Curierul anul II, nr. 6, ian. — martie 1982

jeg 


Anul 2 Nr. 6 Santa Clara - CA. 95052 


IANUARIE- MARTIE 1982 


E E E E eee et 
ORGAN AL CONGRESULUI NATIONAL ROMÂN-AMERICAN Red: P.0.Box 95 Sante CI ra CA. 95052 
E E E E E eee 


VINTILĂ HORIA 


Aj 
RASPUNDERI 


Mazilirea lui Leonte Răutu pune în plină lu- 
mină o seamă de probleme direct legate de cul- 
tura românească și, prin contrast, de filosofia sau 
de ideologia care ne-au fost impuse în ultimii trei- 
zeci și mai bine de ani și de logica răspundere 
derivată din această situație. Poporul român, dela 
țăran până la cel mai înalt intelectual, a lost su- 
pus unui proces de descompunere și de distrugere 
la care, până acuma, a rezistat cum a putut, ca o 
corabie în furtună, atacată de toate părțile de 
valuri uriaşe, în mijlocul unei mări fără ieşire nici 
posibilitate de scăpare. A îniruntat Îurtuna, și 
acuma, cu pânzele sdrenţuite, cu catargele căzute, 
cu apa intrată în cală, cu marinarii aruncaţi peste 
bord, cel puţin în parte, în mare parte, navighează 
către un țărm incert, smulsă din portul ei natural, 
dorind să-l regăsească, dusă însă mai departe, 
către alte lurtuni sau către vreun disperat țărm 
de pierzanie, de către aceeași falși căpitani de 
apă turbure care au cârmuit-o către această vâl- 
toare. 


Cine ştie nu numai de loametea din Țară, care 
dă socoteală de un mod absolut greşit de a face 
politică, “la politica del mal governo“ pictată la 
Siena de un pictor dela sfârşitul Evului Mediu, 
cine stă de vorbă cu tineri intelectuali de origină 
socială sănătoasă, recent lugiţi din România, cine 
n'a pierdut contactul cu nava rătăcitoare și sule- 
rindă, cine știe de toate aceste mizerii dar ştie, 
în acelaș timp, de unde pornesc toate, nu poate 
să nu-și pună problema răspunderii tuturor acelora 
care au condus acţiunea de anihilare a poporului 
român în aceste decenii de groază. Aceeași pro: 
blemă se va pune și în Rusia, care de mai bine de 
şaizeci de ani înlruntă aceeași Îurtună, același 
neomenesc proces de destrămare a unor valori u- 


INEVITABILE 


mane lundamentale, fără de care un popor nu mai 
este el însuşi, ci o namila fără suilet. 


lată-ne deci, după atâta amar de timp, în laţa 
unor socoteli pe cae cineva, până la urmă, va 
trebui să le dea, în curând, în Polonia de pildă 
ȘI apoi pretutindeni unde, din Cuba până la Mos- 
cova și din Estonia până în Afganistan, omul a 
lost încapsulat într'un univers fără ieșire, încer- 
cuit, violat, „denaturat, silit să devină neom în 
numele unei ideologii liberatoare care a însemnat 
nici mai mult nici mai puţin decât o tehnică de 
distrugere, cea mai teribilă la care a lost supusă 
hința omenească de când există pe pământ. Intre 
intelectualul prost organizat in interior, tinzând 
exclusiv către cucerirea puterii, cum a fost Lenin, 
un pseudolilosoi încărcat de prejudecăţi și mâncat 
de imposibilitatea de a cunoaște, şi bazbuzucul 
tiranic, fiară însetată de sânge şi de putere, care 
a fost Stalin, conducătorul comunist a avut întot- 
deauna la îndemână aceste două modele pe care 
le-a putut alege și aplica vieţii politice în oricare 
din ţările supuse cu sila regimului marxist. Nu a 
existat altă posibilitate de a îi în politic. Scopul 
aparent al revoluţiei (mă refer la revoluția comu- 
nistă, a treia din era revoluțiilor, prima fiind re- 
voluţia puritană din secolul al XVIL-lea iar cea 
de a doua revoluţia franceză dela 1789, strict 
legate de acelaş fir, aparent liberator, în realitate 
strangulator) a fost liberarea clasei muncitoare 
şi trecerea ei dela o stare de asuprire la o stare 
de conducere. Știm astăzi, și ar Îi de ajuns să 
citez aici atât cartea lui Ludwig Reichhold “Ab- 
schied von der proletarischen Illusion“, Frankfurt 
1972 cât și “A new Science ol Politics“, de Eric 
Voegelin, Chicago 1967, ca să stabilim un lel uni- 
tar și logic de a interpreta conceptul de revoluție, 


Știm astăzi, zic, că proletariatul m'a putut juca 
niciodată niciun fel de rol, nici măcar în revoluția 
sovietică, condusă și organizată din secolul al 
XIX-lea şi până astăzi de niște intelectuali bur- 
ghezi, aceeaşi care au făcut și revoluţia franceză. 
Nişte intelectuali, instrumente și ei ai unei utopii 
mai vechi, inspirată de un mod greșit de a gândi. 
/oegelin 11 numește gnostici Şi-i putem deci în- 
tâlni în luptă, de pildă, împotriva creștinismului, 
din momentul însuși în care lisus și-a spus mesa- 
jul şi, imediat după aceea, din clipa în care Sfân 
tul Pavel a început să-l răspândească în lume. E 
curios cum, subt un aspect politic în general, 
gnosticii dela rădăcina celor trei revoluţii au pro- 
clamat întotdeauna necesitatea de a ucide regii, 
de a distruge familia și proprietatea privată și de 
a lupta împotriva Bisericilor organizate, cea ca- 
tolică în Anglia și Franţa, cea ortodoxă în Rusia 
şi România. O politică mai mult decât constantă, 
teribil de consecventă cu ea însăși, însă dedicată 
răului, pornită de pe o bază ușor de descoperit în 
secolul al XVIII-lea, mai ușor de pus în lumină 
după 1917, iar în România după 1948. E vorba de 
o [ilosofie montată pe un fel de fals spiritualism, 
controlabil cu ajutorul științei şi al filosofiei 
(prima gnoză era o religie demonstrabilă din punct 
de vedere filosofic-raţional și științific), devenite 
din ce în ce mai materialiste, chiar și în acele 
perioade de timp în care arhitecții gnozei conti- 
nuau să Îrecventeze religiosul, însă într'o perspec- 
tivă strict esoterică a filosofiei și a politicii. Ar 
fi multe de istorisit pe această temă, ceeace vreau 
să pun în evidenţă este faptul, astăzi vizibil, al 
unei întoarceri pe dos a gnozei de către însăși 
evoluţia științei și a filosofiei. Tot ce s'a creat 
în secolul al XX-lea a lost antignostic, în sensul 
materialist sau determinist al cuvântului, atât în 
fizică sau în biologie, cât și în astronomie, pe mă- 
sura, aș zice, în care faptele însăși, istoria coti- 
diană, dădeau socoteală de greșala fundamentală 
care făcea din ţările supuse gnozei marxiste niște 
autentice cloace infernale, atât de clar descrise 
de Ezra Pound în “Pisan cantos“ și prevăzute de 
Dostoievski în “Posedaţii“. 


Răspunderea se întinde deci pe mai multe se- 
cole. Cum și de ce, pe ce bază umană, au fost 
posibile ororile revoluţionare, atât cele perpetrate 
de puritanii lui Cromwell, cât și cele de sub re- 
voluţia franceză, sau milioanele de morţi ale celei 
de a treia revoluţie? În numele cărui adevăr au 
fost înfăptuite acele crime lără iertare și fără jus- 
tificare ? Din punct de vedere creștin, cineva spu- 
nea la Madrid, fiul uneia din cele 12.000 de vic- 
time ale lui Santiago Carillo, ucise din ordinul 
lui în satul Paracuellos del Jarama, în faza ultimă 
a războiului civil: Eu pot ierta, în să nu pot uita. 


Mă întorc deci la Leonte Răutu şi la toţi cei 
care au ales libertatea treizeci de ani după ce au 
deformat chipul unui popor întreg. Incepând cu 
limba pe care au stricat-o în scris și în vorbire, 
cu scopul evident de a priva un popor de felul lui 
cel mai autentic de a se spune, cum scria Heideg- 
ger, și sfârșind prin a-i distruge literatura cultă 
și populară, de a-i întoarce pe dos omenia însăși, 
transformându-l într'o societate de nemultumiţi 
cârcotași și dușmănoși, și terminând cu foamea 
materială care scoate la lumină aceeași greșală 
de calcul fundamentală: o filosofie artificială, 
strâmb materialistă (când omul e om tocmai pen- 
trucă a lost capabil să creadă într'o realitate meta- 
fizică), încurcătoare de ițe și de destine, distru- 
gătoare de suflete, dar și de câmpuri, pustiitoare 
de cultură, dar și de grâne. Toată lumea, alară de 
gnosticii dela putere, suferă de [oame spirituală 
Şi materială în toate țările supuse regimului co- 
munist. Și nimeni nu e capabil să îndrepte lucru- 
rile, nici într'un fel, nici într'altul, pentrucă e- 
roarea e la bază, fundamentează sistemul, iar lu- 
crurile sunt făcute acolo nu ca să meargă mai bine 
ci din ce în ce mai prost, până la anihilarea totală 
a umanului din om. 

„Dar în faţa acestui genocid cu două capete, 
Spiritual și material, cine va lua cuvântul acuza- 
tor? Cine va trage la răspundere morţii şi viii 
pentru rugurile multitudinare ridicate de Cromwell, 
pentru ghilotina şi teroarea dela Paris, pentru 
gulagurile fără sfârșit, pentru scriitorii măcelăriți 
în fundul închisorilor, pentru drama fără nume ro- 
mânesc dela Piteşti, pentru Afganistan și pentru 
Cuba, pentru Nicaragua și pentru măcelurile din 
EI Salvador, pentru asasinatele din Argentina şi 
din Chile de pe vremea lui Allende și a guerillei 
comuniste ? Cine va putea vreodată să le facă ui- 
tate, pentrucă de iertat ne va fi mai uşor din per- 
spectiva noastră creștină, antignostică, de pe 
care ridicăm astăzi, pentru cei de mâine, acest 
prim glas de acuzare? 


Vintilă HORIA 


OEDIP OO D-TI ——— ——— —._—.— 7 cr ş 


minei ina o a mă 


STAN M. POPESCU 
Comunismul din America Latina 
a mai gasit un aliat 


Până în prezent comunismul din America Latină 
a avut doi aliați credincioși, pe care i-a câștigat 
fără niciun efort: 1. “Ultra-Liberalii“ și marxiștii 
strecuraţi în guvernele Statelor Unite, şi 2. Preoţii 
“lumii a treia“, cu faimoasa lor “teologie a elibe- 
rării“. Pentru ca cetitorul să aibă o idee mai cla- 
ră, vom face un rezumat asupra acestor doi fideli 
slujitori ai Uniunii Sovietice, apoi vom descrie pe 
scurt cine este al treilea aliat. 


1. In ultimele guverne americane (sperăm ca 
Reagan să lie mai realist) s'a strecurat un grup 
de “sfetnici“, sau “consilieri“ “ultra-liberali“ și 
marxiști, “specialiști“ în afacerile latino-ameri- 
cane. Majoritatea au ieșit de pe băncile facultății 
de sociologie a Universităţii Harvard. In timpul 
guvernului Carter, grupul de consilieri a fost con- 
dus de o cunoscută marxistă americană, Patricia 
Derian. Aceasta, împreună cu o echipă de “spe- 
cialiști“ pro-marxiști, au obținut sprijinul celor 
două mari ziare americane: “Washington Post“ și 
“New York Time“. Având relaţii foarte strânse cu 
“Liga Drepturilor Omului“ (doi dintre membrii sunt 
marxiști) a început o campanie de calomnii contra 
tuturor regimurilor militare (autoritare) din America 
Latină, și a făcut presiuni asupra guvernului Catr- 
ter pentru a lua măsuri de pedepsire contra aces- 


tor țări (Chile, Uruguay, Brazilia, Paraguay, Boli- 
via, Nicaragua, Argentina). Inţeleapta “sletnică“ 
Patricia Derian reușise să convingă guvernanţii 
americani că adevărații dușmani ai Statelor Unite 
nu erau Rusia, China și Cuba lui Castro, ci țările 
Americii Latine. Primul rezultat pozitiv l-a avut 
acum doi ani, când Nicaragua a lost invadată de 
trupele lui Fidel Castro și agenţii sovietici, iar 
sub diferite numiri de eroi (patrioţi din Nicaragua) 
au reușit să atragă câţiva nemulţumiţi, iar în câ- 
teva luni, numai, această ţărișoară se transformă 
în republică comunistă. Acum șapte luni, șeful 
partidului comunist din Argentina, în ședință so- 
lemnă, în faţa lui Brejnew și a celorlalţi șefi co- 
muniști din lumea întreagă, a declarat în mod so- 
lemn că va lupta pentru a urma exemplul Nicara- 
guei. Imediat după aceea, mercenarii cubani și 
agenţii sovietici au început lupta de comunizare a 
Salvadorului. Cu țările din America de Sud, sfet- 
nicii lui Carter nu au reușit să [acă acelaş lucru. 
Sunt mai îndepărtate și mai puternice, Afară de 
aceasta, se susțin reciproc, Acum, atacurile co- 


muniste — după ce vor reuși să ocupe și Salva- 
dorul — se vor îndrepta spre Guatemala și Hondu- 
ras. Proximul pas va [i Columbia, Peru și Vene- 
zuela. 


2. Al doilea aliat, preoţii “lumii a treia“, sus- 
țin din toată puterea infiltrația marxistă în Ame- 
rica Latină. După cunoscutul consiliu din Mede- 
Ilin, s'a format o întreagă generaţie de preoți, de- 
ciși să lupte pentru “dreptatea socială pe pământ“ 
și să se inspire din Marx şi Engels. Au publicat 
Biblii elegante, cu portretul lui Fidel Castro, Le- 
nin și Stalin (în locul Mântuitorului), au falsificat 
textul original al capitolelor principale, au împo- 
dobit multe biserici cu portretele lui Castro și 
“Che“ Guevara, iar unii dintre ei, fără să se gân- 
dească mult, au aruncat hainele preoțești și au 
plecat în Cuba ca să se antreneze ca luptători de 
guerrilla (teroriști), apoi s'au întors cu pașapoarte 
false în ţările respective și au început să conducă 
tinerii înscriși în asociaţiile catolice parohiale, 
pentru lupta de guerrillă. Acest lucru s'a întâm- 
plat în Chile, Brazilia, Argentina, Uruguay, etc. 
ete. Autorul acestor rânduri a văzut studenţi-preoţi 
care mai târziu s'au transformat în preoţi-terorişti. 
După întrângerea terorismului comunist din aceste 
țări, preoții teroriști s'au refugiat în Mexico, Fran- 
ţa, Germania, Spania și Cuba comunistă. 


Acum de curând, datorită presiunii exercitată 
de Statele Unite, guvernele militare anti-comuniste 
au lost nevoite să primească din nou preoţii-tero- 
riști pe teritoriul ţărilor lor. In Argentina apar zil- 
nic în biserici broșuri comuniste semnate de preo- 
ţii lumii a treia, promițând un nou val de terorism, 
iar un post de televiziune a fost ocupat pentru 
câteva minute, lansându-se o proclamaţie a tero- 
riștilor, Multe încercări a făcut Papa Paul VI, și 
mai ales loan Paul |, iar acuma, actualul Papă 
loan Paul II, ca să repare răul lăcut cu acel con- 
siliu din Medellin (acum vreo 15 ani) când s'a 
produs sciziunea Bisericii Catolice, dar numai cu 
greu se mai poate repara ceva. 


3. Acum o lună și ceva, pe lirmamentul politicii 
latino-americane din senin a apărut al treilea aliat 
al comunismului: Franţa. Odată ajuns la putere, 
Mitterand a invitat partidul comunist francez să 
lacă parte din guvern (ca pe vremuri, Leon Blum, 
cu “Îrontul popular“), și a hotărât să ia parte ac- 
tivă la comunizarea Americii Latine. Întâi, s'a 


lurmare pg.25] 


IOAN |. MIREA 
Z | CERE 


LEGE 
articolul unu: 
cine izbeşte cu pumu 

(ca măgaru cu copita),e tare 
- el are drept să ancare; 


articolul do: 

nimeni sa nu-şi aducă aminte 

de ce-a fost înapoi; 

articolul trei cu anexe 

decide ca îngerii să aibe sexe, 

să fie daţi din firide afară 

şi aripile să le fie arse în zmoală; 


articolul patru e cel mai clar: 
- înţelepţii şi cei ce se nchină 
cu lanţuri legate de mână 

să fie zvârliţi în groapa cu var; 
şi chiar adormiţi 

să fie păziţi... 


articolul cinci să aleagă 

o altă lume de lumea întreagă; 

o parte să geamă cu turma la abator 

restul să coacă pâinea în sânge şi nu în cuptor. 


articolul şase cu conținutul secret e cu virări 
prin labirint cu prăbuşiri şi cu închinări; 
- cântecele nu se mai cânt pe aceleaşi viori; 


articolul şapte,înscris în istorie 
se aplică din August 
ca România condamată so ştie... 


PROCES : 


damule judecător „condamați-mă, - am ucis 

cu siguranță că am ucis! 

sunt vinovat,am răscolit 

pletele negre ale fecioarei care ma învins L 
şi dacă m'a urmat 

cu mersul curat 

şi cu degetul strâns de inel, 

să nu fiu iertat! 

degetul acela de inel aprins 

i l-am sărutat; | 
damule judecător,ce să mai spun?! | 
— rezemându-i capul pe piept 

arzând,poate eram nebun; 

este drept, îmi miroseau mâinile a sevă şi clorofilă 

pe ea am strâns-o în braţe ca pe prima copilă, 

strivită,copila începe să fie acum bătrână 

şi nu prea, - numără 50 de ani peste o săptămână; 


4 


di Pasii iii: cc fiice Asezati Eee n a aa e a 


POP PICO E PE NR PP UI PP O, Oa Sp er 


0,damule judecător,vina mea mare 

e că rupeam noaptea din grădina ei câte o floare 
îi adunam ochii şi sprâncenele 

şi-i sorbeam rar râsul,dar mereu lacrimile; 


ah,ilustre judecător mereu am ucis 
sărutând mieii la porţile abatorului 
şi iar şi iar 

i-am ajutat s “ascundă de măcelar; 
prin păduri ,n am urmărit fiarele 
cerbiler,nu le-am rupt coarnele; 

cu cristale de rouă curată 

mi-am spălat fruntea scuipată; 

de câte ori,de câte ori n am ucis! 
mereu am ucis! 

- ce nu era al meu - hoţ de stele -— 
am adunat în vis; 

am retezat fire de iarbă 

şi le-am pus în iesle la cai 

am spart vechi cochilii de scoici 
am desfăcut cerul din copci 

şi-am atârnat stelen scai; 
câteodată am alungat muştele 

care îmi sugeau din răni sângele 
însă nu-mi aduc aminte,damule judecător, 
ca so fi întins laţuri să prind vreun cocor. 
şi-acum ucid,damule judecător! 
pentruca să uit,să nu mai văd lumea 
şi lumea să nu mai vadă 

am întins mâna 

şi pe sus,am alungat luna 

şi ndată când ochii închid 

sub bolțile mici de sub ploape 

alte lumini se aprind 

în alte galaxii pierdute în vid; 


o,nu! nimeni n'ar fi putut ca mine 
printre pulberi şi crime 
răstignit pe cruce, = să uite să nchine; 


eu - ucigaşul, 

strângeam în braţe grâul în snop cu cosaşul 
eu,damule judecător,nu ca oricine 
negăsind pe nimeni m'am ucis pe mine; 
eu,dermule judecător,cel ce ucid 

condarmat singur în braţe mă prind.... 


VERDICT 


în ccneluzie,pe întuneric,aşa,cu toate luminile stinse, 
damule judecător, damilor juraţi , 

wmanim,vă cer să mă condamaţi ; 

în cronică,las spaţiu pe care,ca timpul să nu-l reteze 
acuzarea va trebui să-l semneze: 


(pentru impostor) 


............cc.cccc.ccconevocoenoeo.oe 


(pentru slugi şi călăi) 


(pentru etemii,prea măriții lingăi) 
5,6,7 ecetera 


Cuachi.CCra 20 sees rave ai o IE e Elo alo a RA 5050 


Chars, 1980 


IOAN |. MIREA 


| 


PETRE BRĂTAN 


ITINERAR FĂRĂ 


IESIRE . 


Molctov şi Vâşinski,cei doi "procurori" ai 
politicii externe sovietice,îşi termină cae 
riera după ce de la tribuna O.N.U. acuză pe 
foştii aliaţi - Statele inite ale Americii 
şi Marea Britanie (de Franţa nici nu se sin 
chisesc) - de "trădători fascişti" şi nici 
mai mult nici mai puţin,de "colaboratori cu 
nazismul". Pactul de înţelegere dintre Ru- 
sia Sovietică şi Germania,semat la Mosco-— 
va de Molotov şi Ribentrop,urmat apoi de te 
legramele de "calde felicitări" schimbate 
între Stalin şi Hitler,e dintr”odată şters 
din analele istoriei. Focare de"război cald 
sunt deschise pe tot globul. Iar când se în 
tâmplă ca vreo perscnalitate de mare respon 
sabilitate politică intermaţională să se o 
pună Rusiei,ca Preşedintele Kennedy de exem 
plu,atunci se pun în mişcare toate varian- 
tele lichidărilor,cu scopul de a netezi ca 
lea de cei care se opun obiectivelor de a 
tins ale conspirației mondiale. "Brigăzile 
roşii" una din multele variante ale teraris 
mului. conceput de Moscova şi instruite în 
mai multe ţări satelite sau "prietene" sunt 
cele care terorizau în Germania sau îl jude 
cau în Italia pe democrat-creştinul Aldo Mo 
ro,condarmându-l la moarte şi executându-l 
conform planului dinainte stabilit. 
Infrângerea nejustificată din Vietnam, ban 
donarea Chinei naţionaliste,spălarea pe 
mâini de Şahul Iranului ,proteste cu măsuri 
represive simbolice cu privire la invazia 
tancurilor ruseşti în Afganistan ,târguirea 
până la umilinţă cu bărbile îmbibate de sân 
ge şi petrol iraniene care de luni de zile 
deţineau ostateci diplomaţi fără apărare ca 
să pomenim numai atât,a traumatizat dar a 
şi determinat se pare,îndoiala țărilor care 
au crezut cu fidelitate în alianţa cu Sta- 
tele Unite şi mai ales a trezit poporul a- 
merican aflat pe muchia prăpastiei. Marea 
massă americană şi-a dat seama că pentru în 
terese oportuniste nu se poate sacrifica ce 
e sigur - amicii - pentru a contracta bună 
voinţa inamicilor. Poporul american şi-a 
mai dat seama că intransingenţa, fără intra 
sigenţă,e modul periculos sub care se as - 
cund poziţii pierdute. INTRANSIGENTA , impli. 
că o măsură morală strict obiectivă a unei 
condiții ultime,de unde nu se mai Te CE. 
da. 

“Un curent nou,de revizuire politică gene- 
rală,de regenerare,de recâştigare a unui 


prestigiu pierdut,a dus la alegerea Preşelin 
telui Ronald Reagan şi,cum era şi firesc,la 
primeniri majore radicale. Noul Preşedinte, 
am decis,s“a anturat de o administraţie vi- 
guroasă,dar s“a şi oferit ocazia de a fi mă 
turată din Senat pleava adusă de vânturile 
stângiste. Alegerea damului Ronald Reagan 
cu o majoritate impresicnantă de voturi,s“a 
făcut întrun climat din care nau lipsit ţe 
sături le "internaţionalei" întreținută de pre 
să,de coloanele de "dezinformatori!",de came 
lecnii politici sau'culturali"” care uneltesc 
destabilizarea lumii. Elanul,regăsit spontan, 
tanic,în structura şi rezervele americane, 
pot dovedi odată mai mult că forţele sale se 
regrupează pe toate planurile spre a marca o 
nouă fază în evoluția evenimentelor conterpo 
rane. De la început însă,Preşedintele Ronald 
Reagan se găseşte în faţa colosalei "armate 
roşii" concentrată în inima Europei, în faţa 
massei de blindate şi de rachete care depă- 
şesc de câteva ori pe cele americane,când 
flota de război sovietică cutreeră nu numai 
apele Mediteranei ci şi toate oceanele unde 
submarine atamice ruseşti depăşesc de 12 ari 
pe cele americane,când "armatele eliberatoa- 
re prin masacru" din Afganistan sunt la por- 
ţile Golfului Persic,când în America Latină 
"massele populare" lansate după transporti 
na cubaneză seamănă dezordine şi panică vo- 
ită de Moscova aproape pretutindeni. Ia sim 
pla iniţiativă a Casei Albe,după instalarea 
noului preşedinte,de a stinge focarele "re- 
voluțicnare de pe Continentul de Sud",şi ia 
tă că "arsenalul nevăzut" manipulat din um 
bră de Kremlin intră în funcţie şi se declan 
şează sălbatec. Executantul "de serviciu" e 
John Hinkley,"fiul unui am de afaceri cu în 
tinse relații",şi după ce descarcă întreaga 
încărcătură de cartuşe "dum-dum" în amul cu 
răspunderea cea mai mare nu numai asupra des 
tinului Americii (care e şi patria cinicuui 
atentator) ci şi a lumii întregi,tânărul răs 
făţat,simulând demenţa e purtat prin "spita= 
le de psihiatrie",pentru a-l considera la ne 
voie "nebun". Apoi pentru a se creea un argu 
ment coloanei de "dezinformatori" pe când 
Preşedintele Statelor Unite era încă întins 
pe masa de operaţie,Hinkley e azvârlit depre 
sa convertită,angajată de oficine specializa 
te în a falsifica adevărul, în rândurile unui 
grup "nazist" american (care s'a dovedit că 
nu există) astfel încât "filiera internațio 


—— 


nală a subversiuni lar", recunoscută chiar de 
Reagan,să nu i se recunoască telecamanda de 
proveniență rusească. Pentru a "demistifia 
ipotezele "prin care administrația Reagan 
orbită de un antisovietism primar" şi deci 
dacă "terorismul există" ,atunci "trebue 10 
vit în extremismul de dreapta înainte de a 
lovi în castrism" şi în moscovitism, Paul 
Henry şi Hansen Cotta formulează trei cla= 
re întrebări : 

— Cum a ştiut Hinckley că Preşedintele 
Reagan trebuia să iasă pe o uşă dosnică a 
hotelului Hilton unde pronunţase un discurs 
sindicaliştilor A.F.L. = C.I.0. ? 

