Buletinul Casa Romana anul IX, nr. 1-2, martie — iunie 1986

BYULETINYL 
CASA ____ 
ROMANA 


PA? 







MARTIE-lUNIE 1986 





































CONTENTS d” 


posaracesoeesrcoososrasnecscoasvosoeveoozeseeag 


Bditorial: "Doctrina Reagan! (IIS) ec. sia sosise . Zi [ a [ d a Ș 
Nada Gyr, “Hasatabia FObiEZ eee oamnei me mia n î IBu 1 $ R ; 
Florica Baţu, "'Cunoaşteri"....... nai dinti aula) ae aula sa et u asa DIANA : 
Nichifor Crainic, "Ucenicul," Cântecul norilor", a = APARE TRIMESTRIAL — : 
Ion Th. Ilea, Cinstirea ulciorului”, cc... ...... ? Redacţia şi Administraţia: 124Montecitoe 
+. 6, Dimitriu, Vraciul! sado asa aaa sina 8 aa aa II Oakland ,California,94610 . 
Eugenia Adams-Mureșanu, "Statuia"... ....... . Refan IDE SL Ta : 
Ovidiu Vuia, "ăia Cogite!!, masa . Redactor literar: NICOLAE NOVAC 2: 

: L Pt mam le aa D i Nm, d”2 e 
Nicolae Novac, "Oameni care au fost," Oră deapus" ao. PO NIRO E O soseneessi 


1. Racoveanu, "Tălmăciri din lirica universală" 
Cărţi: Jean Negulesco, "Things I Did... ,!-- 
dare de seamă--V. Versavia........... 
English Section: Cornel Petrassevich, 
V., Alexandri. ZARELE e « sie ate o auster a 


Spizuiti, din Presă (18). comme neas agitau 


Stiri de la CROoseae a aacece ailineliere 0 000 6 era aravaa a 8 
In Memoriam: Gabriel Bălănescu,.,....c. cc... 
Calendar (Romanian) ci e seca e ae eeiple e sae amară dacia, ara 
Acknowledgments, Refugee problems & prospects... 
lene (Bop babi) se mie sm macar e gi e e aa e 0 ae 
Menbets hip ROSEELI 3. cae dau) e ea 309 ae, aia 8 Dita 0 atata aie 


DI TORIAL 


Din acţiuni recente pornite din cercurile înalte 
de fabricaţie politică ale prezentei administrații 
încep să se contureze tot mai clar trăsăturile unei 
strategii globale recunoscută drept Doctrina 
Reagan--"The Reagan Doctrine. n 

Obiectivul acestei doctrine pare să fie o 
afirmare a poziţiei americane de mare putere bazată 
pe principii de guvernământ democratic, cu alegeri 
libere şi respect pentru drepturile omului. Ea 
schimbă tonul defensiv al doctrinelor precedente 
care au avut o postură defensivă ("containment"), 
Chiar şi confruntarea Kennedy-Krușciov (1962), pe 
chestia amplasamentului de rachete atomice în Cuba, 
n/a fost decât o aplicare fermă a "Doctrinei Truman." 
Obiectivul acestei prime doctrine  post-belice 
(Martie, 1947) a fost să oprească expansiunea 
Sovietică şi a rămas un puternic factor în politica 
externă americană. Rând pe rând, doctrinele 
Eisenhower--cu privire la Crientul Mijlociu, 
Nixon--cu privire la necesitate auto-limitării militare 
in urma experienţei din Vietnam, Carter--cu privire 
la apărarea intereselor americane vitale în regiunea 
Golfului Persic , au păstrat un caracter strict 


Editorial Board 


Eugenia Adams-Mureşanu Foreign Correspondents 
Nicolae Cazacu _ 

Eugen Coban Angela Comnene 

Traian Ocneanu Dionisie Ghermani 
Mihai Olteanu Dumitru Ichim 

Vasile R. Versavia Aurelio Rauța 

Mircea Rațiu Emil Vicas 

Rev.loan Sirbu Ovidiu Vuia 


Secretary - Judy Smultea 


defensiv chiar în faţa unor acţiuni ofensive 


sovietice cu intervenţii masive în Angola, 
manipulaţiuni brutale în Polonia sau invazia militară 
în Afganistan. 

Ce este nou în Doctrina Reagan? Răspunsul îl 


găsin în primul rând în discursul anual al 
preşedintelui adresat naţiunii la 6 Febr., 1986: 


„Our mission is to nourish and defend 


freedom and democracy and to 
communicate these ideals everywhere we 
can.... We must not break faith with 


those who are risking their lives on every 
continent, from Afghanistan to Nicaragua, 
to defy Soviet supported aggression and 
secure rights which have been curs from 
birth. 


Angajamentul a fost reînoit şi mai recent în umj din 
discursurile săptămânale difuzate prin staţiunile de 
radio:  1,..The United States, the historic fighter 
for freedom, must play its part" (Statele Unite, 
luptătorul istoric pentru libertate, trebue să-şi 
îndeplinească rolul). (Vezi: Anthony Lewis, "The 
Reagan Doctrine," NYT, 31 Martie "96, pl? Ii 
continuare, preşedintele Reagan afirmă caracterul 
global şi de lungă durată al acestui angajament, cu 
aplicaţie urgentă în Nicaragua şi Africa de Sud. 
Percepția Preşedintelui este că 1,..ne găsim în faţa 
unei revoluţii democratice," prin care popoarele îşi 
reclamă dreptul de a-şi determina propriul lor 
destin "fără coersiune or tiranie.! 


Faptele care demonstrează prezenţa acestei 
doctrine se  desfăşoara zilnic pe scena politică 
naţională şi internaţională şi sunt analizate de către 
veteranul jurnalist Joseph C. Harsch într un recent 
articol (C.S.M., 3,28, 86, p. 9): "Gulf of Sidra: 
part of Reagan effort to roll back Soviet influence” 
(Golful Sidra,: o manifestare a efortului Reagan 
pentru dislocarea influenţei sovietice). Aceasta este 
doar una într o serie de acţiuni menite să 
contracareze poziţiile caştigate de Uniunea Sovietica 
în perioada Brejnev. Celelalte sunt evidente în: 


(1) Cererea adresată Congresului pentru ajutor 
rezisenţei împotriva regimului marxist din 
Nicaragua; 

(2) Prezenţa demonstrativă a unităţilor navale 
americane la 6 mile de țărmurile peninsulei Crimea 
(Marea Neagră) ; 

(3) Livrarea continuă de armament luptătorilor 
de rezistenţă din Afganistan; 

(4) Sporirea nivelului de aprovizionare cu arme 
şi echipament a forţele rebele de sub comanda lui 
Jonas Savimbi în Angola; 


(5) Repudierea propunerii sovietice pentru un 
moratorium în detonarea experimentală de noi arme 
nucleare. 


Autorul articolului consideră că Uniunea 
Sovietică şi-a extins "sfera imperială” intre 
1969-1979, începând cu Vietnam, Cambodia, Yemenul 
de sud, Etiopia, Angola, Mozambic şi culminând cu 
invazia din Afganistan. Este de remarcat că "Reagan 
îşi alege obiectivele cu prudenţă în raport cu 
gradul de prezenţă şi de angajament sovietic.... 
(Sovietele nu au un tratat de prietenie cu Libia. ) 

In orice caz, faptele şi evenimentele care 
justifică existenţa unei Doctrine Reagan depăşesc 
cadrul doctrinelor anterioare de "containment! şi 
marchează mai multă iniţiativă şi un drum strategic 
spre noi frontiere.... 


[iei vi NOL MePOMȚI ue mr aa) REPORT 


at home, batties abroad 


Rengan docirina- tre argument at home, betes abruad 
Now it's U.S. backing rebels 








[ETEITETITELECICEECECErEI ră 











FLORICA BAŢU: 


BASARABIE ROBITĂ CNO TE RI 


de Radu Gy! 











E Din Bugeac până n Hotin Gem căruţe spre Tighina HI 
i bubă neagră şi venin. cu oftica şi neghina. A 
in Orhei până n liman, ș = : 
Din de p "pp Foame... pielea stă pe oase 5 a pe a 3 = Soaittal. atu per. d z 
junghi şi ţeapă de i ca o scoarță viermănoasă. i] Sunt clipe în care nu mai există nimic, nimic în afară de 
uri slabe, : : : A : o. = ax 3 
Cerul supt. cu şolduri Foame... pântecul se suge. : noi, noi amândoi — și stăm asa. faţă către față: eu — 
stă 'ntr'o rână pe cocioabe. A , H _ PN idea, j i 
tavinebităi prins de şiră cu belciuge. E aplecată spre el. el — înălțându-si iubirea la mine. 
| Zara pace i Foame... cleiul mâinilor | 3 : : imi 
: ca o piele tăbăcită. î pi e medi i Sunt clipe care nu se pot explica — nu ne spunem nimic, 
E Sia căi A lins de limba cainuior. : . aaa 
[| Mlaştinile, în pustie, HI sau poate ne spunem. dar ce mai contează” Sau poate, doar, 
E fumegă otravă vie. Apele din Cogâlnie 
l 





Putrezi, racii şi răspării 


pâlpâim amândoi, prinşi în aceeaşi tăcere de timp, în aceeași 
pe sub secetele ţării. 


adâncime de timp. cu aceeaşi dăruire a plinirii de timp. 


ETEIEI 


înghit stârvuri de calic, 
dar la praznic venetic 








șI ob ara apa : Eu ştiu tot despre el şii mângâi, dulce. mânuţele goale 
3 : oacă lu ar : 
: 1 cange — ] A , - : 9 i N î ăs ală i aci a 
HI mt stă De Li Ghiara lacomă, de ciumă, : trup din trupul meu.... îndrăzneală din fricile mele.... 
E pir iai drum pe prind oftatul şi-l sugrumă, & înălţare, din drumul meu înapoi... el mă priveşte atent, 
I ese xoame: i i i i lungi de brumă : inâie de alme. vrea să sti 
î - răşehirată pe mărțoază, şi ie ii ori pci pipâie degete. palme, vrea să ştie. 
Hi şi cum horcăe, beteagă, pura d sr cab afăeasi Şi iată: cercetează pleoape, buze, — întinde mâna la 
: pg fite pie zee ub harap a ai , AD ua 9 
o dăsagă, pi Ă g ta, . i a 3 a Ş . , 
la oblânc, într o cerul cad bisericile 'n smârcuri. ple te, priviri... şi atinge. sania, eta când, obosit, imi cade 
sună stai Capa jai Strâmb, prin şanţuri cu nămoale, în braţe — şi iubirea noastră-i la fel. Stă acum nemișcat, 
i ci e rumâni. pă a IE 3 ia Ca „ur ei i PA git 
p'cllane | 5 mumai cântecul de jale i trupul lui mic îmi pâlpâie în braţe “am aflat” spune liniştea 
Iese Foamea n drum jegoasă, pi E e î] p Ş 
luna-i stă pe umeri coasă. mai culează sa romaie : lui. 
Când rânjeşte ee iii : “Ce stii tu despre mine? — întreb 
pieri , pica Peste viaţă, peste ţară, : tipi ie sant ali 
ppm i boleşniţa ca o fiară, : Eşti mama! ” — leagănă n pleoape răspunsul. 
ŞI , i 1 şi de-a latul : 
iar de-a lungul şi de-a i * 
' me, te Hi 
pik: parai strigoiul veneticii ca bubatul... 
vi — = 





i i Copilu” a crescut. Uneori îmi cercetează privirea, alteori 
ca să joace tontoroiul. Uite, ghiara hrăpăreaţă 














: cdi : îşi plimbă mânuţele pe mâna mea (îi place atingerea 
i In amurg, 'naintea porţii, pă pe au SP d: ci : aceasta), își lipește tălpile de trupul meu. Alteori râde — și 
î|  văduvelesşi chiamă morţii. ma apa se 5 bate, bate tare cu palma în tot ce găsește şi râde şi râde. 

A ma -eae oo ziua, dimineţile, | “Gata, băieţel: hai să cunoaştem lumea!” — și ne 
| am dea spira i cerul şi fânețele, = : plimbăm prin cameră. “Uite, acesta e un balon, un balon 
E pentru corbi şi pentru ciori. = î î i roşu. = Copilul bate în el şi balonul face zgomot ciudat și 
i La răseruci, - pini pt şi pucioasă i copilul râde. “Uite, acesta e un balon, un balon albastru: Il 
III dei PI şi luna rânjind, cleioasă, : învăţ să lovească, loveşte şi balonul sare sus și copilul râde. 
E popi pica Ape lângă geam proptită 'n coasă... : “Uite, acesta e un balon verde...” “uite, acesta...” “uite...” 
: vi trec năluci... 1 989 





și vine la rând căluţul, şi vin la rând cărţile, și vin la rând... 
Copilul râde, râde, râde... 





E [ENITEEIEEECE IEEE LEE ELE TEI ERIE .. 











8 


REPEDE 0 aa RER SEDII OO E iti 
l 


Ucenicul 


Tu, meștere bijutier 

Al diademelor cereşti, 
Tu care veşnic șlefuiești 
In cosmicul atelier, 


Primeşte-mă ca ucenic, 

In nopţi de taină să mă'nveți 
Canonu'mnaltei frumuseți 

Spre care vreau să mă ridic. 


Si-aşa trudind la cizelat, 
In zori să cad în așternut 
Ca un întors cosmonaut 

Cu praf de stele pe halat. 


Tu, care dăscălești artiști 
Si-ţi iei la glorie părtaşi 
Vizionarii uriași 

In geniul cărora te mişti, 


Cuvinte dă-mi să le'mpreun 
Fierbinți de'ntâiul suflu viu, 
Dă-mi să le văd cât nu se scriu 
Si să le-aud cât nu se spun. 


Din matca lumii să le chem 
Sin duhul ei să le trimet 
In constelații de sonet 

Sin căi lactee de poem. 





aa. 





Cântecul 
norilor 


Voi, norilor, norilor, 
Umbrele zorilor 

Pe zarea cocorilor, 
Fântânile milelor 
Deasupra savanelor 
Si vis al oceanelor, 


Plecaţi-vă poalele 
Si-atungeţi livezile 
Luaţi-mă'mn moalele 
Culcuş ca zăpezile 
Si'ntindeţi vântrelele 
Pe marea cu stelele. 


Tu, vânt al tăriilor 
Ridică-ne'n margine, 
Prin bezna pustiilor 
O pârtie sparge-ne 
Si dornic sileşte-te 
Spre'naltele creşiete. 


Auzu-mi să caute 
In inima cerului 
Soborul de laude 
Din jurul misterului 
Ce-aprinde minunile 
Si umple genunile. 


NICHIFOR CRAINIC 











4 
4 
| 
4 
$ 
4 
i 
4 
4 
$ 
N 
) 


rr 


ID oo... 


- Cinstire ulciorului 


Arhaică născocire în datini străvechi nuntită, 

Lut din lutul deşerturilor iconită în smalţ de ani. 
Ulciorul, izvor de apă vie, cu luna'n adâncuri oglindită 
Iar pe buze cu sărutul crud de tufani. 





Victorii, în vin rubiniu, ţâșnit pe-a bucuriei vatră— 
Frumseţate cu chilimuri, presărate'n fascioare de piatră. 


Arcă peste vremuri de la început de veleat. 
In ulcior cerul plin s'a vărsat. 


Buerebista, din lacrimi de struguri cu iz amar, 
Umplea câte o ulcea cinstind 
Cu fiecare braţ, cu fiecare stejar. 


Să bem din ulcior vin de zile mari! 
Tresalte lutul veșnic ca'n palme de olari, 
Să răsune glas de tulnic prin crânguri de goruni 


Si veselia să se simtă ca dar de preţ, rămas de la străbuni. 


TH. ILEA | 


Sus ulciorule, sus! 


ION 








VRACIUL 


--Să încetezi, mărite Şah, cu moartea 
Ce-o semeni printre-ai tăi supuşi! 

Alah din cer o să-ţi plinească soartea, 
Căci semnul lui doar îl văzuşi! 


Nu e destul copiii fără tată, 

Femei ce se bocesc prin cimitire 

Şi ţara că-i spanzurătoare toată? 
Îmi este spaimă foarte a mai grăire! 


--Te “ncumetaşi ca să mă tulburi, vrace! 
Şi harca ta ţi-o sui pe meterez, 
Străpunsă să-i fie limba cu ace! 
Să nu mă nveţe nimeni ce să crez! 


Şi vraciu”n jur îşi face ochii roată, 
Curtenii îngroziţi cu toţi păliră,; 
Ştiau că şahul Mirza face ndată 

Ce gânduri nebuneşti îl ameţiră. 


--Uitaşi că ţi-am sculat din morţi coconul 
Şi ciuma din cetate--am scos afară, 

Că făr”de lupte îţi veni ploconul 

De oşti şi scule din vecina ţară 


A Turcului, ce îl făcui fărâme, 
Doar cu puterea farmecelor mele! 
lar vraja mea nu-i nimeni so dărâme, 
Sfârşitul tău ţi l-am citit în stele! 


De mor în răsărit ori în apus, 

Te pierzi şi tu o oară după mine! 
Ce stai pierdut? Ce ai de spus? 
Ce, nu mai ai încredere în tine? 


Sări în sus, muscat ca de balaur: 
Lăsaţi-i capul lui cel înţelept! 
De sârg să i se dea cinci pungi cu aur! 
Şi-şi mângâie înciudat barba pe piept. 


11 


Eugenia Adams Mureşanu: 





Se vede şi astăzi statuia Maicii Domnului 
ridicată pe țărmul Mării Negre. Mici tătari care 
locuiau în preajma statuii începură so pizmuiască, 
întâi cu gândul şi apoi cu ochii lor  sticloşi 
cufundaţi în tăietura aceea atât de piezişe. Căci nu 
le plăcea statuia, atâta era tot, şi-ar fi vrut în 
orice clipă să se abată mânia valurilor ca so 
șteargă de pe ţărmul lor tătăresc. Dar deseori când 
marea se înfuria şi apele năvălitoare amenințau cu 
prăpăd până sus la gardurile lor de tizic, statuia 
rămânea mereu în acelaş loc, albă şi strălucitoare, 
alcătuire de marmoră şi credinţă. 

Intro noapte, Tarco, tătarul sculptor în 
piatră, îşi furişă grăbita umbră, ducând cu sine 
unealta lui credincioasă, cu gândul să spargă 
statuia. Prea-i intrase în cap această închipuire a 
femeii în marmoră, care-l urmărea în toate gândurile 
lui, prea era chipul străinei femei înfipt în sufletul 
lui; şi dacă ceilalţi tătari o urau cu alte gânduri, el 
o ura fiindcă nu mai putea scăpa de ea nicidecum. 

