Buletinul Casa Romana anul V, nr. 3, septembrie 1982

-2= 
3 ON TENIS 


Răitorial: "Drumuri: Necunoscute” e... ...........cnsaee 3 
“n Falnic Glas...” Andreiu Bârseanu sescsocss.ccs.all 
"Către Tinerii Gerreraţiei Mele,” I. I. Stoican ... 12 
"Nu Uita,” L, Mircea ssceneseoeneesenenasneeeneaeee Il 
"Clipe," Eugenia Adams Mureşanu sssos.ocsoenseee see 15 
"Inscripţie pe o uşe,” T. Arghezi ssssscsseneseoes.. 18 
"societatea compozitorilor români," J.N, Manzatti... 19 
“La seceriş,de Tiberiu Brediceanu,” Ovidiu Vuia ... 23 
"Sorisoare din munţi,” sseeneeneesneeneeannneneeese 27 
“De bună seamă...,” Vasile Posteuca sssvo..soeesssee 28 
"Mituri despre şarpe,” Aurel D. Bugariu ..s..c....... 29 
"România," Alexandru Gregorian sa.................... 30 
“Imprumut de cântec,” Dumitru Ichim ss...eeosooesee Il 
“Patriarhală Dacă,” I, G. Dimitriu „ecseseeeaseeeese 32 
CĂRŢI: "Testamentul din morgă,” Remus Radina ..... 33 
"Coasta Soarelui," A, Gregorian s..cccsese.. 3 

"Sapte cuvinte către tineri,” G, Calciu... 36 

CARNATI eo de a ae 000 00-08 8) Nara anca a iara imitate aaa 97 
“Sonnet: Excelsior! "FrairăstFriend“E,AdausMuresam 39 
“Con aa, Moolaa SORA mmuanesaananuiaa aanaae e ÎN 
“The Two-coin Pouch, "Ion Creanga (trans. M.Jaques).. 42 
SPICUIRI DIN PRESĂ: "Națiunea Poloneză”. e... ....... 45 
"Rezistență în Afganistan”, .... 7 

"Bconomia Buropei de răsărit,, 51 

"Datoriile Poloniei şi Rom." „e. 52 

"Starea econmică a României?... 53 

"Cazul Virgil Tănase,” sussase. 56 

STIRI DELA CRC: "Ziua Naţiunilor Captive la S.F... 57 
“Munca voluntară la CRO”, 1... 38 

"Conferinţa Int. de sculptură”, .... 59 

"Stii da la Parohia, Tasasoenneuuue DO 

"Evenimente viitoare la CRO”,...... Gl 
ACKNONLEDGMENTS i Bulletin s..cseeeeeseesenoeenesee 62 
New Immigrants & Visitors ss... 93 
Donezatul ati On vas suo oc..cevee Ok 

Summer Activity Report .......... 65 

S:mmer Hall Improvements ss... 66 

Fiusnetal Repara es asnesnannaanea DP 

(alina semana ma mana ear cere ara e E) 

ARBORE POT PO ice sate mea a ue aa e cana a iara: A AI 
DAIA aeneseasesă bea ana ad eta pai e a Pilat în Ia 
PONDATORI, Members & Board ssssesoconecocecssosseee 7l 
BACK COVER--Romul iadea---Horea. sec... ........c... 72 


(pront Cover by Viorel Radu) 





- 3 « 


3 


000000090000s0900000009090000900oc0os00e0sooaş 
e 


Buletinul (asa 3 omână 


- APARE TRIMESTRIAL — 
Redacţia şi Administraţia: 124 Montecito 
* .. ' -Oakland,California,94â610 
“Redactor: ILIE SHULTEA 
Redactor literar: NICOLAE NOVAC 
. 1V : Ne E, 
veccccocsooocooeoooooooceeooooeooooe s0ooceece? 


E aaa poe eat te iapa, 


DIR AU ARE 
NI CUNOSGUI'YE 


S'a scris gi comentat în repetate rânâuri 
âsspre cinica înţelege re:Churohil1-Stal în,cu 
privire la procentele de influenţă post-bali- 
că în țările Buropei de răsărit. Intrebarea 
care sa pus mergsu sea referă atât la afirma- 
rea realistă,dar ofensatoare la independenţa 
acestor țări,cât şi la lipsa de scrupule al- 
plomatice cu cars s'a operat în acsa seară 
âe Ootombrie 1944,în oficiile Kremlinului, 

lată textul original,ps care-l reproducem 
în foto-copis,din volumul 5 alPrim-Ministru- 
lui uarei Britanti,Winston Churchill:TH& SE- 
COND WORLD WAR,aşa cum apare la pagina 22Ţ: 


The moment was apt for business, so I said, “Let us seule 
about our affairs in the Balkans. Your armies are in Rumania 
and Bulgaria. We have interests, missions, and agents there. 
Don't let us get at cross-purposes in small ways. So far as 
Britain and Russia are concerned, how would it do for you 
to have ninety per cent predominance in Rumania, for us 
to have ninety per cent of the say in Greece, and go fifty-fifty 
about Yugoslavia?” While this was being translated | wrote 
out on a half-sheet of paper: 


00000000osooooeooeoe 
0009099900990ece 














4 - 
Rumania 

Russia - - 99% 

“The others 10% 
Greece 

Great Britain 90 % 

(in accord with U.S.A.) 

Russia | 10% 
Yugoslavia 50-50% 
Hungary 50-50%, 
Bulgaria i 

Russia 75% 

“The others 25 % 


1 pushed this across to Stalin, who had by then heard the 
translation. “There was a slight pause. Then he took his blue 
pencil and made a large tick upon it, and passed it back to us. 
It was all settled in no more time than it takes to set down. 


Din analiza sumară a celor de mai sus sg 
pot desprinde câteva pertinente observaţii: 

l.- Cinica propunere a pomit aa ia Wing 
ton Churchill, 

&ste bine cunoscut că dinamtioul Prim-Mi- 
nistru era conservator gi credincios prinoi- 
piului politic al balanței pute rilor,pract i- 
cat cu rigurozitate de către predecesorii ăi 
englezi,de la Henrio al VIII-lea Îîncoaca.Din 
corespondenţa lui politică,mai ales cu F,D, 
Roosevelt,Preşedintele Statelor Unite, reese 
că a încercat În mai multe rânâuri să  00n- 
vingă pe conducătorii americani - politici gi 
militari — de nevoia ae a stăvili Rusia 80- 
vietică Înainte de a pune stăpânire pa o pa 
viune dominantă a Europei. Omul de stat bri- 
tanic urmărea asigurarea viabilității pol1- 
tice a ţărilor din Europa Centrală gi din 
balcani; eci o prezervarea a balanței aa for- 
te. Ultima încercare An acest sens a fost su- 
g&estia lui ca Berlinul,oraşul simbolic gen- 
man, să fie ocupat de forţele aliate gi nu de 
Armata roşie,după cun o afirmă Robert D,Mur- 
phy în cartea sa DIFLOMAT AMONG WARIORS. De- 
cizia a fost însă lăsată generalului Diight 








= 5 


D, Eissnhower,comandantul suprem al forţelor 
aliate în Europa,cars a repudiat propunerea, 

Era avidant că,pe măsură ce războiul tain- 
ta,legătura dintre Preşedintele Roosevelt gi 
ganeralisimul Stalin se îÎntărea,pe când în 
fluenţa Churchill era în declin -probabil în 
proporţia cu contribuţia la efortul de răz- 
boi,âs acum tot mai mult În saroina celorla- 
i doi aliaţi, 

In faţa acestei realităţi, Churchill se pa= 
re că a luat hotărârea să facă tot ce poata 
ca să asigure cât ae cât prezența aliaților. 
ocoldentali în Buropa e Răsărit,printr'un 
contact airect gi personal ou Stalin. Momen= 
tul ales - OCotombrie 9-10,1944 - s'a întân- 
plat să coincidă cu campania de alegeri pres- 
zidenţiale din Statele Unita,când F.D. Roog- 
evelt,canăida pentru al patrulea termen la 
praeşeâinţia Statelor Units,gi ca atare,nu=şi 
putea permite să plece la Moscova, 

Cât ăs puţin cont a ţinut Stalin de acaas- 
tă înţelegarea este aviasnt âin prezenta si 
tuaţie în Europa de Răsărit.Cu excepţia 1lu- 
goslaviei,unăe,nu Vestul,oi Tito,a avut cu- 
rajul să-l înfrunte ps Stalin şi să dlvona- 
ze temporar de Moscova. La ora actuală,toate 
celelalte ţări! ale blocului răsăritean-volens 
noleng- sunt suborâonate doctrinei Brejnev,, 
Deci,rsalismul lui Churchill,s'a doveait mai 
puțin rsal în faţa enigmaticului Stalin,a că- 
rui politică externă,tot Churchill,a âstini- 
to ca fiinâ:"a viăâle wrappâăd în mystexy în- 
sie an enigmat, 

2.- Dar,să ne întoarcem la reacţiunea Pr. 
Roosevelt În faţa acestei Întâlniri, 

Fiind informat âs Churchill În legătură cu 
respectiva întâlnire „Roosevelt a pregătit ma! 
întâi un mesaj prin care-l âesigna pe Primul 
Ministru britanic,drept interlocutor gi pent- 
ru guvemul american, Consilierul Harwy Hop- 
kins,al preşedintelui Roosevelt,a anulat Însă 
acest mesaj,gi 1... 1-a convins pe pregeainta 
să se pună An garaă! trimițână un alt mesaj. 


„e 


Prin e1,Roosevelt afirma, între altele,că:"nu 
mai noi trei puten găsi soluţia problemelor 
încă nerezolvate! (Harbsrt Fe is: Churchill, Ro- 
osevelt,Stalin — THE WAR THEY WAGED,THE PE- 
ACE THEY SOUGHT,Princenton Univ, Prsss,1957, 
p., 442), Scrisoarea continuă apoi precizând 
că această întâlnire nu poata fi asocât un 
prelud la o conferinţă care poate avea loc 
orioână după alegerii, In acelaş timp dsle- 
gă pe Ambasadorul St, Unite la Moscova,Ave- 
rell Harriman,să participe la convorbiri gi 
să-i raporteze în dstaliu, Churohill acoep- 
tă în mod graţioa,dar îşi rezervă dreptul la 
şeâinţe intime între el gi Wunohiul Joe",a= 
adică stalin,or între Anthony Eden gi Molotov, 
pentru că de multe or! acestea aunt conâlţi- 
ile în care se obţin rezultatele cele mai bu- 
ne! . (W „Churchill :TH8 SECOND WORL WAR,p.220). 
Sesizână rezerva pregadintelui american 
faţă de Churchill,Stalin o foloseşte în moa 
abil ca să reducă din importanţa convorbiri- 
lor cu Churchill - gtiină mal ales că intere- 
sul primului miânistru britanio era să pâwină 
o situaţia da compleotă dominare soviatică în 
Europa de Răsărit.In răspunsul cu privire la 
iminenta vizită a britanicilor,Stal in pretin- 
de că nici nu cunoaşte obiectul venirii lor 
la Hoscova,lăsâna să se subinţeleagă că hotă- 
rârile importante se vor lua numai când gi 
Roosevelt va fi prezent, | 
WStalin trimisa vorbă lui Roosevelt că se 
simţea oarecum jenat pentrucă + presupunea 
că vizita lui Churchill se baza pe un 
E pnl fate cu e1".(Feis,op,cit. pag. 
3, Prin urmare,Roosevelt încerca să Înare- 
pte toată atenţia înspre o viitoare confanrin- 
ță,care să aibe loc după alegerile preziden- 
țiale,pe care,erau indicaţii putsmioe că le 
va câştiga. = 
Această conferinţă a avut loc la Yalta, în 
Februarie 1945 şi a rămas una din cala mat 
controversiale de acest gen. S'a susţinut şi 








- (o. 


sa susţine că acolo s'au făcut preamults con- 
casii Rusiei Sovietice gi că aliaţii - şi mai 
ales Statele Unite — au câştigat rvăzbo iul, dar 
au pierâut pacea, 

Dat fiina faptul că Pregsăintele Roosevelt 
n'a fost la Moscova În Octomvrie 1944,unde sa 
discutat soarta Europei de "Răsărit, să vedsn 
cara i-a fost atituainea la Yalta An acea sg- 
tă problemă e 

Prima întrebare care se pune esta dacă St. 
Unite avea o politică bine definită cu prl- 
vina la acesta ţări. 

Răspunsul dat de ce rcatători autoritativi, 
asta: NU! 

Intre luorărila mai recente gi bine  do0u- 
mentate pe tema acestui subisot,este,fără 
do ială:"THE AMERICAN NON-POLIOI TOWARDY EAS- 
7ERN EUROPE" de Geir Lundastaă,în care autori 
constată absenţa unei atitudini de interes gi 
politică bine ăefinită în această regiune, 

Această tristă realitate reese gi din însă 
1 cuvintele lui Roosevelt şi: este avidentă gi 
di cadrul Departamentului de Stat: 

WYRoosevelt continued to restrain official 

interest in Eastem anâ Central European 

matters except as they might affect sen- 
timent în the United States.,, 

..„ The Staff of the State Dapartnent . » + 

tenasă to rsgarăd ths disputea issues as 

lying between Russia and Britain „ rather 
than of more universal significanoa..,. 
(Peis,op, cit. pag.451) 

Pantru Statala Unite,abia Legite din lun- 
ga perioadă de izolare An Ylumea nouă, Buro- 
pa de Răsărit,era o regiune îndepărițată ,,de 
importanţă minoră. In proaspătul orizont glo- 
bal al afacerilor intemaţionale ' văzute din 
Washington,stabilitatea trebuia să primeze în 
toata țările Europei de Est. 

"Uncle Jos! — cum 11 numea Roosevelt pe 
Stalin „ era privit ca un om ds stat capabil 
şi rezonabil,a cărui prietenie o cultiva şi 
avea convingerea că 6l,Roosevelt,putea să co 


8 - 


aducă negocieri aiplomatice raționale şi con- 
structive cu el. Pe lângă acestaa,s'au adăugat 
observaţii de orăâin personal cu privire la ca» 
âiţia sănătăţii lui F.'D, Roosevelt la spoca 
conferinţei de la Yalta. 

Fostul Secretar ds ftat 

James Byrnes, prezent 
suita Peg edintului, obs 
va că: Thea President had 
made littla preparation 
for Yalta Conferenas,„,Not 
unt îl the day before wa 
landeă at Malta aid. 1 1e- 
arm that wa had on board 
a vsxry complete filg of 
studies and recomandat î- 
ons prepare by the Sta- 
te Department ,..I am sure 
ths failure to study tham 
while en routa was due to 
the President îllnes",.. 

(James F.By mes: "SPRAK ING 

FRANKLX!! pag. 23), 

O dovadă tot atât de 
eloovantă în această pri- 
vinţă se desprinăs din memoriile Lorăului Mo- 
ran,mealcul însoțitor al. lui Ghurchill care 
scrie între altele: 

- WEvexyone seemed to agree that the President 
(Roosevebt) haă gone to bits physically; they 
kspt asking me what might be the cauae,... 1 
first noticed his loss of walght at Quebec. 
It was not only his physical dstsrioration 
that had caught their attention.Hs Interva- 
nend very little în the discussions,giiting 
with his mouth open, If he haâ sometimes be- 
en short of facts about tie, subject undar: 
discussion his shrewâness has: covered this 
up, Now,they say,the shrewâness has gone,ană 
there is nothing left, I aoubt,from what 2 
have seen, whether he is fit for de job hâ»- 
re". (Lorâ Moran:CHURGHILL Taken from the 
Diaries of Loră tlioran,Boston:Houghton MLff- 
1 în 00.,1966,p. 239), 








- 9 - 


Astfel de situaţii,create în bună parte da 
circumstanţe,au contribuit. la făurirea unui 
destin nou gi neînduplecat de suferinţe pentru 
naţiunile Europei as Ră sărit,pentru o perioaaă 
desigur temporară al oărsi sfârşit asta însă 
greu de ghicit... | _ 

LE 





Biiețelul pe care Churchill l-a prezentat la 
Mosceva lui Stalin. România figurează în capul 
listei, cu 9000 „influență sovietică“, ca pede- 
apsă pentru aportul pe care ea l-a adus în 
lupta împotriva bolșevismului. 
Facsimilul acesta a fost publicat de magazi- 
nul „Der Spiegel“ şi de săptămânalul „Deut- 
sche Wochen-Zeitung“ . 





