, n’au ple- 
cat... Siguranţa pretinde că ei sunt, cu Poklevski în cap, 
constituiți întrun comitet de restaurare monarhică. 
Dar lucrările lor nu sunt ostile României. 

— Barclay vine de asemenea să mă prevestească că, 
după câte ştiu ei, s'au recrutat la Chişinău Turci pentru 
a asasina în Moldova pe miniştrii Antantei, ca represalii 
pentru Eichhorn şi Mirbach. Il liniştese dând, sub ochii 
săi, ordine Siguranţei. 

— Germanii se retrag pe scară mare şi aliaţii îi 
atacă într'una, de aproape. 

27 Iulie (9 August). — Buletinul german e prost. De- 
altfel au protestat la Galaţi şi la Sulina contra afisajului 
pe care Pam recomandat prefecturilor. — Eri a fost 
chiar o surpriză : tankurile au pătruns până în liniile 


quelque chose d’urgent à me dire et qui regrette mon ab- 
sence de Bucarest. Je l'invite à venir Iassy; Arion est du 
même avis. 

26 juillet (8 août), — Poklevsky me demande de nouveau 
d'intervenir pour que Tcherbatcheff et pas mal d'officiers 
puissent partir pour la Suisse. Quand ils ont eu Ie train, ils 
ne sont pas partis, La Sûreté prétend qu’ils sont, Poklevsky 
en tête, constitués en comité de restauration monarchique. 
Mais leur travail n’est pas hostile à la Roumanie. 

Barclay vient aussi me prévenir que selon leurs infor- 
mations on a recruté à Kisinau des Turcs pour assassiner 
en Moldavie des ministres de l’Entente comme représailles 
pour Eichhorn et Mirbach. Je le rassure en donnant, sous 
ses yeux, les ordres à la Sûreté. 

— Les Allemands se retirent en grand et les alliés les 
attaquent de très près constamment. 

27 juillet (9 août), — Le bulletin allemand est mauvais; 
ils ont d’ailleurs protesté à Galatz et à Sulina contre l'affi- 
chage que j'ai prescrit aux préfectures. Le 8 août (hier) il 
y a eu même une surprise; les tanks ont percé jusqu'aux 


NOTE POLITICE — 1918 9 


artileriei grele; tunurile anti-automobile nau putut 

acţiona ; un general de divizie a fost făcut prizonier. 
— Zi bună, două discursuri cu succes mare, unul la 

Cameră asupra ratificărei decretelor-legi, — toată ches- 


tiunea economică — celalt la Senat privitor la legea 
Eforiilor şcolare. Efectul a fost mare şi votul obtinut 
pe dată. 


28 Iulie (10 August). — Barclay revine iar. Este neli- 
nistit; sar fi semnalat comitagii bulgari. Reînoese ordi- 
nele mele Sigurantei. Alarma vine dela cercurile fran- 
tuzesti, după cum mi-a spus Svilocosici. 

— Hârjeu vrea să se retragă fiindcă Stoianovici l-a 
supărat printr'o interpelare, iar Gârlisteanu demi- 
sioneazä pentrucä, pretinde el, nu aprob modul cum re- 
guleazä conventia grâului din Basarabia cu Germanii. 

— Săulescu, lipsă din Iaşi, pentru îngrijiri medi- 
cale şi care a lăsat baltă toate lucrările, — sgomote de 
demisiune au fost chiar înregistrate de presa din Bucu- 
resti, — Sa întors Vineri de dimineaţă : «orice s'ar În- 
tâmpla, trebuie să ştii că n'am să iau niciodată parte la 





PR a —— 


lignes de la grosse artillerie; les canons anti-automobiles 
n’ont pu jouer; un général de division a été fait prisonnier, 

— Bonne journée, deux discours à grand succès: un à la 
Chambre sur la ratification des décrets-lois,— toutes la ques- 
tion économique; — l’autre au Sénat au sujet de la loi des 
Ephories scolaires. À la Chambre, l'effet a été très grand 
et le vote a été enlevé haut la main. 

28 juillet (10 août). — Barclay revient à la charge. Il est 
inquiet; des comitadgis bulgares auraient été signalés. Je 
renouvelle mes ordres à la Sûreté, L’alarme vient des cercles 
français, à ce que m'a dit Svilokositch. 

— Herjenu veut se retirer parce que Stoianovici l’a agacé 
dans une interpellation et Garlesteanu démissionne parce 
que, soit-disant, je n'approuve pas sa façon de règler la con- 
vention des blés de Bessarabie avec les Allemands. 

Seuleseu, absent de Iassy pour soins médicaux et qui a 
laissé en plan tous les travaux — des bruits de démission 
ont même été enregistrés par la presse de Bucarest — est 
rentré. Sa visite matinale: «N'importe ce qui arriverait, il 
faut que tu saches que je ne tremperais jamais dans les 


10 NOTE POLITICE — 1918 


intrigile lui Arion şi că îți sunt credincios». Intrigile 
lui Arion ? Vorbele d-nei Arion, că în curând «bietul său 
soţ» va avea toată sarcina guvernului, răspund atunci 
la un lucru care se urzeste ! 

29 Julie (11 August), — Fac o vizită lui Hârjeu; mă 
înştiințează că voi primi demisiunea lui; de altfel am 
primit hârtia chiar seara. I-am spus că este o copilărie şi 
pentru că Stoianovici la necăjit nu e un motiv ca să-şi 
cedeze locul. E foarte nervos : un om de treabă şi cinstit. 

— Îmi petrec seara la Piatra şi noaptea la Almaş- 
Slujba de miezul noptei în această mânăstioară per- 
dutä într'o cută a munţilor, mi-a făcut o adâncă impre- 
siune. Dimineaţa, preotul şi călugărițele care slujeau 
au binecuvântat odaia în care dormisem. Foarte miş- 
cător şi mângâetor. 

30 Iulie (12 August), — Am vizitat Văraticul, — de- 
jun excelent şi curăţenie plăcută, — Agapia pentru pic- 
turile lui Grigorescu. Un Sft. Gheorghe, în unul din mi- 
cele altare, de o curățenie ideală. 

31 Iulie (13 August). — Discuţiune cu Horstmann: 





intrigues de Arion et que je te suis fidèle». Les intrigues 
d'Arion!? Les paroles de Louise Arion que bientôt son 
«pauvre mari» aura tout le poids du gouvernement répon- 
dent alors à un travail qui se fait? 

29 juillet (11 août). — Je fais une visite à Herjeu; iF 
m'annonce que je recevrai sa démission; j'ai eu d’ailleurs le 
soir son papier. Je lui ai dit que c'était un enfantillage 
et que parce que Stoianovici le turlupinait ce n’était pas 
une raison pour céder la place. Il est très nerveux, Brave et 
honnête homme. 

Je passe la soirée à Piatra et la nuit à Almas. La messe 
de minuit dans ce petit cloître perdu dans un pli de la mon- 
tagne m'a faite une impression profonde, Le matin, le prêtre: 
avec les nonnes officiantes ont béni la chambre dans laquelle 
j'avais reposé. Très touchant et consolant. 

30 juillet (12 août). — Visité Varatec, excellent déjen- 
ner et propreté charmante — et Agapia pour ses peintures. 
de Grigorescu. Un St. Georges sur une des portes de l’autel 
d'une pureté idéale. 

31 juillet (13 août). — Bucarest. — Discussion avec Horst- 


NOTE POLITICE — 1918 11 


Se voieste oare ca să mă retrag? Nu înţeleg altfel atitudi- 
nea «Renaşterei», jurnalul Germanilor. Protestări. — De 
fapt, adevărul e, aşa mi se spune, că Bussche nu se îm- 
pacă cu gândul că Regele a fost menţinut; Feldmare- 
şalul a rămas antidinastie. De altfel Tzigara îmi poves- 
teşte că la Sinaia, Liman arătând planurile lucrărilor 
de făcut, Mareşalul a spus: «Bauratul îşi închipuie că 
Regele se va mai întoarce aici !» 

— Toatä săptămâna a trecut în conferințe privitor 
la conventiunea de strămutare a administraţiei. In fond, 
Germanii propun aproape o revizuire a tratatului. Lu- 
mea e foarte excitatä în potriva lor. Nu se tin de cuvânt. 
Pentru rechizitii, în fiecare zi o nouă pacoste. Numai 
Suchkolonnen, adevărate expediţii de jaf, au încetat- 

Ultima conferinţă cu Schwratzkoppen, Horstmann, 
Deckert, Arion şi cu mine a fost mai ales asupra fron- 
tierei Mărăşeşti, pe care dorim să o suprimäm şi asupra. 
bugetului de întreţinere a armatei de ocupatiune : După 
ce ne ceruse 30.000.000 pe lună, acum vor 60.000.000. — 
720 milioane pe an pentru 6 divizii. Mi-am bătut joc a- 


N N 


mann. Veut-on que je me retire? Je ne comprends pas au- 
trement l'attitude de la «Renaşterea», Benjamin des Alle- 
mauds. — Protestations. — Au fond, Cest vrai, me dit-on, 
Bussche ne se console pas de ce que le Roi a été maintenu ș 
le Feldmaréchal est resté antidynastique. «D'ailleurs, Tzi- 
gara me raconte qu'à Sinaia, Liman ayant moutré des 
plans de travaux à executer, le Maréchal a dit: «le Baurat 
se figure que le Roi va revenir ici !». 

— Toute la semaine s’est passé en conférences au sujet 
de la convention de transmission de l’administratiou. Au 
fond les Allemands proposent une quasi-revision du traité. 
Il y a une grande excitation contre eux. Ils ne tiennent pas 
parole. Pour les réquisitions, c’est chaque jour une avanie 
cruelle. Seules les Suchkolonnen, véritable expédition de ra- 
pines, ont cessé. 

La dernière conférence avec Schwarzkoppen, Horstmann, 
Arion, Deckert et moi, a surtout roulé sur la frontière Mara- 
sesti que nous désirons abolir et sur le budget d'entretien de 
l’armée d'occupation: après nous avoir demandé 30 millions 
par mois, ils en veulent 60 maintenant. 720 millions par an 
pour 6 divisions! Je me suis tellemeut moqué de cela que 


12 NOTE POLITICE — 1918 


atâta de acest lucru, încât Deckert sa încurcat, iar 
Horstmann a spus că i se pare si lui colosal. 

Intre alte bune voințe, s'a refuzat în seris intrarea 
ofiţerilor activi, chiar în mod excepţional, pentru că li- 
beralii şi agenţii Antantei întreţin prea multă agitație 
în Moldova! 

7/20 August, — Intors la Iaşi. — Deputaţii cari se în- 
torc sunt excitafi contra Germanilor : rechiziţiile, pro- 
cedeele dela Mărăşeşti, unite cu veştile de pe frontul 
«occidental fac atmosfera încărcată. 

— Germanii cedează mereu şi pierd terenul câștigat 
dela ofensiva din primăvară. 

8/21 August. — Foarte bun succes în interpelarea 
privitoare la hârtiile Günther. Opoziția, cu Cuza în cap, 
atinge chiar ea cu degetul urmele falşului. 

Săulescu, care de mai mult timp nu vrea ca cineva 
să se atingă de legea Creditelor funciare şi nici de Ban- 
ca Naţională îmi trimite, cu o scrisoare afectuoasä de- 
misiunea, sa. li dau un concediu; interimul lui îl ia 
Arion. 

11/24 August. — Se serbătoreşte la Bicaz ziua Rege- 








Deckert a marqué de la confusion et Horstmann a dit qu’il 
lui semble aussi que c'était colossal. 

Entre autres aménités on a refusé, par écrit, l’entrée des 
officiers actifs même à titre exceptionnel, parce que les li- 
béraux et les agents de l’Entente entretiennent trop d'agita- 
tion en Moldavie. 

7/20 août. — Retour Iassy. — Les députés qui rentrent 
sont excites contre les Allemands: les réquisitions, les mau- 
vais procédés à Marasesti, joints aussi aux nouvelles du 
front Ouest constituent une atmosphère chargée. Tes Ali - 
mands cèdent constamment et perdent déjà tout le terrain 
gagné depuis leurs offensive de ce printemps. 

8/21 août. — Très bon succès dans l’interpellation au su- 
jet des papiers Günther. L'opposition — Cuza en tête — touche 
lui-même du doigt les traces du faux. 

— Seulescu, qui depuis longtemps ne veut mordre ni à 
la loi des Crédits fonciers, ni de la Banque Nationale, m'en- 
vcie dans une lettre affectueuse sa démission. Je lui donne 
un congé; Arion prend son intérim. 

11/24 août. — On fête à Bicaz la fête du Rot. Tous les mi- 


NOTE POLITICE — 1918 13 


lui. Toți miniștrii, afară de Hârjeu care, rău dispus. a 
declinat venirea : a rămas pentru Te-Deum la Mitropo- 
lie. Dejunăm pe terasă. Mi sa cerut un toast; e bine ve- 
nit. Regele răspunde printr'o parafrază. Inainte de 
masă, lungă conversaţie. Rezistență mare pentru legea 
din inițiativa Senatului, care acordă comisiunei Came- 
rei dreptul de arestare. Asupra celei dintâi legi îmi 
spune: «Te-am apărat întotdeauna, Marghiloman !» — 
Mi se pare că mai mult eu l-am apărat... — Asupra 
amnistiei mă roagă «să-i fac concesia» ca să o prezint 
din iniţiativă parlamentară. Ji spun că este de absolută. 
nevoe politică ca să dau drumul la amândouă legile. In 
urmă a avut aceiași indicație dată şi de Arion si de Mi- 
tilineu. In salon, când se făcu cere, i-am vorbit din nou, 
agitat, aproape mi-a strigat că e o lege rea. 

Şi toată această conversatiune serioasă întretäiatä 


de anecdote copilăreşti. 
Trebuia să mai văd pe Rege după masă. Imi face 
cunoscut că sunt liber şi că îmi va trimite seara mesa- 


nistres, sauf Herjeu qui, de mauvaise humeur, a decliné de 
s’y rendre! Il reste pour le Te-Deum à la Métropole. On dé- 
jeune sur la terrasse. Un toast m'a été demandé: il est bien 
venu. Le Roi répond par une paraphrase. Longue conversa- 
tion avant déjeuner. Grosse résistance pour la loi d’initia- 
tive du Sénat accordant à la commission de la Chambre le: 
droit d'arrestation. — Sur la première loi, il me dit: «Je 
vous ai toujours défendu. Marghiloman!» — Je crois 
que c’est plutôt moi qui Lai défendu... Sur l'amnistie il me 
prie de «lui faire la concession» de la présenter d'initiative 
du Parlament. Je lui dis que c’est de toute première nécessi- 
té politique de laisser passer les deux lois. Dans la suite il 
a eu la même note donnée et par Arion et par Mitilineu. Au 
salon, dans le cercle, quand je lui en ai parlé de nouveau, 
avec agitation, il ma presque crié que s'était une mauvaise 
loi. 

Et toute cette conversation sérieuse coupée d’anecdotes. 
enfantines, 

Je devais revoir le Roi après déjeuner. Henry Catargi 
rentre pour le lui rappeler. Il me fait dire que je suis libre 
et qu'il m'enverra ce soir les messages et les décrets. Le Roi 


14 NOTE POLITICE — 1918 


giile şi decretele. — Regele mă întrebase dacă Hârjeu 
îşi dăduse demisia, ca un om care ar fi fost mulțumit 
să o aibă. 

14/27 August. — Mare mişcare în public şi la Ca- 
meră. E vorba să se interpeleze privitor la legile în sus- 
pensie. «Renaşterea» din Bucureşti anunţă că este cri- 
ză. Miniştrii sunt mirafi că Regele întârzie atât de ex- 
traordinar. — Henri Catargi, foarte îngrijat de ce aude, 
se însărcinează să pue la curent pe Stirbey, în trecere 
la laşi, pentru ca la rândul lui să înştiinţeze pe Rege. 

De altă parte aflu că Regele si Regina, fntoväräsiti 
de Boyle, se duc la Roznov, unde se întâlnesc cu d. de 
Saint-Aulaire. 


15/28 August, — Tensiunea e aşa de mare încât tre- 
buie să lämuresc situaţia. Trimit Regelui prin curier de- 
misiunea mea motivată. 

Arion, Mitilineu şi Mehedinţi sunt cei cari se pro 
nunfä cei mai deschis pentru clarificare. Nici un minis 
tru nu ştie nimic de hotărârea mea. Curierul meu a sosit 
la miezul nopţii. I sa spus că nu era răspuns fiind-că 
Regele îmi scrisese chiar atunci. La 12 jum. soseşte o 





m'avait demandé si Herjeu avait donne sa démission, comme 
un homme qui eut été content de l’avoir. 

14/27 août.—Grand émoi dans le public et à la Chambre: on 
veut interpeller au sujet des lois en suspens. La «Renaste- 
rea» de Bucarest dit clairement qu’il y a erise. Les ministres 
sont étonnés que le Roi mette ce retard extraordinaire. Henry 
Catargi, très soucieux de ce qu’il entend, se charge de saisir 
Stirbey de passage à Iassy pour que Stirbey mette le Roi 
au courant. D’autre part j'apprends que le Roi et la Reine 
accompagnés de Boyle vont à Roznov, où on se retrouve avec 
Mr. de St.-Aulaire, 


15/28 août. — La tension est telle que je dois clairifier la 
situation, Par un courrier j'envoie au Roi ma démission mo- 
tivée. Arion, Mitilineu, Mehedinţi sont ceux qui se pro- 
noncent le plus ouvertement en faveur de la clarification. 
Aucun ministre ne sait rien de ma décision. 

Mon courrier est arrivé à minuit. On lui a dit qu’il n'y 
avait pas de réponse, parce que le Roi a écrit à linstant 


NOTE POLITICE — 1918 15 


lungă telegramă cifrată, a cărei cheie mi-o dăduse, din 
fericire, Regele acum două zile, şi fără de care n’asi fi 
ajuns s'o descifrez. 

Pe neaşteptate colonelul de Brandenstein îmi cere 
din partea lui Schwartzkoppen o întrevedere urgentă. 
Primindu-l la 8 şi 1/4, el mă întreabă dacă Regele a refu- 
zat legea. Spun nu, discutăm. — Dar dacă Regele re- 
fuză? — Nu va refuza. — Dar dacă tot va refuza? — 
Voi pleca. Vreau să se ştie bine, şi dv. cei dintâi, că în 
jocul meu cu Brătianu sunt sincer. 

16/29 August, — Trebue patru ore spre a se descifra 
scrisoarea Regelui. Ea răspunde mai mult unei comuni- 
cări a lui Catargi decât scrisoarei mele — Regele face 
aprecieri tari asupra legei de revizuire, la care sunt 
silit să răspund foarte aspru. Menţiu demisiunea mea 
şi adaog o critică severă asupra intrigilor dela Curte. 
Scrisoarea mea pleacă la 8 seara. 

Interpelarea lui Gerota asupra ambulantelor «Re 
gina Maria» şi asupra spitalului Cotofenesti. Intore în 
mod destul de fericit chestiunea şi discuţia se sfârşeşte 
cu o bună impresie. 


même. À minuit et demie arrive un long telegramme chiffr, 
dont heureusement le Roi m'avait depuis deux jours donné 
la clef à nouveau, sans quoi jamais je n’y serais arrivé, 

Inopinément le colonel de Brandenstein me demande de la 
part da Schwarzkoppen une entrevue urgente; je le reçois 
à 8 et quart. Il me demande si le Roi a refusé la loi, Je dis 
non, nous discutons. Mais si le Roi refuse? Il ne refusera pas. 
«Toute de même, s’il refuse?» — «Je men irai. Je veux que 
tout le monde sache bien, vous les premiers, que dans mon 
jeu avec Bratianu je suis sincere», 

16/29 août. — On passe quatre heures à déchiffrer la dé- 
pêche du Roi. Elle répond à une communication de Catargi 
plutôt qu’à ma lettre. Le Roi fait des appréciations se- 
vères sur la loi de révision, qui m'obligent à répondre 
très durement. Je maintiens ma démission et j'ajoute une 
critique sevère sur les intrigues de la Cour. Ma lettre part à 
8 heures du soir. 

Interpellation de Gerota sur les ambulances «Regina 
Maria» et sur Cotzofenesti. Je tourne assez heureusement 
la question et la discussion finit sur une bonne impression. 


16 . NOTE POLITICE — 1918 


17/30 August, — Dis de dimineaţă mi se comunică 
că Regele pleacă dela Bicaz seara la 6 şi că va fi între 
9—10 la Iaşi. Din altă parte ştiu că Wopicka şi ataşa- 
tul militar sunt la masă la M. S. 

La ora 1 soseşte o telegramă foarte grabnică a Re- 
gelui. A semnat. El scrie: «Astfel fac din nou cel mai 
cald apel la sentimentele dv. de devotament către Co- 
roană, de care nu mă îndoesc, pentru a vă ruga a nu 
mă lipsi de concursul dv., mai necesar ca ori când în 
grelele împrejurări de astăzi». 

— Colonelul Stârcea vine să protesteze în cei mai 
buni termeni în numele său, al lui Cezărescu şi Tenescu, 
contra imputärii că Casa Regelui ar fi contra gu- 
vernului. La început pusese şi pe Râmniceanu, dar a- 
poi, cu prudenţă, l’a lăsat deoparte... 

Imediat după aceasta vine Nicoleanu să-mi aducă 
plângerile generalului Râmniceanu. Devotat, el şi fa- 
milia sa; cum poate să fie bănuit 1... 

— Avut la dejun pe Brandenstein şi von Kitzel cu 
Nicoleanu. După masă spun lui Brandenstein că totul 
e în ordine; n'am vorbit de demisie, o simplă neînţele- 


17/30 août. — De grand matin on me communique que le 
Roi quitte Bicaz ce soir à 6 heures et qu'il sera vers 9—10 
heures à Iassy. — D'autre source je sais que Vopicka et l'at- 
taché militaire sont à déjeuner chez Sa Majesté. 

A 1 h. arrive un télégramme très pressant du Roi. Il a 
signé. Il écrit: «Astfel fac din nou cel mai cald apel la sen- 
timentele dv. de devotament către Cnroană. de care nu mă 
îndoesc, pentru a Vă ruga a nu mă lipsi de concursul dvs., 
mai nrcesar ca ori când în grelele împrejurări de astăzi». 

— Le colonel Stîrcea est venu protester en bons termes 
en son nom et au nom de Cezarescu et Tzenescu contre 
l’imputation que la Maison du Roi est contre le gouverne- 
ment. Il avait d’abord englobé aussi Ramniceanu, puis pru- 
demment il l’a mis à l'écart... 

Immédiatement est venu le général Nicoleanu m'appor- 
ter les plaintes du général Ramniceanu. Devoué, lui et sa 
famille, comment pouvait-on le soupçonner?. 

— Eu à déjeuner Brandensteiu et von Kitzel avec Nicolea- 
nu. Après déjeuner dit à Brandenstein que tout était en ordre, 
pas parlé de démission; simple malentendu de la part du Roi, 


NOTE POLITICE — 1918 17 


gere din partea Regelui. -In ceeace-l priveşte. face cele 
mai mari protestări de prietenie din partea Oberkoman- 
dei. l-am spus: avem nevoie de dv. dar aveţi şi dv. 
revoie de noi; trebue dar să ne facem viaţa de înţeles. 

— O interpelare a lui Zelea Codreanu asupra ale- 
gerei dela Suceava îmi dă ocazia unei replici bune şi 
a unei bune teorii, puternic aplaudată, asupra libertätei 
alegerilor. 

— La 10 sunt chemat de Rege, care sosise atunci. 
Convorbire de un ceas, sinceră, deschisă. In fond el nu 
şi-a dat seamă de însemnătatea actului său. Pe cine acu- 
zăm din cei. din jurul său? Nici odată nu face politică 
cu adjutantii săi ; Râmniceanu nu e consultat decât în 
chestiuni militare; de aceia «este pe lângă mine». — În- 
treb de ce se fac imprudente ea aceia de a primi pe de 
Flers, de a vedea la Rosnov pe Saint-Aulaire, de a fi 
întovărăşit de Boyle. Totul se ştie, şi ca dovadă Ger- 
manii cer acum retrimiterea lui Boyle. — Regele măr- 
turiseşte că a dorit vizita lui de Flers (Doamnele dela 
Curte sau însărcinat cu aceasta), dar că, ideia cu Boyle 
a avut-o Regina ; acesta a fost în trăsura Reginei, nu 
într'a sa ! 


De son côté, il a fait les plus grandes protestations d'amitié 
de l’Oberkommando. Je lui ai dit: «Nous avons besoin de 
vous, mais vous avez aussi besoin de nous: il faut done se 
faire la vie supportable». i 

Une interpellation de Zelea Codreanu me donne l’oeca- 
sion d’une bonne replique sur l'élection de Suceava et d'une 
bonne théorie fortement applaudie sur la liberté des élections. 

— A dix heures le Roi, qui vient d'arriver, me fait de- 
mander. Conversation d'une heure, franche, ouverte. Au fond 
il ne s’est pas rendu compte dela portée de son action. Qui 
accuse-t-on de son entourage? Jamais il ne fait de politique 
avec ses aides de camp. Ramniceanu, rien que dans les ques- 
tions militaires, est consulté; «c’est pour cela qu'il est auprès 
de moi». — Je demande pourquoi commettre des imprudences 
comme de recevoir de Flers, de voir St-Aulaire à Ros- 
nov, se faire accompagner de Boyle: tout se sait et, comme 
preuve, les Allemands demandent maintenant le renvoi de 
Boyle. — Te Roi avoue qu'il a désiré Ja visite de Flers — 
(ces Dames de la Cour s’en sont chargées), mais que c’est 


> 
a) 


18 NOTE POLITICE — 1918 


Asupra chestiunea politice, a semnat totul şi desi- 
gur dacă i s'a dat un sfat în legea recursului, a fost o 
întâmplare pe care n’a căutat-o. Cum vizita avusese mui 
ales ca ţintă să mi se dea, mesagiul legei arestărilor, mi-a 
cerut să ma întore a doua zi. 

18/31 August. — La 11 jum. la Rege, care-mi spune: 
— Sunt acuzat că sunt supus la influenţe; nu e adevă- 
rat. — Eu : Cu atât mai bine, Sire, M. V. e totul si n’ar 
trebui nici odată ca să ṣe încerce ceva asupra hotărârei 
sala — El: Se învinovăţeşte mai întâi... — Eu: Regina. 
— El: Sa spus chiar că Regina m'a făcut să hotaräse 
războjul; este calomnia răspândită de Carp la Bussche 
şi la Czernin ; mi-a spus-o Ozernin—Eu: Din intimii M. 
V. sa spus, câteva zile înainte-de 14 August, că Regina 
era ca ò femee care a repurtat o mare victorie. — Regele: 
Cine a spus aceasta? — Eu: Nu pot sa o spun. — Regele: 
Regina, deşi are ideile ei, nu exercită nici o influen- 
ță politică. A fost acuzat, de asemenea, şi Barbu Știrbey. 
— Eu: Că serveşte de unire între M4 V. si Bratieni. — 





la Reine qui a eu l’idée de Boyle; c’est dans la voiture de la 
Reine, pas dans la sienne qu’il a été! — Sur la question po- 
litique, il a tout signé et certainement que si on lui a donné 
vo avis dans la loi du recours, s’est accidentel, il ne l’a pas 
recherché. 

Comme la visite avait surtout pour but de me remettre 
le message de la loi des arrestations, îl ma demandé de re- 
venir le lendemain. 

18/31 août. — A 11 heures et demie chez i Roi. «On wac- 
cuse de subir des influences; ce n'est pas vrai . — Moi: «Tant 
mieux, Sire; Votre Majesté est la clef des voutes, elle ne doit 
jamais laisser prendre prise sur ces décisions». — Lui: «On 
accuse d’abord.» — Moi: «La Reine». — Lui: «On a même 
dit que la Reine m'avait fait décider la guerre; c’est la ca- 
lomnie colportée par Carp chez Bussche et chez Czernin: 
Czernin me l’a dit». — Moi: «De l'intimité de Votre Majesté 
on a dit quelques jours avant le 14 août que la Reine a été 
comme la femme qui vient de remporter une grande vic- 
toire». — Le Roi: Qui a dit cela?, — Moi: «Je ne puis le 
dire». — Le Roi: «La Reine a ses idées, mais elle n’exerce au- 
cune influence politique. On a accusé aussi Barbu». — Moi: 
«De servir de trait d'union entre Votre Majesté et les Bra- 


NOTE POLITICE — 1918 19 


Regele: Prin Barbu ştiu care e starea de spirit a aces- 
tora, şi întru aceasta îmi serveşte. Nam făcut niciodata 
vre-o comunicare lui Brătianu. Cât despre d-ta, trebue să 
ştii că Barbu e avocatul d-tale pe lângă Regina, Dar ce 
voiese Germanii? — Eu: Ca România să nu se schimbe 
iarăşi. — Regele: Ei voiese mai ales să se atinga de ar- 
mată şi să o slăbească în toate felurile. Nu zeu, vezi oare 
d-ta, vre-un alt guvern posibil ? — Eu: Averescu, dar 
cum e antantist... — Regele : Nu toemai atâta (după de- 
claratiile făcute în Parlament, această afirmatiune mi 
se pare ciudată). Da, Averescu si Stere, şi cu jneapaci- 
tatea de organizare a lui Stere, ar fi un haos. 

Regele desaprobă eşirea miniştrilor basarabeni con- 
tra marilor proprietari, a căror atitudine o găsește des- 
tul de înţeleaptă. El admite o înţelegere Pelivan-Ave- 
rescu-Ciugureanu. pentru formarea partidului, pe care 
notele poliţiei mi l’a semnalat, 

Am vorbit de asemenea de atitudinea personalului 
Curtei. Nici odată, declară Regele, nu vorbesc politică 
cu adjutantii mei. 

Regele a râs de o combinaţie Arion sau Carp-Arion; 


tianu». — Le Roi: «Par Barbu je sais quel est l’état d'esprit 
de ce monde et en cela Barbu me sert. Je n'ai jamais fait une 
communication à Mr. Bratianu. Et quant à vous, sachez que 
Barbu est votre avocat auprès de la Reine. Mais que veulent 
les Allemands? — Moi: «Que la Roumanie ne puisse tourner 
casaque». — Le Roi: «Ils veulent surtout toucher à l’armée 
et l’affaiblir de toutes façons. Voyons! voyez-vous un autre 
gouvernement possible?» — Moi: «Averescu, mais comme il 
est ententiste...» Le Roi: «Pas tant que cela (après les dé- 
clarations faites au Parlement, cette affirmation me paraît 
bizarre!) — Oui, Averescu et Stere et avec l'incapacité d'or- 
ganisation de Stere, ce serait le haos . — Le Roi blâme la 
sortie de ministres bessarabiens contre les grands proprié- 
taires, dont il trouve l'attitude assez sage. I] admet les ac- 
cointances Pelivan-Averescu-Ciugureanu en vue do former 
le parti, que des notes de police n'ont signalé. 

— Parle aussi de l'attitude du personnel de la Cour. Ja- 
mais — déclare le Roi je ne cause politique avec mes aides 
de camp». 

— Le Roi a ri d'une combinaison Arion ou Carp-Arion; 


20 VOTE PULITICE — 1918 


dorește ca Parlamentul sa fie închis cât de curând; nu va 
mai face înaintări în armată. Seara Mitilineu îmi spune 
o mulţime de combinatiuni, care se învârtese în jurul 
lui Arion: 

30 Aug. (12 Sept.) — Ziua mea da loc unei calde mani 
festatii; întrunirea majorităţii dimineaţa pentru ca Ca- 
mera să ia pe seama ei legea amnistiei; rezistenţă din 
partea lui Victor Miclescu, Meţulescu, Baranga, Berceanu 
şi Juvara au o atitudine excelentă şi dau semnătura lor 
împreună cu Ilie Stroici, Apostolu, ete. Puțin înainte, 
frumos discurs de felicitări al lui Meisner. Inainte de 
ora 1 generalul Râmniceanu îmi aduce telegrama de fe- 
licitare a Regelui. Dejunez la popota parlamentară. Mul- 
time. Discurs al lui Dobrescu; al meu câştigă toată sala; 
Pătrășcanu ma felicitat în numele minorităţii; atmos- 
ferà foarte comunicativä. ` 

31 Aug. (13 Sept.) —'Telegramă dela Regina. Mai târziu 
mareşalul curtei mi-a explicat că fusese dată chiar în a- 
cea zi, dar că telegrafistul o uitase din gresalä în buzu- 
nar... 





il désire que les Chambres soient fermées le plus tôt; il ne 
fera plus d'avancement dans l'armée. 

— Samedi soir, Mitilineu rapporte un tas de combinai- 
sons, dont Arion est le giron. 

30 août (12 sept.). Ma fête donne lieu à chaude manifesta- 
tion; réunion de la majorité le matin, pour que la Chambre 
prenne la loi d'amnistie å son compte; résistance de Victor 
Miclescu, Meţulescu, Baranga. Jean Berceanu et Djuvara ont 
une attitude trés chic et donnent leurs signatures avec Ilie 
Stroici, A. Apostolu, ete. — Auparavant joli discours de fé- 
licitation de Meisner. Avant une heure, le général Ramnicea- 
nn m'apporte la bande du télégramme de félicitations du Roi. 
Je dejeune å la popote parlementaire; foule. 

Discours de Dobrescu; le mien enleve la salle; Patraşcanu 
félicite au nom de la minorité; la «chaleur des banquets: 
etait trés communicative. 

21 août (13 sept). — Teleguanime de la Reine. Plus tard 
1 Maréchal m’a expliqué qu'on l’avait donné le jour même, 
na's que le télégraphiste l’avait gardé dans sa poche par 

égarde. 


NOTE. POLITICE: — 1918 21 


1 20 Septembre. — 5 ore. les de la Rege, care are: 
ochii roşii de lacrimi. Pare mai mult cu ,asteapta ches- 
tiunea; o pun imediat: «M. V. doreşte -să vadă pe Prim- 
tul: aşi sfătui să nu-l vadă înainte de a fi luat p deci- 
ziune.— «Dar care? — Aşa îndata şi făra să am timpul 
de veflexiune?>» — Eu: Am consultat miniştrii şi prezi- 
denţii; nu am vorbit cu cei din opoziţie, dar.cunose pa- 
rerea generala a publicului: Prinţul trebue sa fie deela- 
rat decăzut din prerogativele sale; Prinţul Nicolae pro- 
clamat în locul său, şi pentru el făcută o educaţie seyera 
şi serioasa. — El: Prinţul poate ca-si recunoaşte gresala 
şi a-i zdrobi viaţa {briser sa vie) pentru un prim păcat, 
căci nu mai poate să facă altul, el trebuie să se expu- 
trieze?» Regele mai pledează şi alte circumstanţe atenuan- 
te. — Eu spun: Prinţul nu e iubit; e complect indife- 
rent şi a dovedit o lipsă de judecată. care nu e o făgădu- 
ială pentru viitor —E!: Nu se cunosce părţile bune pe cari 
le are. Şi poţi şti în ce mod un om se desvoltă? Dovadă 
Frederic II, care fusese condamnat la moarte. — Eu: A- 
tunci tatăl a fost crud pentru fiu; acum se întâmplă con- 
trariul. Este în interesul Dinastiei de a se lucra repede 


7/20 septembre, 5 h. Je sors de chez le Roi. Les yeux rou- 
ges de larmes. Il attend plutôt la question. Je la pose: «Vo- 
tre Majesté désire voir le Prince. Je conseillerais de ne pas 
le faire avant d’avoir pris une décisiony. -- «Mais laquelle? 
Sitôt et sans se donner le temps de la réflexion?; — Moi: 
«J'ai consulté ministres et présidents; je n'ai pas parlé aux 
opposants, mais je sais lavis général du publie: le Prince 
doit être déchu de ses prérogatives, le Prince Nicolas proc- 
lame à sa place et une éducation sévère et sériense pour lui». 

Le Roi: «Mais peut-être qu’il reconnaît sa faute et pour 
un premier pêché «briser sa vie, caril ne peu plus rien faire 
d'autre et doit s’expatrier?» — Le Roi plaide d’autres circon- 
siances atténuantes. Je dis: «Le Prince n'est pas aimé; il a en 
tout de lindifférence et a prouvé une absence de jugement 
qui ne sont pas des gages d'avenir». — Le Roi: «On ne con- 
naît pas ses bons côtés et il en a. Et, est-ce qu'on sait com- 
ment un homme se développe? Temoin Frédéric II qui avait 
été condamné a mort». — Moi: «C'est le père qui a été cruel 
pour le fils; ici ce t le contraire. C’est dans l'intérêt de la 
dynastie d'agir promptement et dans le sens que jindique; 


22 NOTE POLITICE — 1918 


şi în sensul pe care îl arăt; executarea va face cel mai 
mare bine M. V. gi va închide gura antidinasticilor; nici 
odată nu s'a spus contra M. V. ceia ce se adună contra 
Printului. 

Propun Regelui să vadă si pe alţi oameni politici ; 
sunt poate unii cari vor vedea altfel chestiunea de cât 
noi. Regele vrea să se reculeagă şi să cerceteze totul. 
Sfätuiese să nu vadă pe Print de cât apropiindu-l de 
Prut. Nu trebue să vie la Iaşi. La Cristeşti, spun eu, — 
şi Regele aprobă. Şi mai ales să nu se lase înşelat de 
comedia, care i se poate juca. 

La plecare: «Marghiloman, ceea ce mă face soväitor, 
este că şi eu am avut o chestiune sentimentală». Protes- 
tez: «M. V. n’a comis nici un act, n’a dezertat, si era vor- 
ba de o femeie superioară, nu usuraticä, şi era încurajat 
de Regina». — Regele: «Este adevărat. Dar şi eu mam 
aflat odată robul sentimentului...» Recomand Rege- 
lui tărie. 

Esind, vorbest cu Barbu (Stirbey), îi spun din nou 
că hotărârea mea e luată. Regele vorbindu-mi că vrea 
să-i dea, 60 de zile de închisoare, i-am recomandat să nu 








une exécution fera le plus grand bien à Votre Majesté et 
fermera la bouche aux antidynastiques; jamais on n’a dit 
contre Votre Majesté ce que l’on accumule contre le Prince». 

Je propose au Roi de voir aussi d’autres hom- 
mes politiques ; il y en a qui verront peut-être la 
question autrement que nous. — Le Roi vent recueillir sa 
pensée et examiner tout. Je conseille de ne voir le Prince 
qu’en le rapprochant du Pruth... Je ne veux pas qu’il vienne 
à lassy... A Cristesti, — dis-je et le Roi admet. Et qu’il ne 
se laisse pas jouer la éomédie. 

-En partant: «Marghiloman, ce qui me rend si hésitant, 
c'est que moi aussi j'ai eu 15 coup du sentiment!» Je proteste: 
«Votre Majesté n’a pas commis lacte, n'a pas déserté, n’a 
pas fourragé sous les jupes d'une femme supérieure, pas une 
peronelle, et était encouragé par la Reine...» Le Roi: «C'est 
vrai, Mais j'ai aussi subi le sentiment...» Je recommande la 
fermeté, 

— En sortant je cause avec Barbu. Je hu dis de nou- 
veau que ma décision est prise. Le Roi m'ayant parlé de 
tonnet 60 jôurs de prison, j'ai recommande de ne pas lé 


NOTE POLITICE — 191$ 23 


publice acest lucru, căci pedepsele militare nu trebuie 
publicate, şi mai ales să nu lase să se creadă că în acest 
mod este începutul buretelui, 

In faţa lui Petala şi a lui Catargiu, cari sunt cate- 
gorie de aceiaşi părere, cădem de acord că trebuie lucrat 
repede şi tare. Dar mijlocul ? 

— Regele se hotărăşte să convoace pe Brătianu, A- 
verescu şi Cantacuzino sau Greceanu şi, prin prefectul 
de poliţie, mă întreabă dacă face el convocarea, anun- 
tând că e de acord cu mine, sau dacă îi poftese eu să 
vie. Aleg această din urmă cale. Trimit un automobil 
prefectului pentru cei doi tari sunt la Piatra (Brătia- 
nu-Averescu) şi cari primese să facă drumul împreună. 
Sunt destul de mirat de această confirmare indirectă a 
rapoartelor ce aveam asupra, apropierei căutate între 
liberali şi Averescu. Regele convoacă în plus, direct, pe 
cei trei inspectori de armată, Coandă, Văitoianu, şi Gri- 
gorescu, 

8/21 Septembre. — Se spune că Brătianu nu e pentru 
o solutrune .iadicală, După'el, Camerile actuale mau 
existenţă legală ; asociindu-le unui act solemn ca decä- 


publiér, — ear les peines militaires ne se publient pas — et 
surtout de ne pas laisser croire ainsi que c’est le commen- 
tement de l'éponge. 

— Devant Petala et Catargi, catégoriquement du même 
avis, on tombe d'accord qu'il faut agir vite et sec. Mais le 
moyen} 

— Le "Roi, se. décide à’ convoquer Bratianu, Averescu et 
C'antarusène ou Greceanu et m'envoie le préfet de police me 
demander g'il fait lui la convocation, annonçant que c'est 
d'accord avec moi, ou si Cest moi qui les invite à venir, Je 
rrends cette dernière voie. J'envoie une auto au préfet pour 
les deux qui sont à Piatra (Bratiann-Avereseu) qui acceptent 
do fane le voyage ensemble. Je suis assez étonné de cette 
confirmation indirecte des rapports qu'on m'avait.faits sur 
le rapprochement cherché entre libéraux et Averescu. 

Le Roi convoque, de plus, directement les trois inspec- 
teurs d'armée Coanda, Vaitoianu et Grigorescu. 

8/21 septembre. — Il transpire que Bratianu n'est pas 
pour une solution r dieale. Selon lui les Chambres actuelles 
n’ont aucune existence lé ale; les associer à un acte solennel 


24 XOTE POLITICI — 1918 


derea Prințului, sar recunoaşte legitimitatea lor. De 
altfel, cum nu poate lua succesiunea, de ce sar strica 
cu Coroana şi mai ales cu Regina ? 

Grigorescu vine să-mi expuie sistemul sau : El 
e militar, actele politice nu-l privesc. Prinţul a dezer 
tat ; a facut o căsătorie făra autorizare ; amândoua ca 
zurile sunt pedepsite cu severitate, cea de a doua atrage 
demisiunea din armata, deci nu mai poate sa rămâna. 
Dacă anuleaza căsătoria, caz de reforma pentru că şi a 
căleat cuvântul. Vom vedea pâna unde generalul va fi 
consecvent cu aceste premise. 

— Văitoianu, pe care Pam chemat, are obiectiuni ; 
ce se întâmplă dacă rămănând numai cu Prinţul Nicu 
lac, acesta ar muri ? Sub ce formă se poate demite un 
Prinţ ? Regele îmi spusese ea se putea bizui pe el: eu 
cred că va face ce va voi M. S. 

-— Brandenstein ma sâcâie ca să aiba un comunicat, 
cenzura din Bucureşti ne mai putând stăpâni gazetel 
din Bucureşti, iar Barclay mi asasineaza cu reclama 
tiunile sale contra cenzurei. Pastrez scrisorile lui ca do 
cument de copilarie politica. 


comme la déchéance du Prince, serait reconnaître leur legiti 
mité. D'ailleurs, comme il ne peut prendre la succession. pour- 
quoi se gâterait-il avec la Couronne et surtout avec la Reine? 

Grigorescu est venu m'exposer son système: il est mi 
litaire, les actes politiques ne le regardent pas; or, le Prince 
a déserté; il a fait un mariage sans autorisation: les deux 
espèces sont punies sévérement; la seconde entraîne la dé 
mission de l’armée; done il ne peut rester. Sil annule le ma- 
triage, cas de réforme pour avoir manqué de parole. Nous 
verrons jusqu'où le général sera conséquent avec ces pré 
misses ! 

Vaitoianu, que j'ai fait venir, a des objections : Quid, 
si resté avec le seul Prince Nicolas, celui-ci meurt? Daus 
quelle forme peut-on démettre un Prince? 

Le Roi m'avait dit qu’il pouvait compter sur lui: je crois 
qu'il fera ce que Sa Majesté voudra. 

Brandenstein commence à me harceler pour avoir un 
communiqué, la censure de Bucarest ne pouvant plus com 
primer les journaux de Bucarest, et Barclay m’assassine avee 
scs réclamations contre la censure. Je conserve ses lettres 
comme document, de pnérilité politique. 


NOTE POLITICE — 1918 25 


— Nicoleanu raportează că Averescu sa declarat 
contra Prințului și că nu se va lăsa. 

9/22 Septembra — Rapoartele poliției spun că pu- 
blicul e foarte îndârjit contra Prințului Carol şi cà nu- 
mele lui Nicolae e bine primit. 

— Coandă, sosit din Bucureşti, începe prin a ma 
vedea cel dintâi. Il pun la curent. Ca întotdeauna, nu se 
angajează. Serupule constituționale ; cum şi cine poate 
demite un Prinţ regal ? 

— Francezii lucrează pe Grigorescu, şi cred şi alte 
persoane. Teza lor : dacă se înlătură Carol, într'o zi se 
poate ridica şi Regele şi atunci ar fi pe tron un minor, 
din care Germanii pot face ce ar voi. Tot clopotul Bră- 
tianu : pericol mare dacă un eşalon dispare. In fond ei 
caută să păstreze un campion al Antantei, nu un Prin- 
cipe de Coroană. 

— La 6 jum. soseşte Grigorescu, care a cerut să mă 
vadă: Regele a văzut pe generali separat, şi a şi dat 
Prințului 75 zile arest la Horaiţa. Generalul îmi spune : 
1) Nu e dezertare, fiindcă a aflat că lipsa n’a fost de 


— Nicoleauu rapporte qu'Averesca s’est declaré contre le 
Prince et qu’il ne démordera pas. 

9/22 septembre. — Les rapports de police sont qu'on est 
dans le publie très monté contre le Prince Carol et que le 
nom de Nicolas est agréé. 

Coanda, arrivé de Bucarest, commence sa tournée par 
moi. Je le mets au courant. Comme toujours ne s'engageant 
pas. Scrupules constitutionnels: comment et qui peuvent dé- 
mettre un Prince royal? 

— Les Français travaillent Grigorescu et je suppose 
d'autres personnes aussi. Leur thèse: Si on écarte Carol, on 
peut un jour enlever le Roi et c’est alors un mineur sur le 
trône, dont les Allemands peuvent faire ce qu’ils veulent, 
Toujours la cloche Bratianu: grand danger si un échelon 
disparaît. Au fond, c'est un champion ententiste, non un 
Prince royal qu'on cherche à garder. 

— A 6% ari've Grigorescu, qui a demandé à me voir: le 
Roi a vu les geuéraux séparément et il a déjà donné au 
Princé 75 jours d'arrêt, (prison) à Horaitza. Le général mex- 
pose: 1) Il wy a pas déser ion parce que il vient d'apprendre 


20 NOTE POLITICE — 1918 


cât. de 8 ziie și ea Prinţul a dat semn de viaţa telegra- 
fiind tatalui sau (!). — 2) Casatorie nula: facută cu 
formele bolșeviste. Deci o pedeapsa disciplinară e de 
ajuns. — Îi spun că în Rusia casatoria, n’a fost întotdeau- 


na de cât religioasa. — El: Iata ce nam ştiut! — Tn 
faţa acestei schimbări brusce, nu mai insist. — El: 


Dar eu nu-mi schimb parerea, şi se va vedea: dacă e 
un Consiliu de Coroana, fiecare sa-şi semneze opi- 
niunea ! ; 

— Mai interesant Averescu care, dupa ce cautase 
un contact cu mine pentru oarecari reclamatiuni privi- 
toare la «Gazeta Poporului», intra îndata în chestiune: 
<Transacțiunea nu e cu putință ! Vaitoianu are obiceiul 
sa o scalde ; foarte pacifist, după doua convorbiri cu 
Regina a fost pentru continuarea. razboiului. Grigo- 
rescu ? Antantist îndarâtnic, v'a ţinut toastul pe care îl 
știți. Prinţul ware nici o calitate pentru domnie... La 29 
Octombrie primisem ordin sa mă retrag din Valea Pra 
hovei ; toţi erau abätuti şi trişti ; trebuia să se dea bà- 


, 


tălia dela Bucureşti; sondele erau incendiate. In această 
atmosferă groaznică a trebuit, la 9 ore, să ordon sefi- 


que l'absence n'a été qué de huit jours et que le Prince a 
donné signe de vie en télégraphiant à son père (!). 2) Mariage 
nal: forme bolcheviste. Donc une peine disciplinaire suffit. — 
Jo lui dis qu’en Russie le mariage n'a jamais été que réli- 
gienx; lui: voilà ce que je n’ai pas su! — Devant la volte-face 
je ne fais plus aucune insistance. — Lui: «Mais moi je ne 
thange pas d'avis! Et on le verra: s'il y a Conseil de Cou- 
ronnë, que chacun signé son opinion....! 

— Plus intéressant Avereseu qui, après avoir cherché un 
contact pour une soit:disant réclamation concernant la « Ga- 
zeta Poporului >, entre de suite dans le vif: Pas de transac- 
tion possible! Vaitoyanu a l'habitude de lâcher pied; très 
pacifiste, a peine câliné deux fois par la Reine, il a été pour 
f: tontinnation de la guerre. Grigoreseu? Ententiste enragé; 
il vous a tenu le toast que vous saviez. Le Prince n’a aucune 
qualité pour régner. — Le 29 octobre je venais de re- 
tevoir l’ordre de mé retirer de la vallée de la Prahova; on 
était triste et abattu; la bataille de Bucarest devait se livrer; 
les sondes étaient incendiées; dans cette atmosphère affreuse 
j'ai dû, à 9 heures, ordonner aux chefs de corps de se retirer 


NOTE POLITICE — 1918 27 


lor de corp să se retragă dela masa cu Prinţul, ca să 
execute ordinele, dar Prinţul a stat la masă până la 
2 dimineaţa ; patrulele inamice erau la 20 klm. Era 
Gesgustător. — La Consiliul de Coroană a spus: In 
numele Reginei şi al femeilor române sper că se va 
găsi un ministru ca să împedice pe Rege să facă 
pacea !—Din toate cele ce s'au petrecut, nu-i curat de 
cât un lucru : căsătoria. Să nu o murdărească şi pe 
aceasta, !», 

La plecare el a spus lui Mitilineu : în această, ches- 
tiune şi pentru prima oară sunt absolut de acord cu şe- 
ful d-tale. 

© — Arion a fost rechemat dela Roman ; cum vrea să 
se întoarcă acolo şi că a sosit târziu seara, îmi comunică 
prin Don că pentru el nimic nu s'a schimbat. Dealtfel 
îmi serie : «Mi-am spus părerea. Nimie special». 

10/23 Septembre. Generalul Härjeu vine de vreme. La 
10 fusese cu cei trei inspectori la Rege. Coandă a fost de 
părere că Prințul nu trebuia pedepsit și că toți ofiţerii 
s'at răscula dacă ar fi înlăturat dela tron ; Văitoianu a 
găsit că Prinţul Carol a fost crescut în vederea tronului 


du dîner avec le Prince pour aller exécuter les ordres, mais 
le Prince est resté à table jusqu’à 2 heures du matin — les 
patrouilles ennemies étaient à 29 kilomètres. C'était dégoë- 
tant. — Au Conseil de Couronne il a dit: Au nom de la Reine 
et des femmes romaines j'espère qu’il se trouvera un minis- 
tre pour empêcher le Roi de faire la paix ! Dans tout ce qui 
s’est passé, il n'y a qu’une chose propre : le mariage: qu'on 
n’aille pas salir cela aussi !». 

En partant il a dit à Mitilinéu : «Dans cette question et. 
pour la première fois, je suis absolument d’accord avec vo- 
tre chef». 

Arion a êté rappelé de Roman; comme îl veut y re- 
tcurner, alors qu’il est arrivé tard, dans la soirée, il me fait 
dire par Don que, pour ini, il n’y a rien de changé. fl m’écrit 
d’ailleurs : «J’ai dit mon opinion, Rien de spécial». 

10/23 septembre, — Le général Herjeu de bonne heure, Il 

été à 10 heure: avec les trois inspecteurs chez le Roi. Coan- 
da a opiné que le Prince royal n’était même pas punissa- 
ble et que tous les offic'ers se souleveraient si on l’écartait 
du trône: Vaitoianu a trouvé que le Prince Carol a été 


28 NOTE POLITICE — 1918 


Si ca nu putem sa ramänem numai cu prinţul Nicolae 
care nu e pregatit ; Grigorescu, mai dârz, spune ca diu 
moment ce casatoria era valabila, acest lucru trecea 
peste toate celelalte şi trebuia sa aiba urmari pentru 
Prinţ. — Hârjeu a protestat contra faptului ca ofiţerii 
ar avea să-şi dea vre-o parere în chestiunea politica. Er 
wau de examinat decât gresala militara; pentru a 
ccasta, ministrul pare nimic de spus ; şeful de corp tre 
bue sa vorbească. In privinţa casatoriei, trebuie sa ne 
gândim că poate va urma un copil. Care va fi atunci 
ordinea de succesiune ? 

— La 10 jum. la Rege. E slabit şi foarte trist; ade 
~a are lacrami în ochi. Imi citeşte ccia ce vrea sa-mi 
spuie, şi din când în când se opreşte ca înăbuşit de la- 
crămi. Toata tendinţa lui este ca sa câştige timp. < Poate 
ca această lovitura îi va redeştepta conştiinţa. I ceva 
mai bine : se supune la toate». Regele crede ca căsatoria 
va fi anulata, «poate chiar din amândoua parţile» : a 
tunci va putea rămâne. Dar Regele mai spune formul şi 
foarte decis ca daca căsătoria ar fi menţinuta, Prinţul 
trebuie înlăturat dela Tron. — Rog pe Rige sa-mi dea o 


élevé en vue du irône et qu'on ne devait rester réduits an 
simple prince Nicolas, qui n’était pas préparé; Grigores 
cu, plus crâne, pensant que du moment que le mariage était 
valable, cela emportait tout et devait avoir des conséquences 
pour le Prince. Herjeu a proteste que les officiers ecus- 
sent à donner un avis sur la question politique; ils n’avaient 
qu’à examiner la faute militaire; là, le ministre n’a rien au 
dire; s’est an chef de corps à parler. Pour le mariage, il 
faut penser qu’un enfant est peut-être conçu. Quel sera 
alors l’ordre de succession ? 

A 10% h, chez le Roi. Il est amaiggri et très triste; les 
larmes lui viennent sonveni aux yeux. Il me lit ce qu’il 
veut me dire et souvent il s'arrête comme étouffé par les 
larmes. Toute sa tendance est de gagner du temps. «Peut-être 
que ce coup de fouet reveillera sa conscience. 11 y à déju du 
mieux: il se soumet à tout». Le Roi pense que le maria 
ge sera annulé peut être même des deux côtés . Alors il 
peut rester. Le Roi a dit formellement et très décidé quesi le 
mariage était maintenu, le Pince devait être écurté du 
trône, Je prie le Roi de me donner copie et je donne- 


NOTE POLITICE — 1918 29 


copie şi îi voi da răspuns, după ce voi fi consultat pe mi- 
nistrii. Regele pune chestiunea, unei «cabale» străine ; De 
ce Austriacii Pau primit atât de bine ? De ce a călătorit 
ziua în amiaza mare în Basarabia şi n’a fost recunoscut 
decât în Ucraina? (Ca şi când ar fi vina Austriacilor!). 

Principele e deja la închisoare şi Regele va 'veghea 
ca «persoana» să nu poată, cu nici un preţ, lua contact 
cu el. — M'a întrebat dacă e adevărat că «ea» scrisese 
lui Ciocârdia, că tot pe el îl iubeşte. Am contestat, at 
rătând ce era în adevărata: scrisoare : Regrete că nu 
voise el să 6 ia de nevastă, căci ce a urmat nu p'ar fi 
întâmplat, 

— Generalul Mircescu nu înţelege şovăirile Regi 
lui. Toată lumea susține acţiunea: mea. Chiar si adjutan- 
ţii regali. 

11/24 Septembre. — Arion vine un moment înainte de 
Consiliu să-mi spună că, nefiind nimic schimbat, nu 
a trecut pe la mine Duminecă seara. Narațiunea conver- 
satiei cu Regele o dă si la Consiliu, care se întruneşte li 
9 jum. în cabinetul meu. Lipsese Mehedinţi şi Ciugu- 
reanu. 

Arion: A spus Regelui că vântul rău care suflă pen- 
tru Dinstii, obligă pe Rege să fie foarte decis; că ar fi 
perico) dacă se iartă Prinţul Carol. Regele l’a întrebat 
că dacă *Marghiloman îşi dă demisia, cine poate lua si- 
tuaţia ? — Arion a răspuns că decizia, consiliului a fost 





rai ma réponse apres avoir consulté les ministres. — Le Ro: 
pose la question d'une «cabale» étrangère ; Pourquoi les Au- 
trichiens l’ont-ils si bien reçu? Pourquoi a-t-il voyagé de 
plein jour en Bessarabie et ne l’a-t-on reconnu qu'en Ukrai- 
ne? (Comme si c'était la faute des Autrichiens!). 

Le Prince est déjà en prison et le Roi veillera à ce que 
la «personne» ne puisse à aucun prix prendre contact avet 
lui. — Il ma demandé s’il était vrai qu’elle avait écrit à Oio- 
cardia que Cest lui qu’elle aimait encore. Jai nié, en rélatant 
la véritable lettre: Regret de ce que lui n’avait pas voulu 
l'épouser et ce qui a suivi ne serait pas arrivé. 

Le général Mircescu ne comprend pas les hésitations du 
Roi. Tout le monde soutient mon action. Les aides de camp 
eux-mêrnesi 


30 NOTE POLITICE — 1918 


unanima şi Ca nu se poate face nimic altceva. Arion: 
Nici nu ştiu atunci de ce m'a chemat Regele; doar ca mai 
batrân... Eu:Nu. Te-a chemat ca sa vada dacă eventual 
poate conta pe tine în locul meu. — Arion : Ar fi desigur 
necinstit din partea mea, dar mai ales în contra constiin- 
tei mele ; cred că ţara şi binele Dinastiei cer îndeparta- 
rea lui Carol. Am spus Regelui : Guvern conservator 
făra Marghiloman este o imposibilitate. Regele a insis- 
tat — (ceia ce făcuse, mai dulce însă, şi cu mine) — asur 
pra posibilitatei unei intrigi germane : ofiţerul Serdici 
(cu care plecase Prinţul) are un frate în armata austria- 
ca; fata are un unchiu care a fost si internat, Gottesmann; 
de ce au fost dusi la Bristol unde este comandatura ? 
ete. — Arion a spus Regelui ; Dar cine a pus pe Print 
sa fuga ? A aflat dela Rege ce spusese Averescu, dar 
nu ce a spus Brătianu. Arion crede ca Bratianu face po- 
liticianisin execrabil: daca suntem pentru Prinţ, ne va 
acuza de trădare a intereselor ţărei ; daca suntem con» 
tra, se va rosti pentru, ca să placa Curtei si Antantei. 

Citesc lui Arion memoriul Regelui, pe care mi la 
trimis aseara, copiat din nou, cu plie scris de mâna lui. 

Arion : Dupa fraze se vede că este facut de Fran- 
cezi, precum o dovedeşte şi aluzia la ducele de Berry si 
la 1870. 


Matilineu : Daca Regele crede că Carol a putut fi 
ademenit de Germani, rațiune mai mult de a-l depărta. 
Dar textul cinic al telegramei putut-a şi el fi dictat de 
Germani ? Pot lucra ca sa scap Tronul, nu ea, sa-l com- 
promit mai mult. Eu, daca se schimba părerea guver- 
nului, demisionez. 

Meissner, Dobrescu : Nu se poate admite ca Prin- 
ul să ramâna. Sa nu se uite ca poate va fi si un copil, 
și atunci ? 

Toți miniștrii de acord. 

Inculeţ : Sunt nou, dar cred că Prinţul trebuie sa 
plece. Dacă cum-va lipsește ceva din formele religioase, 
se poate amâna o hotarâre. 

Propun un Consiliu de Coroană ca fienare sa şi dea 
părerea. cu răspundere ; se vor protocola desbaterile. 


NOTE POLITICE — 1918 31 


Ideia unanim primită. Discuţie numai, pentru admiterea 
militarilor ; armata poate ea să se rostească într'o afa- 
cere politică ? 

La 1 jum. se întoarce Arion dela palat, unde se du- 
sese îndată după consiliu + «Regele va ceda, sunt eon- 
vins ; vrea să câştige timp pentru liniştea lui sufletească, 
sau pentru că astfel este dorința Antantei. Dacă e a doua 
ipoteză, urmează că Antanta începe iar să dicteze la noi 
Aceasta nu se poate, Dacă e prima ipoteză, i se. pot da 
10—15 zile», — A văzut pe Stirbey, care este pentru 
amânare. 

— La 7 jum. duc Regelui, minuta memoriului! său, 
pe 'ear6 mi-o Geruse prin Catargiu şi e notă prin” care 
îi cer un Consiliu de Coroană. — «Dar, îmi zice Regele, 
trebuie să-ţi 'spun că nu-mi lvoi”kchimba "părerea».i =t 
«Foarte bine, Sire, dar atunci trebue să ştiţi lămurit''pe 
cine vă puteţi sprijinis.t— Chestiunea este o! ches 
tiune interioară ; ea trebui rezolvată în! afară de 
ori derinfluehţă' străină. Nu' ştiu ceea ce. Lafond 
sb Saint-Aulaire au putut 'face pau serie zileld aiested, 
dar ştiu kà Germanii nici nu i-au permis să puie vreo 
chestiune, şi privitor la aceasta, cred că se dau false in- 











— + — ieor ir 


«Le Roi cédera, Jen suis persuadé ; il veut gagner du 
temps pour sa pâix intérieure ou bien parce que tel est le 
désir de YEntente. Si c'est la seconde hypothèse, îl s'ensuit 
‘que l’Eentente recommence à dicter chez nous. Ca ne se peut 
pas. Si cest la première hypothèse, on peut lui donner 10 ou 15 
fours». Il à vu Stirbey, qui est pour Pajonrnement. 

— À 7% je porte au Roi la minute de son mémoire, qu’il 
m'avait fait demander par Catargi et une note par laquelle 
je lui demande un Conseil de Couronne. — «Mais — me dit- 
il — je dois vous dire que je ne changerai pas d'avis», — 
«Parfaitement, Sire, mais îl faut que vous sachiez alors avec 
précision sur qui vous pouvez vous appuyer. La ques- 
tion est une question intérieure ; elle doit être tranchée en 
dehors de tout influence étrangère. Je ne sais ce 
que Lafond et St.-Aulaire ont pu faire ou écrire ces jours-ci, 
mais je sais que les Allemands ne se sont pas même permis 
de poser une question et à ce sujet je crois qu'on donne des 


32 NOTE POLITICE — 1918 


Hormatii. încercându-se să se acrediteze ideia unei in- 


irigi germane. — Regele convine că întradevăr nu 
este de crezut. — Insist asupra, nevoiei părerilor con- 
t'adictorii şi controlate. — Dar atunci, zice Regele, un 


proces-verbal. — Eu: Tocmai ceia ce propun. — Schimb 
de vederi asupra persoanelor care ar putea fi invitate. 
— Nu generali : Regele e de acord. — La sfârşitul con- 
vorbirei : Şi când ai voi să aibă loc consiliul ? — Cred 
peste două-trei zile. In mod vag se va spune că M. S. 
va, avea astfel două sau trei zile pentru a lua putin 
repaus. 

Tonul decis al Regelui m'a impresionat. Cum el 
îmi spusese că Averescu şi M. Cantacuzino declaraserä 
că se supun deciziunei ce va lua Regele, deşi erau pen- 
tru îndepărtarea lui Carol, cred că speră să aibă un gu- 
vern din această parte, — Mai mult, sa întins asupra 
importanţei succeselor contra frontului bulgar, unde 
întradevăr Franco-Sârbii au înfrânt grav pe Bulgari. 
Am vorbit de frontul turcesc, unde Englezii au trecut 
Iordanul şi au bătut pe Turci, şi am impresia că 
Regele vrea să câştige timp în chestiunea, Prințului, 


—— 





faux renseignements quand on essaye d’accréditer l’idée d’une 
intrigue allemande». — Le Roi convient que ce n’est pas 
vraisemblable. J’insiste sur le besoin d'avis contradictoires 
et contrôlés, — mais, alors, dit le Roi, un proces-verbal. — 
Moi: «Cest ce que je propose». Echange de vues sur les 
personnes qui pourraient être invitées. Pas les généraux : 
le Roi d’accord. En fin de conversation: Et quand voudriez- 
vous que le Conseil eût lieu? — Je pense dans 2—3 jours. 
Vaguement il est dit que S. M. aurait ainsi 2—3 jours pour 
prendre un peu de repos. 

Le ton décidé du Roi m'a fait impression. Comme il m'a 
dit qu’Avereseu et Michel Cantacuzène avaient déclaré se 
soumettre à la décision quelconque du Roi, quoiqu'ils fus- 
sent pour l'éloignement de Carol, je pense que de ce côté- 
Ja il espère avoir un gouvernement. — De plus, il s’est étendu 
sur l'importance des succès contre le front bulgare, où réel- 
lement les Franco-Serbes ont infligé une défaite grave aux 
Bulgares. "Nous avons parlé du front ture, où les Ani laia 
ont franchi le Jourdain et ont battu les Tures et Jai Li 
pression que le Roi veut gagner du temps dans la iueatior. 


NOTE POLITICE — 1918 33 


mai ales că conjecturile sunt mai bune pe teatrul răz- 
boiului. Evident. Regele e influenţat de Antantă şi Re- 
gina îl susţine cu toată energia. 

12/25 Septembrie. — Prefectul de poliţie a vorbit cu 
Stirbey şi acesta i-a confirmat faptul că adm. domenii- 
lor procurase un cek de 200 mii franci asupra Londrei 
şi că Prinţul Carol luase acest cek. Regele îmi confir- 
mase acest detaliu. Deci, întâmplare sau complicitate, 
Prinţul avea mijloace financiare ca să ajungă pe un front 
de luptă. Tot Nicoleanu ştie că în scrisoarea, remisă Re- 
gelui la 2 Septembrie, Prinţul Carol îşi dădea demisiunea 
şi renunţa la tron. Asupra punctului al doilea, nimic ; 
dar asupra celui dintâi, îmi amintesc că Văitoianu, care 
a vorbit cu Prinţul în timpul întoarcerei sale, mi-a spus 
în mod formal: «Dar el este demisionat; mi-a spus 
categorie că şi-a dat demisia». Toate acestea, unite cu ti- 
nuta generală a Prințului cum şi scrisoarea d-rei Lam- 
brino către mama sa, în care vorbea de proectele politice 
ale Prințului (scrisoare pe care am înapoiat-o lui Cio- 
cârdia), ar dovedi că acest tânăr era hotărât într'adevăr 


du Prince, surtout parce que les conjectures sont meilleures 
sur le théâtre de la guerre. Evidemment le Roi a des tuyaux 
du côté de l’Entente et la Reine le soutient dé toute son 
énergie. 

12/25 septembre, — Le préfet de police a causé avec 
Stirbey et a eu de lui la confirmation du fait que l’adminis- 
tration du Domaine avait procuré un chèque de 200.000 
francs sur Londres et que le Prince Carol avait emporté ce 
chèque. — Le Roi m'avait confirmé cette particularité. Donc; 
hasard ou complicité, le Prince avait les moyens financiers 
pour arriver sur un front de combat. 

Toujours Nicoleanu croit savoir que dans sa lettre remise 
au Roi le 2 septembre, le Prince Carol donnait sa démission 
et renonogait au trône, Sur ce second point, néant; mais sur 
le premier je me rappelle que Väitoianu, qui a causé avec 
le Prince pendant le parcours de retour, m'a dit formelle- 
ment: «Dar el este demisionat — mi-a spus formal că şi-a 
dat demisia». 

Tout ceci, joint à la tenue générale du Prince ainsi qu’à 
la lettre de M-lle Lambrino à sa mère parlant des buts po- 
litiques du Prince — lettre que j'ai rendue à Ciocardia — 
prouverait que réellement ce garçon comptait avoir son at- 


3° 


34 NOTE POLITICE — 1918 


să-şi aibă atitudinea lui politică speciala. Impreunând 
toate aceste indicii, se găseşte un sens şi telegramei po- 
litiei din Bucureşti, care comunica că, după Dietz, Ger- 
manii ar voi să navalească în Moldova spre a goni Di- 
nastia şi a prinde pe Prinţ care e amestecat într'un 
complot cehoslovac. 

De adăogat informaţia adusă lui Arion şi anume 
că Horsimann şi Demblin ar anunţa în mod public că 
se va trimite un ultimatum României, daca nu se demo- 
bilizează în Basarabia. 

— Mâtilimeu a fost convocat de Rege. E] s'a expri- 
mat cu tărie contra Prințului. Lucru nou, Regele sa de- 
clarat contra Consiliului de Coroană. Mai mult, ar fi in- 
sistat pentru un răgaz de 75 zile, egal cu închisoarea, 
Prințului. Conversatiunea cu Stirbey, după audienţă, sa 
învârtit asupra singurei chestiuni a amânărei solutiu- 
nei. — Acelaş refren dilatoriu... 

— Comunicatul lui Averescu pare foarte categoric. 
Cum se explică ceeace Regele a înțeles din convorbirea 
lui cu generalul? In memoriul său afirmă faptul ca gene- 
valul primește orice solutiune. 


titude politique speciale. En réunissant tous ces indices, on 
arrive à trouver un sens aussi au télégramme de police de 
Bucarest qui communique que, selon Dietz, les Alle 
mands voudraient envahir la Moldavie pour chasser la dy- 
nastie et capturer le Prince qui a trempé dans un complot 
tchéquo-slovaque. 

A joindre le renseignement apporté à Arion, à savoir 
que Horstmann et Demblin annonceraient onvertement qu'on 
enverra un ultimatum à la Roumanie si on ne démobilise 
pas en Bessarabie. 

— Mitilineu a été convoqué par le Roi. Il s’est exprime 
avec véhémence contre le Prince. Le Roi, chose nouvelle, 
s'est déclaré contre le Conseil de Couronne. De plus, il au 
rait insisté pour un délai de 75 jours égal à lemprisonne 
ment du Prince. La conversation avec Stirbey suivant 
cette audience aurait roulé sur le seul point de l’ajourne- 
ment de la solution... 

Le même refrain dilatoire... 

— Le communiqué Averescu paraît très eategori- 
que. Comment expliquer ca que le Roi a recueilli dans sa 
conversation avec le général ? Dans son mémoire, il affirme 
le fait que le général accepte toute solution. 


NOTE” POLITICE — 1918 35 


— Catargiu îmi cere: pentru Rege consimii- 
diâhtul de a se duce la Bicaz şi mai ales dorinţa să vor- 
bească cu fiul său. Ii dau depeşa-lui Dietz şi oarecare no- 
tite cari fac corp cu acuzatiunea complotului cehoslovac. 

Svidlocosici*) venind să mă vadă pentru un per- 
mis; vorbim de Prinţ: Æ categoric contra lui. Dar vor-t 
bim mai mult de frontul macedonean. Imi spune că Bul- 
garii îşi aruncă armele, că frontul lor e spart, că Prilep 
a fost luat şi că marşul general se îndreaptă spre Istip. 
Ştie că armata de pe frontul Albaniei se retrage ea să 
nu fie tăiată. 

— Generalul Jancovescu mă interpeleazä la Senat în 
afacerea, Prințului. După el Prinţul trebue să părăsească 
locul de moştenitor. O spune foarte sincer ; de altfel pe- 
deapsa ce i s'a aplicat este ilegală, consiliile de război 
singure putând să dea mai mult de 60 zile închisoare. 
Prinţul este în cazul de a fi reformat. 

Răspunsul meu este că pedepsele militare sunt acte 
de comandament şi că chestiunea politică va fi rezolvată 
în curând. 





— Catargi me demande pour le Roi mon consentement à 
ce qu’il se reude à Bicaz et surtout le désir de causer avec 
son fils. i 

Je lui remets la dépêche de Dietz et certaines ‘notices 
faisant corps avec l’accusation de complot tehécho-slovaque. 

— Svilokossiteh vient me voir pour un «Ausweis»—Nous 
causons du Prince : Il est catégoriquement contre lui. Mais 
nous causons surtout du front de Macédoine. Il me dit 
que les Bulgares jettent leurs armes, que leur front est rom- 
pu, que Prilep est pris et que la marche générale est sur Istip. 
Il a reçu l'information que l’armée qui se trouvait sur le 
front Albanie s’est mise en retraite pour ne pas être coupée. 

— Le général Iancovescu m'interpelle au Sénat sur 
l'affaire du Prince. Pour lui, le Prince doit quitter sa place 
d’héritier. Il le dit très franchement; d’ailleurs, la peine 
qu'on lui a appliquée est illégale, les conseils de guerre 
seuls peuvent infliger plus de 60 jours de prison. Le Prince 
est en cas d'être mis en réforme. Ma réponse est que les pu- 
nitions militaires sont actes de commandement et que la 
question politique sera résolue sous peu. 


*) Consul al Serbiei. 


36 NOTE POLITICE — 1918 


13/26 Septembre. — Regele n’a putut pleca eri seară : 
automobilele regale n'aveau faruri. Azi dimineaţă a 
vorbit cu Nicoleanu: se pare ca o lună de gândire e tot 
ce cere, 

Interpelarea lui Patrăşcanu : Vorbeşte de toate, cu 
multa stângărie. Camera aplaudă, foarte ostilă în gene- 
ral Regelui şi Prințului. Incidente vii. Revoltă pentru 
taptul ca Brătianu a fost consultat. In răspunsul ce dau, 
las să se întrevada solutiunea mea. Când m'am urcat la 
tribuna, aclamatiuni puternice; când am vorbit de Rege, 
răceala. Calmez cu greu pe Mitescu, suparat că comisiu- 
nea, de anchetă fusese învinuită de moliciune. Comisia 
hotărăşte să aresteze pe A. Constantinescu. 

— Brandenstein ţine să ma vada seara târziu; neli- 
nişte la Bucureşti în privința chestiunei Prințului şi a 
consultărei lui Brătianu; înaltul comandament ţine să 
mă asigure de tot concursul său. 

14/27 Septembre, — Eri, Nicoleanu, după depozitiu- 
nea unui dezertor austriac, mi-a dat numerile a patru re- 
gimente austriace care au refuzat sä plece pe front: au 
trebuit să fie decimate. Astăzi Bărbătescu confirmă 


13/26 septembre, — Le Roi n'a pu quitter hier soir: les 
autos royales n’avaient pas de phares. Le matin il a causé 
avec Nicoleanu: il semble qu’un mois de reflexion, c’est tout 
ce qu'il demande. 

— Interpellation de Patrascanu: il parle de tout, les 
pieds dans le plat. La Chambre applaudit. Tres hostile en 
général au Roi et au Prince royal. Incidents chauds. Grande 
révolte de ce que Bratianu a été consulté. Dans ma réponse 
je laisse entrevoir ma solution. Quand j'ai paru à la tribune, 
salve d’acclamations: quand j'ai parle du Roi, froideur. J’ai 
de la peine à calmer Mitescu, outré de ce que la Commission 
d'enquête avait été accusée de molesse, La Commission dé- 
cide d'arrâter A. Constantinescu. 

Brandenstein tient à me voir tard dans la soirée; inquié- 
tude à Bucarest au sujet de la question du Prince et de la 
consultation de Bratianu ; le Haut Commandement tient à 
m'assurer de tous son concours (chaud). 

14/27 septembre, — Hier, Nicoleanu, d’après la déposition 
d'un déserteur autrichien, m'avait apporté les numéros de 
4 régiments autrichiens qui ont réfusé de s'embarquer pour 
le front: on a dû les décimer, Aujourd'hui Barbatescu con- 


NOTE POLITICE — 1918 37 


vestea; dezertările sunt continue; zilele din urmă mai 
mult de 500 Austriaci au trecut la noi. 

— Generalul Dabija a plimbat în mod triumfal la 
Orhei pe d-i Vintilă Brătianu cu Creangă. Ofițerii supe- 
riori i-au făcut escortă. 

L— Scrisoare prețioasă dela Brandenstein: Horstmann 
serie că «luptele din Macedonia au luat o întorsătură 
rea pentru Bulgari; se speră a se opri retragerea şi a se 
stabili o linie de rezistenţă». — Horstmann roagă să se 
întârzie veştile până la sosirea altora mai bune... Aceasta, 
confirmă că frontul e complect spart. Nu voi împiedeca 
de loc ştirile oficiale. 

15/28 Septembre. — Plecând la Bicaz, chemat da M, 
S., generalul Cristescu mi-aduce raportul politie-militar 
pe care Regele a cerut ca şeful de Stat-Major să i-l tri- 
meată săptămânal. El îmi spune: Partida e pierdută 
pentru Germani ; înfrângerea bulgară e foarte gravă 
şi dacă aliaţii au trupe pentru a exploata ruperea fron- 
tului, pot ameninţa Sofia. Desigur va fi o ofensivă şi a- 
Surea, probabil în Tialia; -dar este sigur că în acest mo- 











firme la nouvelle; il y a des désertions continuelles ; ces 
jours derniers plus de 500 Autrichiens chez nous. 

— Le général Dabija a promené triomphalement à Orhei 
Vintila Bratianu et Creanga. Les officiers supérieurs lui ont 
fait escorte. 

— Lettre précieuse de Brandenstein : Horstmann écrit : 
«Les luttes de Macédoine ont pris une tournure défavorable 
pour les Bulgares ; on espère arriver à enrayer la retraite 
et à établir une ligne de résistances. Horstmann prie de 
retarder les nouvelles jusqu’à l’arrivée d’autres meilleures... 
“C'est la confirmation que le front était absolument rompu.— 
Je ne mettrai aucune lisière aux nouvelles officielles. 

15/28 septembre. — Comme je me rends à Bicaz appelé 
par S. M, le général Christeseu m'apporte le rapport politico- 
militaire que le Roi a demandé que le Chef d’Etat-Major lui 
envoyât hebdomädairement, A cette occasion îl mwa dit: «La 
partie est perdue pour les Allemands; la déroute bulgare est 
très grave et si les Serbo-Français ont des troupes pour ex- 
ploiter leur rupture de front, il peuvent menacer Sofia. Il y 
aura pour sûr une offensive par ailleurs aussi, probablement 
Italie; mais il est tout indiqué maintenant qu'on porte un 


38 NOTE POLITICE — 1918 


ment se va da o lovitura în Champagne; aceasta e na- 
tural si de altfel Foch e un mare general. Germanii au 
pierdut pretutindeni iniţiativa. 

— In buletinul dela Nauen se spune că Malinoff a ce- 
rut un armistițiu şi se da numele celor trei delegaţi: mi- 
nistrul de finanţe, un general şi Radeff. La Berlin Hintze 
a confirmat faptul în comisiunea Reichstagului, lasând 
sa se creada ca e neînțelegere între guvern si Rege. So- 
brania e convocata pentru 30. 

Pe la ora 7 Gorski îmi spune, ca dupa o telegramă 
trimisa lui Brandenstein, sunt pâna acum 80.000 prizo- 
nieri. După buletinul fiancez: urmarirea a atins Stiplie 
si a ajuns la câţiva km. de Kopruli. Gravitatea situaţiei 
nu se mai poate ascunde. 

— Telegrame îngrijitoare din Basarabia. Austriacii 
s'ar gândi sa ia cu forţa linia noastra C. F. R. Târnovo- 
Balţi. Cristescu şi Gorski îmi supun dispoziţiile ce-şi 
propun sa ia şi pe care le-am aprobat: la nevoie, rezis- 
tenţă cu forţa. 

17/30 Septembre. — La Rege ; semnătura hârtiilor ce 


coup en Champagne; c'est naturel, et puis Foch est certai- 
nement un très grand général; les Allemands ont perdu 
partout Pinitiative; . 

Dans le bulletin de Nanen il est dit que Malinoff a de- 
mande un armistice et l’on donne les noms des trois dėlė- 
guss: Le ministre des finances, un général, et Radeff. A Ber- 
lin, Hintze a confirme le fait à la Commission du Reichstag, 
en daissant presumer qu'il y a désaccord entre le gouverne- 
ment et le Roi. La Sobranié est convoquée pour le 30 (lundi). 

Vers 7 heures, Gorsky me dit que, selon un telegramme 
envoyé à Brandenstein, il y a déjà 80.000 prisoniers. Selon 
le bulletin français, la poursuite a atteint Stiplie et est à 
quelques kilomètres de Köpruli, La gravité de la situation 
n’est plus à dissimuler, 

— Télégrammes inquiétants de Bessarabie. Les Autri- 
chiens songeraient à s'emparer de force de notre ligne de 
chemins de fer Tarnova-Balţi. Gorsky et Cristescu m'ont 
soumis les dispositions qu'il proposaient et que ja! approu- 
vées: résister par la force, au besoin. 

16/29 septembre, Chez le Roi. Signature coulante de 


NOTE POLITICE — 1918 39 


am adus. Regele îmi dă şi seria decretelor ce i se trimi- 
gese, cu o sigură menţiune că: Ghika schimbă tot în mir 
nisterul său. 

Atingem subiectul Prințului de Coroană. «Cari sunt 
dispozitiunele M. V. ? Nu am noi argumente şi. nu vreau 
să repet pe toate cele ce am formulat contra Prințului. 
pentru ca să nu jignese pe M. V.». — «Nu sunt încă în 
măsură să mă pronunţ; n'am văzut încă pe Print; Râm- 
niceanu îmi serie că Prinţul nu vrea să audă vorbind de 
divorţ, căci ar fi să recunoască actul, dar primeşte posi- 
bilitatea anulărei». — Eu : «Divorțul ar fi mai potrivit; 
anularea este putin elegantă, dacă întradevăr fata a 
dat totul». — Regele: «Când e interesul Statului, oare 
totdeauna eleganța. trebue să treacă în prima linie ? La 
masa Regelui Eduard sa trişat la joc... Şi câte căsăto- 
rii anulate în familiile regale !—Eu : De altfel nu ştiu 
nimic precis, dar când Prinţul era aşa de şovăitor (ser 
dinta de primire dela Senat) s'a petrecut ceva; era într'o 
stare de nedescris şi a spus surorei sale aecste cuvinte : 
«Am ceva să-mi reprosez». Cred că de atunci această per- 


tout ce que j'ai apporté. Le Roi me donne aussi la série de 
décrets qu’on lui avait envoyés, avec la seule mention: 
«Ghika fait une table rase dans son ministère». 

Le sujet Prince Royal est entamé. «Quelles sont les dis- 
positions de Votre Majesté? Je wai pas de nouveaux argu- 
ments à donner et je ne veux pas répéter tous ceux que j'ai 
formulés contre le Prince pour ne pas blesser Votre Majesté». 
— «Je ne suis pas encore en mesure de me prononcer: je n’ai 
pas encore vu le Prince; Ramniceanu m'écrit que le Prince 
n'entend pas parler de divorce, car ce serait reconnaître 
l'acte, mais il envisage la possibilité de l’annulation». — «Le 
divorce serait plus convenable; l'annulation est peu élé- 
gante, si réellement la jeune personne a donné sa virginité». 
— Le Roi: «Qnand il y a intrérêt d'Etat, est-ce toujours lé- 
légance qui doit passer en première ligne? A la table du 
Roi Edouard on a triché au jeu... Et combien d’unions an- 
nulées dans les familles royales?» — «D'ailleurs je ne sais 
rien de précis, mais lorsque le Prince était si défaillant (à 
la séance de réception du Sénat), il s’est passé quelque chose; 
il était dans un état indescriptible et il a dit à sa soeur ces 
quelques mots : «J’ai quelque chose à me reprocher». J'ai 
cru depuis que c'est alors qu'il avait fait de cette personne 


40 NOTE POLITICE — 1918 


goană era metresa lui». — Două ipoteze, după mine : 1) 
Exasperare sentimentală produsă de refuzul fetei de 
a fi a lui în afară de căsătorie; 2) Sau planuri politice 
de executat, căsătoria venind la întâmplare, în cursul 
executărei lor. — Regele : Da. Nu poate fi altceva. Pla- 
nuri politice ? Ştiu că Prinţul spusese prietenilor săi: 
Nu sunt iubit; simt că nu voi putea face nimic; îmi 
vine să plece. — Eu: Prinţul a afirmat că în scrisoarea, 
din 2 Septembre îşi dăduse demisiunea. (Regele nu 
spune nimic, deci nu neagă). — Regele vorbeşte de sân- 
gele nelatin al Prințului; Anglo-Saxonii se desvoltä 
mai târziu; cine ne spune că Carol nu se va deştepta şi 
nu-şi va arăta calităţile? — Eu: O ştiu, e teza d-lui 
Mişu. (Regele mirat că ştiu aceasta). 

Concluzie : Regele va vedea pe fiul său, apoi îmi 
va comunica părerea lui. — Eu: Voi aştepta ordinele, 
dar recomand să nu se întârzie prea mult, pentru a nu 
se pierde beneficiul măsurei de luat dacă, după cum 
cred, e severă şi trebuincioasă. 

Atunci Regele îmi povesteşte că Averescu a venit 


EAA, e RE N SERI 


sa maîtresse. — Deux hypothèses plausibles à mon sens: 
exaspération amoureuse, produite par le refus de la jeune 
personne de se donner hors mariage, — ou, plans politiques 
à exécuter, le mariage venu par hasard au cours de leur 
exécution». — Le Roi: «Oui, on ne peut voir autre chose. 


Plans politiques ? Je sais que le Prince avait dit à ses amis: 
Je ne suis pas aimé; je sens que je ne pourrai rien faire: 
j'ai envie de wen aller». — Moi; «Le Prince a affirmé que 
dans la lettre du 2 septembre il avait donné sa démission». 
(Le Roi n’a rien dit, done pas de dénégation). Le Roi plaide 
le sang non latin du Prince; les Anglo-Saxons se dévelop- 
pent plus, tard ; qui nous dit que Carol ne se reveillera pas 
ei ne pourra pas montrer des qualité? — Moi: «Je sais; 
c'est la thèse de Mr. Misu». (Roi étonné que je le sache), — 
Conclusion: Le Roi verra son fils, puis me fera connaître ses 
sentiments, — Moi: «J’attendrai les ordres, mais je recom- 
mande de ne pas trop tarder poux ne pas perdre le bénéfice 
de la mesure à prendre, si elle, comme je crois, est sévère et 
nécessaire», 

Là-dessus le Roi me raconte qu'Averescu est revenu le 


NOTE POLITICE — 1918 41 


să-l vadă iarăşi şi i-a spus că-şi menţine părerea ca Prin- 
tul să fie înlăturat dela Tron, dar că va, primi orice solu- 
tiune pe care o va decida Regele. — Şi cu toate acestea, 
spune Regele, Averescu a dat comunicatul pe care îl 
ştiţi. Din cauza acestor palinodii, tocmai, am cerut şi 
cer încă un Consiliu de Coroană. — (Averescu a po- 
vestit Regelui toate intrigile amoroase ale Prințului). 

La dejun, întreaga familie binevoitoare; observa- 
sem dimineaţa că Principesa Elisabeta trecuse prin gră- 
dină, aplecându-şi pălăria pentru ca să nu mă vadă şi 
să mă salute. Regele fusese chemat la Regina înainte de 
a se coborâ la masă. — După masă, pe terasă, Regina, 
Regele, cu mine: suntem lăsaţi singuri. Regina : Am 
aflat că ati consimti să, daţi lui Carol o şansă (1); ceia- 
ce se petrece, e foarte trist. — Eu fac o vagă declaraţie 
de compătimire pentru Regină şi pentru mamă. — Re- 
gele apoi : «Marghiloman, mi-ai făcut un mare serviciu 
un foarte mare serviciu...» — Eu: «Nu mi-am făcut de- 
cât datoria...» — Regele: «Nu, şi o spun fără fraze, 





voir et lui a dit qu’il maintenait son opinion que le Prince 
doit être écarté du trône, mais qu'il acceptera toute solu- 
tion que le Roi décidera — et néanmoins, dit Je Roi, Ave- 
rescu donne le communiqué que vous savez! 

— C'est à cause de ces palinodies que j'ai demandé et que 
je demande un Conseil de Couronne, — (Averescu a raconté 
au Roi toutes les intrigues amoureuses du Prince. 

A déjeuner, toute la famille aimable; j'avais remarqué, 
le matin, que la Princesse Elisabeth avait traversé la pe- 
louse inclinant son chapeau pour ne pas me voir et me sa- 
lur. Le Roi avait été appélé chez la Reine avant de des- 
cendre à table. — Après déjeuner, sur la terrasse, le Roi, la 
Reine, moi: on fait le vide. La Reine: «J’ai appris que vous 
consentiez à accorder à Carol une chance (4). C’est très dou- 
Joureux ce qui se passe». — Moi: Vagues déclarations de 
compassion pour la Reine et la Mère. — Le Roi aussitôt : 
«Marghiloman, vous nous avez rendu un grand service, un 
très grand service...» — Moi : «Je mai fait que mon devoir...» 
— Le Roi: «Non — et je le dis, sans phrases, comme je le 


42 NOTE POLITICE — 1918 


după cum simt. Trebuie să urmezi a ne face serviciu! 
Timpurile sunt foarte grele...» — Vorbim de Bulgaria 
şi de frontul occidental : trebue câştigat timp; unde am 
fi astazi dacă aşi fi fost ascultat ? Dar ceiace sa făcut, 
Va facut. — Regele : Sa cautam a câştiga timp şi a în- 
târzia ratificarea. — Eu: Numai să avem înţelepciunea 
de a tacea, 

Impresiunea generală... Eventualitatea retragerei 
mele e prevăzută — şi Regele trebuie sa-şi aiba solutiu- 
nea. A câştiga timp faţă de chestiunea internaţională e 
dorinţa cea mai scumpă a Regelui; chestiunea Prinţu- 
lui îl preocupă mai mult ca chestiune de familie. (Mi-a 
arătat o scrisoare a generalului Schina, unchiul tinerei 
d-ne, scrisă soţiei sale, prin care familia L. e tratata de 
intriganta josnică). 

17/30 Septembre. — E vorba de arestarea lui Con- 
stantinescu. Mitescu n'a voit să-i ia interogatoriul, fiind- 
ca «vechiu prieten», şi a delegat pe Ionescu Clejani. A 
lasat note pentru un raport de facut Camerei. Am sfă- 
tuit pe Clejani şi Emil Cerkez, Murgaseanu și Miclescu, 





sens. Vous devez continuer de nous rendre service! Les 
temps sont très critiques... > Là-dessus on parle Bulgarie 
et front occidental: il faut gagner du temps... Moi: «Où 
serions-nous aujourd'hui si on m'avait ecouté? Mais ce qui 
est fait, est fait . — Le Roi : Tachons de gagner du temps 
et de retarder la ratification. Moi: Pourvu qu'on ait la 
sagesse de se taire . 

Mon impression générale : l'éventualité de ma retraite 
est prévue et le Roi doit avoir sa solution ; gagner du temps 
vis-à-vis de la question internationale est le plus cher désir 
du Roi ; la question du Prince lui est toute à coeur surtout 
comme question de famille. (Il mwa montré une lettre du 
général Schina, oncle de la jeune personne, écrite à sa fem- 
me, dans laquelle la famille Lambrino est traitée de vil in- 
trigante «produit d'un... ! t»). 

17 30 septembre. — On agite la question arrestation de 
Constantinescu. — Mitescu n’a pas voulu prendre son inter- 
rogatoire parce que «ancien ami» et a délégué Ionescu- 
Clejani. Il a laissé des notes pour un rapport 4 faire à la 
Chambre. J’ai conseillé à Clejani et Emile Cerchez, Murga- 


NOTE POLITICE — 1918 43 


singuri prezenţi, să pregătească mai bine lucrul pentru 
Miercuri. 

La 7 ore, Stâncea din partea Regelui mă întreabă 
dacă nu cred acum că arestarea lui Constantinescu, vă- 
zând împrejurările din afară, ar fi rău interpretată. 

— Autorităţile germane publică extracte din presa 
lor, afirmând că Germanii au luat măsuri în Bulgaria, 
că retragerea e oprită, că Sofia rămâne credincioasă ca 
şi Regele, ete. — Frontul de apus e de asemenea în- 
truna sub presiune, din Flandra până în Argonne. 

18 Septembre (1 Octombre). — Corteanu, întors din 
Bucureşti, îmi comunică în scris convorbirea sa cu 
Horstmann, El i-a făcut reproşuri asupra atitudinei 
Germaniei şi asupra cuvintelor lui Hintze contra guver- 
nului meu. Horstmann a deschis perspectiva unei îna- 
poieri a Dobrogei, — dacă e dovedit că Bulgarii au tră- 
dat, — şi a anunţat concesiuni pentru graniţa Mără- 
sesti, dacă ratificäm curând. 

— La Consiliu, am supus toate chestiunile ce avem 
cu Germanii şi Arion a făcut raportul său. Germanii nu 


sanu et Miclescu, les seuls présents, de mieux préparer la 
chose et cela pour mercredi. 

— A 7 h, Stircea, de la part du Roi: si ja ne crois pas 
maintenant que l’arrestation de Constantinescu, vu les cir- 
constances du dehors, serait mal interprétée ? 

Les autorités allemandes donnent de nombreux extraits 
de leur presse affirmant que les Allemands ont pris leurs 
mesures en Bulgarie, que la retraite est enrayée, que Sofia 
reste fidèle ainsi que le Roi, etc. Mais les télégrammes sont 
mauvais pour leur thèse; le front Ouest est aussi constam- 
ment sous pression depuis les Flandres jusqu'à l’Argonne. 

18 septembre {l-er octobre). — Corteanu revient de Buca- 
rest. Il wa mis par éerit sa conversation avec Horstmann, 
Il a fait des reproches sur l’attitude de l'Allemagne, sur les 
paroles de Hintze contre mon gouvernement, etc. Horst- 
mann a ouvert la perspective d’un retour de la Dobrogea — 
s’il est prouvé que les Bulgares ont trahi — et annoncé des 
concessions pour la frontière Marasesti, pourvu que nous 
ratifions. 

— Au Conseil j'ai soumis toutes les questions que nous 
avons avec les Allemands et Arion a fait son rapport. Les 


44 NOTE POLITICE — 1918 


admit nici o schimbare şi, dacă guvernul Marghiloman 
cade, vor năvăli în Moldova. Ei voese ca Regele să o ştie. 

Regulez cu miniştrii chestiunea liniei ferate Ocnitza- 
Ribnia; răspunsul de dat în afacerea satului Paris 
(Bas-); răspunsul de dat pentru ratificare, punând îna- 
inte că cer în prealabil regularea nesuferitei graniţe 
dela Mărăşeşti şi a conventiunei provizorie pe care 
ne-a scos-o la iveală Kavelmacher-Mircescu. 

Asupra ratificărilor: Arion crede că trebue făcute 
fără întârziere ; în schimb speră că ni se va permite să 
ocupăm Dobrogea: o perspectivă nesigură ce i-a fost 
trecută prin faţa ochilor. — Feld îmi reportează de ase- 
menea, ecourile presei germane: «Dobrogea poate să re- 
vie în braţele dv.>. 

Consiliul, tot unanim în chestiunea Prințului, — am 
comunicat întrevederea mea cu Regele — admite să 
fie lăsat pe planul al doilea pentru moment. — In- 
sistentä mare ca să merg la Bucureşti pentru a lua, 
contact cu Germanii. 


Allemands n'admettent aucun changement et si le gouver- 
nement Marghiloman tombe, ils envahirons (!) la Moldavie. 
Il veulent que le Roi le sache bien. 

Je règle avec les ministres la ligne à suivre pour le che- 
min de fer Ocnitza-Rybnia ; la réponse à donner dans laf- 
faire du village Paris-Ackermann ; la réponse à donner 
pour les ratifications, ayant mis en avant que je demande 
au préalable le réglement de la frontière odieuse de Mara. 
sesti et la convention provisoire qu’on nous a sortie Kavel- 
macher-Mircescu. 

Sur les ratifications: Arion pense qu'il faut la faire 
sans retard, gage d'amitié qu'on nous demande; par con- 
tre il espère qu'on nous permettra d'occuper la Dobrogea : 
une vague perspective qu’on a fait luire à ses yeux. 

Feld, journaliste, me rapporte aussi les échos de la 
presse allemande: «la Dobrogea peut retomber dans vos 
bras». 

Le Conseil, toujours unanime sur la question du Prince 
— j'ai fait le rapport de mon entrevue avec le Roi — admet 
de la laisser au second plan pour le quart d'heure. — Grande 
insistance pour que Faille à Bucarest prendre contact avec 
les Allemands. 


NOTE POLITICE — 1918 45 


Depesä de la Jean Carp din Bucureşti: «După in- 
formațiunile diviziunei politice germane, armata bul-, 
gară în plină disolutiune, afară de aripa dreaptă, care 
este încadrată de trupe austro-germane şi rezistă. Mis- 
care revoluționară cu caracter bolşevist în toată țara., 
La Sofia trupele austro-germane în luptă cu trupele 
bulgare răzvrătite». 

Arion ştie de la Horstmann că sa pierdut încrede- 
rea în Regele Ferdinand al Bulgariei. 

Comunicatele anunţă că armistițiul. este încheiat 
între generalul Franchet d'Esperay şi delegaţii bulgari. 
Sobrania sa întrunit la 30 Septembre şi a fost prorogatä. 

Două note dela Siguranţă asupra refuzului unei bri- 
gade austriace din Ucraina de a merge pe front şi asu- 
pra plecărei din Odessa a flotei austriace, 

Toată operaţia bulgară a ţinut dela 22 la 26 Sept. 
A fost de sigur o înţelegere secretă preparată de minis- 
trul Statelor-Unite cari nu sunt în războiu cu Bulga- 
ria. Consulul Americei a acompaniat delegaţiunea la 





— Dépêche de Jean Carp de Bucarest: «După informa- 
tiunile diviziunei politice germane, armata bulgară în plină 
disolutiune, afară de aripa dreaptă, care este încadrată de 
trupe austro-germane şi rezistă. Miscare revoluţionară cu 
caracter bolsevist în toată ţara. La Sofia trupele austro- 
germane în luptă eu trupele bulgare răsvrătite». (No. 1526 
1/10). 

Arion tient de Horstmann qu’on n’a plus confiance 
dans le Roi Ferdinand de Bulgarie. 

Les communiqués annoncent que l'armistice est conclu 
entre le général Franchet d'Esperay et les délégués bulgares. 

La Sobranié s’est réunie le 30 septembre et a été de suite 
prorogée. (Trans-Ocean). 

Au dossier deux notes de la Sûreté sur le refus d'une 
brigade autrichienne de l'Ukraine de se rendre au front et 
sur le départ d'Odessa de la flotte autrichienne. 

Toute l’opération bulgare a duré du 22 au 2% septem- 
bre n. s. 

Il y a eu certainement entente secrète préparée par le 
ministre des Etats-Unis, qui ne sont pas en guerre avec la 
Bulgarie. Le consul a accompagné la délégation à Salonique. 


46 NOTE POLITICE — 1918 


Salonic. In condiţiile armistiţiului se prevede că Ger- 
manii vor părăsi Bulgaria în patru săptămâni.  ‘ 

20 Sept. (3 Oct). — Mă duc'sä văd pe Rege, în auto- 
mobil, pentru ca apoi să plec de la Piatra la Bucureşti. 
Sosit 7 ore. Prânzesc la Bicaz; Familia Regală bine dis- 
pusă. Regina nu prânzeste. — Regele îmi citeşte un lung 
memoriu — seris de femeie — în care îmi arată oare- 
care condiţii de îndeplinit înainte de ratificare. Cine i-a 
redactat-o ? Fac să se observe că toate punctele sunt de 
mult în studiu şi cele mai multe regulate. Vorbeşte de 
evacuarea capitalei, în termeni care implică că el ar veni 
la Bucureşti chiar înainte ca. Germanii să părăsească 
țara. —Ating chestiunea: oferirea eventuală a Dobrogei. 
— Un moment de reflexiune, apoi: Da, trebue primită; 
ocupatiunea ar fi bună, dar fără altă obligaţie. — Eu: 
Desigur, dar odată ce e a noastră, o apărăm contra ori 
cui. — Regele: De acord. — Intreb dacă n'a văzut pe 
Prinţ? — Da, şi i-am vorbit ca tată. Işi recunoaşte gre- 
şeala şi e dispus să primească desfacerea căsătoriei sale, 
însă nu ştie numai dacă trebuie să recurgă la anulare 


Dans les conditions de l’armistice il y a que les Allemands 
quitteront dans les 4 semaines la Bulgarie. 

20 septembre (3 octobre). — Je vais voir le Roi, en auto, 
pour ensuite partir de Piatra pour Bucarest. Arrivé 7 h. Je 
dîne à Bicaz; la famille royale de bonne humeur. La Reine 
ne dîne pas. Le Roi me lit un long mémoire — écriture fe- 
minine — dans lequel il me dit certaines conditions qui de- 
vraient être remplies avant la ratification. Qui le lui a ré- 
digé? — Je fais remarquer que tous les points sont depuis 
longtemps à l'étude et la plupart déjà réglés. Il parle de 
l'évacuation de la capitale dans des termes qui impliquent 
qu’il y viendrait même avant due les Allemands aient quitté 
le reste du pays. — J'attaque la question: Offre eventuelle 
de ld Dobrogea. Une minute, il refléchit ; puis : «Oui: il 
faut accepter; l'occupation serait bonne, mais sans autre 


engagement». — Moi: «Evidemment, mais nous appartenant, 
nous la défendons contre qui que ce soit». — Le Roi: 
«D'accord». 


Je demande s’il a vu le Prince. «Oui, et je lui ai parlé 
en père. Il reconnaît sa faute et il est disposé à accepter la 
dissolution de son mariage; seulement il ne sait pas s’il 
doit recourir à l’annulation ou au divorce. Il wa remis 


NOTE POLITICE — 1918 47 


sau la divorț. Mi-a dat o scrisoare pentru d-ra Lambrino, 
făcându-i cunoscut intentiunea sa. — Sunt uluit. Mă 
mulţumese să declar că un divorţ e mai potrivit decât a- 
nularea... 


21 Sept. (4 0et)—Bucureşti.— Prinţul Max de Baden 
este cancelar; Scheidemann si Groeber sunt în minister; 
cei doi socialişti n'au portofoliu, dar vor forma cu can- 
celarul, vice-cancelarul si ministrul de externe consi- 
liul restrâns, care va guverna, Nu se poate democratiza 
mai mult decât atât. Impăratul se arată din nou foarte 
mlădios. Un Prinţ de casă domnitoare cu socialistii în 
plin guvern parlamentar... 

— Mare uşurare la Germani, văzând că am sosit. 
Horstmann îmi spune: Se credea Moldova gata să 
pornească în războiu şi se bănuia că nu vreau să mai rati- 
fic. De la primul contact îmi menţin intenția mea, dar 
vorbese de Dobrogea. 

22 (Sept. (5 Oct.)—Ca, rezultat al întrevederei noastre 
de eri, Horstmann îmi aduce declaratiunea verbală: 
Germania nu se va opune ca Dobrogea veche să fie îna- 


une lettre pour M-lle Lambrino, Jui annonçant son intention». 
Jen suis estomaqué. Je me borne à déclarer qu’un di- 
vorce est plus convenable que l’annulation. 


21 septembre (4 oct). — Bucarest. — ‘Le Prince 
Max de Baden est chavwcelier : on prend Scheidemann et 
Groeber dans le ministère; les deux socialistes n’ont pas de 
portefeuille, mais feront, avec le chanchelier, le vice-chan- 
celier et le ministre des affaires étrangères, le conseil res- 
treint qui gouvernera, Impossible de se démocratiser plus 
que cela. l'Empereur montre de nouveau sa très grande sou- 
plesse, Un Prince regnant avec les socialistes pour rentrer 
en plein gouvernement parlamentaire! 

Grand soulagement chez les Allemands de me voir arri- 
ver et Horstmann me le dit de suite: on eroyait la Moldavie 
prête à partir en guerre et on supposait que je ne voulais 
plus ralifier.— Dès le premier contact je maintiens mon in- 
tention, mais je parle de la Dobrogea. 

22 septembre (5 oct.).— Bucarest.— Horstmann, comme ré- 
sultat de notre entretien d'hier, m'apporte la déclaration verba- 
le: l'Allemagne ne s’opposera pas à ce que la Dobrogea ancienne 


48 NOTE POLITICE — 1918 


poiată, la pace, României.—Fac să se observe că în mo- 
mentul actual e cam puţin. Se voeste un guvern Mar- 
ghiloman tare, după ce a fost atacat şi după ce i ga 
făcut toate greutăţile, ba chiar a fost neliniştit şi pentru 
Basarabia, cum a făcut Hintze în ultimul discurs, — şi 
nu se face măcar gestul, care silit va fi făcut mai târziu. 
— E] convine că întradevăr nu s'a făcut destul. In ce 
priveşte evacuarea Capitalei, crede că afacerea trebuie 
tratată la Berlin. 

— Demblin: Mai reţinut de cât Horstmann în ches- 
tia Dobrogei, — ar voi mai ales să nu se vorbească înainte 
de ratificäri. Cât despre Capitală, reamintesc cele spuse 
de Czernin si de Burian; trebuie să fiu ajutat ca să o 
am. Pledez ratiunile politice şi declar că la 15 Noembrie 
mă demit dacă nu o am. 

— La cererea lui Horstmann primesc pe un repor- 
ter dela «Berliner Tagblatt», care trebuie să dea, mai 


{v 


ales la Berlin, impresiunea că aici totul e liniştit şi 
că nu părăsesc ratificarea. 

— Sâmbătă ora 7 jum. prânz la Mareșalul, cu Arion, 
Antipa, Tzigara. Foarte, foarte binevoitori. Maresalul 
foarte necäjit contra Austriacilor : a arătat lui Arion 


— 


soit à la paix rendue à la Roumanie. Je fais remarquer qu’au 
point de vue actualité, Cest peu; on veut un gouvernement 
Marghiloman fort, après avoir tapé sur lui et lui avoir fait 
toutes les difficultés et avoir été jusqu’à l’inquiéter pour sa 
Bessarabie, comme l’a fait Hintze dans son dernier discours, 
et on ne fait même pas le geste qu’on sera forcé de faire plus 
tard. Il convient que c'est pas assez! Pour l'évacuation de la 
Capitale, il eroit que Cest à Berlin qu’il faut traiter l’affaire. 

— Demblin: plus de réticence que Horstmann dans l’af- 
faire de la Dobrogea, — il voudrait surtout ne pas en parler 
avant les ratifications. Quand à la Capitale, je rappelle les 
engagements de Czernin et de Burian et il doivent m'aider 
à lavoir. Je plaide les raisons politiques, mais surtout je 
déclare: le 15 novembre je me démets si je ne l’ai pas. 

— Sur demande de Horstmann, je reçois un reporter, qui 
surtout doit donner à Berlin l’impression que tout est em 
paix ici et que je n’abandonne pas la ratification. 

— Samedi 7% du soir. Dîner chez le Maréchal avec Arion, 
Antipa et Tzigara; on est très, très aimables; le Maréchal 
très monté contre les Autrichiens; il a laissé voir a Arion 


NOTE POLITICE — 1918 49 


reaua sa dispoziție contra lui Demblin. Se împlinese 
doi ani din noaptea când a început trecerea Dunärei!— 
Mareşalul nu ezită să-mi spuie că Dobrogea trebuie să 
ne fie înapoiată; sunt opt zile de când a telegrafiat 
despre aceasta Impăratului. 

Horstmann mă interesează că Hintze n'a rămas şi 
că, Soelf e numit la afacerile străine, având. ca sub-secre- 
tar pe socialistul David. Se va răspunde notei curteni- 
toare a Engliterei, primind! de bază propunerile Wilson, 
şi chiar se vor mulţumi cu un referendum pentru Alsacia- 
Lorena. — Este prăbuşirea, şi cu toate astea, în acest 
cere de ofiţeri, nu par de loc mișeafi... 

23 Sept. (6 Oet.).— Bucuresti.—Ordinele date de unele 
autorităţi dovedesc zăpăceala în care chestiunile bulgare 
au aruncat pe Germani. Prefectul de Ilfov îmi arată ra- 
portul primarului dela, Chiselet : Conform ordinelor 
poliţiei germane s'a cerut țăranilor din plasa Olteniţa 
să se armeze cu furci securi, ciomege, ca să apere ma- 
lul Dunärei de Bulgari. De altfel, în Pasag. Imobiliara 
e ca o cursă de şoareci: pe hărți se înseamnă liniile 








sa mauvaise humeur contre Demblin. C'est l’aniversaire à 
deux ans de la nuit où a commencé le passage du Dannbe, 
Le Maréchal n'hésite pas à me déciarer que la Dobrogea doit 
uous être rendue; il y a déjà 8 jours qu'il l’a télégraphié + 
J'Empereur. 

Horstmann m’annonce que Hintze n'est pas resté et que 
Soelf est nommé ministre affaires étrangères avec le socia- 
liste David comme sous-secrétaire. 

On répondra à la note courtoise de l'Angleterre en accep- 
tant pour base les propositions de Wilson et même on se 
contentera d'un référendum pour l’Alsace-Lorraine, C'est lé- 
croulement et on ne semble pas ému du tout dans ce cercle 
d'officiers. 

23 septembre (6 oct). — Bucarest, — Les ordres donnés 
par certaines autorités prouvent le désarroi dans lequel les 
affaires bulgares ont jeté les Allemands. 

Le préfet d’'Elfoy me montre le rapport du maire de Kis- 
selet: selon les ordres de la police allemande dans le dépar- 
tement d'Oltenitza, on a demandé aux paysans de s'armer de 
fonrches, de traches et de gourdins pour garder la rive du 
Danube contre les Bulgares! D'ailleurs, au Passage Immobilier 
il y a comme une souricière: sur les cartes on trace des lig 


4° 


50 NOTE POLITICE — 1918 


frontului de Vest şi dacă retragerea lor dă loc la obser- 
vaţii cu voce tare, vorbitorul e îndată arestat. — Abu-. 
zurile evreilor, întrebuintati la toate exploatările ger- 
mane, nu mai încetează : Indată ce li se refuză ceva de 
populaţie, fac să plouă amenzile pe comune; de pildă 
Fierbintii, pe nedrept amendat. Prefectul adaogă că un 
ovrei Gutmann, din propria lui autoritate a ridicat că- 
rutele distribuite de el lui Goleşteanu. Prefectul consi- 
derä ca foarte periculos sistemul de a înarma populaţia 
«contra Bulgarilor», în Ilfov un mare număr de sate 
fiind locuite de Bulgari. 

Semn al vremurilor: Bulgarii au evacuat căminul 
instalat de ei şi Capşa îşi redeschide uşile. 

— Gazetele dau textul notei austriace cerând ar- 
mistiţiul şi propunând pacea pe baza programului Wil- 
son — cele 14 puncte din mesajul său la Congresul dela 
8 Ianuarie 1918, complectat prin două discursuri dintre 
care unul acela dela 27 Septembre. — Nota austriacă e 
transmisă prin Stockolm lui Wilson. Nota germană, a- 
aproape la fel, e trimisă mai târziu de cancelar guvernu- 
lui elveţian pentru a fi transmisă lui Wilson. In mod 


nes du front Ouest et si leur recul donne lieu à des reflexions 
à haute voix, de suite le malveillant est coffré. — Les abus 
des juifs, commis à toutes les exploitations allemandes, ne font 
pas relâche: dès qu’ils ont un refus de la part de la popula- 
tion, ils font pleuvoir les amendes sur les communes, ex. 
Ferbinti, injustement frappé. Le préfet d'Ilfov ajoute 
que un juif, Gutmann, de sa propre autorité a enlevé les 
charrues distribuées par lui à Golesteanu. Le préfet consi- 
dère très dangereux le système d'armer la population 
contre «les Bulgares», un grand nombre de villages étant, eu 
Ilfov, peuplés de Bulgares. 

— Signe des temps: les Bulgares ont evaqué le «home». 
installé par eux et Capşa rouvre ses portes! 

— Les journaux donnent le texte de la note autrichienne 
demandant l'armistice et offrant la paix sur base du pro- 
gramme Wilson—14 points de son message au Congrès du 8 
janvier 1918, complétés par deux discours dont celui du 97 
septembre. — La note autrichienne est transmise par Stock-: 
holm à Wilson. La note allemande, à peu près identique, 
postérieure, est envoyée par le chanchelier Max de Baden au 
gouvernement suisse pour être transmise à Wilson. s 


NOTE POLITICE — 1918 5] 


concomitent apare şi declaratiunea noului guvern ger- 
man, declarând Alsacia-Lorena ca Stat federal autonom. 
— Horstmann spune că se vor mulţumi chiar cu un re- 
ferendum, şi că tratatele încheiate nu pot fi privite ca 
o piedică pentru pace. (Deci admiterea revizuirei even- 
tuale). 

— Examinarea tuturor conventiunilor relative la 
ratificare cere o muncă încordată. Stau toată ziua cu 
Antipa, Arion, Marian, studiind chestiunea C. F. R. 
ete., şi cer amânarea, conferinţei ce trebuia să aibă loc 
mâine pentru vagoanele germane. 

— Mi se telegrafiază că Saint-Aulaire şi Barclay 
au depus cărţile lor la închisoarea în care A. Constan- 
tinescu à fost depus Vineri. 

24 Sept, (7 Oct.). — De vreme, dimineaţa, Horstmann, 
cara aşteaptă în salon... foarte neliniștit. Dacă am amâ- 
nat eonferinţa, înseamnă că nu mai vreau să ratifice. 
Pacea va fi refăcută e mai mult ca sigur, dar se poate 
distruge tot lucrul făcut de atâta vreme? Germania 
învinsă rămâne ori cum un Stat mare: se poate să ne 
——————————…— _°û  .…———— 

D'une façon concomitante apparaît aussi la déclaration 
du nouveau gouvernement allemand, déclarant entre autres 
que l’Alsace-Lorraine est déclarée Etat fédéral autonome. — 
Horstmann dit qu’on se contentera même d'un référendum!— 
et que les traités déjà conclus ne peuvent être considérés 
comme un empêchement pour la paix.— (Donc révision even- 
tuelle admise). | 

— Le travail d'examen de toutes les conventions relati- 
ves à la ratification demandent un travail intense. J'y em- 
ploie toute la journée avec Antipa, Marian, C. Arion, les 
chemins de fer, ete., — je demande l’ajournement de la con- 
férence que nous devions avoir demain matin pour les wa- 
gons allemands. , 
`~ — On me télégraphie que St.-Aulaire et Barclay ont été 
déposer leurs cartes à la prison où Al. Constantinescu a été 
écroué vendredi. 

24 septembre (7 oct). — De bonne heure Horstmann, qui 
m'attend au salon... très inquiet. Si Jai remis la conférence, 
c'est que je ne veux plus ratifier. La paix sera revisée, c'est 
plus que certain, mais peut-on détruire tout le travail fait 
depuis si longtemps? L'Allemagne vaincue reste néamoins 
un grand Etat: peut-on à tout jamais se mettre au nombre 











52 NOTE POLITICE — 1918 


asezäm pentru totdeauna printre inimicii ei? Ii e frică, 
că Arion şi cu mine fiind lipsă, să nu fie dăscălit Re- 
geje şi Moldova să facă vreo prostie. — Jl linistes, 
dar îi spun îndată că sunt fără putere, dacă nu se curmă 
chestiunea Dobrogei şi că trebue, în afară de celelalte 
chestiuni pendinte, să se reguleze aceea a petrolului re- 
fuzat populaţiunei, şi să se fixeze durata ocupatiunei. 
H. spune că vor pieri până la umul, dar nu se va, 
lăsa, România, dacă ea se declară vrăşmaşă. — Ii repet 
că nu e nimic de făcut, deşi ţara a fost tratată fără ge- 
nerozitate. — In toate, el este de o culantä extraordi- 
narà! In mod retrospectiv : greşeala mare de a nu se fi 
făcut pacea când eram în culmea victoriilor noastre, 
primăvara aceasta, dar totdeauna din cauza «Alt- 
Deutsch», cari voiau cucerirea pământului. Din Rusia 
nu se va pästra nimic: politica noastră în viitor este 
să ne punem bine cu ea. (Hentsch altădată îmi spusese : 
ce greşală că ne-am certat cu Rusia ; am fi trebuit, în 
mod natural, să mergem cu ea)... 

Vorbim iar de Dobrogea: A fost la Demblin pen- 
tru a grăbi solutiunea si dela Berlin s'a vorbit la Viena 





de ses ennemis? Il a penr que Arion e{ moi absents, on ne 
circonvienne le Roi et que la Moldavie ne fasse une bêtise. 
— Je le rassure, mais jindique de suite que je suis sans force 
si, on ne tranche pas la question de la Dobrogea et que l’on 
doit, en dehors des autres questions pendantes, régler le pê- 
trole qu'on refuse à la population et fixer la durée maxima 
de l'occupation. — Horstmann insiste qu'on se fera tuer jus- 
qwan dernier homme, mais qu'on ne lâchera pas la Roumanie 
si elle se déclare ennemie. — Je Jui répète qu’il n'y a rien à 
craindre, malgré qu’on l’ait traitée sans générosité. — I] y est 
eu tout d'une coulance extraordinaire! 

Retrospectivement: grande faute de n'avoir pas fait la 
paix quand nous étions à l’apogée de nos victoires, au prin- 
temps de cette année, mais toujours ces «AJt-Deutsch» qui 
voulaient la conquête de la terre. On ne gardera vien de la 
pour accélerer la solution et Berlin a causé avec Vienne pour 
Russie: notre politique future c’est de bien nous mettre avee 
elle. (Hentsch, dans le temps m'avait dit: qu’elle faute de 
nous être brouillés avec la Russie; nous aurions dûs natu- 
rellement marcher avec eux...). 

— Nous recausons de la Dobrogea: Il a été chez Demblin 
pour accélerex la solution et Berlin a cansé avec Vienue pour 


NOTE POLITICE — 1918 53 


pentru a se face presiune. «Forma e greu de găsit, căci 
nu suntem încă în războiu cu Bulgaria, devenită neutră». 
— Eu: Desigur Austriei îi e frică să creeze un precedent 
din cauza graniţelor cu România... — El: Noi vam 
susținut totdeauna în această chestiune. În ce priveşte 
propunerile de armistițiu, a trebuit, să urmăm “Austria, 
altminteri era defectiunea unui aliat şi pierdeam şi 
Turcia. Horstmann manifestă dorinţa de a găsi ceva. 
pentru a angaja în mod public, în beneficiul guvernului 
meu, chestiunea Dobrogei. Trebuie tăiat drumul Brätic- 
nilor fără de eare va fi războiu pentru totdeauna cu Ger- 
mania. 

— Primese în sfârşit 'eifrul şi pot să citese tele- 
grama pe care Regele mi-a: trimis-o Sâmbătă seara. — 
Imi cere punerea în libertate a lui Constantinescu pen- 
tru 1- Octombre s. v. şi «să evitati nu numai ori ce an- 
gajament nou. dar si ori ce negociere relativ Ja modifi- 
tări ale clauzelor tratatului deja încheiat, care, în situa- 
ţia excesiv de frământată a orei prezente, rămâne singu- 
ra bază sigură pentru relatiunile noastre cu Puterile Cen- 
trale, fără riscul de a creia pentru ziua de astăzi sau de 
mâine noi dificultăţi cu alte puteri». — (Regelui de si- 





faire pression. «La forme est difficile à trouver, car ou n'est 
‘pas encore en guerre avec la Bulgarie, devenue neutre». — 
Moi: «Evidemment, l’Antriche a peur de créer un précédent, 
frapport à ces frontières roumaines...» — Lui: «Nous vous 
avons toujours soutenus dans cette question. — Pour les pre- 
position armistice, nous avons dû suivre l'Autriche; sans 
cela c'était la défection de l’allié et nous perdions aussi la 
Turquie». — Il manifeste le désir de trouver quelque chose 
pour engager publiquement, au bénéfice demon gou- 
vernement, la question de la Dobrogea. On doit barrer la 
route aux Bratianu, sans quoi c'est la guerre À tout jamais 
avec l'Allemagne. 

— Je reçois enfin mon chiffre et puis lire le télégramme 
que le Roi m'a envoyé samedi soir. Il me demande Ja mise 
en liberté de Constantinescu pour le l-er octobre et: «Să e- 
vitati nu numai orice angâjament nou, dar şi ori şi ce ne- 
gociere relativ la modificări ale clauzelor tratatului deja în- 
cheiat, care, în situatiunea excesiv de frământată a orei pre- 
zente, rămâne singura bază sigură pentru relatiunile noastre 
cu Puterile Centrale, fără riscul de a crea pentru ziua de 
astăzi sau de mâine noui dificultăţi cu alte puteri». 


54 NOTE POLITICE — 1918 


gur îi e frică ca să nu inchei o alianţă! Mă crade tot 
aşa de orb ca Brătianu...) , 

— Horstmann vine iar la 6 ore. — A avut o lungă 
convorbire cu Arion, care a insistat mult asupra Dobro- 
gei. Ar vrea să ajungă la ceva, dar nu ştie cum: Să facă 
Brandenstein o declaraţie Regelui? Să se facă astfel în 
cât această declaraţie să fie cunoscută de oamenii po- 
litici? Să declare Brandenstein că nu se poate schimba. 
guvernul Marghiloman, căruia singur i-s'ar face această 
declaratiune? — Arion a: primit declaratiunea; eu însă îi 
spun lămurit că lucrul acesta e cu neputinţă: chestiune in- 
ternă în care n'are cine să intervină. Pentru fondul însuşi 
chestiunei, spun : Dv. primiţi în principiu ca tratatul din 
Bucureşti să poată fi modificat în partea teritorială; 
Bulgaria nu ratificä, dar sunteţi trei cari ratificaţi şi 
cari n’ati luat Dobrogea de cât pentru Bulgaria; de- 
clarati dar că renuntati la ea; îmi ajunge o declaraţie 
de guvernământ. — Horstmann: Dar ceia ce vam făcut 
alaltăeri este o declaraţie de guvernământ. Dar Regele? 
V'a telegrafiat ; s'ar putea şti ce ?—Eu : Nimic mai uşor. 
— Şi-i citesc telegrama.—Horstmann e aproape nebun de 


— (Le Roi évidemment a peur que je ne conclue une al- 
liance. ]l me croit aussi aveugle que Bratiann....). 

— Horstmann revient vers 6 b. Il a eu un long entretien 
avec Arion, qui a beaucoup insisté sur la Dobrogea. Il vou- 
drait aboutir et ne sait comment : que Brandenstein fasse 
une déclaration au Roi? Qu'on s’arrage à ce que cette dé- 
claratiou soit connue des hommes politiques? Que Branden- 
stein déclare que l’on ne peut changer le gouvernement Mar- 
ghiloman, à qui seulement on fera cette déclaration? Ariona 
accepté cette déclaration. Je déclare net que ceci est impossi- 
ble: une question intérieure dans laquelle il n’ont pas à in- 
tervenir. Pour le fond même, je dis: «Vous acceptez en prin- 
cipe que le traité de Bucarest puisse être modifié dans sa 
partie territoriale; la Bulgarie ne ratifie pas; vous êtes trois 
qui ratifiez et qui n’avez pris la Dobrogea que pour la Bul- 
garie; déclarez que vous y renoncez ; il me suffira d’une «dé- 
elaration de gouvernement». — Horstmann: «Maïs celle que 
je vous ait faite avant-hier est une déclaration de gouverne- 
ment», — Toujours Horstmann: «Et le Roi? Il vous a télé- 


NOTE POLITICE — 1918 55 


bucurie: «Dar ce lucru înţelept! Am să o spun la Berlin. 
Regele e într'adevăr un înţelept...» — Eu: V'am spus 
totdeauna că nu mai umblă după aventuri şi că e un 
om de treabă. — Horstmann a plecat ca un om căruia 
i s'a ridicat o mare greutate depe conştiinţă. 

El a spus secretarilor: nimeni nu crede că armis- 
titiul va fi primit; se va cere evacuarea Franţei, ceia 
ce nu se poate, iar războiul va merge înainte. 

Pentru evacuarea Bucureştiului, Horstmann ar voi 
să amâne soluţiunea. Ii repet că la 15 Noembre sunt de- 
misionat, dacă Bucureştiul nu e evacuat. Va telegrafia 
îndată. — «Pe scurt, zice el, dacă anunţaţi tärei că 
Dobrogea vi se înapoiază, că ţara va fi evacuată la 
pacea generală şi că înainte de 15 Noembrie capitala 
va fi liberă, va fi un mare succes». 

25 Sept. (8 Oct). — Demblin vine numai ca să-mi spue 
că avem declaratiunea germană. Ar trebui să ne multu- 
mim cu ea. Burian declară că atât timp cât situaţia mi- 
litară cu Bulgaria nu va fi regulată, nu poate să ia o 


grafié — est-ce possible de savoir quoi?» — Moi: «Rien de 
plus facile» et je lui lis le télégramme. — Il est presque fou 
de joie: «Mais comme c'est sage! Je vais le dire à Berlin. Le 
Roi est alors réellement un sage». — Moi: «Je vous ai tou- 
jours répété qu'il ne cherchait plus d'aventure et que c'était 
un honnête homme». — Horstmann est parti de lair d'un 
homme à qui on a enlevé un grand poids de sur la con- 
science. 

— Il a dit aux secrétaires: Personne ne croit que larmis- 
tice soit accepté ; on demandera l'évacuation de la France et 
cela ne se peut pas; la guerre continuera encore. 

— Pour l'évacuation de Bucarest, Horstmann voudrait 
remettre la solution à plus tard. Je lui repete que le 15 no- 
vembre je suis démisionnaire si Bucarest n'est pas évacué. 
IL télégraphiera alors de suite. «Bref — dit-il — si vous an- 
noncez au pays que la Dobrogea vous revient, que le pays 
sera évacué à la paix générale, qu'avant le 15 novembre la 
capitale sera libre, ce sera un grand suecès!». 

25 septembre (8 oct.).— Demblin, Il vient à seule fin de me 
dire que nous avons la déclaration allemande. On devrait s’en 
contenter. Le comte Burian déclare que tant que la situation 
militaire avec la Bulgarie ne sera pas réglée, il ne peut prendre 


56 NOTE POLITICE : 1918 


dispoziţie privitoare la Dobrogea, pentru a nu-şi creia 
greutăţi. (E vorba oare de tratatul secret. cu Bulgaria, 
de eare se vorbeşte de mai mult timp? Sau vechea poli- 
tică dela 1913 de a se favoriza totdeauna Bulgaria? Mi-a- 
due aminte cât de mult sustinuse Burian pe Radosla- 
voff în pretentiunile sale ridicole asupra insulelor Du- 
nărei !). 

Spun liniştit: Cum voiţi. Am făcut totul ra să vă 
deschid ochii. Dobrogea este un condominium de patru: 
cei trei aliaţi abandonează sferturile lor; Bulgaria păs- 
trând, după propunerea mea, ceace i sa luat în 1913, 
îşi are sfertul ei liber. Germanii si Austriacii urmează 
să o ocupe, cum ocupă şi ţara românească, iar noi insta- 
lăm administraţia ivilă, hrănim populaţia, ete. 

— Colonelul von Kontz şi Czurezin vin să mă în- 
trebe dacă sunt mulţumit de învoiala propusă pentru 
Transilväneni. Le spun că voi referi Consiliului. 

— Toată ziua trecută în conferinţe cu comisiunile 
germane. Pe la 7 jum. soseşte Horstmann. El cunoaşte 
comunicarea lui Demblin; îi expun şi lui părăsirea a 
trei pătrimi din toată Dobrogea, ceea ce nu poate să 


une disposition au sujet de la Dobrogea pour ne pas se créer 
des difficultés. (Est-ce le traité secret avec la Bulgarie dont 
on parle depuis longtemps? Est-ce la vieille politique de 1913 
de toujours favoriser la Bulgarie? Je me rappelle combien 
Burian avait soutenu Radoslavoff dans ses prétentions ri- 
dicules sur les îles du Danubel).'— Je dis tranquillement: 
«Ce sera comme on voudra. J'ai fait mon possible pour ouvrir 
les yeux. La Dobrogea est un condominium à quatre: les 
trois alliés abandonnent leurs #; la Bulgarie gardant, selon 
mon offre, ce qui Ini a été pris en 1913, a justement son % 
sauf. Les Allemands et les Autrichiens continuent de l’occu- 
per comme ils occupent la Valachie et nous y établissons no 
tre administration civile, nous nourrissons la population, ete.». 

— Le colonel von Kontz et Czurezin viennent me de- 
mander si je suis content de l’arrangement proposé pour les 
Transylvains. Je vais en réfèrer au Conseil, — leur dis-je. 

- Toute la journée ayant passé en conférences avec les 
commissions allemandes, — vers 7% arrive Horstmann. Il 
connaît la communieation de Demblin. Je lui expose, à lui 
aussi, l'abandon de 4 de toute la Dobrogea, ce qui ne peut 
alarmer les Bulgares... 


NOTE POLITICE — 1918 57 


alarmeze pe Bulgari. — «Toate acestea sunt greu de 
aranjat, spune el, dar ar fi altceva de făcut: să renun- 
țaţi lămurit. la Transilvania, la nevoie cerând o autono- 
mie locală. Acest lucru va permite stabilirea unei politici 
serioase pe viitor; în schimb cereţi Dobrogea şi grani- 
tele 'Transilvaniei, acordând numai rectificarea strate- 
gică propusă de Mackensen. Va fi un lucru bun şi se- 
rios. Austriacii se vor lăsa greu, dar trebuie să pri- 
mească. — Şi Basarabia va fi mai întărită». — Eu: Mă 
voi înţelege cu Regele, — In opt zile puteţi avea totul şi 
putin vă va păsa de soarta războiului». — Şi apoi Horst- 
mann adaogă: Dacă războiul se apropie de graniţele 


dv. — Dunărea —, sunteţi în stare să apärati țara, Do- 
brogea ? — Eu : Desigur, cu munitiile pe eare ni le veţi 
procura. — Fortsmann : Voi veni mâine cu Schwartz- 
koppen. 


Aflasem prin Felid că sovietele denunţaseră pacea 
dela Brest-Litowsk şi pun în mod inocent întrebarea: «Nu 
vă, temeti de nimik din spre partea rusească?» — «Nu. 
Sovictele sunt liniștite ; poporul le urmează». — «Dar 
E E E 


«Tout cela et bien difficile à arranger—fait-il, — mais il 
y aurait autre chose à faire: rehoncez nettement à la Tran- 
sylvanie, au besoin en demandant une autonomie locale: cela 
arrangera lavenir et permettra d'assoir une politique sc- 
rieuse d'avenir; en échange, demandez la Dobrogea et les 
frontières de Transylvanie, en accordant seulement la 
rectification stratégique proposée par Mackensen. Ce 
sera carré, sérieux. Les Autrichiens se feront tirer l’oreille, 
mais ils doivent accepter».—«ÆEt ça consolidera votre Bessu- 
iabie»—Moi: «Je vais m'entendre avec le Roi. En 8 jours vous 
pouvez tout avoir et vous vous moquez ensuite de l’issue de 
la guerre». 

— Plus loin: «Si la guerre approche de vos frontières — 
le Danube, — êtes-vous en état de défendre votre pays, la Do- 


brogea ?...» Moi : «Certainement, avec les munitions que 
vous fourniriez.) «Je viendrai demain avee Schwartz- 
koppen». 


— Je venais d'apprendre par le journaliste Feld que les 
Soviets avaient dénoncé la paix de Brest-Litowsk et je pose 
înnocemment la question: «Vous ne craignez rien du côté 
russe?» — «Non. Les Soviets se tiennent. Le peuple les suit». 


58 -NOTE POLITICE — 1918 


dacă vă denunță tratatul î» — «Au făcut-o deja, decla- 
rând că nu primese nimic dela Antantă; ne vom înte- 
lege cu ei. Nu vrem să luăm nimic dela Rusia». 

„26 Sept. (9 Oct.) Colonelul Randa e desemnat ca pleni- 
potentiar militar al Austriei la Iaşi. A venit să-mi ceară, 
agreiarea, pe care am dat-o. Nu vrea să fie introdus de 
Demblin şi, cum nu depinde de O. K. M, fine ca no- 
tificarea să ‘fie militară austriacă. 

— Schwartzkoppen ‘eu Horstmann. Foarte culanti 
pentru regularea diferitelor chestiuni, mai ales expro- 
prierile C. F. R.. petrolul necesar ţării, contracte, ete. 
Apoi: «Aşi dori să vorbese de chestiuni militare. Nu se 
ştib ce va face Antanta: poate să meargă asupra Ser- 
biei,  Constantinopolului sau la Dunăre pentru a 
ajunge la petroluri. Primele ipoteze nu ne privesc; a 
treia ne interesează de aproape. Deci teatru de războiu 
România. Dacă vă dăm Dobrogea, vă veţi apăra ţara? 
Eventual ‘ aveți’ destule forte, fără a le aduce 
din Basarabia, căci aceasta nu prea trebuie lăsată fără, 


— «Mais s'ils dénoncent votre traité?» — «Ils Pont déjà fait 
en déclarant qu'il n’acceptent rien de l’Entente; nous nous 
arrangeons avec eux. Nous ne voulons rien prendre à la 
Russie» 

26 septembre (9 oct.)— Le colonel Randa est désigné 
comme plénipotentiaire militaire à Iassy. Il est venu me de- 
mander l’agrément que j'ai donné. Il ne veut pas être intro- 
duit par Demblin et comme il ne dépend pas de lO. K. M. 
il tient à ce que la notification soit militaire autrichienne 

— Sehwartzkoppen avec Horstmann : très coulants pour 
régler diverses questions, notamment les expropriations des 
chemins de fer, le pétrole nécessaire au pays, le eontrat 
Brinck. 

Puis: «Je voudrais causer de questions militaires. On 
ne sait ce que fera l'Entente: elle peut marcher sur ja Serbie. 
ou sur Constantinople, ou sur le Danube pour nous atteindre 
dans les pâtroles, Les deux premières hypothèses ne nous re- 
gardent pas; la troisième nous intéresse au vif. Dona théâ- 
tre de guerre la Roumanie. Si nous vous donnons la Dobro- 
gea, défendriez-vous votre pays? Eventuellement avez-vous 
assez de forces sans dégarnir la Bessarabie, car il ne faut 
pas trop la dégarnir?»—(Tout le sens de la conversation est 


NOTE POLITICE — 1918 59 


trupe?» — (Tot sensul convorbirei este că ni se va res- 
titui şi fruntariile dela nord). «Ce garantie avem că nu 
vă veţi întoarce contra noastră ?» — Eu : Desigur cuvân- 
tul meu nu ajunge, şi trebue să vorbese cu Regele». 

Schwartzkoppen confirmă propriile mele rapoarte, 
tă Bulgarii au în nordul Dobrogei patru reg. de infan- 
terie, două de: cavalerie, unul de artilerie. Schwartz- 
koppen pare îngrijat de mişcările de trupe pe care le-am 
face pe graniţa Dobrogei. — Ii spun lămurit nu. 

— Un gazetar, Zoltan v. Franyo, dela Biroul de 
presă austro-ungar, îmi pune câteva chestiuni, de formă, 
spre a ajunge. la declaraţia că va lucra la restituirea, 
neîntârziată a frontierelor... 

—Demblin: Intâi o scrisoare prin care Burian de- 
clară că e gata să intervină pentru evacuarea Bucures- 
tilor şi că nu va întârzia să mă puie în curent cu re- 
zultatul. Al doilea pentru Dobrogea: situaţia se va lă- 
muri cu Bulgaria, dar trebue o garanţie că, dacă dân- 
du-ne-o nouă, Bulgarii sar întoarce contra lor, noi 
nu-i vom ataca. 


‘qu’on nous restitue aussi les frontières Nord). «Quelle 
garantie avons-nous que vous ne vous tournerez par contre 
nous?» — Moi: «Evidemment, ma parole ne suffit pas et il 
faut que je cause avec le Roi». 

Sehwartzkoppen confirme mes propres rapports; que les 
Bulgares ont dans le Nord de la Dobrogea quatre régiments 
d'infanterie, deux de cavalerie, un régiment d’artillerie. 

Schwartzkoppen, inquiet des mouvements de troupes que 
nous ferions sur frontières de Dobrogea. Je lui dis carré- 
ment non. 

— Un journaliste, Zoltan von Franyo, «Vertreter» du 
Bureau de la Presse austro-hongroise, me pose quelques 
questions, pour la forme, afin d'arriver à la déclaration qu'il 
va travailler à ce qu’on nous rende de suite nos frontières. 

-— Demblin: 1) Une lettre par laquelle Burian déclare être 
prêt à intervenir pour l'évacuation de Bucarest et qu'il ne 
manquera pas de me mettre au courant du résultat obtenu 
dès que faire se pourra ; 2) Pour la Dobrogea, la situa- 
tion s’éclaireira en Bulgarie, mais il faut une garantie que 
si, en nous la donnant, les Bulgares se retournant contre eux, 
nous aussi nous ne les attaquerons pas. 


60 NOTE POLITICE — 1918 


— Reuter anunţă că pentru moment Antanta a 
concedat Bulgariei sudul Dobrogei până la linia conce- 
dată mai înainte de Germania. Care-este această linie ? 
Tusla-Cobadin ? — Mai sus, dealungul căii ferate? 
Ceea ce e sigur, e că în ajunul trecerei Bulgariei Ja ini- 
mic, 22 sau 23 Sept., Germania dăduse Bulgarilor' sudul 
Dobrogei până la această linie «des campsx.: Ultimul 
şantaj al lui Malinof, zice Horstmann. 

Admir încrederea germană. Ce dreptate aveam 
considerând pe Richthoffen ca îndârjit bulgarofil. 
Toată. lumea ştia că Gesoff trata la Berna; ei erau 
convinşi că frontul bulgar nu va mai ţine; şi totuşi mai 
fac încă un dar Bulgarilor ! — Intreb pe Demblin: De ce 
Waţi. trimis de atunci trupele pe care le adunaţi acum? 
= Nu credeam că va merge aşa de repede! 

La ora 6 jum., în momentul plecărei la Iaşi, Demblin 
foarte grăbit vine să mă vadă. Copiez declaraţia lui 
sub dictare: «Dacă România dă ọ declaraţie formală 
că urmează politica loială pe care a urmat-o până azi, 
Austro-Ungaria n’ar avea obiectiune de făcut ca Do- 





— Reuter annonce que pour le quart d'heure VEntente a 
concédé à la Bulgarie le Sud. de la Dobrogea jusqu'aux camps 
concédés antérieurement par l'Allemagne. Quelle est cette 
ligne? Tuzla-Cobadin? Plus haut le long de la voie ferrée? 
Toujours est-il que la veille du jour où la Bulgarie a passé 
à l'ennemi — 99-23 septembre — l'Allemagne a donné aux Bul- 
gares le Sud de la Dobrogea jusqu’à cette ligne «des camps». 
Le dernier chantage de Malinoff, — dit Horsimann. 

J'admire la candeur allemande. Comme j'avais raison de 
considérer Richthoffen comme âpre bulgaro-phile. Tout le 
monde savait que Gueschoff traitait à Berne; eux, ils étaient 
persuadés que le front bulgare ne tiendrait plus; et il font 
encore un cadeau aux Bulgares ! 