Ajuns lângă statuie, începu să râdă, cum râd 
tătarii, scurt, scâncind ascuţit. Tarco avea şcoală, 
era tătar cu școală şi portul lui nu era deosebit de 
al  celoralţi, dar sufletul lui rămăsese o mare 
sălbatecă gata oricând să izbucnească în furtună. 
Işi spunea în sine: 


Ivanca va râde, ştiu bine că va râde mâine 
când va afla de isprava mea. Căci nu ea a 
zis de o ştie tot satul: Tu, Tarco, n ai să 
reuşeşti niciodată să tai piatra aşa cum e 
statuia aceea albă de pe țărm. N'ai să 
reuşeşti,  pentrucă, vezi, Doamna aceea 
este o Doamnă foarte distinsă. Unchiul 


Omar îi spune IMFĂRĂTEASĂ ÎN CER ŞI PE 
PĂMÂNT: 


|p, 


Tarco avea o iubire ciudată pentru mica 
Ivanca. Nu era o fată de rând, căci ştia să 
potrivească frumos cuvintele de sunau a cântec 
sălbatec şi aprins, şi Tarco ar fi vrut să şi-o facă 
într'o zi soţie. Dar în ultimul timp lIvanca se 
schimbase faţă de el şi cădea mereu pe gânduri. 
Atunci lui i se părea că nu e decât un străin în 
viaţa ei, care-i încurca gândurile, Şi spuse cu 
glasul tare: 

Ivanca va râde mâine, distinsă Doamnă, 


când va afla de isprava mea. Deocamdată 
aş vrea să ştiu dacă te-ai gândit că 


Tărco, sculptorul tătar, va fi acela 
care-ţi va desprinde frumos braţele cu 
ciocanul , aruncându-ţi-le în mare; 


braţele, apoi capul. O Veneră fără braţe 
sau o Nike de Samotracia! 


Şi Tarco strânse în mreaja privirii clocote de mânie, 
în timp ce cu dalta ascuţită lovi cu puteri de om 
tânăr. Şi fiindcă nici o aşchie nu se clintea, Tarco 
începu să lovească nebuneşte pe unde nimerea, pănă 
când jos, la picioare, căzu dalta ruptă în două, pe 
care de ciudă o aruncă furios în mare. 

Din această întâmplare tătarul nu înţelese 
nimic. Plecă aşa cum venise, dorindu-şi să trăiască 
mult, ca să aibă timp să-şi croiască planul pentru 
distrugerea statuii. Şi-şi spuse: 


Ce bine că lvanca n a fost de faţă, ca 
să-şi râdă de unealta mea! 


Dar în sinea sa Tarco auzea ca într o sală goală de 
sticlă clapele râsului micii tătăroaice--şi îi fu ciudă. 

In ziua următoare, Tarco se întâlni cu Ivanca 
la țărm. Venise mai de vreme, ca să-şi pregătească 
barca cea nouă în care peste câteva clipe Ivanca va 
sări ca un pescăruş sălbatec. 

Tarco avea obiceiul oamenilor care mereu îşi 
ascund gândurile. De aceea când apăru Ivanca nu-i 
spuse nimic despre întâmplarea din noaptea trecută, 
căci ea ar fi putut să râdă, să răzvrătească apele, 





13 


--Ce minunată barcă. spuse lIvanca. Pentru 
această barcă eşti vrednic o statuie, dragă Tarco! 
Şi spuse aceasta sărind în barcă şi râzând, aşa cum 
ştia ea să rădăcu dinţii, parcă muşcând ceva. 

Lui Tarco i se păru că ea bănueşte ceva şi era 
cât pe-aci să-i scotocească cuvintele, dar Ivanca 
luase loc în barcă şi cântărea apa din mână în mână 
ca pe-un lucru cu preț scump. Privind-o cu 
admiraţie, Tarco zise: 

--Ivanca, eşti minunată în rochia aceasta albă, 
cu părul tău negru, eşti vrednică... 


--0O statuie, râse 
tătăroaica. 

Lui Tarco îi fu din nou 
ciudă şi se gândi că la noapte, 
la noapte, nimic nu-l va putea 
opri să şteargă statuia de pe 


țărm. 

In timp ce lvanca râdea 
şi-l  stropea cu apă,  Tarco 
gândea: 

"Trebue că bănueşte ceva, 
dar nu dela mine va afla!" şi 
dădu nebuneşte drumul la 
barcă. 


Era o barcă cu cârmă, în 
formă de lebădă, mică şi albă, 
care tăia apa întrun fâşâit 
prelung. lIvanca era alta acum; 
părăsise chipul gata spre râs şi 
nu mai avea poftă să vorbească 
nimic. Dar, târziu,  Tarco îi 


auzi glasul, era subţire şi 
înfricoşat: 

--Aş vrea să fiu o barcă, 
Tarco. Să merg singură cu 


tălpile mele pe apă. Tu ai văzut 

oameni umblând pe apă? fi 

fiindcâ Tarco râdea, cum avea 
obiceiul când nu avea nimic de răspuns, Ivanca îşi 
continuă firul gândului. 


14 

--Unchiul Omar, care ştii cu cine sa 
căsătorit, mi-a spus odată o poveste despre care el 
zicea că-i adevărată. Vrei să ţi-o spun şi ţie? si 
începu: 

--Odată, Fiul lui Dumnezeu, pe care-l cheamă 
lisus, sili pe ucenicii săi să intre în corabie şi să 
treacă înaintea lui pe ţărmul celălalt. lisus s'a suit 
în munte, în singurătate, ca să se roage. şi, în 
faptul serii, stătea acolo singur. In vremea aceea 
corabia era în largul mării, izbindu-se de valuri, 
căci vântul era împotriva. Dar văd că nu mă 
asculţi, zise lIvanca, atunci cu cine vorbesc? Şi se 
aşeză din nou la locul ei, căci fără să vrea se 
sculase în picioare şi vorbea cu ochii în zare. 

--Te ascult, vezi bine că te ascult, dar pentru 
asta nu era nevoie să vorbeşti apei şi să nu te uiţi 
la mine! Uite, te ascult, Ivanco, şi am să fiu cel 
mai atent om din lume! 

i-am spus, strigă lIvanca atunci, corabia era 
singură în largul mării, aşa cum suntem noi acum, 
şi era înconjurată de valuri, şi vântul, tu ştii 
ce nseamnă vântul pentru o corabie, era împotriva! 
Apoi rar, cu glasul potolit: 

--lar în noaptea aceea veni la ei lisus, 
umblând pe mare... Văzându-l umblând pe apă, 
ucenicii se înspâimântară, zicând că e nălucă, şi de 
frică au strigat! Dar El le-a vorbit îndată, 
zicându-le: "Indrăzniţi, eu sunt... nu vă temeţi!" 
Atunci, unul dintre ucenici, cu numele Petru, a 
zis: "Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte să viu la 
Tine pe apă." lisus a zis: "Vino," iar Petru, 
pogorându-se din corabie, a mers pe valuri şi a 
venit către lisus. Dar când Petru văzu vijelia 
(Ivanca vorbea repede, repede), se _ temu şi, 
începând să se scufunde în mare, strigă: "Doamne, 
scapă-mă!! lisus,  întinzându-i mâna grabnic, îl 
apucă şi-i zise: "Puțin credinciosule, pentruce te-ai 
îndoit ?!! 

Ivanca vorbea cu mâinile, cu ochii, cu întreaga 
ei făptură. lar Tarco gândea: 

"Ea crede toate astea, fiindcă acel unchiu Omar 
îi face pe toţi să-i creadă poveştile,” Dar Ivanca îi 
citi gândul, căci zise: 





15 


--Sigur, aşa s'a întâmplat, dragă Tarco, a 
fost o minune! 

Tarco întrebă râzând: 

--Ce spui de barcă, dragă lvanca? l-am dat 
chipul acesta de lebădă, fiindcă ştiam că este 
pasărea care-ţi place mai mult. Dar Ivanca nu-l mai 
auzea. 

Era fericită şi nu-i plăcea să îmbrace în 
cuvinte ceea ce rămânea ca o dâră de aur în urma 
lor. Si fiindcă Tarco tot vorbea, ei îi venea să 
strige "Of, dragă Tarco, vorbeşti prea mult şi eu 
acum am şi început să umblu pe apă cu bietele mele 
picioare, care nu erau ca ale lui lisus, nici ca ale 
lui Petru." Dar nu strigă, căci deodată se gândi la 
unchiul Omar, cum şi-a schimbat toată viaţa din 
cauza fetei aceleia creştine. Si având poftă de 
vorbă, zise: 

--Tarco, tu ai vrea să fii creştin? Stii, ai 
putea atunci să crezi în minuni... Ai putea să crezi 
că pantofii tăi atât de eleganţi ar putea păşi pe 
apă, o, dar eu cred că trebue să fii desculţ pentru 
aceasta, tu ce spui? 

--Zic, draga mea, că în loc să-ţi vezi de 
lucrurile tale mărunte de fiecare zi, asculţi de acel 
unchi Omar, care umblă toată vremea din casă în 
casă pe la toţi din sat, ca să le spună poveşti cu 
lisus. Acum mai nou, am auzit că şi-a găsit un 
ucenic, pe Zilah, cocoşatul, 

--Şi ce crezi, spuse Ivanca furioasă, că dacă 
Zilah e cocoşat, nu poate să fie prieten cu unchiul 
Omar? Uite, mi-ar place şi mie o cocoaşe ca a lui 
Zilah, dacă, dragă Tarco, aş putea să păşesc peste 
apă! 

--In curând vei vedea minunea, dragă ucenică 
a unchiului Omar, căci uite! Si Tarco arătă valul 
uriaş care se năpusti în faţă-le, aşa, dintr “odată, 
trimis parcă de cineva anume, căci până atunci 
marea era foarte liniştită, Şi când barca se izbi de 
cel dintâi val puternic, Tarco strigă: 

--Dacă în curând vom păşi sub ape, eşti de 
vină, dragă Ivanca, pentrucă m ai amăgit cu poveşti 
în timp ce vremea se pregătea de furtună! 


16 


Deodată Tarco îşi aduse aminte de  Zilah, 
cocosatul, care-i ieşise în drum noaptea trecută. Nu 
-umva l-a văzut când încercase să spargă statuia, 
dându-i de veste apoi lui Omar? Căci Zilah era 
mereu în preajma acelei Doamne... Altfel de ce 
ivanca potrivise toate acestea tocmai pentru ziua de 
astăzi? 

Barca se izbi de un nou val de apă uriaş 
si-abia atunci Tarco îşi dădu seama în ce situaţie se 
aflau. Vru să cârmească înapoi, dar fu prea târziu. 
Valuri imense izbucneau din toate părţile încât, el, 
care înfruntase nenumărate furtuni, ştiu că de acum 
totul e zadarnic. Apa năvăli în barcă şi abia mai 
:naintau. lIvanca se făcuse mică, mică, în braţele 
lui, şi când alte valuri cu forţă şi mai mare 
aruncară barca în sus, Tarco ştia că sunt în 
primejdie de a se înneca. Un suvoi de apă îi smulse 
mâinile de pe cârmă. Văzu într'o  străfulgerare 
priveliştea morţii, şi atunci strigă puternic cu toată 
vocea lui tânără, din adâncul sufletului "Doamne, 


scapă-ne!! 
Şi văzu minunea cu ochii lui! 
Statuia Doamnei distinse venea pe apă, 


înfruntând valurile cu mâinile. Şi valurile se dădeau 
la o parte, ca nişte perdele cădeau. Si era toată de 
marmoră albă Doamna, şi păşea ca o fiinţă vie. Se 
apropiase întru atât de barcă încât Tarco îi văzu 
bine faţa. Zâmbea, aşa cum zâmbesc statuile, de 
sus, jos, pământului. Apoi Tarco mai văzu ceva, 

In liniştea adâncă a paşilor ei, Doamna întinse 
tătarului înmărmurit un mic obiect... 


Fhkkkăhkkkkhkkăkkă 


Frumoasa barcă în formă de 
lebădă aduse pe țărm doi oameni 
care gustaseră din spaima morţii. 
Când, după câtva timp, lIvanca 
deschise ochii şi văzu lângă ea pe 
Tarco, îi spuse: 

Dragă Tarco, îţi mulțumesc că mi-ai 
salvat viaţa. Uite, mi se părea că păşeam 
amândoi pe apă, şi nu ştiam dacă trebue să 


17 


mor de fericire sau de spaimă, Vezi, pantofii 
tăi eleganţi au fost buni şi pentru treaba 
aceasta. Nu vrei să râzi şi tu puţin de 
întâmplarea care era căt pe-aci să ne coste 
viaţa? Ah, Tarco, văd că vorbesc singură, 
dar tu acum nu mai poţi să-mi ajuţi cu 
nimic, fiindcă am o foame de caracatiţă! 


Tarco tăcea. Gândul lui bătea ca un cioran: 


Dacă ai şti, mica mea lIvanca, ce mi sa 
întâmplat, dacă ai şti! Dar cum ai putea bănui 
cu capul tău mic de tătăroaică? 


Si zise: 


--Ţi-e foame? Ah, cum poate să-ţi fie 
foame? Du-te şi mânâncă! Dar nu spune 
unchiului tău Omar şi nimănui despre 
întâmplarea noastră de astăzi! Eu rămân să 
văd de barcă. 


--Bine, strigă lvanca, şi sări cu 
amândouă picioarele pe țărm. Te aştept, pe 
mâine! 


Când Tarco o pierdu din ochi, porni în fugă 
de-a lungul țărmului. 

Voia să vadă ceva. Ceva adevărat, cu ochii 
lui; să pipăie cu mâinile lui; să îngenuncheze toată 
făptura lui. 


xhăăkhăăkăkăă 


In ziua următoare Ivanca primi o scrisoare dela 
Tarco, printr un mic tătar. Citi: 


Dragă lvanca, îţi mulțumesc pentru 
povestea unchiului tău Omar, pe care 
mi-ai spus-o ieri pe mare. lartă-mă că nu 
ţi-am spus şi eu una tot atât de frumoasă 
şi adevărată. lIţi era foame şi nu te 
credeam vrednică de nimic. Dar dacă mai 
vrei să umbli cu micile tale picioare 
desculţe pe apă, vino în grabă la statuia 
acelei distinse Doamne. Te astept! 


x kăkkkkăkăkkkăkă 








Vorbea Tarco: 
--Vezi, Ivanca, uram statuia Doamnei, de mult, 
pentru tine. căci era lucrul pe care mi-l ridicai 


mereu în ochi, Incercasem de nenumarate ori să tac 
o statuie după chipul tău, dar piatra tăiată avea 
veşnic asemănare cu figura Doamnei. Şi-atunei m am 
dus într'o noapte să-i sfărâm statuia. Oriunde 
dădeam, piatra nu voia să-mi răspundă, până când 
mi-am văzut la picioare dalta ruptă în două. Apoi, 
în ziua următoare, ai venit tu cu povestea... $i, 
deodată, m ai lăsat singur în faţa prăpădului, căci 
leşinaseşi în braţele mele. Nu ştiu, am strigat ca 
Petru din povestea ta? Căci ma auzit distinsa ta 
Doamnă şi-a venit păşind peste apă, şi toate 
valurile i se inchinau... Uite, era aşa cum o vezi 
aici în statuie. Şi mi-a dat acest obiect, vezi tu? 
Dalta care a fost a mea, şi pe care eu însumi în 
noaptea aceea o aruncasem în mare, ruptă în două! 
E dalta mea, nu-i aşa? Priveşte-o! Are mânerul de 
argint, gşi-aici jos, vezi bine, e numele meu! Si 
Doamna mi-a adus-o întreagă, cum a fost la început. 
De ce a făcut toate acestea, dragă lvanca? 


--Pentrucă, pentrucă...o iubeam eu, prostule! 
O iubeam mult şi n fiecare noapte mă rugam aşa: 


Nu pot să fiu soţia unui om care nu 
crede în Tine, căci uite, unchiul Omar 
nu mă va lăsa niciodată! Dă-i un gând, 
distinsă Doamnă, fă-o aceasta pentru 
mine, ca să te cunoască singur! 


Si vezi, Tarco? Doamna a ales tocmai biciul cu care 
ai lovit-o! 
Ivanca şi Tarco primiră botezul în aceeaşi zi. 


Eugenia ADAMS-MURESANU 


ZA ESL Sg A /A = 


ID Mi a NIZ 








SIC 
COGITO 
d e 


Do gdan 





Say deu 


B. P. HASDEU (1838-1907) 


Îi 


In general se ştie că după moartea fiicei sale 
Iulia întâmplată la 17 Septembrie 1888, Haşdeu tatăl 
işi îndreaptă atenţia înspre cercetările spiritiste, 
dorind să aibă legătura cu fiinţa pierdută şi atât de 
îndrăgită, pe mai departe. Prin anii lui 1900, 
savantul se retrage la Câmpina unde îşi clădeşte un 
castel ca o fortăreață, interiorul fiind amenajat după 
regulile practicilor magice spiritiste, inclusiv a 
încercării de a fotografia pe cei ce se prezintă după 
metoda recomandată de un cunoscut fiziciar., 

Experienţa din domeniul respectiv a adunat-o 
în cartea Sic Cogito, înterpretată mai ales în epoca 
dominaţiei comuniste, din motive uşor de explicat, 
ca ţinând de caracterul său excentric modificat de 
marea pierdere şi de rugina bătrâneţii. De regulă şi 
ceilalţi comentatori ai respectivei lucrări s'au oprit 
la latura spiritistă, trec sub tăcere partea ei de 
filozofie deşi titlul îmbie la o astfel de meditaţie Sic 
Cogito adecă Astfel gândesc. 


Pe (a (Ccercu 


20 


B. P. Hasdeu recunoscut ca un geniu 
multilateral, tip al omului de Renaştere, apare ca 
primul filolog şi istoric al Românilor în înţelesul 
modern al noţiunii. Omul de ştiinţă dublat de 
artist, autorul dramei Răzvan şi Vidra, va 
împrumuta stilului prin condei, cum se mărturiseşte, 
pulsaţiile inimii, împlineşte idealul din prefața lui 
lon Vodă cel cumplit, al istoricului ce este "uvrier 
si artist totodată." 

Inclinat spre teribilităţi şi lovituri de teatru, 
se va profila ca un revoltat şi mare polemist, în 
primul rând împotriva lui Titu Maiorescu şi al 
Convorbiri lor literare. B. P. Hașdeu aduce cu el 
Lirea particulară a basarabeanului, sfârşit la 
Câmpina, solitar şi uitat, mai precis înlăturat de 
societate, nu altfel ca la Bucov, compratriotul său 
C. Stere, tot atât de stufos şi năpraznic în luptele 
sale. 

Privind pe  Sic_ Cogito îi revine meritul 
incontestabil lui G. Călinescu de a fi prezentat-o în 
cadrul gândirii filozofice a lui B. P. Hașdeu 
socotind că eaeste o "carte cu naivităţi, dar şi cu 


părti sublime." i 


Fiindcă nu am cartea la dispoziţie trimit 
bucuros la cele scrise de G. Călinescu la pagina 332 
din Istoria literaturii române de la origini asupra ei, 
în articolul de faţă mă voi mărgini să comentez o 
poezie a lui Haşdeu citată în acelaşi capitol: 


Materie şi forţă! Din Forţa cea supremă 


te 
0/2 Ce-i numai forţă, una, monadă fără țărm, 
Sa E 


Orice se desfăşoară, orice se desdrumează, 
> ESI Rămâne forţă, însă, c un straiu de individ. 













