Alexandru_Marghiloman_-_Note_politice._Volumul_1_-_1897-1915 (1927)

NOTE POLITICE i 


NOTE POLITICE 


VOL. I 


1897 — 1915 


Toate drepturile pentru repro= 
duceri, traduceri integrale Saw 


parțiale sunt rezervate, 


ALEXANDRU MARGHILOMAN 


Note Politice 


1897 — 1924 


BUCUREȘTI 


Editura Institutului de Arte Grafice «EMINESCU» S, A. 


Str. Parlamentului, 2 


1927 





PENTRU CITITOR 


Insemnärile politice ale lui Alexandru Marghiloman se 
referă la activitatea sa politică și la raporturile si con- 
vorbirile ce a avut cu diferite persoane într'o bună parte 
a strälucitei sale cariere. 

Incepute la 1897, cu întreruperi mari, aceste note sau 
însemnări, la început mai mult un ,aide-mémoire“, iau ca- 
racterul unui adevărat jurnal după 1912; astfel că pe- 
rioada de mare însemnătate pentru istoria noastră contim- 
porană dintre 1913—1919, perioadă în care marele bărbat 
joacă un rol de frunte, este aceea care prezintă o conti- 
nuitate prețioasă. Toate întrevederile si conferinfele avute 
cu personalităţile cu care s'a aflat în legătură, sunt redate 
cu fidelitate. Ele vor lămuri multe puncte întunecate din 
istoria anilor din urmă. 

Însemnările lui Marghiloman au fost scrise când în romä- 
neste, când în franfuzeste. Acolo unde textul original era 
francez, lam reprodus întocmai în josul paginei, tradu- 
cându-l însă, spre a urma fără întrerupere textul principal 
românesc. 

După 1919, notele sunt mai rari, răzlețe. Multe lucruri, 
nerecunostinfa celor pe cari fi salvase în vremuri grele, 
priveliștea penibilă a frământărei și micimei politicianilor, 
au [inut pe omul de Stat într'o rezervă în care numai o fire 
ca a lui era capabilă să se menfie. 

Alexandru Marghiloman avea intenfiunea să revadă și 
să redacteze definitiv însemnările sale. Dar închizând ochii — 
în momentul când venirea lui la cârma färii, așteptată și 
dorită de tofi, era să se îndeplinească, — ele au rămas în 
forma în care fuseseră așternute dintr'o zi pe alta. 


19 


10 


In testamentul său a înscris următoarele rânduri: „Am 
„O serie de caiete în cari am notat evenimentele politice 
„și faptele istorice la cari am luat parte. Insărcinez pe 
„Octav George Lecca, pe Panaiti Wyzanti si pe Mihail 
„Pherekyde (Pic), să le pună în regulă şi să publice părțile 
„importante...“ 

Asa s'a urmat. Editorii însă nau abuzat de latitudinea 
dată lor: cititorul va găsi în întregime notele-memorii ce 
urmează. 

Câteva documente mai însemnate din archiva Marghiloman, 
s'au alăturat la sfârșit în anexe. 


1897. 


Duminicä, 23 Noembrie. — Seara la 6 ore am aflat la 
Club că spre Calea Văcăreşti fusese încăerare mare în- 
tre evrei şi manifestanți, provocată de întrunirea stu-. 
dentilor la Dacia. Bande izolate de manifestanți, se zice, 
au spart toate vitrinele, făcând chiar acte de prădăciune 
în Lipscani şi în Calea Victoriei până la piaţa Tea- 
trului. 

Luni, 24 Noembrie. — Vizitat Lipscanii şi str. Sf. 
Vineri, unde toate geamurile şi obloanele sunt sfärà- 
mate; Sinagoga, unde un grilaj interior este rupt iar gea- 
murile sparte. N'am putut merge mai departe din cauza 
lumei care se ţinea după mine. Intâlnit pe Carp cu G. 
Filipescu : Carp crede că o interpelare trebue făcută. 

Interpelat la Cameră pe Ministrul de Interne Phere- 
kyde. Am spus studenţimei ce socotesc despre ea si am 
făcut poliţia direct responsabilă de cele petrecute în 
ajun. Notez că între alte probe pentru mine, era și afir- 
mafia unui corespondent berlinez, care spusese lui Carp 
că manifestanţii bătuseră un ovrei sub ochii lui, iar că 
un sergent de uliţă prezent sta cu braţele încrucişate. 

Pherekyde răspunde. El inocentează pe studenţi, pe 
cari îi laudă (aplauze entuziaste), legitimează cele pe- 
trecute ca o justă reacțiune contra provocărilor evreilor, 
cari : au insultat România prin manifestele lor şi au 
ținut întruniri nepermise de Constitutiune ! — Camera 
a împiedecat, închizând discuţia, două obiectiuni fireşti : 
De ce nu a dat în judecată pe autorii afiptelor în cari se 
insulta ţara; de ce a permis acele întruniri ? — (Nota: 
Intrunirile din Bucureşti ale evreilor sau ţinut cu au- 


12 NOTE POLITICE — 1597 


torizatia poliţiei după cerere făcută formal! Răs- 
punsul a părut uimitor celor cari nu erau dinainte ho- 
tärâti a înghiţi tot. (Intre alte mărgăritare : «Poliţia a 
fost surprinsă»). 

Marţi, 25 Noembrie. — Interpelarea lui Carp la Se- 
nat. Ministrul schimbat cu totul tonul ; anunţat chiar că 
legea Berindei, prilegiul întregei încăerări, nici că va 
avea fiinţă. 

Se zice că Regele, foarte nemulţumit de răspunsul 
lui Pherekyde în Cameră, i-ar fi făcut musträri, al că- 
ror efect s'a văzut în Senat. — Generalul Vlădescu mi-a 
confirmat că, spre marea lui supărare, Regele n'a aflat 
de cele petrecute Duminică decât Luni la 10 ore dimi- 
neaţa. — Studenţii fulgeră în contra mea și mă ame- 
ninţă cu trăsnetele lor. 

Seara, contele Thurn mi-a povestit conversaţia lui 
Sturdza cu Fonton, care dis-de-dimineafä ceruse eri Pri- 
mului Ministru o întâlnire, pentru a-i înainta, cererea de 
indemnizaţie pentru un supus rus molestat Duminică. 
Sturdza reîncepând diatribele sale, Fonton "i-a tăiat cu- 
vântul ; «la question juive m'est absolument indifferente 
et ne me regarde pas !». 

Joi, 27 Noembrie. — Regele ma primit în audiență 
între 2—3. Reţiu punctele următoare : 

1) Mare nemulţumire din cauza tulburărilor în contra 
evreilor : «Crezi că poliţia a fost complice ?» — Am indi- 
cat motivele cari mă făceau să crez cel puţin la destulă 
prostie din partea prefectului ca să vadă cu ochi bine- 
voitori cele petrecute. Am mai indicat că liberalii 
aţâţând pe studenţi în chestia naţională şi că acești ti- 
neri urmând aceiaşi cale în chestiunea decoratiunei Ies- 





In original: — Jeudi 27 novembre. — Le Roi m'a reçu en 
audience de deux à quatre, Je retiens les points suivants: 

1) Graves mécontentements au sujet des troubles contre 
les juifs. «Croyez-vous que la police ait été complice? J'ai 
indiqué les raisons qui me faisaient croire pour le moins à 
assez de sottise de la part du préfet ponr qu'il ait vu d'un 
bon oeil ce qui s'était passé. J'al indiqué aussi que les libé- 
raux ayant monté les étudiants dans la question nationale 
et ces jeunes gens ayant de nouveau empaumé cette voie sur 


NOTE POLITICE — 1897 13 


zensky, se găsea poate că ar fi bine să fie indrumati pe 
o nouă urmă, de data asta împotriva evreilor. — 2) Le- 
gea Berindei n'a luat fiinţă. Primul anteproect fusese 
oprit de Rege din cauza dispozitiunei privitoare la evrei. 
Divulgarea proectului de lege a mirat mult pe Majesta- 
tea Sa, care nu crede pe generalul Budişteanu străin de 
aceasta. — 3) Aprobarea discursului pronunţat în ajun 
de Carp la Senat. — 4) Aurelianiştii, cari nu prea sunt 
agreati, nu pot spera puterea, S'ar pare ca formațiunea 
Sturdza să fie ultima acordată liberalilor (cine ştie?)— 
5) Grijă mare îu ce priveşte direcţia ulterioară a parti- 
dului liberal. Regele nu vede cine poate fi viitorul şef 
al partidului : mare lipsă de oameni! — 6) La afirma- 
ţia mea că guvernul nu există, Regele zice că a recunos- 
cut slăbiciunea partidului liberal chiar de a doua zi de 
venirea lui la putere: «Domnul Carp avea dreptate 
când o spunea!» —.7) «Cari sunt raporturile Dv. 
cu conservatorii î — Statu quo ante: nimic schimbat 
în înţelegerea noastră din timpul când formam guver- 
nul. — «Este un punct negru în viitorul partidului con- 
servator : D-l Filipescu, care e totdeauna alături de d-l 


la décoration Jeszensky, on n'était peut-être pas fâché de 
les lancer sur une nouvelle piste, contre les juifs cette fois-ci. 

2) La loi Berindei n’a jamais pris corps. Le premier avant- 
projet avait été déjà arrêté par le Roi, à cause de la disposi- 
tion concernant les juifs. La divulgation du projet de loi a 
beacoup étonné Sa Majesté, qui ne croit pas étranger à la 
chose le général Budisteanu. — 3) Approbation du discours 
de la veille prononcé par Carp au Sénat.— 4) Les Aurélianis- 
tes, qui ne sont pas en odeur de sainteté, ne peuvent espérer 
le -pouvoir. Il semblerait que la formation Stourdza fût la 
dernière acordée aux libéraux. (Qui le sait?) — 6) Graves 
soucis au sujet de la direction ultérieure du parti libéral. Le 
Roi ne sait pas qui peut être le futur chef de ce parti. Sur 
mon affirmation qu'il n'y a pas de gouvernement, le Roi dit 
avoir reconnu la faiblesse du parti libéral dès le lendemain 
de son arrivée au pouvoir. «M. Carp avait bien raison quand 
il me le disait». 7) Comment êtes-vous dans vos rapports 
avec les conservateurs?» — Statu-quo ante; rien de changé 
dans notre entente du temps où nous formions le gouverne- 
ment. — «Il y a un point noir dans l'avenir du parti conser- 


14 NOTE POLITICE —- 1897 


Pleva când e vorba de făcut agitaţie». — Am fost silit 
să o recunosc. — 8) Nota hazlie: Domnul Sturdza s'a 
împăcat cu noi toţi în urma ordinului Regelui. Aceasta a 
fost condiţia constituirii actualului cabinet. — 9) Deco- 
ratia Jeszensky. Regele ar fi şters'o fără nici un fel de 
explicaţie, dacă ar fi ştiut că «Jeszensky ar fi luat vreo 
dată cuvântul în contra Românilor». Acuma că de- 
coratia a fost dată, gălăgia făcută împrejurul afacerei 
este «putin demnă de un regat». — Aprobarea «Consti- 
tufionalului» -care n’a urmat exemplul celorlalte gazete 
ale opoziţiei. 

Vineri, 28 Noembrie. — Maiorescu şi-a dat demisia din 
rectorat. Demisia este motivată. Temeiul demisiei, cer- 
titudinea în fine dobândită de Maiorescu că, cu toate 
angajamentele luate de studenţi față de dânsul, ei nu 
fac decât ce le cere guvernul, poate poliţia. 

Sâmbătă, 29 Noembrie.— Bietul George Lahovary este 
ucis în duel de Nicu Filipescu pentru un articol din 
«L'Indépendance», care desigur nu merita o întâlnire— 
De reţinut strania şedinţă dela Cameră ! 

Carp m'a întreţinut de o foarte caracteristică mano- 
peră a d-lor Catargi şi Take Ionescu în vederea alege- 
rei unui Vice-Presedinte la Clubul conservator din Iaşi. 
Grigore Kogălniceanu pleacă cu două scrisori : una dela 
Catargi, alta dela Carp, cari de vor fi produse vor da 
de râs. 

Marţi, 2 Decembrie. — Carp a întrunit Comitetul pen- 
tru a delibera asupra situatiunei făcute Junimiştilor din 
Iaşi prin alegerea lui Vasile Vlădoianu ca Vice-Preşedinte 








vateur: Monsieur, Filipesco qui est toujours du bord de ‘M. 
Fléva quand il s’agit de faire de agitation». Jai dă en con- 
venir. 8) La note amusante : Mr. Stourdza s’est réconcilié 
avec nous tous sur l’ordre du Rci C’a été une condition dela 
constitution du cabinet actuel.— 9) La décoration Jeszensky; 
le Roi l'aurait biffée sons l’ombre d’une explication s’il avait 
su qu'il eut jamais pris la parole contre les Roumains; 
«maintenant qu’elle a été donnée, le tapage mené autour de 
l'affaire est peu digne Vun royaume», Approbation du «Con- 
stitutionalul» qui n’a pas suivi l'exemple des autres journaux 
d'opposition. 


NOTE POLITICE — 1897 15 


al Clubului conservator. Toti, afarä de Arion, am opi- 
nat pentru retragerea lor din club. 

5 Decembrie. — Excelent discurs al lui Maiorescu eri 
la Senat, şi mai bun încă al lui Carp azi. 

8 Decembrie. — Rezoluţiunea luată privitor la Clubul 
din Iaşi e mai gravă pentru vechii Conservatori de cum se 
credea de ei. Sturdza-Skeianu şi Ghika-Budeşti au de- 
misionat, iar Kogălniceanu, noul Preşedinte, a scris la 
Bucureşti că dacă d-l Catargi nu obţine demisia lui Va- 
sile Vlădoianu pentru a împiedeca retragerea Junimiş- 
tilor, se retrage şi dânsul (comunicat). 

9 Decembrie—Carp a venit de dimineaţă să mă ves- 
tească că Max Rosetti l’a sondat la Maiorescu dacă aş 
acceptă să apăr pe Filipescu !! A fost de aceiaşi părere 
cu mine, că nu. 

Seara G. Cantacuzino mi-a exprimat toate regre- 
tele lui Filipescu pentru atitudinea lui din trecut faţă 
de mine. — Un frumos discurs al lui Delavrancea la Ca- 
meră pentru ruptura cu Sturdza. Aceiaşi notă Xenopol. 

10 Decembrie, — Adresa continuă. Aurelian s'a arătat 
tot Aurelian. A înţepat pe Primul-Ministru, dar a bătut în 
retragere pe toată linia. Delavrancea a rămas cam în 
aer. Caracteristic : Lascar nu va vorbi. 

12 Decembrie.—Discuţia generală a Adresei terminată. 
Take Ionescu a rostit un discurs violent, care în prima 
lui parte a fost minunat. Palade a găsit o ocaziune ne- 
aşteptată de a-l' maltrata, recitindu-i discursurile din 
timpul când era alături cu dânsul, liberal, — şi de a es- 
chiva discufiunea asupra chestiunei nationale. Aurelia- 
niştii au cerut votul cu bile: 38 negre. 


1899. 


4 Aprilie. — Fierbere tot mare. Se svoneşte (G. Bog- 
dan) că Gr. Kogălniceanu, ca Preşedinte al Clubului 
conservator Iaşi, ar avea o admirabilă combinatiune 
pentru împăciuire. Nu ese nimic la iveală. — Mi se dă 
un comunicat al «Epocei», cominatoriu pentru Rege 
(No. 1046—87 cu data de azi). — Holban asemenea îmi 
dă numărul «Opiniei» din Iaşi, unde se vede grosolana 
manoperă a generalului Manu cu proclamarea şefiei lui 
Cantacuzino. «Opinia» are naivitatea să publice depeşa lui 
Manu, în care «Comitetul în asistenţa a foarte numeroşi 
membrii şi cu participarea delegaților din toate jude- 
tele (n'a fost unul !), a aclamat pe Cantacuzino ca şef al 
Partidului Conservator», — odată cu depeşa lui Canta- 
euzino, care foarte naiv spune că Comitetul l’a ales ca 
Preşedinte al Comitetului executiv ! 

La înmormântarea lui Catargi, toată asistenţa a 
subliniat brutalitatea discursului lui Manu, care de două 
ori a atacat cu vorbe rău sunătoare pe Sturdza prezent— 
S'a mai notat că un student macedonean a vorbit ca 
atare ! 

Dela 6—8 am fost la Clubul Constituţional să mai 
întărese pe ai noştri, în special pe Gr. Constantinescu- 
Severiri. Am însărcinat şi pe Hariton să transmită lui 
Cantacuzino trei lucruri : 1) personal nu sunt în contra 
fuziunii; 2) prima rătăcire vine dela Take Ionescu, care 
Miercuri 31 Martie la 11 ore, mi-a exprimat regretele 
pentru alegerea din ajun la Clubul Conservator şi care 
mi-a propus puterea nominală pentru Cantacuzino şi 
puterea reală pentru Carp; 3) a doua rătăcire vine dela 


NOTE POLITICE — 1899 17 


Jacques Lahovary, care în aceiaşi zi la 7 ore seara, la 
Jockey Club, mi-a propus în numele lui Nicu Filipescu: 
fuziunea, recunoaşterea şefiei lui Cantacuzino, Ministe- 
rul format de Carp cum va voi, numai să menajeze şi 
el pe Conservatori ! 

După înmormântare, întrunire generală la Clubul 
Conservator. 

5 Aprilie. — Nu mişcă nimic dela Palat şi «Epoca» 
pierde răbdarea. Această notă, combinată cu discursul 
generalului Manu la Biserică, ca şi cuvântarea unui 
student macedonean, tot în Biserică, faţă cu tot Corpul 
diplomatie, dă măsura tactului de care sunt capabili 
viitorii miniștri conservatori : 

«Epoca» (5 Aprilie No. 1046—87) : «Trădătorul la 
putere». «Voința Naţională» de Miercuri 31 Martie a 
publicat următoarea ştire : 

«Guvernul şi-a dat demisia. Demisia a fost primită. 
«Majestatea, Sa Regele va aviza». — După cât se pare, 
«această ştire e o curată. cursă prin care crede să scape 
«Trădătorul. Afară de câteva «causerii» la Palat, care 
«au dat aparenţa unei crize, convorbiri fără nici o asemă- 
«nare cu convorbirile oficiale cu un partid politic, nu 
«este nimic schimbat şi Trădătorul continuă să stea la 
«putere, ori se pregăteşte să tragă mai departe sforile 
«din culise». i 

10 Aprilie, — După încercarea Giani, —nu se mai ştie 
cine a fost păcălitul, cine păcălitorul, — s'a compus în 
fine guvernul. Intrarea lui Fleva a produs efect, dar al- 
tul decât acela ce se sconta de näscocitorii candidaturii 
lui. Emil Miclescu a refuzat Lucrările Publice, după cum 
Gr. Olănescu refuzase Finanţele. 

11 Aprilie. — Fost Brăila pentru a întemeia Clubul 
junimist, apoi Buzău a vedea amici. 

16 Aprilie. — Pe drum spre Buzău, Scorţescu mi s'a 
plâns de preponderența dată radicalilor în Moldova: 
Bădărău ia parte la Consiliile de miniştri; el mi-a spus 
că fraţii Sculi refuză orice concurs. Dela Nicu Bălă- 
nescu aflat că Roznovahu refuză participarea. Ştefan 
Zarifopol mi-a spus că va face opoziţie în Roman ! 


18 NOTE POLITICE — 1899 


17 Aprilie. — Emil Teodoru îmi spune că Can- 
tacuzino refuză orice concesiune; admite să trecem nu- 
mai Arion şi eu (! ?). Cantacuzino i-ar fi spus să lupte 
împotriva tuturor, Ionel Grădişteanu însă l’a îndemnat 
să se alieze cu Păcleanu si cu Constantinescu; că el a 
vorbit cu Constantinescu care este fără mari pretenţii 
şi că acesta i-ar da şi pe Säveanu la Focşani, care cere 
numai un loc pentru fiul lui! Frumos partid conser- 
vator ! Theodoru a cerut răzgândirea până Mercuri 21 
Aprilie. 


1900. 


2 Ianuarie. — Aseară balul Curţii. După supeu, 
lungă întreţinere cu Regele, care se retrăsese spre colţ 
pentru a putea vorbi în libertate. In rezumat: 

Regrete adânci pentru pierderea lui Ghermani: 
«Un coup de massue pour moi !». Pentru a doua oară 
(aluzii la moartea lui Catargi) cade brutal o combina- 
fiune tăcută. Ceva mai în urmă, revenit asupra acestui 
punct că ceruse Cabinetul cu prezenţa lui Ghermani la 
Finanţe; că Miniştrii răţoindu-se că aceasta ar implica 
lipsa de încredere în ei, Regele ripostase: «confiance ou 
non confiance, l’état du pays exige la présence de Gher- 
mani aux Finances !». 

Afirmatiunea că guvernul este aşa de slab, că nu ai 
decât. să sufli pe dânsul pentru a-l vedea picând ; afir- 
maţiune că administraţia este mult mai rea decât sub 
Ministerul Sturdza, «ceeace nu-i puţin de spus, căci bu: 
nul Pherekyde la Interne...!». 

Nemulţumire adâncă de faptul că influenţa fran- 
ceză redevine la modă, că ofiţerii iar se trimit în Franţa. 
etc. «Situatiunea mea e grea; cu d-l Sturdza eram cel 
puţin liniştit în această privinţă; Franţa ne-a dat tot- 
deauna cu piciorul, ete». 

Am pus pe Rege în curent de ce-mi scrisese Carp 
din Berlin asupra afacerii Hallier. Interes mediocru : 
Mi-a acordat numai că probabil «Jean Lahovary s’est 
laissé jouer». Asupra politicii de viitor, temerea că s'a 
dus timpul lungilor ministere şi că el va fi redus la gu- 
verne de un an. 

Trebue unire, pentru că: 1) nu se pot face alegeri. 


20 NOTE POLITICE — 1900 


Am pledat contrariul, dar repulsia lui si temerile des- 
pre colegiul al treilea mi-au pärut pentru moment de 
neînvins—; 2) Noi înşine nu am fi singuri mai tari—; 
3) Nu putem da opt persoane pentru un cabinet. — Am 
protestat arătând că mai sunt elemente ca Teodor Ro- 
setti în rezervä—4 Ar preferi să revină direct la libe- 
rali. — Am întâmpinat că sunt şi ei mai slabi, întoarce- 
rea lui Aurelian nedându-le nimica : A convenit aceasta. 
Am întâmpinat că Generalul Manu va fi obstacolul ab- 
solut: «Le général Mano! le général Mano.., mais son 
parti n'en veut lui-mâme pas». 

Reprosuri din nou pentru campania din Aprilie 
trecut : «on ne démolit pas quand on n'a rien à mettre 
en place !». Acuzaţia de trădare l’a silit să scrie pe 
dată scrisoare către Sturdza. «Et tout ça était factice»— 
Cu toate demonstrațiile mele că era atmosfera aşa, că 
Aprilie a fost rezultanta unei succesiuni de greşeli, Mi- 
tropolitul, etc., — nu a voit să convină de aceasta. Miş- 
carea aceia a fost o lipsă de încredere într'însul, care 
pregătise totul ca Sturdza să se retragă la toamnă. 

In fine am zis că majoritaea guvernamentalilor 
era dispusă să adopte unirea, dacă o mână i-ar împinge. 
«Aşi fi această forţă, dar dacă mi se răspunde prin «non 
possumus ?». 

— Azi George Filipescu mi-a vorbit din nou că 
voeşte şi că trebue să mă impac cu Nicu Filipescu. 

3 Ianuarie. —De dimineaţă G. Filipescu a venit să se 
plângă de impasul în care Paşi fi pus prin faptul că, 
de două ori Nicu Filipescu a venit la Jockey ca să ne 
întâlnim şi eu n'am ţinut seamă. Noui consideratiuni asu- 
pra avantagiilor împăcăciunii. — La 6 seara tot la 
Jockey, pecând treceam spre salonul delecturä, G. Fi- 
lipescu sa apropiat cu N. Filipescu de mine: «Veneam 
ca să-ţi mulţumesc, d-le Marghiloman, pentru atitudi- 
nea binevoitoare pe care ai avut-o faţă de mine cu pri- 
lejul nenorocitului meu duel (Lahovary)». — «Nu ames- 
tec niciodată politica cu lucrurile cari nu o privesc» 
(«Je ne mêle jamais la politique aux choses qui ne 


, 


NOTE POLITICE — 1900 21 


la regardent pas»), am răspuns; ne-am dat mâna şi am 
trecut. 

— Seara prânz la Fonton*). Generalul Manu cu d-na. 
Jacques Lahovary cud-na,d-na Maurojeny, Kalinderu, 
d-na Simea Lahovary cu fiul, George Filipescu cu soţia, 
Nicu Filipescu cu soţia, Argyropol, Prinţul şi Prinţesa 
Schoenburg, Somov cu soţia, Tresnea-Greceanu-—Dupà 
masä, Kalinderu mi-a vorbit iaräsi de unire, cä trebue fä- 
cută, că Regele o va impune, dar că nu trebue să se cioc 
nească de un non-possumus al nostru (aceleaşi vorbe 
alaltăeri în gura Regelui). Despre Manu aceiaşi opinie, 
că nu poate duce el situatiunea. 

4 Ianuarie—Balş mi-a împărtăşit că Zahariad, şeful 
serviciului portului, era trimis în Danemarca, probabil 
pentru a vinde draga comandată. Incă o codiţă a aface- 
rei Hallier. 

6 Ianuarie. —Carp înapoiat, din călătorie. La Berlin ca 
şi la Viena i sa vorbit de necesitatea de a se revizui 
Constituţia pentru asigurarea Regentei, convinctiunea 
cancelariilor fiind că Prinţesa Maria va împiedeca pe 
Prinţul Ferdinand de a domni. Goluchowsky l-a auto- 
rizat a-i spune că Împăratul o doreşte. La Berlin i sa 
promis ajutorul câtorva milioane la nevoe. 

1 Yanuarie.—Lungă întrevedere cu Carp, pe care lam 
pus în curent de ultima convorbire cu Regele. 

—La cinci ore, la Clubul Constituţional, Gr. Oläneseu 
ne-a pus în curent cu gravitatea stării lui Cantacuzino 
care, față de dânsul, n'a putut călca drept. In oraş nu 
se vorbeşte decât de alianţa cu noi, numai nouă nu 
ne-a vorbit nimeni, absolut nimeni. 

8 Ianuarie —]In momentul când se raportacăîn ulti- 
mul Consiliu, lacarealuatparte şi Boerescu, dela care 
provine informaţia prin A. Filipescu, s'a decis unirea cu 
noi, se anunţă remanierea ministerială : Manu Interne, 
Ionescu Finanţe, Istrate Instrucție, Grădişteanu Lu- 
crări Publice. Putin succes pentru noul ministru. 

Seara discuţie vie: Carp, George Filipescu şi eu 
la mine acasă. Carp foarte amărât a voit să facă cunos- 


*) Ministrul Rusiei, — N. Ed. 


22 NOTE POLITICE — 1900 


cut Regelui în ce dispozitiuni se află el, în vederea 
audientei ce are mâine. In lipsä de sef de partid (Can- 
tacuzino bolnav pleacä), în lipsä de sef de Minister 
(Manu a declarat pe faţă că nu stă de vorbă), Carp 
spune lui Filipescu că el nu are cu cine vorbi şi refuză 
a trata cu N. Filipescu sau Take Ionescu. Dacă Re- 
gele îl va însărcina pe el să trateze ca viitor prezident, 
atunci numai va sta de vorbă. Altfel preferă să se re- 
tragă în viaţa privată. 

După esirea lui Carp am căutat să împac pe Fili- 
pescu, speriat. 

9 Ianuarie — Fost Carpla mine, la 10. L’am mai în- 
muiat, o sper cel putin. -Am obţinut să îndulcească ca 
formă ultimatul ce voia să-l pună Regelui. Am insi- 
nuat că pot trata eu cu cei mai tineri din Guvern. Nu 
i-a surâs combinaţia. 

— La 11 ore venit Jacques Lahovary. Pretext cai 
de cumpărat în Franţa. In fond politică. Propuneri 
vagi; dificultatea situaţiunei; el pururea partizan al 
unirei; Take Ionescu sufletul Guvernului; dacă sar 
retrage el, tot Guvernul ar cădea; lucrează a aduce pe 
Ionescu să ia el înţelegere cu Carp; nevoie de convor- 
bire foarte secretă... 

Am întâmpinat că socotese că Carp va refuza a- 
ceastă întrevedere şi că este eroare să se creadă că 
acceptăm tărăgănirea chestiunei; nu vom accepta decât 
un buget lucrat de noi. El a ripostat că nu-şi ascund 
greutatea tratărilor, în lipsă de un şef al lor; că. însuşi 
Take ezită ca să nu aibă aerul că trădează, etc. Nimic 
precis. 

Mai precise unele aprecieri: — «Filipescu mult 
inferior lui Take; tot el ne-a adus pe Grădişteanu... 
Fleva dela guvern, nu este Fleva din opoziţie; ultimul 
lui discurs dela Senat a fost nedemn. Manu e un figu- 
rant; nu înseamnă nimic...» *) 





*) Filipesco beaucoup inférieur à Take; c'est encore lui qui 
nous a fourré cet imbécile de Gradișteanu... Fleva au gouvernement 
n'est pas le Fleva d'opposition; son dernier discours au Sénat a 
été ignoble. Manu est un comparse; il ne signifie rien». 


NOTE POLITICE — 1900 23 


12 Januarie.— George Filipescu iarăşi m'a întreprins 
cu necesitatea de a se trata, şi că numai prin mine se 
putea trata. I-am răspuns că dacă se primeşte să tratez 
sans l’aveu de Carp, pentru a se şti ce se poate obţine 
sau se cere, sunt gata—Cerut termen de reflecţiune... 
adică de a lua noui instrucţiuni dela Nicu Filipescu. 

De notat că vorbindu-se despre Panu, dacă Pam primi 
noi, n'a lăsat să înţeleg că Regele nu lar mai refuza 
şi că poate ar fi necesar. Aceasta coroborează cu grija 
lui Nicu Filipescu de a răspândi în vileag că nu el sa 
opus lu intrarea lui Panu în Minister. — De altă parte 
mişcare printre radicali şi amicii lor. 

13 Ianuarie—QG. Filipescu reluat azi dimineaţă con- 
vorbirile cu mine în privinţa tratativelor. Am căzut de 
acord că ar trebui ca chestiunea să fie frământată 
înainte de a se vorbi cu Carp. Din tabăra conservatoare 
ar voi să se trateze cu mine. Am arătat că accept «sans 
l’aveu de Carp», spre a nu referi lui decât dacă îmi 
par lucrurile acceptabile. Mi-a cerut să se consulte asu- 
pra acestui punct cu mandantul lui (N. Filipescu ?). Lo 
eşire mă întreabă: «Aţi primi pe Panu în combina- 
ţiune î» — «Da. Dar cred că sar opune Regele. Nu o să 
ne stricăm rostul sus pentru Panu». — «Nu: o să mai fie 
piedică acuma!». 

Sâmbătă, 15 Ianuarie. — La Forestiera, G. Filipescu 
m'a înştiinţat că sa găsit bine ca să nu-mi vorbească 
nici Take Ionescu, nici Nicu Filipescu; cel care va 
trata va fi Olänescu, indicat prin situatiunea lui. 

— Seara la Jockey-Club, la 8 ore, Nicu Filipescu 
mi-a confirmat însărcinarea lui Olănescu. Am repetat 
că tratez fără a fi însărcinat de Carp. Ne-am înţeles 
că nimic nu va transpira şi că orice alte convorbiri cu 
alţii vor înceta radical spre a nu se zăpăci lumea. Va 
fi în curent numai Mihai Ghica, care eventual va aduce 
în străinătate lui Cantacuzino rezultatul. 

— La Cameră, Cosăcescu, împins de Panu mwa 
abordat ca să afle de la mine: întâi dacă odată uniţi, 
am alunga pe radicali pentru că sunt radicali; al 
doilea dacă am accepta pe Panu în caz că Var impune 


24 NOTE POLITICE — 1900 


conservatorii ? I-am dat toate asigurările. El mi-a spus 
că noua lozincă a lui Panu era cu radicalii să împingă 
la fuziunea cu junimistii. 

Marţi, 17 lanuarie—Invitat eri de Olănescu la consfă- 
tuire, ne-am întâlnit în cabinetul lui. I-am pus pe dată 
în vedere că negociem în nume personal fără mandat 
dela cineva, în nestiinta lui Carp şi decis a nu-i comu- 
nica ceva decât dacă socotesc că propunerile sunt accepta- 
bile. El mi-a declarat că ştie aceasta şi că a fost însăr- 
cinat de Cantacuzino, la plecarea lui, să pregătească un 
aranjament. 

Propunere : Carp cu alţi trei amici în Minister, cu 
Internele, sub prezidentia fără portofoliu a lui Canta- 
cuzino, Cluburile rămânând separate deocamdată. Mi- 
nistrii conservatori fiind Ionescu, Filipescu, Panu şi 
Jacques Lahovary. Am propus: Prezidenţia Consiliului 
pentru Carp cu alte trei portofolii, din care Internele; 
contopirea Cluburilor pentru unificarea partidului. 

Olănescu nu a avut obiecfiuni decât de ordine sen- 
timentală, relative la Cantacuzino. Mai mult, mi sa 
părut dispus a susţine propunerea, numai temeri mari 
despre Doamnele Cantacuzino ! La obiectiunea mea că 
în ori ce caz pentru o remaniere radicală ar fi nevoe de 
demisia, Prezidentului. el mi-a spus că Regele a dat lui 
Cantacuzino asigurarea că «cât timp va fi el bine, nu 
se va gândi la alt prezident»(?). 

La ceaiul de seară la Carp, am cercat să vorbese 
fără succes de prezidentia provizorie a lui Cantacuzino. 

Mercuri, 18 Ianuarie—Prânzit la G. Filipescu. L’am 
pusîn curent. Motivele contra prezidentiei Cantacuzino 
au părut naturale şi acceptabile. Le-am rezumat astfel : 
guvernul nou nu poate inspira încredere în puterea lui 
cu un şef slab sau bolnav; Carp nu poate lua răspunde- 
rea fără autoritatea necesară; demnitate personală : este 
inadmisibil ca toţi să poată fi primi miniştri, numai lui 
Carp să-i trebuiască liziere. 

21 Februarie. — La Societatea Forestierä, G. Fi- 
lipescu mi-a cetit prima pagină a unei scrisori pe care o 
trimete N. Filipescu unchiului său (4. Cantacuzino la 


NOTE POLITICE — 1900 25 


Viena. Filipescu proclamă absoluta necesitate de a se 
împăca cu junimiştii! Mi sa disimulat restul serisorii. 

22 Februarie—Costinescu a avut alaltăeri audiență la 
Rege. Temerile financiare, — «Guvernul actual slab 
fiind că nu are curajul să facă economii»,—au adus pe 
Rege, după aprecierea lui Costinescu, să voiască abso- 
lut intrarea noastră în guvern, cu sacrificarea lui Manu, 
dar tot cu Cantacuzino prezident nominal. Costinescu 
găseşte propunerea acceptabilă. 

4 Martie. — Prânzit la G. Filipescu. După masă 
mi-a spus: «Ce păcat că Carp nu primeşte; nu mai 
e nimic de făcut !» Foarte mirat îi cer o lămurire : «Da, 
am vorbit cu Carp azi dimineaţă -şi mi-a spus că nici 
nu trebue să i-se propue prezidenţia lui Cantacuzino». 
Am înţeles că era un pretext şi că conservatorii băteau 
în retragere; pentru mine este mărturisirea neputinței 
lui Nicu Filipescu. Am răspuns: «Asta este un mod 
de a îngropa chestiunea; se hotărâse alte modalităţi de 
tractare, să nu mai vorbim de ele !» 

5 Martie. — Triandafil a vorbit cu Stirbey şi cu 
mine pentru afacerile succesorale Stirbey. Vorbind de 
afacerea Hallier, el ne-a spus: «Am fost înşelat de că- 
tre Ioan Lahovary. La asta nu mă aşteptam ! El mă asi- 
gurase că majoritatea Tribunalului arbitral ar fi com- 
pusă de doi Români». 








Samedi, 4 mars. — Dîner chez Georges Philipesco. Après 
dîner il ma dit: «Quel dommage que Carp n'accepte pas: plus 
rien à faire». — Très étonné, je lui demande une explication: 
«Oui, j'ai parlé avec Carp ce matin et il m'a dit qu'il ne 
fallait même pas lui proposer la présidence de Cantacuzene». 
J'ai compris que c'était un faux-fuyant et que les conser- 
vateurs retiraient les avances faites; pour moi c’est la décla- 
ration d'impuissance de Nicu Filipescu. — J'ai dit: C’est une 
façon d'enterrer la question; on était convenu d’autres mo- 
dalités de traiter; n’en parlons plus. 

5 mars, dimanche. — Triandafil a conféré avec Stirbey 
et moi pour affaires successorales Stirbey. Parlant de laf- 
faire Hallier, il nous a dit: «J'ai été trompé par Jean Laho- 
vary. La asta nu mă aşteptam! Il m'avait assuré que la ma- 
Jorité du Tribunal arbitral serait composée de deux Rou- 
mains». 


26 NOTE POLITICE — 1900 


6 Martie. — La Cameră am vestit pe C. Olänescu 
că de oarece nu am primit nici un răspuns, conchid că 
negocierile noastre au încetat şi ne reluăm fiecare liber- 
tatea de acţiune. — «Am fost de două ori să-l văd pe 
Cantacuzino şi nici n'am putut să-l găsesc. Libertate re 
ciprocă !» 

13 Martie. — Carp mi-a făcut parte de conversaţia 
cu Pallavicini. *) care părea însărcinat de Rege să-l son- 
deze. Pentru Pallavicini. Cantacuzino e sfârşit si însuşi 
Regele ar fi observat cä este absolut străin de tot ce se 
petrece. Carp a comunicat motivele pentru, care nu poate 
primi presidentia lui Cantacuzino. 

18 Mai. — La curse, sub ploaie, Nicu Filipescu, 
cu care nu schimbam des două vorbe, mă abordează 
pentru a mă întreba când vine Carp. De aci lungi do- 
rinfe de a pune în legătură pe Carp cu Cantacuzino ; că 
dacă Carp ar lua cu binele pe Cantacuzino, acesta sar 
retrage lesne, că combinatiunea propusă odată de mine 
lui Olănescu este aceia pentru care lucrează el, etc. Că, 
în orice caz, nu trebue făcut lucrul numai dacă nu poate 
ajunge la vreo ruptură, pentru că aceasta ar fi soluţia 
cea mai rea. Motivul actiunei lui G. Filipescu este chestiu- 
nea Băncei; el nu voeşte ca Guvernul să cedeze Băncii 
prelungirea privilegiului, sau atunci să împartă răspun- 
derea cu tot partidul. Filipescu a făcut rezerva că vor- 
beşte în numele lui personal. Concluzia: să grăbesc 
sosirea lui Carp. — Cum primisem o scrisoare dela Carp 
că vine Luni sau Marti, m'am obligat să-i scriu să vină 
cu o zi mai de vreme. 

Mărturisesc că am rămas sub bună impresie şi că 
socoteam lucrul în fine câştigat. 

20 Mai. — Jockey-Club 5 ore. Nicu Filipescu mă ia 
de o parte spre a-mi spune că nu trebue vorbit cu 
Carp. Că tot ce mi-a spus la Hipodrom nu mai are ac- 
tualitate, chestiunea Băncii fiind amânată şi alte lucruri 
vagi. Am înțeles că Cantacuzino refuză şi că negociato- 
rul meu nu poate nimica. 


*) Ministrul Austriei. — N. Ed. 


NOTE POLITICE — 1900 27 


22 Mai. — Am pus în curent pe Carp. Nici cä se as- 
tepta el la ceva în prezent. Tot în acest sens fini scrisese 
acum trei zile. El a văzut pe Sturdza, care i-a. făcut pro- 
puneri pentru o acţiune comună, propuneri vagi pe cari 
Carp le-a declinat. 

— In urma, conversaţiunei avute cu A. E. Lahovary, 
am stat două ore de vorbă cu Ionel Brătianu la mine. 
Brătianu în nume persona] (cred însă că cu ştiinţa lui 
Sturdza) mi'a propus să reluăm ceeace tatăl său a cäu- 
tat să facă cu Carp. El exclude posibilitatea Carp prin 
conservatori (lucru la care credea acum câteva luni), 
şi posibilitatea Carp singur. Atunci el ar voi un guvern 
tare Sturdza-Carp, care ar îndruma la o fuziune ulte- 
rioară, dar a cărui ţintă principală ar fi: restabilirea 
creditului şi finanţelor ţării, şi transformarea radicală 
a administraţiunei. Câteva puncte a căror precizare am 
cerut-o eu : nici o atingere de Constituţiune; nici o lätire 
de drept de vot; reduceri însemnate la armată, la pen- 
siuni, în slujbe, întărirea comunei. La scăderea şcoale- 
lor superioare, nimic afirmativ ca răspuns. Atingând 
chestiunea de formă şi de persoane, am arătat obiectiu- 
nile, cari ar fi ca d-l Sturdza să fie Prezident de Consi- 
liu, şi am indicat că ar trebui constituit un comitet în 
care Regele să poată alege pe prezident. Brătianu mi-a 
răspuns că era necesitate de prim ordin să nu se slă- 
bească acum autoritatea lui Sturdza. Ca formă tranzac- 
fionalä am propus ca în caz de reuşită, Regele să cheme 
pe amândoi (cum a făcut la Aprilie trecut pentru Carp 
şi Cantacuzino) şi între şefi să fie dinainte compus mi- 
nisterul. Bine înţeles totul ad referendum şi din partea 
lui şi din a mea. Ca lucru în treacăt: Brătianu convins 
că drapeliştii se întore la matcă; rezistenţă în privinţa 
numelui lui Costinescu, pe care lam indicat eu ca fiind 
necesar într’o asemenea combinaţie. 


Ne vom revedea după ce el va fi luat avizul lui 
Sturdza, 


31 Mai. — Seara, la Capşa, întorcându-mă dela Bu- 

vw ._. . . A 
zău, Palavicini sa apropiat de masa mea pentru o lungă 
conversație : Guvernul nu o mai poate duce, cu Generalul 


28 NOTE POLITICE — 1900 


Manu nu mai poate fi trai, s'a deschis ochii şi în sträi- 
nätate că un guvern este imposibA cu un om bolnav în 
cap; că Take Ionescu care credea tot în putinţă, s'a tre- 
zit si el, ete. Concluziunea lui era că Regele este foarte 
nelinistit, dar că neapărat va aviza până la toamnă. l-am 
răspuns că poate la toamnă va fi prea târziu! — I-am 
făcut o aluzie la perspectiva pusă înainte de presă a unui 
guvern Carp-Sturdza; Marchizul s'a zburlit «parce que 
Mr. Carp a toujours été conservateur» ! 


4 Iunie, — Ionel Brătianu mi-a adus răspunsul 
d-lui Sturdza. Sturdza primeşte toate propunerile 
formulate şi pe care le-a rezumat din nou: Alianţa 
a două partide, «unirea a două drapeluri» (sic), pentru 
a scoate ţara din pericolul financiar prin mari reduceri 
în cheltueli şi pentru a transforma administraţia şi mo- 
ravurile ei, ceeace nu poate merge fără amputafiunti se- 
rioase de persoane. Brătianu a insistat asupra acestei 
tăeri a cozilor : de noi nu poate fi vorba, ei recunoscând 
că nu avem clientelă. S'a vorbit şi despre Panu, în con- 
tra căruia nu ar fi decât obiectiunea că nu trebue anga- 
jament făcut cu dânsul. 

Am telegrafiat lui Carp spre a-l vedea. 

— Seara prânzind la G. Filipescu, cu care am tre- 
cut în vedere caraghioslâcul tratărilor cu conservatorii 
şi mai ales al ultimei tratative a lui Nicu Filipescu, mi-a 
spus că ştie tot şi că «femeile au stricat totul în ulti- 
mul moment !» Mi-a deplâns starea partidului în care 
«o mână felond» strică, în culise, tot ce se hotărăşte. Mi-a 
mai spus că scäparea situaţiunei financiare nu se poate 
face decât par une trève entre les partis ? ! (combinaţia 
Sturdza-Carp ar fi bine venitä oare ?). 

Tot dela el am aflat că Take Ionescu, care zisese lui 
Costinescu: «să-mi facă numai un semn Regele şi dau 
Ministerul jos».—a spus un neadevăr, pentru că semnele 
i-au fost făcute, şi nu numai unul! 

5 Iunie. — Costinescu mi-a împărtăşit că guvernul 
nu a găsit un ban şi că toate combinatiunile carei sau 
propus nu sunt lucruri cari se pot lua în serios. 

Duminică, 11 Iunie, — Avizat de Maiorescu prin tele- 


NOTE POLITICE — 1900 29 


fon că Carp e la Bucureşti, am plecat de noapte din Bu- 
zău. Carp fusese chemat de Maiorescu prin telegramă, 
după cererea lui Nicu Filipescu şi de Teodor Rosetti 
prin scrisoare, după cererea lui Cantacuzino. Intrevede- 
rea a avut loc Sâmbătă la prezidentul Consiliului. Carp 
a rezumat-o pe dată: «mu a eşit nimic dintrînsa». — 
Cantacuzino a propus facerea unui guvern în comun, 
Carp a răspuns pe dată că el nu poate intra cu dânsul 
în Minister. La replica lui Cantacuzino că atunci aceasta 
era o chestiune personală în contra lui, Carp a răspuns: 
«nimic personal, dar el atacând cu vioiciune afacerea 
Slatina, împrumutul şi afacerea Hallier, era imposibil 
să-şi dea singur desminţire acceptând de a figura în gu- 
vernul lui». — «Dar acestea sunt personale mie, şi in- 
trând în Minister, d-ta, d-le Carp, nu iei răspunderea tre- 
cutuluir. — «Cu teoria aceasta, eu Carp pot forma un 
guvern cu Sturdza fără ca d-ta Cantacuzino să ne poţi 
întreba : dar cu trădarea ce s'a făcut, d-le Carp ? Aceasta 
nu se poate !» — Cantacuzino a închis discuţia asupra 
acestui punct, spuind că amicii săi nu vor accepta pro- 
babil ca el să lase presidentia nominală a guvernului. 
Cantacuzino a adăugat că de ce nu ar face Carp singur 
un guvern?—Carp a răspuns că dacă ar fi constrâns la 
aceasta, nu s'ar da înapoi, dar ar fi două cuvinte pentru 
cari eventualitatea nu i-ar surâde : Intâi, el a năzuit pu- 
rurea să guverneze cu partidul conservator, nu în contra 
lui; — al doilea, crâmpei de guvern cu Cantacuzino, 
crâmpei de guvern cu Carp, Regele ar avea lesne tenta- 
țiunea să recurgă la un guvern d’antregul cu Sturdza. 

Asupra chestiunei băncii, Carp a sfătuit pe Canta- 
cuzino să nu primească aranjamentul propus, fiindcă era 
o pură escrocherie : Banca oferă să cumpere cu biletele 
ce va putea emite în mai mult după schimbarea rapor- 
tului între aur şi emisiune! Cantacuzino a răspuns că 
nu va face aranjamentul. 


Sau despărţit... ad referendum. 
Joi, 15 Iunie. — Fost întâmplător la Bucureşti şi Ma- 


iorescu m'a pus în curent de noui demersuri ale lui N. 
Filipescu, dacă nu am concede ca Take Ionescu să päs- 


30 NOTE POLITICE — 1900 


treze Finanţele sau să ia Internele. Maiorescu i-a arătat 
pentru ce nu crede că se poate acorda. — Am conchis 
de aci: întâi că Cantacuzino a vorbit cel putin cu Take 
Ionescu şi l’a pus în curent cu dorinţa lui Carp de a lua 
el Finanţele ; al doilea că Filipescu se teme ca Take Io- 
nescu, deposedat de portofoliul său fără compensatia 
Internelor, să se întoarcă în contra combinatiunei cu 
Carp. — Impresia mea este că oamenii aceştia nu ştiu 
ce voesc, şi nu ştiu unde merg. 

Seara la Club, Olänescu mi-a strecurat : «iar ne-am 
înecat la mal ca ţiganul». N'am relevat aceasta. Presupun 
că după ce s'a croit lucrul. cucoanele iar au montat pe 
bietul Cantacuzino şi l’au răsucit. 


21 Iunie, — Pe la 6 ore portarul Jockey-Clubului 
a întrebat în numele lui Niculae Filipescu la ce ceas 
mergeam la Club. Filipescu, recomandându-mi toată dis- 
crefiunea, de oarece nu toţi Miniştrii erau în curent, m'a 
întrebat precis asupra punctului dacă Cantacuzino ce- 
dând, am face fuziunea şi am accepta şefia lui; dacă în 
fine, ca mângâere, am fi dispuşi să dăm retragerei sale 
glorificaţia pe care o merită abnegatia lui. Mi-a destäi- 
nuit că au fost foarte surprinşi că la întoarcerea Rege- 
lui, Cantacuzino punându-se la dispoziţia lui pentru so- 
lufionarea crizei, Regele i-a zis liniştit ca să continue 
astfel cum sunt. Mi-a mai spus că sunt semne că Regele 
ar voi să câştige astfel timp, până se vor pregăti libe- 
ralii. La toate chestiunile, pentru a nu lua vreun angaja- 
ment pe care să nu fiu sigur, am cerut să ne vedem 
a doua zi la mine ca să pot vorbi cu Maiorescu, care a vä- 
zut pe Carp cel din urmă dintre noi. 

Joi, 22 Iunie. — Am fost la 8 dimineaţa la Maiorescu 
şi la 9 jum. am primit pe N. Filipescu. Cantacuzino s'a 
decis să se retragă şi a dat pline puteri lui N. Filipescu 
(s'a adăogat pe urmă lui şi Alecu Catargi), ca să trateze. 

Am convenit împreună : — Carp Preşedinte, cu Mi- 
nisterul de Finanţe ; nu s'a contestat dreptul de alegere 
a celorlalte trei portofolii. Mai mult, din atributiunea 
celor rezervate conservatorilor, rezulta clar că Internele 
erau la dispoziţia lui. 


NOTE POLITICE — 1900 31 


Declaratiune de fuziune sub şefia lui Cantacuzino, 
care ar lua presidentia Camerii. Statutele Clubului co- 
mun rămânând de elaborat în urmă. Am accentuat că 
nu voiam să se întâmple majoraţiuni ca în 1861. 

Un portofoliu însemnat pentru Take Ionescu. Am 
oferit Externele, cari au fost acceptate. N. Filipescu ar 
intra în Minister, cu ezitatiune mi-a zis că nu sar fi 
simţit cu aptitudini decât pentru Domenii, dar că ştia că 
d-l Carp şi-a rezervat acest departament. Lam asigurat 
că nu, şi am convenit că el Filipescu va lua Domeniile. 
Fără a se preciza mai departe, am indicat că Carp ar 
accepta pe Grădişteanu acolo unde este. Nu se va face 
convenţie cu Banca. Nu se va dizolva Camera. 

Am făcut atent că Carp nu va veni decât chemat 
direct de Cantacuzino. Mâine soseşte Cantacuzino, seara 
se va şti definitiv ce este şi voi fi avizat imediat. 

Insistenţe ca Maiorescu să nu plece. I-am arătat că 
era inutil, de oarece în 24 ore el era la dispoziţie — Fi- 
lipesen a plecat asigurându-mă că lucrul este făcut. 

— La 4 ore mi-a venit Alecu Catargi, tot ca pleni- 
potenitar. Am recapitulat cele convenite cu N. Filipescu, 
el neştiind că era lucrul deja hotărât cu dânsul, şi atunci 
Sau ridicat nori pentru Interne. 

Furăm împreună la Maiorescu; din schimbul de cu- 
vinte a.rezultat că Carp n'a cerut lui Cantacuzino In- 
ternele, dacă nu se indică un Ministru prea tranşant din 
partea Conservatorilor. Am menţinut clar că N. Fili- 
pescu convenise cu mine că Internele erau în lotul lui 
Carp. Sunt convins că cu puţină dexteritate se va acorda 
şi acest punct. 

A fost şi o notă hazlie. Cu multă dibäcie şi în termeni 
foarte subţiri, Maiorescu a arătat temerile sale în pri- 
vinţa înrâurirei «d’une charmante fille» şi în privinţa 
statorniciei bietului Cantacuzino. Catargiu «s’est porté 
fort», de oarece avea toate puterile. Rezerve numai în 
privinţa Internelor. 

23 Iunie. — La 10 jumătate noaptea, A. Catargiu 
îmi telefonează la Buzău că d-l Cantacuzino întăreşte ce 
fusese convenit şi că mă roagă să iau agrementul defini- 


32 NOTE POLITICE — 1900 


tiv al lui Carp şi să-l aduc Marţi dimineaţa la Bucureşti, 
când soseşte şi Prezidentul Consiliului. 


26 Iunie, — Am fost eri la Ţibăneşti. M'am con- 
vins că Carp regretă că părăsise cererea Internelor 
şi că ar voi să le aibă în lotul său. Am plecat cu puteri 
depline şi cu lista următoare: Carp, Finanţe; Take Io- 
nescu, Externe; Filipescu, Domenii; Marghiloman, In- 
terne ; Maiorescu, Justiţie ; Arion, Instrucție Publică ; 
Grădişteanu, Lucrări Publice; Lahovary, Războiu; G. 
Cantacuzino, Preşedinte de Cameră; Rosetti, Prezident 
de Senat. 

— Azi dimineaţă dădusem întâlnire, din Tibänesti, 
lui Filipescu la mine acasă. 

Am discutat mult chestiunea Internelor. El nu a fă- 
cut nici o obiectiune politică şi ar acorda voios tot, în 
această privință. Se teme numai de Cantacuzino, care a 
apucat să crează că Carp i le-a concedat şi care, dacă 
Sar reveni asupra acestui punct, și-ar închipui că deja 
nu se mai respectă pactul. Filipescu crede că dacă Carp 
i-ar arăta că, fără Internele pentru mine, nu se mai com- 
bină portofoliurile şi ar lua pe Cantacuzino pe nota 
sentimentelor, Carp ar obţine concesiunea cerută. Fili- 
pescu mai adaugă că Cantacuzino a pus pe Rege în cu- 
rent şi că Regele l’a felicitat pentru actul său patriotic : 
acest punct împiedecă ori ce intransigentä din partea 
lui Carp, după părerea mea. Am luat asupra : mea să 
chem pe Carp la Buzău şi de acolo să venim aci dacă 
se aplanează greutatea. 


27 Iunie, — La 5 dimineaţa am luat pe Carp, 
la gara Buzău, m'am explicat cu el, Pam făcut să ad- 
mită o combinaţie cu Olănescu (neutru) la Interne, şi la 
7 am pornit la Bucureşti. 


La sosire am aflat că Take Ionescu era foarte ne- 
mulţumit şi că refuză de a intra în noul Cabinet. Moti- 
vul aparent: i s'a cerut să combată à outrance pe juni- 
mişti în alegeri şi în Parlament ; nu poate face parte din 
primul Cabinet junimist (Loulou Lahovary informa- 
tor). Motivul real: s'a trecut pe deasupra capului lui în 


NOTE POLITICE — 1900 33 


toate tratativele şi simte cât s'a modificat şi cât s'a scă- 
zut poziţia lui. 

— La 214 ore Carp a avut întrevederea cu Canta- 
cuzino pentru Interne. Cantacuzino a zis că dacă le-ar 
acorda acuma, ar fi o capitulajie; Carp n'a insistat şi a 
propus atunci două liste : una, aceea adusă de mine (26 
Iunie); alta modificată, cu mine la Externe şi Take Io- 
nescu la Interne. Aceasta Cantacuzino a primit-o pe 
dată. Rămânea : 1) Disidenţa Manu ; Cantacuzino l’a 
părăsit cu deplină dezinvoltură. 2) Nemulțumirea Take 
Ionescu : aceasta a părut mai serioasă, dar Cantacuzino 
are aerul foarte hotărât a se lipsi de el, dacă părea grea. 

Carp consideră Ministerul făcut. Este vorba ca 
până Sâmbătă sau Luni Cantacuzino să-şi adune Mini- 
ştrii, să lichideze situaţia cu Regele şi cu colegii săi. 

Carp a avut la Club o întrevedere cu N. Fili- 
pescu şi Jacques Lahovary, spre a-i interesa ca dânşii să 
lucreze la Cantacuzino pentru combinaţia Take Ionescu 
Externe, Marghiloman Interne, singura în care Take 
are locul său; dacă lar accepta. 

Uitam a aminti că între Carp şi Cantacuzino sa 
specificat ca un lucru bine înţeles şi înţeles încă de la 
prima întrevedere că el, Carp, nu poate avea pe Take 
Ionescu la Interne. *) 


*) Pentru restul anului nu sunt alte însemnări. Fuziunea s'a 
făcut în Iulie. Textul actului de fuziu e la Anexe, No. I. — Nota Ed. 


1901. 


Luni, 29 Ianuarie —]n urma demisiunei lui Carp, cu 
chiu cu vai Cantacuzino a fost însărcinat cu compune- 
rea ministerului. Nu ştiam nimeni în ce condițiuni. El 
lăsase o cartă la mine. Văzuse pe Arion şi pare-mi-sepe- 
Maiorescu. | 

— Transmisesem eri Regelui o depesä a lui Beldi- 
man privitoare la botezul Prințului de Anhalt-Dessau ; 
depeşa mi se înapoiază de îndată cu menţiunea bizară, 
scrisă cu creionul de Majestatea Sa : «Monsieur Mar- 
ghiloman, Lundi 1014 h. au Palais». 

Mă duc azi dimineaţă la Palat şi întreb pe aghio- 
tant dacă nu are un ordin de convocaţie pentru mine; 
îmi răspunde că nu, dar că va lua pe dată ordinele Re- 
gelui; după două minute sunt introdus, spunându-mi-se: 
«M. S. a uitat că dorea să vă vorbească pentru botezul 
dela Dessau; poftiti sus». 

Regele, putin roşu la chip, îmi spune pe dată: «Este 
«un pretext. Doream să te văd, şi se ştie prea mult tot 
«ce se petrece împrejurul meu şi cine intră şi cine esel 
«Am însărcinat pe d-l Cantacuzino cu formarea Minis: 
«terului, dar i-am pus ca condiție absolută să aibă în 
«Ministerul lui unul sau doi Miniştri junimişti, din a-" 
«cei esifi acuma, sau cel putin pe d-l Th. Rosetti: Nu 
«trebue ca d-l Rosetti să primească». *) 


*) «C'est un prétexte. Je dâsirais vous voir. Et Pome 
sait tellement tout ce qui ce passe autour de moi, et qui 
entre, et qui sort! J’ai chargé M. Cantacuzène, mais je lui 
ai posé comme condition absolue qu’il ait dans son Ministère 
un ou deux Ministres junimistes sortants, ou tout au 
moins M. Théodore Rosetti: il ne faut pas que Mr. Rosetti 
accepte». 


NOTE POLITICE — 1901 35 


Restul întrevederei a fost consacrat mijlocului de 
a face să parvină Majestätei Sale rezultatul misiunei 
mele şi măsurilor de luat ca să nu se ştie nimic de ni- 
meni. 

— La 1214 am dat ochi cu Th. Rosetti în faţa Ministe- 
rului meu. Din primele cuvinte Rosetti mi-a răspuns că 
nu este nici nebun, nici copil şi că fiu va primi cu nici un 
chip. Am făcut la ora 3 să parvină în forma obişnuită a 
comunicărei de depesi Majestăţei Sale asigurarea dată 
de Rosetti. 

Ministerul Cantacuzino va cădea în apă. 

30 Ianuarie—La Jockey Club, la 5%, Carp venind dela 
Palat ne comunică: «Mâine Consiliu de miniştri». 
Mare entuziasm. La Club ! Scena între Carp şi Majesta- 
tea Sa a fost mişcătoare. Regele a îmbrätisat pe Petrake. 


1903. 


28 Noembrie. — Audienţă la Rege, 6 ore seara. Ani- 
versarea Plevnei, felicitări. Regele mulţumit de darul 
ofitérilor de geniu. 

Regrete că partidul conservator este divizat ; nu se 
poate face nimic statornic cu partide «émiettés»; ar tre- 
bui, ete. Răspuns că orice apropiere în opoziție este im- 
posibilă; că ea se poate face numai la putere, când unii 
pot oferi şi alţii pot primi. 

S'a vorbit de primejdia divizării în viitor şi a par- 
tidului liberal. Lipsa unui om, care după Sturdza să 
poate fi «porte-drapeau», căci nu este nevoe de șefi. Am 
răspuns că ţineam ca sigură aceiaşi criză la liberali, pen- 
tru viitor, ca la noi. 

Uşurinţa lui Jacques Lahovary, aceaşi azi ca 
în trecut; când n'a voit să crează că ofiţerii de cava- 
lerie se rezvräteau; cum se poate plânge în Senat de 
raporturi către Rege în afaceri de serviciu, el care îi 
cerea mereu să aibă un cabinet militar? Tot asemenea, 
cum critică unele comande, când el Lahovary a coman- 
dat obuzierele pe care Regele le credea încă inutile? 
Lahovary ar fi trebuit să stea în armată; lui, Regele cu 
plăcere i-ar fi dat Statul-major; Sturdza nu a voit. 

Sturdza a făcut mult bine şi pus rânduială la Minis- 
terul de război. Partidul liberal evident este slăbit. A- 
ceastă slăbiciune provine din cauze însă onorabile. De tot 
în treacăt aluzie la o combinaţie (?) pentru alegeri. Nu 
a aprobat articolul lui N. Filipescu asupra mesajului 
(«Epoca» 28 Noembrie.) 


NOTE POLITICE — 1903 37 


In două rânduri mi-a vorbit cu insistenţă de exis- 
tenta Ocultei; orice ar zice «L'Indépendance roumaine». 
articolul ziarului a foşt chiar prilejul primei afirmäri 
că Oculta există şi face rău. Evident că tentâtiva de a- 
mendament a lui Anton Carp, ca Adresa să accentueze 
nota descentralizatoare a Legei comunale, este inspirată 
de Ocultă — crede Regele, — dar îndată ce d-l Sturdza 
s'a arătat rigid, atacul schiţat sa evaporat. «Am spus 
d-lui Sturdza că nu trebueste directiune anonimă; dacă 
d-lor voesce să guverneze, trebue să ia răspunderea des- 
chisă a acţiunilor lor». (Impresia că Regele vede bine pe 
Lascăr şi că îl impune dragostei lui Sturdza). 

In afacerea Mandrea, Regele zice că a prevăzut a- 
chitarea; că procesul i-a făcut un piedestal în străină- 
tate; că toate ziarele evreesti, Francfortul mai ales, Pau 
înălţat în slavă. Admite că este un domn puţin curat 
care ar face bine acum să demisioneze. 

5 Decembrie. — La Adresă am rostit un lung discurs, 
clarificând situaţia noastră faţă de Cantacuzinisti şi faţă 
de partidul liberal. 

Carp crede că a lipsit ceva în clarificarea procedeu- 
rilor noastre faţă de liberali în partea morală. N'am voit 
dinadins să ating această chestiune pentru a nu ne izbi 
de N. Filipescu, dacă vorbeam de afacerea Ressu-Ro- 
bescu. Senat foarte mulţumit: 

8 Decembrie.—Injurături câte vrei dela Cantacuzinişti 
la adresa mea, şi prin presă, şi prin colţuri. 

10 Decembrie. — Emanuel Quloglu mi-a afirmat sub 
taină că, atunci când Pictorian a făcut falsa tragere 
“pentru Stat, a scris lui Palade, care printr'o cartă i-a 
mulțumit. Deci Palade ştia, afirmă Culoglu. 

13 Decembrie.—Comitet electoral. Maiorescu foarte e- 
logios pentru discursul meu şi binele politic ce ne-a fă- 
cut clarificarea situaţiei. 


1904. 


11 lauuarie. — Primit în audienţă de către Regină 
pentru Soc. Elisabeta. Regina se ocupă de o instituţie 
pentru orbi; i-am oferit chiria localului, oricât ar fi. 
Mi-a arătat o bucurie şi o recunoştinţă mişcătoare. Ară- 
tându-mi un tablou pictat de către Prinţesa Victoria- 
Melita, fostă Ducesă de Hessa, a insistat asupra marei ne- 
norociri a unei femei care nu mai are cămin, nici pa- 
trie. Dacă această femeie ajunge rău, căci este frumoasă 
şi are temperament, va fi oare de condamnat ? Regina 
o povätueste mult să facă pictură şi să se ocupe de artă. 
O frază curioasă asupra eredității Coburgilor, care o o- 
bligă a se uita mult, a observa mult, şi a nu arăta nimic! 

Mai mult decât afectuoasă pentru Elisa. 

12 Jauuarie. — Audientä la Rege pentru balul Clu- 
bului. S’ar părea că dispozitiunile erau rele de când cu 





11 jauvier. — Reçu en audience par la Reine au sujet de 
la Société «Elisabetha». La Reine s'occupe d’une institution 
pour les aveugles; je lui ai offert le loyer du local, quel qu’il 
soit. Elle ma témoigné une joie et une reconnaissance tou- 
chantes. En me faisant voir un tableau peint par la Prin- 
cesse Victoria-Melita, ex Duchesse de Hesse, elle a insisté sur 
le malheur épouvantable d’une femme qui n’a plus de foyer 
ni de patrie. Si cette femme tourne mal, car «elle est jeune 
et a du tempérament», sera-t-elle à condamner? La Reine lui 
conseille beaucoup de faire de la peinture et de se vouer à 
PArt. Une phrase curieuse sur «l’hérédité des Cobourg» qui 
l'oblige a beaucoup regarder, beaucoup observer et ne rien 
laisser voir! 

Plus qu'affectueuse pour Elise. 

12 jauvier. — Audience chez le Roi pour bal du Club. I! 
semblerait que les dispositions étaient mauvaises depuis lin- 


NOTE POLITICE — 1904 39 


incidentul General Budisteanu. Pentru Club, recoman- 
-daţie de a proceda cu mai mult discernământ cu ofiţerii, 
pentru a nu îngreuna situaţia şefului armatei. 

Ca politică: General Manu îmbătrâneşte; păcat că 
Jacques Lahovary este atât de «încurcă lume», căci e de 
treabă. — Foarte naturală candidatura lui Delavrancea 
la Vaslui; Regele crede că Disescu va fi ales la 'Teleor- 
man, candidatura lui Petraru neplăcută Guvernului 
(lui Costinescu). — Chemat de Regina, ea mi-a mulţu- 
mit din nou pentru orbii săi. 

14 Ianuarie. — Ciocnire între Matei Cantacuzino şi 
Stere în privinţa alegerei dela Iaşi. Cantacuzino ne-a sur- 
prins prin teoria sa asupra colegiului III. — Sturdza 
foarte, foarte blând cu noi. 

8 Februarie—Eri bal la Jockey-Club. Regele si Regina 
au stat până la 3 ore; Prinţul şi Prinţesa până la ziuă. La 








<ident général Budisteanu; pour le Club recommandation 
Qen user avec plus de discernement avec les officiers, pour 
ne pas rendre difficile la situation du chef de l’armée. 

Comme politique: Général Mano semble se ramollir; 
dommage que Jacques Lahovary soit à tel point brouillon, car 
il est gentil. Très naturelle la candidature de Delavrancea à 
“Vaslui: Le roi croit que Dissescu sortira à Teleorman, la 
candidature Petraru étant au fond désagréable au gouver- 
nement (à cause de Costinescu). — Appelé par la Reine, Sa 
Majesté m'a encore remercié pour ses aveugles. 

14 janvier. — Passe d'armes entre Mathieu Cantacuzène 
et Stere au sujet élection Iassy. Cantacuzene a quelque peu 
surpris, choqué, par sa théorie sur le troisième collège. 
Stourdza très, très doux avec nous. 

8 février. — Bal du Jockey-Club hier. Roi, Reine, jusqu’à 
trois heures, — Prince, Princesse, jusqu’au jour. Ayant soupé 
à côté de la Princesse, causant de M-me Stourdza, elle me 
dit: «Je suis contente qu’elle ne soit pas venue. Je ne l’aime 
pas; elle ne m'aime pas. Et puis elle veut toujours être la troi- 
sième personne avec sa cour». Un peu plus loin: «J'ai beau- 
coup de ténacité! j'ai quelques fois tenu bon deux, trois ans: 
c'est comme cela seulement que j'ai vaincu certaines diffi- 
cultés». 

A rapprocher de ce que la Princesse m'a dit chez elle, 
lorsque j'ai été Pinviter: «Mr. Philippesco (Georges) a été 
toujours bon pour moi; il a arrangé beaucoup de difficultés». 


40 NOTE POLITICE — 1904 


supeu, fiind lângă Prinţesa, dânsa mi-a spus de D-na 
Sturdza : «Sunt mulţumită că n'a venit, nu o iubesc şi 
nu mă iubeşte. Şi vrea totdeauna să, fie a treia persoană 
cu curtea ei». Puțin mai târziu: «Am multă voinţă, am 
rezistat câteodată doi, trei ani în şir şi numai aşa am 
învins unele dificultăţi». A se apropia de ceeace mi-a 
spus Prinţesa la dânsa, când m'am dus s'o poftesc la 
bal: «D-1 George Filipescu a fost totdeauna foarte bun 
cu mine, a aplanat multe dificultăţi»: 

17 Februarie—D-na Take Ionescu, venind la 12 la balul 
Clubului, n'a avut loc la masa de onoare; lui Ionescu 
i-am găsit unul. Era conform deciziunei luate cu Manu, 
ca să luăm câte una din perechile simandicoase, afară 
de Membrii Comitetului sau Fondatori, cărora, s'a re- 
zervat locuri pentru fiecare pereche. Ionescu s'a forma- 
lizat. Se vede că Generalul la cam trimis să se plimbe. 
D-na Ionescu însă a rămas la Cotilion, a dansat până la 
ziuă, a acceptat cadourile Clubului. A doua zi demisie. 
Demisia apare în «Adevărul» înainte chiar de a ne fi 
cunoscută. Generalul este însărcinat să explice lucrurile 
lui Take Ionescu. Vizita Generalului la d-na Ionescu. 
Seara. «Adevărul» comunică cu italice că d-l Ionescu 
şi-a retras demisia, după ce d-l General Manu «i-a pre- 
zentat scuzele întregului Comitet»: Nota trece în 
«Voința» şi «L'Indépendance». Nu las să treacă această 
impertinentä care ofuscase până şi pe Mişu Rahtivanu; 
dar ia pe General de unde nu este. Ii scriu. Timp de 
răsgândire. In fine azi Comitet. Cădem de acord asupra 
unei notițe, copiată de Mitilineu, pe care «Adevărul» să 
o publice ca o rectificare. Generalul duce notita lui Io- 
nescu... şi după două ore se găseşte «en bonne place» în 
«Adevărul». — A] cui este jurnalul ? 

23 Februarie— Am avut o lungă consfătuire cu Golescu 
despre Banca Agricolă. Mi se pare că Take Protopo- 
pescu cere pentru ginerele lui, Pietraru, postul de al doi- 
lea subdirector la Bancă. Din vorbă în vorbă, Golescu 
ajunge a-mi revela : că «Pictorian are originälul borde- 
roului, scris cu mâna lui Sturdza, pentru tragerea falsä 
dela 1887 şi că borderoul acesta este în lada lui de fier, 


NOTE POLITICE — 1904 41 


acasă». Că Protopopescu a acuzat acuma din nou pe 
Costinescu (lucru care pe vreme a fost zis de Eminescu 
în «Timpul») că. trimes fiind să negocieze cumpărarea 
titlurilor C. F. R. la Berlin, a speculat asupra lor gros, 
ştiind că au să fie răscumpărate. Că Protopopescu a 
convenit că Costinescu, în afacerea fraudelor dela Fi- 
nante, a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a descoperi 
pe Sturdza. — 

13 Noembrie—Carp a fost în audienţă la Prinţul Fer- 
dinand. Din conversaţie n’a ieşit decât următoarea indi- 
catie: vorbindu-se despre partide şi corupţia care iese 
din organizaţia lor, Prinţul a zis că este de regretat că 
tocmai Lascar, care a voit să reacționeze în contra aces- 
tor apucături, să fie victima, dar... va trebui: «biegen 
oder brechen». *) — Concluzia lui Carp : Regele nu va ad- 
mite sacrificarea lui Costinescu şi a lui Lascar (vezi au- 
dienta la Rege 28 Noembrie 1903). 

17 Noembrie. — Eri s'au întrunit  Stătescu Prezi- 
denţii Aurelian şi Pherekyde, cu Sturdza. — Se zvo- 
nise că a luat parte şi Brătianu cu Costinescu: este 
inexact. 

Azi Pherekyde mi-a spus: «Ese Lascăr, dar rămâne 
Costinescu; altceva nu este hotărât». — Expresia fu- 
sese chiar mai familiară : «mai ţiu pariul că Lascăr nu 
se întoarce la Forestiera ?». Pe de altă parte Lascăr a 
zis lui Ianovici la Cameră, că el este sigur de Costi- 
nescu. — In acelaş timp Brătianu a spus lui Carp că el 
nu stă în Minister dacă «nu se clarifică situatiunea». 

Ar cade sub simţul comun că din punctul de vedere 
brătienist, clarificarea implică anihilarea lui Costinescu. 

18 Noembrie. — Ne-am adunat la 10 orela Maiorescu 
pentru Mesagiu şi pentru jurnal. Maiorescu şi Fili- 
pescu au insistat pentru a trece ziarul lui Pizani. Am 
fost pentru conservarea «statului quo». Criza nu sa dat 
încă pe faţă. 

La Cameră, interesant ce mi-au spus Take Protopo- 
pescu şi Pherekyde. 


*) Să se plece sau să plece! 4 


42 NOTE POLITICE — 1904 


T. Protopopescu: «Nu s'a făcut nimic încă. Se 
poate să avem o opunere de sus; atunci este bine să ne 
retragem ; vom face tot putinciosul pentru aceasta». Cu 
această ocazie îmi arată primejdia ce este ca Regele să 
se amestece în afaceri interne ale partidului: aceasta 
am simţit şi contam pe Pherekyde, etc. 

Pherekyde : «Nu ştiu ce se va face : alaltăeri, când 
ne-am întâlnit la Stătescu, Sturdza a admis retragerea 
lui Lascăr; nu a discutat decât modalitatea. Dacă va 
fi opunere de sus, atunci am spus lui Sturdza: Regele 
este şeful' ţării, nu este şeful partidului. Ştiu bine că 
Sturdza nu are decât o lozincă supremă : Lex, voluntas 
regis, dar eu nu admit aceasta, si pui piciorul în prag». 

Părerea mea este că slaba indicație dată de cercu- 
rile Palatului că Costinescu ar putea fi şeful viitor, a 
pus în mişcare pe Pherekyde şi probabil pe Stătescu. 

20 Noembre. — Intâlnit aseară, la Operă, pe Stere. 
După Stere, toate neajunsurile vin dela Rege, care voeşte 
nu numai să precipite căderea guvernului liberal. dar 
încă să lase partidul divizat în opoziţie, pentru a face 
lesnicioasă guvernarea viitorului guvern. — Notă docu- 
mentară dată de Stere : articolul de astăseară din «Ade- 
vărul» (articol în care se îmbărbătează Costinescu, ca 
să reziste Ocultei), este de Lascăr. 

— Se comunică în Cameră decesul Prințului Frede- 
rich de Hohenzollern. — Armistitiu între beligerantii li- 
berali. 

28 Noembre. — Eri dintr'o conversaţie la Cameră Fi- 
lipescu-Stere, răsare că Stere are certitudinea că Take 
Ionescu este deja înţeles pentru alegeri (prezidate de 
Februarişti), cu Lascăr, oriunde; cu Săveanu la Focşani, 
şi cu Epurescu la Giurgiu. Tot unu şi unu! 

Tot eri Carp a văzut pe Sturdza care i-a spus: «Am 
să fac şi eu odată ca tine, am să fiu intransigent!» 

Si ca urmare azi, când unii generoşi ca Diamandi, 
Radovici, au fost să-l vadă şi, la nevoe, să-i spună că ei 
ar demisiona, Sturdza le-a zis «să vadă dintâi de bugete 
şi de conventiuni şi că în vacantele de Crăciun se va 
gândi el să-i mulțumească». 


NOTE POLITICE — 1904 43 


30 Noembre. -Audientä la M. S., dela 5 jum. la 7 si 
trei sferturi. Regele foarte închis asupra viitorului. Cri- 
tică pentru atitudinea, totdeauna aceiaşi, a lui Jacques 
Lahovary. — N'am mai văzut conservatori (Februaristi) 
la Iaşi: «D-l Bădărău nu este un conservator!» — Ma 
întrebat dacă aveam relaţii cu Take Ionescu. Am räs- 
puns că-l stimam prea puţin pentru aceasta. 

Privitor la convenţia cu Germania : cum îi spusesem 
că General Manu era de părere că partidul liberal tre- 
buia să-şi ia răspunderea votului său, a răspuns: «dacă 
se întâmplă ceva înainte de Ianuarie, o altă Cameră va 
fi silită să o voteze». 

Puțin în curent cu situaţia în sânul partidului libe- 
ral, îşi exagerează încă autoritatea lui Sturdza. Mai 
puţin războinic în ce priveşte Oculta. — Şi Costinescu 
i-a spus că el era ţinta urmărită în atacurile contra lui 
Lascăr; de aci necesitatea de a se solidariza cu Lascăr. 

Am găsit pe Rege cam tare de ureche. 

2 Decembre. — Arion raportează întrevederea cu Pă- 
cleanu privitor la alegerile viitoare. Vulpoiul bătrân 
este desigur înţeles deja cu Emil Theodoru. Răsare însă 
din conversaţie ura lui pentru Anton Carp. 

4 Decembre, — Lungă conversaţie cu Lascăr la Ca- 





30 novembre. — Audience chez Sa Majesté de 5 et demie 
à 7 trois quarts. Le Roi très boutonné pour ce qui, est de l’a- 
venir. Critique pour l’attitude, toujours la même, de Jacques 
Lahovary. N’a plus vu de conservateurs (fevriéristes) à 
Iassy: «Monsieur Badarau n'est pas un conservateur». Ma 
demandé si j'avais des relations avec Take Ionescu; ai té- 
pondu que je l’estimais trop peu pour cela. 

A propos de la convention avec Allemagne: lui ayant 
dit que général Manu était d'avis que le parti libéral devait 
prendre la responsabilité de leur vote, il a répliqué: ¿Si quel- 
que chose survient avant janvier, il faudra bien qu’une autre 
Chambre la vote». 

Peu au courant de la situation dans le parti libéral; plu- 
tôt confus et s’exagérant encore l’autorité de Stourdza; moins 
poufendeur à l'égard de «Oculta. Costinescu aussi lui a 
dit que c’est lui qu'on visait en attaquant Lascar, de là pour 
lui nécessité de se solidariser avec Lascar. J'ai trouvé Sa 
Majesté un peu dure d'oreille. 


44 NOTE POLITICE — 1904 


meră, conversaţie provocată de Lascăr pentru a protesta 
contra invinuirii că el şi Costinescu fac atmosferă pen- 
tru Cantacuzinişti. El afirmă că totdeauna a indicat pe 
Carp şi pe amicii săi ca singuri conservatori trebuind 
să ia guvernul; că, venirea ia putere a lui Take Ionescu 
ar fi o calamitate; că tocmai că a voit să facă printre 
liberali, ce a făcut printre conservatori, este el astfel 
hulit; că trebue să înceteze politica în care se zice tot 
pentru partid şi mauzi niciodată vorbindu-se pentru 
țară; că din Septembrie şi-a dat demisia pentru a nu 
îngreuia situaţia lui Sturdza, în acord cu care a făcut 
tot ce a făcut; că tot atunci a declarat lui Sturdza că nu 
se putea face alegeri decât în înţelegere cu junimiştii, 
lăsându-l pe el să trateze cu noi, ete- — Sub rezerve. 

8 Decembre. — Intrevedere cu C. Iarea la mine a- 
casă. Am convenit de o acţiune comună, cerându-mi el 
să pun ca un fel de condiţie excluzia lui Pâcleanu, asu- 
supra atitudinei căruia este edificat. -— In ordin general 
după larca: — Lascar un zăpăcit care nu ştie şi nu 
face nimic; — Brătianu prea leneş pentru a avea drep- 
tul de a fi şef; — Inclinatie pentru Costinescu. 

9 Decembre. — Demisia  Prezidentului Pherekyde, 
a Vice-Prezidentilor Morţun şi Take Protopopescu. Mare 
excitație în rândul generoşilor. La alegerea altui prezi- 
dent, Şendrea, care în ajun şi faţă cu mine, declarase că 
nu primeşte, care tot în ajun sedusesela Brătianu să-i 
declare sponte sua că demisionează din vice-prezidentie, 
au fost 69 de abţineri contra 72 voturi exprimate. Bi- 
roul însă a proclamat: 70 de voturi pentru, două albe, 
59 abtinuti. 

— La 54 audienţă, necerută de noi, cu atât mai bine- 
voitoare din partea Reginei. împreună cu nevasta. Ni- 
mic mai răsărit. Regina tristă şi preocupată: 

10 Decembre, — Demis vre-o 11 membri din comisia 
bugetară. Repede înlocuire; la limita: de voturi; cu Ar- 
ghir, Stănculeanu, Iuniu Lecca, etc. 

14 Decembre, — Văzut azi pe Cräiniceanu, numit co- 
mandantul Diviziei la Severin, şi aseară pe Culcer. A- 
mândoi spun că starea armatei este de necrezut. In 


NOTE POLITICE — 1904 45 


toată garnizoana Craiova nu sa putut forma un bata 
lion pentru examene de cadre ! In audiența de concediu 
la Rege, Crăiniceanu i-a amintit că nici unul din anga- 
jamentele luate încă din 1896 într'o conferință cu Ma- 
reşalul Beck, nu s'a îndeplinit. I-a mai spus că lucrările 
de protectiune dela Cernavoda sunt tot baltă. Amândoi 
generalii spun că am fi faţă de Bulgaria în stare de vă- 
dită inferioritate. 

— După demisia lui Costinescu şi a lui Stoicescu, 
urmând pe acea a lui Lascăr, Sturdza şi-a dat demisia. 

N'a putut face nici o comunicare Camerei, pentru 
că majoritatea se pusese în grevă si nu complectase Ca. 
mera. Se zice că fără acest incident, Sturdza nu dădea 
la iveală demisiile şi cerea să ia nu ştiu ce convenţie! 


17 Decembre.—Din toate cele culese dela Radovici, 
Albu, Dinu Brătianu, Take Protopopescu, tot partidul 
a simţit mâna Regelui în criza izbucnitä si nu înţelege 
a se lăsa să fie jucat. N’au însă încredere în Sturdza. 

«Oculta» — dacă Ocultä este, — a manevrat de mi- 
nune. Avem un act politic. 

21 Decembre, — Eri la 4 Sturdza comunicat Pre- 
zidentilor şi Miniştrilor rămaşi, plus Costinescu, că 
Regele i-a primit demisia. — La 6 ore, Teodor Rosetti 
chemat la Palat; ce o fi spus, el ştie; azi dimineaţă însă 
a spus lui Maiorescu că Regele îl chemase, în substanţă, 
pentru a-i împărtăşi că trebue să ia pe Cantacuzino. La 
84 Nababul era însărcinat să formeze Cabinetul. 

— Azi la 2, Carp era poftit la Palat, iar noi ne gă- 
seam (Filipescu, Arion, Matei Cantacuzino şi cu mine) 
la Maiorescu, pentru a afla rostul acestei extraordinare 
<onvocatiuni. Am resimţit toţi cu foarte vii iritaţiuni 
ironia unei asemenea convocaţiuni. | 

Din fericire, dintr'un început Carp a dat ipocritei 
consultatiuni (?) tot înţelesul ei: «Voi putea cu atât 
mai lesne da avizul meu, cu cât, totul fiind deja termi- 
nat, nu voi putea fi bănuit că mă ofer». 

În rezumat Carp a declarat că politica lui de 30 de 
ani, de a izgoni de preocupatiunile conducerei considera- 
iunile stradei, a dat faliment, şi că este silit să lase 


46 NOTE POLITICE — 1904 


mână liberă amicilor săi, cari tocmai îi reproşau această 
atitudine. A amintit serviciile cari, cu toate acestea, toc- 
mai această politică a unora, a adus Coroanei în Martie 
1888. A arătat M. S. greşala imensă de a fi concediat pe 
liberali, gresalä şi faţă de partidul liberal şi faţă de ve- 
chii conservatori, cari meritau să mai stea câtva în opo- 
ziţiune. 

Filipescu a zis o vorbă nostimă : «Asta nu este un 
Rege, este un Alexandru Djuvara !» 

Mercuri, 22 Decembre, — Cei dintâi cari vin să mă 
vadă, Many. Paul Theodoru, Filip Corlätescu, îmi spun 
câtă depresiune a produs procedeul Regelui. 

Toată ziua m'am ocupat să redeştept pe amici. La 
Club vie reacțiune. Cei mai nepăsători sunt încinşi: 
vorba de obrăznicie este pe toate buzele. 

23 Decembre. — Dizolvarea. Scrisoare înflăcărată a 
lui Olănescu. Seara depeşă indignată dela Pop. 





1905. 


Joi, 20 Mai. — La curse. Camerele tin şedinţe; pu- 
ţină lume oficială, Regele vine la 4 ore şi, singur fiind 
cu M. S. (n'am mai călcat la Palat de când cu Adresa), 
vorbirăm şi ceva politică. Am denunţat corupţia gene- 
rală a administraţiei şi mita care se ia până în antica- 
merele Miniştrilor, agenţia Gäväneseu, ete. — «Oui, je 
sais. De tous cotés il me revient qu'on vole beaucoup. 
Ces messieurs ne veulent pas écouter. C’est comme avec 
la loi du contencieux. Combien m’y suis-je opposé? C'est 
une mauvaise loi. C'est toujours comme ça quand on 
prend des engagements.» *) Ceva mai pe urină a doua 
afirmaţie : că ştie că administraţia este coruptă şi ve- 
nală ! 

15 Octombrie —Bietul Ioan Don vorbindu-mi de aface- 
rile lui, îmi spune că Primăria voind să cumpere un te- 
ren, odată al lui şi vecin cu terenul lui, şi stând locului 
din cauza preţului (4 lei metrul pătrat), Brătescu a luat 
1000 lei ca să dea drumul afacerei. Că, după arătările u- 
nui domn Circu, Inginer la Primărie, însuşi el Don ar 
putea vinde locul dând zece mii lei lui Brătescu. Si că, 
Cantacuzino neputând da lui Brătescu situaţia politică 
ce acesta vâna. Primarul, ca să şi-l apropie, îl lasă să-şi 
facă micile profite de samsar ! 

—La dejun, Melot mi-a povestit următoarele, jurân- 
du-se că sunt singurul, cu Beyens .care cunoaştem aface- 


*) «Da, ştiu. De pretutindeni aflu că se fură mult. Oamenii 
aceștia nu vor să asculte. Ca şi cu legea contenciosului. Cât nu 
m'am opus! E olegerea. Asa e totdeauna când se ia un angajament...» 


48 NOTE POLITICE — 1905 


cerea: sub regimul comunal C.F. Robescu, neputând urni 
din‘ loc concesia tramvaelor, i s'a sugerat că Robescu dore- 
ste o mită. După consultatie cu Directorul Popper, s'a 
convenit că acesta va merge până la cap, ca să vadă ce 
se va petrece: primă întrevedere cu D-na D. care. 
spre a convinge pe Popper, i-a. oferit să-l pună în situa- 
tie de a auzi pe Robescu fixând suma. Adus de Pokorny, 
Popper a fost disimulat la spatele unei draperii, de unde 
a auzit pe interlocutorul D-nei D. convenind despre 
toate. Dar interlocutorul nu' era Robescu, ci Petre Gră- 
dişteanu ! Cerând timp de reflecţii, s'a mai convenit că 
Primarul va da prin telefon întâlnire lui Blank, întâl- 
nire care s'a luat; însă la care, evident, Robescu a lipsit. 
In urmă sa ştiut că Grădişteanu oferise D-nei Robescu 
30 de mii, dacă trecea concesia. Ar fi fost deci o tenta- 
tivă pentru a escroca 70 de mii, combinaţia Pokorny- 
Grădişteanu D-na D.! 


1906. 


9 Ianuarie.—Carp a fost ales eri la colegiul II de Ca- 
meră din Buzău. Lupta a fost teribilă. Mi-sa arestat în 
ziua de Bobotează Petre Enescu, şi Gh. Atanasiu, doi 
buni agenţi, alegători la colegiul 2, sub o näscocire de 
crimă de rebeliune; au fost emise 10 mandate neregu- 
late. Pe urmă, Judecătorul de instrucție Căpitănescu a 
declarat lui C. Arion că de 6 zile se stärue ca el să ares- 
teze pe Toma Mihăescu ! De almintrelea, cu toată acu- 
zaţia de crimă, au fost puşi în libertate a doua zi de vot. 

Mi sau adus doi bătăuşi, amândoi din Teleorman, 
amândoi gäzduiti la Politaiul Jalova. Toate neomeniile 
şi toate prostiile. Justiţia scârboasă, — afară de Procu- 
rorul Slätineanu. 

11 Ianuarie—Din ecourile ce am avut despre audiența 
lui Ionel Brătianu la Rege, de conversaţia lui Trianda- 
fil cu Regele ecouri prin Stirbey, ar rezulta că : M. S. 
nu vede formula după care sar putea aduce în guvern 
junmnistii — şi că M. S. acuză pe Carp de eternă intran- 
sigenfä ! 

12 Tanuarie—Carp a fost primit în audienţă de Rege. 
Nici o vorbă de politica noastră internă! Regele şi-a 
exprimat odată mai mult ura contra Ocultei, — delenda 
est. — Vorbind de alegerea din Buzău si întrebând dacă 
au fost ingerinte, Carp a inzistat mai mult asuprà bä- 
täusilor şi arestărilor ilegale cu mandate în alb. «Y a-t-il 
eu beaucoup de personnes arrêtées ?» — «Deux électeurs 
ct un troisième recherché». — «Deux personnes! Mais ce 
n'est pas grand’ chose»!!! 


50 NOTE POLITICE — 1906 


13 Januarie—Interpelarea lui Carp. Gândire bună; cà- 
teva violente subţiri — lui Take Ionescu: «In sferele 
senine unde se găseşte, Lascăr Catargi va fi aflat cu mi- 
rare că şi el este tatăl lui Take». Lui Cantacuzino : «Se 
vede ca prin acest bocal de cristal (viaţa lui Cantacu- 
zino), pentru că poate este deşert..» Debit slab şi obosit. 
Şeful are nevoe de putin antrenament parlamentar. 

12 Ianuarie, — Fost audienţă la Prinţul Ferdinand. 
Din înţelegere cu Carp, trebuia, în numele nostru, să atrag 
atentiunea Prințului asupra problemelor constituţionale 
pe care le sugeră starea sănătăţii Regelui. Am găsit pe 
Prinţ foarte fixat asupra drepturilor lui şi asupra tex- 
telor. In caz de absenţa Regelui. crede în necesitatea unei 
delegatiuni dată lui. (Exact cererea noastră). Prinţul ar 
fi arătat Regelui că delegaţia dată Consiliului de Miniş- 
trii nu este în Constituţie. In caz de neputinţă a Rege- 
lui, Regența dată prin Cameră nu se aplică decât la 
minoritatea moştenitorului (exact ce cerem noi); «ar lua 
regența. Dar nu crede ca un prezident de consiliu să se 
gândească a o organiza prin Camere». Asupra corupţiei. 
i-am arătat că sistemul de a da ceva de ros, pe rând, par- 
tidelor, este un pericol. A recunoscut-o. Doreşte să stâr- 
pească corupția, «mais îl ne faut pas être seul». Recu- 
noaşte că numirile de Generali se fac rău şi că armata 
este în stare deplorabilă, dar «sau luat măsuri multe» 
dela discursul lui Filipescu încoace. 

20 Ianuarie — George Moruzi mi-a spus la dejun că ta- 
tă] său face caz absolut din expulziunea lui Crissoveloni. 
Ar fi ameninţat pe Nababul cu demisia şi cu organizare 
de manifestaţie. Regelui Var fi spus că nu răspunde de 
ordine dacă se crutä Crissoveloni şi. Regele i-ar fi pro- 
mis expulziunea. La 4 ore George mi-a adus ştirea că 
Cantacuzino a iscălit referatul şi face chestie ministe- 
rială din această expulziune. S'a recunoscut că campa- 
nia din «Universul» a fäcuto Moruzi pentru a forța 
mâna ! Jacques si Jean Lahovary sunt cei care până a: 
cuma s'au opus. 

5 Martie. — Mai erau două zile de sesiune. Ve- 
ron de la Forestiera, speriat, vine să-mi povestească 


NOTE POLITICE — 1906 51 


că Eyser, Directorul nostru pentru Soc. Lotru, a fost te- 
legrafic chemat de Take Ionescu şi că la acesta, acasă, 
faţă fiind Magheru, N. Albu, Maxim, (aceşti doi repre- 
zintând Lotrul) şi Boambă, Take Ionescu i-a zis: «ori 
te înţelegi cu «Oltul», — libera trecere prin instalaţiile 
Lotrului —, ori mâine aduc o lege şi o trec în două zile, 
prin care declar Lotrul de domeniu public şi vă iau 
toate instalatiunile». Rol de Ministru! ` 

10 Martie. — Esind dela întrunirea Clubului în care 
Carp şi eu am cerut partizanilor să accepte noui solu- 
ţiuni, Carp m'a luat să umblăm şi mi-a povestit urmă- 
toarele : Alaltăeri, cu ocazia unui schimb de vederi poli- 
tice asupra situaţiei, Filipescu i-a declarat că el nu mai 
poate fi Ministru, de oarece între Prinţul Ferdinand şi 
el a fost schimb de scrisori... De altminterea fugise dela 
întrunire şi s'a ştiut a doua zi, că iarăşi «plecase 3 zile 
la moşie»: formulă consacrată. Impresie rea în public. 

11 Martie. — La 614 seara primit în audienţă de 
Regina. Vii temeri pentru voiagiul de a doua zi al Re- 
gelui. Redutabil quartetul văduvelor cari «veulent amu- 
ser le roi! Regina de Saxa, Principesa Antoineta — 
malgré son état. — văduva Prințului Frederic şi Con- 
tesa de Flandra. — Din trecut şi ă propos de Candiano : 
«Le roi ne s’est jamais attaché à personne, ni homme ni 
femme, la seule personne à laquelle il se soit attaché é- 
tait son frère Léopold; comme l'aigle solitaire». 

14 Martie. — Aseară adevărată mişcare de stradă. 
Inepţie sau cursă din partea poliţiei. Cercurile oficiale 
şi mondene caută să o dea pe spetele noastre. Numai la 
Teatru 102 răniţi. Darea de seamă a «Universului» per- 
fectă. 

24 Mai. — După termene afabile, în care Regele mi-a 
exprimat la curse plăcerea de a mă revedea după aşa 
mult timp, — am cerut audienţă. Primit două ore trei 
sferturi. Partea politică a conversatiunei: necesitatea 
reconstituirei unui partid conservator serios, altfel ac- 
tualul partid devine un partid catilinar. Totul este po- 
sibil şi nu ceea-ce s'a zis poate fi un obstacol la recon- 


52 NOTE POLITICE — 1906: 


stituire : ce nu s'a zis între Sturdza, Aurelian şi Costine- 
scu; şi nu merge oare bine între ei ? 

Un quart de oră s'a vorbit de o conversaţie ce avu- 
sesem cu Sturdza. Nu este ceva de făcut în acest sens— 
mi se spune ? Ce partid tare sar forma astfel ! 

Aspră critică pentru legile nesfârşite ce_s'au votat. 
Aceasta, deconsiderează toată lucrarea parlamentară. 
Aspră critică pentru «legile personale» : Regele a oprit 
proectele cu nouile catedre ce se pregătise. Cantacuzino 
vrea înainte de toate să scape de Bădărău. Este şi el 
peste cale de amărât. 

Nicu Filipescu n'a fost decorat în următoarele con- 
diţiuni (Ordinul Carol): Regele — nu Miniştrii — a 
făcut lista; la numele lui Filipescu, Jacques Lahovary a 
obiectat că era sigur că aceasta va jicni pe Cantacuzino; 
numai după ce a fost fapt împlinit, Cantacuzino a ară- 
tat că nu înţelegea să fie amestecat în aceasta. 

S'a vorbit fireşte de «Protestarea» şi de «Adevă- 
rul». Am obiectat că: dece se atribue lui Filipescu sau 
lui Carp «Protestarea» şi nu se reproşează guvernului 
«Adevărul», sau cel puţin lui Take Ionescu ? «Ştiu, mi 
sa răspuns, că «Adevărul» primește parale dela Finanţe». 
Şi mai departe: «şefii sunt responsabili». 

Despre Take Ionescu : «il aurait dû être bien enca- 
dré». S'a vorbit de gheşefturile cari se fac. Mi s'a spus: 
«Ştiu că Dvs. cereti disoluția». — S'au făcut considera- 
tiuni asupra defectului sistemului nostru, care lasă Re- 
gelui aparenţa puterei absolute fără avantajele ei: «au- 
trement je m'adresserais au plus capable, à M. Sturdza, 
à vous.»—Dispret pentru convertiţii liberali ca Xenopol, 
asupra aspiratiunilor ministeriale ale căruia: «nu de- 
vine Ministru cu mine oricine vrea astăzi». 

Regele cunoaşte toată afacerea Lotrului şi a făcut 
aspre observatiuni lui Grădişteanu. 

Miercuri, 11 Oetombre. — Două vizite politice de în- 
cercare— Victor Ionescu. Singurii oameni de viitor la 
care ţine el : fratele său şi eu. Ce ai zice dacă, la cererea 
de remaniere, Take ar răspunde : «da, să se facă, dar cu 
Marghiloman» ? Ce ai zice dacă, după înţelegere, Camera 


NOTE POLITICE — 1906 53 


ar alege prezident pe Carp? Camera nu trebue dizolvatä; 
este perfectă şi disciplinată. Cu dânsa «ai fi stăpân. 
Concluzii, o întrevedere cu Take, pe care o primesc. 

Mihai Cantacuzino : E o neînțelegere între d-ta şi 
familia noastră (politică şi familie ?). Tatăl său îşi dă 
seama, de tot; manifestatia dela Craiova (bustul lui Take 
Ionescu) adunarea Olteniei; discursul lui Emil Laho- 
vary. etc, a desgustat pe toţi şi nemulţumit pe Rege. 
Generalul Manu chiar el şi-a deschis ochii în sfârşit; e 
convertit de astă primăvară. E adevărat că Const. Ghica 
Deleni, că Leon Ghika, că Emil Lahovary şi unul din 
Pascanu sunt câştigaţi de Take, dar nu e pericol de 
vre-un rău. Tatăl său veghiază, e sigur de sprijinul Re- 
gelui şi doreşte o colaborare cu noi, dar piedica cea 
mare este Carp. Nare încredere în Carp. Disolvarea ? 
Cantacuzino s'a gândit la ea. Mă întreabă dacă am gă- 
sit carta tatălui său, depusă seara; el ar dori să vor- 
bească cu mine îndată ce se va întoarce la Bucureşti; 
el Mişu, mă va înstiinta. — Nota : tout miel, tout rose... 
fără Carp. 

16 Octombrie. — Prin Stirbey sa fixat o întâlnire 
la mine. (Se ştia că în seara de 8 Octombrie sub 
pretext de curse (Jubileul), Ionescu mă căutase la Joc- 


*) Michel Cantacuzène : Il y a un malentendu en- 
tre vous et notre famille (politique ct famille?) Son père 
se rend compte de tout; la manifestation de Craiova (buste de 
Take Ionescu; assemblée de l’Olténie; discours d'Emile La- 
hovary. etc.) a degoûté tout le monde et mécontenté le Roi, 

Le général Manu a lui-même enfin ouvert les yeux; il 
est converti depuis ce printemps. C’est vrai que Constantin 
Ghica-Deleni, que Leon Ghica, que Lahovary, que l’un des 
Pascanu, sont acquis à Take, mais îl n'y a pas péril en la 
demeure. Son père veille et il est sûr de l'appui du Roi. Son 
pere désire une collaboration avec nous, mais la grande 
pierre d’achoppement est Carp. Il n’a pas confiance en Carp. 
La dissolution? Cantacuzène y pense. Ai-je trouvé la carte 
de son père? (Elle a été deposée dans la soirée). Son père 
veut causer avec moi sitôt rentré à Bucarest; c’est lui Mi- 
chel qui me previendra. . 

Nota: Tout miel, tout rose., sans Carp. 


54 NOTE POLITICE — 1906 


key; faptul fusese chiar exploatat de «Adevärul»; de 
unde şi vizita de mai sus a lui Mişu Cantacuzino, care 
mi-a şi trimis pe urmă numărul ziarulu).—Avusesem prin 
Iunie, la Lăscăruş Catargi, o întrevedere de conciliatie cu 
Take. Intre altele vărsase tot necazul lui pe Cantacuzino, 
care trata partidul ca moşia lui, deopotrivă cu Floreşti 
sau Şoimii, şi care îşi permiteaa fi brutalchiar cu unii 
Miniștri. EA îmi spuse că ştie însă să se încovoaie pe 48 
de ore la nevoie. Că, după angajamentul dela Constanţa 
şi depeşa de felicitare a Impăratului Germaniei către 
Deutsche-Bank,—eceeace făcuse Cantacuzino cu petrolul. 
era direct dirijat în contra lui. Că legea stupidă şi inapli- 
cabilă a petrolului este opera personală a lui Cantacu- 
zino, pe care o însoţise de o expunere de motive adevă- 
rat persiflagiu pentru Jean Lahovary, şi care abia a 
obţinut modificarea acestei zeflemele. Dinastia devine 
nesuferită. 16 Printi dela Sf. Dumitru! Este omul care 
te părăseşte mai degrabă; în afacerea iluminatului a, 
fost pe punctul să retragă legea şi el Take a împie- 
decat lucrul. Amenintare constantă că bagă în Minister 
3 junimişti. Trebue căutată o altă soluţie. Cu Manu? 
Nu ar fi serios. Cu Carp? Da. Dar cu revoluţie. El o 
doreşte, dar nu ştie ce ar face Regele. Se va orienta din 
partea aceasta ? Am reluat firul dela ultima conversaţie 
pe care a raportat-o, cu atenuări, Regelui. N'a mai 
găsit pe Rege închis la numele lui Carp, dar nici nu i-a 
dat vânt în această direcţie. Cu totul altfel este cu Prin- 
tul Ferdinand. De altmintrelea în caz de regență sau de 
nouă domnie, el nu ar consilia pe Suveran să continue 
cu acest regim. 


El crede că are încrederea Regelui şi a Prințului 
cari, cel puţin cel din urmă nu pot vedea pe Nabab şi 
pe ai lui. Deziluzii despre Mișu Cantacuzino. Tot aşa 
de rău ca şi fratele lui Grigore. Exemplele dinastiei 
Brătianu, funeste pentru partidul Cantacuzinist visând 
şi el Dinastie. 

El crede în necesitatea unei reconstituiri prin Carp; 
în caz de înţelegere, fără opoziţie formală din partea Re- 
gelui şi dacă M. S. sar lăsa să i se facă o dulce vio- 


NOTE POLITICE — 1906 55 


lentä, guvernul ar întâmpina dificultăţi în Cameră: 
guvernul şi-ar depune mandatul; Regele ar însărcina pe 
Cantacuzino, căruia el Ionescu i-ar refuza atunci con- 
cursul; Coroana 's ar îndrepta către Carp, care ar avea 
concursul lui şi care ar trebui să ia si pe Mişu Canta- 
cuzino sau altul ca el în Minister. El găseşte că este o 
desconsideratie să se alunge Vlădescu, după ce sa scos 
Bădărău, adică cei desemnaţi de opoziţie, când o rema- 
niere, fie numai cu doi Miniştri, n’ar avea acest înţeles. 
E] nu se va retrage pentru că, orice ar voi să îndepli- 
nească mai pe urmă, este mai lesnicios dacă stă în Mi- 
nister. Generalul Manu i-ar fi spus că este îngrijat de 
ce se va petrece în partid după moartea lor şi că el vede 
trei şefi posibili.—deci luptă intestină—, Filipescu, Take 
şi Mişu Cantacuzino (necuviintä, zicea Take, de a-l 
pune pe un rând cu Mişu, şi de care Generalul nici nu-şi 
da seama). 


17 Octombre. — La ora 9 seara am avut la d-l 
Cantacuzino o conversaţie de o oră, după cererea trans- 
misă de fiul său Mihai. Ca ton şi ca idei, mi-a vorbit 
cum sar adresa către un prefect al lui care ar cocheta 
pe ia Take Ionescu: şef, acţiunea lui, direcţia lui, va 
guverna, va pune sfârşit la orice näzuinte, etc. ete. Ne 
deschide braţele ca personalităţi care sunt simpatice, 
dar nu are încredere în Carp. Carp i-a lipsit de cuvânt 
la 1900. — Dar când Pam întrebat despre soluţie : «Nu 
ştiu. Când voi socoti eu, şi cum voi crede eu. Nu schimb 
nimic în guvernul meu, etc. ete». I-am spus şi eu că aşa 
înţeleasă situatiunea, conversaţia aceasta putea să aibă 
loc acum doi ani, la venirea la putere, nu azi. El se 
preocupă de viitor, de ce se va petrece peste un an poate. 
I-am răspuns şi eu că puteam relua această conversa- 
tie după un an sau doi. Ca piscäturä : «lumea te acuză 
de a fi devenit takist !». — «Je mai aucune proposition à 
vous faire». — «Ni moi non plus». 


22 Oetombre. — Mişu Cantacuzino încearcă să câr- 
pească lucrurile: Eu am îngrozit pe tatăl său vorbind 
de individualitatea noastră de grup. — Nici o vorbă nu 
am spus de aşa ceva. 


56 NOTE POLITICE — 1906 


25 Octombre, — Stirbey a văzut pe Take, care ar fi 
vorbit Duminecä cu Regele si care a esit cam defrizat. 
Rezervat, când sa vorbit de Carp, — idem când sa 
vorbit «atunci» de nevoia de a merge la Sturdza. 

Când s'a propus intrarea lui Disescu, în Consiliu 
aseară, Generalul Manu a sărit în sus când Take a vor- 
bit de bine pe junimisti. A propus Generalul pe Paul 
Greceanu ca Ministru ! Regele bolnav, i sa părut preo- 
cupat numai de starea lui proprie. Take are percepţia 
netă acuma că Regele nu vrea pe Carp, — tot asemenea, 
certitudine că în caz de nouă domnie, Prinţul ia numai 
pe Carp. Anuntare de mici încăerări la deschiderea Ca- 
merii. — Temere ca ulcerele la stomac ale Regelui să nu 
fie canceroase. 


1907. 


10 Martie. — De eri se discută, cu ocazia bugetelor, 
chestiunea, revoltei ţărăneşti. Se simte criza guverna- 
mentală în aer: Costinescu anunţase chiar că ei au să 
formeze până în 24 ore guvernul. De aceia tot discursul 
lui Carp, răspunzând lui Costinescu, a fost un superb 
rechizitoriu contra liberalilor pe cari, prin legile şi lite- 
ratura lor politică, îi face responsabili. Carp a fost acla- 
mat de majoritate. Toți takistii îl proclamau în gura 
mare şeful partidului conservator. Se credea în public 
că nu se putea rezolva criza fără ca Carp să fie ascultat 
de Rege. 

— Seara la 7 ore consfătuire la Maiorescu. Filipescu 
din partea lui Cantacuzino a adus noui propuneri din 
cari se înţelegea că Cantacuzino primeşte toate condi- 
tiunile lui Carp. 

După Carp, totul este inutil, «de oarece, după vorba 
veche a lui Catargiu : «M. S. îşi face formele». Sturdza 
este sigur deja numit. 

12 Martie. — Istoricul crizei făcut mie de Mişu Can- 
tacuzino, care a cercat să mă atragă pentru o concen- 
trare de opozitiune, bineînţeles sub șefia tatălui său. 

Vineri 9 Martie a fost consiliu la Palat. loan Lalo- 
vary şi pe urmă Take Ionescu au ridicat chestiunea re- 
tragerei guvernului şi chemării liberalilor. Cantacuzino, 
foarte mirat, a combătut solutiunea aceasta; Regele a 
scos şi o listă de măsuri care trebuiau luate şi pe cari 
Manu şi Cantacuzino le-au combătut, de oarece Miniștrii 


aveau să propună măsuri, nu Coroana. 
5 


58 NOTE POLITICE.— 1907 


După consiliu, Take sa dus la Costinescu cu care 
s'a consfătuit două ore. (Notă: Asa sar explica si- 
guranţa cu care Costinescu a anunţat Sâmbătă la Ca- 
meră venirea lor). — A doua zi a început în Cameră răs- 
pândirea de către Bădărău şi amicii lor, a svonului că gu- 
vernul nu trebue să mai rămâe. Sâmbătă Sturdza a fost 
chemat la Palat. Duminecă la 12 ore Cantacuzino s'a dus 
să anunţe Regelui că poate da un guvern cu Carp. Mare 
încurcătură a Regelui, care a terminat prin a mărturisi 
oarecare propunere făcută lui Sturdza. La 6, Manu şi 
Cantacuzino au fost chemaţi împreună, şi amândoi au 
afirmat, fiecare cu temperamentul lui, că concentrarea 
era lucru dobândit. Azi în fine Cantacuzino a reînoit 
declaraţia că ia răspunderea situaţiei: Regele i-a spus 
că noul Minister va presta jurământ la 5 ore. 

De notat că, după ziua teribilă de eri, unde Teleor- 
manul, Vlasca şi Mehedinţi au fost prada revoltei, azi 
nu era un funcționar la interne, pentru că Lunea biu- 
rourile se deschid după prânz! 

15 Martie. — Dela Interne se dă în vileag că depeşi 
urgente şi rapoarte de prefecti au fost găsite de noul 
regim nedeschise de nimeni de 3 zile ! Căpitanul Sturdza 
a împărtăşit că de 48 de ore se lucrează de Averescu la 
Război spre a se constitui în fine harta distributiunii 
trupelor, şi încă nu se ştie de rostul a trei batalioane. 
Incuria lui Manu şi Culcer ar fi fost ceva de nedescris. 
Carp a fost chemat de Rege. 

18 Martie. Azi Serghiescu şi Paul Teodoru, foarte 
alarmati, îmi comunică : au fost la Interne să protesteze 
contra apucăturilor Prefectului din Covurlui, care im- 
pune învoeli din trei una şi un pret fix de falce inferior 
celui pe care-l plătesc însuşi arendaşii. Discuţie animată 
Ministrul : Trebue să faceţi sacrificiul. — Ei : Să facem, 
dar ce putem, şi nu impus de administraţie. Ministrul : 
Nu pot ţine toată armata concentrată ca să vă apere. Ei: 
Va să zică să dăm moşiile ţăranilor ? Ministrul: Da, tä- 
ranii au să şi le ia! De faţă Em. Cireșanu, Nicolaescu, 
funcţionari. Nicolaescu a făcut semne Ministrului şi se 
vede că o telegramă cifrată sa expediat. 


NOTE POLITICE — 1907 59 


19 Martie. — Primesc dela Gruescu o serisoare 
gravä.*) Am consultat pe Carp care venea să-mi ceară 
a solicita audienţă la Rege. 

—Floreseu îmi spune că Duiliu Zamfirescu a spus azi 
lui Maiorescu că Giers a făcut observatiunile guvernu- 
lui său pentru numirea lui Stere ca prefect la Iaşi, dea- 
lungul graniţei Rusiei. Sturdza ar fi răspuns că este 
ceva cu totul provizoriu. 

22 Martie. — Audientä la Rege dela 64 — 84. Am 
expus pe lung Regelui pericolele pe cari le aduce 
ţării procedeele revoluţionare ale unor judeţe şi i-am 
supus cireulärile d-rului Lupu (Fălciu), Athanasiu (Co- 
vurlui) şi Stere (Iaşi), dispoziţiile neîndemânatice ale 
lui Stoenescu (Ialomiţa) şi Iarca (Buzău). Regele pro- 
nunţase numele celor dintâi înainte de a fi vorbit eu, 
spunându-mi că vorbise de acesta consiliului de mi- 
niştri. La fiece piesă din dosar Regele apăsa: «Nu are 
dreptul so facă»; «nu e cu putinţă» ete. Privitor la 
acestea, M. S. mi-a spus că va face tot ce-i stă în putință 


Jeudi, 22 mars. — Audience chez le Roi, entre 6% et 84. 
Jai longuement exposé au Roi les dangers que faisaient 
courir au pays les procédés révolutionnaires de certains dis- 
tricts et lui ai soumis les circulaires du docteur Lupu (Fäl- 
ciu), Athanasiu (Covurlui) et Stere (Iassy). Les dispositions 
gauches de Stoenescu (Ialomitza) et de Yarca (Buzău). Le Roi 
avait prononcé le nom des trois premiers avant que j'en 
eusse parlé, en me disant qu’il en avait entretenu le Conseil 
des Ministres. A chaque pièce du dossier le Roi ponctuait: «Il 
n’en a pas le droit», «ce n'est pas possible», etc. Sur ce cha- 
pitre Sa Majesté ma dit awElle ferait tout ce qui serait en 
son pouvoir pour enrayer cela; Elle ma dit m'être reconnais- 
sante pour ma démarche et mon dossier; toutes les pièces 
ont été retenues par le Roi. 

Sur l'affaire de Severin, le Roi m'a avoné que c'était 
grave, mais que probablement il y avait une explication. 
«N'est-ce pas que vous croyez aussi qu' Averescu est au-dessus 
de tout soupeon?», que dès demain Averescu serait interrogé. 
Jai du convenir que je croyais Averescu simplement induit 
en erreur par quelqu'un et qu'il était intéressant de savoir 
par qui. J’ai soumis au Roi mon projet du capital d'exploi- 


*) V. la Anexe, docum. No. II. 


60 NOTE POLITICE — 1907 


ca să le împiedice; mi-a spus că mi-e recunoscător pen- 
tru demersurile mele şi pentru dosar. — Toate hârtiile 
au fost oprite de Rege. 

Asupra afacerei dela Severin, Regele wa asigurat: 
că e grav, dar că probabil trebue să fie o explicare. «Nu 
e așa că crezi si d-ta că Averescu e d’asupra oricărei bă- 
nueli ? Chiar mâine Averescu va fi întrebat». A tre- 
buit să convin că credeam pe Averescu numai indus în 
eroare de cineva şi că era interesant de ştiut de către 
cine. 

Am supus Regelui proectul meu de reconstituire a 
capitalului de exploatare al arendaşilor şi proprietarilor 
sinistraţi, limitând indemnitatea acordată de Stat la ma- 
şinele distruse, hambare şi magazii, grajduri si animale 
de muncă. Anuitatea de luat la nevoe din patente și mai 








tation des fermiers et propriétaires sinistrés, en bornant l’in- 
demnité à accorder par l'Etat aux machines détruites, grau- 
ges, magasins, écuries et bêtes de travail; annuité à prendre 
au besoin sur les patentes et surtout sur une contribution 
spéciale frappant les communes révoltées. Cité exemple fran- 
cais Contrexéville. Roi semblait approuver. Sa Majesté en 
aurait parlé au President du Conseil, qui a pris l'engagement 
d'étudier la question. 

Politique. Chance que l’arrangement avec Cantacuzène ne 
se soit pas réalisé en janvier: «Vous auriez eu la dissolution 
et nous nous serions trouvés en pleine révolution sans Par- 
lement». Légereté de Cantacuzène qui a retardé de 24 heures 
la constitution du cabinet Stourdza par ses combinaisons 
tardives et non confirmées par les intéressés, et augmenté 
ainsi de 24 heures l'intensité de la révolution, M. Cantacu- 
zène ne peut plus être qu’un «surtout de table». Il faut faire 
la reconstitution du parti conservateur et Ja faire avec M. 
Take Ionescu. Toute la Roumanie est à refaire, car tout a 
sombré. On a marché mal et trop vite avec l'instruction pu- 
blique et donné au peuple une culture qui n'est pas encore 
à sa portée. Il faut changer la constitution administrative du 
pays: faire des provinces avec des gouverneurs sérieux et 
de poids à leur tête; les préfets ne seraient que des sous-pré- 
fets. Il devrait y avoir une entente des partis pour reviser la 
Constitution: mais on ne m'a parlé que de la presse, qui a 
empoisonné ce pays. 

Très satisfait de l’armée. Long télégramme de félicita- 
tion à ce sujet de Empereur d'Autriche. 


NOTE POLITICE — 1907 61 


ales dintr'o contribuţie specială asupra comunelor revol- 
tate. Citat exemplul francez — Contrexéville. Regele 
pare a aproba. Ar fi şi vorbit eu prezidentul Consiliu- 
lui, care a luat angajamentul să studieze chestiunea. 

Politică. Noroc că înţelegerea cu Cantacuzino nu sa 
realizat : «In Ianuarie aţi fi avut disolvarea şi ne-am fi 
găsit în plină revoluţie fără parlament», — Uşurinţa 
lui Cantacuzino, care a întârziat cu 24 ore constituirea 
cabinetului Sturdza prin combinatiuni târzii si necon- 
firmate de cei interesaţi, mărind astfel cu 24 de ore inten- 
sitatea revoluţiei. D-l Cantacuzino nu mai poate fi decât 
«uu surtout de table». 

Trebue făcută reconstituirea partidului conservator, 
si făcută cu d-l Take Ionescu. — Toată România trebue 
refăcută, căci totul s'a înecat. S'a mers rău şi prea iute 
cu iustrucţia publică şi s'a dat poporului o cultură care nu 
e încă la îndemână lui. Trebue schimbată constituţia 
administrativă a ţării: Înfiinţarea de provincii cu gu- 
vernatori serioşi şi de greutate în fruntea lor; Prefectii 
n'ar fi decât subprefecti Ar trebui o înţelegere între 
partide pentru revizuirea Constituţiei : dar nu mi sa 
vorbit decât de presă, care a otrăvit această țară. 

Foarte mulţumit de armată. lungă telegramă de 
felicitări în această privinţă dela Impäratul Austriei. 

25 Martie. — Am căutat să mă informez asupra nou- 
lui ministru de război (Averescu). E ciudat că nu- 
mele lui a fost pus înainte de Carp, de o parte, de Take 
Ionescu, de altă parte; şi că figura în cabinetul Sturdza. 











25 mars. — J'ai cherché à me renseigner sur la nouveau 
Ministre de la guerre Averescu. Il est curieux que son nom 
ait été mis en avant par Carp, d'un côté, par Take Ionescu, 
d'autre part; et qu’il figurait dans le cabinet Stourdza. Les 
généraux très montés contre lui; les subalternes le considé- 
rent comme capable, travailleur, mais sans caractère et arri- 
wiste. Il semblerait que l'Autriche soit pour tout (?) dans ce 
choix et que Roswadowsky aurait beaucoup travaillé pour 
Jui. J’ai souvenir que Roswadowsky m'en avait parlé comme 
d'un des rares généraux auquel il fallait penser. Il faut lui 
rendre cette justice que ses premiers mesures dénotent de 
l'énergie et de la direction. 


62 NOTE POLITICE — 1907 


Generalii foarte îndârjiţi contra lui; subalternii îl pri- 
vesc de capabil, lucrător, dar fără caracter şi arivist.— 
S'ar părea că Austria ar fi în totul în această alegere (?} 
şi că Roswadowsky ar fi lucrat mult pentru el. Imi 
amintesc că el mi-a vorbit ca de unul din rarii generali 


la cari trebuia să se gândească. — Trebue'să recunoaş- 
tem că cele dintâi măsuri ale lui dovedesc energie şi di- 
rectiune. 


26 Martie. — Din trei isvoare diferite, aflu că în tim- 
pul ultimelor tulburări Austria, sprijinită de Germania, 
ar fi oferit participarea trupelor ei, — şi că sub impe- 
riul acestei propuneri de o înfăţişare apăsătoare, gu- 
vernul a făcut să vorbească tunul şi a luat măsuri ex- 
peditive şi sumare. 

Am vorbit de aceasta cu Barbu Stirbey, care mi-a 
răspuns: «Trebue să fie adevărat, căci Szekuliez mi-a 
spus că Regele amenintase cu abdicarea dacă un soldat 
austriac ar fi trecut graniţa !» 

Stirbey a vorbit lui Take Ionescu, rugat de mine- 
Take, ca pret al cooperării la proclamația lui Carp ca 
şef, a cerut o garanţie din partea lui Carp în cazul când 
Cantacuzino ar căuta sä-] gonească din partid !? 


— Fuziunea a avut loc. 

— Guvernul liberal a prezintat proectele lui Comi- 
siei agrare, la care numai caraghiosul de Dissescu a luat 
parte: 





26 mars. — De trois scurces, il me revient que pendant 
les derniers troubles l'Autriche, appuyée par l'Allemagne, 
aurait offert la participation de ses troupes et que c'est sous 
l'empire de cette invite, qui aurait eu une tournure pressante, 
que le gouvernement a fait parler le canon et pris des me- 
sures expéditives et sommaires. 

Jen ai parlé à Barbu Stirbey qui ma répliqué: «Ce doit 
être vrai, car Szeculiez m'a dit que le Roi avait menacé de son 
abdication si un soldat autrichien passait la frontière». Stir- 
bey a parlé à Take Ioneseu sur mon invitation. Take, pour 
prix de sa coopération à la proclamation de Carp comme 
chef, a demandé une garantie de la part de Carp au cas où 
.Cantacuzène chercherait à le renvoyer du parti. 


NOTE POLITICE — 1907 63 


3 Noembrie. — D-l Kalinderu se anunţă la mine, sub 
pretext de răspuns la carta ce depusesem în ajun la el. 
Convorbire politică : proectele guvernului nu vor fi vo- 
tate aşa cum sunt formulate; — Coroana nu vrea atin- 
gere de proprietate; ideile ei sunt conservatoare; — el 
Kalinderu a numărat până la cinci violări ale dreptului 
de propretate în legea învoelilor agricole; — manifestul 
e o greşeală ; — D-1 Sturdza nu va mai îndrăzni să spună 
(fusese la Sinaia) că legile propuse sunt manifestul; — 
Regele nu şi-a spus încă cuvântul; — proectele noastre 
sunt înțelepte, dar trebuese mai bine cunoscute; Ka- 
linderu ar vrea să le aibă negreşit înainte de Miercuri : 
trebue să ajungă la Rege; — totuşi o lacună : trebue o 
instituţie de credit, care sub controlul Statului, să per- 
mită ţăranilor să-şi rotunjească pământurile; Coroana 
ține la aceasta. 3 

5 Noembrie. — Trimes Regelui proectele partidului 
cu expunerea motivelor de Carp. 

12 Noembrie. — Ministrul Brătianu a făcut două 
vizite lui Jean Lahovary pentru a găsi un teren de înte- 
legere cu noi. Lahovary a făcut greşala să expue o serie 
de modalităţi, pe când Ministrul nu i-a articulat nimic. 


3 novembre. — Kalinderu s’est fait annoncer chez moi 
sous prétexte de répondre à la carte que j'avais déposée la 
veille chez lui, Conversation politique: Les projets du gou- 
vernement ne seront pas votés tels qu'ils sont formulés; la 
Couronne ne veut pas qu’on touche à la propriété; ses idées 
sont conservatrices; lui Kalinderu a compté jusqu'à cinq 
violations de droit de propriété dans la loi des accords agri- 
coles. Le manifeste est une faute; Mr. Stourdza n'osera plus 
dire (il avait été à Sinaia) que les lois proposées sont le ma- 
nifeste, — le Roi n’a pas encore dit son mot; nos projets sont 
sages, mais ils doivent être mieux connus; lui Kalinderu de- 
mande a les avoir avant Mercredi sans faute; il faut les 
faire parvenir au Roi; une lacune pourtant: il faut une in- 
stitution de crédit qui sous le contrôle de l'Etat, permette au 
paysan de s’arrondir en terres; la Couronne y tient. 

12 novembre, — Le Ministre Bratianu a fait deux visites 
à Jean Lahovary pour chercher terrain d'entente avec nous; 
Lahovary a fait la faute d'exposer une série de modalités, 
alors que le ministre ne lui a rien articulé. 


64 NOTE POLITICE — 1907 


16 Noembrie. — Stirbey telefoneazä ca să mă întrebe 
dacă ştiu că Take Ionescu a avut alaltăeri o întrevedere 
lungă cu Brătianu şi că trebue să aibă alta cu Sturdza 
astăzi. Informat pe Carp spre a vedea dacă îl va pune în 
curent. 


16 novembre. — Coup de téléphone de Stirbey pour me 
demander si je sais que Take Ionescu a eu avant hier une 
longue entrevue avec Bratianu et qu’il doit en avoir une 
nouvelle avec Stourdza aujourd’hui. Informé Carp pour voir 
s’il le mettait au courant. 


1908. 


nn ai Data AF a Ta Soo ia dac A . (fără dată): 
— Legile agrare liberale. 
— Conferinţele de la Interne, pentru a găsi tărîm 
de înțelegere : Take Ionescu, Filipescu şi eu din partea 
partidului nostru; Costinescu, Brătianu şi A. Djuvara 
din partea guvernului. 

— Ruptura cu Take Ionescu. 

— Banchetul de la Buzău (Mai). 


— Congresul nostru (Iunie). 


1909. 


17 Noembrie. — Intors din Franţa după lipsă de 4 
luni, — boalä de ochi, — am avut o manifestatie foarte 
simpatică la gară. De 48 ore de când sunt în ţară, am 
putut nota: 

Din o conversatiune cu Carp, că Crăiniceanu a 
consultat, — întâmplător, zice Carp,—pe şeful, dacă tre- 
buia să accepte portofoliul oferit de Brătianu şi că Carp 
n’a voit să-i dea nici un sfat, «neputând lua nici-un an- 
gajament pentru viitor». Bănuiam că Crăiniceanu nu sa 
simţit asigurat de a fi ministru cu noi, deci a acceptat 
cu liberalii ; 

Din o conversaţie cu Tzigara-Samurcas asupra 
actelor lui Spiru Haret, că Regele are temere de acesta, 
că în Julie i-a zis de el «er ist gefährlich», şi tot în acel 
timp a exprimat speranţa de a fi scăpat de dânsul la 
toamnă. 

Dintr'o conversaţie cu Procopiu, Brătianu ar fi 
înduplecat pe generoşi să înghită pe Al. Constantinescu, 
expunându-le că are nevoe încă de cel puţin un an de 
guvern pentru ca legile agrare să nu fie anihilate... 

17 Noembrie. — Din «Viitorul» — liberal : 

«Note politice. — D. Alexandru Marghiloman sa 
reîntors în ţară, în deplină sănătate. Toată lumea poli- 
tică se bucură din suflet de reintrarea în viața publică 
a acestei distinse personalităţi, care prin strälucitul ei 
talent şi înalta ei cultură, e una din cele mai frumoase 
podoabe ale tribunei noastre parlamentare». 

19 Noembrie, — Eri la Cameră, Saita m'a pus în cu- 
noştiinţă de cele petrecute la «Vatra luminoasă»; iscäli- 


NOTE POLITICE — 1909 67 


tura dată de Regina pentru un împrumut în Germania 
şi obrăznicia împrumutătorilor cari venise în România 
să amenințe cu un proces, dacă Regele nu dădea apro- 
barea maritală ! — Astăseară Rudi Catargi mi-a comu- 
nicat că lichidarea a costat pe Rege 650.000 lei! 

2 Decembrie. — Invitat de Princesa. O scrisoare a 
Reginei *) dă nota unei părţi din conversatiune. Regele se 
arătase foarte aspru pentru Regina; chiar astăzi, când e 
afâtat de alţii, (si se pare că d-na Mavrojeny, din 
nou foarte în favoare, se însărcinează cu aceasta), îşi pe- 
trece noaptea certând pe Regina şi cum are dureri, Re- 
gina «qui se complait dans le martyre», îl frictioneazä, 
tace, dar e sleită de puteri. — Confirmarea influenţei 
«femeei negre» (Doamna E.), care, prin josnice linguşiri 
şi prin ghicitul în cărţi, are o influenţă reală. Prin oros- 
coapele- ei, Regina a avut un an întreg ideia că va fi re- 


2 décembre. — Invité par la Princesse. La lettre ci-contre 
donnera la note d’une partie de la conversation. 

Le Roi se serait montré très dur pour la Reine; aujour- 
d'hui encore, quand on le monte (et il paraît que Mme Mauro- 
jeni, de nouveau très en faveur, s’en charge), il passe sa nuit 
à gronder la Reine et, comme il a des douleurs, la Reine «qui 
se complait dans le martyre», le frictionne, se tait, mais est 
à bout de forces. Confirmation de l'influence de la Femme 
Noire (Madame E...) qui, à force de basses flatteries et de 
prédictions tirées des cartes, a une réelle influence. Sous ses 
horoscopes, la Reine a eu tout une année l’idée qu’elle serait 
Régente, se mêlait de tout et donnait des ordres aux Minis- 
tres (Ministère Stourdza). A rappeler que Beldiman de Ber- 
lin, qui est venu me voir il y a huit jours, m'a affirmé que 
la préoccupation constante de Bülow était la crainte que la 
Reine prenait connaissance et se mêlait de la correspondance 
du Roi. 

Sur l'éducation du Prince Carol, qui «travaille trop peu», 
le Roi, semble-t-il, accepte de l'envoyer à l'étranger, mais 
dans une petite ville. 

Admirable dans son jugement, en tout; pleine de tact po- 
litique, sachant se plier aux nécessités; jamais la Princesse 
ne m'a semblé plus maîtresse-femme. 


*) V. la Anexe, No. III. 


68 NOTE POLITICE — 1909 


gentä, se amesteca în toate şi da ordine Miniştrilor 
(ministerul Sturdza). — De reamintit că Beldiman 
de la Berlin, care a venit să mă vadă acum opt zile, 
mi-a afirmat că preocuparea constantă a lui Büllow era 
temerea că Regina lua cunostiintä şi se amesteca în co- 
respondenta Regelui. 

Asupra educatiunei Prințului Carol, care «lucrează 
prea puţin» Regele pare că ar primi să-l trimeată în 
străinătate, dar într'un oraş mic. | 

Admirabilă în judecata ei, în toate; cu mult tact 
politic; ştiind să se potrivească necesităţilor; nici-odată 
Prinţesa nu mi-a părut mai stăpână pe ea. 

3 Decembrie. — IYabia timpul să viu de la Cotroceni. 
Audienţa, de la 6% la 8.40. Regele foarte binevoitor. Ple- 
când el îmi spune : «en faisant des voeux, vous pour ma 
santé et moi pour la vôtre, c’est pour le bien du: pays !» 

Vorbit de acţiunea lui Haret, — de reaua adminis- 
tratie; am explicat cât de admirabil era acest partid 
al lui Carp, care dela 1895 e în opoziţie. Regele a expri- 
mat ideia că s'a greşit despärtindu-se de Take; — mi-a 
repetat că cei din prejurul lui au influenţă rea şi mij- 
loace imorale, — va reuşi iarăşi în alegerile dela 13 De- 
cembrie; — mi-a cerut în mod special părerea asupra 
contenciosului administrativ : nemulţumit de cazul Gro- 
za şi găsind anarhie că un decret regal poate să fie 
anulat; — am refăcut toată teoria contenciosului. Impo- 
triva trusturilor şi cartelurilor ; admite coborârea unor 
taxe vamale; se teme de afirmările prea peremptorii ale 
lui Carp asupra politicei streine în viitorul lui discurs 
asupra mesagiului, — recunoaşte nevoia de a ridica cre- 
ditele pentru Ministerul de război; — împotriva în- 
tregei legiuiri a tocmelilor agricole. 


3 décembre. — A peine le temps d'arriver de Cotroceni. 
Audience de six-et-demie ă huit quarante. Le Roi tres aima- 
ble. En prenant congé, Le Roi m'a dit: «en faisant des voeux, 
vous pour ma santé et Moi pour la vôtre, c'est pour le bien 
du pays». Parle de l’activité de Haret, — de la mauvaise ad- 
ministration—; ai expliqué combien admirable était ce parti 
de Carp qui depuis 1895 est dans l’opposition. Le Roi a réex- 


NOTE POLITICE — 1909 69 


4 Decembrie. — Carp a pronunţat un admirabil dis- 
curs-program. Aprobări din partea unor liberali. Fleva 
e cel dintâi care l'a felicitat ! 

. 8 Decembrie. — Atentat contra lui Brătianu. Eram 
în conferinţă, D. Grecianu, Filipescu, Neniţescu, cu mine. 
când, la 6 ore, Sfeteseu, aproape martor ocular, a venit 
să-mi anunţe faptul. Credea pe Brătianu ucis. Prevenit 
Carp. Prima mişcare a lui Filipescu a fost grozava te- 
mere ca, să nu fie unul din meseriaşi sau din populaţia 
măruntă făcând politică electorală cu noi. Mi-am dat 
părerea că trebue să fie un sindicalist. 

9 Decembrie. Conferinţă dacă trebue amânată 
întrunirea noastră de seară. Carp nu vrea să prezideze, 
dând unei întruniri un caracter pe care nu trebue să o 
aibă, când adversarul rănit e condamnat la neputinţă 





primé l’idée qu'on a eu tort de se séparer de Take; m’a répété 
que son entourage était mauvais et ses moyens immoraux, il 
réussira encore dans les élections du 13 décembre; m’a tout 
spécialement demandé mon avis sur le Contencieux adminis- 
tratif: froissé du cas Groza et trouvé anarchique qu’un dé- 
cret royal puisse être annulé. Ai refait toute la théorie du 
contencieux. Contre les trusts et les cartels; admet la dimi- 
nution de certaines taxes de douane; craint des affirmations 
tiop péremptoires de Carp sur la politique étrangère dans 
son prochain discours sur le message; reconnait nécessité 
relever les crédits pour le Ministère de la guerre; contre 
tout l’appareil de la loi des «tocmeli agricole». 

4 décembre. — Carp a prononcé un magnifique dis- 
cours-programme. Approbation de la part de certains libé- 
raux. Fleva est le premier qui l’ait félicité. 

8 décembre. — Attentat contre Brätianu. Nous étions en 
conférence, D. Greceanu, Filipescu, Neniţescu et moi lorsque, 
à six heures, Sfetescu, presque témoin occulaire, est venu 
m'annoncer le fait. Il croyait Bratianu mort. Prévenu 
Carp. Le premier mouvement de Filipescu a été l’horrible 
appréhension que ce ne fût un des «meseriaşi» ou petit peuple 
faisant de la politique électorale avec nous. J'ai opiné que 
ce devait être un syndicaliste. 

9 décembre. — Conférence s’il fallait remettre notre 
réunion du soir. Carp ne veut pas présider, la présence d’un 
chef donnant à une réunion un caractère qu’elle ne doit pas 
avoir, lorsque l’adversaire blessé est condamné à l'impuis- 


70 NOTE POLITICE — 1909 


Intrunirea va avea loc, din moment ce «Viitorul», con- 
sultat anume, anunţă pentru mâine întrunirea liberali- 
lor. Rosetti va prezida şi va citi o serisoare a lui Carp. 
Discursuri amestecate. — Ca impresie, toţi cei de faţă 
nu se pot opri de a găsi că atentatul intră în categoria, 
«ale tale dintr’ale tale!» Maiorescu zice: «Gloanţele 
de eri au atins mai mult pe Mortzun şi pe D-rul J. Can- 
tacuzino». 

— La dejun am pe C. Diamandy, sosit dela Sofia. 
Foarte îngrijorat de anarhia greu de stăpânit. A repro- 
sat adesea lui Brătianu, cu care e foarte legat, lipsa 
lui «de sentiment d'autorité». Un fel de indolenţă ro- 
mantică care-şi închipue că «totul se aranjează ca în 
piesele de teatru». 

Detalii destul de interesante asupra nulitätei si 
lipsei de educatiune a personalului ministerial din Bul- 
garia, — asupra a tot putintei Regelui Ferdinand, nul 
în ce priveşte administraţia, foarte tare în ce privește 
marea intrigă politică. Cele din urmă neînţelegeri în 
privinţa lui Rakowsky n'au luat o bună întorsătură 
decât când Diamandy s'a adresat secretarului Regelui. 
A doua zi Ministrul de Interne retracta indiscretiunile 
comise în gazete şi Paprikov (Ministrul de externe) re- 
trăgea atestările traduse pe cari voia să le legalizeze 
şi din care reeşea că pentru Bulgari Rakowsky era ro- 
mân neaos. 





sance. La réunion aura lieu du moment que le Viitorul, con- 
sulté ad-hoc, annonce pour demain la réunion des libéraux. 
Rosetti présidera et lira une lettre de Carp. Discours mitigés. 
Comme impression, tous les présents ne peuvent s'empâ- 
cher de trouver que l'attentat rentre dans la catégorie «ale 
tale dintr'ale tale». Maioreseu dit: «Les balles d'hier ont 
atteint surtout Mortzun et le docteur Jean Cantacuzène». 
— Eu à déjeuner C. Diamandy, arrivé de Sofia, très sou- 
cieux de l’anarchie difficile à remonter. Il a souvent re- 
proché à Bratianu, avec lequel il est très lié, son défaut «de 
sentiment d'autorité», espèce d’indolence romantique qui se 
figure que tout s'arrange comme dans les pièces de théâtre». 
Détai's assez intéressants sur la nullité et le défaut d’édu- 


NOTE POLITICE — 1909 71 


15 Decembrie. — De dimineaţă mi se face cunoscut 
intrarea neaşteptată a Prezidentului Camerei (Phere- 
kyde) ca Ministru de Interne şi Prezident interimar al 
Consiliului. — Se dă acestei numiri însemnarea unei lo- 
vituri drepte date lui Costinescu : se pare că în Monitor 
trebuia să apară congediul lui Brătianu, prezidentia lui 
Haret şi Internele pentru Costinescu. Eri seară, târziu, 
Sa reţinut jurnalul tipărit (afirmarea lui Nenitescu) 
şi numirea lui Pherekyde era hotărâtă; unii Miniştri 
nu ştiau nimic şi el depunea jurământul. 

Pherekyde împins la putere de generoşi!! Şi Dia- 
mandy pe timpuri îl numea «epilepticul dela Interne !» 

Felicitat, mi-a răspuns: «nu primese decât com- 
plimente de condoleanţe». — Intrebat dacă va executa 
îndată expulzarea evreilor dela «Adevărul»; singura ju- 
stificare ce se putea da asupra reintrărei lui, (două zile 
înainte ceruse într'o reuniune a majorităței executarea 
«Adevărului») — mi-a răspuns că avea mai întâi nevoe 
să ia în primire serviciile. 


cation du personnel ministériel de Bulgarie, — sur la toute- 
puissance du Roi Ferdinand, nul quand à l'administration, 
très fort quand à la grande intrigue politique. Les derniers 
demâles au sujet de Rakowsky n’ont pris une bonne tournure 
que lorsque Diamandy fût allé trouver le secrétaire du Roi. 
Le lendemain le Ministre de l'Intérieur reniait les indiscre- 
tions commises dans les journaux et Paprikow (Ministre 
affaires étrangères) retirait les attestations traduites qu'il 
voulait faire légaliser et dont il ressortait que pour les Bul- 
gares Rakowsky était bel et bien roumain. 

15 décembre. — Ce matin on m'a annoncé l'entrée inat- 
tendue du Président de la Chambre comme Ministre de l’In- 
térieur et Président intérimaire du Conseil. On donne à cette 
nomination la signification d'un coup droit porté à Costi- 
nescu: il paraît qu'au Moniteur Officiel devait paraître le 
congé de Bratianu, la Présidence de Haret et l'Intérieur pour 
Costinescu. Hier soir, tard, on a retenu le journal déjà im- 
primé (affirmation de Neniţescu et la nomination de Phe 
rékyde était décidée; il prâtait serment, que certains minis- 
tres Pignoraient. Phérékyde poussé au pouvoir par les géné 
reux!!! Et Georges Diamandy dans le temps l'appellait 
«epilepticul de la Interne». Félicité, il m’a répondu «je mac- 


72 NOTE POLITICE — 1909 


18 Decembrie. — Vorbit cu Pherekyde. In ce pri- 
veste expulzările anunţate, Ministrul nu cere nici wna, 
pentru două motive : 1. Redactorul principal, Fagure, e 
naturalizat. (Toată lumea o ştia!) — 2. Se teme de im- 
presiunea, după cazul Rakowsky, produsă în străină- 
tate. Alianţa israelită sar mişea !! (De plâns. Dar e 
dovada evidentă că «non possumus» al lui Costinescu şi 
Constantinescu e din acelea cari nu se sdruncinà). 

20 Decembrie. — Pierdut colegiul II (Bucureşti) cu 
20 voturi. Sindicaliştii votat ca un singur om cu Mo- 
ruzi. Se afirmă din multe părţi că Poliţia, în special 
Kotrutz, ne-au luat multe voturi pentru a plăti lui Fi- 
lipescu înjurătura lui Petrescu. Prefectul Poliţiei. 

26 Decembrie. — Comitet la d-l Cantacuzino. Carp, 
Arion, J. Lahovary, Nenitescu, Filipescu, Mihai Canta- 
cuzino şi eu, a discutat atitudinea partidului; chestiunea 
lăsată pe a doua zi a alegerei dela Iaşi dela 10 Ianuarie 
viitor. Majoritatea am opinat pentru campanie de în- 
truniri publice. Chestiuni economice : după lungi desba- 
teri (destinate mai ales să învingă repulsiunea lui Laho- 
vary, totdeauna înclinat să vadă în toate demagogie). 
ne-am oprit la decizia în principiu că partidul înţelege 
să lucreze în vederea scăderei scumpetei actuale a vietei 
prin : reducerea tarifului vamal pe unele articole, — 





cepte que des compliments de condoléances». Interrogé s’il 
allait exécuter de suite l’expulsion des juifs de l’«Adevärul», 
— la seule justification qu’on peut donner de son entrée, lui 
qui deux jours auparavant avait dans une réunion de la 
majorité demandé l'exécution de l’«Adevärul», — il mwa ré- 
pondu qu’il avait tout besoin de prendre possession des 
services... 

18 décembre. — Causé avec Phérékyde. Au sujet des ex- 
pulsions annoncées, le Ministre n’en demandera aucune pour 
deux raisons: 1) le principal rédacteur, Fagure, est natura- 
lisé. (Tout le monde le savait avant cette belle découverte). 
2) On craint l'impression que le fait, après le cas Ra- 
cowsky, produirait à l'étranger. L'alliance israélite s'agite- 
rait... (Pitoyable. Mais c'est la preuve évidente que le non- 
possumus de Costineseu-Constantineseu est de ceux qu'on 
n’ébranle pas). 


NOTE POLITICE — 1909 73 


cunstrângere asupra Cartelurilor, — organizare de trans- 
porturi pentru unele articole de consumatiune. — Am 
subliniat îndatä concluzia : e permis sä afirmi în public 
că partidul ia chestiunea în mână. 

31 Decembre. — Primit în audienţă de Principele 
Ferdinand, foarte prietenos şi călduros în privinţa să- 
nätätei mele. De notat: «D-l Carp are dreptate! nimic 
nu se va îndrepta cât timp nu se va schimba sistemul 
de administraţie al ţării». — Şi mai departe: «Trebue să 
sperăm că rândul oamenilor de treabă va veni şi el». — 
Despre cei ce înconjoară pe Take: Bădărău, Xenopol, 
sunt « .....?!1»— «Constituţia pe care o avem nu 
era făcută, pentru noi. Dar nu trebue atinsă. Nu sar pu- 
tea atinge decât dacă sar petrece evenimente atât de 
importante, încât să nu se mai poată chiar aduce aminte 
de aceste schimbări». 


30 décembre. — Comité chez M. Cantacuzène. Carp, 
Arion, Jean Lahovary, Neniţescu, Filipescu, Michel Cantacu- 
zène et moi. Discuté attitude du parti; question remise pour 
le lendemain des élections de Iassy qui auront licu le 10 jan- 
vier. Majorité avons opiné en faveur campagne active de 
réunions publiques. Questions économiques: après longs dé- 
bats destinés surtout à vaincre la répulsion de Lahovary. 
toujours enclin à voir de la démagogie en tout, on s’est 
arrêté à la décision de principe que le parti entendait agir 
en vue de diminuer la cherté actuelle de la vie par: réduction 
du tarif douanier sur certains articles, contrainte à exercer 
sur les cartels, organisation des transports pour certains 
articles de consommation. J'ai de suite souligné la conclu- 
sion : il est permis d’affirmer en public que le parti prend 
la question en main. 

31 décembre. — Reçu en audience par le Prince Royal, 
très aimable et très chaud à l’endroit de ma santé. À noter: 
«Mr. Carp a raison. Rien ne s’améliorera tant qu'on ne chan- 
gera pas le système d'administration du pays». Et puis 
encore : «Il faut espérer que le tour des honnêtes gens arri- 
vera aussi». Pour l'entourage de Take: Badarau, Xenopol 
sont «.....t!!» «La Constitution que nous avons n'était 
pas faite pour nous. Mais il ne faut pas y toucher. On ne 
pourrait y toucher que s'il se passait des événements telle- 
ment importants qu'on ne puisse même se rappeler ces 
changements. 


1910. 


3 Ianuarie: — Convocat clubul şi întrunire publică 
la Piteşti. Sentimentul general: acţiune contra libera- 
lilor şi discursuri calde. 

21 Ianuarie: — Zănescu îmi comunică că Banca Co- 
mercială Română ajungând să închee o transactie în- 
semnată cu Statul (afacerea Kirschen-warantele docu- 
rilor), în ziua când trebuia să vie afacerea în consiliul 
de Miniştri, cu 3 ore înainte, Morţun, care nu este clien- 
tul băncei, s'a prezintat să i se sconteze o poliţă de 8000 
lei ! Foarte comentat faptul în sfera directoare a băncei. 

24 Ianuarie. — Făcut-am o nouă mijlocire în scris, 
— lucru de care mă tiu de ó săptămână, — pe lângă 
Carp, ca să nu facă la legea modificătoare a monopo- 
lului vânzărei băuturilor spirtoase, declaratiuni ostile 
podgorenilor. Socotim toţi că intervenţia şefului ar fi 
şi inoportună şi nedreaptă. — Azi sunt întruniri pu- 
blice la Bucureşti, — şi Take Ionescu trage focuri. de 
artificii la Putna. | 

29 Ianuarie. — Conversaţie Filipescu-Brătianu, cäu- 
tată de primul ministru. Brătianu : «Eşti rău informat ; 
Regele nu face caz de Take Ionescu; acţiunile acestuia 
au scăzut mult în străinătate, ceeace arată clar că nu-l 
mai susţine; părerea mea e că Regele va căuta să îm- 
pace pe Carp cu Take Ionescu, ceeace va fi de sigur 
fără rezultat, şi că apoi Carp va avea puterea fără con- 
difiuni.» Repros personal lui Filipescu că nu se duce la 
Palat. 


29 janvier. — Conversation Y'ilipescu-Bratiano, recher- 
chée par le premier ministre, Bratiano: Vous êtes mal infor- 


NOTE POLITICE — 1910 75 


30 Ianuarie. — Vorbind cu Hamangiu de afacerea 
Quintescu-Craiova, cum cunoaşte foarte intim pe Ionescu 
Dolj, magistratul care a prezidat şi care e bănuit fiind- 
că, se zice, a fost crescut de familia lui Quinteseu, Io- 
nescu-Dolj i-a confirmat că Take Ionescu, Xenopol şi 
Bădărău au fost la el ca să-i smulgă o hotărâre favora- 
bilă lui Quinteseu ! 

Fără dată. — (La mijloc campania noastră de răs- 
turnare)... 

20 Mai, — Audientä foarte prelungită dela 614 la 9 
la Rege. Tot timpul politică. Călduroasă bunä-vointä, şi 
la urmă: «Ingrijeşte-te bine, am nevoe de D-ta». 

In chestiunea religioasă expus punctul nostru ‘de 
vedere : Mitropolitul trebue să-şi păstreze scaunul; epis 
copul de Roman trebue împăcat; cu concursul lui, jude- 
cată canonică a Sinodului, declarând faptele imputate 
Primatului absolvite; transactie cu Chiricescu si Naza- 
rie, inutil loviţi—«Dar această soluţie, excelentă, cere o 
schimbare de guvern». — «Cel puţin, răspund, al Mini- 





mé. Le Roi ne fait pas cas de Take Ionescu; les actions de 
celui-ci ont beaucoup baissé à l'étranger, ce qui indique clai- 
rement que le Roi ne le soutient plus; mon avis est que le 
Roi cherchera à réconcilier Carp avec Take Ionescu, ce qui 
sera évidemment sans résultat, et qu’ensuite Carp aura le 
pouvoir sans aucune condition. Reproche personnel à Fili- 
pescu de ce qu’il ne va pas au Palais. 

Jeudi, 20 mai. — Audience très prolongée chez Sa Majesté 
le Roi, de six et demie à neuf heures. Tout le temps politique. 
Amabilités chaudes en finissant: «Soignez-vous bien, j'ai be- 
soin de vous». Dans la question religieuse, exposé notre point 
de vue: Métropolite doit garder son siège; Evêque de Ro- 
man doit être apaisé; avec son concours, jugement cannoni- 
que du Synode déclarant les faits allégués contre Primat, 
absous par la communion; transaction avec Chiricescu et 
Nazarie inutilement frappés. «Mais cette solution excellente, 
demande un changement de gouvernements. — «Tout au 
moins, fais-je, de Ministre Instruction publique, car personne 
ne consent à causer avec M. Haret». — Conseil de ne pas 
agiter la question pour ne pas nous jeter dans des difficultés 
inextricables. — Mis au courant le Roi des accusations réci- 
proques de plagiat, Métropolite avec la morale évolutioniste 


76 NOTE POLITICE — 1910 


strului Instructiei publice, căci nimeni nu consimte să 
vorbească cu d-l Haret !». 

Pus la curent Regele de acuzările reciproce de pla- 
giat, Mitropolitul cu morala evoluționistă a unui teolog 
dela Friburg în Brisgau, Chiricescu cu viaţa lui Isus a 
părintelui Didon, tradusă din ruseşte ca să evite pasa- 
giile catolice; — de nedreptatea făcută lui Nazarie de a 
i se ridica direcţia religioasă a prinţului Carol, — de 
insultele nedrepte făcute de Haret lui Saphirim, — de 
viaţa foarte demnă a acestui din urmă, ete. Toate punc- 
tele necunoscute de Rege. 

Asupra chestiunei politice (făgădueli formale fă- 
cute lui Carp în Aprilie de Maiorescu la Sinaia), Re- 
gele care îşi avea planul făcut (de două ori a revenit asu- 
pra enumerafiunei : «care e al treilea motiv ?») — mi-a 
spus aproape textual: «situaţiunea mea a ajuns foarte 
grea în urma a trei fapte: desordinele de pe stradă, 
presa antidinastică şi indiscretiunile comise». — Lungi 
desvoltări. Asupra desordinelor, am explicat că poliția, 
din cauza apatiei ei, îşi avea partea de răspundere. Era 
în număr când banda a trecut în faţa casei Brătianu şi 


d'un théologue de Fribourg en Brisgau, Chiricescu avec la 
vie de Jésus du Père Didon traduite du russe pour éviter les 
passages catholiques; — du grand tort fait à Nazarie en lui 
enlevant la direction religieuse du Prince Carol,—des insul- 
tes injustes faites par Haret à Saphirim, de la vie tres digre 
de ce dernier; ete. Tous points ignorés par le Roi. 

Sur la question politique (promesse presque formelle faite 
à Carp fin avril par Maiorescu à Sinaia), le Roi qui avait 
son plan fait (à deux reprises il est revenu sur son énumé- 
ration... «quelle est la troisième raison»?), m'a dit presque 
textuellement: «Ma situation est devenue très difficile par 
suite de trois faits: les désordres dans la rue, la presse anti- 
dynastique et les indiscrétion commises». Long développe- 
ments. Sur les désordres, j'ai bien expliqué que la police par 
son apathie avait bien sa part de responsabilité. Elle était en 
force lorsque la bande a défilé devant la demeure de Bratianu 
et elle n’a pas fait un signe, de sorte que les meneurs et les a- 
gents provocateurs ont eu beau jeu devant la demeure de Ha- 
ret. À remarquer observation du Roi qu'il croit qu’il y a eu des 


NOTE POLITICE — 1910 71 


n’a făcut un semn, astfel că agenţii provocatori au avut 
toată libertatea în faţa casei lui Haret. Observatia Re- 
gelui: crede că au fost agenţi provocatori takisti. 

Asupra presei antidinastice, am declinat orice răs- 
pundere pentru apariţia «Trăsnetului». Regele mi-a ară- 
tat al doilea număr din 16 Mai, de a cărui existență 
nu ştiam nimic. Nu destul desaprobată de jurnalele 
noastre ! Revenire încăpăţânată asupra chestiunei. Pro- 
fitat pentru a riposta pentru toate calomniile aruncate 
contra noastră, a mea în special. Afacerea parastasului 
ţăranilor; «Lumina» Ghimbăşeanu; cărţile postale pri- 
mite, etc, opere ale Poliţiei. 

Asupra indiscreţiilor, simpla afirmaţie că Grigore. 
Cantacuzino ar fi pariat la Capşa că puterea ne-ar 
veni în Septembrie! (ar fi fost de spus altceva asu- 
pra acestui lucru !). — In scurt, toate acestea au făcut si- 
tuatia faţă de guvern foarte delicată şi a pus pe Rege 
în obligaţie de a autoriza guvernul să desmintä. — T're- 
când, apoi la probabilitățile de viitor, Regele vede cam 
rău situaţia noastră electorală, dacă e înţelegere libe- 
rală-takistă. Guvernul nu poate face alegeri;—um guvern 
Take Ionescu ar fi «o nenorocire națională»; — dacă 
nu ajungem să avem o treime din Cameră, cum guver- 
năm ? 





agents provocateurs takistes. Sur la presse anti-royaliste, 
Pai declin toute responsabilité sur l’apparition du «Trăs- 
netul». Le Roi m'a montré le second numéro du 16 mai dont 
j'ignorais jusqu’à Lexistence. Pas assez désavoué par nos 
journaux. Retour assez entêté sur la question: Profite pour 
riposter pour toutes les calomnies lancées contre nous, con- 
tre moi en particulier. Affaire du parastas des paysans, — 
Lumina — Ghimbăşanu; les cartes postales reçues, ete, 
toutes oeuvres de la police. 

Sur les indiscrétions, simple affirmation que Grégoire 
Cantacuzène aurait parié chez Capşa que le pouvoir 
nous échéait en septembre (il y avait mieux à dire là-dessus). 
Bref, tout ceci a rendu la situation vis-à-vis du gouverne- 
ment très délicate et a mis le Roi dans l'obligation d'auto- 
riser le gouvernement à démintir. 

Passant ensuite aux probabilités d'avenir, le Roi augure 
mal de notre situation électorale s’il y a entente libéralo-ta- 


78 NOTE POLITICE — 1910 


«Văd situaţia atât de gravă la toamnă, încât nu ştiu 
de voi putea să-i fac faţă. Sunt în vârstă şi boinav si nu 
voi avea poate puterea să trec asupra acestor greutăţi». 
In urmă Regele revine asupra acestei idei de abdicare! 
Am răspuns că nimic nu se prezintă tragic. Dacă nu 
reuşim, va fi evident că trebue să ne împăcăm cu Take 
şi să reconstituim partidul. Dar acest al doilea act nu 
are de ce să fie jucat înainte. 

Singurul lucru de notat încă: «D-l lonescu ne va 
combate grozav în alegeri; nu o sută de mii, dar un mi- 
lion va cheltui, şi ştiu că-l are şi cine il va da». — Ri- 
postat : Dacă acest om e aşa de pericolos şi capabil de 
aceasta, de ce să-l mărim de pe acum, înainte de alegeri, 
mergând spre el ? Răspunsul mi-a părut că a atins. 

21 Mai. — Raportat lui Maiorescu-Cantacuzino-Fili- 
pescu convorbirea; decis să nu ţinem întrunire publică 
religioasă; — scris lui Carp. 

31 Mai. — Marius Teodorian venit la mine; tip cu- 
rios; pretinde a fi pus la cale plângerea a doui preoţi 
din Teleorman şi apelul la Patriarhie. După el, o împă- 


. 


kiste. — Le gouvernement ne peut faire les élections; un 
gouvernement Take Ionescu serait «un malheur national»; 
bi nous ne réussissons pas à avoir les trois-quarts de la 
Chambre, comment gouverner ł «Je vois la situation tel- 
lement grave pour lautomne, que je ne sais pas si je pour- 
rais y faire face. Je suis âgé et malade et je ne me sentirais 
peut-être pas la force de surmonter ces difficultés». Dans 
le courant de la suite, le Roi est revenu sur cette idée d’ab- 
dication. — J'ai répondu de mon mieux que rien n’était au 
tragique. Que si nous échouons, ce sera l'évidence qu'il faut 
faire la paix avec Take et reconstituer le parti. Mais ce se- 
cond acte n'a pas besoin d'être joué avant le premier. 

La seule autre chose a noter: «M. Ionescu vous livrera 
une lutte terrible dans les élections. Ce n’est pas cent mille, 
c'est un million qu'il dépensera; et je sais qu'il laura et qui 
le lui donnera». Riposté: Si cet homme est si dangereux et 
capable de cela, pourquoi le grandir dès aujourd’hui avant 
les élections, en allant à lui? —Riposte a eu l’air de porter. 

21 mai. — Rapporté à Maiorescu, Cantacuzène, Filipescu, 
la conversation; decidé ne pas tenir réunion publique reli- 
gieuse; — écrit Carp. 


NOTE POLITICE — 1910 70 


care între episcopi sar putea face. Dar scandalul reli- 
gios nu e închis : episcopul de Roman va opri pe preoţi 
să publice enciclica Sinodului, ete — Asupra Brătie- 
nilor, plin de revelații amare şi probabil rău voitoare : 
«Cui seamănă aşa de răi?>. Ion Brătianu ar fi nu numai 
viclean, dar şi cel mai rău; Vintilă are mai mult carac- 
ter şi te poţi încrede în vorba lui; Dinu cel mai puţin 
scrupulos; toţi trei «lacomi de bani». Carada era 
foarte nemulțumit de Ionel de când este şef de partid. 

1 Iunie. — Filipescu a văzut pe Take Ionescu, care 
i-a exprimat dorinţa de a mă vedea pe mine. Ar fi foarte 
doritor de o înţelegere. 

10—12 Iunie. — D-l Bogdan-Pitesti, după ce a cäu- 
tat să-mi pice la Buzău, sa înfiinţat azi pentru a 
pleda nevoia unei înţelegeri cu Take şi a-mi exprima 
dorinţa lui Take de a mă întâlni. Formula: Take ar 
accepta guvernul Carp fără mari pretenţii de portofo- 
liuri; ar lua prezidentia Camerei; după Carp ar accepta 
o nouă eventuală sefie Cantacuzino, dar i-ar trebui pe 
urmă o garantie a mea, a lui Filipescu si Gr. Cantacu- 
zino că nu i se va disputa şefia! Bogdan-Piteşti avea, 
aerul de a fi sigur de Filipescu şi Gr. Cantacuzino. — 
Pentru vizită am declinat orice întrevedere secretă; şi 
voi vorbi cu Take numai la mine acasă. 


13 Iunie. — Sunt zece zile, Vasile Vârnav mi-a ară- 
tat, cu mare indignare, un act iscălit de Costinescu. Ca- 
mera a votat, în ultima zi, un împrumut Craiovei, cu ga- 
rantia Statului. Conform împrumutului precedent, noi 
trebuia să consimtim; Ministrul Costinescu negociase că 
Banca Agricolă va lua împrumutul pe 94, dar Ministe- 
rul şi-l rezervă pentru casele publice, primindu-l pe 96. 
In momentul realizărei, Costinescu sub a lui proprie 
semnătură, ne scrie că va remite titlurile direct Băncei 
Generale, căreia el a vândut tot împrumutul pe 96, boni- 
ficându-ne diferenţa. A doua zi Generala plasa împrumu- 
tul pe 98 la casele amice, 5 la sută fără taxă pe cupon, 
garanţia Statului! Les petits cadeaux entretiennent Pa- 
mitié. 

15 Iunie. — Carp a fost pe la mine înainte de a pleca 


80 NOTE POLITICE — 1910 


la Vittel. Mi-a declarat că dacă în Septembrie, mult în- 
ceputul Octombrie, Regele nu sa ţinut de vorbă şi nu-i 
dă guvernul, el se retrage în viaţa privată, 

7 Julie. — Verzea din partea Aurel Popovici cu co- 
laboratia Scurtu, articol reportaj «Seara» pentru a reac- 
fiona contra bunei primiri făcută de presa oficioasä dis- 
cursului Stefan Tisza. Cu această ocazie mi-a confir- 
mat, că atunci când Brătianu a dat fonduri lui Mihaly 
pentru alegerile în Ungaria, a voit să-i impună ca o 
parte să meargă şi la Mangra şi, în urma refuzului lui 
Mihaly, s'a dat bani lui Mangra prin Oncu dela Banca 
din Arad. (Acest Oncu ar fi un om foarte veros. Vaida 
a primit reproşuri dela Brătianu că Românii au refu- 
zat candidatura lui Oncu). — Arad şi «Tribuna» sunt 
centrul şi organul liberalilor noştri în Transilvania. 

18 Octombre. — Audienţă la Sinaia. Regele foarte 
binevoitor. Conversatia despre viitor, ca cu un membru 
al unui guvern ce vine. 

Despre Take Ionescu: «Il barbote en ce moment». 
Am fost întrebat dacă e exact că am spus la Paris lui 
Take Ionescu că aveam «făgăduiala Regelui».—La acest 
neadevăr, am întrebat şi eu dacă este exact că a vorbit 
cu Take cum că el va avea alegerile după Carp! Sa 
conchis că erau la'mijloc două minciuni: «jusqu’à pré- 
sent je ne m'étais pas aperçu qu’il rapportait des choses 
inexactes». (Până acum nu băgasem de seamă că rapor: 
tează lucruri inexacte). 

Despre Stere: Pare cu totul deprimat. Nu se va 
sparge pactul lui cu Bădărău. Brătianu n'a voit să-l 
aducă în minister : mai trebue aşteptat, ar fi zis acesta. 

Despre o revizie constituţională: Va fi nevoe să 
ne gândim într'un viitor şi la aceasta, de oarece colegiile 
restrânse prea împing la concesiuni electorale incom- 
patibile cu o bună administraţie. 

Despre politica externă: Să fim foarte curtenitori 
cu Rusia şi impasibili faţă de Bulgaria, care nu caută 
decât un pretext. Suntem în prea mare intimitate cu 
Viena şi Berlin, ca să nu aşteptăm dela dânşii un semn 
când va trebui să facem o presiune. 


NOTE POLITICE — 1910 81 


In întocmirile agrare să fim foarte hotărâți din 
partea ţăranilor. M'am pus pe terenul manifestului re- 
gal şi am constatat vie satisfacţie. 

Schimbarea de regim nu se va face fără ostilitate. 

Guvernul este ţinut să declare că rămâne, de oarece 
altfel ar trebui să plece pe dată. Speră că va fi terminat 
pentru sărbători. 

28 Octombre, — A doua întrevedere cu d. Bădărău 
la mine. Takiştii primesc să reintre în partid dacă Carp 
admite, tratând cu Carp programul următor : Declara- 
fie că şefia partidului nu poate fi rezervată unui pri- 
vilegiat prin naştere. — Revizuirea Constituţiei pentru 
a înscrie în ea: reforma administrativă, — inamovibi- 
litatea, contenciosul, — contopirea colegiului I cu al TI, 
asigurând astfel păturei conducătoare (proprietate şi 
oraşe) primul pas în conducerea trebilor publice—Dacă 
se admite, Takiştii acceptă eliminarea chiar de persoane 
cari «ar rămâne în disponibilitate politică». — Am 
subliniat oferta de a tăia coada. 

29 Ocotombre. — Discutat cu Carp, Maiorescu şi Fi- 
lipescu programul Take Ionescu-Bädäräu. — Carp nu 
admite nici-o declaraţie pentru şefie, de oarece ar fi să 
se recunoască, ceeace e fals, că ar fi existat un privile- 
giu al nasterei. Nu este Stat în care un talent să fi a- 
juns mai repede la cele mai înalte trepte politice. 

Carp nu admite, la 73 ani trecuţi, să propună el o 
revizuire a Constituţiei. Cei mai tineri se pot apuca de 
aceasta : el nu se opune. Dar nu crede lucrul bun. Su- 
fragiul universal n'a dat roade nicăeri. Ar fi chiar mare 
primejdie a opune un colegiu proprietate — oraş larg, 
unui colegiu țărănesc strâmpt ! 

In fond nu doreşte înainte de alegeri o întrevedere 
sau o înţelegere, spre a nu legitima credinţa că nu se 
vine la putere fără Take..— Toţi de acord. — Filipescu 
a propus numai, dacă nu ar fi ceva de făcut cu noua 
lege administrativă, în sensul contopirei colegiilor I din 
județele unei dregătorii. *). 


*) Proectul Carp prevedea împărţirea administrativă în pro- 
vincii sau dregătorii.— N. ed. 


82 NOTE POLITICE — 1910 


30 Octombre. — Dus la Bădărău răspunsul. El m'a 
asigurat încă odată că carteluri parţiale nu se pot face 
cu dânşii. L’am lăsat însă cu uşa deschisă. 

27 Noembre. — Eri, Vineri, Lahovary văzut pe 
Rege. De reţinut, — mi-a încredinţat mie ca absolut se- 
cret, — că: 

Regele manifestă temerea că dacă Take Ionescu 
ar fi vreodată şef de guvern, ar putea fi omul Ameri- 
canilor şi instrumentul lui Rockefeller. Lahovary insistă 
asupra secretului, pentru că nu voeste să creeze dușman: 
Regelui. — La o aluzie dacă o persoană mai puţin mar- 
cată decât Carp, ar voisă încerce împăcarea cu Takistii, 
Lahovary a declarat clar că el nu ar consimţi niciodată | 
să fie aceea, ştiind prin experienţă, dela Manolache 
Costache până la Florescu, că cel care are puterea reală 
profită de situaţie şi debarcă, la timp oportun, pe şeful 
nominal al guvernului. 

29—30 Noembre. — Carp şi Maiorescu au avut 
succesiv audienţe. Maiorescu are impresia că dificultă- 
tile şi amânările la chemarea noastră sunt opera Rege- 
lui, pentru a face să simtă pintenii lui Carp: intervie- 
wul dela Viena, ameninţarea retragerei dacă trece 15 
Decembre, ete. 


1911. 


18 Oetombre, — Conferinţă cu Carp, propozitiuni 
chestiunea tramwaelor. Matei Cantacuzino, după ce a 
văzut pe Papadat şi pe Missir, a evitat să mă întâl- 
nească. 

După Levy-Strauss, Take Ionescu va căuta să 
mă vadă. Foarte îndârjit contra Regelui. — Am tratat 
afacerea tramwaelor. 

19 Octombre. — Timp splendid. — Remis procuri 
pentru tramwae lui Achil Levy-Strauss. 

23 Octombre. — Audientä la Sinaia. Am remis con- 
sultafia şi memoriul meu asupra noilor Statute ale tram- 
waelor. Regele părea zdruncinat şi nu se îngrijea decât 
de partea politică a chestiunei: o înţelegere ar fi de 


dorit. — Privitor la Vintilă Brătianu : «Acest om eo 
catastrofă, într'o zi se va petrece ceva între amândoi 
fraţii». — Despre Take : «neclintit în ce priveşte dizol- 


varea ; ar fi războiul civil». 


18 octobre. — Conférence avec Carp propositions tram- 
ways, Mathieu Cantacuzène, après avoir vu Papadat et Missir, 
a évité de me voir. Selon Levy Strauss, Take Ionescu cher- 
chera à me voir. Très monté contre Roi. Avons traité affaire 
Tramways. Remis pouvoirs pour tramways à Achille Levy 
Strauss. 

Jeudi, 29 octobre —Audience à Sinaia—Tramvays remis 
consultation et mon mémoire sur les nouveaux statuts, Roi 
semblait ébranlé et ne se souciant que du côté politique de 
la question: une entente serait désirable. A propos de 
Vintila Bratianu: «Cet homme est une catastrophe; un jour 
il se passera quelque chose entre les deux frères». Sur Take: 
«Inébranlable sur la dissolution; ce serait la guerre civile». 


84 NOTE POLITICE — 1911 


21 Octombre. — Făcut vizită Fleva; liberalii ar fi 
speculând că Regele nu va da legea pentru disolvarea 
tramwaelor ! Fleva absolut dobândit. 

22 Octombre. — C. Diamandy luat masa la mine. 
Mi-a comunicat că a fost la Sofia din partea Regelui: 
Bulgarii ar acorda o fruntarie naturală Dobrogea, afară 
de Rusciuk— Varna, pentru a fi liberi să lucreze în ca- 
zul nesuccesului Turcilor. Obiectivul lor numai în Ma- 
cedonia. A comunicat toate acestea lui Maiorescu, lui 
Brătianu care consimte, şi lui Take Ionescu, foarte bul- 
garofil. 

25 Octombre. — Carp Sinaia; examinarea afacerei 
framwaelor. Regele aprobat cele patru puncte princi- 
pale din Statute ; Carp se exprimă liber şi fără contra- 
zicere asupra legei de prezintat pentru lichidare. 

26 Octombre. — Mihali cu Verzea venit să mă vadă, 
motivat cererea protopopului Traian Oprea din Vercet 
care venise să ceară 40.000 lei din cotă! Nici o autori- 
zare a comitetului; prin o indiscretiune a Episcopului 
Christea, aflase ceva protopopul. Cu această ocazie, lă- 
murit că Goga tot cearcă să ştie ceva pentru a juca un 
rol în comitet. Nesocotitul, pe timpuri se oferise lui 
Christophi ca să decapiteze pe bătrânii conducători şi 
Christophi ľa pus la locul lui Aceasta a fost raportată 
de Christophi lui Vaida şi Maniu. — Cât despre Man- 
gra, discreditat, el s'a dedat alcoolului... 

— Rosenthal mi-a propus în numele lui Take să mă 
vadă dacă va afla că chestiunea disolutiei nu este ceva 


Samedi, 22 octobre.— C. Diamandy déjeuné chez moi. Il 
m'a communiqué avoir été tâté à Sofia de la part du Roi: 
les Bulgares accorderaient une frontière naturelle Dobro- 
gea, sauf Rusciuk-Varna, pour être libres agir en cas d'in- 
succès des Tures. Leur objectif, seulement la Macédoine. 

Il a communiqué tout ceci à Maiorescu, à Brătianu, con- 
sentant, et à Take Ionescu très bulgarophile. 

Mardi, 25 octobre.— Carp Sinaia; examen affaire tram- 
wais; Roi approuve les quatre points principaux des sta- 
tuts; Carp exprime librement et sans contradiction sur la 
loi à présenter pour liquider. 


NOTE POLITICE — 1911 85 


ireductibil ? Cred că tot ne vom vedea... după cum Levy 
Strauss mi-o pronosticase. 

1 Noembre. — Dejunat la mine Filipescu, Delavran- 
cea, Neniţescu, Cantacuzino. Filipescu, solicitat de Papa- 
mihalopol, mi-a cerut să văd pe Bădărău! 

5 Noembre. — Barbu Stirbey vine special în numele 
Regelui. Regele neliniştit; nu are cu cine vorbi, de oare- 
ce Carp îi spune ori că «la question n'existe pas», ori 
«ca regarde Marghiloman». Aşa de pildă afacerea 
episcopului de Roman, unde nu admite că mai este o 
chestiune. 

In chestia tramwaelor, evident nu va refuza legea, 
dar îi este foarte desagreabil; ar trebui ca chestiunea să 
se tranşeze prin justiție; că ar trebui ca Marghiloman 
ă-i înlesnească calea, căci puterea are compensație si 
o mică dare înapoi ar fi posibilitatea de a guverna încă 
doi ani; că consultatia germană îl satisface mai mult 
decât cea franceză; pentru ce Fleva avocat ?.De ce sa 
luat un evreu, Rosenthal? 

Stirbey a adäogat să fiu şi eu foarte circumspect; 
să mă menajez pentru viitor... — Olănescu nu este cu 
noi în afacerea tramwaelor ! ? (aceiaşi sursă). 

— Seara, 9 ore, Carp m'a pus în curent cu convor- 
birea lui din ajun cu Regele. Tot tramwaiul. Regele pro- 
pus un arbitraj. Carp foarte supărat, declară că el nu 
acoperă cu onorabilitatea lui «cel mai mare act de bri- 
gandagiu politie». A pus chiar pe Rege în situaţiune să 
decidă dacă el trebue să se retragă. 

După dejun schimbare la faţă ! Regele cu totul ami- 
cal, încrezător, vorbind de viitor. Carp, cu aprobarea M. 
S., ajuns să: declare că monopolizarea vieţii economice 
de familia Brătianu ar fi un pericol pentru ţară şi pen- 
tru Coroană ! | 

Prezenţi: Carp, Maiorescu, Filipescu şi cu mine. 

16 Noembre. — Maiorescu îmi comunică din partea 

lui Filipescu că e obligat (?) să numească pe Averescu 





Mercredi, 16 novembre.—10% h., Maiorescu me communi- 
que de la part de Filipescu qu'il est obligé (?) de nommer 


86 NOTE POLITICE — 1911 


şef de stat-major şi îmi cere să consimt, obligând pe A- 
verescu să-mi facă scuze. «Toutes compensations par 
ailleurs ! !» 

— 4 ore Delavrancea îmi spune că Filipescu nu crede 
să poată rămâne la minister fără Averescu. 

— 5 ore. Intrunirea majoritätilor. Ion Miclescu ple- 
dează pentru Takisti şi pentru revizuire. 

17 Noembre. — 9 ore. Intrevederea la Carp cu Fih- 
pescu. Am consimţit ca Averescu să se disculpe în faţa, 
lui Maiorescu. Filipescu mulţumeşte cu efusiune. Imi 
făgădueşte oricând reciprocitate; Carp accentuează că 
are să fie greu, el nefiind expus din partea mea la nimic 
asemenea... 

22 Noembre. — Mitilineu la Rege: — R. Trebue 
împăcare, altfel guvernul e de scurtă durată. — M. In 
public se crede că aceasta e numai în mâna M. Voas- 
tre. — R. (în afacerea Averescu) : Momentul a fost foarte 
Tău ales. 

— Intrunirea takistă. Nivel deprimat (inform. prin 
Brănişteanu), vorbă de clacä. Nici o hotărâre luată. 
Bădărău zis cuiva: «hai să mergem la guvern şi să scă- 
păm de partid». 

21 Noembre. — Filipescu ne-a citit declaraţia ce 
va face la Cameră cu interpelarea Vasiliu (Averescu). 
Carp cere să accentueze critica administraţiei din trecut 
a lui Averescu, eu cer să nu comită greşala să afirme, 


Averescu chef d'Etat Major et me demande d'y consentir, en 
obligeant Averescu de me faire des excuses. «Toutes com- 
pensations par ailleurs!!!» 

— 4 h. Delavrancea me transmet que Filipescu ne croit pas 
pouvoir rester au Ministère guerre sans Averescu 

— 5 h. Réunion majorités. Jean Miclescu plaide pour les 
takistes et pour la révision. 

Jeudi, 17 novembre —9 h. matin entrevue chez Carp avec 
Filipescu. J'ai consenti à ce que Averescu se disculpe de- 
vant Maiorescu. Filipescu remercie avec effusion. Il me 
promet n'importe quand la réciproque; Carp souligne que ce 
sera difficile, lui n'étant pas exposé de ma part à rien de 
pareil. 


NOTE POLITICE — 1911 87 


<um-era în preambul, că Averescu era singurul şef de 
stat-major ! 

Maiorescu pus în cunoştinţă de insulta din scri- 
sorile publice ale lui Averescu, recunoaşte că aceasta 
trebue şters. 

22 Noembre. — Verzea îmi aduce un dosar de la 
Cräiniceanu, raportul lui Minei, etc. Crăiniceanu protes- 
tează că la Statul major nu ar fi planuri de operaţie, 
cum pretinde Filipescu. Sunt trei: A., A’, B., făcute de 
Cräiniceanu cu baronul Hoetzendorf (azi demisionat). A- 
ceste planuri sunt în mâinile Regelui. Intr'unul chiar, 
Transilvania e admisă ca regiune de retragere şi de a- 
provizionare : din. această cauză secret. 

Mai grav: într'o convorbire de curând cu Aurel 
Popovici, asupra planului lui Ion Maiorescu, care visase 
România sub sceptrul austriac. Filipescu se declară gata 
să-l reia şi însărcinează pe Popovici să-l transmită prin 
abatele Gallen arhiducelui moştenitor. Din fericire Po- 
povici a refuzat ! 

25 Noembre. — Văzut pe Siirbey. In afacerea Ave- 
rescu nu crede ca Prințul să fie mulţumit, dar se va 
arăta, mulţumit «I-e tare frică de Regele». — Averescu 
a voit să intre în armata rusă când a fost congediat din 
minister şi nu s'a înţeles asupra gradului. 

Tot Stirbey: «Dar tu ce faci? Dacă crezi că du- 
rează guvernul, bine ; dar de ce toate loviturile să le iei 
asupra?» 