Inţelegesrea cu procentajale de intere se , cum 
am spus,poate fi văzută ca o încercarea a ulti- 
mă oră a lui Winston Churchill să salveze ce a 
mai putea salva. fa a fost însă ignorată sau 


= d 4 - ll - 
să fim aăruiţi,90% ,nu numai celui mai mare du 
şman al ţării noastre,oi chiar al întregii oma- 
niri,gi,fără doar şi poata,al întregii creati 
nătăţi,anume:Rusia Sovietică, i 


interpretată arbitrar de către Stalin.Interven- 
viile engleze dinainte de sus zisa inţelegers, 
ăs şi bine intenţionate şi logice,n'au fost o- 
norate. Erima a avut loc în primăvara lui 1945, 
An cursul unei conferinţe în Africa âe Noră, n- 
tre Churchill şi Baâsn pe des o parte şi DiightD, 
Eisenhower şi George Marshall pe de altă parte, 


ILIE SHULTEA 






A pornit ela aden,în legătură cu strategia ge- | ii 

narală În Europa şi rolul potenţial al Turciei: | | | | Da ere 
W!rurcii vor dsveni mult, mai priatanogi cână ANDREIU BÂRSEANU. 
trupele noastre vor ajunge în Balcani, sugs- — 
rase Baden. La această sugestie, Churohill a 
yinut să adaugs,după cum citim la pagina 826 
din volumul 4 al cărţii sale:THE SECOND WRLD UN FALNIC GLAS... 
HARI Bden şi i Sa în eri acoră În ceea 
ce privea mersul războiului e 
Cei doi bărbaţi de stat englezi intrevadeau | ia Mia e tări 

intrarsa Turciei război de partea aliaţilor, | E glasul țării voasire, . 

aacă şi câna,Peninsula Balcanică ar intra i Români, îl ascultați: 

mod activ în strategia aliaţilor. „De veacuri fără număr 
O altă parte a Europei ds Răsărit,văzută sub La sânu-mi vă hrănesc; 

un unghiu diferit ae cel sovistio,a fost insig- Nici-când nu daţi uitării 

tența lui Churchill la Teheran,pe tema Foloni- Pământul strămoşesc! 

ei,În Noembrie,ls45șprecum o mărturiseşte 

volumul 5 al cărţii sale,la pagina 3943 i i | 
!Chestiunsa poloneză a fost foarte importan- Un glas din depărtare | Şl i pa din morminte 
tă. pentru no1.., at filină faptul că noi an Străbate-acuma lin; rate pecaeil] 
declarat război Germaniei pe motivul o'a în- oa rel pia dle, rană Ce în Sine Hă fiori: 

- vaaat Folonia”, „Un graiu vorbit de îngeri , „Prin mil de suferinţe 
Evenimentele recente din Polonia,nu fac de Ca zestre en v'am dal! Un nume vam lăsat; 
cât să confirme vederile lui Churchill,cu pri- Vorbiţi-l deci cu fală, Blăstăm, blăstăm pe-acela 

vire la o naţiune căutarea 1ibe ratia. Păstraţi-l neschimbat“ Ce neamul șiza uitat!“ 
scurta rsconsiderars a faptelor “legătură 
cu cinica împărţire a sferelor de e ag A fost Ca tunelul de vară Răsune acest cântec 
probabil provocată În mintea autorului,ădg umbra Un tulnic din păduri a COREA ȘI prin câmpii; 
tot mai amenințătoare a Rusiei Soviatica,asupra Trezeşte văi și dealuri, Aaa, ui puttuie, 
întregii Europe şi da dilema tot mal mare a Ste Siăbate sanii sufi: lar cine neam şi țară 
Unite,cum să răsgunaă situaţiei,la această oră pă ci ea Nemernic va trădă, 
târzie Venit-au moşii rail Dispreţul și blăstămul 
Ne găsim astfel la Ancrucişarea unor ârumuri Tot mate de arab Să ie plata sal! 
necunoscute, Întrebânău-ne:cu ce oare am gregit 
noi Românii,în faţa istonrisi,noi cai ca am fost „0 


pavăza Burope!,cela Ştefan cel Mare incoace, 08 p 


„ ]l2 = 


CREDINȚI NEMURITOARE 


I. 1. STOICAN: 
De 





CĂTRE TINERII 
GENERAŢIEI MELE. 





Voi, timerilor, urcați acuma plaiurile ce- 
lei mai frumoase vrâste. Viaţa vă 'samănă 
“in cale, darnic: flori, visuri, nădejdi, idea 
luri. Flori visaţi în ori ce vis... Visuri tră- 
esc în orice: floare. Floare şi vis e viaţa 
cu toate nevoile ei. 

îDincolo de culmea plaiului către icare 
năzuiţi, nu vedeţi de cât o mare de lumină 
strălucitoare, visuri adormite în potirul flo- 
rilor îmbătătoare... 

-Păşiţi tot înainte, urcați mereu în *sus!. 

Țertfind sănătate şi tinereţe pe altarele 
muncei, pășşiţi înaintel | ! 

Urcaţi inainte, pe cărările idealului, tut 
inainte. . | 

Şi dacă cădeţi,. în genunchi, istoviți de 
nevoi... Ă 

Tot înaintel. K 

Şi dacă sângele curge şi vi se rupe în 
bucăţi carnea sfâșiată de colţurile stâncei.... 


Tot înainte! 
ŞI dacă. vi sa scurs din răni ultima picâ- 


tură de sânge şi ultima suflare v'aţi dat-o.... . 


Fiţi fericiţi! 

Cei ce vin după voi, îşi vor găsi înain- 
tușii striviţi pe drumul către ideal: 

Fericiți cei ce fac din viață jertță şi din 
jertfă ideul?. 





Va veni pentru vârsta voastră, o vreme, 
când, trecuţi peste culmea plaiului, veţi 
vedeă, în locul acelei scânteieri de lumină, 
amurguri triste, nopţi întunecate cu rare 
şi puţine raze de lumină. NR 

S'au vestejit de mult florile fragede. şi 
curate, s'au risipit visurile, ca.mărgăritarele 
unei corone sfărâmate. 

Priviţi împrejur: n'a mai rămas nimic 
din feeria de altădată. | 

Răscoliţi însă adâncul sufletului vostru: 
sub petalele unei flori scuturate, la umbra 
unui vis adormit, sub crucea unei nădejdi 
moarte de mult, licăreşte o stea mică, scân: 
teietoare. E 

Parfumul florilor tinereţii, amintirea visu- 
rilor de altă dată, convoiul jertfelor fără; 
număr, au aprins şi-au țintuit steaua aceia 
in sufletul vostru: păziţi-o, aprindeţi-o. tot 
mai (puternic, hrăniţi-o cu sângele şi cu. 
speranţele “voastre, -faceţi din licărire văl- 
vătae uriaşă. Steaua aceia care e singuru 
lumină dumnezeiască din sufletul omului, 
e idealul. 

Indată, ce-au trecut pragul tinereţii, mulți, 
cei mai mulţi, îneacă, în păcatele sufletului 
lor steaua aceasta; sânt oamenii de rând. 
Ei spun, şi desigur cred, că Prometeu n'a 
existat, ori a fost nebun. 

”.. Puţini păşesc neîntrerupt pe aceiaşi că- 
rare, luminată 'de steaua idealului; e o stea. 
numai, o sărmană şi simplă rază de lu- 


"Tina, dar de trebuie, fără să li ceară hi: 


meni, şe jertfesc pentru dânsa, zâmbind fe- 
riciţi: sânt eroii jertfei pentru ideal. :Ei spun 
şi cred că Prometeu a existat și că este 


„simbolul je:tfei pentru o credinţă. 


Păcatele vieţii să se împrăştie; materia: 
lismul, cu nesfârşitul său car de pofte şi 
ambiții, să disparăl.: . 


- 14 = 


Voi, tineri ai generației mele, sunteți, tre- 

„bue să fiți—trebuie, cu ori “câte jertie,— 

să rămâneți toată viața: invincibila armută 
“a jertfei, elorioasa legiune a idealului. 


- 


„Ramuri“. no. 24. 12 Mart. 1916, 









IL, MIRCEA: 
NU UITA 


Invaţă-o limbă sau treizeci, 
Dar nu uita pe cea străbună, 
Bcoul Neamului,din veci, 
Prin pieptul tău răsună, 





Invaţă-un cântec,sau o mie, 
Dar nu uita al Doinei glas, 
Nici trilul pur de ciocârlia 
In ochiul zărilor rămas, 







Să treci cu aomul fanteziei 
Prin bezna nopţilor pustii, 
Dar nu uita călăâura gliei, 

S'o porţi în tine,cât vei fi - 











şi. cânăa luceferii 'nserării, 
Coboară lin în ape-adânci; 
Câna iuți trec valurile mării 
Ca jerbe-albastre peste stânoi 


Intors din calea pribegiei, 
Cu sufietul aprins de dor; 
Să-ţi stâmperi setea nostalgiei, 
Cu ape limpezi de izvor, 








vu 








a 


_eugenia adams mureşanu: 


CLIPE 


— loanal 
O surprinse iarăși în cadrul feresterei, pier- 
dută, rătăcită de ea însăși, gest pe care nui-l 
mai putea tolera. De câte ori o căuta, o găsia 
în umbra perdelelor, cu ochii nemişcaţi peste 
mulțimea trecătorilor, cu aer de deţinută, de 
copil infirm... Avea în ochi luciri stranii de 
dispreţ, revoltă, ură, încăpățânare, care-i sco- 
teau din minţi. Nu-i putea ierta acest ascun- 
ziş al celor mai intime gânduri, care punea zi- . 
duri de năluci între ei. Doar era soția lui... O 
ura şi el în clipele acelea. Ar fi vrut să i-o 
spună chiar acum, s'o lovească fără milă, s'o 
umilească, să nu-i mai aparţină decât lui, să-i 
întindă sufletul ca pe o coală de hârtie... 
— Ce înseamnă tăcerea asta, Ioana? isbuc- 
ni crispat de revoltă. Nu te pot suferi făcând 


pe neinţelcasa. Te crezi o regină exulata. Ţi-am 
mai spus, dacă nu-ţi place, n'ai decât să.pleci. 
- M'am săturat şi eu de așa o viaţă. 

Aceleași scene, gândi Ioana, N'am decât 
să plec dacă nu-ini pluce. O spune asta fiind- 
că ştie că nu voiu pleca niciodată... Unde să 
plec? Sunt o laşe. Ar trebui să plec chiar 
acum... 


. 16 = 


— Ioana, ştii bine că încă tot te mai iu- 
besc. Nu admit să mă calci cu privirea aceia 
__ batjocoritoare, mă stigmatizează. Vreau să fiu 
stăpân, odată ce toate răspunderile apasă pe 
umerii mei. Nu mai admit nesocotirea aceasta 
din partea ta. Şi aș vrea să lămurim odată 
pentru totdeauna dacă mai ţii puţin la mine. 
E vremea să mi-o spui cinstit. Te rog să-mi 
răspunzi. 

Ioana îl privi în faţă şi i se făcu deodată 
o nespusă milă... Nu-l înțelegea. Ceace sim- 
țise pentru el n'a fost niciodată iubire. Cum 


poţi să iubeşti cu mintea acoperită şi legată? 


Nu iubire, dar milă, multă, iată singura mă- 
sură a sufletului ei de astăzi. Cum mai putea 
să și vorbească de așa ceva? Doar ştia... 

— Aştept răspunsul, Ioana, spuse din nou 
răspicat, aprinzându-şi o țigară. Ştii că nu 
te-am iubit decât pe tine şi pentru tine am re- 
nunţat la o carieră glorioasă. Fii sinceră ...- 


„.. Pentru tine, pentru tinei ... . 

_— E caraghios, vorbi iute Ioana, să ne de- 
clarăm dragoste după atâţia ani. Nu vezi la 
ce spectacol grotesc asistăm? E melodramatic. 
Cum poţi să pretinzi să-mi etalez simţirea, să 
spun atâta cantitate de iubire, atâta de admi- 
raţie, atâta de răsplată pentru tot ce-ai făcut 
pentru mine. Nu-mi cunosc talentul de a des- 
cifra aritmetica sufletului şi să-ţi spun: acesta 
e totalul, suma cu care-ţi sunt datoare. Iţi cereu 
ceva? Uite, îţi sunt recunoscătoare pentru toate 
sacrificiile, de altfel cred că nu ţi-am incomo- 
dat viața... 

— Cum vorbeşti aşa, loana? Totdeauna ai 
ocolit să-mi dai un răspuns întreg. Mă mistifici. 
Nu sunt tiran, dar e o cerință de elementară 
onestitate să nu frustezi, ceace, să presupunem, 
ţi-a fost odată drag. 








[oana trecu dela fereastră și se aşeză în- 
tPun fotoliu. Voia să pară liniştită, orice sar 
fi întâmplat. Adevărul e oribil, gândi ea. Pe 
când intervenţia minciunii construiește edificii 
uimitoare. Ce urît și meschin ar fi sufletul ei 
acum, dacă ar năvăli la lumină, strigându-și 


- dreptul la viaţă. Aşa, țintuit în firida lui, sta- 


tornicit în veghe şi insomnie, și-l simţia numai 
al eî,. încercănat de suferință ca un “mucenic. 
Numai credea de acum în nimeni. Viaţa o fu- 


gărise şi o. despuiase ca-pe un vănat. O păcă- 
lise, ademenind-o. N'are să strice ea orânduiala 
lumii. Totul se va desfăşura ca şi înainte, po- 
tolit, fără erupții dramatice. Se va desbrăca 
de ea însăşi mereu, până când, într'o zi, îşi va 
simţi umerii greî, de cariatidă. Dar nu acum. 
Mai aşteaptă puţin, Grig. Lasă-mă să mă 
ascult. E aşa de bine să te vezi desprinzându-te 
ca o castană și să cazi prin aer, să tot cazi... 
Adineori, la fereastră, trebuia să lovești fără 
milă. Eram nevrednică de tine, tu atât de onest 
în toate, care, fiindcă așa ţi-ai propus, nu te 
lași abătut o singură clipă dela hotărîrea din- 
tâi. Auzi?. Ți-am ascuns atâţia ani faţa adevă- 
rată a sufletului meu. Ceace ai cunoscut, a fost 
o simplă fantoşe. Atât. Dacă ai şti groaznicul 
adevăr! Nicio apă n'a fost mai amară în adân- 
curile ei tăcute; nicio furtună mai năpraznică 


- în mijlocul oceanului; nicio desnădejde mai 


fără Dumnezeu. De nicăeri mâinile care să 
prefacă oroarea în'.cântec. Mâini de spoveda- 
nie, mâini de prescură... Decât mâini lacome 
care mânjesc şi deformează albul sufletului. 

— Joana, plângi? 

Se ghemuise între braţele fotoliului parcă 
i-ar fi fost frig. Nu ştia dacă plânge sau i-a 
încremenit gândul, deodată, de atâta cumplită 
desnădejde. Nu mai știa decât că niciun orb 


e 


- 18 = 


n'a fost atât de lipsit de lumină cum i-a fost 
viața goală de iubire. De iubire îndelungă, cal-+ 
mă, mântuitoare... 

— Mă înnebuneşti cu tăcerea ta, Ioana. 
Crezi că aşa mai pot avea poftă de lucru? Nu 
vezi în ce hal m'ai adus? 

Am să mor într'o zi de iubire, Grig, şi n'ai 
să vezi nici. atunci — îşi spuse ea, ștergându-şi 
lacrimile. Iţi vei da dreptate tot ţie, fiindcă, în 
calitate de stăpân, ai numai de primit. Nicio- 
dată logica ta nu va fi şi a inimii. Cum poţi 
numai să încasezi, şi să nu faci nicio danie? 

Privi cu un impuls ciudat de milă cutele 
obrajilor crispaţi, săpate adânc cu în cretă. Ce 
mistuită îi e faţa, gândi ea. E numai încordare, 
creer în continuă explorare, ca Gânditorul lui 
Rodin... Desigur era și el într'un fel orb... 


„Dar nu cerea decât ceeace i se cuvenia, un 


drept statornicit de lege, pe când ea?... 

— Uite, Grig, trebue să mă înţelegi. Nu 
vreau să-ți încurc viaţa. Am fost ursuză și rea. 
Te rog, iartă-mă. 

Şi ridicându-se, se'ndreptă spre el, cu ume- 
rii grei de cariatidă, întinzând braţe lungi, de 
piatră, ca pentru a susţine un edificiu. 

ete 





INSCRIPȚIE PE O UȘE 


Cînd pleci. să te-nsoţească piaza bună, 
Ca un inel sticlind în dreapta ta. 

Nu şovăi, nu te-ndoi, nu te-ntrista. 
Purcede drept şi biruie-n furtună. 
Cînd vii, păşeşte slobod, riîzi şi cîntă. 
Necazul tău îl uită-ntreg pe prag. 
Căci neamul trebuie să-ţi fie drag. 

Si casa ta să-ţi fie zilnic sfîntă. 


T. Arghezi 


PTD DP DDD 





Cameni manu pi mici 


de J]. N. MANZATTI 





SOCIETATEA COMPOZITORILOR ROMANI 


Spre a intra în subiect, sunt nevoit a face o incursiune în 
panorama muzicii usoare din România de odinioarâ.. Fără a-i 
atribui merite estetice sau culturale, acest gen minor a avut 
totuşi o deosebită funcțiune binefăcătoare indirectă, deoarece 
a contribuit prin enormele fonduri incasate din drepturile de 
autor, la propagarea muzicii culte. 

In afară de drama lirică, asa-zisa ““operă,'” care raportează 
autorului sau caselor editoare serioase avantagii materiale, 
(mai ales creaţia unor Verdi, Puccini, Donizzetti, Rossini, 
Bellini, Mascagni, Bizet, Gounod, Leoncavallo, Mozart, Wag- 
ner), muzica simfonică sau instrumentală nu produce beneficii 
sensibile, prin faptul că se cântă rar, sau aproape deloc. In 
general ea constitue un apostolat, un nobil efort pentru înfrum- 
sețarea existenţei, iar nicidecum o profesiune lucrativă. Câţi 
compozitori de simfonie sau muzică de cameră nu si-au văzut 
interpretată nici măcar o singură dată creaţia pentru care s'au 
trudit ani în șir! In schimb muzica ușoară (un fel de ““șpriţ” 
alături de şampania franceză), pe lângâ agrementul indiscuta- 
bil ce-l oferă masselor, constitue şi un comerţ, adeseori mai 
rentabil decât o uzină cu sute de lucrâtori. Peniru a da un 
exemplu, ce desigur că nu servește de regulă, voi aminti cazul 
Domenico Modugno, celebrul compozitor popular italian, care 
în doi ani a câștigat din muzica ușoară UN MILION SI JUMA- 
TATE DOLLARI DIN DREPTURILE DE AUTOR. Fără o per- 
fectă organizaţie de percepere, aceşti bani s'ar fi dus în vâit, 
deoarece nimeni nu plătește dacă nu este constrâns de lege. 


* 


După cel dintâi război mondial muzica uşoară românească 
începu să se afirme timid, spre a cuceri apoi straturi din ce în 
ce mai mari de public, sfârsind prin a se impune cu egale drep- 
turi alături de ariile ce veneau din străinătate. Snobismul 
publicului bucureștean respingea muzica de dans, dacă nu 
purta etichetă străină. Era la moda în deosebi cântecul fran- 
cez, șansoneta.  Impământenită prin jurul lui 1900 de către 


- 20 «- 
““diseuse-le'” parisiene ce cântau în localurile de noapte, 
printre cari cea mai faimoasă a fost Nitta-Jo, — tot ce se 


auzea la Paris putea fi ascultat concomitent si la Bucuresti, 
uneori chiar in versiune românească nu întotdeauna fericită. 
Imi amintesc cum în preajma râzboiului din 1916 se adaptase 
celebrului vals  **Sous les ponts de Paris” următorul text 
patriotic (redat in ortografie originală): 
Tot satul e”n picioare căci trâmbiţa a sunat, 
lar toți flăcăii'n floare la luptă a plecat. 
O alta nefericita improvizatie impodobea melodia unui faimos 
tango la modă *“Sous le ciel de l'Argentine”: 
De foc şi fum e plină zarea, 
Bubue tunu spre Ungarea. 
Cavaleristi trece călare, 
Infanterişti pe jos... 
Nu s'ar putea spune ca autorii plezneau de talent. 