ZI 2 Treptat se subțiază, ajunge străveziu, 
pap Nepipăit, elastic, întreţesut cu forța 
oa = ca p : ară 

Ep aia A cărei e pojghiță: un corp molecular. 


Primele strofe la fel ca întreaga poezie, sunt 
compuse în stilul lui Empedocle, versul este doar 


forma de exprimare a unor idei şi texte filozofice. 


Dealtfel uşor se poate constata, ele aparţin omului 


Şi straiul se transformă. Prin vieţi evolutive 





21 


de ştiinţă, mai precis ştiinţelor pozitive, rezultatele 
cercetării materiei sunt acelea ce-l duc la filozofie, 
adică la explicarea esenței - vieţii, la urma urmelor 
rezumate la două elemente "Materie şi Forţă."! Nu 
incidental este amintită monada lui Leibnitz, filozof 
pe baza cunoştiinţelor sale de mare om de ştiinţă. 
Monada însă în concepţia lui Hasdeu este "fără 
tărm,! o forţă nemărginită, numită de noi astăzi 
energie. Individul şi generaţiile sunt întruparea 
acestei energii-forţe, haina ei e materia: corpul 
molecular, ultima diviziune până unde se poate ea 
desfăşura, desdruna şi subţia, nepipăitul, elasticul 
forţa cu pojghiţa lui, acelaşi corp molecular. 

Ca de atâtea ori B. pp. Haşdeu pare să 
intuiască evoluţia ulterioară a cunoştiinţelor omului 
asupra moleculei şi a desintegrării ei, materia 
transformată în forţă (energie) aruncă universul în 
infinitul cel fără țărm. 

Mai departe a treia strofă: 


Naturalistul, care din jos în sus învaţă, 
Materie visează în universu ntreg. 

Din sus în jos cu fală priveşte filosoful, 
Şi-i pare numai forţă. Se "nşeală amândoi. 


Se referă propriu zis la sistemul său filozofic 
plecat cum am spus de la observaţia materiei. 
Pentru Haşdeu lumea este asemenea unei sfere în 
cadrul careia materia se poate ridica treptat la o 
stare de duh, până la urmă spiritul se contopeşte 
cu Dumnezeu. Dacă numim pe cel din urmă Spiritul 
Absolut avem hegelianismul lui Haşdeu remarcat de 
G. Călinescu. 


Problema se arată mult mai 
complicată şi merită să o adâncim în 
cadrul condiţiilor istorice a epocei. 
Auguste Comte în Franţa prin 
pozitivismul său, Virchow şi Du 
Bois-Reymond--pe acesta a avut ocazie 
să-l audieze şi Eminescu în timpul 
studenţiei sale cei dci la universitatea 
din Berlin se declară pe faţă  antihegelieni, 
înlocuind speculaţiile filozofice cu datele concrete 


tă 


22 


ale experimentului şi observaţiei ştiinţifice. Astfel 
asistăm la naşterea curentului  pozitivist SI, fai 
scienticismului, incă vii şi în zilele noastre. 
Amintesc că filozoful Schopenhauer, puternic 
antihegelian, explică prin studiul amănunţit al 
anatomiei nervilor nu numai influxul nervos dar şi 
activitatea nervoasă psihică. La urmaşii săi era de 
condamnat exclusivismul lor, alungau metafizica şi o 
înlocuiau total prin fizică. 

Contra acestei gândiri exacte se vor ridica pe 
lângă filozofi ca Nietzsche, Bergson sau 
existenţialiştii elevi ai lui Kirkegaard, şi oameni de 
ştiinţă printre care se află de-acum B. P. Haşdeu. 

Deci hegelianismul său se suprapune doar unor 
rezultate finale, fiindcă premizele sunt altele, la el 
materia nu reprezintă ca la Hegel o înstrăinare, de 
la lumea ideilor, ci chiar substratul prim, izvorul 
metempsihozelor spiritului, coloana infinită a forţei 
interioare. 

Prin negarea materialiştilor  pozitivişti şi a 
spiritualiştilor din cadrul idealismului absolut, 
Haşdeu consideră că gândirea filozofică trebue să 
pornească de la datele ştiinţelor, prin această 
însuşire filozofia lui este în primul rând una a 
savantului ajuns spiritualist prin observaţia şi 
studiul materiei. 

Hotărât, concepţia lui Haşdeu ne remorează 
unica aventură întru spirit a medicului român C. 
Paulescu şi mai departe se pune în concordanţă cu 
cele mai moderne curente filozofice contemporane, în 
primul rând mă gândesc la dialecticienii moderni, 
antimarxişti, cu punct de plecare în teoria quantică 
a lui Max Planck, corpuscul şi undă în acelaşi timp, 
materia şi forţa lui Haşdeu studiate ceva mai 
avansat matematic. Nu cred că este o simplă: 
întâmplare că unul din cei mai străluciți 
reprezentanţi ai dialecticii moderne se arată a fi 
filozoful român Lupaşcu şi că filozoful Petrini a lui 
Marin Preda din Cel mai iubit dintre pământeni 
răsturnând materialismul marxist, preconizează în 
caetele sale un sistem de gândire susţinut de 
ultimele cercetări ştiinţifice această energie-forţă 
haşdeană şi nu materia ar constitui elementul 
primordial, eonul genetic. În ce măsură M. Preda se 
referă direct la filozofia lui St. Lupașcu, nu ştim. 


23 


Surpriza, cum ne-am obişnuit de-acuma la 
Hasdeu, vine cu cea de-a patra strofă: 


Poetul singur ştie, extaticul prin care 

In jos zâmbeşte cerul, pământul plânge n sus; 
Şi el, plăpânda harpă, vibrează totodată 

Cu Dumnezeu-iubirea şi cu iubirea-om... 





Prin urmare poetul este înzestrat cu o însuşire 
extatică noţiune ce ne duce la raționalismul ec-static 
a lui Lucian Blaga, mod de a pătrunde în mister, de 
a explora iraţionalul, formă a cunoaşterii luciferice, 
opusă cunoaşterii paradisiace adică logicii 
aristotelice. 

Nu este pentru prima oară că Lucian Blaga se 
întâlneşte cu B. P. Haşdeu i-am văzut şi când 
explicau originea cuvântului "frunză verde." 

Cât priveşte apropierea dintre Dumnezeu şi om 
legătura se face pe calea iubirii: 
"Dumnezeu-iubirea, iubirea-om." 

Neapărat ne vine întru întâmpinare Nae Ionescu 
filozoful care vroia să repună în drepturile ei 
metafizica,  combătând pozitivismul şi scientismul, 
considera iubirea ca pe o modalitate de cunoaştere 
mistică, 

Punctele de contact ale gândirii lui B. P . 
Haşdeu cu ale lui Nae Ionescu sunt de-a-dreptul 
uimitoare. 

Analizând poezia filozofică a lui Haşdeu am 
dorit să susţin părerea lui G. Călinescu privindu-l 
pe Haşdeu cu un loc printre filozofii români. 

Desigur este de nevoie să fie analizate şi 
celelalte lucrări ale lui Haşdeu, să fie revăzute de 
un specialist în filozofie, doar astfel va fi cunoscută 
în adevăratele ei dimensiuni personalitatea marelui 
nostru savant, poet, romancier şi nu în cele din 
urmă gânditor şi filozof. 

Inainte de a termina vreau să insist pe scurt 
asupra chestiunii ridicate de numele lui B. P. 
Hasdeu-Haşdeu. 

Se ştie că tatăl lui Hasdeu sa iscălit Al. 
Hajdeu şi că la venirea sa în Moldova Bogdan este 
tot Hajdeu. De prin 1870 cum arată G. Călinescu, 
îngrijorat că ungurii îi zic "Haidău" începe să 
subscrie cu numele Hasdeu. In îndreptarul său 


24 


ortografic dintre cele două războaie Sextil Puşcariu 
a capitolul numelor proprii subliniază că se va scrie 
lasdeu la fel ca Alecsandri şi Negruzzi. Conform 
zestei reguli cei mai mulţi exegeti îl întrebuinţează 
ve B. P. Hasdeu. 

Cu toate acestea nu tocmai rar esie păstrată 
forma lui Haşdeu. Ca exemplu m aşi referi la 
Delavrancea din Corespondenţe: în 1893 îi scrie 
.asdeu ca în 1903 acelaşi Delavrancea 
dresându-i-se direct scrie Haşdeu, Recent Stefan 
ascu menţine pe Haşdeu şi în Mayer Lexikon este 
'recut tot Haşdeu. 

Deci se pare că forma propusă de Academie 
supra numelui lui Hasdeu nu s a impus total. 

Odată credem că ea nu corespunde spiritului 
limbii, Hasdeu pronunţat corect sună peltic cum îi 
are bavarezului pronunția germanului nordic, iar 
dacă se pronunţă Haşdeu conform fonetismului 
nostru este necesar să şi scriem ca atare. 

Ar mai trebui cunoscute şi alte explicări ale 
autorului fiind vorba de un filolog faţă de teoriile 
căruia am putea avea rezervele invocate în cazul lui 
Cipariu care nu a putut să-şi scrie după ortografia 
sa corect numele de Tipariu. 

Am arăta exemple inverse cu nume deşi 
greşite, adaptate, de limba românească şi 
întrebuințate ca atare cum ar fi Procust în loc de 
Procrust după Camil Petrescu sau Fântâna 
Blanduziei a lui V. Alecsandri şi nu horaţianul 
Banduziei. 

Până una alta eu am să-l scriu în ambele forme 
şi una şi cealaltă trebuind să figureze ca bune şi 
potrivite dacă nu vrem să luăm înfăţişarea 
pedantului latinist de-acum un secol sau chiar al 
caragialanescului Marius Chicoş Rostoganul. 


22 lanuarie 1985 Ovidiu VUIA 





25 





1985: "lar Despre Boala lui Eminescu, rog ca 
Dărâgraful al treilea, pag. 20, să fie citit corect 
după cum urmează: 








"Pentru a da o bază ştiinţifică supoziţiei sale, 
P. Rezuş se referă la studiul d-rului P. Brânzei, 
Itinerar Psihiatric (Ed. Junimea, laşi 1979) şi trece 
Sub totală tăcere cartea lui Ion Nica din 1971, în 
care autorul arată că Eminescu nu a avut sifilis ci o 
psihoză maniaco-depresivă, ca să nu mai amintesc 
studiile mele publicate din 1977 încoace." 


00000000000 


p. Ss. — Subliniez şi pe această cale valoarea 
cărţii  d-rului Nica, MIHAI EMINESCU: Studiu 
somatic şi psihic, pe care eminescologii "sifilografi" 
din ţară evită să o citeze sau când o fac îi 
denaturează înţelesul. Astfel teoreticianul sifilisului 
congenițal al poetului, criticul G. Munteanu, într o 
notă periferică, după ce în cartea lui l-a maltratat 
pe Eminescu în cadrul unei analize patografice 
lipsită de orice temei ştiinţific, îi răspunde de sus 
d-rului lon Nica, medic specialist psihiatru, că la 
urma urmei diagnosticul bolii nu are o aşa de mare 
importanţă, medicul să se ocupe şi să explice natura 
geniului şi operei sale, Să citeşti şi să nu crezi!!?? 


Realitatea este alta: dr. Ion Nica--şi alături de 
el mă alătur şi eu convins de adevărata faţă a bolii 
lui Eminescu încă de pe când terminam 
medicina--pune la dispoziţia criticilor un material de 
care ei sunt obligaţi să ţină seama: Eminescu a 
suferit în 1883 un atac de psihoză maniaco-depresivă 


atură endogenă, tablou ce nu sustine insă 
ntunecime dintre anii 1883-1889 declarată 
itrar aşa, ÎN consecinţă pentru opera, de 
d .. . _ . E . Tată 3 

xe geții literari al lui Eminescu. 


E N 


€ 


Relaţiile dintre psihozele endogene şi artă au 
fost revizuite în ultimul timp de PF sihiatrii moderni, 
bine înţeles nu în lumina teoriei marxist-leniniste. 
»entru triumful adevărului se vede că eminescologii 
noştri mai aşteaptă până la bicentenarul morţii lui 
Eminescu. 


Socot că am fost cât se poate de clar chiar şi 
pentru literaţii care nu au pretențiile marelui critic 
G. Călinescu şi ale epigonilor lui de a da lecţii 
medicului specialist asupra bolii luceafărului poeziei 
româneşti Mihai Eminescu ci vor să se apropie de 
adevărata personalitate şi operă a marelui poet mort 
nu în 1883 ci în 1889. 


Dr. OVIDIU VUIA 




















Lu ii ta ei e uit ee nai sua iti e e 
. ..... [3 


NOTE: Buletinul Ce 
invites its readers to submit 
articles & news items to its 
editors (either directly or via 
a member of the Editorial 
Board or CRC Executive 
Committee.) 




























CCD LI LISLIILLIIA 








Dr pata Ia a € i 
2 A RRRARARRRRRA POR RUA PRR RARI POPE AN RA RAP NU 


2.7 


GA MENI 
CR AU FO0YT 













AUREL 
BURTIC 





REC CEE FC E 5 ERIE OTE E 7 CR E ea eee 2 


Suntem obişnuiţi să ne amintim şi să 
sărbătorim, la diferite ocazii, pe oamenii mari ai 
Neamului nostru, uitandu-i pe cei mai mici, pe cei 
ce 'au trăit alături de noi, pe cei cu care am 
împărţit atat bucuriile cat şi necazurile, ani şi ani 
la rand. 

Pentru mulţi dintre cititorii Buletinului Casa 
Romana, numele lui Aurel Burtic, este desigur ne 
Cunoscut. Cu toate acestea, numele său merită să 
intre în istoria Romanilor Americani, căci a fost cu 
adevărat, nu numai un om integru, ci un adevărat 
pioner care a păşit cu vrednicie pe urmele celor 
dintai  pioneri romani ce şi-au găsit sălaş pe 
pămantul binecuvantat al Americii. 

Aurel Burtic a fost primul preşedinte al 
programului romanesc de radio din Midlevest, care a 
intrat acum în cel de al, 32-lea an de activitate 


28 


neîntreruptă. Prin munca şi jertfelnicia sa, scurtă 
desigur, căci a funcţionat în calitatea de preşedinte 
numai doi ani, 1954/1955, a pus o piatră de temelie 
edificiului acestui program românesc de radio, care 
trăieşte şi acum, după ce el s-a împărtăşit cu marile 
tăceri, fiind răpus în anul 1957 de o boală 
crânecenă, care nu iartă: cancerul. Inainte de a 
cădea bolnav, umbla din casă în casă, pe la 
cunoscuţi, că să procure plăci de patefon cu 
cântece româneşti de care aveam atâta nevoie pentru 
programele noastre de radio, căci eream la început 
şi nespus de săraci în această materie. Retrăiesc şi 
astăzi ziua în care, ducându-ne împreună la o rudă 
a sa, pentru a-i cere suportul financiar am ieşit din 
casa dânsului cu o donaţiede $I1.00. Zâmbind, Aurel 
Burtic, îmi spune: "Nu făcurăm prea multă treabă 
cu unchiul meu, dar ne-am îmbogăţit cu un dollar, 
şi asta-i mai bun decât nimic." 

Fratele Alexandru Blaga, poate mărturisi 
marele optimism al acestui OM CAREAFOST; şi care 
merită .să fie amintit, căci şi-a dat, cu vârf şi 
îndesat, contribuţia la viaţa noastră românească 
depe aceste meleaguri. 


Implinindu-se anul acesta, 29 de ani dela 
plecarea lui dintre noi, ne amintim cu drag de acest 
bun şi sincer camarad, de Omul şi de Românul, de 
neobositul muncitor şi luptător anticomunist, de cel, 
fără de care, programul românesc de radio din 
Midvestul Statelor Unite, n ar mai fi astăzi în viaţă. 
Căci el a fost piatra de temelie, pe care, cu 
dragoste, s'a clădit "Vocea Românescă a 
Midvestului," care împlineşte acum 32 de ani de 
neîntreruptă activitate. El, Aurel Burtic, a ales ca 
semnal de deschidere a programului de radio primele 
partituri din nemuritoarea "Rapsodia Română," de 
George Enescu. 

AUREL BURTIC ne-a părăsit înainte de vreme, 
dar amintirea lui este şi va rămâne vie în inimile 
noastre, a celor ca l-am cunoscut şi ne-am bucurat 
de prietenia lui. 

Fie-i memoria, binecuvântată!... 


NICOLAE NOVAC 


MAIA 





29 
RADPORAI ARD APIA 


it 
Nicolae Novac: i 
ORĂ VE AP Y i 


Soarele se duce la culcare... 
Cerul e roşu-vineţiu, 
scăldăndu-şi culorile 

în apela Dunării.... 


Stau pe mal, 
privind 
şi admirând 


această minunată 

minune... 

Iei şi cole, 

saltă peşti-- 

şi în saltul lor, 

saltă şi inima mea... 

Doamne, 

cât de fumoase sunt 

Creaţiile mâinilor Tale. 
(SE AAA] 
S het) 


MA 





30 


pete peperetibeeeeeepe Ebert bee 





i E AACR | 
sa AES Va) dn LIRICA _ i 
UNIVERSALA : 


cc ă pecete eee e detector” 


CHAR LES BAUDELAIRE 


(1821-1861) 





Cu Baudelaire, poezia franceză iese din limitele 
frentierelor naţionale, pentru a fi citită şi imitată 
în lumea întreagă. Autori străini de prima mărime, 
în frunte cu Charles Algernon Swinburne şi 
Gabriele D Annunzio, se găsesc sub influența lui 
Baudelaire. 

Charles Baudelaire sa născut şi a murit la 
Paris. Atras de timpuriu de literatură, el traduce 
din Edgar Allan Poe şi, dându-şi seama că are 
talent, încearcă să se afirme, Din când în când, 
publică în diferite reviste ale vremii. Având nevoie 
de stimulenţi, bea şi se distrează cu femeile, Sunt 
celebre legăturile sale cu Jeanne Duval, Madame 
Sabatier şi Marie Daubrun, care i-au inspirat cele 
mai frumoase lirice de dragoste din limba franceză. 

Volumul de poezii, anunțat de mai multe ori 
vede în sfârşit lumina tiparului. Din dorinţa de a 
epata pe burghezi, Baudelaire l-a intitulat Florile 
răului. Cartea apare în 1857 şi provoacă un mare 
scandal. Pentru că a îndrăznit să se abată de la 
normele stabilite, autorul este acuzat de imoralitate. 
In urma unui proces, se alege cu o condamnare. Pe 
lângă amenda pe care trebuie să o plătească, este 
obligat să inprime cele şase piese incriminate. 
Flaubert, întrun proces similar, a fost mai 
norocos. 


31 


În ciuda . loviturilor primite, Baudelaire 
continuă să scrie satisfacţiile suntînsă minore. Afară 
de poeziile pe care le întroduce în ediţia a doua a 
Florilor răului nu poate să publice mai nimic, 
Poemele în proză şi eseurile critice trebuiau să 
aştepte vremuri mai bune. 