Mardi, 22 novembre. — Verzea m'aporte un dossier de 
chez Crainiceanu, rapport Général Minei, etc. Crainiceanu 
proteste qu’à l'Etat Major il n'y ait pas de plans d’opération 
comme le prétend Filipescu. — Il y en a trois, A., A’. B., éla- 
borés par Crainiceanu avec Baron Hoetzendorf (aujourd’hui 
démissionnaire). Ces plans sont entre les mains du Roi. 
Dans l’un même, la Transylvanie est admise comme région 
de retraite et d'approvisionement: à cause de cette particu- 
larité, secrète. — Plus grave: dans conversation avec Aurel 
Popovici — assez récente — sur le plan de Ion Maiorescu, 
qui avait rêvé Roumanie sous sceptre autrichien, Filipescu 
déclare être totut prêt à le reprendre et charge Popovici de 
le transmettre par abbé Gallen à l’Archiduc héritier. Heu- 
reusement Popovici refusa. 


88 NOTE POLITICE — 1911 


29 Noembre. — Discursul Ion Brătianu, — insolent 
şi foarte slab. Replică fulgerătoare a lui Carp. Zi mare 
pentru el. 

30 Noembre. — Discursul meu la Senat în chestia . 


tramwaelor. Mare succes. 

— Consiliu la 5 ore. Carp decide să prezinte repede 
legea tramwaelor, pentru a vedea cât şi până unde Re- 
gele ne susţine. 

6 Decembre, — Zăpadă, — cäldut, — murdar. 

Te-Deum la biserica rusească. După recepţie am 
fost să mă înscriu la Cotroceni în momentul când Regele 
şi Regina soseau. Reţinut la masă în intimitate (Regele, 
Regina, Principesele Maria, Elisabeta, Mignon, Ileana, 
Principele Nicolae, d-na Grecianu, d-na Perticari, ma- 
ior Negri). Am putut vorbi cu Regele: 

Regele nu credea în realitatea cifrelur pe cari le-am 
trimes asupra traficului tramwaelor! — Asupra lui 
Take Ionescu, protestând împotriva asertiunei sale de 
a fi insistat pe lângă el pentru împăcare: «mais entrez 
done! l'avenir est à vous!» — Asupra întrevederii 
mele cu Bădărău : D-l Carp poate face o declaratiune : 
se vântură această chestiune contra noastră; nu ne 
este frică, dacă partidul simte că ţara îl do- 
reste, el o va lua înainte; dar trebuad mai ales să se 
rezerve autorizaţia Regelui 


Mardi, 6 décembre. — Neige — doux — sale, 

— Te-Deum Eglise russe. Après réception, été m'inscrire 
à Cotroceni au moment où le Roi et le Reine arrivaient. 
Retenu à déjeuner, intimité. (Roi, Reine, Princesses Marie 
Elisabeth, Mignon, Ileana, Prince Nicolas, Madame Greceanu 
et sa fille, M-me Perticari, Commandant Negri). — Pu cau- 
ser avec le Roi; croyait pas à la réalité des chiffres que je 
lui ai envoyés sur trafic des tramways. Sur Take Ionescu, 
protestant contre son assertion pas avoir insisté auprès de 
lui pour réconciliation; «Mais entrez donc! L'avenir est à 
vous!» Sur mon entretien avec Badareu: Carp peut faire 
déclaration: on agite cette question contre nous; nous n’en 
avons pas peur; si le parti sent que le pays le désire, c'est 
lui qui prendra les devants; mais il faut surtout réserver 
l'autorisation du Rai. 


NOTE POLITICE — 1911 89 


8 Decembre, — Verzea fine dela Aurel Popovici cä 
Regele a chemat pe acesta pentru a se edifica asupra 
certurilor şi atitudinei «Tribunii» din Sibiu. Regele i-ar 
fi spus că «tot guvernul acesta va pune rânduială mo- 
rală în ţară !». 

9 Decembre, — Discursul meu în chestia tramwae- 
lor are mare răsunet. Se pare mai bun decât cel din 
Senat. 

10 Decembre. — Delavrancea complimentează : «ai 
fost mare !», pentru discursul din ajun. 

— Audientä la Rege. Două ore am examinat toate 
punctele legei tramwaelor. Nu mi se pare a mai fi 
nedumirire că dă legea. Discursul din ajun a avut ră- 
sunet şi la Palat. 

12 Decembre. — Am dat personal scrisoare pentru 
un cek de 200.000 lei, pe cari Verzea îl va duce la Viena 
lui Mibali. 

— Consiliu dela 5 la 7% pentru legea tramwaelor. A- 
probat redacţia mea. Rămâne să fac expunerea de mo- 
tive. 

— Regele, la ora de lucru, spus că Sturdza sa plâns 
lui cât era de maltratat de Brătianu şi că el l’a îndem- 
nat să-l pună la locul lui. 

13 Decembre, — Fălcoyanu a vărsat pe comptul meu 
200.000 lei la Banca agricolă pentru acoperirea cecului 
ce am dat pentru Ardeleni. Mi s'a liberat chitantä, dar 
scrisoarea mea acreditivă a rămas la Banca agricolă. 

17 Decembre, — Legea tramwaelor votată Senat. 
Regele a dat pe dată sancţiunea. Intrunirea majorită- 
ţilor foarte bună ; pentru prima dată Filipescu luat pe 
faţă parte la luptă. — Cea mai bună atmosferă ! 

18 Decembre. — Conferință Carp. — Prefectii 
Mitilineu şi Dristorian. Mitilineu propus a se da direc- 
tiunea unei acţiuni de opus liberalilor, lui Filipescu. Re- 
fuz categoric al. lui Carp, care nu vrea să dea lui F. o 
putere care să-l pună în alternativa de a se duce el sau 
de a-l congedia pe dânsul. Crede gelozia lui F. faţă de 
mine cu totul nebună. 


90 NOTE POLITICE — 1911 


Cu Carp discutat cazul Bădărău. Şeful lar ac- 
cepta în minister, dacă Filipescu nu are obiecţiuni. 

— La 514 Bădărău. Declarat că vine în numele lui 
Take, Conditiuni de împăcare: să acceptăm revizui- 
rea cu singurul punct ireductibil, contopirea colegiului 
I cu II. Pe această bază se va accepta terminarea ope- 
rei legislative până la Martie—Aprilie. Solufiunea su- 
pusă de pe acum agrementului Regelui. 

In primăvară guvern remaniat pentru a face pregă- 
tire de Constituantă; dacă Regele nu acordă, obligaţie 
de a ne retrage cu toţii oa, în opoziţie, să ne adunăm şi 
să nu aibă timp Regele să cheme pe liberali. 

19 Decembre. — Scumpa noastră mamă s'a stins 
astăzi dimineaţă pe neaşteptate, în pace, fără suferinţă. 
Dormea. 

21 Decembre, — Consfătuire Carp—Filipescu—Eu. 
Propunerea Bădărău. Carp consimte a se modifica legea 
electorală dar, ca el să poată face revizuirea, să i se pună 
descentralizarea largă în Constituţie. — Vom reflecta. 

22 Decembre, — Carp—Maiorescu—Filipescu—eu. 

Carp : Dupä toate reflectiile, nu este bine ca sä dau 
lui Take revizuirea; această concesie lar desemna ca 
viitor şef al partidului şi aceasta nu voesce cu nici un 
chip. Afară numai dacă odată cu pactul revizionist s'ar 
desemna de pe acum şi viitorul şef. 

Filipescu: Ar fi bine să se facă desemnare, dar în 
cazul de faţă sar strica totul cu Take. 

Eu : Chestia de şefie ar complica degeaba, cu atât 
mai mult că nu cred că o revizuire făcută şi în sensul 
Carp, ar fi o desemnare. Aşi dori să înlăturăm orice 
piedică inutilă pentru a se convinge mai ales Bădărău 
că Take nu vrea sau nu poate să revină. — Maiorescu: 
Idem. 

Concluzie : Sunt autorizat a räspunde cä pot ga- 
ranta reuşita unor negocieri întrucât nu prezint lucrul. 
ca un răspuns direct al lui Carp. 

Am vestit că ştiu că Bădărău va declina mai de- 
parte tratativele. 

23 Decembre. — Theodoru aduce textul depeşei dată 


NOTE POLITICE — 1911 91 


de Papamihalopol eri: «Räspunsul era precis, favora- 
bil. Regrete că ai trebuit să pleci. Doresc 6 Ianuarie fii 
Bucureşti. Nu se vorbeşte cu cealaltă persoană». 
(Fleva ?). Răspuns din Burdujeni: «Aşi fi bucuros să 
fie aşa. Voi fi 5 Ianuarie Bucureşti». (Bădărău). 

S'a adeverit că Mercuri, cum era convenit, n’a as- 
teptat răspuns, că Joi n'a aşteptat telefonul între 12—1, 
cum era convenit; că deci Bădărău voeşte, dar nu poate. 

27 Decembre. — Siirbey m'a căutat spre a mă lăsa 
să înţeleg că la Cotroceni ar fi îngrijorare despre Ave- 
rescu, că el ar căuta să vorbească de rău pe Prinţ, că 
înainte de reintrarea în graţie a fost la Berlin, unde zil- 
nic vedea pe Kiderlen şi că şi de acolo ar fi venit 
impunerea 

30 Decembre. — Panaitescu, la raport, mi-a vorbit 
între altele de Averescu care, prin Stratilescu, organi- 
zează sau doreşte să organizeze serviciul său de spionaj 
pentru ofiţeri, ca să scape de controlul Sigurantei. — 
Apoi Averescu a trimes circulară ataşaţilor militari 
pentru ca să nu încerce să aibă informafiuni pe altă 
cale decât prin informaţii directe (gazete, studii de bu- 
get, lămuriri prin camarazii lor streini, etc.). Această 
vizează mai ales pe Dabija, care având serviciu de in- 
formaţiuni, corespundea direct cu Principele regal, care 
în urmă informa pe Rege- 


1912. 


1 Ianuarie, — După Te-Deum, primire la Palat. Re- 
gele, în răspunsul lui, iar mi-a vorbit de îmblânzirea 
luptelor şi de amenințările de complicaţii externe. Era 
vorba să nu fie primire şi Carp crede că a fost primire 
pentru a avea prilejul speechului ţinut. 

— La 4 au fost la mine Filipescu şi, Deşliu pentru 
a-mi comunica că Olănescu a scris lui Deşliu că el de- 
misionează irevocabil din prezidentia Camerii ! De mult 
nu miroase bine atitudinea lui. Cu două zile înainte mi 
se raportase, — şi de Prefectul Poliţiei, — că Take Io- 
nescu anunţa că va isbucni o bombă. Nu ignoram legätu- 
rile lui Olănescu, cu Take. Pretext al retragerii: că sar 
fi discutat în consiliu decoraţii, şi că nu se decorează de- 
putaţii, pentrucă se ştia că .Olănescu se opune la deco- 
rarea lui Fortunescu ! 

3 Ianuarie. — Impăratul Germaniei a telegrafiat cel 
dintâi, scurt dar cordial. Regele răspunde lung şi foarte 
cald. Victor Emanuel telegrafiază separat Regelui şi Re- 
ginei; răspunsurile sunt mult mai lungi: «constante et 
affectueuse amitié» zice V. Em, «lassurance de mes 
sentiments les plus tendres sur lesquels tu peux compter 
en toutes circonstances», răspunde Carol. 

Impăratul Austriei telegrafiază întâi lung şi foarte 
cald pentru anul nou si «geburtstag» al Reginei, care 
răspunde şi primește nouă depeşă de mulţumiri. Răs- 
punde foarte amical Regelui care i-a telegrafiat întâi;— 
Franz-Ferdinand numeşte pe Suverani «Onkel und 
Tante»; i se răspunde cu dorinţa de a-l avea cu copiii 


NOTE POLITICE — 1912 03 


în ţară la noi. — Cu regele Belgiei se exprimă încrede- 
rea că vizita acestuia va avea loc. 

Depeşi cu Kiderlen, în care se vorbeşte amical de 
Balta, şi cu Goluchowski. 

Cu Impäratul Nicolae depeşi fără nimic deosebit 
ca căldură. Regina Wilhelmina, Regina mama Marga- 
reta, Şahul Persiei, Regele Bulgariei. 

— La 8 ore vizita Carp: «Le Roi est fou? Il m'a 
appelé pour me dire qu’il fallait s'entendre avec Take et 
qu'il accordait la dissolution et que cela devait se faire 
dans les trois semaines, pour que les événements exté- 
rieurs le trouvent avec le nouveau parlament consti- 
tué !» — Carp a pus trei condiţii. Nu cedează nimic în 
chestia tramwaelor. Trebue să i se accepte programul 
de legiuiri. Chestiunile de persoane în minister. 

4 Ianuarie. — M. Seulescu îmi face cunoscut prin- 
tr'o scrisoare a lui Nicuşor Fleva că: martir al parti- 
dului... credincios adesea cu preţul sacrificiului repetat 
al persoanei sale», va sta deoparte; (asemenea Nicu- 
sor Fleva). — Ajutor pentru Olănescu. 

— La 5 ore conferinţă la Maiorescu cu Carp asupra 
chestiunei Take Ionescu—Carp foarte excitat, nu va face 
nici o concesie nepotrivită cu demnitatea sa; Maiorescu 
pledând să se acorde tot lui Take. Carp crede sigur că 





4 janvier. — M. Seuleseu me fait dire par lettre de Nicu- 
şor Fleva que «martyre du parti... fidèle souvent an prix 
du sacrifice répété de sa personne», il se mettait à l'écart: 
idem Nicuşor Fleva. Du renfort pour Olănescu. 

— A cinq heures conférence chez Maiorescu avec Carp, 
sur la question Take Ionescu, Carp, très excité, ne fera au- 
<une concession incompatible avec sa dignité; Maiorescu 
plaidant pour tout accorder à Take. Carp croit fermement 
que même s’il s'arrangeait avec Take, le Roi fera échouer la 
combinaison. — De la conversation il résulte que le Roi 
a indiqué à Maiorescu que je devais quitter l'Intérieur, peut- 
être même le gouvernement, «Président de la chambre» pour, 
évidemment, calmer les Bratiano. 

5 janvier, — Stirbey, soirée Furstenberg, dit à Mitili- 
neu que tout craque et que nous nous en allons. 


04 NOTE POLITICE — 1912 


şi de: sar înţelege cu Take, Regele va face să esueze 
combinatiunea. — Din convorbire rezultă că Regele a 
indicat lui Maiorescu că ar trebui să părăsesc Inter- 
nele, poate chiar guvernul — ca Prezident al Camerei— 
pentru ca, de sigur, să linistesc pe Brătieni. 


5 Ianuarie. — Stirbey la serata Fürstenberg a spus 
lui Mitilineu, că totul trosneşte şi că noi plecăm. 
7 Ianuarie. — Ajunul faimoasei zile care... 


Stirbey intră cel dintâiu; — după asigurare de de- 
votament personal, îmi reproşează că n'am renunţat 
la toate, la numirea lui Averescu: 'Totul e îndreptat 
împotriva ta si nu trebue să pari că ai fost învins» (7) 
Regele va merge cu guvernul, dacă el e unit, dar sunt 
doi miniştri cari nu m'au susţinut la Rege, Filipescu şi 
Maiorescu. (Nota : Şi Paul Teodoru a avut aceiaşi im- 
presie pentru Maiorescu; Verzea a tras aceiaşi concluzie 
dintr'o convorbire a acestuia cu Aurel Popovici). «De 
sigur se vor gândi să mă sacrifice, şi ar fi o mare pier- 
dere pentru viitorul partidului; trebue s'o iau înainte si 
să le dau cu piciorul...» 

— Transmis lui Carp aceste observatiuni. După el. 
Maiorescu nu merge atât de departe, dar Filipescu e în 
stare să intre într'un minister de concentrare oare-care. 
Asediul lui e făcut; dacă se face fuziune, va lua Inter- 
nele pentru o vreme şi'mi vă, trece Finanţele. 

— Regele nu wa chemat, de şi erea natural, mai a- 
les că eri Filipescu i-a lăsat să înţeleagă că aşi fi avut 
să-i spun ceva, 


7 janvier. — Veille du fameux jour qui... — Stirbey entre 
le premier, après protestations dévouement personnel, me re- 
proche de n'avoir pas tout envoyé promener lors de la nom- 
mination Averescu. «Tout est dirigé contre toi et il ne faut 
pas que tu aies lair d’avoir été vaincu!» (?) Le Roi mar- 
chera avec le gouvernement si le gouvernement est uni, mais 
il y a deux ministres qui ne m'ont pas soutenu devant le 
Roi, Filipescu et Maiorescu (note; Paul Theodoru a eu lu 
même impression pour Maiorescu, et Verzea a tiré la même 
conclusion d’une conversation de Maiorescu avec Popovici 
Aurel). Evidemment on songera à me sacrifier et c’est une 


NOTE POLITICE — 1912 95 


— Take Ionescu a chemat pe Panaitescu pentru ai 
cere să ia măsuri, pentru că dela Viena şi dela Paris fu- 
sese informat că mâine un atentat cu bombă era orga- 
nizat contra lui Brătianu de către Reichmann (cel fai- 
mos dela Paris) şi de Minna Neuwirth (libertară) cu un 
oare-care Stefan Ionescu şi alţii. Se simte de departe 
inventiunile numitului Bacarjescu (Bakargief), fost in- 
dicator al lui Moruzi, căruia i-a mâncat mulţi bani. Luat 
măsuri. Sala va fi cercetată mâine, dar în prezenţa 
delegaților celor două cluburi din opoziţie: aceşti oa- 
meni, dacă sar întâmpla ceva, nu vor întârzia să-mi 
atribue paternitatea. | 

—10 ore seara. Vizita Bădărău. Dulceag. Colaborare 
posibilă. Dacă Carp ia asupra lui restabilirea raporturi- 
lor normale cu liberalii, lucrul e făcut! Că judec rău pe 
Take, care sa cumintit mult. Că el Bădărău nu vrea mai 
mult. Ziua de mâine va fi liniştită; simplă manifestare 
a puterei numărului, fără altă urmare, ete. 


grande perte pour l’avenir du parti; il faut prendre les de- 
vants et donner le coup de pied». 

— Transmis à Carp ces quelques observations; pour lui 
Maiorescu ne va pas si loin, mais Filipescu est capable 
d'entrer dans Ministère de concentration quelconque. Son 
siège est fait; s’il y a fusion, il prendra l'Intérieur pour un 
temps et me passera les Finances. 

— Le Roi ne m'a pas appelé quoiqu'il fût naturel, surtout 
que hier Filipescu lui a laissé entendre que je pouvais avoir 
à lui dire quelque chose. 

— Take Ionescu a appelé Panaitescu pour lui demander de 
prendre des mesures, parceque de Vienne et de Paris on 
l'avait informé que demain un atentat par la bombe était 
organisé contre I. Bratiano par Reichmann (le fameux de 
Paris) et Minna Neuwirth (libertaire) avec un certain Ste- 
fan Ionescu et autres. Ca sent de loin les inventions du 
nommé Bacargescu (Bakargiof), ex-indicateur de Moruzzi 
et qui lui a mangé beaucoup d'argent. Pris des mesures. La 
salle sera inspectée demain, mais en présence de délégues des 
deux clubs opposition: ces gaillards, s’il arrivait quelque 
chose, ne manqueraient pas de m'en attribuer la paternité. 

— Dix heures soir. Visite Badarau. Doucereux. Collabo- 
ration à venir possible. Si Carp prend sur lui de rétablir des 
rapports normaux avec les libéraux, c'est chose faite. Que ja 


96 NOTE POLITICE — 1912 


8 Ianuarie. — Dela 112, Filipescu vine la mine. Am 
‘fost împreună, tot timpul, la Minister. Jean Lahovary 
mi-a afirmat si el nevoia unui bloc între noi.—Intrunirea 
foarte numeroasă. La eşire Brătianu a, luat-o prin strada 
Brezoianu. Take a fost pare-se cot la cot cu el. Prima 
ciocnire cu trupa, violentă. Jandarmii au curăţat bine lo- 
cul. Clubul conservator devastat. — Individul care a tras 
asupra trupei e un anume Sassu, ex sub-comisar de poli- 
tie, din Brăila. 

9 Ianuarie. — 1114 audienţă la M. S. Regele închis, 
preocupat (sau arătând că e preocupat), pesimist. Obiş- 
nuitele mustrări : ton prea violent al presei, relatiuni 
rupte între şefii de partide, «blestemata» afacere a tram- 
waelor, «vous savez que tout lété j'en ai parlé à tout le 
monde» (vai, o ştiu, si de-aceia am ajuns aici!); 
o întrunire va urma alteia; nu se va putea face nimic 
fără opoziţie; cum să treacă legile importante; guvernul 
are răspunderea, etc. etc. 

Am ridicat cu vioiciune fie-care acuzare. Am sfâr- 
şit prin a declara că, în afacerea: tramwaelor eram mul- 


juge mal Take; qu’il s’est beaucoup assagi; que lui, Badarau, 
ne demande que cela. La journée de demain sera calme. Sim- 
ple manifestation de force du nombre, sans lendemain, etc. 
8 janvier. — Dès une heure et demie Filipescu est venu 
chez moi. Avons été ensemble et tout le temps au Ministère. 
Jean Lahovary m'a lui aussi affirmé nécessité du bloc 
entre nous. La réunion très nombreuse. A la sortie Bratiano 
a pris le chemin de la strada Brezoianu, Take a, paraît-il. 
été à son coude. Le premier choc avec la troupe violent. 
Les gendarmes ont bien nettoyé la place. Le Club Conserva- 
teur saccagé. Le type qui a tiré sur la troupe est un cer- 
tain Sassu, ex secrétaire commissariat de police, de Braila. 
9 janvier. — Onze heurs et demie, audience chez Sa Ma- 
jesté. Le Roi sombre, préoccupé (ou affectant d’être préoccu- 
pé), pessimiste. Habituels reproches: ton très violent de is 
presse, relations rompues entre les chefs des partis, la 
«maudite» affaire des tramways; «Vous savez que tout l'été 
j'en ai parlé à tout le monde» (hélas, je le sais et c’est bien 
pour cela qu’on en est là). Une réunion suivra l’autre; on 
ne pourra rien faire; sans opposition comment passer des 
lois importantes? le gouvernement a sa responsabilité; etc. 


NOTE POLITICE — 1912 97 


țumiţi de partea noastră, lupta oamenilor cinstiţi împo- 
triva hoţiei; că dacă m'am aruncat cu atâta foc în acea- 
stă luptă am făcut-o puţin şi pentru Rege; că nu puteam 
admite un singur partid a tot puternic prin organizarea 
lui financiară şi la ordinul unei familii de drept divin, 
ne având pentru regi decât uw respect de ocazie şi înte- 
legând să impue tuturor voinţa sa. Vorbit cu tărie şi 
fätis. Regele a ascultat cu reculegere. Văd că sunt totuşi 
«sa bête noire» din cauza dificultăţilor. 

— 5 ore, Consiliu, Carp raportă, — după ce am fă- 
cut expunerea întrevederei cu Rege, — că Take Ionescu 
i-a spus prin Stirbey că condiţiile de pace cari i-ar per- 
mite să coopereze cu noi, ar fi, în prealabil: 1) Retrage- 
rea legei tramwaelor; 2) Scuze lui Brătianu. — Indig- 
nare, mai ales a lui Lahovary. — Filipescu face prima 
declaraţie că nici un guvern transitor nu era admisibil; 
luptă până la sfârşit, dar cu condiţie să facă lui Take 
Ionescu o punte de aur la momentul dat. — Lahovary 
declară că nu va primi nici-odată să formeze un guvern 
de transitie şi că trebue să rămânem bloc la guvern ca şi 
în opoziţie. — Maiorescu în acelaş sens, cu câte-va înţe- 
pături pentru Stirbey. — Carp: Dacă Regele îi retrage 
încrederea, se va retrage, dar va spune pentru ce; îl va 
înştiinţa că şi el va face ce i se face şi, cu atât mai rău, 
răspunderea va fi a Majestätei Sale. 





J'ai vivement relevé chaque accusation. J’ai fini par déclarer 
que dans l'affaire des tramways nous étions contents de 
notre lutte de gens honnêtes contre le vol; que si je m'étais 
si ardemment lancé dans cette lutte, c'était un peu pour le 
Roi aussi; que je ne pouvais admettre un seul parti tout- 
puissant par son organisation financière et aux ordres 
d'une famille de droit divin, n’ayant des Rois qu'un respect 
de circonstance et entendaut imposer à tous sa volonté. 
Vif et brutal. Roi écouté recueilli. Je suis tout de même 
sa bête noire, à cause des difficultés. 

— 5 heures. Conseil des Ministres. Carp rapporte — a- 
près que j'ai fait exposé de mon entretien avec Roi, — que 
Take Ionescu lui a fait dire par Stirbey que les conditions 
de paix qui lui permettraient à lui de coopérer avec nous 


98 NOTE POLITICE — 1912 


11 Ianuarie. — Audienţă Carp. Majestatea Sa «plus 
franc de collier». Când Carp a vorbit de soluţia tram- 
waelor, Regele a spus : «Dar Vintilă nu vrea !» — Carp: 
Dar dacă am datorii. către M. V., nu am nici-una faţă de 
D. Vintilă Brătianu şi atunci atitudinea mea se va 
schimba. Dacă guvernul trebue să cadă din pricina acea- 
sta, nu garantez de atitudinea partidului meu în opoziţie. 

Intepäturä împotriva mea, «si fin d'habitude», cărui 
mi-a lipsit «le doigté». «Chiar dumneata erai pentru 
o înţelegere». —Da, dar nu știam că nuera o situaţie le- 
gală şi că tot era contrar legei. 

Revine asupra războiului civil — ceeace indică că 
şefii opozitiunei lau ameninţat cu acesta. 

15 Ianuarie. — Mare întrunire a noastră. Lume mul- 
tă. Linişte perfectă. Filipescu s'a ambalat contra Băncei 
naţionale; n'a zis o vorbă de Take! 


étaient, au préalable: 1) le retrait de la loi des tramways: 
2) des excuses à Bratiano. Indignation, surtout de Lahovary. 
Filipescu fait la première déclaration, que nul gouverne- 
ment transitoire n’était admissible; lutte à outrance, mais 
avec condition de faire à Take Ionescu un pont d'or en 
temps et lieu. — Jean Lahovary déclare que lui n’acceptera 
jamais de former un gouvernement transitoire et qu’il faut 
rester bloc au gouvernement ou dans l’opposition. — Maio- 
vescu même sens; avec quelques pointes pour Stirbey. — 
Carp dira au Roi: si le Roi lui retire sa confiance il se reti- 
rera, mais dira pourquoi; l’annoncera que lui aussi fera 
ce qu’on lui fait et tant pis, la responsabilité sera à Sa Ma- 
Jesté. 

11 janvier. — Audience Carp: Sa Majesté plus «franc de 
collier». Lorsque Carp a parlé de la solution tramway, le Roi 
a dit «mais Vintilă ne veut pas». — Carp: Mais si j'ai des 
devoirs envers Vôtre Majesté, je n’en ai pas envers Mr. Vin- 
tilă Bratiano et alors mon attitude changera, Si le gouver- 
nemment devait tomber à cause de cela, je ne garantis pas 
de l'attitude de mon parti dans Popposition. 

Pointe contre moi qui ai manqué de doigté, moi «si 
fin d'habitude». Vous-même vous étiez pour un arrange- 
ment.—«Parfaitemment, mais je ne savais pas qu'il n'y avait 
pas de situation légale et que tout était contraire à la loi». 

Retour sur la guerre civile, — ce qui indique que les 
chefs de l’opposition Pont menacé de cela. 


NOTE POLITICE — 1912 09 


16 lanuarie. George Stirbey a venit să-mi vorbeas- 
că de legea bunurilor da mână moartă. Scrupulele lui 
de conservator; dar mai ales tortura la care îl supun 
Dimitrie şi Barbu Stirbey. Barbu voeşte să-l aducă să 
demisioneze, crezând că provoacă căderea guvernului 
(textual !). 

11 Ianuarie. — Audienţa la Rege. Calm. Vorbit liniş- 
tit de situaţie. — Când i-am spus că nu mergem la Take: 
«mais il est engagé jusqu’au cou». — Reamintit că Barbu 
Stirbey... sau altul (?) i-a spus mirarea lui Brătianu că 
ľa putut încurca aşa lesne în afacerile liberalilor. Măr- 
turisire că Brătianu este mai tare şi mai priceput. 

«De altfel d. Ionescu era «palid, tras, cu mâna în- 
gheţată; n'a spus nimic; s'a mulţumit să aprobe ceeace 
zicea d. Brătianu. Cred că pactul între ei e încheiat 
asupra revizuirei; dar nu mi-au spus un cuvânt; răspun- 
sul meu era gata. Le-am spus că fusesem contra legei (7), 
dar că am semnat-o pentru că e o afacere şi nu vreau 
să fiu amestecat în afaceri». 

18 Ianuarie. — Treizeci şi ceva de dosare ale revoltei 
țăranilor au fost luate de la Ministerul de interne în 
1910 de către D. Brătianu, şi Säveanu a dat chitantä lui 
Panaitescu pentru ele. Văzut, chitanţa. 

19 Ianuarie. — Pherekyde delegat de liberali în au- 
dienţă, pentru a se plânge de atacurile lui Filipescu pri- 
vitoare la revolta din 1907. — Ca urmare, un comunicat 
în toate ziarele lor. Regele nu acceptă să trimeatä pe 
miniştrii de la 1907 la Casaţie şi le exprimă multumirea 
lor. Aflat pe urmă că Regele spus lui Pherekide că pe 
Ionescu singur nul va chema ! 

22 Ianuarie. — Filipescu replică comunicatului, că 


17 janvier. — D'ailleurs Mr. Ionescu était «pâle, défait, 
la main glacée; il n’a rien dit; il s’est contenté d'approuver 
ce que disait Mr. Bratiano. Je crois que leur pacte est conciu 
sur la révision; mais ils ne wen ont pas soufflé un mot aussi 
ma réponse était toute prête. Jai dit à ces Messieurs aussi 
- que j'avais été contre la loi (?), mais que je l’ai signée parce- 
que c'est une affaire et je ne veux pas être mêlé aux affaires» 


100 NOTE POLITICE — 1912 


fiind şi el tratat de asasin, trimite demisia si cere să fie 
dat în judecată de Rege! — La 11:4 Carp dus demisia 
la Palat; regele respins imediat demisia. Seara ediţie 
specială a «Epocei» pentru a împărtăşi vestea. 

Ciudată situaţie pentru M. Sa! Certificat de bună 
purtare şi unora şi altora !! 

23 Ianuarie. — Mitilineu aflat dela Maiorescu că 
Regele i-a arătat scrisoarea cancelarului german mar- 
când puţină încredere în guvern şi mai ales pericolul 
legei bunurilor de mână moartă, care ar putea pune în 
rea situaţie domeniul Coroanei. — Luând informaţii cu 
Rosen, se pare că toate acestea ar fi sugestiunea lui Ki- 
derlen, a cărui guvernantă (?) fiind la Bucureşti, a pus 
la cale punerea în scenă cu Take Ionescu. 

Neniţescu mă asigură că în timpul şederei lui Take 
la Berlin, a luat totdeauna masa cu Kiderlen. Tot petro- 
lul. Iată unde a ajuns politica românească ! 

8 Februarie. — Fost M. Pherekyde pentru a-i cere 
să fixeze cu Costinescu o întâlnire, având o propunere 
de făcut. La club spunându-mi că Costinescu nu era 
acasă, cred că vrea mai întâi să refere lui Brătianu. 

— Carp la Rege. Asupra chestiunei : Dar crezi, d-le 
Carp, că guvernul e tare? — Da şi nu. Da, bună admi- 
nistratie, finanţe bune, popularitate. Nu, fiindcă guver- 
nul nu are încrederea Regelui. — Regele: Cum să am. 
când Ministrul de interne se amestecă în afacerea 
tramwaelor, iar cel al răsboiului face fapte reprobate 
de orice ţară civilizată ? 


23 février, — Mitilineu appris de Maiorescu que Roi lui 
a montré lettre du chancelier allemand, marquant peu con- 
fiance gouvernement actuel et surtout danger loi des biens 
de main morte qui pourrait mettre en mauvaise posture le 
domaine de la Couronne. Renseignements pris avec Rosen 
il paraîtrait que tout cela serait la suggestion de Kiderlen, 
dont la gouvernante (??) ayant été Bucarest, a règlé mise 
en scène avec Take Ionescu. Neniţescu m'assure que pen- 
dant le séjour de Take à Berlin il a pris tous ses repas avec 
Kiderlen. Toujours le pétrole. Voilà où en est la politique 
roumaine! 

Mereredi, 8 février. — Carp chez le Roi. Sur question: 
Mais croyez-vous, Mr. Carp, que le gouvernement est fort?— 


NOTE POLITICE — 1912 101 


9 Februarie.. — 1014 Requiem pentru d'Aerenthal. 

—11# primit de Regele, rece si ferindu-se. Vorbit de 
casa Obştei, de afacerea deposedatilor din Dobrogea, de 
răscumpărarea tramwaelor, de propunerile mele lui 
Pherekyde; cerut să se grăbească drepturile politice ale 
Dobrogei. — Eu nu prea satisfăcut. — Asupra manife- 
staţiei de eri Take Ionescu, găsit putin serioasă; nici nu 
s'a ostenit s'o vadă. 

— La 5 ore, întâlnire cu Mihai Pherekyde. Costinescu 
n'a primit să ia parte, pentru că e o convorbire de avut 
între Carp-Brătianu; că faţă de injuria, — fierul rosu,— 
adusă unui întreg partid, nu era posibil să se vorbească 
de nimic, acuzafiunea rămânând în picioare. Am mai 
vorbit de partea technică, pe care el nu o cunoaşte sau 
o cunoaşte din arătările altora. Nici o atingere de luat! 
Propunerea, mea precisă era: S. T. B. renunţă la ve- 
chile linii în favoarea Primăriei, care ar stabili regia, 
fără putinţă de a le trece altei companii; în faţa aces- 
tui gest desinteresat toată acuzarea de spoliatiune cade. 
In cursul convorbirei Pherekyde n'a părăsit nici drep- 
tul la gratuitatea liniilor, nici dreptul la monopol !..- 

11 Februarie. — Consiliu de miniştri asupra situa- 
tiunei generale. 











Réponse: Oui et non. Oui, bonne administration, bonnes fi- 
nances, faveur des masses. Non, parce que le gouvernement 
n’a pas la confiance du Roi. — Le Roi; Comment voulez- 
vous que j'aie toute confiance quand le Ministre Intérieur 
se fourre dans l'affaire des tramways et que le Ministre de 
la guerre commet des actes que tout pays civilisé reprouve? 

Jeudi, 9 février, — 10% h. requiem pour Aerenthal. 

— llh. # reçu par le Roi — froid, et en défiance. Parle 
de la Casa Obstei, de affaire des dépossédés Dobrogea, du 
rachat des lignes tramways, de mes ouvertures à Phérekyde: 
demande presser loi des drois politiques de la Dobrogea. Moi, 
plutôt peu satisfait. Sur manifestation de la veille Take 
Ionescu, trouvé peu sérieuse; ne s’est pas dérangé même 
pour voir. 

— A 5 h. rendez-vous Michel Phérekyde. Costinescu n'a 
pas accepté de causer parce que Cest une conversation à 
avoir Carp avec Bratianu; que devant Vinjure—fierul roşu— 


102 NOTE POLITICE — 1912 


Carp îşi arată voinţa de a lămuri situaţia; dacă con- 
flictul cu justiţia nu se hotăreşte în favoarea noastră, se 
va retrage cu Filipescu şi Marghiloman şi va pune ast- 
fel partidul în stare să dea alt guvern pentru a îmbună- 
tăi situaţia. Acest guvern, Maiorescu trebue să-l dea. 
Partidul va urma astfel viaţa sa de guvernământ. 

Filipescu nu ascunde cât de «chic» găseşte propune- 
rea şefului. 

12 Februarie, — Consiliu la mine, Lahovary, Arion, 
Neniţescu, M. Cantacuzino ; — Rosenthal si P. Missir. 
Convenim că voi face recurs pe baza art. 3l $ 2 al le- 
gei Curtei de Casaţie, contra judecätei lui Algiu. Maio- 
rescu, care se şi vede prezident al Consiliului, n'a venit. 

13 Februarie, — Prefectul Poliţiei raportează : Emil 
Petrescu întâlnind eri pe căpitan Brezoianu, l’a amenin- 








portée à tout son parti, il n'y avait pas possibilité de cau- 
ser de rien, l’accusation restant sur pieds. Pour le reste, 
nous avons parlé du côté technique que lui ignore ou ne 
connait que tel que l’a expliqué Duca ou un autre. Aucun 
contact à prendre | 

Ma proposition précise était: que la S. T. B. renonce aux 
vieilles lignes en faveur de la Mairie qui: 6tablirait la régie, 
sans possibilité de les céder à une autre compagnie; devant 
ce geste désintéressé, toute l’accusation de spoliation tombe. 

Au cours de la conversation, Phérekyde n’a pas aban- 
donné ni le droit à la gratuité des lignes, ni le droit au 


monopole! 
Samedi, 11 février. — Conseil ministres sur situation 
génórale. — Carp indique sa volonté de clarifier la situa- 


tion; si le conflict avec la justice ne se tranche pas en notre 
faveur, il se retirera avec Filipeseu et Marghiloman et met- 
tra ainsi le parti à même de donner un nouveau gouverne- 
ment pour détendre la situation. Ce gouvernement c’est 
Maiorescu qui doit le donner. Le parti continuera ainsi sa 
vie de gouvernement. Filipescu ne dissimule pas combien il 
trouve chic ce que le chef propose. 

Dimanche, 12 février. — Conseil chez moi, Lahovary, 
Arion, Nenitescu, Michel Cantacuzène, Rosenthal et P. Mis- 
sir. Nous convenons que je ferai recours sur base de l'art. 31, 
$ 2 de la loi de la Cour de Cassation contre le jugement 
d'Algiu. Maiorescu, qui se voit déjà président du Conseil, 
n'est pas venu !! 


NOTE POLITICE — 1912 103 


{at că la întrunirea de la 19 Februarie se vor petrece lu- 
cruri grave; că vor merge ei în cap înarmaţi şi că vor 
trage ! 

20 Februarie. — Azi a apărut ştirea că liberalii vor 
face în toată ţara, Joi, întruniri de protestare pentru le- 
gea de descentralizare. 

Cum se face că eri Regele a comunicat aceasta lui 
Mitilineu ? Observare făcută de însuşi Mitilineu! 

22 Februarie. — Revelatiuni noi în «Adevărul» : exe- 
cuţii sumare în Olt. Anghel fost Prefect, serie o seri- 
soare bizară : Nu ştiu, n'am văzut ! 

Panaitescu raportează (faţă cu Paul Teodoru) că a 
văzut eri pe Anghel, care i-a confirmat că tot ce spune 
«Adevărul» este exact !—La dejun, căpitan M. Negruzzi, 
care în 1907 a fost de pază în Olt, spune că execuțiile au 
fost aşa şi că Anghel, prefect, admira tirul artileriei 
care prindea din fugă populaţia. A fost un om scăpat, 
numai fiindcă A. Iliescu a zis să-l erte. Deci era de faţă. 

24 Februarie.—Audienţa la Rege. Fapte mai de seamă: 
«Dosarele sunt la mine»—«Ar trebui să se întoarcă la Mi- 
nister, chiar de ar trebui sigilate».—Da, poate mă voi lega 
chiar eu împrejur cu o sfoarä».—«Dar de ce să se creadă 
că ministerul conservator poate păstra un secret privi- 
tor la armată mai putin bine ca D-l Brătianu ?» — 
«Toate acestea le-a făcut eşirea D-lui Filipescu!» — «Dar 
ce pot răspunde unei interpelări î» — «Veţi putea spune 
că dosarele sunt acolo unde trebue să fie; ori-când pot 
avea dosare la mine; am dosare de la afacerile străine» ! 

Asupra legei desdentralizărei: Nu o gräbim; ches- 


Vendredi 24 février, — Audience Roi. Faits saillants: 
«Les dossiers sont chez moi». —Ils devraient retourner au Mi- 
nistère. fut-ce sous scellés.—«Oui, je mettrai peut-être une 
ficelle autour de moi-même». — Mais pourquoi croire que le 
ministère conservateur peut moins bien garder un secret 
concernant l’armée que Mr. Bratianu? — «La sortie de Mr. 
Filipescu a causé tout cela!» — «Mais que puis-je répondre 
à une interpellation?» — «Vous pourriez dire que les dos- 
siers sont là où ils doivent être; je puis toujours avoir des 
dossiers chez moi; j'ai des dossiers des affaires étrangères!» 

Sur la loi de décentralisation: Nous ne la poussons pas. 


104 NOTE POLITICE — 1912 


tiunea se va pune la toamnă. — «Credeţi ? D-1 Carp mi-a 
spus totdeauna că, cu toată precaritatea legei lui, se va 
reveni la ea. Deci... Când delegaţii anunţaţi vor veni să 
mă vadă, nu pot să le spun că susţin legea, căci sunt 
contra ei; am ţinut-o la mine patru săptămâni. Nu poate 
fi aplicată; n'avem cu cine.» 

5 Martie. — Stere îmi trimete misterios prin Stirbey 
şi cu mari declaratiuni de discreție, scrisoarea ce la 
Iunie am scris lui Oncu la Arad! I-am răspuns că seri- 
soarea mea putea fi divulgată. 

Verzea comunică că toată împăcăciunea Vaida- 
Goga este o comedie, de oare-ce urmată de descoperiri 
de abuzuri ân sarcina lui Oncu, lui Bocu, lui Schiopu; 
toată organizaţia, liberalilor în afacerile de dincolo a 
fost un mare fiasco—Se vede că atunci când Tăzlăoanu 
(o secătură), unul din membrii juriului, luase angaja- 
ment formal, a alergat la Pesta să prevină pe Christofi 
şi să-l roage să scape pe Goga. — «Tribuna» se exofli- 
seşte şi Goga se trage în ţară. 

6 Martie. — Consiliu ora 10 la Finanţe. — Filipescu 
chemat bruse de Rege eri seară, raportează că Regele 
a vrut să răscumpere faptul că 48 de ore mai înainte 
nu-i vorbise nimic de politică şi ia spus că în audiența 
acordată Vineri lui Take, a declarat acestuia că nu-i 
poate încredința guvernul. — Atunci Carp adaogă: «Şi 
mie mi-a spus că va fi totuşi silit să treacă printr'un 
guvern Take». 





c'est à l'automme que se posera la question. «Vous croyez? 
Mr. Carp m'a toujours dit que malgré la précarité de sa loi, 
on y reviendra. Donc... Quand les délégués qu'on annonce. 
viendront me voir, je ne puis pas leur dire que je soutiens 
la loi, car je suis contre cette loi; je l’ai retenue quatre se- 
maines. On ne peut pas l’appliquer; on n’a pas avec qui». 

Mardi, 6 mars. — Conseil 10 h. Finances. Filipescu, brus- 
quement appelé hier soir Roi, rapporte: le Roi a voulu rache- 
ter fait que 48 h. auparavant il ne lui avait pas touché un 
mot de politique et lui a annoncé que dans l’audience accor- 
dée Vendredi à Take, il lui aurait dit qu'il ne pourra pas lui 
confier le gouvernement. Là dessus Carp ajoute; «Et à moi 
il me dit qu'il sera tout de même obligé de passer par un 
gouvernement Take»!! 


NOTE POLITICE — 1912 105 


Discutiune. Filipescu propune sau un guvern tran- 
sitoriu fără Take, sau o retragere violent motivată, pe 
tramwae și dosare. — Carp declară că a prevenit pe 
Rege că după înfățișarea la Casaţie îl va solicita să a- 
vizeze. Regele cere un arbitraj, Carp declară că ar fi 
admisibil dacă decizia e dinainte convenită, ne putând 
supune cinstea partidelor judecäfei unui al treilea. Nu 
va face sgomot, căci «on ne joue plus les Barbu Catargi 
vis-ă-vis d'un Cuza». — Am propus în acelaş sens 
cu Filipescu, dar întârziindu-se votarea bugetelor pen- 
tru a nu ajuta jocului Regelui, care mi se pare că-şi are 
bateriile pregătite. 

Lahovary, împotriva oricărei isbucniri violente, 
crede pe Rege mai puţin favorabil lui Take decât îl arată 
aparențele : Regele i-a spus, acum câtva timp,că «speră, 
să nu-şi sfârşească domnia cu ruşinea unui guvern 
Take». — Carp adaogă că a repetat Regelui: «Tram- 
waele sunt o imensă porcărie»; iar Regele: «În politică se 
mai văd multe altele». — Carp trebue să vadă astăseară 
pe Take. Tot consiliul decide că o concentrare nu se 
poate face decât sub Carp, — sau retragere. 

10 Martie. — Lahovary văzut pe Costinescu. Sar 
admite în principiu arbitraj — în caz de guvern de 





Discussion. Filipescu propose ou un gouvernement tran- 
sitoire sans Take ou une retraite violemment motivée sur 
les trams et les dossiers. Carp déclare avoir prévenu Roi 
qu'après comparution Cassation il solliciterait Roi d'aviser. 
Roi exige un arbitrage; Carp déclare admissible si décision 
d'avance convenue, ne pouvant soumettre honneur du parti 
au jugement d’un tiers. Il ne fera pas esclandre, car on ne 
joue plus les Barbu Catargi vis-à-vis d'un Cuza. — J'ai pro- 
posé même sens que Filipescu, — mais retarder vote budget 
pour ne pas faciliter jeu Roi, qui me semble avoir son siège 
fait.— Lahovary, contre tout éclat, croit le Roi moins favo- 
rable Take que les apparences ne le montrent; Roi lui a dit. 
il'y a quelque temps, qu’il espérait ne pas finir son règne 
par la honte d'un gouvernement Take. Carp ajoute avoir 
répété au Roi: «les trams sont une immense cochonnerie»; 
et le Roi: «en politique on en voit bien d'autres!». Carp doit 
voir ce soir Take. Tout le Conseil décide: une concentration 
ne peut se faire que sous Carp, ou retraite, 


106 NOTE POLITICE — 1912 


transifie (în genul Aurelian), rezervându-se — două 
puncte, monopolul şi liniile vechi. (Pentru monopol, Cos- 
tinescu concedat; pentru liniile vechi «nu crede că de 
astădată se va putea face ceva»). 

— La 10 ore seara avut nouă întrevedere, în care 
Costinescu a zis: «De data aceasta sunteţi pe calea cea 
bună», însă a pus ca primă condiţie, ecou evident al lui 
Take Ionescu, abrogarea legii din 1911. — Lahovary răs- 
puns : inutil gi imposibil; inutil pentru că dacă se face 
un arbitraj, cum ar trebui o lege, aceasta chiar abrogă 
legea 1911. 

11 Martie. — Părerea Nicu Filipescu : Liberalii nu 
pot primi nimic pentru că ar fi «o porcărie» faţă de 
Take, când el a pus înainte cererile lor. 

16 Martie. — S'a respins recursul meu; 20 de mi- 
nute deliberare; se vede că pledoaria lui Missir a fost 
dezastruoasă : nu se schimbă în ceva rezultatul. 

Seara manifestaţie cu torţe. Sa huiduit la Clubul 
nostru şi la casele Maiorescu—Mitilineu. 

17 Martie. — Carp chemat la 124 Palat. Regele sur 
lit de camp : étourdissements, nausées. S'a dat decretul 
de prelungirea corpurilor legiuitoare pânä la 7 Aprilie. 
A dat demisia lui personală; Regele l’a rugat să nu se 
ştie nimic. (Se va spune însă lui Maiorescu). Pus în cu- 
rent de tratativele cu liberalii, l’a îndemnat să stărue 
în ele. Intrevederea amicală. Nu se va face nimic câte-va 
zile. Să vorbesc eu cu Stirbey a se face presiune la-li- 
berali, ca soluţiunea să se dea de partidul conservator. 

18 Martie. — Carp mi-a vorbit din nou de ceeace 
crede el. Dacă se face înţelegere cu liberalii, guvern «de 
dâtente», iar la toamnă Brătianu. Are credinţa că Re- 
gele nu vrea pe Take Ionescu. — Am pus să-mi preci- 
zeze din nou ceeace trebue să spun lui Stirbey : Regele 
îi mandează că interesul liberalilor este chiar ca, afacerea 
tramwaelor să se soluţioneze numai de partidul conser- 
vator; de ei sau de complicii (?) lor, nu. Iar el Carp 
nu-şi schimbă gândul faţă de Take si primeşte colabo- 
rare, 


NOTE POLITICE — 1912 107 


— Maiorescu, privitor la un interview atribuit mie 
în «Minerva»: este nedreptate din partea lui Carp să-l 
încrimineze; lucru omenesc: tot ce se întâmplă vine dela ` 
fierul roşu şi de la vorba cu viaţa privată. — Nu crede 
<a liberalii să accepte o propunere, de oare-ce ar însemna 
că ei sacrifică pe Take Ionescu. 

— Jntrunire la Dacia; nu au lume multă. La esire 
3—400, mai ales takisti, procesionează cu un cântec nou 
«trăiască şeful nostru democrat». 

19 Martie. — Văzut Stirbey. Cere ca Carp să pără- 
sească prevenfiunile ce are contra lui şi să nu se mai 
lase să fie «montat» de anume persoane. «Je ne peux 
pas faire de politique à cause de ma situation person- 
nellel».(!) Negocieri rău începute, căci Lahovary va trece 
drept acel care lucrează pentru un minister al lui, iar 
Costinescu e cel mai puțin calificat: «on le tient!». Are 
să vorbească prin colţuri, dar nu va îndrăsni să facă 
nici un gest, nici un pas. 

Marţi, 20 Martie. — Barbu Stirbey însoţit de George, 
mi-a adus răspunsul liberalilor. Brătianu întâi a ezi- 
tat, în urmă, presupui după ce a consultat pe Stirbey şi 
pe Take, a răspuns că dela hotărîrea Curţii de Casaţie, 
ori care ar fi guvernul, tramwaele nu mai pot avea altă 
soluție decât în fața Tribunalelor. După dânșii ches- 
tiunea e închisă. Conciliere între partide nu poate fi, de- 
cât dacă se formează un guvern de concentrare conser- 


Lundi, 19 mars. — Vu Stirbey. Il demande à ce que Carp 
abandonne ses préventions contre lui et ne se laisse pas 
monter par Constance Cantacuzène! — «Je ne peux pas faire 
de politique à cause de ma situation personnelle! (?)» Négo- 
eiations mal entamées, car Lahovary passera pour le Mon- 
sieur qui travaille pour un Ministere à lui et Costinescu 
est le moins qualifié: «on le tient!» Il causera dans les coins, 
mais n'osera faire ni un geste, ni un pas. 

Mardi, 20 mars. — B. Stirbey accompagné de Georges. 
apporte réponse des libéraux. D'abord Bratianu eut hésita- 
tion et après avoir consulté, suppose Stirbey-Take, a ré- 
pondu que depuis arrêt Cour de Cassation, quel que soit le 
gouvernement, les trams ne peuvent plus avoir solution que 
devant les tribunaux. Pour eux question est close. De déten- 
te entre les partis il ne peut y avoir que s’il se forme un 


108 NOTE POLITICE — 1912 


vatoare. — Stirbey adaugă că de eri Costinescu, care era. 
cel mai desăvârşit adversar alunui guvern Take lonescu,. 
a devenit susținătorul lui ce] mai desăvârşit. Stirbey îmi 
spune că angajamentele între coalizati sunt următoarele:- 
Liberalii nu vor încerca timp de un an să răstoarne um 
guvern Take Ionescu. Take se obligă să rezolve ches- 
tiunea tramwaelor ; metoda lui este: abrogarea, legei 
din 1911 şi arbitragiul. Brătianu a declarat Regelui că 
ar ajuta o concentrare conservatoare, chiar cu Carp. 

— Ora 4. Consiliu. Sa agitat din nou chestiunea 
Ministerului de împăcare, cu insistență din partea lui 
Filipescu şi Neniţescu ca Carp să-l pretindă dela Rege. 
M'am unit părerei lor pentru motivul: cum Regele 
ne-a pretins demersul de conciliatiune pe lângă liberali,- 
aceasta a mai slăbit formula noastră: guvern tranzitoriu 
pentru a urmări tranşarea judiciară a afacerii tram- 
waelor. — Lahovary raportează că Costinescu conce- 
dase: nu monopol, o rentă de 1.400.000 pentru liniile: 
cele vechi, Kalenderu supra-arbitru,—şi să fie dezavuat 
imediat după hotărârea curţii. 

21 Martie. — N. Filipescu alarmat vine la mine şi-mi 


gouvernement de concentration conservatrice. De son pro-- 
pre chef, Stirbey ajoute que depuis hier Costinescu, qui 
était le plus résolu des adversaires d’un gouvernement Take 
Ionescu, en est devenu le champion fervent. Stirbey me dit: 
les engagements entre les coalisés sont: les libéraux ne 
tenteront pas de renverser un gouvernement Take Ionescu 
pendant un an. Take s’oblige à résoudre la question des 
trams: Sa méthode est abrogation loi 1911 et arbitrage. Bra- 
tiauu a declare Roi qu’il aiderait à une concentration con- 
servatrice même avec Carp. 

4 h. Conseil. Agité de nouveau la question du Ministere 
de détente avec insistance de Filipescu et Neniteseu pour 
que Carp l'exige du Roi. Je me suis joint à eux pour le motif 
que, ayant exigé de moi de démarches de conciliation auprès. 
des libéraux, cela nous a affaibli encore. Notre formule : 
gouvernement transitoire pour suivre le réglement judi- 
ciaire de l'affaire des trams. — Lahovary rapporte que Cos- 
tinescu avait concédé: pas de monopole; une rente de 1 mi- 
lion 400.000 pour les vieilles lignes — Kalendero sur-arbitre— 
et qu'il fut désavoué immédiatement après arrêt de la Cour. 

Mercredi, 21 mars. — Filipescu alarme vient me trouver: 


NOTE POLITICE — 1912 109 


„dă ca sigur că Take Ionescu a făcut propuneri lui Jean 
„Lahovari pentru un guvern de tranziţie, susţinut de el, 
cu Olänescu, M. Săulescu, guvern care ar face alegerile. 
„Aceasta cadrează cu ceva asemănător spus mie eri de 
Stirbey ! — N. Filipescu crede că Lahovary sa lăsat 
-convins şi că e partizan al combinatiunei. Mă roagă să 
mă duc la Lahovary!! 

23 Martie. — La Mitropolie Filipescu m'a rugat să-l 
însoțesc acasă. M'a luat încă odată în primire pentru a 
protesta că între dânsul şi mine nu poate să existe un 
disentiment. L'am făcut să observe că nimic în atitudi- 
nea mea n'a putut să acrediteze aceasta, ceeace a recu- 
noscut şi el. I-am reproşat atacurile lui în contra lui 
Carp. l-am declarat că sunt înainte de toate anti-liberal 
„şi că subordonez toate eficacitätei luptei în contra libe- 
ralilor. 

24 Martie. — Maiorescu mi-a cerut o întrevedere. 
Carp l'a pus la curent cu chestia guvernului de împă- 
“care, şi din toată convorbirea lui am înţeles că Regele 
a vorbit des de aceasta cu dânsul. Mi-a cerut: Acor- 
dul meu ; dacă trebue să o facă? Carp indicase deja pe 


pour me donner comme certain que Take a fait des propo- 
sitions à Jean Lahovary pour un gouvernement transitoire 
soutenu par lui, avec Olanescu, Michel Seulescu, — qui 
ferait des élections. Ceci cadre avec quelque chose d'ana- 
logue dont Stirbey m'avait parlé hier. 

Filipescu croit que Lahovary s’est laissé circonvenir et 
qu'il est chaud sur la combination. Il me prie d’aller voir 
Lahovary |! 

Jeudi, 22 mars. — Passé ma journée à Buzeu. 

Vendredi, 23 mars. — A la Métropole, Filipescu m'a de- 
mandé de le reconduire. Il ma encore une fois entrepris 
“pour protester qu'entre lui et moi il pût y avoir un dissen- 
timent. Je lui ai bien fait remarquer que rien de ma part 
n'avait pu accrediter cela, ce qu’il a reconnu aussi. Je lui 
ai fait des reproches sur les attaques contre Carp. Je lui 
ai declare que. anti-libâral surtout, je subordonnais tout à 
Tefficacité de la lutte contre les libéraux. 

Samedi, 24 mars. — Maiorescu demande entretien. Carp 
Va saisi de la question du gouvernement de détente, et de 
‘toute sa conversation ai compris que le Roi en avait sou- 


110 NOTE POLITICE — 1912 


Olănescu la Interne (!), Missir la Culte (armean); Maio- 
rescu cam, speriat. Am povätuit pe Arion la Interne, Th. 
Rosetti la Finanţe. — Maiorescu crede că viitorul ar ff 
un triumvirat N. Filipescu, Marghiloman, Take Iones- 
cu. — Regele tulburat de manifestafia de stradă, de cio- 
megele aplicate automobilului meu, de proclamarea lui 
Take de Morţun ca şeful nostru, n’ar mai acorda disol- 
varea astăzi. 

— Confruntare la Club, Carp, Săulescu şi cu mine- 
Săulescu a declarat că nu a spus nici odată că aşi fi fä- 
cut propuneri lui Brătianu. Carp mi-a declarat că are o 
mare aversiune ca să se înţeleagă cu Take Ionescu şi că 
nu ştie dacă o va putea face. 

25 Martie Paşte. — Carp a văzut eri pe Rege. Sănă- 
tatea Regelui proastă, a părăsit patul 2 ore şi au reîn- 
ceput ameţelele. Mamulea neliniştit, căci a constatat o 
dificultate de a vorbi. 

— Ne-am întâlnit la Maiorescu. Maiorescu va con- 
stitui cabinetul Joi, va presta jurământ Vineri şi va 
contramanGa reuniunea dela 1 Aprilie. După Carp, mi- 


vent causé avec lui. Il ma demandé: 1) mes convenances : 
2) s’il devait le faire. Carp, brusquement, avait déja indique 
Olanescu intérieur (!), Missir Cultes (armânien!). Maio- 
rescu très ébouriffé. Ai conseillé Arion intérieur, Th. Ro- 
setti finances—Avenir, pour lui Maiorescu, serait un trium- 
virat Filipescu, Marghiloman, Take Ionescu. Roi, sensible 
aux manifestations rue, aux bâtons cognant mon auto, à la 
proclamation de Take par Mortzun comme notre chef, n'ac- 
corderait plus dissolution aujourd’hui. 

Confrontation au cercle, Carp, Seulescu et moi; Seulescu 
a declaré n'avoir jamais dit que j'avais fait faire des pro- 
positions à Bratianu. Carp, sur la concentration, m'a declaré 
au Jockey qu'il aurait une extrême répugnance à s'arrauger 
avec Take et qu'il ne sait pas s’il peut prendre la chose 
sur lui. . 

Dimanche Pâques, 25 mars. — Carp vu hier le Roi. Sa 
santé mauvaise; deux heures hors du lit et les étourdisse- 
ments sont revenus. Mamulea inquiet pour avoir constaté 
embarras de parole. 

Nous sommes retrouvés chez Maiorescu. Maiorescu 
constituera Cabinet jeudi, prêtera serment Vendredi et 


NOTE POLITICE — 1912 111 


nisterul ar fi: Th. Rosetti Finanţe, Arion Interne, Mi- 
sir sau Onciul Instrucție (1), Pangrati Lucrări publice, 
Gen. Argetoianu sau Gen. Culcer Război şi Cantacu- 
zino, Neniţescu, Lahovary. 

Carp refuză să se explice asupra eventualitäfii unei 
concentrări la toamnă. Stipulat cu Maiorescu rechema- 
rea lui Racowski şi libertatea comerţului cârciumarilor. 
Cere ca Teodoru şi Mitilineu să stea pe loc. 

27 Martie. — Mitilineu mi-a adus la Buzău vestea 
că Regele ar dori să grăbească numirea noului guvern. 

28 Martie. — Regele primeşte pe Giers la ora 6. La 
ora 8 ia jurământul nouilor Miniştri. À vrut să ascunză 
faptul chiar Prefectului de poliţie, M. S. temându-se de 
o manifestaţie. — Take Ionescu, trimite o notă gazete- 
lor lui că «noul cabinet e o bătaie de joc». 

29 Martie. — Primit în audienţă de concediu la Rege. 
Timp de o oră nu a vorbit politică ! M'am întrebat dacă 
nu era de temut o «explosie? pentru Duminică. I-am 
spus că takiştii singuri nu pot face nimic şi că liberalii 


contremandera réunion du l-er avril. D’après Carp, Mini- 
stère serait: Th. Rosetti finances, Arion intérieur, Missir ou 
Onciul instruction (?!), Pangrati travaux publics, Arge- 
toianu ou Culcer guerre; et Cantacuzène, Nenitescu, Laho- 
vary. Sur éventualité concentration automme, Carp refuse 
s'expliquer. Stipulé avec Maiorescu rappel de Rakovsky et 
liberté commerce des cabaretiers. Il me demande que Theo- 
doru et Mitilineu ne bougent pas. 

Lundi, 26 mars. — Passé journée Buzeu. Arion est venu 
prendre ses arrangements avee moi. 

Mardi, 27 mars. — Journée Buzeu. Beau temps, amis 
nombreux. Mitilineu nous rapporte nouvelle que Roi désire 
presser la concentration du nouveau gouvernement, 

Mercredi, 28 mars. — Le Roi reçoit Giers à 6 h. et fait 
prêter serment aux ministres à 8 h. moins le quart. On a 
voulu cacher le fait même au Préfet de police, S. M. redou- 
tant une manifestation. 

Take Ionescu envoie une note à ses journaux: «le nou- 
veau Cabinet est une boufonnerie». 

Jeudi, 29 mars. — Reçu en audience de congé par le Roi. 
Presque rien de politique pendant une heure ! Le Roi a de- 
mandé s’il n'y avait pas à redouter une «explosion» pour 


112 NOTE POLITICE — 1912 


ar trebui să se astâmpere : «C'est le moins qu'il doivent 
à votre Majesté». Am repetat aceiaşi frază eşind din 
cabinetul M: S. 

2 Aprilie. — Carp pleacă diseară; am fost să iau o 
înțelegere cu el: «Vei vedea că Maioregcu caută să facă 
el concentrarea în afară de mine. Eu atunci mă voi re- 
trage în viaţa, privată. La urma urmelor dacă, este să se 
dea partidul pe mâna lui Take, să se facă aceasta fără 
mine». 

I-am expus necesitatea unei înţelegeri cu Take, cu 
atât mai mult că, cu N. Filipescu viaţă normală nu 
poate fi. — «Da, dar va fi imposibil, pentru că Regele 
are o profundă antipatie în contra mea !» Frea e Maio- 
rescu mulţumit să fie Preşedinte de Consiliu... 

11 Aprilie. — Preşedintele de Consiliu Maiorescu, 
înainte de a merge la Sinaia, a «ţinut» să aibă avi- 
zul meu asupra celor ce pot fi puse la cale mâine cu 
Regele. Se va sili eZ să facă concentrarea. — Cu Carp? 
— Sper că da. Se va, vedea ce crede Regele şi ce vrea 
Take în această privinţă. Era gata să accepte pe Take 
la Interne cu alte 3 portofolii. I-am demonstrat că acea- 
sta nu— Atunci 5 portofolii, căci ar fi «mare lucru ()» 
să aducă pe Take la renunţarea oricărui program de 
revizuire! — Dar ar trebui să fie şi Filipescu în combi- 
nație: un portofoliu pentru dânsul. El Maiorescu sar 
retrage în toate cazurile, iar dacă se face concentrarea 
fără Carp (ipoteză de două ori admisă de Maiorescu), 
s'ar retrage din politică şi Teodor Rosetti, rămânând a 
se cerca Cantacuzino sau ştiu eu care altul ? (M'am gân- 
dit atunci la ipoteza bănuită de Carp: un guvern Fili- 
pescu— Take Ionescu, la toamnă, de unde şi grija lui 
Filipescu să nu se grăbească azi nimic). «In cauda», ce 
ai zice ca D-ta să stai câtva timp la o parte, leader al 
majorităţii? — Eu: Asta este o indicație a Regelui? — 
Nu. — Eu: atunci între Filipescu cu intrigile lui şi Take 


Dimanche; je lui ai dit que les takistes seuls ne pouvaient 
rien et que les libéraux devraient se tenir tranquilles: «C’est 
le moins qu’ils doivent à votre Majesté». J'ai répété la même 
phrase en quittant son Cabinet, 


NOTE POLITICE — 1912 113 


cu ambițiile lui, cine apără partidul conservator ? — 
Restul conversafiunei pe acest punct, numai producţie 
de argumente. (Sunt mai multe zile de când mi se rapor- 
tează planuri de acestea). 

— La 3 ore a venit la mine Mişu Cantacuzino să 
afle ce se mai face. Iram lăsat să întrevadă combina- 
ţia ce se pune la cale. A sărit în sus la ideea : Take Io- 
nescu la Interne şi guvern fără mine. 

— Lupu Costake văzut pe Take, care i-a spus că 
ne vom vedea la Lupu. Când? Este cu ochii asupra lui 
Filipescu. 

17 Aprilie. — Dejun la Primar pentru Roussel. 

— Ceai la Lahovary pentru Deschanel. 

— Intrevedere cu mine, căutată de Filipescu. Despre 
“Carp: nu-i datorează nimic, Carp este debitorul său po- 
Jitic, dar pentru binele partidului nar vrea să se stre- 
<oare ceva între Carp şi el. — Nu tratează cu Take Io- 
nescu şi cel mai mare rău ar veni din graba ce s'ar pune 
a face aceasta. — Cere ca acest guvern să se întărească 
„înainte de orice! S'a cerut un guvern de îimpäcare care 
să fie al partidului. Dacă e vreo schimbare, nu trebue 
făcută decât cu toate puterile partidului. | 

19 Aprilie. — Gen. Argetoianu a dejunat la mine. 
Mi-a cerut, el ministru, să-i spui Ce se petrece şi să-i 
explic retragerea noastră, pe care o blamează. Mai bine 
decât a se face o combinaţie cu Take, ceeace i-ar da pe 
mână partidul, ar prefera retragerea. 

Stabilit cu el programul primirei mele la Craiova. 


Mardi, 17 avril. — Déjeuner Maire pour Roussel. Thé 
chez Lahovary, pour Deschanel. Entrevue recherchée par 
Filipescu. Sur Carp: il ne lui doit rien, c’est Carp qui est 
son débiteur politique, mais pour le bien du parti il ne vou- 
drait pas que quelque chose se glissat contre Carp et lui, Il 
ne traite pas avec Take et le plus grand mal viendrait de 
Ja hâte qu’on mettrait à le faire. Il demande que ce gouver- 
mement «să se aşeze, înainte de ori ce!» On a demandé un 
gouvernement de détente qui soit au parti. S'il y a un chan- 
gement, il ne doit se faire qu'avec toutes les forces du parti. 

Mercredi, 18 avril — Passé journée Buzeu. Froid. 

Jeudi, 19 avril. — Général Argetoyanu déjeune chez moi. 
Ii mwa demandé, lui ministre, de lui dire ce qui se passait et 
de lui expliquer notre retraite, qu'il blâme. Plutôt que de 


114 NOTE POLITICE — 1912 


— Rosenthal, înainte de a vedea pe Arion, al cărui 
proect de acţiune nouă de intentat în contra S. T. B. nu 
îl aprobă, s'a întreţinut despre proces cu R.-Manolescu 
dela Casaţie. Manolescu găseşte salutară frâna ce se 
impune puterii legislative, dar nu crede că legea mea să 
fie neconstitutionalä (?!). In această privinţă, Pantazi 
a spus lui Rosenthal că a aflat dela Dinu Brătianu că 
Manolescu ar fi viitorul Ministru de justiţie al lui Take, 
dar că şi liberalii se gândesc la el! 

— Brănişteanu ştie dela Rosen că Kiderlen cade 
dela putere, chiar Împăratul fiind speriat de reacționa- 
rismul lui. 

22 Aprilie. — Craiova. Primire numeroasă gară. 

23 Aprilie. — Craiova. Vizite politice; la 5 întru- 
nire la club: Gen. Argetoianu vorbit cel dintâi. Dis- 
cursul meu foarte aplaudat; m'am silit să pui în evi- 
denţă că partidul are sufragiile ţării întregi şi că nu 
din această parte poate să vie vre-o schimbare; că con- 
centrarea nu se putea face decât fără zăloage, fără pres- 
cripţii si fără schimbare a directiunii partidului. 





faire une combinations avec Take, ce qui lui livrerait le- 
parti, il préfère qu'on se retire. Regl6 avec lui le programme 
de ma réception à Craiova. 

Rosenthal, avant de voir Arion — dont il n’approuve 
pas le projet de nouvelle action à intenter contre S. T. B., — 
s’est entretenu du procès et des conversations eues en vo- 
yage avec R.-Manolescu Cassation. R.-Manolescu trouve sa~ 
lutaire le frein à imposer au pouvoir législatif, mais ne 
croit pas que ma loi soit inconstitutionnelle (71). A ce pro- 
pos, Pantazi a dit à Rosenthal à Paris, comme le tenant de 
Dinu Bratianu, lui aussi à Paris, que Manolescu était le 
Ministre de la justice de Take, mais que les libéraux aussr 
y pensaient!!! 

Bränisteanu croit savoir de Rosen que Kiderlen quitte 
le pouvoir, l'Empereur lui-même étant effrayé de son réac- 
tionnarisme. 

Dimanche, 22 avril. — Voyage Craiova. Réception très 
nombreuse gare. 

Lundi, 23 avril. — Craiova. Visites politiques. A 5 bh. 
Réunion au club. Argetoianu parle le premier. Mon dis- 
cours très aplaudi; me suis attaché à laisser ressortir que 


NOTE POLITICE — 1912 115 


27 Aprilie. — Am stat de vorbă cu N. Filipescu» 
Spre marea, mea mirare îmi mărturiseşte că acum trei 
zile, vorbind cu Take Ionescu, acesta i-ar fi spus că 
i-aşi fi făcut propuneri prin Lupu Costake şi că i-aşi 
fi comunicat prin acesta că el Filipescu ar fi acela 
care a răsturnat guvernul. Acelaşi om i-a propus să 
fie unul şef, celalt preşedinte al consiliului, şi că pu- 
tea să-i facă această propoziţiune fiindcă cu un an 
înainte iaşi fi făcut-o chiar eu în aceiaşi termeni ! Mai 
mult chiar, pretinsa propunere prin Lupu Costake a 
fost adusă prin Take Ionescu la cunoştinţa Regelui!! — 
Frumoase elemente de politică sinceră ! 

28 Aprilie. — Dintr'o convorbire din ajun cu Fili- 
pescu, am înţeles toată duplicitatea lui Take Ionescu şi 
nesfârşita, lui intrigă. Un şef ca el nu. — Am să propui 
lui Carp să se gândească pentru viitor la N. Filipescu şi 
să-l ia mai aproape de el. 

"30 Aprilie. — Conferit cu Carp în privința lui 
N. Filipescu. Refuză să se pronunţe asupra desemnării 


le parti a tous les suffrages du pays et que ce n’est pas de ce 
côté que peut venir le changement: que la concentration ne 
pouvait se faire que sans otages ni proscriptions et sans 
changement de la direction du parti. AS8bh.*# banquet. 
Toasts. d 

Vendredi, 27 avril. — Ai été causer avec Filipescu. A ma 
grande surprise il m'avoue qu'ayant causé avec Take Io- 
nescu, il y a trois jours, celui-ci a dit que je lui avais fait 
faire des propositions par Lupu Kostake, et que je lui avais 
communiqué par cette voie que c’est lui Filipescu qui avait 
fait tomber le gouvernement. Le même homme lui a proposé 
d’être Pun chef, l’autre président du Conseil et qu'il pouvait 
bien lui faire cette offre puisque, un an plus tôt, je la lui 
avais faite dans les mêmes termes. Bien mieux, la prétendue 
proposition par Lupu Kostake a été portée par Take à la 
connaissance du Roi! De beaux éléments de politique 
sincère ! 

Samedi, 28 avril. — D’une conversation la veille, avec 
Filipescu, ai compris toute la duplicité de Take Ionescu et 
son indéfinie intrigue. Pas de chef comme lui. Je proposeraï 
à Carp de songer à l'avenir et de prendre Filipescu auprès 
de lui de très près. 

Lundi, 30 avril. — Conféré de bonne heure avec Carp au 


116 NOTE POLITICE — 1912 


lui, căci dacă ar fi chemat să voteze, ar vota contra. Prea 
multe intrigi destramă totdeauna oamenii de valoare. 
Dar Carp primeşte raporturi amicale, cari nu . depind 
decât de Filipescu. Vrea să aibă părerea noastră a amân- 
dorora. Crede combinaţia posibilă cu el Preşedinte, Take 
la Interne, Filipescu şi cu mine în guvern. Primeşte în 
principiu, dar dacă noi refuzăm, va tärägäni ca să 
cadă toate la toamnă. — Am îndeplinit misiunea pe 
Jângă Filipescu, care este foarte nedumerit. 

5 Mai. — Am văzut pe Maiorescu în chestia recto- 
ratului. Lăsând lui Arion libertatea de a alege între 
Bogdan (cele mai multe voturi), şi Disescu. Termenii în- 
trebuintati : Bogdan, un fel de spion al lui Haret prin- 
tre noi; am înţeles că va lua un takist. 

Mi-a vorbit el întâi politică, întrebându-mă cu insis- 
tentä dacă plec undeva, având să-mi vorbească, el care 
«nu vorbeşte uşor». 

Nimic în momentul de faţă. Regele a văzut Luni pe 
Take şi de data asta i-a vorbit mai ferm, după cât se 
pare, de oarece sa acceptat ca până la finele lui August 
să nu se schimbe nimic. Aceasta este voința Regelui (de 
notat că Regele a telegrafiat cifrat lui Maiorescu, ceeace 
explică afirmaţia de mai sus). 


sujet de Nicu Filipescu. Il refuse de se prononcer sur sa dé- 
signation, car s’il avait à voter, il serait contre. Trop d'intri- 
gues écartent toujours les hommes de valeur. Mais Carp 
accepte des rapports amicaux qui ne tiennent qu'à Filipes- 
<u. Il veut avoir notre avis,à tous les deux : croit combinai- 
son possible avec lui Président, si Take à l'Intérieur, nous 
deux en plus dans le gouvernement. Il accepterait en prin- 
<ipe, mais si nous refusons, il traînera en longueur pour 
faire tout échouer à l’automme. Très discrètement. Ai fait 
ma comission à Filipescu qui est très perplexe. 

Samedi, 5 mai. — Vu Maiorescu pour la question du rec- 
torat. Laissant à Arion liberté de choisir entre Bogdan (le 
plus de voix) et Dissescu. Des termes employés: Bogdan 
espèce d’espion de Haret parmi nous, — j'ai compris qu’il 
prendrait un takiste. 

Il wa le premier parlé politique, me demandant avec 
insistance si je partais quelque part, ayant à me parler lui 


NOTE POLITICE — 1912 117 


— Take a convocat pe mâine şefii din provincie: 
Astă-seară la Iaşi a anunţat prietenilor săi că partidele 
politice suspendă orice acţiune până la 1 Septembrie 
(telegramă din «Universul). 

11 Mai. — După conferinţă cu Arion, Th. Rosetti, 
Filipescu şi cu mine la George Cantacuzino, unde sa 
discutat mijloacele financiare pentru o eventuală opo- 
ziţie, am fost la gară să petrec pe Maiorescu, care 
mi-a cerut să fiu în Bucureşti la 15 August când vom 
avea o convorbire definitivă. Din conferințele lui cu 
Take, ar reeşi că Take nu crede în posibilitatea ca Carp 
să fie şef de guvern, şi că crede util ca eu să nu fac 
parte din primul cabinet fuzionat. 

— Regele acordând colanul (ordinul Carol) lui Carp. 
ar fi manifestat temerea ea aceasta să nu fie interpretat 
ca o amintire de plecare (Bon apôtre!!) 

12 Mai. — Verzea a aflat dela Crăiniceanu şi dela 
Simionescu-Staur că Averescu ar fi expediat generali- 
lor, sub iscălitura sa, o copie a unui articol de N. Dur- 
novo în gazeta «Petersburski-W iedomosti», care pronează 
alianţa cu România contra Austriei! — Urmarea unei 
acţiuni similare notată câteva luni în urmă. 

13 Iunie. — Mare furie a takiştilor fiindcă nu 
s'a prezentat Comuna în apelul ei la Curte. Toncescu 
îmi raportează că, la Palatul Justiţiei, fatä cu Disescu, 





qui «ne cause pas volontiers» — Rien en ce moment; le Roi 
a vu Lundi Take şi... — Take a convoqué les chefs de pro- 
vince pour demain : ce soir à Iassy, il a annoncé à ses amis 
que les partis politiques suspendaient toute action jusqu’au 
premier septembre. 

Vendredi, 11 mai. — Après conférence Arion, Th. Rosetti, 
Filipescu et moi chez Georges Cantacuzène, où nous avons 
discuté surtout moyens financiers pour éventuelle opposi- 
tion, ai été gare prendre congé Maiorescu. Il ma demandé 
être Bucarest vers le 15 août, lorsqu'on aura conversations 
definitives. De ses conférences avec Take il résultait que 
Take ne croyait pas à la possibilité de Carp chef du gouver. 
nement et qu'il croyait à l’utilité que je ne fisse pas partie du 
premier Cabinet fusionné. — Le Roi en accordant collier è 
Carp aurait manifesté appréhension que cela ne fut inter- 
prété comme un souvenir pour prendre congé. (Bon apôtral} 


118 NOTE POLITICE — 1912 


Take spunea în gura mare că este o înşelătorie;, că el 
avea cuvântul de onoare al lui Maiorescu că totul, 
până şi Casaţia, vor fi terminate înainte de 20 Iunie: 
că el aşteaptă pe Maiorescu să se explice; el a pierdut 
partida de oarece s'a încrezut lui Maiorescu ; el are ză- 
log şi asupra Regelui şi asupra liberalilor. 

— La 4 ore, Carp vine cu Miclescu. M'a întrebat 
din nou ce gând avem faţă de N. Filipescu. I-am de- 
clarat categoric că nu sunt candidat de şefie. Atunci, mă 
autoriză să spui lui N. Filipescu că, dacă se încurcă con- 
centrarea, el se retrage şi va recomanda pe Filipescu ca 
succesor al lui. Ştie ce va urma, «de sorte que ce sera 
une fausse sortie pour toi», dar va fio perioadă de 
luptă; «tu îl vei ajuta, ai gi putere de a face sacrificii, 
Regele va simţi că nu se joacă cu partidul». Din ce 
în ce mai mult simte ce «porcărie» ar fi fuziunea lui 
Take. 

30 August. — Intoarcere din străinătate. Amici 
mulţi la gară. Convorbirile urmate la mine: Mitilineu, 
Miclescu, P. Teodoru. Arion nemulţumit de atitudinea 
lui Filipescu faţă de el şi îngrijat despre Carp, vrea să 
mă vadă chiar astă seară ; Maiorescu revenind asupra 
argumentelor constituţionale ad hominem, că acelaşi 
ministru (Carp) care a făcut alegerile nu poate dizolva 
şi procede la noui alegeri (!!); Th. Rosetti corect ca şi 
Cantacuzino faţă de Carp. Regele speriat de eventuala 
şefie Filipescu dacă Carp sar retrage, începe a fi mai 
blând faţă de Carp şi de mine. 

— Seara la 10 a fost Arion la mine. Declaraţia lui 
precisă: nimic nu-l va despărţi de Carp şi de mine; 
fiinţa lui politică o datoreşte lui Carp; dacă însă sar 
retrage Carp spre a da locul lui Filipescu, el îşi rezervă 
libertatea de acţiune, se va retrage mai bine din politică. 
Nu poate urma pe un nebun care nu este altceva decât 
«insultătorul» cuiva, la un ceas dat: 

31 August. — Carp nu crede în posibilitatea concen- 
trării, când Take Ionescu ştie cât dispreţ avem pentru 
el şi când astfel va căuta să-şi ia garanţiile ce nui se 
vor putea da. 


NOTE POLITICE — 1912 119 


A dat instrucfii lui Dobrescu să fie sever de tot în 
afacerea tramvaelor, de oarece fusese convenit că Pri- 
märia va avea tot dreptul să se apere. 

1 Septembre. — Prânzit la Capşa cu Arion, Fili- 
pescu şi Carp. — O vorbă nostimă a lui Carp: Re- 
gele ar fi spus lui Filipescu că niciodată nu sa simţit 
mai puţin Rege decât în timpul guvernării lui Carp. 
Carp răspunde : E adevărat, căci nici odată nu s'a purtat 
mai puţin în Rege decât cu el! 

Filipescu a văzut pe Take Ionescu. La condiţiile 
de excludere puse înainte de acesta, Filipescu a răspuns 
că aceasta nu se poate, şi că nu o să-l ajutăm noi ca să 
ne dezbine între noi, ca în urmă să ne elimineze în de- 
taliu. I-a propus o vice-presedentie, indicație pentru 
viitor, dar atunci concentrare fără condiţie. 

Carp observă că aceasta este un aranjament mai 
serios decât să i se dea Internele.. Şi crede că Regele îl 
vrea pe el la Interne, fiindcă nu are încredere decât în- 
tr'însul pentru afacerea tramwaelor. 

3 Septembre. — Şeful a fost eri la Zamora; în- 
trevedere cu Cantacuzino şi Maiorescu. Vederile lui pe- 
simiste; pentru el Maiorescu nu mai este decât omul 
Regelui. Nu este vorba atât de înlăturarea lui Carp, cât 
este vorba de a mea. Carp declarat că chiar dacă aş con- 
simţi eu, el nu primeşte nici o excluziune. Ar părea că 
Regele cere aceasta pentru că liberalii l-ar fi ameninţat 


Samedi, 1 septembre. — Dîné avec Arion, Filipescu et 
Carp chez Capsa. Un mot charmant de Carp: le Roi aurait 
dit (au rapport de Filipescu) que jamais il ne s’est senti 
moins Roi que pendant le gouvernement Carp. Carp ré- 
pond: C'est vrai, car jamais il ne s’est conduit moins en 
Roi qu'avec lui. 

Filipescu a vu Take Ionescu. Aux conditions d'exclusion 
mises en avant par celui-ci, Filipescu a répondu que cela ne 
se pouvait pas et qu'on ne prâterait pas la main à ce qu'il 
nous divise pour ensuite éliminer en détail. Il lui a franche- 
ment proposé une vice-présidence, désignation pour l’avenir, 
mais alors concentration sans conditions. Carp fait observer 
que c'est un engagement plus sérieux que de lui donner lIu- 
térieur, et il croit que le Roile veut à l'Intérieur, parce qu’il 
n’a confiance qu'en lui pour les tramways. 


120 NOTE POLITICE — 1912 


că nu vor lua parte la alegeri în caz contrariu. Aceasta 
o lasă să se înţeleagă Take Ionescu. Regele ţine a resta- 
bili raporturile «normale» între partide. Cantacuzino 
intransigent asupra Internelor date lui Take. 

21 Septembre, — Diamandi mă întreabă: Cum se 
face că nu mobilizăm ? Turcii o să creadă că i-am 
abandonat. Suntem deja destul de certaţi cu Italia, din 
pricina lui Fasciotti; Italia era obligată să ne pue la 
dispoziție 40.000 oameni. Tratat vechiu, a cărei existență 
o garantează Fasciotti, el l’a văzut! ! 

22 Septembre, — N. Filipescu, excitat: a văzut pe 
Rege eri la Sinaia; crede că situaţia e schimbată: 
că Regele ar fi oferit lui Brătianu să-i dea puterea 
cu Take Ionescu, pentru a forma guvernul tare im- 
pus de împrejurări şi cerut de Brătianu; crede lucrul 
posibil ; pericol grav pentru partid. Propune în acest 
caz să se dea lui Take portofoliul Internelor şi chiar ma- 
joritatea în Cameră, pentru a se evita această eventua- 
litate; să i se lase chiar libertatea să păstreze clubul lui 
şi mai târziu libertatea pentru fiecare. Trebue să adu- 
cem pe Carp. (Am promis să-i seriu). 

— Bränisteanu a vorbit cu Take. Părerea lui este 
că Take ar mai primi fuziunea, si dacă i s’ar da Inter- 
nele ar primi toate modalitätile pentru prefecturi si 
candidaturi; ar fi uimitor cât de moderat sar arăta. 
Take pe punctul de a conchide o nouă alianță cu libe- 
ralii, ei ar prepara o bombă «asupra politicei străine», 
crede Brănişteanu. 


Samedi, 22 septembre. — Nicu Filipescu, excité: vu le 
Roi hier Sinaia; il croit que la situation est changée; que le 
Roi a offert à Bratianu de lui donner le pouvoir avec Take 
Ionescu, pour fournir le gouvernement fort exigé par les 
circonstances et demandé par Bratianu; il croit la chose pos- 
sible; danger grave pour le parti. Il propose alors de donner 
à Take le portefeuille de l’Intérieur et même la majorité de 
la Chambre pour éviter cette éventualité; de lui laisser 
même la liberté de garder son club, et plus tard liberté pour 
chacun. Il faut faire venir Carp. (J'ai promis éerire Carp). 

Branisteanu a causé avec Take; à son avis il accepterait 
encore fusion et, si on lui donne Intérieur, il accepterait 


NOTE POLITICE — 1912 121 


— Vesti dela Consiliul de ministri ; la 10 seara Ja D. 
N. prin Arion. — Regele miscätor. Partidă mare de jucat 
şi mai grea ca în 1878. Să se sfârşească tot printr'o confe- 
rintä şi trebue ca România să ia parte alături de marile 
Puteri, nu în culise. Această participare trebue să revie 
partidului conservator, căci partidul liberal a avut partici- 
parea la primul răsboiu. (După Arion: nuanţă că partidul 
liberal ar deveni prea tare). Apel deci la concordie; trebue 
concentrarea şi d-l Carp să o realizeze cu orice pret. 
Dacă nu, va fi nevoit să cheme la putere o coaliție Bră- 
tianu— Take Ionescu. La sfârşitul consiliului: «dacă, 
d-l Carp nu face concentrarea, atunci trebue să o faci 
d-ta, d-le Maiorescu, dar cu Marghiloman şi Filipescu». 

Arion a văzut numai decât pe Take care refuză de 
a lua o întâlnire sau a sta de vorbă până Marţi. Foarte 
închis şi foarte enigmatic. Arion presupune că doreşte 
în prealabil să vadă pe Brătianu. 

24 Septembre, — Am văzut pe Carp sosit eri; în- 
tâlnit la dânsul pe Teodor Rosetti. Carp acceptă con- 
centrarea, si internele lui Take ; acceptă o reconciliere, 





toutes les modalités sur préfectures et candidats. On serait 
étonné combien modéré il se montrerait. Take sur le point 
de conclure nouveille alliance avee libéraux; ils prépare- 
raient une bombe «sur la politique étrangère» eroit-il. 

Echos Conseil ministres du jour, Sinaia, par Arion (10 
h. soir) chez Mr. N. Roi émouvant. Grosse partie à jouer ef 
plus difficile qu’en 1878. Tout finira par une conféreuce et il 
faut que la Roumanie y figure à côté des grandes Puissan- 
ces, non dans la coulisse. Cette participation doit revenir au 
parti conservateur, le parti libéral ayant eu la participation 
de la première guerre. (Selon Arion: nuance que le parti 
libéral deviendrait trop fort). Appel done à la concorde ; il 
faut la concentration et que Mr. Carp la réalise à tout prix. Si 
non, sera obligé prendre aux affaires une coalition Bratiano- 
Take Ionescu. En fin de conseil: «Si Mr. Carp ne fait pas 
la concentration, vous devrez vous la faire, Mr. Maiorescu, 
mais alors avec Filipescu et Marghiloman». 

Arion vu de suite Take, qui refuse accepter rendez-vous. 
ou conversation avant Mardi. Très boutonné et très sphinx. 
Arion suppose désir de voir Bratianu au préalable. 

Lundi, 24 septembre. — Vu Carp arrivé hier —rencontré 
chez lui Th. Rosetti. Carp accepte concentration, avee 


9 


122 NOTE POLITICE — 1912 


fără retractare cu Brătianu; m'a însărcinat să spui 
lui Take că primeşte să aibă convorbire cu el; prea 
multă vreme pierdută a vorbi cu cei nu pot da o soluţie. 

Insärcinat pe Mitilineu. să spue lui Take că aveam 
o comunicare să-i fac. Take, foarte înţepat, i-a spus că 
„astăzi nu o să vadă pe nimeni iar mâine pe Maiorescu... 
şi pe urmă foarte brusc: «Ce caută Carp la Bucureşti ? 
Era vorba să nu vie !» 

— Am văzut pe Maiorescu. Din convorbire reese 
că se teme ca şi mine de reluarea relatiunilor cu Bră- 
tianu. Această condiţie a Regelui, urmată de desemna- 
rea subsidiară a lui Maiorescu cu condiţia Filipescu- 
Marghiloman (dat fiindcă se ştie că nu aşi părăsi pe 
Carp), ar putea să ascunză o manoperă regală pentru a 
înlătura întrun mod politicos partidul conservator. 

25 Septembre, — Take a văzut eri la 11 pe Maio- 
escu ; o înţelegere e probabilă. Carp a cerut o audienţă 
la Rege. 

Dis-de-dimineatä Căpităneanu mi-a cerut să pri- 
mesc pe Take între 3 şi 4 ore. 

Conversatia prietenească asupra combinației de 











a = 





Înterieur à Take; accepte une réconciliation sans rétracta- 
tion avec Bratianu; m'a chargé de dire à Take qu’il acceptait 
d'avoir une entrevue avec lui; trop de temps perdu à causer 
avec qui ne peut donner dernière solution.—Chargé Mitilineu 
dire à Take que javais une communication à lui faire. 
Take, très nerveux, très crin, lui a répété que pour aujour- 
dhui il ne verrait personne; demain Maiorescu. Très brus- 
quement : «que cherche Carp à Bucarest ? Il ne devait pas 
venir !» 

Maiorescu rentre 7 h. Vu à son diner. De notre échange 
de vues résulte qu'il appréhende, comme moi, le point con- 
cernant la reprise des relations avec Bratianu. Cette condi- 
tion du Roi, suivie de désignatiou subsidiaire de Maiorescu 
avec condition Filipeseu-Marghiloman, étant donné qu'on 
suppose bien que je ne lâcherai pas Carp, pourrait bieu 
cacher une manoeuvre royale, pour poliment débarquer le 
parti conservateur. 

Mardi, 25 septembre. — Take 11 h. vu Maiorescu. Proba- 
bilités d'entente. Carp demande audience au Roi. 
De grand matin (8 h. et quart) Capitaneanu m'a deman- 


NOTE POLITICE — 1912 123 


viitor, dar pe chestiunea prezentă se opreşte la punctul 
prejudicial: reluarea relaţiilor cu liberalii. — Genera- 
lităţi : Carp un om imposibil; Regele o voinţă soväi- 
toare, pe care rău se face că se pune temei; misterul în 
politica, noastră externă, textul angajamentelor noastre 
încă necunoscut : un pericol mare; Regele i-ar fi dat 
la venirea noastră la putere, explicaţii pe cari el nu i 
le-a cerut, ete. 

27 Septembre, — Carp revine din Sinaia. Anun- 
tat Regelui că este gata să facă concentrarea, că poate 
da Internele, dar că voeşte lămuriri asupra conditiunii 
ce i se pune ca partidul liberal să ia parte la alegeri, 
fierul roşu nu este o insultă; a citit Regelui discursul 
cu pricina; este gata însă să deelare lui Brătianu în pre- 
zenţa Regelui, că nu a vizat onorabilitatea lui personală 
şi să-i întindă mâna. — Regele : nu ştie de se va mul- 
tumi Brătianu, şi el nu se poate expune la un eşec, — 
Carp: Neapărat, şi lucrul nu se poate face decât dacă 
sa negociat şi acceptat. Faţă. de partidul liberal nu 
are nimic de retractat sau de declarat; ar fi să cumpere 
puterea cu părăsirea unei idei fundamentale de politică. 

— Carp crede că toată afacerea este un clenciu pen- 
tru a fi înlăturat. — Acceptä să facă oricine concen- 
trarea, dar el se retrage din viaţa, politică. 

4 Octombre, — Cerut întrevedere lui Take 1o- 
nescu. A venit la mine. I-am arătat că articolul lui din 
«La Roumanie» (No. 4017 din 4 Octombrie) apropiat de 
comunicatul din «L/Indâpendance Roumaine» (No. 11262 
din 4 Octombrie), nu va pune untdelemn pe osii. A de- 
clarat că nu a fost nimic concertat, dar că Banu îi co- 





dé de recevoir Take à 3 ou 4 h.: il a un procès en cours qui 
l'empêche être plus précis. Conversation amicale, entrant 
dans des combinaisons d'avenir, mais sur la! question im- 
médiate s'ârrâtant au point préjudiciel: reprise des relations 
avec les libéraux. — Généralités: Carp un homme impossi- 
ble, le Roi une volonté chancelante, sur laquelle on a tort 
de compter; le mystère sur notre politique étrangère, le texte 
encore inconnu de nos engagements, un grand danger; le 
Roi lui a donné à notre avènement des explications que lui 
n’a pas demandées; ete. 


124 NOTE POLITICE — 1912 


municase textul liberalilor. El a făcut acest articol pen- 

tru a acoperi pe Regel l, ta să nu fie acuzat că el a im- 

pus o împăcare ne cerută de cei în drept. Am arătat că 
cel puţin se câştigă un punct; el fiind cel care cere îm- 
păcarea, trebue să găsească şi o formulă pe care să o 
discutăm. După ce a cercat să se eschiveze, Take a ac- 
ceptat să vază oficios pe Brătianu, dar să nu spun ni- 
mic nimănui. Îmi va răspunde pe seară. 

5 Octombre. — Intâlnire cu Take ora 10. Take a 
văzut pe Brătianu, care i-a zis că nu i sa propus nimic, 
nu a avut-deci să refuze nimic. Dacă Take nu are ceva. 
de propus, nu poate da un răspuns. Take indicat pe 
Iorgu Cantacuzino. 

— Comunicat lui Maiorescu, care mi-a recitit pasa- 
giul din scrisoarea Regelui: «Brătianu mi-a zis că unui 
guvern Maiorescu nu are nimic de obiectat ; un guvern 
Carp ar fi o declaraţie de rezbel». Deci necesitatea. 
unei împăcări, sau unui alt guvern decât Carp. — Ac- 
ceptă ca Cantacuzino oficios să întreprindă ceva, dar 
cu nici un chip să nu-l prindă Brătianu cu vreo propu- 
uere pe care să-şi plătească luxul să i-o respingă. 

Concluzia mea: Take nu vrea cu Carp. Maiorescu 
ar dori fără Carp. — Regele a inspirat această îndoită 
atitudine. 

— 7 ore seara. Cantacuzino a refuzat categoric să. 
intervină ! ! 

Sâmbătă, 6 Octombre, — 12 ore. George Stirbey a. 
alergat la mine să-mi comunice că Duca l’a căutat ca 
să-i spună că Brătianu n'a cerut nimic şi se miră că se 
face un guvern fără Carp ! ! Sugerat ideia ca tot Canta- 
cuzino, ca amic comun, să limpezească acest punct. 

— 2 ore. Convocati la Cantacuzino. Miniştri : Carp, 
Filipescu, Delavrancea, èu, şi în plus Oläneseu şi Gre- 
ceanu. — Cantacuzino apel pompos la sacrificiu; pen- 
tru ca partidul să stea la putere în timpul crizei inter- 
naţionale. (Toate 'refrenurile care se ventilează de 15 
zile, plus aluzii la luptele teologice ale Bizanțului faţă 
de Musulmanii asediatori!)— Carp : Persoana mea este 
un obstacol; fac sacrificiu şi mă dau la o parte; dela A- 


NOTE POLITICE — 1912 125 


prilie am prevăzut si suntaci amicicari o pot afirma 
(eu), că am anunţat că aşa se va întâmpla. — Olănescu: 
Fapt nou'care . trebue mai întâiu adus la cunoştinţa 
"Regelui. 

Eu: Iată comunicatul liberal, iată articolul lui Take, 
iată cuvintele transmise prin Stirbey. Liberalii nu cer 
nimica dela noi, cine cere atunci? cine minte? Inainte 
„deci de toate, trebue o nouă mijlocire a cuiva. D-l Can- 
tacuzino, de oarece si de Stirbey s'a dat numele acesta, 
<a să vedem limpede în situaţia lui Carp. — Maiorescu: 
Eu nu mai pot aştepta. Nu cu vorbele lui Duca sau Pro- 
<opiu se poate amâna o soluţie. Vă cer precis să spuneţi 
-dacă da sau nu facem concentrarea aşa cum se prezintă. — 
Filipescu : Cine minte ? Este cel ce ne sileşte să facem 
porcărie. Intre partid şi Carp nu ezit si nu fao porcäria. 
Fericese pe d-l Carp: el rămâne curat. — Carp: Mulţu- 
mesc şi singura probă de amicitie ce cer este să nu mă 
siliţi să impun în public demisia, dacă vă trece prin 
minte că o puteţi respinge. — Eu: Cer cărţile pe masă. 
“Cine îndepărtează pe Carp? Regele ori Take Ionescu? — 
Maiorescu: Nu-mi puteţi cere să descoper eu pe Rege. 
(Aparte, mie: Regele! Nu ţi-a spus Arion că după Con- 
siliu, Ferdinand i-a spus: «Mr. Carp horripile le Roi ?» 
Acesta este preţul menţinerii noastre la guvern). 

Mandat lui Filipescu şi mie să continuăm studierea 
tuturor chestiunilor cu Take ! modalitate care fusese 
acceptată de Take. 

Luni, 8 Octombre. — Prim conciliabul cu Filipescu. 
Maiorescu, la Cantacuzino. Cantacuzino expus planul 
conferinței cu Take: 1) Cinci Miniştri cu două modali- 
täti, fie Ministru civil la Răsboi, fie Prezident de Con- 
siliu fără portofoliu (Maiorescu: «Aceasta ar fi şi cea 
mai bună, numai să o primească Regele». 2) Sfere de 
acţiune neatinse: Prahova, Ialomiţa, Olt, Muscel, Brăila, 
Fălciu, Neamţ, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Putna, Bu- 
zău; abandonate Roman, Tecuci, Mehedinţi, Suceava, 
Romanați. Celelalte de discutat. 3) Deputaţi si Senatori. 
4) Preşedinţii Corpurilor Legiuitoare; s'ar putea la ex- 
trem abandona Camera. 5) Prefect de poliţie: nu Mo- 


126 NOTE POLITICE — 1912 


ruzi sau J. Th. Florescu. 6) Primar Bucureşti Grigore 
Cantacuzino. Sar inventa ceva pentru Deşliu, dar nu 
Barbu Păltineanu. 7) Impărțirea Comitetului executiv. 
— Maiorescu: Prealabil «după ce vom fi reconstituit 
propriul nostru comitet». 8) Fuzionarea cluburilor. — 
Filipescu : revine cu propunerea de simplă coaliţie ; Take 
mercenar politic : şi cu revizuirea Constituţiei şi contra 
ei, cu noi ori cu liberalii; se va pune în locul nostru ; 
nu dau o para pe garanţia Regelui. Să păstrăm un re- 
fugiu: fi-va în guvern Take conciliant ? dau şi fuziune 
şi şefie; nu va fi? păstrez culcuşul. — Maiorescu con- 
tra. — Bu: Să - discutăm dintâi cu Take şi pe urmă 
orientare. — Cantacuzino aprobă. 

— Conferinţă 4#—7#. La cercetarea primei chestiuni, 
Ministerul, am 'pus pe dată cererea mea de 5 portofolii, 
ca din partea lui Take o condescendentä faţă de parti- 
dul îndurerat şi scăzut prin dispariţia lui Carp,-ca din 
partea Regelui un semn de favoare.— Take sa opus, că 
convenţia ar fi fost patru şi patru— Eu : obiectat că nici 
odată Maiorescu nu ne-a spus că concedase acest punct- 
Soluţia s'a amânat până se va cerceta restul. — Al doi- 
lea: Organizaţia de partid. Comitetul clubului pe dir 
două, admis, cu Cantacuzino preşedinte. Comitetul exe- 
cutiv de recompus cu Cantacuzino preşedinte, care va 
deveni aşa şeful partidului, iar el vice-presedinte. — Ma- 
iorescu : «Nu ar fi bine doi vice-presedinti ? «— Take ? 
«Eu singur». — Eu: «Nu avem forma aceasta şi nu ad- 
mit să se închidă locul pentru eventuala revenire a lui 
Carp. Aşa ne-a fost înţelegerea cu Maiorescu». Dis- 
cutie confuză din care ar rezulta că Take se multu- 
meste ca Comitetul Clubului, compus însă atunci de 
persoane simandicoase, să fie prezidat de Cantacuzino, 
iar el vice-presedinte. — Deputaţii, Senatorii, pe jumă= 
tate, după ce sar scade 28 liberali plus alți 3 (nu a zis 
care).—Dat tablou, de prefectii concedati si de prefectit 
rezervaţi, cu reciprocitate la Primării, dar rezerva Pri- 
măria şi Prefectura în Dolj şi Bucureşti. Prefect Po- 
liţie : Moruzi sau J. Th. Florescu. Primar, cel putin pe 
primele 12 luni, Păltineanu. Controverse asupra aces- 


NOTE POLITICE — 1912 127 


tor nume. Pältineanu condiţie sine qua non. Concep-. 
tie : Ai voştri din Capitală au mâncat 2 ani, să mănânce 
şi ai mei! — Chestia tramwaiului îngropată: Eu dau 
curentul. Voi revoca poate şi legea ta. — Să se dea avo- 
catilor lui locul şi în alte ministere ! 

Impresia mea: cucerire. Filipescu desgustat, gata 
să rupă 

Marti, 9 Octombre. — Acasă, Filipescu îmi propune 
să pregătim ruptura pe chestia Carp. 

— La Maiorescu, N. Filipescu, Take Ionescu şi eu— 
Take: Nouă dificultate, Palatul de Justiţie revoltat că 
rămâne Mişu Cantacuzino la Justiţie ; trebue schimbat 
ca să se dea lui Dissescu sau lui Bădărău (aflat că Dis- 
sescu, furios, declarat că nu intră în guvern). Dar ac- 
ceptă să păstreze pe Mitilineu, dacă nu i se contestă 
Păltineanu la Primărie. — Maiorescu: Inconvenienta e 
ca Păltineanu dela Tramwai să ajungă la Primărie. Ce 
se face cu Cantacuzino care are un fel de promisiune 1— 
Take : Nu accept altceva. — Maiorescu : Voi supune Re- 
gelui ce este cu cele 5 ministere şi poate şi chestia Pri- 
măriei, iar eu te rog să primeşti ce va hotărî el. — Fili- 
pescu: Tot se poate admite, dacă tu găseşti formula ca 
Carp să rămâe şi să nu fie partidul îndurerat. — Take : 
Nu se poate. Cu Carp, peste două luni iar avem răsboi 
civil. Asupra protestării mele, rectificat: război eu li- 
beralii. | 

Vom pune pe Cantacuzino în curent. La despărţire 
Maiorescu a aprobat că s'a rezervat asupra numelui lui 
Carp o portiţă de eşire pentru ruptură. 

— La Cantacuzino. Făcut raportul asupra tuturor 
punctelor, afară de portofoliul justiţiei. La afacerea Pri- 
măriei, Cantacuzino a propus să rupem şi, cu Carp îna- 
inte, să trecem mai bine în opoziţie. 

Vineri, 2 Noembre. — Fasctotti *) cerut stăruitor să 
mă vadă. Urmare, probabil, a conversatiei de eri la mine, 
cu Foa, director la «Tribuna» din Roma. — Asupta tre- 
cutului, Fasciotti explică că trebue să-şi facă meseria şi 
că a trebuit să raporteze guvernului lui, care era ţinuta 


*) Ministrul Italiei.— N. Ed. 


128 NOTE POLITICE — 1912 


presei şi organelor noastre în războiul tripolitan. Mai a- 
firmă că vasele noastre au transportat arme !!— Asupra 
prezentului : reclamatia noastră faţă de Bulgaria, o ju- 
decă el legitimă, dar are puţine şanse de a fi admisă, mai 
ales într'o conferinţă; că la o conferinţă care va avea ca 
bază principiul naționalităților, vom putea vorbi de Cu- 
tovlahi, nu de graniţa noastră; că ar trebu să tratăm 
direct şi că sa teme că am pierdut până acum un timp 
preţios. — Tot restul: dorinţa de apropiere, etc.; regre- 
tul lui ca în circonstanta prezentă, un neam latin să se 
simtă umilit. 

Lumi, 5 Noembre. — (Gr. Cantacuzino mi-a vorbit 
despre conflictul dintre tatăl lui cu mine. I-am spus 
limpede că nu au făcut bine să se poarte politiceşte cum 
s'a purtat cu mine. — El: Da! tatăl său a avut «des 
torts», dar şi eu...», ete. Contează pe dreapta mea ju- 
decatä, ete. Concluzii : nu aprobă pe N. Filipescu în pla- 
nul lui de a se alege şef; că Cantacuzino tatăl se opune 
la aceasta; că el personal nu acceptă; că şef rămâne 
Carp! Să fiu încă odată asigurat că tatăl lui nu accep- 
tă candidatura lui Filipescu. Tot pare că rezerva mea 
i-a speriat ! — Convorbire cu Take : ştirile despre Bul- 
garia ar fi mai bune; se poate spera ceva. 

— Primit o scrisoare dela Beldiman; nu mai ştie 
nimic dela Kiderlen, cu care stă prost de tot şi Kiderlen 
nici nu dă instructii lui Waldthausen. *) După dânsul 
Germania cochetează cu Bulgaria, si va sprijini pe Aus- 
tria să se înţeleagă cu Bulgaria pe spetele Serbiei. Des- 
pre noi nu are grijă. 

— Dissescu a văzut pe Rege; nu este mulţumit de de- 
claratiile lui Filipescu, care în comunicatul din «Epoca» 
uită că înainte de toate este Ministru «al Regelui», nu al 
lui Maiorescu. Adaogă: «nu o să meargă aşa cu colegul 
nostru, dar o să meargă fără el». 

Marţi, 6 Noembre. — Maiorescu, dimineaţa, la mine 
acasă: Filipescu, sub pretext că Take desorganizeazä 
partidul conservator, a vorbit lui Maiorescu de şefia 
lui. Maiorescu a răspuns că nu priveşte pe bătrânii par- 


*) Ministrul Germaniei la București. — N. Ed. 


NOTE POLITICE — 1912 129 


tidului chestia, si că nu este momentul de a ne ocupa de 
aşa ceva. Crede că după nebunia dela Eforie, de astă- 
primăvară, cestiunea această de şefie va isprăvi prin a-i 
rupe. gâtul. Vorbe de blam. Confirmat :că Hiott şi Desliu 
sunt agenţii acestei lucrări. Se gândeşte la viitorul mi- 
nistru spre a-l înlocui la nevoe. Se teme ca Regele să nu 
voiascä pe Lahovary, ceeace ar fi o cauză de slăbiciune. 

In afacerile externe, recunoscut ceeace bănuiam, că 
Seculici a fost la Sofia, dar trimis de Take. Take mai 
are acolo de agent pe Bourchier, ziarist englez, dela care 
are ştiri că s'a prins o vorbă. Faptul că s'a anunţat ve 
nirea lui Daneff, după ce s'a vorbit la Sofia, ar indica 
că poate eşi ceva. — De acord convenim că la conferință, 
prima noastră chestie va fi granița, nu Macedonenii 
Români. 

Confirmat că Beldiman stă rău cu Kiderlen, dar că 
acesta, budează şi pe Rege, fiindcă a arătat nemultu- 
mire de rechemarea lui Rosen. Betie sau tembelism, 
Kiderlen-Wächter afectă să lase pe toţi agenţii lui fără 
instrucţiuni. 

— Conversatie cu Fürstenberg *) despre Kiderlen: 
«un butor». Certat cu Tchirsky, ambasador german la 
Viena, n'are raporturi cu dânsul; s'a plâns odată că 
Berchtold a comunicat lui Tchirsky o ştire ce-i trans- 
misese prin bătrânul Szeczeny, ambasador austriac la 
Berlin ! — Foarte confidenţial, despre lucrările noastre 
cu Bulgaria, crede că Regele nu este exact în curent cu 
ce ar fi opinia publică română dacă nu sar obţine ceva: 
va fi reacțiune contra lui şi mai ales contra Austriei. De 
aci grija Rusilor de a o lua înainte, că dacă avem ceva 
să li se atribue meritul. Astfel alaltăeri (Duminică), 
Schebeco i-a anunţat lui că Daneff vine la Bucureşti, 
cum acesta nu vine cu mâna goală să se ştie că prin Mus- 
cali se face aceasta. — Fiirstenberg adaugă că Daneff 
ştie de la Berchtold că Austria încorporează cererea ro- 
mână în propriile ei propuneri. Insistenfà asupra teme- 
Trei de reacțiune contra politicei austro-române.—Culanta 
Regelui faţă de Bulgaria îl nelinisteste; el o atribue in- 


*) Principele de Fürstenberg, ministrul Austro-Ungariei.—N. Ed. 


130 NOTE POLITICE — 1912 


fluenţii lui Take, si ea poate duce la rezultatele negative 
de cari se teme Fürstenberg. 

Sâmbătă, 10 Noembre. — Intrevederea cu Mihali, ve- 
nit dela Budapesta cu Vaida; ei sunt ingrijati de atitu- 
dinea lui Goga la întrunirea din Braşov (fondarea tea- 
trului). Direcţiunea partidului hotărâse că deputaţii să 
provoace o dezbatere la Cameră şi apoi, la nevoe, un ma- 
nifest pe principiul naționalităților, repus în evidenţă 
de afacerile din Balcani. Goga vrea un memorandum; 
intervenţii dela București ca Impăratul să-l primească; 
congres naţional; nu se teme de violență şi nu despre- 
tueste rubla rusească (textual)—Alarmă: Dejun la Bră- 
tianu, care e calm, conferinţă la 7 la Take. Filipescu: 
simțind ceva, i-a convocat la dânsul eri şi în faţa lui 
Goga a spus că trebue să ne unim cu Rusia şi să fâcem 
iredentism contra Austro-Ungariei. Mibali, foarte 
mirat, a refuzat să ia parte la orice discuție ! Sa rostit 
foarte clar în privința aceasta. 

Duminicä, 11 Noembre. — Fürstenberg a dejunat la 
mine, Imi spune că Daneff nu va întârzia să vie; că am- 
basadorul turc la Berlin, care va trece mâine prin Bu- 





Samedi, 10 novembre. — Entrevue avec Mihaly venu 
brusquement avec Vaida de Budapest, inquiets des agisse- 
ments de Goga à la réunion de Brasov (fondation du théâ- 
tre). La direction avait déeidé que les députés institueraient 
un débat à la Chambre et puis, si besoin, un manifeste sur 
le principe des nationalités remis en évidence par les Bal- 
kans. Goga veut memorandum, intervention de Bucarest 
pour que l'Empereur l’accepte, congrès national; il n’a pas 
peur de la violence et il ne dédaigne pas le rouble russe! 
(textuel). 

Grosse alarme : déjeuner chez Bratianu, (calme malgré le 
désir de partir en guerre de Madame), conférence à 7 h. chez 
Take. Mais Filipescu ayant eu vent les a convoqués chez lui 
(hier 4 h.) et devant Goga a parlé qu’il fallait s'unir à la 
Russie et faire de’ l’irrédentisme contre l’Autriche-Hongrie. 
Mihaly abassourdi a refusé de prendre part à toute discus- 
sion. Il s’est exprimé très clairement là-dessus. 

Dimanche, 11 novembre. — Fürstenberg a déjuné chez 
moi. I] me dit que Daneff ne tardera pas à venir; que l'am- 
bassadeur ture à Berlin, qui passera demain par Bucarest et 


NOTE POLITICE — 1912 13E 


cureşti şi care va vedea pe Rege, a vorbit cu Berchtold; 
şi că el Fürstenberg duce diseară: Regelui rezumatul de- 
claraţiilor sale : Bulgarii sunt istoviti, vor pacea. Turcii 
vor şi ei să isprăvească. Fürstenberg crede că vom ob- 
ține prieteneşte concesiuni dela Bulgaria, dacă le uşu- 
răm pacea. In fine, între aliaţi a început ceartă mare; 
peste trei zile criza cu Serbia va fi la paroxism : Austria 
îi va pune condiţii. Un port sârbesc e o imposibilitate. 
Luni, 12 Noembre. — Audienţă la Rege. Regele a vă- 
zut astăzi pe ambasadorul ture Osman-Nizam, care vine 
dela Berlin şi Viena. Il găseşte foarte bine. Din toată 
conversaţia cu M. S., rezultă că sar fi emis ideia că Ro- 
mânia ar trebui să fie intermediară pentru pace. Acest 
rol surâde Regelui, dar cu mare discreție. Bulgarii vor 
pacea, imediată, Turcii ar dori numai preliminări. Re- 
gele crede chestiunea aşa de complexă încât vor tre- 
bui lungi parlamentări pentru a desăvârşi pacea. Mi se 
confirmă bănuelile că Regele întrevede posibilitatea, de 
a schimba politica externă. A spus lui Mihali că pentru 
moment nu trebue schimbat nimic, dar că viitorul este 


qui verra le Roi, a causé avec Berchtold, et que Fürstenberg 
porte au Roi ce sir, le râsumâ de ses déclarations. 1) Les- 
Bulgares sont épuisés—ils veulent la paix. 2) les Tures veu- 
lent aussi conclûre. Fürstenberg croit que nous obtiendrons- 
amicalement des concessions de la Bulgarie, si nous leur 
facilitons la paix. Enfin, entre les alliés il y a déjà querelle- 
à couteaux tirés. Dans trois jours la crise sera a son apogée 
avec la Serbie : l'Autriche lui posera ses conditions. Un port 
serbe est une impossibilité, 

Lundi, 12 novembre. — Audience Roi 6 h. Le Roi vu dans 
la journée l'ambassadeur ture Osman Nizami qui vient de 
Berlin-Wien. Le trouve très bien, calme, bien orienté. De 
toute la conversation avec Sa Majesté, il résulte qu'on sus- 
cite l’idée que la Roumanie devrait être intermédiaire pour 
la paix, rôle qui sourit au Roi, mais avec grande discrétion. 
Les Bulgares veulent paix immédiate, les Turcs seulement 
préliminaires paix. Roi croit question si complexe que né- 
cessite longs pourparlers pour parachever paix. Confirmé 
mes soupcons que Roi envisage possibilité changer politique 
étrangère. Il a dit à Mihaly que pour le moment rien ne 
doit changer, mais l'avenir est reservé et que si même il y 
a une confédération balkanique, il faudrait voir ce que c’est, 


132 NOTE POLITICE — 1912 


rezervat şi că chiar dacă va exista o confederație balca- 
mică, ar trebui văzut ce va fi, ete. Mi-a spus: «A venit 
vremea să reformulăm ce vrem în Bulgaria». 

Sâmbătă, 24 Noembre. — George Stirbey îmi comu- 
nică că N. Filipescu şi-a dat demisia astăzi lui Maio- 
rescu şi că Maiorescu l’a rugat să mai stea câteva zile 
pentru a aviza şi a iscăli Mesagiul. Acuma îmi explic 
de ce la Consiliu, sub presidentia Regelui, Maiorescu la 
interpelat ca să-şi dea părerea pe o simplă chestiune de 
vorbă. George Stirbey adaugă că Filipescu şi-a ofe- 
rit portofoliul lui Barbu Stirbey, care l’a refuzat pentru 
a recomanda pe Seulescu. G. Stirbey susţine această 
„candidatură şi dezaprobă pe frate-său că nu a primit— 
Arion mă face să observ că acelaş Filipescu îi oferise 
lui portofoliul său !! 

Duminică, 25 Noembre. — In Consiliul de miniştri 
sa fixat astăzi biurourile Parlamentului şi adunarea 
majorităţilor pentru mâine. Cine trebue să vorbească ? 
Sa cerut lui Filipescu, care a refuzat: «Un ceas dearân- 
dul am arătat lui Missir tot răul ce cred despre situaţie: 
cum vreţi ca să viu acuma în public să declar că merg 


mais que... etc. Il m'a dit: temps de formuler ce que nous 
voulons en Bulgarie! 

Samedi, 24 novembre. — Georges Stirbey me communi- 
que que Nicu Filipescu a remis ce matin sa démission à 
“Maiorescu et que Maiorescu la prié de rester quelques 
jours pour aviser et de signer le Message. Je m'explique 
pourquoi au Conseil sous présidence Roi, Maiorescu l’a in- 
terpellé pour qu'il donne son avis, au fond sur une, simple 
question de mots! Georges Stirbey ajoute que Filipescu a 
offert son portefeuille à Barbu Stirbey, lequel a refusé pour 
recommander Seulescu. Georges Stirbey appuie cette candi- 
dateur et blâme son frère de ne pas accepter. Arion, au 
cercle, me fait remarquer que le même Filipescu lui avait 
Gffert à lui aussi le portefeuille !! 

Dimanche, 25 novembre. — Conseil le matin. Fixation des 
bureaux Parlement et de la réunion des majorités demain. 
Qui doit parler ? On désigne entre autres Filipescu, qui re- 
fuse : «Je viens, une heure durant, de dire à Missir le mal 
Que je pense de la situation; comment irai-je dire en public 


NOTE POLITICE — 1912 13% 


treburile bine ?». — După lungi discuţii se hotărăşte să 
se amâne adunarea. Colegii vorbese de lichidare, ete. 

— După amiază adunare la Maiorescu cu Take, Xe 
nopol şi Filipescu. Riedel] e susţinut de Fürstenberg, 
care cere să se dea corp propunerilor oficioase ale lui 
Riedel. Un program întreg (7 puncte) care echivalează 
cu o uniune vamală. Găsim cu toţii că în împrejurările 
actuale este un fel de şantaj! Hotărâm să, o tărăgănine 
cât mai mult. 

Discutăm cele patru graniţe studiate de Statul-Ma- 
jor în privința Bulgariei. 

Maiorescu comunică că Thurn a declarat lui Saso- 
now că Austria nu putea participa la conferinţa amba- 
sadorilor dela Londra, decât: 1) dacă nu e vorba de um 
port sârbesc; 2) Conferinţa să nu fie în Paris; 3) Cere 
în plus ca România să ia parte imediat. — Punctul în- 
tâi admis, cu rezerva că nu este vorba de debuşeu comer- 
cial recunoscut necesar; punctul doi admis; punctul trei 
rezerve, că ar fi prematur, că ar da naştere susceptibili- 
tätilor statelor balcanice, dar nu «non possumus». 

Luni, 26 Noembre. — Prânz la Ministerul afaceri- 





que ça va bien». Après échange de vues, on decide remettre- 
la réunion. Les collègues parlent de liquidation, etc... 

3 h. et demie réunion. Maiorescu avec Take, Xenopol et 
Filipescu. Riedel est appuyé par Fürstenberg, qui officielle- 
ment demande donner corps aux propositions officieuses de- 
R. Tout un programme (7 points) équivalant à une union 
douanière, Trouvons tous que c’est dans les circonstances. 
actuelles un marché à la main! Décidons de traîner en lon- 
gueur. Discutons les quatre frontières étudiées par Etat- 
Major rapport à la Bulgarie. 

Maiorescu communique que Thurn a declaré Sasonow 
qw'Autriche ne pouvait participer conférence ambassadeurs- 
Londres, que: 1) s’il n’était pas question d’un port pour Ser- 
bie; 2) si conférence pas Paris; elle demande en plus que 
Roumanie prenne de suite part.—No. 1 admis avec réserve 
qu'il ne s’agit pas débouché commercial. reconnu nécéssaire; 
no. 2 admis; no. 3 réserve que ce serait prématuré, que celæ 
éveillerait susceptibilités États balkaniques, mais pas de- 
«non possumus». 

Lundi, 26 novembre. — Dîner affaires étrangères er 


1434 NOTE POLITICE — 1912 


lor străine în onoarea lui Daneff. Daneff îmi vorbeşte 
de presupusul împrumut de 500.000.009; eu desmint. De 
ţinuta băncilor lor cu capital străin, cari toate,-ca și ale 
moastre, în timpul crizei, caută să trăiască pe spetele 
țării. — De două ori în conversaţie a ţinut să repete că 
Bulgarii nu erau slavi. 


Marţi, 27 Noembre. — Sosirea Marelui Duce Nicu- 
lae Mihailovici. 
Vineri, 7 Decembre. — Vlădescu îmi comunică că a 


fost invitat la masă de Deşliu, cu Olănescu, Nenitescu, 
Greceanu, Săulescu, Bacalbasa, etc. Propuneri de ac- 
ţiune contra guvernului — sub formă, mai întâi, a intră- 
zii lui Carp în activitate politică; Neniţescu şi Olänescu 
vor căuta să hotărască pe Carp. — Altă propunere: să 
se alcătuiască o listă comunală cu Fleva sprea opune 
listei oficiale. (Aceasta explică ameninţarea de eri a lui 
Filipescu). 

— Externe : Blondel a adus răspuns că Franţa îm- 
părtăşeşte ideia ca România să fie chemată la confe- 
zinţa ambasadorilor dela Londra, de câte ori vor fi in- 
terese române în joc! — Ambasadorii nu ţin conferinţe 
<u protocoale; simple conversatiuni pentru a înlesni gä- 
sirea solutiunilor. A fost una, iar celelalte după Crăciun. 

— Conferit cu Anton Carp asupra bonurilor de te- 
zaur, emisie propusă de el şi de făcut prin grupul Dis- 
<onto. El ar accepta şi tipul 5%; propune ca pentru sub- 
scripfia în ţară să se ceară subscriitorilor diferenţa la 
aur. Formal specificat de mine că nu fac nici o propu- 
nere şi aştept una dela Berlin. 

Miercuri, 12 Decembre. — Carp de la Bancă a venit 
“să-mi comunice că imediat ce Petersen a sosit la Berlin, 








honneur Daneff. Daneff me parle de l'emprunt supposé de 
500 millions :*je démens. De la tenue de leurs Banques à ca- 
-pital étranger, qui, — tout comme les notres — pendant la 
crise cherchent à vivre sur le pays. Par deux fois il a tenu 
à répéter que les Bulgares n'étaient pas Slaves. 

Mardi, 27 novembre. — Arrivée Grand Duc Nicolas Mi- 
Ækhaïlovitvch. 


NOTE POLITICE — 1912 135 


a telegrafiat că Salomonsohn a oferit să vie să trateze 
Bucureşti afacerea bonurilor de tezaur propusă mie de 
Banca Naţională. Carp propune şi redactează răspuns 
.că Salomonsohn nu are ce căuta; ca să facă sindicatul 
o propunere şi dacă o accept eu în principiu, pe urmă, 
se va trata, fie la Bucureşti, fie aiurea. Cu această oca- 
zie Carp mă îndeamnă să luăm atitudine mai hotărâtă 
cu Bulgaria, căci vom avea tot concursul liberalilor, că 
Regele trebue oarecum forţat, cum a fost în 1877 când 
nu voia să treacă Dunărea, şi să nu ezităm chiar faţă de 
nevoia unui război. 

— Blank mi-a oferit tainic o operaţie de bonuri de 
tezaur şi pregătirea unui împrumut. I-am răspuns : Aş- 
tept propuneri. 

— Verzea revine din Transilvania. Văzut pe Meţian 
(cam zaharisit, dar filo-rus), pe Mihali Mitropolitul, pe 
Bârsan, pe Frâncu, la Sibiu pe Cosma devenit amic cu 
Mihali, pe Mihu. In genere poporul devenit filo-rus şi 
așteptând de acolo ajutor. — Sub scutul secretului : Het- 
zendorf vrea război, Archiducele nu  (contrariu ra- 
portului lui Derussi); aceasta ar fi lucrarea lui Ham- 
burger, care s'a strecurat pe lângă el şi l’a adus la jocuri 
de bursă, mai ales graţie zgârceniei: Archiducele vrea 
să câştige avere pentru copiii lui! 

Joi, 13 Decembre. — Cerut lui Maiorescu un consi- 
liu restrâns : Take, Flipescu şi eu, pentru chestiuni 
externe. 

Vineri, 14 Decembre. — Ne-am întâlnit la Maio- 
rescu. Take, Filipescu şi cu mine. Am expus: că a sosit 
momentul să luăm decizii supreme; că dacă se închee 
brusc pacea, România nu va mai putea deschide un in- 
cident : va avea Europa întreagă în spinare; iar dacă 
reîncepe războiul, ne va fi greu să cădem în spatele unui 
popor creştin în luptă cu Turcia. Nu trebue ca faptul 
împlinit să ne pună în poziţia dea nu fi în stare nici să 
acoperim pe Rege, deschis prin mesagiul său. Propun 
deci o notă care să fixeze conversaţia, cu toate urmările 
ei, dacă ni se răspunde prin refuz. 

Maiorescu obiectează că lui Mişu i-a făcut cunoscut 


136 NOTE POLITICE — 1912 


Daneff că va primi puteri pentru a trata cu el; că She- 
beko i-a făcut o comunicare în acest sens. — Räspund 
că până nu i se va face o notificare de guvern, s'ar pu- 
tea considera lucrul ca neexistent. — Convenim că lui 
Ghika i se va da instrucţii ca să aibă confirmare la So-. 
fia. — Suntem de acord că trebue intrat pe calea decisivă. 


Miercuri, 19 Decembre. — Intrunire la Cantacuzino. 
Prezenţi : Maiorescu, Filipescu, Mişu Cantacuzino, Th. 
Rosetti, J. Lahovary, Greceanu, Delavrancea, Vlădescu» 


Pangrati, Arion, Nenitescu şi eu. — Cantacuzino cere 
acţiune energică; notă la toate puterile; pregătirile de 
răsboi; — Nenifescu acelaş sens. — Arion explică de ce 


nu sa mobilizat la declararea crizei balcanice : «N'am 
ştiut nimica». — Vlădescu arată că sunt interese ro- 
mâne în sudul peninsulei balcanice; cere să trecem: 
în noua Albanie tot ce se va putea mai mult din: 
ţările locuite de Aromâni.—Pangrati: Trebuia mobilizat; 
acum prea târziu; soldatul nu se va bate pentru pământ 
în Dobrogea (?!). — Th. Rosetti, franc şi deschis contra: 
nu se joacă viitorul ţării pentru o graniţă în Dobrogea? 
Greceanu constată că atunci când (6 Octombrie) se ce- 
rea partidului sacrificiul colaborării, ameninţându-l cu 
spectrul operei mari care ar; fi îndeplinită de liberali, nu 
se ştia nimica. Merge înainte, dar cere pe Carp în frun- 
tea guvernului ! (Lahovary sare în sus). — Lahovary 
crede că nu a făcut nimeni politică de viitor, care era şi 
trebuia să fie Confederaţia balcanică cu noi; în acest 
sens să lucrăm. Azi, cum stau lucrurile, evident trebue- 
pregătiri pentru Dobrogea, de oarece nu am intrat în 
acţiune alături de balcanici. 

Maiorescu, foarte abil, explică desfăşurarea convor= 
birilor; explică cum a adus pe Daneff a face el propu- 
neri pentru Dobrogea : era un triumf; nu a articulat de- 
cât direct cu Bulgarii ce avem de cerut, spre a cruța sus 
ceptibilitätile lui Ferdinand, ca nu alţii să aibă aerul 
că-l sugrumă. Crede că tratativele vor dura 2—3 säptä- 
mâni; i s'a declarat oficial că Daneff are puteri pentru 
a trata. Carp la putere ar fi o provocafiune la adresa. 
Rusiei. 


NOTE POLITICE — 1912 137 


Joi, 20 Decembre, — Convorbire cu Fürstenberg. A- 
facerile cu Serbia, departe de a fi aranjate; Sârbii n'au 
declarat nici odată nimic: Austriei, dar au dat o asigu- 
rare numai Triplei Intelegeri. De altfel, comandantul 
sârb al Durazului a declarat că Europa toată nu lar 
face să-şi părăsească locul. In plus, Rusia cere Austriei 
să demobilizeze ! «Oare în Septembrie a întrebat cineva 
pe Rusia de ce mobiliza ?» spune Fürstenberg. El e par- 
tizan al războiului. Crede că Arhiducele e acuma mai pu- 
tin războinice decât înainte. 

In aceiaşi seară Hranilovic îmi transmite, din or- 
din, salutul cu totul prietenese al Archiducelui Frantz 
Ferdinand. intentiune vădită de a recâştiga audiența 
care, fusese propusă şi nu avusese loc Sunt autorizat la 
prima trecere prin Viena, să cer prin telefon o audienţă. 

Luni, 24 Decembre. — Filipescu îmi anunţă că şi-a 
trimis demisia fără dată, ca să fie la dispoziţia lui Maio- 
rescu; şi că pleacă la Smirna şi Constantinopol. Se înă- 
buşe, nu admite ca Take Ionescu să se substituiască lui 
Maiorescu în străinătate. — L’am povätuit să se ducă 


Jeudi, 20 décembre. — Conversation avec Fürstenberg. 
Les affaires avec la Serbie rien moins qu’arrangées, les 
Serbes n'ayant jamais rien déclaré à l’Autriche, mais donné 
une assurance à la seule Triple Entente. D'ailleurs le com- 
mandant serbe de Durazzo déclaré que l’Europe entière ne lui 
ferait pas quitter la place. Et par dessus le marché la Rus- 
sie demande à l’Autriche de démobiliser! «Est-ce que, en 
septembre, quelqu'un a demandé à la Russie pourquoi elle 
mobilisait?», fait Fürstenberg. Il est partisan de la guerre. 
Sur mon interpellation: il croit aussi que l’Archidue est 
moins belliqueux qu’il y a quelque temps. 

Même soir, au Jockey, Hranilovici me transmet le salut 
tout particulièrement amical de l’Archiduc François Fer- 
dinand sur son ordre. Intention voulue de rattraper l’au- 
dience qui avait été proporée et restée en plan. Je suis au- 
torisé, au premier passage par Wien, de demander au Colo- 

` nel Bardolf, chef du secrétariat, par téléphone, d'être reçu. 

Lundi, 24 décembre. — Filipescu m'annoce qu’il a envo- 
yé sa démission — sans date, pour qu ‘elle soit à la disposi- 
tion de Maioreseu — et qu'il partait pour Smyrne et Con- 
stantinople. Il étouffait — il n’admettait pas que Take Io- 


10 


138 NOTE POLITICE — 1912 


să se odihnească şi să vorbească în urmă, când se va 
întoarce. 

Sâmbătă, 29 Decembre. — Am fost primit de Rege. 
Asupra crizei externe: a blamat clevetirile zäpäcitoare 
ale lui Take în străinătate; asupra afirmației făcută zia- 
rului «Tagblatt» din Berlin, că el cunoştea şi soarta vii- 
toare a Prizrendului şi graniţele viitoare ale Albaniei. 
Regele a exclamat: «Dar nici un ambasador nu o să 
mai vrea să stea de vorbă cu el !». 

Asupra discursului lui Bădărău că Regele şi Maio- 
rescu ar fi rugat pe Take Ionescu să plece cât mai re- 
pede, Regele îmi spune: «Cum ? Eu am cerut d-lui Take 
Ionescu să nu plece decât după închiderea Camerei si 
el mi-a trimis răspuns că dacă mai întârzie nar mai găsi 
pe Kiderlen la Stuttgart !». 

Regele priveşte foarte liniștit eventualitatea unui 
război, regretă că nu suntem fn Februarie pentru a avea 
posibilitatea de a intra imediat în campanie. Găseşte, ca 
şi mine, pe divizionarii noștri, afară de Cotescu şi Pre- 
san, foarte slabi. 

— Ora 3. Intrevedere cu A. Carp dela Banca Naţio- 
nală. Noi modificări propuse de Disconto. Răspuns de- 
finitiv pe Luni. 





nescu se substituat à Maiorescu à letranger. Je lai con- 
seille d'aller se reposer et de parler ensuite, à son retour. 

Samedi, 29 décembre. — Midi-une heure et demie, reçu 
par le Roi. Sur crise extérieure blâme «doucement» les ba- 
vardages ahurissants de Take à l’étranger. Sur l’affirmation 
faite au «Tagblatt» de Berlin qu'il connait et le sort futur 
de Prizrend et les contours Albanie: «Mais aucun ambas- 
sadeur ne voudra plus causer avec lui!». Sur discours Bă- 
dărău, que le Roi et Maiorescu auraient prié Take Ionescu 
partir au plus tôt, Roi me dit: «Comment? J'ai demandé que 
Mr. Take Ionescu ne parte qu'après clôture Chambres et il 
m'a fait répondre que s’il tardait, il ne trouverait plus Ki- 
derlen à Stuttgart». Envisage tranquillement éventualité 
guerre; regrette qu'on ne soit pas en février, pour envisa- 
ger possibilité entrée immédiate en campagne. Trouve, com- 
me moi, nos rivisionnaires très faibles, sauf Cotescu et 
Presan. 


NOTE POLITICE — 1912 139 


Duminică, 30 Decembre. — Noui extravagante ale lui 
Take Ionescu (depeşa Agenţiei Române 29/11 Ianuarie). 
Am scris pe dată lui Maiorescu următorul bilet : «Scum- 
pe D-le Maiorescu, — Aseară prânz la Fasciotti, Con- 
versatia nu s'a învârtit decât în jurul intemperentei de 
limbă a colegului nostru Take Ionescu. Apreciatiuni nu 
măgulitoare pentru noi. 

«Azi găsesc în depeşile Agenţiei enormitatea aci 
reprodusă. Nu ştiu care plenipotenţiar (?) din lume a 
dat vreodată în vileag ceeace are el să propună parte- 
nerului cu care tratează. Dar, afacerea Andrinopoli este 
miezul întregei negociatiuni ce D-ta urmăreşti; punctul 
simţitor al situatiunei ! ! 

«După ce Take Ionescu se aşează pe terenul fals 
care a permis ziarului «Mir» o ripostă atât de victo- 
rioasä, iată-l că tae şi puntea sub picioarele D-tale. 

«Am prea mult sentimentul responsabilitätii noas- 
tre, pentru ca să nu te rog să telegrafiezi colegului nos: 
tru să se întoarcă imediat. D-tale îţi este greu să iei acea- 
stă iniţiativă; de aceia te rog şi iar te rog, să o dai toată 
pe spetele mele. 

«Nu poate eşi de aci, dacă Take Ionescu se supără, 
decât o criză. Răul ar fi mai mic decât dacă am continua 
să ne acoperim de ridicol şi să avem toată opinia publică 
din Occident în contra noastră. 

«Sentimentele mele, ete. A. M. — 30 Dec. 1912». 

Răspuns: — Luni 31 Decembrie. — «Iubite D-le 
Marghiloman, 

«lacă telegrama expediată (cifratä) lui Take Io- 
nescu : Excellence Ministre Take Ionesco, Londres, Ho- 
tel Ritz. — «Autorisé par S. M. le Roi, je vous prie ren- 
trer Bucarest. En ce moment votre présence plus utile 
ici. — Maioresco». 





— 3 h. Entrevue avec A. Caip— Banque Nationale. Nou- 
velles modifications proposées par le Disconto! Réponse dé- 
finitive lundi, 


1913. 


9 Ianuarie. — Primul Consiliu după întoarcerea lui 
Take Ionescu. Dimineaţa văzut pe Filipescu, pe care 
Pam îndemnat stăruitor să vie, arătându-i că dacă, cum 
spunea el. voeşte să întrebe pe Take cine i-a dat mandat, 
eu îl voi susţine. Făgăduise să vie, dar n'a venit! Con- 
versatia mea cu el mi-a lăsat impresia că nu ar voi un 
resbel deşi recunoaşte că suntem într'o situaţie penibilă. 
Este, zice, desgustat de politică; i-am propus atunci să 
aducem pe liberali, cari ei vor face răsboi. Solutiunea 
nu i-a fost pe plac. 

Consiliu. Maiorescu făcut atenţi pe miniştri asupra 
inconvenientului indiscretiunilor ce se fac; interpelat 
direct pe Bădărău ! 

Expunerea situaţiei făcută de Prezident. 

Take raportat şi opinia ambasadorilor şi desvelirea 
conversaţiunilor lui cu Daneff mai ales. «Puterile nu 
vor 1esbel. Pace, pace». 

Eu: Găsesc situaţia rea. Publicul face pe Rege räs- 
punzător. Cei, mai ales, cari acreditează zvonul că Regele 
ştiind că va fi resbe] russo-austriac la primăvară, mena- 
jeazä armata pentru această eventualitate, îi fac cel mai 
mare rău. Suntem jucăria legänatä dela un grup de 
puterii la celalt. Nu ese nimic. Trebue noi singuri să des- 
legăm situaţia noastră, cum au deslegat-o balcanicii pe a 
lor. Şi pentru a grăbi solutiunea, cer o măsură militară. 
In ori-ce caz, un consiliu sub preşedinţia Regelui pentru 
a ne spune fie-care avizul şi a-l cere pe al lui. 

S'a luat act şi Maiorescu va cere acest consiliu. 

10 Ianuarie. — Maiorescu cerut să mă vadă, 5% seara. 
Arătat întâi noua scrisoare demisie Filipescu pe teme- 


NOTE POLITICE — 1913 141 


iuri copilăreşti personale faţă de Take. Convenit că se 
va, primi, oferindu-se lui Arion. Să nu vorbească nimeni 
de aceasta. 

Maiorescu cercat să afle până unde merg în parerea 
exprimată de mine eri. Nu spus, dar am înţeles că voia 
să ştie dacă mă retrag eventual: «Nu ai destulă încre- 
dere în mine». Mi-a declarat că el nu a părăsit linia Tur- 
tucaia-Balcik. Dacă nu ni se dă ce ceren, nu este mai 
bine să ne adresăm puterilor ? (Aceasta a fost raportat 
eri de Take că este sugestiunea lui Lichnowski la 
Londra). 

Am răspuns că atunci trebue reacţionat în contra 
atmosferei în presă făcută de Take, că dărâmarea ofe- 
rită a fortăreței dela Silistra ar fi ceva satisfăcător. Am 
propus ultima concesie: împărţirea, deci neutralizarea 
Silistrei. Găsit admirabil. 

11 Tanuarie. — Audienţă la Rege. — Am raportat că 
încasările sunt bune, că petrolul şi zahărul sunt în cres- 
tere chiar asupra anului trecut, că vämile au scăzut, 
ceeace este un bine, căci nu se exportă aurul nostru. 

Am citit scrisoarea lui Vaida, din care rezultă că 
Mihali şi Branişte voese a se trata mai departe, atingân- 
du-se nunfhi taugential chestiunea: electorală; Maniu 
voind să pună prejudicial această chestiune. — Regele 
sfătueşte să nu rupă, dar să prezinte chestiunea elec- 
torală ca un mijloc de a se alege şi de a aduce partidului 
travaliului (Tisza-Lucacz) contingentul român în parla- 
ment. Va interveni chiar la Archiduce. Guvernul actual 
este cel mai bun ce poate avea România în Ungaria la 
ceasul de azi. 

Ce spuneţi de ce sa petrecut la Constantinopol î 
(lovitura de Stat junä-turcä). — E ceeace putea să fie 
mai bine pentru noi, căci vom avea în sfârșit timpul să 
ne pregătim solutiunea noastră. 

Am expus toate ratiunile pentru cari cer o propu- 
nere clară, minimum al revendicărilor noastre coprin- 
zând Silistra, la care să cerem un răspuns definitiv; în 
caz de amânare, demonstraţie militară — mobilizare, — 


142 NOTE POLITICE — 1913 


iar dacă nu mişcă iar nimic, ocupare şi resbel. Am răs- 
puns la toate argumentele. 

Notez următoarele declarații: *) Răsboiul în acest 
moment ar fi cea mai mare nebunie. Un răsboi chiar vic- 
torios ar aduce un alt răsboi peste trei ani (1) — Ni se 
recomandă totdeauna să ajungem la o împăcare cu Bul- 
garii, să ne gândim chiar la confederatia balcanică. Ma- 
rele duce Nicolae mi-a propus-o şi am zis da, dacă am di- 
recfia ei. — Eu: Dar oare Bulgarii vor consimti vre- 
odată ? Astăzi mai ales, când cred că pot să-şi râdă de 
noi? — De sigur nu... 

Asupra eventualitätei că noi, siliţi să ne retragem, 
liberalii vor face resbel: «Dacă zic eu nu! vor putea să 
mă detroneze, dar nu vor putea face räsboiul». 


Asupra consiliului: — Mâine nu voi putea să spun 
nimic; sunt prea multe indiscretiuni; fie-ce lucru se 
află; pot să discut cu D-ta, — sunteţi partidul conser- 


vator, — cu D. Ionescu, celalt partid, cu Prezidentul, 
— cu ceilalţi nu. 

Am expus soluţia Silistrei mixte. — E o propu- 
nere excelentă, dar nu trebue spusă la nimeni; va fi eşi- 
rea noastră. 


«La guerre en ce moment serait la pire des folies. Une 
guerre même victorieuse entraînerait une nouvelle guerre 
dans trois ans (?). On ncus recommande toujours de nous 
arranger avec les Bulgares, de songer même à la confédéra- 
tion balkanique... Le grand duc Nicolas me la propose et j'ai 
dit oui, si j'en ai la direction. — Moi: mais est-ce que les 
Bulgares consentiront-ils jamais? Aujourd’hui surtout 
qu’ils croient pouvoir se moquer de nous? — Certainement 
non... 

Sur éventualité que nous, obliges de nous retirer, les li- 
béraux, eux, feront la guerre: «Si je dis moi, non! Ils pour- 
ront me déposer, mais ne pourront pas faire la guerre».-- 
Sur le Conseil: Demain, je ne pourrais rien dire; on est trop 
indiscret; chaque chose se connaît; je puis discuter avec 
vous — vous êtes le parti conservateur, — avec Mr. Ionescu 
— c'est l’autre parti, — avec le President, car c’est le Prési- 
dent, — avec les autres non. 

J'ai expose lasolution de Silistrie mixte:—c'est une ex- 
cellente proposition, mais il ne faut la dire à personne; ce 
sera notre sortie. 





NOTE POLITICE — 1913 143 


La plecare mai putin rece ca la început. E oare o 
atitudine pentru ca să împedice prea multă pornire ? 

Amusant : «Am spus D-lui Take Ionescu că nu 
ar fi trebuit să meargă la Londra..>. 

Sâmbătă, 12 Ianuarie. — Consiliu la Palat; Prinţul 
Ferdinand de față; Regele palid, chip ostenit, nemultu- 
mit.—Cuvântarea Regelui : Lucrurile luat nouă întorsä- 
tură în urma evenimentelor dela Constantinopol. (Nota : 
Când s'a convocat, după cererea mea, Consiliul, nimic 
nu se petrecuse încă !). Nu ştim ce va eşi; va fi poate 
din nou resbel : suntem în drept a cere ca afacerea noa- 
strä să fie legată de tratările generale de pace şi ca pu- 
terile să rezolve totul de-odată. Să se ia trei puteri, spre 
pildă Rusia, mai ales Rusia, Germania şi Austria şi să 
li se spună că România are o solutiune. Opinia publică 
trebue condusă, iar nu ea să conducă. 

Maiorescu expune ce s'a făcut, cari sunt instructiile 
date şi că da, încape o stăruitoare cerere de rezolvire ; 
iar dacă nu se obţine, să se vadă dacă nu este bine cum 
indică Regele să apelăm la Puteri. 

Filipescu : Să se spună lămurit la Sofia ce cerem, iar 
nu să mai provocăm a ne spune ei ce dau; «à prendre 
ou à laisser.» — Regele: Atunci, ultimatum? — Fili- 
pescu : Da, pentru că altfel era mai bine să nu cerem 
nimic, de oare-ce prestigiul ţării e micşorat. Românii din 
Ardeal, din Basarabia, din Bucovina, au ochii pe noi; 
dacă eşim umiliti, tot prestigiul cade.— Take Ionescu : 
Lungă expunere de ce este foarte greu să poţi cere în 
plină pace un teritoriu dela un vecin ; nu este exemplu 
în istorie. — Eu : Nizza şi Savoia. — El: Dar Franţa se 
bătuse pentru Italia la Magenta şi Solferino—Eu : Noi 
la Plevna. — T. Ionescu: In Dobrogea, la Tulcea, a fost 
renaşterea bulgară, acolo prima şcoală, e destul de mult 
să aduci pe Bulgari la o rectificare de frontieră, care im- 





Au départ, moins frigide qu’au début. Est-ce une atti- 
tude pour empêcher qu’on ne s’emballe! 

— Amusant: eJ’ai dit à Mr. Take Ionescu qu'il ne devait 
pas aller à Londres...» 


144 NOTE POLITICE — 1913 


plică părăsirea näzuintelor lor. El e categorie contra 
„răsboiului; conştiinţa lui nu o permite 

Regele : Un război acum ar fi «la pire folie»; el nu 
ia răspunderea, aceasta; el e un Rege bătrân şi atunci 
(arătând pe Ferdinand), un altul tânăr ar putea lua răs- 
punderea.—Filipescu explică că nu cere nimic imediat. 

Eu : — Tot ce spune Take de trecutul istoric, mă 
întăreşte în ideea. că Bulgaria nu va renunţa real nici 
odată să ajungă la gurile Dunărei. Deci necesitatea unui 
resbel, azi sau în viitor apropiat, trebue examinată în 
faţă. Cer să eşim din incertitudine: suntem obosiţi de 
tergiversärile şi minciunile Bulgarilor. Deci: 1) Propun 
ca în forma ce va crede Ministrul de externe mai bună, 
să se spună lămurit care este minimul liniei ce cerem. 2) 
Această linie să se precizeze de Rege, ori de guvern, ca 
cea mai utilă apărărei, dar dacă nu se obţine aceasta, să 
fie ruptura. 3) Silistra să nu lipsească: rațiune strate- 
gică, dar mai ales cestiune de prestigiu, victorie morală. 

Dacă nu se răspunde satisfăcător, cu nici un chip 
să nu recurgem la puteri. Se va ivi de sigur lupta de 
influenţă între Tripla-Entente şi Tripla Alianţă şi a- 
tunci noi vom plăti «la casse», de oare-ce chiar amicii 
noştri nu vor putea, sustinându-ne, merge până la ex- 
trem, de oarece noi nu mergem. Apoi dacă puterile nu ne 
dau Silistra, pierdem pentru urmaşii noştri beneficiul 
precedentelor stabilite la 1878 de vorbele lui Wadding- 
ton şi lui Corti în favoarea României. Propun atunci 
o manifestaţie militară, care va aduce pe puteri să ia a- 
facerea în mână, nu din interesul nostru, dar din inte- 
resul lor de a scăpa pacea generală ! | 

După discuţie, se decide unanim : Acţiune mai ener- 
gică, cerându-se un răspuns precis; ordin se va da în 
acest sens lui Mişu ; acest demers se va aduce la cunos- 
tinta lui Schebeko *), Fürstenberg şi Waldhausen, iar 
spre a dubla pe acesta şi lui Beldiman la Berlin. 

Dacă nu avem răspuns satisfăcător, se va aviza din 
nou. — Comunicatul în acest sens ; a fost primită redac- 
fiunea mea, îndreptată de Maiorescu. 


*) Ministrul Rusiei.—N Ed. 


NOTE POLITICE — 1913 145 


13 Ianuarie. — 104, Consiliu de Miniştri. Şedinţă pe- 
nibilă pentru Take Ionescu. Dintr'o depeşă a lui Mişu 
din 25 Ianuarie, 7 ore 25, dela Londra, rezultă că Take 
a făcut lui Daneff concesiuni foarte opuse celor ce ce- 
rem. Take, încurcat, a explicat cum se face că a vorbit 
de Cavarna, când noi cerem Balcic. Ar fi părăsit chiar 
Silistra. Intr'un interview de gazetă, — slab desmintit, 
— ceva cam la fel... 

S'a hotărât să se închidă seria nesfârsitelor con- 
vorbiri şi Mişu a primit ordinul să protocoleze propu- 
nerile noastre şi ale lui Daneff. Daneff oferind consem- 
narea prin scrisoare sau prin proces-verbal, am ales a- 
ceastă din urmă soluţie ca să oprim, dacă se poate, ca 
Daneff să însereze comentarii sau să facă polemică. 

Acest demers adus la cunoştinţă lui Schebeko, a lui 
Fürstenberg şi lui Waldhausen, a fost însoţit de co- 
mentariul : «suntem cel din. urmă guvern pacific; după 
noi...» A 

16 Ianuarie. — La Maiorescu: Filipescu, Mih. Can- 
tacuzino şi cu mine. Explicarea preliminară asupra ati- 
tudinei lui Cantacuzen-tatäl, care alarmase pe Maiores- 
cu. (Introducere în materie?), 


13 janvier. — 10 h. et demie. Conseil des Ministres. — Şe- 
dintä penibilă pentru Take Ionescu. D'une dépêche de Mişu 
de 25 janvier n. st. 7 h. 25 de Londres, il résulte que Take 
a fait à Daneff des concessions très opposées à celles que 
nous demandons, Take, embarrassé, a expliqué comment il 
s’est fait qu'il ait parlé de Cavarna, quand nous demandons 
Balcic. Il aurait abandonné même Silistrie. Dans une inter- 
view du «Journal» — faiblement démentie — quelque chose 
d'approchant... 

On a décidé de clore la série des interminables pour- 
parlers et Misu a reçu l’ordre de protocoler nos propositions 
et celles de Daneff ; ayant offert la consignation par lettre 
ou par procès-verbal, nous avons choisi cette dernière so- 
lution pour empêcher — si possible — que Daneff insère 
des commentaires ou fasse de la polémique. Cette démarche 
portée à la connaissance de Schebeko, de Fürstenberg et de 
Waldhausen, a éte accompagnée du commentaire: «Nous 
sommes le dernier gouvernement pacifique; après nous»... 

16 janvier. — Chez Maiorescu : Filipescu, Michel Canta- 
cuzène et moi. Explication préliminaire sur attitude père 


146 NOTE POLITICE — 1913 


Chestiunea bulgară: S'a pierdut o lună din vina lui 
Take Ionescu. Maiorescu a trebuit să spună lui Kalin- 
coff, care raporta o vorbă a lui Take : «Numai eu singur 
pot să angajez ţara la Bucureşti, d-l Mişu la Londra». 

Silistra ! Dacă aşi cere Silistra Rusiei? Cred că 
ani avea-o îndată. O învoială ne-ar putea da poate o 
perspectivă pentru Basarabia?.—Noi: Dar ce în schimb? 
Putem să oferim noi neutralitate în caz de conflict eu- 
ropean? — El: Eu nu cred că sar cere atâta. Pun o 
chestiune, căci voi vedea pe Rege astă seară... Mai gân- 
diţi-vă încă. 

(N'am spus nici o vorbă: pentru mine, e vorba de 
o sondare cerută de Rege). 

18 lanuarie. — La Consiliu, Maiorescu comunicat că 
s'a încheiat protocolul între Daneff şi Mişu, care se tri- 
mite prin poştă; dar cum Daneff a înserat şi diferite 
comentarii ale lui, acest protocol se va comunica de 
Rege miniştrilor dacă o va crede M. S. util. 

(Am înţeles că Daneff face apreciatii asupra concesiu- 
nilor neautorizate de noi şi făcute de Take I. la Londra). 

19 Ianuarie, Sâmbătă. — In «Neue Freie Presse», 
comunicată de Ciorăneanu, este o depeşă amănunţită 
asupra protocolului, în care se spune că Daneff se miră 
de contradicţiile între cererea noastră şi propunerile 
lui Take Ionescu! 

— Azi la Cameră Maiorescu mi-a comunicat două 
depeşi. Una Beldiman, arătând că la Berlin guvernul 





Cantacuzene, qui avait alarme Maiorescu. (Introduction en 
matière?). Question bulgare: on a perdu un mois par le 
fait de Take Ionescu. Maiorescu a du dire à Kalinkoff, qui 
rapportait un propos de Take: «Mais c'est moi seul qui 
puis engager le pays à Bucarest, Mr. Mişu à Londres!» Si- 
listrie! Si je demandais Silistrie à la Russie?! Je crois 
qu'on l’aurait de suite. Un arrangement donnerait peut-être 
une perspective pour la Bessarabie ?..—Nous : Mais quoi en 
échange? Pouvons-nous cffrir neutralité en cas de conflit 
européen? — Lui: Mais je ne ercis pas qu'on demanderait 
tant. Je pose une question, car j'aurais a voir le Roi ce 
soir. Reflechissez encore. (Je mai pas dit un mot: A. 
part moi, c’est un sondage demandé par le Roi). 


NOTE POLITICE — 1913 147 


semnalează tonul mai ridicat al ambasadorilor ruşi si 
v acţiune mai provocatoare a Rusiei; dar totul la Berlin 
- esie gata. 

Alta a lui Nanu, că Sasonow i-ar fi spus cä dacă 
România ar ataca Bulgaria, să se ştie că România pierde 
pentru multă vreme putinta de a-şi ajunge la împlini- 
rea idealului ei național. 

Ghika din Sofia concomitent anunță că pe Ghesov 
Pa găsit foarte schimbat şi calm, ca şi cum ar fi primit 
asigurări de undeva (Rusia). 

Aceste trei depeşi se ţin minunat... 

20 Ianuarie. — Botezul prinţului Mircea. Principele 
Frederic-Eitel primit aseară 7.20 gara de Nord; este 
mare, frumos. foarte gentil. 

23 Ianuarie. — Interpelaţia Virgil Arion. Maiorescu 
a venit dimineaţa să se asigure din nou că nu-l pără- 
sese şi că accept solidaritatea pentru tot ce sa făcut 
până azi. Dar am insistat şi sa angajat că nu primim 
nimic fără Silistra. 

La Cameră a acoperit pe Take, dar a găsit mijloc 
sa-i dea bobârnac cu interviewurile şi mai ales să de- 
clare că nimeni ma avut mandat să renunţe la Silistra. 

24 Ianuarie. — Audientä la Rege. Ceva mai pu- 
tin pacifist; examinat eventualitatea războiului din 
punct de vedere mai ales al greutăților tehnice şi de 
trai în Dobrogea—I-am cerut din nou să trimeatä pe Ca- 
rol în străinătate : se va duce(?) pe şase luni. Il trimete 
peste 15 zile să-l reprezinte la botezul nepotului împă- 
ratului : dar să nu se afle încă. — Va vedea pe Brä- 
tianu zilele acestea. 

25 Ianuarie. — Maiorescu cerut să ne explicăm dacă 
nu este bine să provocăm pe liberali să se rostească în 
fine. Take I. anunţat că liberalii nu vor lua puterea de 
cât cu condiţia de a revizui Constituţia pentru a face o 
nouă lege rurală. — Prin urmare. — zis lui Maiorescu,— 
se confirmă cu totul informaţiile ce v'am dat. 

Maiorescu: Regele spune că ştie cu precisiune că 
liberalii vor împinge spre resbel, iar dacă acesta nu se 


148 NOTE POLITICE — 1913 


face, va trebui dat tärei o activitate care să facă diver- 
siune: sufragiul universal şi o expropriafie parțială a 
marei proprietăți. — Eu: Convulsie pentru convulsie ; 
cer eu un resbel care ne poate da cel puţin o satisfacţie 
naţională. 

De aci s'a trecut la afacerile cu Bulgaria. Maiorescu 
adoptând modul de a vedea al lui Filipescu, propune 
şi se adoptă: se va da ordin la Sofia a se trata repede 
şi hotärîtor ; se va pune Austria în măsură de a arăta 
până unde ne susține. 

(Inţeleg că sa intrat în faza decizivă după înţele- 
gere cu Regele, la care Maiorescu a fost la 12 ore). 

Restul Consiliului : pledoaria lui Take contra răz- 
boiului. 

26 Ianuarie. — Foarte preocupat de noile minciuni 
comunicate de Bulgari presei franceze («Le Matin»), 
cum că ei ne-au oferit linia dreaptă dela Silistra la est 
de Dobrici până la Balcic; fost la Externe. Maiorescu 
mi-a comunicat convorbirea cu Fürstenberg: *) Vă 
cerem să ne spuneţi dacă Austria își însusește preten- 
tiunea noastră, la nevoe redusă la Silistra—Kavarna-. 





26 janvier. — (Maiorescu conversation avec Fürsten- 
berg): *) Nous vous demandons de nous dire si l'Autriche 
fait sienne notre prétention, — au besoin réduite a Silistrie- 
Kavarna ou le cap au dessus. Le Comte Berchthold a attaché 
le grelot devant les délégations : nous avons eu le désavan- 
tage de cette amabilité, puisque du coup la Russie a retiré 
ses bons offices. La Roumanie ne peut accepter plus loin 
les impertinences de Mr. Daneff, qui dans un protocole 
donne un démenti à un Ministre roumain, quand il savait 
que le Ministre n'avait pas le pouvoir de traiter, et qui fait 
une proposition dans laquelle il omet une proposition anté- 
rieure par l'intermédiaire du Ministre de Russie au sujet de 
Medgidié-Tabie! Fürstenberg communiquera de suite à son 
gouvernement, mais il demande que Maiorescu aussi fasse la 
communication aux alliés. 

Maiorescu portera le tout à la connaissance le nos Mi- 
nistres. — Le Roi accepte les perspectives de la guerre. 
Le Roi lui a communiqué que Take lui avait annoncé sa 
démission pour le cas de la guerre! 


NOTE POLITICE — 1913 149 


Contele Berchtold a păşit înainte în faţa delegatiu- 
nilor : am avut desavantajul acestei bunävointi, fiind- 
că de îndată Rusia şi-a retras bunele ei servicii. Ro- 
mânia nu poate primi mai departe obräzniciile d-lui 
Daneff care, într'un protocol dă o desmintire unui mi- 
nistru român, când ştia că acest ministru n’avea pute- 
rea să trateze, şi care face o propunere în care omite o 
propunere anterioară prin mijlocirea ministrului Ru- 
siei, în privinţa Medgidia—Tabiei ! — Fürstenberg va 
comunica îndată guvernului său, dar cere ca Maiorestu 
să facă şi el o comunicare aliaţilor. 

Maiorescu va aduce totul la cunoştinţa miniştrilor 
noştri. 

- Regele primeşte perspectivele unui resbel. — Regele 
i-a comunicat că Take i-a anunţat demisia sa în caz de 
resbel ! 

1 Februarie. — Dimineaţa, Brănişteanu, cu insis- 
tenţă mi-a sugerat să mă văd cu Take, să aplanăm ne- 
mulfumirile reciproce ca să-l fmpiedic de a se da de 
partea lui Cantacuzino. — Aceasta coroborează ştirea 
adusă eri de Mitilineu că Cantacuzinii au devenit paci- 
fici în urma cuceririi lor de Take!! 


— 214 ore. Vizită o oră şi jumătate a lui Waldhau- 
sen, în urma convorbirei mele de aseară la Vredenburch. 
Este însărcinat să-mi spună că la, Berlin se doreşte pa- 
cea, că Europa nu înţelege un resbel european pentru 
Silistra. Am obiectat : pentru ce un resbel european ? A 
mai exprimat convingerea că Bulgaria va da ceva sa- 
tisfäcätor, dacă ea obţine Adrianopol: 

Am obiectat că: afacerea noastră trebue liquidată 
înainte de rezolvirea crizei baleanice. Am vorbit şi de 
ultima concesie a împärtirei oraşului Silistra 

2 Februarie. — Intrunire Maiorescu cu Filipescu. 
Brătianu. raportă Maiorescu a comunicat Regelui că tre- 
bue Silistra şi că e gata să ia puterea. Astfel Regele are un 
minister gata, — deci nu trebue bruseat nimic şi per- 
sonal trebue adus Take Ionescu să accepte o soluţie 
drastică faţă de Bulgari, ca să nu se retragă după cum 
a ameninţat. 


150 NOTE POLITICE — 1913 


La Sofia nimic nou, de oarece azi se va putea vorbi. 
Take I. propus Regelui ca pe lângă Ghika să, trimeată 
la Sofia si un om politic (asemănare cu Londra şi jus- 
tificare), şi propune pe Lahovary. 

3 Februarie, — La 12 ore ne-am găsit la Maiorescu 
cu Take. — Eri, întrevederea la Sofia a adus: consem- 
narea în scris a ce oferă Bulgaria: Medgidia-Tabia şi 
rectificarea printr'un triunghiu, a cărui bază la mare 
să se coboare până la Karapcea; la extrem până la 
Sabla-Burnum. 

Ghika declarat că regretă că nu se dă satisfacţie 
nici la Silistra, nici la Balcic, şi consideră conferinţa 
virtual închisă. — Cum, în particular declarase că 
vede că prezenţa lui nu va putea continua la Sofia, Kal- 
nicoff a alergat (11% ore). speriat la Maiorescu să nu 
recheme pe Ghika! Schebeko, asemenea îngrijat vine 
diseară la Prezident. 

Noi, în discutiune. Maiorescu anunţă că crede că 
este momentul să chemăm rezervele, nimic mai mult 
deocamdată, ca să poată da tărie celor spuse la Sofia— 
Take : Trebue schimbat atunci ministerul, fiindcă eu nu 
accept o mobilizare—Dar nu este mobilizare; aşa s'a fă- 
cut şi în Austria..— Duce la mobilizare si la resbel, şi eu 
nu intru pe calea aceasta. 

Lungă argumentare a lui Maiorescu pentru a indica 
ca solutiune finală un arbitraj acceptat dinainte de Bul- 
gari. Soluţia convine lui Take, dar fără ameninţare mi- 
litară. — Eu: Să ne înțelegem asupra ce voin. să avem 
(cu Silistra — Take contestă), şi dacă nu este acord să 
ne retragem fără a compromite chestiunea, astfel ca 
urmașii noştri să o poată deslega fie şi pe calea ar- 
melor. 

Ne vom revedea — dar repede — cu secret absolut. 

— La 6 văzut la ceaiul S-ta Ecaterina pe Cantacu- 
zino. Take nu a raportat exact vorbele lui. El ne-a spus 
că Take l’a amenințat cu demisia în caz de resbel, lu- 
cru la care Cantacuzino i-a răspuns cu revoltă; el Can- 
tacuzino a propus chemarea de rezerve, fără obiectiuni 
din partea acestuia, 


NOTE POLITICE — 1913 151 


4 Februarie. — Intrevedere cu Take, Bädäräu, la 
Cameră. 

Am cercat să limpezese situaţia noastră reciprocă : 
nu caut să readuc pe Carp, nu am nemulțumiri perso- 
nale; mă simt desbinat pe chestiunea externă. — Fi: 
mulţumiţi pe declaraţia mea privitor Carp şi interne. 
Am cerut deci chemarea rezervelor ca manifestaţie de 
unire internă, ca putere de presiune diplomatică în a- 
fară. — Take face încă opunere, dar se va gândi. Va fi 
inutil, de oarece e] este sigur că va veni o interven- 
fiune a unor mari puteri! 

6 Februarie. — Conversatie cu Schebeko, la ministrul 
belgian. Am expus toate ratiunile strategice de defen- 
sivă cari militează pentru Silistra în partea noastră. E] 
ascultând cu băgare de seamă: «Dar nu se cunoaşte 
acest punct de vedere şi pretentiunea României în acest 
caz poate fi susținută prea bine. («Mais on ne connait 
pas ce point de vue et la prétention roumaine est alors 
très soutenable»). Articolul] meu «Silistra» din «La Po- 
litique», a fost reprodus de toate ziarele afară de «La 
Roumanie» ! 


7 Februarie. — Filipescu a venit să-mi ceară din 
nou ca el să demisioneze, pentru ca să poată, — susţi- 
nând guvernul, — să înceapă acţiunea de moarte con- 


tra lui Take Ionescu. 

— La 12 ore la Externe, constat cu Maiorescu că 
nu putem accepta mediatiunea fără rezerve. 

8 Februarie. — Chemat pentru amiazi la Rege, care 
sărise «Vinerea» mea trecută. Nici-o vorbă de afacerile 
noastre din afară. A ascultat numai cu mare atenţie 
convorbirea mea cu Schebeko. 

— 5 ore. Consiliu. Maiorescu comunică raportul 
detaliat al lui Ghika asupra faimoasei şedinţe de Sâm- 
bătă 2 Februarie. Foarte interesant. Am însemnat pa- 





8 février. — Appelé pour midi chez le Roi, qui-avait déjà 
sauté mon précédent vendredi. Pas un mot de nos affaires 
étrangères. À écouté seulement très attentivement ma con: 
versation avec Schebeko. 

5 h. Conseil. Tout le monde exact. Maiorescu communi: 


152 NOTE POLITICE — 1913 


sagiul : «Daneff insinuează că opinia publică româ- 
nească nu e atât de sincer excitată şi Regele, ajutat de 
spirite clar-väzätoare, ar putea face să triumfe opinia 
moderată care ar putea menţine bunele raporturi între 
cele două ţări». 

Fără îndoială: atitudinea lui Take I. îşi dă roadele 
dincolo de Dunăre ! A 

De însemnat că în cele 2 telegrame (din 4 şi 5 Fe- 
bruarie) privitoare la efectul produs la Sofia de propu- 
nerea de mediafiune a puterilor, Ghika raportează : co- 
legul englez Ironside (foarte secret), crede că e o inse- 
läciune, graţie căreia Bulgarii vor câştiga timp ; Neklu- 
dow — rus — dinpotrivă crede că acceptarea de către 
Bulgaria presupune consimtimânt la o cesiune; Tar- 
nowski şi englezul nu o cred sinceră şi îndeamnă Româ- 
nia să impue termen scurt. E drept că Schebeko ne pre- 
vine să ne păzim de optimismul lui Nekludow. 

Apoi deliberări. Au vorbit Take, Filipescu şi cu 
mine. Am regretat încă odată că opunerea lui Take 
m'a împedicat Duminecă ca să convocăm rezervele: a- 





que le rapport détaillé de Ghika sur la fameuse séance de 
samedi, 2 février. Très intéressant. Ai détaché le passage : 
«Daneff insinue que l’opinion publique roumaine nest pas 
se sincèrement montée, et le Roi, aidé des esprits clairvo- 
yants, pourraît faire triompher l’opinion modérée qui pour- 
rait maintenir les bons rapports entre les deux pays.» Déci- 
dément l’attitude de Take Ionescu porte ses fruits de l’autre 
côté du Danube! 

A noter que dans ses deux télégrammes du 4 et 5 février, 
sur l'effet produit à Sofia par l’effre de médiation des puis- 
sances, Ghika rapporte: le collègue anglais Ironside (très 
secrètement) croit que c’est une duperie grâce à laquelle les 
Bulgares vont gagner du temps; Nekludov — russe — au 
contraire, croit que l’acceptation par Bulgares suppose, con- 
sentement à une cession. Tarnowski et anglais ne croient 
pas sincère et engagent Roumanie à imposer ferme court. 
Il est vrai que Schebeko nous met en garde contre optimisme 
de Nekludov. 

Ensuite déliberons. Ont parlé Take, Filipesco et moi. 
J'ai encore une fois regretté que l’opposition de Take nous 
ait empêché dimanche de convoquer les réserves: cela au- 


NOTE POLITICE — 1913 153 


cest lucru ar fi dat altă înfăţişare şi altă accelerare me- 
diatiunei. 

Decis: — Primim mediaţiunea oferită, referindu- 
ne la art. 6 din Conventia dela Haga. Mediatiunea tutu- 
lor puterilor. Propuneri la St. Petersburg. Vom cere 
un termen scurt. — Şi o conditiune : e ultimul nostru 
act de guvernământ; în caz de nereuşită, ţara va avea 
de spus ultimul ei cuvânt. Hotärît între noi discretiune 
absolută. 

10 Februarie. — Maiorescu mi-a citit nota ce a lăsat 
fiecăruia din miniştrii celor şase puteri. Din conversațiile 
avute cu ei, reese ceeace bănuisem, că Sir Edward Grey 
sa păcălit şi cu el sau păcălit gi puterile: el voia arbi- 
tragiu si oferind mediatiune nu şi-a dat seamă că lu- 
crul era definit, — nu cum îl înţelegea el, — de trata- 
tul dela Haga. De altfel încurcătură este chiar, pentru 
că, la Sofia ei au propus mediafiune cu rezultat obliga- 
tor, adică un fel de arbitraj impus! — Două zile după 
prima comunicare Grey, Sir George Barclay *) a primit 
o a doua notă cu arbitraj; el s'a dus să se consulte cu 
Fürstenberg, care l’a disuadat să vorbească de ea, de 
oarece se fac puterile de rusine. 

Regele arătat lui Maiorescu scrisoarea Prințului 
Carol, după conversaţia ce a avut cu Impăratul Germa- 
niei. Era rezumată în opt puncte. Punctul 6 purta: D. 
Take Ionescu a făcut foarte rău că a mers la Londra! 


„„Aprilie, — Convocarea congresului, pe deasupra 
capului nostru, de Carp. 
28 Aprilie. — Conversatie cu Filipescu la curse: 


«Carp nu voeşte să răstoarne guvernul; el ar dori chiar 
să dureze şi la anul; dar nici eu nu vreau !» — Dar, 





rait donné autre allure et autre accelération à la médiation. 
Décision: Acceptons médiation offerte en nous référant à 
Part. 6 convention La Haye. Médiation de toutes les puissan- 
ces. Proposerons St. Petersbourg. Apposerons délai court. 
Apposerons une condition: c’est notre dernier acte de gou- 
vernement; en cas d’insuccès, le pays aura à dire le dernier 
mot. Engagement de discrétion absolue. 


*) Ministrul Engliterei. — N. Ed. 
11 


154 NOTE POLITICE — 1913 


cum este lucrul acesta, aşa, pe deasupra noastră, deci în 
contra noastră! — Eroare, Carp voeşte numai să-şi 
limpezească situaţia faţă de partid. Nu se caută nimic; 
absolut nimic, în: contra voastră—lar după zece minute 
tot acolo, Filipescu spunea lui Fürstenberg : «dans dix 
jours j'aurai f... le gouvernement par terre ! !». 

10 Mai. — Intrunirea parlamentarilor dela Olănescu. 

14 Mai. — Nouă întrunire — fiasco. Demisia lui 
Carp transmisă lui Ion Lahovary «prezident al clubu- 
lui conservator». 

12 Iunie, — A doua conferinţă la mine. Explicatiile 
iui Maiorescu au deşteptat multă atenţiune. S'a insistat 
„asupra nevoei unui program. 

13 Iunie, — Maiorescu primit trei comunicări: 1) 
Nanu telegrafiază că a văzut pe Sasonow, deşi încă 
bolnav. Acesta crede că resbelul este inevitabil. A ves- 
tit pe Bulgari că în caz de acţiune armată a României, 
Rusia nu va interveni şi «laissera faire». — Delcassé s'a 
arătat tot aşa de «pesimist», şi România e «arbitrul si- 
tuatieir. — 2) Schebeko comunicat identic, cu adaos că 
ar trebui să spunem aceasta Bulgariei, bineînţeles nu 
Serbiei ca să nu 'devie intransigentä. — 3) Fürstenberg 
recunoaşte după o depeşă ad-hoc a lui Berchtold, că Ro- 
mânia, are dreptul să-şi ocupe linia frontieră. — Maio- 
rescu pregătit depeşă ca să fie Bulgaria încunoştiinţată 
că, în caz de război cu Serbia sau Grecia, România va 
ocupa linia Turtucaia-Balcic. Va depinde, de autorizaţia 
Regelui pe care-l va vedea la 7 ore. 

Părerea Maiorescu : Bulgaria a tot tärägänit ca 
să-şi pregătească mobilizarea şi a rupt orice alte tratări 
„(ştirea dată de Schebeko). Deci ea ştiecă perde graniţa 
ce vom lua,—probabil cu credință că nu vom merge mai 
departe. Austria vrea războiul acesta : încredere în su- 
perioritatea Bulgariei. — In discuţia cu Schebeko, Ma- 
iorescu emis opinia: «Bi speră probabil să reia Saloni- 
cul?» Schebeko: «Dar cine îi va lăsa să meargă la Salo- 
nic?». (Ils espèrent peut-être reprendre Salonique? — 
Mais qui les laissera aller à Salonique?). 


NOTE POLITICE — 1913 155 


— Azi dimineaţă văzut pe Cristescu venit dela Si- 
listra. (Delimitarea celor 3 km. dela Silistra) : Nenitescu 
slab; Culcer calamitate de vorbă; Al. Lahovary superior. 

14 Iunie, — Întrebat Maiorescu dacă odată cu in- 
trarea în Bulgaria nu formulăm cererea de o Macedonie 
independentă. Suntem absolut de acord. Imi comunică 
că Blondel a cerut azi dimineaţă să mobilizăm pe dată, 
de frică ca Bulgarii să nu strivească în zece zile pe 
Serbi. Răspuns că ar fi o pagubă inutilă, de oarece în 
5 zile putem fi gata. 

Textul depeşei ce era să fie trimis aseară, modificat 
în sensul că anuntäm o acţiune militară fără a arăta 
limita. — Fürstenberg a arătat lui Maiorescu frica că 
“Take Ionescu a devenit prea mare amie al Rusiei. 

— La 12 ore la Rege. Vorbim de afacerea balcanică. 
Regele : Cum se declară resbel, ocupăm linia noastră, şi 
din Dobrogea şi prin Turtucaia. Dar tratăm 24 sau 48 
ore, cerând : 1) Să ni se recunoască fruntaria. 2) Să se 
ia angajament că nu se va răpi Serbiei altceva decât 
ce dădea Bulgariei tratatul ei cu Serbia. — Am expus 
teoria mea cu Macedonia. Regele nu se opune, dar de 
studiat cine ar garanta existenţa, ei. Să caute Maiorescu 
tot ce s'a zis la început de Bulgaria relativ tocmai la 
autonomia Macedoniei. 

— Conferinţă la Cantacuzino, cu mai multi parla- 
-mentari. Unii pledat călduros necesitatea de a alege un 
şef. Bună înţelegere. Lupu Costake mi-a confirmat că 
şi Tutovenii sunt dobândiţi. 

19 Iunie. — (Guvern national ? Mobilizare 1). 

Fost dimineaţă la Maiorescu din cauza articolului- 
manşetă al «Universului». Maiorescu calm, îmi dă des- 
mintirile sau atenuările ce sunt de dat în jurnalele noas- 
tre. Imi comunică : — Depeşa lui Beldiman. Danefi a dat 
asigurări că a dat ordine precise ca trupele bulgare să 
nu se dedea la nici o ostilitate. Se consideră la Berlin 
-că şi acesta este unul din mijloacele dilatorii obişnuite 
-ale lui Daneff. — Depeşa din Sofia că Daneff a fă- 
cut oficial cunoscut ministrului rus că este gata să 


„meargă la Petersburg. 


156 NOTE POLITICE — 1913 


Atribuind lui Take atmosfera excitatä a cercurilor 
noastre, ajungem a vorbi de svonul cu cabinet naţional. 
Maiorescu îmi spune că; Brătianu când a fost la 17 Iu- 
nie la Rege şi i-a dat un memoriu, ar fi zis că în caz de 
resbel partidul liberal este gata să ia participafia lui 
de răspundere. Regele nu ar fi răspuns nimic; nici Ma- 
iorescu nu a adăogat ceva. El Maiorescu admite ideea, 
de oarece situaţia lui este slăbită de Filipescu şi de tot. 
ce se petrece la Iaşi. 

Eu : Nu se poate admite ideea decât dacă la prima 
ştire a resbelului, conservatorii dizidenţi nu dau tot 
concursul lor şi nu încetează orice polemică. 

Supravine Take foarte înţepat : suntem în stare de 
resbel, trebue să mobilizăm imediat. — Maiorescu: Nu. 
Ştirile sunt altele. Peste o zi, două, se poate; imediat 
nu, căci putem rămâne caraghioşi şi cauza pagube inu- 
tile. 

Schimb de vederi asupra hipotezelor. — Se recu- 
noaste că trebue când s'o face mobilizare, să mobilizäm: 
toată armata. Trebue să trecem Dunărea chiar în inima. 
operaţiilor. 

Dar convenim că se va telegrafia la Sotia, Belgrad, 
Athena, spre a se şti dacă guvernele respective se con- 
sideră în stare de resbel. Dela răspuns va atârna deci- 
zia noastră, 

— 4% ore. Arion, Nenifescu, excitaţi. Ei cer mobili- 
zare grabnică, altfel vom avea o mişcare a armatei (?!). 
Necesitatea unui consiliu de miniștri. Neniţescu foarte 
aprins. 

— Sunt încunoştiinţat de Metaxa Doro că Honig- 
mann aduce la «Adevărul» un articol de reportagiu (dela 
Take?), că până seara ori se face mobilizarea cu un 
guvern naţional, ori se retrage Take. 

Vestesc pe Maiorescu care se miră, fiind dat tonul 
conversaţiei de azi dimineaţă. — «Adevărul» conţine 
efectiv că în guvern este divergență, Take fiind pentru 
mobilizare, Maiorescu, Marghiloman şi Cantacuzino- 


contra; că Take va demisiona dacă nu se face mobili- 
zare, etc. 


