Buletinul Casa Romana anul V, nr. 4, decembrie 1982

EU 






| ROMANA 








DEC.1982 








= A 
CONTENIS 





ae N ai 


ERăitorial: "Gânduri pentru Refugiații e ............c.. 3 
“Umilii luprători pentru Unire, EM. Voinescu sesseseesll 
"Vremea 1958, "Mama. o... ..cvoeonseeeneeoeosneeeoeeeul2 
"Românie Glis Sfântă, St, G, Theodofussseoeacoseseesee 13 
Eugenia Adars-Muresanu ; "La Betleeii "ua... ..vsaau ee aa OR 
“Sah Magnetic Florica Baţussss.cc...oosccseeeeseeasel5 
“Pata din Pădure,” Elisabeta Aurelia Iordache» e... ....17 
"Colind pentru Dora-lu, Nicolae Novaceecsososesneoesee 8 
"Cum mi-am Pierdut Copilăria,” Vasile Posteucae e... ....19 
"Gâmă de Crăciun,” Stefan Gheorghe Theodoru se... +23 
“Colindul Greierului de Nea,” Dumitru D, Ichimes sc... 2 
"Patriahală," Eugenia Adams-Mureganue e e oseoesaeeoeoses25 
"pri begii"” de Nick Belăeanii oras aveau a oncore ea mau a eu DU 
"Oameni mari şi mici de J.N.Manzatti: Chas.Upson Clark, 31 
"În Două Tabere,” Sergiu GTosSussoonosssesseeenseseee 32 
“Romanele lui Htomulus Fabian,” Ovidiu Vuia.cscc.see. 33 
Album, “Cind va Veni Declinul,” Ion Bafbus...cc......._37 
"Mamei ,"" N. S. GOvoTa scs.o.ossesasacesooasovosesosaoee 39 
CARNET 9099929209909 802500028009009009005802929099.c.... 40 
CĂRȚI: Cicerone Ioniţoiu, Miron Butariu sesaseeoeas» 
"Pentru Gospodine,; ” Aurelia Balaban sa ..c.oossoossseee 43 
ENGLISH SECTION:  "Sleepe Birdes,” Mihai Eminescuss... 45 
"Romanian Christmas,” Elvira Barsan 6 
"no Ars You,” Eugenia Adams-Muresamu 
"Grass," Vasile Versaviaa os... 50 
SPICUIRI DIN Priasă:; "SecTfetele Spionajului Sovietic”, 51 
"Succesiunea la Cârma Rus, Sov.”. 53 
"Schimbatea Guvernului din R,F.G. + 
"Ea d4:6 mitee Rabi umana ami maia: SĂ 
"Masacrele, „de Refug.Palestinian 56 
SrrăI dala Bta - Sătpozilonul 00... mnnscerasanesms SE 
ă "Anivefsarea Unirii Principatelor: ,. 61 
veţiri de la Parohie s...s.assosossee 62 
ACKNOWLEDGMENTS: New Members ..ccsssa:aeovoooeesaese 03 
"Call to Annual Meeting 1/22/83<... Gl 
Buletinul CR & LÂbHATy sscscs.c... 65 
Donations; Activity Repoftse cs... 66 
Financial Statement anna sa aani usa 07 
ŞUBSCRIPTION FOIM (Part II), ,..csoneeoeeceseseeveseee 08 
MEMEERSHIP HOSTEL + eieuaasnnaaennaenaeeeeananasenssas 09 
COC CALENDAK; Calendatul Evenimentelor la CRC s...... 70 
MERiiy CHIHISTMAS - CHU BoaTă & Officers ssnsa.osocece. 7l 


BACK COVER: “Calusari i” . ..c.......99089090099090e00sc.. 72 
(Front "Cover by Viorel Radu) 


Buletinul Casa Română 


- APARE TRIMESTRIAL — 
Redacția şi Administrația: 124 Montecito 
* 'x Oakland,California,94610 
Redactor: ILIE SHULTEA 
Redactor literar: NICOLAE NOVAC 
Anul vV i Nr, 
1pocooooeeoooeoeeoooeenoeooooooeoooe eooooooce_ 


GÂNDURI PENTRU 
REFUGIAȚI 


Desigur că aceste gânâuri se Anăreaptă în 
primul rând spre refugiații pe care-i cunoaş- 
tem noi şi cu care venim An contact... Ii în- 
tâmpinăm Încă din lagărele de tranzit & prin 
Austria şi Italia sau după ce ajung şi simt 
nevoia sau dorința să ne caute.Bste bine În- 
să să ştim că ei fac parte âintr!'o masă de 
milioane ds oameni desrădăcinaţi de revoluţii 
ce se pretină Yumane"” dar a căror brutalitate 
nu cunoaşte margini. | 

Prinţul Saârudăin Aga Khan făcea acum câi- 
va ani observaţia că:"Sscolul al 20-lea aa- 
âus cu el transformări profunde şi de cele mai 
multe ori violente, însoţite de suferinţe care 
au depăşit orice precedenti... Dar în acelaş 
timp, „cetăţeni particulari şi guveme au 

doveâit o voinţă remarcabilă şi cre scânâă 
să accepte sarcini din ce în ce mal mari ca să 
aline suferinţa umană", (Louise W,Holborn, REFU= 
G2ES:A FROBLEM OF OUR TIME,Scarecrow Fress,pe 
3,2 vo1.,1975). 

Autorul Lester A „Sobe, În cartea de cerce- 
tări pe care o editează În 1979: REFUGâBS: A 
WORLD REFORT,observă că:"Războlul şi revoluţia 


9osoeteoe 


9990009098 990060000g 
apocosese 








î Cd e 


sunt circumstanţe ideale pentru a deteruina 

populaţia Ansp*imentată la fugă", Din infor- 
maţiile pe care ni le dă acest studiu reiese 
că peste un milion şi jumătate ae Ruşi s'au 
refugiat în faţa revoluyiei bolşevice din W- 
embrie 1$17,iar numărul palestinienilor care 
au luat ârumul exoâului începână âin 1948, se 
ricică la 2 milioane.Comitstul american pen- 
tru refugiaţi a arătat în 1977 cătldela 1945 
Ancoace ău avut loc 75 âe războaie!,care au 
cauzat un total de 17,318.520 ae refugiaţi... 
Aceste cifre nu cuprină pe cei un milion şi 
jumătate de refugiaţi afganezi,nici pe Woei 
din corăbii“, ("the boat people ),despre care 
Ancg nu se ştie câţi au ajuns pe țărmurile 
dorite şi câţi zac În fundul mărilor. La fel 
nici tragicul sfârgit al refugiaților pales- 
tinieni masacrați cu mille An cele două cân- 
puri lipsite de orice apărare din Liban nu 
sunt cuprinşi în acest stuâiu, 

Agenţiile speciale ale Naţiunilor Unite,- 
UNRRĂ şi IRO - până în 1951 şi UNHCR,(United 
Nations High Commission for Refugees),de a- 
tunei Ancoacs - au extins mână de ajutor re- 
fugiaţilor de peste tot globul.Falestinienii 
sunt ajutaţi ae către o agenţie separată UN- 
MA .(U.N,Relief and Works Agency) ,creată An 
1949, Tot âin cartea lui Sobsl aflăm că UNHCR 
a ajutat 3.9 milioane de refugiaţi în Asia 
şi 3.7 milioane în Africa unâs,in 1977: “la 
fiecare 80 âs locuitori,unul sra refugiat, 

Dar, să ne întoarcem puţin înspre valurile 
âe refugiaţi,cână ma! mari,cânăd mai mici,din 
lumea comunistă din Buropa ds răsărit ,Despre 
cei din Uniunea Sovietică,lester Sobel spune 
că cei mai mulţi sunt întslectuali sau arti- 
gti:Wdansatori cu renume,muzicieni,artişti şi 
scriitori care au suferit numeroase psrsscu- 

ii,ani de temniţă grea sau şi-au pus viaţa 
n joc Ancsrecână să scape âe sub Comunismi,,. 
Un număr limitat de dizidenţi au ales exilul 
pentru că 1i s'a ridicat, âregtul âe cetăţenie 
An timp ce vizitau ţările occidentale.Mai r& 





. e 


cent,âistingi scriitori opuşi regimului sovie- 
tic au fost forţayi în axil,îÎncepână cu Alex- 
andru Soljeniţin An 1Ș74.(Al doilea exil de a- 
cest gen,cupă Leon Trotsky în 1526)... Arkady 
Shevchenko,âelegatul de frunte al Rusiei Sovie- 
tice la Nayiunile Unite,ăefectează în U,S,A în 
Aprilie 1978... 

Dreptul ae emigrare al evreilor âin U,R,S,ă. 
a fost unealta unui joc politic care a rezultat 
An numzr când mai mare,cână mai uic,al celor ce 
au putut părisi Rusia,după ani de aşteptare, In 
Octombrie 1977,lagărul de transit din Viena a- 
nunţa 400 âe sosiri săptămânale, iar numărul cel 
mai mare ae emigranţi a fost de 30,000 în 1973. 
Se pare că această cifră coincide cu momentul 
Nixon şi politica de destindere. 

Refugiații ain ţările satelite ale âuropei 
âe răsărit au folosit toate căile şi uijloace- 
le imaginabile ca să scape ae teroarea din prk 
ma perioaaă stalinistă,de comunizare forţată şi 
apoi de reginuri marxist-leniniste bine insta- 
late,autoritare şi conforniste An continuare... 
Nu putem să menţionăm decât câteva cazuri no- 
torii mai recente care dovedesc pe de o parte, 
dorinţa de evadare din ţările comuniste,pe de 


“alta,lipsa de scrupule a metodelor folosite de 


agenţii acestor ţări să intimideze sau chiar 
sxtermine ps refugiaţi.,Unul din aceste cazuria 
fost grupul celor şase atleţi,(5 âîn România şi 
1 din U,R.8.R),care au aefectat la jocurile 0- 
limpice âin Canada în 1976. Apoi,faptul asasi- 
nării refugiatului bulgar George  Markov, prin 
otravă injectată din vârful unei umbrele,îÎn pli- 
nă stradă în Lonâra.Acest caz evidenţiază capa- 
citatea şi rafinamentul agenţilor KGB În orice 
parte a golubului.ilai puţin reuşit a fost pla- 
nul din vara acestui an de răpire a scriitorului 
român Virgil Tănase şi a complotului de asasi- 
nare prin otravă a cunoscutului autor Faul Gg- 
ma din Faris,.Faptul a fost preluat de presa âin 
Antrezga lume şi a avut repercursiuni diplona- 
tice nefavorabile asupra relaţiilor României cu 


î e 


Franţa uaâe s'a desfăşurat întreaga rană... 
Tot atît de notorios a fost cazul lon Facepa 
cu cinci ani An urmă,Consilier intim al pre- 
şgeâintelui iicolae Ceauşsscu şi şei al  ser- 
vioiului secret,fracepa venea cu desaga Ancăn. 
cat şi a servit un duş rece regimului din 

Bucureşti. 

% 

Sg revenim acum la enunţarea din fraza de 
deschiâere a acestui subiectirefugiaţii  ro- 
mâni. 

O aiscuţie cât de schematică reclamă o 
primă aistincyie între cei politici, religio- 
şi şi amestecaţi,Noţiunea de “refugiati, An 
general presupune 0 atituaine prealabilă de 
opoziţie şi dorința de evadare de sub  guven- 
narea unui regim a cărui concepţie filosof i- 
că despre orâinea social-politică în viaţa 
comunităyii a devenit incompatibilă cu viaţa 
şi aspiraţiile refugiatului. Un refugiat po- 
]itio tinde să-şi manifeste revolta împotri- 
va formei de mg ein e şi a negării lLibertă- 
ţilor omului în toate manifestările lui ca 
fiinţă raţională şi creatoare. Cel religios, 
se opune intervenţie! autoritare temporare în 
manifestarea simbolică a creâinţei! În practi- 
ca religioasă prin care el Anvelege să se 
chine a Totersatorului aşa cum Il vede sl... 
Cel din grupul al treilea,poate să fie de- 
terminat de motive economice,profesionale s- 
au pur şi simplu să se simtă atras da mira 
jul occlăsntal.Grupul Wamestecaţilor! de ce- 
le mal multe ori se rupe total de rădăcinile 
lui naţionale,iar cel religios,tinăde să s&.re- 
găsească în comunităţi religioase şi-l preo- 
cupă În mod esenţial legătura cu Dumnezeu, 
preferână să nu se incurce cu cele politice, 

Grupul politic,aşa cum 11 întâlnim în oc- 
ciăent,este format âin âiferite straturi, 

Mai Antâi sunt ce! care se găseau în afa- 
va hotarelor la sfârşitul războitiiui gi au 
preferat să nu se repatrieze, C2i mai mulţi 


aintre aceştia,âupă o scurtă perioadă de ezi- 


2 d 





m A 


tare An care aşteptările unor schimbări inter- 
naţionale de natură să asigure firul ae conti- 
nuitate politică ante-belică au rămas zadarni- 
ce,ăacă srau încă la o vârstă potrivită, s'au 
pis pe carte.Alţii,au Anvăţat meserii no1,s'au 
ncaârat An munca productivă a ţărilor în care 
se găseau sau au emigrat spre alte orizonturi, 
Aproape toţi acegtia,paralel cu rezolvarea pr- 
oblemei existenţei,au continuat, să se preocupe 
şi de soarta ţării de origine pe cale de orga- 
nizaţii culturale româneşti,comunităţi biseri- 
ceşti gi publicaţii periodice,In acelaş timp, 
au căutat să stabilească legături şi cu cercu- 
ri social-politice În ţările respective cu sco- 
pul de a asigura simpatia şi suportul lor pen- 
tru cauza âe auto-exilare a noastră ca refugi- 
aţi politici, 

Al doilea strat s'a format din cei care au 
părăsit ţara în momentul în care iluzia că s- 
ar putea lucra pentru naţiune şi În coops- 
rare cu un regin tot mai marxist-leninist-sta- 
linist,s'a dovsait cu totul efemeră.Aceasta a 
fost perioada în care şefii comunişti educați 
la Moscova, în frunte cu Ana Pauker,au dominat 
arena politică,au alungat pe Rege şi au prac- 
ticat metode âs teroare sălbatecă.Dintre cei 
care au reuşit să treacă frontiera clandestin 
în aceşti cincea 10 ani,unii au înnotat peste 
Dunăre ,alyii au trecut frontiera spre Jugosla- 
via prin vaâuri plătite scump şi nesiaure,Ris- 
curile ae a fi prins,înapoiat şi condamnat la 
ani grei de temniţă sau meci ali pe frontieră, 
erau totuşi preferabile unei vieţi precare,cu 
nopți An care oricine putea fi ridicat de la 
aomiciliu fără să ştie pentru cs şi dus fără 
să se ştie unde,Cei "norocoşi! să ajungă An 
Jugoslavia,erau trecuţi printr'un alt purgato- 
riu.Arestaţi ae securitatea titoistă,cam Jju- 
mătate in si au fost trimişi Înapoi În Ro- 
mânia,iar restul puşi la munci grele luni şi 
chiar ani ae zile,înainte de a fi duşi la fro- 
ntiera spre Vest şi goniyi să treacă dacă sc:- 
pau iarăşi ae gloanţele care-i urmăreau. 


SE - 


După o perioaaz de tranziţie înspre stabi- 
lizarea aictaturii proletare în care munca de 
la WCanalul Dunzrsa-Marea Neagră" a decimat 
mii ae vieţi şi ce valori româneşti iar cei 
ain închisori au trecut prin ororile Nre-edu- 
cărti” politice,annistia impusă lui Gheorghiu 
Dej ae către zarile puteri din lunea liberă, 
a aeschis poryile lagărelor şi închisorilor, 

O mică parte âiîn supraviețuitorii  Închi- 
sorilor - mai ales cetăţenii americani prin 
naştere - după muite targiversări,s'au putut 
repatria pe cale legală .iceştia au adăugat un 
capital moral âe mare valoare la grupul _refu- 
giațilori şi scrierile lor au dezvăluit An fa 
va Lumii Antregi,ârama uns! naţiuni lăsată 
pradă de război unei revoluţii care nu-l apar- 

ine e 

' După restabilirea unor relaţii diplomatice 
nomale între RSR şi ţ=rile âin Vest,au rezul- 
tat o mulţime e acorâuri economice şi cul tu- 
rale care au deschis calea schimburilor de 
studenţi,profesori,artişti şi oameni ds ştii- 
nţe, In plus,nevoile de dezvoltare sconomică 

au  âsterninat regimul da la Bucureşti să ac- 
cepte obligaţia faţă de principiul dreptului 

la emigrare în schimbul obţinerii avantajului 
națiunii celei mai favorizate.La acestea s'a 
mai adăugat şi obligaţiile ce decurg din aces- 
ziunea României la acordul âe la Helsinki cu 
privire la arepturila omului.Toate acestea au- 
deschis posibilităţi pentru un nou val de re- 
fugiayi Yamestecaţi".Intre aceştia au apărut 

şi elemente dubioase,foşti condamnaţi de ârgt 
conun de care se pare că regimul de la Bucu- 
regti yinea să se scape.Alţii,veniţi pentru 

studii,au căutat căile potrivite spre a rămâ- 
ne în vest ca “refugiaţi politici" .Motivul 16- 
gitim al acestora a fost că menbria lor An 

partidul comunist (care era nedespărţită de 

situayia lor ca studenţi la doctorate)era îin- 
voluntară dar formal şi legal incispensabilă 

pentru accesul la Învăţământul academic suge- 
rior şi calificarea pentru schimbul cu strei- 





- C _. 
2 


nătatea „Acest gen ae refugiaţi se baza pe mo- 
tive nai mult profesionale şi numai rare ori 
politice ,Filinad studenţi âistinşi ei sunt în- 
teresaţi mai mult în avansarea pe baza cali- 
ficării libere ae stigma politică (fapt impo- 
sibil în România) aecât în a lua parte activă 
la acţiunea de combatere a legitinităţii sis- 
tenului comunist din România.(Fără a părea că 
ne amestecăn în libera lor opţiune, socotim că 
o participare mal activă a acestor tineri la 
efortul refugiaților români âin exil de a LE&- 
muri occidentul asupra stării de lucruri din 
vară ar aduce o contributie simțitoate, 

O ultimă categorie de "refugiaţi" pare să 
rezulte din schimbul de profesori universitari 
câre au optat să rămână permanent în occiaent 
-mai ales An Statele Unita.Cât ae "persecuta- 
vi" au fost ei sau ar fi dacă s'ar înapoia în 
România poata fi dedus âin poziţia pe care au 
ocupat-o în caârul partiaului comunist de a- 
colo,Un simplu membru de partid,constrâns de 
împrejurări indepenâente de voinţa lui poate 
fi înţeles din punct de vedere uman.Dar dacă 
respectivul aistins şcolar a depus un zel deo- 
ssbit pentru partiă şi a fost avansat pe sca- 
ra sramică până aproape âa canâidatură la 0o- 
mitetul Central al partiaului comunist,cerere 
lui de Yazil politic! apare cu mult nai puţin 
credibilă Intrebarea cars se pune este dacă 
nu cumva salarul cu mult mai ridicat pe cars-l 
are aici 11 împinge spre "refugiu"?.,,Ba mat 
mult; răsplata obţinută de la partidul comwmist 
român poate trezi suspioiuni ae "infiltrare!, 
cu scopuri de agitaţie În lumea burghezo-ocoi- 
dentală, .,.Cânăd aceşti canăâidaţi la azil poli 
tic",cu paşapoarte româneşti “În regulă se mai 
Amping,cu apucături practicate la partia, în 
rândurile "refugiaților" şi,profitâna ae con- 
juncturi,crează probleme în cadrul organizaţi- - 
ilor acestora,o reacțiune aproape spontană se 
produce în rândurile refugiaților cu zeci âe 
ani âe temniţă comunistă.Intrebarea pe care o 
pun aceştia âin urmă este cu privire la acti- 


« ÎN = 


vitatea acestor soaităyi acadeuice de astăzi 
An cursul anilor e prigoană îînverşunată a 
partidului comunist romEn Ampotriva tuturor 
celor ce-i stăteau în cale.Deci si ridică o ctes- 
tiune âe ordin moral incontestabil .,.. 