După 1920 începu o cizelare a acestui gen popular, ce din 
păcate nu va putea fi nicicând substituit de muzica cultă. 
Nouzeci la sută din melodia cântată în univers este usoară, 
deoarece corespunde exigenţelor marelui public nepregătit 
pentru aritmetica melodiei culte. Era însă normal ca progresul 
general sa întroducă o imbunătăţire, un rafinament și în creația 
muzicală ușoară, tocmai pentrucă posturile de radio reușiseră 


să sensibileze gustul masselor, prin prezentarea la microfon - 


a spectacolelor teatrale sau a unor personalităţi artistice de 
prima mână. 

Cel care după 1920 izbuti să așeze pe făgas european cân- 
tecul românesc, fu Alexandru Leon, muzician de fină pregătire 
și desăvârşit pianist. Impreună cu lonel Fernic și cu scriitorul 
acestor rânduri, el însuși bătrân autor de cântece de inimă 
albastră, reuși a impune muzica ușoară românească atenţiei 
publicului chiar rafinat sau snob, care mai inainte o refuza cu 
îndârjire. Apoi după 1930, începu o adevărată epocă de aur 
pentru compozitorii autohtoni și nu voi ezita a cita numele 
unor confraţi, care prin talentul lor au contribuit la consacra- 
rea definitivă a cântecului românesc. Aceștia au fost in ordi- 
nea vechimii: lonescu-Gâină, Grigore Dinicu, Nicușor Kircu- 
lescu, Sergiu Tănâsescu, Ely Roman, Petre Andreescu, Ion 
Vasilescu, Sclearov, Claude Romano, Mișu Constantinescu, 
Gherase Dendrino, Corologos, Vasilache, Eugen Ionescu, Mișu 
Iancu. Dinu Serbânescu, Mâlineanu, ș.a., având ca autori de 
texte poeţi consacraţi sau oameni cu știință de carte, de n'ar 











Li 21 - LEI 
fi să citez decât pe Cincinat Pavelescu, Artur Enășescu, Al- 
fred Moșoiu, Radu Gyr, sau pe Nicușor Constantinescu, Tudor 
Mușătescu, N. Vlădoianu, lon Pribeagu. Cativa cântăreţi de 
prestigiu ca Jean Moscopol, Cristian Vasile, Manole Stroici, 
Jean Marcu și Viorica Vrioni, contribuiră întru început la di- 
fuzarea cântecului în straturile cele mai largi. Este locul să 
mentionez și eforturile caselor de gramafoane COLUMBIA, 
ODEON și HIS MASTER'S VOICE, cari prin procuratorii lor 
Geza Pogany, Carl Harth şi Negreanu-Sabetay făcură primele 
inregistrări de bună calitate. Deasemenea teatrele de revistă 
CARABUS și ALHAMBRA, precum și orchestrele Urziceanu, 
Sibiceanu, Grigore Dinicu, Jean si Sandu Marcu, Predescu, 
Fraţii Stanescu, Petrică Moţoi, Honigsberg, luga, Albahary, 
contribuiră la popularizarea muzicii uşoare românești, susținuți 
de efortul editorial al caselor Feder, Degen, Dan, Armonia și 
Eșanu. 


* 


= Inainte de 1925 nu exista o organizaţie națională pentru 
perceperea drepturilor de autor. Creatorul de muzică nu putea 
trăi din fructul muncii sale, deoarece nimeni nu plătea drepturi 
pentru melodiile ce se cântau în public. Se datorește unui 
strălucit ofiţer din Marina regală română, astazi vechi cetaţean 
francez, director al Societăţii Franceze a Compozitorilor la 
Bordeaux, organizarea pe baze raționale a perceperii drepiuri- 
lor de autor în România. Este vorba de Mihai Constantinescu, 
cunoscut mai cu seamă în lumea specialiștilor, care pentru 
compozitori a fost providenţial. In cursul unei călătorii de 
studiu în Franta, cunoaște pe fata unui distins funcţionar al 
Societatii Franceze a Compozi- 
torilor, indiscutabil cea mai pu- 
ternică organizaţie de acest fel 
a lumii. Se căsătorește în Fran- 
ţa, abandonează marina și se 
dedică studiului perceperii drep- 
turilor de autor. Vine în țara și 
printr'o muncă de titan, înfrun- 
tând mentalitatea orientală, in- 
curia, sfidarea sau inexistenţa 
legilor, reușește să creeze în 
câțiva ani o organizaţie exem- 
plară, devenind directorul ei Cv 
general. Societatea Compozito- Mihail Constantinescu. 





- 22 - 


rilor Români de sub conducerea lui Mihai Constantinescu avea 
două secţii distinete:una spirituală, o asociaţie profesională a 
compozitorilor de muzică cultă, fara scop lucrativ, pusă sub 
președinția Maestrului George Enescu, având ca Vice-preșe- 
dinte pe Ion Nona-Otescu și ca Secretar general pe Constantin 
Brăiloiu, -— și ce alta a membrilor aderenţi, compozitori și 
editori de muzică nsoară, având anexă si vasta organizaţie a 
percepției drepturilor de autor. Dintre Membrii Societăţii Com- 
pozitorilor Români făceau parte: Mihail Jora, Alfred Alexan- 
drescu, Golestan, Kremer, Mihalovici, Filip Lazar, Andricu, 
Tiberiu Brediceanu, Sabin Drăgoi, Marțian Negrea, Zeno Van- 
cea, Teodor Rogalski, Cuclin Dimitrie, Paschill, Paul Con- 
stantinescu, Costică Notara, Buhociu, Breazu, Brânzeu, Alfons 
Castaldi, Enacovici, Romeo Alexandrescu, Mihai Daia, și alţii. 
Am avut onoarea să fac parte timp de șaptesprezece ani din 
comitetul Societăţii Compozitorilor Români. Ceiace a realizat 
pentru tara sa Mihai Constantinescu, constitue o operă de 
enorme proportii, la simplul gând că muzica ușoară raportează 
mari drepturi de autor. Din imensele fonduri incasate, ce în 
parte reveneau societăţii de percepere, Mihai Constantinescu 
alimenta secția compozitorilor de muzică. cultă pentru tipărirea 
de lucrări în spirit clasic; cu altă cotă la fel de însemnată, 
finanța cea mai frumoasă culegere de folklor românesc, sub 
direcția savantă a lui Constantin Brăiloiu, despre care vom 
scrie în altă imprejurare. Voi adăuga doar că era-unică prin 
importanța sa în amalele societăților internaționale de compo- 
zitori. Sper că schimbările de regim sau tragediile naţionale 
nu au alterat această nepreţuita comoară. 


Am dorit să subiiniez în treacăt, mai ales pentru detractorii 
muzicei ușoare (primtre cari adesea mă număr eu însu-mi, când 
ascult urlându-se la radio cântece vomitive), că un om de ini- 
țiativă reușise să creeze din nimic o organizaţie naţională la 
fel de importanta ca postele sau impozitele Statului. Adminis- 
trând riguros și inteligent această calamitate necesară -muzica 
ușsoară-, s'a promovat difuziunea muzicii culte și a folklorului 
național inestimabil. 

Imprejurările istirice l-au silit pe Mihai Constantinescu să 
părăsească țara. Astăzi este director în Societatea Franceză 
a Autorilor, Compozitorilor și Editorilor, considerat ca element 
de vastă competenti. Dacă odinioară a onorat prin activitatea 
sa patria de origină. astăzi servește cu aceiași demnitate ţara 
de adopţiune şi câmzul muzicii internaţionale. 

E Se e E E E e OI SON 0 NI NN NE NOI NI NIN 





ovidiu vuia: 
„LA SECERIŞ" 
de TIBERIU BREDICEANU 









Tiberiu Brediceanu la 60 de ani 
E a eee 


socotim pe bună areptate Banatul ca regtu- 
nea jocului gi cântecului,lLugojul = această 
Florenţă e țării,oraşul salcânilor albi de pe 
Timig,este de bună seana,capitala spirituală 
a acestei părţi de Românie, 


- 24 - 


Dar dacă ne-am opri cum suntem obişnuiţi 
în general la delinitarea geografică a yin 
tului deci la apa Mureşului am  săvârgi o 
regretabilă greşeală cână ca personalitate 
muzicală Banatul se îÎntinae mult ma! la Noră 
cuprinzând meleagurile dintre Criguri, casa 
Hoyilor până sus chiar la porţile de piatră 
ale Maramureşului, Exemplul cel ma! bunni-l 
oferă "bănățeanul gi logojanul! ION VI1DW 
născut într'un sat de pe Grigul Alb,ou stu- 
aiile făcute la Arad,mnult timp activ în a- 
cest oraş. E ârept că Lugojul a Ansemnat îm- 

linirea carierii sale,cel ca organizână şi 
vățtână ae la.corurile de ţărani a pus cu 


adevăratelea bazele artei corale culte rm 
româneşti,fără să-l putem omite aici cei 


puțin,pe profesorul său de la Iaş1,Gavriil 
Muz loescu, : 

Lăsânăa la o parte opera lui Ion Vidu, nu 
ne-am putea explica şi nu am câştiga o con- 
cepția olară asupra evoluţiei ulterioare a 


muzicii bănățene şi în primul rânâ a ocelut: 


de care dorim să ne oocupăn în continuare a 
num : TIBERIU BREDICEANU. 


T, Brediceanu se naşte în 1877 âăintr'o 


celebră familie de patricieni bănăţeni, tam 
e | 

Calus,li umsază; sora lor Gomelia va fi so- 
via marelui poet Lucian Blaga, 

In arta muzicală,maestrul principal al 
lui Brediceanu i-a fost folclorul românese 
cămia îi rămâne credincios o viaţă Antrea- 
gă. Contribuţia lui într'acest domeniu,ăe şi 
mai puţin cunoscută,nu este mai prejos as 
cea a lui Bela Bartok sau B, Smetana. 

Pe lângă folclorul bănăţean,Al va întere- 
sa gi cel maramureşean şi transilvănean, 0on- 
tribuinastfel la o unificare spirituală, re- 


alizată În poezie de Aron Cotrug gi În soul: 


ptură de Romul Ladea,ambii fasoinaţi ds Cra- 
iul munyilor:HORIA, | 
Neindoios,activitatea lui Tiberiu Bradi- 
ceanu dintr'un anumit punct as vedere „apara 
prea limitată la un acelaşi gen,nu caută,cu 


iolan,luptător naţionalist, fratele 





- 25 - 


alte cuvinte,universalizarea atât ae caracte- 
ristică lui Enescu,ceca ce,âesigur,aupă unii 

poate fi considerată drept deficiență, De gi 
în cazul lui Ensascu ar fi posibil să se sus 
vie că a fost prea davrene trimis în austera 
Viena,copilul minune ar fi învăţat mai multe 
dacă la fel ca Bninescu ar Îi străbătut Țara 
românească în lung şi lat,până la epulzare,.Fe 
această cale şi-ar fi găsit propriile resurse 
şi astfel nu ar fi căzut atât de precoce sub 
dominaţia waznerianismului,ceca ce reprezintă 
pentru el un balast,piedică în Pa rs 
alizare,oricât ar fi specialiştii în această 

materie,de altă părere... 

Intorcenău-ne la Tiberiu Brediceanu,el este 
pentru muzica românească autorul a câtorva in- 
contestabile capodopere muzical e printr ac&= 
stea,Anscriinâu-se şi opera:"LA SECBRIŞĂ, 

Des fapt,lucrarea cuprinde o ansamblare de 
coruri An cea mai demnă tradiţie a lui Ion 
Vidu,cu arii În care melodia, doina, hora şi 
cântecul haiducesc,sunt ridicate la rangul 
muzicii culte,pentru vocea omului,atât de a- 
preciată şi ds Beethoven, compune adevărate 
lieauri,cu motive însă tot timpul,populare, 

Doina YCîta flori pa deal în susi,atât da 
minunată, aecaltfel bine cunoscută,atinge astăzi 
An inima noastră as exilați profunzimi cu das 
chizături spre absolut,farmec sfânt ce-l mai 
posedă numai legenda Mioriţei sau basmele lui 
Ion Creangă. iieloaloasa ei cantabilitate este 
de fapt,expresia Naorului!,floarsa reginei din 
sufletul românului,găsându-i-se coresvondenţe 
An “DOINA! lui George Coşbuc, "CÂNTECELE! lui 
Octavian Goga,sau !SĂRA PE DEAL! a lui Mihatl 
Bninescu, și,precum acestea constituesc vâr= 
furi perene Anălţate pa orizontul literaturii 
noastre,aşa şi Doina't "CÂTE FLORI PE DEAL 
Ii SUS! rămâne un tezaur al muzicii culte ro- 
mâneşti. 

Ar fi mai ales âe comparat cu: ! SARA PE 
DEAL! ,stea nemuritoare pe cerul creaţiei emi- 
nesclene. Dacă postul în poezia respectivă 
reuşeşte prin gama cuvintelor să reproducă 


- 26 - 


efecte muzicale,Tiberiu Breafhceanu agează no- 
tele pe trepţi ae unice amonii,reface un ca- 
dru,un caăru deaărsptul postio, împodobit pe 
de margini cu brâie şi costume naţionala lua- 
te parcz ain pictura cu mistere a lui Ţocule- 
scu,totul brodat pe ghergheful simţirii ronâ- 
neşti,nostalazla gi dorul purces de la stribu- 
nii străbunilor până în ființa de cena locu- 
itorilot regiunii Carpato-Dunărena. 

"LA SECERIŞ" „esta închinată mitului agri- 
col,mai bine zis sărbătorii câmpeneşti con- 
vertită ain eveniment anual,în legendă... Ea 
poate fi alăturată ae creaţiile cele 
mai luminoase als lui Grigorescu,sau de  NUN= 
TA ZAiFIRGI! a lui Cogbuc, Intradevăr,În arta 
lui,Brediceanu limita dintre poezie gi muzică 
se anulează,cele două arte devin una,' cum le 
găsim dealtfel în cele mai vechi tradiţii po- 
pularee 

Breaiceanu,până la umă,nu se artă mal 
puţin rafinat în îÎntrebuinţarea motivelor po- 
pulare,pe care le simplifică sau amplifică, 
după nevoie,decât marele George Enescu sau în 
sculptură modemistul Brâncugi.s.. 

Ca orice privighetoatea a saţului,el a 
preferat să rămân lsgat de stâlpul pridvoru= 
lui casei părintegti,culb clăâit în legea pă- 
mântului patriei sale. E RR 

No1,Ronînii mai ales,nu trebuie să-L luăm. 
asta în numa de rău, Din contră,să dsscoperim 
An creaţiile lui zăcămintele nepieritoanre ale 
autohtonsinului nostru,locul unâe putem fi cu 
adevărat la noi acasă,vatra românismului de 
totdeauna, 

In semn de ozagiu,ca fost airector şi fon- 
dator al Operei ain Cluj şi Bucureşti,oreă că 
ar îi mai mult decăt binsvenit,ca flscare sta 
giune să fia deschisă,măcar odată la trei ani 
cu nesleritoares operă a lui Tiberiu Bredices- 
anu: ÎLA SECaRIŞY, 

OVIDIU VUIA 
XXĂXX 











SCRISOARE DIN MUNŢI 


TATĂ, munţii şui, au îmbrăcat sarică de aramă, 
N'auzi cum iară, ceterile, cetinil te cheamă ? 

Pădurile au ruginit ca toamna în tulee 

Şi cineva a zugrăvit în frunzară, ospăț de curcubee. 
In padină şi-au făcut culcuş, nişte ciute de iască, 
Miorile noastre iarba de ceară nu vreau so mai pască. 
Astăzi, am cioplit un tulnic Savetii, să-l aibă pe Tîrgu Găinii 
Acuma ştie horil, ai s*o auzi, de s'or minuna străinii. 
Mama-i tot cu grije, mereu să uită 'n calendar 

Şi Lisandru-i cere "'ntruna bănuţi, să cumpere abecedar, 
Era să uit, fata gornicului, ceia, care şapte veri a tot bolii, 
Eri pe la ojină, în mâna popii s'a sfîrşit. 

Tată, cum de nu te mai întorci? Acolo jos în țară 
N'a 'nceput în frunze, în mirişti şi 'n cer, vara să moară? 





VASILE POSTEUCA 


De bună seamă... 


Mama, de bună seamă, albește pânză și'n rai, 

Și ne-așteaptă să ne'ntoarcem din lume, 

Prigoniţi de fiară, numai răni, fără strai, 

Spunându-i lui Dumnezeu necazurile noastre pe nume. 
[-o- fi daț Maica Domnului vreun colț. de livadă, _. 
Să-și puie straturi şi-acolo, cu busuioc și gheorghine, 
Că ea n'a ștuit să iasă din timp și să șadă. 

Ei, numai truda îi-s'a potrivit omenește și bine. 

Poate că măcar acolo, scoborînd din tăpșane, 

Vine din când în când, tata, pe Șargu, călare, 

Ca demult din “Urlaub”, de intrega din catane, 

Cu inima plină de șagă, de cântece și de soare. 


lar ea, și-acolo, c'un struț de flori, la portiță, 

In tulpănel cum purtau bucovinencele, verde, 

Iși schimbă șivoiul lacrimilor în veşnic lăicer de 
Dragoste cu alesături de mac înflorit și crăiță ... 


Ori, poate că pregătește ca'n sat, parastase 

î. slujbe pentru sfântul Potir, pentru Crin: 
ă'nvie duhul lui în vatra țării 'mănoase, 

Spre știre că jertfele nu-s duse, ci vin... 

Şi'n dumineci venind dela biserică şi ţintirim, 

Se roagă pentru neamul răstignit în prigoane, 

lar lacrimile ei de bribănoc și chilim 

Ii luminează pe cei ce s'au urcat în icoane. 