NOTE POLITICE — 1913 157 


La Capsa, ai lui Take fac atmosferä, Xeni în cap. 
In aceast# direcţie, câţiva obişnuiţi de acolo, cu Emil 
Sturdza în cap, încep o manifesaţie pe strade, la legația 
sârbă, 

— Maiorescu 6 ore Palat. — Chemat la 8, el îmi 
spune: Regele liniştit, binevoitor; mobilizarea ar fi ridi- 
colă dacă după opt zile ar trebui să demobilizäm. S'a 
vorbit cu Take de guvern naţional; nu place Regelui; 
liberalii ar considera tot partidul în colaborare drept 
jumătate de guvern, şi ei restul; cea dintâi vorbă ar fi 
demisia lui Averescu, când el a pregătit toate planurile; 
Take fricos : aci este cheia atitudinei lui; Regele îl va 
chema spre a-l mustrului. Mâine la 5 Consiliu la In- 
terne. 

Take însă trimis scrisoare pentru a protesta con- 
tra articolului din «Adevărul»; că este furios; că va 
închide uşa şi scara ziariştilor ; ca să mă vestească şi 
pe mine, care cu drept cuvânt trebue să fiu furios. 

20 Iunie. — Mobilizarea, — «La Roumanie» publicat 
aseară ediţie specială pentru a desminţi «Adevărul» ! 

Azi la 10% fost la Maiorescu. Imi spune: peste 
noapte sosit răspuns la întrebarea mea; Bulgaria nu se 
recunoaşte în stare de resbel; Daneff reînoit ordinul în- 
<etarea ostilităţilor; însă, adaogă Ghika, nu crede nimeni. 
(Nota: după informaţii precise Daneff va demisiona). 
Belgrad se declară în stare de resbel, dar nu va face 
primul pas pentru a-l declara oficial; Pasici, în termeni 
politici, exprimă rugăciunea că România nu va aban- 
dona Serbia. — Athena recunoaşte că este stare de res- 
bel şi că el va continua; nu voeşte să ia iniţiativa să-l 
declare formal până nu se va înţelege cu aliaţii Serbi- 
Muntenegreni. 

La 8 ore Maiorescu trimis Regelui depesa, expri- 
mând în scris avizul că trebue făcută mobilizarea. Re- 
gele răspuns că de acord în principiu, pregătească tot 
şi să vină la 12 Palat. Maiorescu găsit în conferinţă pe 
Rege cu Averescu şi Harjen şi Prințul Ferdinand. Is- 
călit imediat. 

— La 5 Consiliu. Afasi de mare enervare în pu- 


158 NOTE POLITICE — 1913 


blic. Nepublicându-se decretul, se speculează că mobili- 
zarea nu este reală, că. sa amânat pe 3 zile. «Epoca» 
violentă; placarde (datorite lui Take Polikrat, se afir- 
mă) atâtätoare. Altele, de origină liberală, ne acuză de 
crimă, că vrem să ne aliăm cu Bulgaria, etc. 

Insist pentru publicarea imediatä a decretului. Gä- 
sim în el o frază rău redactată, punând ca termen de 
începere data de 23 Iunie, — ceeace dă un pretext plau- 
zibil agitatiei. Maiorescu merge Palat şi revine cu de- 
cretul corectat. Se face ediţie specială a Monitorului. 

Manifestaţie la Palat. Unii poartă banderole cu: 
Jos Austria. Gură mare, nimic serios. : 

22 Iunie. — Examenul situaţiei cu Maiorescu. Fas- 
ciotti cam: râios, dar guvernul lui aprobă, bine înţe= 
les nu oficial, atitudinea României. Fürstenberg re- 
zervat, dar dacă Austria ar face piedică la trecerea 
de arme sau, muniții, Maiorescu îl va ameninţa pe dată 
că ne «adresämx Rusiei. (De faţă era şi Hârjeu). Ger- 
-mania lasă mână liberă : ne-a transmis, fără comentarii» 
dar ne-a transmis cererea Greciei către Impărat ca Ro- 
mânia să nu o abandone! ` 

Maiorescu (Regele) consideră că avem un mandat 
tacit dela Europa. — Berlinul sprijină nota generală 
ca Europa să nu se mai amestece, 

23 Iunie. — Mă, duc Buzău. Trecut pe la 9 dim. la 
Maiorescu după veşti. Mi se arată (ferindu-ne de Neni- 
tescu prezent) o telegramă din Sofia. Text citat de Ma- 
iorescu : Ferdinand caută conversaţie secretă cu Ghika, 
căruia i-ar fi zis: «Mes ministres sont inintelligents et 
m'ont trompé !». 

Pe drum întâlnit pâlcuri de oameni ducându-se la 
regimente, voioşi şi cu urale. 

24 Iunie, — Arion îmi povestea svârcolirile lui Take 
pentru un guvern naţional şi ultimul cap de operă: 
presidentia gen. Culcer, când soseşte Take. Pentru el un 
guvern naţional este indispensabil, fie pentru a decide 
pretenţiile României, fie pentru a răspunde vre-unet 
propoziţii bulgare, dacă o introduce Austria. Un atare 
guvern nu se poate cu Maiorescu, pentru că nu-l vor 


NOTE POLITICE — 1913 159 


liberalii. De ce nu-l vor ? Probabil, — dar nu o spun,— 
pentru că nu au încredere în el; la 11 Septembrie 
dacă ar fi ascultat propunerile (?) Bulgarilor, ni- 
mie nu ar fi din ce este azi, Pe faţă, pentru că cel 
mai vechiu prezident de consiliu trebue să fie şef întrun 
asemenea, guvern. Atunci s'a propus şi primit Kalen- 
deru. De ce nu-l vrei tu? Am găsit altă combinaţie: 
Culcer ministru de război şi prezident de Consiliu, şi 
trei liberali. La aceasta i-am redus. Liberalii ar prefera 
pe Zosima. 

Evident am sărit în sus. Am întrebuințat vorbele 
de «nebunie» şi de «frică» (două ore!!). Nu admit decât 
o formă politică : dacă Regele vrea un guvern national, 
Maiorescu poate lua demisia a trei colegi şi să le ofere 
liberalilor; aşa se va şti de ţară că greutăţile nu vin 
dela, noi. 

Take adaogă : Crede, dar nu ştie, că Regele ar vrea 
un guvern naţional, pentru că Regele nu i-a spus-o. — 
Sfatul meu: Lasă să doarmă toate aceste chestiuni si 
când nevoie va fi, Maiorescu să le reia. Pus în curent 
pe Arion şi Cantacuzino, fără a da numele lui Zosima. 

In curs de vorbă, Take Ionescu zice că nici odată şi 
cu niciun preţ el nu va mai intra în viitor întrun gu- 
vern cu Filipescu. Tot asemenea, liberalii nu ar 
primi un guvern Hârjeu (pentru cä este vorba de un 
Ministru de război prezident de Consiliu !), pentru că 
îl cred în mâinele lui Filipescu. 

25 Yunie.-— Am fost la Maiorescu pentru a-i, spune 
ce mi-a comunicat Take Ionescu. L'am conjurat, în in- 
teresul ţării, să ia frânele în mână şi să taie pofta, lui 
Take de a enerva acţiunea guvernului si de a neliniști 
pe Rege. 

El: Nu am vorbit Regelui si Regele nu mi-a vor- 
bit; din contra, ca ultimă manifestaţie de încredere mi-a 
arătat şi planul secret al campaniei. Vom simula trece- 
rea pe un punct, şi vom debarca aiurea. (Maiorescu nu 
mi-a zis unde (spre Corabia ?); pretinde că nu a urmat 
cu interes nefiind competent...). Nu vorbesc Regelui ca 
să nu dau impresia de disentimente în guvern. Voi 


160 NOTE POLITICE — 1913 


sfătui să te cheme pa d-ta să-i vorbeşti. Dacă Regele 
vrea un guvern naţional, — deşi nu cred că se gândeşte 
la aşa ceva azi, — şi eu cred că forma acceptabilă ar 
îi să ofer eu o participaţie lui Brătianu. Maiorescu mai 
crede că Take Ionescu sar putea gândi la un guvern cu 
Brătianu, în care să prindă şi pe Olănescu sau Gre- 
ceanu (7). De altă parte trebue să fie şi alte combina- 
ţii Filipescu— Vintilă (?). 

Asupra mobilizării, — când am afirmat eu că ar 
fi de necrezut să fie înlăturat Maiorescu, când triumfă 
politica lui şi la ceasul ei, — el îmi face parte de o in- 
formaţie «secretisimă» : La 20 Iunie, când a propus mo- 
bilizarea, Regele voios spusese «da, acuma este utilă»; 
el care cu 48 ore înainte zisese că «ar fi ridicol să mobili- 
zeze pentru a demobiliza». 

Revenind asupra acestui punct, îmi comunică: în 
dimineaţa zilei, din Berlin venise ştirea că Austria mij- 
locise la Impărat ca el să facă presiune că, dacă Aus- 
tria va aduce propuneri din partea Bulgariei că aceasta 
ne acordă frontiera, noi să o primim. Berlinul a răs- 
puns că nu se însărcinează cu această misiune şi că Ro- 
mânia are dreptate să-şi caute satisfacția ce va voi! — 
La întrebarea mea, Maiorescu îmi spune că această asi- 
gurare a venit parte prin Beldiman, dar mai ales direct 
la Rege, din Berlin! 

Acum se explică şi schimbarea Austriei, şi comuni- 
catul dat presei ungare şi articolul din «Lokal-Anzei- 
ger». Nu s'a comunicat aceasta lui Take. — Iată comu- 
nicatul dat presei ungare: Budapesta, 24 Iunie. 
«Faţă de ştirile fanteziste si nelinistitoare în urma ac- 
tiunei militare a României, Ministrul de externe Austro- 
Ungar a dat ziarului unguresc următorul comunicat : 

«Orice îngrijorare exprimată de ziarele ungureşti 
cu privire la atitudinea României este nefundată. Agi- 
taţia opiniei publice româneşti este lesne de înţeles. Ul- 
timele evenimente au dovedit că se încearcă realizarea 
unei Bulgarii mari şi România are tot interesul ca să 
ia o atitudine contrară. Relatiunile dintre România si 
Austro-Ungaria n'au fost un moment periclitate. Dacă 
între România şi Bulgaria a isbucnit un conflict, cau- 


NOTE POLITICE — 1913 161 


gele nu trebue căutate în relatiunile dintre Austro-Un- 
garia şi Bulgaria, ci exclusiv în raporturile dintre Ro- 
mânia, şi Bulgaria. Monarhia îşi dă toată silinţa ca să 
asigure pentru viitor bune raporturi între România şi 
Bulgaria, fără a se ajunge la conflicte mai grave». 

— In legătură: Dr. Mamulea zis lui Gr. Cantacu- 
zino: «S'a oferit Turtucaia-Balcic şi nu sa primit!» 

— Iată ce publică «Epoca» de azi despre mine: 
— «Se zice că d-l Marghiloman e pe cale de a părăsi pe 
d-l Maiorescu. Aceasta nu ne miră ; la d-l Marghiloman 
a ajuns un obicei. Numai contrariul ne-ar fi surprins». 


— Prânz de gală pentru Teodokis. Conferit cu Ma- 
iorescu şi propus alianță. Maiorescu arată că până nu 
sar schimba unele lucruri cu Macedo-Românii, timpul 
nu a venit; o alianţă sar putea urma numai după o 
confraternitate de arme. Convenit despre o convenţie 
militară; un Lt.-Colonel dela Stat-Major va pleca mâine 
cu misiunea la Athena. 

— După masă, Bădărău, care-a deschis vorba (pro- 
babil prevenit de Brănişteanu, cu care am vorbit azi şi 
care are mari inclinaţii pentru el), recunoaşte că actiu- 
nea României începe cu maximum de şanse bine aduse 
de Maiorescu şi dacă guvernul naţional ar fi să fie, el 
nu se poate face decât sub firma Maiorescu. — M'am 
declarat mulţumit. Am scăpat, dinadins, vorbele de 
«nebuniile lui Take». Răspunsul lui Bränisteanu a fost 
tipic: «cum să nu fie şi el (Take) îngrijat, când libe- 
ralii au declarat Regelui că nu mai pot da concurs gu- 
vernului». I-am spus că premiza aceasta este falsä. 


25 Iunie. — Take fost la Maiorescu, exasperat de 
un articol din «Inainte» şi de altul din «La Politique» 
contra guvernului naţional, zicând că el va răspunde 
prin «La Roumanie». Să nu fie el de vină dacă din po- 
lemică ar eşi o criză. Nu Brătianu a cerut guvernul 
national (cum zice «Inainte»), ci el, Take Ionescu; că la 
dânsul este un caz de conştiinţă, etc. 

Maiorescu i-a spus limpede: dacă ai curajul să 
mergi cu noi, nimeni nu poate cere ceva, şi deci nu ar- 
ticolele de ziare pot înrâuri asupra situaţiei. 


162 NOTE POLITICE — 1913 


Am declarat imediat adevărul: n'am inspirat «Ina- 
inte» şi desaprob termenii ziarului. Cunoşteam sensul 
articolului lui Ciorăneanu din «La Politique, articol 
obiectiv şi de doctrină, 

— Audientä la Rege. — Regele mi-a arătat ultima 
depesä a lui Ghika. Succesele Sârbilor sunt reale. fără 
a fi aşa de zguduitoare cum se pretinde la Belgrad. Re- 
gele Ferdinand. sa întors la Sofia pe neaşteptate şi se 
zice bolnav. Ministrul rus încredinţat secret lui Ghika, 
că se va arunca la picioarele Țarului pentru a impune 
pace şi că El vrea să facă «dar» României linia Turtu- 
caia-Balcic, pe care Austro-Ungaria nu a putut-o ob- 
ține, uşurându-se situaţia şi despre Sârbi. (Ghika crede 
comunicaţia tendentioasä). 

Regele nostru se ocupă de ultimatum (care va fi 
vag : desechilibrul în Balcani); regretă că Bulgarii nu 
şi-au menţinut superioritatea războinică cel putin până 
am fi trecut noi Dunărea; afirmă că vrea acuma răz- 
boiul ! 

In politică internă; nu se gândeşte la o posibilitate de 
conlucrare a tutulor partidelor, decât liberalii intrând 
în cabinetul Maiorescu. Direcţia Maiorescu a fost bună, 
a reuşit, şi nu vede de ce nu ar continua. Ştie că Take 
este lesne împresionabil ! 

La 27 Iunie la 8 ore, trecut în revistă corpul gră- 
nicerilor. 

— La 9% ma chemat Maiorescu. Trebuia să pre- 
ced pe Take. Mi-a arătat două depeşi ale lui Dabija 
Statului-Major, prevenind că Bulgarii vor implora şi 
că se va pierde tot rezultatul mobilizării; că Bulgarii 
sunt la aman, şi «au pierdut capul». — Regele a scris lui 
Maiorescu tă trebue transmis Bulgariei declaraţia că 
vom ocupa fruntaria Turtucaia-Balcic. Regele adaugă : 
«Vei redacta d-ta mai frumos şi îmi vei aduce depeşa 
la ora 11». 

Maiorescu pregătit textul: Intemeiat pe faptul că 
Sa comunicat la timp că în caz de război vom inter- 
veni; că n'am primit răspuns; că a fost războiu provo- 
cat chiar de ei fără observarea regulelor elementare de 


NOTE POLITICE — 1913 163 


denunțiațiune; că deci vom ocupa linia sub rezerva ac- 
țiunei noastre ulterioare. — Cum a venit Take, am reci- 
tit textul; Take s'a opus la declarația finală şi am con- 
venit să declarăm: guvernul a dat ordin armatei sale 
să intre în Bulgaria. Transmitere subordonată declara- 
tiei Statului-Major că este gata. 

Maiorescu a plecat la Statul-Major, unde a gäsit pe 
Prințul Ferdinand. După asigurarea lui Averescu că tru- 
pele din Dobrogea sunt gata, sa transmis depeşa la 
Sofia. O a doua depeşă cere lui Ghika să plece şi să lase 
Italiei arhiva. Acelaş ordin lui Pădeanu la Rusciuk. 

— Rămas cu Take în lungă conversaţie. Ştiu că s'au 
isprăvit relaţiile lui cu Brătianu : «nici nu poate fi alt- 
fel într'un partid în care Vintilă ia «le haut du pavé»! 
Expunem Coroana la ura liberalilor; de la 1908 libe- 
ralii contează că în caz de război, vor participa la pu- 
tere. — Am obiectat pe dată că Maiorescu este gata să-i 
poftească, dar ei vor să-l scoată. — Ultima sfortare : Th. 
Rosetti prezident, - Maiorescu Internele, Eu Finanţe 
sau Război, Costinescu celalt Minister, lăsat de mine.— 
Am declarat că orice, fără Maiorescu şef, deschide ches- 
tiuneă Carp. — Vorbit şi de viitor.” Cred îmbunat. Cel 
puţin Maiorescu a fost mirat de tonul lui la Consiliu, 
nestiind dé unde vine schimbarea. 

— La 51, Consiliu: măsuri financiare, chestiuni 
de administraţie, convocarea Camerei la 3 Iulie. - 

— La 7 ore Maiorescu a fost la Schebeko; i-a cetit 
depesa noastră : (*) — «Dar aceasta e războiul, este o 
ocupaţie: o să se vadă ce va veni în urmă. Tocmai 
Bulgaria cerea arbitrajul nostru cu concesiunea că con- 
venţia în contra ei e pusă la a parte, şi d-l Sasonow do- 
reşte tocmai ca România să facă presiune asupra Gre- 





«Mais c'est la guerre. C'est une occupation: on verra ce 
qui viendra ensuite. Mais justement la Bulgarie a demandé 
notre arbitrage, avec la concession que la convention entre 
alliés est mise de côté, et M. Sasonov désire justement que 
la Roumanie fasse pression sur les Grecs et les Serbes pour 
consentir à un armistice. 


164 NOTE POLITICE — 1913 


cilor şi Sârbilor, pentru ca să consimtă la un armistițiu. 
— De 10 ani încoace suntem foarte rău cu Grecia, de 
curând ne-am plâns în privinţa Macedonenilor, nu a- 
vem nici un credit la ei; în ce priveşte pe Sârbi, nu ştiu 
ce gândeşte Regele, dar eu nu cred să putem face ceva— 
Dar în fine ce vrea România? — Mai întâi graniţa 
noastră strategică; apoi ca nimic să nu mai poată fi de- 
cis în Balcani fără noi. — Schebeko plictisit, dar ade- 
rând la această parte a declaraţiei. 

Mâine (Ghika trebue să plece, căci totul este de te- 
mut : starea revoluţionară care autoriză toate precau- 
tiile; Schebeko a recunoscut că era prudent. 

Culcer va ataca mâine Silistra. 

Ne-am îmbrăţişat: orice sar întâmpla, ne-am făcut 
pe deplin datoria. 

28 Iunie. — Telegrama lui Hârjeu urgentă, radio- 
gramă din Silistra, M. S. Regelui: 

«Respectos aduc la cunoştinţa M. V. că astăzi la 
ora 11 cetatea Silistra a trecut sub sceptrul Regelui 
Carol I». 


— Chemat de Maiorescu 8 seara; venea dela Palat. 
Guvernul naţional căzut definitiv la apă. Brătianu a 
fost de două ori înainte de amiază la Palat, sa plâns că 
Filipescu este ataşat la Statul-Major al Prințului, iar 
el la Crăiniceanu. Prinţul a fost la el să-i ofere să-l ia 


Nous avons été depuis 10 ans si mal avec la Grèce, ré- 
cemment nous nous sommes plaints au sujet des Macédoniens, 
que nous n'avons aucun crédit, quant aux Serbes, je ne sais 
que pense le Roi, mais je doate que nous puissions faire quel- 
que chose—Mais enfin que veut la Roumanie?—D'’abord notre 
frontière stratégique, ensuite que rien ne puisse plus être 
décidé dans les Balkans sans que nous soyons partie—Sche: 
beko, plutôt hargneux, mais accédant à cette partie de la 
déclaration. 

Demain Ghika doit. partir, car tout est à craindre: 
état revolutionnaire, qui autorise toutes les précautions. — 
Schebeko reconnu que c'était prudent. 

—Culcer attaquera demain Silistrie—Nous nous sommes 
embrassés: quoiqu'il arrive, nous avons fait notre devoir. 


NOTE POLITICE — 1913 165 


şi pe dânsul, şi a refuzat! Maiorescu a înţeles că a fost 
tantos şi pretentios si că Regele a simţit că o ia prea de 
sus. À revenit la preşidenţia Kalenderu, când Regele 
văzuse scrisoarea d-nei Brătianu denunţând că Kalen- 
deru este «un ramolli», care le încurcă treaba la Crucea 
Roşie. A declarat Regelui că se retrage în viaţa privată, 
iar Regele i-a răspuns că nu este momentul să facă 
chestiuni de persoane, şi a încheiat aci. Guvernul actual 
a reuşit: să continue liniştit— Maiorescu terminat ex- 
primând Regelui speranţa că «l’échine de Take se re- 
dressera peut-âtre» (poate spinarea lui Take se va în- 
drepta). 

— Scrisoare dela Take lui Maiorescu, protestând 
contra prezenţei neaşteptate a lui Filipescu la Silistra. 
Nu admite un Comandament en chef «ad latera». 

29 Iunie. — Văzut trupele de artilerie, Reg. 2 şi 10 şi 
Reg. 9 Infant. defilând pe şoseaua Alexandria. La răs- 
crucea unui drum, Brătianu cu general Paraschivescu 
într'un automobil, în uniformă, asistă la trecere. Filipe- 
scu, la Statul-Major al Prințului în Bucureşti, in- 
tră cu generalul Culcer în Silistra, — iar Brătianu, la 
Stat-Majorul lui Crăiniceanu, la Corabia, primeşte 
defileul artileriei lângă Comandantul ei... «Doux pays»! 

— Ne-am întâlnit Take şi cu mine la Maiorescu, 
convocați. De dimineaţă a fost Averescu la Primul Mi- 
nistru, comunicând că Cristescu întreabă din Belgrad 
dacă mai mergem înainte, ca să ştie Sârbii ce fac sau să 
primească armistițiul? A luat asupră-şi să declare că 
mergem înainte. Eri şi alaltăeri diplomaţia rusă făcut 
mari stăruinţe la Belgrad să facă pe Sârbi a fi mode- 
rafi. Noi am aprobat pe Maiorescu. Seara văzut la Rege 
telegrama lui Averescu : «Ce era convenit se va urma». 

Take comunicat paraponul lui Brătianu. Dela înce- 
put ar fi cerut să fie în marele Stat-Major, iar Prinţul 
a răspuns că nu este bună prezenţa oamenilor politici; 
s'a înclinat. Putin în urmă află că Filipescu a fost pri- 
mit la acel Stat-Major; prin urmare, el care a împuşcat 
ţăranii, nu, dar Filipescu, care l’a denunţat pentru acea- 
sta în întrunire publică, da ! Ne-a confirmat că Prin- 
țul a fost pe urmă să ofere lui Brătianu, şi că acesta a 


166 NOTE POLITICE — 1913 


refuzat. Recapitulat nemulţumirea contra lui Hârjeu, 
la spatele căruia Filipescu face ce vrea în armată. 

— La ora 612 convocați la Palat, Maiorescu, Ionescu 
şi cu mine. Conferim în cabinetul de lucru al Regelui. 
Se citeşte depesile. Regele dă importanţă telegramei lui 
Filaliti, despre propunerile ce i-a făcut Pasici: «Legă- 
tură cu România, pace tratată direct cu Bulgaria, te- 
mere despre Austria». 

Take dă seamă de conversaţia avută cu două ore 
înainte cu Schebeko, dela care a simţit că Rusia nu vrea 
cu nici un chip răsboiu, dar că se teme de trecerea noas- 
„tră peste Dunăre ; nici o vorbă însă clară de vre-o opu- 
nere. Mai mult, Schebeko a declarat că nici nu cuteazä să 
facă României, gäsind-o insuficientă, propunerea Bul- 
gariei : Turtucaia-Caliacra (probabil spre a scăpa Do- 
briciul). 

Regele pune chestiunea: 1) Dacä Sârbii cer prea 

mult, este temere ca şi Austria să ceară Sangeacul. 2) 
-Cum va putea potoli pe Greci, cari probabi] vor voi lito- 
ralul Egeei ? Atunci : ne legăm cu aliaţii, suntem duși să 
susţinem cererile lor; — nu ne legăm, 'suntem expuşi să 
facă ei pacea şi să fim siliţi la demobilizare. 
i Rostul conferinţei : a rămas că trecem cât de repede 
-Dunărea (Luni—Marţi), şi cu declaraţii formale că nu 
urmărim sdrobirea Bulgariei, ne asigurăm astfel «capul 
-de pod» pentru mişcările ulterioare. Luni se vor remite 
lui Kalinkoff paşapoartele. 

Restul şedinţei consacrate manevrelor lui Filipescu 
în armată. Regele destul de excitat, spune că a reproşat 
foarte viu lui Hârjeu şi prezenţa lui şi mai ales a lui 
-Filipescu la Călăraşi. «l-am spus: să-şi deschidă ochii 
-asupra uneltirilor din armată. căci pe el îl fac räspun- 
zător». Când Ministrul i-a supus decretul cu numirea 
lui Filipescu în Statul Major, Regele a făcut observaţie 
că ce caută acolo un om politic? că el Rege nu poate re- 
fuza, dar de ce s'a propus, — iar Hârjeu, i-a mulţumit 
cu efuziune că a semnat... 

30 Iunie. — Maiorescu a primit pe Rahmi-Bey, fost 
deputat la Salonic, introdus de Sefa-Bey în numele 


NOTE POLITICE — 1913 167 


Marelui Vizir. Au oferit alianţă României pentru a re- 
lua Adrianopole. Dacă nu, cel puţin legături pentru vii- 
tor. Noi am răspuns că nu putem deschide chestiunea 
slavismului, pe care ar'pune-o o atare perspectivă. Vor- 
be pentru viitor, da! 

2 Iulie. — Consiliu la Palat. Regele constată că cel 
puţin până azi, acţiunea României este aprobată de toată 
Europa. Maiorescu citeşte nota pe care o va transmite 
la toate puterile, pentru a preciza şi mai clar cererile 
noastre asupra liniei 'Turtucaia—Dobrici—Balcic. Des- 
tul de lungă discutiune asupra modului de a formula 
zona de care avem nevoie, la vest şi sud de linia acestor 
trei puncte. Rămâne ca după consiliu să precizăm pe 
hartă. 

In ziare apare un fel de comunicat relatând cam 
tot ce s'a spus în Consiliu şi anunțând că Maiorescu 
a fost însărcinat cu Take Ionescu să redacteze nota. Jar 
“scrisoare de scuze si de protestări a lui Take către Ma- 
iorescu...! — Peste zi, Hârjeu a regulat cu Ionescu să 
meargă la faţa locului să aleagă topograficeşte fruntaria. 

— Regele a plecat la Corabia. La gară toţi Miniştrii, 
Regina, Printesele. In momentul îmbarcării, Prinţul 
Ferdinand telegrafiază că podul cel mare a fost arun- 
cat la Corabia în şapte ore jumătate. Regele foarte 
mulţumit. — In gara Chitila Regele a fost primit cu 
ovatiuni de trupele ce treceau. 

3 Iulie. — Deschiderea Camerei. Mesajul scurt, 
considerat de toţi ca foarte demn. — In Cameră, Take 
Jonescu îmi comunică copia telegramei transmisă de 
Ferdinand al Bulgariei Regelui nostru *). Dece nu sar 
introduce în text telegramele ? 

La 7 ore când am văzut pe Dickin la banca lui, 
acesta primise vizita lui Take Ionescu şi cunoștea deja 
telegrama!! 

4 Iulie. — Maiorescu si Take vin la mine. Hârjeu a 
adus azi dimineaţă dela Corabia proectul de răspuns 
al Regelui *). 

Decidem să telegrafiăm Regelui: «Situaţia interna- 


*) V. Anexe. doc. No. IV si IV b. 


168 NOTE POLITICE — 1913 


tionalä ne impune datoria să rugăm pe M. V. să se re- 
întoarcă la Bucureşti. In aşteptare, pare oportun ca tru- 
pele noastre să înainteze mai încet». 

In momentul de a ne despărţi, vine o nouă telegramă 
rău cifrată, prin care Regele cere să adăogăm o mentiu- 
ne că nu putem face ceva fără ceilalţi beligeranti. Adăo- 
găm deci la răspuns: «Marşul armatei nu poate fi oprit 
decât prin armistițiul general, hotărât simultan cu pleni- 
potentiarii păcii şi conchis între cei cinci beligeranţi». 

Răspunsul se cifrează la Externe, dar pleacă şi cu 
automobilul prin maiorul Balif. 

— La 7 ore, Schebeko alarmat ca marşul nostru să 
nu producă căderea dinastiei bulgare; ce] puţin să spu- 
nem până unde mergem. 

— La ora 8 Maiorescu îmi arată o telegramă dela 
Nanu : Sasonov crede că ne-am aliena toată Europa, dacă 
prin marşul nostru am aduce căderea lui Ferdinand sau 
strivirea Bulgariei; că nimeni nu ne contestă linia Tur- 
tucaia-Dobrici-Balcic (prima oară că Rusia vorbeşte de 
Dobrici!); că nu ar admite să le tăiem cablul Varna- 
Odessa. 

Imi dă originalul scrisorii Regelui de aseară, tri- 
misă de Hârjeu : Ii recomandă ca împreună cu Marghi- 
loman şi Take Ionescu să cercetăm răspunsul de dat. 
Maiorescu observă : «Prima oară când scrie Regele: Mar- 
ghiloman şi Take, şi pune pe Marghiloman înainte!» 

— Hârjeu mi-a spus că Regele a trecut cu automo- 
bilu] podul; a intrat în Bulgaria, trupele în delir; a fost 
cu vaporul la Bechet, unde era Prinţul Ferdinand, toată 
ziua în picioare şi voios. 

5 Iulie, — Maiorescu mă vesteşte că felegrama Re- 
gelui sa expediat fără fraza finală privitoare la armis- 
titiu. 

Regele sa înapoiat. — Inainte de a ne duce la gară 
în întâmpinarea lui, Maiorescu îmi comunică secret de 
tot (Take nu va şti), că faţă de Schebeko şi de Fürsten- 
berg a stabilit că situaţia este schimbată. In adevăr, Für- 
stenberg i-a adus, pentru a se remite Regelui, copie după 
corespondenţa dintre Viena şi Sofia. — Regele Ferdi- 


NOTE POLITICE — 1913 169 


nand a recurs la Tarnowsky ca sä implore pe Impäratul 
Austriei să-i scape dinastia şi să intervină la Români. 
Impäratul a pus să i-se răspundă: că vina a tot ce se 
întâmplă este a Bulgariei, care nu a voit să urmeze sfa- 
turile Austriei de a da de mult României ceea ce cerea; 
că şi acum sfătueşte să ofere imediat României linia, 
Turtucaia— Balcic; că, cu Regele Carol trebue să se ia 
înţelegere pentru pace. (Aceasta este depeşa agenţiilor 
anunțând că Berchtold a fost la Ischl, vizită interpre- 
tată de presă ca premergătoare demisiei). 

Insă, Regele Ferdinand nici în extremis nu s'a decis 
să fie franc, căci în telegrama transmisă Regelui nos- 
tru, după mijlocirea de mai sus, nu pomeneşte de linia, 
noastră! 

Miniştrii străini au trebuit să convină că politica 
bulgară devenea neexplicabilä. Mai mult, Fasciotti a 
adus din partea lui Ghenadieff, Ministrul Bulgariei, o 
notă verbală, cu vagi afirmatiuni de a voi să restabi- 
lească raporturile de amiciţie. Guvernul bulgar «étant 
décidé d'examiner (!) avec un large esprit de concilia- 
tion, les desiderata territoriaux de la Roumanie et de 
conclure un acord le plus rapidement possible». A- 
proape o obräznicie ! S'a oferit prin Rusia linia Turtu- 
caia—Dobrici—Balcic, şi Ghenadieff nici pomeneală nu 
face. De pace generală asemenea nimic. 

Regele a primit pe dată pe Maiorescu. Nu consideră 
serioase propunerile prin Fasciotti şi cere să se răspun- 
ză fără grabă. — Take, cu care ne vedem la 8 ore, iarăși 
«mouche du coche», cere să nu lăsăm pe Fasciotti să ac- 
cepte, că el cere să menajăm pe Austria (?). El nu 
ştie despre telegrama Ischl şi fuga la Jockey să comu- 
nice lui Fasciotti ce i se va răspunde ! ! 

6 Iulie. — Prin Fasciotti, a doua propunere Ghena- 
dieff, înainte de a fi dat lui Fasciotti răspunsul la nota 
de eri. După lungi manifestații de dorinţă a restabili le- 
gäturile de prietenie, şi legând propunerea cu depesile 
schimbate între regii noştri, Ghenadieff propune: oferă 
României teritoriul bulgar la Nord-Est de linia Tur- 
tucaia— Balcic. In schimb, neutralitatea României şi a- 


12 


a 


170 NOTE POLITICE — 1913 


jutorul ei pentru pace cu vecinii. Insä ca primä si prea- 
labilä conditie, armata românä se va retrage «derrière 
le Danube». Acest act ar fi de mare însemnătate politică 
pentru viitor. Restul peltea de protestatiuni. 

— La 6% convocați la Rege, Maiorescu, Take şi cu 
mine. Am adus răspunsul pregătit. — Oferta era deja 
făcută printr'o putere (Rusia) în numele Bulgariei, dar 
mai complectă, de oarece se preciza punctele Turtucaia- 
Dobrici-Balcic, la care România a zis clar că trebue un 
număr de kilometri la vest şi sud-vest, topograficeşte 
necesar unei fruntarii. Cererea ca armata română să se 
retragă dincolo de Dunăre nu poate fi luată în conside- 
rafie. Ea a fost pusă în acţiune pentru a grăbi închee- 
rea păcei între toţi beligeranţii. Dacă Bulgaria este ani- 
mată de aceeași dorinţă, să ne-o spună şi să numească 
pe dată plenipotenţiarul ei, pentru a se începe tratati- 
vele între toţi. România atunci va putea pune în servi- 
ciul tuturor «moderaţiune şi impartialitate». 

La Rege era o telegramă din Berlin, prin care Ja- 
gow a declarat lui Beldiman că la un demers de mijlo- 
cire, Germania a declarat că nu se amestecă. Adăugat, 
fără a căuta să indice ceva României, că crede că dacă 
cumva s’ar izgoni dinastia lui Ferdinand, aceasta ar fi 
o greutate. 

Regele încă sub efectul priveliştei trupei; a găsit 
infanterie care înaintase cu 30 klm. în Bulgaria şi îşi 
făcuse deja retraşamente. Numai graţie avântului 
oamenilor se poate înţelege aşa repeziciune. 

7 Iulie. — Nota de eri a fost dată azi, — şi apoi co- 
municată lui Schebeko şi Fürstenberg. 

Schebeko a aprobat cu totul; mulţumit că sa rapor- 
tat că prima propunere a fost făcută prin ei: ar fi fost 
mulţumit să se spună chiar numele de Rusia. Sasonoff 
i-a spus să comunice că Rusia aprobă ca pacea să se dis- 
cute şi să se închee la Bucureşti (idem Franţa). Tot el 
crede, după stirile lui din Londra, că Austria ar avea 
alte vederi. 

— Maiorescu a cules din convorbiri, că ar fi trei 


NOTE POLITICE — 1913 171 


curente : 1) Ca pacea să se desbatä între beligeranfi si 
să fie semnată la Bucureşti. (Tripla înţelegere, — Ger- 
mania, — în principiu Serbia) ; 2) Ca pacea să se facă 
de Puteri (Austro-Ungaria) ; 3) Ca Puterile să se înte- 
leagă ele în prealabil, lăsând pe interesaţi să se adune 
şi să discute deocamdată (Angha). 

— Ristici a adus ştirea că Papricoff, cu col. Roma- 
novsky, precedat de un parlamentar, s'a prezentat la li- 
niile sârbe pentru a trata. Sârbii au refuzat chiar de a 
primi pe ofiţerul parlamentar, de oarece nu avea, legiti- 
maţie ! Ristici crede că sunt tot manevre PRES spre 
a obtine diviziunea adversarilor. 

— Statul-major comunică: la Vratza o patrulă din 
Reg. 1 Roşiori primită cu focuri, a pierdut 4 oameni (5 
Iulie). La o localitate înainte de Ferdinandovo, Divi- 
zia 2-a Cavalerie a pierdut un om. 

8 Iulie. — Primit o carte de vizită a lui Maiorescu 
cu următorul cuprins : «Luni 8/21 Iulie 1913, 7 ore dimi- 
neaţa. — Am primit telegramă directă dela Ghenadieff 
prin care cere pace şi propune să trimită plenipoten- 
fiari pentru noi, întrebând în ce anume loc». 

La ora 10 fiind la Maiorescu, mi se comunică si de- 
pesa directă a lui Ghenadieff şi o a doua depeşă a Re- 
gelui Ferdinand către Regele nostru. Sunt de faţă Für- 
stenberg şi Take Ionescu. Vine şi Papadiamandopulo 
pentru a comunica că Grecia ar dori ca preliminările 
de pace să se iscălească pe câmpul de bătae, iar pacea 
să se trateze la Bucureşti. 

Maiorescu răspunde că «câmp de bătae» este vag, 
şi cere să comunice guvernului lui că noi dorim ca 
totul să se trateze la noi. Grecia vrea, să evite orice mij- 
locire a puterilor : să înţeleagă deci repede că îndată ce 
vom cade de acord în cinci, va fi mai impozabil Eu- 
ropei. — Venind Schebeko. continuăm conversaţia 
şi Take ameninţă cu reluarea libertăţii noastre de ac- 
tiune, căci nu de geaba am trecut cu 300.000 oameni în 
Balcani. Schebeko are numai o observaţie: depesile 
ar da la iveală tot tendinţa Bulgarilor de a se înţelege 
numai ei cu noi. 


172 NOTE POLITICE — 1913 


— La 12 ore suntem câte trei la Palat. Se fixează 
că răspunsul va cuprinde: 1) Tinem că graniţa noastră 
ne este dobândită, cu complementul că nu se pot ţine 
fortificaţii la Rusciuc-Sumia şi 20 klm. împrejur 
Balcicului. 2) Idem protocolul cu Macedonia. 3) Armis- 
titiu se poate trata ori unde vor cere beligerantii. 4) O- 
dată cu armistițiul se vor numi plenipotentiari pentru 
pace; oferim Bucureşti ca sediu. 

— Revenim la 6 la Rege. Se mai admite ca să ves- 
tim în particular pe Fasciotti, — ca să afle Bulgarii, — 
că nu vom intra în Sofia. 

Regele se felicită că suntem liberi de acţiunea noa- 
stră; ceeace nu este avizul ce Brătianu i-a exprimat la 
Corabia, şi după care ar fi trebuit să avem un tratat cu 
Serbia. | 

9 Iulie. — Golescu îmi spune că Take profită de si- 
tuatia lui pentru a specula la Bursă. Era de faţă Las- 
car Catargi când eri, la Capşa, Victor Ionescu, jumătate 
beat, le-a spus ce rău a făcut Take că nu l-a ascultat şi 
şi-a vândut «platinele». Se poate face apropiere că 
la 3 Iulie, Dickin, la Creditul român, era vestit de Take 
că Regele Ferdinand a cerut direct pacea. 

— După ora 5, în mijlocul receptiei diplomatice la 
Externe, revine Fasciotti cu o nouă telegramă a Rege- 
lui Ferdinand (a treia), dată personal Ministrului Ita- 
lian la Sofia (cifratä) : «Sa Majesté le Roi de Roumanie, 
Bucarest. Les attaques continuelles et toujours plus é- 
nergiques des armées serbe et grecque qui se sont réu- 
nies et qui opèrent avec acharnement contre les forces 
bulgares. rendent impossible d'attendre les résultats des 
pourparlers de paix entamés a Nisch (1). La situation 
de la Bulgarie exige que la paix soit signée au plus tôt 
cette nuit, ou au plus tard demain matin. Je m'adresse 
à Votre Majesté et à Votre gouvernement d'exercer sa 
puissante intervention près du Roi et des gouverne- 
ments de Serbie, de Grèce et de Monténegro, afin que 
la paix soit signée au plus tard demain matin». 

Dusä la Rege telegrama sus citatä, reflectiunile ur- 
mătoare : «situation de la Bulgarie»? — sa situation 
personelle? 'Tot este adevărat ce mi sa seris din Peters- 


NOTE POLITICE — 1913 173 


burg că suferă de mania persecuției. Aceasta, este de- 
peşă de om «affolé»; — nu putem răspunde, când tra- 
tăm cu guvernul lui, până ce guvernul nu răspunde. 

Regele autoriză pe Maiorescu să telegrafieze la Bel- 
grad, cu copie la Atena, că spre a răspunde dorin- 
tei urgente a Regelui Bulgariei, împuterniceşte pe Colo- 
nel Cristescu să se ducă dela Belgrad la Niş pentru a În- 
lesni la nevoe iscălirea măsurilor preliminare militare, 
cum ar fi o suspensiune de arme sau o ravitaliare. 

10 Julie. — Azi dimineață a sosit răspunsul lui 
Ghenadieff, datat de aseară 9 şi 45 Sofia. Direct către 
Maiorescu şi urgent : «J'ai l'honneur d’accuser réception 
«de la dépêche de votre Excellence, expédiée hier de 
«Bucarest et reçue aujourd’hui (9/22 Juillet) par inter- 
«médiaire de S. E. Ministre Italie. Je déclare au nom 
«du gouvernement bulgare que nous sommes d'accord 
«sur les points principaux qui constitueront les bases 
«de la paix et que sur les points secondaires je ne pré- 
«vois aucune dificulté pour lentente définitive qui 
«sera établie par le traité de paix, soit général soit spé- 
«cial entre la Roumanie et la Bulgarie, selon les préfé- 
«rences du Gouvernement royal roumain. Le gouver- 
«nement bulgare accepte avec empressement la propo- 
«sition de V. E. que la discussion des préliminaires de 
«la paix ait lieu à Bucarest et nommera des plénipo- 
«tentiaires à cet effet, et que les pourparlers militaires, 
«concernant larmistice et autres points y relatifs, so- 
«ient terminés à Nisch. La bonne grâce avec laquelle le 
«Gouvernemment roumain a répondu au désir de la Bul- 
«garie de renouveler les anciennes relations d'amitié, les 
«efforts qu’il fait pour accélérer la conclusion de la paix 
«me donnent la confiance que V. E. voudra bien s'em- 
«ployer à nous aider à atteindre rapidement le but 
«éminamment humanitaire qui est la cession des hosti- 
«lités. Veuillez agréer, ete. — N. Ghenadieff». 

In acelaş timp, Filodor telegrafiază din Atena: *) 
«Ministrul Afacerilor Streine, căruia i-am comunicat azi 








«Le Ministre Affaires Etrangères auquel j'ai communi- 
«qué ce matin contenu de votre télégramme chiffré No... ma 
«prié attendre réponse.— 


174 NOTE POLITICE — 1913 


dimineaţă conţinutul telegramei Dvs. cifrate, m'a rugat 
să aştept răspunsul». (Este copia părţii finale a notei 
de răspuns dela 8 Iulie comunicată la Belgrad cu îndemn 
de a se accepta vederile noastre şi cu copie după această 
din urmă, trimisă şi lui Filodor spre încunoştiinţare si 
răspuns). «A dat răspunsul astă-seară. (Guvernul grec 
«primeşte reunirea pentru preliminările păcii la Bucu- 
«reşti. Plenipotentiarii vor semna şi armistițiul la Bucu- 
«reşti, căci guvernul grec ar voi ca armistițiul şi preli- 
«minarea de pace să nu fie semnate separate, dar îm- 
«preună. Guvernul grec va numi ca delegat pe Panas, 
«fost Ministru la Sofia, şi un militar. Ministrul Aface- 
«rilor streine a adăogat că guvernul grec a primit o 
«comunicare dela Pasici din Belgrad că doreşte ca Ex. 
«V. să conchidă prelrminarea păcei la Bucureşti, cu 
«toate că această propoziţie, adaogă Ministrul Afaceri- 
«lor streine, nu este conform planului anterior al guver- 
«nului grec, care consista a semna preliminările păcii 
«pe câmpul de bătaie şi a veni în urmă la conferința 
«din Bucureşti pentru a încheia pacea definitivă. Gu- 
«vernul grec, de acord cu M. S. Regele, a adoptat păre- 
«rea dvs. şi a hotărît să trimeată delegaţi la Bucureşti, 


«Il vient de la donner ce soir. Le gouvernement helléni- 
«que, a-t-il dit, accepte réunion Bucarest plénipotentiaires 
«préliminaires de la paix. Ceux-ci signèront aussi armistice 
«à Bucarest, car le gouvernement héllenique ne voudrait pas 
«armistice et préliminaires de la paix soient signés séparé- 
ment, mais simultanément. Le gouvernement hellénique 
«nommera comme délégué à cette effet, Panas, ancien Ministre 
«à Sofia, et un militaire. Ministre Affaires Etrangères a 
«reçu communication par Pasiteh de Belgrad du désir V. E. 
«conclure préliminaires de la paix à Bucarest, quoique cette 
«proposition, a ajouté Ministre des Affaires Etrangères, n’a 
«pas été conforme plan antérieur du gouvernement helléni- 
«que, qui consiste conclure champ de bataille préliminaire 
«de la paix et réunir ensuite conférence à Bucarest pour 
«conclusion paix définitive. Le gouvernement hellénique. 
«d'acord avec S. M. le Roi, s’est rangé à votre avis et il a 
«décidé d'envoyer des délégués Bucarest et non plus à Nisch. 
«Seulement, a ajouté Ministre des Affaires Etrangères, cette 
«décision du gouvernement grec n'est qu’officieuse et il 


NOTE POLITICE — 1913 175 


«şi nu la Nisch. Numai a adäogat Ministrul, această 
«hotărâre a guvernului grec nu e decât oficioasä, şi do- 
«reste să i se facă cererea într'un mod oficial de a tri- 
«mite delegaţi la Bucureşti, căci numai atunci va putea 
«răspunde şi el oficial». 

La 4 şi 40 Maiorescu expediază prin Filodor invi- 
tatia de a se trimite la Bucureşti delegaţi pentru preli- 
minare de pace definitivă. Insistă, având în vedere si- 
tuatia gravă din Sofia, să se discute de pe acum la Niş 
unele măsuri militare prealabile şi urgente. Comunică 
în plus că Cristescu e la Niş şi că Coandă va sosi mâine 
acolo. 

— Regele, din consideraţie pentru Regele Ferdi- 
nand, a telegrafiat Regilor Greciei, Muntenegrului 
şi Serbiei, că orice nouă vărsare de sânge n'ar putea 
decât să îngreuneze situaţia. 

— Maiorescu, îmi comunică în mare secret, că Sefa- 
Bey a venit să încerce terenul ca să fie admisă şi Tur- 
cia să negocieze cu toată lumea la Bucureşti, ca belige- 
rantă! Maiorescu a declinat propoziţia. Repetă că Tur- 
cia va avea umilirea să i se ia pentru a doua oară A- 





«désire être saisi officiellement de la demande envoyer dé- 
«légués Bucarest et c’est alors il répondra également offi- 
«ciellement, car le Cabinet grec ne se considère par les dé- 
«marches Président Conseil serbe, que saisi officieusement». 

A 4 h. 40 Maiorescu expédie par Filodor invitation en- 
voyer Bucarest délégués pour préliminaires paix et paix dé- 
finitive. Il insiste, vu situation grave Sofia, de discuter 
déjà Nisch quelques mesures militaires préalables «et ur- 
gentes». Communique en plus que Christescu est Nisch et 
Coanda y arrivera demain. 

-— Le Roi, parégard pour le Roi Ferdinand, a télégraphié 
aux Rois de Grèce, de Monténegro et de Serbie, attirant leur 
attention que toute nouvelle effusion de sang ne pourrait 
qu'empirer la situation. 

— Maiorescu me fait part — secretissime — que Sefa-Bey 
est venu tâter le terrain pour que la Turquie fut admise à 
négocier aussi avec tout le monde à Bucarest comme belligé- 
rante! Maiorescu décliné proposition. Répète que Turquie 
aura l’humiliation de se faire une seconde fois reprendre 


176 NOTE POLITICE — 1913 


drianopole, dar de astădată de către Europa. Dar Regele 
a telegrafiat Sultanului sfătuindu-l, cum îl mai sfätuise 
să facă pacea cu Italia, să nu caute să se stabilească în 
Adrianopole. | 

— De notat telegrama lui Ghenadieff, care primeste 
cu satisfacţie ştirea că România vrea să ia şi ea parte 
la negocierile militare din Niş. 

— Maiorescu îmi arată copia telegramei lui Murani 
(Regele Ferdinand), către un consilier Baschara de la 
Viena, unde afirmă cu sânge rece nedreptatea ce i-a fă- 
cut soarta, că e bine, că dinastia lui n'are să se teamă de 
nimic! Acelaş om cerea ca pacea să fie iscălită în 24 de 
ore, atât de mare era pericolul. 

— Fasciotti m'a întrebat dacă nu voim să, avem mă- 
rinimia să lăsăm ca aprovizionarea să se facă prin Varna. 
Răspuns : Da, dacă această cerere a Bulgariei este fă- 
cută prin Legatiunea italiană. Fasciotti profită de 
aceasta pentru a insista că dacă vrem să urmăm pe vii- 
tor o politică «românească», dacă «avem ur idea] nafio- 
nal», trebue să fim prieteni cu Bulgarii. — Acelaş Fas- 
ciotti spusese lui Take că el nu iubeşte Austria. 





Andriuople, cette fois-ci par l'Europe. Mais le Roi a tâlegra. 
phie au Sultan, de même qu’il lui avait donné à temps la 
conseil de faire la paix avec l’Italie, lui renouvelant Je con: 
seil de ne pas chercher a s'établir à Andrinople. 

A noter la dépêche de Ghenadieff, accueillant avec satis- 
faction la nouvelle que la Roumanie veut aussi prendre part 
aux négociations militaires de Nisch. 

Maiorescu (9 h.) me montre copie du télégramme de 
Murany (Roi Ferdinand), à un conseiller Baschara de Wien 
cu il crâne et affirme que de sang froid il examine l’injus- 
tice que Je sort lui fait, qu’il est bien, que sa dynastie n’a 
rien a craindre! Le même homme qui demande que la paix 
soit signée dans le 24 heures, tant le péril est grand... 

— Fasciotti m'ayant sonde si nous ne voudrions pas avoir 
la magnanimité de laisser ravitailler par Varna, je porte 
au Club, 9 h. 10, la réponse: Oui, si c'est demandé par la Bul- 
garie par le canal de la légation d'Italie. Fasciotti en pro- 
fite pour insister que si nous voulons suivre désormais une 
politique «roumaine», si «nous avons un idéal national», il 
fallait faire amitié avec la Bulgarie. Le même Fasciotti 
avait dit à Take qu’il n’aimait pas l'Autriche. 


NOTE POLITICE — 1913 177 


11 Iulie, — Telegrama Regelui Greciei. El ad- 
mite cà nu trebue să se urmărească o prea mare micso- 
rare a Bulgariei, dar nu consimte având în vedere 
reaua credinţă a Bulgariei, să se iscălească un armisti- 
tiu înainte ca conditiunile detailate ale păcii să fi fost 
hotărâte. 

— Maiorescu calm; încearcă să reacționeze în con- 
tra nervilor lui Take Ionescu, care acum împreună cu 
Blondel şi excitându-se unul pe altul, tremură pentru 
soarta Bulgariei. 

Ministrul de Interne îmi cere 30.000 lei, pentru co- 
misia sa, — Păltineanu, Apostolu, Gică Bădescu. Su- 
pui cazul lui Maiorescu: «Dar dă-i dracului ; scăzut de 
când cu guvernul naţional, Take trebue să-şi plătească 
oamenii Ca să-i fie !». 

12 Iulie. — Golescu îmi spune: «Noi ne gândim la 
cele mari si Take aleargă din om în om ca să aleagă 
curtieri la bursă pe Th. Bădărău şi pe Victor Filoti !» 

D. Solomon dela «Concordia» îmi cade în genunchi 
pentru sonda lor, pe care nu o pot deschide din opozi- 
ţia «Columbiei». Consiliul superior al minelor a opinat 
pentru; până şi Alecu Constantinescu a intervenit (So- 
lomon zice: lam interesat să intervină), dar Take şi-a 
rezervat să rezolve chestiunea ! ! 

Am scris lua Take să se amâne deschiderea cre- 
ditului, de frica polemicilor ce ar deştepta cheltuiala 
cu o comisie care nu poate fi decât oficioasă, de oarece 
armata are administraţie efectivă. — El îmi răspunde 
insistând. Atât mai rău! 

— Schebeko, care se vede că nu iartă pe Bulgari, a 
întrebat dacă suntem siguri de graniţa noastră, de oare- 





11 juillet, — Télégramme du Roi de Grèce. Il admet qu'on 
ne doive pas poursuivre «une trop grande diminution de la 
Bulgarie», «mais il ne consent pas, étant donné la mauvaise 
foi de la Bulgarie, à signer un armistice avant que les con- 
ditions assez detaillées de la paix aient été arrêtées». 

Maiorescu calme: essai de réagir contre les nerfs de Take 
Ionescu qui, maintenant, avee Blondel et s’excitant l’un 
d'autre, tremblent pour le sort de la Bulgarie. 


178 NOTE POLITICE — 1913 


ce termenii depesii lui Ghenadieff nu sunt peremtorii. 
Maiorescu răspunde că are o chezäsie : armata din Bal- 
cani. Insă Fasciotti a venit cu declaraţia că Tarnovsky 
a fost rugat de Ghenadieff să declare Ministrului ita- 
lian, spre a fi transmis la noi, că tot, absolut tot ce am 
cerut este acordat, dar cum telegrama lui era deschisă, 
trebuia pentru opinia publică să răspundă lui Maio- 
rescu în forma în care a răspuns. 

— Maiorescu îmi spune că eri, Take Ionescu pu- 
nând înainte situatiunea în partidul lui, i-a cerut să fie 
delegat la conferinţă. Maiorescu retranşându-se la spa- 
tele preşedinţilor de consultat, a zis că va consulta pe 
Rege. Azi dimineaţă Take i-a scris că ceea ce i-a cerut 
aseară este un «sine qua non» pentru dânsul. Dar, de 
acord cu Regele, sa convenit că vom fi cei trei miniştri 
cari am fost convocați în consiliul restrâns, însă Regele 
ar dori să alăture şi pe Costinescu. 

Am raportat lui Maiorescu spusele lui Toncescu 
venit dela Orhanie, că la Statul-major Crăiniceanu,, 
Brătianu şi Duca, — acesta, ca secretar al Generalului,— 
sunt factorii cei mari; pe când la Cartierul-General, Fi- 
lipescu face pe Şeful de Stat-Major ! Bine că nu avem 
bătălii ! 

13 Iulie. — Conferinţă la preşedintele consiliu- 
lui: Fürstenberg, Barclay, Waldhausen. Se citesc tele- 
grame. Lahovary dela Paris telegrafiazä cä la Aface- 
rile streine n'au de gând să se amestece în complicatia 
tureä Adrianopole: «Que la Bulgarie se débrouille 
comme elle pourra». — Maiorescu declară că România 
nu va face pe jandarmul pentru Bulgaria, şi că e treaba 
marilor Puteri să avizeze; dacă acţiunea lor e sterilă faţă 





13 juillet. — Conference chez President de Conseil: Fiir- 
stenberg, Barclay, Waldhausen. On lit les dépêches, Laho- 
vary de Paris télégraphie qu'aux affaires étrangères on ne 
compte pas se mêler de la complication turque Andri- 
nople: «que la Bulgarie se débrouille comme elle pourra». 
Maiorescu déclare que la Roumanie ne fera pas le gen- 
darme pour la Bulgarie et que c’est aux puissances à avi- 
ser; si leur action est stérile vis-à-vis de la Turquie, cette 


NOTE POLITICE — 1913 179 


de Turcia, această neputinţă o să aibă o repercutie pe con- 
ferinta din Bucureşti, căci Grecii se vor simţi fără frână. 
La aceasta răspunde Barclay: că asupra Greciei se 
poate acţiona cu mai mare eficacitate !? — Maiorescu in- 
vită pe miniștri să confere cu Schebeko, Fasciotti şi 
ceilalţi, dacă cad de acord să dea aceiaşi inspiraţie 
guvernelor lor, fiindcă cunose mai bine chestiunile de 
cât Ambasadorii dela Londra. | 

— Costinescu a primit cu recunostintä, dar a cerut 
să consulte pe Brătianu; scrisoarea lui a` pornit astă- 
seară. 

Take găseşte combinaţia prea meschinä pentru el 
şi cere ca un al doilea takist (Dissescu), să fie adäo- 
gat, — ceeace face cinci plenipotenţiari!! Adineauri, 
în prezenţa lui Arion şi lui Cantacuzino. a declarat că 
va lua un concediu pentru a merge la Aix-les-Bains! 

Duminică, 14 Julie. — Maiorescu îmi spune că Take 
face o concesiune: dacă Costinescu acceptă, vom ră- 
mâne patru; dacă refuză, cere locul pentru Dissescu. 

— Delegații bulgari, primiţi la Giurgiu de Iaco- 
vache, sosesc ora 2: Tonceff, Ministrul Finanţelor, şef 
de misiune, General Ficeff şef de Stat-Major, Dr. Ivan- 





même impuissance aura de la répercussion sur la, conférence 
de Bucarest, car les Grecs se sentiront sans frein. Ce à quoi 
Barclay dit: «Sur la Grèce on peut agir plus efficacement»!? 
Maiorescu invite les Ministres a conférer avec Schebeko, 
Fasciotti et tous; s'ils sont d’acord, donner eux la même 
iuspiration à leurs gouvernements parce qu'ils sont mieux 
renseignés que les ambassadeurs Londres. 

Costinescu a accepté avec reconnaissance, mais a de- 
mandé. à consulter Bratianu. Sa lettre est partie le soir 
même, 

Take trouve la combinaison trop mesquine pour lui st 
demande qu’un second takiste (Dissescu)' soit adjoint, ce 
qui ferait cine plénipotentiaires ! Tantôt, — présents Arion, 
Cantacuzène — il a déclaré qu’il allait, prendre congé pour 
Aix-les Bains! 

Dimanche, 14 juillet. — Maiorescu me dit que Take fait 
une concession: si Costinescu accepte, on restera à 4, — mais 
s’il refuse, il demande la place pour Dissescu. Les délégués 
bulgares, reçus a Giurgiu par Jacovaki, arrivent a 2 h. — 
Tontcheff, Ministre finances, chef mission, général Fit- 


180 NOTE POLITICE — 1913 


ciof, vice-presedintele Sobraniei, Radeff, om politic si 
gazetar. Col. Stancioff. 

— Tonceff a venit să mă vadă, foarte preocupat 
să dea asigurări de prietenie pentru viitor. A dorit’o 
totdeauna : prezida marea Sobranie când sa oferit în 
1886 Coroana Regelui Carol. Papricoff nu o să vie: 
foarte ruso-fil. Rusia i-a tras totdeauna pe sfoară. In 
chestia turcească : Europa ar trebui să ia măsuri; poate 
mai târziu vor putea Bulgarii, dar astăzi nu pot. 

Luni, 15 Iulie. — La ora 9 soseşte răspunsul lui Bră- 
tianu; Maiorescu telefonează lui Costinescu şi află că 
pleacă la Sinaia; Maiorescu aleargă la gară şi îl aduce 
îndărăt. — Costinescu comunică că Brătianu nu se mai 
consideră ca şeful partidului şi sfătueşte pe Costinescu 
să se concerteze cu ceilalţi pentru a hotărî ce va face. 
Maiorescu îl conduce la Ferekyde, cerându-i un răspuns 
pentru ora 12. Răspunsul e negativ: din momentul ce 
Brătianu a refuzat, nici un liberal nu poate primi. — 
Vom räbda pe Dissescu, dar de pe acum a fost adăogat 
Generalul Coandă. Mai târziu, presupun propus de Rege, 
şi Colonel Cristescu. 





cheff chef Etat-major, Dr. Ivantchof vice-président Sobra- 
nie, Radeff, homme politique-journaliste, Col. Stancioff. 
Tontcheff vient me voir. Très préocupé de donner des assu- 
rances d'amitié pour avenir. De tout temps il l’a désiré: il 
présidait le grand Sobranié quand on a offert en 1886 cou- 
ronne au Roi Charles. Paprikoff ne viendra pas: très russo- 
phile. La Russie s’est toujours jouée d'eux. Sur question 
turque: Europe devrait prendre des mesures; les Bulgares 
peut-être plus tard, aujourd’hui peuvent pas. 

15 juillet. — A 9 h. arrive la réponse de Bratianu; Maio- 
rescu téléphone à Costinescu et apprend qu’il part pour Si- 
naia; Maiorescu court gare et ramène Costinescu. Costi- 
nescu communique que Bratianu ne se considérant ‘plus 
comme chef de parti, conseille à Costinescu de se concerter 
avec les autres sur ce qu’il doit faire. Maiorescu le conduit 
chez Phérékyde, lui demandant une réponse pour 12. Avant 
midi M. me téléphone que réponse négative, Bratianu ayant 
refasé, aucun libéral ne peut accepter. On subira Dissescu, 
mais d'ores et dèjà Coanda est ajouté. Plus tard, je suppose, 
sur proposition du Roi, aussi Colonel Christescu. 


NOTE POLITICE — 1913 181 


—Rugat de Maiorescu, am chemat pe Pizani ca să-l 
scutur. «Epoca» se va schimba. Blamează pe Filipescu, 
dar mai ales pe fiul său «copil de clasa treia primară». 

—La ora 7 Generalul Hârjeu se reîntoarce dela Rege, 
pe care l’a consultat asupra propoziției făcută de Ton- 
ceff gi Stancioff de a se ocupa Vidinul după cererea 
lor, pentru a evita ororile unei cuceriri de către Sârbi. 

Cădem de acord — Take fiind prezent, — să pro- 
punem lui Pasici: Să-şi oprească trupele; iar dacă nu, 
să ocupăm în comun oraşul. 

Maiorescu şi cu mine mergem la Pasici, sosește şi 
Ristici : vor consulta comandamentul superior, si vor 
reflecta ! (m'aşi prinde că vor consulta şi pa Putnic). 
Ristici : vor consulta comandamentul superior, si vor 
puteri să trateze cu noi, dar numai ad-referendum cu 
ceilalţi ! 

16 Iulie. — Două note, una a lui Take în «Universul», 
alta a lui Bădărău în «Presa» asupra delegaţiei române. 
Obraznice şi neexacte ! 

—Colonelul Cristescu raportează: Armata sârbă ad- 
mirabilă; adevărata conducere o are Col. Pavlovici, tâ- 
năr de 39 ani foarte capabil ofiţer de Stat-major. Prin- 
tul moştenitor în fruntea soldaţilor şi mereu la, foc; cum 
a venit Cristescu, s'a anunţat lucrul până la cel din 
urmă soldat, ceeace a ridicat mult moralul. Sârbii i-au 


— Prié par Maiorescu, j'ai appelé Pisani pour lui laver le 
tête ; «Epoca» changera, Il blâme Philipescu, mais surtout 
son fils, qui n'a pas même le cerveau d'un «copil el. III prim». 

— À 7 h. général Herjeu revient de chez le Roi, qu'il a con- 
sulté sur la proposition faite par Tontcheff et Stancioff d'oc- 
cuper sur leur demande Widin, pour lui eviter les horreurs 
d'une prise de vive force par les Serbes! 

Tombons d'accord, — Take présant, — de proposer à 
Pasitch : 1) qu'il arrête ses troupes ; 2) sinon, d'occuper en 
commun la ville. Allons Maiorescu et moi trouver Pasitch ; 
arrive aussi Ristitch ; ils réfléchiront en consultant aussi «le 
commandement supérieur»! (J’aurais parié qu'il doit voir 
aussi ce que dit Putnik). Ristich nous dit qu’il a appris que 
les Bulgares avaient plein pouvoir pour traiter avee nous, 
mais seulement ad referendum avec les autres! 


182 NOTE POLITICE — 1913 


lăsat direcţia, efectivă şi după sfatul lui sau desprins 
două divizii din Corp. I la Corpul III, ceeace a dat pu- 
tinfä ofensivei care i-a dus dincolo de Cociana, — El 
afirmă că deşi cer mereu suspensie de arme, Bulgarii 
atacă cei dintâi: se vede că azi chiar au înfundat divizia 
care era în observaţie la Vlasino şi ameninţă linia Us- 
kub-Vrania-Belgrad. 

— Arion furios de numirea lui Dissescu şi de a nu 
fi fost ţinut în curent de nimic; vrea să se retragă ime- 
diat dupä pace. 

— Am räfuit pe Take în Consiliu pentru notele de 
mai sus, şi pentru chipul cum înţelege cenzura când 
este vorba de colegii lui (afacerea Uhrinowschi, fi- 
nante, rechiziții în Bulgaria). 

17 Julie, — Conferinţă la ora 4. Maiorescu are la 
dreapta delegaţia bulgară (ordine alfabetică), la stânga 
delegația greacă. Sunt în faţă, la dreapta Take Io- 
nescu, Coandă, delegaţia muntenegreană; la stânga Di- 
sescu, delegaţia sârbă. — Suspensia de arme repede a- 
cordată şi redactată, citită de Coandă. 

— După conferință deliberäm în trei şi pe urmă 
mergem la Maiorescu să vedem «aide-mémoire» date de 
Austria şi Rusia. 

Rusia : — Malurile amândouă ale Vardarului cu 
calea ferată Serbiei, amândouă malurile Strumei Bul- 
gariei; graniţă, linia despärtitoare a apelor între amân- 
două văile ; Istip Serbiei, probabil şi Koceana şi Stru- 
mita. — Intre Grecia, Serbia şi Bulgaria, granița ar 
porni dela Ghergheli, ar trece valea Sfrumitei până la 
Drama, lăsând Seres şi Drama Greciei.. In ce priveşte 
traseul dela Drama la mare; marile Puteri vor deter- 





Aide-memoire donné par Autriche et Russie, 

Russie: Les deux rives du Vardar, avec le chemin de fer 
à la Serbie; les deux rives de la Strouma à la Bulgarie; 
frontière, le partage des eaux entre les deux vallées; Istip 
à la Serbie; probablement aussi Koceana et Strumitza. Entre 
Grèce, Serbie et Bulgarie, la frontière partirait de Gherghe- 
li en traversant vallée de la Strouma jusqu'a Drama, en lais- 
sant Serres et Drama à la Grèce. En ce qui concerne le tracé 
de Drama à la mer, la détermination de la ligne sera laisée 


NOTE POLITICE — 1913 183 


mina, linia, fiindcă Grecii nu vor consimti să piarzä 
Kavala la Bucureşti. 

Austria : — Serbia va avea malul drept al Varda- 
rului; malul stâng cu valea Brenicei Bulgarilor. Bul- 
garia trebuind să păstreze Cavala, va avea la sud: 
Struma şi valea Strumei de sus, hotărnicită la sud dela 
Belagica Planina până la Vardar, plus coasta de resărit 
a Cavalei până la Enos. Bulgaria va avea drumul dela 
Drama trecând prin Seres până la Demirhissar 
(toată partea cu Struma de sus-valea Strumei este ne- 
înţeleasă). 

Studiat cu Cristescu dacă Cavala rămânând Gre- 
ciei, nu este pe Karasu (Mesta) loc pentru cale directă 
Dedeagatci-Sofia, ca să nu se zică că, cu luarea Cavalei. 
se închide drumul la marea Egeei pentru Bulgari. 

— Dimineaţa, Universul, Epoca anunţă demisia lui 
Brătianu spunând şi ce era în scrisoarea către Costi- 
nescu ; exact ce raportase Take eri în Consiliu. 

— Conversat seara cu Blondel. El îmi explică ime- 
diat propunerea lui Schebeko, prin faptul că ar fi exis- 
tând o asigurare dată de Rusia la Sofia în sensul 
schimbărilor din timpi apropiaţi; că Cavala nu va fi 
lăsată Grecilor. Confidenţial, îmi spune Blondel. 

18 Julie, — lau copie după propunerea Austriei. 
Se explică ceva din ce părea eri neînțeles. Nu se explică 
zănaticia celor din Ball-Platz, cari par că nu ştiu măcar 
că s'a petrecut ceva pe Vardar de o lună încoace! 

— 4 ore conferinţă. Se propune de Maiorescu ca cei 
interesaţi să-şi comunice propunerile lor spre a se uşu- 
ra lucrarea finală. — Take Ionescu pleacă cu Venizelos. 


aux Puissances, car les Grecs ne pourront consentir à laban- 
don de Kavala à Bucarest. 

Autriche: Serbie aura rive droite du Vardar; la rive 
gauche avec la vallée de Breniza (Bregalnica — je crois) 
aux Bulgares. La Bulgarie devant conserver Kavala, aura 
au Sud: «das Struma und das obere Struma-Thal: (im Süden 
begrenzt von der Belagica-Planina bis zum Wardar)». De 
plus, la côte est de' Kavala jusqu’à Enos. La Bulgarie aura 
le «Bahn von Drama über Seres nach Demirhissar». 


184 NOTE POLITICE — 1913 


— 9 ore Externe. Conferim cu Bulgarii asupra pre- 
tentiilor noastre. Citesc trei pasagii din depesa lui Maio- 
rescu din 8/21 Iulie lui Ghenadief, ale cărei puncte de 
fond au fost primite de acesta, cum ştie Tonceff. Produ- 
cem harta cu linia aleasă de Institutul nostru geogra- 
fic. Lăsăm pe Bulgari în salonul cel mare să o studieze. 

Peste 20 minute Radeff vine: linia noastră este de 
natură a întrerupe lucrările conferinţei; cerem încă o- 
dată atât cât ne dă linia Turtucaia-Balcic. Da, sa vor- 
bit de câti-va kilometrii la vest, dar aceasta nu poate da 
un accesoriu egal cu principalul; ei vor avea nevoe de 
a referi guvernului lor... 

Când vin Tonceff şi Fiteett; primul: «Ne vom ţine 
angajamentul, dar trebue să măsurăm cât va face] ne 
vom înţelege negreşit, dar (adresându-se lui Take) : care 
va fi, d-le Take Ionescu atitudinea României în pacea 
generală 2». (*) — Take l’a luat de braţ, sau retras în- 
trun colţ şi cu Radeff, iar după 30 minute tot continuau 
conferinţa lor pe şoptite..., ferindu-se de noi ceilalţi ! 

Vineri, 19 Iulie. — Comunicat lui Maiorescu legătura 
ce Tonceff vrea să stabilească între fruntaria, noastră şi 
întreaga chestiune adusă conferinţei. — La 4 când ne 
revedem, luând ordinele Regelui, ne comunică că cestiu- 
pea graniţei se va lăsa exclusiv să o tranşeze militarii 
noştri cu militarii Bulgari: aşa va trece pe al doilea 
plan preocuparea politică. — Se ia întâlnire, între mi- 
litari, pe mâine 11 ore la externe. 

— La conferinţă Tonceff ne comunică că aliaţii i-au 
dat în scris propunerile lor. Nimic alt. 

După şedinţă Tonceff îmi arată propunerea: Sârbii 
linia Strumei, Grecii litoralul dela confluenţa Sarpde- 
rii (?) (cred Tapolnica) la cota 1314 (exact 1324) la 
Strazac la cota 1152 (exact 1200), la Kuzlar (cota 2177) 
şi coboară la 3 klm. de Makri. (Ar rămâne Bulgariei nu- 
mai Dedeagaciul pe o limbă de pământ). 





(*) «Nous tiendrons l’engagement, mais nous devons aussi 
«mesurer ce que cela donne; nous nous arrangerons certai- 
«nement, mais (s'adressant à Take) quelle sera, Mr. Take Io- 
«nescu, l'attitude de la Roumanie dans la paix générale?» 


NOTE POLITICE — 1913 185 


Stau de vorbă lung cu Tonceff şi Ficeff. — Primul: 
Evocatia punctului Kavala la o conferinţă europeană ; 
dacă au o hotărâre de principiu în favoarea lor, chiar 
dacă nu sar executa, aceasta ar fi în viitor justificare 
că, la prima ocazie, să-şi reia acest port cu armele. 

Am obiectat că ar fi mai bine o pace definitivă azi, 
cătând compensaţii, precum o sumă în bani cu care re- 
pede şi-ar putea face cale ferată Filipopole-Stanimaka- 
Pasmakli-Xanthi şi utilă portului Dedeagaci, rămânând 
ca din coasta fertilă să ia cât mai mult până aproape de 
Cavala. — Tonceff îmi cere să repet combinaţia. Fitceff 
are aerul a intra în aceste vederi. 

Vine şi Take Ionescu. Tonceff mai spune că speră să 
se înţeleagă cu Sârbii: ce, au să se bată Sârbii din nou 
pentru Grecia ? — Răspundem: Atunci cauza Dvs. este 
câştigată (sunt sceptic). — Pentru a doua oară repetă: 
Dar dacă armata română se retrage ? — Replic : Aceasta 
nu cred să fie de prevăzut! 

— Brănişteanu asupra demisiei lui Brătianu: Fa- 
gure a văzut la Costinescu scrisoarea lui Brătianu. Se 
termină enuntând speranţa că cei patru, — se vede că 
este un comitet de vacanţă —, se vor fixa asupra 
lui Pherekyde. Adică: s'a propus lui Costinescu (libe- 
ralii au zis «lui Brătianu»), Brătianu recomandă pe 
Pherekyde ; evident Costinescu era să răspundă enega- 
tiv» (aşa era scrisoarea lui 'către Maiorescu !). — De 
altfel Anton Carp fiind la mine alaltăeri şi incidental 
venind vorba de delegaţia la conferinţă : «Ce ? lui Cos- 
tinescu s'a propus ?» — Da, zic eu. — Mirare la el. Tot 
Anton Carp a recunoscut că. plecând! la armată, Bră- 
tianu i-a vestit că se va retrage. 

20 Iulie. — A treia conferinţă de formă, se nego- 
ciază. Avut lungă conversaţie cu Spalaicovici El bla- 
mează pretenţiile Greciei, ştie că Bulgarii ori când vor 
cerca cu armele să reia Kavala şi că ar fi bine să se facă 
presiune asupra Grecilor. 

La 5 ore conferim cu Hârjeu, pentru frontiera noa- 
stră. Dărz, abia îi putem rupe o modificare sub Ecrene 
şi o burtă, degeaba eroită, între Corcut şi Kiezut- Ahmet. 
Seara la 9 ore delegaţii militari vor termina cu Bulgarii. 


13 


186 NOTE POLITICE — 1913 





Duminică, 21 Iulie. — Conferință definitivă cu Bul- 
garii. Discutăm din nou linia. Fitceff, în foarte buni ter- 
meni. apără linia, lui. Răspund Coandă şi Cristescu. 
Tonceff mai caută concesii, ca să poată prezinta poporu- 
lui bulgar un semn de amiciţie a României. — Maio- 
rescu : Semnul acesta este că sunt 6 luni de când Româ- 
nia şi-a formulat cererea ; dacă Daneff înţelegea, multe 
lucruri triste pentru Bulgaria nu sar fi petrecut. Am 
mobilizat. Opinia politică şi la noi este excitată. Azi însă 
nu cerem nimie mai mult ! Trebue terminat repede ; alt- 
ceva nu se mai poate. 

Bulgarii s'au înclinat. 

Pentru şcoli, Tonceff a cerut o declaraţie reciprocă. 
Maiorescu refuză : este vorba numai de privilegii ce 
aveau Cuţovlahii în teritoriul turcesc; ceeace nu ar fi 
cazul în vechile teritorii bulgare şi române. Bulgarii ac- 
ceptă, dar ca săi nu se dea prilej şi aliaţilor de a face 
aceiaşi cerere, se va regula prin note separate. Se a- 
cordă zonă de nefortificare. 

— La întoarcere, conversaţie pe bulevard. Fitceff : 
n'a condus el campania doua, ci Savoff : şcoală rusă ; a 
făcut război de poziţie şi front imens ca în secolul al 
18-lea. Dacă se urma război de manevră cu forţele bloc 
pe un punct, Sârbii şi Grecii erau zdrobiți; el a cerut 
schimbarea planului. Dar.cu osebire, Bulgaria n'are oa- 
meni de Stat. Politiceşte nu era nimic pregătit, atunci 
când Daneff dăduse asigurarea că totul era aranjat cu 
Rusia şi cu România. 

Tonceff : Amiciţia Austriei nu se dovedeşte cu nici 
un demers; Fiirstenberg îi dă asigurări, dar nu vede o 
presiune. Vrea, să ştie, în viitor, dacă atacă ei pe Greci, 
ce vom face noi? Răspund: Sunt sigur că nu vom sări 
pe ei. Avem graniţa noastră, nu ne trebue suflete bul- 
gare. 

22 Iulie. — Conferinţă la 10 ore. Maiorescu comu- 
nică acordul nostru cu Bulgaria. Discursul lui foarte 
bun, de consultat ulterior. 


NOTE POLITICE — 1913 187 


Se prelungeste suspensiunea de arme pânä la 26 
Iulie, ora 12 din zi. 

După conferinţă, mi se comunică o notă cu creionul 
a lui Barclay, autorizat, dacă şi alţi colegi o fac. să no- 
tifice că Anglia nu se desintereseazä de soarta Kavalei 
ca şi de alte puncte ale conferinţei. — Idem o notă a lui 
Furstenberg în acelaş sens, dar mai accentuată pentru 
Kavala. 

23 Iulie. — La Maiorescu: Austria şi-a schimbat ati- 
tudinea faţă de Serbia; nu ea ne conduce, ci ea se ia 
după noi. (Delavrancea prezent). — Prinţul moştenitor 
german transmis deschis o telegramă lui Martha Bi- 
bescu (minunile unei săptămâni dela Kiel !) : «Faites à 
votre guise et fichez-vous des grandes puissances». — 
Regele ştie de această telegramă. 

— La Rege, 12 ore: Impăratul Wilhelm telegrafiat 
cifrat Regelui, felicitându-l pentru succesul politicei lui 
şi rugându-l să facă ce o putea pentru Regele Constan- 
tin. In răspunsul lui, Regele atinge şi punctul că a scris 
şi lui «arme Ferdinand», ale cărui armate nu mai pot 
face o campanie. — Regele mă însărcinează să comunic 
lui Fiirstenberg că îi pare bine că află că dejunează la 
mine cu Pasici, şi îl îndeamnă să persiste în politica de 
apropiere cu Serbia. — Pentru Bulgari : să facă repede 
pacea, ca Europa să se poată ocupa de Adrianopole: 
«c’est dans cette direction que tend toute mon action»— 
Foarte mulţumit de Maiorescu: «C'est un véritable 
homme d'Etat comme était Kogalniceano». — Despre 
Filipescu : nu crede că să mai fie un conservator serios 
care să poată urma direcţia lui. I-am arătat scrisoarea 
lui Cräiniceanu, care ar putea reflecta părerea grupu- 
lui liberal ghemuit la Cartierul lui general. Despre Bră- 
tianu nu are grijă, de oarece el Pa sfătuit să fim <mag- 
nanimes» cu Bulgarii. (Maiorescu mi-a adăogat: Bră- 
tianu este prins în scris (patru pagini), de aceia şi vrea 
să se retragă dela şefie). 

El a dat ordin personal ca toate gradele militare me- 
dicale să se supună lui Cantacuzino pentru combate- 


188 NOTE POLITICR — 1913 


rea holerei; intendenţei trebue făcută o anchetă: Culcer, 
un civil şi Mihăescu dela Curtea de Conturi. 

— Primul dejun delegaților. Pasici, Mih. Cantacu- 
zino, Wyzanty, dreapta mea ; General Fitceff, Xenopol, 
Murgăşanu, stânga ; Fürstenberg în faţă, Ristici, Coan- 
dă dreapta; N. Politis, Mişu Săulescu stânga— Cu Pa- 
sici sensul conversafiei că: Fürstenberg lucrând la a- 
proprierea cu Serbia, el să-i cedeze Strumitza şi Rado- 
viste. Făgăduit că va căuta o linie multumitoare. — Pe 
Fiirstenberg Pam pus în curent; cu mine a căutat pe 
hartă un traseu pentru a aduce pe Greci la concesie ; 
spre a face pe Sârbi să cedeze ceva Bulgariei. Foarte 
conciliant. Lui Maiorescu zis: Dacă iscălese Bulgarii, 
«nous n'allons pas être plus catholiques que le Pape». 

— Conferinţă la ora 4. Maiorescu foarte hotărît a 
le cere să ajungem la încheere. 

După conferinţă, Maiorescu îmi spune că înţelege 
cum Take s'a certat cu Daneff la Londra. S'a apucat să 
amenințe pe Sârbi, ceeace a provocat un incident viu cu 
Spalaikovici. — El Maiorescu vrea cu orice chip să" 
evite o revizuire a păcii noastre. 

— La 8 prânz la Waldthausen, Bulgarii, diplomaţi 
şi eu. Lungă vorbă cu Tonceff. Imi spune că se va su- 
pune; ar vrea să scape ceva; speră că dacă Pasici i-a 
dat întâlnire la el, Tonceff. 'mâine, acesta este semn bun. 
Toate argumentele pe cari mi le suflă să le spun lui Ve- 
nizelos, sunt de un ordin sentimental. inferior : i-o spun. 
Nu e la înălţime! 

Nu tot aşa Ficeff. El ştie situaţia exactă a armate- 
lər în prezenţă; nici o luptă nu mai poate fi decisivă. 
Deci orice continuare ar fi o crimă în contra umanităţii. 
«Il faut finir», repetă el de două ori. 

24 Julie. — Brănișteanu comunică că Filipescu a 
dat un interview lui Dillon ; se declară adversar al gu- 
vernului, dar este mulţumit de politica lui: fie noroe, 
tie pricepere, a servit foarte bine ţara. 

După dejun, Delavrancea, care a văzut eri pe Fili- 
pescu, l’a găsit în dispozitiuni «să-l säruti». foarte mul- 
tumit de politica guvernului; el se va abtine de politică 


NOTE POLITICE — 1913 189 


şi pe toţi amicii lui îi va trimite la guvern. Sfatul lui 
Delavrancea : este un învins, — aşa impresie face — şi 
trebue să-i întinzi mâna. 

— Al doilea dejun: Venizelos, Arion, H. Catargi, 
la dreapta mea; Spalaicovici, Creţeanu, Barbu Catargi 
la stânga; Blondel în faţă; Col. Stanciof, Delavrancea, 
dreapta; Căp. Palli, Colonel Cristescu, stânga. 

Conversatie cu Venizelos : trebue evitată revizuirea 
de o mare putere, greutăţile lui cu Regele său, care tele- 
grafiază ca răspuns la o depeşă, că atmosfera liniştită 
de aci nu este aceia a armatei, că «el nu este destul de 
nebun, pentru că atmosfera taberei...». Sârbii au cedat 
Strumifa; ei au nevoe de graniţă strategică pe Mesta 
până la Kuzlar ; toţi împreună putem «mata» marile 
Puteri. — Am cercat să demonstrez că cu fruntaria pro- 
pusă de Grecia, Bulgaria nu-şi poate face drumul de fier 
dela Filipopole la Lagos, de oarece Kuzlar rămâne la 
10 klm. 

Stancioff mi-a mulţumit cu efuziune de atitudinea 
mea. Imi spune: «eşti un om subţire în toate». 

Blondel îmi repetă ce a zis lui Maiorescu: «Nu mă 
asociez la niciun demers al colegilor mei pentru a-mi 
rezerva un drept de revizuire a tratatului dela Bucu- 
resti Dacă, pentru a uşura iscälitura sa, guvernul ro- 
mân îmi cere o indicaţiune, numai atuncea aşi face-o. 
Trebue ca totul să se isprăvească la Bucureşti». *) — 
A adus pe Barclay să-şi retragă nota, astfel că azi nu 
are decât Austria o notă dată. 

— După dejun, la Arion, conversaţie generală poli- 
tică foarte amicală. Ultimele evenimente foarte favora- 
bile guvernului şi indicatoare pentru mine... 

— Conferinţa în loc de ora 4, la 5 ore după cererea 
lui Venizelos. Ni se comunică oficios că Bulgarii sau 








*) «Je ne m'associe à aucune démarche de mes collègues 
«Dour réserver un droit de révision du traité de Bucarest. Si, 
«pour faciliter sa signature, le gouvernement roumain me 
«demande une indication de ce genre, seulement alors je le 
«ferai. Il faut que tout finisse à Bucarest». 


190 NOTE POLITICE — 1913 


înţeles cu Sârbii, aceştia cedând Strumiţa. — La des- 
chidere, Sava Ivancioff comunică corespondenţa cu 
Grecia relativă, la inexistenţa telegramei grotescä de eri 
a Regelui Constantin ! ! 


După comunicarea făcută de Matanovici pentru 
Bulgaria, Spalaicovici dă cunoştinţă de acordul cu Bul- 
garia. Discurs patetic şi foarte clar, lăsând să se între- 
vadă viitoarea confederație balcanică a lui Maiorescu. 
Se suspendă şedinţa, Maiorescu refuzând de a o amâna 
până nu se termină totul. 

Tratativele au fost penibile. Cu Bulgarii sa retras 
Maiorescu ; eu am fost chemat, «iar despre Take a zis: 
să nu vie şi celalt că îi ameninţă şi pe ăştia». Maiorescu 
le-a spus: Compătimese cu d-voastră, sufer cu d-voastră, 
dar gândiţi-vă şi la noi ; eu cu toată simpatia, mea, dacă 
nu se face pace, sunt silit să vă fac război. (Tonceff în 
ajun îmi spusese că Maiorescu îl vestise că vom face 
cauză comună cu aliaţii !). 

Atunci reluând harta, am dovedit lui Fitceff (care 
îmi părea că nu cerea decât să fie convins), că pe valea 
Mestei nu aveau să facă drum de fier. Cerând deslega- 
rea lui Tonceff, mi-a desinat pe hartă o linie pe culmi, 
mai redusă, decât propusese Grecia (Kuzlar etc.). 

Am luat pe Venizelos. Tocmai şi Blondel, sosit dina- 
dins, fi predica moderatia. L’am adus la hartă: mi-a 
declarat că nu putea părăsi linia pe malul stâng al Mes- 
tei, impusă de Rege; că-i trebuia deslegare, ete — M'am 
retras pe linia intermediară, şi în cele din urmă Veni- 
zelos a convenit că dacă Coandă admite o altă graniţă 
posibilă, sar putea apăra din dosul autoritätei lui 
Coandă. M'am pus lângă Coandă şi călcându-l mereu 
pe picior, lam adus să dea linia lui Fitceff. La defileul 
dela Pietrici nu s'a putut face nimic. Bulgarii au accep- 
tat în fine, dar vor citi o rezervă. Vor cere să fie înserate 
şi scrisorile lui Schebeko şi a lui Fürstenberg relative 
la Cavala. Maiorescu propus o redacţie anodinä ; Radeff 
a cerut să se facă mai precisă. La 7 şi 30 sa declarat 
pacea primită în principiu. Radeff si Fitceff îmi mul- 
ţumesc cu căldură. ! 


NOTE POLITICE — 1913 191 


Mâine ora 11 semnătura preliminarilor şi armisti- 
tiului. 

La ai noştri, la club şi aiurea, mulţumiri, felicitări. 

25 Julie. — Nu se vor semna preliminare de pace. 
Maiorescu anunţă că se va semna pacea, pacea definitivă, 
nu altceva! Impune din ce în ce mai mult voinţa lui 
conferinţei şi ascendentul ce a luat este foarte mare. 
Politis a zis unui coleg că în toate congresele tot omul. 
nu ţara, face ceva. 

— Al treilea dejun al meu: Tonceff, I. Kalenderu, 
N. şi E. Lahovary dreapta mea; Panas, Bădărău, Pic 
Pherekyde stânga; în faţă Schebeko; Matanovici şi Pi- 
soschi la dreapta, Radeff şi A..G. Florescu la stânga. 

— Aflu dela Ch. Pherekyde că Venizelos a fost să 
vadă pe Mişu Pherekyde: «C'est lui qui doit remplacer 
Mr. Jean Bratiano». 

26 Julie, — A] patrulea dejun: General Serdar Vu- 
cotici, General Hârjeu, J. Filiti, dreapta; Sava Ivan- 
cioff, Gr. Cantacuzino, Wyzanti stânga. In faţă Waldhau- 
sen cu Col. Smiriantici şi Tresnea-Greceanu dreapta ; 
Col. Kalafatovici eu Brancovan stânga. Invitasem pe 
D. Ghika (Sofia), dar era lipsă 

— La conferință (protocolul 9) Politis foarte perfid, 
deşi ireproşabil ca formă; când a prezentat cererea de 
despăgubire pentru pagube rezultând din fapte ale ar- 
matei «contraires aux usages de la guerre», cerere evi- 
dent respinsă de Bulgari-—Asupra chestiunei scoalelor şi 
cultului, rămase pe mâine, am cercat Take şi cu mine o 
presiune pe Bulgari (foarte molatică aceia a lui Take !). 
N'au voit să cedeze. Venizelos: «Evident, Grecii au bise- 
rici splendide şi bogate. Bulgarii nicăeri una ca lumea». 
Ura şi disprețul între dânşii e ceva extraordinar! Când 
în conferinţă, privitor la Creta, Radeff a declarat că ei 
renunţă la orice pretenţie asupra Cretei (condominium). 
din respect şi admiraţie pentru luptele ei contra Turci- 
lor, Venizelos nici nu a mulţumit: 

27 Julie. — Ultima şedinţă a congresului. Mâine la 
9 ore întrunire pentru semnătură. Azi dimineaţă, Maio- 
rescu ne comunică nouă Românilor: a primit o depesä 


192 NOTE POLITICE — 1913 


dela Beldiman din Berlin, însărcinat să transmită feli- 
citări guvernului german, care comunică şi declaraţia că 
ei consideră pacea definitivă, declaraţia Austriei 
fiind o fişă de consolare pentru Bulgaria *). Depesä de 
la Paris : Lahovary transmite declaraţia lui Pichon că 
pacea, este definitivă, cu toate stäruintele contrarie ale 
lui Isvolski. Se consideră ca pronunţat în acelaş sens 
Germania, Italia, probabil şi Anglia, care nu are nici un 
interes. 

Convenţie secretă cu Grecii şi Sârbii de garanţie 
contra Bulgarilor, dacă ar mişea înainte de execuţia 
complectă a tratatului. Politis va aduce diseară proectul. 

— Miclescu se face garant de o conversaţie a D-nei 
Eliza Brătianu, tratând pe Take de canalie şi mincinos 
şi declarând că va şti să împiedece pe bărbatul ei de a 
mai continua orice raporturi cu el. 

— Dela Lupu Costache, alăturata perlă din «Ade- 
vărul» de eri, după încheerea păcii: «Aseară la orele 94 
«seara Regele a chemat la Palat pe D-i Take Ionescu. 
«Suveranul a făcut o primire din cele mai mişcătoare 
«şefului conservatorilor democrați». 

— Prânz de 52 tacâmuri la Externe. Miniştri nos- 
tri cu doamnele, delegaţii streini cu tot personalul lor; 
funcţionarii mari dela Externe. Toastul lui Maiorescu se 
termină prin declaraţia că s'a născut o nouă mare pu- 
tere (în versiunea oficială va fi ceva mai înduleit). 

Pasici răspunde, spunând că: România a câştigat 
titluri irevocabile la recunoştinţa popoarelor din Bal- 
cani, dintâi prin generoasa ei participare la opera e- 
mancipării lor şi apoi pentru rolul istorie ce a desă- 
vârşit prin negocierea cea mai eficace în favoarea echili- 





*) «pour nous, considérons paix définitive; declara- 
tion Autriche fiche de consolation pour Bulgarie». 

Pasitch: «La Roumanie s’est acquis des titres irrévoca- 
«bles à la reconnaissance des peuples balkaniques, d’abord 
«par la généreuse participation à l’oeuvre de leur émanci- 
«pation et ensuite par le rôle historique qu’elle vient de rem- 
«plir de la manière la plus efficace en faveur de l’equilibre 


NOTE POLITICE — 1913 193 


brului balcanic, care aruncă baze noi pentru prosperita- 
tea viitoare a acestei părţi a Europei, şi adaogă urarea 
ca România să rămână întotdeauna în capul naţiunilor pe 
cari le reprezintăm, arătându-le 'calea ordinei, păcei şia 
progresului. 

Venizelos nu a luat parte la prânz; în ultimul mo- 
ment s'a înbolnăvit (a prânzit la Enescu). 

28 Iulie. — La 9 ore începem să ne adunäm. Nu s'au 
terminat scriiturile. Toți în ‘mare ţinută pentru Te- 
Deum. Eu singur în veston. Se pregătesc condee ; Take 
are o pană alui Dillon, un condeiu al lui Lascăr Catargiu; 
Dissescu un condeiu al lui Câmpineanu dela nu ştiu ce 
eveniment... La 934, Maiorescu deschide a 12-a conferinţă. 
Se iscălesc două protocoale din 26 şi 27 Iunie. La 10 şi 
un sfert Pisoski citeşte textul definitiv ; celelalte patru 
exemplare se colationeazä de secretar. 

Semnăm, fiecare ţară îngrijindu-se de protocolul ei. 
Semnează Maiorescu, apoi eu, Take, Dissescu, Coandă, 
Cristescu. 

Pecetie pun numai şefii de misiuni. Vukotici nu 
are încă sigiliul lui. 

La 11 ore Venizelos aduce omagii tactului şi impar- 
tialitätii lui Maiorescu, vorbeşte de «ses conseils éclai- 
rés, «son nom sera prononcé avec profonde recon- 
naissance et respect par les peuples». 

Spalaicovici propune ca după Te-Deum să se înscrie 
conferinţa, în corpore la Palat, ca omagiu pentru Suve- 
ranul care a contribuit mai mult la stabilirea päcei. 

Discursul lui Maiorescu închide conferinţa, care de 
la 17 la 28 Iulie a desăvârşit opera de pace. 

Maiorescu se duce la Palat. Regele îi dă Colanul 
ordinului Carol I. 

— La 12 Te-Deum. Regele, Regina cu automobilul 


«balkanique, qui jette de nouvelles bases pour la prospérité 
«future de cette partie de l’Europe». Il ajoute le voeu «que la 
«Roumanie reste toujours à la tête des nations que nous re- 
«présentons, en leur montrant le chemin de l’ordre, de la 
«paix et du progres». 


194 NOTE POLITICE — 1913 


plin de flori, idem Principesa Maria si Elisabeta. Mitro- 
polia prea micä. Regele, dupä ce särutä crucea, dä mâna 
lui Pasici, lui Venizelos, lui Vucotici, foarte amabil lui 
Fitceff, pe urmä lui Tonceff. 

La Palat, foi speciale pentru înscrierea membrilor 
conferinţei. Sampanie. 

— 434 consiliu de miniștri la Interne. Se regulează 
concediile. Maiorescu interim Internele. 

Am examinat, în trei, proectul sub-tratatului de ga- 
ranţie, până la deplină executare a păcii din Bucureşti, 
între Grecia, Serbia şi noi. 

— Prânzul la Palat strălucit; Regele foarte amabil 
cu Miniştrii români; evident foarte grațios cu streinii. 
Regele îmi spune cât de prevenitor a fost Impäratul 
Wilhelm, Nu numai Pa felicitat, «dar m'a întrebat, dacă 
vrea să fie revizuit ceva, care ar fi dorinţa mea — 
dorinţa mea l». 

După masă, Radeff îmi spune cât este de fericit 
de succesul la noi al generalului lor (Fitceff). 

Toastul Regelui foarte de sus şi vorbind de unirea 
puterilor din Balcani. 

— Eri mi-au vorbit Maiorescu si Take de un credit 
de 300.000 lei pentru «corupţia albaneză» (candida- 
tura Prințului de Wied). Maiorescu a refuzat să ia la 
departamentul lui acest extra ! 

29 Iulie. — Misiunile sunt la Sinaia. Examinăm cu 
Maiorescu proectul de convenţie de garanţie între Gre- 
cia, Serbia şi noi, text propus de Politis şi dat lui Take 
Ionescu «să fie ceva de mâna lui», — pe care Maiorescu 
vrea să-l aibă. 

— Seara banchetul Primăriei. — Fusese invitată 
Presa; Bogdan-Pitesti se şi prezintase în numele «Serii»; 
nu-şi găsea sat decât cu tânărul Pake, si el foarte izolat; 
faţă de protestările Miniştrilor, Gr. Cantacuzino, după 
lungă parlamentare, a putut reuşi să-l expulzeze! Ni- 
meni alt, se zicea cu haz, n'ar fi reuşit să-l scoatä ! 

După masă, stând de vorbă cu Carini, aflu că el cu- 
noaste convenţia care se elaborează ! 

Take şi anunţă delegaților că el consimte la o 


NOTE POLITICE — 1913 195 


taxă inter-balcanicä poştală de 10 bani de scrisoare! 
Ştiu că Maiorescu nu este favorabil ideii. 

30 Julie, — Ultimele formalitäti. Semnături, anexe 
şi protocoale. La 1112 ne luăm rămas bun. Rămân aliaţii 
şi noi, afară de Coandă şi Cristescu. Hotărîm textul 
tratatului secret de garanţie până la ratificarea păcei, 
după formele constituţionale ale Bulgariei. Garanţie 
militară şi diplomatică. Peste zi iscălim cei patru mini- 
ştri români, Pasici, Venizelos şi Vukotici. 

— Dejun la Palace-Hotel oferit de Pasici. Pasici 
singur citeşte un discurs-toast. 

După dejun găsesc pe Carini şi îi cer să nu se insiste 
asupra ştirii date de el lui «Matin» despre acordul se- 
cret, căci vom desminţi. Aflu că divulgaţia vine dela Ve- 
nizelos el însuşi. La urmă, Carini a căutat să o dreagă, 
spunând că a dedus el personal lucrul din vorbele. ros- 
tite de Venizelos. 

Banchet din nou la Liedertafel, dat de Asociaţia 
Presei. 

Vizita făcută la 5 ore la Camera de Comerţ a im- 
presionat pe delegaţi. 

21 Julie. — Dejun Venizelos la Capsa.— Bulgarii au 
plecat la 3 ore, conduşi de Moruzi şi însoţiţi de Bur- 
ghelea. Aseară, când ne-am despărţit, am fost acablat 
de protestaţiile lor de amicitie. Fitceff, care îmi ceruse 
cri portretul meu, mi-a trimis azi pe al lui, 

— Părerea lui Panas asupra Albaniei: «trois ou 
quatre souverains se suceâderont avant de pouvoir pren- 
dre pied ; qui sera le quatrième, celui-la răgnera». — Ge- 
neralul Hârjău făcut propoziţie dacă sar duce în Alba- 
nia ; am înţeles că ar fi în ipoteza Wied ales domnitor. 

— Schebeko a venit, să mă vadă, cu nu ştiu ce recla- 
mafie rusă dela anii 1848 şi 1853, bani datorifi dela ocu- 
patia rusă, Foarte sub formă dubitativä, cererea lui. 
Despre pacea de aci, wa felicitat «du grand succès de la 
Roumanie»; nu crede că vor sta Bulgarii în pace; i sa 
spus că ar trebui să se evacuezerepede de noi teritoriul, 
ca nu soldaţii întorşi dela oştire să se apuce de răzbu- 
nări şi omoruri «pour les questions de femmes». — l-am 


196 NOTE POLITICE — 1913 


spus că vom sta cât va fi necesar ca să protejăm spita- 
lele şi lazaretele în care sunt bolnavi si holerici ai 
noştri. 

1 August. —Am dus lui Maiorescu nota lui Schebeco 
cu cele 1.400.000 ruble. poteoave de cai morţi. Nu ştie 
nici el nimica. Din contră ştie că noi avem ceva de cerut 
dela Sfântu Spiridon, bani popriti în Rusia. Schebeko 
speră să treacă la Viena; înainte de plecare ar vrea să 
reguleze afacerea Spiridoniei; de aci cererea creantei 
vechi, de opus ca compensație la pret. 

Vorbim de viitor : ă propos de interviewul lui Costi- 
nescu în «Berliner Tageblatt», şi în care el spune,că la 
iarnă poate va mai fi un guvern conservator de scurtă 
durată, dar nu un guvern Take. Maiorescu crede că 
la Decembrie trebue să ne retragem; ar fi elegant si 
ne-am desface cu bine de o toväräsie care nu mai poate 
merge. I s'a propus diferite combinaţii de şefie ; el vede 
într'însele posibilitatea de a mă amâna pe ‘mine si de 
aceia cere să rămânem în formă de comitet, numai el va 
lua concediu şi rămâne să conducem partidul în trei. Am 
înţeles că el ar dori să dispară în plină apoteoză. Când 
i-am spus că, în mintea unora, şefia lui subîntelege vice- 
prezidenţia mea, a zis că în astă combinaţie ar rămâne 
poate. Dar îndemnul lui este să aşteptăm toamna. 

Mi-a povestit că ducând Regelui decretul cu interi- 
mul lui Bădărău, Regele nu l’a acceptat şi a preferit, 
de oarece se cere un takist, pe Xenopol. Regele i-a spus 
că la Palat, cercând să consoleze pe Tonceff că Bulgaria 
primeşte regiunea frumoasă a tutunurilor, Bădărău sa 
vârât în conversaţie: «Dar şi noi luăm o frumuseţe de 
fabrică la Dobrici !» Uimit de atâta lipsă de tact, Regele 
furios i-ar fi spus: «Täcetis ! — Motivul dat de Rege 
este că Bădărău fiind profesor “i-ar şedea mai bine 
la Instrucție... 

— Regele pleacă la Sinaia. Vesel şi bine. Prinţul 
şi Prinţul Carol pornesc direct dela gară la Cartierul 
General, în automobil. 

La gară Maiorescu îmi spune că, la ora 12 când 
eşea dela Palat, Take l’a vestit că dă demisia cu colegii 


NOTE POLITICE — 1913 197 


lui takisti, faţă de lipsa de încredere ce-i arată Regele. 
— Se vor reface decretele şi se vor semna mâine la Si- 
naia : Bădărău revine la Interne! 

Take l’a rugat pe Maiorescu să nu se vorbească în 
consiliu de Prefectura de Suceava. — I-am vorbit eu; 
Sa scuzat că nu poate face în câteva ore cât mai stă la 
Bucureşti, dar că la întoarcere va fi prima numire. 

Tot asemenea, el a deschis vorba despre Constanţa : 
va disolva consiliul liberal care se alege. 

Nota: La gară, Take n'a venit la plecarea Re- 
gelui. 

2 August. — Blank a văzut pe Blondel si a venit la 
mine. Negocieri pentru împrumut în Franţa. Ar avea 
tot concursul şi sorti de reuşită (acordarea cotei), — 
zice Blondel —, dacă sar accepta: 1) Emisia direct şi 
numai Paris ; 2) Angajament moral să facem comande 
şi în Franţa (marina spre pildă). 

Vorbind cu Maiorescu, de oarece dorese să iau 
avizul Regelui, el îmi spune că trebue mare circumspec- 
tie ca să nu fie vreo gelozie la Berlin, de oarece e 
probabil că Regele se va duce la Berlin şi Wilhelm va 
veni la Bucureşti, pour sceller la paiz. 

Cu această ocazie ne reamintim că şi lui, şi mie, 
Regele ne-a semnalat importanţa articolului de fond 
din «Neue Freie Presse», care tocmai accentuiază că 
acum la Berlin sa mutat sediul legăturii cu România: 

I-a eşit cu totul din cap Regelui, Take Ionescu! 
In ultimul moment, criza cu interimul lui Bădărău l’a 
desgustat : «în astfel de momente» !! 

4 August. — In alegerea Constanţa (balotaj), am 
scris lui Bădărău să recheme pe prefect care a dat vo- 
turi liberalilor. 

5 August, — Rezum în Karlsbad vorbirea cu Re- 
gele (azi la 11 August). Era ziua de naştere a Printu- 
lui Nicolae. La dejun la Peleş toată Familia regală, 
afară de Prinții Ferdinand şi Carol. Prinţul Nicolae a 
făcut înconjurul mesei ca să închine cu toată lumea. 

In audienţă, înainte de masă, am vorbit de cercările 
de a ne deschide piaţa Parisului: «mais sans conditions 


198 NOTE POLITICE — 1913 


d'armes, surtout»; — aprobat a se vorbi de poduri si 
de comande maritime. 

Regele aprobat să deschid credit la portofoliul 
pentru Senat, dar să dau şi 60.000 lei pentru lucrarea lui 
Lecomte du Nouy. «Voi face lucrările; le-am iscălit 
chiar înainte de plecare». 

Foarte mulţumit, din nou, de articolele din «Neue 
Freie Presse», cari ar trebui să fie reproduse de presa 
românească, — ‘mai ales acela care stabileşte că depesa 
Regelui Carol «a salvat situația». — (Regele în tele- 
grama Lui de mulţumire Impăratului, vorbeşte de pro- 
bele de amicitie ce ia dat în vremurile grele: deci se 
recunoaşte că Austria nu a părăsit pe România astă 
iarnă, în favoarea Bulgarilor). 

Asupra Albaniei, mirat de ştirea că Sir Edward 
Grey a zis că Puterile îi vor alege un Principe. Regele 
îmi spune că cel ce va fi ales de Albanezi va fi ales 
şi de Puteri, şi că Wied va avea concursul formal al 
Italiei şi pe sub mână al Germaniei, care nu-l poate 
desemna pe faţă. 

— După masă la Maiorescu. Nu se mai poate con- 
tinua cu Take. De altfel a căzut în stima tuturor, a Re- 
gelui ca şi a străinilor. — Cum se poate să fie în con- 
cediu, cu holera şi cu demobilizarea pe braţe? — Imi 
cere să viu exact înapoi ca să-mi lase prezidenfia pe 
15 zile şi Externele. 

— D-na Eliza Brătianu a transmis Regelui o de- 
pesä, denuntându-i că la Măgurele ar veni oameni bol- 
navi, morţi de foame: preocuparea ca şeful liberalilor» 
să nu fie prea supărat pe Coroană... 

— Karlsbad. Am sosit Joi 8 August. Constat că 
toată lumea îmi face curte, Nemti şi Francezi. Toţi mă 
felicită şi vor să afle ceva. — Koch, de care nu mai ştiam 
de mult nimica, îmi scrie să mă poftească la masă. — 
Fac cunoştinţa lui Nordheim, evreu. din Hamburg, însă 
mare amic, dela Gambetta încoace, al tuturor oamenilor 
politici francezi; bogat, inteligent, foarte cultivat şi călă- 
torit. — Idem cunoştinţa lui Crozier. —Azi iar mă invită 
Koch şi în cele din urmă vine să mă întreţină de o afa- 


NOTE POLITICE — 1913 199 


cere de bonuri de tezaur de făcut în Anglia : chilipir nu 
este — 5% pe 98, cu încă 412 drept spese şi comision. 
Termen un an! A doua zi scrisoare dela Koch, oferind 
serviciile lui pe lângă Baring sau Rotschild. Am păs- 
trat-o ca document. 

13 August, — Fac cunoştinţa lui Clemenceau. Foarte 
elogios pentru noi, «mândru» de ce au făcut Românii. 
Recomandă mare legătură în viitor cu Sârbii şi Grecii, 
deşi nu crede în fidelitatea acestora. Imi spune că a 
vorbit de mine într'un articol privitor la evrei. Luz- 
zati i-a scris că va face el un articol asupra evreilor 
români, recunoaşte că ce ar fi mai bine ar fi ca nimeni 
să nu se mai ocupe de această chestiune, ca să avem plă- 
cerea inițiativei. 

14 August. — Doamna Michel de Giers, întâlnită la 
Kaiser-Park, foarte cordială cu Românii: despre toţi 
are un cuvânt de amintire. Felicitări pentru pace, foarte 
calde. Felicitări mie personale: «on a beaucoup cité 
votre nom ; quoique pas aux affaires étrangères, on sa- 
vait que vous étiez le leader (?!)». 

— À. E. Lahovary revine de la Poincaré cu im- 
presia că acesta ar dori ca un om cu autoritate mare — 
ca Regele? — să mijlocească o apropiere între Ger- 
mania şi Franţa. Poincaré crede că toate înarmările 
germane însemnează că Germania simte că odată nu va 
putea compta pe Austria în descompunere ; atunci păr- 
tile germane se vor lipi de Germania, iar ca equilibru 
Germania ar trebui să restitue Lorena, iar Alsacia să 
devie Stat independent tampon, ca Elveţia, Luxem- 
burgul, 

— Pitceff mă întâmpină : Tot ce sa întâmplat în 
Bulgaria e vina Regelui. El din Noembrie mereu a 
luptat contra nebuniei Regelui de a intra în Constanti- 
nopol. El a sfătuit pacea după Kirkilisse, când a ce- 
rut-o Kiamil. El a refuzat să dea ordinul de a ataca 
Ceatalgea ; Sawoff a dat acest ordin. El a părăsit din 
Februarie direcţia Statului-Major. La început, Daneff 
vedea ca dânsul; Regele însă l’a întors. Atunci aveau în 
Macedonia 50.000 oameni şi se putea ocupa tot ce era 


200 NOTE POLITICE — 1913 


necesar Bulgariei. Ce sa întâmplat în urmă, a fost o 
nebunie, pură fantezie a lui Ferdinand. | 

30 Septembrie, — Jar sunt «la preţ». Moruzi îmi 
face politeţe peste politeţe, se preface că-mi aduce tot 
la cunoştinţă ; repetă peste tot, că eu sunt soarta gu- 
vernului, cheia viitorului: «Dacă m'aşi împăca cu 
Take...!» 

— Contele de Waldburg, însărcinat de afaceri al 
Germaniei, îmi comunică secret că Germania este ne- 
liniştită de starea de spirit a Turciei; marele-Vizir e 
cuminte, dar partidul războiului poate să biruiască ; că 
de fapt nu se demobilizeazä şi că prizonierii ce se res- 
titue sunt imediat încorporaţi din nou. Se crede că există 
un acord cu Bulgaria, căci altmintrelea n'ar fi cedat 
Bulgarii aşa de repede pe toate punctele. — Restul con- 
versaţiei a fost asupra demersurilor prea stäruitoare ale 
Discontului pe lângă Auswaertiges Amt pentru ca diplo- 
maţii lor să lucreze în favoarea împrumutului. 

Rezultă că lui Disconto i-e frică să piardă împru- 
mutul şi că D-l Petersen, vorbind de ruptură, vrea să 
facă presiune. Petersen mi-a spus că Disconto socotește 


30 septembre (13 octobre). — De nouveau «ia preţ». Mo- 
ruzi me fait politesses sur prévenances, feint de porter tout. 
à ma connaissance et va. repetant partout, que le sort du 
gouvernement, la clef de lavenir c'est moi, si «je m'entendais 
avec Take». 

— Le Comte de Waldburg, chargé d’affaires allemunil, me 
communique, secrètement, que l'Allemagne est inquète des 
dispositions d'esprit de la Turquie; le Grand-Vizir est sage, 
mais le parti de la guerre peut l'emporter; qu'on ne démo- 
bilise réellement pas et que les prisonniers qu’on leur rend 
sont de suite incorporés. On croit à l’existence d’un accord 
avec la Bulgarie, sans quoi les Bulgares n'auraient pas cédé 
si vite sur tous les points. 

Le reste de la conversation a porté sur les démarches 
trop instantes de la Disconto auprès de l’Auswärtiges-Amt. 
pour que leur diplomatie agisse en faveur de l'emprunt. Il 
résulte que la Disconto a peur de perdre emprunt et que 
M. Petersen, en parlaut de rupture, veut faire pression. Pe- 
tersen ma dit que la Disconto compte sur le Comptoir de 
l'Escompte, pour prendre une partie de son emprunt. Je. 
comprends maintenant la note des journaux frauçais qui 


NOTE POLITICE — 1913 201 


că «le Comptoir d'escomte» va lua o parte din împru- 
mutul său. Înţeleg acum nota gazetelor franceze care 
acuză o oarecare bancă că ar fi făcut să nu reușească 
combinaţia Paris. 

Marti, 29 Octombre, — J., Th. Florescu, în urma stă- 
ruinfelor lui Miclescu şi ale lui Mitilineu ca să-l pri- 
mesc, îmi face o lungă vizită. Explicaţie asupra a- 
cuzaţiei de neonestitate ce i-am adus odinioară (afa- 
cerea Staadecker raportată de Făreanu şi afacerea unei 
expulzări cunoscută şi de Ch. Pherekyde şi pe care Take 
Ionescu o mărturisise întemeiată). Florescu îmi afirmă 
că la constituirea actualului guvern Take Ionescu i-a 
spus că nu l-a făcut Prefect de poliţie din cauza opozi- 
tiunei mele (când fusese stipulată o libertate necontro- 
lată de nimeni în fiecare departament!), că personal Take 
Pa însărcinat să mă atace în afacerea expropriatiunei 
casei mele şi Pa complimentat în urmă de discursul ţinut, 
ete, Adeziune la partidul nostru, şi se ţine la dispoziţia 
mea. 

Joi, 31 Octombre, — Intrevederea cu Maiorescu. 
L’am cercetat în afacerea unei corespondențe din «Dé- 
bats», care afirmă că Take Ionescu a avut în Decembrie 
trecut mandat dela Guvern să ofere un tratat de alianţă 
Bulgariei ; convenim să dau o desmintire în «La Politi- 
que». — Contra părerei lui Maiorescu, am asociat, şi pe 
Filipescu, căruia i-am trimis pe Bastache; el mi-a co- 
municat un număr al «Epocei» (25 August 1913), în 
care personal a dat o precedentă desmintire. 

Maiorescu îmi aduce aminte că la Palat, fiind la masă 
lângă Marele Duce Nicolae Mihailovici, acesta zicându-i 
că România ar trebui să intre în blocul balcanic, el a răs- 
puns că trebue mai întâi aşteptat să se vadă ce ese din 
această alianță, pentru că nu o crede durabilă. Se miră 
de prostia de a afirma o aşa tendinţă, când toată poli- 
tica «Regelui si a mea» se sprijineşte pe discordia pro- 
babilă dintre aliaţi. 








accuseut une certaine banque d'avoir fait rater la combi- 
naison Paris. 


14 


202 | NOTE POLITICE — 1913 


In ordin intern, va accepta şefia, dar cu comitetul 
de trei (Arion, Cantacuzino, eu) ca să treacă la mine 
conducerea efectivă ; dar nu trebue fixată data lichi- 
dărei, ca Regele să nu rămână la discretia partidului 
liberal. Vorbit-am şi de necesitatea unui program. 

6 Noembre. — Chemat împreună cu Arion la Prin- 
cipesa. Era vorba de creditul pentru Cotroceni. In aş- 
teptarea arhitectului, am luat ceaiul. Principesa, încân- 
tătoare, ne-a spus cum avea Regele recurs la dânsa 
când se întâmplă neînţelegeri cu Prinţul. La rândul lui, 
când Prinţul are plictiseli : se plimbă, fumează, se în- 
vârteşte împrejurul ei şi aşteaptă totdeauna ca nevas- 
tă-sa să-l întrebe: «Eh bien, Nando, qu'est ce qu’il 
y a?» — Acelaş humor binevoitor pe care lam mai 
constatat la Buzău cu prilejul inaugurărei alergărilor 
de acolo (27 Octombre). 

La Sinaia, în fiecare moment al zilei, conversaţia 
Reginei nu se desparte de Albania, splendorile ei, pre- 
destinarea unei principese de origină românească să se 
suie pe tron, ete. Când Prinţesa de Wied pierde răb- 
darea, se repede la Principesa Maria: «Vreau să vorbese 
'de câini, de orice, şi să nu mai aud de Albania». 


6 novembre. — Appelé avec Arion chez la Princesse, 
campée pour deux jours à Cotroceni. Il s'agissait du crédit 
pour Cotroceni. En attendant l’architecte, pris le thé dans 
le petit salon-chaumière de la Princesse. Charmante, elle 
nous a dit comment le Roi a recours à elle en tiers, quand 
il y a friction avec le Prince. A son tour, quand le Prince 
a un ennui, il déambule, il fume, il tourne et attend toujours 
que sa femme lui dise: Eh bien, Nando, qu'est-ce qu’il y a? 
Le même humour charmant que j'avais constaté, à Buzeu, 
lorsqu'elle a dîné à la Villa Albatros le 27 octobre pour 
l'inauguration de nos courses. 

Adorable la scène avec les faux cheveux de la Princesse 
Sophie de Wied. A Sinaia, chaque moment de la journée, la 
conversation de la Reine ne quitte pas PAlbanie, ses splen- 
deurs, la prédestination d’une princesse d’origine roumaine 
à monter sur ce trône, etc. Quand la Princesse n’en peut plus. 
elle se précipite chez la Princesse Marie: «Je veux parler 
de chiens et de faux cheveux et ne plus entendre rien de 
l’Albanies. 


-NOTE POLITICE — 1913 203 


14 Noembre. — Comitet central convocat la Club 
de Lahovary. 23 membrii de faţă; — s'a ales Maio- 
rescu şef al partidului. Virgil Arion, singur, se declară 
contra, pentrucă şefia aceasta este condamnarea lui Carp 
si pregătirea şefiei lui Take. — Au vorbit: Lahovary (e 
aprinsă şi vie polemică prin istoricul şi imputările a- 
dresate celor cari atacase în primăvară guvernul); Gre- 
ceanu, spunând că şefia oferită este necondiționată; Pan- 
grati, care a condamnat cu severitate luptele injurioase 
ale unor fruntaşi (privirea lui spunea că mă răzbună 
de interviewul injurios al lui Filipescu) şi a acceptat 
cu bucurie şefia ; Antonescu, care a felicitat partidul ; 
Săulescu, foarte categoric; am mai vorbit eu şi Arion. 
Am admis denuntarea, legând-o de programul nostru 
asupra proprietăţii: dimineaţa apăruse scrisoarea pro- 
gram a lui Take. — Virgil Arion, după cuvântarea 
mea, a declarat că, votează pentru. — Unanimitate. 

Filipescu tot Filipescu, a scris o scrisoare amabilă 
lui Lahovary, declarându-i însă că nu mai face politică, 
de aceia nu va veni la comitet. Dar ne-a rugat şi pe 
Lahovary şi pe mine... să nu à se citească scrisoarea în 
comitet! ! Face şi nu face... politică. 

15 Noembre. — Deschiderea Camerei. O apoteoză 
pentru Rege! Takiştii bine stilafi, au izbucnit în urale 





Un jour on tombe d'accord qu’une coiffure basse irait 
à merveille, mais cela exige une natte, et une fausse natte 
ne s'introduit pas facilement dans le château de la Reine. 
Une fausse natte! ! «J'en fais mon affaire, fait la Princesse 
Marie, et mon ami Beer va nous arranger cela». Premiers 
cartons, couleur pas assortie, allées et venues, tout passe. 
Un soir — arrivage tout frais — on joue à la baraque et, 
en attendant son tour, la Princesse Sophie se retire dans un 
petit salon et fait appeler la Princesse Marie. La Princesse 
Sophie tenait au bout de ses doigts une natte défaite, vraie 
queue de cheval, et la faisant tournoyer se roulait de joie: 
«Quand je pense que dans ce château je joue avec des faux 
«cheveux, il faut qu'on me laisse riref» 


204 NOTE POLITICE — 1913 


la pasagiul introdus de Rege care vorbeste de pace între 
foştii beligeranti. i 

— După şedinţă m'am sfătuit cu Maiorescu asupra 
scrisorei lui Vaida, chemând pe Verzea în. ajutor, de 
oarece este conflict între Mihali şi Iuliu Maniu. Maio- 
resew abţinere. Eu, să vorbim cu Verzea. Aflu că dacă 
Mihali, Vaida şi Aurel Vlad stau bine, Maniu este plin 
de datorii (efecte ale destrăbălării unchiului său Coro- 
ianu) şi că Maniu a fost ajutat de Mihali din banii ce 
primeşte din ţară. Sfătuese pe Verzea să plece, cu atât 
mai mult că aflu că Stere se duce acolo. 

18 Noembre. — Chemat în audienţă la M. S. Regele. 
Vorbit finanţe, buget, «ar ajunge lesne la 700 mili- 
oane». Palat, Cameră şi Senat, cheltueli enorme cu 
care sar fi putut face poduri şi şosele, şi pe cari tre 
bue să le avem cel puţin pentru 1916. Risipa cu rechi- 
zitiile cu caii: «se vor judeca cei dela intendentä». 
Foarte puţină politică, afară că Filipescu iar lucrează 
în armată şi că Văleanu este omul lui. Aci, mai lung 
despre Cräiniceanu, «un zäpäcit» care transformase Car- 
tierul lui general «în club politie», şi care tot demisio- 
nează şi nu demisionează: «trebue mutat». Nu foarte 
mulţumit de Averescu. Regele se plânge de indiscretia 
graţie căreia nu se mai putea face mişcarea ce proec- 
tase : Averescu la Inspectoratul cavaleriei şi Statul-Ma- 
jor vacant; s'a speriat Hărjeu fiindcă s'a zis că îşi face 
pentru el un loc. 

M'a însărcinat să văd pe Maiorescu să nu iasă 
din casă, şi să tin eu locul lui la prezentarea lui Czernin 
Miercuri. 

— La Cameră, Take Ionescu : «Ţi-a spus Regele ce 
mi-a spus mie ? Că noi trebue să votăm legea de orga- 
nizare a Dobrogei şi să facem organizarea. Asta nu 
se poate termina în Decembre. Deci nu ne putem duce 
înainte de anul nou...» 

„P. S. Conversaţie despre Czernin. A fost mulţumit 
Regele de convorbirea cu el şi de scrisoarea Arhidu- 
celui care l’a numit ca persoana lui de încredere şi 
«care va face ce-i va cere Regele». 


NOTE POLITICE — 1913 205 


20 Noembre. — Recepţia oficială a lui Czernin. Am 
înlocuit pe Maiorescu. — Primit cu o jumătate de oră 
înainte, am vorbit de criza românească. Regele mi-a dat 
instrucţiuni, pe care le-am trimis lui Verzea. Transcriu 
textual: «Viu dela primirea la Palat a lui Czernin 
«unde am înlocuit pe Maiorescu. Inainte de audienţă 
«am putut avea un schimb de vederi provocat de scri- 
«soarea D-tale de Luni. Inainte şi mai presus de toate, 
«trebue ca unirea şi concordia să fie restabilite. Cu nici 
«un chip. să nu se facă o spărtură : pericolul ar fi mare. 
«Apoi, dacă se cere de Români ceva mai mult decât se 
«oferă, nu trebue ca pretentiunile să crească în măsură 
«ce se concede ceva, pentrucă nu trebue ca ruptura să 
«vie dela Români. Din sorginte foarte autorizată se ştie 
«că în Ungaria s'ar dori, contra voinţei Impăratului si 
«Arhiducelui, ca să nu se ajungă la o înţelegere şi ca ‘ 
«vina să fie a Românilor. — Ca să recapitulez: aci se 
«crede că Ungaria ar da, sub presiunea legei lui Appony: 
«doi noui Episcopi din care unul unit, rotunjirea 
«diocezei noului Episcopat, funcţionari români în jus- 
«tifie şi administraţie, 30 deputaţi. Ar mai fi vorba si 
«de o subvenție şcolară cu respectarea programului ofi- 
«cial şi o concesiune cu procesele de presă. Acestea sunt 
«bune de primit şi, dacă se dau realmente, nu încape să 
«fie respinse. 

«Chestiunea română a fost examinată şi cu Ber- 
«linul ; ea este esitä din cadrul local şi solutiunea ce se 
«va găsi, va fi păzită. Deci înțelepciune». 

27 Noembre. — Primit de Rege. Intâi s'a vorbit de 
Albania. Fusesem sesizat de Maiorescu eri după con- 
siliu : doi albanezi din Bucureşti, Zografi şi Vanghele 
Pandele, denunţase ca aventurier primejdios pe Noga, 
care se roteşte pe lângă Wied. Din corespondența ce 
mi-a arătat M. S., constat că Prinţul de Wied e bine 
orientat. Are pe lângă el pe Ecren-Bey, şeful familiei 
Vlora. Cât pentru Essad-Pasa, el a scris că pune casa 








20 novembre. — Râception officielle de Czernin. J'ai rem- 
placé Maioresco. Reçu une demi-heure avant, nous avons 
parlé de la crise roumaine. Le Roi m'a donné des instruc- 
tions que jenvoie à Verzea. Je transcris textuellement. 


206 NOTE POLITICE — 1915 


si averea lui la dispozitia lui Wied. Jagow a comunicat 
prinţului desemnarea lui de Europa. După sfatul Re- 
gelui, el va cere împrumutul, din care ‘1.000.000 de în- 
dată, pentru a avea ce da «celor cari au nevoie». 

Vorbit de creditul C. F. Explicat de ce am cerut tot 
creditul, iar nu să desprindem o parte din el. 

Cu această, ocazie i-am vorbit de programul nostru 
şi cum vom fi în curând definitiv constituiți. 

14 Decembre. — Comitetul executiv aprobat progra- 
mul cum îl întoecmisem, după trei lungi şedinţe. — Maio- 
rescu admis paragraful conţinând o ameninţare de sanc- 
tiune pentru marea proprietate care nu sar executa sin- 
gură. Păreri ale lui Gr. Cantacuzino, C. Arion, Pangrati 
şi Em. Antonescu. Mam rostit că aceasta era o gresalä. 

31 Decembre. — 6 ore seara. Maiorescu prezintat de- 

- misia guvernului. Regele : voi chema la 2 Ianuarie pe 
D-l Brătianu «pentru a-i întări putin autoritatea prin- 
tre ai săi». — Dar guvernul nu se va forma decât Sâm- 
bătă 4 Ianuarie. 


1914. 


4 Ianuarie. — Fost să văd pe Filipescu, după cum 
comunicasem lui Maiorescu; şi colaborarea fiind desfă- 
cută i-am cerut să reintre în partid şi comitet; el, reîn- 
ceput protestările că nu mai face politică şi că este dis- 
pus să ne ajute ca simplu cetăţean. Nu mai este doc- 
trinä în partid, de aceia sa slăbit acţiunea. El are un 
jurnal în care se serie pentru principiile partidului ! — 
La observaţia mea că face mai multă politică decât ori 
când, răspunde că nu mai face decât două lucruri: jur- 
nalul «un boulet qu'il traîne», şi lichidare. Toată discu- 
ţia lui era că Maiorescu, de acord cu Regele, vrea să 
ducă partidul la Take Ionescu. — După ce i-am dovedit 
toată eroarea lui, a început să vorbească mai cu şir şi 
să admită chiar posibilitatea de coaliţie locală cu Takis- 
tii. Special sar vorbi de Botoşani şi Craiova. — Am 
reproşat greşala nouă a recentului articol din «Epoca» 
contra Regelui. «Dar, mă rog, regret că nu pot zice con- 
tra lui tot ce aşi vrea să zic!» — Mâine ne vom revedea. 

— La ora 12 Regele m'a primit în cabinetul cel mic 
de lângă camera de culcare. Regele în civil. Nu înfăţi- 
şare prea slăbită. Foarte, foarte grațios cu mine. Re- 
gretă convulsiile în care se aruncă ţara. Ar fi trebuit 
doi-trei ani de linişte absolută. Se putea merge cu Con- 
stitutia actuală încă 15 ani. Dar liberalii pretind că 
schimbarea nu se poate face decât cu mine, care am pu- 
tere de a domoli patimile. Aprobat eforturile de a rea- 
duce pe Filipescu în partid. Nu trebue lăsat pe dinafară, 
căci ar fi un punct de sprijin pentru toţi nemulțumiţii : 
Iorga, socialiştii, Fleva etc. 


208 NOTE POLITICE — 1914 


Două mari cestiuni sunt amenintätoare: cestiunea 
Transilvaniei şi cestiunea evreiască. — Am spus Rege- 
lui ceeace îmi scrie Săulescu din Paris despre conver- 
safia lui cu Cahen d'Anvers. — Nici o vorbă despre Take 
sau Takisti, despre o colaborare sau fuziune! — Mi-a 
dat medalia mare «Avântul Ţării». Mi-a luat amândouă 
mâinile mulţumindu-mi «pour le service signalé que je 
lui ai rendu», — I-am strâns mâna şi el ma îmbrățișat 
pe obraz. 

— Chemat la Regina. Liberali nu sunt «en odeur de 
sainteté». Impunsături la adresa lui Brătianu care este 
leneş, Anghelescu care şi-a torturat nevasta. Duca care 
nu are aerul de a semăna cu tatăl său- 

— Am fost la Maiorescu, care ma pus; în curent 
cu vizita ce i-a făcut Brătianu la ora 10. Acesta vrea ca 
fruntasii opoziției să intre în Cameră; nu a lăsat să se 
înțeleagă că alegerile Constituante vor avea loc înainte 
de Octombre. — Despre Take, îmi spune că acesta a 
scris Regelui pentru nişte decorații refuzate, si propune 
ca Regele să decoreze «proprio motu» pe Moruzi! 
Drept răspuns, Regele a dat scrisoarea lui Moruzi. — 
Maiorescu: «Băiatul inteligent al lui Ghiță Ion; nimic 
mai mult !» 

5 Ianuarie. — Vine Filipescu la mine : explozie de 
ură contra lui Maiorescu; misel, mizerabil... izbucnire în 
plânsete. «Nu mă mai veivedea într'un comitet, nici în- 
trun partid, nici în Cameră, nici în Senat!»—Va între- 
buința cât mai are timp sau energie ca să demaste pe 
Maiorescu. Aceiasi furie în contra lui Lahovary ; nu are 
nimeni dreptul să-mi ia stima si consideratia partidului: 
am fost atacat neomenese. — Nu i-am amintit cum m’a 
atacat în afacerea Ressu si ce a zis (sau a pus să zică) 
de mine acum de curând în «Epoca», după «Facla»!! — 
Va da concurs prin presă, prin manifeste, dar... nu face 
politică. Va trimite către noi pe cei ce țin de dânsul. 

— După masă, Deşliu : Pe mine mă iubeşte ; dacă 
aşi fi eu şeful ar veni, dar cu Maiorescu nu. Elera pe lista 
Miniştrilor, dată de Carp la Aprilie 1912, si Maiorescu 
ľa şters pentru a pune pe Pangrati!! (Pentru prima 


NOTE POLITICE — 1914 209 


datä când aud de familia asta). Camera de Comert (sic) 
îi va pune candidatura în Bucureşti, şi va avea cele 
mai multe voturi. La Târgovişte va lupta cu ai noştri. 

8 Ianuarie. — Gr. Cantacuzino îmi afirmă că Gr. Fi- 
lipescu a spus D-nei Cantacuzino că tatăl lui a cerut 
(sau va cere) 7 locuri în comitetul executiv, din care 
unul pentru D-rul Gianni! ! — Oamenii lui nu vin pe la 
noi: Gianni nu a răspuns convocării mele şi nici nu sa 
scuzat; Deșliu, după ce a promis să vie la o conferinţă de 
şefi de culori, a pretins că avea un consiliu de familie; 
iar Costică Săvulescu m'a întrebat «de ce nu i-a deslegat 
d-l Filipescu». — Acelaş om face pe cel ce ne va da con- 
cursul şi pe care politica îl scârbeşte... ! 

— Despre Rusia. La inaugurarea monumentului 
Marelui Duce Nicolae, în Mai trebuia să meargă Prinţul 
Carol. — Subit serbarea a fost fixată la 11 Ianuarie şi 
Principii noștri, din cauza doliului, oarecum dispensati. 
Vorbind de aceasta cu Waldthausen (6 Ianuarie) la prân- 
zul Ypersele, el mi-a spus că Schebeko i-a făcut repro- 
şuri fiindcă l-a vestit că Prinţul Carol lua serviciul în 
armata, germană şi a plecat supărat pe el. Este probabil 
legătură între aceste fapte. 

10 Ianuarie. — Tot Filipescu. Eri seară la Jockey 
aproape decisesem pe Filipescu să reintre în partid şi 
să ne prezintăm împreună la alegeri în București, cu 
toate consecințele ce urmează. Amânase răspunsul pe 
azi dimineaţă, când va veni la mine. La 2 ore, la tele- 
fon: inutil tot; să-i spun lui Ion Lahovary căori unde Îl 
va vedea, îi va da un picior în.., că dacă mai vorbeşte de 
el «il arrivera un malheur»; că nu mai vrea să audă «de 
ce sale parti»! — Erau Gianni și N. Lahovary la mine. 
I-am pus în curent.. — Nimic, dar nimic din cele ce s'au 
zis la comitetul executiv eri, nu autoriză o nouă supă- 
rare. 

17 Februarie. — Alegerile s'au încheiat eri. Am rupt 
mai multe locuri (18), decât cele ce ne oferise liberalii. 
Lozinca a fost: la cap mie şi lui G. Stirbey. 

Prefectii aveau aerul de a fi de-o parte, dar tot per- 
sonalul şi toată acţiunea la ordinele unui om politic : 


210 NOTE POLITICE — 1914 


Costică Iarca, la Buzău; Pietraru la Teleorman; Ghika 
la Vlaşca ; A. Iliescu la Olt, etc., şuruburile strânse; um- 
pluturä cu grămada, împiedicări dela vot fără ruşine..., 
şi prin ziare de «grozävia dela 1911» este vorba... 

Takistii, pe faţă, în solda liberalilor. Pentru Craiova 
de două ori Prefectul a cerut mână liberă ca să se înte- 
leagă cu Stirbey pentru a scăpa pe Vernescu ; de două 
ori i s'a răspuns că trebue scos Geblescu pentru că «a- 
cesta este preţul concursului lui Take la Bucureşti». — 
La Teleorman Patzuris făcut de două ori voiajul să a- 
ducă ordinul lui Take că, cu nici un preţ, să nu es eu. 

La Bucureşti, la balotajul colegiului I Cameră, Ta- 
kiştii având lista lor, spre a reţine pe cei care nu accep- 
tau să voteze pe liberali, au dat voturile lor liberalilor 
care au avut 80—100 mai mult, toemai ce au Takiştii mai 
puţin. Sipsomo a cerut formal lui Jean Manu un vot 
pentru M. Pherekyde. — Nu poate fi nici o tăgăduială 
chiar pentru locurile şi colegiile unde nu era cartelul 
locurilor concedate. — In această perioadă Maiorescu 
mi-a scris, la 25 Ianuarie, aprobând refuzul de locurile 
oferite de guvern. — In orice caz, glasul general este că 
Takismul s'a topit. 

18 Februarie. — Filipescu vine de dimineaţă. El care 
striga că a fost o gresalä de a prevede în program posi- 
bilitatea unei sancţiuni; care acum o săptămână găsea 
că aceste sancţiuni nu pot fi explicate decât în sensul «fie 
de avantajare la impozite pentru cultura intensivă (1), 
fie de sancţiuni financiare», — îmi vorbeşte de o tran- 
sactiune de căutat: să dăm liberalilor posibilitatea de a 
expropia, odată şi repede, iar ei să ne conceadă neatin- 
gerea legei electorale ! — Dar bine înţeles, în schimb 
distrugerea Takismului : «dacă vorbiti şi cu Take Io- 
nescu, cu noi nu puteţi sta de vorbă t». 

Barbu Catargi, pe la 4 ore, se plânge de conversa- 
tiile ce are Filipescu cu liberalii, este gata pe înţelegere, 
dar să i se dea capul lui Take Ionescu. — O apropiere 
ciudată de făcut cu ee scrisei mai sus! 


NOTE POLITICE — 1914 211 


— Gr. Ghika-Deleni: Sunt bine cu Porumbaru şi 
cu Stelian; ei sunt speriaţi de calea pe care a luat-o şe- 
ful lor şi caută să aibă cu noi o înţelegere, — Am răs- 
puns că pot vorbi cu mine ori când. 

22 Februarie, — Audienţă la Rege. Mirat de comu- 
nicatul «Viitorului» care anunţă alegerile Constituante 
primăvara viitoare, reamintim Regelui că părăsind pu- 
terea am cerut, pentru motive agricole, alegerile toamna 
şi că guvernul a dat această asigurare lui Maiorescu, 
la priniul contact ce l’a avut cu Brătianu. De altminterea 
erau şi vorbele care le propagau acum în urmă Anghe- 
lescu şi Constantineseu. 

Regele: Nimica nu-i hotărât; va prezida Miercurea 
viitoare primul consiliu al Miniştrilor lui şi atuncea se 
vor lua hotărâri. (Deci Mesagiul de deschidere este opera. 
personală a lui Brătianu. Stilul dealtmintrelea o indica). 
— Miniştrii i-au spus că disponibilitätile de pământ 
erau mai mici decât se afirmase. — Neștiinţă absolută 
asupra procedării şi a, îndemnizării de plătit ; se va face 
un împrumut ? 

Mai clar şi mai orientat pe chestiunea electorală : 
corupţie la colegiile cele mici, greutate de a guverna dim 
cauza pretențiilor alegătorilor. — Răspund: Nici um 





Samedi, 22 février. — Audience Roi. Etonné commu- 
niqué «Viitorul» annonçant élections Constituante ce prin- 
temps, nous rappelons au Roi qu’en quittant le pouvoir nous 
avons demandé, pour raisons agricoles, élections automue et 
que le gouvernement en a donné l'assurance à Maiorescu aw 
premier contact de Bratianu avec Maiorescu. D'ailleurs 
c'était le propos que propageaint Anghelescu et Constanti- 
nescu tout dernièrement encore. Le Roi: rien décidé; prési- 
dera Mercredi prochain Je premier conseil de ses Ministres 
actuels, et c’est alors que des décisions seront prises. (Done 
le Message d'ouverture est oeuvre personnelle de Bratianu, le 
style l’indiquait). Les Ministres lui ont dit que les disponi- 
bilités en terre étaient moindres qu’on ne l’a affirmé. Igno- 
rance absolue sur le procédé et sur indemnité a payer: om 
fera un emprunt? 


212 NOTE POLITICE — 1914 


guvern n'a fost stânjenit de către alegători; singur 
acel al lui Sturdza n'a putut să guverneze ; dar greva 
venea din alt loc (Brătianu). 

Regele : Toate ţările merg spre sufragiul univer- 
sal—FEu : Ele caută antidotul lui—Dar vor fi condiţii, 
plata impozitelor—Eu : Da, impozitul personal 4 lei.— 
Va fi cel putin un colegiu în care guvernul va avea «la 
main haute, docile...» Eu : Până în ziua când îşi va simţi 
puterea. —Regele: Toate astea vor fi explicate şi hotărâte 
prin Constituantă. — Eu : Nu, toate astea trebue spuse 
acuma, căci acuma va avea Corpul electoral să aleagă.— 
In două cuvinte: Regele nu ştie decât ceeace Miniştrii 
lui i-au spus sau îi vor spune. 

Despre Filipescu, regretă cele două interviewuri ale 
Jui şi atitudinea «Epocei», căci, adaogă Regele cu tărie, 
nu ne vom schimba politica noastră externă şi nu vom 
rămâne în aer; — suntem bine întelesi asupra acestui 
punct, nu e aşa ? 

Mai târziu, vorbind de proectele de căsătorie ruseşti: 
Nu mai pot amâna un răspuns; este o insistenţă «pres- 
que gênante», dar nu vom face o politică de familie; a- 








Plus clair et plus orienté sur question électorale : cor- 
vuption des petits collèges, difficulté de gouverner à cause 
des prétentions des électeurs.— Je riposte: Aucun gouver- 
nement n’a été gêné par l'électeur; un seul, celui de Sturdza, 
n’a pas pu gouverner, mais la grêve venait d’ailleurs (Bra- 
tianu). 

— Tous les pays marchent vers le suffrage universel. — 
Moi : Ils en cherchent l’antidote. — ...Mais il y aura des con- 
ditions, paiement d'impôt. — Moi: Oui, impôt personnel, 4 
Jei. — Ce sera au moins un collège dans lequel le gouverne- 
ment aura la hante main, docile.. — Moi: Jusqu'au jour où 
il sentira sa force. — Le Roi: Tout cela sera expliqué et ar- 
rêté dans la Constituante. — Moi: Non, tout cela doit être 
dit maintenant, car c’est maintenant que le corps électoral 
aura à choisir. — Bref: le Roi ne sait que ce que ses Minis- 
tres lui ont dit ou lui diront. 

Sur Filipescu: regrette ses deux interviews et l'attitude 
de l’«Epoca», car, ajoute le Roi fermement, «nous ne changeons 
«pas notre politique étrangère et nous n'allons pas rester en 
<lair; nous sommes bien entendus là dessus, n'est-ce pas?» 


NOTE POLITICE — 1914 213 


lianţă de familie, da, schimbare de politică, nu. — Prin- 
cipii Mostenitori pleacă la 14 Martie la Berlin. 

A primit cu neplăcere pe Tardieu, din pricina poli- 
ticei lui «Le Temps». Franţa este aceia care împinge 
totdeauna pe Rusia, si reprezentatiunile cu prilegiul ge- 
neral Liman sunt opera Franţei. Petersburgul e supă- 
rat; continuul amestec al Franţei în chestiunile mili- 
tare ruseşti. — Impăratul timid, nu spune nici odată 
Miniştrilor lui ceeace vorbeşte cu Suveranii, şi adesea 
ori Berlinul a fost mirat de aceasta. Marele Duce Nicu- 
lae Mihailovici este în disgrație din cauza cärtei lui a- 
supra lui Alexandru; caracterul lui dealmitrelea nu-i 
place Regelui. — Când Tardieu a spus Regelui că Eu- 
.ropa îi datorează lui pacea, Regele a ripostat : «O dato- 
rează mai ales Impăratului Germaniei»: —«Preparasem 
dinainte răspunsul» ! 

Asupra finanţelor : Ce fericire că ai făcut într'un 
mod aşa dibaci împrumutul şi că nu Lai făcut în Franţa! 
Foarte frumoasă operaţie, pentru care te mai felicit încă 
odată. 

23 Februarie. — Mitilineu întors dela Berlin mi-a 


Plus tard, en parlant des projets de mariage russe: Je ne 
puis plus différer une réponse; il y a une insistence «presque 
gênante». Mais nous n'allons pas faire une politique de fa- 
mille; alliance de famille, oui, changement de politique, non. 
— Les Princes Royaux partiront le 14 mars pour Berlin. 

Reçu avec déplaisir Tardieu, à cause de la politique di 
«Temps». La France est celle qui pousse toujours la Russie, 
et les représentations au sujet du général Liman sont l’oeu- 
vre de la France. On est fâché à Petersbourg de l’immixton 
continuelle de la France dans les questions militaires russes. 
L'Empereur, timide, ne rapporte jamais à ses Ministres ce 
qu’il cause avec les Souverains et souvent Berlin a été sur- 
pris de ce fait. Le grand duc Nicolas Michaïlovitch en dis- 
grâce à cause de son livre sur Alexandre I, dont le Roi d’ail- 
leurs n'aime pas le caractère. Lorsque Tardieu dit au Roi, 
que l’Europe lui doit la paix, le Roi riposta: «On la doit 
aussi et surtout à l'Empereur d’Allemangne». «J'avais pré- 
paré la réponse!» ; 

Sur les Finances: «Quel bonheur que vous ayez si habi- 
lement fait l'emprunt et que vous ne l’ayez pas fait er 
France : très belle opération et je vous en felicite encore». 

23 février. — Mitilinen, retour de Berlin, m'a dit qu'à la 


214 NOTE POLITICE — 1914 


spus cä la Disconto si Salomonsohn si Solmsen i-au spus 
că Berlinul e foarte mirat de numeroasele conferinţe de 
Francezi iluştri, la Bucureşti. 

— Mi sa mai comunicat că Duca trebuia să prezi- 
deze banchetul ce se oferă lui Tardieu (dacă nu este lui 
Lacour-Gayot), dar din ordinul lui Brătianu sa făcut 
bolnav. 

24 Februarie. — Revizuirea. Aflăm că chiar azi di- 
mineafä se comunică citirile pentru revizuire. Adun co- 
mitetul consultativ, care adoptă declaraţia pe care am 
redactat-o. Iat-o : 

«Adâne mirat de precipitatiunea cu care se fac pro- 
punerile de reviziuirea Constituţiunei, trei zile numai 
după deschiderea Parlamentului şi înainte chiar ca o 
discuţiune asupra Adresei să fi adus o preciziune ai în- 
jelesului si întinderei ce se caută a se da celor două 
puncte de căpetenie, care privesc proprietatea şi legea 
electorală; 

«In starea de obscuritate în care s'au făcut alege- 
rile, nici un act sau cuvânt autorizat nelămurind opinia 
publică asupra intentiunilor Guvernului care este pro- 
motorul cererei de revizuire; 

«In vedere că nu se poate schimba într'o grabă ab- 
solut incompatibilă cu greutatea problemei, un asezä- 
mânt constituţional sub care ţara sa desvoltat şi a pros- 
perat în timp de 40 ani, — Partidul Conservator de- 
<larä : 

«Că pe cât este de doritor să înlesnească solufiunea 





Disconto, et Salomonsohn et Solmsen Iui avaient dit com- 
bien on était surpris des nombreuses conférences de Français 
de marque à Bucarest. — On m'a communiqué encore que 
Duca devait présider le banquet offert à Tardieu (à moins 
que ce ne soit à Lacour-Gayot), et que sur l’ordre de Bratianu 
il a dû faire le malade. 

Lundi, 24 février. — La Révision. Nous apprenons que ce 
matin même on commence les lectures pour la révision. Je 
rassemble le comité consultatif et on adopte la déclaration 
que j'ai rédigée. — Arion la développe à la Chambre. Nous 
arrivons trop tard au Sénat. Bratiano, dans sa première 
réplique, la prend de très haut; plus calme à la seconde. 


NOTE POLITICE — 1914 215 


cestiunei agrare, pe atât considerä ca o siluire proce- 
deele care nu sunt de natură a îndruma partidele poli- 
tice şi opinia publică spre cercetarea liniştită şi docu- 
mentată a celor mai bune mijloace de înfăptuire». 

Arion desvoltä această declaraţie la Cameră ; dar 
sosim prea târziu la Senat. — Brătianu, în prima re- 
plică, o ia foarte de sus ; mai calm însă la a doua replică, 

25 Februarie. — La Senat, Comitetul delegaților e 
deja convocat pentru ora 214 ! !. — Vestese pe Missir că 
cer cuvântul la rezumatul şedinţei de eri. Se zăboveşte 
pentru a fi aşteptat Brătianu. 

Fac declaraţia — răspuns al Ministrului, — iau din 
uou cuvântul: de astădată Brătianu, foarte blând, a- 
firmă că nu vrea să pripească lucrurile şi că se va dis- 
cuta după Adresă. 

Se atribue atitudinea sa vizitei ce a făcut azi dimi- 
neaţă Regelui. 

12 Martie. — Rostit discursul meu asupra revi- 
ziei. Pentru prima parte, Brătianu nu era de faţă. Mi- 
sir a provocat o suspendare de şedinţă şi a pornit în 
grabă pe Morţun ca să-l caute pe primul-ministru. Dis- 
cursul a avut un răsunet mare chiar asupra majorităţii. 

18 Martie. — M. Pherekyde îmi propune o întreve- 
dere cu Brătianu pentru a nu avea aface cu intermediari 





Mardi, 25 février. — Au Sénat, le comité des délégués est 
déjà convoqué pour 2 et demi! J'avise Missir que je demande 
la parole’sur le sommaire de la séance d'hier. On retarde de 
suite pour attendre Bratiano. 

Déclaration-réponse du Ministre. — Je reprends la 
parole: cette fois-ci Bratiano, très doucereux, affirme qu’il ne 
veut pas brusquer les choses et qu’on discutera après 
l’Adresse. On attribue son attitude à la visite faite au Roi 
ce matin. 

12 mars. — Prononcé mon discurs sur la révision. Pour 
la première partie, Bratiano n’était pas présent. Missir a 
provoqué une suspension d'audience et on a vite expédié 
Mortzun chercher le Priemier. Le discours a énormément 
porté sur la majorité même. $ 

18 mars. — M. Phérekyde me propose une entrevue avec 
Bratiano, pour ne pas avoir affaire à des intermédiaires 
pour une entente, Elle aurait lieu chez lui. J'accepte, lui 


216 NOTE POLITICE — 1914 


pentru o înţelegere. Intrevederea ar avea loc la dânsul, 
Primesc, îi asigur că nici o chestiune personală nici nu 
mă preocupă şi nici nu se opune la aceasta. 

19 Martie, — Mi se propune întrevederea pentru 
mâine 6 ore şi jumătate. Sunt obligat să cer amânare, 
căci mă aşteaptă Regele mâine la ora 7. 

George Stirbey îmi spune că a găsit pe Rege hotă- 
rât de a sacrifica proprietatea; mai puţin partizan de o 
reformă electorală. I-a spus că, oricât de penibilă să fie 
chestiunea, el găseşte că o întrevedere între Brătianu şi 
Marghiloman era indispensabilă. Se înţelege de unde 
vine propunerea Pherekyde. 

In vederea acestei întâlniri şi punând pe socoteala 
vizitei mele la Rege necesitatea de a mă orienta exact, 
am convocat la 5% pe Filipescu şi pe Lahovary. Am că- 
zut de acord, că putem conceda obligaţia —, pentru un 
sfert de exemplu — de a da pământ cu sancţiunea ew- 
proprierii individuale, dar, ca garantie pentru viitor, 
abandonarea colegiului unic. 

20 Martie. — Pherekyde îmi telefonează că nu ne pu- 
tem vedea nici mâine nici Sâmbătă, Brătianu având 
multe comisii. 


donne assurance que nulle question personelle ne me préo- 
cupe ni ne s'oppose. 

19 mars. — On me demande entrevue pour demain 6 h. 
et demi. Suis obligé de décliner, devant aller chez le Roi à 7 h. 

G. Stirbey me dit avoir trouvé le Roi décidé pour le sa- 
crifice de la propriété, moins partisan d’une réforme électo- 
rale. I] lui a dit que quelque pénible que soit cetie question, 
il estimait qu’une entrevue entre Bratiano et Marghiloman 
était indispensable. On comprend d’où vient la propositiou 
Phérékyde. 

En vue de cette entrevue et mettant sur le compte de ma 
visite au Roi la nécéssité de mon orientation exacte, j'ai con- 
voqué 5 et demi Filipesco, Lahovary. Sommes tombés d'ac- 
cord qu'on pouvait concéder l'obligation, — pour le quart 
par exemple, — de donner de la terre, avec la sanction de 
Pexpropriation individuelle, mais comme garantie pour lave- 
rir, l'abandon du collège unique. 

20 mars. — Phérékyde téléphone que nous ne pourrons 
nous voir ni demain ni samedi, Bratiano ayant beaucoup de 
commissions... 


NOTE POLITICE — 1914 217 


24 Martie. — Intrevederea cu primul Ministru. El e 
acela care vorbeşte toată vremea... A se relua altă dată. 
M. Pherekyde a asistat. 

14 Aprilie. — Conferim d-l Brătianu şi cu mine la 
Pherekyde acasă. Toată conversaţia numai asupra legei 
electorale : Colegiul unie este convingerea lui perso- 
nală, crede că poate impune reforma, dar nu depinde 
de el ca revizia să se facă într'o atmosferă de linişte sau 
de violenţă. Dacă nu ne înţelegem, va fi obligat să facă, 
apel la massele populare. Oarecare întorsături de fraze 
sunt ameninţări : ruperi adânci; oamenii vor suferi; ra- 
porturile ulterioare vor fi foarte grele, ete... — Răspund 
foarte liniştit că dacă trebue să înghitim blocul lui in- 
tangibil, mai bine să-l impue prin forţă. 

— Semi-mărturisire că mijloacele lipsese pentru le- 
gea agrară: «dificultăţi. dar nu imposibilităţi». 

In ceeace priveşte Banca, discuţie admisibilă pentru 
altă organizare. Ar fi dorit un acord pentru a rezolvi 
chestia petrolului. — A spus râzând : Să reluăm proectul 
«României». — Câteva cuvinte puţin măgulitoare pentru 
Take Ionescu. 


24 mars. — Entrevue avec le premier Ministre. C'est lui 
qui parle tout le temps et reprendra une autre fois. Michel 
Phérékyde présent. 

14 avril. — Nous conférons, Mr. Bratiano et moi, chez 
Phérékyde. Toute la conversation porte sur la loi électorale: 
le collège unique est sa conviction personnelle; il eroit pou- 
voir emporter la réforme, mais il ne dépend pas de lui que le 
révision se passe dans une atmosphère de paix ou de vio- 
lence; que si nous sommes intraitables, il sera bien obligé 
de faire appel aux masses profondes. Certaines tournures de 
phrases sont des menaces: déchirements profonds; les person- 
nes en souffriront, les rapports ultérieurs seront difficiles, 
ete. — Je réplique simplement que s’il faut que nous ava- 
lions son bloc intangible, autant qu'il Pimpose par la force. 
— Demi aveu que les ressources manquent pour les lois 
agraires: «difficultés», mais pas «impossibilité», 

Pour la Banque, discussion admissible pour une autre 
organisation. Il aurait voulu accord pour résoudre la ques- 
tion du pétrole, — Lui ai dit en riant: Reprenons le projet 
de la «Roumanie»! — Quelques paroles peu favorables à 
Take Ionescu. 


15 


218 NOTE POLITICE — 1914 


In rezumat : Nici o înţelegere posibilă; Legea A- 
grară a trecut pe planul al doilea; Colegiul unic este 
marele cal de bătaie. 

— Înterpelat pe Costinescu asupra bugetului. El 
foarte slab; este sfârşit. 

— Eri la Darvari conversaţie cu Principesa Maria. 
Ea îmi spune: «Că a fost foarte urât să se profite de lipsa 
ei ca să se încurce lucrurile. Cele ce spune «Facla» de Re- 
gină sunt din nenorocire în parte adevărate». «Facla» 
acuza pe Regină că a rupt căsătoria pentru a favoriza 
pe nepotul ei din Albania, ca să nu se găsească Româ- 
nii între necesitatea de a urma alianţa politică cu Gre- 
cia şi asistența de dat noului Regat. Materie procurată, 
după cât se zice, de către loan Miclescu, care cunoştea 
cuvintele imprudente rostite de Regină înaintea unor 
martori. — «Dar am reluat totul în mână şi am scris 
eu Diadocului. Elisabeta este mulţumită la dânsa, îşi 
iubeşte ţara (România) ; faptul de a o părăsi o costă; 
aceasta nu este ceva personal în contra Diadocului. Sper 
că se va face, încet; din nenorocire el nu poate veni 
acuma Ja Bucureşti...». 


En résumé : aucune entente possible ; la loi agraire est 
au second plan ; le collège unique est le grand cheval de ba- 
taille. 

Interpellé Costineseu sur le budget. Lui au dessous de 
tout. Il est bien fini. 

Eu hier, chez les Darvari, conversation avec Princesse 
Marie. Elle me dit que «ça été bien vilain de profiter de son 
«absence pour brouiller les choses. Ce que la «Facla» *) a dit 
«de la Reine, est malheureusement vrai en partie. Mais j'ai 
«repris en main et j'ai écrit, moi, au Diadoque. Elisabeth est 
«heureuse chez elle ; elle aime son pays; c'est de s’en aller 
«qui lui coûte; cela n’est pas personnel contre le Diadoque. 
«J'espère que cela se fera lentement, malheureusement lui 
«ne peut pas venir de suite à Bucarest...» 


*) La «Facla» aceusait la Reine d’avoir rompu le mariage 
pour favoriser son neveu d'Albanie, pour que les Roumains 
ne soient pas pris entre la necessité de suivre l'alliance po- 
litique avec la Grèce et l’assistance à donner au nouveau 
Royaume. Matière fournie, parait-il, par Jean Miclescu, qui 


connaissait les paroles imprudentes de la Reine devant 
témoins. 


NOTE POLITICE — 1914 219 


16 Aprilie. — C. Cantacuzino-Pascanu mi-a cerut o 
întrevedere cu el la George Stirbey. Refrenul lui : Vezi 
pe Take! De ce nu vorbeşti cu Take! — O să se si- 
lească să întâlnesc pe Take la George Stirbey.— Crede 
că poate să afirme că Take n'are nici un aranjament cu 
liberalii. 

— Generalul Coandă îmi raportează despre călătoria 
lui. A văzut pe Talaat, Enver, Marele Vizir, Mareşalul 
Sanders. Acesta din urmă crede că Enver este cun faux 
bonhomme», că nu trebue dată încredere sinceritätii lui 
fictive; exasperat de starea primitivă a oamenilor; nu 
au artilerie ; se lucrează serios în armată; Turcia nu 
poate întreprinde nimic înainte de 18 luni; nici o putere 
militară în momentul de faţă; 54 de ofiţeri germani 
constitue un al doilea Minister. — Toţi Miniştrii se tem 
de Bulgaria; Talaat crede că Uniunea. Sârbilor şi Bulga- 
rilor e posibilă, cum o voi Rusia să se ocupe de aceasta; 
Ar inclina pentru o alianţă cu Grecia, dacă ar consimti 
Grecii să dea Chio şi Mitilena, care fac parte integrantă 
din Asia mică. Enver a cerut schimbul cu Rodos care 
face sistem cu Creta. In Grecia, crede că Venizelos 


16 avril. — C. Cantacuzène-Pascanu m'a ménagé une 
entrevue avec lui chez Georges Stirbey. Son refrain : Voyez 
Take! Pourquoi ne parlez-vous pas avec Take! Il sarrangera 
pour que je rencontre Take chez Georges, — «avant d'en 
parler à votre parti» ajoute Cantacuzene. Il croit pouvoir 
affirmer que Take n’a aucun arrangement avec les libéraux. 

— Coanda me fait rapport de son voyage. Vu Talaat, 
Enver, le Grand Vizir, le Maréchal Sanders. Ce dernier croit 
que Enver est un faux bonhomme; qu’il ne faut pas se fier 
a sa sincérité apparente; exaspéré de la primitivité des 
hommes; il n'y a pas d'artillerie; on travaille sérieusement 
„dans l’armée; Turquie ne peut rien entreprendre avant 18 
mois: aucune force militaire actuellement; 54 officiers alle- 
mands constituent un second ministère de la guerre. Tous 
les Ministres se méfient de la Bulgarie; Talaat croit à Punion 
possible des Serbes et des Bulgares, dès que la Russie voudra 
s'en occuper; inclinent pour alliance avec Grèce si les Grecs 
consentent à abandonner Chios et Mitilene, qui sont partie 
intégrante de l’Asie Mineure ; Enver a suscité abandon, en 
échange, de Rhodes qui fait système avec la Crète. 

En Grèce, Coanda croit que Venizelos peut accepter, unie 


220 NOTE POLITICE — 1914 


poate să primească, odată afacerea Epirului regulată. 
Armamentul maritim al Turciei o să oblige pe Greci să 
fie ingäduitori, având în vedere cheltuelile ce le au de 
făcut pentru a consolida nouile lor posesiuni. 

La Constantinopol, . nota generală: admiraţie fără 
mărgini pentru Regele nostru şi a se lua «mot d'ordre» 
de la Bucureşti. 

— Barbu Stirbey 'a venit la mine. Pretextul: Petr 
ţia lui Filipescu, ale cărei părți finale par a conţine o a- 
meninfare pentru Rege. Explic că Filipescu înțelege, că 
dacă nu mai există protecţia legilor în timpul alegerilor, 
cetățenii vor fi siliţi să se apere singuri. — Imi repro- 
şează că în afară de audienţe, nu ţin pe Regele în curent, 
Brătianu corespunde prin D-na Mavrojeni. Take prin 
el. EL nu serveşte -decât pe Rege şi se oferă pen- 
tru a-i duce şi comunicările mele. Nu trebue ca în faţa 
Regelui să par că ştiu că el, Barbu, îi raportează: «Iù 
nostim; când ştie fiecare că celalt ştie tot, să se prefacă 
fiecare că nu ştie ceeace ştie celalt !» (O fi oare o aluzie 
la anume raporturi ?) 

Am convenit că voi pune în scris tot ce am spus lui 
Brătianu asupra reviziei, şi tot ce Brătianu mi-a räs- 








fois IEpire réglé. Les armements maritimes de la Turquie 
amèneront les Grecs a être condescendants, vu les dépenses 
qu'ils ont à faire pour consolider leurs nouvelles possessions. 

A Constantinople, note générale, admiration sans bornes 
pour, le Roi, et mot ordre à prendre à Bucarest. 

— Barbu a cherché à me. voir. Prétexte: la petition de 
Filipescu, dont la partie finale semble contenir une menace 
„pour le Roi. J'explique que Filipescu entend, simplement 
qu’on sera obligé de se défendre si la protection des lois 
cesse pendant les élections. Il me reproche de ne pas tenir le 
Roi au courant, en dehors des audiences officielles. Bra- 
tiano correspondait par Madame Maurojeny. Take par lui. Lui 
ne sert que le Roi, et s'offre pour porter mes messages. [l 
ne faut pas que devant le Roi je paraisse savoir que lui, 
Barbu, lui rapporte; «c'est amusant, quand on sait chacun 
«que l’autre sait tout, de faire semblant que chacun ignore 
«ce que l’autre sait!» (Est-ce allusion à rapports certains?) 
— Convenu que je mettrai par écrit tout ce que j'ai dit à 


NOTE POLITICE — 1914 521 


puns; căci se poate ca acesta să nu fi raportat exact cu- 
vintele noastre. 

19 Aprilie: — Intâlnit pe Take Ionescu, după propu- 
nerea lui Paşcani, la G. Sfirbey. Nimica precis ; încă nu 
angajat cu Brătianu; ar “dori să fie samsarul cinstit, 
«Regele fiind singurul care mai poate obţine éoncesiuni 
dela liberali». — Colegiul Unic este tirania partidelor. 
Nu trebue să ne plângem de tirania alegătorului ; dar 
Cluburile politice sunt acelea ce trebue acuzate. Brătianu 
este încătuşat în formula sa de Colegiul unic; trebue 
să-l ajutăm să se libereze de ea ; dacă Brătianu primeşte, 
el ar primi amestecul colegiilor actuale, cu pluralitate de 
voturi pentru Colegiul I. Filipescu se va deda la vio- 
lente si are să-i provoace: — Eu — nu, dar o să tragă 
o bătaie poliţiei dacă nu se astâmpără. 

17 Mai: — Fusesem chemat cu insistenţă la 14 Mai, 
pentru a prânzi la Buftea cu Principesa Maria. Impo- 
sibilitate absolută. Principesa spusese Suzanei (D-na 
Ivon Marghiloman) că eram «ni un amic, dar un 
frate. 

— Telefonic mă cheamă Prințesa la 11%, .şi mă 
roagă să mă silesc ca Prinţul Carol să nu lipsească 
la întrevederea dela Constanţa. Dânsa nu poate să vor- 





Bratiano sur la révision et ce que Bratiano m'a répondu. 
Peut-être celui-ci n'a pas rapporté fidèlement nos paroles. 

19 avril, — Rencontré 10 h. s. Take Ionescu, sur proposi- 
tion de Pascanu, chez G. Stirbey. Rien de précis; pas encore 
engagé avec Bratiano. Il voudrait servir de courtier honnête, 
«le Roi étant le seul qui peut encore obtenir des concessions 
des libéraux». Le collège unique est la tyranie des partis. Il 
ne faut pas se plaindre de la tyranie de l'électeur: c'est les 
clubs politiques qu’il faut accuser. Bratiano emprisonné dans 
sa formule de collège unique; il faut lui aider à en sortir: 
«il» n'est pas fétichiste et si Bratiano accepte, lui aceepterait 
le mélange des actuels ‘collèges -avec pluralité de voix pour 
le l-er. — Filipescu fera des violences et les provoquera ; 
moi — non, mais il rossera la police si elle ne se tient pas 
tranquille. 

17 mai. — J'avais avec insistance été appelé le 14 mai, 
descendant d'auto Ialomitza et partant pour Iassy, pour 
diner à Buftea avec la Princesse Marie. Impossibilité abso- 
lue. Elle avait dit à Suzanne que j'étais «non un ami, mais 


222 NOTE POLITICE — 1914 


beascä de aceasta cu Regele, dar Tarul venind cu toatä 
Familia Sa, ar fi extraordinar să nu se cheme si Prinţul 
Carol. Dânsa este trup şi suflet pentru această căsătorie. 
Brătianu vede ca dânsa. Take e foarte partizan pentru 
reîntoarcerea sa, dar avem pe Regina în contra noastră 
din cauza Albaniei ei. Regele nu s'a dat un moment pe 
faţă. Prinţul Ferdinand şovăeşte din cauza Germaniei. 
Trebue lucrat fără ca să se simtă că şi dânsa, e ameste- 
cată. — Asupra interpelării mele : Nu se poate zice că 
voinţa Regelui să fie slăbită, dar sunt lucruri care se 
încurcă, şi acţiunea directă a cuiva care îl vede des — 
Regina are influenţă asupra lui. — Căsătoria greacă se 
va face, acum când Elisabeta, care nu-şi iubeşte decât 
frumusețea, este în alt mediu. Când va vedea pe Prinţul 
în alte condiţii, iubitor şi făcându-i curte, are să pri- 
mească această tămâie şi restul va veni singur. — Râ- 
zând apoi Prinţesa îmi spune : că Regina în timpul unei 
citiri, ca eşind dintr'un vis, îi comunică că probabil Eli- 
sabeta are o iubire nefericită pentru Bulgarul (pe care 
nu Va văzut niciodată !). — N'a avut niciodată vre-un 
conflict cu Regina, fiindcă nu are nicio ambiţie perso- 


comme un frère». Téléphone pour 11%. La Princesse me de- 
mande à m'employer pour qu’à l’entrevue de Constantza le 
Prince Carol ne soit pas absent. Elle ne peut en parler au 
Roi, mais certainement que l'Empereur venant avec toute sa 
famille, ce serait bizarre qu'on n'appelât pas Carol. Elle est 
toute âme pour ce mariage. Bratiano voit comme elle; Take 
est feu et flamme pour son retour. Mais nous avons la Reine 
contre nous à cause de son Albanie. Le Roi ne s’est pas 
déboutonné un instant. Le Prince Ferdinand hésitant, à 
cause de l'Allemagne. Il faut agir sans qu'on sente qu’elle y 
est pour quelque chose. Sur mon interpellation: on ne peut 
dire que la volonté du Roi soit affaiblie, mais il y a des 
choses qui se brouillent et l’action directe de quelqu'un qui 
le voit souvent — la Reine, — a de la prise. Le mariage grec 
se fera, maintenant qwElisabeth, qui n'aime que sa beauté, 
est dans un autre milieu. Quand elle verra le Prince dans 
d’autres conditions, Padmirant et la courtisant, elle accep- 
tera cet encens et le reste ira de soi. En riant, la Princesse 
me dit que la Reine, pendant une lecture, comme sortant 
d'un rêve, lui communique que problement Elisabeth a un 
«amour malheureux» pour le Bulgare (qu’elle n’a jamais vu)? 


NOTE POLITICE — 1914 223 


nalä, dar dacä va fi vorba de copiii mei, am sä-i apär si 
«va fi războiul. 

— Regina e contra ambelor căsătorii; — Prinei- 
pesa Maria n'are decât o temere: Cestiunea de sănă- 
tate ; acea boală a sistemului vasculan al Tareviciului 
trece prin femei şi nu loveşte nici odată decât pe băr- 
baţi. Principesa Heinrich de Prusia a transmis-o bäeti- 
lor săi şi unul din ei a şi murit. 

Nam fost întotdeauna uniţi în căsătoria noastră, — 
divergențe de gusturi —, dar în chestiunile de familie 
sau de interes suntemj totdeauna de aceaşi părere, ceeace 
este o mare putere... 

4 Iunie. — In ajunul alegerilor sezisasem Comitetul 
Consultativ de demisia lui' Maiorescu; a fost înţeles în- 
tre noi că nu o vom divulga. Mi se pare că aceasta a fost 
o eroare: Am fi avut un succes electoral şi mai mare. 
Am reluat convorbirea acum 4 zile. Arion afirmând, că 
alegerea nu se va putea face decât între mine, Lahovary 
şi Filipescu, Lahovary a zis: «Eu nu am nici o preten- 
tie», şi Filipescu a reînoit declarația lui că nu putea si 
nu voia să fie şef. — M'am opus la o desemnare imediată 


— Jamais eu de conflit avec la Reine, parceque je mwai 
aucune ambition personelle, mais s’il s’agit de mes enfants, 
je les défendrai et «ce sera la bataille». La Reine est contre 
les deux mariages. Princesse Marie n’a qu’une crainte, la 
question de santé; cette maladie du systeme vasculaire du 
Tzarevitch passe par les femmes et n’atteint jamais que les 
hommes. La Princesse Henri de Prusse l’a transmise à ses 
fils et l’un est mort. 

«Nous n’avons pas toujours été unis dans notre ménage— 
divergence de goûts, — mais dans les questions de famille 
ou d'intérêt nous disons toujours la même chose, ce qui est 
une grande force... 

4 juin. — La veille des élections j'avais saisi le Comité 
consultatif de le démission de Maiorescu. Il avait été con- 
venu de n’en rien dire. Il semble bien que ga été une erreur: 
nous aurions eu un succès électoral encore plus grand. Nous 
avons repris la conversation il y a quatre jours. Arion af- 
firmé que le choix ne pouvait porter que sur moi, Lahovary 
et Filipescu; Lahovary a dit «Eu n'am nici o pretenţie» et 
Filipescu a renouvelé sa déclaration qu'il ne pouvait, ni ne 
voulait être chef. Je me suis opposé à une désignation res- 


224 NOTE POLITICE — 1914 


ca condescendenţă pentru Lahovary, sub pretextul lip- 
sei lui Grădişteanu şi a lui Vlădescu. 

— Astăzi ora 10 Adunarea Comitetului Executiv. 
Toată lumea a venit. Lipsă numai Vlădescu, de negăsit. 
Au vorbit : Ion Lahovary, Deşliu care a propus oficial 
numirea mea, Greceanu, G. Stirbey (foarte bine), cei doi 
Cantacuzino, Filipescu, Ionel Grădişteanu. — Unanimi- 
tate, — cald şi mişcător !— 

5 Iunie. — Deschiderea Parlamentului. Discursul 
Tronului nu vorbeşte decât de reforme, — foarte vag — 
şi de două ori de înţelegere. 

A. Constantinescu «Sper că sunteţi mulţumiţi de 
Mesaj» 4— Eu: «Dacă voi sunteţi mulţumiţi» ce să zi- 
cem noi? c'est un lâchage! noi, încântați». 

Liberalii, Takiștii, Brătianu mă felicită. Take vor- 
beşte în vecinătatea mea. Nici ziua bună nu mi-a dat. 

6 Iunie. — Am cerut audienţă azi dimineaţă. Am şi 
fost primit la 6. Atâta prevenienţă mwa mişcat. Regele 
mi-a ţinut mâna în amândouă mâinile lui, un timp pre- 
lungit: «Te felicit din toată inima pentru alegerea 
D-tale, dar mă felicit mai ales pe mine». — La plecare: 
«Ai toată încrederea mea, toată, dar — cu un gest ener- 
gic — trebue să fii şef !» — Se vorbeşte de Filipescu, 
mai mult timp. M'a pus în curent de ce se vorbise cv 
Sasonow. In chestiunea internă va trebui găsită o înte- 
legere : «veţi găsi cu D-l Brătianu şi D-l Take Ionescu, 
o formulă» — singura dată când a pronunţat numele 
lui Take. 


treinte immédiate, par égard pour Lahovary, sous prétexte 
absence Gradisteanu et Vladescu. 

Aujourdhui 10 h. réunion de Comité éxecutif. Tout le 
monde est venu. Absent Vladescu, introuvable. Ont pris la 
parole Jean Lahovary, Deşliu qui a officieusement proposé 
ma nomination, Grecianu, Stirbey (très bien), les deux Can- 
tacuzène, Filipescu, Ionel Gradisteanu. 

Unanimité. — Chaud et émouvant. 

6 juin. — (Le Roi): «Je vous félicite de tout coeur pour 
votre élection, mais je men félicite sourtout tout particu- 
lièrement». 

«Vous avez toute ma confiance, toute, mais — avec un 
geste énergique — il faut que vous soyez chef». 





NOTE POLITICE — 1914 225 


10 Julie. — Notä austriacä. Primul ei efect e de a 
produce mirare. Porumbaru a vorbit cu Czernin la ora 
4 la Sinaia, şi Czernin i-a spus că instructia va mai ține 
încă două zile; la ora 6 ducea nota Regelui ! Si Porum- 
baru îmi povestește chiar dânsul cu naivitate păţania 
lui. 

13 Iulie. — Mă reîntore dela Buzău. Nota de răspuns 
a lui Pasici foarte corectă şi dibace. O spun în «La Po- 
litique» (Czernin s'a plâns mie de tonul gazetei). Blon- 
del se agită foarte mult, a perorat la Jockey Club în 
sensul că ar fi trebuit ca imediat noi să ne punem din 
partea Sârbilor. Pretutindeni face pe agentul provocator. 

— Primex vizita lui Porumbaru. Îmi spune că nota 
a fost probabil supusă prealabil Germaniei! — Relativ 
la incidentele noastre de fruntarii cu Bulgaria: «Sunt 
'aproape aplanate; unii (7) vedeau într'însele' mâna ru- 
sească; alţii mâna austriacă. I se pare că Germania mer- 
ge de nevoie. Cine ştie dacă nu are să sune şi ceasul 
nostru cu Transilvania !» 

Cum Blondel spusese: « Aţi ştiut să cereti concursul 
Sârbilor şi Grecilor în diferendul vostru de fruntarii cu 
Bulgarii», — am întrebat pe Porumbaru seara, dacă era 





10 juillet. — Note autrichienne. Son premier effet est de 
produire de la stupeur. Porumbaru a causé avec Czernin à 
4 h. à Sinaia et Czernin lui avait dit qu2 l'instruction dure- 
rait encore deux jours; à 6 h. portait la note au Roi! Et 
s’est Porumbaru qui me raconte naïvement sa déconvenue. 

Dimanche, 13 juillet. — Je rentie de Buzeu. La note res- 
ponsive de Pasitch très correcte et adroite. Je le dis dans 
la «Politique». Czernin s’est doucement plaint à moi’du ton 
du journal. Blondel s'agite beaucoup. Il a péroré au Jockey 
dans le sens que nous aurions dû de suite prende la partie 
des Serbes. Partout il fait l'agent provocateur. 

— Visite de Porumbaru. Il me dit que la note a été pro- 
bablement soumise au préalable à l'Allemagne! Dans nos 
incidents de frontière avec la Bulgarie: «ils sont presque 
aplanis; les uns y voyaient la main de læ Russie, d'au- 
tres la main de l'Autriche.» Il lui semble que lAllemagne 
marche à contrecoeur. i 

Comme Blondel avait dit: «vous avez bien su demander 
le concours des Serbes et des Grecs dans votre différend de 
frontière avec les Bulgares», j'ai demandé a P: le soir si 


226 NOTE POLITICE — 1914 


adevărat ; mi-a răspuns că se sugerase numai aliaţilor 
o declaraţie. Omul acesta (Blondel) a limbut şi gaffeur». 

Sinaia, 15 Iulie, — Lungă întreţinere cu Czernin. 
Foarte «gentleman» vorbind deschis cu mine. Punctul 
lor de vedere: Că este vital pentru- dânşii să extirpeze 
pan-serbismul pentru a dovedi oamenilor că ţara lor nu 
a intrat în lichidare. — Foarte mulţumit când i-am spus 
că, pentru mine, un tratat trebue să fie respectat, dar 
cum să evităm conflictul eventual cu tratatul dela Bu- 
cureşti. — El: Nu vom lua nici un sat Sârbilor, şi dacă 
sunteţi aliaţii noştri, interesele voastre suni şi ale noas- 
tre. — Am insistat pe acest punct: Integritatea, terito- 
rială a Serbiei. — El: Fără ca să fiu Ministrul afaceri- 
lor streine, sunt sigur că n'o să vrea nimeni să modifice 
harta, 

16 Iulie. — Audienfä la Rege. Regele examinează 
trei chestiuni : 1) Starea opiniei publice şi armatei : anti- 
austriacă, 2) Să mergem alături de Austria ? Rusia este 
în stare să răstoarne guvernul bulgar şi să atragă Bul- 
garia în partea ei: Prinşi între două focuri, coasta ma- 
ritimă deschisă şi Constanţa pierdută. — 3) Să mergem 
în contra ei ? Onoarea te opreşte: Tratatul de la 1884, 





c'était vrai: il mwa répondu qu'on avait suggéré seulement 
aux alliés une déclaration. Cet homme est bavard et gaffeur, 

Sinaia, 15 juillet. — Long entretien avec Czernin. Très 
gentleman, se livrant avec moi. Leur point de vue c'est qu’il 
est vital pour eux d'extirper le pan-serbisme pour enlever 
aux gens l’idée que leur pays est entré en liquidation. Très 
heureux quand je lui ai dit, que pour moi un traité doit être 
respecté, — mais comment éviler le conflit éventuel avec le 
traité de Bucarest. Lui: Nous ne prendrons pas un village 
à la Serbie, et si vous ètes nos alliés, vous intérêts sont les 
notres, J'ai insisté sur ce point: integrité territoriale de la 
Serbie. Lui: sans être le Ministre des Aff. Etr., je suis cer- 
tain qu'on we voudra en rien modifier la carte, 

16 juillet, — Audience chez le Roi. — Le Roi examine 
trois question: 1) L'âtat de l’opinion publique et de l’armée: 
anti-autrichienne. 2) Aller avec l'Autriche: demain la Rus- 
sie provoque le renversement du gouvernement bulgare et 
la Bulgarie redevient russe. Pris entre deux feux, nous 
avons toute la côte ouverte et Constantza perdue. 3) Il y a 
aussi l’honneur, notre signature sur le traité de 1884, encore 


NOTE -POLITICE — 1914 227 
încă minimum pe 3 ani în vigoare. — Regele îmi arată, 
confidenţial, telegrama personală prin care Împăratul 
îi comunică declaraţia de război şi face apel la vechea 
lui prietenie pentru a spera că va aproba această crudă 
extremitate la care s'a hotărât, — şi a doua telegramă, a 
Țarului, care şi el îi invocă prietenia pentru a colabora 
pentru menţinerea păcei dacă e posibilă. Acest adaus 
«dacă e posibil», nu-i place Regelui. — 

Imi arată în sfârşit telegrama lui Diamandi adre- 
sată lui Porumbaru, spunând că Ambasada Germaniei 
la Petersburg neagă că nota austriacă ar fi fost făcută 
sub autoritatea guvernului german, care nu i-a cunos- 
cut textul decât odată cu celelalte puteri. — Tinem punc- 
tul acesta ca important. (Am avut în această privinţă o 
controversă cu Vredenburch care crede, ca şi Presa, că 
nota a fost discutată şi întărită la Berlin). 