Neinţeles de compatrioți, Baudelaire se decide 
în cele din urmă să părăsească patria. El emigrează 
în Belgia, unde caută editori pentru operele sale 
complete, pregăteşte un ciclu de conferințe. 
Sănătatea sa devine însă tot mai şubredă. Apar 
acum primele simptome de afazie şi hemiplegie. La 
cererea mamei sale, poetul este transportat la Paris 
şi internat într'o clinică. Moare aici, după o lungă 
agonie. 

Celebritatea lui Baudelaire este legată de 
Florile răului. Poeziile reflectă starea de spirit a 
autorului, care sufere că nu este înţeles, că i se 
refuză gloria pe care ştie că o merită. Ca să scape 
de plictiseala care a pus stăpânire pe fiinţa sa, el 
îşi caută refugiul în plăcerile pe care poate să ile 
ofere oraşul. Dar femeile şi vinul nu aduc decât 
aparent fericirea la care aspiră. Şi pentru că nu 
reuşeşte să se elibereze de spleen, devine un 
revoltat. In disperarea sa, nu cruţă pe nimeni. 
Răsvrătindu-se împotriva Creatorului, pe care îl 
consideră vinovat de toate durerile din lume, trece 
de partea lui Satan. Ca adept al Satanismului, el 
ocupă un loc de primul ordin, alături de Byron şi 
de toţi aceia care au glorificat sau au compătimit pe 
Ingerul Tenebrelor. 

Dându-şi seama că Romantismul a devenit o 
mişcare  desuetă, dornic în acelaşi timp de a 
contribui la reînoirea poeziei franceze, Baudelaire 
caută să se apropie de şcoala parnasiană. Ca şi 
Theophile Gautier şi Leconte de Lisle, el face 
apologia Artei pentru artă, are cultul perfecțiunii 
formei. Pe de altă parte, ca un adevărat precursor 
al simboliştilor, este de părere că poezia trebuie să 
arate  corespondenţele, relaţiile dintre  sensaţii. 
Afară de aceasta, spre deosebire de romantici, care 
aveau preferinţă pentru poemele lungi, Baudelaire 
compune poezii scurte. Multe dintre ele au forma 





32 


sonetului. Neglijat de Lamartine, Vigny şi Hugo, 
sonetul este readus la modă de poetul Florilor 
răului, 

i Dispreţuit de contemporani, Baudelaire a fost 
reconsiderat de generaţiile următoare. Nimeni nu 
ezită astăzi să-l plaseze pe Baudelaire printre cel 
mai mari poeţi ai lumii. El este tradus, citit şi 
admirat în toate ţările civilizate. 


|. RACOVEANU 


Ah kk kk kk kk RR ERE kk ăkăkăk kk 


TĂ LMĂCIRI din BAUDE LAIRE Z 

PA ati Z 
/ 

SS ZA 

Albatrosul (jl 


E Ze 
ÎN 4 
Ca să petreacă, după un obicei al lor, 


Corăbierii mării prind albatroşi din zbor. 
Aceşti giganţi ai zării, cu penele de săbii, 
Copilăroşi, în stoluri se ţin după corăbii. 





Răpit abia din slavă şi pus să umble, jos, 
Arhanghelul tăriei stângaci e şi sfios. 
Aripile-i atârnă şi-i zac şi nu-i ajung, 
Ca mânecile goale, din umeri, unui ciung. 


Ce bleg e caraghiosul ceresc şi ce schilod, 
Batjocură de glumă şi râs pentru norod! 

Un om în plisc luleaua i-o vâră şi-l îngână, 
Impiedicat în straie, cum şchioapătă, pe-o rână. 


poetul e de-o seamă cu pasărea frumoasă: 
înfruntă vijelia şi arcul, şi nu-i pasă. | 
Dar, surghiunit cu chiot şi singur în răstrişte, 
Aripa uriaşă nu-l lasă să se mişte. 


(J. Arhezi) 


33 





Corespondente 


Natura e un templu ai cărui stâlpi trăiesc i îi 
si scot adesea vorbe ciudate şi obscure:  ppăgitesfiariă 
Şi “n viaţă omul trece mereu printr o pădure 
De simbole ce-l cearcă c un ochi prietenesc. 


Ca nişte lungi ecouri care din depărtare 

De-a valma se confundă într un acord profund, 
Vast, unitar, ca noaptea sau zările solare, 
Parfumul şi culoarea şi sunetu-şi răspund. 


Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii, 
Dulci ca un ton de flaut, verzi ca nişte câmpii, 
--lar altele corupte, de preţ, triumfătoare, 


Avânturi infinite în firea lor purtând, 

Ca moscul, chihlibarul, tămâia, smirna, care 

Ne cântă bucuria din simţuri şi din gând. 
(Al. Philippide) 

iii 


Muza venală 





Tu, ce visezi palate, avea-vei, muza mea, 
În iarna îndârjită, când crivățul va bate, 
Un biet tăciune, care, în seri întunecate, 
Picioarelor de gheaţă căldură să le dea? 


Cu raza care noaptea obloanele-ţi străbate, . 
Invinetiţii umeri să-i mângăi vei putea? 

In buzunar şi n gură nimic când vei avea 

Să furi, putea-vei aur, din bolțile “nstelate? 
Ca să câştigi o pâine uscată şi sărmană, 

Tu cânţi pe la biserici, cădelniţând în strană, 
Te-Deum-uri în care nu crezi, şi rugăciuni. 


Sau nemâncată, "n circuri faci tumbe şi volute, 
Râzând mereu cu hohot şi lacrimi neştiute, 
Când vezi cum saltă burte la proşti şi la grăsuni. 


( Lazar lliescu) 


iv a 34 
Duşmanul 


Pierduta-mi tinereţe fu aspra vijelie 

in care-abia luciră pe ici, pe colo sori: 
lar viscolul şi ploaia lăsatu-mi-au pustie A 
Grădina”n care astăzi nici roade nu-s, nici flori. 





Mă văd ajuns în toamna ideilor şi iată: 

Cu sapa şi cu grebla adun acum pământ 
Să-mi netezesc, să-mi curăţ grădina inundată 
În care apa sapă gropi largi cât un mormânt. 


Si cine ştie!--poate că florile visate 
Işi vor găsi n aceste pământuri înnecate 
O forţă nouă care din nou le va deschide! 


Vai, vai! Cum trece vremea şi viaţa ne ucide! 
lar nevăzutul duşman ce n inimă ne sapă 
Dir sângele ce pierdem îşi ia puteri, se-adapă. 


(Marcel Romanescu) 


v 


Omul si Marea 





Om liber! totdeauna te-ai îndrăgit de mare. 
E propria-ţi oglindă pustiu-i solitar. 

pe tine te contempli aievea în vâltoare, 

Şi sufletu-ţi întocmai ca valu-i de amar. 


În sânul umbrei tale îţi place să te pierzi, 

So strângi cu drag în brațe, cu ochii so dezmierzi, 
Şi inima ta uită că-i pradă disperării, 

La plânsetul sălbatic, sfâşietor al mării. 
Sunteţi de o potrivă de muţi şi ntunecţi, 

Om! nimeni nu-ţi cunoaşte imensa adâncime! 
O! mare! cine ştie comorile-ţi intime? 

Cu-atâta gelozie secretul vi-l păstraţi. 

Şi totuşi, iată veacuri, de când cu îndârjire 

si fără remuşcare şi milă vă luptaţi. 

Atât de mult vă place eterna nimicire, 

O! luptători deapururi! O! fraţi neîmpăcaţi! 


cir. salceanu) 


35 


vi 


Don Juan in infern 


Când Don Juan fun ţărmul apei-subpământene 
Şi când lui Charon portul de trecere i-a ntins, 
Un cerşetor cu ochiul trufaş ca Antisthene, 

Cu aprig braţ de vâsle, răzbunător, s'a prins. 


Grei sâni desvăluindu-şi şi rochii vânzolite, 
Femei roteau în frângeri sub cerul funerar 
Şi ca o mare turmă de victime jertfite, 

In urma lui un muget prelung târau. 


În rânjet, Sganarelle îi cerea a lui simbrie, 
Iar Don Luiz cu n deget uscat, tremurător, 
La morţii toţi din țărmuri îl arăta n stihie 
Pe fiul ce de fruntea-i îşi râse sfidădor. 


Sub doliu, sloi, firava Elviră, castă, dreaptă, 
Lângă-al ei sot făţarnic şi-amant ce-i fuse sfânt, 
Părea că-i cere-un zâmbet suprem în care-aşteaptă 
Să se aprindă gingaş întâiul jurământ. 


Un uriaş de piatră, înţepenit în zale, 

Drept se ţinea la cârmă şi negru val tăia, 

Dar calm, plecat, eroul, pe crucea spadei sale, 
Nimic, privind la dâră, să vadă nu voia. 


( Tașcu Gheorghiu) 








Frumuseţea 


Sunt ca un vis de piatră, voi oameni! de frumoasă, 


Şi sânu-mi, tuturora prăpastie şi dor, 
Făcut e să inspire un veşnic, mut amor, 
Cum veşnică şi mută-i materia ce-apasă. 


Tronez neînţeleasă ca sfinxu n zarea lui: 
Port inimă de ghiaţă în alba întrupare; 
Urăsc tot ce aduce în linii turburare, 

Si nu plâng niciodată şi nu râd nimănui. 





Poeţii, contemplându-mi înaltele mistere 
Ca n umbra unui templu cu falnici stâlpi giganţi, 
Şi nu plâng niciodată şi nu râd nimănui, 


Căci am, pentru vrăjirea acestor blânzi amanți, 
Oglinzi prin care totul mai înstelat se cerne: 
Mari, ochii mei-seninii--cu străluciri eterne! 


(Nicolae Tatomir) 


SZANYZ, SPAS ZA ZASS 





37 
viii. 
U riaşa 


Pe vremea când Natura, cu vlaga ei poznaşă, 
Năştea mereu ciudate făpturi şi monştri noi, 
Mi-ar fi plăcut alături de-o fată uriaşă 

Să stau ca n preajma unei regine un cotoi, 


Mi-ar fi plăcut pe ncetul s"o văd schimbându-si firea, 
Pietrosu-i trup în jocuri cumplite înflorind; 
Să bănuiesc din ceața ce-i tulbură privirea 
Văpăile ascunse ce”n sufletu-i s“aprind; 


In voie să cutreier magnificele-i forme, 
Să urc încet pe coama picioarelor enorme 
Si, vara, când, trudită de soarele păgân, 





Se ntinde pe câmpie cu mâinile la frunte, 
Să dorm domol la umbra vânjosului ei sân 
Cum doarme-un sat în pace la poalele-unui munte. 


(Al. Philippide) 


IX 
Cântec de toamnă 


Vom coborî curând în recile tenebre; 
Adio raze calde a verilor târzii! 

Aud cum cad butucii cu zgomote funebre, 
In curţile de piatră sonore şi pustii, 


Va reveni în suflet sezonul funerar 

Cu tot convoiul aspru de muncă şi ispită 2. 
Şi, ca un soare palid rotind în cer polar, A 
Voi fi un bloc de ghiaţă cu inima zdrobită, 





Ascult, scăldat în groază, butucii care cad, 
Ca în ajun de moarte sau de spânzurătoare. 
Mi-e sufletul ca turnul cu porţile de brad 
Cutremurate ritmic să salte din izvoare. 


Sub vraja monotonă a zgomotului sec, 

Imi pare că se nchide sicriul cuiva. 

E toamnă rece astăzi; ieri vara surâdea! 

Nu ştiu de ce, departe aş vrea curând să plec. 


(Vintilă Horia) 


x 

Pisicile 
Aprinşi indragostiţii şi asprii cărturari 
lubesc la fel, în toamna vieţii lor, odata 


Pisicile măreţe, stăpâne n casa toată; 
Sunt friguroşi ca ele, ca ele sedentari. 





Prietene-ale ştiinţei şi ale voluptăţii, 

Ele tubesc tăcerea şi-a umbrelor oroare; 
Le-ar fi “nhămat Ereful la carele-i mortuare, 
De-ar fi putut să plece mândria, nedreptăţii. 


Ele iau, când gândesc, nobile atitudini 
De sfincşi lungiţi alene, în fund de solitudini, 
Care parcă dorm întrun vis nesfârşit; 


Sunt magice scântei pe-a lor coapse fecunde; 
Un fin nisip de aur luceşte-abia zărit 
sin mistice pupile nedesluşit se-ascunde. 


(Emil Gulian) 
xi 
Spleen 


Mă simt ca suveranul unui ţinut ploios, 

Deşi bogat şi tânăr, sunt un neputincios 

Care, disprețuindu-şi curtenii preaplecaţi, 

Se plictiseşte-alături de câinii săi dresați. 

Nici şoimii şi nici timpul pierdut la vânătoare, 
Nimic nu-l mai distrează, nici plebea care moare 
Sub ziduri, nici grotescul bufonului gângav 

Nu descreţeşte fruntea acestui crud bolnav. 
Alcovul cu mătăsuri îi pare un sicriu, 

lar nobilele doamne de curte nu mai ştiu 

Ce rochii deşucheate să mbrace la orgii 

Spre-a smulge câte-un zâmbet acestei reci stafii. 
Savanţii, alchimiştii n au reuşit vreodată 

Să-i curețe din suflet esenţa blestemată, 

lar băile romane de sânge, din trecut, 
Ce”nfierbântau moşnegii, nici ele n au putut 
Să-i încălzească hoitul, prin care, pe ndelete, 
In loc de sânge, curge apa nverzită: Lethe. 


(Mircea Pavelescu) 





39 


xii 
Sufletul vinului 


Cânte”ntr”o seară vinul din sticle "n sufleţit 
"Hei, omule, spre tine eu nalt plin de uimire, 
Din carcera-mi de sticlă, în care”s ceruit, 
Un cântec de lumină, un cântec de "nfrăţire. 


Eu stiu câtă sudoare se varsă pe coline, 
Cât foc se risipeşte, cât soare arzător, 
Ca să creeze viaţa şi sufletul din mine, 
Şi n am săfiu nemernic şi nici răufăcător, 


Că prea e nesfârşită plăcerea când alunec, 

La oameni stinși de muncă, pe gâturile seci; 

Şi”n pântecul fierbinte, în care mă întunec, 

Cu mult mai mult îmi place decât în sticle reci. E 


Auzi tu melodia din calmele dumineci 

Şi gâlgâind, nădejdea din sânul meu fierbinte? 
Cu coatele pe masă şi suflecat la mâneci, 

Tu-mi vei aduce slavă de cântec şi cuvinte. 


În ochii dragii mele, lumini vor înflori, 

Iar fiului tău firav i-oi dărui putere 

Şi pentru-a lui făptură prea slabă eu voi fi 
Ulei care "ntăreşte tot sângele n artere. 


Moi scufunda în tine, să caut veşnicia, 
Un bob zvârlit de mâna ta a toate creatoare, 


Ca din iubirea noastră să nască poezia, 
Tâşnind spre nalte piscuri ca o superbă floare!" 


(D. Florea-Rariste) 


eze 


40 





JEAN NEGU LESCO 






Things | Did and Things | Think | Did 


(Ce am realizat...şi ce cred eu că am realizat) 


(Linden press / Simon & Schuster 
New York, 1984) 


despre autorul ei am 


această carte şi | 
pat revenim cu 


mai scris în Buletinul nostru; 


A i ia 
sentimentul că mai trebuie spus ceva desp 
"literatura" acestei lucrări memorialistice . _.". 

Fiind o carte de memorii, lucrarea are ina 


de toate o valoare iațairiaăr—aomplepieeii er 
cinematografiei Hollywoodului; pe de e Bu 
cartea e foarte bine scrisă. Se ve i Se 
cineastul Jean  Negulesco, maestru al  imag 
vizuale, este, în acelaşi timp, un scriitor. | - 
Cartea Domniei Sale e un roman. Cu pia 
deosebire importantă că personajele nu ai 1€ der 
ci, dimpotrivă, fiinţe reale. Ruaiie ua E 4 
celebritatea acestor "personaje, gloria de 
strămută niţel, din tărâmul realului, în. „legen mt | 
Acest "roman! al D-lui Jean Negulesco e i şi 
deosebit. Eroii, celebrităţi ale artei în vâna î 
nu numai ale filmului, nu sunt urmăriţi ia pi gin 
lor în timp, nu se face o istorie a vieţii Pip Ei cai 
fixaţi în anumite scene de viaţă aşa cum rii na 
memoria autorului într o ocazie sau alta. i es in 
convorbiri, întâmplări zilnice . i Acestea Pama 
materialul pe care-l pune în pagină Jean Negulesco. 











41 


O calitate a astor pagini de amintiri e dată de 
sinceritatea autorului. Mulţi  memorialişti "trec! 
peste amintirile neplăcute. Jean Negulesco, nu. lată 
un exemplu, o întâmplare petrecută cu Josef von 
Sternberg, care "was considered a genius in the 
motion picture industry in the late 1930“s!" Jean 
Negulesco privind o peliculă a acestuia, făcuse o 
observaţie critică. "That night 1 had dinner with a 
writer, Mercedes d Acosta, a friend of Marlene 
Dietrich”s. During the evening s conversation 1 told 
her how baffled I was to see the same scene--same 
lighting, same gesture--forty-eight times." Mâine 
zi, J., N. este chemat la biroul geniului şi este luat 


la rost: "You saw my yesterday s rushes?!" Yes, 
Mr. Von Sternberg." Who gave you permission to 
see my rushes?! ... Franc, sincer, J. N, îi 


mărturiseşte că "1 was puzzled by the repetition of 
the same scene forty-eight times." "And you didn't 
see any differences?" "Frankly, no, sir." A small 
silence. He looked at me with disdain. "Because 
you, despicable jerk, dont know anything about 
Il ss a 

Peste ani de zile, steaua lui von Sternberg a 
apus, cea a lui Negulesco strălucea matur. La o 
masă a unor regizori glorioşi, unde Sternberg nu 
avea loc, acesta s'a aşezat tocmai pe locul lui Jean 
Negulesco. "Joe, that's Jeans place," said Wyler. 
"That's all right, Joe," I said, pushing him back 
into the chair. "Stay where you are. Il draw an 
extra chair." He stayed and was happy to be with 
his  fellow .directors. And I was satisfied and 
revenged! (p. 103). 

Totuşi, obiectiv, J. N. mărturiseşte că "My 
admiration for him had no bounds,!" şi că "he 
(Sternberg)  discovered and made a superstar of 
Marlene Dietrich” (p. 161). Aceasta e o scenă doar, 
dar cartea cuprinde mii de amintiri despre mari 
actori şi actriţe de film, despre mari pictori, despre 
mari scriitori. O prodigioasă memorie a faptelor 
"ingheaţă” scene din viaţa acestora şi din viaţa 
proprie în imagini memorabile şi o memorie vizuală 
dublată de marea capacitate de redare plastică 


42 


fixează imaginea protagoniştilor în desene 
remarcabile. In desene, J. N. redă doar aproape 
fără excepţie faţa eroilor săi şi întodeauna aceste 
portrete sunt infinit mai vii decât orice fotogratie. 
A revedea de pildă capul lui Howard Hawks sau faţa 
actriţei Marlene Dietrich. j 

Ceeace surprinde în acest "roman," e faptul că 
mai întodeauna JI. N. redând o amintire, izbuteşte 


să sugereze şi să contureze caracterul, firea, 
personalitatea celui amintit. In aceasta constă arta 
scriitoricească indiscutabilă o compatriotului nostru. 