— Je demande à Demblin : «Pourquoi n’avez-vous pas 
envoyé dès lors les troupes que vous massez maintenant?» 
— «Nous ne croyions pas que ça irait si vite!». 

A 6% hb, au moment pour partir pour lassy. Demblin, 
très affairé, revient me voir. Déclaration que je copie sous 
dictée: «Si la Roumanie donne une déclaration formelle de 
suivre la politique loyale qu’elle a suivie jusqu’à ce jour, 
l’Autriche-Hongrie n'aurait pas d’objection à ce que la Do- 


NOTE POLITICE — 1918 6l 


brogea, în vechile ei limite şi atât timp cât e vorba de 
drepturile Austriei asupra ei, să se redea României 
la pacea generală». Această comunicare este confiden- 
tialä. — Demblin adaogă în mod naiv: Plecati cu trei 
lucruri: 1) Libertatea Märägestilor (surâd, căci nu sa 
făcut nimic; 2) Garantia de a fi ajutat spre a avea Bu- 
cureştiul; 3) Declaratiunile germane şi austriace pen- 
tru Dobrogea. Acum sunteţi tare. — Răspund însă 4 
Toate acestea cer să fie puse la punct. 

— Horstmann, aceiaşi oră. Îl rog să precizeze cuvin- 
tele lui Schwartzkoppen, pe care cunoașterea mea im- 
perfectă a, limbei germane le-a putut înţelege rău. Imi: 
spune, nici e] prea lămurit, că dacă intrăm în Dobrogea 
de sus, să nu turburăm trupele lor de etapă, care mai târ- 
ziu ar putea să ne cedeze locul. Dacă suntem atacați pe 
Dunăre, o vom apăra, chiar împreună, pentru ca răz- 
boiul să nu fie mutat pe pământul nostru. Pentru mo- 
hilizare, trebuie înțelegere cu Statul lor Major, pentru 
a nu ti disproportie între efective. In scurt, ei vor maj, 
brogea, dans les limites anciennes et tant qu'il s’agit de 
droits de l’Autriche-Hongrie sur elle, revienne à la Rouma- 
nie à la paix générale», Cette communication est confiden- 
telle. 

Demblin ajoute naïvement — (et c'était un programmé 
qu'il s'était tracé, car il ne ma pas laissé dire un mot pen- 
dant l’énumération qui suit): Vous partez avec trois choses: 
1) la liberté de Marasesti (je souris, cari il n’y a rien de fait); 
2) la garantie d’être aidé à avoir Bucarest; 3) les déclara- 
tions allemande et austro-hongroise pour Dobrogea, — vous 
voilà fort! — Je dis simplement: «Tout ceci demandera a être 
encore mis au point». 

Horsimann, — même heure. Je le prie de préciser les pa- 
roles de Schwartzkoppen, que ma connaissance insuffisante 
de la langue allemande peut avoir mal comprises. Îl me dit 
— pas très clairement non plus — que si nous entrons en 
Dobrogea du Nord, nous ne bouseulions pas leurs troupes 
d'étapes, qui plus tard pourront nous céder le place. Si on 
en arrive à être attaqués sur le Danube, mous le défendriong, 
ensemble s’il le faut, pour que la guerre ne soit pas trauspor- 
tée sur notre territoire. Pour ce que nous mobiliserions, îl 
faudrait s'entendre avec leur Etat-Major pour ne mettre sur 
pied que du monde qui ne soit pas trop disproportionné avec 


62 NOTE POLITICE — 1918 


ales o garanţie că nu ne vom arunca, asupra lor. El 
adaogă că Turcilor le merge foarte prost în Asia și că 
s'ar putea ca ei să facă pace, 

—- Mitilineu se întoarce dela Iaşi. Antanta se agită 
pentru ca România să nu primească nimic. Dar decla- 
raţiunea, Reuter, transmisă în Moldova cum că Antanta 
a recunoscut Bulgariei Dobrogea de sud, îngrijește mult 
pe toţi. St.-Aulaire a telegrafiat îndată la Paris pentru a 
şti dacă poate să desmintä, însă n'a primit răspuns. 

Francezii au fost întrebaţi : Dar Transilvania ? De 
Flers a răspuns în mod, evasiv că poate vom avea ceva 
în Bucovina... 

— Telegrame anunţă că în spre Akerman, după ple- 
carea trupelor austriace, populatiunes atacă, detaşamen- 
tele rămase. La Odessa se pun mitraliere în cartierele. 
nesigure. Pretutindeni mare nelinişte, mai ales de când 
Austriacii nu lasă decât cu greu să treacă lumea în 
Ucraina. 

27 Sept. (10 Oct.). — Iaşi. — Sosese pentru parastasul 
Regelui Carol, la care va lua parte toată familia regală. 








leurs effectifs. En resume et surtout une garantie que nous 
ne nous jetterions pas sur eux. Horstmann ajoute que ca va 
très mal pour les Tures en Asie et qu’il se pourrait qu'il fis- 
sent la paix. 

Mitilineu revient de Îassy. L’Entente s'agite pour que la 
Roumanie n'accepte rien. Mais la déclaration Reuter, trans- 
mise en Moldavie, que Entente a reconnu à la Bulgarie la 
Dobrogea du Sud jusqu'à la voie ferrée, a beaucoup inquiété. 
St. Aulaire a télégraphié de suite à Paris, pour savoir s’il 
peut démentir et n’a pas reçu de réponse. 

On a demandé aux Français: «Et la Transylvanie»? Mr. 
de Flers a répondu évasivement qu’on aura peut-être quelque 
chose en Bucovine... 

— Des telegrammes annoncent que du côté d'Ackermaunu, 
après le départ des troupes autrichiennes, la population atta- 
que les détachements qui son restés. À Odessa on place des 
mitrailleuses dans les quartiers inquiétants. Grande inquistu- 
de partout, surtout depuis que les Aurichiens ne laissent 
plus que très difficilement passer du monde en Ukraine, 

27 septembre (10 octobre), — Jassy. — J'arrive pour le 
requiem du Roi Carol, auquel va assister toute la famille 


NOTE POLITICE — 1918 63 


Arion mă. pune În curent cu lucrările Antantei: Să pu 
primim nimiç dela Germania, Agentul cel mai activ este 
Mişu, care nu se mai deslipeste dela Palat. Cât despre 
Rege, ratificare, însă fără grabă, 

— Räspunisul era cunoscut : Armistițiul îndoelnie 
dacă nu se evacuează mai înainte teritoriile ocupate ale 
«Agociaţilor». — Regele spera mult că vom intra în 
clauza evacuărei. Nu e de gândit la aceasta, după textul 
dat de Lyon. Două alte puncte, foarte viclene : 1) Gu- 
vernul imperial primeste cele 14 puncte ale lui Wilson, 
rămânând sä se discute numai detaliile? — 2) Guvernul 
imperial vorbeşte numai în numele autorităţilor consti- 
tuite ale Imperiului care au condus războiul ? 

— La Cameră se pune chestiunea vizitei celor doi 
miniştri ai Antantei lui A, Constantinescu, la închisoare. 
Arion răspunde că, în urma explicărilor cerute, a con- 
statat că era un demers personal. excluzând oficiali- 
tatea. «Fiecare e liber să aibă prietenii ce vrea» — a, 
adăogat el. 

„— Cu Regele vorbese numai de propunerile aduse 
dela, Bucureşti. «E momentul să alegem politica noastră, 





royale. Arion me fait part.du travail de PEntente: ne rien 
accepter de l'Allemagne. L'agent le plus actif est Mişu, qui 
ne décolle pas du Palais Royal. Quand au Roi, ratification. 
majs sans se presser, 

— La réponse est ce qu’on savait: armistice douteux si 
on n'6vacue pas auparavant les territoires occupés des «asso- 
ciés». — Le Roi espérait beaucoup que nous entrerions dans 
la clause d'évacuation. Il n'y a pas à y songer d'après le texte 
que donne Lyon. Deux autres points très rusés : 1) Le gou- 
vernement impérial accepte-t-il les 14 points, restant à discu- 
ter les détails seulement? 2) Le gouvernement impérial parle- 
t-il au nom seul des autorités constituées de l’Empire qui ont 
conduit la guerre? 

— À la Chambre on pose question au sujet de la visite 
des deux ministres de J’Entente à la prison pour Alexandre 
Constantinescu. Arion répond, qu'après avoir demandé des ex- 
plications, îl a constaté que c'était une démarche personnelle 
excluant l’officialité. «Chacun est libre d’avoir les amis qu’il 
veut», a-t-il ajouté. 

— Chez le Roi nous causons exclusivement des proposi- 
tions rapportées de Bucarest. «C'est 'le moment de choisir 


64 NOTE POLITICE — 1928 


spun M. S. Cum fn viitor nu vom putea, prin situaţia 
noastră geografică, să nu depindem de Europa centrală, 
ne e mai uşor să decidem» — Regele recunoaşte că situa- 
tiunea geografică ne leagă de centru; că încă dela înce- 
putul războiului, aceasta a fost cauza care a condus gu- 
vernul său a nu primi să intre în Liga de boicot, contra 
Germaniei ; dar Regele nu-și dă tot gândul pe faţă. 
Discutäm şansele pentru Transilvania şi citim îm- 
preună cele 14 puncte ale lui Wilson: paragraful 10 e 
lămurit; el stipulează o autonomie pentru diferitele po- 
pulaţii din „Austria. Regele erede că se află ceva, din 
care se poate trage ò speranţă, «în cele cinci puncte din- 
trun alt program sau discurs» (1). Regele le caută, dar 
nu găseşte nimic. (Am verificat în urmă discursul din 
12 Februarie 1918: are două paragrafe care, după mine, 
mai mult confirmă decât infirmă coneluziile de scos din 
art. 10). Propun Regelui să reflecteze asupra tuturor aces- 
tor puncte, asupra cărora îi voi remite un memoriu. Rege- 
le primeşte ; va relua convorbirea la întoarcerea dela Bi- 
caz, unde vrea, să se ducă pentru ziua de naştere a Prin- 
tesei Elisabeta. Regele cere să se încetineze ratificavea. 





notre politique — dis-je à Sa Majesté. — Comme dans lave- 
nir nous ne pouvons pas, par notre situation géographique, 
ne pas dépendre de l'Europe Centrale, il nous est plus facile 
de décider». Le Roi reconnaît que la situation géographique 
nous relie au centre; que même au début de la guerre elle a 
amené son gouvernement à ne pas accepter d'entrer dans la 
ligue du boycott contre l'Allemagne; mais le Roi ne se 
livre pas. — Nous discutons les chances sur la Transylvanie 
et nous lisons ensemble les 14 points de Wilson; le paragraphe 
10 est clair; il stipule une autonomie en faveur des différentes 
populations de }’Autriche-Hougrie, Le Roi croit qu’il y a quel- 
que chose dont on puisse tirer un espoir «dans les cinq 
points d'un autre programme ou discours» (3). Le Roi les 
cherche et ne trouve rien. (Vérifié depuis: le discours du 12 
février 1918 a deux paragraphes qui, à mon avis, confirment 
plutôt qu’ils n'infirment la conclusion à tirer de l’article 10 
des 14 points Wilson). 

— Je propose au Roi de réflechir sur tous ces points, sur 
lesquels je vais lui remettre un mémoire écrit. Le Roi accepte; 
il reprendra conversation à son retour de Bicaz, où il compte 
aller fêter le jour de naissance de la princesse Elisabeth. 

— Le Roi demande qu’on ralentisse la ratification. 


NOTE POLITICE — 1918 65 


28 Sept. (11 Oct). — Depeşă dela Calafeteanu: la 
Sulina, Antanta anunţă apropiata sosire a vaselor a- 
liatilor ; cei doi Turci din Comisiune comunică că Tur- 
cia va face pace; Austriacii strâng tot şi se pregătesc 
de plecare, 

Instrucţiile mele: Suntem ţară neutră; toate bas- 
timentele de război au dreptul să acosteze, dând ono- 
rurile ; să nu se admită acte contra suveranităţii natio- 
nale şi la nevoie să se protesteze. 

29 Sept. (12 Oct). — După dorinţa lui, văd pe Rege şi 
mă, scuz că nu i-am adus încă nota mea, fiind! ocupat 
toată ziua cu. interpelarea lui Victor Miclescu în afa- 
cerea colonelului Stere si asasinatul celor patru evrei 
din Odessa. 

Convorbire în care Regele admite că nu mai e spe- 
rantàä pentru Transilvania. Totuşi nimic formal ca ex- 
primare a acestei renuntäri ; din potrivă, mai mult apro- 
barea celor ce spun. 

Diseutăm nota germană, al cărei conţinut îl cunoas- 
te prin generalul Eremia şi eu prin I. Carp: Germanii 





28 septembre (11 octobre). — Dépêche de Calefeteanu: à 
Sulina l’Entente annonce la prochaine arrivée des bateaux 
des alliés; les deux Turcs de la Commission communiquent 
que la Turquie fait sa paix. — Les Autrichiens emballent 
tout et prennent leurs mesures de départ. 

Mes instructions: sommes pays neutre; tous les bâtiments 
de guerre ont le droit d’accoster en rendant les honneurs ; 
ne pas admettre d'actes contre la souveraineté nationale et 
protester au besoin. 

29 septembre (12 octobre). — Je vois sur sa demande le 
Roi et m'excuse de avoir pas porté encore ma note, ayant 
été pris toute la journée par Pinterpellation de Victor Mi- 
clescu dans l'affaire du colonel Sterea et l'assassinat des 
quatres juifs d'Odessa. 

Conversation dans laquelle le Roi admet qu'il n'y a plus 
d'espoir pour la Transylvanie. Rien de formel néamoins 
comme expression de ce renoncement; acquiscement plustôt 
À ce que je dis. 

— Nous discutons la note allemande dont il connaît la 
substance par le général Eremia et dont je connais le prin- 
cipe par Jean Carp; les Allemands acceptent d'évacuer le 


5* 


66 NOTE POLITICE — 1918 


primese să evacueze teritoriul ocupat. Dar în ce măsură 
Şi sub ce formă ? Tată ce nu se ştie. 

30 Sept. (13 Oct). — Colonelul de Brandenstein îmi 
comunică printr'o serisoare amabilă textul notei de răs- 
puns germană. Guvernul german nu numai că se îngri- 
jeste să justifice calitatea lui de reprezentant al poporu- 
lui german, dar primeşte &vacuarea în vederea armisti- 
fiului. El lasă pe seama prezidentului convocarea unei 
comisiuni mixte care să ia în comun măsurile de eva- 
cuare. E foarte categoric. 

De observat că Germania vorbeşte în numele ei şi 
în numele Austro-Ungariei. Nici un cuvânt de Turcia. 
Nu e deci nici o îndoială asupra defectiunei Turciei. 

— La Iaşi mare supărare a Antantei contra Ame- 
ricei, popor de «sales marchands». Arion a primit con- 
fidentele lui Barclay, ale lui Auriti şi în parte ale lui 
St.-Aulaire: să se ferească de America şi să nu intre 
în jocul ei., 

Pe sub mână, prin note în ziarele liberale şi prin 
buletine, legatiunea franceză protestează contra intentiu- 
nilor presupuse ale Antantei de a înapoia Dobrogea în- 
treagă României. Nimic oficial, dar lucru pe dedesupt. 


territoire occupé, Dans quelle mesure? sous quelle forme? 
Voilà ce que l’on ne sait pas. 

30 septembre (13 oct.).— Colonel de Brandenstein me com- 
munique avec lettre aimable le texte de la note responsive al- 
lemande. Le gouvernement allemand non seulement prend la 
peine de justifier sa qualité de représentant du peuple alle- 
mand, mais il accepte l'évacuation en vue de l'armistice. Il 
laisse à la charge du président de convoquer une commission 
mixte qui prenne en commun les arrangements pour l’éva- 
cuation. C'est très catégorique. Il est à remarquer que l'Alle- 
magne parle en son nom et au nom de l’Autriche-Hongrie. 
Pas un mot de la Turquie. Dane la défection de la Turquie ne 
fait pas de doute, 

— A Iassy grande colère de l’Entente contre l'Amérique, 
peuple de «sales marchands». Arion a reçu les confidences 
de Barclay, d'Auriti et un écho de celles de St. Aulaire: se 
défier de l'Amérique et ne pas entrer dans son jeu. En sous- 
mains, par des notes dans les journaux libéraux et surtout 
par ses petits bulletins, la légation de France proteste des in- 
tentions de l’Entente de rendre la Dobrogea entière à la Rou- 
manie. Rien d'officiel, mais travail en sourdine. 


NOTE POLITICE — 1918 67 


— Arion îmi citeşte două note, lungi, nu prea fe- 
ricite ca formă, şi pe care vrea să le transmită verbal 
lui Demblin şi lui Horstmann. O face în pumele său si 
al meu «ca plenipotenţiari la tratat». Nu vorbeşte ca 
guvern. Cam subtil ca formă ! Germanilor le pune ches- 
tiunea, Dobrogei, Austriacilor chestiunea frontierelor şi 
a statutului Românilor, 

Preocuparea lui este să nu părăsească puterea, fără 
să lase urme de politica noastră de revendicare, 

1/14 Octombre. — Trimit memoriul meu Regelui. 

— Gazetele germané precizează importanţa răspun- 
sului guvernului. Nu poate să fie vorba decât de eva- 
cuarea din Occident; în Orient guvernele vor aprecia 
că retragerea, trupelor de ocupaţie ar corespunde cu ri- 
dicarea zăgazelor anarhiei şi revoluţiei, care ar inun- 
da Europa. 

— Legaţiunea germană din Sofia şi un general de 
grad înalt au sosit Sâmbătă la Bucureşti. 

— Sârbii anunţă ocuparea Nişului. 

— Trupele austriace părăsesc în mare număr U- 
craina ; se face o concentrare mare în nordul Basara- 


Arion me lit deux notes, longues, peu heureuses comme 
forme, que dans la forme verbale il veut remettre à Demblin 
et à Horstmann. Il le fait en son nom et au mien «comme 
trlénipotentiaires au traité». Il ne parle pas comme gouver- 
nement. Un peu subtile comme formel Aux Allemands il pose 
la question de la Dobrogea; aux Autrichiens la question des 
frontières et du statut des Roumains, Sa préoccupation est de 
ne pas quitter le pouvoir sans avoir laissé traces de notre 
politique de revendications, 

1/14 octobre, — J'envoie par auto mon mémoire au Roi. 

— Les journaux allemands précisent la portée de la re- 
ponse du gouvernement, Il ne peut être question que de l’éva- 
cuation à l'Ouest; en Orient les gouvernements apprécieront 
que retirer les troupes d’occupation équivaudrait à lever 
les digues de l’anarchie et de la révolution qui inonderaient 
l'Europe. 

— La légation d'Allemagne à Sofia et un général de 
haut grade sont arrivés samedi à Bucarest, 

— Les Serbes aunoncent l'occupation de Nisch. 

— Les troupes autrichiennes quittent en grande nombre 
l'Ukraine: il se fait une concentration au Nord de la Bes- 


68 NOTE POLITICE — 1918 


biei, probabil pentru a apăra linia de retragere Ribniţa-— 
Ocnița. 

2/15 Octombre. — Sir George Barclay îmi face la ora: 
9 o vizită, sub pretext de a mă interesa la plângerea jo- 
keului Davison. De fapt, ca să-mi declare că telegrama 
Reuter e pusă la îndoială şi că Antanta îşi va ţine, de 
sigur, neatins cuvântul dat României. Pentru el înapoie-— 
rea Dobrogei întregi nu face nici o îndoială. 

Mă plâng de buletinele poligrafiate ale legaţiunei 
Frantei, care întreţine de geaba agitatiune. El nu ştie: 
nimic ; dar propune să aranjeze acest lucru, fără a mă 
pune în cauză. — Acest fapt îmi arată odată mai mult, 
că toată acțiunea de propagandă e în mâinile France- 
zilor, ca şi în timpul războiului. De altfel banda agita-- 
torilor e în plină activitate. Bänuesc că, această activi- 
tate a pricinuit telegrama primită de Brandenstein şi 
comunicată în mod secret colonelului Vasilescu, cum că 
nişte Macedoneni plătiţi de Antantă trebue să atenteze- 
la viaţa mea. 


— După dorinţa Sa, am văzut la ora 7 pe Rege, 


sarabie pour protéger vraisemblablement la ligne de retraite- 
Ribnita-Ocnita. 

2/15 octobre. — Sir Georges Barclay me fait à 9 h. une- 
visite sous prétexte de m'intâresser à la réclamation que le 
jockey Davison fait contre Luca Niculescu. Au fond, pour- 
me déclarer que l’on met en doute le télégramme de Reuter 
et que l’Entente gardera — sans doute — intacte sa parole 
envers la Roumanie. Pour lui, le retour de la Dobrogea en- 
tière ne fait pas de doute. Je me plains des bulletins poly- 
graphiés de la légation de France, qui entretient inutilement 
de l'agitation. Il les ignore. Il offre d'arranger cela sans me- 
mettre en cause, Ce trait m'indique une fois de plus que 
toute l’action de propagande est aux mains des Français, 
tout comme du temps de la guerre. D’ailleurs, la bande des. 
agitateurs est en pleine activité, 

Je suppose que cette activité a provoqué le télégramme 
reçu par Brandenstein et communiqué secrètement à Vasi- 
lescu que des Macédoniens soudoyés par l’'Entente doivent 
-attenter à ma vie. 

— J'ai vu sur son désir, à 7 heures, le Roi rentré de- 


NOTE POLITICE — 1918 69 


întors dela Bicaz. Regele îmi spune că a avut toată ziua 
„durere de cap şi că deabea s'a putut gândi la solutiunile 
-ce am propus. Şi imediat apoi: «O renunțare mărturisită 
la Transilvania, ar fi un blam pentru toată politica urma- 
tà». — Din schimbul nostru de vederi ar rezulta că for- 
-ma subsidiară a lui Demblin «politică loială», poate ar 
„conveni. Regele pune chestiunea: Dacă aliaţii tree prin 
Bulgaria sau prin Dardanele, ce ne facem? Cum în- 
“chidem drumul când avem o armată germană pe teri- 
toriul nostru ? — Am să pun chestiunea, zic Regelui, 
‘Si vom mai câştiga timp. — Regele încântat, îmi pune 
încă această întrebare: Dacă nu  ratificăm, ce se 
poate întâmpla? — Eu: Se va închide frontiera Mără- 
:şeşti, se va ocupa Basarabia de Nord, se vor stabili pe 
linia noastră Galati-Reni-Ackerman ; se va rechizitiona 
-tot în ţara ocupată şi totul va rămâne pe socoteala noa- 
'stră. — Regele cere să câştigăm timp : fiece ceas poate. 
să aducă o schimbare. 

— Arion, la rândul său, telegrafiază că ori ce în- 
târziere a ratificărei e considerată ca un act puţin ami- 


Bicaz. Le Roi me dit qu'il a été toute la journée souffrant 
de migraine et qu'il a à peine pu réflechir aux solutions 
proposées par moi. Mais, de suite: «Une renonciation avouée 
à la Transylvanie, Cest un blâme pour toute la politique 
suivie». (Je dois reconnaître que c’est assez difficile à ex- 
primer), De notre échange de vues, il résulterait que la forme 
-subsidiaire de Demblin: «politique loyale» conviendrait 
peut-être, 

Le Roi pose la question: Si les alliés passent par la 
Bulgarie ou par les Dardanelles, que devenons-nous s 
comment barrer le chemin quand il y a une armée alle- 
mande sur notre territoire? — Je vais poser la question 
—- dis-je au Roi—et ce sera encore du temps gagné. — Le 
Roi, enchanté, me pose à son tour cette question: Si nous 
ne ratifions pas, que peut-il nous arriver? — Moi: On fer- 
mera frontière Marasesti, on occupera Nord Bessarabie, on 
s'établira sur notre ligne Galatz-Reni-Ackermann, on re- 
quisitionnera tout dans le pays occupé et tout le train 
continue à nos frais, — Le Roi demande à ce que nous gag- 
nors du temps, chaque heure peut apporter son changement. 

— Arion, de son côté, télégraphie que tout retard de la 
ratification est considéré comme acte peu amical, mais ik 


70 NOTE POLITICE — 1918 


cal, .dar spune în telegrama sa că Horstmann a fägäduit 
o primire foarte favorabilă notei pe care o anuntäm 
pentru Dobrogea, graniţa, de munte şi revizuirea tratar 
tului de pace. Demblin e mai greoi. 

La Cameră, Cuza pune o chestiune transformată, îm 
interpelare : O telegramă a lui St. Aulaire, îngrijat de 
ştirea Reuter şi cerând guvernului său o desmintire, a 
fost predatä la Vaslui la 7 Octombre, dar n’a plecat decât. 
la, 14. — Arion, în lipsa mea, a crezut că este o manoperä 
a postului Vaslui; postul a dat scuze suficiente. Cuza 
ne-a acuzat de a fi reţinut depesa ca manevră politică. To- 
nu] general al interpelării: noi nu voim ca. Antanta să 
aibă ocazia, de a ne reînoi asigurările privitoare la Dobro- 
gea— Răspunsul meu ridică aclamaţiile Camerei şi Cuza 
amuţeşte. Teza mea: Reuter anunţă concedarea sudului 
Dobrogei Bulgariei. Dacă telegrama e îndoelnică, nu e 
îndoelnie faptul că Bulgarii nu evacuează, cum au eva- 
cuat în Grecia şi Serbia. De altă parte, nici-o declaraţie: 
autorizată ; cred oare unii că dacă mi sar garanta 
vechile teritorii, nu aşi spure «sărut mâna ?» 


dit dans son télégramme que Horstmann a promis accuei} 
très favorable à la note que nous annonçons pour la Do- 
brogea, la frontière des montagnes et la revision du traité 
de paix. Demblin plus réfractaire. 

. À la Chambre, Cuza pose une question devenue in- 
terpellation: un télégramme de St.-Aulaire, inquiet de la 
nouvelle Reuter et demandant à son gouvernement un dé- 
menti, a été remis à Vaslui le 7 octobre; il n'est parti que: 
le 14. Arion (moi absent) a cru à une manoeuvre du poste- 
“Vaslui; le poste a donné des excuses suffisantes. Cuza nous 
a accusés d'avoir retenu la dépêche par manoeuvre politique. 
Ton général de son interpellation: Nous ne voulons pas que- 
l'Entente ait l’occasion de nous renouveller ses assurances 
au.sujet de la Dobrogea. Ma réponse soulève les acclamations. 
de la Chambre et Cuza ne pipe plus. Ma thèse: Reuter an- 
nonce la concession à la Bulgarie du Sud Dobrogea. Si le 
télégramme est douteux, le fait que les Bulgares n'6vacuent 
pas comme ils ont evacué territoires en Grèce et Serbie, n’est 
pas douteux. D’autre part, aucune déclaration autorisée; 
croit-on que si l’on me garantissait mes anciens territoires, 
je ne dirais pas «je vous baise la main?» 


NOTE POLITICE — 1918 71 


Seara atmosfera foarte limpezită. Prietenii noştri 
foarte mulţumiţi. f 

3/16 Octombre. — Văd pe Regele un moment, spre a-l 
felicita pentru ziua naşterii lui Carol. FE «nädäjdueste 
să aranjeze afacerea».— In aşteptare, ştiu printr'o seri- 
soare, pe care n'am voit să o primesc, fiindcă era sem- 
natä «Zizi, Principesă de România», — că doamna nu 
renunţă la căsătoria sa şi că speră un copil. 

Despre politică nimic, afară de faptul că îi spun 
cum că în telegrama trimisă lui Arion am zis: «Regele 
e tot bine dispus». A fost mulţumit că l-am pus într'o lu- 
mină favorabilă... 

— Telegrafiez lui Arion să reguleze chestiunea pe- 
trolului (ca să câştigăm timp) şi să înceapă cercetarea 
situatiunei militare pe care o poate aduce defectiunea 
Turciei, asupra căreia nu ştim nimic. 

Toată ziua schimb de depeşi cu Arion. Bulgaria 
trimite o nouă divizie în Dobrogea şi Germanii, cari 
mau rupt încă cu ei, nu-i împiedică. 

Cât despre Turcia, e clar că poate dintr'o zi în alta 
să lase drumul liber trupelor Antantei. 


—— 





Le soir l'atmosphère très éclaircie. Nos amis très'contents. 


3/16 octobre. — Je vois le Roi un instant pour féliciter 
jour naissance de Carol; il «espère arranger l'affaire». En 
attendant, je sals par une lettre que je n'ai pas voulu accep- 
ter, parce que signée «Zizi, princesse de Roumanie», — que 
la dame ne renonce pas à son mariage et qu’elle espère un 
enfant. — De la politique rien si ce n’est que je lui dis que 
dans le tétégramme expédié à Arion j'ai mis «Regele tot 
bine dispus». Il a été content que je laie mis sous un jour 
toujours favorable. 

— Je télégraphie à Arion de régler la question du pé- 
trole (pour gagner temps) et d'aborder l'examen de la situa- 
tion militaire que peut créer la défection de la Turquie, sur 
laquelle nous: ne savons rien, 

Toute la journée échange de dépêches avec Arion. La 
Bulgarie envoie une nouvelle division en Dobrogea et les 
Allemands, qui n’ont pas rompu avec elle, ne l’em empê- 
chent pas; quant à la Turquie, îl est clair qu’elle peut, , li- 
vrer passage d'un jour à l’autre aux forces de l’Entente. 


72 NOTE POLITICE — 1918 


Arion strânge din ce în ce mai mult chestiunea Si, 
fără să ia vre-o obligaţie, cere să ni se recunoască la 
pacea generală dreptul la toată Dobrogea şi la munţii 
noştri. — Horstmann foarte grăbit şi activ; Demblin 
foarte rezervat. 

— Aveam impresia că nota Wilson era rea; prin 
Nauen avem textul răspunsului, incomplect transmis. 
Armistițiul e respins «cât timp armata germană va 
continua cu sistemul său neuman». Nota 'semnalează că 
submarinele au continuat să scufunde vapoarele de călă- 
tori în timp ce propunea pacea. Sunt de asemenea alu- 
ziuni foarte limpezi la afacerile interne ale Germaniei. 


4/17 Octombre. — Presa germană ofensatä de tonul 
notei Wilson. Se vorbeşte de demisia lui Max de Ba- 
den, de altfel pus într'o situaţie critică prin divulgarea 
unei scrisori către Prinţul de Hohenlohe, prin care îşi 
bătea, joc, înainte de venirea, lui la putere, de democra- 
tie şi de parlamentarism. Pentru a-l înlocui se vorbeşte 
de Scheidemann, dar colonelul Brandenstein, care ia masa 


Arion, de son côté, serre de plus en plus la questiov et, sans 
s'engager, demande qu’on nous reconnaisse à la paix géné- 
rale l'évacuation de toute la Dobrogea et de nos montagnes. 

— Horstmann, très pressé et très allant; Demblin très 
réservé. 

— On avait le sentiment que la note Wilson était mau- 
vaise; on a par Nauen le texte de la réponse imparfaitement 
transmis. lrarmistice est répoussé «tant que l’armée alle- 
mande continuera ses pratiques inhumaines». La note sig- 
male que les sous-marins ont continué de couler des ba- 
teaux de passagers pendant qu’on offrait la paix. Ily a 
aussi des allusions très claires à la situation intérieure de 
l'Allemagne. 


4/17 octobre. — La presse allemande est outrée du ton de 
la note Wilson. On parle de la démission de Max de Baden, 
mis d’ailleurs en mauvaise posture par la divulgation d'une 
lettre au prince A. de Hohenlohe, dans laquelle il se moquait, 
quelques mois avant son arrivée au pouvoir, de la démocratie 
et du parlementarisme. On mettait en avant le nom de Schei- 
demann pour le remplacer, mais le colonel Brandenstein, qui 


NOTE POLITICE — 1918 73 


la mine cu colonelul Randa, îmi afirmă că cancelarul a 
rămas la postul lui. 

— Un radio englez, deabia descifrabil, vorbeşte de 
abdicarea Împăratului şi Dichter trimite lui Saint-Au- 
laire o telegramă punând printre faptele însemnate ex- 
pulzarea Hohenzollernilor. 

— Lyon transmite scuzele prezentate de Malinof 
Antantei. Foarte umilitoare. — Dela Bucureşti mi se 
scrie că Boris abia se va menţine; colonelul v. Masot a 
spus-o lui Mircescu. După acelaş, armata bulgărească e 
bolşevizată. 

5/18 Oetombre. — Eri am primit copie de pe răspun- 
sul lui Pichon la telegrama Saint-Aulaire. Cum ea des- 
minte numai telegrama Nauen (?) (era vorba de Reuter) 
şi adaogä că chestiunile teritoriale nu vor fi regulate 
decât la, pacea generală. eram curios să ştiu dacă le- 
gatiunea va divulga acest radio. Fiind. interpelat, am 
refuzat să răspund, dar confirmând că cunoşteam răs- 
punsul. Legatiunea a trimis atunci textul la gazete. 

— Liberalii, prin «Mişcarea», spun liniştit că acest 





avec le colonel Randa déjeune chez moi, m'affirme que le 
Chancelier est resté à son poste. 

Un radio anglais, à peine déchiffrable, parle de l’abdica- 
tion de l'Empereur et Dichter envoie à St.-Aulaire un télé- 
gramme mettant au nombre des faits importants d'expulsion 
des Hohenzollern. 

Lyon transmet les excuses présentées par Malinoff à 
VEntente. Très plat. De Bucarest on m'écrit que Boris se 
maintien dra à peine; le colonel de Massow Pa dit à Mircescu. 
D'ailleurs, selon le même, l’armée bulgare est infectée de 
bolchevisme. 

5/18 octobre. — Hier j'avais reçu copie de la réponse de 
Pichon au télégramme de St.-Aulaire. Comme elle dément 
seulement le télégramme Nauen (?) (il s'agissait de Reu- 
ter) et ajoute que les questions teritoriales ne seront 
réglées qu’à la paix générale, jétais curieux de savoir 
si la: légation divulgerait ce Radio, Stoian m'ayant in- 
terpellé, j'ai refusé de répondre, mais en confirmant que 
je connaissais la réponse: la légation a alors donné le texte 
aux journaux. Les libéraux, par la «Mişcarea», disent tran- 
quillement que cette réponse confirme toutes nos affirma- 


74 NOTE POLITICE — 1918 


răspuns confirmă toate afirmările noastre, pe când tema 
lor era că puterile Antantei ne garantau Dobrogea! 

— Arion revine cu impresia că va obţine un răs- 
puns favorabil la notele verbale remise Germanilor şi 
Austro-Ungarilor şi că vom trebui să ratificăm, din mo- 
ment ce ni se recunoaşte dreptul de revizuire. 

— Pe frontul occidental retragerea germană se în- 
tinde din ce în ce. O parte din Flandra e golită, cu pă- 
răsirea oraşelor Lille, Ostende, Roubaix, Douai, Tour- 
coing. Dezastrul e grozav. Se pare, dupä spusele lui 
Robinson, că toată regiunea minieră Lille e distrusă şi 
inundată, 

— Nauen aduce vestea senzationalä a manifestu- 
lui Împăratului Carol, cu data de azi, care prevede un 
imperiu austriac (provincii germane), un Împărat af 
Boemiei, un altul al Galiției şi un altul al Iliriei (sla- 
vii la sud). Polonii din Galifa apuseană se pot uni 
cu regatul Poloniei. Triest oraş al imperiului. Aceste 
State vor avea în comun Suveranul, apărarea şi aface- 
rile străine. Herţegovina şi chestiunea română rămân 


tions, alors que leur thème était que les Puissances de 
Entente nous garantissaient la Dobrogea. 

— Arion retourne avec l'impression qu'il va obtenir 
une réponse favorable aux notes verbales remises aux Alle- 
mands et aux Austro-Hongrois, et que nous devrons rati- 
fier du moment qu'on nous reconnaît le droit de révision. 

— Sur le front Ouest, la retraite allemande est de plus 
en plus étendue. Une partie des Flandres est évacuée avec 
abandon de Lille, Ostende, Roubaix, Douai, Tourcoing, Le 
désastre est terrible, Il paraît, au dires de Perry Robinson, 
que tout la région des mines de Lille est anéantie et inondée, 

— Le Nauen apporte la nouvelle sensationnelle du ma: 
nifeste de l'Empereur Karl en date de ce jour, qui prévoit 
un empire autrichien (provinces allemandes), un empereur 
de Bohème un empereur de Galicie (Galicie orientale ukrai- 
ne) et un empereur d’Illyrie (les Sudes-Slaves). Les Polo- 
nais de la Galicie occidentale peuvent se réunir au royaume 
de Pologne. Trieste, ville d'empire (Reiehsunmittelbar). — 
Ces Etats auront en commun le Souverain, la défense et les 
rélations extérieurs. Herzegovine et la question roumaine 


NOTE POLITICE — 1918 75 


deschise, ca consideraţie pentru Ungaria. Integritatea 
teritorială a Ungariei neatinsă. Pentru graniţe se nu- 
mesc comisiuni. Ca bază electorală, alegerile pentru Dietă. 

6/19 Octombre. — Arion a văzut eri pe Rege. Ese ne- 
mulţumit din audienţă : după el Regele nu vrea să ra- 
tifice. I-a lăsat copie după notele sale şi după declara- 
{iunea ce trebuie făcută în cazul primirei condiţiilor 
noastre. Regele mulţumit de această declaraţie. Convin- 
gerea lui este că Regele ascultă încă şi admiră pe Bră- 
tianu. O schimbare de guvern pare foarte probabilă. 

Ulise Petrescu, care vine la mine pentru întâia oară, 
îmi dă o dovadă curioasă asupra aprecierilor lui Arion. 
«Aţi făcut un memoriu pentru Rege». — Eu : Da. — El : 
Acest memoriu e cunoscut. — Eu : Afară de Rege si de 
mine nimeni nu are cunoştinţă de el. — El: Brătianu si 
Mişu îl cunosc şi l-au discutat... 

Altă confirmare, de data aceasta a politicei regale + 
N. Ghica a văzut pe Stirbey la Marta Bibescu şi Stirbey 
i-a spus: «Dacă Germanii ne silesc să ratificăm, vom 
ratifica, dar nu trebue nimic primit dela ei». 


restent ouvertes, par égard pour la Hongrie. L’'intégrité 
territoriale de la Hongrie est non atteinte. Pour les limites 
territoriales on nomme des commissions, Base electorale, les 
élections pour la Diète. 

6/19 octobre. — Arion a vu le Roi hier. Il sort défrisé de 
son audience. Pour lui, le Roi ne veut ‘pas ratifier. TI lui 
a laissé copie de ses notes et de la déclaration convenue et 
à faire en cas d'acceptation de nos conditions. Le Roi con- 
tent de cette déclaration. Sa conviction est que le Roi écoute 
encore et admire Bratianu. Un changement de gouverne- 
ment paraît très probable. Ulysse Petrescu, qui vient chez 
moi pour la première fois de sa vie, apporte une preuve 
curieuse des appréciations d'Arion: «Vous avez fait un mé- 
moire pour le Roi», — Moi: Oui. — Lui: On connaît ce mé- 
moire. — Moi: Sauf le Roi et moi, personne n’en a connais- 
sance— Lui: Bratianu et Misu le connaissent et l’ont dis- 


— Autre confirmation, cette fois-ci de la politique royale: 
Nicu ‘Ghika a vu Stirbey chez Marthe Bibescu et Stirbey lui 
a dit: «Si les Allemands nous obligent à ratifier, nous rati- 
fierons, mais îl ne faut rien accepter d'eux». 


76 NOTE POLITICE — 1918 


— I. Carp telegrafiazä lui Arion: «Nici un răs- 
puns la nota noastră, dar dacă Germania ne va fi fa 
vorabilă, Austria se va lăsa greu: ea opune multă re- 
zistenţă» — Austria ar fi primit de două zile dela Wil- 
son un răspuns foarte favorabil;  Horstmann nu ştie 
nimic, dar aceasta nu Par mira, dat fiind încercările An- 
tantei de a deslipi Austria de Germania. 

Bulgarii concentrează forţe în sudul Dobrogei. 

—Mitilineu, prim Franasovici, are veşti dela Ave- 
rescu care a părăsit azi dimineaţă Iaşul. Sa discutat 
mult în comitetul lui nevoia de a se apropia de vre-un 
alt partid. Au vorbit cu conservatorii disidenti, ostili 
lui Brătianu, dar Mişu Cantacuzino şi-a schimbat deo- 
dată părerea. Averescu a primit mandatul să trateze 
cum şi cu cine va voi. A ajuns să dorească un contact 
cu mine, recunoscând totuşi că nu puteam să fac primul 
pas. A dat ideia unei vizite a lui Mitilineu la Piatra, 
unde ar putea uşor să se întâlnească. 

Meissner. este pentru; foarte ostil conservatorilor 


— Jean Carp télégraphie à Arion: aucune réponse à 
notre note, mais si l'Allemagne nous sera favorable, PAu- 
triche-Hongrie se fera tirer l’oreille: «Elle oppose beaucoup 
de résistance», — L’Autriche aurait reçu depuis deux jours 
«le Wilson une réponse très favorable; Horsimann n’en sait 
rien, mais cela ne l’étonnerait pas, étant donné les essais que 
toute l’Entente fait de séparer l’Autriche-Hongrie de 
TAllemagne. 

Les Bulgares concentrent de grandes forces dans le 
‘Sud de la Dobrogea. 

— Mitilineu, par Franasovici, a des nouvelles d'Averescr 
qui a quitté ce matin Iassy. Dans son comité on a longuement 
discuté la nécessité de se rapprocher de quelque autre parti. 
Ils ont causé avec les conservateurs dissidents, qui s’étaient 
montrés hostiles à Bratianu, mais Michel Cantacuzène a su- 
bitement tourné casaque, Averescu a reçu mandat de traiter 
<omme et avec qui il l’entendrait. — Il est arrivé à souhaiter 
mn contact avec moi, tout en reconnaissant que je ne pou- 
vais pas faire le premier pas. Il a suggéré une ‘visite 
de Mitilineu à Piatra, où ils pourraient facilement se ren- 
contrer. Meissner est pour; très hostile au conservateurs 


NOTE POLITICE — 1918 77 


disidenti. De asemenea Dobrescu, Lascar Antoniu. Dar 
cel mai înflăcărat este Arion: el vede în aceasta o apära- 
re bună contra manevrelor Regelui. Plecând, a insistat. 
mult ca să nu pierd timp, 

1/20 Oetombre. — Un radio din Carnarvon conţine: 
«O telegramă din Viena către «Vossische Zeitung» spune: 
că răspunsul lui Wilson dat Austriei e mai moale ca ton 

i ca formă decât nota către Germania. Punctul cel mai 
aa este cererea prezidentului privitoare la relatiunile 
Austriei cu Germania; se afirmă că el cere ruperea le- 
găturilor între ambele ţări». Este confirmarea raportu- 
ui lui Carp de ieri. 

— Arion a primit vizita lui Mişu, care i-a spus 
din nou să nu primească nimie şi care mai ales a. 
încercat să-l puie în gardă contra ori cărei înţelegeri cu 
Averescu, om periculos şi care nelinişteşte pe Rege. 
Mişu cunoaşte toate rapoartele noastre către Rege; ştia 
chiar că Regele a refuzat un decret privitor la I. Filiti. 

— Regele îmi telegrafiază cifrat: «Nu pierdeţi din 
vedere hotărârea ce v'am comunicat de a nu proceda 





dissidents. Dobrescu, Lascar Antoniu, idem. Mais le plus 
ardent est Arion: il y voit une bonne parade aux mani- 
gances du Roi. En partant, il a beaucoup insisté pour que 
je ne perde pas de temps. < 

7/20 octobre. — Un radio de Carnarvon contient: «Un 
télégramme de Vienne à la «Vossische Zeitung» dit que la. 
réponse du président Wilson à l'Autriche est plus douce de 
ton et de forme que sa note à l'Allemagne, Le point le plus 
difficile est la demande du président par rapport aux réla- 
tions de l’Autriche-Hongrie avec l'Allemagne: on affirme que 
le président demande la dissolution de ces liens entre les 
deux pays. — C'est la confirmation du rapport Jean Carp 
d'hier. 

— Arion a eu la visite de Mişu, qui lui a prêché toujours 
ne rien accepter et qui surtout a essayé de le mettre en 
garde contre tout pacte avec Averescu, homme dangeureux 
et qui inquiète le Roi. Mişu connaît tous nos rapports au 
Roi; il savait même que le Roi a refusé deux fois le décret 
concernant Jean Filiti! 

— Le Roi me télégraphie en chiffre: «Nu perdeti din 
vedere hotărârea ce v'am comunicat de a nu proceda la 


78 NOTE POLITICE — 1918 


la vre-o schimbare a tratatului dela Bucureşti şi a mă. 
fine în curent mereu cu discuţiile ce aveţi relativ la 
condiţiile de ratificare care trebue să coprindă punctele 
despre care am convenit la ultima noastră întâlnire aci. 
— Ferdinand». 

Comunic telegrama lui Arion, care pleacă la Bu- 
cureşti. 

8/21 Octombre.--Manifestele Impăratului Carol sunti 
deosebite de ceia ce transmisese Nauen. Nici una din 
preciziunile anunţate. «Austria va deveni conform voin- 
tei popoarelor un Stat federal. Fiecare neam va forma 
pe pământul ce ocupă un Stat separat. Nu se împiedică 
în nici un mod unirea teritoriilor poloneze ale Austriei 
cu Statul independent polonez»... Această nouă organi- 
zare, prin care integritatea, ţărilor Coroanei Ungariei nu 
va fi de loc atinsă, va garanta independenţa, fiecărui 
Stat naţional». Contrastul cu Românii este izbitor. 

— Radio din Lyon dă părerea presei franceze asu- 
pra răspunsului lui Wilson Austriei. Presa e aspră 
pentru Austria şi este încântată de notă, în timp ce 
Austria e şi ea foarte mulţumită. Care e misterul ? 


vreo schimbare a tratatului de la București, şi a mă ţine 
în curent mereu cu discuţiile ce aveţi relativ ra condiţiile 
de ratificare, care trebue să cuprindă punctele despre care 
am convenit la ultima noastră întâlnire aci». (ss) Ferdinand. 

Je communique ce télégramme à Arion, «qui part pour 
Bucarest. 

8/21 octobre. — Les manifestes de l'Empereur Karl sont 
différents de ce que Nauen avait transmis. Aucune des pré- 
cisions qu'on avait annoncés. «Austria va deveni, conform 
voinţei popoarelor, un Stat federal; fiecare neam va forma 
pe pământul ce ocupă un Stat separat. Nu se împiedică în 
nici un mod unirea teritoriilor poloneze ale Austriei cu Statul 
independent polonez... Această nouă organizaţie, prin care 
integritatea ţărilor Coroanei Ungariei nu va fi de loc atinsă, 
va garanta independenţa fiecărui Stat national»— Le con- 
traste avec les Roumains est frappant. 

— Le Radio de Lyon donne les commentaires de la presse 
française sur la réponse de Wilson à l’Autriche. La presse 
française est dure pour l’Autriche et se montre enchantée de 
la note, tandis que l'Autriche est aussi très satisfaite du tor 
de cette réponse. Quel est le mystère? 


NOTE POLITICE — 1918 79 


— Am cu Arion o comunicaţie prin Hugues. li 
reamintesc, în afară de chestiunile tratate de Antipa, să 
nu uite fixarea datei de încetarea ocupatiunei ; libera- 
rea capitalei şi bugetul ocupaţiei, pe lângă chestiunea 
politică. Antipa a cerut mai ales regularea traficu- 
lui pe Dunăre si deducerea plätei recoltei 1918 şi a ani- 
malelor rechiziţionate asupra circuiatiunei Bäncei Ge- 
rerale. Arion îmi comunică că atmosfera la Bucureşti 
e foarte încărcată şi că se spune că aliaţii sunt aproape 
de Isaccea si de Rusciuc. 

— Primim Nauen cu răspunsul lui Wilson către Aus- 
tria. După mine se împacă foarte bine cu proclamatiile 
Împăratului şi deci e favorabil păcei. (Ele sunt dela 18 
Cctb., iar nota Wilson a trebuit să sosească la 19 sau 
20). Statele-Unite spun că recunoscând Cehoslovacia 
ca beligerant, deci ca Stat independent, «prezidentul nu 
mai e liber să recunoască simpla autonomie ca bază 
pentru pace...» Este ceia ce Impăratul a făcut, dacă 
într'adâvăr, cum era prima versiune, creiază un Stat al 


— J'ai avec Arion une communication par Hughes; je 
lui rappele, en dehors des questions traitées par Antipa, de 
ne pas oublier la fixation de la cessation de l'occupation, la 
libération de 1a Capitale et le budget de l’occupation, outre la. 
question politique. Antipa a demandé surtout le règlement du 
trafic sur Danube, la défalcation du paiement de la récolte 
1918 et des animaux réquisitionnés sun la circulation de la 
Banque Générale, le pétrole. — I] me fait savoir par Don 
que l'atmosphère de Bucarest est très chargée et que on dit 
les alliés tout près à Isaccea et de Rusciuc. 

— On reçoit le Nauen contenant la réponse de Wilson à 
lAutriche-Hongrie. Elle est à mon sens très conciliable avec 
les proclamations de l'Empereur et par conséquent favorable 
à la paix. (Celles-ci sont du 18 octobre et la note Wilson a 
dû arriver le 19 ou le 20, — les télégrammes ont pu se croiser). 
Les Etats-Unis disent qu'ayant réconnu les Tchécho-Slo- 
vaques comme belligérants, done comme Etat indépendant, 
«le président ne dispose plus de sa liberté de reconnaître la 
simple autonomie comme base pour la paix». C'est ce que 
l'Empereur a fait si réellement — comme était la première 
version — il crée uu Empire de Bohème. Il ne peut à mon 


80 NOTE POLITICE — 1918 


Boemiei. Nu văd în aceasta nimic care să înpiedice pa- 
cea cu Austria, 

Răspunsul Germaniei e împăciuitor, Ea începe prin 
a declara că «primind propunerea pentru evacuarea te- 
ritoriilor ocupate, a luat ca punct de plecare faptul că. 
procedura acestei evacuări şi conditiunile armistiţiului 
trebuie. lăsate pe seama consiliilor militare şi să aibă de 
bază raportul actual al forţelor pe front. Prezidentul 
poate provoca examinarea detaliilor». — Nota justifică 
distrugerile ce a fost silit să facă pentru acoperirea re 
tragerii şi scuză atacurile submarinelor care wau avut 
timp să primească ordinele. 

9/22 Octombre. — Situatiunea militară la vest : Toată, 
coasta Flandrei e liberată şi Germanii au părăsit Zee- 
brugge, baza operaţiei submarine. Presa germană ex- 
plică această părăsire prin faptul că această bază era 
de mult micsoratä prin atacurile continue ale flotei en- 
gleze. Orient : Aliaţii: sunt în, faţa Vidinului, care ar fi 
chiar ocupat, şi nu sunt decât la o mică distanţă de 
Belgrad. Pe Morava, ajunşi la Crugevatz, unde au luat 
contact cu Germanii, 


A N a N a RI IO 
sens y avoir là quelque chose qui empêche la paix avec PAu- 
triche-Hongrie. , 

— La réponse de FAllemagne est conciliante, L'Allemagne 
commence par déclarer «qu’en acceptant la proposition pour 
«l'évacuation des territoires occupés, a pris comme point de 
«départ que la procédure de cette évacuation et les conditions 
«de l'armistice doivent être laissées à la charge des conseiis 
«militaires et avoir pour base le rapport actuel des forces 
«sur le front. C’est am président de provoquer l’examen des 
«détails». 

La note justifie les destructions qu’on est obligé de faire 
pour couvrir la retraite et excuse les attaques des sous-ma- 
rins qui n’ont pu à temps recevoir les ordres. 

9/22 octobre, — La situation militaire: Ouest: Toute la 
côte de Flandres est libérée et les Allemands ontabandonné 
Zeebrugge qui était la base des opérations sous-marins. La 
presse allemande colore cet abandon en alléguant que, grâce 
aux attaques continuelles des flottes, cette base était depuis 
longtemps diminuée, Orient: Les alliés sont devant Vidin qui, 
selon Lyon, est même occupé et ne se trouvent qu’a courte 
distance de Belgrade. Sur la Morava, on est arrivé à Krouje- 
vatz, où le contact est pris avec les Allemands. 


NOTE POLITICE — 1918 81 


— Un aviator francez, lt. Noël, a sosit azi dimi- 
neatàä; ofiţerul român Beroniade i-a dat, pur şi im- 
plu un automobil cu care sa dus la legatiunea fran- 
ceză, în loc să-l conducă la Statul-Major! Iată cum se 
face serviciul. Ayiatorul, pe care l-am primit după 
prânz, mi-a declarat că adusese un plic pentru ministru: 
Foarte entuziast: Nu se va face pace înainte de a în 
genunchia pe Germani, cari au violat neutralitatea 
Olandei, retrăgându-se. prin teritoriul ei. Intro lună 
toată armata va fi la Dunăre, 15 divizii franceze, 5 
engleze, 7 greceşti, 6 sârbeşti care vor deveni 10, 'plus 
Ttalieni. Dedeagaci e ocupat ; în acest moment Adriano- 
‘pol trebuie să fie şi el ocupat. Burgas şi Varna de ase- 
meni. Vă vom scăpa, nu aveţi de cât să staţi liniștiți, Ai 
noştri vor o Bulgarie tare, care va merge până la Ro- 
dosto—Nosl îmi cere aparatul pentru ca să poată pleca. 

— Depesä lungă dela Arion: Germanii wau răspuns, 

ar făgăduiesc... Austriacii nu vor nimic. Tot mereu pun 
înainte pretextul cunoscut că Regele tot nu va semna şi 





— Un aviateur français, le It. Noël, est arrivé ce matin; 
l'officier roumain, Beroniade, lui a tout simplement donné 
une auto et il s’est rendu à la légation française au lieu de 
le faire conduire à l'Etat-Major! Voilà comment se fait le 
service. L'aviateur, qué j'ai reçu à 3% h, m'a déclaré qu'il 
avait apporté un pli pour le ministre. Très enthousiaste, om 
me fera pas la paix avant d’avoir mis à genonx les Ale- 
mands qui vistinent de violer la neutralité de la Hollande en 
se retirant à travers son territoire Dans un mois, toute 
l’armée sera sur le Danube: 15 divisions françaises, 5 an- 
glaises, 7 grecques, 6 serbes qui deviennent 10, plus Italiens. 
Deédeagatch est occupé. «Andrinople doit être aussi occupé à 
l'heure qu'il est». — Bourgas et Varna sont occupés. — Nous 
vous délivrons et vous n'avez qu’à rester tranquilles. Nous 
voulons une Bulgarie forte; elle ira jusqu’à Rodosto. — Noël 
me demande son appareil pour partir, 

— Longue dépêche d'Arion. Les Allemands n'ont pas 
répondu, mais promettent... Les Autrichiens ne veulent rien. 
Tout le temps ils mettent en avant le prétexte connu que le 


82 NOTE POLITICE — 1918 


că vom mobiliza. Am trimis un răspuns în alb pentru a 
tăia scurt. 


10/23 Octombre— Conferinţă cu Christescu şi Gorski. 
Cer să se pedepsească ofițerul vinovat de neglijenţa de 
ieri; Gorski îmi spune că pedeapsa va fi mărită de mi- 
nistru. Amândoi sunt de părere că trebue înapoiat apa- 
ratul şi Noël lăsat să plece. Se va spune că a aterizat din 
lipsă de benzină, după ce s'a rătăcit, şi se va, face o cer- 
cetare în acest sens. 

Trimit pe Vasilescu să ducă această deciziune lui 
Saint-Aulaire şi să-i spue că aceasta nu creiază un 
precedent. In acelaşi timp va pune sub protectiunea 
franceză cei 600 prizonieri români pe cari Germanii i-au 
lăsat Bulgarilor, după informatiunile pe care mi le trans- 
mite Arion. 

— Am telegrafiat lui Arion că regretam vecinicile bă- 
nuieli ale Centralilor, care oträvesc orice tratative; îi 
reamintesc liniile prin care Regele vorbeşte la 20 Oct. de 
ratificarea condiţionată de două chestiuni preliminare, 





Roi ne signera fout de même pas et que nous mobiliserons, 
J'ai envoyé une réponse en blanc pour couper court. 


10/23 octobre. — Conférence avec Christescu et Gorsky. 
Je demande qu’on punisse l'officier coupable de la muégli- 
geance d'hier ; Gorski dit que la peine sera agravée par le 
ministre. Les deux généraux sont d'avis qu'il faut rendre 
l'appareil et faire partir Noël. On alléguera qu'il a atterri 
faute de benzine après s'être égaré; on procédera à une 
constatation de ce genre, 

J'envoie Vasilescu porter cette décision à St. Aulaire 
et lui dire que cela ne crée pas un précédent. 

En même temps il mettra sous la protection française 
les 600 prisonniers roumains que les Allemands ont aban- 
donnés aux Bulgares selon les informations que me trans- 
met Arion. 

— J'ai télégrafié Arion que je regrettais les éternels 
soupçons des Centraux qui empoisonnent toutes négocia. 
tions: je lui rappelle les lignes par lesquelles le Roi parle le 
7/20 octobre de ratification subordonnée à deux simples ques- 
tions préliminaires, en grande partie aplanies déjà et je de- 


NOTE POLITICE — 1918 83 


în mare parte atuma aplanate, şi cer vederi mai largi 
din partea Germanilor şi Austriacilor. 

— Vizită neanuntatä a lui Randa. Colonelul a fost 
Ja Bucureşti şi telegramele lui Arion prezintă informa- 
diile date de el ca determinante ale formulei pesimiste 
austriace. Or, colonelul, foarte liniştit, spune că è în- 
cântat de primirea Regelui, că desigur ca militar ná pu- 
tut vorbi politică şi că au vorbit de viitor. Ştie că Viena, 
n’a răspuns încă cererei noastre, dar «sau săturat de 
această notă (Wilson) şi de altfel pacea se face cu si- 
gurantä». Cred că notele îngrijitoare ce i se atribue sunt 
un pretext pentru ca Demblin să poată face pe supăratul. 

— Arion anunţă că Burian şi Wekerle pretind me- 
reu că Regele nu va semna şi că e degeaba să se facă o 
declaraţie care nu duce la nimic, 

11/24 Octombre. — Regele se întoarce la 8 jum. dimi- 
neata. Mă duc la gară, mai ales ca să mă scuz dacă voi 
lipsi în cursul zilei. 

— Discursul cancelarului Max de Baden. Foarte 
semnificativ. Ca, reformă interioară se introduce parla- 


plus larges. ï t 

'— Visite inopinée de Randa. Le colonel a été à Bucarest 
et les télégrammes d'Arion présentent les informations don- 
nées par lui comme ayant determiné la formule pessimiste 
autrichienne. Or, le colonel, très placide, se dit enchanté de 
l'accueil du Roi, que nécessairement, comme militaire. il n’a 
pu parler politique; qu'on a causé de l'avenir, Il sait que 
Viehne n'a pas encore répondu à hotrè demande, mais «ils 
ont par-dessus la tête de cette note (note Wilson), et d'ail- 
leurs la paix se fait pour sûr». — Je crois que les notes in- 
quiétantes qu'on lui attribue sont un prétexte pour que Dem- 
blin puisse faire le fâché, 

— Arion informe que Burian et Weckerle continuent de 
prétendre que le Roi ne signera pas et qu'il est inutile de 
faire une déclaration ne menant à rien. | 

11/24 octobre. — Le Roi rentre à 8% h. matin. Je vais 
à la gare, surtout pour m'excuser si dans lă journée je 
m'absente. 

— Discours du chancelier Max de Baden. Très signifi- 
catif. Comme réforme intérieure, c'est le parlementarisme 


mande qu'on ait du côté allemañd et autrichien des vues 


84 NOTE POLITICE — 1918 


mentarismul, miniștrii putând rămâne deputaţi după. 
numirea lor şi parlamentarii putând reprezenta pe can- 
celar. Ca politică externă, a vorbit de pacea dreptului şi 
de pacea forței. Recunoaşte că lupta dintre ambele idei 
nu e încă hotărâtă. «Liga popoarelor nu se poate reali- 
za dacă popoarele nu se silesc să se stăpânească. Reali- 
zarea unei comunităţi de drept cere renunţarea la oœ 
parte din independenţa indispensanilă, care până azi a 
fost semnul suveranităţei». Tonul general admite oare- 
cum, recunoaşterea înfrângerei. 

— Căderea lui Wekerle s'a întâmplat ieri. Dările 
de seamă vorbese de un încident violent cu contele Ka- 
roly, reprezentantul: politicei engleze. 

— La Fiume ciocnire între regimentele cehoslovace 
gi regimentele ungare, Rauda îm +pusese privitor la a- 
ceasta eï pentru Jugoslavi nu e nimic de temut: Croatii 
- sunt cei mai credincioşi supuși ai Împăratului, dar îm 
ce priveşte pe Cehi trebuie tratat cu ei. 

— Arion depeseazä: «Puteţi acorda corespondenţă; 
cifrată lui Wopicka; Berlin o admite pentru scurt timp 


qui s’introduit, les ministres pouvant rester députés après 
leur nomination et des parlementaires pouvant représenter’ 
le ehancelier. Comme politique extérieure, il a parlé de la 
paix du droit et de la paix de la force, I] reconnaît que la 
lutte entre les deux idées n’est pas encore décidée, «La ligue 
des peuples ne peut se réaliser si les peuples ne s'efforcent 
pas de se mafîtriser La réalisation d'ane communauté du 
droit exige du rânoncement à une partie de l'indépendance: 
indispensable, qui jusqu’à ce jour a été le signe de la; sou- 
veraineté». Le ton général admet pour ainsi dire la recon- 
naissance dè la défaites” 

— Chute de Weckerle. Elle s’est produite hier. Les comp- 
tes-rendus parlent d'un incident violent avee le comte Ka- 
roly, le représentant de la politique anglaise. 

— A Fiume choc entre régiments tchécho-slovaques et 
régiments hongrois. A ce sujet Randa m'avait dit que, pour 
les Yougo-Slaves'il n'y avait rien à redouter, les Croates- 
sent les plus fidèles sujets de l'Empereur, mais pour les 
Tchèques, il faudra traiter avec eux, | 

— Dépêche d’Arion : «Pouvez accorder correspondance 
<hiffrée Wopicka; Berlin l’admet pour une courte durée et 


NOTE POLITICE — 1918 85 


si Horstmann spune că Wopicka poate comunica lui 
Lansing: că Germania are- toată bunavoinţa faţă: de Ro- 
“mânia, în ce priveşte Dobrogea». M 

12/25 Oetombre. — Văd £e R2g6. Audienţă lungă fără 
nimic mai însemnat. Il pun în curent cu ultimele veşti: de- 
la Arion. Formula Regelui: Trebue să facem aşa în cât 
“să rămânem prieteni cu Germania fără să provocăm întru 
nimic nemulțumirea aliaţilor. Asupra ratificärei, pe care 
o repun din nou pe tapet, nici o hotărâre contra. Do- 
rinta de a nu ne grăbi: «acum încep greutăţile». Ar trebui 
mai ales să reluäm legăturile cu străinătatea şi să ştim 
e se petrece la Viena. Asupra chestiunei Transilvaniei, 
<u dreptate, n'am cerut pentru ei drepturi (primul proect 
Arion), fiindcă aceasta ar fi însemnat că renunţăm să 
avem acea ţară. — Nici o vorbă de politică internă. — 
Asupra fiului său e în curent, prin generalul Schina, de 
tot ce se ţese în familie; a aflat că tânăra doamnă a 
cântat în anume cercuri la Budapesta şi că ofiţerii aus- 
triaci şi-au permis libertăţi cu ea. Ea a fost pe lângă Ca- 
rol, prea, calm după părerea M, $., «une simple allumeu- 





Horstmann dit que Wopicka peut communiquer à Lansing 
‘que l'Allemagne a toute bonne volonté envers la Roumanie 
en ce qui regarde la Dobrogea». 

12/25 vctobre. — Je vois le Roi. Longue audience avec 
rien d'incisif. Je le mets au courant des derniers télégram- 
mes d'Arion. Formule du Roi: I] faut agir de façon à rester 
-amis avec l'Allemagne, sans en rien provoquer le mécon- 
tement des alliés. Sur la ratification — sujet que j'ai remis 
sur le tapis — aucune décision contre ; désire de ne pas se 
hâter; «c’est maintenant que commencent les difficultés». 
— Il faudrait surtout reprendre nos rapports avec l’étran- 
ger et savoir ce qui se passe à Vienne. Sur la question de 
la Transylvanie, avec raison nous n'avons pas demandé 
pour eux des droits (premier projet Arion), parce que cela 
“aurait voulu dire que nous renonçons à avoir ce pays. Pas 
un mot de politique intérieure. Sur son Fils, il est au cou- 
rant par le général Skina de tout ce qui se trame dans la 
famille: il a appris que la jeune personne, à Budapest, a 
chanté dans certaines cercles et que les jeunes officiers au- 
trichiens se sont permis des... Elle a été auprès de Carol — 
trop tauperant au gré de Sa Majesté — une «simple allu- 


86 NOTE POLITICE — 1918 


se». (E bine de ştiut până la ce punct se poate deveni 
burghez în anume împrejurări...). Cu Randa nici o con- 
vorbire politică: «l’am întrebat dacă în Ucraina trupele 
nu erau contaminate». — Randa : Câtusi de putin. Disci- 
plină perfectă. — Regele: Sunteţi sigur?... Randa: 
Sunt de prea puţin timp aici. 

— Rspunsul prezidentului e teribil. El pune de-a 
dreptul chestiunea dinastică. Incepe prin a declara că 
singurul armistițiu ce poate propune este acela care ar 
face imposibilă reluarea ostilităţilor din partea Germa- 
nilor... Că poporul german ware nici un mijloc să ordo- 
ne autorităţilor militare ca să se supuie; că putérea Re- 
gelui Prusiei de a controla politica Imperiului -e întrea» 
gă ; că militarismul suveran e încă în mâinile celor cari 
au fost stăpânii Germaniei. Nota lui Wilson conehide 
că dacă este perspectiva de a se face pace cu stăpânii mili- 
tari şi cu autoritatea monarhică, sau de a-i avea mai 
târziu, încă în faţă, — atunci Germania mare pace de 
eerut; trebue să se predea cu totul ! 

— Mitilineu a văzut ieri pe Averescu. In fond, gene- 


meuse». (Il est bon de connaître à quel point on peut devenir 
bourgeois en certaines circonstances). Avec Randa aucune 
conversation politique. «Je lui ai demandé si en Ukraine les- 
troupes ne s'étaient pas contaminées», — Randa: En rien, 
discipline parfaite. — Le Roi: « -vous bien sûr?» — 
Randa: Je suis depuis trop peu de temps ici... 

— La réponse du président est terrible, Elle pose nette- 
ment la question dynastique. It commente par déclarer que 
le seul armistice qu'il puisse proposer est celui qui ren- 
drait impossible la reprise des hostilités de la part des Al- 
lemands... Le peuple allemand n’a aucun moyen d'ordonner- 
aux autorités militaires de se soumettre; que la force du 
Roi de Prusse de contrôler la politique de l’Empire est en- 
tière; qu’un militarisme souverain est encore aux mains 
de ceux qui ont été les maîtres de Allemagne. — La note 
conclue que si l’on a la perspective de faire la paix avec les- 
maîtres militaires et l’autorité monarchique ou de se trou- 
ven plus tard encore en face d'eux, alors l’Allemagne n'a pas 
de paix à demander; il faut qu’elle se livre. 

— Mitilineu a vu hier Averescu. En substance, le géné- 


NOTE POLITICE — 1918 87 


ralul vrea să întrunească toată lumea contra lui Bră- 
tianu, dar o colaborare înainte de pate cu tonservatorii 
ar putea să-l strice cu Antanta. Ar voi să-i dau siguranţa 
că Saint-Aulaire nu s'ar opune la ori ce combinaţie cu 
Marghiloman. El crede că ziua lui va veni, etc. In ori ce 
caz, el arată o cale pentru a ajunge să vorbească cu mi- 
ne. In aşteptare ar cam vrea să se înţeleagă şi cu Take 
Ionescu şi mă roagă să usurez lui C. Davila o călătorie 
în Elveția şi Paris. Mitilineu obiectează că Take, ca pre- 
zident de consiliu, e un pericol. E de acord cu formula 
lui Mitilineu: Take unul din plenipotentiarii päcei; nimic 
mai mult. Şi în acest timp Arion îmi telegrafiază nerăb- 
darea (Germanilor de a avea o concentrare cu Averescu. 

— Pe Dunăre împuscäturi la Vidin şi Lom-Palanca, 
la Calafat armata, germană a început focul. Orice na- 
vigaţie pe Dunăre a încetat. 

— Germanii au dat 24 de ore colonelului Popow 
si Statului-Major bulgar ca să părăsească Bucureştii. 
Mircescu spune că Popow a cerut 14 vagoane pentru e- 
fectele sale personale şi că ofiţerii germani strigau că 
e un scandal: «Cât a trebuit să fure !». 





ral veut r6unir tout le monde contre Bratianu, mais une col- 
laboration avant la paix avec les conservatenrs pourrait le 
brouiller avec l’Entente ; il voudrait que je lui apporte la 
certitude que St.-Aulaire ne mettrait pas un veto à toute 
combinaison avec Marghiloman. Il croit que son jour viem- 
dra, ete. Dans tous los cas, il indique une voie pour arriver 
à causer avec moi. En attendant, il aimerait bien lier partie 
avec Take Ionescu aussi et me demande de faciliter à Cita 
Davila un voyage en Suisse ef Paris. Mitilineu objecte que 
Take président de conseil est un danger; il se rallie à la 
formule Mitilineu : Take un des plénipotentiaires de paix ; 
rien de plus. 

Et pendant ce temps Arion me télégraphie l’impatience 
des Allemands d’avoir une concentration avee Averescu... 

— Sur le Danube on &'est canardé à Vidin et à Lompa- 
lanka; à Calafat c'est l’armée allemande qui a commenté 
le feu. Toute navigation sur le Danube a cessé. 

Les Allemands ont donné 48 heures au eolonel Popow et 
à l'Etat-Major bulgare pour quitter Bucarest. Mircescu dit 
que Popow a demandé 14 wagons pour ses effets personnels 
et que les officiers allemands eriaient au scandale: «faut-il 
qui'il ait volé!» 


88 NOTE POLITICE — 1918 


— D-nul de Saint-Aulaire, căruia i-am eomunicat 
ultimele detalii asupra. celor 600 prizioneri români lăsaţi 
în Bulgaria de Germani, îmi serie spunându-mi că a te- 
legrafiat îndată generalului Franchet d'Esperay. Par- 
că ar fi o ironie la sfârşitul biletului său ; nu-i dau nici 
9 importanţă si fac să depună la el o cartă de mulţu- 
mire. 

— Wopicka vine să mă vadă, neprimind ca să mă 
duc la el. Prietenos, familiar, deelarând că este un prie- 
ten al României şi prieten al meu, — dar în cursul vor- 
birei declară că America e şi prietenă a Bulgariei. Ca şi 
aviatorul Noël: Toată lumea vrea binele Bulgariei; şi 
atunci Dobrogea noastră ? — Din partea mea îi spun că 
fac, o deosebire între el şi ceilalţi aliaţi. Il rog să tele- 
grafieze că cerem ca America să dea o indicație oare- 
care asupra soartei ce rezervă Românilor din Transil- 
vania : autonomie locală, Stat independent, sau ane- 
xiune?, Odată această ţeapă scoasă din picior,, vom şti 
de ce politică să ne agätäm. li comunic şi fraza lui Horst- 
mann privitor la Dobrogea. Pentru aceasta îi voi acorda 
= 

Monsieur de Saint-Aulaire, à qui j'ai communiqué les 
derniers détails sur les 600 prisonniers roumains abandon- 
nés en Bulgarie par les Allemands, Il m’écrit pour me dire 
qu'il a de suite télégraphié au général Franchet d'Esperay. 
Il y a bien une petite malice en queue de son billet; je n'y 
attache aucune importance et je fais remettre chez lui une 
carte de remerciements, 

Vopicka vient me voir, n'ayant pas accepté que Jaille 
chez Jui. Amical, familier, déclarant que c’est un ami de la 
Roumanie et mon ami, — mais au cours der la conversa- 
tion il déclare que l'Amérique est amie de la Bulgarie aussi. 
Tout comme le lieutenant Noël : tout le monde veut du bien 
à la Bulgarie, et alors notre Dobrogea? De mon côté je lui 
dis que je fais une distinction entre lui et les autres alliés. 
Je le prie de télégraphier que nous demandons que l'Amé- 
rique donne une indication quelconque sur le sort qu'elle 
réserve aux Roumains de Transylvanie: autonomie locale 
ou Etat indépendant ou annexion? Cette épine sortie du 
pied, on saurait à quelle politique se racerocher, Je lui com- 
munique aussi la phrase de Horstmann pour Dobrogea. Il 
aura le télégraphe chiffré pour cela. — Îl remercie et pro- 


NOTE POLITICE — 1918 89 


telegraful cifrat. — Imi mulţumeşte şi îmi va trimite 
telegrama sa pentru ca să se expedieze. 

13/26 Octombre. — Din Bucureşti mi se anunţă că cir- 
<ulă zvonul că Regele ar fi fost asasinat şi că mobilizăm. 
«Pester Lloyd» anunţă că la Fiume, oraş ungurese, tru- 
pele croate au bătut pe honvezi au ocupat poliția şi je- 
fuiesc oraşul. Ca prim rezultat al proclamatiei imperiale, 
nu e rău. 

— La Berlin consiliu de coroană prezidat de Im- 
pärat. 

Mirceseu spune că la Bucureşti Statul-Major 
admite ca posibilă abdicarea Kaiserului. In aşteptare 
se prezintă la Reichstag legi constituţionale. Puterile 
suverane ale Împăratului trec asupra puterei civile: «Su- 
-punerea puterei de comandă sub guvernul civil». — Par: 
tidul conservator cere răsboiul până la capăt. 

— Frontul Dunărei e apărat ; generalul von Scholtz 
comandă la Craiova ; generalul Koch la Buzău ; amândoi 
sub ordinele lui Mackensen. In' corpul lui Koch se află 
© brigadă austriacă. Germanii nu se tem de nimic pe 


met de télégraphier ; il m'enverra, son télégramme pour le 
faire partir. 

13/26 octobre. — De Bucarest on me télégraphie que le 
bruit court que le Roi a été assasiné et que nous mobilisons 
ei_que le ,«Pester Lloyd» annonce qu'à Fiume ville absolu- 
ment hongroise, les troupes croates (j'aurais cru tchécho- 
slovaques) ont battu les honveds, se sont emparés de la po- 
lice et pillent la ville. — Comme premier résultat de la pro- 
clamation impériale, c'est pas mal. 

— À Berlin Conseil de Couronne sous la présidence de 
l'Empereur. Mircescu dit qu'à Bucarest l'état-major admet 
comme possible l’abdication du Kaiser. En attendant, on 
présente au Reichstag des lois constitutionnelles: les pou- 
voirs souverains de l'Empereur passent au pouvoir civil. 
«Supunerea puterei de comandä sub guvernul civil». 

Le parti conservateur demande une guerre à outrance. 

— Le front du Danube est armé; le général von Scholtz 
‘commande à Craiova; le général Koch à Buzau; les deux 
sous les ordres de Mackensen. Il y à une brigade autri- 
chienne dans le corps de Koch. Les Allemands ne redoutent 


00 NOTE POLITICE — 1918 


front. Se crede că toată sfortarea aliaţilor, — după ce 
au redus 'Turcia, care n'a dezertat încă, — va fi contra ar- 
matei lui Koeves, direcţia Belgrud-Budapesta. 

Tzigara trimite o serie de informaţii si foi revo- 
lufionare. Proclamatii de acest fel sau găsit si la Foc- 
gani. Organizarea socialistă proclamă nevoia revoluţiei 
sociale şi adoptarea procedeelor ruseşti. Tzigara adaogä 
că ura contra ocupanților şi sentimentul neputinței lor 
măresc pericolul. — Desigur va fi o mişcare foarte pe- 
riculoasă cu ocazia retragerei Germanilor, îmi spune 
Mircescu. — Sunt izbit de uşurinţa cu care revolutiona- 
rii îşi tipăresc foile şi mă îndoese că aceasta s'ar putea, 
face fără ajutorul unor cercuri germane. Mircescu con- 
firmă bănuelile mele; pentru el, dacă atacăm pe Germani 
şi-i silim să părăsească ţara sau să ne facă faţă, vor des- 
lănţui o revoluţie pentru a împiedica mobilizarea. 
sigur că situaţiunea e gravă în Muntenia. 

— Două telegrame dela Arion semnalează rechizi- 
tiile excesive si prădăciunele ce se fac; dar de altă parte 





rien sur le front. On croit que tout effort des alliés, — après 
avoir réduit la Turquie, qui n’a pas déserté encore, — ae por- 
tera contre l’armée de Koewes, direction Belgrade-Budapest, 

— Tzigara envoie une série d'informations et des pla- 
cards révolutionnaires. Des proclamations similaires ont été 
trouvées à Focsani. C’est l’organisation socialiste qui pro- 
clame la nécessité de faire la révolution sociale et d'instau- 
rer les procédés russes. — Tzigara ajoute que la haine contre 
les occupants et’ le sentiment de leur impuissance augmente 
le danger. Il y aura pour sûr un mouvement très dangereux 
à la retraite des Allemands, me dit Mircescu. Je suis frappé 
de la facilité que les révolutionnaires ont d'imprimer leurs 
proclamations et ja doute que cela puisse se faire sans le 
concours de certains cercles allemands. Mircescu confirme 
mes soupçons; pour lui, si nous attaquerons les Allemands. 
et les contraignons à quitter le pays, ou à faire face contre 
nous, il déchaîneront une révolution pour empêcher la mo- 
bilisation. Ce qui est certain, c'est que la situation est grave 
en Munténie. 

— Deux télégrammes d'Ariom. Il signale Yes réquisitions 
à outrance et les déprédations qu’on commet; mais d'autre 


NOTE POLITICE —. 1918 91 


Horstmann anunţă răspunsul bun ce se aşteaptă dela. 
Berlin, pentru a ajunge însfârşit la ratificarea cu Ger- 
mania singură. Depeşile lui s'au încrucişat cu o seri- 
soare trimisă prin Corteanu, în care îi spun că nu văd 
nevoia de-a ratifica între doi. I-am mai telegrafiat să 
nu îricheie nimic până la primirea scrisoarei. 

— Cu Wekerle, a demisionat şi Burian. Andrassy 
e numit lá afacerile străine. Intr’o depeşi dela 9/22 Oct., 
Arion îmi spunea că atunci când Wekerle a răspuns lui 
Vaida că Ungaria rămâne un Stat unitar, era încurajat 
de. Andrassy, care se găsea în Elveţia, unde trata pentru 
Ungaria. Se înţelege ceeace poate însemna această schim- 
bare. 

14/27 Octombre. — Regele a primit eri pe Saint-Au- 
laire care de altfel depusese o carte la mint, — şi aflur 
că-l primeşte din nou după prânz. Am cerut îndată au- 
dientä pentru 4 jum. 

Wopicka nu mi-a trimis încă depesa. A sosit la 
3 ore, şase pagini cifrate. Am expediat-o de urgenţă. 

— In: Austria, consilierul aulic Lammasch e însăr- 


part Horstmann annonce les bonnes réponses qu'on attend 
sur l'heure de Berlin pour arriver enfin à la ratification 
avec Allemagne seule. Ses télégrammes se sont croisés avec 
une lèttre que je lui ai envoyée par Corteanu, dans laquelle 
je lui dis que je ne vois pas d'utilité à ratifier à deux. Je 
lui ai aussi télégraphié de ne rien conclure avant réeeptionr 
de ma lettre. 

— Aveo Weckerlé s’est demis aussi Burian, C’est An- 
drassy qui est nommé aux affaires étrangères. Dans une dé- 
pêche du 9/2 octobre, Arion me disait que lorsque Weckerlé 
a répondu à Vaida que la Hongrie restait un état unitaire, 
il y était encouragé par Andrassy, qui se trouvait en Suisse, 
où il traitait pour la Hongrie. On comprend ce que peut sig- 
nifier ce changement, 

14/27 octobre, — Le Roi a reçu hier Saint-Aulaire, — qui 
d’ailleurs dépose une carte chez moi — et j'apprends qu'il le 
reçoit de nouveau cet aprèsmidi, J'ai de suite demandé au- 
dience pour 4% h. 

— Wopicka n’a toujours pas envoyé sa dépêche. Elle est 
arrivée à 3 heures, six pages chiffrées. Expedié d'urgence, 

— En Autriche, le conseiller aulique Lammasch est char- 


02 NOTE POLITICE — 1918 


cinat cu formarea guvernului «de lichidare», al cărui 
program trebue să fie: o pace grăbnică şi predarea pu- 
terilor centrale guvernelor nationale. 

Pe Dunăre, Austriacii anunţă retragerea lor spre 
Kragujevac. Aliaţii spun că se găsesc pe linia Cralievo- 
Paracin, sub Kragujevac. 

La Berlin sa votat legile constituţionale suplimen- 
tare: războiul nu mai poate fi declarat decât cu aproba- 
rea Reichstagului; consimţimântul consiliului federal 
nu ajunge. Cancelarul e responsabil faţă de Reichstag 
sau de Consiliul federal; numirile în marină trebuie să 
poarte semnătura Cancelarului, ete. 

— Cerusem audienţă Regelui mai mult ca să ştiu 
dacă St. Aulaire adusese ceva nou. Regele îmi spune că 
«Nimic, afară de asigurarea că se vor ţina toafe 
făgăduelile». — Eu : E destul de vag... — Apoi a cerut 
dacă n’ar putea să aibă corespondenţa cifrată. In sfârşit, 
în cursul conversatiunei a spus că Bulgarii probabil vor 
merge cu. Francezii în contra Germanilor: «Sunt destul 
de porci pentru aceasta ; Francezii chiar sunt desgus- 





gé de former un gouvernement «de liquidation», dont le 
programme doit être: une paix rapide et la remise des pou- 
voirs centraux aux gouvernements nationaux. 

— Sur le Danube, les Autrichiens annoncent leur retraite 
pas à pas sur Kragujevac. Les alliés disent se trouver sur la 
ligne Kralievo-Paracin sous Kragujevac. 

— A Berlin on a voté les lois constitutionnelles supplémen- 
taires: la guerre ne peut plus être déclarée qu’ayec l'appro- 
bation du Reichstag; le consentement du Conseil fédéral ne 
suffit pas; Chancelier et ses représentants est responsable 
devant le Reichstag ou le Conseil fédéral; les nominations 
dans la marine doivent porter la signature du chancelier, ste. 

— J'avais surtout demandé à voir le Roi pour savoir si 
St.-Aulaire avait apporté du nouveau. Le Roi me dit que 
«rien, sauf toujours l'assurance qu’on tiendra toutes les pro- | 
messes», — Moi: C'est bien vague.. — Et puis il a demandé 
si l’on ne pouvait avoir la correspondances chiffrée. — Enfin 
— en cours de couversation — les Bulgares vont probable- 
ment marcher avec les Français contre les Allemands; ils 
sont assez «cochons pour cela; ça dégoûte même les Fran- 


NOTE POLITICE — 1918 93 ` 


taţi, dar sunt întrebuinfafi cum se întrebuinţează o câr- 
pă murdară». — N'am spus nici un cuvânt despre ra- 
tificare, am anunţat numai că Horstmann făgăduise 
concesiuni minunate pe cari nu le cunosc încă. — Re- 
gele: Si Austria nimic? — Eu: Nimic. — Apoi am vor- 
bit de sensul venirei la putere a lui Andrassy. — Asupra. 
notei Wilson : «Este bolşevism şi foarte neîndemâna- 
tic. Germanii au voit să facă aceasta cu mine, dar ceeace 
face Wilson este o ameninţare pentru toate monarhiile». 
— Convenim ca aceasta poate produce o reacțiune, dar 
Regele crede că probabilitățile de pace sau depărtat. 
El socoteşte că înainte de 30-40 zile nu poate fi nici o forţă 
serioasă grămădită la Dunăre. — Aduc vorba despre 
Averescu şi Regele spune: «Cred că se strădueşte pult şi 
poate că nu este prea străin de aceste agitatiuni so- 
cialiste». (Vorbisem Regelui de starea de spirit din 
Muntenia). — Eu: El vrea să trimeată pe Davila. 
în Franţa ca să trateze cu Take Ionescu. — Regele: 

N'are de cât să o facă şi va şti ce părere au Francezii 
despre el. Chiar ca militar i se contestă valoarea; iar 
despre caracterul lui am cea mai mare lipsă de stimă». 


çais, mais on les emploie comme on se sert de torchons!» — 
Je n'ai pas touché mot de la ratification, j'ai seulement an- 
noncé que Horstmann avait promis des concessions 
merveilleuses, que je ne connais pas encore. — Le Roi: 
Et l'Autriche rien? — Moi: Rien. — Lă-dessus on a 
causé de la signification de l’arrivée d'Andrassy au pou- 
voir. Sur la note Wilson: «Cest du bolchevisme et très 
maladroit. Les Allemands ont voulu le faire avec moi, mais 
ce que fait Wilson est une menace pour toutes les monar- 
chies». Nous convenons que cela peut produire une réaction, 
ais le Roi croit que les chances de paix se sont éloignées. 
Le Roi estime qu'avant 30—40 jours il ne peut y avoir aucune 
orce sérieuse massée sur le Danube. 

„J'amene la conversation sur Averescu et le Roi dit: «Je 
crois qu'il se demène beaucoup. et il n’est peut-être pas 
éloigné de ces agitations socialistes (j'avais parlé au Roi de 
Pétat des esprits en Munténie). — Moi: «Il veut envoyer Cita 
Davila en France pour traiter avec Take Ionescu». — Le 
Roi: «Qu'il le fasse! Qu'il le fasse et il saura quelle idée les 
Français ont de lui. Même comme militaire, on conteste sa 
valeur; quant à son caractère, on a la plus grande méses- 


94 NOTE POLITICE — 1918 


(Şi Averescu care nu vrea să se strice cu Antanta vor- 
bind cu mine!!) 

15/28 Octombre. — Avut conferință cu Hârjeu şi 
Christescu pentru oamenii de cari am avea nevoe în.jan- 
darmerie. Christescu spune 'că o mobilizare azi ar fi o 
sinucidere; în trei săptămâni am fi raşi de Germani. A 
trimis răspuns lui Schwartzkoppen, care i-ar fi exprimat 
temeri, că credea că are o mai bună opinie despre dânsul. 
Cu această ocazie Hârjeu a scos un raport bizar: T'e- 
{nescu serie generalului Râmniceanu că, însărcinat de 
Rege să-i facă o lucrare relativă la campania trecută 
şi având nevoie de a vedea pe Lt.-Col. Antonescu, care 
a fost şeful operaţiunilor, întreabă dacă trebuie să se 
ducă la acesta, Regele pune rezoluţie că Tenescu, fiind 
necesar la Palat, se va chema Antonescu la Iaşi. (Ciudat 
circuit!) Antonescu fusese adevăratul şef al Marelui 
Cartier. Christescu şi Hârjeu cred că începe iar jocul din 
1915-1916, când Statul-Major era lăsat la o parte şi totul 
se regula în culise. Am convenit să se execute ordinul, 
dar după 8 zile Antonescu să fie retrimis la corp. Atunci 
se va vedea ce gând mână pe Rege. 

— O telegramă Transocean dă ştirea că Andrassy 
a răspuns lui Wilson că împărtăşind toate vederile lui 
privitor la Cehoslovaci şi la Jugoslavi şi acceptând 
cele 14 puncte, cere separat pacea şi armistițiu. 

Germania a răspuns şi ea că revizuirea Constituţiei 
probând că se tratează cu poporul german, se aşteaptă 
propunerile de armistițiu. 

— Arion aduce textul notei pe care neo vor face 
'Germanii dacă ratificăm : Se admite principiul revizui- 
zei ulterioare a tratatului; ştergerea articolului care 
cedează Dobrogea; promite concursul Germaniei pentru 
a obţine o satisfacţie dela Austria. — Eu: Dar petrolul? 
— Arion: Se revizueşte sigur şi voi face chiar o notă 
specială. — Povätuiesc să pună pe Rege la curent şi să 
nu-i ceară o soluţie până nu discutăm în Consiliu. 


time». — (Et Averescu qui ne veut pas se brouiller avec l'En- 
tente en causant avec moi!). 


NOTE POLITICE — 1918 95 


— Nauen dă o telegramă, care s'a confiscat, că tru- 
pele noastre au intrat în Dobrogea, că România joacă 
ultima carte pentru a face România mare şi că toate 
elementele, până şi cele mai moderate, au fost prinse de 
vârtejul războinic. Telegrafiat lui Corteanu să protes- 
teze la Horstmann. Ce însemnează această curată pro- 
vocatiune? 

16/23 Octombre, — De astă dată Parisul, în comuni- 
calul pentru Africa, dă că trupele române au intrat în 
Dobrogea şi că trupele aliate au intrat în România. 
Duios concert cu Nauen de ştiri false. 

— Arion aduce o declaraţie cu totul favorabilă din 
partea Germaniei care admite, dacă ratificăm, revizuirea 
tratatului, cesiunea Dobrogei şi ajutorul lor în reven- 
dicarea munţilor. 

— După audiența dela Rege, Arion vine cu impre- 
sia că Regele nu va ratifica; nimic pozitiv, dar impresie 
puternică. 

— Conţescu revenind din Ucraina unde sa încheiat 
un proiect de aranjament comercial care va aştepta, 
probabil, ca alte forme de guvern să-l întărească la 
Kiew, spune: Temere mare de bolşevism pe care, în se- 
cret, îl încurajează Austria. Guvernul lui Lisogub, deşi 
este ura personală contra Germanilor, pentru că iau tot, 
èste foarte germanofil; toată fiinţa de Stat, poştă, căi 
ferate, este în mâna Germanilor; Austriacii cam pe ple- 
care. 

— La noi, în Moldova, Randa, acuzat că dispune de 
sume mari, vede mereu ofiţeri ardeleni pe cari îi excită 
în contra färei: acestea sunt notele lui Hârzeu. Am şi 
atras atenţia Siguranţei, care trebue să supravegheze 
serios. Dar ciudat că există impresia aici, la Bucureşti, 
şi în Ucraina, că mişcările revoluţionare ar părea în- 
curajate de centrali. 

17/30 Octombre. Barclay îmi comunică vesel, la 
telefon că a primit dela Lord Robert Cecil o telegramă 
(pe care o văzusem), care confirmă că guvernul englez 
n’a avut intenţia de a face vre-un aranjament teritorial 
cu Bulgaria până la hotărârile păcei generale. Cu alte 





96 NOTE POLITICE — 1918 


cuvinte, tot depeşa lui Pichon, fără vre-o, făgăduială 
pentru România. Depeşa mai adaogă că trupele bulgare 
sunt sub arme numai la sud de frontiera bulgaro-română, 
de dinainte de război. Ceia ce este falş. Armata bulgară 
ocupă Dobrogea de sud, lar dincolo de linia Constanţa, 
ţinută încă de Nemţi, au în nordul Dobrogei 9 batalioane 
(Mircescu spune că sunt milițieni desorganizafi), cava- 
lerie şi artilerie, această din urmă fără atelaje. 

— Comentärilé din presa engleză confirmă exac- 
titatea ştirei dată Luni că Andrassy a cerut o pace se- 
parată. «Daily Telegraph» se exprimă: «încă un inamic 
care se uneşte cu cei cari vor să sfărâme Germania». 
Comentar cam excesiv, dar care defineşte gravitatea 
propunerei. 

— Arion primeşte dela Demblin comunicaţie con- 
fidentialä, dar în scris, că Austria consimte la modifi- 
carea art. 10, 11 şi 12 din tratatul de pace (Dobrogea- 
Munţii) şi la revizuirea ulterioară a tratatului în unele 
puncte. Deci concesiune complectă dacă ratificäm. Notez 
pe dată lui Arion, că trebuie o preciziune ulterioară 
care să cuprindă şi petrolul. 

18/31 Octombre, — O telegramă trimisă lui Barclay des- 
minte existenţa faimoasei depeşi Reuter, împrejurul 
căreia s'a vorbit atâta şi dela care a plecat versiunea că. 
aliaţii ar fi cedat o parte din Dobrogea Bulgariei. 

— Am convocat, la Arion, pe miniştri, afară de 
Hârjeu, bolnav, şi de Basarabeni, pentru a delibera 
asupra situaţiei, aşa cum o definesc cele două note şi 
ameninţarea de a fi trataţi ca vräsmasi dacă nu ratificäm. 

Arion expune toate fazele tratativelor; propune să 
râtificăm şi să punem pe Rege să aleagă de pe acum. Nu 
putem fi guvernul ocupatiunei, iar alţii să vie ca guvern 
al liberaţiunei. 

4 Eu: Ştim ce ne dau Austriacii şi Germanii. Cine 
poate afirma că Antanta va da mai mult, ? Dacă nu rati- 
ficăm, este sigur că: 1) Se va închide graniţa. 2) Ne vor 
ameninţa în Basarabia de nord, unde conduce pe Ucra- 
nieni. 3) Ne pot supăra în josul Basarabiei şi pe Dunăre. 
Dacă ratificăm, punând în cunoştinţă pe aliaţi de forţa 


NOTE POLITICE — 1918 97 


majoră, ne vom prezenta la revizuire având cel puţin 
amiciţia Germaniei. 

Cantacuzino: Dacă nu se ratifică, nu vom avea 
combustibil, deci oprirea trenurilor, lipsa de pâine, re- 
volutia. Deci ratificăm, dar cu condiţie că nu vor lua 
hrana tärei. Dacă nu se ratifică, să plecăm acum, nu 
mai târziu, când se va căuta să fim concediaţi. 

Dobrescu: Vede cât de bine s'a lucrat. Tot se spune 
că guvernul este slab: să se vadă acum, cu acest pri- 
lej, dacă guvernul are încrederea Regelui. 

Mehedinți: Consideră cele două răspunsuri ca cel 
mâi mare succes după luarea Basarabiei. Trebuie pus 
piciorul în prag asupra acestui punct şi să plecăm, cu 
acest prilej, dacă nu suntem ascultați. 

Mitilineu, — va fi singura notă discordantä: Se 
cere ratificarea de către cei doborîti: de ce să le fac 
avantagii dacă tot vor fi siliţi să dea îndărăt? Nu se 
vor ţine de cuvânt în teritoriul ocupat. Ar înţelege ra- 
tificare dacă sàr duce... — Arion întrerupe: Nu sa 
pus de Antantă condiţia evacuării României !... — 
Mitilineu crede, mai departe, că ar fi o revoluţie dacă 
s'ar ratifica. 

Meisner: — Antanta dă, da ori nu, unitatea nea- 
mului? Dacă da, să suferim tot. Altfel mergem la o 
pieire mai rea de cât războiul trecut. 


Eu: — Am pus la început chestiunea färei. Acum 
chestiunea de partid. Dacă Antanta impune pacea, va 
voi să aibă guvernul care a luptat cu ea; pentru mine 
Regele este în vederile ei şi prin Mişu este în constantă 
legatură cu liberalii. Nu cred că liberalii vor avea 
mai mult de cât integritatea tärei. Trebuie atunci să se 
ştie că noi am adus reintegrarea ţărei, dându-i în plus 
Basarabia, astfel ca să nu existe nici o legitimitate a 
readucerii liberalilor şi să nu se poată lăuda ei că tra- 
tatul din Bucureşti s'a anulat. Ca să se ştie, trebuie 
luată faţă de Coroană ọ atitudine limpede în chestia 
ratificärei. Obiectiv, este bună pentru că scuteşte ţara 
de suferinţe şi dă României o prietenă la congres: — 


? 


98 NOTE POLITICE — 1918 
politiceşte, este bună pentru că salvează partidul care 
este indispensabil tärei. 

— O comunicare franceză anunţă că Slavonia, Dal- 
matia şi Croatia se constituie în Stat independent, fără 
legături cu Ungaria sau cu Austria. La Agram sar fi 
constituit un Consiliu naţional şi ofiţerii de Landwehr 
i-ar fi jurat credinţă. Depeşa ar avea înfăţişarea, să co- 
prindă şi pe Serbia, deoare ce se vorbeşte în proclama- 
tie «De la Vardar la Isonzo». 

— Seara, prin Ion Carp vine o notă a lui Demblin, 
în care, sub cuvinte amenințătoare de a ne trata ca ina- 
mici, se cere să ratificäm admițând însă : 1) O ratificare 
strategică ; 2) O declarație de neutralitate. 

Arion îmi aduce ştirea; convenim că s'au schimbat 
bazele tratărilor şi că este inadmisibil să mai primim 
cedarea unei pietre măcar din munţi. El va telegrafia 
chiar mâine refuzul. nostru. Dar Arion a fost la Rege; 
ira arătat. şi aceasta a doua notă, — care poate fi efec- 
tul unei erori, — şi evident că Regele nu sa arătat pri- 
mitor pentru ratificare. A mai pus şi chestiunea de ca- 
binet (?). Şi cu nedibăcie a vorbit de o posibilă colabo- 
rare cu Averescu, ceeace va face ca în grabă Regele să 
lucreze la o apropiere Averescu cu liberalii. (Insă Re- 
gele nu ar voi cu nici un chip pe Averescu la rezbel). 
Am fost foarte nemulţumit şi am arătat lui Arion că 
nu a procedat bine. 

19 Octombre (1 Noembre). — Azi dimineaţă comuni- 
catele englez şi francez anunţă armistițiul încheiat cu 
Turcia. Armistițiul, tratat la începutul săptămânei, a in- 
trat Joi la 12 ore în vigoare. Se stipulează trecerea flo- 
tei aliaţilor prin Dardanele şi predarea forturilor pentru 
a asigura această trecere. 





19 octobre (1-er novembre). — Azi de dimineaţă comuni- 
catele englez si francezanuntä armistițiul încheiat eu Turcia. 
Armistițiul, tratat la începutul săptămânei, a intrat eri, 
Joi, la ora 12 în vigoare. Se stipulează trecerea flotei alia- 
“ilor prin Dardanele și predarea forturilor pentru a asigura 
această trecere! 


NOTE POLITICE *— 1918 99 


Un Nauen reproduce o telegramă din «Berliner Ta- 
geblatt» după care ar fi revoluţie la Budapesta; Consi- 
liul national ar fi luat pe seama lui guvernul, iar po- 
Jitia şi garnizoana lau recunoscut. 

Austriacii au propus armistițiul Italienilor; Gerie- 
ralul von Weber n'a putut comunica tratănile decât la 31. 

— Barclay, care se plânge mereu de punctele şi vir- 
gulele :Steagului», mi-a dat ocazia să-i scriu cât de 
greşit este comunicatul său, când vorbeşte de trupe bul- 
gare care nu s'ar găsi decât în sudul vechei noastre fron- 
tiere. Atrag atentiunea sa cât de greu va cântări la pace 
faptul că Bulgarii ocupă milităreşte Dobrogea. Räspun- 
sul său spune că el a atras atentià guvernului său. 

— Arion e de părere că ar fi bine să ratificăm cu 
(Germania singură. Nu mai. vorbeşte să ne retragem, dâr 
să lăsăm Coroana să ne concedieze... Mai biñe făcea, 
dacă tăcea ieri. 

— Randa mă vizitează pa neaşteptate. Află dela 
mine armistițiul ture; aceasta îl plictiseste, dar exami- 
nează liniştit consecinţele: presiune politică, nici o va 


— Un Nauen reproduit un télégramme du «Berliner Ta- 
geblatt», selon lequel il y aurait révolution à Budapest; que 
le «Conseil National» aurait pris à son compte le gouverne- 
înent' et que la police et la garnison l’auraient reconnu. 

— Les Autrichiens ont offert un armistice aux Italiens. 
Ce n'est que le 31 que le général von Weber a pu communi- 
auer les pourparlers. 

— Barclay, qui réclame toujours pour des points et des 
virgules du «Steagul», m'a donné l’occasion de lui écrire 
combien son communiqué est erroné quant il parle des trou- 
pes bulgares qui ne se trouveraient qu’au sud de notre au- 
cienne frontière, J’attire son atention de quel poids pèsera 
à la paix le fait que les Bulgares occupent militairement la 
Dobrogea. Sa réponse porte qu'il a attiré l'attention de son 
gouvernement, 

— Arion est d'avis qu'il serait bou de ratifier avec l’Al- 
lemagne seule, Il ne parle plus de nous retirer, mais de Jais- 
ser la Couronne nous renvoyer... Il aurait mieux fait de se 
taire hier, 

Randa me fait inopinément visite, Il apprend chez moi 
l'armistice turc; ça le défrise, mais il examine tranquillement 
les conséquences: pression politique, aucune valeur militaire. 


100 NOTE POLITICE — 1518 


loare militară. Tot raţionamentul său se reazămă pe in- 
suficiența trupelor aliate. Nu ştie nimic de a doua notă 
a lui Demblin; crede că e o greşeală; ar vrea să zboare- 
la Bucureşti ca să îndrepte lucrurile (comunicatiile- 
sunt întrerupte din cauza revărsărei apelor). Ţine la 
ratificare: eu o cred imposibilă pe bazele cele noi. El 
aproape convine la aceasta. Nu crede că se cer noi sa- 
crificii României: oare n'a scăpat ea Salonicul şi 
Verdunul prin intrarea în războiu? — Nu crede în ves- 
tea Statului jugoslav anunţată eri: Croaţii sunt cei 
mai fideli soldaţi ai monarhiei (!). De asemenea Ro- 
mânii din Transilvania vor să rămână monarhiei. 

— Ne-am întâlnit, Averescu şi cu mine, la Meissner, 
6 jum. la 8. Intrevedere provocată de Averescu. Divul- 
gări inutile asupra conversatiunilor sale cu disidentii, 
cari propun coalitiuni şi cari, după el, începând prin a 
avea o singură orientare — contra noastră — sar în- 
toarce la sentimente mai bune. Ii crede încă plecaţi 
spre Brătianu; îi va vedea astăzi. — Are doi prieteni 
pe care trebuie să-i ţină mereu în mână: Matei Canta- 
cuzino si Argetoianu; vorbeşte de ei cu putina tragere 


Tout son raisonnement se fonde sur l’insuffisance des trou- 
pes alliées. Il ne sait rien de la seconde note Demblin; il croit 
à une erreur; il voudrait voler à Bucarest pour applanir 
(communications coupées par crue des eaux). Il tient à la 
ratification: je la crois impossible sur les nouvelles bases. 
Il en convient presque. Il ne croit pas qu'on demande de 
nouveaux sacrifices à la Roumanie: n’a-telle pas sauvé 
Salonique et Verdun par son entrée en guerre? Il ne croit 
pas à la nouvelle de l'Etat yougo-slave annoncé hier: les 
Croates sont les plus fidèles soldats de la Monarchie. Idem 
les Roumains de Transylvanie veulent rester àla Monarchie! 

— Nous nous sommes rencontrés, Averescu et moi, chez 
Meissner, de 6% h. à 8 h. Entrevue provoquée par Averescu. 
Inutiles divulgations sur ses conversations avec les dissi- 
dents, qui proposaient coalition et qui ayant, selon lui, com- 
mencé par avoir une seule orientation — contre nous — re- 
viendraient à des meilleurs sentiments. Il les croit eucore 
inclinés vers Bratianu, mais il les verra aujourd’hui, — Il a 
deux amis qu’il doit constamment avoir en mains: Mathieu 
Cantacuzène et Argetoianu; îl en parle avec détachement,- 


NOTE POLITICE — 1918 101 


«de inimă, căci «dacă îl părăsesc, nu sunt indispensabili». 
Insfârşit el a concediat pe Grigore Filipescu, care voia 
«suferind de boala conservatorilor, să-şi facă şi el o bi- 
sericufä». I-a spus: «In afară de Ligă cât va pofti, dar 
nu în Ligă». — Aceste anecdote vor da o ideie de per- 
sonajul politic. — Imi mai spune că declaraţiunea ce a 
citit la Cameră fusese discutată cu Take Ionescu, care 
a aprobat-o. 

Politică. Cu privire la viitor: Există o declaraţie 
din August 1916, prin care aliaţii garantează integri- 
tatea teritoriului şi fägäduiesc Transilvania. Două ar- 
ticole din acest tratat vorbesc: 1) Dreptul României 
de a ocupa o limită trasată geograficeşte ; 2) de'con- 
cursul făgaduit pentru a i se da posesiunea acestui te- 
ritoriu, ceeace dă loc la interpretări în caz când An- 
tanta ar fi luat angajamente faţă de Austria. Trebuie 
dar ţinut seamă de toate acestea când va fi vorba de 
situaţia noastră internaţională. 


Privitor la Parlament. Bratiamu i-a spus că nu va 
fine seamă de acest Parlament. Averescu crede că dacă 





car «s'ils le quittent, ils ne sont pas indispensables». Enfin 
c'est lui qui a congédié Grégoire Filipescu, qui voulait, «souf- 
frant de la maladie des conservateurs, se constituer sa petite 
église». Il lui a dit: «Hors de la Ligue tant qu'il voudra, mais 
dans la Ligue, non», — Ces anecdotes donneront une idée 
du personnage politique. Il me dit que la déclaration qu'il a 
lue à la Chambre avait été discutée avec Take Ionescu, qui l’a 
approuvée. 

Politique. Au sujet de l’avenir: il y a une déclaration du 
-mois d'août 1916, par laquelle les alliés garantissent l’inté- 
grité du territoire et promettent la Transylvanie. Deux ar- 
ticles de ce traité parlent: 1) du droit de la Roumanie d'oc- 
cuper une limite géographiquement tracée; 2) du concours 
promis de lui faire avoir la possesion de ce pays; ce qui don- 
ne lieu à interpretation, si par hasard l’Entente a pris des en- 
gagements envers l'Autriche, Il y a donc à tenir compte de 
tout cela quand on s’occupera de notre situation interna- 
tionale. 

Au sujet du Parlement. Bratiano lui a dit qu’il ne tien- 
drait pas compte de ce Parlement. Averescu croit que si le 


102 NOTE POLITICE — 1918 


Regele ar înclina de această parte, el ar da semnul 
bolseyismului. Acest Parlament e urmarea celui ce i-a 
precedat. 

Privitor la guvernul viitor. Bratianu adus la pu- 
tere, ar fi semnalul revoluţiei. Dacă Camerile actuale 
au o valoare legală, Brătianu nu poate de pe banca 
acuzaților să treacă pe banca miniştrilor. Dacă Came- 
rile nu au valoare, înseamnă revoluţia, provocată de 
Coroană. Averescu primeşte orice unire, chiar cu libe- 
ralii, dar fără Brătieni. Mai cu seama, nu Mişu. — Re- 
gele trebue să obtie sprijinul Antantei pentru un gu- 
vern coloraţ într'un sens prietenos ei; nu admite ca An 
tanta să desemneze pe miniştri. Fără Brătianu am spri- 
jinul său şi are pe al meu. Aceasta e concluziunea în 
trevederii noastre. 

— Depesä senzationalä dela I. Carp, pe care o 
transmit Regelui, în afară de ce priveşte revoluţia la 
Viena: «La Budapesta contele Karoly a făcut cu ar- 
mata lovitura de Stat, răsturnând cabinetul Hadik. Este 
stăpân pe situaţie. In Croatia şi Slavonia revoluţia 





Roi inclinait de ce côté, c’est lui qui donnerait le signal du 
bolchevisme. Ce Parlement est la continuation de celui qui 
l'a précédé. 

Au Sujet du gouvernement futur. Bratiano amené aw 
pouvoir, ce serait le signal de la révolution, Si les Chambres 
actuelles ont une valeur légale, Bratianu ne peut, du banc 
des accusés, passer au banc des ministres. Si les Chambres 
n’ont aucune valeur, c’est la révolution intrônisée par la 
Couronne. Averescu accepte n'importe quelle union, même 
avec des libéraux, mais sans les Bratiano, Surtout pas de 
Mişu. C’est au Roi à obtenir le concours de l'Entente pour un 
gouvernement coloré dans un sens amical à celle-ci; il n'ad 
met pas que l’Entente désigne des ministres. — Sans Bra 
tiano j'ai son concours et il a le mien. C'est la conclusion de 
notre entretien. 

— Dépêche sensationnelle de Jean Carp, que je transmets 
au Roi, sauf ce qui concerne la révolution à Vienne. «La Bu- 
dapesta Contele Karoly a făcut cu armata lovitura de Stat, 
răsturnând cabinetul Hadik. Este stăpân pe situaţie. In 
Croatia şi Slavonia revoluția bolşevică crește. La Viena, Aus- 


NOTE POLITICE — 1918 103 


bolşevistă creşte. La Viena, Austro-Germanii ar fi pro- 
clamat republica. Comunicatiile cu Germania prin Un- 
garia tăiate ; autorităţile germane corespund prin Odes- 
sa-Kiew». 

Contele Tisza a fost omorât de soldaţi pe când se 
plimba. Tizsa se lăudase în timpul din urmă, la Ca- 
mneră, că ar fi fost singurul autor al războiului. 

21 Octombre (3 Noembre). — Intorcându-mă dela vâ- 
natoare, dela M. Sturdza, găsesc vestile dela Bucureşti: 

La 10 dimineaţa mulţimea sa adunat în faţa lui Athé- 
née-Palace. I se făcuse să creadă că Berthelot era la 
București ca să trateze capitularea armatei germane! 
Aceasta e versiunea lui Arion. Femei veniseră cu flori. 
Când muzica militară germană a venit în grădină, pen- 
tru concertul de Duminică, a fost huiduită şi silită să 
plece. Imbrânceli între jandarmii germani şi populaţie ; 
ofiţerii germani au fost interpelati. S'a manifestat con- 
tra generalului Scholtz, venit dela Craiova, şi genera- 
lul Koch a fost silit să scoată sabia. Trupa germană a 
putut restabili ordinea. Cu începere dela ora 9 ori ce 





tro-Germanii ar fi proclamat Republica. Comunicatiile cu 
Germania, prin Ungaria, tăiate; autorităţile germane cores- 
pund prin Odessa-Kiev». 

— Le comte Tisza a été tue par des soldats pendant qu’il 
se promenait. Tisza s'était tout récemment vanté à la Cham- 
bre d’avoir été le seul auteur de la guerre. 

21 octobre (3 noembre). — Rentrant de la chasse chez Mr. 
Sturdza, Jai trouvé les nouvelles de Bucarest: 

A 10 h. matin la foule s’est massée devant l’Athénée-Pa- 
lace. On lui avait fait accroîre que Berthelot était à Buca- 
rest pour traiter de la capitulation de l’armée allemande! 
C'est la version d’Arion, Des femmes avaient apporté des 
fleurs. Quand la musique militaire allemande est venue dans 
le jardin donner son concert dominical, on l’a huée et obligée 
de s’en aller. Horions et bousculades entre gendarmes alle- 
mands et la foule. Les officiers allemands ont été houspillés. 
On a manifesté contre le général Scholtz, arrivé de Craiova 
et le général Koch a dû dégaîner. La troupe allemande a pu 
rétablir l’ordre. Maintenant, à partir de 9 h., toute circulation 


104 NOTE POLITICE — 1918 


circulaţie e interzisă. Localurile publice sunt închise. 
Sunt oameni răniţi cu baioneta. Multe arestări. Oraşul 
urma să plătească o amendă mare: măsura a fost 
suspendată. 

— La laşi, ceva cam asemenea. Regele întorcându-se 
dela slujba religioasă pe jos, a fost urmat de populaţie 
care striga: «Trăiască Regele! — Traiascä Impăratul 
tuturor Românilor !» Numai când s'a strigat alte lucruri 
internaţionale, el a făcut semn cu mâna că trebue sa 
se liniştească. Regele a găsit acest lucru foarte nevino- 
vat, — mi-a spus-o seara. Dar aceiași manifestanți au 
întreprins şi pe Averescu, — care «prin întâmplare» se 
găsea în faţa Palatului, — şi Averescu a vorbit mulți- 
mei. (Aceasta este oare manifestarea pe care mi-o anun- 
tase spre a-şi dovedi puterea? După programul lui, 
acest lucru trebuia să se petreacă în lipsa sa...). Aceasta 
a doua parte a plăcut mai putin M. S. — Vine în sfârşit 
reacţiunea: M. Lecca et C-nie cari vor să aclameze pe 
Brătianu. La rândul lor, o bandă de copii şi câti-va des- 
metici, Henri Gherghel şi doi prieteni se ciocnesc cu ma- 
nifestanţii tratând de «hoţ» pe Brătianu. Lovituri reci- 
proce cu Lecca; este singura învälmäsealä a, zilei. 


est interdite. Les locaux publics sont fermés. Il y a des per- 
sonnes blessées à la bayonette. Beaucoup d'arrestations. On 
devait infliger à la ville une forte amende: la mesure a été 
suspendue. 

— Iassy a eu son pendant. Le Roi, rentrant de la messe à 
pied, a été suivi par la foule qui a crié: «Trăiască Regele ! 
Trăiască Impăratul tuturor Românilor!» Ce n'est que lors- 
qu'on a crié d’autres acclamations internationales, qu’il a 
fait signe de la main qu'il fallait se calmer. Le Koi a trouvé 
cela très innocent, — il me l’a dit le soir. Mais les mêmes 
manifestants ont pris Averescu — qui «par hasard» se trou- 
vait devant le Palais — et Averescu a harangué la 
foule. (Est-ce la manifestation qu'il m'avait annoncée pour 
prouver sa force? Selon son programme, cela devait se passer 
en son absence...) Cette seconde partie a plu un peu moins 
à Sa Majesté. Arrive enfin la réaction: Mircea Lecca et con- 
sorts qui vont acclamer Bratiano. Une bande des gamins et 
quelques vauriens. Henri Gherghel et deux amis, à leur tour, 
vont heurter les manifestants en traitant de «voleur» Bra 
tiano. Coups réciproques avec Lecca. C'est la seule petite 
bagarre de la journée. 


NOTE POLITICE — 1918 105 


— La 5 jum. primesc misiunea ucrainiană, sosită pe 
measteptate, si care se compune din generalul aghiotant al 
Hatmanului de Daşkevici-Horbaskhi, profesorul Dogiel, 
prim secretar, Nuvadoski, Wilt, lt. Medjevski. Generalul 
îmi face un speech: el vine să semneze acordul comer- 
«ial tratat de Contescu la Kiev si mai ales să lege ra- 
porturi diplomatice cu România. Le urez bună venire; 
le spun că de mai mult de două luni cerusem Germanilor 
să ne puie în raport si că ministrul respectiv va face 
cele de cuviinţă. In cursul convorbirei. generalul m'a în- 
irebat de două ori: ce credeţi că va fi formațiunea Sta- 
telor slave dela sud? — M'am mulţumit să-i spun că 
pentru un moment domnește acolo bolsevismul. «Bolse- 
vismul» pare a fi foarte neplăcut generalului. 

— 6 jum. la Rege. Vorbim despre Uerainieni și 
îmi fac raportul meu: Ucraina, recunoscută de Germa- 
mia, Turcia, Bulgaria, Elveţia şi: Suedia; în mod ofi- 
ios de Austro-Ungaria şi Spania ; cu misiuni în Norve- 
gia şi Danemarca. Regele e mai ales ocupat sa ştie ce 
ar spune Antanta dacă am recunoaște-o si noi. 


— A 5% h. je regois la mission ukrainienne, subitement 
débarquée, et qui se compose du général aide de camp du 
Hetman de Dachkeviteh - Horbatsky; le professeur de Dogiel, 
premier secrétaire; Paul de Nuvadovski, deuxième secrétaire; 
“Mr. de Wilt, attaché; le lieutenant de Medjevsky, aide de 
camp. — Le général me fait un speech: il vient signer l'accond 
commercial négocié par Contzescu à Kiew et surtout nouer 
“les rapports diplomatiques et d'amitié avec la Roumanie. 
Je souhaite la bienvenue; je lui dis que depuis plus de deux 
mois nous avions demandé aux Allemands de nous mettre 
aux rapports et que le ministre du ressort fera le nécessaire. 
Dans sa conversation, le général m'a posé deux fois la ques- 
tion: que croyez-vous que sera la formation des Etats sud-sla- 
ves? Je me suis contenté de lui dire que pour le quart d'heure 
c'est le bolchevisme qui regnait. Le <bolchevisme; a eu lair 
d'être très désagréable au général. 

— 6% h. chez le Roi. Nous causons des Ukrainiens et je 
fais mon rapport: Ukraine reconnue par Allemagne, Turquie 
et Bulgarie, Suisse et Suède; officieussement par Autriche- 
Hongrie et Espagne: avec mission en Norvège et Danemark. 
Le Roi surtout occupé de savoir ce que l’Entente aurait à 
-e lire si nous la reconnaissions. 


106 NOTE POLITICE — 1918 


Pentru manifestări, Regele cere ca să fie interzise- 
cu ori ce preţ şi sub toate formele. Pentru a începe, do- 
reste să fie arestat Mircea Lecca, cum şi Gherghel- 
Trebue aduse trupe si, la nevoie, luat un regiment de 
vânători din Basarabia. «Ce poate să facă acesta»? 
spune M. S., gândindu-se fără îndoială la o clauză din 
tratatul nostru. 

Regele se teme mai ales de bolsevism şi pentru 
aceasta trebuie ca soldaţii trimiși la munca câmpului 
să fie puşi iarăşi în mâna șefilor. «Intre două rele, să 
alegem pe cel mai mic». Cenzura trebuie să fie foarte 
severă pentru veştile străine şi să nu lase să treacă ni- 
mic din cele ce ar putea contamina trupele şi poporul, 
ca de pildă vestea cäderei lui Boris şi republica tärä- 
nească în Bulgaria (dată de «Epoca») şi alegerea comite- 
telor-soviete în regimentele din Viena şi Pesta (date 
de Nauen). Regele propune două singure exemplare 
nerevăzute: pentru el şi pentru mine. Trebuie o supra- 
veghere absolută a tot ce poate încuraja o ' mişcare 
anarhistă. 

Politică. Regele scoate note scrise, scuzându-se că 

















Pour manifestations, le Roi demande de les interdire 
à tout prix et sous toutes les formes. Pour commencer, il dé- 
sire qu’on arrête Mircea Lecca aussi bien que Gherghel. II 
faut amener des troupes et, au besoin, prendre en Bessarabie 
un régiment de chasseurs avec son effectif de guerre. «Qu'est- 
ce que cela fait?» dit Sa Majesté en pensant pour sûr à une 
clause de notre traité. Le Roi redoute surtout le bolchevisme 
et pour cela il faut remettre dans la main des chefs les sol- 
dats envoyés aux travaux des champs: «Entre deux maux îl 
faut choisir le moindre». La censure doit être trés sévère 
pour les nouvelles étrangères et ne rien laisser passer qui 
pourrait contaminer les troupes et le peuple, comme par 
exemple la nouvelle de la chute de Boris et de la République 
paysanne en Bulgarie (donnée par «Epoca ) et l6lection de 
comités-soviets dans les régiments de Vienne et de Buda- 
pest (donnée par Nauen). Le Roi propose deux seuls exem- 
plaires non revisés: pour lui et pour moi. Il faut une sur- 
veillance absolue de fout ce qui peut encourager un mou- 
vement anarchiste. 
Nous arrivons à la politique. Le Roi sort des notes écri- 


NOTE POLITICE — 1918 107 


le-a redactat rău. Situatiunea internaţională a Româ- 
niei va depinde în întregime de situatiunea sa internă; le- 
găturile între ţară şi Dinastie sunt astfel în cât apăra- 
rea acesteia interesează ordinea întreagă şi viitorul tä- 
rei. Dacă într'o zi ar avea nevoie de concursul tuturor 
forţelor politice, ar trebui să se uite certurile personale 
şi să se puje deoparte interesul de partid. Acesta e 
rezumatul. — Am spus Regelui că mă gândeam, când va 
veni momentul, să ating aceste subiecte cu el, dar fiind- 
ca e vorba acum, n'am fost nici odată sectar cum sunt 
liberalii, deci greutatea va fi aiurea; apoi nu cred că 
străini, în cazul de faţă Antanta, sar amesteca să de- 
semneze miniştri. — Regele: Nu, nu. Am spus totdeauna 
Antantei că chestiunile interne mă priveau şi D. de 
Saint Aulaire a venit să-mi declare în numele guvernu- 
lui sau «că d. Clemenceau se desinteresează de această 
chestiune şi că României singure i-e dat să-şi consti- 
tuie guvernul». 

Audienta mea, de două ore, a fost foarte amicala. — 
Numele lui Constantinescu venind în cursul conversa- 
tiei, Regele îl numea «Porcul». Mai rețin; Nu trebuie 





tes qu'il s'excuse d’avoir mal rédigées, La situation interna- 
tionale de la Roumanie dépendra entièrement de sa situation 
intérieure; les liens entre le pays et la dynastie sont tels que 
la sauvegarde de celle-ci intéresse l’ordre entier et lavenir 
du pays. Si un jour il avait besoin du concours de toutes les 
forces politiques, il faudrait qu'on oubliât les querelles et 
qu'on mît de côté l'intérêt de parti. Tel est le résumé. J'ai dit 
au Roi que j'ai compté, quand le moment serait venu, abor- 
der ces sujets avec lui, mais la discussion étant là, jen’ai ja- 
mais été sectaire, comme le sont les libéraux.— donc la diffi- 
culte sera ailleurs; puis je ne crois pas que les étrangers. en 
lespèce l’Entente,se mêlent de désigner des ministres— Le 
Roi: Non, non; j'ai toujours dit a l’Entente que les questions 
intérieures me regardaient et Mr. de Saint Aulaire est venu 
me déclarer au nom de son gouvernement que «Mr. Clemen- 
ceau se désintéressait de cette question et que c’est la Rou- 
manie seule qui avait à constituer son gouvernement . 

Mon audience, de 2 h., a été confiante et très amicale, 
Le nom de Constantinescu étant Venu dans la conversation, 
le Roi l’a appelé «Porcul». Il ne faut pas exclure les libéraux, 


108 NOTE POLITICE — 1918 


să excludem pe liberali, căci sunt mai periculoşi în 
afară decât în guvern... 

— Din Dorohoi: Un batalion austriac de origina 
italian a trecut graniţa la Mamornita şi a depus ar- 
mele. 11 ofiţeri. Dau ordinul sa fie internaţi, mai de pre- 
ferintä într'o proprietate particulară de cât în oraş; sa 
se taie contactul cu populaţia sau cu soldaţii noştri 
spre a se evita contagiunea. 


-- Carnarvon comunică condiţiile armistiţiului cu 
Turcia. Destul de dulci în împrejurările de faţă: se simte 
că Turcia aduce serviciu. Se stipulează că Germanii şi 
Austriacii au o lună pentru a fi evacuaţi. (Pe unde au 
sa plece?). Este interzis Turciei să aibă legături cu Pu- 
terile Centrale. 

22 Octombre (4 Noembre). — Nu se poate înțelege ni- 
mic din ce se petrece în Austria. E un Stat austro-ger- 
man care s'a constituit şi care e stabilit la Consiliul de 
Stat din Viena. E un ministru al afacerilor straine, Dr. 
Adler care, spune Nauen, a făcut o vizită ambasadorului 
german. Soldaţii au depus jurământ acestui Stat repre- 
zentat prin Consiliul Naţional şi prezidentul lui! De 


car il sont plus dangereux dehors que dans le gouvernement 

— De Dorohoi: un bataillon autrichien d'origine italien- 
ue a passé la frontière à Mamornitza et a deposé les armes. 
11 officiers. Je donne l’ordre de les interner, plutôt dans une 
propriété particulière qu’en ville; couper le contact avec la 
population ou nos soldats pour éviter contagion. 

— Karnarvon communique conditions de l’armistice avec 
Turquie. Assez douces pour la circonstance : on sent que 
la Turquie rend service. Il est stipulé que les Allemands et 
les Autrichiens ont un mois pour être évacués (par où s’en 
iraient-ils?). Il est interdit à la Turquie d’avoir des rélations 
aves les Puissances Centrales. 

22 octobre (4 novembre). — Impossible de se reconnaître 
dans les choses d'Autriche. Il y a un Etat austro-allemand 
qui s’est constitué et qui siège au Conseil d'Etat à Vienne. 
I! y a un ministre des affaires étrangères, le Dr, Adler qui, 
nous dit Nauen., a fait une visite à l’ambassadeur d’Alle- 
magne. Les soldats ont prêté serment à cet Etat représenté 
par son Conseil National et son président! 


NOTE POLITICE — 1918 109» 


altfel toate vestile dovedese prăbuşirea complectă a ve- 
chei monarhii. 

Trupele dela Tiraspol, după raportul corpului 5 
armată, au desarmat şi gonesc ofiţerii, predând ora- 
sul. Armata austriacă e pretutindeni în plină descompu-- 
nere. Se pare că armata ungară se menţine încă. 

— De vreme soseşte Bodnărescu, condus de fostul 
deputat Nicu Gherghel. Bodnărescu este trimisul guver- 
nului provizoriu: românesc dela Cernăuţi. Imputernicirea 
lui e semnată de Flondor prezident, Radu Zbiera secre- 
tar. El aduce textul exact al rezolutiunilor Consiliu- 
lui National. Bodnärescu, destul de tânăr, inimos, 
mergând până a nega realitate unei Ucraini, cere: 
concursul material şi moral al României. Pe lânga noi 
trei, mai erau prezenţi Corteanu, Bărbătescu şi gene- 
ralul Nicoleanu. — Răspund: Felicitări; ei dau un bun 
exemplu Ardelenilor, cari au aşteptat totdeauna prea 
mult ca să le vie liberarea din afară; nu pot să făgă- 
duiese alt ajutor de cât să dau arme pentru ca să-şi 
organizeze o jandarmerie sau o gardă naţională. Ar- 





D'ailleurs, toutes les nouvelles concordent pour démon- 
trer l’ecroulement complet de la vieille monarchie, 

Les troupes de Tiraspol, selon rapport de notre 5-me 
corps d'armée, ont désarmé et chassé leurs officiers et pillent 
la ville. L’armée autrichienne est partout en pleine décom- 
position. Il semble que l’armée hongroise se maintient en- 
core. ` 

Dès la première heure arrivent Bodnarescu, pilloté par 
l'ex-député takiste Nicu Gherghel. Bodnarescu est lenvoyé 
du gouvernement provisoire roumain de Cernăuți. Ses pou- 
voirs sont signés: Flondor, président; Radu Sbiera, secré- 
taire. Il apporte le texte exacte des résolutions du Conseil 
National. Bodnarescu, assez jeune, ardent, allant jusqu’à 
nier la réalité d'une Ukraine, demande le concours matériel 
et moral de la Roumanie. Etaient présents, en plus de nous 
trois: Corteanu, Barbatescu, le général Nicoleanu. Je ré- 
ponds: Félicitations; ils donnent le bon exemple aux Arde- 
leni, qui ont toujours trop attendu que du dehors leur vienne 
l'émancipation: je ne puis promettre d'autre aide que four- 
nir des armes pour qu'ils organisent une gendarmerie ou une 
garde nationale; l’armée ne pourrait intervenir que si elle 


110 NOTE POLITICE — 1918 


mata n'ar putea să intervie de cât dacă ar fi chemată 
să ajute la reprimarea unei revoluţii amenințând viaţa 
şi bunurile naţionalilor noştri; ca ajutor moral, stabi- 
lirea de raporturi zilnice; dau ordin să se furnizeze au- 
tomobile, curieri, bani. 

Mare temere de Ucranieni către cari, prin politică 
tradiţională, guvernatorul Essendorf înclină din ce în ce. 
Nu mai sunt regimente austriace, ele sau dizolvat, dar 
legiuni ucraniene. Era temere, Duminica trecută, de 
ciocnirea ambelor partide. 

— Regele temându-se mai ales de bolsevism, mă 
duc la M. S. să regulez chestiunea cenzurei şi a trupe- 
lor. Cenzura: Am eonvenit ea două exemplare" complecte 
ale telegramelor să fie trimise Regelui personal şi pri- 
mului ministru. Apoi să fie anunţat serviciul cartie- 
rului regal, miniștrii români, etc. A se înţelege cu mi- 
niştrii străini ca să nu mai fie divulgări. — Trupele: 
Un batalion de vânători din :Basărabia si, în acest 
timp, se vor lua oameni de pretutindeni pentru com- 
plectarea jandarmilor pedestri Iaşi până la 1200 oameni, 

Regele mă roagă să împiedice trecerea a anume ata- 


a 











était appélée pour aider à la repression d'une révolution me- 
nacant la vie et les biens de nos nationaux; aide morale, éta- 
blir des rapports quotidiens; je donne l’ordre de fournir au- 
tos, courriers, argent. Grande crainte des Ukrainiens, envers 
lesquels, par politique traditionnelle, le gouverneur Essen- 
dorf (?) incline de plus en plus. Il n’y a plus de régiments 
austro-hongrois, qui se sont dissous, mais des légions u- 
krainiennes. On craignait pour dimanche dernier des chocs 
des deux parties. 

— Le Roi craignant surtout le bolchevisme, je vais chez 
Sa Majeté régler la question censure et troupes. — Censu- 
re: Convenu que deux exemplaires complets des télégram- 
mes seraient envoyé au Roi — personnellement — et au pre~ 
mier ministre. Ensuite le service Quartier Royal, ministres 
roumains, etc. serait expurgé. S'entendre avec les ministres 
étrangers pour qu'il n'y ait plus de divulgations. Troupes: 
Un bataillon de chasseurs de Bessarabie et pendant ce temps 
on prendra de partout des hommes pour compléter gendar- 
mes à pied Iaässy sur pied de 1.200 hommes. 

Le Roi me prie de ne plus laisser passer certaines alta- 


NOTE POLITICE — 1918 111 


turi: îmi arată un număr din «Epoca» în care Brătianu 
e numit... cumnatul lui Barbu Stirbey. «Persoanele din 
anturajul meu nu trebuiesc atacate». Gr. Filipescu a 
luat pe Barbu drept cap-de-ture; Regele îi sare în aju- 
tor... 


In sfârşit, Regele strângându-mi lung mâna: «Ener- 
gie, energie; ştiu că ai când vrei». 

— Manifestatia studenților. Autorităţile au ce- 
dat şi generalul Botez obține dela Rege să-i lase să treacă, 
zicând că cordoanele erau prea slabe. Cuza convocase 
intrunirea, apoi cu ipocrizie îmi spusese că era contra: 
mandată. Studenţii au trecut în ordine prin faţa Pala- 
tului, încadraţi de soldaţi. Câteva discursuri pe Piaţa 
Unirei, etc. 


— Lungă vizită la Saint-Aulaire. Ne înțelegem 
Asupra unui «modus procedendi» cu telegramele agenți- 
ilor, Imi cam bat joc de scrisoarea primită în cursul zilei 
dela cei patru miniştri (Statele Unite, Franţa, Englitera, 
Italia) şi la care voi răspunde în seria decanului. Apoi 
conversaţie destul de cordială. «Aliaţii vor fi într'o 


ques: il me montre un numéro de l'«Epoca», dans lequel on 
appele Bratiano... le beau-frère de Barbu Stirbey. «Les per- 
sonnes de mon entourage doivent ne pas être attaquées». 
“Grigore Filipescu a pris Barbu comme tête de Ture; le Roi 
aute à son secours... 


Enfin le Roi me serre la main longuement: «De lene- 
gie; de l'énergie; je sais que vous en avez quand vous voulez», 

— Manifestation des étudiants. Les autorités ont fléchi 
et le général Botez s’est fait donner par le Roi l'autorisation 
de les laisser passer, en disant que les cordons étaient trop 
faibles. Cuza avait convoqué la réunion, puis hypocritement 
m'avait dit qu'elle était contremandée. Les étudiants ont passé 
en ordre devant le Palais, encadrés par les soldats. Quelques 
discours place de l’'Unirea et Hora Unirei, m'a-t-on affirmé 

— Longue visite chez Saint-Aulaire. Nous convenons di 
modus procedendi avec les telegrammes des agences. Je me 
moque un peu de la lettre que j'ai reçue dans la journée des 
quatre ministres (Etats-Unis, France, Angleterre, Italie) et à 
laquelle je répondrai par écrit un doyen. Là-dessus longue 
conversation assez cordiale. «Les alliés seront dans un mois 


112 NOTE POLITICE — 1918 


lună la Odessa. Ucraina e un lucru factice, care proba- 
bil va fi absorbită de Rusia, care trebuie reconstituitä* 
avem acolo 36 miliarde, fără să socotim pe Americani.. 
Vom căuta să prindem pe Germani ori unde şi proba- 
bil să-i facem să capituleze în Oltenia». — Foarte in: 
teresat să ştie dacă au ocupat liniile de drum de fier 
în Austro-Ungaria. 

Condiţiile armistiţiului între Italia şi Austro-Un- 
garia sunt grozave, mai ales contra Germaniei. Aliaţii 
au dreptul să utilizeze căile de apă si de uscat şi toate: 
mijloacele de transport pe teritoriul austro-ungar. Ger- 
manii sunt obligaţi să evacueze teritoriul în 15 zile. Au- 
striacii trebue să evacueze teritoriihe ocupate: deci tre- 
bue să părăsească România. 

Două comentarii îngreuiază clauza. trecerei: Coman- 
dantul austriac (?) telegrafiază generalului Weber, care: 
a tratat armistițiul că dacă vrea să se utilizeze dru- 
murile contra Germaniei, trebuie să se protesteze, dar- 
totuşi să se semneze. In urmă Consiliul de Stat austriac- 
german (puterea revoluţionară. care pare că a înlocuit 
imperiul) declară că n'are armată proprie şi că nu 





à Odessa. L'Ukraine est une chose factice, qui probablement. 
sera absorbée par la Russie qu'il faut reconstituer: nous X. 
avons 36 milliards sans compter les Américains. Nous cher 
Gherons à saisir les Allembnds n'importe où et probablement. 
les faire capituler en Olténie». Trės intéressé de savoir s "ils 
ont occupé les lignes de chemins de fer eh Austro-Hongrie. 
Les conditions de l'armistice avec l'Italie sont terribles? 
surtout contre l'Allemagne. Les alliés ont le droit d'utiliser 
les voies de terre et d’eau et tout les moyens de transport 
sur le territoire austro-hongrois. Les Allemands sont obligés 
dans les quinze jours d’évacuer le territoire. Les Autrichiens 
doivent évacuer les territoires occupés: donc ils doivent 
quitter la Roumanie. i 
Deux commentaires aggravent la clause de’ passage: le 
commandement autrichien (?) télégraphie au général We- 
ber, qui a traité l'armistice, que, si l’on entend utiliser les: 
routes contre l'Allemagne, il faut protester, mais signer tout- 
de-même! Ensuite le Conseil d'Etat austro-àllemand (le pou- 
voir révolutionnaire qui semble s'être substitué à l'Empire) 
déclare qu'il n'a pas d'armée propre et qu’il ne peut conti- 


NOTE POLITICE — 1918 113 


poate continua războiul, dar că înţelege să urmeze prie- 
tenia credincioasă Germaniei şi să urmeze pacea de 
acord cu ea. 

— Ca un ecou îmi soseşte o telegramă dela Antipa, 
care crede că Miercuri (mâine) vor pleca cea mai mare 
parte din trupele de ocupare şi că trebuieso luate mă- 
suri pentru a se avea pe frontieră elementele militare 
necesare, spiritele fiind foarte agitate. 

La ora 9 mă duc la Rege. In principiu se va lua un 
batalion al Prințului, dela Neamţu. Telegrafiez lui An- 
tipa că n'am trupe şi că trebuie cerută autorizare dela 
Mackensen pentru ridicarea a 4000 de jandarmi şi să se 
reconstitue câteva regimente din cele ale căror depozite 
aparţin teritoriului ocupat. 

23 Octomhre (5 Noemhre). — Brandenstein, la 9 jum. 
Doreşte veşti, mai ales dacă e adevărat că vom ocupa 
Bucovina. Nu-şi închipue cum se vor putea retrage; nu 
crede că se va putea ocupa milităreşte lunga linie Pre- 
deal-Berlin. 

— Din raportul Sigurantei aflu că regimentul (sau 
parte) dela Lipcani s'a revoltat şi şi-a gonit ofiţerii, 


nuer la guerre, mais qu'il entend continuer son amitié fidèle 
à l'Allemagne et poursuivre d'entente avec elle la paix. 

— Comme un écho m'arrive un télégramme de Antipa, 
qui croit que mercredi (demain) partiront la majeure partie 
des troupes d'occupation et qu'il faut prendre des mesures 
pour avoir sur la frontière les éléments militaires néces- 
saires, les esprits étant fort agités. 

Je vais (9 h.) chez le Roi. On prendra en principe le ba- 
taillon du Prince, de Neamţu. 

Je télégraphie à Antipa que je n'ai pas des troupes, qu'il 
faut solliciter de Mackensen l'autorisation de lever 4.000 
gendarmes et de reconstituer quelques régiments de ceux 
dont les dépôts appartiennent au territoire occupé. 

23 octobre (5 novembre). — Brandenstein à 9% h. Il veut 
des nouvelles, surtout savoir s’il est vrai que nous occupe- 
rons la Bucovine. Ne s'imagine pas comment on pourra se 
retirer, — ne pense pas que militairement on puisse occuper 
la longue ligne Predeal-Berlin. 

— Au rapport de la Sûreté appris que le régiment de 
Lipcani s'est révolté et a chassé ses officiers, presque tous 

L 1 


8 


114 NOTE POLITICE — 1918 


aproape toţi Români, cari s'au refugiat la noi. Am dat 
ordin la telefon să se treacă linia neutră din nordul Ba- 
sarabiei şi să se ocupe până la Hotin cu armata si au- 
toritätile civile. 

Raportat Regelui. Adjutantul răspunde că M. S. a 
propus aceleaşi măsuri. La 2 jum. o conferinţă cu mi- 
nistrul de război, Christescu si Gorski. Se decide a se 
ocupa toate golurile şi a se considera ca atari regiunile 
ocupate altă dată de trupele care sau demobilizat sau 
au gonit ofiţerii. 


Bucovina. — O depeşă trimisă de Flondor lui Zotta 
cere ajutorul României. 

Jandarmeria din Suceava imploră protectiunea 
jandarmeriei noastre contra bolşevicilor, cari jefuesc. 
Cei dela Iţcani de asemenea. Gura Humorului insistă 
pentru ajutor grabnic. In urma acestor documente seriu 
ca trupele dela graniţă să ocupe Suceava şi Ițcani. Re- 
pet acelaşi ordin pentru Gura Humorului. Se vor lua 
măsuri pentru a se proteja populatiunea contra exceselor. 
Ulterior se vor întinde cât de repede până la Cernăuţi. 
Incredinţez ordinele lui Hârjeu şi telegrafiez prefecti- 
lor de Suceava si de Botoşani. *) 


Ronmains, qui se sont réfngiés chez nous. Donné l’ordre an 
téléphone -de franchir la ligne neutre dn nord de la Bessa- 
rabie et de prendre possession jnsqn’à Hotin avec armée et 
antorités civiles. 

Rapporté an Roi. L'aide de camp répond qne Sa Majesté 
vient de proposer les mêmes mesnres. A 2% h., dans nne 
conférence avec ministre guerre, Gorsky et Christesen, on 
est convenu d'occuper «toate golnrile» et de considérer comme 
tels les régions jadis ocenpées par des tronpes qui se sont 
démobilisées on ont renvoyé lenrs officiers. 