Asupra propoziției mele, dacă chestia Transilvaniei 
e destul de coaptă ca să riscăm totul pentru tot, Regele 
nu crede (e şi părerea mea). Ea va fi coaptă peste 20 ani 
şi va veni la sigur, fiindcă Austria tot se va disloca din 
cauza Ungariei. 





pour minimum trois aus cn vigueur. Le Roi me montre con- 
fidentiellement la dépêche personnelle par laquelle Empe- 
reur lui communique la déclaration de guerrre et fait appel 
à sa veille amitie pour espérer qu'il approuvera cette dure 
extrémité à laquelle il s’est décidé, — et la seconde dépêche 
du Tzar, qui invoque aussi son amitié pour «collaborer à. 
maintenir la paix, si c'est possible». Cette adjonction «si c’est 
possible», ne lui plait pas beaucoup. Il me montre enfin dé- 
pêche de Diamandy à Porumbaru, que l’ambassade d’Alle- 
magne à Petersbourg nie que la note autrichienne avait été 
faite sous l’autorité du gouvernement allemand; qui wer 
a counu le texte quen même temps que les autres puissan- 
ces. Tenons ce point comme important. (J’ai eu à ce sujet 
controverse avec Vredenburch qui croit, comme la presse, 
que la note a été discutée et renforcée à Berlin). Sur ma 
proposition, si la question de la Transylvanie est mire 
pour risquer le tout pour le tout, le Roi ne le eroit pas 
(cest mon avis). Elle sera mûre dans 20 ans et viendra pour 
sûr, parceque l'Autriche se disloquera tout de même, et par 


228 NOTE POLITICE — 1914 


Asupra reconstituirei blocului balcanic: Lipsä de 
vreme; Grecii nu vor ceda Cavala; şi poate aceasta ar 
întări prea mult pe Slavi. 

Foarte indecis; foarte îngrijat, Regele îmi cere să 
nu mă depărtez de Sinaia, dorind a mă revedea după ce 
va conferi cu câti-va oameni politici cu greutate din 
toate partidele. 

Punctul lui actual de vedere: O victorie repede a 
Austriei; pacea imediată; dar înainte; Austria să facă 
Rusiei declarafiunea pe care ne-a făcut-o nouă, că 
integritatea Serbiei nu este amenințată. 

Semnalez Regelui insuficiența lui Porumbaru (ar 
îi nevoe, zice El, să fie chemat aci şi fixat pe lângă Bră- 
tianu), şi acea a lui Corbescu la Poliţie. 

— Seara Poklevsky îmi arată o telegramă, de co- 
municat lui Brătianu, că guvernul rus nu primeşte 
«sdrobirea»' Serbiei. 

17 Iulie. — Ziua toată strecurată în alternative de 
speranţă că se va putea realiza localizarea. 

Duc pe Poklevsky la Bucuresti; — seara, târziu, 
îmi comunică că Rusia nu ne cere decât neutralitate ; 
mă conjură să lucrez în acest sens (2 noaptea). 

18 Iulie. — Blondel, înmuiat, nu mai predică decât 
neutralitatea, nu 'mai se agită pentru ca să sărim în a- 
jutorul Serbiei. 





le fait de la Hongrie. Sur la reconstitution du bloc balkani- 
que: temps fait défaut; les Grecs ne céderont pas Cavala; et 
peut-etre cela renforcerait trop les Slaves. 

Très indecis, très préoccupé, le Roi ine demande de ne 
pas trop m'âcarter de Sinaia; il veut me revoir; il doit voir 
quelques hommes politiques de poids de tous les partis. Son 
point de vue actuel : une victoire rapide de l'Autriche ; lu 
paix immédiate; mais auparavant, que l'Autriche fasse à la 
Russie la déclaration à nous faite, que l’intégrité de la Serbie 
n'est pas menacée. 

Je signale au Roi l’inssuffisance de Porumbaru (on de- 
vrait, dit-Il, l'appeler ici et le fixer auprès de Bratiano) et 
celle de Corbescu à la police. 

— Le soir Poklevsky me montre un télegramme à com- 
muniquer à Bratianu, que le gouvernement russe n’acceptera 
pas l’écrasement de la Serbie. 


NOTE POLITICE — 1914 229 


Incepe a se simţi că liberalii nu mai lucrează în sen- 
sul rusesc. 

19 Iulie, — Scrisesem lui Brătianu în potriva menti- 
nerei trupelor în serviciul tramvaelor, contra greviştilor. 
La 5% sunt vestit telefonic că Luni 21 Iulie, ora 5, va 
avea loc un Consiliu de Miniştri cu toţi şefii de partide 
şi notabilităţi politice; se hotărăsc două persoane : indie 
pe Lahovary şi îmi rezerv a doua persoană, căci tele- 
grafiasem încă din ajun lui Filipescu. 

— 15 minute mai târziu, după această convocare 
primesc : «Sper că vei fi Luni la Sinaia pentru consfă- 
tuirea despre care am vorbit. — Carol» 

Telegrafiez din nou urgent lui Filipescu. 

20 Julie, Sinaia. — Vorbesc cu Lahovary, care este 
foarte anti-austriac; convoc pe Grädisteanu.— La Sinaia 
toată lumea în contra inträrei în acţiune şi mai ales 
alături de Austria. — Poklevsky vine la mine la 8 seara- 
Abătut. Nu crede că să se fi început acţiunea fără o asi- 
gurare din partea Angliei. Ne cere neutralitatea în 
schimbul ori căror alte avantagii. Guvernul National 
Bulgar este o garantie că nu se va merge contra lor. 

— Germania a declarat formal războiu Rusiei: A- 
ceasta este prima veste care se află când sosesc aici. 





19 juillet. — J'avais écrit Bratianu contre le maintier 
troupes au service des trams contre les grévistes. A 5h. et de- 
mie coup de téléphone me disant qre Lundi 5 h. (21 Juillet} 
Conseil Ministres avec chef partis et notabilités ; que je dé- 
signe deux personnes; jindique Lahovary et je réserve la 
seconde personne, ayant la veille télégraphié Filipescu. Re- 
cois 15 minutes après cette convocation: «Sper că vei fi Luni 
la Sinaia pentru consfătuirea despre care am vorbit». Ca- 
rol. Je télégrsphie de nouveau urgence Filipescu. 

20 juillet. — Sinaia. — Je cause avee Lahovary ; il est 
anti-autrichien. Je convoque Gradisteanu. A Sinaia tout le 
monde contra action et surtout contre action avec Autri- 
che. Poklewsky vient me voir à 8 h. soir. Abattu. Ne croit 
pas qu’on se soit embarqué sans une assurance de l’Angle- 
terre. Demande notre neutralité et en échange tous les a- 
vantages: le gouvernement bulgare national est une garan- 
tie qu'on ne va pas contre eux! 

— L'Allemange a déclaré formellement la guerre à la 
Russie: c'est la prem'ère nouvelle qu’on apprend en débar- 
quant iei. 


230 NOTE POLITICE — 1914 


21 Julie, — La dejun, Ministrul Anghelescu comu- 
nicä cà Italia a declarat neutralitatea ! 

— Carp îmi expune sistemul lui: Războiu imediat; 
noi alături de Austria. Tripla Intelegere e sigură să bi- 
ruiască; Italia va merge pentru a lua Tunisia; noi vom 
lua Basarabia de Sud, Austria cea de Nord cu cheia 
Hotinului, pentru a fi doi spre a o apăra. 

— Se anunţase că Costinescu, partizan al Rusiei, 
îşi dăduse demisia. Intreb pe Procopiu şi printr'însul 
aflu că Brătianu temporizează. O oră mai târziu ştiu că 
Liberalii vor propune neutralitatea. — Telegramă dela 
Filipescu — 2 Aug. stil nou, Duminică, dela Baden- 
Baden : Am primit astăzi telegrama, imposibil să sosesc 
mâine. Dacă nevoie pornesc cu prima ocazie (?!). 

— Consiliul de Coroană. — Un grup numeros, emo- 
ţionat, ne vede pornind spre Castel. Toţi, suntem foarte 
miscafi Tinem şedinţa în sala de muzică a Reginei. 
Prinţul Ferdinand stă în faţa Regelui. Tratatele pe 
masă, Regele ia la dreapta sa pe Rosetti. la stânga pe 
Carp ; Prinţul, pe Brătianu la dreapta, pe mine la stân- 
ga. Take a luat cu dânsul pe C. Cantacuzino şi pe Di- 
sescu. — Disescu şi Morţun iau note complete. 


21 juillet. — Lundi. — A déjeuner, ministre Anghelescu 
nous communique que l'Italie a déclaré sa neutralité. 

— Carp m'expose son système : guerre immédiate, nous 
dans le camp autrichien. La Triple-Alliance est sûre de 
battre; l'Italie marchera pour prendre la Tunisie; nous pren- 
drons la Bessarabie du Sud, l'Autriche celle du Nord, avec la 
-clé de Hotin, pour être deux à la défendre. 

— On avait annoncé qne Costinescu, partisan de la Rnssie, 
avait donné sa démission. J'interroge Procopin et par lui 
j'apprends que Bratianu temporiserait. Une heure après je 
sais que les libéranx proposeront la neutralité. 

— Dépêche de Filipescu — 2 Aout n. 8, Dimanche: «Habe 
hente Telegramm; erhalten, unmöglich morgen anzukommen. 
Wenn noethig, abreise mit erster Gelegenheit» (?) 

— Conseil de Couronne.—Un groupe nombreux, ému, nous 
voit partir pour le château. Tout le monde très ému. Nous 
siégeons dans la salle de musique de la Reine. Prince Fer- 
dinand en face du Roi. Les traités sur la table. Le Roi prend 
å sa droite Theodor Rosetti, à sa gauche Carp; le Prince à 
sa droite Bratianu, moi à sa gauche. Take a pris avec lui C. 


NOTE POLITICE — 1914 231 


Regele citeşte declaraţia Sa: «Pentru prima dată 
intrebuintez cu dvs. limba frantuzeascä, care redă mai 
bine nuanțele («va fi publicată», ne spune Regele mai 
târziu, în cabinetul său). «Nu trebue să facem politică 
de sentimente. Neutralitatea este o soluţie rea, care va 
face ca România să piardă înalta situaţie pe care a câş- 
tigat-o. A merge cu Rusia ar fi contra sentimentelor una- 
nime ale ţării. — Să ne pronuntäm numaidecât în favoa- 
rea Germaniei şi Austriei, cu care ne leagă un tratat, 
este ceeace ne dictează interesele viitorului. Va urma 
onoare şi profit». 

Tăcere generală. 

Regele dă cuvântul lui Rosetti : «Cei tineri, arătând 
pe Brătianu, ar trebui să vorbească cei dintâi». Bră- 
tianu doreşte să vorbească după opoziţie. — Rosetti se 
execută; doreşte ca ţara să nu caute să joace roluri 
care nu sunt pe măsura ei şi să se astâmpere. 

— Carp, pornit, emoţionat : «Războiu imediat, trebue 
ajutat Germanismul să zdrobească Slavismul. Românii 
din Transilvania ne îngrijorează putin: au manifestat 
ei oare dorinţa. de a fi încorporaţi? Cei dintâi cari vor 





Jantacuzene et Dissescu; Dissescu prend notes complètes, 
Mortzun aussi. 

Le Roi lit sa déclaration; «Pour la premiere fois j'emploie 
avec vous le fraucais qui rend mieux le nuances. Il ne fant 
pas faire de politique de sentiment. La neutralité est une 
mauvaise solution qui fera perdre à la Roumanie la haute 
situation qu'elle a acquise. Aller avec la Russie, serait contre 
le sentiment unanime du pays. Nous prononcer de suite en 
faveur de l'Allemagne et l'Autriche, avec lesquelles nous 
dient un traité est ce que les intéréts de lavenir nous dictent. 
Il y aura honneur et profit». 

Silence general: 

— Le Roi donne la parole à Rosetti: «Les jeuues — 
montrant Bratianu, — devraient les premiers parler». 
Bratianu désire parler après l’opposition. Rosetti s'exécute. 
Il désire que le pays ne cherche pas à jouer des rôles qui ne 
sont pas à sa taille et qu’il se tienne tranquille. 

Carp, fougueux, ému : «Guerre immédiate: il faut aider le 
germanisme à écraser le slavisme: les Roumains de Tran- 
sylvanie l’inquiètent peu: ont-ils seulement manifesté le 
désir d’être incorporés? les premiers qui tireront sur nous, 


232 NOTE POLITICE — 1914 


trage asupra noastră dacă urmărim altă politică, vor fi 
regimentele române. Regele a vorbit limbagiul datoriei 
şi onoarei; trebue să-l urmăm. Avem un tratat, Roinânia 
trebue să-şi tie angajamentele». 

Eu: Cer a fi fixat asupra rolului Italiei. — Prezi- 
dentul citeşte telegrama, sosită atunci. confirmând că 
sfârşitul Consiliului de eri, pe care nu-l prinsesem decât 
incomplet. — Văzând unanimitatea în contra actiunei 
imediate, Regele a spus, arătând textul declaraţiei sale : 
cu Austria. (Regele mă corectează: «cu Germania...») — 
cu Germania, primul rezultat este că trebue să renun- 
täm la tratatul dela Bucureşti; îl primese, dar trebue să 
se ştie că aceasta va să zică prietenie cu Bulgaria şi 
mărirea Bulgariei în Macedonia şi poate chiar la Ca- 
vala. Bulgaria vrea să fie plătită şi trebue să ne schim- 
băm pusca de umăr. Un efect admisibil, dar care va mări 
preventiile opiniei publice. Este apoi părăsirea, pentru 
foarte multă vreme, a ideii românismului în Austria şi 
alte locuri. — Rămâne şansa de a fi cu învingătorii: 
aceasta prevalează. Defecţiunea Italiei însă o stirbeste 
şi deocamdată se poate admite o îndoială. 


si nous suivons une autre politiqe, seront les regiments rou- 
mains. Le Roi a parlé le langage du devoir et de l’honneur; 
il faut le suivre. Nous avons un traite, la Roumanie doit 
tenir son engagement. ,; 

Moi: Je demande a être fixé sur le rôle de l'Italie. — Le 
président lit dépêche justement reçue confirmant qu'elle a 
declare sa neutralité, — Moi: J'examine deux hypothèses : 
1) Si on marche avec l'Autriche... Le Roi corrige: «aveo 
l'Allemagne»..—avee l'Allemagne, le premier résultat est qu'il 
faut renoncer au traité de Bucarest; je l’accepte, mais il 
faut qu'on sache que cela veut dire amitié avec la Bul- 
garie et agrandissement de la Bulgarie en Macédoine, et 
peut-être à Kavala: la Bulgarie veut être payée et nous de- 
vons changer notre fusil d'épaule. Un effet admissible, mais 
qui augmentera les préventions de l'opinion publique. C’est 
ensuite l'abandon de l’idée de roumanisme pour très long- 
temps. en Autriche et ailleurs. Reste la chance d’être avec 
les vainqueurs: Ceci emporte tout. La défection de l'Italie la 
diminue et, jusqu’à nouvel ordre, on peut admettre un doute. 


NOTE POLITICE — 1914 235 


2 


2) Să mergem cu Ruşii. Pericolul moral e prea mare; 
nimenea nu o doreşte. Nu o povätuesc. 

Atuncea... neutralitate. Este ea oare posibilă ? Rusia 
o cere şi va respecta-o. N'are interes să ne arunce de 
partea cealaltă. Austria ? Nici ea nu o să vrea să ne in- 
dispue, căci de altmintrelea trebue să fie destul de mul- 
jumită că îi lăsăm .disponibile corpurile pe cari ar tre- 
bui să ni le opue. — Este oare soluţia onorabilă ? de 
sigur că 'da. «Casus foederis» nu există. Dacă sar putea 
interpreta că intrigi ursite pe teritoriul unui vecin e- 
chivalează unei agresiuni de Stat la Stat, atunci sar 
putea zice într'o zi, că din cauza Ligei atacăm Austro- 
Ungaria. De altmintrelea Italia, mai intim legată şi mai 
veche aliată, nu judecă că există pentru ea «casus belli». 
Să ne armăm spre a ne păzi graniţele şi atâta tot pen- 
tru moment. 

Take Ionescu se raliază cu totul la părerea mea. A- 
liaţi. nu am fost consultaţi înainte de a se trimete nota. 
care era un ultimatum de războiu ; asociaţi; dar oameni 
liberi, nu putem fi târâti prin voinţa unui singur aliat— 


— 9) Aller avec la Russie; les dangers moraux en sont trop 
grands. Personne ne le souhaite. Je ne le conseillerais pas. 
Alors neutralité. Est-elle possible en fait? La Russie la de- 
mande et la respectera. Elle n'a pas d'intérêt à nous préci- 
piter dans l’autre plateau de la balance. L’Autriche? Elle 
aussi ne vondra pas nous indisposer, de même quelle doit 
s’estimer suffisamment heureuse de ce que nous lui laissons 
dispouibles les corps qu’autrement elle devrait nous opposer. 
— Est-elle honorable? Certainement. Le casus foederis 
n'existe pas. Si on interprétait que des intrigues ourdies 
sur le territoire d’un voisin équivalaient à agression d'Etat 
à Etat, on pourrait un jour dire, à cause de la Ligue, que 
nous attaquons l’Autriche-Hongrie. D'ailleurs l'Italie plus 
intimement et de plus vieille date alliée, n’estime pas que 
le casus belli existe pour elle. Armons pour garder nos fron- 
tières et c'est tout pour le quart d'heure. 

Take Ionescu se rallie entièrement à mon avis. Alliés, 
nous n’avons pas été consultés avant l’envoi de la note qui 
était un ultimatum de guerre; associés, mais hommes li- 
bres, nous ne pouvons pas être trainés par la volonté d’un 


18 


234 NOTE POLITICE — 1914 


Este în orice caz pierderea tratatului dela Bucureşti; 
posibil, dar acest tratat nu ne poate dicta hotărârea 
noastră în acest moment. 

Brătianu, foarte confuz, uitând părţile unei expu- 
neri pe care o enunfase, vine la concluzia: «Să ne ar- 
măm, să preparăm opinia publică, să nu ne deciarăm 
neutri dar în stare de apărare a graniţelor noastre» 
(dau rezumatul cu care siârşeşte, după dialoguri şi în- 
treruperi). In acest răstimp el prepară opinia publică. 

Carp combate cu vehementä. Opinia publică nu este 
cum o credem noi (?), sentimentul public e acela pe care 
îl exprimă el. 

Ion Lahovary, — tratatul dela Bucureşti şi confe- 
deratia balcanică : «Nu omor Români pentru ca Austria 
să facă o Bulgârie mare în paguba unei mici Serbii». 

— Ion Grădişteanu şi Pherekide, mai afirmativ de 
cât Brătianu; contra —; Costinescu, foarte categoric: 
contra Rusiei, dar zicând că astăzi a merge alături cu 
Austria, ar fi a desläntui războiui civil. 

— Carp ne apostrofează că abandonăm pe Rege! 
că-l silim să-şi calce cuvântul. 








seul allié. C'est dans tout le cas la perte du traité de Buca- 
rest; possible; mais ce traité ne peut gouverner notre déci- 
sion à cette heure. 

— Bratianu, très confus, oubliant les parties d’un ex- 
posé qu'il avait énoncé, arrive à la conclusion: «armer, prépa- 
rer l'opinion publique, ne pas se déclarer neutres, mais en 
état de défense des frontières». (Je donne le résumé auquel 
arrive sa réponse après dialogue et interruption). Pendant 
ce temps il préparera l’opinion publique. 

— Carp combat avec véhémence. L'opinion publique 
n'est pas comme nous la croyons (?); le sentiment public 
c'est lui qui l’exprime. — Parlent: Jean Lahovary — traité de 
Bucarest et confédération balcanique: «je ne tue pas des 
Roumains pour que l’Autriche fasse une grande Bulgarie, au 
détriment d’une petite Serbie». 

Jean Gradisteanu, Pherekyde plus affirmatif que Bra- 
tianu, contre; — Costinescu, très net contre la Russie, mais 
disant qu'aujourd'hui prendre partie pour l’Autriche serait 
déchaîner la guerre civile. 

Carp nous apostrophe que nous abandonnons le Roi! 


a 


Qu'on l’oblige à manquer à sa parole. 


NOTE POLITICE — 1914 235 


Eu : In toată conştiinţa mea şi pe onoarea mea. 
cred că cuvântul Regelui nu este angajat. Din contră, 
procedând astfel cum procedăm, acoperim pe Rege. Daca 
am eşi de aci cu războiul, toată lumea ar zice: «Acesta, 
e războiul Regelui !» şi nu o vreau. La cea dintâi înfrân- 
gere, Regele ar fi acela care ar fi atacat. Dacă noi, oa- 
menii politici, preparăm opinia publică, când vom de- 
clara războiul, noi vom fi răspunzători. Aşa înţeleg eu 
să servesc pe Rege. 

Aprobare generală. Morțun manifestează viu. 

La eşire — Carp: «Nu te felicit pentru primul tau 
act de sef al partidului conservator». — Eu : Fiecare cu 
sentimentul lui de datorie şi de răspundere. — El: 
«Mâine Regele va abdica ! !» 

La ora 84 seara, Brătianu, Take Ionescu, Phere- 
kyde şi cu mine, trecem la Rege. 

Schimb de vederi. Spun lui Brătianu: Dacă notele 
D-tale conţin un angajament, intră în războiu şi noi te 
vom susține. Dealtmintrelea am vestit întrun colţ pe 
Prinţul Ferdinand, că e treaba liberalilor să se pro- 
nunţe, şi că nici Take nici eu nu voim să le lăsăm po- 


Moi: En tout honneur et en toute conscience, je crois que 
la parole du Roi n’est pas engagée. C’est en agissant comme 
nous le faisons que nous couvrons le Roi. Si on sortait d'ici 
avec la guerre, tout le monde dirait «c’est la guerre du Roi!» 
Et je ne le veux pas. Au premier revers, c’est le Roi qu'on 
attaquerait. Si nous, les hommes politiques, nous préparons 
l'opinion publique, quand nous aurons declare la guerre, 
c'est nous qui serons responsables. Voilà comment j'entends 
servir le Roi. 

Approbation générale. Mortzun manifeste vivement. 

En sortant, Carp: «Je ne te félicite pas pour ton pre- 
mier acte de chef du parti conservateur !» — Moi: Chacun 
son sentiment du devoir et de la responsabilité. — Lui : 
«Demain le Roi abdiquera» (7!) 

— À 8 h. et quart nous passons chez le Roi, Bratianu, 
Take Ionescu, Pherekyde et moi. — Echange de vues. Je dis 
à Bratianu: Si vos notes contiennent le germe d’un engage- 
ment, marchez et nous vous soutiendrons. 

D'ailleurs j'ai dit dans un coin au Prince Ferdinand, 
que c’est aux libéraux à se prononcer, car ni Take, ni moi, 
nous n'entendons leur laisser la possibilité de jouer dou- 


236 NOTE POLITICE — 1914 


sibilitatea să joace un rol dublu: Cu Germania la Rege, 
cu Rusia la Bucureşti. 

Regele: Sunt Rege constituţional şi nu voi declara 
Eu singur războiul. 

Redactăm împreună notele şi comunicatele. Notele 
Berlin şi Viena lasă să întrevadă acţiunea noastră ulte- 
rioară, decurgând din o atitudine care ajută Austria în 
momentul de faţă. 

Seara 914 în timpul mesei, Czernin destul de mul- 
tumit; Germanii, îmbufnaţi; Poklevsky foarte îngrijat. 
dar nu încă disperat- 

Societatea noastră românească: foarte PET 
mă felicită. 

Se răspândeşte svonul că Poincaré ar fi fost asa- 
sinat. 

22 Iulie. — Radef, în momentul când plecam, mă ia 
de-o parte pentru a-mi spune că vine dela Rusciuk unde 
a fost să vorbească cu Consiliul de Miniştri. «Nu vreau 
să joc rolul d-lui Kalincoff; pot să-mi îndeplinese mi- 
siunea î» — Mergi înainte ! i s'a răspuns. — Se duce la 
Brătianu şi îi declară că Bulgaria vrea prietenia Româ- 
nici. Ea va respecta noua graniţă, şi va înainta în Ma- 
cedonia; credincioasă Austriei, prietenă cu România. — 
I-am spus că la Consiliul de eri aşa considerasem și eu 





ble jeu: avec l’Allemagne chez le Roi, avec la Russie à Bu- 
carest. 

Le Roi: je suis Roi constitutionnel et je ne vais pas 
moi seul déclarer la guerre. 

On redige en commun les notes et les communiqués. 
Les notes Berlin et Vienne laissent entrevoir notre action 
ultérieure découlant d’une attitude qui aide l’Autriche en 
ce moment. 

Le soir (9% h. quand je dîne), Czernin assez content, les 
Allemands boudent; Poklevsky très soucieux, mais encore: 
pas trop désabusé. Notre société roumaine joyeuse et me 
félicitant; on répend la nouvelle de l'assassinat de Poincaié. 

22 juillet. — Radeff, sur le point de mon départ, me 
prend de côté pour me dire qu’il vient de Rusciuk où il a 
été causer avec le Conseii des Ministres. «Je ne veux pas 
jouer le rôle de M. Kalinkoff; puis-je remplir ma mission?» 
Marchez! lui fut-il répondu. 

Il va déclarer à Bratianu que la Bulgarie veut l'amitié 


NOTE POLITICE — 1914 237 


situaţia. — Guvernul nu sa schimbat. (Pokleysky îmi 
spusese contrariul ; vorbise de rusofilii cari vor intra în 
cabinet). E falş că Ratko Dimitrief vine dela Petersburg 
pentru a căuta să răstoarne guvernul. 

— M'am reîntors la Bucureşti. Vorbind cu M. Phe- 
rekyde, el mă ajută să reconstituesc un incident dela 
sfârşitul Consiliului de eri, pe care nu-l prinsesem decât 
incomplet. — Văzând unanimitatea în contra acfiunei 
imediate, Regele a spus, arătând textul declaraţiei sale : 
«Acesta este testamentul meu politic la care nu renunţ; 
nepotul meu îl va urma». Pe aceste cuvinte sa bazat 
Carp ca să vorbească de abdicare. 

23 Iulie. — Alaltăeri la Prinţesa Maria Alteța Sa 
îmi spusese : «D-l Take Ionescu vede tot negru; este 
sfârşitul generaţiei noastre (?) şi ruina României !» 

Sipsomo şi Charles Lahovary îmi spusese că Take 
era într'o stare neexplicabilă de surescitatie si de descu- 
rajare. — Azi aflu prin Iancu Bacalbaşa, că Grey spu- 
sese lui Take că România, ca toate Statele mici, trebuia 
să dispară ! De aci istericale... 

— Legația Franceză îmi comunică telefonie că Ger- 
mania a violat Belgia şi trupele au trecut pe acolo în 
Franţa ! 

24 Iulie. — D-l Brătianu vine la 94 la mine, mă pune 
în curent de cum s'au făcut comunicările după Consiliul 
de Luni la Castel. — La prima conversaţie, răceală: 





de la Ronmanie. Elle respectera la nouvelle frontière; elle 
ira sur la Macédoine; fidèle à l'Autriche, amie de la Rou- 
manie. (Je lui ai dit qu'au conseil d'hier j'avais envisagé 
ainsi la situation). Le gouvernement inchangé. (Poklev- 
sky m'avait dit le contraire; il avait parlé de russophiles 
notoires entrés dans le Cabinet). C’est faux que Ratko Dimi- 
trief vient de Petersbourg pour chercher à renverser le gou- 
vernement. 

Rentré Bucarest et causant avec Michel Pherekedy, il 
m'aide à réconstituer un incident à la fin du Conseil, d'hier, 
que j'avais incompletement saisi. Voyant unanimité contre 
action immédiate, le Roi a dit, montrant le texte de sa dé- 
claration: «C’est mon testament politique et je n'y renonce 
pas; mon neveu continuera». C’est là-dessus que Carp s’est 
basé pour parler d’abdication. 


238 NOTE POLITICE — 1914 


Czernin şi Waldhausen vor referi. — A doua comuni- 
care dela Czernin la Brătianu: Sa încheiat o legătură 
cu Bulgaria, care va fi amică cu România «câtă vreme 
vom fi prieteni». Toată ziua de Marţi îngrijorare şi ho- 
tărâre de a limpezi pe dată dacă azi, aşa cum ne găsim, 
«suntem prieteni». — Miercuri 23, întâlnire la Czernin 
unde Brătianu găseşte şi pe Waldhausen; amândoi so- 
lemni: «Guvernele lor iau act cu plăcere de faptul că 
guvernul român se desinteresează de tratatul dela Bu- 
cureşti şi ca măsurile ce ia sunt o indicație că România 
rămâne aliata lor». 

Din toată conversaţia următoare înţeleg că Bră- 
tianu rămâne orientat spre tripla alianţă; va mobiliza 
încet pentru a da spiritelor timpul de a evolua şi a le 
pregăti ; speră o victorie germană, pentru a ne întoarce. 
De altă parte Diamandy vine personal la Bucureşti cu 
propuneri importante dela Sasonoff. — Imi confirmă 
tratatul dintre Bulgaria şi Germania. — Turcia, era si ea 
pe punctul de a iscăli, dar probabil declaraţia de războiu 
a Angliei o va pune pe gânduri. «Cu oameni hotărâți, 
Turcia poate juca un rol deslănţuind un războiu sfânt 
în lumea musulmană». 

Brătianu ar mai fi atins lui Czernin necesitatea de 
a se declara ceva în favoarea Transilvaniei. — I-a spus 
din nou că a reproşat Austriei, de a nu fi ţinut seamă 
că el Brătianu a vestit-o că orice agresiune contra Ser- 


biei era un «casus belli» cu Rusia. (Conversatia lui cu 
Sasonoff). 


Grecia îl strânge cu usa. A propus o cooperatie a 
statelor noastre majbare — şi o armată comună în Ser- 
bia pentru a păzi fruntaria de comitagii bulgari. Sa 
răspuns prin negativă, propunerile implicând o  atitu- 
dine ostilă contra Austriei. 

25 Iulie. — Filipescu îmi transmisese următoarea 
telegramă din Baden-Baden, 2 August s n. (Duminecă), 
primită Luni la Sinaia, deci cu comunicaţie care implică 
că prima mea depeşă de Joi sosise la timp: «Am primit 
astăzi telegrama, imposibil de a sosi mâine. Dacă pot, 
voi porni la prima ocazie». Am înţeles că nu voia să vie 


NOTE POLITICE — 1914 239 


în ţară. — Azi vine tânărul Filipescu care îmi explica 
că tatăl său este bolnav, că ar fi de cea mai imperioasă 
necesitate, după ce a făcut 15 zile cură, să împlinească 
cel putin 30 zile; mă roagă să nu-l chem. — După două 
ore Gr. Cantacuzino : «Special vin să-ţi comunic că aflu 
dela d-na Blaremberg că Flipescu, greu bolnav de inimă, 
e considerat ca pierdut; a avut continuu sincope, a în- 
cercat se se întoarcă, nevasta a luptat din toate puterile 
să-l împiedice ; doctorul ar fi declarat că poate muri pe 
drum» (7) 

27 Iulie. — Am fost alea eri preşedintele Crucei Ro- 
şii; m'am dus la Sinaia să mă prezint Reginei. Din cou- 
versafia mea de eri cu D-na Poenaru, înţelesesem ca Re- 
ginei îi era, necaz că Prinţesa ia prea multă, iniţiativă în 
operile care sunt proprii ale ei. — Am fost primit la 
712; un sfert de oră mai târziu vine şi Regele şi stăm 
de vorbă în trei. 

Regina singură: Consiliul de Luni a fost foarte 
frumos; Regele mulţumit că are astfel de oameni pentru 
a-i consulta. «Ce a-şi fi făcut, mi-a spus El, dacă sar 
fi desbinat şi ce răspundere dacă aş fi fost silit să aleg 
între una sau cealaltă părere !» 

Regina adaogă : Nu mi-a plăcut tonul celor două te- 
legrame ale Impäratilor; aşa se serie Regelui meu? 

— Convorbire în trei. Regele calm: Presupuneri 
asupra soartei războiului în favoarea Germaniei si ni- 





27 juillet. — Elu hier President de la Croix Rouge, ai 
été Sinaia me présenter Reine. De ma conversation, hier, 
avec Mme Poenaru, j'avais compris que la Reine avait de l’ai- 
greur de ce que la Princesse prenait trop d'initiative dans 
les oeuvres qui lui étaient propres. 

Reçu à 7 h. et demie; un quart d'heure après, le Roi eu: 
tre et l’on cause à trois. 

La Reine seule: le Conseil de Lundi a été très beau; le 
Roi, heureux d’avoir de pareils hommes pour se consulter; 
«qu'aurai-je fait, m'a-t-Il dit, si ils s'étaient divisés, et 
quelle responsabilité si j'avais dû prendre partie pour l’un 
des deux camps!» — Le Reine ajoute: je nai pas aimé le 
ton des deux télegrammes des Empereurs; est-ce ainsi 
qu'on écrit à Mon Roi? 

A trois: Le Roi calme; conjectures sur le sort de la 
campagne, en faveur de l'Allemagne et rien de plus; sur les 


240 NOTE POLITICE — 1914 


mic mai mult. Asupra vorbelor despre abdicare: «Eu ? 
dar am expus pur şi simplu cele trei ipoteze». 

Convingerea mea se întăreşte că Regele nu a fost ne- 
mulţumit de solutiunea adoptată de noi. 

Regele mi-a spus pozitiv că s'a telegrafiat dela Pe- 
tersburg propuneri de alianţă, garantându-se integrali- 
tatea graniţelor de astăzi: aceiaşi formulă ca în 1876. — 
Am obiectat: Dar Diamandy n'a sosit încă ? — Regele : 
S'a telegrafiat. Nu se propune un tratat acelora care mai 
au unul. şi Rusia trebue să ştie că avem un tratat! 

— M'a reţinut la masă seara. — La masă general 
Mavrocordat cu D-na şi D-na N. Ghika. 

După masă Principele cu Principesa şi Printesa Mig- 
non. Conversatie liniştită; se vorbeşte de Crucea Rosie. 
Regina anunţă ceeace sa hotărât între noi, că dă dele- 
gatie Prințesei. Prinţul cere să aibe pe Barbu Stirbey 
la Cartierul General : Este un om cu care mă pot înte- 
lege ! ! 

30 Iulie. — Intrevedere la Predeal cu D-na Câmpi- 
neanu ; măgulită de vizita mea. Ambele Cruci Roşii vor 
fraterniza ! 


propos d’abdication: «Moi? mais j'ai seulement exposé les 
trois hypothèses» Ma conviction se fortifie que le Roi n’a 
pas été fâché de la solution adoptée par nous. 

Le Roi m'a dit positivement qu’on a télégraphié de Pe- 
tersbourg des propositions d’alliance, en garantissant l’inté- 
grité des frontières actuelles: même formule qu’en 1876. — 
J’ai objecté: Mais, Diamandy n'est pas encore arrivé? — Le 
Roi: On a télégraphié. On ne propose pas un traité à ceux 
qui en ont un; et les Russes doivent savoi que nous avons 
un traité! A dîner, les Mavrocordato (général) et la femme 
de Nicolas Ghika. 

— Après dîner, le Prince et la Princesse Marie et Mig- 
non. Conversation apaisée. On parle de la Croix-Rouge. La 
Reine annonce ce qui avait été convenu entre Elle et moi, 
qu’elle donnait délégation à la Princesse. Le Prince de- 
mande à avoir Barbu Stirbey au Quartier général: «c’est un 
homme avec qui je peux m'entendre!!» 

Lundi, 30 juillet. — Entrevue à Predeal avec M-me Cam- 
pinéanu, très flattée de ma visite. Les deux Croix-Rouges 
fraterniseront! 


NOTE POLITICE — 1914 241 


— La 5% în camera mea la Hotel, conferința cu 
Brătianu, care verifică minuţios dacă nu se ascultă la 
uşi ! 

«O parte din colegii mei vor să accelereze măsurile 
militare, dar Diamandy soseşte peste două zile şi coin- 
cidenfa mobilizării ar avea un înţeles pe care vreau sa-l 
evit. — Celor cinei zile de mobilizare, vor urma 20 zile 
de concentrare a trupelor ; atuncea va veni criza şi tot 
sper până în acel moment o bună victorie a Germanilor. 

— Tot mai vine Diamandy ? întreb eu. Nu vi s'a te- 
legrafiat propunerile de alianţă (ştiri dela Rege) ? — Nu, 
le aduce Diamandy (?). Dacă propun o alianţă, ce răs- 
pund? — Eu: Spuneţi clar că avem un tratat. — El: 
Eu nu vorbesc de tratat; Berlinul şi Viena nu lau di- 
vulgat, nu-l divulg nici eu. 

Altă chestiune : Bulgaria tot este un punct de între- 
bare. Cu toate asigurările Germaniei şi Austriei, el nu 
crede că a semnat. 

A intra în'contra Austriei ar fi o «felonie» pe care 
el nu o va comite. A vorbit cu mai mulţi ofiţeri şi speră 
intro schimbare, dar foarte mică, a opiniei publice. — 





— 5 h. et demie, dans ma chambre d'hâtel, conférence a- 
vec Bratianu, qui vérifie munitieusement si on n'écoute pas 
aux portes ! 

«Une partie de mes collègues veulent accélerer les me- 
sures militaires, mais Diamandy arrive dans deux jours 
et la coïncidence de la mobilisation aurait alors une portée 
que je veux éviter. Aux cinq jours de la mobilisation, sui- 
vront les 20 jours de concentration des troupes: alors sera 
la crise et j'espère toujours d'ici là une bonne victoire des 
Allemands».—Diamandy vient toujours, dis-je? on ne vous a 
pas télégraphié les propositions d'alliance? (Nouvelle du 
Roi). — Non. Diamandy les apporte. (?) Sils proposent une 
alliance, qu'est-ce que je réponds? — Moi: Dites claire- 
ment que nous avons un traité. — Lui: Moi, je ne parle pas 
du traité. Berlin et Wien ne l’ont pas divulgué, je ne le di- 
vulgue pas. 

Autres touches: La Bulgarie est toujours un point d'in- 
terrogation. Malgré les assurances de l'Allemague et de 
l'Autriche, il ne croit pas qu’elle ait signé. Marcher contre 
l’Antriche serait une félonie qu’il ne commettra pas. — Il a 


242 NOTE POLITICE — 1914 


Nu convoacă Camerile, pentru că nu ştie ce pot zice 
Iorga, Jean Miclescu şi «mon» G. Diamandy. 

31 Iulie. — Eri Lahovary ma conjurat să nu sus- 
tin sfortärile Regelui de a ne face să rupem neutralita- 
tea. Aflu că Marie Mavrocordat i-a spus că Regele este 
tot pentru o acţiune! Această Doamnă îmi spusese mie 
la Sinaia, Duminică, că are să fie pe dată un nou Consi- 
liu de Coroană ! De aci alarma ce gäsisem. 

Lahovary recunoaşte însă că nu putem sili pe Rege 
să devie un Bernadotte şi să meargă contra Germaniei— 
Insistenţe pentru blocul Balcanic. 

— Tot eri, Weniţescu : «Ai o putere colosală ; nu o 
pierde; trebue să mergem cu tripla alianţă; nu mă su- 
pără Transilvania, pentru că pangermanismul lui Wil- 
helm va disloca el Austria; viitorul vrea să ne lipim de 
Germania». 

— Azi, Virgil Arion, venit dinadins la mine să-mi 
spună că trebue să mergem cu Austria; el din Ligă, 
afirmă că acolo este viitorul ; . «se şi vede, am tăcut 
mereu». 

— Delavrancea : ar vrea să vadă pe Germania cu 
«burta în sus», dar nu face sentiment mai departe. 

— Am certat rău pe Herescu, care în adevăr a re- 
pezit pe Vaida pentru scrisoarea, lui de loialism aus- 
triac. Herescu mai catolic decât Papa. — Nostim : Pentru 
Herescu, interviewul lui Vaida a fost dictat de Stere 
care vine dela Viena ; pentru Delavrancea, el i-a fost 
smuls probabil prin amenințarea procesului de înaltă 
trădare ce i s'a făcut. Brătianu îmi spusese eri: Noi 
i-am cerut eri o declaraţie aşa !! 

—ZLiarele reproduc declaraţia lui Take din «La Rou- 
manie». anunţată de «Universul» si reprodusă de 
«L'Indépendance» (!) că trebuie neutralitate definitiva 
şi loială. (Cum se potriveşte această atitudine a zia- 
rului lui Brătianu cu vorbele lui de eri ?). Aceasta se 





causé avec des officiers et il compte sur un revirement, 
mais bien léger, dans l'opinion publique. — Ne pas convo- 
quer les Chambres parce qu'on ne sait pas ce que peuvent 
dire Iorga, Jean Miclescu et «mon» G. Diamandy. 


NOTE POLITICE — 1914 243 


traduce de «Facla» şi de unii liberali : Brătianu şi Take 
sunt contra Regelui ; Marghiloman pentru. 

«Facla» adaogă că voi fi zdrobit : Am anunţat prin 
Stoeanovici lui Cocea că i-am tăiat subventia, acum trei 
zile. «Tout sexplique !». 

Duminecă, 3 August. — Găsese în curierul meu seri- 
sori de ameninţare pentru  «servilismul meu faţă de 
Rege», două fiind cu ameninţări de moarte şi pentru 
Rege. Le-am dat lui Morţun prin Mitilineu. 

Luni, 4 August. — Bărbulescu îmi raportează: «In 
sferele Băncii Naţionale, Ioan Cantacuzino a afirmat 
că Diamandy a adus din Petersburg propunerea cedării 
imediate a Basarabiei de nord în schimbul unei alianţe 
imediate, plus Transilvania şi Bucovina garantate în 
caz de victorie», Al. Rioşanu îmi repetă acelaş lucru cu 
sancţiunea «ca Regele să abdice dacă nu voeşte să pri- 
mească», cuvinte rostite de Dr. Danielopol, ale cărui le- 
gaturi sunt cunoscute. Aceasta este tema nouă a cam- 
paniei în contra Regelui! Am pus o notă în această 
privinţă în «La Politique». 

Miereuri, 6 August, — Sinaia. Mă cheamă Prinţesa : 
«Ce pot povätui pe Prinţ să facă în momentul de faţă, 
pentru ca să devie popular în armată» (?!). — Am să 
mă gândesc. Indic că Prinţul are un mic avantagiu: 
«Se crede despre el că este mai puţin partizan al 





Lundi, 4 août. —Barbulescu me rapporte: «Dans les sphè- 
res de la Banque Nationale. Jean Cantacuzène a affirmé 
que Diamandy avait apporté de St. Petersbourg la proposi- 
tion de cession immédiate de la Bessarabie du Nord en 
échange d’une alliance immédiate, plus la Transylvanie et 
la Bukovine garanties en cas de victoire». 

Alex. Riosanu me rapporte le même propos, avec sanc- 
tion «que le Roi abdique s’il ne veut pas accepter», tenu par 
le Docteur Danielopol, dont on connaît les attaches. 

C’est le nouveau thème de la campagne contre le Roi! 


` 


Jai inséré une note à ce propos dans la «Politique». 


Mercredi, 6 août. Sinaia. — La Princesse me convoque: 
«Que puis-je conseiller au Prince de faire en ce moment 
pour le rendre populaire dans larmee}!» — Je réfléchirai. 


J'indique que le Prince a un petit atout: «on le croit moins 
chaud que le Roi pour FAutriche en ce moment». — «An 


244 NOTE POLITICE — 1914 


Austriei ca Regele în acest moment».—«In definitiv, eu 
îl cred mai germanic ca Regele !».—« Aceasta nu se ştie», 
răspund eu. 

Toată lumea mă tratează foarte amical. Prinţul, 
— care s'a întors acuma din Bucureşti — Principii Ni- 
colae şi Carol, care vin rând pe rând, măresc un cere 
foarte intim. S'a făcut 74 (dela 5%), când mi se 
dă voe să mă retrag. 

— Czernin se plânge de tonul «Independenţei» şi de 
atitudinea guvernului. «Dacă d-l Brătianu e contra noa- 
stră, să o spue şi să se ştie !» 

— La 71, vine Brătianu dela Predeal să mă vadă. 
Ne întâlnim în apartamentul lui Antonescu: Diamandy 
nu a adus nimic scris: «tot ce tiam, spus săptămâna 
trecută (şi nu-mi spusese nimic !) : alianţă, iar ca pret 
Transilvania şi Bucovina». «Ce garantie?» întreb eu, 
pentru a controla cuvintele rostite de Blondel la Bucu- 
reşti. «Garantia Franţei şi a Angliei, dar aceasta o spune 
numai Poklevsky». (N'a dat voe lui Diamandy să apară 
în Sinaia afară de vizita făcută lui Poklevsky, nici 
Regele nu l’a văzut). Am răspuns: «Dă-mi voe să iau 


fond, il est je crois plus germanique que le Roi!»—On ne le 
sait pas, repondis-je. 

On me traite très amicalement. Le Prince — retour à l'in- 
stant de Bucarest, — puis Marie Nicole, les princes Nicolas 
et Carol viennent successivement augmenter un cercle, très 
intime. Il est 7 h. et quart (de 5 h. %), quand on me permet 
de me retirer. 

—Czernin se plaint du ton de «l’Indépendance» et de l'at- 
liitude du gouvernement: «Si M. Bratianu est contre nous. 
qu’il le dise et qu'on le sache»! 

— A 7 h. % Bratianu vient de Predeal me voir. Entrevue 
dans appartement Antonescu: Diamandy n'a rien apporté 
d’écrit; toujours ce que je vous ai dit la semaine dernière : 
(Il ne m'avait rien dit); alliance, et comme prix la Transyl- 
vanie et la Bucovine—Quelle garantie? dis-je pour contrôler 
les propres termes Blondel à Bucarest. — «Garantie France 
et Angleterre, mais c'est Poklevsky qui ajoute cela». (Pas 
permis Diamandy apparaître Sinaia, sauf visite Poklevsky, 
et le Roi ne l’a pas vu). J'ai répondu : «Permettez moi de 
prendre note et je demande comme marque d'amitié, vue no: 


NOTE POLITICE — 1914 245 


notä si cer Ca semn de amicitie, dat fiind atitudinea noas- 
tră de neutri, a nu se da un răspuns în momentul acesta). 

Lucrează pentru a schimba starea de spirite în ar- 
mată. Nu poate să spuie nimic celorlalţi miniştri. Cu 
Costinescu a avut totdeauna frecături pentru cestiunile 
externe. Acest spirit de revoltă şi acţiune urmărită în 
contra Regelui, Pau făcut să declare deunăzi că nu poate 
merge mai departe de ceeace propusese. Trăsnetul pe 
care il speră din partea Germaniei, întârziază să vie. 
Ştirile din Franţa sunt tendentioase si telegramele lui 
Lahovary sar zice că sunt redactate de Doumergue. Vi- 
zita lui Talaat îl plictiseşte mult ; de asemenea şi Zai- 
mis, Grecul care vine. Se va căuta o înţelegere de neutra- 
litate : dar poţi să stai de vorbă cu Turcii ? Cine poate 
obliga pe guvernul ture? Bulgarii, nu sunt siguri: nici 
întrun sens nici în celalt. La propoziţiile bulgäresti 
sa răspuns numai să declare ei că consideră ca o miş- 
care amicală din partea României, dacă aceasta se des- 
interesează de ceeace vor să facă în Macedonia. 

— Vizita lui Nenitescu : Ar trebui să iau afacerea 
în mână, să mobilizez şi să tranşez la vreme afacerea în 
folosul Germaniei. 





tre attitude neutre, de ne pas donner une réponse en ce mo- 
ment». — Il travaille pour changer esprit armée. Il ne peut 
dire rien aux autres Ministres. Avec Costinescu il a eu 
toujours des frottements pour questions extérieures. Cet es- 
prit de révolte et l’action poursuivie contre le Roi, ont fait 
qu’il a déclaré l’autre jour ne pas pouvoir aller au delà de 
ce qu'il a proposé! — Le coup de tonnerre espéré de la part 
de l'Allemagne tarde à venir. Les nouvelles de France sont 
tendancieuses et les dépêches de Lahovary on les croirait 
rédigées par Doumergue. La visite de Talaat l’ennuie beau- 
coup; le grec qui vient, Zaimis, de même. On recherche une 
entente blocale de neutralité: mais peut-on causer avec les 
Tures? Qui peut obliger le gouvernement ture? Les Bulga- 
es ne sont pas sûrs ni dans un sens, ni daus l’autre. Aux 
propositions bulgares il a été répondu seulement qu’ils dê- 
clarent qu’ils considèrent comme un mouvement amical de la 
Roumanie, si la Roumanie se désintéresse de ce qu'ils veu- 
lent faire en Macédoine. 

— Visite Nenitzesco: je dois prendre l'affaire en mains, 
mobiliser et trancher à temps la situation en faveur de 
l'Allemagne. 


246 NOTE POLITICE — 1914 


—La Palat, declaratiile lui Take au fost considerate 
ca un act de lipsä de curagiu. 

12 August. — Sinaia, în pare, convorbire cu Dia- 
mandy dela Petersburg. Convine că declaraţiile de neu- 
tralitate ale lui Take, primite cu prea mare grabă de 
către gazetele liberale, au făcut mare rău. La Petersburg 
se crede sau se arată că se crede că neutralitatea noastră 
este câştigată. Diamandy crede că trecerea din starea de 
fapt actuală la declaraţia formală de neutralitate mai 
poate fi obiect de discuţie şi de avantagii de câştigat. 
Sugerează să reluăm în gazete chestia Basarabiei, care 
este proclamată la Petersburg «moartă şi îngropată». 

— N. Fihpescu primeşte soluţia consiliului de Co- 
roană; crede în succesul definitiv franco-rus; a văzut 
la Berlin textul declaraţiei făcute de Rege în Consiliu ; 
are să se ducă să se înscrie la Palat, cu toate că jurase 
că nici-odată nu o să mai vadă «pe acest om» (Regele). 

14 August. — Iancu Bacalbaşa îmi raportează că Teo- 
dorescu, directorul fabricei de tutun, a comunicat Con- 
siliului Regiei că A. Constantinescu, vizitând fabrica, ar 
fi spus în gura mare: «De trei săptămâni ne sâcâe Re- 


— Au Palais les déclarations de Take ont été considérées 
comme un acte de «pusillanimité»! 

Mardi, 12 août. — Sinaia, pare, conversation avec Dia- 
Mandy de Petersbourg. Il convient que les déclarations de 
neutralité de Take, accueillies trop hâtivement par journaux 
libéraux, ont fait du tort. À Petersbourg on croit ou on feint 
de croire que notre neutralité est acquise. Diamandy pense 
que le passage de l’état de fait actuel à la déclaration for- 
melle de neutralité, pouvait encore être objet de discussion 
et d'avantages. Il suggère de reprendre dans les journaux la 
question de la Bessarabie que l’on proclame «morte et eu- 
terrâe» à Petersbourg. 

— Nicu Filipescu accepte la solution du Conseil de Cou- 
ronne; croit au succès définitif des Franco-Russes; a vu à 
Berlin le texte de la déclaration faite par le Roi au Conseil; 
ira s'inscrire au Palais, quoi que s'étant juré qu’il ne verrait 
plus jamais «cet homme» (Le Roi). 

Jeudi, 14 août. — Jean Bacalbasha me rapporte que Teo- 
dorescu, Directeur fabrique tabacs, a communiqué au Conseil 
de la Régie, que A. Constantinescu ayant visité la fabrique 


NOTE POLITICE — 1914 247 


gele pentru ca să intrăm în acţiune ; noi i-am răzpuns: 
cu un alt guvern se poate, cu noi nu !». Aceasta se pe- 
trecea eri !! Este acelaş ministru care la Palace la Sinaia 
a pretins că Regina i-ar fi spus plângând : «Să salvă'm 
sărmana Germanie». Regina mi-a spus răzând: «Mai 
întâi nu plâng niciodată, al doilea, noi să scăpăm Ger- 
mania ? h», 

— Intrevedere cu D-l Brătianu la ora 7 seara. Foarte 
amărât de incidentul cu trenul care transporta nemți 
la Giurgiu pentru Constantinopol. O fi oare un schimb 
pentru vasele germane ? El crede că sunt techniciani şi 
ochitori pentru forturile Constantinopol. Un comunicat 
va apare pentru a închide cestiunea. In plus, «Inde- 
pendenta» are ordin să dea la cap acelora, cari fără să 
se informeze, excită lumea în contra guvernului. Confir- 
mare a informaţiei mele că fiul Coandă a fost noaptea 
şi a luat numărul vagoanelor, numele comisarului de po- 
liţie prezent, ete. Pascal 'Toncescu e acela care a desco- 
perit vagoanele în gara Sinaia, care a asmutit pe Hiotu 
şi pe ceilalți, care a telefonat la Bucureşti. (Notă). 





a dit ouvertement: «De trei săptămâni ne pisează Regele 
pentru ca să intrăm în acţiune; noi i-am răspuns: cu alt gu- 
vern se poate, cu noi nu». Ceci se passait hier. 

C'est le même Ministre qui au Palace de Sinaia a pré- 
tendu que la Reine, en pleurant, lui a dit «Sauvons la pauvre 
Allemagne». — La Reine m'a dit en riant: 1) je ne pleure 
jamais, 2) nous, sauver l’Allemague? 

— Entrevue avec M. Bratiano, 7 h. soir. — Très ennuyé de 
l'incident du train transportant les Allemands à Giurgiu 
pour Constantinople. Est-ce une relève pour les bateaux 
allemands? Il croit que ce sont des techniciens et des poin- 
teurs pour les forts de Constantinopole. Un communiqué va 
paraître pour couper court. De plus, «l'Indépendance» a 
l'ordre de taper sur les doigts à ceux qui sans plus ample 
information excitent contre le gouvernement. 


Notă: La înmormântarea Prințesei Bibescu am fost in- 


dignat de conciliabulele si de hârtiile comunicate între că- 
pitanul Pichon, fiul Coandă și Rapineau (A. Ghika!) (In 
definitiv, Pichon nu e decât un străin, agent provocator!). 


248 NOTE POLITICE — 1914 


— Am comunicat avizul meu asupra warantelor de 
cereale, de considerat că o încasare metalică, pentru a 
mări puterea de emisiune a Băncii Naţionale, mai bine 
decât a permite o emitere nelimitată. S'a luat act. Con- 
sultaţie dacă se poate convoca Camera. Sunt pentru ne- 
gativă, dacă guvernul nu poate accepta o desbatere pe 
politica generală. Asupra cuvintelor neserioase ale lui 
A. Constantinescu : «Este influenţa lui Take Ionescu !». 

Deploră atitudinea Generalului Iarca, cu toate anga- 
jamentele luate de el Nu îşi ţine făgăduiala «fiindcă 
spiritele i-au spus că victoria va fi a Ruşilor». — Eu: 
Luaţi-i comanda. — El: N'aşi putea să o fac decât în 
momentul mobilizării ; starea de asediu o să închidă gu- 
rile. Ingrijat în ce priveşte pe Generalul Coandă. 

Peste 30—40 de zile: criza. Va trebui să luăm o ho- 
tärire ! Vor fi 600.000 de oameni sub arme. Multe mai 
lipsesc încă armatei. Hotarât că trebue să rechem pe 
Mihail (fratele meu), şi pe Cantacuzino. 


Confirmation de mon information que le fils Coanda a 
été de nuit prendre les numéros des wagons, le nom du com- 
missaire de police présent; ete. C'est Pascal Toncescu qui en 
gare de Sinaia aurait découvert les trains et ameuté Hiott 
et autres qui ont téléphoné Bucarest. (Note: Aux obsèques 
de la Princesse Bibesco j'ai été indigné des conciliabules 
et des papiers communiqués entre capitaine Pichon, fils 
Coanda, et Rapineau! Somme toute, Pichon n’est qu’un étran- 
ger agent provocateur! 

Communiqué mon avis sur les warrants de céréales à 
considérer comme encaisse métalique pour augmenter force 
émission Banque Nationale, plutôt que de permettre émission 
illimitée. Pris note. — Consultation si on peut convoquer 
les Chambres. Je suis pour la négative si le gouvernement 
ne peut pas accepter un débat sur la politique générale. 

Sur propos inconsidérés de Constantinescu Alex.: «c'est 
l’influence de Take Ionescu!» 

Déplore attitude Général Iarka malgré ce qu'il avait 
promis. Il ne tient pas la promesse «parce que les esprits lui 
ont dit que la victoire serait aux Russes». — Moi: Enlevez-lui 
son commandemant. — Lui: Je ne pourrais le faire qu’au 
moment de la mobilisation; l’état de siège fera taire. — Sou- 
cieux au sujet du Général Coanda. — Dans 30—40 jours, la 
crise: il faudra se décider. Il y aura 600.000 hommes sous les 


NOTE POLITICE — 1914 249 


Pentru mine, nu încape nici un dubiu: Brătianu este 
fixat în sensul Germaniei. Se teme de înfrângeri, inevi- 
tabile la început, pe frontiera rusească. 

— Adina Stirbey, ca urmare la convorbirile şi de- 
mersurile spre a procura puţini bani lui G. Miclescu (Ta- 
kistul), care ajunsese să nu mai aibă ce mânca, îmi spune 
la biserică a doua zi: să nu mai dau urmare, căci Mi- 
clescu i-a declarat că «le Creusot» pusese 50.000 franci la 
dispoziția lui! Adina crede ca şi mine că nu este lucru 
curat. Până acum ea îl apăra. 

15 August. — Take o ia de foarte sus. Intr'un comuni- 
cat în privinţa trenului german, vorbeşte de monstruoa- 
sa violare a regulilor de lealitate (am textul românesc), 
şi ameninţă că va face să se sfârșească imediat concor- 
dia ce domneşte între noi. Paladinul neutralității «lui» ! 

— La afacerile străine, Pisoski îmi semnalează peri- 
colul propagandei ce se face şi prostia Austriacilor cari nu 
se încumetă să plătească gazetele, când «Universul» a fost 
luat numai pentru 50.000 franci. Contele Czekowits a 
plecat, certat cu Czernin, tocmai pentru că acesta voia 
să organizeze propagandă în stil mare. A trecut acum 





armes. L’armée manque encore de beaucoup de choses. Con- 
venu qu'il faut rappeler Michel et Cantacuzène. 

Pour moi aucun doute: Bratiano paraït fixé sens Alle- 
magne; il redoute des revers, inévitables pour commencer, 
sur la frontière russe. 

— Adina Stirbey, comme suite aux conversations et démer- 
ches pour procurer un peu d'argent à Georges Miclescu (le 
takiste), qui en était a ne pas savoir comment payer sa nour- 
riture le lendemain, me dit à l’église: pas donner suite, Mi- 
clescu ayant déclaré que le Creusot avait mis à sa disposition 
50.000 fr.! Adine pense comme moi que c’est très louche. Elle 
le défendait auparavant... 

Vendredi, 15 août. — Take le prend de haut. Dans un 
communiqué au sujet du train allemand, il parle de mon- 
strueuse violation des règles de loyauté (j'ai le texte rou- 
main) et menace de faire cesser de suite la concorde qui 
règnait entre nous. Le palladin de «sa» neutralité! — Aux 
Affaires Etrangères, Pisosky me crie le danger de la propa- 
gande qu’on fait et la sottise des Autrichiens qui lésinent à 
payer les journaux, quaud c’est pour 50.000 fr. que l’«Uni- 


17 


250 NOTE POLITICE — 1914 


prin Bucureşti după o misiune la Varşovia (?). Pisoski 
crede că Miclescu, ca mulţi alţii, a încasat. 

Din aceiaşi sursă : Stere, care a spus lui Filipescu că 
acest guvern este gelatinos, a fost să-l vadă pe Brătianu 
şi l’a ameninţat, dacă nu intră alături de Austria. 

— Dela Dr. Dinu Brătianu: presă rea şi ameninţări 
pentru mine. Presupus că împing pe Brătianu. Ion Can- 
tacuzino literalmente nebun în francofilia lui acută; 
Mihail Pherekyde ţine de rău pe Brătianu : îl presupune 
accesibil argumentelor ruseşti. Un Francez, negustor de 
microscoape a declarat la laboratorul lui Cantacu- 
zino că Franţa şi Rusia o să ceară României să-și fixeze 
atitudinea, (?!). 

16 August. — Primit la Regina la ora 7; lungă con- 
versafie. Arătat carte poştală de propagandă anti-aus- 
triacă desemnată de către Rapineau (Alex. Ghika) şi 
răspândită de către Agenţia Blondel. Nu crede că Italia 
va comite felonia să meargă cu Franţa. Arătat cartea 
«ad umum Delphini», gândiri în toate limbele, serise pen- 
tru Prinţul Carol la mojoritatea lui. Cred că am înţeles 





versul» a été pris: Le comte Czekowits est parti brouillé avec 
Czernin, parceque justement c'est en grand que celui-ci von- 
lait organiser la propagande. Il vient de passer par Bucarest 
après mission à Varsovie (?). Pisosky croit aussi que Mi- 
cleseu, comme bien d’autres, a touché. De même source: Stere 
qui a dit à Filipescu que ce gouvernement était gélatineux, 
a été voir Bratianu et l’a menacé ferme s’il n'allait pas 
avec l'Autriche. 

De Dinu Bratianu (Dr.): mauvaise presse et menaces pour 
moi, supposé comme poussant Bratianu; Jean Cantacuzène 
litéralement fou dans son francophilisme aigu; Michel Phé- 
rékyde montre les dents à Bratianu: il le suppose accessible 
aux arguments russes; un Français vendeur de microscopes 
etc, a declaré au laboratoire que la France et la Russie 
allaient demander à la Roumanie de fixer son attitude (?!). 

Samedi, 16 août, Sinaia: — Reçu par la Reine 7 h. Longue 
conversation. Remis carte postale de propagande auti-autri- 
chienne dessinée par Rapineau et répandue par les soins de 
l'agence Blondel. Ne croit pas Italie commettre félonie aller 
avec la France. Montré livre «ad usum Delphini», — pensées 
en toutes langues, écrites pour Prince Carol à sa majorité. 


NOTE POLITICE — 1914 251 


că Regele aştepta o acţiune apropiată: a nu se pierde 
minutul cel bun. 

— Intorcândumä am găsit pe Tonceseu, pe care 
l-am spălat sdravän pe cap, în faţa lui Bärdeseu si Vul- 
turescu, pentru articolele lui din «Facla», cari cer capul 
Regelui şi înjură în mod sistematic şi pe şeful partidului, 
Vulturescu îmi raportează tot binele ce spune D-na Stur- 
za de mine şi toate încurajările ei pentru ca să menţin 
linia mea de conduită. Vasiliu, şeful de cabinet al lui 
Brătianu, afirmă că un ofițer român a fost trimes să 
vadă artileria grea nemţească, la Liège. Sunt mortiere, 
încărcături la 350 kgr. care distrug lucrări de beton ar- 
mat cu 50 la sută mai tari ca blindajele forturilor fran- 
ceze. Ofițerii nu le cunoşteau, si, prima oară, au fost ser- 
vite de ingineri dela Krupp. 

— Convorbire cu Czernin, Imi vorbeşte de intrarea 
probabilă a lui Stere în guvern, şi mă întreabă noutăţi. 
li spun că ar trebui ca Austro-Ungaria să facă un act 
politic pentru Transilvania, îm acest mod ne-ar fi lu- 
crarea uşurată. El mă întreabă : o cereţi ca şef de partid? 
— Eu : Aşi primi să fac războiul numai dacă sar acorda 


Crâ comprendre Roi attendait une action prochaine: ne pas 
perdre la bonne minute. 

Retrant, trouvé Toncescu, auquel ait furieusement lavé 
la tête devant Bardescu et Vulturescu, pour ses articles dans 
la «Facla», qui demandaient la tête du Roi et injurient systé- 
matiquement le chef du parti. Vulturesecu me rapporte tout 
le bien que dit M-me Stourza de moi et tous ses encourage- 
ments pour maintenir ma ligne. — Vasiliu, chef cabinet Bra- 
tianu, affirme officier roumain a été voir les pièces de siège 
allemandes, à Liège. Ce sont des mortiers charge 350 kg., qui 
détruisent ouvrages ciment armé 50% plus forts que blindage 
forts français. Les officiers en ignoraient maniement et les 
ingénieurs de Krupp les ont servis pour la première fois. 

— Conversation avec Czernin. Il me parle de l'entrée pro- 
bable de Stere dans le gouvernement et me demande nou- 
velles. Je lui dis à mon tour qu'il faudrait que l’Autriche- 
Hongrie fit un acte politique pour la Transylvanie, pour 
nous faciliter la besogne. — Il me dit: «Le demandez-vous 
comme chef de parti»? — Moi: J’accepterai de faire la guerre 
seulement si on accorde aux Transylvains les libertés poli- 
tiques et administratives qu’on leur doit, et que si on me 


252 NOTE POLITICE — 1914 


Transilvănenilor libertăţile politice si administrative care 
li se datorese şi numai dacă mi se dă asigurări că se gân- 
deste cineva să se constitue brâul de State tampon des- 
pre care se vorbeşte. — <Cereti-mi-0o, D-l Brătianu şi cu 
D-ta, şi imediat o solicit dela Impăratul mew». 

17 August. — Dejun Zamora : şi aci atmosferă, încăr- 
cată ; acelaş curent anti-german ; contagiune mai mult 
ca reflectiune. 

— Ultima stare sufletească a lui Filipescu: Este 
evident că trebue luat o hotărâre; dar ce bine ar fi dacă 
am putea să ne înţelegem cu Italia şi să cădem amândoi 
în spinarea Austriei. 

— Arion a văzut pe Fasciotti supărat: a făcut o 
propunere Regelui, zice el şi aceasta a ajuns la o in- 
discretie; ar fi spus că Italia ar putea să intre dacă ar 
vedea, ce-ar câştiga: aşteptat deci propuneri. Regele, 
sau că n’a înţeles, sau pentru un alt motiv, pur şi simplu 
a vestit Berlinul că Italia, cu nici un preţ, war intra în 
războiu alături de triplice. — Cum Fasciotti e foarte 
anti-austriac, ştirea trebue luată sub beneficiu de inven- 
tar. Acelaş fapt lar fi împărtăşit şi Generalului Cris- 
tescu, tot Fasciotti care evident doreşte să fie răs- 
pândit 


donne l'assurance qu'on songe a constituer le collier d'Etats 
tampons dont on a parlé. — «Que M. Bratianu et vous me le 
demandiez et je le sollicite de mon Empereur». 

17 août. — Déjeuner Zamora: là aussi atmosphère agitée; 
le même courant auti-allemand; contagion plutôt que réfle- 
xion. 

Dernier état-d’âme de Filipescu: il faut prendre évidem- 
ment un parti; mais comme cela serait chic de nous entendre 
avec l'Italie et de tomber tous les deux sur l’Autrichel!!! 

— Arion a vu Fasciotti, boudeur, vexe; il a fait une ouver- 
ture, dit-il, au Roi et cela a abouti à une indiscretion; il 
aurait dit que l'Italie pouvait marcher si elle voyait quelle 
serait son avantage: elle attendait done des propositions. Le 
Roi, soit qu'il n’ait pas compris, soit pour une autre raison, 
aurait tout simplement informé Berlin que l'Italie à aucun 
prix ue marcherait avec la Triplice. Comme Fasciotti est 
tres anti-autrichien, à prendre sous bénéfice d'inventaire. 
Le même fait aurait été confié aussi au Général Christescu 
par Fasciotti, qui évidemment désire qu’il soit ébruité. 


NOTE POLITICE — 1914 253 


18 August. — Brătianu crede că ştirile dela Lemberg 
sunt proaste; — îngrijat, — nu crede că poate face ceva 
în momentul de faţă. A aştepta ? dubiu din partea Fi- 
lipescu. — Ti spun numaidecât că eu nu-l împing! Asu- 
pra întrevederei cu Czernin : Dar nu fac altceva, şi seri- 
soarea lui Tisza e dovada de aceasta. (Scrisoarea plato- 
nică, declaraţie de prietenie care a trecut neobservată). 
— Eu: Ar fi vorba de ceva mai precis, de un statut po- 
litic şi, administrativ de cerut dela Austria, dar aceasta 
ar egala cu o legătură şi din partea noastră. — La a- 
ceasta mi-a răspuns : că nu poate merge mai departe în 
momentul de faţă. 

In fond, Brătianu este un om şovăitor şi care justi- 
fică aprecierea lui Costinescu, exprimată alaltăeri lui 
Arion : «Nu ştie ce vrea, nu ştie unde merge». 

19 August. — București. Haosul obişnuit: Argeto- 
ianu pretinde că cu ocazia Comitetului convocat mâine, 
patriotii dela Capşa vor să manifesteze la mine. Am re- 
fuzat să avizez Poliţia. 

— 'Teodoru îmi raportează că Generalul Bogdan, 
seara la 11 pe terasa dela Capşa, făcea trecătorilor pe o 


18 août. — Bratianu croit nouvelles mauvaises du côté de 
Lemberg; soucieux — we croit pouvoir rien faire en ce mo- 
ment. Attendre? Doutes formels côté Filipescu. — Je lui ré- 
plique de suite, que je ne le pousse pas! — Sur l’entretien 
avec Czernin: mais je ne fais que cela et la lettre de Tisza 
en est le résultat. (Lettre platonique, déclaration d'amitié, 
qui a passé inaperçue). — Moi: Il serait question de quelque 
chose de plus précis, d'un statut politique et administratif 
à exiger des Autrichiens, mais cela équivaudrait à un eu- 
gagement aussi de notre part. — C'est là-dessus qu'il a ré- 
poudu: qu'il ne peut pas aller plus loin en ce moment. 

Au fond c’est un être irrésolu et qui justifie l’appré- 
ciation de Costinescu, exprimée avant hier à Arion: «Nu 
ştie ce vrea, nu ştie unde merge.» 

19 août, Bucarest. — La pétardière habituelle: Arge- 
toianu prétend qu’à l’occasion du Comité convoqué demaïn 
les patriotes de chez Capsa veulent manifester chez moi. Je 
refuse d'avertir police. 

Theodoru me rapporte que le Général Bogdan le soir. 
11 h., sur la terrasse Capsa, faisait aux passants, sur une 


254 NOTE POLITICE — 1914 


hartă demonstraţia succeselor franco-rusesti!! — Vul- 
turescu ştie dela deputatul. Simionescu, că Generalul 
Iarea continuă să dăscălească pe fiecare ofiţer în con- 
tra Ungurilor. 

— Ataşatul militar austriac îmi vorbeşte de despe- 
rarea Bucovinenilor — Landsturm, — cari au avut pier- 
deri mari la Cernăuţi; când au văzut că fraţii români 
nu le vin în ajutor. Această intrare în materie ascundea 
o propunere directă. Lam trimis imediat la d-l Bră- 
tianu: De datoria Guvernului să ia o deciziune. — Imi 
confirmă victoria germană la Czetelburg, înaintarea lor 
proprie la Lublin. Atacul dela Lemberg nu-i nelinişteşte. 
căci bătălia, decisivă este la Nord ; cât despre Cernăuţi, 
este un colţ unde nu se petrece nimic; chiar pierderea 
oraşului nu ar avea nici o importanţă. 

20 August. — In cursul diminetei, printre mai multe 
scrisori cu ameninţări de moarte, una este adusă de un 
comisionar. Trimit imediat după el şi avizez poliţia 
care descoperă pe autor: este un tânăr din ban- 
da sportivilor dela Turful Român pe care-l patro- 
nează (GG. Moruzi. Colaboratori toţi gälägiosi şi 


carte de circonstance, la démonstration des succès franen- 
russes! — Vulturescu sait de Simionescu le député, que le 
Général Iarea continue de prêcher chaque officier contre les 
Hongrois. 

— Vattache militaire autrichien me parle du désespoir 
des gens de Bucovine — landsturm. — ayant subi de grosses 
pertes à Czernovits, quand il ont vu que les frères roumains 
ne les secourent pas. Cette entrée en matière cachait une 
ouverture directe. Je l’ai de suite renvoyé à Mr. Bratianu: 


c'est au gouvernement à prendre une initiative. — Il me 
confirme la victoire des Allemands à Czetelsburg, leur pro- 
pre poussée victorieune à Lublin. — L'attaque sur Lemberg 


ne les inquiéte pas, puisque la bataille décisive est au 
Nord; quant à Czernowitz, c’est un coin où il n’y a rien. 
Prise, la ville n’aurait aucune importance. 

20 août, Mercredi. — Dans la matinée, parmi quelques 
lettres de menaces de mort, une apportée par commission- 
naire. Je fais courir après; j'en saisis la police; on pince 
celui qui l’a écrite: c'est un jeune de la bande des 
sportifs du «Turful Roman» que patronne G. Moruzi. Collabo- 


NOTE POLITICE — 1914 255 


toate haimanalele în solda Rusiei cari salvează patria 
la Capşa. — O manifestaţie anunţată în contra mea, în 
timpul Comitetului, nu se arată. 

— Comitet. Toţi prezenţi, împreună, şi cu Olănescu, 
din partea căruia este prima manifestare de adeziune la 
direcţia mea. Se vorbeşte colosal de mult. — Ion Laho- 
vary abondent si des. Cel mai filo-francez din toţi. mer- 
gând până la colaborare cu Rusia, el, care îmi spusese 
mie că ar.fi necinstit şi că nu putem face pe Rege sa 
joace rolul lui Bernadotte. — Filipescu cuminte şi defe- 
rent pentru Rege ! El tot mai crede în triumful Franței. 
—Grädisteanu vrea sa pornească în războiu, dacă Bulga- 
ria atacă pe Serbia !... — Neniţeseu, cu curaj şi pe fatä, 
germanofil. — Delavrancea crede că Germania va fi re- 
dusă prin foamete. — Arion doreşte să ne legăm de 
soarta Italiei. — Vlădescu, oportunist dar cuminte, nu 
vrea să rămânem fără prieteni—-Din nou Filipescu, care 
se resemnează la o Bulgarie mai mare ce se va face fa- 
tal, sau prin Germania victorioasă, sau prin sistemul 
celalt care va acorda Macedonia din momentul când 
Serbia ar lua Bosnia-Hertzegovina. — Intr'un cuvânt, 
toţi, de părere să dăm impresia unităței, să ne suprave- 
ghem gazetele, să stăm în strictă impartialitate ! 








rateurs: tous les petits voyous à la solde de la Russie qui 
sauvent la patrie chez Capsa. 

Une manifestation anuoncée contre moi pendant le Co- 
mité ne se montre pas. 

— Comité. Tous présents, y compris Olanescu, dont 
c'est de premier acte d'adhésion à ma direction. On parle 
formidablenient. Jean Lahovary abondant et fréquent. Le 
plus philo-français, allant jusqu’à la collaboration avec la 
Russie, lui qui m'avait dit que ce serait malhonnête et que 
l'on ne peut faire jouer au Roi le rôle de Bernadotte. Fili- 
pescu sage et déférent pour le Roi. Il croit toujours au 
triomphe de la France. Gradisteanu veut partir en guerre si 
la Bulgarie attaque la Serbie... Nenitzescu philo-allemand a- 
vec courage et clairement. Delavrancea croit que l’Alle- 
mague ‘sera réduite par la famine. Arion désire lier son 
sort à l'Italie. Vladescu, opportuniste, vent sagement qu'on 
ne reste pas «sans amis, Filipescu se résigne à ‘une plus 
grande Bulgarie, qui se fera fatalement soit par Allemag- 


256 NOTE POLITICE — 1914 


Se acceptă comunicatul următor propus de mine: 


— «Comitetul executiv în unanimitate a luat decizia 
«următoare : 

«Niei un fapt nou neproducându-se care să justifice 
«o schimbare în atitudinea României, astfel cum a fost 
«fixată în Consiliul de Coroană dela 21 Iulie, partidul 
«conservator stăruie fără şovăire în această atitudine— 
«Față de această hotărâre şi, fiindcă mai presus de orice 
«consideraţiune sunt interesele ţării, el sfätueste pe 
«membrii săi să păstreze o nepărtinire desăvârşită în 
«aprecierea faptelor şi în discutiunea situaţiunilor». 

— «Dreptatea» lui Pake publicase la ora 11 o ediţie 
specială pe care sa aruncat publicul, anunțând o dare 
de seamă fantezistă a Comitetului nostru, care sar fi 
terminat printr'o retragere a mea—De altfel Comitetul 
s'a întrunit la 11%—Pe de altă parte, Bränisteanu îmi ra- 
portează că Take l’a chemat la telefon dela Sinaia, şi că 
era foarte mirat să afle că totul s'a petrecut în cea mai 
perfectă, linişte. — Incă o corabie care s'a înecat. — La 
Club, Deşliu mă felicită : «Ai fost superb» !! 

21 August. — Linişte; şedinţa comitetului de eri a 
pus multe lucruri la punct. — Am văzut pe gazetari. 





ne victorieuse, soit par l’autre système qui accordera la Ma- 
cédoine, du moment que la Serbie prendrait la Bosnie-Her- 
tzegovine. 

Bref, tous d'accord de donner l’impression de l’unité, de 
surveiller nos journaux, de rester dans la stricte impar- 
tialité. On accepte le communiqué suivant propasé par moi: 
«comitetul. executiv...» 

— La «Dreptatea» de Pake avait publié 11 h. une édi- 
tion spéciale, sur laquelle le public s’est jeté, annonçant un 
compte rendu fantaisiste de notre réunion, ayant abouti à 
ma retraite. Or, le Comité s’est rassemblé à 11 h. 1/2. — D'au- 
tre part, Branisteanu me rapporte que Take l’a appelé au 
téléphone de Sinaia et qu'il a été étonné d'apprendre que 
tout s'était passé dans le calme absolu. — Encore un bateau 
qui a pris de leau ! 

— Au. Club, Desliu me félicite: «tu as été superbe»...!! 

21 août. — Détente; la séance du Comité d'hier a mis au 
point bien des choses. — Vu les journalistes; — Petrovici, 


NOTE POLITICE — 1914 257 


Petrovici dela Iaşi va începe să vorbească Moldovenilor 
de Basarabia. — Săulescu îmi raportează că Regele e 
foarte mulţumit de mine. 

Barbu Catargi, cu totul schimbat, va urma linia 
mea de conduită. Nu ‘mai există nici un dacă... El îmi a- 
duce o corespondenţă intimă cu Stere, care în 1906 a 
primit 180.000 lei dela Cantacuzino pentru o acţiune în 
Basarabia, unde a cumpărat o imprimerie şi publică o 
gazetă. 

Tot el a afirmat lui Filipescu (şi aceasta a fost spus 
eri în Comitet), că Brătianu l-a trimis acum în urmă 
în Transilvania pentru a provoca demonstraţii de 
loialism al Românilor. — Pentru un agent secret, sub 
toate guvernele, e cam' putin discret. — Tânărul care 
vroia să mă ucidă (scrisoarea anonimă) mi-a fost adus 
de inspectorul Rafael. L’am batjocorit cum trebue si am 
cerut să i se dea drumul. 

23 August, Sinaia. — Chemat, la 7%, la Castel, Regele 
îmi arată telegrama care a primit-o acum dela Impära- 
tul Wilhelm («este un secret, nici d-l Brătianu nu a vă- 
zut-o încă») : armata rusească a străpuns liniile aus- 


Iassy, qui commencera a parler de Bessarabie aux Molda- 
ves, — Seulescu rapportant que le Roi est. très content de 
moi. 

— Barbu Catargi, tout retourné, suivra ma ligne de con- 
duite. Il n'y a plus de mais. Il m'apporte une correspon- 
dance intime avec Stere, qui en 1906 a reçu 180.000 fr. de 
Cantacuzène pour une action en Bessarabie, où il a acheté 
une imprimerie et fait paraître un journal. 

Le même (Stere) a affirmé à Filipescu (cela a été dit au 
Comité) que Bratianu l'avait envoyé ces temps derniers en 
Transylvanie pour provoquer des démonstrations de loya- 
lisme des Roumains. — Pour un agent secret — sous tous les 
régimes — il est peu discret. 

— Le jeune Monsieur qui voulant me tuer (anonyme) m'a été 
amené par l'inspecteur Raphael. Je me suis moqué de lui 
et demandé qu'on l’élargisse. 

Samedi, 23 août, — Audience chez sa Majesté, Sinala, 
Appelé 7 h. Château. Le Roi me montre le télégramme qu'il 
vient de recevoir de l'Empereur Guillaume (c'est un secret; 
M. Bratianu ne l'a pas encore vu). L'armée russe a en- 


258 NOTE POLITICE — 1914 


triace (bătălia dela Lemberg) şi a anihilat rezultatele 
obţinute de armatele germane în Apus. Este puhoiul ru- 
sesc pătrunzând în Europa şi dominând Balcanii; Ro- 
mânia poate juca acuma rolul cel mare ce Va jucat la 
Plevna ; ete. 

Regele, pentru a câştiga timp, a răspuns că era con- 
vins de fapt, dar ar avea nevoe de un guvern care sa 
vrea să-l înţeleagă. Opinia publică este surescitată nu 
numai din cauza Transilvaniei, dar mai ales din cauza 
tuturor nedibăciilor Austriei, de un an şi jumătate îu- 
coace, şi de dorinţa ei de a anula pacea dela Bucureşti. 
Se va putea poate reacţiona, dar va trebui vreme multa 
şi bani. 

După această discuţie, Regele crede că peste 20—25 
de zile va trebui să luăm o hotărâre; ocazie unică, inter- 
ventia română restabileşte soarta armelor; Regele per- 
sonal se însărcinează să justifice Impăratului Nicolae 
această schimbare: «Aliatul este ameninţat acuma în 
integritatea lui teritorială; un alt aliat trebue să-i vie în 
ajutor». — Eu: Italia? Mulţi din ai noștri se gândesc 
a se solidariza cu ea; şi dacă intră Italia în contra Aus- 


foncé les lignes autrichiennes (bataille de Lemberg) et a an- 
nulé les résultate obtenus par les armées allemandes dans 
l'Est. C’est le flot russe pénétrant en Europe et dominant les 
Balkans; la Roumanie peut jouer maintenant le grand rôle 
qu’elle a joué à Plevna, ete. 

Le Roi, pour gagner du temps, a répondu qu’il était con 
vaincu du fait, mais qu'encore avait-il besoin d’un gouver- 
nement qui voulut le comprendre, L'opinion publique est 
surexcitée non seulement à cause de la Transylvanie, mais 
surtout à cause de toutes les maladresses de l’Autriche de- 
puis un an et demi et de son désir de vouloir annuler la 
paix de Bucarest. On pourra peut-être réagir, mais il faudra 
du temps et de l’argent. 

Là-dessus discussion. Le Roi croit que dans 20—25 jours 
il faudra prendre un parti; occasion unique; l'intervention 
roumaine rétablira le sort des armes; c’est lui, le Roi, qui se 
chaigera de justifier à l'Empereur Nicolas le changement: 
«Valli6 est maintenent menacé dans son intégrité teritoriale; 
un autre allié doit se porter à son secours». Moi: L'Italie ? 
Beaucoup des nôtres songent à se solidariser avec elle, et si 


NOTE POLITICE — 1914 259 


triei ? — Regele : «Puteţi să-mi tăiaţi amândouă mâinile 
dacă, afară de o revoluţie, Italia se declară în contra fos- 
tilor ei aliaţi». 

Vorbim de atitudinea lui Fasciotti, care se plânge că 
a făcut o propunere la începutul războiului, propunere 
care nu a izbutit decât la o «indiscretie : Regele a infor: 
mat Berlinul că Italia nu va intra eu nici un chip». — 
E absolut falş, zice Regele. E prea de tot să se mai spună 
astfel de lucruri. Fasciotti este adevăratul evreu răuta- 
cios: adevărat Levantin. 

— Eu: Dar guvernul ? El trebue să meargă. — Re- 
gele : D-1 Brătianu ar dori-o, dar se teme de partidul 
lui. M'a pus să vorbesc cu D-1 Costinescu: D-1 Costi- 
nescu nu face nici o obiectiune, dar se teme de Ruşi: 
«Nu mire frică de Rusi, mie; este colosul cu picioare de 
pământ». — Atunci, spun eu, ar trebui ca Austria să 
facă ceva pentru opinia publică: Un statut pentru Tran- 
silvania şi cedarea Bucovinei româneşti cu mormântul 
lui Stefan cel Mare. — Regele : Tocmai mă gândeam la 
această parte a Bucovinei şi nu îndrăzneam să spun, ca să 
nu am aerul că fac un şantaj. Pentru Statut, poate e 





l'Italie marche contre l’Autriche! — Le Roi: On peut me 
couper les deux mains, si. à moins d’une révolution, l'Italie 
se déclare contre ses ex-alliés. 

Nous parlons de l’attitude de Fasciotti, qui se plaint 
d’avoir fait des ouvertures au commencement de la guerre 
qui n’ont abouti qu'à vne «indiscrétion»; le Roi a informé 
Berlin que l'Italie ne marchera à aucun prix. — C’est faux 
s'écrie le Roi. C’est trop fort de dire de pareilles choses. Fas- 
ciotti est bien le juif méchant: vrai levantin. 

Moi: Et le gouvernement, s’est à lui à marcher — Le 
Roi: M. Bratianu voudraii, mais il a peur de son parti. Il 
m'a fait parler à Costinescu: M. Costinescu ne fait pas d'ob- 
jection, mais il a peur des Russes. «Je wai pas peur des 
Russes, moi, c'est le colosse aux pieds d'argile». 

J'expose alors qu’il faudrait que l'Autriche fit quelque 
chose pour l’opinion publique: un statut pour la Transyl- 
vanie et la cession de la Bucovine roumaine avec le tombeau 
d'Etienne le Grand. — Le Roi: Je pensais justement à cette 
partie de la Bucovine et j'étais gêné de le dire, pour ne pas 
avoir lair de faire un chanlage. Pour le statut, c’est peut 
être trop, mais on devrait accorder ce que les Roumains ont 


260 NOTE POLITICE — 1914 


prea mult, dar ar trebui să se acorde ceeace Românii au 
cerut în tratările lor cu Tisza. — Eu: Ar trebui să ce- 
rem mai mult, ca să obţinem tocmai ce ne trebue. — 
Regele : Dar aceasta este o cestie internă. — Eu: Dis- 
cutând convenţia militară, am cere garanţii serioase. 

Restul întrevederei: Filipescu foarte important în 
momentul de faţă. — Take Ionescu criticat de către Bă- 
dărău : îi este frică. — Chemat pe Virgil Arion pentru 
a-i mulţumi de declaraţia Ligei. — Articolul lui Mehe- 
dinţi găsit foarte bun. — Cerut să-L văd mai des. 

24 August. — Văzut Waldburg, ca să nu vorbesc cu 
Waldhausen, a cărui pricepere e într'adevăr înceată. — 
Ii vorbese de sacrificiile pe cari trebue să le facă Aus- 
tria, — (dar le strigăm tot timpul acest lucru, întocmai 
ca pentru Italia !): — statut politie şi Bucovina româ- 
nească, pentru a evita loviturile Rusiei care, având-o 
ocupată, ar putea prea bine să ne-o ofere dintr'un mo- 
ment într'altul. — E]: Ne lovim tot timpul de încăpă- 
ţânarea bătrânului Împărat; ar trebui ca o depesä a Im: 
păratului nostru, să-i deschidă deadreptul ochii. — De 
aceia vă vorbesc şi nu spui nimic Contelui Czernin. 





demandé dans leurs tractations avec Tisza. — Moi: Il faut 
demander plus, pour avoir juste. Ce serait stipuler,, — Le 
Roi: Mais c'est une question intérieure.. — Moi: En discu- 
tant la convention militaire, on demanderait des garanties. 
sérieuses. 

Le reste de l’entrevue: Filipescu, très important en ce 
moment. Take Ionescu, critiqué par Badarau: il a peur. — 
Appelé Virgil Arion pour le remercier de la déclaration de 
la Ligue. Article de Méhedintzi trouvé très bon. — Me de- 
mande de le voir souvent. 

24 août. — Vu Waldbourg — pour ne pas causer avec 
Waldhausen, dont la compréhension est réellement lente. Je 
lui parle des sacrifices que doit faire l’Autriche. — Mais 
nous leurs crions tout le temps, cela. C’est comme pour l’'Ita- 
lie. Statut politique et la Bucovine roumaine. Ceci pour pa- 
rer au coup de la Russie qui, l’ayant occupée, pourrait bien 
nous l'offrir d'une minute à l’autre. On se heurte toujours 
à l’entêtement du veil Empereur; il faudra qu’une dépêche de 
notre Empereur lui ouvre directement les yeux. C’est pour 
cela que je vous parle et que je ne dis rien au Comte Czernin. 


NOTE POLITICE — 1914 261 


— Intreprins pe Filipescu nu prea recalcitrant. Să 
se trateze, să se ceară cât mai mult, şi în 7—8 zile se va 
vedea; atunci se va putea decide (în fond cred că speră 
încă o victorie franceză). — Acei cari, ca Gärlesteanu, 
Virgil Arion, Pau văzut în urmă, Pau găsit accesibil 
ideei mele. 

26 August. — Waldburg (în Bucureşti) vine sa mă 
vadă, ca să precizäm bine ce sar putea face despre 
Transilvania şi Bucovina. El pretinde că a telegrafiat. 

— Si pe când se iac astfel de sfortäri, N. Filipescu 
vine la Bucureşti. — nu mă vede; nici fiul său. care se 
anunţase la mine, — iar «Epoca» de azi vorbeşte tocmai 
de aceste propuneri ce-i comunicasem, «compensaţii» 
morale în Ardeal şi foarte slabe teritoriale în Bucovina. 
Bine înţeles că în eventualitatea. victoriei ni se spune că 
ni se va mai da... «dela alţii». 

Aşa se vorbeşte de Basarabia, şi cu aşa elemente 
trebue România să-şi croiască un drum spre viitor ! 

28 August. — Mihali vine să mă vadă. A fost primit 
alaltăeri de Rege cu Episcopul Hoszu. Inspăimântat de 
ce aude şi ce vede prin Bucureşti; nu mai puţin mărtu- 
riseşte că în Transilvania populaţia este supra-excitată, 
că Ruşii sunt aşteptaţi ca nişte mântuitori, că comunita- 
tea de religie joacă un rol hotärîtor. Un moşneag i-a 
spus: Am 4 feciori la armatä, dar să dea Dumnezeu să 
fie bătuţi. — Azi încă în Cluj, auzit Unguri zicând : Un 
regiment român a fost nimicit de Ruşi, să piară toți 
numai să scăpăm de fantoma iredentistă ! 

Mihali : Dela moartea lui Frantz-Ferdinand nu mai 
avem pe nimeni, nu mai avem nici o speranţă, nu se 
mai poate răzbi în intrigantii din jurul Impäratului, 
cari sunt aşa de puternici, încât Montenuovo, atât de 
crud cu Arhiducele Frantz-Ferdinand, şi după moarte, 
căci la ascuns ca pe un păcătos noaptea — a fost totuşi 





— Tintrepris Filipescu. Pas trop récalcitrant: qu'on traite, 
qu'on demande même plus, et dans 7—8 jours on verra, a- 
lors on pourra se décider (au fond je crois qu’il espère encore 
une victoire française), — Ceux, comme Garlesteanu, Virgil 
Arion, qui Pont vu après, Pont trouvé accessible ă mon idee. 


262 NOTE POLITICE — 1914 


mulţumit de Impärat. N'a putut pătrunde la coşeiug, si 
fără Barow coroana Comitetului Naţional nu putea fi 
depusă ! După Mihali, dacă nu ar fi temeri ca ţara să 
se pericliteze, ocuparea Transilvaniei este visul tuturor. 
Ei! acolo, — masa greu de stăpânit, — preferă să îi ia 
Ruşii dacă nu vin Românii. 

— Dejun la mine Mihali si Hoszu. — Serisoarea lui 
Mihali a fost spontanee; el regretă că Vaida a mers 
prea departe cu ceeace a scris, fără să se consulte cu 
dânsul. (Nota: Brătianu îmi spusese că ei liberalii au 
inspirat această de a doua scrisoare!). — Multumiti de 
acţiunea lui Stere printre ei — După dejun m'am în- 
chis cu Hoszu, şi cu Mihali, le-am expus conversaţia cu 
Waldburg: Statut pentru Ardeal, — rectificări în Buco- 
vina. Pentru Statut, oamenii transportaţi de bucurie. 

— Hoszu: Cum nu ne-am gândit noi la asta? — 
Mihali : Ce ne sfätueste dl Brătianu, ca noi acuma 
să ne tocmim din nou cu Ungaria; nu se poate; patrio- 
tism condiţionat ar fi o notă foarte rea pentru viitor; 
de altfel Comitetul sar diviza, de oarece sunt unii cari 
cred că vine armata română. — Amândoi: Aceasta este 
singura procedură ; lucrul să vie prin Germania. In 
orice caz «nimic care să pericliteze România; noi vom 
mai îndura ce vom îndura, dar România să nu fie stir- 
bitä». — Hoszu nu-şi închipuia că preocuparea de Tran- 
silvania ţine atâta loc în inima Românilor. 

— Brătianu vina să mă vadă. Ar vrea să convoace 
Camera, dar numai dacă are încredințare că nu se vor 
pune întrebări de politică externă. Legi financiare, de 
justiţie şi stare de asediu Ti voi da răspunsul, după ce 
voi vedea pe Filipescu şi Lahovary. 

30 August, Sinaia. — Dejun la Felisor. Prinţul 
foarte fingrijat de ce se petrece în armată. Işi propune 
să ia comanda, în caz de mobilizare, lui Iarca şi lui 
Georgescu «qui crache la bêtise»; — are în vedere pe 
Zottu pentru una din armate. 

— 5 ore, Brătianu. Felicitări de ziua mea! !... 

Pentru Parlament, îi spun nota personală a lui Fi- 
lipescu, contra lui cu starea de asediu, mai ales dacă nu 


NOTE POLITICE — 1914 263 


se abandonează revizuirea legii electorale. De reţinut 
răspunsul : «Dacă se sporeşte teritoriul nostru spre Est 
cum o dorim d-ta şi cu mine, e de înţeles că încorporarea. 
acestei noi populatiuni, implică schimbarea proectelor 
noastre; dacă se sporeşte spre Vest, cum vor alţii, cine 
va putea refuza drepturi care se cer astăzi dela Un- 
guri ? — Nu ar vrea să convoace Parlamentul, decât 
după ce ar veni ştirea aşteptată a unui succes german... 
— Tot un «coup de tonnerre» care să-i dea o directivă 
şi afară şi în ţară. 

— Seara, inevitabilul Toncescu comunică omenirii 
un triumf zdrobitor al armatei franceze, recucerirea 
Maubeugului (!?) şi zdrobirea armatei lui Auffenburg 
în Galiţia. Tobe şi surle; agitaţie de nebuni... 

1 Septembrie. — Principii cu Principesa Elisabeta, 
Prinții Carol si Nicolae, în plus Simky (D-na Simona 
Lahovary) şi George Stirbey, vin să petreacă la Buzău — 
Principesa şi suita pleacă la ora 5. Principele rămâne 
şi inspectează trupele a doua zi; sugerez ideia de a 
pofti seara la masă pe Generali, toţi Colonelii, Prefectul 
şi Primarul. — Mică înţepătură filorusă (privitor la me- 
zelicuri) din partea Princesei. Conversaţie în urmă, la 
Hipodrom, pentru căile de urmat spre a 'mări populari- 
tatea Prințului în armată; povätuesc vizită trupelor, 
camaraderie. — Prinţul : neutru bine înţeles, nu contra 
Germaniei; Prinţesa îmi spusese că începuse o oarecare 
lucrare— Aflând că Iarca lasă să se subînteleagä că de- 


Lundi, 1 septembre. — Les Princes, avec la Princesse 
Elisabeth, les Princes Carol et Nicolas, en plus Simki Laho- 
vary et Georges Stirbey, viennent passer la journée à Bu- 
zeu. La Princesse et suite quittent à 5 h. Le Prince reste et 
inspecte les troupes le lendemain; on invite, sur ma sugges- 
tion, à dîner le Général et tous les Colonels, plus le Préfet 
et le Maire— Petite pointe philo-russe (à propos de hors-d’o- 
euvres) de la Princesse. Conversation ensuite, à l’Hippo- 
drome. sur les voies propres à augmenter popularité du 
Prince dans l’armée; je conseille visite aux troupes, cama- 
raderie. Le Prince: neutre, tout naturellement; pas ultra- 
germanique; Princesse m'avait dit qu’elle avait entrepris un 
certain travail. Ayant rapporté que Iarka laissait entendre 


264 NOTE POLITICE — 1914 


claratiile lui anti-austriace se inspirau dela Print si că 
aproape nu-l desminfise Prințul: «Foarte bine; lasă să 
zică D, 

2 Septembre, — Abia întors dela Buzău, Mitilineu 
îmi raportează tot ce se petrecuse în ajun. «Epoca» şi 
«Adevărul» anunțând în litere mari că Filipescu, la Si- 
naia, se pronunţase pentru o acţiune imediată, — bine- 
înţeles în contra Austriei, — i se preparase o manifes- 
tatie la sosire. Public numeros pentru a aclama pe ma- 
rele patriot; cortegiu cu automobilul lui în cap; fiul său, 
fraţii Sturdza, Niculescu Ianca ca escortă; discurs rostit 
de Take Policrat la sosire, oprire la statuia lui Mihai 
Viteazul! aproximativ, 2—3000 persoane («douăzeci 
mii» pentru «Independenţa»). De altmintrelea, din acest 
punct de vedere, Morţun a declarat lui Mitilineu : «Ca 
Român aceasta nu-mi displace». Sosirea la Bucureşti ar 
fi fost precedată. de o întrevedere cu Take Ionescu. Ton- 
cescu pretinde că s'ar fi examinat în detaliu constitui: 
rea unui guvern naţional şi ipoteza unei Regențe ! (deci 
abdicaţia Regelui şi renunţarea Prințului Ferdinand !) 


que son parler anti-autrichien s’inspirait du Prince et qne 
je n'avais démenti que tout juste, le Prince: «très bien, 
laisser dire!»... 

Mardi, 2 septembre. — Sitôt rentré de Buzeu, ja trouve 
Mitilineu au rapport sur tout ce qui s’est passé la veille. 
L'«Epoca» et P«Adevărul» ayant annoncé en gros caractères 
que Filipescu à Sinaia s'était prononcé pour une action im- 
médiate, — bien entendu contre l’Autriche,— on lui a préparé 
une manifestation à son arrivée. Public nombreux pour ac- 
clamer le grand patriote, cortège avec son automobile en 
tête; son fils, les Sturdza, Nicolescu-lanca pour escorter; 
harangue de Take Policrat pour le recevoir: station à la 
statue de Michel le Brave! Envirou 2—3000 personnes; «vingt 
mille» pour l’«Indépendance». D'ailleurs, à ce point de vue, 
Mortzun a declaré à Mitilineu: «ea Român aceasta nu-mi 
displace». 

L'arrivée à Bucarest aurait été précédée d'une entrevue a- 
vec Take Ionescu. Toncescu prétend qu'on aurait examiné en 
détail la constitution d’un gouvernement national et l’hyno- 
thèse d'une Régence! (Donc abdication du Roi et renoncia- 
tion du Prince Ferdinand!) — Mitilineu donne les détails de 


NOTE POLITICE — 1914 265 


Mitilineu îmi dă detalii de toată campania care se duce 
în contra mea şi de intensitatea curentului în contra 
Austriei. Deputaţi şi senatori liberali sar fi dus în în- 
tâmpinarea lui Filipescu la Ploeşti. — Mehedinţi venise 
dinadins la Buzău ca să-mi vorbească de aceasta. Şi el 
crede că sa desläntuit un curent teribil chiar şi în ar- 
mată. — Miclescu îmi spune că ştie dela Filipescu cum 
că are asigurarea că Brătianu ar afirma că până în 10 
zile va aduce pe Rege să accepte perspectiva unei ac: 
țiuni în contra Austriei! ! 

3 Septembre. — Am primit pe Gr. Cantacuzino. Ne- 
niţescu, Virgil Arion, Costică Arion, Lichtenstadt, 
Brancovan, Paul 'Theodoru, Mitilineu, Argetoianu. 

Se pare că Filipescu pretinde că fără ştirea lui a 
fost împins de către fiul său şi de Hiotu, cari au dat 
gazetelor opiniunea emisă-de dânsul în intimitate la 
Capşa, despre utilitatea intrării în acţiune; că, mai ales 
a «îndurat» o manifestaţie pe care nu o dorise; că nu 
înţelege să se separe de mine. Argetoianu pretinde că 
acum e foarte plictisit că s'a pretat la această mişcare. 
zicând că a primit dela Costinescu asigurarea că Bră- 
tianu se făcea, tare să schimbe părerea Regelui. 


toute la campagne qu'on mène contre moi et de l'intensité 
du courant contre l’Autriche. Des députés et senateurs libé- 
raux seraient allés au devant de Filipescu à Ploesti. 

— Mehedinţi était venu exprès à Buzeu me mettre au 
courant; pour lui aussi un courant terrible, dechaîne même 
dans l’armée.— Miclescu me dit tenir de Filipescu qu’il a l’as- 
surance que dans les dix jours, Bratianu affirmait amener 
le Roi a accepter la perspective d'une action contre l’Autri- 
che!! (Soit-disant confié à lui sous le sceau du secret). 

Mercredi, 3 septembre. — Negruzzi me donne de mau- 
vaises nouvelles de Madame Maiorescu. 

— Reçu Grigutza Caniacuzene, Nenitescu, Virgil Arion, 
Costiea Arion, Lichtenstadt, Brancoveanu, Paul Theodoru, 
Mitilineu, Argetoianu. Il appert que Filipescu prétend avoir 
été entraîné à son insu par son fils et Hiott, qui ont donné 
aux journaux l'opinion émise par lui «dans l'intimité chez 
Capsa» de l'utilité d'une action; que surtout il a «subi» 
mais non cherché une manifestation; qu’il n'entendâit pas se 
séparer de moi. Argetoianu prétend qu'il est maintenant 
embâte de s'être prêté à ce mouvement, qu’il dit avoir reçu 


18 


266 NOTE POLITICE — 1914 


Este evident că Costinescu a făcut sfortäri pentru 
a-l reţine şi că împreună au redactat o telegramă pentru 
gazete, ceeace nu l’a împiedecat să plece, pretextând că 
ar avea un act urgent de notariat de făcut. O comedie 
întreagă ! 

Virgil Arion: A nu se ceda cu nici un preţ şi a ră- 
mâne în linia hotărâtă. — Costică Arion: Blamează pe 
Filipescu. A desmintit (vom vedea cum), interviewul pe 
care i-l atribue «Evenimentul». Nu prea sunt limpezi ex- 
plicatiile lui Arion... — Gr. Cantacuzino : O culme ! din 
întâmplare se afla în acelaş tren şi a fost luat în mani- 
festatie. — Dar, Mitilineu l’a văzut părăsindu-şi soția 
la masă la Athénée-Palace pentru a alerga la gară; şi 
«Seara» arată cum mulţimea aclama pe «Gr. Cantacu- 
zino şi Filipescu !». 

Un detaliu nostim: Filipescu trebuia să plece dela 
Sinaia cu trenul de zi ; la Ploeşti, mulţime: D-na Fili- 
pescu se arată la fereastra vagonului şi anunţă că soţul 
ei este reținut la Palat. (De altmintrelea am citit-o în 
toate gazetele !). Porneşte cu trenul următor, şi bine în- 
teles manifestaţia se face după ce Filipescu «a fost la 
Palat» ! 


de Costinescu l’assurance que Bratianu se faisait fort de 
convertir le Roi. Il est certain que Costinescu a fait des ef- 
forts pour le retenir et qu'ensemble ils ont rédigé une dâpâ- 
che pour les journaux, ce qui ne l’a pas empêché de filer, 
prétendant l’urgence d'un acte notaire à faire. Une comédie 
toute entière! 

— Virgil Arion: ne céder à aucun prix et rester dans la 
ligne arrêtée. — Costica Arion: blâme Filipescu. Il a démenti 
(nous verrons comment) l'interview que lui prête l’«Eveni- 
mentul». 

— Grigutza: Un comble! Par hasard il se trouvait dans 
le même train et a été pris dans la manifestation. Or, Mitili- 
neu l’a vu quittant sa femme à dîner au Palace Athénée 
pour courir à la gare. Et la «Seara» note comment la foule 
acclame «Grégoire Cantacuzène et Filipescu!» 

— Un détail amusant: Filipescu devait partir de Sinaia 
par le train de jour; à Ploesti foule; Madame Filipescu se 
montre et annonce que son mari est retenu au Palais. (Je 
Tai vu d’ailleurs dans les journaux!) Il part par le train 
suivant et, bien entendu, la manifestation se fait après que 
Filipescu sa été au Palais!» 


NOTE POLITICE — 1914 | 267 


Notă generală a convorbirilor mele : Există sigur 
duplicitate din partea lui Brătianu, în atitudinea lui. Se 
pare (după spusele lui Filipescu) că a avut un Consiliu 
la Sinaia şi că Miniştrii în unanimitate au fost pentru 
războiu cu Austria, afară de Brătianu care ar fi cerut 
răgaz... Toți? chiar filogermanul Antonescu? a fost în- 
trebarea ironică. Pe cine vor să înşele ? 

4 Septembre, — Comitet. Toţi prezenţi, afară de De- 
lavrancea şi Cantacuzino, încă pe drum spre ţară. 

Inainte de şedinţă, Filipescu : Trebue să ştii că eu 
am vorbit în parc, întrun cerc intim, despre o acţiune 
devenită necesară şi că fiul meu şi Toncescu au telefo- 
nat «Epocei» ştirea care a provocat manifestatia. Nu-i 
mai puteam dezavua !? — Eu: Expun că declaraţia, 
întrupată în manifestafia lui Filipescu, împacă în parte 
şi acţiunea partidului şi cer ca Comitetul să declare ce 
vrea. — Lahovary: Regretă manifestații în momente aşa 
de grave—Filipescu: A fost prostie din partea mea. — 
Lahovary : Tot asemenea regretă, declaraţia dela statuia 
lui Mihai Viteazul: Carol Regele tuturor Românilor. — 
Filipescu: Ruşii nu sau supărat... — Lahovary : Nimic 
decisiv în războiul de faţă, şi ar fi o greşală să ne gră- 
bim. Aceiaşi părere are Brătianu cu care a vorbit, şi 
ştie că Regele se cantonează în neutralitate. Rusofilis- 
mul arătat de public este rău, pentru că Rusia capătă 
impresia că ne va avea pe eftin. Nu intrăm în Tripla- 
Intelegere fără garanţii şi atunci, fireşte, orice manifes- 
tatie este astăzi funestă. 

Pilipescu : Amicii lui Brătianu îl denunţă ca 
«Neamţ», şi- unanimitatea consiliului este contra lui. 
M'asi uşura dacă aşi afla că ţara este liberă pe destinele 
ei când va fi ceasul. Nu putem sta neutri, etern. Este sau 


Note générale de mes conversations: il y a certainement 
duplicité de la part de Bratiano dans son attitude. Il sem- 
blerait (au dire de Filipescu) qu’il y a eu Conseil à Sinaia 
et que les Ministres à l'unanimité ont été pour la guerre a- 
vec l'Autriche, sauf Bratiano qui a demandé de temps... 
Tous? même le philo-germain Antonescu, a-t-on demaudé iro- 
niquement? — Qui trompe-t-on? 


268 NOTE POLITICE — 1914 


nu ceasul ? Lucru secundar. Să cerem Regelui să se su- 
pună hotărârei, de oarece condiţiile se schimbă pe fie- 
care oră. Nu ne mai putem teme de Austria: armata ei 
e dislocată şi îi putea da lovitura de graţie. 

Grădişteanu : Manifestatiile sunt rele: ele provin 
din nedumerire. Este momentul să luăm atitudine ; să 
ne înţelegem cu celelalte partide ; să ne înţelegem pe 
urmă cu Regele; să tratăm în fine cu Tripla Intelegere (!!) 

Arion : Avem un incident — acţiunea lui Filipescu, 
bună şi pe care o aprob ; şi trei cestiuni: Cestiunea 1) 
Mă tem de Brătianu, prea viclean; 2) Neutralitatea 
este exclusă; 3) Regele, care primează şi neutralitatea 
şi acţiunea imediată : El a zis lui Dissescu că acţiunea 
ar fi şi felonie şi desonoare. 

Să ne înţelegem asupra două . puncte: Nu mai 
stăm în neutralitate şi hotărâm că în orice caz nu pu- 
tem merge cu Germania. Şi atunci să cerem guvern na- 
fional şi să facem presiune asupra Regelu: Mas bine 
abdicare a Regelui, decât neutralitate sine qua non... 

Filipescu : Nu trebue cerut guvern national. Pre- 
fer stabilirea punctelor propuse de Arion, şi atunci 
guvernul Brătianu dispare (le bout de l'oreille !...). 

— Grădişteanu : Adoptă părerea lui Arion. Regele 
sa înşelat deja în aprecierile lui asupra rezultatelor mi- 
litare si de aceia a dispărut încrederea întrînsul. Tara 
este gata pe revoluţie, cu deosebire dacă sar aplica le- 
gea stărei da asediu. 

— Nenijescu : Nu vede graba: Ar fi o greşală, de 
oarece nimic hotărâtor nu sa petrecut. Nu exclude po- 
sibilitatea de a merge cu Germania. Bulgaria trebue să 
ne preocupe. Cere guvern naţional. 

— Olănescu : Neutralitatea nu poate fi eternă. Să 
eşim din ea la prima ocazie; aparţine conducătorilor 
să o prinză şi să ia garanţii. In mişcările de stradă sunt 
mulţi agenţi plătiţi. Nu cred ca Regele, văzând o miş- 
care unanimă, să persiste în sentimente personale. Nu 
voi merge nici-odată contra franco-rusilor. Ar fi o cri- 
mă de neam: Nu sacrific 3—4.000.000 de Români pen- 
tru 6—700.000 din Basarabia. 


NOTE POLITICE — 1914 269 


— Nenitescu : Dar dacă învinge Germania ? refu- 
zati Basarabia ? — Lahovary şi Grădişteanu : Refu- 
zăm; am fi sclavii Austriei! — Filipescu: Nu refuz. 
— Arion : Nu se poate accepta două ipoteze : Basarabia 
ori Ardealul ; nu mai poate fi vorba atunci decât de 
Ardea] sau de neutralitate absolută. 

— Eu: Cer să se ştie că dacă circumstanţele sunt as- 
tăzi aşa că pot căpăta certitudinea morală că mergând 
în contra Austriei nu suntem bătuţi şi putem păstra 
Transilvania, merg şi contra Austriei. Necesitatea de a 
ne creşte, vine din instinctul de conservație: popoarele 
mici pier. Deci tau Românii de unde pot. De aci atitudi- 
nea de azi, cu un picior în Ardeal, cu unul în Basara- 
bia. Evident că aceasta nu mai poate fine mult, dar ve- 
nit-a momentul? Nu. Armata austriacă este intactă şi 
sorții de victoria Germaniei sunt cel puţini egali cu ai 
Franței. Pe urmă: 1) Cari sunt propunerile Rusiei? 
Eu ştiu că şi-a rezervat Dardanelele; Marea Neagră, — 
lac Rus! — 2) Garantia Angliei? Blondel a promis-o, 
dar cine a vorbii cu Anglia? 3) Bulgaria, cine ştie dacă 
nu ne muşcă când vom ataca pe Austria ? 4) Italia. Dacă 
atacäm pe Austria, ea dă Italiei Trentinui. Nu ar fi te- 
ribil ca ea să fie întrun alt sens decât noi? Eluci- 
darea acestor puncte este primordială. Sunt deci pentru 
amânarea oricărei acțiuni imediate. 

După câteva observaţiuni, Filipescu îmi spune că 
toate s'ar potoli, dacă sar simţi că eventual Regele nu 
sar opune să adopte părerea mea. Asteptare, iar la 
primul eveniment militar nouă consfătuire. Voi pune 
pe Rege în curent şi voi sonda. 

5 Septembre, Sinaia. — Filipescu revine asupra pro- 
poziţiei lui de eri, pe care nu am notato, că ar trebui 
să văd pe Costinescu. Este gata să meargă în contra lui 
Brătianu, dacă simte că nu sunt câștigat în sensul ger- 


5 septemhre, Sinaia. — Filipescu revient sur sa proposi- 
tion que je n’ai pas notée hier, qu’il faudrait que je visse 
Costinescu. Il est prêt à marcher contre Bratiano s’il sait que 
je ne suis pas gagné dans le sens allemand. De même que je ne 


270 NOTE POLITICE — 1914 


man. De asemenea să nu rup cu Take Ionescu, «pe care 
ar trebui să-l ei în guvernul d-tale». Tot ecoul: Costi- 
nescu-Take Ionescu-F'ilipeseu ! 

— Audienţă la Rege. Expui cât de gravă este si- 
tuafia şi pornirea adâncă. Repet de două ori, cele 4 
puncte : 1) Verificarea propozitiunilor ruseşti. 2) Veri- 
ficarea garanţiei Angliei. 3) Intentiile eventuale ale Ita- 
liei: 4) Ce va face Bulgaria? Trebue ca guvernul să 
studieze aceste chestiuni, fiindcă dacă mai survine o 
nouă înfrângere austriacă, opinia surescitatä va îm- 
pinge la război, şi terenul trebue să fie preparat. 

Pentru No. 1, Regele: Nimic precis în propunerea 
rusească, o singură dată formulată la începutul lui Au- 
gust. «Tara locuită cu majoritate de Români». Trebuia 
să se trimeată o hartă anexă până în 3 zile, dar n'a so- 
sit niciodată. Şi pentru Bucovina, o menţiune vagă. Co- 
munic informaţia dată de Lupu Costache, pe care o ţine 
dela un ataşat la Legația din Petersburg: Ruşii îşi re- 
zervă ocuparea Dardanelelor şi consimtimântul nostru 
anticipat. Crede faptul posibil; nici o altă orientare. 
Pentru No. 2 crede ca şi mine că Anglia nu urmăreşte 
desmembrarea Austriei. Nu cunoaşte acest punct; se vede 
că Regele nu a admis până astăzi eventualitatea pe care 
o supun și n'a studiat-o. 


rompe pas avec Take Ionescu, que «vous devez peut-être 
prendre dans votre gouvernement», Toujours l'écho: «Costi- 
nescu-Take Ionescu-Filipescu»! 

— Audience chez le Roi. J'expose combien la situation 
est grave et l'emballement profond. Je répèté, deux fois, les 
quatre points: 1) vérification des propositions russes; 2) id. 
de la garantie de l'Angleterre; 3) intention eventuelle de 
l'Italie; 4) que fera la Bulgarie? Il faut que le gouvernement 
étudie ces questions, parce que s’il y a une nouvelle défaite 
autrichienne, l'opinion surexcitée poussera à la guerre et 
que le terrain doit être préparé. 

Pour le No. 1. Roi: Rien de précis dans la proposition 
russe, le seule formulée commencement août: «Pays habités en 
majorité par Roumains». Il devait y avoir une carte annexé 
dans les trois jours et qui n’est jamais arrivée. Et pour la 
Bucovine? une mention vague. 

Je communique l'information donnée par Lupu Kosta- 


NOTE POLITICE — 1914 271 


Pentru No. 3, este absolut sigur că Italia nu va 
mişca cu nici un pret. «Am văzut doar declarațiile for- 
male ale Regelui; un Rege nu poate minţi». Pentru No. 
4, crede că la prima mişcare în contra Austriei, Bulgaria 
ne va ataca. In orice caz va vorbi guvernului. 

La întrebarea mea precisă : Dar în sfârsit, dacă eve- 
nimentele ar fi de aşa natură încât să nu rămâe decât 
o singură perspectivă, Transilvania ? «Trebue să se aibă 
încredere în Mine !». 

Convins de succesul final al Germaniei; marea bă- 
tălie care se dă în Franța va avea un mare rezultat : o 
armată întreagă va fi tăiată ! In Austria o să se treacă 
la ofensivă, căci au sosit 4—500.000 Germani. 

Vorbind de v. Bussche, noul Ministru German: «Nu 
ştiu cine e; are încrederea Impäratului si e foarte des- 
tept». Pun pe Rege în curent cu convorbirea mea cu 
Waldburg, care sunt sigur că a telegrafiat Impăratului. 
Regele scoate o telegramă «aceasta e numai pentru 


ke, qu’il tient d’un attaché légation Petersbourg: les Russes 
se réservent lľoccupation des Dardanelles et notre congeri- 
tement anticipé. Il croit le fait plausible: pas autre orienta- 
tion. — Pour No. 2: Croit comme moi que l'Angleterre ne 
poursuit pas démembrement Autriche; il ne connait pas ce 
point; on voit que le Roi n'a pas admis jusqu’à ce jour lé- 
ventualité que je soumets et ne l’a pas étudiée.— Pour No. 3: 
Est absolument certain qu'ltalie ne bougera à aucun prix: 
«J'ai donc vu les déclarations formelles du Roi; un Roi ne 
peut pas mentir». — Pour No.”4: Croit, au premier mouve- 
ment contre Autriche, que la Bulgarie nous attaquera. 
Néanmoins, on parlera au Gouvernement. 

Sur la question précise: si enfin les événements étaient 
tels qu'il ne restât qu’une perspective: la Transylvanie ? 
— «Il faut qu’on ait confiance en moi»! 

Convoincu du succès final de l'Allemagne; la grande 
bataille qui se livre en France aura un grand résultat : 
«Toute une armée sera coupée!» En Autriche on poussera 
à l'offensive, car il est arrivé 4 à 500.000 allemands. 

Nous parlons de Bussche, le nouveau Ministre alle- 
mand: «Je ne sais pas qui il est; il a la confiance de l’Em- 
pereur et est très intelligent». Je mets le Roi au courant 
de ce que j'ai causé avec Waldburg, qui, j'en suis sûr, a té- 
légraphié à son Empereur: là-dessus le Roi tire un télé- 


272 NOTE POLITICE — 1914 


d-ta», în care i se anunţă că Bussche va trece prin Viena- 
Budapesta şi va aduce fără îndoială propuneri pentru 
Transilvania şi Bucovina. (Am simţit o mare bucurie !). 
Era Vineri: «Nu voi primi pe Ministru decât mâine 
seară, n'am vrut să arăt o prea mare grabă şi doream 
să am vremea să reflectez». 

Intrebat de Comitet : — Pentru Filipescu : aşi fi cu- 
rios să ştiu ce figură va face când va da ochi cu mine, 
când ştiu ceeace mi-a spus atunci când Pam văzut, cu 
câteva zile înainte de manifestatia lui din Bucureşti! 
Pentru Grädisteanu: «este un imbecil». Pentru Arion: 
Se miră de puţina lui tărie de caracter. Se miră dease- 
menea de atitudinea lui Take Ionescu, care nu mai pro- 
cede decât prin afirmaţii: Austria se dislocă; Austria 
mare armată; Anglia trebue să triumfe. «Dar, d-le Io- 
nescu: am şi eu informaţiile mele!» Nu-i nimic: nu 
se poate discuta cu el. Am mai vorbit de o gazetă neu- 
tră, care ar putea să lămurească opinia publică. 

6 Septembre. — Noul Ministru german von Bussche 
vine să mă vadă: Inteligent, simpatic, discret. Vrea să 





gramme, «c'est pour vous seulement», dans lequel il lui 
est annoncé que Bussche passe par Wien-Budapest et appor- 
tera sans doute des propositions pour la Transylvanie et 
la Bucovine. (J'ai ressenti une grande joie!) Nous étions 
un Veudredi: «je ne recevrai le Ministre que demain soir; 
je mai pas voulu marquer trop d'empressement et me don- 
ner le temps de réfléchir». 

Interrogé sur le Comité: Pour Filipescu: «Je se: 
rais curieux de savoir quelle figure il fera en me voyant, 
quand je sais ce qu’il m'a dit quand je lai vu, quelques 
jours avant sa manifestation de Bucarest?» Sur Gradis- 
teanu: «C'est un imbécile». Sur Arion: étonné de son peu 
de caractère. 

Etonné de l’attitude de Take Ionescu qui ne procède 
plus que par affirmations: l'Autriche se disloque; PAu- 
triche n’a pas d'armée; l’Angleterre doit triompher. «Mais 
M. Ionesco, j'ai aussi mes informations!» Ca ne fait rieu. 
On ne peut plus discuter avec lui. — Parle aussi d'un jour- 
nal neutre qui pourrait renseigner le public. 

6 septembre. — Le nouveau Ministre de Bussche vieut 
me voir après déjeuner: intelligent, sympathique, discret. 


NOTE POLITICE — 1914 273 


reacționeze în contra presei rele ce are în momentul de 
faţă Germania. Imi confirmă că are propuneri din par- 
tea Ungariei, dar le rezervă, căci vrea să le comunice 
întâi Regelui, 

— Şi Filipescu a avut vizita lui, la găsit foarte 
bine. El i-a spus : «Nu vei schimba nimica în ţara ro- 
mânească, câtă vreme Ungurii nu vor fi acordat liber- 
tăți Românilor din Transilvania!» (Notez aceste cu- 
vinte rostite la un ceai oferit de mine). 

— Seara la Athénée Palace, d-l Blondel şi-a permis 
astfel de cuvinte şi pe un astfel de ton, asupra mea şi 
asupra guvernului, încât Mitilineu a fost silit să inter- 
vie. In urmă Blondel a încercat să o scalde. 

— George Mavrocordat (complet nebun) a povestit 
că Bussche cerând audienţă la Castel, amenintase pe 
Generalul Mavrocordat cu 500.000 Nemţi, cari ne-ar pe- 
depsi dacă am intra în 'Transilvania. Numai decât nu- 
măr special al «Faclei», în care la aceste cuvinte mai 
erau adäogate si alte insanitäti. Din această cauză Pas- 
cal 'Toncescu şi Plagino vorbesc să pălmuiască pe von 
Bussche ! 

7 Septembre.—Morţun îmi telefonează şi Panaitescu 





Veut réagir contre la mauvaise presse que l'Allemagne a 
en ce moment; me confirme qu'il a des propositions de la 
Hongrie: en râserve la primeur au Roi. 

— Filipescu a reçu aussi sa visite. Il l’a trouvé remar- 
quable. Il lui a dit: «Vous ne changerez rien en Roumanie 
tant que les Hongrois n’auront pas accordé des libertés aux 
Roumains de Transylvanie». Je note ce propos tenu au thé 
Offert par moi. 

Le soir, à l’Aténée Palace, M. Blondel s’est permis sur 
moi et sur le gouvernement des propos sur un tel ton, que 
Mitilineu a du les relever. Blondel a essayé de les corriger. 

— Georges Mavrocordato (absolument fou) a rapporté 
que Bussche, en demandant audience au Château, avait me- 
nacé le Général Mavrocordato de 500.000 Allemands qui 
nous châtieraient si nous entrions en Transylvanie. De suite 
numéro spécial de la «Facla» où le propos était agrementé 
d’autres insanités. Là-dessus Pascal Toncescu et Plagino 
parlant de giffler Busschel! 

7 septembre. — Mortzun me téléphone et Panaitescu 


274 NOTE POLITICE — 1914 


mă  vesteşte că Ghika-Rapineau şi banda lui vor să or- 
ganizeze manifestații în contra mea la curse, şi că vor 
să mă lovească! Nu s'a petrecut. nimic. Poliţie nume- 
roasă. 

8 Septembre, — Brămişteanu deplorä acţiunea lui 
Take Ionescu. «Universul» de eri si «Adevărul» de azi di- 
mineafä mă denunţă ca câştigat de politica Austriei; 
este convins că i s'a pus fonduri la dispoziţie, că ziarele 
«La Roumanie» şi «Națiunea» au renăscut din cenuşa 
lor şi că «Adevărul» şi «Universul» au fost cumpărate 
prin (Take I.) el. | | 

— Am primit pe d-l Povolni, corespondent de ga- 
zete italiene. El mă asigură că în Italia poporul nu vrea 
război şi că armata nu e gata; că San-Giuliano este 
prieten hotărât al triplicei ; şi că. s'a pus botniţă lătră- 
torilor care făceau francofilism. 

9 Septembre, — Vizita lui Brătianu. Se plânge de 
mişcarea rusofilä care îi strică toate negociatiunile. Pen- 
tru ultima propunere a fost să stăm neutri, iar ca pret să 
ne dea, la împărţirea pradei, părţile din Austria în ma- 
joritate locuite de Români. El a cerut să i se dea în scris 
şi pe această bază a plecat să negocieze Diamandy. 

Acuma după ce a simţit Rusia «că ne poale avea 
mai eftin», propunerea ultimă este să intrăm în ac- 
fiune ; ocupația să se facă conform nevoilor. militare, 


m'informe que Ghika-Rapineau et sa bande veulent organi- 
ser des manifestations contre moi aux courses et des voies 
de fait. Il ne s’est rien passé. Police nombreuse. 

8 septembre. — Branisteanu déplore l'action de Take 
Ionescu. (L’«Universul» d’hier et l’eAdevärul» de ce matin me 
dénoncent comme acquis à la politique de l’Autriche). Il 
est convaincu que des fonds ont été mis à sa disposition; 
que la «Roumanie» et la «Natiunea» sont renées de leurs 
cendres et que c’est par lui (T. Jon.) que l'«Adevărul» et 
l’«Universul» ont été acquis. 

— Reçu M. Povolni, correspondant de journaux italiens. 
Il m’assure qu’en Italie le peuple ue vent pas la guerre; 
que l’armée n’est pas prête; que San-Giuliano est ami ferme 
de la Triplice; qu'on a muselé les braillards qui faisaient du 
francophilisme. 


NOTE POLITICE — 1914 275 


neâmphcând distribuţia teritoriilor care sar face pe 
urmă, conform situaţiunei etnografice. Aceasta s'a fă- 
cut sub copie de depeşă a lui Sasonow către Poklevsky. 

In privinţa garanţiei Angliei, nu s'a rostit. E con- 
vins însă că Ministrul de aci ar face-o de i s'ar cere. Dar 
ştie că faţă de Anglia trebue o imensă circonspectiune. 
Işi aduce aminte când, cu ocazia Bosniei (1909), el ce- 
ruse şi Cuningham-Green dăduse asigurarea unei ga- 
ranţii că nu se va vorbi de regiunea Dunărei,. declara- 
ție dată de toate puterile. Anglia a refuzat-o fiindcă 
«Anglia nu se duce la o conferinţă cu cărţile ei pe masă». 

Despre Bulgaria, orice declaraţie ar face, ar trebui 
confirmată printr'o garantie. Radeff a fost să-l vadă. 
Anunfat şi împins de Poklevsky — (până aci îl împin- 
gea Czernin !) — numai ca să-i spuie că în toate do- 
reste ca Bulgaria să fie alături de România; iar Po- 
klevsky se aştepta să-i spună că dacă mergem cu Rusia, 
vin şi ei cu noi! Brătianu confirmă că şlepuri austriace 
se adună în porturile bulgare ; că un vapor austriac se 
înarmează cu tunuri în port bulgar; că toată Dunărea 
este tärmuritä cu tunuri şi că totul indică că ne vor 
ataca în România mică, dacă miscäm în sus pe valea 
Oltului. Vorbeşte cu Fasciotti şi au luat angajamentul 
de a-şi comunica tot. Ii va comunica propunerea rusă. 

Ştie de atitudinea lui Costinescu; a ameninţat pe 
Miniştrii de retragere. Nu cutează să ceară starea de 
asediu. Amână Camerile până o veni ştirea unui succes 
german... 

Vizita Bussche, vorbim de presä şi de multe alte ele- 
mente de agitaţie... In propunerile privitoare la Tran- 
silvania, a discutat o jumătate de oră cu Brătianu asu- 
pra procedurei. Tisza cere să i se trimeată un om de 
încredere al Regelui şi al lui Brătianu. Brătianu vrea să 
se trateze cu Mihali şi Maniu. Cum Tisza, face rezerve 
pentru Maniu, ar trebui ca acesta să vie să ia instruc- 
tiuni dela Brătianu: Asa ar mulţumi în parte şi pe 
Tisza. (Pentruce această rezervă din partea lui Bră- 
tianu ? Fire-ar un indiciu că nu vrea să accentueze ceva 
despre Austria ? Acelaş lucru fusese propus lui Mihali 
ştiu că el a refuzat: «Fidelitate condiţionată» (7). 


276 NOTE POLITICE — 1914 


Diamandy şi Istrate (trimiși în Italia de Filipescu), 
nu au fost primiţi de San Giuliano. Aşa i s'a telegrafiat 
din Roma. O depeşă confidențială îl vesteşte că Germa- 
nii nu vor da nici o ştire, orice ar vesti Francezii, pen- 
tru a nu compromite mişcarea decisivă a armatei. 

— 8 ore seara. Intru la Jockey. Salut pe Gen. Bog- 
dan, pe care îl întâlnese pe scară, cu Leonte junior. 
Nu-mi răspunde. Ii cer o explicaţie, de ce nu mă salută? 
«Ce n’est pas nécessaire». Constitui martori pe General 
Culcer şi Mitilineu. Bogdan este din politicastrii dela 
Capşa, care «îşi rupe sabia» dar nu merge cu Austria ! 
Sistemul intimidării. 

10 Septembre, — Afacerea mea cu Generalul Bogdan 
sa terminat cu exprimarea de regrete; martorii lui, M. 
Pherekyde şi Gen. Coandă, l-au blamat. 

— La 9 jum. seara, Mehedinţi mă vesteşte că lumea 
scoalelor, profesori şi oameni politici, pregătese pentru 
Vineri seara o manifestaţie : «va trece apa peste zăgaze». 
Mă conjurä ca mâine la comitet să nu dau impresia de 
germanofilie ! 

11 Septembre. — Inainte de comitet, M. Săulescu îmi 
spune că a avut o scenă cu Filipescu. L'a găsit conferind 
cu hărţi deschise, ca un Ministru de război, cu trei co- 
loneli, dintre cari Col. Lupescu. I-a afirmat că trebue 
cu orice chip intrat în Transilvania. 

«Epoca» atacă pe Brătianu şi afirmă că în Consiliul 
de Miniştri a rămas singur. 

— Brănaşteanu: D-l Take Ionescu a pierdut minţile: 
vorbeşte acuma de Regenţă cu Prinţul Niculae ca Rege 
— evident el ca Regent. Aceasta mi-a spus-o Blank ! 

Notă. — Maitilineu raportează că în faimoasa între- 
vedere N. Filipescu— Take Ionescu se vorbise, după spu- 
sele lui Pascal Toncescu, de Regenţă. Mai târziu cam 
pe la 8 Septembre, fiul Filipescu venise să protesteze 
că el, Grigore, n'a vorbit de aşa ceva cu Take. 

Şedinţa Comitetului. Evident Lahovary în mare în- 
târziere pentru credit fonciar. Raportat conversaţia cu 
Regele şi cu Brătianu. Insist, fără a cita, că nouile pro- 
puneri ruse implică acţiunea armatei noastre, nu în 
Transilvania, ci în Galiţia sau Polonia. 


NOTE POLITICE — 1914 277 


Filipescu : Brătianu minte şi o pot proba. S'a sfâr- 
sit cu neutralitatea. Despre Bulgaria avem, toată ga- 
ranfia o spune Panafieu, ministrul Franţei la Sofia ; 
o spune Derussi; o spune Radeff (vezi mai jos). Trebue 
imediat o acţiune. 

Lahovary: Nu mă arunc în aventuri fără alte in- 
formaţiuni. Nu strada va indica, politica, externă. Rusia 
a oferit neutralitate plătită la sfârşit în caz de succes 
al ei. A început mişcarea, Rusia n’a mai dat declaraţia... 
— Grădişteanu : N'a acceptat declaraţia, fiindcă voia să 
ne ducă cu Germania. — Lahovary : Nici eu nu accep- 
tam. — Filipescu: Miniştrii spun că Brătianu a min- 
tit. — Lahovary: Singuri nu o să facem război, deci inu- 
til de a ataca pe Brătianu. Nu vedem limpede în situaţia, 
beligerantilor; nu es deci din neutralitate. Dar Regele ? 
La confiance ne se commande pas, dar trebue să-l aco- 
perim. Vreau preciziuni : Tratat cu Rusia. Franța şi 
Anglia, Tratat cu Bulgaria: Nu afirmările lui Radeff. 
Nu fac deci nici o declaraţie de esire din neutralitate. 

Grădişteanu : Situaţia nu se mai poate prelungi. 
De o parte stă opinia publică, de alta Regele ajutat de 
Brătianu, şi încă nu pe faţă. Brătianu a tăinuit propu- 
neri privitoare la neutralitate. Răspuns n'a dat. Poklev- 
sky i-a spus la 6 Sept. că Brătianu nu i-a cerut nici o 
precizare. Derussi mi-a declarat să nu avem grije de 
Bulgari. Brătianu nu prepară pe Rege. Să-l silim, ori 
să facă ce trebue, ori să se demaste. 

Filipescu: Inainte de Consiliul de Coroană. Bră- 
tianu era gata să meargă cu Austria fără altă pregătire. 
Omul acesta vrea să distrugă partidul conservator. A 
violat Constituţia. Ne minte mereu. Să plece dela putere. 
Văd că a vorbit cu mai mulţi de propuneri de neutra- 
litate : el inventă aceasta, pentru a mă acuza pe mine că 
stric negocierile. Să intrăm în război hic et nunc. Cruţ pe 
Rege, dar Regina şi rudele ei se pot duce; să știe Regele 
că dacă învinge Franţa şi noi nu avem nimica, revo- 
lutia îl va alunga. Ofițerii consultaţi de mine (Lupes- 
cu ?), mi-au declarat că trebuie să intrăm imediat ! Sunt 
4.000.000 de Români cari au nevoie de noi: să riscăm ! 


218 NOTE POLITICE — 1914 


C. Arion: Este mulţumit de răspunsul dat de Rege. 
Să fim înţelepţi. O criză de Tron ar fi un mare pericol. 
Regele domină toată chestiunea : Să ei azi o decizie, ar 
fi să treci peste capul Lui. Brătianu este incapabil dacă 
crede că se mai poate trata neutralitatea. Dar nici nu 
putem hotărî de azi pe 'mâine. Italia nu se leagă cu noi. 
(Ultima conversaţie cu Fasciotti). 

Vlădescu : Ori guvernul să ia o normă hotărâtă, ori 
să se facă un guvern naţional. 

— La 5 am văzut, după cererea lui, pe Radeff : Nu 
trebue să existe vre-un echivoc. Nimenea nu m'a făcut 
să întrevăd că România ar putea esi din neutralitate. 
Nici o întrebare nu mi-a fost pusă pe acest subiect. Unui 
coleg, care m'a întrebat dacă am 'merge în contra Ru- 
siei, i-am răspuns că nu; căci fiind neutru, nu pot să 
răspund altmintrelea. Adaog că guvernul meu a făcut 
totdeauna declaraţie de prietenie României şi a exprimat 
dorinţa, de a-şi coordona mişcările cu România, convins 
fiind că România va rămâne credincioasă prieteniilor 
sale. Nimic în guvernul nostru nu îmi indică că ar vrea 
să schimbe atitudinea sa de prietenie cu Germania şi 
Austria. Suntem ameninţaţi cu răzbunarea Rusiei: M'aşi 
teme tot atâta de o răzbunare a Germaniei. Opoziția 
noastră n’a cerut decât un lucru, să negociem neutrali- 





Jeudi, 11 septembre. — A 5 h. vu, sur sa demande, Radeff: 
Il ne faut pas d’équivoque. Nul ne m'a fait entrevoir que la 
Roumanie pourrait sortir de sa neutralité. Aucune question 
ne m'a été posée à ce sujet. A un collègue qui m'a demandé: 
«marcheriez-vous contre la Russie?», j'ai dit non, car étant 
neutre je ne puis répondre autrement. J'ajoute que mon gou- 
vernement a toujours fait des déclarations d'amitié à la Rou- 
manie et exprimé le désir de coordonner ses mouvements 
avec la Roumanie, convaincu que la Roumanie restait fidèle 
à ses amitiés. Rien dans notre gouvernement ne m'indique 
qu'il veuille abandonner son attitude d'amitié envers l’Alle- 
magne et l'Autriche. On nous menace des vengeances de la 
Russie: je redouterais autant une vengeance de l'Allemagne. 
Nbtre opposition n'a jamais demandé qu’une chose: qu'on 
négocie avec la Russie la neutralité; rien de plus; et le gou- 


NOTE POLITICE — 1914 279 


tatea cu Rusia; nimic mai mult şi guvernul nostru n'a 
voit. 

— Notă. Azi dimineaţă chiar Take Ionescu a trimis 
ziarului «La Roumanie» următoarea telegramă: Sinaia 
No. 3635—23: «Publicaţi în capul informaţiilor şi rugaţi 
pe «Adevărul» să reproducă: Atacurile «Universului» 
în contra Bulgariei sunt contrarii intereselor ţării. Sun- 
tem mâhniti să vedem o gazetă populară să deservească 
până în halul acesta ţara. Bulgaria a dat în toată criza 
actuală dovezi de prietenia şi cuminfenia ei. — Take Io- 
nescu». 

12 Septembre - Metaxa Doro vine . dela Ministerul 
de război; S'a schimbat atmosfera: Generalul Iliescu spu- 
ne ofiterilor-cä sunt singurul om care vede limpede ; că 
nu trebuie încă să eşim din neutralitate; nu suntem gata 
pentru o campanie de iarnă. | 

— Continuarea Comitetului. — Greceanu : Să avem 
sânge rece. Refuz încrederea Regelui : sa înşelat la Con- 
siliul de Coroană, crezând în victoria Germanilor. O re- 
fuz guvernului : Brătianu a scăpat ocazia de a avea, neu- 
tralitatea contractuală plătită cu teritoriu. Nu pu- 
tem primi' moţiunea lui Grădişteanu de a declara că 
eşim din neutralitate: Să răsturnăm guvernul, «atitu- 
dinea şovăitoare a guvernului e o primejdie pentru ţară 
şi Tron şi-i retragem concursul nostru». 

M. Cantacuzino : La 12 August s. n. Rusia şi Fran- 
ta au făcut propunere precisă, ca în schimbul concur- 
sului nostru să ne garanteze teritoriul şi câştigurile de 
făcut... — Lahovary : Deci la o epocă unde uu era nimic 
limpede: Abia începuse Liège; cine ar fi luat atunci 


vernement n'a pas consenti. (Ce matin même Take Ionescu a 
cnvoyé à la «Roumanie» la depêche suivante: Sinaia No. 3635- 
23-1. «Publiez en tête information et priez «Adevărul» repro- 
duire: attaques «Universul» contre Bulgarie contraires aux 
intérêts du pays, Nous sommes peinés de voir un journal 
populaire desservir le pays à ce point. La Bulgarie a donné 
dans toute la crise actuelle des preuves de son amitié et de 
sa sagesse. Take Ionescu»). 


280 NOTE POLITICE — 1914 


răspunderea războiului ? — M. Cantacuzino: Nu ac- 
cept formula Greceanu, luptä de partid. Trebue guvern 
national, care să pregătească eşirea din neutralitate. A- 
cesta, va putea surmonta şi repulsia Regelui. 

Filipescu : Nu admite moţiunea Greceanu, de oare 
ce implică că o cestiune internă trece în primul plan (7). 
Guvern detestabil. A paralizat orice activitate la Minis- 
terul de război, a violat Constituţia. Infräfire sub Brà- 
tianu nu poate fi, trebue firma unui bătrân. (Asta nu 
este politică internă ?!). Toată chestiunea diploma- 
ticä este «une vaste fumisterie», inventată de Brătianu. 
Retragerea Regelui ar fi un incident regretabil, dar 
plecarea dinastiei o catastrofă. Regina face un şantaj 
când ne ameninţă cu aceasta. Ne-a făcut de râs cu rudele 
ei. Să ştie toţi că nu se mai joacă şi că i-am trata 
ca trădători. Dacă eram hotărâți, azi guvernul era căzut. 
Acum, prea târziu. Impăcarea sa făcut în minister. 
In partidul conservator nu mai am încredere. Eu voi 
merge cu opinia publică. — (Notă: Combinația Costi- 
nescu-Take Ionescu-Filipescu a plesnit !). 

Delavrancea : Nu mă oprese la opiniunea publică 
aparentă, dar cei mici vor să meargă peste Carpaţi. 
Trebue să mergem cu Tripla Inţelegere. Să nu se mai 
zică că şeful nostru şi noi ne opunem. Să activăm ati- 
tudinea noastră, ca să se ştie că Regele nu mai are alţi 
oameni la cari să fie scăparea. Propunerea Cantacuzino 
este bună, ca să actionäm asupra Regelui şi asupra o- 
piniei publice ; trebue o declaraţie. — Citeşte textul re- 
dactat de Filipescu : 

«Partidul Conservator crede că în împrejurările 
actuale şi faţă de desfăşurarea evenimentelor la graniţa 
noastră, neutralitatea nu mai corespunde intereselor 
Tärei şi a Neamului. El socoteşte că a sosit momentul 
unei acţiuni efective pentru apărarea acestor interese 
şi împlinirea näzuintelor tärei». 

Eu: Grädisteanu şi Lahovary ştiu că în Consiliul 
de Coroană am combătut părerea lui Carp, tocmai pen- 
tru că implica părăsirea ideti naționale. Admit deci a- 
titudinea ostilă Austriei, lucrul s'a limpezit în’ pre- 


NOTE POLITICE — 1914 281 


cedentul Comitet, dar nu fără pregătire. Filipescu 
cere război, «hic et nunc». Textual. Dar Bulgaria? Fili- 
pescu a afirmat că Radeff a declarat că Bulgaria nu va 
mişca. Raportez textual ce mi-a spus Radeff. (Face 
mare impresie). Grădişteanu a dat aceiaşi asigurare 
dela Derussi, dar Derussi chemat de mine astăzi, mi-a 
spus că a dat o simplă «impresie» El nu a putut vorbi 
în struna aceasta la Sofia, guvernul nedându-i instruc- 
țiumi cum că am eşit din neutralitate. Convins că Bul- 
garii doresc din toate puterile vre-o acjiune, ca să scape 
de cosmarul că vom fi jandarmi în Balcani. Evident că 
ne vor ataca dacă avem eşecuri. Cred că vor cere o rec- 
tificare, cu restituirea Dobriciului. 

Aci. după un viu schimib de întreruperi cu Laho- 
vary, Filipescu se scoală şi pleacă. Neniţescu, Delavran- 
cea, Deșliu caută să-l aducă înapoi. Nimeni nu-l ur- 
mează, 

Eu: Cu Italia? Arion a raportat că Fasciotti nu 
se leagă. La Roma, Istrati şi G. Diamandy nu au fost 
primiți de San-Giuliano, şi aceasta s'a comunicat Ger- 
mamiei. O ştiu dela Bussche. (Face senzaţie). Dacă a- 
tacăm, joacă casus foederis din tratatul Triplei-ahamnţe ; 
dacă Italia are tentaţia să-l aplice, ce ne facem? 

Propunerea rusă: Știu colonelii cu cari s'a sfătuit 
Filipescu că nu este vorba să trecem în Transilvania 
amacă, dar să ne batem, unde nevoie ar fi, în Galiţia, 
poate în Polonia ? Cum stăm cu comandele ? — Produc 
licitația 1 Septembrie pentru lipsurile arsenalului : nici 
o ofertă. La 9 Septembre se dă comanda : 9500 şei, 22.000 
hamuri, 125.000 cartusiere. La 30 Septembrie se cere 
100.000 ranije, 100.000 bidoane, etc. Nu sunt mantale ; 
cojoace acum se fac. Si plecăm la 4—500 klm. de ţară ? 

Deci, pregătiri şi tratate, cum a propus Lahovary. 
Aceasta implică consimţământul Regelui. Peste Rege nu 
trec. Cu vacanţa Tronului, anarhie în partide, război nu 
se face, Regele trebue convins. Grădişteanu vrea schim- 
barea la faţă în opt zile? Dar Regele crede că bătălia 
ce se dă în Franţa are să fie spre succesul german. Să 


19 


282 NOTE POLITICE — 1914 


vedem rezultatul si pe urmă să pretindem ceva, dacă 
este altfel. Nu decapitez pe Brătianu şi nu merg la coa- 
Lifie numai cu o jumătate din partidul liberal. Nu ac- 
cept moţiunea care mi-ar lega mâinile, dacă sunt mâine 
la putere. Bunul simţ cere să nu fim încătuşaţi de de- 
clarații scrise. 

` Accept să insist la Rege, accept să sugerez ideia 
unui guvern de coaliție pentru a aşterne pregătirea eşi- 
rei din neutralitate şi pentru a astâmpăra opinia pu- 
bhcă. 

Tot comitetul să asociază * şi se face un comuni- 
cat, în care se vorbeşte numai de «limpezire grabnică a 
chestiunilor la ordinea zilei». 

După comitet, Arion a ţinut .să-mi dea noi asigurări 
şi certificat de admiraţie pentru expozeul meu. 

— Bränisteanu îmi comunică că Brătianu a domolit 
pe ai săi, ameninfându-i că dacă se retrage el, recomandă 
Regelui pe conservatori şi va combate ori-ce guvern în 
care ar intra Costinescu sau ori-care alt liberal. Răspun- 
derea că nu-și îndeplineşte partidul misiunea şi că nu se 
vor face reformele, să cadă asupra celor cari nu-l ur- 
mează ! 

— Derussi, la dejun, îmi comunică confidential o 
depeşă a lui Gurănescu (secretar la Sofia). Fitcheff, 
care va juca din ce în ce un rol mai mare, i-a declarat 
că-şi va regula mişcările după Italia; iar că Anglia face 
deja demersuri amicale urmărind întărirea Statelor 
mici, cari, grupate, vor servi dë stavilă Rusiei... i 

— Stirbey vine la mine la 314 trimis de Brătianu, 
care, ne putând să vie să mă vază, mă înştiințează că 
aseară prin Poklevsky, şi azi direct dela Sasohov, se pro- 
pune României parte din Transilvania şi din Bucovina 
în schimbul neutralitäfei. Il îndemn să accepte să tra- 
teze. — In caz de prăbuşirea Austriei, nu crede nici el că 
Regele va fi intransigent. — Se va convoca Consiliul 
de Coroană probabil Mercuri. 

Argetoianu cunoştea ceva, dar spune că Blondel, în- 
trebat pe dată de Filipescu, ar fi declarat că Franta nu 
va susţine o asemenea propunere, 


NOTE POLITICE — 1914 283 


— Atasatul militar austriac: «Mai este ceva în 
România pentru noi ?» — Il asigur că nu plecăm încă 
în război, dar trebue neapărat să se facă ceva pentru 
“Transilvania. — «Dar ce propuneţi Dv. î» — Eu: «Ger- 
mania o ştie şi guvernul Dv. deasemenea; dar grăbi- 
ţi-vă l». — «Am să vorbese pe dată cu Czernin». 

— D von Bussche vine la 114 la mine. A făcut 
propuneri lui Brătianu; crede că ceia ce oferă Tisza este 
-mai mult decât s'ar fi putut spera; e treaba d-lui Bră- 
tianu să vă comunice propunerile lui. Brătiănu a spus 
-că, rău orientat pe chestiunea de acolo, Transilvänenii 
sunt acei cari trebue să-şi exprime opiniunea în privinţa 
aceasta (7)... 

Imi spune că instructiile lui îi obligă să spue oâre- 
căror persoane, că faptul de a ataca Austria este un răs- 
boi şi cu Germania. 

Un submarin german a fost până în nordul Angliei 
ca să observe flota englezească. Ar fi putut să torpileze, 
dar a fost reţinut de teama că nu va putea raporta in- 
formaţiile culese ! Fiecare unitate germană träeste cu 
ideia de a pieri, dar a nu se preda ! 








Vendredi, 12 septembre. — I/Attach6 militaire autrichien: 
«Y a-t-il encore quelque chose en Roumanie pour nous» —- 
„Je l’assure qu'on ne part pas encore en guerre, mais qu'il 
faut absolument qu'on fasse quelque chose pour la Transyl- 
vanie. — Mais que proposez-vous? — L'Allemagne le sait et 
votre gouvernement aussi. Mais faites vite! — J'en parle de 
suite:à Czernin. 

— M, de Bussche vient a 1 h. #. Il fait des propositions à 
Bratiano:; il croit que ce que Tisza offre est plus qu'il ne 
pouvait éspérer; c'est à M. Bratiano à vous communiquer 
ces propos. 

Bratiano a dit que, mal orienté sur les questions de là- 
bas, c’est aux Transylvains à exprimer leur opinions là 
dessus. (7) 

Il me dif que les instructions obligent a dire à certai- 
nes personnes qu’une attaque contre l'Autriche est une 
guerre avec l'Allemagne aussi. 

Un sous-marin a été jusqu’au Nord de l'Angleterre ob- 
server la flotte anglaise. Il aurait pu torpiller, retenu par 
la peur de ne pas pouvoir rapporter les renseignements pris 
sur place. Chaque unité allemande vit avec l’idée de périr, 
-mais de ne jamais amener pavillon! 


284 NOTE POLITICE -- 1914 


15 Septembre, — Brătianu mă pune în curent de 
starea, negociatiunilor cu Poklevsky. După ce i-a vorbit. 
de o acţiune comună, sub garanţia Franţei şi Angliei, 
i-a spus că Sasonow telegrafiază că părerea lui perso- 
nală ar fi să se mulțumească şi cu neutralitatea noastră, 
acceptând ca în caz de succes să ni se recunoască dreptul. 
de a cere Transilvania (tăcere despre Bucovina). Acesta 
este sensul exact a ce mi-a transmis prin Stirbey. El, 
Brătianu, arătându-se foarte mulțumit că Sasonow vor-- 
beste ca om de Stat, care cunoaşte greutăţile noastre. O-- 
rientarea a fost pe dată indicată lui Diamandi, ca să lu- 
<reze la Petersburg. A doua zi, fie intriga lui Blondel,, 
fie altoeva (când a plecat Joi Filipescu de la comitet,. 
sa raportat că el având vânt. de această propunere, sa: 
dus la Blondel, care ar fi zis «jamais !»), retractare;, 
el a întârziat depeşile lui Poklevsky, până ce a putut 
răspunde Diamandi cu o propunere fermă, care a şi ve- 
nit, dar în care se vorbea de pline puteri pentru a semna- 
Brătianu a răspuns că nu se poate semna azi vre-un 
tratat, dar iscăleşte ca Preşedinte de Consiliu sub a lui 
răspundere, — Astăzi în fine Poklevsky a adus o pro- 
punere directă, bine înţeles numai din partea Rusiei: 
neutralitate, plătită în caz de succes prin toate ţinuturile 
române din Ungaria şi Austria, deci şi Bucovina. Brä- 
tianu îmi încredinţează aceasta ca un secret pe care nu-F 
va destăinui Regelui, pentru ca, dacă este cu putinţă să 
mergem mai târziu «alături de Austria, ceeace rămâne: 
dorinţa lui ascunsă, dar absolută», lucrul să poată fi fă-- 
cut printr'o schimbare de guvern. 

Sunt autorizat a pregăti pe amicii mei în forma- 
următoare, sub dictarea lui : «Este posibilitate de a avea 
din partea Rusiei o declaraţie, că, dacă păstrăm neutra- 
litatea, în caz de victorie Rusia ne recunoaste dreptul 
de a ne anexa tot ceea-ce este locuit de Români î». 

Consiliul de Coroană va avea de ţintă o declarare- 
de neutralitate. 

Va vesti pe Germani, de oarece acesta este mijlocul 
de a stinge acţiunea în contra Regelui. El, Brătianu, orr 
cât de înaintate ar fi ideile lui, consideră că republica ar- 


NOTE POLITICE — 1914 285 


fi o calamitate pentru ţară. Regele nu este membrul, 
dar fundatorul unei dinastii ! 

Ar dori să cheme pe Iorga la Consiliul de Coroană. 
Nu este refractar ideei unui guvern de coaliţie, dar 
«crede că aceasta ar trebui rezervat pentru momentul 
când «vom intra în acţiune». — Eu nu am insistat de 
loc. — Tot el: «Aud că marea dorinţă a lui Filipescu ar 
fi să ia el Ministerul de resbel. Fiind date sentimentele 
lui Filipescu faţă de Rege, cred că aceasta ar fi o mare 
primejdie». 

—— Seara, soră-mea mi-a spus că, dela o doamnă 
care nu minte, ştie că Argetoianu vorbeşte tă: Filipescu 
este adevăratul partid conservator, iar Marghiloman ori 
wa face ce-i cerem, ori îl vom debarca. 

16 Septembre, — Bussche vine să mă vadă înainte: 
de a se duce la Sinaia astăzi. Caută orientare despre ce 
este la Sinaia; ştie ceva de propunerea rusă : în ce formă 
se va răspunde ? — Eu: «Nu ştiu nici o preciziune; D- 
Brătianu nu m'a vestit încă». — Insist că după ce ne 
vom fi declarat neutrii, Austria să facă ceva pentru au- 
tonomia Transilvaniei. Eu, chiar dacă sar putea deter- 
mina un curent favorabil Austriei, nu intru într'un gu- 
vern în acest sens, dacă nu se acordă ceeace am cerut. 
prin Waldburg. 

Bussche : Sunt hotărât să vorbesc tare şi voi vorbi: 
<red că după Consiliul de Coroană se va face ceva- 
Ştiu că Dr: Toma Ionescu a primit un telefon dela 
frate-său, să fie mai rezervat «fiindcă Francezii fac 


Mardi, 16 septembre. — Bussche: Je sais que le Docteur- 
“Thomas Ionescu a reçu coup de téléphone d’être plus réserve 
«parceque les Francais font des bêtises». Je sais que vous 
avez conseillé de remettre un peu le Conseil de Couronne et 
que le Roi a suivi votre avis. 

— Vu Arion et Michel Cantacuzène et leur ai communiqué: 
les propositions russes — dans la rédaction connue avec 
Bratianu. Demandé absolue discrétion: cela donne de l’im- 
portance. 

Arion m'a parlé de Take et de causer avec lui. Cantacu- 
zène m'a par deux fois recommandé, — comme terrorisé, — 
de voir aussi Filipescu. 


286 NOTE POLITICE — 1914 


prostii». Ştiu că d-ta ai povätuit să se amâne putin Con- 
siliul de Coroană şi că Regele a urmat părerea d-tale». 

— Am văzut pe Arion şi pe Mişu Cantacuzino şi 
le-am comunicat propunerile ruseşti, în redacţia ho- 
tărâtă cu Brătianu. Le-am cerut discretia absolută : a- 
„ceasta e important! — Arion mi-a vorbit de Take, zi- 
-cându-mi să stau de vorbă cu el. Cantacuzino mi-a re- 
comandat de două ori. ca terorizat, să văd pe Filipescu- 

— Dr. Dinu Brătianu raportează: O bancă mare 
(Generala, fără îndoială), propune avocatului Mos- 
cuna să se ducă cu liberă trecere. pe toate fronturile räs 
boiului şi să raporteze exact tot ce.a constatat. Desigur 
bentrü a restabili adevărul, în potriva tuturor deforma: 
fiunilor rusesti, asupra faptelor răsboiului. — Am 'povă- 
fuit să primească. — Mai raportează că Dr. Danielopol 
afirmă că banii au fost dati lui Take Ionescu prin 
Dickin !! 

— Stirbey, câte-va clipe mai târziu, îmi spune că 
Petersen afirmă că registrele Dickin ar spune sumele ce 
Take Ionescu a încasat... (17!) Tot Stirbey mă roagă, 
când voi vedea pe Principesa, să-i demonstrez că dacă. 
se afirmă solidaritatea întregei Dinastii, se va putea. 
scăpa situatiunea Coroanei. Prinţul, foarte loial, nu ad- 


— Dinu Bratianu rapporte: une grande banque (Générala. 
sans doute) propose à l'avocat Moscuna de se rendre avec 
sauf-conduits sur tous les fronts de la guerre et de rapporter 
fidèlement tout ce qu'il aura constaté. C'est évidemment 
pour rétablir la réalité contre les déformations russes des 
faits de guerre. Ai donné conseil accepter. 


Il rapporte encore que Danielopol affirme que c'est par 
Dickin que l'argent a été porté à Take Ionescu ! ! 

— Stirbey, quelques instants après, me dit que Petersen af- 
firme que les registres Dickin diraient les sommes que Take- 
Ionescu a touchées (7 !). 


Stirbey me prie, quand je reverrai la Princesse, de jui 
bien démontrer qu'en affirmant la solidarité de toute la dy- 
nastie, on pourra sauver la situation de la Couronne. Le 
Prince très loyal, n’aimant se servir que de gens corrects. Le 


Roi puni d’avoir accepté aussi des hommes douteux comme 
Take. 


NOTE POLITICE — 1914 287 


mite să se servească decât de oameni corecti; Regele 
este pedepsit că a primit şi oameni dubiosi ca Take Io- 
nescu. 

Grigore Filipescu la Pipe-Line, unde este impie- 
gat, vorbeşte să omoare pe Rege dacă nu-l omoară tatăl 
său ! Isterie. 

— Am văzut pe Filipescu la Jokey şi i-am comuni- 
cat propunerea, rusească. Se îndoeşte că sar putea rea- 
iiza. Până la noi dispozitiuni, îl găsesc liniştit. 

17 Septembre, — Şedinţa Comitetului are ca intro- 
ductiune o notă dictată (Metaxa-Doro) de Take Ionescu 
în «Dimineaţa»: «Conflictul dintre şef şi fruntaşii parti- 
dului conservator se agravează din ce în ce mai mult». 

Lahovary, de plano, începe chestiunea Dinastiei: 
«Regina face un şantaj infam; nu a ertat că Mostenitorul 
nu a eşit din pântecele ei; vrea, abdicând Regele, să-i ia 
pe toţi. Prinţul, cu lăcrămi în ochi. a vorbit cu Marta 
Bibescu şi cu nevasta mea : este extraordinar de turbu- 
rat. Criza dinastică deschisă în toată gravitatea ei. A- 
vem pe Prinţesa spre noi. Regina: dragostea pe buze, 
egoism profund în inimă...» — Eu: Dar, cum vine azi 
chestiunea asta ł — Lahovary : Sa pus Regelui chestiu- 
nea de mai multe persoane şi El vorbeşte de abdicare. 
(Nota: Mi-a spus că Brătianu l-a înştiinţat ieri; înţeleg 
că Brătianu a vroit să facă presiune). — Vlădescu : Cer 
preciziuni. A vorbit Regele ? — Mişu Cantacuzino : Am 
găsit pe Princesa foarte emotionatä. Atitudinea Reginei 
este cum a spus-o Lahovary. Prinţul foarte pornit în 
sensul Regelui: respectul cuvântului şi pericolul slav. 
Nu poate răspunde dacă Ferdinand va renunţa la Tron; 
nu ştia ce să zică. Dar ecoul conversatiei a fost: Nimic 
de făcut cu Cantacuzino. Este de o încăpățânare extra- 
ordinară». — Filipescu : Prinţesa spune : Cât îl am lângă 


— Stoian: Grégoire Filipescu à la Pipe-line, où il est em- 
ployé, parle de tuer le Roi si son père ne le tue pas. 
Hystérie, 

— Vu Filipescu au Jockey et lui ai communiqué la pro- 
position russe. Il doute que cela puisse se réaliser. Jusqu'à 
nouvel ordre, je le trouve calme. 


288 NOTE POLITICE — 1914 


mine, îl tiu; dar în momentul de faţă, îmi scapă», — 
General Argetoianu : Nu mai admite neutralitatea. 

Arion : Ce s'a stabilit în primul Consiliu de Coroană, 
este mereu de revăzut. S'a zis atunci: Imposibil de a 
merge cu Austria şi Germania. Lucrul este şi mai clar 
astăzi, când a intrat în foc un sentiment naţional. Nu este 
însă conflict între Tarä şi Tron. Cestiunea este ori cum 
inoportună, tratatul nu ne leagă nici chiar moraliceste. 
Regele, da, are o legătură morală. Dar când se va pro- 
duce momentul acţiunei, Regele poate va abdica, dar 
poate va da El decretul de mobilizare. Deci acţiune 
pe lângă Rege; dar aceasta se poate face numai de un 
guvern national. Un așa guvern ar însemna esire din 
neutralitate. (Arion mi-a spus pe urmă că având o con- 
versatie cu Take, acesta ar fi exprimat dorinţa de a vor- 
bi cu mine. A indicat că ceruse lui Toma Ionescu să 
se domolească. Arion crede că şi Take şi Costinescu, în- 
muiaţi. De aci atitudinea mai conciliantä a lui Filipescu). 
Mai trebue şi o înţelegere între partide. 

Mişu Cantacuzino : Nu se ia nici o deciziune. Nu 
trebue perdut momentul. Nu este exact ce se zice de 
unii foarte sus puşi (Eu), că mai târziu vom fi mai la 
preţ, de oarece dacă lupta va fi lungă între Germania 
şi Franţa, ea se va tranşa mult mai repede între Austria 
şi Rusia (7). Să grăbim luarea garantiilor care să ne 
permită intrarea repede în acţiune. (Omul acesta sa 
plimbat toată primăvara şi toată vara; este de 15 zile 
în ţară !!). Sunt foarte, foarte îngrijorat câ se perde 
timpul. Ar fi linistitor dacă sar şti că partidul conser- 
vator are o ideie hotărâtă. Guvernul n'a ştiut să prindă 
momentul: indolentä, incapacitate. Trebue guvern na- 
tional. — Greceanu : Să fim de acord. Suntem uniţi, dar 
trebue să se dea ceva publicităţei. 

Eu: Am convenit să ne întrunim mereu ca să ne 
ţinem în curent, nu ca să dăm hotărâri, încă şi mai pu- 
tin să le facem cunoscute publicului. Am avut un man- 
dat la Rege, Pam îndeplinit; mi se cere o accentuare : o 
voi face. Dar pe urmă ? Nu cumva o să începem, cu stra- 
da, o răsturnare ? Garantiile cerute, le poate lua un gu- 


NOTE POLITICE — 1914 289 


vern. Noi nu. Deci nimeni nu né poate face «complicii» 
guvernului, cum zicea Greceanu. Numai cu trei factori 
bine uniţi, Regele, guvernul şi partidul Conservator, se 
poate face operă mare. Guvern Naţional ? Brătianu îl 
acceptă, dar dacă îl cer eu, trebue să primese condiţiile 
lui; îl cere el? trebue să primească pe ale mele. 

Filipescu: Sunt mici neînţelegeri între noi, dar ex- 
plicabile. Guvernul tărăgăneşte. Pretinde că are tot fe- 
lul de propuneri. Consiliul de Coroană. este. inutil, aproa- 
pe primejdios (aceiaşi părere Olănescu, Arion, Laho- 
vary). Dacă aşi şti că Germania triumfeazà, v'asi ruga 
în genunchi să nu esifi din neutralitate. Dar cred con- 
trariul şi cred că intervenţia noastră poate hotărî vic- 
toria. — Eu: Dar Bulgaria ? — Filipescu : Evident că 
trebue um tratat, cu Bulgaria, chiar participarea ei. O 
singură divizie bulgară ar ajunge. Să vindem neutralita- 
tea noastră, cum se ventilează de unii ? E bine, ca docu- 
ment la mână, dar politica de chilipir nu este bine să fie 
politică definitivă. Ea. nu va avea garanţia Angliei, care 
poate, pe urmă, să pue înainte integritatea Ungariei. Un 
bacşiş nu se poate da la şase milioane de români : ar fi 
chiar act de vasalitate către Rusia. — Greceanu: Asta 
nu este argument. Rusia n'a creat ea Bulgaria ? — Fili- 
pescu : Trebue acţiune ca să iei parte la conferinţă. 

18 Septembrie, — Tot comitet. — Olănescu : Suntem 
de acord asupra principiului, nu asupra procedeului. 
Vrem să eşim din neutralitate şi să mergem spre ideal. 
Dar n'am spus nimic publicului, pentru că nu ştim dacă 
este momentul şi dacă s'a făcut pregătirea necesară di- 
plomatică: 1) Guvernul tratat-a cu cancelariile? 2) Re- 
gele dat-a un răspuns clar, de oarece timpul poate 
trece ? Sunt convins că nu. S'a pus categoric întrebarea 
Regelui? Şi atunci am şti dacă este o sestiune dinastică. 
Un aghiotant regal mi-a spus că niciodată nu vom intra 
în război cu Austria. Jar Brătianu lucrează în sens opus. 
Radu Rosetti are să publice o broşură inspirată şi plă- 
-titä de Brătianu, O stiu.direct. Aceasta turbură, şi nu 
trebue să lucrăm aşa ca să ne dăm gata liberalilor. 

Hotărâre : nu de dat în vileag. Şeful va declara 


290 NOTE POLITICE — 1914 


ferm că va trebui eşit din neutralitate şi pregătit tere- 
nul. Regele «mis en demeure» va declara dacă acceptă 
sau abdică. — Lahovary: Trebue însă să fim «gardés à 
carreau» despre Ferdinand. 

General Argetoianu: Colaborarea cu Take m'a go- 
nit din politicä. Megalomania germană a adus nenoroci- 
rea generală. Puteam merge cu Austria, dacă ar fi fost 
sorţi, dar victoria este imposibilă. Chiar Regele nu mai 
susține aceasta. Neutralitate ? Nu, când este în joc viaţa 
neamului. Promisiunea de a ni se da ceva, nu face pa- 
rale, trebue sacrificii. Deci acţiune. Guvern slab şi de- 
magogic : trebue deci guvern al celor două partide isto- 
rice. El ar putea face dulce violenţă Regelui, care nu 
va abgica. 

Grädisteanu : Chestiuni de formă şi de cuviinţă 
nu ne lasă să luăm din loc. Decisesem să esim din expec- 
tativă şi aceasta să fie comunicat aiurea. De aci echivoc. 
Presa conservatoare, anume unele ziare, măresc echivo- 
cul. Deci dacă guvernul crede că nu trebue încă să eşim 
din neutralitate, să-l rästurnäm. Iar Regele, ori să se 
înduplece, ori să spue limpede. Trebue procedat hotă- 
rât, şi ca să nu mai distilăm considerante dinastice, să 
punem hotărârea noastră în scris. S'o comunicăm guver- 
nului, pe urmă răsturnare. lar Regelui să-i cerem să se 
pue în capul Tärei; altfel nu-l va urma nimeni! 

Delavrancea : Ezitarea în aceste momente epocale 
ar fi o crimă. Tara are dreptate în contra ezitărilor 
noastre. Dacă Regele sar duce după Wilhelm şi Frantz- 
Iosef, aceasta ar însemna o felonie. Dacă ambele partide 
ar zice: nu este ezitare între norocul tärei şi abdicare, 
Regele nu ar abdica. Trebue dat un semn tärei, o for- 
mulă scrisă dusă la cunoştinţa partidului liberal, şi dacă 
va refuza, dată publicitätei. 

Lahovary : Sentimentul naţional evident este că nu 
mai trebue perdută ocazia. Inainte de toate să acoperim 
pe Rege şi să nu plece Dinastia. Criză nu poate fi cu Re- 
gele, decât atunci când interesul vital al Tärei va fi evi- 
dent; trebue atunci ca soarta armelor să fie mai decisă 
şi să avem garanţii că acţiunea noastră poate avea 


NOTE POLITICE — 1914 291 


şanse. Sentimentul naţional nu cunoaşte momentul; ace- 
sta trebue rezervat oamenilor politici. Exemplu : al doi- 
lea răsboi balcanic şi istoria Cretei, dovedese că senti- 
mentul naţional fără pregătire poate duce la o catas- 
trofă. 

Vlădescu : Nu pun în discuţie pe Rege. Il cred îna- 
inte de toate Regele României. Guvernul, slab, nu poate 
lumina situaţia. Propune moţiune să se iasă din neutra: 
litate, luându-se garanţiile necesare. 

Eu; Am vorbit Regelui de Transilvania, nouă zile 
înainte de Consiliul de Coroană. Ce să facem discursuri, 
ca şi când aşi fi singurul care rămâne de convins. Pri- 
mul mandat Pam îndeplinit şi cu guvernul şi cu Regele. 
Guvernul mi-a zis că tratează cu o putere şi că-i trebue 
timp şi linişte: M'am închinat.: Regelui i-am raportat 
că s’ar linişti opinia publică, dacă ar fi convinsă că nu 
ar fi eventual ireductibil : A răspuns să avem încredere. 
Nu refuz să fac şi accentuarea. Dar dacă guvernul nu ad- 
mite eşirea din neutralitate ?: Faceţi revoluţie? Dacă 
Regele îţi ripostează că are un guvern cu care sa înţe- 
les ? Faci răsturnare ? Intelept nu este să iei atitudini. 
Motiune scrisă nu primesc, că doar am memorie. Publi- 
catii. cu nici un chip. Un partid nu-şi poate lega actiu- 
nea lui, pentru când va fi guvern. Să fim noi înţeleși 
între noi, nimic alt. (Apăr pe Rege şi reduc telegrama 
lui către Împăratul Wilhelm, cu rezervele făcute faţă de 
Austria). 

Filipescu : Regele, care nu are nici o calitate de su- 
flet sau de inimă, este în momentul de faţă de plâns, dar 
nu este de recomandat pentru că nu este Român. Suntem 
singura ţară care nu voim să riscăm. Brătianu este 
germanofil, a trimis pe Stere în Ardeal ca să] domo- 
lească (Ardealul). Stelian a zis, —o afirm eu,—că dacă 
s'ar cerceta acţiunea lui diplomatică, sar găsi acte de tră- 
dare. Trebuia făcut guvern cu altul şi acel guvern putea fi 
un guvern national sub o firmă conservatoare. (Nota : 
Minciunä. Era firma Costinescu : el singur a spus-o !). 
Un Consiliu de Coroană nu este bun. Asupra unui gu- 
vern de coaliţie, acord să-l sugerăm Regelui, sub forma 


292 NOTE POLITICE — 1914 


că guvernul Brătianu este prea slab pentru a face faţă 
greutăților momentului. 

— La ora 3 Bussche aflat că vizita lui Costinescu la 
Principesa Maria nu a dat ce aştepta el şi că astfel Co- 
stinescu a făcut o nouă supunere lui Brătianu. A spus 
lui Mavrocordat ceiace i se imputase la venirea lui în 
țară şi Mavrocordat a recunoscut că ştirea era falşă. | 

— 8 ore, Brătianu : Obosit şi enervat. Nu a încheiat 
nimic încă cu Rusia, sunt intrigi; Poklevsky a voit să-l 
vadă, l-a amânat pe mâine, tot de teama intrigilor şi din 
Franţa si de la noi.—După conversaţie cu Take Ionescu, 
mă consultă dacă trebue să avem Consiliu de coroană, 
ori un sfat fără Rege, ori o simplă declaraţie: «Şefii 
de partid recunosc că actualmente nu este loc de a se ţine 
un Consiliu de Coroană, nefiind necesară schimbarea în 
politica tärii»; — eu optez pentru Consiliu, ori pentru 
comunicat. Afirmă că Take primeşte redacţia. I-am spus 
cât se bate în cap cu rezoluţia adoptată de comitetul meu. 
Enervat: «Să ia ei puterea! nu pot să fac altceva!» — 
Mă roagă să văd întâi pe Filipescu. Faptul că Take a 
primit, va atârna în cumpănă şi la el 

— La Filipescu. Primeşte formula. Insist ca să fie 
publicată şi în «Epoca»: de acord. Simplă rezervă: să nu 
se crează că este ceva definitiv. Dar momentul schim- 
bărei 1 — Eu: Ce ne vor sfătui întâmplările. — El : 
Dacă n'ar fi Bulgaria ! Dar Christescu, care a fost la 
mine, mi-a spus: Acum opt zile era un moment bun, 
bine înţeles numai dacă am fi fost siguri că nu ne atacă 
Bulgaria. — Deci Filipescu nu mai are siguranţa ce 
afişa la ultimul Consiliu ! 

— Acum trei zile Barbu Stirbey îmi arată în «Ade- 
vărul» o scrisoare de intrigă între Prinţesa Maria şi Re- 
gina, semnată «O româncă»; se atribue D-nei Perticari— 
Azi Delavrancea, în plin Comitet, raportează că Max 
Rosetti ştie dela generalul Perticari că Prinţul Carol ar 
fi spus că el nu va abandona ţara, chiar rămânând sim- 
plu ofiţer. Prinţul ţine să se ştie aceasta.- Vorbind si 
de aceasta cu D-1 Brătianu, el îmi zice că nu este prima 
manoperă a lui Perticari : «ce sont les Davila !!». 


NOTE POLITICE — 1914 293 


19 Septembre, — La 12 conferință la mine cu Take 
Ionescu si Brătianu. — Brătianu, foarte sensibil la ar- 
ticolul din «Epoca» al lui Argetoianu contra lui Take : 
«Am văzut eri de trei ori pe Filipescu şi aşa puţin 
cadrează cu ceeace mi-a spus!» Asupra mobilelor 
lui Nicu Filipescu, Brătianu face aluzie la reforme, re- 
petând că nu se gândeşte la ele, căci altele vor fi dacă 
anexăm Transilvania (ideie altä-datä desvoltată către 
mine), altele dacă Basarabia. — Take: Anezarea Tran- 
suüvaniei insemneazà sufragiu universal şi emanciparea. 
îm bloc a ovreilor. In Transilvania colegiul I ar fi al 
proprietarilor, toţi unguri; colegiul II al Saşilor şi Se- 
cuilor. Bine înţeles, Take ne-a vorbit de Anglia, de Goe 
schen, de ce i-a spus Lichnowsky la Londra, cum în ul- 
tima oră acesta credea încă că Anglia nu mişcă, pe când 
el, Take, ştia contrariul; că Italia va intra în luptă, dar 
tot va lua, deşi alături de Francezi, Tunisia, dar nu Bi- 
zerte !, etc. 

La protocol, absolut nici o discuţie. — Eu am opus 
că impietăm asupra atributiunilor Coroanei, de unde 
fraza finală că se va supune avizul nostru Regelui- 
Am cerut ca vorba «actualmente» să fie schimbată, pen: 
tru a da un caracter provizoriu înţelegerei. 

— Filipescu îmi propusese prin scrisoare o formulă, 
găsită rea de Arion şi de Cantacuzino...: «având un 
schimb de vederi asupra situaţiei externe, am ajuns la un 
acord, deplin si sototese că un Consiliu de Coroană nu 
este pentru moment necesar». I-am dus comunicatul 
pentru ca, semnat de el, să se dea la «Epoca». 

Am profitat, faţă de Delavrancea, să mă expliceu el. 
Când m'am plâns uşor de prea frecuentele conversații 
cu Take, am avut în vedere cât a profitat Take şi de dân- 
sul şi de ziarele afiliate ca să se impue: Iacă-l iar «de 
pair» cu şefii ceilalți. 

— Fost Arion, Grădişteanu, Mişu Cantacuzino: 
telefonat Delavrancea, Lahovary Sinaia. In principiu 
acceptanti. Cer însă accentuarea provizoratului. 

— Domnul de Bussche aduce ştirea, că Blondel a ri- 
dicat dela Banca Naţională cinci milioane, dela Banca 


294 NOTE POLITICE — 1914 


Comercială două milioane aur si că se teme:că ele sunt 
destinate unei acţiuni în, armată, 

— Arion îmi certifică că Poklevsky are dese între- 
vederi cu Victor Ionescu şi merge la dânsul. Victor Io- 
nescu ar fi şi zis în public : «sunt autorizat de Poklevsky' 
să declar că are garanţia Angliei și a Franţei |! !» 

20 Septembre, — Audientä la Sinaia. Regele tot bol- 
nav, crize noaptea, va începe injecții de morfină. Imi 
mulţumeşte cu efuziune — «recunoştinţa mea» — pentru 
serviciul adus, speră că va reveni puţină linişte în spi- 
rite. — După ce i-im povestit toate cele petrecute, comi- 
tet, conferinţă, comunicat, îi atrag atenţia foarte serios 
asupra faptului că trebue să privească şi necesitatea, e- 
ventualä a unei politici anti-austriace, şi că ar fi revo- 
lutie dacă ţara n'ar avea nimic, odată criza terminată. 
Regele nu zice nu; dar ar fi o preparatie întreagă de fă- 
cut şi pretexte de găsit. Ii semnalez că Austria este vi- 
novatä faţă de noi, din momentul când a atacat Serbia 
care era, pentru a zice astfel, sub tutela noastră, dela tra- 
tatul de la București încoace. — Regele pare a aproba.— 
“Odată pe această cale, zic că atunci nimic nu mai poate 
să autorize aceste clevetiri de abdicare. Fondator al unei 
dinastii, el nu poate abdica. — Regele : Şi d-l Carp mi-a 





20 septembre. — Audience Sinaia, Le Roi toujours sout- 
frant. Crises la nuit. Commencera piqûres morphine. Me 
remercie avec effusion, — «ma reconnaissance» — pour le 
service rendu, espère qu’un peu de calme reviendra dans les 
æsprits. Après récit de tout ce qui s’est passé, Comité, con. 
férence, communiqué, j'attire tout de même trés sérieuse- 
ment attention sur le fait qu’il doit envisager aussi la nécés- 
sité éventuellé de la politique anti-autrichienne et qu'il y 
aurait révolution si le pays n’avait rien, la crise une fois 
passée. Le Roi ne dit pas non; mais il aurait toute une pré- 
paration à faire et des prétextes à trouver. 