— Cum a reuşit Hinckley să pătrundă în 
zana ziariştilor ? 

7 +A vrut el cu adevărat să atragă a- 
tenţia tinerei actriţe Jodie Foster,de care 
pretinde că era îndrăgostit ? 

Nebun nazist, înărăgostit,-trei subtile 
detumnări de la adevărata pistă a atentatu 
lui care deci ar putea fi considerate că în 
deplinesc cendițiile unor stări anormale. 

Si cum presa e cea dintâi grăbită să în 
treţină subtilul păenjeniş al dezinformări 
lor,presa aceasta "specializată" va inter= 
cala pe calea care duce la atentat,spre a 
acoperi adevărul,un val campact de "circum 
stanțe atenuante". Numai că atentatul comis 
de Hinckley intră în rândul atentatelor po 
litice cu scopul de a elimina picnul cel 
mai important din arena intermaţicnală. si 
nu pe altcineva,ci pe Preşedintele "purifi 
cator al răului mondial". Bun trăgător,un-— 
de s'a antrenat Hinckley să ţintească fără 
greş ? Din şase focuri descărcate în câte- 
va secunde, din care patru au mers în plin, 
cu precizie. Iată un "îndrăgostit" palpitân 
du-i inima după Jodie Foster pe care,nepă- 
zită de nimeni,n“a încercat so vadă nicio 
dată, în schimb,datorită anturajului , "putea 
obține informaţii de primă mână” în ceeace 
priveşte mişcările de la Casa Albă,care e 
atât de păzită. In seara atentatului ,frate 
le lui John Hinckley era invitat să dineze 
cu fiul vice-preşedintelui George Busch. 

Dacă din nefericire atentatul ar fi reu 
şit,confuzia imediată ar fi fost incalcula 
bilă. Primele clipe s“au văzut;au fost de- 
rutante,ceeace a determinat pe generalul A 
lexander Haig,cunoscător profund al "saltu 
rilor" ruseşti,să pretindă "comanda" ţării 
depăşind astfel atributiile constituţiona- 
le ale vice-preşedintelui Bush. Dezinforma 
torii,din posturile lor gata de pândă, au şi 
sărit arşi să acuze pe generalul Haig de 
"uzurpator cu ambiția personală a loviturii 
de stat",ocolind abil calculele "pioase" a 
le Rusiei Sovietice,care,cu arma în mână e 
gata oricând să sugrume victima derutată, 


se înțelege de la sine că de aci încolo se 
vor ivele acestui atentat ratat să intre sup 
controlul ocult.al dezinformării care să-] 
explice întors pe dos,în nuanţe variate oa 
te plăzmuite, încât adevărul să ajungă atat 
de desfigurat încât justiţia să nu mai ştie 
ce să aleagă. Cum poate cineva să fie în sta 
re să creadă în cascada "informaţiilor" caZ 
re mai de care în contradicţie cu realitatea 
fumizate de surse "benevole",incampetente , 
pregătite să strecoare minciuna şi falsul ? 
Să nu fi ajuns la urechile nimănui faptul că 
Uniunea Sovietică,pe faţă sau în ascuns,din 
1917 până acum,decide în numele unei justi- 
ţii absente,cine trebue să trăiască sau nu, 
cine să fie liber sau nu,cine să fie benefi 
ciarii regimului sau să fie considerați tră 
dători „duşmani ai clasei mmcitoare,toţi a= 
ceia care îndrznesc să critice abuzurile şi 
carenţele unui aparat de stat creat de ierar 
hiile comniste ? Au fost undeva mai active 
plutoanele de execuţie de cât în spațiul so 
vietic ? Cele 150 de milioane de victime in 
ventariate provizoriu de Robert Conquest în 
"la grande terreur" trebuesc lăsate de opar 
te,cu țărâna în gură,pentru ca să se ascul- 
te numai conjuraţia marxistă care a reuşit 
pretutindeni să vehiculeze o altă idee cu 
prize printre adepţii neantului „IDEEA CULPA 
BILITATII. Nici că se putea concepe cevamăi 
sofisticat, mai arbitrar,mai caustic,mai de- 
finitiv,ca această sodimică idee a culpabi- 
lităţii care ruşinează ființa,până la anula 
re,până la amuţire şi acceptarea condarmări 
Că Preşedintele Reagan a ales ca soluție e- 
nergică de a opune mijloace eficiente vio - 
lenței sau riturilor de expansiune marxist- 
totalitare, aceasta e evident şi clar.Intr“o 
altă variantă Papa Ioan Paul II a opus de 
două ori milenara filosofie creştină,carstru 
toare de catedrale, filozofiei utopice maxis 
te constructoare de GULAGURI; îndeajuns ca 
Moscova să-l considere "periculos" pentru 
expansiunea planului său de supuneri pentru 
ca Papa să nu devină o ţintă preferată „unge 
tă, programată exterminării. In plus Papa e 
şi de origină polcneză,deci o autoritate man 
dială la răscruce de evenimente. Ori „Pobniă 
astăzi e imnul din focarele,de punctele che 
din dispozitivul Kremlinului ,care amenință 
sta că Rizea, supunerii la ordinele eter 
> ruseşti. Si,desi lonozilor nu Li 
s“a şters din memorie fe poezie frăţească 
a puhoiului care le-a anexat -jumătate peria 
Si cum Stalin întrebase "de câte divizii 
blindate dispune Vaticanul" ,netemându-se de 
"oşti.le cerului",iată că astăzi diviziile 
mmncitoreşti creştine se leapădă de inexis- 
tenta bunăstare terestră importată de parti 
dul cammist polonez din "paradisul zoaelor 


— 


n 


roşii" răspunzând astfel la câte divizii e 
în stare să mobilizeze Cel care stă cu de-— 
getul întins pe cupola Capelei Sixtine pen 
tru învierea sacrei Sale creaţii. Si cum în 
fruntea acestor oşti e virtual Ppa,calcule 
le Kremlinului sunt simple : asasinarea Pa 
pei Ioan-Paul II. Simplu ! = 

De data aceasta asasinul "de serviciu" e 
un turc "fanatic". Bineînţeles scenariul se 
repetă : şi el,turcul,e afiliat ca şi aten 
tatorul Preşedintelui Reagan,unei organiza 
ţii "fasciste" şi el,ca să i se piardă ur 
ma,e "îndrăgostit" prin Germania Federală, 
ba chiar "logodit" cu o prostituată a "bri 
găzilor roşii" care în loc de verighetă îi 
oferă pistoale,apoi e plimbat prin Spania, 
Alger, în trecere e dus doar aşa ca săzi 
spună "salla malek" colonelului Kadafi,de 
unde şi mai'naţionalist" se duce în Bula 
ria într'o doară,numai ca să simtă cum mi-— 
ros trandafirii de pe valea Tunjei şi,mai a 
les, "mahmudelele de aur" pentru plata "is= 
pravei!... In Italia,"filiala rețelelor ro 
şii",îl aşteaptă ; turcul descarcă revolve 
rul în plin în trupul Papei,pelerini îl 
prind,îl dezarmează,şi „predat poliţiei „tur 
cul se declară "prizonier politic". Seaxvind 
politica cui ?...Energic,tăcut bine. înstru 
it,tenace,rezistent,abil,pe tot timpul an 
chetei turcul nu a lăsat să se. întrevadă 
nici cea mai mică urmă de conspirație "or- 
ganizată", înscrisă în asaimzişurile caşti 
inței lui. Judecat,şi-a acceptat condarma= 
rea şi nimic mai mult. Si,totuş pe faţa lui 
se pare că s“a aşezat "speranța" că,aştep- 
tând, "miracolele camniste" care izbucnesc 
pretutindeni „va izbucni şi în Italia, când 
va fi decretat "victimă şi erou" şi. .«eli- 
berat. 

Lăsând mereu deschis itinerarul camnist 
expansiunii,itinerarul lumii LIBERE va ajun 
ge să fie fără ieşire... 

Privite în adânc şi analizate pe etape, 
sunt aceste previziuni pesimiste,fictive ? 
Nu ! Să lăsăm la o parte profeţiile proba- 
bile ale lui Nostradamus şi să privim mai 
departe, în linii generale,unele date ale 
stărilor actuale. S“au încheiat cele două 
SALT-uri cu privire la limitarea unor arme 
care,în fond,sunt armele decisive dintr “un 
eventual conflict. Ruşii au brodat atâtea 


propuneri încât experţii americani „unii din 


tre ei poate chiar fermecaţi de "sarmul 
slav",s“au pomenit înecaţi într “un potop de 
şirete ademeniri şi,mai mult turmentaţi de 


„cât lucizi,au semat acordurile în condiții 
le cele mai nefavorabile. Pe lângă faptul 
 că,oficial,acordau Uniunii Sovietice avan- 


_ taje care depăş 
brul de forțe dintre cele două blocuri „Mos 


eau la mare distanţă echili 


9 


cova,călcând toate convențiile stabilite,a 
profitat de confuziile administraţiei ameri 
cane şi,pe tăcute,şi-a sporit considerabil 
stocurile de armament ofensiv. Ruşii au dpă 
şit la ora actuală cele 5330 de dispozitive 
de lansare de misile,iar OTAN-ul a rămas la 
cifra infimă, încremenită,de 1512. Numai cu o 
singură parte din aceste guri de foc,Europa 
contrar presupunerilor lui seur John,e spec 
tacular strivită. Dar cum în lumea liberă 
se mai găsesc minţi riguroase care să dise- 
ce realitatea şi să demonstreze pericolul, 
atunci ruşii văzându-se descoperiţi „procelea 
ză la o manevră militară pe măsura lor. Anm 
ţă cu zgomot asurzitor de presă,că vor retra 
ge,ca sem de "bunăvoință pentru destinderea! 
câteva divizii de blinâate de pe frontul de 
răsărit. Imediat,respirând uşurate,toate de 
partamentele diplematice interesate se dela 
ră entuziaste şi recunosc,fără niciun temei 
"oferta generoasă a guvernului" condus de ba 
gheta lui Brejnev. Nu a trecut mult timp ca 
să se constate că "decizia istorică" ruseas 
că a fost de fapt o altă pagină anexă la ve 
chile trageri pe sfoară. Diviziile de blin- 
date retrase,erau imediat înlocuite cu divi 
zii proaspete,cu blindate noi,de tipul cel 
mai perfecţionat. 

Acelaş lung lanţ : "ei cred - noi păcălim 
înoadă neîncetat za cu za.... E drept că,de 
desupt „massele nemulțumite din area cammnis 
tă clocotesc,şi oricât de mare e"vigilența” 
securităţii „reuşesc adesea să creeze polit- 
biroului central dificultăți neprevăzute, cu 
ecouri. Nemulţumiţi,ca toţi muncitorii depe 
toată întinderea "lagărului socialist'",mun-— 
citorii polonezi se revoltă şi se organizea 
ză cu curaj în "sindicate libere" cu scopul 
de aşi apăra interesele lor şi ale Polmiei 
Ameninţările cu variante diverse ale "purmu 
lui sovietic" îndreptat împotriva "polonezi 
lor nemâncați",sunt cunoscute ,demascate,şi 
nimeni nu mai crede că "imperialismul capi- 
talist" provocator, le-a luat mmncitorilor po 
lonezi pâinea de la gură. Ameninţaţi de des 
coperirea flancului nordic al dispozitivului 
militar,şi de teama ca mişcările poloneze ar 
putea contamina şi mmcitorii din alte ţări 
socialiste,sovieticii ocupă capete de pod în 
centrele vitale ale Poloniei "asigurând" în 
acel timp opinia publică mondială că Rusia 
"lasă libertatea guvernului de la Varşovia 
să rezolve singur dificultățile economice şi 
problemele inteme aşa încât ordinea şi pros 
peritatea socialistă (?!) să nu fie tulbura 
tă", Intre timp,manevrele forţelor pactului 
de la Varşovia care nu se mai terminau, au 
servit de fapt să acopere noi infiltrări de 
trupe şi de materiale menite să creeze noi 
baze sau să întărească efectivele militare 


Sstaţicnate la Legnica,în Pomerania la Borre 
şi în Silezia la Swictoszow. Celor 25.000 
de soldaţi sovietici li s“au mai adăogat un 
puhoi de 50.000. Printre care patru divizii 
dotate cu T 72,ultim model de tank,iar misi 
lele SS4 şi ss5 (cu in singur focos nuclear 
au fost înlocuite cu SS20,dotate cu trei fo 
coase nucleare şi de la 150 de instalații 
pentru lansarea misilelor,ruşii s“au grăbit 
să mai adaoge 300. Instalaţiile radar sovie 
tice, la care nu au acces decât efective de 
elită,speciale,şi de mare încredere,sunt în 
măsură să supravegheze întreg teritoriul po 
lenez. Condiţiile pentru repetarea invazii= 
lor de la Budapesta,Praga,Afganistan,etc. , 
sunt deci minuţios pregătite şi pentru Var 
şovia...La cumpăna confuză a înţelegerii e 
venimentelor pe care le trăim sa mai adăo 
gat încă ceva,o formulă aburită,uşoară,ca 
orice vorbă aruncată în vânt. Ridicânăd din 
umeri se suspină : uf,argumente pentru a se 
difuza şi amplifica panica,frica şi ura!... 
Este adevărat,conflictele devin inevitabile 
imediat ce încrederea dintre parteneri a di 
părut. Nimeni nu neagă pe semănătorii de pa 
nică. Ei sunt. Insă trebuesc mai de grabă 
căutaţi în rândurile "brigăzilor roşii", 
printre iniţiatorii atentatelor împotriva u 
nui Preşedinte decis,a unui Papă vizionar, 
la sursele care ridiculizează fondul unor 
idei într'atât încât au creat frica până 
la umilinţă de a mai pronunţa cuvinte care 
definesc fondul unor concrete principii na 
ționale. Aşa dar pentru a nu se crea panică 
denunțarea "gulagurilor" reale,cu milioane 
de victime,a torturilor,a anexării de naţi- 
uni şi de teritorii,a invaziilor,a genocidu 
dului ,trebuesc să înceteze ? Pentru cine ? 
Pentru cei cu îngerii slabi ?! Trebuesc oa- 
re suportate cătuşele robiei în tăcere pen- 
tru a nu declanşa frica printre victimele 
programate ? Care sunt aceia care fac apolo 
gia panicii cu capul vârât în nisip ca să 
nu vadă că panica există ? De ce fug vietna 
mienii în condiţiile cele mai penibile pe 
care le-a cunoscut vreodată un exod ? Dar 
cei de dincolo de cortina de fier, - de ce 
fug ? Ce s'a petrecut în Cambodgia ? Petre 
ceri euforice la ospăţul exterminărilor cu 
milioanele ? Pentru ce sindicatele libere 
poloneze au luat toate măsurile de a rezis- 
ta în cazul în care când cei 800.000 de bo 
canci sovietici vor năvăli ca să striveas- 
că "Polonia rebelă",aşa de dragul fricii ? 
Domul Fitterman a organizat şi a trimes în 
Polonia, în numele guvernului francez,mii de 
tene de alimente,în valoare de milioane de 
franci „pentru cine ? Pentru populația polo 
neză înfametată sau pentru întreținerea tru 
pelor ruseşti infiltrate în inima Polcniei 


10 


Trupele ruseşti sunt acolo,ele au fost foto 


= 


grafiate şi filmate de un grup temerar de 
reporteri francezi. Alţi temerari s“au inte 
resat de soarta alimentelor expediate în nu 
mele poporului francez şi nau întâlnit mă= 
car un polonez care să fi primit vreun colț 
de pâine. In schimb s“a descoperit altceva: 
vagoane întregi de oi care să fie unele sa- 
crificate imediat iar altele îngrăşate în 
preriile franceze ca apoi să fie trimese la 
abatoare de unde carnea lor va fi destinată 
marşeului pieţii comune. Pe când poporul po 
lonez e sistematic înfametat ( ca şi toate 
țările din lagărul socialist) guvernaţii de 
la Varşovia primesc ajutoare alimentare (pen 
tru cine ?),iar pe de altă parte exportă va 
goane de cai şi ovine pentru a hrăni popula 
ţia franceză supra-alimentată. 'Trebuesc de= 
nunţate sau nu asemenea cinice procedee ? 
Nu,pentru a nu semăna ura ? Sau pentru a a- 
coperi uluitoarea realitate ? 

Mâine desigur,va fi altă zi,dar tot ca 
azi. Itinerariul fatal se va învârti ca şar 
pele care îşi înghite coada şi de nu va fi 
nimeni ca să-l alunge,el va încolăci pămân- 
tul,iar ieşiri libere nu vor mai fi....... 


Europa, 1981 PETRE BRĂTAN 


Vheasmatar, Biserie 


1 episcopală din Curte i 
Nipes | |] din Curtea de 


"77 7 


Zr... 


CD POPI SȚ  rre) 


IPA 


Di tdi ai 


VLAICU IONESCU 


BRANCUSI 


ȘI ecrssnazzza 


OBIECTIVATA 


3. PREMERGĂTOR AL UNEI NOI ERE A 
METALULUI 


Sidney Geist observă printre altele că, prin 
opere de metal polisat, cum e “Muza“, Brâncuși 
ajunge la o “modermnitate“, care anunță frumuseţea 
metalic-lucitoare a unei noi epoci, epoca metalu- 
lui inoxidabil. Prin această calitate, el se de- 
părtează cel mai mult de orice primitivism, cum 
ar fi cel al epocii de piatră. 


Ne îndoim că acest fel de consideraţii socio- 
logice, care leagă opera lui Brâncuși de aspecte 
ale civilizaţiei moderne, pot duce la pătrunderea 
și înţelegerea fenomenului Brâncuși. 


Să încercăm a vedea care e sensul polisării 
în sculptura acestuia. Dacă observăm operele mai 
semnificative (“Cocoşul“, “Noul Născut“ și “In- 
ceputul lumii“ din Musce d'Art Moderne, Paris, 
apoi “D-ra Pogany“ şi “Pasăre în spaţiu“ din 
Muzeul din Filadelfia), constatăm că piesa poli- 
sată e pusă de artist pe o suprapunere de două, 
trei sau patru alte piese. 


Criticii au trecut poate prea ușor cu vederea 
asupra acestui amănunt. Observam mai sus că 
sculpturile lui Brâncuși nu au o bază de susţinere 
continuă, care să aparțină de “environnement“, 
care să lege adică figura de spaţiul lizic încon- 
jurător. E interesant de văzut deci ce a pus ar- 
tistul în loc, căci un suport trebue să existe, chiar 
dacă acesta e diferit de sculptura propriu zisă. 
Sunt aceste baze doar suporturi convenţionale, 
sau fac parte organică, întrun anumit Sens, din 
opera însăși ? Privind cu atenţie, nu putem ignora 
grija cu care Brâncuși a asamblat elementele com- 
ponente, pentru a forma un tot armonioş și plin de 
sens, atât prin formă și culoare cît și prin calita- 
tea diferită a materialelor. 

Faptul că Brâncuși își sculptează el însuși 
suporturile e în sine o revoluţie îi sculptură și 
nu e lipsită de implicaţii estetice, 

Ni se pare că sensul artistic/al acestor baze 
este similar cu cel al părţii introductive dintr'o 
simfonie sau al uverturii dintro operă sau dramă 
muzicală. După cum această (uvertură nu poate fi 
eliminată din opera muzicală, tot astlel, în cazul 
unei sculpturi de Brâncuși, nu poate Îi ignorat 
piedestalul ales deliberay de artist. 


11 


SI_TRANSCENDENTA, 


Să observăm — în cazul D-rei Pogany — cum 
eilorescenţa de curbe de care am mai vorbit, care 
cresc unele din altele pe bronzul polisat, sunt 
pregătite “tematic“, pe un ton mai aspru, mai pri- 
mitiv, mai “terestru“, în partea de lemn a piedes- 
talului, tot printr'un ritm de curbe. Trecînd acum 
la “Cocoș“, putem vedea că atit partea de piatră, 
cît şi cea de lemn, prezintă crestături de planuri 
în zig-zag, asemenea celor care apar în piesa de 
bronz polisat. 


Tema principală a operei e anunţată în uver- 
tură. Nu se poate să nu lim frapaţi de unitatea de 
concepţie a elementelor suprapuse, chiar cînd pre 
zintă contraste de culoare și materie. 


Sensul ascuns al acestor ansambluri ni se pare 
a Îi exprimarea plastică a suprapunerii ierarhice 
a planurilor existenţiale, sau a corpurilor din care, 
după tradiţiile vechi, e compus omul, dela corpul 
fizic, material, pînă la centrul spiritual propriu 
ZIS. 

Partea polisată — lie că e de bronz, oţel, mar- 
moră sau lemn de aleasă extracție — e destinată 
să exprime un sumum existenţial, o culme dintr'o 
ordonare ierarhică, o monadă dotată cu excelenţă, 
totul vrînd să oglindească atit constituția omului, 
cît şi componentele metafizice ale universului. 


Folosirea materialului dur polisat nu are ex- 
plicaţie în urmărirea ambianţei moderniste, Îutu- 
riste sau astronautice, o eleganță pură, antisep- 
tică, proprie civilizaţiei producătoare de obiecte 
nichelate, sclipitoare și inoxidabile. In epoca 
noastră nu lipsesc astfel de obiecte de artă. Le 
vezi la orice pas ca decoraţii exterioare sau in- 
terioare, cerute de însăși arhitectura modernă. 
Dar ele rar depășesc acest nivel: cel al deco- 
raţiei. Cu regret putem spune că nici societatea 
nu prea simte deosebirea fundamentală dintre un 
obiect limitat la funcţia decorativă și o adevărată 
operă de artă. 

Piesa polisată în sculptura lui Brâncuşi se 
vrea distinsă de cele inferioare, peste care dom- 
neşte ca suverână, vrînd parcă a-și alirma natura 
distinctă, acel “ganz andere“, propriu unei lumi 
de taină. Este partea permeabilă la lumină și care 
devine ea însăşi un locar răspînditor de lumină, 
asemenea spiritului, care e permeabil lumii ideilor 
şi poate să le reflecte, la rîndul său, transmiţin- 
du-le lumii exterioare. 


ȘI iată acum un alt amănunt, niciodată remarcat 
de către critici. Brâncuși însuși a descoperit, în 
cadrul limbajului său ideografic, o modalitate de 
a distinge între funcția receptivă a spiritului — 
de participare la lumea atemporală Şi aspaţială — 
Și funcţia sa expansivă, de transmitere și mani- 
festare în lumea Sspaţio-temporală. 


E clar că aceasta din urmă este exercitată de 
lormele prin excelență spaţiale: volume ale căror 
convexități dispersează lumina în spaţiul din jur. 
Pentru prima funcţie însă, cea de participare la 
lumea aspaţială a Logosului, soluția a fost mai 
dificilă. La început, cum e cazul în “Prometeus“, 
pe ovoidul capului, el reliefează arcurile sprîn- 
cenelor, care se unesc cu nasul ca două curbe ce 
se îmbină la virful acestuia, desenînd litera “pa- 
ma“ sau simbolul zodiei berbecului. Ideografic. 
această formă e ca o pîlnie larg deschisă, aștep- 
tînd parcă să primească ceva de sus, pe care apoi 
să-l concentreze către un punct central, unde cur- 
bele se întîlnesc. Titlul însuși e semnificativ, 
căci Prometeu e cel care ia focul din lumea zeilor 
Și-l aduce pe pămînt. 