% 

Concluzia la reflecţiile de anal sus pare 
aestul as eviaentE Activitatea de exil a re- 
fugiaţilor români ar avea un potenţial cu 
mult mai mare dacă atitudinea celor carealeg 
"pefugiul! ar lua un contur național mai pre- 
cisaşa cum o fac celelalte exiluri est-euro- 
pene - şi ar fi îmbrăyişată cu mai ault iînte- 
res şi entuziasm. Ne referim mai ales la ele- 
menteles mai tinere şi dotate cu adnirabile ta- 
lente - atât ain lumea intelectuală cât gi din 
cea religioasă. Tenăinţa unor comunităţi reli- 
gloass fundamentaliste de a lăsa În afară 1- 
sia ae comunitate naţională în legătura omu- 
lui cu Dumnezeu,ignoră faptul că naţiunile 
sunt şi ele creaţyiuni ale aceluiaş Atotputer- 
nic.Prin ele,indivizii se ridică la un nivel 
mai Analt în aspiraţiile lor de a se apropia, 
a cunoaşte şi a trăi valorile daivine.Instrei- 
narea comunităților religioase româneşti une- 
le de altele sau cultivarea rivalităţii dintre 
sale sunt echivalente cu lupta fratriciaă. An- 
bele sunt pe placul şi încurajate de către 
marxismul ateist care le condamnă de o potri- 
vă pe toate şi urmăreşte exterminarea lor, 


ILIE SMULTBA 








Douăzeci de ani trecuţi ca o cll- 
pă, dela întăpiulrea Unlrei celei 


Mari, au dat prilej multora dintre noi 
să lacă unele popasuri pe ma:gi- 


nea istoriel, cu alâi mai necesare, 
cu cât vremea tinde să așieamă 
vălul ultării şi-al indilerenţii peste 
tapte și peste oameni care-au iosi. 

Ziarele, revistele şi toaie publi- 
cațiile mai mărunie, au conscrat co- 
loane întregi evenimenielor din De- 
cembrie 1318. S'au publicat docu- 
mente originale şi iotograiii,. O? 
mai ales fotograiii 1 Adunări tumul- 
tuoase și domn! gravi în unitorme 
străluciioare, în fracuri şi cu deco- 
rații. (N'am văzut nicăeri chipul tur- 
ţii de ploae al ofițerului şi nici ca- 
pela — umila dar legendara caps- 
lăl — a soldatului ţăran român 


care a murii fără să tacă conside- 
raţii filozoiice pe marginea celei 


mai sublime și mai dureroase jeriie! 
Jertia vieţii 1) 

Douăzeci de an! dela unire! Mult, 
foarte mult pentru un popor care 
uită aşa de repede sacriticiile pe 
care a trebuit să le facă ia o răs- 
crace a vieții lui. 


Am văzul undeva un tablou foarte 
frumos, care r&nduia solenin, în a- 
-Studiai- -avezțialozlel-de- 19i--da. oe-— 
meni care luptaseră pentru unire, 
Dealiiei, o etichetă atrăgea imediat 
atenția celui curios, ia litere mari: 

„Făaritori uniri” 

ŞI unii din oamenii acela trăesc 
şi la prilejuri mari ca acestea, stil- 
gă şi scriu că lor — scrisului lor 
adică — li-se datorește anirea, 
„Că dacă ei n'az fi ţinut trează con- 
ştiinţa poporului şi nu i-ar îl spus 
că se trage din cele mai mari nea- 
muri ale pământului, noi nu ne-am 
8 uait, 


Umilii luptători pentru Unire 





Protundă eroare! Nu tăgăduesc 
rolul acestora în marele act ge ca- 
ve-l aniversăm în fiecare an. Dar 
a-l atribui în întregime lor, înseam- 
nă a nega, a prolana, mormintele 
acelora care-au căzul cu fața la 
inamic. . 


Acela sun! luptătorii umili, necu- 
noscuți, pentru unire, Luptători în 
sensul cel mare şi adevărat a] cu- 
vântuluL Oameni care au ținut în 
mână o pușcă, o sabie, care-au mâ- 
“mult un tun, care-au consirult un 


” poa sub focul arțileriei inamice. A- 


„ceştia sunt luplătorii „cel mari” pen. 
tru unire, 


Câtă Mieratură „eltină” s'a scris 
odată pe seama Jer.felor şi cu câtă 


ultare acoperim astăzi mormintele, 
jerila lor! Nimeni nu mai cercetoa- 


ză câmpiile pe care au murit ei ca 
să stințească cu sângele lor iâuăr 
o idee, care nici o valoare n'ar îl 
avut dacă nu era jerita lor. Dela 
idele la laptă, este câi dela cer la 
pământ, 


Acela care trece la faptă, san 
care ajută ca ideea să devină laptă, 
acela este tăuritor | ŞI numai aceia! 
Imi trec acum prin minte morții a 
cela mulți și ce! care mai trăesc și 
astăzi viața 1oz fără bucurii prin sa- 
tele noastre sărace, care au luptat 

- ca să întregească neamul. ȘI noi 
am trăit anii cumpliți ai marelui 
răsbol. Dar n'am îndurat suferințele 
tor, am tremurat omeneșşte în fața 
morţii 1 N'am plâns tăcut cu lacrimi 
siărâmate în palmele noduroase și 
mânjite cu noro! şi cu sânge, când 
se. rărecnt şirurile tinere în bătaia 
mitralierelor... 


Erau mărginite orizonturile viații 
lor sărace, dar câtă iubire, câtă 
sulerință era închisă în acele ori- 
zonturi formate dintro căsuță și 
dintrun ogor semănat cu porumb... 
Lor Îi s'a spus de către ofiterii îi- 
neri că întră în loc ca să măreasnă 
țara, s'o tacă mal irumoasă și mai 
bună, 

Sufletul meu tânăr reiuză să crea: 
dă că oamenii acela care se retră- 
seseră cu moartea în suflet de pe 
Mureş, pe care-l apucase zăpezile 
şi înghețul pe cnimile Carpatiiur, 
care se încordaseră pe Oi! și pe 
“Argeş să lacă taţă inamicului și tră 
dării, au stat toată iama în tranșee 
numai pentrucă |! se promisese pă- 
mânt ? 

Proitundă nedreptate! Am tot aș- 
teptat să se ridice cineva ca să le 
lacă dreptate, să spună că nu-i a- 
devărat, că oameni! acela n'au mu- 
rit pentra pământul pe care urmau 
să-l stăpânească odată, după înce- 
tarea războiului. Dacă nu s'a lă-ut 
aceasta, 'nimic nu s'a iăcut pentru 


siânta şi veșnica lor pomenire, EM. VOINESCU 
Pr i 
V_R SBM EA GB 





12 - 


Unirea e a lor, el au iăcul-0, e 
au murit pentru ea! 
Veţi înțelege aceasta şi ce! cars 


ați stat deparie de lront, la părţila 
sedentare ? Mă indoiesc... În iaja 


lul Dumnezeu și a îstoriel, uoi 
m'avem alți reprezentanți decât pe 
ei. lar în marele tribunal al drop- 
tății omeneşti, nu recunoaștem alţi 
procurori decâ! pe ei. 

Mormintele semănate la marginile 
țării, sunt cea mai bună garanție — 
cea mai pulemică linie Maginot, 
Sigiried, sau cum veţi voi să-i zi- 
ce-ţi — pentru cei care se bucură 
astăzi de viață! Să facem dreptale 
umililor gi adevăraţilor luptători 
pentru unire. În cariea cea mare a 
neamului românesc, lor trebue să :e 
consacrăm cele mai multe pagini, 
lor, celor mai buni dini're noi. 

Astăzi când vremurile grele tai 
iarăși în sărmanele noastre porți, 
să le aprindem lăcliile care s'au 
stins din cauza nepăsări! noastre, 


Să nu ne găsească întunericul +el 


mare, nepregătiți. 


MAMA 


E. așa senină seara 
a st pace'n aer. 

tau la geam și ţes într'una 
Din al gândurilor caer. 


Parcă-o văd acas” pe mama, 
Chip de sfântă'ntr'un pervaz, 
Slabă, slabă, sărăcuţa, 
ŞI cu lacrimi pe obraz. 


Stă la geam și toarce'ntr'una 
Alb fuior din vechea-i furcă, 
Stă la geam, dar gândul dânsei 
Peste văi și dealuri urcă ... 
Și gândind așu la mine 

Uită furcă şi fuior, 

Şi cu-un colț dela maramă, 


terge ochii binișor . . . 


9. theadoru: 


ROMÂNIE GLIE SFÂNTĂ 


R îmâi cu bine floare ce lăcrămând petale 
Opreşti fără de voie pe ori ce călător, 
Minunile s'admire, ce le presori pe cale, 
Acvea, la ori cine. Decor încântător! 
Nopți pururea senine, cu umbre de mătase, 
jeşind să ţi se'nchine pe fie ce răzor. 

E, totul o gradină ce fir de aur coase. 


Grădină care ziua se scaldă în lumină 

La un izi/or de aur. E tostă un cristal, 

Jarna brumat, iar vara nemărginită mină 
Escaladând verdeață spre cer, drept piedestal. 


Spre cer, înșiruire de crez şi pietate, 

Fântână mesecată de fapte șamintiri, 
Înobilând cu jertfe si pilde neuitate, 
Nenumărate veacuri bogate *n năzuiri. 

“Tu minunată lume, ne-asemuită "Țară, 

Ama să te port în suflet cum moșii mei 'Te dară, 





14 = 


LA BEILEEM 


La YăSCcrucâa vântului, 

îi pe proaul pământului, 

ÎN unae nici foc nu-i An vatră 
şi afară câinii latră, 

stă Isus,mlădiţa lumii, 
legănat la sânul Mumli. 
Maica Precist: priveşte, 

N pruncuşorul se-oâihnegte, 
| câna,âsoaată,ce să vază? 

îi Șapte îngsri vin pe-o rază 
3 și ain gapte mici potire 
varsă-a cerului mărire; 
Trei ţin stelele de sus 
peste fruntea lui Isus; 
trei țin razele de Lună 
peste Humă şgi-o'ncunună, 
unul „mâna, Îngereşte, 

Asi riaică şi grăleşte: 
"Soare,lună, străluciți, 
lauda Pruncului vestiți! 
Stelelor,aprinselor, 

voi prealumino selor, 
Pruncuşorul lăudaţi. 
Oameni,toţi,aminte luaţi, 
că azi vi se dă prinos 
Domnul-Dumnezeu;fristos!! 
Maica Pracistă zâmbeşte, 
pruncuşorul se trezeşte. 
Par mioarele din stână 

cu arginturi ninse'n lână, 
iar mieluşeii par, 

poleiţi cu aur chiar, 
Focul arde parcă!n vatră 
şi nici câinii nu mai latră, 
iar ciobanii de pe plai 
par Arhanghelii din Rai; 
căci Isus,stăpânul luu.ii, 
stă acum,la sânul Munii, 











- 15 - 


Tlorica bațu: 


SAH MAGNETIC 


Există ceva ca un magnet pe tabla de gah — 
piesele negre sunt atrase ciudat ds câmpia 
vecină,piesele alba împlântate adânc pătrăța= 
lelor,hotărâte să stea vertical - neapărat 
vertical... 

Iubisem gahul ca pe o bărbăteaacă abstrac- 
tizare,această beţie a spiritului -m-a făcut 
să-mi risipesa plăcut - Doamne, îngrozitor âe 
plăcut = multe ain atât de puţinile auloi ore 
ala copilăriei gi adolescenţei, șahul „ dulose 
sumă de abisunri als minţii,legate ciuăat prin 
cărarsa cu flori pe cars trebuie să o afli 
me reu,pentru că ea există,înăiferent de a ştie 
Şah « primii ani âs solâat gi de rege,luptă- 
tor trsbuină să mori pentru turlă,conâucător 
âe destine. șahul - cel care m'a Anvăţat să 
lupt pentru cercuri - şi totul abstract atât 
âe abstract! 

L-am văzut În vitrină:socul cu figuri scul- 
ptate,cum Îmi adorisem,âe mult,cun ştiam că 
sxistă - ain filme, WCadou de Grăciun!i! mi-am 


goptit,1l-an cumpărat fericită, 


Pionul negru... îMat în tei mutări! îmi 
şoptesc,nu cunosc jocul,nimeni nu mă mai poa- 
te face mat În trei mutări „ am 35 de ani, ds 
acum - dar urăsc jocul acesta de şah,tabla ca- 
ra miroase atâta de mult a războl, rege”, re- 
ginăt „turle care se cer apărate, Ce mult iu- 
bisem caii abstractizaţi al copilăriei,ce sp- 
aimă în calul acesta,aata să calce!n coipitea. 
In rânâu intâi sunt pionii dar An rându doi 
mai sunt “ofiţerii, nebunii, “gânditori ",ga- 
ta oricînă să âsa orăin de exscuţie'n masă, 
oameni cu carte gcolarizaţi special să Vasci- 
aă', Nu' deciziile mari le ia regele gi regi- 
na,care nu neapărat sunt regi şi regine. Dar. 


- 16 - 

ce ştie un rege care nu acţionează decâto 
pătrăţică în jur? Baza sunt el,cei mulţ:, 
pionii,făcuyi să ucidă şi să fie ucigi (ex- 
istă gi!'n gah o lege-a lui Malthus?), care 
merg încet dar ştiu să moară frumoa,totdea- 
una în frunte gi cars,unsori,pot salva o 
regină ...(... şi sunt singurele piese oare 
pot să salveze ceva... — dar fă de ale ar 
incepe războlul?),.., 

ionul negru... Unu,doti,tre1...sunt mul- 
yi,sunt ai dracu' de mulţi,nu trebuie să 
privesc prea atentă,pionui ăsta seamănă cu 
ostagul sovistic,uite,mai ales ain profil, 
ostaşul sovietic,cel ain statuia făcută 
arept N recunoatiinţă” el cel cars,cu arma 
in mână ne-a eliberati pe not,de not,uci- 
gânăune!'n massă,sau-pe fiecare în parte - 
cum ii era mal uşor - dar în orice caz cu 
ama în bână,neapărat cu ama în mână. ec... 
(Unsori copiii sunt trimişi dela şcoală să 
ducă flori la statuia ostagului sovietic, 
cel cu arma în mână,şi atunci când pleacă 
ae acasă mamele le goptesc: "să nu v'auâă 
cinsva,âracilor,câna râdeţi ds el,e şi sl 
o piatră şi gata,uite aiseară dăm drumu la 
câine pe acolo,dar acum să fiţi cât puteţi 
mai cuminţi,n!'o să dureze mult.,., gi co0- 
piii joacă gah - si nu cunoso figurile a- 
cestea,va veni un timp gi pentru e1.,.) 

Şah! Mare porcărie şi aiureală aceasta, 
nu mai vreau,e prea dureroa,ulte:tabla da- 
ja s'a schimbat;albul e rogu da sânge,doar 
negru e negru in doliu şi plâns,Dar unde se 
albul? Unăâs s albul copilărisi,albul Jocu- 
lui abstract,albul atâta de rar al gânâirii? 

"Slavă vie,stea curată, 
Voie bună pe pământ... 

Unăe egti,muzică sfântă,de cs te-ai năg- 
cut dacă ştiai că trebue să fii ucisă,dacă 
oamenii râd spasmodic de atâta durere,dacă 
tabla âa şah nu primeşte intrânsa nici mă- 
car un bob pentru grâu?,.. 

Visez...,: 0 tablă as gah pe rare să nu. 
se joaca gah,o tablă de şah cu boabe de 





PO, 

grâu,cu firs de grâu,apoi cu spioa coapte de 
grâu,mânini de copii mângâină şi iar dela 
capăt... şi lar dela capăt,..Un vis de copil 
ss. Un vis Ge Om. Dar e vis. Dacă aş pune, 
in joacă,o singură boabă de grâu pionul al 
treilea s'ar repezi înspre dânsa = puşca « 
incărcată,o apăsare ps trăgaci,un 'orâin, o 
simplă migcare... 