Je lui signale de suite que l'Autriche est en faute vis-à- 
vis de nous puisqu'elle a attaqué la Serbie, pour anisi dire 
sous notre tutelle depuis le traité de Bucarest. Le Roi sem: 
ble approuver. Une fois dans cette voie, je dis alors qu'ii 
faut que plus rien n'autorise ces propos d’abdication; fonda- 
teur de dynastie, il ne peut abdiquer. — Le Roi: M. Carp 
aussi m'a dit que je dois faire front et qu’une révolution ? 


NOTE POLITICE — 1914 295 


spus că trebue să fac front şi că singură o revoluţie ar 
putea să mă răstoarne, dacă s'ar îndrăzni să se facă una. 
Regele, pe jumătate surâzând, găseşte că tot nu trebue 
lucrurile să meargă aşa departe. In această privinţă, Re- 
gelui îi pare rău că nu mai este Consiliu de Coroană ; 
ar fi făcut declaraţii în, genul acesta : «Inteleg senti- 
mentul general şi aşi fi fost fericit să mă asociez lui» 
(copiez cu creionul fraza, cu autorizarea de a raporta). 
«Dar trebue să fie cunoscute toate pericolele ce prezintă 
în acest moment», etc. 


In definitiv, din tot tonul reiese că Regele nu va fi 
ireductibil când va veni momentul. Adaog că Regele nu 
crede că va veni F'ranz-losef luând ca pretext sänäta- 
tea Regelui, i-a telegrafiat că starea armatei e peste as 
teptările sale: «Nu ar telegrafia direct un ne-adevăr»>. 
Germania a întreit numărul corpurilor ei de armată : 69 
în momentul de faţă. In Anglia, crede Regele, începe 
oboseala şi opinia publică se emotioneazä că se între- 
buinfeazä armata aiurea decât în Anglia sau în colonii: 
Sir Edgar Grey; Lloyd George, un pornit ca Filipescu 
al nostru. 


doit seule le renverser si on oge la faire. Le Roi, moitié sou- 
riant, trouve que,tout de même, il ne faut pas aller si loin: 
À ce sujet le Roi regrette qu'il n'y ait plus dé Conseil de 
Couronne; il aurait fait des déclarations de ce genre: «Je 
«comprends le sentiment général et j'aurais été heureux de 
“m'y associer». (Je copie au crayon la phrase avec auto- 
risation de la rapporter). Mais il faut qu’on connaisse tous les 
dangers qu'elle présente actuellement, ete. ete. 

Bref, de tout le ton, il résulte que le Roi né sera pas irré- 
ductiblé l'heure venue. J'ajoute que le Roi ne croit pas 
qu'elle vienné. Francois-Joseph prenänt prétexte de la santé 
du Roi, lui a télégtaphié que l’état de l'ainiée est au-dessus de 
ses espérances: «il ne telegraphierait pas directement une 
non vérité». 

L'Allemagne a triplé le nombre de ses corps d'armée: 69 
en ce moment, En Angleterre, croit le Roi, on marque de la 
fatigue et l'opinion publique s’'émeut de ce que l’armée sert 
ailleurs qu’en Angleterre ou dans les colonies, Sir Edgar 
Grey; Lloyd Georges «un durchgänger, comme notre Fili- 
pescu. 


296 NOTE POLITICE — 1914 


Regele foarte nemulţumit de articolul lui Dissescu 
asupra abdicărei unui rege constituţional şi adâne edi- 
ficat pe socoteala lui Take. «Filipescu iar l’a repus pe 
picioare». 

Citit cu Regele tratatul nostru şi copiat preambulul 
şi art. 2: «Inaltele părţi contractante îşi fägäduesc că 
«nu vor intra în nici o alianţă sau angajament îndrep- 
«tat contra unuia din statele lor. Se angajează la o poli- 
«tică prietenească şi la un ajutor mutual». — Mă oprese 
asupra acestei fraze, Regele: O declaraţie a Rusiei nu 
este un angajament contra ! (Regele oare nu ştia că Bră- 
tianu avea de gând să iscălească o convenţie secretă ?)— 
Art. 2. «Dacă România fără nici o provocare din partea 
«ei, ar fi atacată, Austria este ţinută să-i vie în ajutor 
«şi să o ajute în timp util». Tratatul mai era în vigoare 
până în 1913, când Maiorescu l-a reînoit. 

Plecând după dejun, Regele îmi mulţumeşte încă 
odată pentru patriotismul meu, iar Regina mi-a spus: 
«Fii blagoslovit !». 

— Seara Czernin mă felicită. — Eu îi spun: Și a- 
cum faceţi repede ceva pentru Transilvania ; aveți timp- 





Très mécontent de l’article de Dissescu sur l’abdicatior 
d'un Roi constitutionnel et parfaitement édifié sur le compte 
de Take; c'est «encore Mr. Filipesco qui le remet sur pied»! 

Lu avec le Roi notre traité et copié le préambule et Par- 
ticle 2: «Les hautes parties contractantes se promettent de 
n'entrer dans aucune alliance ou engagement, dirigé contre 
Pun de leurs Etats. Elle s'engagent à une politique amicale 
et un appui mutuel». 

Je tique sur la phrase. Le Roi: une déclaration de! la 
Russie n’est pas un engagement contre! (Le Roi ignorerait-il 
réellement que Bratianu comptait signer une convention se- 
crète?) — Art. 2: «Si la Roumanie, sans provocation aucune de 
sa part, venait a être attaquée, l'Autriche est tenue de lui 
porter en temps utile secours et assistance». 

Traité courait encore jusqu'a 1913, lorsque Maiorescu l'a 
renouvellé. En partant. le Roi, après déjeuner, me remercie 
encore pour mon patriotisme et la Reine me dit «soyez béni!» 

— Le soir, Czernin me félicite. Je lui dis de suite: mainte- 
nant faites rapidement quelque chose pour la Transylvanie; 


NOTE POLITICE — 1914 297 


Am repetat expres aceiasi recomandatie lui Bussche 
eri, dupä comunicat. 

23 Septembre, — A'm văzut pe Olänescu, Mişu Can- 
tacuzino, ca să le comunic convorbirea cu Regele. Eri 
idem Arion. — Filodor soseşte dela Atena. Acolo fran- 
cofilism absolut. Chiar Regele, mâhnit de atitudinea Im- 
păratului şi ministrului german, care a rostit cuvinte de 
ameninţare, a trecut .de partea lui Venizelos, devotat 
Franţei. Motive sentimentale : Franţa, Rusia, Anglia au 
favorizat situaţia Greciei şi în prezent conflictul Epirul- 
Albania. Grecia ar dori un tratat cu noi. Ar fi puţin 
eficace pentru a stăpâni eventual Bulgaria în conflict cu 
noi : 1) N'are nici-o dorinţă să facă război. 2) N'are nici 
armată, nici bani. 

24 Septembre, — Stirbey : pacea cu Costinescu nu e 
reală şi a. reînceput intrigile sale. 

— Grădişteanu şi Vlădescu, puşi în curent de între- 
vederea mea cu Regele. Grădişteanu mulţumit, dacă în- 
telegerea despre care i sa vorbit cu Rusia este într'ade- 
văr încheiată. 

Nemiţescu : Sekulicz a spus în faţa sa : «Eu nu cred 


vous en avez le loisir. J'ai expressement répété la même re- 
commandation- à de Bussche hier après le communiqué. 

23 septembre. — Vu Olanescu, Michel Cantacuzène pour 
communiquer conversation Roi. Hier Arion. Filodor arrive 
d'Athènes. Là-bas franco-philisme absolu. Le Roi lui-même, 
vexé attitude Empereur et du Ministre allemand qui a tenu 
des propos dé menace, a passé du côté Venizelos tout dévoué 
France! Raison sentimentale aussi: France, Russie, Angle- 
terre ont favorisé éclosion de la Grèce et actuellement le 
conflit Epire-Albanie. Grèce voudrait un traité avec nous. 
Sera peu efficace pour eventuellement mater la Bulgarie en 
conflit avec nous: 1) aucune envie faire la guerre, 2) pas 
d'armée et pas d’argent. 

24 septembre. — Stirbey: la paix avec Costinescu pas 
réelle et il a recommencé ses intrigues. 

.— Gradisteanu et Vladescu mis au courant de mon entre- 
tien avec le Roi. Gradisteanu satisfait si Parrangement, dont 
on lui a parlé, avec Russie, réellement conclu. 

— Nenitescu: Sekuliez dit devant lui: Moi, je ne crois pas 


20 


298 NOTE POLITICE — 1914 


ceeace mi s'a afirmat că Take Ionescu a primit bani dela 
Rusia, dar în ceeace priveşte pe Niki Xenopol şi Dissescu, 
sunt absolut convins ! !» Neniţescu îmi spune: dacă la 
pace nici-un rezultat decisiv, România şi Italia ar trebui 
ca împreună să facă război Austriei separată de Tri 
plice ! ? 

— Violent articol în «Epoca», spunând că violăm 
neutralitatea dând benzină Germaniei; iar «Adevărul» 
atacă pe Rege pe motiv că el ar fi negociat cu un ofiţer 
german această favoare. Mitilineu îmi raportează că tot 
Pascal Toncescu e acela care a venit cu aceastä scorni- 
tură dela Sinaia. Toncescu pretinde că a căpătat încrede- 
rea, a doi tineri ofiţeri germani pe cari i-a făcut să vor- 
bească ! 

— Seara vin la mine Roselius şi Hildebrandt. A- 
mândoi mari cumpărători pentru Germania. Hilde- 
brandt făcea de mult afaceri mari de mazăre în ţară. Si 
unul şi altul au dat câte 25.000 lei pentru Crucea Roşie. 
Imi vorbesc de strania interdictiune, fără de veste de- 
cretată de Costihescu, de a nu se mai exporta grâu şi 
fasole. Gratie lor grâul era la 2000 lei vagonul, iar faso- 
lea ajunsă la 25 lei, a căzut la 16 şi mai jos. 

In cursul conversatiei aflu confirmarea vestei ce se 
răspândise că brusca conversiune a lui Take, care tre- 
cuse dela război la armistițiu şi neutralitate, era datorită 
unor interese materiale ale celor din jurul lui. Hilde- 
brandt îmi spune că are cu Cincu un contract : 500 va- 


ce qu'on m'a affirmé que Take Ionescu a reçu de l’argent de 
la Russie, mais pour Nicu Xenopol et Dissescu j'en suis sûr!! 
Nenitzescu me dit: Si aucun résultat décisif, à la paix, la 
Roumanie et l'Italie devraient ensemble faire la guerre à 
l'Autriche, détachée de la Triple! ? 

— Violent article «Epoca» que nous violons la neutralité 
en donnant benzine à l'Allemagne, et «Adevărul» attaque le 
Roi que c’est lui qui a negocié avec un officier allemand cet 
octroi de faveur. Mitilineu me rapporte que c’est encore Ton- 
cescu qui de Sinaia est venu avec cette machine montée. Il 
prétend avoir capté la confiance de deux jeunes officiers 
allemands qu’il a fait jaser! 


NOTE POLITICE — 1914 299 


goane grâu a 2000 lei, —lui i-a dat preţul cel mai mare,— 
livrabil până la 5 Decembrie. Iar dacă grâul poate ajun- 
ge în Germania, va avea de fiecare vagon încă o mie de 
Zei]! Hildebrand adaogă că ştia că influenţa lui Cincu 
va putea fi hotărâtoare, pentru a aduce pe Take să nu 
-mai împingă la război ! 

De notat că deodată Toma Ionescu a fost potolit cu 
telefonul de Take, când cu manifestatiile de studenţi. El 
singur a mărturisit-o la Creditul român. 

25 Septembre, — Sinaia. Dejunat la Pelişor. Prinții 
se invită la dejun la mine pentru curse, Duminica vii- 
toare. Conversatie particulară, în apartamentul lui, cu 
Prinţul Ferdinand. Sa plâns de presă, — articol-or- 
dură din «Adevărul». I-am povestit afacerea Hilde- 
brandt-Cincu-Take Ionescu: o cunoştea |... De două ori 
mi-a spus cât este de trist că aşa este nivelul nostru! 
Desgusti pentru Take Ionescu. Mare stimă pentru Carp. 
Nemulțumit că «Lokal-Anzeiger» a putut spune că sar 
fi rostit El că renunţă la Tron dacă abdică Regele. A- 
probă, deşi este cam excesivă, broşura «In nici un chip 
«cu Rusia», pe care i-a trimis-o maiorul Rosetti. 

Cu Prinţesa pe urmă, faţă fiind Barbu Stirbey, 
'ne--am sfătuit de Crucea Rosie, dar am vorbit şi politică. 
Am găsit ocazie să spui că numai solidaritatea între toţi 
-membrii Familiei Regale poate întări situaţia. — Ea 
mi-a răspuns că Regina a stricat mult, — Eu: Am atras 
atenția Regelui. — Ea : N'am vorbit de 20 zile cu Regele, 
vorbit «sérieusement». Incepe a face pe Ferdinand să 
«înțeleagă», — «dar trebue mers încet, căci nu poţi să-l 
faci să admită decât un oare-care număr de adevăruri, 
într'o singură dată». 

Impresia : Nici o intransigentä la Prinţul Ferdi- 
nand, dacă sar ivi necesitate de altă orientare politică 
externă. 

— La 8 ore seara, esind din audiență dela Rege, Ra- 
deff îmi spune : «Ce aflu aici ? (dela cine ? dela Rege ?) 
-că încheiați un aranjament cu Rusia ? e foarte pericu- 
1os ! — Eu : răspuns evasiv. 


30û NOTE POLITICE — 1914 


27 Septembre, Moartea Regelui. — La 8 ore fecio- 
rul ciocäneste cu insistenţă, la uşă. Deschid. Palid, îmi 
spune : «S'a telefonat dela Sinaia că Regele Carol a mu- 
rit!» Incremenesc. Telefonez imediat lui Filipescu: rece 
şi îmbufnat, pricep că din nou este pornit. 

La 9 şi 4 şedinţă între Arion, Filipescu, Grădişteanw 
şi M. Cantacuzino. Filipescu furios îmi declară net că este: 
adâncă divergență între noi. Eu răspund : Nu e nevoe să 
mă faci atent, am ochi şi urechi. — Toată gama: ura 
mea în contra lui Take, care permite lui Brătianu să se 
servească de el (?), orbirea mea pentru Brătianu; părti- 
nirea mea germană; ziarul «Inainte»; benzina: «pariez 
că Rusiei nu-i dai» (se va vedea mai jos tâlcul acester 
întrebări). Dar mai mult, trebue să declarăm războiul, 
căci acum intervenţia noastră poate să hotărască victo- 
ria! Pentru această împrejurare găsesc, el şi cu Grădi- 
şteanu. că avem 700.000 oameni ! 

Răspuns violent din parte-mi. Se conchide asupra 
propunerei lui Arion, că ar fi de dorit să se alcătuiască: 
un guvern numai de conservatori şi liberali ! ? 


27 septembre. — Mort du Roi. — À 8 h. Gheorghe frappe 
avec insistance porte. J'ouvre. Pâle, il me dit: «S'a telefonat 
de la Sinaia că regele a murit!» Stupeur. Je téléphone de suite 
Filipescu: au ton sec et bourru, je comprends qu’il y a de 
nouveau un accès chez lui. 

A 9h. 34 séance avec Arion, Filipescu, Gradisteanu et 
Cantacuzène. Filipescu furibond; il me déclare net qu’il y a 
profonde divergence entre nous; je lui réponds: point ne- 
cessité de me le faire remarquer; j'ai des yeux et des oreil- 
les. Toute la gamme: ma haine contre Take qui permet & 
Bratianu d'en jouer (?); mon aveuglement envers Bratianu: 
ma partialité allemande; «Inainte»; la benzine; «je parie 
que vous n’en donnez pas à la Russie». (On verra ci-dessous. 
la saveur de cette question). 

Mais ce qui pis est: il faut déclarer la guerre parceque 
c'est maintenant que notre intervention peut décider la vic- 
toire ! Pour la circonstance, ils trouvent, lui et Gradisteanu, 
que nous avons 700.000 hommes! Réponse violente de ma 
part. On conclut, sur proposition Arion, qu'il serait à sou~- 
haiter de former un gouvernement conservateurs et libé- 
raux. Seulement! ? 


NOTE POLITICE — 1914 301 


— Chemat la Consiliul de miniștri; în afară de mi- 
nistri, erau Take Ionescu, Pherekyde şi Misir, prese- 
dinţii. Corpurilor legiuitoare, Stelian, Vintilă Brătianu, 
Primarul. Se hotărăşte împrepnă decretul de convocare 
pentru jurământ, Brătianu nevoind să-l amâe 24 ore, şi 
toate detaliurile ceremoniei, cum şi proclamarea. 

Brătianu smerit, Costinescu grav, miniştrii aferati 
Stelian «encombrant». Destul cinism în general. Stelian 
afirmă că Frantz-losef se îmbată cu şampanie în toate 
serile şi că atuncea i se smulge iscălituri ! Take Ionescu 
găseşte. că trebue inconştienţă pentru a deslănţui un as- 
fel de război, iar Morţun adaogă că Wilhelm este acela 
care este inconştient ! 

— Primit vizita lui Bussche, care pleacă Sinaia. Mă 
întreabă dacă este adevărat că s'a hotărât că nimic nu 
se va schimba în politica tärei. Pun lucrurile la punct 
asupra celor hotărâte în Consiliu. Vorbim de benzină, 
şi numai atunci înţeleg cuvintele lui Filipescu: Ruşii se 
„gândesc să acapareze producţia românească şi s'o trans- 
porte în Rusia, pentru a face dificultăţi Germaniei. 

— Seulescu a .primit dis-de-dimineafä propuneri de 

— Invité au Conseil des Ministres. En plus des Ministres, 
Take Ionescu, Phérékyde et Missir les Présidents, Stelian, 
Vintila Bratianu, le Maire. On arrête en commun le décret 
de convocation pour le sermeut, Bratianu ne voulant pas le 
différer de 24 h., et tous les détails de la cérémonie, ainsi que 
la proclamation. 

Bratianu recuilli; Costinescu grave; les Ministres affai- 
rés; Stelian encombrant. Assez de cynisme en général. Ste- 
lian affirme que François-Joseph se grise avec du cham- 
pagne tous les soirs et que c’est alors qu’on lui extorque des 
signatures! Take trouve qu'il faut de l’inconscience pour dé- 
chaîner une pareille guerre et Mortzun rectifie que c’est 
Guillaume qui est l'inconscient! 

— Visite de Bussche, se rendant à Sinaia. Il me demande 
si Cest vrai que nous avons décidé que rien ne sera changé 
à la politique du pays. Je romets les choses au point sur ce 
qui a été traité en conseil. Nous parlons de la benzine et je 
<omprends alors les paroles de Filipescu. 

Les Russes songent a accaparer la production roumaine 
et à la transporter en Russie pour faire pièce à l'Allemagne. 

— Seulescu g été de grand matin l’objet des propositions 


302 NOTE POLITICE — 1914 


la Fleva ca să proclamäm republica, căci altmintreleæ 
o va proclama Take ! In timpul zilei a cutreerat redac- 
tiile (Bränisteanu), pentru a vedea dacă nu se gândeşte 
nimeni a face revoluţia vişată ! 

— Telegrafiat Reginei Elisabeta : 

«Tara perde pe Intemeetorul. Durerea ei este fă- 
«cută ca să poată înţelege durerea Voasiră. In aceste 
«crunte clipe, Majestatea Voastră va primi ca, cu adâncă 
«smerenie să mă închin înaintea Ei şi să rog pe D-eeu 
«să-l dea puterea de a îndura şi curajul de a-şi aminti 
«că tot dela Dânsa se mai aşteaptă auguste alinäri şi po- 
«veje materne». 

Regelui : 

«In numele partidului Conservator, pun la picioa- 
«rele Voastre expresiunea durerei obşteşti: şi adânc să- 
«pată în inimile noastre. Devotamentul, prinosul de 
«muncă, spiritul de sacrificiu, stăpânirea de sine ce oa- 
«menti politici din această țară vor putea pune îm servi- 
«ciul Coroanei, dragostea respectuoasă cu care vor pu- 
«tea încuraja pe Regele Ferdinand şi pe Regina Maria, 
«sunt opera Regelui înțelept şi luminat care sa dus. In 
«binecuvântarea lui de către un neam întreg, intră tot 
«atâta recunoştinţă cât încap şi speranțe. Să trăiţi, Sire, 
«Dumnezeu să ajute paşii Vostri şi să hărăzească humai. 
«bine Familiei Regale». 

— Văzut la ora 7 pe Costinescu: tratativele avute 
cu dânsul nu sunt ceeace Filipescu a raportat. A primit 
ideia unui guvern naţional sub preşidenţia celui mar 
vechiu şef de partid. I s'a răspuns că aceasta era de- 
semnarea lui Brătianu şi că Filipescu nu o s'o primească 


de Fleva pour que nous proclamions la république, sans 
cela ce sera Take qui la proclamera! Dans la journée il a 
couru les rédactions (Branisteanu) pour voir si personne ne 
songeait à faire la révolution rêvée! 

— Télégraphié Reine Elisabeth et au Roi. 

— Vu 7 h. Costinescu. Les pourparlers qu'on avait menés 
avec lui ne sont pas ce que Filipescu a rapporté. Il a ac- 
cepté l’idée d'un gouvernement national sous la présidence- 
du plus ancien chef de parti. 

On lui a répondu que c'était désigner Bratianu et que 


NOTE POLITICE — 1914 303 


niciodată. I s'a propus lui preşedinţia si a refuzat cate- 
goric : 1) Fiindcă această notă personală ar stirbi auto- 
ritatea guvernului său; 2) Fiindcă aceasta ar fi rupt în 
două partidul liberal, şi Brătianu e acela care, cu toate 
că a făcut câteva greşeli, este cel mai iubit şi cel care ar 
fi avut majoritatea partidului pentru el. Liberalii se 
ceartă, ne-am certat adeseori, mi-am dat demisia. Si 
Brătianu şi-a dat-o, dar tot ne înţelegem. Niciodată 
să nu contaţi pe mine pentru o sciziune în partid. 

El vrea o înţelegere cu Bulgaria, chiar cu preţul 
să-i redăm o porţiune din ceeace i-am luat. — Fac pe 
dată rezerva mea. Trebue să ne procuräm la Londra ga- 
ranfia căci Ruşii făgăduesc toate, dar nu respectă nici 
măcar un înscris; la Londra, căci Anglia, e aceia care 
va dicta pacea. — Mai vrea încă prin emisari siguri să 
lucreze opinia publică din Franţa şi Anglia, ca să pre- 
gătească terenul pentru momentul păcei şi să oprim ca 
Ungaria să o facă. «Va fi lung, foarte lung, şi Bră- 
tianu trebue silit să lucreze în acest sens. Nici o idee de 
o acţiune apropiată : nu suntem gata nici politiceste, nici 
milităreşte». 





cela, Filipescu ne l’accepterait jamais. On lui a proposé à 
lui la présidence et lui a refusé catégoriquement: 1) parce- 
que cette note personnelle enleverait toute autorité à son 
gouvernement. 2) parceque cela aurait brisé le parti libéral 
en deux, et c'est Bratianu qui, «malgré quelques fautes», 
est le plus aimé et qui aurait eu la majorité du parti pour 
lui. Les libéraux se disputent — nous nous sommes souvent 
disputés — j'ai donné ma demission. Bratianu a donné la 
sienne — mais nous nous entendons toujours. Jamais comp- 
ter sur moi pour une scission dans le parti. 

Il veut arrangement avec Bulgarie, quitte à abandonner 
une portion de. ce qu’on lui a pris — je fais de suite ma ré- 
serve—; il faut se procurer à Londres la garantie, car les 
Russes eux promettent tout, maïs ils ne respectent pas même 
un écrit, — à Londres, car l'Angleterre dictera la paix. Il veut 
encore par des émissaires surs travailler opinion France et 
Angleterre et préparer le terrain pour le moment de la paix 
et empêcher la Hongrie de la faire. «Ce sera long, très long, 
et il faut obliger Bratianu à travailler dans ce sens». An- 
<une idée d’une action prochaine, nous ne sommes prêts ni 
diplomatiquement. ni militairement. 


304 NOTE POLITICE — 1914 


28 Septembre, — Dimineaţa, lungă şi călduroasă 
telegramă de condoleantä dela Venizelos. — Merg la 
gară cu miniştri, în întâmpinarea Familiei Regale. Se 
mai află la gară : Pherekyde şi Misir şi d-nele Brătianu, 
Costinescu, V. Antonescu, D-na Mavrodi sosind în acest 
moment din Moldova. Durerea este întipărită pe faţa lui 
Ferdinand. Ochii Principesei Elisabeta. foarte roşii. La 
deseinderea din tren, mare emoție generală: Multe pleoa: 
pe ude; d-na Brătianu plânge. 

Toată lumea pleacă repede pentru a sosi la Mitro- 
polie flaintea Regelui. Träsurile Curţei foarte simplu 
cernite, nici un gala. — La biserică Corpul diplomatie : 
Blondel, Poklevsky, Barclay, Strihou, în grup; cu Ristici 
în spatele lor, tin capul liniei; în urmă Vredenburch; 
Fasciotti apoi Bussche şi Czernin cu ataşaţii lor mili- 
tari. 

La gară, povestisem “ cuvintele mizerabile ale lui 
Toncescu' asupra mortei Regelui; întrun colţ în trei, 
Missir protestează cu indigriare şi povesteşte cum în ajun 
a dat peste nas lui Blondel la club; Pherekyde, declară 
că ceeace face Toma Ionescu în momentul de faţă este 
«o infamie !». 











28 septembre. — Requiem. Serment du Roi. Le matin, 
long et chaleureux télégramme condoléances de Venizelos. 
Je réponds. — Je vais à la gare,-avec les Ministres; au de- 
vant de la Famille Royale. Il y a en plus Phérékyde et Mis- 
sir: Dames : M-mes Bratiano, Costinesco, V. Antonesco, 
Mavrodi arrivant à l’heure de Moldavie. La douleur figée 
sur les traits de Ferdinand. Les yeux de Princesse Elisabeth 
rougis par les larmes. Sur le perron poignées de mains 
muettes, raidies. Beaucoup de paupières mouillees. M-me 
Bratiano pleure. 

On s'esquive pour arriver Métropole avant le Roi. Voi- 
tures simples de la Cour, endeuillées? aucun gala. A l'Eglise, 
le corps diplomatique: Blondel, Poklevsky, Barclay, Strihou 
en groupe, avec Ristich derrière, tiennent la tête de la ligne: 
Vredenburch après; vient Fascioiti, puis Bussche et Czernin 
avec leurs attachés militaires. 

— A la gare, je rapporte les propos misérables de Toncesco 
sur la mort du Roi; dans un coin à trois, Missir proteste 
avec indignation et rapporte comment la ‘veille il a mouché 
Blondel au cercle; Phérékyde dit que ce que fait Thomas 
Ionescu en ce moment est «une infamie». 





NOTE POLITICE — 1914 305 


29 Septembre. — Pregätiri de doliu ; corpul Regelui 
se aduce astăzi, trece pe dinaintea casei mele. 

— Von Bussche mă vede; doreşte să ştie ce este cu 
Costinescu; îi spun ceeace se cuvine, că niei el nu vi- 
sează aventuri imediate. 

Îmi spune că ştie cu siguranţă ceeace sa spus: 
«Noul Rege va merge, sau vom avea pentru Dânsul 
un Serajevo»! Zice că s'a raportat aceasta şi lui Bră- 
tianu. 

De apropiat depeşa D-nei Truhanowa, care dela ple- 
carea ei are continuu cu Poklevsky corespondențe în ter- 
meni conveniţi. Depeşa ei de- eri zicea: «Moscova feli- 
citä schimbarea pe care b speră excelentă. Natasea». 

— La Sinaia, tentativele ademenitoare asupra per- 
soanele politice, (special am fost obiectul dor), confir- 
mate de Barbu Catargi, cu care am vorbit întâmplător 
chiar acum. 

— Mihali, vizită. lungă. Nu mai are nici un fel de 
încredere în Tisza. La întoărcerea lor din turneu din 
țară, atât au găsit el'şi cu Hoszu pe Tisza de îngâmfat si 
drămuitor, că Hoszu esind, a: zis lui Mihali: ‘«nu este 
nimic de făcut ; sabia mai poate ceva! !». 

Mihali afirmă că toată lumea a pierdut orice încre- 
dere; că. Ungurii însăşi” murmură; că pe Tisza îl aş- 
teaptă ori cuțitul ori o revoluţie: nu se consultă cu ni- 
meni, şi singur face şi hotărăşte. Păsuiri mari în ar- 
mată: Ungurii la jandarmerie, ceilalţi la graniţă; ar- 
mata nu se bate; este voioasă când capătă o rană ca 
să scape; în Ardeal oamenii zic că nu le pasă să-i 
ia "Ruşii «că vor avea aceiaşi lege» ! Şi azi procesele de 





29 septembre. — Dépêche de condoléances du Tsar. De 
Tsarskoëselo — à S.. M. le Roi Ferdinand. «Partageant de 
tout coeur le chagrin que tu éprouves, je te prie de croire à 
ma sincère sympathie et de transmettre à S. M. la Reine Eli- 
sabeth toutes mes condoléances. Je ne doute pas que les 
liens d’affection réciproque qui m'unissent à toi s'affirme- 
ront toujours davantage et nous permettront de collaborer 
utilement au bien-être de nos deux pays, que des intérêts 
communs appellent à marcher d’accord vers un même but. 
Nicolas». 


306 NOTE POLITICE — 1914 


presă nu sunt stinse ! Tisza vrea să dea cu linguriţa, — 
o proclamaţie garantând limba în justiţie si adminis- 
tratie şi schimbarea, legei Appony ; iar dacă intrăm în 
acțiune, ar vorbi de modificarea legei electorale. Şi încă 
Mihali spune că tot nu se ţine de cuvânt! 

Foarte perplex, voi vorbi hotărât lui Bussche. 

— Depeşa de condoleanţe a "Țarului *) este pur po- 
litică, a lui Wilhelm pur amicală. 

Marti, 30 Septembre, —  Inmormântarea Regelui. 
Exactitudine şi serviciul de ordine destul de bune. Au 
urmat toată vremea N. Filipescu şi Toma Ionescu, care 
salutase moartea Regelui cu atâta necuviinţă. 

— Am vorbit la gară cu Pherekyde. Predică răbda- 
rea; să nu se precipite nimica, Brătianu să se tie în 
contact permanent cu ceilalţi şefi de partide. In contra 
oricărei sciziuni în partid; deci nimic în contra lui Bră- 
tianu. 

— Un mic incident: Ypersele de Strihou, **) care 
primise o acreditivă specială (ne comunicată la timp, 
îmi spune Porumbaru), voia să aibă un loc afară din 
rândurile corpului diplomatie. Nu sa dat satisfacere 
cererei lui, după ce a fost consultat Regele în timpul 
parcursului. 

—La intrarea în Palat, în capul scărei, cele două 





30 septembre. — Funérailles du Roi. Exactitude et ser- 
vice d'ordre assez bon. Ont suivi tout le temps N. Filipescu 
et Toma Ionescu, qui avaient si indécemment salué la 
mort du Roi! 

— Causé gare avec Pherekyde. Il prêche la patience, 
ne rien précipiter, que Bratianu se tienne en contact per- 
manent avec les chefs de partis. Contre toute scission dans 
le parti ; donc rien contre Bratianu. 

— Un petit incident: Strihou ayant reçu une accré- 
ditive spéciale (pas communiquée à temps, me dit Porum- 
baru), voulait avoir une place hors des rangs corps diplo- 
matique. On ne donna pas suite, après avoir consulté pen- 
dant le trajet le Roi. 

— A l'entrée au Palais, en tête de l'escalier, les deux 


*) V. Anexe, No. V. 
**) Ministrul Belgiei. 


NOTE POLITICE — 1914 307 


Regine. Sunt primul cäruia Regina Elisabeta i-a în- 
tins cu grabä mâna. Si Culcer, care fusese si el tratat 
de ambele Regine cu o specială simpatie, a fost foarte 
mişcat de aceasta. 

— Fac atent pe Stirbey că veteranii au făcut mare 
impresie în cortej, şi că Regele ar trebui să aibă un gest 
binevoitor în privinţa lor. 

1 Octombre. — Costică Arion îmi raportează 
cuvintele aproape de ură ale fiului Filipescu în contra 
‘mea. Afară de prostiile privitoare la Consiliul de Coroa- 
nă pentru care aşi fi vestit prea târziu pe tatăl său !, acu- 
zaţiunea că întrun guvern naţional, Take Ionescu ar 
pune ca condiţie ca Filipescu să aibă războiul, pe când 
eu n'aşi vrea să fac aceasta ! ! De satisfactiile noastre de 
amor propriu sau de ambițiile noastre personale este 
vorba acum !... Nenorocită ţară, care poate fi agitată, în 
astfel de momente. de astfel de mentalități. 

— Stirbey îmi spune că Regele apreciază ideea des- 
pre veterani şi cere o formulă. Imi cere părerea dacă 
trebue să rămână pe lângă Rege, căruia i-a dat demisia, 
demisie respinsă. 





Reines. Je suis le premier civil auquel la Reine Elisabeth 
a tendu avec empressement la main. Culcer avait été aussi 
l’objet de marques spéciales des deux Reines; fut très 
ému de cela 

— J'attire l'attention de Stirbey sur le fait que les vété- 
rans ont fait grande impression dans le cortège et que le Roi 
devrait avoir un geste gracieux pour eux. 

1 octobre, — C. Arion me rapporte les propos du fils 
Filipescu, de méfiance, presque de haine contre moi. À part 
les bêtises remontant au Conseil de Couronne, pour lequel 
j'aurais trop tard prevenu son père (! !), l’accusation que 
dans un gouvernement national, Take Iloneseu poserait 
comme condition que lui Filipescu ait la guerre, tandis que 
moi je n’en ferais rien!! Et c'est de nos satisfactions d'a- 
mour propre ou de nos visées personnelles qu'il s’agit en 
ce moment! Triste pays que de pareilles mentalités peu- 
vent agiter. 

— Stirbey me rapporte que le Roi apprécie l'idée pour 
les invalides et demande une formule. Il me demande con- 
seil s’il doit rester auprès du Roi, à qui il a offert sa dé- 
missiou, démission repoussée. 


308 NOTE POLITICE — 1914 


— Tzigara îmi cere o rectificare, în «La Politique», 
în privinţa interpretărei false a unei telegrame a Im- 
păratului Austriei, care servise «Adevărului» -pentru a 
ataca pe Regina Elisabeta. 

— G, Stroici şi N. Ghika îmi cer să persist în linia, 
mea de conduită şi să nu cer un guvern naţional, să ne 
rezerväm şi să fac apel la marele comitet dacă comitetul 
<onsultativ mă plictiseste. 

2 Octombre. — Corpul Regelui à fost expus pânä la 
orele 3 dimineaţa. Mulțimea n'a încetat de a defila. Ul- 
tima zi eram la Palat la orelg 84; oficiul religios foarte 
frumos, bine ordonat, cor foarte 'bun. La orele 7 avu- 
sese loc o slujbă catolică. — Printre -Corpul diplomatic, 
Prinţul de Wedel, trimis special dela Berlin ; i-am făcut 
cunoştinţa ; îşi :reamintea multe nume româneşti dela 
războiul 77—78. — La gară aflăm că fraţii Buxton, sosiți 
din Bulgaria, unde căutaseră un nou bloc balcanic cres- 
tin, au- fost victimele. unei tentative de asasinat din par- 
tea unui Albanez ; grav răniţi. — De abia urcați în 
tren (Primul ministru invitase în vagonul lui, afară de 
Take şi de mine, pe Lahovary, Arion şi Nacu), 





— Tzigara me demande une rectification dans la «Po- 
Jitidue» contre une fausse interprétation de la dépêche de 
l'Empereur: d'Autriche, ayant servi a l’«Adevarul» pdur at- 
taquer la Reine Elisabeth. 

— G. Stroici et Nicolas Ghyka me demandent de ‘persis- 
ter dans ma ligne de conduite, de ne pas demander un gou- 
vernement national, de nous réserver et d’en appeler au 
grand Comité si le Comité consultatif m'ennuie. 

2 octobre. — Funérailles du Roi. — L'exposition du corps 
a duré jusqu’a 3 h. du matin. La foule n’a pas cessé de défi- 
ler. Pour le dernier jour on était au Palais à 8 h. 4. Office 
religeux très beau; bien ordonné; excellent choeur. A 7 h. il 
y avait eu „une messe et une bénédiction catholiques. 

Dans le corps diplomatique, le Prince Wedel tout spécia. 
lement envoyé de Berlin; ai fait sa connaissance; se rappe- 
lait beaucoup de noms roumains de la guerre de 77—78. — A 
la gare on nous apprend que les frères Buxton, arrivés de 
Bulgarie, où ils avaient cherché un nouveau bloc balkani- 
que chrétien, avaient été l’objet d’une tentative d’assassinat 
de la part dnn Albanais; grièvement blessés. A peine dans le 
train (le premier Ministre avait invité dans son wagon, en 


NOTE POLITICE — 1914 309 


Take Ionescu exclamă: «L'au asasinat ticăloşii!» — Cine 
ei?—Cine, decât Austriacii?—După aceasta vine în vorbă 
numele lui Czernin şi ne mai stăpânindu-mă, interpelez 
foarte viu pe Take cum poate să presupue ca un om ca 
Czernin să fie acuzat de un lucru ca acesta. «Mai întâi 
nu Austriacii sunt cei cari au făcut Sarajevo», adaog eu. 
Take pretinde că Czernin a vroit să conrupä pe Fermo 
cu 20.000 lei. I-am spus modul meu de a gândi asupra 
gazetarilor vânduți străinilor şi cari au pretenţia să ne 
condusă ! 

— La Curtea-de-Argeş vreme frumoasă, privelişte 
plăcută, munţii din find plini de zăpadă, mulţime sme- 
rită. Măreaţă trecerea sicriului sub domul de steaguri 
plecate. La întoarcere, în sala gărei, Regele şi Regina 
dau mâna cu toţi asistenții; îşi fac de pe acum foarte 
bine meseria de Regi. Strângerea de mână -cu Culcer 
foarte lungă : a fost observată. Aceasta mă bucură. 

Vineri, 3 Octombre. — Primesc vizita matinalä a lui 
Bussche, care afirmă că d. Schebeko a adus multi bani 








dehors de Take et de moi, Lahovary, Arion et Nacu), Take 
Ionescu s'ecrie: «lls les ont assassinés, les cochons!» — Qui 
ca, ils ? — Les Autrichiens, parbleu! 

Là-dessus arrive le nom de Czernin, et hors de moi jin- 
terpelle vivement Take, comment il pouvait supposer qu’un 
homme comme Czernin pât être accusé de pareille chose. 
«Ce ne sont d’ailleurs pas les Autrichiens qui ont fait Sera- 
Jevo» que j'ajoute. — Take là-dessus prétend que Czernin æ 
voulu corrompre Fermo pour 20.000 lei. Je lui ai dit ma fa- 
con de penser sur les journalistes vendus à l'étranger et qui 
prétendent nous régir! 


— A Curtea de Arges beau temps, — paysage doux —, 
montagnes du fond blanches de neige, — foule recueillie; 
magnifique le passage du cercueil sous le dome des dra- 
peaux inclinés. 

Au retour, dans la salle de la gare, le Roi, la Reine ten- 
dent la main à tous les assistants. Ils font déjà très bien 
leur métier de Roi. La poignée de main à Culcer a été très 
longue: elle a été remarquée; j'en suis très aisé. 

Vendredi, 3 octobre. —- Visite matinale de Bussche. IF 


310 NOTE POLITICE — 1914 


şi că Banca Generală a cumpărat 5.000.000 ruble pentru 
armata din Polonia. Si mwar fi decât o slabă fracțiune a 
conţinutului valizelor lui Schebeko ! Va aduce acest fapt 
la cunoştinţa lui Brătianu. -— In cursul zilei sa vorbit 
la mine (Bărbulescu), că această operaţie e deja cunos- 
cută în oraş! (A se vedea mai jos). 

Lui Bussche îi vorbese iar de Transilvania, de proce- 
sele nestinse, de dorinţa lui Tisza da a proceda la con- 
cesii în doze prea mici, de subordonarea participärei 
noastre active la darea unei legi electorale. — El îmi 
răspunde : Nu, tot va fi acordat în acelaş timp, cred că 
pot să vă afirm că în ziua când vom relua Lembergul, 
guvernul va da Transilvaniei totul, deodată. Prinţul de 
Wedel se reîntoarce prin Viena, pentru a mai influenţa 
pe Impärat. 

— Vizita lui Poklevsky, cerută de el. Ne expli- 
căm asupra faptelor şi spuselor lui Blondel, pe cari 
Poklevsky le critică discret şi foarte curtenitor. Ii spun 
modul meu de a gândi asupra lui Tonceseu, Victor Io- 
nescu şi alţii. Teza mea: sunt o ţară mică; nu pot să 
alerg după aventuri şi mai ales să rămân fără sprijin. 
Dacă Germanii înving, sau dacă lupta rămâne fără re- 











affirme que Mr. Schebeko a apporté beaucoup d'argent et 
que la Banque Générale a acheté 5 millions de roubles pour 
l'armée de Pologne. Ce ne serait qu’une faible fraetion des 
valises de Schebeko! Il rapportera le fait à Bratianu. — 
Dans la journée on a parlé chez moi (Barbulescu) que cette 
opération était connue déjà en ville! (voir plus bas). 

— Arion. Le fils Filipescu au Club, en accumulant les 
soi-disant preuves de mon inimitié pour son père, a dit 
naïvement que Take Ionesco avait promis de n'entrer dans 
un gouvernement national que si Filipescu avait la guerre, 
tandis que moi j'en faisais litière, pour peu que je m'assure 
l’Interieur! Voilà ce qui, à cette heure, peut agiter un Nicu 
Filipeseu!! 

— Visite, demandée par lui, de Poklevsky. — Nous nous 
expliquons sur les gestes et faits de Blondel, que Poklevsky 
discrétement, mais très courtoisement, critique aussi. Jai 
mon franc parler sur Toncescu, Victor Ionescu. Ma these: 
je suis un petit pays: je ne puis courir des aventures et 
surtout rester sans appui. Si les Allemands triomphent ou 


NOTE POLITICE — 1914 311 


zultat, sunt două ipoteze în care situaţia mea este rea. 
în caz când prin procedarea noastră greşită ne-am în- 
străinat Germania. Rămâne ipoteza unui succes rus: 
Tiu mult ca Poklevsky să ştie că sunt cel dintâi care am 
pledat faţă de defunctul Rege necesitatea de a ţine sea- 
ma şi de această politică. Ii destăinuesc tot ce lăsase să 
se înţeleagă Regele, că această politică putea eventual 
să fie politica lui. 

Poklevsky procedează prin întrebări : Recunoşti că 
dacă suntem învingători, idealul vostru naţional se rea- 
lizeazä mai lesne ? Că orice bun Român trebue deci să 
dorească victoria noastră ? Că atunci, dacă avem o vic- 
torie mare în Polonia, trebue să intraţi în acţiune, pen: 
tru a precipita prăbuşirea Austriei ? 

Anglia garantează tot, fiindcă sa angajat să sus- 
ţie politica noastră de naționalități (dar Basarabia ?..) — 
Eu: Dar dacă menţinerea Austriei este un punct al 
politicei ei, pentru a contra-balansa eghemonia Dv. ? — 
El: Dar Dv. statele celelalte, cu Ungaria, veţi forma 
această contrabalansare. (Notez contradictia: e vorba 


s’il y a coup nul, il y a deux hypothèses dans lesquelles ma 
situation est mauvaise, au cas ou par nos mauvais procédés 
nous nous sommes aliéné Allemagne; reste l'hypothèse d’un 
succes russe: je tiens à ce qu’il sache que je suis le premier 
à avoir plaidé auprès du défunt Roi la nécésité d'envisager 
aussi cette politique. — Je lui confie tout ce que le Roi a- 
vait laissé entendre que cette politique pouvait eventuelle- 
ment être la Sienne. 

Poklevsky procédait par interrogation : Reconnaissez- 
vous que si nous sommes victorieux, votre idéal national se 
réalise plus facilement? Que tout bon Roumain doit souhai- 
ter alors notre victoire? Qw'alors, si nous avons une grande 
victoire en Pologne, vous devez agir pour précipiter la débâ- 
cle de l'Autriche T 

L’Angleterre garantit tout, parce qu’elle s’est engagée à 
soutenir votre politique des nationalités. (Et la Bessarabie?) 
Moi: Et si le maintien de l'Autriche est un point de sa poli- 
tique, pour faire contrepoids à votre hégémonie? Lui: Non, 
c'est vous, les autres Etats, la Hongrie, qui formerez ce con- 
trepoids. (Je note la contradiction: la Hongrie, et c’est à elle 
qu'on prend la Transylvanie!). 


312 NOTE POLITICE — 1914 


de Ungaria, şi ei i se ia Transilvania ?). — Vorbesc de 
Dardanele. — El: Dacă Turcia se astâmpără, va ră- 
mâne la Dardanele, dar dacă ne declară război, ceeace 
poate să ne stânjenească foarte mult şi pe noi şi pe En- 
glezi, vor fi goniţi şi se va găsi un regim internafional 
de stabilit acolo. Turcia nu vrea să facă război şi. noi 
evităm orice motiv. 

Plecând : Suntem bine înţeleşi pe cele trei puncte ? 
Intrebat despre înaintarea convorbirilor asupra neutra- 
lităţei: «Da, neutralitatea care implică însă acţiune ul- 
terioară, fiindcă trebue să ocupați ceeace vi se va cuveni, 
lueru ce nu,ar mai putea avea loc când totul va fi sfâr- 
şit». Cu precizie, îmi spune: «cum vom avea o victorie 
în Polonia, trebue să intraţi». 

4 Octombre. — Comitet. Filipescu lipsă. Delavran- 
cea mă asigură că a intrat în cuscä : E] nu are nimic cu 
mine, dar nu vrea să depărtez pe Take, inamicul comun 
fiind Brătianu. Nu avem altă grijă...! 


Je parle des Dardanelles. — Lui: Si la Turquie se tient 
tranquille, elle restera aux Dardanelles, mais si elle nous dé- 
clare la guerre, ce qui peut beaucoup nous gêner, nous et les 
Anglais, on les chassera et on trouvera bien un régime în- 
ternational à établir là-bas. La Turquie ne veut pas faire la 
guerre et de notre côté nous évitons tout motif. Même l’his- 
toire des capitulations, et pourtant on ne peut y renoncer. 

En partant: semmes-nous bien entendus sur les trois 
points? 

Interrogé sur l’avancement des pourparlers sur neutra- 
lité: «oui, neutralité qui implique action ultérieure, parec- 
que vous devez occuper Ce qui vous reviendra, ce qui ne 
peut avoir lieu lorsque tout sera finis. Avec précision il me 
dit: sitôt que nous aurons une victoire en Pologne, vous de- 
vez agir. 

— Oublié de noter avec de Bussche: Je lui ai reparlé de la 
Transylvanie, les procès non éteints, du désir de Tisza de 
procéder aux concessions à petites doses, de subordonner à 
notre participation active l’octroi d'une loi électorale. — II 
me répond: Non. Tout sera accordé à la fois. Je crois pou- 
voir assurer que le jour ou Lemberg sera repris, le gouver- 
nement concèdera à la Transylvanie tout à la fois. Le Prince 
Wedel retourne par Wien pour presser encore auprès de 
l'Empereur. 


NOTE POLITICE — 1914 313 


La comitet se discută un guvern naţional. Explic 
clar că nu îl doresc si nu îl propun. Lahoavary aceiaşi 
părere. — Grădişteanu îl vrea pentru că nu are încre- 
dere în chipul cum Brătianu conduce politica, externă ; 
Arion, pentrucă se teme de agitatiune, şi numai un gu- 
vern naţional o poate domoli: Să îndrumăm pe Rege, 
însă abţinere, dacă nu s’ar da partidului partea ce i se 
cuvine. Olänescu, aceiaşi părere, lăsându-i-se șefului 
sarcina dozajului şi nici un demers de care el să se 
găsească legat. 
| In particular, Arion : «Cu nici un chip Take la ex- 
terne ; dacă le vrea Brătianu, tu la război». 

5 Octombre. — Beldiman dela Berlin, a venit cu 
Wedel. Vede pe Rege la 21⁄2.. Asupra Bulgariei: Are o 
convenţie scrisă cu Germania, de asemenea există un 
tratat secret între Germania şi Turcia. Beldiman a te- 
legrafiat-o guvernului, şi Regele avea cunoştinţă de o 
clauză care obligă pe Bulgari a nu face nici o agresiune 
în contra «prietenilor» Germaniei. Alias : suntem garan- 
taţi ca aliaţi ; iar nu ca adversari. Va da această indica- 
tie şi lui Filipescu. (a se vedea mai jos). 

— Victor Antonescu a venit să mă consulte în pri- 
vinţa taxelor succesorale regale. Sunt de părere a le 
reduce la minim şi a le încasa. 

6 Octombre. — Grigore Cantacuzino vine să-mi vor- 
bească mai mult de atacerea «Minervei». Pretinde că voia 





Dimanche, 5 octobre. — Bcldiman de Berlin est venu 
avec Wedel. Il voit le Roi à 2h. #. Sur la Bulgarie: elle a 
une convention écrite avec l'Allemagne, de même qu’il y 
a traité secret entre Allemagne et Turquie. Beldiman Pa 
télégraphié au gouvernement et le Roi avait connaissance 
d’une clause obligeant les Bulgares à ne nourrir aucune a- 
gression contre «les amis» de l’Allemagne. Alias, nous som- 
mes garantis en tant qu'alli6s et non en tant qu’adversaires. 

Il va donner cete indication à Filipescu aussi. (Voir 
page suivante). 

— Victor Antonescu est venu me consulter au sujet des 
taxes successorales royales. Suis d’avis de les réduire à mi- 
uimum et de faire payer. 


91 


314 NOTE POLITICE — 1914 


să vânză o parte din acţiunile lui unor români ; restul 
în opţiune. A renunţat la toată afacerea : mare merit !... 
Foarte supărat de nota «Epocei»; profită pentru a-mi 
spune că manifestaţia lui Filipescu din Septembre era 
pregătită de Filipescu, care pe drum i-a spus că totul 
era gata pentru război şi că trebuia numai să mi se for- 
teze mâna. Aşa numai Va decis pe dânsul (La Comitet 
Filipescu aruncase toată vina pe fiul său !!). 

— Desliu. Dezolat de ce sinte la Filipescu. Nu vrea 
cu nici un chip desbinarea. Insă să, stărui ca Filipescu 
să aibă Războiul întrun guvern national. 

— Vaida cu Goldis, Neniţescu şi cu un al patrulea. 
vin după informaţii : Românii n'au nici o încredere în 
Tisza ; Ungurii nu pot concepe nimic care să nu fie 
îndreptat contra României. Germania doară să seape 
Austria, care este osândită peirei, căci nici un soldat nu 
s'a dus la război decât cu nădejdea de a fi bătut! 

— D. Vsèvelod de Sfatkorsky, introdus de Poklev- 
sky. Reprezentant al agenţiei telegrafice din Petrograd. 
Nota dominantă : Să nu fie prea târziu; dacă ne-am 
hotărî numai după o victorie rusă ! (accentuarea conver- 
satiei cu Poklevsky). Acţiunea noastră ar atrage după 
dânsa şi pe Italia; Italia n'a mişcat pentrucă nu şi-a com- 
plectat artileria ! ! Grieful ei în contra Austriei: a de- 
terminat resbel, când putea să facă ca 50.000 oameni 
din armata ei să rămână în Lybia. 

Marti, 7 Octombre. — Beldiman despre Bulgaria. Am 
reluat împreună conversaţie despre politica generală. 
Imi dă câteva texte ale telegramelor lui: «20 Iulie. Gu- 
vernu] bulgar a reiterat asigurarea de a merge cu Tri- 
pla alianţă. Dă asigurare că nu are nici o veleitate con- 
tra nouilor noastre provincii şi guvernul german poate 
da garanţie în această privinţă». 

«21 Iulie. Alianţa cu Turcia încheiată. Intelegerea 
«turcă-bulgară pregătită sub auspiciile germane. Con- 
«venfiunea  germano-austro-bulgară conține clauză 
«specială de garanţie pentru noi. Această clauză a fost 
«adusă la cunoştinţa Regelui prin legația germană din 
«Bucureşti». 


NOTE POLITICE — 1914 315 


«27 Iulie. Rechemarea lui Derussi a fost provocată 
«din Berlin. El tot ameninţa Sofia cu menţinerea päcei 
«din Bucureşti, pe când se negocia în Germania ca Bul- 
«garia să-şi ia compensafiile în Macedonia». 

«28 Iulie. Se semnalează din Berlin că Manu pro- 
«pune o declaraţie de neutralitate comună Turciei şi 
«(Greciei !» 

«9 August. S'a încheiat convenţia turco-bulgară». 

— Am sondat pe Bussche asupra punctului dacă 
este adevărat că Germania ne-ar opune «un prea târziu», 
dacă ne-am decide numai după o victorie a lor. — Nici 
odată. Şi a făcut chiar atent pe prinţul de Wedel să nu 
mai pue insistente. — I-am obiectat că tocmai din con- 
versaţia lui cu Carp, Carp a tras concluzia aceasta. — 
Bussche : Wedel a fost numai un soldat grăbit, care nici 
nu a avut instrucţiuni speciale. 

— La orele 6, Brătianu. Ar dori să constitue gu- 
vern naţional, dacă nu ar vedea greutăţi mari. Vine să 
mă consulte, de oarece nu ar da sfat Regelui dacă ar 
simţi că sunt diverginte. Numai greutatea internă l-ar 
împinge. — Amintesc că el însuși rezerva un guvern na- 
tional pentru momentul acţiunei. — Da, dar avem un 
Rege nou şi care nu poate da guvernului autoritatea ce 
putea câştiga dela fostul Rege. — Eu: Acesta nu este 
suficient pentru a crea un precedent şi pentru a slei 
orice rezervă. — Examinând mai de aproape, recunoaşte 
că dacă Filipescu nu are Războiul—«şi eu nu i-l dau», 
că dacă nu este acţiune, se sparge guvernul. — «Ce ne 
rămâne pe urmă, zic eu; Bagdat dela Casaţie ?...» 

Va vedea pe Pherekyde şi pe Take; dacă majori- 
tatea este pentru un asemenea guvern, ne vom revedea ; 
dacă nu, convenim să spunem că nu ne-am întâlnit. — 
Mi-a mărturisit că ordinele lui sunt nesocotite şi că va- 
goane ce el credea expediate, au fost împiedecate... 

Azi a avut prima conversaţie politică cu noul Rege. 

8 Octombre. — Moartea lui Sturdza. Regele a fost 
la 11 ore la casa mortuară, Regina la 4 ore. Eu bine 
primit de fiul şi de văduva. 


316 NOTE POLITICE — 1914 


Joi, 3 Octombre. — Un comunicat de azi. dimineaţă 
anunţă că Regele, după ce a consultat Preşedinţii Ca- 
merii şi Senatului, a respins demisia cabinetului. — In- 
gropat guvernul naţional. 

— Suntem convocați la Palat, eu la orele 4, Take 
la orele 7. Regele cordial, lungă strângere de mână 
prietenească. Il felicit şi îi urez ca putin din norocul 
Regelui Carol, adăogat la taria lui personală, să-i per- 
mită să facă lucruri mari. 

Asupra politicei interne, a cunoscut conversaţia mea 
cu Brătianu şi a împărtăşit părerea că un guvern na- 
tional trebuia rezervat pentru momentul când va fi o 
acţiune de întreprins. Speră că liniştea se va menţine. 
— Insinuez că aprecierea de a şti pe Regele mai putin 
îndurător decât Regele Carol şi că ar putea să lovească, 
a contribuit la această atmosferă. — Râde cu poftă şi 
spune că aceasta trebue rezervat pentru când va fi ne- 
cesar. — Ii raportez cuvântul lui Bussche, că doi oameni 
se tem : Take şi Mille. — Imi răspunde tot râzând că 
lui Mille nu-i face cinstea să se ocupe de dânsul decât 
când, din întâmplare, îl citeşte. Nu adaogă nimic pentru 





Jeudi, 9 octobre— Un communiqué de ce matin annonce 
que le Roi ayant consulté Présidents Chambres et Sénat, a 
rejété démission du Cabinet. Enterré le gouvernement na- 
tional. 

— Sommes convoqués, moi 4h., Take 7h. — Le Roi cor- 
dial; longue poignée de mains amicale. Je félicite le Roi et 
lui souhaite qu’un peu du bonheur du Roi Carol, ajouté à 
sa propre fermeté, lui permette de faire de grands actes. 

Sur politique intérieure, il a connu ma conversation a- 
vec Bratianu et a partagé l’avis qu’un gouvernement natio 
nal devait être résérvé pour le moment où il y aurait une 
action à entreprendre. Il éspère que le caline se maintien- 
dra. Je glisse l'appréciation que le fait de savoir que le Roi 
est moins endurant que le Roi Carol et qu’il pourrait taper, 
contribue à cette atmosphère. 

Il rit de bon coeur et dit qu’il faut réserver cela pour 
quand c'et nécéssaire. — Je lui rapporte le mot de Bussche, 
que deux hommes ont peur, Take et Mille. Il répond, tou- 
jours riant, qu’à Mille il ne fait l'honneur de s'occuper de 
lui que lorsque par hasard il le lit. Il n’ajoute rien pour 


NOTE POLITICE — 1914 317 


Take; dar în urmă îmi repetă de două ori: «Ce păcat 
pentru un om aşa de strălucitor». 

Este în curent eu o mulţime de fapte mărunte, ca 
telegrama rău-voitoare pentru Austria făcută de un 
politai Dobias; şi văd în el un om care ar dori să i se 
simtă mai mult autoritatea. Nu admite ca fiecare om 
politie să-şi creeze dreptul de a face politica lui perso- 
nală cu străinătatea. In opoziţie da, fiind că este o armă 
în contra guvernului; dar ia putere, în sânul aceluias 
partid ?.. Din nenorocire, exemplul rău a fost dat anul 
trecut, de d-l Take Ionescu, cu interviewurile şi manife- 
staţiile lui. — Pentru un moment, o adevărată groază 
de Take ! 

Plecând, îmi mulţumeşte călduros că dau concurs 
guvernului său. Afirmatie constantă: Nu este nimic, 
nimic schimbat! 

O anecdotă: «Cogălniceanu este primul român pe 
care lam cunoscut. Intr'o zi, la bunicul meu mi se spune 
că o să prânzim cu un român... Uu român ? Ce reprezenta 
asta 7... Soseşte un domn gros. cu ochelari, pe o căldură 
îngrozitoare, îmbrăcat cu un frac, un pantalon de nan- 
kin, o jiletcä la fel şi o pălărie de pae enormă. Cât n'am 





Take, mais bientôt il me dit par deux fois: quel donimage 
pour un homme si brillant! 

Il est au courant d'un tas de menus faits, comme des 
dépêches malsonantes pour l'Autriche d'un «poliţai» Do- 
bias, et je sens un homme qui voudrait que l'autorité se fit 
un peu plus sentir. 

Il n'admet pas que chaque homme politique se croit le 
«lroit de faire sa politique étrangère. Dans l’opposition, oui, 
car c’est une arme contre un gouvernement; mais au pou- 
voir. dans le sein du même parti?! «Malheureusement. le 
mauvais exemple a été donné par M. Take Ionescu, avec ses 
interviews et ses manifestations de l’année dernière» ! (Pour 
le quart d’heure une sainte horreur de Take!) 

En partant, chaud remerciement de ce que je donne mon 
concours à son gouvernement. Affirmation constante: Il n'y 
a rien de changé. 

Une anecdote : Kogälniceanu est le premier roumain que 
j'ai connu. Un jour. chez mon grand-père, on nous dit que nous 
allons dîner avec un Roumain. Un Roumain? Qu'est ce que 


318 NOTE POLITICE — 1914 


râs, noi copii, de el!.. Nu puteam să bănuese atunci cât 
de inteligent şi cât de instruit era. 

— La eşire, colonelul Paul Angelescu caută să-mi de- 
monstreze pe hartă că situaţia Rusilor este adinirabilä, 
că au restabilit un front de bătaie drept şi bine calculat, 
că Germania este în rea postură, — dar că noi trebue să 
aşteptăm şi mai ales să nu admitem ca teren de luptă, 
decât în Transilvania platoul de sus al Tisei! 

10 Octombre. — Bussche îmi aduce mai multe tăeturi 
din gazete şi îmi spune că articolul senat de Fermo, 
în «Universul» de ieri. cu o mulţime de detalii falşe cart 
au supărat grozav pe Brătianu, este furnizat de Alex. 
Constantinescu. A regăsit în el o frază pe care Costi- 
nescu a spus-o textual lui Bussche ! (acum înţeleg alu- 
zia Regelui pentru oamenii cari au fiecare politica lor 
externă !). 

Imi mai povesteşte un fapt foarte curios. Privitor 
la medicamente de cumpărat, căpitanul Coandă (un fost 
marinar, fost subprefect takist). a căutat să convingă 


cela représentait? Arrive un gros monsieur à lunettes, par 
une terrible chaleur, portant un frac, un pantalon de nan- 
kin, un gilet de même et un gros chapeau de paille. Ce que 
nous avons ri entre enfants ! Je ne pouvais me douter alors 
combien il était intelligent et instruit. 

— En sortant, le Colonel Paul Angelescu veut me dé- 
montrer sur la carte que la situation des Russes est admi- 
rable, qu'ils ont rétabli en front de bataille droit et bien 
calculé, que l'Allemagne est en mauvaise posture... mais 
que nous devons attendre et surtout n'admettre comme ter~ 
rain de lutte, que, en Transylvanie, le plateau de la Theiss 
supérieure. Ç'a nous a réussi! ! 

10 23 octobre. Bussche. Il m'apporte différentes coupures 
et me dit que l’article signé Fermo dans l’«Universul» d'hier 
avec force détails faux et qui a fait du mauvais sang à 
Bratiano, est fourni par A. Constantinescu et il s'y trouve 
une phrase que Costinescu lui a dite à lui-même, Bussche ! 

Combien je comprends l’allusion du Roi aux hommes 
qui ont chacun leur politique étrangére! 

Il me raconte aussi un fait bien curieux. A propos de 
médicaments à acheter, le capitaine Coandä (un ex-marin. 
ex sous-préfet takiste) a cherché à convaincre le consulat 


NOTE POLITICE — 1914 319 


Consulatul german că erau patru milioane de cumpără- 
turi de făcut, dar că două milioane erau de împărţit, 
drept comision. l-am spus că nu poate fi decât o cursă 
pentru un şantaj. 

— Argetoianu mă vesteşte că suntem în ajunul unei 
spărturi în partid. că Filipescu era pe punctul de a face 
un partid cu Take. Motivele lui: 1) Atitudinea gazetelor 
mele. 2) N'am raportat fidel Regelui ceea-ce eram însăr- 
cinat să-i spui. 3) Prea menajez pe Brătianu. 

11 Octombre. — Comitet. Se anunţase că o să se facă 
gol împrejurul meu. Toţi au venit. A trebuit să refac is- 
toricul convorbirilor mele (urmarea şedinţelor noastre) 
cu Regele Carol, pentru a ataca eu pe acei ce se tem 
de infidelitatea memoriei mele sau că atitudinea mea ar 
fi dubioasă. Pe urmă am povestit întrevederea mea cu 
Regele Ferdinand, insistând asupra acestei fraze : «nu 
este nimica schimbat». 

In timpul discuţiei, Filipescu a afirmat că se sem- 
nase cu Rusia; deci nu se ‘mai poate primi nimic de la 
Germania, nici muniții, nici medicamente: «nu mai pri- 
mesg nimic de la ei, nu le mai dau nimie».—Lahovary o- 


d'Allemagne qu'il y avait 4 million d'achats à faire, mais 
que 2 millions étaient à partager comme commission. Je 
lui ai dit que ce ne pouvait être que l’amorce d'un chantage. 
— Argetoianu m'avertit qu'on est à la veille d’une rup- 
ture dans le parti; que Filipescu était sur le point de con- 
clure un pacte avec Take. Ses griefs: 1) L'attitude de nos 
journaux; 2) Je n'ai pas rapporté fidèlement au Roi ce que 
j'ai été chargé de lui dire; 3) Je protège trop Bratianu. 
Samedi, 11 octobre. — Comité. On avait annoncé qu’on 
alluit faire le vide autour de moi. Tous sont venus. J’ai du 
refaire historique de toutes mes conversations, — suite de 
nos séances, — avec le Roi Carol, pour charger, moi, ceux 
qui craignent que ma mémoire est infidèle ou mon attitude 
sujette à caution. Puis j'ai relate mon entretien avec le 
Roi Ferdinand, insistant sur sa phrase «il n’y a rien de 


changé»! 
Dans la discussion, Filipescu a affirmé qu'on avait signé 
avec la Russie, — donc on ne peut plus rien accepter de 


l'Allemagne, ni munilions ni médicaments: «je n’acceple 
rien leux, je ne leur donne plus rien». 
Lahovary objecie que les traités sont secrets et qu'on 


320 NOTE POLITICE — 1914 


biectează că tratatele sunt secrete şi că se comit indiscre- 
ţii faţă de Filipescu căci, cunoscându-i temperamentul, 
se face dinadins ca să le divulge. — Olănescu : Partidul 
Conservator nu poate merge decât în o singură direcţie. 
Guvernul să trateze în acest sens, căci altmintrelea nu o 
să mai aibă sprijinul nostru. Dacă armata nu este gata, 
cum era gata la epoca Consiliului de Coroană ? 

Vlădescu; mai cuminte, nu cere nici o comunicare : 
Dacă s'a semnat ceva cu Rusia, nu sa făcut decât cu 
consimţământul şefului nostru şi este nedrept să se spue 
că totul a fost făcut de Brătianu. — Tot restul convorbi- 
rii fără însemnătate şi ne-am despărţit într’o atmosferă 
bună. 

Am vorbit în urmă cu Greceanu, care blamează ati- 
tudinea lui Filipescu, care vrea să ne readucă la Take 
Ionescu. In «Evenimentul» de a doua zi, a avut de altmin- 
trelea o eşire violentă, reamintind discursul lui Fili- 
pescu cu «Şloim cu aere de Cezar». 

12 Octombre. — Lungă întrevedere cu Maiorescu. 
Este foarte mişcător, greu atins : boală de cord pe care o 
suportă cu stoicism. Nu e blând cu unii contimporani. 
«Take: Canalie! Filipescu: canalie; — dar canalie 








fait des indiscrétions à Filipescu pour qu'il les divulgue, 
connaissant son ternperament. — Olaneseu: le parti eon- 
servateur ne peut aller que dans une direction. Que le gou- 
vernement traite dans ce sens, autrement il ma plus notre 
appui. Si l’armée n'est pas prête, pourquoi l’était-elle lors 
du Conseil de Couronne? 

Vladescu, plus sage, ne demande aucune communication. 
Si on a signé avec la Russie quelque chose, on ne la fait 
qu'avec le consentement de notre chef et il est injuste de 
dire que c’est Bratianu qui a tout fait. 

Le reste verbiage et on s’est séparé dans une bonne at- 
mosphère. Causé ensuite avec Grecianu qui blâme l'attitude 
de Filipescu, voulant nous ramener à Take Ionescu. (Son 
«Evenimentul» du lendemain a d’ailleurs eu une pointe vi: 
goureuse en rappelant le discours de Filipescu avee. «Şloim 
aux allures de César»). 

Dimanche, 12 octobre. — Longue entretien avee Maio- 
rescu. Il est touchant et très touché aussi: maladie de coeur 
qu'il prend stoïquement, Il range ses papiers. Pas tendre 
pour certains contemporains. 


NOTE POLITICE — 1914 321 


şi Carp (?) dacă a putut face ce s'a făcut la Oläneseu ».— 
Imi povesteşte cum, cu Regele Carol, a pregătit prese- 
dentia mea: «să fie la direcţie un om cum se cade». A 
găsit bună soluţiunea de a prepara pe George Stirbey. 

In trecut, câtă vreme a trebuit, câtă răbdare ca Re- 
gele Carol să-l vadă cu ochi mai blânzi. Fusese doi ani 
în şir amicul foarte inteligentei D-nă X. Dânsa n'a ertat 
niciodată recăsătoria lui Maiorescu şi l’a ponegrit mereu 
pe lângă Rege. 

13 Octombre. — Colonelul Rudeanu vine din Germa- 
nia. Ştie că toată lumea acolo se aşteaptă la un război 
de cel puţin încă un an. Este şi el convins de izbânda 
finală. In Franţa, «coup nul»; pe Ruşi însă îi vor topi. 
In Germania abia ştie lumea ce atitudine ciudată avem. 
La Viena, ministrul de război Krobatin l’a întrebat pe 
față dacă armele şi munitiile ce ei ne-au dat, ne vor servi 
contra lor ! 1. 

Un căpitan şi un inginer dela C. F. R. au fost în 
Rusia spre a cerceta ceeace el Rudeanu ştia mai înainte, 
dacă uzinele de acolo ne pot fabrica arme şi muniții. 
Nici una nu ne poate face, neavând utilaj pe calibrul nos- 
tru, şi nici nu vor, pentru că a lucra pe două calibre, ar 
fi o micşorare cu mare procent a producţiei lor. Alta 
sursä de alimentare nu avem decât Germania şi Austria. 
Se va cerceta în America. Un mit : fabricile lor nu sunt 
montate pe piciorul necesar ; şi cât timp ar trebui pen- 
tru noi ? 

«Nu avem muniții pentru un război care ar trece 
de trei luni, trei luni şi jumătate. Un tun trage 200 lovi- 
turi pe zi ; cu bătălii de 6, 7 zile cum sunt astăzi, se duce 








11 me retrace comment, avec le Roi Carol, il a préparé 
ma présidence, «sä fie la directie un om cum se cade». — 
Trouvé bonne ma solution de préparer Georges Stirbey. 

Dans le passé, combien il avait fallu de circonstances 
pour que le Roi Carol le vît d'un oeil meilleur. Il avait été 
deux ans l’amant de la très intelligente M-me K. Il s’est 
retenu lorsque le Roi eut jeté dévolu sur elle. Elle n’a jamais 
pardonné le remariage de Maiorescu et l’a constamment des- 
servi. 


322 NOTE POLITICE — 1914 


de odată tot ce avem de tun : 1200 obuze !. Putem fabrica 
200.000 cartuşe pe zi. ceeace nu face un cartuş de puşcă. 
Avem astăzi abia 820 cartuşe de puşcă. (Germania 
ne-a dat acum 90.000 proectile de tun». Colonelul Ru- 
deanu este categoric contra războiului alături de Rusia. 

14 Octombre. — D-] George Spies, capul exploată- 
rilor de cărbuni din Donetz, german, dar născut la Mos- 
cova. Inteligent şi interesant. Francezii nu vor fi în- 
vinşi, dar Ruşii de sigur. Calitatea ofițerului rus rea; 
afară de cei din gardă şi câţiva din regimentele de ca- 
valerie. In societate, nu sunt primiţi ofiţerii de infante- 
rie ca în alte ţări, nici subofiterii, cari sunt de aceiași 
treaptă socială. Anul trecut, Ţarul a vrut să treacă în re- 
vistă flota mărei Negre; vasele însă n'au putut eşi din 
port din lipsă de cărbuni. Diplomaţia germană sub ro- 
lul ei ! N'a ştiut ce reforme se operau în armata rusească 
şi guvernul n'a fost informat că Rusia îşi începuse mo- 
bilizarea încă din primăvara trecută. 

18 Octombre. — In seara de 16, la club, s'a aflat dela 
Poklevsky că flota turcească atacase în Marea Neagră 
iar în ziua de 17 s'a răspândit ştirea că Giers îşi ceruse 
paşapoartele 








Mardi, 14 octobre. — Mr. Georges Spies, à la tete des 
charbonnages du Donets, est allemand mais natif de Mos- 
con. Intelligent et intéressant. On ne battra pas les Fran- 
çais, mais sûrement les Russes. Mauvaise qualité des offi- 
ciers russes, sauf la garde et quelques régiments de cava- 
lerie. Dans la société on ne reçoit pas les officiers in- 
fanterie, comme ailleurs on n'y admet pas les sergents: 
même niveau. L'an dernier le Tzar ayant voulu passer la 
revue de la flotte de la mer Noire, les bateaux n'ont pu 
sortir faute de charbon. La diplomatie allemande au des- 
sous de son rôle: elle n'a pas su quelles réformes s'ope- 
raient dans l’armée russe et le gouvernement n'a pas été 
informé que la Russie avait commencé, ce printemps déjà, 
sa mobilisation. 

Samedi, 18 octobre. — Le 16 au soir, au Club, on apprend 
par Poklewsky que la flotte turque a attaqué dans la mer 
Noire, et le 17 s’est répandu la nouvelle que Giers avait 
deman lé ses passeports. 


NOTE POLITICE — 1914 323 


— Bussche mi-a adus o notifä asupra presupusei o- 
rigine a conflictului : «Întâlnirea în Marea Neagră a fost 
provocată, după ştirile primite din Berlin, de flota ru- 
sească care a voit să împiedice escadra turcească sa iasă 
din Bosfor, fapt pe care «Tribuna» îl anunţa de la Roma 
la 26 Octombre (deci patruzeci şi opt ore înainte). Se 
pare că Franţa vrea să pretindă la Bucureşti, din cauza 
incidentului turco-rus, o deciziune pentru sau contra 
Triplei-Intelegerir. Această intrare provoacă şi partici- 
parea Persiei căreia acum în urmă. Rusia i-a trimis o 
notă mai aspră ca aceia a Austriei către Sârbi. Crede 
că obiectul este: Egiptul si petrolurile din Chat-el-arab, 
plătite 2 milioane de lire de Anglia. Ceea ce ar fio 
stânjenire mare pentru flota ei». 

Am exprimat părerea că intrarea Bulgariei, ata- 
când Serbia, ar fi pentru noi o mare dificultate—El nu 
spune nimic (am înţeles că nu vrea să se angajeze), dar 
îmi comunică că este şi părerea lui Beldiman. Nu 
ştie nimic de măcelurile imputate Austriacilor în Buco- 
vina, dar primarul din Cernăuţi, un român, vrea să vie 
să facă o conferinţă la noi. 


— Busche m'a apporté une notice sur l’origine sup- 
posée du conflit: «La rocontre dans la mer Noir a été 
provoquée, d’après les nouvelles reçues à Berlin, par la 
flotte russe qui a voulu empêcher la sortie de l’escadre 
turque du Bosphore, ce que la «Tribuna annonçait déjà a 
Rome la 26 octobre. (Donc 48 h. d'avance. Note à moi). Il pa- 
rait aue la France veut exiger à Bucarest, à cause de Plin- 
cident turco-russe, une décision pour ou contre la Triple- 
Entente». 

Cette entrée provoquera aussi la participation de la 
Perse, à qui tout récemment la Russie a envoyé une note 
pire que celle de l'Autriche à la Serbie. Pense deux objec- 
tifs: Egypte et les pétroles du Chat-el-Arab payés 2 mil- 
lions livres par l'Angleterre, ce qui sera grosse gêne pour 
cette flotte. 

Ai exprimé avis que l'entrée de la Bulgarie, attaquant 
la Serbie, serait pour nous une très grosse difficulté. Lut 
ne dit rien (compris qu’il ne veut pas s'engager), mais me 
communique que c'est aussi l’avis de Beldimano. 

Ne sait rien des massacres imputés aux Autrichiens en 


324 NOTE POLITICE — 1914 


In Franţa, Germanii au ‘mare speranţă de 4 sparge 
frontul dealungul malului mărei, pentru a înconjura a- 
ripa stângă frantuzeascä: Mari forte acolo. A comunicat 
Regelui ştirea despre: aceste succese pregătite, adusă de 
un curier de cabinet. 

Dissescu s'a vândut Directorului unei instituţii de 
credit, pe care nu-l poate numi şi căruia Dissescu se ofe- 
rise pentru o consultatie juridică. Directorul i-a obiec- 
tat că aceasta era imposibil din momentul ce dânsul 
scria mereu în contra Germaniei. — Ce are aface ! a fost 
răspunsul — şi Dissescu şi-a avut consultaţia... 

Notă. Brănişteanu mi-a spus că faptul era exact si 
că Pierre Solomon făcuse afacerea. Brănişteanu adaogă: 
este în stare să reînceapă, căci onorariile au fost mode- 
rate ! 


20 Octombre. — Czernin: Un comunicat desmintind 
atrocitățile imputate Austriacilor în Bucovina, fără re- 
zultat, căci gazetele nu lau reprodus. (Primarul din Cer- 
näuti, român. este aci; va vedea pe oamenii politici si 
va căuta să fia interviewat). Tisza prepară concesiuni 


Bucovine, mais le Maire de Czernovitz, un roumain, veut 
venir faire une conférence chez nous. 

En France grand espoir de percer le long du littoral 
de la mer, pour tourner l'aile gauche française. Grandes 
forces là bas. Nouvelle de succès escompté communiqué au 
Roi seulement; il y a eu un courrier de cabinet en route 
pour Constantinople qui l’a apportée. — Dissescu s’est 
vendu. Le Directeur d’un institut de crédit, dont il ne peut 
dire le nom et à qui Dissescu s'tait offert pour une con- 
sultation juridique, lui objecte que c'était impossible du 
moment qu'il écrivait constamment contre les Allemands, 
Qu'ă cela ne tienne! — lui fut-il répondu — et Dissescu a 
eu sa consultation. 

Note. Branisteanu m'a dit que le fait était exact et que 
le Dr. Pierre Solomon avait fait l'affaire. Branisteanu 
ajoute: Il est capable de recommencer, les émoluments ayant 
été modérés! 

Lundi, 20 octobre. — Czernin. Un communiqué démen- 
tant les atrocités imputées aux Autrichiens en Bucovine, 
sans résultat, les journaux ne l’ayant pas reproduit. Le 
Maire de Czernovitz, un roumain, est ici; il verra les hom- 
mes politiques ei cherchera à se faire interviewer. — Tisza 


NOTE POLITICE — 1914 325 


pentru români, dar se teme (Czernin) că nu vor fi sw 
ficiente;, situaţia internă foarte delicată pentru el. Dacă 
aşi putea să mă duc să-l văd la Budapesta, de sigur 
că aşi smulge ceva mai mult! (Am refuzat să mă anga- 
jez pe această cale).— Tânărul loan Sturdza i-a seris o 
scrisoare de înjurii; a cerut guvernului lui autoriza- 
ţia de a se bate, însă i-a fost refuzată. A avizat guver- 
nul. Dacă scrisoarea va:fi publicată, nu se va plânge 
Justiţiei, dar cere ca gazetele noastre să-l apere. — Am 
revenit la leit-motivul meu; cerând din nou acordarea 
drepturilor Românilor. 

— Am primit pe E. Susermann, corespondent şef al 
ziarului «Lokal-Anzeiger» din Berlin (oficios). Crede că 
Bulgarii nu se vor mişca. Bussche i-a spus că în călă- 
toriile lui în Argentina şi în toate celelalte țări ce a cu- 
treerat, multe feluri de oameni a văzut, dar nici odată 
nimic asemănat ca Take Ionescu şi Dissescu. 

Am văzut pe Roesler, director -al soc. Vega, Con- 
cordia, Credit petrolifer: Guvernul a acordat 22 vagoa- 
ne benzolină pentru 22 vagoane muniții; în curând al 
doilea schimb de aceiaşi cantitate; dar nu se mai poate 





prépare des concessions pour les Roumains, mais il craint 
que ce ne soit pas assez. Situation intérieure très délicate 
pour lui. Si je pouvais aller le voir à Budapest, il est sûr 
que jarracherai quelque chose de plus! (Réfusé de men- 
gager dans cette voie). — Le jeune Jean Stourdza lui a 
écrit une lettre d'injures; il a demandé à son gouverne- 
ment l’autorisation de se battre, qui lui a été refusée. ll & 
saisi le gouvernement. Si la lettre venait a être publiée, 
il ne portera pas plainte, mais il demande à ce que nos 
journaux le défendent. 

Je suis revenu sur mon icit-moliv de l'octroi de dreits 
aux Roumains. 

— Reçu E. Susermann, chef-correspondant du «Lokal- 
Anzeiger, de Berlin (officieux), Il croit que les Bulgares ne 
nougeront pas. Bussche lui a dit qu’en Argentine et dans ses 
voyages il a vu bien de tyres douteux, meis jamais rien de 
répugnant autant que Take Ionescu et Dissescu. 

— Vu Roesler. Directour de la Vega, Concordia, Credit 
` Petrolifere. Le gouvernement a accordé 22 wagons de benzo- 
line contre 22 wagons de munitions ; bientôt second échange 


326 NOTE POLITICE — 1914 


merge aşa şi va opri fabricaţia. Toate rezervoarele sunt 
pline, .benzina se evaporează şi perderile sunt prea mari: 
(Nazarie îmi spusese acelaşi lucru). Piedicele lui Cos- 
tinescu mau nici un sens sau... au prea mult sens. Roes- 
ler îmi spune că pentru automobilele militare, au tot ce 
le trebue încă pentru un an de zile şi că nu Germania 
are să sufere. De altminteri, pentru locomotiunea în o- 
rase, au produse noi. Vagoanele de muniții pentru Tur- 
cia au fost oprite contra voinţei lui Brătianu, ele au re- 
luat drumul spre Austria. 

— Marius Teodorian, privitor la Anglia, îmi spune 
că Brătianu, care are telegramele de pe atunci, dar al 
căror cifră e perdută, poate confirma că după San-Ste- 
fano, Carada a fost însărcinat să trateze cu Anglia ca 
să ne întoarcem în contra Rusiei şi că era lucru hotărât 
în principiu; când Anglia a putut cumpăra Cipru dela 
- Turci (Iunie 1878), ea ne-a părăsit. Am fost siliţi atunci 
să primim condiţiile Rusilor. El fine ca autentice spu- 
sele lui dela Carada. (Maiorescu mi-a povestit de atunci, 


de même nombre. Mais on ne peut aller comme cela et ils 
arrêteront toute la fabrication. Tous les réservoirs sont 
pleins et puis la benzine s'evapore et les pertes sont trop 
grandes. Nazarie m'avait dit la même chose dans le train 
de Ploesti, jeudi dernier. Les entraves de Costinescu n’ont 
pas le sens commun ou... trop de sens. Roesler me dit que 
pour les autos militaires on a tout ce qu’il faut pour un an 
encore, et que ce n’est pas l’Allemagne qui souffrira. D’ail- 
leurs, pour la locomotion des villes on a des produits nou- 
veaux. Les wagons de munitions pour la Turquie, dont le 
passage a été arrêté contre le gré de Bratiano, ont repris 
le chemin de l’Autriche. 

— Marius Theodorian. Apropos de l'Angleterre me dit 
que Bratianu, qui a les télégrammes chiffrés de l’époque, 
mais dont le chiffre est égaré, peut confirmer qu'après San- 
Stefano, Carada a été charge de traiter avec Angleterre pour 
se retourner contre la Russie et que c'était chose en prin- 
cipe conclue lorsque l'Angleterre ayant pu acheter (Juin 
1878) Chypre de la Turquie, nous a abandonnés. Nous avons 
du alors subir les conditions russes. Il tient pour véridique 
se récit de Carada. (Maiorescu m'a raconté depuis, que 


NOTE POLITICE — 1914 397 


că Witte încurajase pe Brătianu să reziste pâna în mo- 
mentul când Anglia a putut lua Cipru). 

— Regina Elisabeta pleacă mâine cu Principesa E- 
lisabeta, la Curtea de Argeș. Am scris astăzi de dimi- 
neafä şi am fost primit astă-seară la 714. La sfârşitul 
audienței mele, radioasă apariţie a Reginei Maria cu 
fiica sa. Câte-şi trele slăbite, obosite; Regina Maria 
splendidă, în doliu; tot aşa simplă şi prietenoasă ca în 
trecut. 

Despre rezultatul întreţinerei mele cu Regele: «Re- 
gele e bucuros că v'a găsit tot aşa de hotărât ca si în 
trecut. Este desiluzionat în ce priveşte pe Take, dar de- 
ceptia lui cea mai mare a fost Costinescu. Nu se putea 
dumeri si căuta motivele actiunei lui». — Am înţeles că 
Regina Elisabeta primea ca verosimile motivele cele 
mai rele; dar Regele Carol le primea oare şi el? Regele 
Ferdinand, foarte concentrat, nu vorbeşte; nimeni nu 
ia cunoştinţă de telegrame afară de el. 

— Giers a sosit astă-noapte cu toată ambasada lui 
de la Constantinopol. Primul lui interview nu caută 
deloc să separe acţiunea flotei turceşti de acţiunea gu- 
vernului. A venit să mă vadă toemai în momentul când 





White avait encouragé Bratianu à resister jusq'au moment 
où l'Angleterre a pu prendre Chypre!). 

Lundi, 20 octobre. — La reine Elisabeth part demain 
uvec la Princesse Elisabeth pour Curtea-de-Arges. J’ai écrit 
ce matin et j'ai été reçu à 7% h. A la fin de mon audience, 
radieuse apparition de la Reine Marie et de sa fille. Les 
trois amaigries, lasses; la Reine Marie magnifique en 
deuil ; aussi simple et amicale que par le passé. 

Echos de mon entretien avec le Roi: le Roi est heureux 
de vous avoir retrouvé aussi ferme que par le passé. Sur 
Take: échos de la désillusion du Roi Carol, mais «sa grande 
déception a été Costinescu». Il n’en revenait pas. A la re 
cherche des mobiles, j'ai compris que la Reine Elisabeth ac- 
ceptait comme vraisembable les pires : le Roi Carol les ac- 
ceptait-il aussi ? 

Le Roi Ferdinand très concentré ; ne parle pas; les dé- 
pêches, on n’en prend pas connaissance en dehors de lui. 

—- Giers arrivé cette nuit avec toute son ambassade de 
Constantinople. Son premier interview ne cherche pas du 
tout à séparer l’action de la flotte turque de l’action du 


328: NOTE POLITICE — 1914 


plecam la palat. Am luat întâlnire pentru Mercuri di- 
mineaţa. 

21 Octombre. — Bussche ţine să mă vestească prin 
scrisoare specială, că ambasadorii Italiei la Viena şi Ber- 
lin au ţinut să declare că, cu toată intervenţia Turciei, 
Italia va rămâne neutră şi ţine să continue relaţiile ei 
amicale. 

— La 5% văzut pe Brătianu. Aranjamentul lui cu 
Rusia : Declaraţia rusească, despre care a dat act de 
primire, că Rusia ne recunoaşte dreptul să ocupăm fă- 
rile locuite în majoritate de Români în Austro-Ungaria 
si că dă garanția ei «diplomatică» pentru integritatea 
teritoriului nostru. Pentru dânsul şi pentru a salva 
toate alternativele, nu trebue să cunosc această învoialä, 
iar Regele nu o cunoaşte (?). 

Asupra garanţiei, este o scrisoare. Poklevsky dorise 
să defineasca bine că această garanţie nu implica un 
concurs armat, — ceeace a şi fost recunoscut, — şi că 
România se obliga să nu mai lase să treacă şi să nu 
mai furnizeze oarecare lucruri, — ceeace a fost refuzat. 
Scrisoarea a zăbovit 48 ore înainte de a se reîntoarce în 





guuvernement. Est venu me voir juste lorsque je sortais 
pour me rendre au Palais. Rendez-vous Mercredi matin. 

Mardi, 21 octobre. — De Busche tient à me commuui- 
niquer par leitre spéciale que les ambassadeurs d'Italie à 
Wien et Berlin on tenu à déclarer que malgré l’interven- 
tion turque, l’Italie restait neutre et tenait à coeur de con- 
tinuer son amitié. 

54 h. vu Bratianu. Son arrangement avec la Russie : 
déclaration russe, dont il a donné acte, que la Russie nous 
reconuait le droit d'occuper les pays habités en majorité par 
Roumains en Autriche-Hongrie et nous donne sa garantie 
«diplomatique» de l'intégrité de notre territoire actuel. Pour 
lui et pour sauver toutes les alternatives, je ne connais pas 
cet arrangement et le Roi l’ignore (?). 

Sur la garantie, il y a une lettre. Poklewsky avait voulu 
bien définir que cette garantie n’impliquait pas un concours 
armé, — ce qui fut reconnu, et que la Roumanie s'enga- 
geait à ne plus laisser passer ou à ne plus fournir cer- 
taines choses, — ce qui fut refusé. La lettre est restée 48 
heures avant de revenir dans la forme concedee par Bra- 
tianu. 


NOTE POLITICE — 1914 329 


forma concedatä de Brătianu. Trebue adäogat că în 
toate conversațiile lui cu Poklevsky şi acum cu Giers, 
la toate propunerile de a retroceda Bulgariei o parte 
din ceeace-i luasem, a tăiat-o scurt: Aceasta este o gra- 
niţă indispensabilă. Se poate trăi fără Transilvania; fără 
Dobrogea însă nu! Făgăduiala de mici restituiri terito- 
riale oarecari, ar face să nască la Bulgari speranţe ne- 
realizabile. 

Asupra Bucovinei, consulul Georgescu, care i-a pă- 
rut a fi partial : «Je suis d’ailleurs desservi un peu par- 
tout». Au fost executaţi oameni cari au pactizat cu 
Ruşii; dar nu crede că e vorba de un sistem de 
cruzimi. Preocupat de agitatiile cari se organizează : 
«Mai mult mă tem de cei dinăuntru, decât de acei de 
dincolo de graniţă». 

Giers i-a vorbit de o înţelegere sârbo-greco-bulgară: 
Blocul. (Aceiaşi teză susținută de Giers lui Lahovary, 
şi în vederile lui Lahovary). Brătianu refuză de a face 
orice propunere Bulgariei, pe care nu poate să cont?ze, 
-este treaba celor trei Puteri să prepare, dacă pot. o a- 
propiere. Interesele bulgare i se par mai conciliabile cu 


Il faut ajuvuter que dans ses conversations avec Po- 
klevsky, et maintenant avec Giers, à toute proposition de 
rétrocéder à la Bulgarie une partie de ce qu'on a pris, il a 
coupé court. C’est une frontière indispensable. On peut vi- 
vre sans Transylvanie ; — non sans Dobrogea. 

La promesse de restitution de petits territoires quei- 
conques, feraient naître des espérances bulgares irréalisa- 
kles. 

Sur la Bucovine, le Consul Georgescu lui a paru par- 
tial: «je suis d’ailleurs desservi un peu partout». Il y a eu 
des exécutions, évidemment de gens ayant pactisé avec les 
Russes, mais il ne croit pas à un système de cruautés. 

Préoccupé de l'agitation qui s'organise : «J'ai plus peur 
de ecux de l’intérieur que de ceux du dehors». 

Giers lui a parlé d’un arrangement serbo-greco-bulgare: 
le bloc. (Même thèse soutenue à Lahovary par Giers et dans 
les vues de Lahovary). Bratianu décline de faire toute offre 
à la Bulgarie, à qui il ne peut se fier; c’est aux trois puis- 
sances de préparer, si elle puvent, un rapprochement. Les 
intérêts bulgares lui semblent plus conciliables avec le 


22 


330 NOTE POLITICE — 1914 


gruparea contrarie, care le lasă mână liberă asupra Ma- 
eedoniei şi a Cavalei. 

Grădişteanu lucrează cu oarecari Români din Tran- 
silvania, Goga în cap, pentru o acţiune. Se vorbeşte şi 
de o gazetă: «Dar, zic eu, Goga e al d-tale?» — «Mi-a 
scăpat; e în sânul lui Take Ionescu în momentul de 
faţă». 

Răceală între Rudi Catargi şi Poklevsky. Se pare 
că oarecari fonduri încredințate lui Rudi de către Po- 
klevsky mwar fi sosit la destinaţia lor. Rugăciunea de a 
verifica faptul la Club. 

Ii pare rău că n'a pus să se voteze starea, de asediu 
când am vorbit de ea la Sinaia. 

22 Octombre. — Giers vine să mă vază, pleacă di- 
seară : este «simplu particular şi tot ceeace spune are 
un caracter personal». Admite că acest război trebue 
să dea un rezultat ; un rezultat nul ar fi un dezastru 
pentru omenirea toată; deci toate elementele cari pot 
să-l determine, trebue să intervină. — Eu: Dar Bulga- 
ria? — Intelegeti-vä cu dânsa. — Uşor de spus, dar 
sunt convins că din Julie are un acord semnat cu Tur- 
cia. — Ştii ce valorează aceste acorduri! Un altul poate 


groupement inverse qui leur laisse libres visées sur Macé- 
doine et Cavalla. 

Gradisteanu travaille avec certains Roumains de Tran- 
sylvanie, Goga en tête, pour une action ; on cause d’un jour- 
nal aussi. «Mais Goga est à vous». «Il m'a échappé ; il est 
dans le giron de Take Ionescu en ce moment». 

Froid entre Rudy Catargi et Poklevsky. Il semble que 
certains fonds confiés à Rudy par Poklevsky ne sont pas 
arrivés à leur destination. Prière de vérifier au cercle. 

Regrette n’avoir pas fait voter loi état siège, quand 
nous en avons parlé Sinaia. 

Mercredi, 22 octobre. — Giers vient me voir; il part ce 
soir ; il est «simple particulier et fout ce qu'il dit est à titre 
personnel». Il admet que cette guerre doit donner un résul- 
tat; la coup nul serait désastre pour humanité; donc tous 
les éléments qui peuvent le déterminer doivent agir. A cette 
invite, moi: Et la Bulgarie? — Entendez-vous avec elle. — 
Facile à dire, mais je suis convaincu que depuis juillet elle 
a un accord signé avec la Turquie. Vous savez ce que valent 
ces accords! Un autre peut le remplacer: ne pas se faire 


NOTE POLITICE — 1914 331 


să-l înlocuiască. Să nu se facă un munte din acel petic 
de hârtie! — Ca al doilea război balcanic, răspund eu, 
şi râdem amândoi. — Eu: Nu cred ca guvernul să se 
încrează în guvernul bulgar, pentru a-i face propuneri, 
de cari s'ar servi pe lângă alte puteri. — El: Insärci- 
naţi prieteni să facă propuneri; prieteni se găsesc, dar 
trebue să le daţi acest mandat... Războiul cu Turcia va 
cauza pentru moment pagube economice Rusiei, căci 
Rusia va hotărî, când va crede de cuviinţă, acţiunea 
militară necesară contra Turciei; dar Rusia suferă des- 
tul de închidere Dardanelelor. «Credeti-mä, gräbiti-vä». 
(Foarte grăbit, ceva mai surd, fără mare grijă să mă 
convingă, declarând că nu-mi cunoaşte opiniile). 
Uitasem un detaliu: «Intr'un război ca acesta, aşa 
de lung, pentru a intra în acţiune ar trebui să ai plă- 
mâni buni», am spus eu. — Giers, înțelegând ime- 
diat că este vorba de muniții, a răspuns: «aceşti plă- 
mâni vi se pot da». — «Eroare, zic eu : fabricile dv. wau 
sculele necesare nouă şi nu ne pot aproviziona». — Este 
totdeauna mijloc de a căuta mai departe şi de a-şi pro- 


une montagne de ce chiffon de papier! — Comme la seconde 
guerre balkanique, riposte-je, — et l’on rit. 

Moi: Je ne pense pas que le gouvernement se fie au gou- 
vernement bulgare pour lui faire des propositions avec les- 
quelles il battrait monnaie auprès d’autres puissances.—Lui: 
Chargez des amis de faire des ouvertures; il s’en trouvera, 
mais il faut leur donner ce mandat... 

La guerre avec la Turquie causera pour le quart d’heu- 
re des dommages économiques à la Russie, car la Russie dé- 
cidera à son heure l’action militaire nécéssaire contre Tur- 
quie; mais la Russie souffre déjà suffisamment de la ferme- 
ture des Dardanelles. «Croyez-moi, faites vite». (Très pressé, 
un peu plus sourd, sans grand souci de me convaincre, décla- 
rant ne pas connaître mon opinion) —J’oubliais un détail: dans 
une guerre comme celle-ci, de si longue durée, pour entrer 
en actiou il faudrait avoir un «long souffle», ai-je dit. — 
Giers, saissisant de suite qu'il s’agit de nos munitions, a 
riposté: «Ce souffle on peut vous le donner». — Erreur. 
dis-je, vos fabriques n’ont pas notre utillage et ne peuvent 
nous aprovisionner. — Il y a toujours moyen de chercher 
plus loin et de se procurer le nécéssaire.. Facile à dire, 
pensai-je, en moi même. 


332 NOTE POLITICE-— 1914 


cura necesarul... — Uşor de zis, gândii în mine însumi— 
Concluzie : Intraţi, vom vedea în urmă. 

— Beldiman pleacă mâine la Berlin. Convins că 
mergem la criza pe care ne-o prepară «triumviratul 
Costinescu-Take-Filipescu. Costinescu a tratat direct. 
cu Sefa-Bey şi când a fost vorba să se scrie ceva, 
indice lămurit slăbiciunea conceptiunei omului de afa- 
ceri care vrea să joace rol de om de stat. 

— Czernin: Peste două sau trei zile va fi ceva 
pentru Români. Nu ştiu dacă va fi suficient; nu cunosc 
detaliile. 
totul s'a evaporat. Imi povesteşte acest lucru, ca să-mi 

24 Octombre. — Agitatiile reîncep. Mille în gazetele: 
lui, fraţii Sturza, Giani cu o placardă, convoacă «cetă- 
ţenii» să manifesteze în numele lui Nicu Filipescu la 
Poenaru-Bordea, Anghel Atanasiu, Bărbătescu. Am 
chemat pe Poenaru şi Nicu Lahovary ca să-i fac atenti. 
Prefectul de poliţie a venit să mă întrebe ce doresc să 
facă : îi pun casa mea la dispoziţie dacă are nevoe de 
ea, dar eu personal n'am nevoe de protecţie. , 
statuia lui Mihai Viteazul. Agenţii de propagandă: 


Conclusion: Marchez, — on verra ensuite. 

— Beldiman de Berlin part demain. Convainou qve 
nous marchons à une crise que nous prépare «le triumvi- 
rat Costinescu-Take-Filipescu». 

Costinescu a traité directement avec Séfa-Bey et quand 
il s'est agi de mettre quelque chose par écrit, tout s’est 
evaporé. Il me donne ce trait pour bien indiquer la faibles- 
se de conception de l’homme d’affaires voulant jouer de 
l’homme d'Etat. 

Czernin: Dans deux ou trois jours il y aura quelque 
chose pour les Roumains. Je ne sais pas si s’est suffisant; 
je n’en connais pas les détails. (6 h. soir chez lui). 

Vendredi, 24 octobre. — Les agitations recommencent. 
Mille dans les journaux, les Stourdza, Gianni, avee un 
placard convoquent «les citoyens» à manifester au nom de 
je mcts ma maison à sa disposition, s’il en a besoin, mais 
Je n’ai besoin d'aucune protection. 

Nicu Filipescu à la statue de Mihai-Bravul. Agents qui 
trempent dans la propagande: Poenaru-Bordea, Anghel Ata- 
nasiu, Barbatescu. J'ai fait venir Poenaru, Nicu La- 
hovary, pour attirer leur attention. — Le préfet de poli- 
ce est venu me demander ce que je souhaitais qu'il fit: 


NOTE POLITICE — 1914 333 


—De Bussche : Radeff i-a raportat conversaţia sa 
cu Brătianu, care sar rezuma în aceste puncte : 1) Bră- 
tianu retrage declaraţia lui anterioară, că România ar 
fi indiferentă unei agresiuni a Bulgariei în contra Sâr- 
biei. 2) El fiind ministru, România nu va ataca Austria. 

Bussche mă întreabă dacă este adevărat că sa is- 
călit sau tratat ceva cu Rusia, încă pe când trăia Regele 
Carol. Declar că nu ştiu nimic, afară de ce se vorbise 
vara trecută la Petersburg despre o combinaţie de neu- 
tralitate, şi că la moartea Regelui nimic nu fusese ho- 
tărât Ca şef al-opozitiei nu vreau să întreb, ca să-mi 
rezerv libertatea mea de acţiune ulterioară. 


—Am dejunat cu Mişu Cantacuzino şi Brâncoveanu 
pentru a vorbi politică. Cantacuzino : eterna lui cerere 
de a face cu orice pret un guvern national pentru a con: 
trola pe Brătianu, şi tonul gazetelor mele care trădează 
dorinţa mea de a vedea Germania învingătoare. — 
Brâncoveanu cere şi dânsul mai multă neutralitate din 
parte-mi, ca să aducem în partid o unire care ar izola 
pe Filipescu. Lungă conversaţie mai mult amicală. 


De Bussche: Radeff lui a rapporté sa conversation avec 
Bratianu, qui se résumerait en deux points: 1. Bratia- 
no retire sa déclaration antérieure que la Roumanie 
resterait indifférente à une agréssion de la Bulgarie 
contre la Serbie. 2. Lui étant Ministre, la Roumanie patta- 
quera pas l'Autriche. Bussche me demande s’il est vrai 
qu'on ait signé ou traité quelque chose avec la Russie, en- 
core du vivant du Roi Carol. Je déclare ne rien savoir 
si ce n’est qu’on avait causé cet été à Petersbourg sur une 
-combinaison de neutralité et que à la mort du Roi rien 
n'était conclu. Comme chef de l'opposition je ne veux pas 
interroger pour réserver ma liberté d'action ultérieure. 

— Déjeuner avee Michel Cantacuzène et Brancovan — 
pour causer politique. Cantacuzène: son eternelle demande 
de faire à tout prix un gouvernement national pour con- 
troler Bratianu, et le ton de mes journaux qui trahit mon 
désir de voir triompher l'Allemagne. Brancovan demande 
aussi plus de neutralité afin d'amener dans le parti une 
union qui isolerait Filipescu. Longue conversation plutôt 
amicale. 


334 NOTE POLITICE — 1914 


— Dr. Dinu Brătianu. Raportează că Dr. Romalo, în 
faţa lui Teohari şi Toma Ionescu, a spus că Regina Ma- 
ria se schimbă la faţă graţie vizitelor frecuente ale lut 
Seculici şi ale lui Petersen (?!). Şi vorbeşte aşa un om 
din intimitatea Curţei ! !... In contrazicere cu această 
informaţie, Kiriacescu mi-aduce la cunoştinţă că, dim 
ordinul Regelui şi la cererea Reginei, i se vor trimite Ei 
copie de pe telegrame, şi că Regina ar fi fost bucuroasă 
să citească că s'a început bombardarea Dardanelelor. 
Iată două contribuţii la anecdotă, pe cât de precise pe 
atât de bizare. 

— Manifestatia lui Nicu Filipescu a fost copilä- 
rească. Cinci, şase sute de tineri conduşi de bătrânul 
Cocea şi alţii. — După ce a conferit cu Fleva şi Cos- 
tinescu (raport al lui Milicescu, care era prezent la Fle- 
va), Filipescu s'a întors acasă la dânsul pentru a vorbi 
«mulţimii» : vrea 'să se bată numai decât şi să nu mar 
amâne trei ani de zile soluţia Transilvaniei. (Vericeanw 
îmi raportează că deunăzi el a condus pe Filipescu la: 
Take Ionescu şi Neniţescu şi că era de faţă când colone- 
lul Lupescu îi spunea că trebue să întârzie ora inträrei 
în război ! !). 





— Dinu Bratianu: Le Dr. Romalo devant Theohari et 
Thoma Ionescu a répété que la Reine Marie tournait casa- 
que grâce aux visites fréquentes de Sekulici et de Peter- 
sen (?!). Et c'est un familier de la Cour qui parle ainsi. — 
En contradiction avec ce renseignement, Kiriacescu m'ap- 
prend que, par ordre du Roi, sur la demande de la Reine, 
on lui envoie aussi à elle copie des depêches et que la 
Reine a été joyeuse de lire la nouvelle qu’on avait com: 
mencé le bombardement des Dardanelles. Voilà deux contri- 
butions à l’anecdote, aussi précises que bizarres. 

— La manifestation Filipescu. — La manifestation fut 
enfantine. 5 à 600 jeunes gens, conduits par le vieux Cocea 
et Mircea Lecca, Catina, Casimir, Mingopol, les gens de 
Mendonide. 

Après avoir conféré avec Fleva et Costinescu (rapport 
de Melicescu, présent chez Fleva), Filipescu est rentré chez 
lui pour haranguer: il veut se battre de suite et ne plus 
remettre à 3 ans la solution de la Transylvanie. 

(Vericeanu me rapporte que l’autre jour c’est lui-même 
qui l’a conduit chez Take Ionescu et Neniţescu; qu’il était 
présent quand le Colonel Lupescu lui disait qu’il faut re- 
tarder l'heure d'entrer en guerre!!). 


NOTE POLITICE — 1914 335 


Vineri, 24 Oetombre. — Comitet, provocat de cere- 
rea de interpelare a lui I. Grădişteanu. — Grădişteanu : 
Politica lui Brătianu corespunde din ce în ce mai puţin 
dorinţei ţărei. Nu discut dacă azi trebuie să intrăm în 
război, dar guvernul nu ia nici o îndrumare spre eşirea 
din neutralitate. Aşa, se dă paşapoarte ofiţerilor de re- 
zervă şi se desconcentrează trupele. România desarma- 
tă poate fi ori când paralizată în concentrarea, corpurilor 
I şi IV. Presa guvernului exagerează importanţa Tur- 
cjei şi descurajează publicul. Guvernul ne face şi pe 
noi părtaşi, cum a fost cu un articol al «Viitorului» ! — 
Eu: Nu este tocmai aşa articolul «Viitorului»! — 
Grädisteanu : Ziarele «La Politique» şi «Inainte» în- 
dreptăţese pe guvern să ne declare solidari. Eu nu mai 
pot sta în nemişcare faţă de guvern şi propun o acţiune 
de răsturnare. Incep printr'o interpelare. (Cules lucruri 
ca: «atitutinea enigmatică şi echivocă care seamănă a 
abdicare !... Moment unic... Nu intrare criminală»...). 


Lahovary : Desconcentrarea ? Era utilă. Bulgarii la 
1912 au desconcentrat în preziua războiului. Tonul zia- 
relor ? Polemică de care nu ne spălăm sufletul nici în 
zilele cele mai grele. Nu voim întărirea Austriei. Evi- 
dent. Dar aşa, azi ne decidem ? Intre ideal şi existenţă 
să nu alegem: «Qui s’en va chercher la laine revient 
tondu !». In caz de dezastru, nu avem nici o milă de 
aşteptat. Graba lui Cleon a precipitat ruina Atenei lui 
Pericle. Bulgaria e legată cu Turcia de a doua zi dela pa- 
cea din Bucureşti. Ori când, Tripla înţelegere ne dato- 
reşte recunoştinţă : Unde era ea dacă mergeam cu Ger- 
mania ? Să nu se uite că, ca armament, suntem blocaţi: 
Să ne aruncăm azi, ar fi o crimă! 

Filipescu : O singură crimă ar fi să lăsăm să trea- 
că războiul şi să intervenim prea târziu. Armata nu este 
ca să stea la pândă. Avem şase milioane şi jumătate de 
oameni de cucerit: Când Germania va fi cauzat dese- 
chilibru, când se va fi stins Românismul, nu va mai fi 
nimic de făcut. Inţelegerea cu Bulgaria este posibilă, 
dar Brătianu nu vrea să trateze cu Bulgaria. Brătianu 
a desorganizat armata, diluând în ea brigadele de re- 


336 NOTE POLITICE — 1914 


zervă şi reducând astiel armele. Am devenit apendice al 
partidului liberal şi mereu ni se spune că am aprobat 
tot. Eu nu vreau să fiu germanofil şi am o singură po- 
litică, am făcut-o şi o voi continua mâine. 

Cantacuzino : Unitatea de vederi a încetat. Căzu- 
sem de acord asupra luărei de garanţii ca să eşim din 
neutralitate şi asupra necesităţii unui guvern naţional, 
în care să fie mai ales reprezentat partidul conservator. 
Deci presa -partidului trebue pusă în concordanță cu 
prima decizie, iar intrarea Turciei justifică a doua de- 
cizie... — Filipescu: Nu poţi cere guvern naţional; nu 
încape decât răsturnare. 

Arion : Interpelarea lui Grădişteanu răstoarnă toată 
politica de până astăzi. Filipescu vrea să formeze un 
partid naţional... — Filipescu: Dacă... — Lahovary : 
Dacă nu ne supunem părerii d-tale. — Arion: Va să 
zică o spargere a partidului conservator. Să răsturnăm 
pe Brătianu? Nu cumva îi va lua succesiunea partidul 
national ? Deci, ce se poate cere este un guvern naţional. 
Nu ne putem mişca, decât după ce se va elucida cu Bul- 
garia: Asta nu o poate face Brătianu. 

Nenitescu : Astăzi suntem toţi de o singură părere, 
deşi pentru mine triumful Rusiei este o nelinişte de fie- 
care moment. Intrarea în acţiune este grăbită. Mergem 
la istovire generală şi intrarea ar fi azi o mare pri 
mejdie. Evident nu accept o neutralitate finală şi deci 
concediu ofițerilor de rezervă nu se poate da. Se impune 
un guvern comun al liberalilor cu conservatorii. 

(Şedinţa continuă mâine, Olănescu se aplică mai 
mult pentru amânare). 

— De Bussche îmi serie că bombardarea portului 
de rezbel Yarmouth, fără ca flota să-l poată apăra, este 
fără precedent. (De unde au eşit vasele germane cari au 
bombardat ?). 

25 Octombre. — Continuarea Comitetului. — Gre- 
ceanu: Defectiunile sunt inadmisibile. Nu admitem spre 
pildă demisia Desliu : dezerțiune. Noi am decis: Esire 
din neutralitate... — Nemiţescu: Acum? Am diferit 
pururea asupra momentului... -~ Greceanu: Brä- 


NOTE POLITICE — 1914 337 
tianu este incapabil. Nu este complicitate să-l 1ă- 
săm să dăinuiască? Să luăm poziţie ostilă şi dacă 
punem pe Rege să cheme pe şeful nostru, vom aviza. 


‘Am decis să mergem cu Tripla înţelegere... — Laho- 
vary : Când şi în ce moment ? — Greceanu: Din acea 
zi presa noastră trebuia să ia poziţiune... — Lahovary : 


Presa guvernului luat-a pozitiune ? — Greceanu: De 
ce să nu ştie ţara că avem o singură părere? Aceste 
puncte să se aducă de şeful nostru la îndeplinire. 


Vlădescu : Suntem mai främântati decât membrii 
guvernului. Cauza : slăbiciunea guvernului şi lipsa lui 
de direcţie. Eşirea repede din neutralitate nu o cred ne- 
cesară, dar pregătirea armatei să nu fie neglijată. De 
ce se dă concediu ofiţerilor în rezervă ? In neutralita- 
tea lui, guvernul n'a fost impartial. Guvern national ? 
Primejdie : dacă nu se înţeleg, ce devine Statul? Un 
guvern de colaborare liberal-conservator ar avea şi au- 
toritate şi putinţă de a lucra. — Neniţescu : In audien- 
ţa de eri, la Rege, a examinat această ipoteză. Regele a 
făcut o singură obiectiune : Să nu uzăm toate rezervele. 

Delavrancea : Interpelarea este bună şi el va face 
una similară la Cameră. Ce, dacă cade Brătianu, iar 
avem o criză dinastică ? Convenţia lui Brătianu cu Ru- 
sia este o infamie. Suntem «călăii» celor de dincolo. Pe 
Români îi cunosc după cocardele tricolore ce i-au silit 
să poarte şi îi bat cu bice speciale! Manifestatia făcută 
lui Filipescu a fost la locul ei. «Epoca» ne salvează ce 
a mai rămas ca popularitate. Interpelärile vor ţine loc 
de declaraţii de retragere de încredere. — Neniţescu : 
Ele vor împiedeca, orice formare a unui guvern conser- 
vator-liberal. 

Olänescu : Interpelarea, ca şi declaraţia lui Fili- 
pescu, mi-au făcut plăcere: Sunt expresia opiniei publice. 
Dar să pornim aşa, cu Bulgaria la spate, ar fi o nebunie. 
Guvernul însă vrea să înăbuşe opinia publică şi aceas- 
ta justifică cele două acte ce am aprobat. Evident, mă 
unesc cu opinia lui Neniţescu. Proces ziarului «La 
Politique». Aluzia Țarului, în manifestul lui, la Darda- 
nele, este numai ca să încingă poporul lui: De ce să o 


338 NOTE POLITICE — 1914 


releveze ziarul nostru (! D. Interpelarea va fi oportună 
dacä nu se reuseste sä se facä un guvern liberal-con- 
servator. — Lahovary : Un asemenea guvern va avea 
aceleaşi greutăţi, şi ne-am uza degeaba. — Arion : Pri- 
mesc opinia lui Nenifescu. 


Eu: Mezehcul cu presa noastră : cu lupa se caută 
puncte de critică, Articolele asupra neutralitäjer Italiei, 
dovedite azi atât de întemeiate ? Răspuns la svonurile 
puse în circulație că Italia mobilizează şi că era pe 
punctul de a face război Austriei. Articolele cu Turcia ? 
Răspuns la atmosfera ce se creia că intrarea ei nu în- 
seamnă nimic şi că era forțată, nu voluntară. Ce? 
Nu mai ai dreptul să vorbeşti de testamentul lui Petru 
cel Mare? Eu, când se vor face acordurile cu Rusia, 
nu vreau să mi se zică pentru Dardanele ce mi s'a zis 
pentru Basarabia : «Nimeni wa vorbit la Dv.». — Ger- 
manofilia mea? Nu fac lui Filipescu sau altuia ruşinea 
să-i opun rusofilismul lui. Eu sunt Român... Cu cât 
so desina mai mult direcția spre Tripla înțelegere, va 
fi mai prețios să se creadă că nu suntem toți, «pieds et 
poings liés» către Rusia. Nu desaprob guvernul că nu 
tratează cu Bulgaria : Nu poate, şi nu trebue. Aduc con- 
versafia lui Giers: Spun ce legături, încă din Iulie şi 
August, Sau format între Bulgaria, Turcia şi Ger- 
mania; legături indirect recunoscute de Giers, «petice de 
hârtie». Deci teren nepregătite — Armata  neîndestul 
dotată cu muniții. Nu încep atunci cu nici un chip răz- 
boi imediat. Timp avem. Să se uite cei grăbiţi: Câţi 
oameni se bat, şi ce rezultat sa obținut. Atunci pentru 
ce răsturnarea lui Brătianu? Dacă retrag sprijinul : Ori 
Brătianu se lestează cu Take, convine cuiva aceasta ? ori 
Brătianu se retrage, cu dreptul legitim de a ne impie- 
dica şi el să trăim. Deci interpelări nu primesc, şi rog 
să se renunțe la ele, mai ales cu comentariul că vor 
ține loc de declaraţii de ruptură. Eu fac acorduri, şi 
alții le desfac ? Să mergem la comitetul cel mare şi să 
limpezim. Gata să-i dau lui Filipescu» Delavrancea, Grà- 
dişteanu, direcția, dar cu răspunderea lor, nu cu a mea. 
Guvern national ? Nu l-am putut propune pentrucă, şt 


NOTE POLITICE — 1914 339 


la 4 Septembrie si la 11 Septembrie, Filipescu a decla- 
rat: «nimic cu Brătianu». Azi întreb ‘din nou : Guvern 
de colaborare primeşte el cu Brătianu? 


Neniţescu : Primeşti, D-le ? Intri în asemenea com- 
binaţii ? — Filipescu: Nu am încredere în Brătianu: 
Ori cine altul din anturajul lui. Sperăm să ne debarasänr 
de acest sectar primejdios pentru ţară şi pentru parti- 
dul conservator. 

Eu : Vedeţi atunci, de ce, înţelepţeşte, nu am intrat. 
în combinaţie de guvern naţional? — De politica lui, 
de partid naţional, osândit să fie instrumentul cuiva, 
nu mă tem. El poate mult, însă în partid; afară, nu. 
Rațiunea să-l îndemne a sta la locul lui. 

Cantacuzino, Arion, Nenijescu insistă ca Filipescu 
să declare limpede dacă primeşte. — Filipescu : «comme 
pis aller» acceptă. 

Se redactează un comunicat la 2% ore, şi Filipescu 
este silit de mine să pună viza pentru a se publica în 
«Epoca» ; comunicatul vorbeşte de unanimitate ! 

Duminecă, 26 Octombre. — Audientä la Regina Ma- 
ria. Primit la 11 ore dimineaţa. Amabilă, mai putin su- 
râzătoare, destul de gravă. Politică: A nu ne mişca, 
război destul de apropiat. Regele n'a iubit nici odată 
Austria. A refuzat cea dintâi doică eventual angajată 
pentru Carol, fiindcă era unguroaică. A fost furios că 
şi-ar închipui cineva că poate Ea să facă altă politică 
de cât bărbatul ei. Transilvania ? Evident, dar cum să 
trăim acest vis în momentele astea, a spus ea lui Take 
Ionescu care îi vorbea de aceasta? Regele va avea 








Dimanche, 26 octobre. — Audience Reine Marie. — Recu 
11 h. matin. Aimable, moins rieuse, assez grave! Politi- 
que: ne pas bouger, guerre suffisamment proche. Le Roi n'a 
jamais aimé Autriche, Il a refusé la première nourrice 
engagée, eventuellement pour Carol, parceque hougroise. 
Il a été furieux, Comment se figurerait-on qu'Elle peut 
faire autre politique que son mari? Transylvanie? Evidem- 
ment, mais comment vivre ce rêve en ce moment, — a-t-elle 
dit à Take Ionescu qui lui en parlait. Le Roi aura de la 


340 NOTE POLITICE — 1914 


voinţă, ca toţi oamenii cari iau o decizie încet. — Am 
vorbit de combinaţie eşită din comitetul nostru «fără 
Take Ionescu bine înţeles ?» (Surâsul, era el o ironie sau 
o aprobare ?) 

— Nemiţescu vorbind de conversaţia ce a avut cu 
Regele, care pare că admite combinaţia liberalo-conser- 
vatoare, îmi spune că Regele a adăogat imediat: Mi- 
misterul de război lui Filipescu, nu! 

— Seara aflu, că cu toate cele hotärîte eri, Filipescu 
a fost la întrunirea Dr. J. Cantacuzino şi că a intrat 
în Comitet Naţional «de acţiune imediată, — nu se 
zice: militară, — cu Delavrancea, Grădişteanu, Niki 
Xenopol (!), Fleva, Toma Ionescu, Istrati. — Melicescu 
îmi spune că el e acela care a împăcat pe Fleva cu Take 
Tonescu ! ! 

Luni, 27 Octombre. — De Bussche îmi spune: Ra- 
deff a văzut pe Brătianu, care i-a declarat : 1) România 
nu mai poate acnm să se desintereseze dacă Bulgaria ar 
ataca Sârbia ; 2) Niciodată, el fiind ministru, România 
nu va ataca Austria. A crezut că era interesant să-mi 
raporteze aceste cuvinte, dat fiind că Radeff e demn de 
încredere. 





volonté, comme tous les hommes lents à se décider. — 
Parle de la ccmbinaison de notre comité «sans Take Io- 
nescu, nature/lement?» (Le sourire était-il une ironie ou 
une approbation?) 

— Neniţescu. Reverant sur la conversation avec le Roi, 
semblant admettre combinaison libéralo-conservatrice, me 
dit que le Roi a de suite ajouté: le Ministère de la Guerre 
à Mr. Filipescu, non. 

— Le soir apprends que, malgré ce qui avait été de- 
cid6 hier, Filipescu a été à la réunion du Docteur J. Can- 
tacuzene et qu'il est entré dans le Comité National «d'action 
immédiate», — on ne dit pas: militaire, — avec Delavrancea, 
Gradisteanu, Nicu Xenopol (!), Fleva, Toma Ionescu, Istrati. 

Miliceseu me dit que c'est lui qui a reconcilié Fleva 
avec Take!! 

Lundi, 27 octobre, — De Bussche. Radeff a vu Bratianu, 
qui lui a déclaré: 1) la Roumanie re peut plus maintenant 
se désinteresser si la Bulgarie attaquait la Serbie, 2) Ja- 
mais, lui Ministre, la Roumanie n’attaquera l'Autriche. 
— Il a cru intéressant me rapporter ceci en tant que Radeff 
mérite créance. 


NOTE POLITICE — 1914 341 


— La 412% mă întâlnesc în secret cu Brătianu, acasă 
la Mitilineu. Simt imediat că acţiunea faimosului Co- 
mitet National l’a speriat, fiindcă i se telefonase la Florica. 
că hotărâsem în comitetul nostru eşirea din neutralita- 
te. — În cursul conversatiei am aflat că Take se pro- 
nunfase şi el în contra unui guvern naţional, fiindcă pu- 
blicul ar fi crezut într'o mobilizare imediată. In plus 
îmi destäinueste, sub secret, că Filipescu... — se opreşte 
şi reia: mi sa propus un guvern Brätianu-Take Io- 
nescu-Filipescu !! Filipescu este, pentru dânsul, o ab- 
solută enigmă. Ar primi combinaţia liberalo-conser- 
vatoare, dar ce să facă cu Filipescu ? Găseşte şi el că 
combinaţia ar avea mai multe avantagii decât desavan- 
tagii. Dar ar trebui să se lase să întrevadă şi lui Take 
Ionescu o perspectivă de viitor. Nu vede posibilitatea 
unei campanii înainte de primăvară, şi aceasta numai 
dacă am fi siliţi. Are să ţie un consiliu ca să lege şi 
pe Costinescu, «care e foarte mult lucrat de alţii», la de- 
ciziunea : nu război imediat. — După ce i-am spus 
că am expus comitetului meu, că dacă ar fi atacat, el 
putea sau să se unească cu Take, sau să cedeze locul, 


Entrevue avec Bratianu. — A 4 h. % on se rencontre ss- 
crétement chez Mitilineu. Je sens de suite que l’action du 
fameux Comité National lavait effrayé parce qu'on lui avait 
téléphoné à Florica que nous avions arrêté dans notre pro- 
pre Comité la sortie de la neutralité. Au cours de la con- 
versation j'ai appris que Take s'était lui aussi prononcé 
contre un gouvernement national, parceque le public aurait 
cru à la mobilisation immédiate. De plus il me confie sous 
le sceau du secret que Filipeseu.…, — il se reprend et dit: on 
lui avait proposé un gouvernement Bratianu-Take Ionescu- 
Filipescu! Il trouve que Filipescu est pour lui une absolue 
enigme. Il acceplerait combinaison libéralo-conservatrice, 
mais que faire de Filipescu? Il trouve aussi que la combi- 
naison aurait plus d'avantages que de désavantages, — tou- 
tefois faudrait laisser entrevoir à Take une perspective d'a- 
venir. 

Il n’envisage pas la possibilité d’une campagne avant le 
printemps, si on y est forcé. I] va tenir conseil pour bien 
attacher aussi Costinescu — «qu'on travaille beaucoups — 
à la decision: pas de guerre immédiate. 


342 NOTE POLITICE — 1914 


— mi-a răspuns: combinaţia cu Take, asta nici odată ; 
să cedez locul, da, dar cu dreptul absolut să trag eu 
la răspundere pe cei ce m'au răsturnat! (deci, tocmai 
ce prevăzusem eu). A răspuns lui Giers, care oferea 
să trateze pentru România cu Bulgaria: Asta, nu. 
Reguleazä D-ta afacerile între Sârbi şi Bulgari; voi 
regula eu, pe urmă, afacerile noastre cu Bulgaria. A 
vorbi cu Radeff este să vrei să prinzi văzduhul cu 
mâna. De altmintrelea ispräveste prin a mărturisi că 
amicitia lor este de partea Austriei. — La despărţire a 
repetat că aranjamentul nostru se poate face, dar ne 
înţelegem că nu ne-am întâlnit, ca să pot avea mână 
liberă către ai mei. 

— Peste zi, Arion, scandalizat de acţiunea lui Take, 
„aprobă convocarea comitetului executiv, pentru a clari- 
fica situaţia. Mă duc la Mișu Cantacuzino şi îi spun 
«că sunt obligat să convoc Comitetul executiv. 

28 Octombre. — Am găsit aseară o scrisoare dela 
Istrati, cerându-mi o întrevedere în numele Comitetului 


Lui ayant dit ce que j'ai exposé à mon Comité, que si on 
lattaquait, il pouvait ou se lester avec Take, ou céder la 
place, il wa répondu: Combinaison avee Take, cela jamais : 
<éder la place, oui, mais avec le droit absolu «să trag eu la 
răspundere pe cei ce mar răsturna!» (Done juste ce que 
j'avais prévu). 

Il a répondu à Giers, qui offrait de traiter pour la Rou- 
manie avec la Bulgarie: Cela, non. Arrangez vous les af- 
faires entre Serbie et Bulgarie. J’arrangerai moi-même, en- 
suite, nos affaires avec la Bulgarie. Causer avec Radeff, 
c’est vouloir mettre la main sur l’insaisissable. D'ailleurs il 
finit par reconnaître que leur amitié est du côté de PAu- 
triche. 

En nous séparant, il réitèré que notre arrangement 
pouvait se faire, mais nous convenons ne pas nous être ren- 
‘contrés pour avoir coudées franches vis-à-vis des miens. 

— Dans la journée, Arion, outré de l’action de Take, ap- 
prouve convocation Comité Exécutif pour clarifier situation. 

Je vais voir Michel Cantacuzène et lui dire que suis 
forcé convoquer Comité. 

28 octobre. — Trouvé hier soir lettre Istrati me deman- 
.dant entrevue au nom de son Comité. Je reçois ces Messieurs 


NOTE POLITICE — 1914 343 


lui (Comitet National). Ii primesc la ora 11. Vin: Is- 
trati si I. Cantacuzino. In urmă Grădişteanu si Fleva ; 
Filipescu... nicăeri. Il aşteptam, i se telefonează : Fili- 
pescu răspunde, dar cum i se spune că Istrati vrea să-i 
vorbească... nu mai e nimeni. Această comedie ţine câ- 
te-va minute. Istrati afirmă că se înţelesese cu Filipescu 
chiar dimineaţa. 

Istrati, căruia i se dă cuvântul, face un discurs lung: 
Guvernul nu dă impresia că vom eşi vre-o dată din 
neutralitate («că nu suntem înşelaţi», adaogä Canta- 
cuzino) şi a fost partial în această neutralitate: ben- 
zină, grâu, aur pentru Turcia, muniții Bulgariei ; vor să 
ia măsuri în contra acestei rele voințe, ete. Un guvern 
naţional ar fi oprit toate acestea. De ce se lasă să trea- 
că în Austria ziarul «Ziua», când gazetele noastre nu 
sunt primite? — Eu: Ce doriţi dela mine? — Să ne 
ajutaţi. Cel puţin o conferinţă permanentă de trei şefi 
să controleze guvernul. 

Răspund, în substanţă, că ar trebui să se adre- 
seze lui Brătianu pentru toate aceste critici ; probabil, 
el va arăta motivele lui. Guvern naţional, chiar Take 
l-a declinat. Conferinţă, cât veţi vrea, dar Take să is- 
prăvească mai întâi cu clevetirile lui sistematice în 


à 11 h. Arrivent Istrati-Jean Cantacuzène; ensuite Grädis- 
teanu-Fleva; pas de Filipescu. On l’attend un bon bout de 
quelques minutes. Istrati assure qu’il s'était entendu avec 
Filipescu le matin même. 

Istrati, à qui on donne la parole, fait un long speech: le 
gouvernement ne donne pas l'impression qu'on sortira un 
jour de la neutralité;:—<«cä nu suntem înşelaţi», surencherit 
Cantacuzène; — il a été partial dans cette neutralité: ben- 
zine, blé, or pour la Turquie, munitions bulgares, tout y 
passe; on veut se prémunir contre ce mauvais vouloir, ete, 
etc. Un gouvernement national aurait coupé court à celà. 
Pourquoi laisser passer en Autriche la «Ziua», quand nos 
journaux ne sont pas acceptés. — Autriche! etc., etc, 

— Moi: Que désirez-vous de moi? — Nous aider. Au moins 
qu’une conférence permanente des trois chefs contrôle le 
gouvernement. — Je réponds en substance qu'il faut s'adres- 
ser à Bratianu pour toutes ces critiques; il aura peut-être 
de bonnes raisons à faire valoir. Gouvernement national, 


344 NOTE POLITICE — 1914 


contra şefului partidului conservator. — Delegaţia do- 
reste să mai mă vadă: — «Cât veţi voi, atâta vreme 
cât nu vor fi mişcări de stradă ; altfel nu vă mai pri- 
mese». — Protestează că ar fi pentru războiul imediat. 
— Eu: D. Grădişteanu este de altă părere. — In rezu- 
mat: Vorbe goale, rău informaţi, nu par a fi botăriîţi a. 
merge imediat. N'ar fi oare lipsa lui Filipescu ? 

29 Octombre. — Delegaţia a fost la Take Ionescu, 
de astă dată cu Filipescu. «Universul» constată că au 
fost de acord în toate punctele. 

— Văzut pe Lahovary, Nenitescu, Olănescu, şi fără 
obiectiuni, le-am comunicat că voi convoca Comitetul 
executiv, de urgenţă. Arion şi G. Stirbey au fost printre 
cei dintâi pentru a propune această convocare. A'm anun- 
tat alaltăeri seară pe Mişu Cantacuzino. 

Vineri, 31 Oetombre—Monitorul publică astăzi decre- 
tul interzicând exportul de grâu, dar Finanţele de fapt 
îl interzisese de o lună. Fiecare vagon a devenit obiect 
de misitie. Mihai, fratele meu, vorbea de casa Dreyfus, 
care oferea 600.000 lei, dar cărei i se cere un milion ! — 
Ion St. Brătianu s'a plâns lui Ciorăneanu (Kiriacescu 
mi-a spus-o) că el, spunând lui Costinescu că câştigă 
15.000 lei pentru eşirea unor vagoane, «pungaşul» de 
Costinescu dă drumul la altele şi la ale lui nu. — Go- 
lescu îmi scrie de o afacere cu 600 vagoane fasole, în 
care un Dr. Sofronie, tovarăş cu un fiu Costinescu, are 
o primă de 300.000 lei. 

— Grigore Cantacuzino foarte deprimat: Alţii cari 
nu fac sacrificii, au avut situaţii politice şi el nu a avut: 
aşa, Delavrancea; iar «idiotul» de Deşliu face parte 








Take lui même Fà decline. Conférence, tant qu'on voudra, 
mais que Take cesse d’abord le denigrement systématique 
contre le chef du parti conservateur. Ces Messieurs désirent 
me revoir. Tant que vous voudrez, s’il n'y a pas de mouve- 
ment de rue; autrement je ne les reçois plus. — Ils protes- 
tent vouloir être pour la guerre immédiate. — Moi: M. Gra- 
disteanu est d'un autre avis. Résumé: verbiage, mal infor- 
més, ne parraissent pes décidés à marcher. Est-ce: absence 
de Filipescu? 


NOTE POLITICE — 1914 345 


dintr'un Comitet din care el nu face parte. Cu vânzarea 
«Minervei», amicii şi presa noastră nu Pau aprobat. Se 
întreabă, mai ales că în partid sunt sbuciume continue 
cauzate de Filipescu, dacă nu ar fi mai bine să se re- 
tragă din viaţa politică. Recunoaste că eu l-am acoperit 
şi că am fost perfect cu dânsul. — L'am îmbărbătat, va 
veni mâine la comitet. — Gr. Duca, venind în acest răs- 
timp, găseşte că partea reproşabilă este: când manife- 
stezi sgomotos ca francofil, să-ţi vinzi jurnalul la ad- 
versari. 


1 Noembre. — Comitet executiv. Mulţi de faţă. Lip- 
seşte Meissner, care nu a primit convocare. Din judeţe 
lipseşte Leon Bogdan. 

Deschid şedinţa, arătând că am convocat comite- 
tul pentru a limpezi situaţia creată de participarea lui 
Filipescu la «Acţiunea Naţională», a cărei legătură so- 
lemnă nu poate însemna decât răsboi imediat. Să se spună 
clar de Comitet dacă este pentru răsboi imediat; dacă 
nu, să se ştie că nu avem nici o solidaritate de partid cu 
Acţiunea. — Replică Filipescu, că din toate partidele nu- 
mai noi ne-am räsboit contra Actiunei Naţionale. — 
Răspund eu că nu văd acolo, din alte partide, oameni de 
importanţa politică a lor noştri, şi că s'a produs faptul 
a doua, zi după ce un comunicat afirmase că “au luat de 
noi rezolutiuni : de aci unele echivocuri ce trebue să dis- 
pară în public. 

Lahovary : Cestiunea războiului nu se poate tranşa 
nici cu pasiune, nici cu iluzii. Nu dau la o parte factorii 
responsabili, de care râde «Epoca». Acţiune da, dar când 
şi cum ? Eterna divergență între noi, începând dela ma- 
nifestatia de la 1 Septembrie. Se cere a se lua Austriei 
200.000 km. p. Aceasta nu se ia fără gravă înfrângere. 
Unde este ea ? Dorim şi simţim la fel: temperamentul 
însă, nu trebue să înlocuiască raţiunea. — Mișu Cantacu- 
gino : Putem ajunge la soluţie satisfăcătoare, dacă Comi- 
tetul a fost convocat pentru a degaja acţiunea partidu- 
lui de acţiunea lui Filipescu. El mi-a declarat că: «fac 
aceasta pe seama mea». Aiurea pot exista divergențe a- 
supra mijloacelor de a face ca România să iasă mărită : 


23 


346 NOTE POLITICE — 1914 


Când să esim din rezervă ? Ce garantie să luăm? Să 
discutăm în vileag, nu putem; elementele sunt în mâna 
guvernului. Dar guvernul poate avea încrederea noas- 
tră ? Nu. Slab, n'a făcut pregătire. Deci, schimbarea gu- 
vernului. — Lahovary: Să faci alegeri? — Cantacuzino: 
Nu, şi aci mă deosebesc de Filipescu; Brătianu un rău 
necesar; îl primesc, dar încadrat. Partidul nostru să fie 
rezerva ţărei. Cer guvern national chiar prezidat de 
Brătianu. — Eu: Cum mai suntem atunci rezervă ? 
Arion : aprobă convocarea Comitetului executiv. 
O lamurire era necesară. Filipescu merge pe seama lui ? 
Să o spună, altfel Acţiunea Naţională ar fi pe seama 
partidului. Trebue să dispară acuzaţia de filogermani. 
Dacă Acţiunea Naţională nu este intrarea în răsboi, ce 
este ? Tot ce am hotărât noi, cum că nu putem sta la în- 
finit în neutralitate, sa adus la cunoştinţa Regelui Carol. 
Dar pentru azi? Filipescu zice da, pentru că altfel ne 
batem peste doi, trei ani. Atunci trebue să schimbi 
guvernul; mergi la Dacia şi pe stradă? Te baţi cu sol- 
dati români înainte de a te bate cu cei unguri ? In Mar- 
ghiloman nu ai încredere, pe Brătianu nu’l vrei, ce pui 
în loc? — Cere 'moţiune de încredere în şef!... 
Nenijescu : Românii devin odiosi si întro parte 
și în alta, pentru că nicăeri nu se face în stradă politică 
externă. Guvern naţional cu Take, după ce sa rostit 
cum Sa rostit ? Atunci a născut ideia : guvern de două 
partide. Dar trebue atunci «partid» şi noi suntem divi- 
zati. Filipescu nu vrea ce vrea Marghiloman —P'ilipescu: 
De două luni sa hotărît şi nu sa făcut nimic... — 
Nentţescu : Acum abia sa hotărât aceasta. Acţiunea co- 
mună a două partide este o necesitate, (aprobări). — 
Greceanu : Nu apăr Acţiunea Naţională şi prezenţa lui 
Filipescu acolo o regret. Dar trebue să se ştie hotărât, 
că nu mai dăm concurs guvernului.. — Grädisteanu : 
Sunt divergențe între unanimitatea comitetului consul- 
tativ şi D-1 Marghiloman. Unii din noi ne-am orientat 
dela început în favoarea Triplei-înţelegeri. Deci ori res- 
bel alături de ea, ori neutralitate, în caz de înfrângere a 
ei. Guvernul şi alţi dintre noi au politica de a merge a- 


NOTE POLITICE — 1914 347 


lături de învingători, ori cari ar fi: asta nu primim. 
Nu sa adus la îndeplinire cererea guvernului naţional; 
nu vreau, fără voia mea, să fac politică austrofilă. — 
Lahovary, Arion, protestări vii. — Jon Miclescu: 
Nu vreau ca neutralitatea să fie un siretlic ca să arun- 
căm latinitatea noastră în braţele germanismului. Unire 
cu Take Ionescu! — Emanoil Antonescu: Divagatii 
şi obrăznicii, terminând cu cinci injoctiuni serise. 

Delavrancea : Acţiunea Naţională nu este demon- 
stratia în favoarea unui şef sau în contra altui şef. La 
Acţiunea Naţională. stăm pentru că acolo se plămădeşte 
întregirea neamului. Răsboiul ei este un răsboi de rasă 
şi la lacul mediteranean trebue să fie numai elementul 
greco-latin (!!). Am început să credem că milioanele ger- 
mane pot cumpăra suflete de Români. 

Filipescu: «Ne miscäm contra Actiunei Natio- 
nale : diversiune în favoarea guvernului! Este exact: 
1) că nu avem näzuinte decât într'o direcţie; 2) că trebue 
să înceteze neutralitatea; 3) că trebue să înceteze încrede- 
rea necondiționată în guvern. Nu ma interesat Macedo- 
nia: nu mă interesează Basarabia! Strada, în regim con- 
stitutional, a jucat un mare rol. Suntem îngraţi când de- 
făimăm strada ca un excelent mijloc. Sunt din cei «cu 
Transilvania şi cu strada». «Strada numi pute, dar te 
trăsneşte duhoarea din unele anticamere. Strada a văzut 
totdeauna drept. Costinescu singur a avut o politică ad- 
mirabilă : Nouă ni se cere prudenţă, iar lui nu-i este 
frică să vorbească pe față». Proces cu «Inainte» şi 
«La Politique». Nu sa tratat cu Bulgaria : Abia acum 
se vorbeşte cu ea. «Armata este gata. Ce aşteaptă? O 
nouă victorie franţuzească sau rusă va face acţiunea 
noastră inutilă. Lovitine! Veţi face ca viespea; ea 
răneşte, dar piere». 

G. Stirbey : Convocarea comitetului, excelent pre- 
cedent. Massa partidului se asociază ast-fel la definirea 
politicei partidului. Suntem acum de acord; dar se putea 
vedea «acţiune» fără răsboi ? S'a pus chestiunea Darda- 
nelelor : problemă economică de cea mai mare valoare. 
Putem s'o ignorăm ? Marea Mediterană latină ? Dar 


348 NOTE POLITICE — 1914 


România e pe Marea Neagră. Numai factorii responsa- 
bili pot rezolva chestiunile. 

Mehedinţi : Comitetele nu pot transa politica ex- 
ternă, cum nu o pot hotărî un sinod sau o cameră de 
comerţ. D-l Filipescu a zis să vorbim principii; dar 
se impun rezerve: Această rezervă să o observăm în 
discuţia noastră — Virgil Arion: Politica partidului 
este îndrumată în sensul de a asigura revendicările tä- 
rei. De ce se adună atunci toate calomniile pentru a se 
arunca şefului ? 


Eu : Cuvântările de eri şi de azi, dovedesc cât de în- 
temeiată a fost această convocare. Lumina s'a făcut. Nu 
mai vrea nimeni răsboi imediat. Eram întemeiat ci- 
tind legământul luat înaintea Țărei de membrii Actiu- 
nei Naţionale şi cunoscând sentimentele lui Nicu Fili- 
pescu, să cred că acţiunea. de acolo însemna intrarea în 
campanie. La 1 Septembrie manifestații, după declara- 
ţia din «Epoca» că voeşte intrare în contra Austriei ; la 
11 Septembrie cere în comitet «hic et nunc»; în ziua mor- 
tei Regelui: răsboi, pentru că acuma intervenţia noas- 
tră poate decide victoria; la 23 Septembre, manifesta- 
tie la statuia lui Mihai Viteazul cu declaraţie catego- 
rică, Cum noi, în comitet, mereu declarasem că nu este 
momentul, mi-am zis că Filipescu sa dus la Acţiunea 
Naţională ca să aibă ecou. Azi se declară contrariul : a- 
tât mai bine ! Dar se făcea mişcare pe seamă personală. 
Cine ştia aceasta, când organizaţia electorală din Capi- 
tală pregătea manifestatia ? Am chemat pe un şef de 
culoare, ca să'l fac atent: Deşliu a demisionat, pentru că 
dăduse el ordine contrare ! Deci trebuia să degajez par- 
tidul. De acord suntem toţi : neutralitate indefinită nu se 
poate. Trebue să fim de acord şi asupra altui punct: 
Numai factorii responsabili, Rege, guvern, stat-major, 
şefii de partide organizate oficial, pot alege momentul. 
Vă temeti că se va afla că sunt divergențe? Eu mă îngri- 
jesc că acesta 'divergenţe există! In privința, războiului, 
le-aţi văzut. In privinţa celor dinăuntru, tot asementa. 
Guvern naţional ? Am motive serioase dea nu admite 
bunătatea soluţiei. Oferit de mine, trebue s'i accept mo- 


NOTE POLITICE — 1914 349 


dalitätile ori-cari ar fi, şi apoi, eu calific pe democrați 
drept egali ai noştri !? Dar cum să o fac când ştiu pe Fi- 
lipescu absolut contra solutiunei ? El nu acceptă pe Bră- 
tianu. Este atunci posibil să propun ceva D-lui Bră- 
tianu ? Să mergem la altul din liberali ? Nu m'am pretat 
la combinaţii cari puteau fi intrigă în contra şefului li- 
beralilor. — Filipescu : Te-ai lăudat că ai scăpat guver- 
nul d-lui Brătianu. — Eu: Lahovary ţi-a spus odată: 
de ce să răsturnăm pe Brătianu, că doar nuo să faci 
răsboi fără liberali ? Criticati pe miniştri ? Eu nu pot 
imita. Când îi voi ataca, trebue să fie prezenţi ca să-mi răs- 
pundă. Să manifestez încredere ? iar nu este rolul meu. 
Să votăm că retragem încrederea ? aceasta nu este ac- 
fiune serioasă de partid. Atunci ? Să accepte toată lumea 
disciplina de partid. Se pot duce înainte la Acţiunea 
Naţională amicii noştri, pe răspunderea lor; ori-ce ener- 
gie cheltuese acolo este o forţă care o iau partidului lor. 

Lahovary citeşte moţiunea. — Arion voeşte să in- 
troducă o notă de iminentä în esirea din neutralitate. Se 
respinge. Cantacuzino o notă de defienţă pentru liberali: 
nu primesc eu. Filipescu critică că dacă se aprobă hotă- 
rârile comitetului consultativ, nu se ştie care ! Paul Gre- 
ceanu citeşte atunci că sa notat în proces-verbal accen- 
tuarea făcută de Mişu Cantacuzino în privinţa pregăti- 
rei de a se eşi din neutralitate şi a neîncrederei în gu- 
vern. Filipescu nu mai face obiectie. 

3 Noembre. — Czernin, încureat de reportajele gaze- 
telor takiste, vine să se informeze asupra deciziunilor 
comitetului. — Czernin : Atunci toată lumea vrea răsboi 
si desigur contra noastră? — Eu: Nu vă ascund că cei ce 
nu gândesc astfel suntem puţin numeroşi, — Czernin : 
Dar cum un popor atât de inteligent nu'şi înţelege mai 





3 novembre. — Czernin, embrouillé par les reportages 
des journaux Takistes, vient s'informer sur la portée des déci- 
sion du Comité.—Alors tout le monde veut la guerre et natu- 
rellement contre nous! — Je ne vous cache pas que nous 
sommes peu nombreux ceux qui ne pensent pas comme cela.— 
Mais comment un peuple si intelligent ne comprend-t-il pas 


350 NOTE POLITICE — 1914 


bine interesele ? — Eu: Cum Ungurii wau înţeles că 
trebuiau să usureze această situaţie ? — Czernin : Cui o 
spuneţi ?.. 

Czernin se plânge de slăbiciunea de neertat a aces- 
tui guvern. Costinescu face orice negociere imposibilă, 
iar când vorbeşti cu d-l Brătianu, te trimite la d-l Costi- 
nescu. Acum vrea să închidă frontiera. Aceasta va pro- 
duce o foarte mare tensiune. S'a refuzat tranzitul a 200 
vagoane de muniții turceşti; Berlinul ne-a cerut atunci 
să, reținem cele 180 vagoane de muniții ale D-vs. Cum să 
dăm acelor cari vorbesc că se vor bate, ne spune Germa- 
nia, când nu putem să dăm prietenilor cari se bat pen- 
tu noi? — A câştiga timp, e sigura mea concluzie. 

— Bränisteanu mă informează că Germanii au în ve- 
dere ipoteza că putem merge în contra lor şi nu se ştie 
dacă nu ne vor obliga să clarificäm situaţia. Sfortärile 
din Serbia sunt făcute tocmai ca să apere o linie Se- 
mendria-Nis-Sofia, pentru a putea corespunde cu Turcii. 

— M. Pherekyde a vânat eri cu Regele, care a blamat 
mult pe Nicu Filipescu. Forma rationamentului lui este 


mieux ses intérêts ? — Comment les Hongrois n'ont-ils pas 
compris qu’ils devaient soulager cette situation ? — A qui le 
dites-vous ? . 

Czernin se plaint de la faiblesse impardonnable de ce 
gouvernement. Mr. Costinescu rend toute négociation impos- 
sible et quand on parle à M. Bratianu, il vous envoit à M, 
Costinescu. Il veut maintenant fermer la frontière. Cela 
produira une tension extrême. On a refusé le transit des 
200 wagons munitions turques; Berlin nous a demandé alors 
de retenir vos 18 wagons de munitions. Comment en donner 
à ceux qui parlent de se battre, nous dit l'Allemagne, quand 
on ne peut les donner à nos amis qui se battent pour nous! 
— Gagner du temps est toute ma conclusion. 

— Branisteanu m'informe que les Allemands envisagent 
l'hypothèse que nous puissons aller contre eux et il n'est pas 
dit qu’ils ne nous mettent pas en demeure de clarifier situa- 
tion. L’effort en Serbie est précisément fait pour préparer 
une ligne Semenäria-Nich-Sofia pour correspondre avec la 
Turquie. 

— Michel Pherekyde a chassé hier avee le Roi qui a beau- 
coup blamé Nicu Filipescu. La forme de son raisonnement est 


NOTE POLITICE — 1914 351 


interesantä : «De ce agitatie când suntem toti de acord 
(1). Filipescu vrea să-şi planteze copacii într'o pă- 
dure deasă !». . 

4 Noembre. — D-] Psihas, ministrul grec, mi-a facut 
o lungă vizită. Nimic precis ca conversație. Recunoaste 
că chestia Dardanelelor e capitală. 

— Meissner, a vrut să vie la comitet; nemulțumit că 
Greceanu m'a oprit să-l chem din nou. Departe de ce bă- 
nuiam, este foarte categoric în contra lui Filipescu. Cu 
privire la manifestația dela 1 Septembrie, a văzut pe Fi- 
lipescu şi l’a găsit emoționat până la lacrämi, zicând: 
«nu credeam că voi trăi vreodată asemenea clipe», — 
Farsă sau sugestiune ? 

— Argetoianu blamează pe Filipescu. Nu crede în 
o acțiune serioasă, Este împins de fiul său, care probabil 
a găsit si titlul «Acțiunea Națională» — «Action Fran- 
çaise». Nici un sens, din moment ce există un curent 
puternic. Război imediat, imposibil. 

— Seara Nicu Lahovary a primit o comunicare dela 
Filipescu, însăreinându-l să-mi spue că primeşte să in- 
tre într'un guvern liberal-conservator : «Vei vedea că nu 


intéressante: «pourquoi une agitation, quand nous sommes 
tous d'accord (?). M. Filipescu veut planter des arbres dans 
une forêt touffue!» 

4 novembre. — Mr. Psihas, Ministre Grèce, longue visite. 
Rien de précis comme conversation. Admet que la question 
des Dardanelles est capitale. 

— Meissner a voulu venir Comité; mécontent que Gre- 
cianu m'ait dissuadé de l’appeler une seconde fois. Loin de 
ce que je supposais, très catégorique contre Filipescu. A- 
propos de la manifestation du 1 septembre, il a vu Filipescu 
et l’a trouvé ému aux larmes, disant «nu credeam că voi 
träi vreodatä asemenea clipe». Farce ou suggestion? 

— Argetoianu. Blame Filipescu. Ne croit pas à une ac- 
tion sérieuse. Monté par son fils, qui probablement a trouvé 
aussi le titre «Acţiunea Nationalä—Action Française». Au- 
cun sens, du moment qu'il y a un courant puissant. Guerra 
immédiate impossible. 

Nicu Lahovary. Le soir. Il a reçu un coup de téléphone 
de Nicu Filipesou le chargeant de me dire qu’il accepte d'en- 
trer dans un gouvernement liberalo-conservateur. «Tu verras 


352 NOTE POLITICE — 1914 


se va face». Dubiu care pare a se raporta la lipsa mea 
de sinceritate de a voi să o fac — Spun lui Lahovary : 
«Adu-mi mâine pe Filipescu să vorbim înaintea d-tale şi 
să mă pun imediăt în campanie». — Rea influenţă a lui 
Hiott şi a lui Grigore Filipescu. Acest tânăr voia să dove- 
dească lui Lahovary că tatăl său nu putea să primească 
să intre, dacă war desemna şi el un al doilea ministru, 
ca să nu se afle izolat!! Se pare că răspunsul: Costi- 
nescu şi Constantinescu vor fi totdeauna de partea lui, 
l-a hotărât să telefoneze. 

— Ernest Cananău îmi spune că la Palatul Justi- 
pei, Dissescu i-a vorbit de o fuziune a conservatorilor cu 
democraţii sub direcția mea. Am răspuns lui Cana- 
nău că era un. simplu acces de ramoliseală. 

5 Noembre. — Filipescu n'a venit. — M. Teodorian, 
ştie de mult dela Vladimir Ghika, foarte pornit în 
contra mea, — că «Tripla Înţelegere», aşa poreclită de 
el, — era făcută între Take-Costinescu-Filipescu. 

— Nenitescu a vorbit cu Mişu Cantacuzino. Suntem 
de acord că acesta se prosteşte din zi în zi; el crede 
în această privinţă băutura are rolul ei. Cantacuzino nu 
va urma pe Filipescu şi nu’ va merge nici odată la Take, 


que cela ne se fera pas». Doute qui semblait se rapporter à 
ma sincérité de vouloir le faire. Je dis à Lahovary: «Amenez 
demain Filipescu, que nous causions devaut vous et je me 
mets de suite en campagne»—Pernicieuse influence de Hiott 
et Grégoire Filipescu. Ce jeune homme voulait demonstrer 
à Lahovary que son père ne pouvait accepter d'entrer, s’il 
ne désignait pas lui aussi un seconde Ministre, pour que son 
père ne se trouve pas tout à fait isolé! 

Il paraîtrait que la réponse: il aura toujours Costinescu 
et Constantiuescu avec lui, l’a décidé à donner ce coup de 
téléphone. 

Mercredi, 5 novembre. — Filipescu n'est pas venu. 

— Marius Theodorian sait depuis longtemps par Vladi- 
mir Ghika — très monté contre moi, — que la «Triple-En- 
tente», ainsi nommée par lui, était faite entre Take-Costi- 
nescu-Filipeseu. 

— Nenitzescu a causé Michel Cantacuzène. Tombons d'ac- 
cord qu'il devient chaque jour plus bête; il croit que la 
boisson joue son rôle lă-dedaus! Il (Cantacuzène) ne suivra 
Filipescu et n'ira jamais à Take; mais se défie de mon ger- 


NOTE POLITICE — 1914 353 


dar se teme de germanofilsmul meu, iar dacä conduc par- 
tidul în aceastä directie, mai bine se retrage din viata po- 
liticä. Neniţescu crede că siguranţa partidului vrea ca 
Filipescu să fie alungat. El rămâne mai antirus ca nici- 
odată. Ii comunic că dacă e vorba să semnăm vreodată 
alături de Rusia, eu mai bine părăsese direcţia partidului. 

Dr. Bernfeld-Burnea vine din Viena. A văzut acolo 
pe Aurel Popovici, pe Aurel Onciul. Acesta ar fi zis că 
Bucovinenii nu cer anexiunea cu România; e în stare să 
scoale 20.000 oameni ca să protesteze contra acestei pre- 
tentiuni. Aurel Popovici absolut opus intrărei României 
în Transilvania. 

— Poklevsky, astă-seară la A. Darvari, ştia că se 
va închide graniţa spre Austria 'mâine : «în mod pro- 
vizoriu şi pentru a obţine ceva». 

6 Noembre. — Azi dimineaţă gazetele, cu «Dimi- 
neaţa» în cap, anunţă că guvernul închide graniţa de 
nord. Poklevsky o anunţase aseară. — Pe de altă parte 
asupra victoriei Germanilor la Kutno, «L’Indépendance 
Roumaine» caută să scadă importanţa ei în aşa chip în 
cât «Dimineaţa» reproduce articolul întreg în litere mari, 
iar «Viitorul» eu litere de afiş anunţă că armata germană 
se retrage din Flandra! Ce însemnează asta? Eternul 
dublu joc al lui Brătianu ? 


manophilisme et si je conduis le parti de ce côté, il préferera 
se retirer dela vie politique. — Nenitescu croit que la surêté 
du parti veut que Filipescu soit amputé. Il reste plus anti- 


russe que jamais. — Je lui communique que s’il faut un 
‘jour signer avec la Russie, moi, je quitte plutôt la direction 
du parti. 


Jeudi, 6 novembre.—Ce matin les journaux, «Dimineaţa» 
en tête, annoncent que le gouvernement ferme frontière Nord, 
Poklevsky l’avait annoncé hier. D'autre part, sur la victoi- 
re des Allemands à Koutno, l’elndépendance Roumaine» 
cherche à diminuer son importance à tel point, que la 
«Dimineaţa» réproduit en gros caractères tout l'article et 
le «Viitorul» en lettres d'affiches annonce que l’armée alle- 
mande se retire des Flandres! 

Que signifie tout celà? L’éternel jeu de bascule de Bra- 
tianu ł Von Bussche se plaint des taquineries et des fausses 
nouvelles de Costinescu; il dément que jamais quelqu'un 


354 NOTE POLITICE — 1914 


— Von Bussche se plânge de sicanele si de vestile 
false ale lui Costinescu. Desminte că cineva vre-odată 
ar fi tratat cu dânsul sau cu Legaţiunea sa, schimb de 
benzină pentru muniții şi că benzina, ar fi plecat, dar că 
muniţiile ar fi fost oprite. 

— Nicu Lahovary este silit să mărturisească că Fili- 
pescu n'a vrut să vie să vorbească cu mine, dar că dă 
«cuvântul lui de cinste» că ar intra într'un guvern mixt 
dacă s'ar reuşi să fie alcătuit. — Eu: Să tratez eu, iar 
dânsul să meargă la Dacia?! 

7 Noembre. — Azi dimineaţă interview al lui Costi- 
nescu în «Viitorul», destul de accentuat în contra Aus- 
triei, care pare a fi denunţată că ar reţine pustile la 
Steyr şi muniţiile nemtesti. 

— Revăzut pe I. Lahovary, Arion, Cantacuzino, Ne- 
nitescu. Le pui două întrebări: 

1) Sunt ei de părere să întreb guvernul ce rost are 
această atitudine şi dacă este vre-o schimbare în po- 
litica externă ? — Lahovary a văzut pe Brătianu, care 
pentru prima oară i-a spus că putea să facă concesiune 
în partea Cadrilaterului. Nici o grabă şi hotărât a aştepta 
primăvara. — Nenifescu : Dar atunci Brătianu dacă nu 





ait traité avec lui ou sa Légation, troc de benzine contre 
munitions et que la benzine serait partie, mais les munitions 
auraient été arrêtées. 

— Nicu Lahovary est obligé de confesser que Filipescu 
n'a pas voulu venir causer, mais qu'il donnait «sa parole 
d'konueur» qu'il entrait dans un gouvernement mixte si on 


réussissait à le faire. — Moi: que je traite, mais que lui 
aille à la Dacia !! 
Vendredi, 7 novembre, — Ce matin interview dans le 


«Viitorul» de Costinescu, assez accentuée contre Autriche, 
qui semble être dénoncée comme retenant les fusils à Ste- 
yer et les munitions allemandes. 

-Réunis Lahovary, Arion, Cantacuzène, Nenitescu. Je 
leu pose deux questions. ł. Faut-il demander au gouverne. 
ment ce que signifie cette attitude et s’il y a du changement 
dans la politique étrangère? Lahovary: A vu Bratianu, qui, 
pour la première fois, lui a dit qu’il pouvait faire des con- 
cessions du côté du Quadrilatère. Aucune hâte et décidé à at- 
tendre le pritemps. Nenitescu : Mais alors que Bratianu, s’il 


NOTE POLITICE — 1914 355 


face război, cel putin să pue rânduială în guvern. — 
Lahovary : Esirea lui Costinescu pregăteşte poate o ac- 
fiune militară, dacă Bulgarii atacă Serbia. — 
Arion: Tot acţiunea Take  Ionescu-Costinescu este 
aceasta, şi poate chiar Filipescu. Presupune ca sar vrea 
ca să fie forţat Brătianu să se pronunţe. Toţi conchid ca 
trebue să cerem lămuriri guvernului. 

2) In faţa atitudinei lui Filipescu, pot eu sa mai 
vorbesc de guvern de două partide ? Refuz să-l propun 
lui Brătianu. Dar dacă Brătianu o propune, chiar 
fără Filipescu, pot să intru pe această cale? — Neni- 
tescu : Guvern national, adică de trei partide, imposibil. 
Prezenţa lui Take ar fi ruptura cu Germania şi Austria. 
Este mare nevoe pentru ţară, să se constituiască un gu- 
vern cu două partide şi nu-mi pasă dacă nu intră Fili- 
pescu în el ! — Lahovary : Lăsaţi guvernul să-şi urmeze 
singur calea, aceasta este cel mai cuminte lucru. O rup- 
tură cu Filipescu, care este cu desăvârşire pornit, nu-l 
supără, chiar o doreşte. Deci, dacă se cere formarea unui 
guvern fără el, nu văd nici o obiectiune. — Arion: Re- 
cunoaşte că atitudinea lui Filipescu face imposibilă orice 


ne fait pas la guerre, mette du moins de l’ordre dans le gou- 
vernement. — Lahovary: La sortie de Costinescu prépare peut- 
être une action militaire, si les Bulgares attaquent la Ser- 
bie.—Arion: C’est toujours l’action Take Ionesco, Costinesco 
et peut-être Filipeseo. Il suppose que l’on veut forcer Bra- 
tiano à se prononcer, — Tous concluent: il faut deman- 
der éclaircissements au gouvernement. 

2) Devant lattitudine de Filipesco, puis-je encore par- 
ler de gouvernement à deux partis? — Le proposer à Bra- 
tiano, je refuse, Mais si Bratiano le propose «même sans 
Filipesco», dois-je entrer dans cette voie? — Nenitesco : 
Gouvernement national, c’est à dire à trois partis, impossi- 
ble. La présence de Take serait rupture avec Allemagne et 
Autriche, Il y a grande utilité pour le pays à constituer 
gouvernement à deux partis, et «nu-mi pasă să nu intre 
Filipescu în el»! — Lahovary: Laissez le gouvernement 
continuer seul son chemin, c'est ce qu’il y a de plus sage. 
Une rupture avec Filipesco, qui est en pleine carrière de 
projectile, ne l’inquiète pas. Il la soufiaite. Si donc il y à 
demande de constituer un gouvernement sans lui, il n’y voit 
pas d'objections. — Arion: Reconnait que l'attitude de Fili- 


356 NOTE POLITICE — 1914 


propunere din partea noastră. Merge până la ruptura 
cu Filipescu dacă ni se propune un guvern de două par- 
tide. — Cer cu insistenţă lui Cantacuzino să se pronunţe: 
Se codeşte. Nu va merge nici-odată cu Filipescu spre 
Take Ionescu, dar nu poate primi ca Filipescu să fie a- 
runcat afară. Dacă va fi o propunere, «vom vorbi din 
nou». — Eu : Nu sunt ostil nimănui şi mai bine îmi con- 
vine această opoziţie a lui Cantacuzino, care mă pune la 
adăpost de necesitatea de a vorbi de un guvern a cărui 
formă de coaliţie îmi displace. Dar să fie constatat că 
dificultatea nu vine din partea mea, şi Cantacuzino să 
nu se mai plângă de nerealizarea celor ce hotărăşte comi- 
tetul. — Lahovary, Arion, Neniţescu, interpeleazä pe 
Cantacuzino. Lahovary îi spune «eşti fermecat»! — 
Arion trage concluzia : Nici un demers pe această a doua 
cestiune. 

8 Noembre. — Bussche îmi âfirmă că Bulgarii au 
vor ataca pe Sârbi. Asupra chestiei Transilvaniei îmi 
repetă că chiar el a arătat că, atâta vreme cât nu se vor 
formula legile, nu se va crede în realizarea făgăduelilor 


pesco coupe court à toute proposition de notre part. Il ira 
jusqu’à la rupture avec Filipesco si l’on nous propose le 
gouvernement à deux. — Je mets en demeure Cantacuzène 
de se prononcer. Il biaise. IL wira jamais avec Filipesco 
vers Take Ionesco, mais il ne peut accepter qu'on jette Fili- 
pesco par dessus bord. S'il y a proposition «que nous en 
causions de nouveau». — Moi: Je ne suis hostile à personne 
et jaime mieux cette opposition de Cantacuzène, qui me 
met à labri de la nécessité de parler d'un gouvernement 
dont la forme de coalition me déplait. Mais qu’il soit bien 
constaté que la difficulté ne vient pas de moi et que Canta- 
ceuzène ne se plaigne plus de la nonréalisation de ce que dé- 
cide le Comité. 

Lahovary, Arion, Nenitzesco interpellent Cantacuzène. 
Lahovary lui dit «vous êtes envoutés»! Arion tire la con- 
clusion: aucune démarche sur cette seconde question. 

Samedi, 8 novembre. — Bussche dîne avec moi. Il waf- 
firme que les Bulgares n’attaqueront pas les Serbes. — Sur 
la question Transylvanie, il me répète que lui même a 
objecté que tant qu’on ne formulera pas les lois, nul ne cro- 
ira à la réalisation de promesses Tisza et que les 18 points 


NOTE POLITICE — 1914 357 


lui Tisza, şi că cele 18 puncte cerute de către Români în 
conferințele de anul trecut, ar trebui integral concedate. 

— «Dardanelele», un editorial, marcă proprie a lui 
Take Ionescu, în «La Roumanie», tratează de slabi la 
minte pe cei cari se mai pot preocupa de regimul viitor 
al Dardanelelor ! ! 

9 Noembre, — Filipescu sa dus la întrunirea Actiu- 
nei Naţionale, la Dacia. Mille şi Nicu Xenopol au vorbit, 
iar Filipescu a prezentat moţiunea de simpatie pentru 
Tripla Intelegere şi de solidaritate cu Serbia. Multă 
lume, tineretul din şcoli şi norodul Takist. După întru- 
nire procesiune cu steagurile «Legiunei Ardelenilor» în 
cap; ciocnire cu poliţia în dreptul clubului conservator; 
câteva capete sparte. La întoarcere manifestanţii au spart 
geamurile la clubul liberal şi la «Minerva». 

— In acest timp Primul:ministru era la mine. Nu 
ştiam nimic despre manifestaţie. Il întreb în privinţa ne- 
gocierilor lui, şi îi arăt mirarea mea de interviewul lui 
Costinescu. Imi răspunde că a suprimat el un cuvânt prea 
aspru din acel interview, punând această suprimare pe 





demandés par les Roumains dans les conférences de l’année 
dernière devraient être intégralement concedés. 

Un éditorial — marque propre de Take Ionesco — dans 
la «Roumanie» traite de faibles d'esprit ceux qui peuvent 
encore se soucier du régime futur des Dardanelles ! ! 

Dimanche, 9 novembre.—Réunion Dacia, Filipesco s’est 
rendu à la réunion de l’Action Nationale. Mille y a parlé, ainsi 
que Nicu Xenopol. et Filipesco a présenté la motion desym- 
pathie pour Triple Entente et de solidarité avec la Serbie. 
Beaucoup de monde, jeunesse des écoles et plèbe takiste. 
Après réunion, procession avec drapeaux de la «legiunea ar- 
delenilor» en tête; choc avec la police à hauteur du Club Con- 
servateur, geulques têtes cassées; au retour on casse les 
carreaux du Club Libéral et ce qu'on peut casser devanture 
«Minerva». 

— Entrevue avec Bratiano. Pendant ce temps-là premier 
ministre chez moi. Nous ne savions rien de la manifestation. 
Je l’interroge au sujet de ses négociations et je lui margue 
mon étonnement de l’interview de Costineseo. 

Il me répond qu’il a supprimé un mot trop vif de cet in- 
terview, en le mettant au compte d’une erreur d'impression; 


358 NOTE POLITICE — 1914 


socoteala unei greşeli de tipar (deci a cunoscut intervie- 
wul înainte de publicare ! !); că nu ignorează acţiunea 
divergentă a ministrului lui şi că o atribue lucräturei lui 
Filipescu... (Eu : Lui Take Ionescu, care îl vede mereu!), 
dar că nu poate face nimic pentru a nu înăspri lucrurile, 
fiindcă Costinescu tot rămâne partizan al neutralitäfei 
până la primăvară. — De două ori Pam făcut atent de 
slăbiciunea pe care o dedea guvernului atitudinea lui 
Costinescu : «nu pot să fac mai mult», mi-a răspuns el 
fiecare dată. 

Asupra negocierei : Tripla Intelegere a lucrat mereu 
la Sofia şi Belgrad; totul a eşuat prin refuzul peremto- 
riu al Sârbilor de a ceda pe chestia Macedoniei. Grecia, 
încă mai intransigentă : a ameninţat pe Serbia că se se- 
pară de ea, dacă aceasta înclină să facă prea multe con- 
cesii Bulgariei. De altminterea Grecia a oferit direct 
României o alianţă în contra Bulgariei, punând 300.000 
oameni (am dori să-i vedem ?) la dispoziţia ei. Aşa că 
reconstitutia blocului balcanic nu a înaintat cu un pas. 
Dar Brătianu este preocupat de succesele Austriacilor. 
Crede că Austriacii ar dori să se pună în contact cu Bul 





(done il Va connu avant la lettre!!); qu'il n'ignore pas lac- 
tion divergente de son Ministre; qu'il l’attribue au travail 
de Filipesco. (Moi: de Take Ionesco, qui le voit tout le 
temps), mais qu’il ne peut rien faire pour ne pas aigrir les 
choses, parceque toute même Costinesco reste partisan de la 
neutralité jusqu’au printemps, — Par deux fois j'ai diserè- 
tement attiré son attention sur la faiblesse que l'attitude 
Costinesco infligeait à son gouvernement: «je ne puis faire 
d'avantage», disait-il chaque fois — Sur négociations: la 
triple entente a agi constamment à Sofia et Belgrad. Tout 
a echoué par le refus péremploire des Serbes de céder sur 
la Macedoine; la Grèce encore plus intransigeante: elle a 
menacé la Serbie de se séparer d'elle si celle-ci inclinait à 
faire trop de concessions à la Bulgarie; d’ailleurs, Grèce 
offert directement à la Roumanie alliance contre Bulgarie, 
mettant 300.000 hommes (nous voudrions les voir ? !) à notre 
disposition, De sorte que la reconstitution du bloc balcani- 
que n'a pas avancé d'une ligne, — Mais Bratiano proccupé 
du succès des Autrichiens. Il pense que les Autrichiens vou- 
draient entrer en contact avec Bulgares pour brusquer leur 


NOTE POLITICE — 1914 359 


garii pentru a grăbi intrarea lor. Se teme de aceasta, 
fiindcă noi am fi tăiaţi dela mare. Brătianu adaogă, 
că afară de chestia bulgară, el spune totdeauna la ai lui 
că nu se mişcă până ce Italia nu se va declara, şi crede 
că Italia se înfundă în misterul ei şi că Fasciotti şi-a 
schimbat tonul şi nu se mai agită. Dacă am înţeles bine: 
Bulgaria şi Italia sunt cele două note pe care el execută 
variaţii pentru a câştiga vreme. Asupra orientărei defi- 
nitive, încep a crede că nu mai este foarte intransi- 
gent! — Oare Regele şi-a schimbat părerea ? Nici un 
răspuns precis ; aprecierea lui e că nu. — Asupra parla- 
mentului : Nu ar vrea discuţie la mesaj. Imi cere con- 
cursul pentru a vota 2.500.000 lista civilă, 300.000 Regi- 
nei Elisabeta şi actuala listă civilă menţinută pentru 
Prinţul Moştenitor. — Inţeleg că consiliul nu-l incura- 
jează pentru a cere legea stărei de asediu. — I-am arătat 
turburärile cari le aduc în afaceri măsurile proibitive 
ale lui Costinescu, mai ales că comunicatul anunţă apro- 
barea lor de către consiliu ; i-am reamintit art. 7 conven- 
ţia 5-a dela Haga; se declară neputincios. — Am avut 


entrée en ligne; il le redoute aussi parceque nous serions 
coupés de la mer, 

Bratiano ajoute, qu'à part question bulgare, il dit tou- 
jours aux siens qu'il ne bouge pas avant que l'Italie ne se 
declare. Or, il croit que l'Italie s'enfonce dans son impéné- 
trabilité et que Fasciotti a changé de ton et ne s'agite plus, 
Si j'ai bien compris: la Bulgarie et l'Italie, les deux notes 
sur lesquelles il exécute des variation pour gagner du temps. 
Sur orientation définitive, je commence à ne plus le croire 
très intransigeant. 

«Le Roi a-t-il changé d'avis?»; aucune réponse bien pré- 
cise; son «appréciation» est que non. 

Sur Parlement: voudrait pas discussion Message. — De- 
mande concours pour voter liste civile 2 millions et demie,— 
300,000 Reine Elisabeth et actuelle liste du Prince héritier 
maintenue. 

Comprends que le Conseil ne l’encourage pas à deman- 
der loi état de siège, — Lui ayant dit le trouble que les me- 
sures prohibitives de Costinesco jettent dans les affaires, 
surtout que le communiqué annonce leur approbation par 
conseil et lui ayant rappelé article 7 convention 5-ème de la 
Haye, — il se déclare impuissant. 


360 NOTE POLITICE — 1914 


grijă să nu mai vorbesc de un guvern de coaliție, dar el 
m'a întrebat dacă eram mulţumit de şedinţa comitetului. 
I-am răspuns afirmativ, şi i-am reamintit că, vestit de 
soluţiile anterioare ale comitetului consultativ, nu era 
deloc de mirare ca printr'un subterfugiu, Filipescu să fi 
căutat să le dea în vileag. Imi spune să bag de seamă 
la Cantacuzino. Take Ionescu caută să-l convingă că ar 
putea să facă fuziunea sub directiunea lui Cantacu- 
zino. — Eu: Nu-i atât de prost ca să înghită astfel de 
gogosi. 

11 Noembre. — Faranga vine dela Filipescu. EI se 
aranjează ca să aibă delegaţia în Comitetul executiv. 
Declarä că urmează pe şef; fidelitate în prezent şi viitor. 
I sa comunicat că întrunirea de Duminica viitoare va 
fi fără delegaţi ; căci pe urmă ce ar mai avea? — Asta 
a fost întâmpinarea lui Fleva, care a spus lui Filipescu : 
«Aş vrea să văd alături pe d-l Take Ionescu, nu numai 
articolele lui». 

— Paul Greceanu vrea să-mi explice interviewul ce 
a dat la «Dimineaţa» şi pe care i l’a amenajat Polizu. 
Imi spune că Nicu Polizu face pe subtirele; dar e abso- 
lut omul lui Filipescu. (Imi aduc aminte că Polizu, rudă 
cu Costinescu, era citat de acesta ca martor al declara- 
fiunilor ce ar fi făcut, când i sa propus preşedinţia unui 
guvern naţional ! !). — Esenţial este că : Greceanu când 
a dat lui Filipescu copie după două hotärîri ale comitetu- 
lui consultativ, cu menţiunea «pentru d-ta personal». 
a doua zi se găseau în «Dimineaţa» şi în «Epoca»! 
Greceanu nu urmează şi desaprobă pe Filipescu. 

— Grigore Cantacuzino, despre dificultăţile ce a a- 
vut cu redacţia «Minervei» : i-au fost organizate de Fili- 
pescu, prin redactorul lui Cristodorescu- 





Eu soin ne pas reparler d’un gouvernement de coalition, 
mais il wa demandé si j'étais content de la séance du Co- 
mité. J'ai dit oui et lui ai rappelé qu’averti par des solu- 
tions précédentes du Comité consultatif, il n'y a rien d’éton- 
nant que par un subterfuge Filipesco ait cherché à les ren- 
dre publiques. Là-dessus, il me dit: Veillez sur Cantacu- 
zène, Take Jonesco cherche à lui faire aceroire qu'il pour- 
rait faire la fusion sous la direction de Cantacuzene.— Moi: 
il n'est pas assez bête pour donner dans un panneau pareil 


NOTE POLITICE — 1914 361 


De Bussche îmi confirmă ceeace îmi spusese eri 
Barbu Stirbey, că Costinescu face dificultăţi pentru lista 
civilă a Regelui. (Barbu îmi adăogase că nu crede pe 
Costinescu destul de vulgar ca să-şi închipuiască că va 
aduce pe Rege la vederile lui, oferindu-i o compensație 
la lista civilă ! !). 

O depeşă interceptată dă ştirea că acţiunea Turciei 
aduce mari neliniştiri Angliei. La 30 klm. de Suez Turcii 
au avut un avantaj. — I sa telegrafiat că Sonino a dat 
din, nou formală declaraţie că Italia nu se interesează de 
formația unui nou bloc balcanic. Cade teza recentă a 
Triplei Intelegeri la noi în ţară. — Să nu se ocupe gu- 
vernul de o cale la mare, de oarece ne vor da ei Germa- 
nii tot ce ne-ar fi necesar, dar să nu mai fic gicanele ce 
se fac continuu. — Radeff ar fi spus, nu ca dela guver- 
nul lui, că sunt cercuri neliniştite dacă Austria ar in- 
tra în Macedonia ; el, Bussche, obiectat, că trebue să fie 
date asigurări de Austria : în orice caz aveți asigurarea 
Germaniei. — Vorbim de faimosul «Drang nach Salo- 
nik». El asigură că este o pură näzuintä de a avea dru- 
mul de fer din Bosnia legat cu Salonic. — Vorbim şi de 
Dardanele. Când Arion i-a spus că Anglia va îngriji de 
Dardanele, el i-a atras atenţia asupra declaraţiei din 
«Observer», care recunoaşte dreptul Rusiei de a lua 
Constantinopol. Eri cu Brătianu, acesta mi-a spus că Dia- 
mandi l-a întrebat dacă trebue să trateze chestiunea. EI 
i-a răspuns: Nu, ar fi prematur. In caz de victorie ger- 
mană, are cine să îngrijească; în caz că trebue să vor- 
bim de pe acum, dăm indicație că ne-am'hotăriît. 

— Mitilineu ştie dela Hiott că Filipescu are să so- 
meze pe Take Ionescu să se declare pe faţă la Acţiunea. 
Naţională, ori o rupe (?). 

— Se face mare caz de prânzul lui Victor Ionescu, 
la care Poklevsky a luat parte. Mi-aduc aminte că aseară 
la club Poklevsky a zis, cam în zeflemea, că ma jucat 
Duminică, pentru că a fost «avec tous les Ionesco et des 
dames russes». 

12 Noembre. — Paul Teodoru, faţă de Mişu Săulescu, 
Cioräneanu, I. Bacalbaşa, îmi vorbeşte de vagoanele de 


24 


362 NOTE POLITICE — 1914 


grâu ale lui Cincu, faimoasele, asupra cărora ar câştiga 
1000 lei de fiecare, supliment de preţ, dacă pot eşi. Se 
confirmă deci ce mi-a destăinuit Hildenbrandt. Când a 
interpelat Teodoru pe Cincu, acesta a mărturisit că a 
vâdut câteva sute peste 2000, şi era foarte încurcat la. 
răspuns. Astăzi, asupra stäruintelor lui Cincu pentru ex- 
portul acestora, Morţun a zis lui Teodoru: «Cum se 
poate ca Cincu să-mi ceară aşa ceva». 