O altă soluţie datează, ca și “Prometeus“, din 
1911. Este “Pasărea măiastră“. Și aceasta, ca ȘI 
eroul din mitul grec, se înalță spre soare să prin- 
dă în cioc ceva din lumina și focul acestuia. Aici 
partea “receptivă“ e ciocul pasării, făcut prin 
două planuri care se deschid după forma aceleași 
litere gama (semnul Aries). Aici se mai adaugă 
în mod subtil și relația asociativă gură, cuvînt, 
deci lumea Logosului sau a Ideilor pure. 

Deja în 1912 și apoi în 1915, “Pasărea măia- 
stră“ capătă o lormă mai elongată, iar gitul nu 
mai e curbat spre orizontală, ci se înalță direct 
spre cer (1). Dar schimbarea și mai semnificativă 
e la ciocul pasării, care e mult mai larg deschis. 


Soluţia definitivă va Îi obținută cînd această 
deschidere va da naştere la o pură secțiune plană. 


Această secțiune plană de formă ovală apare 
atit la “Noul născut“ (două variante în bronz din 
1915), cît și la toate variantele “Pasării în spa- 
țiu“ începînd din 1923 pină în 1940. 

Această secțiune plană, parte terminală supe- 
rioară a corpului pasării este locul unde volumul 
încetează de a mai fi volum, locul adică unde 
spiritul (simbolizat de pasăre) atinge planul de 
dincolo de spaţiu și timp. Brâncuși găsește în 
sfirşit soluţia sculpturală care să exprime poziţia 
ontologică a spiritului, ca loc de interferență a 
două lumi, asemenea supraleţei de oglindă a a- 
pelor, unde valurile mentalului s'au calmat cu 


arianta poarta numele ”Pasare” si e sculp- 
Lane aia avari te pa arte opmelpi pase ai Piladăl- 
fia, cea din 1915 la Muzeul de Arta Moderna din Paris. 


12 


desăvârșire (după o definiție binecunoscută a lui 
Patanjali a ceea ce e Yoga) ȘI unde deci se poate 
capta forma cea de dincolo de forme și firea SE 


de dincolo de fire. 


Proprietatea spiritului ca receptacol gnostie 
al revelaţiei apare exprimată și în forma extrem 
de simplă a sculpturii “Cupa lui Socrate“. Pusă 
de artist pe o “Coloană fără sfîrșit“ (cu trei rom- 
boizi întregi), ea apare ca un receptor de unde, ca 
acele emisfere uriașe, cu care astronomii detec- 
tează radio-semnale cosmice. 


Sub formă de ovoid trunchiat la viri, aceeași 
idee e intruchipată de sculptura “Torsul unei 
fetițe“. La Brâncuși, forma de cupă sau de tors 
feminin — ca receptacol — transcende implicaţiile 
sexuale și păstrează mai mult aspectul gnostic, 
după cum sensul adînc din “Cintarea Cîntărilor“ 
e mistic și nu erotic. 


Nici sculptura “Puiul de pasăre“ nu face ex- 
cepție cu privire la această nouă descoperire a 
lui Brâncuși. Se adaugă aici aluzia la puritatea 
noului născut (sau la “nașterea secundă“ mistică) 
ca o condiţie a stării de receptivitate gnostică. 


Testoasă sburătoare, 1940-45 


i In slirşit, două din. ultimele creații ale lui 

râncuși, “Foca“ (numită și “Miracolul“, 1936) 
ȘI Țestoasa Sburînd“ (1940-45) — în fapt ultima 
sa Operă - posedă și ele acea secțiune plană, ca- 
re tare brusc un volum cu Supraleţe convexe. 


$ , 

„“Foca“, animal amlibian, ca şi omul, care vie- 
țuiește la confluența a două lumi, se ridică în 
echilibru precar, privind în depărtări. Faţa cu 
Sare PILVERIE ie redusă de arțist fn o secțiune 


plană perfect Yerticală, plan care separă spaţiul 
țial“ al miracolului. 


vieţii de cel “aspa 
“Țestoasa sburind“ 


! A a intri at i mult pe 
critici. În special nu gat cel mai p 


Și-au putut explica de ce 


artistul a întors animalul cu burta în sus. Căci ei 
nu se pot desprinde de ideea că această formă 
reprezintă totuși un animal; cu toate că ea doar 


poetic mai păstrează vreo legătură cu broasca 
țestoasă. 


Țestoasa, care, atita vreme cit trăiește viața 
lumii acesteia, îşi cară cu greu carapacea celor 
pămîntene, se transfigurează la ceasul de răscruce 
şi devine pasăre sburătoare. Transformarea se 
face răsturnînd carapacea materiei ȘI reunind-o 
cu lumea celor de jos în punct de sprijin nestabil. 
in schimb, întreaga parte care privește în sus 
devine perfect plană. Este acelaș plan care anu- 
lează lumea spaţială a volumelor, planul limită al 
unui univers cu alte dimensiuni. În această operă 
finală, adevărat testament artistic, Brâncuşi ex- 
tinde la maxim acea oglindă îndreptată spre trans- 
cendent. Totodată, cu o remarcabilă economie de 
mijloace, lasă conturul acestei secțiuni să aibă 
formă bivalentă, ambiguitate voită, pentru ca pri- 
vitorul să poată avea dubla impresie de aterizare 
și de decolare spre înălțimi. : 


Păsări care coboară, păsări care urcă — vis 
al lui lacob tradus în limbă nouă, pentru oameni 
noi Şi înnoiţi... Transcendent ce descinde, Cu- 
vintul ce prinde a se'ncarna... și invers, omul 
care urcă prin transfigurare mistică și gnoză. 


Dar în “Țestoasa sburiînd“, toate sunt prinse 
și cuprinse într'o singură imagine, sinteză subtilă 
de lorme și semnificaţii, unite într'un singur corp. 
Monadă care reflectă destinul omului eliberat. Eli- 
berat prin răsturnarea carapacei balastului lumesc, 
eliberat prin trecerea dela tîritoare la sburătoare. 
Oglindă-receptacol către absolut și bivalentă în 
direcţii către opuse lumi. 

Revenind la sculptura ca suprapunere de struc- 
turi, vom conchide că artistul a intuit că realitatea 
transcendentă, cea dincolo de formă, căreia vrea 
să-i dea totuși corp material (în măsura în care 
o formă poate oglindi ceva din lumile superioare) 
este esenţial diferită de cea a lumii fenomenale, 
manifestate. 

El insistă asupra acestei diferenţe și separaţii 
între cele două lumi, atît prin forma pe care o 
alege ca să exprime planul superior, cît și prin 
materialul ales, unde se adaugă tehnica în care 
acesta e tratat. Căci polisarea, după cum spuneam, 
introduce în spaţiul sculptural — în general bazat 
pe rugozitatea mată a pietrei și a lemnului sau pe 
efectele de patină ale bronzului — o nouă dimen- 
siune, o nouă formă de expresie: lumina, cu toate 
implicaţiile sale simbolice și analogice. 

Prin coacere milenară în adîncuri, ca într'un 
athanor-matrice a zeiţei Ghea, cărbunele saltă pe 
treaptă de diamant, metalele vulgare devin, prin 
transmutaţii de taină, aur și alte corpuri înobilate. 


13 


O plantă crește și ea prin tulpină, ramuri Și 
frunze, pentru a da, în cele din urmă, Îloarea și 
Îructul. Acestea sunt atît de meșteșugit separate 
de restul plantei, încît la maturitate, o adiere le 
desprinde, ca și cînd ar avea o individualitate 
proprie și ar face parte dintr'o altă lume decît 
cea a plantei care le susţinea. 

Operele brâncușiene — compuse în etaje = 
cresc și ele, parcă animate de o finalitate similară 
celei pe care o vedem în natură și ajung la un pro- 
dus final (în echilibru nestabil, ca și Îructul copt), 
floare supremă a procesului de creștere și evo- 
luţie, proiectată parcă într'o lume radical diferită, 
unde jocul cauzelor și al finalităţii se oprește în 
tăcere, somn sau meditaţie, adică într'un “joc se- 
cund“, pentru a folosi expresia lui lon Barbu. 


4. TRUNCHIEREA PĂRȚILOR SAU DELA REAL 
LA MAGIC 


Criticii au în general un minunat simţ al ob- 
servaţiei. Astfel, nu le-a scăpat faptul că, în ma- 
joritatea operelor lui Brâncuşi se omit părți ana- 
tomice, dar totuși, se minunează ei, nu ai impresia 


de părți amputate, cum ar fi spre exemplu la Venus 
din Milo. 


Aceste omisiuni trec aproape neobservate, fi- 
indcă partea rămasă e tratată ca un tot organic, ca 
o unitate atît de conturată și de definită, încît 
simţi că nu-i mai trebue nimic în plus. 


Este ceea ce anumiţi critici, evadind temporar 
din raţionalism pozitivist, au numit “magicul la 
Brâncuși“. 


De asemenea, au vorbit, ca o consecinţă a a- 
cestei “raționalizări“ a corpului amputat, de o 
“esenţializare a formei“. 


Dar acești critici nu ne spun prea clar cum se 
explică influența magică a formelor brâncușiene 
şi ce trebue să înţelegem prin “esenţializarea 
formei“. Ei remarcă faptul că forma e percepută 
dintr'un foc, că o mai amplă observare nu oferă 
Surprize și că această claritate e obținută prin 
simetrie, destul de ușor de discernat, căci nu are 
decît un număr limitat de axe, care apar riguros 
articulate la anumite supraleţe. Ei mai observă 
— şi pe bună dreptate —că această “esenţializare“ 
e reflectată de o reluare în serie a unor motive, 
puţine la număr, dar care se desvoltă paralel prin 
variante din ce în ce mai aproape de perfecţiune. 


Nu ni se pare că e prea nimerit a se vorbi de 
magie în cazul lui Brâncuși, cel puţin dacă menţi- 
nem sensul corect al acestui termen: căutare de 
forţe ascunse pentru scopuri egoiste, ca acapa- 
rarea de putere asupra semenilor. 


Pa Li 


Desigur că există o “vrajă“ a operelor sale, în 
sensul că sentimentul pe care-l provoacă e mai 
puternic decît ar putea Îi explicat în mod raționa 
list. Dar în acest caz acești critici se cam contra- 
zic, căci ei pretind că isbutesc să dea tocmai o 
astiel de explicație. 


Cuvinte ca “magia“ sau “esenţializarea formei“ 
rămîn din păcate goale de conţinut, atîta vreme 
cît suntem străini și opaci unei veritabile expe- 
riențe spirituale, pe care marii artişti sau marii 
mistici o caută, o au sau au trecut prin ea. Și de 
asemenea, atita vreme cât aparatul de judecăți 
estetice nu e axat pe o viziune metafizică adequa- 
tă sau pe o justă concepţie asupra destinului ar- 
tistului în funcţie de realităţile de taină și de 
revelarea acestora. 


5. DELA MULTIPLICITATE LA UNITATE 


In evoluția lui Brâncuşi, “Noul născut“ mar- 
chează un hotar. Dacă înainte de această operă, 
executată în 1915, există sculpturi ca “Sărutul“, 
“Dubla cariatidă“ sau “Pinguinii“, care, cu toată 
structurarea figurilor într'un bloc unitar, pot fi 
oarecum considerate ca sculpturi de grup, după 
“Noul născut“, toate operele sale se concentrează 
la versiuni în serie a unor corpuri singulare. 


Un caz aparte pare a fi “Masa tăcerii“. Dar 
aceasta, cu toate că e compusă din mai multe e- 
lemente separate, reprezintă, printr'un procedeu 
diferit, tocmai afirmarea unităţii în pluralitate. 
Cele douăsprezece scaune gravitează ca simple 
re[lectări secundare, în jurul mesei rotunde, după 
modelul centralităţii solare, căci în cazul soare- 
lui, cele 12 semne zodiacale n'au existenţă în 
sine, ele fiind doar sectoare ale ciclului solar. 


Operele lui Brâncuși au fost clasificate în di- 
verse maniere și după cele mai variate puncte de 
vedere. Nu e locul a ne opri la aceste detalii de 
exegeză mai mult sau mai puţin erudistice. 


Ceea ce trebue subliniat e faptul că sculptura 
lui Brâncuși e bogată în serii tematice şi că o 
temă e urmărită atit subt aspect formal (singurul 
luat în considetație de critici), cît și din punct 
de vedere al implicaţiilor simbolice și ideogralice. 
Aceste serii se încrucișează și adesea o sculp- 
tură este nodul de convergență a două sau mai 
multe serii tematice, cum am căutat deja să ară- 
tăm mai sus. 

Schimbarea de perspectivă fundamentală în 
lumea artei: nu opera individuală e scop în sine, 
ci evoluţia interioară a artistului, căreia operele 
nu fac decît să-i marcheze treptele succesive. 


O problemă care ar trebui tratată în acest ca- 
pitol al unităţii în diversitate este cea a propor- 
țiilor. Brâncuși n'a fost străin nici de acest as- 
pect atit de important pentru artiștii egipteni, 
greci, precum Și pentru marii creiatori ai Rena- 
Şterii. 

Secretele matematice care au fost observate 
în procesele vieţii, formulele geometrice caracte- 
ristice moriologiei vieţii, au fost recunoscute și 
ca chei majore în compoziţia artistică. Secţiunea 
de aur, cu un întreg cortegiu de proporţii derivate, 
a format învățămîntul superior, trecut în taină dela 
maestru la discipol, pînă în zilele noastre, cînd 
cu toate că e de domeniul public, prea puţini ar- 
tiști se ostenesc a-l aplica. Dar despre această 
problemă s'ar putea scrie un studiu independent. 


VLAICU IONESCU 
A Digi MĂ A saNiiplieaS. T SR SAN DOR a SIE 
"CONGRESUL NATICNAL ROMAN-AMERICAN" , i : 
şi-a propus să construiască o casă de bă _CURIERUL organul Congresului naţional 
trâni şi să creeze un t de radio romă Ramân-American, oferă coloanele sale pentru 
nesc în Los Angeles. Toţi ramânii sunt ru publicitatea comercială, la preţuri rezona- 
gați să participe la acest măreț proect. bile. Doritorii se vor aâresa aăministraţi 
Adeziunile vor fi trimese la adresa : ei revistei : R.A.N.C. P.0. Box. 29173 — 
R.A.N.C. P.0. Box 29173 - Los Angeles-CA, LOS Angeles - CA. 90029 
90029. o 
După primirea unui număr de 20 de adezi Pe viitor,redacția revistei "CURIERUL" 
uni,se va alcătui o comisie care se va în este : P.O.Box 95 - SANTA CIARA - CA.95052 
griji de colectarea fondurilor şi va lua La această adresă vor fi trimese numai ma- 
contact cu arhitecţii şi tehnicienii nece teriale privind redacţia revistei (artico 
sari pentru realizarea acestor proecte. le cărţi „reviste,etc) . 
o o 
Incepând cu luna Ianuarie 1982,toate co Suntem nevoiti să mărim costul abonamen 
tizaţiile de membru,precum şi orice altă tului la revista "CURIERUL" ,din cauza majo 
sumă cuvenită RANC (abonamente la revistă,  rării excesive a tarifelor poştale, Un abo 
ajutoare „publicitate comercială ete) „vor nament pentru un an va fi, începând cu 1982 
fi trimese la noul Sediu Central al RANC: 312. Pentru Europa,Australia şi America La 
P.0. Box 29173 — 1085 ANGELES — CA, 90029. tină :515. Air mail ; 518 is. Sz 
14 


„0 


DE POT O OR a 


Ă 
ş 
Ş 
d 


EMIL TATU 


TRAGEDIA 


Tragedia națiunii poloneze este şi tra- 
gedia noastră a tuturor națiunilor creşti- 
ne din spatele Cortinei de fier. 

Marea tragedie a naţiunii poloneze a în 
ceput în toama anului 1939,când,de coni = 
venţă,armatele lui Stalin şi ale lui Hitler 
atacau Polonia, împărţind-o ca pe o pradă. 
După ce conspirația anticristă mondială 
scapă de sub control puternica maşină de 
război germană,pe care au creat-o, începe 
campania împotriva Germaniei. 

Pentru aşi apăra propriul monstru cre 
at de ea în Rusia, — comunismul - aceaşi 
conspiraţie,prin  caupţie şi înşelătorie, 
cu ajutorul agenţilor infiltrați în guver 
nele marilor puteri creştine,reuseşte să 
bage în război Statele Unite ale Americii, 
forţa majoră care avea să decidă soarta 
războiului în favoarea camnismului . 

Ca şi celelalte naţiuni creştine din E5 
tul Europei ,din acel moment Polonia este 
dată sub totala ocupație a cannismului so 
vietic,prin Tratatul de la Yalta,semnat de 
Stalin,Roosvelt şi Churchil. De atunci,po 
porul polonez dezarmat şi lipsit de orice 
ajutor din afară, întreprinde mereu acţimi 
pentru a se elibera din ghiarele mastru- 
lui camnist,cum a fost în 1956 la Poznan, 
în 1970 la Gdansk,în 1976 la Radom, însă 
toate au fost înăbuşite în sânge de bande 
le de terorişti înscăunate la conducerea 
ării de Moscova. 

La 30 August 1980,în oraşul Gdansk mn 
citorii polonezi se organizează şi înfiin 
țează sindicatul independent "Solidarita- 
tea" „numărând astăzi peste 10 milioane de 
membrii. Guvernul commist a încercat de 
multe ori,fără succes,să-l desființeze. In 
cele din urmă au fost nevoiţi să-l recu — 
noască şi chiar să“i permită s㔺i desfă- 
şoare activitatea. Acest lucru a fost con 
siderat la Moscova,o ameninţare la adresa 
camnismului internaţicnal şi a trecut la 
ameninţări. Când nici acestea nu adus le 
rezultatul dorit de soviete,au înlăturat 
pe fostul şef al partidului camnist,Ghe 
rek,şi l-au înlocuit cu Kanya. Pentrucă 
nici măsurile luate de acesta din urmă nu 
au fost de natură să reducă activitatea 
"solidarităţii",la scurt timp Moscova l-a 
înlocuit şi pe Kanya,cu generalul Jaruzel 
ski care este considerat elementul cel mai 
fidel al ocupantului. sovietic. 

Deşi amenințările cu invadarea Polani=- 
ei de trupele sovietice nu au încetat,sin 
dicatul independent "Solidaritatea" şi-a 
continuat legal activităţile şi programul 
lui „până după Congresul anual al "Solida- 


15 


POLONEZA 


rității" ținut în Septembrie-0ctambrie 1981 
la Gdansk ,unde,s-a luat în discuție incapa 
citatea guvernului de dictatură cammnistă 
de a administra econcmia țării şi s-a votat 
o rezoluţie prin care muncitorii au cerut 
guvernului să permită sindicatului liber să 
participe efectiv la administrarea econani — 
ei,pentru aşi putea îmbunătății economiana 
țională şi nivelul lor de trai. Tot la acest 
Congres, "Solidaritatea" a mai hotărât să ri 
dice monumente în memoria eroilor polonezi 
care au fost ucişi de commniști în lupta de 
rezistență,pentru libertate şi independență 
națională, la Katin,Posnan,Gdansk şi Radom. 
In urma hotărârilor votate la Congresul So- 
lidarităţii de la Gdansk,bandele de teraişt 
din Kremlin au intrat în panică şi au ordo 
nat supuşilor din Varşovia conduși de gene- 
ralul Jaruzelski,să pună în aplicare ordine 
le primite de a distruge definitiv "Ssolida- 
ritatea". 

Astfel,la 13 Decembrie 1981,guvernul de 
dictatură din Varşovia,a închis frontierele, 
a tăiat toate liniile de camunicaţie şi ade 
cretat Legea Marţială,a arestat pe principa 
lii lideri ai Solidarității,în înnte cu 
LECH WALESA şi a confiscat şi sigilat în toa 
te oraşele sediile sindicatului liber. Marci 
torii opun rezistenţă prin grevele care au 
paralizat întreaga economie națională. Jaru 
zelski ordonă armatei să tragă în muncitori 
iar ostaşii polonezi care au refuzat să tra 
gă în fraţii lor,au fost executaţi. Agenţi— 
ile de presă occidentale relatează că solda 
ţii care au tras în mncitorii polonezi,în 
realitate erau sovietici îmbrăcați în uni — 
formele armatei poloneze. Teroriştii lui Ja 
ruzelski au anunțat în repetate rânduri prin 
posturile de radio şi televiziune că "Solida 
ritatea" a fost distrusă iar muncitorii şi-a 
reluat activitatea normală şi că numai 7 mi 
neri au murit în ciocnirile cu armata. In. 
realitate,muncitorii continuă grevele şi,cu 
ajutorul maşinilor de scris (cele de copiat 
fiind confiscate) ,scriu şi răspândesc clan- 
destin menifeste prin care cer poporului să 
nu creadă în propaganda falsă răspândită în 
mod deliberat de guvernul camnist,să opună 
rezistenţă pasivă şi chiar să facă apel la 
armată să nu asculte de ordinele lui Jaru - 
zelski,ci de glasul propriei lor conştiinţe. 
Prin aceste manifeste poporul mai este in- 
format că rezistenţa la represaliile lui Ja 
ruzelski este mult mai dârză decât o descriu 
agențiile de presă comuniste. B.B.C. infor- 
mează că 3000 de mineri continuă greva însi 
lezia,iar la Uzinele de oţel din Katowice 
continuă greva 8000 de mucitori;la fel şi 


la alte uzine din Nowa Huta, lângă Krakow, 

etc. etc. La mina de cărbuni de lângă Ka- 

tag iei ia galerii adânci de 1650 fituri,mi 
neriiitYreva în frig,în ciuăa faptului că Îi 
s-a tăiat curentul electric. Ei anunță din 
am în om toți mmcitorii să opună rezisten 
ță pasivă. Tot agenţiile de presă occiden= 
tale relatează că peste 49,000 de muncitori 
swnt arestaţi şi ţinuţi în frig pe câmp,sub 
cerul liber, fără îmbrăcăminte şi fără hra- 
nă. Se mai arată că numai între 13 şi 22 De 
cembrie 1981 au fost ucise câteva sute de 
muncitori. Numărul exact al morților nu poa 
te fi cunoscut, E 

Ambasadorii Poloniei în Statele inite şi 
în Japonia,care sau desolidarizat de QUer 
nul comunist polonez şi au cerut săptămâni 
le trecute azil politic în Statele Unite, 
au declarat,printre altele,că ceeace se pe 
trece astăzi în Polania,este impus de Krem 
lin şi că planul cu decretarea legii Marţi 
ale împotriva Solidarităţii şi a poporului 
polcanez a fost pus la cale la Moscova încă 
din luna Martie 1981,iar în Septembrie 1981 
a fost publicat şi în "Pravda". 

In urma informaţiilor primite de Preşe- 
dintele Reagan asupra situației din Polcni 
aşi a numeroaselor proteste publice care 
au avut loc în multe oraşe din Statele Uni 
te Preşedintele Reagan a luat atitudine 
fermă şi a impus deocamdată severe sancți- 
imi econamice împotriva guvernului carni st 
al URSS şi al Poloniei,cerându-le să ridi- 
ce imediat Legea Marţială şi să pună în li 
bertate toţi liderii -şi membrii Solidarită 
pe bu EA 
IEEE ERE RC e IE E ZONA CITEZ ETIC IE 


"CONGRESUL NATIONAL ROMAN-AMERICAN" a 
făcut un parastas,în luna Noembrie,pentru 
luptătorii anticomnişti ucişi în închiso- 


rile din Ramânia şi în luptele de partizani. 


Parastasul a fost oficiat la Biserica 
Sfânta Treime din Los Angeles,în prezența 
unui mare număr de români, 


Refugiații români din USA,se pot adresa 
"Congresului naţional Român-American" „pen 
tru orice relație în legătură cu Imigraţi 
a sau Departamentul de Stat,în ce priveşte 
situaţia lor de imigranţi. Deasemenea ofe 
ră asistenţă juridică şi înlesniri pentru 
reunificarea familiilor, în mod gratuit. 


16 


Ceeace se petrece astăzi în Polonia,es- 
te o încălcare flagrantă a celor mai elenen 
tare drepturi umane şi de asemeni o încăl= 
care a tuturor agrementelor şi acorduri lor 
internaţionale pe care guvernele comniste 
ale celor două ţări le-au semat şi s“auan 
gajat să le respecte. z2 

Ultimile evenimente din Polcnia sunt în 
că o dovadă că, sistemul comunist nu este” 
capabil să asigure nici măcar minimul de e 
xistenţă al oamenilor şi că el nu s“a men 
ținut şi nu se poate menţine decât prin for 
ţă,crime şi teroare. Adtăzi nu mai consti- 
tue un secret pentru nimeni că sistemul co 
munist nu este altceva decât masca şi arma 
teroristă,anume creată de conspirația păgă 
nă mondială,cu scopul de a distruge creşti 
nismul şi de a înrobi lumea întreagă. 

In aceste timpuri grele,supravieţuirea 
creştinismului depinde în mare măsură de u 
nitatea de luptă a Bisericilor,şi dacă Sfân 
tul Scaun nu va chema creştinii la unitate 
şi acțiuni efective împotriva comunismului 
va purta o mare răspundere pentru crimele 
ce se comit asupra  CRESTINATATII 
de conspirația comnistă mondială. 