Mama n'a murit. A deschis doar fereastra spre zare, 
Și-a pășit ca'ntr'o scumpă visare, o treaptă; 
Și-acum vede viaţa cât nesfârșitul de mare, 

Și plânge și'n cer, cu dor, și ne-așteaptă . . 


Vasile Posteucă 


— 106 — 








AUREL D, BUGARIU: 





= 





I 
“SARPELE FANTASTIC” 


dela Constanta 


Șarpele, despre care Ve- 
chiul 'Ţestament spune că este: 
“Mai șiret decât toate fiarele 
câmpului pe cari le făcuse 
Domnul Dumnezeu”' (Genesa 
3:1), şi despre care, din copilă- 
rie, învăţăm că a ademenit-o 
pe Eva de a mânca din “pomul 
cunoștinței”! și a cauzat astfel 
alungarea din grădina Eden a 
celor dintâi oameni, Adam și 
Eva, este pentru noi creștinii 
duhul răului, adică, întruchipa- 
rea lui Satan. 

Aceasta este ceea ce în 
general, cei mai mulți oameni 
ştiu despre mitul șarpelui. În 
realitate însă, acest mit al 
șarpelui este cu mult mai vechi. 
Așa, de pildă, șarpele pe care 
noi îl privim şi considerăm ca 
pe un “făcător de rele”,a fost 
cinstit şi adorat de către multe 
neamuri ale pământului, înainte 
de era creştină. Aztecii, vechii 
locuitori ai Mexicului, au ado- 
rat un zeu-șarpe, cu pene stră- 
lucitoare, care reprezenta noap- 
tea și în acelaș timp moartea 
şi care se zice, se hrănea cu 
inimi de tineri ce îi erau ;er- 
tfiți pe altare în ceremonialuri 
speciale. Pieile Roșii din A- 
merica de Nord, au venerat de 
asemeni șarpele ca pe un stră- 


29 - 


Mituni ddespue Șanpe 


moș al rasei lor, căruia i-au 
ridicat totemuri. În Africa, la 
unele triburi, se găsește la fel 
acestcultal înspăimântătorului 
șarpe Vaodu, căruia i se ofe- 
reau în cadrul unor ritualuri 
speciale, căprioare şi chiar 
copii, ca hrană. La vechii egi- 
pteni, șarpele a fost cinstit ca 
o întruchipare a zeului Seth, 
sub numele de  Apolis zeul 
care aducea seceta și moartea, 
şi dușmanul lui Horus, care 
era zeul recoltelor şi al soare- 
lui. Pe multe morminte și tem- 
ple egiptene s'au găsit sculp- 
taţi șerpi. Chiar în România, 
la Constanţa, a fost descoperi- 
tă în anii trecuți statuia de 
marmoră a unui șarpe fantastic, 
care datează din secolul al 2- 
lea sau al 3-lea A.D. Iar stră- 
moșii noştrii, Dacii, aveau 
drept drapel un șarpe cu cap 
de lup cu gura deschisă, care-i 
însoțea în lupte și care, în bă- 
taia vântului, scotea sunete. 

In folclorul românesc, șar- 
pele sau balaurul, ocupă un loc 
important. lovan lorgovan, se 
luptă și ucide balaurul care pă- 
zea peștera de pe valea Cernei 
din apropierea Băilor Herculane 
de azi, de unde se zice că 
ieșeau muştile columbace. La 
fel, alţi Feţi Frumoși şi feci- 
ori de împărați din poveștile 
noastre, îi găsim în lupte cu 
șerpi uriași sau balauri cu 
șapte capete, pe care, până la 
urmă îi răpun. Spre deosebire: 
însă de alte popoare, la noi la 
Români, șarpele nu este vene- 
rat, nici nu i se aduc jerfte, 
sub formă de ritualuri. El este. 
privit și descris în sensul bib- 
lic; adică aducător de năpastă 
și întruchipare a răului. 


- 3% =» | | „= 








ata due iniianăiii iti i i 
Y. i | i 
ROMÂNIA DUMITRU ICHIM + * 
3 CETATE, p 4) * Fi 
Românilor din exil Y, | i 
A Ed 
. . [3 LA a % 
Spiţă de daci cu junghiul în şerpare, 
'Tară de rumâni pietroși, de cremene, 
Cu cetini şi izvoare 
De răcoare, 
Gemene, 
Alt rai nu e să-ţi semene. 
y Românie — stemă de vifor, altar, => 
şi Ierusalim al sufletului meu, bă 
Prag de cer, flamură de foc, p 53 
. A caii 3 4 Et riti et 
Şi azi şi mâine și mereu, P: ini 
'ie, hotar de lumi fără noroc, Imprumut de cântec 
: : Fi ALI î Prietene, împrumută-mmă cu un cânti Li tă traistă de 
îţi închin 1ar ȘI lar ȘI ți las b 2 ce le-am eur de pe țărm, edu steel potate piper parere Jeep 
Dorul amar, ruga, cântu-mi de jar Ă asemănarea vântului. Împrurmută-mă cu un cântec! Vreau să mă joc de-a 
e i î a ; 73 ascunselea cu aceste gotice oprite pe prag de Cuvânt, până când ne vom 
Cu fiece zbor ȘI fiece pas. E pierde pentru totdeauna ascuntul perfect, sete de alte sunete pe core le 
bănuiesc ceruri în stâlpii de lemn ai casei părinteşti. 
75 E sunt şi Saua ar fi trebuit să fie? Cine le-a purtat s'a rostit 
i | Anca a ă . că lanzul portoc, de mări — [1 ă ităcire, dai 
să Românie pisc alb, iconostas, & pe pi 2-a e am Me puii 
Ca nici când, te simt vie şi-aproape! Deseori pe la poarid il treceau pe sub pânzele albe de in către Apus, 
cu tăcerea celor patru brazi — mică pădure wasă de boi cu ştergare în 
$. ca pe a reyră ră esa prag Si mama plângea în urma celor patru 
A 7 _ ă zi veni, nord şi d, de la | fâr şi de la , să: , 
na - să rii în lumină, pe ape j dacă în ce prin conta io nl. dres i 
ihastre, albastre a fi din nou bună plină şi ori de i, . Dea vaţi tea! 
pl i PI %, rai perde” Ca i Taină în bobul de Eu! Și detţre de 
-mi pui pădurile tale sub pleoape, a iri Aia i 
A Prietene, ora de trecere! | i-mi câi d i G 
Să le răsfrâng undeva 'n curcubeu, Ta pei ela fnumos decă! crinul, dăruluă, Cipla 
Umbrar la coverga Lu Dumnezeu. %. meci ia A: e: la stânii pe unde duce cărarea după inchipuirea 
A Vinul şi pâinea Acesta este trupul meu. Trebuie să duc chipul 
o * înapoi, Mioriţă bălaie, pentru Impăcare. Brad, Voronej, vioară de la 
Și târziu, barem în somn pe sub lună, A resp ua cel Mare şi Sfân: de la Putna. Acesta este trupul meu. 
% Să le mai aud foșnirea, doinirea Amintirea mietului, plinită de tei, ca o baladă coboară ! 
£ , , pentru țărm, , 
E j A Lălalt, , ceia lat toli i 
(mi elimitau rotii... | 3 a era £, pensru jocul de-a v aji ascunselea şi niciodată de-a v aţi EI 
p. Fe: miebului, plinită de tei, ca o baladă coboară răscrucile de 
i : — lumină arzând din strămoş in strămoş până în vale unde 
ALEXANDRU GREGORIAN ae pentru învrednicire în numele dee iai drd 
an . 
11 Martie 1981 . 


Vera Cruz - Benalmâdena 





„ 32 - | - 53 - 


q DC 
Pe) pese Da oa POR PRI POP OILPU PUI PC CI C-C Ga 


|. Sa dimitriu 


Ss aia 0) 


CĂ 





Jivine străine, | $ Moscova şi de cână un 
mare număr de scriitori 
şi intelectuali al ţării 
noastre as bagtină gi-au 
găsit sălag în lumea Li- 
beră,au apărut,atâăt în 
A limba română cât şi în 
ua [SEI P5ă se a limbi de mer page 
S p. universală un număr im- 
STAMENTUV îi presionant de cărţi, în 
A DIN MORG i cari Feha âată în vileeg 
Pra Aa. as cel ce-au trăit-o pe 
Pepi, ap XP propia lor piele,una din- 


PATRIARHALA DACA 
d 
Pe-o creastă de munte'nsorit | ea e ee, De când s'a actuit la 
Stau casele dace,ciorch ine ) i ap „ .. conducerea Romeniei, o 
și muntele pare'nflorite, i. ode „7 gleahtă de aduşi de vân- 
E greu să sa urca În ouib de vultan | | d ele tă „îi-  turi,gleahtă impusă de 






Viu focul sbucnegtg din vatră, . 
Femela îşi fierbe păsatul, i 
Flocosul dulău de-abia latră, ! 
Câna străjuie curtea stăpână zovodul : 
Trezegta tot satul. 








Şi arâe tot cerul de soare! 

E-un zumzet în firea întreagă! 

Prin aci, e grela de floare 

S'alungă în roiuri gonace albine 
Căci vieaţa 11-i1 dragă, 


Po esta tre cele mai mari barba- 
rii a veacului nostm:barbaria comunistă, 

In această carte a sa,Remus Radina mărtu- 
riseşte Încăoâată. pentru opinia publică mon- 
âială,crimele şi ororile comise de gealaţii 
guvernului comunist al României în închisori 
şi!'n lagărele de externinare. Valoarea Gocu- 
mentară a acestei cărţi este cu atât mai pre 
țioasă,datorită faptului că descrie şi oro- 
rile şi crimele comise de trepăduşii lui Zi- 
to,faţă de Românii ce,În ârumul lor spre lu- 
mea liberă,au fost prinşi gi arestaţi în timp 
ce traversau Jugoslavia, 

Iată mai jos, reprodusă În facsimil,PRZFA- 
ŢA,la acsastă carte,semnată ae narele nostru 
scriitor român da limba franceză: BUGEii 10.23 
CU: 


Dar cerul se prinâe!'n furtună, i 

Nori negri frământă văzauhul : 

Şi Zeul mânia îşi tună, 3 

C'aşa doar în fieca zi călăuroasă : 
| Se curmnă zădutul,. 





- Bă = 


Arestărule pobiice, detențiule, temnițele, tortura, 
masacrele, represiunea, denunţările, tentativele de eva- 
dare (iar unde, în această lume odioasă?) au devenit 
monedă curentă. În fața amenințării se răspunde prin 
lașitate, acceptare, dar de asemenea uneori prin curaj, 
eroism, sacrificiu. 

Este ceea ce face Remus Radina, unul dintre eroii 
sau sfinţii epocii noastre. Un martir voluntar, care nu 
renunță nici la credinţa sa, nici la ceea ce îi dictează 
conștiința. 

„TESTAMENTUL DIN MORGĂ “ nu este o carte 
literară. Literatura și stilul frumos sunt pentru timpuri- 
le fericite. Cartea lui Remus Radina este o carte mare 
pe care puriștii o vor găsi simplă, uneori, dar care este 
o mare mărturie, încă una, vibrantă, simplă pe bună 
dreptate și din fericire, adevărată, înalt și brau ome- 
nească, care răscumpără josniciile noastre, slăbiciunile 
noastre: cine își pierde viața, o va ciştiga; cine crede 
că o cuștigă, o va pierde. Remus a ciștigal-o. 

De fiecare dată când mă yăsesc în faţa unui astfel 
de document, mă întreb cu îndoială și îngrijorare: eu 
însumi, într 'v situație asemănătoare, aș rezista? 

Mă inclin înaintea curajului lui Remus Radina și-l 
invidiez de a fi îndrăznit totul. 


NTESTAMâNTUL DIN iiORGĂ" al lui Remus Raâina 
este,fără doar şi poate,o carte sguduitoare pe 
cars o recomandăm cu toată călâura cititorilor 
noştrii, 

dee 


Da poetul şi ziaristul Al, 
Gregorian,mă leagă o amintire 
veche... Zic, vechea! ,âatorită 
trecerii anilor... 

Incepuse să dea Exilului un 
ziar în limba ronână,la Roma, 
în țara străbunului nostru 
Traian, întitulat atât ae su- 
gestiv:"ȚARAY, Şi,dacă nu mă 
1şeală amintirea,acesta a fost 
primul ziar tipărit, din Exil 
(Intre timp,rai apăruseră al- 
te publicaţii mimeografiate), 


Alenandeu Gregorlaa 


„Je D Oa 





RA 
soancuui 


-POEME-— 


Batamanca, 1982 








- 35 - 


Ii trimiteam pentru ziar ştiri ain comunita- 
tea română din Zona Franceză a Germaniei ae 
Vest, L-am întâlnit apoi pe peronul gării ain 
Roma unde, În urma schimbului de : coresponăâenţă 
dintre noi,comunicânău-i că voi sosi în catatea 
"bădiei Traian",cu ocazia pelerinajului români. 
lor din Germania,in caarul "Anului Sfânt! âin 
1950,al Bisericii Catolice,nă aştepta,ca să ne 
cunoaştem gi personal,nu numa! âin scrisori... 

In anul 1956,primean din partea dânsului,aici 
An America,volumul său de: "POEME PENTRU FRAŢII 
MBI",cu următoare dedicaţia:ND-lui Nicolae No- 
vao,cu sentimente româneştit,,, 

Apoi,drumurile tragicului nostru Exil,au pus 
capăt coresponâenţei dintre noi,ca acum,în am] 
1982,să-i primesc,prin intermediul confratelui 
Ovidiu Vuia,ultimul său volua de versuri,scris 


sub:"0OASTA SOARELUI" ain Spania,care este âe 


altfel şi titlul respectivului volum,apărut 
în eâitura Asociaţiei Româno-Spaniola din Sala- 
manca,de sub conducerea â-lui Aurelio Răuţă, 

Mi-am peruis a face această introducere,pen- 
tru a-mi documenta bucuria ce-am trăit cu oca- 
zia primirii acestui volum de poezii -al con= 
fratelui de vis gi ideal::ALEXANDRU GREGORIAN, 
in paginile căruia am întâlnit atâta lunină,a- 
tâta soare,atâtea folorişcânteca de păsări şi 
zunmzet de gângănii,âar şi o nespusă dragoste 
de Țară gi Neam,âupă cun cititorii noştri o pot, 
singuri constata din poezia "ROMANIA", dedicată 
"Românilor din exil",pe care o reproducem în 
intregime in acest număr al buletinul nostru,la 
pagina 30. 

Regretăm că spaţiul restrâns al buletinului 
nu ne permite a ne opri mai amănunţit pe mar 
ginea acestui aâmirabil volum al d-lui A1.Grg- 
gorian,ca atere,de incheiera,oferim cititori= 
lor nogtrl,acest PSALM: 


Nu uita şi să te'nchini 

Când mergi ziua sub măslini, 
Că'n frunzișul argintat 
Creşte'n poale nimb rotat 
Descântat pe patrahir 

Din lumină și din mir. 


Îi 


Uite-te'mprejur, la dus, 
Că trece pe zvon Iisus. 


Ste 


Eâitura: Ion Dumitru din 
Minchen, Germania de Vest, a 
dăruit exilului nostru o ssa- 
mă de cărţi românegti,a căror 
valoare literară şi latorică 
nu poate fi contestată da nl 
meni şi niciodată. Dar, fără 
doar gi poate,dână: exilului 

cadrul unui volum,ceale SA 
PTR CUVINTE CĂTRE TINERI ale 
preotului,mart ir pentru ora 
dinţa sa,Gheorghe Calciu, ros- 
tite âsla altarul bisericii: 
"Raâu Voaă! alin Bucuregti,cu 
concursul financiar al lAs0= 
ciaţiei. Culturale Ortodoxe 


Prest prof € Calciu 


SFR: CURE CÂTRE THAI 





cuvântarea &piacopiesi Orto- 
doxa Române din Europa Ocoiaentală,cu sediul la 
faris,În Franţa,zditura Ion Dumitru a împlinit, 
nu numai un deziderat istoric,atât de necesar 
exilului nostru,ci,şi-a dovealt,În acelaş timp, 
necesitatea de netăgăduit a existenţei sale. 

” Nu,nu este posibil să facem o recenzie acss- 
tei cărţi atât ae adânc grăitoare,căci a în- 
cerca una ca asta,ar însemna să scriem la rân- 
au-ne,un alt volum,ps marginea acestor şaptea 
* Srem ale Fir. Gheorghe Calotu,ca se află acun 

ntemniţat şi maltratat pentru faptul că a în 
arzznit să mărturiscască,ain faţa altarului, 
adavărul creştin,refuzână să accepte inmixtiu- 
nea în afacerile bisericeşti a guvernului ateu 
al lui iicolae Ceaugescu,cât şi aplecarea capu- 
lui,ce i-a fost cerută ae către Mitropolie, 

Cele sapte predici ale Pr. G. Calciu,rosți- 
te,dela 8 iartie la 19 Aprilie 1978,rămân fără 
doar şi poate,un document istoric al adevăra- 
tei biserici ortodoxe române. 


Române! ain Bavaria,cu bine- 


| 








. 7 . 


(în 


* REVISTA SCRIITORILOR ROMÂNI,editată de 8o- 
cietatea Academică Română de pesta hotare cu 
actualul seaiu o ragul Miinchen ăin Germania 
de Vest,ocare a împlinit un sfert de veac da 
frumoasă şi fructuoasă activitate românească 
în lumea liberă,aflânau-se de prezent sib 00 - 
ducerea d-lui Constantin Sporea,ne aducs, ca 
de obicei,în cela 224 aa pagini ale numărului 
18,un material nespus de bogat gi variat. 