— Nicu Lahovary, foarte aferat, mă sondează dacă 
cumva am consimţit eu ca să nu fie discuție la mesaj; 
că aceasta ar indispune pe Filipescu. Nu spune că şi pe 
Mişu Cantacuzino, — ceeace ştiu eu. La urmă face a- 
pel la fibra, mea patriotică, ca să adun un guvern în care 
şi-ar avea locul şi Take şi Nicu Filipescu, cu declaraţie 
că până la primăvară va fi linişte absolută şi că toată 
lumea va tace. Mari stäruinte, dar să fie înainte de Du- 
minică, ca să se poată degaja «şi dânşii»... Am înţeles! 

13 Noembre. — Mihali îşi ia ziuă bună, pleacă di- 
seară. Ce să spună lui Tisza, care l’a însărcinat să-mi 
ceară părerea asupra promisiunilor făcute Românilor ? 
— Eu : Mare decepțiune ! Si apoi nu mai crede nimeni. 
Nici legile nu s'au arătat, ca să putem judeca de reali- 
tatea şi eficacitatea lucrului, nici măcar un manifest al 
Impăratului, ca să se ştie că reforma nu este atârnată 
de o fluctuaţie politică. — Mihali: El este orbit, tot 
crede că România nu poate face altă politică fără a se 
sinucide. — Eu: Spune-i: Cine a putut împiedeca pe 
un om de a se sinucide? Din o sută de Români, nouă- 
zeci şi nouă sunt hotărâți contra Austriei. In năuntru 
nu au dat o reformă, în afară nu au căpătat o victorie: 
pe ce se mai poate sprijini 9 atitudine amicală ? — Mi- 
hali : foarte de acord, aşa îi va vorbi. 

— Arion şi Cantacuzino au văzut pe Rege ; si unul 
şi altul i-a vorbit de slăbiciunea guvernului. Regele li s'a 
părut voios, nu intimidat de Acţiunea Naţională gi câs- 
tigat eventual numai unei idei de guvern naţional, nu de 
două partide. 


NOTE POLITICE — 1914 363 


14 Noembre. — Audientä la Rege. Arăt cât de mult 
libertatea lăsată d-lui Costinescu de a ataca pe Aus- 
triaci şi pe Unguri în interviewuri şi acte, cum si 
manşetele şi tonul «Viitorului», mă fac să presupui o 
schimbare în orientarea guvernului, şi cer explicaţii. — 
Regele: D-l Brătianu «suferă» de acţiunile d-lui Cos- 
tinescu, dar crede că păstrându-l, îl ţine mai bine decât 
dacă lar da afară. Nimic nu e schimbat; D-l Brătianu 
păstrează aceiaşi linie. Asupra Acţiunei Naţionale: 
«E mai rău ca o copilărie». Regele ştie că copiii de şcoală 
cari au manifestat, au primit bani şi Morţun i-a spus 
că ştia şi el aceasta. Morţun i-a declarat că, chiar dacă 
l-ar scoate din minister, dacă reîncep, va pune mâna pe 
zece dintre ei şi va pune să-i bată. Asupra guvernu- 
lui naţional (m'a vorbit de loc de un guvern de două 
partide) : dacă Take Ionescu sau Filipescu ar intra în-' 
trun guvern, nar fi o declaraţie de război din partea 
noastră, dar «ceilalţi» ar fi aceia care vor lua-o înaintea 
noastră. Despre muniții: N'avem cu ce duce războiul 
nici două-luni (?). A spus-o lui Mişu Cantacuzino. De 


14 novembre. — Chez le Roi. J'expose combien la liberté 
laissée à Mr. Costinesco d’attaquer l’Autriche et les Hongrois 
dans interviews et actes et combien les manchettes et ton 
du «Viitorul» me font supposer un changement dans orien- 
tation gouvernement, et je demande explication. 

Le Roi: Mr. Bratiano «souffre» des actions de Mr. Cos- 
tinesco, mais il croit qu’en le gardant, il le tient mieux que 
s’il le mettait dehors. Rien n'est changé; Mr. Bratiano 
garde la même ligne. — Sur Action Nationale: «C'est pire 
qu'une gaminerie». Le Roi sait que les gamins des écoles 
qui ont manifesté, ont reçu de largent et Mortzun lui a dit 
qu'il le savait aussi. Mortzun lui a declaré que, quitte à sor- 
tir du Ministère, s'ils recommencent, il en pincera dix et les 
fera rosser. 

Sur Gouvernement National: Pas parlé du tout d’un 
gouvernement à deux. Si Take Ionesco ou Filipesco entraient 
dans un gouvernement, ce ne serait pas une déclaration 
de guerre de notre part, ce serait «les autres» qui pren- 
draient les devants contre nous! 

Sur munitions: pas de quoi faire la guerre plus de deux 
mois (?); il Pa bien dit à Michel Cantacuzène. D'ailleurs il 


364 NOTE POLITICE — 1914 


altfel n’a înteles cum voia Cantacuzino sä intre ime- 
diat întrun guvern cu Brătianu, şi să fie rezerva 
viitorului ! Convins că guvernul ar trebui să facă 
act de autoritate şi să treacă legea stărei de asediu. 
Mişu Cantacuzino este contra ! — Eu : Ce are afate, dacă 
eu convin. — Regele : A ! ai sprijinit-o ? (aceasta, cu in- 
sistenţă ca un lucru de reţinut). 

Impresia generală: Regele nu prea e îngrijorat ca 
să intre în miezul lucrurilor ; încrezător în Brătianu. 
Mi-a spus chiar: «D-l Costinescu a fost prea susţinut 
de Rege ; a fost susţinut chiar în contra lui Brătianu», 
aceasta pe un ton şi cu un semn al degetului prin care 
îşi făcea un repros. Lipsă de stimă pentru fii Costi- 
nescu : termeni vagi, dar indicând-o clar. 

Sâmbătă, 15 Noembre. — Deschiderea Camerei. Re- 
gele citeşte Mesagiul fără ifos în articulare, se înșală de 
vorbă : pregătit pentru pregetat. Regele Carol war fi 
făcut această greșeală. Regele a păstrat uniforma de ge- 
neral de cavalerie. — Cantacuzino îmi spune că Fili- 
pescu ar accepta să nu fie discuţie la Mesaj dacă, în de- 
claratia noastră, nu am arăta încredere în guvern şi 
l-am lăsa să facă interpelări, nu asupra politicei externe. 
— Intreb, care ? Spre pildă asupra politicei financiare 
şi economice. — Mişu Cantacuzino: Am obiectat că nu 





n'a pas compris comment Cantacuzène voulait qu’on entrât 
de suite dans gouvernement avec Bratiano et qu’on fut la 
réserve de l’avenir. 

— Convient que le gouvernement devrait faire acte vi- 
gueur et faire passer loi état siège. Mais Michel Cantacu- 
zène est contre! — Moi: Qwest ce que cela peut faire, puis- 
que je la donnerait-—Roi: Ah! vous l’appuierez? (Ceci avec 
insistance comme une chose à retenir). 

Impression générale : pas trop soucieux d'entrer au fond 
des choses; confiant dans Bratiano, 

Le Roi ma même dit: «Mr. Costinesco a été trop sou- 
tgau par le Roi; il a même été soutenu contre Bratiano !» 
(Avec le ton et un signe d'index dans lesquels il y avait du 
reproche). 

Mésestime pour les fils Costinesco ; — termes vagues 
mais l’indiquant bien. 


NOTE POLITICE — 1914 365 


putea să fie atunci vorba şi de politica externă. — Eu 
(în mine însumi) : rost de declaratiuni pentru Costi- 
nescu! Dr. Cosma, Luca Elefterescu, Ernest Cănănău, 
protestări de fidelitate. Luca contra M. Cantacuzino. 

— Barbu Stirbey mă vesteşte la eşirea dela Cameră, 
că în câmpul Acţiunei Naţionale circulă două veşti: 
Că se va căuta să fiu alungat ; şi că peste 10 zile Ruşii 
vor pune guvernul în obligatiunea de a se pronunţa, ce- 
rând libera trecere pentru trupele lor spre Serbia şi 
Dunăre ! — Asupra acestui de al doilea punct, povă- 
tueso pe Barbu că trebue să vestească pe Rege. 

Pentru Carp, acest prilej de a limpezi situaţia ar fi un 
noroc. Pentru Bussche, care părea a cunoaşte această 
eventualitate : ar fi o violare de neutralitate, acolo unde 
suntem stăpâni pe ambele maluri ale Dunărei. Acesta 
este punctul de vedere la Berlin şi l-a comunicat guver- 
nului. 

Duminecă, 16 Noembre. — Conferinţa parlamentari- 
lor. La ora 104 deputaţii şi senatorii conservatori. Ab- 
senţi câţiva mărunți din judeţe şi Maiorescu. La ordinea 
zilei probabila cerere a guvernului de a nu discuta A- 
dresa. Cu toată bâzâiala Filipescu şi Grădişteanu, că- 
dem de acord să se urmeze conform precedentului din 
1912 Decembre, când, cu criza balcanică. Dar desbatere 
animată, pasionată asupra fondului dintre Filipescu şi 
mine ! Eternele lui recriminări, cu eterna prefäcäto- 

















Samedi, 15 novembre. — Barbu Stirbey, ă la sortie de 
la Chambre, me prévient que dans le camp de l’Action Na- 
tionale on lance deux nouvelles: 1) qu’on va chercher à me 
déposer; 2) que dans 10 jours les Russes vont mettre le gou- 
vernement en demeure de se prononcer, en demandant le 
passage libre pour des troupes russes pour la Serbie, par le 
Danube. 

— Sur ce dernier point, sur sa demande, je donne à 
Barbu lavis d'en avertir le Roi. 

Pour Carp, ce serait une chance d'éclaircir un peu la si- 
tuation. Pour Bussche, que j'ai vu et qui semblait connaître 
cette eventualité, il me dit: Ce serait un violation de neu- 
tralité, là où vous êtes maîtres sur les deux rives du Danube; 
c'est le point de vue de Berlin et je Lai communiqué au gou- 
vernement. i 


365 NOTE POLITICE — 1914 


rie; întrerupţii violente cu Lahovary. Dezaprobare a- 
proape generală ; Luca Elefterescu, Cosma, Michiu, Te- 
leman, Iorgulescu nu se jenează să protesteze, iar Cru- 
penschi îi spune verde că Takiştii merg acum cu «girul» 
lui Filipescu. La fine Filipescu foarte «petit garcon», 
îmi anunţă că la Dacia va face un discurs blând de tot. 

— Intrunirea la Dacia este prezidată de Delavran- 
cea, iar la 5% manifestatia de acolo vine de sparge gea- 
murile la, mine şi bate pe sergentul meu. Iar bow-win- 
dowul de sticlă este găurit de o piatră. Se vede că Fer- 
mo era, în capul cortegiului. Sergentul a apostrofat chiar 
pe «Tânărul» cel cu scrisoarea anonimă de ameninţare 
de moarte. La plecare se sparge geamurile automobi- 
lului d-rului Popovici şi se manifestează la legația fran- 
ceză. «Viitorul» spune că aceiaşi manifestaţie de sim- 
patie sa tăcut şi la Take Ionescu. 

— Muniţiile : Colonelul Rudeanu e trimis de. gene- 
ralul Iliescu: în Italia (cartuşe), Elveţia (alamă şi 
plumb) şi în Franța (de ce ?). I se ataşează pe Grigore 
Filipescu, şi G. V. Bibescu. Iarăşi se întreabă el: de ce? 
Asupra proectilelor germane, sosite fără focoase, el care 
le-a recepționat, spune că focoasele sunt ambalate aparte, 
ca şi tuburile sau însuşi proectilul. Cum aşteptam 190 
vagoane şi n'au sosit decât 39, este clar că lăzile se vor 
completa unele prin altele. Dar focoasele se pot fabrica 
şi chiar se fabrică acum în ţară. Deci toată larma de azi 
a «Epocei», cade: — El: Mă mir că Germanii dau şi 
atâta, când atâţi oameni împing în contra lor! De ce 
nu se vorbeşte de Franţa? Ne-au oprit trei baterii de 
105, gata încărcate pentru plecare; ne-au oprit. 10.500 
proectile artilerie de munte, gata şi inutilizabile de ei. 

Luni, 17 Noembre: — Vin să protesteze pentru ce 
Sa petrecut eri: Bărdescu, Paul Teodoru, Faranga, 
Iesenii toţi din Parlament, Argetoianu, generalul Cocea, 
Cogălniceanu, Delavrancea, căruia îi pun în vedere că 
trebue să se retragă dela Acţiunea Naţională: 

— Brătianu recunoaşte că cele de eri trebue să fie 
coadă takistă ; mă roagă să nu vorbesc că căpitanul 


NOTE POLITICE — 1914 367 


Libert n'a vrut să vie repede cu soldaţi, ca să nu se a- 
crediteze că poliţia e de vină. Ii atrag atenţia că dacă 
nu se armează va fi debordat. Tot nu îndrăzneşte. La 
plecare, îi fac semn «mâna mai tare». El: «Să iei pu- 
terea si la rândul meu să-ţi fac acelaşi semn !». 

Se teme că în scurt timp va avea loc o înaintare 
din partea Rusiei şi violențele din ţară le pune în le- 
gătură cu aceasta. Ca precauţie a şi spus la Petersburg 
că nu e gata. Foarte îngrijorat, nu ştie dacă ajunge în 
primăvară cu bine ! — Despre Bulgari, Tripla înţelegere 
a voit să interprete declaraţia lui Radoslavof în sensul 
lor şi s'au prezentat la el să ia act. Radoslavof nici la 
atâta n'a consimţit, si sub cuvânt că Tripla nu propune 
nimic în prezent pentru Macedonia, va trebui să se con- 
sulte cu Regele, cu colegii: «fin de non recevoir». De 
altă parte sa interceptat o telegramă a biroului presei 
din Sofia către agenţiile streine, vorbind de exodul mu- 
sulmanilor din Quadrilater, de femei violate, o întreagă 
atmosferă de ură contra noastră. Iar Filipescu şi 
Grădişteanu se miră că nu sa regulat nimic cu Bulgaria. 

— Filipescu îmi serie ca să convoc pe parlamentari. 
Scrisoare ciudată : «Domnul meu..»; adresă, fără nici o 
aluzie la calitatea pentru care se adresează mie. Expli- 
catie : Cantacuzino şi Argetoianu spun că el vrea să lă- 
miurească că afacerea de eri este pusă la cale de Poliţie... 

19 Noembre, — Reuniunea parlamentarilor, — Fili- 
pescu: Trebue încadrată negativitatea discuţiei la A- 
dresă printr'un atac pozitiv în contra guvernului, care 
a suprimat posibilitatea de întruniri publice, închiriind 
Dacia lui Dona şi «a fost incapabil să risipească res- 
turile unei întruniri publice». Poliţia este singura vi- 
novată de ceeace sa petrecut la casa lui Marghiloman. 





19 novembre. — Filipesco: Il faut encadrer la négative 
à la discussion Adresse, par attaques positives contre Gou- 
vernement qui a supprimé possibilité réunion publique en 
louant la Dacia à Dona, et qui «fut incapable de disperser 
les restes d’une réunion publique». C'est la police qui est 
seule coupable de ce qui est arrivé maison Marghiloman. 


368 NOTE POLITICE — 1914 


Trebue dat fiinţă deciziunei eşirei din neutralitate. 
Nu primeşte dilema «în opt zile ori nimic», căci nu se 
poate asista indiferent la sdrobirea armatelor sârbesti. 
Marţi seara, 18 Noembrie, Poklevsky mi-a comunicat 
la club, că Ristici a fost la 54 la Brătianu ca să-i spună 
că Serbia nu mai putea ţine, că se retrage din Belgrad 
şi că părăseşte linia Dunărei. Exortaţii să nu-i lăsăm să 
fie zdrobiţi şi să povăţuese lui Brătianu o imediată in- 
tervenire. Examen prealabil al chestiei Dardanelelor ? 
«O nedibäcie !» — Lahovary : Toate acestea, privesc pe 
Acţiunea Naţională, care nu este partidul conservator. 
Nu voim să fim opriţi de aceasta într'o acţiune provocată 
de ea. — Arion : Dardanelele ? Dar ele sunt de cel mai 
viu interes pentru noi. Chiar dacă aşi interpela, nu pe 
incidentele de Duminecă, dar pe libertatea întrunirilor 
publice, aşi fi solidar cu Acţiunea Naţională, şi asta nu 
o vreau. — Luca Elefterescu : Violent şi dârz. S'a stri- 
gat «jos Marghiloman» şi n’ai protestat, ce zice atunci 
provincia ? (aplauze); Desliy demisionează: imediat 
se spune că nu aprobă politica şefului. — Desliu : Este 


Il faut donner corps à la décision sortie neutralité. Accepte 
pas dilemme «în 8 zile ori nimic», car on ne peut rester in- 
différent écrasement armée serbe. (Mardi soir, 18 Novem- 
bre, Poklevsky au Club m'a communiqué que Ristich s'était 
rendu a 7 h. %4 chez Bratiano, communiquer que la Serbie 
ne pouvait plus tenir, qu’elle se retirait de Belgrad et aban- 
donnait ligne Danube. Exhortation de ne pas les laisser dé- 
truire et de conseiller Bratiano intervention immédiate). 
Examen préalable question Dardanelles? «O nedibäcie». 

Lahovary: Tout cela regarde Action Nationale, qui n’est 
pas le parti conservateur. Ne voulons pas être attirés par eile 
dans une action provoquée par elle. 

Arion: Les Dardanelles ? Elles sont du plus vif inté- 
ret pour nous. Même si j'interpellais, non sur les incidents 
de Dimanche, mais sur la liberté des réunions publiques, je 
serais solidaire de l’Action Nationale et je ne le veux pas. 

Luca Eleftereseu: Acerbe et très mordant, On a crié «à 
bas Marghiloman» et vous n’avez pas proteste; que dit alors 
la province? (aplaudissements). — Desliu démissionne: on 
dit de suite qu'il n’approuve pas la politique du chef. Desliu: 
«Ce n'est pas exact» |! 


NOTE POLITICE — 1914 369 


inexact ! — Ion Miclescu : Acţiunea Naţională poate să 
fie bună. Unii din conservatori au luat contact cu po- 
porul, care clocoteste, dar să ne lase pe noi la o parte. 
Nu vom interpela. De ce să cerem liberalilor socoteli cari 
s’ar putea. cere altora ?—Deşhu : A refuzat să facă parte 
din Acţiunea Naţională, dar nu o blamează. Toată lu- 
mea desaprobä manifestatia de Duminecä.—G. Stirbey : 
Dardanelele sunt o chestiune eminamente principialä. Ac- 
tiunea Naţională este considerată de toată lumea ca în- 
dreptatä contra şefului nostru. Din ea s'au întărit însă 
Brătianu şi Take Ionescu. Tineretul nu mai vrea disen- 
siuni în partid. — Argetoianu : Este de părerea lui Stir- 
bey şi Luca Elefterescu. — Brancovan : Deşi partizan 
al Triplei Intelegeri, nu admite ca Acţiunea Naţională 
să ne implice. Când sa votat de Comitet eşire din neu- 
tralitate, aceasta a însemnat încordată pregătire ca să 
profităm de prima ocazie, nu cum cere Acţiunea Na- 
tionalëä, ca să eşim mai repede. — Mironescu: Apel la 
înţelegere ; sătui de convulsiuni interne. Nota gene- 
ralä agresivă contra lui Filipescu. — Eu : Esirea din 
neutralitate a fost totdeauna conditionatä de negocieri 
şi fapte cari nu s'au terminat. Neïîncrederea în guvern 
nu a însemnat răsturnare, ci aducerea lui la un control 
prin guvernare în doi; lucru pururea împiedicat de 
condiţiile puse de Filipescu sau de faptele lui, cum 
spre pildă intrarea lui în Acţiunea Naţională 24 de ore 
după ce convenisem altceva. Nu fac responsabili pe con- 
servatori de ce s'a petrecut la mine; dar nu este poliţia, 
ci Acţiunea Patriotică care face parte din Acţiunea Na- 
tionalä. Filipescu să înceteze cu acţiunea vräjmasä ; va 
fi nevoie, în curând, de toata forţele întrunite. Deci, nu 
interpeläm ; Filipescu va face ce va voi. (aplauze). 





Jean Miclescu: I/Action Nationale peut être bonne; 
des conservateurs ont pris contact avec le peuple, qui bouil- 
lonne; mais qu’elle nous laisse de côté. Nous n'interpelle- 
rons pas. Pourquoi demander aux libéraux des comptes qu'on 
pourrait avoir à demander à d'autres? — Desliu : a refusé de 
faire partie de l'Action Nationale, mais il ne la blâme pas; 
tout le monde réprouve la manifestation. 


370 NOTE POLITICE — 1914 


21 Noembre. — Poklevsky îmi face o lungă vizită. 
Teza lui: Dacă renuntati la Transilvania, staţi neutri; 
dacă voiti îndeplinirea idealului national, este momentul 
de a intra. Grecia oferă 80.000 oameni pentru a ocupa 
Macedonia şi a face disponibilă armata sârbească care se 
află acolo. Cere însă garantie : de la Tripla Înţelegere; 
de la D-vs. în contra Bulgariei, dacă ‘Bulgaria o a- 
tacă. Convingeţi pe Brătianu să se angajeze. — Eu: 
Am să văd pe Brătianu, dar dacă nu este de aceiaşi pă- 
rere, n'am să fac nici o acţiune şi nici o manifestaţie în 
contra guvernului pe acest motiv. 

22 Noembre, — D-] Charles Rivet dela «Le Temps» 
din Paris, împins de Blondel, arătase ostilitate în contra 
mea; nu voise să mă intervieweze. Ii explic toate moti- 
vele cari porunceau neutralitatea şi atitudinea mea. 
«Este un punct de vedere foarte fondat, zice el, si nu e 
de loc ce mi se spusese». 

— Bussche a cerut să mă vază : Germania va da tot 
ce vom voi, muniții şi altele, dacă d-l Costinescu pără- 
seşte finanţele : procedeele lui sunt insultătoare. In ce 
priveşte amestecul Greciei : Radeff aresă vă spue că dacă 





Vendredi, 21 novembre. — Poklevsky me fait une lon- 
gue visite. Sa thèse : si vous renoncez à Transylvanie, res- 
tez neutres; si vous voulez l'idéal national, c'est le moment 
d'agir. Grèce offre 80.000 hommes pour occuper Macédoine 
et rendre disponible armée serbe qui s’y trouve — Elle de. 
mande garanties: 1) de la Triple Entente; 2) la vôtre contre 
Bulgarie, si Bulgarie l'attaque. Agissez sur Bratiano 
pour qu’il s'engage. — Moi: Je verrai Bratiano, mai s’il 
n'est pas du même avis, je ne ferai aucune action, ni au- 
cune manifestation contre gouvernement sur ce chef. 

Samedi, 22 novembre. — Mr. Charles Rivet du «Temps» 
de Paris, actionné par Blondel, avait marqué hostilité con- 
tre moi. Refusé interview. Expliqué seulement toutes les 
raisons qui commandaient ma neutralité et mon attitude. 
Il concède que c’est un point de vue très fondé aussi. «Ce 
west pas tout à fait ce qu’on lui avait dit». 

— 4 h. de Bussche avait demandé à mer voir: — L’Alle. 
magne donnera tout ce qu’on voudra, munitions ou autres, 
si Mr. Costinesco quitte les Finances Ses procédés sont in- 
sultants. — Sur question immixtion Grèce: Radeff vous 


NOTE POLITICE — 1914 371 


Grecii intră în Macedonia, Bulgarii îi vor ataca. Ştie că 
încă de Mercuri dimineaţă sugerasem lui Czernin să facă 
declaraţie că Austria va lăsa totdeauna deschisă linia 
Salonic şi a susţinut acest demers şi la Berlin. Bussche 
îmi confirmă că Czernin a primit răspunsul în sensul ca 
să, declare liberă pentru noi linia Nis-Salonic. 

— Prinţul Trubetzkoi, noul ministru al Rusiei în 
Serbia, mic, gräsuliu, încet, vorba cam greoae, aer pro- 
fesor, spune că mă cunoaşte şi a mai fost la mine (?):— 
Sunt două acţiuni de dus: sau de a obliga pe Bulgari să 
lase pe Greci să meargă în ajutorul Sârbilor; sau pe cale 
de concesiuni, pe cari le crede el mai uşoare, a smulge 
Grecilor şi Sârbilor un aranjament de trei state balca- 
nice. — Eu: Ori ce participare a României la o acţiune 
diplomatică este subordonată la două consideratiuni, de 
la cari guvernul nu poate să se sustragä : 1) România nu 
poate intra într'un răsboi lung; 2) România, din momen- 
tul ce a avut un tratat şi deci o prietenie pronunţată cu 
Austria şi Germania, vu poate face nimic care într'un 
mod prematur ar hotărî intentiunea ei de a se pronunţa 
pentru una, sau cealaltă parte. 


dira que si Grecs entrent en Macédoine, les Bulgares les 
attaqueront. Il sait que dès Mercredi matin j'avais suggere 
Czernin de faire déclaration qu'Autriche laissera toujours 
ouverte ligne Salonique et il a appuyé cette démarche à Ber- 
lin aussi. 

Samedi soir Bussche me confirme que Czernin a reçu ré- 
ponse dans le sens de déclarer libre pour nous la ligne 
Nisch-Salonique. 

Le Prince Troubetzkoy, le nouveau Ministre de Russie en 
Serbie. Petit, replet, lent, parole assez embarrassée, air pro- 
fesseur. Me connaît et a déjà été chez moi (,): Deux actions 
à mener: soit obliger Bulgarie à ‘laisser faire les Grecs se 
portant au secours Serbes; soit à mener par concession, cette 
fois plus facile à arracher Serbie-Grèce un arrangement 
des trois états balcaniques. 

Moi: Toute participation Roumanie à l’action diploma- 
tique est subordonnée à deux considérations dont gouverne- 
ment ne peut se départir : 1) La Roumanie ne peut se pré- 
cipiter dans guerre longue haleine. — 2) La Roumanie ayant 
eu un traité et par conséquent une amitié prononcée aveo 
Autriche et Allemagne, ne peut rien faire qui prématu- 
rément décèle son intention de se porter de notre côté. 


372 NOTE POLITICE — 1914 


— La ora 5 Radeff îmi spune că n’a fost niciodată 
o propunere concretă făcută la Sofia. Guvernul Bulgar 
declară că nici n’a existat vre-un subiect de negociere. 
În caz când sar cere o declaraţie în! ceeace priveşte in- 
trarea Grecilor în acţiune, crede că guvernul şi-ar rezer- 
va răspunsul. De ce această preocupare în ceeace priveşte 
drumul Salonicului, când România poate să treacă tot 
ce doreşte prin Bulgaria; el este gata să dea această asi- 
gurare. Se plânge de piedicele ce se pun tranzitului) pen- 
tru Bulgaria, care nu mai poate primi nici-un fel de mär- 
furi sau producte din Europa centrală ; va trimite în a- 
ceastă privinţă o notă de protestare şi o scrisoare parti- 
culară lui Brătianu. — In Macedonia nu sunt decât trei 
regimente sârbești! Proba : comitagiii au lucrat o zi în- 
treagă la distrugerea podului dela Demir-Kapa, fără a 
fi supăraţi. 

— Carp si Dr. Dinu Brătianu, scandalizati de două 
amănunte ridicole. Czernin a povestit lui Carp că Bră- 
tianu i-ar fi spus: «Luarea Belgradului de D-v. a com- 
plicat foarte mult situația mea internă». Czernin i-ar fi 
răspuns că nu putea să se lase să fie bătuți pentru ai 
uşura lui situaţia internă! — Dr. Brătianu ştie că la 





— Radeff (5 h) Il n'y a jamais eu une proposition con- 
crète faite Sofia. Gouvernement bulgare déclare qu'il n'y 
avait même pas eu terrain de négociation. — Au cas où on 
demanderait déclaration au sujet entrée Grecs en action, il 
croit que gouvernement réserverait sa réponse. — Pourquoi 
se préoccuper route Salonique quand Roumanie peut passer 
tout ce qu’elle voudra par Bulgarie: il est prêt à en donner 
assurance. Il se plaint des entraves qu'on met au transit pour 
la Bulgarie, qui ne peut plus recevoir aucune espèce de 
denrée ou de marchandise de l'Europe Centrale. Enverra une 
note de protestation et une lettre privée à Bratiano. En 
Macédoine il n’y a que trois régiments serbes! La preuve: 
les Comitadgis ont travaillé un jour entier à détruire port 
de Demir-Kapa, sans être inquiétés. 

— Carp et Dinu Bratiano scandalisés de deux détails 
grotesques. Czernin raconte à Carp qu’étant allé voir Bra- 
tiano, celui-ci lui aurait dit: «Votre prise de Belgrad com- 
plique beaucoup ma situation intérieure», à quoi Czernin 
aurait répondu qu’ils ne peuvent pourtant pas se faire 
battre, pour lui faciliter sa politique intérieure. 


NOTE POLITICE — 1914 373 


Al. Constantinescu sau întrunit Dr. Ion Cantacuzino şi 
Dr. Costinescu (despre care se zice că va pleca la Bor- 
deaux pentru a face propagandă românească), cu Colescu 
dela Statistică, si că desenau pe hartă şi discutau ceeace 
era să se ceară din teritoriul unguresc. Chiar Cantacu- 
zino ar fi recunoscut cât de grotescă era această cerce- 
tare. 

23 Noembre, — Președintele Consiliului îmi spune 
că din primul moment când, în cursul săptămânei, Po- 
klevsky i-a spus că Grecia oferă o acţiune militară în 
Macedonia, dacă România o garantează în contra Bulga- 
riei, a răspuns imediat că nu. Nu vrea să facă nimic 
care să aducă, România să intre în război, înainte ca să-i 
vie ora. Astăzi sau dus la dânsul împreună Poklevsky, 
Blondel şi Barclay. El: «Oare ar fi Barclay mai pu: 
tin prost decât se zice? N’a deschis gura, dar surâdea 
ironic de câte ori se înămoleau colegii săi». Brătianu are 
impresia că Anglia menajează pe Bulgari. Propunere : 
România să se asocieze cu Tripla Înţelegere pentru a 
face presiune la, Sofia spre a obţine neutralitatea Bulga- 
piei dacă Grecii intră în acţiune. A refuzat,' fiindcă nu 





Dinu sait que chez  Constantinesco-P. se sont réunis 
Jean Cantacuzène, le Decteur Costinesco (qu'on dit destiné 
à aller à Bordeaux pour propagande roumaine), avec Co- 
lesco de la statistique, dessinaient sur la carte et discutaient 
ce qu'on allait demander du territoire hongrois. Cantacu- 
zène, lui-même, aurait reconnu l'odieux de ce grotesque 
examen. 

Dimanche, 23 novembre, — President Conseil me dit que 
dès le premier moment, au cours de la semaine, quand Po- 
klevsky lui a dit que la Grèce offrait action militaire en Ma- 
cédoine si la Roumanie la garantissait contre la Bulgarie, il 
a de suite dit non. Il ne veut rien faire qui amènerait Rou- 
manie à entrer en guerre avant son heure. Aujourd’hui sont 
allés le trouver ensemble Poklevsky, Blondel et Barclay. 

Lui: «Barclay serait-il moins bête qu'on le dit? Il n'a 
pas ouvert la bouche, mais il souriait narquoïsement chaque 
fois que ses collègues s'enferraient». Il lui semble que TAn- 
gleterre ménage les Bulgares. Proposition: que la Roumanie 
s'associe à la Triple-Entente pour faire pression à . Sofia, 
pour obtenir sa neutralité si Grèce entre action. Il a refusé, 


374 NOTE POLITICE — 1914 


vrea să dea el semnalul unei rupturi cu Bulgaria. — Po- 
klevsky ar fi adăogat: «Dar aţi promis o porţiune a 
noului teritoriu ; este începutul unei acţiuni de presiune 
asupra Bulgariei !».— Brătianu: «N'am promis aceasta, 
niciodată, am zis că dacă aranjezi d-ta afacerea Macedo- 
niei, România va şti să facă o concesiune, pentru a nu îm- 
pedica rezultatul». Blondel a recunoscut spusele mele ca 
exacte. — Dar drumul către mare o să vă fie tăiat! — 
Il voi deschide cu forţa, la nevoe, când voi intra în ac- 
tiune. 

In oraş impresiunea este că eşecul Triplei Intelegeri 
este datorat. faptului că miniştrii lor nu sunt la înâl- 
time. — Brătianu, între prima conversaţie cu Poklevsky 
şi acest demers colectiv, a cerut lămuriri la Atena şi i 
sa răspuns că Venizelos ar fi vorbit de acţiune defen- 
sivă comună (?) şi că ar fi exprimat dorinţa unei colabo- 
rări cu Bulgaria ! 

24 Noembre, — Waldburg îmi aduce ştirea cäderei 
Lodzului, deci succes al ofensivei germane în Polonia ; 
şi copie după o telegramă confidențială din Berlin : se- 
cretarul general de Martino a declarat ambasadorului 
german la Roma că zvonurile că sar discuta o înţelegere 
între Italia, Grecia, şi România, sau de un amestec al Ita- 
liei în formațiunea Blocului balcanic, nu erau înteme- 
iate pe nimic. 





car il ne veut pas donner le signal d'une rupture avec la 
Bulgarie. Poklewsky aurait ajouté: Mais vous avez promis 
une portion du nouveau territoire; c'est le commencement 
d'une action de pression sur Bulgares! — Bratianu: Je n'ai 
jamais promis cela; j'ai dit : si vous arrangez l'affaire de la 
Macédoine, la Roumanie saura faire une concession pour ne 
pas empêcher aboutissement. — Blondel a reconnu exacti- 
tude— Mais la route de la mer vous sera coupée!—J'e la ferai 
ouvrir de force, au besoin, quand j'agirai. 

En ville impression échec Triple-Entente et que les Mi- 
nistres pas à hauteur. 

Lundi, 24 novembre. — Wallbourg m'apporte la nouvelle 
de la chute de Lodz, donc succès offensive allemande en Po- 
logne, et copie d’un télégramme confidentiel de Berlin : le 
secrétaire général de Martino déclare ambassadeur allemand 
à Rome que propositions d'une entente qui se débattait 
contre “Italie-Grăce et Roumanie ou d'une immixtion Italie 
dans formation bloc balkanique ne reposaient sur rien. 


NOTE POLITICE — 1914 375 


— Seara am fost poftit la un prânz la Capşa de că- 
tre Bussche, cu mareșalul von der Goltz, care trecea spre 
Constantinopol, Czernin, generalul Culcer şi personalul 
Legatiei. Goltz pretinde că luarea Lodzului este de o 
mare importanţă, căci va obliga armatele ruseşti să se 
retragă spre a se reface. Este un adevărat tip de ger- 
man, voinic, păr des, mâncând şi bând bine, potolit şi 
blând. Excelentä memorie. Nu a povestit decât episoade 
din Belgia, pe care o guverna încă acum 10 zile. 

25 Noembre, — Comitet cerut de Grädisteanu : Suc- 
cesul Austriei pe valea Moravei este încercuirea noastră, 
perderea unui aliat preţios (?) şi liberarea unei armate 
austriace. Grecia, cerând garanţia noastră, va merge cu 
atât mai mult înainte cu cât Bulgaria vrea să stea neutră 
şi nu are muniții. Cer ca partidul să declare că nu va 
lăsa să i se tae linia mărei. — M. Cantacuzino : Grija 
ce aveam ca tergiversările guvernului să nu ne expue ca 
neutralitatea noastră să fie definitivă, se atenuează, de 
când s'a aflat încheierea unui act cu Rusia şi conversații 
cu Italia. Evenimentele din Serbia dau din nou loc la 
îngrijorare : Liberarea unei armate, aprovizionarea Bul- 
gariei, putinţa de a fi atacați pe trei laturi. Ca să nu a- 
jungem astfel la «spectrul neutralitäfei forţate», trebue 
în orice chip să împiedecăm zdrobirea Serbiei. Să inter- 
venim cu vigoare ca Tripla Înţelegere să poată dobândi 
golaborarea Bulgariei. La caz contrariu să dăm garanţia 
că vom ataca Bulgaria, dacă ea atacă Grecia—Lahovary: 
Exclud orice sentimentalism : Acţiunea noastră este sub- 
ordonată, nu dragostei, dar putinfei de a realiza idealul. 
Greşală dacă intram în acţiune la 2 Septembre când 





— Le soir dîné chez Capsa, invité par Bussche, avec Ma- 
réchal von der Goltz se rendant à Constantinople, Czernin 
et Général Culcer, en plus personnel de la Légation. Goltz 
donne importance prise Lodz qui obligera armées russes à 
se replier loin pour se réformer, pas avant Varsovie. Vrai 
type d'Allemand bien portant, cheveux drus, mangeant et bu- 
vant bien, placide, solide et bon, Excellence mémoire. N'a ra- 
conté que des épisodes de Belgique qu'il gouvernait il y a 
dix jours encore. 


376 NOTE POLITICE — 1914 


Germanii erau la porţile Parisului. Azi desinatu-s'a noro- 
cul? Suntem oare garantati contra Bulgariei? Când 
voi afla că Bulgaria a atacat Serbia, plec imediat. Dar 
azi, aruncând pe Bulgari în braţele Germaniei, am să 
lupt eu 700.000 Turco-Bulgari. Incercuirea devine ime- 
diată : De ce s’o pripese ? — Arion: Ideia de neutrali- 
tate a evoluat mult la noi; nu mai învederăm posibili- 
tea unui atac decât numai în contra Austriei. Aceasta în- 
seamnă, eşire din neutralitate. Grădişteanu întreabă 
«dacă acum este momentul ?» Nici Costinescu nu o crede. 
El singur zice : ar fi să cădem în cursă, aşa cum sa 
tratat chestiunea de Tripla Înţelegere. Nu intru nici eu 
în acţiune — Eu: Explic cum nu e nimic direct, nici 
precis dela Venizelos. Ni se cere să servim, dând o de- 
claratie imprudentă, de pârghie, ca să se forţeze mâna 
Greciei. — Filipescu : Totul este un echivoc. Ce ni se 
cere este o simplă vorbă la Sofia. — Eu : O vorbă diplo- 
matică, care să indice că am rupt definitiv cu Germania; 
asta nu. — Nu sa luat nici o deciziune, cu toată stă- 
ruinta lui Filipescu de a se hotărî o interpelare. Am zis 
că-i voi mai convoca. 

— Prinţul Carol a luat parte la şedinţă în Senat. 
Prezidentul Missir sa încurcat în ceremonialul lui. 
Drept este, că şi aşa local! Regina foarte aplaudată. 
Prinţul s'a prezentat de minune, vioi, grațios; a rostit 
foarte bine discursul lui. 

— Maresalul von der Goltz ia ceaiul la mine cu 
Bussche. Ii cer informatiuni asupra armatei turceşti. 
După el s'a lucrat cu silinţă; sferele de sus au suprave- 
gheat. Sunt 91 ofiţeri germani, odinioară nu aveau ce 
lucra, acum nu le ajunge ziua. Trei corpuri : 1, 2 şi 3 
sunt în Europa ; fiecare corp a trei divizii, de câte 24 la 
30 mii oameni fiecare; trei corpuri adică: 9, 10, 11 în 
Caucaz. Cele dela mijloc ca rezervă în Asia Mică, pu- 
tând merge ori unde; restul Siria şi spre Egipt. In ge- 
nere armata mult mai activă, nefiind ca în trecut piro- 
nită în Macedonia, în Tesalia şi în Albania. 

«Acţiunea» si «Adevărul» mă înjură că am prânzit 
cu Bussche şi Goltz. Moravuri !.. Culcer observă că altui 
general îi era permis să prânzeascä cu Trubetzkoy ! 


NOTE POLITICE — 1914 377 


26 Noembre, — O scrisoare anonimă, plecată dela 
Capşa, mă vesteste că Filipescu şi Grădişteanu au pus 
la cale o moţiune fn favoarea Serbiei. Au adunat alte 12 
semnături şi au să o citească în Senat. Nimic nu mi sa 
comunicat; o lovitură cu două înţelesuri: politică ex- 
ternă şi şefia. Nu se ţine şedinţă, Grădişteanu protes- 
tează. Mă întâlnesc la eşire cu Cantacuzino, care îmi con- 
firmă că unii au comis greşala de a iscăli. (Pe mine 
însă, el care ştia, nu m'a avizat !). Senatul este în va- 
cante pe două zile. 


27 Noembre, — Iau avizul lui Lahovary şi convoc 
parlamentarii pe mâine. 
28 Noembre. — Ziarele confirmă o victorie miracu- 


loasă sârbă. Ei erau îngenunchiaţi şi disperarea lor (?) a- 
limenta toată campania răsboinicilor ; ei sunt triumfă- 
torii de astăzi. Aşa, se înfăţişează situaţia acum. 

. «Epoca», ca să tae puntea sub picioarele semnatari- 
lor motiunei, o publică astăzi. In cap: Argetoianu, care 
la conferinţa de aseară cerca să-mi dovedească că este 
un fleac; Calimaki, care este la Paris... 

—Intrunirea parlamentarilor. — Eu : Expun cesa 
petrecut cu moţiunea. Care ar fi fost situaţia mea la ce- 
tirea ei, cum ea pune din nou chestiunea războiului ime- 
diat şi de ce este atunci nevoe de o clarificare. Moţiunea 
nu putea avea rezultat practic față de guvern, dar avea 
un rezultat : acela de a da în vileag disensiunile din par- 
tid. — Grădişteanu : Explică importanţa strategică a 
chestiunei; cere să intrăm în Banat. Nu i se poate opune 
o decizie a Comitetului executiv, de oarece numai piezig 
el a avut să rezolve chestiunea neutralitätei tärei. — La- 
hovary : Se ridică cu putere contra persistentei unora 
de a ne face solidari cu Acţiunea Naţională si de a ne 
târî la război. Incident viu între el şi Filipescu. — Fili- 
pescu: Recapitulatia tuturor griefelor: Nam voit să in- 
terpeläm ; «Inainte; agenţii electorali împiedecaţi 
de a face propagandă; prânzul Bussche; partidul de- 
cide una, eu fac alta, ete. ; dar mărturiseşte că şi el o lună 
întreagă a fost aplecat spre Germania. — Eu: Se pune 
din nou în discuţie politica externă a partidului? Voi 


25 


378 NOTE POLITICE — 1914 


convoca Comitetul executiv; ce va decide el, va fi legea 
partidului. Luminä mai multä în ce se petrece. Orice so- 
lutie, oricât de absurdä, este mai bunä decât ce se vede 
în rândurile noastre. La Senat, nu s'a propus moţiunea. 
E drept că «Dimineaţa» a publicat că am făcut «rugă- 
minte stăruitoare să se amâe ! !». 

Demetru Greceanu şi Brâncoveanu îmi cer să reînoesc 
declaraţiile făcute, că primesc punctul de vedere al par- 
tidului în chestiunea naţională, fiindcă în acest mod se 
va găsi Filipescu izolat. Blamează lovitura cu moţiunea, 
a cărei gravitate o înţeleg numai acum. Ingăduitori. — 
Am mai văzut pe Gr. Cantacuzino, care-l blamează pe 
frate-său. Maimarolo, încrezător. Ovid Burcă credincios, 
dar foarte naţionalist. 


— Ziaristul profesor Rocgues, care soseşte din Serbia, 
a dejunat la mine. El crede că nu va hotărâ victoria) îna- 
intarea rusească, dar că și aliaţii o vor câştiga în apus. 
Işi dă seama de greşelile Franţei în privinţa noastră; nu 
se ştia de tratatul nostru, care, evident, explică rezerva 
noastră. In Serbia mare oboseală. Cu îngrijirea care se 
dă răniților, cărora le lipsesc de toate, chiar şi pae, din 
alţi Europeni ar muri două treimi. 

— Von Bussche : Telegramele Hetzberger care dau 


a 


Samedi, 29 novembre. — Dem. Grecianu et Brancoveanu 
demandent que je renouvelle les déclaraisons précédemment 
faites que j'accepte le point de vue du parti dans la ques- 
tion nationale, et on isolera Filipescu. Ils blâment le coup 
de la motion dont ils comprennent maintenant la gravité, — 
Conciliants. 

— Le journaliste professeur Rocques, arrivant de Serbie, 
déjeune chez moi. Il pense que là ce n'est pas la poussée russe 
qui donnera la victoire; les alliés la gagneront dans l'Est. 
T1 se rend compte des fautes France envers nous; on ignorait 
ce traité qui évidemment explique notre réserve. En Serbie 
tout de même lassitude immense, Avec le genre de soins des 
blessés manquant même de paille, les 2/3 d’autres Européens 
mourraient. — De Bussche. Les télégrammes de Hetzberger 


NOTE POLITICE — 1914 379 


an buletin zilnic, vorbesc de noul tun care a bombardat 
Furnes de aşa departe, încât nu a fost posibil să i se 
xrepereze poziţiunea. 

D Costinescu se astâmpără, fiindcă ştie că am foto- 
grafia unor oarecari documente şi că mai pot avea şi al- 
tele (eu n'am insistat). Incă de curând, pentru 40 vagoane 
„ce fasole dela Piatra, a căror eşire era autorizată, nu sa 
putut mişca nimic până nu s'a dat una mie lei de vagon 
d-ruui Costinescu. De asemenea a trebuit să se dea unor 
“funcţionari 3—4 sute lei de vagon, pentru nişte piei din 
Bulgaria, cari de săptămâni aveau autorizare de esire. 

— Informaţie dată de Ambasada Germaniei la Atena, 
“controlată prin înstiintärile identice transmise lui Ra- 
def: Când sa vorbit lui Venizelos de a se mişca, el a 
răspuns : 1. Tratatul nostru nu mă obligă să atac Aus- 
tria. 2. Casa este goală. 3. Ar trebui mari compensaţii 
teritoriale pentru Grecia. Nu e ceeace ni se spunea nouă! 

Duminecă, 30 Noembre. — Bărdescu a vorbit cu F'ili- 
pescu Miercuri la Senat, înaintea lui Mişu Cantacuzino 
si Grădişteanu. Filipescu: «Ori cine şef, nu Marghilo- 
man». 

G. Aslan, Furtunescu, Rachtivan au venit la mine 
spre a se orienta. Absolut în contra uneltirilor lui Fili- 
pescu. 


qui donnent un bulletin journalier, parlent du nouveau ca- 
non qui a bombardé Furnes de si loin qu’on ne peut répérer 
sa position. Mr. Costinescu se tient tranquille, parle qu’il 
‘sait que j'ai la photographie de certain document et que je 
puis en avoir d’autres encore. (Moi je n’ai pas insisté). 

Récemment encore, pour 40 wagons haricots de Piatra, 
pour lesquels on avait autorisation de sortie, rien n’a bougé 
tant qu’on n’a pas donné 1000 fr. par wagon au Docteur Cos- 
tinescu. — De même on a dû donner à des fonctionnaires des 
800—400 fr. par wagon, pour des peaux de Bulgarie qui de- 
puis des semaines avaient l’autorisation de sortie. 

Information de l’ambassade allemande à Athènes «con: 
trolée par renseignements transmis à Radeff»s — identiques: 
guand on a parlé à Venizelos de bouger, il a répondu: 1) no- 
tre traité ne m'oblige pas d'attaquer Autriche; 2) la caisse 
est à vide; 3) il faudrait de fortes compensations territoria- 
des pour la Grèce. 

Ce n’est pas ce qu’on nous disait ici! 


380 NOTE POLITICE — 1914 


Marti, 2 Decembre, — Incercasem eri să fac să se amâne 
prânzul pe care trebuia să-l prezidez la Cercul de studii- 
A venit înșă Argetoianu să mă roage să nu-l amân. Con- 
ta chiar pe declaraţiile mele ca să se facă lumină; si să 
dejoace intrigile lui Filipescu. Mi-a declarat — şi a repe- 
tat-o înaintea lui Wyzanti, că nu va urma pe Filipescu 
şi că este din aceia cari vor să-l izoleze. Tot soiul de 
protestări: că se va face golul, etc... 

La banchet peste o sută de oaspeţi. A fost 
nevoie să se adaoge mese. Se vede clar, că organi- 
zatorii desfăşurase multă stăruinţă. Discursul meu a 
fost clar şi cald. S'au aplaudat foarte mult pasagiile pa- 
triotice, Va risipi oare el nourii ? Gongopol (!) si Me- 
taxa Doro wau însoţit la eşire pentru a putea reconsti- 
tui textul. 

Miercuri, 3 Decembre. — Czernin a venit să mă vază.. 
Nici un cuvânt relativ la discursul meu. M'a rugat nu- 
mai să intervin pe lângă Bussche pentruca «Ziua» să 
nu mai atace pe Costinescu ; mi-a semnalat un articol 
din «L'Indépendance», care tocmai relevase aceste ata- 
curi. El cel dintâi mi-a vorbit de reluarea Belgradului 
de către Sârbi; Belgradul a fost părăsit de ei fără luptă. 





Mardi, 2 décembre. — J'ais essayé hier de faire re- 
mettre le dîner que je devais présider, Hier Argetoianu était 
venu me prier de n’en rien faire. Il comptait même sur mes 
déclarations pour faire la lumière et déjouer les intrigues 
Filipescu. Il wa déclaré, il l’a répété devant Wyzanti, qu’il 
ne suivait plus Filipescu et qu’il serait parmi ceux qui veu- 
lent l’isoler. — Toutes espèces de propos: qu'on ferait le vide, 
etc. Plus de cent convives. On a ajouté des tables. On voyait 
clairement que les organisateurs avaient déployé du zèle. 

Mon discurs a été clair et chaud. On a beaucoup ap- 
plaudi les passages «patriotiques». Dissipera-t-il les nuages? 

Mercredi, 3 décembre. — Czernin est venu me voir, Pas 
un mot de mon discours. Il ma seulement prié d’intercéder 
auprès de Bussche pour que la «Ziua» n’attaque Plus Costi- 
nescu; il me signale un article de l’«Indépendance» qui jus- 
tement avait relevé cette attaque! C'est lui, le premier, qui 
m'a parlé de la reprise de Belgrade par les Serbes; Belgrade 
a été abandonné par eux; donc pas de lutte. Grosse faute 


NOTE POLITICE — 1914 381 


Mare greşeală că au celebrat ca o victorie prima ocupa- 
tie a Belgradului. Pentru dânsul, nu mai aveau armată 
la Belgrad; a cincea armată a generalului de Frank tre- 
buie să fi fost transportată în Transilvania, dincolo 
de Carpaţi, unde atacă pe Ruşi dela sud la nord, înain- 
iea Cracoviei, spre Vistula. 

— Maiorescu, care a combătut pe Filipescu şi care a 
văzut eri pe Greceanu şi pe Mişu Cantacuzino, trimite 
o scrisoare de adeziune pentru Comitetul executiv de 
mâine.. «Nu politică gălăgioasă». 

Joi, 4 Decembre. — Comitetul executiv. Mulţi veniţi din 
provincie. Leon Bogdan cu o declaraţie deja scrisă con- 
tra ori cărei sciziuni ; Peride şi Aslan cu motiuni foarte 
precise—£u : Explie incidentul cu moţiunea. Cred că po- 
litica ne era clar orientată prin deciziunea Comitetului 
dela 1 Noembre, din care rezulta : 1. Că neutralitatea nu 
este dfinitivă, dar comitetul a aprobat propunrea mea, 
că numai factorii răspunzători au calitate pentru a de- 
cide intrarea în acţiune; 2. Că toată lumea ştie că înain- 
te de toate era vorba că prin intrarea în acţiune, nu se în- 
telege alături de Dubla alianţă. Atât. Am practicat şi 
practic această politică şi numai o inimicitie poate sus- 
pecta intentiunile mele. Deci pe faţă, fiecare cu räspun- 
derea lui, va hotărî dacă este mulţumit de această direc- 
tivă conform cu decizia Consiliului de Coroană, — sau 
voeşte altă directivă, aceia a lui Filipescu, care cere ac- 
tiune imediată sau cel putin declaraţii de până acuma că 
ne dăm în partea Triplei Intelegeri, ceiace echivalează cu 
războiul imediat.—Filipescu se declară mulţumit.—Laho- 


d’avoir surtout célébré comme uue victoire la première oc- 
<upatiou par eux. Pour lui ils u’avaieut plus d'armée à Bel- 
grade; la ciuquième, du Géuéral de Frauk, doit avoir été 
trausportée eu Trausylvauie, au delà des Karpathes, où ils 
altaqueut les Russes, du Sud au Nord, eu avaut de Cracovie 
vers la Vistule. 

— Maiorescu qui s’est employé coutre Filipescu et qui a 
vu hier Greciauu et Michel Cantacuzèue, euvoie uue lettre 
d’adhésiou pour demaiu. «Pas de politique gălăgioasăp. 


382 NOTE POLITICE — 1914 


vary: Pururea lupta între temperament si rațiune, încolo 
acord asupra fondului. Cei nerăbdători să aibă acuma, 
încredere—C. Arion: Partidul reia unitatea lui graţie lux 
Marghiloman şi Filipescu. Destulă speculä a fost dim 
partea negustorilor de vorbe şi falşilor profesori de pa- 
triotism. N'am ştiut să dăm destulă încredere lui Mar- 
ghiloman. Cred că am terminat cu zilele negre. Citeşte 
moţiunea : «Comitetul Executiv al partidului conserva- 
«tor, ascultând expunerea făcută de prezidentul său, care 
«corespunde cu totul näzuintelor partidului lui şi senti- 
«mentul Tärei, arată deplină încredere în directiunea 
«dată de şeful său». 


Grădişteanu : Retrage moţiunea anunţată la Senat: 
L nu mai are prilej; 2. nu auzisem până astăzi o decla- 
ratie a d-lui Marghiloman-—Fifipescu : Discutia este 
terminată; nuanțele de cari a vorbit d-l Lahovary poate 
că există şi astăzi, dar fără asperitate. Cred războiul ne- 
cesar şi nu avem să ne călăuzim cum se desemnează lu- 
crurile, după cum vrea Lahovary. Nimeni nu poate câş- 
tiga cât noi: deci să facem ca victoria să fie determi- 
nată de noi. Regele Carol a zis : Felonie dacă nu netinenr 
de convenţia cu Austria. Ce este dacă nu ne ţinem de 
aceia ce avem cu Serbia ? Guvernul a declarat că se: 
desinteresează de ea. Dar noi Conservatorii ? Să nu 
ezităm a ne arunca în curentul cel mare al opiniei pu- 
blice—Eu : Se vorbeşte de încredere, iată cum înţeleg să 
o primesc: 1. Nu ne conducem de opinia publică, ne vonr 
călăuzi de rațiune. 2. Factorii răspunzători ai Tärei vor 
decide cu noi orice acţiune; nu partidele izolate. 3. Nu 
admitem nici o declaraţie oficială, indicând o alianță 
sau o alipire cu un grup de puteri, Acceptă aceasta şi 
Filipescu ? — Filipescu: Să fiu franc. Am din sorginte 
sigură un termen oficial indicat. Dacă la acea epocă nu 
se îndeplineşte, eu, chiar dându-mi demisia din partid, 
voi căuta prin toate mijloacele să deslănţuesc războiul. 
Moţiunea se votează în unanimitate. 

Conversaţii particulare: Guvernul  (Anghelescu- 
Duca) ar fi lăsat să se înţeleagă că în primele zile din 
Februarie se va; decide lucrul. 


NOTE POLITICE — 1922 383 


Vineri, 5 Decembre. — Profitând de nu ştiu ce re- 
portaj, Filipescu îmi serie că «Epoca» va da adevărata 
versiune asupra celor petrecute la Comitet. Evident ten- 
dentios. Răspund că era mai bine să se înţeleagă cu 
mine ; dar să las ziarele să spună ce vor. 

— Bussche: A venit să mă vază ingrijat : «Trebue 
să câştigăm timp», este răspunsul meu, şi mai ales ve- 
deti de învingeţi !... 

— Dr. Vecerdea, introdus prin avizare telefonică 
de Verzea, îmi face o lungă vizită. Din partea lui Mihali» 
trebue să-mi spună că Tisza îmi transmite răspunsul 
că nu se poate acorda ce cerem pentru Români! In 
Ardeal fuge lumea de armată; însuşi un nepot al lui, 
advocat, după ce a fost pe front, se sfătuia cu dânsul 
ca să dezerteze... Am dat D-rului Vecerdea țigarete si 200 
coroane pentru Crăciunul ortodox în spitalele militare 
din Braşov. 

Sâmbătă, 6 Decembre. — Brătianu: Nimica nou cu 
Bulgarii; insinuärile gazetelor anunțând o aranjare, 
nu sunt întemeiate pe nimica. Am spus mereu domnilor: 
dela Tripla Inţelegere, să aranjeze ei afacerea cu Mace- 
donia şi apoi să vorbească cu mine. In ce priveşte Ita- 
lia, nimic nou; Fasciotti are chiar aerul să fie mai tăcut 
ca niciodată. 

Luni, 8 Decembre. — Victor Antonescu mi-aduce tex- 
tul legilor de cireumstantä ce se vor propune. Asupra 
lui Costinescu: A refuzat primăvara trecută să tra- 
teze un împrumut în Franţa, propus de Comptoir d’Es- 


Samedi, 6 décembre. — Bratianu: Rien de nouveau avec: 
Bulgarie; propos journaux annonçant un arrangement, ne 
reposent sur rien; il a toujours dit à ces messieurs de la 
Triple-Entente qu’ils arrangent eux l'affaire de la Macé- 
doine et que l’on cause ensuite avec lui. Quand à l'Italie, au- 
cune nouveauté, Fasciotti a même l’air d’être plus boutonné 
que jamais. 

Lundi, 8 décembre. — Victor Antonescu m'apporte le tex- 
te des lois de circonstance qu’on va proposer. — Sur Costi- 
nescu: il a refusé ce printemps de traiter un emprunt en 
France proposé par Comptoir d'Escompte et Raphaël G. 


384 NOTE POLITICE — 1914 


compte şi Raphaël Lévy. Antonescu făcea sfortäri în 
vederea legilor agrare, şi Costinescu l’a bruscat oferin- 
du-i portofoliul lui. Şi el se întreabă cum, mai ales după 
ce a spus în Consiliul de Coroană: «nimic cu Rusia»!, 
cum a devenit subit rusofil. Antonescu confirmă că Costi- 
nescu era înţeles cu Filipescu si Take Ionescu; este 
singurul care se opune să se voteze legea de stare de 
asediu. 

Miercuri, 10 Decembre. — Regele wa fost la vână- 
toarea lui Carp, după ce primise invitaţia şi lista invi- 
taţilor, «Adevărul» îl amenintase din cauza prezenţei lui 
Bussche ! ! Bussche ar fi relevat faptul. Se zice că gu- 
vernul ar fi făcut presiune asupra Regelui: aceasta a 
fost transmis din partea sa lui Carp. De ce se angajase? 

Joi, 11 Decembre, — Prânz cu Regele la Buftea, in- 
vitat cu menţiunea «din partea M. S. Regina», d-nul 
şi d-na H. Catargi, d-na S. Lahovary şi Nanu. Regele 
mi-a spus că trebue să ne regulăm paşii după Italia. 
Văzuse pe Filipescu peste zi, care «cuminte» recunos- 
cuse că nu trebuia să ne mişcăm având Bulgaria în 
spate. 


Levy. Antonescu faisait des efforts en vue des lois agraires 
et Costinescu Pa brusqué, en lui offrant son portefeuille. 
Lui aussi se demande, — surtout après avoir dit au Conseil 
de Couronne: «rien avec la Russie!»— comment il est subite- 
ment devenu russophile. 

— Antonescu confirme que Costinescu était entendu avec 
Filipescu et Take Ionescu. Lui est le seul qui s'oppose à ce 
qu'on ait une loi d'état de siège. 

Mercredi, 10 décembre. — Le Roi n’a pas été à la chasse 
de Carp, après avoir accepté l'invitation et la liste des invi- 
tés. L’«Adevärul» lavait menacé, à cause de la présence de 
Bussche!! Bussche aurait relevé le fait. On dit que le gouver- 
nement a fait pression sur le Roi: c’est ce qui a été transmis 
de sa part à Carp. Pourquoi s'’était-il engagé? 

Jeudi, 11 décembre. — Dîné avec le Roi à Buftea; invité 
avec cette mention «de la part dela Reine», les Henry Catargi, 
Simki et Nanu. Parlé: règler ses pas sur l'Italie, Avait vu 
Filipescu dans la journée, qui «sagement» avait reconnu que 
devions pas bouger ayant la Bulgarie à dos. 


NOTE POLITICE — 1914 385 


Sâmbătă, 13 Decembrie.—Adresa Senat. Dissescu pro- 
fită de declaraţia «tăcerea se impune» pentru ca «în 
constiinta lui de senator» să laude Acţiunea Naţională ; 
să mă cuprindă în «unitatea» ce ea a stabilit în suflete ; 
să proclame durerea lui de a cuprinde şi pe Germania 
în resentimentele contra Austriei; să desvălue că atunci 
când a scris la venirea lui Berchtold în ţară, numai Vin- 
tilă Brătianu i-a seris pentru a-l felicita. 

— A. Constantinescu : Conversatie în cabinetul Pre- 
sedintelui. Aflu că există o convenţie cu Italia ca nici 
una să nu intre în acţiune înainte de a vesti pe cealaltă. 
Brătianu nu mi-a spus nimica despre aceasta. 

Marti, 16 Decembre, — Lupu Costache îmi povesteşte 
că Regele primise invitaţia la vânătoare, după ce i sa 
spus că Czernin nu era invitat, însă ştiind, că Bussche 
şi Vredenburch erau să fie chemaţi. Luase înţelegere 
să plece Sâmbătă când, dimineaţa, vine Stirbey să co- 
munice că guvernul aträsese atenţiunea asupra comen- 
ariilor ce se vor produce. I sa cerut lui Carp să amâie. 
Carp a refuzat, iar cum el nu descoperă Coroana, Re- 
gele mare decât să fie bolnav. Regina ar fi spus, faţă 
de o cumnată a lui Carp, enormitatea că Domnul de 
Bussche nu avea decât să nu meargă. Lupu, — adică 
Carp, — dă mare importanţă acestei vorbe care desvă- 
lue acţiunea Reginei. 

— Aflu că se negociază un împrumut pe bonuri de 
tezaur de 200 milioane în Anglia. Ne marcăm... 

. 18 Decembre. — Comitet Consultativ. Toată lumea de 
față, afară de Filipescu. Afaceri curente şi agenţi. — 
Desliu, devenit orator, vorbeşte toată vremea. Cu eve- 
nimentele cari se pregătesc, vechile partide au să dis- 
pară; nu se mai poate menţine legea noastră electo- 
ralä; vom merge la colegiu unic, şi poate chiar mai 
departe», fonograful lui Take, de pe acum! Cotizaţii 





18 décembre. — Tout le monde présent, sauf Filipescu. 
Affaires courantes et agents. Desliu, devenu orateur, parlé 
tout le temps. «Avec les événements qui se préparent, les an- 
ciens partis vont disparaître; on ne saura plus maintenir no- 


386 NOTE POLITICE — 1914 


pentru agenţi. Th. Rosetti dă o mie lei, Deşliu... trei 
sute ! 

22 Decembre. — Filipescu a refuzat să subscrie pen- 
tru agenţi, cari «lui» nu-i fac nici o treabă. (Se vede că 
nu s'au întrebuințat destul pentru Acţiunea Naţională!). 

23 Decembre. — Von Bussche mi-aduce câteva notițe. 
Unul din subsecretarii de stat, prietenul lui personal, 
îi scrie că Hindenburg n'are nici-o îndoială de o victo- 
rie definitivă asupra Rusilor. «D-nul Costinescu este 
mai prudent, ca un om care ştie că se cunosc unele lu- 
ceruri...» 

— Vorbind de Franța, Bussche îmi spune că ştiind 
ce interese a nutrit totdeauna Impăratul pentru ea, dacă 
ar vrea Franţa o pace cu Germania i s'ar face concesiuni 
şi i sar procura o pace «agreabilă». 

26 Decembre. — Czernin se reîntoarce dela Viena ; a 
fost la cartierul general în Silezia. N'a putut da asigu- 
rări că România rămâne neutră şi natural se întăreşte 
Transilvania de trupe (până aci se opusese), trupe cari 
se iau din linia de front, slăbindu-l. — «Ce vrei? ne vom 
apăra până la ultimul cartuş! se înşală cei ce cred că 


tre loi électorale; nous irons au college unique et peut-être 
au-delà». Phonographe de Take déjà! 

23 décembre. — Von Bussche m'apporte quelques notices, 
Le Sous-Secrétaire d'Etat, ami personnel, lui écrit que Hin- 
denburg ne doute pas d’une victoire définitive sur les Rus- 
ses. — Mr. Costinescu est plus circonspect, comme un homme 
qui a senti qu'on sait certaines choses. Parlant de 
la France, il me dit que, sachant quelles intentions avait 
toujours nourries l'Empereur pour la France, «si la France 
voulait une paix avec l'Allemagne, on ferait la moitié du 
chemin au devant d'elle et on lui procurerait une paix a- 
gréable». 

26 décembre. — Czernin rentre de Wien; ila été au quar- 
tier général en Sil6sie. Il n'a pu donner des assurances que 
la Roumanie resterait neutre et on garnit naturellement la. 
Transylvanie de troupes (jusqu’à présent il s'y était opposé). 
troupes qu’on prend de la ligne de bataille en l’affaiblissant. 
«Que voulez vous? Nous défendrons jusqu'à la dernière car- 


NOTE POLITICE — 1914 387 


va fi plimbare prin Bulgaria !». Ar fi bucuros ca ideia 
mea de a se trimite în Italia un om sigur, cu greutate, 
să fie adusă la îndeplinire, fiindcă este convins că opi- 
nia italiană nu e aceia a lui F'asciotti. I-aduc însă aminte 
că au! comis faţă de Italia aceleaşi greşeli ca faţă de Ro- 
mâni, şi că i-au transformat în iredentisti. 

— Colonel Rudeanu : a avut în Italia 50 milioane 
cartuşe, cupru, mercur, într'un cuvânt tot ce cerea ar- 
senalul. Miniştrii au început prin a da autorizaţia, şi 
în urmă i-au refuzat-o. Sa dus direct la Rege (cu tot 
avizul contrariu al lui Ghika), care la primit imediat. 
Regele a chemat pe Salandra la palat şi direct i-a dat 
ordin să acorde tot. Spontaneitate sau înscenare ? Sa- 
landra i-a declarat că Italia împărtăşia punctul de ve- 
dere românesc (7). De ce, întreabă Regele, nu se face un 
aranjament ? Salandra răspunde : «nu putem începe 
no. Salandra n'a destăinuit decât un lucru. a- 
nume că ţări italiene nu sunt altele decât acelea încor- 
porate în Austro-Ungaria; şi că deci nu va fi nici o 





touche! On se trompe si on croit que ce sera la promenade 
de Bulgarie, comme certains le pensent.» 

Il serait heureux que mon idée de l'envoi en Italie d’un 
homme sûr et de poids, eut lieu, car il est convaincu que 
l'opinion italienne n'est pas celle de Fasciotti. Je lui rappelle 
néanmoins qu'ils ont commis vis-à-vis de Italiens de la mo- 
narchie les mêmes fautes que vis-à-vis de Roumains et les 
ont transformés en irrédentistes. 

— Colonel Rudeanu: a eu en Italie 50 millions cartouches, 
du cuivre, du mercure, bref tout ce que demandait l’arsenal. 
Les ministres avaient commencé par donner l’autorisation et 
puis la lui ont refusée. IL est allé directement voir le Roi 
{malgré avis contraire de Ghika), qui l’a reçu séance tenante 
en costume de ville tel qu’il était venu, a mandé au Palais 
Salandra et directement a donné l’ordre de tout accorder 
Spontanéité ou mise en scène? Salandra lui a declaré que 
l'Italie partageait le point de vue roumain (7) —Pourquoi, fait 
Roi, ne conclue-t-on pas un arrangement? Ce n'est pas à nous 
de commencer,— répond Salandra.— Très retors, Salandra n'a 
livré qu’une chose, c'est que des pays italieus ne sont incor- 
porés qu’en Autriche-Hongrie. Donc, on n'aura pas de peine 


388 NOTE POLITICE — 1914 


greutate să atragi poporul în contra lor. Este evident 
că jumătate din populaţie nu vrea războiul. — Emisarii 
noştri Diamandi şi Istrate sunt, după o scrisoare pri- 
mită de Rudeanu, ocupați la cafeneaua «Colomia» a face 
politică de gazetari. 

In Franţa, Poincar i-a pus, lui militar, ca primă 
chestie : «Când România va intra şi ea în acţiune î» A 
ştiut să înlăture întrebarea. A cumpărat plumb ; pentru 
rest Millerand a dat asigurări. — Dintr'o ofertă fă- 
cută de către directorul armamentului din Viena, Ru- 
deanu conchide că în Austria lipseşte arama. Rudeanu 
crede că o acţiune Italo-Română ar fi decizivă în ori- 
care direcţie. — Imi reamintesc în această privință că 
Fasciotti mi-a spus la 1 Ianuarie al lor, că Italia făcând 
mari cheltueli şi că creditul din Lybia fiind încă nea- 
coperit, nici un guvern nu putea cere 3 miliarde fără 
scuza unui război. 

Miercuri, 31 Decembre. — Am văzut pe Stirbey. Şi 
el este mirat de prezenţa lui A. E. Lahovary la banche- 
tul dat lui Diamandy la Paris. Regele tot ferm. Am 
insistat ca să transmită Regelui, pe care îl vede astăzi 


à entraîner le peuple contre elle. Evidemment que 50% de la 
population n’aime pas la guerre. 

Nos émissaires, Diamandy et Istrati, sont, d’après une 
lettre reçue par Rudeanu, à faire «au café Colomia» de la 
politique de journalistes. 

En France, Poincaré lui a posé, à lui militaire, comme 
premières paroles, la question: «Quand la Roumanie entre- 
ra-t-elle en action?» Il a su éluder la question. Il a acquis du 
plomb; pour le reste Millerand a donné des assurances. 

. Dune offre faite par le directeur de l’armement à Wien, 
Rudeanu conclue qu’en Autriche on manque de cuivre. 

Rudeanu pense qu’une action Italie-Roumanie serait 
décisive dans n'importe laquelle des deux directions. Je me 
rappelle à ce sujet que Fasciotti ma dit, à son l-er janvier, 
que l'Italie ayant fait de grands frais et le credit de Lybie 
étant encore non couvert, aucun gouvernement ne pouvait 
demander 3 milliards sans l’exouse d’une campagne ! | 

Mereredi, 31 décembre. — Vu Stirbey, étonné lui aussi de 
la présence de À. E. Lahovary au banquet donné à Diamandy 
à Paris. Le Roi toujours ferme. Jai insisté pour qu’il trans- 
mette au Roi (qu'il devait voir à 4 h.) de ma part, l’absolue 


NOTE POLITICE — 1914 389 


la ora 4, din partea mea, absoluta necesitate ca doi 
oameni siguri să fie trimişi la Roma şi la Londra. La 
Roma, pentruca să ne înţelegem şi ca să nu fim izolaţi; la 
Londra, ca să ne cunoaştem perspectivele. dacă din în- 
tâmplare sar căuta să se menţie integritatea Ungariei. 
Din ambele părţi pot să rezulte ştiri preţioase pentru 
linia de urmat—kEste de părerea mea, dar insistă ca să 
trimit memoriu scris Regelui. 


nécéssité que deux hommes sûrs fussent envoyés à Rome et 
Londres. À Rome, pour lier partieet que nous ne soyons pas 
isolés; à Londres, pour cennaître nos perspectives si par 
hasard on cherchait à maintenir intégralité de la Hongrie. 
Des deux côtés il peut résulter enseignements précieux pour 
ligne à suivre. Il est de mon avis, mais insiste pour que 
j'envoie mémoire écrit au Roi. 


1915. 


2 Ianuarie. — Von Bussche a venit să mă roage 
să nu publicăm nimic în privinţa contractului de ben- 
zină făcut cu Blondel, Barclay şi Poklevsky, a cărui co- 
pie o am, fiindcă Germania a făcut prin intermediarul 
lui Spiess un aranjament comercial (sic) cu Costinescu... 
Cu ce preţ? 

3 Ianuarie. — Avut pe Batzaria la dejun. Primul lu- 
cru ce mi-a spus este că la Constantinopol se repetă că 
cu bani se poate obţine ori şi ce la noi! La Constantino- 
pole!... Prezenti Ion Bacalbaşa si Col. Stavrescu. — A- 
supra afacerilor turceşti: Enver e generalisim. Acum 
este în Caucaz. El voia să concentreze toate sfortärile 
spre a ataca pe Ruşi. Expediția asupra Egiptului hotă- 
râtă în contra părerei lui. 

5 Ianuarie. — Am prânzit la Cotroceni cu Regele, 
Regina, Prinţul Carol, Prinţesa Elisabeta, Prinţul Ni- 


Vendredi, 2 janvier 1925. — Mr. de Bussche est venu me 
prier de ne rien publier au sujet du contrat benzine passé 
avec Blondel, Barklay et Poklevsky, dont j'ai la copie, par- 
ce que l'Allemagne passe par l’intermédiare de Spies un 
arrangement commercial (sic) avec Costinesco. A quel prix? 

Samedi, 3 janvier. — Eu à déjeuner Batzaria. La pre- 
mière chose qu’il ma servie c'est qu’à Constantinople on 
répétait qu'avec de largent on pouvait tout obtenir chez 
nous ! A Constantinople !.. Présents Ion Bacalbasa et Colonel 
Stavrescu. — Sur les affaires turques : Enver est généralis- 
sime; Il est au Caucase. Lui voulait concentrer tous les ef- 
forts pour attaquer la Russie. L'expédition sur Egypte dé- 
cidée contre son avis. 

Lundi, 5 janvier. — Dîné, dans petite salle-entrée du 
2-e à Cotroceni, avec Roi, Reine, prince Carol, Princesse E- 


NOTE POLITICE — 1915 391 


colae si Prinţesa Maria. — Regele foarte intim şi foarte 
amabil. După masă. Regele mă ia de braţ şi vorbim în 
intimitate, pe când se adună câţiva invitaţi pentru mu- 
zică (Enescu, Cella Delavrancea). — Regele nu se teme 
de nimic pentru Februarie. Situaţia o să se destindä. 
Guvernul va avea mai multă vigoare; a promis-o Bră- 
tianu. Regele cunoaşte traficurile lui Costinescu şi ale 
fiului său ; a dat un frecus D-rului Costinescu. Toată po- 
litica financiară, o mare eroare: Am procedat în aşa 
mod că nu mai avem decât inim:ci.—A. Constantinescu, 
n'a fost în tot timpul prânzului decât «porcul»; Regele 
a trimis după un calendar în care este un portret cara- 
ghios al lui: «aşa e că e bine ?»—Numirea generalului 
Constantinescu la Banca Naţionaiă este o ruşine: «nu va 
putea niciodată să facă acolo atâtea câte a fă- 
cut în viaţă; două zile am reţinut decretul». Regele 
Carol se convinsese în ultimele timpuri, că Sâligny era 
un om incorect, şi aceasta l’a mâhnit. El si Constanti- 
nescu la Bancă ! — Are în sertarul lui «Merite Sanitare» 
cari le ţine de o lună: Doamna Basset. De acum încolo 


lisabeth, Miss Milne, Prince Nicolas et Princesse Marie 
petite table séparée. Tres intime et très aimable. Après dîner 
le Roi m'ayant pris sous le bras nous causons et la conver- 
sation, intime, se continue au salon, pendant que quelques 
invités arrivent pour la musique. (Enesco, Cella Delavrancea), 
Le Roi ne craint rien pour février. Situation sera détendue. 
Gouvernement aura plus de poigne ; Bratiano l’a promis. 
Le Roi connaît les trafics de Costinesco et de son fils; ila 
fortement houspillé le Docteur Costinesco. Toute la politi- 
que financière, une grosse erreur: nous avons agi de façon 
à n’avoir que des ennemis. 

A. Constantinesco, pendant le dîner, n’a été que «porcu». 
Le Roi a fait chercher un almanach dans lequel il y a une 
photographie: grotesque de lui: riant: «Est-ce bien ça». 
— La nommination du Général Constantinesco à la Ban- 
que Nationale est honteuse. «Il ne pourra jamais y 
faire autant des... qu’il en a faites dans sa vie. Deux jours 
retenu le décret». — Le Roi Carol s'était convaincu dans 
les derniers temps que Saligny était un malhonnête homme: 
et il en avait eu du chagrin. Lui et Constantinesco à la Ban- 
que! — Il a dans son tiroir de «Meritul Sanitar» qu’il garde 


392 NOTE POLITICE — 1915 


va trebui un raport motivat pentru fiecare decoratie. 
(Sä vedem !) — Interviewurile lui G. Diamandi sunt 
nebunie curată si D-1 A. Lahovary va trebui să pri- 
mească, o lecţie: «Am să pui pe Porumbaru să i-o dea; 
par'că ar fi ministrul Franţei, nu al României !»—Nici 
o încredere în d-l Ghica dela Roma: «E un francofil». 
Ii reamintesc că Maiorescu îl aprecia : «Adevărat ? lu- 
crul mă miră». — «Manu nu e rău; am văzut dela el 
rapoarte pline de bun simţ !» Cum va trece criza, va 
exploda bomba pentru traficanţi. Va începe cu pescă- 
riile când vor voi să le arendeze ; este o chestiune so- 
cială şi voi refuza legea ! (7). — Speră că va putea 
relua influenţa asupra lui Take: «Lram poftit la masă ca. 
pe d-ta, ca să nu fie gelos». — Mă povätueste să nu-l 
mai atac prin gazete ; la aceasta Take va fi sensibil. — 
Un secret, care nu va fi destăinuit decât lui Take: 
Regele a scris Regelui Italiei pentru a-l întreba dacă 
nu trebue reluată convorbirea din Septembre şi pentru 
a verifica spusele lui Fasciotti (Italia nu poate primi 
un port sârbese pe Adriatica !). Regele dă ‘mare impor- 


depuis un mois: Madame Basset ! Dorénavant il faudra un 
rapport motivé pour chaque décoration. (Faudra voir! — zic 
eu). Les interviews de G. Diamandy sont de la démence et 
Mr. A. Lahovary est «un coquin» qui recevra une leçon: «Je 
la lui ferai donner par Porumbaru. C’est le Ministre de la 
France, non de la Roumanie!» — Aucune confiance dans D. 
Ghika de Rome : «c'est un francophile». — Je lui rappelle que 
Maioresco le considérait. — «Vraiment? cela m'étonne», — 
«Mano n'est pas mal ; j'ai vu de lui des rapports très sensés !» 

Sitôt la crise passée, la bombe éclatera pour les trafi- 
quants; ele commencera par les pêcheries, quand on voudra 
les donner à ferme: «c'est une question sociale et je refu- 
serai la loi!» (7). 

Il espère reprendre de l'influence sur Take; il l’a invité 
à dîner «comme vous», pour qu’il ne soit pas jaloux. Il me 
«conseille» de ne plus l’atitaquer dans les journaux; Take y 
sera sensible. Un secret, qui ne sera communiqué qu’à Take: 
le Roi a éerit au Roi d'Italie pour lui demander s’il ne faut 
par reprendre conversation de septembre et pour vérifier 
les dires de Fasciotti. (L'Italie ne peut accepter un port 
serbe sur l Adriatique). 


NOTE POLITICE — 1915 393 


tantä räspunsului lui Victor Emanuel: este tovară- 
şia pe care o recomandă în orice ocazie. — Intreprin- 
derea în contra Serbiei va produce la noi neajunsuri ; 
Arhiducele Eugeniu este om capabil. Predecesorul lui, 
Potiorek, un nebun pe care l-aşi fi pus în o casă de sa- 
nătate; în 10 zile oamenii lui adeseori wau primit decât 
o pâine; Sârbii nau avut decât să-i culeagă. 

7 Ianuarie. — Mehedinţi nu ştie cum să se scape de 
solicitările lui Nicu Filipescu, care ar dori să se stre- 
coare la «Duminica Poporului» ! 

— Von dem Bussche îmi face o comunicare pe care 
o va face Regelui, dar poate nu lui Brătianu : Germania 
trimite trupe în Transilvania pentru a acoperi pe Aus- 
triaci în contra noastră. (După mine, aceasta este o pre- 
cautie cuminte în vederea Ungurilor, cari se gândesc la 
o pace separată !). — Va ceti Regelui un raport detaliat 
asupra armatei ruseşti, care a şi perdut 85% din 45 mii 
ofiţeri din serviciul activ, Rusia neavând ofiţeri de re- 
zervă. 

Se negociază prin Spies schimburi comerciale, cu 
Costinescu. Argetoianu, întrebând pe Costinescu dacă 


Le Roi attache grande importance à la réponse de Vic- 
tor Emmanuel, — c'est la façon de lier partie que je recom- 
mandais à chaque occasion. — L'entreprise contre la Serbie 
causera des désagréments chez nous; l’archiduc Eugène est 
capable. Son prédécesseur Potioreck, fou qu'on a mis dans 
une maison de santé; en dix jours ses hommes n’ont souvent 
reçu qu’un pain ; les Serbes n’ont eu qu’à les cueillir. 

7 janvier. — Mehedinti ne sait comment échapper aux 
sollicitations de Nicu Pilipescu, qui voudrait se glisser à la 
«Duminiea Poporului» ! 

— Von dem Bussche. Communication qu’il va faire au 
Roi; peut-être pas à Bratiano. L'Allemagne envoie des tron- 
ves en Transylvanie pour couvrir les Autrichiens contre 
nous. (Pour moi c’est une sage précaution en vue des Hon- 
grois qui pensent à une paix séparée!) Il va lire au Roi un 
rapport détaillé sur l’armée russe qui a déjà perdu 85% de 
ses 45000 officiers du service actif, la Russie n’ayant pas des 
officiers de réserve. 

On négocie par Spies des échanges commerciaux avec 
Costinescu. 


26 


394 NOTE POLITICE — 1915 


poate să lipsească o lună, ministrul i-a răspuns că şi mai 
mult. Bussche are acelaş ecou din cercul Costinescu. 

9 Ianuarie. — Fasciotti declară: trebue să se ştie 
bine că România nu poate să tragă după ea într'o ac- 
tiune pe Italia, aşa cum pare că se crede aici. — Eu: 
Numai contrariul poate fi adevărat. — Fasciotti: Nu 
vrem să tragem pe România după noi! Ar fi dorit 
să dea o desmintire lui Lorand, când a afirmat că peste 
trei luni Italia va intra; dar o desmintire ar fi putut 
să aibă şi altă însemnătate şi a fost silit să tacă. Lo- 
rand trebue să fi frecuentat pe republicani, cari sunt 
vre-o 7—8 la Cameră, şi ei vor războiul. Socialiştii Bis- 
solatti 'merg cu guvernul ; socialiștii Turatti vor neutra- 
litatea cu avantagii, ceilalţi toţi vor pace. Deci este o 
eroare de a spune că Italia este pentru război. Am dat 
Francezilor gratis, tot ce au putut dori; ne atacându-i 
au putut transporta trupele din Africa şi face faţă în 
Franţa. De acum încolo orice serviciu cere compensaţii. 
Suntem gata, dar aşteptăm ca împrejurările să fi mo- 
dificat «echilibrul în care se află adversarii. Aşa în 





Argetoianu ayant demandé Costinescu s’il peut s'absen- 
ter un mois, le Ministre lui a répondu: «gi mai mult». Bus- 
sche a un écho semblable du cercle Costinescu. 

9/22 janvier. — Fasciotti. Il faut qu'on sache bien que 
la Roumanie ne peut pas entraîner l'Italie à une action, 
ainsi qu’on semble le croire ici— Moi: Le contraire seul peut 
être vrai.— Fasciotti: Nous ne voulons pas entraîner la Rou- 
manie! — Il aurait voulu infliger un démenti à Lorand, 
quand il a affirmé que dans trois mois l'Italie marchera. 
Maïs un démenti aurait pu signifier aussi autre chose et il 
a fallu se taire. Lorand a dû fréquenter les républicains, 
ceux-là sont 7—8 à la Chambre et eux veulent la guerre. Les 
socialistes Bissolati vont avec le gouvernement. Les socia- 
listes Turatti veulent la neutralité avec des avantages, les 
autres veulent tous la paix. Donc, erreur de dire que l'Italie 
veut la guerre pour la guerre. Nous avons donné aux Fran- 
çais gratis tout ce qu’ils pouvaient souhaiter ; en ne les at- 
taquant pas, ils ont pu transporter leurs troupes d'Afrique 
et faire face en Francs aux Allemands. Dorénavant tout 
service demande compensation. Nous sommes prêts, mais 
nous attendons que les circonstances aient modifié l'équilibre 
dans lequel sont les adversaires. Aussi en cas d'attaque et 


NOTE POLITICE — 1915 395 


caz de atac şi de zdrobire a Sârbilor, nu trebue ca Ro- 
mânia să mişte, căci noi nu o vom urma. Acum o lună, 
când cu Valievo, am mai spus aceasta guvernului şi am 
vestit şi pe Poklevsky că nu voi îndemna guvernul ro- 
mân să intre. — In cursul convorbirei, Fasciotti mi-a 
spus că Italia are absolută nevoe de Triest şi de Istria; 
că dela Dante, graniţele ei sunt Varul şi golful de Quar- 
nero; că Austriacii pot lua chiar o parte a Albaniei şi 
să-şi facă chiar o altă bază militară maritimă; că peste 
35 de ani aceste ţări vor fi devenite slave şi că este 
grabă. Trentinul nu poate fi desnationalizat şi peste o 
sută de ani tot Italian va fi! Italia îşi are căile libere. 
fiindcă tratatul din 1882 este numai defensiv şi conceput 
în sensul de statu-quo : or războiul tinde a schimba 
statul-quo, deci caduc. Expusese acest punct de vedere 
Regelui Carol, care îi tăiase puntea de sub el la Berlin, 
lăsând să se creadă că România nu se va mişca fiindcă 
Italia, «declarase» că nu se va mişca. Când s'a declarat 
războiul, Italia a läsat să se înţeleagă că ar putea, la 
ocazie, să dea ajutor aliaţilor săi, «dar că wa venit mici 
o propunere». Eu: Poate să-i convie oare Italiei, ca 





d'6crasement de la Serbie, il ne faut pas que la Roumanie 
bouge, car nous ne la suivrons pas. Il y a un mois, lors de 
Valievo, nous l’avons déjà dit au gouvernement et j'ai averti 
Poklevsky que je n’engagerai pas le gouvernement rou- 
main à agir- 

Au cours de la conversation, Fasciotti ma dit que l’Ita- 
lie a absolument besoin de Trieste et de l'Istrie; que depuis 
Dante, ses limites sont Var et le golfe de Quarnero; que les 
Autrichiens peuvent prendre même une partie de l’Albanie 
et se faire une autre base militaire maritime; que dans 35 
ans ces pays seront devenus slaves et qu’il y a urgence. Le 
Trentin ne peut être dénationalisé et dans cent ans il sera 
toujours italien. 

L'Italie a ses voies libres, parce que le traité de 1882 est 
purement défensif et conçu dans le sens du statu-quo: or 
la guerre tend à choquer le statu-quo, done caduc. Il avait 
exposé ce point de vue au Roi Carol, qui lavait brûlé à 
Berlin en laissant croire que la Roumanie ne bougerait pas 
parce que l'Italie cavait déclaré» qu'elle ne bougeait pas. 
Lors de la déclaration de guerre, l'Italie avait laissé voir 
qu’elle pourrait à l’occasion se porter au secours de ses 
alliés, «mais qu'aucune proposition n'était venue». 


396 NOTE POLITICE — 1915 


Serbia să aibă un port la Adriatica ? Admite ea ca Sla- 
vii să se instaleze pe această mare ? — Fasciotti: Sau 
şi instalat. Chiar la Triest, graţie Austriacilor, Slavii 
îneacă pe Italieni şi chiar Serbia este şi ea acolo, prin 
Muntenegru : Chestie de bani numai, spre a se uni. In 
rezumat : la începutul convorbirei, prudent, foarte par- 
tizan al neutralităţei, la urmă anti-austriac. 

— Seton Watson (Scotus Viator) şi G. Trevelyan au 
venit să mă vază. Le-am vorbit numai de Dardanele şi 
de necesitatea ca Londra să dea asigurări, că pentru ea 
integritatea Ungariei nu este program categoric. 

13 Ianuarie. — Mehedinţi a aflat dela d. Răducan 
tripotagii ale lui Costinescu cu exportul şi că propu- 
neri au fost făcute si lui Fotin Enescu. — Honigman 
răspândeşte ştirea că guvernul pregăteşte legea stärei 
de asediu. Acesta ar fi oare sensul vorbelor Regelui că 
guvernul a promis vigoare mai, multă ? — Am primit pe 
d-l Schreiner, reprezentant al presei asociate americane. 

16 Ianuarie. — O mişcare de trupe a avut loc spre 
Ghimeş; trupele de acoperire au fost expediate în valea 
Prahovei. Văzând pe Stirbey, i-am spus cât de mirat am 
fost ca Brătianu să nu-mi fi spus nimic, măcar ca să se 
contrabalanseze toată gălăgia pe care Nicu Filipescu a 
făcut-o cu această ocazie. 





Moi: Peut-il convenir à l'Italie que la Serbie ait un port 
sur l’Adriatique? Admet-elle que les Slaves s'installent sur 
cette mer?—Fasciotti: Ils y sont déjà. A Trieste même, grâce 
aux Autrichiens, les Serbes submergent les Italiens. Et la 
Serbie y est aussi par le Monténegro: question d’argent 
pour se relier. — Resume: en commençant, prudent, fortement 
neutraliste; en finissant, anti-autrichien. 

— Seton Watson (Scotus-Viator) et G. Trevelyan sont 
venus me voir. Leur ai parlé seulement des Dardanelles et 
de la nécéssité que Londres donne des assurances que pour 
elle l'intégrité de la Hongrie n'est point programmatique. 

16 janvier, — Un mouvement de troupes a eu lieu vers 
le Ghimes; dans la vallée de la Prahova les troupes de co- 
verture ont été expédiées. Ayant vu Stirboy, Je lui ai dit 
combien j'etais étonné que Bratianu ne m'eut rien dit, ne 
serait-ce que pour contrebalancer tout le tam-tam que Nicu 
Filipescu n’a pas manqué de faire. 


NOTE POLITICE — 1915 397 


17 Ianuarie. — D] Brătianu a venit numai decât să 
mă vază, Stirbey comunicându-i mirarea mea exprimata 
eri, Nimic nou în politica străină. Grecii au sondat daca 
am fi dispuşi să întreprindem ceva în favoarea Sârbi- 
lor. Brătianu i-a răspuns că nu voia să zică sau să facă 
nimic care ar putea să altereze bunele lui raporturi cu 
Bulgaria. Declaraţiile cari i le-a făcut Fasciotti sunt 
identice cu acelea pe cari mi le-a făcut mie. Regele Ita- 
liei a răspuns scrisoarei Regelui nostru : «nimic precis». 
Trimiterea trupelor pe fruntarii are de scop şi să-şi 
acopere răspunderea, având în vedere forţele mari con- 
centrate pe Carpaţi, şi să liniştească opinia publică, 
si ca să tacă, alarmiştii, — căci Austriacii au avut nedi- 
băcia să lase să se înţeleagă că trupele germane din 
Transilvania erau un avertisment pentru noi. A vestit 
pe Costinescu că el Brătianu nu intră în acţiune şi Cos- 
tinescu i-a răspuns că nici el nu o doreşte în momentul 
de faţă. — Am înştiinţat pe Brătianu că se petreceau lu- 
cruri ruşinoase la Ministerul de finanţe şi că aceste tra- 
ficări erau o pată pentru guvernul lui: «Să trec eu nu- 
mai de greutăţile zilei de azi! Vom vedea în urmă... !». 





17 janvier, — Mr. Bratiano est venu de suite me voir, 
Stirbey lui ayant évidemment fait part de mou étonnement 
exprimé hier. 

Rien de nouveau politique étrangère. Les Grecs ont sondé 
si nous étions disposés entreprendre quelque chose en faveur 
des Serbes ; Bratiano répondu ne vouloir rien dire ou faire, 
qui peut altérer ses bons rapports avec Bulgarie. Les décla- 
rations que lui a faites Fasciotti sont identiques à celles qu’il 
m'a faites. — Le Roi d'Italie a répondu à la lettre de notre 
Roi : «rien de précis». — Envoi troupes frontière, c'est aussi 
bien pour couvrir sa reponsabilité, vu les grandes forces 
concentrées sur les Carpathes, que pour calmer opinion pu- 
blique et faire taire les alarmistes; les Autrichiens ayant 
eu la maladresse de laisser entendre que les troupes alle- 
mandes en Transilvanie étaient un avertissement pour nous, 
— Il a prévenu Costinescu que lui, Bratiano, n'entrait pas 
en action et Costinescu lui a répondu que lui non plus ne le 
désirait pas en ce moment. — J'ai averti Bratiano qu'il se 
passait des choses honteuses au Ministere des Finances, et 
que ces trafics seraient une tâche pour son gouvernement. 
«Să trec numai eu de greutăţile zilei de azi !» Nous verrons 
ensuite. 


398 NOTE POLITICE — 1915 


— Von dem Bussche vrea să oprească publicaţia ar- 
ticolului gazetei «Kreuz» care ne ameninţă. Are încre- 
dere în Brătianu. : 

20 Ianuarie. — Czernin reîntors dela Viena întântat. 
Are încredere : afacerile militare au luat foarte bună 
întorsătură. Imi face declaraţie «oficială» ca şef de par- 
tid, că nici un soldat german sau austriac n'a fost mis- 
cat în contra României. Mişcarea de trupe semnalată, şi 
care a motivat o oprire a circulaţiei pe c. f. r., face parte 
dintr'o operaţie de război care interesează Galiţia. — 
Foarte naiv, Porumbaru fiind bolnav, Czernin îmi 
spune că ar dori să fiu eu ministru de externe şi mă în- 
treabă dacă vreau să accept portofoliul! Refuz, bine 
înţeles... 

23 Ianuarie. — «Epoca» trâce peste Carpaţi. Eri wa 
înjurat pe mine, într'un articol pe care Crăciun îl pro- 
clama ca fiind scris de Filipescu («sclivisit, cută la pan- 
taloni, cărarea bine făcută», etc.). 

25 Ianuarie. — G. Stirbey a fost Sâmbătă seara 24 
Ianuarie, ora 6%, la Vredenburch, martorul involuntar 
al unei întrevederi secrete între Poklevsky şi Czernin. 





— Von dem Bussche veut empêcher publication 1616 
graphique article de la «Gazette de la Croix», nous menaçant, 
— Il a confiance en Bratianc. 

20 janvier, — Czernin retour de Wien. Presque radieux. 
Il a confiance : les affaires militaires prennent bonne 
tournure. Il me fait déclaration «officielle», comme chef de 
parti, que pas un soldat allemand ou autrichien n’a été bougé 
contre la Roumanie. Le mouvement des troupes signalé et 
qui a motivé un arrêt de circulation chemin-de-fer, fait 
partie d'une opération de guerre intéressant la Galicie. — 
Très naïvement, Porumbaru étant malade, Czernin me dit 
qu'ils voudraient que je fusse ministre des Affaires étran- 
gères et me demande si je veux accepter le portefeuille ! 
Je décline, — bien entendu. 

23 janvier, — L’«Epoca» franchit les Carpathes. Hier elle 
m'a personnellement injurié dans un article que Crăciun 
proclame avoir été écrit par Filipeseo. 

25 janvier. — G. Stirbey a été le samedi soir, 24 janvier, 
6 h. %, chez Vredenburch, le témoin involontaire d’une entre- 
vue secrète entre Poklevsky et Czernin. Elle a duré 10 à 12 


NOTE POLITICE — 1915 399 


Intrevederea a ţinut 10—15 minute. Crede că Vreden- 
burch a asistat ca al treilea. 

21 Ianuarie, — De Bussche mi-aduce plângeri contra 
procedeelor lui Costinescu, care s'a lăudat că va plictisi 
Germania. E vorba de o limitare specială de 50 vagoane 
de fiecare exportator, care a fost făcută dinadins nomi- 
nală pentru a opri pe Hildebrandt să facă expedie- 
rea. A văzut pe Vredenburch, şi după tonul răspun- 
surilor lui am înţeles că nu avea cunoştinţă de întreve- 
derea de Sâmbătă între Üzernin şi Poklevsky. 

28 Ianuarie. — Colonelul Mircescu, ataşatul nostru 
militar la Berlin, a fost luni întregi la linia de foc pe am- 
bele fronturi. Armata germană va avea 91 corpuri. Cea 
rusă nu se bate, batalioane întregi se predau. Infanteria 
franceză nu ştie să dea cu puşea; artileria excepţională, 
sperie pe Germani. Împăratul, încrezător, crede că lucru- 
rile s'au calmat în România : «D-] Filipescu şi-a scurtat 
aglopul». — Mircescu constată că se înşală. El crede că 
Germania va cere participarea noastră la război; ea 
poate aduce pacea. Falkenhein, când era ministru de 
război, i-a spus că dacă nu facem nimic, nu vom avea 
nimic. Când sa vorbit de Transilvania, el a ripostat că 
«suntem în măsură să dictäm în Austria şi diplomati- 
ceşte ; să se spună ce cerem». E] a raportat din pri 
mele zile ale lui Noembrie aceasta, personal d-lui Bră- 
tianu, şi nu crede că sa făcut ceva; de două ori colone- 
lul a întrebat dacă sa făcut vreun demers. — Părerea 
lui Mircescu este că în Rusia, până într'o lună, prin miş: 
carea ce dirijează Ludendorf în direcţia Stanislau-Var- 





minutes. Il pense que Vredenburch a été en tiers. Il a vu 
Poklevsky et devant Mr. de Vredenburch, le petit garçon a 
signalé la présence de Czernin dans le couloir !! 

27 janvier, — Mr. de Bussche m'apporte des nouvelles 
plaintes contre les procédés de Mr. Costinescu, qui s'est 
vanté d'embâter les Allemands. Il y a une limitation spé- 
ciale à 50 wagons par nom d'exportateur, qui est nommément 
faite pour empêcher Hildebrandt de faire des envois. Il a 
vu Vredenburch et au ton de ses réponses j'ai compris qu’il 
ignorait Pentrevue de samedi entre Czernin et Poklevsky. 


400 NOTE POLITICE — 1915 


şovia, va reuşi să alunge pe Ruşi pe Vistula, unde Ger- 
manii se vor ţine pe urmă în defensivă. Vor cere partici- 
parea noastră. Italienii sau înţeles desigur cu Ger- 
manii, şi când a mers Burian Ja Cartierul general, desi- 
gur s'a cedat Trentinul; d'abia în Ianuarie şi-a făcut a- 
paritia la Cartierul general ataşatul militar italian, de 
şi fusese poftit de mult. Ştirea întelegerei i-a fost con- 
firmată de şeful biuroului infanteriei Stat-major din 
Elveţia. Ce răspuns trebue să ducă el la Berlin ? — «Eu 
cu Rusia nu merg; nu pot însă reacţiona în sensul unei 
acţiuni cu Germania, decât dacă se acordă cererile Tran- 
silvaniei şi se cedează Bucovina». — Mircescu crede că 
toate incoerentele ce a văzut la Filipescu, sunt opera fiu- 
lui lui, 

31 Ianuarie. — Poklevsky a plecat subit eri. Mie 
mi-a spus că absenţa va fi scurtă: trei-patru săptămâni. 
Comentarii destule : Că este rechemat; că are mare in- 
terese băneşti compromise prin împedicarea comerţului 
de alcool; că va isbucni ceva la noi, etc. Bussche spune 
că Brătianu s'a arătat foarte îngrijat de această ple- 
care. — La Sofia un atentat cu bombe ; ştirea ar fi deş- 
teptat noi temeri la Brătianu. Take Ionescu ar fi zis că 
lucrul va avea rezultate sau un ecou. (Kiriacescu). 

3 Februarie. — Delavrancea a venit să-mi facă o vi- 
zită neaşteptată. L'am întrebat, foarte inocent, ce se mai 
petrece la Acţiunea. El: «Credem că va trebui să miş- 
căm cu Italia». — Eu: Suntem perfect de acord— Toată 
conversaţia s'a învârtit pe această temă. Oare de ce a 
venit el ? Ca să nu piardă contactul, ca Greceanu, care a 
venit Sâmbătă în acest scop ? Sau trimis oare ca para- 
van, dacă este adevărat că Take şi Filipescu pregătesc 





Mardi, 3 février. — Delavrancea est venu me rendre une 
visite inattendue. Je lui ai innocemment demandé ce qu’on 
faisait encore à l’«Action»— Lui: «Nous pensons qu'il faudra 
bouger avec l'Italie» — Moi: Nous sommes parfaitement 
d’accord—Toute la conversation a roulé autour de ce thème. 
Pourquoi est-il venu? Pour ne pas perdre le contact 
tout comme Grecianu qui est venu le reprendre samedi ? 
Est-il envoyé comme paravent, s’il est vrai que Take et Fi- 


NOTE POLITICE — 1915 401 


o lovitură ? — Take si Filipescu i-au spus că Poklevsky 
se va întoarce. 

— Czernin îmi vorbeşte de detectivi unguri cari, de 
acord cu Siguranţa noastră, supraveghează cinci Ruşi 
sosiți la Bucureşti cu intenţia probabilă de a comite un 
atentat sau în contra lui Brătianu, sau în contra mea, 
sau în contra lui Bussche, sau a lui Czernin. O gazetă 
(«Ardealul») denunţă pe unul din ei. Imi cere să-l 
«scap de indiscreţie». Imi vorbeşte iar de boala lui Po- 
rumbaru, de retragerea lui apropiată şi insistă—cu ce 
titlu, Doamne !... — să primesc a intra în Cabinet! Mă 
povätueste să mă ferese de Vasileo, dacă se prezintă la 
mine. În această privinţă, se arată îngrijat de «propu- 
nerile» (7!) pe care le face C. Cogälniceanu. (Presupui 
că are cunoştinţă de propunerile atribuite lui Vasilco, 
care ar vorbi de cedarea Bucovinei României). 

— Von dem Bussche crede că Blondel va fi reche- 
mat. Imi aduce broşura ministrului Hellferich asupra 
originei răsboiului. A văzut pe Rege, pe care l’a găsit li- 
niştit şi căruia "i-a spus din nou că promisiunile în fa- 
voarea Ardelenilor erau nu numai promisiuni făcute 





lipescu préparent un coup? Take et Filipescu lui ont dit que 
Poklevsky reviendra! 

— Le comte Czernin me parle de détectives hongrois 
qui, daccord avec notre sûreté, surveillent cinq Russes arri- 
vés à Bucarest et qui pourraient bien commettre un attentat 
contre Bratiano, ou contre Bussche, ou lui, Czernin. Un 
journal (il croyait par erreur que c'était le «Steagul», et 
c'est l’«Ardealul») en dénonce un. Il me demande de le 
«sauver» des Indiscrétions. — Il me reparle de la maladie 
de Porumbaru, de sa retraite prochaine et insiste — à quel 
titre, bon Dieu! — que j'aecepte d’entrer dans le Cabinet! 
Il me met en garde contre Wassilko, s’il se présente chez 
moi. A ce sujet il se montre inquiet des «propositions» (71) 
que fait C. Kogalniceanu. (Je suppose qu’il a connaissance 
de propos attribués par ce dernier à Wassilko, qui parlait de 
la cession de la Bucovine à la Roumanie). 

Von dem Bussche. Il croit que Blondel va être rappelé. Il 
m'apporte la brochure du ministre Hellferich sur les ori- 
gines de la guerre. Il a vu le Roi qu’il a trouvé calme et 
à qui il a renouvelé que les promesses en faveur des Tran- 
sylvains étaient non seulement les promesses de Tisza, mais 


402 NOTE POLITICE — 1915 


de Tisza, dar promisiuni si ale Germaniei. Regele i-a 
spus că după dânsul va vedea pe Teodor Mihali. 

4 Februarie. — Generalul Cristescu, mânat de do- 
rinfa de a nu mă lăsa să cred că mă ocoleste, a venit să 
mă vază. Intre Stat-major şi Ministerul de război nici 
o legătură. Tunurile duse pe văile Oituzului, Buzău, 
Prahova şi luate dela Nämoloasa, sau pus fără ştirea 
Statului-major; ordine din Minister şi date de maiorul 
Sârbu. — Cer informaţii asupra unor ofiţeri: Stratiles- 
cu, un fleac; Räscanu, bun, si de viitor; General Panai- 
tescu, cult şi onorabil; Sârbu, bun, dar face totul în Mi- 
nister. — Când a vorbit cu Take de manifestatiile ce le 
făceau prin Septembrie ofiţerii, Take i-a aprobat : «bine 
fac că mai intimidează pe Rege !». — Ministrul de răz- 
boi suferă, de ipertrofia secretarului general. — A spus 
Regelui Carol că, dacă nu survin lucruri ce el nu cu- 
noaste, Germanii nu pot fi bătuţi. Azi el crede că Ruşii 
nu pot înfrânge pe germani, din cauza marei diferenţe 
de calitate a trupelor respective. 

— G. Stirbey mă roagă din partea lui Brătianu să 
nu ridic eu chestiunea transporturilor contra lui Costi- 
nescu, spre a nu-i face greutăţi. — Eu: Cred că sa ob- 
servat că în ajun tocmai, nu am asistat la interpelarea 
Enäsescu în Senat. 

10 Februarie. — Dobrovici, dela Finanţe, interogat: 
nu se ştie nimic la finanţe despre împrumutul în An- 
glia. Cât ? cum? la ce casă ? Dintr'o depeşă cu indi- 
catie : Ba... se crede că este Barning Brothers. O tele- 
gramă particulară a lui Costinescu, — si Banque des 
‘Pays-Bas a primit 6 milioane. Dela cine ? Comptoir d'Es- 
compte pentru A. Em. Lahovary a primit 2 'milioane, pe 
o scrisoare invitând casa M. Blank să plătească în «con- 
tul bonurilor de tezaur depuse» şi casa Blank a confir- 
mat; dar în Minister nu sunt urme de vre-un depozit 
făcut. «Schweizerische Vereins Bank» din Zirich a pri- 
mit asemenea 2 milioane din Londra. Unde sau tipărit 
bonurile ? cine le-a iscälit ? Nici o împuternicire nu sa 





les promesses de l'Allemagne aussi. (Le Roi devait voir après 
lui Théodore Mihaly). 


NOTE POLITICE — 1915 403 


dat prin Consiliul de miniştri. Mirare: Sa dat cu îm- 
prumut Casei rurale (prin Cameră) 1 şi 12 milion cu 
414 la sută, iar Statul trăeşte pe împrumuturi cu media 
de 5,75% ! 

— Dinu Arion m'a căutat de două ori. Din sorginte 
absolut de netăgăduit ştie că Arghirescu, vräsmas de 
moarte cu generalul Iliescu, s'a împăcat cu el; că sunt 
dese conferințe la Iliescu sau la maiorul R. Rosetti 
(cumnatul lui Brătianu) cu Răşcanu, Paul Angelescu, 
maior Balif, Lupescu, Stratileseu. Ia parte şi Panai- 
tescu dela Siguranţă. Insusi Blank ar fi exprimat 
groaza că se lucrează ceva în armată. 

Miercuri, 11 Februarie. — Recepție la Mişu Cantacu- 
zino în onoarea generalului Pau. In conversaţia ce am 
avut cu el, sa exprimat cu deferentä asupra armatei 
germane : «dar tot au încercat să ne distrugă, bizuin- 
du-se mai ales pe disensiunile noastre interne», când 
i-am spus că din războiul acesta rezulta mai ales că 
două ţări nu puteau să fie distruse: Franţa şi Ger- 
mania. Am insinuat că după război. dacă sar putea 
face o apropiere între ele, ar fi o binefacere pentru toată 
Buropa;—El: «Nu gândesc în teorie ca heghemoniile să 
fie un bine; prea influenţează în detaliu organismele (?). 
De altminterea nu mai am opinii politice». —Bu: Din 
fericire, căci aşa aveţi vreme să vă gândiţi şi să filo- 
sofati atât de bine. Apoi am vorbit de unii prieteni co- 
muni din Paris. 





Mercredi, 11 février. — Réception chez Michel Cantacu- 
zène en l'honneur de Pau. Dans ma conversation avec lui, il 
s’est exprimé avec déférence sur le compte de l’armée alle- 
mande, «mais, tout de même, ils ont essayé de nous détruire, 
comptant surtout sur nos divisions intestines», — lorsque je 
lui ai dit que de ceite guerre il résultait que deux pays sur 
tout ne pouvaient être détruits, la France et l'Allemagne. 
Après la guerre, ai-je-insinué, si un rapprochement se faisait 
entre eux, ce serait un bienfait pour l’Europe. — Lui: «Je ne 
pense pas, en théorie, que les hégémonies aient du bon, elles 
influencent trop dans les détails les organismes (?) ; d'ail- 
leurs, je wai plus d'opinions politiques». — Moi: Heureu- 
sement, car cela vous donne le temps pour penser et philo- 
sopher gi joliment. — Nous avons causé ensuite de nos amis 
communs, de Lastours, Chabaud, etc. 


404 NOTE POLITICE — 1915 


M'am retras pentru a face loc lui Take Ionescu, 
care se învârtea împrejur nerăbdător ca să fie prezen- 
tat. Imediat a început Take să povestească recepţia lui 
la Impăratul Wilhelm, masa ce i s'a dat, cuvintele de 
spirit ale Impăratului. — «Aţi observat? nu poţi să 
spui un cuvânt: vorbeşte toată vremea». — «Mă ertati. 
zice Pau, am văzut de două ori pe Impărat şi cu El 
am putut vorbi». — Sărmanul general nu mai putea 
să zică un cuvânt. Take a povestit cum el cel dintâi a 
ştiut că Anglia va face războiul. (Ceea ce ne povestise 
lui Brătianu şi mie când ne-am întrunit în Septembre 
pentru comunicat), ete. — Ce memorie prodigioasă ! 
zice Ch. Lahovary, a reţinut tot dintrun lung articol 
pe care la trimis mai deunăzi unei reviste ! 

Generalul mi-a spus că, după dânsul, războiul va 
fi foarte lung. 

12 Februarie. — Von Bussche, moderat în ceeace pri- 
veşte recepţia făcută lui Pau, se plânge că Costinescu 
reţine, cu tot anganjamentul contrariu, arama care 
vine pentru ei din Bulgaria: Germanii vor fi siliţi să 








Je me suis effacé pour faire place à Take Ionesco, qui 
rôdait avec impatience pour se faire presenter. De suite 
Take a commencé à raconter sa réception par PEmpereur 
Guillaume, le dîner qu'on lui a offert, les tics de l'Empe- 
reur. — «Vous avez remarqué? On ne peut placer un mot: 
il parle toujours.» — «Pardon, fait Pau, j'ai vu deux fois 
l'Empereur et j'ai pu causer». Le pauvre général ne pouvait 
plus dire une parole. Take a reconté comment, le premier, il 
a su que l'Angleterre faisait la guerre (ce qu’il nous a ra- 
conte à Bratianu et à moi, quand on s’est réuni en septembre 
pour le communiqué), etc. 

— Quelle mémoire prodigieuse? fait Charlot Lahovary; 
il a tout retenu du long article qu’il vient d'envoyer à une 
revue! 

— Le Général m'a dit que pour lui la guerre serait fort 
longue. 

12 février. — Von Bussche, modéré en ce qui regarde la 
réception faite à Pau. Se plaint que Costineseu retient, mal- 
gré engagement contraire, le cuivre qui vient pour eux de 
Bulgarie : les Allemands seront obligés de démonter les cui- 


NOTE POLITICE — 1915 405 


demonteze uzinele din Belgia si din Franta de nord; 
să se ştie aceasta de guvern. 

— David Bey vine să mă vază ; pleacă diseară la 
Viena şi Berlin. Foarte inteligent. Nu contează decât 
ca demonstraţie pe atacul dela Suez, cu toate că sunt 
150 mii de Sirieni. Presa franţuzească este toată de 
cumpărat ; aurul englezesc a inundat-o; când s'a făcut 
împrumutul turcesc, Djavid i-a dat 3 milioane. 'Toată 
lumea a luat, afară de Jaurès, Clemenceau şi «Echo 
de Paris»! 

— Audienţa la Rege, dela 514 la 7. Vorbim de Pau. 
A încercat să vorbească politică şi Regele i-a răspuns: 
«Voi veghia ca la sfârşit (sau spre sfârşit) ţara Mea 
să-şi tragă foloasele». In ce priveşte răsboiul: Cum 
se poate (privitor la a doua înfrângere mazuriană) ca 
Ruşii să se mai ducă să pue piciorul acolo unde au mai 
căzut odată ? — Pau: Sunt fatalităţi!! 

Vorbese Regelui de finanţe. Ii povestesc tot ce 
ştiu de operaţia de necrezut cu bonurile de tezaur şi 
îl fac atent asupra marelui interes ce un astfel de mi- 
nistru are ca răsboiul să şteargă, cu incendiul lui, toate 








vres de Belgique et de la France du Nord: que lé gouverne- 
ment le sache. 

— Djavid Bey vient me voir; il part le soir pour Wien 
et Berlin. Très intelligent. Il ne compte que comme démon- 
stration sur l’attaque Suez; il y a pourtant 150.000 Syriens. 
La presse française a été inondee par Yor anglais. 
Lors de l'emprunt ture, Djavid lui a donne 3 millions. Tout 
le monde a pris, sauf Jaurès, Clemenceau et l’«Echo de 
Paris!». 

— Audience royale. De 5% à 7 h. causons de Pau. Il a 
essayé de parler politique, et le Roi lui a répondu: «je veil- 
lerai à ce que à la fin (ou vers la fin?), mon pays sen tire 
avec avantage». — Sur la guerre: Comment se fait-il (à pro- 
pos de la seconde défaite mazurienne) que les Russes aillent 
mettre de nouveau le pied dans le trou où ils sont tombes une 
fois? — Pau: Il y a des fatalités!! 

Je parle de finances et de tout ce que je sais de l’in- 
croyable operation des bons de trésor, et jattire l’attention 
du Roi sur le trop grand intérêt qu’un Ministre pareil a, à 
ce que la guerre efface, dans son incendie, les traces. — Le 


406 NOTE POLITICE — 1915 


urmele. Regele zice : Ai dreptate. (La începutul conver- 
satiei pronunţasem liniştit cuvintele : pirateriile d-lui 
Costinescu). 

Povestesa apoi că Take Ionescu a spus lui Lexis 
Catargi, care pleca la Paris, că era înţeles în toate cu 
Brătianu; că Filipescu afirma că are asigurarea lui 
Brătianu că la 15 Martie vom intra în campanie ; că la 
corpul al IV-lea şefii vestesc pe ofiţeri că vom pleca 
dintrun minut în altul; că tunurile dela Nămoloasa, 
fără ştiinţa Statului Major, au fost luate, ete. Este oare 
o simplă atitudine pentru ca să se crează contrariul ? — 
Regele :. Cred că da, afară dacă nu este o tactică mes- 
teşugită pentru a duce Coroana la alternativa de a de- 
clara răsboiul, sau... («sau, ce î»), — zice Regele cu 
vioiciune, încruntându-se ca şi cum ar avea o amintire 
din svonurile de abdicare din Septembre... — Eu: Sau 
de a primi demisiunea cabinetului care a descoperit pe 
Maiestatea Voasträ — Regele îmi mulţumeşte şi adao- 
gă : «Să facem răsboiul în momentul de faţă, dar să fim 
sinceri, unde am ataca? In Transilvania? pentru a avea 
pe Bulgari în spate şi pe Germanii din Bucovina în 


e 


Roi dit: Vous avez raison, (En commençant j'avais prononcé 
tranquillement ces mots: les pirateries de Mr. Costinescu). 

J'expose ensuite que Take Ionescu a dit à Lexis Catargi, 
partant pour Paris, qu'il était entendu en tout avec Bratiano, 
que Filipescu affirme avoir de Bratianu l'assurance que 
pour 15 mars on entrait en campagne; qu’au 4-e corps les 
chefs previennent les officiers qu'on part d'une minute à 
l'autre; que les canons de Nämoloasa ont été pris sans le 
consentement de l’'Etat-Major, ete. 

Est-ce une simple attitude pour donner le change? — Le 
Roi: Je crois que oui. — A moins que ce soit une tactique 
savante pour amener la Couronne à l'alternative de déclarer 
la guerre, ou... — «Ou, quoi ?», fait le Roi vivement, en fron- 
cant le sourcil, comme s’il y avait un souvenir des propos 
sur labdication de septembre... — Moi: «Ou d'accepter la dé- 
mission du Cabinet, ce qui découvrirait V. M.». — Le Roi me 
remercie. — Le Roi: Ce serait folie de faire la guerre en ce 
moment, et puis, soyons francs, ou attaquerait-on? en Tran- 
sylvanie? pour avoir les Bulgares dans le dos et les Alle- 
mands de Bucovine dans le flance? — Nous parlons de Bu- 


NOTE POLITICE — 1915 407 


flanc ?» — Vorbim de Bucovina si de Trentin, care se 
pare că a fost trecut pe sub nasul Italienilor şi apoi re- 
tras. «Dacă intră Italia, zice Regele, va fi fatal să 
intrăm şi noi». — Regele adoptă o formulă cuminte a 
lui Mitică Moruzi : Trebue ca ţăranul să ştie că Regele 
se ocupă de chestia naţională (este oare o aluzie la tre- 
cut 1) şi va merge apoi ori şi undei se va cere. «Un 
lucru adevărat» această formulă! 

Regele găseşte că Bussche, cu drept cuvânt, era ne- 
mulțumit că s'au pus drapele pe străzi pentru sosirea 
lui Pau. Poliţia e vinovată. Regele a interzis Curţei să 
primească invitaţia la prânzul lui Take Ionescu pentru 
Pau. El avusese îndrăzneala să invite pe toată lumea. 
S'a pretextat doliu. In privinţa gazetei pe care vrea să o 
întemeieze Carp: Domnul Carp are dreptul să aibă ga- 
zeta lui, cum are şi Take Ionescu pe a lui. Regele apro- 
bă (fără ca eu să-i fi vorbit) că am cruțat pe Costi- 
nescu : «sunt lucruri cari ești silit să le înghiţi»). Cos- 
tinescu acuză pe Morandini de necinste : «Trebue să fie 
un cadavru între ei». 


covine et du Trentin qu'on semble avoir passé sous le nez 
des Italiens et ensuite retiré. «Si l'Italie marche, dit le Roi, 
ce sera fatal que ncus marcherons». 

Le Roi adopte une formule sage de Mitica Moruzi: Il 
faut que le paysan sache que le Roi s'occupe de la question 
nationale (Est-ce allusion au pass6?), et il marchera alors 
n'importe où on leur demandera; «une chose vraie» cette 
formule, 

Le Roi a trouvé que Bussche à juste titre était nerveux 
de ce qu’on avait mis de drapeaux dans les rues pour Pau. 
La police en est responsable, 

Le Roi a interdit à la Cour d'accepter l'invitation à dîner 
de Take pour Pau et qui avait eu le... culot (le geste signifait 
bien cela) d'inviter tout le monde. On a pretexte le deuil. 

Au sujet du journal que veut fonder Carp: Mr. Carp 
a bien le droit d’avoir son journal, comme Take Ioneseu a 
le sien. 

Le Roi approuve (sans que j'en aie parlé), que j'ai 
épargné Costinescu; il y a «des choses qu’il faut avaler». 


408 NOTE POLITICE — 1915 


Sâmbătă, 14 Februarie. — Brătianu: Nimic nou. Bul- 
garia din ce în ce mai austriacă ; Italia poate mai mult 
în partea cealaltă ; dacă Italia ese în contra Germaniei. 
suntem desigur târâti. Crede că criza va fi la finele lui 
Aprilie, când Anglia îşi va termina pregătirile. (După 
mine tonul general nu este cald pentru Germania, pare 
că se simte o clătinare)- 

Evident pentru el, că dacă se forţează Dardane- 
lele.. — Eu: Filipescu spune că ţi-ai luat angajamentul 
pentru o acţiune în Martie. — El : Date fixe am refuzat 
totdeauna... (deci a schimbat perspectiva de acţiune pe 
care se bizue Filipescu). Are să prezinte în ultima 
oră autorizaţia legei de asediu şi îmi cere să nu vor- 
bese nimănui. Este în buni termeni cu Take, iar Fili- 
pescu este ocupat în contra lui. A insistat din nou să 
las pe Costinescu în pace cu chestiunea transporturilor, 
cum îmi ceruse prin George Stirbey acum a lună. 

Luni, 16 Februarie. — Marinkovici, noul ministru al 
Serbiei, încearcă să pătrundă, zice el, gândul partidu- 
lui conservator, care având gloria tratatului de la Bu- 
cureşti, ar trebui cel dintâi să se gândească a-i salva 
ideile. — I-am explicat paradoxul situaţiei: Iubim Fran- 
ţa şi ne temem de aspiraţiile Rusiei. Am avut cele mai 
bune raporturi cu Germania şi există o criză permar 
nentă cu Austria. Lămuresc cu precizie temerile mele în 
ce priveşte Dardanelele şi garanţiile pentru ce am pu- 
tea să ocupăm, garanţii cari numai Anglia trebue să ni 
le dea şi pe cari nu putem să ne ducem să i le cerem, 





Lundi, 16 février, — Marinkoviteh, le nouveau Ministre 
de Serbie, essaie de pénétrer, dit-il, la pensée du parti con- 
servateur qui, ayant la gloire du traité de Bucarest, devrait 
le plus penser à en sauvegarder les idées. — Je lui explique 
le paradoxe de la Russie; nous avons eu les meilleurs rap- 
ports avec Allemagne et il y a une crise permanente entre 
l'Autriche et nous. J'explique avec précision mes préoccu- 
pations au sujet des Dardanelles et des garanties quant à ce 
que nous pourrions occuper, garanties que seule l’Angleterre 
doit donner et nous ne pouvons aller lui demander, garanties 
qui seules, si les circonstances étaient favorables, me per- 
mettraient d'agir dans le sens de la triple Entente. — Je pro- 


NOTE POLITICE — 1915 409 


garanţii cari singure, dacă împrejurările ar fi favorabi- 
le mi-ar îngădui să merg îi sensul Triplei Intelegeri. 
Profit de ocazie ca să arăt ce turburare aruncă în spi- 
rite indiscretiile şi faptele unor miniştri antantişti ; îi 
arăt afişul cu faimoasa telegramă ruseaseä (Patria) — 
Marinkovici recunoaște dreptatea ce am. I s'a spus cu 
totu] altceva: că toate garanţiile existau. El însuşi de- 
abia poate să stez de vorbă cu Poklevsky. 

Când i-am expus că fără aceste elemente, România 
nu putea intra şi că în ultimă analiză ar trebui să res- 
trângă legăturile cu Italia, am constatat numai decât 
o vie opoziţie. Italia este adversara «sa». Am înţeles-o 
imediat. Aceasta confirmă tot ce simţisem din resisten- 
ta Italiei la instalarea Sârbilor pe Adriatica. — Forma 
raţionamentului lui : ceea ce poate Italia să revendice, e 
puţin ; ceea ce România trebue să revendice, este mult ; 
deci nu există nici o identitate de interese. Iar Serbia 
şi România au inamicul lor comun la nord: Maghiarul, 
etc. Toată argumentatia tinde a ne despărţi de partida 
legată cu Italia. Este un om agreabil în discuţie şi, re- 
prezentând un Stat foarte mic, n'are de cât o încredere 
mediocră în Statele mari. 


fite de l’occasion pour montrer quel trouble jettent dans les 
esprits les indiscrétions et les agissements de quelques Mi- 
vistres ententistes ; je lui montre l'atfiche avec la tameuse 
dépêche russe. (Patria). Marinkovitch reconnait Je bien 
fondé; on lui a dit tout autre chose; que toutes les garanties 
existaient, que lui même peut à peine causer avec Poklevsky. 
Lui ayant exposé que, faute de ces éléments, la Roumanie ne 
pouvait agir et qu’en dernière analyse elle devrait resserrer 
les liens avec l'Italie, j'ai de suite constaté une vive oppo- 
sition. L'Italie est «son» adversaire, — ai-je compris. Cela 
confirme tout ce que je sentais de la résistence de l'Italie à 
l'installation des Serbes sur l’Adriatique. Forme de son rai- 
sonnement: ce que l’Italie peut revendiquer est minime; ce que 
la Roumaine doit revendiquer est gros; donc il n’y a aucune 
identité d'intérêt. Et puis la Serbie et la Roumanie ont leur 
ennemi au Nord: le Magyar etc. Toute argumentation ten- 
dait à nous écarter de cette partie liée avec l'Italie. 

Agréable dans la discussion, et représentant un très petit 
État wayant qu’une confiance médiocre dans les grands 
Etats. 


27 


410 NOTE POLITICE — 1915 


— Vericeanu (până la ce punct pot avea încre- 
dere în el?) îmi afirmă că ministrul Antonescu i-a 
spus, V. Antonescu dela Buzău fiind faţă, că Sir Ed- 
ward Grey a întrebat pe Danielopol dacă Diamandi era 
autorizat să vorbească cum vorbeşte: «Este o greşeală, 
aveţi atâtea interese cu Germania încât trebue să o 
menajati până la ultima oră. Trebue să fifi cu totul 
gata, şi fără ea nu puteţi fi gata». 

21 Februarie—Von dem Bussche îmi anunţă că Cos- 
tinescu a avut o conferinţă cu chimistul lui şi cu Salla- 
din (nici un alt director de societate german, olandez 
sau român) si au hotărât ca să scază toleranța benzinei 
în petrol lampant de la 10 la 214 %. Aceasta pentru că 
crede că petrolul actual poate servi la automobile. Ce se 
face cu stokul aprovizionat ? Când un ministru zice 
că ar vrea să vadă: «toţi Nemţii cräpând de foame», 
aceasta nu este neutralitate! Am să dau la Berlin avi- 
zul, să nu se mai cumpere nimic în România. La Ber- 
lin, sinceritatea d-lui Brătianu este îndoelnică ; încep 
să mă îndoesc şi eu de ea. Aşa am să le spun toate. 
d-lui Brătianu». 

— Czernin a venit să-mi facă o mare rugăciune. 
Maiorescu are să vie să mă consulte dacă trebue, cum 
este rugat, să confirme desminţirea dată de Fürsten- 





— Vericeanu — combien peut-on faire fonds sur lui? — 
m'affirme que le Ministre Antonescu lui a dit, V. Antonescu 
de Buzeu étant present, que Sir Edward Grey a demandé à 
Danielopol si Diamandy était autorisé à parler comme il l’a 
fait: «C’est une faute; vous avez tant d'intérêts avec l’Alle- 
magne que vous devez la menager jusqu’à la dernière heure. 
Il faut que vous soyez tout à fait prêts et vous ne pouvez 
pas l'être sans elle...» 

Samedi, 21 février, — Je donnerai avis de ne plus rien 
acheter en Roumanie, A Berlin on doute de la sincérité de 
M. Bratianu ; je commence a en douter «aussi». 

— Czernin est venu me faire «une grande prières. Maio- 
rescu viendra me consulter s’il doit, comme on l'en prie, con- 
firmer le démenti de Fürstenberg infligé à Take Ionescu 


NOTE POLITICE — 1915 411 


berg lui Take Ionescu. (Desmintire dată în «La Po- 
lZitique»). 

Cu ocazia asta, vorbim de Trentin si de Bucovina; 
îi arăt pericolul de a deschide perspective de care nu te 
ţii. Imi răspunde că nu poate vinde Românilor sau 
Italienilor pe oamenii cari se bat aşa de bine pentru 
Monarhie! — Tot aceiaşi mentalitate! 

22 Februarie. — Două conferinţe cu deputatul Ser- 
ban Voila din Făgăraş. El vine des prin ţară. Acum 
în urmă se îngrijeşte de porumb pentru țărănimea 
lor. Am prins şi la el ce am simţit la Mihali: O a- 
dâncă deceptie despre starea noastră. Pe dr. Anghe- 
lescu l’a văzut de nenumărate ori şi ceeace «la noi» 
sar fi regulat în 40 minute, «la D-voastră» nu s'a re- 
gulat nici după 40 de zile. (Chestiunea vagoanelor 
de porumb cari s'au şi încins pe drum). — Vorbim de 
bombardarea Dardanelelor. El: «Dacă se aşează Ruşii 
la Constantinopole, mai bine să rămânem noi Unguri!» 
Poporul s'a slăbit, iar el, Şerban, este protivnic lärgi- 
rei votului cum îl cere. Azi chiar nu mai este un sin- 
gur Român sigur de cercul lui; cu votul universal, vor 
vota notarul şi primarul. Fopimea, decând cu congre- 
sul, este de tot în mâna guvernului. 

— Fasciotti vine la mine şi-i comunic demisia lui 
Venizelos, pe care o află cu surprindere : «Aceasta este 
revoluţia. şi Dinastia este în rea situaţie». Pentru el 
Regele Constantin nu este inteligent şi este gelos de 
Venizelos. Fasciotti îmi comunică ca o certitudine că 
Bulgarii nu mai fac manevre de primăvară, şi renunţă 
la mobilizare. Pentru el nu se poate ca Ruşii să fie lă- 
saţi singuri la Constantinopole. Eu: obiectez declara- 
tiile din Duma... «dar Sasonov n'a fost aşa de precis», 
şi fraza din «Ruskoje Slowo» : «nici protectorat, nici re- 


{Démenti donné «Politique» 24 février). A cette occasion nous 
parlons Trentin et Bucovine et je lui dis le danger d'avoir 
ouvert des perspectives qu’on bouche ensuite. Il me répond, 
«avec ma franchise», qu’on ne peut «vendre aux Roumains 
ou aux Italiens des sujets qui se battent si bien pour la Mo- 
narhie !» Toujours les mêmes ! 


412 NOTE POLITICE — 1915 


gim internaţional»... — El : «Gazetele ! Dealtminterea En- 
glezii vor ocupa. şi ocupantul va avea si el cuvântul lui 
de spus. Germania nu are oameni si face politică proas- 
tă de tot. De ce a împins pe Turci la război? De ce 
ne-au făcut şi nouă încurcătura asta»? (Găsese adora- 
bilă forma, aceasta critică: se vede că tot îl supără bom- 
bardarea Dardanelelor!). «Dardanelele se vor lua, şi nu 
greu. Marina italiană a studiat chestiunea când eram 
noi în război cu Turcii şi dacă nu am atacat Constanti- 
nopole, este că ne angajasem să limităm războiul în A- 
frica». Austria n’a vroit nici odată să se înţeleagă 
cu Italia asupra compensatiilor; tratatul este pe baza 
ca ori-ce sporire austriacă să fie compeusată Italiei, dar 
se înţelege că numai acolo unde poate avea contact. Deci 
perspectiva despre Istria şi coasta Adriatică! Desi- 
gur are să fie revoluţie la Constantinopol. Băncile sau 
şi mutat la Konia! Recriminări contra Regelui Carol ; 
nu-i mai puteai comunica nimic pentru că era transmis 
la Berlin! El a comunicat Regelui Carol, cinci zile 
înainte de Consiliul de Coroană neutralitatea Italiei iar 
Regele, palid, a făcut sfortäri pe lângă el. La toate con- 
fidenfele lui Fasciotti, mă mărgineam să-i afirm tot do- 
rinfa unei strânse legături cu Italia. A blamat manifes- 
tatia făcută lui Pau şi îmi confirmă că nu a voit să 
apară nicăeri unde sa organizat ceva pentru Pau. — 
Concluzie: Nu ştie nimic despre atitudinea Italiei faţă 
de bombardarea Dardanelelor. 


23 Februarie. — Maiorescu dă în «La Politique» nota 
ce i-a fost solicitată de Czernin în afacerea Fürstenberg- 

— Take Ionescu. a transmis lui Talaat-Bey o depeşă, 
îndemnându-l să facă pace separată cu Tripla Intele- 
gere. Aflu aceasta prin Kiriacescu ; iar von Bussche 
mi-o confirmă, ştiută de el din Constantinopol. Aceasta 
zice el, după îndemnul lui Poklevsky, de oarece Blon- 
„del crede pe Talaat accesibil banilor francezi. Si aces- 
tia sunt oamenii cari duc campanie pe tema conversa- 
tiei mele cu Pau, «bateau monté» de Blondel ! Bussche 
afirmă că Blondel a dat nota la «Adevărul». 


— Von Bussche. Ora 6 : In afară de cele de mai sus, 


NOTE POLITICE — 1915 413 


i-am spus şi eu : Să admitem că forțarea Dardanelelor dă 
greş, sau că seamână până ce st obţine un nou succes ger- 
man; vă întreb, ce se dă poporului român ? Să-i vorbim 
numai de Dardanele ? El ştie că în Transilvania nu sa 
făcut nimic, iar acuma este moda de a zice că Austria 
nu dă nimic. Ce facem cu Bucovina? Ti-am atras aten- 
ţia asupra Italiei, care ne poate trage şi pe noi; acesta 
este al doilea punct capital. —El: «La aceasta mă gân- 
dese în tot momentul şi am scris în nenumărate rân- 
duri; dar pot să te asigur că atitudinea Austriei nu va 
fi ceeace se spune că este». Insist că, cu mâna goală nu 
se poate spera ceva. 

24 Februarie. — Vizita părintelui Lucaci. De geaba 
îmi spune el că pe vremuri a ascultat de povetele mele : 
nu lam văzut niciodată. Cap gros de călugăr «pape- 
lard», fumând cu beatitudine ţigara, ochi rotunzi şi 
lesne umezi. Pe dedeparte mă întreabă cum pot fi în 
contra lor. Ii reamintesc că tocmai din August tratez 
fără mare succes, — dar dacă vreau Transilvania, este 
Ca să o păstrez, fiindcă, dacă congresul nu ne-o va lăsa, 
este o nebunie să începem: ori Anglia admite ea ampu- 
tatia Ungariei? — El: Ungaria este obläduitä peste tot 
de Ovrei, şi la Londra graţie Rothschildzilor ei sunt în 
bună situaţie. Mai mult chiar, pe când călătorea spre 
Italia, a făcut cunoştinţă pe vapor cu fraţii Buxton, 
cari luându-l drept un preot austriac, i-au spus că nici 
odată Englitera nu va permite să se atingă de Unga- 


Mardi, 24 février. — Visite du Père Lucaci. Il a beau me 
dire qu’il a dans le temps pris mon conseil, je ne l’ai jamais 
vu. Tête de gros moine papelard, fumant béatement le ci- 
gare que j'ai offert, yeux ronds et facilement mouillés. Avec 
circonlocutions il interroge comment je puis être contre eux. 
Je lui rappelle que je traite depuis août, sans succès appa- 
rent, il est vrai! — mais que si je veux la Transylvanie, c’est 
pour lavoir, car si le congrès ne doit pas me la laisser, fo- 
lie de commencer : or, l'Angleterre admet-elle l’amputation 
de la Hongrie ? — Lui: La Hongrie est protégée partout par 
les Juifs et à Londres, grâce aux Rothschild, ils sont en bon- 
ne situation. De plus, pendant qu’il se rendait en Italie, il a 
fait sur le bâteau la connaissance des frères Buxton qui, le 
prenant pour un prêtre «autrichien», lui ont dit que jamais 


414 NOTE POLITICE — 1915 


ria. Englitera contează pe Ungaria fiindcă are 20 
milioane şi fiindcă religia ei o va despărţi totdeau- 
na de Rusia, pe când Românii sunt puţini la număr şi 
de aceeaşi religie cu Rusia. Când Impăratul s'a dus la 
Constanţa, a spus : «Mă duc la coreligionarii mei». Cum 
au aflat fraţii Buxton că Lucaci era Român, au evitat 
ori c& conversaţie ulterioară, iar la Roma sau sustras 
de la ori ce întâlnire. Am rugat pe Lucaci să judece el 
dacă am dreptate când în toate împrejurările cer tot- 
deauna garanţia Angliei! — Lucaci mi-a mai încredin- 
fat, — speră că nu va avea să-şi regrete «sinceritatea» — 
că fiind de curând primit la Regina Maria, Dânsa a 
manifestat o mare bucurie de eventuala cădere a Dar- 
danelelor, fiindcă cu ele va cădea şi pretextul de rezis- 
tență a oamenilor politici cari sunt adversarii actiu- 
nei (! 1). Părintele Lucaci admite că trebue aşteptat. 
«Va trebui să luăm oameni din Ardeal, pentru a învăţa 
pe Români să fie discreți». 

26 Februarie. — Mihaly: Acum începe tragedia. In 15 
zile un milion de Români nu au ce mânca. Analiza vor- 
birei lui: Aţi ametit pe Români şi ati desteptat suspiciu-- 
nea Ungurilor, flăcăii sunt duşi în Germania şi în Po- 
lonia, iar celor de acasă Statul nu le dă nimica. Nu ne 


l'Angleterre ne laissera toucher à la Hongrie. L’Angleterre 
compte sur la Hongrie parce qu’elle est forte de 20 millions et 
que sa religion la séparera toujours de la Russie, tandis que 
les Roumains sont peu et de religion similaire aux Russes. 
Quand l’Empereur est allé à Constantza, il a dit: Je viens 
chez des corréligionaires. Des que les Buxton ont connu 
que Lucaci était Roumain, ils ont évité toute conversation 
ultérieure et à Rome se sont dérobés à tout rendez-vous. J’ai 
prié Lucaci de juger si Jai raison quand, en toute circon- 
stance, je réclame la garantie de l'Angleterre! 

Lucaci ma confié aussi — il espère qu'il paura pas à 
regretter sa «sincérité»,— qu'ayant été reçu depuis peu par la 
Reine Marie, elle a marqué une grande joie de la prise éven- 
tuelle des Dardanelles et qu'ainsi tombera le prétexte à ré- 
sistance des hommes politiques qui sont les adversaires de 
l'action (!?) Le Père Lucaci admet qu’il faut attendre. «ll 
faudra prendre des hommes d'Ardeal pour apprendre aux 


+ A 


Roumains à être discrets». 


NOTE POLITICE — 1915 415 


luaţi, pentru că nu ajută timpul? Să rămâe zis, că cel 
putin ne-afi hrănit pe bani ! Când Mihaly a dus lui Tisza 
ştiinţa că România rămâne neutră, a văzut bine pe chi- 
pul lui că el nu mai crede; nu mai au nimica de aştep- 
tat dela el. Dacă este hrană, ea se duce la Saşii lor. 
«Chiar dacă intraţi, încă trebue să ne găsiţi vii!» Mi- 
haly mai raportează că nu au văzut cu ochi buni ames- 
tecul Crucei-Rosii române pentru corespondenţa prizo- 
nierilor; nu este numai gelozie, dar calcul. Ungurii ţin 
ca cei prinşi să nu se ştie de urma lor, să se socotească 
perduti : aşa alţii nu se vor preda lesne ; din contra. ei 
tin ca Ruşii prizonieri să dea numele, să primească 
bani, să scrie că este bine de ei, pentru ca alţi Ruşi să 
fie îndemnați să se predea. Eu i-am spus că din Viena 
mi sa scris chiar, că ei au organizat serviciul lor si că 
Crucea Roşie Română i-ar încurca! In ţinutul lui, boii 
sunt 2400 lei perechea, vaca 500. 

— Marius Teodorian a îndemnat pe Lucaci să vie la 
mine, însă, — după propria sa mărturisire, — lau 
oprit mereu Filipescu şi Delavrancea să dea ochi cu 
mine. Lucaci este în luptă cu Arhiepiscopul Netzham- 
mer. Acesta este minat la Roma şi de Vladimir Ghika, 
şi atacat aci de «Epoca». 

— Răvăşel dela Maiorescu, care a văzut alaltăeri.pe 
Rege: «Impresia mea este identică cu a D-tale: aceiaşi 
nehotărire şi... Italia». 

— La 5% Cioräneanu telefoneazä că Costinescu a 
demisionat din Cameră chiar, scriind demisia faţă de 30 
deputaţi. In Cameră se dase la o parte un proect de 
prohibitie a orzului, mazărei şi secarei, după o hotărâre 
a Consiliului de miniştri, ea inutil, de oare ce un De- 
cret Regal este suficient. Deputaţii amici ai lui Costi- 
nescu şi Iorga, devenit foarte belicos de când a intrat 
la Liga Culturală, devenită Naţională, au cerut vota- 
vea legei cu accentuare că numai intervenţii «dubioase» 
mijlocise retragerea legei. Evident că se denunţă o ma- 
noperă a Germaniei. Costinescu, ca demonstraţie în 
acest sens, s'a grăbit să accedeze. Brătianu însă a tăiat 
scurt şi a telefonat la Senat să se citească Mesagiul de 


416 NOTE POLITICE — 1915 


închidere. Costinescu a încercat o surpriză si tot el de- 
misionează. Säl] vedem pe Brătianu dacă este om, ori 
un «compère». 

27 Februarie. — Seulescu primit eri de Rege, nu este 
mulţumit. Lipsă de hotărâre. Singurul punct serios 
despre Dardanele; nu putem începe nimic fără garanţii 
serioase, foarte serioase. 

— Bussche vine dela Barbu Stirbey. I-a spus că 
«dacă Costinescu rămâne în guvern, el crede că nu are 
altceva de făcut decât să plece!» A văzut pe Rege; nu 
are impresie bună. I-a lăsat copie după raportul Lega- 
fiunei lor din Atena ; că a găsit pe Rege, după rezolva- 
rea crizei, «încrezător în sine» şi mulţumit. (Ştiu dela 
G. Stirbey că Bussche a făcut reflecţia că Regele nu 
arăta vre-o satisfacţie sau aprobare. Nimic !). 

Bussche a arătat încă Regelui o telegramă, că Italia 
a dat din nou asigurare că nu va mişca. Ştie că azi 
chiar, prin Mavrocordat din Viena, guvernul a fost avi- 
zat de această rezoluţiune. Atitudinea Italiei, combina- 
tă cu a Greciei, poate avea înrâurire şi aici. 

28 Febrnarie. — Czernin, radios, vine să mă vadă de 
dimineaţă: «Sper că nu mai aveţi temeri în ceea ce 
priveşte Italia»? Are el ştiri directe dela Viena? 
Are probabil cunoştinţă de telegrama lui Mavrocordat. 
Gazetele de altfel au telegrame în cari este vorba de 
negociaţii austro-italiene. Czernin este si el foarte ne- 
încrezător în curajul şi voinţa Regelui. Credea că tine- 
reţea lui va fi o garanţie. 

—Barbu Stirbey este rugat de mine să comunice lui 





Samedi, 28 février, — Czernin, radienx vient me voir 
matin. «Eh bien! Excellence! J'espère qne vons:n’avez plus 
d’inqniètude an snjet de l'Italie!» A-t-il des informations di- 
rectes de Wien? C’est probablement la dépêche de Mavrocor- 
dato de Wien qni lni est connne. Les jonrnanx ont d'aillenrs 
des télégrammes dans lesqnels il est qnestion de négocia- 
tions austro-italiennes. 

Czernin est anssi très méfiant vis-à-vis dn conrage et de 
la volonté dn Roi. Il pensait qne sa jennesse serait nne ga- 


— Barbn Stirbey. Je le prie de commnniqner à Bratiano 


NOTE POLITICE — 1915 417 


Brătianu că dacă Costinescu, fiind vinovat, reintră în 
guvern, reiau libertatea, mea de acţiune faţă de el şi voi 
da în vileag toate traficările lui. Barbu a avut la masă 
alatăeri pe generalul Paget, Poklevsky, Ypersele-Stri- 
hou. Paget a zis în tren d-nei S. Lahovary : «Mi sa reco- 
mandat să fiu cu băgare de seamă în această casă, căci 
nu ne-ar fi prietenă». Acelaşi ar fi spus: us nu 
sunt grăbiţi de loc, aveţi vreme!» 

Mihail Pherekyde a spus fratelui meu (Mihail 
Marghiloman): Este imposibil de a prevede o acţiune 
alături de Austria; dacă eşim din neutralitate, în ori 
ce caz nu înainte de 6 săptămâni, nu suntem gata şi va 
fi numai pentru patru luni. Avem garanții scrise ale 
Angliei pentru tot ce vom ocupa în Ungaria, şi se tra- 
tează pentru Dardanele. Fratele meu îmi recomandă să 
verific aceste două puncte, căci Brătianu mi-a ascuns 
desigur adevărul. 

1 Martie. — Demisia Costinescu retrasă. G. Stirbey. 
care îmi comunică această veste, consideră că faptul 
este pentru Brătianu o mare perdere de prestigiu. Co- 
municatul oficial e dibaci: se explică o neînțelegere şi 
se prezintă scuze Camerei, al cărei vot a rămas în aer. 








que si, Costinescu étant dans son tort, il le reprend dans le 
gouvernement, je reprenais ma liberté d'action vis-à-vis de 
celui-ci et que je mettrai a nu tous ses trafics. 

Barbu a eu à dîner avant-hier le Général Paget, Poklev- 
sky, Strihou: Paget a dit dans le train à Simky: «On mu 
recommandé d’être sur mes gardes dans cette maison, car or 
ne nous est pas ami». — Du même: «Les Anglais ne sont pas 
pressants du tout; prenez votre temps!» 

— Michel Pherekyde a causé avec Michel: impossibilité 
de prévoir une action à coté de l'Autriche; si on sort de la 
neutralité, pas avant 6 semaines; sommes pas prêts et ce 
sera seulement pour 4 mois; on a des garanties écrites de 
l'Angleterre quant à ce qu’on occuperait de la Hongrie, et 
Pon traite pour les Dardanelles. Michel me recommande de 
vérifier ces deux points, car Bratianu m'a sûrement cache 
la vérité. 

Le l-er mars. — Démission Costinescu retirée. G, Stirbey. 
qui me le communique, considère que pour Bratiano c’est 
une grosse perte de prestige, Le communiqué officiel est a- 
droit: on explique malentendu et on s'excuse vis-à-vis de la 
Chambre, dont le vote est resté en lair. 


418 NOTE POLITICE — 1915 


2 Martie. — Bussche sa întâlnit cu Brătianu: D-l 
Costinescu este inamicul declarat al Germaniei; reintra- 
rea sa în guvern însemnează oare, cum se crede la Berlin, 
că Preşedintele sar ralia la modul lui de a vedea? Re- 
intră el cu o mai mare libertate de acţiune decât în tre- 
cut? Brătianu roagă pe ministru să dea la Berlin asi- 
gurarea că sentimentele sale pentru Germania nu sau 
schimbat. Are dificultăţi interne, cari nu’i dau voe în- 
totdeauna să facă ceea ce ar trebui. Interdictia artico- 
lelor desemnate de Costinescu se va face prin decret, 
dar numai pentru timpul semănatului, spre a vedea ce 
este necesar pentru sămânță. Morţun a spus lui Bussche 
că dacă ar lăsa pe Costinescu să plece, aceasta ar în- 
semna peste două luni un guvern Costinescu-Take-Fili- 
lipescu. 

— Kali Bey, preşedintele Camerei Otomane, trece 
prin Bucureşti în drum spre Viena şi Berlin. Vine să 
mă vază. Foarte încrezător : Turcia va rezista, cu îndâr- 
jire ; guvernul este bloc şi ţara renovată ; ar trebui trei 
sute de mii de oameni pentru a încerca o debarcare 
utilă; chiar dacă ar cădea Constantinopol, tot sar apăra 
Turcii pe Bosfor. Sau luat precautii şi au preparat re- 


Lundi, 2 mars.— Bussche vu Bratiano: Mr. Costinescu est 
l’ennemi déclaré Allemagne. Sa rentrée signifie-t-elle, comme 
on le croit à Berlin, que le Président s’est rallié à sa façon 
de voir? Rentre-t-il avec plus de liberté d'action que par le 
passé? — Bratiano prie le Ministre de donner à Berlin assu- 
rance que ses sentiments pour l'Allemagne pas changé. Il a 
des difficultés intérieures qui ne lui permettent pas toujours 
de faire ce qu’il devrait. L’interdiction des articles visés par 
Costinescu se fera par decret, mais rien que pour la durée 
des ensemencements, pour voir ce qui est nécéssaire comme 
semence. 

Mortzun a dit à Bussche que laisser partir Costinescu. 
cela signifiait dans 2 mois um gouvernement Costinescu— 
Take—Filipesou. 

— Kalil-Bey, Président Chambre ottomane, passe par Bu- 
curest en route pour Wien—Bezxin. Il vient me voir. Très 
confiant; Turquie fera résistance outrance; bloe gouverne- 
ment et pays rénové; il faut 300.000 hommes pour essayer 
débarquement utile; Constantinople viendrait à tomber 
qu’on se défenderait encore sur Bosphore. Ils ont pris des prè- 


NOTE POLITICE — 1915 419 


tragerea guvernului la Konia (informaţia lui Fasciotti 
era deci exactă). Dar rezistă de 25 de zile la bombarda- 
ment şi aliaţii mai sunt încă afară, la Kumkale, fort 
vechi şi tunuri de 25 ani! Telegrama lui Take Ionescu 
către Talaat, vorbind de prietenie veche şi rugându-l 
stăruitor să facă pacea cu Tripla Intelegere, a sosit în 
acelaşi timp cu o telegramă trimeasă de la Atena Sulta- 
nului, prin prinţul Sabbah-Eddin şi cu propunerile 
unui emisar englez la Constantinopol. Telegrama lui 
Take era deci rezultatul-unui plan concertat al căruia, 
el, era simplu executor. À 

— Povolni pleacă în Italia. Are un interview al lui 
Filipescu, care «nu va face plăcere Italienilor». Crăciun 
i-a destăinuit că era o campanie preparată în contra 
mea. Povolni a discutat cu Filipescu, care nu admite că 
se poate avea un dubiu asupra victoriei finale a Triplei 
Ințelegerii. Asupra Italiei a notat acest pasaj delicios :— 
Filipescu : Fasciotti nu lucrează sincer, reîncepe să des- 
curajeze lumea, afirmând neutralitatea färei sale, ceea 
ce este în contra voinței guvernului său, care este gata 
să facă războiul. — Povolni: Credeam că ştiu că Fas 


cautions et ont préparé la retraite du gouvernement à Konia 
tinformatoin de Fasciotti était exacte); mais ils résistent 
25 jours de bombardement et les Alliés sont encore dehors à 
Kumkale, forts anciens et canons de 25 ans! 

Le télégramme Take Ionescu à Talaat parlant d'amitié 
vieille et ladjurant de faire la paix avec Triple Entente, est 
venu en même temps que télégramme envoyé de Athènes au 
Sultan par Prince Sabbah-Eddine et que propositions d’un 
émissaire anglais à Constantinopole. C’est bien par suite 
d'un plan concerté, dont Take était le simple exécuteur. 

— Povolni part pour Italie. Il a une interview de Fili- 
pescu qui «ne fera pas plaisir aux Italiens». — Craciun lui 
a confié qu’une campagne était préparée contre moi. Po- 
volni a discuté avec Filipescu, qui n'admet pas qu’on puisse 
douter victoire finale Triple Entente. Sur Italie, il a noté ce 
passage savoureux: Fasciotti pas franc collier, il recom- 
mence à décourager le monde en affirmant la neutralité de 
son pays, ce qui est contre la volonté de son gouvernement 
qui est prêt à faire la guerre. — Povolni: Je croyais savoir 
que c'est par ordre de son gouvernement que Fasciotti avait 


420 NOTE POLITICE — 1915 


ciotti a tăcut această comunicare din ordinul guvernu- 
lui său! — Filipescu: Adevărat? Sunt încântat de acea- 
sta, căci arată cât este de hotărât guvernul italian da- 
că spune o minciună ca să înşele pe Nemţi ! 

3 Martie. — Domnul de Bussche se plânge că Brătia- 
nu a promis formal Berlinului, o neutralitate binevoi- 
toare, care dealtminterea trebuia de la sine să decurgă 
din tratatul nostru de alianţă, şi cu toate asta n'am ob- 
servat-o pe Dunăre. Dardanclele pot resista, dar nu tre- 
bue ca muniţiile să lipsească. S'a lăsat să treacă un tren 
de muniții pentru România. însoţit de un al doilea tren 
pentru Turcia : acesta din urmă, probabil, după indica- 
ţiile lui Iliescu — n'a eşit din ţară. Or, şi Regele si 
Brătianu au spus că vor închide ochii. «Situaţia e 
gravă şi urgentă». Germania cere să se lase să mai trea- 
că 200 vagoane pentru Turcia. şi vor mai lăsa să mai 
intre 100 vagoane pentru noi. Totul este în Austria. 
«Aceasta are cea mai mare importanţă pentru relaţiile 
noastre viitoare. Germania nu va face nici o obiectiune 
dacă se va lăsa libera trecere munițiilor Sârbilor şi Ru- 
şilor». Mare insistenţă să vorbese cu Brătianu. 


fait cette communication ! — Filipescu: Vraiment ? J'en suis 
enchanté, alors, car cela prouve combien le gouvernement 
italien est décidé, puisqu'il dit un mensonge pour tromper 
les Allemands! 

8 mars, — Mr. de Bussche se plaint que Bratiano ayant 
expressément promis Berlin neutralité bienveillante, qui de- 
vait sans cela decouler de notre traité alliances; nous ne 
l'avons pas observée sur le Danube. Les Dardanelles peuvent 
résister, mais il ne faut pas: que les munitions viennent à 
manquer. On a laissé passer un train de: munitions pour 
Roumanie, accompagné second train pour Turquie: ce der- 
nier. — sur indications probables de Iliescu. — n'est pas sorti. 
Or, et le Roi et Bratianu avaient dit qu'ils fermeraient les 
yeux. «La situation est grave et urgente». L'Allemagne de- 
mande qu'on laisse en plus passer 200 wagons Turquie et ils 
laisseront encore entrer 100 wagons pour nous. Le tout est en 
Autriche. «Ceci a la plus grande importance pour nos rela- 
tions a venir. L'Allemagne ne fera aucune objection şi on 
laisse ouvertement passer des munitions pour la Serbie oula 
Russie». Grande insistance que j'en parle Bratianu. 


NOTE POLITICE — 1915 42t 


—— ]Jaiorescu a venit să-mi spue că trebue neaparat 
să fac acest demers şi că să verbese şi în numele lui. 
Ar fi o nebunie să supărăm Germania. Putem să ne 
certăm cât om vrea cu Ungaria. dar să nu ne punem 
rău cu Germania: care mâine poate fi prietena Rusiei 
în contra Angliei. Maiorescu revine asupra conversa- 
tiei lui cu Regela (a se vedea 26 Februarie). Regele pare 
a fi în altă atmosferă decât acum câte-va luni. Atunci, 
răsboiul era o nebunie; ne-am acoperi de ridicol, ţinând 
numai două luni. Astăzi, Regele nu protestează decât 
în contra celor cari fixează un termen oarecare. (Același 
limbagiu şi aceleaşi reticente ca şi Brătianu). O ideie 
însă foarte înrădăcinată: Italia ne va trage după ea. 
Este oare o fineţe stiind" că Italia poate nu va intra ? 
Există un tratat şi ar fi o felonie, spune Maiorescu. 
Maiorescu zicând că ar trebui să se trimeată cineva la 
Roina. Regele i-a răspuns că a scris, dar că Victor Ema- 
nuel nu se dă pe faţă. Are să-i trimeată un om sigur. 
Bussche se teme, — zice Maiorescu — să nu fie Mişu. 
Maiorescu mai e încredinţat că există chiar o convenţie 





— Maiorescu, qui est venu après déjeuner, me dit qu’il 
faut faire la démarche et que je parle aussi en son nom. Ce 
serait folie d’irriter l'Allemagne; on peut se brouiller tant 
qu’on veut avec les Hongrois, mais ne pas se mettre à dos 
l'Allemagne qui demain peut être l'amie dé la Russie corn- 
tre l'Angleterre. 

Maiorescu revient sur sa conversation avec le Roi (26 
février). Le Roi semble être dans autre atmosphère qu'il y a 
quelques mois. Alors la guerre était une folie; on se serait 
couvert de ridicule pour durer deux mois. Aujourd’hui le 
Roi ne proteste .que contre ceux qui fixent up. terme quel- 
conque. {Même langage et même réticence que Bratianu, 
quand nous nous sommes vus). Une idée par contre très ar- 
rêtée: l'Italie nous entraînera. Est-ce finesse, sachant que 
l'Italie ne marchera peut-être pas? Il y a un traité et se se- 
rait une félonie, a dit Maiorescu. Maiorescu ayant dit qu’il 
faudrait envoyer quelqu'un Rome, le Roi dit qu'il a éerit 
«mais que Victor Emmanuel ne se déboutonne pas». Il va 
lui envoyer un homme sûr. Bussche craint, dit Maiorescu, 
‘ que se ne soit Mishu. 

Maiorescu tient pcur certain qu’il y a deja convention 


422 NOTE POLITICE — 1915 


cu Italia în privinţa Trentinului şi în plus Savoia, 
ceeace ar da un sens particular toastului lui Lavriano 
la banchetul oferit lui Salandra : «Şi înainte Savoia !» 
A fost consultat şi de Rege şi de Regină dacă Costi- 
nescu trebuia, scos afară şi Maiorescu a răspuns că Bră- 
tianu este destul de fin ca să ştie dacă partidul poate 
sau nu suporta o criză, Maiorescu este linistitor : neu- 
tralitate prelumgită. 

— Artoianu, întors dela Roma, este convins că 
Italia va intra; Sonino, Salandra au lăsat să se înte- 
leagă. De Martini a spus'o clar. (Ştiu că Martini a a- 
rătat şi altor persoane această convingere). Dar vor 
să facă răsboiul pentru a marea rolul lor de mare pu- 
tere (?). Arhiducele a oferit Trentinul, în schimbul a 
150 milioane valoarea fortificațiilor, şi Germania com- 
pensează Austria în Silezia; dar ambele cer demobili- 
zarea imediată pentru a libera trupele numeroase ce 
se găsesc pe graniţa italiană. Această condiţie nu va fi 
primită. Giolitti este uzat şi discreditat. Italia nu va 
face un pas înainte de Iulie; speră să aibă insulele tur- 
ceşti din Asia, ceva în Siria şi o rectificare spre Tunis. 


avec Italie sur le Trentin et la Savoie en plus, ce qui don- 
nerait un sens particulier au toast de Lavriano au banquet 
offert à Salandra «et en avant Savoie»! et à l’embrassade 
de Salandra. — ‘Il a été consulté et par le Roi et par la 
Reine, s’il fallait mettre dehors Costinescu, et Maiorescu a 
répondu que Bratiano est assez fin pour savoir si le parti 
supporte une crise. Maiorescu rassurant: neutralité pro- 
longée. 

— Argetoianu retour de Rome. Convaincu que l'Italie 
marchera; Sonino, Salandra Pont laissé entendre; de Mar- 
tini l’a dit clairement. (Je sais que de Martini a marqué 
cette convinction à d’autres personnes aussi). Mais ils veu- 
lent faire la guerre pour marquer leur rôle de grande puis- 
sance(?). L’Autriche a offert le Trentin moyenant 150 mil- 
lions, valeur des fortifications, et Allemagne la compense 
en Silésie; mais les deux demandent démobilisation immé- 
diate, pour libérer les troupes nombreuses qui sont sur fron- 
tière Italie. Ceci ne sera pas accepté. Giolitti usé, discré- 
dité (?). Mais Italie ne fera pas un pas avant juin. Elle es- 
père avoir les îles turques d'Asie, quelque chose en Syrie et 


NOTE POLITICE — 1915 423 


Se desinterezează de Dardanele, dar este jignită că nici 
unul din ambele grupe nu a vestit-o. Nu admite alt con- 
curent în Adriatica, decât Austria, (Atuncea cum se în- 
telege cu tripla ?). Germania, în defensivă, este neîndu- 
plecată, chiar dacă toţi neutrii ar ataca-o, dar nu ştie 
cum va lega data de 15 Iunie, termenul aprovizionărei 
ei, cu noua recoltă, 15 August. Incepe să dorească pa- 
cea. Dacă am intra în Austria, am fi sdrobiți, într'atâta 
s'au armat. De astă iarnă încoace, Austria a pus pe pi- 
cior 3 milioane de oameni, bine preparati. 

4 Martie. — La Brătianu. Li expui, după notele le 
conversaţia cu de Bussche, şi îi spui părerea lui Maio- 
rescu. El: Am declarat expres o neutralitate hine voi- 
toare, nimic altceva decât declaraţiile de la Sinaia. (Imi 
reamintesc că eu am îmblânzit formula pe care Bră- 
tianu o redactase, în sensul unui angajament cu termen 
scurt). Vagoanele de muniții sunt un schimb convenit cu 
alte obiecte prohibite. Mereu am refuzat trecerea muni- 
tülor. (Dar eu îmi aduc aminte că în Septembre, Bră- 
tianu s'a, plâng mie că muniţiile pe care le credea el de 
mult transitate, fuseseră oprite). N'a spus niciodată că 


rectification du côté de Tunis. Elle se dâsinteresse des Dar- 
danelles, mais elle est vexée qu'aucun des deux groupes ne 
lui en ait parlé; mais elle n'admet pas un autre concurrent 
dans l’Adriatique que l'Autriche. (Comment s’entend-elle 
alors avec la Triple?). Allemagne sur la défensive est in- 
coërcible, même si tous les neutres l’attaquaient, mais ne sait 
comment joindre le 15 juin, terme de ses approvisionnements, 
à la nouvelle récolte, 15 août. Elle commence à souhaiter la 
paix. Si nous entrions en Autriche, nous serions anéantis, 
tant on s’est armé. Depuis l’hiver l'Autriche a mis sur pied 
3 millions dhommes et bien préparés. 

4 mars. — Chez Bratiano. Je lui expose la conversation, 
d’après notes, de Bussche et lui dis avis Maiorescu. — Lui: 
Expressément déclaré neutralité bienveillante, rien d’autre 
que les déclarations Sinaia. (Je me souviens avoir adouci la 
formule que Bratiano avait rédigée dans sens engagement à 
court terme). Les wagons munitions sont un troc conyenu 
avec autres objets prohibés. De tout temps refuse passage 
munitions. (Je me souviens pourtant qu’en septembre il s’est 
plaint à moi que les munitions qu’il croyait depuis longtemps 
transitées avaient été arrêtées). Il n’a pas dit que fermerait 


424 NOTE POLITICE — 1915 


va închide ochii, dar a spus că este presupus că nimie 
nu i-a fost adus la cunoştinţă de către Bussche. El ar 
fi repetat că era imposibil ca muniţiile să poată 
trece. Se teme că Bulgaria l-ar denunța: Aceasta s'a 
mai petrecut, fără motiv, cu Radoslavof. Are, pe mare 
muniții frantuzesti si italienesti pentru 49 milioane. si 
la prima indiscretie aliaţii le-ar opri. A făcut până 
acum pentru Germania tot ce se putea face, prin fap- 
tul că nu a atacat Austro-Ungaria. Raporturile intime 
cu Italia vor face că atitudinea ei va influenţa desigur 
asupra atitudinei noastre. Nu cunoaşte aranjamentul 
alia{ilor în ceiace priveşte Constantinopole si preferă: 
desigur, ca Europa să sosească acolo înaintea Rusiei. 
Martie, în tot cazul, trebue să treacă în linişte : «Nu sunt 
din acei cari fixează termene şi umblă cu calendarul». 

Tonul general: prost, după părerea -mea.. Pornirea 
în favoarea Triplei Inţelegeri ese la iveală. (Intre al- 
tele: «succesele militare nu sunt aşa de strălucite cum 
se zice»...). Şi faimosul termen: Aprilie, care revine 
mereu la francofili. are semnificarea lui. Intrebat asu- 
pra garanţiei scrise date de Anglia, nimic alt decât 





les yeux, mais a dit qu’il est censé que rien ne lui a été dit 
par Bussche, mais qu’il lui avait répété qu’il était impossible 
que des munitions puissent passer, Îl a peur que la Bulgarie 
le dénoncerait même si elles parvenaient à passer: ceci était 
déjà arrivé, et à tort, avee Radoslavof. Il a en mer, pour 50 
millions munitions françaises et italiennes et à la première 
indiscrétion les alliés les intercepteraient. Il a déjà fait pour 
l'Allemagne tout ce qu’il a pu faire en n’attaquant pas les 
Austro-Hongrois. Rapports intimes avec Italie, dont certai- 
nement l'attitude influencera la nôtre. Ne connaît aucun ar- 
rangement entre les alliés pour Constantinople et aime au- 
tant que l’Europe y arrive avant les Russes; l'invite aux 
Grees devait avoir la significalion de s’y trouver le plus 
d’Européens possibles. Mars, à tout prix, doit se passer tran- 
quillement: enu sunt din cei cari fixează termene si umblă 
cu calendarul». — Ton général: mauvais, à mon sens. Le parti 
pris en faveur de la Triple-Entente, perce. (Entre autres: 
«les succès militaires ne sont pas si brillants qu'on l’a dit...»). 
Et ce fameux terme d'avril, qui revient chez les francophiles, 
signifie quelque chose. Interrogé sur garantie écrite de PAn: 


NOTE POLITICE — 1915 425 


telegrama divulgată că Anglia va favoriza aspiraţiile 
nationale aie României. 

In ceia ce priveşte pe Costinescu, a fost silit să-l 
reia, căci de altfel peste o lună am fi avut guvernul (?} 
trinitätei (sic) Filipescu-Take Jonescu-Costinescu. Pen- 
tru alegerea lui Teodor Rosetti la Suceava: nu ştie 
ce se face acolo, dar Teodor Rosetti nar avea şanse: 
după câte i-a spus Ghitescu. 

5 Martie. — Lui Bussche îi spun ceiace pot, adică. 
dificultăţile interne arătate de Brătianu. Am grijă însă 
să nu suflu nimic de munitiile noastre. 

Bussche : Deci negativa pe toată linia. Dacă Darda- 
nelele cad din lipsă de muniții, va fi pentru foarte multă 
vreme ceartă mare între Germania şi România. De 
ce se ocupă d-l Brătianu de luna Martie: oare după. 
ea va veni acţiunea ? Eu: Nu, presupui că el speră vre- 
un eveniment fericit : «träsnetul» (reamintindu-mi ex- 
presia favorită de odinioară a lui Brătianu). Bussche ho- 
tăât asigurat în ceiace priveşte Italia. Nu crede un 
cuvânt din tot ce se spune despre Bulgaria. Chiar Ghe- 
nadief atât de josnic, nu s'a schimbat. Dacă survine 


gleterre, rien d'autre que le télégramme divulgué, que lAn- 
gleterre favorisera les aspirations nationales de la Rouma- 
nie. 

Pour Costinescu, il était tenu de le reprendre, sans ca 
dans un mois on pouvait avoir le gouvernement (?) de la Tri- 
nité (sic) Filipescu-Costinescu-Take Ionescu. 

Pour élection Theodor Rosetti Suceava: il ne sait ce qu’ils 
font là-bas, «mais Th. Rosetti n'aurait pas de chance». 

5 mars. — Von Bussche. Je lui dis ce que je puis lui dire, 
savoir les difficultés intérieures alléguées par Bratiano. 
J'ai bien soin de ne pas toucher mot de nos munitions— 
Bussche: Donc, négative sur tout la ligne. Si les Dardanelles 
tombent faute de munitions, se sera pour très longtemps une 
brouille grave entre l'Allemagne et la Roumaine. Pourquoi 
Mr. Bratiano s’occupe-t-il dn mois de mars: est-ce l’action 
après?—Moi : Non, je suppose qu’il espère quelque évènement 
important; le «coup de tonnerre» (me rappelant l'expression 
jadis favorite de Bratiano). — Bussche fermement rassuré 
Italie. Ne croit pas un mot de tout ce qu'on dit de la Bulga- 
rie, Ghenadieff lui même, «si vil», n'a pas changé; s’il y a 

28 


426 NOTE POLITICE — 1915 


vre-o schimbare de guvern, poate să se întâmple ceva, 
dar nu înainte. 

— De aseară Take a început să răspândească fel 
de fel de svonuri despre Bulgaria : Guvern naţional, mo- 
bilizare, s'a vorbit chiar de asasinarea regelui Ferdi- 
nand, Nimic nu confirmă aceasta, afară de tonul dubios 
al gazetelor liberale. 

— Seara Marinkovici îmi destăinueşte că la prân- 
zul în onoarea lui Paget la Sofia, Dobrovitz, secretarul 
Regelui, a închinat pentru triumful aliaţilor; că totul 
este convenit şi că sa dat Bulgarilor linia Enos-Midia ; 
că toate acestea au fost telegrafiate agenţiei româneşti, 
că copia era făcută şi că guvernul nostru a oprit totul ! 
(Marinkovici vorbise mult, la club, cu Ionaș Grädis- 
teanu şi Filipescu !) — Eu: Nu prea cred, dar trebue 
să aşteptăm. — El: Acum două zile totul era à la 
«hausse» (?!), astăzi este la «baisse», 

—Bränisteanu îmi anunţă că cuvântul de ordine ge- 
neral la «Acţiunea Naţională» este că atunci când se 
va forma un guvern naţional. trebue ca Marghiloman 
să fie exclus. Când mă gândesc că sunt tocmai şase zile de 


chaugemeut de gouveruement, il peut se passer quelque 
chose, pas avant, 

— Depuis hier, Take lauce (soirée Apostolu) toutes sortes 
de uouvelles, sur Bulgarie: gouvernemeut uatioual, mobili- 
satiou. Ou a même parlé assassiuat Roi Ferdiuaud. Rieu ue 
coufirme, sauf langage douteux jouruaux libéraux. 

— Le soir, Mariukovitch, eu toute confidence, me raconte 
qu’au dîner eu houueur de Paget à Sofia, Dobrovitz, secré- 
taire du Roi, a bu au triomphe des alliés; que tout est couclu 
et qu'on douue aux Bulgares la ligne Euos-Midie. Que tout 
ceci a été télégraphié à l'Agence télégraphique roumaine, que 
la copie était faite et que uotre gouvernement a tout arrêté! 
(Mariukoviteh avait précédemment beaucoup causé avec Io- 


uas Gradisteauu et Filipescu, au Club!). — Moi: J'y crois 
peu, mais il faut atteudre. — Lui: Il y a deux jours, tout était 
à la hausse (7); aujourd’hui, ça «baisse», — Brauisteauu 


m'auuouce que le eri de ralliement des «Actiou uatiouales est 
que, lorsqu'ou formera uu gouvernement uatioual, il faut qus 
cela soit à l’exclusion de Marghiloman. Dire, qu’il y a 6 jours 
` déjà, Mariukovitch me disait au cercle que la coustitution 


NOTE POLITICE — 1915 427 


când Marinkovici îmi spunea la Club, că constituirea 
unui guvern naţional este iminentă şi sigură şi că tre- 
bue. să bag de seamă ca să nu se facă fără mine. Deci 
toţi aceştia : Miniştrii străini, Takistii, Filipescanii, «A- 
devărul», mişună împreună. 

6 Martie. — Campanie intensă în contra 'mea în 
«Adevărul» şi «Acţiunea». «Le Temps din Paris îmi 
soseşte cu un articol de fond injurios pentru mine. 

7 Martie. — Von Bussche îmi spune că crede că Bră- 
tianu se schimbă la faţă şi că motivul este că a aflat, 
din sursă românească pe care nu o poate trăda, că 
Franţa şi Anglia au dat asigurarea că nu primesc ca 
Constantinopol să fie al Ruşilor. In cel mai bun caz li 
Sar da Scutari, şi sar stabili un regim. internafio- 
mal cu guvernator englez. — El: «Se uită ce valorează 
internationalizarea Suezului, făgăduită de Anglia». — 
Nici o reflecţie din partea mea. Măcar de-ar fi adevă- 
rat !... Asupra Bulgariei: Crede că nu se va întâmpla 
nimic. Ştie din sorginte Savoff (mareşal al Curţei) că 
guvernul Radoslavoff e statornice pe poziţia lui. 

9 Mürtie. — D-l Henry Klepatsky dela «Jurnalul ofi- 








d'un gouvernement national est imminente et certaine et 
qu'il faut que jy prenne garde, pour qu'il ne se fasse pas 
sans moi, Done, tout ça, Ministres étrangers, takistes, Fili- 
pescu, «Adevărul»: ça grouille ensemble ! 

6 mars. — Campagne intense contre moi dans P«Adevă- 
rul» et «Acţiunea». Le «Temps» m'arrive avec un premier 
Paris injurieux pour moi. A 

7 mars. — Von Bussche me dit qu'il croit que Bratianu 
tourne casaque et que la raison est qu’il a appris, de source 
roumaine, qu’il ne peut dévoiler pour ne pas la tarir, que la 
France et l'Angleterre ont donné l’assurance qu’elles n'accep- 
tent pas que Constantinople soit aux Russes, — tout au plus 
leur donnerait-on Scutari, — et qu'elles établiront un régi- 
me international avec un gouverneur anglais. — Lui: «On 
oublie ce que vaut l’internationalisation de Suez promise 
par Angleterre». Aucune reflexion de ma part. Si c'était au 
moins vrai! 

Sur Bulgarie: croit rien ne se passe, tient de source 
Savow (grand maréchal) que le gouvernement Radoslavov 
«ste ferme dans sa position. 

9 mars. — Henri Klepatsky du «Journal officiel russe», 


428 NOTE POLITICE — 1915 


cial rus». introdus de Poklevsky. Singurul lucru intere- 
sant care mi-l spune e că nu se crede în Rusia că aliaţii 
vor lăsa Constantinopole Rusilor şi dacă se spune cä’E 
vor avea, această versiune e numai pentru popor! (N'o- 
fi oare o lecţie dictată de Poklevsky special pentru. 
mine?) Crede că Bulgarii, împinşi de gelozie, vor intra 
numai pentru a ţine cumpăna Grecilor. Aceiaşi notă: 
a conversafiei avută aseară cu Marinkovici I-am spus, 
răspunzând la un chestionar, şi notez pentru a nu mai 
avea neajunsuri din cauza ziariştilor de rea credinţă : 
Susţiu guvernul, şi când va da semnalul sau mă va con- 
sulta, crezând momenul oportun, voi merge. Sper că 
va fi cât mai târziu posibil : întâi pentru a cruța pute- 
rile; cari sunt limitate; şi apoi pentru a termina pregăti-- 
rea noastră.’ Al doilea punct capital: Insist pentru o: 
înțelegere serioasă cu Italia, pentru a nu ajunge la o si- 
tuafiè paradozală, noi într'um sens, ei sau neutri sau în 
sensul celalt. 

— Nenifescu îmi citeşte un curier al lui Beldiman. 
Scrisori de la Jagow şi de la Burian, şi trei scrisori ale- 
lui Burian către Brătianu. Ambii miniştri vorbesc de 
decepţiile cari le pricinuese România. Amândoi povă- 
introduit par Poklevsky. La seule chose intéressante qu’il 
me dit, c'est qu’on ne croit pas en Russie que les alliés lui, 
laisseront Constantinople et qu'on dit qu’on l’aura rien que 
pour le peuple ! (Est-ce une leçons faite par Poklevsky pour 
moi?). Il croit que les Bulgares, mus par la jalousie, mar-. 
cheront pour faire place aux Grecs. C'est la même note d’une 
conversation avec Marinkovitch, hier soir. — Je lui ai dit, 
en réponse à un questionnaire et je note pour ne plus avoir 
les désagréments causés par les journalistes de mauvaise 
foi: Je soutiens le gouvernement, et quand il donnera le sig- 
nal ou me consultera croyant le moment opportun, je mar-, 
cherai. J'espère que ce sera le plus tard possible; 1) pour 
menager notre souffle, qui est limité, et 2) pour achever no- 
tre préparation. Second point capital: jappuie pour une: 
entente sérieuse avec Italie, pour ne pas arriver à situation 


paradoxale, nous dans un sens, eux neutres ou dans autre 
sens. 


— Neniteseu me donne lecture d’un courrier de Beldi- 
man. Lettre de Jagow et de Burian et 3 lettres de Beldi- 
man à Bratiano. Les deux Ministres parlent des déceptious. 
que cause la Roumanie et les deux engagent action, tant 


NOTE POLITICE — 1915 429 


tuese acţiunea cât mai poate fi utilă. Jagow (4/17 Febr.) 
zice: Atunci Germania va garanta, la pace, Basarabia 
dinainte de 1812. — Burian (25/10 Mar.): Austro-Un- 
garia va insista pentru obţinerea Basarabiei. Nici un 
cuvânt despre Bucovina sau Transilvania. Beldiman 
.adaogă că, într'o conversaţie foarte intimă, sa indicat 
posibilitatea rectificärei frontariei Bucovinei, mai ales 
pentru Suceava ! Scrisorile către Brătianu sunt vio- 
lente rechizitorii în contra lui, fiindcă primeşte să fie 
guvernat de o opinie publică lucrată de franco-ruşi. In 
„două rânduri vorbind de Costinescu, pomeneşte de 
«profesiunea de straşnici patrioţi, foarte lucrativä» şi 
„de cei «cari își umplu pungile „prin tot felul de specula- 
“iuni inavuabile». Pentru el, înţelegerea cu Italia este 
făcută, «Italia, care s'a slujit de România pe care o ştia 
la discrefia ei, în cazul când ar fi mers contra Austriei»— 
Concluzia lui Neniţescu: Chiar în sistemul german neu- 
tralitatea ar fi o sinucidere. Neniţescu a aflat de la ne- 
potul lui, care şi el o ştia dela Prinţul Carol că Paget 
a cerut ca un element românesc, ori care ar fi, să ia 
parte la ocuparea Constantinopolului, fiindcă aliaţii nu 
vor säl lase Rusilor: De aci evolutiunea foarte sigură 
.a Regelui. 