Une dépêche envoyée par Flondor à Zotta invoqne le 
seconrs de la Ronmanie. La gendarmerie de Snoceava imploră 
la protection de nos gendarmes contre les bolchevistes qui 
dévastent. Les gens d'Iţeani en font antant. Gnra-Hnmorei 
est très pressante. Sur le vu de ces docnments j'écris : «Tru- 
pele de la graniţă vor ocupa Snceava şi Iţcani si vor Ina 
măsuri pentru a proteja popnlatia contra exceselor. Ulterior 
se vor întinde cât de repede până la Cernăuţi», mâme ordre 
plus tard ponr Gnra-Hnmorei.—Je rements les ordres à Herjeu 
et je télégraphie anx préfets de Snceava et Botoşani. 


) V. doc. la Anexe No. 


NOTE POLITICE — 1918 115 


La Cameră Lascar Antoniu, la Senat Victor Mi- 
<lescu, propun moţiuni în onoarea lui Wopicka care, asis- 
tând la Chişinău, la 21 Octombre, la aniversarea liberă- 
rei, a dat asigurări publice că America va susţine for- 
marea României Mari şi că Basarabia este şi va fi a 
României. — Pronunţ două discursuri cu aspiratiuni 
pan-româneşti. — La Senat trasez un program de în- 
telepciune, de răbdare, de unitate. Succes imens, ova- 
iuni, imprimarea, discursului. Am asociat Puterile Ceu- 
trale în ce priveşte Basarabia şi Dobrogea şi am dat 
nota desarmării. 

— O depeşă dela Arion spunând că colonelul de 
Kontz cere protectiunea pentru supuşii austro-ungari, ru- 
gând să se refere Regelui, şi o alta dela Gheorghiu, 
prefectul de Focşani, anunțând că Germanii se retrag de 
la Mărăşeşti, — mă obligă să mă duc la Rege la 7 ore. 
Asupra demersului Kontz : «Aceasta, dovedeşte că mau 
conştiinţa liniştită !». Aproape cu gura închisă sunt au- 
torizat să dau asigurări. 

Regele confirmă toate ordinele ce am dat pentru 


— A la Chambre Lascar Antoniu, au Sénat Victor Mi- 
<lescu proposent des motions en lhonneur de Vepicka, qui 
assistant à Chisinau, le 21 octobre, à l'anniversaire de la libé- 
ration, a donné des assurances publiques que l'Amérique 
soutiendra la formation de la Grande Roumanie et que la 
Bessarabie est et restera à la Roumanie. Je prononce deux 
discours à aspirations pan-roumaines. Au Sénat je trace le 
programme de sagesse, de patience, d'unité. Immense succès, 
ovations, impression du discours. J’ai associé les Puissances 
Centrales à ce qui regarde la Bessarabie et la Dobrogea et. 
donné la note du désarmement. 

— Une dépêche d'Arion, disant que le colonel de Kontz 
demande la protection pour les sujets austro-hongrois et 
priant d'en référer au Roi; — et une autre de Gheorghiu, 
préfet de Focsani, annonçant que les Allemands se retirent 
de Marasesti, m'obligent à aller voir le Roi à 7 h. Sur la 
démarche Kontz : «Ça prouve qu’ils n’ont pas la conscience 
tranguille!» Presque du bout de lèvres je suis autorisé à 
donner des assurances. 

Le Roi confirme tous les ordres donnés pour la Bucovine. 


116 NOTE POLITICE — 1918 


Bucovina. Trei coloane pătrund acolo, sub ordinele- 
generalului Zadic şi a trei alţi generali. Burdujeni e 
centrul de aprovizionare. — Regele aprobă ca regimen- 
tele vecine să fie gata. — Ii reamintesc că ar trebui ca 
printr'o notă să aduc la cunoştinţa Antantei faptul pri- 
vitor la Bucovina. — Regele aprobă cu căldură: «Oui, 
oui, oui». — Adaog că ar trebui să i-o comunic şi lui 
Demb in: mai puţină aprobare. — Apoi. în mod amical, 
Regele se plânge că gazeta «Iaşul» laudă prea mult pe 
Averescu şi vorbeşte din nou de crimele lui Brătianu! 
Ii făgăduesc să deştept pe Anastasia (cenzura). 

— La miezul nopţii Mirceseu îmi cere la telgraf, 
cu insistenţă, o întrevedere cu Schwartzkoppen. Acesta. 
spune că de această întrevedere depinde evacuarea re- 
pede a tärei. Mircescu insistă atât de mult în cât făgă- 
duesc că mă voi duce mâine seară la Focşani ca să în- 
tâlnesc pe Schwartzkoppen Joi dimineaţa. Cât sau 
schimbat timpurile ! 

24 Octombre (6 Noembre). — Ziua începe prin veşti 
de plecare. Germanii părăsesc Brăila şi Focşani; la Mă- 
räsesti nu mai e decât serviciul de ordine român. Şeful 





Trois colonnes y pénètrent sons les ordres de Zadic et trois- 
autres généraux. Burdujeni est centre d'approvisionnement, 
— Le Roi appronve que les régiments voisins se tiennent 
prêts; je lni rappelle qu’il fandrait qne par une note je porte 
à la connaissance de l’Entente le fait de la Bncovine. Le Roi 
approuve avec empressement; son: «Oni, oui, oui!» J’ajonte 
qu’il faudrait qne je le dise à Demblin: moins d'approbation. 
Puis, amicalement, le Roi se plaint qne le «Iașul» lone 
trop Averescn et de nonvean parle des crimes de Bratiann! 
Je lni promets de réveiller Anastasie. (Censure). 

A minuit, Mircescu, an télégraphe, me demande avec 
insistance nu rendez-vous avec Schwarzkoppen. Celni-ci fait 
dépendre de cette entrevne l’évacnation rapide du pays. Mir- 
cescn revient tellement à la charge qne je promets de me 
rendre demain soir à Focsani pour m'y rencontrer avec 
Schwarzkoppen jendi matin. Comme les temps sont changés! 

24 octobre (6 novembre). — La journée commence par des 
vouvelles de départ. Les Allemands quittent Braila, quittent 
Focsani; à Marasesti il n’y a plus qne le service d'ordre ron- 


NOTE POLITICE — 1918 117 


de gară german anunţă că va pleca în cinci zile. Coloane 
e îndreaptă spre Ungaria: Fundul Putnei, Soveja, Pre- 
deal, etc. 

— La 10 ore soseşte o scrisoare a generalului un- 
gur din Ardeal, adusă la Târgul-Oena de doi ofiţeri. 
Această scrisoare e predată de It.-col. Bianu lui Hâr- 
jeu, la mine. In cap: «Comanda de grupă ardeleană», 
semnătura Szabo, general ungur. Ea comunică demobi- 
lizarea armatei ungare. Generalul are ordin «să ia le- 
gătură cu comandele trupelor Antantei şi ministrul de 
războiu va căuta să obfie ca ocuparea în Ungaria să se 
facă numai prin Francezi şi Englezi». E limpede: alia- 
ţii sunt admişi să ocupe; Românii esclusi. 

— La ora 11 sunt chemat la Rege. Sunt cam mirat. 
După capul generalului Râmniceanu şi după înfăţişarea 
Regelui simt că se petrece ceva. De aceia scurtez comu- 
nicarea telegramelor. Pauză. Roşu si agitându-se Regele 
zice : «Am ceva penibil să vă spun. După vizita d-tale 
de eri seara au venit să mă vadă miniştrii Antantei şi 
mi-au spus că n'au încredere în guvernul dv. Şi după cum 





main; le chef de gare allemand annonce aussi dans 5 jours 
son départ. On se dirige par colonnes vers la Hongrie: Fun- 
dul Putnei, Soveja, Predeal, etc. 

— A dix heures arrive une lettre du général hongrois 
d'Ardeal, apportée à Targul-Ocna par deux officiers, Cette 
lettre est remise par le It-col. Bianu à Herjeu, chez moi. En 
tête : «Comanda de grupă ardeleană», — signature: «Szabo, 
general ungur». — Elle comunique la démobilisation de 
l’armée hongroise. Le général a ordre «să ia legătura cu co- 
mandele trupelor Antantei şi ministrul de război va exopera 
(cherchera à obtenir) ea ocuparea în Ungaria să se facă 
-numai prin Francezi şi Englezi». 

C'est clair: les alliés sont admis à occuper; les Rou- 
mains sont exclus. 

— A 11 h. le Roi m'appelle, Jen suis un peu étonné. A la 
tête du général Ramniceanu et à lair du Roi, je sens anguille 
sous roche. Aussi j'abrège la communication des télégrammes. 
— Pause. Rouge et se trémoussant, le Roi dit: «J'ai quelque 
chose de pénible à vous dire Après votre visite d'hier soir, 
sont venus me voir les ministres de l’Entente et m'ont dit 
qu'ils n'avaient pas confiance daus votre gouvernement, Et, 


118 NOTE POLITICE — 1918 


ştii, Antanta, în acest moment... Vă reproşează de a fi 
dat ordinul de intrare în Bucovina, fără a vă fi înțeles 
mai înainte cu ei. Bucovina face parte din teritoriile care 
fac obiectul învoelilor noastre cu ei...» (reprodus tex- 
tual) —Eu : Demisiunea mea e de acum la dispoziţia M. 
V. Dar, în Bucovina am lucrat în totul în înţelegere cu M. 
V. şi eu am reamintit M. V. că aşi face bine să comunic, 
în semn de prietenie, această ocupare Antantei, pe care 
în principiu nu o interesează.— Regele : M'am gândit la 
un guvern luat în afară de partide. Ghiciti pe cine am 
ales ?—Mişu..—Nu Coandă.—Foarte puţină suprafaţă. 
N’am de cât o observatiune de făcut: E foarte regreta- 
bil ca isträinätatea să facă si să desfacă guvernele noas- 
tre şi ca M. V. să adopte calea puţin constituţională a 
guvernelor de funcţionari... — Regele: Mai târziu von» 
căuta să întrunim toate forţele... (Mă ridic în picioare). — 
Am servit pe M. V. şi ţara; mulţumită guvernului meu, 
Dinastia vorbeşte cu tărie şi această ţară are o armata; 
muniţiuni şi Basarabia.— Regele mă asigură de toată 
simpatia lui (cuvântul de simpatie revine mereu) şi îmj 


vous savez, l’Entente, en ce moment... Il vous reprochent d’a- 
voir donné l’ordre d’entrer en Bucovine sans vous être con- 
sulté au préalable avec eux. La Bucovine fait partie des ter- 
ritoires objet de nos arrangements avec eux...» (Reproduit 
textuellement). — Moi: «Ma démission est de suite à la dis- 
position de Votre Majesté. Mais en Bucovine j'ai agi en tout 
d'accord avec Votre Majesté et c’est moi qui, hier soir, ai 
rappelé à Votre Majesté que je ferais bien de communi- 
quer, en signe d'amitié, cette occupation à l’Entente, qwer 
principe elle n'intâresse pas».— Le Roi: J’ai songé à un gou- 
vernement pris en dehors des partis. Devinez qui j'ai choisit— 
Mişu. — Non, Coanda. — Bien peu de surface, Je mai qu’une: 
observation à faire: il est regrettable que l'étranger fasse et. 
défasse nos gouvernements et que Votre Majesté adopte la 
voie pou constitutionnelle des gouvernements de fonction- 
naires. — Le Roi: Plus tard nous verrons à grouper toutes- 
les forces... — (Je me lève). Jai servi Votre Majesté et le 
pays; grâce à mon gouvernement, la dynastie parle avec 
force et le pays a une armée, des munitions et la Bessarabie.— 
Le Roi m'assure de sa sympathie (le mot sympathie revient 
toujours, plus une fois le mot plus vif) et me demande mow 


NOTE POLITICE — 1918 119 


cere concursul meu. — Eu :«Nu voi face nici o greuta- 
te guvernului, dar contra unui guvern Brătianu îmi reiau 
toată libertatea, căci este o imposibilitate morală». 

— Coandă vine îndată să mă vadă pentru decrete. 
Guvernul său: generalii Văitoianu şi Grigorescu, Poni, 
Saligny, Fotin Enescu, cei doi Basarabeni, A. Cotescu, 
D. Buzdugan şi Oscar Kiriacescu. Aceşti trei din urmă 
nu încă oficiali, Buzdugan fiind bolnav şi ceilalţi doi în 
teritoriul ocupat. 

Văitoianu fiind chemat la 10 ore seara, Marţi, gu- 
vernul era deci constituit în culise. Săulescu îmi spune 
că în ajun la ceaiul cu Stirbey la Palat şi că acesta îi 
propunea Finanţele în, cabinetul... Mişu. — Coandă a 
fost dar substituit pentru a-l ţine în rezervă pe Mişu. 

— Rezervându-mi două ore pentru a-mi remite no- 
tele, fiind încă în funcţiune, Barclay vine să mă vadă, 
el. Ii remit notificarea asupra Bucovinei şi răspunsul 
meu la scrisoarea din 22 Octbr. Regele cunoştea această 
scrisoare ! Asa dar Antanta, mi-a trimis acest ultimatum 
cu consimţimântul său. 





concours — Moi: «Je ne ferai aucune difficulté au gou- 
vernement, mais contre un gouvernement Bratianu je re- 
prends toute ma liberté, car c’est une impossibilité morale». 

— Coanda vient aussitôt me voir pour les décrets. Son 
gouvernement: les généraux Vaitoianu et Grigorescu, Poni, 
Saligny, Fotin Enescu, les deux Bessarabiens, A. Cotescu, 
Mitica Buzdugan et Oscar Kiriacescu, — ces trois derniers 
pas encore officiels, Buzdugan étant malade et les deux 
autres en territoire occupé, 

Comme Vaitoianu a été appelé, à 10 h. du soir, mardi, 
le gouvernement était déjà constitué dans la coulisse, Seu- 
lescu m'apprend que la veille aussi il prenait le thé avec 
Stirbey au Palais et Stirbey lui offrait les Finances dans le 
cabinet... Misu. Coanda a été done substitué pour réserver 
Misu. 

— M'étant réservé deux heures pour remettre mes uotes, 
étant en fonctions, Barclay vient lui re voir. Je lui remet 
la notification pour la Bucovine, et mu réponse à la lettre 
du 22 octobre. Le Roi connaissait cette lettre! C'est avec son 
consentement donc que PEntente m'a envoyé cet ultimatum. 


120 NOTE POLITICE — 1918 


Barclay: Suprins de numirea lui Coandă. — «Ră- 
mânem personal prieteni. Sunt mulţumit de schimba- 
rea guvernului (şi repetă de doui ori această frază 
fără umbra gândului că m'ar ofensa: se vedea după fata 
lui). Ne trebue aici un guvern al prietenilor noştri... Veţi 
face o partidă de maus cu Wopicka ; îmi face plăcere. 
El a cerut aceasta...» Iată cine decide de soarta Româ- 
niei ! 

— La ora 2 trimit Regelui demisiunea mea : 

«Sire, — M. V. comunicându-mi demersul ministri- 
«lor puterilor Antantei, care au declarat M. V. că nu mai 
«au încredere în guvernul ce prezidez, demers de care M. 
<V. voiește să fie seamă, rog prea plecat pe M. V. să pri- 
«mească demisiunea mea de Prezident al Consiliului de 
«Miniştri». 

La 4 ore anunţ Camerei şi Senatului retragerea mea: 
«Răspunzând dorinţei M. S. Regelui, guvernul a depus 
demisiunea lui...». Am voit să fie constatat că guver 
nul fusese concediat. 

— La 5 ore Coandă prezintă cabinetul său. Citeşte 
un decret de închidere în loc de mesagiu. Prevenisem pe 


Barclay, surpris de la nomination de Coanda: «Nous restons 
personnellement amis. Je suis content du changement de gou- 
vernement (et il répète deux fois cette phrase sans ombre 
d'idée de m'offenser: son air le disait bien). Il nous faut ici 
un gouvernement de nos amis. Ah! Vous allez faire une 
partie de «maus» avec Vopicka. Ça me fait plaisir, c'est lui 
qui a demandé cela!..»y — Voilà qui décide du sort de la 
Roumanie. 

— J'envoie à 2 k, au Roi ma démission: «Sire, Majesta- 
tea Voastră comunicându-mi demersul miniştrilor Puterilor 
Antantei, care au declarat Majestății Voastre că nu mai au 
încredere în guvernul ce prez.dez, demers de care Majesta- 
tea Voastră vocşte să ţină seamă, rog prea plecat pe Ma- 
jestatea Voastră să primească demisiunea mea de Prezident 
al Consiliului de miniştri». 

— A 4 heures j'annonce à la Chambre et au Sénat ma re- 
traite: «Răspunzând dorinţei M. S. Regelui, guvernul a de- 
pus demisia lui...» — J'ai voulu qu'il fut constaté que le gou- 
vernement avait été congédié. 

— À 5 heures, Coanda présente son cabinet Il lit un dé: 
cret de clôture, au lieu d’un Message. J’avais prévenu Coan- 


NOTE POLITICE — 1918 121 


Coandă ; îi spusesem că trebuiau câteva cuvinte curte- 
nitoare... «Bine înţeles...» şi îi dădusem dosare.e cu di- 
ferite modele de mesagiu. De sigur Regele a a.es această 
formulă brutală. Tot necazurile pentru anumite inter- 
pelări ? Sau liberalii nu-i permit să considere această 
legislatură ca existând ? 

— La 5 jum. întrunirea majorităţii din Senat. — Eu: 
Nu pot să mă întind asupra cauzelor retragerei; ar trebui 
să fac reveliţiuni muscätoare asupra unui fel de politică 
intimă care se practică. Retragerea mea nu e o dezertare; 
în tot cazul, are loc asupra umei apoteoze: Bucovina şi 
Nordul Basarabiei. Am păstrat țărei o dinastie, o armată 
și i-am dat Basarabia şi Bucovina cu integritatea teri- 
toriului. Asifel Camerile meritau un mesagiu de închi- 
dere, nu un decret neobicinuit. Vom fi găsiţi prieteni pen- 
iru a lucra la menţinerea ordinei şi pentru a mări țara; 
vom fi găsiți inimici hotărâți pentru a tăia drumul ori 
cărui regim de imoralitate, de fraudă, ca acele care ne-au 
otrăvit. 

Arion : Victorie la Bucureşti, unde învingătorii de- 
clară că ne înapoiază teritoriile; victorie la Iaşi, unde gu- 





da; je lui avais dit qu’il fallait quelques mots aimables... 
«Mais certainement...» et lui avais donné les dossiers, aveo 
les différents modèles de messages. C'est certainement le 
Roi qui a choisi cette façon brutale. Toujours les rancunes 
pour certaines interpelations? Ou est-ce les libéraux qui ne 
lui permettent pas de considérer cette législature commo 
existance. 

— A 5% h. réunion majorités Senat. — Moi: Je ne puis 
m'étendre sur les causes retraite: il faudrait faire des ré- 
vélations mordantes sur un genre de politique intime qui se 
pratique, Ma retraite n’est pas une désertion, Elle a lieu, 
dans tous les cas, sur une apothéose: la Bucovine et le Nord 
de la Bessarabie. Nous avons conservé au pays une dynas- 
fie, une armée et nous lui avons donné la Bessarabie et la 
Bucovine avec l'integrité du territosre. Aussi les Chambres 
méritaient-elles un message de clôture, non un décret inusité. 
On nous trouvera amis pour travailler au maint.en de lor- 
dre et pour aggrandir le pays; on nous trouvera ennemis ré- 
solus pour barrer la route à tout régime d'immoralté et de 
fraude, comme celles qui nous ont empoisonnes, 

— Arion: Victoire à Bucarest où nos vainqueurs décla- 


122 NOTE POLITICE — 1918 


vernul pune piciorul în Bucovina şi în Basarabia de 
mord. Guvernul moare fiindcă a luat Bucovina. E cel 
mai frumos sfârşit ce se putea spera. Sfârşeşte strigând: 
“Trăiască România Mare». 

Meissner: A fost contra luärei puterei; recunoaşte 
gresala sa, căci e pagina cea mai glorioasă ce sar fi pu- 
tut înscrie. Să rămânem uniţi. 

Bardescu: Ceeace sa făcut e foarte periculos: pre- 
tutindeni anarchia vine de jos ; la noi pleacă de sus. O 
reformă constituţională trebue să prevadă bariere pu- 
terilor Regelui. 

25 Octombre (6 Noembre)—Se pare că totul s'a aran- 
jat ou Constantinescu: prefect de poliţie, generalul Ste- 
făneseu, şi cenzorul, procurorul Gorgos, — au şi fost de- 
semnaţi de el. 

— Hârjeu îmi spune că Mackensen a telegrafiat că 
dacă Bulgarii ar trece ca să-i îngreuieze retragerea, va 
distruge podul, deşi operă a Regelui Carol, şi că dacă 
căutăm a-l ataca în Transilvania, va distruge toate căile 
de comunicaţie. 





rent nous rendre nos territoires; victoire à Iassy, où le gou- 
vernement met pied en Bucovine et en Bessarabie du Nord, 
Le gouvernement meurt d'avoir pris la Bucovine. Cest la 
plus belle fin qu'on pouvait espérer, Il finit en criant: «Tră- 
iască România Marel». 

Meissner : Il a été contre la prise du pouvoir ; il recon- 
naît sa faute, car c'est lapage la plus glorieuse qu’on ait pu 
inscrire. Rester unis. 

Bardescu: Ce qui s’est fait est très dangerenx: l'anarchie 
partout vient d'en bas; chez nous l’anarchie part d'ne haut. 
Uné réforme constitutionnelle doit prévoin des barrières aux 
pouvoirs du Roi. 


25 octobre (7 novembre). — Il semble que toute est an- 
rangé aveo Porcul. Le préfet de police, le général Stefanescu, 
et le censeur, le procureur Gorgos — ont été désignés par lui. 

— Herjeu me dit que Mackensen a télégraphié que si les 
Bulgares passaient pour inquiéter sa retraite, il détruirait le 
pont, quoique oeuvre du Roi Carol, et que si nous cherchions 
à l’aftaquer en Transylvanie, il anéantirait toutes les voies 
de communication. 


NOTE POLITICE — 1918 123 


— Liniile telefonice şi telegrafice cu teritoriile ocu- 
pate sunt tăiate. Să fie Germanii? Cum aseară telefoa- 
nele au fost interceptate, s'ar putea ca Coandă, autorul 
acestui lucru, să fi oprit şi telegraful. Văitoianu mi-a 
spus că el a insistat să fie lăsat telefonul. O dovadă ar 
mai fi faptul că mi se telegrafiază din Barboşi la ora 12, 
că o comisiune mă aşteaptă (bănuese că e Schwartzkop- 
pen) şi că sunt căutat pretutindeni: Oare vestea retra- 
gerei mele n'a trecut? 

— Regele publică o proclamatiune ; pentru ce ? Fap- 
tul retragerei unui guvern a provocat vreodată vreo 
proclamatiune ? E pur şi simplu o provocare aruncată 
conservatorilor. 

Regele spune : «Imprejurările ne dau din nou pu- 
tinţa de a îndeplini ceiace vam făgăduit şi ceia ce în 
sufletul meu n'am încetat să voiesc. (Adică noi Tam îm- 
piedicat să-şi realizeze făgăduelile !). Mai departe... 
«Guvernul meu le va înfipt. Deci, sau alegerile consti- 
tuante sau tabula-rasa a Camerelor noastre pentru a re” 
chema Camerile Brätianu. Vom vedea multe ! 

— Prezidentul Wilson răspunde 'Germaniei că e de 





— Les lignes téléphoniques et télégraphiques avec le ter- 
ritoire occupé sont coupées. Est-ce les Allemande? Comme 
hier soir les téléphones ont été interceptés, il se pourrait que 
Coanda, auteur, ait arrêté aussi le télégraphe. 

Vaitoianu m'a dit que c’est lui qui a dû insister pour 
laisser le téléphone. Une preuve serait aussi le fait qu'on me 
télégraphie de Barbosi (midi) qu’une commission m'attend 
(“est Schwartzkoppen, je suppose) et que l’on me cherche 
partout: est-ce que la nouvelle de ma retraite n’a pas passé? 

— Le Roi publie une proclamation. Pourquoi? Le fait de 
la retraite d'un gouvernement provoque-t-il jamais une pro: 
clamation? C’est tout simplement un défi jeté aux conserva- 
teurs. Le Roi dit: «Imprejurările ne dau din nou putinţa 
de a îndeplini ceeace vam făgăduit şi ceeace în sufletul meu 
n'am încetat să voesce . (C'est-à-dire nous l’avons empêché de 
réaliser ses promesses!) Plus loin : «Guvernul meu le va în- 
făptui». Donc, ou les élections constituantes ou table rase 
de nos Chambres pour rappeler les Chambres de Bratiano! 
Ca promet. 

Le président Wilson répond à PAllemagne qu'il est 


124 NOTE POLITICE — 1918 


„acord cu aliaţii asupra celor 14 puncte din program, afară 

de interpretarea celui privitor la libertatea mărilor, pen- 
tru care îşi rezervă libertatea de acţiune ia deschiderea 
congresului de pace. Anunţă că Foch are un mandat ge- 
neral pentru regularea armistiţiului. — Nauen anunţă 
că delegaţii lui au părăsit Berlinul pentru a trata pe 
frontul occidental. — Printre delegaţi găsesc pe conte- 
le de Oberndorf, ex-ministru la Sofia, pe care l-am avut 
de mai multe cri la masă. 

26 Octombre (8 Noemhre). — Intreruperea corespon- 
dentei era datorită măsurilor de precautiune (?) ale lui 
“Coandă. 

— Coandă vine să mă vadă. I se cere, ca şi mie, 
jandarmi. Speră să dea plutoane de vânători. A 
cerut mai ales Germanilor să lase trecerea trupelor pe 
măsura plecărei lor. Mackensen ceruse garanţii (vezi 25 
"Oct.). Guvernul a dat asigurări că neavând intentiune să 
ocupe Transilvania, el ware să fie neiiniştit de siguran- 
ta flancului retragerei sale. A cerut încă să i se usureze 
trecerea a doi ofiţeri pentru a putea vorbi cu şefii aliaţi 
şi a-i preveni că ni au nevoie să ia contact cu Germanii, 


d'accord avec ses alliés sur les 14 points de son programme, 
sauf l'interprétation du point concernant la liberté des mers 
pour lequel il réserve sa liberté d’action à l’ouverture du con- 
grès de paix. Il annonce que Foch a un mandat général pour 
règler l’armistice. — «Nauen» annonce que ses délégués ont 
quitté Berlin pour traiter sur le front d'Ouest. Parmi les 
délégués je trouve le comte d'Obendorff, qui était ministre à 
Sofia et que j'ai eu plusieurs fois à déjeuner. 

26 octobre (8 novembre). — L'interruption de correspon- 
dance était due aux mesures de précaution (?) de Coanda 

— Coanda vient me voir. On lui demande, comme à moi, 
de la gendarmerie. Il espère donner des chasseurs fraction- 
nés par pelotons. Il a surtout demandé aux Allemands de 
laisser passer des troupes au fur et à mesure de leur départ. 
Mackensen avait demandé de sûretés (voir rapport Herjeu 
25 octobre). Le gouvernement a donné l'assurance que 
n'ayant nulle intention d'occuper la Transylvanie. il n'avait 
aucune inquiétude à concevoir sur la sûreté du flanc de sa 
retraite. De plus, il demande qu’on lui facilite le passage de 
deux officiers pour s’aboucher avec les chefs alliés et les pre- 
venir qu'ils n’ont pas besoin de prendre contact avec les 


NOTE POLITICE — 1918 125 


fiindcă ei se retrag. Se va evita astfel ţărei durerea de a 
mai fi teatru de război. Nici ocupatiune prin urmare. 

— Legea Asistenţei publice nu s'a promulgat. Se 
pare, ceiace se spune la Cancelarie, că Regele în per- 
soană a ordonat să nu se publice nimie din fosta acti- 
vitate parlamentară şi să se amâne chiar decretele dela 
23 Octombre. Vom vedea şi aceasta. 

Am înapoiat Regelui sub plic legea amnistiei, care: 
era, cu promulgarea gata, în sertarul meu. E în stare să 
creadă că aşi fi publicat prin surprindere această lege ! 

Prânzeso la Henri Catargi cu Wopicka. Pe lângă 
familie, Mitilineu şi N. Lahovary. Wopicka foarte je- 
nat ; ne luând parte la nici o conversaţie generală. Am 
avut explicaţia lucrului după ce a vorbit cu Mitilineu — 
refuzasem o partidă de cărţi propusă pe neaşteptate, — 
şi după ce, la cererea lui Mitilineu. am luat pe Wopicka 
deoparte : era vorba de discursul său dela Chişinău, pe 
care pretinde că nu l-a pronunţat: niciodată n'a afirmat 
nimic, şi mai ales în numele guvernului său. «Am vorbit 
englezeşte şi nimeni n'a înţeles». Scoate atunci o declara- 
fie în mai mu'te limbi în care exprimă simple dorinţe. 


Allemands, puisqu'ils se retirent. On évitera airei au pays 
la douleur de redevenir théâtre de guerre. Pas d'occupation 
par conséquence, 

— La loi de l'assistance publique n'est pas promulguée. 
Il paraît — c’est ce qu’on dit à la chancellerie — que le Roi 
en personne a ordorné de ne rien publier de l’ancienne acti- 
vité parlamentaire et de renvoyer même les décrets du 23 oc- 
tobre, Nous le verrons bien... 

— J'ai renvoyé sous pli, au Roi, la loi de l’amnistie qui 
était avec promulgation toute prête dans mon tiroir. Il est 
capable de croire que j'aurais publié par surprise cette loif 

— Je dîne chez H Catargi, avec Vopicka. En plus de la 
famille, Mitilineu et Nic. Lahovary. Vopicka très gêné; ne 
prenant part à aucune conversation générale. J’ai le mot de 
l'énigme après qu’il a causé avec Mitilineu — j'avais refusé 
une partie de cartes subitement offerte — et que sur la de- 
mande de Mitilineu j'ai pris Vopicka à part: il s'agissait de 
son discours de Chisinau qu'il prétend n'avoir pas prononcé: 
jamais il n’a affirmé quelque chose, ni surtuat au nom de 
son gouvernement, «J'ai parlé anglais et personne n’a com- 
pris». Là-dessus il sort une déclaration en plusieurs lan- 





126 NOTE POLITICE — 1918 


— Ii răspund îndată că am avut precautiunea să nu a- 
firm existenţa textului său şi că acel care a citit-o a 
fost Cuza, care nu e dintre ai mei. Imi mărturiseşte mi- 
rarea lor că am trimis ordinul Duminecă.. — Eu: 
Marti, nu Duminecă ! — El: E adevărat ? Mi sa spus 
că Duminecă,... fără a consulta pe Rege si fără a-l în- 
ştiinţa ! — Povestesc în detaliu cum sau petrecut lucru- 
rile, cum în toate am fost de acord cu Regele şi cum eu 
am sugerat nota care trebuia să le fie trimisă. — Wo- 
picka părea că cade de sus. E vorba desigur de o nouă 
intrigă şi mai ales de multă duplicitate. 

Comitet. Ne-am întâlnit la ora 4 la Meissner. Arion 
a fost plângător: «Nu mai existăm; ar fi trebuit să ţinem 
încă 24 ore pentru că pregătisem o depesä lui Wilson, care 
ar fi fost de un mare efect ; scăparea noastră este Ave- 
rescu». — D'abia pot să-mi stăpânesc indignarea. Mult 
mai logici şi mai dârzi Nicu Ghica şi Gr. Cantacuzino ! 

Se decide : Propagandă pentru a stabili cât de fe- 
cundă a fost activitatea noastră şi cum ea ne permite să 
ne întrunim toţi pe terenul naţional al României Mari; 


PE INN RR n O i A II SC AR d 
gues, dans laquelle il exprime de simples souhaits. Je lui 
replique de suite que j'ai eu la précaution de ne pas affir- 
mer l'existence de son texte et que c'est Cuza, qui n'est pas 
des miens, qui l’a lu. 

Là-dessus il me fait part de leur étonnement que j'aie 
envoyé dimanche... — Moi: Mardi, non dimanche!— Lui: Est- 
ce vrai? On nous a dit dimanche.. Sans consulter le Roi et 
sans les avertir! — Je dis par le menu comment se sont passé 
les choses, comment en tout j'ai été d'accord avec le Roi et 
comment j'ai suggeré la note à leur envoyer. Vopicka tombait 
de son haut: il y a eu là une nouvelle intrigue et surtout 
beaucoup de duplicité, 

— Comité. Nous nous sommes réunis à 4 heures chez 
Meissner. Arion à été larmoyant: «Nous n’existons 
plus ; il aurait fallu durer encore 24 heures, parce qu’il 
avait préparé une dépêche à Wilson qui eut été d’un grand 
effet; notre salut est Averescu», J'ai peine à contenir mon 
indignation. Combien plus crânes et plus logiques Nicu 
Ghika et Grégoire Cantacuzène! On décide: Propagande 
pour établir combien notre activité a été féconde et nous 
permet de nous réunir tous sur le terrain national de la 
Grande Roumanie: brochures et journaux; cessation de 


NOTE POLITICE — 1918 127 


broşuri şi gazete; întreruperea anchetei contra miniştri- 
lor pentru a se publica documente. 

In discuţiune sa stabilit că Mişu Cantacuzino deci- 
sese cu violenţă coteria lor să se ridice maj ales contra 
noastră şi să sustie pe Take Ionescu — mi-am permis 
să reamintesc tuturor cât de neîndemânatici au fost la 24 
Oct., când în întrunirea majoritätei au cerut şi aclamat 
concentrarea. Cu cine?)—şi că guvernul se gândea să fa~- 
că reformele anunţate în proclamația regală prin mijlo- 
cul unui decret-lege. 

Tocmai H. Catargi îmi spune că Averescu si M. 
Cantacuzino sau repezit împreună la palat pentru a 
cere audienţă spre a protesta dinainte împotriva acestei 
îndrăsneţe pretentiuni. 

— Comunicatele (Lyon) dau o notă foarte încur- 
cată a lui Lansing: «Guvernul St.-U. a avut totdeauna 
prezentă buna desvoltare viitoare şi integritatea Româ- 
niei ca ţară liberă şi independentă... Prezidentul St.-U. 
doreşte dar să vă informeze că guvernul St.-U. se intere- 
sează de aspirafiunile poporului român, atât în afară cât 
şi în limitele Regatului... Guvernul St.-U. nu va neglija 


l'enquête contre les ministres pour en publier les documents. 
Dans la discussion il a été établi que Michel Cantacuzèue 
avait avec violence décidé leur coterie d’être surtout accen- 
tuée contre nous et de soutenir Take Ionescu (Je me suis 
permis de rappeler à tous combien maladroits ils étaient le 
24 quand, dans la réunion de la majorité, ils ont demaudé 
et aclamé la concentration. Avec qui?) et que le gouverne- 
ment gongeait à faire les réformes annoncées par la procla- 
mation royale au moyen d'un décret-loi. 

— Justement, Henri Catargi me dit que Averescu et Mi- 
chel Cantacuzène se sont précipités, ensemble, au Palais pour 
demander audience afin de protester par anticipation con- 
tre cette audacieuse prétention. 

— Les communiqués (Lyon) donnent une note très em- 
brouillée de Lansing: «Le gouveruement des Etat-Unis a 
toujours eu présents le bien-être futur et Lintegrit6 de la 
Roumanie comme pays libre et indépeudant, Le président 
des Etats Unis désire done vous informer que le gouverne- 
ment des Etats-Unis n’ <t pas sans se soucier des aspirations 
du peuple roumain aussi bien à l'extérieur que daus les li- 
mites du royaume. Le gouvernement des Etats-Unis ne né- 


128 NOTE POLITICE — 1918 


să-şi exercite influenţa la momentul necesar pentru ca 
drepturile politice şi teritoriale ale poporului român să 
fie obţinute şi asigurate contra ori cărui atac străin». B 
oare aceasta un răspuns la telegrama lui Wopicka de 
acum două săptămâni? 

27 Oct. (9 Noemb.)—După informaţiile lui Fundätea- 
nu: el a primit ordin sä facä un decret prin care Märdä- 
răscu e numit «în funcţia» de Comisar General în Basa- 
rabia; Văitoianu s'a opus; vrea să-şi păstreze locul şi e 
foarte natural; Coandă a replicat lui Fundăţeanu: «N'ai 
să asculti decât de ordinele mele». Văitoianu îmi vorbise 
ieri de această chestiune. 

— Jurnalistul Mavrodi vorbind cu Teodorescu a 
recunoscut că proclamația Regelui era opera lui Alexan- 
dru Constantinescu şi că dela el a venit ideia de a se în- 
chide sesiunea printr'un decret. 

— Censura tae totul în «Iaşul». Articole'e se duc lui 
Văitoianu, care si el le duce lni Coandă. Toate rigorile 
pentru noi! S'a suprimat chiar şi comunicatul prin care 
voiam să anunţ că Bucovina fusese ocupată cu autori- 
zatia Regelui. 


gligera pas d'exercer son influence au bon moment afin que 
les justes droits politiques et territoriaux du peuple rou- 
mains soient obtenus et assurés contre toute agression 
étrangères. Est-ce une réponse au télégramme de Vopicka 
du commencement de la quinzaine? 

27 octobre (9 novembre). — Selon les renseignements de 
Fundateanu, il a reçu l’ordre de faire un décret par lequel 
Mardareseu est nommé «dans la fonction» de Commissaire 
général en Bessarabie; Vaitoianu s’y oppose; il veut garder 
sa place et c’est très raisonnable; Coanda a repliqué à Fun- 
dateanu: «N'ai să asculti decât de ordinele mele». Vaitoianu 
m'avait parlé hier de cette question. 

— Mavrodi ayant causé avec Theodorescu, journaliste, a 
reconnu que la proclamation du Roi était l'oeuvre de Alexan- 
dre Constantinescu et que c’est de lui qu’est venu l’idée de 
clòre la session par un décret. 

— La censure coupe tout dans le «Iașul». Gorgos porte 
les articles à Vaitoianu, lequel les porte de suite à Coanda. 
Toutes les rigueurs pour nous! On a même supprimé le com- 
muniqu6 par lequel je voulais annoncer que la Bucovine 
avait été occupée avec l’autorisation du Roi. 


NOTE POLITICE — 1918 129 


— Note caracteristice. Două telegrame: Pasici a 
protestat contra ocupärei Dalmației de către Italia. 
— Deputatul conte Dasy ducându-se spre front, a fost 
arestat la Laibach de Jugoslavi fiindcă e ofiţer de Stat- 
Major şi fiind că guvernul jugoslav «fiind aliat al An- 
tantei, se găseşte în război cu Austria-Germanä». 


28 Oct, (10 Noemb.). — Schimbare de atitudine. Alal- 
tăeri Coandă făcea protestări prieteneşti Germaniei. As- 
tăzi se mobilizează contra ei. Regele adresează o procla- 
mafie Tärei: «In clipa când aliaţii tree Dunărea şi ne pu- 
tem regăsi lângă ei ca să isgonim inamicul, care de doi 
ani ne calcă şi jefueşte pământul strămoşeşc...«—0 a doua 
proclamaţie armatei. — Un decret de mobilizare a 24 
contingente. — O companie cu drapel merge cu muzica în 
frunte; câţiva copii înainte. Ies pe la 11. Lume întris- 
tată. Nici un entuziasm. 

Cred că e o simplă demonstraţie politică cerută de 
Antanta, căci starea noastră e de plâns. Nu sunt efecte 
şi mantale în rezervă pentru mai mult de 16 mii. 

— au arestat ofiţerii şi soldaţii germani din Iaşi; 


— Notes caractéristiques. Deux iciezramines Pasitch a 
protest contre l’occupation de la Dalmatte par l'Italie. (De 
Prague). Le député comte Dasy se rendant au front a été 
arrêté à Laybach par les Yougo-Slaves, parceque officier 
d'Etat-Major, et que le gouvernement yougo-slave «étant al- 
de l’Entente se trouve en guerre avec l’Autriche-Allemande», 

28 octobre (10 novembre). — Changement d’attitude. 
Avant-hier Coanda faisait des protestations à l'Allemagne 
Aujourd'hui on mobilise contre elle. Le Roi lance une pro- 
clamation au pays: «In clipa în care aliaţii trece Dunărea si 
ne putem regăsi lângă ei ca să isgonim pe inamicul care de 
doi ani incalcä şi jefueste pământul strămoşese..» Une se- 
conde proclamation à l’armée. Un décret de mobilisation de 
24 classes. — Une compagnie porte, musique en tête, un 
drapeau; quelques enfants précèdent. Je sors vers 11 h. Pu- 
blic morne. Aucun enthousiasme. Je crois que cest une 
simple démonstration politique demandée par l’Entente, car 
notre état est lamentable. Pas d'effets et de manteaux pour 
plus de 16 000, en réserve. 

On a arrêté les officiers et soldats allemands de Iassy ; 


9* 


130 NOTE POLITICE — 1918 


Barbatescu i-a vazut conduşi între baionete la Statul- 
Major. Se pare ca pe la ora 12 au fost văzuţi Germani 
târând căruțele lor de bagaje, huiduiţi de mulţime. Ce 
inutile sunt aceste rele procedeuri ! (Hârjeu fiul, ra- 
mas pe lânga Grigorescu, ne spune că a vazut mulţimea 
scuipând asupra, tristului convoi. S'au scuzat zicând ca 
Siguranţa e de vină). — Brandenstein şi camarazii sai 
vor fi schimbaţi contra ofiţerilor dela Bucureşti. 

— Generalul Presan e rechemat în activitate şi nu- 
mit Şef de Stat-Major: «şedinţa continuă». Christescu, 
înaintat general de corp, trece la partea sedentara. (Vezi 
notele din 15 Oct. cari anunțau această schimbare.) 

— Mobilizarea noastra este într’adevar ceia ce cre- 
deam; foarte slabă. Se cheama 6 contingente numai si 
ofiţeri subalterni neînsuraţi; gradele superioare nu. E 
probabil ca se voieşte a se avea un numar oare-care în 
mână. Pe lângă aceasta, se pare că am trimis un ultima- 
tum lui Mackensen: o spune «Mişcarea >. Termenii aces- 
tui act sunt putin limpezi, dacă textul e exact. 





Barbatescu les a vus entre bayonettes, conduits à l'Etat- 
Major. 

Il paraît que Ÿers midi on a vu des Allemands trafnant 
des charettes avec leurs bagages, hués par la foule. Comme 
ces mauvais procédés sont inutiles! (Le fils Herjeu, qui reste 
auprès de Grigorescu, ministre de la guerre, nous dit qu’il 
a vu la foule cracher sur le triste convoi, On s’est excusé 
en alléguant que est la sûreté qui est responsable). Bran- 


denstein et ses collègues vont être échangés contre nos offi 
ciers de Bucarest, 


— Le général Presan est rappelé à Pactivit6 et nommé 
Chef d'Etat-Major: la séance continue», — Christescu, a 
vancé général de corps d'armée, passe à la partie sedentaire. 
(Voir notes du 15 oct. qui annoncent ce changement). 

— Notre mobilisation est bien ce que je pensais, très à 
l’eau de rose: on appelle 6 classes seulement et les lieutenants 
et sous-lieutenants non mariés. Pas des grades supérieures 
Il est probable qu’on veut avoir du monde en ma'ns. Avec 
ça, il paraît que nous avons envoyé un ultimatum a Mac 
kensen: la <Miscarea le dit. Les termes de cette piece sont 
peu clairs, si le texte est exact. 


NOTE POLITICE — 1918 131 


— Depeşile anunţă abdicarea Kaiserului şi a fiului 
său. Comunicatul Cancelarului spune ca se va proceda 
la o Regentä, în aşteptare cao Adunare constituanta să 
hotarască de viitor. Lyon vorbeşte de manifestări po- 
pulare la Berlin, de tulburări la Hamburg, Brema, 
Frankfurt, ete. 

Plenipotenţiarii germani au sosit în noaptea de 7-8 
Noembre la Cartierul lui Foch ; Şeful lor este Erzberger. 
Ei au termen până astazi, la amiazi, pentru a primi con- 
diţiunile armistiţiului. In aşteptare, trupele franceze îm- 
ping înainte ofensiva. 

29 Oct, (11 Noemb).—Regina s'a întors azi dimineaţă. 
Ovatiune la gară; D. de Saint-Aulaire a facut un speech 
şi a remis M. S. «Medalia Militara» franceză. De faţă 
guvernul, miniştrii straini, Brătianu. 

— Trupele franceze au trecut Dunărea la Giurgiu 
şi generalul Berthelot trimite o proclamaţie Românilor. 
Intre altele cere taranilor sa se ridice si să ia armele. Sper 
ca acest sfat nu va fi urmat, şi noroe că nu sunt 


A 


arme în teritoriul ocupat! 


— Les dépêches annoncent l’abdication du Kaiser et de 
son Fils. 

Le communiqué du Chancelier annonce qu’il va être 
procédé à une Régence, en attendant qu’une assembléé consti- 
tuante décide de lavenir. «Lyon» parle de manifestations 
populaires à Berlin, de troubles à Hambourg, Brème, Frane- 
fort. etc. 

Les plénipotentiares allemands sont arrivés dans la nuit 
du 7 au 8 novembre (samedi matin) au quartier de Foch; 
c'est Erzberger qui est à leur tête. Ils ont jusqu’à aujourd’hui 
midi pour accepter les conditions armistice En attendant, 
l s troupes françaises poussent à fond leur offensive. 

29 octobre (11 novembre). — La Reins est rentrée ce ma- 
tin. On a fait une ovation à la gare; Mr. de Saint-Aulaire a 
fat un speech et a remis à Sa Majesté la médaille militaire 
fiança'se. Piésents le gouvernement, les ministres étrangers, 
Bratiano. 

Les roup s français s ont franchi le Danube à Giur- 
giu et le gé 1 B rth lot lance une proclamation aux Rou- 
mains. Il demand entr autres aux paysans de se soulever 
et de prendre les arm s. J’e père que ce Conseil ne sera pas 
suivi et heureusement qu’il n'y a pas d'armes dans le terri- 
toire occupé! 


132 NOTE FOLITICE — 1918 


Svonurile cele mai exagerate sunt puse în cir- 
culatie: Armata germană ar fi capitulat la Bucureşti. 
(Dar cenzura a interzis publicarea acestei veşti.) Mitili- 
neu anunţă cu satisfacţie că Mackensen a fost arestat. 
la Crivina. Toate acestea sunt probabil închipuiri. 

— Armistițiul a fost semnat în Franţa. Maresalul 
Foch anunţă că ostilitățile au fost suspendate astăzi la 
ora 1. 

— Cabinetul e complectat cu Mitică Buzdugan dela 
Consiliul agricol superior, la Justiţie; Cottescu, destituit 
de liberali ca incapabil, la Industrie şi Oscar Kiriacescu 
la Finanţe. 

Cu întoarcerea lui Prezan se taie telefonul tuturor” 
particularilor, alias opoziţia. 

— Toţi politicianii fac front contra noastră; e foarte 
natural ; «lăcomia» : cu cât sunt mai puţini părtaşi cu 
atât se obţine mai mult. Brătianu a văzut pe Matei Can- 
tacuzino («Epoca»); Coandă a văzut pe Averescu şi 
toată lumea spune că sa făcut înţelegerea cu generalul. 

Guvernul zis naţional ar putea lua fiinţă, dar cu 
oameni de mâna a doua. 


— Les bruits les plus exagérés sont mis en circula- 
tion: l’armée allemande aurait capitulé à Bucarest, — (mais 
la censure a interdite la publication de cette nouvelle). — 
Mitilinea, annonce aveo une vive satisfaction que 
<Mackensen a été arrêté à Crivina». Tous ceci doit être de 
Pimagination, 

— L'armistice a été signé en France. Le maréchal Foch 
annonce que les hostilités ont été suspendues aujourd’hui 
à 1 heure, 

— Le Cabinet est complété avec Mitica Buzdugan, du 
Conseil agricole supérieur, à la Justice; Cottescu A., destitu& 
par les libéraux comme incapable, a l’Industrie et Oscar 
Kiriacescu aux Finances. 

— Avec le retour de Prezan on coupe le téléphone à tous- 
les particuliers, alias l’opposition. 

— Tous les politiciens font front contre nous, c’est tout 
naturel; la curée: moins il y a de partageants, plus on ob- 
tient. Bratianu a vu Mathieu Cantneuzène, — l’«Epoca, du 
gendre l’annonce; Coanda a vu Averescu et tout le monde 
affirme qu'on s’est entendu avec le général. Le gouvernement 
— dit national — a des chances d'aboutir, mais avec les 
doublures. 


NOTE POLITICE — 1918 133 


— Gazetele liberale anunţă că Victor Antonescu şi-a 
făcut apariţia. Costumat în căpitan francez, a făcut călă- 
toria cu lt. Noël şi a rămas ascuns la Ghidigeni. Anto- 
mescu arfi fost purtătorul unei scrisori a lui Clemen- 
ceau pentru Rege. (La aterisajul lui Noël se constatase 
prezenţa unui scaun liber şi a unui costum pentru un 
al doilea călător). Bineînţeles, la Tecuci nu s'a ştiut ni- 
mic, nu s'a raportat nimic. 

30 Octombre (12 Noembre). — La ştirea armistiţiului 
am ocupat Brăila şi Focşani şi un detaşament a pătruns 
prin Bicaz în Transilvania; în Dobrogea, prin mici frac- 
tiuni s'a trecut dela Galaţi şi dela Reni; marsurile au 
continuat chiar până la ora 3 pentru a da mai multă 
amploare ocupatiunei ; în Bucovina suntem la Cernăuţi. 

— Mobilizarea noastră ia aspectul unei comedii. Nu 
sunt de loc efecte de îmbrăcăminte: era ugor de ştiut 
înainte de decret. Dar nici oamenii nu răspund ; reg. 
13 înregistrează chiar dezertări serioase. Din provincie 
se scrie că satele sunt jalnice, exasperate şi că oamenii 
murmură: «Ne-aţi dat ce aţi fägäduit?» De aceia sa re- 


— Les journaux libéraux annoncent que Victor Anto- 
nescu a fait son apparition, «costumé» en capitaine français 
et fait le voyage avec le lieutenant Noël et est resté caché à 
Ghidigeni, Antonescu aurait été porteur d'un message de 
Clemenceau poun le Roi. A l’atterrisage de Noël, ont avait 
constaté la présence d'un siège vacant et d'un costume de 
second voyageur. 

Bien entendu, mon illustre préfet, Kopetski, n’a rien su, 
ni rien rapporté. 

30 octobre (12 novembre). — A l'annonce de l'armistice, 
nous avions occupé Braila et Focșani et un détachement 
avait pénetré par Bicaz en Transylvanie; dans la Dobrogea, 
par petits paquets, on a passé de Galati et de Reni; les mar- 
ches ont même continué jusqu’à 3 h. pour donner plus de 
corps à l'occupation; en Bucovine nous sommes à Cernäuti. 

Notre mobilisation tourne à la comedie. On n’a pas d'ef- 
fets d’habillements: c'etait facile à savoir avant le décret. 
Mais les hommes ne répondent pas; le 13-me régiment d'in- 
fanterie enregistre même des désertions sérieuses. De pro- 
vince on écrit que les villages sont mornes, exaspérés et que 
fes hommes grognent: «ne-ati dat ce ati făgăduit?». — Aussi 


134 NOTE POLITICE — 1918 


dus apelul la 4, pe alocurea 6 contingente, şi numai pen- 
tru diviziile 6, 7, 8, 9, 10, 13 şi 14. 

— Numirile de prefecti arata absoluta lipsă de ele- 
mente la dispoziţia acestui, guvern. Sunt delegaţi pre- 
tutindeni magistrați: ciudat amestec al justiţiei şi al 
administraţiei ! Tribunalele sunt descomplectate, atunci 
când. trebuiau să examineze naturalizările evreilor. Un 
bătrân pensionar betiv, colonelul C. si un alt declasat, 
col. C., sunt numiţi la Dorohoiu şi Severin. — E adevă- 
rat ca nu se vorbeşte decât de combinatiuni ministeriale 
de substituit guvernului acesta. Bratianu ar fi recunos- 
cut că singur nu poate veni la putere şi se cauta învoeli 
cu Averescu, M. Cantacuzino si alţi însetafi. Bineînţeles 
că partidul conservator e ignorat... 

— Condiţiile primite de Germania sunt: Evacuarea, 
Belgiei, a Alsacie-Lorenei, a provinciilor Renane, a Ro- 
mâniei şi a Rusiei. Predarea submarinelor. Predarea a 
5000 locomotive şi a 15.000 de vagoane, a 5000 de tunuri 
(din cari jumătate de calibru mare) şi 30.000 mitrali- 





a-t-on réduit l’appel à quatre, par ailleurs six classes et ex- 
chisivement' pour les divisions 6, 7, 8, 9, 10, 13 et 14 

— Les nominations de préfets indiquent l’absolu manque 
d'éléments à la disposition de ce gouvernement. On délègue 
partout des magistrats: singulier mélange de la justice avec 
l'administration! Les tribunaux sont partout dépareillés, 
alors qu'ils avaient l'examen des naturalisations juives. 
Un vieux pensionnaire ivrogne, Collori, colonel, et un autre 
vieux déclassé, Costescu, colonel aussi, sont nommés à Do- 
rohoiu et Severin. Il est vrai qu'on ne parle que des combi- 
naisons ministerielles à substituer à ce gouvernement, Bra- 
tianų aurait reconnu que seul il ne peut venir au pouvoir et 
l’on cherche des acommodements avec les Averescu, M. Can- 
tacuzène et autres assoiffés, Bien entendu on ignore le parti 
conservateur, 


— Les conditions acceptées par l'Allemagne sont: éva- 
cuation de la Belgique, de l’Alsace-Lorraine, des provinces 
rhénanes, de la Roumanie et de la Russie. Livraison des sous- 
marins. Livraison de 5000 locomotives et de 15.000 wagons, 
de 5900 canons (dont % de gros calibres) et de 30 000 mitrail 
leuses; et des chemins de fer d'Alsace Lorraine. Occupation 


NOTE POLITICE — 1918 135 


ere. Ocuparea porturilor germane, accesul aliaţilor pe 
fruntariile de răsărit germane, ete. Mai greu de cât ceia 
ce Germanii ne impuseseră nouă. 


— © parte anecdoticä foarte morală. Prezan, întors 
la Statul-Major, primeşte pe Gorski şi-l mustrează fiind- 
ca a trimis pe lt.col. Antonescu în Basarabia, atunci 
când trebuia să ştie că avea de lucrat cu el! (Prezan era 
demisionat...). Desigur Gorski e vinovat că n'a păzit con- 
venientele lui Prezan, adversar al guvernului, în care 
Gorski era secretar general. 


— Totul se repune la loc: Perieteanu la C. F. R.; in- 
ginerii puşi în retragere îşi reiau slujbele; alţii înain* 
taţi sunt retrogradaţi; generalul Lupescu se întoarce la 
Statul-Major, cu Antonescu şi cu col. Sterea. «Trebuie 
ca Berthelot sa-şi găsească vechii săi colaboratori». 

— Mitilineu îmi comunică confidential că se aş- 
teaptă prin Chişinău Marele-Duce şi Marea-Ducesä 
Cyril şi mama Reginei. Regele îmi spusese că Poklevski 
voia, să-mi vorbească de câteva familii mari care voiau 
sa fugă din Crimeia în România. 


des ports allemands. Accès des alliés sur les frontières orien- 
tales allemandes, etc., ete. C'est plus dure encore que ce que 
les Allemands nous avaient imposé, 

— Un côté anecdotique très moral: Prezan, retour à 
PEtat-Maijor, reçoit Gorsky et lui reproche d’avoir envoyé 
le It-colonel Antonescu en Bessarabie alors qu'il devait 
savoir qu'il avait à travailler avec lui! (Prezan était démis- 
sionnaire!) — Evidemment Gorsky est coupable de n'avoir 
pas ménagé les convenances de Prezan, adversaire du gou- 
vernement, dont Gorsky a été le secrétaire général! 

On remet tout en place: Perieteanu aux chemins de fer: 
les ingénieurs mis à la retraite reprennent leurs emplois; les 
autres, qui avaient été avancés, sont rétrogradés; le géné- 
ral Lupescu à l’Etat-Major avec Antonescu et le colonel 
Sterea. «Il faut que Berthelot retrouve ses anciens colla- 
bcrateurs» 

— Mitilineu me communique, confidentiellement, qu'on 
attend par Chis'nau le grand duc et Fa grande duchesse 
Cyrile et la mère de la Reine. Le Roi m'avait dit que Pok- 
levsky allait me parler de auelques grandes familles oui 
comptaient se sauver de Crimée en Roumanie. 


136 NOTE POLITICE — 1918 


31 Oct. (13 Noembre). — Germanii făcând să sară po- 
dul dela Muftiu, comunicaţia prin Barboşi e şi ea tăiată. 
Se pare de altfel că telefonul si telegraful nu funcţio- 
nează cu teritoriul ocupat. 

— Mircescu soseşte. El e printre ofiţerii cari au fost 
schimbaţi cu misiunea Brandenstein. Imi confirmă că 
Marţi se dusese cu Schwartzkoppen și Horstmann la Bar- 
boşi; că m'au aşteptat şi că n'au aflat de retragerea mea 
decât Miercuri prin călătorii veniţi dela Iaşi. Germanii 
veniseră să reguleze detaliile retragerei lor: ei ocupa- 
seră Braşov, Sibiu şi Sft. Gheorghe şi cereau 20 de zile 
pentru evacuarea lor, asigurându-se de un atac din par- 
tea noastră. Nimic mai mult. Astfel că ultimatum, mo- 
bilizare, toate acestea au fost inutile şi puţin glorioase. 

— Ministrul Fotin Enescu vine să vorbească cu 
mine. E] se consideră ca foarte trecător în minister. 
Pentru el un: guvern ge coaliţie este o certitudine, de- 
asemenea e convins că nu se poate face ceva fără consui- 
tarea partidului conservator. 

— Nu sunt Francezi la Bucureşti. Regele vrea să se 





31 octobre (13 novembre). — Les Allemands ayant fait 
sauter le pont de Muftiu, la communication par Barbosi est 
aussi coupée. Il paraît d’ailleurs que téléphone et télégraphe 
ne marchent pas avec le territoire occupé. Mircesen vient 
d'arriver. Il est du nombre des officiers qui ont été échangés 
contre la mission Brandenstein. Il me confirme que mardi 
il s'était rendu avec Schwarzkoppen et Horstmann à Bar- 
bosi: qu'on m'y attendait et que c’est n’est que par des voya- 
geurs venant de Iassy qu'ils ont appris mercredi ma retraite. 
Les Allemands venant pour régler les détails de leur retraite: 
ils avaient fortement occupé Brasov, Sibin et Szepsi-St. 
Gheorghe et demandaient 20 jours pour leur évacuation, en 
s’assurant contre nne attaque de notre part. Rien de plus. 
De sorte que ultimatum, mobilisation, tout cela a été inutile 
et peu glorieux. 

— Le ministre Fotin Enesen est venn causer avec moi. Il 
se considère comme très de passage seulement au ministère. 
Pour lui, un gouvernement de coalition est une certitude, de 
même qu'il est convaincu qu’on ne peut passer outre sans 
consulter le parti conservateur. 

— Pas des Français à Bucarest. Le Roi veut rentrer Je 


NOTE POLITICE — 1918 137 


întoarcă cât mai curând la Bucureşti «cu capul lui Mihai 
Viteazul şi al lui Ştefan cel Mare» (Enescu). Se stabi- 
leşte data de 8 Noemvrie, Sf. Mihai. E vorba să se în- 
särcineze un ofiţer spre a trata intrarea Românilor, pe 
măsura retragerei Germanilor. 

114 Noembre, — Nimic deosebit. Buletinele nu dau 
decât ecoul manifestărilor cu care sa primit la Londra 
şi la Paris vestea armistiţiului. 

— La noi, la Brăila, sub ochii unui batalion de vâ- 
nători venit în ajun, s'au devastat casele evreilor. I. 
Berceanu a sosit cu plângerea autorităţilor împotriva 
armatei, care a ridicat proviziile cumpărate de comună 
dela Nemti. 

— Prințului Carol i-sa ridicat restul pedepsei, care 
nu trebuia să expire decât la 22 Noembre. Se pare că 
vrea să-și păstreze nevasta. El ar fi spus: Ştiu bine că 
în 20 de ani România, ca toate celelalte ţări, va fi re- 
publică; de ce să fiu împedicat atunci să trăese cum 
vreau? (Să fie el oare prevăzător, sau credincios cu- 
vântului săr ?) — Curtea nu mai speră decât să convin- 
gă familia Lambrino ca să ceară despărţirea: aflu a- 
ceasta prin Mitilineu. 





plus tôt possible à Bucarest: «Cu capul lui Mihaiu Viteazul 
şi al lui Ştefan cel Mare» (Enescu). On assigne la date du 8 
noembre la St. Michel. Il est question de charger un officier 
de négocier l’entrée des Roumains à proportion de ce que les 
Allemands se retirent. 

1/14 novembre. — Rien de saillant, Les bulletins ne don- 
nent que l'écho des manifestations qui, à Londres et à Paris, 
ont acueilli la nouvelle de l’armistice. 

Chez nous, à Braila, c’est sous les yeux d’un bataillon de 
chasseurs entrés de la veille que l’on a pillé les maisons des 
juifs. Ionel Berceanu est arrivé portant les doléances des 
autorités contre l’armée qui a fait main basse sur les provi- 
sions achetées par la ville aux Allemands, 

Le Prince Carol a eu remise du reste de sa peine qui ne 
devait expirer que le 22 novembre. Il paraît vouloir garder 
sa femme. Il aurait dit: Je sais bien que dans 2 ans la Rou- 
manie, comme tous les autres pays, sera en république ; 
pourquoi m'empêcher alors de vivre ma vie? (Serait-il clair- 
voyant ou fidèle à sa parole?) La Cour n’espère plus que d’a- 
menen la famille Lambrino à démander la séparation: c’est 
Mitilineu qui le rapporte, 


138 NOTE POLITICE — 1918 


Chiar Luni un registru fusese depus pentru el, la 
Regină. Ducându-ma sa ma înscriu la Regina, d. Denise 
sa grăbit sa mi-l prezinte. 

— Nimic nu poate să zugrăvească mai bine pe con- 
servatorii disidenti decât comunicatul lor de azi dimi- 
neaţa. E precedat de o telegramă a lui Take Ionescu, 
care dă sfatul să se formeze un guvern adevărat naţio- 
nal, cu participarea tuturor partidelor. Banuesc că Take 
se gândeşte că realizarea marilor noastre proecte nu va 
fi uşoara şi nu prea vrea să-şi ia singur raspunderile. 
«Mişcarea» se grăbeşte să publice, alaturi de această te- 
legrama,:un articol allui Take Ionescu, din care acesta 
exclude dela afacerile publice pe cei cari nu s'au împăr- 
tăşit cu naţionaliştii în credința României Mari. 

2/15 Noembre, — Nu e pâine pentru 5 zile; sa 
anunţat oficial. Dar se cere mobilizatilor să se prezinte 
cu merinde pe 5 zile. De unde să le ia? Se dă populaţiei 
orz şi cartofi, iar săracii n'au lemne ca sa le fiarbă. Nici 
o gazetă nu suflă o vorbă. Pe vremea mea ce sgomots’ar 


Dès lundi un registre avait été déposé chez la Reine pour 
lui, Y ayant été pour m'inscrire chez la Reine, Monsieur De 
nise n'avait pas manqué de me le présenter aussi. 

— Rieu ne saurait mieux peindre l’outrecuidance des 
conservateurs dissidents què leurs communiqué de ce matin. 
Il est précédé d’un télégramme de Take Ionescu qui don- 
ne le conseil de former un gouvernement vraiment national, 
avec participation de tous les partis, Je suppose que Take 
pense que la réalisation de nos grands projets aura du tira- 
ge et qu'il ne se soucie pas d'endosser seul les responsabilités. 
La «Miscarea s'empresse de publier, en regard de ce télé- 
gramme, un artiele de Take Ionescu, par lequel celui-ci ex- 
clue des affaires ceux qui n’ont pas communié avec les natio- 
nalistes dans la foi de la Grande Roumanie. 

2/15 novembre. — Pas de pain pour cinq jours. C’est of- 
ficiellement annoncé, Mais on demande aux mobilisés de se 
présenter avec 5 jours de provisions. Où les prendront ils? 
On donne à la population de l’orge perlée et des pommes de 
terre, et lès pauvres n’ont pas de bois pour les cuire Aucun 
jcurnal ne souffle mot: de mon temps, un jour de galettes et 
Dieu sait quelle musique! Avec le changement de préfets, 


NOTE POLITICE — 1918 139 


fi făcut! Cu schimbarea prefectilor, nimeni n'a trimis: 
partea, de grâu fixată pentru Iaşi. 

Electricitatea a fost tăiată la 10 seara. Lumânările 
sunt 13 lei una, şi ce lumânări! — Zăpada a început să 
cadă. Dela 3 nu mai circulă trăsurile. 

— Nici o comunicare cu Bucureşti. 

3/16 Noembre, — dn «Monitor» numirea generalului 
Sinescu la gradul de general de divizie. Regele îmi spu- 
sese că nu i se poate încredința o brigadă, când fusese 
vorba să fie mutat pentru a fi numit Greceanu inspector 
al cavaleriei şi generalul Grigorescu, care a făcut numi- 
rea, a declarat într'un raport că Sinescu e un incapabil ! 

— La 2 ore primesc o scrisoare oficială : «M. S. do- 
rind a vă vedea, sunteţi rugat a veni azi Sâmbătă 3 
Nov. la orele 6...» Deci Regele mă chiamă. Dar chestiunea. 
putinfei de a merge la palat e gravă. Zăpada e enormă, 
automobilele, al meu cel puţin, nu circulă şi poliţia tre- 
bvie să-mi procure o trăsură. 

«Te-am chemat ca să nu crezi că te uit», —îmi spu- 
ne Regele într'o lungă strângere de mână. (Un fotoliu e 


plus personne n’a envoyé le contingent de blé fixé pour 
Jassy. 

— L’électricité a été coupée à 10 heures du soir. Les bou- 
gies à 13 lei la pièce, et quelles bougies! 

— La neige fait son apparition Elle tombe drue. Les 
voitures en panne dès 3 heures. 

— Aucune communication avec Bucarest. 

3/16 novembre. — Au «Moniteur la nomination du gé- 
néral Sinescu au grade de général de division. Le Roi wa- 
vait dit qu'on ne peut pas lui confier une brigade, lorsqu'il 
avait été question de le déplacer pour uommer Greceanu in- 
specteur de la cavalerie. Et le général Grigorescu, qui a fait 
la nomination, a declaré dans un rapport que le général 
était un incapable! 

— A 2 heures je reçois un poulet officiel.. «Majestatea Sa 
dorind a vă vedea, sunteti rugat a veni astăzi Sâmbăta, 3 
Noembrie, la orele 6... Donc, le Roi m'appelle La 
question de poss'bilit6 de se rendre au Palais est très grave: 
la neige est enorme, les autos — la mienne du moins — ne 
circulent pas et Cest à la police de me fournir un véhicule. 

Je vous ai appelé pour que vous ne croyez pas que Je 
vous oublie», me dit le Roi dans une lougue poignée de 


140 AOTE POLITICE — 1918 


pregătit la colţul biuroului său, pe când totdeauna, fiind 
ministru, trebuia să-l trag chiar eu). — O singură plân- 
gere din partea mea: cenzura, care nu permite să ne apă- 
răm în potriva atacurilor care plouă, şi o critică asupra 
unei numiri la prefectura din Bucureşti, pe care Regele 
o neagă. — El nu a semnat decretul. — Rezumat po- 
litic : Greutate mare pentru a uni toată lumea în jurul 
său în marele momente care se pregätese.— Eu: Pen- 
tru că solutiunea trebuie căutată aiurea. La congres se va 
decide soarta noastră; la congres trebuie să se găsească 
reprezentate «toate forţele vii ale ţărei» (am evitat dina- 
dins termenul de partid) ; ceeace se va semnaj acolo 
trebue să lege pe toată lumea, indiferent de cine admi- 
nistrează aici. — Regele: Aveţi dreptate. — Am revenit 
încă odată asupra acestei păreri şi Regele mi-a răspuns 
Ja fel. Si am adăogat că guvernul actual n’avea decât să 
urmeze a guverna... — Regele mi-a spus la un moment 
dat : «Cine ar fi crezut în această prăbuşire a Germa- 
niei? Antanta însăşi nu spera un rezultat decât peste 
un an. E prea mult. Dar vezi: Tot credinţa salvează! 





mains. (Un fauteuil est préparé au coin de son bureau, alors 
que toujours, étant ministre, je devais le tirer moi-même). 

Une seule plainte de ma part: la censure, qui ne permet 
pas de nous défendre coutre les attaques qui pleuvent sur 
nous et une critique de la nominatiou de Rafael à la direc- 
tion police Bucarest, que le Roi dénie: il n’a pas signé ie 
décret. 

Résumé politique: graude difficulté pour réunir tout le 
moude autour de soi dans les grands moments qui se pré- 
pareut, — Moi: «Parce que la solution doit être cherchée 
ailleurs, C'est au Congrès que se décidera notre sort; c'est au 
Congrès que doivent se trouver réprésentées «toutes les for- 
<es vives du pays» (j'ai exprès évité le terme de «partis»): 
ce qu'on y signera, doit pouvoir lier tout le monde; peu im- 
porte alors qui administre ici». — Le Roi: «Nous avez rai- 
£00». — Je suis revenu, uue secoude fois, sur cet avis et le 
Roi m'a donué la même réponse. — Et j'ai ajouté que le gou- 
vernement actuel n'avait qu'à contiuuer de gouverner... Le 
Roi m'a dit, à un moment: «Qui aurait jamais cru à cet ef- 
fondremeut de l'Allemagne, L'Entente elle-même n'espârait 
un résultat que dans un an. C’est trop, Mais voyez-vous: 
c'est encore la foi qui sauve! (le Roi parlait de lui-même). 


NOTE POLITICE — 1918 141 


Salvăm petrolurile ; trebuie acum să ne gândim la 
un monopol românesc. In Dobrogea au fost ciocniri; 
dar ne-am bătut cu o brigadă şi jumătate bolsevistä. 
care nu vrea să cunoască nici o autoritate, nici 
să respecte armistițiul (?). In Ungaria avem dreptul 
să înaintăm, cu toate că e armistițiu; nu e un fapt 
de război;. înaintăm ca să apărăm populatiunea». 
Regele a văzut pe V. Antonescu,—cu un surâs îmi anunță 
această veste, — care i-a adus din partea lui Clemenceau 
asigurări pentru Dobrogea şi Transilvania. Am înaintat: 
30 klm. în Transilvania; dar nu se ştie nimic, absolut 
nimic din ce se petrece acolo; nu crede în separatismul ce 
i se atribue. Karoly a fost primit rău de Franchet d'Es- 
peray, când a vorbit de Români ca supuşi credincioşi ai 
Ungariei. Regele crede că mai mulţi Suverani germani 
au abdicat. Exemplu rău, iar când am enumerat mo- 
narhiile cari rămân în picioare : «Italia, zice Regele, se: 
poate şti oare ce are să devie ?» 

—Din telegrama lui Soelf ministrului Lansing si din 
protestarea sa în potriva ridicărei materialului rulant, 


Nons sanvons nos pétroles. Il faudra maintenant penser à 
nn monopole ronmain. — En Dobrogea il y a en henrt; mais 
nons nous sommes battns avec nne brigade et demie bolche- 
viste, qni ne vent reconnaître anenne antorité, ni respecter’ 
l'armistice (7) — En Hongrie nons avons le droit d'avancer 
malgré l'armistice; ce n'est pas nn fait de guerre; nons 
avauçons pour protéger la population, — Le Roi a vu 
Antonesen, avec nn sourire il ma annoncé cette nonvelle 
— qui lui a apporté de la part de Clemencean des assnrances 
pour la Dobrogea et la Transylvanie. — Nous avons avancé 
de 30 kilomètres en Transylvanie. — Il ne sait rien, absoln- 
ment rien de la Transylvanie et de ce qui s'y passe; il ne 
croit pas an séparatisme qn'on lni attribne, Karoly a été 
mal reçu par Franchet d'Esperay, qnand il a parlé des Ron- 
mains comme snjets fidèles de la Hongrie. — Le Ro. croit 
que plusieurs sonverains allemande ont abdiqne. — Mauvais 
exemple — et qnand j'ai énnméré les monarchies qni restent 
snr pied: «L'Italie, fait le Roi, est-ce qu’on sait ce qu'elle va 
devenir?» 

— Dn télégramme de Mr. Soelf an ministre Lansing et 
de sa protestation contre l'enlèvement dn matériel ronlant, 


142 NOTE POLITICE — 1918 


«are va agrava şi mai mult chestiunea alimentară, rezultă 
că lipsa e foarte mare în Germania. Intr'adevăr, Imperiul 
nu mai are ce face. — Clemenceau în discursul său către 
reprezentanţii Presei a anunţat că va veni în ajutorul 
poporului german. 

4/17 Noembre. — Mobilizarea a sfârşit cu un mare 
fiaseo. Cutare unitate care trebuia să primească 400 de 
oameni, a avut 7. O abţinere absolută. Cum nu se vor pu- 
lea pedepsi zecimi de mii de oameni, e un foarte prost 
precedent. De alt-fel, ce nebunie să se cheme 22 de clase 
dintro dată, când toată lumea ştia că armistițiul era 
inevitabil. 

Te-Deum la Mitropolie pentru victoria puterilor 
aliate. Primiserăm toţi invitatiuni. Ne-am dus Arion, 
Meissner, Mitilineu şi cu mine. Lume multă. Prinţul 
Carol nu sa urcat pe scaunul liber de lângă Rege; la 
parastasul Prințului Mircea, Prinţul Nicolae luase loe 
pe acest tron alături de tatăl său. Astăzi cei doi Prinfi 
au stat alături de miniştri şi de corpul diplomatie. Vic- 
tor Antonescu, în uniformă de căpitan francez, se găsea 





qui va encore aggraver la question alimetaire, il résuite que 
la disette est immense en Allemagne. Très réellement l’Em- 
pire était au bout de son rouleau. 

— Clemenceau, dans un discours aux représentants de la 
Presse, a annoncé qu'il se porterait... au secours du peuple 
allemand. 

4/17 novembre. — La mobilisation a abouti à un four co- 
lossal. Telle unité qui devait recevoir 400 hommes, en a eu 
7. Il y a une abstention absolue. Comme on ne pourra punir 
les dizaines de mille hommes, c'est un très mauvais précé- 
dent. Cette folie aussi d'appeler 22 classes d'un jet, quand 
tcut le monde savait que l'armistice était inevitable! 

— Te-Deum à la Métropole «pentru victoria armatelor 
aliates. — Nous avions tous reçu des convocations. Nous 
nous y sommes rendus, Arion, Meissner, Mitilineu et moi. 
Beaucoup de monde. Le Prince Carol n’est pas monté sur le 
siège vacant auprès du Roi; au requiem. du Prince Mircea, 
le Prince Nicolas avait pris place sur ce trône aux côtés de 
son Père. Cette stalle est restée vide. Les deux princes sont 
- restés auprès des ministres et du corps diplomatique. Victor 
Antonescu — en capitaine français, était parmi les officiers 


NOTE POLITICE — 1918 143 


între ofiţerii generali (1)... Eram aşezat între D-na Bră- 
tianu şi soţul său: lucru care a făcut înconjurul ora- 
şului. 

— D-na Olga Sturdza, la care iau ceaiul, se miră de 
atmosfera puţin prietenească care domneşte la Curte 
contra Brătienilor. Regina i-a spus că D-nul Brătianu 
împiedică gruparea, tuturor partidelor în jurul Regelui. 
(Se spune în oraş că de două zile Brătianu nu vrea să 
mai audă vorbindu-se de un guvern «national»). 

— Știrbey a chemat pe Lascar Antoniu ca să-i mul- 
tumeascä. Antoniu a trecut o lege din iniţiativă parla- 
mentarä permiţând să se plătească în hârtie datoriile 
datorite în aur şi mesajul pentru Senat n'a întârziat pe 
drum, — a, nu! Stirbey datoreşte în aur anuitätile pen- 
tru Oneşti, cumpărat dela D-na E. Sturza! Sub acest 
pretext i-a vorbit politică: marea stimă pe care Regele 
o are pentru mine; trebuie luptat pentru dărâmarea le- 
gendei că eram partizan al războiului alături de'Germa- 
nia; că ar trebui să încerc unirea tuturor conserva- 
torilor, căci trebuie o forţă de opus liberalilor... (Se- 


généraux qui, à Iassy, se placent à la droite du maître 
autel! J'étais placé entre M-me Ionel Bratiano et son mari: 
cela a fait le tour de la ville. 

— La princesse Olga Sturdza, chez qui je prends le thé, 
s'étonne de l’athmosphère peu amicale qui, à la Cour, règne 
contre les Bratianu. La Reine lui a dit que c'est Mr. Bratianu 
qui empêche la réunion de tous les partis autour du Roi. (On dit 
en ville que depuis deux jours Bratianu ne veut plus enten- 
dre parler d'un gouvernement «nationals). 

— Stirbey a fait venir Lascar Antoniu pour lui remer- 
cier. Antoniu a fait passer une loi d'initiative parlementaire, 
permettant de payer en papier les arrérages dûs en or et le 
message pour le Senat n'a pas flâné en route, oh, non! 
Stirbey doit en or les annuités pour Onesti acheté à M-me 
Sturdza, ex-femme de Albert Ghika. Sous ce prétexte, il lui a 
parlé politique: la grande estime que le Roi a pour moi; il 
faut lutter pour démolir la légende que j'étais partisan de ia 
guerre aux côtés de l'Allemagne; que je devais tenter la 
reunivn de tous les conservateurs, car il faut une force à 
opposer aux libéraux... 

(Le secret de ma convocation au Palais serait-il dans 


144 NOTE POLITICE — 1918 


cretul convocărei mele la Palat fi-va în îngrijorarea 
produsă de liberali)...? 

5/18 Noembre. — Foştii miniştri se adună la mine. 
Le dau seama de audiența mea şi pun două întrebări: 
1) Dacă, împotriva ori cărei probabilitäfi, ni se oferă o 
parte din ministerul naţional; 2) Dacă cele două refor- 
me se fac pe cale de decrete-legi, care este atitudinea- 
noastră?t—Asupra primei chestiuni, afară de avizul con- 
trariu al lui Cantacuzino, unanimitate pentru a primi, la 
condițiuni egale. Trebuie să fim acolo pentru a impedica 
nebuniile şi a canaliza reforma agrară. Asupra celei dea 
doua întrebări, dacă sar realiza, să facem tot posibilul 
pentru a pătrunde în noul Parlament. Nici să lăsăm să 
se creadă că înfrângerea Germanilor ne face neputin- 
cioşi, nici să lăsăm să prindă zvonul că suntem, în fond, 
contra reformelor. 

6/19 Noembre, — Pe neaşteptate — (ziarul «Lumea» 
anunţase limpede faptul, dar se credea că este fantezie 
de reporter), — «Monitorul» conţine două decrete cu nu- 
merile 3272 şi 3273, prin care: 1. Se disolvä Camerile şi 
se convoacă corpul electoral pe baza sufragiului uni- 
versal şi «conform unui decret-lege ulterior». 2. Se «de- 
clară inexistente şi lipsite de ori ce putere legală» toate- 
lucrările efectuate de Adunările disolvate, în tot timpul 
functionärei lor.. 


l'inquiétude que donnent les prétentions des Bratiano? Sim- 
ple frime plutôt? !...), 

5/18 novembre. — Les anciens ministres se réunissent 
chez moi. Je rends compte de mon audience et je pose deux 
questions: 1) Si, contre toutes vraisemblances, on nous offre 
une part dans le ministere national; 2) Si les deux réformes 
~e font par voie de décret-loi, quelle est notre attitude? — 
Sur premiere question, sauf avis contraire de Cantacuzene, 
unanimité pour, à condition égale, accepter. Il faut être là 
pour empêcher les folies et canaliser la réforme agraire. = 
Sur la seconde question, quoiqu’on ne eroie pas à son immi- 
nence, ne pas bouder et faire le possible pour pénetrer dans 
le nouveau Parlement. Ni laisser croire que la défaite des 
Allemands nous jette dans l'impuissance, ni laisser s accré- 
diter le bruit que nous sommes au fond contre les réformes, 


NOTE POLITICE — 1918 145 


Raportul lui Coandă este un model de ineptie gi de 
ipocrizie : Camerile trecute erau neconstitutionale pentru 
că nu s'au ales pe baza sufragiului universal, când pen- 
tru exerciţiul lui sunt încă de făcut legi, după cum 
însuşi decretul de convocare o recunoaşte. 

Lovitură de Stat în toată brutalitatea ei, dar lovitu- 
ră de Stat având numai un singur efect, acela de a anula 
darea în judecată a guvernului Brătianu. Legile votate 
de noi se vor reînfiinţa prin decret: ei înşişi o spun! 

Nota ce dau la «Iaşul» trece, însă se taie vorbele 
de lovitură de Stat. 

Mitilineu la Catargiu la dejun. Mareşalul Palatului: 
Nu mai înţeleg pe Rege. E terorizat de Brătianu şi «la 
fripouille» de Coandă execută toate ordinele acestuia. 

— Văitoianu, era Mitilineu de faţă, când a venit Du- 
mitriu-Dovlecel să-i spună că d-nul Brătianu cere ca 
toate comisiunile interimare liberale să fie puse la loc. 
Văitoianu ar fi zis de ruşine: Dar ce sunt eu ca să pri- 
mesc ordine ? — Şi cu toate acestea le va executa. 

— Mitilineu a fost chemat în audiență dela 6-8. 
Regele, încurcat, roşu la obraz, pretinzând mereu că a- 
ceastă măsură nu este contra noastră şi că legile noastre 
se vor pune la loc, că nu uită că am scăpat Coroana. 
Aceiaşi «tartuferie» care nu mai prinde. 

— Pe când Scheidemann arată agonia populaţiei 
germane, în care 80% din copii mor din lipsă de hrană şi 
20% din femeile gravide au perit, câteva cucoane din 
Iaşi, cu Eliza Brătianu în cap, trimit femeilor engleze o 
depeşă nedemnă de civilizaţia, ce pretindem că avem. 

1 20 Noembre. — Lovitura de Stat s'a petrecut în cea 
mai desăvârşită indiferenţă. Ziarele sunt  buimăcite. 
«Indreptarea» lui Averescu nu spune boabă, vizibil deso- 
rientată. «Evenimentul», care a ametit lumea cu între- 
vederile lui Ionel Brătianu cu Jonas Grädisteanu, se mi- 
ră că reformele fiind admise de «ambele partide istori- 
ce», se procedează pe calea luată; dar nici o vorbă de a- 
nularea legislaturei. Singură «Epoca» dă asigurări că şi 
Liga şi conservatorii vor lupta în contra liberalilor. 
Nu este azi nici o îndoiala că totul a fost dictat şi impus 


10% 


146 NOTE POLITICE — 1918 


de Brătianu, iar că guvernul a fost biurou de înregis- 
irare. — Văitoianu a spus formal lui Mitilineu: «Suntem 
camenii Regelui şi facem ce ordonă Regele». Dar cine 
duce pe Rege, se ştie şi se prea ştie! 

— Cum mi se dau comunicatele telegrafice trun- 
chiate si cum mi sa tăiat telefonul, am seris o scrisoare 
de protestare lui Coandă. 

8/21 Noembre. — Se celebrează cu pompă, dar cu 
mare desordine, ziua de Sf. Mihail — Mihai Viteazu — 
la Mitropolie. Conferinţă la Teatrul Naţional, la care 
vorbeşte şi generalul Petala, comandantul corpului 4, 
Bodnärescu, delegat bucovinean, si părintele Balan din 
partea Ardealului. Seara, la Universitate, conferinţă în 
frantuzeste a lui lorga; Iorga care a făcut o quasi-revo- 
luţie la Bucureşti pentru că se juca o revistă în limba 
franceză! 

— Şedinţa comitetului executiv la Meissner: Au 
lipsit mai mulţi din provincie, din cauza comunicaţiilor 
imposibile, iar telegramele lor sosesc cu 4 zile întârziere. 
De notat că Tacu, care îmi ceruse convocarea, sa găsit în 
toate de acord, dar a cerut că trebuie să facem o decla- 
ratie lepădându-ne de Germania şi ca atare să consimtim 
la anularea legilor noastre. I s'a răspuns bine de Cor- 
teanu, de Arion, de Meisner, că «nu dăm le coup de 
pied de âne». — Insärcinat pe Garoflid, Corteanu si 
Tacu sä redacteze un ante-proect de proclamatia ce vom 
face către alegători. 

După şedinţă, în comitet de foşti miniştri, ne-am 
certat furcă asupra memoriului ce vom remite Regelui 
pentru a protesta contra loviturei de Stat. A trebuit să 
indulcese mult unele din frazele proiectului meu. 

— Stirbey caută să acrediteze versiunea că Antanta 
a impus Regelui decretul de anulare a legislaturei 
noastre şi că nu se poate rezista Antantei «pentru că ne 
dă tot». — Aceste sunt cuvintele lui către C. Miclescu, 
pe eare îl convocase dinadins. Se vede cum caută a înde- 
părta greutăţile din calea lui Brătianu. 

3/22 Noembre. — Din toate conversațiile, din chipul 
cum se arată faţă de noi publicul cel mare, se constata 


NOTE POLITICE — 1918 147 


un reviriment în favoarea noastră. Decretele au întors 
lumea şi din nou se vede simpatie împrejurul nostru. 
Cei dela «Evenimentul» au decis să nu ne mai atace. 
În. orice caz, şi cei din Ligă par decişi a face front con- 
tra Brătienilor. 

— Din comunicate se văd comitete de soldaţi până 
şi în Germania. In Saxonia republică. 

— Censura continuă să taie tot ce este contra libe- 
ralilor. Nu a fost permis să se răspundă unui articol al 
<Mişcărei» pentru ca, să vorbească de permisele si de spe- 
culaţia vagoanelor din 1916. 

— Se complotează mult cu Cadetii şi Octobristii 
ruşi. Miliukow, Nabucow, Cerbacew sunt mereu în con- 
ferinţă cu Brătianu şi se svoneşte că cu ajutorul Antan- 
tei, — la 22 Oct. St.-Aulaire mi-a spus limpede că Ucrai- 
na cată să dispară, — sar urmări reconstitutia marei 
Rusii. Ai noştri destul de nebuni ca să ajute la aşa ceva. 
Cazacu şi Costin, cari au fost să mă vadă, spun că lipsa 
de omogenitate şi faptul că ţări ca Crimeia, Caucazul, 
au tot ce le trebuie ca să trăiască independente, vor fi o 
piedică radicală. 

19/23 Noembre. — Vin cele dintâi ştiri precise din 
Bucureşti. Retragerea Germanilor, în ultimele două zile 
a fost lamentabilă. Au jefuit. Stricăciuni destule. Cu 
sila au ridicat automobilele din garaj, din care unul al 
meu propriu; abia mi l’a scăpat Tzigara, trăsura prinsă 
tocmai la un garaj dela Sosea. Dar şi ai noştri nu s'au 
dat înapoi; au prădat depozitele gi pe urmă au atacat 
prăvăliile ovreesti în Văcăreşti, Strada Carol, Calea Vic- 
toriei. Stare de asediu. Tzigara foarte sever şi prefect 
în toată puterea cuvântului. 

— Au reapărut «Viitorul», «Universul». Au esit din 
nou «Izbânda» şi «La Victoire». «Lumina» şi «Renaş- 
terea», piele nouă. S’au făcut devastări la «Steagul» dar, 
scrie Kiriacescu, puse la cale de cei dela «Universul». 
Se confirmă arestarea lui Brănişteanu, Säräfeanu şi 
Karnabat. L’«Indépendance» din Iaşi aprobă, bine în- 
teles, pentru că aceşti ziarişti au instalat pe Rege (?) 

11/24 Noembre. — Am dus personal la Palat protes- 


148 NOTE POLITICE — 1918 


tul iscălit de foştii miniştri şi de Meissner, contra lovi- 
turei de Stat. L'am remis generalului Râmniceanu, de- 
faţă fiind generalii Lupescu şi Botez. Am întrebat de- 
Märesal, dar Curtea era dusă la o serbare a Femeilor Ro- 
mâne la Universitate. 

— Bodnărescu a declarat că Bucovinienii nu aprobă 
aerele de satrap ale lui Brătianu şi că ei numai liberali 
nu sunt. (Comunicat de Nicu Gherghel, fost deputat, 
lui N. Stoianovici). , 

— Prinţul Carol a avut la D-na Mavrodi o lungă 
întrevedere cu nevasta lui, dela 10 seara la 2 dim. A 
plâns. A dat toate încredințările, dar a declarat că se su- 
pune mamei sale şi că a iscălit cererea, de anularea că 
sătoriei. 

13/26 Noembre. — Se află că Prinţul Carol a părăsit 
Taşii şi că pentru câteva luni se va duce în Statele-Unite. 
El a lăsat, cu galanterie, soției sale un colier de perle, 
probabil ofrandă a Reginei. 

— Plecarea Regelui se grăbeşte, gazetele spun că e: 
după cererea insistentä a generalului Berthelot. Astăzi, 
mâine şi poimâine se pun trenuri la dispoziţia oficialită— 
tilor si: Curtea pleacă Sâmbătă la Bucureşti. 

— Se simte că se petrece ceva în Transilvania. Eri 
sa aflat prin ministrul Poni că comitetul naţional ar 
fi telegrafiat încredințarea prieteniei sale, fără nici un 
cuvânt despre unire, cu simpla menţiune: «Ne organi- 
zăm». Astăzi se spune pretutindeni că Ungurii masa- 





. 1326 novembre. — On apprend qne le Prince Carol a 
quitté déjà Iassy et que, ponr quelques mois, il va aller anx 
Etats-Unis, Il a galamment laissé à sa femme nn santoire de 
pérles, offrande probable de la Reine. — Le départ dn Roi se 
précipite; les jonrnaux disent qne c'est snr la demande in- 
stante dn général] Berthelot. On met aujonrd’hni, demain et 
après-demain des trains à la disposition de l’officialité et 
la Conr se rend samedi à Bucarest. — On sent que quelqne 
chose se passe en Transylvanie, Hier, chez les A. Xenopol, 
échos dn ministre Poni, selon lesqnels le comité national an- 
rait télégraphié l’assnrance de son amitié, sans nn mot 
d'union, avec la simple mention: «nons nous organisons ». 

Aujourd’hui on dit nn peu partout gne les Hongrois 


NOTE POLITICE — 1918 149 


crează pe Români, că trebuie să se intervie repede, etc. 
Trebuie să fie în toate acestea un motiv care nelinisteste 
pe toată lumea. 

— Dela Petre Greceanu (generalul): Guvernul n'a 
transmis telegrama conservatorilor disidenti chemând 
pe Take Ionescu şi liberalii acuză pe Take că a părăsit 
Cadrilaterul şi Torontalul. Din ce în ce se vede că libe- 
ralii vor să fie singuri la masa cea mare. 

14/27 Noembre. — Iaşi. — Plecăm mâine. Tocmai 
“târziu seara mi s'a dat o cabină într'unul din cele două 
trenuri cari transportă mâine legatiunile pe foștii mi- 
uistri şi membrii guvernului, ete. Se anunţă că Regele 
şi Regina se vor întoarce peste câteva zile să-şi ia ră- 
mas bun dela societatea moldoveană. 

— Vizită, lungă, a lui Bădărău. Părerea lui: a lupta 
contra liberalilor. dar a nu-şi înstrăina pe Rege. Pen- 
tru el am comis două greşeli: nefăcând reforma electora- 
1ă şi certându-mă cu liberalii prin darea lor în judecată. 
"Trebuie căutat a se uni toată lumea, şi îmi pune în- 
trebarea precisă dacă aşi primi aceasta sub Take Tones- 
cu, a cărui politică birueste, — Răspuns: Nam făcut 





-massacrent les Roumains, qu’il faut vite iutervenir, ete. Il 
doit y avoir là un cheveu qui inquiète tout le monde. 

— De Pierre Greceauu: Le gouvernement n'a pas trans- 
-mis la dépêche des conservateurs dissidents appelant Take 
Ionescu et les libéraux acusent Take d’avoir abandonné le 
Quadrilatère et le Torontal. De plus en plus les libéraux veu- 
lent être seuls au festin. 

14 27 novembre.—lassy.—Nous partons demain, Ce n'est que 
tard dans la soirée qu’on m’adjuge une cabine dans l'un des 
deux trains qui emportent demain les légations, les anciens 
ministres, les membres du gouvernement, ete, On annonce 
que le Roi et la Reine reviendront dans quelques jours pren- 
dre congé de la societé moldave. 

— Visite, longue, de Badarau. Sa note: lutter coutre les 
libéraux, mais n'est pas s’aliéuen le Roi. Pour lui, j'ai com- 
-mis deux fautes: eu ue faisant pas la réforme électorale et 
eu me brouillant avec les libéraux par la mise eu jugement. 
Il faut chercher à réunir tout le mondeet il me pose la ques- 
-tiou précise si je l’accepterais sous Take Ionescu, dont la 
politique triomphe. — Réponse: Je n'ai jamais fait cas de 


150 NOTE POLITICE — 1918 


niciodată caz de persoana mea; când, o propunere for- 
mală va fi făcută, vom examina obiectiv ceeace fiecare 
aduce ca putere la massa comună. 

17/30 Noembre. — Bucureşti, — Mă întorc dela Iaşi. 
Ni sa spus atâta că trebue să fim faţă la serbările in- 
trărei Regelui, încât am făcut ca ceilalţi: am plecat cu 
un «special». Eram Arion, Săulescu, Hârjeu, Mişu Can- 
tacuzino, Argetoianu, Bădărău, Crăiniceanu, ca foşti 
miniştri. — Liberalii plecaseră două ore înainte de noi. 
Călătoria a ţinut de Joi la 6 până Sâmbătă la 11. Nu- 
mai 41 ore. Bine înţeles trenul care ducea pe Brătianu 
n’a pus 18 ore. Fără foe şi fără lumină. Dar erau multe 
trupe oprite prin gări şi escorta regală, îmbareată Marţi, 
era încă la Bârlad Joi seara. 

Oraşul liniştit. Plouă necontenit de câteva zile. 
Automobilul meu fiind rechizitionat, — ceea-ce Germa- 
nii nu făcuseră, — mă duc spre casă într'una din bir- 
jile de nedescris, ce ne-a lăsat războiul. — Dar e o uşu- 
rare de a fi stăpân pe sine şi pe mişcările sale. 

Aici s'a încercat totul spre a se excita publicul împo- 





ma personne; quand une proposition formelle sera faite, 
nous examinerons objectivement ce que chacun apporte 
comme forces à la masse commune. 

17/30 novembre. — Bucarest. — Je rentre de Jassy. On 
nous avait tellement dit qu'il fallait assister aux fêtes de 
l'entrée du Roi que jai fait comme les autres: je suis parti 
par un «spécial». Nous étions Arion, Seulescu, Herjeu, Mi- 
chel Cantacuzène, Argetoianu, Badarau, Crainiceanu en fait 
d'anciens ministres. 

Les libéraux étaient partis 2 heures avant nous. Notre 
voyage a duré du jeudi 6 heures au samedi 11 heures. Rien 
que 41 heures, Bien entendu, le train emportant Bratianu 
n'a pas mis 18 heures. Sans feu et sans lumière, mais il y 
avait bien des troupes qui étaient en panne et l’escorte ro- 
yale embarquée mardi était encore à Barlad jeudi soir. 

La ville calme. Il pleut presque sans relâche depuis plu 
sieurs jours. Mon auto étant réquisitionnée — ce que les 
Allemands n’ont pas fait — un de ces fiacres innommables 
que la guerre nous a laissés me ramène clopin-clopant. Mais 
il y a du soulagement à être un peu maître de soi et de sen 
mouvements. 


— Ici on a essayé de tont pour exciter le publie contre 


NOTE POLITICE — 1918 151 


triva noastră. Corbescu e stăpânul; el face listele de 
arestări. «Lumina» şi «Renaşterea» au fost închise din 
ordin. Bänuesc că acestui fapt datoresc vizita, în lipsă, 
a lui Stere, care îmi cere o întâlnire. Au fost arestaţi 
Brănişteanu, Johnson, Grosmann, Teodorescu, Arghezi, 
pe lângă gazetarii de a căror arestare se ştia. Ca 
pretext se dă faptul că unii au primit bani dela Giinther 
şi că alţii au scris în gazetele Germanilor. Probabil în- 
cepe o eră de persecutiuni. 

— Nu găsesc nici o invitatiune nici pentru defilare 
nici pentru Te-Deum. Tzigara îmi spune că programul e 
făcut aşa încât să fim puşi cu totul de o parte. Astfel 
la Te-Deum, în programul oficial, se indică numai mi- 
niştrii în funcţiune şi reprezentanţii autorităţilor; pro- 
babil Brătianu va primi o invitaţie deosebită. Pentru 
prânzul de 200 tacâmuri, care va avea loe mâine seară, 
Pimen e poftit, dar Primatul nu: bänuesc că din cauza 
proclamatiunei pe care Virgil Arion l’a făcut să o dea. 
Sunt poftiţi miniştrii cari au declarat războiul şi acei 
cari Pau făcut, cu menţiunea «a nu fi uitaţi Cantacuzino 


nous. Corbescu est maître de la place; c'est lui qui dresse 
les listes d'arriestations. La «Lumina» et la «Renaşterea» ont 
été fermées d'autorité. Je suppose que c'est à cela que je 
dois une visite, en mon absente, de Stere qui demande un 
rendez-vous. On a arrêté Branisteanu, Johuson, Grossman, 
Theodorescu, Arghezi, en plus des journalistes dont on con- 
naissait déjà la séquestration. Comme prétexte on donne le 
fait que les uns ont accepté de largent de Günther et que 
les autres ont écrit dans les journaux des Allemands. C’est 
probablement une ère de persécution, qui commence, 

— Je ne trouve aucune invitation ni pour le défilé ni 
pour le Te-Deum Tzigara me dit que le programme est 
fait de façon à nous mettre absolument de côté. Ainsi, 
au TeDeum, dans le programme officiel on indique 
les ministres en place s=uls et les représentants des au- 
torités ; probablement que Bratianu recevera une invi- 
tation à part. Pour le dîner de 200 couverts, qui aura 
lien demain soir, Pimen est invitá, mais pas le Primat: je 
suppose que c'est à cause de la proclamation que Virgil A- 
rion lui a fait faire. Sont invités les ministres ani ont 
déclaré la guerre et ceux qui l’on faite, avee mention «ne 


152 NOTE POLITICE — 1918 


şi Greceanu». (Averescu care de altfel e lipsă, trebuia 
sa fie poftit ca «fost comandant de armată»). 

— Arion pretinde că Saint-Aulaire declarase la 
Iaşi că nu pleacă în acelaş tren cu mine. Nu ştiam că 
trebuia să plecăm cu corpul diplomatie; chiar Brătianu 
a avut alt tren, dar e foarte posibil... 

— 'Tzigara îmi spune că în zilele triste de la 27—30 
Oct., după ultimatul trimis Germaniei de către generalul 
Coandă, au fost atâtea ciocniri în cât sunt 21 morţi în 
urma împuşcăturilor. Retragerea Germanilor mai pre- 
jos de orice. Lichidare ca şi când ar fi fost Rusi De 
alt-fel, fie-cine fura câte ceva, chiar agenţii noştri de 
poliţie şi oameni în uniformă, adevăraţi sau pretinşi 
militari. Incendiile au fost opera hoţilor. Tzigara a 
putut să scape oraşul singur şi neavând să ia sfatul 
nimănui. Ca răsplată, «Viitorul» l-a atacat violent. 

Elena (D-na Sc. Pherekyde) a păstrat un jurnal 
destul de pitoresc al acelor zile. Dar ea n'a cunoscut 


toată gravitatea orelor sinistre pe care le-a trăit. 
18 Noembre (1 Decembre). — Plaia încetează si in- 


pas oublier Cantacuzène et Greceanu . Averescu, qui Qal- 
leurs est absent, devait être invité comme «ancien coman- 
dant d'armée». Arion prétend que Monsieur de Saint-Aulai- 
re aurait déclaré à Iassy qu'il ne partait pas par le même 
train que moi. Je ne savais pas que nous dussions partir 
avec le corps diplomatique; Bratianu lui-même a eu un autre 
trâin, mais c'est bien possible... 

— Tzigara me raconte que dans ces tristes journées des 
27-30 octobre, après Pultimatum envoyé à l'Allemagne par le 
gouvernement Coanda, il y a eu tant de rixes que par suite de 
fusillades 21 morts, La retraite des Allemands au-dessous de 
tout. Liquidation comme si c'6taient des Russes. D'ailleurs, 
tout le monde volait quelque chose, même nos agents de pv- 
lice et des hommes en uniforme, vrais ou supposés militai- 
res. Les incendies ont été l’oeuvre des voleurs. Il a pu sauver 
la ville parce qu'il était seul et n'avait à prendre conseil de 
personne, Pour le récompenser de son courage et de sa sa- 
gesse, le «Viitorul» Fa attaqué violemment. 

Hélène (ma soeur) a gardé de ces journées un journal 
assez pittoresque. Mais elle n’a pas connu toute la gra- 
vité des heures sinistres qu'on a vécues. 

18 novembre (1 décembre). — La pluie fait relâche et 


NOTE POLITICI — 1918 153 


trarea Regelui are loc pe un timp uscat şi nu prea ur- 
suz pentru anotimpul acesta, Familia regală a coborât 
din tren la Mogoşoaia şi a trecut acolo în revistă trupele. 
Cortegiul sa pus în mişcare cam trei sferturi de ceas 
după ora anunţată şi ajunge la Palat la 11 ore. Au tre- 
cut în trăsură ă la Daumont princesele Elisabeta, Ma- 
ria şi Ileana, urmate de două automobile ale Curtei. La 
bună distanţă apoi muzicele militare, Regele având în 
stânga pe Regina, în dreapta pe generalul Berthelot; a- 
laturi de Regina Principele Nicolae cu casca pe cap, ca 
şi Regele şi generalii. 

Regina, în amazonă purta o căciulă de astracan 
cenuşiu, Berthelot chipiul roşu. Trupele româneşti — 
cavaleria, cercetasii, la un mare interval Francezii, 
Englezii (foarte eleganti), cavaleria franceză şi o secţie 
de artilerie. La mijloc, foarte măreț, cortegiul a 80 de 
drapele românești cu garda de onoare şi colonelii lor. 
Deasemenea, printre Francezi, cortegiu de 8 drapele ale 
trupelor lui Berthelot. — Francezii mai aclamaţi decât 
Românii! — Multe flori pentru vremea de acum. Vă- 
zut defileul din balconul Jockey-Clubului. 


l'entrée du Roi se fait par un temps sec et pus trop maussa- 
de pour la saison. La famille royale est descendus du train 
à Mogosoaia et a passé là-bas la revue des troupes. Le cor- 
tège s’est mis en route environ 3/t d'heures après l'heure 
annoncée, Il arrivait au Palais Royal à 11 heures. Ont pas- 
se en Daumont les princesses Elisabeth, Marie et Ileana, 
suivies de deux autos de la Cour. A long intervalle après, 
les musiques militaires, le Roi ayant à gauche la Reine, à 
droite Berthelot, à câte de la Reine le Prince Nicolas por- 
tant aussi le casque comme le Roi et les généraux roumains. 
La Reine, en amazone, était coiffée d'un bonnet russe en 
astrakan gris; Berthelot, képi rouge. Les troupes roumaires, 
la cavalerie, les scots-boys, à un long intervalie les Fran- 
çais, les Anglais (très élégants), la cavalerie française, sec- 
t'on d'artillerie. Magnifique, au milieu, le cortège des 80 dra- 
peaux roumains avec leurs gardes d’honneuret leurs colonels, 
De même, pour les Français, cortège de 8 drapeaux de trou- 
pes de Berthelot. Les Français plus acclamés que les Rou- 
mains! Beaucoup des fleurs pour la saison. J’ai vu le dé- 
filé du balcon du Jockey-Club. 


154 NOTE POLITICE — 1918 


Liberalii profită de împrejurare ca să dea drum 
inanifestului lor. Ei au creat totul în România! Inde- 
pendenta şi regatul în 1877; unirea tuturor Românilor 
prin războiul actual! O noutate: făgăduesc ziua de 8 ore 
şi participarea lucrătorilor la câştig. La sfârşit cer pe- 
depsirea dezertorilor si trădatorilor (7!) Nu e nici o în- 
doială că România mare, fondată pe absolutism şi pe 
satisfacerea urilor, e o concepţie ciudată. ! 

— Take Ionescu îşi amână întoarcerea. Ziarele de 
seara («Izbânda») anunţă că el a seris lui Cäpitäneanu 
că nu are de gând să se întoarcă, având de lucrat pentru 
țară, la Paris. «Viitorul» îi contestă orice drept de a lu- 
cra în numele ţării. 


19 Noembre (2 Decembre), — Mai multi prieteni vin 
la mine: Gr. Cantacuzino, Mehedinţi, care aprobă me- 
morandul către Rege şi care îmi va adresa o scrisoare, 
Theodorian, Adamescu, Balota, Budisteanu, col. Ma- 
gheru, C. Rădulescu, Gica Ştefănescu, Păunescu, An- 
tipa care a somat guvernul să se pronunţe asupra 
existenţei comisiei economice, Mitilineu. 


— Les libéraux profitent de la circonstance pour lancer 
leur manifeste, Ils ont crée en Roumanie l’Indépendance et 
lu royauté en 1877, — l’union de tous les Roumains par la 
guerre actuelle! Une nouveauté: il promettent la journée de 
8 heures et la participation des ouvriers aux bénéfices. Pour 
finir, il demandent la punition des déserteurs et des traitres! 
Il va de soi que la Grande Roumanie fondée sur l’absolutie- 
me et la satisfaction des rancunv est une drôle de concep 
tion. 

— Take Ionescu diffère sa rentrée, Les journaux du soir 
annoncent qu'il a écrit à Capitaneanu qu’il ne comptait pas 
rentrer, ayant à travailler pour le pays à Paris. Le «Viito- 
rul» lui dénie un mandat quelconque d'agir au nom du pays. 

19 novembre (2 décembre). — Beaucoup d'amis sont 
venus: Grégoire Cantacuzène, Mehedinti (qui approuve le 
memorandum remis au Roi et m'écrira une lettre), Theodo- 
rian, Adamescu, Dinu Stolojan, Balota, Budisteanu, col, Ma- 
gheru, Costica Radulescu, Gica Stefanescu, Paunescu 
ex-députés, Antipa (qui a mis en demeure le gouvernement 
de se prononcer sur l’existance de la Commission économi- 


NOTE POLITICE — 1918 155 


Se dă ca sigură formaţia unui minister Brătianu 
singur, în curând. — Se repetă fabula răspândită eri 
ca Mackensen va fi arestat şi adus la Bucureşti pen- 
tru a fi condus la Paris. Motiv: ruperea sigiliilor la 
legatiunea franceză! 

— Cantacuzino povesteşe greutăţile întâmpinate 
de soţia sa pentru organizarea sărbătoarei ce se oferă 
Joi Reginei, fiind-că ea vrea să fie poftiti foştii miniştri, 
în timp ce stâlpii Antantei se opun. Se pare că însuşi de 
Flers an fi ridicat obiectiuni în contra noastră. Iată 
unde am ajuns în propria noastră ţară ! 

D-na Voiculescu trebuia să declame «Marsilieza»: 
obiecţiuni în potrivă-i pentru că jucase în faţa Ger- 
manilor. Se pare că Enescu a dat şi el un concert în 
teritoriul ocupat ! Drămuiala urei continuă pe nota dată. 
de Brătieni. 

— Stere vine să mă vadă. Nu are aerul să îndrăs- 
nească să mişte. S'a plâns Regelui printr'o telegramă. 
şi mâine va întreba pe Stirbey dacă a fost remisă Re- 
gelui. Judecătorul de instrucţie, care a pus sigiliile la 
«Lumina», nu i-a dat nici o explicaţie. Deasemenea pen- 


que), Mitilineu. On donne pour certaine la formation dum 
gouvernement Bratianu, seul, à bref délai. On réedite la fa- 
ble mise en circulation hier qu’on allait arrêter Mackensem 
et le ramener à Bucarest pour le conduire à Paris. Motif + 
Bris de scellés à la légation de France! 

— Cantacuzène raconte les déboires que recontre sa femme 
pour l’organisation de la fête qu’on offre jeudi à la Reine 
parce qu’elle veut qu’on ‘invite les anciens ministres, alors 
que les tenants de l'Entente s’y opposent. Il paraît que de 
Flers lui-même aurait élevé des objections contre nous, C’est 
du propre dans notre propre pays! Madame Voiculescu de- 
vait déclamer la «Marseillaise»: objection contre elle parce 
qu’elle a joué devant les Allemands, Il semble que Enescu a 
donné, lui aussi, un concert en pays occupé! Le dosage hai- 
neux continue sur la note donnée par les Bratianu. 

— Stere vient me voir. Il n'a pas lair d'osen bouger. Il 
s’est pleint au Roi par un télégramme et demain il va e’in- 
former auprès de Stirbey si le télégramme a été remis au 
Roi. Le juge d'instruction Niculeseu-Bolintin, commissaires 
royal, qui a mis les scellés à la «Lumina», ne lui en a donné 


156 NOTE POLITICE — 1918 


tru arestarea lui Branişteanu. Ordin de sus şi atât; nici 
mandat nici nimic. I s'a luat chiar hârtia, care a fost 
dată d-lui Stelian Popescu pentru «Universul». — Mi- 
uistrii Basarabici au venit la el, foarte încurcati. Li 
se cere să revie asupra actului unirei şi să renunţe, la 
orice individualitate a provinciei spre a se forma 9 ju- 
dete mai mult. Ei, foarte nemulţumiţi şi nehotärîti, i-au 
cerut concursul ; dar a refuzat, spre a nu avea aerul de 
a întreprinde o acţiune contra României. 

— Antipa ma primit niciodată telegrama prin 
“care-i anunfam retragerea mea. Cum era trimisă la, 
24 Oct. înainte de şedinţa Camerei, deci înainte de for- 
marea noului guvern fusesem deja deposedat de putere; 
de sigur din ordinul Palatului. Et nunc erudimini... 

In spatele acestor potriveli, Stirbey sau Constan- 
tinescu P.? 


Micul comunicat ce am dictat repede alaltă-eri 
si care a apărut în «Steagul» de eri, a fost aprobat de 
toţi amicii cari au fost la mine. 


aucune raison, De même, pour l’arrestation de Branisteanu. 
Ordre supérieur, et rien de plus. Ni mandat, ni rien d'appro- 
chant, On lui a même pris son papier, quinété donné à Mon- 
sieur Stelian Popescu pour l’«Universul», Les ministres de 
“Bessarabie ont été le voir, très embarassés. On leur demande 
de revemir sur l’acte de l’Union et de renoncer à toute indi- 
vidualité de la province pour en faire 9 départements en 
plus de la Roumanie, Eux, très mécontents et irrésolus, lui 
ont demandé son concours; il a refusé de se rendre à leun ap- 
pel pour ne pas avoir lair d'entreprendre une action contre 
la Roumanie, 

— Antipa n’a jamais reçu le télégramme par lequel je 
lui annoncais ma retraite, Comme je lai expédié dans la 
journée du 24 octobre avant la séance de la Chambre, donc 
avant la constitution du gouvernement Coanda, j'avais été 
déjà dépossédé du pouvoir: c’est évidemment par ordre du 
Palais. Et nunc erudimini... Derrière toute la mise en oeu- 
vre Stirbey ou le Constantineseu-P.? 

— Le petit communiqué que jai dicté rapidement 
avant-hier soir et qui a paru dans le «Steagul» d'hier, a 
éié approuvé par tous les amis qui sont venus me voir. 


NOTE POLITICE — 1918 157 


20 Noembre (3 Decembre), — După telegramele de: 
azi, Statele-Unite vin în ajutorul (Germanilor. Deci 
strigătul de alarmă a] lui Soeff e adevărat: e foamete. 
Dar tonul lui Lansing şi al presei americane e aşa de 
binevoitor că aş fi mirat dacă la congresul păcei Sta- 
tele-Unite nu s'ar înţelege cu Germania. Am spus tot- 
deauna acest lucru Regelui şi lam prevenit că cu aceştia 
din urmă trebuia să nu ne purtăm rău, 

— Nu se vorbeşte decât de mobilizare generală. E 
vorba de nebunia de a ne amesteca în afacerile ruseşti. 
Se vorbeşte] de două divizii de trimis contra bolşevi- 
cilor. Si aceasta, când nu avem ce să mâncăm şi cu ce 
să ne îmbrăcăm. 

— Henry Catargi fusese însărcinat de Rege cu un 
comision pentru mine; m'a căutat la Iaşi, apoi, silit să 
plece, fusese întrebat de M. S. dacă mă văzuse. Regele 
l'a pus să citească memoriul meu, spunând: «ca formă 
e ireproşabil şi recunosc într'adevăr pe Marghiloman, 
dar e nedrept, — (în ce priveşte decretul de anulare) — 
căci nu eram mai liber faţă de guvernul meu decât 
era acesta faţă de Germania». — Si Regele şi Ca- 


20 novembre (3 décembre). — D’après les télégrammes de 
ce matin, les Etats-Unis se portent au secours des Allemands. 
Done, le eri d'alarme poussée par Soelf est réel: il y a fami- 
ne, Mais le ton de Lansing et en général de la presse amé- 
ricaine est si bienveillant que je serais bien étonné si, au 
Congrès de la paix, les Etats-Unis ne s’entendaient pas a- 
vec l'Allemagne. Je Lai toujours dit au Roi et Pai prévenw 
qu’il ne fallait mal agir avec ces derniers. 

— Il n'est question que de mobilisation générale. Ou 
aurait la folie de se mêler des affaires russes. On parle de 
deux divisions à envoyer contre les bolchevistes, Et cela, 
quand on n’a pas de quoi manger, ni se vâtir! 

— Henri Catargi avait été chargé par le Roi d’une com- 
mission pour moi; il m'a cherché à Jassy, puis, obligé de 
partir, il avait été interrogé par Sa Majesté, s’il m'avait vu. 
Le Roi lui a fait lire mon mémoire, en disant: «Comme 
forme, il est irréprochable et je reconnais bien Marghilo- 
«man, mais il est injuste — (en ce qui regarde le décret 
<d’annulation) — car je n’étais pas plus libre vis-à-vis de 
«mon gouvernement que le gouvernement n'était libre vis- 
«à-vis des Allemands». Et le Roi et Catargi trouvent que 


158 NOTE POLITICE — 1918 


targi găsesc că partea a doua e de netăgăduit, dar cum 
s’o scoatem la capăt? — Dau părerea: legea electorală, 
compunerea Senatului trebue să fie stabilite de comun 
acord cu şefii de partid; liniile principale ale legii agrare 
de asemenea; să se prepare totul fără grabă, apoj să se 
promulge. Ast-fel va fi o lovitură de Stat primită de 
toată lumea. Sunt contra expeditiunei în Rusia pentru 
a nu fi contaminati si cer să se rezolve repede chestiu- 
nea evreiască, restabilindu-se legea mea. Catargi ia notă. 
Ştiu că mare să servească la nimic !... Protestez contra 
ostracismului la care se dedau şi cer ca Regele să facă 
un semn care să arate că el nu-l patronează. «Nu tre- 
bue ca Regele să ajungă Regele unui singur partid». 

Catargi protestează, spunând că Regele nu ştie că 
s'au purtat rău faţă de mine si de amicii mei... 

Ii semnalez arestările făcute; trebue să înceteze. 
Reprobez de asemenea răul tratament al Austriacilor. 

— Nelinişte pentru Transilvania. Nu se ştie nimic 
din ceeace se petrece la Alba-Iulia. Regele, în toastul 
său de Duminecä, a vorbit ca de un lucru îndeplinit, 


la seconde partie est irréfutable, mais comment en sortir ł— 
Je donne l'avis: la loi électorale, la composition du Sénat 
doivent être arrêtées de commun accord avec les chefs de 
partis; les lignes principales de la loi agraire pareillement : 
se donner le temps de tout préparer, puis les promulguer. 
Comme ça ce sera un coup d'Etat accepté par tous. Je dé- 
conseille l'expédition de Russie pour ne pas se contaminer 
et je demande qu’on tranche vite la question juive en réta- 
blissant ma loi. Catargi prend note, Pour ce que cela 
vaudra |! 

Je proteste contre l'ostracisme auquel on se livre et je 
demande que le Roi fasse un signe qui indique qu'il ne le 
patronne pas. «Il ne faut pas que le Roi devienne le Roi 
d'un seul parti»—Catargi proteste que le Roi ne sait pas qu'on 
c'est mal conduit envers moi et mes amis.. — Je signale les 
arrestations faites; il faut qu'elles cessent. Je reprouve aussi 
les mauvais traitements envers les Autrichiens, Inquiétude 
pour la Transylvanie. On ne sait rien de ce qui se passe à 
Alba-lulia. Le Roi, dans son toast de dimanche, en a parlé 
comme d'une chose acomplie; or, aucune nouvelle jusqu’à ce 


NOTE POLITICE — 1918 159 


dar până astăseară nici-o veste. Dacă până în două 
zile nu e nimic, semn rău. — In aşteptare, ziarele au 
vorbit de toast, ca şi când ar fi anunţat un fapt pozi- 
tiv; — şi Regele e silit să suprime toastul din darea de 
seamă din «Monitorul» de mâine! 

Contele Demblin a venit să mă vadă. Nu ştie nimic 
despre ţara lui. «Maie oare vre-un ministru al afacerilor 
streine?» — El, Kontz şi câteva alte persoane sunt li- 
bere la legatiune. Dar a fost arestat Adamkewich, pen- 
tru care ar dori să intervin, şi baronul Stojanowich, pen- 
tru care am intervenit pe lângă H. Catargi. Desperat 
de greşelile făcute de ei. 

— Didina Cantacuzino îmi aduce o loje pentru serata 
de gală de Joi. Miniştrii din cabinetul meu vor fi pot: 
lili. Această mare afacere de Stat e rezolvată. E cara- 
ghios, nimic mai mult. Dar Regina a pus un non pos- 
sumus absolut pentru Doamna Arion. I sar fi rapor- 
tat că pe vremea ocupatiunei, D-na Arion ar îi vorbit 
de viaţa Sa particulară. Aceasta îmi povesteşte Didina 
Cantacuzino. Mai sunt proscrise Marie-Nicole Darvari 
şi Marta Bibescu. Pentru aceasta din urmă se mai poate 
reveni: 


soir. Si dans deux jours il n'y a rein, mauvais signe. En at- 
tendant, les journaux ont parlé du toast comme s'il avait 
annoncé un fait positif, — et le Roi est obligé de supprimer 
le toast du compte-rendu qui sera demain au «Moniteur». 

— Le comte Demblin est venu me voir. Il ne sait rien 
de son pays. «Y a-t-il seulement un ministre des affaires 
étrangères?» — Lui, Kontz et quelques autres personnes sont 
libres à la légation. Mais on a arrêté Adamkewitch, pour 
lequel il voudrait me faire intervenir, le baron Stojanowitch, 
pour lequel j'ai intercédé auprès de Henri Catargi. Déses- 
péré des fautes qu'on a commises. 

— Didine Cantacuzène m'apporte ma loge pour le gala 
de jeudi. Les ministres de mon cabinet seront invités. Cette 
grosse affaire d'Etat est tranchée! C’est comique tout sim- 
plement. Mais la Reine a mis un non possumus absolu pour 
Madame Arion. On lui aurait rapporté que, pendant l’occu- 
pation, Madame Arion aurait malméné sa vie privée. C'est 
<e que Didine me raconte, Proscrites encore Marie-Nicole 
Darvari et Marthe Bibescu. Il y aura appel pour cette der- 
nière. 


160 NOTE POLITICE — 1918 


21 Noembre (4 Decembre). — Mobilizarea generală e 
desmintitä de un comunicat publicat cu litere mari de 
jurnale. Catargi îmi spusese eri: mobilizarea e în func- 
lie de hrană. Ori, nu sunt alimente. 

— Două notițe luate din «Viitorul». Una: «Din 
cauza intemperiilor atmosferei, aeroplanul care avea să 
aducă actul unirii oficiale cu Transilvania n'a putut 
sosi în Capitală». E dovada că vestile din Transilvania. 
sunt proaste. — De adaos încă una anunțând constitui- 
rea unui guvern național sub presidentia lui Maniu. — 
Imi reamintesc încă cuvintele desgustate ale lui Mihaly, 
care plecase în 1916 îngrozit de hoţiile şi comisioanele 
guvernantilor liberali. Modul de a stapâni, desväluit 
prin lovitura de Stat, n'a trebuit să pară prea convin- 
gător Ardelenilor, dacă l-au cunoscut înainte de întru- 
nirea dela Alba-Iulia, la 18 Noembrie. 

A doua notitä e tot caracteristică: e părăsirea lui 
Take Ionescu. Aceasta e a doua informaţie de acelaş 
fel împotriva lui şi răspunde la un fapt: numirea lui 
Danielopol la Washington, unde sa dus, zice-se, 
Take Ionescu. Trebue dar desbrăcat de ori-ce caracter 


21 novembre (4 décembre). — La mobilisation générale: 
est démentie par un communiqué publié en grosses lettres. 
par les journaux, Catargi m'avait dit hier: la mobilisatiou 
est en fonction d'alimentation. Or, il n’y a pas l’eliments. 

— Deux notices prises dans le «Viitorul». — C'est la 
preuve que les nouvelles de Transylvanie sont mauvaises. 
A ajouter une autre notice annonçant la constitution d'un 
gouvernement national sous la présidence de Maniu, — Je 
me rappelle encore les paroles dégoûtées de Mihaly qui est 
parti! en 1916 horrifié des vols et des commissions de nos gou- 
vernants libéraux. Les façons cavalières de régner dévoilées 
par le coup d'Etat ne doit pas avoir paru édifiantes aux 
Transylvains, s'ils les ont connues avant la réunion d'Alba- 
Iulia le 18 novembre. — La seconde notice est aussi carac- 
teristique: c’est le lâchage de Take Ionescu, C’est la seconde 
note du même goût contre lui. Elle répond à un fait: la 
nomination de Danielopol à Washington, où s’est rendu 
— dit-on — Take Ionescu. Il faut ainsi le dépouiller de tout 
caractère officiel. — D'ailleurs, causant avec Tzigara, la 


NOTE POLITICE — 1918 161 


oficial. De altfel, vorbind cu Tzigara, Regina i-a spuscă 
Brătianu e tare fiindcă lucrează, pe când Take nu lu- 
crează. S'a vorbit de el ca de un om sfârşit. 

— Nici o veste pozitivă, afară că Malinoff a demi- 
sionat şi că generalul francez Chrétien a fost numit gu- 
vernator al Bulgariei, în mod oficial. Se pare că Fran- 
cezii şi-au croit drumul prin lupte; că guvernul bulgar 
s'a declarat neputincios şi că atunci generalul Franchet 
d’Esperay ar fi declarat Regelui Boris că ia pe seamă 
administraţia. 

Tzigara crede a ști că o divizie engleză ar fi fost 
rău primită la Constanţa. Afacerea Dobrogei e dar încă 
foarte obscură. Ceeace nu împiedică pe miniştrii noştri 
să pue în decretul lor pe deputaţii ce acordă Caliacrei şi 
Durostorului. 


— Pe arcurile de triumf se înscrie Crişana şi Temi- 
sana; or Sârbii ocupă încă Arad şi Torontalul e în 
corporat Serbiei. Cât de rău face această încredere în 
sine şi câte dezastre pot fi pricinuite de cea mai mică 
nereuşită ! 


Reine lui a dit que Bratianu était fort parce qu'il travaille, 
tandis que Mr. Take Ionescu ne travaille pas. On a parlé de 
lui comme d'un homme fini. 

— Aucune nouvelle positive si ce n'est que Malinoff a dé- 
missioné et que le général français Chrétien a été nommé 
gouverneur de la Bulgarie. Ceci a été officiellement publié. 
Il semble que les Français ont dû se frayer un chemin en 
combattant; que le gouvernement bulgare s’est déclaré im- 
puissant et qu'alors le général Franchet d'Esperay aurait 
déclaré au Roi Boris qu'il prenait l'administration. 

Tzigara croit savoir qu’une division anglaise aurait été 
très malmenée à Constantza. L'affaire de la Dobrogea est 
donc très obscure encore, Ce qui n'empêche nos ministres de 
mettre dans leur décret les députés qu'ils accordent à Ca- 
liacra et à Durostor. 

— Sur les arcs de triomphe on inscrit la Crișana et la 
Temisana; or, les Serbes occupent Arad et le Torontal est 
sûrement incorporé à la Serbie, Que toute cette présomption 
fait du mal et combien le plus petit échec peut causer des 
désastres! 


11° 


+62 NOTE POLITICE — 1918 


— Afacerea seratei de mâine a luat o nouă întur- 
säturä. D. de Flers a dat semnalul:. daca m'aşi duce la 
reprezentaţie, ofiţerii francezi ar părăsi sala. Mare tur- 
hurare în comitet. S'au dus la Regina, la Rege şi M. Sa 
a gasit. o soluţie: se va pretinde eă, studenţii vor să ma- 
nifesteze împotriva mea şi în mod caritabil voi fi pre- 
venit, de pericol! Fată ce mod. de a tăia scurt acestor 
intrigi găseşte Regele pe care l-am scapat! 

Venind acasă mi se spune că D-na Cantacuzino a 
trecut să anunţe că va veni mâine dimineaţă. Cred că 
dânsa e indicată să-mi prezinte pilula. Ii scriu îndată 
să hu se mai ostenească. Primesc legea care mi-e fă- 
cută. E frumoasă. 

22 Noembre (5 Dec.) Excitare din ce în ce mai mare. 
Nenorocita reprezentaţie de astă-seară ia proporţia u- 
nui eveniment. Liberalii fac tot casă nu reuşească. 
Cât depre Francezi, afâtati sau nu de Români, au fă- 
cut din ea o chestie de Stat. Gr. Cantacuzino e pus şi 
e la index. Cu modul acesta vor sfârși prin a aduna 
simpatii pentru Germani. E regretabil că Regele n'a 
înţeles ce avea de făcut. 


— L'affaire du gala de demain a pris une nouvelle tour- 
nure, Mr. de Flers a levé le lièvre: si j'allais à la représen- 
tation, les officiers français quitteraient la salle, Grand émoi 
dans le comité. On a été trouver la Reine, le Roi; et Sa Ma- 
Jesté a trouvé un biais; on prâtendrait que les étudiants 
veulent manifester contre moi, et que charitablement on me 
prévieudrait du danger! C’est le Roi que j'ai sauvé qui trouve 
cette seule façon de couper court à ces intrigues! En ren- 
trant, on me dit que dans la soirée Didine a passé pour an- 
noncer une visite demain matin, C’est elle qui doit présen- 
ter, je suppose, la pilule. Je lui écris de suite pour qu’elle 
ne se dérange plus. J'accepte la loi qu'on nous fait. Elle est 
propre | 

22 novembre (5 décembre). — On s’excite de plus en plus. 
La malheureuse représentation de ce soir prend la proportion 
d’un événement. Les libéraux font leur possible pour la faire 
échouer. Quant aux Français, excités ou non par les Rou- 
mains, ils en ont fait une question d'Etat. Grégoire Canta- 
cuzène est aussi mis à l’index par eux. De ce train ils fini- 
ront par rallier des sympathies aux Allemands, Il est regret- 
table que le Roi n’ait pas compris le geste à faire. 


NOTE POLITICE, — 1918 163 


— Se vede mai limpede în „afacerile Transilvaniei, 
Sunt două. enuntäri în rezoluţia “votată: «Unirea acelor 
Români (din Banat, Transilvania şi Tara Ungurească) 
şi a tuturor teritoriilor locuite de ei cù România»... «Adu- 
harea Naţională rezervă teritoriilor sus-indicate autono- 
mia provizorie până la întrunirea Constituantei, aleasă 
pe baza votului obştese». — Principiul Unirei este câs- 
tigat. Se va mai discuta poate un fel de particularism 
regional. 

Comisia care vine în România se compune din 
episcopul Miron Cristea, Stefan. Pop (Cicio), V. Goldiş 
şi Vaida Voevod. 

Spre mirarea mea, Th. Mihaly. vice-prezident al 
*Adunărei celei mari, nu face parte din guvernul de 15 
prezidat de Maniu, dar Lucaci şi Goga da. 

— Nenorocirea austriacă trebue să fie mare. Dr. 
Pascal a relatat că un doctor din Hotin a văzut drumul 
urmat de armata austriacă, în retragere prin Basarabia 
de sus, jalonat tot de cadavre. Pe trotoarele din oraş, 
oamenii cădeau de boli şi de sfârşeală. 

— D. de Saint-Aulaire a oferit o masă familiei re- 


— On voit plus clair dans les affaires de Transylvanie. 
Dans la résolution votée, il y a deux énonciations: «Unirea 
acelor Români (din Banat, Transilvania şi ţara ungurească) 
şi a tutulor teritoriilor locuite de dânşii cu România»... «Adu- 
narea Natională rezervă teritoriilor sus indicate autonomii 
provizorii până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza 
votului obşţese». Le principe de l’union est acquis. On 
discutera probablement une sorte de particularisme pro- 
vincial. La Commission qui se rend en Roumanie se com- 
pose de l’Evêque Miron Christea, Stefan Pop (Ciceo), V. 
Goldis et Vaida-Voevod. A mon étonnement, Theodor Mihaly, 
vice-président de la grande Assemblée, ne fait pas part du 
gouvernement de 15 que préside Maniu, mais Lucaci et Goga 
en sont. 

La détresse autrichienne doit être grande. Le Dr. Pascal 
a rapporté que le docteur de Hotin a vu la route suivie par 
l'armée autrichienne en retraite, à travers la Bessarabie- 
Nord, toute galonnée de cadavres. Sur les trottoirs de la ville 
les hommes tombent de maladie et d'6puisement. 

Mr, de Saint-Aulaire a offert un déjenner à la famihe 


164 NOTE POLITICE — 1918 


gale în casa lui Al. Florescu, locuită de generalul Berthe- 
lot. Casă istorică! Arhiducele Frederic şi Kühlmann au 
locuit-o; acolo s'a parafat la 5 dimineaţa tratatul de 
pace; acum e rândul Francezilor să o stăpânească. 
«Roata lumei». 

— Loja mea a rămas goală astă-seară, Pic Phere- 
kyde şi soţia lui renunțând să se ducă. Buteulescu voiau 
şi ei să refuze, dar am insistat ca să meargă. 

23 Noembre, — Mizeria începe să fie mare în ţară, 
Medicul din Urlaţi s'a prezentat la consiliul sanitar: a 
închis spitalul pentru că nu are o bucată de lemn, ni- 
mic de mâncare, — de zece zile nu se mai găseşte o bu- 
cată de pâine, — şi nici un medicament. Singura odae 
în care stă doctorul, e încălzită cu ramuri luate din 
copacii din împrejurimi. — Aceiaşi stare şi la spitalele 
din Giurgiu. 

— Speranţa renaşte. In sfârşit toastul Regelui apare 
în jurnale. Se aştepta un semn dela Alba Tulia ca să 
fie publicat: înţeleg cu ce strângere de inimă! In po- 
topul de mulţumiri pe cari Regele le adresează tuturor, 
aliaţi, armata română, popor, miniștri, nici cea mai 


royale dans l’hôtel de Flo-Flo, qu'habite le général Berthelot. 
Maison historique ! L’archidue Frédérique et Kühlmann Pont 
habitee; on y a paraphé à 5 heures du matin le Traité de 
Paix; c’est le tour des Français à en jouir. «Roata Lumii». 

— Ma loge est restée vide au gala de ce soir. Pic et sa 
femme ayant renoncé à s’y rendre. Les Butculescu voulaient 
aussi refuser : c'est moi qui ai insisté qu'ils s’y rendissent. 

23 novembre (6 décembre), — La détresse commence à 
être grande dans le pays. Le médecin d'Urlatzi s’est présenté 
au conseil sanitaire: il a ferme l'hôpital parce qu’il n’y a 
pas un morceau de bois, rien à manger — depuis dix jours 
on ne trouve plus un morceau de pain — et aucun médica- 
ment. L’unique pièce dans laquelle se tient le docteur est 
chauffée avec les branches qu’on dérobe aux arbres des envi- 
rons, Même situation pour les hôpitaux de Giurgiu. 

— L'espoir renaît, Enfin le toast du Roi paraît dans les 
journaux de ce matin. On attezdait un signe d’Alba Julia 
pour le publier : je comprends avec quelle angoisse! Dans 
le déluge de remerciements que le Roi adresse à tout le 
monde: alliés, armée roumaine, peuple, ministres, pas la moin- 


NOTE POLITICE — 1918 165 


mică vorbă de acei cari lau ajutat să treacă zilele atât 
de grele din Martie până în Iunie! 

— «Izbânda» publică a scrisoare de la armata 
Mackensen, care se apără de vina că ar fi îndemnat pe 
Saşi împotriva Românilor. Se vorbeşte si de un sfat 
al soldaţilor. Deci dovadă de fiinţa, sovietelor până şi în 
armata germană. 

— Sfatul pe care l-am dat Marti, să fi dat roade? 
Sper că Regele a înţeles pericolul de a mobiliza, ca să 
trimeatä pe ţăranii nemulţumiţi să se bolşevizeze de 
tot în Rusia. E vorba să se amâne totul la primăvară. 

24 Noembre. — Se ascund foarte bine oarecari lu- 
cruri neplăcute. Evreii au voit să facă Joi o manifestare 
de simpatie pentru Franţa şi s'au adunat în număr de 
2 la 3000 oameni pe piaţa S-tul Gheorghe. Printre ei 
erau soldaţi francezi israeliți; unul chiar purta un dra 
pel cu culorile Palestinei. Poliţia a împiedicat manifes- 
taţia şi jandarmii au lucrat. Au fost răniţi, printre 
cari un soldat francez. Nici un cuvânt, nimic, în nu- 





dre allusion à ceux qui l'ont aidé à passer les journées si 
difficiles de mars à juin! 

— L'«lzbânda» publie une lettre de l’armée Mackensen, 
se défendant contre le reproche que cette armée aidait les 
Saxons contre les Roumains. Il est fait mention d'un conseil 
de soldats, Donc attestation de l’existance de soviets jusque 
dans l’armée allemande. 

— Le couseil que j'ai donné mardi aurait-il porté ? J’es- 
père que le Roi a compris le danger qu'il y aurait à mobiliser 
pour envoyer les paysans mécontents se bolcheviser complé- 
tement en Russie. On parle de remettre tout ceci au prin- 
temps. 

24 novembre (7 décembre), — On sait faire le silence 
autour de certains faits désagréables. Les juifs ont voulu 
faire jeudi une manifestation de sympathie pour la France 
et s'étaient réunis au nombre de 2 à 3000 hommes place 
Saint-Georges. Il y avait parmi eux des soldats français 
israélites; l’un d'eux portait même un drapeau aux couleurs 
de la Palestine. La police a, prohibé la manifestation, On a 
fait donner les gendarmes. Il y a eu des blessés, dont un 
soldat français. Pas un mot, mais pas un, dans les nombreux 


166 NOTE POLITICE — 1918 


meroasele ziare ce apar. Violenţa e în floare şi poli fi 
gâtuit pe tăcute. 

m~ Célonelul Boyle sa întors din expediţia lui în 
Crimeia. Acest om, cu adevărat curagios, a fost întru 
căutarea femeilor din familia imperială rusă. Impärä- 
teasa-mamă e în viaţă la Ialta; dar a refuzat să părăseas- 
ca Crimeia ca să vie în România. Cât despre împărăteasa 
Alexandra şi fiicele sale, nici o urmă. Poate mai träesc; 
dar părerea generală e că au fost măcelarite. E şi pä- 
rerea exprimată de Shebeko. — Am vorbit cu Boyle, în- 
tâinit pe stradă. 

— Aflu prin Buteulescu că Francezii au ordine 
confidentiale să nu intre în anume case. Sunt în ca- 
pul listei. Un căpitan, care era în cartier la Dobrescu, 
a trebuit să plece din ordin. D. de Ganay a fost pe- 
depsit pentru că primise ospitalitatea Martei Bibescu. 
— Rodolphe Rosetti a spus Irenei Butculescu că 
Berthelot declarase că dacă d. Marghiloman ar asista 
la defilare, va face stânga împrejur trupelor sale. Ho- 
türît şi-au pierdut minţile. 


journaux qui paraissent. La manière forte refleurit et on 
peut vous étrangler en plein silence. 

— La colonel Boyle est revenu de son expédition en 
Crimée, Cet homme, réellement intrepide, a été à la re- 
cherche des femmes de la famille impériale russe, L’Impé- 
ratrice-mère est en vie à Yalta ; elle a refusé de quitter la 
Crimée pour se réfugier en Roumanie, Quand à l’Impéra- 
trice Alexandra (Alex de Hesse) et à ses filles, aucune trace. 
Elles peuvent être en vie; mais lavis général est qu’elles 
ont été massacrées. C'est le sentiment exprimé aussi par 
Mr. Schebeko. 

J'ai causé avec Boyle. rencontré dans la rue. 

J'apprends par les Butculeseu que les Français ont l’ordre 
confidentiel de ne pas fréquenter certaines maisons. Je suis 
en tête de la liste. Un capitaine, qui était en quartier chez 
les Dobrescu, ‘a dû quitter par ordre. Mr. de Ganay a même 
été puni d’avoir accepté l'hospitalité de Marthe Bibescu. Ro- 
dolphe Rosetti a dit à Irène Butculescu que Berthelot avait 
déclaré que si Monsieur Marghiloman assistait au défilé, il 
ferait faire demi-tour à ses troupes. Décidemment, personne 
n’a plus sa raison. 


NOTE POLITICE — 198 167 


— Pâinea începe să lipsească în mod serios. À în- 
ceput să se şi zică la mahala că «pe vremea nemților era 
cel putin pâine !» — Guvernul răspunde anunțând me 
reu prin gazete că se descopär şlepuri pline cu grâu 
trenuri întregi de cereale, dar că nu pot fi transportate! 
Nu se mai dă decât o ratie de 200 grame, dar au grija 
să spună că brutarii înşeală. 

23 Noembre (8 Dec). — Citesc în comitet proectul 
manifestului nostru program, în care introducem votul 
femeilor. Găsit bun în bloc. Rămâne să-l revedem. 

— Astăseară trebuia să aibă loc la Palatul Regal 
un prânz dat la 300 soldaţi români si aliaţi. Regina fiind 
bolnavă, a fost amânat. Orice fapt, fie chiar militar, 
nu se mai întâmplă fără de Regină. 

Spre a ne da seama de atmosferă : pe un album fă- 
cut de mica Irène Pherekyde la Bicaz, portretele Reginei 
şi al generalului Grigorescu, împreună pe o fotografie, 
au dedesubt ca inscripție: «Invingătorii dela Mărăşeşti!» 