Bucurându- se de colaborarea unui mare nu- 
mă» de scriitori români din Exil,nu-i deciâe 
mirare că,REVISTA SCRIITORILOR ROMÂNI, este gi 
rămâne una dintre cele mal serioase publioa- 
ţii de limbă română de pesta hotarele ţării 
noastre de baştină, 

Semnează în acest număr:A1 „Gregorian;F1o- 
rica Baţu,Virgil Ierunca, Veturia Manutlă,Ni- 
colae Novac,Vintilă Horia,5,G,Theodoru, Mircea 
Eliade, D.,D,Ichim,N.Baltador,Mihai Niculescu, 
1. 1.Mirea, Sergiu Grossu,Gh,Drăghincascu, Ion 
Fopinceanu, G,Cemegură ,M.Gismă rescu, Monica 
lovinescu,sto, 

La ilustrarea revistei au fost folosita 
reproduceri aupă lucrările inedite ala fos- 
tei profesoare de compoziţie dscorativă la 
facultatea de Arte Frumoase din Bucuregtii; 
Maria Pană Buescu, | 

Cititorii noştrii oare doresc să primeas- 
că această admirabilă reviată,sunt rugaţi să 
se adreseze direct a-lui Constantin Sporea, 
Fritz-Meyer-Weg 47/1 - 8000 Mhunchan 81,Wast 
Germany , In asigurăm că n'o să le pară rău, 

4 








s LIBERTATEA, se întitulează noua publicaţie 
de limbă română ce a apărut cu primul ei nu- 
măr la începutul lunei August,în New York,a- 
vând ca redactor pe al, Niţă Nicolae,cu pro- 
misiunea de a apărea lunar.(Adresa reaaoţiei: 
47-15 = 44 St,,Ap. LR,Wooăsiae,N,Y, 11377). 
Impresia ce ne-a făcut acest prim număr al 


- sp = 
acsstei noui publicaţii,este că, În primul rând 
se adresează: comunităţii româneşti din oraşul 
New York. Asta,nai ales,citină articolul dela 
pagina întitulat: "DREPTATEA „MILHOVAN ŞI AGEN- 
PII STRĂINI",,,,în care se accentuiază că:"Cre- 
zul de bază al perioăicului YDreptatea!" - ce a- 
pars tot la New York,sub conducerea lul George, 
zis:Dean (?) iiilhovan — este:legătura pernanen= 
tă cu ţara,În cazul nostru,România condusă de un 
regim comunist..." 

Dorim noului confrate de luptă şi opinie vi= 
aţă lungă pe frontul de bătălie Împotriva celui 
mai mare duşman al civilizaţiei cregtine,anune: 
comunismul ateu şi cozile lui de topor,âin mi3- 
locul comunităţii noastre româneşti de peste 
hotare, 


% 
VATRA ,foaie românească de opinie şi informaţie, 
ăe sub direcţia â-lui Dr. Petre Vălimzreanu ce 
apare,la Freiburg,în Germania de Vest,aâică cea 
liberă Gemanie,ne aduce la cunoştinţă că în 
ziua de Luni 14 Iunie,s'a stins din viaţă, la 
vârsta as 65 de ani,în oraşul Rastatt,fratele ce 
cruce Dumitru Neaga. 
Dumnezeu să-l odihnească în pace, 

i | 
* HIFE&RION,4 rue du General Henrion Bertier 
92200 Neuiili-sur Seine,France,âurope,vă poate 
da toate informaţiile În legătură cu procurarea 
âe cărţi în limba română pe care le doriţi, Se 
trimite gratuit,la cerere,primele două numere 
ale buletinului. 

% 


* SALUTĂM Anfinţarea unui CENTRU CULTURAL ROMÂN 
An oragul New York,ce a luat fiinţă pe data de 
24 Iulie,1$82,scoţână în acelaş timp şi un bu- 
letin informativ,întitulat NEW XORK SF&CTATOR, 
avâna ca redator pe 61. Caius Boeru-Vlas, 

+ 
* RUGĂU din nou cititorii noşgtri,care au cărţi 
româneşti ae care se pot despărţi,să le dă ru ia- 
scă bibliotecii noastre dela Casa Română .Dona- 
viile vor fi confirmate în buletinul nostru, 


ft dp E 


E 39 Sp 


ENGLISH SECTION 


SONNET: EXCELSIOR 


My soul's dear pair is guiding me trom iar: 

[ teel the breeze ot his untolded wings; 

| hear his voice that stirs the air and rings, 
His speedy turns which sparkling wreaths up are. 
1 climb Faith's hugest crug his glide to sec; 

1 watch him with the falcon's piercing eyes. 
My airy twin above me searina flies, 
“Excelsior,”" he says, “come, follow me!" 
Thus round his orbits | am tdoomed to rove. 
To hear his calls ot everlasting love, 

To touch his soul as l should touch the sky. .- 
But when in gloominess my dear is clud 

I know that in my barren thoughts has read, 
And in his blissful silence he will cr. 


ee ok 
SONNET: FAIREST FRIEND 


How shall [ estimate here with the pen 

My debts to you, o dear and timid hand? 
May Honesty reveul the fairest friend 

Whose name with envy's on the lips of men? 
May Faith betruy to a society 

Of slunderers the innocence, the balms 
Which cure the wounds and feed the songs und psulms 
With tenderness und grace and piety? 
Devotion, Gratefulness, come now to me, 
And tor that hand be my heart's legacy, 
With tears and dew, go, wash it every day! 
And when my end is near, to Death I'll say: 
“Protect that hand and lay it on my breust; 

1 sang for it; it is my friend, the best."" 


EUGENIA ADAMS- MUREŞANU 


ION CREANGĂ 


by Nicolae Novac 
Translated by Margot Jaques 


lon Creanga is, without any 
doubt, the greatest folk-story 
teller of our country. Since no 
one before him, nor after him, 
succeeded in  raisingthe 
stories of our country populace 
to the level of literary works 
with an established universal 
circulation. Although less 
known in universal literature 
than the fairy-tales of the 
Brothers Grimm, the stories of 
Creanga surpass greatly those 
of the two Germans by their 
real literary value. But what 
makes their translation diffi- 
cult and their popularization 
în universal literature, is just 
the very idiomatic Roumanian 
„language which gives them 
their matchless beauty and 
charm. 


In the year 1964, it was 
125 vears since the birth of 
lon Creanga, and 75 years 
since h:s death. 

lon Creanga was born on 
June Idh, 1839, in te little 
village of Humulești, in the 


Moldau Moldova). He went to 
school at Târgu Neamtz, where 
his teacher was the monk 
Isaia Teodorescu, called 
“Popa Duhu” - Father Ghost, 
whom he will remember loving- 
ly and recreate în his immortal 
works. This is followed by a 
preparatory school, and in the 
fall of 1855, he enters the 
seminarv of Socola, whence 
he is forced to leave because 
of his father's death. On De- 
cember 26th, 1859, he is made 
a deacon and called to the Sf. 
Treime (Trinity Church) in 
Jassy. În 1863 he enters ihe 


LO - 


Pi 





lon Creangă 


school of “Trei Ierarhi”, and 
in 1867, he publishes his 
Alphabet book  (Abecedar) 
under the title of “New.Method 
of Writing and Reading”. 
Being of an independent 
nature Creanga is excluded 
from the ranks of the clergy in 
1871, and in 1872 has to give 
up his teaching post, and 
moves tothe outskirts of Jassy 
(Mahalaua  Țicăului) which 
will become famous, since, in 
the year 1875, a close friend- 
ship is established with the 
poet Eminescu to whom he 
extends  hospitality as he 
finds him in difficult circum- 
stances, without means of 
support. With the encourage- 
ment of Eminescu, Creanga 
begins to put into writing his 
first works: “Soacra cu trei 
nurori” (The mother-in-law with 
three  daughters-in-law?) and 
“Capra cu trei iezi” (The 
nanny-goat with three kids)- 
(1875), then “Pungutza cu doi 
bani” (Two-coin  pouch), 


pr 





Dănilă prepeleac” and The 
Story of. the Pig-“ Povestea 
Percului” (1876). In 1877, 
Eminescu leaves for Bueharest, 
while Creanga is publishing 
“Povestea lui Stan Paţitul,” 
“Harap Alb,” and “Fata babei 
și fata mosneagului” (Granny's 
girl and grandpa's girl), and 
the following year: “Ivan 
Turbinca.” 


Finally, lon Creanga ap- 
proaches the epoch ofhis liter- 
ary maturity, and is writing 
those  admirable “Amintiri” 
(Memories) of which he pub- 
lishes the first and second 
part în 1881,.publishing at the 
same time in the periodical 
“Contimporanul” some folk 
poetry he had collected. The 
third part of his “Childhood 
Memories”  (-Amintiri din 
copilarie) will appear in 1882. 


Being in poor health and 
pain, Creanga gives up in 
1885, the teaching post (to 
which he had been reinstated 
in 1874) at the school of 
Păcurari, where one of his 
pupils was Jean Bart who 
later became a writer. În 18838, 


WI. 


he finished the 4th part of his 
Childhood Memories (“Amintiri 
din Copilarie”) which, how- 
ever, he will not see în print, 
since he dies on December 


3Ist, 1889. 


X xx 


This is, in brief, the life 
of the greatest teller of folk 
stories of our people, who, 
by his works universalized 
Roumanian literature, winning 
a place of honor for the humble 
village and simple folk of his 
childhood and adolescence. 
Through him, the spiritual 
treasures of our people find 
an outlet and join the ocean of 
universal folk literature. His 
works have been  translated 
into many languages, among 
them English, achieving wide 
circulation, risingabove time 
and passing the Roumanian 
frontiers. And as they have 
delighted the childhood of so 
many generations, they now 
delight the childhood of our 
children and will be enjoyed 
by future generations. For 
from now on ION CREANGA 
belongs not only to us Rou- 
manians but to the entire 
civilized world. 





Ş DANUBE at POTELU (Mutant) dă 


We 


THE TWO-COIN POUCH 


by lon Creanga 


Translation by Margot Jaques 





a Creanga's Hut 


Once upon a time there was 
an old woman and an old man. 
They were neigbbors, way out 
in the country. The old woman 
bad a ben ubich laid eggs for 
her twice a day, and she enjoyed 
lots of fresh eggs but gave none 
to ber neighbor. The old man 
bad a  rooster, and losing 
batience one day, be said to 
the old woman: 

- You lucky neighbor, you 
certainly are living bigb as at 
ibe Cremene Fair. Won't you 
please give me some of your 
eggs as a special treat! 

-I should say not, said the 
old woman ubo uas very stingy. 
If you feel like tasting eggs, 
give your rooster a good beating 
to make him lay eggs for you to 
eat; ibat's ubat 1 did, beat the 
ben, and look bou nicely sbe is 
laying eges for me. 

The old man, being bungry 
„nd anxious follows the old 
voman's advice, catches bis 


rooster, gives him a good 
beating, saying: 

- Now; either you lay eggs 
or leave my house and stop 
eating without earming your keep! 

The rooster, as soon as be 
escaped out of tbe bands of tbe 
old man, ran away along the 
roads, aimlessly. And as be was 
walking along a certain road, 
be found a pouch wilb two 
coins. He picks up tbe poucb, 
and carrying it in his beak, be 
turns back towad tbe bouse of 
tbe old man. On tbe road be 
meets a coach with a boyar and 
two ladies în it. The boyar takes 
a sbarp look at bim, notices tbe 
pouch în bis beak and says to 
bis coacbhman: 

- Man, get down and see ubat 
tbat rooster is carming in bis 
beak! 

Tbe coacbmm quickly de 
scends from tbe diver's seal 
and quickly catches the rooster. 
snatches the pouch out of bis 


beak and bands it to the boyar 
who pockets it noncbalantly, 
while tbe coacb is proceeding, 
The moster, annoyed by this, 
runs ajter the coacb, protesting 
loudly: 
Cock-adoodle-do! Noble boyars 
Giveme back my two-coin poucb! 

Tbe boyar, irritated tbereby, 
upon passing a uell be orders 
bis coacbman: 

- Man! Take that impudent 
rooster and tbrou bim into that 


„well. 


The  coachman  descends 
again from tbe divers seal, 
catches the rooster again and . 
bwls him into tbe well. The 
roosier, under lbese dangerous 
circumstances, wbat is be to 
do? He starts to swallow water; 
be keeps swallowing until be 
bas suwudlowed all tbe water in 
the well, . , .tben be flies out, 
follows the coach again, loudly 
protesting: 

Cock-adoodle-do! Noble boyars 
Give me back my two-coin poucb! 

The boyar, amazed al this, 
ejaculated: 

-My! tba's a devil of a 
rooster with spurs and comb. 
PU fix you when we get to my 
estate! 

Upon armiving at home, be 
orders a kitchen maid to burl tbe 
rooster into the oven |ull of 
glowing embers and shut the 
oven door. The callous-beaned 
maid does as ber master bids 
her. 

Tbe rooster, indignant at Lhis 
injustice, spouts tbe water from 
the well oh the embers, bulting 
out the fire and cooling tbe 
oven, and even [looding the 
kitcben like a river. Then be 
gives a push to tbe oven door, 
jumps out safe and sound, runs 
to the window of the boyar 
knocks at ît with bis beak and 
repeat s: 

Cock-adoodle-do! Noble boyars, 
Give me back my two-coin pouch! 

- My, but | certainly got stuck 

witb this pest of a rooster, said 


ET. Mu 


ibe boyar in amazement. Coacb- 
mdu, vid me of him and tbrusi 
him into the corral among the 
cows and oxen, where some mad 
steer will take bim on bis boms 
and rid us of this nigbtmare. 


Tbe  coacbmam  grabs the 
rooster again and flings him 
among tbe berd in the corral! 
How delighted tbe rooster was! 
You ougbt to have seen bim 
gobble up bulls, oxen, cows and 
calves until be bad swallowed 
up the entire berd and bis belly 
was as big as a mountain. 

Then again be comes to the 
window,  spreads bis wings 
against the sun, darkening the 
boyar's house, crowing again: 
Cock-adoodle-do! Noble boyars 
Give me back my two-coin pouch! 

When tibe boyar sees bis 
feat, be is bursting with. an: 
noyance al a loss to know what 
to do to get rid of the rooster. 

As the boyar is trying lo 
find a solution be bas an idea: 

-l sball lock bim into the 
money-vault; there be  migbt 
swalloi» some gold pieces and 
when one gets stuck in bis 
tbroat be"ll choke and ue'll be 
rid of bim. Sayineg this, be grabs 
the rooster by a wing and swings 
bim into tbe vault where be keeps 
bis money, since this boyar was 
so wealthy be could not count 
it. Then the rooster eagerly 
pecks up all tbe money, leaving 
tbe chests empty, and getting 
out somebow, be repeas bis 
request at tbe boyar's window: 
Cock-adoodle-do! Noble boyars 
Give me back my tuo-coin pouch! 
Now after all these events, the 
boyar, at a loss wbat else to do, 
tbows the poucb to tbe rooster 
who receives it joyfully, going 
ojf and leaving tbe boyar in 
peace. 

Then all the birds in the boyar's 
poultry-yard, seeing the bravery 
of the rooster, are following bim 
as în a wedding procession, 
while the  boyar,  belbless, 
watches the exit of all of his 


pouliry, saying witb a sigb: 

-Let them go, one and all, 
good riddance of the rooster, as 
this is a supernatural problem. 


But the rooster was Strulting 
away proudly, followed by all 
tbe birds. Marching along, be 
arrives at the old man's cottage 


The “old man, bearing his 
moster's voice, rusbes out of 
bis house joy/ully, to see at tbe 
gate a wondmus sight: His 
7oo ster, bigger tban an elepbant! 
followed by scores of backyard 
birds, sbrighily and bandsome, 
When the old man saw bis huge 
and heavy rooster be opened the 
gate, and the rooster said to 
him: 

-Master, spread a clotb în 
tbe middle of tbe yard! 

The old man, quick as a [lasb, 
spreads the clotb. Then  tbe 
rooster stands upon it, [laps bis 
powerful wings, and promptiy 
ibe yard of the old man [illing 
up, besides all the birds, wiţb 
cattle, and upon tbe clotb a pile 
of gold pieces sbining în tbe 
sun and blinding your eyes! The 
old man, seeing all tbese riches, 
hardly knew wbat do do for 
joy, kissing and caressing bis 
roo ster. 

Then the old woman apb- 
peared all of a sudden; and wben 
she saw all these riches, ber 
greedy eyes were turing în ber 
bead witb envy. 


- Old man neighbor - sbe said, 
sbamefacedly give me some 
„gold pieces! 

- Notbing doing, old woman! 
Wben | asked you for eges, re- 
member wba you said? Now go 
and beat your ben to bring you 
gold pieces, as | beat my rooster 


ll 


at your advice. . .and look wbat 


be brought me! 


Then the old woman goes 
to tbe ben- bouse, grabs lbe ben 
by the tail and beals ber up 
that it would break your beart 
to watch! The poor ben, es- 
caping out of tbe bands of 
be old woman, runs away along 
tbe road where sbe finds a glass 
bead  (“'Margica”) wbich she 
promptly swallows. 

Tben she  swițil:  returns 
bome to tbe old uyman and 
Staris cackling at the gate: 
cackle-cackle-coak!! The old 
woman is pleased to welcome 
ber ben. Tbe ben jumps over tbe 
fence, runs quickly past tbe old 
woman, and bumies io tbe nest; 
and ajter sitting for m bour, 
sbe jumps off the nest, cackling. 
Tbe old woman burries to the 
ben-bouse to see what the ben 
bas laid. . .Wba does sbe find 
in the nest? The ben bad laid a 
glass-bead!. . .(mărgică) 

The old woman, wben she 
saw that ber ben bad Jooled ber, 
gives ber such a beating that 
iz finally kills ber! Thus tbe 
stingy old woman was left poor! 

Thus she was punisbed and 
left without eggs for baving 
killed ber poor, innocent ben! 

The old man, bowever, bad 
become very rich. He built bim- 
self big bouses witb bandsome 
gardens and lived bappily ever 
after. Out of pily, be appointed 
the old woman as keeper of the 
ben-yard; wbile the rooster be 
took with him  everywbere, 
dessed up with a golden chain 
around his neck, wearing yellow 
boots with spurs, looking like 
one of the Three Kings parading 
and caroling at Christmas-time, 
and not like meat [it for the 
cbicken-stew. 


ee) 








45 = 


"NAŢIUNEA POLONEZĂ ESTE 
HOTĂRATĂ SĂ LUPTE PENTRU 
DREPTURILE EL"--acestea sunt 
cuvintele rostite de către 
conducerea clandestină a uni 
unii muncitorilor polonezi,În 
evaluarea demonstrațiilor îm- 
potriva regimului Jaruzelski, 
cu ocazia aniversării a doi - 
ani de la înfiinţarea SOLI- 
DARITAŢII,- (Vezi THE NEM 
YORK TIMES, Sept 11, 1982, 

p. 3, cols. 5-6), 


Luptele de stradă între 
muncitori şi pi dia au avut 
loc mai ales în centrul în- 
dustrial de oţel Nowa Huta, 
portul Gdansk, Wroklaw, sub- 
urbiile Vargoviei şi o mul-= 
ţime de alte oraşe a e Ele s'au scontat cu 
cel puţin cinci ca (trei împuşcaţi de poliţie ) zeci 
de răniţi şi peste 4,000 de arestări, 


CCMITETUL DE CINCI pentru coordonarea activităţii 
clandestine a lansat un manifest. cu privire la acţiu- 
nea condusă de SOLIDARITATE de ziua, aniversării (IL 
Aug., c.),prin care reafirmă că "o înțelegere rămâne 
țelul nostru şi singura şansă de a rezolva criza," 


Textul precizează apoi că negocierile trebuesc duse cu 
Lech Walesa,. 