Am fi fericiţi să vedem o ediţie în limba 
română a acestei cărţi. Biografia D-lui Jean 
Negulesco ar dobândi cu siguranță o nouă 
strălucire, cumva mai putin îndepărtată, dar mai 
încărceztă de iubirea compatriotților. 


Vasile VERSAVIA 
p. S. Pe adresa Buletinului nostru am primit 


câteva cărţi de poezie. Le vom comenta în numărul 
viitor. (V.V.) 





43 





ENGLISH SECTION 


CORNEL PETRASSEVICH, M.D, 








By CORNEL PETRASSEVICH. M.D. 


Coumlenseil brom “Life and Farmnilu Neus ” 


"Bun 7244 Calegeville Mmn 50321 


An Easter 
Underground 


We were in a tomb. but we sang. 
“Christ is risen!” 


It is spring and the holv season nf Easter "Christ 
is risen from the dead. by death He conquered 
death. and to those in the grave 
death. lile 

| thimk back — back to a grave and another 
Laster 1951 To Baia Sprie a lead nune turned 


The grave. 


prison su northern Romania. closw to the Soviet 
border Another time A nightmare 

How dd we. a group of 200. get to be in this 
desolate. God forsaken place” Î. Cornel 


Potrassovich. the chief medical olhcer for the 


VMCA m Romania. was sentenevl to În vears 
humit labor after mi arest anul to vear imprison 
ment mm annther camp 

On Dec 10. 1945. 1 was armesteil for being a 
Cluistian and charavul as a spu. I was dragged from 
mu home and incarcerated for two vears hefare be 
ma mel anul sentenced 1 had no attornev. The trial 
laste.l 15 minutes 

În an instant | had lost mu wife. parents. brother. 
= stor. home. possessions. and medical practice 
Amonu the others at the prison were priests, 
engineers. universitu professors. writers. musicians. 
favmers. civil servants people lrom all walks of 
lite Their only crime was refusal to accept injustice 
The sentences all had the same ring. "You must die 
working for the people ” 

The Baia Sprie prison had been a quartz and 
load mine since Roman times There were 12 
levels The first four levels were above ground. The 
5th through 12th levels were underground Level 
ne was being worked bv civilian miners. while 10. 
11. and 12 were worked bv us. the political con- 
victs 

The civihan workers were to have no contact with 
us. It was dark and cold in the lower levels. but ex 
tremelv hot in level! 10. We each had a carbide light 
which was occasionallv blown out by the ven- 
tilatoxs__It reminded one of death. of a tomb. a 
grave. Two powerful. unprotected elevators that 
traveled seven vards per second were used to 
transport teams of six workers at a time to the ore- 
filed wagons Level 12 was 1.200 feet below the 
surface of the earth 

Food was scant and of extremely poor qual- 
ity. The daily ration was mainly dark bread 
and a thin soup three times a day. But there 
were no fresh vegetables. no fruit. and no milk. 
which was desperately needed for vitamin D and 
calcium because of the lack of sunshine in the 
workplace and living quarters. If prisoners increas 
ed their production to seven times that required vf 
the civilian rminers. thev would be given a half cup 
nt milk per day That made for exhaustion and în 
creased accidents 

[he prisoners had no knowledge of the fate of 
their families or friends No letters, newspapers. or 


magazines. No hope of ever bemg hberated The 
pain of not knowina was intolerable 

For the first few vears there mas a morbudl, în 
ated hope that the Umtecd Nanmons would send 
tanks and troops to liberate us Sel no one could 
permit this tonture to contine After vos ot 
waiting anul praving for a muarle the hope are 
dim 

Hopelessness is the worst condihon of man 
Gradually we gave up pravina. but a hidden hght 
was still in each one ol us. Losing hope of rescue. 
we began to learn more about our inner selves All 
became more and more mentallv latigued. No one 
could suffer more anguish than aiving up all. fami 
lu. friends, life 

There was no beauty here no flowers, no 
animals: only sounds of dynamite. timbers creak 
ing. and the sirens preceding the cries of injured 
men We were sent here to work or die The graves 
around the camp were the onlv freedom If vou 
didn't work. vou were shot 

Father Kodilla. a 28-year-old Orthodox priest. 
had died as a result of a cave-in A 30-vear-old 
music teacher. Coseriu, was killed when rocks 
crushed him. An elderlv priest. Father George 
Sherban. had heart problems and could no longer 
work in the mine. He was shot while hauling crush 
ed gravel in the vard 

Another priest. who is still alive. had a 
pulmonary ailment. and some injections were need- 
ed to alleviate the pain The politica! nfficer told the 
priest that if he wanted to live. all he had to do was 
sign an agreement to obey the rules and regulations 
of the Communists and he could leave prison 


Test ol Faith 


The priest said. "You ask me to sign. but vou 
know that I'm a priest For 2.000 vears believers 
have laced these tests of faith. | mean to stav to the 
end to show what | honestlv believe in I'm ready to 
give mv life for God. You call it death. | call it 
sacrifice for mankind and sacrifice to God ” 

All the Greek Catholic bishops who were ar 
rested and killed in prison had also refused to sign 
the paper. They chose suffering and death instead 

The team that worked level 10. called Golgotha. 


was composed of some priests and a writer It was a 
real hell. intensely hot. a place to pray or to curse 
Workers on the other levels got water and salt. not 
so for the workers on Golgotha Prisoners who 
were supposed to die were sent to work here 

It was the Soviet custom for political prisoners in 
forced labor camps to work da; and night during 
any religious or national holiday season Thus the 
inmates had less time to think of the pld days. or the 
atrocities now heaped upon thern bv their captors 
The increased activities decreaser! the chance of 
uprisings 


It was spring 1951 and Easter was approaching 
The inmates were subjected to harder labor and 
longer hours now. | was in the mine working level 
12. It was about 11 P.M on Holy Saturday Sud- 
«don I was approached bu two shadowv figures. 
krancscan Fathers Steve Tataru and George 
Demihav 

Father Steve asked. "Do vou remember the 
responses at Holy Mass? Soon it will be time for the 
Holv Mass of Easter ” | had been an altar boy 
Although | had not thought of the responses in 
vears, | said Yes. They were in the deep recesses of 
mu memory But where to have this forbidden 
treasure of the Mass? 

Close to Golgotha there was a niche where laroe 
vak timbers used to shore up the ceiling were 
stored The cave was about 30 feet long. 20 teet 
wide and 12 feet high Warm. but not hot A 
perfect place for the few priests and other workers 
to gather 

It was still working time The signal had not been 
given for midnight lunch But we needed to return 
to a world lost and remote There we were. a ragtag 
congregation. gathering to glorify God 

At midnight the priests fell to their knees and 
began the invocation. “Blessed is the kingdom of 
the Father ” We sang "Christ is risen. Christ is 
risen.” and more people gathered All work and 
transportation stopped. Pain. sorrow. suffering. 
anguish. and hunger disappeared. Ali were singing 
and cruing. experiencing something of thzir past 
life. remembering their families It was estasy No 
experience could compare to this moment 


Soon after our Catholic priest started the Mass. 


the Orthodox priests and people gathered at the 
LIth level and started their own Easter Mass. The 
dark. silent mines were filed with heavenly. har 
monivus sounds 

Then a large figure appeared it was the chief in 
former. He cast his eyes over the congregation and 
celebrants, “Stop this at once,” he shouted “This 
wil! be interpreted as a riot. We will all be shot lam 
obliged to inform the guards immediately.” We 
were mesmerized and fearless. and continued to 
sing and pray. There was a feeling of oneness with 
God in heaven. 

Again the chief informer spoke. "Go back to your 
work or vou'll pay with your lives.” We were fully 
aware that we could be killed. but what did we have 
to lose? We were willing to give up our lives rather 
than give up this moment. Light came to our minds 
and we all experienced this same feeling It was as 
though a large choir were singing. "Glory to God.” 
The privsts resembled angels as thev continued to 
sing the Mass 


45 


“Christ is Risen” 


After 10 or 15 minutes. we were ordered out of 
'he shaft. The liturav stopped. But we continued to 
sing. “Christ îs risen.” as we went to the central 
gathering place on level 10 

We gathered into our usual teams of six persons 
The senior lieutenant. with fiery eyes. shouted, 
“You are playing with vour lives. Stop singing!” By 
now there were 200 people near the elevator. all 
singing "Christ is risen from the dead, by death He 
conquered death.” 

We felt like the early Christians facing martyr- 
dom. Age didn't affect eur feelings and actions. 
Some prisoners were in their 20s. other in their late 
60 each one fearless and exhilarated 

To overcome the noise of the elevator, the choir 
ot voices was now shouting. “Glory to God" 
Mu team entered the elevator next. and we started 
the rapid ascent. The elevator slowed and reached 
the surface. There was light, and with the light ap 
peared machine guns and guards 

A gunner was on his belly with a finger gripping 
the trigyer. while another guard held the strip of 
bulleis waiting to be fed into the gun. All guns 


pumnted at the elevator. This sight only served to 
increase the fury and intensity of the song. We 
didn't want to die We hoped to live to be reunited 
with our families. But neither did we want to give 
up this moment of rapture 

The singing procession started down the trail to 
the main gate. We expected to be riddled with 
bullets at anv moment Once we were inside the 
vard, another guard slammed the gate shut 

What was this? We didn't know But we were 
unafraid We shared a feeling of indestructability 





A divine infusion of great happiness [illed our minds 
and souls. It was as though a huge cohort ol angels 
was hovering above. urainq us not to give up. just 
to glorifv God and his creation. All the work teams 
were now in the cant But nothina happened. ex 
cept the constant ringing of the phone în the small 
office. the direct line to Bucharest 

It was 2 A.M. All prisoners were now ordered to 
bed. No one could sleep. Fach was reliving and 
sharing his spiritual euphoria. For me the ex- 
perience was a spiritual translusion. bringing new 
life and determination. In sulfering | had found a 
spiritual life: | had found God. Our experience that 
Easter was a miracle of faith! 

Shortly after that incident. 30 of us were transfer. 
red to another camp because we were considered 
rebellious. Many died. including Father Demitrav. 

Never before and not since that Easter have | 
ever felt such encouragement as when we 
celebrated that beautiful Faster Mass. The incident 
of the midnight Easter Vigil Mass was short. just two 
hours. Yet after 33 years it is still in my heart an. 
mind. It continues to give me strength. I'm sure 
when | close my eyes in that final sleep. | will be 
singing. "Glorv to God. Christ is risen ” 

Why did so manv die and 1 survive? Only God 
knows. Perhaps it was so that the Baia Sprie story 
could be retold this Easter, so that we can repeat 
that entire hymn. “Christ is risen from the dead. By 
death He conquered death. and to those in the 
grave. He granted life.” 





Dr. Petrassevich spent 16 years in various 
prisons in Romania. He was released in 1964. 


46 


Communism: 
Past and Present 


by Cornel Petrassevich, M.D. 


Editor's note: In a talk lasi month to 
the Lions Club in Philadelphia, Miss., 
Dr. Cornel Petrassevich spoke on Com- 
munism, past and present. His under- 
standing of Communism is based on 
firsthand experience: he spent 16 years 
in Red prisons in Romania. Highlights 
of his speech are printed below: 


What was built with hard work for 
2,000 years of Christian effort is now in 
danger of disappearing. Communism 
does not believe that all men are created 
equal. It believes that all men are slaves 
to a monstrous system, the Communist 
Party. 

Once Commmunism takes over a 
country, it starts to dissolve systemati- 
cally the old establishment. The first is 
the Church, which maintained all the 
spiritual values. Christianity is opposed 
to the materialistic concept of life, which 
is at the very heart of the philosophy of 
Communism. 


Communism does not believe in the 
spiritual value of man. It asserts that 
man is just a lot of dust, so it can eas- 
ily annihilate not only individuals but 
whole nations. 


Communism replaces the moral con- 
sciousness of civilized people with fear 
and terror. The Party and secret police 
are the real gods of Communism. 


The Communists- have no qualms 
about murdering people. Just now, 
mankind is horrified over the brutal 
murder of one Polish priest, Father 
Jerzy. He is but one of countless mil- 
lions they have tortured and murdered. 


Do we want to have here in our free 
country such an abomination as they 
have in two-thirds of the world? Do we 
want to see families separated, children 
informing on their parents, brothers in- 
forming on brothers? 





Cornel Petrassevich 


Pa 


Communism has not only divided 
families, but also nations. This is un- 
precedented in history. Look at Ger- 
many, China, Korea. It has divided 
whole continents, such as Europe and 
Asia. 

This division was all done according 
to a plan. It was not accidental. But it 
would not have been possible to imple- 
ment this diabolical system without the 

» help of Western powers. Communism 
created a world overshadowed by terror, 
by starvation; those are important tools 
in the hands of Communists. Commu- 
nism brought poverty, injustice, and 
disease. It uses all kinds of horrors to 
annihilate a country, such as in Afghani- 
stan and Ethiopia today. 


We have to strengthen our military 
capability. We have to strengthen also 
our spiritual power, our will to defend 
our Christian heritage. If the oppor- 
tunity comes, we must eradicate this 
cancer from the body of mankind, just 
as a surgeon would excise any cancer 
from a sick bodv. 

The so-called ““peaceful co-existence” 
is the most dangerous illusion of all. It 
is the opium that Communism is offer- 
ing to the free world. 


We are fully at war. We have to be 
alert to the slightest move of the enemy, 
and we must never fail to understand 
him. 1f we fail to understand our enemy 
we will perish. 


These oppressors speak shamelessly 
*“on behalf of the people,'? but they do 
not dare hold free elections.-The West 
should learn more about Communist 


SE 2ZE SE 
a ISIS LN 


Obviously justice is 
herent în man, synce 


4] 


philosophy. Communism cannot live in 
peace. It must have permanent revolution. 


The slightest weakness of the West, 
and particularly America, is quickly ex- 
ploited by Communism to advance one 
step more. For their ““great goal” they 
try to root out the greatness of Western 
civilization, which is Christianity. 

Is this situation so desperate? Yes, it 
is very serious. However, the Commu- 
nists forget the strength of the hurnan 
spirit. People are ready to trade their 
material bodies in order to save their 
souls. 


The brilliant example is the struggle 
of the Polish people to survive, not only 
as a nation, but as a Christian nation. 
The numerous martyrs given by Poland 
and other enslaved nations is a reminder 
to us of the supremacy of the soul over 
the body. 








a concept în- 
it cannot be 


traced to any „other source. Justice . 
exists, even 1] there are only a 
Fa individuals who recognize 1t as 


such. 


Love of justice seems to me 


zo be a different sentiment from . 
Love of the pate (on at _ least the 


o eoineide on 


4 partially). . There 


is nothing relative about Justice, 
ae there ie nothing relative about 


aonsetenee. 


Indeed, justice 18 


A 
zonseience;, not a penecn conseue 
î i 





se 
ce o 
o re 


the coi.eotence 0? 


cognize tie 


... ALE 


(ici 
Li naNK ING. 


A 

cLleanlu P20oonuze ine 
Lp A 1 2) a j e . rr ] 
“neLn CUN DONCCLENICE AMcWaLluii 
VOLGE 0] UStLCe,. 


aici 3 
QHGEP 50 


y [i 
zhent tan 


ÎN CNA 0 CNE 





48 





49 

ELA — THE MAGIC OF—— 

by Vasile Alexandri ZAMIF IN 
—— The Master ot the Pan Filute — 


O star, astray and wand'ring 
In night's eternal blackness, 
Beloved star, entrancing, 
Sweet treasure of my heart— 


'Thou star that just before this 
Wert shining bright and lively 
Whilst we were on this planet, 
Just you alone and I - - - 


O gentle, sweet and tender 

And mystic in your splendor, 
Forever 'mid the stars light 
My aching heart seeks you. 


And oft in your direction 
At night, when all is silent, 
Up to th'immortal heavens 
It soars in eager flight. 


The tears have poured unheeded, 
And many more will follow 
Since sorrow's blackest hour 


In which 1 lost your light. A 
O 
i pati more than 2,000 years old. He has sold 
My yearning never lessens a x. over 5,000,000 albums , in 
My grief that ever deepens, N, fi aneie Ali mln en mi-a mule 
So like eternal sadness i A Sergio Leone's "Once Upon a Time in 
Appears to have no end. (= America”, Robert Duvali's film ş 
pp =] E edr and he has also iba 
—Transiated by G. C. M,, in <A the sira “Missing,” deh palace 
AA and Cisey Spacek. And now, at last, his 


“Songs for Romanians” music is captivating Americans. 


50 


Drama afganeză: continuă 


Forţele de rezistenţă, opuse 
regimului  Babrak  Karmal de sub 
tutela Uniunii Sovietice, continuă să 
controleze aproape 80% din teritoriul 
şi populaţia rurală a Afganistanului 
(NYT 16/4/86,  p.16).  Ciocnirile 
celor şapte grupuri majore de 
rezistenţă, cu unităţi militare ruseşti 
şi cu trupe guvernamentale se 
produc simultan în diferite colțuri ale 
țării cu pierderi mai mari sau mai 
mici de ambele părți. Estenţial este faptul că după 
mai bine de 6 ani mujahideen-ii îi ţin în şah atât pe 
cei 115,000 de soldaţi ruşi cât şi pe satelitul din 
Kabul. 

Majoritatea oraşelor se găsesc sub controlul 
comunist dar mujahideen-ii se strecoară şi dau 
lovituri efective din când în când chiar şi în capitala 
Kabul.  Corespondenţii din Pakistan (Islamabad) 
raportează că o serie de bombe, plasate de către 
unităţi mici de gherilă, au explodat zguduind oraşul. 
Alte câteva zeci de bombe au fost descoperite în 
cartierul rezervat pentru sovietici. Ca urmare a 
acestei condiţii, poliţia secretă şi soldaţi au fost 
plasați la toate întrările oraşului şi scotocesc fiecare 
vehicol, căutând, armament şi explosive. 

Superioritatea armamentului sovietic însă şi mai 
ales forţa aeriană şi unităţile blindate, au cauzat 
recent pierderi simţitoare în rândurile rezistenței 
din regiunea Zhawar, în vecinătatea frontierei de 
nord cu Pakistanul Intro încleştare sângeroasă în 
care au participat un mare număr de avioane şi 
trupe blindate, rezistența a suferit pierderi de 
peste 100 de oameni (NYT, 14 Apr., “86, p.8). 