“quw'elle peut être encore utile; Jagow (4/17 février) dit: Alors 
l'Allemagne garantira à la paix la Bessarabie d'avant 1812. 
Burian (25/10 mars): l’Autriche-Hongrie insistera’ pour l'ob- 
tention Bessarabie. Pas un mot de Bucovine ou de Transyl- 
vanie; Beldiman ajoute que dans conversation très intime, 
“on a indiqué possibilité rectification frontière Bucovine, 
“sourtout pour Suceava ! 

Les lettres à Bratianu sont de violents réquisitoires con: 
“re lui, qui admet d’être gouverné par une opinion publique 
travaillée par les Franco-Russes. À deux reprises, sur Costi- 
-nescu, il parle de «profesia de stragnici patrioţi foarte lucra- 
tivă», et de ceux qui... Pour lui on s’est entendu avec Italie... 

Conclusion de Nenitzeseu: même dans le système alle- 
mand, la neutralité serait un suicide. 

Nenitzescu a appris par son neveu, qui le tient du Prince 
Carol, que Paget! a demandé qu'un élément roumain quelcon- 
que prit part à occupation Constantinople, parce que les alliés 
ne veulent pas la laisser aux Russes: de là, evolution très cer- 
taine chez le Roi. 


‘430 NOTE POLITICE — 1915 


A se compara ceeace mi-a spus Bussche la 7 Martie. 
O fi aceiaşi sursă ? 

10 Martie. — Czernin protestează în privinţa inci- 
dentului C. Cogälniceanu-Sturdza-Cazimir. Nici nu cu- 
noaste pe Cogălniceanu. Acești domni pot să-şi “spargă. 
capul, dar pe el să-l lase în pace. 

— Psychas. Limbaj dulceag, crede că Grecia va 
temporiza. Guvernul lui Gunaris coprinde personalităţi. 
serioase. Dardanelele cauzează neliniște. Ar trebui ca 
aliaţii să garanteze ceva. Venizelos propusese lui Brătia- 
nu să le provoace. Brătianu ar fi răspuns că chestiunea 
nu e actuală şi că ar putea să provoace dificultăți între 
aliaţi (7). — (Este oare treaba noastră să ne îngrijim 
de aceasta ?). 

— J. Lahovary mă vesteşte că am să fiu obiectul u- 
nui asalt; că sau făcut demersuri pe lângă dânsul pen- 
tru ca să primească succesiunea mea; că i s'a vorbit de 
disidenţă. Pe toate chestiile cădem de acord: 1) Dacă 
Bulgaria va merge ea întâi în contra Turciei ; 2) Asupra 
legăturilor cu Italia ; 3) Asupra prelungirei neutralitäfei 
cât se va putea mai mult. 





A rapprocher de ce que Bussche m'a dit le 7 mars. Est-ce 
même source À 

10 mars. — Czernin proteste au sujet de l'incident Kogal- 
nicesnu-Sturdza-Cazimir. Il ne connait même pas Kogalnt- 
ceanu. Que ces Messieurs se cassent la g.. mais qu'on le laisse 
tranquille, 

— Psychas : Langage douceâtre. Il croit que la Grèce tem- 
porise. Le gouvernement de Gunaris compte des person- 
nalités sérieuses. Les Dardanelles causent de l'inquiétude. IT 
faudrait que les alliés donnassent des assurances. Venizelos 
avait proposé à Bratiano de les provoquer; Bratiano aurait 
répondu que la question n'est pas actuelle et qu’elle pourrait 
causer des difficultés entre les alliés (?!). (Est-ce à nous å 
avoir cette sollicitude?). 

— J. Lahovary m'avertit que je vais être l’objet d'un as- 
saut; qu'on a fait auprès de lui des démarches pour lui faire 
accepter ma succession; qu'on lui a parlé de dissidence. Sur 
toutes les questions, nous tombons d'accord: 1) Si Bulgarie 
marche la première contre Turquie; 2) sur lien avec Italie; 
3) sur prolongation de la neutralité le plus qu’on pourra. 


NOTE POLITICE — 1915 43} 


— Pare că atacurile presei în contra; mea ar des- 
creşte. 

11 Martie. — Bussche. Eu: mă mir că generalul 
Pau fiind de eri în București, trece neobservat. — Bus- 
sche îmi spune că i-a destăinuit Morţun că Brătianu a 
trimis răspuns lui Filipescu, că la cel mai mic incident 
va proclama starea de asediu. De aci această liniște ab- 
solută. Mult ar dori să ştie privitor la Paget, dacă a vor- 
bit la Curte despre Dardanele. 

31 Martie. — Cineva ducându-se la anticarul Pascu 
Finkelstein, acesta i-a propus să-i procure prin Radu 
Costinescu vagoane pentru porumb, dar trebuia ca 
numărul vagoanelor să fie mare. Pascu este însărcinat 
de R. Costinescu să-i găsească amatori, dar secreti. Fiul 
lui Costinescu a câştigat cu acest mic joo cinci suje 
mii lei şi această cifră i s'a aruncat ca o mustrare când 
căuta să se tocmeascä asupra preţului unui obiect. 

— Brănişteanu despre Filipescu : El era la mine la 
27 Septembre când sa anunţat moartea Regelui ; Fili- 
pescu a înjurat memoria Regelui în modul cel mai gro- 
solan aceasta înaintea mai multor martori. A doua zi a 
urmat sicriul cu pălăria în mână, de la Băneasa la Pa- 




















— Fes attaques presse contre moi semblent décroître. 

11 mars. — Bussche.—Moi: Je suis étonné que le Général 
Pau, étant depuis hier à Bucarest, passe inapercu—Il me dit 
que Mortzun lui a confié que Bratiano a communiqué à Fi- 
lipescu qu’au moindre incident il proclamait état siège. De 
là, le calme absolu. Il aimerait bien savoir quelque chose au 
sujet de Paget, s’il a parlé, à la Cour, des Dardanelles. 


13 mars. — Quelqu'un a été chez l’antiquaire Pascu 
Finkelstein, qui lui a offert de lui procurer par le fils Radu 
Costinescu des wagons pour le maïs, mais il fallait que le 
chiffre en fut gros. Pascu est chargé par Constinescu de lui 
trouver des amateurs, mais secrets. Costinescu fils a gagné 
à ce jeu 500.000 lei et ce chiffre a été jeté comme un reproche 
lorsqu'il cherchait à marchander un bibelot. 

— Branisteanu sur Filipescu. Il était chez moi le 27 sep- 
tembre quand on a annoncé la mort du Roi. Filipescu a in- 
jurié la mémoire du Roi devant témoins, de la façons la plus 
grossière. Le lendemain il a suivi, chapeau à la main, de Ba- 


432 NOTE POLITICE — 1915 


lat. Brănişteanu se afla deunăzi la «Adevărul» când a 
yenit Filipescu să ia ceaiul, deşi Filipescu e acela care 
a fost sufletul campaniei societății Ica în contra lui 
Mille. 

— Aflu că Jechewski, corespondent agenției West- 
nik, a telegrafiat că ancheta asupra ororilor din Buco- 
vina, pe care o publică «Universul». a fost făcută sub 
auspiciile mele, dar eu banii lui Czernin. — Vorbese 
imediat cu Poklevsky; are aerul să discute cu mine ori- 
ginele anchetei pentru a justifica pe agentul lui. In 
cursul conversatiei noastre, constat că ştie : ce mi-a spus 
“Lucaci referitor la frații Buxton, ce am spus eu lui Ma- 
rinkovici de garanţiile englezeşti, ete. Dar mai impor- 
tant, cerându-mi să fac mai simpatic tonul gazetelor 
mele, îmi repetă de două ori că «intimitatea noastră de- 
-vine din zi în zi mai mare. Vedeţi atitudinea lui Bra- 
tianu». In urmă, venind vorba de diferendul meu cu des- 
mintirea dată lui Barclay, îmi spune că Barclay a pri- 
mit ordin de la guvernul lui să liniştească prin toate 
mijloacele posibile, România, si că Anglia favorizează 


-neasa en ville. Ii était l’autre jour à «Adevărul» quand Fi- 
lipescu est venu y prendre le thé et c’est Filipescu qui a été 
Tâme de la campagne de l'Tca contre Mille. 

Poklevsky. J'apprends que Jechewski, correspondant de 
TAgence Westnik, a télégraphié que l’enquête sur les hor- 
reurs de Bucovine, que publie l’«Universul», a été faite sous 
mes auspices, mais avec argent de Czernin. — J'écris à Po- 
“klevsky. Il m'en parle le soir au Club. Il a lair de discuter 
“avec moi les origines de l’enquête, comme pour justifier son 
‘agent. Je vois, au Cours de notre conversation, qu’il sait ce 
que Lucaci ma dit au sujet des Buxton, ce que j'ai dit à 
“Marinkoviteh au sujet des garanties anglaises, ete. Mais, 
plus important, en me demandant de rendre plus sympathi- 
-que la tenue de mes journaux, il me répète par deux fois; 
<notre «intimité» devient chaque jour plus grande. Voyez lat- 
tilude de Bratiano». 

Ensuite, au sujet de mon démêlé avec le démenti de 
Barclay, il me dit que son gouvernement a ordonné à Bar- 
clay de rassurer par tous les moyens possibles la Roumanie 
que l’Angleterre favorise les aspirations de la Roumanie, et 


NOTE POLITICE — 1915 433 


aspiratiunile ei. Barclay a făcut «tot ce a putut». Această 
afirmatiune subliniatä de un râs ironic. — De, Anglia 
alergând aşa după România !... 

14 Martie. — Von der Goltz a sosit eri; a văzut pe 
Rege, pe Brătianu, şi de la mine se duce la Carp si la 
Maiorescu : Regele, nimic afirmativ ; în momentul de 
faţă nu poate să spună nimic... — Bussche : Ca acum 6 
luni !. — Mareşalul este foarte încrezător, nu mai recu: 
moaşte Turcia : elan, uniune, curaj, cu totul alt spirit de 
cât în războiul balcanic. Armata numără un milion două 
sute de mii oameni şi trupe bune. Mai este o rezervă de 
500 mii oameni cari au mai fost în război. — Bussche : 
Deci, la nevoie, un milion şapte sute patruzeci mii de oa- 
meni. — Von der Goltz (doritor de exactitudine) : Nu. 
sunt şi lipsuri, dar un milion şase sute de mii bine ar- 
mati. Munitii suficiente; dar dacă vor să mai importe, 
este că se gândesc la viitor; au cu ce suporta 4—5 ata- 
curi, dar răsboiul va fi foarte lung şi cu toate că se fa- 
brică foarte mult, mai lipseşte Turciei material brut : 
de aci necesitatea de a deschide graniţa. Pe celelalte 
fronturi, mareşalul doreşte atacuri cât mai dese pe tot 


Barclay a fait «tout ce qu’il a pu», avec un bon rire ironique. 
Mais tout de même, l’Angleterre courant ainsi après la Rou- 
manie!... 

14 mars. — Von der Goltz arrivé hier; a vu le Roi et Bra- 
tiano; après moi il se rend chez Carp et ensuite chez Maio- 
Tescu. 

Le Roi, rien d’affirmatif, en ce moment il ne peut rien 
«lire... Busscher Comme il y a six mois! — Le Maréchal est 
très confiant. Il ne reconnait plus la Turquie: entrain, union 
<ourage, tout autre esprit que dans la guerre balkanique. 
L'armée compte 1.240.000 hommes ayant fait la guerre. Bus- 
sche: donc, au besoin, 1.740.000 hommes. — Von der Goltz 
{soucieux c'r xactitude et qui tire et retire son gant droit): 
non, il y u des déchets, mais 1.600.000 bien armés. Munitions 
suffisantes, mais si on en veut encore importer, c'est qu’il 
faut penser à lavenir; de quoi affronter et quatre, et cinq 
attaques, ce n’est pas cela qui manque. La guerre sera très 
longue et quoiqu’on fabrique beancoup, il marque encore à la 
“Turquie du matériel brut: de là nécéssité d'ouvrir les fron- 
tières. Sur autres théâtres guerre, Maréchal souhaite des at- 


434 NOTE POLITICE —. 1915 


frontul : căci cel care atacă, pierde cei mai mulţi oameni- 
Sultanul i-a spus: «Mi sa oferit o pace separată. Eu 
rămân fidel aliaţilor mei». E vorba de oferta lui Sabah- 
Eddin. 

16 Martie. — Agitaţii la club în rândurile Poklev- 
sky, Blondel, Psicha, Marinkovici. Nu ştiu cauza; mo fi 
oare declaraţia de neutralitate aşa de fermă şi clară a 
lui Radoslavoff la închiderea Camerei ? 

17 Martie. — Bussche îmi spune tă Diamandy a sosit 
în ţară. De ce? «A declarat la Petrograd că peste trei, 
patru săptămâni, România va intra în răsboi în contra 
noastră. Am adus faptul la cunoştinţa Regelui». (Nu 
pare de altminterea îngrijat pentru Brătianu). — Czer- 
nin îmi vorbeşte de discursul lui Ion Lahovary. Găsese 
acest pretext pentru a-i spune cât de grea e situaţia când 
eşti cu mâinile goale în ceeace priveşte Transilvania. 
Se plânge că la «Alhambra» se insultă Austria şi Germa- 
nia într'o revistă. A vorbit cu Regele care a luat notă, 
dar revista continuă. Dacă nici Regele nu poate nimic.! 

— Marinkovici, sub pretextul de a mă întreba ce este 
adevărat cu ştirile că peste trei-patru săptămâni decla- 


taques sur tout le front mâme: celui qui attaquera perdra le 
plus de monde. Le Sultan lui a dit: «on m'a offert une paix 
séparée; je reste fidèle à mes alliés». C'est l'offre de Sabbah- 
Eddine. 

16 mars, — Agitalions au cercle dans les rangs Poklev- 
sky, Blondel, Psycha, Marinkoviteh. Je n’en discerne pas la 
cause. Est-ce la déclaration de neutralité si ferme, si claire. 
de Radoslawoff à la elotâre de la Chambre? : 

17 mars. — Bussche: Diamandy est arrivé dans le pays. 
Pourquoi? Il a déclaré à Pétrograd que dans 3 ou 4 semaines 
la Roumanie partait en guerre contre nous. J’ai porté le fait 
connaissance du Roi. (Pas inquiet d’ailleurs sur Bratiano). 

Czernin: Le discours de Jean Lahovary. J'en prends pré- 
texte pour lui dire combien la situation est difficile quand 
on est les mains vides par rapport à la Transylvanie. Il se 
plaint de ce qu’à l’Alhambra on insulte l'Autriche et l’Alle: 
magne dans une revue. Il a parlé au Roi. Le Roi a pris note, 
mais cela continue. Si le Roi aussi ne peut rien!.. 

— Marinkovitch, sous prétexte de me demander ce qu’il y 
a de vrai dans les nouvelles que dans 3-4 semaines on déclare 


NOTE POLITICE — 1915 435 


räm răsboiul, se plânge că Brătianu este foarte rece de 
câtă-va vreme. De aci critică atitudinea opoziţiei care 
nu atacă nici odată pe guvern. Filipescu i-ar fi declarat 
că are încredere în Brătianu, dar dacă nimic nu mişcă... 
Blondel este foarte stăruitor şi agitat : deci nu tot aşa 
de încrezător ca Filipescu. — Declaraţia lui Radoslavoff 
nu înseamnă nimic; «este un şantaj». Vrea să facă răs- 
boiul dar rămânând la putere, iar- Ruşii cari sunt duş- 
mănoşi nu-l vreau. Radoslavoff a si pus pe Radeff să in- 
tervie aici în favoarea lui. (Notă : Nu zicea deunăzi «A- 
devărul» că Tripla înţelegere nu va primi pe Marghilo- 
man într'un guvern national !). — Revine des asupra 
confederației balcanice: Ar trebui preparată acum. — 
Asupra situaţiei generale, recunosc că dacă intră Bul- 
garia nu putem să nu intrăm şi noi. — El: Dar aceasta 
este un cerc vicios. Totuşi este foarte liniştit, satisfăcut 
că m'a auzit spunând aceasta. 

„— Tzigara îmi comunică că Regina Elisabeta este 
ferm convinsă că Regele Ferdinand nu se va mişca : El 
lasă să vorbească toate. dar rămâne ferm. Regina Maria 
se agită, foarte engleză; dar nu are influenţă asupra 


la guerre, il se plaint que Bratiano est très froid depuis 
quelque temps. — De là, critique de l’attitude de l’opposition 
qui n’attaque jamais le gouvernement. Mr. Filipescu lui a 
déclaré qu'il avait confiance en Bratiano, mais si rien ne 
‘bouge? Blondel est très pressant et agité: donc il n’est pas. 
confiant comme Filipescu, Déclaration de Radoslawoff ne- 
signifie rien; «c'est un chantage»; il veut faire la guerre, 
mais en conservant le pouvoir: et les Russes «qui sont ran- 
cuniers, ne le veulent pas!!» Radoslawoff a fait déjà «prier» 
ici (intercéder?) en sa faveur par Radeff. (Note. L'autre jour 
«Adevărul» disait bien que la Triple-Entente n’accepterait 
pas Mr. Marghiloman dans un gouvernement national!) Ii 
revient souvent sur la confédération balkanique: la préparer 
dès maintenant, Sur situation générale je concède que si 
Bulgarie part, nous ne pourrions pas ne pas partir. — Lui: 
Mais c’est un cercle vicieux. Tout de même très rassuré, sa- 
tisfait de m'avoir entendu dire cela.— Tzigara: La Reine Eli- 
sabeth croit fermement au Roi Ferdinand, qui ne bougera 
pas; il laisse tout dire, mais reste ferme. La Reine Marie s'a- 
gite, très anglaise, mais ca ne prend sur le Roi; surface, 
rien de plus. 


436 NOTE POLITICE — 1915 


Regelui : suprafaţă, nimic mai mult. Din cercurile cele 
mai intime, ştie că Brătianu nu va face războiul; este 
o agitaţie ce nu prinde asupra ţărei. care e calmă (?!). 

18 Martie. — Am cerut o audienţă la Regina Maria 
pentru Crucea Roşie ; în realitate pentru a vorbi poli- 
ticä cu Dânsa, lucru ee am spus imediat Majestätei 
Sale. — Regina crede că vom intra desigur în răsboi a- 
lături cu Tripla Intelegere. Era odinioară foarte sin- 
<eră pentru neutralitate. iar sorä-Sa şi mätusa-Sa din 
Rusia o ţineau de rău fiindcă «nu era ortodoxă». A vor- 
bit cu Englezii (Paget şi aghiotantul lui, «mai deştept» 
ca bătrânul general), şi de atunci şi-a format convinge- 
rea că trebue să mergem cu Anglia şi să ne legăm de 
ea; nu de Rusia, de care Reginei ’i-e frică. grozav de 
frică : Regina a repetat-o de două ori. A scris Regelui 
George, căci se dorea o scrisoare dela Dânsa ; a scris 
ca femee, ca Româncă, explicând ce dorea şi temerile ce 
avea, Este sigură acum. că ţara nu primeşte o acţiune 
alături de Germania, deci o altă acţiune; dar trebue 
«dată otrava picătură cu picătură spre a nu omori (sic) 
pe omul acesta». (Deci Regele rezistă şi rămâne ferm, 


Des cercles des plus intimes, il sait que Bratiano ne fait 
pas la guerre; il laisse faire; c'est de l’agitation qui n'a pas 
prise sur le pays, qui est calme. 

18 mars. — Avais demandé audience pour Croix Rouge; 
au fond pour causer politique, et Pai dit de suite à Sa Ma- 
jest. — La Reine croit que nous marcherons certainement 
avec la Triple-Entente. Elle élait sincèrement neutre, et sa 
soeur et sa tante de Russie lui en faisaient grief, paree qu’elle 
n’est pas orthodoxe. Elle a causé avec les Anglais (Paget et 
son adjoint, «plus intelligent» que le vieux Général) et de: 
puis Elle s’est faite une conviction qu'il faut aller avec PAn- 
gleterre et s'attacher à elle; pas à la Russie dont la Reine a 
peur, atrocement peur: Sa Majesté l’a répété deux fois. Elle 
a écrit au Roi Georges, car on désirait avoir une lettre d'Elle; 
Elle a écrit comme femme, comme Roumaine, expliquant ce 
qu’'Elle espère et les craintes qu’on a. — Elle est sûre mainte- 
nant que le pays n'accepte pas une action avec Allemagne, 
donc une autre action; mais il faut «verser le poison goutte 
à goutte, pour ne pas tuer cet homme» (sic) (done le Roi ré- 
siste et reste ferme dans le sens information Tzigara). 


NOTE POLITICE — 1915 437 


în sensul informaţiei de mai sus). — Regina: Cred că 
ei s'au înţeles fără Regele şi când momentul va fi venit, 
Regele se va găsi în faţa unui fapt îndeplinit. — Eu.. 
Când la înmormântarea Regelui Carol, d-l Brătianu a 
conchis ceva ce Regele era presupus că nu ştie, am cre- 
zut totdeauna că Majestatea Sa ştia şi se prefăcea că 
nu ştie. — Regina : Si Ferdinand în scrisorile ce le scrie 
fraților Săi, lasă o portitä întredeschisă. 

Strâng de mai aproape chestia Dardanelelor. — Re: 
gina : Englitera n'a promis nimic Ruşilor dar pentru 
a avea un punct de sprijin, ar dori să împingă România 
ca şi Bulgaria înainte, pentru a putea spune că obliga- 
ţia de a proteja aceste popoare mici nu-i îngădue să 
părăsească Constantinopole, şi ar trebui ca Românii să 
meargă cei dintâi pentru ca să li se dea lor pasul asupra 
Bulgarilor. — De aci înainte expunere confuză: «Ro- 
mânii vor fi lângă soldaţii englezi dacă Englezii pot,- 
după cum spun, să ia Strâmtorile». (Această presupune : 
forțarea Dardanelelor și intrarea în acţiune a Români- 
lor). «Odată strâmtorile trecute Românii ar ataca în 
Transilvania aripa dreaptă austriacă, şi Ruşii ar putea 


La Reine: Je crois qu’ils ont arrangé cela sans le Roi et,- 
quand le moment sera venu, le Roi se trouvera deyant le fait 
aceompli.— Moi: Quand, au moment des funérailles, Mr. Bra- 
tiano a conclu quelque chose que le Roi Carol était censé 
ignorer, j'ai toujours cru que Sa Majesté savait et feignait 
ne pas savoir.— La Reine: Ferdinand, aussi, dans ses lettres- 
à ses frères, laisse une porte entr'ouverte. 

Je serre de plus près la question des Dâtroits—La Reine: 
L’Angleterre n’a rien promis aux Russes, mais pour avoir 
un point d'appui elle voudrait faire marcher la Roumanie 
et la Bulgarie, pour pouvoir dire que l'obligation de protéger 
ces petits peuples ne lui permet pas d'abandonner Constan. 
tinople. Et il faudrait que les Roumains marchent les pre- 
miers, pour qu’on leur donne à eux le pas sur la Bulgarie. 
(A partir d'ici exposé confus): «les Roumains seraient à côté- 
des soldats anglais si les Anglais peuvent faire ce qu'ils 
disent, prendre les Dâtroits (Ceci suppose: 1) forcement des- 
Dardanelles; 2) ensuite entrée en lice des Roumains). Une 
fois les Détroits franchis, les Roumains attaqueraient em 
Transyivanie l’aile droite autrichienne et les Russes pour- 


438 NOTE POLITICE — 1915 


înainta». Dar trebue asteptatä si Italia, cäci e foarte 
puțin probabil că ea e definitiv gata. Urmarea conver- 
sației pare a admite, ca o a doua condiție, intrarea şi con- 
cursul Italiei. 

Plec liniştit : nu e nimic urgent ! 

22 Martie. — Paştele. — G. Stirbey şi Brancovan au 
convocat eri câțiva prieteni pentru a strânge rândurile 
împrejurul meu. — Atitudinea ciudată la Argetoianu, 
<are în ajun declarase la mine, că între Filipescu şi mine 
€l va părăsi pe Filipescu. — Nici - atitudinea lui Paul 
Greceanu nu am găsit-o foarte clarä ; ‘el a spus că 
Filipescu punea ca prolog la ori ce discuție decapitarea 
mea. Lui Argetoianu i-a spus: ca Kitchener, voi lupta 
zece ani pentru aceasta (sic). Noua idee fixă a d-lor 
‘Take şi Filipescu: Congresul de pace (când ?), la care 
trebue ca ei doi să reprezinte ţara. Ce caraghioslâc !” 

23 Martie. — Bussche a văzut Vineri pe Brătianu, 
care i-a spus că în Aprilie şi Mai contează pe o acalmie în 
țară H Şi Radeff l’a asigurat că Radoslavoff era ho- 
tärît pentru neutralitate; mai mult în partea celor două 
Impărăţii. Goltz se întoarce mâine. Imi spune că va 


raient avancer». Mais attendre aussi l’Italie, car il est peu 
probable qu’elle s’arrange définitivement (j'abonde dans ce 
sens pour voir la suite). Le reste de la conversation semble 
admettre, comme seconde condition, l’entrée et le concours 
de l'Italie. Je rentre tranquille: c’est pas pour demain! 

22 mars. — Pâques. — Stirbey-Brancoveanu ont convo- 
qués hier quelques amis pour serrer rangs autour de moi. 
— Attitude bizarre de Argetoianu, qui la veille avait déclaré 
devant Barnowski, chez moi, qu'entre Filipescu et moi il 
abandonnerait Filipescu. Pas très nette aussi attitude ae 
Paul Grecianu. Il a rapporté que Filipeseu pose comme pro- 
logue de toute discussion ma décapitation; à Argetoianu il a 
dit: comme Kitchener je lutterai dix ans pour cela (sic). La 
lubie de ces Messieurs Take-Filipescu, est le congrès de paix 
(quand?), auquel îl faut qu'eux représentant le pays. C'est 
plutôt amusant. 

23 mars, — Bussche a vu vendredi Bratianu, qui lui a dit 
que pour avril et mai il comptait sur une accalmie dans le 
pays!? Radeff aussi Pa assuré que Radoslavoff, très affermi, 
était décidé neutre; plutôt dans le sens des deux empires. 
Goltz revient demain; il me dit qu'il donne un dîner avec 


NOTE POLITICE — 1915 439 


da o masă cu Morţun, dar că o să-mi scutească supära- 
rea de a mă pofti din nou : Cunoaste plictiselile ce am a- 
vut pentru întâia lui invitaţie. 

24 Martie. — Intrunire ' conservatoare la Clubul din 
Craiova. Argetoianu spune în public că chiar Filipescu 
a fost vara trecută partizan al unei acţiuni alături cu 
Germania. «Dimineaţa» a redat acest pasaj «tale quale»; 
Argetoianu a pus să-l şteargă din darea de seamă a «U- 
niversului». Dar în ajun spusese acelaş lucru lui Bar- 
novsky şi lui Dinu Arion ; cel dintâi a adăogat că a avut 
impresia că o va spune a doua zi la Craiova! 

25 Martie. — Adunarea Actiunei Nationale la Craio- 
va. Filipescu ia cuvântul ca să mă denunțe că dacă 
mi-ar fi primit propunerea făcută în Septembre, am 
combate astăzi alături de Unguri; a adăogat la aceasta 
cuvinte binevoitoare la adresa mea... (Face aluzie la 
conversaţia noastră din 24 August). 

Se întâmplă că Cocias, venit la mine ca să-mi vor- 
bească de alegerea, din Tulcea, îmi reaminteşte că la Si- 
naia Filipescu admitea eventualitatea unei acţiuni ală- 


Mortzun, mais qu'il m'âvitera l’ennui de m'inviter de nou- 
veau: il sait les ennuis que j'ai eus pour sa première invi- 
tation. 

24 mars. — Réunion conservatrice au Club Craiova. Ar- 
getoianu dit en public que même Filipescu a été partisan, cet 
été, d’une action à côté des Allemands. La «Dimineatza» a 
rendu ce passage, tel quel ; Argetoianu l’a fait effacer du 
compte-rendu de l’'«Universul». Mais la veille il avait répété 
la même chose à Barnovsky et à Dinu Arion. Barnovsky m'a 
dit qu'il a gardé l’impression qu’il «allait dire cela, le lende- 
main, à Craiova». 

25 mars. — Réunion Actiunea Nationala à Craiova, Fili- 
pescu prend parole pour me dénoncer que s’il avait accepté 
ma proposition faite en septembre, nous combattrions au- 
jourd'hui à côté des Hongrois. Il y a ajouté une aménité à 
mon adresse. (Il fait allusion à notre conversation du 24 
août). 

Il se trouve que Cocias, venu pour me parler de l’éléction 
Tulcea, me rappelle qu’à Sinaia Filipescu admettait l’éven- 
tualité d'une action à côté de l'Allemagne, et que Barbu Ca- 


440 NOTE POLITICE — 1915 


turi de Germania, şi că Barbu Catargi îşi reaminteste şi 
el în ce dispoziţii favorabile era atunci Filipescu ! ! 

Take Ionescu, pentru prima dată afirmativ, a de- 
clarat : ca «factor responsabil, afirm că ceasul a sosit». 
A vorbit pe urmă de intrare în Budapesta. 

27 Martie, — Dintr'o conversaţie cu de Bussche, coro- 
boratä cu ce mi-a spus Bränisteanu, care a văzut alaltă- 
eri pe von der Goltz, întors din Constantinopole, rezultă 
că mareşalul, care a vizitat ambele cartiere generale. 
a făcut călătoria spre a hotărî trimiterea munițiilor ne- 
cesare celor 500 mii oameni pe cari Turcia îi mai poate 
furniza. Berlinul va da armele şi munitiile. Se pare deci 
că Serbia va fi atacată cu puteri mari: întâi pentru a 
opri aprovizionarea, ei; al doilea pentru a deschide calea 
Constantinopolului. Incidentele sârbo-bulgare din ulti- 
mele zile ar putea fi un preludiu. Maresalul este mul- 
tumit şi încrezător. 

— In Carpaţi, mari concentrări germane ; a fost tri- 
mis acolo excelentul general von Marwitz Iacovake a 
văzut la Solnoc vânători saxoni. Toate acestea sunt cu 
două scopuri : noi şi Rusia... 


targi se rappelle aussi dans quelles dispositions favorables 
était alors Filipescu!! — Take Ionescu, — pour la première 
fois affirmatif, — a declaré que «ca factor responsabil afirm 
că ceasul a sosit». 

27 mars.—D'une conversation avec de Bussche, coroborée 
avec ce que m'a dit Branisteanu, qui a vu avant-hier von 
der Goltz, qui rentrait de Constantinople, il résulte que le Ma- 
réchal —qui a visité les deux quartiers généraux, — a fait le 
voyage pour décider l’envoi de munitions nécéssaires pour 
armer 500.000 hommes que la Turquie peut encore fournir, 
Berlin donnera les armes et les munitions. Il semble done 
qu'on va attaquer la Serbie en force: 1) pour arrêter son ap- 
provisionnement; 2) pour ouvrir la voie de Constantinople. 
Les incidents serbo-bulgares des derniers jours pourraient 
être un prélude. — Le Maréchal content et confiant. 

Pour les Carpathes, grands renforts allemands. C'est 
l'excellent Général de Marwitz qu’on vient d'y envoyer. — Li- 
că Jacovake a vu à Solnok des chasseurs saxons, Tout ceci, 
est bien à deux fins: contre nous et contre les Russes... 


NOTE POLITICE — 1915 441 


—In conversaţia avută cu von der Goltz, Regina 
Maria i-a vorbit mai ales de durerea de a vedea o ură 
durabilă domnind între Germania şi Anglia. Termi- 
nând, Regina i-a spus: «Şi dacă eşim din neutralitate, 


am mare speranţă că va fi alături de D-v. — Reginele 
mint la fel ca oamenii politici... 
30 Martie. — Miclescu, dintr'o confidentä a lui 


Diamandi, sosit de la Petersburg, ştie că intrăm peste 
trei săptămâni, iar Dr. Dinu Brătianu a aflat că la Sta- 
tul-Major se prepară o convenţie militară cu Rusia. In- 
särcinez pe G. Stirbey să vadă pe Brătianu, pe motiv că 
trebue să vestesc pe fratele meu în timp util. — Seara, 
Diamandi, la club, se vâră în toate colţurile cu Fili- 
pescu; cere să mă vadă, dar nu fixează întâlnirea. 

— După o telegramă la "Londra, se varsă 500 mii 
livre aur la Banca Naţională şi guvernul anunţă consi- 
liul de direcţie că Disconto a cerut «având în vedere 
împrejurările politice, acoperire de 12 milioane, credit 
deschis» şi că a avut imediat cu ce face faţă (Murgă- 
şanu). Acesta este, de sigur, vărsământul de mai sus, 


— Dans sa conversation avec von der Goltz, la Reine 
Marie lui a surtout parlé du chagrin de voir une haine du- 
rable règner entre Allemagne et Angleterre En termi- 
nant. Elle lui a dit: Et si nous sortons de la neutralité, j'es- 
père bien que cc sera a côté de vous. Les Reines mentent tout 
comme les hommes politiques... 

30 mars. — Miclescu tient en confidence de Diamandy, 
arrivé de Petersbourg, que dans trois semaines nous mar- 
chons, et Dinu Bratianu apprend qu’à l'Etat Major on pró- 
pare une convention militaire avec la Russie. Je charge G. 
Stirbey de voir Bratianu, sous le motif qu’à temps il faut 
que Javertisse mon frère. 

Le soir Diamandy se fourre dans tous les coins du Club 
avec Filipeseo; il demande à me voir, mais ne fixe pas de 
rendez-vous... 

— Sur télégramme à Londres, on verse 500.000 livres or 
à la Banque Nationale et le gouvernement annonce au Con- 
seil de Direction, que la Disconto a demandé «vu les circon- 
stances politiques, couverture de 12 millions crédit ouvert» 
et qu'il a eu de quoi faire immédiatement raison. (Murga- 
seanu). C’est évidemment le versement de plus haut, que j'ai 
connu par Dobrovici. 


29 


442 NOTE POLITICE — 1915 


despre care aflasem prin Dobrovici. — La toate aceste 
simptorne se mai adaogă demersul foarte neliniştit al lui 
Arthur Rosenberg: în lumea de afaceri, procuristul lni 
Roselius ar fi spus că trebue lichidat tot. 

31 Martie. — Efectele discursului dela T.-Mà- 
gurele: Paul Greceanu, foarte încrezător, vine la mine 
cu Brâncovanu şi Argetoiann şi insistă să stau de 
vorbă cu ei în vederea unei împăcări cu Filipescu: 

— Domnul Claude Anet vine în numele gazetei 
«Petit Parisien». Nu e de loc gazetar : totul e bine, totul 
reuşeşte, i sa spus totul. Bombardarea Dardanelelor à 
fost un eşec; dar va începe cu 300 mii oameni; Bulga- 
"ia va intra : toţi oamenii politici i-au spus-o şi Prezedin- 
tele consiliului Pa autorizat s'o telegrafieze la Paris. (Un 
ecou al cuvintelor sale se găseşte întrun reportaj din « Vii- 
torul»). «Corabia ia apă peste tot şi Germania va fi 
sdrobitä; o să ne coste mult, şi sunt fericit când mă 
gândese că aceşti oameni vor lucra în fine pentru noi !» 

1 Aprilie. — Costică Arion a văzut pe Fi- 
lipescu, care cere pur şi simplu să părăsesc direcţia par- 
tidului; la rigoare pot rămâne şef, dar nu pot intra în 
A tous ces symptomes, joindre la démarche très inquiète 
de Arthur Rosenberg : dans le monde des affaires, le fondé 
de pouvoirs de Rozelius aurait dit qu’il faut tout liquider. 

31 mars. — Effets du discours de Turnu. Paul Greceanu, 
très confiant, vient me voir et Brancovan et Argetoianu me 
pressent de causer avec eux d’un replâtrage avec Filipescu. 

— Mr. Claude Anet vient au nom du «Petit Parisien». Pas 
journaliste du tout: tout est rose, tout réussit, on lui a tout 
dit. Le bombardement des Dardanelles a ste un échec; mais 
on le reprendra avec 300.000 hommes; la Bulgarie va mar- 
cher: tous les hommes politiques le lui ont dit et le prési- 
dent du Conseil l’a autorisé à le telegraphier à Paris. (Un 
écho de ces propos se trouve dans un reportage du «Viito- 
rul»). Le vaisseau prend eau de toutes parts et l'Allemagne 
va être anéantie. «Ça va leur conter gros, et je suis heureux 
de penser que ces hommes-là vont enfin travailler pour 
nous)». 

l-er avril—C. Arion a vu Filipescu qui demande, tout sim- 
plement, que je quitte la direction du parti; à rigueur je 
puis rester chef, mais je ne puis entrer dans le gouverne- 
ment national. 


NOTE POLITICE — 1915 443 


guvernul national. — «Adevărul» de astăzi dimineaţă 
redă această ideie : Costinescu, Take Ionescu şi N. Fi- 
lipescu declară că nu primesc a intra în guvern lângă 
mine, şi Stelian va face aceiaşi declaraţie! 

— G. Stirbey a văzut astăzi dimineaţă pe Bră- 
tianu cum îl rugasem eu : inutil de a telegrafia fratelui 
meu să se întoarcă, «Nu se tratează o convenţie militară. 
de oare-ce nu sa schimbat nimic, altfel te vestea. Nu- 
mai desvoltäri noi; nici un fapt precis» (sic). 

— D-l Frédéric Jenny, corespondent al ziarului «Le 
Temps». Conversatie generală. Aceiaşi impresie asupra 
Bulgariei, de unde vine, şi pricep că el este acela care 
a dat lui Mavrodi reportajul «Viitorului», pe care lam 
văzut eri. Conversaţie în sensul că trebue să fim pru- 
denti şi răbdători, având în vedere pozitiunea noastră 
geografică Mi-a pus câteva întrebări, dar după învoiala 
că îmi va supune poimâine textul redactărei lui. 

— Lungă convorbire cu Brâncovan şi Argetoianu, 
care pledează împăcarea cu Filipescu. Primesc explica- 
tie, dar nu voi lua nici o iniţiativă. In acest timp «E- 
poca» îmi trage un articol: Ideia proprietätei si natio- 


I'«Adevărul» de ce matin complète cette pensée: Costi- 
nescu, Take Ionescu et Nicu Filipesen déclarent ne pas ac- 
cepter à côté de moi et Stelian fera la même declaration!! 
Trio de minstrels aspirant au quatuor. 


G. Stirbey a vu ce matin Bratiano, comme je l’en avais 
prié le 30 mars. Inutile télégraphier Michel de rentrer. 


Mr. Fréderic Jenny, corespondant du «Temps». Conver- 
sation générale. Même impression sur Bulgarie d’où il arrive 
et je comprends que c'est lni qui a donné à Mavrodi le re- 
portage du «Viitorul» que j'ai vu hier. Conversation dans le 
sens que ncus devons être prudents et patients, vu notre 
position géographique. Il ma posé quelques questions, mais 
après engagement de me soumettre après-demain sa ré: 
daction. . 

— Brancovan-Argetoianu ; longue conversation plai- 
dant réconciliation avec Filipescu. Accepte explication, mais 
ne prendrai aucune initiative. Pendant ce temps «Epoca» me 


444 NOTE POLITICE — 1915 


nalismul, baza ori cărui conservatism, periclitează cu 
mine. 
2 Aprilie. — Domnul Bussche îmi aduce vestea că 
Tittoni, care a fost la Roma, a povätuit pe guvernul său 
să nu se încurce cu Tripla înţelegere : «din cauza stărei 
în care se află Franța», Imi manifest mirarea de această 
schimbare în ideile lui Tittoni. — I se telegrafiazä de la 
Berlin că succesul german din Carpaţi, dobândit de ge- 
neralul Lissingen, este mai important decât se credea şi 
că Ruşii au fost siliţi să ia trupe din Polonia de nord 
şi corpul concentrat la Odessa (se zicea pentru o debar- 
care), spre a le trimite în Carpaţi. — A văzut pe Rege 
şi l-a întrebat asupra zvonurilor de mobilizare: «Nici 
un gând de aşa ceva; a spus Regele, şi nimic nu se va 
mişca în România». El şi Czernin au fost turburati că 
se dau vagoane Rusiei: se vopseşte pe ele, în momentul 
de faţă, armele Rusiei. Brătianu a spus că nu ştia nimic, 
iar Morţun că aceste vagoane erau destinate să aducă 
grâul cumpărat în Rusia (vagoane închise puse pe plat- 
forme !) 

Am o explicaţie cu ministrul în privinţa atitudinei 


lance un article : l’idée de propriété et le nationalisme, ba- 
ses de tout conservatisme, périclitent avec moi. 

2 avril. — Mr. de Bussche m'apporte nouvelle que Tittoni 
ayant été à Rome a conseillé à son gouvernement de ne pas 
lier partie avec la Triple Entente «à cause de l'état de la 
France». Je marque mon étonnement de ce changement dans 
idées Tittoni. On lui télégraphie de Berlin que le succès 
allemand dans les Karpathes, remporté par le Général de Lis- 
singen, est plus important qu'on ne le croyait et que les 
Russes ont pris des troupes de la Pologne du Nord et le 
corps rassemblé à Odessa (pour un débarquement, disait-on), 
afin de les porter sur les Karpathes. Ii a vu le Roi et l’a 
interrogé sur bruit de mobilisation. «Pas idée de cela, a dit 
S. M, et rien ne bougera en Roumanie». Lui et Czernin ont 
été émus qu'on donne des wagons à la Russie: on est en 
train de peindre dessus les armes russes. Bratianu a dit ne 
rien savoir et Mortzun que ces wagons étaient déstinés à 
apporter le blé acheié en Russie. (Wagons fermés qu'on 
pose sur des plates-formes !!). 

Jai une explication avec le Ministre au sujet de l'atti- 


NOTE POLITICE — 1915 445 


mai rezervate a partidului : Individual, pot puţin; ca şef 
de partid, mult; deci necesitate să nu las partidul să se 
färämiteze. 

— C. Stoianovici îmi confirmă că 20 lucrători ruşi, 
sub o direcţie militară, ne intrând în contact cu ni- 
meni, vopsesc 150 de vagoane pentru Rusia. Se dau în 
schimbul a 12 mii cai, pe care Rusia ni-i predă (2). (Ci- 
fra mi se pare exagerată). Vagoanele vor servi pentru 
transportul trupelor pe versantul de răsărit al Carpați- 
lor. Stoianovici îşi exprimă opinia : Nouă înşelătorie a 
lui Brătianu ca să nu intre: «v'am dat întregul concurs; 
deci...» 

6 Aprilie. — Stirbey vine din partea Regelui 
{nu trebue să indic această sursă), ca să mă vestească 
de ceeace se petrece în partidul conservator. Filipescu 
lucrează din răsputeri, împreună cu Mişu Cantacuzino, 
să adune voturi pentru a mă răsturna, pe motiv că nu 
pot face parte dintrun guvern national, fiindcă Take 
Ionescu şi Costinescu se opun la aceasta; iar Costinescu 
se însărcinează să ceară constituirea guvernului 
naţional. Il întreb noutăţi despre Rege. — El : Regele a 
tude plus réservée du parii: individu, je puis peu ; chef de 
parti, beaucoup; donc nécessité ne pas le laisser s’éparpil- 
ler. 

— C. Stoianovici me confirme exactement que 20 ou- 
vriers russes, sous une direction militaire — n’entrant avec 
personne en contact — peignent des wagons — 150 — pour la 
Russie. On les donne en échange de 12000 chevaux que la 
Russie nous livre (?). (Le ciffre me semble exagéré). Ils ser- 
viront à transporter des troupes sut le versant Est des 
Karpathes. Stoianovici exprime opinion: nouvelle duperie 
de Bratiano pour ne pas marcher : «je vous ai donné con- 
cours entier ; donc...» 

6 avril. — Stirbey vient de la part du Roi (je ne dois pas 
indiquer cette source), me prévenir de ce qui se trame dans 
le parti conservateur. Filipescu travaille de toutes ses for- 
ces, avec M. Cantacuzène, à recueillir des voix pour me ren- 
verser, sur le motif que je ne puis faire partie d’un gouver- 
nement national, parce que Take Ionescu et Costinescu s’y 
opposent, et que Costinescu se charge de demander cette 
constitution de gouvernement national. 

Je lui demande nouvelles Roi. — Lui: Le Roi a été 


446 NOTE POLITICE — 1915 


fost sentimentaliceste foarte lovit, când s'a convins că 
nu va mai fi posibilitate de-a ajuta pe Germani. Ce vrei? 
Nu se poate să ne punem de partea învinsului, — dar 
bine înţeles tot mai depinde încă de evenimente, mai 
ales de Italia. 

— Domnul Klein, dela «Neue Freie Presse», recu- 
noaste că Ungaria nu are oameni politici; că Burian si 
Tisza nu sunt decât nişte încăpăţânaţi. Acum 10 zile 
Prinții de Pless şi de Oldenburg au venit la Viena pen- 
tru a propune. pace separată din partea Rusiei (?), ceea- 
ce indică că toate nu prea merg bine pentru Tripla-înte- 
legere. Pentru Serbia nu se stipula decât menţinerea 
dinastiei Karagheorghevici (palavre). — Armatele din 
Carpaţi sunt comandate de : Borovici, Lissingen, Pflant- 
zer-Baltin şi Bohn-Ermolli. 

9 Aprilie. — De Bussche îmi spune că ţine din 
sursele cele mai autorizate, că Take Ionescu a spus lui 
Bădărău cum că Brătianu i-a afirmat că în chestiile na- 
tionale nu va consulta pe Rege, dar îl va pune înaintea 
unui fapt îndeplinit. (Involuntar fac o apropiere cu con- 
vorbirea avută cu Regina). — De altminterea S. Borş de 
sentimentalement irès éprouvé quaud il s’est convaincu qu'il 
n'y aurait plus possibillité de secourir l'Allemagne. «Que 


veux-tu? on ne peut pas se mettre du côté des vaincus». 
Mais bien entendu tout dépend des événements, surtout de- 
l'Italie. 

— Mr. Klein de la «Neue Freie Presse» reconnaît que la 
Hongrie n'a pas dhommes politiques, que Burian-Tisza ne 
sont que des entêtés. Il y a dix jours, les Princes de Pless 
et d'Oldenbourg sont venus à Wien proposer paix séparée 
de la part de la Russie (?), ce qui indique que tout ne va pas 
si bien pour la Triple Entente. Pour la Serbie on ne stipu- 
lait que le maintien de la dynastie Karageorgevitch. (Ra- 
contars ?). 

— Les armées de Karpathes sont commandées par Boro- 
wic, Lissingen, Pflantzer-Baltin et Bohn-Ermolli. 

9 avril. — De Bussche me dit tenir de la meilleure source, 
que Take Ionescu a dit à Badarau que Bratiano lui a affir- 
mé que dans les questions nationales il ne consulterait pas 
le Roi, mais le mettrait devant le fait accompli. (Je fais un 
rapprochement involontaire avec la conversation avec la 
Reine !). D’ailleurs St. Borsh de Tulcea, requis par M. Can- 


NOTE POLITICE — 1915 447 


la Tulcea, chemat de M. Cantacuzino pentru a semna mo- 
tiunea contra mea, îmi repetă că tema Cantacuzino este: 
Trebue înlăturat Marghiloman, fiindcă este ultimul 
sprijin al Regelui ; va putea apoi fi adus Regele la o 
capitulare şi la declararea răsboiului. 

— Argetoianu vine să-mi declare că va urma pe 
Filipescu şi că ruptura este inevitabilă. Aceasta este 
primul semn aparent al intrigilor cari de mai bine de o 
lună se deapănă în contra mea. Ii reamintesc că în ziua 
de Vinerea mare, faţă fiind şi Dinu Arion, mi-a făcut o 
declaraţie exact contrarie ! I. Micleseu, care întrun mod 
vag mi-a spus lucruri vagi, ispräveste, dupä dejun, prin 
a-mi declara: Că dacă rămân numai zece împrejurul 
meu, el va fi printre ei! Si eu ştiu că ceilalţi contează 
pe el. 

— Victor Antonescu, în numele lui Brătianu, dores- 
te să mă informeze de ceeace se petrece. Brătianu ar fi 
spus : «Partidul conservator cu nebunul în cap ar fi o 
nenorocire publică». El nu vrea să fie la discretia trini- 
tätei : Take  Ionescu-Costinescu-Filipescu. Se cäeste 
că wa primit demisia lui Costinescu; dar dacă suflă, 


tacuzène pour signer motion contre moi, me répète que le 
thème Cantacuzène est: Il faut écarter Marghiloman, car il 
est le dernier soutien du Roi; on pourra alors l’amener a 
capituler et déclarer la guerre. 

— Argetoianu vient me déclarer qu'il suivra Filipescu et 
que la rupture est inévitable. C'est le premier signe appu- 
rent des menées qui depuis un mois s’ourdissent contre moi. 
Je lui rappelle que le Vendredi-Saint il m'a fait devant Dinu 
Arion juste la déclaration contraire! 

— Jean Miclescu, qui vaguement m'a dit des choses va- 
gues, finit, après dejeuner, par me déclarer: que s’il reste 
dix autour de moi, il est parmi ceux-ci! Et je sais que les 
autres comptent sur lui. 

— Victor Antonescu au nom de Bratianu désire m'in- 
former de ce qui se passe. Bratiano aurait dit: «Partidul 
conservator cu nebunul în cap, ar fi o nenorocire publică». 
Bratiano ne peut pas être à la discrétion de la trinité Take 
Ioneseu-Costinesou-Filipeseu. Il regrette de n'avoir pas aov- 
cepté la démission de Costineseu, mais s’il bronche, à la 


448 NOTE POLITICE — 1915 


la prima dificultate îl aruncă afară (7!) — Mai intere- 
santă este afirmaţia: «Intră Italia în scurt timp, Intră!» 

— Barbu Catargi îmi arată o scrisoare dela fratele 
său; Tittoni deabea întors la Roma, a telefonat lui La- 
hovary : «Acţiunea militară a Italiei este hotărâtă». Cum 
se împacă cu ceeace ştie Bussche asupra sfaturilor date 
de Tittoni la Roma ? 

10 Aprilie. — Ministrul Serbiei Marincovici vine 
la informaţii. In cursul lungei convorbiri, exprimă 
multă nemulţumire în contra Rusiei şi se miră că ne ali- 
pim Italiei, care se serveşte de noi dar care nu ne va 
servi; Italia tratează la Petrograd si Ruşii suni în stare 
să-i dea Dalmația: «Aceasta nici-odată; preferäm să 
nu ne schimbăm stăpânul !» Preconizează politica de 
strânsă legătură sârbo-română, care ne poate aduce mai 
târziu la Confederaţia balcanică. Se plânge că guvernul 
a renegat tratatul de la Bucureşti, singură şi excelentă 
bază. Se miră că Brătianu, care trimite mereu pe Sârbi 
şi pe Bulgari să se înţeleagă pe baza tratatului din 1912, 
uită sau ignorează că acest tratat conţinea o clauză for- 
mală în contra României şi reluarea Dobrogei în favoa- 
rea, Bulgariei ! 


première difficulté il le met dehors (?). Plus intéressante 
l'affirmation : «Intră Italia în scurt timp, intră»! 

.— Barbu Catargi me montre une lettre de son frère; Tit- 
toni sitôt rentré de Rome a téléphoné à Lahovary : «action 
militaire de l’Italie décidée». Comment concilier avec ce que 
Bussche sait des conseils donnés par Tittoni à Rome? 

10 avril, — Marinkovitch, Ministre de Serbie, vient aux 
informations. Au cours de notre longue conversation, il ex- 
prime beaucoup d'humeur contre la Russie et s'étonne que 
nous nous attachions à l’Italie qui se sert de nous, mais ne 
nous servira pas ; l'Italie traite à Petrograd et les Russes 
sont capables de lui donner la Dalmatie. «Cela jamais ; nous 
préférons ne pas changer de maîtres!» Il préconise la poli- 
tique de stricte union serbo-roumaine pouvant nous rame- 
ner plus tard à la confédération balkanique. Il se plaint que 
Je gouvernement ait renié le traité de Bucarest, seule et ex- 
cellente base. Il s'étonne que 'Bratiano, en les renvoyant 
constamment Serbes et Bulgares à s’entendre sur la base de 
leur traité de 1912, oublie ou ignore que ce traité contenait 
une clause formelle contre la Roumanie et la reprise de la 
Dobrogea en faveur des Bulgares ! 





NOTE POLITICE — 1915 449 


— Iancu Mitilineu raportează că printre şefii in- 
ventati de Nicu Filipescu se află si Pop dela Băseşti, pe 
care l-a propus şi lui Nicu Ghika! 

13 Aprilie. — Am convocat comitetul; 28 mem- 
brii prezenţi : Titu Maiorescu, Th. Rosetti, I. Lahovary, 
©. Arion, D. Neniteseu, D. Greceanu, M. Vlădescu, Iacob 
Negruţi, Sava Şomăneseu, General Tell, Gr. Cantacu- 
zino, |. Miclescu, S. Mehedinţi, M. Rachtivan, D. Dobres- 
cu, C. Meisner, A. Teleman, K. Gheorghiade, N. Mai- 
marolu, P. Teodoru, I. Mitilineu, Col. Obedenaru, B. 
Catargi, G. Aslan, G. Stirbey—Expun situaţia creatä de 
uneltirile lui Filipescu, altoită pe campania de presă 
cunoscută. — Neniţescu nu mai vrea continuarea echivo- 
eului, — Greceanu atribue situaţia faptului că nu s'a 
“ut să se divulge deciziile comitetului consultativ! — 
Generalul Tell vrea declaraţie publică că am fi pentru un 
răsboi şi numai în contra Ungurilor. — I. Miclescu de- 
clară pe faţă că nu este o chestie de politică externă, 
dar o simplă chestie de persoane : pentru a o calma, ar 
trebui ca şeful să primească un consiliu de doi să gu- 
verneze cu el! — Replic imediat că dacă am demeritat, 
trebue să dispar, dar în caz contrariul nu văd de ce aşi 
primi o curatelă. — Matorescu : «Marghiloman a avut 
dreptate să o scalde. Este o nebunie ca un partid în opo- 





— Jean Mitilineu rapporte que parmi les chefs inventés 
par Filipescu, il y a aussi Pop de Băseşti qu’il a proposé 
à Nicolas Ghika ! 

13 avril. — Convoqué réunion; 28 membres présents. 
J'expose la situation créée par les agissements de Filipescu, 
se greffant sur la campagne de presse qu'on sait—Neniţescu 
ne veut plus continuation de l’équivoque.—Grecianu attribue 
la situation au fait qu’on n’a pas voulu divulguer les déci- 
sions du Comité consultatif !— Général Tell veut déclaration 
publique qu’on est pour la guerre et rien que contre les 
Hongrois. — Jean Miclescu déclare ouvertement que ce n'est 
pas une question de politique étrangère, mais une pure ques- 
tion de persones: pour la calmer, il faut que le chef accepte 
un conseil de trois qui gouverne avec lui! Je réplique de 
suite que si j'ai démérité il faut que je disparaisse, sinon, je 
ne sais pourquoi j'accepterais curatelle. — Maiorescu : Mar- 
ghiloman a eu raison «să o scalde». C'est folie qu’un parti 


450 NOTE POLITICE — 1915 


zifie să ia poziţie în contra unei puteri, când nue el 
acela care conduce afacerile; a înlocui pe Marghiloman 
cu Filipescu, ar fi să ne declarăm pentru răsboi. Trebue 
să fim liberi să facem orice politică». — Lahovary pro- 
testează; nu este decât o singură politică : Tripla înţele- 
gere. Crilicä gazetele noastre cari au provocat această 
criză. — Arion, cu vigoare, cere convocarea comitetului 
executiv şi clarificare. — Th. Rosetti preferă să se expa- 
trieze decât să ne vază intrând în aventuri. —- Vlădescu, 
în numele său şi al lui Greceanu, constată că politica 
mea, este aceia a majoritätei partidului şi crede că dacă 
aşi desemna prieteni pentru a sta de vorbă cu Filipescu, 
am ajunge la o înţelegere. — Fac istoricul complect, în- 
cepând cu moţiunea din 12 Septembre, şi, ca concluzie, 
primesc să-i desemnez pe ei doi cu Arion. — În momen- 
tul de faţă cred că pot avea 34 de glasuri din co- 
mitet. 

14 Aprilie. — Arion dimineaţa, Greceanu si Viä- 
descu după masă, îmi aduc soluţia Filipescu: Un comi- 
tet de trei: Lahovary, Filipescu. Eu. — Intreb: «Cu 
cine va vorbi Coroana» ? — Cu D-ta, zice Vlădescu; cu 
Lahovary, zice Greceanu. — «Va să zică nu cu Filipes- 
cu ; înţelegeţi că nu va putea merge ?» Refuz categoric. 


Greceanu insistă să văd pe Lahovary, care «este favo- 
rabil! 


opposition prenne une position contre une puissance, quand 
ce west pas lui qui est aux affaires; remplacer Marghiloman 
par Filipescu ce serait se déclarer pour la guerre. Il faut être 
libre de faire toute politique possible. — Lahovary proteste; 
il n'y a qu'une politique: Triple-Entente. Il critique notre 
presse qui a causé le malaise. — Arion, vigoureusement, de- 
mande convocation Comité exécutif et clarification. — Th. 
Rosetti préfère s’expairier que nous voir dans les aventures. 
— Vladeseu, en sen nom et nom Greceanu, constate que ma 
politique est bien celle de la majorité du parti, et il croit 
que si je désignais des amis pour causer avec Filipescu on 
arriverait peut-être à un arrangement, — Je fais historique 
complet en commençant par la motion du 12 septembre et 
en conclusion j'accepte de les désigner: eux deux et Arion 
— A celte heure je crois pouvoir compter sur 34 voix dans 
Comité. 


NOTE POLITICE — 1915 451 


15 Aprilie. — Czernin, foarte nelinistit, se infor- 
mează despre ce se va întâmpla. Vorbim mai ales de 
Italia : ware informaţii directe, dar trimițând pe Czaky, 
acesta s'a întors convins că Burian se înţelege cu Italia. 
«Dacă Italia se declară neutră şi dacă retragem trupele 
numeroase care se află pe graniţa italiană, mai poate 
România să intre în contra noastră?» — Eu: Sunt con. 
vins că da, dacă cad Dardanelele. — El: Am «intima 
convingere că Italia se înţelege cu noi şi că suntem de- 
parte de căderea Constantinopolului ! 

— Lupu Costache mi-a spus că a auzit pe Poklev- 
sky spunând lucruri foarte aspre în contra lui Marinco- 
vici şi a Serbiei. 

— Am văzut pe Neniţeseu şi I. Lahovary pentru a 
ne înţelege pentru convocarea Comitetului executiv. La- 
hovarv pledează teza sacrificiului care m'ar mări şi a 
Comitetului de trei, care ar împiedica partidul să se dis- 
loce. Refuz categoric. Are la 3% o întâlnire cu Fili- 
pescu. 

17 Aprilie, — De două zile încoace, agitaţie stras- 
nică. — Eri, două fapte caracteristice. Văzusem pe 
l'lädescu : pentru el ceeace agită pe Cantacuzino este ri- 


15 avril. — Czernin très inquiet s'informe de ce qui va se 
passer. Je cause surtout de l’Italie: il n'a pas d’information 
directe, mais ayant envoyé Czaky, celui-ci este venu per- 
suadé que Burian s’arrauge avec l'Italie. «Si l'Italie déclare 
sa ueutralité et si nous retirons les troupes nombreuses qui 
sout sur frontière italienne, la Roumanie peut-elle encore 
partir contre nous?» — Moi: Je suis persuadé que si les Dar- 
dauuelles sout prises tout de même, oui.— Lui: J'ai «l'intime» 
sentiment que Italie s'arrange avec nous et que nous som- 
mes loin de la chute de Coustantinople. 

-— Lupu Kostake n'a dit hier avoir entendu Poklevsky 
dire des choses tres dures contre Marinkowitch et la Serbie. 

— Vu avec Neuitzeseu, Jean Lahovary, pour m'entendre 
sur convocation Comité exécutif. Lahovary plaide le thème 
du sacrifice que me grandirait et du Comité à trois qui em- 
pêcherait le parti de se disloquer. Je refuse catégoriquement. 
— Il doit voir à 3 h. 1/2 Filipescu. 

17 avril. — Depuis deux jours on s'agite; hier deux faits 
caractéristiques. J'avais vu Vladescu: pour lui, ce qui faisait 
agir Cantacuzène c'était la rivalité «in futurum» de G. Stir- 


452 NOTE POLITICE — 1915 


valitatea «in futurum» a lui G. Stirbey la direcţia parti- 
dului si grija, în formatia actualä, de a nu avea un loc 
în guvernul national! — Cantacuzino vine la 3, în de- 
fensivă şi plin de reticente. Imi spune în substanţă că 
Filipescu dorea un comitet consultativ. Ii expun-incon- 
venientele si propun să vorbim între 5, 6 de cestiunile 
în curs; trebue să-mi dea răspunsul sau la Club sau prin 
telefon. — După plecarea, lui. îmi telefonează Lahovary 
să merg la ora 6 la dânsul acasă, ca să întâlnese pe Fili- 
pescu ! Găsesc pe Grädisteanu şi pe Filipescu. Acesta 
din urmă vorbeşte ca să vorbească; simţi că nu se dă 
pa faţă : Am format un triumvirat cu Take şi Brătianu; 
am oprit căderea lui Brătianu în Septembrie ; tramvaele; 
am oprit agenţii să lucreze pentru acţiunea naţională; el 
este acela care mi-a dat internele în 1911, etc. Imi a- 
nunfä pompos că Regele: primeşte răsboiul; că Italia a 
semnat cu Tripla înţelegere; că noi am semnat cu Ita- 
lia; că într'un consiliu de război Regele a declarat că se 
va bate pe două fronturi. — Ii răspund imediat : :«A- 
tunci de ce te agiti atâta, dacă totul merge aşa de bine?». 
Era să ne despärtim, la ora 8, şi conveneam pro forma 
bey à la direction du parti et la crainte, dans la formation 
actuelle, de ne ps avoir une place dans le gouvernement 
national! 

Cantacuzène s'amene à 3 h. cauteleux et plein de réticences. 
Il me dit en substance que Filipescu désirait un Comité con- 
sultatif. Je lui expose les inconvénients et propose de causer 
plutôt à 5 à 6 des questions en train ; il doit me rendre ré- 
ponse soit au Club soit par téléphone. Après son depart, La- 
hovary me téléphone que j'aille à 6 h. me rencontrer avec Fi- 
lipeseu chez lui. Je trouve Gradisteanu et Filipescu. Ce 
dernier cause pour parler, on sent qu'il ne se livre pas: J'ai 
formé un triumvirat avec Tak« et Bratianu; j'ai empêché 
la chute de Bratianu en septembre; les tramways; j'ai em- 
rêché les agents d'agir pour l’action nationale; gest lui qui 
m'a donné l'Intérieur en 1911, ete. Il m'annonce, pompeuse. 
ment, que le Roi accepte la guerre; que l'Italie a signé avec 
la Triple Entente; que nous avons signé avec l'Italie; que 
daus un conseil de guerre, le Roi a déclaré qu’il se battait 
sur deux fronts. — Je réplique de suite: «Pourquoi vous a- 
gitez-vous alors, si tout va pour le mieux?» — On allait se 
séparer à 8 h. et on convenait — pour la forme — d’un sa- 


NOTE POLITICE — 1915 453 


pentru o a doua întâlnire, când se anunţă: «Domnul 
Crăciun cu convocările»! Tablou !... — Lahovary pri- 
cepe numai decât indelicateta procedeului: Pe când 
Filipescu mă făcea să-mi perd vremea, în spatele meu 
se pregătea lovitura ! Aceşti domni au convocat un consi- 
liu consultativ (ceeace n'au dreptul să facă) pentru 
mâine dimineaţă la M. Cantacuzino. Anunţ că voi 
convoca pentru Luni Comitetul executiv. 

18 Aprilie. — Czernin vine să-mi comunice că după 
ce au trecut acum 15 zile, o perioadă critică, negocierile 
cu Italia sunt în bună cale. Se doreşte, în schimbul sacri- 
ficiilor prezente, o alianţă pe viitor şi mai fermă ca în 
trecut. 

— Mică murdărie : M. Cantacuzino alege pe ascuns 
pe Toncescu ca delegat al Prahovei; pentru a avea două 
voturi mai mult. ; 

20 Aprilie. — Lungă şedinţă a Comitetului executiv, 
de la 10 la 1 şi dela 3814 la 8%. Discursul lui Filipescu : 
veninos, rău, lung studiat; acela al lui Cantacuzino : 
pompos şi neajungând măcar să fie mişcător. Trec sub 
tăcere pe domnul Emanoil Antonescu. pe Ionaș Grädis- 
teanu şi pe Delavrancea, fără nici un miez. — Din 
partea, noastră Maiorescu, Arion, Lahovary, Prin cereri 


€ 


cond rendez-vous, quand on annonce «D, Craciun cu con- 
vocaţiile!» Tableau. Lahovary comprend de suite l’indélica- 
tesse du procédé: pendant que Filipeseu amusait le tapis, 
dans mon dos on montait le coup. Ces Messieurs ont convo- 
qué un Conseil consultatif — (ils n’en ont pas le droit), — 
pour demain matin chez Michel Cantacuzène. J'annonce que 
je vais convoquer pour lundi Comité exécutif. 

18 avril. — Czernin vient me communiquer qu'après 
avoir traversé il y a. 15 jours une période critique, les négc- 
ciations avec Italie sont en bonne voie. On veut, en échange 
des sacrifices présents, avoir une alliance dans l’avenir, en- 
core plus ferme que par le passé. 

20 avril. — Longue séeance du Comité exécutif de 10 h. à 
1 h. et de 3% a 8%. Discours de Filipescu, fieleux, méchant, 
longuement étudié; celui de-Cantacuzène poncif et n'arri- 
vant pas être même mordant; je passe sous silence le sieur 
Em. Antonescu, le troglodyte Ionash et le Delavrancea bien 
vide à cette heure. De notre bord, Maiorescu, Arion, Laho- 


454 NOTE POLITICE — 1915 


de prioritate se ajunge a se vota întâi moţiunea de în- 
credere, — 32 voturi contra 26. Am acceptat fără dis- 
cutie delegatiile date pe ascuns Prahovei, Ialomiţei, 
Brăila (Faranga a fost demis) şi mai ales a numitului 
Tudor dela Botoşani. C. Hiott, retras de doi ani, şi-a re- 
făcut apariţia: cinci voturi pe care le fac cadou. Pariano 
a votat, cu toate că este dezavuat de unanimitatea comi- 
tetului din Constanţa. Bine înţeles că cei mai excitati 
şi recalcitranti din toţi sunt: Delavrancea, Ionaş şi Ar- 
getoianu. 

21 Aprilie. — Bussche şi Czernin vor să mă 
vadă. Amân convorbirea. Cam prea mult zel. Bussche 
de altfel mi-a trimis eri, în plin comitet, telegrama lui. 
anuntându-mi ruptura frontului rus la Tarnopol. Apro- 
pos plin de farmec într'un comitet unde Filipescu zicea 
că un vot de încredere ar fi «victoria Germanilor». 

— G. Stirbey îmi anunţă din partea Regelui că 
Italia a făgăduit Triplei Inţelegeri că va intra în ac- 
tiune la sfârşitul lunei Mai s. n. Regele ard vestea direct 
dela Victor-Emmanuel. Brătianu nu şi-a dat încă consim- 
tämântul actiunei noastre; negociază pentru garanţia 


vary. — Par des demandes de priorité on arrive forcément 
à voter en premier lieu la motion de confiance, — 32 voix 
contre 26. J'ai accepté sans discussion les délégations furti- 
vement donnés à Prahova, Calarashi, Braila et surtout à 
Botoshani. — C. Hiott, retiré depuis deux ans, a fait aussi 
son apparition : 5 voix dont j'ai fait cadeau. Pariano a voté, 
quoique desavouëê par l’unanimité du Comité de Constantza. 
Bien entendu, les plus excités et récalcitrans en tout: Dela- 
vrancea, Ionash et Argetoianu. 

21 avril. — Bussche et Czernin veulent me voir. Je differe 
la conversation. Un peu trop de zèle. Bussche d’ailleurs m'a 
envoyé hier, en plein Comité, son télégramme annonçant la 
rupture du front russe a Tarnov. Apropos charmant, dans 
un Comité où Filipescu disait qu’un vote de confiance serait 
«la victoire de l'Allemagne». 

— G. Stirbey vient me voir. Il m'annonce de la part du Roi 
que l'Italie a promis à la Triple Entente d'entrer en action 
fin Mai n. s. Le Roi le tient directement de Victor-Emma- 
nuel. Bratiano n’a pas encore donné son consentement à no- 
tre action; il négocie pour la garantie de nos futures fron- 


NOTE POLITICE — 1915 455 


graniţelor noastre viitoare. Regele e trist ; Stirbey suge- 
reazä să-i scriu o scrisoare de îmbărbătare. Se vorbeşte 
de «momente tragice». Regele mă vesteşte pentru a ve- 
dea ce atitudine am de luat. Aceasta înseamnă pentru 
uoi războiul peste o lună! 

—Făgăduisem să merg astăzi dimineaţă la Bussche; 
mă duc la el la 3%. Mă întreabă să'i dau amănunte de 
cele petrecute eri. Imi arată telegrame asupra succese- 
lor spre Libau-Riga. La rândul meu îl întreb cum merg 
lucrurile cu Italia; după o scrisoare veche de 5 zile, 
crede că cu toate marile pretenţii italiene, dificultăţile 
sunt învinse. A întrebat eri pe Brătianu, «care nu ştie 
nimic nou», dar care i-a reînoit apreciafiunea că intra- 
rea Italienilor ar împinge mult pe Români, ceeace nu 
va să zică că ar fi suficient ca să intre România în răs- 
boi. El ar fi răspuns că România face rău să-şi lege 
soarta de aceia a Italiei. — Bussche mă întreabă ce gân- 
dese eu : Ji spun că ninenea nu poate fi destul de tare 
pentru a rezista, dacă se hotăreşte Italia. — Bussche : 
Mai ar fi oare vreme de a înlătura intrarea, oferind de 
exemplu Bucovina? — Eu: Nu ştiu dar în adevăr nu 
cred că ţara ar mai primi. — Trebue să ducă Regelui, 





tières. Le Roi est triste; Stirbey suggère que j'âerive une let- 
tre de réconfort. Pas avec insistance, néanmoins. On paile de 
«moments tragiques». Le Roi men donne avis pour mon at- 
titude à prendre. C’est la guerre pour nous, dans un mois! 
— J'avais promis de passer chez Bussche ce matin. J'y 
vais à 3%. Il me demande quelques détails sur hier. Il me mon: 
tre des télégrammes sur leurs succès du côté de Libau-Riga. 
A mon tour, je lui demande comment vont les choses avec 
Italie; selon une lettre, vieille de 5 jours, il croit que, malgré 
grandes prétentions italiennes, difficultés sont surmontées. 
Il a interrogé hier Bratiano «qui ne sait rien de nouveau». 
mais qui lui a renouvelé appréciation que marche des Ita- 
liens peserait beaucoup sur Roumanie, mais que cela ne veut 
pas dire que par là même, Roumanie ferait guerre. Lui, au- 
rait répliqué que Roumaine avait tort de lier son sort à celui 
de l'Italie. — Bussche me demande ce que je pense: je lui dis 
que nul ne serait assez fort pour résister si l'Italie se decide 
Bussche: Y aurait-il moyen de conjurer encore, en of- 
frant pour exemple la Bucovine?—Moi: Je n’en sais rien, mais 


456 NOTE POLITICE — 1915 


mâine, o scrisoare; va vorbi cu Majestatea Sa. Nu-i cer 
să-mi repete ceeace-i va spune Regele... — Bussche crede 
că va fi trimis Goluchowsky la Roma, Austriacii jude- 
când că Macchio nu mai este destul de maleabil spre a 
negocia. 

— La eşire mă întâlnesc cu Mitică Moruzi. Ține să 
mă petreacă acasă. Mă întreabă dacă este adevărat că 
Italia a semnat, căci i-sa dat războiul ca sigur ; Corpul 
al 4-lea se reîntoarce la 26. — Ii răspund că bine se face 
luându-se măsuri, fiindcă cred că Italia lasă să moară 
negocierile cu Austria. 

— Am cerut lui Greceanu şi lui Brâncovanu să se 
silească să obtie dela revoltatii partidului să acorde 
o lună de linişte. 

— Știrbey mă chiamă la telefon la ora 8 seara. Mi 
se recomandă cel mai mare secret, mai ales în ceeace 
priveşte pe Bussche; el crede că există un acord semnat. 
îl fac atent că Brâncovanu ştie tot sau aproape tot, a- 
semenea şi M. Cantacuzino, presupun de la isvorul Blon- 
del; că şi I. Lahovary mi-a vorbit în detaliu: isvor 
Giers. Mi se răspunde că totul este ca «eu» să nu con- 
firm nimic. 





réellement le pays n’accepterait pas. — Il doit porter au Roi 
une lettre demain: il căusera avec Sa Majesté. — Je ne lui 
demande pas de me dire ce que le Roi lui dira... (v. plus bas). 

— En sortant, nez à nez avec Mitica Moruzi. Je vais à 
lui. En voiture, — il tient à me reconduire, — il me demande 
si c'est vrai que l'Italie a signé, car on lui donne la guerre 
comme certaine; du IV-e corps on rapplique le 26.—Je lui dis 
qu’on a raison de prendre des mesures, car je crois que l’Ita- 
lie laisse mourir les négociations avec Autriche. 

— Demande à Grecianu et à Brancovan d’agir pour que 
les insurgés du parti accordent un mois de tranquillité. 

— (7) Oublié de noter que Bussche croit qu'on va envoye: 
Goluchowski à Rome, les Autrichiens ne jugeant plus Mac- 
chio assez souple pour négociations. 

— Stirbey m'appelle téléphone, Club 8 h. — «On; me re- 
commande le plus strict secret, surtout vis-à-vis de Bussche; 
il croit qu’il y a un aceroc. — Je lui fais observer que Bran- 
covan sait tout ou à peu près, de même que Michel Canta- 
cuzene. Je pense source Blondel. Que Jean Lahovary aussi 
m’a parlé en détail : source Giers. On me répond que le tout 
est que moi je ne confirme rien. 


NOTE POLITICE — 1915 457 


— Czernin îmi spune că operaţia din Galiţia pare 
a fi o mare victorie, a cărei însemnătate nu se poate 
încă evalua. Imi reînoeşte siguranţa lui că se aranjează 
lucrurile cu Italia. Nu exprim nici un dubiu. Nevasta 
lui va veni peste câteva zile, să se instaleze la Sinaia... 
Ii spui că voi fi mulţumit să-i prezint omagiile mele. 
Imi cere referinţe asupra lui Kogălniceanu ; îl povăţuese 
să nu aibă raporturi cu el. Czernin se miră că toemai a- 
cest domn, pe care nu-l cunoaşte, merge vorbind în 
dreapta şi în stânga şi intră mereu la Afacerile streine 
din Viena. Imi reamintesc de o conversaţie de acum 
vre-o săptămână în care K. mi-a repetat cuvinte de ame- 
ninţare pronunţate de Tchirsky. ambasadorul german de 
la Viena. La aceasta Czernin îmi răspunde că se prea 
poate ca Tchirsky să le fi spus, fiindcă aşa e el: Nu 
ştie nimic şi o ia de sus. Va povesti aceasta lui Bussche, 
fără să arate dela cine o ştie. 

— G. Stirbey îmi spune că Brătianu este foarte 
ingrijat. Se teme oare de un ultimatum german ? (Mă 
gândesc la conversaţia notată mai sus). Sau succesul ne- 
așteptat al Germanilor îi strică combinațiile ? Această 





22 avril. — Czernin me dit que l'opération en Galicie 
semble être une grande victoire, dont on ne peut encore éva- 
luer toutes les conséquences. Il me renouvelle sa persuasiou 
qu'on s'arrange avec l'Italie. Je n'exprime aucun doute. Sa 
femme va venir dans quelques jours s'installer à Sinaia... Je 
lui dis que je serais heureux de lui présenter mes homma- 
ges. Il me demande des renseignements sur Kogalniceanu ; 
je Pengage à ne pas avoir de rapports avec lui. Czernin 
s'étonne que justement ce Monsieur, qu'il ne connaît pas, aille 
causer de droite à gauche et entre constamment aux Affaires 
Etrangères à Wien. J’ai souvenir d'une conversation remon- 
tant à une semaine, dans laquelle «Coco» m'a rapporté des 
propos menaçants de Tchirsky, l'ambassadeur allemand de 
Wien. Là-dessus Czernin me dit confidentiellement que 
Tchirsky peut bien les avoir tenus, car il est comme ça: ne 
sait rien et la prend de haut. Il compte le dire, sans indiquer 
de source, à Bussche. 

— G. Stirbey: Braliano est très inquiet. «Craint-il un ul- 
timatum de l'Allemagne 3 (Je pense à la conversation notée 
ci-dessus.) Ou bien le succès inopiné des Allemands gâte-t-il 


30 


458 NOTE POLITICE — 1915 


informaţie dă o însemnătate specială convorbirei tele- 
fonice de aseară. 

23 Aprilie. — La curse, un individ, Ion Chirilă, 
zicându-şi avocat la Cluj, mă interpelează mojiceste asu- 
pra chestiunei Ardealului. Se pare că banda Sturdza- 
Cazimir ar fi strigat Gar fi trebuit să fiu bătut. Acest 
Chirilă, îmi spune inspectorul Pop, a fost în serviciul 
Siguranţei, primit după insistenţele lui Goga; revocat 
pe ziua de 10 Februarie pentru beţie obişnuită şi scan- 
daluri prin cârciumi; după votul legei străinilor a op- 
tat ; iar după 15 zile a vrut să-şi retragă opţiunea şi a 
obţinut un bilet de liberă petrecere ca străin, pentru a 
se sustrage unui eventual serviciu militar ! După ten- 
tativă, sa dus repede la berăria Căpitanu, împreună cu 
Sturdza, pentru a căuta pe Dr. Giani ca să aibă o între- 
vedere cu el şi Nicu Popovici. (Văzut de Kiriaceseu). 

24 Aprilie, — Quatorul Filipescu-Grädisteanu-Dela- 
vrancea şi M. Cantacuzino convoacă alegători si mem- 
brii clubului, pentru Duminică la club, vrea să pună 
mâna pe club! Iată la ce se gândesc marii noştri pa- 
trioti în asemenea. momente !... Filipescu publică o 





les combinaisons de Bratiano ?». — Cette information donne 
un relief spécial au coup de téléphone d'hier soir. 

23 avril. — Aux courses, un individu Ion Chirila, se di- 
sant avocat de Cluj, m'interpelle grossièrement sur ia ques- 
tion de l’Ardeal. Il parait que la bande Sturdza-Cazimir a 
même erié qu’il aurait fallu me frapper. Ce Chirila, me dit 
l'inspecteur Popp, a été au service de la Surêté, il y a ete 
admis sur les instances de Goga; il a été révoqué le 10 fé- 
vrier pour ivrognerie habituelle et scandale dans les débits 
de vin; après le vote loi étrangers, a opté, puis 15 jours après 
a voulu retirer son option et obtenu billet de séjour comme 
étranger, pour se soustraire éventuel service militaire. 
Après la tentative, il a vite été avec Sturdza chercher Dr. 
Gianni pour conférer avee lui et Nicu Popovici (vus par 
Kiriaceseu). 

24 avril. — Le quatuor Filipeseu-Delavrancea-Gradis- 
teanu et Michel (’antacuzène convoguent les électeurs et 
membres du Club pour Dimanche. Il faut prendre possession 
du Club ! Voilà à quoi pensent nos grand patriotes à cette 
heure !.... Filipescu publie aussi une Jettre pour annoncer au 


NOTE POLITICE — 1915 459 


scrisoare ca să anunţe tärei că Italia a iscălit înţelegerea 
<u Tripla înţelegere. Italienii cari voiau să ţie secrete 
convorbirile lor, trebue să se bucure! Am ştiut prin 
Grigore Cantacuzino că Blondel este acela carea dat 
această asigurare, după o telegramă dela Petersbug. 

25 Aprilie. — Djavid-Bey, reîntors dela Berlin, 
este impresionat de organizarea şi puterea econo- 
mică germană şi de imensul avânt al populatiunei. In 
privinţa Italiei, Berlinul e pesimist, dar Viena optimi- 
stă ; Germanii însă convinşi că pot bate şi pe Italieni. 
Djavid îmi vorbea de intrarea bulgaro-grearä, care evi- 
dent va face mai mult rău Turciei decât Germaniei. Tir- 
pitz i-a spus, având înaintea lui hărţile noi ale Constan- 
tinopolului, că stiintificeste era o imposibilitate să fie 
luat prin mare. Pentru o armată de uscat e posibil, dar 
“trebuese puteri foarte mari. 

— Bussche mă vesteşte că Take Ionescu răspân- 
deşte zvonul că aş căuta prin declaraţii si prin intervie- 
wuri să-mi schimb orientarea. (Presupun că e vorba de 
jurnalul «Le Temps» care nu mi-a publicat declaraţia).— 
Reamintesc lui Bussche că-i anuntasem interviewul. De 





pays que Italie a conclu son arrangement avec la Triple 
Entente. Les Italiens, qui tenaient au secret de leurs pour- 
parlers, doivent le trouver compromettant. J'ai su par Greg. 
-Cantacuzène que c’est Blondel, sur un télégramme de Péters- 
bourg, qui a donné cette assurance. 

25 avril. — Djavid-Bey retour de Berlin. Impressionne 
par organisation et force économique allemande et lim- 
mense élan de la population. Sur Italie, pessimistes à Berlin, 
optimistes à Wien, mais Allemands convaincus qu'ils peuvent 
battre les Italiens aussi. Diavid me parlait seulement du 
déclanchement Bulgarie-Grece, qui évidemment nuira à la 
Turquie plus qu’à l'Allemagne — Tirpitz lui a dit, ayant 
devant lui les nouvelles cartes de Constantinople, que scienti- 
fiquement impossible de prendre par mer. Pour armée de 
terre, c’est faisable, mais avec grandes forces. 

— ‘Bussche me prévient que Take Ionescu répand propos 
que je cherche, par déclarations-interview, changer mon 
orientation. (Je suppose qu’il s’agit du «Temps» qui n’a pas 
publié mes declarations). Je rappelle à Bussche que je lui 
ai annoncé l'interview. De même je lui dis que des articles 


460 NOTE POLITICE — 1915 


asemenea că schimbarea tonului articolelor din «La Po- 
litique» are de scop, dacă e posibil, să readucă liniştea. 
în partid. — A văzut pe Rege, la găsit mai ferm şi mai 
liber în opiniile lui. S'a vorbit de greutăţi; Regele: 
Sunt făcute ca să fie învinse! Crede şi El că situaţia 
cu Italia este turbure. 

26 Aprilie. — Intrunirea Filipescu-Cantacuzino la 
clubul conservator, cu o moţiune care nu conchide la 
nimic pe faţă, şi în' care proclamația lui Filipescu ca şef 
de către Delavrancea, după impresia generală, a fost un 
fiasco. — La curse, grupul Filipescu nu avea de loc ae- 
rul victorios. Regina a venit la curse şi s'a preumblat, 
însoţită de mine. prin tot pesagiul. — Aceasta s'a consi- 
derat ca o manifestaţie, a raportat Kiriacescu. La urca- 
rea înapoi în tribună, Filipescu grup cu Desliu, Many, 
Hiott, — nu mai mi-aduc aminte al cincilea. i-au ţinut 
calea; Regina a salutat, a dat mâna lui Filipescu, şi a 
trecut înainte. 

27 Aprilie, — Dr. Dinu Brătianu comunică ră M. 
Pherekyde i-a spus că este în toate de acord cu Bră- 
tianu în momentul de faţă...; că Brătianu acum vede alt- 
minterea de cum vedea acum 6 luni; că este evident 
că dacă Italia intră în acţiune, România va rămâne li- 
beră să aștepte şi să-şi aleagă momentul. 

— Lungă vizită a lui Maiorescu, care îmi arată încă 
odată satisfacția lui pentru ţinuta mea, — foarie de 
sus — la Comitet si disprețul lui pentru vulgaritatea 


différents du ton de la «Politique» paraîtront dans le jour- 
nal pour ramener le calme dans le parti, — si possible. Il a vw 
le Roi. Il l’a trouvé plus ferme et plus libre dans ses opi- 
nions. On a parlé des difficultés. Le Roi: «Elles sont là pour 
être: surmontées» ! — Il croit aussi que la situation avec 
Italie est tronble. 

27 avril. — Dinu Bratianc rapporte que Michel Phere 
kyde lui a dit être en tout d'accord avec Bratiano en ce mo- 
ment; que Bratiano voit autrement qu’il y à six mois: 
qw'6videmment si Italie entre en action, la Roumanie restera 
libre d'attendre et de choisir son moment. 

— Longue visite de Maiorescu, qui me montre encore sa 
satisfaction pour ma tenue — de très haut, — au Comité et 
son mépris pour la vulgarité et la petitesse de Cantacuzene. 


NOTE POLITICE — 1915 461 


«Şi micimea lui M. Cantacuzino. E convins că Italia va 
mai reflecta şi că nu trebue să ne luăm dupa ea. 

29 Aprilie. — Mitilineu a auzit la Banca Româneas- 
că pe Vintilă Brătianu spunând că fratele său este foarte 
stânjenit în tratativele cu Rusia prin concesiunile ce Fili- 
pescu si Take Ionescu fac mereu Rusiei. 

— „Seara Jean Lahovary îmi comunică propu- 
nerile ce i-a făcut Emanoil Antonescu (nu a zis: din 
partea lui Filipescu, dar aşa a înţeles), de a fuziona cu 
Take Ionescu sub direcţia lui Lahovary! Am simţit ca 
„aceasta, făcuse impresie asupra lui Lahovary. El voise la 
un moment dat să ceară o întrevedere lui Take Ionescu 
pentru a-i demonstra că aşa continuând lucrurile, Bră- 
tianu nuj are nevoie de guvern naţional... Referitor la 
guvern naţional, l-am întrebat dacă ar fi de luat Fili- 
pescu «en tiers», evident pe lângă Lahovary şi mine. — 
Mi-a răspuns : Cu nici un preţ, ar fi un pericol, ar face 
ce-a făcut lui Maiorescu în momentele cele mai critice. 

30 Aprilie. — Filipescu, prin convocări făcute la 12 
pentru ora 5, constitue peste capul lui Lahovary, preşe- 
dinte al clubului, un comitet executiv de Ilfov, pentru a 
da o delegaţie lui Many. 

— Bussche îmi trimite un extract semnificativ din 
la «Stampa», referitor la acţiunea lui Giolitti şi îmi co- 
munică că Czernin are veşti mai bune de negocierile cu 
Italia. 

1 Mai. — Lovitură de teatru. Demisia cabinetului 
Salandra. Prietenii lui Filipescu, consternati, au dis- 


Jl croit ferme que l'Italie réflechira encore et que nous ne 
devons en rien emboiter son pas. 
29 avril. — «A aucun prix ; ce serait un danger ; il ferait 
ce qu'il a fait à Maiorescu dans les moments plus critiques». 
30 avril, — Filipesco, par convocations de midi pour 5 h., 
constitue par-dessus J: Lahovary, président de Club, un ce- 
mité exécutif d'Iltov, pour donner une délégation à Many! 
— Bussche m'envoit un extrait significatif de la «Stam- 
pa», concernant l’action de Giolitti et me communique que 
Czernin a de meilleurs nouvelles des négociations avec Italie, 
1 mai. — Coup de théâtre. Démission du Cabinet Salan- 
dra. Les amis de Filipescu consternés et éclipsés. D'ailleurs 


462 NOTE POLITICE — 1915 


părut. De altmintrelea şi «Epoca» şi «Dimineaţa» au 
articole zicând că din partea Rusiei nu avem toate ga- 
ranţiile, nici tot ce se aştepta N 

— Ştirile din Galiţia sunt fulgerătoare. Rușii au 
dat înapoi cu 150 klm. şi tot frontul se clatină. Armata 
lui Ratco Dimitrieff, dislocată. 

Se înţelege că acum Italienii stau pe gânduri. A- 
ceasta este părerea pe care o exprim lui Vredenburch. 
Nu conchid încă la o înţelegere cu Austria, dar numai 
la nevoia de timp pentru a aştepta. 

2 Mai. — Marinkovici se plânge de procedeele puţin 
amicale ale României către Serbia. Vrea Banatul. Ru- 
sia nu poate sacrifica complect Serbia: Putnik este 
din Banat; Versecz este teritoriu sârbesc. Timişoara în 
1848 a fost recunoscută prin rescript imperial, ducat 
sârb. Brătianu a declarat lui Poklevsky că mai bine 
îşi dă demisia, decât să cedeze pe chestia Banatului. 
Marinkovici mă întreabă fätis dacă eu sunt sau nu 
prieten al Serbiei. (O fi crezut oare la lovitura demi- 
siei ?). 

— Seara, pe balconul clubului, după un prânz bun 


et l'«Epoca» du matin et la «Dimineaţa» ont des articles di- 
sant que du côté de la Russie on n’a pas toutes les garanties, 
ni tout ce qu’on attendait. 

Les nouvelles de Galicie sont foudroyantes. Les Russes 
ont reculé de 150 kil. et tout leur front est ébranlé. L’armée 
de Ratko Dimitrieff disloquée. 

On comprend que les Italiens se donnent le temps de ré- 
fléchir. C’est l'impression que jexprime, le soir, à Vreden- 
burch. Je ne conclus pas encore à l’arrangement avec Au- 
triche, mais simble espace pour attendre. 

2 mai. — Marinkovitch se plaint des procédés peu ami- 
caux de la Roumanie pour la Serbie. Elle veut le Banat. La 
Russie ne peut pas sacrifier en tout la Serbie, Putnik est du 
Banat; Verseez est du terroir serbe; Temesvar en 1848 re- 
connu par rescrit impérial duché serbe. Bratianu a déclaré 
Poklevsky qu'il préférait donner sa démission que de céder 
sur question Banat. Marinkovitch me demande alors carré- 
ment si moi je suis ou non l’ami de la Serbie. (A-t-il réelle. 
ment cru au coup de la démission). 

-— Le soir, sur baleon Club, après bon dîner arrosé cham- 


NOTE POLITICE — 1915 463 


stropit cu şampanie, Barclay, Poklevsky si Blondel dis- 
cută cu glas atât de ridicat încât dela masa mea de 
bridge am auzit crâmpee. Barclay, cul obstinafia omu- 
lui cam ametit, repeta mereu: «Brătianu nu e prost... 
nu va spune asta»! — Poklevsky găsea pretenţiile ro- 
mâneşti exagerate : «Asta este tiranie, nu mai este co- 
laborare. Ei câştigă teritorii imense, fiindcă noi ne-am 
omorât oamenii ; ne vom lipsi de ei» ! 

3 Mai. — T. Mihaly, înspăimântat de ceeace se pe- 
trece cu porumbul. Au fost 30 vagoane pentru Trausil- 
vania care are nevoie de 3 mii! Politica sălbatică pro- 
clamatä de Filipescu: dacă se flămânzeşte Ardealul, 
el se va revolta în contra Ungurilor și atunci se va pu- 
tea interveni ! Dar cu cine să faci această revoltă: cu 
femei si cu infirmi! — Ciurcu dela Viena i-a spus că. 
trimis de către primarul Weisskirchen, a obținut 2 mii 
de vagoane de făină, dar că a fost silit să dea 2 milioane 
D-ruiui Costinescu şi fratelui lui Radovici. Un ţăran, 
Munteanu din Poiana Sibiului, la București de multă 
vreme a rugat pe Mihaly să-i ajute să iasă din Romă- 
nia cu porumbul lui şi jură că nici odată nu va mai 
pune piciorul aci, căci prea mult Pau furat din toate 





pagne, Barklay, Poklevsky et Blondel discutaient si fort que 
de notre bridge entendu des fragments. Barclay, avee l’obsti- 
nation du buveur qui a son compte, répétait sans fin: 
<Bratiano n'est pas bête: il ne dira pas ça?» Poklevsy trou- 
vait les prétentions roumaines exagérées: «Ca c’est de la 
tyrannie ; ce n’est plus de la collaboration ; ils gagnent des 
territoires immenses ; parce qu’il nous plu à nous de tuer 
notre monde; on se passera d'eux!» 

3 mai. — Th. Mihaly épouvanté de ce qui se passe avec 
le maïs. Il y a eu 30 wagons pour la Transylvanie, qui en a 
besoin de 3000! La politique féroce proclamée par Filipescu, 
que si on affame l’Ardeal, il se révoltera contre les Hongrois 
et Pon pourra intervenir ! Mais avee qui faire révolte : avec 
les femmes et les infirmes! — Ciureu de Wien lui a dit qu'en- 
voyé par le maire Weisskyrchen, il a obtenu 2000 wagons ta- 
rine, mais a donné 2 millions Docteur Costinescu et frère de 
Radovici. Un paysan, Munteanu, de Poiana Sibiului, est à 
Bucarest depuis temps infini. Il a supplié Mihaly de l'aider 
à sortir de Roumanie avec son maïs et juré ne jamais y re- 


464 NOTE POLITICE — 1915 


părţile ! Mă roagă să spun Regelui că România a pier- 
dut mai mult de jumătate din creditul ei în ochii Arde- 
lenilor. Se pune în faţă ţinuta Ungurilor, cari dau. va- 
goane şi se îndatorează a nu rechizitiona ceeace va veni 
pentru Români și a nu aplica preţuri maximale ! 

— Regele vine la curse, vorbeşte foarte mult cu 
mine. A văzut pe Filipescu, pe care l’a găsit foarte li- 
niştit. — Eu: Furiile lui sunt totdeauna simulate... — 
Regele i-a reproşat ceeace se petrece în partid ; un par- 
tid aşa de divizat nu mai poate inspira încredere Co- 
roanei. In acest moment mai ales este mai mult decât 
regretabil. Fără partide tari n'avem şalele destul de so- 
lide pentru ca să facem faţă situaţiei. De două ori a fă- 
cut aceleaş observaţii. Filipescu a recunoscut că în- 
frângerea Ruşilor în Galiţia e cea mai mare din câte au 
suferit. — Regele crede că Italia va fi bătută. (Se ştia 
din ajun că Salandra este menţinut la guvern): îşi pune 
mâna în foc. Nu trebue să ne grăbim, dar să astep- 
tăm criza ; ea nu poate trece fără foloase pentru Româ- 
nia. — Eu: Mai ales că, la timp ne putem tot atât de 


mettre les pieds, tant on l’a volé de toutes parts! Il me prie 
de dire au Roi que la Roumanie a perdu plus de 50% de son 
crédit aux yeux des Transylvains. On oppose tenue des Hon- 
grois qui donnent des wagons, sengageant à ne pas réqui- 
sitionner ce qui viendrait pour Roumains et à ne pas appli- 
quer prix maxima. 

— Le Roi vient aux courses. Je cause longuement. Il a 
reçu Filipescu, qu’il a trouvé très calme. — Moi: Ses colères 
sont toujours feintes... 

Le Roi lui a fait des reproches sur ce qui se passait 
dans le parti: un parti aussi divisé ne peut plus inspirer con- 
fiance Couronne. En ce moment surtout, c'est plus que re- 
grettable. Sans partis forts, pas reins assez solides pour 
faire face situation. A deux fois Il a fait les mêmes obser- 
vations. — Filipescu a reconnu que la défaite des Russes en 
Galicie est la plus forte qu’ils aient subie. Le Roi croit que 
l'Italie sera battue (on sait depuis la veille que Salandra est 
maintenu au gouvernement). Il met sa main au feu. — Nous 
‘ne devons pas nous presser, mais bien entendu crise ne peut 
passer sans un avantage pour la Roumanie. — Moi: D'autant 
plus, qu’à l’occasion on peut aussi bien se compenser à l'Est, 


NOTE POLITICE — 1915 465 


bine înţelege si la răsărit, Transilvania fiind destinată 
să ne revie. — Regele : Este fatal. Intr'un viitor apro- 
piat, Transilvania ne este destinată. 

Am reprodus frazele principale. Impresia mea este: 
speranţă secretă că nu vom intra în contra Puterilor 
Centrale, dar că o admite în principiu. 

9 Mai. — Lahovary şi D. Greceanu vin la.ora 3. 
După timide încercări să mă aducă la directoratul în 
trei, Lahovary îmi expune o nouă propoziţie pe care 
“Greceanu este autorizat să o facă şi interpelează pe 
Greceanu : «Nu-i aşa ? este din partea lui Filipescu ?»— 
«Da». — Ar fi vorba ca să mă retrag şi, pentru împă- 
ciuire, sar accepta preşedinţia lui Maiorescu. In con- 
tra, şefiei lui Filipescu am o opunere peremtorie, căci ea 
ar semnifica o schimbare de politică ; la şefia lui Maio- 
rescu nam nimio de obiectat, fiind triumful politicei 
mele proprii. 

La ora 8% Greceanu îmi raportează că Maiorescu 
îşi rezervă răspunsul până Luni. Ceeace nu opreşte 
pe Argetoianu să anunţe la Club, că Maiorescu. a primit, 
şi încă pe baza unei intrări imediate în campanie, şi 
-că eu sunt demisionar ! (Barbu Catargi). 

— Bussche îmi vorbeşte de negocierile cu Rusia şi 
îmi spune că Brătianu i-a afirmat, uitându-se drept în 
«ochii lui, «că nu negociază !» Să fie lăsat să lucreze şi 
va ajunge să mentie neutralitatea. 

Italia a pornit în război. Nu a declarat război Ger- 
maniei. In general : nemulțumiri şi lipsă de simpatie 
pentru Italia. S'a servit de noi, a pretins totdeauna că 
ne are cu ea ; ceeace ar fi supărat şi pe Rege şi pe Bră- 
4ianu. De geaba ţipă «La Roumanie»: «Eviva Italia» : 
nare ecou: 





da Transylvanie étant destinée à nous venir. — Le Roi: C’est 
fatal. Dans un avenir rapproché, la Transylvanie nous est 
destinée. 

Ai reproduit principales phrases. Mon impression est: 
espoir secret que nous ne marcherons pas contre puissances 
centrales, mais qu’il er accepte le principe. 


466 NOTE POLITICE — 1915 


10 Mai. — Domnul Pisani îmi trimite martori pe 
Nicu Filipescu si Kalimaki ; cel dintâi nu are aerul să 
bănuiască că, moralmente, nu poate servi în contra mea.. 
Incredinfez afacerea mea lui M. Pherekyde şi lui I. Mi- 
tilineu. 

— La paradă nu era vorba decât de retragerea 
mea (?). Regele, la curse, foarte, foarte afectuos, îmi ţine 
multă vreme mâna, pe când îi povestesc cele întâm- 
plate. — Maiorescu, la 9 dimineața, vine să-mi spue 
că am făcut bine că nu am refuzat net, pentru a me- 
naja pe Lahovary la care simte veleitäfi de măriri. El 
ar fi răspuns printr'un refuz categoric, dacă nu ar fi 
avut aceleaşi scrupule. Va căuta mâine, când îşi va da 
răspunsul, să convingă pe Lahovary de răul care face 
dedându-se la astfel de manopere. (Primesc prin poştă 
o propunere dela Filipescu de a întruni Congresul, — 
scrisoarea, serisă de Crăciun !). 

11 Mai. — Filipescu a trimis lui Greceanu, la. 
Iaşi. cam următoarea telegramă: «Ai plecat si m'ai 
lăsat în încurcătură. Proprietarul casacei a convins pe- 
părintele literaturei că trebue să refuze». (Mitilineu- 
Corbescu). — Bränisteanu a văzut pe Maiorescu care 
a refuzat, dar s'a întors cu impresia că Lahovary mă 
părăsea şi se gândea el la direcţia partidului. 

— La ora 6 vine Brancovanu şi-mi povesteşte .că 
a fost întrunire la Filipescu şi că toată lumea a recu- 
noscut că a fost o nebunie dea se gândi la Maio- 
rescu (!.!) şi că trebue oferită direcţia lui Lahovary- 
Lahovary, prevenit de M. Cantacuzino, primeşte. El, 
Brancovan, vine să facă apel la mine. Din momentul 
în care primisem pe Maiorescu, de ce nu lași primi pe 
Lahovary ; şi partidul, unit, ar putea exercita o. presiu- 
ne asupra lui Brătianu, care prea a rămas fără control. 
Refuz categorie: Lahovary ar fi o jucărie în mâinile 
lui Filipescu si de altfel n'am nici o vină faţă de partid 
pentru ca să capitulez. Prefer a înfrunta o decapitare, 
sau în comitetul executiv, sau în Congres. O luptă băr- 
bătească, nu o strangulare de scapet prin culoaruri. — 
Dar atuncea, îmi spunea Brancovan drept răspuns, va 


NOTE POLITICE — 1915 467 


fi putinţă pentru Filipescu să ia partidul si ar fi... un 
mare rău! 

La 8% Brancovan îmi spune că a fost la Lahovary, 
care nu numai că primeşte. dar are o poftă nebună de 
a fi şef. Răspund: Când Lahovary va voi să-mi vor- 
bească direct, voi discuta cu el. 


— Bussche la ora 10 seara. — Oare este adevărat 
că guvernul a terminat aseară negocierile cu Rusia? 
Ştire din izvor foarte bun. — Eu : Nu ştiu nimic şi nu 


cred nimic. — El: Aceasta mi-a asigurat-o şi Morţun. 
Dar dacă Rusia ar primi, de-odată, propunerile române? 
Morţun : Tot ar mai rămâne Bulgaria, sau altceva ! (Mi 
se pare că-şi ascund jocul. Azi dimineaţă «Dimineaţa» 
zicea că Tripla Înţelegere nu va mai face nici o pro- 
punere şi că va aştepta ca România să reia convorbirea!) 
— Eu : Dar Austria, ? Nici o propunere, când se vede că 
a făcut propuneri Italiei? — El: Cred sigur că da, 
dar este un secret absolut. 

Imi arată o serisoare dela Cartierul general, unde 
se consideră rezistenţa rusească ca sfârşită. Oamenii 
încep să lipsească. Adaogä : Ar fi o nebunie să vă de- 
claraţi în acest moment ! 

12 Mai. — Maiorescu îmi comunică convorbirea, 
sa cu Lahovary. Simtind că Lahovary, care i-a expli- 
cat foarte pe lung consideratiile lui politice, anun- 
țând triumful Triplei Intelegeri după intrarea Italiei, 
îşi va pune candidatura, Maiorescu i-a declarat pe faţă că 
e hotărît să combată orice schimbare în direcţia partidu- 
lui. Lahovary i-a destăinuit chiar că liberalii aveau în- 
credere în el. 

—Intâlnese pe Brătianu la d-na Cantacuzino (Cru- 
cea roşie) : «Ce noutăţi ?». — «Ce ştiţi prin gazete ; am 
să te văd mâine, dacă nu sunt la ţară. Am văzut pe 
cei doi (gazetele : Take şi Filipescu)». 

— La esire, A. Constantinescu : «Dar ce vor iar 
prietenii tăi ?» — «Să mă dea peste cap pentru a putea 
face presiune asupra guvernului, pe care îl acuză că nu 
face Rusiei concesiunile necesare». —El : «Ar fi de dato- 
ria lor să nu o spue. chiar dacă sar ajunge la obligaţia 


468 NOTE POLITICE — 1915 


de a se da ceva. Pot ei sä facä ce vor vrea, pe Brätianu 
dintr’ale lui nu-l poate scoate nimeni». | 

13 Mai, — Jar vine Czernin la informaţii; îi re- 
pet că nu ştiu nimic. Si profit ca să-i spun: «Dar 
D-v. ? Nu faceţi nici o ofertă României ?».—E] : «Pentru 
neutralitate, nici una : dacă România vrea să intre, altă 
socoteală, după cum o ştiţi de multă vreme». (Basara- 


bia). — Eu: Nu e vorba de asta! Aţi intrat cu Italia 
pe calea concesiunilor teritoriale, şi pericolul era mai 
mic — El: Dacă se fac oferte şi Brătianu refuză să 


trateze, se strică tot, aşa că prefer să nu sugerez nimic. 
— Eu: Waţi gândit că dacă intră România în război, 
Constantinopol e pierdut ? Aceasta ar însemna rivali- 
tatea Rusiei; o armată nouă care se poate organiza 
dincolo de Niemen. — El: S'ar oferi în Bucovina, dar 
nimic în Ungaria ; este imposibil. — Eu : Ceilalţi ne-ar 
lăsa să luăm tot, acolo! 

La sfârşitul convorbirei, aflând că trebue să văd 
pe Brătianu, mă roagă, dacă simt că Brătianu ar ac- 
cepta să stea de vorbă în; vederea unei acţiuni comune, 
că ar putea... — Eu: Ar trebui să fie o propunere foar- 
te însemnată : altfel ce guvern ar îndrăzni să se mişte ? 

— 3 ore. Comitet consultativ la Lahovary. Lahovary 
declară că nu mai poate să mă susţie; că odată Italia 
intrată, acţiunea României devine iminentă şi că tre- 
bue un partid unit pentru ca să aibă autoritate în ac- 
tiunea sa, — După ce am primit propunerea unui Con- 
gres, în care o mare proporţie este pentru mine, mi 
se scoate o propunere de a convoca din nou comitetul 
executiv (M. Cantacuzino adaogă că poate congresul ar 
fi inutil !); şi apoi o propunere de a coopta pe Lucasie- 
vici şi Dr. N. Tomescu. M'am păcălit ca un copil con- 
vocând comitetul pentru a discuta oportunitatea, con- 
gresului ; trebuia să-l convoc «de plano». — Luni 18. 
comitet ; Marţi, congres. — Lahovary m'a părăsit cu to- 
tul, şi Vlădescu, după ce a votat cooptările, îmi propune 
să alegem pe Andreescu la C.-Lung, pentru a anula în 
parte aceste cooptäri! Câtă murdărie şi câtă trădare!!... 

14 Mai. — Bussche confirmă succesul la est de 


NOTE POLITICE — 1915 469 


Przemiszl. Deschid chestiunea propunerilor : «Vor fi». 
Reamintesc că dacă nu sunt foarte atrăgătoare, e mai 
bine să nu se facă. Dacă lucrul este serios, să nu se 
piardă din vedere că, se joacă o partidă hotărîtoare pen- 
tru Austro-Ungaria. Simt că el nu mai are încredere în 
Brătianu. 

— Primul ministru n'a dat semn de viaţă. Spun 
lui G. Stirbey că găsesc straniu să nu mi se vorbească 
nimic de situaţie... 

— Seara svon dela legația sârbească: Brătianu mar 
vedea cu ochi răi venirea lui Lahovary (chiar el se 
lăuda lui Maiorescu că Brătianu avea încredere în el) ; 
Marghiloman este foarte bine văzut de Curte şi Regele, 
care nu vrea războiul, îl fine în rezervă dacă Brătianu 
vrea, să-i forţeze mâna. Având la conservatori pe La- 
hovary, partizan subit al războiului, el este liber să se 
joaca de-a demisia fără teamă. Aceasta este interesant 
de reţinut. 

— Conferinţă cu câţiva prieteni politici asupra, si- 
tuaţiei. Maiorescu : Paul Greceanu, care trece drept par: 
tizan al lui Lahovary, a declarat că împărtăşeşte mo- 
dul de a vedea al lui Lahovary în politica externă, dar, 
pe de altă parte, cum simte că ceeace se face nu este 
lucru cinstit, rămâne fidel lui Marghiloman. 

— Mille a divorţat de Acţiunea Naţională. El atacă 
pe Rege pe tema că a benchetuit (aiurea vorbeşte de 
chef) cu Czernin şi Bussche la Copăceni, în ajunul zilei 
de 10 Mai. De fapt, s'a aflat că acum vre-o 10 zile Re- 
gina le-a arătat grădina Sa, moştenită dela Gh. Filipescu. 

— Pe de altă parte, guvernul nu proectează să in- 
terzică întrunirea sub cerul liber din Cișmigiu, Dumi- 
neca viitoare, pentru a manifesta în favoarea Italiei. 
Această întrunire a fost anunţată de gazete în acelaş 
timp cu primirea lui Take şi lui Filipescu, Luni, la 
Brătianu. Prin «La Politique» am întrebat dacă erau 
relaţii «de cauză la efect» ? Cocăneanu, inspector admi- 
nistrativ, om de casă al lui Brătianu, a spus în faţa 
lui Paul Teodoru că Brătianu trimisese pe aceşti domni 
la plimbare...(?!) 


470 NOTE POLITICE — 1915 


15 Mai, — Czernin a văzut pe Brătianu. La pri- 
mul cuvânt de acţiune comună în schimbul compensaţii, 
Brătianu a declinat net orice conversaţie. Dar ar fi în- 
trebat: «ce oferiţi în schimbul neutralitätei ?»... Convor- 
bire, pe care Czernin de astădată, a refuzat să o sustie. 
Czernin este de părere că Brătianu ar dori să obţie con- 
cesii fără să riste nimic: «ca în 1913; dar nu se câștigă 
de două ori în viaţă lotul cel mare». — Czernin îmi spu- 
ne că trebue să se formuleze ce sar vrea ca preţ al 
colaborărei şi că se va răspunde imediat, da sau ba. 
A lăsat să se înţeleagă, după multe reticente, că în plus 
de Bucovina, “ar mai putea avea ceva. Îmi cere să 
sondez pe Brătianu, ceeace refuz. Nu sunt măcar sigur 
că voi vedea pe Brătianu. 

— Preparăm congresul. Mult devotament la Barbu 
Catargi. 

16 Mai. — Din nou îmi vorbeşte Bussche de pro- 
punerile posibile austriace: Bucovina României, iar 
Transilvania principat independent, depinzând de Viena, 
ca înainte de 1687. Il fac atent cât de puţin e aceasta, având 
în vedere perspectivele cu cari suntem ademenifi de 
aiurea, şi ce teribil lucru poate fi, mai ales pentru Con- 
stantinopole.. dacă intrăm. Imi răspunde că toate a- 
cestea trebue să fi fost cântărite la Berlin. Mă întreabă 
pentru prima dată, ce gândesc de Bulgaria ? Teamă ?... 

— Atrag încă odată atenţia lui G. Stirbey, cât de 
ciudată este tăcerea lui Brătianu, care nu mă ţine în cu- 
rent cu nimica. Stirbey tace. Presupui că e cel puţin 
de părerea mea si că împărtăşeşte poate bănuelile mele 
despre mica înţelegere Brătianu-Lahovary. 

— Asupra manifestatiei de mâine, Teodorian ra- 
portează că Hurmuz ţine din anturajul Băncei că a- 
tunci când Take Ionescu şi Filipescu s'au dus la Bră- 
tianu, i-au cerut, în numele Actiunei, autorizarea de a 
organiza această manifestaţie şi autorizarea le-a fost 
dată. (Aveam dreptate când ziceam în «La Politique»: 
«Relaţii dela cauze la efecte!) Teodorian ştie că a- 
gentii liberali aleargă în culoarta de albastru pentru a 
aduna contra-semnături dela aceia cari au votat pentru 
mine moţiunea de încredere. 


NOTE POLITICE — 1915 471 


18 Mai. — Comitet executiv. O ignominie: Au 
adus si pe Pariano, demis de chiar comitetul lui, pe C. 
Colibăşanu, pe care nu l’a ales nimeni, şi pe Pompiliu 
Vlădescu, delegatul lui Emanoil Antonescu, singur. Mă 
las înşelat şi admit şi pe Lucasievitz şi pe Tomescu si 
-chiar pe Mani, cei doi dintâi impusi de comitetul execu- 
tiv, ultimul emanatia comitetului executiv de Ilfov. Ime- 
diat, asupra alegerei atât de clară şi legală a lui Titu 
Cananău, începe chestiunea politică. Lahovary declară 
că mă părăseşte şi Vlădescu face la fel. In mijlocul gă- 
lăgiei şi apostrofelor violente (generalul Argetoianu a 
uitat buna cuviinţă până în a zice lui Maiorescu car fi 
făcut mai bine să rămâe profesor decât să facă politică, 
aşa încât chiar Luca Eleftereseu cel dintâi l’a scuturat), 
se pune chestiunea de încredere: Cer atunci să fie votată 
sau de către comitetul care a ţinut şedinţă la 20 Aprilie. 
-— aşi fi avut 32 voturi contra 31 — sau să se valideze 
toate alegerile, aceşti domni voind să pue la socoteală pe 
cei trei adäogati în şedinţa plenară dela 19 Aprilie, ceea- 
ce le-ar da 34 voturi contra 32. Ei nu acceptă, ridic şe- 
dinţa. Semnăm un proces-verbal în 32, plus Titu Cana- 
näu, J. Goilav, Ghiţescu şi Zănoagă, legalitatea alegerei 
cărora n'a fost contestată. — Rămaşi singuri, ei declară 
vacantă preşedinţia şi însărcinează pe I. Lahovary cu 
direcţia, provizorie. 

19 Mai. — Congresul. Ceeace a fost congresul... 
a se citi notele stenografice ale lui Stahl. Filipescu, în- 
grozit, când voind să se impue, a fost huiduit cum nici- 
odată nimeni n'a fost huiduit. Grigore Cantacuzino pre- 
tinde că a vrut să mă lovească cu bastonul, dar el şi 
dr. Giani Pau reţinut. Calimaky a primit dela Nicu Doi- 
ciu un pumn magistral.—F'ratele meu a adus propuneri 
de pace. După ce am conferit cu Maiorescu, am declarat că 
dacă se ţine congresul şi dacă avem majoritatea, am să 
propun în urmă un «partaj» cu Lahovary. Conferinţă în 
patru. Maiorescu merge cam departe, voind să încredin- 
teze comitetului regularea ulterioară a întelegerei. Räs- 
pund : Voiam să deschid congresul şi să cedez preziden- 


472 NOTE POLITICE — 1915 


ţia lui Maiorescu ; vom persista la această soluţie. — Ei : 
Dar atunci, şi Olănescu îl va propune pe Maiorescu. — 
Eu : Se va anunţa că o moţiune, cu 200 de istälituri, este- 
depusă.— Ei : Nu se va ceti textul..— Maiorescu: Voi 
spune că va fi cunoscut prin procesul-verbal. — Eu : In 
urmă voi anunţa că voi face propuneri pentru colabora- 
rea cu Lahovary. — Filipescu : Da, esta este o noutate 
şi nu ar trebui precizat nimic..—Lahovary : Ba tocmai e 
nevoe de această precizie—Eu: De sigur, căci odată cu d- 
Lahovary, înţeleg din observaţia lui Filipescu, că ar tre- 
bui consultaţi şi ceilalţi. — Lahovary : Dacă nu mai a- 
veţi încredere în mine... —- Filipescu nu mai rezistă şi 
chiamă pe membrii lor din comitetul consultativ spre a 
delibera. — Am avut buna, idee să spun că comitetul exe- 
cutiv nu putea să rămâe cum este. 

După congres, nedumirire; unii mulţumiţi, majori- 
tatea, iritată de gestul meu. Arion, în special, supărat şi 
ne admițând formula de împărţirea şefiei. Ca şi Aslan, 
Meissner şi Mehedinţi. 

La 312 scriu lui Lahovary, rugându-l să-mi dea o în- 
tâlnire, pentru a examina împreună chestiunile cari pot 
aduce cel mai curând realizarea declaraţiilor făcute la 
congres. In loc de a răspunde, duce scrisoarea mea lui 
Maiorescu, care mi-o restitue, — La 812, Maiorescu vine 
la mine. Lahovary şi Filipescu au fost la el; sunt nemul- 
tumifi de declaraţia făcută în congres şi ar voi ca mâine, 
în comitet, să se reguleze tot. Dar cum? a spus el, în 
statute nu se vorbeşte de doi şefi. — Ei au propus ca eu 
să demisionez mai întâi şi apoi să se aleagă —El: Un 
fel de colaborare cum a fost guvernul meu? — Eu: De- 
misiunea mea? Asta nu se poate. — El: Atunci ruptura, 
Doamne... !—Eu : Avem de vorbit de comitetul executiv, 
de organizaţiile din Capitală, de politica, externă. Forma 
se va găsi pe urmă. — El: Ji voi seri mâine, să stea de 
vorbă cu D-ta. 

31 Mai. — Von dem Bussche, aflând probabil dela 
Lupu Kostache că văzusem pe Brătianu, mă întreabă în 
ce stare de spirit lam găsit, sora sa spunându-i că-l văzuse 
neliniştit. Vorbim imediat de ofertele de făcut, nu pentru 


NOTE POLITICE — 1915 473 


acţiune, dar pentru o stare intermediară : o neutralitate, 
care ar rezerva o acţiune eventuală, dacă e posibilă —El: 
Li este frică de un refuz al lui Brătianu. — Eu: Ce are 
aface, dacă trebue să intervie o soluţie brutală zilele 
acestea, întrun sens sau celalt? — N'a spus Bră- 
tianu lui Czernin, în treacăt, căci în treacăt se şoptese 
lucrurile esenţiale: «dar pentru neutralitatea mea 
ce-mi dati ?» — El: Czernin a înţeles că niciodată, Bră- 
tianu nu va admite o acţiune ulterioară şi de aceia a 
tăiat-o scurt. (Nota: Czernin a spus lui Maiorescu că 
ware încredere în Brătianu). — Eu: Din toată conver- 
satia mea de ieri a eşit impresiunea că Brătianu ar fi în- 
cântat să aibă un câştig fără a trage sabia, «exact ca Ma- 
iorescu în 1913».—Trebue să se înţeleagă că Brătianu nu 
poate face propuneri. Să i se facă; nu este om să le spe- 
culeze dincolo, ca să obtie mai mult. Trebue grabă însă, 
ca să nu existe un fapt îndeplinit, militar sau politic, 
care să facă poziția mai grea. —Bussche îmi mulțumește; 
zice că mai are de vorbit cu cineva şi de aceia este ţinut 
la atâta discreţie (!7); că acesta este şi modul lui de a 
vedea şi că va lucra în aşa mod, încât se va face presiune 
desigur asupra Austriei, după ce va veda întâi pe Bră- 
tianu. E mulțumit mai ales că Brătianu este susceptibil 
de a primi soluţia intermediară 
1 Iunie. — Czernin este mulţumit de situaţia generală. 
Reîncep insistenţele mele pentru propunerile de făcut.— 
«Pentru neutralitate: imposibil, nimic !» — Eu: «Este 
neîncrederea D-v. faţă de Brătianu care vă face să vor- 
biţi aşa, o ştiu (prin Maiorescu), dar nu aveţi dreptate».— 
El: «Dacă suntem bătuţi. România tot se va arunca a- 
supra noastră».— Eu: «România poate să facă ca să nu 
fiţi bătuţi si ca Constantinopolul să nu cază. V'am pre- 
venit la timp că Italia vă părăseşte, şi aţi manifestat tot- 
deauna o încredere absolută în părerea contrarie.—Ekl : 
«Mă arătam mai încrezător decât eram...». — Eu: «Bă- 
gati de seamă şi nu vă lăsaţi orbiti de succesul din Ga- 
litia !» 
— Barbu Catargi îmi spune în faţa lui Mehedinţi, 
că a petrecut seara de eri cu colonelul Semenow, care era 
31 


474 NOTE POLITICE — 1915 


mereu cu paharul în mână, şi că Semenow ar fi spus 
clar că trebue răsturnat Regele şi pus Prinţul Carol; că 
numai atunci se va putea, intra în acţiune. (A se a- 
propria de cuvintele ţinute în Rusia, raportate de M. 
Săulescu, de mai toţi oamenii politici: Regele Ferdi- 
nand catolic, în desacord cu poporul său «pravoslavnie», 
şi că trebue să se scape de el). 

2 Iunie. — Astă-seară «I/Indâpendance» şi «Viitorul» 
atacă Acţiunea Naţională, iar «Epoca» cu «Dimineaţa» 
ameninţă pe Brătianu. «Epoca» spune limpede că Bră- 
tianu i-a minţit (pe Filipescu şi ai lui). Articole isterice. 

Aceste ameninţări vin tocmai când o depeşă anunţă 
că Mackensen a bătut din nou pe Ruşi şi le-a luat 16 mii 
oameni. 

6 Iunie. — Văd pe Bussche la club şi-l întreb ce mai 
e nou ? El îmi răspunde că, văzând pe Brătianu, nu Va în- 
trebat nimic dar i-a povestit versiunea publică asupra 
negocierilor lui Poklevsky : acceptarea propunerilor 
ruseşti, acţiunea rămânând subordonată înţelegerei sta- 
telor-majoare. Brătianu a răspuns: ca să fie înţele- 
gere între statele-majoare, ar trebui să fie acord diplo- 
matic, şi acest acord nu există. | 

7 Iunie. — Czernin îmi aduce raportul unui agent al 
lor, că un preot transilvănean, Imbronie, 26 str. Cobăl- 
cescu, este aprins peste măsură şi s'a declarat gata să 
mă ucidă—Mi sa spus eri că la Filipescu este o continuă 
defilare de refugiaţi şi că el îi excită în contra mea, — 
I”am întrebat din nou dacă au de gând, să se încrează 
numai în steaua lor şi dacă nu se gândeau să facă pro- 
puneri. El mi-a răspuns întâi, că la ce servese concesii 
teritoriale pentru neutralitate, căci dacă sunt bă- 
tufi, cu toată neutralitatea, România se va näpusti asu- 
pra lor. — Eu: Tot neîncrederea D-tale în Brătianu. — 
El: Nu, dar Brătianu de câte ori îi vorbese îmi spune să 
mă uit la opinia publică, şi nu face absolut nimic pentru 
a o schimba.—Eu : Este cu mâinile goale !—El : Si dacă 
facem o pace separată cu Rusia ? România ar putea ob- 
ține tot: 48 de ore mai târziu nar mai avea nimic. — 
Revenind la punctul de plecare, el: Imi frământ creerii; 


NOTE POLITICE — 1915 475 


poate D-ta vei găsi mai uşor o formulă : Să se dea Ro- 
mâniei (nu simplă promisiune) Bucovina românească 
(mai târziu n'a mai fost vorba de partea românească), 
ca aceasta să fie pentru opinia publică. Dar să fie bine 
înțeles între Rege, guvern şi D-ta că, în mod secret, sun- 
teji angajați să intraţi într'un timp hotărât în contra 
Rusiei. Caută şi D-ta formula. In această direcţie se 
poate lucra... 

Răspund: Sper să văd pe Rege şi dacă găsesc ceva 
am să vă spun. Rezerv numai decât chestia 'Transilva- 
niei, zicându-i : doreşti un sistem de alianţă bazat pe prie- 
tenie. cu această latinitate, certată cu D-v. şi nemultu- 
mită? Oare e posibil? 

8 Iunie. — Nenifescu are convingerea că se tratează cu 
Germanii. Este de părere că momentul a venit să iau po- 
ziţie întrun mod hotărât şi să avizez pe Rege şi pe Bră- 
tianu de necesitatea de a ne orienta definitiv în contra 
Rusiei. 

— Un apel al «Uniunei Românilor» (Mândrescu) a- 
doptat de Acţiunea Naţională, convoacă pe cetăţeni la 
un mare meeting pentru ziua de 14 la Arenele Romane, 
pentru a manifesta în favoarea răsboiului imediat, ală- 
turi de Tripla înțelegere ! (Aceasta tocmai în momentul 
când aliaţii sunt la porţile Lembergului). 

9 Iunie. — Intors de la Berlin, Halil-Bey vina să mă 
vază, însoţit de Sefa Bey. Vorbim de propunerile ce ar 
trebui să le facă Austria. Ştie că Germanii ar fi dispuși; 
dar Austriacii n’au încredere Tot aceiaşi teamă: dacă 
dau Bucovina şi dacă în urmă sunt bătuţi ce siguranţă 
ar fi pentru ei?—Eu: România nu poate, fiind un stat mic, 
să-şi permită să trădeze legătura făcută. — Dar dacă se 
dau avantagii pentru neutralitatea bine voitoare, şi Bul- 
garii au să ceară avantaje? De pe acum ne cer şi nouă 
şi D-v. Nu ştiu dacă am putea noi să concedăm ceva. — 
Restul lungei conversații urmează asupra aceluiaşi su- 
biect. Insist asupra nevoei, mai ales de a alimenta Tur- 
aia cu muniții si de a scăpa Constantinopole. Deci, sa- 
<rificii serioase ale Austriei pentru România 

— N. Ioanid, fost deputat la Slatina, venind din So- 


476 NOTE POLITICE — 1915 


fia, a văzut acolo pe miniştrii Radoslavoff, Tonceff si A- 
postoloff. Toți i-au spus că România va servi de regula- 
tor Bulgariei (?). Un general i-a afirmat că a ataca as- 
tăzi Constantinopole prin Ceatalgea, este o imposibili- 
tate strategică, atât de bine este fortificat. Poporul, fi- 
lorus. Toată lumea în contra dinastiei. Ioanid e mirat de 
faptul că toţi oamenii politici se ocupau mai ales de ceea 
ce fac sau gândesc eu. Radef n'are nici un credit, 
Miercuri, 10 kunie._Intreb pe Bussche să-mi spue sin- 
cer dacă se tratează sau nu. El, după ezitare : Da, dar nu 
trebue să o afle cineva; căci numai noi Germanii tra- 
täm. — Il pun în curent cu propunerile lui Czernin : im- 
posibil să atac pe Brătianu, dacă nu ştiu nimic asupra. 
intenţiilor pentru drepturile politice ale Românilor. — 
El: Da, vor fi acordate. Mă sfătueşte să văd pe Bră- 
tianu, fără întârziere. (Oare lucrurile mar merge bine ?) 
Imi anunţă că legaţiunea austriacă i-a telefonat că Lem- 
bergul a căzut ieri la ora 7. Halil-Bey i-a spus că se 
vor reîncepe atacurile în contra Serbiei ; el nu ştie nimic. 

— Pic Pherekyde vine în fugă de la mama sa; Mi- 
hail Pherekyde, indignat, a lăsat să scape că Poklevsky 
a povestit lui Brătianu cum că Lahovary a fost la el ca, 
să-i declare că: poate să conteze pe sprijinul lui şi pe 
acela al lui Take şi Filipescu. Cum e vorba de pre- 
tentiile României, în contra cărora Rusia ridică fel de 
fel de obiectiuni este în adevăr putin românesc! Şi 
îmi reamintesc că, eşind dela Crucea roşie, Al. Constan- 
tinescu, chiar el. găsea că atitudinea, acestor domni, care: 
criticau guvernul în loc să-l sustie faţă de diplomaţii 
Triplei înţelegeri, era putin patriotică! 

Joi, 11 Iunie. — Czernin vine sub pretextul să mă in- 
vite la conferinţa ce o va ţine Randa cu ajutorul härti- 
lor, pentru a explica grandioasa operaţie militară care a 
adus reluarea Lembergului. Vorbim din nou de propu- 
nerile de făcut României. A văzut eri pe Brătianu. care 
se plimbă în lung şi în larg şi nu vorbeşte decât de răs- 
punderea lui. Czernin mi-a explicat că, în interesul Ro-. 
mâniei war trebui să piardă toate ocaziile. Pentru el, 
Brătianu nu vrea să facă nimica. Discutăm: 1) Nu poate 


NOTE POLITICE — 1915 477 


fi vorba de Bucovina românească; ne trebue tot, împreu- 
nă cu Cernăuţi. El: Chestii de detalii s nu sunt bine 
orientat, dar de sigur ne vom înțelege. — 2) Quid cu 
Transilvania, cu care nu pot merge în necunoscut ? — 
El: Toate acestea sunt fără valoare, căci cine ar putea 
face atâtea concesii, dacă e vorba numai de neutralitate? 
Eu: Ti-am spus, Maiorescu ti-a spus si el: Trebue o si- 
tuatie intermediară: neutralitatea binevoitoare si ocu- 
patia Bucovinei conduc la război. — El: Ce garanții ? — 
Eu: Regele, oamenii politici —E1: Când momentul va fi 
venit, Brătianu n'are decât să spue: nu pot, şi farsa e 
jucată. — Eu: România poate rămâne neutră, dar nu 
poate face o murdărie, pe care numai statelor mari le dă 
mâna să şi-o permită. —El : Formulează D-ta, fără iscä- 
Jitură, un program, un «tiro memoria» (sic) şi să avem 
o bază de studii. — Cer câte-va zile, de oarece trebue să 
vorbesc cu prietenii, ca partidul să nu se găsească legat, 

— Bussche aştepta în salon: Ai văzut pe Brătia- 
nu? — Nu; Ştiam (?) că trebuia să primească pe Czer- 
nin ieri, şi am evitat coincidenta. — El: Este grabă, căci 
trebue să-l văd diseară şi ar trebui ca D-ta să fi vorbit 
cu el înainte. — Eu: Foarte bine, dar n'am nimic precis 
Şi war trebui ca Austria să se îmbete de speranţe. Aveţi 
succese mari, dar frontul rusesc nu e rupt. Mai trebue 
să vorbese cu prietenii mei, căci dacă este un program 
de propus prin noi, acesta ar trage după sine şi-un me- 
morandum către Rege, ete. 

O oră mai târziu, primesc un bilet de la Bussche prin 
care mă roagă să nu întârzii de a vedea pe Brătianu, 
căci şi el are o telegramă să-i aducă. Să-l văd eu înainte, 
să caut a alcătui un program. Şi în post scriptum : «Este 
pericol de a mai aştepta» (7!) 

— Brăhanu, 11 ore la Interne: «Te vei împăca cu 
Filipescu»? — Protestez—El, râzând: «Te iartă pe D-ta; 
mă atacă pe mine». «L’a luat apa rău pe Lahovary; nu 
se potriveşte cu ce-mi spunea mie». «Despreţuese mai 
putin pe cei cari fac agitatiile nationale, pentru bani. 
decât pe cei cari le fac pentru situatiuni politice şi pen- 
tru consideratiuni personale». 


A78 NOTE POLITICE — 1915 


Abordez chestia sträinä: Din convorbirile mele, Du- 
minică, cu Czernin, ar rezulta că sar gândi la concesie 
şi teritoriale şi naţionaliste în vederea unei neutralitäti 
binevoitoare, care ne-ar duce mai târziu la acţiune, Ex- 
pun: Bucovina, drepturi politice si statut în Transilva- 
nia şi probabil libertatea Dunării la Portile-de-fer. — 
El: Neutralitatea binevoitoare, adică trecerea munţilor, 
ar trebui schimbat ceva, prea e greu. Vezi ce sa în- 
tâmplat pentru câteva vagoane. De altminterea sunt dis- 
pus să menţin neutralitatea cât voi putea, chiar fără alte 
condiţii. Bucovina? Nu ţi-o lasă Ruşii. — Eu: Nu înte- 
leg; evident; că ar trebui să o ocupăm din momentul ce 
a redevenit austriacă; Austria v'a cedat-o. — Drepturi 
Transilvänenilor? Mă tem că aceasta nu va produce nic? 
un efect în România. Statut? EI îi va diviza: unii din ei. 
sar pune bine cu Ungurii în contra celorlalţi (17) — Eu: 
Eşti sigur D-ta că Românii diriguitori de acolo vor ane- 
xiunea? Atât li s'a împuiat capul, încât satele tot aşteap- 
tă sosirea noastră. Conducătorii lor, Mihaly şi Hoszu mai 
ales, îmi păreau că găsesc că un statut ar fi «pământul 
făgăduinţei». — El: N'am aceiaşi părere... (aceasta spus 
fără convingere), şi Ungurii nici nu sau gândit la o am- 
nistie; ce facem cu atâta lume ale cărei bunuri sunt confis- 
cate? Acesta e elementul care se agită... Mi-ar trebui, pen- 
tru aici, o rectificare de graniță în Transilvania. — Eu: 
Ce înţelegi prin aceasta? — El: Cred că o ştii: Hațeg- 
Caransebeş, acest bloc atât de compact românesc! — 
Cine poate da aceasta pentru neutralitate? Atunci 
«mai bine mi-ar conveni acţiunea cu aceste concesiuni» ! 

(Toată convorbirea aceasta trădează nehotärîre: vrea. 
concesiuni mari pentru neutralitate şi adaogă «voi păs- 
tra-o cu orice preţ şi cât mai mult cu putinţă». Cere 
concesii teritoriale spre Severin, şi nu se ocupă de res- 
tul populaţiei române! Impresia mea: Nu vrea să se 
angajeze). 

Am obiectat : Dar dacă Rusia încheie pace sepa- 
rată 1 — Aceasta e exclus! — Şi dacă Rusia vă face 
toate concesiunile şi vă dăruieşte tot Banatul? — El : Nu 
e posibil din cauza Serbiei ! 


NOTE POLITICE — 1915 479 


Când ne-am despărţit, am hotărât să propunem 
amnistia  Austriacilor. Constat că Brătianu părea 
foarte turburat. 

12 Iunie. — Virgil Arion ar dori să se ia poziţie. 
Stere gata să ajute acţiunea. Vorbim de modul cel mai 
bun de a pune chestia Transilvaniei, pe care o urcă până 
la Barnuţiu, care n'a vorbit niciodată decât de «liber- 
tate naţională». Este de altmintrelea în cadrul legei na- 
tionalitätilor din 1868. Ceeace trebue, este o libertate 
etnică, 

La dânsul la începutul răsboiului, de faţă fiind Lu- 
caci, Goldiş, Vaida şi Vlad, ei au spus clar: «Dacă ne 
puteţi lua pe toţi, bine; dar să nu luaţi numai pe unii, 
fiindcă perim cu toţii». Aceasta nu prea cadreazä cu 
rectificarea lui Brătianu ! 

— Bussche a văzut eri pe Brătianu si nu e de loc 
mulţumit, căci acesta i-a vorbit de neutralitatea actuală. 
Bussche i-a arătat o telegramă din Berlin prin care se 
declară că situaţia militară şi politică actuală permite 
a se da asigurări că se poate apăra România şi că ar fi 
dispuşi să o facă. Aceasta ar fi avut aerul să influen- 
teze pe Brătianu. — Ştiu, a zis Bussche, că aţi expri- 
mat preferinţe pentru un regim mixt la Dardanele. — 
Brătianu : Cel mai bun regim pentru noi este regimul 
turcesc. — Bussche a oferit atunci ca fortificațiile Dar- 
danelor să fie astfel dispuse, si aceasta este studiat 
şi găsit posibil. încât comerțul român să nu sufere 
niciodată. — Asupra regimului Transilvaniei, Regele 
trebue să fi primit astăzi punctele concedate : «In caz de 
cooperatiune, se poate obține încă mai mult».—Insinuez: 
Serbia nemulțumită, ce acces la mare i se poate da ? 
Poate că deslipind-o, s'ar putea forma un bloc baicanie 
util. — El: Numai un semn şi pot primi ordinul să tra- 
tez cu ea! 

— Am convocat pe Verzea, pentru orientarea asupra 
Transilvaniei. E o nebunie de a cere teritoriu : este 
imposibilitate : şi apoi dacă sar lua trei comitate, 
spre Banat, ar fi să se desnationalizeze tot restul, pro- 
portia Românilor scăzând prea mult. Verzea a văzut 


480 NOTE POLITICE — 1915 


pe Popovici, ministrul Sandor, a conferit cu Vaida, 
Vlad : stie cä statele-majoare germane si austriace au 
făcut presiuni. Pretentiile româneşti, formulate de Au: 
rel Popovici de acord cu Maniu, care fiind soldat tre- 
buia să tacă, sunt: Autonomie provincială pentru Ro- 
mânii din Transilvania şi Ungaria, la fel cu Croaţia, 
Slavonia ; o Cameră (dietă) pentru legislaţia provinciei, 
Românii fiind mai numeroşi decât Croaţii; o reprezen- 
tare proporţională numărului lor în Camera din Buda- 
pesta. Autonomia financiară pentru afacerile de com- 
petinţă ; ca garantie imediată, un comisar reprezentant 
al guvernului central pentru comitatele române, şi un 
ministru fără portofoliu la Budapesta, dar amândoi 
luaţi printre oamenii partidului naţional; garanţii se- 
rioase pentru autonomia provincială. 

13 Iunie. — Mihaly îmi vine pe neaşteptate. El crede 
că pentru moment este imposibil să ne gândim la luarea 
Transilvaniei; el nu împărtășește preventiunea lui Gol- 
dis şi crede că cele trei sau patru comitate ar pune res- 
tul ceva mai mult sub influenţa secretă a României (7). 
El nu crede ca Ungurii să primească cererile formulate 
la Viena, şi al căror text îl cunoaşte: «dacă sar obţine, 
nu sar putea spera nimic mai mult». 

14 Iunie. — Moartea subită a lui Lahovary. Vestit 
la ora 94 de Herescu. Sunt cel dintâi care sosesc la casa 
mortuară şi care mă ocup de familie, răspândită în lumea 
toată. 

— Faimosul meeting dela arenele romane, semnalat 
ca trebuind să schimbe mersul lucrurilor, a fost un fiasco. 
Filipescu n'a asistat: Blondel îi face, la Jockey-Club, 
vii mustrări. Desliu a reacţionat, scuzându-l din cauza do- 
liului lui Lahovary (moft); Blondel: «In astfel de îm- 
prejurări nu există nici un doliu!» Mitilineu, Do- 
brescu, etc. sunt scandalizati ! ! — Potopul care a căzut 
pe la ora 5 a schimbat întrunirea într'o fugă generală. 

15 Iunie. — Intrunirea privitoare la Club; în majori- 
tate părerea este contrarie oricărei soluţii care ar pro- 
voca un scandal. 

— La amiază am conferinţă intimă la Nenitescu cu 


NOTE POLITICE — 1915 481 


Arion. Expun eventualul program : Bucovina, autono- 
mia Transilvaniei, Portile de fer. Suntem de acord asu- 
pra necesitäfei de a atrage atenţia Regelui că este vreme 
ca guvernul să se ocupe şi cu această lature a chestiunei. 

— Chemat telefonie la Regina la ora 4%. — Regele 
vine să-mi vorbească în salonaşul Reginei, câteva mi- 
nute după sosirea mea, apoi mă roagă să-l însoţese în bi- 
roul lui. Expun Regelui convorbirile ce am avut. Pă- 
rerea mea este că ar trebui în curând să se ia o hotărâre, 
căci dacă sar termina criza fără ca România să fi câş- 
tigat ceva, răspunderea ar cade asupra Coroanei. — Re- 
gele e de acord cu mine. Vorbind de Bucovina, Regele 
îmi spune că Poklevsky i-ar fi obiectat că la Cernăuţi 
nu sunt decât foarte puţini Români; Regele a răspuns : 
«Puţini Români, dar sunt încă mai puţin Ruşi şi majo- 
ritate de ovrei; Cernäutii însă este un centru de cultură 
religioasă preţios pentru Români». — Nam ascuns Re- 
gelui că Mihaly nu credea ca Ungurii să concedeze auto- 
nomia. Concluzia a fost: D-l Brătianu a fost foarte 
dibaci, el şi-a făcut reputaţia că e lipsit de voinţă, trebue 
ca cunoscuta energie a Regelui să-i dea curajul de a exa- 
mina problema, văzută din punctul de vedere al puterilor 
centrale. — N'am obţinut nici un răspuns precis, dar 
Regele ma ascultat cu bunăvoință. Sentimentele proprii 
ale Regelui se manifestă prin detalii. Când ela reproşat 
lui Take Ionescu atitudinea sa, i-a spus :, «Fără unirea 
tuturor, cum vreţi să putem vreodată să ne realizäm 
idealul national?» Cu Take aşa trebue să vorbesc, adaogä 
Regele. — Vorbese de influenţa rusească care sar exer- 
cita asupra noastră în caz de victorie şi pe care o găsesc 
eu disolvantă pentru tânăra noastră societate. — «Ins- 
păimântătoare !» zice Regele. 

Deasemenea când spun că, cu toate rezervele pe 
cari le presupunem, în caz când aliaţii ar lua Constanti- 
nopole, ei ar fi siliţi să-l cedeze Ruşilor, Regele zice că 
aceasta ar fi un mare pericol! Asupra perspectivei 
unei schimbări de front: «Ce va spune opoziţia Fili- 
pesco-takistä». — Emit părerea că Take poate fi conver- 
tit. — Regele zice: «Filipescu este un nebun, dar îl cred 


482 NOTE POLITICE — 1915 


de bună credinţă; iar celalt este de rea credință!» — Eu: 
«El va evolua tocmai din această cauză». — Regele este 
aspru pentru Lahovary : era o păpuşe în mâinele celor- 
lalţi. Regele a exprimat reaua opinie ce Lahovary o avea 
asupra lor: cel dintâi este un isteric. iar cel d’al doilea un 
om fără caracter. Asupra Ardelenilor, Regele spune : 
«Le-am dat nas cu toţii». Costinescu este cu totul 
schimbat; el a spus Regelui: «Când vom face răsboiul, 
nu va fi nici de dragul Ruşilor, nici pentru așa zişit 
fraţi din Ardeal !. 

Sfârşitul foartei lungi audienţe a fost: «Partidul 
conservator crede că M. S. trebue să atragă atenţia pri- 
mului ministru că este acuma, de datoria sa să aibă în 
vedere şi această latură a problemei». 

16 Iunie. — N'am putut să ascund d-lui de Bussche 
că văzusem pe Rege. Nu i-am spus aproape nimic din 
convorbirea avută. — El îmi povesteşte că a văzut pe 
Brătianu, pe care l’a găsit în mai bune dispoziţii, dar că 
i «putin cam frică». El a comunicat lui Brătianu că. 
Germania oferea o asistență militară efectivă, baterii 
de campanie şi artilerie grea. Bethmann-Hollweg i-a co- 
municat că dacă am proceda repede, am avea si Cernäu- 
ţii şi autonomia Transilvaniei. Vorbesc dè Porţile-de-fer: 
el crede că aceasta va fi uşor şi că deasemenea sar su- 
prima Comisiunea dunăreană. 

— M'am abținut de a asista la înmormântarea lui 
Lahovary, în urma demersului făcut pe lângă Mitilinew 
de către George Valentin Bibescu asistat de Mavrocor- 
dat, cum că ar fi neplăcut familiei dacă aş lua cuvântul 
la înmormântare (Mavrocordato nu aproba acest de- 
mers; el împreună cu fiul său au depus imediat cărţile 
la mine). Take şi Filipescu au ţinut câte un discurs: 
Take pentru a vorbi ca un şef care salută pe alt şef. 
Mânărescu, bădăran, a făcut acţiune de naționalism; gu- 
vernul şiret n'a luat de loc cuvântul : Pherekyde a sa- 
lutat pe deputat şi Missir pe fostul preşedinte al Sena- 
tului. 

— Czernin dorind să mă vadă, am fost eu la dân- 
sul pentru a-i explica că nu-mi”era posibil să fommulez 


NOTE POLITICE — 1915 483 


un program (vezi 11 Iunie). Ar fi necuviincios faţă de 
guvernul färei. — El îmi citeşte atunci unele condiţii 
pe cari i le comunică Tisza. Aşi dori să le studiez cu 
deamănuntul ; mi le va trimite. El insistă că. oferind lui 
Brătianu Bucovina românească, această ofertă nu era 
valabilă decât timp de o lună, şi Brătianu a luat simplu 
act de dânsa. Trebue să ştiu că acest termen de o lună 
nu va fi prelungit. Deci pe la jumătatea lunei Iulie tre- 
bue o concluzie—I! fac atent că în caz de acord trebue ca 
puterile centrale să se înțeleagă cu Bulgaria. — Sub ce 
formă ? A împinge pe Bulgari asupra Macedoniei ? — 
Nu, dar un corp de armată cooperând cu Turcii. — So- 
lutie posibilă. 

— Henri Catargi îmi comunică că Luni seară Re- 
gele sa îmbolnăvit şi a fost chemat Buicliu; noaptea 
târziu îmi dă veşti mai bune, 

17 Iunie. — Primesc textul franțuzesc ale formulelor 
lui Tisza. Vorbese imediat despre aceasta cu Mihaly. El 
îmi spune că aceste propuneri sunt cuvânt cu cuvânt 
aceleaşi care li se făcuse lor după începutul războiului, 
departe de a semăna cu ce sa discutat la Viena cu Au- 
rel Popovici, Maniu gi Vaida. El nu este mirat de a- 
ceasta; Tisza. în scrisoarea lui către Hoszu, rostise ame- 
ninţări în contra acelora cari credeau că vor putea transæ 
la Viena chestiunile ungureşti. De altfel Appony a ţinut 
de curând la Braşov un astfel de limbagiu, încât nu se 
mai poate spera nimic din partea Ungurilor. 

Scriu imediat lui Czernin că nici un Român nu 
poate vedea în aceste propuneri un ajutor pentru difi- 
cultätile problemei. Ministrul îmi comunică imediat că 
îmi va da răspunsul peste câteva zile. 

— Am o convorbire cu Nenifescu, care se oferă să 
meargă la Berlin şi căruia îi expun ultimele incidente 
care aduc o oprire în tratative : «dar chestiunea Tran- 
silvaniei poate ea să ne facă să negăm evidenţa ? Ruşii 
sunt bătuţi, nu se poate mai bătuţi : şi noi să rămânem 
cu braţele încrucişate ?» 

— Nicu Filipescu este proclamat șef de către frac- 
tiunea comitetului executiv care Pa urmat. Se trec ca 


484 NOTE POLITICE — 1915 


prezente persoane cari, ca Ion Miclescu, Emandy, Nicu 
Lahovary, sunt lipsă din Bucureşti. Nimic în discursuri 
nu mai miroase a praf de puşcă. Nu mai e vorbă,de in- 
trarea imediată în acțiune a României! Farsă în toată 
goliciunea ei. 

20 Iunie. — «Epoca» nu mai înjură şi nu mai este 
războinică, iar Penciulescu cutreeră mahalale, luând is- 
<älituri pe tema: «nu mai facem război». 

— Povolny a văzut si pe Poklevsky si pe Blondel. 
A venit eri si pe la mine. Poklevsky apără pe Brătianu 
si are încredere în el. Blondel, din contra, fulgerä. Tot 
ce se pune înainte, sunt simple pretexte ale Românilor 
ca să nu se bată: «Au muniții pentru două luni, se va 
vedea în urmă !» — Foarte mulţumim ! — Povolny con- 
firmă tensiunea între Poklevsky si Blondel, după cele 
aflate dela Sârbi. 

21 Iunie. — Bussche îmi spune la curse, că propune- 
rile făcute de Czernin nu sunt ultimele. In curând se va 
avea un text satisfăcător. După informatiunile luate 
la Sofia : este inexact că Bulgaria stă de vorbă cu Serbia. 

22 Iunie. — Arion şi Neniţescu au o conferinţă cu 
mine. Neniţescu insistă pentru ca să iau poziţie. Pentru 
dânsul, chiar fără nimic pentru Transilvania, nu se 
poate sacrifica Bucovina si Basarabia. Arion e şi el de 
aceeaşi părere, dar întreabă : «Ce poate face Marghilo- 
man mai mult decât a făcut î» — Vom urma mâine. 

— Metaxa Doro raportează că fiul Filipescu a aflat 
dela tatăl său că generalul Iliescu i-ar fi spus că de 
abia avem 200.000 de proectile mai mult, ca înainte. La 
care Filipescu ar fi răspuns că tocmai vroia să atace pe 
Brătianu pentru că a păstrat atâta vreme contractele 
pregătite. (Este probabil că pe aceste date s'a bazat Fi- 
lipescu la întrunirea Actiunei Nationale la Dacia, când 
a zis că nu sutem mai pregătiţi acum decât eram în Sep- 
tembrie, la luarea Lembergului). 

25 Iunie. — Sefa-Bey vine să-mi vorbească de 
Crucea Roşie. Vorbim şi de Constantinopol şi îi spun 
cât depinde soluția Dardanelelor, în ceeace ne priveşte 
pe noi, de concesiunile ce ni se vor face în Transilvania. 


NOTE POLITICE — 1915 485 


Am găsit totdeauna pe Sefa-Bey foarte pornit în contra. 
Ungurilor, «prea proşti pentru a înţelege !» — I] întreb 
cum stau tratativele lor cu Bulgaria ? El îmi răspunde : 
«Nu ştiu nimic, nu sunt ţinut în curent cu nimic. O fi 
lene? sau alte motive...? Ştiu că lucrurile nu mergeau 
prea bine, dar cred că sau îndreptat». 

— Eri Georges Stirbey a exclamat: «Din cauza. 
Transilvaniei n'o să ne oprim pe drum şi să pierdem 
totul W»—Şi Grigore Cantacuzino a vorbit de posibilitatea 
de a trata cu Puterile Centrale; el nu este departe de a 
primi o completă schimbare de front. 

21 Iunie. — Vorbesc cu d-l de Bussche, care ar fi for- 
mula acceptabilă : cedarea imediată a Bucovinei; această. 
condiţie ar mulţumi pe Românii din Transilvania şi ar 
fi anunţată de către un manifest imperial, căci în acest 
mod ar fi un angajament şi al Coroanei şi nu numai al 
guvernului. In schimb : am lăsa liberă trecerea muniții- 
lor, am păstra o neutralitate binevoitoare şi am încheia 
un tratat secret asupra unei acţiuni militare ulterioare. 

— Asupra audienței lui Bădărău, Blumenfeld. ra- 
portează că Regele, speriat de zăpăceala partidelor, ar fi 
declarat că va fi obligat să guverneze cu individualitäti. 
Pentru el. Regele are voinţă de fer. Bădărău cere a nu 
fi părăsit, având în vedere că sa făcut din el fapul is- 
păşitor. 

30 Eunie, — Arion a vorbit la curse cu Regele. El a 
reţinut mai ales aprecierea Regelui asupra politicei de 
făcut : «Mă tem ca d-l Brătianu să nu fi rămas tot în 
aceeaşi direcţie. (Tripla Înţelegere)». 

2 Iulie. — Tot în privinţa negocierilor, Bussche îmi 
spune că Ungurii ar acorda şi abrogarea legilor Appony. 
El va sugera ca Budapesta să înceapă prin a publica. 
decrete asupra concesiunilor de făcut Românilor. E 
foarte liniştit asupra Constantinopolului. Il întreb 
dacă aşi putea să lipsesc vre-o 15 zile ca să merg la 
Karlsbad. sau de este vre-o grabă ? El îmi răspunde că 
nu e nici o grabă. 

3 Iulie. — Mă duc la Curtea de Argeş. Regina Elir 
sabeta mă primeştei înainte de dejun şi mă reţine până 


486 NOTE POLITICE — 1915 


la ora 6 seara; nu vorbim decât politică. Regina îmi 
spune despre Regele Carol. că şi după moartea lui avea 
un corp de tânăr. Regele Ferdinand avea o adevărată 
adoratie pentru unchiul său; de câteori poate, reciteşte 
el notele şi impresiile scrise de Regele Carol. spre a se 
inspira. Regina Elisabeta este de părere că Regina Ma: 
ria nu are nici o influenţă asupra soţului ei. Foarte 
blândă. foarte liniştită, are o vorbă duioasă când o în- 
treb dacă va merge la Sinaia: «Eu aşi dori, mai ales 
dacă e cald, dar nu aşi vrea să aduc Regelui nici umbra 
unui neajuns : deci nu depinde decât de el». — (Ştiu că 
Brătianu împiedică pe Rege să se instaleze la Sinaia 
<a să nu se presupuie că există vre-o apropiere de Pute- 
rile Centrale ! !). 

5—6 Iulie, — Repaus la Buzău. Mitilineu vine să mă 
vază; îl sondez şi-l găsesc refractar, în principiu, unei 
acţiuni alături de Germania. «Ce ar zice Țarul ?» 

8 lulie. — Grigore Golescu, nemulţumit de situaţia 
economică, revoltat de traficul ce se face cu recolta, este 
fervent partizan al unei acţiuni alături de Puterile Cen- 
trale. Stere a vorbit cu dânsul după audiența sa. Pentru 
Stere, Regele este «o cârpă». Cum Bădărău a eşit dela 
Rege cu o impresie absolut opusă, probabil că Regele se 
descoperă mai mult sau mai puţin, după persoana cu 
care vorbeşte. 

9 lulie—Eşind dela Brătianu, Czernin vine la mine. 
El i-a reamintit că peste 4 zile termenul pentru Buco- 
vina expiră, şi că după aceasta cade şi oferta făcută de 
el. — Brătianu ar fi răspuns: «Dar Rușii nu sunt încă 
bătuţi l» — Czernin îmi spune că trebue să se ştie că 
bătrânul Impărat nu va mai reveni ; căci cu mare greu- 
tate i sa putut smulge hotărârea să sacrifice o provin- 
cie. — Eu îl întreb : «Dar ce i-aţi oferit în ceeace pri- 
veste Transilvania ? — El : «Brătianu nu vorbeşte nici- 
odată de Transilvania. El nu ţine deloc la ea». — Eu : 
«Dar alţii. care ar putea şi ei să lucreze, ţin mult la ea ; 
ce vreţi să se spue ţărei dacă vii cu mâna goală? Nu 
“spuneai d-ta că Tisza n'a spus încă tot dar cäel nu vrea 
să-şi dea cărţile pe față ?» — El: «Sunt sigur că d-tale 


NOTE POLITICE — 1915 487 


personal Tisza ar spune tot şi că ţi-ar face concesii pe 
cari nu le-ar face altcuiva. Consimte să-l vezi ; îl voi de- 
cide poate, să vie la Braşov». — Imi rezerv răspunsul.— 
El insistă : «Vă rog s'o faceţi; dar sunt sigur că nu o 
veţi face ! !». 

Czernin a vorbit cu Costinescu, pe care ľa găsit 
foarte îmbătrânit. . (Aceeaşi observaţie a făcut-o Pierre 
Solomon, care mi-a spus că la 10 Iulie, după ce vorbise 
mult cu Costinescu, acesta, i-a cerut să-i redea o rezolu- 
fie pe care i-o pusese pe o cerere, ca să-şi reamintească 
ceeace scrisese!) Tot ce Costinescu a spus lui Czernin 
tindea să confirme rezoluţia lor de a merge spre o neu- 
tralitate definitivă. 

— Sefa Bey mă întreabă despre propunerile Un- 
gurilor. Ii citez textul Tisza, pe care îl găseşte putin 
precis, şi numai promisiuni şi nimic real. — N'are nici 
o grije în privinţa Constantinopolului, şi este convins 
că Brătianu este hotărât a nu intra în acţiune. Ii răs- 
pund că acesta este un motiv pentru a formula propu- 
neri clare şi precise. dar serioase. El adaugă : «Mai ales 
că nu e nimic de pierdut şi totul de câştigat !». 

— Brămişteanu raportează impresiile lui Bădărău. 
Pentru el Regele se simte prizonierul lui Brătianu şi ar 
dori un! sprijin în afară din guvern ; Bădărău crede că 
ar trebui ca acum jocul să fie dat pe faţă, pentru a da un 
sprijin Regelui. (Prevestirea dată lui Arion la curse ar 
avea oare acest înţeles ?) — Johnson a spus lui Bränis- 
teanu că, în lipsa lui Rubin, Brătianu i-a dat lui direc- 
tiva, că posibilitatea unei acţiuni alături de Tripla Inte- 
legere este de acum înainte exclusă ! Johnson adaugă că 
lui Brătianu îi e grozav de frică de Ruşi, nu de armata 
lor. dar de atentate şi de revoluţia preparată de ei. — 
Pentru Brănişteanu, guvernul este orientat asupra neu- 
tralitätii definitive. De altfel, aceasta reeşea, deunăzi, 
dintr'un articol din «l'Indépendance Roumaine» asupra 
datoriei României. 

— Georges Stirbey nu înţelege să sacrifice Basa- 
rabia pretenţiunilor Transilvänenilor. 

Marti, 14 Julie. — Sinaia. — Czernin va merge mâine 


488 NOTE POLITICE — 1915 


la Bucureşti să comunice lui Brătianu că oferta Bucovi- 
nei este definitiv retrasă, termenul fiind expirat încă. 
de eri. — Il întreb: la ce bun să tae definitiv aţa? — El 
îmi răspunde : «Guvernul meu o cere. Nu este de demni- 
tatea noastră să lăsăm o astfel de ofertă în suspensie, 
când d. Brătianu nu-şi dă nici cea mai mică osteneală 
spre a sta de vorbă cu noi». — Eu: «Rămâne vre-o 
urmă din propunerea d-v.? Există vreun text». — El: 
«Nu. Convorbirile mele şi comunicarea ofertei oficiale 
d-lui Pherekyde şi d-tale ; apoi mai sunt şi telegramele 
mele guvernului. Am procedat cum sa procedat cu Ita- 
lia când sa, tratat cu dânsa. Dealtminterea am întrebat 
precis pe d. Brătianu ce cere pentru a lăsa liberă tre- 
cerea munițiilor. Ori cari ar fi pretenţiile româneşti, 
le voi examina imediat. D. Brătianu a răspuns că, cu 
nici un preţ nu le va lăsa să treacă. In totul, o vădită 
rea voinţă. De şapte săptămâni un tren cu rufe şi aju- 
toare pentru prizonierii noştri stă în Serbia; în fine, 
ca chestie umanitară. după ce am învins toate rezisten- 
tele trenul trebuind să treacă prin Bulgaria, se expe- 
diază fără, ştirea mea la Severin, de unde acum trebue 
trimis înapoi. Cu Brătianu nu mai tratăm ! Neutralita- 
te ? Două torpiloare ruseşti sunt la Cladova. Când aer 
roplanele noastre le-au descoperit, s'au adăpostit la Se- 
verin : acesta este incidentul bombelor căzute la Se- 
verin», — Intreb cu insistenţă dacă el e sigur de acest 
fapt. — El afirmă. «Se expulzează mereu supuşi aus- 
triaci, oameni în vârstă pe simplul motiv că Filipescu 
alcătueşte mereu liste de proscrisi! — Eu: Răspun- 
de-mi categoric ce poţi face şi cât vrei să faci pentru 
Transilvania». — El: «Primeşte d-ta să vezi pe Tisza, 
şi îţi va face concesii pe cari mie nu mi le poate face». 
— Eu : «Din momentul ce ai d-ta încredere în discretiu- 
nea mea de ce o întrevedere plnă de neajunsuri, când, 
cu toată siguranţa d-ta poţi să-mi destäinuesti conce- 
siunile pe care aş putea să mă razem»? — El insistă, 
căci un sistem general poate fi discutat, iar nu seris— 
Primese în principiu sub rezerva că voi aproba sau nu 
modalităţile; precizez că nu poate fi vorba în momentul 


NOTE POLITICE — 1915 489 


acesta, decât de neutralitate. — El : «Dar trebue garan- 
ţia Regelui că această neutralitate va duce ulterior la 
o acţiune». 

Miercuri, 15 Julie. — D-nul de Bussche a vorbit cu 
Costinescu, care i-a spus foarte liniştit că după război 
totul va continua ca și înainte. Bussche i-a răspuns că 
se înşeală, fiindcă Germania nu va mai putea fi pentru 
România, ceeace a fost, înainte. 

—Bussche îmi spune că regretă că România a 
pierdut o ocazie pe care nu o va mai întâlni. Pentru 
dânsul, decând cu ştirile aduse de Wagenheim, nici o 
primejdie nu ameninţă Constantinopolul. E] ştie că Cos- 
tinescu a spus : «binecuvântată va fi ziua care va vedea 
deschiderea Dardanelelor» şi că Brătianu s'a exprimat 
si el în acelaş sens. Aceasta este puţin în raport cu a- 
firmatiunea făcută de Brătianu lui Bussche că regimul 
dorit pentru Constantinopol e cel turcesc. — Simt că nu 
ni se va mai face nici o propunere şi că băncile au să 
strângă şurubul, pentru a obliga pe producător să ri- 
dice glasul în contra guvernului în chestia grâului. 

— Bussche îmi mai spune că Tripla Inţelegere 
va pune în picioare o operaţie de cumpărare a re- 
coltelor. El nu este partizanul unei întrevederi cu Tisza 
şi profit de aceasta spre a-l convinge că ar fi de-ajuns 
ca prin intermediul lui, să cunose maximum concesiuni- 
lor care sar putea obţine pentru Transilvania. Bussche 
crede că Regele ştie ce sar putea da. — Eu: «Dacă nu 
este decât ceeace mi s'a comunicat, acest lucru fusese 
refuzat înainte de război». — Bussche vede : în admite- 
rea a patruzeci de deputaţi, în extensiunea, limbei ro; 
mâne în administraţie, în supresiunea legilor Appony, 
în amnistia generală — ameliorări sensibile. Asupra am- 
nistiei insistase şi Czernin, şi Bussche adaugă că va 
vorbi numaidecât lui Brătianu de ea, fiindcă ştie că 
Brătianu se teme de atentatele refugiaților ! ! 

16 Iulie. — George Stirbey şi Barbu Catargi sunt 
de părere că trebue să iau poziţie şi să definesc politica 
noastră. Stirbey este hotărât: el admite chiar acţiunea, 


32 


490 NOTE POLITICE — 1915 


noastră imediată; Catargi consideră, încă mare, riscul 
intreprinderei, şi ar dori o politică de neutralitate bine- 
voitoare faţă de Germania, dacă poate fi acceptată. 

17 Julie. — Contele de Waldburg se scuză de refu- 
zul (de care nici nu mă sinchisese) Consulului de a da viza 
pentru Germania d-lui Mischoznicky. Acest tânăr, bogat. 
scrie articole patriotice în «Bukarester Tageblatt», dar 
editează şi pune în galantare cântecul «Le chien du 
Boche». — Vorbim apoi de Unguri si de intransigenta 
lor : ar fi trebuit, să se aranjeze afacerea Transilvaniei 
înainte de a se reîncepe ofensiva; cum s'a, făcut spărtura 
la Tarnov, am ştiut că cu Ungurii nu mai e nimic de fă- 
cut. — Waldburg îmi spune că uneori obţine dela Costi- 
nescu lucruri foarte grele, fără discuţie, şi că imediat 
după aceasta i se fac şicane de neînțeles. El nu se arată 
prea lacom pentru obţinerea trecerei munițiilor: ma- 
terii prime, fer, oţel, ar ajunge. In această privinţă va 
căuta un aranjament cu Costinescu. — Vorbind despre 
Take Ionescu şi de tratatul din 1884, Waldburg îmi 
spune că a vorbit cu Take înainte de război — El : «Ro- 
mânia va observa oare tratatul î» — Take: «Cu sigu- 
rantä, România îşi va ţine cuvântul. — El: «D-ta eşti 
sigur de aceasta ?» — Take : «Poate că ai dreptate, e în- 
doelnie !». 

— Am primit pe d-rul Karl Mühling, coresponden- 
tul ziarului «Berliner Lokalanzeiger». El cârmueste po- 
litiea străină a gazetei şi îşi face ancheta. Nu vreau să-i 
dau un interview şi îl rog să nici nu-mi citeze numele. 
Incep prin a- stabili că partea slabă a situafiunei este 
chestiunea Transilvaniei, care paralizează toate bunele 
voințe. 

Miercuri, 22 Iulie. — Povolny, întors din Rusia, po- 
vesteşte că lupta secretă dintre Curte şi marele Duce 
este foarte vie. Impäräteasa e denunțată ca germană ; 
reamintiri ale dramei Ludovic al XVI-lea-Marie An- 
toinetta. Trei atentate au avut loc în contra marelui 
Duce, care e păzit de toată jandarmeria. Povolny pre- 
tinde că se sopteste că împăratul mar fi străin de com- 
ploturi. Dacă se vorbeşte de pace, marele Duce ame- 


NOTE POLITICE — 1915 401 


ninţă că va merge la Petrograd şi că va mătura tot. El 
este acela care mânueşte Duma prin preşedintele Ro- 
zianko, care este omul lui. S'a servit de Dumă ca să 
scoată dela Ministerul de Război pe Sukolimow, omul 
împăratului. Englezii şi Francezii susţin pe marele 
Duce, şi furnisori francezi au fost chemaţi pentru a 
acuza pe Sukolimow că a primit, mită. El pretinde că 
publicul ştie toate veştile rele, dar că adese ori el nu 
poate afla pe cele bune. Toată lumea este în contra gu- 
vernului şi în contra Dumei. 

Joi, 23 Iulie. — Henri Verona este desperat. Herţa 
este blocată de jandarmerie ; nu poţi să introduci nimic, 
pentru ca nimic să nu treacă în Bucovina. El poate să-şi 
vândă porumbul şi grâul, dar i se cere 1500 de lei de 
vagon pentru autorizare. Generalului Lambrino, .luat la 
Ministerul de Finanţe de către uşier drept un provincial, 
acesta îi spune că este imposibil de a vedea pe Minis- 
tru, dar dacă este vorba de vagoane, primeşte fiul Mini- 
strului. Generalul Lambrino a autorizat pe Verona 
să repete aceasta. Tot Verona îmi povesteşte că seri- 
ind lui Alexandridi pentru a obţine autorizarea de a 
vinde 300 de boi, al căror pret i-ar fi plătit arenda, a 
fost refuzat ; însărcinând însă pe un evreu cu aceasta, 
el a vândut boii în Austria, dar a fost silit să-i treacă 
prin grajdul unui liberal. 

— Teodor Mihaly e foarte amărât de tot ceeace vede. 
Nici odată n’a fost mai umilit decât în România. El îşi 
va continua apostolatul spre a împedica populatiunea 
de a muri de foame. In împrejurimile Dejului se afuri- 
sese Românii. După treisprezece călătorii, toate făgă- 
duelile posibile, bani depuşi, Mihaly de abia a obţinut 
130 de vagoane din 1000. In mai multe rânduri, îmi 
spune că Ungurii nu sunt aşa: O promisiune este tot- 
deauna ţinută şi totdeauna i se face cinstea unui răs- 
puns. El a fost eri la Sinaia să se plângă Regelui. Fili- 
pescu a susţinut în faţa lui cruda teorie că refuzân- 
du-se de toate populatiunei, ea va fi mai sigur împinsă 
spre revoluţie ! De altfel la început când a venit să or- 
ganizeze transporturile, Anghelescu a chemat pe, Fili- 


492 NOTE POLITICE — 1915 


pescu spre a vorbi împreună. De ce ? se întreabă Mi- 
haly. 

— Nenitescu este de părere că trebue o politică afir- 
mativă şi chiar dacă n’ar da Ungurii nimic, trebue să 
luăm Basarabia. Eu îi spun că Czernin nu mi-a dat nici 
un răspuns în privinţa Ardelenilor şi că se pare că 
Germanii pierd contactul cu Guvernul si cu mine: — 
Neniţescu se întoarce la mine după două ore. Ela 
văzut pe Bussche, care pune dilema următoare : dacă 
aade Constantinopole, nu ne sunteţi de mici un folos; 
dacă la urmă suntem definitiv învingători, de ce să vă 
mai dăm ceva ? Deci acum, şi nu mai târziu, trebue să 
intraţi în acţiune. 

Vineri, 24 Iulie. — D-l v. Bussche îmi confirmă svonu- 
rile cari circulă de eri; el a iscălit o convenţie pentru 
schimbul unor materiale necesare Turcilor, pentru schim- 
bul de cărbuni, din care 1000 de vagoane de transitat în 
Turcia, dar pentru rest aceeaşi rezervă din partea gu- 
vernului. Costinescu ceruse să ni se dea 1000 de vagoane 
şi ca în schimb să transităm 1000. Nu, a răspuns Ger- 
mania, nu ne veţi mai prinde ca cu recolta din 1914: 
100 dk vagoane pentru d-voastră, 100 transitate si aşa 
mai departe ! Multă încredere inspirăm... 

Bussche îmi destäinueste că Suedia, Norvegia şi Da- 
nemarca s'au legat printr'un tratat de garantie si de 
neutralitate, dar Suedia îşi rezervă dreptul de a intra 
în război. Beldiman tratează cu Suedia (!). Şi Brătianu 
ştie, dar nu răspunde. Regele Suediei e partizan al răz- 
boiului. Dacă am intra noi, imediat ar intra şi Suedia— 
Şi asupra, întrebărei mele Bussche spume: «Bulgaria 
va intra în acțiune chiar în ziua când vă vefi hotărî 
d-voastră». Deci se poate concepe o acţiune bulgară- 
românä-suedezä. 

Bussche insistă iar să nu pierdem ocazia. Vorbind cu 
Regele, M. S. i-a spus că speră ca în curând să aibă 
reutralitatea binevoitoare. Şi Bussche adaugă că forma 
germană a frazei Regelui implica chiar ceva mai mult. 

El revine discret la chestiunea că ar fi trebuit să 
fac lui Czernin o propunere scrisă de ceeace am cere 


NOTE POLITICE — 1915 493 


noi. — Varsovia a cäzut. Brätianu ar fi spus lui Bussche 
că singurul lucru care îl interesa, este de a şti ce sa cap: 
turat ! 

Sâmbătă, 25 Iulie. — Povolny „povesteşte palavrele ce 
circulă în Rusia. La ministerul Afacerilor Străine se 
spune că Românii au satisfacţie complectä pe toate punc- 
tele, dar că au trebuit ameninţări din partea ambasado- 
rului Franţei. S'ar fi cedat asupra Banatului, în urmă 
şi asupra Cernăuţilor, dar de astădată numai în urma 
unei scrisori a Reginei Maria către împărat (9). Im- 
păratul ar răspunde regulat : «Veţi vedea că e de geaba. 
Românii nu se vor mişca !». — Din Decembrie s'a cäpä- 
tat asigurarea că Constantinopole va reveni Rusiei. In 
fine Serbia va fi somată să se supue şi să cedeze imediat 
Macedonia Bulgariei. 

— Teodor Mendel a venit la mine împreună cu d-rul 
Karpels din Viena, în privința unui aranjament de ex- 
port de cereale despre care au vorbit cu Ştefănescu dela 
Banca Românească. Imţeleg imediat — ceeace dealmin- 
terea simţisem dintr’o conversaţie avută cu Bussche — 
că a venit ordinul să nu se mai trateze nici o afacere 
cu România. De altfel îmi spune Karpels că doui ger- 
mani, Offenheim şi consulul Klein, veniţi şi ei ca agenţi 
comerciali, sau reîntors imediat. 

— Barbu Catargi îmi citeşte o scrisoare dela fra- 
tele său Lexi. Acesta afirmă că aranjamentul e făcut la 
Paris după concesiunea Banatului şi că s'a iscălit sau se 
va iscăli zilele acestea, dar el, din cauza discretiunei pro- 
fesionale, nu poate spune mai mult. In oraş circulă 
zvonuri care ar concorda cu această scrisoare. 

— Golescu ştie că Anglia ar fi confiscat un vapor 
încărcat cu aluminium, care ne era destinat. 

Duminecă, 26 Iulie. — Rog pe Tzigara Samurcas, 
când va vedea pe Regina Elisabeta, care la rândul ei 
vede acum des pe Rege în afară de prezenţa Reginei 
Maria, să comunice ştirea care am primit-o dela Paris. 
Tzigara îmi confirmă intentiunile nestrămutate ale Re- 
gelui, vare de altfel începe să se ferească de Brătianu. 
Regele aflându-se în mijlocul unei convorbiri cu Re- 


494 NOTE POLITICE — 1915 


gina Elisabeta, Regina Maria a intrat pe neaşteptate 
şi Regele a schimbat vorba, dar cu atâta dibäcie încât 
Regina Elisabeta a rămas uimită. 

— Aflu că Feld a auzit cu urechile lui pe d-rul Is- 
trati povestind că acordul era semnat. şi anume: Ro- 
mânia, peste aproximativ şase luni, după căderea Dar- 
danelelor, este obligată să declare război. Se fixează 
-forțarea Dardanelelor la un termen de şase sau şapte 
săptămâni. 

— Cu Bussche vorbim despre concesiunea făcută 
Bulgariei : «până unde li se dă», mă întreabă el. De- 
altfel el nu crede în defectiunea ei. — In chestia 
Transilvaniei ar dori ca în trei, Czernin, el şi mine, să 
se definească pe teren, căci el nu cunoaşte îndeajuns 
situaţiunea. — Asupra exportărilor, adaogä că învoe- 
lile cu cărbuni odată făcute, ei nu vor mai intra în 
combinaţii cu guvernul român. 

Miercuri, 29 Iulie. — Gazetele de eri mă înstiinteazä 
că Acţiunea, Naţională m'a excomunicat şi mă declară 
trădător. «La Roumanie» se umilă pentru a vorbi de 
această măsură încă fără precedent. Din gura lui Cră- 
ciun se află că Take Ionescu este promotorul acestei 
acţiuni. Zvonurile de remanierea guvernului probabil 
că lau îngrijorat. 

— Vorbind cu Dobrescu, Teodoru şi Mitilineu de 
reorganizarea Clubului, Mitilineu îmi spune pentru a 
doua oară: «Cu Germanii nu cred să putem merge». 

— Golescu îmi spune că am ajuns în stare de fali- 
ment financiar ; Danielopolu, la faimoasa Casă de credit 
a agricultorilor, n'a putut da 700.000 de lei unui om care 
prezenta gaj de 2.000.000, zicându-i: nu avem parale. 
De faliment politic ne apropiem. d-rul Anghelescu stri- 
gând faţă de martori în minister: «Cât timp voi fi eu 
în minister, un glonte de munitiuni nu se va transita». 
Deci, Brătianu este angajat, căci altminterea Anghe- 
lescu n'ar cuteza să vorbească astfel. 

— Primesc o scrisoare dela Czernin, care îmi cere 
cu insistenţă să mă duc să-l văd, căci dânsul nu poate 
părăsi Sinaia şi că situaţia cere absolut o întrevedere. 


NOTE POLITICE — 1915 495 


— Marinkowici este foarte turburat, nu mai doar- 
me, a slăbit cu 2 kg. de când a aflat vestea că Rusia a 
cedat totul Bulgariei : li se dă Macedonia până la lacul 
Ohrida cu Uskub. Aceasta reprezintă 30.000 de km. din 
patria sârbească ! şi nu li se promite lor nimic spre 
mare. Nici nu se vorbeşte de Albania ; iar pe vremuri 
li se concedase Bosnia şi Herzegovina, care reprezintă 
50.000 km., dar este un pământ groaznic, numai stâncă 
goală. Şi Serbia va fi silită să primească, căci ei n'au de- 
cât pe Pasici şi el este cu cuțitul la os. Iar în ceeace 
priveşte pe Greci, pe ei nici nu-i consultă nimeni : li s'a, 
semnificat că trebue să cedeze Cavalla şi regiunea Dra- 
mei şi atâta tot. El sugerează o pace separată între 
Turcia şi Tripla înţelegere. In acest mod Turcia scapă, 
şi scapă pe lângă ea şi Sârbii; ne mai având preten- 
tiunile bulgäresti, se poate în două luni reconstitui con- 
federatiunea balcanică, care se sustrage Europei. — Eu: 
«Dar Tripla înţelegere nu ar primi astăzi propunerile 
Turciei». — El: «Cred că Anglia ar fi încântată să 
scape de Rusia la Constantinopol şi la urma urmei noi 
ne-am legat să ajutăm victoria Rusilor : se obţine tre- 
cerea Dardanelelor şi în acest mod i se dă Rusiei posi- 
bilitatea de a se bate fiind aprovizionată ; dar nu ne-am 
legat pentru a ajuta pe Ruşi în anexări teritoriale , pen- 
tru aceasta nu mai dăm nici un ajutor ! Şi ni se cere şi 
execuţia imediată ! Pentru a cimenta reconstituirea, blo- 
cului, noi am fi siliţi să dăruim Bulgariei malul stâng 
al Vardarului!». El mă roagă stăruitor să studiez 
chestiunea, căci peste patru cinci zile ar trebui un răs- 
puns. Termenul este în mâinile lui, căci Pasici la con- 
sultat. (Propunerea este deci oficială). — Ii promit că 
voi vorbi cu Bussche. E] mă grăbeşte să merg cât mai 
neîntârziat să-l văd. — Va fi oare posibil de revenit 
la o pace separată cu Serbia? Si el si eu am luat 
mereu ca punct de plecare imposibilitatea de a admite 
pe Ruşi la Constantinopol. — El : «Ruşii la Constanti- 
nopol însemnează că li se dărueşte marea Egee şi că 
Serbia pierde chiar contactul cu Grecia dacă i se ia Ma- 
cedonia. Pe de altă parte, isgonită din Adriatică de Ita- 


496 NOTE POLITICE — 1915 


lieni, ea este condamnată». — Eu: «Teza mea este cu- 
noscută : Sugestiunile economice produc servitutea po- 
liticä». 

Joi, 30 Iulie. — Convorbirea cu Verzea. El îmi poves- 
teste toate peripeţiile trăite de Aurel Popovici, care la 
Berlin n’a putut vedea pe Impărat din cauza interven- 
tiei lui Tisza şi putin (însinuează Verzea) din cauza lui 
Beldiman, prea ahtiat să nu-i displacă lui Tisza. Este 
aşteptat la Bucureşti către 12 August; Verzea plănuise 
să meargă în întâmpinarea lui, dar Brătianu l’a disuadat. 
După întrevederea din Berlin (Bethman-Hollweg, Zim- 
mermann, Vaida, Beldiman, Aurel Popovici), guvernul 
ungar a tratat pe Vaida ca trădător şi, după sfatul aces- 
tuia, Aurel Popovici, cu toate că trebuia să fie însoțit 
de un ofiţer german, a renunţat să treacă prin Ungaria 
ca să vie aci. Ipohondru, zice Verzea; fricos, zic eu. El 
se află acuma la Zürich. Verzea crede, după spusele lui 
Strauss, că Aurel Popovici ar fi reuşit să vadă pe Wil- 
helm. Verzea m'a lăsat să înţeleg că este hotărît în ca- 
zul când Brătianu ar rămâne în direcţia rusească, el să 
nu-l urmeze. — Asupra lui Täzläoanu, el ştie că este 
un păcătos şi că respectabilul Andrei Bârsan dela «As- 
tra» a fost încântat să se scape de el şi de Goga, pe cari 
îi avea secretari ai instituţiunei. 