". „Such a nation cannot be ruled by force, 
If the rulers won't understand it, and îf 
they do not begin talks with the national 
commission of Solidarity headed by Lech 
Walesa, we may loose the chance for the 
peaceful resolution of the conflict," 


Mai departe, cei cinci conducători cer unităţilor 10- 
cale să lucreze intens pentru stabilirea unei organi- 
zaţii clandestine care să ofere o bază de apărare îm- 
potriva aparatului de opresiune, 


Este evident că sindicatul munci toresc,a cărui nu= 
măr atinsese zece mi lioane,nu va renunţa la drepturile . 


— 46 


câştigate şi apoi revocate - = Li AA zf 

prin lovitura de stat manipu- 
lată de la Moscova,acum nouă dci 
luni, Prin comunicatul lansat 
la începutul lui Septembrie, 

conducerea clandestină anunţă 
crearea unor cadre adaptate la ) 
condiţiile de prigoană de lungă 
durațăa. Experienţa câştigată 
de-alungul secolelor de domi nar |, 

ţie externă,este un valoros iz |: 
vor de inspiraţie şi încredere :- 
că opresiunea fizică nu poate 
să distrugă valorile spirituale, 

ale unei comunităţi bine Înche-l 
gate şi Omogene ca najiunea 
poloneza) 

















CR i 


"UN CONDUCĂTOR DIN 
"SOLIDARITATE" stabileşte un 
birou În Bruxelles nă anunţă o 
eventuală grevă.” (GHALSTIAN 
SCIENCE MONITOR,W.E., Sept. 2, 
De 3; bol 3), 


Jerzy Mileuski, şeful organizaţiei birourilor externe 
în serviciul sindicatului liber polonez "SOLIDARITATE , 
care se găsea în streinătate când s'a decretat legea 
marţială în Polonia, constată că "demonstrațiile de ani- 
versare dovedesc suport public masiv pentru Solidaritate! 


In calitate de șef al "Biroului de Coordonare &- 
temă” a Solidarităţii, Milewski va urmări crearea şi 
menţinerea legăturii dintre sindicatul liber polonez şi 
celelalte „organiza ii sindicale din alte ţâri, Elcrede 
că o grevă generală a muncitorilor polonezi va fi o armă 
de luptă inevitabilă dar data desfăşurării ei trebue să 
rămână secretă până în ultimul moment, In declaraţiile 
făcute cu ocazia des- 
Gkiderii. biroului prin- 
cipal dia Bruxelleş,.. 
Milewski afirmă că 
"guvernul Jaruzelski, 
_ nu se bucură nici de 
„Ya suportul celui mai 
a Mie Srup în, societa» 

tea poloneză.” 











— 47 





"UN. CONDUCĂTOR TÂNĂR UNEŞTE FORȚELE DE REZISTENȚĂ 
AFGANEZE ÎMPOTRIVA SOVIETELOR"--este titlul unui repor- 
taj din New Delhi (India) apărut recent în săptămânalul 
TODAY (10 Sept. '82, p. 11, col. 1), 


Sursa citată este DEUTSCHE PRESSE-AGENTUR a cărei 
observaţii se bazează pe lupta eroică a grupei de rezis- 
tenţă de aproximativ trei mii de oameni,de sub comanda, 
unui tânăr energic şi viteaz, AHMED SHAK MASSOUD, în 
vârstă de 28 ani. Prin tactica folosită de către acest 
grup,o forţă amată de 12,000 de oameni din unităţi so- 
vietice şi “din armata guvernului din Kabul, a fost res- 
pinsă şi împiedecată de a pune stăpânire pe Valea 
Panjshir, o regiune strategică la nord-est de Kabul, “u- 
rajul eroic al tânărului conăucător a devenit legendar 
şi succesul repurtat a inspirat alte grupuri de rezis- 
tenţă care se unesc acum sub comanda lui-- supranumit 
"Leul din Panjshir”, Reputația şi optimismul ce radiază 
dim cartierul lui Massoud a început să atragă tot mai 
mulţi soldaţi afganezi care defectează din armata 
regulată şi se alătură forţelor de rezistenţă. 


In concluzie, reportajul întrevede o fază de ofen- 
sivă în care Massoud va ataca centre militare sovietice 
şi afganeze ("Massouă plans a series of strategic, well- 


coordinated attacks on Soviet and government strongholăs 
în the coming months”), 


e NEI . 


Este momentul să amintim că situaţia politică din 
Afganistan preocupă de aproape corespondenţi de ema 
americani şi europeni» Unul din cei mai activi sta 
ei, în vara trecută, a fost Eduard Girardet (CHRIST | 
SCIBNGB MONITOR, W.E.) care a umărit evoluţia din Af- 
ganistan de la invazia Sovietică (Dec. 1979 şi până 
$ momentul de faţă. Unul din seria lui de rapoarte 
a apărut în numărul din 19 Iulie, 1982 (pagina 9, col, 
1.3) şi reflectă observaţiile autorului după a patra 
călătorie de stuâii de la învazia din 197. Ofensira 
sovietico-afgană a fost tocmai lansata--a 58 1a număr 
şi cea mai puternică--hotărâtă să Lichideze rezistența 
din Panjshir. In călătoria clandestină din Pakistan 
spre regiunile de rezistență, E. Girardet a mai întâl- 
mit pe William Dowell (reporter pentru radio ABC şi 
pentru revista TIME), doi mediei voluntari francezi şi A 
o soră de caritate de la "Aide Medicale Internationale 
din Paris, Traversând regiunea spre Panjshirs autorul 
constată existenţa unei înţelegeri tacite între garni- 
zoanele de trupe guvernamentale şi partizanii locali. 
Nu numai că se tolerează reciproc ci se salută şi-şi 
strâne mâna amical. Lucrurile s'au schimbat radical 
însă începând de la podul peste râul Kabul, pe unde a za 
şoseaua Kabul-Jalalabad care este păzită de trupe sovi- 
Sica, Partizanii însoțitori însă,aveau un consemn prin 

care se comunica momentul potrivit de trecere sigură | 

ceia ce s'a întâmplat cam la miezul nopţii + Intrarea jn 
Valea Panjhir care se făcea pe un drum îngust > era pazita 
de "coloane blindate care mărșăluiau A sus şi in er îi 
Această porţiune cheie a Văii Panjhir +. +We found ît to 
be crawling with Soviet and Afghan cau 


E - 





Sate p Sad 








= 


După mai multe Încercări zadarnice să pătrundă în 
vale, via coama munţilor Înconjurători sau să găsească o 
breşă În încercuirea sovieto-afgană, ca să ajungă la gru- 
pul Massoud din interior, reporterii s'au văzut siliţi 
să se îÎnapoeze în Pakistan, La 19 Iulie 1982 nu se pu- 
tea pătrunde în Valea Panjshir, 


Totuşi, datorită terenului prielnic, a capacităţii. 
şi determinării crescânde a luptătorilor de gherilă şi 
a carismaticului Ahmed Shah Massoud, ofensiva savtstil ul, 
echipată cu care blindate,n'a reuşit să capteze şi dis-. 
trugă grupa de partizani din Panjshir. 0 săptamană mai 
târziu (26 Iulie, 1982, pp. 1 & 12), acelaș corespon- 
dent al CHRISTIAN SCIENCE MONITOR-ului ne spune că re- 
zistenţa din Vale s'a dovedit "formidabilă" şi "valoarea 
simbolică a Văii ca centru de rezistenţă a crescut.” 
Atacurile asupra instalaţiilor comuniste şi a convoadlar 
de aprovizionare s'au intensificat. Ca poată controla 
forţele de rezistenţă "Moscon may now sit down and we- 
think its present strategy.” Experţi militari susțin că 
cei aproximativ 100, 000 de ostaşi sovietici nu pot pune 
capăt rezistenţei. Ar trebui să mărească efectivul mili: 
tar la cel puţin 500,000 sau să caute o soluțiepoitică 


Pentru a intimida populaţia şi a înfrânge spiritul 
de rezistență, sovieticii folosesc metode radicale. Carl 
Schonmeyer de la Oficiul Suedez Internaţional de Dezvak 
tare, care a lucrat trei ani pentru ONU în Afganistan, a 
acuzat Uniunea Sovietică de a fi anihilat total cinci 
sate afganeze în provincia Logan, în prima parte a lunii 
Iulie, 1982, (Vezi CHRISTIAN SCIENCE MONITOR, W. E. i 
29 Iulie 1982, p. 2), pentru că "au dat asistenţă rezis- 
tenţilor musulmani,” Satele au fost mai întâi bombar = 
date de avioane MIG, apoi mitraliate âe elicoptere. 
Operația de distrugere a fost continuată apoi de către 
trupe afganeze urmate de unităţi sovietice „care au tras 
in tot ce se mai mişca--oameni, măgari, paseri, după ca- 
re s au dedat la jaf distrugând tot ce mai rămăsesedână: 
foc la recoltă şi stricână sistemul de apă, C.Schormger 
a cunoscut satele şi spune că numărau o populaţie totală 
de 5, 000-10,000, Printre cei ucişi a fost.şi Stale Gundhus 
un ziarist norvegian, | 
Corespondentul de la CHRISTIAN SCIENCE MONITOR,W.E. 


Y bd . . . . 
crede insă că Rusia Sovietică va întâmpina greutăţi din 


-50- - 


ce în ce mai mari pentru că practică o politică de 
colonizare--ca şi Rusia jaristă--"with the long-term 
aim of fully absorbing Afghanistan înto its, own orbit, 
pe când afganezii îşi apără credința şi pământul şi 
"are willing to die for... Against this the Soviets 
will be hard pushed for success." 


PARTIDUL CCMUNIST AFGANEZ trece printr'o nouă criză 
de unitate internă, Ştiri din cercurile diplomatice 
din PESHAWAR (PAKISTAN) şi de la refugiaţi politici, 
arată existenţa unei opoziții puternice la conducerea 
Partidului şi a afacerilor de stat în Afganistan, Pre- 
şedintele Babrak Kamal, instalat la putere de către 
trupele sovietice la ocuparea ţării în 1979, este con- 
testat de către un grup separatist al PCA cu suport îm- 
portant în armată. 


Conflictul a izbucnit şi s'a consumat în foc de 
arme, da 5 Aug. c.,în palatul prezidenţial din Kabul, 
de unde s'au scos opt sicrie care au fost depuse în ci- 
mitixul rezervat pentru înalți demnitari ai Partidului « 


Motivul ar fi eşecul ofensivei recente pentru dis- 
trugerea frontului de rezistentă şi problema măsurii 
efortului militar necesar pentru viitoarele operaţii. 
Un conducător important din Partid a fost trimis de ur- 
genţa la Moscova pentru înstrucţii, Intregul incident 
demonstrează că regimul din Kabul este pe cale deapi- 
exde bătălia pentru legitimitate şi că nu poate exista 
decât cu ajutorul Kremlinului în timp ce rânâurile, ca- 
pacitatea de acţiune şi determinarea rezistenţei este 
în creştere. 


RR XX RR AR N ee e NN e Ne e Xe e 


[Limited resources 
h E: A THE CONFERENCE BOARD din 

pă New York--o organizaţie fără 

profit, raportează prin în - 
unii stitutul ei de cercetări eco- 
55 untimitea nomice că "economia Europeide 
wants  xăsărit continuă să alunece 
= tot mai mult în deficit.” 
(Vezi THE WALL STREET JOURNAL, Sept. 1, 1982, p. 37, 
col, 1). 
Preşedintele institutului, economistul J osef 

Adamek, crede că scăderea cu 1.5% a producţiei din cele 









$ 





- citâtor,învitându-l să adere la 


= fs 


şapte tări est-europene, se datoreşte sistemului de 
planificare centrală, "In complexitatea vieţii eco- 
nomice moderne--afirmă Adamek--aceste ţări nu pot răsa 
punde la cerinţele de pe piaţă şi la criteriul de 
profit care stimulează alocaţia eficientă a resurse- 
lor şi a investiţiilor rentabile," 


PR RI E IE II IEI IEI IEI IRI IE 
In LE MONDE din 29 Iulie 
1982, OCMITETUL PENTRU ELIBERA- 


REA PRIZONIERILOR (Paris) lan- ? cc 
seaza un apel către publicul | 





această organizaţie pentru. eli- 
berarea lui Walesa, Kuron, 
Baluka şi a tuturor celorlalţi 
prizonieri deţinuţi de regimul 
Jaruzelski în Polonia, 


| SCRISOARBA-APEL descrie condiţiile penibile de 
izolare în care Lech Walesa şi ceilalţi doi sunt ţi- 
nuţi , "contrar angajamentului luat de către autoriţă= 
tile loviturii de stat din 13 Dec. 1981" Mai departe, 
textul scrisorii exprimă îngrijorarea pentr soarta 
deţinuţilor politici pentru că "Dans le secret des 
prisons de la milice, tous les mauvais coups sont pos 
sibles, en particulier la fabrication de 'procss 
truquSs selon les m8thodes des ann&es staliniennes" 


"... Face â de telles mena 
ces, nous ne pouvons 
nous taire! i ui 


j Apelul a fost deja semnat de sute de distinşi 
ceţăteni francezi din toate straturile sociale şi nu- 
mărul aderenţilor continuă să crească dovedind nu 
numai simpatia ci şi voința de sacrificiu prin do = 
naţii pentru cauza libertăţii naţiunii poloneze. Este 
remarcabil numărul de profesori universitari, medici, 
i-o ia pe pu artişti din toate domeniile, iîn- 
gineri, sindicalişti, pe care-i găsi 
apare în LE MONDE. & scie iii 


RR RR RR RER RI RR ILIE 


"TARILE OCCIDENTALE 
UŞUREAZA PUII SARCINA DATO- 
RIILOR POLONIEI ŞI ROMÂNIEI" 
--este titlul unui articol de 
Eric Bourne, corespondentul 
special al ziarului CHRISTIAR O ,([f 
SCIENCE MONITOR, W.E. (Aug. EX 
1982, p. 7 cols. 1-3). 


Autorul consideră cele 
două ţări “Eastern Europe 's 
"two big over-spenders”şi redă 
fapte şi cifre concrete care 
justifică această descriere. 
Datorile lor combinate faţă |—- 
de bănci şi guverne în Vest se ridică la $38 bilioane-- 
Polonia $26 iar România $12 bil, 





Peter Grier, un alt corespondent al ziarului demai 
sus analizează situaţia financiară a Poloniei, cu ocazia 
conferinţei ce a avut loc la Varşovia (Aug. 9-14), între 
băncile creditoare din Vest şi guvernul polonez (CHRISE 
IAN SCIENCE MONITOR, 13 Aug., 1982, p. 3, cols. 1-4): 


(1) 95% din imprumuturile scadente anul trecut 
(1981) au fost re-programate după ce Polonia a plătit in- 
tegral interesele respective, 


___ (2) Datoria principală de $2.5 bil. către diferite 
bănci, scadentă în 1982,va trebui să fie re-programată,. 
Guvernul polonez se obligă să plătească interesele care 
se ridică la $900mi1,, dacă băncile consimt ca 80% din 
sumă să fie restituită Poloniei sub formă de credit la 
termen scurt ca să permită procurarea de materii prime 
şi piese de schimb necesare de urgenţă. --Inclinaţia 
băncilor este să acorde credit de 50% din interesele 
scadente, cu condiţia de a fi folosite pentru întreprin 
deri cu potenţial de mai mare export. Băncile credi- 
toare--mai ales cele mari--sunt în dilemă între a-i 
acorda concesiuni noui sau a o lăsa să devină insolva- 
bilă ("default"), Stare de insolvabilitate (faliment) 
înseamnă că imprumuturile Poloniei s'ar anula.  Valo- 
area avioanelor, a vapoarelor mari şi a depozitelor 
bancare sunt ne-Însemnate În comparaţie cu datoriile 
țării. Dar mai presus de toate; 








Sepi: 


a SA! eta, pai i pa es 


= 33, 


Poland--with an economy that badly 
needs infusions of capital--would 
be shut off from all sources of 
Westemm cash. Its application for 
membership în the International 
Monetary Fund would be dealt a fur 
ther setback, 


Starea anemică a economiei poloneze s'a înrăută- 
țit după decretarea legii marţiale. Coeficientul na- 
ional al producţiei a scăzut cu 13% în 1981 aşa în- 
cât 90% din moneda forte obţinută din export este în 
prezent absorbită de interesele datoriilor, 


CARE MAI ESTE STAREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI? 


"+ „Romănia îs signaling its hard-pressed people that 
they must tighten their belts yet another notch..." 


(from Eric Bourne, "Energy Shortages squeeze :Roma- 
nian Econony Even More” (CHRISTIAN SCIENCE MONITOR, 
Aug. 10, 1982, p. 9, cols 1-3). 


Dificultăţile economice ale României s'au agra- 
vat tot mai mult în ultimii cinci-sage ani. Faptul 
coincide şi cu declinul În producţia de petrol a că- 
rui izvoare au Început să sece după 1977. In 1979, 
"România a importat mai multă energie decât a pr o- 


dus” şi, după cun se sţie, preţul ei s'a urcat ver- 
tiginos,. 