Şah magnstic",ta urăsc cu toată puterea 
sufletului meu tânăr,gânâul. meu cere lunini- 
mâine e zi de Crăciun — te arunc la gunoi, 


FLORICA BAȚU 


1410306 

























FATA__DIN_ PĂDURE 






A trecut ps-aici,odată 
Imbrăcată!'n verăâe-o fată; 

A trecut pe-aici pe munte, 
Voia liniştea s'ascultes: 

Se urcase printrs brazi, 

Ii strigase vântul:larzii 
Furioşi torenţi s'o'nace 

Au căzut din stânci;sio plece, 
Vraj subţire din rea plantă, 
Gurneziş stătea pe pantă, 
Dar trecând=o în sfârşit, 

Sus în pisc s'a oaîhnit 

Şi!n sfârşit a ascultat 
Glasul lunii'npovărat, 

De acourile-absurâe, 

Din străfundurile surâs. 

Insă a plecat de mult, 
Coborână un vechi tumult, 

Iar în pisc,âin cână În cânâ, 
Cântă un ecou plângână: 

“A trecut ps-aici,odată, 
Imbrăcată!'n negru-o fată... 


ELISABETA AURELIA IORDACHE 


3 





Colind 


Pentru Dora - Lu 


S'a deschis o poartă'n cer 
Flori de măr și Lerui-Ler 
Că un Inger a plecat 

Cu steaua la colindat... 


Singur, singur, singurel. 
Prin omăt. noapte si ger, 
Ni se-opreste la fereăstră 
Nasterea să ne-o vestească. 
Să ne spuie de Hristos = 
Mesia cel luminos; 

Care'n lesle s'a născut 

ŞI'n scutece s'a'nvăscut . . - 


Să ne spuie cum din munți, 
Coborau ciobani cărunți 
Să se'nchine Pruncului = 
Pruncului si Mamei Lui. 
Lângă ieslea cea de lemn 


„Din grajdui din Betlehem.. . 


Domnul l-a trimis de sus, 
Să=l vestească pe lisus 

La copii cuminţi ca tine 
în seara de Mos Ajun. 
Ingerul meu mic și bun 

Cu ochi rupți dincerul sfânt. 
Cum m-s alții pe pământ. 
Cu suflet de crin şi nea 
Și cu trup de viorea.... 


Pe raze de Lerui-Ler 
Mi-a trimis cu tin” din cer. 
Bucurie, Dumnezeu - 
Dora Lu, îngerul meu!'... 


Nicolae NOVAC 








CUM MI-AM PIERDUT COPILĂRIA 


(Fragment din “Băiatul Drumului”) 
de VASILE POSTEUCA 


Fraţii şi cele două surori nu știu ce vor îi gândit 
şi făcut în adâncurile lor. Iși vor fi pus şi ei întrebări? 
Vor fi plâns și ei? Eu nu-i simțiam. Fiinţele noastre se 
hotărniciau precis. Visătoria punea între ei și mine 
brâul unei mari depărtări. Eu mă despărțiam de ei, ca 
să plâng şi să sufăr cu mama. Cântecul ei monoton, pe 
pragul nesfârşit al nopților acelea, de singurătate şi 
nedesluşită teamă, îmi prefăcea sufletul în râu de la- 
crimi. Şi, erau, poate, si nopţi care ne acoperiau şi ne 
închideau în ţarcurile propriilor noastre suflete, înlă- 
untru, ca şi cum am fi fost tare departe unul de altul 
și străini. Dar căderea serii era momentul cel mai greu. 
Ne adunam în casă, în jurul vetrei, şi nu ne găsiam loc 
unul din cauza celuilalt, și ţipam, cât ne ținea gura că 
ni-i foame. Mama ne pregătea ce putea din cele aduse 
de ea cu traista, din sat, de la rude. Dar oricât ne-ar fi 
dat, nouă nu ne ajungea, nici pe-un dinte. Eram saci 
fără fund. Intrase foamea'n noi şi nu mai dam de saț. 
Mama se uita îngrijorată la noi, făcându-ne împărțeală 
dreaptă, ca să nu ne încăerăm. Rareori ajungea să 
guste și ea. Când intrebam dece nu mânâncă, avea tot- 
deauna răspunsul gata: 

—Mâncaţi voi, că mama a mâncat la moşica . . . 

Ca să ne vadă pe noi sătui, ea se culca de cele mai 
multe ori flămândă. Se sătura desigur văzându-ne pe 
noi cum înfulecăm hulpavi, stăpânindu-și lacrima unei 
îngrijorări pentru ziua noastră de mâne. Dar noi nu ne 
săturam niciodată şi cine să poată adormi atâta lișiţă 
fămândă? Când vedea că n'o mai poate scoate la nici 


- DO e 


un capăt cu noi, mama ieşea afară și şuera bărbăteşte 
din degete, spre celălalt deal al satului, unde, în poarta 
tarinii, era casa moşului Milian. Uncheşul Vasile o 
auzia si venia numai decât să ne adoarmă, cu fiuerul. 
Nu trecea mult şi-l vedeam intrând în casă. Un munte 
de om. De-abia-şi făcea loc pe uşă. Intra și nu zăbovia 
mult cu vorba. Gândul lui era să ne-adoarmă, ca să 
poată merge apoi şi el pe cărările dorului și ale tinere- 
ţii lui. | 

—N'a venit încă Moş Ene pe la gene? ... 

Se așeza pe marginea patului, scoțând, din 
mânecă, fluerul lung, de aramă. Cât ai clipi noi eram 
căţăraţi pe el: pe umeri, în poală, pe braţe. Ca un stol 
de păsări pe-un pom. Și el închidea ochii, și da drumul 
cântecului. Cânta de jale. Fluerul lui avea ceva vrăjit. 
Glasul lui acoperia toate în noi: foame, durere, ceartă. 
Se scobora în suflete, cu repeziciune, pacea. Uitam de 
noapte. Noaptea nu mai era, cu spaimele ei negre la 
feresti, ca să se uite în casă. Nici gemetele crivăţului. 
Sub vraja fluerului se făcea linişte pe tot pământul. 
Și noi, unul câte unul, cădeam alăturea, cuprinşi de 
somn. Mama ne rânduia pe fiecare la locul lui. Nicio- 
dată nu ţin minte să fi auzit cum a sfârşit uncheşul 
Vasile doina ciobanului. Aşa-l văd numai: Cântând. 
Umflând pieptul ca să dea răsunet fluerului mare, cu 


ochii închişi, cu noi pe braţe. Era atât de voinic şi bun, 


incât în preajma lui simţiam toţi că nu mai are nici 
un rost să ne certăm sau să cerem ceva. Cântecul lui 
ne trecea lin, repede, în poenele dulci ale somnului. Și 
dormeam duşi, ca buştenii, până dimineaţa. 

Atuncea, la drept vorbind, încă nu ştiam ce-i no- 
aptea. Era numai atâta cât o gândeam şi simţiam îna- 
inte de a adormi. Pe urmă o petreceam în neştirea şi 
pacea somnului. Nici nu ştiu dacă visam ceva. Numai 
mama ştia. Ea veghea la marginea somnului nostru și 


ne culegea gânguritul şi gemetele, şi ne alina spaimele. 


Asta am aflat'o într'o noapte când m'am trezit din 
somn. Era de bună seamă pe la miezul nopţii. A fost o 
experienţă ciudată. Sunt par'că și acum în golul acela, 
în care m'am trezit. E așa de greu să prind azi toată 
luciditatea clipelor de atunci. Trăiam acea stare pentru 
prima dată. Când am deschis ochii şi am văzut toate în 
jurul meu, am avut conştiinţa că vin de iare departe 
si sufletul meu a făcut o legătură care de-abia se ţinea 





- 21 - 


cantr'un fir slab, între lumea somnului şi a treziei. 
Fusesem cu totului tot în altă lume, dar ştiam că am 
fost eu. Eram speriat. N'am ţipat, n'am sărit, nu m'am 
mişcat. Cele ce mi se înfățișau ochilor au înăbușit în 
mine orice frică. Ascultam şi priveam atent, deschis. 
Era o noapte ciudată. Vântul urla şi îşi isbia aripile de 
fereşti. Crengile uscate ale pomilor din grădină pocniau 
in streşina casei. Până departe se auzia vuetul vântului 
încolăcindu-se pe după copaci ca un balaur, gemând 
prin coclauri, șuerând în largul câmpiei. Eu mergeam 
în imaginaţia mea cu el, și simţiam întunerecul şi 
frigul. Câteodată totul se întretăia cu un urlet de câne, 
sfâşietor. Noaptea aceea nu avea prag, nici hotare. Dar 
ceeace m'a cutremurat și înfiorat, până s'a făcut în 
mine pace, a fost priveliştea din casă. Flacăra opaiţului 
arunca pe pereţi şi prin colţuri mai multă umbră decât 
lumină. Florica, la un capăt al patului, rumegând şi 
răsuflând greu, cald, şi Murga, la celălalt, ne păziau, 
dâna nopţii noastre aerul cucernic al nopţii aceleia de 
demult, din Vifleem, când se năştea, în lume, taina cea 
mare, din veacuri şi pentru veacuri. In mijlocul casei, 
inaltă, alta de cum o ştiam, în cămaşă albă, mama. 
Semiintunerecul mi-o arăta par'că de pe ţărmul altei 
lumi. Cu ochii numai pe sfert deschişi, o urmăriam din 
toată fiinţa mea. Încet, ea se apleca de-asupra noastră, 
da cămăşuicile la o parte și ne culegea ploşniţele de pe 
trup, lăsându-le apoi să cadă în para opaiţului. Când 
ajungeau flacăra, ele plesniau ca sămânţa de cânepă 
strivită sub picior. Mama repeta mişcarea asta mereu. 
Ploşniţele erau multe şi tlămânde. Se'ncuibaseră în 
scândurile patului, în podele şi grindare, în pervazurile 
fereştilor, în ramele sfintelor icoane si, noaptea, năvă- 
liau pe noi, furându-ne sângele. Geaba se sbătea mama 
să le. sfarme cuiburile cu lumânarea aprinsă. | 

Acum o vedeam luptând cu ele, apărându-ne. 
Fâcea acest lucru cu mare linişte, cântând ceva mono- 
ton, încet de tot ca să nu ne tulbure somnul. Numai ca 
să ne legene cu dulcele ei îngânat. Cânta şi lacrimile-i 
cădeau bob cu bob, pe ţolul cu care eram noi acoperiţi. 
O vedeam ca'ntr'o lumină de basm, ireală. Și, afară, 
vântul aducea sub freşti gemete de om ce trage să 
moară. Cum o priveam aşa, cutremurat, tăiat până'n 
inimă de durere, sa întâmplat cu mine ceva ciudat, 
nemai trăit până atunci. Şi foarte rareori de atunci 


- 22 - 


incoace. M'am mai trezit odată din trezia în care eram. 
Sufletul mi-s'a lărgit până la marginea lumii. Mintea 
mi-s'a făcut altfel. Numai gândeam. Eram. Eram lumea. 
Si'n ea cânta şi plângea mama, şi ne culegea ploşniţele 
de pe trupuri. Flacăra opaiţului era singurul punct de 
sprijin al fiinţei mele. Singurul centru. 

Am văzut atunci până departe. Totul a pornit 
dintr'o lacrimă a mamei, care s'a rostogolit încet, pe 
fața ei, colorată de lumina opaiţului. Și, cercuri, cer- 
curi, ființa mea s'a făcut mare. Și m'a cuprins o teamă 
că mă pierd, că nu mai sunt, că mi-am uitat trupul. Aş 
fi vrut să strig, dar frica de a nu o stingheri pe mama 
m'a făcut să-mi adun toate puterile şi să mă ţin asa, în 
golul acela. De-odată m'am trezit pe alt plan, mai sus 
de mine. Imi vedeam trupul cum sta învelit în ţolinci, 
sub botul aburind al Florichii, ca şi cum aș fi văzut 
intr'adevăr trupul altuia. O vedeam şi pe mama. Vede- 
am totul, departe, în mine. In clipele acelea am înţeles, 
ca la lumina unui fulger, tot ce mintea mea avea să 
înveţe o viaţă de om. Tot chinul si bucuria vieţii şi a 
lumii. Cineva mi-a spus atunci cu glas tare, şi totuşi de 
o alinătoare blândeţe, ceeace nu se poate spune și în- 
țelege, decât atunci când te rogi lui Dumnezeu, faţă 
lângă faţă, şi te topeşti în soarele dragostei lui. 

Azi aş putea poate să răstălmăcesc ceva din largul 
cunoaşterii de atunci, dar aceasta ar insemna lumină 
risipită. 

A fost o noapte mare. Atunci a inceput pentru 
mine viaţa şi lumea. Inţelegând durerea şi destinul 
puse de Dumnezeu în suflete, eu m'am aplecat şi m'am 
rugat, pe pragul nesfârșitului, şi am sărutat obrazul 
mamei, şi mâinile ei slabe, înegrite de bătături. Ochii 
ei înlăcrimaţi, frumoşi. Lacrimile ei, pe care în noaptea 
aceea le-am purtat pe mâni ca pe nişte garoafe. Şi în 
faţa a tot ce mi-a fost dat să văd atunci, m'a cuprins .0 
mare milă. I-am cerut lumii, cu mintea mea fragedă, 
de copil, să mă lase să port şi eu o parte din durerea 
tuturor, să-mi dea şi mie o parte din lacrimile mamei. 

Deschizătura aceea a inimii mele a durat până ce 
dimineaţa a zâmbit alb la ferești şi i-a trezit pe frăţini. 
Mama adormise şi ea într'un târziu, pe colţul ei de 
vatră, ascunzând opaițul după prichici. Eu însă am 
rămas aşa, în starea aceea de veghe. Pentru depărtarea 
şi adâncul din sufletul meu, zorii dela geamuri n'au 


- 23 - 


însmnat nimic. Au fost numai nişte steaguri gemene 
ale luminii din mine. Cu aceste steaguri a intrat în 
împărăţia din mine prima zi. Dimmineaţa. Mugetul 
blând al Florichii, cerând de mâncare. Gălăgia fraţilor 
mei. Casa, cu frigul de afară şi focul din vatră. Vedeam 
lumea cu alţi ochi. O simţeam cu altă inimă. Nu mai 
eram copil. Eram bătrân, de când lumea. Serios. Ju- 
rasem în noaptea aceea s'o ajut pe mama, să nu-i mai 
fac nici o supărare. Să-mi împart mâncarea cu ea. Să-i 
plâng lacrimile sufletului, cu ochii mei. 

Umblam cu grijă, ca să nu mi-se risipească din 
inimă farmecul acela de nedescris ce mi-se împărtăşise. 
Eram bătrân. 

Așa mi-am pierdut copilăria. 





GAND DE GRĂGIUN 


Un cer senin și inimi tot senine. 

Urări de tot ce e frumos şi bine. 

Printre drumeţi, sub geamuri, trec fantasme 
Și peste tot plutesc cântări şi basme. 


De-a-lung de străzi, prin case şi oriunde, 
Ceva de dincolo de lumi pătrunde. 
Și'ncet, încet, toate ce-au fost uitate 

Se nasc din nou să fie noutate. 

Şi bucurii, speranţe, 'nfiorare 
Transformă nişte zile'n Sărbătoare. 


Doar dincolo de zarea alburie 
E-un cer venin, minciună și urgie 
Sub care nu-i Crăciun şi nu e pâine 
Ci, poate doar, speranța unui Mâine. 


Ştefan Gheorghe 'Theodoru 








dumitru d. ichinm: 


ae E E TE RE CE POE EEE E OZ E RO ETETO, 


CUL | NDUL EEE EI e 


GREIERULUI DE NEA 


Moş Crăciun,moşule sfânt, 
Qobori noaptea pe pământ... 
Prin poiana cărui cer, 
Cărui runc de lerui ler? 


Gă nu uiţi ca un părinte 

pe nici un copil cuminte, 
După obicei străbun 

gă-i auoci daruri de Crăciun, 


au nu-ţi cer nici scump,nici mult; 
Tata a murit demult... 

Şi cână treci tu,iiog Crăciune 

Sub priâvor ae stea nu-i spune 


De te'ntreabă cum suntem, 
Gră ieşte-i că'n Betleem 
Intr'o peşteră âin dorul 
S'a născut iHântuitorul, 


Nu-i vorbi despre Iroă, 
Spune-i că avem În pod 
Nuci şi mere şi făină, 
Lacra plină des lumină. 


Ingenunchi pe o consoană; 
Lacrimile-ţi curg - icoană 
pe părinte şi ae sfânt, 
Intre ceruri şi pământ, 


Nu mai plânge Moş Crăciune, 
Stelei cu cerdacuri spune 
Că suntem prscum suntem: 
Pegteră,da'n Betleem, 








BUGENIA ADAMS-MUREŞANU: 


CEI AU RETUR IEEE 


PATRIARHALĂ 


Tanti Ludovica se privi în oglindă. Şalui 
negru de mătase, cu ciucuri albi, împletit o iar- 
nă întreagă de mâna dumneati, îi venia chiar 
bine. Parcă și părul, în cadrul acesta nou, de- 
venia involt, ca o bonetă spumoasă din lână 
de Angora. Recunoaşte că tinereţea i-a trecut 
de mult și nici în amintire nu i-a rămas decât 
ca o vagă fluturare care, nici ea n'ar fi, dacă 
portretul din salon nu i-ar spune-o de zeci de- 
ofi pe zi. Dar nu tinereţea e totul... Cum pe 
un drum lung fuga nu poate să țină tot timpul. 
Ci vine partea cealaltă a vieţii, care judecă 
nestatornicia și ușurătatea faptelor. Și vin nop- 
ţile lungi şi tăcute care te apleacă şi te învaţă 
să cumpănești altfel oamenii. Dacă ar fi să 
spună drept, hici nu știe dacă nu și portretul 
din alte vremi nu-i o simplă închipuire. Tanti 
Ludovica n'a avut timp să fie tânără. De când 
“a trezit, cei patru frați mai mici i-au zis: 
„tanti“. Şi aşa a rămas până azi: mamă pentru 
proprii ei fraţi, amintire în salon pentru tine- 
reţea ei de fum. 

Acum sunt risipiţi toţi: Neluţu, Ionașcu, 
Anarieş şi Ucu. Abia dacă-i mai scriu câte un 
rând de sărbători. Scrisori scurte ca nişte tele- 
grame cu „inima noastră e acolo în mânile tale, 


- 26 - 


tanti Ludovica.” Sau: „Tu ești candela care 
arde pentru inimile noastre“, şi mereu toi aşa... 