Un gen de activitate nou a apărut în calea 
mujahideen. Corespondenta Mary Anne Weaver de pe 
lângă Naţiunile Unite din N.Y. constată prezenţa 
unui tânăr luptător afganez printre diplomaţii lumii. 
"Amin Wardak este o anomalie în istoria afganeză. 
Este tânăr şi  conducător!--ceva neobișnuit în 
societatea afganeză în care timp de sute de ani, 





5 


conducerea a fost un privilegiu al vârstei, al 
religiei şi al bogăției, ("Young Afghan represents 
new breed of guerrilla leader," Chr. Sci. Mon., 
21 Martie, "86, pp. l& 10), 

La 35 de ani Wardak comandă una din armatele 
fantome ale gherilei ce ţine pe loc forţele sovietice. 
Scopul prezenţei lui în sălile clădirii Naţiunilor 
Unite este să convingă reprezentanţii celorlalte ţări 
că el şi nu regimul lui Babrak Karmal este 
îndreptățit să ocupe locul rezervat Afganistanului. 
Şansele de succes sunt puţine dar însăşi prezența 
acestui tânăr este indicativă, --Amin Wardak este 
delegatul celor şapte grupuri de rezistenţă care 
sau unit şi vor coopera mai strâns unii cu alţii în 


viitor, 1.,.,.Războiul va continua....ncă şapte sau 
şaptezeci de ani dacă trebue'--a declarat tânărul 
afganez. 


Wardak a venit la N.Y. pentru doua motive 
principale: să obțină recunoaşterea alianţei celor 
şapte grupuri de rezistenţă drept guvernul oficial 
din Afganistan, în locul regimului din Kabul; să 
obțină aprobarea timbrului scos de către rezistență 
şi circulat în provincia Wardak. Al doilea obiectiv a 
fost mai uşor de atins. Un giuvaergiu "anonim" a 
cumpărat un timbru pentru echivalentul a $2.5 mill. 
de giuvaericale aurite. 

Succesul lui diplomatic va reuşi probabil, în 
măsura succesului pe câmpul de luptă din 
Afganistan. Cei aproape şapte ani de luptă eroică a 
mujahideenilor este o chezăşie de continuitate şi de 
afirmare a drepturilor diplomatice care derivă direct 
din efortul şi succesul militar. 


SOVIET UNION 





52 


Bombardiereie Americane in Libia 


Atacul aerian fulgerător de la 
mijlocul lui Aprilie contra Libiei 
(totul a durat 12 minutes) a ochit 
obiective militare dar a distrus, 
total sau parţial şi clădiri în 
sectoare rezidenţiale din capitala 
Tripoli--inclusiv ambasada Franţei, 
a Elveţiei şi a României. Intre 
tai aaa aia 0 aaa a zecile de victime omeneşti se 

ame ata NUMĂTĂ şi trei copii din familia 

şefului de stat Kadhafi. O fetiţă 

adoptivă, în vârstă de 15 luni, a 
decedat de pe urma rănilor suferite în explozii iar 
doi băeţi, sub zece ani, au fost grav răniţi şi 
internaţi în spital. Col. Muamar Kadhafi dormea în 
cort şi a scăpat neatins de bomba care a explodat la 
100 de metri de cortul lui, 

Ataqul s“a produs la 10 zile după ce o bombă 
teroristă a explodat într o cafenea din Berlinul de 
vest ucigând un sergent american şi o femeie turcă. 
In ajunul atacului, preşed. Reagan a anunţat că 
evidenţa arată legătură între explozia din Berlin şi 
rolul de comandă teroristă al col. Khadafi. In 
operaţia de atac aerian,singura ţară europeană care 
a fost de acord şi a cooperat cu St. Unite a fost 
Anglia care a permis folosirea bazei aeriene 
americane de pe teritoriul englez. Celelalte ţări 
europene n'au permis zboruri deasupra teritoriilor 
lor sugerând mai degrabă căi diplomatice şi 
negocieri decât forţa militară. (Vezi William 
Echikson, "Europenii refuză să subscrie la lovitura 








Definiţia cea mai recentă a "terorismului" după 
Comisia Specială __a __vice-preşedintelui pentru 
combaterea terorismului, 1986 este? TUzul ilegal sau 
ameninţarea cu violență a persoanelor sau a 
bunurilor pentru obiective politice sau sociale. Se 
urmăreşte de obicei ca prin intimidare sau coersiune 


exercitată asupra guvernului, indivizilor sau 


grupurilor să se schimbe o atitudine sau un anunit 
curs politic.! | 


53 


militară americană contra Libiei! Chr.Sci.Mon., 15 
Apr., 1986, pp. 9 & 10 ). Acelaşi autor citează 
(p. 12 din acelaşi ziar) dintr un document spaniol de 
250 pagini, cum terorismul basc a fost potolit prin 
acordarea de autonomie regională, Jacques Leaute, 
unul din cei patru membrii ai comisiunii în problema 
bască, observă că "negocierile nu trebuesc nici odată 
excluse....Nu-i poţi numi pur şi simplu, criminali. 
Trebue acordată amnistie şi negocieri. Jae ques 
L&aut& consideră că "cea mai eficace cale cu bascii a 
fost încredințarea forţei politieneşti în mâinile lor 
proprii." 
In momentul  în| KEYUS AIRCRAFT 
care  incheiem revista, | USED TO 
venerabilul jurnalist | ATTACK LIBYA 
Joseph Le: Hansel | Ss 
trage concluzia că 
"Atacul american în 
Libia sa scontat în 
mod dubios. Reputatul 
jurnalist Harsch căruia 
tocmai i s'a acordat 
premiul întâi pentru 
lexcelenţă!--. the Bob 
Cosidine "award for 
best daily wire service 
interpretation of foreign 


T15 — Gov TIN VS 





affairs!--: de către e MeDommel Dougite 
"Overseas Press Club | poor Camesupto 15000 — deiver some 31.000 gatons 
of America, obaervăj poundeolmempame. incit: oftui 2200 mioa my end 
că în vreme ce | ground: TV. addition, KC-10 can also 
preşed. Reagan a 


încasat asigurarea din 
războiul Falkland de lal— 
D-na  Thacher, toţi: _ 
ceilalţi membrii din OTAN n au fost de acord e 
atacul militar. Chiar Mme Thacher nu s a alăturat a 
acțiunea americană cu bombardiere britanice. Scopul 
atacului, spune dânsul, a fost să-l descurajeze pe 
Kadhafi de a continua actele de violenţă. 
"Intrebarea însă rămâne  dacă-l _va descuraja 
suficient ca să justifice costul: tensiunea din sânul 
OTAN-ului, şocul şi oprobiul întregii comunităţi 
arabe, anularea întâlnirii dintre secretarul de stat 


54 


George Schultz şi ministrul de externe sovietic 
Eduard Shevardnazde şi pierderea unui bombardier! 
(Chr, Sci. Mon., 18 Apr., 1986, pp. 9 & 10). 


plusurile, continuă el, sunt: "popular approval at 
home. ...Israel also applauded." 


Cel mai negativ efect Harsch crede că este o 
sporire a lipsei de încredere a aliaților noştri în 
"înțelepciunea şi buna judecată a politicei externe 


americane," --Cât despre Kadhafi, în ochii celorlalţi 
arabi, statura lui a crescut ca a unui "soldat în 
prima linie pentru cauza arabă,... Reagan l-a 


sprijinit în această privinţă.” In viitor se va vedea 


care din cei doi va fi câştigătorul, 

Alţi jurnalişti şi academicieni îşi exprimă teama 
că atacul împotriva Libiei ar putea tulbura în mod 
sever 1200 de ani de relaţii constructive între 
America şi lumea arabă şi că victimele civile ar 
“putea deslănţui noi atacuri teroriste”, Profesorul de 
relaţii internaţionale Nabil M. Kaylani, de la 
Rochester Institute of Technology (N.Y), arată că 


1. Sidi Bual port faciity: US calts it 


commando training base 
3] 2. Al Azziziyah barracks: US says tis Pi 
tor terrorist planning! 





THE CHRISTIAN SCIENCE MONITOR __ 


55 


"Arabism şi Islam" sunt factori determinanţi în toată 
societatea arabă şi musulmană şi că YPalestinians are 
Arab and predominantly Muslim....No Arab state 
can ignore the Palestinians and no Muslim country 
can be indifferent to their fate." (C.S.M., 15 
Apr., "86, Da 15), Profesorul de relaţii 
internationale se referă la problema entității 
palestiniene care-şi cere dreptul la o existenţă 
națională autonomă în Transiordania şi Gaza--un 
ideal învăţat chiar în scolile americane. In prezent, 
susţine prof. Kaylani, ".,.even the most die-hard 
Israeli supporter in the Reagan Administration must 
be aware that the U.S. position on the critical 
Palestinian issue is untenable." Profesorul Kaylani 
n'ar trebui să uite însă că preşed. Reagan a 
anunţat un plan care ni se pare potrivit şi just 
pentru rezolvarea acestei probleme, the Reagan 
Plan, încă din Sept. 1982. Ar trebui doar să se 
revină asupră lui şi să se înceapă procesul de 
împlinire. Ideia de autonomie şi de patrie 
(homeland) pentru arabii-palestinieni ocupă un loc 
esenţial în acest plan şi, după cât ştim, 
Preşedintele n a renunţat la el. 


RECENTA VICTORIE ELECTORALĂ 


a partidelor conservative din Franţa 
este  comentată de către Richard 
Bernstein, corespondentul ziarului 
New York Times(10 Aprilie, "86, p. 
9) Setul noului guvern de coaliţie este 
Şacques Chirac, fostul primar al 
capitalei şi şef al partidului Uniunii pentru 
Republică (RPR). 

“In primul său discurs major rostit în faţa 
Parlamentului francez (9 Aprilie, c.), preşedintele 
consilului de miniştri a anunțat ceea ce sa 
interpretat drept "un program revoluționar” în 
economia Franţei: 





Credem că sistemul de colectivizare reduce 
spiritul de solidaritate pentru că provoacă 
o reacțiune negativă a fiecăruia în faţa 


56 
unei burocraţii care distruge iniţiativa 
individuală. 


In discursul său Chirac a anticipat necesitatea 
unui mandat pe care-l va cere Parlamentului în 
vederea unei serii de decrete-legi prin care să 
poată proceda, în mod rapid,la transferarea unor 
întreprinderi majore de sub control statal în mâini 
particulare--un proces de  de-naţionalizare care 
aminteşte pe cel întreprins de Partidul Conservator 
din Anglia,în 1951. 

Programul corespunde principiilor enunțate în 
cursul campaniei electorale care a rezultat în 


victoria grupărilor conservative. Prin sufragiul său, 


poporul francez a repudiat filosofia socialistă şi şi-a 
plasat speranţa şi încrederea în capacitatea 
iniţiativei private şi a sistemului de piaţă liberă de 
la care aşteaptă o creştere a indexului de dezvoltare 
economică şi o reducere a procentajului de şomaj. 

Măsura succesului acestor reforme depinde însă 
de gradul de cooperare dintre cabinetul Chirac şi 
preşedintele republicei Francois Mitterand, a cărui 
doctrină politică este socialistă şi a cărui mandat 
expiră peste doi ani. Este pentru prima dată, de la 
instaurarea celei de a 52 republică în 1958, când 
preşedintele statului, ales pe 7 ani, aparţine unui 
partid politic iar prim-ministrul--care se bazează pe 
majoritatea  parlamentară--aparţine partidului de 
opoziţie. In cursul împlinirii programului de reforme 
economice, cooperarea dintre cei doi lideri este o 
necesitate constituţională, pentru că preşedintele 
republicii deţine dreptul de "veto." Este vorba de 
un echilibru politic delicat ce se poate păstra numai 
printr'o  prudentă aplicare a principiului de 
conciliere--"give-and-take" care se va verifica în 
lunile următoare. 

De reţinut mai este şi faptul că aceste alegeri 
au rezultat într un declin net al Partidului Comunist 
Francez. A obţinut sub 10% din totalul votului 
exprimat, ceea ce reprezintă, proporțional, cea mai 
slabă prezenţă în arena politica a ţării în peste 50 
de ani (din 1932). 


kkkăkăkkkkkăkăkă 


E e a 


37 


Publicaţia FRANCE-AMERIQUE (20--26 Martie, 
1986) anunţă stirea acţiunii de divorţ inițiată de 
Contesa de Paris, soţia Contelui de Paris, 
descendent al familiilor regale şi pretendent la 
tronul Franţei. A 

După o căsătorie de peste 55 de ani,din care 
s"au născut 1l copii, Contesa, care a trăit separată 
de soţul ei în ultimii zece ani, a depus cerere de 
divort pare-se din motive materiale, spre a-şi 
asigura partea ei de moştenire care se ridică la 
câteva zeci de milioane de FF. Contele, în vârstă de 
71 ani (Contesa are 74), şi-a exprimat regretul în 
faţa acestui gest care "este în contradicţie cu 
tradiţia familiei regale  fanceze.!" Actualul său 
domiciliu este la nord de 
Paris (Chantilly en Oise), 
unde se ocupă de adminis-- 
traţia unei case de odihnă. 
Contesa trăeşte la Paris 
în relaţii apropiate cu 
fiica cea mai mare, Mme 
Shonbrun. 

In urma celei de a 
doua căsătorii, împotriva 
consimțământului tatălui său, Contele de Clermont a 
fost desmoştenit de către Contele de Paris. Noul 
moştenitor designat este Prințul Jean, nepotul C. de 
Paris, în vârstă de 20 de ani.--Continuitatea familiei 
regale este deci asigurată-doar tronul să i-se ofere. 





château de CHANTILLY 


kăkăkkkkhkkkkkkă 


Comentariile jurnalistice despre DARAMARILE 
NEMILOASE DE MONUMENTE *l BISERICI ISTORICE 





William Echikson, corespondentul est-european 
al ziarului Chr. Sci. Monitor reflectează asupra 
rănilor produse de buldozurile "marelui arhitect" 
care lasă în urmă o privelişte asemănătoare cu cea 
din Beirut, mult încercata capitală a Libanului. 
"Bucureştii nu suferă de vreum război civil ci de 
renovare urbanistică masivă." (Vezi articolul "Urban 
development scars East Europe's (little Paris,!!" 


csM, 25/3186, pp.13-14.) 


58 


Centrul istoric al acestui "mic Paris" a fost 
transformat într'o "mare de noroi şi de ciment." 
Planul reflectează "stilul megalomaniac şi destructiv 
al lui Ceausescu." Scrisorile de protest care ajung 
în occident vorbesc despre "'buldozarea culturii 
romaneşti" (Romania“s culture is being bulldozed), 
Paralel cu aceasta corespondentul din Bucureşti 
descrie suferinţa şi lipsurile cauzate de "dramatica 
austeritate economică"! şi de îngrădirea severă a 
libertăţilor individuale. Cinematografele se închid de 
la cota Bp:mu; restaurantele la 9, iar alimentele de 
bază, între care ulei de gătit şi zahăr, sunt 
raţionate cu  stricteţă. Visul conducătorului de 
partid şi de stat este să ridice "o versiune modernă 
a unui Versailles comunist! cu un castel de beton 
armat ornat de o cupolă şi cuprinzand două aripi ale 
"Palatului Republicei." 

Datoriile de bilioane de dolari la capitalistii din 
Occident, angajarea cheltuelilor enorme de 
construcţii care reclamă distrugerea monumentelor 
ce leagă ţara cu trecutul ei propriu şi suferința 
umană de frig, foame şi întunerec 1...ilustrează 
irationalitatea sistemului de planificare în Romania, 
Autorul ne spune că lumea se întreabă nedumerită: 
"cum se va plăti costul enorm al acestor construcţii 
cand untdelemnul este raţionat şi încălzitul este 
insuficient?" Opt biserici istorice au fost rase şi o 
întreagă serie de clădiri de stil arhitectonic 
tradiţional sunt pe cale de disparitie. Numai cineva 
"lipsit de simt artistic a putut să comande o astfel 
de operaţie." Un arhitect întrebat de D-l Echikson 
sugerează că 1... the project is the President's 
personal inspiration.!" 

Articolul D-lui Echikson este evident prin el 
însuşi. Nu credem că mai este nevoe de vreum 
comentariu. 


APS AN EZIZE 
Du Z: >) ASA 











„ANIVERSAREA 
UNIRII PRINCIPATE LOR 


--a avut loc în seara de 
Sâmbătă, 18 lan. 1986, 7p.m., 
în sala CRC (124  Montecito, 
Oakland, CA). Programul de 
comemorare a fost anunţat de 
către Ilie Smultea (Preşed. CRC) 
şi a cuprins: 


(1) Cuvântul comemorativ 
A. pronunțat cu multă competenţă 
istorică de către Dl. Dorin 

ViaRt RADU Gheorghiu. 

(2) Tânăra şi simpatica elevă Oana Spinu a 
citit o poezie de Gh. Coşbuc iar poetul Vasile 
Versavia a recitat una din creaţiile proprii potrivită 
ocaziei. 


(3) A urmat apoi trio "Haţegana" care a 
deschis repertoriul muzical cu "Hora Unirii" şi a 
distrat audiența timp de o oră cu muzică 
românească-romanţe şi de dans. 


(4) In incheere tânărul Flaviu Cristian, ca de 
obicei, a venit cu echipamentul său muzical şi cu un 
bogat şi bine ales repertoriu de dans, în sunetul 
căruia cei 70-80 de oaspetide toate vârstele şi-au 
petrecut până spre miezul noptii. 


plăcutele ore petrecute împreună au fost 
posibile datorită contribuţiei organizatoare: Judy 
Smultea la recepţie, Mihai Stănescu la bar, Rodica 
Ranga şi Libby Smultea la gustări, Traian Lalescu 
şi Vasile Ranga la aprovizionare, Ilie Smultea, toţi 
cei de mai sus şi alţi binevoitori,la curăţit sala şi la 
spălat vasele de încheere. 

Generoase donaţii ca Dl şi Dna Ovidiu 
Diaconescu ($40), Dl şi Dna Florin Scarlatescu ($25) 
ca şi toţi ceilalţi oaspeti galanţi şi binevoitori, prin 
prezența lor au contribuit să facă seara unirii una 
din cele mai memorabile întâlniri la Casa Romană, 


60 


VIZIȚA 9. $. sale Nathaniel 


Membrii parohiei "Invierea Domnului" 
şi comunitatea românilor din nordul 
Californiei au salutat cu multă bucurie 
vizita P. S. Sale Nathaniel, episcopul 
românilor ortodoxi din America de nord, 
Luni şi Marţi, 17-18 Febr. "86. 

: „P.S. Sa a fost întâmpinat la aeroportul 
international din San Francisco de către păr. Ioan 
Sârbu care L-a condus la sediul parohiei, 124 
Montecito, Oakland, CA, unde a avut ocazia să se 
întretină cu preşed. consiliului parohial Alexander 
Gănuş şi cu alţi membrii din comunitate care au putut 
să-şi ia liber de la locurile de muncă. 

Regretăm că prea puţini au avut deosebita 
bucurie să cunoască personal pe tânărul şi dinamicul 
nostru episcop dar, nefiind zi de sărbătoare, cu 
serviciu religios, P.S. Sa a înțeles prea bine 
situaţia. 

Comunitatea ortodoxă-română a apreciat mult 
gestul de atenţie al P.S. Sale Nathaniel şi speră ca 
vizita viitoare şi nu prea îndepărtată a înaltului 
prelat să fie un prilej de întâlnire şi bucurie mai 
vastă. 

Buletinul CR se alătură cu sincera şi 
călduroasa expresie de gratitudine şi cu urări de 
înfăptuiri şi împliniri fructuoase în calea P. S. Sale 
Nathaniel. 