(1) La o conferinţă între România şi 15 țări 
creditoare din Vest, ţinută la Paris la începutul bi 
August, 80% din datoriile de $600 mi1., scadente în 
1982, au fost re-ajustate pentru înca 6 ani, 


i Efectul imediat al situaţiei este îndoiala -- 
voredibility gap"--în selvabilitatea României, aşa 
incât "ţări ca Japonia, St. Unite, Canada, Germania 


de vest şi elte ţări occidentale „+. ' are reluctant 
to provide new loans.” De fapt, salvarea României 
de la impassa făcut printr'un imprumut de $500 mi- 
lioane obținut de la Pondul Monetar Internaţional, 

2 Iunie 1982, Condiţia pusă de IMF a fost "măsuri 
riguroase pentru reducerea alarmantă a deficitului 

în schimbul comerciale.” 


fă 







KT 
re 
rs 


Ti 





a 38 i = z> 


Costul împortului de petrol În România a fost 
contra-balansat temporar, prin desvoltarea unei îndus 
tii de rafinărie cu o capacitate anuală de 25 mil, 
tone de petrol. Astfel, România a putut, pentru câ- 
țiva ani în şir, să rafineze şi să vândă produsul a 
80% din petrolul importat, Piaţa petrolului însă a 
suferit schimbări neaşteptate încât,în cursul anului 
1981, 30% din industria rafinătoare a rămas ne intre- 
bhinţată, 

Pentru a acoperi costul operaţiilor de explorare 
de noi surse de petrol, România a mai contractat un 
împrumut de $100 mil. de la "World Bank.” Efortul 
va fi îndreptat În mai multe direcţii: reactivarea 
a cârca 20 de sonde ce se credeau epuizate; perfo- 
marea a 500 sonde noi la adâncimi cu peste 3,000 de 
metri mai mari decât cele dinainte; continuarea ex- 
plorărilor de-alungul litoralului Mării Negre care, 
până în prezent, au produs sub aşteptări, 


(2) Toate aceste încercări pot eşua--scrie 
Boume--din cauze domestice, mai ales "e... low popu- 
lar morale and little confidence în the government.” 
Preţurile a 220 de diferite alimente a fost ridicat 
cu 35% 2 ncepând din luna Februare 1982. Tot aşa 





ja aa eebi tza 











costul locuinţelor, a electricităţii, telefonului 
ziarelor, cărbuni lor, lennului şi mai ales a teză = 
nei s'a ridicat cu aproape 200%, Raţionalizarea că 
nii şi a altor alimente de bază este mai strictă ui 
chiar decât în Polonia. ca 


Pe lângă austeritatea economi 

că mai este şi.me- 
Emi, autoritar politic care continuă să emca e Ii 
ertaţile şi drepturile omului: 


"Like the Soviets, th 
i , e Ceaugescu leadershi 
m eta e m efforts at better sia lg 
e Wes ecause of i i 
Cu mai A ts tarnished huran 


Condiţia naţiunii celei mai f i 

i avorizate este o 
necesitate primordială pentru România şi anul acesta 
acordarea ei a fost mai precară ca ori când. Odată 
îi semnătura actului în vara aceasta, preşedintele 
eagan  warned Bucharest that tariff preferences 


could be în serious jeo - 
; pardy wi i cară 
increase în emigration,” Y without a significant 


Preşedintele St. Unite nu i 
stat să obiecteze la metodele oa i der Ca 
pati: lapte să gândească altfel decât per- 
e doctrina marxist-leninistă. Majoritatea con - 
ducători lor occidentali, inclusiv Papa Ion Paul II 
au protestat impotriva persecuțiilor religioase 
a dizidenţilor politici, „i 


"Someday ît will be seen that, like fighters for 
freedom everywhere Solidarity members were strug- 
&ling not only for themselves but for all of us." 





„56 PER 


SERVICIILE DE 
PRESA OCCIDENTAL i 
au relatat cu litere € 
îi dispariţia mis- îi 
verioasă a soriitoru- 
lui VIRGIL TĂNASE » 
refugiat politic în 
Franţa. A fost vorba 
de o răpire a lui 
care a avut loc la 
20 Mai, Ca, pe O vaci 
stradă din Paris, în —.. | 
prezen mai multor martori ce treceau întâmplător.  Râ- 
pirea şi dispariţia lui v, Tănase a fost atribuită agenţi - 
lor români trimişi de sepviciile regimului din Bucureşti» 
cu misiunea să reducă la tăcere doi scriitori români re- 
fugiaţi politici, care atacau regimul În presa franceză! 
PAUL GOMA şi VIRGIL TĂNASE. 


Timp de trei luni de zile s'a dus o campanie intensă 
i au avut loc demonstraţii pentru liberarea Di V, Tănase 
de către agenţii care-l răpiseră cu patronaj dela Buowregti, 
Cazul a devenit celebru până la punctul la care preşedin- 
tele republicei franceze, Frangois Mitterand şi-a anulat 


vizita programată în România îm luna Septembrie; c: 








Desnodământul a avut loc ensă la 31 Auge, 0» când 
ziarul Le MATIN a dezvăluit misterul arătână că răpirea 
propriu zisă a soriitorului V. Tănase & fost o farsă» 
Agentul "7", +mimis de la Bucureşti cu misiunea de a 
<lătura pe Paul Goma şi Virgil Tănase pe: orice cale,a 
divulgat planul sepviciului secret francez. Beci, răs- 
turnarea "A ntâmplătoare” a paharului în care se ţurnase 
otravă pentru P. Goma la o petrecere bine 4 nscenata,cât E 
şi răpirea lui Ve Tănase au fost puse la cale cu multă |. 
dibăcie de către Mr. "2", Arta cu câre s'a înscenat în- 
tmeaga afacere a fost a4â+ de bine măsluită încât însăşi! 
președ. Ceaușescu & răsplătit pe "Z” cu o decorație pen- 
tam strălucita completare & misiunii şi î-a permis să-şi 
acoată familia pentru o vacanţă în Franţa». 


zi 
18 









Cazul este de la sine vorbitor, atât în privinţa me- | 
+odelor prin care regimul de la Bucureşti combate opoziţia) 
cât şi a gradului de loialitate a propriilor săi agenţi: 


- 57 — 


ZIUA NAŢIUNILOR CAPTI VE 
LA SAN FRANCISCO 


In dimineaţa zilei de 18 
Iulie 1982, de ziua naţiunilor 
captive, a avut loc o manifesta- 
ţie de circa 30 de maşini cupla- 
carde şi semne de-alungul strădibr 
oraşului San Francisco. Din centri 
oraguhi, grupul a trecut prin Fish- 
erman's Warf, apoi de-alungul stră-- 
zii Union au ajuns la ambasada 
U.R.S.- Sovietice, 


| Acolo, cu placarde ce cereau 
j eg ge naţiunilor subjugate 
4 : e URSS, au ocupat trotuarul opus 
ambasadei şi timp de o oră au strigat, încercând să ati 


tească oc 
rind ambasadei, de soarta popoarelor în 





BaBy 
i 3 VIOREL RAD 


Cu placardele din nou montate pe ma îni 

Erup s-a îndreptat spre Golden ia, dna 
sa - ps iei un program festiv de dansuri şi mu- 
= sic cestor naţiuni, program organizat de Comitetul 
aj uni lor Capti.ve din California de nord, Orchestra 
parcului a cântat iar grupuri de lituanieni, polonezi 
cehi, unguri , estonieni şi ucrainieni au dansat dansuri 
populare» (Am simţit lipsa participării unei echipe 


A 
românesți de d ă iDsi | 
ma y') ansuri, care sper că nu va lipsi anul ce 


Orchestra a încheiat cu Ra ână 
sodia Ri o 
George Enescu, i cât 


-- Ne Dimitriu 





SD cat 


MUNCA VOLUNTARĂ LA CRC. Ca şi în anii trecuţi, 
CRC ţine să exprime sincere mulţumiri şi aprecieri 
celor 20 de membri fondatori şi prieteni susţinători 
ai centrului românesc din nordul Californiei pentru 
participarea lor, 





Datorită sacrificiului în timp şi energie şi a 
spiritului de comunitate a acestora, CRC a putut să 
continue lucrările de renovare, întreţinere şi cură- 
ţenie a reşedinţei noastre, lucrări pe care altfel 
nu le-am fi putut efectua din lipsă de fonduri, 


Nu mai puţin merituoase sunt donațiile făcute 
cu specificare--"pentru cheltueli de întreţinere." 
Ele ne-au mijlocit cumpărarea materialelor necesare 
(piese electrice pentru tablouri noi, vopsea, chit 
pentru uşi şi ferestre, pensule ,guăron pentru acope- 
riş, etc.). Sincere mulţumiri şi aprecieri donato= 
vilor. (Vezi raportul casierului în limba engleză.) 


Câna veniţi la serviciile religioase, la biblio- 
tecă sau la serbări şi petreceri veţi constata a schin- 
bare remarcabilă. Coloanele de la intrare, uşile, 
ferestrele şi bolta de deasupra au îmbrăcat o haină 
nouă, Aici au lucrat cu multă sârguintă şi cu rezul- 
tate de adevăraţi maeştri: Mircea Goreniug, Nadia 
Mandoche, Ion Stamatescu şi Mihaela Protopopescu. 


„__ Porțiunea de acoperiş, deasupra bucătăriei şi a 
salii de mese--ne renovată anul trecut--a fost re- 
parată cu o nouă metodă datorită lui Nicu Dimitriu şi 
Ilie Smultea. Câteva mese mari care fuseseră scoase 
din circulaţie au fost reparate cu multă îiscusinţa 
tot de Mircea Goreniuc, 











—, 37 — 


Tineretul a fost reprezentat prin Florin şi Ileana 
Arsene, Andrea Olteanu, Mariana şi Elizabetă Smultea 
şi Mihaela Protopopescu, care s au ocupat mai alesde 
curăţenia dulapuri lor din bucătărie şi a subsolului 
ăe unde a fost eliminat un camion plin de vechituri 
şi gunoare acumulate de mulţi ani de zile. Orele de 
muncă au fost uneori întrerupte de vizitatori ca Vir= 
ginia Balaci şi Nadia Mandoche care ne-au oferit, cu 
multă graţie,cafea caldă adusă intr'un "thernosuriaş. 


„Un cuvânt de degpsebită recunoştinţă şe cuvine tâ- 
hămului şi harnicului George Dipla care s'a oferit, 
în moa galant, să vină cu unul din camioanele Între= 
prinderii sale ca să ne curețe curtea plină de mate» 
rialele eliminate de la subsol, 


Pe lângă munca fizică şi rezultațele vizibile 
asupra clădirii CRC, lucrând împreună, stână la masă 
şi discutând Împreună,ne-a dat ocazia să ne cunoaş- 
tem mai bine şi să facem planuri pentru viitor, Sur» 
tem convinşi că cei care n'au putut participa în vară 
aceasta vor încerca să vină la anul. Clădirea CRC 
cu toate anexele prezente şi eventual viitoare,are 
intodeauna nevoe de contribuţia noastră cu braţele, 
cu mintea şi cu simţinmintele. Impreună putem face. 
lucruri nebănuit de mari şi frumoase, . 1.5, 


CRC a avut deose- 
m: bita cinste să-şi des- 
chidă porţile oferind 
spaţiu pentru a 12 A 
OONFERINŢA INTERNATIONMLĂ 
DE SCULPTURĂ--0a.k land, 
California « 


' Timp de două sâp- 
tămâni , între orele 10 
ame = 7 Done, vizita - 
tori interesaţi şi cuno- 
scători de sculptură din 
toate unghiurile lumi 
s'au oprit să vadă lu- 
crările tânărului şi ta- 
lentatului maestru 
Mircea Goreniuc a cărui 


= BO 2 


concepţie de "Peace" 4 
("Peace 1, II,III, IV) 

a fost exprimată în lu- 
crări abstracte turnate 
în bronz şi prelucrate 
imaginativ--simbolic şi 
realistic. 








Maestrul 
însuşi a fost 
prezent apro- 
ape tot tâmpul 
duratei expo- 
ziţiei şi umle ....: 
vizite au fost E di N dei 
programate dinainte pentru cunoştinţă personală şi dis- 
cuţie asupra tehnicei de lucru,» Lucrările principale au 
fost reproduse în cărți postale ilustrate în culori ș au 
fost la îndenâna vizitatorilor, 


Aâresăn calde felicitări maestrului Goreniuc şi-i 
urăm mai departe succes şi împlinire. 





iz tai E oi 02 a sabie 


RR OARE e ee e E e EEE E 
ŞTIRI DE LA PAROHIE -- Păr, Ioan 
sârbu, parohul de la Inălţarea Domnu - 
lui, ţine să aducă la cunoştinţă şi pe 
această cale că, aşa cun s'a anunţat şi 
*n Buletinul parohial, serviciile, re - 

, ligioase vor avea loc odată pe lună, în. 
ultima Duminecă a lunii. Acest program 
a fost stabilit de câtre Consiliul paro- 

hial şi rămâne valabil până la sfârşitul acestui an. 

Deci notaţi în calendar: 26 Sept., 31 Oct., 28 Nov. şi 

apoi slujba de Crăciun care se întâmplă să coincidă ai 

ultima Duminecă din Decemberie,» 


XX XX k 


Parohia Inălţarea Domnului a mai adăugat o carte 
importantă la articolele indispensabile serviciului re- 
ligios. Este vorba de un APOSTOL, volum frumos legat, 
aonat parohiei de către familia Ilie Smultea, 


IERI E RĂI ERĂ ee NEI EX e IRI IE AR 


GU PATRIA MAMĂ ROMÂNIA. 





EVENIMENTE VIITOARE LA CRC 


. DATA SIMPOZIONULUI DIN. ANUL ACESTA-- 

N | "Relaţiile ungaro-ronâne în lumina documente- 
i | lor istorice” a fost amânată din cauza perio- 
adei de concedii de vară. In loc de 15 Aug. 

“el va avea loc Sâmbătă, 27 Nov. 1982, în sala 

F, 2 ze 


cea mare GRC, începand de la ora 9:30 a.m. 





Coordonatorul simpozionului este inginer Mihai 
Olteanu care s'a ocupat de aproape de subiect şi a con- 
ceput prezentare lui în opt perioade bine definite, în 
funcţie de fapte şi evenimente istorice. 


Doritorii să participe în mod activ, cu comunicări 
documentate, sunt invitaţi să îa contact cu coordonato- 
mul, la adresa: Mihai Olteanu, P.0. Box 2922, San 
Francisco, CA 94126; or prin telefon (seara): (707) 557- 
4068 , Comuni cările pot fi în 1.,româna” sau în 1. en- 
gleză. Fiecare prezentare va fi urmată de o perioadă 
de discuţii şi comentarii, cu participarea publicului 
in audienţă. 

Folosim această ocazie ca să extindem o călduroasă 
invitaţie tuturor românilor, prietenilor lor, cât şi ce- 
lor interesaţi în probleme româneşti în general. Intra- 
rea este liberă, (Donaţii se primesc cu gratitudina) 


Tot În aceasta zi şi acelaş loc, la ora 8 
seara, sunteţi învitaţi călduros să luaţi parte la 
un mic program de ANIVERSAREA A UNIRII TRANSILVANIEI 















Ca si anul trecut, Doamnele de la CRC adresează O | 
un apel către toţi binevoitorii să doneze orice obiecte 
care par de prisos. acasă sau se pot dispensa de ele, 
pentru un "GARAGE SALE” în folosul organizaţiei noastre. 


Următorii membri. ai comunităţii româneşti din nor- 
dul Californiei vor colecta aceste obiecte şi le vor 
aduce la "Casa Română & Capela” înainte de data vânzării 
care va avea loc la 16 Oot. 1982: 


Pentm San Francisco ++M. Olteanu (707 -4068 
di Oakland,/E „Bay. + „d + Moldovan 1 200907 i 

i, Didescu (415) Mr 7147 

5 San Jose sseese, N. Cazacu 408) 736-8729 

San Rafael..... N. Dimitriu (1415) 3383-1388 

— Monterey. 2.2... A . Blaga 108 372-1359 


Pentru ajutor voluntar în seara de Vineri 15 Oct, '82 
8 


şi/sau Sâmbătă, 16 0et.'82, vă rugăm să telefonați 
i Jea 
Costache (4415) 1482-5609; or Constanţa Arsene (415 339.334 










OSOSORE 


MENTS & 






1982 BULETINUL CR SUBSCRIBERS GHOM 
Special Welcome to our Neu Subsoribers This Sumngr 


Petre Inăries (Paris) 

Pamfil A. Riposanu (NYC) 
Alphonse Juillană (Stanford) 
Petru D. Vatran (San Leandro) 
Emil Vicas (Montreal) 


CRC also welcomes renewals from Victoria Boariu, 
Remus Bretoi, Valer Bursan, Petru Daraban, Nicolae 
Dimitriu, Ion & Maria Manea-Manoliu, Peter & Ottilia 
Malattia, Mihai & Anca Olteanu and Ana Simpson. 


CUR GRATITUDE IS EXPRESSED ALSO FOR 
THIS SUMMER'S SPECIAL BULLETIN DONATIONS 


valer Bursan ($5) Traian & FaancesOcneanu (19) 

Jon & Stela Cepoi ($15) Mircea Raţiu ($5) 

George Costache ($10) Pamfil Riposanu ($5) 

Ion & Mura Manea-Mandliu ($5) Ana Simpson ($5) 

Nicolae Novac ($5) Ilie & Judy Smultea ($2$) 
Stefan G. Theodoru ($5) 





hose who can we hope will help însure that CRC 
is financially able to continue its scholarly endeavtr, 
Thanks to the receipt of the additional $95 în dona- 
+ions your treasurer could meet June publications 
costs ($227). However with a balance of $35 remain- 
ing în the special bulletin fună for the September & 
December issues, both continued and wider support 
from our readers is invited, Christmas gift sub- 
scriptions are welcome, as are names & addresses of 
those who might enjoy receiving several issues on a 
trial basis. (For convenience, a subscription form 
is enclosed, 


ANNOUN CEMENT 


The Board regretfully accepted în June the resig- 
nation of Elena Stamatescu-Greavu as secretary due to 
summer research în Paris & work on her doctoral thesis 
at Berkeley în comparative literature. Dan Didescu has 
azreed to reassume the secretarial positione 


= 63. 
A SPECIAL WELOCME TO CUR NEW IMMIGRANTS 


Mr.&M rs.+Serban Protopopescu & Family » 
Serban, wife Dorira & teen-ager Mihaela are i 
now residing în the back apartment at CRC 
while settling înto life în 0aklande 


Radu & Luki were united with their 
parents Rodica & Vasile Ranga-Versavia in ae 
Portlană this summer & enjoyed Labor Day week end în 
Northerm California before starting school (1st-grade 
& kindergarten) în America. 