EMIL TATU 


Cuniensl 


ABONAMENTE : 
———————————— 


EUROPA 
—— 


AUSTRALIA 
——— 


AMERICA LATINA 


“INIBUIBI '91a7ayns NeIMII0 IS-1$ anunţ 
VIS NEINȚOIQ [SI “EZJUBIOIA 3p 10[a]9t nes 'sed 9IBO83I] E nesulgur 
3l 21eo ad 29H1qn| 10[au20s re 1Ioyeyoads “mjuaosarope 1$ urdo 
"fea npuy510au) 2y5103uU “T9SŢUNUI0I 
WI9PH up mun ad 'nțp Mae el 2p eareptao pdnp 'asinpzeă [1 
B9 [MAO NIpuad țetunu “E991BA INOUurBAI UIp EULIBIN [noord 
UŢ 'MInprired ajUțpIo 1 “yezouuŢ] INPOUŢS 9p So[e ]S07 e ax0poHIO 
Puguou oţiosța Inurernea 'ounmorâni nrmuad ade AINUȚUI POE 
Al ES 'orgure IS purus ap afauore NESIEABI aIE9 afolepueo qns 
“oreg5i neopurade ISI ISunuroo Ininppaed mrquueuu 20 dun) Ul '197e 
ad UoAuIe UŢp 3201711013 es ție31qo Wjoaad “ejurooofyeq oase 
"IE BD0JNS LOA: 3189 10139 AIȚINULUI NI) 
-Uad 97X9] POSEINIROIE ES ILIOZOdUI0 IS ȚUBIOIZNUI IEI “[9IUGUIOU 
Vouesugd niuad NSeIOdAI ars es NeEMAAI) IIAIOULUIOA 
"BOUIqQEJ 3p ȚInsoo postale3zeu ps 
TĂNIS uns “101 țiearrraisuas 18 1a3STuri urumI UȚp IS00S VIOoad 
"MIZeuuIță 2p I0[tAa[2 10114 
-IZOdUI02 [N[9AŢU E[ P31.10q0o 3]sa "1zaU5IVy 'edela 'nqiea 'nuvarq 
24 'le[âBIeO 'noseunug 2p Iuno ad PSNp PULUIOI BINIBI2NII 
"«ŢBȚÂIZOdUI0O ŢE OISEIC NIQIIIUO3 1$ JO[8UuN[0A eatosnqo1 “Taur 
-107 € 9yenaInd ]S aIZIOU00 “BIEOȚI2UI aunsu9 UțId 9yezI13N0tIto 
'97egdInoS MjIZOdUI02 IS 2791410 “ȚINIAIIAI '817S9A99 IN9078 'ereuori 
-U ELIOISI UP PIEIIOSUI “E[e)UBUNUOUU 'EIENȚE)S 'ABISOÂNI IOAEIS 
|S I07o1d '107d[nos» :1273se “p1ado gzeaylo 1! 1$ a[omnu ezesuuas 
-U09 NI (0261) "UI 'S "4 eruopeoy 2p )eşrpa 'orpedoforoua Ieuorțor 
INOTW UI '31d07 Ne-9] [S B[IIEIONI SNIISIp Ne-I CP6[ UI B0EĂNC '9IAOIŢ 
S9W IN[NIONdINOS ae IN7e7S Ţ2I3 2199 NIduIaxa '9)1d07 [S$ oeurta 
“ED UNS POIISIIIB BIPOŢEA 2IEUI 9p IN72)S "IIEIQII IS ŢO90rrgrq u!p 
ISBODS 1SO7 NE 'TOIUPUIOA [N7n091) 21dsep neaqIoA 3129 arie 
“MI T9IOIUŢIS [N[OQUIIS NPESUSASP UINIE IS IN[NUPUIOI ITOUMUI 
[NI0ANfe 3S0y Ne ȚOUNe EUEd BI20 '9)UOUNIISUIL PNOP N9 PYeIO0p 
9ISOL edIeo Şnrede E “T9ruguuoy 12|uopuadapul 15 rețiun [e “eu 
-ABld E 3P I2|UMIIq [NPIEPUIIS “OSBUBUIOI ININIOȚOOLII [N90[ UI 
"'9IBAI9SU0D 3p [N79UȚSur PoPduII 29| 1Ep “9[EI0IJo o[oyeoțunul 
-09 neosedap 2129 junIţoe 1$ 9ur1oy no “roriinp(epeusap [e uifrIds 
(nansurs nexo 'țanped Urp IjIUaA [99 IS rțunur UIp ȚÂLIOQOO 120 
“aunțier Orou erusțuruino “2fUBŢOIJ9 OŢOru eaunrodaațur '9120[ 
-EA OŢOŢU NeBAE ȚEUIL NU 2910 9IȚINYeJS “91|Ipuoo p]seaot UI 
"DMaŢAOS [NŢepIOS 9p eISISE 'UUIOI [NISIUNUIOI POI O %] 
-SB9OV 'EI]SE[OOUOOI 15 2[rINIdeI 'TI4aA ejueanâisau 'PSUIPIOSap 'eru 


-IBUE NEBPEO APIP3UII! 10| BILINIUIIS ANS '91791A0S [MIepIos 83983 O 
DISBBOV '2|9)PUISESE 1$ IO[IBUIAI |$ 101972 BAIȚISUȚOAU NEAPEO 2TEŢP 
-9U 10] A[MINĂUNS ANS 'ISTUNUI02 MPIIIEd 1919x3 O 919dugIISU02 
PISBIOV "1OgONPOIU 1959 NU NES [459 POEp “NU NES IP POZP 1u3I2y 
pur “vIgsed nes 1010d “9ugIă '1J09eo 2p TÂPIMULI ep e 3p ea195 
-UBI)SUOI IPEO BYEIPavul JOI AI|INtuls QnS '2yerpauur 10ț 3ILIMĂLUŢS 
qns '2309179d 3S 998322 JP “101 [ȚU90 qns ta0arad 9s 9%e399 elap 
TO “801MOd 10[3SŢIN9 A3UIE] UIP BUBA, 9 NU 9IPQAINUI EISE20E EI 
MSUundSeI "(6 EAŢES UIoInd 3u Umo» : 9IeqaINUI ganâurs o nesund 151 
WUgUIOI 10) IS “9nredsmp ne 'ațjdaouoo ep eoap EONOd piuaua 
-1ede 3p Mur IeUI 'NEI9 ŢEO Eee 'B9NII0d IĂda0u0o ap 2[3uaI2y 
AC 'UINIUOZIIO B3PIUOS9p [5 9[9)9ânN0 E1IOJUONBI BANO 10| ejuaz 
DI —ŢI9I IPUL FUGĂ ŢIESIOAPE— 2UNII 3P 191)ȚIOd I0[1uaurso ns 
“TIRIȚSIBAŢUN IOŢIIOS9JOIĂ 3[E 15 [IIJSo ap JOŢTjUEPULUIOI 81972u1q 
-£9 Uj EUEd 'BunŢeo 9SUNISE [5 AENIECAPUI IEUI 2120 UIp IOŢȚueIgi 
3MINISOdEPB UIC 'ȚUBUIOI 3p ase 10[țeuu Țe ațuIads 9p1$ Brut 
3p mM19u20 'uețuods poul UI “șIusAsp ne —miros [e 90[ un.nuud 
0098 2p Ijedgos— “ŢeEIOUI 1$ OIZIJ IjEINIIO) 3507 Ne apun “elugul 
-190 Up 8ISHI3Nu 2191g3el trp TițuoA “mSnserea 'arerour 1aţu34 
-SIZaI 3[99|0nu NBINIISUOD “INMIUBUOUI E BONIIOd Baejenoeur 
2807 NO 19985 15 BSEI0 UI TȚUNUI UI '[NIOVEPEAUI NO E1OeNIad e 3p 
TĂŢPUOD UI 1] neamă nu VŢI$e0e 1eo no 3mMuu eur ge no “piu 
-SIZAI 9p 3)STIEUOIțEU 912001 SINEZIULĂIO 3P “IRU ȚEUI 99 UŢ 20 UȚP 
JUad01d UNIȚUL VESEȚE NES '9[8UIISUOD 9ZAZIIEIOd 3 ES AIE 2ENNI 
-BUOSIad aIBul O 3p ISI 'T9IVeNIIS PYEJ 9023 B 3p «3OLIOIST» 291] 
-MOd IOŢ3PIȚIEd IOIIOIEONPUOD EAEJOEdEOUIL PUmMIUI IUBUIOII 


LSNDNYV £2 101 VaUVWNUA 


| ayuowbe.j | 


NOSINVIVE TIlăgvo ep 
IIOSIHONI NIG YVLVWIZII VOINOYID 


ILLIOW 
VILVIVaWI NIC 


17 


3DIN0UI 9S ES NEINQ8I) NU '9/ELI8ISIUŢUI IOŢITĂTZOdSIP ULIOZUOI 'PULIN 
urp erseov '«remdod Mosase» 1sa ese ap 1jelgnp PUniz “Tjuzină!y 
2ASTU PUgUBURI BI8I89 9p IHIOȚEOapnf ']srunul0o ININPHIEd 10[2u 
-IpP10 Te țjue)na9xo reumu 10 'țIopoopnf eoAe [ev nu eriisne 
“nm 
-[MA [MIBAȚU E[ E)HIOQOD IS PYEȚIINUI BUPUIOI IIQUIȚI BOIEUIEIL) 
"9ISTXIEUI 
LIRIBICIAȚUI [$ BEP NO «PYEOIJIIOIEABI» ]SOJ E IO[TUUIOI BI103SI 
"pomaŢAoS țieuţurop ans 
2p I0IHI8) I$ 'SSUIN Up PICĂ JOIIBPI NES “I]SŢUNUIOA 1OII019 
-UMUI 8[€ “ISN IOŢIeIBu8Â afoumu N9,99eZ330q 3SOJ Ne BIOUȚACId 9p 
IOŢ9SE10 NES ȚOIENIdED AIE IOIUI, NES 1IEUJ O[AIAHE IS a[opreAema 
-axaunu ur “(rețuspusd 
pur LE 1019 “VIOMUUIOP 'IZOABOA '1ţ80d ap Bumu) [eINIINO 15 O1I03SŢ 
NIISOU [MN9217 NEDOA8 A1EO A|INUNUSP YEQUIȚUOS NE-1S 919391 
"UBSpIEAOY» : BIEOYEŢOAȚU 
E[NULIOJ N 19 —«B[NUUIOP» — “EYUBIBABI 9P [NULIO NO INIILLOS9 
-OId BZPASBIPE IEUI 9S 1 NU “1ELULIĂ [NSINO UȚP [99 1E1U0 “TMASII 
“NUISTA)E 15 SNIOUI 19 BIO UI 'UISŢXIEUI 9P 91210 N9 E9Ino 
-O[UL E1JOSONII IEI “UPUIEĂEAUI UIP YeUILIĂNS ]S0 8 LÂNĂ 
"3991 Op PYEUŢUIȚIA “LI)SOU IO[ISOUIBIIS EQUIȚI “UNEI equIVI 
“uțind ea1d nes unuuI09 OȚUUȚU BBAB,U UBUIOI [nrodod 219 no 
“eSnI EQUUI[ PÎRAUI E-9p POVENANEeSȚIqO SNpOIUI €,s HIQOS ul 
"9OȚI[eO BASEOIC'IBUL E90 9p “91U!J 2laIoeul IS 
Buz MI9YeUI '9)UPIqIOX9 ȚIN191d E[ “JA 9U 9129 'SSU N N9 Te 
-nu 91N9g7 Ne19 'BUINS3IUI Uj adEOIdE '3|eOI9LU0 PIHNAUȚUIS 
"OV99IAOS [NȚI9dUL 21ds MumIp NenI BIBOGEA 
NES |INUAI) 2P 21EQAUOO 2IIAEUTULIAIUI UȚ IS 99eSHIJap alpinped 
"39641107 UI 'ejunJsap “rernored InțIauu09 
"PyBZLIO[EA2D PPauoW 
"eyernue eIÎNIIJSu09 
i BUIOTBp 
3SNIZI IST ININEIN 'PINUULIOI 2urvasuoo 2p B31â PUI IS 9IEO)I[IuUm 
TEI 290 N 'L56L 8|IQUI92C E FI '291pqe ES SUBIISU0O “snâny £g 
ISI dEȚUI 9S EINIEO MSOdEPE E| '9[9591 'PPEUINISEI PIUIEUOIN 
"99BZII9AŢNd SOŢ Ne “|)S9UBUIOI 3)S1 
-RUOȚĂTPEI) 10MIMpPUEIO 2IM39NIALId 2720) “861 IS LPBI ue UI 
'9UBO9I “Ţurăre 
3p 291931q0 '10( I0MMIUI0U02 1$ MOUNUI |NPOI “Ing 9p IZ9U0ui '10[ 
IN[NI10d 'eMIpugul fine 9p 90[ES POAE E 9p I0INUtIz| ETOIpIouI 


-1910d '99ŢA 9urjap € |$ 9)SaIo e 2p I0IȚUBIEĂ TOTpIayul 
“WadOId 21919 EBAB E 9P J0IISEHOSoUL EȚĂOTPI2UL 
“TNŢNĂIBUI02 PAIEZIȚEUOȚIEN 


"TOȚI)SNPUȚ BaAIEZIIBUOINEN 
:yeuin NY 
“vanyugiugd 2p 1jepasodap. 'SEUIZI NE [5 350 NE ȚȚULIEL 
"PANOqE 3S07 E gpueqin gIemnonred oeyaudoid 
"BOI[OJED-008Iă P9119sIa «I2ĂUŢIJSap» 
2 gstunuroo [nusaAnă “[nţoşsid no 1$ erjrod no 'murzepuef no 
-3UŢuI n9 MULIEPuBi Ury GAeIdUrg) 
-uţ e[ ese oojd na —noseâoţoa Inyoe1d apundsgI— 1Z319 20 — 
GIOM[e UI ISELIOUa PUIZOUA ȚSI “9/eL 13HjulJS 
3|8juaISISur 1 “[N70oId gOep [096] 99 IEC INI eNUrpalo Up 3oaId 
un MUruIS )od Ie 3| a1to ad 2[ajuoummâ.Ie gO 9so0pul EIW — 
|ouaumsIe uIy — 
“un 7021d 33s9 IOIEIdUIgIUI 
NU AEO ]021d UN 'JZEJSE So[B 1EUU 'LÂUȚAUOD ES NAIĂ We) — 
“noseâo[oa [nyosrd apundsegi '«j SUȚAUO2 [1 — 
&BOIA NU M30AId gOep 18p —pPuny 
PE 9p “'EULOIPaUI B[ JUapn)s un EqaIțUI [|— 'Burqauld — 
*EXOPOŢIO BITIASIA EI run J0[ȚţOaId BAITILIBA 
-U09 '""NIUad EJUBAŢISULIL, UI EZIE3UI ES UIPIo JUunId E '1SeQIIOO 
“9IRIIdeD BAIAdOIde Up PunuIoo 0,INurp 'nosasofog M0ard un 
: BO[BIp S99e El VeJSISe Ure 'Semong UIp JEOAE Mun 
SED UI '3MUN IMOHIaSI PaIBÎUIJSap euun e “CUI MOS UI 
“M[MUUIȚĂ8I 9ILIINIAESU NeINOSŢP NES 9[eJUBPIIDO OIPEl 
ap a[țInjsod nemnose goep nejunusp TIS prijuured neaySaAerdns 
1ST 'PIUICd UI BSHIOSUI 3lEUPUITEU 3p E[B00$ EI IÂIMLIISUI 'INIdO 
"MoaI3 up giueserd 
NO BUMU UN ESAE [N)epa309p POP 'ASIZIOȚUI AIQ3UNI 3IIL381I00 
"rarsoduuț 
MUBABp NP '9ISŢUNUIOO 10180 Erjdaoxe N '991AȚlod BILITUNINUI 
"RIMISĂ “MINIUBANO PATEIISQYI 
"BILUMIÂNS 9]S9 Ţ3SaId PAIEILIAQTI 
"ROSEOIOIINS JOŢ B84a7BoŢI 
-9p |S ROIZIJ 10 Ineu pulsedap 'TouUNuI UI A[-NPUBUAIIUE “3I[IUIeI 
UȚp 'B90[SŢp 21 '99PAHle3o 9p a1jIzod pIstaoe “Puoy UI “Tep 'a[eroul 
NSeEȚULAE NP9190 “ȚijeqIeq N9 9lt5a HINIdaIp Puerao '9Hrauuai 


18 


"RULIN UI AES] NB-99 1u3n ne JEp “MIBISUI Nes “INI Veânepe ne-I$ 
“VIepodsoă “1rIţurez PAI ne-1S apun “(j poUŢ) 919qH1 ArtIej uj 1jezase 
199 UȚp IgUMU SUBUȚ UN 1 )E)EISU0O We, 10 9d [nserayuisep 
RONdXO 9s es 'e1zeAur pdnp YEIPauut “1U2pI900 UI YEȚÂNIaI ne,s 2179 
“POLIȚedUI0) IOUN END 'ZSUI '9110L12J3U UȚp '9ȚEZIŢIAŢO 10[țre) veumu 
NU BINOSOUNO9U SBUIEI E “(UPIBUAL IS CIEL EL ANPUEA 10[uej e 
IS) TOIUgUIOA Erpa3er, re '990poaue no 'euneap10) Teuu oSIgJs 
VUNS 9IVÂNOSIP IS 2MLIOSUI ZS619 0 ad eopeo 0 e] "209951 27s9 


TB|UBuIO €jposetaL, '«qoă od sp reşizormo» ap AŢ9UIŢI] UI '9uto 
HJe SIINQL) OSOALIC 219 NO 90 NO PIEOJEUPUISSE UINIAIEO 9EIS 
-0[IN9 O NO IS SaIaŢul Un NO '891791A0S 10[&dnI) PIZEAUI RANP “PIUZUI 
“OU UIP IOI9UBUINULA? EaIEINSRIS9p MAŢId ne '1zo0utIy '1zo[3ua 
"VULOLIBUIE ȚINIW "1Ue ap GE SInos nes '1zejse pugd pp6l ud 


DIUDUOIŢ Up 
1S1UNUOD 1N1ND1740d 1D 1017420 1N73NuUL09 
“BE6T-II 
"AIJQoIuŢ 9p TeținIH]su0o VAIULOaIWI !)e704 I$ 304 EI ȚIţo3 no 
"99231901 IS jueued 'a9ed auigd nmuad 
"PISTOSEJ-OIEULUI 191NYE9IP IMIPUOIIUL PALINOGUIL 
"BOIEIDOUIAP BIÂNISU02 O Nud 
: TVeSeJTUreIN 
"MINIOdOĂ IEIZO 3pP BILA T9ÂnA13 
-SU0 BAȚIJOGUUIL I4EJOA “ȚOQZEI IS 21QOI '979UIPOI Ț49BIA NU POE 
“VU2)e120 
"OQZEI IS 31QOI '979UIP0u 
“ppseuoțe7ao I011$eyIeqr1 I0In7n3 vorrdeu 
"ȚU84p390 9p UOrInu un 9]s9d E )0A 3p ININIdaIp OIIdeI 
"18Q8INUI 1] E IEI IOQZEI UI IN[NIodod geIgounIy 
'97e419QȚI [S a9ed “qugued 
“auţgd nI)uad BY dN[ AID EIO[30E 10INN) E2IEOUI NO esdeopad 
: BZE2JOA “2|)N)I]SUO0 PISe90e EZEBOA 3UIO 
"Ţ19IS0UI 
IS ȚASUEMdEO ISOIOIJ IEUI 10[80 [NUI2ANĂ 'BI|IPUIEO '9391 3p 2I9p 
-UUIdINS UrId PAINIOI) 8IÂNIIISUOI ENOU TMEOA ES aunduIț 9S IA 
“pua1e120 
II 10129 INI e ajnyrsuoo ap 
IM[N39901d PIZEDO N2 IIPURĂSEI 'JSAZIULUI IN[30E MINUȚIUOD YBI 
“9IEI9) 15 pure 2p 8129 &[ pugd areuuu) 
-20p 2199 E[3p '891H0d 101 2rjeorand ayeo3 asenfea9s (8461) 1ze) 
-SB [$ 91e0 E[NULIOJ '(PA-ȚĂŢUN '9[TIEĂ 220) UIP LIEJ9IOId» “ISunuu 
-09 BIOeS PIMULIOJ BUNI UL NEJINĂ 'ȚOUNYE SP 10[ 9I9IS9JIULIN 


“PIȚ]SO 1E30] PI3 89| 29 BUImI O,19UI 'mreAsap 10$n 
and Ţ-91PO JOUI03S UN NPE9OLI NESUNdSIP 21E9 3P 2IEȚUBUIIPNI 9917 
-3130d1] 2IMUISPUL “1OdY '1)SIAI)OE 2p IEUMU [NOU [1QEIBUINA 202 
DIEUI IPUL ICUMU UNUI 9IEZNJIP O PO ATJOUI [NIdurțs nINuad “ereş 
Ade) UI '0€-02 eoseosedep es areo Ieumu UNUI a puedser 
nEI2 NU 2)Sozrueuu 2)sa0e po jesroarl anqar] puer [muuuid UI 


"8£E61 ațrenidaz UIp 
“oTO'd 12 '0'0 [E «IS9ȚIULUL UN UIBZIIEUE ZS A|ENŢIS PISE2OE UI 
"UgGUIOA Ţ9UO8A E 91307 ILIZPIUOII [e [29 1507 e 856 Muy 
"99STI9INU IO[9YEUIIE PALIVOGUII ȚO)9IAOS 3p LINIgIe 
BIOSBIUNI 1)$90e 1j0j O YeJOu 81 'gIațred 3p [I3jIJo 2p 000'01 
99sod e PBICUŢUIIIA UIIĂ PYEAJOZIP B1UBUIȚeI2II 3S07 E eTeuuy 
"PĂeTA 9 BOIUIIS POUNUUI E[ YEUUIEPUOI 9759 '9OȚULILIA IS BUPOLI 
-9UrB 99I)Od IONUNISIUU ILIQUISUI NO IS VUBOLIBUIE III9(IJO NO A[LIN? 
32| NINURd AIEPEI) 9p Jeznoae 'NIULW NINI “9HIQUIB0N [| PI 
BIEj IsgIed e 3p Ţ9ATIL)Ua) [NdUII) UI Ve]saIe 2]sa 
“OS9UgIEIL, [EUOWEN ININPIHIEd 9[9HUIPosardaOA '9UOEIEUIIA UOI 
'ajueu 
17 9p [NI9)SIUIN MINQII)E 93S9 11 “EUBUIOI EQUIII Pa]souno nu TOruU 
9129 O98ŢAOS UPBIEIBO eauauIaseap “IEIUSEUI “PONI 2IISEA IMI 
"BUI9)XA 2P MIISTUIIN OI 'B91)9ŢAOS 197BUl 
-1e [e [eI9uaă 9p [NpeIă N0 EIUGBUIOU UI BITUBA I9ANtd FUY 
A9UIeO UŢP 2Ied Ne20EI TeUI NU IEIAQIŢ ILIISTUŢUI '3LIQUIZON 
INI [N)Nd90UI E[ IEI 'OSaugIef, [PUOITEN ININPIHIEd IOILIOIgONp 
-U09 [E IS NIULIA NUNI INI [NS2001d Nndaour E 3UQUIONO 0£ FI 
'Mepundas [-31E9 NIISŢUŢUI IS 
UMOBIĂ “PĂUBIOIA NO JEOLYE EI9 NOSOILIEL "UD 'VUBUIEŢIEA UI 
"4NUI9] TUI [99 IS arirzod ad seuieI gre] Urp ONIIOd UI0 
MINSUIS “NIUEN NIN IN AIEOUI NEAI9O 8IEO ULId 'apreveţd 3s 
-uavur No porand erurdo postaesard ps neadaour “«prIed» 3p INezru 
-2310 'ȚȚUeISoZIUeU 3p a[MÂ2HI0O '9ISTUNUI0 PPEIIS 3P I0[IT/eISeJu 
UI E OIPOIZIIdUIE OUĂ VeI)UBpIA9 ES LP6L MmMue [NIISI8IS 


INTALISAVIS 1NLNdIONI 


“pugwuendes ad ŢIZ 9JdES EZEBIONI 3S 'AJSIȚEIDOS a[[IE) 97207 UI 

EO 'RISILEŢOOS ETUZULOA UI O PUrz INI]S “BOTUIUNC JOlU LI09s9pe 

“BOTUNUNC YE09P NeSUIPIUL IEUI 9S NU [jos IS mios 'sunrţo o 
MWUBASP E “IOUNUIL [NdUrE2 UI [99U97 EAISPNIOUI ULIĂ “BIITUEA 

"BIPOIIOUNUI [9SEŢO Ie Ijuejuasardar to RILUOI|3IOSIP 312) 