Niciodată însă nu i-a învinovățit cu ceva. 
Ştie că toate sunt așa orânduite şi așa trebue 
să se întâmple. Și ştie că nu tinerețea e totul. 
Uite, nu simte deloc că a trăit în pagubă. Acum 
va merge la Neluţu, unde â rost învitată peste 
vară. Cea dintâi deslipire de casă, de candela 
băieţilor ei. De când se tot pregătește! Ştie 
scrisoarea pe dinafară. (Tot scurtă a fost şi 
acum). 

— Să-ţi aduci rochiile cele mai frumoase. 
Aici n'o să ai nimic de făcut. Vei merge toată 
ziua la plimbare, în Cișmigiu; stau chiar ală- 
turi, așa că poţi merge şi singură. Vreau să 
mai uiţi din singurătatea aceia sălbatecă dela 
țară.“ i 

Tanti Ludovica vrea să fie cât se poate 
de bine îmbrăcată, Pentru Cișmigiul acela din 
ilustratele lui Neluţu, unde a auzit că merge 
lume aleasă. Să nu se vadă că vine dela ţară. 
In această privință a ştiut să ascundă tot- 
deauna micile stângăcii pe care le descoperi nu- 
mai când te trezeşti între oameni mulți. 

Oglinda-i spunea mai mult. La cincizeci de 
ani niciun obraz nu-i aşa de neted. Nicio sta- 
tură atât de sveltă şi dreaptă. Și-apoi, tanti Lu- 
dovica ştie că nu tinereţea e totul... Că fuga 
pe un drum lung nu poate să ţină mult. Că 
vine partea cealaltă a vieţii, care judecă ne- 
statornicia şi uşurătatea, şi... 


* 


Tanti Ludovica se miră mult despre tot ce 
vede în Cișmigiu. Atâta lume îi trece pe dina- 
inte că pare ameţită. Simte o adevărată plăcere 
să privească la fiecare cum e îmbrăcat, cum pă- 
şește aproape plutind pe aleia moale. Aici toată 
lumea e veselă. Neluţu a fost drăguţ că s'a 
gândit la ea. Săracul de el: trebue că-i doctor 
de seamă de n'are timp liber nici un ceas... 





- "7 e 


Acum nici nu se mai gândește înapoi. Par- 
că nici nu cunoaşte alte locuri decât grădina 
aceasta mare unde-și petrece tot timpul A în- 
ceput să observe pe cei care, ca și ea, se odih- 
nesc pe băncile din jur. Un domn bătrân, bine 
îmbrăcat. vine şi el regulat. Totdeauna are o 


Găseşte foarte potrivit că domnul, într'o 
zi, se aşează chiar alături și începe să-i vor- 
bească despre vremea frumoasă, despre aranja- 
mentul grădini: care niciodată n'a fost cu atâta 
gust întocmită ca în vara aceasta. 

In curând știe mai multe din vieața dum- 
nealui. Domnul a luat parte în războiul trecut 
şi a primit chiar și decoraţii de la rege. 

Tanti Ludovica îl ascultă cu evlavie. Nici- 
odată n'a stat de vorbă cu un aşa domn mare. 
Ce mică se simte pe lângă el, nici să se miște 
nu îndrăznește. 


Ei 


Tanti Ludovica se priveşte în oglindă. Ea 
ştie că nu tinereţea e totul. Șalul negru de mă- 
tase cu ciucuri albi, împletit o iarhă întreagă 
de mâna durmisale, e chiar framos. Şi părul, în 
cadrul acesta nou, devine involt, ca o bonetă 
spumoasă din lână de Angora. Ştie că în gră- 
dină .cineva o aşteaptă. Dac'ar ști Neluţu? E 
sigură că Neluţu s'ar bucura. Ea niciodată n'a 
stat de vorbă cu oricine. Şi-apoi, domnul din 
grădină nu e un oricine. Chiar regele i-a dat 
decoraţii... 

Acum nici nu se mai gândește înapoi. Par- 
că nici nu cunoaște alte locuri decât grădina 
aceasta mare, unde-şi petrece tot timpul. Dar 
dacă domnul din grădină nu mai vine? Tanti 
Ludovica surprinde în adânc un junghiu ca un 
cârcel pentru ceeace sar putea întâmpla... 


+ 


- 29 


Nu, a venit. 

Tanti Ludovica se așează alături, având 
grije să-și potrivească în așa fel șalul ca să se 
vadă bine ciucurii. 


Domnul parcă nare poftă de vorbă. Ea 
ar zice ceva, dar se teme să nu spună o pros- 
tie. Domnul a uitat de ziar, de războiu, de vre- 
mea frumoasă. Priveşte cu interes la ciucurii 
albi ai şalului, parcă ar vrea să întrebe cine 
i-a făcut. Tanti Ludovica îi ghiceşte gândul. Nu 
i-ar spune, Doamne fereşte, că șalul minunat 
a fost anume făcut pentru clipele acestea. 


Acum, domnul prinde în degete mătasea 
despletită a ciucurilor și o mângâie multă vre- 
me ca pe un creștet de copil. 

Tanti Ludovica nu se miră. Ea ştie că nu 
tinereţea e totul. Că tinereţea e nestatomicie 
şi grabă. Şi aici pe banca aceasta, două suflete, 
din alte vremi, s'au întâlnit împăcate, fiindcă 
totul așa a trebuit să fie. 

S'a făcut târziu. Aproape întunerec. Ne- 
luţu desigur o așteaptă acasă. Tanti Ludovica 
parcă s'a întors într'o sanie cu zurgălăi pe un 
drum cu treizeci de ani îndărăt. Își aduce 
aminte de portretul din salon. Acum știe că 
nu-i închipuire... De atunci nimic nu sa 


schimbat. Făptura aceia de fum, a prins aripi, i 


și a sburat, prin vârtejul anilor, în grădina 
aceasta de vis. Dar câtă vreme a trebuit să 
curgă ca să se recunoască... 

Domnul a împletit ciucurii şalului în jurul 
degetelor. Dacă sar scula, şalul ar cădea de pe 
umeri. Tanti Ludovica e fricoasă ca o libelulă. 

Domnul i-a atins mâna. 

_. Poate a fost un tremur de rază din 
scrânciobul lunii? 

Dar ştie că aşa trebue să se întâmple. In- 
cet, fără grabă. Domnul îi aşează d-zetele, pr 
rând, în palma lui, şi-apoi, cu măta:ca desple- 
tită a ciucurilor, le acoperă. 





= 0 


Tanti Ludovica se fuce frunză sub covil- 
tirul negru ai şalului. Simte că inima lui Neluţu, 
lonaşcu, Andrieş şi Ucu e acolo în palma aceia 
acoperită de şalul la care a lucrat o iarnă în- 
treagă, ca să ascundă fumul de tămâe al visului. 


* 


Tanti Ludovica se priveşte în oglindă. Şa- 
lul a început să se destrame de atâtea veri câte 
au trecut peste el. Ciucurii albi şi-au slobozit 


nodurile de parcă un copil s'ar fi jucat cu ei. 
Ştie că în grădină cineva o așteaptă. Dacar 
şti Neluţu? Poate Neluţu cunoaşte taina ei... 
Altfel dece în fiecare vară o chiamă la el? 

Tanti Ludovica nu se grăbeşte. Ea știe că 
totul aşa trebuie să se întâmple: încet, fără 
grabă. Domnul îi va aşeza degetele, pe rând, 
în palma lui, și-apoi, cu mătasea, despletită a 
ciucurilor le va acoperi... 

„.. Şi amândoi, făpturi de fum, sub aripa 
de mătase a visului, vor sbura spre propriile 
lor portrete din alte vremi... 






Rea 0 


mean 


MIHAI CĂ 
EMINESCU | 


p. 


pna 9 


Cind privesc zilele de-aur a scriplurelor române, 
Mă cufund ca într-o mare de visări dulci 


'şi senine 
Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mîndre 
. primăveri, 
Sau văd nopți ce-ntind deasupră-mi oceanele de 
stele, 
Zile cu irel sori în frunte, verzi dumbrăvi cu 
: filomelc, 


Cu izvoare-ale gindirii şi cu riuri de ciîntări. 
Văd poeţi ce-au scris o limbă, ca un fagure de 
miere, 


a 30 


PRIBEGII 


de Nick Beldean 


De ce-mi dădurăţi bani de drum 
Și m'aţi trimis departe; 
Ș'acuma plângeţi când primiţi 
Din când în când o carte . 


Să fi rămas îm sat la noi, 
Luam pe Leana Popii; 
M'aveaţi acasă ajutor 

Pe mine şi nepoţii. 


Nu pribegeam. din loc în loc 
Din nouăsute-nouă . ... 

Nici casă n'am, nici bani nu am 
Să vă trimit şi vouă ... 

Acuma, tată, să mă vezi, 

Cum te-ai mira de mine: 

Am păr cărunt şi parcă sunt 

Și mai bătrân ca tine. 


Când voi îmi scrieţi c'a murit 
Şi mama mea iubită; 

De ce să viu să vă mai văz 
Cu inima cernită ... 


Ardealul meu, Ardealul meu, 
Sunt vremurile grele; 

Nu pot venă nici ca să văz 
Mormântul mamei mele . 


Să pun plângând pe-al ei mormânt 
O floare de scumpie, 

Şin noaptea Paştilor s'aprind 

La cruce-i o făclie . .. 


Aşa ne trecem, dragi pribegi, 
Cu gândul tot la “mie”, 
Adio, dragă Țara mea; 

Adio. Românie . .. 


de J]. N. MANZATTI 





CHARLES UPSON CLARK 


A închis ochii nu de mult, un ilustru, extraordinar prieten. Ne 
lega o ciudată amiciţie. [i zic “ciudată” deoarece nu ne văzusem 
nicicând. Ne împrietenisem prin scris, iar mesagiile sale soseau 
neașteptate din cine știe ce colţ îndepârtat, 


Odată prin 1951, îmi amintesc a fi trimis din Buenos Aires unui 
ziar din Statele Unite un articol asupra compozitorilor din Țară, 
acuzând pe cei ce cu bună știință se puseseră în slujba inamicului, 
închinând zeci de cântece lui Stalin și partidului, dar cerând îndu- 
tare —în ziua judecăţii— pentru acei cari pentru a supraviețui și-au 
continuat profesiunea chiar întrun regim comunist, făcând concesii 
de circumstanță sub imperiul violenței practicată de ocupant. Adău- 
gam că este simplu să dai verdicte, cu burta plină, dela mii de 
kilometri, în deplină libertate de gândire și decizie, contra acelora 
ce îndură zilnic presiuni sau tortură, în imposibilitate de a evada. 

Am primit în Febmarie 1952 o scrisoare cu emblema Clubului 
Universității YALE din New York, cu câteva cuvinte de apreciere 
pentru opinia mea “and to applaud your gentle treatment of the poor 
fellows iwho are under the iron heel.” Semnatarul era Charles Upson 


„ Clark, pe atunci în vrâstă de 78 de ani, vestit profesor universitar, 


arheolog şi cercetător. Anexa și un 'currieulum vitae” impresionant 
prin statele de serviciu, precum și o fotografie a sa din timpul 
uitimei vizite în România, la Cernăuţi în Mai 1940, înconjurat de 
autoritățile civile și militare ale provinciei. Am putut astfel afla 
că cel care mă onora cu aprecierile sale nu era doar un vestit om 
de știință, dar un extraordinar prieten al României. 


Din corespondența ce am purtat în decursul anilor, nu numai că 
ne-am împrietenit și că îmi scria pe nume, amestecând uneori şi 
fraze românești printre cele engleze și franceze, dar am descoperit - 
adevârata pasiune ce profesorul ametican o dedica României și 
aspirațiilor sale. Fusese de douăzeci ori în România pentru studii 
şi cercetări, iar printre vechii săi prieteni din anii 1918-19 număra 
pe lonel Brătianu, Take Ionescu, Marghiloman, Antipa, Țzigara- 
Samurcaș, Mrazec, Vaida-Voevod, regele Ferdinand și regina Maria. 


Spaţiul nu-mi dă libertatea de a reproduce fragmente din ferme- 
cătoarele sale epistole. O dorinţă reciprocă ne îndemna să ne 


- înțâlnim și să ne cunoaștem, Dar nu s?a putut. Ma invitase în 1953 


pentru două săptămâni în Spania, la Sevilla, însă nu aveam bani de 
drum. Când veni apoi la Roma, eu nu mă aflam în Italia, iat când el 
se găsea la Paris, eu colindam prin Statele Unite. 


- 52 = 


Unele mesagii, din lipsă de timp, erau simple copii bătute la 
mașina de scris, din acelea ce trimitea familiei sale sau colegilor, 
oameni de știință. Adâuga câteva rânduri de mâna pentru mine, scu- 
zându-se ca ocupațiile nu-i dau răgaz a proceda altfel. La optzeci 
de ani continua să facă salturi emisferice, cercetând prin biblioteci 
și muzeele lumii, arareori retrăgându-se în Canada la North-Hatley, 
pentru odihnă, 


Am scris ca s'a luptat cu adevărată pasiune pentru dreptatea 
României, A publicat cărţi* şi studii usupra ţării noastre, a ţinut 
conferinţe şi s'a luat de piept cu cei ce ne denigruu. Voi încheia 


cu o scună apreciere a sa, desprinsă dintr'o scrisoare ce mi-a 


trimis-o în 14 Martie 1952 la Buenos Aires: “Aven mulți refugiați 
români în Statele Unite, dar politicește sunt împărțiți şi cred că 
este puțină speranță ca ei să poată realiza ceva. În orice caz ei 
reprezintă un regim apus pentru totdeauna, Nu ştiu ce va urma actua- 
lului sistem comunist din România, însă politicește sunt sigur că 
nu va avea nici o legătură cu trecutul.” 


* Din cele peste 200 de studii şi conferinţe asupra problemelor 


româneşti publicate ori ținute de Charles Upson Clark, menţionăm 
aici: *Racial Aspect of Roumania's Case," “Greater Raoumania'(1927) 
și “United Roumanie” (1932). 


ÎN DOUĂ TABERE 


In două tabere se "mparte 
Intreaga lume,şi-i păcat; 
Sunt unii care zac în moarte 
Si alţii care-au înviat. 


Cei morţi în ale lor păcate 
Nu ştiu al învierii rost; 

Ei duc povară grea în spate 
Si sprijin n“au,nici adăpost. 


Dar cei ce I-au primit în totul 
Pe Domul Slavei,Pe Isus, 

Pe marea vieţii ştiu înotul, 
Căci stau cu ochii ţintă sus. 


O,Doamme ,fă-ne s avem parte 

De învieri şi bucurii, 

Prin moartea Ta să n avem moari=, 
Ci veşnic să rămânem vii... 











i. SĂ 


ovidiu vuia: 
Da id 


ROMANELE LUI 
[ROMULUS FABIAN 


Citina YRăsucirea"! şi "Bu gi ai mei!,roma- 
nele lui Romulus Fabian,a'am gândit nu să le 
fao o analiză literară ci să ls raportez lao 
anumită teorie a genului ds proză, 

Romanul moâsm pleacă de la câteva cuvinte 
oelabra ale lui Flaubert,care se zice că ar 
fi spus oâată că tare ar fi dorit să sorieo 
carte despre nimic,ceace empatia zelosi SU g= 
ţin că i-a reuşit lui Joyca,în "ULLISSE" „când 
acesta ps parcursul a câteva sute de pagini 
âesorie întâmplările fără cap şi coadă ale u- 
nui inâivia,trăite timpul a 24 de ore, Nu 
mai că,dacă cai ce-i aduc apologia acestui a- 
utor,au partea lor de âreptate,tot atâta o au 
şi cai ca-i neagă complet valoarea -gi-anune, 
Piindcă procesul artistic constă tocmai în a- 
legere gi sinteză,de unde Însemătatea obs 
ervaţiei seleoctive,achivalentă cu finisarea 
ultimă a unei statui, 

Romanele lui Romulus Fabian,prezintă fără 
doar şi poate,satul bănăţean,cu oamenii săi, 
dar dacă le-am compara cu romanul YION' allui 
Rebreanu,s'au chiar cu spaoala lui Agârbiocenu, 
greu am putea să le ăm,în generel,califioati- 
vul de romane.ââică,ar rseşi clar în evidenţă 
că ele nu au legătură propriu zisă cu romanul 
clasio,bazat pa o acţiune şi o construcţie a- 
mintină arhitectura templului elen, 

Romanele lui Romulus Fabian,ohiar şi atunci 
cână,ca Răsucirea! ,aborăesază o acțiune ce 
aduce pe âeparte la conflictul din romanul ION 
al lui Rebreanu,nu portretizează eroi sau ti- 

uri de raţinut,ci întâmplările se desfăgoară 
A fața ochilor noştrii,ca pe un ecran oinema- 
tografic,deci,prosotate de o cameră de filmat, 
acsst caz,inima de opal şi agată a automu-, 
lui. Şi fiindcă vorbim de metoda ocinenatogra- 


+ 35 a 


fică în roman nu putem să evităm numele lui 
Robbat-Grillet,numai că la acesta programul 
este uneori atât de impus încât rezultatul 
apare forţat şi chiar deformat, 

La Romulus Fabian totul decurge spontan, 
de unde farmecul lecturii,apropierea lui pu- 
tânâu-se faces âintre modernişti cu precăde- 
re de Faulkner;şi la respectivul  soriitor, 
acel nimic al lui Flaubert nu Înseamnă âss- 
fiinţarea oricărei acţiuni sau răstumarea 
si în tipare absurae ci conturarea chiar vea 
gă a faptului cae fiecare zi,nu însă mecanic 
ca o reproducere directă cl doar după ce pe- 
licula a fost ajustată şi relipită în lumni- 
na roşie a laboratorului, 

Romanele lui Romulus Fabian refac atmos- 
fera satului bănățean cu nenumărați oameni 
ai lui pe cât ae caracteristici pe atât as 
anonimi încât rolul lor nu este de a fi ana- 
lizayi ci doar vizionaţi într'un ansamblu cu 
vădită tendinţă,ca picturile lui Munch sau 
Ensor,-expresionistă, 

Aâică, Romulus Fabian rsugeşte în chip ma- 
gistral să exprime în ca este ma! autentioă 
viaţa ae fiecare zi a satului,deci fără pre- 
tenţia de a aborada mituri sau mitologii,con- 
tribue esenţial la cesace odată s'ar putea 
defini drept mitologie a satului bănăţean, 