Rh kk dk 


VIZITA par. Gheorghe CALCIU-DUMITREASA 
şi a D-nei preotese în nordul Californieta trezit un 
deosebit interes şi a atras o participare mare a 
comunităţii româneşti din Bay Area şi 
împrejurimi.--Sala cea mare, care a fost ajustată 
pentru serviciul religios a fost neîncăpătoare. Atât 
slujba propriu zisă cât şi mesajul adus de părintele 
Calciu, care a săvârşit Sf, Liturghie împreună cu 
păr, loan Sârbu, au fost ascultate cu mare atenţie 
şi au creat o atmosferă înălţătoare, 

O masă bogată şi aleasă cu mâncări româneşti 
aduse în dar de către Doamnele din comunitate sa 
servit părintelui şi Doamnei preotese şi a cuprins pe 
toţi cei din peste 200 de persoane prezente care au 
ales să rămână. 


Păr. Calciu, introdus de către păr. Sârbu, a 
luat din nou cuvântul şi a vorbit pe scurt despre 
împrejurările care l-au adus în America, despre 
gândurile şi problemele religioase aşa cum le 
concepe şi le trăeşte S. Sa şi despre gospodăriile 
şi comunităţile bisericeşti generale şi locale. 
Indemnurile şi comentariile S. Sale au stârnit 
profund interes şi au fost mult apreciate. 

Comunitatea a remarcat cu multă satisfacţie şi 
appreciere atitudinea caldă şi comunicativă atât a 
păr. Calciu cât şi a D-nei preotese care s-au 
întreţinut cu oaspeţii până tarziu şi au căutat 
prilejul de a sta de vorbă cu toţi şi cu fiecare din 
cei care au aspirat să converseze personal cu 
vizitatorii. 

Mesajul păr. Calciu, de bună înţelegere şi de 
solidaritate românească şi creştină, a căzut pe 
pământ bun la Casa Româna & Capela unde însăşi 
aşezarea noastră sa pus pe acest drum al unităţii 
tuturor românilor din Occident, ca să-i putem 
înțelege şi ajuta mai bine pe cei din Ţară în 
aspiraţiile lor spre libertate. De pe această poziţie 
suntem gata să întindem mâna tuturor organizaţiilor 
şi persoanelor cu idei şi sentimente similare. 


62 


Despărtirea de păr. Calciu sa făcut cu bune 
a. 3» 

ă S , curând 1 

speranţe ca S., Să Se va mai întoarce în u a a 

noi şi atunci ne vom găsi cu un pas înainte spre 

țelul realizărilor noastre comune. 


Datorită  angajamentului pentru o vizită şi 
conferinţă la seminarul teologic de la j ia Cc. 
Berkeley şi la cunoscuta biserică ortodoxă greacă 
din Oakland, păr. Calciu a mai zăbovit două zile 
printre noi. Invitaţia şi aranjamentele pentru aceste 
conferinţe: au fost făcute de catre un prieten al 
românilor , ieromonahul Alexander (Golitzin) , 
profesor de teologie şi misionar pe lângă Episcopia 
Ortodoxă Americană din San Francisco. D-l Mihai 
Olteanu a reuşit să-şi facă timp şi a binevoit să 
ajute ca interpret. Păr. Calciu a mai fost invitat să 
facă o vizită de cunoştinţă d. P. S. Sale Antony de 
la Biserica Ortodoxă Rusă din exil,la San Francisco. 











63 


Ră RARĂ ĂĂĂĂR IA 


Casa Romană & Capela a comemorat 
ANIVERSAREA . UNIRII BASARABIEI cu ROMANIA, 
Duminecă, 30 Martie, 1986. Cu această ocazie, prof. 
Alexander Blaga a invocat această zi memorabilă şi a 
citit nota istorică pe care o publicăm aici: 


La 27 Martie 1986 sau împlinite 68 de ani de 
la ziua în care SFATUL TARII! a luat următoarea 
hotărâre unanimă: 


In numele poporului Basarabiei, 
Republica Democratică Moldovenea scă 
(Basarabia), în hotarele ei „dintre Prut, 
Nistru, Dunăre, Marea Neggră şi vechile 
graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum 
o sută şi mai bine de ani din trupul 
vechii Moldove, în puterea dreptului 
istoric şi dreptului de neam, pe baza 
principiului că  noroadele singure să-şi 
hotărască soarta lor, de azi înainte şi 
pentru todeauna, se uneşte cu mama sa 
România! 

Chişinău, la 27 Martie 1918, act 
semnat de Preşed. Sf. Tării, Ion Inculet 
şi de Secretar, I.Buzdugan. 


Tratatul de la Paris, prin care se recunoaşte 
unirea Basarabiei cu România, a fost semnat şi 
ratificat de către marile puteri, după primul război 
mondial, Anglia, Franţa, Italia şi de către România. 
Principiul politic folosit de către Sfatut Tării şi în 
virtutea căruia a acţionat a fost cel de 
auto-determinare lansat de Woodrow Wilson. 

Faptul că Rusia Sovietica nu a semnat acest 
tratat nu inseamnă invalidarea lui--susţine istoricul 
Andrei Popovici (Ph.D. în stiinţele politice). 
Tratatul se referă la un teritoriu alcărui caracter 
este esenţial românesc. ".,.Cei 100 de ani de 
dominație şi de colonizare cu elemente eterogene, 
practicată de către Rusia, n au putut altera acest 
caracter." 


64 


Caracterul "esenţial românesc! despre care 
vorbeşte Andrei Popovici îl găsim în scrierile 
istorice ale unor oameni de înaltă reputaţie 
ştiinţifică: A. D. Xenopol, Stefan Ciobanu, LL, 
Nistor, Gheorghe Brătianu şi mulţi alţii, -- Din 
documentele folosite în lucrările lor reese că: 


(1) Numele "Basarabia" îşi trage originea de la 
dinastia domnitoare a "Basarabilor." Mircea cel 
Bătrân  (1386-1418)domnitorul Munteniei, extinde 
teritoriile sale asupra sudului Basarabiei--ne spune 
lon Nistor (La Bessarabie et la Bucovine, 1937) iar 
A. D. Xenopol arată că Mircea cel Bătrân ia în 
captivitate pe luga II Coriatovici (principe al 
Moldovei) şi ajută pe Alexandru cel Bun (1400-1432) 
din familia Basarabilor, să ocupe tronul Moldovei 
care cuprindea şi Basarabia. 

(2) Tot Xenopol ne spune că Ștefan cel Mare 
(1457-1504) domnitorul Moldovei, alungă pe Radu cel 
Frumos de pe tronul Munteniei şi instalează în locul 
lui pe Laiot Basaraba. 1. Nistor descrie mai detailat 
cum Basarabia devine ţinut Moldovenesc: 


„„„Ea a fost cucerită treptat de către 
domnitorii Moldovei.... Petru Vodă Muşat 
a ridicat cetatea Hotinului în 1371, 
Alexandru cel Bun a consolidat Cetatea 
Albă iar Ștefan cel Mare a luat în 
stăpânire cetăţile Tighina, Soroca şi Orhei 
pe care le-a fortificat în apărarea contra 
năvălirilor tătare. 


(3) Alexandru cel Bun a clădit, de asemenea, 
prima mânăstire în Basarabia, Mânăstirea Bărzăreşti. 
--Tot I.Nistor ne aminteşte că Basarabia a dat nume 


de familii mari româneşti ca şi: Cantemir, 
Cogălniceanu şi de eroi de baladă ca 
Gruia-Grozăveanu, Novac, Codreanu, Ghelea. 


Oraşul Chişinău a fost întemeiat de Vlaicu, unul din 
consilierii lui Șt. cel Mare. 





65 


(4) Stefan Ciobanu, în lucrarea sa La 
Bessarabie, sa population, son asse, sa culture 
TI941) arată că nume de sate e nad Nistrului şi 
chiar dincolo de el, sunt româneşti. Ciobanu citează 
din zeci de scriitori ruşi, germani şi polonezi care 
recunosc caracterul integral românesc al Basarabiei. 
El mai arată că pierderea Basarabiei la 1812 sa 
datorat slăbirii Imperiului Otoman care a suferit o 
înfrângere în războiul de la 1806-1812 şi a cedat 
presiunii ruseşti de expansiune teritorială, cedând 
Basarabia asupra căreia nu avea nici un drept 
teritorial şi a făcut-o deci prin violarea dreptului 
internaţional la pacea de la Bucureşti (1812). 


In concluzie, Rusia ţaristă din 1812, ca şi 
Rusia Sovietică din 1940 şi din 1947, a luat cu forţa 
Basarabia rupând-o de la trupul naţiunii române la 
care aparţine după toate legile istorice şi în 
concordanţă cu principiul de  auto-determinare 
naţională, consacrat şi de St. Unite prin cele 14 
puncte  Wilsoniene, la sfârşitul primului război 
mondial. --Autori de reputaţie mondială ca Alfred 
Cobban (National Self-Determination, 1941), continuă 
să recuncască validitatea acestui principiu după al 


alea război mondial: 


„„„Naţionalitate şi democraţie continuă să fie 
idei dinamice iar dreptul de auto-determinare 
naţională îşi va continua şi el existenţa. In 
încercarea noastră de a-l anula trebue să ne 
întrebăm dacă nu riscăm să distrugem însăşi 
civilizaţia noastră (pp. 54 ff.). 


Istoricul Gh. Brătianu observă că în puternicul 
sentiment de suspiciune al românilor faţă de 
1, „regimul Rusiei ţariste de atunci ca şi faţă de 
cel sovietic de acum! cauza Basarabiei cântăreşte 
greu şi 1...reprezintă o problemă de lungă durată 
în chestiunea hotarelor ruso-române.!" 

Abuzul de putere şi totala absenţă de 
legitimitate a anexării Basarabiei de către Rusia 


66 


Sovietică în 1940, reese limpede şi din raportul 


preşedintelui sovietic al  "Republicei autonome 
Moldoveneşti!  Constantinov, în fața Parlamentului 
sovietic din Moscova, în Aug., 1940, Cu ocazia 
aniversării anexării Basarabiei la Rusia, 
Constantinov recunoaşte că "170% din pop ulaţ ia 


republicei sunt Moldoveni." | 

De atunci şi până astăzi, în cei peste 40 de ani 
de reocupație a Basarabiei, Rusia sovietică a folosit 
şi foloseşte cele mai machiavelice mijloace de 
desnaţionalizare a provinciei. Socotim de „datoria 
noastră continuă să  demascâm metodele inumane 
practicate împotriva unei majorităţi româneşti 
incontestabile a populaţiei basarabene, victima unor 
opresiuni şi persecuții culturale şi fizice, contrar 
principiilor recunoscute de către Charta Naţiunilor 
Unite şi de către dreptul internaţional. 


kk hăkkăkkăhikăkă 


ANUNTĂM cu ACEASTA OCAZIE , ca o 
contribuţie Ta afirmarea drepturilor româneşti asupra 
Basarabiei, apariţia în curând a unei cărţi scrisă de 
către profesorul şi martorul ocular la re-alipirea 
Basarabiei în 1918, Dr. Anton Crihan. Autorul 
revelează mărturia a zeci de autori ruși care 
recunosc,pe bază de observaţii stiinţifice, caracterul 
esenţial românesc al Basarabiei şi al populaţiei ei. 
Tipărirea şi distribuţia acestei cărti a fost 
încredinţată Casei Române & Capela şi va fi gata în 
luna Mai, 1986.-- 


ROMANIA 











Dr. Emile VICAŞ, membru în 
Consiliul nostru editorial, ne transmite 
ŞTIRI interesante despre activitatea bine 
cunoscutei comunităţi  româno-canadiană 
din Montreal, pe care ne luăm îngăduinţa 
să le publicăm, | 

Ziua Unirii Trausilvaniei cu România a fost 
comemorată cam bogat program care a avut loc la 
CASA ROMÂNĂ din Montreal, Duminecă, 1 Dec., 
1986. 

Iniţiativa acestei aniversări a fost luată de 
către C.N.R.-secţia Canada şi sa deschis cu o 
rugăciune rostită de păr. Petre Popescu. 

Partea istorică a lui 1 Decembrie a fost 
prezentată de către Dr. Vicaş printr”o comunicare 
bine documentată asupra originii şi a primelor secole 
de aşezare a poporului maghiar în câmpia Panonică 
şi a metodelor prin care s'au făcut stăpâni peste 
românii din Transilvania de atunci. A urmat apoi o 
conferinţă a D-lui Zeno Câmpeanu, "Antecedentele 
politice şi diplomatice ale tratatului de la Trianon." 

Programul artistic a fost împlinit prin 
concursul tineretului: D-na Maria Caliopi Popescu, 
Dnii Aurel Manolescu, Nastase Parlea şi Gheorghe 
Rusu, după care şi-a făcut apariţia ansamblul 
folcloric de dans "QUATRE VENTS'" de Gramby, 
condus de D-l V. Grama. 

Vestea despre bogata activitate a confraţilor de 
la Montreal ne bucură şi ne îmbărbătează--mai ales 
că vara trecută am avut deosebita plăcere să 
cunoastem şi să admirăm frumoasele realizări ale 
comunităţii de acolo. Realizările ni sau părut a fi 
rezultatul unei armonioase cooperări între un preot 
vrednic şi neobosit şi o mână de oameni harnici şi 
animați de sentimentul comunităţii. Biserica lor, 
decorată cu multă gingăşie şi pricepere artistică 
este una din cela mai frumoase biserici ortodoxe 
românești pe care le-am cunoscut în America de 
nord, Un exemplu clasic de ce se poate înfăptul de 
către o comunitate cu obiective bine definite, 
dedicație şi perseverenţă, Odată cu salutul nostru 
Vă trimitem expresia unor sincere felicitări şi urări 
de împliniri pe aceeaşi înaltă linie românească. 





Făt 


68 


Fă ăĂăĂĂRĂĂĂĂĂ 





In PROBLEMA TRANSI LVANIEI--bintr un mare 
număr de răspunsuri primite de la senatorii şi 
reprezentanţii Congresului american, cărora le-au 
fost adresate scrisori şi cărţi postale cu privire la 
drepturile etno-istorice româneşti asupra 
Transilvaniei, spicuim şi reproducem mai jos câteva 
pasagii care ni se par tipice. 


(1) Din scrisoarea SENATORULUI RICHARD G. 
LUGAR  (preşed. Comisiei de relaţii externe), 
adresată profesorului Tudor Raţiu, la 7 Martie, 
1986: 


„„„The issue of  developments in 
Transylvania has come before the Senate 
Foreign Relations Committee, not in the 
context of any revisionist claims, but 
rather in the context of a debate over the 
renewal of  Most-Favored-Nation (MFN) 
status for Romania. As in past years, 
serious  complaints regarding emigration 
have been raised in regard to Romania. 
There is a serious concern that the 
extension of MFN status to Romania has 
not resulted in the kinds of freedom to 
emigrate and other human rights 
advancements that  proponents of the 
measure contemplated. 

„„„Representative Robert Dornan has 
introduced H. Res. 56 which  voices 
concern about  observance by the 
Romanian government of the human rights 
of Hungarians in Transylvania. 

But 1 would emphasize that the 


Congressional interest is one of 
encouraging greater human rights for all 
Romanians--includin g the right to 


emigrate. This has been the thrust of the 
debate in the Congress over the further 
extension of Most-Favored-Nation status 





5 9 


to Romania. Although the Romanian 
Government benefits from MFN status with 
the United States, there is considerable 
question as to whether such treatment has 
resulted in benefits for the Romanian 
people. 

Thank you for sharing your 
thoughts with me. 

Sincerely, 


(X) Richard G. Lugar 


(2) Extrase din scrisoarea aceluiaşi senator 
către D-l John Simicin (membru fondator CRC), la 9 
Sept. 1985: 


Thank you for  contacting me 
concerning the situation in Transylvania. 
I have received a number of letters in 
this regard,. . 

The issue of  developments in 
Transylvania has come before the Senate 
Foreign Relations Committee, not in the 
context of any revisionist claims but 
rather in the context of a debate over the 
renewal of  Most-Favored-Nation (MFN) 
status for Romania. As in past years, 
serious  complaints regarding emigration 
have been raised in regard to 
Romania. .., 

„„„Representative Robert Dornan has 
introduced H. Res. 56 which  voices 
concern about observance by the 
Romanian government of the human rights 
of Hungarians in Transylvania. 

But I would emphasize that the 


Congressional interest is one of 
encouraging greater human rights for all 
Romanians--includin g the right to 


emigrate. This has been the thrust of the 
debate in the Congress over the further 
extension of Most-Favored Nation status 


to Romania.... 
Thank you for sharing your 
thoughts with me. 
Sincerely, 


(X) Richard G. Lugar 


(3) In răspunsul către D-l Vasile Costin 


(Hayward, CA) din 5 Nov. "85, Sen. Lugar exprimă 


sentimente şi opinii asemănătoare cu cele din 
serisorile precedente? Tonul însă se schimbă 
oarecum în răspunsul primit de D-l Costin de la 
"CONGRESSMAN"-ul ROBERT K. DORNAN, membru 
în comisia paralelă din Camera reprezentanţilor : 


„„„I introduced H. Res. 56 out of a 
concern for the human rights of 
Hungarians in an area where they have 
resided for generations. It is clear to me 
that the general deprivation of human 
rights of Romanians is even worse in some 
respects for minorities. This is especially 
and un fortunately true regarding 
Hungarians, particularly in Transylvania. 

I am not calling for the 
dismemberment of Romania, and have told 
the Romanian ambassador so. However, 
self-determination insofar as it permits 
the pursuit of one's nationality of birth 
is clearly a human right. Moreover, there 
are means to cultural and linguistic 
integrity not involvin g political 
separatism. The example ofQuebec”s 
status in Canada offers one mode.... 

„„I will continue to press for 
passage of H. Res. 56, because to seek 
human rights for one group does not 
deny them for everyone else, but 
strengthens their entitlement to human 
rights, 





71 
Thank you for getting in touch with 
me about this issue, 


Sincerely, 


(x) Bob 


Pasagiile reproduse din cele câteva scrisori de 
mai sus vorbesc prin ele înşile şi nu mai au nevoe 
de comentarii, Ceia ce pare esenţial este necesitatea 
de a continua acţiunea informativă faţă de 
Congresul american, într "o formă cât mai ştiintifică şi 
demnă, convinşi-că prin aceasta se va putea elimina 
o, situaţie din care "când doi se ceartă al treilea 
caştigă....! 


| CERC teteeeeteteceeeecetettia 


ihat a society performa does not 
Eat on arms or eubsidies or 
2 pPhysteai, natural scunces. 
It depends On the po doge, an 
one beople and, above all, on the 
politieal system, i 
«Sven Rydenfelt 


About the capitalist states, ît 
doesn't depend on vou whether or 
not we exist. If you don!'t like 
us, don't aceept' our invitations, 
and don't invite us to come and 
see you.  Whether you like it or 
not, history îs on our side. he 
wiÎl bury 40u. 
„„Nikita Khrushechev 





72 


In mem oniam: 










m Gabriel BĂ LĂNCESCU 





"Din pământ ne-am născut şi n pământ ne 
vom întoarce....! Destinul a vrut ca scriitorul 
Gabriel Bălănescu să se stingă la Santa Clara, 
California, pe cealaltă faţă a globului pământesc 
de la locul lui natal din România--Berbesţi, jud. 
R-Vâlcea. Ne-a părăsit la vârsta de 73 de ani, 
după o viaţă zbuciumată şi plină de suferinţe din 
cauza dragostei lui de neam şi a neîmpăcării lui şi 
a milioane de alţi români cu regimul comunist 
impus cu sila în România de către armata roşie 
sovietică, 

Cei 17 ani de închisoare nu l-au răpus 
pentru că au fost anii tinereţii şi a tăriei morale 
cu. care a învins suferinţa fizică dar i-au răpit 
timp preţios în care ar fi putut da mai mult lunii 
contemporane din talentul lui incontestabil, Numele 
lui ca scriitors"a afirmat puternic mai ales prin 
bine cunoscutul roman social-istoric Avram Iancu, 
apărut înainte de invazia ruso-comunistă. 