— Gazetele din Iaşi: în fruntea «Indreptărei» un 
comunicat al lui Averescu foarte simpatic liberalilor : 








— Le pain commence à manquer très sérieusement. Déjà 
on entend dire à la mahala «pe vremea Nemtilor era cel 
putin pâine»! Le gouvernement répoud en faisant tout le 
temps annoncer dans les journaux qu’on découvre des cha- 
lands pleins de blé, de trains entiers de céréales, mais qu’on 
ne peut les transporter! On ne donne plus qu’une ration de 
200 gr, mais on a soin de prétendre que ce sont les bou- 
langers qui trichent. 

25 novembre (8 décembre). — Je lis au Comité le projet 
de notre manifeste-programme. Nous y introduisons le vote 
des femmes. En bloc il est reconnu bon. Reste à le revoir. 

Ce soir il devait y avoir au Palais Royal un dîner 
offert à 300 soldats roumains et alliés. La Reine étant souf- 
frante, il a été remis. Aucun acte, fût-il militaire, ne peut 
plus se passer sans la Reine. Pour se rendre compte de 
l'ambiance: sur un album fait par la petite Irène Pic Phéré- 
kyde à Bicaz, les portraits de la Reine et du général Gri- 
gorescu pris eusemble portent en dessous l'inscription: «In- 
vingătorii de la Märäsesti». 

— Les journaux de Iassy: en tête de P«Indreptarea» un 
communiqué d’Averescu très sympathique aux libéraux; il 


168 NOTE POLITICE — 1918 


primeşte cu plăcere reformele lor. (Mi se spune că tot 
oraşul n'a vorbit decât de conversiunea Averescu). In- 
dată, într'un alt jurnal, un interesant interview al a- 
celuias, căutând să recâştige în parte aceste avansuri ne- 
îndemânatice. 

26 Noembre (9 Dec). Kiriacescu ştie dela fratele său 
că Consiliul de miniştri pronuntându-se contra arestărei 
gazetarilor Teodorescu, Arghezi, Johnson, Grossman, 
Sărăţeanu, Camburopol, ete., plus Herz arestat la Galaţi 
pentru revistele sale, s'a hotărît «să se comunice lui 
Corbescu felul său de a vedea». Corbescu trebue dar, 
pe deasupra guvernului, să decidă dacă vor fi menti- 
nufi. Sadicul Corbescu dispunând de libertatea oame- 
nilor ! 

— Terorismul. Nici o gazetă, nici «Agrarul», nici 
«Izbânda», nici «Universul» n'au îndrăznit să publice 
scrisoarea cuviincioasă pe care Crucea Roşie a trimis-o 
«Viitorului» spre a desminfi o scrisoare mincinoasă a 
d-lui N. Au mărturisit că le e frică. Iată presa care ne 
face educatiunea ! 

— Prinţul Nicolae a plecat pentru Londra cu Mişu 
şi A. Cretzianu. Va intra la colegiul Eaton. In sfârşit 


accepte avec plaisir leurs réformes. De suite, dans un autre 
journal, une interview du même tâchant de ratrapper en 
partie l’avance si maladroite. 

26 novembre (9 déc.).— Kiriaceseu tient de son frère que le 
conseil des ministres s'étant prononcé contre les arrestations 
des journalistes Theodorescu, Arghezi, Johnson, Grossmanu, 
Säräteanu, Camburopol, ete. plus de Herz arrêté à Galatzi 
pour ses revues, on a décidé de «communiquer à Corbescu 
sa façon de voir». C'est Corbescu qui doit, par dessus la tête 
du gouvernement, décider si elles seraient maintenues. Le 
sadique Corbescu disposant de la liberté des gens ! 

— Le terrorisme. Aucun journal, ni l’'eAgrarul», ni l’«lz- 
banda», ni l'«Universul» n’ont osé publier la lettre polie que 
la Croix-Rouge a envoyée au «Viitorul» pour démentir une 
lettre mensongère de Mr. N. Ils ont avoué avoir peur. Et c’est 
la presse qui fait notre éducation î 

— Le Prince Nicolas est parti pour Londres avec Misu 
et Alexandre Cretzianu. Il entrera au Collège da Eaton. 


NOTE POLITICE — 1918 169 


unul care va fi bine crescut. Regele l’a întovărăşit în au- 
tomobil până la Giurgiu. 

— «Viitorul» răspunde cu o lovitură de picior! la 
ploconelile generalului Averescu. Dar aceasta nu-l va 
îndrepta, nici nu-l va face să aibă mai mult caracter. 

27 Noembre (10 Dec.)—Manolescu-Râmniceanu a des- 
chis şedinţele Curtei de Casaţie printr'un discurs veninos 
în care tratează rău pe magistraţii cari sau supus ordo- 
nanţelor germane, atacă în termeni d’abia ascunși pe co- 
legu! său Hinna şi mai ales denunţă pe Mitropolit, repro- 
ducând proclamatiunea prostească către trupe pe care 
Virgil Arion l’a pus să o semneze spre a fi svârlitä pe 
front. De însemnat că nu dă numele tuturor clericilor 
cari au iscălit. Vor oare să crute pe unii? Dela început 
până la sfârşit e numai politică. 

— Corbeseu sa manifestat. Comunicärei ministe- 
riale de eri, a răspuns prin trimiterea în fata tribuna- 
lelor militare a tuturor gazetarilor închişi. Nu se cu- 
noaşte încă calificarea faptelor de cari sunt învinuiți. 

— La ora 6 întâlnesc la Irena Buteulescu pe colo- 


Eufin un qu’on élèvera bieu. Le Roi l’a accompagné en auto 
jasqu'à Giurgiu. 

— Le «Viitorul» répoud par un coup de pied aux avances 
du général Averescu. Cela ue le corrigera pas, ni ne lui fera 
avoir plus de caractère. 

27 novembre (10 déc.) — Manolescu-Ramniceann a ouvert 
les séauces de la Cour de Cassation par uu discours haineux 
daus lequel il malmèue les magistrats qui ce sont soumis aux 
ordonnances, il attaque eu termes à peine voilés sout collègue 
Hina et surtout dénonce le Métropolite dout il reproduit 
Pimbâcile proclamation aux troupes, que Virgil Ariou lui 
a fait signer pour la jeter sun le front. A remarquer qu'il 
ne douue pas tous les noms des eclésiastiques signés, Vou- 
drait-on en éparguer quelques-nns — C’est du commencement 
à la fin un pur morceau de politique. 

— Corbesen s’est manifesté: à la commuuication minis- 
térielle rapportée hier, il a répoudn par l’euvoi devant les 
tribunaux militaires de tous les journalistes détenus. Ou 
iguore encore la qualification des faits qui leur sont 
reprochés. 

— À 6 heures nous uous sommes rencontrés le colonel 


170 NOTE POLITICE — 1918 


nelul R. Rosetti, cumnatul lui Brătianu, acum angajat 
în armata franceza şi aghiotant al lui Berthelot. A fost 
în Englitera; opinia, generală foarte excitatä împotriva 
mea : 1) pentru că am făcut pacea; 2) pentru că am fă- 
cut să se voteze o lege a muncii obligatorie. — Românii 
au o foarte bună situaţiune. Regele şi mai ales Regina 
mai populari ca proprii lor Suverani... (7) Pacea va fi 
exterminatoare fiindcă, îi zicea Balfour, sistemului de 
libertate al Englezului se opune un altul de disciplină 
razboinică; unul din doui e rău şi deci trebue să dis- 
pară. — In Franţa sunt de asemenea urât: Românii 
noştri sau întrecut ca să mă ponegreascä. 

Clemenceau era foarte întărâtat contra României 
fiindcă făcuse pacea. Românii din Paris se mănâncă 
între ei într'un mod desgustător; fiece grup îşi are ga- 
zeta sa; şi el şi Berthelot au încercat zadarnic să-i îm- 
pace; dela, întoarcerea lui Berthelot, care iubeşte mult 
pe Români opinia lui Clemenceau sa schimbat. Take 
Ionescu e complect căzut: nu i s'a iertat că a fugit dela 
Iaşi. Şi apoi istoria cu logodna sa i-a făcut rău; încearcă 
să meargă contra curentului, dar e un om sfârşit. — Ber- 


Radu Rosetti, le beau-frère de Bratianu, actuellement engag& 
dans l’armée française, et moi chez Irène Buteulescu. Il est 
l’aide de camp de Berthelot. Il a été en Angleterre. Opinion 
générale très excitée contre moi: 1) parce que j'ai fait la 
paix; 2) Parce que j'ai fait voter une loi du travail obliga- 
toire. Les Roumains y ont très bonne situation. Le Roi et 
surtout la Reine plus populaires que leurs propres souve- 
rains. La paix sera exterminatrice parce que, lui disait Bak 
four, au système de liberté de l'Anglais on oppose un autre 
système de discipline guerrière; l’un des deux doit être mau- 
vais et par conséquent disparaître, En France je suis égale- 
ment détesté: nos Roumains se sont à l’envie employés pour 
mé dénigrer. Clemenceau était très monté contre la Rou- 
maine puisqu'elle avait fait la paix. Les Roumains de Paris 
se mangent entre eux d'une façon dâgoâtante; chaque 
groupe a son journal: et lui et Berthelot ont essayé en vain 
de les reconcilier; depuis le retour de Berthelot qui aïme beau- 
coup les Roumains, Popinion de Clemenceau a changé. Take 
Ionescu est complètement déchu; on ne lui a pas pardonné 
de s'âtre enfui de Iassy. Et puis, l’histoire de ses fiançailles 
lui nuit ; ïl essaye de remonter le courant, mais c'est un 
homme fini, 


NOTE POLITICE — 1918 171 


thelota devlarat că personal n’avea nimic împotriva mea, 
dar că nu putea întinde mâna celor-cari au semnat pacea. 
Şi Regele, care ma chemat numai ca să o închei? — 
Trebue pedepsiţi trädätorii si dezertorii: Francezii 
war înţelege ca să fie lăsaţi în pace. (Corbescu trebue 
să fie în elementul lui ca comisar pe lângă cartierul fran- 
cez !). — Impăratul Germaniei va fi fără îndoială dat 
judecății. Şi alţii cu el. 

28 Noembre. (11 Dec.) — «Viitorul» atacă din nou cât 
poate, pe Averescu. Şi această inteligentă... se leagă de 
mine prin jurnalul său, recunoscând însă că Coroana 
s'a purtat rău cu mine. Cine vrea să aibă succes, trebue 
să dea în mine şi în conservatori. Averescu a avut des- 
tul miros ca să ghicească acest lucru, dar nu destul ca 
să-şi dea seama de aversiunea ce au pentru el liberalii 
şi Francezii. «Viitorul» afirmă că ma fost poftit la ser- 
bările dela, Curte, în timp ce aci se spunea că fusese 
chemat ca general, dar că se potrivise astfel ca să pri- 
mească invitaţia prea târziu. 

29 Noembre. (12 Dec.). — Azi dimineaţă «Izbânda» dă 
în frunte vestea demisiunei generalului Coandă şi anun- 





Berthelot a déclaré que personnellement il n'avait rien 
contre moi, mais qu'il ne pouvait tendre la main à ceux qui 
avaient signé la paix. (Et le Roi qui m'appelle à seule fin de 
la conclûre?) Il faut punir les traîtres et les déserteurs: les 
Français ne comprendraient pas qu’on les laisse tranquilles. 
(Corbescu doit être dans son élément comme commissaire 
‘auprès du Quartier Francais!). L'Empereur d'Allemagne sera 
sans faute mis sous jugement, et d’autres avec lui. 

28 novembre (11 dâc.). — Le «Viitorul» charge, à fond de 
train, de nouveau sur Averescu, Et cette intelligente... m'atta- 
que dans son journal tout en trouvant que la Couronne a mel 
agi vis-à-vis de moi, Si on veut avoir du succès, il faut ta- 
per sur moi et sur les conservateurs. Averescu a eu assez 
de flair pour le deviner, mais pas assez pour se rendre 
compte de l'aversion que les libéraux et les Français ont 
pour lui. Le Viitorul; affirme qu'il n'a pas été invité aux 
fêtes de la Cour, tandis que on affirmait qu’on lavait convié 
comme général, mais qu'on s'était arrangé pour lui faire 
arriver l'invitation en retard. 

29 novembre (12 déc.) — Ce matin l’«lzbanda», en tête de 
“ses colonnes, donne la nouvelle de la démission du général 


172 NOTE POLITICE — 1918 


tă că Brătianu e chemat să formeze guvernul, care se 
va constitui chiar azi. 

Pe la 11 Kiriacescu, care se întoarce dela Interne, 
imi spune că miniştrii sunt adunaţi în consiliu şi căi 
s'a dat versiunea următoare : nu este demisie formală; 
Regele a consultat numai pe Brătianu, care s'a declarat 
gata, după ce Coandă a declarat M. iS. că cele patru 
puncte (?!) din misiunea sa erau îndeplinite. 

— Arion crede că Brătianu tratează cu Mişu Can- 
tacuzino, în afară de Averescu. La acest lucru pare că 
răspunde un articol inspirat de «Viitorul», care vorbea 
de «conlucrare» şi arată ca singură bază posibilă intan- 
gibilitatea tratatului dela 4 August 1916. (Bănuesc că 
e tratatul care a precedat intrarea în război). Acest ar- 
ticol e de reţinut. 


Aricn crede că V. Arion şi Neniţescu vor fi dati 
în judecată. Dar nu crede că se va murge mai departe. 
In orice caz, d-na A. Dissescu i-a spus că Regele se va 
opune la orice act de persecuție contra foştilor miniștri, 
dar ne sfătueşte să stăm deoparte! Regele nu ne-a 


Coanda et annonce que Bratianu est chargé de former le 
gouvernement qui serait constitué aujourd’hui même, Vers 
11l heures, Kiriacescu, qui revient de l'Intérieur, me rap- 
porte que les ministres sont réunis en Conseil et qu’on lui 
a donné la version suivante: Pas de démission formelle; le 
Roi aurait simplement consulté Bratianu, qui s’est déclaré 
prêt, après que Coanda eut declaré à Sa Majesté qu'ayant 
rempli les quatre points (7!), sa mission était accomplie. 

Arion croit savoir que Bratianu négocie avec Michail 
Cantacuzène, mais avec exclusion d'Averescu. C'est à ceci 
que répondait un article inspiré du «Viitorul» qui parlait 
de «Conlucrare» et indiquait comme seule base possible 
l'intangibilité du traité du 4 août 1916 (je suppose que c’est 
le traité qui a précédé l'entrée en guerre). Tout cet article 
est à retenir, 

— Arion croit qu'on va mettre sous jugement Virgil et 
Nenitzescu. Il ne croit pas qu’on aille plus loin, Dans tous 
les cas, Madame Aristie Dissescu Jui a dit que le Roi s'op- 
posera à tout acte de persécution contre les anciens mi- 
nistres, mais qu'il nous conseille de nous effacer! Il ne nous 


NOTE POLITICE — 1918 173 


poftit pentru ca să nu ne expunem la neajunsuri, pen- 
tru că d-nii de Saint-Aulaire şi Berthelot ne-ar fi în- 
tors spatele (textual). Arion face «pater peccavi», a 
crezut în Carp, iar tot ce se petrece e opera lui Carp; 
el a indus în gresalä pe frate-său şi pe ceilalţi. 

Chestiunea mitropolitului nu mai putea fi ridicată; 
Regele îl ertase; chiar el a spus aceasta lui Arion. De 
altfel, cu ocazia învestiturei episcopilor, Regele l-a pri- 
mit la Palatul regal. 


— Se vorbeşte de greutăţi mari în Transilvania. E 
drept că comisia întârzie să vie, că Vaida, care e contra 
fuziunei cu noi, anunţă ostentativ că e bolnav; subli- 
niază comunicatul din «Viitorul» care proclamă neştir- 
birea tratatului din 4 August 1916, — necunoscut nouă 
— şi cere o acţiune militară pentru a-l apăra de curen- 
tele contrarii cari au început. 


— Noul minister e alcătuit. Din cei vechi, Coandă, 
Grigorescu, Poni şi Cotescu se duc. Grigorescu tre- 
bue să fie cu atât mai furios cu cât Văitoianu rămâne 
şi-i ia locul ! Cei noui sunt, afară de Brătianu, Phere- 


a pas invités pour ne pas nous exposer à des désagréments, 
parce que Messieurs de Saint-Aulaire et Berthelot nous 
auraient tourné le dos. (Textuel). 

Arion fait son «pater peccavi»; il a cru à Carp et tout 
ce qui se passe est l'oeuvre de Carp; Cest lui qui a enduit 
en erreur et son frère et les autres. — La question du Mé- 
tropolite ne pouvait plus être soulevée; le Roi lui avait par- 
donné; c’est le Roi qui l’a dit à Arion. D’aillaurs, lors de 
l'investiture des évêques, le Roi l’a reçu au Palais Royal. 

— On parle de difficultés sérieuses en Transylvanie. Le 
fait que la Commission tarde à venir, que Vaida, qui est 
contre la fusion avec nous, annonce avec ost>nfatiou qu’il 
est malade; souligne le communiqué du «Viitorul» qui pro- 
clame l’intangibilité du traité du 4 août 1926, — à nous in- 
connu — et demande une action unitaire pour le défendre 
contre les courants contraires qui se font jour. 

— Le nouveau ministère est formé. Dex anciens minis- 
tres, Coanda, Grigorescu, Poni et Cottescu s’en vont. Gri- 
gorescu doit être d'autant plus furieux que Vaitoianu reste 
et prend sa place ! Les nouveaux sont, à part Bratianu, Phe- 


174 NOTE POLITICE -- 1918 


kyde, hotărît să-i fie locul când Brătianu, va pleca la Pa- 
ris, Constantinescu, Mârzescu şi Duca, — E sigur că 
Saligny, Kiriacescu şi Buzdugan se vor retrage când se 
va ajunge la înţelegere eu alte elemente. 

30 Noembre. (13 Dec.). — Din ce în ce se vorbeşte mai 
mult de participarea noastră la o expediţie în Rusia. De 
altfel, spre a prepara spiritele, comunicatul Marelui Car- 
tier dă în fiece zi informatiuni despre împuşcăturile de pe 
Nistru, despre tâlhăriile din Ucraina «asupra ţăranilor», 
ete. O picătură pe zi, fără alte lămuriri. «L/Independance» 
s'a grăbit să desmintă şi mai ales să ne atribue pater- 
nitatea acestor zvonuri alarmiste; însă D. Grecianu a 
ținut Marti un discurs la Iaşi, prin care a anunţat for- 
mal participarea noastră la expediţia de pacificare a 
Rusiei. El arată faptul ca un semn de bunăvoință a 
aliaţilor şi ca un act care obligă mai mult pe aliaţi faţă 
de noi! 

— Grigorescu e scos şi colegul Văitoianu îi ia locul. 
Ce serâşniri de dinţi trebue să fie! Dela Interne mi se ra- 
portă că Grigorescu a avut două conflicte, unul cu Pre- 


rekyde destiné à tenir la place de Bratianu quand il partira 
pour Paris, Constantineseu, Marzescu, Duca. Il est certain 
que les Saligny, Kiriacescu et Buzdugan sont destinés à s’ef- 
facer quand on se sera entendu avee d’autres éléments, 

30 novembre (13 déc.) — Le bruit de notre participation à 
une expédition en Russie prend de plus en plus delaconsis- 
tance. D'ailleurs, pour y préparer les esprits. le communiqué du 
Grand Quartier donne chaque jour des informations sur les 
eoups de fusils échangés d’une rive à l’autre du Dniester, 
sur les «brigandages pratiqués en Ukraine sur les paysans, 
ete. ete, Chaque jour une goutte, sans autres précisions. 
L’ «Indépendance» avait pris ses grands airs pour démentir 
et surtout pour nous attribuer laj paternité de ces bruits a- 
larmistes; or, Dimitrie Greceanu a tenu mardi un discours 
à son Club de Iassy, dans lequel il a formellement annoncé 
notre participation à l'expédition poun pacifier la Russie, 
Il donne le fait comme une marque de bienveillance des al- 
liés et comme un acte qui oblige un peu plus les alliés en- 
vers nous. Toujours malin le bon Greceanu! 

— Grigorescu est débarqué et c'est som collègue Vaito- 
ianu qui prend sa place. Il doit y avoir des grincements de 
dents. De l'Intérieur on me rapporte qu’il a eu deux con- 


NOTE POLITICE — 1918 175 


zan, conflict de atribuituni privitor la trupele de pe frun- 
taria Basarabiei; celalt cu Corbescu care, ca organ de 
legäturä cu Statul-Major francez, îşi permitea să dea 
direct ordine la Războiu. Unul singur era prea mult! 
De fapt, trebue să fi fost părăsit din cauza toastului 
din luna Martie, când ma felicitat pentru încheerea 
păcei. 

— Gazetele liberale acuză pe Averescu de a fi în- 
tretinut corespondenţă cu Mackensen în timpul războ- 
iului. Simplă infamie sau semn al vre-unui proces mi- 
litar ? 

— Am avut comitet de direcţie pentru ultima citire 
a programului ce am făcut. Arion singur a vrut să re- 
vie asupra unui punct care fusese admis: să nu se tae 
din atributiunile Coroanei. Toti au fost de părerea 
mea. Să nu mai fie drept necondiţionat de a disolva, 
nici drept de a împedica o lege din iniţiativă parlamen- 
tară să meargă dela o Cameră la alta. 

— Antipa, pe care-l convocasem conditional dacă 
ar voi să intre în viaţa politică, vine să-mi mulţumeas- 
că cu efuziune. Vrea însă să se consacre numai ştiinţei. 








flits, un avec Prezan, conflit d'attributions au sujet des trou- 
pes frontière Bessarabie, l'autre avec Corbescu qui, comme 
organe de liaison avec Etat-Major français, se permettait de 
donner directement des ordres à la Guerre. C'était trop d'un! 
Au fond, il doit avoir été lâché à cause de son toast du mois 
de mars, quand il m'a félicité d’avoir conclu la paix. 

— Les journaux libéraux accusent Averescu d’avoir en- 
tretenu avee Mackensen de la correspondance pendant la 
guerre, Simple infamie ou avant-coureur d’un procès mili- 
taire ? 

Nous avons eu comité de direction pour la dernière 
lecture du programme que j'ai élaboré, Arion seul a essayé 
de revenir sur un point précédemment admis: ne pas rogner 
les attributions de la Couronne. Tout le monde s’est rangé 
de mon avis. Plus de droit non conditionné de dissoudre; 
plus de droit d'empêcher une loi d'initiative parlementaire 
d'aller dune Chambre à l’autre. 

— Antipa, que j'avais convoqué conditionnellement pour 
le cas où il voudrait entrer dans la vie politique, est venu 
me remercier avec effusion. Il veut se consacrer exclusive- 


176 NOTE POLITICE — 1918 


Vorbind, îmi mărturiseşte că el crede că Neniţescu a 
provocat arestări din partea Germanilor. Această ches- 
tiune e discutată în ziare şi într'o polemică cu «Uni- 
versul», Neniţescu a rămas pe jos. Lunga deţinere a 
lui Diaconescu e datorită lui Neniţeseu, după cum a lui 
Obreja lui Carp. 

— Comisiunea Ardealului: Episcopii (Christea şi 
Hoszu, miniştrii Vaida şi Goldiş, secretarul de stat Ca- 
ius Brediceanu, au sosit în sfârşit. Vaida, care, după nota 
comunicată, suferea, de aceeaşi boală care Pa reţinut în 
pat două luni, aşa încât se anunţa aproape înlocuirea lui, 
e deodată restabilit. După Mehedinţi, chestiunea confe- 
sională trebue să fi avut un rol, şi de aceea sa alăturat 
episcopului unit Hoszu un episcop ortodox, Christea 
dela Caransebeş. 

Goldiș e acela care a luat cuvântul în faţa Regelui. 
A vorbit de «înfăptuirea egalităţii condiţiilor de viață 
pentru toţi indivizii car alcătuesc națiunea». (Evreii ?) 
Si de «principiul libertăţii si al egalei îndreptăţiri a nea- 
murilor». 


meut à la science. En causant, il m'avoue qu’à son estime Ne- 
nitzescu a provoqué des arrestations de la part des Alle- 
mands, C’est le sujet qu’on discute dans les journaux et. 
dans une polemique avec Darascu de «Universul», Neni- 
tzescu n'a pas eu le dessus, Diacouescu, ainsi, doit sa lon- 
gue détention à Nenitzescu, comme Obreja a dû la sienne à 
Carp. 

— La Commission de l’Ardeal: les évêques Miron Cristea 
et Hossu, les ministres Vaida et Goldis, le sous-secrétaire 
d'Etat Caius Brediceanu sont enfin arrivés. Vaida qui, se- 
lon la note communiquée, souffrait de la même maladie qui 
l'avait retenu au lit deux mois, de sorte qu’on annonçait 
presque son remplacement, se trouve tout à coup remis. Se- 
lon Mehedinti, la question confessionnelle doit avoir joué 
un rôle et on a doublé l'évêque uni Hossu d'un évêque or- 
thodoxe-greo Cristea de Caransebeş! — C'est Goldis qui a 
porté la parole devant le Roi. Il a parlé de «înfăptuirea, e- 
galitätii condiţiunilor de viaţă pentru toți indivizii cari 
alcätuesc națiunea» (les juifs?) et de «principiul libertăţii 
şi al egalei îndreptätiri a neamurilor». Bratianu a offert 


NOTE POLITICE — 1918 177 


Brătianu a dat o masă la hotel Boulevard. Kiria- 
racu a fost isbit de platitudinea cu care Vaida a ridicat 
la cer pe Brătianul tatăl şi fiul., 

Sunt mirat de dispariţia numelui lui Mihaly. Ba- 
natul e reprezentat de Christea şi Brediceany. — Cât 
despre Rege, a întrebuințat din nou formula «dela, Nis- 
tru la Tisza». Numai să se întâmple... 

—, Două manifestații ne-au mirat erj, prin organi- 
zarea lor. Greviştii în ordine, formau 9 panglică mer- 
gând dela Bulevard-Brezoianu până în Calea Griviței. 
Au obţinut dela, Regie 20 lei pe zi! — © altă manifes- 
tare — care a apărut chiar în faţa Hotelulpi Bulevard 
în timpul prânzului Ardelenilor. — cerea pâine. 

114 Decembre. — Am desvoltat programul nostru. 
Discursul meu a fost primit eu mare căldură. Nici-o de- 
fectiune. Discurs lung a] lui Arion — solidaritate. A- 
dunarea îndârjită contra Coroanei. 

2/15 Decembre. — Fiul Lambrino a fost chemat de 
generalul Prezan, care i-a comunicat că ordinul Regelui e 
să fie trimis în garnizoană cât mai departe posibil de 
calea ferată, la Orhei. De însemnat că e căpitan, deci ne 


un déjeuner au Boulevard. Kiriacescu a été frappé par la pla- 
titude avec laquelle Vaida a porté aux nues Bratianu père 
et fils. 

— Je suis frappé de la disparition du nom de Mihaly. Le 
Banat est représenté par Christea et Brediceanu, Quand au 
Roi, il a de nouveau employé la formule «de la Nistru la 
Tisa». Pourvu que tela arrive! 

— Deux manifestations, hier, ont frappé par leur organi- 
sation. Les grevistes, en ordre, formaient un ruban. allant 
de l'intersection du Boulevard-Brezoianu à la Calea Griviţa. 
Ils ont obtenu de la Régie % lei paw jour! — Une autre ma- 
nifestation, qui s’est présentée même devant l'Hôtel du Bou- 
levard pendant le déjeuner des Ardeleni, demandait du pain. 

1/14 décembre, — J'ai développé notre programme. Mon 
discours a été tres chaudement accueilli. Pas constaté de 
défections, Discours d'Arion long, solidarité, ~e L'assemblée 
très montés contre la Couronne. 

2/15 décembre. — Le fils Lambrino a été appelé par le 
général Prezan, qui lui a communiqué que l’ordre du Roi 
était de l'envoyer en garnison aussi loin que possible du 
chemin de fer à Orheiu (Bessarabie), A noter qu'il est oa- 


12° 


178 NOTE POLITICE — 1918 


atins de mobilizare. Bietul bäiat a plecat indatä. Mama 
sa şi soţia Prințului Carol sunt supraveghiate de agenţi 
la Iaşi şi nu au dreptul să iasă din casă, nici să se în- 
toarcă la Bucureşti. — Țară a libertätei ! 

3/16 Decembre, — Am seris eri lui Mârzescu, minis- 
tru de interne, ca să-l previn că nu voiu primi să mi 
se foarfece discursul şi că un şef de partid, un fost şef 
de guvern avea dreptul să-și spue tot gândul, şi că de 
altfel, dacă vorbele mele ar fi de natură seditioasä, pri- 
mesc îndată răspunderea în faţa tribunalelor militare. 

Sa tăiat fără crutare tot ce privea Coroana şi lovi- 
tura de Stat. De altfel, «Steagul» n'a avut voe să repro- 
ducă articole de ale lui Iorga, tolerate de censura dela 
Iaşi. 

— Prin mica Irena (Pherekyde) am aflat că Prin- 
țul Carol a fost huiduit în mijlocul Bulevardului. Prin- 
ţul trecea în automobil; un grup de lucrători cari aştep- 
tau în faţa unei brutării goale, s'a adresat lui. In loc să 
găsească ceva de spus acelor nenorociţi, a trecut înainte. 
Îndată au pornit huidueli din mijlocul multimei. 

— Ministrul Mârzescu răspunde scrisorei mele. E 


pitaine, donc pas touché par la mobilisation, Le pauvre gar- 
çou est parti de suite. A noter que sa mère et la femme du 
Prince Carol sont gardées à vue par des agents à Iassy et 
qu’elles wont pas le droit de quitter lenr logis ni de rentrer 
à Bucarest. Pays de la liberté! 

3/16 décembre. — J'ai écrit hier à Marzescu, ministre de 
l'intérieur, pour le prévenir que je u’acceptais pas des ci- 
seaux dans mou discours et qu'uu chef de parti, nn ancien 
chef de gouvernement avait le droit de dire tonte sa pensée. 
Que d’ailleurs, si mes paroles étaient de nature séditiense, 
j'acceptais de suite la responsabilité devant les tribunaux 
militaires. — Ou a impitoyablement rogné tous ce que visait 
la Courouue et le conp d'Etat. — D'ailleurs, le «Steagul, n’a 
pas eu la permission de reproduire des articles de Iorga 
que la censure de Iassy a tolérés. 

— Par la petite Irène (Pherekyde) on appreud que le 
Prince Carol a été hné hier en plein Boulevard. Le Prince 
passait en auto; un groupe d'ouvriers stationnant devant 
uue boulangerie vide, s’est adressé à lui. An lien de trouver 
un mot à dire à ces malheureux. le Prince a passé outre, De 
suite des hnées sout parties du sein de cette foule. 

— Le ministre Marzesen répond à ma lettre. Il est feun- 


NOTE POLITICE — 1918 179 


fanfaron şi obraznic. Totuşi făgădueşte să lase să treacă 
„discursul. pe care pun să-l tipărească din nou. 

— Puţinul entuziasm arătat de publie te izbeşte. 
Atâtea asmutiri a unora contra altora, delatiunile, ame- 
ninfärile continue, mizeria ne fac o atmosferă foarte 
grea. Eri au voit să manifesteze la statuia lui Mihai 
Viteazul; au pornit în cortegiu dela Palatul regal; Ar- 
delenii şi miniştrii ocupau centrul ; băeţi și femei făceau 
escorta, şi atâta tot. St. Cesianu îmi spunea că Ardelenii 
se arătau mirafi; la Alba Iulia era o mare de oameni; 
la statue nici o mie. De altfel ura a trebuit să străbată 
şi aici. Un student. asimilându-și programul liberai, eare 
fägäduise pedepsirea trădătorilor şi dezertorilor, şi-a 
permis să ceară desființarea «celor cari s'au pus de-a- 
curmezişul» | 

— Gripa Reginei, care eri se înräutätise, n'a dat loc 
la minifestări de simpatie. Rezistență, vizibilă în socie- 
tate de a merge la Cotroceni să se înscrie. 


dant et impertinent, Il promet néanmois de laisser passer 
le discours que j'ai fais réimprimer. 

— On est frappé du peu d'enthousiasme que Je publie ma- 
nifeste. On est tellement irrité les uns contre les autres, les 
délations, les menaces continuelles, la misère nous font une 
atmosphère très lourde. 

Hier on a voulu manifester à la statue, de Michel le 
Brave; on est sorti en cortège du Palais Royal; les Tranşyl- 
vains et les ministres en occupaient le centre; des gamins 
et des femmes faisaient escorte, et c'est tont, Stefan Ceziann 
me disait que les Transylvains ont marqué leur étonnement: 
à Alba Iulia il y avait une mer humaine; à la statue îl n'6- 
taient pas mille. D'ailleurs, la note haineuse a dû percer là 
aussi. Un étudiant, s'assimilant le programme libéral qui avait 
promis la punition des traîtres et des déserteurs, s’est per- 
mis de demander l’anéantissement de «ceux qui se sont mis 
en travers! , 

— La grippe de la Reine, qui hier s'était aggravée, n'a 
pas donné lieu a des manifestations de sympathie. Il y a eu 
une résistance marquée dans la société à aller s'inscrire à 
Cotroceni, 


180 NOTE POLITICE — 1918 


4/17 Decembre. — Fiul Lambrino având “inspiraţia 
să ceară audienţă la Brătianu, a căpătat o amânare de 
şase zile şi mai ales autorizarea de a pleca în Franţa, 
dacă se angajează pe onoare în scris că nu va întrepinde 
o campanie de presă la Paris. Brătianu a declarat că 
va face tot. ce e cu putinţă ca să împiedice întâlnirea 
Prințului Carol cu soţia sa. 

— Diaconescu a, fost numit prefect de poliție. Ni- 
meni nu se gândea la numirea aceasta, care pare a con- 
firma acuzaţiile ce i se aduc. Se zicea că lăsat ca obser- 
vator de liberali în timpul 'ocupaţiunei, ţinea fişe“ pe 
cari Germanii le-au 'confiscat; din care cauză a fost'şi 
deportat." | 

— Postul Carnarvon confirmă că punctul din pro- 
gramul lui Lloyd George de a pune pe Kaiser sub jude- 
cată, a fost împărtăşit de Farnţa si Italia. Depeşile de- 
azi vorbesc de aprobarea probabilă a Americei. Începe 
astfel un nou drept public, dar aproviindu-se mult de 
evul-mediu. Când Napoleon a fost trimis la S-ta Elena, 
era vinovat că părăsise locul de exil şi prin primul lui 


SR OE R E AA 


4/17 décembre. — Le fils Lambrino ayant eu l'inspiration 
de demander audience ă Bratiano, a obtenu et un snrsis de 
six jours et, surtout, lautorisation de se rendre en France 
s’il prenait par écrit l'engagement d'honneur de ne pas en- 
treprendre une campagne de presse à Paris. Bratiano a dá- 
claré qu’il ferait tout au monde pour empêcher la réunion 
du Prince et de sa femme. 

— Diaconescu a été nommé préfet de police. Personne ne 
pensait à cette nomination qui... semble ainsi confirmer les- 
accusations portées contre lui. On disait couramment que, 
laissé en surveillance par les libéraux pendant l’occupation, 
il tenait des fiches que les Allemands ont saisies. De là sa 
déportation. 

— Le «Karnavon» confirme que le point de programme 
de Lloyd George: de mettre le Kaiser sous jugement, à été 
partagé par la France et l'Italie. Les dépêches de ce matin 
parlent d'un assentiment probable de l'Amérique C'est un 
nouveau droit public qui commence, maïs se rapprochant 
beaucoup du moyen âge. Napoléon, quand il a été envoyé à 
St. Hélène, était en ruptur3 de ban et par son premier acte 


NOTE POLITICE — 1918 181 


act de abdicare recunoscuse că „persoana lui era o pie 
dică la restabiuirea păcii. 

5/18 Decembre. — Gorski îmi aduce mai multe veşti 
îngrijitoare. Am făgăduit 15 regimente pentru campa- 
nia din Ucraina şi Francezii se află într'o astfel de 
lipsă încât am împrumutat ghete celor dintâi trupe ce se 
trimit. — Am mai făgăduit să colaboräm la o acţiune 
de represiune în Bulgaria, dând două regimente: aşa 
se începe totdeauna. (Bulgarii omoară oameni France- 
zilor. Ofiţeri au fost măcelăriți; de altfel cei din, Bucu- 
reşti vorbesc cu groază de Bulgari). Restul va fi dat, în 
măsură. mare, de Serbi. 

In 'Transilvania Ungurii ocupă Clujul cu 15.000 
oameni şi o sută de tunuri. La nord bolşevism serios; 
Ungurii au dat bani ca să se armeze bande; până şi ţă- 
rani români au fost toemiţi pentru aceasta. 

8/21 Decembre. — Nu se ştie nimic de proectele gu- 
vernului. E .remaniere sau nu ? Se face pace cu grupul 
Take-Misu Cantacuzino? Amână ei alegerile? E un haos. 


d'abdication avait reconnu que sa personne était un obstacle 
au rétablissement de la paix. 

5/18 décembre, — Gorski me doune une série de nouvel- 
les inquiétantes, Nous avons promis 15 régiments pour la 
<ampagns en Ukraine et les Francais sont dans un te] dé- 
nuement que nous avons prêté des bottines aux premit- 
res troupes qu'on y envoie. Nous avons aussi promis de col- 
laborer à une action de répression en Bulgarie, en donnant 
deux régimeuts: on commence toujours ainsi. La Bulgarie 
tue du monde aux Français. Des officiers out été massa- 
crés; d’ailleurs les Francais de Bucarest parlent avec hor- 
reur de ce monde, Le reste serait fourni — en grand — pur 
les Serbes. En Transylvanie, les Hongrois occupent Cluj 
avec 15 000 hommes et cent canons. Dans le Nord, bolchevisme 
intense; les Hongrois ont donné de l’argent pour armer les 
bandes, jusqu'à des paysans roumains, qui ont été embauché 
pour cette oeuvre, 

$ 21 décembre. — On ne sait rien des projets du gouver- 
nement. Se 1emanie t-il ou non? Fait-il sa paix avec les 
Take Michel Cantacuzène? Ajourne-t-il les élections? C'est 


182 NOTE POLITICE — 1918 


O singură precizare ; ura cu care mă onorează liberalii 
şi propaganda ce fac printre Francezi. De altfel gaze- 
tele lui Brătianu se reped și contra lui Averescu, mai 
putin contra lui Iorga, care totuşi le-a făcut destule 
greutăţi. Ultima scorneală a «Viitorului»: am nego- 
ciat cu Mackensen năvălirea în Transilvania pentru a-i 
asigura retragerea, ! Clişeul la modă e: «toväräsia Mac- 
kensen-Marghiloman». 

— Iorga a fondat la Iaşi o uniune democratică cu 
program ultra înaintat: naţionalizarea pământului şi 
socializarea mijloacelor de productiune. Toţi cei fără 
rost, toţi vânătorii de situaţii sau grupat acolo. Şi-au 
găsit adăpost chiar germanofilii Melik, C. Negruzzi. 
Mult amestec. Se respinge concursul lui Averescu, 
dar se primeşte al lui Cuza: aceasta justifică pă- 
rerea că Iorga e inspirat, cel puţin de Regina, câre gă- 
seşte periculoasă atotputernicia lui Brătianu. Aceasta 
mi se scrie dela Iaşi si găsesc că e de crezut. Iorga era 
într'adevăr în foarte buni termeni cu Brătienii si iată-l 
deodată pornit în războiu contra lor. 





le chaos. Une seule précision: la haine dont m’honorent les 
libéraux et la propagande qu'ils font parmi les Français. 
D'ailleurs, les journaux de Bratiano foncent aussi sur Ave- 
rescu: uu peu moins sur Iorga, qui pourtant leur a taillé des 
croupières. 

La dernière invention du «Viitorul»: Jai négocié avec- 
Mackensen l’envahissement de la Transylvame pour garan- 
tir sa retraite! Le cliché à la mode est: «toväräsia Macken- 
sen-Marghiloman». 

— Iorga a fondé à Iassy une union démocratique avec 
le programme ultra-avancè: nationalisation du sol et socia- 
lisation des moyens de production. Tous les dévoyés, tous les 
chercheurs d’une position se sont groupés. Même les germa- 
nophiles Melik-Costica Negruzzi y ont trouvé un réfuge. 
Très mélangé On refuse le concours d'Averescu, — mais on 
accorde celui de Cuza: cette note caractéristique justifie lopi- 
nion que Iorga est inspiré, tout au moins, par la Reine, qui 
trouve dangereuse la toute-puissance de Bratiano. C'est ce 
qu’on m'écrit de Iassy et que je trouve vraisemblable. Iorga 
était en effet au mieux avec les Bratiano et le voilà subi- 
tement parti en croisade contre eux. 


NOTE POLITICE — 1918 183 


— Fraţii ardeleni au evitat cu grijă să lase o cartă 
la mine. Ei sunt înşelaţi sau ţinuţi prizonieri. Maniu 
gi Vlad au sosit ; iar episcopii Hoszu şi Christea au ple- 
cat. După ziaristul Paukerow care-i întovărăşeşte şi care 
m'a interviewat, Ardelenii sunt tot timpul însoţiţi de 
Trifu, care le aduce de cu dimineaţă programul lor. Ei 
îşi dau seama că nu-şi fac datoria, dar «au nevoe de gu- 
vern». Tirania lui Brătianu merge până acolo, încât A- 
cademia voind să ofere un prânz, Brătianu a impus con- 
ditia ca prezidentul Negruzzi să nu ia cuvântul, ca An- 
tipa şi Duiliu Zamfirescu să stea acasă şi ca Babeş şi 
Bianu să nu deschidă gura... afară doar ca să mănânce, 
bănuesc. 


' Si Ardelenii primind aceste condițiuni, prânzul a 
fost contramandat ! Iar ţara suferă toate aceste obräz- 
nicii. 

Asupra sosirei lui Maniu, merge vorba că Transil- 
vănenii cari wau format un guvern, dar o comisie de 
guvern, înţeleg să aibă portofolii efective şi să fie cu- 


— Les frères d'Ardeal ont soigneusement évité de mettre 
ane carte chez moi. Ils sont circonvenus ou tenus en chartre 
privée. Maniu et Vlad sont arrivés; pan contre, les évêques 
Hossu et Cristea sont partis. Selon le journaliste Paukerow. 
qui les accompagne et qui m'a pris une interview, les Arde- 
leni sont tout le temps flanqués de Trifu qui leur apporte, 
le matin, leur programme. Ils ont conscience de manquer à 
leur devoir, mais «ils ont besoin du gouvernement». La ty- 
ranie de Bratiano va si loin que l’Académie ayant voulu of- 
frir un dîner, Bratiano a imposé comme condition que le 
président Negruzzi ne prendrait pas la parole, que Antipa et 
Duiliu Zamfirescu resteraient chez eux et que Babesh et 
Bianu n'ouvriraient pas la bouche... sauf pour manger, je sup- 
pose Et les Ardeleni ayant souscrit à ces conditions, le dîner 
a été contremandé! Et le pays supporte toutes ces imper- 
tineuces!... 

Le potin politique sur l’arrivée de Mania est que les Tran- 
sylvains qui n’ont pas constitué un gouvernement, mais une 
Commission de gouvernement, entendent avoir des porte- 
feuilles effectifs et être compris dans Jes élections. C'est de 


184 NOTE POLITICE — 1918 


prinşi în alegeri. De aci vine mereu svonul de rema- 
niere şi de amânare a alegerilor. 

— Gorski îmi spune că Averescu are dosarul dela 
Coţ... şi aceasta explica ura lui Văitoianu în contra lui.— 
In mod retrospectiv ştie că Slăniceanu, încă din 26 Au- 
gust 1916 închiriaşe un apartament pentru Iliescu şi 
pentru el la Iaşi. 

10 23 Decembre. — Apariţia ziarului nostru francez 
«Le Progrès». 

— Reîncep prostiile: Legatiunea austriacă a fost 
rechizitionatä de guvernul nostru; se zice că se vor in- 
stala acolo birourile franceze. Mai târziu nu vom mai 
avea să stăm de vorbă cu o Austrie si cu o Ungarie ? 
Sau dat trei zile personalului diplomatie: Demblin, 
Kontz, Konnadheim, ca să plece. Cel din urmă rugân- 
du-mă să-i iau bătrânii lui cai ca să le dau hrana, am 
întrebat la ministerul de războiu dacă puteam să-i iau 
sau să-i cumpăr; Văitoianu mi-a răspuns: pradă de 
război } 

Averescu a fost chemat de Rege (el a spus-o). Din 
cele ce a spus D-nei Didina Cantacuzino : ar fi declarat 


là que viennent les propos continuels de remaniement et 
d'ajoumement des élections, 

— Gorski me dit qu'Averescu a le dossier de Cot... 
de là la haine de Vaitoianu contre lui... il sait que Sla- 
niceanu avait, des le 26 août 1926, loué un appartement pour 
lui et pour Iliescu à Iassy! 

10/23 décembre. — Première apparition du «Progrès», 
notre journal français. 

— Nous recommencons nos bêtises: la légation d’Autri- 
che-Hongrie a été réquisitionnée par le gouvernement rou 
main: on doit y installer les bureaux français, dit-on. Plus 
tard n'aura-t-on plus à causer avec une Autriche, ou une 
Hongrie? On a donné trois jours au personnel diplomati- 
que: Demblin, Kontz, Konradsheiin pour déguerpir. Ce der- 
nier m'ayant prié de prendre ses vieux chevaux pour leur 
donner leur «Gnadenbrod», je fais demander au ministère de 
la guerre si je pouvais les prendre ou acheter; Vaitoianu 
m'a fait répondre: prise de guerre! 

— Averescu a été appelé par le Roi (c'est lui qui la dit). 
Des confidences faites par lui à Didine Cantacuzene, — il 


NOTE POLITICE — 1918 185 


Regelui că aşa cum merg lucrurile, o revoluţie e sigură; 
ca n'avea nici un sfat de dat; că niciodată n'ar primi 
să intre întrun guvern cu Brătianu. Regele, foarte miş- 
cat de incidentul de dimineaţă : M. S. s'a pomenit, fiind 
în automobil, în toiul procesiunei sindicaistilor cari 
mergeau St:rbey-Vodă-Piaţa Teatrului. Ei nu sau des- 
coperit şi au început să strige: «Trăiască Republica!» De 
alfel sindicalistii nu se sfiesc de loc. In piaţa Mosilor a 
fost întrunire şi discursuri sub cerul liber. Cenzura îm- 
piedică să se publice ori ce privitor la manifestările 
lur. 

11/24 Decembre. Taräsi neîndemânatice şi inutile ve- 
xatiuni. Ziua Cräciunului catolic: soldatii germani pri- 
zonieri au fost la lucru ca de obicei. Germanii dăduseră 
voe prizonierilor noştri să-şi serbeze Crăciunul. 

«Viitorul» şi «Independenţa» au neobrăzarea să reia 
falşul Hruschka, scos la iveală în 1916 de «Epoca». Şi 
totuşi bandiții aceştia ştiu că falsul a fost dovedit în 
mod material; că legația Austriei a certificat că nu 
exista nici un N. Hruschka în Landtag sau în Reichs- 


aurait déclaré au Roi que du train des choses une révolu- 
tion était inévitable; qu'il n’avait pas de conseils à donner; 
que jamais il n’accepterait d'entrer dans un gouvernement 
avec Bratiano. Le Roi, très impressioné de l'incident de 
la matinée : Sa Majesté est tombée, en auto, en pleine 
procession de syndicalistes qui remontaient Stirbey-Voda — 
Place Théâtre; il ne se sont pas découverts et se sont 
mis à crier: «Vive la République». D'ailleurs, les syn- 
dicalistes ne se gênent pas. Piata Mosilor il y a eu réunion 
et discours en plein air, La censure défend absolâment de 
publier quoi que ce soit sur les manifestations. 

11/24 décembre, — De nouveau la maladresse des vexa- 
tions inutiles. Jour de Noël catholique: les soldats allemands 
pnisonniers ont été au travail comme à l'ordinaire. Les Al- 
lemands avaient permis à nos soldats prisonniers de fêter 
leur Noël. 

— Le «Viitorul» et l'Indépendance» ont l’impudeur de 
reprendre le faux Hruschka lancé en 1916 par l’Epoca». Et 
pourtant ces bandits savent que le faux a été matériellement 
prouvé; que la légation d'Autriche-Hongrie a certifié qu'il 
n'y avait pas de N. Hruschka dans le Landtag ni dans le 


186 NOTE POLITICE — 1918 


rat, că adevăratul Eduard H. a dat o desmintire for- 
mală şi că Tisza a declarat prin Agenţii că nu cunoaşte 
pe nimeni cu acest nume. Brătienii inspiră aceastä cam- 
panie, aşa zicând, ca să se răzbune de campania pe care 
«Arena» efemeră o dusese la Iaşi împotriva lor. 

— Clemenceau n'a avut decât o slabă majoritate 
de 35 de voturi asupra chestiunei ocupărei Ucrainei. 
Cel puţin căderea lui să ne apere de visul rău al parti- 
cipărei noastre la această operaţiune. 

12/25 Decembre. — D. Paukerov, prim redactor la 
«Foaia poporului» din Budapesta, interviewându-mă a- 
supra chestiunilor comune cu Ardealul, precedase artico- 
lul său cu o declaraţie a unuia din trimişi (Goldiş) 
condamnând atacurile personale. Spunea lămurit că nu 
va putea niciodată să admită că sunt «un trădător». De- 
claratiunea aceasta revine de două ori. Censura a tăiat 
amândouă pasagiile, în timp ce în ajun po:itia admitea 
ca vânzătorii ziarelor liberale să strige eât puteau: 
«Actele secrete ale lui Marghiloman. Dovada trădărei 
lui». 

Am scris în această privinţă o scrisoare lui Ca- 





Reichsrath, que le vrai Edouard Hruschka a donné un dė- 
menti formel et que Tisza a déclaré par les Agences ne con- 
naître personne de ce nom. Les Bratiano inspirent toute cette 
campagne, soit-disant pour se venger de la campagne que 
l’«Arena» (fugitive) avait menée à Iassy contre eux. 

— Clemenceau n'a eu qu’une faible majorité de 35 voix 
sur la question de l'occupation de l’Ukraine, Pourvu que sa 
chute nous sauve du cauchemar de notre participation à cette 
opération. 

12/25 décembre. — Mr. Paukerow, premier rédacteur de 
la «Foaia Poporului» de Budapesta en me prenant une inter- 
view sur les questions communes avec la Transylvanie, avait 
précédé son article d’une déclaration d’un des envoyés (Gol- 
dis) reprouvant les attaques personnelles, I] disait carrément 
qu’on lui fera jamais admettre que j'étais un traître. Cette 
déclaration est revenu deux fois. La censure a coupe les 
deux passages, tandis que le veille la police admettait que 
las camelots des journaux libéraux criassent à l’unisson : 
«Actele secrete ale lui Marghiloman. Dovada trädärii lui!» 
J ai écrit une lettre à ce sujet à Catargi. Catargi m'a fait 


NOTE POLITICE — 1518 187 


targi, care de curând mi-a făcut comunicări din partea 
Regelui. N'are decât să i-o transmită dacă vrea. 

— Demisiunea lui Clemenceau a fost anunţată, 
dar cenzura a tăiat depeşa. 

— Am uitat să notez eri vizita lui Seulescu. «Stea- 
gul» de Luni publicase o notă: «Liberalii n'au decât un 
«leit-motiv»: tovărăşia Marghiloman-Mackensen; i se 
va opune toväräsia Stirbey-Petersen». Indatä Stirbey 
mi-a trimis pe Seulescu. Aceleaşi cuvinte dulcege: e 
prietenul meu şi a fost întotdeauna ; el intervine ca să 
nu mi se facă mizerii la Crucea-Rogie, etc. De ce îl atac? 
— Răspund scurt: vor războiul cu cuțitul; îl fac cu cu- 
titul şi mă voi urca şi mai sus. — Seulescu îndeplini- 
va însărcinarea ? 

— Se manifestează zdravăn. Am întâlnit la amiazi 
pe Calea Victoriei o manifestaţie cu pancarte şi drapele 
roşii. Se striga: «Trăiască revoluţia rusească». Şi ma- 
nifestantii strigau ura! Se pare că s'au dus la minis- 
terul de domenii. 

Seara o nouă manifestaţie de aproape 500 oameni, 
cari s'au dus la casa lui Constantinescu, absent. Pe stradă, 


récemment des communications de la part du Roi. Il n'a qu'à 
la lui transmettre s’il veut. 

— La démission de Clemenceau a été télégraphiée, maïs 
la censure a coupé la dépêche, 

— Oublié de noter hier la visite de Seulescu. Le «Stea- 
gul» de lundi avait publié un entrefilet: les libéraux n’ont 
qu'un «leit-motiv»: Toväräsia Marghiloman-Mackensen; on 
lui opposera la «Tovärägia Stirbey-Petersen». De suite 
Stirbey m'a dépêché Seuleseu: même paroles miéleuses; il 
est mon ami et l'a toujours été; c’est lui qui intervient pour 
qu'on ne me fasse pas de misères à la Croix Rouge, ete. Pour- 


quoi l’attaquer? — Je réponds bref: on veut la guerre au 
conteuu: je le fais au couteau et je monterar encore plus 
haut, Seuleseu fera-t-il la commission? 


— On manifeste ferme. Rencontré à midi, Calea Victo- 
riei, une manifestation avee pancartes et drapeaux rouges. 
On criait: «Trăiască revoluţia rusească!» — et les manifes- 
tants poussaient des hurrahs! Ils sé sont rendus, paraît-il, aw 
ministère des domaines. 

Le soir une nouvelle manifestation, d'environ 500 hom- 
mes, ils se sont rendus à la demeure de Al. Constantinescu, 


188 NOTE POLITICE — 1918 


la 9 seara, s'a ţinut întrunirea, s'a vorbit contra unor 
patroni, s'a descris mizeria poporului; s'a ţinut chiar 
un discurs în frantuzeste : «Nu strigam trăiască Franţa, 
nici traiasca America: strigäm trăiască Internaționala». 
Urlete. Guvernul nu îndrăsneşte să ia măsuri; din po- 
triva, vorbeşte să aresteze pe Lupu Kostake şi pe Vir- 
gil Arion! 

— Cu toate că e Crăciunul catolic, n'a fost pâine în 
restaurantele din Bucureşti. Poţi judeca ce a mâncat 
mahalaua ! 

13/26 Decembre.—Greva tipografilor. Intre eis’a fă- 
cut o convenţie care e un atentat la libertatea muncei. 
Dar cine are puterea să le facă măcar musträri? Func- 
tionarii dela poştă au comis eri acte de sabotaj şi au 
tăiat firele. 

Trebuie ca situaţia să fie gravă pentru ca Ionel 
Brătianu cel indolent să meargă la Ministerul de Interne 
la 8 de dimineaţă. 

— Cei din Ardeal sunt în fierbere. Frânele pe 
cari le pune Brătianu îi jicneste. Aurel Vlad e cel mai 
supărat şi excită pe Maniu. Unui semn de supărare se 





absent. Dans la rue (9 h. du soir) on a tenu le meeting; on a 
parlé contre certains patrons, on a décrit la misère du peuple; 
un discours français a même été tenu: «nous ne crions pas 
Vive la France, ni vive l'Amérique : nous crions vive lIn: 
ternationale». — Et on a hurlé : «Vive l'Internationale» — 
„Le gouvernement n’ose pas sévir; par contre, il parle d’arrêter 
Lupu Kostake et Virgile Arion! 

— Malgré Noël catholique, on n’a pas eu de pain dans les 
restaurants de Bucarest. Ou juge si la «mahala» a mangé. 

13 26 dâcemhre. — Grève des imprimeurs. Il y a parmi 
eux une convention qui est un attentat à la liberté du tra- 
vail. Mais qui a la force de leur faire seulement des remou- 
strances? — Les employés des poste ont commis hier des ac- 
tes de sabotage et coupé des fils — Il faut que la situation 
soit grave pour que Ionel Bratiano, l’indolent, se soit rendu 
à l'Intérieur à 8 h. du matin. 

— Les gens d'Ardeal sont en pleine ébullition. — Les li- 
sières que leur met Bratiano les offensent. Aurel Vlad est 
le plus irrité et excite Maniu. C’est à un geste de colère 


NOTE POLITICE — 1918 189% 


datoreşte foarte sugestivul comunicat pe care-l pu- 
blică «]zbânda» de azi şi prin care Ardelenii declară că 
nu se înregistrează în partidul liberal. 

— Alegătorii au depus la Tribunal candidatura lui 
Averescu; suntem în preajunul expirărei termenului. 
Totul e atât de bine pregătit încât primul prezident a 
declarat că nu poate să ia act pentru că nu cunoaşte le- 
gea cea nouă şi că nici ministerul nu i-a comunicat-o, 
nici «Monitorul» nu i s'a trimis. 

— Din nou, o grămadă de internaţi, mai ales o' 
mulţime de biete fete cari, ca dactilografe, îşi câstigau 
viața în birourile germane. Regimul e atât de mizera- 
bil încât internatii se culcă pe scânduri, fără măcar pu- 
ţine pae. D-rul Veron ştie multe despre aceasta. 

— Lucram cu secretarul meu când soseşte în goană 
Kiriacescu. S'a tras asupra lucrătorilor tipografi; au 
fost morţi şi răniţi: se vorbeşte de 20 morţi şi de două 
ori atâţia răniţi. Cioenirea a avut loc la capul stradei 
Câmpineanu spre piaţa Teatrului. Lucrătorii strigau: 
«jos cenzura»! Din ce motiv a tras trupa nu se ştie. 
Dealtfel pretutindeni erau mitraliere, la ministerul de 








qu'on doit le très suggestif communiqué qu'ils font pu- 
blier daus l’«Izbanda» de ce matin, par lequel ils décla- 
rent qu’ils ne s’enrégimentent pas dans le parti libéral. 

— Les électeurs ont été au tribunal poser la candidature 
d'Averescu; nous sommes à l’avant-veille de l'expiration du 
délai. Tout est si bien préparé que le premien président a 
déclaré ne pas pouvoir prendre acte, parcequiil ne eonnaît 
pas la loi nouvelle et que ni le ministère ne lui l’a pas com- 
muniqué, ni le «Moniteur» n'est pas venu à sa connnaissance. 

— Il y a de nouveau une foule d’internés, surtout un tas 
de pauvres filles qui, comme dactylographes, gagnaient leur 
vie dans les bureaux allemands. Le régime est si misérable- 
qu’on fait coucher les internés sur la planche, sans même un 
peu de paille, Le docteur Veron en sait long là-dessus. 

— J'étais au travail avec mon secrétaire lorsqu’arrive 
tout essouflé Kiriacescu. On a tiré sur les ouvriers impri- 
meurs; il y a des morts et des bléssés. On parle de 29 morts 
et du double de blessés. Le choc a eu lieu au débouché de la 
rue Campineanu sur la place du Théâtre. Les ouvriers. 
criaient: «à bas la censure». Pour quelle raison la troupe 
a t-elle tiré, on Lignore. D'ailleurs, il y avait des mitrailleu- 


190 NOTE POLITICE — 1918 


război, pe ruinele din faţă, pe balcon la «Universul». Sin- 
gur «Viitorul» a fost tipărit sub paza unei companii 
de infanterie. S'a dat regimentul 9 vânători Princi- 
pele Carol, pe credinţa căruia Regele îmi spunea la Iaşi 
-că se bizue cu tărie. 

— D-rul Dinu Brătianu a asistat la un alt conflict 
chiar în faţa Palatului; jandarmii din București, apoi 
vânătorii d’abia au putut cu greu stăpâni mulţimea care 
nu s'a mişcat nici în faţa baionetelor nici a focurilor 
trase în aer. Dar când trupa a fost în număr, oameni şi 
femei au fost loviti fără crutare. 

Oricari ar fi motivele, trebue reţinut un lucru: de 
o săptămână a fost atâta toleranţă, sa manifestat me- 
reu cu atâta libertate încât nu trebuia în nici un caz 
să se treacă la măsuri represive înainte de a se fi vestit 
publicul printr'o ordonanţă. Pentru mulţime era un fel 
de drept câștigat. 

— Directorii ziarelor s'au întrunit şi au decis să 
suspende apariţia foilor cât timp cenzura va fi menţi- 


ses partout, au ministère de la guerre, sur les ruines en 
face, sur le balcon de «Universul». Le «Viitorul» seul a été 
imprimé sous la garde d'une compagnie de ligne. On a fait 
donner le 9-e chasseur du Prince Carol, sur la fidélité duquel 
le Roi me disait à Iassy qu'il comptait ferme. 


Dinu Bratianu a assisté à un autre conflit qui s’est passé 
presque en face du Palais: les geandarmes de Bucarest, les 
chasseurs ensuite, ont eu de la peine à contenir la foule 
qui n'a pas bronché ni devant la bayonnette ni devant les 
décharges en Pair. Mais quand la troupe a été en force, il y 
a eu un formidable passage à tabac d'hommes et de femmes. 

Quelles que soient les raisons, il y a à retenir ceci: De- 
puis une semaine il y a eu tant des tolérances, on a manifesté 
à toute heure si librement qu'on n'aurait jamais dû passer aux 
mesures de repression avant d'en donner avis au public par 
une ordonnance. Il y avait pour la foule une sorte de droit 
acquis. 

— Les directeurs des journaux se sont réunis et ont 
décidé de suspendre l'apparition de leurs fenilles tant que 


NOTE POLITICE — 1918 191 


nută; 17 ziare au aderat, între cari şi «Universula« şi «Da- 
cia». Vor continua să p.ătească lucrătorii. 

— Se dă ca sigură vestea că Ardelenii nu mai vor 
să intre în guvern. 

Deasemenea se anunţa că Francezii voiau să se le- 
pede, printr'un comunicat, de arestările operate şi care 
li se punea de obicei în sarcină. Corteanu îmi serie 
seara că se spune că Francezii sunt nemulţumiţi; fapt e 
că la un ceai oferit de Clubul Tinerimei, d. de Saint- 
Aulaire a declarat că justiţia rămasă în teritoriul ocu- 
pat îşi făcuse datoria; e un bobârnac puternic pentru 
Corneliu Manolescu. 

14/27 Decembre.—(iuvernul a găsit remediul relelor: 
mărește lefurile funcţionarilor în proporţie de 50 la 170; 
100—320, 200—560, 300—720, 400—800. Dar se va avea 
cu aceşti bani pâine sau lemne? 

Guvernul mărturiseşte 6 morţi şi 15 răniţi. Se poate 
socoti care e realitatea. Comunicatul oficial pretinde că 
manifestanţii «au tras în trupe fără provocare şi au ră- 
nit grav mai mulţi soldaţi», al căror nume nu se dă 


la censure sera maintenue. 17 journaux ont adhôré, y com- 
pris l’«Universul» et la «Dacia» de Voinescu-Bratesti. Ils 
continueront de payer leurs ouvriers, 

— On donne comme certaine la nouvelle que les Transyl- 
vains ne veulent plus entrer dans le gouvernement. 

— De même on annonçait que les Français voulaient par 
un communiqué se dégager des arrestations opérées et qu’on 
leur mettait couramment à charge. Corteanu merit, le soir, 
qu'on dit les Français mécontents; le fait est qu'à un the 
offert par le Club «Tinerimea», Mr. de Saint-Aulaire a déclaré 
que la justice restée en territoire occupé avait fait son de- 
voir: c’est un rude camouflet pour Corneliu Manolescu- 
Ramniceanu. 

14/27 décembre. — Le gouvernement a trouvé le rémède 
aux manx: il augmente les appointements des fonctionnaires 
dans la proportion 50 à 170; 100 à 320; 200 à 560; 300 à 720 et 
400 à 800. Aura-t-on pour cela du pain ou du bois? 

— Le gouvernement avoue 6 morts et 15 blessés, On peut 
estimer quelle est la réalité. Le communiqué officiel prétend 
que les manifestants «ont tiré sur la troupe sans provocation 
et ont blessé grièvement plusi urs soldats», — dont on ne 


192 NOTE POLITICE — 1918 


piecum nici numele regimentului, «trupa în legitimä 
apărare a facut atunci uz de armă». 

Dinu Brătianu (Dr.) care a văzut cealaltă ciocnire, 
de la Sf. Ionică, afirmă că atunci când trupele sau fă- 
cut că încearcă, precum şi când au tras în aer, din rân- 
dul manifestantilor nu s'a produs nici măcar o amenin: 
tare, necum o agregiune. | 

— Alegerile amânate la 15 Martie. Guvernul are 
timp în faţa lui. Si nu e vorba decât de România we- 
che şi de Basarabia. Pentru a scuza amânarea, se tot 
invoca nevoia de a eoprinde şi Ardealul în alegeri. Iată 
că toemai Transilvania nu e cuprinsă în decret. Cu 
câtă îndrăzneală se minte oamenilor! Comunicatul gu- 
vernului numeşte «Constituantă» Camera cea nouă. In 
virtutea cărei ficțiuni? 

15/28 Decembre. — Dec ziile eroice ale presei noastre 
au durat ceva mai mult de 24 ore. Jurnalele apar azi 
cu o mangetä ridicală declarând că manifestaţia lor reu- 
sind îşi reiau activitatea ! Ce dreptate au liberalii să-şi 
bată joo de toată lumea ! 





donne ni nom, ni numéro de régiment. «La troupe en légi- 
time défense a alors fait usage de ses armes». 

Dinu Bratianu, qui a vu L'autre choe, celui de la Strada 
Sf. Ionica, affirme que lorsque les troupes ont fait mine de 
charger, de même lorsqu'elles ont tiré en l’air, du rang des 
manifestants il n’est pas parti une menace même, encore 
moins une aggression, 

— Les élections sont ajournées au 15 mars Le gouver- 
nement se donne du champ Et il ne s’agit que de l’ancienne 
Roumanie et de la Bessarabie, On avait tout le temps invoqué 
la nécessité de comprendre la Transylvanie dans les élec- 
tions pour excuser la remise. Or nommément la Transylvanie 
n'est pas comprise dans le decret, Avec quel toupet on ment 
tout-de-même à ce bon public! Le communiqué du gouver- 
nement appelle du nom de «Constituanta» la nouvelle Cham- 
bre. En vertu de quelle fiction? 

15/28 décembre. — Les décisions heroïques de notre presse 
ont duré un peu plus de 24 heures. Les journaux reparais- 
sent aujourd'hui avec une manchette ridicule, déclarant que 
leur manifestation ayant réussi, ils reprennent Jeur activité! 
Comme les libéraux ont raison de se moquer de tout le monde! 


NOTE POLITICE — 1916 193 


— Manifestantii sunt bătuţi de moarte în celulele 
poliţiei. Drossu a spus'o în gura mare la Hotel Boule- 
vard. Magistraţii o ştiu şi vorbesc. Theodorian a auzit 
aceasta dela un ofiţer, care se lăuda cu ce făcuse. 

— Ucranienii în trecere prin Bucureşti, cu Ciubu- 
tarenco în cap, au fost arestaţi toţi. Acest Ciubutarenko 
are o misiune consulară în România. Dumnezeu ştie cu 
câte note ne-a asaltat la Iaşi. E un chefliu care a plătit 
60.000 lei un automobil pentru Florica Alexandrescu, 
care plătea un prânz în împrejurimile Iaşilor 6.000 lei 
(dela Nicoleanu) şi care ware înfăţişarea unui propa- 
gandist. Dar guvernul nevrând să-şi recunoască greşe- 
lile, caută pretutindeni vinovaţi pentru a-i îmbrăca, cu 
propria lor răspundere. 

— Cel dintâi decret agrar. Nu coprinde decât în- 
cropirea legei constituţionale din Iulie 1917. In raport, 
Brătianu şi Duca nu sau putut opri să strecoare mica 
calomnie de toate zilele. Combaterea lui anticipată în 
discursul meu la Adresă. 

16/29 Decembre.—Corbescu, comisar al guvernului pe 


— On rosse à mort les manifestants dans les cellules de la 
police. Drossu l’a dit à haute et intelligible voix au Boula- 
vard. Les magistrats le savent et en parlent: Theodorian 
l'a entendu répéter à un officier (lieutenant) qui s’en est 
vanté. 

— Les Ukrainiens de passage à Bucarest, avec Cibuta- 
renko en tête, ont été tous arrêtés. Ce Cibutarenko a une 
mission consulaire en Roumanie. Dieu sait de combien de 
notes il nous a assaillis à Iassy. C'était un joyeux viveur, 
qui a payé 60.000 lei une auto pour sa petite amia Florica 
Alexandrescu, qui payait 6000 lei un dîner aux environs de 
Iassy (général Nicoleanu) et qui n'a pas lair d'un propa- 
gandiste. Mais le gouvernement ne voulant pas reconnaître 
ses faut s, cherche partout des coupables pour leur faire 
endosser sa propre responsabilité. 

— Premier décret agraire. Il ne contient que le délayage 
de la loi constitutionnelle de juillet 1917. Dans le rapport, 
Bratianu et Duca n’ont pas pu s'empêcher de glisser la petite 
diffamation quotidienne. Au dossier, le rapport et ma réfu- 
tation anticipée dans mon discours à l’Adresse. 

1629 décembre. — Corbescu, commissaire du gouverne- 
e 


13 


194 NOTE ruLitICE — 1918 


lângă Aliați (banalitate fără rost, fiindcă M. C. francez 
e la Bucureşti chiar), dar de fapt director al cenzurei, 
a convocat pe ziarişti spre a le explica normele proce- 
dărei sale. Cu acest prilej a recunoscut că manifestan- 
ţii au fost bătuţi. dar că acum nu mai sunt; s'a afirmat 
că Prefectul de poliţie lovise în persoană cu violenţă pe 
Cristescu; că un avocat Titel Petrescu fusese ridicat Vi- 
neri spre a fi torturat. In sfârşit, un medic dela Colțea 
a spus că mai bine de 40 de oameni au murit prin spi- 


tale de loviturile primite sau de rănile de baionetă în 
pântece. 


S'a mai spus în acea întrunire că gazetele nu pu- 
teau strânge fonduri pentru familiile celor dispăruţi, 
pentru că guvernul hotărâse să dea familiilor salariul 
lor pe şase luni. 


— Al doilea decret agrar. Felul de a se pretui pă- 
mântul şi o mulţime de măsuri cari se leagă de acestea, 
sunt o adevărată spoliatiune. 


17/30 Decembre.—Corteanu a văzut pe unul din evreii 
convocați de Brătianu spre a le citi proectul lui de 


ment auprès des alliés — (banalité inexplicable, puisque le 
Grand Quartier des Français est à Bucarest, au siège même 
du gouvernement) — mais de fait directeur de la censure, 
a convoqué les journalistes pour leur exposer les normes 
de sa procédure. A cette occasion il a reconnu qu’on avait 
rossé les manifestants, mais qu'on ne le faisait plus; il a 
été affirmé que le préfet de police avait personnellement 
frappé très violemment Christescu; qu’un avocat, Titel Pe- 
trescu, avait été cueilli vendredi pour être torturé. Enfin, le 
médecin de Coltzea a dit que plus de 40 individus étaient 
morts dans le hôpitaux des coups reçus ou de blessures de 
bayonnettes dans le ventre. Il a été encore dit dans cette 
reunion que les journaux ne pouvaient recueillir les fonds 
pour les familles des disparus, parce que le gouvernement 
avait pris la disposition de servir à leurs familles le salaire 
pour six mois! 

— Deuzieme décret agraire, La façon dont on estime la 
terre et une foule de mesures s’y rapportant sont une véri- 
table spoliation. 

17 30 décembre. — Corteanu a vu l’un des ju'fs que Bra- 
tiano avait convoqués pour leur lire son projet de décret 


NOTE POLITICE — 1918 195 


decret asupra naturalizărei. Delegații au găsit proectul 
foarte defectuos şi au cerut pur şi simplu aplicarea le- 
gei Marghiloman. — Furia lui Brătianu, care nu sa 
stăpânit în ameninţări. Dar evreii, — siguri de proptele 
internaţionale — au luat'o de sus. S'au dus îndată să se 
plângă d-lui de Saint-Aulaire, care nu le-a părut în- 
cântat de Brătianu. 

18/31 Decembre. — Informaţiile aduse nu sunt destul 
de controlate sau uşurinţa Ardelenilor de a se schimba 
e egală cu a noastră: «Monitorul« publică numirea lui 
Vaida, a lui St. C. Popp şi a lui Goldiş ca miniştri fără 
portofoliu. 

— Mehedinţi, primit eri în audienţă de Rege, a voit 
să-i deschidă ochii asupra greşelei ce vrea să se facă cu 
episcopii Teofil şi Antim. Regele era preocupat să ştie. 
dacă înlocuitorii de cari se vorbeşte erau buni. A sfâr- 
sit prin a spune că vor fi puşi ca giranţi şi că vor fi 
aleşi apoi. La despărţire Regele a binevoit să spue 
«că nu e supărat pe noi !». 

Ce mentalitate ! 

— A doua lege agrară, — modalitate de executare 


sur la naturalisation, Les délégués ont trouvé le projet très 
défectueux et ont demandé purement et simplement l’applica- 
tion de la loi Marghiloman. Fureur de Bratiano, qui ne s’est 
pas gêné dans ses menaces, Mais les juifs, forts des soutiens 
internationaux, Pont pris de haut. Ils ont été de suite se 
plaindre à Mr. de Saint-Aulaire, qui ne leur a pas paru en- 
chanté de Bratiano. 

18/31 décembre. —Les renseignements qu’on vous apporte 
ne sont pas suffisamment contrôlés ou bien la mobilité des 
Ardeleni est égale à la nôtre: le «Moniteur» publie Ja no- 
mination de Vaida, de St. C. Popp et de Goldis comme 
ministres sans portefeuilles. 

— Mehedinţi a été reçu hier par le Roi. Il a voulu lui 
ouvrir les yeux sur la faute qu’on veut commettre contre les 
évêques Theophile et Antim. Le Roi s’est préoccupé de savoir 
si les suppléants mis en avant étaient bons. Il a fini par dire 
qu'ou les mettrait comme gérants et qu'on les réélirait en- 
suite; se séparant, le Roi a bien voulu déclarer «qu’il ne nous 
en voulait pasl» Quelle mentalité! 

La seconde loi agraire modalité d'exécution con- 


196 NOTE POLITICE — 1918 


confuză, contradictorie şi considerată în toate sferele ca 
o spoliatiune. Eri chiar mi sa vorbit de o organizare: 
a proprietarilor. 

19 Decembre (1 Ianuarie). — O stare de neîncetată i- 
ritare. Nu se vorbeşte decât de arestarea neîntârziată a 
lui Neniţescu, Virgil Arion, Lupu Kostake. Se ştie că 
Virgil Arion a fost îndelung interogat şi că însuşi Stere 
a fost chemat de comisarul regal spre a da desluşiri a- 
supra atitudinei lui Arion în timpul ocupaţiei. 

Clubul liberal a ţinut o şedinţă infamă, de care 
toate gazetele au dat seama şi în care a fost o întrecere 
pentru cine face mai multe denuntäri. Si Duca a ame- 
ninţat pe toată lumea cu braţul Justiţiei ! 

In aşteptare, numărul celor morţi în învălmăşala 
dela 13 Dec. se cifrează la 70;—ei sunt îngropaţi noaptea 
fără a se preveni familiile. Ziariştii îmi spuneau că ceea 
ce e grozav, e că odată trimis cineva în faţa Curtei Mar- 
fiale, — Hotel Astoria, — orice urmă dispare. De altfel 
nu e cu putinţă să se intre acolo sau să se vorbească cu 
cineva, 


— «Monitorul» publică decretul Unirei Bucovinei. 


fuse, contradictoire, est considérée dans toutes les sphères. 
comme une spoliation, Hier déjà on ma parlé d’une organi- 
sation des propriétaires. 

19 décembre (1-er janvier). —Un état d’irritation constante, 
On ne parle que de l'arrestation imminente de Neniţescu, de 
Virgile Arion, Lupu Kostake. Ce qui est certain, c’est 
que Virgile a été longuement interrogé et que Stere lui- 
même a été appelé par le commissaire royal pour donner 
des renseignements sur l’attitude de Virgile pendant l’oceu- 
pation. Le Club libéral a tenu une séance immonde dont tous 
les journaux ont rendu compte et où on s’est livré à une 
course à qui ferait le plus de dénonciations. Et Duca a 
menacé tout le monde du bras de la justice. 

En attendant, on chiffre à 70 le nombre des morts de la 
bagarre du 13 décembre — on les enfouit de nuit et sans pré- 
venir les familles. Des journalistes me disaient que ce qui 
est affreux c’est qu'une fois qu’on est envoyé devant la 
Cour Martiale — Hôtel] Astoria toute trace disparaît, Im- 
possible d’ailleurs d'y entrer et de parler à quelqu'un. 

Le «Moniteur» publie Je décret d'Union de la Buco- 


NOTE POLITICE — 1918 197 


“Coprinde anume condițiuni. Bucovinenii îşi apără inde- 
pendenţa; iar Flondor are ceva mai mult ca un porto- 
foliu. El e delegat la Cernăuţi şi nimic nu se poate face 
fără aprobarea lui. Acest lucru e stipulat în mod formal. 

20 Decembre (2 Ianuarie). — Ardelenii îşi arată dinţii. 
Intro declaraţie subliniată puternice de presă, ei declară 
prin glasul lui Goldiş că «nu e vina lor» dacă au găsit 
pe Brătianu la putere şi n'au putut vorbi decât cu el. 


21 Decembre (3 Ianuarie). — Take Ionescu a refuzat 
să intre în guvern. Răpunsul lui trimis lui Brătianu şi 
în dublu lui M. Cantacuzino, şi sosit de cinci zile, a 
fost ascuns publicului. El nu primeşte decât un guvern 
care ar reprezenta pe toţi Românii cum au făcut Jugo- 
slavii, şi chiar într'o asemenea manifestaţie ar cere €- 
galitatea de reprezentare între partidul lui şi cel liberal. 

Duşă rece. Se simte din tonul comunicatului « Viito- 
rului», care se jelueşte că ceilalţi wau înţeles sfortärile 
partidului liberal spre «a aducd unitatea sufletească». 
Bravi apostoli ! 

De câteva zile, parchetul a început un proces de a- 


vine. Il n’est pas sans conditions. Les Bucoviniens défen- 
dent leur indépendance, Et Flondor a mieux qu’un porte- 
feuille, Il est délégué à Czernowitz et rien ne peut se faire 
sans son agrément. C'est formellement stipulé. 

20 décembre (2 janvier). — Les Ardeleni montrent les dents. 
Dans une déclaration fortement soulignée dans la presse, il 
déclarent par la voix de Goldis que «ce n’est pas de leun faute» 
s'ils ont trouvé Bratiano au pouvoir et n’ont pu prendre 
contact qu'avec lui. 

21 décembre (3 janvier). — Take Ionescu a refusé d’entrer 
dans le gouvernement. Sa réponse envoyée à Bratiano et en 
double à Michel Cantacuzene, arrivée depuis cinq jours, u été, 
cachés au public. Il n'accepte qu’un gouvernement qui repré- 
senterait tous les Roumains, comme Pont fait les Yougo-Sla- 
ves, et même dans une pareille formation il demanderait égalité 
de représentation entre son parti et le parti libéral. Douche 
froide. On le sent au ton du communiqué du «Viitorul» qui 
dit que les autres n’ont pas compris les efforts du parti 
Jibéral pour amener l’unité des âmes». Les bons apôtres! 

Depuis quelques jours le parquet a commencé un pro- 


198 NOTE POLITICE — 1918 


nulare a căsătoriei principelui Carol, cred pentru vi- 
ţii de formă. Corteanu mi-a făgăduit o copie. Evident 
că familia, deja păzită la Iaşi, va fi împiedicată să se 
apere. Un lucru cam puţin strălucit : Parchetul trebuind 
să apere (?) un principe regal împotriva slăbiciunilor 
sale ! 

22 Decembre (4 Ianuarie). — Am început în «Steagul» 
publicarea dosarului Günther. Corbescu are îndrăznea- 
la să cenzureze frazele ordonanţei sau a depozitiilor de 
martori, care stabilesc că a luat borderouri şi documente 
confiscate. fără să închee proces-verbal sau alt act jus- 
tificativ. E de neînchipuit ca îndrăzneală, dar şi cea mai 
bună dovadă că se simte răspunzător de fals. 

— DalPOrso dela Galaţi. omul foarte de treabă pe 
care-l stimez cel mai mult acolo, îmi povesteşte că bata- 
lioane franceze, primite cu ceai dat de Crucea Roşie, la 
gară, au trecut: dauă spre a lua garnizoana la Iaşi și 
unul la Galaţi. I s'a spus că aceasta va ţine până la a- 
legeri. O nouă ocupaţie, de astă dată politică. 

Imi afirmă că în timpul retragerii, a văzut chiar 
cu ochii săi un tren de 60 vagoane cu vin, păzit de 





cès en annulation du mariage du Prince Carol, pour vice 
de forme je suppose. Corteanu a promis de me procurer une 
copie. Evidemment qu'on empêchera la famille, déjà gardée 
à vue à lassy, de se défendre, Ce n'est pas reluisant. Le 
Parquet ayant à protéger (7) un Prince Royal contre ses 
faiblesses ! 

22 décembre (4 janvier). — J'ai commencé dans le «Stea- 
gul» la publication du dossier Günther. Corbeseu a le front 
de censurer les phrases de l’ordonnance ou des dépositions 
des témoins qui établissent qu'il a pris les bordereaux et do- 
cuments saisis sans dresser de procès-verbal ou autre pièce 
d'identification. C’est inimaginable comme aplomb, mais la 
meilleure preuve qu’il se sent responsable du faux. 

— DalPOrso de Galatzi, le très brave homme que j'estime 
le plus là-bas, me raconte que des bataillons français, qu'on 
a recus avec thé de la Crox Rouge à la gare, ont passé: deux 
pour prendre garnison à lassy et un à Galatzi. On lui a dit 
que c'était jusqu'aux élections. Nouvelle occupation, cette 
fois-ci politique? 

— Il affirme que pendant la retraite il a vu, de ses 
yeux vu, un train de 60 wagons de vins, gardé par des sol- 


NOTE POLITICE — 1918 199 


soldaţi. Ale cui erau vinurile ? După felul cum se avea 
grijă de ele, trebue să fi fost ale lui Brătianu. Cât despre 
regimul actual, tot vechiul sistem. Orleanu a prezintat 
ca primar pe Ignat, totdeauna beat ; ca prefect pe Hagi- 
Stefan care, «ca orice bun liberal, va face o afacere bună 
când va putea s'o facă», iar la poliţie pe Alecu Doiciu 
care are o afacere penală pe spete: a vândut cu preţuri 
mari extralegale grâu unui client şi a oprit diferenţa 
între preţul maximal şi cel încasat. 

Zece mii de prizonieri italieni pleacă prin Galaţi; 
trei mii s'au şi îmbarcat. Ei ridică tot ce se poate lua; 
nu se aduce nimic din Italia pentru ei. «D. Fasciotti, —- 
zice Dall’Orso — nu ştie nimic: aduce pentru Regina 
o decorație şi ajunge». 

— Generalul Văitoianu îşi zice omul Regelui. Se 
laudă că îl face să facă tot ce vrea. Trebue să fiu foarte 
rău văzut la Curte, fiindcă Văitoianu nu se multumes- 
te să mă critice ; loveşte în toţi prietenii mei. Gorski e 
trimis la Cetatea-Albă şi în locul lui, la Statul-Major, 
e chemat propriul săn frate Alexandru Văitoianu, pe 
care inspectorii refuzaseră să-l înainteze şi care a 





dats. A qui étaient ces vins? De la façon dont on en prenait 
soin, ce devait être les vins de Bratiano. — Quant au régime 
actuel, c'est toujours le vieux système. Orleanu a présenté 
comme maire Ignat, toujours ivre; comme préfet Hagi Stefan, 
qui «comme tout bon libéral force une bonne affaire quand 
il pourra la faire» et comme préfet de police Alecu Doiciu, 
un voleur qui a une affaire pénale sur les bras: il a vendu 
aux prix forts extra-légaux des blés à un client et s’est attri- 
bué la différence entre le prix maximum et le prix touché. 
10.000 prisonniers italiens partent par Galatzi. 3000 déjà em- 
barqués, Ils pompent tout ce qu'on peu enlever. On n'apporte 
rien pour eux d'Italie. «Mr. Fasciotti — dit Dall'Orso — ne 
sait rien: il apporte pour la Reine une décoration et ça suffit». 


Le général Vaitoianu se dit l’homme du Roi. Il se 
vante aussi de lui faire faire tout ce qu'il veut. Je dois 
être très mal en cour, puisque Vaitoianu ne se contente 
pas de me critiquer; il sabre tous mes amis. Gorski est 
envoyé à Ackermann et le propre frère Alexandre Vaitoianu, 
que les inspecteurs avaient refusé d'avancer et qu’on a fait 


200 NOTE POLITICE — 1918 


fost numit general de rezervă fiind numit prefect de 
Brăila. Cristescu trebue de asemenea să sară. Gorski spu- 
ne ca Scodrea fusese şters dela avansare fiind acuzat 
de complezentä. 

— In afară de demagogia la care se dedau cu legea, 
agrară, Duca a spus ca exproprierea trebue sfârşită 
înainte de 1 Martie! — D-rul Slătineanu îmi dă câteva 
ştiri. Mârzescu a chemat la Iaşi pe toţi medicii şi le-a 
declarat net că dacă nu vor ajuta campania guvernului, 
îi zdrobeşte. Al. Baranga, colonel şi 60 ani vârstă, a fost 
concentrat. Liberalii vor să aibă cu orice preţ majori- 
tatea ! 


25 Decembre (7 Ianuarie). — Crăciun — Ceaţă care 
îşi întinde lintoliul de aproape o saptămână. Stradele 
de o murdărie desgustătoare. Calea Victoriei găurită, 
o serie de gropi cu noroi, timp trist ; lume necăjită. 

— Arendaşii, proprietarii se agită în potriva ne- 
dreptätilor legei agrare. La Clubul agricol întruniri, pe 
titiuni : chiar şi liberalii. Creditul funciar protesteaza în- 





général de la reserve en le nommant préfet de Braila, est 
appelé à l’Etat-Major à sa place! Christescu doit sauter 
aussi. On avait privé d'avancement Scodrea, accusé de com- 
plaisance. 

En dehors de la démagogie à laquelle on se livre avec 
la loi agraire, Duca a dit à Fundäteanu que l’expropriation 
doit être terminée avant le l-er mars. 

Le Dr. Slatineanu me donne quelques tuyaux. Marzescu 
a appelé à Iassy tous les médecins et leur a déclaré net que 
s'ils n'aidaient pas la campagne du gouvernement, il les cas- 
serait. Le vieux Alex. Baranga, colonel et 60 ans d'âge, a 
déjà été concentré, Les libéraux ne veulent pas manquer 
leur majorité! 


25 décembre (7 janvier).— (Noël). — Brouillard qui étend 
son linceul depuis une semaine environ. Les rues d’une mal- 
propreté dégoûtante. La Calea Victoriei trouée, une succes- 
sion de fondrières, Temps triste, monde changriné. 

Les fermiers, les propriétaires se sont agités contre les 
iniquités de la loi agraire. Au Cercle Agricole réunions, péti- 
tionnement; les libéraux en sont; le Crédit Fonci r proteste 


NOTE POLITICE — 1918 201 


saşi, deşi condus de Dinu Bratianu. Se afla privitor la 
această lege lucruri instructive. Generalul Grigorescu 
povestește că Coandă pregătise o altă lege făcuta de Fo- 
tin Enescu, pe care guvernul o prezintase Regelui. Re- 
gele a ţinut-o până a schimbat guvernul. Mişu 
Pherekyde a declarat că legea n'a fost citită în con- 
siliul de miniştri şi că, totul a fost făcut în grabă de 
Creangă, Vintilă şi Duca (Dr. Dinu Brătianu). — In 
sfârşit N. Buteulescu îmi afirmă că a vorbit cu trei mi- 
nistri, cari toţi i-au declarat că legea nici nu fusese citită 
în consiliu. Iată cum se fabrică reforme capitale! 

— Depeşile anunţă că marile puteri vor avea, o con- 
ferintä preliminară, dar se află prin M. Pherekyde că 
singure cele patru mari puteri, cu Serbia şi Belgia, vor 
trata, împreună marile chestiuni generale ; celelalte State 
vor fi convocate numai când va fi vorba de chestiuni 
ce le privesc deadreptul. Acest lucru mi se pare puţin 
verosimil, totuşi e repetat cu insistenţă. 

— Englezii au concediat pe agenţii noştri domeniali 
din Cadrilater. Sa spus că sunt Bulgarii, dar Phere- 


lui-même, quoique dirigé par Dinu Bratianu. On apprend au 
sujet de cette loi des choses édifiantes. 

Le général Grigorescu raconte que le gouvernement 
Coanda avait préparé une autre loi élaborée par Fotin Enescu 
et que le gouvernement avait présentée au Roi. Le Roi l’a 
gardée jusqu’à ce qu’il eut changé de ministere. Michel Phé- 
rékyde a déclaré que la loi n’a pas été lue au Conseil des 
ministres et que toute a été bâclé par Creanga et Duca (Dinu 
Bratianu). Enfin N. Buteulescu m'affirme qu'il a causé avec 
trois ministres, qui tous lui ont déclaré que la loi n'avait 
même pas été lue en Conseil. Voilà comment on fabrique les 
réformes capitales ! 

— Les dépêches annonçent que les grandes puis- 
sances vont avoir une conférence préliminaire, quand on 
apprend par Michel Phérékyde que seules les quatre grandes 
puissances avec la Serbie et la Belgique vont traiter ensem- 
ble les grandes questions générales; les autres Etats seront 
convoqués seulement quand il s'agira de questions les con- 
cernant directement. Cela me paraît peu vraisemblable, et 
pourtant on le répète avec insistance. 

— Les Anglais ont renvoyé nos agents domainiaux du 
Quadrilatăre. On avait dit que c'étaient les Bulgares et Phé- 


202 NOTE POLITICE — 1918 


kyde a atribuit lămurit această expulzare Englezilor. 
De altfel consilierul Antonescu, care vine din Constan- 
ta, a repetat lui Vlasto că nu era un singur soldat ro- 
mân în împrejurimi şi că Englezii spuneau că adminis- 
tratia Cadrilaterului e a Bwugarilor, fiindcă trebue să 
le rămână. 

27 Decembre (9 Ianuarie). — Toată veştile cari cir- 
culă nu arată decât greutăţi şi încurcături. Ziarele au 
vorbit de criză de guvern şi de o combinafiune Prezan şi 
cenzura a lasat-o să treacă. 

— Seria neagră pentru Brătianu a început. De la 
Mitilineu: conflict între Văitoianu şi Prezan, şi din par- 
tea acestuia Mitilineu e bine informat! Prezan a voit ca 
în timpul războiului să atragă la el toate puterile şi să 
anihileze ministerul de război. Grigorescu sa opus, 
dar a plecat. Văitoianu rezistă ; pleca-va si el? 

Din acelaş isvor, conflict între Saint-Aulaire şi Bră- 
tianu în chestia petrolului, dar conflict violent. 

Dela ministrul Kiriacescu : «De ce mai stă ? Greu- 
tăţile sunt aşa de mari, că nu ştiu de ce stă si de ce a 
venit ?». 


rékyde a clairement attribué aux Anglais cette expulsion. 
D'ailleurs, le conseiller Antonescu, qui arrive de Constantza. 
a répété à Vlasto qu'il n'y avait pas un soldat roumaiu 
dans les parages et que Jes Anglais répétaient que l’admi- 
nistration du Quadrilatère est aux Bulgares parce qu'il 
doit leur rester. 

27 décembre (9 janvier). — Toutes les nouvelles qui circu- 
lent n'indiquent qu'embarras et complications, Les journaux 
cnt parlé de crise de gouvernemeut et de combinaison Pre- 
zan» et la censure l’a laissé passer. 

La série noire pour Bratianu a commencé. De Mitilineu: 
conflit entre Vaitoianu et Prezan, et de ce côté Mitilineu 
est très bien renseigné! Prezan a voulu, tout comme du 
temps de la guerre, attirer tous les pouvoirs à lui et anni- 
hiler le ministère de la guerre; Grigorescu s’y est opposé. 
i] est parti, Vaitoianu régimbe: partira-t-il aussi? De même 
source, conflit entre Saint-Aulaire et Bratianu dans ln ques- 
tion des pétroles, mais conflit violent. De Kiriacescu le mi- 
nistre: «De ce mai stä. Greutätile sunt asa de mari cä 
nu știu de ce stă, şi de ce a venit 7. — De Barbu Catargiu, 


NOTE POLITICE — 1918 203 


— Dela B. Catargi, isvor sigur dar pe care nu-l poa- 
te arăta: mare tensiune între Clemenceau şiWilson. Cel 
dintâi vrea, să sece Germania, Wilson nu vrea so sa- 
érifice. Discursul lui Clemenceau de acum zece zile era 
prea ironie la adresa lui Wilson pentru a nu ascunde o 
ruptură înceată. — Englezii nu ne-ar fi prietenosi, pe 
când Clemenceau ne apără. Ei ne reproşează că am fă- 
cut pacea. — Și, ca încheere, e falş că Sârbii ar fi pă- 
răsit Banatul. Ei nu înţeleg să părăsească o palmă din 
acest ţinut. 

— Spre a se vedea până unde merge intoleranta 
Francezilor, Mitilineu îmi povesteşte că George V. Bi- 
bescu a vrut să trimeată martori lui Berthelot şi că au 
trebuit intervenţii ca, aceea a lui de Belloy spre a se li- 
nişti afacerea. Pe un prieten sau rudă a Martei Bibescu, 
— mi se pare de Ganay, — ea voise să-l viziteze la spital. 
Ofiţerul de serviciu, curtenitor. s'a scuzat spunându-i că 
îi era interzisă intrarea la răniții francezi ! 

29 Decembre (11 Ianuarie). — Am avut eri, cu Nas- 
tasievici, însărcinat de afaceri al Serbiei, o convorbire 


source sûre mais qu'il ne peut indiquer: «Grande tension 
entre Clemenceau et Wilson. Clemenceau veut vider l’Alle- 
magne; Wilson ne veut pas la sacrifier». Le discours de 
Clemenceau, il y a dix jours, était trop ironique à l’adresse- 
de Wilson pour ne pas cacher une rupture latente. Les 
Anglais ne nous seraient pas amicaux, tandisque Clemenceau 
nous protège. Les Anglais nous reprochent d’avoir fait la 
paix. — Et pour clore: il est faux que les Serbes aient quitté 
le Banat. Ils n'entendent pas céder un pousse de ce territoire. 

— Pour voir jusqu'où va l'intolérance des Français, 
Mitilineu me raconte que Georges V. Bibescu a voulu envo- 
yer des témoins à Berthelot et qu’il a falu des interventions 
comme celle de Belloy pour calmer l'affaire. A un ami ou 
parent de Marthe (Bibescu) — je crois de Ganay — Marthe 
a voulu lui rendre visite à l’hôpital. L’officier de garde, très 
poliment, s’est excusé, en lui disant qu'à elle il était défendu 
d'avoir accès auprès des blessés français! 

29 décembre (11 janvier). — Eu hier avec Mr. Nastassie- 
witch, chargé d’affaires de Serbie, une conversation intéres- 


204 NOTE POLITICE — 1918 


interesantă. Acestuia nu-i e teamă să se compromită cu 
noi : a trimis chiar de sarbători o telegramă lui Meissner. 
Hipnoza Rusici mari continuă să stăpânească pe 
Francezi şi deci pe Români. Ucraina dă din mâini şi 
din picioare să fie recunoscută şi se obligă în schimb 
să combată bolşevismul. Petliura, care a înlocuit pe 
Koropatsky (exilat în Elveţia), are agenţi trimişi pe 
lângă Berthelot şi pe lângă guvernul nostru. Nastase- 
vici şi Belloy au fost însărcinaţi să vorbească cu ei: li 
se propune să reintre în marea Rusie; ei răspund că 
mai bine să fie tăiaţi în bucăţi. O misiune întreagă a 
fost trimisă din nou. Guvernul nostru a oprit-o la Ben- 
der. Gazetele anunţă că sa recunoscut lui Poklevski 
vechea lui calitate de reprezentant al Rusiei oficiale. 
Care e această Rusie oficială? Ca culme, se adaogă că 
Poklevski declară că Rusia n'a recunoscut anexarea Ba- 
sarabiei. Nu pot să cred pe Brătianu atât de naiv! 
Nastasievici îmi confirmă că Serbia se bucură de 
un tratament de favoare şi că, împreună cu Belgia, e 
admisă la conferinţa preliminară. Găsese periculoasă 





sante. Celui-lă n'a pas peur de se compromettre avec nous 
autres: il a même envoyé pour les fêtes un télégramme à 
Meissner. 

L'hypnose de la Grande Russie continue de dominer les 
Français et par conséquent les Roumains. L'Ukraine fait des 
pieds et des mains pour se faire reconnaître et s'engage en 
échange à combattre le bolchévisme. Petlioura, qui a remplacé 
Koropatsky (exilé en Suisse), a des agents envoyés auprès 
de Berthelot et de notre gouvernement; on a chargé Nastas- 
siewitch et de Belloy de leur parler: on leur propose d'entrer 
dans la Grande Russie; eux répondent qu’ils se feraient plu- 
tôt hacher menu. Il y a toute une mission envoyée de nou- 
veau, Notre gouvernement l’a arrêtée à Bender. Les journaux 
annoncent qu'on a reconnu à Poklevski son ancienne qualité 
de représentant «de la Russie officielle». Quelle est cette 
Russie officielle ? Pour comble, on ajoute que Poklevski dé- 
clare que la Russie n’a pas reconnu l’annexion de la Bes- 
sarabie. J’ai peine à croire à tant de naïvité de la part de 
Pratianu! 

Nastassieviteh me confirme que la Serbie jouit d'un 
traitement de faveur et qu'avec la Belgique elle est admise 
à la conférence préliminaire. Je trouve dangeureuse cette 


NOTE POLITICE — 1918 205 


această preferinţă şi putând da loc la rivalități (Notez. 
că o telegramă trunchiată de cenzură stabileşte două 
categorii: statele aliate şi cele asociate: suntem proba- 
bil de clasa doua). 

Alianţa cu Jugoslavia, — Croaţii şi ceilalţi, — e un 
fapt îndeplinit: aceştia cereau forma republicană; au 
primit monarchia, dar cu delegaţia lor specială la con- 
ferinţă. Guvernul constituit e întradevăr national, el re- 
prezintă toate partidele, şi pe liberali cari în Parlament 
n'aveau decât 3 deputaţi. Serbia, de la 3 milioane, devine 
un popor de 15 milioane. Nastasievici îmi spune că faţă 
de Rusia, dacă e reconstituită, e o picătură de apă şi 
nu vrea ca absoluta lor independenţă să fie stricată de 
viitoarele pretentiuni ale acesteia. Asupra greutăților 
din Transilvania îmi spune că Joi a fost o ciocnire în- 
tre Vopicka şi Brătianu privitor la Ungaria (vom ve- 
dea dacă m'am înşelat când gândeam totdeauna că En- 
glezii şi Americanii nu vor părăsi pe Unguri) ! 

— Gazetele anunţă că Mackensen a fost ridicat de: 
Francezi din castelul lui Karoly de lângă Budapesta, 


préférence et pouvant donner lieu à des rivalités. (Je note 
qu’une dépêche tronquée par la censure établit deux caté- 
gories : les Etats alliés et les Etats associés; nous sommes 
problamement de seconde classe). 

L'alliance avec des Yougoslaves. — Croates et autres — 
est un fait accompli: ceux-ci demandaient la forme répu- 
blicaine ; ils ont accepté la royauté, mais avec leur déléga- 
tion spéciale à la conférence. Le gouvernement constitué est 
vraiement national; il représente tous les partis, y compris 
les libéraux qui dans le Parlement n'avaient que trois dé- 
putés. La Serbie «de 3 millions devient un peuple de 15 mil- 
lions . Nastassievitch me dit que, vis-à-vis de la Russie, si 
elle se reconstitue, c'est un goutte d’eau et il ne veut pas 
que leur absolue indépendance soit altérée par les futures 
prétentions de celle-ci, 

Sur les difficultés de Transylvanie il me dit que jeudi 
il y a eu un choc entre Vopicka et Bratianu au sujet de la 
Hongrie. (Nous verrons si je me suis trompé lorsque j'ai 
toujours pensé que les Anglais et les Américains n'abandon- 
neraient pas les Hongrois !) 

— Les journaux annoncent que Mackensen a été enlevé 
par les Français du château de Karoly près de Budapest 


206 NOTE POLITICE — 1918 


spre a fi transportat prin Salonic în Franţa. Ungurii 
au protestat. Acum în urmă o divizie franceză fusese 
trimisă dela Bucureşti în Ungaria. Generalul Berthe- 
lot a petrecut o săptămână la Arad. Fost-a mai de- 
parte ? 

— Brätianu a plecat la 2 ore la Paris cu Maniu. 
Ta cu el pe nepotul său Brătianu, şef de cabinet, Lape- 
datu si G. Djuvara (acesta din urmă era la noi înainte de 
război şi foarte germanofil). 





pour être transporté par Salonique en France. Les Hongrois 
ont protesté. Tout récemment une division française avait 
été envoyée de Bucarest en Hongrie. Le général Berthelot 
vient de passer une semaine à Arad, Est-i] allé plus loin ? 

— Bratiano est parti à 2 h. pour Paris avec Maniu. Il 
emmène son neveu Bratiano, chef de cabinet, Lepadatu et 
G. Djuvara (ce dernier était, avant la guerre, chez nous et 
très germanophile), 


1919. 


1/14 Ianuarie, — Cea mai frumoasă zi ce se poate 
visa pentru anul nou. Miniştrii Angliei, Belgiei şi Ser- 
biei au depus cărți. — De altfel Barbu Catargi mi-a co- 
municat eri la club că Barclay critica boicotajul Joc- 
key-Clubului şi că Fasciotti nu aştepta decât să revie. 
Nota franţuzească începe să slăbească. 

-— Nastasievici mi-a mai spus că Brătianu sa dus 
la Belgrad ca să negocieze cu Protici chestiunea Bana- 
tului şi un proect de căsătorie între Principesa Ma- 
rioara şi Regentul Alexandru. Brătianu invoacă tratatul 
său; Serbii răspund : noi nu suntem în tratat. — Saint- 
Aulaire susţine pe Brătianu, dar se pare că cei dela Pa- 
ris sunt mai puţin calzi. Nastasievici m'a întrebat ce 
cred. Am răspuns că recomand ambelor părți modera- 


1/14 janvier, — La plus radieuse journée qu’on puisse 
rêver, chaude et ensoleillée, pour le nouvel an. 

Les ministres d'Angleterre, de Belgique, de Serbie ont 
déposé leurs cartes. D’ailleurs, Catargi est venu hier au Club 
me communiquer que Barclay critiquait le boycottage de 
Jockey et que Fasciotti ne demandait qu'à y retourner. La 
note française cherche à se détendre. 

— Nastassievitch m'a dit que Bratiano est allé à Bel- 
grade pour négocier avec Protich la question du Banat et 
aussi un projet de mariage entre Mignon et le régent Ale- 
xandre. Bratiano invoque son traité; les Serbes répondent: 
nous ne sommes pas dans ce traité. Saint-Aulaire soutient 
Bratiano; il semble que Paris est moins chaud. Nastassié- 
vitch m'a interrogé sur le sujet; j'ai répoudu que je recom- 
mandais aux deux partis la modération; les Serbes et les 


208 NOTE POLITICE — 1919 


tiune; Serbii şi Românii trebue să fie prieteni și multă 
vreme prieteni pentru ca «Serbii să uite că sunt Slavi !» 

2/15 Ianuarie, — Arhiepiscopul Neizhammer a ve- 
nit de dimineaţă să mă viziteze. N'a mai văzut pe Rege. 
La sosirea Suveranului s'a înscris, dar acesta n'a dat 
semn de viaţă, de anul nou Regele a trimis 5000 lei ar- 
hiepiscopiei şi arhiepiscopul a scris lui Stirbey pentru 
a-i mulţumi şi a-i trimite cele două volume ale sale asu- 
pra Dobrogei. La venirea Francezilor a scris lui Ber- 
thelot ca să-i ceară o întrevedere; adjutantul i-a răspuns 
că toate orele sale de audienţă erau date dinainte şi îl 
ruga, să nu se mai obosească în această privinţă. «Repre- 
zentantul Marei Națiuni, îmi spune Mons. Netzhammer, 
a facut un lucru pe care Mackensen nu Var fi făcut nici- 
odată. Mie mi-e tot una, căci un episcop nu e înlaturat 
cum se face cu ai dv.». 

— Eri am întâlnit pe Barclay care, scoborându-se din 
automobil se aruncä spre mine cu semne de simpatie. 
Imi mai urează «mai ales un an mai bun»—Dar e foarte 
bun spun eu. pentrucă realizăm mai mult decât puteam 
spera. Cât despre mine, ceva mai multă sau mai puţină 


Roumains doivent être amis et longtemps amis, pour que 
«les Serbes oublient qu’ils sont des Slaves!». 

215 janvier, — L’archevêque Netzhammen est venu de 
bonne heure me faire sa visite. Il n'a pas revu le Roi. Il 
s'est inserit à l’arrivée du Souverain, qui n'a pas donné signe 
de vie; pour le nouvel an le Roi a envoyé 5000 lei pour 
l'Archevêché et l'archevêque a écrit à Stirbey pour remer- 
cier, et envoyé ses deux volumes sur la Dobrogea. A larri- 
vée des Français, il a écrit à Berthelot pour demander 
audience; son aide-de-camp lui a répondu que toutes ses 
heures d'audience étaient prises d'avance et qu’on le priait 
de ne plus se déranger à cette fin. «Le représentant de la 
<Grande Nation, me dit Mgr. Netzhammer, a fait une chose 
«que Mackensen n’aurait jamais faite. Ca m'est égal, car un 
«évêque ne se déplace pas comme on déplace vos évêques», 

— Hier j'ai rencontré Barclay qui, sortant de son auto, 
se jette sur moi avec des marques de sympathie, Il me sou 
haite «surtout une meilleure année». Moi: Mais elle est 
excellente, puisque nous réalisons plus que nous ne pouvions 
espérer. Quand à moi, un peu plus ou un peu moins d'in- 


NOTE POLITICE — 1919 209 


nedreptate ; ce poate să-mi facă? — Și Sir George râde 
tare în semn de aprobare. 

— După telegrame, Berthelot s'a dus şi la Belgrad. 
Colonelul Th. Dumitrescu, pe care-l trimite Brătianu, e 
fostul ataşat militar în Serbia; a fost la Niş cu Chris- 
tescu, atunci când am trimis în 1913 pe aceşti ofiţeri în 
ajutorul Sârbilor. 


3/16 Ianuarie. — In timpul Crăciunului au avut loc 
turburări la Ploesti. S'a tras asupra multimei ca şi la 
Bucureşti. Nici o relaţie prin gazete. Dar ofiţerii dau 
numirea generalului Boboc şi a colonelului Caracas ca 
comandanţi superiori ail garnizoanei, — şi ajunge. 

— Liberalii încep o campanie de insinuări contra 
lui Take Ionescu; el ar fi cedat (?) Torontalul Serbilor 
şi chiar a semnat ceva privitor la aceasta. Ori, el n'are 
nici-o calitate oficială. Se zice că Constantinescu inspiră 
această campanie. In oraş se crede aproape sigur că 
Take Ionescu nu va primi condiţiile lui Brătianu și că 
aceasta îl va face să cadă. 


justice; qu'est-ce que cela peut me faire? — Et Sir Georges 
de rire et de glousser pour approuver. 

— D’après les dépêches, Berthelot s’est rendu aussi à 
Belgrade, Le colonel Thomas Demetresco, qui est envoyé par 
Bratiano, est l’ancien attaché militaire en Serbie; il a été 
avec Christescu à Nich quand nous avons envoyé en 1913 ces 
officiers au secours des Serbes. 


3/16 janvier, — Pendant les fêtes de Noël, des troubles 
ont eu lieu à Ploesti. On a tiré sur la foule tout comme à 
Bucarest, Aucune rélation quelconque dans les journaux; 
mais les officiers donnent la nomination du général Boboe 
comme commandant supérieur de la ville et du colonel Ca- 
racas comme commandant de la garnison. C'est tout dire. 

—Les libéraux commencent une campagne d'insinuations 
contre Take Ionescu; il aurait cédé (1) le Torontal aux Ser- 
bes et déjà signé quelque chose à cet égard, Or, ilna 
aucune qualité officielle, C’est Constantinescu qui, dit-on, 
inspire cette campagne, Il y a en ville une quasi-certitude 
que Take n'acceptera pas les conditions de Bratiano et que 
cela pourrait déterminer sa chute.—Les Français manifestent 


14° 


210 NOTE POLITICE — 1919 


Francezii manifestă în toate ocaziile neînțelegere 
lor cu Englezii. Şi aceasta pe faţă. 

4/17 Ianuarie. — Se respândeşte vestea că guvernul 
a însărcinat pe Dumitru Ghika (ceeeace înseamnă Vla- 
dimir Ghika, fratele său) să trateza împreună cu pa- 
rintele Lucaci un concordat. Vor fi în curând trei mi- 
lioane de supuşi români catolici. 'Teodorian Carada îmi 
spune că Prinţul Stirbey a devenit un propovăduitor 
aprins pentru catolicism! Regele caută să regasească 
documentele excomunicărei sale. Se doreşte regularea 
acestei afaceri. Mons. Netzhammer mi-a spus zilele tre- 
cute că şi Fasciotti urmăreşte aceasta, idee. Vorbind de 
toate acestea cu Carada, el îini spune ea liberalii vor să 
împingă pe Miron Cristea la scaunul mitropolitan. 

Ardelenii trimit la Roma pe canonicul Niculescu 
spre a regula legăturile bisericeşti ; acum e în Bucureşti. 

6/19 Ianuarie. — Preţul hranei dă explicaţia plân- 
gerilor cari se ridica de pretutindeni. Şi pâine de loc! 
Cei dela cantine n’au avut pâine timp de doua zile. Dar 


en toute occasion leur désaccord en tout avec les Anglais. 
Cela se passe ouvertement. 


417 janvier. — On lance la nouvelle que le gouverne- 
ment a chargé Démètre Ghika (ce qui revient à dire Wladi- 
mir Ghika), de traiter conjointement avec le Pére Lucaci un 
concordat, Il y aura bientôt 3 millions de sujets roumains 
catholiques. Carada-Theodorian me dit à ce sujet que le 
prince Stirbey est devenu un fervent prêcheur en faveur du 
catholicisme! Le Roi recherche aussi les documents de son 
excommunication. On voudrait arranger cette affaire. C'est 
aussi une idée que poursuit Fasciotti: Mgr. Netzhammer me 
l'a dit aussi l’autre jour. Causant de tout ceci avec Carada, 
il me dit que les libéraux veulent pousser Miron Cristea au 
siège de Metropolite, 

Les Transylvains envoient à Rome le chanoine Niculescu 
pour régler leurs rélations d'église. I] est à Bucarest en ce 
moment, 


6/19 janvier. — Quelques prix pour comprendre les plain- 
tes qui retentissent de toutes parts. Une poule 45 lei. La to's2 
de bois de 800 à 1000 lei. Le beurre de 48 à 60 lei. Les oeufs 


NOTE POLITICE — 1919 211 


„ceaiurile elegante, serbările costumate, dejunurile şi 
prânzurile de gală nu mai încetează. ! 

«Revoluţia socială», care mai apare în ascuns, poate 
să spue cu puţină logică: «acei cari pregătesc revoluţia 
nu stau în faţa curților marţiale, ci în fruntea guver- 
nului.» 

— Azi dimineaţă, Jrina Butculescu îmi serie şi-mi 
semnalează un fapt rusinos. O companie franceză pleacă 
la Odessa ; i s'a dat 32 soldaţi români. Aceşti nevinovaţi 
wau mantale, nici pături, nici gamele. Ei sunt indig- 
nafi. Cum să nu iasă bolşevici din aceşti nenorociţi ? I-am 
echipat prin Crucea roşie şi le-am dat conserve dela 
mine. Şi oamenii aceştia plecau în starea asta, dacă 
sergentul-major francez mar fi făcut totul pentru ei; el 
sa adresat familiei Butculescu. Nici un ofiţer nu era pe 
lânga ei! Buteulescu vorbind eri colonelului R. Rosetti, 
i sa răspuns: «Cei de eri au plecat în ismene». 

— Adunare extraordinară la Jockey-Club. Au fost 
stersi col. Sturdza, M. Missir, condamnat de Curtea 


2 lei. Une demi-journee de voiture 200 lei. Et pas de pain! 
Mais les thés élégants, les fêtes costumées, les dîners et dé- 
jeuners de gala ne discontinuent pas! La «Revolutia So- 
ciala>, qui paraît encore clandestinement, peut dire avec 
une certaine logique: «Acei care pregătesc revoluţia nu stau 
în faţa curților marţiale, ci în fruntea guvernului». 

— Ce matin, Irène Butculeseu m'écrit pour me signaler 
un fait honteux. Une compagnie française part pour Odessa; 
on lui a donné 32 soldats roumains; ces malheureux n’ont pas 
de manteaux, pas de couvertures, pas de gamelles. Les But- 
culescu étaient indignés. Comment ne pas faire des bolché- 
vistes de ces malheureux? Je les ai équipés par la Croix 
Rouge et ai donné des conserves de ma provision, Et ces 
gens partaient dans cet état, si le sergent-major français 
ne s'était pas mis en quatre pour eux. C’est lui qui a solli- 
cité les Butculescu. Aucun officier n’était là; aucun gradé 
ne s'était donné la peine de s'intéresser à eux! Buteulescu 
en ayant parlé à Rodolphe Rosetti hier, il lui fut répondu: 
Cei de eri au plecat în ismene!);. 

— Assemblée extraordinaire au club. Ont été expulsés 
col. Sturdza, M. Missir — condamné par la Cour Martiale, 


212 NOTE POLITICE — 1919 


Martialä, Darvari (75/13), G. Strat (68/20), Lupu Kos- 
take (73/12); I. Filitti a scăpat apărându-se bine (a- 
vând 61 pentru, 18 contra). 

7/20 Ianuarie. — Se publică o telegramă dela Poin- 
caré către Rege, răspuns la telegrama trimisă de Rege 
la 10 Noembrie, cu ocazia trecerei Dunärei de Francezi. 
Prezidentul 'declară că na primit telegrama. In acest. 
răspuns se găseşte această frază: «Nu mă îndoese că pen- 
tru o pace internă poporul român va găsi consacrarea. 
unitätei sale nationale». A bon entendeur salut! 

Kiriacescu ştie de la fratele său că la primirea de 
Anul Nou, răspunzând cuvântării lui Pherekyde, Regele, 
cu lacrămi în voce, a cerut miniştrilor să facă să înceteze 
acuzările calomnioase în contra oamenilor politici, ele 
fac rău ţării. Şi, Dumnezeu ştie cât de plină de infamii 
e presa liberală ! E vre-o legătură cu telegrama Poin- 
caré ? 

— Spre a ne da seama de spiritul ce domneste, mi- 
nistrii au hotărât să aresteze pe Nenitzescu, V. Arion 
şi L. Kostake; Virgil Arion e chiar închis. «Vor fi 


Darvari 75/13 voix, G. Strat 68/20, Lupu Kostake 73/12. 
Jean Filitti s’en tire ayant pour lui 61 et seulement 18 con- 
tre. 

7/20 janvier. — On publie le telegramme de Poincaré au 
Roi en réponse au télégramme du 10 novembre, que le Roi 
lui a envoyé lors du passage du Danube par les Français. Le 
Président déclare n’avoir pas reçu cette dépêche. Dans cette 
réponse on trouve cette phrase significative: «Je ne doute pas 
que pour une paix intérieure, le peuple roumain trouvera la. 
consécration de son unité nationale». A bon entendeur, salut! 

— Kiriaceseu tient de son frère qu’à la réception du jour 
de lam, en répondant au speech de Michel Phérékyde, le Roi, 
des larmes dans la voix, a demandé à ses ministres de faire 
cesser les accusations calomnieuses contre les hommes po- 
litiques, qui font du tort au pays. Et Dieu sait si la presse 
liberale se gorge d'un tas d'infamies! Y a t-il connexité avec 
la télégramme Poincaré? 

— Pour se rendre compte de l'esprit qui règne, les minis- 
tres ont décidé de faire arrêter Neniteseu, Virgile Arion et 
Lupu Kostake; V. Arion est déjà écroué. «Ils seront condam- 


NOTE POLITICE — 1919 213 


«condamnaţi», adaogă ei cu siguranţă, «dar Regele va 
graţia». De asemenea e vorba să fie dati în judecată şi 
fiul Lupu Kostake, Corneliu Dobrescu şi C. Maltezeanu, 
pentru delict militar. 

— Primit vizita canonicului Niculescu, care pleacă 
astăseară la Roma. E partizan călduros pentru conver- 
tirea bisericei române la unirea cu Papa. l-am spus că, 
fără speranţă de a vedea îndreptându-se nivelul bisericii 
noastre, nu văd cu ochi răi afirmându-se acest curent. 
Duca i-a spus că nu era adevărat că Ghica si Lucaci ar 
fi însărcinaţi să negocieze un concordat. 

8/21 Ianuarie. — Depeşile dau darea de seamă a pri- 
mei şedinţe a conferinţei pentru pace, la Quai d'Orsay. 
Poincaré a deschis şedinţa si apoi, după propunerea lui 
Wilson, Clemenceau a fost desemnat ca prezident în una- 
nimitate. 

— Arion foarte întristat de arestarea fratelui său. 
Atitudinea lui respiră grija. M'a întrebat dacă, din 
punct de vedere al partidului, ar fi vre-o pedică ca să 
meargă mâine săl vadă pe fratele său la închisoare şi 
dacă trebue să se retragă din viaţa publică. In trei rân- 





nés — ajoutent-ils-avec certitude — mais le Roi graciera!» 
De même il est question de mettre sous jugement le fils Lupu 
Kostake, Cornel Dobrescu et le jeune Maltezeanu pour délit 
militaire. 

Reçu la visite du chanoine Niculescu, qui part ce soir 
pour Rome. Il est fervent partisan de convertir l’église rou- 
-maine à l’Union avec le Pape. Je Jui ai dit que, désésperant 
de voir s'améliorer le niveau de noire Eglise, je ne voyais 
pas avec défaveur ce courant s'affirmer. Duca lui a dit qu’il 
c'était pas vrai que Ghika et Lucaci fussent chargés de né- 
gocier un concordat. 

8/21 janvier, — Les dépêches donnent le compte-rendu 
de la première séance de la Conférence de la Paix, au Quai 
d'Orsay, à Paris. Poincaré a ouvert la séance et puis, sur la 
proposition de Wilson, Clemenceau a été désigné comme 
président élu à l’unanimité, 

— Arion très affligé de l'arrestation de son frère. Son 
-attitude respire l'inquiétude; il m'a demandé s’il y avait, au 
point de vue du parti, un inconvénient à ce qu'il allât de- 
main voir son frère à la prison et s’il devait se retirer de la 
-vie publique. A trois reprises il a insisté sur les déclarations 


214 NOTE POLITICE — 1919 


duri a insistat asupra declaratiunilor dinastice făcută 
lui Papiniu, lui Mitilineu, chiar lui von Morgen. Ce pu- 
ţină energie are omul acesta ! 

Ca ilustrație a netolerantei, îmi citează faptul că 
Van Saanen, fiul d-nei Louisa’ Arion, e boicotat; ca un 
ofiţer francez Muron a fost ameninţat de generalul La- 
font fiindcă luase masa cu Van Saanen la Arion,—lucru 
neadevärat,—si că Caterina Catargi a reprosat acelu- 
iaşi ofiţer acest prânz închipuit, ceeace a făcut pe ofiţer 
să spună: «Dar, Doamnă, sunteţi mai Franceză ca mine»! 
— Aceasta nu împiedică că D-na Caterina Catargi a dat 
un ceai Austriacilor cari ocupau casa ei şi a primit flori 
dela ei! 

— Tribunalul, secţia 3-a, a trebuit să anuleze eri 
căsătoria principelui Carol. Cererea primului-procuror 
e o erezie de drept: formula a dat-o Rosenthal. 

Totul sa petrecut în şedinţă secretă. Tânăra doamnă 
nu s'a apărat: Transacţiuni de bani ? Se bizue poate pe 
făgăduiala Prințului pentru mai târziu ? E sigur însă 
că fiul Lambrino, care fusese mobilizat şi care trebuia 
să plece apoi, e la Bucureşti în civil; iar Serdici, marto: 
rul principelui, se plimbă liber prin oraş. 





dynastiques faites à Papiniu, à Mitilineu, à von Morgen lui- 
même. Comme cet homme a peu de ressort! 

Comme illustration d’intolérance il me cite le fait que 
Van Saanen, le fils de Louise Arion, est boycotté; qu’un of- 
ficier français Muron a été menacé par feu le général Laf- 
font pour avoir déjeuné avec Van Saanen chez Arion — fait 
controuvé — et que Catherine Catargi a reproché au même 
Muron ce déjeuner imaginaire, ce qui a fait dire à Muron: 
«Mais vous êtes, Madame, plus Française que moi!» Ce qui 
n'empêche que Catherine Catargi a donné un thé aux Autri- 
chiens qui occupaient sa maison et qu’elle en a accepté des 
fleurs! 

— Le Tribunal, 3-me Chambre, a dû annuler le mariage 
du Prince Carol. La demande du premier procureur est une 
hérésie de droit; c’est Rosenthal qui en a donné la formule. 
Tout s’est passé à huis-clos. La jeune femme ne s'est pas dé- 
fendue: Transaction d'argent Compte-t-elle suy la promesse 
du Prince pour plus tard? Toujours est-il que le fils Lam- 
brino, qu'on avait mobilisé et qui devait partir, est en civil 
à Bucarest et que Serdici lui-même, le témoin du Prince, se- 
promène librement en ville! 


NOTE POLITICE — 1919 215 


— Ultimul comunicat al Marelui Cartier spunea : 
«Trupele noastre atingându-şi obiectivul, nu se va mai 
da comunicat». 

Ce obiectiv ? 

Suntem încă, departe de limitele din spre apus în- 
semnate în convenţia dela 4 August 1916, din care Bră- 
tianu vrea să facă baza întregei sale politici! In publie 
se crede că am fost siliţi să ne oprim. 

9/22 Ianuarie. — S'a luat obicieiul să se pună totul în 
sarcina Francezilor. Poate că e adevărat. Räsvrätirea 
lui de Saint-Aulaire poate că învinge blândetea genera- 
lului Berthelot. Iată două fapte: D-na D. Sturdza, temân- 
du-se de orice, a cerut să fie întrebat Regele dacă există 
intenţia de a se cere extrădarea fiului său ; i sa răspuns 
cu Regele nu dorea aceasta, dar că, dacă Francezii o vor 
cere, nu se poate evita. 

— Stere a venit eri să mă vadă. S'au făcut perchi- 
ziţii la el şi a fost interogat: nimic direct pentru el. Dar 
a văzut pe Stirbey pentru a fi liniştit în ce priveşte li- 
bertateal lui. Stirbey a răspuns că Francezii cereau a- 
ceasta drept exemplu! Stere mi-a spus una bună: «Cu 


— Le dernier communiqué du Grand-Quartier portait: 
Nos troupes ayant atteint leur objectif, il ne sera plus 
lonné de communiqué». Quel objectif? Nous sommes loir] 
des limites à l’Ouest tracées dans la convention du 4 août 
1916, dont Bratianu veut former la base de toute sa politique! 
Dans le public on croit que nous avons été contraints à nous 
airêter. 

9/22 janvier, — Il est de mise de mettre tout à dos 
les Français. Peut-être est-ce vrai. Le marocanisme de Mr. 
de Saint-Aulaire peut l'emporter sur la bonhomie du géné- 
ral Berthelot. Voici deux faits. Madame Sturdza, appréhen- 
dant tout, a fait demander au Roi si on avait l'intention 
exiger l’extradition de son fils; il lui fut répondu que le 
Roi n’en avait pas le désir, mais que si les Français lexi- 
geaient, on ne pourrait s’y soustraire. 

— Stere est venu me voir hier. On a fait des perquisi- 
tions chez lui et on l’a interrogé: rien de direct pour lui. Mais 
il a vu Stirbey pour être tranquillisé sur sa liberté. Stirbey 
a répondu que, pour l'exemple, les Français l’exigeaient ! 
Stere mwa dit une bonne phrase: «Cu Regele mam împăcat; 


216 NOTE PULITICE — 1919 


Regele m'am împăcat; am vorbit de memorandul meu; 
el mwa decorat!»—Imi reamintesc surâsurile Germanilor 
când această decorație a fost primită... 

— Se vorbeşte de plecarea lui Saint-Aulaire şi a lui 
Vopicka. Ziarele dau vestea plecărei lor în concediu. 


— Theodor Mihaly, care a sosit la Bucureşti şi a 
fost primit de Rege şi de Regina, mă viziteazä,—«cam 
ferit»—la ora 7. Se aruncă în braţele mele cu lacrimi 
în ochi. Vorbim până la ora 9. Va veni la masă mâine. 

A comunicat Regelui că va veni să mă vadä,—cäci 
e aproape un fapt delictos,—şi Regele la îndemnat la 
aceasta. Facem fiecare istoricul nostru. Se miră de in- 
gratitudinea Regelui faţă de mine, căci «la noi, toată 
lumea ştie că i-aţi salvat tronul.» El n'a ascuns Regelui 
mirarea de a găsi atâta, ură şi discordie. Regele:: «Se vor 
linişti, se vor înţelege, dar sunt mulţi cari au päcätuit». 
Mihaly: «Dar cine n'a păcătuit şi care din noi nu a făcut, 
la un moment dat, de nevoe, declaraţii pe cari nu le-ar 
face azi?» — Imi spune că a fost putin cam lăsat la 
o parte, dar acum se întorc la el şi sar dori să i se dea 


am vorbit de memorandul meu, el ma decorat!» Je me rap- 
pelle les sourires des Allemands quand cette décoration a 
été acceptée. 

— On parle du départ de Saint-Aulaire et de Vopicka. 
Les journaux donnent la nouvelle de leurs voyages en congé. 

— Théodore Mihaly, qui vient d'arriver à Bucarest, qui 
a été reçu par le Roi et par la Reine, me rend visite — «cam 
ferit» — à 7 h. Il se jette dans mes bras, les larmes aux yeux. 
Nous causons jusqu’à 9 h. Il viendra déjeuner demain. I] a 
communiqué au Roi qu'il viendrait me voir, can Cest pres- 
que un fait délictueux, et le Roi ly aengagé. Nous faisons 
chacun notre historique. Il s’étonne de l’ingratitude du Roi 
à mon endroit, car «chez nous tout le monde sait que vous 
avez sauvé son trône». Il n’a pas caché au Koi l’étonne- 
ment de trouver tant de haine et de discorde, Le Roi: «Ca se 
calmera; ça s'arrangera, dar sunt mulţi care un päcätuit . 
— Mihaly: «Dar cine nu a păcătuit şi care din noi nu a fă- 
cut. la un moment dat, de nevoe, declaraţii pe care nu le-ar 
face azi,» — Il a été un peu mis de côté, mais maintenant 
on revient à lui et on voudrait lui confier la haute main 


NOTE POLIT:CE —- 1919 217 


puterea pe partea de sus a Ardealului. — Maniu e un om 
cuminte, dar nehotărât; doi paşi înainte, unul înapoi. 
El n’a făcut nici o declaraţie compromiţătoare, fiind mi- 
litar. Mari încurcături bănești. Foarte prins de Brătia- 
nu. Goldiş e cel mai inteligent şi cel mai înzestrat. Dar 
în ce priveşte caracterul, o canalie. S'a asociat cu Vaida 
spre a înlătura pe Mihaly. El a făcut declaraţiile cele 
mai compromiţătoare; a scris ministrului de interne al 
Ungariei că i-e groază de iredentişti, ete. — Vaida — dat 
la fund din cauza abjurărei ce a trebuit să facă, a fost 
scăpat de el, Mihaly, care l’a pus să citească declaraţia 
Românilor ca să-l] scoată iar la suprafaţă — l’a trădat. 
Dar astăzi sunt împăcaţi. — Dacă nu se dă o soluţie ali- 
-mentărei din Ardeal, valutei (coroana e la 50 bani) si 
dacă nu se găsesc fonduri, revoluţia e sigură. Oamenii 
lipsesc şi e o greşală să se conteze pe Ardeleni spre a 
se introduce o eră nouă. Nu se vor găsi nici cei 207 sau 
230 candidaţi. Cei mai buni cci din Consiliul dirigent, se 
găsesc acum sub influenţa miniştrilor români, ametiti de 
primiri, decoraţii, ete—Dupä el. Miron Cristea ar fi de- 


-sur le Nord de l’Ardeal du côté de Dej. — Maniu est un hom- 
me maissonable, mais indecis; deux pas en avant, un en ar- 
rière. Il n’a fait aucune déclaration compromettante, parce 
-que militaire. Fort grand embarras d'argent. Très captivé 
par Bratianu. Goldis, le plus intelligent et le mieux doué. 
Une canaille en fait de caractère. Il s’est associé à Vaida 
pour écarter Mihaly. C'est celui qui a fait les déclarations 
les plus compromettantes; il a écrit au ministre de l’inté- 
rieur de Hongrie qu’il avait horreur des irrédentistes, ete. — 
Vaida. coulé par les abjurations qu’il avait dû faire, sauvé 
par Mihaly qui lui a fait lire la déclaration des Roumains 
pour le remettre à flot, l’a trahi en plein. Mais aujourd’hui 
on s’est raccommodé. — En Transylvanie, si on ne solution- 
me pas l'alimentation, la valuta (la couronne est à 50 centi- 
mes roumaines), et si l’on ne trouve pas des fonds, la révc- 
lution est sûre. Les hommes font défaut et on a tort de 
compter sun les Transylvains pour introduire une ère nou- 
velle. On ne trouvera même pas les %7 ou 230 candidats. Les 
meilleurs, ceux qui sont au Conseil dirigeant, se trouvent 
dejà sous la coupe des ministres roumains, grisés par les 
réceptions, les banquets, les décorations. — Miron Cristea 


218 NOTE POLITICE — 1919 


plorabil ca mitropolit.—Soldaţii români s'au purtat mi- 
nunat. Magnaţii unguri fin sa-i aibă şi au multe aten- 
țiuni pentru ei. 

10/23 Ianuarie. — Mihaly îmi aduce copie după seri- 
soarea lui Goldis, cu autorizarea să mă servesc de ea, 
dacă cred de nevoe. Tratează acum aici chestiunea fi- 
nanciară; dacă nu se dau fonduri, nu primeşte «să ia 
imperiul». In casă erau 20.000 coroane, iar plăţile lu- 
nare se ridică la 10 milioane. 

— Se comentează mult faptul că Orlando, rema- 
niând guvernul, a luat în cabinet pe unul din șefii par- 
tidului Giolitti. 

— Au fost liberati trei din gazetarii deţinuţi de 
aproape două luni; caz de neurmărire pentru Johnson, 
Brănişteanu. Nu vor fi urmăriţi decât cei ce au scris 
în «Bukarester Tagblatt». 

— Explicaţia a două comunicate: — Pentru cel de 
Marti 8/21, e dovedit că Aliaţii ne-au impus sa rămâ- 
nem pe linia pe care armata noastră o atinsese în 1916. 
Mihaly ştie aceasta de la Prezan. Aceasta îmi pare în- 








serait déplorable comme Métropolite — Les soldats rou- 
mains se sont merveilleusement conduits, Les magnats hon- 
grois les recherchent et les couvrent d'attentions, 


10 23 janvier. — Th. Mihaly m'apporte copie de la lettre 
de Goldis, avec autorisation de m'en servir si je le juge né- 
cessaire, Il traite ici les questions financières; si on n’a- 
vance pas des fonds, il n'accepte pas «să ia imperiul». En 
caisse on avait 29.000 couronnes et les paiements mensuels 
“’élèvent à 10 millions, 

— On commente beaucoup le fait qu'Orlando ayant re- 
manié son gouvernement, a pris dans le cabinet un des chefs 
du parti Giolitti. 

— On a relâché trois des journalistes qui étaient détenus 
près de deux mois; il y a non-lieu contre Johnson, Branis- 
teanu. On ne poursuivra que ceux qui ont écrit dans le «Bu- 
karester Tagblatt». 

— Explication des deux eomuniqués: Pour celui du 
mardi 8 21, il est avéré que les Alliés nous ont imposé de 
rester sur la ligne que notre armée avait atteinte en 1916. 
Mihaly le tient de Prezan. Cela me paraît gros de menaces. 


NOTE POLITICE — 1919 219 


grijitor. Vorbindu-mi de tratatul de la 4 August 1916, 
Averescu îmi spusese la Iaşi că textul relativ la Ardeal 
era confuz; se vorbea de limite, dar se părea că sunt 
puse în legătură cu ocupaţia. 

Pentru un alt comunicat, care anunţă o incursiune 
de bolşevici în Basarabia de Nord, şi de o luptă cu 
armata, mi se afirmă că au fost mişcări ţărăneşti şi că 
sau măcelărit posturi. de jandarmi. Seceleanu adaogă că 
lipsa e mare şi că unele lucruri de prima necesitate ca 
petrolul, nu se găsesc de loc. 

12/24 Ianuarie, — Guvernul dă fonduri. Ardeleni- 
lor. Li s'a încredinţat cinei milioane şi 15 alte sunt fă- 
găduite. Lucru ciudat: 'Transilvănenii pretind să facă 
un împrumut al lor propriu. O accentuare de regiona- 
lism, 

— Brătianu n'a dat semn de viaţă; nu ge ştie nimic 
din cele ce se petred la conferinţă privitor la noi. 

— Starea comunicaţiilor e groaznică; administrato- 
rul meu Crampol a făcut drumul de la Buzäu-Bucu- 
reşti în picioare, îmbrâncit, în 14 ceasuri! Serisorile 
rămân din ordin neexpediate câte o săptămână, — spre 
En me parlant du traité du 4 août 1916, Averescu m'avait dit 
à Tassy que le texte relatif à PArdeal était confus; on y par- 
lait de limites, mais on semblait les mettre eu connexité avec 
l'occupation. Pour un autre communiqué, qui annonce une 
incursion de bolchévistes dans la Bessarabie du Nord et 
d'une lutte avec l’armée. on m'affirme qu'il y a eu des mou- 
vements de paysans et que des postes des gendarmes ont 
été massacrés. Seceleanu ajoute que la disette est grande et 
que certains articles de première nécessité, tel le pétrole, 
sont introuvables, 

11/24 janvier, — Le gouvernement avance de l'argent aux 
Transylvains; on leur a remis cinq millions et quinze autres 
leux sont promis. Chose bizarre, les Transylvains prétendent 
faire leur emprunt propre. Il y a une accentuation de parti- 
cularisme. 

— Bratianu n’a pas donné signe de vie, on ne sait rien 
de ce qui se passe à la conférence, en ce qui nous regarde. 

— L'état des communications est horrible; mon adminis- 
trateur Crampol a fait le trajet Buzeu-Bucarest debout, 
bousculé, em 14 heures. Les lettres restent par ordre non ex- 
pédiées une semaine, pour retarder toute nouvelle, et puis. 


220 NOTE POLITICE — 1919 


„a întârzia ori ce veste, — şi numai apoi le cercetează 
censura. Oameni! grăbiţi tocmesc, cu pret de aur, o tra- 
„sură, oarecare, mai bine decât să se urce în tren. 

— Mârzescu a trebuit să primească pe şefii socia- 
lişti. A fost numai miere cu ei. Se pare că se va impu- 
ne guvernului ridicarea stărei de asediu (Francezii), cel 
puţin în cele 15 zile dinaintea alegerilor. 

12/25 Ianuarie. — Bränisteanu, Johnson, Mestugeanu, 
„au fost liberati,—Bränisteanu după cererea lui Mille adre- 
sată lui A. Constantinescu : se ştie de mult legătura din- 
tre ei si Costinescu. Chestiune de afinitate ! Mestugeanu 
după cererea lui Stelian Popescu, care dă guvernului «U- 
æaiversul». In sfârşit Johnson e liberat cu condiţia să nu 
mai colaboreze la «Steagul» şi să revie la «Inde 
pendenta». 

— De altă parte, cu decretul autorizând lichidarea 
societăţilor ce avuseseră legătură cu Germanii, se stoar- 
ce asociaţiuni producătoare pentru Banca Românească. 
Mi se afirmă că astfel Banca Românească a devenit 
asociata lui Zweifel şi a lui Schenker, făcând să i se oe- 
deze acţiuni pe preţul de emisiune. 





près seulement la censure les examine. Les gens pressés 
frêtent, au prix de lor, une voiture quelconque, plutôt que 
d'essayer de monter dans un train. 

— Marzescu a dû recevoir les chefs socialistes. Il a été 
tout sucre avec eux! Il paraît qu'on imposera au gouver- 
nement la levée de l'Etat de siège (les Français), au moins 
pour les 25 jours précédant les élections. 

12/25 janvier. — Branisteanu, Johnson, Mestugeanu ont 

été libérés; Branisteanu sur la demande de Mille, adressée 

à Al. Constantinescu: on sait de vieille date la liaison Mille- 
“Constantinescu-Costiuescu. Question d'affinités. Mestugea- 
nu sur la demande de Stelian Popeseu, qui donne au gou- 
vernement son «Universul». Enfin Johnson a été libéré à 
condition de ne plus collaborer au «Steagul» et de rentrer 
à l’«Indépendance». 

— D'autre part, avec le décret autorisant la liquidation 
des societés ayant un contact avec les Allemands, on ex- 
torque des associations fructifères pour la Banca Romaneas- 
că. On m'affirme qu'elle est ainsi devenue l’associée de Zwei- 
feld et de Schenker, en se faisant céder des actions au prix 
d'émission. 


NOTE POLITICE — 1919 22E 


— Generalul Coandă aştepta, — îmi spune Său-- 
lescu, — o depeşă la 10 Ianuarie, spre a pleca la Paris 
împreună cu Elisa Brătianu. N'a venit telegrama, îrr 
schimb se vorbeşte lui Coandă de, guvern naţional sub- 
prezidentia lui! 

In aşteptare, conferinţa. dela Paris lucrează; or-- 
ganizarea muncei e înscrisă în primul rând la ordinea. 
zilei şi noi suntem încă în căutarea compunerei delega— 
tiunei noastre pentru pace ! 

— Arion a cerut de opt zile audienţă Regelui prin. 
Catargi. Nici-un răspuns; dar prin Aristita Dissescu i 
sa spus că ar face bine să amâne. Din cauza fratelui 
său Virgil ? — S'a spus Aristitei Disesscu că fără îndo-- 
ială oameni ca Marghiloman şi Arion nu pot să se 
dea de o parte şi că trebue organizare (?!). Cine minte?” 

13/26 Ianuarie. — Conferința pune să se publice o 
protestare contra celor cari, prin arme, vor să ocupe te-- 
ritoriile contestate. Pare că ne tinteste în mod special. 
Acum înţelegem de ce sau oprit în Transilvania. 

— Un comunicat de dimineaţă anunţă lupte vio- 
lente în nordul Basarabiei si că regiunea Hotinului nu 


— Le général Coanda attendit, me dit M. Seulescu, une- 
dépêche le 10 janvier pour partir avec Elise Bratianu pour- 
Paris. Pas de télégramme; par contre on reparle à Coanda 
de gouvernement national sous sa présidence. 