— Sir Valentine Chirol, în misiune oficială trimes 
de Sir Edward Grey, vrea să mă vadă, după cum îmi 
scrie Barclay. Acesta este primul meu contact cu Lega- 
tiunea englezească din ziua când Barclay mi-a dat, prin 
«Adevărul», o dezmintire stupidä. Am avut cu Chirol o 
lungă conversaţie pe faţă şi deschisă. Este un om foarte 
bine, vorbeşte bine frantuzeste, fără subînţelesuri în ceea- 
ce spune. Mă explic cu el cu aceiaşi francheţă. Ii spun 
că nu pot primi cu nici un preţ pentru ţara mea, ideea că 
Constantinopolul ar putea vreodată să apartie Rusilor. 
Această idee dictează toată politica mea. In Septembrie 
Poklevsky şi de Giers vorbiseră de internationalizare, iar 
dela şedinţa Dumei şi dela Consiliul Impärätiei din A- 
prilie, îndoiala nu mai este posibilă. Grija ce se are de 
a preciza Bulgarilor, în nota celor patru puteri, că linia 


NOTE POLITICE — 1915 497 


Enos-Midia va rämâne inviolabilä, indicä cä toatä lu- 
mea este de acord pentru a da Rusiei Constantinopol si 
regiunea sa. Arăt diferenţa care este între Constantino- 
polul turcesc şi Constantinopolul rusese—E] recunoaşte 
că raţionamentul meu este fondat şi adaugă: «Cred că 
vom găsi mijocul de a asigura libertatea comercială a 
strâmtorilor». — Eu: «Aţi face război pe această ches- 
tie ?» — 'Tăcere. El îmi spune că dacă Turcia ar fi învin- 
gătoare, grânele din Asia Mică, puse în valoare, ar face 
din Turcia o concurentă. —Eu îi răspund că ei fiind în 
toate cazurile pe Marea Mediterană, regimul Mărei Negre 
mare vreo importanţă în chestiune. Vorbim apoi, în caz 
de victorie rusească, de egemonia slavă instalată pe Me- 
diterana. — El: «Aceasta este problema viitorului, deo- 
camdată trebue să ne ocupăm de ceeace e mai arzător».— 
Eu : «Pentru D-voastră aceasta mar fi decât un război 
colonial şi singuri D-voastră puteți vedea lucrurile de 
mai sus şi de mai departe». — El : «Din contră, e un răz- 
boi de viaţă şi de moarte. Tot imperiul britanic e în joc; 
de aceea trebue să ne ocupăm de ceeace este mai urgent; 
nu ne putem încurca cu amănunte». 

Cel puţin nici o ipocrizie. Avusesem grija să spun 
că nu în virtutea principiului naționalităților Rusia cere 
Constantinopolul şi coasta de nord a Asiei Mici. Această 
convorbire probează clar că se va face o mare sfortare 
pentru a târi pe neutri în război. 

— De Bussche mă întreabă dacă nu pot să mă duc 
să văd pe Czernin la Sinaia. Deci, se insistă. El a văzut 
pe Brătianu: îi pare liniştit, a încheiat unele aranjamente 
de schimb cu nişte materiale cari interesează apărarea 
turcească. — Il pun la curent cu zvonurile sârbeşti. Crede 
<ă va putea, să mijloccascä o negociere; cred şi eu la 
rândul meu că dacă Pasici nu se simte părăsit, va pu- 
tea, să amâne răspunsul său celor patru puteri. Ştie şi el 
că s'a procedat faţă de Grecia lăsându-i pur şi simplu 
o copie a notei dată la Sofia, prin care se atribue simplu 
Cavalla Bulgarilor. Regele şi Gunaris sunt furioşi. El 
crede că Bulgarii vor persista. Imi mai spune că în mo- 
mentul de faţă se află în Bucureşti mulţi ofiţeri ruşi. 


498 NOTE POLITICE — 1915 


I sa insinuat că ei ar fi aici pentru a semna o convenţie 
militară, dar nu crede. Spionaj ? Poate. Imi atrage aten- 
tia asupra lor. 

Sâmbătă, 1 August. — Am o conferinţă la Sinaia cu 
Czernin. Bussche transmisese greşit comunicaţia lui Ma- 
rinkovici. Dau versiunea exactă. Sunt însă mari difi- 
cultäti. Cum să împaci interesele Bulgariei şi Serbiei, 
dacă interpretezi că deschiderea Dardanelelor, dacă 
este autorizată, ar avea Ca semnificare posibilitatea 
unei păci separate cu Serbia. Oferta malului stâng 
al Vardarului nu poate avea altă însemnare. Ce rost 
are consultatia lui Passici ? Sunt rugat de a câştiga pu- 
tin timp ca să poată Czernin să refere, şi dacă este aw 
torizat de Bussche să spună că Germania primeşte să 
trateze, dar în altă direcție. (Bussche, pe care Pam 
văzut um moment, aprobă). — Voi vorbi cu Marinko- 
vici, dar îi voi spune tot adevărul. 

Vreau să reiau conversaţia asupra Transilvaniei. 
Dar de astă dată, departe de a ajumge la o formulă mai 
pozitivă, Czernin îmi spune că se poate conta că Tisza 
va face mult pentru Români drept mulţumire pentru fı- 
delitatea lor, dar că aceasta va fi o chestie internă, iar 
nu un acord încheiat cu o putere (!). — Dar trebue să 
ştiu ce se va face? — El: «Sunt acreditat pe lângă gu- 
vern, dar cu acest guvern nu mai vorbesc de nimic ab- 
solut de nimic: Regele să vă desemneze pe D-voastră ca 
viitor preşedinte de Consiliu şi vom putea trata». — Eu : 
«Câtă vreme Regele are un prim-ministru, nu se poate 
adresa unei alte persoane». — El: «Să vă însărcineze 
pe D-voastră cu negocierea — homo regius, — şi vom 
sta de vorbă asupra tutulor chestiunilor». — Eu : «Acest 
proect mi se pare putin realizabil si nu pot încerca ni- 
mic dacă nu ştiu pe ce pot conta». — El: «Nu pot să 
spun nimic mai mult; D-ta sau Maiorescu, veţi avea tot; 
guvernul acesta nimic. Işi are vederile hotărîte şi nu e 
nimic de aşteptat dela el: Ii este oare frică lui Brătia- 
nu de Rusia ? Nu. fiindcă noi i-am oferit să trimitem un 
militar care s'ar bucura de încrederea lui, spre a vedea 
tot pe front, şi să-i raporteze situaţia exactă: el a 


NOTE POLITICE — 1915 499 


refuzat, zicând că se teme de Filipescu. Poimâine este 
ziua ilmpăratului: Brătianu m'a rugat stăruitor să su- 
prim orice ceremonie; îmi este imposibil să oprese colo: 
nia să serbeze ziua împăratului! Domnul Brătianu mare 
decât să-şi ia măsurile, să-şi facă poliţia cum o înţelege, 
dar eu nu pot primi această situaţie înjositoare să nu 
serbez serbarea. naţională . 

Aceste două destăinuiri mau uimit : frică sau com- 
plicitate? Când Czernin a spus lui Brătianu că oferta 
Bucovinei era retrasă, i s'a părut că aceasta a supărat 
pe Brătianu, care a răspuns că această retragere nu era 
definitivă. Czernin la asigurat că era definitivă si ire- 
vocabilă ! 

— Am avut o conferinţă cu Barbu Catargi, Grigore 
Cantacuzino şi Nenifescu. Acesta din urmeă, foarte stă- 
ruitor, emoţionat până la lacrämi: Trebue începută o 
acţiune, memorandum Regelui, întrunire la Club; tre- 
bue pusă clar chestiunea. Cantacuzino tot aşa de afirma- 
tiv ca ceilalţi, însă el nu este pentru soluţia extremă ime- 
diată, adică intrarea în război, dar pentru neutralitatea 
egală pentru toţi, deci: trecerea munițiilor. Catargi se 
declară gata să se ducă să vorbească lui Maiorescu. 

Beldiman a trimis Regelui un raport în româ- 
neşte, pentru a se descărca de răspundere. Bethmann- 
Hollweg i-a spus: m'ai certat cu Ungurii şi am avut ne- 
plăcerea să dau dreptate contelui Tisza care mă preve- 
nise că guvernul român nu va intra cu nici un chip în 
război. Ne vom ocupa de Bulgaria si vom; face o Bul- 
garie mare, din momentul ce D-voastră m'aţi vrut să a- 
veţi o Românie mare! 

Şi Petersen mi-a spus eri ceva cam în acelaş sens. 

Miercuri, 5 August. — Marinkovici insistă ca să nu 
afle nimeni că el ar fi făcut vre un demers. Il fac atent 
că nimeni în jurul meu nu ştie nimic, dar că partizanii 
mei ştiu foarte bine că «sugestiunea» nu vine dela mine, 
ci de la ei. li spui foarte clar că pacea separată cu 
Turcia este irealizabilă; Englezii cei dintâi nu o pot 
primi. El protestează asupra acestui punct. Eu adaug 
că puterile Centrale n'au nici-un interes la această pace. 


500 NOTE POLITICE — 1915 


Imi răspunde că dacă Turcia ar esi din conflict, împătrita 
înţelegere nu mai are nimic de oferit popoarelor din Bal- 
cani pentru a le pune în mișcare. Ii comunic că până 
la noi dispozitiuni, dacă Sebia descurajatä doreste în- 
voială directă, n'are decât să facă primul pas si Ger- 
mania va introduce negocierea.  Marinkovici cere ca 
Serbia să fie lăsată pe din afară (?) şi ca să prezint 
nouile argumente care pledează pentru pacea separată a 
Turciei. Lungi, foarte lungi, explicaţii destul de copi- 
läroase, 

— Bussche îmi confirmă că Berlinul nu poate sta de 
vorbă decât dacă ar veni o propunere de la Nis. El 
pare hotărât a nu înlesni exportul cerealelor, spre a nu 
uşura situatiunea lui Brătianu, de care are prea mult să 
se plângă. Semnalează un zvon: Schneider-Creuzot ar 
trimite tunuri de artilerie grea împreună cu tot persona- 
lul necesar mănuirei lor; aceasta ar indica că există o 
înțelegere cu Franţa. 

— Tot în privinţa aceasta, Gr. Golescu raportează că 
guvernul împinge bănaile a forma o societate de fabricare 
a oţelului, luând fondurile Izbândei dela Brăila, spre a 
avea, cilindre de 15 cm., căci în momentul de faţă ea nu 
poate furniza armatei decât cilindre de 5 em. Or, nouile 
instalaţii ar fi un cuptor Siemens-Martin care există în 
Rusia, şi care ar fi instalat de un inginer francez, a cărui 
demobilizare ar fi cerută de guvernul nostru guvernului 
francez ! 

— Am primit o scrisoare dela Maiorescu, în urma 
căreia am convocat pe Neniţescu, Grigore Cantacuzino, 
Mitilineu, Barbu Catargi şi Mihail Rähtivan. Catargi 
va pleca la Montreux pentru a vedea pe Maiorescu, a 
cărui prezenţă este judecată ca necesară. Nenitescu este 
foarte partizan unei acţiuni, Cantacuzino mai tempo- 
rizator. 

— Serbarea zilei Impăratului Austriei a avut loc 
şi banchetul de două sute de tacâmuri n'a fost turburat 
nici de cel mai mic incident. Atunci ce sens avea demer- 
sul nesocotit a lui Brătianu ? 

Joi 6 August. — Czernin îmi spune că Burian fiind 


NOTE POLITICE — 1915 501 


lipsă, răspunsul propunerilor sârbesti a fost întârziat. 
El ar primi să stea de vorbă în privinţa unei păci cu 
Serbia, dar nu cu Turcia. Czernin va merge la Rege 
şi vrea săi vorbească deschis; nici o propunere nu se 
va mai face actualului guvern; ele se vor relua, de nu 
va fi trecut momentul, cu alt guvern. Nici exportare 
română nu se va mai acorda; D-nul Spiess, care mersese 
prea departe, a fost aspru mustrat. Comisionarii evrei 
wau decât să se agite; cum n'au să mai capete vagoane, 
vor fi siliţi să se astâmpere. El nu ştie cine e persoana 
care sa prezentat la Căile Ferate, anunțând că voia să 
cumpere toată recolta. (Această propunere emotionase 
cercurile Bäncei Naţionale şi eri s'a trâmbitat peste tot). 
Acest lucru nu va avea loc... Czernin constată că Bră- 
tianu a părăsit Bucureştii pentru a nu asista la serba- 
rea Împăratului. 

— Eşind, întâlnesc pe Victor Antonescu, care coboa- 
ră din automobil spre a mă însoţi pe jos până la Banca 
Agricolă. Găsesc prilejul de a'i spune că ceasul se apro- 
pie când politicile noastre se vor despărţi; că guvernul 
înclină aşa de mult într'o parte, încât toată lumea crede 
că a luat angajări formale.—El protestează şi mă asigură 
că acţiunea României e încă liberă—Eu : «Aş dori s’o 
cred, dar cum nu ştiu nimic, fac şi eu presupuneri ca toată 
lumea». Reprosez înfepäturile inutile, mojicia de a se fi 
căutat şi în buzunare la graniţă, ataşatul militar aus- 
triac; tonul gazetelor oficioase. — El îmi vorbeşte de 
Costinescu în termenii cunoscuţi, la care răspund că lu- 
mea nu mai vrea să creadă că Costinescu face ce face 
fără asentimentul primului ministru. Ii mai spun că 
prea ascultă de intimidările teroriștilor care n'au nici un 
ecou; ei vor să facă scandal si să spargă geamurile la 
inaugurarea Clubului meu; noi le vom sparge capetele. 

— Miclescu îmi raportează o conversaţie avută cu 
D-rul Anghelescu, care a voit sä’l convingă că Brătianu 
ar fi germanofil. De reţinut: Brătianu este supărat 
fiind că aş fi organizat eu mişcarea proprietarilor pen- 
tru libertatea granitelor. Anghelescu pretinde bineînţeles 
că guvernul n'a luat nici un angajament. 


502 NOTE POLITICE — 1915 


— După audienta ce a avut la Rege, Czernin a venit. 
la mine. A găsit pe Rege bine dispus: El a constatat că 
opinia publică s'a schimbat, ceiace permite ca gândul să 
se îndrepte spre perspective noui. O schimbare de guvern, 
în favoarea mea, ar fi o schimbare prea bruscă pe care 
opinia publică poate nu ar primi-o încă. Czernin vor- 
bind de un guvern mixt, de exemplu Maiorescu, cu cele 
două partide, Regele a răspuns că dificultatea ar veni 
din partea lui Brătianu care war primi. Czernin şi-a 
făcut declaraţia în ceeace priveşte ţinuta lor faţă de ac- 
tualul guvern. Imi povesteşte că de câte ori Regele 
zicea : Oamenii cum se cade şi cuminţi, adăuga: cei 
ai lui Marghiloman. Descreeratii erau cei a lui Take Ior 
nescu. — Impresia generală a lui Czernin este că Regele 
ar dori să se desrobească şi că caută un sprijin. 

Vineri, 7 August. — Mitilineu a văzut eri pe Em. La- 
hovary de la Paris, care i-a spus: Brătianu nu poate 
să nu iscălească cu Quadrupla Înţelegere; a fost silit să 
arate telegrama lui unor oameni politici din Paris pen- 
tru a-i încredința că lucra din ordin. Singuri Clemen- 
ceau şi Millerand mai au o îndoială asupra hotărârei 
României. Dealtfel, ca urmare, Italia are să ne predea 
muniţiile ce i le-am comandat şi pe cari ni le reţinea 
până acuma; iar inginerul Teodorescu pleacă în Franţa 
pentru a recepționa alte muniții. (In ceace priveşte pe 
Teodorescu, mi s'a spus alaltăeri că era trimes în Franţa 
spre a face o comandă de 250 'milioane !). 

— Povolny îmi povesteşte unele zvonuri: Taka Io- 
nescu şi Filipescu şi-au pierdut tot creditul pe lângă 
Blondel şi mai ales pe lângă Poklevsky. Acesta din 
urmă ar fi spus directorului agenţiei Havas, care vroia 
să telefoneze lui Take Ionescu pentru a-i cere un avis: 
«dar nu ştie nimic, şi nu poate nimic». In cercurile 
sârbeşti domneşte credinţa că tot se trec muniții peste 
munţi; un oarecare Jaktchich, căpitan de rezervă, ar fi 
propus ca podul peste Dunăre să fie azvârlit în aer 
pentru a isprăvi cu contrabanda, dar Poklevsky sar fi 
opus zicând că această faptă ar înfuria inutil pe Români. 

— Am scris lui Maiorescu să se întoarcă neapărat. 
Scrisoarea mea va pleca mâine prin Barbu Catargi. 


NOTE POLITICE — 1915 503 


Miercuri, 12 August. — Paul Teodoru îmi spune că 
Colonelul Razu nu crede adevărat zvonul că 80.000 de 
Rusi ar fi căzuţi prizonieri la Novo Georgewsk, fiindcă 
buletinul oficial al Statului-Major nu pomeneşte nimic 
despre această, victorie! Teodoru îmi mai povesteşte 
că soldaţii dela Zărneşti cari lucrează la el la moşia Stâl- 
pu, i-au spus că toată lumea vrea pacea şi numai Mar- 
ghiloman vrea războiul; aşa li sa spus de către ofiţeri 
la cazarmă. Deci în armată se dau întrun mod sistema. 
tic, vești false, — Astă-seară a apărut în «l'Indépendance 
Roumaine» un articol violent în contra celor care critică 
buletinul oficial (dezertarea cauzei nationale), si un alt 
articol documentat în ziarul «Moldova». (Aflasem dela 
Virgil Arion că Colonelul Sturdza fusese la Statul-Major 
pentru a protesta în contra neexactitäfilor voite ale Bu- 
letinului). 

— Joi mă duc să vâd pe Christescu. Generalul îmi 
spune că tot ce se reproşează Buletinului este exact. El 
este redactat la serviciul informatiunilor de către ma- 
jorul Condeescu numit ad-hoc de Generalul Iliescu şi de 
către un major Georgescu şi contrasemnat de Zottu, din 
care Iliescu face tot ce vrea, căci Zotu caută înainte de 
toate a se menţine dincolo de limita de vârstă la care 
ajunge în Octombrie. La începutul războiului, Chris- 
tescu făcuse o conferinţă ofiţerilor săi; două zile în urmă 
el a fost acuzat de germanofilie, fiindcă lăudase armata 
germană; i sa dat peste degete şi progresiv a fost de- 
sărcinat de orice atributie. Defectul personal al lui Ilies- 
cu este nota rusofilă. Am să mă ocup de această chestiu- 
ne în gazetele mele. 

Sâmbătă, 14 August, — D-nul de Bussche a văzut eri 
pe Rege. L’a găsit în bună sănătate, dar mai ales în 
foarte bune dispoziţii. Regele i-a spus lucruri în genul 
acestuia : «D-l Take Ionescu va fi cel dintâi care îmi 
va susține politica, când voi putea, după cum încă sper, 
să intru în acţiune alături de D-voastră». Vorbind cu 
Filipescu care se plânge că sa pierdut ocazia, Regele 
Pa întrebat dacă el ar mai ataca şi acum Puterile Centra- 
le, şi după răspunsul lui foarte evasiv, Regele i-a spus cu 


504 NOTE POLITICE — 1915 


insistenţă că faptul de a ataca astăzi Puterile Centrale 
ar fi o curată nebunie. Privitor la grija lui Bussche 
că sunt numeroşi ofiţeri ruşi care se zice că tratează cu 
Statul Major, Regele a afirmat că nu există nici-o în- 
telegere, fiindcă ar cunoaşte-o cel dintâi. — Bussche 
este foarte liniştit în ceeace priveşte Constantinopole. 
Ducele de Mecklemburg (loachim-Albrecht) trece prin 
Bucureşti ; el a scris Regelui, care îl va primi la întoar- 
cere, când va sta aici două zile. 

Nota apărută în ziarul «National Zeitung» care vor- 
beşte de un tratat secret între Pasici şi Quadrupla Inte- 
legere, prin care sar da voe Serbiei să ia Macedonia 
spre a pedepsi pe Bulgari, notă care a fost reprodusă 
de gazetele noastre, este confirmată printr'o copie a tra- 
tatului, ce se află la Berlin. 

— Povolny a fost la legatiunea sârbească, unde i sa 
vorbit de tratatul secret. Şi în cercurile greceşti toată 
lumea vorbeşte de acest tratat! El pretinde că gaze- 
tele ruseşti sunt pline de suferinţele ce îndură popula- 
ţia civilă, care este silită să părăsească oraşele : ovreii 
sunt îngrozitor de maltrati. Constată lipsa absolută 
de înţelegere în sânul Quadruplei; fiecare voind să-şi 
crufe armata. 

Joi, 20 August. — D-] de Bussche îmi dă două ştiri : 
el a declarat lui Brătianu că Germania nu mai ţine a 
tranzita muniții prin România ! (se verifică deci zvonu- 
rile că s'ar transporta muniții în Turcia cu submarinele), 
și a hotărât pe colegul său Czernin să facă declaraţia, 
— «pe care ati povätuitro d-voastră », — că îm caz de un 
atac în contra Serbiei, linia Salonicului va fi lăsată li- 
berä pentru România. (Deei atacul este aproape. Tzigara 
Samurcas raportează că în Banat este o concentrare de 
trupe germane). 

— Regina călătoreşte mult. In nordul Moldovei a 
vizitat nenumărate localităţi. A fost foarte mult admi- 
rată. Tzigara a luat parte la un dejun unde nu erau decât 
patru persoane ; Regina vorbea în numele Regelui: 
«Iată ce doreşte Regele» — ca o mamă care îşi apără 
copilul... Mediul în care trăeşte Regina este foarte 


NOTE POLITICE — 1915 505 


«bochophobe». A prins o deosebită afecţiune pentru d-na 
Victor Antonescu care a reuşit să fie publicat un basm 
al Reginei, tradus în frantuzeste de dânsa, în «La Revue 
des Deux Mondes». 

— D Strauss dela Deutsche Bank, succesorul la 
Bancă al ministrului Helferich, mă întreține de un 
proect de subventiune cu 200 de milioane a băncilor şi 
sindicatelor agricole pentru susţinerea agricultorilor. 
Având în vedere partea politică a chestiunei, sunt foarte 
rezervat şi nu indic nici persoane, nici soluţii. El îmi 
mai vorbeşte cu această ocazie de voinţa Germanilor de 
a lua măsuri pentru ca samsarii dubioşi să nu mai poată 
specula asupra vagoanelor şi să se îmbogăţească în 
dauna producătorului şi consumatorului. Este foarte 
mirat că nimeni nu se emotioneazä de acuzärile generale 
aduse în contra actelor lui Costinescu şi ale familiei 
sale. E] credea un lucru ca acesta imposibil. Niciodată 
Germania nu va permite acestui guvern să scoată din 
țară aur în vederea taxelor. Alt guvern ar obtine-o. 

21 August. — Primesc pe d. Elie Kurez a cărui 
prezenţă mi-a fost semnalată acum vre-o două săptă- 
mâni ; este în gazdă la Paspati (cassa Blank) şi a fost 
prezentat lui Paul Teodoru ca un om atot puternic, agent 
al marelui Duce Nicolae, însărcinat să controleze pe Po- 
klevsky, etc... El îmi spune că este gazetar, membru al 
Asociaţiunei gazetarilor din Paris, dar deocamdată de- 
taşat pentru un' serviciu direct. Rapoartele sale merg 
la Cartierul General, şi d. Goremikine le arată Impăra- 
tului. Imi face complimentele de rigoare: că sunt cu 
totul altfel decât i-am fost descris, ete. Sasonov este 
cel mai slab ministru de afaceri străine pe care l’a avut 
vreodată Rusia, dar n'au cu cine-l înlocui. Poklevsky 
nu prea deştept, dar oricum mai bine decât Blondel : 
a citit un raport al acestuia, scris în stil de băcan în care 
se laudă; el Kurez, a făcut un raport lui Delcassé 
asupra unei inexactitäti voite a lui Blondel şi Delcassé 
a promis că-l va rechema, dar nu înainte de Aprilie. Ata- 
şatul militar Semenov trăeşte într'o societate care mwar 
trebui să fie societatea ataşatului militar al Rusiei. ete.— 


33 


506 NOTE POLITICE — 1915 


La rândul meu vorbesc de trecut, pentru a evita între- 
bările : reamintesc lunga neînțelegere care a existat între 
Regele Carol şi Impăratul Wilhelm, arăt modul cum 
Germanii au luat la noi locul părăsit de Englezi şi de 
Francezi. Dar tot ajungem la întrebări: Ce gândesc 
asupra soartei războiului ? — Eu: «Dacă nu intervine 
vre-un factor nou, cred că este câştigat de Puterile Cen- 
trale». — «Dar nu cunoaşteţi Rusia : mobilizarea indus- 
triei ei; se restitue atelierelor lucrătorii şi inginerii cari 
i se luaseră prosteşte, sufletul rusese se deşteaptă, ete... 
De ce n’ati intrat alături de noi ?». — Eu: «Dacă as fi 
fost ministrul Rusiei, având trecere.….» — Bl: «Poklev- 
sky n'are de loc». — Eu: «Aş fi hotărît pe Români dar 
cu douä conditii : 1) As fi oferit României restituirea 
Basarabiei...» — El: «Este foarte greu pentru un Stat 
mare : ar fi ca şi când ţi-ai amaneta ceasornicul». — 
Eu : «Nu acum, dar în momentul când eraţi învingători, 
în plină ofensivă. 2) Aş fi oferit României garanţia că 
niciodată comerţul ei nu va fi supus vre-unui trata- 
ment deosebit la Constantinopol. — El: Dar Impära- 
tul n'a cerut niciodată Constantinopolul; avem destule 
dificultăţi în Polonia (?) pentru a căuta extensiuni în 
țări străine; aceasta este ideea lui Sasonovr. — Eu: 
«S'a vorbit totdeauna de un regim international la Con- 
stantinopol, or şi Duma şi Consiliul Lmpärätiei au pro- 
clamat principiul: Constantinopolul rusesc, fără con- 
trol şi fără restricţie. La aceasta eu nu subscriu», — 
El: «A fost o greşeală, regimul unei comisiuni interna- 
fionale este regimul cel bun». 

O notă hazlie: Am vorbit despre Spiess; după ce 
Pam identificat, Kurez mi-a spus că-l cunoaşte şi că 
îi procurase chiar un paşaport rusesc; dar că Spiess 
plecase înainte. Or, întâlnindu-se faţă în faţă când 
ieşea dela mine, ei nu sau salutat, şi Spiess afirmă că 
nici măcar numele nu-i este cunoscut ! 

— Spiess, în numele lui Bussche, îmi cere părerea 
asupra legei pe care Bundesratul a decretat-o, şi care nu 
a fost publicată în urma stäruiutelor lui Bussche. Ger 
mania nu mai vrea să admită specularea agiului şi a 


NOTE POLITICE — 1915 507 


vagoanelor (şi în contra guvernului, dupa câte înţeleg). 
Legea conţine trei dispoziţii : 1) Taxele în vigoare pen- 
iru productiunea germană (2700 mărci vagonul de grâu) 
vor fi aplicate şi la grâul importat. 2) O «Central-Ein- 
kaufs-Kommission» (Statul) poate rechizitiona cu acest 
preţ orice cereale importate. (Deci imposibilitatea de a 
se sustrage). 3) Această comisie are dreptul să ma- 
joreze, după cazuri, toate preţurile. (Concesiune facută 
numai guvernelor amice). Această lege nu se poate 
evita: întreparea este : să fie publicată acum în contra 
guvernului liberal, sau să fie lăsată publicarea ei pe 
mai târziu, ceeace ar putea să coincidă cu un guvern 
conservator ? Spiess insistă ca să-mi dau părerea. — 
Eu răspund : «Dacă legea este inevitabilă, ea trebue pu- 
blicată numaidecât, pentru ca modificările să poată fi 
concedate unui eventual guvern conservator».— Mai târ- 
ziu, seara, cântărind bine avantagiile şi desavantagiile, 
am scris lui Bussche că, revenind asupra primei mele 
aprecieri, credeam că e mai bine să nu se publice legea 
taxelor. 

2 August. — Povolny îmi spune că Marinkovici 
Sa întors aseară. Răspunsul Serbiei la nota Quadru- 
plei Intelegeri este aşa de încărcat cu condiţii, încât 
pare a fi negativ. Dealtmintrelea nu se mai pun insis- 
tente la Niş pentru concesiuni din partea Serbiei. 
Sârbii vin cu o propunere de o înţelegere româno-greco- 
sârbească pentru a zdrobi Bulgaria: Sar da României 
o tâşie de pământ cu Dedeagaci, cu alte cuvinte o eşire 
la Marea Egee ; Sârbii ar lua golful Lagosului ! ! Ar fi 
oare un nou progres al Quadruplei? (Adaos: In cursul 
unei vizite de afaceri la biroul generalului Tantiloff în 
ziua de 17 Septembre 1917, generalul a scos o hartă 
a Balcanilor — găsită la Giurgiu — pe care se însem- 
nase cu creionul rosiu delimitările acestui proect. In a- 
devăr, pe ea se afla o fâşie largă care mergea dela Du: 
năre la Marea Egee şi pe care era scris «România». 
Bulgaria rămânea redusă la valoarea a patru sau cinci 
din judeţele noastre. Deci acest proect a fost studiat...). 

De către Bulgari la Sofia. instalarea Rusilor 


508 NOTE POLITICE — 1915 


la Constantinopole este considerată ca o hotärîre de 
moarte pentru Bulgaria. Toate acestea par a fi o în- 
frângere a sfortärilor făcute de Quadrupla Intelegere 
în Balcani. Se pare că Take Ionescu ar fi confirmat lui 
Povolny că Bulgarii nu vor scăpa din mâna Germani- 
lor. După Take Ionescu, Japonezii ar fi pus ca preţ la 
participarea lor la război în Europa, libertatea de a emi- 
gra în Australia şi în Canada, dar ambele ţări ar fi re- 
fuzat. 

— Am consultat pe generalul Culcer. El nu crede ca 
armata rusească să fi scăpat definitiv de primejdia unei 
învăluiri; nu ştie exact unde se află capetele de coloane 
ale trupelor cari se retrag. Dar punerea pe picior de 
război a unei armate mari este imposibilă, având în 
vedere lipsa de tunuri. El este hotărât de părere ca să 
nu le fim niciodată aliaţi. La întrebarea precisă: dacă 
ne hotărîm să mergem alături de Germani, şi bineïnte- 
les cu Bulgarii, avem şanse de isbândä?—El răspunde: 
De sigur, mari şanse! şi adaogă: România nu trebue să 
facă război decât având lângă ea o ţară cu industrie 
metalurgică. El refuză să creadă că generalul Iliescu 
fură la ministerul de Război: «Nu vreau să mă ames- 
tec cu ceeace fac ei». 

23 August. — Gazetele noastre repetă în cor că 
partidul conservator nu ar recunoaşte valoarea unui 
aranjament făcut cu Quadrupla Înţelegere. Guvernul nu 
poate în mod unilateral să schimbe atitudinea fixată de 
către Consiliul Coroanei. 

24 August. — «Viitorul», într'un articol de fond, 
ne dă implicit dreptate : nu este nimic schimbat în ati- 
tudinea oficială a ţării aşa cum a fixat-o Consiliul de 
Coroană. 

25 August, — Tzigara Samurcas a văzut pe Rege 
Regele nu e mulţumit cu Brătianu, dar se ţine puţin 
în curent şi nu este destul de informat. (Tzigara îmi re- 
comandă tăcerea). 

— Nenitescu este foarte grăbit să intrăm în actiu- 
nė, se teme că vom sosi prea târziu. Nu crede ca Bră- 
tianu să-mai poată să se degajeze de Ruşi. Se teme 
ca, cu masarea trupelor noastre pe graniţă, Brătianu să 


NOTE POLITICE — 1915 509 


caute un conflict pentru a ne pune înaintea unui fapt 
îndeplinit. 

26 August. — De dimineaţă, Barbu Stirbey vine 
la mine, trimis de Rege: trebue sa se tempereze 
câtva timp nota germanofilä, căci Regele se gândeşte 
la o schimbare de regim şi aceasta nu ar uşura situa- 
ţia. Stirbey adaugă că în orice caz un alt guvern va 
întâmpina mari greutăţi. — Eu: «Poate la Bucureşti, 
dar de sigur nu în farä»—El: «Desigur că Brătianu nu 
a semnat vreun acord cu Quadrupla Înţelegere, dar Re- 
gele a spus că, chiar de ar fi semnat, aceasta nu lar lega 
nici pe El, nici ţara. Insă fără îndoială că Brătianu 
sa legat prea mult, ca să se mai creadă la Berlin că 
sar mai putea schimba». — Reproşez faptul că sa lă- 
sat să cadă oferta Bucovinei. — Stirbey : «ie, ţi sar 
oferi din nou». Ar trebui să väd pe Regele. — Explic 
pentru ce nu m'am dus la Sinaia: nu vreau să dau de 
bănuit şi Brătianu să nu se ferească de mine. Stirbey 
insistă şi eu mă pui la dispoziţie, dacă Regele sau Re- 
gina mwar chema pentru  Crucea-Roşie de exemplu. 
Stirbey îmi anunţă disgratia marelui Duce Nicolae. El 
se miră ca Regele să nu fi răspuns telegramei mele 
de urări pentru ziua lui. —Refugiatul Moldovan, sub nu- 
mele de «Drumaru», organizează bande pentru suprima- 
rea presei filogermane. Apelurile lui anarhice sunt 
publicate de «Dimineaţa» şi de «Epoca». Dau gazetele 
lui Barbu Stirbey, care se însărcinează să le arate Re- 
gelui. 

— Arthur Rosenberg îmi desvoltä tot sistemul fi- 
nanciar pentru care se agită Ionescu-Giurgiu şi Malte- 
zianu şi pentru carea venit Stauss la Bucureşti. 
El îmi mulţumeşte că am povăţuit să nu se cedeze 
tentatiunei de a se constitui un partid agrarian. Pen- 
tru a aduce încheerea favorabilă a afacerei, el ar 
dori ca o comisie de cinci persoane să meargă la Berlin: 
vefuz de a studia această afacere. El atacă pe Spiess, «un 
bou (ochs) vanitos» pe care Costinescu îl duce de nas. 
Costinescu l-a povăţuit să se promulge taxele maxi- 
male. 


510 NOTE POLITICE — 1915 


— Contele Czernin s'a dus să vadă pe Brătianu 
privitor la închiderea bruscă a graniţelor noastre eri 
după amiază. Statul-Major, temându-se de indiscretiile 
uşurate de comunicațiile cari se fac mereu peste gra- 
nifä (se telegrafiază tot dela Bucureşti la Petrograd 
şi Paris), având mişcări de trupe de făcut, a închis 
graniţa pentru vreo 5—6 zile. Pe de altă parte Czernin 
a întrebat pe Brătianu ce ar face România în caz de ar 
fi Serbia atacată. Brătianu a răspuns că dacă Czernin 
îi dă cuvântul lui de onoare că această mişcare nu ar 
ascunde un ultimatum viitor, declară şi el pe cuvântul 
de onoare că România n'are rolul de a apăra pe Serbia. 
(Am notat această declaraţie textual, cum mi-a fost fă- 
cută). — Inchiderea graniţelor este plictisitoare şi poa- 
te produce enervare, dar este o necesitate de război, în 
contra căreia nu este nimic de obiectat. Vorbind de ro- 
lul României, Czernin spunând lui Brătianu că crede că 
a pierdut legătura, Brătianu l-a mustrat în mod priete- 
nesc, că-i anunţase odată că pacea cu Rusia era posi- 
bilă. Czernin a reamintit că nu făcuse decât o ipoteză 
pentru a demonstra că dacă sar întâmpla, România 
n’ar mai avea nimic de câştigat; ca de altfel, şi în momen- 
tul de faţă, când intervenția României devine pe zi ce 
merge mai puţin necesară. Czernin crede pe Brătianu foar- 
te deceptionat că nu a reluat convorbirea privitoare la 
Bucovina. Un alt guvern ar obţine şi în direcţia aceasta 
unele concesiuni... — Eu : «Şi Regele ştie şi contează pe 
ele...» El: «Dar ar trebui puţină grabă, căci dacă a- 
vem Dunărea, şi vom avea-o în curând, concursul Ro- 
mâniei nu mai este necesar pentru a merge la Kiew, 
fără să mai adaog că aceasta ar libera 500.000 de oa- 
meni după front, cari ar putea fi duşi aiurea». Bră- 
tianu este de asemenea foarte desiluzionat în ce pri 
veşte pe Bulgari şi Czernin adaogă că Centralii pot în 
adevăr să se bizue pe ei. Czernin îmi mai spune că 
soţia şi mama lui Mişu Cantacuzino sunt foarte îngri- 
jate, fiindcă acesta trebue să se afle undeva în Austria 
si împiedicat de a da ştiri, probabil din cauza unor seri- 


NOTE POLITICE — 1915 511 


sori compromiţătoare. El nu ştie nimic, dar un agent i-a 
raportat că Cantacuzino se ascunde la Bucureşti, cu 
cineva ; agentul certifică că l-a văzut (!?). Czernin mă 
roagă să linistesc pe aceste doamne ; el nu ştie nimic. 

— ÆEïidinger, agentul secret al cărui nume nu-l 
ştiam, şi care aproape nu e cunoscut de nimeni sub a- 
cest nume, în curent cu tot ceeace se încearcă în ches- 
tiile financiare, crede că va putea hotărî pe Ion Ma- 
vrocordat şi Nicu Enăşescu să meargă la Viena pentru 
a constata seriozitatea ofertelor. Mai interesant: El îmi 
mulţumeşte că am dat poveţe contrarii ligei agrare 
(Stauss) şi taxelor maximale (Bussche), deci se bucură 
dé o mare trecere. Imi afirmă că a trimis pe generalul 
Mustaţă la Techir-Ghiol, spre a hotărî pe Mihail Phe- 
rekyde la o schimbare de atitudine în cazul când ar in- 
tra în minister în locul lui Costinescu, sau în cazul când 
ar primi să intre într'un guvern mixt: «singur Mustaţă 
poate negocia această afacere». (Hotärît, el e foarte bine 
informat !). 

— Bussche îmi mulţumeşte că lam împiedicat să 
publice taxele maximale. Imi spune că a propus gu- 
vernului să se construiască, pe toate liniile care duc la 
gările noastre, căi duble pentru a accelera traficul de 
exportaţiune, şi că după şase säptämâni guvernul a re- 
fuzat. lar deschid vorba despre Serbia. Dacă ar inter- 
veni un acord secret pentru viitor, sar putea hotărî 
Serbia să nu facă decât o apărare de formă: Bussche 
refuză. De altfel gazetele au şi vorbit de vagi înţelegeri 
cu Marinkovitch. Bussche crede că zvonul trebue să vie 
dela Niş. Presupun că alte zvonuri de acelaş fel ar pu- 
tea să le aducă neplăceri cu Bulgaria. 

— Mihaly este furios, exasperat: «Să-mi scap cu 
bine banii ce am în porumb şi piciorul meu să nu-mi mai 
calce prin România !» Imi mai spune: «Noi vorbim adese- 
ori de ceeace se petrece aci şi adevărat nu mai dorim de 
cât un lucru: să stea la ei acasă şi să ne lase în pace». 
Sunt într'adevăr anateme în contra noastră : totul este 
furt, minciună, dispreţ de drepturile altuia! Cel pu- 


512 NOTE POLITICE — 1915 


tin când scrie lui Tisza, acesta îi răspunde chiar când 
nu acordă : ai D-voastră promit tot, nu acordă nimic si 
nu răspund niciodată. — Ştie dela Budapesta că nici- 
odată, Brătianu nu a cerut ceva pentru ei şi nici nu a 
primit să stea de vorbă. «Brătianu Va sfătuit să nu rupă 
cu Tisza, dar să ceară atât de mult încât să nu i se poată 
acorda». El n'a urmat acest sfat, mai ales în timp de räz- 
boi. Imi cere ertare că : «m'a necăjit atâta ca să cerem 
teritoriul de dincolo»; niciodată nu va mai face o astfel 
de cerere. 


27 August, — 'Teodorian a aflat printr'o indiscretie 
a censurei, că Tavernier a trimis pe ziua de 25 August 
ziarului «Le Temps» din Paris o lungă telegramă pen- 
tru a afirma că eu m'as fi pus în capul unei instituţii 
germane care dispune de 125 de milioane şi că eu sunt 
acela care organizează Liga Basarabeană. El mai con- 
stată că francofilia, care poate cu greu să lupte în con- 
tra progreselor germane, dă înapoi. Şi guvernul a lăsat 
această telegramă să treacă ! 

— Toate semnele zäpäcelei : guvernul ştie prea bine 
la ce se reduce închiderea graniţei, a dat chiar un comu- 
nicat foarte linistitor în gazetele sale. Cu toate astea 
doamna Vercescu sa reîntors dela Predeal căci autori- 
tätile au dat ordin să se evacueze vilele ; se tae copacii 
dela Castelul Cantacuzino, la Zamora, fără niciun res- 
pect de proprietatea privată; parcul dela Buşteni a fost 
transformat într'o fortificaţie; sau aşezat tunuri în 
curtea dela Zamora, etc. 


28 August. — Regele m'a chemat în audienţă se- 
cretă. El este de părere că politica noastră trebue să 
se schimbe, «dar nu până la intervenţia militară»; Ru- 
şii nu sunt încă complect bătuţi şi nu ni se cere în 
acest moment o intervenţie. Eu emit părerea că este o 
necesitate urgentă, căci în curând rolul nostru va fi 
foarte şters. Dacă ar surveni pacea acum, ne-am găsi 
izolaţi înconjurați numai de răuvoitori. Regele e de 
aceiaşi părere —Bu : «Deci imediată neutralitate, depli- 
nă, aşa cum o organizează convenţiunea a patra dela 


NOTE POLITICE — 1915 513 


Haga». — Regele: «Să vorbim clar: noi admitem tre- 
cerea munițiilor; dar atunci ni se vor tăia muniţiile 
noastre cari se află pe mare». — Eu: «Vom avea tot 
rezervorul german la dispoziţie; Quadrupla Inţelegere 
nu poate căuta să ne arunce în braţele Germaniei; şi 
apoi ce nevoie avem să o facem cu svon mare ? Germa- 
nia nu este o metresă care cere să fie afişată». — Regele: 
«Ai perfectă dreptate; e adevărat, e adevărat !» — Eu: 
«Patru funcţionari discreti, şi totul trece fără să se afle 
nimic (nu ştiam încă în acel moment ceeace mi-a spus 
Bussche în ziua de 31 August, că Bulgaria, ţară neu- 
tră, oferise să semneze o declaraţie că munitiile erau 
pentru ea, şi că îşi lua asupra ei toate riscurile!) In 
afară de aceasta, dacă Germania găseşte o altă cale, 
Serbia de exemplu, nu mai va fi nici un motiv ca să 
se mai primească concursul nostru bine retribuit. Daca 
ar trece criza fără ca România să obtie ceva, aceasta ar 
fi o criză pentru Tron, căci toţi vor face pe Rege răs- 
punzätor». — Regele: «O ştiu». — Eu: «In consecință 
revenim cât mai repede la adevărata neutralitate, căci 
suntem deja în contraventie : aliaţilor noştri le refuzăm 
totul ; celorlalţi, de dăm totul. Şi mă explic: benzină, 
făină, transporturile pe apă se oprese şi se ravitaliază 
la noi. Guvernul va fi silit să-şi schimbe ţinuta, chiar 
din cauza lipsei de bani». S'a spus Regelui că trebue să 
căutăm bani în occident, fiindcă avem nevoie de franci 
şi de lire sterline. Arăt Regelui că cu schimbul actual 
Sar putea cu profit, procura cu mărci, toţi francii 
şi toate lirele sterline necesare din Elveţia. — Regele 
convine tot timpul că schimbarea de politică se impune; 
nu spune cum, şi nu pronunţă un singur cuvânt care 
ar putea să fie rău înţeles de Brătianu. Pentru partici- 
parea armatei, Regele crede că opinia publică nu este 
încă îndeajuns pregătită. Eu răspund că ea nu se poate 
întoarce fără a fi lucrată de guvern. Opinia publică este 
cum vrea guvernul să fie. — Regele: «Dar sunt şi 
nebuni». — Eu: «Nebunii îşi permit luxul de a fi 
nebuni, fiindcă ştiu bine că cei cuminţi îi opresc să su- 
porte consecinţele nebuniei lor». — In aceiaşi ordine 


514 NOTE POLITICE — 1915 


de idei, Regele: «D-rul T... I... este cea mai desăvâr- 
şită canalie care se poate vedea ; te murdăreşti dacă îl 
atingi chiar cu clestele. Articolele lui Take Ionescu 
sunt ridicole şi el dă semne de prostie». Asupra 
lui Brătianu şi lipsa lui de hotărâre, Regele zice că este 
un amestec ciudat de lymfatism şi de acte de energie. 
Regele ştie că Iliescu fură; a mai spus lui Brătianu că 
Iliescu vorbeşte prea mult. Când îl va mai vedea. are 
să-i spue şi altele. Spun că, Iliescu vizează Statul-Ma- 
jor. — Regele: «Da, dar sunt eu la mijloc şi asta nu 
va fi». 

Am atras atenţia Regelui să se ferească de a nu 
fi pus în faţa faptului îndeplinit. Regele ştie că unii 
sau lăudat cu aceasta ; dar nu se teme. — Am raportat 
Regelui părerea lui Culcer, care nu crede ca armata 
să fie în stare să nu asculte; am mai adăogat că pentru 
Culcer, o participare armată ar avea mari sorti de 
izbândă. — In ceeace priveşte pe Drumaru, Regele a 
spus lui Morţun chiar azi dimineaţă, că aceasta nu mai 
e desordine, ci anarhie. Regele crede pe Morţun par- 
tizan al Germaniei. Eu : «Dibaciu numai, şi ştiind, cu 
toate că vorbeşte foarte mult. să nu se descopere». 
— Mai repet Regelui spusele lui Mihaly că Brătianu a 
tratat totdeauna astfel, încât să facă orice negociere 
imposibilă. In fine atrag atenţia Regelui asupra mäsu- 
rilor militare exagerate şi prea bătătoare la ochi, care 
se iau si care ar putea să aducă faptul îndeplinit. 

— Audienţa mea a fost precedată de o audienţă la 
Regina ; în salonaşul Reginei a venit M. S. în persoană 
să-mi spună bună ziua. Regina recunoaşte că trimiterea 
Marelui Duce Nicolae în Caucaz este exil: «Micul Im- 
părat a îndrăznit să facă aceasta! Marele Duce este 
unchiul, reprezintă pe cei bătrâni! — Ce face von 
Bussche ; găsit-a mijlocul să devie mai simpatie ?» 
Asupra desbinării dintre Poklevsky şi Blondel, cunos- 
cută de Regina: «Ce mai au şi aceştia ?» — Profit, 
vorbind de curţi, să formulez motivele mele de nemul- 
tumire : Trebuia ca Rusia să ne ofere cele două judeţe 


NOTE POLITICE — 1915 515 


care ni le-a luat în 1878 şi să ne dea garanţii pentru 
Constantinopol. Astfel va şti Regina de ce nu sunt de 
partea, rusească. 

30 August. — De Sf. Alexandru, Czernin mi-a tri- 
mis pe consulul Schmidt ca să-mi aducă felicitările lui. 
Acest tânăr îmi povesteşte că în cursul săptămânei, 
când au început mişcări de trupe, toate telegramele 
lor au fost «sabotate». Nici una n'a fost transmisa cu ci- 
fre exacte. Au fost nevoie de intervenţii energice pentru 
a curma, acest abuz. 

— Regele soseşte pe neaştepiate la curse. In timpul 
convorbirei îi spun din nou ce excitare produce trimite- 
rea, trupelor pe graniţă şi rechiziţiile ; Regele îmi răs- 
punde că ar fi şi mai rău dacă nu s’ar face nimic. 

— Vorbind cu Arion şi cu mine, Radeff ne anunţă 
ocuparea, teritoriilor cari le-au fost cedate de Turci; pen- 
tru dânsul acordul e şi semnat; el va fi divulgat când 
se va cunoaşte textul formal şi răspunsul sârbesc la 
nota Quadruplei Intelegeri. In ceeace priveşte mişcările 
noastre de trupe este de părere că ele sunt sau prea 
mari sau prea mici. In orice caz n'ar fi de dorit sa se 
facă războiul pe două fronturi. (Deci Bulgaria ar fi 
frontul celalt). — Arion întreabă dacă la ei lumea este 
excitatä şi vorbäreatä ca la noi: «Nu, noi avem starea 
de asediu încă de un an. Domnul Radoslavoff este un 
om cu mare experienţă ; el era preşedinte al Consiliului 
la căderea lui Battenberg şi chiar pe timpul generalu- 
lui Kaulbars». 

— Generalul Christescu a spus lui Arion ca toată 
mişcarea, de trupe era opera lui Iliescu, care prin acest 
fapt a desorganizat tot planul de mobilizare generală. 

31 August. — D-l Bussche afirmă că cunoaște an- 
gajamentul luat de Brătianu, şi anume: interzicerea 
trecerei munitiunilor pentru Turcia, şi în schimb să ni se 
dea muniții nouă. (Dar pentru moment noi n'am primit 
nimic! Inteleg mai bine acum sensul spuselor Regelui 
asupra acestui subiect). — Bussche se plânge de ciun- 
tirea telegramelor lui şi acuză autoritatea militară 
de acest fapt, pentrucă jumătatea unei serii expediată. 


516 NOTE POLITICE — 1915 


nu din Bucureşti dar din Sinaia, a sosit nealterată. 
Cum era a doua zi după declaraţia lui Czernin, Impä- 
ratul i-a telegrafiat direct, spre a-l întreba. Răspunsul 
la telefon a fost că Brătianu era furios! 

Bussche repetă mereu că dacă se ajunge să se 
treacă munitiile pe altă cale, centrul de gravitate se va 
muta în Bulgaria în dauna României. : El crede că 
Brătianu este în contra măsurilor militare ce se iau. 
Panaitescu şi agenţii lui au afirmat că trupe erau ma- 
sate în contra noastră şi atunci Iliescu a învins. Du- 
cele de Mecklemburg sosind Miercuri, Bussche va în- 
cerca să obtie amânarea plecărei Regelui la Cernavoda, 
fixată pentru aceiaşi zi. El crede că comunicările ce 
Ducele are de făcut sunt de cea mai mare însemnătate, 
şi este foarte grăbit să-şi facă raportul Impăratului. 

— D-1 Kurez îmi citeşte raportul lui. Protestez când 
pretinde în raport, că sunt gata să deviu filorus dacă 
Rusia dă garanţii pentru Constantinopole, etc... Tot 
raportul lung si neinteresant. Mai important: 
cunoaşte şi frequenteazä pe părintele Lucaci; chiar se 
serveşte de el: e în stare să se hrănească la două iesle ; 
nu este aşa de deştept cum se pretinde. Imi confirmă 
preciziile scrise în «La Politique» (care e cel mai bun 
articol pe care l’a citit asupra chestiunei) că disgratia 
Marelui Duce Nicolae a întărit pe Țar. Imi citează două 
nume de femei, cari au fost funeste Marelui Duce. 
Nu este exact, cum afirmă Povolny, că Rodzianko pre- 
sedintele Dumei, ar fi omul Marelui Duce. Din contra, 
el este acela care a lucrat în potriva lui. Omul lui de 
încredere este Gutchkov. Kurez spune mult rău de 
Semenoff, atasatul militar, care se compromite cu Fi- 
şerovici, simplu samsar. 

1 Septembre, — Asist în gara Buzău la pleca- 
rea, batalionului 8 de infanterie, care este trimis pe Va- 
lea Prahovei, Regimentele de Buzău se trimit în Pra- 
hova. cele din Râmnic şi din Brăila pe Valea Buzău- 
lui. In acest mod nimeni nu se găseşte în apropierea 
resedinfei lui. ; 

— Colonelul Gorsky îmi vorbeşte de zäpäceala care 


NOTE POLITICE — 1915 517 


va domni, până şi în comandamentele regimentelor, în 
caz de mobilizare. Iliescu a plasat o droae de cretini şi 
de nepricepuţi, camarazii lui de promoţie, care din 
ajutori vor trece comandanţi de regimente fără a cu- 
noaşte nimic din meseria lor. 

Miercuri, 2 Septembre — Czernin a fost primit de 
Rege, căruia i-a comunicat, din partea lui Burian, noui 
asigurări că ceeace se petrece la graniţă nu este de loc 
privitor la România, dar exclusiv contra Rusiei şi că 
Monarhia nu nutreşte nici un proiect ostil României 
(domneşte o oarecare îngrijorare din cauza trupelor ro- 
mâne adunate pe graniţă). Regele şi-a exprimat do- 
rinfa de a vedea graniţa deschisă în timpul cel mai 
scurt şi atunci El va da ordinul să se retragă trupele. 
Czernin a adăogat că Statul Major austriac devenise 
foarte nervos şi că, el simțind acest pericol, a provocat 
această explicaţie a lui Burian. — Când s'a întors acasă 
la ora 7 seara, a găsit o telegramă anunțând că graniţa 
era liberă (dealtminterea am avut şi eu personal cu- 
noştinţă de acest fapt, prin călătorii care au sosit la 9 
seara din Predeal). Czernin a comunicat imediat această, 
ştire Regelui. — A căutat azi dimineaţă pe Brătianu, 
dar acesta e lipsă din Bucureşti şi Czernin este îngri- 
Jat, căci dacă Regele nu a vestit pe Brătianu, mobiliza- 
rea va continua şi se va crede la Viena că ministrul 
Austriei-Ungariei este tras pe sfoară. Va merge la 
Morţun pentru a-l ruga să transmită lui Brătianu an- 
gajamentul luat de Rege. Mai târziu mi-a spus că 
transmisese Regelui că la Viena, ca şi la Berlin, nu 
mai avea nimeni încredere în Brătianu; lucru care a 
contrariat pe Majestatea Sa. 

— Alerg la Morțun ca să-l vestesc. Nu trebue cu 
nici un chip lăsaţi soldaţii noştri aşa de aproape de 
Unguri. Am fi la discretia unui nebun sau a unui rău- 
voitor. Având în vedere că Regele şi-a dat cuvântul nu 
trebue să aibă loc vre-o bănuială. Morţun nu ştie ni- 
mic ; vine dela moşie; şi el a atras atenţia ca să fie puşi 
pretutindeni căpitani siguri şi serioşi. Este bineînţeles 
că şi ceilalţi trebue să-şi retragă trupele. Recunoaşte 


518 NOTE POLITICE — 1915 


gi el «gala» făcută cu buletinul Statului-Major, într’a- 
devăr partial. — Eu: «Generalul Iliescu este acela care 
insuflă acest spirit în armată şi care vorbeşte nesoco- 
tit» —El : «Ştiu, şi am spus aceasta lui Brătianu». —Eu : 
«Sunt două luni şi jumătate de când nu l’am mai văzut». 
— El: «Räu face, foarte rău». — Eu: «Nu conduceţi opi- 
nia publică, iar gazetele D-voastră o desorientează prin 
brustele lor schimbări». El: «Ce vrei! Presa noastră 
trebue să liniştească şi pe ceilalţi, pe nebuni, Filipescu 
şi Take Ionescu». — Eu : «Rău faceţi ; n'au pe nimeni în 
spatele lor». -— El: «Am mai spus-o lui Brătianu în tim- 
pul alegerilor, când l’am rugat să mă lase pe mine să 
lucrez». (1?) — Isist din nou să nu se lase ţara la dis- 
crefia celui mai mic incident provocat de un ofiţer. Mor- 
fun ma asigură că va telefona imediat lui Brătianu. 

Când am intrat la Morţun, el m'a interpelat în faţa 
lumei care se afla în salonul lui cu cuvintele: «Bună 
ziua, şefule» ! 

Golescu se plânge că Banca nu mai are bani; 
deşi pretinde că a dat 30 de milioane avansuri la 
agricultori eri a ezitat pentru o afacere de 12.500 de lei 
şi cum guvernul nu mai are nici el bani. se așteaptă la 
un nou împrumut. silit, tot la Bancă. A convorbit cu 
Stauss şi. după cum am convenit, i-a spus să nu se gân- 
dească la avansuri de bani, ci numai la cumpărături cu 
1/3 avans asupra preţului. Piedicile ce va pune guvernul 
vor cădea atunci asupra lui. 

— Am avut o consultatie cu câţiva prieteni; N. 
Ghica, G. Stirbey, M. Seulescu, Neniţescu, Mehedinţi, 
pentru fixarea deschiderei Clubului. Toţi sunt alarmati 
de posibilitatea de a ne găsi în faţa unui fapt îndeplinit. 
Săulescu, faţă de fratele său. a auzit pe Filipescu spu- 
nând : «Există tratat ; în curând veţi fi surprinși de un 
eveniment brusc, şi veţi merge !» 

— Bussche va pleca la Ramadan în întâmpinarea 
prinţului de Mecklemburg, care va fi dus cu un tren 
special la Brăila spre a vodea pe Rege și a sta de vorbă 
cu El; dela Brăila Prinţul merge la Sinaia pentru a 


NOTE POLITICE — 1915 519 


prânzi cu Regina Elisabeta, şi apoi îşi va urma drumul. 
Czernin fiind silit să plece în întâmpinarea lui Palla- 
vicini, el Bussche va comunica lui Brătianu (întors la 
ora 1), ceeace Czernin a obţinut dela Rege în privinţa 
retragerei trupelor. Il întreb în mod sincer: «Suu tre- 
cut muniții ?» — «Absolut falş. S'a încercat acum două 
luni să fie câştigat Pherekyde; el a refuzat. având cre- 
dinţa că Strâmtorile vor cădea, ceeace ar fi o fericire 
pentru ţară. 

Ştie că ministerul ware bani; n’a putut să plăteasca 
alaltăeri 124 milioane de mărci la Berlin; Banca Naţio- 
nală a refuzat. Petersen negociază o convenţie pentru ca 
Disconto să plătească în schimb această sumă. 

— La ora 6 seara Morțun vine să-mi aducă răs- 
punsul. Regele n'a comunicat nimic lui Brătianu. — 
Eu : «Fiindcă nu l’a văzut». — El : «Dar există telegra- 
mele cifrate!» (Să fie o minciună? Nu se poate 
presupune o astfel de uşurinţă din parte Rege- 
lui !) Brătianu va retrage trupele peste două-trei zile ; 
unele din ele nici mau sosit la destinaţie! — Rapor- 
tez atunci conversaţia Filipescu-Săulescu, pentru a-l 
ruga să se grăbească şi să nu ne lase la discretia unei 
întâmplări. — Morţun se va întoarce la Brătianu pen- 
tru a-i comunica ; el a reprosat lui Brătianu că a pier- 
dut contactul cu mine; Brătianu i-ar fi răspuns ca nu 
este nimica schimbat, fiindcă altminterea..—Eu : «Dar 
nu fac nici un reprog !» — El: «Este de datoria lui să 
discute şi să consulte cu D-ta». 

Restul conversatiei, politica în general. El loveşte 
în Take Ionescu. In două rânduri îmi dă cuvântul lui 
de onoare că Brătianu n'a semnat nici un angajament. 
şi tratează de semeţie extraordinară afirmarea contra 
rie a lui Filipescu în «Epoca». 

3 Septembre. — Ministrul Germaniei, ţinând locul 
lui Czernin dus în întâmpinarea lui Pallavicini care 
vine din Constantinopol, a văzut pe Brătianu şi 
îmi scrie că Brătianu : are nevoe de cincisprezece zile 
pentru a retrage trupele. Scrisoarea sa, fără a desvălui 
vreo alarmă, este totuşi stăruitoare. 


520 NOTE POLITICE — 1915 


Stauss îmi supune din nou proectele sale : Cumpă- 
rarea de grâu cu avans plătit. contract sub clauză re- 
zolutorie dacă guvernul împiedică eşirea, dreptul exelu- 
ziv de a dispune de vagoane, 150 de milioane bägati în 
afacere. Se va face o încercare cu 1000 de vagoane. — 
Eu : «De ce ?» 

4 Septembre. — Contele Czernin se irită de întârzie- 
rea de 15 zile hotärîtä de Brătianu pentru a retrage tru- 
pele ; el nu vrea să se facă ridicol. A întrebat de două 
ori pe Rege dacă putea să telegrafieze asigurarea dată 
de M. S., că trupele se vor retrage imediat ce graniţa 
va fi deschisă; şi Regele nu sa opus, nici măcar nu a 
cerut ca Czernin să aştepte până a doua zi pentru ca să 
poată Regele să vadă pe Ministru. Când Czernin a pri- 
mit telegrama de deschiderea graniţei, a scris imediat 
Regelui că va comunica cuvântul regal; scrisoarea a 
fost dusă la Palat de către un secretar şi aghiotantul a 
anunţat că Regele primise şi citise scrisoarea! Astăzi 
Brătianu nu vrea să ţie acest angajament. Ce se va crede 
la Viena şi la Berlin ? Că chiar în ceeace priveşte ar- 
mata Sa, Regele nu poate dispune nimic ! In Brătianu, 
atotputernic nu mai are nimeni încredere. Spiritele se 
vor încălzi din nou şi se va crede că el Czernin nu ştie 
nimic, sau că raportează greşit. — Mă roagă să exami- 
nez dacă nu pot interveni. El se va duce la preşedintele 
Consiliului. 

Ora 12. Czernin a căpătat asigurarea că armata 
face manevre şi că ele nu vor mai dura mai mult de 
cincisprezece zile; un program de executat. Brătianu. 
întrun mod foarte dibaci, spune el, i-a reproşat de a fi di- 
vulgat că Regele a luat un angajament. Czernin răs- 
punde că afară de miniştri şi de D-nul Nanu el nu a 
vorbit cu nimeni. — Reflectând bine: D-nul Brătianu 
îşi bate joc de angajamentele luate de Rege; în aceste 
împrejurări Regele pleacă pe Dunăre, iar Brătianu nici 
nu se duce să vorbească cu Regele înaintea plecärei 
sale ? ! 

Adaos: (9 Noembrie 1916)—Cartea roşie austriacă 
conţine asupra acestor evenimente o notă sugestivă (No. 


NOTE POLITICE — 1915 521 


42 din 16 Septembre) :—Czernin vede pe Rege si îi spune: 
Este drept şi echitabil ca România să-şi retragă acum 
trupele depe graniţă. Regele răspunde că aceste mişcări 
au fost făcute fără ştirea Sa şi că Brătianu a dat ordin 
ca trupele să fie ţinute la zece km. Cum acest ordin nu 
a fost executat, Regele a mustrat energic pe Iliescu. Re- 
gele spunând că cu timpul aceste trupe vor fi 
retrase, Czernin declară că acest răspuns nu-l poate sa- 
tisface. In fine, după o conversaţie agitată, în timpul 
căreia Czernin răspunde la un cuvânt nedibaci al Re- 
gelui: «Că comandantul suprem al armatei române 
ware să, spere, dar să ordone !». Regele a promis că va 
retrage trupele imediat ce Austro-Ungaria va redeschide 
graniţa. — Indată după aceasta soseşte comunicarea că 
graniţa este deschisă; Czernin serio Regelui că a- 
cum el aşteaptă ca trupele să fie imediat retrase, si ra- 
portează că el nu contează, autoritatea Regelui, fiind 
slabă. Regele pleacă diseară, pentru cinci zile, pe Du- 
năre şi d-nul Brătianu abia mâine soseşte în Bucureşti, 
ceeace face schimbul de vederi între ei doui foarte greu 
si nici nu uşurează lucrurile. 

Deci notiţa mea din 4 Septembrie 1915 găseşte aci 
o explicaţie ciudată! 

5 Septembre, — Doctorul Karpeles, deputat socialist 
austriac, se duce în Bulgaria pentru cumpărare de re- 
coltă. El îmi mărturiseşte că au nevoe de grâne, porumb 
şi mai ales ovăz. Imediat ce Dunărea va fi liberă şi el 
nu se îndoeşte de aceasta, ei vor căuta cerealele în Bul- 
garia. — Îmi spune că la ei sunt indignati contra noas- 
tră : Nici un aranjament încheiat n'a fost ţinut. El sin- 
gur a prins pe Costinescu telegrafiind în faţa lui un 
lucru ; iar pe de altă parte telegrafia imediat altceva. 

Ministrul de război austriac, când el Karpeles. i-a 
raportat că generalul Iliescu și-a dat cuvântul de onoare, 
a spus faţă cu martori: «Cuvântul de onoare al genera- 
lului Iliescu ? nu e nimic !». Când lui Kropatkine i sa 
raportat că Brătianu, până la sfârşit, va intra în Basa- 
rabia, Ministrul om foarte ponderat, a spus: «Da, şi 
asta dacă noi o vom permite». 


34 


522 NOTE POLITICE — 1915 


Aceste întepäturi nu se vor uita uşor. Karpeles mai 
aduce accastä apreciere : «La d-voasträ cocota parizianä 
a învins pe institutorul german !» El repetă afirmări de 
venalitate si de coruptie, pe cari cu greu le poti da 
la o parte. Dar si Blonde] nu numeşte pe Brătianu decât 
«l’odalisque fatiguée»; deci, şi în această parte, multă 
stimă ! 

Cum va sosi iarna, Austriacii vor ataca Udine, cu 
Veneţia ca obiectiv. Ei sunt mirati că aw putut ţine li- 
nia actuală de front, care era provizorie, şi care nu este 
adevărata linie pregătită. Italienii din nord se bat bine 
şi cu elan. Se pare că reţelele electrice fac ravagii mari, 
când se apropie de ele. Se servese foarte prost de a- 
vioane. Dr. Karpeles crede că războiul va dura până în 
primăvară. «Cum vom mai putea noi să-l suportăm ?» 
zice el melancolic. 

— Primesc o scrisoare dela Maiorescu : cuminte si 
de aceiaşi părere cu mine. 

— După spusele lui Tzigara Samurcas, Ducele de 
Mecklemburg ar fi spus Reginei Elisabeta că îi pare 
rău că s'a obosit zadarnic să se ducă să vadă pe Rege 
la Brăila şi Măcin!! (Ducele, totdeauna însărcinat cu 
misiuni delicate, vine dela Constantinopol şi dela Sofia; 
a fost să vadă pe Regele şi s'a întors în Germania tre- 
când prin Sinaia, unde a prânzit cu Regina Elisabeta. 
Dela Sinaia la Predeal, a trecut noaptea în automobil şi 
a văzut cum se aşezau mine dealungul şoselei noastre 
naţionale !). 

— In Dobrogea a avut loc un grav accident de au- 
tomobil, a cărui victimă a fost Radovici, ministrul co- 
merţului. Träsura lui urma trăsura lui Duca, care la 
rândul ei urma trăsura Regelui, si într'un canivel, el a 
fost aruncat afară din automobil. Tin dela fratele său 
şi dela comandorul Coandă că Regele îşi conducea sin- 
gur automobilul cu o iutealä de 90 km. pe oră. Greu îmi 
închipuese un Rege făcând pe şoferul întrun turneu 
oficial ! ! 

6 Septembre. — Filipescu şi Victor Ionescu organi- 
zează la curse o manifestaţie ridicolă. Bucovineni plă- 


NOTE POLITICE — 1915 523 


titi dau jos de pe cal pe Milton Henry pentru a-i smulge 
cazaca mea tricolorä. Bătae, scandal. Filipescu tatăl si 
fiul jubilează; Fasciotti găseşte lucrul plăcut ! 

9 Septembre. — «Dimineaţa» conţine un nou mani- 
fest al bandei Drumaru; chemare la asasinat cu desem- 
narea : Czernin, Bussche şi cu mine, oferiţi la loviturile 
amatorilor. 

— Colonelul Randa, ataşatul militar austriac, ne 
mai găsind pneumatice pentru automobilul lui, se adre- 
sează maiorului Släniceanu dela ministerul de război şi 
îl întreabă dacă este adevărat că ministrul, care le-a re- 
chizitionat pe toate, vinde din ele. [i se oferă. merge la 
depozit şi îşi alege cauciucurile de care are nevoe. iar 
când trimite hârtiile. i se spune că Iliescu în persoană a 
refuzat aprobarea. Şi Randa îmi spune, lucru pe care 
de altfel îl ştiam, că sau dat cauciucuri la toată lumea. 
Randa adaugă că, aflând că grâul lui Presan se strica 
la Burdujeni, el cu toată interdicţia. a intervenit ime- 
diat ca să se cumpere grâul în Austria! De câteor:i a fost 
nevoe de ceva, Randa a mijlocit ca să se acorde totul 
pentru armată şi pentru ofiţeri. — Asupra ştirilor de 
război, Randa afirmă că Ruşii sau retras dela Tarno- 
pol, şi că în nord se încearcă o mişcare de învăluire în- 
tre Berezina, bălțile şi Niemenul. 

— Von dem Bussche îmi destăinueşte că Prinţul 
de Mecklemburg nu este de loc mulţumit de conversaţia 
ce a avut cu Regele. Opinia publică nu este destul de 
schimbată... Situaţiunea Regelui mai grea ca acea a Re- 
gelui Greciei... (Ştiu pe de altă parte că Czernin și 
Bussche încep a pierde încrederea ce o aveau în Rege; 
aceasta a spus-o Netzhammer lui Teodorian-Carada). 

Mortzun a vorbit lui Bussche de amenințările «Di- 
mineţei» : e bun de notat că guvernul e vestit. Mor- 
tzun i-a mai spus: «Prevăd că peste o lună, şase săpta- 
mâni vom intra în acţiune alături de D-voastră». — 
Bussche : «Nu veţi intra niciodată !» — Mortzun : «Ba 
de sigur vom intra, dar poate cu alt guvern dacă nu cu 
al nostru». Mortzun, corectând pe Bussche : «Vă asigur 
că acum trei luni Iliescu vorbea de intrarea în război. dar 


524 NOTE POLITICE — 1915 


acum nu mai zice nimic». (Şi te miri de cele spuse de 
anumiţi militari !). — Sfătuese stăruitor să nu se atace- 
Sârbii înainte de a face guvernului deciaratiunea că linia. 
Salonicului nu va fi tăiată. Bussche promite că va re- 
înoi această asigurare, printr'o notă verbală. 

Bussche îmi povesteşte asupra Doamnei Psicha o. 
anecdotă care pare a fi autentică ; ea poartă pecetia ru- 
sească !! La un prânz cineva a, spus că nu ar mai tre- 
bui să se mănânce icre proaspete, căci Dunărea e plină 
de cadavre de Austriaci şi icrele pot să dea febra tifoidă. 
Tânăra gâscă : «Dacă aşi şti că pot cu dinţii mei să 
sfâsiu un Austriac, aş mânca icre de două ori !». 

10 Septembre. — Von dem Bussche vine din nou să 
mă vadă după scurta întâlnire ce a avut cu Brătianu. 
Aseară s'a aflat mobilizarea bulgară ; preşedintele con- 
siliului a arătat puţină temere din această cauză. Dar 
Regele a spus Ducelui de Mecklemburg: «Bulgaria va 
intra în război pentru a lua Macedonia, dar noi nu ne 
vom mişca». Şi Bussche adaugă: «Dacă România ar: 
mobiliza în momentul acesta, poate că Berlinul ar cere: 
explicaţii l» 

— În această noapte a apărut în «Epoca» ştirea de- 
misiei lui Brătianu; ea a fost imediat desminţită, în ter- 
meni destul de vii, de către «Viitorul». D-rul Blumenfeld,. 
care îşi are intrările la «Adevărul», povesteşte că toată 
noaptea Filipescu a fost într'o agitaţie nebună, căci ți- 
nea drept sigură demisia lui Brătianu, imediat ce se va 
anunţa mobilizarea, bulgară. Aceasta este un mod de a. 
forța mâna Regelui. — Dar Mişu Săulescu a văzut pe 
Vintilă Brătianu şi i-a spus că venea la mine; Vintilă 
i-a zis : «Noi suntem liniștiți şi fratele meu va continua 
în tihnă, ca până acum. Nu cred ca fratele meu să fi 
semriat ceva». 

— Ziua a fost foarte agitată. Circulă fel de fel de- 
zvonuri asupra violenţelor proectate. 

— Osman Izzet Paşa, fost ambasador la Berlin, 
pleacă la Constantinopol la ora 1 şi vine să mă vadă. 
El ste entuziasmat de pregătirile germane; Austria e 
cu totul schimbată : organizarea transeelor contra Ita- 


NOTE POLITICE — 1915 525 


liei este o adevărată minune de confort şi prevăzute 
chiar cu robinete de apă. Nu înţelege nimic din ezită- 
rile noastre. Turcia ne iubeşte şi vrea ca prin Tripla A- 
lianţă a Germaniei, Austriei si Turciei, care va dura, 
România să devie mare şi tare. Enver Paşa a declarat 
că dacă România ar intra în Basarabia, ar pune la dis- 
poziţia ei 900.000 de oameni de cari nu mai are nevoe. 
având în vedere că numai sunt imobilizati de Bulgari ; 
armată bine echipată şi excelentă. — Izzet Paşa îşi pune 
întrebarea : ce face România dacă survine pacea, lu- 
eru ce va deveni posibil cum se vor convinge Ruşii că 
Constantinopolul nu va cădea. Bulgarii nu vor intra în 
Macedonia înainte ca Germanii să fi ajuns la gra- 
nifa lor. 

— Czermin este foarte excitat: Regele i-a spus a 
“tunci când s'a închis graniţa, că dăduse ordin lui Iliescu 
ca pretutindeni trupele să fie ţinute la zece km. de gra- 
niţă, recunoscând că era un mare pericol să fii la dis- 
cretia unui incident. Departe de a respecta, această pro- 
misiune, el a văzut cu ochii lui trupe înaintând la Pre- 
deal până la câţiva paşi de graniţă. A scris aceasta eri 
Regelui. La Viena se va crede că toate înstiintärile ce 
dă, sunt false ! Oricum, nu mai are nimeni vre-o încre- 
dere în guvern. — Czernin repetă că ultima şansă cade 
din mâinile României : dacă se mai întârziază cu acor- 
darea trecerei munițiilor. în curând va fi prea târziu. 

(Nota : Fi-vor temeri în privinţa forţărei trecerci 
prin Serbia ? Oare ar fi vre-o piedică ? Ce sens are a- 
-ceastă invitaţie ?). 

11 Septembre. — După oarecari ezitări, se zvoneste 
că Filipescu ar fi hotărât să sarjeze din răsputeri pe 
Brătianu. De altă parte, «Adevărul» (după spusele lui 
Blumenfeld), ar fi retras două articole cu cari se înce- 
peau aceste ostilitäti. Dar este sigur că poliţia începe 
să se miște, şi eri seară a cam dat în manifestanfii cari 
au atacat case particulare şi şcoala evangelică. 

— Germania este mai iritată în contra noastră de 
cât Austria. S'a stabilit un boicotaj economic. Negus- 
torii trimit îndărăt serisorile de afaceri. Bărbulescu mi-a 


526 NOTE POLITICE — 1915 


arătat o corespondenţă între o fabrică de vagoane si so- 
cietatea Saturn, din care reiese că guvernul german nu 
dă voe să se vândă vagoanele-cisterne ce au fost coman- 
date. Stauss a fost chemat de Costinescu, care cere 
băncei «Deutsche Bank» 20 de milioane mărci contra. 
lei, pentru cupon ; Stauss s'a dat în lături. La graniţă. 
nu se mai cumpără nimic... 

13 Septembre. — Am avut şedinţa Comitetului exe- 
cutiv la mine acasă. Mare cordialitate. Comitetul are o 
atitudine hotărâtă pentru o acţiune imediată în contra 
Rusiei : Nenitescu, Aslan şi Emil Juvara. în culise sunt 
moderați, dar înclină spre Germania; Teodor Rosetti. 
Mehedinţi, categorici ca şi Arion; J. Berceanu şi Gri- 
gore Cantacuzino sunt singurii cari au luat cuvântul. In 
unanimitate sa aprobat sensul discursului meu de mâine, 
despre care am făcut o scurtă expunere. 

14 Septembre. — Inaugurarea Clubului Conservator.. 
Imens succes. Discursuri bune fără cea mai mică dis- 
cordantä. Enormă afluentä de lume. 

15 Septembre. — Actionistii convocaserä Duminică, 
la Boulevard, pe deputaţii si senatorii lor. Erau vreo 
cincizeci de persoane, în aparenţă adunate spre a exa- 
mina mijloacele pentru reprimarea corupţiei germane. 
în realitate pentru a cere mobilizarea. Generalul Cräi- 
niceanu, care iscălise convocarea, sa abținut. Delegatr 
au fost trimişi lui Brătianu, printre ei: nici Take Io- 
nescu, nici Filipescu. — Brătianu le-a remis în scris de- 
claratia sa negativă. Seara sau întâlnit din nou pentru 
a lua cunoştinţă de rezultat. cunoscut dealtminterea încă 
din ajun. Ei sau numărat: din patruzeci şi opt, nu- 
mărul se scoborâse la treizeci. Toma Ionescu şi D. Do- 
brescu-Prahova au atacat cât au putut pe Rege şi adu- 
narea sa spart într'un mod jalnic. Au manifestat pe 
piaţa Teatrului iar când a sosit manifestafia în faţa ca- 
sei lui Filipescu, era foarte micsoratä. 

17 Septembre. — Victor Antonescu, ministrul justi- 
fiei. vine la mine. Războiul va ţine multă vreme; ar fi ò 
nebunie să-ţi bagi capul. pentru a-l vedea poate căzând: 
soarta Constantinopolului va fi hotărâtă de rezultatut 


NOTE POLITICE — 1915 527 


final al războiului : putin importa dacă cade sau nu as- 
tăzi. Englezii recunosc greşeala lor că Pau atacat pe apă 
şi că în acest mod au dat alarma Germaniei ; Costinescu 
este foarte scăzut ca inteligenţă; de unde oare va mai 
găsi el bani ? Crăiniceanu este un nebun; îl ° ‘âlneste 
câte odată la Ionel Brătianu. — Concluzie : a se câştiga 
vreme. Fiasco în ceeace priveşte banii, pe care sa dus 
zadarnic să-i caute în Franţa. 

— Von dem Bussche zice că acum canonada asupra 
Serbiei are un scop politic, care a fost atins. Ea va fi ur- 
mată de atacul armatei, care se va face la ceasul hotărât 
dinainte. (Acum zece zile, după o bombardare, sa crezut 
că acţiunea va începe). Ofensiva în Franţa este o- 
prită; sau făcut mari sacrificii inutile; Gerrnania o va 
relua, una din zilele viitoare, după ce s'a ficut proba că 
Francezii nu pot sparge frontul. 

18—19 Septembre. — Filipescu, Take Ionescu şi gru- 
parea din Ardeal cu Mândrescu în cap, fondează o Fe- 
deratie-Unionistä cu o formă neprecisă, lăsând să spere 
tot fără să tranşeze nimic din faimoasa fuziune între 
Takişti si disidenti, anunţată de Filipescu până şi în 
ziarul «Le Temps». Rolurile : Take Ionescu prin «Ade- 
vărul atacă pe Rege; Toma Ionescu, şi mai mult : niciun 
cuvânt însă despre guvern. Filipescu, în «Epoca», înjură 
pe miniştrii : dar niciun cuvânt în contra Regelui. 

22 Septembre. — Rusia trimite un ultimatum Bul- 
gariei. Franco-Englezii debarcă. sau se zice că debarcă 
(ştirile sunt contradictorii) la Salonic, fără aviz preala- 
bil al Greciei. Protestări timide şi destul de confuze ale 
lui Venizelos. Răspuns liniștit al lui Radoslavofi. care 
negând prezenţa, de ofiţeri germani în armata, bulgară, 
nu poate pe acest motiv să dea satisfacţie Rusiei. 

23 Septembre. — Czernin îmi repetă că nu mai e po- 
sibilă cea mai mică încredere în Brătianu, şi cu toate 
acestea el este în contra boicotajului economic. Il sfă- 
tuesc şi eu să se reia cumpărarea cerealelor, cu toate că 
pretinde că nu sunt nevoi urgente. 

Acum două zile s'a dat pe neaşteptate ordin impie- 
gatilor unguri dela gara Predeal. care toţi locuesc în 


528 NOTE POLITICE — 1915 


oraş, să părăsească teritoriul românesc. Ciudat, din mo- 
ment ce nu suntem în stare de război! Czernin vrea să 
dea, şi el ordin ca eventual să se închiză graniţa, dar 
mai înainte vrea să vestească pe Brătianu. Câteva cea- 
suri apoi, Brătianu, care se arătase surprins şi supărat, 
trimite răspuns lui Czernin, prin şeful lui de cabinet. că 
ordinul s'a revocat. Cine o fi luat această măsură? 
De sigur că Iliescu, care caută un incident. 

Czernin refuză să mai aibă relaţii cu Anghelescu. 
El a fost la Angheleseu pentru a regula pricteneste 
tranzitul bulgar. Radeff e convocat telefonic, fiind pre- 
zent şi Cottescu. Iar seara apare în «Dimineaţa» si în 
«Epoca» o notă din cele mai răuvoitoare. tälmäcind {ot 
ce s'a făcut. Radeff a desmintit; Czernin deasemenea. 
Cine a putut da această notă, dacă nu ministrul sau 
Cottescu ? 

Cu toate permisele obţinute. Czernin a fost oprit să 
meargă în automobil la Braşov, unde voia să reguleze 
întârzierile poştale ! Brătianu îi promisese că va tele- 
fona, dar a refuzat să-i dea ceva iscălit de mâna lui! 
Czernin a spus lui Brătianu: «Dacă la Viena sar face 
pe jumătate din ce mi se face aici, ce sar spune la Bu- 
curesti ?» Brătianu a rămas fără răspuns. 

Czernin mi s'a părut puţin documentat asupra a- 
titudinei Bulgarii. Crede în deciziunea ei. Apoi re- 
vine la subiectul lui favorit : schimbarea guvernului şi 
îmi spune : «Să ştiţi bine şi să ştie şi Regele că în caz 
de schimbare de guvern, suntem hotărâți să uităm totul 
şi să întoarcem foaia. Vom relua toate propozițiile fă- 
cute şi vom acorda tot despre ce s'a vorbit înainte». 

— Pentru Bussche, debarcarea la Salonic este o 
simplă «porcărie» a lui Venizelos spre a forţa mâna Re- 
gelui. — Domnul de Wangenheim a văzut pe Rege şi pe 
Brătianu, la trecerea, lui prin ţară. Brătianu i-a spus că 
România va putea intra alături de Germania când va 
simţi pe Germani mai aproape de ea: la Kiew sau la 
Odessa ! (Tot condiţiile «imposibile» ale primului 
nostru ministru ; a spus deunăzi că dacă Quadrupla In- 
telegere ar avea 400.000 de oàmeni în Balcani, mobili- 


NOTE POLITICE — 1915 529 


zează ?) — Asupra situaţiei generale, D:1 de Jagow, în 
genere pesimist, telegrafiază că balanţa începe să în- 
<line de partea nemților. 

Von dem Bussche mă întreabă dacă ştiu ceva în pri- 
vinţa furturilor descoperite la ministerul de razboi, în 
cari ar fi implicat Iliescu şi cari se caută a fi înăbuşite. 
«Epoca» de azi dimineaţă mai denunţă o afacere de 
petrol. 

— Imi reamintesc că în ziua de 13 Septembrie, 
plimbându-mă la curse cu generalul Cristescu, acesta 
mi-a spus: «Dacă n'avem un război care să spele tot, 
Iliescu trebue să dea foc ministerului de război. — 
Barbu Catargi a primit de curând ‘dela fratele său din 
Paris afirmări precise de ce se spune acolo, pe faţă, 
pe socoteala lui Iliescu. 

— Seara se află că Regele Greciei, nemulţumit de 
declarațiile făcute de Venizelos la Cameră, Pa rugat să 
se retragă. Aceasta a fost o lovitură de măciucă pentru 
“cercurile noastre agitate. Cei mai mlădioşi şi anunţă că 
aceasta este o lovitură a lui Salandra, şi că Venizelos 
va reveni la putere învingând pe Regele său. 

24 Septembre. — Am cerut d-lui Duca să-mi facă 
un mie serviciu, acela dea primi ca supranumerar 
un elev la şcoala centrală ; el a. venit la mine şi mi-a 
promis numai decât aceasta... Vom vedea dacă este şi el 
din şcoala lui Morţun. — Nimic mai însemnat în poli- 
tică. Duca îmi confirmă căderea lui Venizelos. In ceeace 
privește faptele lui Filipescu (despre cari Duca spune 
cât se poate mai mult rău), guvernul este hotărât să 
strângă şurupul, dacă acești domni nu-şi bagă minţile 
în cap: «Este mai sigur să-l ai pe Filipescu în contra 
ta. decât alături de tine». — Pentru moment nu este 
-vorba de vreo remaniere ministerială. 

— Mişu Săulescu îmi povesteşte că în momentul 
când se accentua ruptura cu Filipescu, acesta sa dus 
la dânsul pentru a face un ultim apel vechilor lui prie- 
teni; — şi. arătând casa lui Take Ionescu (căci Mişu 
Săulescu stă peste drum) striga: «Ce, o să mă lăsaţi pe 
mâna pungasulni acesta ? O să mă lăsaţi pe mâna tâl- 
harilor lui ? t». 


530 NOTE POLITICE — 1915 


25 Septembre. — Zaimis îşi compune guvernul cu 
Teotoki : leaderul politicei germane, Gunaris, Rally, 
Dragumis, ete... — Se anunţă că austro-germanii au 


trecut Dunărea, Sava şi Drina. 


De peste tot mi se raportează până la ce punct. 
Take Ionescu e desperat si Filipescu turtit. — Bränis- 
teanu povesteşte că Blondel atacă cu furie pe Brătianu, 
care i-ar fi vorbit de interesele româneşti cari cer neu- 
tralitatea, şi de greşeli făcute de Tripla Înţelegere, etc. 

27 Septembre. — Parastas la Curtea de Argeş pen- 
tru Regele Carol. M'am dus în automobil şi am de- 
pus flori pe mormânt ; la cercul care a urmat dejunul, 
Regina Elisabeta mi-a mulţumit cu efuziune şi când 
şi-a luat rămas bun dela asistenţă, sa apropiat din. 
nou de mine şi mi-a spus cuvinte binevoitoare. — Re- 
gina Maria a vorbit cu mine şi mi-a mulţumit pentru..- 
calul ei Grui-Sânger, pe care Durnell l-a restabilit. — 
Regele Ferdinand nu s'a apropiat de mine ; afecta să 
vorbească mai ales cu militarii. Mi s'a spus că prezenţa 
lui Toma Ionescu, atât de violent anti-dinastic în presă. 
a produs mare emoție ; de aci ţinuta, rezervată a Re- 
gelui cu civilii. N’avea decât să nu-l poftească ! 

28 Septembre. — Von dem Bussche s'a dus eri 
la Curtea de Argeş ca să ducă o coroană cu cifra impe- 
rială ; iar împăratul a telegrafiat Regelui. Ştiam, dar 
Bussche n’a spus nimic înainte «pentru ca Austriacii să 
nu facă la fel!» — El adaogă: ca să nu pară o mani- 
festatie (?!), pe când împăratul face parte din casa. 
Hohenzollern... 


Bulgaria va declara război Serbiei. Imediat Ger- 
mania va declara guvernului că Bulgaria nu are niciun. 
gând de agresiune în contra României şi că Germania 
garantează aceasta. Bussche căuta pe Radeff ‘ca să 
afle cu exactitate ce moment se alesese. — Regele n'a 
fost mai afirmativ cu Hohenlohe. decât fusese cu Me- 
cklemburg. — Acum două zile, Viena fusese îngrijată : 
se anunţase că Brătianu va lăsa pe Rusi să treacă. Bus- 
sche a trimis răspuns lui Brătianu prin Morţun, că el 
protestase în contra acestei calomnii. — Bussche a luat; 


NOTE POLITICE — 1915 53E 


scrisoarea iufamă a lui Drumar din «Adevărul» de eri, 
priu care anunță voința lui de a mă ucide, cum si un 
articol antidinastie din «Fulgerul, spre a le da lui 
Stirbey pentru Rege. 

29 Septembre. — D-nul Blumenfeld pe o parte, 
ziarul «La Politique» pe de altă parte îmi anunța că a 
izbucnit războiul între Bulgaria si Serbia. Bulgarii, 
după ce au capturat un transport de muniții ruseşti, 
au bombardat si distrus un tren tot de muniții pornit 
din Rahovo. 

— Tânărul Barnovski îmi destäinueste că un avocat 
basarabean cunoscut la ziarul «Moldova», anume Niţă, 
amestecându-se printre spionii extraordinar de numeroşi 
ce întreţine Rusia la noi, ar fi aflat dela ei că se pre- 
pară unele asasinate şi că faptul este cunoscut de Fili- 
pescu; eu sunt primul pe listă. Stere a fost pus la cu- 
rent şi a înştiinţat guvernul. 

O oră mai târziu, d-rul Blumenfeld, în numele lui. 
Stere, îmi spune că eri doi domni bine îmbrăcaţi law 
abordat, faţă fiind şi Blumenfeld, şi i-au vorbit rusește: 
că apoi Stere foarte surescitat a vrut să-i telefoneze lui 
Duca şi lui Iliescu şi că în urmă a eşit pentru a aduce 
la cunostiinta lui Brătianu că au sosit doui indivizi cu 
misiunea de a comite un atentat; că acest atentat nepu- 
tând avea de obiect nici pe Rege, nici pe Brătianu, este- 
deci vorba numai de mine; că el, Stere, cu toate că are 
nevoe absolută să plece la Iaşi pentru manifestatia inte- 
lectualilor pe care a organizat-o pentru mâine, rămâne 
la Bucureşti spre a uşura cercetările. — Prin Mille, Blu- 
menfeld a aflat că mâine ambii şefi: Take Ionescu și 
Filipescu vor interpela pe Brătianu dacă este sau nu 
un angajament cu Quadrupla Înţelegere; şi dacă răs- 
punsul nu este satisfăcător: campanie de răsturnare. 

— Ca răspuns la telegrama lui Maiorescu, primi- 
tă Vineri, telegrafiez prin intermediul lui Czernin că 
sper întoarcerea lui foarte apropiată. 

— Von dem Bussche îmi spune : «Orice se va întâm- 
pla. Grecia va rămâne neutră; nu se ştie încă dacă la 
debarcarea aliaților ea va opune o rezistență pasivă sar 


532 NOTE POLITICE — 1915 


activă. Mai târziu, e posibil să intre în război alături de 
Germania. dar în nici un caz în contra ei». — Radeff a 
cerut lui Brătianu o audienţă pentru a face declaraţia, 
că Bulgaria mare nici un sentiment ostil în contra Ro- 
mâniei; Germania si Austria vor declara şi ele. că la 
întrebarea lor Bulgaria le-a dat aceeaşi asigurare. La 
întrebarea mea dacă garantează pentru Bulgaria, 
Bussche îmi răspunde că da, si că Regele Ferdinand al 
“Bulgariei a telegrafiat prin Radeff aceleaşi asigurări. 
direct Regelui nostru: aceasta va uşura situaţia, adaugă 
Bussche. — Bussche crede că se prepară şi un atac din 
partea occidentală, că s'a luat dela Est masse importante 
-de cavalerie spre a fi duse în această direcţie. 


20 Septembre. — Contele Czernin îmi spune: 
«Discursul D-tale a indicat o politică nouă. Ai spus 
tot ce se putea spune, chiar în privinţa trecerei mu- 
niţiilor; concluzia discursului D-tale va fi inutilă 
peste trei săptămâni, căci atunci Dunărea va fi liberatä. 
Vă resemnati să rămâneţi pe loc, şi ţara renunţă să-și 
joace rolul?» — Eu: «Voi căuta să grupez pe Maiorescu. 
Carp, Teodor Rosetti şi să exercitäm o presiune asupra 
“Regelui». — El : «Poate cineva să conteze pe voinţa Re- 
gelui? Prinţul de Hohenlohe i-a vorbit de pericolul inac- 
țiunei din punct de vedere al dinastiei; a vorbit şi cu 
Regina. Regele este hipnotizat de Brătianu. Nu poate 
intra în acţiune, căci o revoluție ar izbucni. El este Ho- 
henzollern din tot sufletul, dar ar fi o revoluţie. Impo- 
sibil de a vorbi mai mult cu Regele, a spus cumnatul 
lui !» (Nota: Mişu Baranga devenit deodată vorbitor, a 
“spus lui Miclescu, si în urmă şi altor persoane, că o să 
-fie o revoluţie!) — Restul conversatiei noastre: dacă 
obţinem o schimbare de politică, vor trebui două-trei 
luni de preparative, şi pentru a aduna muniții şi pentru 
a face pe graniţă lucrările necesare. — Czernin crede că 
se petrec orori ia Sipote şi că Ungurii sunt maltrataţi. 
El a cerut pentru Legaţie autorizaţia de a trimite aju- 
toare şi bani, dar a primit un refuz categoric : aceasta 
ar provoca neajunsuri cu Filipescu! 

— Grig. Carp vine mereu cu propuneri de reconcilia- 
diune între Carp si Maiorescu. 


NOTE POLITICE — 1915 533. 


— D-rul Rădulescu dela Regie a fost trimis prima- 
vara trecută la Viena spre a căuta clorat de potasă 
pentru fabricarea, chibriturilor. Generalul Schlesinger 
i-a cedat 40.000 kg., cu condiţia ca în schimb să li să 
trimeată două vagoane de seu pentru fabricarea glice- 
rinei. S'a luat cloratul, dar nu s'a trimis seul: «La ce 
bun ? Peste două luni vom fi în Ardeal!» — Astăzi nu 
mai avem de loc clorat de potasä, dar nimeni nu mai 
vrea să trateze cu noi. 

— D-rul Blumenfeld, trimis de Stere, îmi face parte 
de comunicarea lui Barnovski. El nu vrea să se ştie- 
sorgintea, pentru a nu descoperi pe Basarabeanul infor- 
mator; Take Ionescu şi Filipescu au fost eri la Costi- 
nescu şi se duc astăzi la Brătianu. Pentru ei Costinescu 
este cu totul în vederile lui Brătianu. Politica liberală. 
sa stabilit: Neutralitatea în aşteptarea realizărei idea- 
lului naţional cu Ardealul, dar nimic de făcut cât nu 
se vor fi schimbat evenimentele. — Stere crede că Bră- 
tianu se va hotărî să părăsească guvernul sau să se în- 
pestriteze, când Aliaţii nu vor mai asedia Constantino- 
pole. 

— «Adevărul» publică subt forma : «Opiniunea unui 
factor răspunzător, răspunsurile lui Costinescu. Ele 
sunt de acord cu notele cari preced. Dar Costinescu 
ameninţă că în caz de ar fi rästurnati, vor da tot spri- 
Jinul lor guvernului conservator care le va urma. 

— D-rul Blumenfeld îmi telefonează că întrevede- 
rea lui Take Ionescu şi Filipescu cu Brătianu sa termi- 
nat prin următoarea declaraţie a lui Brătianu : «Nu îmt 
voi schimba politica; dacă ea mr vă convine, n'avefi de- 
cât să mă răsturnaţi». 

Joi, 1 Octombre. — Blumenfeld îmi spune că Stere se 
întreabă de ce Brătianu a fost aşa de categorie cu Fili- 
pescu şi Take Ionescu. El crede că Brătianu are cu- 
nostintä de faptul că asasinul Cătărău, care a fost văzut 
la Bucureşti, a recunoscut că ar fi văzut pe Filipescu. 
Luni, 28 .Septembre, poliţia a făcut o descindere în 
strada A. Lahovary No. 29, unde a prins un individ 
la care s'au găsit mai multe travestiri paşapoarte false 


534 NOTE POLITICE — 1915 


şi cartuşe de dinamită. «Epoca» din 1 Octombre se gră- 
beste a spune că el este spion german. Iar Stoian, care 
mi-a adus imediat vestea, îmi spune că el se numește 
Vladimir Savinsky şi că e rus. — Corbeseu n'a vrut să 
spuie lui Mitilineu de ce naţionalitate era individul şi 
dacă exista vreo corelaţie cu amenințările de moarte îu 
contra mea ; dar La asigurat că numitul Cătărău e acum 
«izolat». — Niţă, despre care îmi vorbise Barnovski, se 
numeşte Sergiu Niţă. Vulturescu şi Bastache îl cunosc. 
Acest băiat a văzut la Filipescu lume interlopă, care 
poate să fie susceptihilä de a furniza pe răzbunător». 
Se mai poate ca Brătianu să fie informat, cum bänueste 
Stere, că Ruşii să mediteze trecerea pe la noi spre a 
merge în Dobrogea(?). 

— Ministrul Serbiei a comunicat Regelui că Serbia 
a întrebat pe Grecia care va fi atitudinea ei faţă de tra- 
tatul lor; Zaimis a răspuns că el nu consideră că s'a pro- 
dus «casus foederis» şi că Grecia nu va lua apărarea 
Serbiei în contra Bulgariei. 

2 Octombre, — O ediţie specială a «Epoœæi> anunță 
astă-seară vestea, de altfel falsă, că Mihail Cantacu- 
zino ar fi fost arestat la Salzburg; şi amenință că 
Miniştrii Germaniei şi Austriei vor fi făcuţi räspuuzä- 
tori. Noaptea la ora două o bandă de derbedei se duce 
Ja Legaţiunea germană. şi sparge geamurile cu pietre. 

4 Octombre, — Bussche îmi confirmă, la curse, 
faptele ce preced. El a scris Regelui, a denunţat fap- 
tul guvernului şi plănueşte să-i spuie că dacă vino- 
vaţii vor fi puşi în libertate şi nu vor fi pedepsiţi, el 
nu mai consideră prezenţa lui ca utilă şi un simplu secre- 
tar va conveni tot atât de bine. Insă «Adevărul» şi «E- 
poca» desmint amândouă vestea arestărei lui Cantacu- 
zino! «Epoca» are neobrăzarea să vorbească, de cetăţenii 
indignati de această arestare... deci «Epoca» a dat dina- 
dins această veste falsă, spre a avea un pretext pentru 
lovitura ce prepara. 

— Maiorescu s'a întors Joi seara. Este de acord pe 
principiul de a se prezenta un memoriu Regelui. Pri- 
meste împăcarea cu Carp. dar nu se va duce la dânsul 


NOTE POLITICE — 1915 535 


acasă. Eu îl întreb : la o terță persoană ? — El îmi răs- 
punde: să nu ne grăbim, căci Carp este prea deochiat 
şi pentru moment ar fi o piedică pentru noi. 

— Joi, Carp a văzut pe Rege. In substanţă Re- 
gele i-a spus că împărtăşea modul lui de a vedea asupra 
victoriei definitive a Germanilor, dar. că timpul de a 
intra în acţiune nu venise încă. — Carp mi-a povestit 
că ar fi spus Regelui : «In timp normal, un Rege poate 
să se strecoare prin viaţă, lăsând în urma sa o reputaţie 
de Rege; dar când o ocazie ca, aceea de astăzi poate să 
nu se mai producă nici peste o mie de ani, un Rege 
care ar pierde-o riscă să fi fost un Rege neînsemnat» ! 

Miercuri, 7 Octombre. — Contele Czernin a văzut pe 
Brătianu. pe care l’a găsit foarte neliniștit; cu toate 
acestea el nu crede că Brătianu va consimţi să părăseas- 
că puterea şi că se va crampona de ea, neîndrăznind să 
ia vreo hotărâre. Iar România pierde un timp preţios. 
Când Dunărea va fi curățată, şi aceasta este o afacere 
de două sau trei săptămâni, nu va mai fi vorbă decât 
de participare activă; neutralitatea binevoitoare va fi 
devenit inutilă. — Eu îi răspund că evident atunci nu 
va mai putea fi vorba decât de o participare activă, pre- 
cedată de un timp de preparare; dar că concursul nostru 
le va fi totdeauna preţios; Tureii şi eu noi operând în 
direcţia Kiewului. poate să le fie de un folos hotărâtor. 

În privinţa desmintirei pe care contele Berchtold o 
dă lui Take Ionescu (două capitole din amintirile sale, 
22 Septembrie 1915). Czernin îmi spune că telegrama 
oficială a sosit de acum patru zile şi că Rudi Catargi 
nu o publicase. Intrebat, Rudi a răspuus că o comuni- 
case lui Take Ionescu, care îi spusese că publicarea ei 
ar fi desagreabilä !! A trebuit o insistenţă repetată 
pentru a obţine serviciul agenţiei Havas. 

— Mortzun îmi trimite. răspuns prin Panaitescu, 
spre a mă asigura că numitul Cătărău este în imposi- 
bilitate «morală» de a încerca orice. şi să n'am nici o 
grijă. Şeful siguranţei regretă că s'a rezistat cererei de 
a se proclama starea, de asediu la Bucureşti. El mă mai 
asigură că este inexact că Cătărău ar fi avut contact 


536 NOTE POLITICE — 1915 


cu Filipescu. — Imi confirmă că «Drumaru, Moldovan» 
este un vulgar excroc; sa descoperit de curând dosarul 
lui, graţie lui Duca, şeful poliţiei din Constanţa, care îl 
arestase pe timpuri. Panaitescu făcea pe inocentul care 
nu ştie că Drumaru şi Moldovan era'una şi aceias per- 
soană, şi Dumnezeu ştie cât de des s'a publicat aceasta!. 
Cu alte cuvinte, câtă vreme Filipescu şi cu oamenii lui 
nu s'au legat de mine, trecutul lui Drumaru nu se cu- 
noştea.... 

Von dem Bussche are la legatie pe d-nul Falkenhau- 
sen, ataşat militar la Atena. El povesteşte : Când Regele 
Constantin a congediat pe Venizelos, opinia publică 
îi era ostilă şi Regele nu ştia chiar care va fi atitudinea 
armatei. Actul lui de voinţă i-a raliat toate sufragiile- 
şi chiar fratele său George sa raliat politicei germane.. 
Ceilalţi doui fraţi îi mai fac dificultăţi Regelui. E de 
părere că s'a isprăvit cu Venizelos. 

Bussche a văzut Luni 5 Octombre pe Rege. Pentru 
a putea vorbi, s'a înţeles cu Regele că va simula ca adu- 
ce o scrisoare, şi când sa prezintat ţinea în mod osten- 
tativ o scrisoare care nu era decât hârtie albă !! Regele- 
i-a şi spus în privinţa unor cuvinte ce au schimbat Sâm- 
bătă (aniversarea Prințului Carol), după citirea dis- 
cursului, că bănuia pe un aghiotant că informase «Epo- 
ca» !! — Bussche a comunicat Regelui că dacă Rusia 
cerea trecerea trupelor sale prin teritoriul român spre a 
le transporta în Dobrogea şi România ar vrea să refuze, 
ea nu Sar adresa zadarme Germaniei şi Austriei. In 
această privinţă Bussche confirmă ceeace i-am spus eu 
acum cinci zile, că nu era decât un «bluf . Rusia a son- 
dat fără să ceară; i s'a răspuns că ne-am opune chiar cu 
armele în mână! 

Brătianu a telefonat lui Bussche regretele sale că sa 
spart noaptea un geam la. Legaţie. Dar în schimb, ui- 
meni dela Ministerul Afacerilor Străine nu sa mani- 
festat, iar în gazetele oficioase n'a apărut nici cea 'mai 
mică notă de desaprobare. Dacă astăzi a apărut un rând 
în l’«Indépendance roumaine», se datoreşte lui Mortzun. 
care a cerut aceasta lui Procopiu. 


NOTE POLITICE — 1915 537 


— A avut loc inaugurarea Clubului Federaţiei. Ga- 
zeiele dau cu anticipare discursul-rechizitoriu al lui Fi- 
lipescu în contra lui Brătianu. Se anunţase că va fi mai 
violent decât este în realitate. Nu conţine nici o afir- 
matie precisă în ceeace priveşte malversatiile dela Mi- 
nisterul de Război. 

— Verzea îmi comunică o scrisoare dela Aurel Pa- 
povici, al cărei sfârşit îl copiez aci: «Un lucru esenţial: 
la Berlin nu sa putut face nimic, pentrucă dela Bucu- 
reşti le venise informaţia că ori şi ce S'ar fi oferit din par- 
tea Austro-Germaniei, România nu-şi va schimba ae- 
tuala ei neutralitate. Prin aceasta, misiunea noastră 
acolo era terminată... Iar până azi eu nu ştiu că Bră- 
tianu ar fi voind să revină asupra acestei declaraţii. 
Atunci te întrebi: Ce rost ar mai avea venirea mea ? Si 
de aceea: dacă Brätianu vrea să discute cu ei ofertele lor 
actuale şi ulterioare, atunci sunt gata să viu cu orice 
rizie şi prin Ungaria, ori şi când, Aştept acest răspuns»- 

Joi, 8 Octombre. — Impresia lăsată de discursul lui 
Filipescu la inaugurarea Clubului Federatiunei este ab- 
solut nulă. A fost un fiasco. Lume puţină. 

.— Pisoschi îmi povesteşte că după atentatul dela 
Debreezin şi uciderea jandarmilor unguri, când cu afa- 
cerea statuei lui Arpad (1913) acte de provocare indis- 
cut:bile ale Rusiei. Serviciul maritim a debarcat pe Că- 
tărău, pe care căpitanul în persoană îl condusese la lo- 
cuinta lui Ionescu, agentul comercial la Cairo. Dar 
cum detectivii unguri nu pierduse pe criminal din ochi, 
el a fost făcut nevăzut din Cairo cu concursul poliţiei 
lui Kitchener şi prin mijlocul a 10.000 franci plătiţi unui 
detectiv pentru a-l despăgubi de prima de captură ce se 
făgăduise. Tot prin Serviciul nostru maritim a fost el 
adus îndărăt în Europa. Regele Carol i-a exprimat gra- 
titudinea (1914). Predarea lui Cătărău autorităţilor aus- 
triace ar fi produs mari dificultăţi. Deci guvernul Bră- 
tianu a acoperit cu protecţia lui pe acest individ, pe ju- 
mătate îmvământenit şi de origină rusă. Acum înţeleg 
de vnée vine «imposibilitatea, morală» de a vätäma, afi- 
şată Miercurea trecută de Panaitescu. 

35 


538 NOTE POLITICE — 1915 


Duminică, 11 Oetombre. — Faimoasa manifestaţie 
asupra căreia circulau svonurile cele mai sinistre, a făcut 
fiasco. Un nenorocit de ovrei a fost omorât cu o lovitură 
de baionetă. Armata a făcut peste tot, într'un mod sever 
şi în număr mare, serviciul de ordine. 

Miercuri, 13 Octombre. — G. Stirbey îmi povesteşte 
că cumnatul său (Brătianu), readucându-l cu nevastă-sa 
dela Buftea, l’a povätuit să stea în oraş. — Pe de altă 
parte  Neniţescu îmi spune că se continuă cu facerea 
transeelor-pe toată graniţa munţilor, şi că se transportă 
acolo pesmeţi şi muniții. — Tot George Stirbey îmi spu- 
ne că părerea lui Brătianu este că pozitiunea Germanilor 
nu este aşa de strălucită cum se zice pe fronturile ru- 
seşti şi occidentale. 

— Von dem Bussche' îmi anunţă că Valievo 
a fost luat şi joncţiunea cu Bulgarii a fost făcută la 
Brsza-Palanca. Deci se va avea Vidin pentru debarcarea 
Bulgarilor, Lom-Palanca şi Rusciuk pentru Turci. A- 
cordul turco-bulgar prevede concursul armatei turceşti 
dacă Bulgarii vor fi atacați de aliaţi. Bussche ştie că în 
afară de rezerve, von der Goltz comandă la Adrianopole 
o armată de 250.000 de oameni. Navigaţia va reîncepe 
când monitoarele ruse vor fi părăsit împrejurimile; se 
ştie că găseau adăpost la Corabia şi chiar la Severin. 
Czernin s'a plâns de aceasta, iar Brătianu l’a asigurat că 
el i-a silit să plece, Sâmbăta trecută, la ora 12. 

— Generalul Christescu ar fi spus lui Bronsart că 
Germania ar fi trebuit să facă noui propuneri. (După 
care iniţiativă ?). I s'a răspuns că Brătianu e acela tare 
trebue să facă primul pas, fiindcă un Stat mare nu se 
poate expune din nou la un refuz! 

Miercuri, 14 Octombre—Marius Teodorian îmi spune 
că Regele a stat Duminică (ziua manifestărei) o oră şi 
jumătate la arhiepiscopul Netzhammer ; că Regele nu 
mai vede pe nimeni, căci a luat pe faţă o atitudine fa- 
vorabilă Germaniei. şi cu tot binele ce gândeşte de par- 
tidul conservator nu îl crede destul de tare spre a pu- 
tea lua răspunderea. De câte ori este întrebat, el răs- 
punde: «Ce pot face?» Pentru arhiepiscop, Regele este 


NOTE POLITICE — 1915 539 


intimidat de Brătianu, pe care îl crede mai tare în par- 
tidul lui decât este în realitate. El e sigur că nu se va 
acorda nimic României, dacă nu se hotăreşte, şi că 
totul va merge la Sofia. 

— Raționamentul lui Maiorescu este următorul: 
Brătianu nu poate părăsi puterea în momentul de faţă, 
ar însemna, o sinucidere, orice tensiune trebue înlătura- 
tă ; cea mai bună soluţie ar fi un guvern mixt. căci un 
guvern pur conservator nu ar putea să domine situaţia. 
Singura lui grijă, des exprimată, este că dacă ar surveni 
pacea noi suntem pierduţi, şi pacea este posibilă: ca 
probă căderea lui Delcassé. 

— Nemţescu a fost primit de Rege: El a esit foarte 
mulţumit dela audienţă. Regele împărtăşeşte absolut ve- 
derile noastre, dar trebue să tăcem încă şi să răbdăm. 
Şi Regele are aceiaşi mare grijă: să nu se facă pace. Ştie 
că tot guvernul Lui gândeşte altminterea; dar asta nu 
face nimic: Succesul Germanilor este asigurat; nimeni 
nu poate face nebunia de a se bate pe două fronturi, 
ceeace ar însemna sinuciderea României. Regele va şti 
să evite această catastrofă. E] consideră pe Take Io- 
nescu ca isprăvit absolut isprăvit. Pe Filipescu, ca un 
nebun care îşi sparge capul de un zid. Venizelos, o ca- 
nalie. — Neniţescu răspunde că acesta are cel putin 
patriotismul, după zvonurile care circulă, să se retragă 
din Cameră pentru a nu face greutăţi guvernului. — 
Regele: «Este mai puţin canalie decât Take Ionescu, 
şi atâta tot». 

— Czernin se duce la Brătianu pentru a cere des- 
armarea soldaţilor ruşi, vreo sută, refugiaţi pe vapoare 
la Severin. — Vorbind de viitor el repetă : «Să nu fie 
prea târziu!» 

15—17 Octombre. — Polemică extrem de violentă în- 
tre Filipescu şi «Viitorul» (Ministerul de Război). Fiul 
Filipescu este pus în cauză, el face faţă, dar se 
apără rău. 

Duminecă, 18 Octombre. — Intrunirea Federaţiei la 
Severin, Craiova, Brăila. Caracal si Ploeşti. La Ploesti, 
Toma Ionescu ameninţă pe Rege cu răsturnarea, iar 


540 NOTE POLITICE — 1915 


la Brăila, Filipescu: «Fără Ardeal nu,dau trei bani pe 
dinastia noastră»! i 

Luni, 19 Octombre. — Am văzut pe Bussche si pe 
Waldburg, întors din concediu. Waldburg, spre mirarea 
mea, îmi spune că aj găsit pe Regină gata să uite că 
este Englezoaică (7). Ei cred că Regina se gândeşte înain- 
te de toate la coroana ei. Iar despre Brătianu: nimic 
de aşteptat dela el. I-a silit să reia un material de tele- 
grafie fără fir pe care n’a voit fără nici un pret să-l lase 
să treacă. 

Marţi, 20 Octombre, — Foarte îngrijat de zvonurile 
persistente care îi se trimit, Czernin vine să mă întrebe 
dacă cred posibil ca Ruşii să ne ofere Basarabia dacă am 
da în schimb armatei lor dreptul să treacă pe la noi. Eu 
răspund că cred lucrul imposibil. El insistă. fiindcă din: 
altă parte i se semnalează o aglomeratie de trupe ruseşti 
la Reni. A avut cu Costinescu o convorbire 'mai priete- 
nască, şi i-a arătat foloasele ce ar avea România dacă. 
ar colabora cu imperiile centrale. Costinescu a lovit în: 
Unguri, dar’ s'a menţinut partizan al neutralitätei. — 
Această convorbire a displăcut lui Brătianu care a şi 
făcut observaţii lui Costinescu! El Brătianu fiind 
pentru neutralitate... — Czernin insistă că pentru noi 
este «Head time», fiindcă pacea se apropie... 

— D-rul Dinu Brătianu îmi spune că Irina Butcu- 
lescu. sosind la Palat pentru ă-şi lua serviciul de ziua 
Reginei, Regina. i-ar fi spus: «Nu vom mai fi multă 
vreme în stare de pace; vine momentul, când vom putea 
intra în război după inima noastră...» (evident alături de 
ruşi!) — Deci, ceeace Regina a spus lui Waldburg este 
o simvlă înscenare pentru a adormi pe Germani! Dinu 
adaugă că federaţii sunt mai linistiti, ca şi cum ar fi 
siguri că şi-au ajuns scopul! 

— Arion, în audiența la Rege. a avut impresia că 
Regele este absolut sub influenţa lui Brătianu. 

Miercuri, 21 Octombre. — Mehedinți a văzut pe unul 
din fraţii Negulescu partizan desperat al actiunei. El 
ştie că Francezii vor fi învingători că Javonezii lucrea- 
ză intensiv la munitiile ruseşti, că aliaţii debarcă în 


VOTE: POLITICE — 1915 SAT 


mare număr la Salonic si că niciodată ocazia pentru noi 
na fost mai prielnică. Aceasta o aud în fiecare zi! !... Mai 
interesant este că Filipescu şi Take Ionâscu ar fi spus 
Jui Negulescu că Brătianu sar fi tocmit primăvara tre- 
<utä şi că ar fi cerut tot teritoriul până la Tisza; Sa- 
sanov ar fi refuzat categoric; de aci pierdere de timp și 
amânarea semănăturei. In urmă Delcassé ar fi intervenit 
stăruitor şi Sasanov ar fi cedat. — (Imi reamintesc de 
ceeace mi sa raportat atunci asupra intervenţiei impe- 
rioase a lui Paleologul la Petrograd, şi de 'spusele lui 
Blondel în contra lui Poklevski, care pierdea un timp 
preţios, făcându-ne dificultăți! !). In răstimp a avut loc 
-ofensiva austro-germană gi fortărețele ruseşti cădeau 
una după alta, iar Brătianu refuza să mai iscălească şi 
să mai admită un termen fix. Dar el îşi dă cuvântul de 
onoare că va intra în acţiune la ora pe care o va crede 
propice. (Dacă toate acestea sunt adevărate, ele explică 
toată atitudinea lui Brătianu şi toate zvonurile care 
«circulă). — Golescu îmi aduce. o ştire, care ar confirma 
-spusele lui Negulescu : guvernul tratează cu societatea 
de navigaţie, din care face parte şi Banca Agricolă, 
spre a închiria cele două vase ale societäfei pentru tran- 
sportul munițiilor noastre din Anglia la Archangel şi a 
le aduce prin Rusia ! — Eri mi s'a comunicat că Paianii 
a obţinut cai şi că se întoarce în Rusia pentru o'remontă 
importantă ! 

Duminecă, 25 Octombre— Federatii contramandează în- 
“trunirea dela Iaşi. Toţi se pretind subit indispuşi : Fi- 
lipescu, Take Ionescu, Goga gi Mihail Cantacuzino. 

Luni, 26 Octombre. — La întrunirea federatilor dela 
Galaţi sa întâmplat scandal şi bătăi. Leon Cantacu- 
zino şi Mimi Plesnilă au fost loviți. Seara, câţiva na- 
fionalisti au spart geamurile la consulatul german. 

Miercuri, 28 Octombre. — Von dem Bussche îmi spune 
că a atras atenţia lui Porumbaru. însănătoşit, că mi- 
nistrul afacerilor străine nu-i făcuse o vizită după 
spargerea geamurilor la legația germană. — Porumba- 
ru, care în acest timp era grav bolnav, i-a răspuns: 
Au lipsit dela datorie. — A doua zi, Nanu şi Träznea- 


542 NOTE POLITICE — 1915 


Greceanu au venit la Bussche: Nanu sa scuzat că 
în acel moment el îngropa pe mama sa şi Trăsnea a 
spus că nu era obiceiul la noi! — Bussche mai adaugă 
că a primit un raport consular, care a fost comunicat st 
Regelui, asupra celor ce se uneltesc la Galaţi de către 
Kartamiceff şi prefectul Gussi. 


Joi, 29 Octombre. — Radu Ivănescu îmi precizează 
oarecare puncte care -îmi fusese semnalate de Bussche. 
La Corabia au fost cinci vase de război ruseşti care 
remorcau cincisprezece şlepuri, în care se aflau: 800 
de vagoane de orz, un automobil, aeroplane, câţiva cai 
şi 4 tunuri mari. — Două convoiuri au mai trecut în 
susul Dunărei, unul cu prizonieri sârbi luaţi Austria- 
cilor gi retrimişi în Sârbia, cel de-al doilea cu muniții, 
Primul convoi a trecut, iar celalt a fost capturat de 
Bulgari. In ceeace priveşte cele 15 vase refugiate la noi, 
se anunţase desarmarea şi vânzarea conţinutului lor : 
se tratase chiar cu Ivănescu vinderea orzului ; a venit 
însă un contra-ordin şi totul a trecut sub pavilionul 
românesc, după ce a avut loc o slujbă făcută de um 
preot. Dar ofiţerii şi echipajele ruseşti sunt în func- 
tiune ! Intr'o bună zi au plecat şi canonierele însoțite 
de două vase de război românești, şi nu s'a mai auzit 
vorbind de ele. 

Sâmbătă, 30 Octombre. — Chestia grâului nu se re- 
zolvă. Bussche îmi spune că Eidingher a adus încetul cw 
încetul pe Seceleanu şi pe cei ce-l însoțesc spre o com- 
binatie de bancă (Länderbank şi Deutsche Bank) şi că 
aceasta nu poate fi admis de comisiunile oficiale. Czer- 
nin, cel dintâi, ar cere ca Eidingher să nu se mai în- 
toarcă. Ar fi oare o legătură cu plecarea lui Spiess 7... 

Duminică, 1 Noembre. — Intrunire publică a Fede- 
rafiei la Iaşi. Filipescu găseşte mijlocul de a spune că 
trebue în momentul de faţă să fii sau rusofil sau ger- 
manofil, şi dacă nu eşti nici una nici alta, nu eşti Român 
decât cu numele! El numeşte pe Rusi liberatorii ! adäo- 
gând că trebue să fim foarte onoraţi de a intra alături 
„de eil! 

Marti, 3 Noembre. — Von dem Bussche a pus pe 


NOTE FOLITICE — 1915 543 


Bronsart să verifice cifra forţelor turceşti. (Generalul 
Bronsart de Schellendorf, care este şeful statului major 
al armatei anunţă : peste 1 milion de oameni sub arme, 
din care 300.000 la Saros şi Gallipoli; 200.000 la Adria- 
nopole, gata de a fi aruncaţi unde nevoia va cere; 
100.000 sub Constantinopole; restul, 50.000 la Smirna 
şi 50.000 Mesopotamia, Caucasul şi Anatolia. Bussche a 
aflat delà Brătianu că guvernul a trimis răspuns la Pe- 
trograd că România va refuza trecerea armatei ruseşti, 
pe teritoriul român; şi dela Stirbey, că Ruşii s'au mirat 
de această comunicare, căci ei n'au avut nici odată in- 
tenfiunea de a cere această trecere. (Când te gândeşti că 
în ziarele lui şi la întrunirea dela Iaşi, Filipescu cerea 
Ruşilor să vie şi le oferea trecerea ! !) 

. Bussche a întâlnit pe Lucaci la Mortzun! Lucaci 
venise să ofere o împăcare între Filipescu şi guvern 
Acest lucru a fost afirmat de Mortzun. Răspunzând la 
o întrebare, Bussche îmi spune că raporturile lui cu Cos- 
tinescu şi Brătianu s'au ameliorat, dar că Anghelescu 
rămâne omul tutulor şicanelor. — Regina are grijă să i 
se arate foarte neutră. Cu toate că îi place «Cei doui 
Grenadieri» de Heine, interzice să se cânte acest cântec, 
fiindcă fraza finală este luată din Marseilleza. Ea nu 
va merge diseară la serata pentru ajutorarea refugiați- 
lor sârbi. 

Sâmbătă, 7 Noembre. — In cursul unei conversații, 
aflu dela Bussche, că un corp de armată german pără- 
seşte Serbia, -fără să fi avut ocazia să tragă un singur 
foc de puşcă, şi că nicäeri nau găsit o populaţie civilă 
mai putin ostilă, Țăranii nu ascund nimic şi vând de 
bună voie cele trebuincioase soldaţilor. Bussche crede că 
Francezii au impus Ruşilor să le lase lor directiunea 
convorbirilor cu România. Aceasta confirmă ştirile date 
de gazete că Anglia lucrează la răsturnarea lui Sasanov 
din pricina declaratiunilor prea categorice ce lea făcut 
în privinţa Constantinopolului. declaratiuni cari au alar- 
mat pe Români şi au îndepărtat pe Bulgari. Ştirea re- 
tragerei lui care a circulat multă vreme, a fost dată de 
către Reuter, după o telegramă sosită probabil cifrată, 
pe cale diplomatică. 


544 NOTE POLITICE — 1915 


Bussche îmi vorbeste din nou de necesitatea de a re- 
mite toate negocierile privitoare la grâu comisiunei 
austro-germane care se află aci: Länderbank şi Deutsche 
Bank au vrut să treacă alături de «Einkaufskommission» ; 
din acest motiv Seceleanu şi tovaräsii lui n'au putut 
reuşi. 

— Am văzut pe d-nii Melchior, Klein şi Offen- 
heim însoţiţi de Stârcea. Eu i-am povätuit si ei au ac- 
ceptat sä ofere trei mii de lei pentru grâul pentru care 
ei nu ofereau decât 2750. Aceşti comisari nu cred că 
vor reuşi să se înţeleagă cu ministrul Constantinescu şi 
cu Comisiunea Oficială. Constantinescu le-a spus min- 
ciuna că avem 1 milion de vagoane de vânzare ! Inainte 
de toate nu mai are nimeni încredere în noi... 

— Bărbulescu şi Murgăşanu îmi spun că banca a 
mai primit 6 milioane aur dela guvern. De unde le ia...? 
O fi un împrumut englezesc? — Saligny povesteşte la 
bancă cum a organizat directiunea munițiilor, care i-a 
fost încredințată. Peste şapte luni vom avea comandele 
noastre, care vor trece prin Rusia! Pe de altă parte 
Murgăşanu semnalează ceea ce se petrece pe Dunăre; 
sediul şi depozitele regimentului din Calafat sunt mu- 
tate la Băileşti, şi tot lungul Dunărei se lucrează la for- 
tificări! 

Luni, 9 Noembre. — Astăzi mare vâlvă. Se reped la 
mine : Dobrescu Paul Teodoru, Ghiţă Botez, Teleman, 
Mitache, D-rul Dinu Brătianu, etc... Țarul este astăzi la 
Reni ; pe neaşteptate se face mare reclamă nationa- 
listă : aceasta este trecerea Rusilor. Consulul nostru dela 
Izmail, Grecianu, i-a văzut şi i-a numărat: 300.000 (ra- 
portul lui Ghermany). Aslan ar fi spus că corpul lui 
de armată va pactiza. Nu mai avem trupe, nici tunuri : 
totul se află pe graniţa cealaltă, sau pe Dunăre. Teama 
perpetuă de faptul îndeplinit. Liniştesc, pe cât pot, pe 
prietenii mei. — Povolny îmi spune că Marinkovici 
este la Reni, iar că Poklevsky nu a fost convocat: riva- 
litate personală cu generalul W isoskine, spune Povolny!—. 
D-rul Brătianu îmi spune că Alexandru Seulescu a sur- 
prins pe Prut corespondenţa secretă scrisă cu cerneală 


NOTE POLITICE — 1915 545 


simpatică cu care sar fi organizat trecerea trupelor ru- 
seşti prin intermediul ţăranilor. El a dus-o la Statul- 
Major, unde aveau aerul a fi foarte supăraţi de această 
descoperire. i 

— Von dem Bussche a văzut pe Rege Sâmbătă. Co- 
municativ, Regele i-a spus că Ruşii nu vor căuta să ceară 
trecerea, căci guvernul nu o va acorda. Costinescu a dat 
din nou această asigurare Regelui. Bussche îmi mai po- 
vesteste că la serbarea care a avut loc Martia trecută în 
profitul Sârbilor refugiați, un cântec de Grigore Fili- 
pescu în contra Regelui Ferdinand al Bulgariei a dat 
loc la scuze pe care Porumbaru a fost silit să le facă lui 
Radeff. 

— Pherekyde a spus lui Blumenfeld: România nu 
va autoriza niciodată o trecere militară decât unei țări 
aliate. Lovitura dela Reni nu este serioasă. Costinescu 
va eşi din guvern ; el a adus țara la ruină, este uni om 
fiziceşte isprăvit; se vorbea mult de capacitățile lui fi- 
nanciare, dar n’a mai rămas nimic din ele. Stelian poate 
intra în ‘minister, dar fără pretenţia de a se amesteca 
în direcția politică a partidului, nici acea de a-şi desenina 
singur portofoliul. Blumenfeld îmi mai vorbeşte de afa- 
cerea cailor dela Ministerul de Război: este vorba de 
cinci mii de cai din Rusia, împrejurul cărora se dă 
luptă. Pherekyde este reprezentantul lui Nicu Catargi; 
când acesta a aflat că Păianu, Kornblatt sau Zisu îi lua 
comanda, el a spus: «nu mă voi lăsa păcălit». El caută 
să obfie anularea licitaţiei, la care Zisu a oferit preţul 
cel mai avantajos ! | 

— Primesc vizita generalului Iliescu, de mult anun- 
tată si negociată. Imi mulţumeşte pentru atitudinea 
mea în certurile lui cu Filipescu ; el povätueste pe Bră- 
tianu să primească să se examineze ministerul de răz- 
boi. Pretinde că Brătianu i-a cerut să mă vadă înainte 
de a se lua vre-o măsură în contra lui Stavreseu, căci dacă 
numele meu (?) va fi pronunţat înaintea consiliului de 
reformă... El insinuează că în toate cazurile i se va da 
un alt serviciu fiindcă are proba că a furnizat acte 
lui Filipescu. Iliescu atacă cu îndârjire pe Costinescu și 
pe fiii lui. Deasemenea și pe Anghelescu: «Un prost, pe 


546 NOTE POLITICE — 1915 


care nu-l ascultă nimeni». N'are decât să se înscrie Ja 
Federati: «Un nebun mai mult», El va face proba că 
Grigore Filipescu n'a fost de nici un ajutor. Costinescu 
e acela care l-a numit aşa zis inginer, ca să poată pleca. 
în străinătate. E] a văzut cu ochii lui. eri, pe d-rul An- 
ghelescu luând ceaiul la Capşa cu Grigore Filipescu, pe- 
când acesta atacă onoarea Brătienilor! — (Iliescu se- 
arată blând în toate. dar destul de şiret ca să nu mă. 
linguseascä). Mi-a numit pe Colonelii Lupescu şi Arghi- 
rescu ca compromisi de Filipescu. Averescu este un ad- 
versar, făcând dificultăţi, dar foarte prudent. 

Marti, 10 Noembre. — Conferinţe şi scrisori nume- 
roase. dintre cari una urgentă de la Czernin pentru so” 
lutionarea chestiunei grâului. Am impus un contract de 
100.000 de vagoane în loc de 50.000, şi porumbul la 26, 
grâul la 30. Singur Seceleanu face rezerve pentru po- 
rumb. Tratative, care trebuesc să le recunosc plăcute, cu. 
Offenheim în prezenţa lui Bussche. 

— Bussche crede că sau pus mine Ja Gura Prutului, 
şi pe Dunăre între Galaţi şi Brăila, unde navigația nu 
se mai poate face decât cu piloţi. El consideră aceasta, 
ca un semn bun. 

— Nenitescu este foarte îngrijat. Obuzierele au ple- 
cat la Giurgiu, au fost asezate la Bäneasa. Arhivele dela 
Giurgiu au fost transportate la Frăteşti ; cazărmile sunt: 
goale şi tot materialul militar transportat mai înăuntru. 
Cum se conciliază aceste fapte cu spusele lui Brătianu, 
care declară că va împiedeca intrarea Rusilor în Ro- 
mânia ? 

— Blumenfeld îmi comunică: Oswald Teodorian: 
publică în «Opinia» un articol în contra lui Take Ionescu. 
— V. Dimitropolu a declarat lui Bădărău intenţia ce 
are de a se despărţi de Take Ionescu. — P. Missir a scris 
lui Take că el nu poate să aprobe uneltirile lui Toma: 
Ionescu la Universitate. — Povätuesc pe Blumenfeld să: 
spue lui Bădărău că trebue să-şi strângă prietenii în 
jurul lui ; situaţia politică va fi proporţionată cu apor-- 
tul lui, care aport singur poate şterge pretenţiile ce le- 
au alţii. 

— Tzigara-Samurcas îmi spune din partea Rege- 


NOTE POLITICE —- 1915 547 


lui (cu multe menajäri), că Regele mă roagă să nu 
înaintez prea mult cu Carp. Simt că Carp a jignit pe 
Rege, sau cel putin l’a speriat în ultima audienţă ce a 
avut. Tzigara repetă, ca un ecou cuvintele lui Carp: 
«Un Rege mediocru poate....!» 

Miercuri, 11 Noembre. — Mandrea, turburat, îmi 
spune că negocierele s'au rupt în afacerea grânelor: Of- 
fenheim a făcut o ofertă cu 25 pentru porumb şi un con- 
tract de numai 50.000 de vagoane din care numai 30.000 
ferme. Seceleanu repetând spusele lui Stârcea, care la 
ora 1 promisese 30 pentru porumbul roşu. Vintilă Brä- 
tianu a răspuns că rolul comisiunei era să sustie pretu- 
rile şi că nu trebuia să se cedeze cele 35 fixate de comi- 
sie pentru grâu. Unanimitate de vederi si ruptură. 

— Am avut vizita generalului Stoica, care găseşte 
mijlocul să mă laude şi să-mi spue că şi-a făcut studiile 
în Germania, pentru a ajunge să mă roage să-i sustiu 
candidatura la direcţiunea ziarului «Minerva»! Naţiona- 
lismul lui ya găsi mijlâcul să se acomodeze. 

Vineri, 13 Noembre, — Buletinele emuntä că s'au fă- 
cut 17.000 de prizonieri sârbi gi că s'au luat multe tu- 
nuri, după căderea Mitrovitei şi Pristinei. Toată Valea 
Mierlelor este în posesiunea Austro-Germanilor: tot în 
această vale Cosovo a stabilit din nou rezistența sâr- 
bească. Istoria reîncepe, pe toate fronturile de bătaie, 
în acest război. - 

Duminică, 15 Noembre. — Deschiderea Parlamentu- 
lui, Gazetele Federalilor anuntase fel de fel de cataclis- 
me. Ele spuneau cä se adusese regimentele din provin- 
cie. Pe străzi multă lume dar nici un soldat. Sergentir 
de oraş: nimic mai mult. Partizanii lui Take Ionescu şi 
lui Filipescu absolut toţi prezenţi, cu Leonte Moldovea- : 
nu şi Vrăbiescu printre ei; chiar Dissescu cu toate că 
soră-sa care a murit eri. nu e încă înmormântată. Ei se 
tin întrun grup compact în colţul din stânga faţă cu 
Corpul Diplomatic. Acesta împărţit în două loji după 
gruparea, stărei de război : Miniştrii Persiei şi Spaniei 
cu Puterile Centrale; Olandezul şi Americanul în loja 
cealaltă. Regele nu isprăvise cuvintele: «Domnilor Se- 


548 NOTE POLITICE — 1915 


natori, domnilor Deputaţi», când isbueneste tipetele gro- 
zave in colţul conjuraţilor. S'a auzit: «Huo! — Jos gu- 
vernul! — Jos Ungurii ! ete...» — Vii protestäri: se stri- 
Bă: trăiască Regele, gi Regele este lung aclamat. Cel 
mai indecent a fost Toma Ionescu, care a vociferat tot 
timpul, întinzând un braţ amenintätor în direcţia Re- 
gelui. La eşire, chiar în incinta Camerei, Paul Rădules- 
æu şi Manolescu-Strunga pălmuese pe Mille; Toma Io- 
nescu este viu interpelat; Pherekyde în persoană apos- 
trofează pe Istrati că este o ruşine ceeace face, iar Is- 
trati rămâne cu gura închisă. Spre sfârşit, Filipescu 
„se urcă pe o bancă și Mihail Cantacuzino se repede să-l 
dea jos. Nam văzut vreodată un astfel de spectacol! — 
Rectificare : Vredenburch intrase numai ca să salute pe 
«colegii dela Quadrupla Intelegere în loja lor; şi el şi 
Vopicka au stat tot timpul ceremoniei în loja Puterilor 
Centrale. Bussche îmi atrage atenţia asupra acestui lu- 
-cru cu o vădită satisfacţie. 

16 Noembre, — Von dem Bussche mă face să 
„observ că singur d-rul Anghelescu arborase cordonul 
-unei decoraţii ruseşti la deschiderea Camerei. — Eu: 
«Probabil că mare altul». — El: «Duca, Mortzun, ete.. 
neavând cordon românesc s'au abținut să pue unul 
străin»! (Fapt adevărat). 

Bussche îmi citeşte un raport foarte nostim asupra 
solemnităţei cu care sa remis la Galaţi cordonul Sft. 
Stanislas lui A. Gussi, prefect ; asupra pro- 
fuziunei de cadouri şi de juvaericale ce s'au distribuit, 
şi asupra chefului fäcut de Urusov la cârciuma «Sofia», 
a cărei socoteală, de 300 de lei, a refuzat de altfel să o 
plătească. Acest raport a parvenit prin Tzigara Samur- 
<aş în mâinile Regelui. Aslan pe care lam văzut în 
cursul zilei mi-a confirmat faptele. «Westnicul» anunţă 
tocmai că împăratul a vizitat, timp de câteva zile, 
frontul trupelor dela Sud care au luat parte la lupte 
şi că a stat de vorbă cu reeruţii... Nimic special la Reni, 
unde n'a fost alteeva decât un simplu incident al acestei 
“întinse inspecții. Si se decorează cu profuziune Galaţii...! 

Bussche a comunicat guvernului, pentru ca acesta 


NOTE POLITICE — 1915 549 


să nu se sperie dacă ar afla din altă parte (?!) că două 
divizii germane cu artilerie grea sunt la Varna, Bulgarii 
neavând artilerie grea ! — E] îmi spune în treacăt : «Nu 
sar putea hotărî D-1 Carp să intre în partidul D-tale 3». 

— Mihail Pherekyde vine la mine să mă vestească 
că a aflat că Toma Ionescu trebuia să mă atace şi să 
mă lovească la Senat, şi să mă păzesc. Missir şi chestorii 
sunt avizaţi. El a văzut pe Take Ionescu cu prilejul unui 
proces, şi i-a spus ce mare rău i-ar face un astfel de act; 
Take i-a mulţumit şi i-a spus că va vedea imediat pe- 
fratele său. 

Toată dimineaţa nu mi s'a raportat decât svonuri 
în acest sens. Intr'un grup de deputaţi Constantinescu 
ar fi spus că Federaţii au să se uzeze într'o luptă cu 
Marghiloman. — La Senat, nu s'a petrecut nimic- 

17 Noembre. — Prizren a fost luat. Bulgarii anunţă 
17.000 de prizonieri. Sârbii au distrus tot ce puteau dis- 
truge. Regele Petre ar fi fugit în ajun, călare, cu fiul 
său şi cu Trubetzkoi, ministrul Rusiei. 

18 Noembre. — Citesc la Maiorescu memoriul pe 
care vreau să-l remit Regelui. Sunt prezenţi: Arion, 
Neniţescu şi Teodor Rosetti. Se fac două uşoare rec- 
tificări. Maiorescu constată în două rânduri că sun- 
tem unanimi. Dealtminterea toți au găsit memoriul 
excelent. Trebue să spun Regelui cine anume îl cunoaş: 
te şi nimeni nu mai trebue să ia cunoştinţă de el. 

In cursul diminetei am primit vizita lui Panaitescu. 
El ştie dela Reni că a avut loc o defilare de 11.000 de 
oameni. Ţarul a luat zakuska pe yahtul generalului 
Wisocki: se pare că a fost foarte proastă; de altfel. adavgă- 
Panaitescu. ţarul nu mănâncă niciodată nimic. Marinko- 
vici ma fost la Reni, dar la Odessa unde probabil a 
avut o audienţă. El plecase de Joi, adică cu trei zile 
înaintea sosirei la Reni. Faptul că Poklevsky nv a fost 
invitat se atribue motivului că el stă rău cu Wisocki. 
care era organizatoru! şi primea la Aânenl Kartomiteeff 
trece încă de mult peste canul lui Poklevsky care este 
acuzat că ar fi fost adese ori tras ne sfoară de Blondel 
şi că ar fi dat înstiintäri false. Poklevsky este silit să 


550 NOTE POLITICE — 1915 


îndure pe KureZ care trimite rapoarte cu cifra lui par- 
ticulară, pur şi simplu vizate de legatie. El este în cores: 
pondentä cu Ignatieff (colonelul conte), care este ataşat 
pe lângă Tar, şi transmite o copie lui Goremikine şi alta 
Cabinetului ţarului. Se pare că se fac mustrări lui Po- 
Xlevsky, când Kurez raportează lucruri, pe cari 
ministrul nu le-a semnalat. — Siguranţa socotește că nu- 
mărul trupelor tinere adunate între Odessa, Tiraspol şi 
Prut este de 400.000 oameni. Ele sunt comandate de 
generalul Cerbaceff. Ofițerii de marină au făcut exer- 
citii de aruncarea unui pod în faţa Tulcei, la Ceatal ; 
manevră mai mult politică decât militară. Şeful de 
Stat-Major care a fost dat Marelui Duce în Kaukas, 
«este un general de jandarmerie, Djiunkowsky, fost vice- 
“ministru de interne, care cu ocazia vizitei dela Con- 
stanţa, venise să ia ultimele măsuri împreună cu Pa- 
naitescu. Bineînţeles că rolul lui principal este de a su: 
praveghea pe Marele Duce! — Teza rusească : nouile 
județe din Dobrogea au încă o condiţie nedefinită bine. 
Sobrania neratificând cesiunea lor ; deci. se poate trece 
prin ele fără a viola neutralitatea română ! Panaitescu 
mai ştie că la Sumla și la Varna se află câte o divizie 
germană. 

Povolny n’a putut sosi la timp la Reni. La întoar- 
<ere, afară de cei recomandati, trecerea se fäcea pe la 
Ungheni : se zice, ca să nu se destäinuiascä misterele ex- 
peditiei spre Bulgaria. El a văzut tunuri lungi şi mai 
ales artilerie austriacă adaptată. Peste tot se construiau 
barăci. I sa spus că nimeni nu ştia nimic dar că se 
speră că totul va fi gata spre sfârşitul lui Ianuarie. e- 
fu] Statului-Major. al cărui nume nu şi-l mai aminteşte 
(?!), i-a spus că dacă ei ar trece, Românii nu ar trage 
asupra lor. Take Ionescu le-a dat această asigurare, a- 
däugând că mai repede armata ar detrona pe Rege. Ofi- 
terul rus ar fi răspuns că aceasta el nu o crede! — 
(Pentru aceste clevetiri: cee 600 lei !). 

— Colonelul Păianu cu nevastă-sa, Priboianu idem, 
şi Hortopan pleacă în Rusia pentru a cumpăra cai. Du- 
rata călătoriei: trei luni. Deci, a spus Păianu lui Ki- 
riacescu, nu va fi război înainte de primăvară. 


NOTE POLITICE — 1915 551 


20 Noembre. — «Epoca» este extrem de violentă cu 
Brătianu ; îl tratează de «imbecil la externe, coţear la 
zezbel». 

23 Noembre, — Dintr'o convorbire cu Czernin re- 
zultă că Ungurii, foarte tari în monarhie, nu cer de 
loc participarea noastră la război o Românie tare nu 
le-ar surâde de loc, şi dacă intervenim prea târziu, ei se 
vor opune la înălţarea noastră. — Plecând, el îmi spune : 
«Te rog să uiţi tot ce ţi-am spus; nu ţi-a vorbit ministrul, 
ci numai Czernin». De ce 100.000 de oameni în Carpaţi si 
nici unul din spre partea Ruşilor, când este ştiut că Ruşii 
adună trupe pe Dunăre ? Oare se va face numai un si- 
mulacru de opunere la trecerea lor ? România ştie că 
ambii împărați nu sunt oameni să încerce ceva în contra 
României. dar dacă teritoriul ei este violat de Ruși, vom 
trece şi noi şi războiul va avea loc pe teritoriul ei! — 
Costinescu ar fi spus lui Radeff, că la primăvară, când 
Rusia va dori să-şi treacă trupele pe la noi. nu ne vom 
opune decât de formă. Cu toate că el este ramolit pen- 
tru o afirmare aşa de gravă, cer lui Czernin o confir- 
mare. 

— Eri a avut loo întrunirea agricultorilor, a fost 
foarte bună si a adunat multă lume. Bränisteanu zice 
că ea preocupă pe guvern, şi că Brătianu a dat ordin 
să se accelereze încheerea celor 50.000 de vagoane tra- 
tate cu Austro-Germania. pentru a calma spiritele. — 
Din aceias sorginte : generalul Soukholimof a fost silit 
să restitue pentru operile de caritate milioane de ruble, 
din banii sustraşi. 

— In această privinţă, gazetarul spaniol Ximenes, 
introdus la mine de Bussche, şi care vine de pe front. 
căci proprietatea, sa este aproape de tot de linia de foc, 
mi-a povestit alaltăeri eă generalul Pau a dus la Cartie- 
rul-general probele că Germanii aveau spioni până şi 
în statele-majore. Colonelul Mezaiedoff, spânzurat, ți- 
nea de. nevastă pe sora tinerei soţii a lui Soukholimof, 
gi uneltirele ei au adus căderea 'ministrului de răzbni. 
Cazul Soukholimof a fost deferit unei comisii. şi cum el 
ştie prea multe. nu este nici odată urmărit. (Aceasta 


552 NOTE POLITICE — 1915 


este oare cauza restitutiei menţionată de mai sus ? Un a- 
viator militar, fiul preşedintelui Curtei de Apel dela 
Kiew, lăsa să cadă documentele în liniile germane, ela 
fost deasemenea spânzurat. In acest mod au cunoscut 
Germanii situaţia unui întreg corp de armată, care se 
afla complect izolat şi care a fost luat ca într'o plasă. 
Marele Duce a trimis jandarmeria lui la Petrograd, 
s'au arestat vreo treizeci de funcţionari, despre cari nu 
sa mai auzit niciodată vorbindu-se. — In Rusia este 
lipsă de toate. In toate zilele au loc lupte. La Mobilev, 
unde se află cartierul împăratului, oraşul n’are pâine. 
Desordine absolută. Nu mai vorbeşte nimeni de fai- 
moasa linie Kolo în Rusia, va fi ea construită...? Muniţii 
sunt în abondentä. 

26 Noembre. — Audientä la M. S. Regele. Am in- 
trat cu hârtia mea în mână, anunțând că memoriul *) a 
fost discutat şi primit de către cei cinci foşti miniştri. 
Nam vorbit decât politică dela ora 3 la 412. — Regele : 
«Trebue multă, prudenţă, căci în orice direcţie nu ris- 
căm nu numai idealul national, dar chiar existenţa tä- 
rei». Poate să mai existe îndoială, pentrucă dacă Puterile 
Centrale au banii, ceilalţi au America. Nu e mai 
puţin adevărat că tot ceeace furnizează America nu 
este bun. Regele o ştia şi lucrul i-a mai fost confirmat 
de Rudeanu. — Pentru noi va fi foarte interesant ceea- 
ce va face Grecia. (Această declaraţie a Regelui a fost 
provocată de un răspuns al meu: Regele spusese că a- 
vem o poziţie geografică foarte grea, căci atingem toate 
frontierele, la care am răspuns eu că poziţia noastră nu 
era mai grea ca poziţia Greciei) — Regele declară cu 
tărie cu insistență : «Nu putem sta definitiv neutri, a- 
ceasta nu, absolut nu !» — Eu : «Mai ales Bulgaria de- 
venind tare; dar din fericire nu există vräsmäsie între 
ea şi noi». Vorbese din nou de linia Dunăre-Marea. 
Egee. 

Regele : «Intreb pe toată lumea : ce aveţi de repro- 
sat Bulgariei: i-am luat noi ceva ?» Regele ştia incă 
din anul trecut că Bulgarii erau câştigaţi politicei ger- 


*) v. Memoriul la Anexe. 


NOTE POLITICE — 1915 553 


mane, dar nu prin Derussi, care n’a ştiut nimie sau care 
a înşelat întotdeauna, căci el nu vedea decât pe Savin- 
sky şi Panafieu, găsind pe germanul Michaelle prea 
prost. «Prea prost ! ? dar Regele Ferdinand spune că 
nu-] frecuentează fiindcă e nesuferit, dar că admira ma- 
vea lui inteligenţă, şi dacă nici Regele Ferdinand nu cu- 
noaşte oamenii... !». 

Regele nu va admite trecerea Ruşilor. Este o ches- 
tiune de demnitate naţională. Miniştrii i-au declarat-o ei 
cei dintâi şi Constantinescu P. (sic) şi Antonescu au afir- 
mat că sunt unanimi. Eu: «D-l Costinescu cu toate acestea 
a emis îndoeli asupra seriozitätei opoziţiei pe care am 
face-o». — Regele : «D-nul Costinescu ? Poate? Dar 
tot restul guvernului nu face nici o rezervă». Dealtfel 
Regele a spus şefului de Stat Major: «In acest 
caz vor trece şi Germanii; şi ei au o armată pe Carpaţi 
în contra Ruşilor, iar nu în contra noastră». Regele a 
vorbit despre aceasta şi cu Mişu Cantacuzino, «care nu 
e deştept» şi i-a întors întrebarea: «Ce ai face D-ta 
dacă ai fi președinte de Consiliu î» Răspuns: «Dacă 
sunt 25.000, îi opresc; dacă sunt mai mulţi, îi las să 
treacă.» — Regele : «Cum poţi să spui un lucru ca ace- 
sta, Misule ? Nu simţi D-ta că aici este o chestiune de 
demnitate naţională ?» 

Regele recunoaşte că am violat neutralitatea, că 
am fost partiali faţă de Quatrupla Inţelegere, întrun 
mod absolut şi că am lipsit dela datoria neutrilor, şi con- 
vine că poate Brătianu mai visează încă de o victorie 
a Quadruplei Inţelegeri. Trebue să ne ameliorăm starea. 
Regele doreşte ca vânzarea cerealelor să se facă. Muni- 
tiile noastre nu au sosit, dar cea mai mare parte se află 
la Salonic.. — Eu: «După câtă vreme? Şi ne pu- 
tem încrede oare în făgădueli, când vedem cum se 
poartă Quadrupla Intelegere ?» — Regele : «Grey a pro- 
mis concursul nelimitat Sârbiei. şi apoi a spus că era 
numai concursul politici» — Eu: «Dacă este recunos- 
cut că trebue să ne schimbăm atitudinea, de ce mai men- 
ţinem trupele concentrate pe munţi ?». — Regele : «Cred 
că cu venirea lunei Decembrie va începe retragerea lor». 

36 


554 NOTE POLITICE — 1915 


— Eu: «Dar cel putin se ia vre-o precauţie în contra 
Rusiei ? Se întăresc din nou liniile fortificate ?» — Re- 
gele : «Fortificațiile nu mai însemnează mare lucru în 
ziua de astăzi». — Eu : «Dar tunurile sunt departe». — 
Regele : «Este adevărat, sunt prea departe !» 

Asupra ministerului de război, Regele spune: «Ad- 
mit că se fură. Se fură pretutindeni. Dar asupra muni- 
ţiilor, aceasta nu cred. Ce a făcut Filipescu, n'are 
scuză. D-ta ştii că Delaunay-Belleville, care cerea 80 de 
franci de proectil, n'a fabricat niciodată proectile ? Acum 
s'a obligat să fabrice pentru Franţa, dar nu poate începe 
predarea decât în Februarie 1916. Nicu Filipescu a făcut 
o broşură de strategie, în care desvălueşte toate planu- 
rile noastre eventuale în contra Austriei, pe cari el le 
cunoaşte ca ministru de război. Acesta este un lucru ad- 
misibil ? In ce ţară din lumea ar putea să se petreacă 
un lucru ca acesta ?» — Cum vorbim din nou de muniții, 
spun Regelui că, cu grâul şi cu benzina noastră, putem 
obţine totul dela Germani... — Regele : «Cred că da 1» 

Apoi s'a vorbit de generalii cari ar fi de schimbat. 
Exprim părerea că cu un ministru hotărît, toţi ar în- 
cerca să facă să se uite opiniile emise de dânşii. — 
Regele : «Cred şi eu, dar nu arca, şi aceasta este spre 
cinstea lui». — Eu: «F1 este atins de limita de vârstă, 
deci lesne de înlăturat». —Regele îmi spune că în fie- 
care Sâmbătă invită ofiţerii cu soțiile lor şi a putut 
să constate cât este de isprăvit generalul Bogdan, in- 
capabil de a mai formula o idee. Intr'un rând. Bogdan 
spunând că ar fi trebuit să intrăm în cutare moment, 
Regele Va întrebat cum ar fi aşezat el trupele ? Bogdan 
nu a putut măcar să înceapă expunerea. Basarabescu 
a început să-i sufle la ureche — era gentil, foarte gentil! 
Atunci am intervenit Eu: «Nu continuaţi, căci va repeta, 
totul». — Concluziunea mea : «M. V. va face războiul cu 
generalii cei tineri». In aceste primiri (dineuri) am văzut 
continuarea ideilor pe cari Regina încerca să le preci 
zeze spre sfârşitul domniei Regelui Carol, pentru a-şi 
face popularitate. 


Regele admite că guvernul poate mult în ceeace 


NOTE POLITICE — 1915 555 


priveşte opinia publică si că are mijloace să o întoarcă. 
Nu avusesem până astăzi mijlocul să fac pe M. S. să 
admită acest lucru. — Regele va lua în persoană jură- 
mântul trupelor şi le va spune că trebue să răspundă la 
apelul Regelui lor: «ori unde», — şi Regele adaogä : 
«Voi spune aceasta, nu pentru soldaţi, dar pentru o- 
fiteri !». 

«Candidaturile lui Lucaci şi Goga nu trebue să 
treacă cu nici un pret. Fireşte, Lucaci are pentru el pe 
4. Gussi, prefectul; Lucaci este un «jouisseur» mizera- 
bil, care nu este nici preot, nici catolic». (Toate acestea 
au fost spuse de Rege cu excitatiune). 

27 Noembre. — Bussche vine să mă întrebe de im- 
presiile mele. El îmi vorbeşte de afacerea de spionaj, si- 
nuciderea maiorului Ionescu, subsef de Stat-Major la 
Corpul II. In birourile lor de informaţii s'a prezentat 
un tânăr ofiţer, care oferise nişte hârtii. El a fost atras 
în discuţie şi între timp a fost vestită poliţia. Prins a- 
supra faptului, el a mărturisit. Urmarea este că i sa 
dat o opţiune ca să se sinucidă. Morţun şi Brătianu cu- 
nosc afacerea; Bussche a adus-o la cunoştinţa Regelui. 

— Radeff a venit la 4%. Nu-l mai văzusem din 
toamna trecută la curse. El protestează în contra co- 
municatului gazetelor, care impută Bulgariei răspunde- 
rea încetării tranzitului, când în realitate România este 
aceea, care a fost mereu în vină faţă de ei. Eu îi cer o 
notă de rectificare pe care să o public. (El nu mi-a tri- 
mis-o). Radeff este foarte prietenos cu România, dar 
foarte sfios faţă de Brătianu ; măreţia afectată de a- 
cesta a adus de fapt ruptura relaţiilor. — Sârbii s'au 
bătut întrun mod admirabil ; Anglo-Francezii se apără 
slab ; el crede că o parte din armata aliată este învă- 
luitä de Bulgari. 

28 Noembre. — Czernin a venit să-mi comunice, 
foarte secret, că Morţun i-a spus: «Brătianu are să se 
compromită iremediabil, cu minciunile lui. S'a apucat. 
să stea din nou de vorbă cu Take Ionescu şi Filipescu, 
asigurându-i că el va intra alături de Infelegere !» 

— Regele a luat jurământul recrutilor ; le-a vorbit, 


5560 NOTE POLITICE — 1915 


dar... n’a vorbit cum îmi spusese! Această lipsă de eu- 
raj e teribilă..! i 

29 Noembre. — Ne-am întrunit, cei cinci foşti mi- 
nistri, la Maiorescu. Toţi bänuim pe Brătianu. Hotărînw 
că nu vom discuta Adresa şi că vom face o vagă de- 
claratie. 

1 Decembre, — După ce alături «Nationalul» a 
atacat «politica posibilităţilor», cu note străvezii, obrăz- 
nicii la adresa mea, azi chiar «l’Indépendance Roumaine» 
laudă această politică, ca singura cu putinţă. Pe de altă. 
parte Crăiniceanu, în «Universul», recunoaşte că noi nut 
mai putem face nimica, (în sensul lui) dacă aliaţii pä-- 
răsese Balcanii şi Ruşii nu revin pe frontul lor! Iar 
Mille, în «Adevărul« de aseară, plânge speranţele pier- 
dute ! — Buletinul de astăzi anunţă că Bulgarii au scos- 
pe Anglo-Francezi din Macedonia şi i-au respins în Gre- 
cia dincolo de Ghevgheli: două divizii nimicite. Ceeace- 
nu împiedică pe Vintilă Brătianu să pună pe pro- 
fesorul Creangă să spună că la primăvară este sigur 
că mergem cu Rusia! (Raportat de Mavrojani). 

— Am văzut pe Czernin, care mi-a spus că se va 
interesa de afacerea, fratelui lui lantchewetski pentru 
care intervine Povolny. 

— Von dem Bussche îmi spune că Carp a văzut 
pe Rege, care i-a spus: «România nu poate păstra 
neutralitatea definitivă şi ea nu poate intra decât ală- 
turi de puterile centrale. Dar momentul n'a venit încă». 
— Carp: «Şi dacă pierdem trenul ?» — Regele : «Mi-am 
rezervat libertatea de a fixa momentul !» — Pe de altă 
parte, Brătianu a văzut Duminecă pe Stirbey la Buftea 
şi ia spus: «Cu înţelegerea nu este nimic de făcut! 
Am făeut tot ce era posibil pentru a apăra neutralitatea; 
mai mult nu puteam să fac». — Stirbey: «Schimbă, 
acum politica». — Fără răspuns. — Bussche şi Stirbey- 
conchid că Brătianu e atât de legat încât, moralmente, 
îi este imposibil să se întoarcă. 

Eu insist: «Sau mai curând el se teme că nu se 
mai are destulă încredere într'însul pentru a i se face 
propuneri», — Bussche: «Foarte posibil. In orice caz este 


NOTE POLITICE — 1915 557 


+ mare ameliorare. Şlepurile pleacă si Brătianu trimite 
special un ofiţer de marină spre a schimba locul tor- 
pilelor de baraj, pentru ca şlepurile dela Olteniţa să 
poată pleca şi ele». Pe de altă parte Anghelescu şi-a 
schimbat modul de a proceda în manipularea vagoane- 
lor pentru Bulgaria. (Aceasta poate fi motivul pentru 
care Radeff nu a dat urmare). 

Czernin, la ora 12, îmi spune despre contractul celor 
cincizeci de mii de vagoane, că merge foarte prost si 
“probabil că nu se va face. Iar la ora 3, Bussche îmi spune 
-că sunt speranţe ca lucrul să se aranjeze. 

— La 414 Mitilineu aduce vestea că un atentat cu 
dinamită ar fi fost proectat în contra lui Filipescu, şi 
„că Filipescu ar fi denunţat chiar el faptul poliţiei. Doi 
din autorii presupuşi sau predat singuri lui Filipescu : 
"Transilväneni, cuprinşi de remușcări; după indicaţiunile 
lor, al treilea complice ar fi fost prins azi dimineaţă, 
în momentul când se cobora din tren; sar fi găsit asu- 
pra lui 80.000 de lei. — Inscenare ? Deviaţia unei maşi- 
nării având alt scop? Se păstrează secretul... dar Gianni 
şi N. Polizu vorbeau de aceasta azi la Cameră! 

2 Decembre. — Am avut comitet consultativ, la mine. 
S'a aprobat sensul scurtelor declaraţii ce voi face la 
Senat, unde începe astăzi discuţia adresei. Dar pen- 
tru a nu fi în remorea guvernului, trebue să atac ches- 
tiunea interfoară şi politica economică. — Maiorescu este 
de părere că în ziua de Sf. Nicolae nu trebue să mă duc 
la slujba bisericească pentru împăratul Rusiei. 

4 Decembre. — Şeful siguranţei vine să mă pue în 
«curent în afacerea complotului (?). Fără să o spue, el 
nu crede în seriozitatea afacerei. Ambii conjurati nu 
pot da nici o indicație serioasă asupra  învoelilor 
cari pretind că au fost luate la Braşov la Hotel Krone, 
cu autorii proectului. Pe de altă parte el găseşte expli- 
<atiile lor copilăreşti ; pretind că trebuiau să arunce prin 
fereastră (Decembre !) maşina infernalä. Or, fereastra, 
este la patru metri înălţime din stradă şi fiecare 
colet cântäreste 25 de kg.! Presa n'a căzut în cursă. 
<u toată reclama făcută. In rezumat: Filipescu, Take 


558 NOTE POLITICE — 1915 


Ionescu şi Costinescu trebuiau să sară în aer. «Adevä- 
rul» adaogă: şi Brătianu! «La Roumanie» are un 
articol grotesc : Serajewo-Bucureşti. Moartea Archidu- 
celui era un eveniment de o însemnătate mult mai mică 
decât eventuala dispariţie a lui Take Ionescu ! 

5 Decembre—Von dem Bussche este foarte nemultu- 
mit de partialitatea şi de reaua voinţă a lui Rudi Catargi; 
el va comunica guvernului că se va crea o agenţie te- 
legrafică din moment ce «l'Agence Roumaine» nu dă 
nici o veste şi refuză comunicările agenţiei «Wolf» şi ale 
lui Korrespondenzbureau. — El constată la Brătianu o 
bună voinţă mai stäruitoare. Slepurile pe Dunăre, merg; 
dintre ele unele se şi întorc la Olteniţa, pentru a fi re- 
încărcate. — Ii anunţ sosirea, azi dimineaţă chiar, a 
lui Schebeko. Bussche îmi răspunde: «Poate că vine 
să vă aducă Basarabia !» 

6 Decembre. — Mă fac că sunt absent la Buzău, ca 
să nu iau parte la ceremonie la biserică şi la recepţia 
dela legația rusească pentru ziua Țarului; am trimis însă 
cărţi. 

1 Decembre. — La Senat, continuarea discuţiei la 
Adresă. — Poklevsky şi Schebeko îmi depun cărţi. 
Brătianu fiind lipsă, îmi trimite răspuns că mă roagă 
să nu vorbesc decât mâine. 

8 Decembre. — La Senat, în timp ce Alexiu, raportor, 
vorbea întrun mod foarte cuminte în sensul Puterilor 
Centrale, Leonte Moldovanu îmi spune că primăvara 
trecută el rostise la Brăila un discurs ultranationalist. 
Teodoru a aflat dela dânsul că pronunţase acest discurs 
a doua zi, după o vizită făcută lui Brătianu, de unde- 
eşise cu convingerea că peste două, trei zile vom de- 
clara războiul | 

Imi rostese discursul. Sala este arhiplină. De altfel, 
de două zile, asistenţa este foarte numeroasă şi pără- 
seşte sala când se anunţă că sunt amânat pe altă zi. 
Federiştii mă ascultă cu mare atenţie, sunt respectuosi. 
Nici o întrerupere. Când zic: «Noi, conservatorii...» mă 
opresc dinadins, şi nimenea nu suflă. Majoritatea mă 
aplaudă când vorbesc de politica externă ; si chiar Fe- 


NOTE POLITICE — 1915 559 


deriştii (Pariano şi Dissescu ostentativ) apiaudă partea 
economiei naţionale. Primesc multe felicitări după 
şedinţă. 

Seara la Club. Bussche îmi anunţă că Englezii încep 
să părăsească Gallipoli. 

9 Decembre. — Von dem Bussche vine acasă să mă 
felicite, căci n'a vrut s'o facă eri la Club. — Contractul 
cu cele 50.000 de vagoane, se face: Costinescu acordă 
7% agio asupra taxei aur, din care jumătate rămâne de- 
pusă la Berlin. Dar se va notifica contractul guvernului, 
pentru a se pune la adăpostul capriciilor unora din mi- 
niştrii ; Brătianu, personal. a insistat pentru aceasta. 
Raporturile continuă a se ameliora. Slepurile ies şi se 
reîntore cu uşurinţă. 

10 Decembre. — Mă duc să văd pe Morțun, pentru 
alegerea din Galaţi. Ii semnalez inactivitatea candida- 
tului, şi situaţia ciudată a prefectului care primeşte 
pe Lucaci în acelaş timp cu Kartamitcheff. Morţun 
l’a chemat pentru a-i spune că dacă Lucaci ese, el, Mor- 
tun. își va da demisia. dar că el, prefectul, va sări în- 
nainte. După aceasta Morţun adaugă: «Credem că vor 
fi trei candidaţi şi că după balotaj ne vom înţelege». — 
La amiazi Aslan îmi repetă că liberalii de acolo îl îm- 
ping să-şi pue candidatura ! 

— Comisia Offenheim-Melchior, însoţită de Sece- 
leanu, îmi comunică încheerea contractului celor 50.000 
vagoane. Felicitări reciproce. Domnii din comisie remit 
lui Seceleanu scrisoarea pentru bonificarea de 12% 
pentru Sindicat. Dela Bărbulescu aflu că guvernul a 
făcut astfel de concesii, încât Bibicescu se întreabă dacă 
bacşişul atribuit de public lui Constantinescu si fra- 
telui lui nu era o realitate. Guvernul a admis luarea 
fermă, dar facultativă pentru cumpărător, de 50 până 
la 70 milioane Mark cu 1.20. pe când Banca Naţională 
nu înţelege să ia decât 30 până la 40 milioane. 12% aur 
depuse la Reichsbank în contul Băncei Naţionale şi li- 
vrabile şase luni după război. Agio pe 1212 la 7%, a- 
tunci când Banca Naţională nu dă, Statului decât 6%. 

11 Decembre. — Intro interpelare cu privire la 


560 NOTE POLITICE — 1915 


cumpărarea de către Stat a fabricei de Blau-gas, fă- 
cută de Filipescu, Brătianu a găsit mijlocul să. spue : 
«Dela declararea războiului unele comande au fost în- 
târziate, altele au fost împiedicate. Agitatiunile Acţiu- 
nei Nationale nu putin au contribuit la aceasta». Gäsi- 
sem un ecou a] acestei acuzări într'o conversaţie cu 
Regele. Brătianu caută să stabilească că el n'a putut lua 
muniții în Germania din pricina agitatiunilor Actiunei 
Naţionale 

— Schebeko a fost la Maiorescu. Probabil, vizite de 
informaţie. E] a căutat mereu să facă proba că Rusia, 
sa recules, că există unitate naţională, că toată ţara, de 
la cel mai umil până la suveran, vrea să învingă. 

12 Decembre, — Von dem Bussche îmi spune, 
despre retragerea Englezilor de la Gallipoli, că foarte 
favorizați de o negură groasă şi de o mare foarte linis- 
tită, ei au putut să-şi retragă trupele. Dar nu mai pu- 
tin e o retragere silită. Incă de multă vreme ei retrag 
trupe pe bordul vapoarelor-spitale. Turcii au ştiut, 
dar n'au vrut să aibă noui neplăceri, trăgând asupra lor. 
El se interesează de vizita lui Schebeko şi crede că n'a 
scos nici un avantaj dintrînsa. Brătianu, care nu ştia 
nimic a fost foarte surprins. Germania a hotărât să 
excludă pe toţi Takistii din societăţile cu capital ger- 
man sau austriac. Ea va întâmpina greutăţi din partea 
Austriacilor dela Creditul Român, dar este hotărâtă să-i 
forţeze. Bussche protestează în contra pretinsului boico- 
taj al ţărei de către Germani : ei au trimis 400 vagoane 
de mărfuri din care: fer, piulite, sârmă, deci articolele 
a căror lipsă este cea mai simțită. 

— Căpitanul Ursianu, pe care Pam avut prefect, îmi 
povesteşte că totul este putred la ministerul de război. 
El avea un strung, pe care dorea să-l vândă cu 3 mii 
de lei, şi îl oferă, printr'un avocat dela Botoşani, mini- 
sterului. A obţinut 3 mii de lei, dar ministerul a plătit 
9.500 de lei, dintre cari 750 pentru generalul, iar restul 
pentru maiorul de la Pirotechnie. In 1913, pe când 
era senator, a oferit orz cu 1100 de lei vagonul, i s'a re- 


NOTE POLITICE — 1915 561 


fuzat oferindu-i numai 900 de lei; dar Schuller a trecut 
orzul ministerului, cu 1.200 de lei! Astäzi în magaziile 
generale nu mai sunt decât 10 la sută din echipamen- 
tele necesare. Ursianu are 263 de oameni în compania 
lui şi numai 240 de puşti! 

13 Decembre, — Morţun vine la mine pentru 
a vorbi de alegerea din Galaţi privitor la sindicalişti. 
Brătianu a văzut pe prefect şi l’a făcut atent că Lucaci 
se laudă că are sprijinul lui Costinescu şi a patru mini- 
şiri. Promit să văd pe Gherea, pe care îl caut pretutin- 
deni. 

Apoi vorbim de Stelian, care în fața lui, a lui Phe- 
rekyde si Missir, declarase cu câteva zile înaintea violen- 
tului atac care l’a făcut la Senat, că este de acord cu Bră- 
tianu (Marti, 8 Decembre). El îşi reaminteşte cuvântul 
tatălui său: : «Să te ferească Dumnezeu de boer scăpătat 
si de ţigan îngherocat». Stelian cere ministerul de Interne 
şi Morţun insistă ca săi se dea! Cu siguranţă că văzuse 
pe Costinescu înainte de a se lansa. Asupra prostiilor 
spuse de Stelian despre Consiliul de Coroană, Morţun 
îşi reaminteşte ceeace am afirmat totdeauna : Costinescu 
îşi începuse discursul cu cuvintele : «Un lucru este una- 
nim câştigat, că este o imposibilitate morală să mergem 
alături de Rusia». (Contrariu de ceeace afirmase Ste- 
lian). Morţun, de altfel, -a vorbit de «necesitatea de timp 
spre a pregăti opinia publică pentru a merge cu Aus- 
tria». Ceeace, evident, nu are sens decât în versiunea 
«unanimitate» contra acţiunei paralele cu Rusia. 

Morţun : «Costinescu n'a înghiţit niciodată neajun- 
sul de a nu fi moştenit el situatiunea lui Sturdza, așa cum 
Sturdza dorea». Dar el, Morţun, lucrase pe Haret şi pe 
Stelian, cu concursul lui Pherekyde şi al lui Budişteanu, 
aşa că, chestiunea fiind pusă deodată în Consiliul de 
Miniștri, Costinescu s'a găsit înaintea unui fapt îndepli- 
nit. Regele Carol se gândea la Costinescu, dar Morţun 
i-a arătat pericolul ce era, în cazul când Take Ionescu 
ar fi izbutit să fie şef al partidului conservator : să fie 
doui şefi de partide, amândoi oameni de afaceri». 
A doua zi după ce a fost desemnat, Regele a «îmbrăți- 


562 NOTE POLITICE — 1915 


sat» cu căldură pe Brătianu. Rege constituțional! Două 
zile înainte de a muri, Regele Carol, după dejun, a 
adus aminte lui Morţun de ceeace-i spusese în privinţa 
lui Costinescu, şi i-a strâns mâna... (1). 

— La ora 6 am avut audienţă la Regina Elisabeta. 
Mi-a făcut o primire cât se poate de călduroasă; şi mi-a 
vorbit de discursul meu la Senat. Nu a putut afla nimic 
despre scopul vizitei lui Schebeko. Regina este tot aşa 
de fermă în convingerile ei, dar accentuează timiditatea 
Regelui. 

14 Decembre. — Mişu Pherekyde, la sora mea, po- 
vesteşte că Brătianu a făcut două vizite lui Stelian. «Tot, 
chiar telegramele, i-au fost arătate». Stelian, faţă fiind 
şi Pherekyde şi Missir, a declarat că este perfect de a- 
cord asupra politicei străine. La pretenţia lui de a avea 
ministerul de Interne, Brătianu l’a legat de gard räs- 
punzându-i : «Regret, dar domnul Pherekyde este acel 
care ia Internele». Se înţelege, adaugă Pherekyde, fu- 
ria lui Stelian, silit să vorbească de ministerul de In- 
terne faţă de Morţun. 

La Cameră. atât de aşteptatul discurs al lui Carp: 
n’a avut mult răsunet. 

15 Decembre.—Mi se spusese dimineaţa. că era vorba 
(Vasiliu dela «Steagul») de un nou contract de 50 000 de 
vagoane de cereale. — La ora 2, D. Seceleanu vine să-mi 
spue, că a aflat că Costinescu trata cu un sindicat an- 
glo-francez vânzarea a 150.000 până la 200.000 de va- 
goane (restul disponibil), marfă ce va rămânea îm 
România, în magaziile particularilor sau prin gări. Co- 
misiunea insistând pentru a avea magaziile din gări spre 
a putea aduna cerealele destinate contractului încheiat, 
ministrul şi-a tot amânat răspunsul neputând conceda 
mai mult de un sfert. Există oare conexitate ? 

— D-nul F. Lossen, dela Vega. Vice-Consul german 
la Ploeşti, îmi spune că Mackensen începe o ofensivă 
spre Odessa ! Spre sfârşitul lui Januarie va veni aface- 
rea Suezului. Insă. gazetele vorbesc de întâlnirile în Bu- 
covina, Stroici zice că toată armata şi populaţia civilă 


NOTE POLITICE — 1915 563 


din Basarabia lucrează la tranşee. Azi dimineaţă, d-nul 
de Bussche mi-a spus că, deşi n'are nimic oficial, ştie 
prin veştile biroului militar, că de două zile acolo sunt 
lupte şi că nici una din acele ţări nu comunică nimic. 

— Stere face un discurs mişcător asupra Basarabiei 
şi reuşeşte a fi ascultat de Cameră, şi chiar susţinut de 
majoritate. 

17 Decembre. — Am avut o convorbire cu Von dem 
Bussche : «Sunt îngrijat de tonul notelor americane cu 
prilejul vaporului «Arizona», scufundat de un submarin 
austriac. Nu ne putem teme decât de ruptura relatiuni- 
lor. De război, nu. Cercurile militare germane ar prefera 
războiul, fiindcă atuncea vom scufunda toate vasele de 
comerţ şi Anglia nu ar mai putea trăi. (Inteleg că, de 
' când cu «Lusitania», submarinele germane s'au mai do- 
molit). — Bussche nu crede într'o înaintare spre Odessa, 
care este planul lui Enver-Paşa, căci ar fi periculos de 
prelungit frontul între Rusia şi România. care în caz de 
înfrângere ar trebui să desarmeze armata care sar re- 
trage. — El nu ştie dacă se va întreprinde ceva în E- 
gipt, dar această acţiune ar cere urgenţă, fiindcă numai 
două luni mai sunt utilizabile. 

Un căpitan Vasilescu. dela Craiova. îmi ceruse să-l 
introduc pe lângă Bronsart pentru a căpăta publicaţii 
oficiale asupra istoricului războiului. Aceasta se petre- 
cea cel putin acum două luni. Acum el s'a prezentat la le- 
gatia germană afirmând că eu i-aşi fi promis cumpăra- 
rea a 6000 volume, şi cerând ca legatiunea să-i cumpere 
4000 ! ! — Hal de ofiţer !! 

Atrăsesem atenţia asupra afirmärei lui Iorga. că 
Statul unguresc deposeda de moştenirea lor familiile 
Românilor morţi pe front. Czernin nu s'a mișcat, iar 
Bussche a intervenit el la Viena. El constată această a- 
patie a lui Czernin : «Tot ce înconjoară pe Czernin, este 
inexistent», 

18 Decembre. — Arion trebue să vorbească la Ca- 
meră, la Adresă. Take Ionescu afirmase că eram ţinuţi, 
printr'un tratat să apărăm Serbia. Scriu lui Maiorescu 
pentru a vedea textul exact al protocolului dela 1913, pe 


564 NOTE POLITICE — 1915 


care lam considerat pururea căzut, îndată ce tratatul 
din Bucureşti a fost executat. Maiorescu ştie din gura, 
lui Brătianu, că dela semnare încoace nici Serbia, nici 
Grecia nu Pau invocat, nici nu au cerut nimic în teme- 
iul lui ! — Singur, Take Ionescu este omul care-l in- 
voacă în contra ţărei lui ! 

— Discursurile lui Carp (al doilea) şi Arion au fă- 
cut 'senzaţie la Cameră. Carp a spus lui Take : «Talentul 
nu scuză toate incarnatiunile, după cum frumuseţea nu 
scuză prostitutiunea !». 

20 Decembre, — Bussche a fost Vineri la Rege. Re- 
gele mai deschis şi foarte franc. Bussche i-a spus lim- 
pede că Puterile Centrale nu se vor putea încrede în 
d-nul Brătianu, pentru că îl consideră ca angajat, deci 
inamic.— Regele: «Angajat nu, dar acum patru zile d-l 
Brătianu mi-a spus că el tot crede în uzura care va a- 
duce înfrângerea, Puterilor Centrale». — Bussche a încer- 
cat terenul în privinţa unei eventuale crize de guvern ; 
Regele n’a răspuns. 

23 Decembre, — Se confirmă că Francezii au obţinut 
dela aliaţi ca Salonicul să nu fie părăsit. Fratele meu 
Mihai îmi serisese din Paris că ştie, de sus, că Albania 
şi Salonic sunt două fronturi ce se vor menţine în Bal- 
cani. Evident că politiceşte părăsirea Salonicului ar în- 
semna Grecia, liberă în mişcările ei, şi ar însemna mai 
ales România hotărându-se contra Quadruplei. Regele 
îmi spusese: «Ceeace va face Grecia, ne interesează 
foarte mult». — Oricum aliaţii aduc mereu trupe şi for- 
tifică oraşul. Din contra, Bulgarii şi Germanii s'au 
oprit la graniţa greacă. — Intreb pe Bussche dacă, mul- 
tumitä de a avea, liberă comunicaţie cu Constantinopol, 
Germania maschează numai Salonicul. El îmi spune că 
se pregăteşte atacul şi că vor fi şi Austriaci care vor 
ataca cu Bulgaro-Germanii. 

26 Decembre, — Crăciun. — Bussche ţine să mă vadă; 
Duminică pleacă în concediu. Faptul de a fi obţinut un 
“concediu, însemnează, pentru el că : sau Grecia a dat în 
fine o asigurare formală sau că atacul este amânat, din 
<auza zăpezei foarte abondentă care împiedică transpor- 


NOTE POLITICE — 1915 565 


turile. — Eu : «Veti putea verifica la Berlin, dacä Aus- 
tro-Ungaria rămâne în aceleaşi dispoziţii ca vara trecută, 
şi anume că o schimbare de guvern în România ar tre- 
bui să corespundă cu aceleaşi concesiuni». — El : «Cred 
că puţine lucruri vor îi schimbate, dar că pentru Buco- 
vina un schimb cu nordul Basarabiei va fi trebuincios : 
Hotin. din cauza fortăreței de construit, în sarcina Aus- 
triei; Bender, pentru România. Planul d-nului Carpr.— 
Nu răspund nimic. 

— In timpul sărbătorilor Crăciunului a căzut Lov- 
cem şi a avut loc înfrângerea totală a Muntenegrului. 
Luarea muntelui inviolabil a avut un mare răsunet. 


NOTE POLITICE 


Pentru cititor. . . 
Anul 1897. . . . . 
Anul 1899. . . . . 
Anul 1900. . . . . 


Anul 1901. . Sr 
Anul 1903. . . . . 


Anul 1904. . , . 


Anul 1905. . . . . 


Anul 1906. . . . . 


VOL. I 

Pagina Pagina 
9—10 | Anul1907.. .. 57— 64 
11—15 | Anul1908.... 65 

16—18 | Anul 1909. . . . 66— 73 
19—33 | Anul1910. ... 74— 82 
34—35 | Anul1911.... 83— 91 
36—37 | Anul1912. . . . 92—139 
38—45 | Anul1913. . . . 140—206 
46—48 Anul 1914. , . 207—389 
49—56 | Anul1915. . . . 390—565