Satul apare sub crestele Semsnicului, un- 
deva pierdut pe suprafaţa pământului, parcă 
am fi îAntr'o Sicilie românească. La capătul 
satului te-aşteaptă un Christ ds tinichea, 
bătut ae vânt,parcă ar plângea duhul cuminte 
al pământului, 

Ps uliţa largă şi colbuită se întorc c0- 
ciile acasă pe lângă casele văruite alb cu 
muşcate la ferestre şi ogrăzile largi, pline 
ds orătănii cun se cade la oamenii înstăriți. 
Suntem îÎntr'o scară de vară a lui G, Cogbuc, 
şi totuşi nu-i a lui,ci îi aparţine lui Fo- 
mulus Fabian,întreagă şi de neînsugit, 

Aşa îi vom cunoaşte ps toţi a! lui: tata, 
mama, vecinii,fratele,uica plecat în America 
şi multe alte evenimente diume,âar în moa 








- 35 = 
aclatant alegerea materialului se simte la 
fiecare pas,deci lipsa de acţiune este, dacă 
nu voită,cel pujin cu rost făcută,ceca ca 
căodată 4] acosebeşte de metoda de lucru a 
lui Joyce ae pilaă şi Îl apropie de anerica- 
nul Faulkner sau chiar Heum ingway + 

In fona,tsU ȘI Al MSI ,fiind amintiri din 
copilărie,pentru reuşita diferită,mai ales 
tratarea subiectului,ar marita o comparaţie 
mai aaâncă,cu total diferitele amintiri als 
humulegteanului Ion Crsangăe 

Aproape ca un lsitmotiv ne urmăreşte apa 
Caragului,vara,loc de scaldă,prinăvara,puhoi 
de aps,satul înşirânau-se dealungul său,unul 
fără altul neavână nici un înţeles,parcă ar 
servi oglindă pentru celălalt, 

Desigur pentru a reliefa cea mal adecvată 
formă , Romulus Fabian va recurge la un lexic 
dialectal,pe cars,chiar dacă nu întotăsauna 
41 pricepem,cuvântul ns mângăie auzul,ne de- 
gteaptă,ca un tril de privighetoare, impresii 
colorate în simţiri, Altfel spus ns-o pune 
An vibrația ca şi când ar cădea pe corzile 
unei lire,o mână albă de fecioară, 

Şi aga,fără să le cauta cu un ţel anume, 
Romulus Fabian Agi asumă calităţile de pre- 
ţuit ale unui stilist,fapt ce ar trebui să 
ne reamintim că 1-a carcterizat în primul 
rând pe Filaubert,considerat precun am arătat 
la început; tatăl" romanului modern futuris- 
tic, 

De gi,pentru cititorul romanului " MA DAME 
BOVARI ',faptul este cât se poate de lămuri- 
tor,am mai putea să ne referim la artico- 
lul lui Maupassant âsspre roman unde acesta 
vorbeşte ca de o minune a naturii despre ca- 
litatea de stilist a lui Flaubert, descope- 
rină locul bine stabilit al unui cuvânt “1n- 
triun text,acesta rămânând de neînlocuit, 

Pentru literatura română contemporană ,ac- 
tivitatesa lui Romulus Fabian ars o deosebi 
tă valoare atunci cână romancierii din ul- 
timul timp âin ţară practică o proză fără 
stil, redusă la proporţii simple ou multe 1l- 


> 


- 36 - 


cenţe analfabatioe. Alţii încercână să se s- 
mancipezes imită proza lui Andre Breton f 1l- 


trată prin Joyca atât de manifest încât cre- | 
aţia lor apare ca o axorascenţă străină pe | 
trupul culturii românegti. i) 


In acest sans romanele lui Romulus Fabian 
nu vor putea lipsi din rândul celor ce pun 
bazele romanului modern românesc. In treacăt 
fia spus fără să mai dau nici un nume, acest 
gan de roman esta o creaţie mai mult a exilu- 
lui âsoât a celor din ţară,tributari încă re- 
alisnului socialist cu toate avatarurile sa- 
la âin ultima vrema, 

Nu trebue să uităm Însă că în esenţă Ro- 
mulus Fabian rămâne bănăţean prin toată sa- 
voarea pestriță şi plină de vervă a limbaju- 
lui său,preocum de exemplu Vasile Posteucă,a- 
sta prin sxcelanţă un bucovinean, 

Cei. ca l-au cunoscut îndeaproape pe Romul 
Ladea şi l-au auzit vorbind gi-au dat seama 
că bănăţsanul Viotor Vlaa dela Marina cu po- 
samela sala dialectale nu-i un accident ci 
raprezintă un caracter general,bănăţțeanul fi- 
ind un provansal al României,daci cu o 
contastabilă îndspandenţță spirituală, 

Pe Laâea în viaţă,l-aşi agaeza alături ae 
unul din eroi! lui Rabelais,pătruna de setea 
de a seca pivnițele îmbelgugatului,cu produ- 
sale viței das via,Chinon. Şi am insistat asu- 
pra lui fiindoă âintr'o astfel de ambianţă a 
descins gi sculptorul întocmai ca şi sorilto- 
rul Romulus Fabian. 

Pentru cal ce vor să-l pătrundă pe eigi 
pa neamurile lor mai bine,romanele Lui Romu- | 





DESEN DE MARCEL IANCU (1925) 





lua Fabian le stau la aispoziţia oa cela mat | CÎND VA VENI DECLINUL... 
fidele oălăuza, 


Cina va accepta călătoria raspsotivă nu va 


avea până la urmă ce regreta, ţ 
Orioum,se va întoarce sufleteşte mai în- : Cu miini învineţite de umblet mult prin ger 
cămoat de aur şi mal bogat în cunoaştere, $ Voi reintra în mine cînd va veni declinul; 
"N Voi cobori să caut, picrdută într-un ungher, 
OVIDIU VUIA î, Firida unde arde cu foc nestins Divinul. 


dt 904 doit 


La 


?. 
| 
i james 


OM e 


Şi flăcării voi spune: Fior al caldei firi 
Joc viu ori șovăielnic de galbenă maramă, 
Vibrare necurmată, zigzag de pilpiiri, 


> 


Uşoară și fierbinte văpaie, te destramă: 


Redă nemărginirii fugarul tău mister... 


Mereu mai străvezie, mereu mai necuprinsă, 
Prin sure și înalte pustiuri de eter 
Desfășură pe hăuri o horbotă aprinsă. 


Deasupra. ta, deasupra haoticului drum, 
Cupolele. nocturne te-or strejui hieratic; 
Iar tu vei fi parfumul lunecător de-acum! 


Pe-a lumilor întinsă tipsie de jeratic. 


Curând, sub faldul umbrei, nu vei mai desluși 
Nici recea Astarteea, nici încruntata Gec... 
Doar spuza sidefată, în depărtare — și 

În preajmă, goana unor năluci opiacee. 


Vulturi de flăcări, aștrii spre tine s-or purta. 
Vislirii lor solemne deschide-atunci ferestre 
Şi bea din plin vîrtejul stîrnit în preajma ta 
Cum, altădată, boarea pădurilor terestre. 


Respiră, crești mai vastă... În plasma unde doar 
O singură năvală de năzuinţi se-aprinde, 
Asemeni unui mare și lacom protozoar 
Înmugurindu-ţi brațe, în noapte le întinde. 


Al tău, al tău, cuprinsul întregului dintii! 
Din negura-Andromedii la sorii din Centaur, 
Stăpinitoare, soarbe tot cerul și rămii 

Prin marea de funingini, năvodul plin cu aur. 











N. S. GOVORA 


Mamă, zadarnic numeri zilele și săptămânile 

Și tremurând, îţi pui la ochi strașină mânile i 
Se vor coace, se vor trece cireșele în grădină 
Fără ca feciorul de departe să vină. 


Să nu te înșeli de ţi-o cânta cocoșul în prag 
Nici anul acesta nu vine feciorul pribeag 
Un sbucium lăuntric îl răsucește, îl poartă 
Pe'ntinsuri de apă stătută și moartă. i 


O! De n'ar fi dorul, de n'ar fi depărtările 
N'ar fi așa de apăsătoare tăcerile. 
De n'ar fi o fată în satul moldav, 

Nu mi-ași simţi sufletul stingher și bolnav. 


Nădejdile toate, se destramă, se rup 
Ca o rugină roade vremea din trup. 
In părul din tâmâple și-a înfipt vrăjmășia, 
Și mi-a ucis adolescența, copilăria, 


Fetei cu ochii albaştri, mamă, să-i spui 

Să-şi lege destinul de altul, sunt tineri destui 
Cuminţi, care nu s'au înfrățit cu depărtările i 
Și nu vântură zănateci, ţările, zările, 


Să nu mă aștepte, așteptările dor, 
Ca frunzele toamna, iubirile mor. 
Numai tu cu.credinţă așteaptă-mă mamă 
- . ai - ii e - . , 
Cireșul din grădina copilăriei, mă cheamă. 





(nl 


+ MIORIŢA,noua editură de cărţi şi plăci .aâe 
patefon româneşti ce a luat fiinţă ae curână 
An oraşul Hiinchen din Germania,a Ambogăţit cu 
trei noui aiscuri exilul nostru,şi anume: ION 
FISO:"ARII"! âin Operele lui Verâi,Puceini,Mo- 
zart , Serrano ,Meyerbeer,Nicolai,uascagni şi 
Ganbarâella „GâORGE ENESCU: YLIGDURI!, Opus 15 
şi 19,voce Ion Fiso,şișiilA BRAIA: "ROMANŢA ŞI 
TANGOURI" ,cu ocazia împlinirii vârstei de 70 
de ani,trăină ae prezent în Exil,ca not toţi, 
Respectiva placă a Hiei Braia cuprinde câteva 
din cele mai mari succese ale ei,şi anume: DE 
DRAGUL TĂU,LA GEAHUL TĂU LUMINAT,N'AI SĂ ŞTII, 
NICIODATĂ , Da ŢI-AM GREŞIT, IŢI CER IERTARE, SCARA» 
SOARE DB AMOR,NU NE-AM IUBIT,T RUBADURUL, IUBI- 
T& DE DEPARTE-ŢI SCRIU,VIOARA şi POVESTE DE 
AMOR, 

Cititorii noştri care doresc a avea aceas= 
tă placă de patefon,oomnemorativă,sau oricare 
alta,anunţate mai sus,sunt rugaţi să se adre- 
seze d-lui Tiberius st, Ciorogariu,P,O0, Box 
451;Far Hills,New Jersey - 07951, 

4 





w DI LA NOI DIN BEALA,se intitulează noua car- 
te ds povestiri În limba macsăo-română a d-nei 
Victori Baţu.3e poate procura contra costului 

âs $ 7.00,direct aela eâltura WRomanian -Cana- 
dian Heralâ",71 Vanier Drive,Ap. 201,Kitchener 
Ontario, Canaâa. 


E. 
* In editura Ion Dumitru,din Munchen,ernania, 
a apărut de curână volumul âe nuvele în limba 
germană al redactorului literar al buletinului 


nostru,Nicolae Novac,sub titlul:STURM UN FB&UER, 
* 


-* AGAPE,se Antitulează volumul couun,semnat de 
Nicolae Novac,Florica Baţu şi Ducitru Ichim,a- 


părut recent În colecţia "Romanian Canadian He- 


ralăâ din K itchene r,Ontario,Canada, 





CIGERONE IONIŢOIU: "MORMINTE FĂRĂ CRUCâ",VoL.1 
-John Dumitru-Ve rlag,Munchen 1542,345 pagini, 


Un document zguâultor al ororilor săvârgi-: 
te În închisorile comuniste Gin România âe a- 


_genţii criminali! ai regimului îndrumați să 


distrugă nu numai rezistenţa românească împo- 
triva regimului comunist ateu şi importat de 
către armata roşie,ci să creeze acel aşa zis 
"om nou visat de mintea morbiaă a lui Lenin 
şi al urmaşilor săi, 

Autorul cărţii,un tânăr student din Craioa, 
avea doar vârsta ae 21 ani la sfârşitul răz-- 
boiului;plin âs idealism,ataşat Partidului Na- 
țional-Țărănesc,admirator al lui Iuliu Maniu 
şi a principiilor democratice,petrece în 4An- 
chisori mai mult ca trei sferturi ain viaţa 
sa,din cei 2] ani la care a fost conâamnat Ân- 
tre anii 1946 până în anul 1969. Cartea are 
caracter de document,pentrucă insistă şi repe 
tă nume ae oameni pe cars i-a Întâlnit În 
chisori;precum şi numele şi aata biografice a 
acelora care au practicat funcţiile murdare 
de călăi, Găsim deci în ea mii de nume,în ci- 
mitirele fără crmuos.,, 

Un capitol special este destinat descrierii 
aşa zisei "Re-educări", Motivul care a deter- 
minat practicarea unor asemenea metode barba- 
re ,neuzitate şi neîntânite Ancă nicăieri,auto- 
rul 4-1 atribue scopului: "de a smulge iînfor- 
maţii suplimentare,ascunse în timpul anchete- 
lor. ..demascarea prietenilor...şi a celor ce 


- ua - 


nutreau sentimente anticonunistet 
Y i ste ';dar An 5 
Ls iapipl e rea îndoiala ag teptâna pă 
şi cercetările 
eluciaeze mal IER soi aei iei auda 
Aâmiraţia sa faţă ae Iuliu iiani 
laniu şi credin- 
ţa tare An principiile pentru heh acesta 
a Lapte şi a murit moarte âe martir în închi- 
sorile comuniste,umple această carte,aând nu- 
meroase citate din cuvântările lui Maniu,pre- 
cum şi activităţile sale, Intre altele este 
il ela An ntregime „Comunicatul semnat ae 
rd e Ali pre Fensscu,prin care ede 
7 -lai alsificarea alegerilor ain 18 Dec. 
Cartea abunâează prin es 
criersa -vi 
âin Înghicori, Astfel,la pagina ppm a 
SUZAN, «sat aka noastră acolo,sub pământ,îgi 
lam alt curs.Agezaţi ca!'n rafturi, de sbrăcaţi 
p-ta e ezebe E chiloţți,apa se siria pe 
şi pereţi... Cum 
: cre Ș. imaginati! ruşiam să  vieţuim 
tocmai cum în cartea: "AMINTI 
n ț RI DIN IN 
PARE pirisolaa Dima ,descriină cum -anume _ 
opri oarecum viaţa de mizerie âin Anchi- 
sorile comuniste din România,prin preocuparea 
cu diferite probleme intelectuale,găsin în a- 
me carte a â-lui Ioniţoiu,aceliag afirmare 
i. asta,dat fiind faptul că între aeţinuţi se 
arh peer oameni cu faimă intelectuală,profasori 
universitari cu renume,care ţineau confsnrin- 
ve şi rit plută unii dintre "deţinuţi se 
i era să Tate limbi stră îne | 
artea cuprinăde nouă capitole, In fis 
din acestea,autorul schivează ma! Antâi met 
rise pe plan intemaţional şi apoi pe plan 
elan îti lei apoi să descrie cu multe amă- 
i sa manifestat ps t - 
unile,prezentânăd ca price opt i pat 
plat ae adepti şi cunoscuţilor săi, 
îi Credem insă sus şi tare că,unele critici la 
resa unor fruntaşi Români âin Exil,ar fi pu 
tut lipsi ain această carte, d ă 


MIRON BUTARIU 


4 





ȘTRUDEL CU MERE 


Se cerne făina pe planșetă se face o gropiţă la mij- 
loc, iar cu o lingură de lemn se mestecă în timp ce se 
toarnă apă căldicică amestecată cu sare —la o. ju- 
mătate kilogram o lingură de sare —se amestecă 
bine se bate de planşetă până se desprinde bine şi de 
pe mână. Se potriveşte să nu fie vârtoasă coca ci 


mai moale ca să se poată întinde cât mai subţire. Se 


lasă apoi să odihnească 10 minute acoperită cu un vas 
cald. Se întinde pe o masă acoperită cu o față de masă, 
se scot marginile se lasă să se usuce foaia dar nu prea 
tare, se stropeşte cu unt cu o pană. Se prepară me- 
rele astfel: Se taie merele felii foarte subţiri — cură- 
țate de coaje — se amestecă cu zahăr tos după gust 
şi se lasă pe marginea maşinei să scoată zeama ce 0 
lasă ele, se amestecă cu scorţişoară pisată. 

Se pun la un capăt al mesei se rulează cu ajutorul 
feţei de masă, se pune ruloul în tavă unsă cu unt. Și 
unge și strudelul cu unt deasupra, se dă la cuptor la 
un foc potrivit. Când este copt se taie bucăţi romburi 
şi se pudrează cu zahăr. 


Dar iu 


Ș. 





CASTRAVEŢI ACRI CU CARNE DE VACĂ 

Carnea de. vacă — dela gât sau dela coadă —se 
taie bucăţi potrivite, se spală, se şterge şi se prăjeşte 
în untură încinsă, se scoate carnea, iar în untura ră- 
masă se prăjește ceapă tăiată mărunt, se stinge cu 
puțin bulion şi apă căldicică, se pune apoi carnea pră- 
jită şi se lasă să fiarbă bine. 

Când este aproape fiartă se pune castraveţii cu- 
rățaţi de coajă şi tăiaţi sfertuleţe. 

Se mai fierbe împreună punându-se câteva boabe 
de piper, 1—2 foi de dafin. 

Tot la fel se pregăteşte şi cu carne de rață. 