-nd IS-U-NPurIAaJUO '9zNED Iaun Parevapni ul IOŢI5aI INYULIIAEI Lâți 


19 


“eşeoapni ap Iorețueşsuţ ejey ur sun[e + 
NU EI7S99E UIP [NUNIOIN '9leVIOUI 91U8PŢo0e e1ep pinsus 0 nu eo 
-OAOId NE 'PAISBOX9 ZANA N 9SNPU0 “IOIȚigaţroyne nes zonțurIgd 
orefereă up oxersns aruISeIW "BieȚA 99119d Ţ$I aro no mmjgvusap 
IS oueles orInțuaAe uțId “UUSȚUBĂȚINU 9p a19oe urId “(IOIȚIR9a[ 
-0Id ȚHI9PH 2p AŢSNIOX9 37edno0 Izpst) IOŢȚĂEIOOISŢIE 21 pIBOrurpo 
2p eferomeo ur 1jnosouno uns mSrunuroo IOIȚIeAȚuuIep Țidoo 
"SL6L NES pL6I (nu uţ nținur e |S 
IBIPIeO Mezul UN 1Nog7 e opun “(1sernona 3p arordoade Ur) țel 
MIRO E&[ 9p IOIUaroruapeoe eseO 8] 'euurpo 2p epeourad o nruad 
SEIN9I ES 'LINSEUI 13]so0e PIdnse ŢuoAar 25 e nruad 9SONŢONIZUŢ 


BSELURI ȚINSIAUISP dinu eu pdnp —7 'S "41 [ortuopeov Ţe 2urpas 
ld IS pune 2d— NOSamMoIN UOIȚIN [N1OS9z0Id "9 JSTUNUI09 «1199 
“6Je» Bun ULUN UI 307 YEĂUIȚISOP SO 2 'NOS9MOIN UOITIA IE)ISI2A 
“Un [NI0S9J0IĂ ap $NpPUoa [S 72919 “POIEIUAE 2p IMINIISUI '[97]SV 
"RYeJeINS EI OS9UONGSI AIEO UŢ EINSEUI UI 7803p asT0aId 3ep 17 od 
NU I99p '9deOIdE3Pur 27720190 BUNEAPI0UI 1] ]0d nu a[unzeo 
"RISTUNUIOD PIEINOIIEd 9I90eJe O,IUL 
2Yeonduiţ 'aIerdurgțuţ OUĂ “7507 Ne pOEP AUEIIOAUII INSUTI 
oyețurţysap uns ygour oredap ap jeje SI3u1 2IeINIqIe 9130V 
"IZB3SE IS o9SoţzI] apun 'BȚ|OA UI —Je 1nnd £,S 90 UIp— ByeTp 
-2dX9 Ţ9 “pugI 9p ueoţe]oo un no yepaooad [7 1&,s umo “gyeoopnf 
9p IO[BUEISUI BIHI9Jap 1S07 E nu euȚSesV "1461-0261 ULid “ON 
19 EHIdoId 3p “NIS9UULISUCD UOIȚN ISȚUNUIOA ȚNINI9PI 15 mm) 
-SŢUŢUI 19[j08 PaIEUŢSESE 3S0J E ŢorejrdeO erțemndod 31qesoap pour UI 
YEUOJSICUIȚ E 2IEO ZEO U[ '1U3pPI090 UI NŢ991q0 2p— pirueră ased 
SȚUILI) [NIOVOEIJUI S BYEZIŢEUIESNUI 9759 VBI90eJe 'gZEA 3p 91țounI O 
AIE IOVOEIJUI «[NIQUIBUI» IEC '8]$2n90[ apun IN[N1099s [e nes A] 
-09dsaI pried ap [niquaul gzea1on[ apun Țoținisur nes ȚpIopurid 
-919UJ [e PHHIed 9p MIN727|UU09 [e ZIAE Un I8S999U 97S2 [O “EUULIO 
NBS POUNIȚOLIJUI VE)EJSUOO ES 99 PIEPUL “I0Iţăal ULIOZUO> jejsere 
1] J0d NU OUILIO NES ȚUNȚIOYEIJUI IȚUI0O AEO Pratd 2p ȚHIQUIIN 
"mmpued orţounz nryuad ieueI 9p eareuorțoaloo no pdnoo as 
AI29 2ISIUIOD O 8p INZEA 1] E 3p 2UȚeuI BI8ZUEA Uj Snd |] ayeod 
NU BIEOJEA 3p 1991q0 Nes NOIqe) UNIOIN 'VRIȚUOUL 1$ LINUŢA 8p 
918)|zodap e pugd '11j097u09 2p IS 21eyuauurŢe 2190 EI9p 'mmpyred 
OIENIIeOU NIŢUad SȚUDUL MIN9.1Ţ9 NO 9UIZEZEIN 6 B)STUnuroa er4da2 
-U09 UŢ '7413d341p Ut 27041063 pyseaoe euutasu 3) '(IOIuațg79o 
e ȚINIdAIP UI P9VeIeÂ2 EzeoțuLItă [NES : PULIIJe 9S “II MI) 
“UL [MIOOMIE UI '9AŢserdal [insguu a1dse eur 10[29 eounrțoues qns 
“IO[U9țe]20 9[astuu UI S900e eaAe 2)e0od nu 'oțuldo poe ororu 'a1j 


-BULIOŞ BAIE OȚOȚU '[091 "«UGUIOA ASTUNUIOO INPHIEd 2159 “1211008 
|93919uŢ E a1B07BONpu00 BONO EÂ1OJ “EȚUgUuOAI gASHȚeţo0s eonqnd 
21 UI» :99Salyqe3s 9s “(aoparod a1jz41sa0au ap orţaunz u “9961 urp 
NOI9UI PYEOIJȚPOUI) 9461 UȚP Ţ9Ţin1]su00 Te £ IN100rre ap gour 


'9840edser 91se nu pnpnuro are 9I2ȚUZUI 
“919 armdarp uȚp INUN!oIN 'pțuaoApeur O p$asgă puga arB0a1y e 
2189 VJ '9HIgu ap 9979d un 7g09p 9159 rev nu “(CeȚÂNIIISUOD» 
"BOTJ8IAOS MIO 'PUOJ UI “PUgIUuazaIdaI 'ue[o ISemn[aoe 1$ 
mun 5 00; Ț20 uţp uro un 19 “pred J0Mur Teuu Țe I2QI[ NIpeo UI 
'9979H1od Nes BoȚtu0u09%9 Țjdaouod roun [e res 'prred mun [nyue) 
-U9S9IdaI soje 9p 21e [eu NU [NUugulOI 'erpored o “epeIposeuI O 
)g09p uns eur nu a[rIodare go [n3dej UțId “TUgUIOI 2P 000'000'2Z e 
90A 2p mInidap oardea '9197nd e] 10] eozerejsur gdnp “TuaA8p 
€ “«ȚUBțe399 9p UOrmu un 9s2d e J0A ap mIndarp taatdgz» 
"ugdes pSe rev nu a1puuez ap 
ÎEȚA UI 1OȚU OUL 'BYEINUB PIEIE.NUL 3S0J E 'B91UŢo LIgyordIauţ 
YNpUgp 'gpuesedozd P7eryonsap O IZe3s6 [$-0e7 eroIpO a[auinu UI IS 
“9NUȚULOUI NO EIEj EUgUIAS NE EIAIBO A[otunu UI “UBBȚETIAQII» 
"99UȚeuŢ şnuţirede e-9| 9129 [90 IS 
BOȚpE “97231107 UI JEOSIJUOO 217 ES dur şIn2s ui eonmuad “ISBIOA 
ou e 9riredur Terirur 3S07 e 'zorruerei e AIBIGED 9p PAIAIROUI UI 
"9ISŢUNUI09 I0Ţ2)sezțueur J01nN7n7 [e o1Seuu MIUBANO “«nugtuzad» 

“j gISŢX9 Nu 310 asero paun a[oumu UŢ gINȚeop 0 1430ey 
RONIȚURĂ “TOȚII IȚUIȚPEIA MOI2J BA 88 31OA pu-țțe» : uruaŢ ad [a7]se 
VemMYeLă -[ “991A25[oq TorinţoAaI Ieuord up mun “AOXŢUdSIIS 

"ISN UIP ISTÎNIOAaI ILrojourord 
UȚp Topeuez țeuu 190 1oru nesparo nu are ur grdu[ 0,IuId op 
“«esero ap eşdny» uțId omsrpursedord RYEOIIIISN[ 'areorde pIenrqIe 
VEUI IS estojrtuau reuu “ROSVeQIES Țeul 99 'arajnd e] 10] EAIEUOIȚUL 
ednp nat e 'neysoţoad BIRO PATINOGUII '«e9IIeOuI NO Esdeapad” 
“Tirumâmusu op aasseur IZBJĂED ES NEDIBDUI '31Sasqo e[ pugd 
2Veadaa [S 99InŢ01] a[nuLroy PABIBI NO '199 3 BIEOIEĂLIIS AIZNIUOA 1$ 
2YeN[duţs O ap Nera “papaA ayeod as una RĂNp “I0[ 3197S9Jrueyu 
"I038[3p 
NEI9 ISȚUNUIOO IN[NPrIed 1Iquuauu up aeeumi ap 3[nur VeUI “POL 
RNP 3p 2IţIeInda IS 9eNuauȚ 9[9S8001d UŢ ȚEVEISUOD &,s una pân 
"MI goreiuizur ŢoȚu eurmse[ eajnd nu PHIed mM]sa9e IOŢIqurauu 
[MIRUMN '9IBOȚEA OIOIU 'pp6[ UI IS 29 qIoder unțoțu ans eyuazard 
-9I NU 'ȘN1]S 97so durq uuno 'ge6l ut “UPUIOI ISŢUNUIOI INPIHIEd 
; WŢNISJȚULUI» UIRIUSUIOA ES 


20 


UTp emun EN] E-l IS EUPUI SUIUI E “PILUSIPUI 'PULIIEA O 'VesooId 
ne M( UIp ISOIOUIpaIo 'Sofaiur aug '21Ieâ!j suțIde ne-IS “(une 
9d ISTUMUIOI MINI9IBUI E guLiozjțun 2p [27 un) deo ad [sede 2p 
1odas no LI8UI) 10p “«i BUȚUMI ȚEN[ 2p Ț)IUoA» YeÂȚIIS E “Purrorzo “[n9 
-091d 2129 UI UUI3IOS [N7USUOUI UI '1]SoINoNng UIp 2IMOLIasTA urp gun 
El “(9961 Mue) IISIAUŢ POIULON UŢ 'PUDOS O BI VEISISE UV 1979 TIN 
-BPUOS 9p EYEIA O NO ŢEIOUII J08Id [MUN E ȚOŢI9SIA [NEO UI PAIȚUL 
MU : «PULIN E[» 10[ EBIOBUII) 1$ LIISEUEUI UIP IOIIPÂNIRO EAIEI 
-NYEŢUI : IOSIUOUI UI JOILIISEULUI PAIEULIOJSULI) !99110ST BUBU 
-NUOCUl 2)B1E[03p NEI3 AIED PALODE IEIUI— IOŢOLIASIA eareurgIep ![$ 
-031d 9p IPUmMU SUBUIȚ NUN PAIEMUUISIUI ' PAIBÂNIISIP BZEBIUBUIOI 
V-OIEO VSIUNUIOD MIONNSȚIIP UOAUIE UIp 13012 2 ap 10114021d e27e9 
-TAT)eESTIQO “MUUSI9Ve InpeAedoId e 3p 21PE[09$ IO[BIPEO POIEIAIVeS 


“VIqo :oyergumusu )uns afdiuax9 9p [27]sv 'iduraxo un 959 Purun 
POH9SIA NO 3N08I9d ES 30 "(EIUBUIOM 9ISTIEIOOS MONANdII IOIrU 
342980 J0InIn3 roțurSuoo eaye)Iaqy[» gzeaueaeă ge NIOONIV 
«cȚ45935q0 IS pseuu 9p IOINĂezȚueaIo aero 
FUMIPUI» 9IEO ISŢUNUIOO [NPIHIed Io e 9p e9a0e 9p preJe ul 
“NŢNUE842]30 9212! RIE 89110 [9j]SE BS-NPULINUL— COS90UNUI 92 
10[80 10[3S2I2ȚUI IS B9SIȚeIDOS TLIINPUEIO BOȚUAŢIȚOd rINdOos UI 2IIS 
-0107 [] 2ye0d nu “I0ŢIIjeIISUOUISP IS IOIINSUIIUUI “IOŢIȚUNIȚUI “19S 
-9Id “ININIULANO 27eI9qIrI» : pZEaSIOBId 9S 'pSUȚ (67 [N[00Ie er] 
“CIOŢ 9[9Veds UŢ POȚIBIAOS YEULIE [] Ie NU POep 
Veumu Ip “sundseI ure-] “87e7doIp goAt 110» «i IOILINĂŢA 'ezneo urp 
2I9)Nd E[2p eapzo J0A HISȚUNUI0A '9[NUWOI» : Snds %-ruu 9129 uereţ 
un “tmped ud AIPUȚISAISd UI MUVENUL UrV 'eydnj 9p puue 0 
]S 19 “pyep pjseaoe ap a1eo “Inrovun :IN[NUguuoI e 17$9721yns rrţey 
-PUBS IS TONUBÂȚIOȚUI '€ PULTE 7S90E 9ZOMNOIURA NU Ss [$ poseou 
-n9 nu gs $94051g) Nes UBIEĂ EI9 NN '8UUmoțA 2p IgumU 2Ieur un 
Yep ne IS ILIZ) Ie IN9TE E[ Jedeo Un E[9p AINdIUOUIAU 2P BIZAUaII O 
NO NeMOIID NUEBIOPOAL [910)Sead IN[ arourerârda 1$ 2[21opo9uvy 
"9STUNUI 
-09 NMPHIEd [e NIQUIBUI UN YEZIA 19 3180 UI 2Jopoaue o sounds 
3Ie9 Ue34g]20 ugouio e “morirsnf ee uţ PaIțIezap I$ eoreisere 
UȚId “9ȚUUOp 2p ue 3p GE gĂNp “1Ze7S8 2]SU0O BINSRUI 1SB290E UI IS 
“ȚI9Ţ B]SU02 '91iNI7]SU0O 2p pyeuereă '(ININIUBANO 97eIoqIrI» 
'augo$nă uj ode 'psaroyeoopnț 10roțuejsur ver 
UJ BAIBAUIȚI) NO 'P9S9Pe 9)ILOZ 'ZE9 UNC TEUI [80 UI (MINIEIOLII 
-91 E «OUN [NdUIBO UIP» E819)e09s No Verpouur eyrsdepod 27s9 1$ 
1503 e MINPHIEA IOIINSEUI E BAŢIO8IQO POILIO PINSUIS O NES pISŢUUI 
-10JU093u 2Țurdo gINSUIS O YBONIȚUI (199 [ I07PÂȚIIS 9]s9 «rignraq 


-Ţ[» I0]S90e (uIBHULIEĂ [NUISIUI) '«IONeIsuouuap e [$ zorun3ur; 
-ȚUL % “IOILIUNIȚUI E “ŢaseId E “INNUBAN) 9eLHIACI pzeoueres 
9S ŢI “ETUBUIOA 2)SIIEIOOS ŢIOȚANdAA 10[ȚU94220» : 87 TNI00THIV 
"€"""9[MUBUIOP 97807 UI 107PONPUOO [N[0I 2SaurŢdapur» 3129 “«ugul 
-01 ISŢUNUIOA [NPIIed UI run» 9S e ap PINeSINqO 15 «IjEȚUȚEUI ŢEUI 
Ţ90» ȚŢUB4e90 uns areo 21sorrqes as '“(«epresueae ap myusurese) 
-9p» ZB2INIIUIOINE 39 2189) MMINULID [NSOLOȚ UI 1EUMU 'ISTUNUIOA 
MUEŢO 9p PYEYOLPAI BIÂNII]SU0D und “eapaA 9eod as vino gdna 
"«7e7s ap 
JO[auresro Ț$ umooId “1759500 ŢS$ pseuu 2p IOŢTĂeZŢUeZIO ZIVENATI 
-06 YUMIPUI f8)STȚEŢOOS IATȚONIISUOO AIIŢUBUIOP 24207 UI IOPONPUOD 
[OI 97saurrduur “mInIodod ae 2/eNȚA 8[2sa12ur IS a[ojumzgu '21211 


-3p1] N9 2S9fN[S [$ UIȚIdXO UBUIOA ISTUNUIOD MPHIed"— 'gpreâ 
-UEAE 2p [9 [NȚUBUESEJaP 'B12OIDUNUI Ţ8SEŢO E BIEZIULĂIO 3p PULIOJ 
PILEUI VEUL 2299 'UgUIOA ISIUNUIOO MPIHIed UI OS8uN 35 “ȚIOUNUI TE [U 
-9UIgO 9p I111053e2 9)e[10[20 3/e IS “IO[eN799[27UI “1O[ȚUeIZĂ 'IO[LI07 
unui 9ILINputi UIp ȚjUaISU0o Țeuu IS Țjezureur rau [30 Iuoţe 
-30» : BZEOINEIIS 9S 97 [NIOIHIE Er] '«9MOEPIp reuosrad mm5aruŢ e 
BŢEVUBUIEPUNI BOA IS EIEIOOS BIȚIOYEPUI O IUIZaIĂAI “N[N78I3UŢ) E 
BISTUNUIOO EIÂPONPA» : BIEUI9ISUOAD IEI NU UNIO 96 [NIOOIIIE er 
"WBĂEŢA IS BUINI BIdSap 9)STXIEUU Ţ9Ţjd99U00 BUȚEIIS SjuanIzur 39110 2p 
eYey “B9ysțuu 'B0!grjurijSeu a1pLI027 IS aIțap! 9p gjey zorrţuapnas 1$ 
IOIIA9I9 [e AeqUI0o MINILIIdS POIEIIOAZAP 1$ PAIEULIOJ E[ ANQLI 
-U09 gs anqar a[eroos arsțurS$»— '«mnppied e gydnr ap mru 
-N98I7 € “ȚjuapnIS IS [A2Ţ9 8179 8p 'p9I9]Seouna aINSIse gs anqa1 
“91EIO0S IO[BNUȚIIS poIepald” :p6 [NIOOIIE UI '9112d2P TEI '«arsuo!i 
-N[OABI IB9NOEId 8[e VIEZIȚESI HEUI EUL 10[39 E “OJȚĂUIȚIS IN[NUUISTI 
-8[90S XOIĂIOUȚIĂ E [5 OŢIOIST 15 OIJO3IEIP IN[NUISIIBLIaIEUI E. “es 
WOIIIOd IS T9150108p! E “UPUIOA ISUNUIOO INMPIIEd IN[NUIEISOLA 
ezeq 9d pzPazI[BaI 9S a[er90S IOŢțUIII$ eaIepard» :110 Syeod 2s 
“€6 INIOONIE “AI INONIdeO UI "«UgUIORI ISŢUNUIOO MINPIired 191501 
-09pI IS NoOIOd e 'ȚțuapniS IS [A9le 2179 9p BarrSnsuI aInâIse es 
9NQ317 '9[9pe1ă 27207 9p INŢULUIEțEAUI UP AMEONPA-AIONIISUI [ns80 
-o1d “şnuțiuoo nes M3aruI UȚId» : RZEOZWRIE 25 “II INMIOOIIE Ţe 
«a» mMyound 77 "«InInpred Monod eaImndezur gINBIse '91jB2Ț[ȚAŢ 
IS RINIINO 9p [eGIOUȚId 1079E7 INUBUIBILAUI» : eZern7e]s 'a[erou 
-2ă I0IĂruud 18 1 MIOMUEO E] “8261 MINUS EUUISOI UŢp 23sTu 
-NUI0 9[9IEIZ UI ICOANĂ IS07 B 79310Id [NIEO [e INMIUBUIEiZAUIL 
e9â9I &«Mydarp» groesuoo ți elinirsuoo are ei “cemiejeaur 
ISeB0B RISUOI 99 UI "(EINIENEAUI E] [N7daIp NE EȚUBUILOA ASI[8r00S 
VoNAndaU VUațe730» : aunds 3s 'N[31] SEIMIBOE [8 IZ [NIOOHIE PI 


21 


| 
| 


ei țigarea, călcându-o în picioare. A aprins a doua ţigare și scena 
s'a repetat. Tănărul a dispărut ca după o oră să revină cu poliția, 
care a arestat-o pe bătrână, pentrucă... «Libertatea de conștiință 
este garantată prin Constituţie». 

Articolul 33: «Secretul corespondenţii și al convorbirilor tele- 
fonice este garantat!» Scurt clar și precis! Cum funcţionează 
această garanție, se poate observa dacă priviţi orice scrisoare ve- 
nită din «raiul comunist». In afară de faptul că o scrisoare «par 
avion» din România Socialistă până la Paris —preţ de două ore 
cu avionul— ajunge destinatarului în două săptămâni, dar des- 
lipirea și lipirea anvelopei este atât de grosolan operată încât 
este evident că nici măcar nu se obosesc să ascundă cenzurarea. 
Un prieten din U.S.A., Alexander Fraga, a primit din țară plicul 
fără scrisoare. Nu era cel puţin lipit. 

Convorbirile telefonice? Este surprinzător ce aparatură colosală 
şi-au putut asigura, ca să poată intercepta toate telefoanele amba- 
sadelor, tot personalul lor, (la locuințele particulare), toate hote- 
lurile, (mai ales cele pentru străini), toţi oamenii politici, inclusiv 
demnitarii partidului suspectaţi, (în țările comuniste nu există 
cetăţean care să nu fie şuspectat), și toți foștii deținuți. Nu mai 
pomenim, oamenii de afaceri occidentali şi relaţiile acestora cu 


cetățenii români. 


Interogat în 1972 de un colonel de securitate asupra legăturilor 
pe care le aveam cu prieteni din lumea scriitorilor, ziariștilor și 
artiștilor, și negând astfel de legături, colonelul mi-a replicat 


prompt; «Vrei să-ţi pun banda?» 


SCRISOARE UNUI 


Dragă prietene,cu durere sufletească îţi răs 
pund la o parte din întrebările pe care mi 
le-ai pus şi poate că sufăr mai mult decât 


tine urmărind zi de zi desfăşurarea multiple 


lor activităţi ale agenturii camniste din 
exil. La prima impresie eşti tentat să nu 
crezi,dar fără prea mult efort „orice ramân 
care veghează pentru ţara sa,ajunge la ace- 
eaşi convingere la care am ajuns şi noL. 

să nu te surprindă că,pe lângă agenții 
trimeși din ţară a se stabili în Statele U- 
nite sub diferite forme,ajutorul roşu,cu ba 
nii adunaţi din munca şi suferințele voas - 
tre ale celor din țară,reuşesc să recruteze 
o parte din "românii" din exil. După cum şti 
din istoria ţării noastre,străinii de țară 
şi neam,cu bani au putut cumpăra conştiinţe 
cu care au lovit în interesele majore ale 
neamului nostru. Astăzi ,conspiraţia camunis 
tă intemaţicnală procedează la fel,se folo 
seşte de cozile de topor ale popoarelor asu 
prite de comnişti,pentru a lovi în toţi a- 
cei care i se opun. Folosindu-se de tot fe- 
lul de metode,bani , ameninţări „minciuni „aju- 
taţi foarte mult şi de acei ranâni din exil 
care refuză să ia atitudine împotriva lor 
pentru a nu supăra guvernul camuni st de la 
Bucureşti , în schimbul unor avantaje,canuniş 
tii îşi fac de cap, lovind în poporul ramân. 


Coloană brincovenească. 
Capiel şi bază cu deco- 
raţie compozită, fus in 
torsadă; mănăstirea * 
Antim 


PRIETEN DIN TARA 


Tu şti că,cu excepţia aventurierilor,a huli 
ganilor trimeşi de guvernul cammnist aci pen 
tru a campremite exilul românesc,românii au 
părăsit țara datorită regimului criminal CO 
munistmei fiind victimele opresiunii acestu 
ia. Acesta fiind adevărul, referindu-mă la 
românii din ultima categorie,este regretăbil 
că nu ajută lupta românească,dând uitării to 
tul, ignorând Patria,rude,prieteni. Prin aşă 
zisa neutralitate a lor aci în exil unde es 
te nevoe de luptători,aceştia lovesc iîndi - 
rect în națiunea română. Lupta nu permite 
cale de mijloc,care practic nici nu poate 
exista întrucât ea este pe placul agenturii 
camuniste. 

Dragă prietene,după cum vezi situaţia €5 
te aci la noi,contrarie aspirațiilor noas- 
tre de libertate „dar aşa cum ne-am Ju 
rat, lupta o vem duce cu pumii strânşi 
Cruce. 