CRC WAS PLEASED TO HAVE VISITORS THIS SUMMER! 


Mr, Adrian Ocneanu (nephew of CRC founăer Trajan 
Ocneanu), who joined us at the summer picnic while on 
a summer lecture tour at UC-Berkeley, Stanford & UCLA, 
A recent arrival from Romania, Adrian retumed to Bnn 
State Univ. Math Department, 


M. et Mme Petre Indries, uho visited their old 
friend Octavian Cardas in San Francisco while on a 
tour of the U. S. from France, where they are active 


supporters of L'Eglise ortodoxe roumaine de Paris, 


Mr._John Simicin, from East Chicago, a faithful 
supporter of the Romanian-American community în America; 
who enjoyed a week with fellow CRC & Unirea dela Vest 
founder members în Northem California, 


XXX XXX 


CRC would like to thank all those who have îndi- 
vidually given of themselves to show hospitality and 
assistance to newcomers and visitors alike, It is es- 
pecially grateful to Prof. Elizabeth Shepard of the 
East European Research Institute at Berkeley for her 
demonstration of interest & assistance to cur newly 
arrived « 


SPECIAL THANKS TO OUR RECENT ASSISTANT FUND DONATORS 
George Costache ($20) Ilie Smultea ($30) 


We would like to remind our readers of this fund 
set up to help Romanian îmmigrants settle înto their 
new life în America, Our Affidavits & Immigration Chme 
Eugen Coban is ready to ansner înquiries & help-mhen 
possible în reuniting families în the U. Se 


- Du — 
CONGRATULATIONS TO 


MARY ANN SMULTEA for her selection 
by THE UNION & LEAGUE OF RCMANIAN SO- 
CIETIES OF AMERICA as recipient ofa 
$500 college scholarship. (The Ladies 
Auxiliary ararded one $1,000 & four 
$500 scholarships to members of local 
societies of the League at the Annual 
Meeting în Sharon-Hermitage, PA, on 
(Mary is a member of our Local society of UNIREA 





Labor Day, 
DELA VEST.) 


A sophomore at Connecticut College (New London, CT) 
Mary plans to major în human ecology, take her junior 
jear abroad (France) & do graduate work în communi.cations- 
joumalism,  Besides making the dean's list for her scho- 
lastic endeavors, Mary plays varsity tennis & basketball, 
is active în student government, writes for school publi- 
cations & serves as a radio newscaster, 

XX XXX xXx 


AMALIA (MALATTIA )_& ROY THOMAS on the 


birth ir dune of their fifth child, a little 
girl named Barbara . 


LISA & GEORGE DIPLA for the birth of their 
first baby (a boy, now about 9 months old.) 
XX XX XX 
Buletinul CR appreciates being informed 


of newsworthy events & accomplishments con- 
cerning its members & friends, 


Stork Line 


RR NR NR E IN Re E A eX 


"Transylvanian Spring"'was the title given to the 
Romanian dances performed by KHADRA INTERNATIONAL FOLK 
BALLET In Gaklană (Laney College Teatre) June 10 & în 
San Francisco (Palace of Fine Arts), June 12-13. "More 
than a museum showcase, Khadra concerts present bold în- 
terpretations of folk material, giving ethnic dance. its 
rightful place in the perfoming arts,” to quote from 
the program of this resident repertory company: 2f£ dancers;» 

The Romanian group încluded "Invârtiţa” & "Caluseris 
Both used steps learned from ORC member GEORGE COSTACHE 
amd choreograpliic assistance of Cristi & Scott Cutler, a 
familiar couple at CRC dance programs (having performed 
for us from time to time since the Humboldt State Univ. 
folk dance group first came to CRO 










" EXHIBIT în Oakland this summer, 
pictures & article în Romanian.) 





— 65 — 


SUMMER ACTIVITY REPORT 
JUNE 


The start of summer saw the dis- | 
tribution of a petition by CRC& the | 
foly Resurrection Orthodox Parish | 
for! the restoration of rightsof the | 
Uniate Church în Bomania, unjusti- 
fiably dissolved în 1948, | 


JULY 


Mid-surmer witnessed the repre- , 
sentation.of the Romanian-Ameri can, ; 
community în the annual CAPTIVE 
NATIONS DAY parade & demonstration - 
in San Francisco (see "Stiri dela 
CRC for article în Romaniaț, 


XXX XXX 


July 25th marked our ANNUAL SUMMER PICNIC at Knowland 
Park. Unfortunately, the weather-man chose to holă off 
warmth & sun until mid-afternoon, discouraging many would- 
be picnic-goers.  Nevertheless, some thirty people gath- 
ered to enjoy the congeniality that a small gathering 
offers best, We thank all those who contributed to this 
event, be ît with tombola items or tickets, Special thamks 
are due George Costache & Ilie Smultea for getting out at 
dawn to reserve the spot în the cold as well as John 
Moldovan and Ileana Arsene for tending to refresments and 
tickets, 


AUGUSI 


On Saturday, August 7th, following.a short inceting ear- 
lier în the week, the CRC "Younger Set” held their first 
informal "JUNICAR”_ Dance Evening, attended by some twenty- 
five persons. Special thanks to Mimi & Matei Izvernari 
for their organizational efforts, 

i X XXX 


prea 


“Righr'to Petition 





August also saw the transformation of the CRC sitting 
room înto THE SALON Or INDEPENDENTS to house the "Bronze 
Monumental & Erotic Sculpture Exhibit” of CRC founder — 
artist MIRCEA GORENIUC, CRC appreciated this opportunity 
to donate space (July 3l-August 15) to the Bay Area Pro 
Arts Group as hosts of the 12TH INTERNATIONAL SCULPTORS 
(See 'Btiri dela CRC" for 








FOR OUR SUMMER HALL IMPROVEMENTS + e e 
WHCM DO WE THANK? 


Our Summer Work Force 


The ARSENE Family (Florin, 
Ileana & Constanta 

Virginia BALACI 

George COSTACHE 

Dan DIDESCU 

Nick DIMITRIU 


Nadia MANDOCHI 

John MOLDOVAN 

Andrea OLTEANU 

The PROTOPOPESCU Family 
(Serban, Dorira,Mihaela) 

Ton STAMATESCU 


George DIPLA Mircea RAŢIU 
Mircea GORENIUC The SMULTEA Family 
Toma HENTEA (Die, Judy,Mary li bby) 


Cur gratitude îs particularly expressed to Ilie 
Smultea, Mircea Goreniuc, Florin Arsene and Serban 
Protopopescu, whose dedication and hours donated went 
beyond the call of duty. 


FUTURE WORK SESSIONS will take place throughout 
the year, If you'd like to help, we need you» Con- 
tact JI. Moldovan (Chm+),I. Smultea (Pres),or G.Costache 
(Gen.Mgr.) or call 832-9480 (CRC hall pay phone) or 
8314-8558 (Ca office ansner machine ) + 


Cur Summex Donators to Special Building Repair Fund 


Angela Jonescu ($100) Emil Vica s ($10) 
Ilie J. Smultea($100) 1.&M, Manea-Manoliu ($5) 
Dan 0. Didescu ($60) Anonymous ($10) 


Golden Book Donator: Petru D. Vatran ($25) 


RR RIN III RN e e Re Re RE e E 





- 067 — 


Special thanks also to Trajan & Frances Ocneanu 
fox the donation of three beautiful scenic (4 x 1) 
frescoes from Monterey Bay and Judy Smultea for the 
Pramed Henri Rousseau print în the foyer, 


Ne RR N e e NR NR e RE E NE RN Ne E Ne 


HALL REPAIR 
SUMMER EXPENSE REPORT 


Electrical supplies .se..esoeenaeae 52397 
Buia caii gata Re 8884 asia dea eat. - Ia 
Plastic roofing cement ss... ..... 15:92 
Trash collection fee,Bay Cities RRD...__6.00 


33140.96 

RR RR I-II JM NENE IE ERIE III 
CRC REACHES HALF-WAY MARK IN 

RETI RING LAST YEAR'S ROOFING LOAN 


With approximately $1,000 în unpaid principal re- 
maining on this înstalment note due Aug. 1983 (no pre- 
payment penalty), the building repair fund îs still 
open for additional contributions both to meet the $100 


monthly payments and to help finance additional repairs. 


We are pleased to report that since îts inception 
ădonations to this fund have covered $770 of the debt 


payment, The remainder was met by combined transfers of 


$160 from the mortgage fund & $270 from the property 
management rental account + 


Du uuuai 
CRC Financial Statement (9/1/82) 
Property Management Act. se ee n... . 1456, 5 


Treasurer (combined funds), e e e aa se e__60.84 
$ 517.38 


Statement Notes 


1, At press time (9/18), the treasurer's balance 
had increased to $460, with payments due 9/21 on the 
two înstalment notes of $632, în addition to current 
September bulletin expenses, 


2, The property management account reflects a 
$596 down payment 8/31 on insurance, with a balance of 
$923 to be paid în instalments, This fall the Ist în- 
stalment will also be due on 1982-83 property taxes. 
(1981-82 taxes amounted to $88%, paid în 2 instalments.) 


RR e RR RR N N e E RE E RR 






A TIME FOR CHALLENGES 


The Board îs currently challenged by neu financial 
consderations regarding CRC property » Besides replac- 
ing the furnace, we must begin to think about înstat- 
ling new drainage pipes from the building to the street. 
Most' pressing, however, îs the necessity to save, fi- 
nance or solicit donations to meet $1,700? in property 
taxes & interest missed at escrow în 1978 but brought 
to our attention by the assessor only this past year, 
($600 in pledges have been secured thus far for paymat 
on this vital obligation at year-end.. ) 

Like most people, CRC faces hard economic times. 
We have faith that together our Romanian-Ameri can com- 
munity will continue to rise to meet these challenges 
on behalf of its home & chapel în northern California, 


i Ea i e Re at aer Pt e m 


HOW CAN YOU HELP? 








BECOME A MEMBER (Founder, Regular Voting,Associate); 


(Seven of the eleven open spaces on the memorial 

plaque have been spoken for. We hope to fill up 

this last column on our 5th Anniversary--March '83) 
BRING DUES, ASSESSMENTS & PLEDGES UP TO DATEş 


ADD TO YOUR NO. OF INITIAL FOUNDER LOAN UNITS or 
(Individual goal: patron membership of 5 units) 


BE A GOLDEN BOOK CONTRIBUTOR, 
GIVE TO THE SPECIAL BUILDING REPAIR FUND, Or 
PLEDGE YOUR HELP TO THE SPECIAL 1978 BACK TAX FUND. 
Be sure to SUPPORT CRC ACTIVITIES, and always 
BE A P.R. (Public Relations) MAN for CRC, 














N.B. As the enă of the year approaches, so does the 
time to think af tax deductions, Do keep în 


tax-deductible e 





mină that cortributions to CRC are 





1 wish to becane a HEGULAR VOI:NG MEMEER of fasa Romana & Capela by contributina 


ăi! $60 in annual dues for which I may take a tax deduction, 





I wish to pay my dues: 


2e 


(0) monthly ___ ($5). 


(b) semi-annually ___ ($30); 
SA iti teii ciao etil dă 98 to) i det 


(a) annually ___($60); 


a! Arte et Eat) Medrea 


& 


Li 


: te i 
git i işi 
di Dei poli b 

: ide: „8 | - 
as Îi de Îşi glețas 
ziua gti 
ie sii, Flejiua 
ia Ei vei pis ui FIER. 
e Fi n A, e p E * 
îi dai ASE lu foa 
> FE: să d [22 si 
TE ET IRI ET ILIE 
Si ad si E 4 E 
îi | Ş 5 E e : 
: Sai alpi e Hai 
E îi ga e |: 3 
4 «Si ALEE 2 ss 
văii 8 du ia ţeca 
EREXITELIESRI IILE 
ai Ei 2289 fag 
E = MI: 99 0 0 +3 ru 
di ai &l- sSEz E tati 
SEES RiLI 
DEE LIBERI 
Si Msi da i ţia 
ai pt dis ti || 
pi pul-E- 9 3 > 5 A 
1) Fri ITI ISA 
îi 1 pati ia 
33 i Sof ăpună DA. 
da it sat 335 0 taae 
SE cai 355 9 isa 
vi: BCE Mel Li ama i tai f 
că E O SI A E a e 


L] 
(SAI 
NO 
| 














Vad - IO NOLLAIUDSENS - . VINAVD 3 VNVHOI VSVO 





-fU- 
CBC CALENDAR OF EVENTS 
FALL - 1982 
























































SAT. CRC Soard Meeting îi 
Sept, 25 Garage Sale postponed) 8 p.ms îi 
SUN. Holy Resurrection Orthodox Main Hall > 
Sept. _26|_Parish Religious Service N sii 
FRI, SET-UP: CRC GARAGE SALE Main Hall 
Oct. 1 (Items needed 6 p.m, = 
SAT, CRC GARAGE SALE Main Hall 
Oct, 16 (VYolunteer Workers Needed ) 9 - 5pomi|| : 
SUN, Holy Resurrection Orthodox Main Hall ||. 
IOot, 31 Parish Religious Service 11 a.m. 
SAT, CRC SYMPOSIUM Î 
Nov, 27 "Romanian-Hungarian Relations" 
(în light of Documentary History-- 
eight historical perioâs) 
Active Participants Invited 
Contact Program Coordinator: 
Mr, Mihai Olteanu . 
P. 0. Box 2922 (donations 
San Francisco, CA 94126 welcome ) 
Tel. (707) 557-4068 (eves) 
Angone interested îs iînvited to attenă 
SAT. ANNIVERSARY af UNION of TRANSILVANIA Main Fall 
Nov, 27 Snort Program ” a 5 8 p.m. j 
| Nov, 28 | Parish Religious Service | 
= 2 Christmas Mass ll a.m. | 
ec. 25 Holy Resurrection Orthodox Parish  |Main Hall L 
WANTED 


ITEMS FOR GARAGE SALE (Sat.,0et. 16, 9-5 p.m.). Please | 
deliver your "recyelable unneeded” items (clothing, kitenent 
ware, tools, books, furniture, etc.) to CRO; see the > 
Protopopescu family at the back), If pick-up îs necessary | 
contact one of the following: San Francisco (M. Olteanu)! | 
Cakland-East Bay (J, Moldovan or Da Didescu); San Rafael! | 
(N. Dimitriu); alo Alto (R, Bretoi); San Jose (Nick 
Cazacu); Monterey A. Blaga). 

VOLUNTEER WCRKERS to help set up Fri. night (Oct. 15) 
&/or work at sale Sat. (0ct.16). SHIFTS AVAILABIE. 

HELP DELIVEZNG ELIBRS în neighborhood apartments, 


(Pl=ase call Corstarra Arsere (415) 839-3188 or Jean 
Cortache (415) 42-3499 to volunteer your services. 











e SPAL 
CASA ROMANA & CAPELA 


FONDATORI 
(The Founders) 























3 

Emeric & Valerie Kalman 
Romeo Malattia & 
Ottilia Bria Malattia 
Niculae Moisidis 

*John 7. & Ilse Moldovan 
“Traian & Frances Ocneanu 
Anca & Mihai Olteanu 
Alexander Pârvu, Jr. 
Eugen Popescu 

Mircea Raţiu 

John Simicin 

Ioan Sirbu 
xIlie J. Smultea 

*Judith Clark Smultea 
Blena Stamatescu-Greavu 
Eugen Stoia 

Petre Sturzu 
Leon Vasu 


Petru Dărăban 


Regular Voting Members 


Sylvia Bogdan - = Ion & Yaria Manea-Manoliu 
| Irina Bollog Ion Raţiu Vasile Mihaileanu 


ASSOCI ATE MEMBERS 


Antonio Docan 
y Kevin &Mihaela Mack Ana Simpson 

R. A. Comnene Nicolae Novac Constantin Sparea 
John Covinea Paul &mgalica Sebastian Mircea Tanasescu 


| HONORARY ASSOCIATES: Jean Hhite Costache & 
i BOAED OF DLRECTORS Op eemi E aE i 


| Ioan & Virginia Balaci 
* Alexandru Blaga 
Remus Bretoi 
- Valer Bursan 
Alexander Burz 
*Nicolae Cazacu 
Ion & Stela Cepoi 
Margareta Cismaru 
Eugen Coban 
|*Gheorghe Costache 
George & Trudy Dănulescu 
| Dan C. Didescu 
*Nicolae Dimitriu 
' John Dumitru 
Mircea Goreniuc 
*Sorin Issvoran 
" Angeta Jonescu 
*xPam. George Jordan 















rounder Members în Progress: 


Tanase Başturea 
Nubar Boloyan 


Manuela Selles 





Margot Munroe 


e Can bre 












ea sa 


i 





Alexander Blaga 


: Gheorghe Costache! Pres. Pe Smultea 


















IVice Pres.. „Mihai Olteanu 
Re Die Dideețu, iSecy. E. Stâmătescu-Greavu 


iTrea8e se... Judith Smultea 


John V, Moldovan 
Gen.Mgr.  » «Gheorghe Costache Ș 


Trajan Ocneanu 
Mihai Olteanu 
îi Ilie Smultea 

i Elena Stanatescu-Greawr. 





SPECIAL ACKNOVLEDGMENT TO: 


Romanian Orthodox Parish "Invierea Domnului” & 
Unirea dela Vegt Society of the. inion & League, R.S 








pc 


ca 


=) 


CS 


Pisu ORE pa Da aza2 


ra 


2 SI 


ua a. ceace 


Popa ter Dale 


Se pearl 09) 


ia Boa za e 


-) 


Ca 





E 





-- 72 == 


DOR POPOR PPP POD Pee Dar Pe Pe POPPO onoarea Pa PO 





ROMUL LADBA ---------- HORBA Ă 


3 De eta POR e” a Pr Ohar DO Petri Pro aaal£ Spa OS Par 0 Cheap 9) 
i Dai: dă x i