En attendant, la conférence de Paris travaille; l’organisa- 
tion du travail est inscrite en premier rang à ordre du jour 
et nous sommes encore à chercher la composition de notre- 
délégation pour la paix. 

— Arion a demandé depuis 8 jours audience par Catargi. 
Aucune réponse, mais par Aristitza Dissescu on lui a fait 
dire qu’il ferait bien de remettre, Est-ce à cause de Virgile?” 
Par Aristitza Dissescu on a dit qu'6videmment des hommes. 
comme Marghiloman et Arion ne pouvaient pas s’effacer et 
qu'il fallait de l’organisation (?!), Qui ment? 

13/26 janvier, — La conférence fait publier une protes— 
tation contre ceux qui, par les armes, veulent occuper les 
territoires contestés. Elle a bien lair de nous viser spécia-- 
lement. On comprend pourquoi on s’est arrêté en Tran- 
sylvanie. 

— Un communiqué du matin annonce des luttes violentes- 
dans le Nord de la Bessarabie et que la région de Hotin n'est. 


222 VOTE POLITICE — 1919 


e pacificatä ; generalul Poetaşu, un bun soldat, a fost 
omorât împreună cu alţi doi ofiţeri ; trupele noastre au 
Juat un tun (1?) şi mitraliere. Ce înseamnă acestea? Ne 
batem cu o armată care are tunuri? Sunt Ucraineni? De 
sigur situatiunea e foarte rea. 

14/27 lanuarie. — Generalul Poetaş a fost găsit într'un 
şanţ, spintecat si ciopârtit. cu doi ofiţeri ai săi. Căzut 
într’o ambuscada ? Sau a fost omorât chiar de soldaţi, 
cum zic unii ? 

—Generalul Mărgineanu a spus ca în Februa- 
rie va fi mobilizare generală pentru că: 1) In Transil- 
vania nu e chip să se constitue o armată cu oamenii 
„deacolo. 2) E nevoie de mulţi oameni în Basarabia. — 
Totul nu e aşa de trandafiriu în România-Mare cum 
ne-a făcut-o d. Bratianu. 

— Persecutiile: Gorski a fost trimis la Cetatea- 
Albă. Brigada dela Botoşani e liberă: el a cerut-o a- 
vând dreptul; Prezan nici n'a voit să-l primească si, 
prezintându-se Regelui, a fost amânat până după în- 
toarcerea sa ! — Mircescu a fost mutat din comanda 
jandarmeriei, post inamovibil. 


pas pacifice; le général Poetasu, un brave troupier, est tué 
ainsi que deux officiers; nos troupes ont pris un vanon (!) 
et des mitrailleuses. Qu'est-ce que cela signifie? Se bat-on 
avec une armée qui a des canons? Est-ce des Ukrainiens ? 
Pour sûr que la situation est trés mauvaise. 

1427 janvier. — Le général Poetasu a été trouvé dans 
un fossé, éventié et tailladé, ainsi que ses deux officiers. 
Est-il tombé dans une embuscade? A-t-il été tué par ses 
propres soldats, comme certains le disent ? 

Le général Margineanu a dit que pour février il y aurait 
mobilisation générale. parce que: 1) en Transylvanie il n'y 
a pas moyen de constituen une armée avec les gens du pays; 
2) on a besoin de beaucoup de monde en Bessarabie. Tous 
n'est pas rose dans la România Mare telle que nous l’a faite 
Monsieur Bratianu. 

— Les persécutions: Gorski a été envoyé à Ackermann; 
la brigade de Botoşani est libre; il l’a demandée comme 
c’est son droit: Prezan n’a même pas voulu le recevoir et 
s'étant présenté chez le Roi, il a été remis pour après son 
retour, — Mircescu a été déplacé de son commandement de 
la gendarmerie, — poste: inamovible! Derussi et Dia- 


NOTE POLITICE — 1919 223 


— Derussi şi Diamandy au fost rechemati în ser- 
viciu; în schimb Ion Carp e pus în disponibilitate. 

— Mişu e oficial desemnat ca al doilea plenipoten- 
tiar al nostru la conferinţa dela Paris. Deci eombinatiu- 
nea Take Ionescu e îngropată. 

— Francezii si Englezii sunt aici ca câinele cu pi- 
sica. S'a atras atenţia păr. Solier, care e un personagiu, 
că Englezii nu salută pe Francezi: «Dar noi nu salu- 
tăm pe p... aceia !» — Intre Germani şi Austriaci era 
mai puţin pe faţă. 

15/28 Ianuarie. — Din notele Poliţiei comunicate lui 
Vaitoianu reiese că informaţiunile mele erau exacte. In 
noaptea, de 8—9 Ianuarie toate satele rutene din nor- 
dul Basarabiei sau revoltat. Autorităţile româneşti. 
surprinse, au fost masacrate; generalul Poetaşu a fost 
ucis în aceste împrejurări. E mare desordine în toată 
provincia. Trupele franceze din Ucraina s'au infectat 
complect de bolşevism; ele trec şi vin la noi şi între- 
țin un spirit foarte periculos. 

De altă parte avem confirmarea răscoalei ţărăneşti. 
E banuit Ciugureanu, supraveghiat de guvern. 


mandy ont été rappelés au service, par contre Jean Carp est 
mis en disponibilité. 

— Misu est officiellement déclaré notre second plénipo- 
tentiaire à Paris. Donc la combinaison Take Ionescu est 
enterrée. 

— Les Français et Anglais sont, ici, comme chien et 
chat. On fait observer au Père Solier, qui est un person- 
nage, que les Anglais ne saluent pas les Français «Mais, 
c'est nous qui ne saluons pas ces cochons-là!» Entre Alle- 
mands et Autrichiens c'était moins apparent, 

15 28 janvier. — Des notes de police communiquées à Vai- 
toianu, il ressort que mes informations étaient exactes. 
Dans la nuit du 8 9 janvier tous les villages ruthènes du 
Nord de la Bessarabie se sont révoltés. Les autorités rou- 
maines, surprises, ont été massacrées. Le général Poetas a 
été tué dans ces conditions. 

Il y a grand désarroi dans toute la province. Les troupes 
françaises qui sont en Ukraine se sont complètement infec- 
tées de bolchévisme; elle passent et repassent chez nous et 
entretiennent un esprit très dangereux. On a eu la confir- 
mution du soulevement campagnard. On suspecte Ciugu- 
zeanu, que le gouvernement fait surveiller. 


224 NOTE POLITICE — 1919 


— Comunicatul secret anunţă o victorie a bolşevi- 
cilor asupra Americanilor şi Ruşilor la nord. Aceasta 
în momentul când Conferinţa vrea să stea de vorbă cu ei 
şi să-i invite la o convorbire în insula Prinkipo. Această. 
subconferintä, în insula unde Turcii exilau câinii râiosi. 
are haz. Lenin şi Trotzki nu prea sau grăbit să răs- 
pundă. 

— La şedinţa Comitetului eram peste 60 persoane- 
toţi foştii miniștri, chiar Mehedinţi, afară de Mitilineu, 
care nu-şi poate lăsa partida dela Automobil. Mehedinţi 
plouat; pentru el nu e nimic de făcut la alegeri: am 
plecat prea târziu dela putere. Aceste negocieri prelun- 
gite ne-au dat aparente de părtinire pentru Germani. 
La Putna nu vom avea zece voturi, — şi alte dovezi de 
curagiu politic. Totuşi. a fost atins de o replică a mea + 
să propoväduesti sufragiul universal şi să fugi de el la 
primul prilej; în adevăr pare că dăm dreptate acelor 
cari pretind că declaraţiile noastre nu sunt sincere. 

16/29 Ianuarie. — Viscolul. De eri seară vântul de 
N. E. bate cu furie. Comunicatiile, cari Vabia se făceau, 


— Le communiqué secret annonce une victoire des bol- 
chévistes sur les Américains et les Russes dans le Nord, ă 
Shencurzy! Ceci, au moment où la Conférence veut causer 
avec eux et les inviter à une conversation dans l’île de Prin- 
kipo. Cette sous-conférence dans l’île où les Tures exilaient 
les chiens galeux, est une trouvaille. Lenin et Trotzky n’ont 
pas marqué beaucoup d’empressement à répondre, 

— A la séance du Comité, on était plus de 60 personnes; 
tous les ministres, même Mehedintzi, sauf Mitilineu qui 
ne peut quitter la partie de l'Automobile. Mehedintzi est très. 
défrisé. Pour lui, il n’y a rien à faire dans les élections. Nous 
avons quitté le pouvoir trop tard. Ces négociations prolon-: 
gées nous ont donné les apparences de partialité pour les 
Allemands. A Putna on n'aurait pas dix voix, et autres 
marques de courage politique. Il a été néanmoins touché 
par ma réplique: avoir prôné le suffrage universel et le 
fuir dès la première occasion, c’est réellement donner rai- 
son à ceux qui prétendent que nos déclarations ne sont pas 
sincères, 

16/29 janvier. — Le «Viscol». Depuis hier soir le vent du 
Nord-Est fait rage, les communications, déjà si précaires, 


NOTE POLITICE — 1919 225 


au să fie întrerupte. Lipsa de combustibil a ajuns o ca- 
lamitate. Puținele lemne aduse de ţărani sunt luate la 
bariere ş. nimic nu mai ajunge. Stânjenul a fost plătit 
1200 lei. Şi Primăria anunţă că nu se va mai putea ím- 
părţi carne de mâine Joi până la noi ordine: această îm- 
pärtealä era o ficţiune: cei iniţiaţi singuri cäpätau în 
timpul nopţei. 

— «România», jurnalul lui Prezan, reapare. Ea cere 
un guvern naţional sub preşedinţia lui Maniu, bine în- 
teles cu excluderea partidului «omului sinistru». E vor- 
ba de mine.— Pe acelaş glas «Adevărul». Mille, care 
face parte din comitetul electoral al conservatorilor Can- 
tacuzino, reproduce anatemele pe cari hazliul Mişu le-ar 
fi pronunţat iar contra noastră. — O răscoală care, lucru 
ciudat coincide cu o oarecare slăbire din partea liberalilor. 

— Ceeace se petrece în armată. e prost: Divizia 
IV-a a fost mobilizată. aşa zicând ca să aibă pe Bucu- 
resteni în mână, dar nimeni nu răspunde la chemare. 
Colone'ul Sideri îmi povesteşte cu sub-locot. Deslin. fiul 
generalului, a fost trimis cu 25 oameni dela Galaţi la 


vont certainement être interrompues. L'absence de com- 
bustible devient une calamité. Le peu de bois que les pay- 
sans apportent est saisi aux barrières et rien n'arrive plus. 
Une toise a été payée 1900 lei. Et la Mairie annonce que l’on 
ne pourra plus distribuer de la viande demain jeudi, jus- 
qu’à nouvel ordre: cette distribution était une fiction; les 
initiés seuls en obtenaient de nuit. 

— La «România», l’ancien journal de Prezan, fait son 
apparition. Elle demande un gouvernement national, sous 
la présidence de Maniu, bien entendu avec l’exclusion du 
parti «de l’homme sinistre»: c’est de moi qu'il s’agit! Du 
même tonneau, P«Adevarul . Mille, qui est du comité élec- 
toral des conservateurs Cantacuzène, reproduit des ana- 
thèmes que l’inéffable Michel aurait de nouveau prononcé 
contre nous. — Levée de boucliers qui, chose bizarre, coïn- 
cide avec une certaine détente du côté libéral... 

— Ce qui se passe dans l’armée est mauvais. La 4-me 
division a été mobilisée, soit-disant pour avoir les Bucares- 
tois en main, mais presque personne ne répond à l’appel. Le 
colonel Sideri me raconte que le sous-lieutenant Desliu, fils 
du général, a été expédié avec 23 hommes de Galatzi pour 


15% 


226 NOTE POLITICE — 1919 


o tabără de instrucţie la Roman; pe la jumătatea 
drumului îi rămăsese un soldat, care a dispărut şi el. 
Ofițerul a căpătat zece zile arest, dar e ordin să nu fie 
urmăriţi dezertorii! Ace.aş lucru în toate regimentele. 
in trenuri soldaţii năvălesc pe locuri şi adesea ofiţerii 
stau în picioare în timp ce inferiorii lor sed jos. 

Revoltatii au fost un moment dat stăpâni pe nordul 
Basarabiei. Autorităţile se refugiaseră la Mamaliga. 
Un regiment de cavalerie. adus repede dela Rădăuţi, a 
putut stăpâni bandele. 

Marele Cartier dă seama de operaţiile în potriva 
lor, ca şi când ar fi vorba de o acţiune militară în toată 
regula. Comunicatul lui Ciugureanu vorbeşte de repre- 
siune sub forma de distrugeri de sate ! Iar cel al M. C. 
zice că trupele noastre continuă opera. Opera de răs- 
bunare | 


17/30 Ianuarie. — Colonelul von Kontz vine să mă 
vadă. Slab, neîngrijit, cu înfăţişare de mizerie, mă roagă 
să intervin pe lângă Pherekyde. A fost acreditat ca 
reprezentant oficial al comitetului naţional din Buda- 


le camp d'instruction de Roman; à mi-chemin il lui restait 
un soldat qui, lui aussi, a coulé en route. L’'officier a eu 10 
Jours de prison, mais on a ordre de ne pas poursuivre les 
déserteurs! Dans tous les régiments c'est la même envolée. 
Dans les trains les soldats envahissent toutes les places, et 
souvent les officiers sont debout alors que leurs inférieurs 
sont assis. 

— Les révoltés ont été à un moment maîtres du Nord 
de la Bessarabie; les autorités s'étaient réfugiées à Mama- 
liga (Bessarabie). Un régiment de cavalerie, amené rapide- 
ment de Radautzi, a pu heureusement contenir les bandes. 
Le Grand-Quartier rend compte des opérations contre eux, 
comme sil s'agissait d'une action militaire en toutes rè- 
gles. Le communiqué de Ciugureanu parle de répression sous 
forme de destruction des villages Et le communiqué du 
Grand-Quartier dit que nos troupes continuent l'oeuvre. 
L'oeuvre de vengeance! 

17/30 janvier. — Le colonel de Kontz vient me voir, Mai- 
gre, pas soigné, suant la misère, il me prie d'intervenir au- 
pres de Michel Pherekyde. Il a été accrédité comme repré- 
sentant officiel du Comité National de Budapest, Il a fait 


NOTE POLITICE -- 1919 227 


pesta. Şi-a făcut cunoscută calitatea guvernelor ce sau 
urmat. I s'a făgăduit, în Noembre lui şi misiunei sale, 
un tren pentru întors în ţară. Asteaptä acum, — 170 per- 
soane—grămădiţi în murdăria fostu.ui hotel de France, 
lipsiţi de toate, expuşi la toate umilirile poliţiei. Zilele 
trecute Dembln a fost ridicat de pe stradă; Stojano- 
vies a fost internat patru zile la Saint-Freres. Cere să 
poată să sre întoarcă: «Ce sunt? Supus român sau ma- 
ghiar ? Colonel în armata D-v. sau nimic ?» 

— Ruptura dintre Take Ionescu şi Brătianu este o- 
ficial mărturisită de «Viitorul», care întrun comunicat 
spune că e din cauza chestiunei Banatului şi a Cadri'ate- 
rului. Neînţelegerea care ştiam că exista pe cele două 
frontiere e acum pe faţă. 

— Vorbesc seara la Club cu Fasciotti (care nu boi- 
coteazä Jockey-Clubul, cum ar voi Francezii) de demer- 
sul lui Kontz. Mă sfătueşte să nu interviu la Phere- 
kyde: «de ce să vă compromiteti ?», dar că va lua afa- 
cerea pe seama sa. In cursul convorbirei mi-a spus că 
e foarte regretabil că Austria e într'atât de căzută în- 
cât nu ştii unde să o găseşti; «am dori-o mai rezistentă». 


connaître sa qualité aux gouvernements succesifs. On lui a 
promis en novembre; ă lui et ă sa mission, un train pour le 
rapatriement. Ils attendent — 170 personnes — parqués dans 
la saleté de l’ancien Hôtel de France, manquant de tout. ex- 
posé à toutes les avanies de la police. L'autre jour Demblin 
a été cueilli dans la rue; le baron Stojanovics a été 4 jours 
interné à Saint-Frères. Il demande de pouvoir rentrer. «Que 
su's-je? Sujet roumain ou hongrois? Colonel dans votre ar- 
mée ou rien du tout?» 

— La rupture eutre Take Jonescu et Bratianu est offi- 
ciellement avouée par un communiqué du «Viitorul». C’est 
sur la question du Banat et du Quadrilatère, dit le communi- 
qué. Le tirage qu'on savait exister, sur les deux frontières, 
est maintenant avoué. 

— Je cause le soir au Cercle avec Pasciotti (qui ne snobe 
pas le Jockey comme le voudraient les Français) de la dé- 
marche de Kontz. Il me conseille de ne pas faire la démar- 
che auprès de Phérékyde—«pourquoi vous compromettre?»— 
mais qu’il la preudra à son compte. Au cours d’une conver- 
sation, il ma dit qu’il était très regrettable que l'Autriche 
fut à ce point aplatie, qu’on ne sait où latrouver; enous la 


228 NOTE POLITICE — 1919 


(Imi închipui că e nelinistit de pretentiunile Slovenilor) - 
Dar: «Czernin e o brută». 


18/31 Ianuarie—«Viitorul» publică un al doilea co- 
municat, probabil dictat din Paris, acuzând pe Take Io- 
nescu de a fi compromis Torontalul şi Cadrilaterul, tot 
aşa cum opoziţia — e vorba de Take-F'ilipeseu, — a îm- 
pedicat în 1916 negocierile guvernului. Atacul e direct. 
Comunicatul acesta mai anunţă publicarea faimosului 
tratat secret din 1916. Pentru unii, aceasta e din partea 
lui Brătianu pregătirea unui atac. 


Dictez ziarelor noastre două articole spre a ne de- 
gaja: nu am luat parte la manoperile din 1916, după 
cum azi nu ne găsim prinşi de nici-o declaraţie. 

19 Ian, (1 Feh) — Un maior, adus de I. Chintescu, 
îmi dă o copie a unui ordin dela M. C. către şefii de 
corp spre a se aproviziona plătind proprietarilor pre- 
tul max'mal iar ţăranilor orice pret f'xat prin întele- 
gere ! Răsboiul de clase învăţat armatei ! 

— Gazetele liberale de seară publică textul conven- 


voudrions plus résistante», (Je suppose que les prétentions- 
des Slovènes l’inquiètent), Mais «Czernin est une brute». 

18/31 janvier. — Le «Viitorul» publie un second commu- 
niqué, vraisemblament dicté de Paris. qui accuse Take Iones- 
cu d’avoir compromis le Torontal et le Quadrilatère, de 
même que l'opposition (il s’agit de Take Ionescu, Filipescu) 
a gêné en 1916 les négociations du gouvernemeut L'attaque 
est directe. Le communiqué annonce aussi la publication du 
fameux traité secret de 1916 Pour certains c’est, de la part 
de Bratianu, la préparation d’une sortie. 

Je dicte à nos journaux deux articles pour nous dégager: 
nous n'avons pas trempé dans les manoeuvres de 1916, de 


même qu'aujourd'hui nous ne nous trouvons engagés par 
aucune déclaration, 


19 janvier (l-er février), — Un commandant, amené par 
Jean Chintescu, me remet copie d'un ordre du Quartier-Gé- 
néral, enjoignant au chef de corps de s'approvisionner en 
payant aux propriétaires les prix maxima, mais aux pay- 
sans n'importe quel prix, fixé de commun accord. C'est la 
guerre de classes euseignée à l’armée! 

+ — Les journaux libéraux du soir publient le texte de læ 


NOTE POLITICE — 1919 229 


iei din 1916, faimoasa convenţie al cărei text mi-a fost 
totdeauna ascuns de Rege. 

— Se anunţă că nu mai e pâine şi că se împarte 
«mălai». Nu mai e nici carne. De altfel trenuri.e nu mai 
circulă, din cauza zăpezei. Lipsa de combustibil e gro- 
zavä. 

20 Ianuarie (2 Februarie). — Comentariu al art. 6 din 
Tratatul divulgat eri şi care spune că «România se va 
bucura de aceleaşi drepturi ca a.iaţii săi în tot ce priveşte 
preliminările, negocierile de pace precum şi discuţia 
chestiunilor cari vor fi supuse deciziunei conferinţei». 
— O depeşă din Paris anunţă că Consiliul celor cinci 
mari puteri a ascultat pe Sârbi, apoi pe cei doi Români 
Brătianu şi Mişu, spre a cunoaşte punctele lor de vedere 
privitor la Banat; vor decide în urmă. — Şi Brătianu, 
care spunea în 1916 că reuşise să facă să i se recunoască 
drepturi de mare putere ! Frumoasă egalitate de trata-, 
ment ! 

— Fasciotti îmi spune că a vorbit cu Barclay şi că: 
va atinge chestiunea Kontz cu guvernul. 

— Coandă îmi spune că bolsevismul din Ungaria 





Conventiou de 1916, la fameuse convention dont le Roi ma 
toujours caché le texte, 

— On annonce qu’il n'y a plus de pain et on distribue du 
<malai ; pas de viande non plus. Les trains d’ailleurs ne cir- 
culent plus à cause de la neige; le manque de combustible 
est affreux, 

20 janvier (2 février), — Commentaire de l'art, 6 du 
“Traité divulgué hier et qui porte que «la Roumanie jouira 
des mêmes droits que ses alliés en tout ce qui concerne les 
préliminaires, les négociations de paix ainsi que la discus- 
sion des questions qui seront soumises à la décision de la 
Conference». — Une dépêche de Paris annonce que le Con- 
seil des c'nq grandes puissances a fait comparaître les 
Serbes ensuite les deux Roumains Bratiano et Mişu. pour 
entendre leurs points de vue au sujet du Banat; elles déci- 
deront ensuite, Et Bratiano, qui divulguait en 1916 qu’il a 
réussi à se faire reconnaître des droits de grande puissance! 
Jolie l'égalité de traitement! 

Fasciotti me dit qu'ayant conféré avec Barclay, il allait 
entamer la question Kontz avec le gouvernement. 

Coandă rapporte que le bolchevisme qui sévit en Hongrie 


230 NOTE POLITICE — 1919 


împiedică comunicațiile între Viena şi Pesta şi că Bru- 
silov e în serviciul bolșevicilor; a intrat în fruntea lor 
în Kiev şi a răsturnat guvernul lui Petliura. 

— Foarte interesantă o comunicare ce-mi face Nicu 
Stoianovici printr'o scrisoare dela 9 Ianuarie: Į. Ma- 
vrocordato, cumnatul lui Flondor, a copiat pentru mine 
povestirea întrevederei lui Flondor cu Brătianu. De aci 
eşise decretul atât de semnificativ al unirei cu Buco- 
vina, al cărui caracter de independenţă Pam notat. (V. 
29 Decembrie). 


21 Ianuarie (3 Februarie). — Caracterul Ligei Natiu- 
nilor se desenează din ce în ce ca un areopag al celor 
cinci mari puteri, care îşi rezervă dreptul să tranşeze 
toate chestiunile privitoare la aliaţi, învinşi sau aso- 
ciafi. El decide de soarta coloniilor de regimul țărilor 
asiatice, de conflictele noastre cu vecinii: pacea cu Ger- 
manii nu mai pare a fi decât un apendice. E poate cheia. 
liniştei în viitor, afară dacă cele cinci puteri nu vor a- 
junge să se certe între ele... 





empêche le rétablissement des communications entre Pesti 
et Vienne et que Brussilow est du service des bolchevistes: 
à leur tête ıl est entré à Kiew et a renversé le gouvernement 
de Petliura. 

Très interessante une communication que me fait Nicu 
Stoeanovici par une lettre du 9 janvier (11 jours de re- 
tard): Jean Mavrocordato, beau-frère de Flondor, a cop'é 
pour moi le récit de l’entrevue de Flondor avec Bratiano II 
en est sorti le décret si significatiff de l’Union avec la Bu- 
covine dont j'ai noté le caractère d'indépendance (v. 29 
décembre). 


21 janvier (3 février). — Le caractère de la Ligue des 
Nations se dessine de mieux en mienx comme un artopaze 
des cinq grandes puissances: Etats-Unis, Japon, Angleterre. 
France et Italie, qui se réserve le droit de trancher tcutes 
les questions concernant all'6s, vaincus ou assoc'63, C’est lui 
qui décide du sort des colonies, du régime des pays d'Asie, 
de nos conflits avec nos voisins: la paix avec les Allemands 
ne semble plus être qu’un appendice. C’est peut être la clef 
de la tranquillité dans l’avenir, à moins que les 5 puissances 
v’arrivent à se disputer entre elles... 


NOTE POLITICE — 1919 231 


23 Ianuarie (5 Februarie). — La secţia de notariat, 
un procuror, Racoviceanu, asupra cererilor de natura- 
lizare ale evreilor, a cerut ca petitionarii să facă dovada 
că nu sunt dezertori, nici condamnaţi pentru spionaj, 
etc. Dovadă în ce spirit e concepută legea liberală şi cum 
se îndeplineşte angajamentul internaţional luat de toate 
guvernele. Am dictat un articol pentru «Steagul», care 
a fost şters de censură. 

Cu privire la acelaş procuror, Rădulescu-Joldea 
îmi spune din izvor sigur că d-rul Gomoiu, însărcinat 
cu constatările legale, a stabilit că toţi lucrătorii îm- 
puşcaţi pe piaţa Teatrului erau loviți în spate, — deci 
când se retrăgeau. Că singurul soldat căzut e deaseme- 
nea împuşcat în spate şi ucis de un glonţ asemenea celor 
găsite în corpul manifestanţilor, omorât dm greşeală, de 
sigur, de camarazii lui. Procurorul a făcut două încer- 
cări spre a convinge pe (Gomoiu să-și schimbe consta- 
tările. 

Jandarmii dati judecății pentru schingiuirea lucră- 
torilor la poliţie sau apărat pretextând că prizonierii 
pu voiau să facă corvezile. Au fost achitati. — Din po- 


23 janvier (5 février). — Un procureur Racoviceanu, à 
la chambre de notariat, sur des demandes en naturalisation 
de Juifs, a demandé que les pétitionnaires fissent la preuve 
qu'ils ne sont pas deserteurs, ni condamnés pour espionnage, 
etc. C’est dire dans quel esprit est conçue la loi libérale et 
comment on entend remplir l'engagement international pris 
par tous les gouvernemeuts. J'ai dicte un article au «Stea- 
gul», qui a été biffé par la censure, 

Au suiet du même procureur, Rădulescu-Joldea me dit 
de source certaine que le dr. Gomoiu, chargé des consta- 
tations légales, a établi que tous les ouvriers canardés place 
du Théâtre sont tirés dans le dos — donc quand ils se reti- 
raient; — que le soldat tombé est aussi tiré dans le dos et 
t & par une balle semblable à celles trouvées dans les corps 
des manifestants: donc, tue—par mégarde 6videmment—par 
ses camarades. Le procureur a fait deux tentatives pour a- 
mener Gomoiu à changer ses constatations. Les gendarmes 
mis sous jugement pour avoir maltraité les ouvriers à la 
police se sont défendus en prétendant que les prisonniers 
ne vaulaient pas exécuter les corvées, Ils ont été acquittés.-— 


232 NOTE POLITICE — 1919 


trivä se trimit în faţa Curfei Marţiale câteva duzini de 
manifestanți pentru rebeliune şi insulte aduse Regelui! 
Iată o gresalä pe care Regele Carol mar fi lăsat să se 
comită. 

25 Ian. (7 Febr)—Comitet consultativ la mine. Se vor- 
beşte de întoarcerea lui Take Ionescu: care va fi atitu- 
dinea lui în vecinica chestiune a guvernului de coaliţie? 
(Gheorghiu, ginerele lui Văitoianu, a vorbit de un guvern 
sub preșidenţia generalului si asupra căruia sar adresa 
şi mie; adevărate sau neadevărate aceste fapte cereau o 
consultatie. Toţi fiind de faţă —pun chestiunea: în cazul 
unei propuneri. trebue să subordonăm orice acceptare 
reparafiunei morale, pe care o consider mai ales intere- 
sând ordinea de Stat serioasă. a anulărei decretului care 
anulase legislatura noastră ?—Garoflid zice: Colaborarea 
e mai importantă decât tot. — Gr. Cantacuzino: Colabo- 
räm, dar pe picior de egalitate; nu vede cum sar des- 
fiinţa un decret de anulare —Corteanu: Inainte de toate 
restabilirea situaţiunei noastre morale—Catargi: Coroa- 
na era la o răspântie; ea nu se putea sustrage presiunei 





Par contre on renvoie devant la cour martiale quelques 
deuzaines de manifastans pour rébellion et insultes au Roi, 
Voilà une maladresse que le Roi Carol n'aurait pas laissé 
<ommettre. 

25 janvier (7 février). — Comité consultatif chez moi. Ou 
parle du retour de Take Ionescu: quelle sera son attitude 
dans la sempiternelle question du gouvernement de coal:- 
tion? Gheorghiu, le gendre de Văitoianu, a parlé d’un gou- 
vernement de concentration sous la présidence du général 
et au sujet duquel il s'adresserait aussi à moi; vrais ou pas 
vrais, ces faits demandaient une consultation. Tous présents — 
Je pose la question: En cas d'm e proposition, subordonnoi s- 
nous toute acceptation à la réparation morale, que je consi- 
dère surtout intéressant l’ordre d'Etat sérieux, de l'annulation 
du décret ayant annulé notre législature? — Garoflid dit: 

Colaborarea este mai importantă de cât tot . Gr. Cant. 
cuzene: Collaboration, mais sur pied d'égalité; il ne voit pas 
comment pourrait se rapporter le décret d'annulation. 
Corteanu: Avant tout, le rétablissement de notre s’tuation 
morale, — Catargi: La Couronne était dans une impasse ; 
elle ne pouvait se soustraire à l’imposition d s alliés. De- 


NOTE POLITICE — 1919 233 


aliaţilor. A ni se cere concursul nostru e o satisfacţie mo- 
rală suficientă. — ©. Arion: E imposibil să se obtie un 
decret de anulare. — Mehedinţi: Ori-ce formă de colabo- 
rare e bine venită: «ne scapă de o osândä»(?!). Dar nu 
trebue părăsită darea în judecată. 

26 Ian. (8 Febr). —« Monitorul» publică destituirea lui 
Dobrovici din'locul său inamovibil în Consiliul agricol 
superior. Raportul spune că fiind numit primar, tre- 
buia prin aceasta să fie omul de încredere al inamicu- 
lui; aceasta îl face impropriu să ocupe o funcţiune în 
Stat. Tot pentru uniunea sacră lucrează domnii aceștia! 

— Hinna a făcut un memoriu spre a-şi apăra ad- 
ministratia. De opt zile censura refuză să fie publicat. 
Mârzescu, sezisat de această chestiune, i-a dat sfatul să 
scrie câteva exemplare la maşină, pentru miniştrii. Drep- 
tul de apărare e de fapt suprimat. 


27 lan. (9 Febr). — Generalul Berthelot a plecat la 
Odessa. Merge rău în Ucraina. Bolșevicii au distrus a- 
proape un batalion francez la Tiraspol. A trebuit să tri- 
mitem două batalioane ca să restabilim situaţia. De alt- 


mander notre concours, est déjà une satisfaction morale suf- 
fisante, — C. Aron: Il est impossible d'obtenir un décret 
«annulation. — Mehedinţi: Toute forme de collaboration est 
bien venue: «ne scapă de o osândă; (!?). Mais il ne faut pas 
abandonner la mise sous jugement. 

26 janvier (8 février). — Le «Moniteur» contient la des- 
titution de I. Dobrovici de sa place inamovible du Conseil 
Agricole supérieur. Le rapport dit qu'ayant été nommé 
maiie il devait forcément être personne de confiance da l’oc- 
cupant; ceci le rend impropre à occuper une fonction dans 
l'Etat.—C’est toujours pour l'union sacrée que ces Messieurs 
travaillent! 

Hinna a fait un memoiie pour défendre son administra- 
tion. Depuis huit jours la censure en refuse la publication, 
Marzescu, saisi de la question, lui a donné le conseil d’en 
tirer des exemplaires à la machine pour les donner aux mi- 
aistres. Le droit de défense est de fait supprimé. 

27 janvier (9 février). — Le général Berthelot est parti 
pour Odessa. Ca va mal en Ukraine. Les boichévistes ont 
presque anéanti un bataillon français à Tiraspol. Nous avons 
dû envoyer deux bataillons pour rétablir la situation. — 


234 NOTE POLITICE — 1919 


fel angajärile de voluntari pentru Orient nu merg deloe 
în Franţa; lumea sa săturat de aventuri răsboinice. A- 
ceasta informaţie mi-a dat-o Poklevski lə vânătoare. 

— Mare sosire de parfumuri ! Pe unde şi cum? Co- 
mert şi diplomatie! De altfel productiv: un săpun 
50—60 lei, pudra 100 lei, parfum Houb'gant până la 
1200 lei sticla —şi se vinde ca pâinea ca dă.—Se spunca 
că arestarea lui Neniţescu se făcea printr'un ordin di- 
rect al generalului Popovici, comandantul corpului de 
armată. Mi se raportează că generalul a refuzat să exe- 
cute ordinul guvernului, pe care singur şeful său, Regele, 
putea să-l dea şi că acest ordin a venit. 

— La întrunirea Jockey-Clubului, lucrurile au mers 
mai bine decât speram. 93 membri prezenţi şi vre-o 30 
procuri. Conjuratii au prezintat o moţiune de abţinere 
şi lista mea a avut 82 voturi, contra 41 abţineri. H. Ca- 
targi primise vice-prezidenţia Vineri; Sâmbătă sa re- 
tras şi Duminecă sa abținut! — De altfel, generalul 
Râmniceanu a semnat protestarea ai cărei termeni erau 





D'ailleurs, les engagements de volontaires pour l'Orient ne 
marchent pas en France. On est las d'aventures guerritres; 
c'est un renseignement que Poklevski ma confirmé à la 
chasse. 

Grand arrivage de parfums! Par où et comment? Com- 
merce et diplomatie! C'est rémunératoire: un savon 50—60 
lei; la poudre de riz 100 lei; parfum Houbigant jusqu’à 1200 
lei le flacon, — et ça se vend comme pain chaud. 

On disait que l'arrestation de Nenitz°seu se faisait sur 
un ordre direct du général Popovici, commandant du corps 
d'armée On me rapport: que le général a refusé d’exécuter 
un ordre du gouvernement que son chef seul, le Roi, pouvat 
lui donner, et cet ordre est venu. 

A la réunion du Jockey, les choses se sont passées mieux 
que je ne l’espérais. Il y a eu environ 93 membres présents 
et une trentaine de procurations. Les conjurés ont présenté 
une motion d'abstention, et ma liste a eu 81 voix contre 42 
abstentions. — Henry Catargy avait accepté vendredi la 
vice-présidence; samedi il s’est retiré et dimanche il s’est 
abstenu! — D'ailleurs, le général Râmniceanu a signé la pro- 
testation dont les termes sont injurieux et comme Drossu 


NOTE POLITICE — 919 235 


injurioşi şi cum Drossu s'a abținut dela vot, am avut 
deplină dovadă de părtinirea Curţei. 

30 Ian, (12 Febr.) — Corteanu a pus mâna pe un 
număr din «Excelsior» dela 11 Decembre 1918, prin care 
Victor Antonescu povesteşte călătoria Tui la Iaşi şi des- 
veleste cu naivitate complotul ţesut pe sub ascuns de 
Rege, Saint-Aulaire şi el contra guvernului meu. Şi cu 
toate acestea d. de Flers spusese că Saint-Aulaire îmi 
întinsese mâna şi că refuzasem să merg cu ei! 

31 Ianuarie (13 Februarie). — Darvari vine să mă 
vadă. In întreb imediat dacă e adevărat că nevasta sa a 
scris o scrisoare de scuze Reginei. Atunci, el îmi poves- 
teşte că prin Minculescu, un obligat al lui, care e la 
Curtea Martialä, a aflat că colonelul Stârcea venise să 
întrebe din partea Regelui: «Şi cu D-na Marie Nicole 
Darvari când credeţi să începeţi urmărirea ł» Darvari 
revendicând toată răspunderea pentru tot ce se întâm- 
plase în casa sa, el a forţat pe nevasta sa să scrie. 

In substanţă : «Am greşit de a crede în victoria fi- 
nală; sunteţi o Regină Mare, vă cer iertare». După in- 


s’est absteuu du vote, uous avons eu la preuve en plein de la 
partialité de la Cour. 

39 janvier (12 février). — Corteauu a mis la main sur un 
numéro de l'«Excelsior» de Paris du 11 décembre 1918, dans 
lequel Victor Autouescu raconte sou voyage à Iassy et uaï- 
vemeut étale le complot tramé en secret par le Roi, Saiut- 
Aulaire et lui coutre mon gouveruemeut. Et dire que 
Mr. de Flers avait dit que St.-Aulaire m'avait teudu la per- 
che et que j'avais refusé de marcher avec eux! 

31 janvier (13 février). — Darvari vient me voir. Je lui 
demaude de suite s’il est vrai que sa femme a écrit à la 
Reiue uue lettre d'excuses. Alors il me raconte que par Miu- 
culescu, uu obligé à lui, qui est à la Cour Martiale, il a ap- 
pris que le colouel Stârcea était venu demander de la part 
du Roi: «Et avec M-me Marie-Nicole Darvari quaud comptez- 
vous commeucer les poursuites?, — Ayant revendiqué la 
respousabilité de tout ce qui s’est passé dans sa ma’son, il 
a obligé sa femme à écrire. Eu substauce: «J'ai eu le tort de 
crore à la victoire finale; vous êtes une grande Reine et je 
vous demande pardou». Selon ses reuseiguemeuts, toutes les 


236 NOTE POLITICE — 1919 


formațiunile lui Darvari, toate măsurile de rigoare sunt 
cerute de Curte. — Insă Curtea vrea să scape pe Stere. 

1/14 Febr. — Vizita neasteptatä a lui Stirbey. Ne- 
voind să intre în salonul de aşteptare, aştepta în cabine- 
tul meu de toaletă. Nimic precis. Vizită cam simpto- 
matică. Eu îi spun cât rău se face Regelui, punându-i-se 
în sarcină toate măsurile exagerate ca asprime: Neni- 
tescu, darea în judecată a lucrătorilor pentru les-ma- 
jestate, etc. El protestează: Regele luptă contra acestor 
lucruri. Francezii sunt cei cari «cer cu ferocitate ares- 
tări şi câteva executiuni». — El mai spune: «Nu se în- 
telege de. ce... Dealtfel aceleaşi diviziuni sunt şi la ei». di 
spun în treacăt că d. Antonescu descoperă prea mult pe 
Rege. Se pare că cunoaşte interviewul, căci răspunde râ- 
zând: «El spune aceasta, dar ma vazut pe Rege decât 
la plecarea sub guvernul Coandă ; nu-l văzuse înainte». 
(La 5 Noembre Regele îmi spusese că l-a văzut. Oare 
după plecarea mea? Nu cred, căci, Regele n'avea nici: 
un motiv să mi-o comunice!) — Tema lui Stirbey: e 
o gresalä de-a ne înstrăina întratâta Germania ; ştim 


mesures de rigueur sont exigées parla Cour. Mais la Cour 
veut sauver Stere. 

114 février. — Visite inopinée de Stirbey. Il n'avait pas 
voulu entrer dans le salon d’attente et attendait dans mon 
cabinet de toilette. Rien de précis. Visite plutôt symptomati- 
que. C’est moi qui lui dis le tort qu’on fait au Roien lui met- 
tant à charge toutes les mesures exagerées de sévérité: Ne- 
nitescu, la mise sous jugement pour lèse-majesté des ou- 
vriers, ete. Il proteste. Le Roi lutte contre. Ce sont les Fran- 
çais <qui exigent avec férocité des arrestations et quelques 
exécutions!» — Il dit: «On ne comprend pas pourquoi... D’ail. 
leurs, les mêmes divisions existent chez eux aussi . Je lui 
dis en passant que Mr. V. Antonescu découvre un peu trop 
le Roi. Il semble connaître l’interview, ear il me dit en riant: 

C’est lui qui le dit, car il n'a vu le Roi qu’à son départ, 
sous le gouvernement Coandă; il ne l’a pas vu auparavant . 
(Le 5 nov. le Roi m'a dit qu’il lavait vu. Est-ce après mon 
départ? Je ne le pense pas, car le Roi n’avait aucune raison 
de me le communiquer!) Le thème de Stirbey: on a tort de 
tellement s’aliéner l'Allemagne; sait on ce qu'on aura dans 
deux : ns? Même jeu done qu'avant ln guer:e! 


NOTE POLITICE — 1919 237 


noi ce va fi peste doi ani (acelaş joc la el ca şi înain- 
te de război) ? — Mişu Săulescu ar dori să plece în 
Elveţia ca să vadă pe fratele său. Sa adresat lui Stir- 
bey spre a putea să capete o autorizare dela Francezi. 
Va face posibilul, dar Francezii au poliţia lor — i-a 
spus Stirbey, — cari pentru informaţiuni nu se inspiră 
decât dela Nicu Lahovary şi dela Radu Văcărescu. Fru 
mos ! 


— Intre aliaţi pare că se cam strică lucrurile. Astfel 
plecarea lui Wilson şi a lui Lloyd George pentru 15 zile 
e interpretată în sensul că sar voi să se mute conferin- 
ta într'o ţară mai liniştită ca Franţa. Stirbey îmi spune 
că a citit un articol de d'Annuzio, furios contra Franţei 
şi chiar contra Engliterei, cari uşurează opera «de la ver- 
mine» sârbească. Asupra acestui punct am înregistrat 
vorbe de felul acesta, spuse de Fasciotti. «Austria a că- 
zut prea mult; am dori-o mai rezistentă». De altfel Fas- 
ciotti a sărit foarte binevoitor în ajutorul lui Demblin 
şi al colegilor sai austro-ungari, cărora guvernul le-a fă- 
cut tot felul de greutăţi înainte de a-i lăsa să plece. Se 
spune pretutindeni că Eng'itera si America nu vor să 


Miche] Seulescu voudrait aller en Suisse voir son frère. 
Il s'est adressé à Stirbey pour tâcher d’avoir uue autorisa- 
tion des Français. Il fera le possible, mais les Français ont 
Jeur police — lui a dit Stirbey — qui, pour les informations, 
ne s’inspire que de Nicu Lahovary et de Radu Văcărescu: 
Joli! 

Entre alliés ça a lair de se troubler. Ainsi le départ pour 
1% jours de Wilson et de Lloyd George est interprété dans le 
sens qu'on veut transférer la conférence dans un pays plus 
calme que la France. Stirbey me dit qu'il a lu un article 
d'Annunzio furibond contre la France et même contre l’An- 
gleterre, qui facilitent l'oeuvre de la «vermine» serbe, Ici, 
j'ai enrégistré des propos de Fascictti: «L’Autriche s'aban- 
donne trop; nous la voudrions plus résistante», D’ailleurs 
Fasciotti s’est très gracieusement porté au secours de Dem- 
blin et de ses collègues d'Autriche Hongrie auxquels le gou- 
vernement a fait toutes sortes de difficultés avant de les 
-laisser partir. — On dit couramment que l'Angleterre et l'A- 


238 NOTE POLITICE — 1919 


lase ca Germania să fie zdrobită, cum ar dori Franţa 
Lloyd George, d'abia întors, a spus în Camera Comunelor 
că pacea de făcut nu trebue să mai coprindă o Alsacie- 
Lorena ca cea dela 1871. 

— Regina vrea să călătorească. S'a cerut agremen- 
tul guvernelor interesate, care nu se prea grăbrşie să vie. 

— Ebert a fost ales preşedinte provizoriu al repu- 
blicei germane. 

2/15 Februarie. — Se află că Ungurii au îngrămădit 
o puternică armată contra noastră în Transilvania, iar 
ziarele Liberale previn publicul contra vestilor optimiste 
privitoare la Torontal. Greutățile sunt mai mari decât 
se credea... 

5,18 Februarie. — Vizita avocatului Ion V. Rädu- 
lescu, care-şi zice membru activ al partidului, şi a 
lucrătorului Gr. Dorobanţu de a C. F. R.. dându-se ca tri- 
misi de atelierele C. F. R. Ei propun acţiune comună 
pentru răsturnarea lui Brătianu şi organizarea unei 
greve care să nu înceteze decât la demisia guvernului. 
Ei cer : 1) liberarea lucrătorilor închiși; 2) protecţia lor 


mérique ne veulent pas laisser écraser l'Allemagne. comme 
le désire la France. Lloyd George, à peine rentré, a dit aux 
Communes que la paix à faire ne doit plus contenir une Al- 
sace-Lorraine comme celle de 1871. 

La Reine veut voyager. On a demandé l'agrément des 
gouvernements interessés, qui n'arrive pas avec empresse- 
ment. 

Ebert est élu président provisoire de la République al- 
lomande. 

2/15 février, — On apprend que les Hongrois ont massé 
une forte armée contre nous en Transylvanie et les journaux 
libéraux mettent en garde le publie contre les nouvelles op- 
timistes touchant le Torontal. Les difficultés sont plus gran- 
des qu'on ne le croyait... 

5/18 février, — Visite de l’avocat Ion V. Rădulescu. qui 
se dit membre actif du parti, et de l’ouvrier Gr. Dorobantu 
des chemins de fer, se disant envoyés par les ateliers Ges 
chemins de fer. Ils offrent une action commune pour ren- 
verser Bratianu et l’organisation d'une grève, ne devant ces- 
ser qu’à la démission du gouvernement. Ils demandent: 1) la 
libération des ouvriers détenus; 2) leur protection économi- 


NOTE POLITICE — 1919 239 


economică. Au încredere în mine.—Eu primesc colabora- 
rea, politică, dar sunt contra grevei, mai ales în acest 
moment, când e nevoe de transportat trupe; le explic: 
că ziua lor de opt ore ar fi un dezastru pentru ţară. — 
Vor reveni să mă vadă. 

— Mehedinţi a aflat că în Transilvania soldaţii în- 
torsi. neavând nimic, s'au aruncat asupra primäri.lor 
si perceptiilor şi, negăsind cele de nevoie, au jefuit pe 
proprietari, fără deosebire de neam Unguri Saşi ori 
Români. Mi-aduc aminte că Moc'oni, luând de curând 
masu la mine, atunci când am negat că la noi ar fi bol: 
şevism şi că mişcarea lucrătorilor n'avea acest carac- 
ter. mi-a spus: «Nu la noi; acolo am avut bolgevism». 
Lăsa ră se înţeleagă că mai e încă. 

— Germania a trebuit să semneze armistițiul modi- 
ficat cu condiţii noui impuse de mareşalul Foch. Orice 
discuţ'e a fost respinsă şi cea mai mică amânare refu- 
zată scurt. Franța tratează cu asprime Germania. I se 
refuză chiar înapoierea prizonierilor. Exemplul de a 
fi păstrat pe ai noştri se plăteşte ! 





que. Ils ont confiance en moi. J'accepte collaboration poli- 
tique. mais je déconseille la grève, surtout en ce moment 
qu'on a besoin de transporter des troupes: je leur explique 
que la journée de 8 heures serait une catastrophe pour ce 
pays. Ils doivent me revoir. 

Mehedinţi a appris qu’en Transylvanie les soldats, en 
rentrant, manquant de tout, se sont jetés sur les mairies et 
les perceptions, et, ne trouvant pas le nécessaire, ont pillé 
les propriétaires sans distinction de nationalité: hongrois, 
saxons ou roumains. J'ai souvenir que lorsque Moczony a 
déjeuné chez moi la semaine dernière et que j'ai n'é qu'il y 
eut du bolchev'sme chez nous et que le mouvement des ou- 
vriers n'avait pas ce caractère-là. il m'a très distinctement 
dit: «Pas chez nous; nous, nous avons eu du bolchevisme». Il 
semblait lasser entendre quil y en avait encore. 

L'Allemagne a dû s:ener l'armistice modifié avec des 
conditions nouvelles imposées par le maréchal Foch. Toute 
discussion a été repoussée et le moindre sursi refusé sec, La 
France traite très durement l’Allemagne. On lui refuse 
même la rest:tution des prisonniers, L'exemple d’avoir gardé 
les nôtres se paiel 


240 NOTE POLITICE — 1919 


6/19 Februarie, — In ce spirit evoluiază Francezii 
la noi, două fapte pentru astăzi: 

Ordinu, coloneiului Bonneau la Constanţa, impunând 
pasport, în limba franceză, pentru cei ce vor să pără- 
sească oraşul. 

Reprezentarea revistei franceze «Merci», eri seară, 
la care a fost poftită presa, cu excepţia «Steagului», 
Reporterul şi-a plătit locul. 

7/20 Februarie. — Imprumutul nostru la Paris nu 
se face; Klotz nu-l susţine. Va trebui ca mai întâi gu- 
vernul să modifice decretul asupra naturalizării evrei- 
lor. Se pare că Brătianu a telegrafiat, cerând cele mai 
largi îmbunătăţiri. 

— Lucrätorii au trimis din nou la mine pe Ba- 
sarab. Este sau nu împuternicitul lor? Aflu prin el că 
Frimu, a cărui grea boală la Văcăreşti a fost anunţată, 
are coloana vertebrală ruptă din cauza maltratărilor de 
la poliţie. Lucrătorii vor greva generală la C. F. R. şi la 
poştă, neîncetând decât în ziua când Brătianu va pă- 
răsi puterea. Sunt preocupaţi de chestiunea fondurilor 


6/19 février. — Dans quel esprit évoluent les Francais 
chez nous, deux faits pour aujourd’hui: L'arrêté du colonel 
Bonneau à Constantza avec le passeport — em français — 
dont on do't se munir si l’on veut quitter la ville; la 
représentation de la revue française «Merci», hier soir, à la- 
quelle on a invité la presse, mais dont on a exclu le « Stea- 
gul . Le reporter a payé sa place ostensiblement quand on 
lui eut dit qu'il était rayé. 

7/20 février. — L'emprunt à Paris ne se fait pas. Mr. 
Klotz ne l’appuye pas. Il faudra qu'auparavant le gouver- 
nement modifie son décret sur la naturalisation des Juifs. 
Il paraît que Bratiano a télégraphié demandant les plus lar- 
ges améliorations. 


Les ouvriers wont délégué de nouveau Bassarab. Est-il 
où non leur fondé de pouvoirs ? Par lui japprends que 
Frimu dont on a annoncé la grave maladie, à Vacaresti, 
a la colonne vertébrale cassée par suite des mauvaises 
trait>ments subis à la police. Les ouvriers veulent la 
grève des chemins de fer et de la poste, ne cessant que le 
jour où Bratiano aura quitté le pouvoir. La question 


NOTE POLITICE — 1919 241 


pentru sprijinirea grevei. Dacă ei nu pot organiza a- 
ceastă luptă legală, vor comite fapte neplăcute. Bine 
înţeles i-am sfătuit să nu facă nimic pentru împiede- 
carea, transporturilor militare şi am lăsat pe mai târ- 
ziu sfatul meu definitiv. (v. 13 Februarie). 

— Se află de moartea lui Frimu, în spitalul dela 
Colentina (7), unde fusese transportat în ultimul mo- 
ment. Cazul fiului Missir se repetă. Frimu a murit de 
tifos exantematic, cum zice administraţia, sau în urma 
relelor tratamente, cum susţin lucrătorii? — Era un 
om cinstit, activ şi cumpătat. 

— Clemenceau a fost obiectul unui atentat. Un in- 
divid a tras asupra lui, pe când trecea în automobil. 
Uşor atins la omoplat, a putut să se întoarcă pe jos: 
iată ce spune buletinul. 


8/21 Februarie. — E penibil să auzi spunându-se a- 
cestea de un om ca Emanuel Stroici: «Cu soldaţii e pri- 
mejdios să te urci în vagon. Zic că nu se leagă decât 
de evrei, dar jefuese pe oricine». — Gr. Cantacuzino 


des fonds pour soutenir cette grève les préoccupe. S'ils ne 
peuvent organiser cette lutte légale, les ouvriers commettront 
des faits désagréables. J’ai, bien entendu, déconseillé toute 
action pouvant entraver les transports militaires et remis 
à plus tard mon conseil définitif (v. 13 fév.). 

On apprend la mort de Frimu décédé dans l'hopital Co- 
lentina (?), dans lequel on l'avait transporté en dernière mi- 
nute. Le cas du fils Missir se repete. Frimu est-il mort du 
typhus exanthématique, comme on le dit de source adminis- 
trative, ou des suites de mauvais traitements comme le pré- 
tendent les ouvriers? — Frimu était honnêie homme, actif 
et modéré. 

Clemenceau a été l’objet d’un attentat. Un certain Cottin 
a tiré sur lui pendant qu’il passait en auto. Legèrement tou- 
ché à l’omoplate, il a pu rentrer à pied: voilà ce que dit le 
bulletin. 

8/21 février, — Il est pénible d'entendre dire par un hom- 
me comme Em. Stroici: «Cu soldaţii este primejdios să te 
urci în vagon. Zic că nu se leagă decât de ovrei, dar je 
fuese pe ori cine». — Gr, Cantacuzène me dit qu’un inten- 


16* 


242 NOTE POLITICE — 1919 


îmi spune că un intendent al lui n'a vrut să plece cu 
trenul: e pericol de moarte din cauza soldaţilor. 

Francezii nu sunt mai buni. D. Pilescu a fost abordat 
chiar în str. Clementei de un soldat francez, care i-a 
cerut bani, iar judecătorul de instrucţie dela Constanţa 
a fost jefuit la 8 jum. seara de doi soldaţi coloniali. 

— Verzea, al cărui proces a ţinut mai mult de o 
săptămână, a fost osândit la moarte. «Viitorul» şi ga: 
zetele takiste întreţinuseră o atmosferă groaznică, por- 
uită dela Marele Cartier. 

— De cinci zile nu pot să-mi procur de loc cărbuni. 
'Trăesc şi lucrez într'o temperatură de 13°. 

— Sora mea (d-na Pherekyde) a văzut azi dimi- 
neatä pe Regina. Bineînţeles a fost mult chestiune de 
toate vorbele primite de Regina, cu prea mare uşurinţă, 
pe socoteala multor persoane. Dar, vorbind de călătoria 
apropiată, Regina a spus că va sta 4 sau 5 zile în Fran- 
ta, dar că avea nevoe de stat mai mult la Londra, fiindcă 
situația noastră acolo lasă de dorit. 

— Aici se simt neînțelegeri. N. Ghika mi-a spus că, 


dant a refusé de prendre le train: il y a danger de mort à 
cause des soldats. 

Les Francais ne sont pas meilleurs. Le Dr. Pilescu a été 
abordé eu pleine rue — Clementa — par un soldat français, 
qui lui a demandé de l'argent et le juge d'instruction de 
Constantza a été dévalisé à 8% h. du soir par deux colo- 
niaux français! 

Verzea, dont le proces a duré plus d'une semaine, a été 
condamné à mort. Le «Viitorul» et les journaux takistes a- 
vaient entretenu une atmosphère horrible créée par le Grand 
Quartier. 

Depuis cinq jours je ne puis me procurer ni coke, ni 
charbon, Je vis et travaille dans une température de 13 degrés. 

Ma soeur a vu la Reine ce matin. Il a, bien entendu, 
beaucoup été question de tous les potins accueillis par la 
Reine, trop facilement, sur le compte de nombreuses person- 
nes. Maïs, parlant de son prochain voyage, la Reine a dit 
qu'elle resterait quatre ou cing jours en France, mais qu’elle 
avait besoin de séjourner plus longtemps à Londres, puisque 
notre situation y laissait à désirer —On sent ici dela friction. 
N. Ghica m'a dit que sur des chocs entre Bulgares et Rou- 


NOTE POLITICE — 1919 243 


„asupra unor ciocniri între Bulgari şi Români, generalul 
englez din Dobrogea făcuse un raport ostil nouă. In- 
tr'atât se aruncă toți în braţele Francezilor, încât En- 
glezii, în mod instinctiv, dacă nu din calcul, au un ne- 
caz evident. 

9/22 Februarie, — Buletinul telegrafio confidential 
(Radio din Lyon) ia în serios rana lui Clemenceau. 
Se vorbeşte de un înlocuitor; numele lui Albert Thomas 
şi al lui Klotz sunt puse înainte. Se vorbeşte şi de Tar- 
dieu. Cei doi dintâi ar fi o nenorocire pentru noi; A. 
“Thomas ştie cum au fost trataţi socialiștii români şi 
Klotz cum ne purtăm cu evreii. 

Acelaşi buletin confirmă două decizii americane, 
întrezărite numai de noi la Bucureşti. America nu pri- 
meşte ca să se impună Germaniei sarcinele din cari să 
nu se poată ridica, nici peste 10 sau 15 ani. Ea primes- 
te despăgubirile pentru distrugeri, dar declară că in- 
demnităţile pentru război sunt contrarii armistiţiului. 
Apoi America înţelege să termine cu pacea în două 
luni. 

10/23 Februarie. — Nu merge de loc în Basarabia şi 
Ucraina. Din izvorul său francez foarte sigur, B. Ca- 


Aia E SE i E E i e aia i A i IE 
mains, le général anglais de la Dobrogea avait fait un rap- 
port franchement hostile à nous. On se jette tellement dans 
les bras des Français, que les Anglais en ont instinctive- 
ment, si pas par calcul, un dépit certain, 

9/22 février, — Le bulletin télégraphique confidentiel 
(Radio de Lyon) prend au sérieux la blessure de Clemenceau. 
On agite la question du remplaçant. Albert Thomas et Klotz 
sont les noms mis en avant. On parle aussi de Tardieu, Le: 
deux premiers seraient funestes pour nous; À. Thomas sait 
comment on a traité les socialistes roumains et Klotz com- 
ment on agit avec les Juifs! 

Le même bulletin confirme deux décisions américaines, 
entrevues seulement par nous à Bucarest. L'Amérique pac- 
cepte pas qu'on impose à l’Allemagne les charges dont elle 
ne puisse pas se relever avant plus de 10 ou 15 ans. Elle ac- 
cepte les dédommagements pour destructions, mais declare 
les indemnités pour la guerre contraires à l'armistice, En- 
suite l'Amérique entend finir en deux mois la paix. 

10/23 février. — Ça ne va pas tout en Bessarabie et 
-n Ukraine, De sa source française, très sure, B. Catargy con- 


244 NOTE POLITICE — 1919 


targi cunoaşte telegrama către guvernul francez: «Si- 
tuatia gravă; nu se poate plimba mereu acelaş regiment: 
dela Odessa la Tiraspol şi înapoi; e temere pentru dis- 
ciplină şi nu se poate pune temei pe armata română. 
căreia îi lipsesc toate». — Din alt isvor se ştie că anga- 
jările, cerute în Franţa, de voluntari pentru Orient, nw 
dau nici un rezultat. 

— Regele a văzut pe Arion alaltăeri. «Ceeace pri- 
veste pe Virgil Arion, nu mă priveşte»; Regele a făcut 
pentru el şi pentru Neniţescu distinctiunea, în favoarea. 
lor, că în acţiunea lor nu era nimic interesat. — Regele 
e infeudat liberalilor până în a repeta argumentele lor 
în toate chestiunile. Dispret adânc pentru M. Cantacu- 
zino şi Grecianu: să guverneze cu ei? Foarte, foarte rea 
părere de Take Ionescu «omul tuturor compromisuri- 
lor». Afirmând că la Paris Take Ionescu a compromis 
într'adevăr Torontalul şi Dobrogea şi că a văzut cu ochii 
săi telegrama prin care Olănescu îl denunţă: or, O- 
lănescu este un om cinstit şi inteligent» ! — Mereu preo- 
cupat de popularitatea lui Averescu. — Cu privire la 
unul din decretele abuzive, anulând de pildă inamovi- 





naît la dépêche au gouvernement français: «Situation grave, 
on ne peut constamment promener le même régiment d’O- 
dessa à Tiraspol et vice-versa; on craint pour la discipline 
et on ne peut compter sur armée roumaine qui manque de 
tout». — D'autre source on sait que les engagements deman- 
dés en France des volontaires pour l'Orient, ne donnent rien. 

Le Roi a vu Arion avant-hier. «Ce qui touche Virgile A- 
rion, ne me regarde pas»; le Roi a fait pour luiet pour Ne- 
niţescu la distinction que pour leur décharge il n'y avait rien 
de mercantile dans leur action, — Inféodé aux libéraux au 
point de répéter tous leurs arguments sur toutes les ques- 
tions. Profond mépris pour Cantacuzène et pour Greceanu: 
gouverner avec eux? Très, très mauvaise opinion de Take 
Ionescu: l’homme de tous les compromis, .Affirmant que Take 
Ionescu a réellement compromis à Paris le Torontal et la 
Dobrogea. Qu'il a vu, ce qui s’appelle vu, le télégramme d'0- 
länescu qui le dénonce: «or, Olănescu est un homme honnête 
et intelligent!» Toujours préoccupé de la popularité d'Ave- 
rescu, Au sujet d'un de ces décrets abusifs annulant, par 


NOTE POLITICE — 1919 245 


bilitatea comisiunei monumentelor istorice : «D, Duca 
«ni l-a prezentat ; nu puteam să-l refuz !.Şi e vorba de 
un decret-lege». — Ciugureanu nu e serios şi toate se 
latină în Basarabia. Toţi Basarabeni, afară de Incu- 
let, nu sunt serioşi! Cazacu vorbeşte mult.. 


11/24 Februarie. — Am la masă patru medici ame- 
ricani cari, aduc prizonieri români dela Breslau, — că- 
lătorie nouă zile, greutăţi mari cu Ungurii, — si duc 


înapoi prizonieri germani. Şeful misiunei e de origină 
română, probabil evreu: Căpitan Leon Matasariu, Că- 
pitan d'Ercole, Căpitan Nall, Lt. Barbour. Unul e Ro- 
mân, celalt Italian, al treilea Englez. Toţi din U. S. 
Army. Ei recunosc că Ungurii se poartă rău, «dar tre- 
bue să se supue». 

— Ziarele pline de comunicatul oficial ardelean 
-asupra omorului a 100 de Români la Siria (comit. Arad), 
de trupele ungureşti. Trenuri deraiate, asasinatul curie- 
rilor, ete., au ajuns lucruri curente. 

12/25 Februarie. — Comisarul regal militar m'a citat 
<a informator în afacerea Chiţescu. Acesta! e maiorul 
de care e vorba în notele dela 28 August 1917. Am 


exemple, l’inamovibilité du Comité des monuments histori- 
ques: «Mr. Duca me l’a présenté, je ne pouvais pas le refuser! 
Et il s'agit d'un décret-loi». Ciugureanu n'est pas sérieux et 
a tout détraqué en Bessarabie. Tous les Bessarabiens, sauf 
fnculetz, ne sont pas sérieux. Cazacu un phraseür, 

11/24 février, — Je recois à déjeuner quatre médecins a- 
méricains qui amènent des prisonniers roumains de Breslau 
— voyage neuf jours; grosses difficultés avec les Hongrois 
— et ramènent des prisonniers allemands. Le chef de la mis- 
-sion est d'origine roumaine, probablement Juif. Le capitaine 
Leon Matassariu, le capitaine d'Ercole, le capitaine Nall et 
le lt, Barbour. L'un est Roumain, l’autre Italien, le troisième 
Anglais, Tous de PU. S, Army. Ils reconnaissent que les 
Hongrois se conduisent mal, «mais ils doiventse soumettre». 

Les journaux sont pleins du communiqué officiel tran- 
sylvain sur le massacre de 100 Roumains à Siria (Comitat 
4’Arad) par les réguliers hongrois. Trains déraillés, assassi- 
nat de courriers, ete. ne sont plus que monnaie courante, 

12/25 février. — Le commissaire militaire, major Nicu- 
lescu-Bolintin, ma cité comme informateur dans l'affaire 
Chitescu; c'est le major dont il est question dans les notes 


246 NOTE POLITICE — 1919 


înţeles că se caută mai ales dovezi în contra lui Lupu 
Kostake si V. Arion. Am spus ce ştiam chiar dela 
Chitescu, dar am refuzat să fac aprecieri asupra lui 
Lupu Kostake. — In particular m'a întrebat dacă 
credeam că Nenitescu sau Antipa erau amestecați în ac- 
tiunea lui Lupu. Am răspuns că pentru Neniţescu nu cred, 
dar despre Antipa sunt sigur că nu. Mi-a acordat ca să-i 
trimit declaraţia mea în scris... Se dă multă atenţie aces- 
tei afaceri, mai ales în speranţa, cred eu, de a se găsi 
ceva contra lui Averescu. In depozitiunea lui Chitescu, 
pe care am citit'o, acesta descrie scrisorile care se dorea să 
i-se încredinţeze pentru a fi date lui Averescu şi lui 
Cristescu, iar cât despre mine, n'am crezut nici odată în 
existenţa acestor scrisori. 

13/26 Febr. — Prin Titel Petrescu, — socialist de- 
când era în şcoală, îmi spune el cu mândrie, — aflu că 
Dorobanţu, eare se prezintase mie în numele lucrători- 
lor dela C. F. R., e un farsor, foarte probabil agent 
provocator. (v. 7 Fevr.). 

14/27 Febr. — Vizită lungă a lui Marincovici. Foarte 
supărat pe Brătianu, care n'a încercat un moment mă- 





du 27 août 1917. J'ai compris qu'on cherche surtout les preu- 
ves contre Lupu Kostake et V. Arion. J'ai dit ce que je tenais 
de la bouche même de Chitescu et ai refusé de donner mon 
appréciation sur Lupu Kostake. En particulier il m'a de- 
mande si je croyais que Nenitzeseu ou Antipa étaient mêlés 
aux agissements de Lupu. J'ai répondu que pour Nenitzes- 
cu je ne le croyais pas, mais que pour Antipa j'étais certain 
que non. Il m'a laissé libre de lui envoyer ma déclaration 
par écrit. On donne beaucoup d'attention à cette affaire, sur- 
tout dans l'espoir, à mon avis, de trouver quelque chose con- 
tre Averescu. Dans sa déposition, qu'on m'a laissé lire, Chi- 
tescu décrit les lettres qu'on voulait lui faire porter à Ave- 
rescu et à Christescu et, quant à moi, je navais jamais cru 
à leur existence. 

Par Titel Petrescu — socialiste depuis qu'il était sur les 
bancs du collège, me dit-il avec fierté — j'apprends que le 
Dorobantu qui s’est présenté à moi au nom des ouvriers des- 
chemins de fer, est un farceur, très probablement agent pro- 
vocateur. (v. 7 fév.). 

1427 février. — Longue visite de Marinkovici. Très 
monté contre Bratiano, qui n’a pas essayé une minute de 


NOTE POLITICE — 1919 247 


<ar să se înţeleagă cu Serbia şi care, prin cicälelile 
sale, urmează sistemul vrăjmăşiei definitive între am- 
bele State. Sârbii sunt înţelepţi şi răbdători, dar nouile 
elemente sunt cele cari suportă greu această stare de 
lucruri. Pasici, când le-a încercat temperamentul, ca să 
nu fie bănuit de răceală, a cedat afacerile străine lui 
Trombici. Aşa, Ungurii atacă pe Români si dau lupte 
în ordine fără să aibă să se teamă de Sârbi, cari sunt 
în spatele lor! (A bon entendeur, salut!). Brătianu a 
oferit de două ori Cadrilaterul: «luaţi Vidinul Bulgari- 
lor şi le ofer Cadrilaterul; în schimb trebue să renuntati 
la Torontal». — Pasici a răspuns că nu mai suntem în 
evul-mediu ca să facem schimb de populatiuni. — Ma- 
rincovici nu mi-a indicat a doua ipoteză în care se fă- 
cuse oferta Cadrilaterului. Ajunşi la Paris, şi Brătianu 
şi Mişu, călări pe convenţia din 4 Aug. 1916, au luat-o 
de sus. Mișu spunea pretutindeni că aliaţii sunt p... 
(sic), cari nu-și respectă iscälitura. Mi sa lăsat să în- 
teleg că Sârbii nu vor uita afronturile lui Brătianu. 
Ca început, ei lasă pe Unguri liberi în acţiunea lor 


s'arranger avec la Serbie et qui par ses taquineries continue 
le système de linimitie définitive entre nos deux Etats. 
Les Serbes sont sages et patients, mais il y a les nouveaux 
éléments qui supportent mal cet état de choses. Pasitch, 
quand il a tât leur tempérament, pour qu'on ne puisse pas 
Vaccuser de tiédeur, a cédé à Trombitsch le ministère des 
affaires étrangères. Aussi, les Hongrois attaquent les Rou- 
mains et livrent des combats réguliers sans avoir à s’inquié- 
ter des Serbes qui sont dans leur dos! (A bon entendeur 
salut). 

Mr, Bratiano a offert deux fois le Quadrilatère: «Prenez 
Vidin aux Bulgares et je leur offre le Quadrilatère; en échange 
il faut abandonner vos prétentions sur le Torontal». Pasitch 
a répondu qu'on n'était pas au moyen âge pour opérer des 
troos de population, — Mr. Marinkovici ne m'a pas indiqué 
la seconde hypothèse dans laquelle l'offre du Quadrilatère 
a été faite. — Arrivés à Paris, et Bratiano et Misu, à cheval 
sur la convention du 4 août 1916, lont prise de haut; Mişu 
allait répétant que les alliés sont des... qui ne respec- 
tent pas leurs signatures. On m'a laissé entendre que 
les Serbes n’oublieront pas les avanies de Bratiano. Pour 
commencer, ils laissent les Hongrois libres d'agir (Je com- 


248 NOTE POLITICE — 1949 


(înţeleg că şi-au dat mâna). Marimcovici face compa- 
ratia următoare : Vedeţi masa aceasta ? Ea e d-l Bră- 
tianu; un picior e Poklevski care nu mai e nimic, cele 
alte trei picioare sunt St. Aulaire, plecat, Barclay, care 
pleacă, Fasciotti care se duce şi el; sunt cei trei cari au 
consimţit ca România să facă pace; masa trebue să 
cadă. — Marincovici se plânge încă că «la Victoire» în- 
jură în fiece zi pe Sârbi; e o censură aici, dar nu face 
nimic; la Belgrad nu e censură şi totuşi nici un jurnal 
nu atacă vreodată România. 

16 Febr. (1 Martie). — Un corespondent dela «Renas- 
terea» din Sibiu D-l Hodoș, ia masa la mine. Gazeta e 
curagioasä; e în contra sistemului sălbatice al adminis- 
tratiei noastre; nu i-e teamă să spună că la Paris ne-am 
dus nepregätiti. Hodoş îmi spune că în timp ce ziarele 
liberale ajung în Ardeal, ale noastre nu; la Predeal e 
o censură specială a guvernului nostru, care aruncă în 
foc gazetele. 

D. Sever Pleniceanu are veşti directe din Paris. 
Torontalul e pierdut; atitudinea lui Mişu a fost deplo- 


prends qwils se sont donné la main). Marinkovici fait la 
comparaison suivante: Vous voyez cette table? c'est Bra- 
tiano £ un pied, c’est Poklevsky qui n'est plus rien ; les trois 
autres pieds sont St.-Aulaire parti, Barclay qui part, Fas- 
ciotti qui s’en va aussi ; ce sont les trois qui ont consenti 
que la Roumanie fasse la paix; la table doit tomber—Marin- 
kovici s’est plaint aussi que Lå Victoire» injurie chaque 
jour les Serbes ; il y a une censure ici; elle laisse faire ; 
à Belgrade, il n'y a pas de censure et pourtant aucun journal 
n'attaque jamais la Roumanie. 

16 février (1-er mars). —Un correspondant dela «Renaş- 
terea» de Sibiu, Mr. Hodos, déjeune chez moi. Le journal 
est frane de collier; il est contre le système sauvage de 
notre administration; il ne se gêne pas du tout de dire qu’à 
Paris nous avons manqué de préparation. Hodos me dit 
qu'alors que les journaux libéraux arrivent en Ardeal, les 
nôtres non; îl y a à Predeal une censure spéciale de notre 
gouvernement central, qui jette au feu des paquets de jour- 
naux. 

Mr. Sever Pleniceanu a vu une correspondance directe 
de Paris chez un officier Nenişor. Le Torontal est perdu: lat- 


NOTE POLITICE — 1919 249 


rabilă; toată activitatea lui a stat în a răspândi pe so- 
coteala lui Take Ionescu toate ticăloşiile. Take avea un 
proect de împăcare, prin care Sârbii se mulfumeau cu 
un cap de pod pentru Belgrad pe malul stâng al Du- 
nărei; totul s'a prăbuşit cu venirea lui Brătianu și vom 
pierde Torontalul. — Am mai văzut o scrisoare de la 
Xeni, un credincios al lui Take. Torontalul e o näsco- 
<ire a lăcomiei lui Brătianu; l’a cerut în 1914 şi aliaţii 
refuzându-l, nu sa făcut nimic până în 1916 când, cu 
frânghia de gât, Pau cedat fără voia lor. 

Asupra domnului Mișu, pe care-l găseam totdeauna 
în- anticamerile dela Bicaz si dela Iaşi sau la telefonul 
«celor două rezidenţe regale, Marincovici îmi spunea eri: 
Ce e omul acesta? La Sofia, unde Pam cunoscut, se läu- 
dase de a fi împiedicat războiul cu Bulgaria în 1900, 
refuzând să vă execute ordinele. (De fapt făcuse o co- 
municare orală lui Ivanciov, dar nu-i remisese nici-o 
notă; această notă o supusesem Regelui, la Sinaia, 
în momentul plecărei sale). La Iași lua masa de două ori 
pe săptămână la Titulescu şi se da drept prietenul cel 
mai devotat al lui Take Ionescu! 


titude de Mişu a été déplorable ; toute son activité a con- 
sisté à répandre sur le compte de Take Ionesco les pires 
vilainies. Take avait un projet de conciliation, selon lequel 
les Serbes se contentaient d’une tête de pont pour Belgrade, 
sur la rive gauche du Danube; tout est tombé avec l’arrivée 
de Bratiano et nous allons perdre tout le Torontal. — J'ai 
vu, en plus, une lettre de Xeni, le fidèle de Take. Le To- 
rontal est une invention de la «gloutonnerie» de Bratiano; 
il l'a demandé en 1914 et les alliés l'ayant refusé, rien ne 
sest fat jusqu’en 1916 lorsque, la corde au con. ils lont 
cédé contre leur gré. 

- Sur le Sieur Mişu, que je trouvais toujours dans les an- 
tichambres des Bicaz et du Palais à Jassy, ou an téléphone 
des deux résidences, Marinkovici m'avait dit hier: Qu'est-ce 
u’est cet homme? A Sofia, où je Vai connu, fl s'était 
vanté d’avoir empêché la guerre avec la Bulgarie en 1900, 
en refusant d'exécuter vos ordres. (De fait il avait fait une 
communication causée à Ivantchoff, mais ne lui avait remis 
aucune note, — cette note je l’avais soumise au Roi, à Si- 
naia, au moment de son départ). A Iassy, il déjeunaïit deux 
fois par semaine ches Titulescu et se donnait pour l’ami le 
plus assidu de Take Ionesco! 


250 NOTE POLITICE — 1919 


Vorbind de pacea dela Bucureşti, care în fond pro- 
voacă rechemarea miniştrilor Antantei, Marincovici îm? 
spune: Dar credeţi oare că nu se ştie la Paris că Bră- 
tianu a voit pacea? Masaryk a spus această îndată ce 
a sosit la Paris. A refuzat două divizii slovace pentru 
aripa dreaptă a armatei române, fiindcă aflase de in- 
tentia lui Brătianu de a face pacea. 

17 Febr. (2 Martie). — Generalul Gorski vine la mine 
seara; mâine pleacă la Cetatea-Albă; a văzut pe Rege. Re- 
gele a vorbit de rău de Constantinescu ale cărui apucături 
le cunoaşte; s'a prezentat Palatului o propunere excelentă 
pentru anume importatiuni. Regele a recomandat-o lui 
Constantinescu, spre a vedea dacă are obrazul să o re- 
fuze. Iată o notă nouă, reflectând desigur gân- 
dul lui Brătianu. care a ridicat lui Constantinescu 
orica directiune politică, spre a o lăsa lui Duca. Re- 
gele sa arătat îngrozit de corupţia administrativă. Sfă- 
tueşte pe toţi să-l informeze... 

18 Febr./3 Martie, — Public procesul-verbal al Con- 
siliului de Coroană de la 17 Fevr. 1918, care a admis. 
pacea. Mă temeam că censura nu-l] va lăsa să treacă. 





Causant de la paix de Bucarest, qui provoque au fond 
le rappel des ministres de l’Entente, Marinkoviei me dit: 
Mais croyez-vous qu’on ne sait pas à Paris que Bratiano 
a voulu la paix ? Mazaryk l’a dit sitôt arrivé à Paris. II 
a refusé deux divisions slovaques pour Vaile droite de Vlar. 
mée roumaine, parce qu’il avait déjà pris ven? de l'intention 
de Bratiano de faire la paix ! 

17 février (2 mars). — La général Gorski, 10 h. du soir, 
repart demain pour Ackermanu, a vu le Roi.—Le Roi a dit du 
mal de Constatinesco, dont il connaît toutes ses pratiques ; 
on a présenté au Palais une proposition excellente de cer- 
taines importations ; le Roi l’a apostillée pour Constanti- 
nesco pour voin s’il a le toupet de la refuser. Cette note est 
nouvelle. Elle reflète pour sûr la pensée de Bratiano, qui a 
enlevé à Constantineseo toute direction politique pour la 
laisser à Duca. La Roi s’est montré épouvanté de la corrup- 
tion administrative. Il conseille à tout le monde de le reu- 
seiguer... 

18 février (3 mars). — Je publie le procès-verbal du Con- 
seil de Courronne du 17 février 1918, qui a décidé la paix. Je 
craignais fort que la censure ne le laissât pas passer. 


NOTE POLITICE — 1919 25? 


— Cardinalul Bourne, arhiepiscop de Westminster, 
a plecat. Barclay rugase pe Netzhammer să-l primească 
la arhiepiscopie; Curtea aflând, Pa instalat la Palat. El 
a spus lui Marius Teodorian: spre a face Consiliul Na- 
tiunilor, trebue credință şi Francezii nu o au; ei sunt 
anticreştini; nimic de făcut cu ei! Cardinalul e foarte- 
ostil Francezilor. N’a evitat pe Netzhammer: departe: 
de asta. 

Cu ocazia aceasta, Teodorian îmi spune că vorbind 
cu Regele la Iaşi despre Constituţia noastră mereu vio- 
lată, Regele i-a spus: «Constituţia îmi ridică până şi 
plăcerea răspunderei». Regele vrea să guverneze! 

20 Febr./5 Martie, — Toate gazetele publică docu- 
mentul ce am dat eri în vileag. A făcut senzaţie. Ga- 
zetele liberale n’au reacţionat. Toată lumea proclamă că. 
Brătianu e adevăratul autor al păcei. 

— Mă întâlnesc cu Averescu, la D-na Liseta Gre- 
ceanu. Întâlnire aranjată de Argetoianu. Pun pe gene- 
ral la curent cu ceeace mi se pare că se urzeşte contra 
lui, graţie raportului maiorului Chiţescu. Vorbim apoi 
de politică. El înţelege nevoia imperioasă de o coaliţie 


Le cardinal Bourne, archevêque de Westminister, est 
parti. Barclay avait sollicité Netzhammer de le recevoir 
à l’archévêché; la Cour ayant eu vent, l’a installé au Palais. 
Il a dit à Marius Teodorian: Pour faire le Conseil des Na- 
tions, il faut la foi, et les Francais ne l’ont pas; ils sont 
antichrétiens; rien à faire avec eux! Le cardinal est très 
hostile aux Francais. Il n'a pas évité Netzhammer ; loin delà, 

A cette occasion, Teodorian parlant avec le Roi à Iassy, 
de notre Constitution si souvent violée, le Roi lui a dit: 
«La Constitution m'enleve jusqu’à la volupté de la respon- 
sabilité». Le Roi veut gouverner! 

20 février (5 mars). — Tous les journaux publient le do- 
cument que j'ai livré hier. Il a fait sensation, Les journaux 
libéraux n’ont pas réactionné. Tout le monde proclame que 
c'est Bnatiano qui est le véritable auteur de la paix, 

Nous nous rencontrons, Averesco et moi, chez Lisette 
Greceanu. Rendez-vous arrangé par Argetoyanu. Je mets le 
général au courant de ce qu'on me semble manigancer con- 
tre lui, grâce au rapport du maior Chiteseu, Nous parlons en- 
suite politique. IL comprend l’impérieuse nécessité d’une coa— 


2252 NOTE POLITICE — 1919 


a întregei opoziții, dar crede că dificultatea mare e de 
a împăca pe ceilalţi conservatori cu noi; trebne dar aş- 
teptată întoarcererea lui Take Ionescu, Personal, e foarte 
dispus la aceasta. Dar cum să răsturnăm? — Eu: Dar 
întrunirile publice? Dacă am anunţa o mare întrunire 
.cu Averescu, Take şi eu mine? — El: Adevărat! — Ii 
declar că primesc ca el sau un Ardelean să fie prezident 
al Consiliului, dar cum nu văd pe acela care ar avea 
destulă suprafaţă... Constituţia, studiată în comun, ar fi 
supusă unui plebiscit, am scăpa de chinezeriila de formă 
si nu Sar mai face mai multe alegeri. M'a făcut să-i 
„explic de două ori jocul plebiscitului. După două ore, 
eram încă la punctul de plecare: mare dorinţă de a face 
ceva, dar cum să învingem dificultăţile cu conservato- 
rii? — Părerea lui: nici Iorga, nici Cuza. 

— Cenzura a suprimat reproducerea unui ecou din 
«Le Temps» de la 1 Martie, telegrafiat din Paris, care 
anunţa că conferinţa a stabilit traseul nouei graniţe ro- 
mânesti de la Mare la Dunăre (deci ni se ia ceva în 
Dobrogea), şi comisiunea afacerilor româneşti va re- 





lition de toute l'opposition, mais il croit que la grosse diffi- 
culté est de raccommoder les conservateurs avec nous; aussi 
faut-il attendre le retour de Take Ionescu. Il est personnel- 
lement très disposé, Muis cominent renverser? — Moi: Et les 
réunions publiques? Si on annonçait une grande réunion 
avec Averescu, Take Ionescu et moi? — Lui: C’est vrail— 
Je lui declared que j'accepte qu'il soit lui au uu Transyl- 
vain président du Conseil, mais comme je ne vois celui 
qui aurait assez d'envergure... La Constitution, étudiée 
en commun, serait soumise à un plebiscite et on échap- 
perait aux chinoiseries de formes et l’on ne ferait plus 
plusieurs élections, Il s’est fait expliquer deux fois le jeu du 
plébiscite. Au bout de deux heures, on était encore au point 
de départ: grand désir de faire, mais comment vaincre les 
difficultés du, côté conservateurs? Son avis: pas de Iorga, 
pas de Couza. 

La censure a supprimé la reproduction d'un écho du «Temps» 
du l-er mars, télégraphié de Paris, qui annonce que la con- 
férence a arrêté le tracé de la nouvelle frontière roumaine 
de la mer Noire au Danube (donc on nous prend quelque 
chose en Dobrogea) et la commission des affaires roumaines 


NOTE POLITICE — 1919 25% 


comanda o soluţie de transactiune care ar înapoia Un- 
gariei regiunea Banatului vecină cu Segedinul şi ar” 
alipi de Serbia cea mai mare parte din 'Torontal. 

Imposibil de scris ceva privitor la aceasta în jur- 
nale. Censura tae tot. Trebue ca; veştile să fie într'ade- 
văr rele... 


— Schimbând de poziţie, gazetele franceze vor să se- 
facă orice spre a menţine pe Scheidemann la putere. 
El a declarat că se retrage având în vedere tot ce li se- 
impune. E grozavă temere ca retragerea lui să nu des- 
läntuiascä bolşevismul. Insusi Pichon face o declaratie- 
mai amicală Germaniei. Din toate părţile Francezii îşi 
arată grija de protecţia acordată Germaniei de Statele- 
Unite. 


21 Febr./6 Martie, — Corteanu, Bränisteanu afirmă 
că bolşevismul a şi pătruns în regimentele franceze tri- 
mise în Ucraina. Un regiment algerian şi-ar fi măcelă- 
rit ofiţerii şi ar fi trecut la bolşevici. Un altul ar fi re- 
fuzat să înainteze. Ei cred că Francezii vor fi retraşi 
din Rusia din lipsă de voluntari şi că se vor face pre- 
siuni asupra lui Brătianu spre a-i smulge 20 divizii 


recommandera une solution transactionnelle qui rendrait à 
la Hongrie la region du Banat voisine de Szegedin et rat- 
tacherait à la Serbie la majeure partie du Torontal, 

Impossible d'écrire quoi que ce soit à ce sujet dans les 
journaux. La censure coupe tout. Il faut que les nouvelles. 
soient réellement mauvaises... 

Tirant de bord, les journaux français veulent qu’on fasse 
tout pour maintenir Scheidemann au pouvoir. Il a déclaré 
se retirer vu les exactions qu’on impose. On a une peure af- 
freuse que sa retraite ne déclanche le bolchevisme. Mr. Pi- 
chon, lui-même, fait une déclaration plus amicale à l’Alle- 
magne — De toutes parts les Français marquent leur alarme 
de la protection qua les Etats-Unis accordent à l'Allemagne. 


21 février (6 mars). — Corteanu, Branisteanu affirment 
que le bolchevisme a déjà envahi les régiments français en- 
voyés en Ucraine. Uu régiment algérien auraït massacré 
ses officiers et passé aux bolchéviks. Un autre aurait refusé 
de marcher. Ils croient qu'on va retirer les Français de 
Russie faute aussi d’enrôlements volontiers et qu'on va pres- 


254 NOTE POLITICE — 1919 


române pentru Rusia. Această nebunie îi amufeste pe 
toți. 

— La Bucureşti trupele franceze se dedau la ade- 
vărate fapte de apaşi. In plină stradă oamenii sunt je- 
fuiti. Şcoala Clementei, cartierul ordonantelor, e un cui- 
bar de hoți. Un soldat român a fost ucis fiindcă sărise 
în ajutorul unui vânzător ambulant atacat de Francezi. 
Până şi Nicu Butculescu dă mărturie împotriva lor. 

22 Febr./7 Martie, — «Viitorul» publică concluziile 
plenipotentiarilor români la conferinţa de pace. Se 
spune în mod formal că guvernul şi Regele au căutat 
să facă pace îndată ce Ruşii au părăsit frontul şi că 
reprezentanții Antantei, înstinfati din primul moment, 
au recunoscut că acţiunea militară a României nu mai 
putea continua ! Și cu toate acestea mie nu mi se întin- 
de mâna pentru că am semnat pacea! Ce comedie des- 
gustătoare au jucat Francezii cu prilejul acesta ! 

Cum trebue ca convenţia dela 4 August 1916 a lui Bră- 
tianu să cadă, cuvintele lui Marincovici, complectate cu 





ser sur Bratiano pour lui arracher 20 division, roumaines 
pour Russie, Cette folie atterre tous. 

A Bucarest, les troupes françaises se livrent à de véri- 
tables actes d'apache. En pleine rue ils accostent et depouil- 
lente es gens. L'Ecole de Clementa, quartier des ordonnances, 
est un repaire. Un soldat roumain a été tué parce qu’il se 
portait au secours d'un mărchand des quatre saisons attaqué 
par des Français. Jusqu'à Nicu Buteulescu qui temoigne 
contre eux! 

22 février (7 mars). — Le «Viitorul» publie les conclu- 
sions posées par les plénipotentiaires roumains devant la 
conférence de la Paix. Il y est dit formellement que le gou- 
vernement et le Roi ont cherché à faire la paix dès que les 
Russes ont abandonné le front, et que les représentants de 
PEntente, avertis dès la première heure, ont reconnu que 
d'action militaire de la Roumanie ne pouvait plus continuer! 
Et c'est à moi qu'on ne peut donner la main parce que j'ai 
signé la paix! Quelle dégoûtante comédie ont joué les Fran- 
caise à cette ocasion! 

Comme il faut que le convention du 4 août 1916 de Bra- 
tiano tombe, les paroles de Marinkovici, jointes aux lignes 


NOTE POLITICE -— 1919 255 


rândurile de mai sus, explică de ce Fasciotti, de Saint- 
Aulaire şi Barclay trebue să plece. Ei sunt desavuaţi... 
— Gr. Carp à fost la Sibiu. Miniştrii de acolo i-au 
spus că au refuzat orice concurs bănesc al Bäncei Ro- 
mâneşti şi al Băncei Naţionale: nu vor capital liberal ! 
Ministrul industriei şi comerţului Bontescu i-a 
spus că la alegeri, cu cei 230 deputaţi ai lor şi câţiva 
Basarabeni, sperau să pue la loc pe Brătianu şi să al- 
cătuiască cu personalităţile de seamă (nu cu partidele) 
gruparea necesară spre a pune ordine şia da ţării 
o administraţie independentă, după modelul celei aus- 
triace. 
— Valuta noastră. Francul — 2.48. Pentru Elveţia 
12 bani mai mult. Ceku] asupra Parisului, de negäsi 
24 Febr./9 Martie, Comunicatul de azi dimineaţa 
e teribil: «In Basarabia trupele noastre conlucrând la 
est de Nistru cu cele franceze, au distrus bolşevicii din 
regiunea Majaki-lasca. După cererea aliaţilor, trupele 
noastre înaintează la est de Nistru şi vor ocupa Tiras- 
polul şi Radzelnaia (nodul de comunicare cu Odessa)». 





ci-dessus, expliqnent ponrqnoi Fasciotti de St.-Anlaire et 
Barclay doivent s’en aller, On les dâsavone... 

Grégoire Carp a été à Sibiu. Les ministres là-bas lni ont 
dit qu’ils ont refnse-tont conconrs financier de la Banca 
Românească et de la Banca Natională: pas de capital li- 
béral. Le ministre de l’indnstrie et dn commerce, Bontesen, 
lni a dit qu’anx élections, avec lenrs 230 dépntés et qnel- 
ques Bessarabiens ils espéraient mettre à la raison les Bra- 
tiano et former avec les personnalités en vne (pas les par- 
tis) le gonvernement nécessaire ponr mettre de l’ordre et 
donner an pays nne administration indépendante snr le 
modele de l’administration antrichienne. 

Notre valuta. Le franc—2.48. Ponr la Suisse 12 bani de 
plus. Chèqne Paris, intronvable. 

24 février (9 mars), — Le commnniqné de ce matin est 
terrible: «In Basarabia trupele noastre conlncrând la Est 
de Nistrn cn cele franceze, an distrns bolşevicii din regin- 
nea Majaki-lasca. După cererea aliaților, trupele noastre 
înaintează la Est de Nistru, si von ocupa Tiraspolul si Rad- 
zelnia (noend de commnnication avant Odessa)». — Ainsi 


256 NOTE POLITICE — 1919 


— Aşa dar intrăm într'această aventură nebună! 
+ Ce aliaţi, când Francezii toţi spun că Americanii 
ne părăsesc? 

— Alaltăeri (Vineri) Regina a vizitat pe Clemen- 
ceau la ministerul de război ; a fost primită de genera- 
lul Mordacq, şeful cabinetului militar. Foarte democra- 
tică atitudine şi mai democratie felul de a primi pe Su- 
verană. Regina «a conferit» o jumătate de oră cu Cle- 
menceau, zice telegrama. M. S. vrea cu siguranţă să 
cucerească. De altfel, mulţimea se arată cu mare simpa- 
tie pentru Regina. 

25 Febr./10 Martie. — Situaţia financiară e groaz- 
nică. Ministerul a început să ridice sumele depuse în 
bănci asupra împrumutului. S'au şi cheltuit 150 milioane 
din împrumut, care merge foarte prost; el n'a ajuns la 
500 milioane şi se sperau 2 miliarde, 

Mişu Pherekyde a spus lui Dinu Brătianu (Dr.) : 
«Suntem pe marginea prăpastiei» ! 

Situaţia, internă şi externă, e atât de rea, încât de- 
misia cabinetului e aproape sigură. Nu i se mai dă nici 
trei săptămâni. Ministrul Kiriacescu socoteşte criza si- 





nous entrons dans cette folle équipée! Quels alliés, puisque 
tous les Francais disent: les Américains nous lâchent? 

— Avant hier (vendredi) la Reine a été rendre visite À 
Clemenceau au ministère de la guerre; elle a été reçue par- 
le général Mordacq, chef du cabinet militaire, Très démo- 
cratique cette démarche et plus démocratique la façon de- 
recevoir la Souveraine. La Reine «a conféré une demi- 
heure, avec Clemenceau, — dit le télégramme. S. M. veut 
décidément conquérir. D'ailleurs, la foule est très sympa- 
thique à la Reine. 

25 février (10 mars), — La situation financière est af- 
freuse. Le ministère lève déjà les sommes déposées dans les 
banques sur l'emprunt, Il y a déjà 150 millions de dépensés 
sur l'emprunt qui va très mal; il n'a pas encore atteint 500 
millions et on espérait presque 2 milliards. Michel Phéré- 
kyde a dit à Dinu Bratiano: «Nous sommes sur le bord du 
gouffre»! 

La situation est si mauvaise, intérieure et extérieure,- 
que la démission du cabinet est presque certaine. On ne lui 
donne pas trois semaines. Le ministre Kiriacescu tient la 


NOTE POLITICE — 1919 257 


gură. Prezan ar forma un cabinet militar. Dealtfel spi- 
ritul ţăranilor e cu atât mai rău cu cât ceci mai mulţi 
g'au nici vite, nici sămânţa pentru lucrul câmpului. 
Toată vina acestei stări de spirit e aruncată pe Ave- 
rescu. Dealtfel Dinu Brătianu a aflat că generalul Vă- 
leanu, în uniformă, sfătueşte pe ţărani să nu alcătuiască. 
«obstii» şi să-şi delimiteze chiar ei ce le convine! 

— In Ucraina merge prost. Două batalioane române 
au cedat şi divizia 30 franceză a părăsit azi Bucureştii. 
Un medic maior a spus lui Dinu Brătianu că oamenii se 
lasă greu; că deși bine plătiţi, a trebuit să li se făgădu- 
iască că vor sta într'un oraş mare; că nu va fi război, ete. 

Acum se înţelege şi mai bine comunicatul de eri... 

— Francezii iav poziţie contra guvernului. D-l de 
Flers, — probabil după o noapte de bacarat, — a trimis 
lui Pherekyde un raport destinat guvernului său, şi gu- 
vernului său o scrisoare destinată lui Pherekyde, care a 
spus aceasta lui Dinu. In acel raport el atacă cât poate 
pe Brătianu şi guvernul, adversari ai planurilor econo- 
mice franceze în prezent şi viitor. Pherekyde a copiat 





crise pour sâre. C'est Prezan qui formerait un cabinet mili- 
taire. D'ailleurs, l'esprit des paysans est d'autant plus mau- 
“vais que la pulpart n’ont ni bestiaux ni semences por tra- 
vailler aux champs. On rejette sur Averescu toute la res- 
ponsabilité de cet état d'esprit. D'ailleurs Dr. Dinu Brätiann 
a appris lui-même que le général Văleanu en uniforme con- 
seille aux paysans de ne plus constituer d'«Obste» et de se 
délimiter eux-mêmes ce qui leur convient! 

En Ukraine, ça va mal. Deux bataillons roumains ont 
cédé et la 30-e division française a quitté aujourd'hui Buca- 
rest. Le médecin-major a dit à Dinu que les hommes 8e 
font tirer l'oreille; que malgré une haute paie, il a fallu 
leur promettre qu’ils allaient résider dans une grande ville, 
qu'on ne ferait pas la guerre, etc. 

On comprend encore mieux le communiqué d'hier... 

Les Français prennent position contre le gouvernement. 
Mr. de Flers — probablement après une nuit de baccarat — 
a envoyé à Phérékyde un rapport destiné à son gouverne- 
ment et à son gouvernement une lettre destinée à Phéré- 
kyde, — qui l’a dit à Dinu. Dans ce rapport il attaque tant 
qu'il peut Bratiano et son gouvernement, adversaires des 
plans économiques français dans le présent et dans l'avenir 


17° 


258 NOTE POLITICE — 1919 


acest raport şi l-a trimes lui Brătianu. Zdravănă gafă! 
De atunci, de Flers nu ştie cum să se mai ploconească 
în faţa lui Pherekyde. 

— Alexis Catargi serie că ne prezintăm cât mai 
prost la conferinţă şi că ni se acordă minimum de aten- 
tiune. Se pare că cu Antonescu chiar Brătianu e în di- 
vergentä şi că va fi înlocuit la Paris cu Diamandy. Ale- 
xis Catargi spune că am fost foarte putin pregătiţi. 

27 Februarie (12 Martie). — Teri seară la Cotroceni, 
spre a scăpa de curioşi, consiliu sub preşedinţia Regelui. 
Azi dimineaţă Văitoianu a plecat la Paris. Unii cred 
că e pregătirea unui guvern militar, căci se dă ca sigur 
că Brătianu se retrage îndată ce pierderea Torontalului 
va fi isprăvită. Alţii cred că războiul cu Ungaria e imi- 
nent, în afară de expediţia contra bolşevicilor, adică con- 
tra Rusiei, în care vor să ne facă să intrăm. 

Toţi sunt de acord ca să vadă situaţia foarte gravă. 
De altă parte, D-na Mavrodi, care nu trebuia să înso- 
feascä pe Regina, a plecat fără veste la Paris. 

— Cu mirare adâncă citesc în «Izbânda» rezumatul 


Phérékyde a copié le rapport et Pa envoyé à Bratiano, Pour 
une gaffe, elle est de taille, Depuis, de Flers ne sait à 
quelles courbettes se livrer devant Phérékyde. 

Alexis Catargi écrit que nous faifons figure «piètrissi- 
me» à la conférence et qu'on a pour nous le minimum 
d'egard possible. Il paraît que avec Antonescu même Bra- 
tiano est en divergence et que Diamandy va le remplacer à 
Paris, Alexis affirme qu’il y a eu le minimum de préparation! 

27 février (12 mars). — Hier soir il y a ew à Cotroceni, 
pour dépister les curieux, conseil sous la présidence du Roi. 
Ce matin le general Vaitoianu est parti pour Paris. Les uns 
pensent que c’est la préparation à un gouvernement mili- 
taire, car on tient pour certain que Bratiano se retire sitôt 
que la perte du Torontal sera tranchée. D'autres croient que 
c'est l’imminence de la guerre avec la Hongrie, sans compter 
lexpédition contre les bolcheviks, c’est-à-dire contre la 
Russie, dans laquelle on veut nous entraîner. 

On s’accorde à considérer la situation comme très grave. 

De son côté, M-me Mavrodi, qui ne devait pas accom- 
pagner la Reine, est subitement partie aussi pour Paris. 

C’est avec stupeur qu'on lit dans l’«lzbanda; le résumé 


NOTE POLITICE — 1919 . 259 


înterviewurilor pe cari Regina le-a acordat ziarelor «Le 
Petit Parisien», «L’Oeuvre» şi «Intransigeant». Ea a 
spus: 1) Că singură ea şi Berthelot nu sau îndoit de 
victoria finală. (Regele şi Brătianu stau bine faţă de 
aliaţi!) ; 2) «Unde era să mergem? Regele îmi zicea: cum 
să vă duc în Rusia, pe tine şi copiii, ca să fiţi, omorâţi?» 
3) A venit în Franţa, fiindcă s'a observat în România 
că oamenii politici nu ştiau să vorbească Franţei. 

Cum Sa lăsat să treacă toate acestea? Si pentru ce 
vorbeşte astfel o Regină, Doamne ! 

— Radiogramele, chiar cele din Lyon dau impresia 
lămurită că Statele-Unite se opun la o prea mare micso- 
rare a Germaniei. Nu trebue, spun ei să se refacă cele 
făcute în 1803 şi ceeace a adus lupta dela Leipzig în 1813. 

1/14 Martie —Censura a tăiat fără crutare tot ceeace, 
în două rânduri, încercasem să spun în gazete cu pri- 
vire la interviewurile Reginei. E oprit să se reproducă 
textul lor. Interviewurile au trebuit să facă mult rău.. 

2/15 Martie. — Ziarele liberale fac un apel desperat 
la unire. Doamne, ce rău trebue să meargă lucrurile! 





des interviews que la Reine a accordés au «Petit Parisien», 
à P«Oeuvre» et à l’Intransigeant». Elle leur a dit: 1) que 
seuls Elle et Berthelot n'avaient pas douté de la victoire 
finale, (Le Roi et Bratiano sont en bonne posture devant les 
alliés !). 2) «Où aller? Le Roi me disait: Comment vous 
emmener en Russie, toi et les enfants, pour que vous soyez 
tués?» 3) Elle est venue en France puisqu'on s’est aperçu en 
Roumanie que les hommes politiques ne savaient pas parler 
à la France. Comment a-t-on laissé passer tout ca? Et pour- 
quoi une Reine parle-t-elle ainsi, bon Dieu? 

Les radios, même celui de Lyon, donnent impression 
nette que les Etats-Unis s'opposent au trop grand amoin- 
drissement de l'Allemagne. Il ne faut pas, disent-ils, refaire 
ce qu’on a fait en 1803 et ce qui a amené le Leipzig de 1813. 

1/14 mars. — La censure a impitoyablement coupé tout 
ce qu'à deux reprises nous avons essayé de dire dans les 
journaux au sujet des interviews de la Reine. Il est interdit 
d'en reproduire le texte. Ils ont dû faire un bon sang. 

2/15 mars, — Les journaux libéraux font un appel 
désespéré à Punion. Dieu, que ça doit aller mal! La «Româ- 
nia» — le col, Rădulescu du Grand Quartier lui porte regu- 


260 NOTE POLITICE — 1919 


— «România» pretinde că Vopicka a convocat pe 
miniştri aliaţi şi că punându-le sub ochi documentele- 
dovedind pregătirile Ungurilor, corpul diplomatic aliat 
a trimis o notă lui Berthelot, lui Franchet d'Esperay 
şi Conferinţei la Paris, S'ar cere mână liberă pentru. 
noi în Ungaria, 

Acelaş jurnal vorbeşte de consultatia pe care Re- 
gele ar cere-o chiar de săptămâna viitoare oamenilor po- 
litici în vederea unei desarmări între partide şi în ace- 
las timp pretinde că aceasta vrea să zică un guvern al 
tutulor, 

— Se confirmă că generalul Berthelot a plecat grab- 
nic la Paris. El cere cu insistenţă trupe. B. Catargi stie- 
aceasta dela informatorul său obişnuit. (Călătoria e a- 
mânată, dar foarte apropiată.) 

— Se asigură că Petliura a trecut cu toţi ai săi de- 
partea bolşevicilor şi că din partea aceia pericolul e: 
mare. 


2/15 Martie. — Se vorbește mereu de o armată un- 
gară de 400.000 vameni concentrată contra noastră. A- 
gresiunile Maghiarilor se înmulţesc. De altă parte ma- 


lièrement des informations — prétend qne Wopicka a con- 
voqné les ministres alliés et que lenr ayant mis sons les 
yeux des documents pronvant les préparatifs des Hongrois, 
le corps diplomatiqne allié a envoyé nne note à Berthelot, à: 
Franchet d'Esperay et à la Conférence à Paris; on deman- 
derait main libre pour nons en Hongrie, 

Le même journal parle de consultations que le Roi de- 
manderait dès la semaine prochaine aux hommes politiques 
en vue d'nn désarmement entre les partis et prétend qne cela 
voulait dire nn gonvernement de tons. 

Il se confirme que le général Berthelot est parti d’nr- 
gence ponr Paris. Il demande avec insistance des tronpes. 
B. Catargi le sait par son informatenr habitnel. (Voyage 
différé mais très prochain : 6/19 mars). 

On assure qne Petlinra a passé avec tont son monde da 
côté des bolcheviks et que de ce côté il y a menaces graves. 

On parle couramment d'nne armée hongroise de 400000 
concentré: contre nons. Les agressions des Magyares se mnl- 
tiplient. D'antre part les menées séparatistes en Bessarabie 


NOTE POLITICE — 1919 261 


moperile separatiste din Basarabia ies la iveală. Situa- 
tiunea e foarte rea. 

— O nouă scrisoare dela Lexi Catargi: România 
< cea din urmă în ordinea de simpatie la conferinţă, Ita- 
lia penultima. Gelos de Venizelos care e favoritul, Bră- 
tianu s'a învoit cu Italia ca să reînvie o afacere Epir-Al- 
bania ; a adus chiar cinci Români din Bitolia. A- 
«ceasta a pus pe toţi contra noastră. Atunci sa a- 
runcat în braţele Franţei, făgăduindu-i monopolul afa- 
cerilor; «pe din două eu partidul liberal», însinuează Ca- 
targi. Americanii ne-au întors spatele, mai ales când au 
fost puşi în contact cu Danielopol, a cărui nepricepere 
i-a făcut să râdă. Englezii au comunicat frumos că nu 
mai sunt bani pentru el. Brătianu, pierzând capul, a 
scos tratatul său şi a trimis pe Mişu să declare lui Bal- 
four că Englitera nu putea să nu-şi onoreze iscälitura; 
la care, tăios, Balfour i-a răspuns că era singur jude- 
«cător de ceeace priveşte onoarea Imperiului britanic. 
Nesfârgita îngâmfare a lui Brătianu, desamăgită şi umi- 
1itä, îl face să calce strâmb. 

Printre greşelile arătata mai este şi alegerea lui 


se font jour. La situation est très mauvaise. Une nouvelle 
dettre de Lexi (Catargi) : La Roumanie est la dernière dans 
l’ordre des sympathies de la conférence; l'Italie l’avant-der- 
nière. Jaloux de Venizelos qui est le favori, Bratiano a lié 
parti avec l'Italie poun ressusciter une affaire d'Epire-Al- 
banie; il a même amené cing Roumains de Bitolia, Cela a 
mis tout le monde contre nous. Alors il s’est jeté dans les 
‘bras de la France, lui promettant le monopole des affaires 
«de compte-à-demi avec le parti libéral», insinue Lexi. Les 
Américains ont tourné le dos surtout quand on les a mis 
en rapport avec Danielopolu dont l’incompétence les a fait 
mire. Les Anglais ont tranquillement communiqué qu'il n'y 
avait plus d'argent pour lui. Bratiano, affolé, a sorti son 
traité et envoyé Mișu déclarer à Balfour que l’Angleterre 
ne pouvait pas ne pas faire honneur à sa signature; sur 
quoi, aigrement, Balfour lui a riposté qu'il était seul juge 
de ce qui regardait l’honneur de l'Empire britannique. L'im- 
mense orgueil de Bratiano, déçu et mortifié, lui fait faire 
toutes sortes de faux pas. 

Parmi les gaffes signalées, il y a eu aussi le choix de 


262 NOTE POLITICE — 1919 


Mişu, care a luat ca şef de cabinet pe tânărul Stoicescu, 
«considerat de Francezi ca un spion german». I s'a räs- 
puns printr'o descindere politieneascä, a doua zi, la Ho- 
tel Ritz, unde locueşte Stoicescu! Foarte îmbucurător!... 

3/16 Martie. — Foarte semnificativ un pasagiu 
din buletinul Radio: Spalato a fost predat Italie- 
nilor de Englezi, şi Americanii au părăsit Fiume, iar 
consulul spaniol, însărcinat cu afacerile americane, —. 
după Radio,—a înstiintat pe supuşii Statelor-Unite să 
fie gata de plecare: «America vrea să rămâe neutră în 
apropiatul conflict italo-jugoslav». 

— Vizită lui Cristescu. Generalul, când Pam pärä- 
sit a ţinut să mă însoţească, cu capul gol, până la tră- 
sura mea în stradă. Situaţia i se pare foarte neagră. 
Campania noastră în Ucraina e o nebunie furioasă. 
N’avem cu ce, şi mai ales nici-un interes s'o facem: me~ 
reu ciocnirea noastră vecinică cu Rusia! Două detaşa- 
memte franceze au refuzat, la Tiraspol. să meargă con- 
tra bolşevicilor; ele au lovit — au omorât sau rănit pe 
ofiţerii supraviețuitori. Aceasta e începutul şi iată-ne 


Mişu, qui a pris comme chef de cabinet le jeune Stoicescu 
(fils du docteur) «considéré par les Français comme un 
espion boche». — Il lui fut replique, le lendemain, par une 
descente de police à l’hôtel Ritz où demeure Stoicescu !. 
C'est tout à fait réluisant. 

3/16 mars. — Très significatif un passage du bulletin 
Radio : Spalato a été livré aux Italiens par les Anglais, et 
les Américains ont abandonné Fiume. Et le consul espag- 
nol, chargé des intérêts américains, aurait — au dire du Ra- 
dio — averti les sudets des Etats-Unis d’être prêts pour le 
départ: «l’/Amérique veut être neutre dans le proche con- 
flit italien-sud-slave». 

Visite chez Christescu. Le général a tenu à m’accom- 
pagner nu-tête jusqu’à ma voiture, dans la rue, quand je 
Pai quitté, La situation lui paraît très noire. Notre cam- 
pagne en Ukraine est une folie furieuse, Nous n’avons pas 
avec quoi la faire et surtout aucun îintârât: toujours notre 
choc éternel avec la Russie! Deux détachements français 
ont, refusé, à Tiraspol, de marcher sus aux bolchéviks:; ils 
ont rossé, — tué ou blessé — leurs officiers survivants. 
C'est le commencement et nous voilà engagés! Il paraît. 


NOTE POLITICE — 1919 263 


prinşi! Se pare că acum Francezii ne cer 270.000 oa- 
meni. E o ruină, şi militară şi economică, şi ne lipsesc 
toate, coprinzând şi muniţiile. Nu e adevărat că Ungurii 
au 400.000, ci cel mult 140.000 oameni. Având în vedere 
nevoile interne, tot ce armata noastră poate face e să 
le ţinem piept. Boala rusească nu poate fi vindecată cu 
o invazie. Tot ce trebue făcut e să se ridice un zăgaz şi 
să se lase revoluţia să-şi facă evoluţia complectä. Chris- 
tescu a văzut pe Rege şi i-a cerut o anchetă: pentru fap- 
tul că i s'a luat comanda. Brătianu i-a spus că ştie sigur 
că Christescu făgăduise lui Carp că are să fie ministrul 
lui de război; deci antidinastie, ete. Cum aceste lucruri 
sunt false, vrea să, se facă lumină. 

4/17 Martie. — Radio Lyon e destul de obraznic față 
de Lloyd George, acuzat de ignoranță totală a geogra- 
fiei. Censura lasă să treacă. 

— La masă, d-rul Slătineanu şi generalul Burilea- 
nu. In tot timpul convorbirei câteva precizări cari a- 
runcă o lumină retrospectivă foarte instructivä. 

Francezii comptau atât de puţin pe succes chiar 


que maintenant les Français nous demandent 270.000 hom- 
mes. C'est une ruine, et militaire et économique et nous 
manquons de tout, y compris de munitions. Il est faux que 
les Hongrois aient 400.000 hommes, Tout au plus 140.000. 
Mais leur faire face, avec les besoins intérieurs en plus, 
c’est tout ce que notre armée peut donner. La maladie russe 
ne peut être guérie par l'invasion. Une digue, c'est tout ce 
qu'il faut élever, et laisser la révolution faire son évolu- 
tion complète. — Christescu a vu le Roi et lui a demandé 
une enquête: lorsqu'on l’a privé de commandement, Bra- 
tiano lui a dit que de bonne source il savait que Christescu 
avait promis à Carp d'être son ministre de la guerre ; donc, 
antidynasticisme, ete. Comme c'est faux, archi-faux, il veut 
que lumière se fasse. 

4/17 mars, — Le radio Lyon est d'une jolie impertinence 
pour Lloyd George, accusé d'ignorance totale de la géo- 
graphie, La censure le laisse passer... 

A déjeuner, de Dr. Slätineanu et le général Burileanu. 
Dans la conversation quelques précisions qui jettent une 
lumière retrospective très instructive. Les Français comp- 
taient si peu sur le succès en juillet 1918 encore, que le 


264 NOTE POLITICE — 1919 


în Julie 1918 încât Creditul Lyunez trecea în compt 
clienţilor săi cheltueli de transport în August afară din 
Paris a valorilor, prin decizia guvernului... Deci, în Au- 
gust se mutau. 

Cât despre întoarcerea atât de repede a norocului: 
comandele pentru iufirea fabricärei tankurilor, care 
trebuia să ajungă la o sută pe zi după 1 Februarie 1919, 
şi mărturisirea d-lui Reverchon că trupele sunt putin 
acoperite fiind-că se credea că vor ierna la Salonic. 

Tot retrospectiv. Colonelul R. Rosetti era în conva- 
lescenţă la Slätineanu, când sa publicat raportul lui 
Polivanof. Ministrul afirmă că Românii, spre a avea 
comanda, nu ceruseră decât 50.000 oameni Rusiei pen- 
tru Dobrogea. Slătineanu a întrebat pe Rosetti cum pu- 
tuse Statul-Major să facă această nebunie ? Şi Rosetti 
i-a răspuns ; «Te asigur — fiindcă eu am fäcut acest ra- 
port — că cerusem 230.000 oameni. Cine a eedat în sfe- 
rele înalte? Nu ştiu şi, dacă aşi şti, n'aşi spune-0», 

Reamintire : „la 14 August 1916 Regele mi-a spus 
privitor la aceasta : e tot ce am cerut!—şi am rămas îm- 





Crédit Lyonnais passe en compte à ses clienta frais de 
transport en août de valeurs hors Paris, par arrêté du gou- 
vernement en date de... Donc, en août on démenageait — 
Quand au retour si brusque de fortune: les commandes d'ac- 
tiver le fortification des tanks et de la porter à cent par 
Jour, à partir du l-er février 1919 — et l’aveu du Docteur 
Reverchon que les troupes sont peu couvertes parce qu’on 
pense qu'elles passeraient leur hiver à Salonique. 

Toujours retrospectivement, Rodolphe Rosetti était en 
convalescence ches Slätineanu quand on a publié le Tap- 
port de Polivanof. Le ministre affirmant que pour avoir 
le commandement, les Roumains n'avaient demandé que 
50.000 hommes à la Russie pour la Dobrogea, le Docteur a 
demandé à Rosetti comment l’Etat-Major avait pu co- 
mettre cette folie? Et Rosetti lui répondit: «Je l'affirme, 
— parce que c'est moi qui ai fait le rapport. — que nous 
avons demandé 230.000 hommes : qui a cédé, dans les hau- 
tes sphères? Je ne le sais et, si je la savais, je ne le dirais 
pas», — Rappel: le 14 août 1916, le Roi m'a dit, à ce sujet : 
«c'est tout ce que nous avons demandé !, et j'ai été attenré 


NOTE POLITICE — 1919 265 


petrit de acest răspuns. De asemenea mai de mult, ecou 
al convenției dela 4 August cu Rusia, sa vorbit de Bră- 
tianu zicând lui Poklevski: Ca să vă arăt cât sunt de 
binevoior, mă voi mulţumi cu cei 50.000 oameni pe cari 
îi oferiţi ! 

5/18 Martie, — Convocat la ora 11 comitetul consul- 
tativ. De faţă Th. Rosetti, Arion, Mitilineu, Dobrescu, 
Gr. Cantacuzino, Garoflid, Mehedinţi, Hârjeu, B. Ca- 
targi, Corteanu. Lipsă Săulescu, N. Ghika şi Paul Gre- 
ceanu, bolnav. 

Am pus chestiunea: Cum trebue să eşim odată din 
haosul constituțional în care ne găsim şi spre a tăia 
scurt controversele care se vor ivi, nu va trebui oare, 
în cazul unei consultări, să se propue o nouă Constituţie 
stabilită între şefii de partide de acord cu Regele şi să 
fie supusă la ratificarea unui plebiscit, Camerile de ales 
ne având decât să intre în activitatea legislativă obici- 
nuită ? 

Cantacuzino aprobă fără rezerve. Arion, după cum 
admisese dispariţia partidelor, declară că nu mai e Con- 


de cette réponse. De même, dans le temps, écho de la con- 
vention du 4 août avec la Russie; on a parlé de Bratiano, 
disant à Poklevsky : pour vous montrer combien je suis 
bon prince, je vais me contenter des 50.000 hommes que 
vous offrez! 

5/18 mars, — Convoqué il h. le comité consultatif. Pré- 
sents Th. Rosetti, Arion, Mitilineu, Dobrescu, Gr. Cantacu- 
zâne, Garoflid, Mehedinţi, Herjeu, B. Catargi, Corteanu. 
Absents Seulescu, N. Ghika en Moldavie et Paul Greceanu, 
malade. 

J'ai posé la question : Comme il faut sortir un jour du 
chaos constitutionnel dans lequel on se trouve et pour cou- 
pen court aux controverses à venir, ne faudratil pas, en 
«az de consultation, proposer une nouvelle Constitution, 
arrêtée entre les chefs de partis d'accord avec le Roi, et 
da soumettre à la ratification d'un plébiscite, les Chambres 
à élire n’ayant plus qu'à entrer dans l’activité législative 
ordinaire? Cantacuzène approuve sans réserves. Arion de 
même qu'il avait admis la disparition des partis, dé- 
clares qu'il n'y a plus de Constitution et que par le fait seul 


266 NOTE POLITICE — 1919 


stitutie şi că deci faptul sigur că va fi o Adunare 
națională cu deputaţi din toate ţările anexate, această. 
Adunarea va avea puterea să facă o nouă Constituţie. 

Lung examen apoi al gesturilor presupuse ale lui 
Take, Averescu, până la cei mai mici. Mehedinţi e de 
părerea mea. De asemenea Hârjeu şi Corteanu. In rezu- 
mat, asentiment final. 

A doua chestiune, care întruneşte mai repede sufra- 
giile: să ne declarăm prin presă, contra ori-cărei expe- 
diţii în Rusia. 

— Guvernul, ale cărui gazete strigau în ajutor si 
vorbiserä de guvern naţional, dă un comunicat : nu este 
criză şi vorba despre un guvern national nu e adevărată. 

6/19 Martie. — B. Catargi, prin informatorul său, 
ştie că Berthelot n'a plecat, dar că cere ajutoare; el a 
explicat lui Zizi Cantacuzino că oamenii «nw mai vor 
campanie în Orient şi că nu mai pot fi scoşi dela vetrele 
lor». Atunci, noi trebue să ciocnim, ca să bea alţii! Se 
vorbeşte de 270.000 oameni cari ni se cer! Nu-mi vine 
să cred. 


qu’il y aura une Assemblée nationale avec députés de tous 
les pays annexés, cette Assemblée aura le pouvoir de faire: 
une nouvelle Constitution, — Long dosage ensuite des ges- 
tes supposés de Take, de Averescu, jusqu'aux manifesta- 
tions de Pascal Toncescu qui y passent. — Mehedinţi est 
de mon avis. Idem Herjeu et Corteanu, — En resume: 
assentiment final. 

Seconde question, qui rallie plus rapidement les suffra- 
ges: se déclarer dans la presse contre toute expéditiou en 
Russie. 

Le gouvernement, dont les journaux avaient poussé les 
cris de détresse et reparlé de gouvernement national, donne: 
un communiqué: îl n'y pas de crise et le bruit de constitution 
d'un gouvernement national est faux. 

6/19 mars, — B. Catargi, par son informateur, sait que 
Berthelot n'est pas parti, mais qu'il demande des secours; il 
a expliqué à Zizi Cantacuzène que les hommes «ue veulent 
plus de campagne en Orient et qu’on ne peut plus les sortir 
de leurs fovers». Alors c’est nous qui devons trinquer! On 
parle de 270.000 hommes qu'on nous demanderait! J'ai peine 
à y croire. 


NOTE POLITICE — 1919 267 


— Intâlnit eri la d. Pleniceanu pe Dr. Madge, fostul, 
mamos al Reginei, A moştenit mult şi acum face poli- 
tică. Alex, Catargi Pa recomandat cu căldură şi Barbu, 
care a vorbit cu el, îl crede foarte bine în cercurile 
diriguitoare. Străinătatea cere stabilitate în România, 
deci un guvern national, şi numai atunci vom avea bani. 
Catargi nu crede că se gândesc si la partidul nostru 
pentru acel guvern. Ei vizează pe Take Ionescu. Il cred 
om de Stat, dar e eclipsat de Venizelos. Wilson şi-a re- 
înoit puterile şi soseşte cu hotărîrea să-și impue soluţiile 
sale şi să termine repede cu pacea, 

7/20 Martie. — In procesul ziariştilor, 19 au fost a- 
chitati, după aproape patru luni de detenţie începută 
printr'un ordin verbal al lui Corbeseu. Acest luctu e 
mărturisit în referatul Comisarului regal ! 


Slavici, care era arătat ca de sigur condamnat la 
moarte, are cinci ani de recluziune ; Karnabat zece ani, 
iar Camburopol, exact în acelaş caz, e achitat. 

— Baronul Fasciotti e foarte categoric : pacea, întâr- 
zie prea mult! Trebuia întâi încheiată si apoi început 


Rencontré hier, chez M-r Pleniceanu, le Dr. Madge, au- 
trefois accoucheuy de la Reine, Il a fait un gros héritage et 
fait de da politique: Lexi l’a fortement recommandé et Barbu, 
qui l’a vu, le croit très avant dans les cercles dirigeants. 

L'étrauger demande de la stabilité en Roumanie, done ur 
gouvemement national, et alors seulement on aura de l'ar- 
gent. Catargi ne croit pas qu’on songe aussi à notre parti 
pour, ce gouvernement-là. Take Ionescu est l’homme qu’ils 
visent. Il l’estiment homme d'Etat, mais eclipsé par Venizelos. 

Wilson s’est fait renouveler ses pouvoirs et il arrive avec 
la décision d'imposer ses solutions et de vite finir la paix. 

7/20 mars. — Dans le procès des journalistes, 19 ont été 
acquittés après près de 4mois de détention commencée sur un 
ordre verbal de Coribeseu. C’est avoué dans le référé du com> 
missaire royal. Slavici qu’on désignait comme sûrement 
condamné à mort, a Cinq ans de détention; mais Karnabat at- 
trape 10 ans, tandis que Camburopol, qui est exactement daus 
son Cas, est acquitté. 

Le baron Fasciotti est très catégonique: la paix tarde 
trop! On aurait dû la faire d’abord et ensuite se lancer dans. 


268 NOTE POLITICE — 1919 


studiul acestei Ligi a Naţiunilor care, în cazul cel mai 
bun, nu poate ajunge decât la constrângeri morale. Fas- 
ciotti vede în aceasta substituirea războaelor de grupe de 
“naţiuni, războiului numai între două ţări: semn sigur 
„de necaz; de altfel va părăsi curând legaţiunea spre a 
întra... în viaţa politică (7). . 

— Lucruri ciudate la Conferință : Wilson vrea să im- 
pue soluțiile sale şi spre a-l susține există o ligă a tu- 
turor intelectualilor din Statele-Unite, al cărei organ, re- 
vista «New-Republic» pune neted problema : «Wilson 
sau Clemenceau». — Englezii sunt alături de Americani 
spre a nu împinge până la capăt cu Germania; Lloyd 
“George a făcut să i se dea în plină conferinţă raportul 
genetalului Plummer, care telegrafiazä că soldaţii en- 
glezi s'ar răscula mai degrabă decât să vadă murind de 
foame, sub ochii lor, femeile şi copiii în Germania. 

Nu se înţelege nimic dintr'o scrisoare publică pe 
«care Wilson, Orlando şi Clemenceau o adresează lui 
Lloyd George, spre a-l ruga să nu părăsească Franţa. 
A fost ceartă? Premierul englez s'a jicnit oare de tonul 


Tétude de cette Ligue des Nations qui, au mieux, ne peut 
donuer que des contraintes morales. 

Fasciotti y voit même la substitution des guerres de grou- 
pes de nations à la guerre entre deux pays seulement: indice 
«certain de mauvaise humeur; il quitte d’ailleurs sous peu la 
légation pour entrer.. dans la vie politique (1) 

Des choses bizarres à la conférence: Wilson entend im- 
poser ses solutions et pour le raffermir il y a une ligue de 
tous les intellectuels des Etats-Unis, dont l'organe, la revue 
«New-Republic», pose carrément le problème «Wilson ou Cle- 
menceau». — Les Anglais sont du bord des Américains pour 
ae pas pousser à bout l’Allemagne; Lloyd George s'est fait 
remettre en pleine conférence le rapport du général Plummer, 
qui télégraphie que les soldats anglais se souleveraient plutôt 
que de voin mourir de faim sous leurs yeux des femmes et 
des enfants en Allemagne, 

Ou ne comprend rien à une lettre publique que Wilson, Or- 
laudo et Clemenceau adressent à Lloyd George pour le prier 
de ne pas quitter la France. Y a-t-il eu brouille? Le pre 
mier anglais a-t-il été froissé du ton de la presse française ? 


NOTE POLITICE — 1919 269 


presei franceze ? Sau într'adevăr ar fi vre-o temere dim 
partea. travailiştilor englezi 7 

11/24 Martie. — Un teanc de veşti mai mult proaste. 
Karoly, în urma ultimatului aliaţilor ca să evacueze zona 
neutră dintre Ungaria şi Ardeal, şi-a dat demisia; s'a 
alcătuit un guvern comunist-anarhist, cu programul de a 
reclădi Ungaria veche. Ca şi în Germania, ameninţarea. 
bo'şevismului desläntuit, dacă se întinde prea mult coar- 
da. (Oficial). 

Bolşevici bine organizaţi au luat Lembergul (vezi: 
11/24 Martie) şi nu sunt decât la 4 k.m. de Odessa. Ber- 
thelot a plecat acolo alaltăeri. Vasele româneşti nu se 
mai duc la Odessa şi Franchet d'Esperay e trimis ca 
să-şi dea seama de situaţie. 

— Räscanu a spus lui Mircescu că nu poate fi ches- 
tiune de mobilizare generală : n'avem nimic! 

11/24 Martie. — Prin informatorul său francez Ca- 
targi a aflat că sunt mari temeri pentru linia Nistrului ș 
că armata bolşevică (nu-şi dau seama că e o mişcare 
naţională !) e formidabilă ; au tancuri şi tot armamentul 








Ou bien réellemeut y a-t-il des menaces de la part des tra- 
vailleurs anglais ? 

10/23 mars, — Poignée de nouvelles plutôt désagréables. 
Karoly, par suite de l’ultimatum des alliés d’avoir à vider 
la zone neutre tracée entre la Hongrie et l’Ardeal, a donné sa 
démission; un gouvernement communiste-anarchiste s’est 
formé avec le programme de reconstituer la Hongrie anci- 
enne. C’est comme en Allemagne: la menace du bolchévisme 
déchaîné si on tend trop la corde (offic). Les bolcheviks, 
bien organisés, ont pris Lemberg (voir 11 mars) et ne sont 
qu’à 4 kil. d'Odessa. Berthelot s’y est rendu; parti avant hier. 
Les bateaux roumains (off.) ne se rendent plus à Odessa et 
Franchet d'Esperay (off.) y est envoyé pour se rendre compte 
de la situation, 

Rascanu a dit à Mircescu qu'il ne peut être question de 
mobilisation générale: nous n’avons rien. 

11/24 mars, — Par son iuformateur français, Catargi a ap- 
pris que l’on a la plus grande inquiétude pour la ligne du 
Dniester, que l’armée bolchevique (on ne se rend pas compte 
que c'est un mouvement national) est formidable; elle a des- 


270 NOTE POLITICE — 1919 


modern şi — se zice, — ofiţeri germani. Francezii au 
transportat încă două divizii şi ni se cere să mobilizăm 
încă patru contingente. — Odessa e foarte amenințată ; 
Franchet d'Esperay şi Berthelot sunt acolo; vor în- 
cerca să apere oraşul, dar dacă e nevoe să se retragă, 
se va ţine Nistrul, deşi se tem că Basarabenii se vor räs+ 
cula : Francezii fiind convinşi că locuitorii ne sunt ostili. 

Din acelaş isvor : Francezii ne refuză totul, fiindcă 
vor petrolul nostru. Pentru întâia dată se admite acest 
lucru de Francezi. Azi toţi ştiu la Bucureşti că Fran- 
cezii pretind ceeace Germanii încercaseră să obtie. 

— In gazetele de dimineaţă două note, — fără in- 
dicarea originei, — afirmând că Polonii au luat Lem- 
bergul (v. eri). Toate veştile ce ni se dau sunt de con- 
trolat, iar comunicatul oficial a ajuns de o imprecizie 
mişcătoare. Azi dimineaţă comunicatul anunţă o opera- 
tie ce se va face la Razelnaia, pe când gazetele spun că 
suntem acolo. Restul la fel.. 

— Se confirmă că misiunile franceză şi italiană au 


tanks et tout l'outillage moderne et — dit-on — des officiers 
allemands. 

Les Françaïs ont porté encore deux divisions ef Pon nous 
demande de mobiliser encore quatre classes. — Odessa est 
très menacé. Franchet d'Esperay et Berthelot s’y trouvent; 
on essayera de la défendre, mais si on est obligé de ee reti- 
rer, on tiendra sur le Dniester mais on craint que les Bessa- 
rabiens ne se soulèvent; les Francais sont convaincus que 
les habitants nous sont hostiles. 

De même source: les Français nous refusent tout parce 
qu'ils veulent nos pétroles. C'est la première fois que de 
source française on en convient. C’est, aujourd’hui, idée cou- 
rante à Bucarest que les Français exigent ce que les Alle- 
mands avaient essayé d'obtenir. 

Dans les journaux de ce matin des notes—sane indication 
d'origine—affirment que ce sont les Polonais qui ont pris Lem- 
berg. (v. hier). Toutes les nouvelles qu’on nous sert sont su- 
jettes à caution et le communiqué officiel est redevenu d’une 
imprécision impressionante. Il annonce ce matin une opéra- 
tion à venir sur Razelnaia, alors que les journaux disent que 
nous y sommes; le reste à l'avenant. 

Il se confirme que les missions française et italienne ont 


NOTE POLITICE — 1919 271 


fost desarmate de revoluționarii din Budapesta. Dar, 
se şopteşte că şi garnizoana franceză a fost desarmată. 
Dealtfel, chiar de eri dimineaţă Expresul-Orient a fost 
îndreptat prin Belgrad şi Agram şi s'a depeşat urgent 
ca trenul venind spre Bucureşti şi în care se află şi 
de France şi Saint-Aulaire, să evite Budapesta. 

— In ultimul moment, N. I. Ghica află că Serbia a 
declarat război Italiei. Un ofiţer francez i-a spus: că 
Francezii sunt sfătuiţi să plece, de sigur de teama ca să 
nu fie iar izolaţi de ţara lor. 

12/25 Martie. — Nimeni nu, ştie nimid din ce se pe- 
trece. Miniştrii cei dintâi, căci «cei ce cunosc vestile nu 
le comunică». Ratigan, pe care Pam întrebat asupra . 
Serbiei, nu ştie nimic: «suntem cam tăiaţi». Dar toată 
lumea, e neliniştită. — Generalul Mircescu judecă situa- 
ţia foarte rea, iar generalul Räscanu, secretar general 
la război, «îşi frânge mâinile», întru atât lipseşte absolut 
tot. Mircescu asigură că Dobrici e în orice caz dat Bul- 
gariei şi că conferinţa ne sfătueşte să-i facem concesii 
în Cadrilater. 


été désarmées par le nouveau gouvernement révolutionnaire 
de Budapest. Mais, on ajoute tout bas, ce qui est aussi dans 
la logique des choses, que la garnison française a été aussi 
désarmée. D'ailleurs, dès hier matin l’Express-Orient a été 
expédié par Belgrade et Agram et on a câblé d'urgence que le 
train venant sur Bucarest et dans lequel se trouvaient MM, 
de France et de St. Aulaire évitât Budapest. 

A la dernière heure N. J. Ghika apprend que la Serbie 
a déclaré la guerre à l'Italie. Un officier français lui a dit 
qu'on engage les Français à rentrer, évidemment par crainte 
d'être de nouveau coupés de leur pays. 

12/25 mars. — Personne ne sait rien de ce qui se passe, les 
ministres les premiers, car «Ceux qui savent les nouvelles ne 
les leur communiquent pas». Ratigan, que j'ai interrogé sur 
la Serbie, ne sait rien: «Nous sommes un peu coupés». 

Mais tout le monde est inquiet. Le général Mircescu juge 
la situation très mauvaise et le général Rascan, secrétaire 
guerre, «îşi frânge mâinile» tant on manque absolument de 
tout. Mircescu assure que Dobrici est dans tous les cas at- 
tribué à la Bulgarie et que la conférence nous conseille de lui 
faire des concessions dans le Quadrilatère. 


272 NOTE POLITICE — 1919 


— La Budapesta, guvernul «proletariatului» prezi- 
dat de Kuhn, care de curând rostea cuvinte de amenin- 
tare la Berna, la congresul socialist, a şi ocupat milită- 
reste băncile şi vrea să redea Ungariei vechile granite: 
aşa dar războiul eu Italia şi cu noi. Dacă pe deasupra, 
mai e şi o alianţă cu Serbia? In aşteptare, Franţa pro- 
pune încercuirea Budapestei şi înţelege să acţioneze în 
mod energic cu Cehoslovacii, eu Românii, eu nu mai ştiu 
cine! Dar se află că guvernul lui Masaryk şi-a dat de- 
misia şi se spune că din cauză că nu se simte destul de 
tare ca să impue Cehoslovacilor războiul. O reţea în- 
treagă care se poate închide în jurul nostru ! 

Spre a complecta tabloul: monitoarele noastre urcă 
Dunărea spre Budapesta, dar monitoarele engleze şi 
franceze sunt oprite de tun în faţa Presburgului. 

— Imprumutul nostru e un fiasco. El se rezumă 
astfel : 150 milioane au fost subserise în bonuri de te- 
zaur, — deci nu bani; 50 mil. ruble: o mare greşală şi 
Sau făcut mari specule asupra rublei; se speră a se 





A Budapest, le gouvernement «du prolétaniat,, présidé 
par Kuhn, qui tout récemment a fait entendre des paroles de 
menace à Berne, au congrès socialiste, a déjà occupé militai- 
rement les banques et entend faire rentrer la Hougr'e dans 
ses anciennes limites: c'est donc la guerre avec l'Italie et 
avec nous, S'il y a par-dessus le marché une alliance avec la 
Serbie? En attendant, la France propose l'encerelement de Bu- 
dapest et entend agir énergiquement avec les Slovaques, les 
Roumains, qui sais-je encore? Mais on apprend que le gou- 
vernement de Mazaryk a donné sa démission et l’on dit que 
c'est parce qu’il ne se sent pas assez fort pour imposer aux 
Tchéco-Slovaques la guerre. C'est tout un réseau qui peut se 
fermer autour de nous, 


Pour compléter le tableau, nos monitors remontent le Da- 
nube vers Budapest, mais les monitors anglais et français 
sont arrêtés par le canon devant Pressbourg. 

Notre emprunt est un fiasco. Il se 1ésume ainsi: 150 mil- 
lions ont été souscrits en bons du trésor — done pas d’ar- 
gent; 50 mill. en roubles: ce fut une grande faute et on s’est 
livré à une spéculation effrénée sur le rouble; on espère 


NOTE POLITICE — 1919 273 


ajunge la 350—400 milioane; dar 200 milioane sau şi 
mâncat. Finanţele stau tot atât de prost ca şi armata. 

— Censura a şters radical, cu titlul, două veşti din 
«Le Temps», pe cari le citam ca antiteză cu România : gu- 
vernul englez a liberat sinn-feineri deţinuţi politici inter- 
naţi—(au ridicat armele contra ţării, de şi în război!)— 
şi «Le Matin» a luat un interview d-lui de Brockdort- 
Rantzau şi a răspândit o apostrofă grozavă a acestuia. 
La noi dosarele sunt cu zecile de mii în faţa Curţii mar- 
tiale, iar gazetarii cari au scris la «Gazeta Bucureştilor» 
au căpătat zece ani de reclusiune. 

13/26 Martie. — Gäsesc în «Le Temps» un expozeu al 
secretarului Tezaurului din Washington. Statele Unite 
au dat până azi aliaţilor peste 9 miliarde de dolari. din 
cari Franţa figurează cu peste 2 miliarde jumătate şi 
acum în urmă i s'a mai acordat o sută de milioane. Şi unii 
farsori repetă mereu că Franţa acordă lui Brătianu 
două miliarde de franci, când ea însăşi împrumută câte 
500 milioane! Cehoslovacia a obţinut până azi 27 mi- 
lioane franci. 


arriver à 350—400 mill, mais deux cents mill., sont dejă 
mang6s. 

Les finances sont aussi mal en point que l’armée. 

Le ceusure a radicalement effacé, titre compris, deux nou- 
velles du «Temps» que je citais pour l’antithèse avecla Rou- 
manie; le gouvernement anglais a remis en liberté les sinnfei- 
ners, déteuus politiques internes—(ils ont porté les armes con- 
tre le pays quoiqu'il fut en guerre); — at le «Matin» a pris 
une interview à Mr. de Brockdorff-Rantzau et répandu une 
apostrophe terrible de ce dernier. Chez nous, par douzai- 
nes de mille il y a des dossiers devant les cours martiales et, 
pour avoir écrit à la «Gazeta Bucureştilor»; des journalistes 
ont attrapé 10 ans réclusion. 

13/26 mars. — Je trouve dans «Le Temps» un exposé du 
secrétaire du Trésor de Washington. Les Etats-Unis ont avan- 
cé jusqu’à ce jour aux alliés plus de 9 milliards de dollars, La 
France figure pour plus de 2% milliards dollars et tout re: 
cemment on lui a consenti une nouvelle avance de 100 mil- 
lions. Et de bons farceurs vont répétant que la France ac- 
corde à Bratiano deux miliards de francs quand elle-même 
emprunte des 500 millions. La Tchéco-Slovaquie a obtenu 


jusqu’à ce jour 27 millions francs. 


18* 


774 NOTE POLITICE — 1919 


14/21 Martia — Fasciotti a plecat pe täcute, cu tre- 
nul elvețian, fără să-şi ia rămas bun dela nimeni. Se 
pare că plecarea a fost atât de bruscă încât ministrul 
afacerilor străine nici n’a avut vreme să-l conducă la 
gară ; legatiunea italiană singură l’a însoţit. Auritti 
mi-a spus că nu ştie cum va urma călătoria după Agram 
şi pe unde va trece trenul în Elveţia. Aceasta înseamnă 
lămurit că frontiera e închisă între Jugoslavia şi Italia. 

— Văitoianu sa întors. Călătorie cu peripeții: au 
“trebuit să se întoarcă înapoi la Viena şi pe alocurea 
aveau revolverele la îndemână. Ungurii voiau să-l cap- 
tureze: acesta e svonul ce se răspândeşte. — Impresiu- 
nea lui, rezumată de Oscar Kiriacescu : «Afacerile sar 
putea regula, dar avem un adversar decis în Lloyd 
George». 