„Cu promisiunea că te voi informa în CO 
tinuare, transmit prin tine tuturor ramâni10Y 
anti-commnişti din țară asigurările că van 
fe A aa lupta până la eliberarea ţării n0â5 


Aşa să mi ajute Dumnezeu, 


IOAN GOCIU 


22 


555 na A 


EMIL TATU | 
PE 


PRINCIPII 


ALE SOCIETĂȚII 


prin încercuirea ţărilor din Vestul Eu- 
ropei,prin presiunile şi amenințările exer 
citate asupra acestor Cancelarii,prin aju= 
toarele pe care le dau agenţilor strecuați 
în guvernele şi activităţile naţionale de 
orice fel,din aceste ţări ,comniştii au fă 
cut mari progrese şi au reuşit să plaseze 
vestul Europei într“o poziţie foarte preca 
ră. Dacă totuşi în vreo ţară din Emisfera 
vestică este ales un adevărat anti-camunist 
acesta va fi desigur asasinat,pentrucă a- 
cest fel de acţiuni face parte integrantă 
din strategia commnistă. Cât priveşte extin 
derea infiltrării şi influenţii camniste 
în interiorul graniţelor continentului ame 
rican,acesta este un subiect foarte vast ca 
re ar necesita un spaţiu mai mare. Câteva 
exemple sunt, însă,necesare. 

Un prim semal de alarmă sunt sindicate 
le din transporturi şi multe alte ramuri vi 
tale din economia americană,care sunt dami 
nate şi controlate de comnişti ; 75 dince 
le mai secrete căi de cammnicaţii ale Gurer 
nului american,incluzând cele ale Pentago- 
nului cu bazele aeriene din New York,Main, 
England,Canada şi Newfoundland,sunt la dis 
poziţia membrilor unui sindicat care poar- 
tă denumirea de "American Camunicaticns A 
ssociation",care a fost exclus din CIO ca 
fiind pro-commnistă. Când însă în 1957 Pre 
şedintele lui şi alți 5 membrii au fost in 
vestigaţi asupra apartenenţii lor la Parti 
dul camnist,ei au invocat Amendamentul 5 
din Constituţie,iar astăzi au încă liberta 
tea de a pune mâna pe aproape toate mesaje 
le din cele 75 căi de cammnicație ale Gu- 
vernului american. Deşi se ştie că poarta 
trădării este larg deschisă până în pre- 
zent nimeni din Congres,din ramura executi 
vă sau chiar Pentagcnul,nu îndrăzneşte s o 
închidă. Aceasta demonstrează cât de puter 
nică a devenit influența comnistă în  a- 
proape toate agenţiile federale. 

Cu câțiva ani în urmă,un om cu o carie- 
ră de 25 ani în Departamentul de Sta,patru 
a informa poporul american într "o carte a 
sa "INSIDE THE STATE DEPARTMENT" (In inte- 
riorul Departamentului de Stat) despre fal 
sificarea de informaţii referitoare la afa 
cerile politice dinlacel timp,a trebuit să 
îşi dea demisia. Dar,pentrucă influenţa co 
mmnistă este atât de mare chiar în mijloa- 
cele de informare (presa,radio,TV) „proba- 
bil că mulţi americani nici nu au auzit mă 
car de această carte. 

Unul din cei mai mari diplomați,Artur 


23 


„JOHN BIRCH” 


BLISS LANE,a demisicnat la rândul lui 

a scrie cartea "I SAW POLAND BETRAYED" (Am 
văzut Polonia trădată). El descrie fapte con 
crete,dând nume,date, locuri şi evenimente 
cunoscute de dsa personal,referitoare la tră 
darea deliberată a Poloniei de Guvernul Ame 
rican şi predarea ei în mâinile sovietelor. 

Un alt exemplu ; dr. MEDFORD EVANS „fost 
şef în Comisia de Energie Atomică,şi-a dat 
demisia pentru a spune adevărul poporului A 
merican în cartea sa "THE SECRET WAR FOR THE 
A-BOMB" (Războiul secret pentru Bomba "A") . 
Iar unele din cele mai bine informate auto- 
rităţi,a dat la iveală faptul că azi,în Sta 
tele Unite,există cel puţin 30 de cercuri 
mari de spionaj camnist,însă numai 2-3 au 
fost date doar parțial la iveală. Toate a- 
ceste fapte fac parte din arsenalul de meto 
de cu care camniştii vor să-şi atingă ulti 
mul punct din planul lor iniţial de cuceri- 
re a lumii,prin căderea Americii. Printro 
intensă propagandă în Statele Unite,camniş 
tii au reuşit să planteze în minţile ameri- 
canilor multe idei eronate,cum-de exemplu- 
este aceea că,capitaliştii americani (cum li 
se mai spune) ,sunt prin definiţie duşmani ai 
comunismului. Referindu-se la David Rockfe- 
ller,mulți cred că e absurd să se spună că 
el ar putea să fie în ligă cu comuniştii, 
pentrucă dacă aceştia ar triumfa,Rockfeller 
ar avea foarte mult de pierdut. Dar s“a do- 
vedit că este fals să”l considerăm pe Rock- 
feller un duşman al camnismului „deoarece, 
numai în ultimii ani,banca sa "CHASE MANA-— 
TTAN BANK" a fost favorizată de Roşii să fie 
prima Bancă Americană care a deschis oficiu 
în Moscova şi deasemeni în Peking. Aceeaş 
bancă a sa a finanţat construirea celei mai 
mari fabrici de maşini grele de transport 
din istorie,pe râul Kama în URSS (în colabo 
rare cu uzinele Ford) ,fabrică care în reali 
tate produce în secret echipament şi arma = 
ment de război. Pentru a înţelege mai bine 
ce se întâmplă în realitate în America,tre- 
bue să ne dăm seama că unii aşa zişi capita 
lişti,nu sunt nici conservatori,nici antico 
mmişti,ci sunt lacomi după putere care îşi 
folosesc marea lor bogăție şi influenţă cu 
scopul de a cuceri puterea politică;deci,nu 
numai. puterea economică,ci puterea absolută 
care poate fi cucerită numai prin cea poli- 
tică. 

Dar să trecem în revistă,în câteva rân- 
duri pe cei care au condus în realitate Gu- 
vernul American. 

In timpul campaniei electorale, JIMMY CAR 


—> 


TER a spus că,dacă va fi ales,el va aduce 
noi oameni şi noi idei la Washington,iar la 
Boston a declarat la 17 Februarie 1976:"Eu 
nu Vă voi minţi niciodată.0amenii ştiu din- 
tr o tristă experienţă „că nu vam putea fa 
ce schimbări dacă vam păstra în posturi d8 
răspundere aceleaşi elemente". După inaugu- 
rare însă,dl. Carter a numit ca Secretar de 
Stat pe CYRUS VANCE (im avocat la Wall Stre 
et,şef de Comitet al Pimâaţiei Rockefeller 
ŞI veteran în serviciul administrații lor lui 
Kennedy „Johnson şi Nixcn) iar ca şef al se- 
curității Naționale pe ZBICNIEW BREZINSKI. 
In acel timp,amândoi erau membrii în Consi- 
Hul de Directori ai unei organizaţii prea 
puțin cunoscută, numită "Council of Foreign 
Relations" (Consiliul de Relaţii Externe) şi 
de asemenea membrii ai Comisiei Trilaterale 
(TRILATERAL, COMMISSION a 

Mulţi Americani nici nu au auzit de aces 
te două organizaţii. De aceea este esențial 
să scriem ceva despre ele,pentru a înţelege 
mai bine ce s“a întâmplat în America de câ- 
teva decade încoace. 

— CONSILIUL DE RELATII EXTERNE (sau C.F. 
R. pe scurt în engleză),a fost înfiinţat în 
1921. Este un grup particular care îşi are 
sediul în New York într“o clădire donată de 
familia Rockefeller în 1929.Fondatorul a 
fost EDWARD HOUSE (când a început infiltra 
ţia commnistă în Guvernul American). In car 
tea sa intitulată "PHILIP DRU ADMINISTRATOR 
în 1912,EDWARD MANLELI, HOUSE a scris că el 
lucrează pentru "socialism aşa cum l-a visat 
Karl Marx" şi chiar despre un plan de cuce- 
rire a Americii. El vorbeşte de o "conspira 
ţie" (cuvântul îi aparține) menită să contro 
leze atât Partidul Democrat cât şi pe cele 
publican,care vor fi folosite ca instrumen- 
te în creearea unui GUVERN MONDIAL SOCIALIST 

La sfârşitul primului Război Mondial când 
Senatul American a refuzat să ratifice intra 
rea Mericii în Liga Naţiunilor ,MANDELI, HOU- 
SE şi prietenii săi au format C.F.R. ale că 
rui scopuri de la înfiinţare,au fost să dis 
trugă libertatea şi independenţa Statelor U 
nite. Ei au început să atragă oameni de pu- 
tere şi influență. Finanţarea acestei Organi 
zațiia fost făcută de Fundaţia Rockefeller 
şi Fundaţia Carnegie. 

In 1940,la invitaţia Preşedintelui ROOS- 
VELT membrii ai C.F.R.-ului au câştigat do- 
minarea Departamentului. de Stat,daminare ca 
re şi-au minţinut-o până astăzi. 

După moartea lui EDAARD HOUSE,planul său 
de control asupra principalelor partide pdi 
tice a început să fie aplicat. In anii 1944 
şi 1948,candidatul Republican 'THOMAS DEWEI 
a fost membru în C.F.R. Mai târziu şi STE- 
VENSON ,NEKKENY „HUMPHREY şi MeGOVERN; 


Dar influenţa C.F,R.rului sa extins şi 
în alte domenii vitale ale vieţii Americane 
Principalele staţii de televiziune N.B.c, = 
C.B.C.,ziarele THE NEW YORK TIMES „THE 
TCN POST, THE DES MOINES REGISTER, conducerea 
revistelor TIME, LIFE „NEWWEEK , FORTUNE , BUSINES 
WEEK,etc. In anul 1978, în aice anual al 
C.F.R. se spunea că numărul membrilor a a- 
juns la 1878. zece din ei erau Senatori şi 
mulți Congressmani. Tot din raportul lor a- 
nual reiese că 284 din membrii erau oficial 
în guvernul SUA, în administrația Carter. In 
fruntea acestei Organizaţii este DAVID ROCK 
FELIER. Din nefericire,C.F.R.-ul (Consiliul 
de Relaţii Externe) nu este singurul grup ca 
re propune sfârşitul suveranității Statelor 
Unite. In anul 1973,tot David Rockefeller 
a finanţat o altă organizaţie numită "THE 
TRILATERAL COMMISSICN" (Comisia Trilaterală) 
ale cărei rădăcini le găsim în cartea "BET- 
WEEN 'TWO AGES" (Intre două ere)scrisă în 
1970 de ZBIGNIEW BREZINSKI ale cărui gândiri 
sunt aceleaşi ca şi ale fondatorului C.F.R. 
-ului „marxistul EDWARD MANDELIL HOUSE. 

Ia sfârşitul anului 1973,prea puţin cwmos 
cutul guvernator al Statului Georgia,Jimmy 
Carter,a fost invitat să devină merbru fon= 
cae al Comisiei Trilaterale. Ca rezultat 

lupă ncminara sa din partea Partidului De- 
mocrat,dl. Carter a ales pe trilateralistul 
WALTER MCNDELI, să“i fie vice-preşedinte. A- 
poi a ales pe CYRUS VANCE,pe MICHAEI, BIAMEN 
THAL,, HAROLD BROAN, ZBICNIEV BREZINSKI „ANDRE 
YOUNG şi RICHARD GARINER,în cabinetul său, 
eee sila Tune membrii în C.F.R. şi în 

RALA, 

Lista membrilor Comisiei Trilaterală în- 
clude deasemenea un număr de 10 canadieni, 
90 Vest europeni, 75 japonezi şi 80 americani 
(din care 6 senatori „4congressmani „şeful e- 
ditor al revistei TIM,preşedintele C.F.R.- 
ului şi dr. Hanry Kissinger. 

A EA a de observat efectele C.F.R.-u- 
„ale Canisiei Trilaterale, în afaceri- 
le naţiunii americane. Guvernul american nu 
mai acționează în propriul său interes ; A- 
merica nu mai câştigă războaie ; America es 
te încătuşată de agremente,pacte şi conven- 
ţii internaţionale ; conducătorii Americii 
au acun preferințe pentru U.R.S.S.,Cuba şi 
China camnistă,şi,în acelaş timp activează 
în favoarea unui Guvern Mondial care întot- 
deauwna a fost scopul commiştilor. Pentrucă 
Guvernul American este dominat de influență 
comnistă,el întoarce spatele naţiunilor an 
ticommiste cum sunt Coreea de Sud,Rodeziar, 
Chile şi aliatul loial 'TAIWAN care refuză să 
se alăture comniştilor. Pe scurt,Guvernul 
American a devenit pro-cammnist. Cum altfel 
se explică,de exemplu, faptul că Administra- 


24 


TI 


NN O, atu al 


„CRT E O N E IO PP II 99 PE TI E PS PP 


ţia Carter a aranjat să dea guvernului din 
Panama dominat de camnişti,Canalul Panama 
şi plăteşte roşiilor 400,000 de dolari să 
31] ia. Sau,cum se explică faptul că Ameri- 
ca a întors spatele Taiwanului (fiind alia 
tul acestei ţări) şi în acelaş timp a recu 
noscut din punct de vedere diplomatic,Chi= 
na Roşie,unde a avut loc cea mai brutală 
tiranie de pe glob. 

Pe plan intermn,până în prezent, Guverne-— 
le Americane au cauzat inflaţia,au slăbit 
puterea dolarului şi au distrus economia na 


ţiunii. Au pus din ce în ce mai mult piedici 


sistemului de mici întreprinderi particula- 
re cu scopul întăririi marelui monopol;au 
propagat ideea de a impune un control al ar 
melor de către guvern,amestecul guvernului 
în sistemul de educaţie,în dama şcolilor 
particualare,etc. „etc. etc. Adevăratul scop 
al guvernului invizibil american care con- 
duce în realitate,este să facă din Statele 
Unite o copie identică a unui stat camnist 
şi apoi să poată băga toate naţiunile în — 


tr “un sistem medial condus de o mână de oa 


meni bolnavi de lăcomia după putere. 

Insă,adevăratele consecinţe ale unui as 
tfel de sistem sunt : Ș, 

1.- In loc de îmbunătăţirea standardului 
de viaţă al altor naţțiuni,guvernul mondial 
va însema o redistribuire forţată a tutu- 
ror bogățiilor şi o reducere ascuțită a 
standardului de viaţă pentru americani ; 

2.- La ordinea zilei va fi stricta înre 
gimentare şi nu va mai exista libertate de 
mişcare, libertate de credinţă,drptul de pro 
prietate,libertatea de vorbire ori dreptul 
de a publica ; 

3.- Un guvern mondial va însemna că aces 
glorios pământ al oportunităţilor să devhă, 

doar o altă experienţă socialistă, unde nici 
w efort nu va produce o recompensă ; 

4.- "Ordinea Mondială" va fi pusă în for 
ţă de agenţi ai "Guvernului Mondial",la fel 
cum şi agenţii Kremlinului îşi pun în for- 
ţă conducerea astăzi în Rusia Sovietică şi 
în ţările satelite. 


SOCIETATEA JOHN BIRCH a fost organizată 
pentru a opri activităţile comniste în 
Statele Unite şi pentru a schimba politica 
dezastroasă a conducătorilor acestei nați- 
wi. Calea de a ajunge cât mai repede la 
aceste scopuri este aceea de a desvălui pe 
conspiratori şi conspirația lor. 

Poporul American trebue trezit şi infor 
mat de aceea ce se întâmplă. Cu cât se vor 
trezi mai mulți americani,cu atât planul 
sinistru al conspirației va fi oprit mai re 
pede. "EDUCATIA ESTE STRATEGIA IAR ADEVA 

ESTE ARMA" 
EMIL TATU 


25 


COMUNISMUL DIN AMERICA LATINĂ A MAI 
GĂSIT ÎNCĂ UN ALIAT 


lurmare din pg.3] 


înţeles cu președintele mexican (marxist), au re- 
cunoscut guerrilla din Salvador şi-i dau tot aju- 
torul, iar sfetnicul principal al lui Mitterand — fa- 
naticul comunist și specialist în terorism, Regis 
Debray, prietenul lui Fidel Castro și al lui Che 
Guevara — s'au grăbit să aducă în Nicaragua (noua 
bază de operaţii a comunismului) pe toți șefii 
guerrillei teroriste din America Latină, alungați 
de militarii anti-comuniști. 


Noul aliat al comunismului latino-american, 
Mitterand, are trăsături machiavelice. A ajuns la 
guvern cu sprijinul evreilor din Franţa. Când a 
învins la alegeri, șeful guvernului din Israel, 
Beghin, a jubilat de fericire, deși este şeful unui 
partid anti-socialist... Deodată se întâmplă ceva 
neaşteptat: Beghin se sprijină pe acest nou aliat 
(Mitterand) și distruge centrala atomică din Irak. 
Mitterand nu se aștepta la aşa ceva şi declară că 
va reconstrui centrala, deși toată lumea știe că 
regimul din Irak este aliatul Rusiei Sovietice și 
că bombele atomice fabricate în Irak vor fi între- 
buinţate împotriva lumii occidentale şi a Israelu- 
lui... Mitterand a început să lucreze cu o viteză 
din ce în ce mai mare (ca și când s'ar teme de 
ceva). L-a trimis pe Debray (sfetnicul lui princi- 
pal) în Angola, pentru a întări guvernul marxist 
din Luanda și a încuraţa trupele comuniste a lui 
Castro (în momentul de față sunt cam 25.000 sol- 
daţi cubani în Angola) împotriva Republicii Africa 
de Sud. Debray va fi noul Guevara și Castro în 
America Latină și în Africa. Mitterand vrea să 
apară ca şelul lumii a treia și să polarizeze “lu- 
mea a treia“, însă... de partea Rusiei Sovietice. 
Il trimite și pe ministrul de externe, Claude Chey- 
sson, să facă voiajuri-lulger. Până în 6 septem- 
brie a călătorit prin 18 capitale din toată lumea 
(120.000 kilometri în 147 ore de sbor!) Din Mexico 
la Pondcherry (India), iar de aici la Algeria. Cei 
trei corifei lrancezi (Mitterand, Debray şi Chey- 
sson) sunt deciși să intervină în toate țările pen- 
tru a întări poziţia comunistă într'un moment cru- 
cial. Moartea lui Anwar EI Sadat, ucis de dementul 
Khaddati, ușurează opera de destrămare a echili- 
brului forţelor. 


Noul aliat al comunismului latino-american es- 
te, în realitate un nou aliat al Moscovei împotriva 
lumii libere. Consilierii lui Reagan vor avea luci- 
ditatea necesară pentru a face față imperativului 
istoric actual? 


Stan M. Popescu 


NOT E si COMENTARII 


VIZITA PRESEDINTELUI REPUBLICII FEDERALE 
KARL. CARSTENS IN ROMANIA. 

Preşedintele Republicii rederale Germani 
a,Karl Carstens,a făcut o vizită oficială 
în România,între 26 şi 30 Octombrie 1981. 
Din discuţiile purtate de cei doi preşeiinţ 
unul ales de populaţie,celălalt impus de 
trupele de ocupaţie rusească, sa putut 
constata că guvernul român este interesat 
pentru o lărgire a schimburilor comerciale 
şi o colaborare mai strânsă între capita- 
lul german şi cel ramânesc,atât în interior 
cât şi în exterior. 

Comentariile ziarelor germane asupra pri 
melor zile ale vizitei au fost oarecum favo 
rabile regimului comunist. Pe ici pe colea 
s'a mai vorbit de "independenţa" lui Ceau- 
şescu,un fapt care de mult nu mai corespun 
de adevărului : Ceauşescu a fost şi a rămas 
fidel Rusiei Sovietice. Altfel nici nu se 
putea ! Era suficientă o mică abatere de la 
linia cammnistă ca să fie decapitat. 

După terminarea fazei oficiale a vizitei 
preşedintele german urma să facă o vizită 
în diferite regiuni ale ţării. Ceiace s'a 
întâmplat a revoltat şi pe cei care până a 
tunci mai aveau cuvinte de laudă pentru re 
gimul terorist din România. La Craiova,co- 
mmniştii au dovedit odată în plus că nu 
ştiu să se poarte cu un oaspete de la care 
voiau să mai ceară şi bani. Carstens a fost 
pus în faţa unei scene care numai la primi- 
tivi se mai poate vedea : centrul oraşului 
Craiova a fost golit de oameni prăvăliile 
închise şi ferestrele cu obloanele trase. 
Cuvântarea în faţa profesorilor şi studen- 
tilor din Craiova,n a mai avut loc. 

Ziarul de mare tiraj "BILD'",comentează 
astfel  : "Scena a fost ca de stafii:ostra 
dă moartă,prăvălii goale, tăcere mormântală. 
Unul care sa rătăcit pe acolo simte apăsă 
tor casele moarte : Preşedintele Republicii 
Federale Germania în vizită oficială în Ro 
mânia. Gazda Preşedintelui a închis zena 
de pietoni pe unde trecea . Se tem comuni Ş 
tii de aplauze pentru un am de stat care vi 
ne dintr”o ţară liberă ? Se tem de aplauze 
pentru libertate ?" 

Alt ziar din KOln,ewmoscut pentru simpa 
tia politicii de stânga a guvernului. de la 
Bonn, "EXPRESS" ,scrie sub titlul "Missach- 
tung" - (Lipsă de respect) „următoarele : 
Ceeace şi-au permis românii cu preşedinte- 
le german,este o bruscare,dacă nu o insultă 
Karl Carstens a fost condus pe străzi de un 
de au fost alungați oamenii,discursul său 
sabotat în fața unui auditoriu ales pe 
sprinceană, iar contactul cu germanii din Ro 
mânia, în mod provocator îngreuiat."O aseme 


nea mojicie s'a mai întâmplat în anul 1195) 153 
cu ocazia vizitei preşedintelui de atunci , 
Gustav Heinemann. Si el a fost deasemenea i 
zolat. Pe atunci nu s'a făcut caz de aceas 
tă mojicie,pentrucă decedatul preşedinte pro 
venea din cercurile de stânga. Heinemann pri 
mise bani de la comunişti pentru finanţarea 
unui partid. Mai târziu şi-a părăsit propri 
ul său partid, nu însă şi mentalitatea,deve- 
nind ministru în guvernul social-democrat şi 
liberal,şi apoi preşedintele Republicii Fe- 
derale Germania. 

ziarul "Aachener Volkszeitung" din 29 No 
embrie 1981 scrie printre altele : "Realita 
tea României este precizată de mâna forte a 
partidului „care în realitate nu este decât 
o clică a şefului statului ,iar criticii vor 
besc de w stalinism nefalsificat". 

Ziarul "Neue Osnabriicker Zeitung" „scrie: 
"Ceeace i s'a întâmplat preşedintelui fede- 
ral nu putea aştepta niciun preşedinte. In re 
alitate se ascunde,sub bruscarea preşedinte 
lui,frica de manifestații şi simpatie.Neli- 
niştea aregătorilor partidului a fost că oa 
menii ar fi putut reacțicna altfel decât ar 
dori ei „manifestând elogios pentru un preşe 
dinte "capitalist". Aşa se desvăluesc slăbi 
ciunile şi nesiguranța unui sistem politic. 


Comentariu de AL.SUGA 
o 

Cu demisia lui Stanislav Kania din pos- 
tul de secretar general al partidului cemu- 
nis polonez,se află la "pensie de stat" pa- 
tru foşti secretari generali şi trei şefi de 
guvern. Foştii şefi sunt : Edward Gierek, 
Vladimir Gomulka şi Eduard Ochab. Dintre foş 
tii miniştri sunt "pensionari": Iosif Cyran 
kiewicz,Piotr Jaroszewich şi Eduară Babiuch 
Toţi funcţicnarii de partid au trebuit să 
plece la "presiunea poporului muncitor! "Fru 


moasă realizare. (Deutsche T t,10 No” 
embrie 1981). asta 


O 


Mult timp m'am întrebat şi nu descoperean 
secretul de ce presa intemaţională, în gene 
ral de stânga,n“a atacat guvermul militaral 
generalului Evren. Este ştiut că în conopți 
a acestei prese orice guvern militar care ÎN 
piedeca instalarea regimuri lor comniste,eS 
te declarat fascist şi atacat în toate 0ca- 
ziile, Excepţie a făcut până în prezent Ju” 
vernul. generalului ture ! Secretul pare a fi 
acesta : guvernul militar din Turcia inter” 
zice ziarele democrate, în schimb ajută apa” 
riția ziarelor de stânga şi în special cele 


de nuanţă pro-sovietică. (Deutsche Tagesmst 


26 


| 
ş 
k 
| 


i 


WILIY BRANDT. — AGENT SOVIETIC SAU IDIOT 
UTIL ? 