BORȘ DE PERIȘOARE 


Se cumpără carne anume pentru tocat, se șterge 
cu o cârpă udă, se taie bucăţi mici, se dă prin maşină. 
Se pune sare, piper, un ou, pătrunjel verde şi ceapă 

- prăjită, Se amestecă bine, după ce am pus puţin 
orez. Se formează perişoarele rotunde de. mărimea 
unei nuci mici, înmuind mâna în apă rece. Intr'o 
oală în care avem apă fiartă cu ceapă tăiată mărunt 
şi în care punem perişoarele. Când perişoarele sunt 
fierte se pune borșul care a fost fiert cu ceapă. In 
loc de borş se poate pune şi zeamă de varză. Când se 
dă la masă se pune leuştean şi smântână, 


TOCANĂ DIN CARNE DE PORC 


Luăm carne de porc dela gât, momiţe, mură sau 
şi altă carne de muşchii, pe care o curăţăm de pieliţe 
şi grăsime şi o tăiem în bucăţi de mărimea unei nuci. 
Punem într'o cratiţă două linguri de untură să se 
înfierbinte, tăiem zece cepe mari în felii subțiri şi 
le prăjim până devin rumene, apoi adaugăm un 
vâri de cuţit boia de ardei şi tot atunci. punem şi 
bucăţile de carne, lăsând să se frigă înăbuşit cu 
cratiţă acoperită. Din când în când mestecăm să 
nu se ardă până scade zeama. Este timpul să i-se 
adauge sarea trebuicioasă precum şi puțină zeamă 
sau apă fiartă lăsând să se fiarbă încet şi înăbuşit 
timp de un ceas şi jumătate. Inainte de a fi servită 
tăiem cinci-şease cartofi curăţiți şi tăiați bucăți 
patrate, îi punem în tocană şi-i lăsăm să fia.ă înă- 
buşit până sunt gata, apoi o servim la n.asă, 


AURELIA BALAB, 


CC acacia cica mira 





(3 


ENGLISH SECTION 


DER SS i. 








MIHAI EMINESCU: 


SLEEPE BIRDES 


Sleepily the birâs returning 

On their nests alight; 
Gathering în the twigs thei Nuââdle. 
Dear heart,good night. 















Though the streans are sighing,silent 
Lies the forest gloon; 

Sleeap,my dsar,as în the garden 

Sleespa avery bloom, 


On the lake the swan ia gliding 
To his resây bea; 

Sleap,my dear,anăa may the angels 

Watoh at your heaâ, 


Moon abova tha night's enchentment 
Rises nobly bright; 

All is dream and ali is musio 

Dear heart,gooâd night. 


% 





Translated by, 
B&. D. TAFPE 








- 46 


ROMANIAN CHRISTMAS 


by ELVIRA 





Elvira Barsan 


It is indeed an enriching and proud 
moment for me to write about Christmas 
and traditions in Romania-—the country 
of my ancestors. However, | feel | can- 
not do justice to these deeply religious 
and traditional people whom | have 
learned to love so deeply without 
briefly mentioning present history and 
without journeying back to ancient 
history, especially to the Roman and 
Dacian ancestry which left their deep 
imprint in Romanian folklore, language 
and in the bearing of the people them- 
selves. 

Romania is at the present time an 
enslavednation behindthe Iron Curtain. 
A haunting thought always sickens me 
at this time of the year for while here 
in the United States everywhere one 
tums, one witnesses the gaiety of an 
approaching holiday season: bright 
flashing lights, people hustling to buy 
beautifully wrapped gifts, windows in 
homes display carefully decorated 
Christmas trees, and al! about, there 
most certainly is an air of utmost gaie- 
ty and happiness-—not so, in Romania. 
There,today, the people are sad, very 
sad indeed, for there, the divine images 
of God and Jesus Christ are being 


BARSAN 


trampled, crushed and distorted by 
atheists and destroyers of humanity. 
Last summer at a religious camp a 
girl of my age who had just come from 
Romania told me that the punishment 
for celebrating openly Christmas or 
any religious holdiay, was to be put 
back one year in school. As unbe- 
lievable as it may seem, this statement 
has been substantiated by many others 
who have found refuge outside of the 
Iron Curtain. 
Present-day Romania, though only 
a few hours by air from thecapitals of 
Western Europe has beenand stil! re- 
mains an almost unknown country and 
with the exception of scholars and 
erudites, too few are aware of what 
sort of people the Romanians are, or 
what relations they bear to their neigh- 
bors. (This stili holds true even at 
this very moment when despite the 
headlines concerning Romania, people 
stil! wonder, where in the worid, it is 
located.) An unfortunately imposing 
majority strongly upholds that the Ro- 
manians are just another of those 
““strange people related in some way 
to the Russians!” Yet one has only to 
spend a few days in Romania to sense 
at once the wide gap of differences ex- 
isting between the Romanians and the 
Slavs who surround them. Professor 
Mario Pei of Columbia University and 
other noted scholars emphasize that 
the Romanians are not a Slavic Race. 
This factor becomes even more apparent 
when you come to speak or read their 
language.” 

Who are the Romanians? They are 
only Latin people in the Balkan region 
born of very nobie ancestry-the Da- 
cians and the Romans. Noteworthy 
Scholars and historians of the world 
Concur that the emergence of the Ro- 
manians have been the result of the Em- 
peror Trajan's occupation in the second 
century A.D. of the Kingdom of Dacia, 
then stretched from today's Transyl- 
vania to the Dniester River. The Da- 
cians, incidently history records, were 
peace-loving and the only monotheis- 
tic people of that time. They fought 





m AP 


bravely to save their land from the Ro- 
man conquerors who succeeded in sub- 
jugating the Dacians. Then and there, 
on the Dacian soil the Romans, who 
had just recentiy been introduced to 
Christianity, and the monotheistic Da- 
cians mingled together to form the Ro- 
manians. There is no record of the Ro- 
manians being converted to Christianity 
- simply bacause they havebeen Christ- 
tians from birth. 

Soon after their birth, an invasion 
of the barbaric Huns swept across 
their country forcing the Romanians 
to find shelter and hide in the Car- 
pathian mountains. When years after- 
wards, they ventured to return to their 
valleys, they found themselves 
completely surrounded by a strange 
people that spoke and dressed dif- 
ferentiy--the Slavs. There followed 
a thousand years of unbroken series 
of invasions by these very greedy 
neighbors, and the Daco-Romans 
lived for centuries, to use the words 
of renowned historians, “in the most 
abject helotry.” Despite this, the 
Romanians withstood the tide and 
every historian marvels at their extra- 
ordinary capacity to preserve their 
identity throughout the centuries of 
foreign rule and the utmost abuse of 
their freedom. They must have been 
divinely protected to survive the 
thousand yeais and it is truly a 
miracle that they were able to pre- 
serve a distinct national culture. 

The Romanian language is over- 
whelmingly Latin in vocabulary, as 
well as in structure. This in spite of 
the fact that the Romanians for 
centuries had no contact with the 
Latin speaking countries of -Western 
Europe. The people, too, aie unmis- 
takably Latin in appearance; usually, 
dark-haired and sallow-skinned. 


| would like to add just one very 
important feature and characteristic 
of the Romanian people of which | 
am particularly proud and that is that 
during the very brief period of time, 
following the first world war when 
Romania became a united nation and 
FREE. She governed NEVER with 
bitterness, NEVER with revenge, but 
with understanding, utmost kindness, 


and  tolerance,  givineg absolutely 
every minority the freedom of speech, 
press, religious worship, property 
ownership rights, rights to build their 
own private accredited schools, and 
rights to educate in their own language 
and  tradition. Romania  practiced 
democracy as we understand it here 
in the United States. She gave what 
she herself was denied and deprived 
of, all the thousand of years and 
what she herself is so unfortunately 
being denied today. Such is the 
personality of the Romanian people 
who, even today, in the midst of com- 
munism and atheism have remained 
deeply religious. They commune with 
the land they love so deeply and 
which is now again being snatched 
away. 


With this tragic background in 
mind, let us step into the profound 
treasured memories of the Romanians 
and let us take a journey to Romania. 
Close your eyes and imagine your- 
self in Romania's Christmas holiday 
of long ago. It is Christmas Eve in 
the village, covered under a thick 
blanket of snow and ice. Slowly, the 
stars looking more bright than ever 
have lit the heaveniy skies. Night is 
falling and a sudden quiet, like a 
prayer, falls over the whole country 
side.  Suddeniy, from the church 
tower up on the hill, melodious 
voices join together in traditional 
carols to praise the Lord far and 
wide. It will be late until the many 
groups of carolers will be able to 
bring glad tidings to every home in 
the valley or up the hill. Altogether, 
they make the mountains echo with 
the news of Christ's birth. At the 
bottom of the hill, sleighs drawn by 
oxen and horses await the carolers. 
if you listen, you can hear the 
melodious bells attached to the 
oxen's necks ringing as the carolers 
move to each threshold gathering 
pastry, walnuts, bacon, pork-meat, 
and money for the church. Everything 
they collect goes to the church and 
to its sustenance. The bags they 
carry on their backs are filled to the 
brim and emptied on the threshold of 
the  priest's home. The village 


=) 


- 48 - 


tesounds with old Christmas carols 
carmied far away by the icy wind 
until after midnight. Very early in the 
morning, people begin climbing the 
hill to attend the services and the 
reenactment of the Saviour's birth. 

Christmas was  celebrated three 
days in Romania. Early in the morning 
of the first day, after religious ser- 
vices, a drama is celebrated, the 
object of which is to represent the 
birth of our Saviour. A boy leads a 
procession bearing an immense star, 
colorfully painted. Then follow the 
Magi in Eastern costumes, and an 
escort of Roman soldiers with lances 
in the right hand, each supplied with 
a lantern. They also represent the 


manger in which the Saviour will be. 


born at midnight. On the first day of 
Christmas no dances or entertainment 
of any kind take place. The people 
sit quietiy in their homes, partaking 
of a very rich meal. 

On the second day of Christmas 
people organize dances. They dance 
circle dances such as the “hora” 
and the *'sarba,"' fast couple dances 
called “'invartita.”? National dances 
like the “'caluser”' are performed 
usually by men. The Romanian dances 
bear a striking resemblance to those 
of the Roman peasantry in the time 
of Trajan. Scholars of great repute 
have traced the *'calusari” to the 
ancient dance of the Salii and is 
said to be the dance of the Dacian 
tribes. If you can take your eyes off 
the very intricate steps of the dances, 
you will note the pride expressed in 
the faces of the dancers as they 
hold their heads high and backs erect. 


The third day of Christmas, long 
time ago in free Romania, was the 
apogee of the holidays. Sometimes 
weddings are planned for the second 
or third day of Christmas since no 
weddings are allowed for a period of 
time before Christmas. No gifts are 
exchanged at Christmas as in this 
country, children, however, having 
already received something new by 
very close relatives on the night of 
December sixth, a great feast and 
holiday in old Romania, celebrating 
Saint Nicholas, one of the most 


important  saints of the Eastern 


Orthodox Church. Ă 
New Year is especially celebrated 


different from this country. On New 
Year's eve there is the custom of 
cooking rich, thick pastry. Musicians 
serenade at windows, filling the 
villages and cities with gaiety and 
joy for the New Year. Earlier on New 
Year's eve, children come with plows 
drawn by oxen, with whips to drive 
away evil spirits, reciting poetry 
appropriafe to the coming of the New 
Year. The plow signifies the burying 
of the old and unearthing of the new. 
Around two o'clock in the morning of 
the first day of the New Year, solemn 
services are officiated in the churches 
across the land for the Romanian 
believes that a prayer to God will 
enable him to begin the New Year 
in  solemnity and harmony within 
himself. On New Year's Day, people 
bearing the name of Vasile celebrate 
this particular day as a birthday is 
celebrated in the United States. No 
one pays any attention to actual 
birthdays, since name days are of 
greater importance. 

At the close of this flashback 
journey through time and history, | 
would like to add that Romania of 
yesteryear has an untapped „wealth 
of other customs; the ones afore 
mentioned constituting but a few of 
the more striking examples of holiday 
traditions when Romania was free to 
praise the Almighty and the Saviour. 

As | look back over the weary 
shoulders oftime past, an old Romanian 
proverb comes to my mind, typical of 
the age-old wisdom and patience of 
the  God-loving and  God-fearing 
Romanians,  *“Apa trece, pietrele 
taman,!” which means, “The water 
flows on but the stones remain.” 

One last thought: It is my express 
desire to convey to all the Romanians, 
those behind the iron Curtain as well 
as the ones in the free world that 
even though | am just a teenager, an 
American of Romanian descent, | 
join in prayer to Almighty God that 
in His divine kindness, He will 
giant Romania the freedom from 
satanic  communistic  enslavement. 

Elvira Barsan 





EUGaNIA ADAuS HURaŞALU: 


WHO ARE YOL? 

E SI TREI DRE READ BE SRI 
Are you the thirsty one who, scomed by tools, 
Avoids the stagnant waters of the pools 
And seeks the clear spring through u barren land, 
Up to the knees engulfed by the quicksand? 


Are you the messenger come from afar, 

Whose words the souls are guiding like a star, 
Whose life released from compromise and grief 
Means sharing with all men Love. Hope. and Beliet? 


Are you the unimpeachable fair knight, 
Whose highest rule is loyalty at fight, 
Who doesn't falter in his equity 

And never alters men's integrity? 


Are you the fool for God, who would embruace 
The leprous one and kiss him on the face, 
And who in every neighbor our Lord sees, 
Because his faith is equal to his deeds? 


Are you the one of these encrusted ten, 

Who, cured of leprosy, so happy ran 

To give thanks to his Lord and love Him true? 
Or one of those ungrateful nine are you? 


VE&RSA VIA : 


Cfrass 


— 


E: one time in the field 
gass bad Been childhood, 
gas had [en childhood. 


“ou somstime wil! le old, 
on youi chest, gicass aril grow, 
on you best, Tess cil giou. 


O jou one tun: cil go 


a gicass eye-Lasa and (now, 
a Qicass eye [ask and low. 


“Upon L, seal catre will grea 


young giass, and orind cil (low, 
young grass, and avind will bloo. 


= one tine in th field 
2 Gil dhood again aril be, 
shillhood aguin cil be. 








= fl 


"SECRETELE SPIONAJULUI 
SOVIETIC” este titlul unui ar- 
ticol bine documentat,asupra 
metodelor şi a extinderii servi- 
ciului de înformații KGB, mai 
ales în ţările occidentale,.* 

Autorii articolului consta- 
tă că, agenţii poliţiei secrete 
folosese,în primul Yând canalele 
diplomatice: "un tiers du per- 
sonnel diplomatique sovi8tique 
en France travaille pour le ren- 
seignement, couvert par son îm- 
munită " (p. 36), Aceşti agenţi 
sunt plătiţi dublu--ca diplomaţi 
şi ca agenţi secreţi. Un exem- 
plu este prim-consilierul Techt- 
vetikov, al treilea, în rang pro- 
tocolar la ambasada sovietică 
din Paris, care este "le patron 
de 1'espionnage soviStique en France” (p, 35). Ceiace-l 
interesează În mod special sunt informaţii despre aero- 
nautica franceză e 


A doua cale de penetrare în Occident este emigrarea 
uneori prin căsătorie cu cetăţeni francezi, naturalizarea 
şi apoi divorţul cu schimbarea, numelui ca să-şi piardă 
urma, Cazul Zolotarenko oferă un exemplu, Era un simplu 
angajat însărcinat cu serviciul de copii fotografice pen- 
tru o companie din Neuilly-sur-Seine.  Copiile pe care le 
făcea el însă erau de documente secrete asupra forţelor 
aeriene şi se distribuiau tuturor membrilor Alianţei 
Nord-Atlantice.  Zolotarenko rezerva întotdeauna o copie 
şi pentru secţia KGB din Paris, După nouă luni de supra- 
reghere, autorităţile franceze îl arestează şi Zolota- 
renko nu mai. Încearică să nege. 


Serviciul de informaţii Sovietic se interesează În 
mod special în ”1'espionage îndustriel et technologique” 
--pentru care KGB-ul a înfiinţat o secţie aparte-- 
"Direcţia T.” Una din căile folosite în acest scop sunt 
camioane ruseşti prevăzute cu panouri internaţionale 
"Ţir”, pe caroseria cărora sunt montate aparate complexe 





*Branko Lazitch şi Christian Jelen, "Les Secrets de 
1'espionage soviBtique,” L'EXPRESS, 5 Nov. 1982, pp: 35-40. 


PE - Es 


care măsoară lăţimea şoselelor, adâncimea canalelor şi 
a râurilor, rezistența podurilor, cheile de trecere a 
carelor blirdate, In decursul unor manevre militare, 
autorităţile Austriece au arestat mai multe camioane 
de acest gen,prevăzute cu aparate ultra-moderne âe as- 
cultat, Faptele s'au repetat în Belgia, Germania de 
Vest şi în Elvetia, 


Condiţiile cele mai propice pentru spionajul 
Sovietic, au fost În perioadele de destindere politică, 
"Les Occidentaux relachent leur vigilance et les Sovi8- 
tiques en profitent pour Stendre leurs r&seaux.” Ince- 
până din 1972, numărul Sovieticilor în St. Unite a cres- 
cut cu 50%. Acţiunile de spionaj suferă întreruperi în 
momentele când agenţii lor sunt expulzați ca "persona 
non grata, "Astfel, 105 agenţi Sovietici au fost ex- 
pe din Anglia în 1971, După invazia Armatei roşii 

n Afganistan, 100 de “diplomaţi” sovietici au fost în- 
vitaţi să părăsească Pakistanul, In prima jumătate a 

lui 1982, un număr de 23 diplomaţi Sovietici au fost 
expulzați. din treisprezece ţări, 


Cei doi autori arată că secţia de spionaj a K.G.B- 
ului recurge şi la abuzuri diplomatice sau direct "fur- 
tiri” ca, să obţină informaţii, O armată de "20,000 de 
cetățeni Sovietici sunt angajaţi în astfel de afaceri” 
(p. 40). Serviciul controlului vamal în St, Unite a 
lamsat o campanie întitulată "Operation Exodus" pentru a 
pune capăt "emoragiei tehnologice naţionale înspre USSR 
şi aliaţii ei.” rr: sem 


Na 









Cate sunt avantajele ofe- 
rite de Occident acestor acţi» 
uni de spionaj? Autorii arţi- 
colui cred că Tinfiltraţia [i 
neobişnuit de mare a agenţilor | 
respectivi se datoreşte "carac-lfi 
terului. deschis al societăţii 
noastre,” Dovada, cea mai bună 
în această privinţă este cazul | 
lui Geoffrey Prime, cetătean | 
englez care a lucrat ani 'âe 
zile în Cheltenhan, servind in- i : 
formaţii Sovietelor "dans le fi 26 sepr.1971, 105 sovi-| 
plus important centre d'scoutes etici ex,ulsati pentru spid 
&lectronigues anglo-amri cain|nz4 parasesc Marea Britaniţ. 