15/28 Martie. — Procesul socialistilor a început. 
'Gloată, desordine, îmbrânceli : frumoasă maiestate a Jus- 
titiei. Eri pentru aniversarea Regatului sa făcut să 
defileze tot ce se putea ca trupe pe Calea Victoriei; azi 
a reînceput plimbarea militară cu automobile blindate. 
Se mai anunţă că generalul Mărgineanu a luat parte 





14/27 mars. — Fasciotti a filé à l'anglaise, par le train des 
Suisses, sans avoir pris congé de qui que ce soit. Il semble 
que le départ a été si brusque, que le ministère des affaires 
étrangères n'a même pas eu le temps de le reconduire à la 
gare. La légation d'Italie seule l'a accompagné. Auritti m'a 
dit qu'il n'a pas idée comment saccomplira le voyage à par- 
tir d'Agram et par où passera le train en Suisse. C'est claire- 
ment dire qu'entre la Yougo-Slavie et l'Italie la frontière 
est déjà fermée. 

Vaitoianu est rentré. Voyage à péripéties: ils ont dû re- 
brousser chemin sur Wien et à certains endroits on a dû gar- 
der les revolvers à côté de soi. 

Les Hongrois voulaient le capturer: c’est le bruit qu’on 
fait circuler. Son impression resumée par Oscar Kiriacescu: 
«Nos affaires pourraient s'arranger, mais on a un adversaire 
décidé en Lloyd George». 

15/28 mars. — Le procès des socialistes a commencé. Foule, 
désordre, bousculade; jolie majesté de la Justice. Hier, pour 
l'anniversaire de la royauté, on a fait défiler tout ce qu'on a 
pu de troupes dans la Calea Victoriei; aujourd’hui on a re- 
commencé la promenade militaire avec des autos blindées en 
plus. Et l'on annonce que le général Margineanu a pris part 


NOTE PULITICE — 1919 275 


la consiliul de miniștri. Toate acestea nu fac decât să 
dea, socialiştilor o idee exagerată de puterea lor, 

— Cocias, pe stradă, ţine să-mi spue că nu se vor 
trimite trupe în Ucraina şi că se va bara numai linia 
Nistrului. Cum cunoaşte temerile mele, el ţine să mă li- 
uiştească, din ivzor sigur. 

— In Ungaria, Mișu Pherekyde acuză pe colonelul 
Vyx, comandantul francez la Budapesta, de a fi totdea- 
una încurajat pe Unguri. Toate plângerile ce a adresat 
guvernului francez au rămas fără răspuns. Depeşile au 
vorbit de desarmarea misiunilor franceză şi italiană. Se 
pare că la primirea ultimatului, Karoly retrăgându-se 
ca să lase proletariatului apărarea intereselor natiunei, 
Francezii au depus pur şi simplu armele, anunțând pe 
şefii lor că nu vor merge în nici un chip contra popo- 
rului. 

— De reţinut un articol din «Indépendance», care 
proclamă că bolşevismul e pentru România un pericol 
mai mic decât reconstituirea unei mari Rusii, — iată 
lucruri noi ! — şi un articol al lui Gauvain în «Débats», 
care desveleşte tactica Italiei de a agita pe Bulgari şi 


an Conseil des ministres, Comme tout cela est fait pour don- 
ner aux socialistes une idée exagérée de leur force. 

Cocias, dans la rue, tient à me rassurer qu’on n’enverra 
pas de troupes en Ukraine et qu’on se contentera de barrer la 
ligne du Dniester. Comme il sait mes alarmes à ce sujet, il 
tient à me rassurer, de bonne source, 

— En Hongrie, Michel Phérékyde accuse le colonel Vyx, 
commandant français de Budapest, d’avoir toujours et con- 
stamment encouragé les Hongrois, Toutes les pfaintes qu'il 
a adressées au gouvernement français sont restées sans 1é- 
ponse, Les dépêches ont parlé du désarmement des missions 
française et italienne. Il paraît qu’à la réception de l’ultima- 
tum, Karoly s'étant retiré pour laisser au prolétariat la 
défense des intérêts de la nation les Français ont simple 
ment déposé leurs armes, en avertissaat leurs chefs qu’ils 
ne marcheraient en aucun cas contre le peuple. 

A retenir un article de «Indépendance» qui proclame que 
le bolchevisme est pour la Roumanie une menace moindre que 
1a reconstitution d'une grande Russie — du nouveau! -— 
et un article de Gauvain des «Débats» qui met à nu la taeti- 
que de l'Italie d’agiter les Bulgares et le Montenegro contre la 


276 NOTE POLITICE — 1919 


pe Muntenegreni contra Jugoslaviei si de a se face 
campionul unirei Austriei cu Germania. «Corriere dela 
Sera» nu se sfieşte să spună că o Germanie tare e o 
garanţie necesară Italiei. 

— Eri seară, târziu, am fost la d-na Dissescu care 
după ce m'a căutat de două ori, acasă şi la Club, mi-a: 
lăsat o scrisoare urgentă, pe care am păstrat-o. Fără 
înconjur, îmi spune că Crăiniceanu a înştiinţat-o că se 
pregătea un atentat, adevărat sau simulat, în contra 
Regelui, pentru ca apoi să fie făcut răspunzător Ave- 
rescu şi alți oameni politici şi că acest lucru e iminent; 
că a văzut pe Regele destul de îngrijat şi că au hotă- 
rât să mă înştiinţeze pentru că «trebue să aibă poliţia 
lui» şi pentru ca să pot veghia. Din vorbele d-nei Dis- 
sescu ar reeşi că Regele se fereşte de liberali şi chiar 
de Stirbey (apreciere poate personală a d-nei Dissescu) 
şi că ar dori să atrag pe Averescu. Nu cred în aceasta 
fabulă, dar totuşi am pus pe Bărbătescu să cerceteze,— 
şi am chemat pe Stoian, care ar admite ceva din partea 
lui Solomonescu, dar ca să servească pe Averescu care, 
în faţa lui, s'a descoperit admițând, ca ipoteză, forma 
republicană. 





Yougo-Slavie et de se constituer en champion de Punion de 
l'Autriche avec PAllemagne. Le « Corriere de la Sera» ne 88 
gâne pas pour dire que une Allemague forte est une garantie 
nécessaire pour VPltalie. 

— Hier soir. tard, ai été chez M-me Dissescu, qui m'ayant 
cherché deux fois au Club, a fini par m'écrire une lettre pres- 
sante. que j'ai gardée. Sans ambages elle me dit que Crai- 
niceanu l’a avisée qu’on préparait un attentat, réel ou simulé, 
contre le Roi, pour ensuite en faire tomber la responsabilité 
sum Averescu et d’autres hommes politiques et que c'était 
imminent; qu’elle a vu le Roi assez inquiet, et qu "il fut con- 
venu de m'aviser parce que «il doit avoir sa police» et pour 
que je puisse veiller. Des paroles de M-me Dissescu il résul- 
tait que le Roi se méfiait des libéraux et même de Stirbey 
(appréciation peut-être de M-me Dissescu) et qu'il dési- 
rerait que j'attirasse Averescu. Je ne crois pas à la fable, 
mais j'ai tout de même fait venir Stoian, qui admettait quel- 
que chose de la part de Solomonescu, mais pour servir Ave- 
rescu qui, devant lui, s’est déboutonné et a admis, par hy- 
pothèse, la forme républicaine ; et Barbătescu que j'ai mis 
en campagne. 


NOTE POLITICE — 1919 277 


17/30 Martie. — Guvernul lui Kuhn a declarat că 
se află în stare de război cu toate ţările cari ocupă te- 
ritorii ungare. Guvernul nostru n'a crezut de cuviinţă 
să facă vre-o comunicare publicului. «lzbânda» dă 
ştirea iar «Viitorul», oficios, o reproduce după «Iz- 
bânda». 

— Misiunea colonelului Vyx a părăsit Budapesta, 
tratată, zice telegrama, cu toată atentiunea posibilă. A- 
<easta confirmă plângerile guvernului nostru contra fi- 
Jomaghiarismului colonelului. Depeșa care relevă curte- 
nia Ungurilor e un Radio dela Lyon. 

— In acelaş timp se face o apropiere între Ungaria 
Şi Germania. Nauen reproduce răspunsul lui Bela Kuhn 
Aa salutul comitetului soldaţilor şi lucrătorilor din Ber- 
lin: «ne privim ca tovarăşi». 

— Germanii au refuzat să permită trupelor polone 
să debarce la Danzig. Au interzis aliaţilor întrebuința- 
rea liniei de răsărit de Vistula pe teritoriul german. 
Chestiunea e privită ca foarte gravă de presa ger- 
mană, dar toate partidele au aprobat nota energică a 
guvernului. 





17/30 mars. — Le gouvernement Kuhn (pas Kunft comme 
on lavait précédemment imprimé) a déclaré se trouver en 
état de guerre avec tous les pays qui occupent des territoires 
hongrois. Notre gouvernement n'a pas estimé qu'il eut une 
communication à faire au publie! L’«lzbânda» donne la nou- 
valla et le «Viitorul», officieux, la reproduit d’après l’«ïz- 
bânda;! 

La mission du colonel Vyx a quitté Budapest, traitée, dit 
la dépêche, avec tous les égards possibles. Cela confirme les 
plaintes de notre gouvernement contre le philomagyarisme 
du colonel. La dépêche relevant la courtoisie des Hongrois 
est le Radio de Lyon. 

En même temps se lie une partie entre la Hongrie et 
YAllemagne. Le Nauen reproduit la réponse de Bela Kuhn 
au salut «des conseils des soldats et des ouvriers de Berlim» : 
Nous vous considérons comme des compagnons». Les Alle- 
mands ont refusé de permettre aux troupes polonaises de dé. 
barquer à Dantzig. Ils ont interdit aux alliés Pusage de ia 
ligne à l'Est de la Vistule sur territoire allemand. La ques- 
tion est considérée comme très grave par la presse allemande, 
mais tous les partis ont approuvé la note énergique du gou- 
vernement. 


278 NOTE POLITICE — 1919 


— Regina a acordat un interview lui «Pall Mall 
Gazette»; câteva pasagii sunt uimitoare *). «Epoca» l’a 
publicat fără nici o piedică, dar îndată ce «Steagul» 
sau «le Progrès» Pau semnalat, cu o simplă observaţie, 
censura a şters totul. Eri seară în sfârşit lam strecu- 
rat în «le Progrès». A făcut senzaţie. 

Marincovici venind să-şi ia rămas bun, — e numit 
ministru al aprovizionării, — nu sa putut opri să mă 
întrebe dacă un factor neprevăzut de Constituţie putea 
face politică în numele ţării... El mi-a mai spus că, 
dacă avem pretenţii contrare, sar putea potrivi lucru- 
rile fără să otrăvim raporturile dintre noi, cum a tăcut 
Brătianu în toate sensurile şi prin toate mijloacele. Ma- 
rincoviei avea temeri despre partea Adriaticei. «Santa- 
jul» pe care Italia îl face pledând pentru Germania e 
de natură să influenţeze conferinţa. 


18/31 Martie. — Regina sa întors la Paris. Prin- 





g 


La Reine a acordé au Pall Mall Gazette une interview- 
dont certains passages sont abracadabrants. C’est l. Epoca» 
qui ľa donnée sans aceroc, mais des que le «Steagul» où le 
«Progrès» lont signalée, avec une simple remarque, la cen: 
sure a tout rasé. Hier soir enfin je lai glissée de nouveau 
au «Progrès». Cela fait sensation, Et Marinkovitch, venant 
preudre congé — il est nommé ministre de l’approvisionne- 
ment n’a pas pu s'empêcher de me demander si un facteur 
non prévu par la Constitution pouvait faire de la politique 
au nom du pays... Marinkoviteh m'a dit que, si nous avons 
des prétentions rivales, on pouvait les arranger sans empoi- 
sonner nos rapports, comme Bratiano le fait dans tous les 
sens et par tous les moyens. Marinkovitch était inquiet pour- 
(a, côte de l’Adriatique: «Le chantage que l'Italie fait en plai- 
dant pour l’Allemagne est de nature à influencer Ja con- 
férence», 

18 31 mars. — La Reine esi retournée à Paris. La Prin- 


*) Tată în mod exact, cuvintele spuse de M. S. Regina Maria: 
Sunt adâne mâhnita de ce se întâmpla în Rusia. Mama mea era 
rusă. (unose ţara şi o iubesc şi vreau să sper că şi acolo situaţia 
se va îndrepta. Mi s'a spus e1 Rușii ar fi gata sa se strânga în 
jurul persoanei mele, dacă le-ași fi Regină. Dar oare pot parasi 
România ? 


NOTE POLITICE — 1919 279 


tesa Elisabeta pare că a rămas la Londra; se zice în. 
oraş că Regele a rechemat pe Regina. Tot consiliul de 
miniştri fiind pentru comutarea pedepsei lui Verzea, 
Pherekyde singur ținea pentru executare. De acolo vine 
că s'a publicat, la o zi de distanță, două decrete succe- 
sive, — unul cu indicatia «asupra raportului ministru- 
lui prezident, pedeapsa cu moartea a fost comutată», şi 
altul care nu are această indicație. Şi Regele primeşte: 
să se publice două decrete ! 

20 Martie. 2 Aprilie. — Ecou de la ultimul consiliu 
de miniştri (prin O. K.): Duca, care îşi însușeşte din 
ce în ce mai mult direcţia politică, a făcut vii critice în- 
cetinelei justiţiei; în loc de a fi un act de represiune 
imediată, procesul socialistilor s'a schimbat întrun 
proces politie. Se mai observă din partea prezidentu- 
lui  Curţei marţiale (col. Călinescu) o schimbare: 
e brusc, tae vorba acuzaților şi mai ales nu admite să 
fie obosit cu teorii. Se pregăteşte ceva. 

— «Izbânda» anunţă oficios că conferința a dat 
Italiei mandatul să restabilească ordinea în Ungaria. 
Ar fi deci sfârşitul conflictului italo-sârb. Marincovici 





cesse Elisabeth semble être restée à Londres. On dit en ville 
que le Roi rappelle la Reine. 

On sait pertinemment (0. Kiriacescu) que tout le Conseil 
des ministres étant pour la commutation de la peine de Ver- 
zea, Phérékyde seul tenait pour l'exécution. De là vient qu’on 
a publié, à un jour de date, deux décrets successifs, — l’un, 
avee indication «sur le rapport du Ministre Président la 
peine de mort a été commuée: etc. et l’autre qui enlève cette 
indication, Et le Roi accepte qu'on publie deux décrets! 

20 mars (2 avril). — Echo du dernier Conseil des mini- 
stres (par O. K.): Duca qui tire de plus en plus à lui la direc- 
tion politique, a fait de vifs reproches pour la lenteur de la 
justice militaire: au lieu d’être un acte de répression immé- 
diate, le procès des socialistes est devenu un procès politique, 
On remarque aussi de la part du Président de la Cour mar- 
tiale (col. Calinesco) un changement: il est brusque, coupe 
la parole aux accusés et surtout n’eutend pas qu’on le fatigue 
avec des théories. Il se prépare quelque chose. 

— Llzbanda» annonce officieusemment que la Con- 
féreuce a donné à l'Italie le mandat de rétablir l’ordre en 
Hongrie, Ce serait alors la fin du conflit serbo-italien; Ma- 


280 NOTE POLITICE — 1919 


părea Duminecä foarte deceptionat, spunându-mi : «Ni 
se va da poate o eşire la Scutari, ştiu eu?». «Le Temps» 
s'a grăbit să proclame că Franţa trebue să respecte 
«pacta conventa». E sigur că spectrul german, agitat de 
presa italiană, şi-a produs efectul şi că, dacă, mandatul 
dat Italiei se confirmă sau nu, Italia va avea coasta 
orientală a Adriaticei, afară poate de Fiume, care nu e 
coprins în tratatul dela Londra. 

21 Martie/4 Aprilie. — Schimbare generală printre 
Francezii de aici. Generalul Mangin e numit comandant 
al frontului oriental. Berthelot va fi înlocuit, cu Stat- 
majorul său, pe care Saint-Aulaire Pa zugrăvit la Pa- 
ris ca o ceată de cheflii. Dar şi Saint-Aulaire pleacă. 
De Flers pleacă săptămâna viitoare; sărbătorit la Au- 
tomobil-Club Marţi seara, el a spus: «Părăseso cariera 
diplomatică, şi acum după ce am dat cu piciorul în 
spatele acestei cucoane....» Cu plecarea lui, spiritul va 
pieri la Bucureşti! 

Franklin-Bouillon a spus în Cameră ceeace crede 
despre generalii transformați în diplomaţi pentru Orient. 





rinkoviteh m'avait eu, dimanche dernier, lair très déçu en 
me disant: «On nous donnera probablement une issue à 
Scutari, que sais-je?»; et puis le «Temps» s'était hâté de 
proclamer que la France doit respecter les «pacta conventa». 
Il est certain que le spectre allemand (v, 28 mars), agité par 
la presse italienne, a produit son effet et que, si le mandat 
donné à l'Italie se confirme ou non, l'Italie aura la côte 
orientale de l’Adriatique sauf peut-être Fiume qui n'est 
pas comprise dans Je traité de Londres. 

21 mars (3 avril), — Il y a chambard général chez les 
Français d'ici, Le général Mangin est nommé commandant 
du front oriental, Berthelot est sûrement dégommé, avec 
son Etat-Major, que St.-Aulaire aurait dépeint à Paris comme 
une bande de noceurs. Mais St.-Aulaire quitte aussi. De Flers 
part la semaine prochaine; on Pa fêté à l’Automobile-Club 
mardi soir et il y a dit: «Je quitte la carrière diplomatique 
et maintenant que j'ai envoyé mon pied dans le derrière de 
cette dame..». L'esprit se mourra à Bucarest maintenant 
qu'il nous quitte! 

D'ailleurs Franklin-Bouillon a dit à la Chambre des 
députés leur fait aux généraux français mués en diplomates 


NOTE POLITICE — 1919 281 


Se confirmă .spusele lui M. Pherekyde, cum că 
Franchet d'Esperay a semnat armistițiul necunoscând 
tratatul nostru dela 4 August 1916. 

— La Curtea marţială, ca urmare a consiliului de mi- 
nistri, sa disjuns afacerea, socialiştilor în relaţiuni cu 
bolşevicii din afară, de procesul celorlalţi coacuzati, 
iar acesta din urmă a fost amânat fără termen, dar 
fără libertate provizorie! Dacă nu intervine o amnestie, 
e o grozavă denegare de dreptate. 

23 Martie/5 Aprilie. — Veştile neliniştitoare privi- 
toare la Odessa se confirmă. Se declarase în presa fran- 
ceză şi la noi că Odessa nu va fi părăsită, dar legatiu- 
nca greacă a dat o notă eri gazetelor, spunând că ora- 
şul era păzit numai de 1000 Francezi, 3000 Ruşi desor- 
ganizafi şi un regiment grec; era dar de prevăzut că 
orașul va fi părăsit. Cenzura a oprit reproducerea aces- 
tei note. Astăzi Nauen anunţă, după o radiogramă din 
Moscova. că Odessa e luată. 

«Le Temps» din 29 Martie se opune la tratativele 
cu bolşevicii, spre a nu se da prestigiu sovietelor. Tot 





pour l'Orient (v. le «Temps» du 27 mars). Il y a confirma- 
ticn des dires de M. Phérékyde que Franchet d'Esperay a 
signé l'armistice ignorant notre traité du 4 août 1916. 

— À la Cour martiale, comme suite du Conseil des mi- 
nistres, on a disjoint la cause des socialistes ayant en des 
rélations avec les bolchéviks étrangers, du procès des autres 
co-accusés et l'affaire de ces derniers a été ajournee sine die, 
mais sans libération provisoire! Si une amnistie ne survient 
pas, c'est un horrible déni de justice. 

23 mars (5 avril). — Les propos inquiétants au sujet 
d'Odessa se sont confirmés. On avait déclaré dans la presse 
française et chez nous qu'Odessa ne serait pas abandonnée, 
mais la légation hellénique avait tout de même fait passer 
hier soir aux journaux une note disant que la ville n’était 
gardée que par 1000 Français, 3000 Russes désorganises et un 
régiment grec, — il était à prévoir que la ville serait aban- 
donnée. La censure avait interdit la reproduction de cette 
note. Aujourd’hui on annonce, d’après un radiogramme de 
Moscou, qu'Odessa est prise. 

«Le Temps, du 29 mars s'oppose à ce que l’on traite avec 
jes bolchéviks, pour ne pas donner du prestige aux Soviets. 


282 NOTE POLITICE — 1919 


vederi scurte: iată ce le va da din potrivä mai mult 
prestigiu ! 

— Am dictat eri pentru «Le Progrès» un articol 
«Russie et Roumanie», spre a preconiza o înţelegere, dar 
mai ales pentru a ne ţine linistiti la noi acasă. 

— Regina n'a stat decât zece zile la Londra; tre- 
buia să stea patru săptămâni. Princesa Maria singură 
o însoțea; Principesa Elisabeta a rămas la Paris la d-na 
Elisa Brătianu. Regina s'a întors în Franța deşi Ileana, 
bolnavă de gripă, a trebuit să rămâie la Londra. Cât a 
stat acolo n'a trimis decât o telegramă Regelui, în timp 
ce dela Paris trimitea una în fiecare zi (Denise). Ce în- 
seamnă toate acestea ? 


— Cenzura a tăiat în «Le Progrès» pasagii întregi 
din discursul lui Pichon şi în «Steagul» toate atacurile 
lui Franklin-Bouillon. De altfel, regulat tot ce luăm 
din gazetele franceze, e foarte sever amputat. 

— intrevedere la Spa între mareșalul Foch şi 
Erzberger. Germanii menţin opoziţia lor la trecerea, prin 


Toujours la vue courte! Voilà ce qui est autrement fait pour 
icur donner du prestige! 

Hier j'ai dicté au «Progrès» un article «Russie et Rou- 
manie» pour préconiser une entente, mais surtout que nous 
restions chez nous. 

— La Reine n’est pas restée plus de dix jours à Londres; 
elle devait y passer quatre semaines, Mignon seule la ac 
compagnée; la Princesse Elisabeth est restée à Paris chez 
Elise Bratiano, La Reine est rentrée en France, malgré que 
Ileana, malade de la grippa ait dû rester à Londres. Pen- 
dant ce séjour un seul télégramme au Roïi,. tandis que de 
Paris elle en envoyait journellement un (Denise), Que veu- 
lent dire tous ces signes? 


— La censure a coupé dans «le Progrès; des passages 
eutiers du discours de Pichon et dans le «Steagul» toutes 
les attaques de Frankliu-Bouillon. D'ailleurs. très réguliè- 
rement, Ce que nous prenons dans les journaux français est 
très sévèrement amputé, 

— Entrevue à Spa d'Erzberger avec le maréchal Foch. 
Les Allemands maintiennent leur opposition a laisser pas- 
ser par Dantzig l’armée polonaise de Haller, mais comme 


NOTE POLITICE — 1919 283 


Danzig a armatei poloneze a lui Haller, dar cum oferă 
alte căi, din care una este Libau, se speră o înţelegere. 

24 Martie (6 Aprilie). — Generalul Mangin nu mai ia 
comanda frontului Marea Neagrä—Baltica, iar Berthe- 
lot rămâne pe loc. 


— Înţelegere la Spa: menţinând dreptul de a de- 
barca la Danzing, Foch a primit trei linii prin Germania 
pentru trupele lui Haller. Drepturile asupra Danzingu- 
lui sunt o clauză «de stil». Presa germană foarte mul- 
tumitä. 

25 Martie (7 Aprilie). — Comunicări din partea lui 
Brătianu făcute Consiliului de miniştri. Situaţia faţă de 
Lloyd George sa îmbunătăţit, dar premierul englez i-a 
declarat că va retrage soldaţii englezi din Orient şi din 
Franța. Englitera şi-a atins obiectivul; trebue să în- 
ceapă o politică comercială şi nu poate continua să fie 
inimica Ungariei — numai fiindcă aceasta, este în cear- 
tă cu noi şi cu Bulgaria şi fiindcă nu ajungem să ne în- 
telegem cu ea. Brătianu a obţinut numai ca câţiva ofi- 
teri şi detașamente mici să rămâie în Dobrogea ca exem- 


ils offrent une autre voie, dont une est Libau, on espère- 
qu'une entente pourra se produire. 

24 mars (6 avril). — Le général Mangin ne prend plus le- 
commandement du front Men Noire-Baltique et Berthelot 
reste. 

— On s’est arrangé à Spa. Tout en maintenant le droit 
de débarquer à Dantzig, Foch a accepté trois lignes à tra- 
vers l'Allemagne pour les troupes de Haller. Les droits sur 
Dantzig sont une clause de «style». La presse allemande 
très satisfaite du résultat. 


25 mars (7 avril), — Communications faites de la part de 
Bratiano au Conseil, La situation vis-à-vis de Lloyd George 
s’est améliorée, mais le premier anglais lui a déclaré qu'il 
1etirait les soldats anglais d'Or'ent ainsi que de France, 
L'Angleterre a atteint ses objectifs; elle doit commencer une 
politique commerciale et ne peut continuer son inimitié avec 
la Hongrie, parce qu’elle a des différends avec nous et avec 
la Bulgarie; et parce que nous n’arrivons pas à nous arran- 
ger avec elle! Bratiano a obtenu seulement que quelques, 
officiers et de faibles détachements restent pour l'exemple em 


284 NOTE POLITICE — 1919 


plu. Trupele au şi trecut azi la Turtucaia spre a ocupa 
garnizoanele golite de Englezi. 
` De adăogaat la această declaraţie engleză, liniile ur- 

mătoare din «Le Temps» (28 Martie): «...nu poate fi vor- 
ba de a se face să piară în Rusia soldaţi ai naţiunilor oc- 
cidentale». Deci noi trebue să dăm carnea pentru tun; şi 
ni se va da bani. Noroc că aventura dela Odessa a schim- 
bat planurile şi că, după ştiri oficioase, nu mai e vorba de 
mers în Rusia, ci de a stabili un cordon «sanitar» la 
graniţă. 

— Generalul Franchet d’Esperay e la Bucureşti şi 
a avut o conferinţă cu Regele, Prezan şi Văitoianu. Ar 
fi confirmat pe Berthelot în comandamentul său. Noi 
rămânem pe loc, iar zăgazul contra bolşevicilor va fi 
făcut pe teritoriul nostru. Generalul sa interesat mai 
mult de starea de spirit a armatei române, iar Regele 
a garantat pentru ea. 

— In consiliul de miniştri s'a hotărât că trupele a- 
liate, în retragere din Rusia, nu vor fi aduse în Româ- 
nia pentru repatriere ; ele sunt bolşevizate complect şi 


Dobrodja. Les troupes ont déjà passé o> matin à Turtucaia 
pour occuper les garnisons vidées par les Anglais, 

A joindre à cette déclaration anglaise les lignes suivantes 
du «Temps» du 18 mars: «.il ne saurait être question de faire 
tuer en Russie les soldats des nations occidentales». C’est à 
nous à fournir la chair à canon, on nous donnera de largent. 
Heureusement que l'aventure d'Odessa a modifié les plans 
et que, selon les communications officieuses, il n’est plus 
question d'aller en Russie, mais d'établir un fort cordon 
«sanitaire» le long des frontières. 

— Le général Franchet d'Esperay est à Bucarest et 
a eu hier, avec le Roi, Prezan et Vaitoianu, une conférence. 
Il aurait confirmé Berthelot dans son commandement. Nous 
restons chez nous et c’est sur notre territoire que nous 
ferons la digue contre les bolchéviks. Le général se serait 
surtout enquis de l’état d'esprit de l’armée roumaine et le 
Roi s’est porté fort pour elle. 

— Dans le Conseil il a été décidé que les troupes alliées 
en retraite de Russie ne seraient plus amenées en Roumanie 
pour repatriement: elles sout complètement bolchévisées et 


NOTE POLITICE — 1919 285 


trebue să ne punem la adăpost armata, din care câteva, 
regimente sunt deja atinse. 

— Asupra afacerilor ungare, Lloyd George a decla- 
rat lui Brătianu că nu e răspunzător de politica fran- 
ceză, prea adesea prietenoasă Ungurilor. Exemplu: Co- 
lonelul Vyx. — Dela O. Kiriacescu mi se comunică că un 
general francez Krausz, aflat în Banat, a declarat că 
Banatul e al Ungurilor şi a dat o proclamaţie în acest 
sens; guvernul nostru a trimis proclamația şi a pro- 
testat la Paris. 

— Alaltăeri, la vânătoare, Regele a spus d-rului 
Dinu Brătianu că Take Ionescu a încurcat toată situa- 
ţia la Paris şi că a făcut mult rău cauzei noastre. Repe- 
titia cliseelor lui Brătianu. 

26 Martie (8 Aprilie). — Eri întrunire a femeilor ro- 
mâne la 'Teatru, spre a protesta contra grozăviilor ungu- 
reşti. In mijlocul unui discurs, asistenţa a “făcut o ova- 
tiune generalului Averescu care intra. (Comunicat de 
Mehedinţi). 

— Luarea Odessei de bolşevici provoacă mare a- 


il faut mettre à l'abri notre armée dont certains régiments 
sont déjà cangrénés. 

— Sur les affaires hongroises, Lloyd George a déclaré à 
Bratiano qu'il n'est pas responsable de la politique fran- 
çaise, trop souvent amicale aux Hongrois: exemple: le colo- 
nel Vyx. De la part d'O., Kiriaceseu on me communique 
qu'un général français entré dans le Banat y a déclaré que 
le Banat était aux Hongrois et a lancé une proclamation 
dans ce sens; notre gouvernement a protesté à Paris et y 
a envoyé la proclamation. 

— Avant hier, à la chasse, le Roi a dit à Dinu Bratianu, 
que Take Ionescu avait embrouillé toute la situation à Paris 
et beaucoup nui à notre cause, Répétition des clichés de 
Bratiano. 

26 mars (8 avril). — Hier réunion des femmes roumaines 
au Théâtre Nationa] pour protester contre les norreurs hon- 
groises. Au beau milieu d’un discours, l'assistance a fait 
une ovation au général Averescu qui entrait, Mehedintzi, 
présent, me l'a certifié. 

— La prise d'Odessa par les bolchéviks cause une grosse 
alarme. Des masses de réfugiés se retirent chez nous et 


286 NOTE POLITICE — 1919 


larmă. Masse de refugiaţi se retrag la noi şi mulți oa- 
meni din Bucureşti se gândesc să se pue la adăpost. 

— Generalul Mangin desigur nu mai vine în Orient. 

27 Martie (9 Aprilie) —Aniversarea unirei Basarabiei. 
Niciun drapel, nici cea mai mică comemorare. Pare-se că 
s'a oficiat o slujbă la Mitropolie şi că, din lumea oficială, 
numai Inculeț era de faţă. «Viitorul» apare în patru pa- 
gini; publică o corespondenţă din Ianuarie 1918 şi, ca 
să nu citeze numele meu, nu spune o vorbă de toate ac- 
tele Unirei. E meschin până la dobitocie. 

—Adunare la Club. Toţi ai noştri de faţă. Adunarea 
măreaţă. Am făcut istoricul unirei Basarabiei şi procesul 
liberalilor. Mare entuziasm. 

—Dela un prânz la Dinu (Dr. Brătianu); Poklevski, 
Catargi, Mişu Marghiloman. Pentru a doua oară Po- 
klevski îmi aduce laude: nu puteam face decât ce am fă- 
cut, şi am lucrat ca un patriot. Barclay a spus deaseme- 
nea că Francezii dictează la Bucureşti. ceeace-l împie- 
dică să-şi manifeste sentimentele ce are pentru mine. 
Poklevski spunând că toată lumea recunoaşte că am 
salvat dinastia, Catargi a adăogat că Regele a spus 





aombre de personnes à Bucarest songent déjà à se mettre 
en sûreté. 

— Le général Mangin ne vient décidément plus en Orient. 

27 mars (9 avril), — L’anniversaire de l'union de la Bes- 
sarabie: pas un drapeau, pas la moindre commémoration, 
Il paraît qu’on a célébré un office dit par un archimandrite 
à la métropole et que seul, comme monde officiel, Inculeiz 
y a assisté. Le «Viitorul» paraît à quatre pages: il donue 
la correspondance de janvier 1918 et pour ne pas citer mon 
nom, ne touche pas un mot de tous les actes de l’Union. 
C'est mesquin au point d’être absolument bête. 

Nous nous sommes réunis au Club; deux insertions dans 
le journal et tout notre monde était là. Magnifique assem- 
blée. J'ai fait l'historique de l’Union de la Bessarabie et 
le procès des libéraux. Grand enthousiasme. 

— Echo de propos de table chez Dinu (Dr. Bratiano); 
Poklevski, Catargi, Michel (Marghiloman), Pour Ja seconde 
fois Poklevski fait mon éloge; je ne pouvais faire que ce que 
ai fait et agi en patriote. Barclay aussi a dit à Michel que 
les Français dictent à Bucarest, ce qui l'empêche de manifes- 
ter ses sentiments pour moi. Poklevski ayant dit que tout 
le monde reconnaît que j'ai sauvé la dynastie. Catargi a 


NOTE POLITICE — 1919 287 


acest lucru în toate împrejurările. Fratele meu: «Atunci 
de ce Regina se poartă altfel cu fratele meu?» — Catargi, 
ridicând braţele: «Femeile!...» — Reese din tot ce s'a 
spus confirmarea vorbelon raportate dela Paris de fos- 
tul deputat Ioanid, fost takist, că Regina si Saint-Au- 
laire sunt acei cari, în toate împrejurările mă aranjează 
mai rău. 

— Consiliul de miniştri s'a adunat grabnic la Co- 
troceni la primirea unei telegrame anunțând că gene- 
ralul Smuts cere retragerea frontului român din Un- 
garia. Consiliul, îngrozit, a recunoscut că nu are altceva 
de făcut decât să se supue. Din toate depeşile rezultă că 
Anglia şi America nu au de gând să se amestece în 
afacerile Ungariei şi Rusiei ; ele caută chiar un contact. 
Misiunea Smuts e în acest fel mai mult politică decât 
economică. Generalul a avut un schimb de note cu so- 
vietale ungurești; a propus Ungurilor să se retragă la 
apus de linia de demarcare şi să ocupe zona neutră cu 
trupe franco-anglo-italiene. Smuts mai propune o con- 
ferintä între Ceho-Slovaci. Austro-Germani, Jugoslavi 


renchâri qne le Roi Fa proclamé en tontes circonstances, 
Michel: «Ponrqnoi la Reine agit-elle alors ainsi envers 
mon frère?» — Catargi, les bras an ciel: «Les femmes...» — 
Il ressort de tont ce qni a été dit, confirmation des paroles 
— rapportées de Paris, — de l’ex-dépnté Ioanid, ex-takiste, 
que la Reine et Saint-Aulaire sont cenx qni m'arrangent le 
plus mal en tontes circonstances, 

28 mars (10 avril). — Le Conseil des ministres s'est rénni 
d'urgence à Cotroceni, au reçn d'nn télégramme annonçant 
que le général Smnts exige le reen] dn front ronmain en 
Hongrie. Atterré, le Conseil a reconnn qu'il n'y avait qu'à 
se soumettre, De tons les télégrammes, il résulte qne l’An- 
gleterre et l'Amérique ne comptent pas du tont s’immiscer 
dans les affaires de Hongrie et de Russie; elles cherchent 
même nn contact, La mission Smnts est de ce genre, bien 
plus politiqne qn’économigne. Le général a eu nn échange 
de notes avec les Soviets hongrois; il a proposé anx Houn- 
grois de se retiren à l’onest de la ligne de démarcation et 
de faire occuper la zone nentre par des tronpes franco-anglo- 
italiennes. Smnts propose aussi une conférence entre 
T'chéco-Slovaqnes, Anstro-Allemands, Yongo-Slaves et Rov- 


288 NOTE POLITICE — 1919 


şi Români pentru a discuta graniţele Ungariei. Confe- 
rinta sar întruni la Praga sau la Viena! Se simte în- 
dată tendinţa foarte pacifică. — Presupun că în legătură 
cu aceste propuneri sa produs cererea adresată Româ- 
niei. 

30 Martie (13 Aprilie). — Conferinţa de pace stă pe 
loc. Incepi să te îndoieşti dacă va ajunge la capăt. Presa 
franceză râde pe faţă de Wilson şi unele gazete engle- 
zeşti încep a cere soluţii în loc de doctrine. In cercurile 
noastre la Paris se crede că conferinţa dă faliment. In 
ori-ce caz, America se opune la cercetarea răspunderilor 
celor ce au declarat războiul; nu mai e vorba de a se 
da în judecată Impăratul Wilhelm. 

D. Negru dela «Universul», cu ocazia cererei unui 
interview pe care l-am refuzat, îmi comunică că D. Bi- 
ciola, macedonian, ştie că atunci când am fost chemat în 
Moldova, câţiva tineri aprinşi voiau să arunce îns aer 
trenul meu şi că toţi aveau bombe. Proectul n'a reuşit 
graţie intervenţiei sale. 

14 Aprilie. — Schimbarea calendarului. Chestiunea 


mains pour débattre les frontières de la Hongrie, Confé- 
rence à réunir à Prague ou à Vienne! — On sent de suita 
Ta tendance très pacifique. Je suppose que c’est en corréla- 
tion avec ces propositions que s’est produite la demande 
faite à la Roumanie. 

30 mars (13 avril). — La Conférence de paix piétine la- 
mentablement. On commence à douter de la voir aboutir. 
La presse française se moque ouvertement de Wilson et 
certains journaux anglais commencent à demander des solu- 
tions au lieu de doctrines. Dans nos cercles de Paris on 
croit que la conférence fait faillite, Dans tous les cas l’Amé. 
rique oppose un veto à la recherche des responsabilités de 
ceux qui ont déclaré la guerre; il n’est plus question de 
mettre sous jugement l’empereur Guillaume. 

— M, Negru de l’«Universul», à l’occasion d'ane inter- 
view que j'ai d’ailleurs refusée, me confie que M. Biciola, 
Macédonien, sait que lorsque j'ai été appelé en Moldavie, 
quelques jeunes gens, chauffés à blanc, voulaient faire sauter 
mon train et qu'ils étaient tous pourvus de bombes ! C’est 
grâce à son intervention que le projet a avorté. 

14 avril, — Changement de calendrier. La question des 


NOTE POLITICE: — 1919 280 


särbätorilor religioase a rämas în suspensie; un Sinod 
va da lămuriri asupra celor ce rămân de făcut. 

— Generalul Gorski, venit la Bucureşti pentru două 
zile, a văzut pe Rege şi pe generalul Prezan în între- 
vedere secretă. A fost printre cei*cari au putut vedea 
deaproape retragerea (?) dela Odessa. Na fost acţiune 
militară si armata lui Trotzki n’a fost amestecată în 
afacere. Francezii sunt pe trei sferturi bolşevici. Mul- 
timea lucrătorilor (Odessa a fost. în timpul războiului re- 
fugiul tuturor dezertorilor), cari mau fost nici-odată 
desarmafi, au somat la 3 Aprilie pe generalul d'Anselme 
să părăsească Odessa : armata lui va rămâne neatinsă 
dacă se dă drumul voluntarilor ruşi şi dacă nu se prote- 
jează retragerea oräsenilor, Revoltatii mau menţinut a- 
ceste două cereri, dar Francezii anunțând prea curând 
retragerea lor, aceasta s'a schimbat în debandadă. Civilii 
au făcut pe jos cei 40 km. dela Odessa la Ackerman; 
erau 2000. 

Grecii au fost mitraliaţi, fără ca Francezii să le dea 
vre-un ajutor. Asemenea cu Ruşii: şi unii şi alţii sunt 
foarte îndârjiti contra Francezilor. Ruşii, morţi de 





fêtes religieuses est restée en suspens; c'est un Synode qui 
aura à donner des indications sur ce qui reste à faire. 

— Le général Gorski est pour 48 heures à Bucarest. IL a 
vu le Roi et Prezan. Entrevue secrète. IL a été en pre- 
mières loges pour voir la retraite (7) d’Odessa. Il ny à 
pas eu d'action militaire et l’armée de Trotzky n'a rien à 
voir dans l'affaire. Les Francais se sont, pour les deux tiers, 
bolchevisés, 

La foule des ouvriers (Odessa a été pendant la guerre le 
refuge de tous les déserteurs), qu'on n'a jamais désarmés, 
ont sommé le 3 avril le général d'Anselme de quitter Odessa; 
on ne ferait rien à son armée si on abandonne les volon- 
taires russes et si l’on ne protége pas la retraite des bour- 
geois. Les révoltés n’ont plus maintenus ces deux exigences, 
mais les Français ayant annoncé trop tôt leur retraite, alle 
a tourné en déroute. Les civils ont fait les 40 km, d'Odassa 
à Ackerman à pied. Ils étaient 2000. Les Grecs ont été ca- 
uardé et les Français ne leur ont prêté aucun secours, De 
même pour les Russes; les uns et les autres sont très excités 
contre les Francais. Les Russes, morts de faim, n'ayant plus 


19° 


290 NOTE POLITICE —- 1919 


foame, fără un ban, şi-au cerut solda: au fost trimişi 
să fie plătiţi de Denikin, la armata căruia sunt îndrep- 
taţi, spre Don. Istmul Crimeei a fost forţat; Principii 
ruşi sau refugiat la Constanţa. Francezii sosind pe 
mare la Burgas erau atât de desmätati, încât Gorski a 
intervenit personal spre a-i sili să se grupeze pe com- 
panii. 

Frontul Bender-Dunăre va fi ţinut de Greci, — 
cari sau purtat bine, cu un regiment colonial fran- 
cez, sub comanda generalului de Patey; iar restul de Ro- 
mâni. 

La noi lipsă totală de direcţie. Basarabia amenin- 
fätoare: nu sa găsit nimic mai bun decât trimiterea 
colonelului Stere cu pline puteri! Prezan. obosit şi ne- 
mulţumit (bănuesc că din cauza favoarei crescânde a 
lui Văitoianu. Regele a împiedicat pe Văitoianu să se 
înscrie la liberali, îmi spune Gorski), şi fără nici un chef. 
La ori ce perspectivă amenințătoare se mulţumeşte sa 
ridice din umeri. 

La Odessa, aliaţii au lăsat o sută de locomotive, tan- 


v 


curi, provizii imense, mai ales făină. 





— 


le sou, ont demandé leur solde: on les a envoyés se faire 
payer par Denikine, à l’armée duquel on les envoie sur le 
Don. Le col de la Crimée a été forcé et les Princes russes 
se sont réfugiés à Constantza. Les Français, en arrivant par 
mer à Burgas, étaient tellement débraillés que Gorski a dû 
personnellement intervenir pour les contraindre à se grou- 
per par compagnies. 

Le front de Bender au Danube sera tenu par les Grecs 
— qui se sont bien conduits, — avec un régiment français 
colonial, sous le commandement du général de Patey—; le 
reste les Roumains. 

Chez nous une absence absolue de direction. La Bessa- 
rabie menaçante: tout ce qu'on a trouvé de mieux c'est 
d'envoyer le colonel Sterea avec pleins pouvoirs! Prezan, 
fatigué, mécontent (la faveur grandissante de Vaitoianu, je 
suppose, — Je Roi a empêché Vaitoianu de s'inscrire dans 
le parti libéral, me dit G.) — sans aucun entrain. A toutes les 
perspectives menaçantes se contentant de hausser les épaules. 

A Odessa les alliés on laissé cent locomotives, des tanks, 
des provisions, en farine surtout, immenses, 


NOTE POLITIGE — 1919 291 


‘15 Aprilie. — Comunicatul anunță ceia-ce s'a petre- 
cut la 4 Aprilie la Odessa. «Aliaţii ne mai putând hrăni 
populaţia, au hotărît să se retragă!» 

Pherekyde a spus d-rului Dinu Brătianu că a dat 
ordin trupelor române să treacă dincolo de linie şi să 
meargă în contra Ungurilor: «Ni se ucid oamenii; se face 
uz de tun; doi Francezi au fost ucişi şi ordinul de a 
înainta a fost dat fără ştirea lui Brătianu, care va fi pus 
în faţa unui fapt îndeplinit». Aceasta e o glumă şi toată 
lumea crede că lucrul s'a regulat din Paris, între Bră- 
tianu şi Clemenceau. Dealtfel, e o astfel de contradicție 
cu hotărîrea luată Joia trecută, încât e evident că numai 
în urma unui ordin al lui Brătianu sa luat această 
măsură. E un răspuns direct la misiunea generalului 
Smuts. «Viitorul» părea, acum două zile, că anunţă 
această solutiune. 

Mărdărescu înlocueşte pe Moşoiu în capul trupelor 
din Transilvania. 

— Generalul Mangin a fost contramandat de Regina 
si Brătianu, cari au mijlocit pentru generalul Berthelot. 

— Marietta Ghica revine cu impresia că Conferinţa 





15 avril. — Le communiqué annonce enfin ce qui s’est 
passé le 4 avril à Odessa. Les alliés «ne pouvant plus 
nourrir la population, ont décidé de se retirer!». 

— Phérékyde a dit à Dinu Bratianu qu’il avait donné 
Tordre aux troupes roumaines de franchir la ligne et de 
marcher sur les Hongrois : «On nous tue du monde, on 
emploie le canon; deux Français ont été tués et l’ordre de 
courrir sus à été donné à l’insu de Bratiano, qui sera mis 
devant le fait accompli». — C’est de la blague et tout le 
monde croit que c’est réglé à Paris entre Bratiano et Cle- 
menceau. D'ailleurs, c'est tellement en contradiction avec la 
décision prise jeudi dernier, que c'est évidemment sur un 
ordre de Bratiano qu'on a changé le fusil d'épaule. C'est 
une réponse droite à la mission du général Smuts. Le «Vii- 
torul» semblait, il y a deux jours, annoncer cette solution. 

— Mardareseu remplace Moşoiu à la tête des troupes 
de Transilvanye. 

— Le général Mangin a été confremandé par la Reine 
et Bratiauo, qui se sont entremis pour Berthelot. 

— Mariette Ghika revient avec l'impression que la Con- 


292 NOTE POLITICE — 1519 


nu-şi va ajunge scopul: părerea Elisei Brătianu, deci 
a bărbatului ei. 

Guvernul este informat că Torontalul e pierdut şi 
că ni se va lua deasemenea şi o parte din Bucovina. 

17 Aprilie. — Am petrecut două zile la Buzău. Nam 
cules de cât ecoul abuzurilor militarilor şi traficurilor 
oficiale. Hoţii de sus până jos. Depozitele germane s'au 
evaporat; se afla acolo, se zice, articole pentru 7 mi- 
lioane. 

— Comunicatul oficial anunţă că noi luăm ofensiva 
pe tot frontul unguresc. — Din sursă oficială, ni se 
spune că, pentru a facilita lucrările conferinţei, va trebui 
să ocupăm frontierele indicate în tratatul nostru din 4 
August 1916. Acest fapt e în desacord cu misiunea Smuts 
şi e imposibil ca, în privinţa aceasta, să nu se lucreze 
de comun acord cu Clemenceau. Precautiunea luată de 
Pherekyde de a spune că ceea ce s'a făcut a fost fără 
ştirea lui Brătianu, o probează acum în destul. 

— Presa comentează declaratiunile făcute de Flon- 
dor jurnalelor. Au fost censurate, însä un interview în 
«Chemarea» a fost deajuns pentru a ne da o ideie de ele. 


férence n'aboutira pas; c'est lavis d'Elise Bratiano, done 
de son mari. La Princesse Elisabeth prétend rester à Paris 
pour apprendre le dessin! 

— Le gouvernement est informé que le Torontal est 
perdu et qu'on nous prend aussi le chapeau de la Bucovine. 

17 avril. — Passé deux jours à Buzeu, Je n'y ai recueilli 
que l’écho des exactions des militaires et des trafics offi- 
ciels, Vols de haut en bas. Les dépôts allemands se sont 
évanouis comme fumée; il y en avait dit-on, pour 7 millions, 

— Le communiqué officiel annonce que nous prenons 
l'offensive sur tout le front hongrois, Du côté officiel on 
nous dit que, pour faciliter le travail de la conférence, nous 
allons chercher à occuper les frontières indiquées dans 
notre traité du 4 août 1916. C'est joliment en désuccord 
aveo la mission Smuts et il est impossible que cela ne se 
faste pas d'accord avec Clemenceau. La précaution prise 
par Phérékyde de dire que c’est à linsu de Bratiano, le 
prouve suffisamment, 

— La pressé retentit des déclarations faites par Flondor 
aux journaux. On les a censurés, maïs une interview de la 
«Chemarea» suffit pour en donner la mesure, Il dit carré- 


NOTE POLITICE — 1919 293 


El spune limpede că guvernul speculează asupra 
popularității Regelui, pe care-l compromite, şi că toate 
sfortärile vor tinde a pune o stavilă intrării agenţilor 
liberali în Bucovina. Această demisiune şi comentariile 
care o însoțesc, sunt considerate ca foarte grave pentru 
guvern. 

— De reţinut declaratiunea de refuz a Jugoslavi- 
lor de a participa la orice acţiune militară. (In contra 
Ungariei şi bolșevicilor). E o sarcină care incumbă, zic 
dânşii, Statelor deja recunoscute de conferinţă şi pen- 
tru cari conferinţa a rezervat toate atentiunile sale. Su- 
părarea Serbiei este naturală. In consiliul celor patru, 
când Trombici a voit să citească pretentiunile Jugosla- 
vilor, Orlando a refuzat să ia parte la şedinţă; el a dat 
ca motiv că părţi din acest Regat sunt în războiu cu Ita- 
lia. Și chestiunea Fiume rămâne mai deschisă ca ori- 
când. Serbii vor fi de sigur îndepărtați de coastă şi deci 
supărarea lor este de înţeles. Torontalul îi va despä- 
gubi. 

— Interviewul Regelui. — Regele a dat un inter- 
view lui «Times». Avem un rezumat telegrafic din «Ma- 





ment que le gouvernement spâcule sun la popularité du Roi 
qu’il compromet et que tous ses efforts tendront à mettre 
une barrière à lentrâe des agents libéraux en Bucovine. Cette 
démission et les commentaires qui l’accompagnent sont con- 
sidérés comme très graves pour le gouvernement. 

— A retenir la déclaration de refus des Yougo-Slaves Je 
participer à toute action militaire (contre Hongrie et Bol- 
chéviques), C'est une charge qui incombe, disent-ils, aux 
Etats déjà reconnus par la Conférence et pour lesquels la 
Conférence a réservé toutes ses attentions. La bouderie de 
la Serbie est naturelle. Au Conseil des Quatre, lorsque 
Trombitch a voulu lire les prétentions de la Yougo-Slavie, 
Orlando a refusé de prendre part à la séance; il a donné 
comme motif que des parties de ce royaume étaient encore 
en guerre avec l'Italie. Et la question de Fiume est plus 
ouverte que jamais. Les Serbes seront certainement éloignés 
de la côte et leur colère est compréhensible. C’est le Toron- 
tal qui les dédommagera. 

— Le Roi a donné une interview au «Times»; nous en 
avons un résumé télégraphique par le «Matin». Il est pénible 


294 NOTE POLITICE — 1919 


tin». E penibil să vezi pe Rege afirmând că «El n'a is- 
călit niciodată armistițiul — presupun că a voit să zică 
amnistia, — când, două luni continuu am avut în. serta- 
rul meu decretul de promulgare, — şi că niciodată nu 
s'a îndoit de victoria aliaţilor». Poate că am fost eu a- 
tunci la Răcăciuni ca să mă întâlnese cu Czernin ! 

18 Aprilie. — Marele Cartier, anunțând în comuni- 
catul său de eri că ţărmul stâng al Nistrului e solid pă- 
zit de Francezi şi Români, Marele Cartier grec s'a gră- 
bit să publice prin Radio că şi Grecii se găsesc pe acest 
front. 

Amnistia a căzut în apă. Se spune că militarii se 
opun. 

19 Aprilie. — Depeşile de azi dimineaţă anunţă că 
Miercurea trecută generalul Nudent, preşedintele comi- 
siunei de armistițiu, a remis la Spa generalului Ham- 
merstein alocutiunea lui Wilson invitând delegaţii ger- 
mani la Versailes pentru 25 Aprilie. Se socotește acest 
act ca o convocare pentru preliminări. 

Prinţul regal, în timpul vizitei sale în Ardeal, a 











de voir le Roi affirmer «qu'il n'a jamais signé l’armistice». 
Je suppose que cela veut dire l’ammistie, quand deux mois 
durant j'ai eu dans mon tiroir le décret de promulgation; et 
d'affirmer, — contredisant ce que la Reine avait dit d'Elle 
et Berthelot seuls — qu'il n’a jamais douté de la victoire 
des alliés: c’est peut être moi qui ai été à Racaciuni voir 
Czernin ! 

18 avril. — Le Grand Quartier ayant dans son commu- 
niqué d’hier indiqué que la rive gauche du Dniester était 
solidement gardée par les Français et les Roumains, le 
Grand Quartier grec s’est empressé de publier par le ser- 
vice des Radios que des Grecs aussi se trouvaient sur ce . 
point. 

— L'amnistie est tombée à l’eau. On dit qu’il y a opposi- 
tion des militaires. 

19 avril. — Les dépêches de ce matiu annoncent que 
Mercredi dernier le général Nudent, président de la Commis- 
sion d’armistice, a remis à Spa au général] Hammerstein 
l’allocution de Wilson invitant les déléguës allemands à 
Versailles pour le % avril On considère cet acte comme une 
convocation pour les préliminaires. 

— Le Prince royal, pendant sa visite en Ardeal, a dit 


NOTE POLITICE — 1919 295 


spus pe faţă că un singur jurnal e cumsecade şi că a- 
cesta e un jurnal de opoziţie. Mehedinţi a aflat dela un 
Ardelean că Prinţul a numit «Steagul». 

— Comunicat: bătălie în toată regula în Ungaria. 
Am luat 5 obuziere, mitraliere, arme şi prizonieri. Noi 
am pierdut 3 ofiţeri si 30 de soldaţi; vre-o sută de ră- 
nifi. 

— Sir George Barclay, ministrul Engliterei, unul 
din aceia cari nu se dă înapoi pentru a se revolta con- 
tra tiraniei franceze şi a critica toate pornirile contra 
mea, a venit, pe când mă aflam la Buzău, pentru a-și 
lua rămas bun. Pe carta sa, mi-a exprimat prieteneşte 
regretele sale. A telefonat din nou eri, şi m'am dus să-l 
văd. Pleacă pentru 4 luni; eu cred că pentru totdeauna. 
Nu-si face iluziuni asupra Regelui ; crede în necesitatea 
apropierii politice de Englitera şi de Statele-Unite. Re- 
cunoaşte că aceste ţări trebue să ne ajute mult econo- 
miceşte. 

20 Aprilie—Paştele—Regina trebuia să sosească azi 
noapte; din cauza unui defect de maşină, a trebuit să 
se trimită din Bucureşti un Pacific. Trenul regal se va 


ouvertement qu’un seul journal était convenable et c'était 
un journal de l'opposition, Mehedintzi a appris par un 
Transylvain que le prince a désigné nommément le «Steagul», 

— Communiqué : bataille en toute règle en Hongrie. 
Nous avons pris 5 obusiers, des mitrailleuses, des armes, des 
prisonniers. Nous avon perdu 3 officiers et 30 soldats; une 
centaine de blessés. 

— Sir George Barclay, ministre d'Angleterre, un de ceux 
qui ne se sont pas gênés pour se révolter contre la tyrannie 
française et critiquer les agissements contre moi, a passé, 
pendant que j'étais à Buzeu, prendre congé; sur sa carte 
il wa amicalement exprimé ses regrets. Il a téléphoné de 
nouveau hier et j'ai été le voir: c'est lui qui avait offert de 
venir chez moi ce matin. Il part pour 4 mois; je crois que 
cest pour toujours. Il n'a pas d'illusions sur le Roi; il oroit 
à la nécessité du rattachement politique à l'Angleterre et aux 
Etats-Unis; il reconnaît que ces pays doivent économique- 
ment beaucoup nous aider. 

20 avril. (Pâques). — La Reine devait arriver cette nuit ; 
la machine n’a pas pu traîner le train; on a dû expédier de 
Bucarest une Pacific, ce qui aurait amené la Reine le soir à 


296 NOTE POLITICE — 1919 


opri în drum, pentru a avea timp să se organizeze o 
manifestatiune pentru mâine dimineaţă la 10 ore. 

— După comunicarea făcută la Spa, o nouă telegra- 
mă s'a expediat Vineri, 18 Aprilie, din Paris, cerând gu- 
vernului german să desemneze numele şi calităţile 
trimisilor. Vor trebui să se găsească în ziua de 25 la 
Versailles. «S'au luat măsuri — zice Radio — ca dele- 
gaţii să apară cât mai putin în public şi să nu aibă nici 
un contact cu presa !» 

— N. Butculescu a văzut pe generalul Pâtin sosit 
de curând. «Material avem, — a spus el, — dar nu sunt 
oameni pentru a-l mânui». El confirmă că nu pot să ne 
mai trimită pe nimeni, fiindcă oamenii vor să se re- 
întoarcă la ei acasă. 

De altfel toată lumea care a sosit din Odessa con- 
firmă că Francezii au abandonat totul la Odessa, şi n’au 
avut alt gând decât să se îmbarce cât mai repede. Pro- 
clamatia generalului d'Anselme, anunțând pentru a 
doua zi evacuarea oraşului, a bruscat catastrofa. Con- 


Bucarest; on va remiser le train royal en route pour avoir 
le temps d'organiser une manifestation pour demain ma- 
tin 10 heures. 

— Après la communication faite à Spa, un nouveau télé- 
gramme est parti vendredi 18 avril de Paris, demandant au 
gouvernement allemand de faire connaître les noms et qua- 
lités de ses envoyés Ils devront se trouver le % à Versailles. 
«Des mesures sont prises, dit le Radio, pour qu’ils paraissent 
le moins possible en public et pour qu’ils n’aient aucun con- 
tact avec la presse». 

— Butculescu a vu le général Pétin, nouvellement arri- 
vé, «Du matériel nous en avons, — a-t-il dit, — mais il n'y 
a pas d'hommes pour le manier». Il confirme qu'on ne peut 
nous envoyer personne parce que les hommes veulent ren- 
trer dans leurs foyers. 

D'ailleurs tout le monde venu d'Odessa confirme que les 
Français ont abandonné tout à Odessa et n’ont eu qu'une 
pensée d'embarquer au plus vite. Le général d'Anselme au- 
dessous de tout. Sa proclamation annonçant pour le lende- 
main l'évacuation de la ville a brusqué la catastrophe. Notre 


NOTE POLITICE — 1919 297 


sulul nostru a fost înştiinţat în mijlocul nopţii, ca să 
plece a doua zi la 10 ore dimineaţa, 

21 Aprilie. —- Regina a sosit. Multă lume la gară. 
Flori. Pe strade, nimeni. Frig. Regina frumoasă şi ele- 
gautä Generalul Berthelot a oferit flori cu un compli- 
ment «ă la plus jolie fleur des deux pays». Putin cam ga- 
lant, pentru o Regină... Printesele au rămas: una la 
Paris, cealaltă în Englitera. 

— Foarte instructiv Radio din Lyon: «Sâmbătă. 
toată şedinţa ocupată cu discutiunea dintre Wilson si 
Sonino a revendicărilor italiene; Lloyd George şi Cle- 
menceau wau luat parte la discutiune». Eri, Duminică, 
şedinţa trebuia să fie reluată în trei, Orlando nevoind 
să participe la desbatere. 

«Tratatul cu Germania va coprinde o alianţă defen- 
sivă între Franţa, Marea Britanie şi Statele-Unite, a- 
lianţă suprapusă Ligii Naţiunilor. Convenţiunile mili- 
tare destinate la executarea acestei alianţe vor rămâne. 
natural, secrete !». 

22 Aprilie. — Din Paris, Alexis Catargi comunică 
că, îndată ce soluţia Banatului va fi recunoscută, Brătianu 





Consul a été averti au milieu de la nuit pour le départ à 10 
h. du matin, le lendemain ! 

21 avril. — Arrivée de la Reine. Beaucoup de monde à la 
gare; fleurs. Personne dans la rue. Froid. La Reine jolie et 
élégante. Le général Berthelot a offert des fleurs avec un 
compliment «à la plus jolie fleur des deux pays». Un peu 
galant pour une Souveraine. Les princesses sont restées l’une 
à Paris, l’autre en Angleterre. 

— Très instructif le radio de Lyon: «Samedi toute la 
séance prise par la discussion entre Wilson et Sonnino des 
revendications italiennes; Lloyd George et Clemenceau pas 
pris part au débat». Hier, dimanche, la séance devait être 
reprise, à trois Orlando ne voulant pas prendre part au 
débat. «Le traité avec l'Allemagne comprendra une alliance 
défensive entre France, la Grande Bretagne et les Etats- 
Unis, alliance superposée à la Ligue des Nations. Les con- 
ventions militaires destinées à l'exécution de cette alliance 
resteront naturellement secrètes!». 

2 avril. — De Paris, Lexi Catargi communique que sitôt 
la solution du Banat connue, Bratiano ne signera pas le 


298 NOTE POLITICE — 1919 


nu va iscäli tratatul şi îşi va da demisia. După| Ca- 
targi, Take Ionescu va fi chemat să ia succesiunea. Unii 
liberali, ca Săveanu, confirmă svonul acestei retrageri 
iminente. — De altfel, «Le Temps» din 16 Aprilie, sosit 
azi de dimineaţă, coprinde nota următoare: Comisia 
centrală a afacerilor teritoriale a regulat chestiunea îm- 
pärtirii Banatului între Serbi şi Români. Aceasta în- 
semnează de plano punerea la o parte a tratatului din 
4 August 1916, plus adjudecarea pentru Serbi a ceva 
mai mult decât Torontalul. 

— Prinţesa Elisabeta a rămas la Paris la d-na E- 
lisa Brătianu. Iată o şedere foarte prelungită la soţia 
unui ministru, contra căruia e o excitare generală în 
ţară. Prea multă înfeodare la un partid politic: aceasta 
e părerea tutulor. 

— Pe frontul unguresc marşul nostru progresează 
repede pe toată linia. Comunicatul din 19 anunţă că 
pierderile noastre sunt serioase. Generalul Culcer pre- 
tinde că proportiunea ofiţerilor ucişi e foarte mare. 


Generalul Pétin a spus lui Butculescu că el se teme 


traité et donnera sa démission. Pour Léxi, c'est Take Ionescu 
qui sera appelé à prendre la succession, 

Divers libéraux, tel Saveanu, confirment le bruit de cette 
retraite imminente. D'ailleurs le «Temps» du 16 avril, arrivé 
ce matin, porte la note suivante: La Commission centrale des 
affaires territoriales a réglé la question du partage du Ba- 
nat entre Serbes et Roumains. C’est de plano la mise de côté 
du traité du 4 août 1916, plus l’adjudication aux Serbes de 
quelque chose de plus que le Torontal. 

— La Princesse Elisabeth est restée à Paris chez M-me 
Elise Bratiano. Voilà un séjour très prolongé chez la femme 
d'un ministre contre lequel il y a une excitation générale 
dans le pays. C’est un peu trop d'infâodation à un parti 
politique: tel est le jugement de tous. 

— Depuis notre marche en avant sur le front hongrois, 
on a rapidement avancé sur toute la ligne. Le communiqué 
du 19 porte que nos pertes sont sérienses. Culcer prétend que 
la proportion des officiers tués est très grande, Le général 
Pétin a dit à Butculeseu qu’il appréhendait cette marche 


NOTE POLITICE — 1919 299 


de acest marş prea .repede. Sunt încăerări aprige. Ne 
aflăm pe linia Bihor-Oradea Mare-Borosimin. 

23 Aprilie. — Radio de azi anunţă mari succese ale 
Polonezilor asupra Ruşilor, adică asupra bolşevicilor. 
Ei au ocupat Vilna şi Baranovitz. Se pare că lăsaţi 
singuri, bolşevicii se epuizează. Lloyd George a spus 
în ziua de 16 Aprilie în Camera Comunelor, că ar trebui 
lăsaţi să se conducă numai după inspiraţia lor şi că ar 
fi o nebunie să se întreprindă o acțiune militară în 
Rusia. 

Sunt trei săptămâni de când strig în jurnalele noas- 
tre acest lucru, şi pentru care sunt insultat în presa. 
guvernului. 


— Ziarul «Bucovina» anunţă că, în urma retragerei 
lui Flondor, toţi secretarii şefi de serviciu (un fel de 
miniştri locali) şi-au dat demisiunea. Acelas jurnal a- 
cuză formal pe Nistor că a devenit agent liberal ! 

— După multe peripeții, guvernul german a de- 
clarat că va trimite plenipotentiari la Versailles. Erz- 
berger, în nota sa, îşi rezervă dreptul de discutiune. 
Conferinţa, este amânată pentru 28 Aprilie. 








trop rapide. Il y a des prises considérables, Nous sem- 
mes sur la ligne Bihor-Oradea-Mare-Borosimin. 

23 avril. — Les radios de ce matin annoncent de grands- 
succès des Polonais sur les Russes, mettons sur les bolché- 
viks. Ils ont pris Wilna et Baranovitch. Îl semble bien que, 
laissés à eux-mêmes, les bolchéviks s’épuisent; Lloyd George a 
dit aux Communes qu’il fallait les laisser abandonnés à leur 
inspiration et que ce serait une folie qu'entreprendre nne 
action militaire en Russie, Il y a trois semaines que je le 
clame dans nos journaux et qu'on nous injurie pour cela 
dans la presse du gouvernement, 

— «Le Bucovine» annonce qu’à la suite de la retraite de 
Fiondor tous les secrétaires chefs de service (comme minis- 
tres locaux) ont donné leur démission, La même journal ac- 
cuse formellement Nistor d’être devenu l'agent des libéraux! 

— Après péripéties, le gouvernemeut allemand a déclaré 
qu'il enverrait des plénipotentiaires à Versailles. Erzberger, 
dans sa note, se réserve explicitement le droit de discussion, 
La Conférence est remise au 28 avril. 


390 NOTE POLITICE — 1919 


24 Aprilie. — Censura a şters radical din «Steagul» 
şi din «Progrès» tot ce am scris pentru apărarea lui 
Flondor. De asemnea, pentru nota din «Le Temps», 
privitor la împărţirea Banatului. Principesa -Ileana a 
fost trimisă să ia ceaiul la d-na P... la Hotel Boulevard. 
Nu sar zice că eaceiaşi Regină care pe vremuri trimi- 
sese răspuns acelei Doamne de a nu mai pune picio- 
rul pe la Cotroceni ! 

— La biroul interaliat — francez —- se face o an- 
chetä politică asupra oricărei persoane care vrea să 
ia trenul internaţional. Stoianovici a fost supus la un 
interogator şi toţi deputaţii şi senatorii mei sunt mar- 
caţi cu interdictiunea. Ofiţerul a declarat-o pe faţă. Cu 
toată recomandaţia Belgiei şi Engliterei, s'a acordat lui 
Stoianovici dreptul de a trece, însă fără permisiunea 
de a sta în Franța. 

— Rattigam depune carta sa ca însărcinat de afa- 
ceri. E un început de contact oficial. 

— Quasi rupere de tratative la Paris. — Italienii 
au declarat că ei înţeleg ca afacerea Fiume să fie regu- 
lată înainte de sosirea Germanilor. Wilson comunică 


24 avril, — La censure a radicalement rayé du «Steagul» 
et du «Progrés» tout ce que nous avons écrit pour la défense 
de Flondor. De même pour la note du «Temps» concernant 
le partage du Banat. 

— La Princesse Ileana a été envoyée prendre le thé chez 
M-me P... à l'hôtel du Boulevard! On ne dirait pas que c'est 
la même Reine qui lui a fait intimer l’ordre, dans le temps. 
de ne plus mettre les pieds à Cotroceni! 

— Au bureau intérallié — purement français — on se 
livre à une enquête politique sur toute personne qui veut 
prendre le train international. Stoianovici a subi un inter- 
rogatoire et tous nos députés et sénateurs sont marqués 
d'une interdiction. L'officier l’a clairement avoué. Malgré 
la recommandation de la Belgique et de l'Angleterre, on a 
accordé à Stoianovici le droit de passer, mais sans la per- 
mission de séjour en France. 

— Rattigan dépose sa carte comme chargé d’affaires, 
C'est la prise de contact officielle. 

— Quasi rupture à Paris. Les Italiens avaient elaire- 
ment déclaré qu’ils entendaient que l'affaire de Fiume fut 
réglée avant l’arrivée des Allemands. M. Wilson vient de 


NOTE POLITICE — 1919 301 


presei că Fiume ar trebui să rămână Jugo-Slavilor 
pentru a deservi interesele Jugo-Slaviei, Boemiei. şi 
României. Wilson adaogă că pacea cu Germania trebuie 
să fie bazată pe principii de drept şi de justiţie şi că; 
aplicând tot aceleaşi principii teritoriilor cari au apar- 
ţinut Austro-Ungariei, se ajunge la concluziunea că, 
Fiume nu poate fi atribuit Italiei. Asa fiind, Orlando a 
declarat că plenipotentiarii italieni vor părăsi Parisul, 
Joi seara; însă plecarea, anunţată prin scrisoare lui 
Lloyd George şi lui Clemenceau, n'a avut loc. Contactul 
între Orlando şi Wilson rămâne rupt. 

Deodată sa înregistrat aici o urcare a cursului 
mărcii şi al coroanei. 

— Germania publică un contra-proiect pentru o 
«Ligă a Naţiunilor». El cuprinde între altele o legisla- 
fiune a muncei, aplicabilă, lucrătorilor din toate ţările. 
Nici un privilegiu pentru marile naţiuni: egalitate de 
drepturi pentru toate ţările, 

26 Aprilie. — Orlando a părăsit Parisul, însă cei- 
lalti plenipotentiari rămânând, se spune în presă: pen- 
tru a consulta Parlamentul la Roma. 


communiquer à la presse que Fiume devait rester aux 
Yougo-Slaves paur desservir les intérêts de la Yougo:Slavte, 
de la Bohême et de la Roumanie. Wilson ajoute que la paix 
avec l’Allemagne doit être fondée sur des principes de; 
droit et de justice et qu’en appliquant ces mêmes principes 
aux territoires aussi qui ont appartenu à l’Autriche-Hon> 
grie on arrive à la conclusion que Fiume ne peux être attri- 
bué à l'Italie. — Là-dessus Orlando a déclaré que les pléni- 
potentiaires italiens allaient quitter Paris jeudi soir Le 
départ signifié par lettre à Lloyd George et 4 Clemenceau 
n’a pas eu lieu; mais le contact entre Wilson-Orlando reste 
rompu. Du coup on a enregistré ici une hausse du cours du 
mark et de la couronne. 

— L'Allemagne publie un contre-projet pour une Ligue 
des Nations. Il contient entre autres une lég'slation du ira- 
vail applicable aux ouvriers de tous les pays. Aucun privi- 
lège pour les grandes nations: égalité de droits pour tous 
les pays. 

26 avril. — Orlando a tout de même quitté Paris, mais 
les autres plénipotentiaires étant restés, on dit dans la 
presse que c’est pour consulter le Parlement de Rome. 


302 NOTE POLITICE — 1919 


Tezaurul din Washington anunţă un nou credit de 
50 milioane dolari Franţei şi 5 milioane României. 
Total pentru Franţa 2.752.477.000 dolari, plus 13 mi- 
liarde franci. Total pentru România 25 milioane dolari. 
Total pentru toţi aliaţii : 9 miliarde, 188 milioane de do- 
lari. Wilson poate vorbi de sus! 

27 Aprilie. — Sonnino şi ceilalţi delegaţi italieni au 
părăsit de asemnea Parisul după Orlando. Buletinele 
continuă să vorbească de o consultatiune cu Parlamen- 
tul şi de o întoarcere apropiată la Conferinţă. 

— Regina a convocat eri Presa la Cotroceni. Vreo 
50 de persoane. Costaforu făcea onorurile. Forma in- 
vitatiunei, foarte mediocră: o notă a biroului presii îm- 
părţită prin poliţie. Regina a făcut, în frantuzeste o 
expunere a misiunii sale în streinătate. A insistat asu- 
pra caracterului politic al acestei misiuni. Sau spus 
lucruri cari au mirat : «Inainte de plecare, am epus Re- 
gelui: pentru ca misiunea mea să reuşească trebuie 
să am toată încrederea Ta şi Regele mi-a spus: Tu 
ştii că ai toată încrederea Mea !». Pentru a asocia mai 





— Le trésor de Washington annonce uu nouveau erédit 
de 50 millions de dollars à la Frauce et 5 millions à la Rou- 
manie. Total’ pour la France 2752.477.000 dollars (plus de 12 
milliards de F'rs.). Total pour la Roumanie 25.000.008, Total 
pour tous les alliés 9 milliards 188 millions de dollars, — 
Wilson peut parler en maître! 

27 avril. — Sonnino et les autres délégués italiens ont 
aussi quitté Paris après Orlando, Les bulletins parlent d’une 
consultation avec le Parlement et d’un retour prochain à 
la Conférence. 

— La Reine a convoqué hier la presse à Cotroceni. Une 
cinquantaine de persounes. Costa Foru faisait les honneurs. 
On a trouvé fort médiocre la forme de l'invitation: une note 
du bureau de la presse distribuée par la police. 

La Reine, en français, a fait un exposé de sa mission à 
l'étranger. Elle a insisté sur le caractère politique de cette 
mission. Il y a eu des intimités qui ont étonné. «Avant de 
partir, jai dit au Roi: Pour que ma mission réussisse, il fant 
que j'aie toute ta confiance, et le Roi m'a dit: Tu sais que 
tu as toute ma confiance!». — Pour mieux assocter le Roi, 


NOTE POLITICE — 1919 303 


bine pe Rege, Regina a sfârşit, zicând: «Regele ar dori 
asemenea să vorbească, dar e ţinut la mai multă discre- 
tiune ca Mine; adeseori El e obligat să vorbească prin 
mine». D-l Clemenceau a fost cel mai aspru. «Am pro- 
vocat îngrijorare la Curtea Angliei. Curtea nu face 
politică şi, pentru a vorbi oamenilor politici, a trebuit 
să mă refugiez la legatiunea română, pe teritoriu ro- 
mân. Va trebui să ne mulţumim cu frontierele ce ni se 
va da». (Referat de Feld şi Kiriacescu). 

O împunsătură împotriva mea, în două rânduri. — 
Citând numele posibile pentru un guvern, a pomenit de 
Brătianu, Take Ionescu şi Averescu şi, vorbind de cen- 
zură, dânsa n'a uitat cenzura, lui Marghiloman la Iaşi. 
Maiestatea Sa nu scapă niciodată o ocaziune pentru a 
manifesta contra aceluia care era «singurul Nostru amie». 
Amicifia stinsă distileazä totdeauna fiere |... 

Regina a declarat că a avut o întrevedere cu Regen- 
tul Serbiei. Am aflat apoi din sursă franceză sigură că 
M. S. l-a invitat să vie să vază pe Rege şi că Prinţul 
n’a refuzat invitarea. 

28 Aprilie. — Al. Kiriacescu află, din sursă minis- 


la Reine a fini en disant: «Le Roi aimerait bien aussi par- 
ler, mais il est tenu à plus de discrétion que moi; souvent 
il est obligé de parler par moi». Monsieur Clemenceau a été 
le plus dur à la détente «J'ai causé de l'inquiétude à la 
Cour d'Angleterre; la Cour ne fait pas de politique et, pour 
parler aux hommes politiques j'ai dû me réfugier à la 
légation roumaine, sur territoire roumain. Il faudra nous con- 
tenter des frontières qu’on nous donnera» (référé de Feld- 
Kiriacescu). Pointe contre moi, à deux reprises: en citant 
les noms possibles pour un gouvernement, elle a dit Bra- 
tiano» Take Ionescu et Averescu et, en parlant de censure, 
elle n’a pas oublié la censure de Marghiloman à Iassy, Sa 
Majesté ne manque jamais une occasion de manifester con- 
tre celui qui était «notre seul ami». L'amitié éteinte distille 
toujours du îiel.... 

La Reine a déclaré avoir eu un entretien avec le Régent 
de Serbie. Appris depuis, de source française, sûre, qu'elle 
l'avait invité à venin voir le Roi et que le Prince n'aurait 
pas décliné l'invitation. 

% avril. — De source ministérielle, A. Kiriacescu ap- 


304 NOTE POLITICE — 1919 


terială că, prin Diamandy, Brătianu sa unit cu garda 
albă a Ungariei, că el va împinge cu vigoare pe Unguri 
pentru a aduce dispariţia guvernului comunist şi că, 
în schimb, Ungaria ne-ar ceda drepturile sale asupra 
Banatului. Acest joc, evident îndreptat contra Serbiei, 
e socoteala pe din două eu Italia, care eu siguranţă va 
căuta să păstreze Fiume cu arma în mână. E un joc du- 
blu, după modul de a lucra al lui Brătianu. Si Regina 
se va preta la aşa ceva ? Ce înseamnă atunci întrevederea 
dela Semlin şi invitatiunea Prințului Regent ? 

— Pentru moment, spre a preveni orice mani- 
festatiuni, — în Camera franceză s'a depus (fără a fi 
votată) o moţiune favorabilă Italienilor, — guvernul 
american publică un comunicat al ministrului de interne 
Lave, la Washington, că «Wilson şi Clemenceau au fost: 
de acord în a conchide că a'da Fiume Italiei, ar fi o 
nedreptate faţă de Jugoslavia...» — Ruptura cu Italia 
reiese din tonul jurnalelor franceze, care: spun că se 
poate începe conferinţa cu Germanii, înainte da reîn- 
toarcerea Italienilor, însă că vor fi aşteptaţi pentru a 
iscăli, ete, 


prend que, par Diamandy, Bratiamo a lié partie avec la garde 
blanché de Hongrie, qu'il poussera vigoureusement les Hon- 
grois pour amener Ja disparition du gouvernement com- 
muniste et qu’en échange la Hongrie nous céderait ses 
droits sur le Banat. Ce jeu, évidemment dirigé contre la 
Semlin et l'invitation du Prince Régent ? 

nement cherchera à garder Fiume les’ armes à la main. 
Cela explique aussi une marche sur le Banat, C'est un 
double jeu, bien dans la manière de Bratiano, et la Reine 
y ptêterait-elle la main? Qu'est-ce alors que Yentrevue de 
Semlin et l'invitation du Prince Râgent? 

— En attendant, pour couper court aux manifestations, 
—à la Chambre française on a déposé (sans la voter) une mo- 
tion favorable aux Italiens — le gouvernement américain 
fait publier un communiqué du ministre de l'Intérieur, 
Lave, à Washington, que «Wilson et Clemenceau ont été 
d'accord pour conelure que donner Fiume à l'Italie serait 
une injustice envers la Yougo-Slavie...». 

La rupture avec l'Italie ressort du ton des journaux 
français qui disent qu’on peut commencer la conférence 
avec les Allemands avant le retour des Italiens, mais qu'on 
les attendra pour signer, ete. 


NOTE POLITICE — 1919 305 


— Eri, daa Dissescu mi-a cerut din nou 6 întâlnire.. 
Am fost la orele 4. Regele ar dori să mă vadă, să vor- 
bească cu mine; dar i-e teamă să mă cheme (7). Să su- 
gerez eu un mijloc de convorbire; o întâlnire ca din în- 
tâmplare. (Să vie aceasta numai dela ea ?). — Dânsa no- 
tează eu creionul pentru a raporta conştiincios: 1) 
Am văzut pe Averescu? — Eu: da. — Ce trebue: 
să transmit? — Forţă bună de folosit atât cât. 
va dura popularitatea sa; să i se dea pana- 
çul, însă să fie dublat de oameni politici serioşi. — 2) 
Quid, în ce priveşte amnistia pe care Regele a pro- 
mis-o în principiut — S'o acorde mai cu seamă pentru 
massa oamenilor terorizaţi; aceasta ar fi un câştig moral 
şi un succes personal pentru Rege. — 3) Take lonescu,. 
este el republican? — Eu : Nu a cred. — 4) In ceeace pri- 
veste călătoria Reginei? — Este o greşeală politică. E. 
un joc al Brătienilor pentru a putea împărţi cu Coroana 
responsabilitatea unui insucces diplomatic, în caz când. 
ar fi un insucces. 

— La biuroul interaliat (adicä francez) orice mar- 
ghilomanist nu poate obţine viza. 

29 Aprilie — Tensiune între guvern şi Francezi. Se: 


—— 


— Hier, M-me Disseseu m'a de nouveau demandé un ren- 
dez-vous. J'ai été à 4 h. Le Roi voudrait me voir, causer; il a 
peur de m'appeler (?); suggérer un moyen de conversation, 
une rencontre fortuite. (Est-ce de son eru?), 

Elle note au crayon poun rapporter fidèlement: 1) Ai-je 
vu Averescu? — Moi: Oui. — Que dois-je transmettre? — 
Moi: Force à utiliser tant que dure sa popularité; lui don- 
ner le panache, mais le doubler dhommes politiques sé- 
rieux. — 2) Quid de amnistie que le Roi a promis en prin- 
cipe? — La faire pour la masse surtout des gens qu’on ter- 
rorise. Ce sera un gain moral et un succès personnel pour 
le Roi. — 3) Take Ionescu est-il républicain? — Moi: Je ne 
le crois. — 4) Voyage de la Reine. — C'est une faute politi- 
que. C’est le jeu de Bratiano pour faire partager à la Cou- 
ronne la responsabilité d’un insuccès diplomatique s'il y a 
insuccăs. 

— Au bureau intérallié (c’est-à-dire français) tout mar- 
ghilomaniste re peut obtenir le visa. 

29 avril. — Tension entre gouvernement et Français. Il 





306 NOTE POLITICE — 1919 


pare că Francezii au cerut poşta şi telegraful nostru şi 
că Regele a trebuit să se plângă la Paris Generalul 
Berthelot pleacă, iar generalul Graziani îl va înlocui. 
Toate acestea trebue controlate. 

— Al. Kiriacescu ştie că se precipită marşul pe 
frontul unguresc şi că planul este de a atinge Tisa, Sâm- 
bătă; astfel ca Duminecă să aibă loc o mare manifestaţie 
naţională. Elementul militar murmură de tăcerea, indi- 
ferentă în care se desfăşură acţiunea din Transilvania. 
Apoi, armata va înainta în Banat, dacă trupele franceze 
nu se vor opune. Aceasta e oare corolarul pe care l-am 
notat eri? 

— Dela B. Catargi aflu că Clemenceau a oprit de- 
mobilizarea franceză. Jurnalele franceze publicând că 
se pot începe preliminările cu Germania, chiar în ab- 
senta Italiei, arată destul de bine că se poate aştepta 
din partea Romei la o abţinere absolută. 

30 Aprilie, — D-na Waterman, corespondenta lui 
«Times», care s'a anunţat eri, foarte târziu, mi-a facut 
vizită la 4 ore. Două ceasuri de convorbire. Dânsa e ui- 
mită de impreciziunea, în toate lucrurile, dela noi. A 
seris jurnalului său că, dacă trimite putin material, 


paraît que les Francais ont exigé notre poste et nos télé- 
graphes et que le Roi a dû se plaindre à Paris. Le général 
Berthelot part tout de même et c'est le général Graziani 
qui le rempläce. Tout cela demande contrôle. 

— A. Kiriacescu sait qu'on précipite la marche sur le 
front hongrois et qu’on veut atteindre la Theiss samedi, de 
façon à faire dimanche un grand tralala national, L'élément 
militaire grogne du silence indifférent dans lequel se déve- 
loppe l’action de Transylvanie. Après on marcherait sur le 
Banat si les troupes françaises ne s’y opposent pas, Est-ce 
le corollaire de ce que j'ai noté hier? 

— Par B. Catargi j'apprends que Clemenceau a arrêté la 
démobilisation française, Les journaux français en publiant 
qu'on peut commencer les préliminaires avec l'Allemagne 
même en l’absence de l'Italie, indiquent bien qu’on peut s'at- 
tendre à une abstention absolue de la part de Rome. 

30 avril. — M-me Waterman, correspondante du «Times», 
qui s'était annoncée hier très tard, wa rendu visite à 4 h, 
Deux heures de conversation. Elle est étonnée de l’impré- 
cision en toutes choses chez nous; elle a écrit à son journal 
que si elle envoie peu de matériel, cela ne veut pas dire 


NOTE POLITICE — 1919 307 


aceasta nu însemnează că nu lucrează, dar că are tre- 
buinţă de o muncă îndoită pentru a controla ştirile ce i 
se dau. Toată lumea urăşte şi atacă guvernul: atunci cum 
se menţine ? El nu face alegerile, pentru că ar fi proba- 
bil un dezastru. Ştie că declaraţiile ce i-a făcut Regele 
nu sunt exacte, dar că nu putea să le trimită decât aşa 
cum i sa dat—La dv. guvernează Regina; înțeleg suc- 
cesul Său; e mai frumoasă ca niciodată; diferitele Sale 
portrete anterioare sunt cu mult inferioare celor deacum. 
“Toată politica se resimte din faptul că  Englitera, 
odată războiul sfârşit, n’a avut un plan de acţiune si nu' 
vrea să facă nimic pentru a asigura, rezultatele. Oamenii, 
politici foarte inferiori; Lloyd George a fost un motor; 
funcţia sa sfârşită, el nu mai valorează nimic; de altfel, 
chestiunile interioare sunt foarte grave şi-l absorb cu 
totul. — Aţi fost calomniat mult în străinătate, chiar în 
Italia, dar, când vine cineva aici, vede că totul e falş 
Şi că aveţi mult prestigiu. — Bolşevismul este, după 
cum aţi spus, o formă de sentiment naţional şi-l înţeleg : 
şi-l scuz. — Acestea sunt trăsăturile caracteristice ale 
conversafiei noastre. 





qu'elle ne travaille pas, mais elle a besoin de travail double 
pour contrôler les nouvelles qu'on lui donne — Tout le 
monde hait et attaque le gouvernement; comment se main- 
tient-il alors? Il ne fait pas les élections, parce que ceserait 
probablement le désastre. Elle sait que les déclarations que 
lui a faites le Roi ne sont pas exactes, mais elle ne pouvait 
que les donner telles quelles, Chez vous, c'est la Reine qui 
gouverne; je comprends son succès; elle est plus belle que 
jamais; ses différents portraits antârieprs sont très infé- 
rieurs à aujourd'hui, Toute la politique se ressent de ce que 
T Angleterre, une fois la guerre finie, n'a plus eu un plan 
d'action et ne veut rien faire pour en assurer les résultats: 
hommes politiques très inférieurs; Lloyd George a été un 
moteur, sa fonction finie i] ne vaut plus rien; d’ailleurs les 
questions intérieures sont très graves et l’absorbent entiè- 
rement. On vous a beaucoup calomnié à l'étranger, même en 
Italie, mais quand on vient ici, on voit que Cest faux et 
que vous avez beaucoup de prestige. Le bolchévisme est, 
comme vous lavez dit, une forme de sentiment national et 
je le comprends et l’excuse. — Tels sont les traits saillants 
de notre conversation. 


308 NOTE POLITICE — 1919 


— Frontul nostru înaintează cu repeziciune în Un- 
garia şi pretutindeni am atins Tisa. Am capturat arme,. 
prizonieri şi am prins o diviziune de Secui. Pierderile- 
noastre sunt neînsemnate. Lucrul acesta nare aerul de- 
a fi prea greu şi probabil că Ungurii, garda roşie, nu. 
pot ţine. Contactul cu Ceho-Slovacii a fost luat. 


1 Mai. — Mişu Pherekyde a făcut eri o comunicare 
la Clubul liberal asupra politicei streine. Pentru prima 
oară vorbeşte la Club. El a anunţat marşul spre Buda- 
pesta ; şi a justificat astfel ofensiva luată: «Aliaţii 
trebuiau să ocupe toate teritoriile locuite de Români, 
însă, când am văzut că trimisul lor, generalul Smuts, 
trata cu Budapesta, am înţeles că era o chestiune de a 
sacrifica nu numai interesele noastre momentane, dar 
chiar interesele permanente ale viitorului» (Izbânda). 
E bine să aşteptăm în «Viitorul» darea de seamă oficială. 

Plondor răspunde, printr'o foaie volantă împărţită 
din mână în mână, atacurilor lui M. Pherekyde. Răs- 
punsul e foarte energic. Un document care va servi. 





— Notre front avance rapidement en Hongrie et partout- 
nous avons atteint la Tisza. Capturé des armes, des pro- 
visions, pris une division de Szeklers, mais nos pertes 
insignifiantes. 

Cela n'a pas l’air d'être très dur et probablement que 
les Hongrois, gardes rouges, ne tiennent pas. Le contact a 
été pris avec les Tchéco-Slovaques. 

1er mai —Michel Phérékyde a fait hier une communica- 
tion au Club libéral sur la politique étrangère. C’est la pre- 
mière fois qu'il parle au Club. Il a annoncé la marche sur Bu- 
dapest et il a justifié ainsi l'offensive prise: «Les Alliés de- 
vaient occuper tous les territoires habités par les Roumains, 
mais quand nous avons vu que leur envoyé, le général Smuts, 
traitait avec Budapest, nous avons compris quil était ques- 
tion de sacrifier non seulement nos intérêts du moment, 
mais encore les intérêts permanents de lavenir». (Izbânda). 
Il convient d'attendre dans le «Viitorul» le compte-rendu 
officiel. f 

— Flondor répond, par une feuille volante distribuée à 
la main, aux attaques de M, Phérékyde. Il n'y va pas de 
main morte. Un document qui servira. 


NOTE POLITICE — 1919 309 


2 Mai. — Impresia este că Italienii vor căuta să se 
-aranjeze sau, cel puţin, să câştige timp. Parlamentul a 
dat, ca să zic astfel, o iscălitură în alb lui Orlando. 

Tonul presei franceze este optimist. — Prin B. Ca- 
targi am confirmarea excitării care domneşte contra 
lui Wilson la Paris; m'ar fi de mirare dacă sar întâm- 
pla un atentat. 

— Din sursă oficială, Bela Kuhn a făcut propuneri 
-de pace pe baza recunoaşterii drepturilor noastre asupra 
teritoriilor ocupate de către noi, în schimbul neameste- 
-cului nostru în afacerile lor interioare. Consiliul se în- 
truneşte astă seară pentru a aviza. 

— Cenzura a împiedicat reproducerea memoriului Jui 
Flondor. Dädusem în «Le Progrès» afacerea celor 6 
vagoane speculate de cumnatul lui Nistor, dar n'a trecut 
nimic. 

— Trupele noastre au atins Tisa şi la Nord au tre- 
<ut-o pe o lungime de 100 km. 

3 Mai. — Am petrecut ziua de azi la Putineiu pentru 
.a mă prezenta înaintea comisiunii județene. Aşi fi voit 
să pot fixa imaginea acestei comisiuni. 





2 mai, — On a l'impression que les Italiens cherchera- 
ient à s'arranger ou tout au moins à gagner du temps. Le 
Parlement a donnė pour ainsi dire un blanc-seing à Or- 
lando. Le ton de la presse française est optimiste. Par B. 
Catargi j'ai confirmation de l'excitation qui règne contre 
Wilson à Paris; il surgirait un attentat qu’on n’en serait 
pas étonné. 

— De source officielle, Bela Kuhn a fait des proposi- 
tions de paix sur base de reconnaissance de nos droits sur 
territoires occupés par nous en échange de notre abstention 
dans leurs affaires intérieures. Le Conseil se réunit ce soir 
pour aviser. 

— La censure a empêché de reproduire le mémoire de 
Flondor. Dans le «Progrès», j'avais donné l'affaire des 6 
wagons spéculés par le beau-frère de Nistor et rien n’a 
passé. 

— Nous avons atteint la Tisza et dans le nord l’avons 
franchie sur une longueur de 106 km. 

8 mai. — Passé ma journée à Putiueiu pour comparaître 
devant la Commission districtuelle. J'aurais voulu pouvoir 
fixer l’image de cette commission, Il est inimaginable qu'on 


310 NOTE POLITICE — 1919 


E de neînchipuit că s'a dat pe mâna unei astfel de 
adunări fixarea preţurilor şi atributia definitivă a lotu- 
rilor între țărănime şi proprietarul expropriat. 

In ceeace priveşte pe delegatul proprietarilor, am 
avut încă odată mai mult confirmarea lipsei de vlagä 
de care a dat dovadă marea proprietate la noi. 

— Jurnalele confirmă propunerile de pace ale lui 
Bela Kuhn. 

4 Mai. — Manifestaţia cerută de guvern s'a făcut. 
Cineva spunea de curând: «Bietul Emil Petrescu (pri- 
marul), e nepomenit ce caznă îşi dă de două zile pentru 
a organiza manifestaţia !» 

— Generalul Berthelot şi o parte din Statul săw 
major a fost înlocuiţi din însărcinările lor pe neastep- 
tate şi sosirea generalului Graziani a fost o surpriză. Se 
spune că Englezii şi Americanii au reproşat mai cu sea- 
mă lui Berthelot că a făcut prea multă politică internă. 

— Din sursă oficială aflu că după ce va intra o di- 
vizie în Budapesta, se vor retrage toate unităţile de pe 
frontul ungar, pentru a întări armata dela Nistru, căreia 


ait abandonné à une pareille assemblée la fixation des prix 
et l'attribution définitive des lots entre la communauté 
et le propriétaire exproprie6. Quand au délégué des proprié- 
taires, j'ai eu une fois de plus confirmation de la veulerie de 
ce qui fut la grande propriété chez nous. 

— Les journaux confirment la proposition de paix 
de Kuhn. 

4 mai, — La manifestation demandée par le gouverne- 
ment a eu lieu. Un membre de la famille Petrescu disait 
tantôt: «Pauvre Emile (le maire), c'est inouï le mal qu'il 
se donne depuis deux jours pour organiser la ma- 
nifestation!». 

— Le général Berthelot et une partie de son Etat-major 
ont été relevés de leur poste à l'improviste et l’arrivée du 
général Graziani a été une surprise. On ajoute que les An- 
glais et les Américains ont surtout reproché à Berthelot 
d’avoir fait trop de politique interne. 

— De source officielle j'apprends qu'après avoir fait 
entrer une division à Budapest, on retirera toutes les unités 
du front hongrois pour renforcer l’armée du Dniester, & 


NOTE POLITICE — 1919 311 


i se va da însărcinarea de a întreprinde o acţiune în spre 
Odessa și Ukraina ! 

Nebunia aceasta ar putea foarte bine să fie impusă 
de Franţa în schimbul libertăţii de acţiune ce ne-a lăsat 
în Ungaria. Tot deodată ni se anunţă înaintarea în Ba- 
nat. Slătineanu confirmă că ordinul s'a şi dat trupelor. 
In concordanţă cu acest proiect, mi se comunică că Ita- 
lienii cari sunt în Dobrogea favorizează pe Bulgari şi-i 
excită contra Serbiei: aceasta ar fi acţiunea concertatä, 
Italia-România, de care sa vorbit. 


5 Mai. — O notă ruşinoasă pe care guvernul a iri- 
mis-o presei. Motivul dat are o grozavă greutate !... 

Şi eu credeam că tendinţa era ca regiunile ocupate 
să devină româneşti. 

Toţi vor să meargă la Budapesta; Serbii cer dease- 
menea şi anunţă că, la nevoie, o vor face pe riscul lor. Şi 
Serbii şi Românii vor să pună mâna pe materialul rulant 
al Ungariei. Serbii pretind să redobândească 2000 loco- 
motive şi 3000 vagoane, iar noi sperăm să luăm tot atât, 
dacă nu mai mult. 





qui on donnerait la charge d'entreprendre une action du 
côté d'Odessa et en Ukraine! — Cette folie peut bien avoir 
été imposée par la France en échange de Ja liberté d'action 
qu'elle nons a laissée en Hongrie. Du même conp on annonce 
qu'on va marcher sur le Banat. Slatineanu confirme que 
l’ordre est déjà donné aux troupes! En concordance avec 
ce projet on me communique que les Italiens qui sont en 
Dobroudja favorisent les Bulgares et les excitent contre la 
Serbie: ce serait l’action concertée Italie-Roumanie dont on 
m'a déjà parlé. 


5 mai, — Une note honteuse que le gouvernement fait 
passen à la presse... Le motif allégué est d’un joli calibre. 
Et je croyais qu'on voulait faire roumaines les régions 
occupées! 

— Tout le monde veut aller à Budapest; les Serbes le 
demandent aussi et annoncent qu’ils le feront au besoin à 
leurs risques et périls. Et Serbes et Roumains veulent s'em- 
parer du matériel roulant de la Hongrie; les Serbes préten- 
dent récupérer 2000 locomotives et 3000 wagons et nons 
espérons prendre au moins autant, si pas davantage... 


312 NOTE POLITICE — 1919 


— Societatea Naţiunilor, tip Wilson, a fost votată 
în unanimitate la 29 Aprilie şi «le Temps» de eri repro- 
duce textul. 

— Vizita colonelului Wells, dela Crucea Roşie ame- 
ricană, care face mult bine şi care se ocupă de starea, 
semănăturilor noastre pentru a organiza campania de 
aprovizionare. El pretueste mult pe ţăranul român. Speră 
că Transilvänenii vor pune ordine în România: «sunt 
oameni serioşi». (Asa dar vechiul Regat nu-i inspiră nici 
o încredere). — America va îndrepta de aci înaintetoată 
activitatea sa asupra Americii de Sud; va fi un mare 
câmp de expansiune. Astăzi, pentru a merge dela New- 
York la Rio de Janeiro, e mai simplu de a merge prin 
Englitera. De asemenea şi Românii trebue să se apropie 
de Englitera: America e prea departe de România. — 
Statele-Unite, ca toate ţările, au dificultăţi comerciale 
din cauza răului obicei al Englezilor de a nu trata decât 
cu moneda lor şi cu măsura lor «care e proastă», dar 
aceasta e un inconvenient uşor, când ştii că tot ce livrează 
ei, este de bună calitate. 

6 Mai. — Sa anunţat cu mare sgomot trecerea Tisei 


— La Société des Nations, — type Wilson —, a été votée 
à l’unanimité le 29 avril et le «Temps» arrivé hier nous en 
donne le texte. 

— Visite du colonel Wells de la Croix Rouge américaine 
qui fait énormément de bien et qui s'occupe de l’état de nos 
semailles pour organiser la campagne d’approvisionnement, 
U estime beaucoup le paysan roumain. Il espère que les 
Transylvains mettront de l’ordre en Roumanie: ce sont des 
gens sérieux. (Done le royaume ancien ne lui inspire aucune 
confiance), Les Etats-Unis vont diriger toute leur activité 
sur l'Amérique du Sud; ce sera un vaste champ d'expansion; 
aujourd’hui, pour aller de New-York à Rio-de-Janeiro, il est 
plus simple de s’y rendre pan l'Angleterre. Aussi les Rou- 
mains doivent se rattacher à l'Angleterre: l'Amérique est 
trop loin. Les Etats-Unis, comme tous les pays, ont des dif- 
ficultés commerciales à cause de lasotte habitude des Au- 
glais de ne traiter qu’à leur monnaie et à leur mesure mais 
c'est un léger inconvénient quand on pense combien tout ce 
qu'ils livrent est de bonne qualité. 

6 mai, — On avait annoncé à fracas le passage de la 


NOTE POLITICE — 1919 313 


şi marşul nostru spre Budapesta, care trebuia ocupată. 
Am fost opriţi la Tisa de către aliaţi şi, se pare că tru- 
pele cari au trecut râul s'au retras. Guvernul Bela Kuhn 
a capitulat şi trupele franceze vor ocupa capitala. 

— Orlando şi Sonnino au sosit azi la Paris şi 
după amiază sau mâine tratatul va fi înmânat Germa- 
nilor. Aşa dar, o transactie sârbo-italiană devine posi- 
bilă. De observat că, cu toată teza contrarie, lansată de 
jurnale, nu s'a putut trece peste Italieni. 

— Vladimir de Hertza îmi comunică măhnirea sa; 
şi-a dat demisia. Regele a retinut-o — zice dânsul — şi 
mâine se va decide soarta sa şi a comisiunei municipale 
instituită la Chişinău. Basarabia e dată pe mâna lui In- 
culeţ, căruia i se sacrifică totul, pentrucă organizează un 
partid afiliat liberalilor. Guvernul caută acolo restul de 
majorităţi, de care se teme că nu le va avea în Camere. 
Trio Inculeţ-Halipa-Ciugureanu este acela care a luat i- 
nifiativa de a abroga pactul din Martie 1918: n’au fost, cu 
toţi banii cheltuiţi, nici 30 de deputaţi pentru a-l vota; 
tot acest trio aduce guvernului suprimarea zemstwourilor. 


Tisza et notre marche sur Budapest qu'on devait occuper. 
Nous sommes arrêtés sur la Tisza par les Alliés et, semble- 
t-il, les troupes qui l’avaient franchie sont retirées, Le gou- 
vernement Bela Kuhn a capitulé et ce sont les Francais 
sraisemblablement qui vont y entrer. 

— Orlando et Sonnino sont rentrés ce matin à Paris et 
demain le traité va être remis aux Allemands: donc une 
transaction serbo-italienne devient possible, A remarquer 
que, malgré la thèse contraire des journaux, on n’a pas passé 
outre à l’absence des Italiens. 

— M. Vladimir de Hertza me communique ses tribula- 
tions, Il a donné sa démission; le Roi, dit-il, l'a retenue et 
demain se décidera son sort et celui de sa commission mu- 
nicipale de Kisinau. La Bessarabie est livrée à Inculetz, à 
qui on sacrifie tout parce qu'il organise un parti acquis 
aux libéraux, Le gouvernement cherche là-bas lappoint de 
majorité qu’il redoute de ne pas avoir dans les Chambres. 
Le trio Inculetz-Ciugureanu-Halipa est celui qui a pris 
l'initiative d'abroger le pacte de mars 1918: il n'y a pas eu, 
malgré l’argent dépensé, 30 députés pour le voter; cest 
encore le trio qui apporte au gouvernement l’abolition des 


314 NOTE POLITICE — 1919 


In schimb, a înlăturat pe cei mai buni prefecti, înlo- 
cuindu-i prin creaturi, adeseori nişte pungaşi, de ale a- 
cestor domni. Fiindcă Episcopul Nicodim îi supără, — 
dânsul a luat măsuri contra preoţilor propagandişti ruși 
şi mai cu seamă lacomi de câştig —, şi ei caută să-l răs- 
toarne. E o zăpăceală grozavă în toată ţara! — Acest 
tablou confirmă toată reaua impresiune pe care d-na 
Waterman a adus-o din Basarabia. 

1 Mai. — Remiterea tratatului de pace Germanilor. 
Jurnalele lor vorbeau deja de rechemarea plenipoten- 
tiarilor — miniştri de Stat — cari pierdeau la Versailles. 
timpul în a nu face nimic, aşteptând bunăvoința aliaţilor. 

— Intâi Mai n'a trecut fără tumult la Paris ; 500— 
600 de agenţi răniţi; un mort. Rosenthal îmi spu- 
ne că armata, n'a voit să intervie şi că pretutindeni ba- 
rajele ţinute de trupă au cedat fără rezistență. — Nu 
mai e nici o îndoială: armata franceză e minată. Ceeace 
se petrece la noi, o dovedeşte: ofiţeri români loviți de 
soldaţi francezi; acte de tâlhărie continue; la Constanţa 
şi Galaţi nu poţi să mai eşi după asfinţitul soarelui din 
cauza agresiunilor, Ceeace ga petrecut la Odessa, e sem- 


Zemstwa. En échange, on a renvoyé les meilleurs préfets et 
on les remplace par des créatures—souvent des filous—de ces 
messieurs. Comme l’évêque Nicodème les gêne — il a mis au 
pas les prêtres russifiants et surtout âpres au gain — ils tra- 
vaillent à le renvoyer. C'est un désarroi affreux dans tout 
le pays! Ce tableau confirme toute la mauvaise impression 
que Madame Waterman avait rapportée de Bessarabie. 

7 mai, — Remise du traité de paix aux Allemands, Leurs 
journaux parlaient déjà de rappeler les plénipotentiaires — 
ministres de ressort — qui perdaient, à Versailles, leur temps 
à ne rien faire, attendant le bonvouloir des alliés. 

— Le l-er mai n’a pas passé sans bagarres à Paris; 500 à 
600 agents blessés, un mort. Rosenthal me dit que l’armée n’a 
pas voulu donner et que partout les barrages tenus par la 
troupe ont cédé sans résistance, Il n’y a pas à douter, lar- 
mée française est minée. Ce qui se passe chez nous en est 
la preuve: officiers roumains frappés par des soldats fran- 
çais; des actes d'apachisme continuels; à Constantza et à. 
Galatzi on ne peut sortir dès le soleil couché à cause des 
agressions. Ce qui s’est passé à Odessa est significatif. 


NOTE POLITICE — 1519 315 


nificativ. Hertza afirmă că, dacă vreodată bolşevicii ar 
ataca acolo unde Francezii ocupă frontul, soldaţii ar 
ceda cu siguranţă. 


Singurul act înţelept din partea guvernului ar fi să 
ceară plecarea trupelor franceze, 

9 Mai—Am darea de seamă a şedinţei de deschidere 
dela Versailles, în ziua de 7 Mai. Discursul lui Rantzau- 
Brockdorff e de un rar curaj. La crimele germane, sävâr- 
şite în timp de război, el opune moartea a sute de mii de 
Germani din cauza foamei după armistițiu, prin mijlocul 
blocusului. Ei declară net că nimeni mar lua răspunderea 
unei păci care n'ar fi justificată înaintea universului. 

10 Mai. — Zece Mai a fost celebrat după noul calen- 
dar. Un Te-Deum neanuntat dinainte ; o tribună mes- 
chină pentru Regină şi invitaţii săi oficiali ; o revistă re- 
strânsă pe bulevard, drapele foarte ‘puține pe stradă: 
atâta tot! 


Trecerea Prințului Moştenitor în fruntea regimentu- 
lui său a fost glacială ; această tăcere contrasta penibil 
cu aclamările făcute altor elemente. Prinţul Carol a 
dat d-nei Zizi Lambirno briliantele pe care le lăsase 


Hertza affirme que si les bolcheviks attaquaient jamais lă 
où les Français occupent le front, les soldats cèderont à 
coup sûr. Le seul acte sage de la part du gouvernement 
serait de demander le départ des troupes françaises, 

9 mai. — On a le compte-rendu de la séance d'ouverture, 
le 7 mai, à Versailles. Le discours de Rantzau-Brockdorff 
est d'un rare courage. Aux crimes allemands commis en 
temps de guerre, il oppose la mort de centaines de mille Al- 
lemands tués par la faim après l'armistice au moyen du 
blocus; il déclare nettement que personne ne prendrait la 
responsabilité d’une paix qui ne serait pas justifiée devant 
l'univers, 

10 mai. — Le 10 mai a été célébré à sa date selon le nou- 
veau calendrier. Un Te-Deum, nullement annoncé d'avance, 
une tribune mesquine pour la Reine et ses invités officiels, 
une revue restreinte sur le boulevard, les drapeaux au mi- 
nimum dans la rue: Cest toutt? Le passage du Prince royal 
à la tête de son régiment a été glacial; ce silence contrastait 
affreusement avec les acclamations prodiguées à d’autres 
éléments. 

— Le Prince vient de donner à Zizi Lambrino les brillants. 


316 NOTE POLITICE — 1919 


Regina Elisabeta, pentru a fi date, la logodna sa, vii- 
toarei Regine ! Un colier şi brățări, formând un «sau- 
toir», — mare şi frumos. 

— Stere, a cărui arestare s'a anunţat adeseori, a 
fost închis. 

— Depeşile anunţă că conferinţa, ne-a recunoscut o 
frontieră comună cu Cehoslovacia şi alta cu Polonia. 
T'otul e de a şti dela cine sunt luate teritoriile de contact. 

11 Mai. — Conferinţa a anunţat Germanilor că o pă- 
suire de 15 zile le este acordată pentru a răspunde. Incă 
dela 9 Mai, contele Brockdorff-Rantzau trimite nota ur- 
mătoare : «Delegaţiunea germană terminând prima re- 
vizuire a tratatului, a recunoscut că, asupra punctelor 
decisive, baza stipulată a unei păci de drept a fost pă- 
räsitä.. şi că unele cereri din proiectul de tratat nu pot 
fi suportate de nici un popor». 


13 Mai—Nu mergem la Budapesta; e lucru ştiut. Bar- 
bu Catargi, din sursă franceză, îmi arată motivele. Noi 
ne-am opus la intrarea Cehoslovacilor; ei se opun la in- 


que lui avait légués la Reine Elisabeth pour les donnen à 
ses fiançailles à la future reine! Un collier et des bracelets 
qui se joignent bout à bout, formant sautoir, Très gros et 
très beaux. 

— Stere, dont on avait souvent annoncé l’arrestation, vient 
d’être écroué. 

— Les dépêches annoncent que la conférence nous a re- 
<onnu une frontière commune avec la Tchéco-Slovaquie et 
une avec la Pologne. Le tout est de savoir sur qui sont pris 
les territoires de contact. 

11 mai. — La conférence avait annoncé aux Allemands 
qu'un délai de 15 jours leur était accordé pour répondre. 
Dès le 9 mai le comte Brockdorff-Rantzau envoie la note 
suivante: «La délégation allemande ayant achevé la pre- 
mière révision du traité, a reconnu que sur les points dé- 
<isifs la base stipulée d'une païx de droit a été abandonnée 
et que certaines demandes du projet du traité ne peuvent 
être supportées par aucun peuple». 


13 mai.—Nous n'allons pas à Budapest. B, Catargi, de sour- 
ce française wen donne les raisons. Nous nous sommes op- 
posés à l’entrée des Tchèques, ils s’oppusent à la nôtre et 


NOTE POLITICE — 1919 317 


trarea noastră şi aliaţii fac majoritate. Un bun început 
pentru prietenia atât delăudată a noului Stat! Se pare 
chiar că am schimbat câteva lovituri pe punctele de con- 
tact între armatele noastre. 

Din aceiaşi sursă, Americanii, având cunoştinţă de 
negocierile noastre cu Franţa şi Englitera pentru petrol, 
d. Hoover, Zeul alimentării, a scris direct Regelui 
că dacă aceste proecte sar pune în executare, aceasta 
ar însemna înfometarea imediată a României. Scrisoa- 
rea a fost comunicată lui Poincaré, care a răspuns: 
«Mettre au dossier et gagner du temps». 

— Cenzura a interzis tutulor jurnalelor, cari sau 
ocupat de Stere, să vorbească despre misiunea lui în 
Transilvania şi că Regele l-a primit şi decorat în Martie- 
Aprilie 1918. Asupra acestei chestiuni, Slätineanu îmi 
spunea eri că a făcut acelaş drum cu Stere şi că a mijlocit- 
o intrevedere cu Maniu. 

15 Mai. — Eri, Duca a făcut un expozeu foarte amar 
asupra conferinţei: «Ţările cele mari fac aranjamente 
privind micile State, fără a le consulta, iar în îndem- 
nizafiile de război îşi opresc partea leului». El sfätueste 


les alliés départagent. C'est déjà un bon début pour l’ami- 
tié si prônée avec le nouvel Etat! Il paraît même que nous 
avons échangé quelques horions sur le point de contact en- 
tre nos armées. 

— De même source, les Américains ayant eu connais- 
sance de nos négociations avec France et Angleterre pour 
les pétroles, M. Hoover, le Dieu de l'alimentation, a direc- 
tement écrit du Roi que si une Suite était donnée à ces 
projets, c'était Paffamement immédiat de la Roumanie. La 
lettre a été communiquée à Poincaré qui a répondu: Mettre 
au dossier et gagner du temps. 

— La censure a interdit à tous les journaux qui se sont 
occupés de Stere, de mentionner sa mission en Transylvanie 
et que le Roi Pa reçu et décoré en mars-avril 1918. A ce pro- 
pos, le Dr. Slatineanu disait hier à déjeuner qu'il a fait route 
avee Stere et l’a abouché avec Maniu! 

15 mai. — Hier Duca a fait un exposé très amer sur la 
conférence: «Les grands pays prennent des arrangements 
concernant les petits Etats sans seulement les consulter et 
dans les indemnités de guerre ils se taillent la part du 


318 NOTE POLITICE — 1919 


de a se citi protestarea Portugaliei, pe care o aprobă în 
întregime. (Alfonso Costa a spus în plină conferinţă 
că aliaţii — cei mici —, cari sau bătut în Franţa şi sau 
ruinat, sunt cu mult mai rău trataţi ca neutrii cari sau 
îmbogăţit şi mau trimis în Franţa decât pe samsarii lor). 

Această eşire a lui Duca ar fi preludiul unei acţiuni 
în Banat şi în acelaş timp se anunţă că l-iul şi al 5-lea 
<orp vor fi mobilizate. 

Arestarea lui Stere dă loc la diferite explicatiuni: 
1) Elementul militar găseşte că zvonurile de amnistie au 
enervat disciplina; că dezertorii şi refractarii scapă din 
mână. Pentru a-i pune capăt, o hotărâre energică e cu 
atât mai necesară cu cât cei cari sunt arestaţi pentru 
complot nu pot fi judecaţi, Stere fiind aşa zicând 
absent. Cu chipul acesta, nimeni nu se va mai putea 
aresta (sursă O. Kiriacescu). — 2) Francezii înţeleg 
să înceteze, chiar pentru viitor, orice relatiune cu Ger- 
mania. Ei ştiu că Stere îngrijea, în teritoriul ocupat, de 
afacerile lui Stirbey şi Brătianu (1). 

17 Mai — Frictiuni între Francezi şi guvernul nostru. 


lion». Il conseille de lire la protestation éloquente du Por- 
tugal qu'il approuve entièrement, (M. Alfonso Costa a dit 
en pleine Conférence que les alliés — petits — qui se sont 
battus en France et se sont ruinés, sont plus mal traités 
que les neutres qui se sont enrichis et n’ont envoyé en 
France que leurs commis-voyageurs). 

Cette sortie de Duca serait le prélude d’une action dans 
le Banat et l’on annonce que les 1-er et 5-e corps vont être 
mobilisés. 

— L'arrestation de Stere donne lieu à différentes expli- 
cations : 

1) L'élément militaire trouve que les bruits d'amnistie 
ont énervé la discipline; que les déserteurs et les réfractai- 
res ne sont plus en main; pour couper court, un coup de vi- 
gueur est d'autant plus logique que ceux qui sont arrêtés 
pour complot ne peuvent être jugés, Stere étant pour ainsi 
dire absent. Aussi n'arrâtera-t-on plus personne (Source O. 
Kiriacesco). 

2) Les Français entendent couper court à toute relation, 
même à venir, avec l'Allemagne. Ils savent que Stere s'oc- 
cupait en territoire occupé des affaires de Stirbey et de 
Bratiano (9). 

17 mai. -— Le torchon brûle — récidive — entre Fran- 


NOTE POLITICE — 1919 319 


La Belgrad, s'a format pe lângă comandamentul francez 
un fel de comitet alb unguresc. Două trenuri, unul cu 
civili, celălalt plin cu soldaţi şi ofiţeri, au fost expediate 
în regiunile ocupate de noi, pentru a încerca să pătrundă 
până la Budapesta. Am oprit aceste trenuri. Interven- 
tiunea lui de Saint-Aulaire, care invoacă ca argument 
tocmai faptul că autorităţile franceze au garantat acestor 
Unguri trecerea liberă. Refuzul lui Pherekyde care, într'o 
lungă scrisoare, foarte bine redactată, răspunde că Ro- 
mânia e în războiu cu Ungaria; aşa dar aliaţii României 
sunt de asemenea. Intervenţia franceză e în cazul acesta 
de nepriceput. 

Dealtminteri, la Budapesta, o mie de Români sunt 
reţinuţi ca ostatici, aşa că pe drept aceşti Unguri ră- 
mân în mâinile noastre. 

— Cazacu care a venit să-mi vorbească de Stere şi 
să-mi zugrăvească desorganizarea Basarabiei, mi-a spus 
privitor la Francezi că armata lor a «reabilitat» pe a 
noastră, Ceeace făceau ai noştri în materie de rechizi- 
fie şi abuz, nu e nimic în comparaţie cu ceeace fac Fran- 
cezii. 


cais et notre gouvernement. A Belgrade il s’est formé, au- 
près du commandement français. une sorte de comité blanc 
hongrois. 

Deux trains, l’un avec des civils, l’autre plein de sol- 
dats et d'officiers ont été lancés, à travers les régions oc- 
cupées par nous, pour tâcher de pénétrer jusqu’à Budapest, 
Nous avons arrêté ces trains. Intervention de Saint-Aulaire 
qui invoque comme argument justement le fait que les au- 
torités françaises ont garanti à ces Hongrois le passage 
libre. Refus de Phérékyde qui — dans une longue lettre, 
très bien tournée (dit Dinu Brătianu qui l’a lue) — répond 
que la Roumanie est en guerre avec la Hongrie, done les 
alliés de la Roumanie le sont aussi, l'intervention française 
est donc incompréhensible. D'ailleurs à Budapest mille Rou- 
mains sont retenus comme otages et ce n’est que justice que 
des Hongrois restent en nos mains. 

— Cazacu, qui est venu me parler de Stere et me dé- 
peindre la désorganisation de la Bessarabie, m'a dit, au su- 
jet des Francais, que leur armée a «réhabilité» la nôtre. Ce 
que les nôtres faisaient en matière de réquisitions et d'abus 
n'est rien en comparaison de ce que font les Francais! 


320 NOTE POLITICE — 1919 


«Monitorul Oficial», în partea sa neoficială, anunţă 
anularea căsătoriei prinţului Carol. Ca act de stare ci- 
vilă a familiei regale, e foarte democratic, dacă nu 
foarte edificator. 

18 Mai. — Cu tot timpul amenintätor — ploaie dela 
3 la 4 ore —, o lume nebună la curse. C. Patzuris făcuse 
o propagandă grozavă pentru a provoca un scandal în 
contra culorilor mele : totul sa prăbuşit în aclamările 
publicului la primul succes al culorilor. Am trimis pro- 
gramul, sub formă de comunicare-invitatie, Curţii. Ge- 
neralul Râmniceanu a răspuns, cu curtenie, că Majestă- 
tile Lor nu pot veni. 

19 Mai. — D-] Nastasievici, însărcinat de afaceri al 
Regelui Serbilor, Croaților şi Slovenilor, îmi istoriseşte 
că dânsul a tratat mult timp cu d. Al. Corstantinescu 
pentru petrol şi benzină, în supraabondentä la noi; sa 
cerut plata în franci cek Paris : acordat; s'a cerut apoi 
compensaţiuni, porumb şi fier: acordat de asemenea. 
In urmă s'au făcut atâtea dificultăţi, încât Americanii 
au avut timp să transporte ei petrol în bidoane fru- 
moase, pe cari le-au predat cu 63 cent. în loc de 90 cent, 





— Le «Moniteur officiel», dans sa partie non officielle, 
contient l'annonce de la dissolution du mariage du Prince 
royal, Comme acte d'état civil de la famille royale c'est très 
démocratique, si pas très édifiant. 

18 mai. — Reprises de courses. Malgré temps menaçant, 
pluie, monde fou. C. Patzouris avait fait une propagande folle 
pour monter un scandale contre mes couleurs: ça c'est ef- 
fondré dans les acclamations qui ont accueilli leur premier 
succès, J'avais envoyé le programme sous forme de commu- 
nication-invitation à la Cour, Le général Rammiceanu a ré- 
pondu courtoisement que LL. MM. étaient empêchées. 

19 mai. — M. Nastasievitch, «chargé d’affaires de S. M. 
le Roi des Serbes, Croates et Slovènes, me raconte qu'il a 
longuement traité avee M. A. Constantinescu pour du pé- 
trole et de la benzine, en surabondance chez nous; on a exigé 
paiement francs chèque Paris: accordé; on a ensuite exigé 
des compensations, du maïs et du fer: acordé aussi. On a 
encore tant fait de difficultés qu’à la fin les Américains ont 
eu le temps d'apporter du pétrole en jolis bidons qu’ils ont 


NOTE POLITICE — 1919 321 


preţul românesc. Iar noi nu ştim ce să facem cu petro- 
lul nostru... 

— Teigara pretinde a şti că Kegina a chemat Sâm- 
bătă pe Anghelescu. şi i-a spus: «Ceeace se petrece, tre- 
bue să înceteze; voiti să vă răzbunaţi pe Marghiloman, 
care v'a dat în judecată, însă cine vă spune că lucrul 
acesta nu i-a fost impus ? Pe când ceeace se face azi, 
este pe contul nostru. Regele nu poate lua iniţiativa, 
dar o doreşte ; D-voastră trebue să o cereti». 

Care va fi rezultatul? 

20 Mai. — In «Izbânda» un interview al lui Brătianu 
din «le Journal». Dânsul se plânge cu amărăciune : Ro- 
mânia n'a fost învitată la comisiunea îndemnizărilor, pe 
când Belgia si Serbia figurau; în Banat, se iau hotä- 
râri în contra noastră, etc. Pe scurt, rechizitoriu, ca şi 
discursul lui Duca dela Club, de Miercurea trecută. Aşa 
dar merge rău. 

Nu se vorbeşte decât de retragerea lui Brătianu. «Iz- 
bânda» a avut o ediţie specială pentru a anunţa; or şti- 
rile importante ce le are sau dela guvern sau dela 
legaţiunea Franţei. Cum guvernul a aplicat cenzura, 





livre à 63 cent. au lieu de 9% cent, qu'on avait concédé à la 
Roumanie! Et nous ne savons que faire de nos pétroles.... 

— Tzigara prétend que la Reine à appelé samedi Anghe- 
lesco et lui a dit: «Il faut que ce qui se passe cesse ; vous 
voulez vous venger de Marghiloman qui vous a mis sous 
jugement; mais qui vous dit que cela ne lui a pas été im- 
posé? Tandis que ce qui se fait aujourd’hui est sur notre 
propre fonds. Le Roi ne peut pas prendre l'initiative, mais 
il le désire, c'est à vous de le lui demander». Quel sera le 
résultat ? 

20 mai. — Dans l’«Izbânda» une interview de Bratiano 
au «Journal» de Paris. Il se plaint amèrement: la Rouma- 
nie n'a pas été invitée à la Commission des indemnités, pen- 
dant que la Belgique et la Serbie y figuraient; on dispose 
du Banat contre nous, etc. Bref, réquisitoire dont nous 
avons eu le double dans le discours de Duca au Club mer- 
credi dernier. Donc ça va très mal. 

— On ue parle que de la retraite de Bratiano. L’«lzbanda, 
a eu une édition spéciale pour l’annoncer; or, les nouvelles 
importantes elle les a ou du gouvernement — les primeurs 
— ou de la légation de France; comme le gouvernement a 

- 


21 


322 NOTE POLITICE — 1919 


rämâne cä aceste stiri au fost furnizate de legatie. Sin- 
gur titlul, care a fost lăsat să treacă, este: «D. Brătianu 
nu semnează pacea». 

21 Mai. — Demisia guvernului e aproape sigură. 
Ştirea a adus-o Danielopol, venit ca curier. El a avut 
o lungă conferinţă cu V. Brătianu şi Stelian. Jurnalele 
vorbesc pe faţă. «Viitorul» ia chiar poziţie în contra lui 
Take Ionescu. Publicul, cu toate avizele Cantacuzinis- 
tilor, cari se şi cred la putere, nu vorbeşte decât de un 
guvern militar şi de transitie. Dar totul ne înăbuşe şi 
e mare excitare contra Francezilor. 

Acum se caută a se încuraja amiralul Koltceak 
care vrea să i se recunoască guvernul său, dar care 
nu consimte la nici-o deslipire de teritoriu din vechea 
Rusie, afară de Polonia. Aşa dar Basarabia pe tapet. 
Din cauza temerii de Germani, Francezii au luat-o îna- 
inte în acest sens şi «Le Temps» sugerează ideia de a 
pune «aceste populaţiuni alogene» sub controlul Societă- 
ţii Naţiunilor, până la deciziunea definitivă. — Apoi 








cenanră, c'est la légation qni a dû donner le renseignement. 
Le titre, qne senl on a laissé passer, est: «M. Bratiano ne 
signe pas la paix». 

21 mai. — La démission du gonvernement ne fait an- 
enn donte. C’est Danielopol, venu en conrrier, qni apporte 
la nonvelle, Il y a eu nne longne conférence entre Ini, Vin- 
tila Bratiano et Stelian. Les jonrnanx en parlent ouverte- 
ment. Le «Viitorul» prend même position contre Take Io- 
nescu. Le pnblic. malgré les avis des cantacnzènistes qni se 
voient déjà an ponvoir, ne parle qne d'nn gonvernement 
militaire et de transition. 

Mais tont nons accable et il y a grande excitation contre 
les Francais. D'abord on cherche à réconforter l’amiral Kolt- 
chak, qni veut qu’on reconnaisse son gonvernement mais qui 
ne consent à aucnn détachement de territoire, sanf la Polog- 
ne, de l’ancienne Rnssie. Done la Bessarabie snr le tapis. Par 
penr de l’éponvantail allemand, les Français vont de l’avant 
dans ce sens et le «Temps» snggère de remettre ces «popn- 
lations allogènes» sous le contrôle de la Société des Nations 
jnsqn'ă la décision définitive. Ponr dn lâchage, čen est nn! 
— Ensuite on apprend qne le Conseil des Cinq n’est pas dis- 


NOTE POLITICE — 1919 323 


sa aflat că Consiliul celor Cinci nu e dispus să admită 
alipirea la România a Dobrogei meridionale ! 

Situaţia actuală deci este aceasta: ameninţare în 
Basarabia; aproape certitudine de a pierde Cadrilate- 
rul; pierderea Torontalului şi o parte din Timiş; pără- 
sirea văiei Tisei şi de sigur şi Maramureşul, dat Slo- 
vacilor. Din contră, ni se spune că partea de Nord a, 
Bucovinei, deşi ruteană, ni se lasă! 

In oraş, cu toate acestea, puţină frământare. Lumii 
ü-e frică! Fiul lui Arie trebuia să ţină o conferinţă 
fostul primar din Câmpina a voit să se înscrie la noi: 
îndată, o comisie de anchetă ; Hinna este citat înaintea 
Consiliului superior a] magistraturii. Astfel, fiecăruia 
i-e teamă să se afișeze. 

Din Paris se serie pe toate tonurile că stăm rău, 
foarte rău. Take Ionescu e socotit că va lua sigur suc- 
cesiunea. 

22 Mai. — Lovitură de teatru. — Regele, Regina, 
Prinţul Carol trebuiau să plece azi dimineaţă în Ar 
deal într'o călătorie triumfală, însoţiţi de patru miniştri. 


posé à admettre le rattachement à la Roumanie de la Do- 
broudja méridionale ! 

La situation aujourd’hui est: menace en Bessarabie; 
presque certitude de perdre le Quadrilatère; perte du Toron- 
tal et une partie du Timis; abandon de la vallée de la Tisza 
et certainement le Maramures donné aux Slovaques, Par con- 
tre on nous dit que la partie Nord de la Bucovine, quoique 
ruthène, nous est laissée. 

— Peu d'excitation en ville, néanmoins. On a tellement 
peur! Le jeune Arie devait faire une conférence vendredi; 
par peur d'une mobilisation individuelle, il s’est dédit après; 
l'ex-maire de Campina a fait mine de s'inscrire chez nous, 
vite commission d'enquête; Hinna est cité devant le Conseil 
supérieur de la magistrature. Et chacun a peur de s’afficher. 

De Paris on écrit sur tous les tons que ça va mal. très 
mal pour nous. Take Jonescu est donné comme une certitude 
pour prendre la succession. 

22 mai. — Coup de théâtre. Le Roi, la Reine, le Prince Ca- 
rol devaient partir ce matin ponr l’Ardéal en voyage triom- 
phal: quatre ministres accompagnent. Tout à coup, on ap- 


324 NOTE POLITICE — 1919 


Deodată sosește ştirea că Prinţul Curol nu mai pleacă 
şi că mâine se îmbarcă, în misiune, pentru Japonia. 
Din sursă sigură se află: Prinţul a refuzat totdeauna 
de-a face voiajul acesta; el refuză să figureze ca moşte- 
nitor : xel a mai făcut acest gest ca soldat». Exasperat, 
a eşit călare, sa lăsat să cadă de pe cal şi, fiind ridicat, 
a fost pus în pat. Eri, la cinci ore, după insistența Regi- 
nei, a primit ordin să plece în Japonia. Prinţul şi-a 
tras atunci imediat un glonţ în coapsă, astfel încât e 
în imposibilitate să se deplaseze. Dânsul vrea să arate 
familiei sale că înţelege să-şi păstreze libertatea sa, con- 
vins că nu va domni. 

2 Iunie. — Am fost la Buzău trei zile. Sâmbătă, în- 
torcându-mă, Catargi îmi spune, după informatorul său, 
că Bender a fost luat de Ucranieni şi că Francezii ar 
fi pierdut mulţi oameni, dar că Românii ar fi reluat 
oraşul, şi (Buteulescu) acum bombardăm noi Tiraspol, 
Generalul Popovici dirijează personal operaţiunea, însă 
a făcut un raport cerând să fie îndepărtați Francezii. 
Văitoianu a spus, la rândul său, ginerelui lui că nu 
doreşte altceva decât ca Francezii să plece, căci altfel 
vor sfârşi prin a bolşeviza armata noastră. E sigur că 





prend que le Prince Carol ne part plus et que demain il s'em- 
barque en mission pour le Japon. Ciocardia va à la source et 
apprend : le Prince a toujours refusé de faire ce voyage, il 
refuse de figurer comme héritier, «il a déjà fait ce déplace- 
ment comme soldat . Exaspéré, il est sorti à cheval, s'est 
laissé choir de cheval (?) et, ramassé, il s’est fait mettre au 
lit. Hier, à 5 h., la Reine agissant, il a reçu l’ordre de se ren- 
dre au Japon. Le Prince s’est aussitôt tiré une balle dans la 
cuisse, de sorte qu'il est dans l'impossibilité de se déplacer, 
Il veut signifier à sa famille qu’il entend avoir sa liberté, 
convaincu qu'il ne regnera pas. 

2 juin. — Eté à Buzeu trois jours. Samedi, en rentrant, 
Catargi me dit, d'aprés son informateur, que Bender avait été 
pris par les Ukraniens et que les Français avaient perdu 
beaucoup de monde, mais que les Roumains avaient repris la 
ville et (m'a dit Butculescu ce matin) cette fois c’est nous 
qui bombardons Tiraspol. Popoviei dirige l’opération, mais 
il a fait un rapport demandant qu'on lui enlève les Français 
qui gênent plus qu'ils n’aïdent. D'ailleurs Vaitoyanu a dit à 
son gendre qu'il ne souhaite qu'une chose, c'est que les Fran- 
çais s’en aillent, car ils finiront par bolchéviser notre armée. 


NOTE POLITICE ~— 1919 325 


mulţi ofiţeri francezi anunţă plecarea lor pentru... o 
destinaţie necunoscută. — Raporturile noastre respec 
tive sunt penibile. Se pare că Clemenceau a protestat 
personal contra ocupaţiei Aradului şi că ne-am acoperit 
aducând ca argument o depeşă a lui Franchet d'Esperay. 
— Jurnalele oficioase sunt pline de mustrări, — chiar de 
ameninţări, — la, adresa aliaţilor şi în special a France- 
zilor. S'au organizat trei manifestatiuni pentru Banat ; 
toate palide pentru o cauză aşa de mare; deci publicul 
e impasibil. Violenţe de cuvinte, inutile, Cea dintâi era 
organizată de primărie, la Teatrul National. Se vede că 
s'au ridicat glasuri de mustrări, căci a doua sa pus pe 
socoteala, studenţilor şi a treia, eri, pe a Ardelenilor. 
Se vede limpede că totul e cusut cu aţă albă şi înjghebat 
cu stângäcie. 

Ştirile din Paris sunt de asemenea cât se poate de 
rele; iar cercurile guvernamentale afirmă că tot echipa- 
mentul şi armamentul, care ne era destinat, a fost pre- 
dat Serbilor ! 

— Guvernul sa întors azi dimineaţă din Ardeal. 





Il est certain que beaucoup d'officiers français annoncent 
leur départ pour... destination inconnue. 

Nos rapports respectifs sont pénibles. Il paraît que Cle- 
menceau a protesté personnellement contre l'occupation d’A- 
rad et qu’on s’est couvert avec une dépêche de Franchet d'Es: 
péray. Les journaux officieux sont pleins de reproches, — 
il y a même des menaces peu voilées, — à l'adresse des alliés, 
e. à d. des Français qui mènent exclusivement tout. 

On a organisé trois manifestations pour leBanat. Piteu- 
ses pour une si grande cause, donc le public ne rend pas. 
Violences de paroles, inutiles. La première était ouvertement 
organisée par la Mairie et a eu le Théâtre Nationa] pour fo- 
yer; il a dû y avoir des remontrances, can on a mis la se- 
conde au compte des étudiants et la troisième, hier, au comp- 
te des Transylvains, et plus de Théâtre National. C’est cousu 
de fil blanc et maladroitement encore. i 

Les échos de Paris sont aussi mauvais que possible, Et, 
affirment les cercles gouvernementaux, tout l'équipement et 
l'armement qui nous étaient destinés ont été livrés aux 
Serbes ! 

— Le gouvernement est rentré ce matin de l’Ardéal. La 


326 NOTE POLITICE — 1919 


“Curtea soseşte mâine. Populaţiunea a făcut o manifes- 
tatie caldă şi mișcătoare. In cercurile politice însă nu 
sa făcut decât politică. — Ardelenii caută să-și păs- 
treze autonomia lor. Guvernul vrea să bruscheze uni- 
ficarea. Tensiune reală. 

— Se află din buletinul Marelui Cartier tă noi 
operăm în Galiţia si ni se dă chiar textul proclamatiei 
generalului Zadic. Dar, cu cine ne batem şi pentru 
ce né batem ? — nimeni nu ştie. O întrebare pusă asu- 
pra acestui subiect, a fost suprimată în «Le Progrès».— 
Nu mái înţelegi nimic. Ne comparäm noi cu Germania. 
care nu se temea să se războiască cu lumea întreagă? 


12 Iunie. —— (Buzău). — Căsătoria mea cu Marie. Că- 
sătorie civilă la Fundeni; ceremonie religioasă în vila 
dela Buzău. Intâia zi de soare, timp minunat, după seria 
interminabilă de ploi şi frig. 

— Nimio de notat. Toată săptămâna sa petrecut în 
scrâşniri din dinţi contra Aliaților, a Francezilor în 
particular, şi în ştiri contradictorii. In câmpul liberal, 





Cour rentre demain. La population a été chaude et émou- 
vante. Mais dans les cercles politiques on n'a fait que de la 
politique: les Transylvains cherchent à réserver leur autono- 
“mie; le gouvernement veut brusquer l'unification. Tension 
réelle. 

— On apprend par le bulletin du Grand Quartier que 
nous opérons en Galicie et on nous donne même le texte de 
la proclamation du général Zadie, Mais avec qui nous nous 
battons et pourquoi nous battons-nous, nul ne le sait, Une 
question posée à ce sujet a été supprimée dans le «Progrès 
piles sur piles, C’est à n'y plus rien comprendre. Sommes- 
nous l'Allemagne qui ne craignait pas de se battre avec tout 
le monde ? 


12 juin. (Buzeu). — Je me suis marié avee Marie, Ma- 
riage civil à Fundeni. cérémonie religieuse dans la villa à 
Buzeu: première journée de soleil, temps exquis, après le sé- 
rie interminable de pluies et de froids. 

Rien noté. Toute la semaine s’est passée en grincements 
de dents contre les Alliés, les Français en particulier, et en 
nowvelles contradictoires, Dans le camp libéral on passe du 


NOTE POLITICE — 1919 327 


se trece dela disperare la cele mai reconfortante‘ speran- 
te. In provincie nu se ştie nimic şi lumea träeste ca în- 
trun deşert, 

15 Iunie — M'am întors eri seară. Eri a fost 
Consiliu de miniştri la Cotroceni; a luat parte 
si Victor Antonescu. El a expus situaţia la Paris: 
totul e aranjat şi hotărât contra 'noastră. Ames- 
tecul marilor State pentru protecţia minorităţilor, 
o adevărată abolire a suveranităţii naţionale, a fost 
primită de Serbia şi Polonia. Regele a spus miniş- 
trilor : «Am moştenit o ţară mică, dar independentă ; 
azi se face România Mare, dar o Românie vasalä, şi mă 
întreb dacă locul meu mai este pe acest tron». — Con- 
siliul, anticipând doritiţele lui Brătianu, a hotărît «să-l 
roage a se întoarce în ţară» pentru a se sfătui. E aşa 
dar chestiune de plecare imediată. -De altă parte, tre 
'când de partea lui Orlando, speră că acesta va rupe, 
in acelaş timp cu el, cu conferinţa. 

După tonul depeşilor din Paris, se pare că cei de 
acolo ar vrea să ne ia repede. 

16 Iunie. — Eri dimineaţă a sosit un mesaj dela 





désespoir anx plus réconfortantes espérances. En province, 
on ne sait rien et on vit comme dans le désert. 

15 juin. — Rentré hier soir. Hier, il y a en Conseil de 
ministres à Cotrocenti; Victor Antonescu pris part. Il a ex- 
posé la situation à Paris; tont est arrêté et décidé contre 
nous. L'immixtion des Grands Etats pour la protection 
des minorités, véritable abolition de la souveraineté na- 
tionale. a été acceptée par la Serbie : ét la Pologne. Le 
Roi a dit aux ministres: «J’ai hérité d’un petit pays, mais 
indépendant; aujourd’hui nous avons une grande Roumanie, 
mais une Roumanie vassale, et je me demande si ma place 
est encore sur ce trône». 

— Le Conseil, allant évidemment au devant des désirs de 
Bratiano, a décidé «de le prier de venir dans le pays» pour 
conférer. Il est question done de son départ immédiat. D’au- 
tre part, ayant partie liée avee Orlando, il espère que celui-ci 
brisera en même temps que lui la conférence. 

Au ton des dépêches de Paris, on semble vouloir nons 
mèner tambour battant. 

16 juin. — Hier matin est arrivé‘un message de Clemen- 


328 NOTE POLITICE — 1919 


Clemenceau, al cărui text şi stil a trebuit să impresio- 
neze pe aceia cari s'au constituit în «funcțiune», de 
Franţa. Frontierele noastre au fost decretate ! Trebue 
să retragem trupele ! 

Prin Kiriacescu aflu că în ajun, Franchet d'Espe- 
ray şi Presan s'au întâlnit la Giurgiu pentru a discuta 
asupra detaliilor ocupării Budapestei, iar în depeşa sa 
Clemenceau tratează cu Bela Kuhn!.. Acesta e rezulta- 
tul grevelor din Paris: strada făcând politica Franţei! 

— Am întrunit consiliul consultativ. In linii ge- 
nerale s'a căzut de acord că politica de sprijinit ar fi 
aceea, care ne-ar da siguranţa tuturor frontierelor noas- 
tre, fie că am renunţa la Torontal şi la ceeace am voi să 
luăm încă din Banat. In alţi termeni, să ne separăm de 
Italia. Graţie acestui mijloc, dacă ni se oferă şi alte 
concesiuni, să nu ezităm. 

In chestiunea agrară : un document din care să se 
vadă în ce spirit s'a făcut reforma agrară. 

18 Iunie. — Plenipotenţiarii germani trebuiau să 
plece la Weimar pentru a conferi cu guvernul în ter- 
men de cinci zile, după remiterea răspunsului Antantei. 


ceau dont le texte et le style ont dû faire un nez à ceux 
qui se sont institués «fonction de France». 