De curând ziaristul american Jack Ander 
scn a publicat în Washington Post un comen 
tariu în care numeşte pe amul politic ger= 
man,Willy Brandt,pur şi simplu agent sovie 
tic. Informaţia a fost desmințită la Bonn. 
Interesantă nu este desmințirea,ci faptul 
că la intervale neregulate apar ştiri în 
presa internațicnală ca şi cea germană, în 
legătură cu activitatea de spic a lui Wi- 
1ly Brandt, în favoarea comniştilor ruşi. 
Willy Brandt a fost voluntar pe frontul co 
mmist din Spania,iar în timpul războiului 
a organizat rezistența contra trupelor ger 
mane în Norvegia şi a revenit în Germania 
în uniformă norvegiană. Ceva mai târziu sa 
înscris în partidul social-democrat german 


şi a ocupat funcţii înalte în actualul stat 
german. Mai întâi primar general în Berli- 
nul de Vest şi apoi cancelar al Republicii 
Federale Germania. Forțe oculte şi în spe- 
cial presa de stânga internațională i-au 
făcut o largă publicitate şi poate fi soco 
tit cel mai cunoscut om politic german.Ime 
diat după cel de al doilea război mondial , 
a publicat o broşură în care justifica ane 
xiunile sovietice făcute în timpul şi după 
cel de-al doilea război mondial. Broşura a 
părută sub numele lui Willy Brandt nu este 
în realitate decât o broşură scoasă de ser 
viciul de informaţie al consiliului de mi- 
niştrii sovietic,apărută în anul 1948 cu 
titlul "Falsificatorii de istorie". 


Alex. Pribeagu. 


————= 


MANIFESTATIA ANTICOMUNISTA DIN TORONTO - ONTARIO 


Ia Toronto-OMtario (Canada) ,a avut loc 
o impresicnantă manifestaţie anticamnistă 
în zilele de 7 şi 8 Noembrie la Seawmay Ho 
tel. Conferinţa care a precedat manifesta- 
ţia,a fost organizată de Comitetul executiv 
al organizaţiei antibolşevice a naţiunilor 
captive,secţia Canada. Au participat repre 
zentanţi a 14 grupuri etnice din ţările a- 
flate sub dominaţia cammnistă : Afganistan 
Albania,Bulgaria,Croaţia,România,Estonia , 
Ietonia,Lituania,ungaria,Polcnia,Slovacia, 
Slovenia,Ucraina şi Vietnam. Din partea co 
mmnității româneşti au fost prezenți : Dna 
şi dl. inginer Petre Lupşor,dna şi dl. ingi 
ner Corel Popa,damii Chirilă Ciuntu, Ion 
Cristescu din Windsor,Preotul Nicolae Zelea 
din Hamilton,'poma Lupu,Const. Magirescu,Ra 
ul Marian,Maria Lascu,Maria Calvarasan, Ion 
Calvarasan „Const. Roman „Edmond Lascu. 

După înregistrarea delegaţi lor „preotul 
Nicolae Zelea a rostit o rugăciune de des- 
chidere,după care preşedintele Conferinței, 
Dr.S.Paduchak (ucrainian) „a declarat dezba 
terile deschise. Cuvântul de deschidere a 
fost ţinut de doama S.Stetsko,membră în Co 
mitetul executiv mondial al ABN-ului şi di 
rectoarea relaţiilor externe ale organiza- 
tiei. Dsa a făcut o descriere amănunțită a 
ceeace însearmmă AEN-ul (Anti-Bolşevic Bloc 
of Nations) ,cât şi activităţile organizați 
ei în toate țările din lumea liberă,în lup 
ta de eliberare a țărilor subjugate de Ru- 
sia imperialistă şi cammistă. In prima se 
siune a conferinței au luat cuvântul şi al 
te personalităţi din Canada şi Statele Uni 
te,după care a urmat prezentarea rapoarte- 
lor fiecărui grup etnic.După masă a început 
a doua sesiune de lucru,prezentându-se ra- 


poarte asupra situaţiei din ţările de sub 
dominația cammistă. Raportul din partea 
grupului românesc a fost citit de dl. Cast 
Măgirescu. 

La banchetul care a urmat după recepţia 
din sala de festivități a hotelului,a vor- 
bit dl. Y.Stetsko,despre "Naţiunile subjua 
te,o supraputere neglijată" ,apoi dl. I.A.D. 
wWilkinscn,deputat conservator în parlamen— 
tul britanic şi reprezentant al Angliei în 
organizaţia Nord Atlantică şi în Piaţa Ece 
rcmică europeană,urmat de dl. O“Connor din 
Statele Unite,expert în probleme de politi 
că externă şi de apărare naţicală. Au con 
tinuat dnii Michael Wilsan,deputat în par- 
lamentul federal canadian,Jesse Flis dease 
menea deputat în parlamentul federal,şi DE 
nnis Flyn primarul din Etobicoke. A doua zi 
Duminică 8 Noembrie,dezbaterile au fost re 
luate,discutându-se probleme în legătură cu 
lupta de eliberare a ţărilor subjugate de Ru 
sia sovietică şi de cammismul internaţicnă 

Către sfârşitul discuţiilor,delegaţia Af 
ganistanului a prezentat două filme arătână 
luptele anticomniştilor în Afganistan şi me 
todele criminale folosite de ruşi împotriva 
populației folosind gaze otrăvitoare şi alte 
mijloace inumane. 

După amiază,la orele 3.30,dezbaterile au 
luat sfârşit printr “o cuvântare rostită de 
Dr. O. Romanishyn,ucrainian,după care preo- 
tul Nicolae Zelea a oficiat rugăciunea de în 
chidere. si 

Locul şi data conferinţei viitoare vor fi 
aduse la cunoştinţă la timpul cuvenit. 


Coresp. 


27 


PANOPTICUM 


Corespondentul nostru din Australia ne 
cammnică amănunțit faptele care au condus 
la tragedia tânărului footbalist ramân Ghe 
orghe Viscoveanu. După cum se ştie,Viscovea 
nu a cerut azil politic în Australia,care 
i-a fost - în mod surprinzător - refuzat de 

serviciile de imigrație locale. Aparent, 
faptele ar avea o explicaţie prin interpre 
tarea arbitrară a legilor. In realitate a 
fost o acţiune a consulului ramân,săvârşi- 
tă prin "cozile de topor" înscăunate în di 
feritele "organizaţii româneşti" din Mel = 
bourne. Partidul camnist ramân,ca toate 
partidele camniste din lume,îşi plasează a 
genţii în toate organizaţiile din exil. Cu 
ajutorul acestora,centrolează massele de ro 
mâni „anihilând orice proces săvârşit contra 
riu scopurilor comniste. Corespondentul 
nostru,citează câteva nume de "reprezen- 
tanţi ai Asociaţiei române",cari în reali- 
tate sunt colaboratori ai guvernului de la 
Bucureşti . 


In exil încep să se petreacă lucruri in 
teresante. Oamenii îş precizează poziţiile 
şi din cână în când este dată la o parte câ 
te o perdea impudică. Astfel, "Partidul Na- 
ţicnal Tărănesc,organizaţia tineretului şi 
a membrilor din SUA şi Canada",prin semă- 
tura dlui Caraghiaur,trimete gazetelor o 
scrisoare adresată dlui Ion Raţiu de la 
Lonăra, în legătură cu gălăgiosul şi preţio 
sul său "Congres mondial al românilor” pa- 
tronat de însuşi damul Raţiu,secondat de 
însuşi Bruts Coste. Adică de doi faliți po 
litici. Iată ce spune,printre altele,d. Cca 
raghiaur : "Adunarea (este vorba de "Cagre 
sul mondial”.n.n.) să nu constitue o platfor 
mă de lansare a anumitor persoane pentru a 
acapara pe viitor O eventuală organizaţie 
mondială". Atunci-ne întrebăm-ce mai rămâ- 
ne din ânii Raţiu şi Coste ? 

Vai departe : "Toate partidele istorice 
şi Legiunea trebue să fie invitate în mod 
oficial,deoarece Congresul Mondial nu va fi 
în niciun caz reprezentativ fără participa 
rea Partidelor Constituţicnale. Aşa zisele 
"grupuri. de români democrați" pot fi accep 
tate numai ca organizaţii reprezentând pe 
compatrioții noştri nealiniaţi politic din 
străinătate". (In privinţa asta,dl Raţiu a 
re alinierea dsale strict particulară! ) 


PANOPLICUM 


In fine : ..."Dacă aceste aşa zise "gru- 
puri! vor avea ultimul cuvânt de spus, îrtr în 
eventual Congres Mondial,ele nu vor putea re 
prezenta decât anumite elemente de peste ho= 
tare, în cadrul unei eventuale rederații Mon- 
diale Româneşti,fără să reprezinte câtuşi de 
puţin TARA şi pe luptătorii de acasă". Apla 
udăm în special ultima opinie a alui Cara — 
ghiaur şi nu ptem să nu ne punem întrebarea 
ce a determinat acestă schimbare fundamenta 


lă de atitudine ? Si de ce atât de târziu ;2) 
o 


D. Ion Raţiu,mondialistul,se ocupă de Miş 
carea legionară în "Tribuna liberă" „menito- 
rul dsale personal. D. Ion Raţiu se împodo- 
beşte cu nişte pretenții ridicole,afişând o 
autoritate moral-politică pe care nimeni nu 
i-a dat-o. Nici chiar Majestatea Sa ! Demo- 
crat de spiţă veche,vorbeşte despre o "majo 
ritate" fictivă,recomandând sufocarea maJo- 
rităţii reale din exil. Intocmai ca pe vre- 
mea lui Carol II în ţară. Toate nelegiuiri-— 
le şi asasinatele de sub dictaturile trecu- 
te ale lui Carol II şi naţional ţărănistu — 
lui Armand Călinescu,s “au manifestat întoc- 
mai cum preconizează astăzi mondialistul Ion 
Raţiu "de la Lonâra". 

Partizanii dlui Ion Raţiu - nu partizanii 
din munți „Doarme fereşte! - care au luptat 
cu arma în mână să şi apere ţara şi spiritul 
românesc, împotriva căora mondialistul Ion Ra 
ţiu luptă şi astăzici partizanii săi "poli= 
tici",care indicau,avându-l şef pe d. Raţiu, 
în calitatea lor de spioni ,unde să tragă ar 
tileria bolşevică în soldatul ramân,aceştia 
sunt "majoritatea" în numele căreia d. Riu 
de la Lendra perorează. Adică 0... "'majorita-— 
te"infimă în exil. D. Ion Raţiu nu este nu- 
mai de rea credință. D. Raţiu suferă de o 
boală cronică : delirul politic. Iată de spu 
ne d. Ian Raţiu "mondialistul",cerând,cer - 
şind, înlăturarea Mişcării legicnare din cir 
cuitul mendialist al dsale : "Ne referim la 
admiterea Mişcării legionare în C.N.R. ca i 
deologie şi entitate politică în sine, încer 
cându-se prin aceasta să se acorde dreptul 
de cetate unei mişcări de extremă dreaptă ca 
re neagă cu vehemență principiile aemocrati 
ce şi urmăreşte să imprime prin violenţă VO 
inţa unei minorităţi asupra majorităţii”. 
Care violentă damule Raţiu ? Nu s'au fă 
cut sub egida "Majestății Sale" şi a parti- 
delor "istorice" aceste alegeri ? Na Lip- 
psit decât măciuca electorală de care în ţa 
ră puteaţi dispune, lângă ocaua de ţuică cu 


28 


——.— — 


0 dim A Cl aa a ce a CC 


care vă turmentaţi agenții electorali !Atât! 
peaceea rezultatul a fost altul decât cel 
dorit de mintea tulbure şi sufletul închir 
cit al dlui Raţiu "de la Ionâra". ză 

Noi remarcăm şi subliniem numai tentati 
vele de extremă dreaptă şi totalitare,ale 
mondialistului Ion Raţiu,care - ca şi tova 
răşii săi din timpul războiului,afişează 7 
democraţia cu glonţul pe ţeavă. 


o 

In "F.R.P. Presa liberă română" ,citim 
printre multe alte neghicbii şi următorul 
camnicat : "Dl Ion Raţiu,preşedintele "A- 
CARDA" a fost primit de Majestatea Sa Rege 
le Mihai I în audiență de lucru"... 5 

"Din conversațiile avute au rezultat ur 
mătoarele : PR 

"Majestatea Sa Regele Mihai este regele 
tuturor românilor". ..etc. 

După cum vedeţi ,mondialistul Ion Raţiua 
început să numească şi regi. 

[e) 

Cităm câteva rânduri din scrisoarea unui 
tânăr refugiat care luptă "pentru ceeace e 
scump tuturor românilor : întregirea ţării 
şi scoaterea ei de sub daminaţia rusească". 

Iată ce ne scrie tânărul din Ney York : 
"Din păcate sunt o mulţime de bătrâni aici, 
care nu fac cinste părului lor alb şi seo 
cupă numai de sădit discordie. Simţindu'şi 
funcţiile lorde paie amenințate,ne pândesc 
peste tot să găsească greşeli cu care săne 
şantajeze" . 

Tinere,dornic să facă ceva pozitiv : me 
talităţile asemănătoare acţicnează şi reac 
şionează asemănător, în condițiuni asemănă- 
toare. Din toate cammitățile româneşti ne 
sosesc la redacţie aceleaşi ştiri. Vă reco 
mandăm o singură soluţie : ignorati ce tre 
bue icmorat. Z 

Moştenitorul lui Noel Bernard la postul 
de radio Free Europe (Europa liberă) „secţi 
a românească,pare a fi deja desemat :Vlad 
Georgescu. Un nume fără nicio circulaţie. 
Ar fi un tânăr profesor de istorie,imigrat 
în Statele Unite de câţiva ani. La primul 
contact cu perscnalul postului de radio,d. 
Vlad Georgescu şi-a manifestat nedimirirea 
că se difuzează şi un program religios, iar 
într “m cerc unde a fost invitat,s'a decla 
rat (a ţinut să se declare !),filosemit. 
Sunteţi lămuriţi ? In fine,după ce sa de- 
clarat filosemit,s“ar mai fi declarat şi an 

tilegionar. Deci filosemit şi antiromân ! 

In acest fel şi-a asigurat bunăstarea. Un 

tânăr din Australia,cunoscător al culise- 
lor şi misterelor acestui post de radiome 
scrie : "poate că nu atât conducerea lui 


(Noel Bernard) a fost nefastă postului de ra 
dio,cât moştenirea pe care o lasă : oameni 
care n“ar fi avut ce căuta acolo. Fie evrei 
care mai toți au jucat un rol în gazetărie, 
literatură sau economie sub regimul camnist 
în ţară,fie români ,foşti membrii de partid, 
sau chiar un fost procuror camnist ca Emil 
Georgescu..." = 

"MICRON". Redactor : STEFAN MUNTEANU. Nu 
mărul 36. Inchinat sfârşitului de an 1981pu 
blică o frumoasă "Elegie" a lui Ion Sugariu, 
poet mort pe frontul antibolşevic. 

In cuprinsul celor patru pagini : Ion Mi- 
rea,Stefan Baciu,Mira Simian, Mihail Straje, 
Lucian Blaga,Alexanădru Lungu,şi desigur edi 
torul, domul Stefan Mmnteanu,cu un "Film de 
senat" în cuvinte : "Judecățile a priorice 
de valoare,nebazate pe un studiu aprofundat, 
devin simple impresii de spectator desinfor 
mat", 

(e) 

In "ziarul Dreptatea",din Oct-Nov. 1981 
citim aceste rânduri cu privire la legionari 
şi guvemul de la Bucureşti (de astăzi),pe 
care le reproducem întocmai : aceştia (legi 
cnarii) "vor avea ocazia să constate acumcă 
contrar celor susținute în şedințele,sau în 
presa lor aşa de sgamotoasă,guvernul Români 
E ae AU eee ERE a cei 
i EU Ra aa e temporană 


Mai este nevoie de vreun comentariu ? 

In cuprinsul numărului respectiv,mai gă- 
sim o "figură de stil" a "directorului", are 
dojenind pe cei ce ar fi împotriva Regelui, 
scrie "Mai ales această atitudine antimona-— 
hală nu-şi găseşte nicăieri justificarea şi 
fundamentarea în realitatea sau adevărul fap 
telor", 

In restul numărului,o filipică împotriva 
M.L. semată de Corneliu Coposu şi altă fili 
pică a patronului său "promenahal",Mitu Mil- 
hovan. Amândouă la acelaş nivel. Primul fo- 
losind nişte date chiar de la "damul Corne 
liu Coposu',pe care le suceşte ca să-i iasă 
pasența,al doilea subliniindu”şi cbiectivi- 
tatea pentrucă țărănist fiind,damul Mitu a 
pără memoria lui D. Brătianu. Se înţelege că 
tot cu date "democratice" şi cu acelaş scop. 

In celelalte pagini ale "gazetei",recla- 
me pentru România cammistă, începând cu "(ăm 
picnul păcii N.Ceauşescu'" şi sfârşind cu ce 
le pentru sborurile Tarom-ului la Bucureşti 
Tel Aviv şi Cairo. 


o 
Declaraţia (parțială) a unui preot cato- 
lic din România,publicată de bilunarul "Aju 
tor bisericii în nevoie",Nr.4,din Australia 
Ani lungi noi am suferit torturi, lovituri, 


29 PT 


foame „răceala,goliciunea,şi batjocora. . . . + 
Am sărutat lanţurile noastre şi barele de 
la celulă,ca obiecte sfinte. Am considerat 
uniforma de închisoare ca odăjdii biseri - 
ceşti. In mod voluntar am purtat crucile 
noastre „deşi în numeroase ocazii ni sau o 
ferit lbertatea,bani -i o viaţă cenfarta= 
bilă pentru a deveni apostații dela Roma. 
Episcopii noştri ,preoţii şi credincioşii 
au fost condamaţi împreună la un total de 
mai mult de 5000 de ani închisoare şi aue 
xecutat sentinţe de mai mult de o mie de 
ani. Sase Episcopi au mumit în închisoare.. 
Cu toate aceste sacrificii în sânge,biseri 
ca greco-catolică are în prezent tot atâţi 
episcopi în viaţă,ca atunci când Stalin şi 
Patriarhul ortodox au declarat-o moartă. 
Faptul că atâtea suferințe nu au reuşit 
să o distrugă,noi îl considerăm ca un sem 
că Dumezeu îşi aşteaptă rândul. El ne-a 
dat darul persevenţei,El ne va da graţia re 
învierii. ză 
Din această cauză biserica nu are nici 
un motiv de grabă,să negocieze cu şefi on- 
todoxi şi comunişti cari niciodată nu au 
dovedit buna lor credinţă şi care nu repre 
zintă nici ortodoxia nici poporul român. 
Biserica este cu răbdare deoarece este 
eternă. Dacă în mizeria noastră profundă 
noi sfătuim pe alţii să fie răbdători este 
pentrucă noi suntem pregătiţi să murim pen 
ru credinţa noastră. 


o 

Mmnchen. In Germania Federală circulă o 
broşură intitulată "Religious Freedom in 
Romania Data,facts and realities",iar ca a 
utor este indicat Pamfil Seicaru. Broşura 
nu are editură şi este fără dată. In reali 
tate nu poate fi scrisă de Pamfil Seicaru, 
pentrucă nu este decât o reclamă pentru re 
gimul camnist din ţară. Pamfil Seicaru nu 
putea să elogieze regimul din Ramânia,pen- 
trucă este bine ştiut că în timpul vieții 
l-a cambătut. Pamfil Seicaru a decedat la 
22 Octombrie 1980,iar tiranii de la Bucu — 
reşti abuzează de numele unui mort. Dar ce 
se poate aştepta de la bolşevici ? 


o 

BONN. Duminică 22 Noembrie 1981,la câte 
va ore înainte de sosirea într “o vizită o0- 
ficială în Germania a şefului de stat şi 
partid bolşevic Tecnid Brejnev,a avut loc 
la Bonn o demonstraţie la care au partici- 
pat. 50.000 de persoane. S“a protestat con- 
tra nerespectării arepturilor amlui în U- 
niunea Sovietică şi pentru dezarmare atât 
în Vest cât şi în Est. La demonstraţie au 
participat şi reprezentanţi ai comnități- 
lor naţionale din exil. Exilul ramânesc a 
participat cu O delegaţie condusă de.d.Ni- 


colae Paul,preşedintele Asociaţiei Românilor 
din Germania şi dl. dr. Alexandru Suga,pre- 
şedintele Asociației Ortodoxe Române din Ves 
tul Germaniei. Prin pancarte, delegaţia ramă 
nă a cerut libertate pentru românii din Bu- 
covina şi Basarabia iar pe alte pancarte sa 
făcut aluzie la cei peste patru milioane de 


O 

Deplasări de sovietice cu avioane 
de mare Citate. Uniunea Sovietică a tran 
sportat zilnic în ultimul timp din Germania 
de Est şi Cehoslovacia în Uniunea Sovietică 
20.000 de soldați. Avioanele au avut culoa= 
rea societății de transport aeriene "Aero- 
Flot". Majoritatea transporturilor au fost 
făcute cu wn tip nou de avion IL-86 care 
poate cuprinde până la 350 persoane. 

[e) 


Arme Laser. Pe in teren de aproximativ 
20.000 metrii pătraţi, închis ermetic, lucrea 
ză în apropiere de oraşul Iena (Germania de 
Răsărit) „peste 200 de specialişti germani la 
construirea unui nou sistem de dirijare ara 
chetelor. In mijlocul terenului se află o 
clădire - la fel închisă ermetic - în care 
specialişti lucrează la o armă cu razele La 
ser. Specialiştii care lucrează acolo n“au 
voie să poarte corespondenţă cu persoane din 
occident şi sunt aleşi dintre aceia care nu 
au rude sau prieteni în Vestul Europei. 


o 

Spicni români. Sub titlul "Rumânische Mei 
sterspione" - Meşteri spioni români - revis 
ta germană "Zeitbihne" din Noembrie 1981 dă 
relaţii asupra spionilor români. Articolul 
începe cu o întrebare : "Cum se explică fap 
tul că în ultimii zece ani,spionii descope-— 
riţi au fost aproape toţi români ? Apoi enu 
meră cazurile de spionaj în care au fost im 
plicaţi românii şi anume : Mihai Caraman,că 
re a cumpărat de la cetăţeanul francez Fran 
cis Rousshilfe pentru suma de 3 20,000,cca 
20,000 de documente secrete NATO. Caraman e 
ra secretar de ambasadă (în realitate colo- 
nel de securitate). In 1975,al treilea sere 
tar al ambasadei ramâne din Norvegia,Virgil 
Tipanu,a predat o listă cu numele a 40 
spicni români din 0slo,Kopenhaga,Bonn şi St 
kholm. In 1978,Ion Pacepa a fus în USA pri 
Gemania. El a dat o listă completă a spio” 
nilor români din străinătate. In octombrie 
1980 a fost arestat în Republica Federală 
Germania,un oarecare Nicolae Florea - între 
timp condamat la doi ani închisoare — care 
avea misiunea să strângă date despre refugi 
aţii români din Germania. In urma fugii Şe” 


30 


ui 


| 
i 
. 
Ă 


fului de cifru de la ambasada română din 
viena,Florian Rotaru,a fost arestat pensio 
parul Edgar Berger (fost poliţist) ,care Ii 
vrase securității române numele tuturor re 
fugiaţilor români din lagărul din Traiskir 
chen de lângă Viena. ci 
Numeroşi agenţi români sunt urmăriţi ac 
tualmente de securitățile germană şi fran 
ceză. să 
o 


ÎI ===I>— 


Ediţia engleză. 

Primim în ultimul moment la redacţie 
cartea dlui Gerald Bobango. D. Gerlad Bo- 
bango este istoric. Deci lucrarea dsale ar 
trebui să se bazeze pe documente autentice, 
Nu subliniem decât aspectul discutabil al 
cărţii dsale,întrucât d. Bobango,părăsind 
linia obiectivă a informaţiei şi refuzând 
teze care ar contrazice teza "curții",ca 
istoric "de curte" (episcopală) ,pune în 
circulaţie pe alocuri cel puțin teze haz- 
lii. Deci "prințul" este trimes în judeca 
tă de autorităţile americane pentrucă a 
mințit că ar fi aparţinut unei organizaţii 
politice. Organizațiile evreeşti „obsedate 
de orice formaţie care le desvălue scopu- 
rile,se năpusteşte asupra "prinţului" cae 
a aparţinut unei astfel de organizaţii şi 
îi stabileşte,prin tribunalele americane, 
culpa. Nu culpa că a aparţinut acestei or 
ganizaţii,ci culpa că a minţit. "Prinţul" 
îşi susţine minciuna până în pânzele albe 
împotriva evidenţelor. Nu aplaudăm necazu 
rile "prinţului",cu atât mai puţin obsesii 
le şi metodele evreilor care sau năpustit 
asupra "prințului",dar nu putem aplauda 
nici alegațiile istoricului. Pentrucă is- 
toricul,acolo unde ar trebui să vină cuda 
te precise,spune că :"Nu se ştie sigurAar 
e probabil că....". Iar mai departe face 
o afirmaţie care se vrea salvatoare pertru 
"prinţ",în realitate fiind foarte canpro- 
mițătoare. Iată de scrie istoricul "de cur 
te" (episcopală!),la pagina 139 :"In tot 
timpul cât îşi pimea în practică astfel de 
proecte pe scară mare (este vorba de co- 
merțul legionar. n.n.),Trifa a primit a - 
sistența de la un mare negustor evreu din 
oraş", De unde putea avea această infoma 
ţie istoricul ? Numai de la "prinţ" „pertru 
că istoricul nu era un am care să fi tră- 
it departe de "prinţ",ci ca istoric "de 
curte" era foarte adesea văzut la "prinț". 
Pe de o parte istoricul îl prezintă ca un 
prieten al evreilor,iar pe de altă parte 
ca fiind la ora dispariţiei lui Corneliu 


31 


Codreanu,un vrednic continuator al Căpita- 
nului. Cu toate că "prinţul",după cum afir 
mă excelența sa,n a fost în mişcarea legio 
nară şi n'a avut nici în clin nici în mâne 
că cu această mişcare,excelenţa sa având o 
"asociație separată,dar paralelă,bazata pe 
interes mutuaL. Aşa spune istoricul |! S1 a 
şa spune şi "prinţul",care i-a dat "bun de 
tipar" acestui "document 1storic". 