- 53- 


Marele avantaj al occidentalilor este "1l'atirait que 
1'0uest exerce sur les agents soviStiques.” Un exemplu 
recent este debarcarea la Londra a unui important agent 
K.G.B., camuflat drept vice-consul la Teheran, care 
"a ajuns în capitala Angliei cu servieta plină de âocu- 
mentess.. Iată călcâiul lui Ahile al serviciului de 
spionaj sovietic,” 

RR RR RR RR RE XI XI A RĂI A e 


SUCCESTIINEA LA CÂRMA RUSIEI SOVIETICE a 
OI a a FI 
fost Yezolvată neaşteptat de repede şi fara 
convulsiuni. James Reston de la NEM YOHK 
TIMES cfede că procesul de tranziție a puterii 
de la Brejnev,cu sănătatea în declin,la un sis- 
tem colectiv sub Jury Andropov a început de mult ("Death 
ana Memory,” NYT, Nov. 1, pe 21 EY, cols 6). Reston 
reflectează asupra "schimbării de gardă în Moscova” şi 
ce efect va avea ea asupra Vestului, In câteva trăsă- 
turi , corespondentul de la NYT schiţează pe noul "boss" 
din performanţa de aproape o generaţie la KGB: "He was. 
not picked for the job because of his love for human 
rights or moral philosophy.” Andropov a contribuit 
la amputarea Finlandei, a reţinut Ungaria pentru sistemul 
comunist şi n'a pus picior în Occident, Totuşi, autorul 
crede că Anâropov va continua în spiritul moştenit de la 
Brejnev şi va fi preocupat de ideia că "trebue să fie o 
cale mai bună de guvernare” mai ales în ce priveşte 
starea economică, 


Tot în acelaş ziar (NYT, Nove 1, p. 21EY, colsi-6), 
puţin mai jos de James Reston, bine cunoscutul profesor 
emeritus George F. Kennan îndreaptă farul spre”Andropov” 
Ca şi Reston, prof. Kennan vede în alegerea succesorului 
chiar înainte de funeraliile lui Brejnev, îndicaţia 
unui. aranjament prealabil, Propunerea lui Andropov de 
către potenţialul său rival Konstantin U. Chernenko,a 
închis calea altor speculaţii, Cât despre perspectiva 
unor negocieri de pace cu St. Unite,D* Kennan crede că 
Andropov “este preferabil oricărei alte altemative” şi 
că eliberarea recentă a lui Lech Walesa de către guver- 
nul Jeruselski oferă o bună ocazie prin care un obstacol 
din drumul contactului potenţial dintre preşed. Reagan 
şi secretarul general Adăropova fost înlăturat, 

RR NNE NR Ro e e e N Ie e e e e AR 


e e II Cc; 
i 


5 = 


























SCHIMBAREA GUVEHNULUI 





este salutată cu Încredere € 
către oficialităţile france 
--aşa cum arată ziarul LE MO 
din 3-4 Cct.,, 1982. "Jen! 
aucune inquiâtude sur nos rw 
lations avec Bonn” a decla 

Jacques Delors, ministrul d 
economie şi finanțe în nume 
guvernului socialist france; 


Schimbarea a avut loc 
1 0ot., c., când camera repi 
zentanţilor (Bundestag) a 


Schmiăât cu o majoritatede2f 
249, Articolul 67 din leges 
fundamentală a RFG are un 4 
acter constructiv prin fapti 
că un vot de cenzură a cancă 
rului ridică, în mod automaţ 
candidatul designat de opozi 
ție pentru aceasta funcţiune, Pe baza acestui principi 
Helmut Kohl, șeful partidului Creştin Democrat , a deț 
venit noul cancelar, 





Helmut Kohl primeşte pe 
Mitterand la Bonn == 
21 Geta 1982 


Victoria politică a PCD. a fost posibilă prin coalț. 


cu mica grupare a partidului liberal Democrat care a dă 
zertat combinaţia cu socialiştii şi a votat pentru. noj 
cancelar. LE MONDE scoate în evidenţă rolul importanti 
care-l are o grupare politică minoră atunci cână deţină 
balanţa Între două partide majore şi poate să afirme ci 
certitudine:  "cuj adhero preest,” 


Ceia ce preocupă cercurile politice franceze este 
atitudinea noului guvern federal față de nevoia de con 
tinuitate a relaţiilor de strânsă cooperare cu Franţa. | 
Aceasta şi pentru că "Les relations franco-allemandes ch 
stituent une des basss de la coop8ration europene” | 
această privinţă, adaugă comentatorul, nu poate fi vor 
de nici o modificare pentru că "trei din cele mai împoț. 
tante funcțiuni În cadrul Comunităţii Europene afacerii 


DIN REPUBLICA FEDEHALĂ GEIA 


- 55 


ricultura sunt ocupate de par- 
uidul Liberal care rămâne la guvern" ee ceea 
chancelier en R.FeAsy” De 3» COL: si, dat ui e A 
relaţiile cu St, Unite, preşedintele Rona ae ; sil 
ştie că noul cancelat reprezintă o mişcare sp e, 
apta şi vine cu o atituăine net favorabila desiaş 


externe, economia şi 


bd 
rii de arme nucleare strategice pentru apararea Euro 


pei de vest,» 
RR E OR IE EEE EEE E ee EEE IE E 





i unist i 
Atghan resistance fighters get a morale boost by listening to a report ot a-guerrilia attack. on a comm posi 


e 


RADIO FREE KABUL--Hadio Kabul Liber: este numele 
celor unsprezece staţiuni de radio-enisiune as m î 
zistenţa afganezilor împotriva regimului comun ăi 
trupelor sovietice de ocupaţie (THE CHRISTIAN S 
MONITOR, W.E., Nov. 29, 1982, p. 3, cols: 1-3). 


Corespondentul Eduard Girardet, raportează pa leta 
binefăcător pe care emisiunile *1 au asupra ipac | 
luptătorilor de gherilă din: întreg Afganistanul + eta 
unui război pe undele aeriene aparţine unul grup de Ni 
peni activişti pentru drepturile omului, Primul apara, 
mobil de emisiune a fost instalat în August 1981 şi a 
cucerit fulgerător atenţia şi simpatia populaţiei. 


Programul de emisiune cuprinde ştiri; comentarii , 
rugăciune şi- muzică, Deschiderea se face printr un 


Să 


anunţ În afganeză si persiană, "Here is Radio Free Kabul 
of the Afghan mujahideen” şi se închee cu un apel în lim- 
ba rusă Înregistrat pe bandă de către dizidenţi ca 
Vladimir Bukovsky sau Vladimir Maximov şi adresat celor 
circa 100,000 de soldaţi sovietici, Marparwin Ali, un 
afganez, lector la universitatea din Paris, crede că 
veste vital să aibă mijloace prin care să combată radio 
şi televiziunea de sub controlul guvernului." Presa 
comunistă a atacat cu furie staţiunile clandestine,a 
căror scop este să propage contra-revoluţia şi să "de- 
făimeze sprijinul politic pe care Uniunea Sovietică €1. 
âă poporului afganez.” 


Pe lângă cele 11staţiuni clandestine, organizaţia, de 
rezistență a instalat şi echipat un studio în Peshawar, 
Benzile inregistrate dinainte sunt trecute peste gra - 
niţă de către curieri speciali, care le predau staţiilor 
respective. Comitetul RFK din Paris urmăreşte realiza- 
vea a 36 de stajiuni pentru care va fi nevoe de $250,000, 
Tot odată a lansat o campanie pentru aparate mici de 


meeapi de pentru Întreaga populaţie: One Afghan, one 
O. 









Cover 
ai OTIME 
i MAGAZINE 


| Sept.27, 
îi 1982 


ai: 
i "Massacre 


în 
Lebanon” 


Palestinian Civilians Are Slaughtered | 


MASACRELE DIN CELE DOUĂ LAGĂE DE :tEF""GIAȚI 
PALESTINIENI în capitala Libanului au tu burat profună 
opinia publică şi au cauzat o reacțiune de dezaprobare 
în presa universală. du puţini înainte de producerea lor, 





. 57 


profesorul Raymond Aron,analizează situaţia politică, 
într'un articol de fond; "Limites d'une victoire” 
(L'EXPRESS, Paris, 3-9 Sept.]982, pp. W-55). 


Aron nu se îndoeşte că Menahem Begin, primul min- 
istru al Israelului,a pornit războiul împotriva Organi- 
zaţiei pentru Liberarea Palestinei (OLP) ca să asigure 
pacea. Dar Aron precizează că este vorba de o pace aşa 
cum o vede el. "Or, 11 reste a savoir şi sa paix est 
acceptable pour tous ceux palestiniens et arabes, qui 
doivent eux aussi enterrer la hache de la guerre” (p.5%). 





Deci, încă înainte de tragicul masacru--comis de 
fracțiuni libaneze rivale dar, volens nolens, sub aripa 
protectoare a fomidabilei armate izraeliene**Raymond 
ATon găseşte că premizele politicei Begin sunt intena- 
bile, 


In primul rând, izgonirea forţelor palestiniene 
militante din sudul şi din capitala Libanului nu înseamnă 
o discreditare a OLP, Dacă D-l Begin aşteaptă acest 
lucru "je crains qu'il ne se trompe” (mi-e teană că se 
îngeală )--afirmă Aron. OLP se bucură de popularitatea 
a milioane de refugiaţi,iar ţările arabe moderate, ca 
Arabia Saudită, se simt obligate s'o susţină, 


In al doilea rând, St. Unite ale Americei au în-. 
tensificat efortul pentru o soluţionare paşnică a con- 
flictului din Orientul Mijlociu; dar această pace nu 
poate fi urmărită atâta vreme cât forțele militare 
izraeliene nu evacueaza Libanul. i 


In al treilea rând, guvernul Begin şi-a luat anu- 
mite obligaţii la Camp David, în Sept. 1978. "L'erreur 
d'Israel est de ne pas jouer honntement la carte de 
1'autonomie prâvue â Camp David'(p. 55). Această auto- 
nomie urmează să fie determinată pe baza voinţei popu- 
lare, Eliminarea OLP nu va convinge pe conducătorii 
palestinieni să intre în tratative cu Israel pe baza 


"filosofiei Menahem Begin, "In loc să poarte războiul 


în afara hotarelor, izraelienii ar trebui să examineze 
situaţia din faţa porţii proprii sau chiar pe cea din 
casă” (p, 55). 





SIMPOZIONUL CRC din anul acesta 
a avut loc Sâmbătă, 27 Nov,, 1982,în- 
cepând de la ora 10 a.m,, într'o inte 
resantă şi plăcută atmosbra acadenică , 


Graţie efortului şi a spiritului 
organizator depus de câtre ing, Mihai 
Clteanu, vice-preşedintele CRC, comu- 
ricările asupra ”Relaţiilor româno- 
ungare” au scos în relief, cu competentă 


istoria acestor relaţii, 


| Dzâh Bv. de al 3-lea simpozion CRC, DLOlteanu 





ŞI.  ViogeL RADy 


rea acestui subiect apare necesară si 
oportună şi trebueşte întreprinsă 
în stricta şi logica lumină, a documentelor istorice ob — 
iective, _Vorbitorul s'a referii mai ales la teza puţin 
întemeiată a unor cercuri pretinse istorice care susțin .. 
că la sosirea lor în Transilvania În sec. al 9 leayungurii 
au găsit spaţiul gol, 


Prima comunicare prezentată a fost a avocatului Ion 
Stămătescu, care a tratat cu multă sârguinţă de cercetă- 
tor, subiectul "Continuităţii existenţei populaţiei Daco- 
Romane În Transilvania,după retragarea administraţiei 
romane," Folosind date culese atât din lucrări bine cu= 
noscute cât şi din documente mai puţin cunoscute, vorbito- 
rul a arătat că însăşi sistemul roman de administraţie a 
continuat să funcţioneze în nordul Dunării pentru încă 
50-60 de ani după retragerea împăratului Aurelian din 
"Dacia Felix,” Autorul a citat de asemenea lucrări şi 
autori maghiari care suştin teza puţin plauzibilă a re- 
tragerii întregii populaţii daco-romane + 


In cursul discuţiei care a avut loc în jurul comu- 
nicării, dr, Traian Ocneanu a subliniat existenta mulţor | 
istoriografi maghiari care susţin teza continuității şi 
nu cea a retragerii totale şi a sugerat vosibilitatea 
unei viitoare comunicări care să se ocuve de aceştia, 


A doua comunicare a fost prezentată de către D-1 
Olteanu despre "Invazia maghiară (Sec. IX) şi. subjugarea 








perioadele cele mai semnificative dif] 


In cuvântul de deschidere al celui) 


a subliniat motivul penttu care trata| 





- 59 


+reptată a populaţiei române majoritare până la procla- 
marea autonomiei Principatului Transilvaniei + Lucra - 

rea a fost bine documentată aruncână lumină asupra cer 
vrei voevodate a le populaţiei româneşti cu care unguri. 
au avut de luptat la epoca întiării lor pe teritoriul 

Transilvaniei, Luptele grele cu populaţia băştinaşe au 
rămas în baladele populare maghiare şi oferă o evidenţa 
puternică despre continuitatea daco-română în Transil- 

vania şi prezenţa ei acolo la sosirea ungurilor, 


A urmat apoi o dare de seamă asupra "Luptei naţiu- 
nii române pentru libertăţi politice, religioase, cul- 
turale şi economice în perioada dualismului austro-ungar 
(1867-1918), Pentru că autorul programat pentru aceasta 
comunicare, îng., Mircea Raţiu, n'a putut fi pfezent da- 
torită unor împrejurări neprevăzute, coordonatorul sim= 
pozionului (DL Olteanu) a făcut o scurtă dar mai mul t 
decât adecvată prezentare a consecinţelor nefaste a le 
politicei de maghiarizare forţată practicată de regimul 
asupritor de la Budapesta În această perioadă, Condu= 
catorii mișcării româneşti de emancipare naţională au 
fost supuşi unui regim de persecuții cu procese sumare 
şi condamnări la ani grei de închisoare, 





MEMORANDIŞTII--3a procesul de la Cluj, 7 Mai, 1894, 
Dela stânga la dreapta, pe scaune: 
I Coroianu, G. Pop de Băseşti, I, Ra 
De Cosma, Se Albinie 

In picioare: D. Roman, P. Barbu, D. P. Bârcianu, 
G. Domice, T. Mihali, A. Suciu, M. Veliciu, R, Fatiția, 







Ne Cristea, 
tiu, Ve Licaciu, 


După prânz, simpozionul a continuat cu încă trei 
comunicări, Prima, "Transilvania-pământ românesc” o 
lucrare a Dr, Constantin Sporea, a fost citită si co- 
mentată de către prof, Ilie Smultea. Argumentele folo- 


- 


- 60 - 


site de 2-1 Sporea sunt bine balansate în formă de re- 
plică la propaganda maghiară, A doua comunicare a fost 
un extras din teza de "Master Degree” a prof,Alexander 
Parvu, Jr., despre "Dictatul de la Viena şi atrocită = 
ţile comise de autorităţile maghiare în perioada 1914u- 
19444," Neputându-se deplasa din motive de sănătate , 
prof, Pârr. a transmis comunicarea prin prof. Alexandru 
Blage şi a fost excelent rezumată de către Dk Olteariu. 
lucrarea prof, Pârvu reprezintă chintesenţa unor cerce- 
tări analitice minuţioase cu o bibliografie bogată şi 
de o valoare istorică incontestabilă, 


Titlul ultimei comunicări a fost "Aspecte ale re- 
laţiilor Româno-Maghiare în perioada ocupaţiei comuniste” 
prezentată de scriitorul Vasile FR. Vefsavia, Lucrarea 
se bazează pe observaţiile bine prinse ale metodelor şi 
căilor folosite cu multă abilitate de către unii inte- 
lectuali maghiari acuzând autoritătile româneşti de dis- 
criminări anti-maghiare deşi de multe ori ei ocupă po- 
zijii erarhice mai înalte decât românii cu pregătire şi 
calificari superioare, In mod cu totul nejustificat 
şi greu de înţeles, ei continuă să considere Transilva- 
nia drept teritoriu maghiar şi speră în vreo conjune= 
tură înternaţională favorabilă, care să repete dictatul 
de la Viena, Prezentarea tânărului poet a fost succine= 
tă, bine reflectată şi captivantă, 


Programul oficial al simpozionului 
s'a încheiat în jurul orei 5 psm, după 
care o parte din grupul celor prezenţi 
a continuat conversaţia într'o atmos- 
feră de relaxare şi prietenie, 





Participanţii la simpozion ţin să 
exprime calde sentimente de gratitudine Doamnelor 
Frances Ocneanu şi Constanţa Arsene (pregedinta Comit, 
de ospitalitate CRC) pentru generoasa atenţie. cu ser- 
vitul mesei de prânz şi pentru cafeaua şi prăgiturile 
la îndemână in tot cursul zilei, Ca intodeauna, Frances 
Ocneanu a adus coşul plin cu prăjituri delicioase. 


RN AR RE RR RR E AR A e e Re e te e 








= Al a 


ANIVERSACEA UNIHII PHINCIPATELOL (24 Ian.1959-1983) 
va avea loc SAMBATA, 22 lan, 1983, în sala ș 


cea mare CRO, începând la ofa 5 p.m. cu 
următorul progran: 


(1) Cuvinte despre actul. unirii--Dr, Traian Ocneanu 
(2) "Hora unirii”--cântată deWari şi Elisabeth Smultea 


(3) “Prezențe Româneşti * Canada"--D-na Angela Comnsne 
(conferinţă cu diapozitive) 


(4) Danşsuri de folclor = executate de bine cunoscută . 
românesc echipâ“KHADRA Int?l Folk Ballet 


După program, la ora 6:30, se va 
servi o masă românească după care va urma 
_ seara dansantă cu excelenta orchestra 
incepând de Ia ora 8:00, 


Un serviciu de bar va fi la dispozi- 
via oaspeţilor cu vin, bere şi băuturi 
răcoritoare, 





O donaţie de minimum $5.00 de persoană se va putea 
oferi la intrarea în vestibulul CRC, 

Toţi românii şi prietenii lor sunt invitaţi să ia 
parte la acest eveniment anwal şi să petreacă o seară 
plăcută într'o sală frumos decorată, i. 