Nos frontières ont été décrétées ! Nous devons retirer nos 
troupes ! Par Kiriaceseu on sait que la veille Franchet 
d'Esperay et Presan s'étaient rencontrés à Giurgiu pour ar- 
rêter les détails de l’occupatiou de Budapest... et dans sa dė- 
pêche Clemenceau traite avec Bela Kuhn! C'est le résultat 
des grèves de Paris. La rue faisant la politique de la France! 

— J'ai réuni le conseil consultatif. En ligne générale on 
tombe d'accord que la politique à appuyer serait celle qui 
donnerait la certitude de toutes nos frontières, quitte à re- 
noncer au Torontal et à ce qu’on veut encore prendre du :Ba- 
nat. En d’autres termes, se séparer de l'Italie; grâce à ce mo- 
yen, si on avait les autres concessions, ne pas hésiter. Dans 
la question agraire: Un document laissant voir dans quel 
esprit est faite la réforme agraire. 

18 juin, — Les plénipotentiaires allemands devaient se 
rendre à Weimar pour conférer avec le gouvernement, dans 
le délai de 5 jours, après la remise de la réponse de l’Entente. 


NOTE POLITICE — 1919 329 


Populaţia din Versailles i-a atacat în drumul la gară, 
atacându-le şi trenul. Mai mulţi răniţi, între cari şi d-rul 
Melchior ! 


21 Iunie, 





Se anunţă retragerea lui Scheidemann : 
la Weimar, întreg guvernul a fost pentru respingerea 
tratatului, afară de Noske (războiul) si  Erzberger ; 
de aci, demisia cabinetului. Orlando sa retras de ase- 
nenea, în urma unui vot al Camerei care a respins Con- 
stitutiunea în comitet secret. 

Iată două şanse ale jocului lui Brătianu care cad, 
căci politica sa începe să se desineze. Cu tot Consiliul 
de miniştri, cu toată anunțarea plecării, Brătianu 
părea că se bizue pe refuzul Germaniei de a iscăli, pre- 
cum şi pe ruperea relaţiilor Italiei: aceste două demi- 
siuni menţionate, par a anunţa mai de grabă solutiuni 
pacinice. 

Sa ştie — şi Coandă a repetat-o sorei mele, Elena, 
care ne scrie — că Brătianu e la cuțite cu Clemenceau 
şi că Clemenceau pune înainte pe Take Ionescu cu care 
«e sigur că se va putea înțelege». Coandă adaogă că a- 
servirea economică, la care e vorba să ne supună, nu 
poate fi primită de nimeni. Un punct e sigur şi anume 


La population de Versailles les a attaqués pendant le par- 
cours à la gare et a attaqué leur train. Plusieurs blessés dont 
le Dr. Melchior. 

21 juin. — On annonce la retraite de Scheidemann: à Wei- 
man tout le gouvernement a été pour le rejet du traite sauf 
Noske et Erzberger; de là démission du cabinet. — Orlando 
aussi s’est retiré sur un vote de la Chambre qui a repoussé 
la Constitution en comité secret. 

Voila deux atouts du jeu Bratiano qui tombent, car sa 
politique se dessinait. Malgré le conseil des ministres, malgré 
l'annonce de son départ, Bratiano semblait compter sur le re- 
fus de l'Allemagne de signer et sur la rupture de l'Italie : les 
deux démissions ci-dessus paraissaient plutôt annoncer des 
solutions pacifiques. A 

On sait — et Coanda l’a répété à Hélène (Mme Phéré- 
kyde) qui nous l'écrit, — que Bratianu est à couteaux tirés 
avec Clemenceau et que ce dernier met en avant Take Jones. 
cu avec lequel «il est sûr de pouvoir s'entendre». Coanda a- 
joute que la sujétion économique à laquelle on veut nous 
soumettre ne peut être acceptée par personne. 


330 NOTE POLITICE — 1919 


că Brătianu este astăzi un obstacol pentru concesiuni, 
în caz când sar face concesiuni. 

Chestiunea Basarabiei de asemenea se îneurcă des- 
tul de mult. La Statul Major (prin T. Vas.) se ştie deja 
că Aliaţii recunose lui Kolceak că partea de sud. este 
pământ ruseso ! De altfel Francezii spun pe faţă aici 
că nu sunt Români în sudul Basarabiei! «Le Temps» 
publică protocoalele schimbate între Aliați şi Kolceak ; 
ele sunt extrem de grave. Aliaţii reclamă dreptul pentru 
conferinţă de a regula soarta părţilor române din Basa- 
rabia, iar amiralul răspunde: «Ratificarea acordurilor 
de către Constituantă trebue, evident să fie aplicată la 
chestiunea Basarabiei». Această chestiune a luat naştere 
pe la sfârşitul lui Mai (v. note 21 M.), şi, din partea gu- 
vernului nu văd nici o reacțiune. Singură presa mea a 
dat şi continuă să dea alarma. 

— Regina a vorbit eri cu Mitilineu, care a între- 
bat-o, cum s'a făcut că până acum perechea regală 
n’a fost încă în Basarabia ? «Am fost totdeauna împie- 
dicati». Regina propusese să meargă singură, luând ca 
motiv operile de caritate: «şi atunci am întâmpinat o- 


Un point est certain, c'est que Bratiano est aujourd’hui 

un obstacle aux concessions, si concessions il peut y avoir. 
La question de la Bessarabie s’embrouille aussi beaucoup. 
Deja à l'Etat-major (Toni Vasilesco) on savait que les alliés 
avaient reconnu à Koltehak que le Sud était terrain russe! 
D'ailleurs les Français disent ouvertement qu'il n'y pas de 
Roumains dans lesud dela Bessarabie! Le «Temps» publie les 
protocoles échangés entre Alliés et Koltehak; ils sont extrâ- 
mement graves. Les Alliés réclament le droit pour la confé- 
rence de régler le sort des parties roumaines de la Bessara- 
bie et l'amiral répond: «La ratification des accords par la 
Constituante doit évidemment être appliquée à la question 
de la Bessarabie».— Cette question a surgi depuis la fin de 
mai (V. note 21 mai) et de la part du gouvernement je ne vois 
aucune réaction. Seule ma presse a attaché le grelotet conti- 
nue de l’agiter. La Reine en a parlé hier à Mitilineuet Mitili- 
neu a demandé comment il se faisait que le couple royal n'y fut 
jamais allé: «On nous a toujours empêché», La Reine avait pro- 
posé d'y aller seule, sous couleun d’oenvres de charité: «On 
s'y est encore opposé». Vraisemblablement les Français, A- 


NOTE POLITICE — 1919 331 


punere»: Pe semne tot Francezii. — După serbările U- 
nirei, Regele Şi-a anunţat vizita Sa; apoi imediat a fost 
amânată ; de atunci peste putinţă de â fixa o dată. Deci, 
şi în vremea mea şi astăzi există o opoziţie foarte puter- 
nică, care n'a părăsit ideia că nu trebuie întru nimic să 
se amputeze Rusia. — Tot capitalismul francez ! 

__— Este sigur că felul de a lucra a] lui Brătianu 
în chestiunea evreiască, ne-a grămădit toate forţele lor 
în spate. Regina o spune şi o cred, atât numai că Dânsa 
nu atribue procedeelor liberale responsabilitatea acestei 
stări. «Clemenceau e câştigat de ei; — o ştiu de mult 
timp, în privinţa lor, Clemenceau mi-a seris pentru 
prina dată — însă Wilson, adaogă Regina, e şi mai 
câştigat». — La un dejun, Regina, ca balon de încercare, 
s'a ridicat contra Evreilor. «Wilson sa făcut galben» 
a spus M. S. lui Mitilineu: 

Chestiunea prinţului Carol supără grozav pe Re 
gina. El a declarat lămurit că nu vrea să domnească 
şi că e hotărât să ia în căsătorie pe Zizi Lambrino. La 
congresul medicilor, de acum trei zile, a declarat că 
mu asista în calitate de Prinţ moştenitor. Regina se 





près les fêtes de l’Union, le Roi avait annoncé sa visite; puis 
subitement elle a été ajournée; depuis plus moyen de fixer 
une date. Done de mon temps et aujourd’hui il y 
a une opposition toute puissante qui n’a pas abandonné l’idée 
qu'il ne fallait en rien amputer la Russie. Toujours le capi- 
talisme français! 

— Il est certain que la façon d’agir de Bratiano dans la 
question juive nous a mis toutes leurs forces à dos. La Rei- 
ne le dit et je le crois, sauf que la Reine n'attribue pas aux 
procédés libéraux la responsabilité de cet état. «Clemenceau 
leur est acquis : je le sais depuis très longtemps, c'est à leur 
sujet que Clemenceau m'a écrit la seule fois qu'il lait fait; 
mais Wilson, assure la Reine, encore davantage». A un déjeu- 
ner la Reine a, comme ballon d'essai, fait une charge contre 
les Juifs et Wilson est devenu «blême» a dit sa 
Majesté à Mitilineu. 

— La question du Prince Carol affole la Reine. Net, il a 
déclaré ne pas vouloir régner et épouser Zizi. Au Congrès 
des médecins, ils y a trois jours, il a déclaré qu'il n'y assis- 
tait pas en qualité de Prince héritier. La Reine songe à Pan- 


332 NOTE POLITICE — 1919 


gândeşte la anularea legatului Regelui Carol, pentru: a-i 
tăia orice mijloc de subsistentä. In presă se vorbește 
despre plecarea lui. Deocamdată, Prinţesa Ileana e tri- 
misă în Elveţia cu familia Stirbey, care părăseşte ţara. 

23 Iunie. — Un guvern Bauer (sub-ministru al a- 
limentării cu Max de Baden) a fost format la Weimar. 
Constituanta a votat pentru pace şi, cum o amânare de 
48 ore n'a fost acordată, d-rul de Hamel, rămas la Ver- 
sailles, a primit ordin să semneze pacea. Conferinţa ya 
cere şi alte iscălituri, decât aceea a lui Hamel, însă 
lucrul e ca şi făcut. Probabil că Joi sau Vineri se va 
sfârşi. Insă Bauer, în scrisoarea sa, a declarat că Ger- 
mania nu acceptă articolele care o declară responsabilă 
de război şi care o obligă să predea pe autori. 

24 Iulie. — Căpitanul d’Ercole din U. S. A. a venit să 
mă vază cu d-nul Mac Nolly, jurnalist. Se pare că toţi 
Americanii sunt furioşi contra lui Wilson, pe care Cle- 
menceau îl întoarce cum îi place și că Societatea Natiuni- 
lor este pretutindeni numită Societatea Viselor. 

— La întrunirea săptămânala dela Club, am pronun- 
fat elogiul lui Carp, care a murit Duminică seara, şi am 





nulation du legs du Roi Carol pour le réduire par la misère. 
Dans la presse on parle de son départ pour..? En attendant, 
la Princesse Ileana est envoyée en Suisse avec les Stirbey 
qui quittent le pays. 

23 juin. — Un gouvernement Bauer (sous-ministre à l’ali- 
mentation avec Max de Baden) a été constitué à Weimar, la 
Constituante a voté pour la paix et comme un sursis de 48 h, 
n’a pas été accordé, M. de Hamel, resté à Versailles, a reçu 
ordre de signer la paix. 

La Conférence exigera d’autres signatures, mais cest 
chose quasi-faite. Il est probable que jeudi ou vendredi ce 
sera fini. Mais Bauer dans sa lettre a déclaré que l’Allemag- 
ne n’acceptait pas les articles la déclarant responsaible de la 
guerre et l’obligeant à livrer les auteurs. 

24 juin, — Le capitaine d'Ercole de PU. S. A. est venu 
me voir avec M. Mac Nolly, journaliste, Il paraît que tous 
les Américains sont furieux contre Wilson que Clemenceau 
tourne et retourne à son gré et que la Société des Nations 
est partout appelée la Société des Rêves. 

A la réunion hebdomadaire du Club, j'ai prononcé 
l'éloge de Carp, mort dimanche soir, et tracé notre program- 


NOTE POLITICE — 1919 333 


fixat programul de politică streină. Trebue să ne oprim 
la o politică şi să nu ne dirijăm după evenimente; să cân- 
tărim care este sacrificiul teritorial cel mai puţin greu; 
să ne silim să ne creiăm astfel prieteni şi să desarmäm 
conferinţa, atât de rău dispusă contra noastră din prici- 
na purtării noastre. Insă asupra controlului politie sau 
economie (art, 5 din tratatul cu Austria), nici o concesiu- 
ne posibilă; să se trateze cu aliaţii, să se cunoască avan- 
tajele materiale ce voese a dobândi la noi; să li se acorde 
lucruri definite, limitate, discutate, dacă e posibil, dar 
să nu se accepte nimic în alb, după cum ni se propune: 

ART. 5. — Presa liberală duce, cu drept cuvânt, o 
vie Campanie contra acestui art. 5 din tratat şi eu o sus- 
tin în jurnalele mele. Atitudinea noastră a fäc 
presie, cu atât mai mult că conservatorii takisti, fără a 
indräzni să propovăduiască supunerea, nu visează alt- 
ceva, decât a acorda tot, numai să ajungă la puter 

25 Iunie. — Col. H. W. Anderson, care reprezintă 
Crucea-Roşie americană şi care a făcut foarte mult 
bine în Moldova; care plecase cu misiunile străine la 
semnarea preliminărilor Averescu şi care sa reîntors, 





me de politique étrangère Nous devons nous arrêter à une 
politique et ne pas nous diriger selon les événements; il 
faut alors peser quel est le sacrifice territorial le moins 
lourd, faire la part du feu, nous créer ainsi des amis et 
désarmer la Conférence que nos allures louches ont pu mal 
disposer contre nous. Mais sur le contrôle politique ou éco- 
nomique (art. 5 du traité avec l'Autriche), aucune concession 
possible; traiter avec les Alliés, connaître les avantages ma- 
tériels qu’ils veulent gagner chez nous, leur accorder des 
choses définies, limitées, discutées si c’est possible, mais ne 
rien accepter en blane comme on le propose. 

La presse libérale mène, à juste raison une vive cam- 
pagne contre cet art. 5 et je la soutiens dans mes journaux. 
Notre attitude a fait impression, d'autant plus que les con- 
servateurs takistes, sans oser prêcher la soumission, ne rê- 
vent que d'accorder tout, pourvu qu'on les juche au pouvoir, 

25 juin. — Le colonel H W. Anderson qui représente la 
Croix Rouge américaine et qui a fait énormément de bien en 
Moldavie, qui était parti avec les missions étrangères à la 
signature des préliminaires Averescu et qui est revenu il y 


334 NOTE POLITICE — 1919 


acum şase săptămâni — foarte asiduu pe lângă Regina si 
în concurenţă de prioritate cu col. Ament, —a venit să 
mă vază cu aghiotantul său căp. Baxchelor, Se pare că, la 
întoarcerea lui, i sa recomandat să mă evite. Am avut 
o convorbire foarte cordială de 5 sferturi de oră. Se inte- 
resează mult de ţară, însă opera de asistenţă ar trebui să 
înceteze, căci populaţia se obişnueşte să nu facă nimic 
pentru a mânca. Starea sanitară îl preocupă mult şi ar 
trebui ca toată atentiunea să fie concentrată mai mult 
asupra acestui punct decât numai asupra diferitelor com- 
binatiuni economice. 

— Take Ionescu, pentru a-şi prepara intrarea sa, 
s'a oprit eri la Sinaia şi a anunţat prin jurnale că va so- 
si la amiază. S'a întâmplat însă că trenul a sosit diminea- 
ta şi astfel receptiunea a fost redusă la doi sau trei Că- 
pităneni. In loc de manifest, acest farsor a răspândit un 
interview în care declară că este un om nou, căci dânsul e 
hotărît a fi intransigent în chestiunile de moralitate publi- 
că. Dar atunci e curată sinucidere |... 

— Generalul Averescu abia a putut, după două zile de 
aşteptare, să publice în «lhdreptarea» articolul său 





a environ six semaines — très assidu auprès ae la Reine et 
en concurrence de priorité avec le colonel Ament — est 
venu me voir avec son aide de camp le capitaine Baxchelor. 
Il paraît qu'à son retour on lui avait recommandé de m'évi- 
ter. Nous avons eu couversation très cordiale de 5 quarts 
d'heure. Il s'intéresse beaucoup au pays, mais l’oeuvre d'as- 
Aistance devrait cesser car la population s’habitue à ne rien 
faire pour manger, L'état sanitaire le préoccupe beaucoup 
et on devrait surtout y faire attention plutôt que de ne se 
livrer qu’à des combinaisons économiques. 

— Take Ionescu, pour préparer son entrée, s'était arrêté 
hier à Sinaia et avait, par les journaux, annoncé son arrivée 
pour midi. Il se trouve que le train est arrivé de grand 
matin et que la réception a été réduite à 2 ou 3 Capitaneanos. 
— En guise de manifeste, notre farceur a lanté une inter- 
view dans laquelle il déclare qu’il est un homme neuf, car 
il s’est décidé à être iutransigeant dans les questions de mo- 
ralité publique. Mais c'est le su'cide alors! 

— Le général Averescu a pu, après deux jours d'attente 
paraît-il, faire paraître dans l’«Indreptarea» son article signé 


NOTE POLITICE — 1919 335 


«Viribus unitis» şi iscălit, în care preconizează unirea tu- 
tulor fără nici o excludere. lonaş Grădişteanu îi replică, 
fără îndoială, trimițând la «Epoca» şi «România» o seri- 
soare prin care demisionează dela «Elisabeta», pentru 
că «a colabora cu mine, chiar la o operă de caritate, este 
o imposibilitate morală». Bietul «mogulică» ! 

26 Iunie, — Azi dimineaţă, la 8 ore, mergând la hi. 
podrom spre a vedea caii am găsit acolo pe Regina că- 
lare ; se pare că mai venise de vre-o două ori. M. 
Sa s'a apropiat de mine şi văzând pe Marie, i-a întins 
mâna ; am vorbit ca şi în trecut, apoi a revenit pentru 
a vedea caii cari erau în întârziere. Vizibile sfortäri 
pentru a fi cordială. După amiază am fost să ne în- 
scriem la Cotroceni. — Inainte Regina certase pe toţi 
pentru că. printr'o invitare tardivă, n'am fost la des 
chiderea Căminului invalizilor. — Regina caută să uite 
atitudinea Sa faţă de mine. Nu ne vorbisem din Septem- 
bre 1918. i 

D-rul Blumenfeld, în serviciul liberalilor acum, al lui 
Mârzescu în particular, a venit azi să mă vadă, în rea- 





«Viribus unitis». dans lequel il préconise Punton de tous 
sans aucune exclusion, — Ionas lui réplique, sans doute, 
en envoyant à l«Epoca» et à la «Românimea» une 
lettre par laquelle il démissionne de l’Elisabetna parce que 
collaborer avec moi, même dans une oeuvre de charité, est 
une impossibilité morale. Le bon «moșulică»! 

26 juin, — Ce matin allant à 8 h. à l'hippodrome voir nos 
chevaux, nous y avons trouvé la Reine à cheval; il paraît 
que la Reine y venait. pour la seconde ou troisième fois, 
galoper. Sa Majesté s’est approchée de moi et voyant Marie, 
lui a tendu la main; nous avons causé comme par le passé 
et la Reine est revenue sur ses pas pour voir mes chevaux 
qui étaient en retard. Visibles efforts pour être cordiale. 
L'après-midi nous avons été nous inscrire à Cotroceni. La 
Reine avait précédemment grondé tout le monde de ce que 
par une invitation tardive je n'avais pas été à l'ouverture du 
Home des Invalides. La Reine cherche à faire oublier son 
attitude vis-à-vis de moi; nous ne nous étions pas parlé 
depuis septembre 1918. 

— Le dr. Blumenfeld, au service des libéraux mainte- 
amant, de Marzescu en particulier, est revenu ce matin me 


336 NOTE POLITICE — 1919 


litate să sondeze ceva. Mârzescu ar fi făcut elogiul, în- 
telepciunei mele şi ar fi proclamat necesitatea de a res- 
pecta singura organizatiune reală în afară de cca libe- 
rală. Consiliu de Coroană sau consultaţiune individua- 
lă ? Va fi ceeace va sfătui Brătianu. Dacă ceilalţi refuză 
să vie la Consiliu, eu voiu primi? E sigur că dacă 
ceilalţi nu vor să se întâlnească cu mine (scrisoarea lui 
Averescu (v. 25 Iunie) nu era cunoscută de Mârzescu), 
va trebui, se înţelege, să se recurgă la consultatiuni in- 
dividuale. Mârzescu ar voi mai cu seamă să ştie dacă 
mă închin înaintea tutelei economice a aliaţilor, pentru 
a vedea apoi până unde Brătianu poate împinge rezis- 
tenta. 

Nu acord acestor misiuni decât valoarea unui simp- 
tom, însă e clar că Brătianu nu vrea să lase puterea din 
mână şi că dânsul caută aliați. S'a şi spus chiar că 
Brătianu n'ar concepe un guvern naţional decât sub 
preşedinţia sa. 

— Presa franceză deplânge căderea lui Orlando si 
aruncă asupra lui Wilson toată răspunderea. Nitti e 
acuzat de filogermanism ; e apărătorul lui Giolitti. 
«L'Echo de Paris» acuză şi pe prinţul Livio Borghese, 


voir en sondeur. Marzescu aurait fait l'eloge de ma sagesse 
et proclamé la nécessité de respecter la seule organisation, 
autre que libérale, qui fut réelle. — Conseil de couronne ou 
consultation individu Ile? Ce sera ce que Bratiano conseil- 
Jera. Si les autres 1efusent d'aller au Conseil, accepterais-je? 
Il est certain que si les autres ne veulent pas se trouver 
avec moi la lettre d'Averescu (v. 25 3.) n’était pas connue 
de Marzescu — il faudra bien recourir aux consultations 
individuelles. Marzescu voudrait surtout savoir si je m'in- 
cline devant la tutelle économique des alliés pour savoir 
Jusqu'où Bratiano peut pousser la résistance. 

Je n’accorde à ces missions que la valeur d’un symptôme, 
mais il est clair que Bratiano ne veut pas lâcher le pouvoir 
et qu’il cherche des alliés. Il a même été dit que Bratiano ne 
concevait un gouvernement national que sous sa présidence... 

— La presse française déplore la chute d'Orlando et 
rejette sur Wilson toute la responsabilité Nitti est accusé 
par elle de philogermanisme; il est le tenant de Giolilti. 
L Echo de Paris» accuse, mieux encore, le Prince Livio 


NOTE POLITICE — 1919 337 


ministru la Belgrad, că se află la Budapesta, unde or- 
ganizează armata lui Bela Kuhn şi-i furnizează arme 
şi proviziuni, plecate din regiuni ocupate de trupele i- 
taliene. Asupra acestui lucru am fost informat acum 
câteva zile de la Statul Major, că numeroase avioane 
italiene au acoperit Ungaria cu proclamatiuni amicale 
din partea Italienilor. Alţii văd deja reformându-se un 
bloc anti-slav: italo-austro-ungaro-german, care va a- 
trage probabil România. Oare Clemenceau să fi întors 
pe Wilson sau Wilson manevrează de aşa fel ca mai 
târziu să poată face pacea sa cu grupul germanic ? E 
ceva cam complicat pentru Wilson, pe care Americanii 
sunt gata să-l debarce. 

27 Iunie. — Ciugureanu are îndrăzneala să trimită 
o depesä, cerând să nu se mai însereze nimic privitor la 
Basarabia şi guvernul Kolceak, pentru că lucrul acesta 
nelinisteste populaţia. Pentru acest domn ghiftuit, 
sunt ştiri necontrolate! Deocamdată, «l'Humanité» ne 
înfăţişează ca persecutori ai Basarabiei şi numitul Ti- 
ganco — separatist — ne acuză de abuzuri foarte mari. 


Borghese, ministre à Belgrade, de se trouver surtout à Buda- 
pest où il organise l’armée de Bela Kubn et lui fournit des 
armes et des provisions parties des régions occupées par les 
troupes italiennes. A. ce sujet, de l’Etat-major il m'a été 
confié, il y a quelques jours, que de nombreux avions ita- 
liens ont couvert la Hongrie de proclamations amicales 
des Italiens ! 

D'aucuns voient déjà se reformen un bloe antislave italo- 
austro-hongro-allemand qui attirera probablement la Rou- 
manie. 

Clemenceau a-t-il roulé Wilson? ou Wilson manoeuvre-t- 
il de façon à faire ultérieurement sa paix avec le groupe 
germanique? C’est un peu trop compliqué pour M. Wilson que 
les Américains sont en train de déplumer, 

27 juin. — Ciugureanu a le toupet d'envoyer une dépêche 
demandant à ce qu'on n’insère plus rien concernant la Bes- 
sarabie et le gouvernement Koltchak, parce que cela inquiète 
la population, Pour ce Monsieur repu ce sont des nouvelles 
non contrôlées! 

En attendant, «l'Humanité» nous présente comme des 
tortionnaires de la Bessarabie et le nommé Tziganco — sépa- 
ratiste — nous y accuse des pires forfaits! 


* 
22 


338 NOTE POLITICE — 1919 


28 Iunie. — Primele gesturi, interviewurile şi deala- 
rațiile lui Take Ionescu sună a fals şi nu provoacă de 
cât un surâs ironic. Am citit două specimene reuşite de 
ipertrofie personală şi de declaratiuni goale. 

— Generalul Averescu va vedea pe Rege azi după a- 
miază. Mi-a trimis în grabă pe Duiliu Zamfirescu. Inain- 
te de a încerca. o grupare de opozitiune, vrea să facă 
oarecari sondaje — cum e de rigoare. Duiliu declară că 
mare nici o misiune. Suntem de acord: necesitate de 
concesiuni teritoriale pentru a-şi face amici, însă im- 
posibilitate de a accepta în alb aservirea economică şi 
politică. Că vrea sau nu să colaboreze cu mine şi cu par- 
tidul meu : aceasta îmi este egal; forţa mea este prea 
reală pentru ca să poată fi lăsată de-oparte: iată ce 
voiam să-i spun. Când s'a vorbit de sentimentele anti- 
dinastice atribuite lui Take Ionescu şi lui Averescu, 
el spune : «Nu suntem departe de momentul când, în 
jurnalele noastre, veţi putea vedea subtitlul «jurnal re- 
publican». Foarte montat contra Reginei, deşi recunos- 
cută de ei ca foarte inteligentă ! 





28 juin. — Les premiers gestes, les interviews et les 
déclarations de Take Ionescu semblent porter à faux et c’est 
plutôt un sourire ironique qu’ils provoquent, Jai lu 
deux specimens réussis d'hypertrophie personnelle et du creux 
des déclarations. 

— Le général Averescu va voir le Roi cet après-midi, Il 
m'a dépêché Duiliu Zamfirescu; avant de tenter un groupe- 
ment d'opposition, il veut faire des sondages — comme c’est 
de rigueur. Duiliu déclare n’avoir aucune mission, Nous 
sommes d'accord: nécessité de concessions territoriales pour 
se faire des amis — la part du feu —, mais impossibilité 
d'accepter en blane la sujétion économique et politique. 
Qu'on veuille ou non collaborer avee moi et mon parti: ça 
m'est égal; ma force est trop réelle pour qu’on puisse passer 
à côté: je tenais à le lui dire. Lorsqu'on a parlé des senti- 
ments antidynastiques qu’on attribue à Take Ioneseu et à 
Averescu: «nous ne sommes pas loin du moment où sur nos 
journaux vous pourrez voir le sous-titre «Journal républi- 
cain», — Très monté contre la Reine, quoique reconnue par 
eux très intelligente. 


NOTE POLITICE — 1919 339. 


8 Iulie. — Săptămână searbădă. Se fac combina- 
tiuni asupra reîntoarcerii atât de mult anunţată şi 
amânată a lui Brătianu. Va iscăli ori nu va iscăli dânsul 
la Paris ? 

Fiindcă în public dliescu, întors de acolo — sau un 
alt liberal—a lansat ştirea că Brătianu ar trebui să caute 
un sprijin din parte-mi, gazetele takiste au pornit de- 
odată atacurile contra mea. «Indreptarea» a urmat şi ea 
atacul, însă Averescu mi-a trimis răspuns că aceasta s'a 
întâmplat fără avizul lui şi că. pe viitor, nu se va mai 
întâmpla. Astăzi jurnalele continuă — afară de «Indrep- 
tarea» ; — în schimb «Viitorul» a încetat orice campa- 
nie ! 

— Am văzut pe Rege la curse, Duminică. Brătia 
nu trebuia să sosească seara. Hotärît, Take e deochiat; 
atitudinile sale republicane sunt cunoscute Regelui. Re- 
gele îmi semnalează noile fotografii ale lui Take «făuri- 
torul României Mari». «Este o necuviintä», spune Rege- 
le. Cred şi eu! 

Regele crede că Averescu a eşit foarte satisfăcut 
dela audienţă... Dorinţă manifestă din partea Regelui de 


8 juillet, — Semaine terne; on fait des combinaisons sur 
le retour, toujours annoncé et différé de Bratiano. Signera 
ou ne signera pas à Paris? Comme dans le public, Iliescu de 
retour — ou un autre libéral — a lancé la nouvelle que Bra- 
tiano devait chercher un appui de mon côté, les journaux ta- 
kistes sont tous à la fois portés, comme un seul] homme, à 
mon attaque. 

L'«Indreptarea» a suivi, mais Averescu m'afaitdire par 
les Grégoire Cantacuzène que c'était contre son aveu el 
que cela ne se renouvellerait pas. Aujourd’hui ces journaux 
continuent, — sauf l’«Indreptarea»; par contre le «Viitorul» 
a cessé toute campagne! 

— Vu le Roi aux courses dimanche. Bratiano devait 
rentrer le soir. Le Roi a décidément Take dans le nez; ses 
allures républicaines lui sont connues, C’est le Roi qui me 
signale les nouvelles photos de Take «făuritorul Român'ei 
Mari . «C'est une inconvenance», dit le Roi. Je le pense bien! 
Le Roi croit qu'Averescu est sorti très satisfait de son au- 
dience. Désir du Roi manifeste de dire quelque chose, de se 


340 NOTE POLITICE — 1919 


a spune ceva, de a se apropia... însă grija de a nu spune 
prea mult.—Amicitia cu Ungaria, un articol de credinţă; 
dar să se lepede de guvernul comunist, fără ca totuşi 
să cază în reacţiunea guvernului din Szegedin. — Imo- 
ralitatea generală îl înmărmureşte... 

Pe când stăteam de vorbă singuri în pavilion, H. 
Catargi se iveşte şi spune: «Majestatea Voastră nu s'a 
preumblat încă». Făcea garda pentru Brătianu ? Era un. 
semn convenit ? M'am retras imediat. 

— Un moment după aceea, Eduard Ghica, care pri- 
mea un raport dela un agent, îmi spune : «Ştiri rele din 
Bulgaria. Bulgarii concentrează la graniţa  Cadrilate- 
rului cu protectiunea fätisä a Italienilor». Din Sofia s'a 
şi primit ştirea că miniştrii şi presa proclamă mereu că 
Bulgaria mare decât un singur prieten adevărat : Italia.. 
— E încercuirea Serbiei urmărită de Italia. 

— Brătianu a sosit cu automobilul Duminică. Oa- 
menii «bine informaţi» anunțau demisiunea sa ime- 
diată. E o prostie pe carenu o va face. El n'a spus nimic 
miniştrilor săi şi le-a făcut un simplu expozeu al nego- 


rapprocher, mais inquiétude d'en dire trop. L'amitié avec 
la Hongrie, un article de foi; mais se débarrasser du gou- 
vernement communiste sans néanmoins tomber dans la réac- 
tion, comme l'était le gouvernement de Szegedin. L’immo- 
ralité générale le consterme, 

Pendant qu’on causait depuis longtemps seuls dans le 
pavillon, Henry Catargi s’est montré: «Votre Majesté ne 
s'est pas encore promenée..» Montait-il la garde pour Bra- 
tiano? Etait-ce un signe convenu? Je me suis de suite retiré. 

Un instant après, Edouard Ghica (Directeur général de 
la Surêté) qui recevait le rapport d’un agent me dit: «Ştiri 
rele din Bulgaria. Bulgarii concentreazä la granita Cadri- 
laterului cu protectiunea fätisä a Italienilor». 

— De Sofia on a reçu déjà la nouvelle que ministres et 
presse proclament à l’envi que la Bulgarie n’a qu’un seul 
ami véritable, l'Italie. C’est l’encerclement de la Serbie pour- 
suivi par l'Italie. 

— Bratiano est arrivé en auto dimanche; les gens «bien 
informés» annonçaïent sa démission immédiate. C'est une 
sottise qu'il ne commettra pas. Il n'a rien, rien dit à ses 
ministres et leur a fait un simple exposé des négociations. 


NOTE POLITICE — 1919 341 


cierilor. Se aşteaptă, se zice, Maniu si Nistor, cari tre- 
buie să sosească mâine, 

— Teodor Mihali, sosit tot Duminică, a stat azi 
dim. 2 ceasuri la mine: Nemulțumit de ce se petrece în 
Ardeal. Contagiunea coruptiunii i-a atins. Maniu e un 
om cinstit, însă—i-a declarat procurorul general — tot 
anturajul său se află în cazul de a fi îndată arestat. 
Poporul vrea pace. Maniu poate proclama rezistența 
până la capăt pentru Banat, dar acesta nu e sentimentul 
ţării. Trebue cedat Torontalul si să sfârșim. Va spune-o 
Regelui. Oamenii dela Sibiu s'au ameţit de mărirea lor şi 
au pierdut capul. Ei merg până a denunța pe Mihali de 
filomaghiarism, pentru că a căutat la Sătmar un teren 
de conciliare cu Ungurii. El posedă documentul original 
prin care Ungurii cer uniunea personală cu Regele 
României. 

3 Iulie. — Toată presa franceză se ocupă de plecarea 
Aui Brătianu şi-i dă importanţă, afară de Gauvain (Dé- 
bats), de mult timp putin amical. Tonul general e 
binevoitor pentru noi. «Le Temps» publică în între- 
gime plângerile României. Brătianu a acordat jurnalului 


“On attend, dit-on, Maniu et Nistor qui doivent arriver 
demain, 

— Theodor Mihaly, arrivé dimanche aussi, est resté ce 
matin deux heures chez moi. Mécontent de ce qui se passe en 
Ardeal. La contagion de la corruption les a touchés. 
Maniu est un honnête homme, mais—lui a déclaré le procureur 
général — tout son entourage est dans le cas d’être de suite 
arrêté, Le peuple veut la paix; Maniu peut proclamer la 
résistance à outrance pour le Banat, ce n’est pas Île senti- 
ment du pays. I] faut céder le Torontal et en finir, I] le dira 
au Roi. Les hommes de Sibiu se sont grisés de leur grandeur 
æt ont perdu la tête, Ils vont jusqu’à dénoncer Mihaly de 
philomagyarisme pour avoir cherché à Szathmar un terrain 
de conciliation avec les Hongrois. Il a le document original 
par lequel les Hongrois demandent l’union personnelle avec 
4e Roi de Roumanie, 

9 juillet, — Toute la presse française s’occupe du départ 
de Bratiano et lui donne de l'importance; sauf Gauvain 
(Débats). depuis longtemps peu amical. Le ton général est 
Dienveillant pour nous. Le «Temps» donne en entier les 
doléances de la Roumanie. 


342 NOTE POLITICE — 1919 


«Secolo» din Milano un interview destul de curios: «Nu 
uitaţi că aşi fi putut rămânea neutru, fără a compromite 
realizarea aspirafiunilor României | In schimbul unet 
neutralități binevoitoare, Rusia se angajase de a recu- 
moaşte Românilor dreptul de a-şi anexa teritoriile locuite 
de dânşii şi de a aduce astfel pe aliaţi să adere la acest 
angajament». Aşa dar, neutralitatea susținută de mine, 
nu era, după mărturisirea lui Brătianu, un obstacol læ 
constituirea României Mari! 

10 Julie. — Imediat «Viitorul» reia poziţie contra 
mea: a continua de a susţine că neutralitatea ar fi fost 
calea de urmat, este a continua politica de colaborare 
cu Mackensen; deci, imposibilitate morală de a lucra 
împreună; ete. — Cântece cunoscut! Şi asta, două zile 
după interviewul lui Brătianu dat ziarului Secolo / 

— Blumenfeld îmi confirmă proectul dorit al unui 
guvern Maniu-liberal, colorat eu câţiva conservatori con- 
vertiţi, à la Olănescu, pentru rezistenţă. Trebue adăogat 
că Regele şi-a rezervat părerea sa şi că H. Catargi a 
săpat cu putere pe Brătianu eri seara: «A ajuns până 
aici !» a exclamat dânsul făcând gestul corespunzător. 











Bratiano a accordé au «Secolo» de Milan une interview 
bien curieuse: «N'oubliez pas que j'aurais pu rester neutre 
sans compromettre la réalisation des aspirations de la Rou- 
manie! En échange d'une neutralité bienveillante, la Russie 
s'était engagée de reconnaître aux Roumains le droit de 
s'annexer les pays habités par eux et d'amener les alliés & 
adhérer à cet engagement. Donc la neutralité soutenue par 
moi, n'était pas, de l’aveu de Bratiano, un obstacle à la con- 
stitution de la Grande Roumanie ! 

10 juillet, — Subitement le «Viitorul» reprend sa note 
contre moi: continuer de soutenir que la neutralité était la 
voie à suivre, c’est continuer la politique de collaboration avec 
Mackensen; donc impossibilité morale d’agir ensemble, etc. 
Chanson connue! Cela deux jours après interview de Bra- 
tiano au «Secolo» ! 

— Par Blumenfeld j'ai confirmation du projet caressé, 
semble-t-il, d’un gouvernement Maniu, — lihéral teinté de 
quelques conservateurs convertis, à la Olanescu, pour la ré- 
sistance. Il faut ajouter que le Roi a réservé son opinion et 
que Henri Catargi a bêché ferme Bratiano hier soir, «On 
en a jusque là!» a-t-il fait avee le geste correspondant. — 


NOTE POLITICE — 1919 343 


De altă parte, motivul satisfactiunii arătat de 
Averescu (de care îmi vorbise Regele Duminică) este că 
Regele i-ar fi promis că alegerile nu se vor face cu gu- 
vernul actual! (Guvern Maniu cu Mârzescu? Fru- 
moasă firmă...) 


— Mihali prânzeşte la mine cu Arion. Nu crede 
în posibilităţile unei apropieri. Maniu a vorbit cu M. 
Cantacuzino şi se pare că rezultatul e negativ ; se înte- 
lege dela sine că se fereşte de orice contact cu ai mei. 
«Liberalii vă urăsc, însă amicii lui Averescu sunt şi mai 
urâţi ; la takişti, Averescu nu e iubit, însă pe d-voastră 
vă detestă şi mai mult». 

Mihaly e convins că trebuie să cedäm Torontalul ; 
soldaţii sunt sătui şi nu mai aşteaptă decât până la 
toamnă. El a vizitat mai multe cazărmi şi cunoaşte spi- 
ritul soldaţilor. In spiritul celor din Transilvania e bol- 
şevism. La Sighet un regiment întreg a părăsit cazarma, 
a lăsat acolo ofiţerii şi nu s'au reîntors decât după 
câteva, zile. Aceiaşi notă de neîncredere faţă de miniştrii 
din Ardeal. Brătianu îi fine prin... stomac. 





D'autre part, la raison de la satisfaction montrée par Ave- 
reseu, — dont me parlait dimanche Sa Majesté — c'est que 
le Roi lui aurait promis que les élections ne se feraient pas 
avec le gouvernement actuel. (Gouvernement Maniu avec 
Marzeseu, Le bon billet...). 


— Mihaly dîne avec Arion chez nous. Il ne croit pas à 
la possibilité d'un rapprochement; Maniu a causé avec Mi- 
chel Cantacuzène et il semble que le résultat est négatif ; 
il va de soi qu'on se garde de tout contact avee les miens. 
«On vous déteste chez les libéraux, mais on hait davantage 
les amis d'Averescu, Chez les Takistes on n'aime pas Ave- 
resou. mais on vous déteste encore plus». Mihaly est con- 
vaincu qu'il faut céder le Torontal; les soldats en ont asez 
et ne font plus crédit que jusqu’à l’automne. Il a visité des 
casernes et il connaît l'esprit des soldats. Il y a du bolché- 
visme dans l'esprit de ceux de Transylvanie. A Siget tout 
un régiment a quitté sa caserne, a planté là ses officiers et 
west rentré qu’au bout de quelques jours. Même note de 
méfiance vis-àvis des ministres de l’Ardeal. Bratiano les 
tient par... l'estomac. 


344 NOTE POLITICE — 1919 


12 Iulie. — Maniu a vorbit presei ; el cere un guvern 
naţional, sub presidentia unui om politie din regat; 
însă, în prima pagină «Viitorul» zeflemiseşte pe aceia 
cari cer un guvern naţional, «supapă de politiciani fără 
busolă» ! Maniu a susţinut teza sa, la Consiliul ţinut 
eri la Cotroceni sub preşedinţia Regelui. După spusele 
lui O. Kiriacescu, Regele părea că aprobă. 

Criza (9) se desemnează limpede : Brătianu vorbeşte 
de rezistenţă la încălcările conferinţei. însă nu vrea 
să împartă puterea ; caută să câştige timp, convins că 
situaţia se va ameliora prin căderea pe care o întrevede 
a lui Clemenceau. Maniu, şi se zice şi Nistor, caută în 
mod sincer a baza această rezistență pe un guvern al 
tutulor. Cine sunt acei «toţi», în sprijinul lor ? Dumne- 
zeu singur ştie, căci se pare că Ardelenii au totdeauna 
în buzunarul lor două sisteme. Nimic nu va fi pus la 
cale înainte de Joi 14 Julie ; apoi instalarea unei Curți 
de Apel la Cernăuţi; apoi... «răbdare», cuvântul de or- 
dine al lui Brătianu. 

13 Julie, — Camera germană a ratificat pacea. Se 
anunţă că blocusul este ridicat. 





12 juillet, — Maniu a parlé à la presse; il demande un 
gouvernement national sous la présidence d’un homme 
politique du royaume; mais en première page «Viitorul» 
blague ceux qui demandent un gouvernement national 
«soupape des politiques sans boussole»! Maniu a soutenu, 
sa thèse au Conseil tenu hier à Cotroceni sous la pré- 
sidence du Roi. Aux dires de O. Kiriacescu, le Roi sem- 
blait approuver. La crise (?) se dessine nettement: Bra- 
tiano parle de résistance aux empiètements de la Conférence, 
mais il ne veut pas partager le pouvoir; il cherche à gagner 
du temps, convaincu que la chute qu’il escompte de Clemen- 
ceau améliorera la situation. Maniu et dit-on Nistor eher- 
chent sincèrement à baser cette résistance sur un gouverne- 
ment de tous. Quels sont ces tous dans leur esprit? Dieu seul 
le sait, car il paraît que les Transylvains ont toujours deux 
systèmes en poche, Rien ne sera mis en marche avant 
jeudi; il y a le 14 juillet, puis l'installation d'une Cour 
d'appel à Czernautz; puis... «la pat'ence», — le mot d’ordre 
de Bratiano. 

13 juillet, — La Chambre allemande a ratifié la paix, On 
annonce que le blocus est levé. 


NOTE POLITICE — 1919 345 


— M. Cantacuzino, cu toate desmintirile repetate 
ale ziarelor amice, a plecat azi dimineaţă în Elveţia 
şi Paris. Foarte uşor când e vorba să iei o hotărâre se- 
rioasä. 

— Am avut eri o lungă conferinţă cu d. Leo Woif- 
son, din New-York, corespondent special al lui «Je- 
wish Press Bureau» din New-York. E un fost Român 
care vorbeşte încă curent limba. Chestiunea evreiască 
şi incorectitudinea liberalilor în această chestiune 
ne-a atras tutela politică. El povesteşte că Brătia- 
nu s'a dus să vadă pe col. House, căruia, i-a spus trium- 
fător : «Am rezolvat chestiunea prin decretul meu No. 
3». — House i-a răspuns liniştit: «E a treia oară dle când 
îmi anunţaţi acelaş lucru, d-le Brătianu !» — După 
Wolfson, Wilson nu se va abate dela hotărîrea lui. 

14 Iulie. — Obosit de a auzi vecinie repetându-se a- 
celeaşi insinuaţiuni asupra refuzului meu de a participa 
la guvern în 1916, trimit jurnalelor noastre un comu- 
nicat. 

Take Ionescu, care sa mărginit să predice supu- 
nerea la tot ce ar hotărî conferința, dă în «Dimineața» 


— Michel Cantacuzène, malgré les démentis répétés des 
journaux amis, est parti pour la Suisse et Paris, C'est plus 
<ommode quand il s’agit de prendre un parti sérieux, 

— Jai eu hier une longue conférence avee Mr. Léo 
Wolfson, 299, Broadway Street, spécial correspondant de la 
Jewish Press-Bureau de New York. C'est un ancien Roumain 
qui parle encore couramment la langue, C'est uniquement 
la question juive et la malhonnêteté des libéraux dans cette 
question qui vous vaut la tutelle politique. Il raconte que 
Bratiano est allé trouver le colonel House et que triompha- 
lement il lui dit: «J'ai résolu la question juive par mon dé- 
cret no. 3», House lui répond placidement: «C'est la troisième 
fois que vous m'annoncez la même chose, Monsieur Bratia- 
no! . Selon Wolfson, Wilson ne démordra pas desa décision, 

14 juillet. — Fatigué de toujours entendre répéter les 
mêmes insinuations sur mon refus de participer au gouver- 
nement de 1916, je donne un communiqué par nos journaux. 

— Take Ionescu, qui s'était borné à prêcher la soumission 
à tout ce que déciderait la Conférence, donne à la «Dimi- 


346 NOTE POLITICE — 1919 


> notă: negocieri, politică amicală cu Antanta, acţiune 
diplomatică înţeleaptă şi de acord cu toţi aliaţii mici, 
pentru a obţine ameliorării... Dânsul se va mărgini să 
amenințe cu «o energică acţiune de protestare», în caz 
când guvernul ar voi să prezideze... alegerile. 

18 Julie, — Neant politic. Brătianu se face bolnav şi 
jumătate dintre miniştrii au plecat la Cernăuţi să insta- 
leze Curtea de Apel din nou creată. Takistii, pentru a 
face o diversiune, mă înjură, însă nici o vorbă des- 
pre politica străină. Take se căzneşte să spună că dânsul 
va vorbi atunci când va vorbi guvernul. 

După informatiuni, culese din anturajul miniştrilor, 
Franţa, sub presiunea lui Foch, vrea să reducă pe 
Bela Kuhn, pacea cu Austria neputând să se facă fără 
ordinea, în Ungaria. Acest mandat ar fi dat României; 
însă Brătianu n'ar primi decât după ce sar consfinti 
prin scris concesiunile cerute. 

A] doilea motiv al său: Brătianu aşteaptă retrage- 
rea lui Clemenceau, iminentă (?) după ratificarea tra- 
tatului de către Camere. Deci, tactică: a aştepta cu 
răbdare. 


neata» une note: négociations, politique amicale avec lEn- 
tente, action diplomatique sage et d’accord avec tous les 
petits alliés pour obtenir des améliorations, Il se bornera 
à menacer d'une «énergique action de protestation» au cas 
cu le gouvernement voudrait présider. aux élections. 


18 juillet. — Néant politique. Bratiano se dit malade et 
la moitié des ministres ont été à Czernowitz installer la 
Cour d'Appel nouvellement créée. Les Takistes, pour faire 
diversion, m'injurient ferme, mais pas un mot de politique 
étrangère; Take affecte de dire qu’il parlera quand le gou- 
vernement aura parlé, 

D'après les renseignements, entourage des ministres, la 
France, sous la pression de Foch, veut réduire Bela Kuhn, 
la paix avec Autriche ne pouvant se faire sans un ordre 
défini en Hongrie; ce mandat serait donné à la Roumanie 
et Bratiano ne l’accepterait qu'après s'âtre fait consentir par 
écrit des concessions. Seconde corde à son arc: Bratiano 
attend la retraite de Clemenceau, imminente (?) après la 
ratification du traité par les Chambres Done, tactique : 


NOTE POLITICE — 1919 347 


Take Ionescu îşi arată de asemenea jocul său : à 
manifesta, supunere către Aliați, pentru a-i aduce să 
ceară retragerea lui Brătianu ; deci atunci o «cartă 
forţată !». Amicii lui, cu Pavlică Brătăşanu în cap, in- 
sultă pe Rege. «Om nou» după cum sa intitulat, Take 
Ionescu e mai ruginit decât oricare altul în vechile lui 
rätäciri. 

— Interviewul meu, acordat lui Wolfson, a avut un 
mare răsunet. «lzbânda», care l-a publicat, nu se mai 
găseşte. 

Pacea cu Austria trebuia să se iscălească mâine. E 
amânată însă şi de data asta. 


20 Julie. — Eri a avut loc înmormântarea, solemnă 
a goneralului Grigorescu. Regele n'a apărut. Destul de 
meschină şi rău organizată. Armata, în mod sincer, a luat 
doliu. — Seara, cinema urmat de dans, la Palatul Regal, 
până după miezul nopţii. Regele şi Regina au luat parte. 
Si, cum din stradă se vedea cum se învârtese perechile 
de dansatori, lucrul acesta a impresionat. Conversaţia 
zilei ; comentarii supărătoare. 


atteudre avec patience. Take Ionescu dessine aussi son jeu” 
naviguer à pleines voiles dans la soumission envers les 
alliés pour les amener à demander le renvoi de Bratiano; 
ce serait alors la carte forcée! Ses amis, Bratasanu le pre- 
mier pour l’intimidation, injurient le Roi. «Homme nou- 
veau» — comme il a voulu bien s'intituler, — T, Ionescu est 
p'us encroûté que qui que ce soit dans les vieux errements. 

— Mon interview accordée à Wolfson a eu un grand 
retentissement, L’<Izbanda» qui l’a donnée, est introuvable, 

— La paix avec l’Autriche devait être signée demain. 
Elle est remise encore une fois. 

20 juillet. — Hier ont eu lieu les obsèques solennelles 
du général Grigorescu. Le Roi n'y a pas paru. Ce fut assez 
mesquin et mal ordonné, Mais l’armée a sincèrement pris 
le deuil. 

Le soir cinéma suivi de danses, avec Ciolac, au Pala's 
royal jusqu’à passé minuit. Le Roi et la Reine en étaient. 
Et comme de la rue on voyait tourner les couples, cela a 
fait grand scandale, C’est la conversation du jour; com- 
mentaires fâcheux. 


348 NOTE POLITICE — 1919 


— Fiindcă eri a fost grevă generală, gazetele de 
dimineaţă wau apărut, afară de «Izbânda», care publi- 
.că ştirea că lupta a început deodată pe tot frontul ungar. 
Un comunicat oficial spune: Ungurii au atacat cu în- 
versunare posturile noastre de acoperire pe întreg fron- 
iul Tisei. Lupte crâncene sunt în curs la Tymar, Reka- 
naz, Tisa Dob, Tisa Doda, Szaboloes, Gura Crişului şi 
Mindszent. In oraş, alarma este vie, căci se istoriseste 
că suntem respinşi în două locuri pe o adâncime de 30 
km. Nu mai înţelegi nimic! 

Sârbii afirmă (ministrul sârb la Berna a repetat-o 
acum câteva zile lui I. Carp) că Italienii furnizează arme 
Ungurilor precum şi aeroplane, iar toată lumea ne 
erede aliaţi ai Italiei !.. Mai mult, jurnalele oficioase 
“vorbeau de o acţiune comună, pentru a stinge incendiul 
ungar; Franchet d'Esperay trebuia să ia în persoană 
directiunea şi se mai spunea apoi că nu va fi nevoie 
nici de două zile pentru a ajunge la Budapesta. 

Toată politica de rezistenţă a lui Brătianu pare că 
se sprijină pe Italia ; ceeace e în contradicţie, la prima 
vedere, cu încurajările Italiei faţă de Unguri. Dar, un 


21 juillet, — Comme il y a eu hier grève générale. les 
journaux de ce matin n’ont pas paru, sauf l’elzbânda» qui 
donne le nouvelle que subitement la lutte a recommencé sur 
tout le front hongrois. C'est un communiqué officiel. 

— En ville l'alarme est vive, car on raconte que nous 
sommes enfoncés en deux endroits sur 30 km. de profondeur. 
C'est à ne plus rien comprendre. Les Serbes affirment (le mi- 
nistre serbe à Berne l’a répété il y a quelques jours à Jean 
Carp) que les Italiens fournissent des armes aux Hongrois 
ainsi que des aéroplanes, et tout le monde nous croit alliés à 
Tltalie! — Bien mieux, les journaux officieux parlaient 
d'une action commune pour éteindre l'incendie hongrois ; 
c'est Franchet d'Esperay en personne qui devait prendre 
la, direction et on faisait observer qu'il n'y avait pas deux 
journées de marche pour atteindre Budapest. 

— Toute la politique de résistance de Bratiano semble 
s'appuyer sur l'Italie — ce qui est en contradiction, à pre- 
mière vue, avec les encouragements de l'Italie aux Hon- 
grois. Mais, fait nouveau, la Conférence semble s'arranger 


NOTE POLITICE — 1919 349 


fapt nou : conferinţa pare a se aranja cu Italia, dându-i 
mână liberă în Balcani. («Le Temps», 18 Iulie). 


23 Iulie. — Am la prânz pe d. Boissier împreună cu 
d. Sautter, membru al Comitetului international al Crucei 
Roşii din Geneva. Am vorbit mult cu cel dintâi, cara 
împărtăşeşte felul meu de a vedea când, în declaratiu- 
nile sau în presa mea, sfătuese moderatiunea în ches- 
tiunile teritoriale, rezistenţa contra încălcărilor drep- 
turilor noastre economice sau asupra suveranităţii noas- 
tre (art. 5). — Asupra chestiunii teritoriale, Boissier- 
accentuiază că atunci eu sunt de acord cu Take Ionescu, 
în ceeace priveşte Torontalul. 

— Diplomatii au confirmarea ştirii că Kolceak a 
suferit o înfrângere radicală. Pentru noi e un noroc: nu 
se va mai vorbi pentru câtva timp de revendicări 'ruse: 
asupra Basarabiei. 

— In sfârşit, se anunţă că frontul nostru pe Tisa 
s'a restabilit. Se pare că Ardelenii au fugit din nou; din 
cauza lor, frontul nostru a fost rupt în două locuri; 
divizia Papp s'a evaporat, iar a 11-a Severin a avut din 








avec l'Italie en lui donnant la haute main dans les Balkans.. 
(«Le Temps» du 18 juillet). 


23 juillet, — J'ai à dîner M. Boissier avec M, Sautter, 
membre inter. de la Croix Rouge de Genève, Beaucoup 
causé avec le premien qui partage ma façon de voir, quand 
dans nos déclarations ou dans ma presse je conseille la mo- 
dération dans les questions territoriales, la résistance 
contre les empiètements économiques ou sur notre souve- 
raineté (art. 5), Sun question territoriale, Boissier accentue 
que je suis alors d'accord aveo Take Ionescu en ce qui 
regarde le Torontal, 

— Les diplomates ont confirmation de la nouvelle que- 
l'amiral Koltehak a subi une défaite radicale, C'est une 
chance pour nous, on ne parlera plus de quelque temps des 
revendications russes sur la Bessarabie. 


— On annonce qu’enfin notre front sur la Tisza est 
rétabli. Il paraît que les Transylvains ont de nouveau laché 
pied et que c'est contre eux que notre front avait été enfoncé 
en deux endroits: la division Papp s'était liquéfiée et la 1l-e 


350 NOTE POLITICE — 1919 


cauza aceasta 3000 Unguri în spate. Luptele au fost 
foarte crâncene. 

25 Julie, — Criza lâncezeşte. Spun în ziarele noastre 
că nu e motiv ca să fie criză; Brătianu va trebui să 
descurce situaţia internaţională. Mâine trebuia să se 
semneze pacea la Paris cu Austria, dar i se acordă u 
nouă amânare de 10 zile. Guvernul, evident, profită de 
aceasta. — Bine înţeles, faimoasele întruniri de Mier- 
curi, la Clubul liberal, unde miniștrii făceau declara- 
tiile lor politice, au încetat. E un mutism general în toată 
impenetrabilitatea sa. Şi, cu cât liberalii repetă mai 
mult şi într'una «ne ducem», cu atât mai putin cred eu 
că pleacă. Cea din urmă combinaţie presupusă, este 
un minister Stelian, foarte mult colorat cu oameni din 
teritoriile anexate, care ar declara că nu iscäleste pacea. 
Acesta ar fi punctul de plecare al unei politici nouă, 
pentru care sar căuta în urmă aliaţi. 

— D. Nastasieviei vine să mă vază, presupun, pen- 
tru a şti dacă mi-am schimbat părerea în ceeace pri- 
veste Serbia. El îmi povesteşte că incidentul dela Fiu- 
me, — calificat «dureros» de către presa franceză şi 





de Séverin a ew de ce fait 3000 Hongrois dans son dos. Les 
luttes ont été très dures. 

25 juillet. — La crise languit; je dis dans nos journaux 
qu'il n'y a pas raison pour qu'il y en ait une; c’est à Bra- 
tiano à dénouer la situation internationale. Demain on de- 
vait siguer à Paris avec l'Autriche et on lui accorde un 
nouveau délai de 10 jours. Le gouvernement en profite évi- 
demment pour voir venir, Bien enteudu les fameuses réu- 
nions de mercredi au Club libéral, auquel les ministres 
faisaient leurs déclarations politiques, ont cessé. C’est le 
mutisme politique daus toute son impénétrabilité, Et plus les 
libéraux répètent à l’envi «ne ducem , moins je crois à leur 
départ. La dernière combinaison supposée est un ministère 
Stelian, fortement teinté de gens des pays annexés, qui 
déclarerait qu’il ne signe pas. Ce serait le point de départ 
d’une politique nouvelle, pour laquelle on chercherait ensuite 
des alliés. 

— Mr. Nastasievitch vient me voir, je suppose pour 
savoir si Jai chaugé d'avis en ce qui regarde la Serbie, Il 
me raconte que l'incident de Fiume, — qualifié douloureux 
par la presse française et qui est l’objet d’une graude en- 


NOTE POLITICE — 1919 351 


care face obiectul unei mari anchete, — a avut o mare 
importanță. A trebuit ca vasele britanice să se arate 
pentru a face să înceteze focul Italienilor. Sârbii nu 
sunt întru nimic amestecați în afacerea aceasta. 


— Gazetele înregistrează discursul meu de eri dela 
Club. 

21 Iulie. — O telegramă Byck anunţă că Ungurii 
continuă ofensiva lo pe malul stâng al râului Tisa, 
ceeace e în opoziţie cu buletinul nostru care anunţă că 
i-am respins pe toată linia şi că la Bakamaz şi Solnok 
numai, lupta continuă foarte aprigă. Cred că norocul se 
întoarce în favoarea noastră, 


28 Julie. — Regele pleacă pe front împreună cu Re- 
gina, care se duce să instaleze o ambulanţă splendidă, 
oferită de Americani. 


Doamna Dissescu mă chiamă: Regelui îi e frică de 
uneltirile lui Averescu în armată, pe care o lucrează în 
contra Lui şi-mi cere să-i spun ce ştiu prin «poliţia 
mea». Sunt convinşi că am o poliție! !... 

En k ee : 
Criza se prelungeşte prin faptul plecărei Regelui, care 


quête —, a eu une grosse importance. Il fallut que les navires 
britanniques se montrassent pour faire cesser le feu des 
Italiens. Les Serbes ne sont en rien mêlés à l'affaire. 

— Les journaux enregistrent mon speech d’hier au Club. 

27 juillet, — Dans le bulletin, un télégramme Byek an- 
nonce que les Hongrois continuent leur offensive sur la rive 
gauche de la Tisza, ce qui est en opposition avec notre bulle- 
tin qui annonce que nous les avons repoussé sur toute la 
lgne et qu'à Bakamas et Szolnok seulement, la lutte con- 
tinue très âpre, — Je crois que la fortune tourne en notre 
faveur, 

28 juillet.—Le Roi part pour le front avec la Reine qui 
va pour y installer une ambulance magnifique dont les Amé- 
ricains lui ont fait cadeau, 

— M-me Dissescu me fait venir: le Roi a peur des menées 
d'Averescu dans l’armée qu'il travaille contre Lui et me 
demande de dire ce que je sais par «ma police». On est con- 
vaincu que j'en ai une! 

— La crise se prolonge par le fait seul du départ du 


352 NOTE POLITICE — 1919 


nici n'a mai aşteptat ca Brătianu să se întoarcă dela 
Florica. Mare acord trebue să fie între dânşii! 

— Majorul Amger, din armata engleză, membru al 
misiunii militare, însărcinat cu un raport istorie, vine 
să vorbească cu mine. El mă roagă să-i dau date exacte 
asupra armistiţiului din 1917 şi a păcii dela Bucureşti. 
Toți acei pe cari îi văd ştiu bine că nu eu am hotărît 
pacea. 


29 Iulie— Take Ionescu—ale cărui incoherente şi mai 
cu seamă refuzul de a da explicările, aşteptate din Fe- 
bruarie, în afacerea Torontalului, au desgustat lumea, — 
vrea să dea o lovitură. Azi dim., în caractere mari, s'a 
publicat un comunicat în «Românimea», prin care se pune 
Coroana în cauză. In fond, dânsul are dreptate, căci 
trăim în plin regim personal. Dar, pentru ce a aşteptat 
atâta timp pentru ca s'o spună? Simte oare că puterea 
se depărtează de el şi că Francezii nu fac în favoarea, st 
demonstraţia sperată? 


— Brătianu pleacă de asemenea în Ardeal. Trebuia, 





Roi qui n’a même pas attendu que Bratiano soit rentré de 
Florica, Comme ils doivent alors être d'accord! 

— Le major Amger de l’armée anglaise, membre de la 
mission militaire, chargé d’un rapport historique, vient 
causer, longuement. Il me prie de lui fournir des données 
exactes sur l’armistice de 1917 et sur la paix de Bucarest. 
Tous ces Messieurs, que je vois, savent bien que ce n'est 
pas moi qui ai décidé la paix. 


29 juillet. — Take Ioneseu, — dont les incohérences et 
surtout le refus de donner les explications attendues depuis 
février dans l'affaire de Torontal ont beaucoup dégoûté le 
monde, veut frapper un coup. Ce matin, en gros caractères 
dans la «<Românimea» on trouve un communiqué qui met 
la Couronne en cause. Au fond il a raison, car nous vivons 
en plein régime personnel. Mais pourquoi a-t-il attendu si 
longtemps pour le dire? Sent-il que le pouvoir s’écarte de 
lui et que les Français ne font pas en sa faveur la démon- 
stration espérée? 


— Bratiano part aussi pour PArdâal; on devait tenir 


NOTE POLITICE — 1919 353 


să se ţină întrunire mâine la Clubul liberal şi să se răs- 
pundä declaraţiunilor mele de Vineri. Aşa, nu se va mai 
vorbi de nimic... 

— D. William Cozens-Hardy, din Camera Comune- 
lor, «şef de misiune», vine pentru a-mi face cunoştinţa. 
şi a vorbi politică. Stăm împreună dela 4 la 7 ore. Dân- 
sul nu poate înţelege un regim extra-constitutional ca al 
nostru şi crede că nu e fără pericol pentru Coroană. Nu 
înţelege de asemenea ca adversarii politici să fie inamici 
personali : «Pot combate până la capăt pe cineva în Par- 
lament şi să prânzese seara la dânsul !» Imi cere päre- 
rea asupra situatiunii noastre diplomatice. I-o dau fără, 
înconjur. Admite că primul Parlament ce ni-l va da 
sufragiul universal cu un număr de 66% analfabeți, va 
fi putin calificat pentru a da o Constituţie îmțeleaptă. 
Mă mai întreabă dacă un guvern din toate partidele e 
posibil şi dacă aşi primi să mă găsesc sub un alt pre- 
şedinte. Ii răspund că o voinţă regală, care ar şti să-l 
impună, ar reuşi la aceasta, şi că, personal, n'am nevoie 
de panaş pentru a putea guverna. Numele lui Averescu. 





conclave demain au Club liberal et surtout répondre à mes 
déclarations de vendredi. Comme ça on ne parlera pas. 
de rien... 

— Mr. William Cozens-Hardy de la Chambre des Com- 
munes, «Chef de mission», vient pour faire ma connais- 
sance et causer politique. Nous restons ensemble de £ 
à 7 heures. Il nepeut concevoir un régime extra-con- 
stitutionnel comme le nôtre et estime qu'il n'est pas 
sans danger pour la Couronne. Il ne comprend pas non 
plus que les adversaires politiques soient des ennemis per- 
sonnels: «Je puis combattre à outrance quelqu'un dans le 
Parlement et dîner le soir chez lui!» — Il me demande mon 
avis sur notre situation diplomatique, Je le donne sans dé- 
tours. Il accepte que le premier Parlement que nous donnera 
le suffrage universel avec une masse de 66% d'analphabets 
est peu qualifié pour donner une Constitution sage, Il me de- 
mande si un gouvernement de tous les partis est possible 
et si j'acceptais de me trouver sous un autre président. Je 
lui réponds qu’une volonté royale qui saurait l’imposer y 
réussirait et que personnellement je n'ai pas besoin de pa- 
nache pour pouvoir gouverner; le nom d'Averescu a même 


o" 


354 NOTE POLITICE — 1919 


a fost chiar, pronunţat de mine cu intenţie. El a văzut 
pe Rege. Il găseşte că are o judecată limpede, ştiind să 
aprecieze o situatiune, însă încet în luarea, unei deci- 
ziuni. — Am vorbit despre pacea din Bucureşti si i-am 
remis darea de seamă a ședinței Consiliului de Coroană, 
din 17 Februarie 1918, care a hotărât pacea şi chemarea 
mea la Iaşi. 

Spirit larg, cred că d. Hardy nu va judeca favorabil 
pe liberali. 

30 Julie. — Isopescu-Grecul sa invitat la dejun la 
mine. E ministru la Viena din partea Ardealului si a 
Bucovinei (ca şef al comisiunei de lichidare); având re- 
şedinţă şi la Budapesta. Mult timp deputat al Bucovinei 
în Parlamentul din Viena. El judecă foarte saver sis- 
temul nostru de a legifera şi a guverna. Pentru dânsui 
revoluţia e aproape în România. Dirigentii Ardealului 
wau mare substanţă, şi onorurile, viaţa elegantă auto- 
mobilul... le-au stricat ţinuta. (Aceeași plângere Mihali). 
Maniu e. bine şi cinstit, însă anturajul lui e compromi- 
tätor. In funcțiunile superioare sunt persoane cari n'au 
trecut nici chiar examenele de capacitate sub Austriaci. 





été prononcé par moi, intentionnellement. Il a vu le Roi. Il 
le trouve limpide de jugement, sachant apprécier la si- 
tuation, mais lent à prendre une décision, Nous avons parlé 
de la paix de Bucarest et lui ai remis le compte-rendu de la 
séance du conseil de couronne du 17 févr. 1918, qui a décidé 
la paix et mon appel à Iassy. Esprit clair, j'estime que M. 
Hardy ne juge pas favorablement les libéraux. 

30 juillet. — Isopescu-Grecul déjeune ehez moi; c'est Jui 
qui s’est invité. Il est ministre à Vienne de la part de l’Ar- 
déal et de la Bucovine (comme chef de la commission de li- 
quidation), siégeant aussi à Budapest. Longtemps député de 
la Bucovine au Parlement de Vienne. Il juge trés sévèrement 
notre système de légiférer et de gouverner, Pour lui la ré- 
volution est proche en Roumanie. Les dirigeants de l’Ardéal 
m'ont pas grande substance et les honneurs, la vie élégante, 
l'automobile leur ont gâté la tenue (même plainte Mihaly), 
“Maniu est bien et probe, mais son entourage est compromet- 
“ant, Il y a dans les fonctions supérieures des personnes qui 
wont même pas pu passer leurs examens de capacité sous 


NOTE POLITICE — 1919 355 


Nobilii unguri nu cer decât să devină cetăţeni ro- 
mâni. Un Banffy, cerându-i un pasport, l-a rugat să 
Steargä menţiunea «naționalitatea ungară». ‘Un Karoly 
i-a spus că, cu numele său, va putea juca un rol în Ro- 
mânia tot aşa de bine ca şi în Ungaria. Multi magnați 
i-au vorbit de o uniune cu România. 

— Am respins definitiv pe Unguri şi am început 
urmărirea lor. Din nenorocire, Szolnok e în flacări. 

31 Iulie, — Mitilineu știe dela Cămărăşescu : se vor- 
beşte de ridicarea Prințului Carol pentru a-l separa de to- 
varaşa sa ; cu această operaţiune sunt însărcinaţi colo- 
nelul Boyle şi Văitoianu. Se ştie că acum două zile Boyle 
a fost să vază pe Prinţ la Monastirea (Olteniţa), unde 
se află. 

Coincidenţă bizară: mi se anunţă dimineaţa că Văi- 
ibianu şi Boyle au plecat în automobil în Basarabia. 

— Consecința succeselor noastre şi a notei energice 
a puterilor: Bela Kuhn, printi”un comisar special, a de- 
clarat colonelului Cunningham că e gata a se retrage 
pentru a da posibilitatea formării unui guvern regulat. 

: 





les Autrichiens. — Les nobles hongrois ne demandent qu’à 
passer citoyens roumains, Un Banffy lui demandant un 
passeport, l’a prié d'effacer la mention «nationalité hon- 
groise». Un Karoly lui a dit qu'avec son nom îl pourra jouer 
un rôle en Roumanie aussi bien qu’en Hongrie, Plus d’un 
magnat lui a parlé d'une union personnelle avec la Rou- 
manie. 

— Nous avons définitivement repoussé les Hongrois et la 
poursuite a commencé. Malheureusement Szolnok est en 
flammes, 4 
+ 31 juillet. — Mitilineu tient de Camaraşescu: «On veut 
enlever le Prince Carol pour le séparer de sa compagne; 
“est Boyle et Vaitoianu qui sont chargés de l’opération». On 
sait qu'il y a deux jours Boyle a été voir le Prince à Mo- 
nastirea (Oltenița) où il reside. "4 

Coincidence bizarre: on m'annonce dans la matinée que 
Vaitoyanu et Boyle viennent de partir en auto pour la Bes- 
sarabie, 

— Conséquente de nos succès et de la note énergique des 
puissances: Bela Kuhn par une commission spéciale a déclaré 
au colonel Cunningham qu'il était prêt à se retirer pour don- 
ner la possibilité de continuer un gouvernement régulier. 


356 NOTE POLITICE — 1919 


Urmărirea noastră a trecut pe ţărmul drept al Tisei- 
Putea-vom să mergem la Budapesta ? Colonelul Anton; 
Vasilescu se îndoiește; navem destule munitiuni. 

— Sunt desteptat la 12 ore din noapte de Ciocârdia.. 
El a fost chemat de Prinţul Carol la Cotroceni. Boyle a 
prezentat Prințului o scrisoare cominatorie a Reginei : 
exil în Elveţia, interzicerea tuturor legatiunilor de a-l 
cununa, etc..., dacă nu se duce pe front. Prinţul a răspuns. 
cá aceasta o va face imediat, dar că înainte ar vrea să 
aranjeze situatiunea sa matrimonială. In acelaş timp, 
ordinul Regelui adus de ministrul de război şi Boyle. 
Asupra cererii de a regula în prealabil situatiunea sa, i 
sa răspuns că nu are nici o calitate pentru a trata ches- 
tiunea. — Prinţul a plecat, însă vrea să renunţe la tron. 
Mi se cere o formulă. Dau în fuga condeiului o redac- 
tare. Prinţul e absolut hotărât. El vrea de asemenea, 
prin testament, să reguleze situaţia sa de familie. Se 
afirmă că tovaräsa sa e în a patra lună de sarcină. 

1 August. — La orele 9 şi jum. mi se aduce scrisoarea 
următoare: 

D-lui Alex. Marghiloman, Șeful partidului conser- 
vator-progresist. 





Notre poursuita a passé sur la rive droite de la Tisza. 
Pouvons-nous aller à Budapest? Anton Vasilescu en doute; 
nous manquons aussi de munitions. 

— Je suis réveillé à minuit par Ciocardia, II a été appelé 
par le Prince Carol à Cotroceni. Boyle avait porté au Prince 
une lettre comminatoire de la Reine: exil en Suisse, défense- 
à toutes les légations de le marier, ete. s’il ne se rendait pas 
sur le front, Le Prince répondit qu'il le fera de suite. mais 
qu'il veut auparavant régler sa situation matrimoniale Lă-— 
dessus ordre du Roi, porté par le ministre de la guere et 
Boyle: sur la demande de régler au préalable sa situation, 
on lui répondit qu’on n’avait ancune qualité pour traiter la. 
question. Le Prince est parti, mais il veut renoncer au trône. 
On me demande une formule. Je donne au courant de la 
plume une rédaction. Le Prince est absolument décidé. I1 veut 
aussi par testament régler sa situation de famille; il est 
afirmé que sa compagne est grosse de quatre mois. 

l-er août, — A 9% h. on m'apporte une lettre (texte rou- 
main) du Prince Carol. 


NOTE POLITICE — 1919 357 


«In calitatea Domniei Voastre de Şef al partidului 
conservator-progresist vă înştiimțea că astăzi, 1 August 
1919, am înaintat M. S. Regelui următorul act de renun- 
zare là drepturile mele de Principe Mostenitor : 

Sire, 

« Pe temeiul unui drept firesc implicitamente recu- 
noscul şi prin art. 83, par. 2 din Constituţie, declar că re- 
-nunj la calitatea mea de Principe Mostenitor al Coroanei 
României, atât pentru mine personal cât şi pentru desi 
„cendenții mei, şi la toate avantagiile ce-mi sunt recu- 
noscute de Constituţie în această însuşire de Moştenitor 
al Tronului. 

«Rămân slujitor credincios al Țărei şi, punând spa- 
da mea în serviciul ei, Rog pe Majestatea Voastră să-mi 
desemneze un loc de luptă printre ostaşii cari se găsesc 
„azi pe front. 

CAROL, Principe al României. 
Bucureşti, 1 Aug. 1919». 

Prinţul n’a adăogat decât vorbele: «şi pentru des- 
cendenfii mei». 

Dânsul a trimis aceiaşi scrisoare lui Averescu, lui 
Take Ionescu, lui Iorga şi Clubului Socialist. După 
amiază, copia abdicării era distribuită de socialişti tu- 
tulor. Am confirmat renunţarea în şedinţa noastră heb- 
domadară dela Club. La Jockey am comunicat genera- 
lului Balard (ataşatul militar englez). 

4 August. — Victoria noastră în contra bolşevicilor 
Jui Bela Kuhn este definitivă şi, după comunicatul M. 
C. Gen., avantgarda noastră este la 15 km. de Buda- 





Il a envoyé la même lettre à Averescu, à Take Ionescu, 
à Iorga et au Club socialiste. L'aprăs-midi copie de l’abdica- 
{tion était donnée par las socialistes à tout le monde. 

J'ai confirmé la renonciation à notre séance hebdoma- 
daire du Club. J'ai, au Jockey. communiqué au général Ba- 
lard (attaché militaire anglais), 

4 août —Notre victoire sur les bolchéviks de Bela Kuhn 
æst définitive et, selon le communiqué du Grand Quartier. no- 
ire avant-garde est à 15 km. de Budapest; la censure a même 


358 „NOTE POLITICE — 1919 


pestă. Cenzura a lăsat chiar să treacă o depeşă în «Iz- 
bânda», anunțând intrarea trupelor noastre în acest. oraş. 
Presa, franceză e unanimă în a spune că nu trebue să ne 
mai împiedice cineva pentru a face ea Ungaria să se 
cuminteascä. Se anunţă oficial retragerea lui Bela Kuhn 
şi formarea unui guvern pur socialist. 

Isopescu-Grecul îmi spunea că, cu prilejul primului 
atac al Românilor tontra bolşevicilor, — (marş oprit de 
Clemenceau), la Viena se strigase : «Hoch Rumänien !»; 
la Budapesta poate s'o fi strigat pentru Români 
«Eljen !»... Suntem născuţi cu noroc! 

Prințul Carol mergând pe front, s'a încrucişat cu 
Regele. Nu s'au văzut. 

— Depeşile anunţă că Tracia e dată Greciei, că re- 
zistenfa Americei a încetat şi că Bulgaria pierde litora- 
lul mării Egee. 

5 August. — Ne instalăm la Buzău.. Buletinul de azi 
anunţă că am capturat 4 divizii şi câteva unităţi inde- 
pendente, — că încercuim. diviziile 2 şi 4 si că, eri, 4 
Aug., la orele 4 după amiază, am ocupat Budapesta şi că 
un detaşament din trei arme a defilat în mijlocul oraşu- 





laissé passer une dépêche de l’«Izbânda» annonçant l'entrée de 
nos troupes dans cette ville. La presse française est unanime 
qu'il ne faut plus nous empêcher de mettre la Hongrie à la 
raison. On annonce officiellement la retraite de Bela 
Kuhn et la constitution d'un gouvernement pur socialiste. 
Isopescu-Grecu me disait que lors de la première attaque 
des Roumains contre les bolchéviks — marche arrêtée par 
M. Clemenceau—on avait crié à Vienne «Hoch Rumänien»; 
on crie peut-être à Budapest aujourd'hui «Eljen» pour les 
Roumains... Nous sommes nés coiffés! 

— Le Prince Carol se rendant sur le front s’est croisé 
avec le Roi. Ils ne se sont pas vus, 

— Les dépêches annoncent que la Thrace est donnée à la 
Grèce, que la résistance de l'Amérique a cessé et que la Bul- 
garie perd le littoral de la mer Egée. 

5 août. — Nous nous installons à Buzeu. Le bulletin dau- 
‘ourd’hui porte que nous avons capturé 4 divisions et quel- 
ques unités indépendantes, que nous cernons les divisions 7 
et 4 et que hier, à 4 h. de l’après midi, nous avons occupé 
Budapest et qu’un détachement de trois armes a défilé aw 


NOTE POLITICE — 1919 359 


lui. — «In oraş nu există nici o autoritate comunală, în 
afară de un guvern improvizat, care n'are nici o autori- 
tate». E guvernul lui Peldi, în care câţiva miniștri erau 
comisari sau miniştri ai lui Bela "Kuhn. 

7 August. — Comunicatele spune: continuăm a des- 
arma pe Unguri. La Budapesta, ordine complectă. Tru- 
pele noastre au trecut Dunărea şi ocupă malul drept în 
sectorul Budapesta. — La 3 August am ocupat Timi- 
şoara în aclamările mulfimei adunată din toate părţile 
Banatului. Urmărim câteva unităţi împrăștiate cari sau 
retras la nord în direcţia Erlau. — Trupele române 
intrate în Budapesta au fost bine primite; li s'a aruncat 
flori. 

t— Mare polemică în Franţa si Germania asupra des- 
tăinuirilor lui Erzberger în Parlamentul din Weimar. In 
Oct. 1917 au fost propuneri de pace prin intermediul 
nuntiului din Münich. Englitera a cerut ca Germania să 
indice îndată vederile sale privitoare la Belgia. Nuntiul 
Pacelli a adăogat că: «un răspuns clar ar înlesni o me- 








milieu de la ville. — «En ville il n'existe aucune autorité 
communale en dehors d'un gouvernement improvisé et qui 
n’a aucune autorité». 

— C’est le gouvernement Peldi, dont certains «ministres» 
de Bela Kuhn. Selon certains journaux, «Peldi» serait 
«Peydl». 

7 août. — Les communiqués disent: nous continuons à 
desarmer les Hongrois. A Budapest, vrdre complet. Nos trou- 
pes ont passé le Danube et océupent là rive droite dans le 
secteur Budapest, 

Le 3 août nous avons occupé Timisoara, aux acclama- 
tions de la foule accourue de tous les coins du Banat, 

Nous poursuivons quelques unités éparses qui se sont re- 
tirées au Nord dans la direction d'Erlau. Les nouvelles trou- 
pes roumains entrées à Budapest ont été bien accueillies; 
on leur a jeté des fleurs. 

— Grande polémique en France et en Allemagne au su- 
jet des révélations d'Erzberger au Parlement de Weimar. IT 
y eut en octobre 1917 des pourparlers de paix par l’intermé- 
diaire du nonce à Munich; l'Angleterre demanda que l’Alle- 
magne indiquat de suite ses vues concernant la Belgique: 
le nonce Pacelli ajoutait qu’une «réponse claire faciliterait 


360 NOTE POLITICE — 1919 


diatiune pacificä». Un Consiliu de Coroană, ţinut la Ber- 
lin, răspundea în ziua de 11 Oct. prin cererea unei încor- 
porări economice a Belgiei, ocuparea Liegiului şi a unei 
porţiuni de teritoriu pe malurile Meusei. Preşedintele 
consiliului, Bauer, a subliniat că nici o putere neutră 
mar fi transmis o asemenea propunere. Se consideră oare 
această notă a nuntiului ca o ofertă de pace a Antantei? 
Se susţine această idee în Germania pentru a mări res- 
ponsabilitatea guvernelor Michaëlis-Ludendorf şi a în- 
greuna partidul Westarp. 

S'a destăinuit asemenea că Czernin a scris încă din 
13 Aug. 1917 Impăratului Carol că continuarea războiu- 
lui era imposibilă şi că ar trebui să sfârseascä înainte de 
iarnă. Czernin, aşa de bun profet când a anunţat că noi 
vom intra în război în 1916, mai spune cu o luciditate 
uimitoare: «Dacă monarchii Puterilor Centrale nu sunt 
în stare să închee pacea lunile viitoare, atunci o vor face 
popoarele peste capetele lor şi valurile mişcării revolu- 
tionare vor răsturna tot pentru ceiace fraţii şi copiii 
noştri se luptă şi mor. astăzi». — Acest raport, trans- 
mis la Berlin, a fost comunicat foarte confidential lui 


une médiation pacifique». Un conseil de couronne tenu à 
Herlin répondait le 11 oct. par la demande d'une incorpora- 
tion économique de la Belgique et l'occupation de Liége et 
une portion de territoire sur les rives de la Meuse. Le pré- 
sident du conseil Bauer a souligné qu'aucune puissance neu- 
tre n'aurait transmis une pareille proposition. 

Considère-t-on cette note du nonce comme une offre de 
paix de l’Entente? On le soutient en Allemagne pour aug- 
menter la responsabilité du gouvernement Michaelis-Luden- 
dorf et charger le parti Westarp. 

Il fut révélé aussi que Czernin avait écrit des le 13 avril 
1917 à l'Empereur Charles que la continuation de la guerre 
était impossible et qu'il fallait en finir avant l'hiver, Czer- 
nin, si bon prophète quand il a annoncé que nous entrerions 
en guerre en 1916, dit encore avec une lucidité étonnante : 
«Si les monarques des puissantes centrales ne sont pas en 
état de conclure la paix les mois prochains, ce sera alors 
les peuples qui le feront par dessus leurs têtes, et les vagues 
du mouvement révolutionnaire entraîneront tout ce pourquoi 
nos frères et nos fils combattent et meurent aujourd’hui». 

Ce rapport transmis à Berlin avait été communiqué très 


NOTE POLITICE — 1919 361 


ÆErzberger, care a comis indiscretiuni ce i-au adus la 
timpul lor.amare musträri. — Mi-aduc aminte că d-na 
Waterman, corespondenta lui «Times» vorbindu-mi 
despre Erzberger, mi-a spus : «ce murdar caracter !». 

9 August. — Bucureşti. — Eri, la Buzău, prin tele- 
fon, mareșalul îmi comunică; Regele doreşte să mă 
vadă.. Cer un compartiment, căci altfel nu se poate că- 
Jätori; mi se trimite un automobil. Sosind, aflu lovi- 
tura de Stat din Budapesta. Jandarmii au măturat gu- 
vernul Peidl (Peldi) pe când delibera, şi archiducele 
Iosif sa proclamat şef al guvernului. 

Această restaurare a unui Habsburg a trebuit să pri 
cinuiască o strâmbătură de nas la Paris, unde guvernul 
Peldi fusese bine primit de către fraţi şi amici. «Noi nu 
suntem amestecați în nimic, îmi spune Regele îndată; 
pe când Englezii foarte mult». Regele m'a primit la Co- 
troceni, dela 5 la 714 ore. Primul subiect: renunţarea 
Prințului. — Inainte de a mă duce la M. Sa, M. Phere- 
kyde a venit să-mi arate, scrise de mâna sa, conceptele 
actelor ce aveau să fie promulgate, așteptând votul Ca- 


confidentiellement à Erzberger, qui avait commis des indis- 
crétions qui lui valurent dans leur temps d'ameres reproches. 
— Je me souviens que M-me Waterman, correspondante du 
«Times», en me parlant d'Erzberger m'a dit: quel sale ca- 
ractere! 

9 août. — Bucarest. — Hier coup de téléphone du Maré- 
chal de la Cour: le Roi désire me voir, Je demande un com- 
partiment, car on ne peut voyager autrement: on m'envoie 
une auto, 

En arrivant j'apprends le coup d'Etat de Budapest. Des 
gendarmes ont balayé le gouvernement Peldi, pendant qu'il 
délibérait, et l’archidue Joseph s’est proclamé chef du gou- 
vernement. Cette restauration d'un Habsbourg a dû faire faire 
la grimace à Paris, où le gouvernement Peldi avait été bien ac- 
cueilli par les frères et amis. Nous n'y sommes pour rien, 
ma dit tantôt le Roi; mais les Anglais y sont pour beaucoup. 

Le Roi m'a reçu à Cotroceni, de 5 à 7% h, Premier sujet: 
la renonciation du Prince, (Avant de me rendre auprès de 
Sa Majesté, Michel Phérékÿde est venu me trouver pour me 
montrer, écrits de sa main, les brouillons des actes qu’on 
“voulait promulguer en attendant le vote de la Chambre. A 


362 NOTE POLITICE — 1919 


merei. In două rânduri, dânsul ma întrebat dacă aprob, 
căci «partidele trebuie să fie de acord» asupra unui act 
care intereseazä ţara. 

Regele, se vede, e foarte nenorocit de ceeace se în- 
tâmplă. El îmi spune: «Carol a pus un zid între dânsul 
şi Mine; i-am spus: desehide-ţi inima ta Mie! Nu mi-a 
răspuns. Pretinde că există un contract între Noi şi că 
Eu sunt acela — Eu ! — care nu m'am ţinut de cuvânt- 
Aceste două femei sunt eriminale şi dânsul va fi nenoro- 
cit. La dânsul e un caz patologie; dominatiunea ce exer- 
cită asupra lui; sunetul vocei acestei femei ajunge pen- 
tru a-l face să uite tot. Când sa rănit, mam prefăcut să 
cred că e vorba de un accident, iar el mi-a făgăduit că 
nu va vedea pe nimeni până la reîntoarcerea mea: 
dânsa a venit, a făcut sgomot înaintea uşii lui şi el a 
uitat tot !» — Regele crede însă că din partea lui nu e 
nici măcar pasiune, căci dânsul mai vede şi pe altcineva. 

Regele nu vrea ca Carol să rămână Prinţ al Ro- 
“mâniei. Pherekyde mi-a spus-o şi guvernul e de aceiaşi 
părere. Am insistat să i se dea un titlu princiar: dânsul 
nu poate fi un Joan Orth oarecare, cum dorea Pherekyde. 
Regele, după diseutiune, a găsit raţional ca să nu fie 
deux reprises il m'a demandé si japprouvais, car «les partis- 
devaient être d'accord» sur un acte qui intéresse le pays). 

Le Roi, on le voit, est très malheureux de ce qui arrivez 

Il a mis un mur entre lui et moi; je lui dis: ouvre-moi ton 
coeur; il ne répond pas. Il prétend qu’il y a un contrat entre 
nous et que c'est moi, — moi! — qui mai pas tenu parole. Ces 
deux femmes sont des criminelles et il sera malheureux; elle- 
le trompera quand et tant qu’elle voudra. Chez lui, c'est ur 
cas pathologique; la domination qu'elleexerce sur lui, le son de 
sa voix suffit pour lui faire oublier tout. Quand il s’est blessé, 
J'ai fait semblant de croire à un accident et il ma promis 
de ne voir personne jusqu’à mon retour: elle est venue, a fait 
du bruit devant sa porte et il a tout oublié». Le Roi croit 
que de sa part à lui ce n’est même pas de la passion, car il 
voit aussi une autre femme. 

Le Roi ne veut pas que Carol reste Prince de Roumanie; 
Pherekyde me l’a dit et le gouvernement est du même avis. 
J'ai insisté pour qu'on lui donnât un titre princier; il ne 
peut pas être un Jean Orth quelconque, comme le désirait 
Pherekyde. Le Roi, après discussion, a trouvé raisonnable- 


NOTE POLITICE — 1919 363 


tratat în paria. (Am aflat că şi Take Ionescu a sfătuit 
deasemenea blândeţea). Prinţul trebuie, «pentru cel pu- 
ţin trei ani», să părăsească ţara şi nu va putea să se În- 
soare decât în străinătate : Regele e ferm asupra acestui 
punct. 

Regele e convins că doamna în chestiune nu e într'o 
poziţie interesantă şi în cazul acesta e posibil ca Prinţul 
să revie la rațiune. Cu toate astea, am făcut observaţia : 
că Prinţul nu vrea să domnească şi că nimie nu este 
mai distrugător pentru un principiu, decât când cel 
care-l reprezintă nu mai crede în el. — S'a vorbit de in- 
fluenta nefastă a guvernorului Moerlen, un anarhist «de 
care niciodată nu ne-am putut scăpa, pentru că Regele 
Carol avea încredere în el». (Totdeauna o greşeală de 
imputat, când se poate, fie Regelui Carol, fie soţiei sale). 

Regele a atacat şi chestiunea politică: dificultăţi 
interioare şi dificultăţi internaţionale. Cele dW'întâi foarte 
mari. Regele e totdeauna plictisit când i se vorbeşte 
de decrete-legi. Am semnalat îndată acela al monumen- 
telor istorice cu monstruoasele exproprieri — fără in- 
demnizare — ce el consacră. Regele, cu un surâs, îşi a- 


qu'on ne'le traîtât pas en paria. (Ciocardia m'a dit que Take 
Ionescu avait conseille aussi la douceur). Le Prince doit 
«pour au moins trois ans» quitter le pays, et il ne peut se 
marier qu’à l'étranger: le Roi est formel là-dessus. Il est 
convaincu que la Dame n'est pas enceinte; «ça peut 
donner à Carol un tel coup qu’il peut revenir à la rai- 
son». J'ai tout de même replacé mon observation que le 
Prince ne veut pas regner et que rien n’est plus dirimant 
pour un principe que lorsque celui qui le représente n’y 
croit pas. On a parlé de l'influence néfaste du gouverneur 
Moerlen, un anarchiste «dont on n'a jamais pu se débarrasser 
parce que le Roi Carol avait confiance en lui». (Toujours 
una faute à imputer, quand on le peut, soit au Roi Carol, 
soit à sa femme). 

C’est le Roi qui a attaqué la question politique: difficul- 
tés intérieures et difficultés internationales. Les premières 
trés grandes: sans autre développement si ce n’est que le 
Roi est horripilé quand on lui parle de décrets-lois. Jai ile 
suite signalé celui des monuments historiques avec les mon~ 
strueuses expropriations qu'il consacre. Le Roi fait remar- 


364 NOTE POLITICE — 1919 


duce aminte de data decretului-lege. Știu că Regele l-a 
reţinut 21 zile. 

Asupra dificultăţilor streine ; Regele cunoaşte opi- 
niunea mea; a citit articolele şi declaratiunile mele. M.S. 
îmi spune cu toată claritatea posibilă că e de aceeaşi pă- 
rere. In chestiunea Banatului: «cei mai ferventi sunt Ar- 
«lelenii (evident şi natural, adaog eu), însă trebue sa se 
dase şi viitorului ceva. Vom răbda, de şi frontiera ce ni 
se dă e absurdă». — Relativ la minorităţi: «nu e aşa că 
nu putem ceda ? este asolut imposibil !». 

Regele, astfel după cum am spus şi eu, admite să 
se acorde concesiuni acelora dintre marile puteri cari 
voesc avantagii economice; de asemenea, trebuie a ne 
grăbi să atribuim Statului proprietatea subsolului; lu- 
orul acesta e cu deosebire important pentru Transilvania. 
Însă nu Statul exploatant; concesiuni! «Americanii, a- 
daogä Suveranul, ne fac multe dificultăţi» ; — evident 
chestiunea evreiască, — gândesc eu. «Dânşii ne acuză de 
imperidhsm şi cu toate astea, din vremea imperiului ro- 
nman, a fost un imperialism mai formidabil ca impe- 
realismul american actual ?». Regele a spus o frază, care 


quer — avec un sourire — sa date: je savais que le Roi la- 
vait retenu 21 jours! 

Sur difficultés étrangères: le Roi connaît mon opinion; 
il a lu mes articles et déclarations: le Roi dit aussi clairement 
que possible que c’est son avis aussi, Pour le Banat les plus 
chauds les Ardeleni — évidement et naturellement, dis-je 
— mais il faut laisser aussi à lavenir quelque chose. 
Nous patienterons quoique la frontière qu'on nous 
donne soit absurde. «Mais pour les minorités, n'est-ce pas 
qu'on ne peut pas céder? c’est absolument impossible!) Le 
Roi, tout comme je l’ai dit, admet qu’on donne des conces- 
sions à celles des grandes puissances qui veulent des avan- 
tages économiques, — aussi faut-il se hâter d'attribuer à 
l'Etat la propriété du sous-sol; «c'est surtout important pour 
da Transylvanie». Mais pas l'Etat exploitant: des conces- 
sions — les Américains nous font beaucoup de difficultés, 
évidemment la question juive — ils nous accusent d'impe- 
rialisme, et quand, depuis l'Empire romain, y at-il eu de 
plus formidable impérialisme que l'impérialisme américain? 

Le Roi a dit une phrase qui marquait de l’étonnement que 


NOTE POLITICE — 1919 365 


însemna uimire, anume că Take Ionescu — însă nu 
toţi partizanii săi — nu înţelege că trebuie să rezistăm 
la aservirea economică şi politică. Pronunţând între 
alţii numele lui Brancovan, printre cei cari fac excep- 
tiune, i-am spus îndată: dar d. Brancovan sa întors la 
d. Brătianu. Francezii au făcut multe greşeli: «cu noi 
au fost foarte putin îndemânateci». 

«România a adus acum mari servicii Europei: ea. 
are dreptul de a vorbi de sus». — Ungaria va fi primul 
vecin cu care ne vom înţelege. Regele ţine să se me- 
najeze mult magnații din Transilvania: «Ei vor fi un 
mare aport pentru ideile conservatoare: adevăratul ele- 
ment conservator » 

In momentul plecărei: «Sunt fericit că am putut con- 
vorbi atât de mult cu D-ta». 

10 August. — Mă întorc la Buzău cu un vagon re- 
gal. O atentiune destul de însemnată. 

«Românimea» spumegă; după o ştire falşă că am, 
mai fost primit de Rege, ea a inserat acum un comunicat 
tunător al lui Take, al şeaselea cel puţin; iar «Epoca» 
nu e mai calmă. Iată oameni cărora le este frică să nu 








Take Ionescu,—mais pas tons ses partisans,—ne comprît pas 
qn'il fallait resisten à la sujétion économiqne et politigne. 
- Ayant, entr'autres, prononcé le nom de Brancovan parmi 
ceux qui font exception, je lui ai de snite dit: mais Bran- 
covan est retonrné à Mr. Bratiano (pas de dénégation). Les 
Français ont fait beaucoup de fautes; «avec nous ils ont été 
très maladroits», 

La Roumanie a rendu maintenant de grands services à 
l’Europe: elle a le droit de parler haut. 

La Hognrie sera le premier voisin avec leqnel nons nons 
entendrons; le Roi tient à ce qn'on ménage beancoup les 
magnats de Transylvanie: «ils seront un grand appoint pour 
les idées conservatices: le vrai élément conservatenr». 

Pour congé: «Je snis heureux d’avoir pu de nonvean lon- 
gnement causer avec vons». 

10 août. — Je rentre Buzen avec un wagon royal. 

Une attention très seriuse. 

La «Romanimea» écnme; sur la fansse nouvelle qne ja- 
vais déjà été reçu par le Roi, elle avait déjà inséré un to- 
pitruant comniuniqué de Take, le sixième an moins, et l'«E- 
poca» n'est pas plus calme. Voilà des gens qui ont penr de 


366 NOTE POLITICE — 1919 


piarzä trenul : pentru Take ar fi de sigur cea din urmä 
ccaziune. Toată lumea ştie că în ţară nu se mai bizue pe 
nimeni. Mi-a spus-o eri. — In ceeace priveşte pe Ave- 
rescu, fraza încântătoare: «Am spus, pentru ce să-ți 
faci un duşman din cineva care se bucură de popula- 
ritate !». 

— După cum îmi raportează Kiriacescu, când sa 
anunţat la Paris intrarea Românilor în Budapesta, Hoo- 
ver a telefonat tutulor şi a alergat la toate ambasadele. 
Americanii ne sunt ostili în această chestiune. Clemen- 
<eau, nu. 

S'a grăbit să se trimită la Budapesta patru gene- 
rali, unul de fiecare mare putere, pentru a contraba- 
lansa situaţia preponderentă a armatei noastre. Deocam- 
dată, noi am numit pe generalul Holban guvernator al 
Budapestei. 

11 August. — Generalul Eassie, veterinar-sef al ar- 
matei engleze din Orient, ne face vizită (la Buzău), în- 
sotit de generalul Botez, colonelul Stavrescu si de It. Fi- 
lipovici (interpret). Generalul e încântător. A pus mult 
interes să cerceteze grajdurile, a găsit parcul un paradis 
Şi ne-a acoperit de complimente. Era «fericit că a putut 











manquer de bateau: pour Take ce serait bien la dernière oc- 
<asion, Tout le monde sait qu'il n'a plus rien dans le pays. 
Il me l’a dit hier. Quand à Averescu, la phrase charmante: 
«J'ai dit, pourquoi se faire un ennemi de quelqu'un qui a de 
la popularité!» 

— Au rapport de Kiriacescu, lorsqu'on a annoncé à Pa- 
ris l’entrée des Roumains à Budapest, Hoover a téléphoné à 
tout le monde et a couru toutes les ambassades. Les Améri- 
cains nous sont hostiles dans cette question; Clemenceau pas. 

On s’est empressé d'envoyer à Budapest quatre généraux, 
un par grande puissance, pour contrebalancer la situation 
prépondérante de notre armée; en attendant, nous avons 
nomunié le général Holban gouverneur de Budapest. 

11 août. — Le général Eassie, vétérinaire-chef de l’ar- 
mée anglaise d'Orient, nous rend visite accompagné du gė- 
néral Botez, du colonel Stravreseu et du lieutenant Filipo- 
vici (interprète). Le général est charmant, Il a pris de liw 
târât à examiner le Haras, a trouvé le pare (Albatros) un 


NOTE POLITICE — 1919 367 


în fine găsi un colţ civilizat». E un Irlandez care, la 
fiecare vorbă, lasă să se întrevadă cultul său pentru 
verdea sa Erin. 


13 August. — Consiliul suprem dela Paris — Cei 
Patru — se arată foarte ostil acţiunii noastre în Un- 
garia; el nu vrea mai cu seamă să ne permită a în- 
cheia armistițiul nostru, cum îl înţelegem, cu Ungurii. 
Ar dori să ne readucă la armistițiul lui Franchet d’Es- 
peray, la care n'am luat parte. Presa parisiană însă ne 
susține cu o ardoare remarcabilă: «Le Temps», «Le 
Gaulois», «Le Matin», «Le Figaro», ete. — «Le Temps» 
spune că noi suntem trataţi ca inamici, pe câtă vreme 
Ungurii sunt trataţi ca prieteni ; el face observarea că, 
probabil, sar fi luat faţă de noi o altă atitudine dacă am 
fi primit oare cari împrumuturi şi am fi acordat oare- 
cari concesiuni. 


Se pare că America, vizată de «Le Temps», este 
aceea care nu poate mistui ocuparea Budapestei de că- 
tre noi. 


Take Ionescu continuă a avea aceeaşi atitudine de 





paradis et nous a couverts de compliments. Il était «heu- 
reut d’avoir enfin trouvé un coin civilisé». C’est un Irlandais 
qui à chaque mot laissait voir son culte pour sa verte Erin. 


13 août. — Le Conseil suprême de Paris, — les Quatre, 
— se montre très hostile à notre action en Hongrie, il ne 
veut surtout pas nous permettre de conclure notre armistice, 
comme nous l’entendons, avec les Hongrois, Il voudrait nous 
ramener à l'armistice de Franchet d'Esperay, auquel nous 
a’avons pas pris part. Mais la presse parisienne nous sou- 
tient avec une ardeur remarquable: Le «Temps» le «Gaulois , 
le <Matin», le «Figaro», etc. Le «Temps» dit qu’on nous 
traite en ennemis et les Hongrois en amis; il fait la remar- 
Que que probablement on aurait une autre attitude si nous 
avions accepté certains emprunts et accordé certaines con- 
cessions. 


Il semble que c’est Amérique — visée aussi par le 
<Temps; — qui ne peut digéren notre occupation de Bu- 
dapest. 


Take Ionescu continue à avoir la même attitude inconce- 


368 NOTE POLITICE — 1919 


nepriceput. El persiflează expediţia noastră şi tratează 
jurnalele din Paris drept «presa salariată a d-lui Bră- 
tianu». 

15 August. — Un articol] din «Matin», care are grija 
să spună că dacă Românii n'ar exista, ar trebui să fie 
inventați, publică textul ne mai auzit al unei note tri- 
misă României. Cum am fi tratați dacă am fi Bulgari ? 

Jurnalele din Bucureşti pretind că răspunsul gu- 
vernului nostru este într'un* ton conciliant: Miercuri, 
răspunsul nostru nu sosise încă la Paris. 

La Bucureşti, linişte complectă, mi se telefonează. 
Chiar şi sosirea lui Maniu, aşa de des anunţată, nu 
schimbă întru nimic situaţia. Familia regală a plecat 
să se stabilească la Sinaia şi faptul acesta este consi- 
derat ca un semn al liniştii ministeriale. — Sunt două 
luni de când scriu: «nu e criză» — şi totuşi nu am 
fost crezut. 

— Mi se serie că Francezii, cari au mari neajunsuri 
în Bulgaria, ne-au cerut două divizii pe cari le-am re- 
fuzat pentru un moment, însă, cum generalul Graziani 
a plecat la Budapesta şi că se contează pe o acţiune fa- 





vable. Il bafoue notre expédition, traite les journaux de Pa- 
is de presse salariée de M. Bratiano. 

15 août. — (Buzeu). Un article du «Matin , qui soin de 
dire que si les Roumains n'existaient pas, il faudrait ies in- 
venter, donne le texte inouï d'une note envoyée à la Rou- 
manie. Comment nous traiterait-on si nous étions des Bul- 
gares? Les journaux de Bucarest prétendent que la réponse 
de notre gouvernement est sur un ton conciliant: mercredi 
notre réponse n’était pas arrivée à Paris. 

— Calme plat à Bucarest, me téléphone-t-on. Même l’ar- 
rivée, si souvent annoncée, de Maniu, ne change rien à l’af- 
faire. La famille royale est allée s'établir à Sinaia et lor 
cansidère le fait comme indice de tranquillité ministérielle. 
I! y a plus de deux mois que j'ai écrit: «il n'y a pas de crise» 
— et j'ai mis dans le mille, 

— On m'écrit que les Français qui ont des graves en- 
nuis en Bulgarie nous ont demandé deux divisions que nous 
avons refusées pour le quart d'heure, mais comme le général 
Graziani s’est rendu à Budapest et qu’on compte sur une at- 


NOTE POLITICE — 1919 369 


vorabilă din partea sa, vom da, probabil, trupele: cerute, 
Deocamdată, s'a mobilizat contingentele 1910—1911 ale 
reg. 1, 2, 3, 4 de grăniceri. 

18 August. — Prietenii cari sosesc din Bucureşti 
anunţă că Buzdugan, — fratele ministrului si un ex- 
celent magistrat — este numit prim-preşedinte al Cur- 
ţii de Casaţie în locul lui Manolescu-Râmniceanu, care 
a atins limita de vârstă. Acesta din urmă va fi primit, 
Joi, în audienţă la Sinaia şi se vorbeşte de pe acum ca 
dânsul să prezideze cabinetul care va face alegerile. 
Alegerile sunt amânate la 5 Octombrie, 

19 August. — Nicu Ghika a dejunat la noi. După 
dânsul, se anunţă, pentru sfârşitul săptămânei, minis- 
terul de transitie Corneliu Manolescu (?!). Ghica de a- 
cord cu mine: E mai bine a ajuta pe liberali, cari, în 
acest moment, fac o politică naţională demnă; şi a da 
la o parte clica lui Take Ionescu, mai rea, decât liberalii 
şi, afară de asta, lihnită. 

25 August. — (Buzău). — Nimic mai de seamă în 
timpul săptămânei. In pacinica noastră Tebaidä şti- 
rile sosesc încet; ele au timpul de a se filtra şi a se le- 





tion favorable de sa part, nous donnerons probablement les 
troupes demandées. En attendant, on a mobilisé les contin- 
gents 1910—11 des régiments 1, 2, % 4 de Grăniceri, 

18 août. — Les amis qui arrivent de Bucarest annoncent 
que Buzdugau — le frère du ministre, mais un excellent ma- 
gistrat — est nommé premier président de la Cour de Cas- 
sation à la place de Manolesco, atteint par la limite d'âge. 
Ce dernier sera reçu jeudi en audience à Sinaia et on parle 
déjà de lui pour présider le cabinet qui fera les élections. 
Elections remises au 5 octobre. 

19 août, — Ont passé Nicolas Ghika qui déjeune chez nous 
et le général Mavrocordato. Je n'étais pas là à leur arrivée, 
Selon Ghika on anuonçait pour la fin de la semaine le minis- 
tòre de transition C. Mânoleseo! Nicolas d'accord avec moi: 
mieux vaut aider les libéraux, qui font en ce moment 
une politique nationale digne et débarrasser le tapis de la 
clique Take Ionescu, plus mauvaise que les libéraux et, en 
plus, affamee. 

25 août. — (Buzeu). — Rien de saillant pendant la se 
maine. Daus notre aimable Thébaïde les nouvelles arrivent 
lentement; elles ont le temps de décanter et de se débarrasser 


24° 


370 NOTE POLITICE — 1919 


păda de cancanurile politice. Guvernul nu suflă si 
din toate părţile se repetă că eu singur am avut drep- 
tate când am afirmat că nu e criză. 

Deşi C. Manolescu: a expus lui Bărdeseu «tot ce 
va face pentru a asigura libertatea absolută a alegeri- 
lor», se pare că în scurta audienţă (audienţă solici- 
tată pentru a mulţumi pentru decoratiunea acordată 
cu prilejul retragerii sale), Regele nu i-a spus nici o 
vorbă de politică: aşa îmi serie Kiriacescu. După spu- 
sele lui Bardescu se menţine formula: Brătianu se 
va, retrage numai când va fi somat să semneze pacea 
la Paris. Or, la Paris toată lumea e aşa de amabilă 
cu Austria; memoriile cancelarului Renner sunt tra- 
tate cu atâta consideraţie, încât nimeni nu e grăbit să 
sfârşească cu faimosul tratat care ne vizează pe noi. 
De altfel Paderewski la rândul său, a protestat, în 
Dieta, poloneză, aşa că foarte probabil se va ajunge la 
concesiuni asupra tuturor punctelor iritante pentru ţară. 

La nota neroadă a aliaţilor (v. 15 Aug.) noi am 
răspuns cu moderafiune și din Paris se anunţă că s'a 
ajins la un acord: generalii, cari reprezintă Antanta 
la Budapesta, vor transmite Cartierului nostru (ene- 





des potins politiques. Le gouvernement ne bronche pas et de 
toutes parts on répète que j'étais seul à avoir raison quand 
Yaffirmais qu'il n'y a pas de crise, Quoique Manolesco ait 
exposé à Bardescu «tout ce qu’il ferait pour assurer la liberté 
absolue des élections , il semble que dans sa courte audience 
{sollicitée pour remercier pour la décoration accordée à l’oc- 
casion de sa retraite), le Roi ne lui a pas dit un mot de 
politique: c’est ce que m'écrit Kiriacescu. Au rapport de 
Bardesco, on s’en tient à la formule: Bratiano se retirera 
seulement quand on le sommera de signer à Paris. Or, à Pa- 
ris, on est tellementsucre pour l’Autriche; les mémoires du 
chancelier Renner sont traités avec de tels égards, qu’on n’est 
pas près de finir avec le fameux traité qui nous vise. D'ail- 
leurs Paderewski, à son tour, a protesté dans la Diète polo- 
naise, de sorte que très probablement on arrivera à des 
concessions sur tous les points irritants pour le pays. 

A la note sotte des Alliés (v. 15 août) nous avons ré- 
pondu avec modération et de Paris on annonce qu’il y a 
dejà accord : les généraux représentant l’Entente à Buda- 
pest transmettront à notre Quartier Général les décisions de 


NOTE POLITICE — 1919 371 


ral deciziunile Antantei, iar organele noastre vor exe- 
æuta aceste deciziuni: De asemenea, pentru Banat, se 
admite deja formula unui plebiscit al întregii popula- 
tiuni a Banatului. 

E de observat că, în timpul acesta, Take Ionescu 
continuă politica sa de «sărut mâna» — cum o numese 
liberalii — şi că M. Cantacuzino, într'o declaraţie în 
«Le Temps», o sprijină, în felul său, fără o vorbă de 
protestare contra arogării unor drepturi din partea 
Marilor Puteri. 


— Un comunicat unguresc declinând paternitatea 
imputărilor făcute armatei române, dă de fapt o des- 
mintire calomniilor coprinse în nota Puterilor. Guver- 
nul nostru de altfel a protestat contra lor. 

— Bolşevismul a încercat o lovitură la noi. Două- 
zeci şi patru de sergenfi de marină, din echipajul mo- 
nitoarelor «Lascar Catargi» şi «Cogălniceanu», au fost 
prinşi, se pare, asupra faptului. Patru au fost condam- 
naţi la moarte şi. ceilalţi la ocnă. Avocatul P. De- 
metrescu mi-a confirmat că actul acesta a fost foarte 
serios. S'a descoperit de asemenea la Bucureşti o im- 








l'Entente et ce sont nos organes militaires qui exécuteront. 
—- De même pour le Banat on admet déjà la formule d’un 
plébiscite de toute la population du Banat, 

Il est à remarquer que pendant ce temps Take Ionescu 
continue sa politique de «sărut mâna» — comme l'appellent 
les libéraux — et que Michel Cantacuzene dans une déclara- 
tion au «Temps» l’appule, à sa façon, sans un mot de protes- 
tation contre les empiètements tentés par les grandes puis- 
sances, 


— Un communiqué hongrois déclinant la paternité des im- 
putations faites à l’armée roumaine, donne de fait un dé- 
menti aux calomnies comprises dans la note des puissances. 
Notre gouvernement a protesté d’ailleurs contre elles. 

— Le bolchévisme a essayé un coup chez nous. 24 sergents 
de marine de l'équipage des moniteurs «Lascar Catargi» et 
«Kogalniceanu» ont été pris sur le fait, semble-t-il. Il y en 
a quatre qui ont été condamnés à mort et les autres aux 
travaux forcés. L'avocat P. Demetrescu mwa affirmé que cela 
a été très sérieux. On a découvert ausssi à Bucarest une 


372 NOTE POLITICE — 1919 


primerie secretă, în şoseaua Vitan, cu proclamaţiun i 
bolşeviste. Pretutindeni bani. 

„21 August. — Archiducele Iosif a fost obligat să se 
demită; Puterile i-au notificat că, fiind membru al 
dinastiei care a făcut războiul, nu se poate încheia cu 
el o pace care să aibă şanse de durabilitate; nu i s'a 
dat nici timp de a convoca o adunare naţională. Aceas- 
ta se chiamă a nu te amesteca în afacerile interioare 
ale unei ţări! Şi cu toate astea lui Colceak i se dă altă. 
consideraţie 

— Jurnalele din Paris reproduc scrisoarea de abdi- 
care a Prințului Carol. «Excelsior» o dăj în facsimile 
fotografic. Prinţul — sau mai bine zis Zizi — au luat 
toate măsurile pentru ca actul să fie irevocabil. i 
ceisior» a fost confiscat. 

— Situaţia economică a Franţei este mai rea decât. 
se crede. Schimbul la Paris este: dolarul 8 franci; livra 
st. 34 fr., peseta peste 1,50 fr. şi francul elveţian 1,40. 
Prima pentru cambie asupra New-Yorkului atinge 60% 
si hârtia asupra Londrei 35%. Se semnalează, evident, 
aceleaşi cauze bine cunoscute şi care ne copleşese ase- 


imprimerie secrète, chaussée Vitan, avec des proclamations 
bolchevistes. De l’argent partout. 

27 août. — I/Archiduc Joseph a été obligé de se démettre; 
les puissances lui 'ont notifié qu'âtant membre de la dynas- 
tie qui a fait la guerre, on ne pouvait conclure avec lui une 
paix qui eût des chances d’être durable; on ne lui a même 
pas donné le temps de convoquer une assemblée nationale. 
C’est ce qu'on appelle ne pas se mêler des affaires intérieu- 
res d’un pays! On a eu d’autres égards pour Koltchak. 

— Les journaux de Paris reproduisent la lettre d'abdi- 
cation du Prince Carol; P«Excelsior» en donne le fac-similé 
photographique, Le Prince, — ou plutôt Zizi, — ont bien pris 
leurs mesures pour que lacte soit irrévocable, L’«Excelsior» 
à été saisi. 

— La situation économique de la France est plus mau- 
vaise qu’on ne le croit. Le change à Paris est: le dollar 8, 
la livre st. 34 Frs. la peseta au dessus de 150 Fr., franc suisse 
de 1,40. La prime des lettres de change sur New-York atteint 
60% et le papier sur Londres 35%. On signale évidemment 
les mêmes causes bien connues et qui nous accablent nous 


NOTE POLITICE — 1919 373 


meni şi pe noi: exageratiunea de import şi inflaţia cir- 
<ulatiei monetare-hârtie. In timp normal, excedentul im- 
portului asupra exportului este de un miliard gi jum; 
în 1919, e de zece miliarde, pentru cele dintâi 6 luni; 
cireulatiunea biletelor de Bancă a atins 35 miliarde. 
Numai Statele-Unite au păstrat o circulatiune sănătoasă. 
Astfel, la ceilalţi aliaţi nu se mai vorbeşte de a mai 
reveni la stabilizarea artificală care era practicată 
până în ziua armistiţiului. 

31 August. — Am petrecut două zile la București: afa- 
ceri şi sport. Vecinic aceiaşi oameni cari wau nimic 
de făcut şi cari umblă după combinatiuni. 

— D-l de Saint-Aulaire a sosit pe neaşteptate dela 
Paris şi Regele a anunţat întoarcerea Sa dela Sinaia 
tot pentru aceeaşi zi, Vineri. Jurnalele lui Take s'au 
grăbit să anunţe că dânsul a avut o lungă conferinţa 
cu ministrul Franţei. Pentru unii, St.-Aulaire este pur- 
“tătorul instrucţiunilor a căror executare trebuie să aducă 
căderea Jui Brătianu şi aducerea lui Take ; pentru al- 
ţii, Francezii sar fi îmblânzit. 

Sunt numai trei fapte reale pe cari le-am notat: la 
Finanțe, se prepară bagajele;  Kiriacescu e cel mai 





aussi : exagération de limportation et l'inflation monétaire. 

En temps normal, l’excédent des importations sur les ex- 
portations est d'un milliard et demi; en 1919 il est de dix 
milliards pour les seuls premiers six mois; la circulation des 
billets atteint 35 milliards. Les Etats-Unis seuls ont garde 
une circulation saine. Aussi ne parle-t-on plus, chez les au- 
-tres alliés, de revenir à la stabilisation artificielle qui etat 
pratiquée jusqu'au jour de l'armistice. 

31 août. — Passé deux jours à Bucarest ; affaires et 
-sports. Toujours le même émoi des gens qui n'ont rien a 
faire et qui se livrent aux combinaisons. M. de St.-Aularre 
venait de rentrer, assez inopinément, de Paris et le R 
avait annoncé son retour de Sinaia pour la journée même. 
vendredi; les journaux de Take s'étaient empressés d'annon- 
<er qu’il avait eu une longue conférence avec le ministre de 
France. Pour les uns, St.-Aulaire est porteur d'instrnchons 
dont l'exécution doit amener la chute de Bratiano et l’avè- 
nement de Take; pour les autres, les Français se serareut 
Adoucis. Il y a senlement trois faits réels que j'ai pu noter 
aux Finances on prépare les bagages: Kiriacesco est le plus 


374 NOTE POLITICE — 1919 


grăbit de a face servicii, «însă fără întârziere». Toată 
lumea e excitată contra lui Take, îngerul supunerii jos- 
nice. Gazetele lui cad şi «Adevărul» trece printr’o 
criză destul de acută. 

— O nouă amânare pentru semnătură cu Austria; 
se socoteşte aceasta drept zece zile de răgaz pentru gu- 
vern. Repet prietenilor cari vin să mă vază, că Bră- 
tianu nu pleacă şi că. în orice caz, ware de loc poftă 
pentru aceasta. 

— Colonelul Vasilescu, la mine ; generalul Mirces- 
cu, la hipodrom, îmi certifică că noi nu părăsim Buda- 
pesta şi vom mai sta acolo cel puţin două luni. Am fost 
bime primiţi şi trupele noastre s'au condus foarte bine. 
Cavaleria noastră este remontată în mod superior ; la 
artilerie foarte mulţi cai pur sânge. 

— Siguranţa franceză a telegrafiat Sigurantei 
noastre, în vederea precautiunilor de luat în Dobrogea. 
Presupun că Musulmanii au declarat războiul sfânt. 
După tonul jurnalelor engleze, lumea este efectiv in- 
dispusă. 





pressé de rendre des services, «mais sans retard!». Tout le 
monde est excité contre Take, l’ange de la soumission plate, 
— ses journaux tombent et l’«Adeverul» à une crise de 
mévente. 

— Nouveau sursis pour la signature avec l'Autriche; on 
considère cela comme dix jours de répit pour le gouverne- 
ment; je répète aux amis qui viennent me voir que Bratiano- 
ne s’en va pas, qu'il n’en a, dans tous les cas, pas la moindre 
envie. 


— Le colonel Vasilesco chez moi, le général Mircesco à 
l’hippodrome me certifient que nous ne quittons pas Buda- 
pest et qu’on y est encore pour deux mois au minimum. 
Nous avons été bien reçus et nos troupes se sont bien con- 
duites. Notre cavalerie est supérieurement remontée; il y a 
des pur sang dans les attelages d’artillerie. 

— La sûreté française a télégraphié à notre sûreté en 
vue des précautions à prendre en Dobroudia. Je suppose 
que les Musulmans ont déclaré la guerre sainte. Dans le ton 
des journaux anglais il y a effectivement du malaise. 


NOTE POLITICE — 1919 375 


4 Septembre, — (Buzău). — Gazetele se întrece a 
demonstra că e criză; în timpul acesta Regele se în- 
toarce la Sinaia, Brătianu se duce la Govora «cu tren 
special», şi Constantinescu în Ardeal... 

Un comunicat al prezidentiei consiliului în afa- 
cerea publicităţii dată, renunțării Prințului Carol. To- 
nul este bizar: se vorbeşte de voință «ne liberă». E 
vreo speranţă ca să-l facă să revie asupra hotărârii 
sale? Nota finală tinde de altfel de a-l ridica în ochii 
publicului. | 

— Aliaţii nu sunt duioşi faţă de noi. Rechiziţiile 
pe cari le practicăm în Ungaria au motivat din par- 
tea Conferinţei nota No. 4. din 21 August, al cărei ton 
echivalează cu o somatiune. Această notă a fost cenzu- 
rată în «Steagul»; ea a trecut în «le Progrès», care a 
copiat-o după jurnalele din Paris. La început sa tăgă- 
duit că guvernul a primit această notă. Mi se telefo- 
nează din Bucureşti că s'a permis în sfârşit publicarea. 
Trebue să fie oarecari lucruri pe cari nu le cunoaştem, 
căci guvernul nu se arată de loc emoţionat. Presa pa- 
riziană nu-l aprobă. 





4 septembre. — (Buzeu). Les journaux s'évertuent à dé- 
montrer qu’il y a crise; pendant ce temps-là le Roi retourne 
à Sinaia, Bratiano se rend à Govora «train spécial», et Con- 
stantinesco en Ard6al.... 

— Un communiqué de la Présidence du Conseil dans 
l'affaire de la publicité donnée à la renonciation dw Prince 
Carol. Le ton en est bizarre: on parle de «volonté pas libre». 
Espère-t-on le faire revenir sur sa décision? La note finale 
tend d’ailleurs à le relever aux yeux du public. 

— Les alliés ne sont pas tendres pour nous. Les réquisi- 
tions que nous pratiquons en Hongrie ont motivé de la part 
de la Conférence une note No. 4 du 21 août, dont le ton équi- 
vaut à une mise en demeure. Cette note a été censurée dans 
le «Steagul»; elle a passé dans le «Progres» quil’a copiée dana 
les journaux de Paris. On avait d’ailleurs commencé par 
nier que le gouvernement ait reçu cette note, On me télé- 
phone de Bucarest qu’on en a enfin permis la publication. 
Il doit y avoir certains dessous, car le gouvernement ne s’en 
montre pas autrement ému. La presse parisienne ne l'ap- 
prouve pas. 


376 NOTE POLITICE — 1919 


1 Septembre. — Am sosit eri la București penia a 
întemeia Casa Partidului. 

— Am văzut pe Coandă, dupăce sa întors dela 
Paris. — «Ce ne aduci ? Pacea î» — «Ce pace ? rezis- 
tentä şi iar rezistenţă. — Oamenii aceia ar voi să ne ro- 
bească pe vecie!... Dacă am fi vrut să le vindem ce 
vor să ia»... Coandă pretinde că Clemenceau este de 
partea noastră şi că ar fi zis: «Dacă aşi fi Român, 
aşi face ca ei»! America este aceea care duce jocul şi 
care ne strânge de gât. 

— O scrisoare a lui Octav Lecca, din Belgia, îmi 
spune asemenea că are impresiunea că Americanii sunt 
cei ce pun toate la cale împotriva noastră. 

— Takiştii grăbiţi; pentru dânșii nu mai e nici o 
îndoială că Take va forma ministerul. Ei afirmă că 
Take are în buzunar abolirea protectiunii minorități- 
lor; mai mult : Take ar fi scris despre aceasta Regelui. 
Nu cred pe Take aşa de prost pentru a confirma în 
mod aşa de vizibil că e impus de străinătate (v. 8 Sept). 
«Epoca» ia aere peremptorii pentru a afirma că Bră- 
tianu se retrage Marti, şi că Miercuri noul guvern este 





7 septembre. — Arrivé hier à Bucarest pour fonder la 
«Casa partidului». 

J'ai vu Coanda, retour de Paris. «Ce ne aduci? Pacea?» —«Ce 
Pace? rezistenţă şi iar rezistenţă —Oamenii aceia ar voi să ne 
robească pe vecie!... Dacă am fi vrut să le vindem ce vor 
să da ... Coanda prétend que Clemenceau est de notre bord 
et qu'il aurait dit : Si j'étais les Roumains, je ferais comme 

eux! C'est l'Amérique qui mène le jeu et qui nous prendra 
la gorge. 

— Une lettre d'Octave Lecca, de Belgique, dit aussi qu’il 
a l'impression là-bas que ce sont les Américains qui met- 
tent tout en train contre nous. 

— Les Takistes pressants; pour eux il n'y a pas de doute 
que Take forme le ministère; ils affirment que Take a en 
poche l’abolition de la protection des minorités; bien plus, 
Take l'aurait écrit au Roi. Je ne crois pas Take assez bête 
pour confirmer ainsi ostensiblement qu'il est imposé par 
l'étranger. (voir 18 sept.). 

L’«Epoca» prend des ains péremptoires pour affirmer que 
mardi Bratiano se retire et que mercredi le nouveau gou- 
vernement est formé. 


NOTE POLITICE — 1919 377 


format. O altă teză mai aproape de adevăr e că alegerile 
se vor face — de Brătianu sau de un om de paie, — 
gi că consultarea, ţării va avea loc sub forma: rezis- 
tenţă sau supunere. Ar fi ceva abil: 

— Grecia are şi ea o afacere Carol-Zizi. Tânărul 
Rege e de mult îndrăgostit de o d-şoară Manos ; lumea 
era neliniştită de această legătură şi s'a încercat a i se 
arunca în braţe o frumoasă Americană, dar digresiunea 
aceasta n’a făcut decât să reînvieze pasiunea Sa şi într'o 
bună zi a plecat dela Tatoi, cu un ofiţer de ordonanţă. 
S'a dus la Salonic în timp ce tânăra persoană părăsea 
Constantinopol. — Tânăra pereche a intrat apoi la A-. 
tena în mod ostentativ. EI se arată pretutindeni cu prie- 
tena sa, se plânge că nu este salutat (!) şi se ceartă cu 
Venizelos care îl ameninţă cu depunerea în caz de căsă- 
torie în conditiunile acestea. Pentru orice eventualitate, 
se caută un prinţ englez. 

Filoëor, care mă vizitează, — curaj! —, îmi spune 
că Venizelos este omul meşteşugurilor şi combinafiuni- 
lor. Tot astfel l-am judecat şi eu în 1913. 








Une autre these, plus vraisemblable, c'est qu'on fera 
les élections — Bratiano ou un prête-nom — et que la con- 
sultation du pays aura lieu sous la forme: résistance ou 
soumission. Ce serait habile, 


— La Grèce a aussi son affaire Carol-Zizi, mais sur le 
trône même. Le jeune Roi est depuis longtemps amoureux 
d'une demoiselle Mano; on était inquiet de cette liaison et 
on a essayé de lui jeter dans les ‘bras une jolie Américaine; 
mais cette digressiou n’a fait que raviver sa passion et, un 
beau jour, il est parti de Tatoï avec un officier d'ordon- 
nance, s'est rendu à Salonique, pendant que la jeune per- 
sonne quittait Constantinople et le jeune couple est rentré 
ostensiblement. Depuis, le Roi se montre partout avec son 
amie, se plaint qu'on ne les salue pas (!) et se dispute avec 
Venizelos qui menace de le déposer s’il se marie dans ces 
conditions. On cherche un prince anglais pour mettre éven- 
tuellement en place. 

Filodor qui me rend visite — courage! — me dit que 
Venizelos est l'homme des artifices et des combinaisons, — je 
l'avais aussi ainsi jugé en 1913. 


378 NOTE POLITICE — 1919 


8 Septembre. — Barbu Catargi îmi comunică din 
sursa sa obişnuită că azi dim. chiar se notifică guver- 
nului suspendarea tuturor trimiterilor şi aprovizionări- 
lor pentru România. Este primul mijloc de constrân- 
gere contra noastră. 


— D-l Georg Russel Clarke (unii seriu Clerk), nu- 
mit comisar extraordinar şi ministru în Cehoslovacia, 
are ca misiune de a aduce guvernului nostru duplica- 
tul primei note, pe care guvernul declară continuu că 
n'a primit-o, împreună cu altă notă, «fermă în fond» 
însă concepută în alţi termeni ca nota din 23 August. 

«Le Temps» subliniază că dorinţa e să nu se lase 
României impresiunea că sa uitat serviciile «impor- 
tante» ce ea a adus cauzei comune. 

9 Septembre. — (Buzău). — După comunicatul din 
Lyon, delegaţii noştri au declarat eri dim. la Confe- 
rinfä că România e gată să iscălească mâine (Marţi) 
tratatul cu Austria, însă formulând rezerve exprese, 
privitor la art. 60 asupra protecţiei minorităţilor, tran- 
situl şi regimul economic. Consiliul suprem n'a admis 








8 septembre. — Barbu Catargi me communique de sea 
source habituelle que ce matin même on notifie au gouver- 
nement la suspension de tous envois ou approvisionnements 


pour la Roumanie. C'est le premier moyen de toërcition con- 
tre nous. 


— On annonce l'envoi d'un commissaire extraordinaire, 
M. George Russel Clarke, désigné comme ministre en Tché- 
co-Slovaquie; a pour mission de ‘porter au gouvernement 
ampliation de la première note que le gouvernement déclare- 
toujours n'avoir pas reçue, plus une seconde note, «ferme au 
fond» mais conçue en termes autres que la note du 23 août. 
«Le Temps» souligne qu’on ne peut pas laisser à la Roumanie 
l'impression qu'on a oublié les services «importants» qu’elle 
a rendus à la cause commune. 

9 septembre. — (Buzeu). Selon communiqué Lyon, nos 
délégués ont déclaré hier matin à la Conférence que la Rou- 
manie était prête à signer demain (mardi) traité avec 
Autriche, mais en formulant des réserves expresses Concer- 
nant Part. 60 sur la protection des minorités, le transit et le 
régime économique, Le conseil suprême n'a pas admis ces 


NOTE POLITICE — 1919 379 


aceste rezerve şi a hotărît că, dacă România iscăleşte, 
ea trebue să iscălească fără rezerve 

După toate citările jurnalelor, presa franceză ne e 
favorabilă; America singură dă nota ostilă. Un jurnal 
american ne denunţă că voim să facem o pace separată 
cu Austria şi Ungaria. 

10 Septembre. — Mi se telefonează din Bucureşti că. 
Jugoslavia a refuzat de asemenea să iscălească. 

Faptul e normal pentrucă noi nu iscălim. Insă 
această ştire trebuie să fie complectată astfel: Ministe- 
rul sârb şi-a dat demisia, iar delegaţii sau prezentat 
înaintea Consiliului Suprem, declarând că ei nu stiu 
dacă au încrederea noului guvern. Consiliul le-a acor- 
dat o amânare. Situaţia nu e indentică cu a noastră. 

12 Septembre, — Astăzi dimineaţă guvernul a de- 
misionat. Este probabil că d-l Clarke sosește și va trebui 
să-şi prepare o figură de circumstantä. — De notat că 
Consiliul Suprem contestă României că ar fi un Stat 


suveran, tratatul din Berlin subordonând independenţa 
sa naturalizării Evreilor ! 





1éserves et décidé que si la Roumanie signait, elle devait 
signer sans réserves aucunes. 

D’après toutes les citations des journaux, la presse fran- 
caise nous est favorable; l'Amérique seule donne la note- 
hostile; un journal américain nous dénonçait comme vou- 
lant faire une paix séparée avec l’Autriche et la Hongrie. 


10 septembre. — On me téléphone de Bucarest que la 
Yougo-Slavie a refusé aussi de signer. C’est normal puisque 
nous ne signons pas, Mais cette nouvelle doit être complétée 
ainsi: le ministère serbe a donné sa démission et les délé- 
gués se sont présentés au Conseil suprême en déclarant 
qu’ils ne savaient pas s'ils avaient la confiance du nouveau 
gouvernement. Le Conseil lui a accordé un délai, La situa- 
tion n'est pas identique à la nôtre. 


12 septembre. — Ce matin le gouvernement a démission- 
né. Il est probable que M. Clarke arrive et qu’il faut qu'il 
trouve visage de bois. À noter que, pour comble, on apprend 
que le Conseil suprême conteste à la Roumanie quelle se- 
rait un Etat souverain; le traité de Berlin ayant subordonné 
son indépendance à la naturalisation des juifs" 


380 NOTE POLITICE — 1919 


Scrisoarea de demisiune a lui Brătianu este înte- 
„meiată pe faptul că «Consiliul Suprem al Marilor Pu- 
teri, care a înlocuit Conferinţa de pace a Statelor 
Aliate», n'a ţinut seamă de tratatul semnat în 1916 cu 
România şi a decis să impună României condițiuni in- 
„compatibile cu independenţa sa, ete. După cum se vede, 
„această demisie vizează în acelaş timp şi chestiunea Ba- 
natului. 

«L'Indépendance» publică textul declaratiunii re- 
mise Luni de către noi. De reţinut declaratiunea că, la 
10 Dec. 1917, Aliaţii si Statele-Unite au recunoscut 
prin scris imposibilitatea pentru România de a conti- 
nua războiul şi că România a ştiut să împiedice desar- 
marea armatei sale şi, «prin atitudinea sa, să reţină 
pe teritoriul său 8 divizii inamice ! Ce laudă mai bună 
pentru guvernul meu aşi putea nädäjdui ? 

— Combinaţiunile îşi urmează cursul lor. Deocam- 
dată Maniu pare desemnat pentru a căuta o combina- 
tiune ministerială. Cred că se lucrează pentru a se câs- 
tiga timp şi că, în realitate, Brătianu mare de gând să 
părăsească puterea. 





La lettre de démission de Bratiano est fondée sur le 
fait que «le Conseil suprême des Grandes Puissances, qui 
a remplacé la Conférence de la paix des Etats alliés» n'a 
pas tenu compte du traité signé en 1916 avec la Roumanie 
et a décidé d'imposer à la Roumanie des conditions incom- 
patibles avec son indépendance, etc. Comme on voit, cette 
démission vise aussi la question du Banat, 

— L'«Indépendance» donne en même temps le texte de la 
déclaration remise lundi par nous. À retenir la déclaration 
que le 10 déc, 1917 les alliés et les Etats-Unis avaient, par 
“écrit, reconnu l'impossibilité pour la Roumanie de conti- 
nuer la guerre et que la Roumanie a su empêcher le désar- 
mement de son armée et «par son attitude» retenir sur son 
territoire huit divisions ennemies! — Quel meilleur éloge de 
mon gouvernement pouvais-je espérer? 

— Les combinaisons vont déjà bon train. Pour le quart 
d'heure c'est Maniu qui semble être désigné pour chercher 
une combinaison ministérielle, Je crois qu'on cherchera sur- 
tout à gagner du temps et que Bratiano ne compte pas 
lâcher réellement prise. 


NOTE POLITICE — 1919 38} 


— Două fapte, de ordin diferit, care dau o notă ca- 
racteristică : remodificarea legii electorale. "Termenul 
de declaraţie a candidaturilor e prelungit cu cinci zile.. 
O lege specială pentru a permite unor prefecti ca să-şi 
pună candidaturile lor. «Monitorul» este plin de demisii, 
însă se deleagă numai locţiitori; nu se mai numesc de- 
finitivi. Cu chipul acesta, candidatul rămâne prefect 
de fapt. 

— Li.-col. Arion e numit guvernor al Prințului Ni- 
colae : alegere excelentă, dacă e vorba să-l înveţe dansul. 

14 Septembre, — Semn al vremurilor: Se vorbeşte- 
de un guvern Marghiloman. «Indreptarea» s'a vândut, 
pe stradă cu acest titlu. Suntem departe de Noembre- 
si de Decembre 1918. 

— La curse Sir George Clarke vine să se prezinte; 
vorbim mult despre cai. Tinutä prieteneascä. N'are ae- 
rul să fi venit pentru a ne sugruma. 

Ataşatul naval britanic, căpitanul de vas Nestor 
Diggle, mi se prezintă de asemenea. Liga Naţiunilor e 
pentru dânsul o prostie şi e furios că oameni ca Balfour 
si ca «domnul» Lloyd George cred în visurile deșerte 


— Deux faits, d'ordre différent, qui donnent une note: 
singulière: Remodification de la loi électorale, Le terme de 
déclaration des candidats est prolongé de cinq jours, Loi 
spéciale pour permettre à certains préfets de poser leur- 
candidature, Le «Moniteur» est plein de démissions, mais on 
délègue seulement des remplaçants; on n’en nomme pas de- 
définitifs, comme ça le candidat reste le préfet de fait! 

Le lieutenant-colonel N. Arion est nommé gouverneur 
du prince Nicolas: choix excellent si c'est pour lui apprendre- 
à danser! 

14 septembre. — Signe des temps! on parle d'un gouver- 
nement Marghiloman. La «Indreptarea» a même été criée- 
dans la rue avec ce titre. Nous sommes loin de novembre et 
de décembre 1918. 

Aux courses Sir George Clarke se fait présenter; on 
cause chevaux longuement. Tenue très amicale, Il n’a pas 
l'air d’être venu pour nous étrangler, 

L’attaché naval britannique Captain Neston Diggle se 
fait présenter. La Ligue des Nations est pour lui une bêtise- 
et il enrage que des hommes comme Balfour et «Monsieur» 
Lloyd George qui croient aux songeries creuses de M. Wilson. 


382 NOTE POLITICE — 1919 


ale lui Wilson. Lord Grey care a fost numit: acum am- 
basador la Washington, e un fanatic... Vor fi totdeauna 
războaie, ori de câte ori capitalul evreiesc o va cere, 
şi atunci tirania evreiască va apăsa din ce în ce mai 
mult asupra noastră. Această notă ne dă perceptiunea 
că Englezii ca şi Francezii nu lucrează contra noastră. 

«Le Progrès» scriind că miniştrii aliaţi trebuie să 
ue fie defavorabili la Bucureşti, Rattigan a protestat şi 
a stăruit să se facă o rectificare 

De notat că Saint-Aulaire, oferind un prânz în 
onoarea Jui Clark — publicul l-a numit <«portärelul 
Conferinţei», — a spus gazetelor că acest prânz a fost 
oferit în calitate de decan al corpului diplomatic. 

— Depeşile de eri sunt de altfel bune. Mişu si 
Vaida au făcut o vizită lui Pichon, apoi preşedintelui 
Poincaré. «Le Temps» conchide de aci că e speranţă de 
a vedea că lucrurile se aranjează şi că protectiunea mi- 
aoritäfilor ar putea să nu fie decât un sir de mari ne- 
înțelegeri, cari poate s'ar putea înlătura. Buletinul din 
Lyon este de asemenea optimist. «Chestiunea, minorită- 
ţilor şi aceea a Budapestei oferă un teren de înţelegere 
destul de uşor». 








Ce lord Grey qu'on vient de nommer ambassadeur à Was- 
hington en est fanatique. Il y aura toujours des guerres 
quand le capital juif l’exigera et ce sera la tyrannie juive 
qui pesera de plus en plus sur nous. 

Cette note donne la perception que les Anglais, pas plus 
-que les Français, ne donnent avec enthousiasme contre nous. 
Le «Progrès » ayant écrit quelque part que les ministres alliés 
doivent à Bucarest nous être défavorables, Rattigan a pro- 
testé et fait insérer une rectification. A noter que St -Aulaire 
-ayant donné un dîner en l’honneur de Clarke — 1e public 
Ta appelé «l'huissier de la Conférence» — a fait dire aux 
journaux que ce dîner était offert en qualité de doyen du 
corps diplomatique. 