Toată argumentaţia din cartea dlui Bob 
go,în paginile în care vrea să-l scoată bas 
ma curată pe "prinț" sunt jocuri şubreae de 
artificii ridicole întâ1,-apol humorist1ce 
prin eforturile nereuşite de a-l scoate o 
o. ...."victimă a timpurilor sale“. 

Cartea are totuş,în ceeace consemnează 
cbiectiv cu documentaţie serioasă,pagin1 ca 
re merită atenţie. Ne propunem ca pentru nu 
mărul următor,să o prezentăm pe cât ne va 
fi posibi1,mai desvoltat,atât sub aspectul 
datelor controlabile,căt şi a poziţiei su- 
biective a dlui Bobango (dar tendenţi oase 
a "'prinţului”). 

Credem că d. Bobango greseşte numai pen 
trucă şi-a însuşit emoțional o teză de ca2 
re este total străin. 


"OPINII",nr. 21 din 1 Dec. 1981,prin semă 
tura dlui Faust Brădescu,se ocupă de o ca 
tegorie nefastă de români : "NEUTRALII": 
"Că ţara întreagă - scrie d. Faust Brădes= 
cu - suferă sun călcâiul iwnui regim de te- 
roare,ce i ță te avea L...Că toţi 
românii aşteaptă cu înfrigurare acţiunile 
celor aflaţi în lumea liberă,ce însemnăta-— 
te poate oglindi !... Că şi-a jurat,pare — 
mi-se,atunci când se pregătea să plece,că 
va face totul pentru cei rămaşi,CE VALOARE 
MAI POATE CCNSTITUI ! El,refugiatul de-a — 
tunci,şi-a salvat hoitul...şi-a găsit o si 
tuaţie frumoasă. ..o duce bine....E TOI CE 
CCNIEAZA". In continuare : "Si astfel, din 
refugiaţi "anti-camnişti" de odinioară, 
plini de elan patriotic şi suflet de cruci 
ați,n“au mai rămas decât nişte indiferenți 
resemaţi sau timorați,ce caută cu înfrigu 
rare justificări şi etalează frenetic argu 
mente pentru a-şi motiva decăderea". 
"Exilul nostru românesc - scrie d. Bră- 
descu mai departe - prezintă imaginea tris 
tă a multiplicării acestor NEUTRALI. Sunt 
adepţii expectativelor permanente. Mulţi 
şi-au creat o bină situaţție,dar nu fac ni- 
mic pentru neam. Păstrează atitudini patri 
otice în convorbirile particulare,dar nu | 
demonstrează nici o atitudine similară în 
marea luptă a exilului. Adesea dau sfaturi 
de cum să fie dusă ofensiva contra cammnis 


mului,dar nu-şi impun nici cea mai neînsem 
nată renunțare sau dăruire. Iar o bună par 
te dintre ei,nu fac nici atât". Că 
"Nu cu baliverne crepusculare vam speria 
regimul cammnist de la Bucureşti. Ci numai 
cu PREZENTA VIE şi VOINTA NESTRAMUTATA. Să 
nu se uite că laşitatea,comoditatea şi in- 
diferența sunt la originea tuturor înfrân- 
gerilor. Azi neamul românesc se găseşte la 
o mare răscruce a destinului său. nu ne 
vem dedica trup şi suflet salvării lui — 
toţi cei cărora soarta ne-a hărăzit liber- 
tatea - în zadar ne vam plânge de nenoroc.- 


"victoria nu surâde decât celor îndrăzneţi portul 


adus elogii luptătorului naţionalist ARON 


COTRUIS . 


Cu aceast ocazie,d. Ion SIMICIN a impri- 
mat o casetă,folosind un disc al Doamei 
Brezean,poezii recitate de Aron Cotruş. 

Această casetă se poate cananda dlui Ion 
SIMICIN în 7350 Oakdale Ave. HAMIDND-IND. 


46324. Prețul wnei casete este $ 5. 


A. PREDESCU 


national in diferite 


o ale ROMANIEI 
CS ee 


In după amiaza zilei de 19 Dec. 1981, 
Preşedintele secţiei California a "Congre- 
sului Polono-American" a organizat o demon 
straţie împotriva guvernului comnist din 
Polonia şi a instituirii legii marţiale. 

"Congresul național Român- American”, 
prin Preşedintele naţional Emil TATU şi pre 
şedintele secţiei California,Ioan GOCIU,au 
participat la această manifestaţie anti-co 
mumistă, împreună cu familiile lor. Numărul 
manifestanților se cifrează la circa 2000, 
cammitatea românească dând cel mai mic nu 


După înălţarea drapelului şi intonarea 
immului polonez,au luat cuvântul Primarul o 
raşului Los Angeles,Dl. Tam Bradley,Consili 
erul Hahn,Congresmanul Dornan,Senatorul Gold 
water Ir. Preşedintele secţiei Califomia a 


"Congresului Poleno-American” şi mulți alţii, 


Toți vorbitorii au condamat acţiunile repre 
sive ale guvernului camnist împotriva popu 
laţiei poloneze. S“a hotărât ca fiecare par 
ticipant la această Gemestraţie să trimea- 
tă o scrisoare de suport dlui Walensa. Dea- 
semenea printr “o rezoluţie,s “a cerut Preşe- 
dintelui Statelor Unite să anuleze Tratatul 
de la vyalta,să nu mai acorde URSS-ului „Polo 
niei şi nici unui alt guvern caommist,nici 
un fel de ajutor sau credit. 


(e) 

PARASTAS PENTRU POETUL ARON COTRUS . 

In ziua de 24 Get.1981,s a oficiat un pa 
rastas la Biserica greco-catolică "Sf. Ele- 
na" âin Clevelană,la 20 de ani de la moartea 
poetului. Aron Cotruş. Au luat parte un mare 
grup de ramâni „remarcând prezenţa dami lar : 
Ton Halmaghi „Chirilă Ciuntu,Stefan Teodoru, 
Ion Simicin,ing. Petre Lupşor „dl.şi Dna Ste 
fan Gheorghiu,Camel Popa,Stefan Stănescu, 
âr.Nicolae Bucur,Ted Miclău,Teodor Andreica 
Dan Mailat,Gheorghe Leluţiu,etc. PaTOE 

Dl. Ian Halmaghi a evocat figura lui Ara 
OOTRUS subliniind valoarea liricii lui. A 
mai vorbit părintele VASILE HATEGAN,care a 


Costum bărbătesc de Moldova 


32 


regiuni 


REP 


a i ei) lie * 


La încheierea prezentului număr din Curierul,am primit cu rugămintea de a 


publica scrisoarea de mai jos. O reproducem în fotocopie. 


Windsor, Septembrie 1981 


SCRISOARE DESCHISA ADRESATA DOMNULUI DINU ZAMFIRESCU 
Stimate Domnule Zamfirescu, 


Dela un prieten am primit revista B.I.R.E. din 16 Aprilie a.c., si la pagina 9-a este o scrisoare a Dlui Dr. Vasile 


Andrei, adresata Dvs in legatura cu brosura intitulata “PUNCTE DE REPER“, tot acolo, in continuare, se afla si 
raspunsul Dvs la acea scrisoare. 


Eu nu cunosc activitatea politica din tara a Drlui Vasile Andrei, l-am cunoscut bine la Heidelberg (dupa 
razboi), unde venise sa-si faca acea operatie despre care Dvs scrieti in BIRE. II vizitam cam la doua zile, si atat 
doctorii cat si surorile de caritate dela acel spital, m'au considerat ca pe o ruda apropiata a Dr. V. Andrei. Nu stiu 
daca gresesc, dar in situatia aceea, cand se stia ca avea foarte putine sanse de scapare, cu regret trebuie sa scriu ca-l 
cam parasise asa zisii prieteni si ii ramasesem numai eu singurul sau confident. 5 


Cu o zi inainte de operatie, Dr. Vasile Andrei mi-a lasat un testament verbal cu ceea ce ar fi trebuit sa fac eu 
daca nu reusea operatia. Totul s'a terminat cu bine si bucuria a fosta mea ca am scapat de marea misiune care mi-o 
incredintase, iar dupa doua luni, el a plecat inapoi la Paris. 

In toamna anului 1951, la un colt de strada langa universitatea Sorbona, am intalnit pe Dr. Vasile Andrei, si 
dupa ce ne-am strans mana si am schimbat cateva cuvinte, m'a intrebat daca am citit cartea Preotului Palaghita. l-am 
raspuns ca nu, dar am aflat de aparitia ei deia Horatiu Comaniciu, si la plecare m'a rugat, ba chiar a insistat, sa o 
citesc, deoarece este foarte interesanta. 

Dupa cea am ajuns in Canada (cam prin anul 1953) am primit dela un cunoscut cartea Preotului Palaghita si 
mi-am facut semnul Crucii cand am ajuns la pagina 102 si am vazut ce scrie acolo despre Dr. Vasile Andrei si numai 
atunci mi-am dat seama pentru ce la Paris mi-o recomanda sa o citesc. 

Stimate Domnule Zamfirescu, asa dupa cum nu stiu adresa Dvs, tot asa nu o stiu nici pe a Dr. Vasile Andrei, 
fiindca de 29 de ani nu am mai avut nici o legatura cu dansul, dar constiinta ma obliga sa desmint si sa condamn tot 
ce se scrie despre el in cartea Preotului Palaghita, deoarece este o minciuna sfruntata si nimic mai mult. 

In momentele acele grele dela Heidelberg, nimeni nu a fost ca mine mai aproape sufleteste de Dr. V. Andrei, 
si tot ce noi am vorbit si ceea ce mi-a spus “EI”, eu nu am discutat cu nimeni, si nimeni nu stie afara de noi doi si 
Dumnezeu din cer. Ca sa fiu mai clar, niciodata Vasile Andrei nu a regretat ceva din trecutul sau politic, “luptele 
legionare din timpul studentiei sale la Cluj” si despre DI Horia Sima, seful Miscarii Legionare, mi-a vorbit totdeauna 
frumos in cuvinte de lauda si admiratie. 

Cazul Prof. Univ. Stefanescu Goanga este binecunoscut de multi si stiti si Dvs ca Dr. Vasile Andrei n'a avut 
nici un amestec in acel atentat, dar interesele Dvs meschine va dicteaza sa credeti minciunile din cartea Preotului 
Palaghita si sa ponegriti omul cu care porniserati la drum ca sa formati asa zisul Comitet sau Guvern in exil. Tocmai 
din cauza aceasta, Comitetul Dvs a murit fiindca au fost in el politicieni ca Dvs si nu ati avut destui oameni de 
caracter, de omenie si inalta tinuta morala, ca Dr. Vasile Andrei. 

Fara intentia de a va contesta libertatea de a va preocupa de problemele romanesti, profit de aceasta ocazie sa 
va intreb: dar cine v'a dat Dvs dreptul sa vorbiti in numele nostru al majoritatii romanilor? Ce organizatie 
reprezentati Dvs in afara hotarelor tarii si cati membrii aveti? 

Acum vad ca sunteti alaturi de DI Brutus Coste impreuna cu Dl lon Ratiu (cel care in timpul razboiului era la 
Londra, la Radio B.B.C., si sfatuia armata roamana sa depuna armele in fata rusilor) si in frunte cu ex-regele Mihai |, 
adica cel care a infipt pumnalul in spatele soldatului roman cand era cu fata la inamicul din rasarit, si pentru aceasta 
isprava a fost decorat de Tatucul Stalin cu cea mai mare distinctie a partidului comunist, Mare e gradina lui 
Dumnezeu! 

Domnule Zamfirescu, un comitet serios trebuie sa fie compus din elemente dinamice, cu sentimente 
romanesti, care sa nu fi fost membri si nici colaboratori ai partidului comunist, deci nu din oameni compromisi, 
invechiti in rele si zaharisiti politiceste. Niciodata nu vom elibera tara cu proteste pe care nimeni nu le ia in seama, 
sau petice de hartie scrise confortabil la birou si publicate in nu stiu ce ziare... Niciodata nu vom elibera tara cu 
discursuri la banchete cu carnaciori pe varza si incalziti de multe ori cu vinuri romanesti chiar dela Ambasada 
Romana. 

Vom impresiona pe guvernantii din Vest cand le vom arata ca noi suntem gata sa murim pentru ceea ce 
propovaduim, Sa formam echipe de parasutisti, si cu relatiile pe care pretinde ca le are DI lon Ratiu, sa gaseasca un 
avion ca sa ne parasuteze in tara, iar daca se va intampla sa nu ne mai inapoim la locul de plecare, vom ramane in 
istorie ca EROI cazuti in lupta pe campul politic (exemplul celor 13 din anul 1952). In aceste echipe trebuie sa fim 
intelegatori si sa dam posibilitatea sa se reabiliteze toti cei care au lucrat pentru faurirea zilei de 23 August 1944, 
ziua de doliu a poporului roman. 

Vom atrage atentia Vestului cand vom cere “deputatilor si senatorilor“, carora le dam votul, sa condamne si 
sa anuleze pactul de vanzare dela Yalta. 

Daca nu vom face acestea, vor rade comunistii de noi, ca imbatranim prosti NEA ZAMFIRE! 

Orice interpretare sau prezentare pizmasa a evenimentelor publice, produce sentimente de revolta si lasa pe 
cititor cu inima adanc intristata. 

In ceea ce ma priveste, raman cu aceeasi incredere in viitorul Poporului Roman, 


33 Al Dumneavoastra, 
ION ILIE CRISTESCU 


PRESEDINTELE USA RONALD REAGAN 


ORIZONTAL. 

1 Ronalăd Reagan. -Rumegător tibetan. 
2,-Preşedintele Reagan.-Actriță ori pic 
toriţă.—3.-Prefix englezesc.-Pas mare.= 
4.-Iuca Ozon. Lake Cachuma „Cali famia. = 
Când şi când.-5.- Intins,vast „nemărgi-— 
nit.-Lumina de la Casa Albă. -Lacăt, fă- 
ră margini! 6. -Omonim. Intreg. Oficiul 
preşedintelui Reagan de la Casa Albă.- 
7. Alexander Haig.-Sportul preferat al 
preşedintelui Reagan. -Coloritul Palatu 
lui Preşedenţial dela Washington. —8.— 
Gustul exilului. -Numele secretarului de 
presă al Casei Albe (James. ..) „care în 
ziua de 30 Martie 1981,la ieşirea din- 
tr%un hotel din Washington unde Preşe- 
dintele Reagan a ținut O conferinţă sa 
aruncat eroic întru salvarea Preşedin- 
telui şi primind un glonț în cap a ră- 
mas infirm fizic şi psihic.-Luana Amin 
9.- Adevărat. -Râuleţ damol.-Stefan Fres 
n0.-10.-Eva L.Urum. -Abreviaţie abrevia 
tă.- Tel.-11.-Bărberit.-Basil Epigon.— 
Fructă zemoasă şi dulce.-—12.-0 celebră, 
frumoasă şi talentată actriţă de filme 
americane,care a impresionat adânc pu 
plicul de altăăată,o veche prietenă a familiei Reagan şi care astăzi trieşte într “o tota 
lă retragere în singurătate (2 cuv.).-Alimentul de bază copiilor mai mărişori.—13.-A po- 
seda.-Vot pentru Preşedintele Reagan cu excepţie la Social Security Incame!-Starea Preşe 
dintelui Reagan după atentat. -14.- Prima Doamă.-Poleit cu aur.-Aurel Young. SE 
VERTICAL. 

].— Friptă.-Prima fami lie.-2.-Numele fiului balerin al soţilor Reagan.-Numele celuilalt 
fiu al soţilor Reagan. -RoN v.Arcadie.-3.-Naţionalitatea Preşedintelui Reagan. Numele pri 
mei fiice a soților Reagan.-4.- Sala de recepții şi banchete a Casei Albe.-Cadoul primit 
de Reagan în 1981,dela Preşedintele Mexicului Portilo.-Faptul întâplat în ziua de 30 Mar 
tie 1981,la Washingten,când Preşedintele Reagan a fost rănit.-5.- zelos,la inimă! Ronald 
Reagan,ca actor american . Exact. -Decade!-Orson Lima. -Geroge Bush.-Gib Proka.-7.-Zonă în 
California,ce poartă numele unui oraş la Oceanul Pacific,unde Preşedintele Reagan îşi are 
moşioara şi unde obişnuit prima familie îşi petrece concediile (2 cuv.).-8.- Ameţite,be- 
te.-Treier !-James Brady care şi-a riscat viața săl apere pe Preşedintele Reagan în acea 
zi nenorocită. -9.-Teo R.Picol.-Veche înlocuitoare de ciorapi groşi,mai ales în opinci.- 
10.-Veşnic.-Cedat, fără limite!-Răsuflători epidermice.-11.-Iutta R. Argus. -Sisquoc Erena. 
Alex Tel1.-12.-Lucrare terminată cu bine.-Pentru şezut.-13.- Fir.-Stat american unde RO- 
nală Reagan a fost guvernator înainte de a fi Preşedintele Statelor .Unite.-14.- Reşedin- 
ţa preşedinţilor USA (2 cuv.).- Numele celei mai mici fiice a soţilor Reagan,azi o aspi- 
rantă actriţă. Li 


0 pet il al: (Gel bitte A LO DB bt Pa Me 9, 


(DO CIO PR DI 


10 
atab 


12 
13 
14 


ARONEL CLOTEANU- OHIO 
peslegarea jocului "ARON COTRUS" „publicat în numărul 5. 


Orizontal. 1.-Pur naţionalist. 2.Opere camplete. 3.Erg.Rate.Aurit,. -Asi i „5-A 
pa o DPI e e iu m cOeita,eiei8ă:0 Nola zii muie ai pai ai o 01 
Blaj. Inaintat. 11.-Ea.0£.Teo.AL. 12.-Iară.Sărăcie. 13.-Cincinat.Vrană. 14 -Ha e Incăerati 
vertical.  1.-Poet.Long Beach. 2. -UPR.Aureolă. IA. 3.-Regal.Ilia.Ins.4 Nr adu Joaca. 5-7 
Ariana. Prig.6.1CA„Ta.Zei..An. 7.Tata.Saguna.AT.8.Omenie. Aşa. STN. 9.NP..TS Sitiţă. 10.Alaiuri- 
Enerva, 11.Ieu.Sărbătoare. 12.Icre.Viena.Car. 13.Stire.UA. Taină, 14.Teterişti na E 


34 


DE 


Honorary Presiden! 
Dr. A.E. Ronnett 


National! President 
Emi! Tatu 


Vice-Presidents 
Traian Golea 
Caius Boeru 
Petru Lupsor 
Stefan Teodoru 


Secretary-Troasurer 
Emilia Tatu 


Editor 
Gabrie! Balanescu 


Auditora 
loan Gociu 
Peri Brezean 


Honorary Members 
Nicolae Tecau 
Nicolae Dragos 
Alexandrin Fedoreal 


(R.A.N.C.) 


Romanian-American National Congress, Inc. 


Mailing Address: 
P.O. Box 29173 
Los Angeles, California 90029 


THE_ROMANIAN- AMERICAN NATIONAL CONGRESS, INC. 1S: 
În a A RA AAA Al da LA Ei Dl AA 


1..An American ethnic organization incorporated under the “General 
Not For Profit Act" as provided by the lavs of the State of Illinois. 
2..Nntiona) in character. 
3..An “umhrells-type” organization for a]l Romanian ethnic individuals 
rcgardless of religious affiliation. 


PURPOSE: 


]..To estatlish close cooperation with al] other European ethnic 
orpanizations in the United States. 

2..To promote better understanding for the American republican system 
among thc new Romanian immigrants. 

3..To establish linison with federal agencies, 1.e., Department of State, 
Department of Justice, Cunpress, Senate, etc. 

4..Te represent the interests of the Romanian-American community at all 
devclg of government -=- buth local and federal. 

5..To ohinain lcga) counci) and assistance, at a minimal fee, for its 
membrrs in lesn) nffnirs --- both domestic and Snternationa). 

&..To ferurw, jur the Homanfan ethnic group, al) benciits granted by 
fegrra! law. 

7..To establish,for the elderly Romanian-American, charitable homes 
in arcas where large communities arc located. 


8..To continue the  atrugcic for liberation of the motherdand from comunist 


tyranny until decisive victory» 


Cong+esvl National Român-American, Inc., este, 


1..0 organizaţie ctnică americană încorporată pe buza actului prevazut 
de legile statului 1llinocis pentru corporaţii caritabile. 


2..Cu carater naţional. 


3..0 organizaţie "tip umbrelă” pentru toate persoanele de origine etnică 
română, indiferent de afiliaţie religioasă. 


Cu Scopul, 


1..De a stabili Cooperare : maximă cu toate grupurile etnice americane- 
europene. 
2..De a promova sistemul republican american între noii imigranți români. 


3..De a stabili Jegături permancnte pe lânyă forurilc federale, a.c., 
Dept. de Stat, Dept. de Justiţie, Congresul si Senatul American, etc. 


4..De a reprezenta interesele comunitătii româno-americane la toate 
agenţiile de guvern, locale si federale. 


5..Dc n obţine asistenţă egala, la cost redus, pentru toți membri, in 
probicme lcgale domestice sau internaţionale. 


6..De a asiqvra pentru grupul etnic român-american toate privilegile 
prevăzute in legile federale. 


7..De a stabili case caritabile pentru românii-americani bătrâni in 
Jocalitayi unec cste necesa. 


B..De a lupta pentru eliberarea patriei de sub tirania Comunistă. 
până la victoria finală, 


997099989009594999009008980900009999000oovoves00nn009oovepooooanooenae 


R.A.N.C. 
ROMANIAN-AMERICAN NATIONAL CONGRESS, INC. 
Mcmbership Ducs == Ycar]y =----------.- -...............- -.-.- 320.00 
Student Dues =---- Vearly ==="... ..............- = 310.00 


Mnko_check_or moncy-ordor psynbie to: 


Romanian-Amcrican Nationa!] Congrrss, Inc. 


NAME Pee DEE o ea i Sent n e Ale ae atente det A data ea AU e ORE 


ADDRESS; 2-9 Ea OALE: 7 iata AEO e e Petar 30 diva zis pat Pepin e Ace 


CITY: STATE: zip: 
Pe a a 


(Please type or print) 
35 


Cunie nul 


ORGAN AL CONGRESULUI NATIONAL ROMÂN-AMERICAN 


Mailing Address: 
P.O. Box 29173 
Los Angeles, California 90029 


Români! 


Evenimentele politice şi militare se precipită peste tot în lume. 

Românii pribegi, dispersaţi prin toate ţările care i-au găzduit, nu-au o organi- 
zaţie unitară puternică și potrivită timpurilor grele care se anunţă. 

“Congresul Naţional Român American“ urmăreşte să devină un interlocutor cu 
autoritate în discuţiile cu guvernele țărilor din lumea liberă și în special cu guver- 
nul american. În acest scop avem nevoe de adeziunea fraţilor noștri Români, 

Sprijiniţi-ne moral şi material. 

Un număr cât mai mare de Români participanţi la Congres dă greutate și auto- 
ritate cuvântului nostru. 

Dincolo de agitaţiile politice trecătoare este ROMÂNIA de totdeauna. 

Pentru patria noastră, pentru sulerințele prin care trece ea astăzi, pentru li- 
bertatea ei de mâine: Mişcaţi-vă ! 

Lăsând la o parte în acest moment Îricţiunile dintre grupările politice, alătu- 
rați-vă acţiunii pe care o întreprindem viguros ca să deschidem o fereastră largă 


problemelor esenţiale românești și viitorului nostru. Nici un Român nu trebue să 
se abțină îndatoririlor supteme. 


Dealungul întregei noastre istorii unitatea în conștiință și acţiune a fost sin- 
gura salvatoare. Această unitate să nu lipsească în cel mai grav moment din isto- 
ria românească. 


Asaltul impotriva existenţii noastre ca neam este uriaş. Uriaşă trebue să ne 
fie  hotărirea de a-l respinge și a ne reașeza căminul în spiritul legilor noastre 
strămoșești, sub nimbul de suferinţe și glorie al lui lisus. 


Români de pretutindeni! 


Trimiteţi-ne de îndată sprijinul. adeziunea. și propunerile voastre astlel incât 
“Congresul Naţional Român American“ să devină un organism mare, viu şi eficient. 


Vă așteptăm! 


ROMANIAN AMERICAN NATIONAL CONGRESS