N N e e E Ne e e eee ee e 


p Ţinen să împărtăgim cu cetitorii noştri vestea 
bună că tânăra studentă Ileana Arsene, grav bolnavă 
şi supusă unei operaţii foarte delicate anul trecut, 
şi-a reluat firul unei vieţi nomale. După absolvirea 
cu succes a unui curs de "Bank-tellers” la San Francisco, 
Ileana a fost angajată şi începând din luna Octombrie, 
c., lucrează 30 de ore pe săptămână la una din branşele 
"Bank of America” din San Francisco. 


Gândul ei este să-gi reia studiile înscriindu-se 
la un colegiu anul viitor, Ţinen să o felicităm pentru 
curajul cu care a îndurat toate probele vieţii la înce- 
putul tinereţii şi-i urăm multă sănătate şi succes: 

Intreaga familie Arsene s'a mutat de la Casa 
Română, îndată ce fratele mai mare Florin a ajuns în 
St, Unite şi a început să lucreze în “electronics.” 


DRE  R R RR ENEeeĂee 


a 2 i 


Sala CRC a fost folosită Dumineca, 17 Det 1982, 
pentfu prima dată pentru o petrecere de nuntă 
românească, Tânăra pereche Elena şi Sever 
MARGA au avut de naşi pe Dha Irina şi Dan Didescu 
Didescu, care s'au ocupat în de aproape de 
decorarea sălii, pregatire ospătului şi 
de dansul care a urmat, Peste o sută de 
oaspeţi au participat şi-au petrecut şi au dansat pâna 
noaptea târziu, 


Tinem să exprimăm călduroase felicitări şi o 
Y . . . . pd . 8 0 . e . 
căsnicie lungă, fericită şi rodnică tinerei perechi, 


EX ARI a 
XXXRĂX XXX ERĂ XIX) Sărbători fericite! 


La şedinţa CONSILIULUI 

PAROHIAS "INVIEKEA DOMNULUI ”, tânută 
e e e c.; s'a hotărât ca slujba 
St. Liturghii de Crăciun va avea 10 
Duminecă, 26 Dec, 1982--a doua zi ia 
Crăciun--în Sala CRC, începând de 1a 
ora 11 a.m. Toţi românii şi prietenii 
sunt invitaţi sa ia parte la serviciu, 





Tot odată, CONSILIUL PAROHIAL şi administratorul 
parohiei, păr. loan Sîrbu convoacă adunarea generală 
anuala, ă, parohiei pe ziua de Duminecă, 30 Ian 1983, 
după serviciul religios care se va oficia la CRC, Înee- 
pând de la ora 11:00 a.m, | 








coming a voting member (associate members 
'ăde also iînvited to attend,) 





CURU is pleased to announce that two more families 
have made a commitment to join our founders în making 
sure that the Romanian-Ameri cans 0f Northern California 
do indeed have a home of their own, 


The AHSENE Family (Constanta,Florin,Ileana ) 
Rodica & Vasile RANGA - VERSAVIA 


Curt fifth anniversary is approaching next March, 
At that time we hope to be able to complete the engraving 
of the Memorial Plaque în the foyer by the addition ofa 
last column of eleven names, for which four spaces remaine 


Besides founder membership, CRC offers both regular 
voting membership ($5/month; $60/year) and associate men- 
bership ($12/year). A subseription fom is always în- 
cluded în Buletinul CRC to explain the types of-member- 
ship available.) | 


WELCCME ALSO TO OUR NEHEST ASSOCIATE MEMBE 





Toma, Hentea (Sacramento ) 


With the annual meeting coming up în 
January, now îs a good time to consider be-i 


A SPECIAL INVITATION 


Present Founders to Increase Their Support 





In 1978 when a group of dedicated Romanian-Ameticans 
joined together to crystallize the efforts of the preced- 
îng years with the foundation of CRC and the purchase of 
the Caklanăd Club, which they had been renting for a num- 
ber of years, the concept of founder membership was borne i 


= E sa 


These individuals agreed to subscribe to a certain 
number of înitial $100 loan units în order to come up 
“with the necessary $17,000 down payment and to pleage 
their continued support în proportion to the number 
of units to which they initially subseribed in order 
to assure that the mortgage would be paid off în fif- 
“4een years, (Ten years to go în March) 


At that time an increase was envisioned not only 
în the number of founders but in the number of initial 
units subscribed to by original charter members, In 
this way monthly assessments per înitial unit coulă 
gradually be reduced anăâ the burden of support more 
evenly shared, 


Since then three of our foundets have increased 
their support: Nicolae Dimitriu, Angela Jonescu and 
Mircea Raţiu; Dan Didescu & Mihai Olteanu fecently 
„pledgsd to join them. Won't others follow their example? 
(NOTE: It îs not necessary for present founăers to make 
up back dues assessmerts on added initial units.) 

Make patron membership vour goal, if possible. CRC 
membetship, however, is planned to fit individual 


financial means and dedication, and thus dollar support 
cannot and shoulăd not be even, 


NR XR N NN) RR e e RR a Ie X-a IR 


„& TUNEB INTO 0RC! 


CALI, TO ANNUAL MEETING 
Saturday, January 22, 1985, 3:30 pum. 
at CRC 


i 
i 





We hope all members will try to attenă this annual 
event, hear the reports of chairman and committee chair- 


men; and offer their suggestions for changes and improve- 
ments as well as program for 1983, 


Your înput is needed în decidi how CRO will m 
by April 10th the delinguent 24 ei Anca of ed 
property taxes (plus interest) missed at e<crow and only 
brought to our attention this past year when CRC leatnea 
of the lien on our property, YOU COUNT, BE INFORMED 


Members are invitea to remain for 


t the eveni rogram 
celebrating the Unification of the <a 


Principalities, 


fi dl 



























CHC is VEZI GHATEFUL to 
Its BULETINUL Cit Supporters 
New Subscribers this quarter 


Tanase & Maria Başturea 

Toma Hentea 

Vasile Ranga-Versavia (Portland) 
Sebastian Petrescu (ROME ) 

V, Ududec (Winnipeg, CANADA) 


Cur Renewals: Sylvia Bogăany, HA. & 
Alexis Comnene (OTTAWA), Constantin & 
Spotea (MUNICH) & Mircea & Irene Tănăsescu, 





Our SPECIAL DONATORS ($190) 


„N i san Ocneanu ($20) 
Peter & OttiliaMalattia ($5) Frances &Trajan 
John Vasile Moldovan ($5) Ilie & Juây Smultea ($100) 
Nicolae Novac ($10) V. Uduăec (CANBDA ($50) 


We are pleased that this quarteris donations ($257) 
were sufficient to cover the cost of the September issue 
and are hopeful that our Buletinul CR Yeaders will con- 
tinue to provide the necessary support for the current 
issue (present balance în bulletin fund: $71.)e 


Special thanks are also due for the encouragement 
received from our readers ho take the trouble to write 
and share their favorable comments on our scholarly 
enăeavor and vital communications organ of CRC. 





“The CRC LIBRALY is open dufing functions 
 ană from 4-6 p.m, on Fridays ot by special ap- 
pointment. (Call Ion Stamatescu, librarian, atg 
835-3095 for information. ) 

As a Tesult of the Tecent Garage Sale, Ie... e 
the Columbia Encyclopedia as well as some classics--and 
religious books have been added, Donations of publica- 
tions are always welcome e 

volunteers should be aware that we are gradually 
building up a supply of such clerical necessities as 
staplers, tape, scissors, ete.in the desk drawers,- 





NEED A REFHIGEOATOL, WASHEL Oit DEVENI? Mary Moisidis 
has offered to give hers to anyone ho îs în need of 


them and willing to cart away. Call (1415) 357-91422. na 
dryer is litke”n6u & washer îs în very 800 shape (G.Be 


i - 66 - 
n EARITY LS SUT LOST. 


TheZ= îs always a BIG SMILE on the 
face of »ur treasurer yhen she finds Casa 
“Romana mail în hef mail box, CRC offers 

__i+s heaz*-felt thanks to those who, under- 
| standing the appeal for help în the Septen 
ji ber îssue YTesponded with their donationse 


1978 BACK-TAX FUND ASSISTANCE FUND 
George Costache $10D Mircea Tanasescu $13 
Trudy Dunn (Danul pu) 
SN Die pita escu) 1-5 pomIvImi/ORGANIZATION FUND 
Gafage Sale 52 
BUILDING REPALI FUND p Ș 
> A Symposium 
Anton Cfihan (Șt.Louis) 120 neela d 
Frances Ocneanu 350 Ip si CNRESISU 5 
: = Mihai Olteanu 30 
Nadia Mandoche EA 
Anonymous i -9 Tradan & Pranees Ocneanu 10 
p- Ilie Smultea 30 
GOLDEN BOOK DONATION Mircea & Irene Basescu 10| 


Alexander Burz 199 RN AR NA e RE ARĂ 


NR RN N NR e A A E A 


ACTIVITY REPOAT 


Cha thanks all those who donated items fot the 
GARAGE SALE. Abtendance was disappointing due to a prob- 
lem în- newspaper advertising, but CRC is thankful of the 
opportunity to rid itself of the junk în the basement, 
The Pemaining items were given to the Salvation Army, af- 
ver CRC itself took out some useful kitchen utensils, 


We ae especially grateful to Nick Bimitriu for his 
fine posters and to the small grop that gathered the eve 
of tre sale to set up (Dan Didescu, George & Jean Costache 
Ilie & Juây Smultea & the Arsene & Protopescu Families) 
and then enjoyed a pleasant evening together once the 
wofk was done. 


The SYMPOSIUM donations included hospitality expense 
donations of $30 to provide guest lunche< as well as 
refreshments after church on Sunday (special thanks to 
Frances Oeneanu for the tasty cookies), 





- B7 - 
BUILDING REPALAS were again necessary this fall 

due to furnace trouble much sooner than expected, In 
October our general manager was forcea to invest $520 
in a new fan motor and the installation of a new thermo- 
stat and key fan snitche Needless to say, this aggra- 
vated O0RO's very tight financial situatione (The bal- 
ance Temaining on our roofing loan was reducea to $750 
a/o the 11/24 payment + ) | 


After a reasonabi, profitable fall, RENTAL INCOME 
suffeted a blow recently by the loss of its most lucra- 
tive regular rental due to a drop in attendance at a 
aerobic dance classes. This comes on top of Tising 
utility bills, the Ist instalment on 1982-83 property 
taxes ($148) and k4 monthly instalnents ($147, Dec.- 
March) to pay the balance due on property înşurance + 


The problem concerning the 4/78 înstalment în 
PROPEUTY TAXES will have top priority at our ANNUAL 
MEETING în January. It îs îndeed unfortunate that the 
missing tax bill șas caught neither by the escfow com- 
pany nor our accountant and lauyer în 1978-80, when CRC 
vas învolved în all the technical details of setting up 
by-laws and filing various incorporation and tax exemp- 
tion paperse 

ONE LAST APPEAL,. 


Our Romanian-American Community came fotth în 1978 
with the necessary funds to make a $17,00 down payment 
on the property. Certainly we can come up with an addi- 
tional $1,200 (balance Temaining after $300 more în 
pledges are received. 


We urge those supporters who have not already done 
so to make an extra sacrifice on behalf of their Romanian 
Home & Chapel în Northem California. (Now îs the 
opportune time to make your tax deductible donations 
count the most; besides CRC plans to make a payment on 
the tax bill before interest goes up January 1ste 


FINANCIAL STATEMENT 11/30/82 


Property Management Bestia anna dna aaa pasa a earea a et i P la DI 
Treasurer's Organization ACCOUNte es... .........c... 141.lp „ SBX 


Back-Tax Fund $100. 00 TB 59L 
Mortgage Fă. 120.76 
Blăg Repair Fd. 0.00 
Assistance Fund 17,32 


Activit aniz ră 98,27 
Activi ty/Orga ZI. 58 


Si ţa 
e DAE Ie 
2 4 9 
SA [e e 
sait 
isi 
3. a i 
e “4 
E 8 
Dă 9 
5 o 

ş5 e 

îy | 


iz 


(b) semi -annually 


a e 


>» 
i 

“3 
di 
IE = 
să | 
şa | 
IF. 
34 ș 
ss ă 
E Se) 


| 


i 


2. o 


& NONVOIING MEMBER 0 


take a tax deductione 


I wilah to become an 


annual dues for which 


($1). 


ARI. N-AM 80202806 080-060 OR 0 d A 0-A 8-A N-NE 30-A tt A AAA AAA A he A 30Att-e 


1 wish to make a GOLDEN BOOK 


eee 


(e) month1y 


(b) semi -annually ___ ($6); 


(a) annually ____ ($12): 


- Bă = 
28 
E Sk E 
ZEa$ € 
iai PB 
L=i s 3 Bz 
35 ei 
38 E 
4 ss 3. 
EREI E 
: Sp 
3| 2? 
3 g Pa 
4 E 
& 
i — 


Dă 


ATION of $ 


(Punâs axe earmarked for paynenta on 
Please acoept my tax-deduotible donation te the SPECIAL BULUDING REPALR FUND. 


I understand my contribution will be earmarked for pa 
roofing loan or to make improvementa and repaira on the 


Donator's names are inscribed în the Golden Book 


plaos of honor at CRCe 


MNAR MERA A 8 9 8-A IP AARE tt A 00 teh At AAA RIMA Sibir Mata 


a 


E 


5e p”) 


6, 


E a aa. a.ă 


Please accept my tax deductible donatton to SPECIAL PROPERTY TAX HUND FOR $ j 


ible donation to the ASSISTANGE FUND for 


$ 


Please accept my tax deduct 


(e LO 


36 0 30-A 8 ee e ARZI 30 0-0 OA BAM 0 AA At A tt ee 8 MN AREA 


a 





Please accept my tax-deductible donation to BULETINUL "CASA ROMANA” of $ 


$10 abroad), 


a. $5/yr.($7.50 Canada; 


as a special donation to the Bulletin Fund. 


as a aubsoription for year(8) 


teze 
De i 


Please credit $ , 
Please credit $ 


8, 


(Signature ) 


(Date). 


II DIVd = RIO NOELITUDSENS = - VIIAVD 2 VAVIDU VSVD 


Z8/ZI *ASZ 


Tel No. 


3 - 
ne are e mreana 


CASA ROMANA & CAPELA 



























RONDIAPORI IL 
(The Foundets) 





Ioan & Virginia Balaci 
*Alexandru Blaga 

Remus Bretoi 

Valer Bursan 
Alexander Burz 

XNi colae Cazacu 

Ion & Stela Cepoi 
Margareta Cismaru 
Eugen Coban 
*Gheorghe Costache 
George & Truây Dănulescu 
Dan C, Didescu 
*Wicolae Dimitriu 

John Dumitru 
Mircea Goreniuc. 


Emeric & Valerie Kalman 
Romeo Malattia & 
Ottilia Bria Malattia, 
Niculae Moisidis 
**John V. & Ilse Moldovan 
**xTraian & Frances Deneanu 
Anca & Mihai Olteanu 
Alexanăer Pârvu, Jr. 
Bugen Popescu 
Mircea Raţiu 
John Simicin 
Ioan D. Sirbu . 
xxIlie J. Smultea 
*Judith Clark Smultea 
Elena Stamatescu-Greavu 


*Sorin J. Issvoran Eugen Stoia 
Angela Jonescu - Petre Sturzu 
*Pam, George Jordan Leon Vasu 


* Patrons (5 or more initial loan unit subseriptions) 
** Distinguishea Patrons (10 or more) 


FPounder Members în Progress 
Constanta Arsene Fam, Petru Dărăban - 
Rodica & Vasile Hanga (Versavia) Ă 
Regulat Voting Members 
Vasile Mihaileanu Ion Raţiu 


Ion & Matia Manea-Manoliu 





Associate Members 


Tanase Başturea 

Nubar Boloyan 

R, A, Comnăne 

John Covinea 

Antonio Docan 

Toma, Hentea 

Nicolae Novac 

Paul & Angelica Sebastian 


Manuela Selles 
Anne Simpson 
Constantin Spotea 
Mircea Tanasescu 


Honorary Associates 
Margot Munroe 
Jean Vihite Costache 






















SPECIAL ACKNOWLEDGMENT TO: 
Romanian Orthodox Parish 


"Invierea Domnului” & 
Unirea dela Vest Society of the Union & League» R.S.A. 





e: "PE e 


oi: Sie CALENDAR - WINTEH 1982-83 










Main Hall 





(hfis--as Religious Service 
Holy fesurrection Orthodox Parish 















CRC AVAL MEETING 
All Vabers “Urged to Attend 
(Zourder, regular,associate 





Main Hall 











Saturăay | CRC ANI VENSALY CELEBCATION OF 
UNIFI CATION OF HCMANIAN PiINCIPALILLEŞ 
















Pa pi 4 ai 
Program ger 5, [5 Dome 
e Dinner 1 16:30 pun, 


Dancing (orchestra) c |] 8:00 p.m, 


Bar Available 
Doration: $5 N a 3.4 ăT door 





Holy Resurrection Orthodox Parish 
Religious Setvice 


Main Hall 
LL Asia 


after se 


















Parish Annual Meeting 


Duminecă Ş=._ Liturghie de Crăciun 
26 Dec, PAROHIA "INVIEREA DOMNULUI 


sâmbătă ADUNAHEA ANUALA Ci 


lan, 22 


"124 de ani dela, 

UNZREA PHUINCIPATELOA 
Program 
Vvasă românească 
serată dansantă Î (a bar) 


Donaţii:  $5 de persoană mine. 


Sambătă, 
22 lan, 


Par. “Invierea Domnului” 
ervicâui religios 


narea generală anuală a parohiei] 12:30! 


Duminecă 





| 
Ma the ctizta sf Ch hristmas abide i 4 
with Vp. all trout i a coming Wear AR mă 





CASA ROMANA & CAPELA 


BOARD OF DIHECTOHS OFFICERS 
Alexander Blaga President: Ilie Smultea 


George Costache 
Dan C. Didescu ă 
Nicolae Dimitriu Secretary: Dan Didescu 
John V., Moldovan 
Trajan Ocneanu 
Mihai Olteanu i 
Ilie J. Smultea Gen. Mgr.: George Costache 
Elena Stamatescu-Greavu 


VIII IVI VIVA PRII VI VIVITITIVITAI 


- 71 - 


Vice Pres.: Mihai Olteanu 


Treasurer: Judy Smultea 


"CALUSARI |”