Les dépêches d'hier sont d’ailleurs bonnes. Mişu et Vaida 
ont fait une visite à Pichon, puis au président Poincaré. Le 
«Temps» en conclut qu'il y a espoir de voir les choses s'ar- 
ranger et que la protection des minorités pourrait n'être 
qu’une suite de vastes malentendus, que, peut-être, va-t-on 
pouvoir dissiper, — Le bulletin de Lyon est aussi optimiste: 
la question des minorités et celle de Budapest offrent un 
terrain d'entente assez facile, 


NOTE POLITICE — 1919 383 


18 Septembre. — Cu toate stäruintele prietenilor, 
am plecat Luni dim. din Bucureşti. Nu cred că criza e 
serioasă şi n'am ce căuta în mijlocul intrigilor unora 
si altora. Takistii se agită şi Take a făcut boroboata pe 
care, la 7 Sept., o credeam imposibilă. Intr'un articol 
ditirambia pe care M. Plesnilă îl iscăleşte în «Româ- 
nimea», dar de care Kiriacescu spune că e al lui Take, 
acesta recunoaşte că a scris Regelui cerând puterea şi 
angajându-se pe tocmeală să reuşească a linişti Con- 
ferinta. Tot articolul este o insanitate, o ipertrofie, o 
țesătură de invenţiunil!... 

— Criza e staţionară. Se pare că ne vom retrage 
pe Tisa. 


22 Septembre. — Am petrecut trei zile la Bucureşti. 
Sir George Clarke a plecat azi dim. Indată C. Mano- 
lescu a primit misiunea oficială de a forma cabinetul. 
La orele 3 şi jum., când părăsiam Bucureştii, se punea 
înainte nume comice. 


— Manolescu s'a dus să ceară concursul lui Take 
Ionescu, care s'a lăudat că «la dat afară». Nota la jur- 


18 septembre.. — (Buzeu). Malgré les instances des amis 
je suis reparti lundi matin de Bucarest, Je ne crois pas au sé- 
rieux de la crise et je n'ai que chercher au milieu des intri- 
gues des uns et des autres. Les Takistes s'agitent et Take a 
commis la gaffe que le 7 sept. (v. ci-dessus) je croyais im- 
possible. Dans un article dithyrambique de la «Românimea», 
signé M, Plesnila, mais que Kiriacesco me dit être de Take, 
<elui-ei reconnaît qu'il a écrit au Roi demandant le pouvoir 
et s’engageant à forfait de réussir à apaiser la conférence, 
Tout l’article est une insanité, une hypertrophie, un tissu 
d’inventions. : 

— La crise est stationnaire. Il paraît que nous allons nous 
retirer sur la Tisza, 


22 septembre.. — Passé trois jours à Bucarest. Sir George 
Clarke est parti ce matin, Aussitôt Corneille Manolescu a 
reçu mission officielle de former le Cabinet; à 3 h. quand 
j'ai quitté Bucarest, on mettait en avant des noms funambu- 
lesques. Manolescu a été demander son concours à Take 
Ionescu, qui s’est vanté de «l’avoin mis à la porte». La note 


384 NOTE POLITICE — 1919 


nale este că convorbirea a durat 5 minute. ©. Kiria- 
cescu, care era sigur că va rămâne la Finanţe, a fost li- 
chidat de Manolescu în două cuvinte: niciun membru 
din vechiul cabinet, nici desemnat de partidul liberal. 
— La curse, câteva vorbe amabile între Clark si 
mine : un aer liniştit în ceeace ne priveşte. Insă Po- 
klevski a căutat să stea mai mult de vorbă. Rezistență, 
guvern de viitor: banalitäti. Dar, relativ la Take Io- 
nescu, a spus; a combate până în pânzele albe pe Bră- 
tianu în acest moment, este a slăbi puţin acţiunea Ro- 
mâniei. El însă sa plâns mai cu seamă de atitudinea 
noastră faţă de Rusia şi de amicitia ce se manifestă, pe 
neaşteptate, faţă de Ucraina. «România nu poate spera că 
va regula afacerile Rusiei. Pentruce atunci dă munitiuni 
şi subsidii lui Petliura şi nimic lui Denikin ? Petliura 
nu este decât un bolşevia deghizat. Dacă România voeşte 
să întreprindă o acţiune antibolsevicä, atunci n'are de 
cât să dea la amândoi». (Poklevski uită că Denikin vor- 
beşte şi de integritatea rusă — Basarabia ? — jurna- 
lele de azi dimineaţă anunţă că Petliura i-a pricinuit o 
înfrângere foarte mare). «Francezii au abandonat orice 


aux journaux est que la conversation a duré 5 minutes. O. 
Kiriacesco, qui était sûr de rester aux Finances, a été liquidé 
en deux mots: aucun membre de l’ancien cabinet, ni désigné 
par le parti libéral. 

— Aux courses quelques mots aimables entre Clarke et 
moi; lair apaisé en ce qui nous regarde. Mais Poklevski 
a tenu à causer plus longuement. Résistance, gouvernement 
à venir; lieux communs. Mais à propos de Take Ionescu, il a 
dit: combattre à outrance Bratiano en ce moment, c’est un 
peu affaiblir l’action de la Roumanie. Mais il s’est plaint 
surtout de notre attitude en Russie et de l’amitié qu’on 
témoigne subitement à l’Ukraïne. «La Roumanie ne peut 
espérer régler les affaires de la Russie, Pourquoi donner des 
munitions et des subsides à Petlioura et rien à Denikin? 
Petlioura n’est qu’un bolchévik déguisé. Si on veut faire 
action antibolchévique, on n’a qu’à donner aux deux». (Pok- 
levski oublie que Denikin parle aussi de l'intégralité russe 
— Bessarabie? — et les journaux de ce matin annoncent que 
Petlioura lui a infligé une défaite de première grandeur) — 
Les Français ont abandonné toute action en Russie; elle 


NOTE POLITICE — 1919 385 


acţiune în Rusia; această acţiune rămâne încredinţată 
Englezilor, cari lucrează de altfel foarte inteligent». 

— Niciodată Dem. Grecianu n’a fost mai politicos 
în salutul său decât eri, la curse : acum în urmă, se pre- 
făcea că nu mă vede. 

— Gerlicsy : familia Tisza, Weckerle, Bethlen si 
majoritatea aristocrației lucrează în vederea unei uniuni 
personale cu România. De două ori sa încercat a se afla 
ceva dela Diamandy ; Weckerle, mai cu seamă, l-a găsit 
foarte dispus pentru un acord economic şi foarte rezer- 
vat asupra chestiunei politice. Ungaria, pentru a salva 
industria sa, care scotea din Transilvania materia pri- 
mă, caută o uniune vamală. 


26 Septembre. — Nu m'am mişcat dela Buzău, pen- 
tru că nimic n’a mişcat la Bucureşti. Combinatiunea 
Manolescu, sigură Luni, nu*sa sfârşit încă azi dimi- 
neatä. Bardescu a vorbit cu Goldis : se pare că niciun 
Ardelean nu primeşte portofoliuri întrun provizorat. A- 
ceşti domni încep să nu mai aibă încredere în Brătianu, 
care ar fi făcut tot ce-i stă în putinţă pentru ca Maniu 


reste exclusivement confiée aux Anglais qui agissent d’ail- 
leurs tres intelligemment», 

— Jamais D, Greceanu n’a été plus poli dans son salut 
qu'hier aux courses: tout récemment il affectait de ne pas 
me voir. 

— Gerlicsy: la famille Tisza, Weckerlé, Bethlen et la 
majorité de l’aristocratie agissent en vue d’une union per- 
sonnelle avec la Roumanie. On a tâté deux fois Diamandy; 
Weckerlé surtout l’a trouvé très chaud pour un accord éco- 
nomique et très réservé sur la question politique. La Hongrie, 
pour sauver son industrie qui tirait de Transylvanie la 
matière première, recherche une union douanière, 

26 septembre. — Pas bougé de Buzeu, parce que rien n'a 
bougé à Bucarest, La combinaison Manolescu, certitude 
lundi, n'avait pas encore abouti ce matin. Bardesco a causé 
avec Goldiş — il semble qu'aucun n’accepte des portefeuilles 
dans un provisorat. Ces messieurs commencent à se méfier 
de Bratiano qui aurait fait le possible pour que Maniu ne 
puisse réussir, Les choses sont telles que je lai toujours 


25% 


386 NOTE POLITICE — 1919 


să nu reuşească. Lucrurile sunt astfel cum mi le-am în- 
chipuit şi spus totdeauna: Brătianu nu va lăsa puterea 
din mână, decât dacă poate să desemneze el pe miniştrii. 
Deocamdată, alegerile trebuiau să înceapă în zece zile şi 
nimeni nu ştie dacă ele sunt amânate sau nu. 

— Sir George Clarke n'a plecat încă! Si Duminecă, 
anunţase cu siguranță plecarea pentru a doua zi. 

— Regina a plecat eri în Italia cu Prinţesa Elisa- 
beta. Prinţesa Marioara plecase Lunea trecută cu d-na 
Procopiu. Prinţul Nicolae a plecat de asemenea cu Arion 
în Englitera. Toată familia regală sa împrăştiat din 
nou. 

— Consiliul suprem se disolvă, sau e pe cale de a se 
disolva. Rolul său trece, aşa zicând, asupra Societăţii 
Naţiunilor, care începe a fi tratată de... un vis frumos. 

«Le Temps» enumără şeapte, opt probleme arzä- 
toare, pe care Consiliul le lasă în discutiune şi care pri- 
vesc tot universul: pacea bulgară, pacea ungară, pro- 
blema Adriaticei, foarte complicată prin luarea în po- 
sesiune a oraşului Fiume de către trupele lui d'Annun- 





pensé et dit: Bratiano ne lâchera provisoirement prise que 
s’il peut désigner les ministres. — En attendant, les élections 
devraient commencer dans dix jours et on ne sait encore si 
elles sont remises ou non. 


— En attendant Sir George Clarke n'est pas parti ! Et 
dimanche, il avait annoncé à coup sûr son départ pour le 
lendemain. 

— La Reine est partie hier pour l'Italie avec la Princesse 
Elisabeth, Marioara avait quitté avec M-me Procopiu le 
lundi précédent; le Prince Nicolas, comme elle, est aussi 
parti avec Arion pour l'Angleterre, Toute la famille royale 
est de nouveau dispersée. 


— Le Conseil suprême ee dissout ou tout au moins en 
prend le chemin. Soi-disant son rôle passe à la Société des 
Nations qu'on commence à traiter de «beau rêve». «Le Temps» 
énumère sept-huit problèmes ardents que le Conseil su- 
prême laisse en plan et qui concernent tout l’univers. Long 
feu: Paix bulgare, paix hongroise, problème Adriatique 
diablement compliqué par la prise en possession de Fiume 
par les troupes de d'Annunzio, le conflit germano-polonais 


NOTE POLITICE — 1919 387 


zio, conflictul germano-polonez (Silezia de sus, Prusia 
orientală etc.), statutul ţărilor baltice, chestiunea rusă, 
chestiunea turcă, solidaritatea financiară între aliaţi, ete. 

27 Septembre. — Sosesc dela Buzău. Guvernul nu e 
încă, format, însă se va forma pe la 5 ore. Ziua de Joi, 
25 Septembre, va rămâne ca cea mai reuşită din «zilele 
păcăliţilor». Manolescu prezentase o listă, pe care Regele 
a aprobat-o; decretele se întoemiseră; unii din viitorii 
miniştri aşteptau în frac; rectorul Atanasiu primea fe- 
licitări la o agapă universitară într'un restaurant; apoi, 
deodată, pe la orele 4, totul a fost contramandat. De două 
zile, Dissescu se plimbă în automobilul dela Interne. Si 
Pangrati şi Petru Misir şi Dissescu erau, prin canalul 
«României», excluşi în mod solemn din partidul conser- 
vator. 

Regele a văzut la orele 11, eri, pe Take Ionescu, apoi 
pe Maniu. Se zice că Take a ameninţat cu revoluţia. A 
tăgăduit însă întrun interview dat azi dimineaţă. Cât 
„despre Maniu, se afirmă că Brătianu i-ar fi arătat câte- 
va piese şi contra lui Take şi contra lui Averescu, cari 
au făcut pe Maniu să renunţe la orice nouă încercare de 


(Haute Silésie, Prusse Orientale, etc.), statut des pays bal- 
tiques, la question russe, la question turque, la solidarité 
financière entre alliés, ete. 

27 septembre. — J’arrive de Buzeu. Pas encore de gou- 
vernement, mais on en aura un vers 5 h. La journée de jeudi 
25 sept. restera comme la plus réussie des «journée des dupes», 
Manolescu avait présenté sa liste que le Roi avait approu- 
vée, les décrets avaient été faits; quelques-uns des futurs mi- 
nistres attendaient en habit; le recteur Atanasiu recevait 
des félicitations à une agape universitaire dans un restau- 
rant; puis subitement à 4 h. tout est contremandé, Depuis 
2 jours Dissescu roulait dans l’auto de l'Intérieur! Et Pan- 
grati et Pierre Missir et Dissescu étaient par voie de la 
«Romanimea» exclus solennellement du parti conservateur. 

— Le Roi a vu à 11 h. Take Ionescu, hier, puis Maniu. 
On dit que Take a menacé de la révolution. Il l’a nié dans 
une interview donnée ce matin. Quant à Manin on affirme 
que Bratiano lui aurait montré des pièces et contre Take 
et contre Averescu, qui ont fait renoncer Maniu à toute 


388 NOTE POLITICE -- 1919 


conciliare. (v. 11 Oct.). Combinația Manolescu a fost ca- 
ducă din chiar minutul când Transilvănenii au refuzat 
portofolii; niciunul nu-şi bătea capul să-şi arate ştiinţa. 
administrativă numai pentru două luni. Bietul Corneliu 
a fost grotesc şi i sa dat să înţeleagă. !... 

Insărcinat eri să formeze un minister, Văitoianu a 
depus jurământul azi, la orele 5, împreună cu şase sau 
şapte generali, pe cari i-a luat cu dânsul, la cari se a- 
adogä Em. Miclescu, desemnat, evident, de Angelescu.. 
Popovici, Räscan,  Popescu-Sanitaru, Lupescu (la 
Culte !!), Mihail sunt titularii portofoliilor principale. 
Foştii miniştri basarabeni şi ardeleni păstrează functiu- 
nile lor fără portofolii. 

Având în vedere origina lui Văitoianu şi acea a lui 
Lupescu, se spune în glumă că nu mai e nevoie de a se 
proteja minoritățile. 

Takiştii spumează; cuvintele ce le ies din gură au 
îndreptăţit legendele răspândite de liberali că ei ame- 
ninfä să facă revoluţie şi că generalul Averescu este în 
capul unui complot. De aci necesitatea de a se răspunde 
printr'un minister de generali. Institutorii lui Averescu 


nouvelle tentative de conciliation, (V. aussi 11 oct), — La 
combinaison Manolescu a été caduque dès l'instant où les 
Transylvains ont refusé des portefeuilles; nul ne se souciait 
de montrer son savoir — faire administratif pour deux mois. 
Le pauvre Corneille a été grotesque et on le lui fait sentir. 

— Chargé de constituer un ministère hier, Vaitoianu a 
fait prêter serment aujourd’hui à 5 h. aux six ou sept géné- 
raux qu'il a pris avec lui, plus Emm. Miclesco, désigné évi- 
demment par Anghelesco, Popovici, Rascan, Popescu, Lu- 
pescu (aux eultes?!), Mihail sont les titulaires des princi- 
paux portefeuilles. Les anciens ministres bessarabiens et 
transylvains gardent leurs fonctions sans partefeuille. Vu 
l'origine de Vaitoianu et de Lupescu, on dit plaisamment 
qu'il n’est plus nécessaire de protéger les minorités, 

— Les Takistes écument; leurs écarts de parole ont 
motivé les légendes répandues par les libéraux qu’ils mena- 
cent de faire la révolution et que le général Averescu est 
à la tête d’un complot. D'où la nécessité de répondre par un 
ministère de généraux. Les instituteurs d'Averescu étant 


NOTE POLITICE — 1919 389 


fiind din mişcare, li se dă ca şef pe generalul Lupescu. 
Nu cred nici o vorbă din toate acestea. De altfel, Fili- 
pescu în «Epoca», care a devenit foarte violentă, serie” 
un articol foarte tare; însă după două ore ia trenul pen- 
tru Paris : plimbare şi teatru ! 

— Un redactor dela «Figaro» mi-a făcut o lungă 
vizită. Intre alte amabilitäfi, el mi-a spus că acum se ştie 
bine în Franţa că nu eram franco-fob şi persoane 
«cari nu vă iubesc» i-au adus la cunoștință — la Bucu- 
resti — că am făcut cu Mackensen un menaj foarte 
prost. ; 

— Duminică, la Club, lungă conversație cu Boissier; 
lui nu-i place guvernul de generali, care va face în strei- 
nătate un efect rău. (In fond îl socot pe acest ministru 
destul de takist). Se vorbeşte de plecarea Reginei. Confi- 
denţial, el îmi spune: «M. S. este la Lausanne, nu în 
Italia». 

6 Octombre. — Toată săptămâna la Buzău. M'am o- 
cupat putin de alegeri. Vizită la Cislău pentru a vedea 
toţi «pur sângii» cari s'au luat din Ungaria. Războiu 
la cuțite, în privinţa aceasta, cu Domeniile : fiecare vrea 
să aibă crescătorie pe seama sa. 





du mouvement, on leur donne comme chef le général Lu- 
pescu, Je ne crois pas un mot de tout cela — D'ailleurs, 
Filipesco, dont P«Epoca» est très violente, lance un article 
furibond, mais il prend, deux heures après, le train pour 
Paris: courses et théâtre. 

— Un rédacteur du «Figaro» m'a fait une longue 
visite, Entre autres amabilités, il ma dit qu’en France on 
savait bien maintenant que je n’étais pas un franco-phobe 
et des personnes qui «ne vous aiment pas» lui avaient déjà 
dif que j'ava's fait avec Mackensen un ménage affreux. 

— Au Cercle, dimanche, longue conversation avec Bois- 
sier, il naime pas le gouvernement de généraux qui fera à 
l'étranger un mauvais effet. (Au fond, je erois ce ministre 
pas mal takiste). On parle du départ de la Reine à voix 
bass: confidentiellement il me dit: «S. M. est à Lausanne, 
pas en Italie». Il a eu le bon goût de ne pas ajouter autre cho-e. 

6 octobre. — Toute la semaine à Buzeu. Ou s'est occupe 
un peu des élections. Visite à Cislău pour voir tous l`s pur- 
sang qu’on a pris en Hongrie. La guerre à couteaux tires, à 
ce sujet, avec les Domaines: chacun veut avoir son élevage. 


390 NOTE POLITICE — 1919 


— Am fost eri la Bucureşti pentru curse. inregistrez: 
tot felul de svonuri. Se zice că e vorba să seamâne alege- 
rile : guvernul ar fi intimidat de declarärile de abţinere: 
ale coaliţiei Take-Averescu-Flondor. Ar fi de asemeni 
scrâşniri printre Ardeleni : cauza ar fi eşecul celei d'a 
doua, combinaţiune Maniu, dela 26 Septembre. Faptul 
e că Averescu a răspândit ştirea despre un congres al 
partidului său pentru zilele acestea la Bucureşti, ceeace 
a făcut ca «Izbânda» să însere că vor veni la Bucureşti 
peste 100.000 de ţărani. La ordinea zilei, mania de a 
vorbi revolutiune, dar... totdeauna este altcineva care 
trebue să o facă! 

5 Octombre —Am fost la Brăila şi Galaţi. La Brăila, 
pentru a încerca o pace ; la Galaţi, pentru a încălzi putin 
pe prietenii noştri. Am pronunţat aici un discurs-pro- 
gram. Pretutindeni, autorităţile deferente. Brăila este: 
acum un port complect fără viaţă, posomorât şi tăcut: 
nici un export. Galaţii, destul de populat; mi se semna- 
leazä un mare vapor sub pavilion german, — primul dela 
războiu, — sosit pentru a încărca petrol. 


— Eté hier pour les courses à Bucarest. On y recueille 
toutes sortes de bruits. D'abord il est question d'ajourner 
les élections, dit-on: le gouvernement aurait été intimidé par 
les déclarations d’abstention de la coalition Take-Averescu- 
Flondor. Il y aurait aussi des grincements parmi les Tran- 
sylvains: l’échec de la seconde combinaison Maniu, le 16 sept. 
en serait la cause, Tomjours est-il qu'Averescu a lancé la 
nouvelle d'un congrès de son parti pour ces jours-ci, ce qui 
fait dire à l’«lzbanda) qu'il y avait 100.000 paysans à Buca- 
rest! La manie du jour est de parler révolution, mais c’est 
toujours un autre qui doit la faire. 

8 octobre. — Eté à Braïla et à Galatz, à Braïla pour ten- 
ter une paix, à Galatz pour mettre un peu de feu au ventre de 
nos amis, Prononcé ici un speech-programme. Partout, les 
autorités déférentes. Braïla est un port complètement sans 
vie, morne et silencieux: pas d'importation, Galatz assez peu- 
plé et on me signala un grand bateau sous pavillon allemand 
— le premier depuis la guerre — venu pour chercher du pé- 
trole. $ 


NOTE POLITICE — 1919 39t 


— Eri seară, fiind împreună cu Corteanu şi Ca- 
targi cari vor pleca în sudul Basarabiei, soseşte Stoian. 
Averescu mi-l trimite ca să-mi propună de a mă abtine 
în alegeri, cum fac Take şi dânsul, ceeace va stabili un 
contact pentru viitor; în schimh va continua atitudinea 
neutră a presei sale. Altfel, ne va ataca. Ca complectare, 
mă întreabă dacă aşi voi să primesc a sta de vorbă cu 
o persoană autorizată din partea sa? — Răspuns: Nue 
nici un motiv ca să modific linia mea de conduită, dar 
nu refuz nici o conversaţie. 

11 Octombre. — Abia sosit în Bucureşti, ea de obi- 
cei, pentru curse, şi 7. Mitilineu vine să-mi raporteze 
convorbirea cu Argetoianu, care a aranjat un dejun pen- 
tru a vorbi mai bine cu el. Pentru a caracteriza felul de 
politică care se face, dânsul «şi-a rezervat formal drep- 
tul de a tăgădui absolut» că a avut această conversaţie. 
In substanţă :.Averescu nu emulţumit de asociaţia sa cu 
Take «care n'are penimeni si care nu-i aduce nimic». El e 
un om deordineşi nici nu se gândeşte la revolutiune. Ne 
cere să ne abţinem în alegeri, şi în schimb, jurnalele sale 
nu na vor ataca şi, afară de asta, ia angajamentul, în nu- 


— Hier, au soir, avec Corteanu et Catargi, qui se ren- 
dront dans le Sud de la Bessarabie, est arrivé aussi Stoian. 
Il a vu Averescu qui me l’a dépêché pour me proposer de 
m'abstenir dans les élections, comme le font Take et lui, ce 
qui établira un contact pour lavenir; en échange îl conti- 
nuera l'attitude neutre de sa presse. Autant dire qu’autre- 
ment il nous attaquera! — Comme complément il demande 
si je voulais accepter de causer avec une personne autorisée 
de sa part. Réponse: il n’y a aucune raison pour modifier 
ma ligne de conduite, mais que je ne refusais aucune con- 
versation! 

11 octobre, — A peine arrivé à Bucarest, comme d'habi- 
tude pour les courses, que Jean Mitilineu vient me rapporter 
sa conversation avec Argetoyanu. qui a arrangé un déjeuner 
pour mieux causer avec lui. Pour bien marquer le genre de 
politique qu’on fait, il s’est formellement réservé le droit de 
nier absolument avoir eu cette conversation En snbstance: 
Averescu n'est pas content de son association avec Take «qui 
n’a plus personne et qui ne lui apporte rien». II est un hom- 
me d'ordre et ne songe même pas à la révolution, Il nous 
demande de nous abstenir dans les élections, et, en échange, 


392 NOTE POLITICE — 1919 


mele säu,—«cäci nu poate angaja pe Take» (în numele lui 
numai) — să ne dea o parte în guvernul său apro- 
piat (!?). Nimic public, nici coaliţie, căci până la pa- 
cea generală nu se poate vorbi despre o colaborare cu 
noi, — lasă a se înţelege din cauza Aliaților. — Mulţu- 
mesc (?), însă nu pot primi nimic. Mitilineu, cel dintâi, 
a făcut observaţia că această clandestinitate împiedică 
orice înţelegere. Dacă ar fi fost vre-una posibilă! 

— In timpul zilei, Take a avut o adunare generală 
la clubul lor pentru a propune un nou program şi un 
nou titlu, acela de «democraţi-unionişti». Propunerile, 
nicidecum sprijinite de altfel de către corifei, M. Can- 
tacuzino fiind de faţă, au fost trimise la o comisiune. 
Pentru moment, aceasta înseamnă probabil o înmor- 
mântare. Unii ca Hiott, Deşliu, Greceanu sunt 
pe faţă contra. Insă, în cursul discursului său, Take 
a afirmat că în cea din urmă fază a crizei, el a declarat 
Regelui că acceptă un guvern Maniu, compus exclusiv 
din Ardeleni pentru a prezida alegerile. Lucrul acesta 
ar putea fi adevărat şi ar explica eşirea lui Brătianu : 





ses journaux ne nous attaqueront pas et il prend l’engage- 
ment en son nom — «Car il ne peut engager Take» (en son 
nom seulement) de nous faire une part dans le prochaiu gou- 
vernement (! ?). — Rien de public, pas de coalition, car jus- 
qu’à la paix générale on ne peut avouer une eollaboration 
avec nous, — à cause des Alliés, laisse-t-on entendre. Je re- 
mercie (?), mais je ne puis rien accepter. Mitilineu tout le 
premier avait fait observer que cette clandestinité empêchait 
toute entente. S'il y en avait une de possible. 

— Dans la journée, Take avait eu une réunion générale 
de leur Club pour proposer un nouveau programme et un 
nouveau titre, celui de «démocrates-unionistes». Ces proposi- 
tions, nullement appuyées d’ailleurs par les coryphées, M. 
Cantacuzène étant présent, ont étè renvoyées à une commis- 
sion, C’est probablement pour le quart d’heure un enterre- 
ment. Certains comme Hiott, Desliu, Greceanu sont ouver- 
tement contre. Mais au cours de son discours, Take a affirmé 
que, dans la dernière phase de la crise, il avait déclaré au 
Roi qu'il acceptait un gouvernement Maniu composé exelu- 
sivement de Transylvains pour présider aux élections. Ceei 


NOTE POLITICE — 1919 393 


«D-ta, domnule Maniu, vrei să faci politică în Regat? 
Uite-te cine sunt d-nii Take Ionescu şi Averescu». (v. 
27 Sept.). 

13 Octombre. — Puțin iritat, dar nu surprins, aflând 
că Vineri, la adunarea dela Club, Arion ar fi răspândit 
descurajarea, în urma sugestiilor de abţinere, am con- 
vocat comitetul. Explicatie verde. A fost unanimitate 
pentru acţiune, Mitescu cel dintâi. Am aflat că, la Pala- 
tul Justiţiei, avocaţii takişti împing din toate puterile la 
abţinere. Ei promit căderea guvernului, o coalitiune, 
etc., tot felul de lucruri care nu sunt în puterea lor. 

Mentin pumetul meu de vedere: consultarea ţării 
asupra chestiunii rezistentii, la care nici nu putem con- 
simţi ; după cum iarăşi nu putem scăpa prin tangentă 
de contactul cu sufragiul universal, odată ce a fost în- 
scris în program. 

— Chestiunea, Fiume, luând o întorsătură defini- 
tivă în favoarea Italiei, d'Annunzio având chiar un co- 
mandant de corp de armată care se demite din serviciul 
activ pentru a lua comandamentul forţelor voluntare, 





pourrait âtre vrai etexpliquerait la sortie de Bratiano: «D-ta, 
domnule Maniu, vrei să faci politică în Regat? Uite-te cine 
sunt d-nii Take Ionescu şi Averescu. 

13 octobre. — Un peu irrité, mais pas surpris, ayant 
appris que vendredi, à la réunion du Club, Arion avait de 
nouveau jeté la désespérance grâce à des suggestions d’ab- 
stention, j'ai convoqué le Comité. Explication très verte, Il 
y a eu unanimité pour l’action, Mitesco tout le premier, J’ai 
saisi qu’au Palais les avocats takistes poussent de toutes leurs 
forces à l’abstention, Ils promettent la chute du gouverne- 
ment, une coalition ete., toutes choses qui ne sont pas en leur 
pouvoir, Je maintiens mon point de vue: consultation du 
pays sur les questions de la résistance, à laquelle nous ne 
pouvons faillir, de même que nous ne pouvons échapper par 
la tangente au contact avec le suffrage universel, quand on 
Ta inscrit dans son programme, 

— La question de Fiume prenant une tournure définitive 
en faveur de l'Italie, d'Annunzio ayant même un comman- 
dant de corps d'armée qui se démet du service actif pour 
-prendre celui de forces volontaires, il est clair que devant 


394 NOTE POLITICE — 1919 


este clar că, în faţa acestui semn de neputinţă a Confe- 
rinfei, tonul scade sau va scădea faţă de noi. 

Politica preconizată de Take este cu atât mai odioa- 
să. Un svon dela Consiliul de miniştri spune că Ser- 
bia ar fi anunţat că ea ne-ar expedia toate märfu- 
rile şi toate bagajele reţinute de mai multe luni acolo. E 
de sigur un avans. Am repetat, în discursul meu, că ar 
trebui să devenim prietenii Serbilor şi Ungurilor. Lucru 
curios : noul ministru al Italiei, d-l de Martin Franklin, 
a spus exact acelaş lucru lui Kiriacescu, pe care a ţinut 
să-l cunoască pentru a-i mulţumi cu prilejul câtorva ar- 
ticole din «Le Progrès». 


14 Octombre. — «Viitorul» publică actele încheiate 
în Februarie 1918, — sub inspiratiunea lui Boyle, tre- 
buie s'o spunem, — între Averescu şi guvernul lui Ra- 


kowski la Odessa. E stupid! Şi când Coandă mi-a re- 
mis aceste piese, nici nu le-am luat în serios. 

— «Epoca» dă o traductie a memoriilor lui Luden- 
dorff. Un pasaj întreg este consacrat planului Cartie- 
rului General de a detrona pe Rege. Ludendorff spune 
că diplomaţia, dând totdeauna asigurarea că detronarea 





cette marque d'impuissance de la Conférence, le ton baisse 
ou baissera vis-à-vis de nous. La politique préconisée par 
Take est d'autant plus odieuse. Un écho du conseil des mi- 
nistres veut que la Serbie ait annoncé qu’elle nous envoyait 
toutes les marchandises et tous les bagages retenus par elle 
depuis plusieurs mois. C'est évidemment une avance, J'ai 
répété dans mon discours, que nous devions devenir les 
amis des Serbes et des Hongrois. Chose curiense: le nouveau 
ministre d'Italie. M. Martin Franklin, a dit exactement la 
même chose à Kiriacescu qu'il avait tenu à connaître pour 
le remercier au sujet de certains articles du «Progrès». 


14 octobre. — Deux documents. Le «Viitorul» publie les 
actes conclus en févr. 1918, — sous l'inspiration de Boyle, il 
faut le dire, — entre Averescu et le gouvernement de Ra- 


kowski à Odessa. C'est stupide et quand Coanda m'a remis 
ces pièces.je ne les ai même pas prises au sérieux. —L': Epoca» 
donne une traduction des mémoires de Ludendorf. Tout un 
passage est consacré aux plans du Q. G. de détrônen le Roi. 
Ludendorf dit que la diplomatie ayant toujours donné las- 


NOTE POLITICE — 1919 395 


sar face de către Români, a neglijat să ceară desar- 
marea completă a armatei. Faptul acesta aruncă o lu- 
mină defavorabilă asupra plebiscitului pe care Lupu 
Kostake şi Virgil Arion îl organizase în numele lui 
Carp. 


20 Octombre. — Ne-am întors definitiv dela Buzău, 
Sâmbătă. Eri dim., Stoian, însoţit de Corteanu, mi-a 
cerut o întrevedere cu Averescu şi după curse genera- 
lul G. Văleanu a venit să-şi facă partida de bridge la 
Club (de şi e din banda care boicoteazä Clubul), ca să 
mă roage să întâlnesc pe general astăzi la dânsul, str. 
Scaune. 

Am vorbit dela 12 ore la 1 şi jum. fiind de faţă şi 
Văleanu. Averescu a încercat să mă convingă că trebuie 
să mă retrag din alegeri şi că, în cazul acesta, căderea 
guvernului e sigură. Aşa credea Take Ionescu şi tot el 
a insistat ca Stoian să-mi fie expediat la Buzău. 
Dealtfel Take a spus lui Lascar Antoniu, care l-a văzut 
eri, «că eu sunt arbitrul situaţiei». O momeală îndrep- 
tată vanităţii ! 

Câteva mărturisiri naive ale lui Averescu : «Ur 


surance que le détrônement se ferait par les Roumains, if 
a négligé de demander le désarmement compiet de l’armée. 
Cela jette une lumière défavorable sur le plébiscite que Lupu 
Kostaki et Virgile Arion avaient organisé sur le nom de 
Carp. 

20 octobre. — Sommes rentrés définitivement de Buzeu, 
samedi. Dès le matin, hier, Stoian, flanqué de Corteanu. m'a 
demandé une entrevue avec Averescu et, après les courses, le- 
général G. Valeanu est venu faire son bridge au Club, lui 
qui est de la bande qui boycotte le Club, pour me prier de 
rencontrer Averesco aujourd'hui chez lui. Rue: Scaune. Nous 
avons causé de 12 à 1 h. 30, avec Valeanu en tiers, Averescu 
a essayé de me persuader qu'il faillait que je me retire des 
élections et qu’alors la chute du gouvernement était cer- 
taine, que c'était lavis formel de Take Ionescu, qui est celui 
qui a insisté pour que Stoian me fût dépêché à Buzeu. Take a 
d’ailleurs dit à Lascar Antoniu qui l’a vu hier, que «j'étais 
l'arbitre de la situation», Un hameçon tendu à la vanité! — 
Quelques aveux naïfs d'Averescu: «Une raison pour la- 


396 NOTE POLITICE — 1919 


motiv pentru câre nu intru în lupta electorală este că 
nu pot risca partida fără a fi sigur de reuşită. Nu puteam 
face pe faţă un bloc cu d-ta, pentrucă eram deja rău no- 
tat ca prieten al Nemţilor şi ar fi însemnat atunci să 
mă marchez simai mult ! O acţiune paralelă este singura 
“posibilă, fără nicio înţelegere publică până la pace, din 
-cauza Antantei», ete...— Ce e mai frumos e că gene- 
ralul voeste să mă convingă că Take Ionescu este con- 
tra atacurilor presei sale faţă de mine şi că, în politica 
străină, el nu sa pronunţat «niciodată» pentru supu- 
nere, dar că recunoaşte că sunt singurul care şi-a spus 
părerea în mod clar şi că trebue să menţin punctul meu 
«de vedere, singurul prin care sar putea fäce lui Bră- 
tianu viaţa de nesuferit, dacă e vorba ca el să iscä- 
lească pacea «după cum este convins». Asupra docu- 
mentului publicat de liberali (v. 14 Oct.), generalul des- 
chide vorba şi spune că dânsul a seris această declara- 
tie pentru Rege şi a remis-o unei persoane sigure (d-na 
D., bineînţeles), pentru a-i explica atitudinea sa scoasă 
în evidență prin instructia contra lui Lupu Kostake. 
Lucrul s'a petrecut în Sept. 1916, când comanda: ar- 


quelle je n'entre pas dans la lutte électorale c'est que je ne 
puis risquer la partie sans être sûr de réussir», — «Je ne 
pouvais ouvertement faire un bloc avec vous parce que Jė- 
tais déjà mal noté comme ami des Allemands et c'était alors 
me marquer davantage! — Une action parallèle est seule 
possible sans aucune entente publique jusqu'à la paix, à 
cause de l’Entente, etc. 

Le plus beau est que le général veut me persuader que 
Take Ionescu est contre les attaques de sa presse à mon 
endroit et que dans la politique étrangère il ne s’est jamais 
prononcé pour la soumission, mais qu'il reconnaît que je 
suis le seul qui ait clairement dit mon opinion et qu'il fal- 
lait que je maintienne mon point de vue, le seul avec lequel 
où peut rendre à Bratiano la vie intenable si c’est lui qui 
s'ene la paix «comme il en est absolument convaincu». 

Sur le document publié par les libéraux (v. 14 oct.), c’est 
lui qui aborde le sujet. Il a écrit cette déclaration pour 
le Roi et l’a remise à une personne sûre (M-me Dissescu évi- 
demment), pour lui expliquer son attitude mise en évidence 
par l'instruction contre Lupu Kostaki. C'était en sept. 1916 


NOTE POLITICE — 1919 397 


mata de Bucureşti. l-am făcut observarea că ar trebui să- 
precizeze bine această dată, căci publicul crede că nego- 
cierea cu L. Kostake datează din epoca retragerii. — El 
nu admite ca acea «persoană sigură» să fi putut preda, 
documentul; crede că Regele, — însă poate el s'o spună? 
— îl va fi arătat, pentru a desvinoväti pe Averescu,. 
lui Brătianu, şi acesta lar fi fotografiat. (Generalul 
era foarte îngrijat de a nu atribui Regelui vre-o 
rea intentiune. — Pentru a încerca să mă con- 
vingă că trebuie să-mi retrag candidaţii, Ave- 
rescu îmi încredinţează — sub formă de mare secret — 
că «Ardelenii vor să se întoarcă în contra guvernului 
şi să dea asalt lui Ştefan Popp şi lui Goldiş, pentru a-i 
face să se retragă»; că speră să reuşească şi că, în 
toate cazurile, Consiliul Naţional s'ar împărţi pe această 
chestiune. «Dacă lucrul s'ar întâmpla, spune generalul, 
aş lua-o înainte î» — Ii răspund îndată că svonul s'a 
răspândit în oraş (aflasem că Goga şi Bontescu au şi 
început asaltul) şi generalul mi-a manifestat ciuda sa 
asupra indiscretiunilor lui Take şi ale celor din jurul 
său. — Ne-am despărţit în bună înţelegere, repetându-i 
că a săvârşit o mare greşeală, părăsind lupta. 

lorsqu'il commandait l’armée de Bucarest. Je lui fais remar- 
quer qu'il Ini fallait bien préciser cette date, car le public- 
croit que la négociation avec Lupu Kostaki date de l’époque 
de la retraite. Il n’admet pas que la «personne sûre» ait pu 
livrer le document; il croit que c'est le Roi — mais peut-il 
le dire? — le Roi qui l’aura monttré pour innoncer Ave- 
rescu, à Bratianu, lequel Vaura fait photographier, (Le gé- 
néral était très soucieux de ne pas attribuer au Roi une 
mauvzise intention !). 

Pour tâcher de me convaincre qu'il fallait retirer mes 
candidats, Averescu me confie, sur l’air d'un gros secret. 
que les Transylvains veulent se tourner contre le gouverne- 
ment et qu’on va donner l’assaut à Stefan Popp et à Goidiş 
pour les amener à se retirer, — qu’on espère réussir et que: 
dans tous les cas le Conseil National se diviserait sur cette 
question. Si le fait se produit, irais-je de avant? — Je tui dis 
aussitôt que ce bruit courait la ville et le général ma marqué 
son dépit des indiscrétions de Take et de son entourage. 
Nous nous sommes séparés en bonne intelligence, moi lui 


répétant qu'il avait commis une grosse faute en désertant 
la lutte. 


398 NOTE POLITICE — 1919 


— Aflu dela Catargi, care i-a întâlnit, că el cu- 
noaste teza lui Vlad, Goga si Bontescu: vor fi turbu- 
räri, iar dânşii nu pot lua răspunderea situaţiei, căci 
le-e frică ca turburärile să se întindă şi în Ardeal : a- 
„colo ţăranii nu sunt mulţumiţi, pentrucă nu li se dă 
pământul aşa de repede, iar deprecierea coroanei îi su- 
grună. Pentru a nu da loc la turburări, trebuie alegeri 
absolut libere şi acest guvern nu le poate. face. 

— Am lămurit cu Averescu chestiunea Maniu (v. 
11 Oct.). Când, pentru prima oară, Maniu sa ocupat de 
formarea unui guvern, dânsul n'avea autorizarea Co- 
mitetului Naţional, deci o misiune oficioasă; a doua 
oară — în cea din urmă zi a crizei, — avea acest con- 
simfimânt, însă subordonat consimţimântului tuturor 
partidelor. Brătianu a refuzat pe al său. Se înţelege 
atunci ciuda Ardelenilor : Brătianu accepta pe Maniu, 
însă cu condiţia ca Maniu să fie omul său. 

21 Octombre. — Mitilineu este convocat la Averescu 
pentru astăzi. Averescu speră să mă convertească. 

In aceiaşi ordine de idei, maiorul Milcoveanu, fost 
aghiotant al generalului, cerându-mi de urgenţă o între- 


Par Catargi, qui les a vus, il connaît la thèse de Goga, 
Vlad et Bontesco: il y aura des troubles et eux ne veulent 
prendre la responsabilité de la situation, car ils ont peur de 
les voir se propager en Ardéal: les paysans ne sont pas con- 
tents parce que on ne leur donne pas la terre assez vite — et 
la depreciation de la couronne les étrangle. Pour qu’il n'y ait 
pas de troubles, il faut des élections absolument libres et ce 
gouvernement ne peut les donner. 

J'ai élucidé avec Averescu la question Maniu (v. 11 oct.). 
Lorsqu'une première fois Maniu s’est occupé de la formation 
d'un gouvernement, il n’avait pas l’autorisation du Comité 
National, done mission officieuse; la seconde fois — dernier 
jour de la crise, — il avait le consentement, mais subordonné 
à celui de tous les partis; Bratiano a refusé le sien, On com- 
prend alors le dépit des Transylvains: Bratiano acceptait 
Maniu, mais à condition que Maniu fut son homme. 

21 octobre. — Mitilineu est convoqué par Averescu pour 
aujourd’hui. Averescu tient bon dans l'espoir de me convertir. 

— Dans le même ordre d'idées, le major Milcoveanu. 
ancien aide de camp d'Averescu, m'ayant demandé d'urgence 


NOTE POLITICE — 1919 399 


vedere, îmi spune că Averescu, care îi arată multă în- 
credere, i-a confiat că e hotărât de data asta la o 
alianţă deschisă, cu angajamente precise, de o parte si 
de alta, dacă consimt a retrage listele mele. Milcoveanu, 
foarte grăbit, insistă asupra punctului că mar fi ches- 
tiune de o acţiune paralelă, ci de un bloc. — Răspund 
că punerea la punct încă nu sa făcut şi că unul din 
prietenii mei se va duce să vază pe Averescu astăzi. — 
Aflu dela dânsul că două divizii au fost retrase din 
Transilvania, că în fiecare judeţ ar fi un batalion pe 
picior de război şi că comandanții de corp de armată au 
primit câte 20.000 lei drept cheltueli de reprezentare. 
23 Octombre, — Averescu nu se lasă. Mitilineu dăs- 
călit, dar nu convins, îndeplineşte numai o însărcinare: 
Averescu oferă ca semn al unei alianţe sigure, după 
pace, un articol cu elogii semnat de dânsul, articol ce 
va apărea în gazeta sa, în ziua când voi anunţa retra- 
gerea candidaţilor mei: «lumea! va înţelege!...»  Răs- 
punde de Take Ionescu, de oarece «dânsul duce pe 
Take pe umeri». In sfârşit, el primeşte ca, în unele lo- 
calităţi, să prezentăm o listă comună, dar îşi rezervă 





une entrevue, me dit qu'Averescu, qui lui témoigne beaucoup 
de confiance, lui a confié qu’il était décidé cette fois-ci à une 
alliance ouverte, avec engagements précis de part et d'autre 
si je consentaisă retirer mes listes, Milcoveanu, très pressant, 
insiste sur le point qu'il ne saurait être question d'action pa- 
rallèle, mais d'un bloc avec....Je réponds que la mise au point 
n’est pas venue encore et qu’un de mes amis allait voir Ave- 
rescu aujourd'hui, — J'apprends par lui que deux divisions 
ont été retirées de Transylvanie, que dans chaque départe- 
ment il y aurait un bataillon sur pied de guerre et que les 
commandants de corps d'armée ont reçu 20.000 lei sous cou- 
leur de frais de représentation. 

23 octobre. — Averescu tient bon. Mitilineu chapitré, mais 
nullement endoctriné, s’acquitte simplement d'une commis- 
sion. Averescu offre comme gage d'une alliance certaine, pour 
après la paix, un article d’éloges, signé par lui, à paraître 
dans le journal le jour où jannoncerai la retraite de mes 
«candidats». Le monde comprendra !... — «Il répond de Take 
Ionescu, car c’est lui qui porte Take sur ses épaules». Enfin 
il accepte que dans certains endroits nous présentions une 
liste commune, mais il se réserve un veto pour certaines per- 


400 NOTE POLITICE — 1919 


un veto pentru unele persoane. Recunoaste că, fără 
un eveniment serios, n'aşi putea schimba atitudinea, 
însă Transilvänenii vor aduce acest pretext. Am răs- 
puns politicos, cu surâsul pe buze, că voi vedea ce e de 
făcut după acest eveniment. 

La 6 ore seara un nou atac, însă mai cuminte. 
Averescu a chemat pe Stoian şi l-a însărcinat să-mi 
transmită că el înţelege să. reziste la presiunea antidi- 
nastică a câtorva amici şi că e gata pentru un guvern 
în comun, dacă Regele, înstiintat, war judeca că e pe- 
riculos pentru pacea de iscălit; voi fi alături de Coroană 
garantul lealismului său. Am cerut ca propunerea să se 
facă în scris. In spiritul lui Averescu este ca so arăt 
Regelui. 

O nouă notă a Antantei; pentru Takişti este un 
ultimatum; jurnalele guvernului nu suflă încă nici o 
vorbă. Insă Radio-Lyon e conciliant: nimic de schim- 
bat la frontiere, dar în ceeace priveşte protecţia mino- 
rităţilor, nu e vorba de a aduce atingere independenţei 
României. «I se cere numai de a se supune statutelor 
Societätei Naţiunilor — ca şi ceilalţi». 


sonnes. Il reconnaît que sans un événement sérieux, je ne 
pourrais pas changer d'attitude, mais les Transylvains vont 
fournir le prétexte ! J'ai répondu poliment, sourire sur les 
lèvres, que je verrais ce qu’il y a à faire après cet évè- 
nement, 

A 6 heures soir, nouvelle attaque, mais plus sense. Ave- 
rescu a appelé Stoian et l’a chargé de me transmettre qu'il 
entend résister à la poussée antidynastique de quelques amis 
et qu'il est prêt à un gouvernement en commun si le Roi, 
averti, ne juge pas que ce soit dangereux pour la paix à sig- 
ner ; je serai auprès de la Couronne garant de son loyalisme. 
Je me suis fait mettre par écrit la proposition. Il est dans 
Tesprit d'Averesecu que je la montrerai au Roi. 

-— Une nouvelle note de lEntente ; pour les Takistes c’est 
un ultimatum; les journaux du gouvernement ne soufflent 
encore mot. Mais le Radio de Lyon est conciliant : rien à 
changer dans les frontières, mais en ce qui regarde la pro- 
tection des minorités, il n’est pas question de porter atteinte 
à l'indépendance de la Roumanie. «On lui demande simple - 
ment de se soumettre aux statuts de la Société des Nations, 
— comme les autres». 


NOTE POLITICE -- 1919 401 


25 Octombre. — Altă notă. Lyon telegrafiază că o 
notă a guvernului român, cu data de 16 Oct., sa în- 
crucisat cu nota Consiliului Suprem. Pentru a înlesni 
retragerea trupelor române din Budapesta, guvernul 
român exprimă dorinţa de a se proceda la organizarea 
unei poliţii ungare şi ca «să se facă toate sfortärile pen- 
tru a favoriza înlocuirea guvernului d-lui Friederich 
printr'un cabinet, care să reprezinte toate partidele un- 
gare şi care să ofere garanţii de stabilitate». E o gafă. 
Aceasta înseamnă a recunoaşte ca legitimă acţiunea 
Consiliului Suprem în afacerile interne ale ţărilor. S'a 
vorbit chiar azi de o notă relativă la alegerile noastre. 
In ce mod sar putea, eventual, contesta dreptul ? 

— Bontescu a văzut pe B. Catargi. El aduce, se 
pare, somaţia ca miniştrii ardeleni să se retragă. Un 
memoriu a fost trimis Regelui, cerând puterea pentru 
Transilväneni, ca fiind singuri în stare de a face ale- 
geri libere. (In fond, aceşti Ardeleni sunt grăbiţi de a 
lua puterea pentru a regula chestiunea coroanelor, a 
căror consolidare ca valută ar voi s'o pună pe spinarea 
noastră !). 





25 octobre. — Autre note. Lyon télégraphie qu’une note 
du gouvernement roumain, du 16 octobre, s’est croisée avec 
la note du Censeil Suprême. Pour faciliter le retrait des trou- 
pes roumaines de Budapest, le gouvernement roumain expri- 
me le désir qu'il soit procédé à l’organisation d’une police 
hongroise et <que l'on s'efforce de favoriser le remplace- 
ment du gouvernement Friederich par un cabinet représen- 
tant tous les partis hongrois et offrant des garanties de sta- 
bilité >. — C'est une gaffe. C’est reconnaître legitime l’action 
du Conseil Suprême dans les affaires intérieures des pays. 
On a déjà parlé aujourd’hui d'ume note relative à nos élec- 
tions ; de quel front pourrait-on éventuellement en contester 
le droit ? 

— Bonteseu a vu B. Catargi. Il apporte, paraît-il, la som- 
mation aux ministres transylvains de se retirer. Un mémoire 
a été envoyé au Roi demandant le pouvoir pour les Transyl- 
vains comme seuls en état de donner des élections libres. 
(Au fond, ces Messieurs sont pressés de prendre le pouvoir 
pour régler la question des couronnes dont on voudrait nous 
faire endosser la consolidation de la valuta !). 


28° 


402 NOTE POLITICE — 1919 


In oraş se spune că guvernul se retrage şi că cei 
doi Ardeleni şi-au dat demisiile. 


27 Octombre. — Corabia ardeleană a luat foc. Eri, 
B. Catargi a venit să-mi spună că a citit memoriul re- 
dactat de Goga ; sobru şi declarând că Transilvănenii 
nu ar putea să ia răspunderea ‘turburärilor ; că 
alegeri constituante cu abţinerea unor partide nu sunt 
de dorit şi că dânşii au de gând să-şi retragă pe 
miniştrii, dar că, în toate cazurile, vor merge la ale- 
geri. Ei nucer decât guvern de 4 săptămâni pentru a re- 
gula chestiunea electorală. Două obiectiuni, la cari a 
răspuns Bontescu: 1) Dacă sunt acuzaţi că, la putere, 
sunt un fel de paravan pentru Take, ei nu pot împie- 
dica pe răuvoitori să clevetească ; 2) Dacă, de data 
aceasta, se vor abtine liberalii, opoziţia lor n'ar avea 
nici un temei, căci atunci ei war putea obiecta că au 
a face cu un guvern de partid. Am răspuns imediat lui 
Catargi că nu c'elcam în explozia unei bombe si, de 
fapt, se anunţă aslăseară că toată punerea în scenă 
a dat greş şi că, după ce s'au obţinut concesiuni de or- 


En ville on dit que le gouvernement se retire et que les 
deux Ardeleni ont déjà remis leur démission. 


27 octobre. — Le brâlot trnsylvain a fait long feu, Hier 
B. Catargi est venu me dire qu'il avait lu le mémoire rédigé 
par Goga: sobre et portant que les Transylvains ne pour- 
raient prendre la responsabilité de troubles; que les élections 
constituantes avec l’abstention de certains partis ne sont 
pas à désirer et qu'ils retireraient leurs ministres mais que. 
dans tous les cas, ils iraient aux élections. Ils ne demandent 
gu'un gouvernement de 4 semaines pour régler la question 
électorale. Deux objections auxquelles Bontescu a répondu : 
1) Si on les accuse d’être, au pouvoir, des paravents pour 
Take, ils ne peuvent empêcher les malveillants de clabau- 
der; 2) Si cette fois-ci c'taient les libéraux qui s’abstena- 
ient, leur opposition n'aurait aucune base, car eux ne pour- 
raient pas objecter qu’ils ont affaire à un gouvernement de 
parti. 

J'ai de suite dit à Catargi que je ne croyais pas à lex- 
plosion d’une bombe et de fait on annonce ce soir que toute 
la mise en scène a raté et qu'après avoir obtenu des conces- 


NOTE POLITICE — 1919 403 


din economic, aceşti domni au plecat. — Comunicatul 
din «Viitorul» este precis. El anunţă dé asemenea un 
viitor comunicat al Consiliului National. 

— Imediat, Averescu îmi trimite din nou pe Sto- 
ian, de data aceasta cu preciziuni : program comun; îm- 
pärtirea ministerului pe o treime (replic îndată nu : 
pe jumătate; nu mai putin); — Take, afacerile streine, 
iar dânsul preşedinţia fără portofoliu, ete. — Răspunsul 
meu : cer a fi pus la curent în chestiunea proprietätei ; 
„agenţii săi răspândesc ţăranilor programul exproprierii 
totale şi chiar el însuşi a spus la congresul său, după 
«]zbânda», că tot pământul trebuie dat ţăranilor. 

— «Viitorul» a publicat o declaraţie scrisă de Stere: 
«In vara 1918, la Iaşi, Gr. Filipescu a fost de două ori 
la dânsul pentru a-i propune o colaborare cu Liga po- 
porului, iar toamna Argetoianu a fost de două ori la 
«Lumina» pentru a propune aceeaşi colaborare». Pen- 
tru nişte imaculati si furioşi antantişti e o ciudată po- 
zitie. «L/Indépendance» publică textul în frantuzeste. 
Bietul Averescu, care se credea copilul răsfăţat al 
Antantei. va sfârşi, după acest de-al doilea document, 
prin a eşi ca cel mai germanofil dintre toţi ! 





sions d'ordre économique, ces Messieurs sont repartis. Le 
communiqué du «Viitorul» est précis ; il annonce aussi un 
<ommuuniqué à venir du Conseil National. - 

— Du coup, Averescu m'envoie de nouveau Stoian, cette 
fois-ci avec des précisions : programme commun, partage du 
ministère par tiers, — je dis de suite non : moitié, pas moins, 
— Take affaires étrangères; lui présidence sans portefeuille, 
ete. — Ma réponse : Je demande à être renseigné sur la 
question de la propriété ; ses agents colportent aux paysans 
le programme de l’expropriation totale et lui-même a dit 
à son congrès, selon «Izbânda», que toute la terre devait aller 
aux paysans, 

— Le «Viitorul» a publié une déclaration écrite par Stere : 
«En 1918, l'été, à Iassy. Grig. Filipescu a été deux fois chez 
lui pour lui proposer une collaboration à la «Liga Poporu- 
lui» et l'automne Argetoyanu a été deux fois à la «Lumina» 
pour proposer la même collaboration». Pour des purs, pour 
des ententistes enragés, c'est une singulière posture. L’<Indé- 
pendance publie le texte en français. Le pauvre Averescu, 
qui se croyait le Benjamin de l'Entente, après ce second fi- 
nira par sortir le plus germanophile de tous ! 


404 NOTE POLITICE — 1919 


28 Octombre. — Nici «Epoca», nici Argetoianu nu 
dau o explicaţie satisfăcătoare asupra declarației Stere- 
In ochii alegătorilor dela ţară, documentele publicate 
sunt nule şi neavenite, însă pentru diplomaţi, Averescu, 
e în declin.—Generalul Ferigo a spus cel dintâi că, fiind 
militar, de aci înainte va trebui să evite pe generalul 
Averescu. 

— Generalul Coandă a plecat eri ca prim dele- 
gat al României la Paris. Adevărul e că mare decât să 
iscäleascä. 

— Vizita baronului Joszika, vechiu president al 
Camerii Magnatilor. de origină română (din Caranse- 
beş), devenit cetăţean român. E lealist, ferm partizan 
al Unirei, dar dorind, eu drept cuvânt, ca o parte a po- 
pulatiei transilvănene să nu fie sacrificată şi în afară 
de lege. Nu-i plac oamenii dela putere, la Sibiu. M'a 
consultat dacă Regele l-ar primi, dar la sfârşitul con- 
vorbirei noastre, mai puţin grăbit de a-l vedea, a amâ- 
nat această vizită pe altă dată. Asupra căderii Impe- 
riului : «Suntem de secole dinastiei, însă am fost adânc 
desgustaţi, când am văzut pe tânărul monarch (Impä- 


28 octobre. — Ni l'«Epoca», ni Argetoyanu ne donnent 
une explication satisfaisante de la declaration Stere. Aux 
yeux des électeurs ruraux, les documents publiés sont nuls 
et non avenus ; mais poun les diplomates, Averescu décline. 
Le général Ferigo a le premier dit que comme militaire il 
devait dorénavant éviter le general... 

— Le général Coandä est parti hier comme premier délé- 
gué de la Roumanie à Paris. C'est que vraisemblablement on 
n’a qu’à signer. 

— Visite du baron Joszika, ancien président de Ja Cham- 
bre des Seigneurs, d'origine roumaine (de Caransebeş), de- 
venu Citoyen roumain. Il est loyaliste, ferme partisan de 
l'Union, mais désirant à juste raison qu’une partie de la 
population transylvaine ne se sentit pas sacrifié» et hors 
la loi. Il n’aime pas les gens au pouvoir à Sibiu. Il m'a con- 
sulté si le Roi le recevrait, mais à la fin de notre conversa- 
tion, moins pressé de le voir, il a différé cette visite 
à son prochain rétour à Bucarest. — Sur la chute 
de l'Empire: <Nous sommes depuis des siècles des dy- 
nastiques, mais j'ai eu un profond dégoût quand jai vu 


NOTE POLITICE — 1919 405 


ratul Karl) că se pune în siguranţă, după ce a spus 
soldaţilor săi — milioane de oameni — «şi acum 
întoarceţi-vă acasă!», fără a pregăti nimic pentru eta- 
pele lor. Când aceşti nenorociti, după 24 ore, lipsiţi de 
toate, s'au simţit la ei ca într'o ţară inamică, au devenit 
cu toţii bolşevici. Am văzut aceasta şi nu o voi uita»! 
Ne-am despărţit după ce am schimbat câteva vederi 
asupra chestiunii sociale. 

— Am fost la Comitetul electoral. Neant, ca lucru! 
“Obiceiurile trecutului, rotaţie, alternanţa partidelor la 
putere suprimând orice zel electoral. Dacă vreunul din 
noi va fi ales, va avea de sigur noroc. 

29 Octombre. — D-rul Slătineanu, întors dela Paris. 
Situaţia noastră e detestabilä. Brătianu desconsiderat 
«le toţi. Englezii mai cu seamă cari, pentru comerțul lor, 
„se ciocnesc pretutindeni de liberali, s'au făcut purtă- 
torii insinuărilor contra noastră. Dunărea e perdutä, 
«căci, pentru a ne umili, s'a hotărât să fie îndepărtați 
riveranii din administrarea ei: serviciul acesta l-ar 
face Franţa, Englitera, America. — Iliescu ducea cam: 
panie contra lui Clemenceau într'un jurnal; un inspec- 


le jeune monarque (l'Empereur Karl) se mettre en sûreté 
après avoir dit à ses soldats: — des millions d'hom- 
smes ! — «et maintenant rentrez chez vous, sans rien pré- 
parer pour leurs étapes. Quand ces malhereux, après 24 h. 
dénués de tout, se sont sentis chez eux comme en pays en- 
nemi, ils sont devenus des bolchéviks. J'ai vu eela et je ne 
l'oublierai pas!» Nous nous sommes séparés après échange 
«le vues sur la question sociale. 

— J'ai été au comité électoral Néant, comme travail! 
Les habitudes du passé, la rotation, l'alternance des partis 
au pouvoir supprimant tout zèle électoral, Si l'un de nous 
æst élu, il aura réellement de la chance ! 

29 octobre. — Dr. Slätineanu, retour de Paris, Notre si- 
tuation est détestable, Bratianu tombé dans une mésestime 
générale, Les Anglais surtout, qui pour leur commerce se 
heurtent partout aux libéraux, se sont faits les porte-parole 
de toutes les articulations contre nous. Le Danube est perdu 
<ar, pour nous vexer, il est décidé d'6carter les riverains de 
son administration; ce seraient la France, l'Angleterre, PA- 
mérique. Iliescu faisait campagne contre Clemenceau dans 


406 NOTE POLITICE — 1919 


tor de poliţie a venit să-i spună că va fi expulzat: «Voit 
pune uniforma şi cravata mea de comandor al Legiunei. 
de Onoare şi voiu vedea atunci cine va cuteza să mă. 
atingă»! A doua zi vizita lui Mandel (Rothschild pe 
adevăratul său nume), cel mai puternic secretar a] lui 
Clemenceau, care i-ar fi spus: se cunoaşte depozitul 
său de 30 milioane la băncile Parisului; se ştie numerile- 
chitantelor şi, dacă în opt zile nu părăseşte Parisul, to- 
tul va fi dat publicităţii. Iliescu n'a mai aşeptat să i se 
spună a doua oară. 

30 Octombre. — Comunicatul din Sibiu, despre care 
a fost chestiune la 27 Oct., a apărut într'adevăr, însă. 
aşa cum puteau să-l dea nişte oameni cari de fapt au 
conspirat cu Takistii. «Din primul moment sa putut în- 
telege totuşi că, dacă o astfel de versiune  (amâna- 
rea alegerilor) putea fi posibilă pentru teritoriul vechiu- 
lui Regat, ea n'ar putea fi. în nici un chip, în ceeace 
ne priveşte pe noi, de oarece nu există niciun motiv care 
să justifice o amânare». 

«Monitorul Oficial» publică o scrisoare a Regelui că- 
tre generalul Văitoianu, exprimându-i voinţa Sa ca pro- 
misiunea, de libertatea alegerilor să nu rămână o literă 





un journal ; un inspecteur de police est venu lui dire qu’iF 
sera expulsé : «je mettrai mon uniforme et ma cravate de: 
commandant de la Légion d'Honneur et je verrai qui osera 
me toucher). — Le lendemain visite de M. Mandel, le tout- 
puissant secrétaire de Clemenceau, qui Jui aurait dit: On 
connaît son dépôt de 30 millions dans les banques de Paris, 
on a les numéros de ses quittances et si, dans les huit jours, 
il ne quitte pas Paris, le tout sera livré à la publicité. — 
Iliescu ne se l’est pas fait dire deux fois. 

30 octobre. — Le communiqué de Sibiu, dont il a été ques-- 
tion le 27 oct., a effectivement paru, mais tel que pouvaient 
le donner des gens qui de fait ont conspiré avec les Takiétes. 
«Dès le premier moment on a pu comprendre toutefois, que 
si une pareille version (ajournement des élections) pouvait 
être possible pour le territoire de l’ancien royaume, elle ne 
saurait l'être en aucune façon en ce qui nous concerne par 
la simple raison qu'il n'existe aucun motif pour motiver un 
ajournement», 

— L'Officiel publie une lettre du Roi au général Väito- 
ianu. lui exprimant sa volonté que la promesse de liberté des. 
élections ne reste pas un vain mot. 


NOTE POLITICE — 1919 407 


moartă. — Textul comunicatului de care vorbese mai 
sus a fost întârziat de guvern timp de 24 ore. Comuni- 
catul înfierează guvernul. Astfel, scrisoarea Regelui 
pare scrisă ca să contrabalansese efectul. 

— «Viitorul» a publicat în mod cavalerese singurul 
comunicat pe care l-am transcris la început si a trecut 
sub tăcere pe acela a cărui însemnătate politică e cu to- 
tul alta. Pentru mine, acest amestec al Ardealului este 
plin de ameninţări pentru viitor şi acela care va putea 
disolva Consiliul Naţional va fi un mare om. 


31 Octombre. — Socialistii sau prezentat lui Văsto- 
tanu, cerându-i amânarea pentru două luni a alegerilor, 
ridicarea stării de asediu, demobilizarea imediată a re- 
zervelor, amnistia, iar ca sancţiune — se pare, — greva 
generală. Ei declară că-şi retrag candidaturile si consi- 
deră ca «ilegale alegerile şi Camerele, fiind hotărâți a 
recurge la toate mijloacele pentru a recuceri libertăţile 
dorite». Se înţelege dela sine că guvernul nu poate 
primi un asemenea ultimatum. 

— Guvernul a răspuns comunicatului lui Maniu 





— Le texte du communiqué dont je parle ci-dessus a été 
retardé par le gouvernement pendant 24 henres. Ce commu- 
uiqué tire à boulet rouge sur le gouvernement. En sorte que 
la lettre dn Roi semble écrite pour en contrebalancer l'effet. 

Le «Viitorul» avait publié bravement le seul commu- 
niqu6 que je transeris en commençant et passé sous silence 
celui dont la porté: politique est tonte autre, — Pour moi, 
cette immixtion de l’Ardéal est grosse de menaces pour Va- 
venir et celni qui pourra dissoudre le Conseil National 
sera un graud homme. 


31 octobre. — Les socialistes se sont présentés à Vaito- 
ianu lui demandant la remise à deux mois des élections, la 
levée de l’état de siège, la démobilisation immédiate des ré- 
serves, l’amuistie, — comme sanction, paraît-il, la grève 
générale. Ils déclarent retirer lenrs candidatures et «consi- 
dérer comme illégales les élections» et se disent décidés de 
«recourir à tous les moyens pour reconquérir les libertés 
ravies». Il va de soi que le gouvernement ne peut accepter 
un pareil ultimatum. 

— Le gouvernement a fait riposter au commnniqné de 


408 NOTE POLITICE — 1919 


prin Inculeț și Nistor. In numele Bucovinei şi Basara- 
biei, cele două comunicate protestează în contra oricărei 
umânări a alegerilor şi se separă de Ardeal, regretând 
atitudinea Consiliului din Sibiu. Putem de pe acum să 
ne dăm seama de atitudinea pe care grupările din noile 
teritorii o vor avea în Parlament. 

4 Noembre. Alegerile au început Luni; trei zile de 
scrutin. Linişte absolută, aproape indiferenţă. Unii, din 
burghezie, vin la vot de frica amenzii şi nu cunosc 
măcar listele de candidaţi. Cât priveşte modul de votare, 
ignoranță absolută. Evreii, de pildă, nau nevoie să li 
se explice mecanismul: ei sunt perfect iniţiaţi. Nu se 
ştie nimic de ce se petrece în provincie. Când se primeşte 
o telegramă, ea. nu cuprinde decât plângeri împotriva 
ingerinţei administrative. La Bucureşti, au luat cărţile 
libere şi a făcut «umplutura» în stil mare. Generalul 
Văleanu, cu toate că Averescu şi partidul său sau ab- 
ţinut, a alergat eri să mă înstiinteze despre cărţi distri- 
buite astfel pentru cele două secţiuni dela Şosea si în- 





Maniu par Inculetz et Nistor. Au nom de la Bessarabie et 
de la Bucovine, deux communiqués protestent contre tout 
ajournement des élections et se séparent de l’Ardeal en re- 
grettant l'attitude du conseil de Sibiu. 

— On peut dès maintenant se rendre compte de l'attitude 
que les groupes des nouveaux pays auront dans le futur 
Parlement. 

4 novembre. — Les élections ont commencé lundi, trois 
jours de scrutin. Calme absolu, presque de l'indifférence, (Il 
y a des gens de la bourgeoisie, qui viennent au vote de peur 
de l’amende et qui ne savent même quelles listes de candidats 
sont en présence). Quant à la façon de voter, ignorance abso- 
lue, Les Juifs, par exemple, n’ont pas besoin qu’on leur ex- 
plique le mécanisme; ils sont parfaitement initiés. 

On ne sait rien de ce qui se passe en province ; quand 
on reçoit un télégramme, il contient des plaintes contre l'in- 
gérence administrative, 

A Bucarest, la mairie a pris les cartes vacantes et a fait 
le remplissage en grand. Le général Valeanu, malgré qu'Ave- 
rescu et son parti se/soient abstenus, est accouru hier, à dé- 
jeuner, m'avertir des cartes distribuées ainsi pour les deux 
sections de la Chaussée et de suite nous avons pincé trois 


NOTE POLITICE — 1919 409 


dată am prins trei din cei substituiţi. Se poate judeca ce 
s'a petrecut în cele 24 secţiuni din Capitală. Sergentii din 
oraş în bloc au votat sub ochii lui Corbeseu. Nimic, abso- 
lut nimic schimbat din vechile procedee frauduloase de 
altădată. S'a anunţat tot felul de mişcări şi a trebuit, 
fiecare dată, să asigur! şi pe ministrul Italiei şi pe al 
Elveţiei că nu va fi revoluţie! Socialiştii au decretat 
greva generală: nici nu s'a băgat de seamă. Vor fi multe 
anulări, nu numai voite, dar din ignoranta sistemului. 

— Sa sărbătorit azi cu pompă aniversarea vic- 
toriei italiene. Am primit o invitare şi m'am dus. — 
Lucru nostim e că eri era aniversarea franceză şi că le- 
gatia Franţei a scris redacţiei «Le Progrès» să insereze 
discursurile! Ghiaţa se topeşte!... 

— Vaida, reîntors din Paris, a venit eri să depună 
o cartă. Este primul Ardelean oficial. 

11 Noembre. — Alegerile s'au terminat. Noi avem 
13 locuri la Cameră şi 4 la Senat. Partizanii recunosc 
marea, greşală ce au făcut, nevoind să lucreze. 


des substitues, Qu'on juge de ce qui s’est passé dans les deux 
douzaines de sections de la ville. Les sergents de ville en... 
paquet ont voté sous l'oeil de Corbescu. Rien, absolument 
rien de changé aux vieux procédés frauduleux d'antan. 

On avait annoncé toutes espèces de mouvements et jə de- 
vais chaque fois rassurer et le ministre d'Italia et celui de 
Suisse qu’il n'y aura pas de révolution ! — Les socialistes 
avaient décrété la grève générale : on ne s’en est seulement 
pas aperçu, > 

— Il y aura beaucoup d’annulations, pas seulement vou- 
lues, mais par ignorance du système, 

— On a fêté aujourd’hui, avec pompe, l'anniversaire de 
la victoire italienne. J'avais reçu une invitation et je my 
suis rendu. Le plus amusant, c’est que hier c’était l’anniver- 
saire français et que la légation de France a écrit au «Pro- 
grès» pour lui demander l'insertion des discours. La glace 
fond... 

— Vaida, retour de Paris, est venu hier déposer une 
carte. C’est le premier Transylvain officiel. 

11 novembre. — Les élections sont terminées. Nous avons 
13 sièges à la Chambre et 4 au Senat. Les partisants recon- 
naissent la très grande faute qu'ils ont commise de ne pas 
vouloir travailler ! 


410 NOTE POLITICE — 1919 


Nota caracteristică e nebunia pentru Averescu; pre- 
tutindeni, chiar la Gorj, şi cei mai ignoranti, oamenii 
bătrâni, nu jurau decât prin dânsul. Partidul «țărănist», 
care nu se numește nici țărănesc, nici agrar, în multe 
circumscripţii sa îmbrăcat cu mantaua lui Averescu. 
— La Senat, gen. Benone Anastasiu, liberal, cerea voturi, 
în vederea amicitiei şi camaraderiei cu Averescu ! Ge- 
neralul va mai găsi cu greu o asemenea ocaziune ! 

Infrângerea liberalilor este complectä. Fi mau decât 
102 aleşi din 220... La Senat, majoritatea lor e mai pro- 
nunţată, însă au judeţe întregi contra lor. Goana este 
acum după ţărănişti : cine să-i apuce. 

Comitet consultativ. * Toţi prezenţi, afară de 
Garoflid şi Mehedinţi absenţi. I-am convocat mai cu 
seamă pentru a şti ce am de făcut; față de Averescu. 
Bineînteles, s'au discutat multe chestiuni în ceeace pri- 
veşte viitorul. Arion a proclamat încă odată dispariţia 
vechilor partide ! 

Toţi de acord: 1) că trebuie numai decât să ne pu- 
rem pe lucru pentru a reorganiza partidul în provincie; 


La note caractéristique c'est la folie Averescu, partout; 
même à Gorj, les plus ignorants, les hommes âgés ne ju- 
raient que par lui Le parti «tzaraniste», qui ne s'appelle ni 
paysan ni agraire, s’est dans maintes circonscriptions affu- 
blé du manteau d'Averescu. Au Sénat le général B. Anasta- 
siu, liberal, quémandait des votes en se réclamant de sor 
amitié, de sa camaraderie avec Averescu ! Le général trou- 
vera difficilement pareille occasion. 

„La défaite des libéraux est complète. Ils n’ont que 102 élus 
sur 220. Au Sénat leur majorité est plus grande, mais ils 
ont des départements entiers contre eux. 

La chasse est aux tzaranistes : à qui les prendra. 

— Comité consultatif, Tous présents, sauf Garoflid et 
Mehedintzi, absents de Bucarest. Je les ai convoqués surtout 
pour savoir ce que je fais vis-à-vis d'Averescu. Bien entendu 
que de nombreuses questions touchant l’avenir ont été abor- 
dées. Arion a encore une fois proclamé la disparition des an- 
ciens partis! — Tout le monde d'acord: 1) Qu'il faut de 
suite nous mettre à l’oeuvre pour réorganiser le parti en 


NOTE POLITICE — 1919 411 


2) că trebuie, însă fără grabă să reluäm contact cu Ave- 
rescu. 

Am schiţat ca program comun: 1) Garantie pentru 
proprietatea rurală, că nu se va depăşi cele 2.200.000 ha. 
promise şi că se va revizui exproprierile făcute pentru a 
se atinge acest total; 2) O lege administrativă, sustrasă de 
sub influenţa politică; 3) O lege electorală unică, pentru 
toată ţara, cu scrutin si arondisment ca în Transilvania, 
ceeace ar aduce, odată această lege votată, disolvarea 
Camerii actuale. 

12 Noembre. — Se vorbea din nou de o notă a pute- 
rilor. Guvernul nostru primise una la 12 Octombre ră- 
masă fără răspuns ; căci Coandă era la Paris fără in- 
structii şi Mişu scrisese că noul Parlament singur putea. 
să răspunză. — Nota cea nouă, grabnică dar amabilă ca 
formă, a fost dată gazetelor chiar înainte de a fi comu- 
nicată la Bucureşti, Această lipsă de deferentä e destul 
de semnificativă. — Se adaugă că Italia nu sar fi aso- 
ciat şi. că Clemenceau este acela care a obţinut forma 
conciliantă ce i-a fost dată. La Bucureşti, ministrul 
Franklin-Martin n’a luati parte la comunicarea colec- 
tivă făcută guvernului. 





province ; 2) Qu'il faut, mais sans hâte, reprendre contact 
avec Averescu.—J’ai esquissé comme programme commun : 
1) Garantie pour la propriété rurale qu'on ne depassera pas 
les 2.200.000 ha. promis, mais qu'on reverra les expropriations 
faites pour atteindre ce total; 2) Loi administrative sous- 
traite à l'influence de la politique; 3) Loi électorale unique 
pour tout le pays, avec le scrutin et les arrondissements com- 
me en Transylvanie, ce qui amènerait, une fois cette loi 
votée, la dissolution de la Chambre actuelle. 

12 novembre. — On parlait de nouveau d’une note, Notre 
gouvernement en avait reçu une du 12 octobre, restée sans 
réponse, car Coanda, parti pour Paris, y était arrivé... sans 
instructions et Misu avait ensuite écrit que seul le nouveau 
Parlement pouvait répondre. La nouvelle note, pressée, mais 
aimable comme forme, a été donnée aux journaux, avant 
même qu'elle ne fut communiquée à Bucarest. Ce manque- 
ment est assez significatif. On ajoute que l'Italie ne s'est pas 
associée et que c'est Clemenceau qui a pu obtenir la forme 
conciliante qui lui a été donnée, A Bucarest même, le minis- 
tre Franklin-Martin n'a pas pris part à la communication 


412 NOTE POLITICE — 1919 


dn rezumat: 1) Nu se schimbă nimic la granița 
Banatului; 2) Hapul protectiunea minorităţilor este pre- 
zentat ca un apendice la calitatea de membru al Socie- 
tätii Naţiunilor, bine înţeles «pentru ţările cărora răz- 
boiul le-a adus mari modificări în întinderea lor si ca- 
racterul posesiunilor lor». 3) In chestiunea ungurească, 
trebue să readucem la massă ceeace am luat în Ungaria. 

15 Noembre. — După telegrame, Republica sovietelor 
ar face propuneri de pace şi acceptă povara datoriilor 
Imperiului ! Această soluţie pare a surâde Angliei. O 
altă telegramă pretinde că în porturile suedeze se află 
vapoare încărcate cu marfă englezească de două zeci şi 
cinci milioane livre sterline, gata pentru Rusia... 

18 Noembre. — Evenimentele ultimelor trei zile : 

— Duminecă a fost o întrunire la Dacia; trinitatea 
Averescu-Flondor-Take ilonescu trebuia singură să 
ia cuvântul (opoziţia unită). Averescu a anunţat noui 
alegeri. Flondor a polemizat cu A. Constantinescu, iar 
Take Ionescu a pomenit pe Filipescu si a făcut istorie 
diplomatică în felul său. S'a strigat «trăiască Republica» 
şi s'a cântat Internaționala. 





collective faite au gouvernement.—Le résumé: 1) rien à chan- 
ger daus la frontière du Banat; 2) la pilule de la protection 
des minorités est présentée comme appendice à la qualité de 
membre de la Société des Nations, bien entendu «pour les 
pays auxquels la guerre a apporté des modifications pro- 
fondes dans l'étendue et le caractère de leurs possessions» ; 
3) Dans la question hongroise il faut que nous rapportions 
à la masse ce que nous avons pris en Hongrie. 

15 novembre. — D’après les télégrammes, «la république 
des soviets» fait des propositions de paix — elle accepte sa 
charge des dettes de l’Empire ! — et l’Angleterre n'a pas 
l'air de faire la dégoûtée, Une autre dépêche annonce que 
dans les ports suédois il y a des bateaux ayant pour 25.000 
livres sterling de marchandises anglaises toutes prêtes pour 
la Russie... (?). 

18 novembre. — Evénements des derniers trois jours: 
dimanche réunion à la Dacia; la trinité Averescu-Flondor- 
Take Ionescu devant seule prendre la parole (opoziţia unitä!). 
Averescu a annoncé de nouvelles élections. Flondor a polé- 
miqué avec A. Constantinescu et Take Ionescu a invoqué 
Filipescu et fait de l’histoire diplomatique à sa façon. On 
a crié Vive la République et chanté l’Internationale, 


NOTE POLITICE — 1919 413 


— Eivacuăm Ungaria. Retragerea noastră a început 
la 14. Ne stabilim pe Tisa (ceeace nu este granița ce 
ne-a dat conferinţa). G. Moruzi, pe care Pam întâlnit 
la curse, mi-a spus : «Nu-i decât un singur lucru de făcut, 
să se iscălească repede şi să se demobilizeze; oamenii 
s'au săturat». Trebue să fi văzut pe Take Ionescu înain- 
te de a vorbi aşa. 


Se pare dealtfel că semnăm. Ultima notă-ultimatum, 
negată de guvern, afirmată însă de toată lumea, nu ne-ar 
da decât 7 zile pentru a ne supune. Asta o fi terenul pe 
care l’a ales Brătianu pentru retragere şi pentru opozi- 
tie: «Viitorul» a şi luat un ton contra conferinţei. «L’In- 
dépendance» este mai cumpătată. 

— Cine va forma guvernul? Versiunea dată de A. 
Kiriacescu, după fratele său care a vorbit cu Brătianu: 
Nu Maniu: prea se află în mâinile lui Goga. Vaida 
Voevod este mai energic, dar ar cere ruptura cu Constan- 
tinescu si traficantii politici; pe de altă parte sar însăr- 
cina să astâmpere pe Ardeleni. La această latură a ches- 
tiunei ar răspunde oare apelul stăruitor la uniune şi la 


— Nous évacuons la Hongrie. Notre retraite a commencé 
le 14 Nous nous établissons sur la Theiss (ce qui n'est pas 
la frontiere à nous assignée par la conférence). G. Moruzi, 
que je rencontre aux courses, me dit : «il n'y qu’une chose à 
faire : signer vite et démobiliser ; les hommes n’en veulent 
plus». Il a dû voir Take avant de parler ainsi. 

— Il paraît d’ailleurs que nous signons. La dernière note 
— ultimatum, niée par le gouvernement, affirmée par un tas 
de gens, ne nous laisserait que sept jours pour nous soumet- 
tre. Ce sera le terrain que s’est choisi Bratianu pour la 
retraite et pour l’opposition: il y a déjà dans le «Viitorul» 
une levée de boucliers contre la conférence. L «Indépendance» 
est plus mesurée. 


— Qui va donner le gouvernement ? Version de A. Kiria- 
ecscu, d'après son frère qui a causé avec Bratianu: pas Ma- 
niu ; il est trop entre les mains de Goga. Vaida Voevod 
est plus énergique, mais celui-ci exigerait la rupture avec 
Constantinescu et las traficants politiques; d'autre part, 
il se chargerait de mâter les Transylvains, Est-ce à eette 
face de la question que répond l'appel pressant à l’union et 


414 NOTE POLITICE — 1919 


solidaritate pe care Maniu l’a adresat deputaţilor arde- 
leni ? 

20 Noembre. — Deschiderea Parlamentului a avut loc 
cu solemnitate si, trebue să o recunosc, cu entuziasm. 
Sala Ateneului era prea mică pentru asistenţă. Regele 
intoväräsit de Regina. Aceasta era foarte emoţionată ; 
întrun moment dat am văzut lăcrămi în ochii ei. Mesa- 
giul, dibacių foarte aplaudat. Intr'un moment dat chiar, 
te-ai fi crezut la un banchet electoral. De odată strigă 
cineva «trăiască!» ceva sau cineva... si urmează imediat 
aclamații nesfârşite. Mult tineret. Nu aşa de nespälafi 
cum se zicea. Episcopii uniţi, foarte bine. Mitropolitul 
de Repta şi episcopul Cristea s'au grăbit să-mi facă 
cunoştinţă. Maniu a răzbit prin toată mulţimea pentru 
a veni la mine: i-am dat o mică lecţie. 

Constituirea biroului provizoriu a fost cam ciudată. 
Stroescu din Basarabia a fost desemnat președinte. Isi 
avea discursul în buzunar. A spus că cei cari pot con- 
strui noua ţară românească vor trebui să aibă mâinele 
curate. Această parte a fost foarte aplaudatä, Apoi di- 
rectorul Camerei a desemnat patru secretari. 


à la solidarité que vient d'adresser Maniu dans une réunion 
des députés de l’Ardéa]l ? 

20 novembre.—L’ouverture du Parlement a eu lieu avec 
solennité et, il faut le reconnaître, avec enthousiasme, La 
salle de l’Athénée était trop exigue pour l'assistance, Le Roi 
état accompagné de la Reine. Celle-ci très émue: à un 
moment j'ai vu des larme dans ses yeux. Le Mesage adroit. 
Très applaudi, À un moment même on aurait dit un ban- 
quet électoral. Tout à coup quelqu'un cria «Trăiască! >. quel- 
quun ou quelque chose... et c'était d'interminables acclama- 
tions. Beaucoup de jeunes. Pas si hirsutes ni aussi débraillés 
qu'on se plaisait à le dire. Les évêques très racés. Le Métro- 
polite de Repta, l’évêque Christea se sont empressés de faire 
ma connaissance Maniu a fondu la foule pour venir à moi; 
je lui ai donné une petite leçon. 

La constitution du bureau provisoire a été bizarre! 
Stroescu de Bessarabie a été désigné. I] avait son speech en 
poche. Il a dit que ceux qui peuvent construire le nouveau 
pays roumain devront avoir <les mains nettes», Ce passage 


NOTE POLITICE — 1919 415 


La Senat Mitropolitul Vladimir de Repta a luat 
presidentia. 

24 Noembre. — Se confirmă că regimentele Argeş 
şi Muscel constituiseră soviete. Pe de altă parte în Bu- 
covina acelaşi lucru este semnalat şi sa procedat la exe- 
cutii sumare: Anton de Moesoni mi-a confirmat această 
faptă. Să fie oare aceleaşi regimente care se aflau în 
Bucovina ? 

— Se ştie cu precizie că aliaţii au să ne predea, as- 
tăzi, la 5 ore şi jumătate, nota-ultimatum. Trebuie să 
semnăm în 8 zile; nu este vorba de ruptură diploma- 
tică în caz de refuz din partea noastră, dar România ar 
fi considerată ea eşită din alianţă. Se zice că Vopicka 
at lăsa să se înţeleagă că sar putea prelungi termenul 
la nevoe. Sar dori să se aibă semnătura noastră înainte 
ca America să fie eşită din Soc. Naţiunilor. Este cert 
că, după amendamentul Lodge, se poate considera că 
America sa şi retras. La Bucureşti, ministrul Italiei 
lasă să se înţeleagă că Italia este în contra violenţei ce 
se face României. 

Cunose sorginta afirmării repetată cu insistenţă de 


a été longuement applaudi. Puis le directeur de la Chambre 
a désigné quatre secrétaires. Au Sénat, le métropolitan Vla- 
dimir de Repta a pris la présidence, 

24 novembre. — Il se confirme que les deux régiments 
Arges et Muscel avaient constitué des soviets. D'autre part. 
en Bucovine le même fait est signalé et on a procédé à des 
exécutions sommaires: Cest A, Mocsony qui me la confir- 
mé. Est-ce les mêmes régiments qui se trouvaient en Buco- 
vine î 

— On sait avec précision que les alliés vont nous rametire 
aujourd’hui à 5% h, leur note-ultimatum. Dans le délai de 
huit jours nous devons signer; il n’est pas question de rup- 
ture diplomatique en cas de refus, mais la Roumanie est 
censée être sortie de Alliance, Il paraît que Vopicka lais- 
sera entendre que le délai sera prolongé, au besoin. On vou- 
drait avoir notre signature avant que l'Amérique ne sorte 
de la Société des Nations. Il est certain que d’après l’amen- 
dement Lodge, on peut considérer Amérique comme étant 
séparée, À Bucarest le ministre d’Italie laisse entendre que 
TItalie est contraire à la violence qu'on fait à la Roumanie. 

Je sais d’où sort l'affirmation répétée avec insistance 


416 NOTE POLITICE — 1919 


«Epoca», că guvernul actual va fi acela care va semna, 
în disprețul frazei din Mesaj. Mişu lăsase să se înţelegă 
că acest guvern ar putea eventual să semneze. D. Cam- 
bon, care nu e prea deştept, sa grăbit, să telegrafieze 
afirmativ, guvernului său. Acum că nu se mai semnea- 
ză, revine asupra telegramei şi acuză pe Mişu că e lip- 
sit de caracter (detaliile acestea se ştiu prin Lachăvre). 

28 Noembre. — Fiind indispus câteva zile, nu ane 
eşit din casă. La Cameră nu s'a lucrat nimic. In secţii 
a fost mare pornire contra liberalilor ; sa contestat a- 
legerea lui Duca şi s'a invalidat cu 41 voturi în contra 
5 alegerea lui Mârzescu. Dar în şedinţa publică lucrurile 
s'au petrecut altfel: contestările au fost de fapt abando- 
nate cu toate că au întrunit sute şi câteva zeci de voturi, 
care fn scrutinele de luare în consideraţie au ţinut să 
manifesteze până la capăt în contra liberalilor. Aceştia 
erau foarte amärâfi! Duca se plângea lui Murgäsanu 
că în numele ordinei sociale nu ar trebui să ne sfâsiem 
unii pe alţii. Ce lesne a uitat «guvernul Marghiloman- 
Mackensen ; omul lui Mackensen... ete.» ! 


par P«Epoca» que c'est le gouvernement qui signera, malgré la 
phrase du message. Mişu avait laissé, paraît-il, entendre que 
ce gouvernement pourrait éventuellement signer, 

Mr. Cambon, qui n’est pas un aigie, s’est empressé de té'é- 
graphier affirmativement à son gouvernement. Maintenant 
qu'on ne signe pas, il revient sur son télégramme, en accu- 
sant Mişu de «manquer de caractère». (C’est par Lachevre 
qn'on a ces détails). 

28 novembre. — Indisposé ces quelques derniers jours, ne 
suis pas sorti. A la Chambre, on a piétiné sur place. Dans les 
sections on a donné avec élan contre les libéraux; on a con- 
testé Duca et on a invalidé par 41 voix contre 5 Marzescu; 
mais en séance publique, ça s’est passé autrement; les con- 
testations ont été de fait abandonnées tout en réunissant des 
cent et quelques dizaines de voix qui, dans les scrutins de 
prise en considération, out tenu à manifester jusqu’au bout 
contre les libéraux. Ce que ces derniers étaient empoisson- 
ués! Duca gémissait auprés de Murgaseanu qu’au nom de 
l'ordre social nous ne devions pas nous entredechirer, Comme 
ils oublient facilement «le gouvernement Marghiloman- 
Mackeusen ete. ! 


NOTE POLITICE — 1919 417 


Sau votat biurourile; Bujor a fost ales preşedin- 
te al Senatului. Mut, fără nici o semnificare, socialist, 
nu va orbi sfaturile guvernului cu luminile sale. Vaida 
Voevod a întrunit unanimitatea Camerei, afară de li- 
berali cari sau abținut întrun mod ostentativ, ceeace 
nu i-a oprit să aplaude zgomotos; lucru ce le-a adus 
violente apostrofe din partea lui Eugen Goga şi alţii. 
Se zice că, înainte de alegere, liberalii ceruseră o decla- 
raţie în favoarea rezistenţei, lucru la eare Vaida sar 
fi opus ; aceasta explică abtinerea lor. Discursul lui 
Vaida, simţit, calm, cuminte. De altminterea Vaida 
pare a fi dârz şi puţin pedant: totul trebuie să 
se petreacă după formele cerute. Cu toată nerăbdarea 
lui, Văitoianu nu a putut obţine cuvântul pentru a-şi 
anunța retragerea decât după ce biuroul a fost com- 
plet constituit şi toate validările făcute. A rămas în sus- 
pensie singură alegerea lui Cocea, care e supusă unei 
anchete. Pe la 6 jum. Văitoianu a luat cuvântul pentru 
a ceti declaraţia lui de retragere, care a fost foarte a- 
plaudată. — Nici un cuvânt de politică străină. Cu 
toate că fusese o lungă discuţie zgomotoasă în timpul 


— On a voté les bureaux. Bujor a été élu président du 
Sénat. Aphone, atone, censément socialiste, il n’inondera pas 
les conseils du gouvernement de ses lumières. Vaida-Voevod 
a réuni l'unanimité de la Chambre, moins les libéraux, qui se 
sont ostentativement abstenus, ce qui ne les a pas empêchés 
d'applaudir à outrance; aussi Eugène Goga et d’autres les 
ont-ils violemment apostrophés. Il paraît qu'avant l'élection 
les libéraux avaient exigé une déelaration en faveur de la 
résistance, ce à quoi Vaida s'était opposé; de là leur absten- 
tion. Le discours de Vaida bien senti, calme, sage. D'ailleurs 
il semble ferme et un peu pédant: tout doit s’accomplir selon 
les rites. Malgré son impatience, Vaitoianu n’a obtenu la 
parole pour annoncer sa retraite que lorsque le bureau fût 
entièrement constitué et toutes les validations faites. Est 
restée en suspens la seule élection de Cocea, soumise à 
enquête, Vers 6% h. Vaitoianu a pris la parole pour lire sa 
déclaration de retraite, qui a été fortement applaudie. Pas 
un mot de politique étrangère. Or, il y avait eu une longue 
discussion, bruyante, pendant une suspension, entre Iorga, 


23° 


418 NOTE POLITICE — 1919 


unei suspendări de şedinţă, între Iorga, Maniu şi. In- 
culef : se spusese că Văitoianu are să citească nota-ul- 
timatum şi că va declara că mai bine şi-ar frânge spa- 
da decât să semneze tratatul. Iorga nu vrea să se de- 
termine un curent; bine stilat de către legatiunea Fran- 
tei, încearcă să joace rolul lui Take Ionescu al Parla- 
mentului. In gura mare declară că Blocul nu-l va duce 
de nas. 

Foarte semnificativ. In timpul voturilor am stat 
de vorbă cu Inculeţ, care mi s’a plâns de duplicitatea 
acelora cari conduc politica astăzi; că nu sunt lucrurile 
sincere şi cinstite ca pe vremea mea ; că el e cel dintâi 
care strigă cât de stupizi sunt acei care mă acuză că 
aşi fi fost omul lui Mackensen, el care cunoaşte bine lup- 
tele mele zilnice cu Nemţii, etc. 

30 Noembre. — La curse N. Lahovary şi apoi Gr. 
Filipescu îmi povestesc, scandalizati, că astăzi guver- 
nul Văitoianu, cu toate că e demisionat, a răspuns notei 
aliaţilor în astfel de termeni încât ar fi fost ruptura 
imediată, dacă unii din miniştrii aliaţi, prieteni ai po- 





Maniu et Inculetz: on avait dit que Vaitoianu allait donner 
lecture de la note-ultimatum et déclarer qu'il aimerait mieux 
briser son épée que signer le traité. Or, Iorga ne veut pas 
qu'on détermine un cou ant. Bien stylé par la légation de 
France, il essaie de jouer ie Take Ionescu du Parlement, 
A haute voix il déclarait que le Bloc ne le mènerait pas 
par le bout du nez. 

— Très significatif Dans les intervales des votes, causé 
avec Inculetz, qui s’est plaint de la duplicité de ceux qui 
mènent la politique aujourd’hui; que ce n’est pas franc et 
loyal comme de mon temps; qu'il est le premier à crier com- 
bien on était stupide quand on m'accusait d’être l’homme 
de Mackensen, lui qui savait quelle était ma lutte de chaque 
jour avec les Allemauds, etc, 

30 novembre. — Aux courses, N. Lahovary et Greg. Fili- 
pescu me racontent, en criant au scandale, qu'aujourd'hui la 
gouvernement Vaitoianu tout en étant démissionnaire, a 
répondu à la note des alliés dans des termes tels que c’eût 
été la rupture immédiate si des ministres alliés, amis des 
Roumains, n'avaient eu la prudence de prier ces messieurs 


NOTE POLITICE — 1919 419 


porului român, nu ar fi avut prudenta să roage pe cei 
dela guvern să-şi reia nota, adăogând că vor aştepta până 
mâine la 12 pentru a fi sesizati printr'o redacţie nouă. 
-Dau versiunea exactă. Faptul mi se pare imposibil. Dar 
Filipescu mi-a afirmat că, speriat de această manoperă, 
a fost chiar el la Cambon să o verifice şi că faptele sau 
petrecut aşa cum mi-a spus... N'ar putea fi decât o ma- 
noperä «à la d'Annunzio» pentru a creia faptul înde- 
plinit. 

1 Decembre. Dupä informatiile luate si dupä co- 
imunicatele gazetelor, nu este adevărat că ar fi fost ne- 
voie să se retragă nota guvernului Văitoianu, nici că ar 
fi fost ofensătoare ca formă. Cine a minţit eri, Filipescu? 
sau Cambon sa servit de el pentru a creia o atmos- 
feră ? Când se vede zelul lui Iorga pentru a denunța 
«manopera, brătienistă de care am scăpat», se înţele- 
ge că informaţiile lui au aceiaşi sorginte ca acele ale lui 
Filipescu. — Iorga se dovedeşte că este campionul sem- 
năturei, şi poate să fie în mod avantajos fiindcă a fost 
naţionalist înfocat. Mi se spune că în momentul de faţă 
esta mai mult ca oricând «mangeur de boches !». Astă- 





de reprendre leur note et qu'ils attendaient jusqu’à demain 
une autre rédaction. Je doune la version exacte. Le fait me 
paraît impossible. Mais Filipescu mwa affirmé qu’il a été 
-chez Cambon vérifier le fait et qu’il est en tout tel qu’il me 
rapporte. Ça ne pourrait être qu’une manoeuvre à la d'An- 
nunzio pour créer le fait accompli. 

l-er décembre. — Informations prises et selon les com- 
muniqués, il n’est pas vrai que la note du gouvernement 
Vaitoianu ait été dans la nécessité d’être reprise, ni qu’elle 
fut offensante comme forme. Qui a menti hier? Filipescu, ou 
bien M. Cambon s'est-il servi de lui pour créer une atmos- 
phère? A voir le zèle que Iorga met à dénoncer «la manoeu- 
vre bratianiste» à laquelle «nous avons échappé», on com- 
prend que ses renseignements sont de même source que 
ceux de Filipescu. 

Decidemment, Iorga est le champion de la signature et 
il peut l'être avec avantage ayant été nationaliste outran- 
<ier. On me dit même qu’à l’heure actuelle il est plus man- 
geur de boches que jamais. 


420 NOTE POLITICE — 1919 


seară, la ora 5,10, scumpa noastră Linica (d-na Elena 
Pherekyde) a încetat din viaţă. A murit ca o sfântă ; 
cu o demnitate care nu s'a desmintit o clipă, tot timpul 
acestor grozave două săptămâni. Şi-a păstrat cunoştinţa. 
aproape tot timpul. Ultimele ei cuvinte nau fost decât: 
vorbe da iubire şi mulţumire. — Ce frumoasă natură, 
mândră şi curajoasă. — Cu Linica dispare ultima legă- 
tură care ţinea familia ca întrun mănunchiu. 


2 Decembre, — Nu avem guvern. Se pare că n'ar 
fi nici o grabă. Ardelenii ar dori să ia puterea, dar nici 
unul nu îndrăzneşte să ia răspunderea semnăturei nici 
pe acea de a refuza să semneze. Deodată comunicatele ne 
spun că acum au scrupule : ei nu ar dori să se spue că 
acaparează totul ! Prefectul de poliţie mi-a spus aseară. 
că blocul lor s'a spart. Se pare că Stefan Pop, Goldis, 
etc. urmează pe Brätieni. 

3 Decembre, — Eri expira termenul ultimatumului. 
Situaţia era gravă şi se vorbea de plecarea legatiilor. 
Vaida a primit puterea şi la miezul noptei sa dus la le- 





— Ce soir, à 5 h. 10, notre chère Linica (M-me Phéré- 
kyde) s’est éteinte, 15 jours après sa terrible opération aw 
foie. Elle est morte en sainte, avec une dignité qui ne s’est 
pas démentie une seconde pendant ces terribles deux semai- 
nes, Son esprit a été en éveil jusqu’à tout près de 3 h. avant 
le dernier souffle. Ses dernières paroles ont constamment été 
des mots de tendresse ou de remerciement, Quelle belle nature 
fière et courageuse ! Avec Hélène disparait le dernier liem 
qui retenait la famille en faisceau. 


3 décembre. — Pas de gouvernement. On n’a l’air d'&prou- 
ver aucune hâte, Les Ardeleni voudraient bien prendre le pou- 
voir, mais aucun n'ose prendre la responsabilité, ni de sig- 
ner, ni de refuser de signer. Tout à coup des communiqués 
nous disent qu’ils sont pris d'un scrupule : ils ne voudraient 
pas qu'on puisse dire qu'ils accaparent tout! Hier soir, le 
préfet de police me disait que leur bloc s’est rompu. 

Il semble que Stefan Popp, Goldisg ete. suivent les 
Bratiano. 

— Hier expirait le délai de l’ultimatum. La situation 
était grave et on parlait de départ des légations. Vaida a 
accepté le pouvoir et à minuit s’est rendu à la légation de 


NOTE POLITICE — 1919 421 


gatiunea franceză pentru a comunica că va lichida si- 
tuatia. Regele scrisese lui Poincaré, care a răspuns 
că consideră România ca fiind în ajunul unei revoluţii, 
Si că sfătuia să se semneze mai ales din punet de vedere 
interior, fiindcă în urmă va avea tot sprijinul guvernu- 
lui francez. Aceasta ar fi hotărît pe Rege. 

Un detaliu surprinzător : Se afirmă că acum o lună 
conferinţa ar fi trimis o notă, prin care se spunea că 
România ar obţine concesiuni după ce va iscăli, şi că 
Brătianu în înţelegere cu Regele ar fi făcut să dispară 
„această notă... Greu îţi vine a crede astfel de lucruri! 

De altmintrelea «Renaşterea Română» a fraţilor 
Goga spune clar că prin semnătură se obţine dispariţia 
din preambule a faimoaselor considerente cari se leagă 
„cu congresul dela Berlin şi cari pun în dubiu indepen- 
denta «recunoscută a României» şi consacrarea defini- 
tivă a granițelor noastre. Aliaţii (!?) erau hotărâți la 
toate : Basarabia, Cadrilaterul (trupele franceze se re- 
trag tocmai azi din Cadrilater !), independenţa Regatu- 


France pour communiquer qu’il liquiderait la situation. Le 
Roi avait écrit à Poincaré, qui lui a répondu qu'il considérait 
la Roumanie comme étant à la veille d’une révolution, qu’il 
conseillait de signer surtout au point de vue intérieur et 
qw'ensuite il aura tout Pappui du gouvernement français. 
Ceci aurait décidé le Roi. 

Un détail surprenant: on affirme qu’il y a un mois la 
conférence aurait signifié par note que la Roumanie obtien- 
ürait des concessions, une fois la signature donnée, et que 
Bratianu d'accord avec le Roi aurait fait disparaître la 
note, On a peine à croire de pareilles choses! 

D'ailleurs, la «Renaşterea Romana» des Goga dit claire- 
ment que par la signature on obtient de faire disparaître des 
préambules, les fameux considérants qui, se rattachant au 
Congrès de Berlin, mettent en doute l'indépendance «reconnue 
de la Roumanie» et la consécration définitive de nos fron- 
tières. Les alliés (7!) étaient décidés à tout: Bessarabie 
Quadrilatère — les troupes françaises se retirent justement 
aujourd’hui du Quadrilatère! — indépendance du Royaume, 


422 NOTE POLITICE — 1919 


lui, pace separată cu Ungaria etc... Nemţii nwar fi făcut: 
mai bine! 

— Vüitoianu declară că nu a redactat niciodată o 
notă agresivă, şi cred că sa minţit intenţionat asupra. 
acestui punct. Dar rămâne câştigat faptul că făcând bi- 
lanţul, se declară că am intrat în războiu pentru a salva. 
Verdunul, ceeace a făcut pe Rattigan să spună: «Auzi- 
sem spunându-se aceasta, dar nu credeam că o să se 
poată serie». 

Gazetele dau nota-ultimatum. Rechiziţiile în Unga- 
ria (punctul 2) au să ne pue într'o lumină foarte urâtă. 
Dar conferinţa este plină de gentilete pentru Ungaria 
şi a trimis guvernului Huszar, în fine constituit, «o invi- 
taţie» ca să trimită delegaţi pentru a negocia pacea. 


4 Decembre, — Nu avem încă guvern. Tinerile gru- 
pări de circumstantä nu se mai înţeleg. La Ardeleni Au- 
rel Vlad sa retras, urmat de Popovici. Despre Vlad 
se zice că nu putea să primească pe unii colegi; fapt 
este că nationalistii (Iorga) puseseră înainte pe Vasile 


paix separée avec la Hongrie, ete. Les Allemands n’en aura- 
lent pas tant fait! 

— Vaitoianu déclare qu'il n’a jamais rédigé une note 
agressive et je crois qu'on a sciemment menti sur ce point. 
Mais il est acquis qu’en faisant le bilan, on déclare que nous 
sommes entrés en guerre pour sauver Verdun, ce qui a fait 
dire à Rattigan: «Je l’avais entendu dire, mais je ne pensais 
pas qu'on pât l'écrire». 

— Les journaux donnent la note-ultimatum. Les réqui- 
sitions de Hongrie (point 2) vont nous mettre en très mau- 
vaise lumière. Mais on est plein d’égards pour la Hongrie 
et la Conférence a envoyé au gouvernement Huszar, enfin 
constitué, «une invitation» . d'envoyer des délégués pour: 
négocier la paix! 


4 décembre, — Pas de gouvernement encore. Les jeunes 
groupes des circonstance ne s’entendent déja plus. Chez les 
Transylvains, Aurel Vlad s’est défilé et après lui Popovici. 
Pour Vlad on dit qu'il ne pouvait accepter certains collè- 
gues; le fai est que les nationalistes (Iorga) avaient mis em 


NOTE POLITICE — 1919 423 


Kogălniceanu, care între altele are de furcă cu tribu- 
nalul corectional pentru că a mâncat cassa, la «Natio- 
nala» !». — Când Vaida a dat Marţi asigurările, cari se 
cunosc, lui Cambon, el a făcut-o ca preşedinte al Came- 
rei, nu în calitate de preşedinte al consiliului! Esenţiar 
lul este că s'a obţinut un răgaz de 6 zile. 


— Colonelul Toma Dimitrescu, expertul nostru mi- 
litar la Paris, s'a întors pentru câteva zile. Neîndräznind 
să-mi calce pragul, îmi trimite răspuns prin Wyzanti : 
Foch ne este favorabil, dar Clemenceau este un adver- 
sar ireductibil ; toată politica lui înclină în favoarea 
Slavilor pentru a putea, împreună cu Rusia, să contra- 
balanseze Germania. Vom merge fatal cu Germania; nu 
există salvare afară de aceasta. Politica de rezistenţă ar 
fi avut sorţi de izbândă, dacă ar fi fost unanimitate în 
ţară. Dar de câte ori o concesiune era pe punctul să se 
producă, emisarii lui Take Ionescu soseau la timp pen- 
tru a împinge spre inflexibilitate. Acţiunea lui Take 
Ionescu absolut nefastă. Iată care sunt aprecierile co- 
lonelului. 


avant Basile Kogalniceanu qui, entr'autres, est en correction- 
nelle pour avoir mangé la grenouille de la «Nationala»! 

Aussi les «distinguo» ont-ils commencé : lorsque Vaida a 
donné mardi les assurances que l’on sait à Cambon, il l’a 
fait en tant que président de la Chambre, non du Conseil. 
L'essentiel est qu’on a obtenu un répit de six jours, 

— Le colonel Thoma Dimitrescu, notre expert militaire 
à Paris, vient de rentrer pour quelques jours. N'osant fran- 
chir mon seuil, il me fait dire par Wyzanti: Foch nous veut 
du bien, mais Clemenceau est un adversaire intraitable; toute 
sa politique penche en faveur du monde slave pour, avec la 
Russie, faire contrepoids à l'Allemagne, Nous irons fatale- 
ment avec les Allemands; pas de salut hors de là. La poli- 
tique de résistance aurait pu réussir s’il y avait eu unani- 
mité dans le pays. Mais chaque fois qu’une concession était 
sur le point de se produire, les émissaires de Take Ionescu 
arrivaient à point pour pousser à l’inflexibilité: «proposer 
mon arrivée au pouvoir et les traités sont signés». L'action 
de Take absolument néfaste. Telles sont les appréciations du 
colonel. 


424 NOTE POLITICE — 1919 


12 Decembre. — Marţi sa prezentat guvernul, cu 
Averescu ca eşit dintr'o cutie si nici un țărănist. Släbi- 
ciune, prezentare lipsită de înfăţişare; Cicio Pop este 
acela care dă citire decretului. — In zăpăceala tuturor, 
Iorga cere să se voteze numai decât preşedintele. Lovi- 
tura bine organizată reuşeşte. Iorga este ales cu vre-o 
15 voturi în contra lui Goldiș. Discursul preşedintelui 
este o lovitură în contra lui Averescu: Camera este 
constituantă, el îi va apăra drepturile; ea este aceea 
care poate disolva guvernele, iar nu ea să fie disolvată. 
Seara se vorbea chiar de criză ; de altfel. pentru a se 
vedea omogenitatea cabinetului : Halipa, ministru, a 
aplaudat discursul lui Iorga si Basarabenii au votat 
pentru el. 

Discursul-program al guvernului este amânat din zi 
în zi. Vaida se zice bolnav. Mihali pretinde că este o 
boală diplomatică : nu sa găsit încă o formulă pentru 
a se caracteriza Camera. 

Este sau nu criză? Părăseşte Averescu guvernul ? 
Se afirmă şi se desminte faptul din oră în oră. Ave- 
rescu nu a fost văzut la Parlament astăzi. 


12 décembre.— Mardi le gouvernement s’est présenté avec 
Averescu comme essorant d’une trappe et aucun tzaraniste. 
Malaise entrée dépourvue d’aplomb et c’est Ciceo Popp qui 
donne lecture du decret, 

Dans le déssaroï de tous Iorga demande à ce qu’on vote 
de suite le president; et le coup bien monté réussit. Iorga 
est élu à une quinzaine de voix contre Goldis. Le discours 
du président est un coup droit à Averescu: la Chambre est 
constituante, il en sauvegardera les droits; c’est à elle de 
dissoudre les gouvernement en non pas d’être dissoute, Le 
soir on parlait même de erise, D'ailleurs, pour constater 
l'homogénéité du cabinet, Halipa, ministre, a applaudi le 
discours de Iorga et les Bessarabiens ont voté pour lui. 

Le discours-programme du gouvernement est remis de 
jour en jour. Vaida se dit malade. Mihaly prétend que c’est 
une maladie diplomatique: on n’a pas encore trouvé une 
formule pour caractériser la Chambre, 

— Y a-t-il crise? Averescu quitte-t-il le gouvernement ? 
On l’affirme ou on le mie d’heure en heure. Averescu n’a pas 
ete vu au Parlement aujourd'hui. 


NOTE POLITICE — 1919 425 


— Mihali a venit să mă vadă. E foarte amărât: 
«avem un consiliu, dar nu-l consultă nimeni». Inexpe- 
rienfa, dar mai ales îngâmfarea Ardelenilor dela guvern, 
are să ne ducă departe. Goga, Mihai Popovici n'au cea 
mai vagă idee de afaceri. Soţia lui Popovici este vară 
cu Vaida, se aranjează totul în familie. Blocul ardelean 
se sparge: cum se poate accepta să se impue fuziunea, cu 
Liga poporului şi presidentia lui Averescu ? Bontescu 
a intrat în Consiliul Naţional având şapte sute de mii 
de coroane datorii ; astăzi are şapte milioane avere! E 
bolşevic în suflet şi singura lui bucurie este să desfiin- 
teze pe marele proprietar. (Aceasta seamănă prea putin 
cu impresiunile lui Barbu Catargi, care vede des pe 
Bontescu şi pe A. Vlad). Afară de un guvern alcătuit 
cu toţi oamenii capabili din toate partidele, Mihali nu 
vede salvarea posibilă. 

— Victor Antonescu şi-a dat demisia dela Paris. A 
motivat-o prin faptul prezenţei generalului Averescu în 
guvern. Şi a avut prostul gust să comunice această de- 
misie lui Cambon, ca să fie telegrafiatä la Paris! 








— Th. Mihaly est venu me voir. Très aigre: «Nous avons 
un conseil, mais on ne le consulte pas». L'inexperience, mais 
surtout la suffisance des Transylvains du gouvernement nous 
mènera loin. Goga, Mihai Popovici, pas la plus vague idée 
des affaires. La femme de Popovici est la cousine de Vaida; 
ils arrangent tout en famille, Le bloc transylvain se brise ; 
comment accepter qu’on impose la fusion avec la «Liga 
Poporului» et la présidence d'Averescu? — Bontesco: il est 
entré au Conseil National ayant pour 700.000 couronnes de 
dettes; aujourd’hui il possède 7 millions. Il est bolchévique 
dans l’âme et sa seule joie est de démolir le grand proprié- 
taire, (Ça ressemble si peu aux impressions de Barbu Ca- 
targi qui voit souvent Bontesco et A. Vlad). Hors un gouver- 
nement des hommes capables de tous les partis, Th. Mihaly 
ne voit pas de salut! 

— Victor Antonescu a donné sa démission de Paris. Il 
la motive par le fait de la présence dans le gouvernement 
du général Averescu. Et cette démission il a eu le mauvais 
goût de la communiquer à Cambon pour qu’elle fût télé- 
graphiée à Paris. 


4.6 NOTE POLITICE — 1919 


15 Decembre, — Averescu şi-a dat demisia. Oare de 
ce o fi intrat în guvern? şi de ce iese? Este ciudată 
constatarea unei coincidente : demisia devine un fapt 
îndeplinit Sâmbătă ziua, când generalul este primit de 
către Regină în audienţă pentru împăcare şi reţinut 
două ore. 

— A. Darvari (presupun că este potrivit dinainte) 
vine la mine ca să-mi spună că a întâlnit pe Bel- 
loy şi că acesta, i-a spus: «Reflectând bine, cu cât 
mă gândesc mai mult, cu atât se adevereşte pentru 
mine că nu este decât un singur om care a văzut lim- 
pede şi singurul în stare de a guverna: Marghiloman». 
Şi apoi, ca sfârşit de conversaţie, mă întreabă dacă nu 
aşi dori să văd pe de Belloy ?—Am răspuns că nu sun- 
tem certati, că Francezii sunt aceia care mau «snobat» 
şi că îl voi primi oricând îmi va face cinstea, unei vizite. 

— La Cameră, Mihali îmi prezintă scuze'că nu 
poate lua masa la mine : «iar avem criză şi suntem con- 
vocafi la ora 8». — Profit de aceasta pentru a-i spune: 
«Vi se duce tot prestigiul ; spune-i lui Vaida ca dacă in- 
tră iar în negocieri, a pierdut situaţia. Luaţi interimate, 








15 décembre — Averescu a donne en démission, Pour- 
quoi est-il entre dans le gouvernement? Pourquoi en sort-il? 
Il est bizarre de constater une coïncidenæ: da démission 
devient fait accompli (samedi) le jour où, pour Ja recon- 
ciliation, la Reine reçoit en audience le general et le retient 
deux heures. Darvari, arrivé pour me dire qu'ayant ren- 
contré de Belloy, celui-ci lui a dit: «En y reflechissant bien, 
plus j'y pense, plus je me dis que tout de même il n'y a 
qu'un homme qui a vu juste et] le seul en état de gouver- 
ner, c'est Marghiloman . — Puis, en fin de conversation: 
ne voudriez-vous pas voir Belloy? Réponse: Je ne suis pas 
brouille c'est les Français qui m'ont snobé, et je recevrai 
le marquis n'importe quand il me fera l’honneur dune vi- 
site. A la Chambre Mihaly s'excuse de ne pouvoir dîner 
chez moi: «lar avem criză, suntem convocați la 8 ora. J'en 
profite pour lui dire: «Vi se duce tot prestigiul; spune-i 
lui Vaida că dacă intră iar în negocieri, a pierdut situaţia = 
luaţi interimate, puneţi pe cine puteţi, dar prezentati-vä 


NOTE POLITICE — 1919 427 


puneţi pe cine puteţi, dar prezentati-vä Camerei, faceţi 
o declarație, obţineţi un vot de încredere şi pe urmă ne- 
gociaţi cu cine vreţi. Dar trebue guvern !». 

16 Decembre. — Sfatul dat de mine lui Mihali îşi 
arată roadele, fiindcă de odată se află că guvernul îşi 
face declaraţia. La redeschiderea, şedinţei se mai află că. 
Vlad a luat interimatul internelor, că Borcea (țărănist) 
înlocueşte pe Goga, care nu s'a despărţit de Averescu, 
şi că Mihalache e numit la domenii. 

Vaida citeşte o lungă, foarte lungă declaraţie. Tabla 
de materie a proectelor sale este «de omni re scibile» ; 
— câteva greşeli. Repetă copilăria că am intrat în răz- 
boiu ca, să salvăm Verdunul. Că tratatul cu tripla alianţă 
ne-a fost impus. (Brătianu cere aci cuvântul, cu toate 
că renunfase să vorbească în timpul cetirei programu- 
lui). Nu ne putem revolta în contra protectiunei minori- 
tätilor, din moment ce implicit am primit-o când am 
semnat tratatul cu Germania. 

Brătianu, armat cu o ramă întreagă de hârtie-no- 
tite, începe un lung discurs care ţine două zile. A făcut 
războiul fără a şovăi o singură clipă (!9)... Chiar după 





Camerei, faceţi o declaraţie, obţineţi un vot de încredere şi 
pe urmă negociati cu cine vreţi. — Dar trebue guvern!» 

16 décembre, — Mon conseil à Mihaly a dû porter, car 
subitement on apprend que le gouvernement fait sa décla- 
ration. À l’ouverture de la séance on apprend encore que Vlad 
a pris l’intérim de l’intérieur, que Borcea (tzaraniste) rem- 
place Goga qui ne s’est pas séparé d'Averescu et que Miha- 
lache (tzaraniste) est nommé aux domaines, 

— Vaida lit une longue, très longue déclaration. La table 
des matières de ses projets est «de ommi re scibile»; quelques 
fautes, Il répète la niaiserie que nous sommes entrés en 
guerre pour sauver Verdun, Le traité avec la Triple-Alliance 
nous a été imposé. (Bratiano demande ici la parole, après y 
avoir renoncé pendant la lecture du programme), Il n’y a pas 
à se révolter contre la protection des minorités, puisque im- 
plicitement on y a accédé en signant le traite avec l’Alle- 
magne. Bratiano, muni d'une main de papier de notes, com- 
mence un long discours qui dure deux jours. Il a fait la 
guerre sans avoir un seul instant hésité (! !); même après la 


428 NOTE POLITICE — 1919 


pacea, dela Bucureşti, el a menţinut intimitatea cu aliaţii, 
aşa că a fost gata la cel dintâi semn; la conferinţă a vă- 
zut imediat că totul era aranjat de înainte; nu a admis 
niciodată să se împartă aliaţii în mari şi mici puteri; 
nu transige cu demnitatea naţională; nu avem să ne 
temem de nimic. Avem o armată şi schimbul de mărfuri 
nu se poate să nu se stabilească, fiindcă «ei» au nevoe 
de materialele noastre mai mult decât noi de ale lor! 
(când te gândeşti că noi nu avem nimic de exportat şi 
ca a şi început să fie lipsă de făină). Eşire violentă: 
Clerk era un adversar neînduplecat. Wilson dispunea ca 
un stăpân de toată conferința; a fost silit să semneze la 
“Versailles fără măcar să fi cunoscut tratatul, ete. 


17 Decembre, — Discursul meu. Eram al cincilea. 
Mi sa dat cuvântul la sfârşitul şedinţei, imediat după 
ce isprăvise Brătianu. Chiar dela început am înţeles că 
Camera mă ascultă. In urmă, sau printr'o tăcere mor- 
mântală, sau prin aplauze şi ovatii, deputaţii îmi fac un 
imens succes. Işi părăsesc băncile ca să se apropie de 
tribună. Şi nu îngăduiau nici o întrerupere. Brătianu 








paix de Bucarest il a maintenu l'intimité avec les alliés, de 
sorte qu’on a été prêt au premier signe; à la Conférence il a 
de suite vu que tout était arrangé d'avance; il n'a jamais ad- 
mis qu'on distinguat les alliés en grandes et petites puissan- 
ces; qu'il ne transige pas avec la dignité nationale, qu'on n’a 
rien à craindre: nous àävons une armée et l'échange de mar- 
chandises ne peut ne pas s'établir parce que «eux» ont besoin 
de nos matières encore plus que nous n'avons besoin des 
leurs (quand nous n'avons rien à exporter et que la farine 
fait déjà défaut!) Sortie violente. Clerk était un adversaire 
acharné. Wilson disposait en maître de la Conférence; il a 
dû signer à Versailles sans avoir seulement connu le traité; 
etc. 

17 décembre.— Mon discours. J'étais le cinquième; on m'a 
donné en fin de séance la parole sitôt que Bratiano eût fini. 
Dès les premières phrases j'ai compris que la Chambre mor- 
dait. Bientôt, soit par des silences à entendre voler une mou- 
<he, soit par des applaudissements, des ovations, les députés 
me font un immese succès. Ils quittent leurs banes pour se rap- 
procher de la tribune et il ne faisait pas beau m'interrompre 


NOTE POLITICE — 1919 429 


rânjea, dar a îndurat o oră şi mai bine de tortură. Foarte 
bună partea în care am prăbuşit atitudinea lui la confe- 
rinţă şi pe care a trebuit să o alcătuese întreagă la tri- 
bună. Vladimir de Repta, Cristea, aproape toţi episcopii 
dădeau semnalul. Eram bolnav şi la ora 7 am terminat, 
mort de oboseală. In cinci sferturi de oră am dărâmat 
ceeace Brătianu încercase, 7 ore să clădească. 

18 Decembre, — 'Toată presa consacră marele suc- 
ces al discursului meu. «Epoca»: «Nu era banal să vezi 
Camera României Mari aclamând pe d-l Marghiloman 
. în contra autorului României Mari». 

Singură «Românimea» mă înjură. Bietul Take ! 

19 Decembre, — Rattigan vine să-mi citească rapor- 
tul pe care îl adresează guvernului său. E de înţeles mi: 
rarea mea ! In text sunt lucruri în genul acesta: «După 
imbecilitatea lui Take Ionescu, care nu a luat parte la 
alegeri, nu rămân în România decât doi oameni de Stat, 
d-l Brătianu şi d-l Marghiloman. D-l Marghiloman u 
fost rău judecat; în toate faptele lui n'a ascultat decât 
de conştiinţa sa, voind să evite tärei sale crude încercări; 
în timpul ministerului din 1918 eu nu eram pe atunci 








Bratiano ricanait, mais il a supporté une bonne heure de tor- 
ture; très bonne la partie où j'ai saccagé son attitude à la 
Conférence et que Fai dû construire à la tribune. Vladimir 
de Repta, Christea, presque tous les évêques donnaient le sig- 
nal. J'étais malade et à 7 h. j'ai fini, mais mort de fatigue. 
En cinq quarts d'heure j'ai démoli ce que Bratiano avait mis 
7 heures à échafauder. 

18 décembre. — Toute la presse consacre le gros succès de 
mon discours. L’«Epoca»: Il n’était pas peu banal de voir la 
Chambre de la «România Mare» aclamer M. Marghiloman 
contre l’auteur da la «România Mare». 

La «Românimea», seule, m'injurie, Pauvre Take! 

19 décembre, — Rattigan vient me lire le rapport qu'il 
adresse à son gouvernement. On juge de ma surprise! Dans 
le texte il y a des choses du genre suivant: après l’imbécillité 
de Take Ionescu, qui n'a pas pris part aux élections. il ne 
reste que deux hommes d'Etat en Roumanie, M. Bratiano et 
M. Marghiloman. On a mal jugé M. Marghiloman, qui n’a 
agi que selon sa conscience en voulant éviter à son pays des 
épreuves cruelles; pendant son ministère de 1918 — «moi je 


430 NOTE POLITICE — 1919 


în această ţară, dar am aflat dela ministrul meu şi dela 
Rege (sic), că d-l Marghiloman a făcut tot ce era cu pu- 
tinţă să se facă». Tot Rattigan îmi spune că actualul 
guvern este slab, că nu poate să dureze şi că se teme gro- 
zav de un guvern liberal. — Cum sau schimbat timpu- 
rile ! 

— Am primit vizita Episcopului Miron Cristea, în- 
soţit de deputatul Protopopul Ion Oprea. Lungă conver- 
saţie; complimente'e Episcopului. 

Din toate părţile îmi vin scrisori, telegrame de fe- 
licitări pentru succesul de alaltăeri ; partizanii mai ales 
xenasc. 

20 Decembre, — Al. Em. Lahovary e foarte fericit de 
succesul meu, mai ales că au eşit lucrurile după cum le 
prevăzuse el, căci totdeauna el mi-a luat apărarea la 
Paris (!?). Brătianu, cu care a păstrat bune raporturi, 
a făcut greşeli peste greşeli; nici odată nu primeşte un 
sfat, niciodată nu admite o discuţie. Atmosfera era rea 
la Paris; a fost trimis generalul Iliescu. Se ştia la Pa- 
ris de ce fusese înlăturat, când soseşte cu o metresă bul- 
gară şi fel de fel de comisionari, între alţii faimosul 





n'étais pas dans ce pays» — j'ai appris de mon ministre et 
du Roi (sic) que M. Marghiloman a fait en tout ce qu’il a pu. 

La note de Rattigan: ce gouvernement est faible, il ne 
peut durer; peur atroce des libéraux. 

Tout de même! Comme les temps sont changés! 

— Visite de l’évêque Miron Christea et du député le pro- 
topope loan Oprea de Timişoara. Longue conversation, com- 
pliments de l’évêque. 

De toutes parts, lettres, télégrammes de félicitations, 
échos du succès d’avant hier. Les partisans surtout renais- 
sent. 

20 décembre. — A. Em. Lahovary: il est heureux de mon 
succès, surtout parce que les choses sont comme il les a tou- 
jours prévues, car, toujours, il a pris ma défense à Paris (?!). 
Bratiano, avec lequel il a gardé ses bons rapports, a com- 
mis fautes sur fautes; jamais il n'accepte un conseil, jamais 
il n'admet une discussion. L’atmosphère était mauvaise à 
Paris; on y envoie Iliesco, On savait à Paris pourquoi on 
Tavait dégommé; il s’amène avec une maîtresse bulgare et 
toutes sortes de commissionnaires eutr'autres le fameux Ure- 


NOTE POLITICE — 1919 431 


Urechie, care se instituise directorul presei lui Iliescu. 
El, Lahovary, previne pe Brătianu, care însă îi dă peste 
nas şi îi dă ordin să facă în aşa fel ca situaţia lui Iliescu 
să fie din cele mai bune! Rezultat : Iliescu era suprave- 
ghiat şi corespondenţa i se remitea deschisă şi cenzu- 
rată! I se refuza permisele cerute, cu duiumul pentru 
Elveţia, centru de spionaj german. Când a fost expul- 
zat din Franţa, cum el protesta, Mandel l-a ameninţat 
că publică totalul depozitelor ce le are în băncile fran- 
ceze. Astăzi Iliescu întemeiază afaceri franco-române ca 
să poată ascunde fondurile ce le are în Franţa. — La- 
hovary adaogă : «Puteam obţine sigur Banatul întreg, 
dar trebuia să o luăm din vreme ; l-am pierdut fiindcă 
am sosit cu două luni prea târziu la conferinţă». 

24 Decembre, — Pe neaşteptate, sub pretextul de a 
lămuri o chestie personală cu Vaida, Brătianu m'a ata- 
cat foarte violent. Lucaci, amândoi Goga, Sever Bocu, 
adică banda takisto-ardeleană, preparase o manifes- 
tatiune : provocarea esirii din sală a Ardelenilor. Ma- 
nifestatia a avortat mizerabil. Numai 5 inşi s'au sculat, 
ca să se ducă să se pitulească în spatele biuroului. De 


che qui s'etait constitué directeur da la presse du général 
Tliesco. Il prévient Bratiano, qui lui tape sur les doigts et lui 
enjoint de faire que la situation d'lliescu soit des meilleures! 
Résultat: on surveillait Iliesco et sa correspondance lui était 
remise ouverte et censurée ! On lui refusait des permis, de- 
mandés à la grosse par lui, — pour la Suisse, centre de l’es- 
pionnage allemand, Et lorsqu'on l’a expulsé de France. comme 
il regimbait, M. Mandel l’a mnacé de publier le total des 
dépôts qu'il a dans les banque françaises, Aujourd’hui, Ilies- 
<o fonde des comptoirs franco-roumains pour arriver à dis- 
simuler les fonds qu’ils a en France. Lahovary ajoute: Nous 
pouvions sûrement avoir le Banat entier, mais il fallait 
s'y prendre à temps; nous l’avons perdu pour être arrivés 
deux mois trop tard à la Conférence , 

24 décembre. — Inopinément sous prétexte de vider une 
question personnelle avec Vaida, Bratiano m'a chargé de nou- 
veau à fond, Lucaci, les Goga, Sever Bocu, c’est à dire la 
bande takiste-transylvaine, avaient combiné une manifesta- 
tion: provoquer la sortie des Transylvains, Elle a piteuse- 
ment échoué. Cinq gaillards seuls se sont levés pour aller se 


432 NOTE POLITICE — 1919 


acolo Lucaci m'a numit: «Trădătorule», dar i-am închis 
gura cu o replică zdravănă. — Apoi am scuturat pe 
Brătianu; Camera m'a susținut energic. Am avut o 
nouă victorie, mai ales că la început Camera îmi era vă- 
dit ostilă ; mi s'a spus că ceeace îi impresionase mai 
mult este povestirea Consiliului de Coroană din Sinaia, 
în care eu am determinat votul unanim — afară de Carp 
— pentru neintrarea în campanie alături de Puterile 
Centrale. 

25 Decembre. — Am fost în audienţă la Rege şi am 
vorbit mai ales politică. Mi se dăduse ca sigură intrarea 
lui Cămărăşeseu în guvern la interne ; Regele mi-a spus 
că erau dificultăţi, dar am înţeles că era dorinţa lui si 
că ținea mult la aceasta. Am insinuat că se pretinde că 
Vlad ar ţine mult să aibă acest portofoliu: «Este impo- 
sibil ca un Ardelean să fie la interne» îmi spune Regele. 
De ca? — Jn ceeace priveşte C. F. R.: se negociază cum- 
părări de locomotive în Germania (asta e noutate)... 
Ungurii au intentiunea să ne atace, fiindcă nu părăsese 


tapir ensuite derrière le bureau. De là, Lucaci ma appelé 
«Trädätorule» et je lui ai clos la bec pan une réplique 
terrible. 

— J'ai ensuite secoué vertement Bratiano; la Cham- 
bre wa énergiquement soutenu. Jai remporté une nouvelle 
victoire d'autant plus accentuée qu’au debut la Chambre 
était visiblement hostile; on ma dit que ce qui 
avait fait le plus d'impression c’est le récit du Conseil de 
couronne de Sinaia où c'est moi qui ai déterminé le vote una- 
nime — moins Carp — pour la non entrée en campagne 
aux côtés des puissances centrales, 

25 décembre, — Ayant demandé audience, pour remercier 
pour les attentions que le Roi avait eues pour moi à l’occa- 
sion de la mort d'Hélène, nous avons parlé surtout politique. 
On avait donné comme certaine l’entrée de J. Camarasesco à 
l'intérieur ; le Roi me dit qu'il y avait des difficultég, mais 
compris que c'était son idée et qu'il y tenait beaucoup. 
J'avais insinué: il paraît que c'est Vlad qui tiendrait à avoir 
ce portefeuille: «C’est impossible qu’il y ait un Transylvain 
à l’intérieur», me dit le Roi. — Pourquoi ?—Sur chemins de 
fer: on négocie l'achat de locomotives en Allemagne (c'est 
du nouveau...) Les Hongrois ont l’inteution de se jeter sur 


NOTE POLITICE —"4919 433 


ideia, de a rèlua Transilvania. Aceasta este impresia lui 
Rattigan, care a fost ia Budapesta. (Eu cred mai ales că 
această veste îşi are sorgintea a Marele Cartier), 

In ajun primisem o serisoare dela. Prinţul Carol, 
care cere protecţie, fiindcă vrea să-şi apere copilul şi să 
rămăe credincios soţiei: sale, şi copiile scrisorilor pe care 
Prinţul “le trimisese lui.Bujor şi lui Iorga. Vorbesc des 
pre aceasta Regelui, care se arată mirat si îngrijat, El 
credea ică totul merge foarte bine din momentul ce 
Prinţul reluase livreaua pentru personalul lui şi arbo- 
rase steagul pe locuinţa, lui la Bistriţa-Năsăud, reşedinţa 
sa actuală."— Intrebare repetată mai multe ori; «Cum 
au putut aceste scrisori să ajungă f» — Această între 
bare éste semnificativă ! Răspund fără şovăire 3 un copil 
se va naşte; nu se poate împiedica un tată să asiste la 
naştere ; ar fi un scandat, Dacă sar întâmpla să moară 
copilul ? nu sar zice că s'a comis o erimă ? — Concluzii: 
«Să se ducă Prinţul cu nevasta lui, dar sub ce nume? Nu 
put eu să-i confer un titlu; numai fratele meu poate 
face aceasta : iată greutatea». — Eu : Se poate negocia. 
— Regele: Da, e posibil.,, 


—— 





nous, car ils n'abandonnent pas l’idée de reprendre la Tran- 
sylvanie. C’est impression de Rattigan qui a été à Budapest. 
(Je crois plutôt que c'est le Grand Quartier qui lance cette 
nouvelle), 

— La veille ayant reçu une lettre du Prince Carol qui de- 
mande protection, parce qu'il veut protéger son enfant et 
-rester fidèle à sa femme, ainsi que copie des lettrés que le 
Prince écrit à Bujor et à Iorga — j'en parle au Roi qui se 
montre étonné et soucieux. Il croyait que tout allait pour le 
mieux du moment qu’à Bistritza Nasaud, sa résidencé ac- 
tuelle, le Prince «avait'repris pour son personnel la livrée et 
arboré sur son habitation le pavillon». Question répétée : 
«Comment ces lettres ont-elles pu arriver» — Cela en dit 
long! — Je dis carrément: «Un enfant va naître, on fe peut 
empêcher un père d'assister à sa naissance: ce sera un scan- 
dale. Et si l'enfant mourrait? Ne dira t-on pas qu’il y a eu 
crime?» — Conclusion: «Que le Prince s’en aille'avec sa fem- 
me, mais sous quel nom? Je ne puis lui conférer 'un titre, 
mon frère seul peut le faire: voilà la difficulté...» — Moi: «On 
peut négocier». — Le Roi: Oui, c’est possible: . 


28" 


434 NOTE POLITICE — 1919 


Am vorbit de Averescu, de eşirea lui ete.— Regele. 
Nu poate să fie disolvare fără conflict, dar cu nici un 
preţ alegeri în Martie: este luna cea mai periculoasă... 
Afară de această frază, nici-un cuvânt care să indice 
încredere în guvern, nici dorinţa de a-l întări. Am sim- 
tit o tendinţă a Regelui de a se amesteca în afacerile gu- 
vernului. — Asupra exproprierii : «Trebue să se opreas- 
că aci, se va vedea mai târziu...» 

26 Decembre. — Marincovici a venit să-şi lichideze 
situația. Ştiam lupta aprigă dintre Adamovici, preşedin- 
tele consiliului, şi el de o parte ; Pasici şi Protici din 
altă parte. El se crede sigur de victorie în alegeri; Pa- 
sici nu e tare decât în Bosnia. Ură teribilă în contra 
lui Brătianu, care în 1916, când s'a semnat convenţia 
cu Aliaţii, ceruse negociatorilor să-şi dea cuvântul de 
onoare că nu vor spune nimic Sârbilor. Marincovici 
confirmă, ceeace am crezut totdeauna că Sârbii ar fi 
iscălit orişice, numai să li se lase o zonă înaintea Bel- 
gradului ! Torontalul sa câştigat la Paris. (Brătianu 
spusese în Cameră că la conferinţă, când s'a vorbit de 
Torontal, unii din plenipotentiari nici nu ştiau ce este 

















Parle d'Averescu, de sa sortie, eto. Le Roi: «Il ne peut pas 
y avoir de dissolution sans conflit, mais surtout pas d’élec- 
tions en mars: c’est le mois le plus dangereux...» A part cette 
phrase, pas un mot qui indiquât une confiance dans le gou- 
vernement, ni le désir de le fortifier. — J’ai cru plutôt sen- 
tir une tendance à se mêler des affaires du gouvernement. 
Sur l’expropriation: «Elle doit s’arrêter-là». À voir plus tard. 

26 décembre. — Marinkovitch, qui est venu simplement 
liquider, Je savais la lutte âpre entre Adamovitch, président 
du Conseil, et lui d’un côté, Passitch et Protich d'autre part. 
Il se dit sûr de la victoire dans les élections. Passiteh est 
fort en Bosnie seulement Haine terrible contre -Bratiano qui 
en 1916, lorsqu'on a signé la convention avec les alliés, avait 
fait donner leur parole d'honneur aux négociateurs qu’ils n’en 
diraient rien aux Serbes. Marinkovitch confirme, ce que j'ai 
toujours pensé, que les Serbes auraient signé n’importe quoi 
pourvu qu'on laissât une zone devant Belgrade! — C'est à 
Paris qu'on a gagné le Torontal. (Bratiano avait dit à la 
Chambre que lorsqu'on a parlé du Torontal à la Conférence, 
il y avait des plénipotentiaires qui ne savaient même pas ce 


NOTE POLITICE — 1919 435 


„aceasta. Înţeleg, din spusele lui Marincovici, ravajele 
ce au putut produce lucrările lor, cu mult anterioare lu- 
crărilor noastre!) — Brătianu: pusese într'atât pe toţi 
în contra lui, încât Tardieu a spus în faţa lui Marinco- 
vici : «Acest om ne-a devenit odios ; să se ducă, nu se 
va trata nimic cu el!» Marincovici voia mai ales să 
ştie dacă am sentimente amicale faţă de Serbia, ceeace 
n'am avut nici o dificultate să-i afirm. 

21 Decembre, — D-rul Lupu este numit ministru de 
interne. Greva tramvaelor si a Imprimeriei Statului 
sau terminat imediat. 

30 Decembre. — Sa votat legile unirei Basara- 
biei, Bucovinei şi Ardealului: mesagiile sunt citite de 
Inculeţ, Nistor şi Şt. Pop. Entuziasmul uşor de priceput. 
N’au avut loc voturi: aclamări. Aceasta este, pentru 
mai târziu, o greşeală; mai ales pentru cine are seru- 
pule ca acelea ce mi-a exprimat Maniu. Intr'o secţie îi 
spun : «Trebue imediat să se depue raportul şi chiar în 
aceeaşi zi legea să fie dusă la Senat.» — Răspuns: «Noi 
voim să amânăm până mâine, fiindcă la noi sunt Un- 
guri, Sasi etc., şi nu trebue să ne expunem să ni se re- 


que c'etait. Je comprends, aux dires de Marinkovitch, ce que 
leur travail, bien antérieur au nôtre, a pu faire de ravages!) 
— Bratiano s'était à tel point mis le monde à dos, que Tar- 
dieu a dit devant lui: «Cet homme nous est devenu odieux; 
qu’il s’en aille, on ne traitera rien avec lui!» — Marinkoviteh 
était surtout soucieux de savoir si j'étais dans les mêmes 
idées amicales envers la Serbie, ce que je n’ai pas eu de peine 
à affirmer. 

27 décembre, — Le dr. Lupu est nommé ministre da l’in- 
térieur. La grève des trams et celle de l’Imprimerie de 
l'Etat prennent de suite fin. 

30 décembre. — Vote des lois d'Union de la Bessarabie, de 
la Bucovine, de l’Ardéal; les messages sont lus par Inculetz, 
Nistor et Stefan Pop. Enthousiame très compréhensible, Pas 
de votes: acclamations, C'est pour plus tard une faute, sur- 
tout si on a des scrupules du genre que Maniu m'a exprimés, 
Dans une section, je lui dis: «Il faut de suite déposer le rap- 
port et le jour même porter la loi au Sénat» —R.: «Nous vou- 
lons remettre à demain, car chez nous il y a des Hongrois, 
des Saxons etc., et il ne faut pas nous exposer au reproche 


136 NOTE POLITICE — 1919 


proşeze că am procedat prin surprindere». Räspunsu} 
era aga de naiv încât nu am insistat. Se pare că avizul 
meu a fost împărtăşit si de miniştri, căci, după o con 
ferintä, sa adoptat ideia unui vot imediat. 

31 Decembre — Alegerea lui Miron Cristea, Epis- 
cop: de Caransebeş, ca Mitropolit. Foarte frumos discurs,. 
de om civilizat. 


d’avoir agi par surprise», C’était tellement naïf que je n’a 
pas insisté. Il paraît que mon avis a été partagé nar les 
ministres gar, après la Conferences, on s’est tout de même- 
rangé du côté du vote immédiat, 

81 décembre, — "Election de Miron :Christea, évêque de 
Caransebeş, comme Métropolite, Très bòn discours, d'homme- 
givilisé.