Gabriel Bălănescu a ieşit din închisoare în 
urma amnistiei politice generale din 1964--după ce 
cei 1,000 de comunişti din 1944, plus armata roşie, 
au trecut cu tăvălugul peste tot ce a fost mai bun 
din cei 20 de mil. de români. Libertatea de scris 
şi gândire a rămas însă înnăbuşită în România. 

Cu ajutorul compatriotilor din California, 
Gabriel Bălănescua putut să părăsească ţara robită 
şi, din Iulie 1977, timp de aproape nouă ani în 
St. Unite ale Americei şi-a desgropat talentul şi a 
reluat în grabă condeiul în condiţii de libertate pe 
care şi le-a ales singur şi nealterat. La scurtă 
vreme a reuşit să aştearnă într un volum 
amintirile din anii de închisoare, cu oameni mari şi 
mici şi cu comentarii asupra evenimentelor. Din 
îimpărătia morţii este una dintre puţineie dovezi 



























- 


ale  puţinilor supraviețuitori ai torturilor şi 
suferințelor care cu greu pot fi înţelese şi 
apreciate la adevărata lor valoare umană şi politică 
de către lumea occidentală. Lucrarea lui Gabriel 
Bălănescu este o puternică mărturie a condiţiei 
umane sub comunism, 

Inmormântarea a avut loc în ziua de 21 
Martie 1986 şi rămăşitele lui pământeşti au fost 
depuse în cimitirul "Mission City Memorial Park!" 
din Santa Clara, CA. 

Opera scriitorului Gabriel Bălănescu şi 
exemplul de trăire intensă pe linia neamului său 
românesc vor continua să trăiască dincolo de 
marginile şi slăbiciunile acestei vieţi pământeşti. 

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în 
pace. 


Buletinul CR exprimă sincere şi profunde 
condoleanţe Doamnei Margareta-Taţiana Bălănescu 
şi familiei îndoliate, 





LAŞI. Eibhoteca centrală universitară 














Cerem scuze cititorilor pentru intârzierea 
cu care apare revista. Motivul principal a fost 
participarea activă a editorului Ilie Smultea la 
conferinţa anuală a"Asoc. de ştiinte politice din 
vest, in luna Martie, '86. 


74 





(1) Parohia "Invierea Domnului" 
nu va mai ţine slujba religioasă 
obişnuită, în ultima Duminecă a lunii 
Aprilie. In schimb, invită comunitatea 
românilor din nordul Californiei la 
SF. LITURGHIE de PAŞTE care va avea 
loc Duminecă, 4 Mai, la ora 11:00, 124 
Montecito, Oakland. 

După serviciul religios va urma o masă comună 
cu tradiționalul ciocnit de ouă colorate. Cei care au 
posibilitatea sunt rugaţi să aducă câte ceva pentru 
masa de sarbătoare. 





(2) Sărbătorirea lui [0 MAI) va avea loc la 
CRC (124 Montecito, Oakland, CA), Sâmbătă (10 
Mai), începând de la ora 7-30 Dia, La Programul 
de comemorare avem deosebita plăcere să anunţăm 
contribuţia tânărului şi talentatului violinist ANDREI 
BOSTAN care va cânta bucăţi alese din muzica 
românească clasică şi populară,  Indată | 
după program va urma muzică de dans şi „ 
petrecere. 






(3) Primul PICNIC al românilor 
DIN Bay Area şi împrejurimi va avea 
loc în anul acesta în ultima 
Duminecă din  lunie--probabil în 
parcul Knowland din East Oakland. 
(O invitaţie specială se va trimite tuturor cu 10-15 
zile înainte.) 


(4) Munca voluntară pentru lucrări necesare la 
Casa Română & Capela Ja avea loc în mod special în 
luna Iulie. Cei care pot şi binevoesc să dea o mână 
de ajutor sunt invitaţi să anunţe când 
şi cât timp pot darui pentru binele 
comunităţii. CRC se va îngrije de masa 
celor care lucrează şi, într'o măsură 
limitată, se poațe aranja şi pentru 
dormit. (Tel. [413] 839-4170 sau 
834-9480 sau [707 677-3705.) 





(5) In luna Septembrie (data 
exactă va anunţa la E Ba auea loc 
SIMPOZIONUL ANUAL CRC. Tema, în 
continuare la cea din anul trecut, va fi 
tot "Câmpuri de concentrare şi alte 
mijloace de  coersiune politică în regimurile 
comuniste."-- Pentru participare cu comunicări Vă 
rugăm să Vă  adresaţi D-lui Mihai Olteanu, 
coordonatorul simpozionului (121 Roundhill Court, 
Valiejo, CA 94590, Tel, 707 557-4068.) 


(6) Servicii religioase au loc în ultima Duminecă 
din fiecare lună cu Par. loan Sârbu, la CRC, incepând 
de la ora 11:00. 


Unul din obiceluriie frumoase ale țârii noastre era mărți A. 
Vaui „din obicei, to estul oferta soției. copilul mamel sale XE 
și băeții la fete. tradiționalul mărțițor: câteva fire de mâtase albă si ,: 
Tâsucite impreună. de care atârna o miniatură de aur. argint 
sau timchea: după puterea buzunarului fiecăruia. Dar. indite 
de valoarea pe care o avea mârțisorul. efectul era acelaş: emiţia 
atenţiei impletită cu anunțarea primăverii. 
Republica Populara Română. a 
pitacil „care atârnă amenințător deasupra tuturor capetelor ce 
să nu se aplece inaintea câliilor comunisti. ŞI pentru a 
dovedi poporului că totul merge bine. Prezidiumul ilor a decretat 
sărbătoare pe tot timpul anului. 





La încheierea Buletinului aflăm, cu sincer 
regret, că redactorul nostru literar Nicolae 
Novac a fost programat pentru o operaţie la 
ochi care-l va ţine în întunerec pentru câtva 
timp. Datorită contribuţiei lui majore la 
apariţia revistei, am convenit să scoatem 
numerele 1 & 2 într un singur volum. Nr. 3 va 
apare la începutul lui Septembrie “86. 

Dorim confratelui, prietenului şi poetului 
Nicolae Novac să treacă prin această încercare 
cu bine şi să-şi reia în curând activitatea 
creatoare cu aceeaşi bine cunoscută | 
intensitate, lumină şi inspiraţie.-- 


Confraţii de la Redacţia Buletinului CR 





1$ 


ş A cknowledgments 


ză Sensei 


we Ring în the New Wear 
with a Real Menhershiy Increase 


It always gives CRC great pleasure to greet new 
members, and this quarter we would like to welcome: 


REGULAR VOTINE MEMBERS 


Sammil a BERA, sah... „..Sacranento 
Gtavian PAPES. ... ss... Paci fica 
M hai & Anica STÂNESCU...San Jose 


Associate members since 1983 as new immigrants, 
Mihai  & Anica  recently converted to voting 
membership. They have taken an active interest in 
our programs, and their contribution has made the 
difference. We look forward to seeing Samoila & 
Octavian often at 124 Montecito too. THANK YOU ALL 


for this real show of support. 


Assariate Memhers 


Florin & Emilia Altan (SF) Ilie Racoveanu (S.CA) 
Dan Ghiocel (Fremont) Louis Tandi (San L.) 
Alexandrina 6 Gh. .Isac (NY) Stefan Theodoru (NY) 


Nicolae Turcan (NYC) 


CRC is  pleased to be joined by these 
communi ty-minded Romanian-Americans. Associate 
membership is meant to be an affordable means to 
participate in the  continued effort for the 
development of CRC as well as a way our friends 
across the continent or even the Atlantic can offer 
their  encouragement and support for a strong 
Romanian-American center in Northern California. 


N.B.  Memhership dues suppart the property 
Bulletin suhseriptians are separate. 


AND. ..THANK YOU, too--ALL MEMBERS who have renewed! 








At 8 lisars 0li--4/25/88 
ERE fonnrs Its FOUNDEI MEMBRII 





In 1986 we hope to announce the last couple 
names to complete the last column on the Memorial 
Plaque gracing the entry hall of CRC |lwork of 
sculptor Mircea Goreniuc & artist Viorel Raduț] As a 
review, back in 1978 our founders took upon 
themselves (or did so retroactively at a later date) 
to pledge at least $5/mo. until the 15-year mortgage 
was paid. Those charter members paid through 1985 
are honored by an asterisk on the membership roster 
traditionally reserved for the inside back cover. 
(Founder  membership in good standing now means 
accumulated dues/assessments of at least $500 since 
the foundation--be it credited as a tax-deductible 
donation or special no-interest indefinite-term loan. 

Those  founders who have  steadfastly come 
through month after month with more (ȘIO or even 
$50) are honored by a second asterisk. The third !'*"! 
denotes CRC's true patrons--all with a least 5 
initial paid-up founder loan units and a cumulative 
contribution toward our mortgage obligation of 
$2,500 or more. 


THANK YOU, FOUNDERS. You have been the backbone 
of CRC. Where would the "Casa" be without you.? As 
our membership roster increases, we hope more and 
more of our dedicated Romanian-Americans will share 
the burden you have been shouldering. 


Founăer îhemher sukseriștian/informatian 
farms available upon request, 


MEMB. DUES RECEIPTS = MORTGAGE PAYMENTS ?? 
Annl.Stmt re. GOAL Attainment 


Mo.Mortgage payment due. ..................vsuu  $532 
Average collectible memb.dues. 
Founders (Zi) .....te..... $310 
Reg.Voting Memb (Î]) ...... 55 
Assoc. Memb.(26).....;....__26 _— 391 
SAORI a e e APPEO PEPE POE RRDP PI „ ȘIAL 
Bal.must come fr. G.B. don. or 
any net program or rental income 


NOTE: If the 15 F.M. missing above pd. 
reg., the add'1 $175 would cover the difference. 


78 


A Special Thank Wau tn aut Recent Donatats 





CRC is very grateful to those who appreciate the 

efforts and goals of our Romanian Cen 

for help and generously offer their assistance,. 
GOLDEN BOOK 

Angela JONESCU  $500 


$10 Builăing Repair Fund 


Valer Bursan 


Antonio Docan 40 Emeric Kalman $10 
Elena Maleanu 25 Judy Smultea 50 
Octavian Papes 25 Anonymous 20 





Aşsistance Fund: Flarin Altan $8 


Thanks to the thoughtfulness of these members, 
CRC met its property tax obligation by the April 10 
deadline & was able to send the drapes in the front 
rooms to the cleaners. And needless to say, Angela 
Jonescu deserves our special appreciation. 

Ana Simpson & Anica Stanescu have agreed to 
lend some thought & expertise to help beautify the 
entry, salon, etc. & Margo Munroe gave us a pair 
of curtains to liven up the powder rooma Jitele, 
Furthermore, CRC and the Oakland Club finally came 
to an agreement on CRC's purchase of the furniture 
left on the premises after the sale of the property 
($200 in rental credit). By year-end all 
furnishings in front will be ours, and we can 
recover or replace as we see fit. 

As many have noted, it is time CRC had a good 
stereo/public address system of its own. Flaviu 
Cristian & Eugen Coban have agreed to help us make 
a good selection when we are in a position to buy. 
Perhaps it's time for another BUILDING FUND DRIVE! 

One beautification project (besides a lot of 
basement cleaning & trash removal) has occurred at 
CRC--out of absolute necessity. With plaster 
falling in the kitchen, our general manager managed 
to get a work crew together in time for the 
week-end rental, and CRC now enjoys â freshly 
painted kitchen, with much of the labor volunteered 


ter, see the need 


Dr A 2 De 


79 

and some  rewarded by small stipends, as is 
customary when CRC can afford to do so for the 
newly arrived or unemployed refugee in need. (CRC 
also purchased a carpet shampoo-er to solve the 
heavy  soilage problem in the entry after CRC 
programs and week-end rentals to large groups.) All 
was made possible by an increase in rentals in 
December-January, which unfortunately again 
suffered the  doldrums in February and March 
leaving CRC once more struggling to make ends meat 
and the April morgage payment, in jeopardy. 


ONCE AGAIN, CRC thanks all those who have 
continued to support its foundation and goals with 
their contributions of labor and love —-- and funds. 


AŞ FOR CABORS OF LOVE. ..sperial acknowleagment 
iş due this quarter ta: 








OUR VOLUNTEER WORK CREWS 
(hospitality, set-up/clean-up & repair) 


Alexander Blaga 


George Dicu Avram Petre 


Dorin Gheorghiu Nelu Pizdrint 
Aurelia & Petre Hoadrea Vasile & Rodica Ranga 


Elena & Gheorghe Horga Ilie & Judy Smultea 
Traian Lalescu Eugen Stoia 
; Anton Szigalov . 


4 All the athers wha nave thema hană! 








Our appreciation also goes to Sorin Comanescu, 
our March photographer. We hope to be able to add 
some new pictures to our bulletin board in the 
entry hall. Watch for special announcements there 
as well. 


In addition, CRC wishes to express its 
gratitude to all who have donated at the door or 










brought dishes to share at the common table. And 
never has CRC had such a bountiful buffet as that 
honoring Father Calciu's visit. [When Steve 
Negoescu and Irene Tanasescu brought in the immense 
ham and the tremendously huge pan of savory rice, 
the kitchen crew knew we were ready "to serve the 
multitude."] 





*xAlexander Blaga (85-86) 


*xIlie Smultea 


80 
Welcome ta aur NEI 
RUCECINUL CR Suhscrihers! 
(12/15/85-4/15/86) 


CALIFORNIA 

Florin & Emilia Altan 
Samoila Bera 
*Dan Ghiocel 
*Dawana Malek-Mandani 
Marius Neacsu ('85-86) 
Octavian Papes 
*Olga Pollak (83-86) 
Ilie Racoveanu (S.CA) 
*Louis Tandi 





Out-of-State 
Ecaterina Curtean (IN) 

A. & G. Isac (NY) 

*Ladis Kristof (OR) 
*Cornel Petrassevich (MS) 
*Anghel Rugina (MA) (84-5) 
*Nicolae Turcan 


DECCONE BACK TO OUR REXEDALS Ist atr. 


U.5.A. ($5/yr/hulk mail) Other States 

No. Calif. *x*xTiberius Ciorogariu (NY) 
Remus Bretoi *Lydia Covinea (IN) | 
D.Mihaescu (81-86) (MI) 
*Nicolae Novac (IN) 
*John Simicin (IN) 


CANADA ($7.50 U.5./yr) 
*Chirila Ciuntu 
Dan Fornade 


EUROPE ($10/ur. Airmail) 
*G.Frangois Culica 
Constantin Sporea 
*Ovidiu Vuia 


*Bul „suhs.ahnve mân.rate 
(gen. $10) 


Special THANK YOU ta nur PATRON DONATORS** 


Cathie Casper (425) John Racsin ($10) 
Tiherius Ciarugariu ($20) 1lie Smultea ($50) 


*xOver suggested ȘI10 subs.donation 


"Bulletin Status Report * | | 


(1) Total circulation 400 
(2) 104 1985-paid subscribers; 65 thus far, 1986 
(3) Tot.cost Bu1.'85=$1700 ($425/issue) 
1/3 cost prov.by min.rate subs.; 2/3 shared 
egually by $10 suggested don. & patrons 
(4) Goa1'86=170 subs.Q $10 aver. annl.bul.donation 
(5) Detailed financial statement available. 


*Dorin Gheorghiu (85-86) 
*Emeric Kalman 

*Mihai Olteanu 

*Fr. 6 Trajan Ocneanu 
*Mircea & Rodica Ratiu 
*Ana Simpson (85-86) 


*Judy Smultea 
Cathie Whitesides 


So.Calif. 
Miron & Suzie Butariu 
*Ileana Petrescu (85-86) 






REFUCEE RESECUCENENU PROGRAN 
Unluntaru Services Directory 


| CRC has been developing a file on the 
professions,  occupations, trades, special skills & 
hobbies of its member-contributors as well as a list 
of those willing to help our refugee/immigrants settle 
into and adjust to life in America. 

Our newcomers must find reasonable housing & jobs 
and need help  overcoming the language barrier. 
Translation/interpretation and form-completion 
assistance as well as transportation are often 
requested. If you own, manage or have access to 
suitable apartments in the Bay Area or can assist in 
finding jobs or even hire or provide on-the-job 
training  yourselves, please let CRC know. We 
particularly need to know on whom we can call during 
work-day hours to help new refugees with difficulty in 
English in an emergency or to accompany them on visits 
to  doctors, various  governmental/social service 
agencies (CWD, SSA, DMV, INA), employment or real 
estate offices, banks or ESL/Vocational classes, etc. 
IF YOU CAN HELP or HAVE SUGGESTIONS, won't you 
complete __& return the _ enclosed survey? The more 
volunteer assistance CRC can provide, the better it 
can serve! 

Since its foundation, CRC has helped several 
hundred new Romanian refugee families settle in No. 
California and provided affidavits or written letters 
to U.S.  Congressmen, immigration authorities & the 
U.S. Consulate in Romania for the uniting of more than 
100 famlies in America. The person most responsible 
all these years is our RR/Affidavits Chairman, Eugen 
Coban of Santa Clara, along with our president, Ilie 
Smultea. In addition, the general managers of our 
property (first George Costache, then Vasile Ranga) 
have made efforts to be available to receive and help 
the newly arrived who calls or drops by Casa Română in 
Oakland. 

CRC & the refugee community is grateful to all 
who have personally opened up their homes to, found 
jobs for, or otherwise served the hewly arrived on an 
individual basis. The majority of our members are 
refugees themselvs; and it is hoped that each new 
group of refugees will one day turn the tables also by 
lending a hand to the even never arrivals. 





82 
„ses, sosete CALENDAR SN m ASA ] 
| APRIL 27|No religious Services | | 
MAY 4  |EASTER MASS LU a.n. 
; Sunday  'Holv Resurrection Orthodox Parish | CRC Hall 
(ler a i 
| Ci Colored Eggs; Coffee Hour mt A NGOT | 
SZE Easter Dinner (POT-LUCK) / 1 p.m 
MAY 10  ' ROMANIAN INDEPENDENCE Anniversary 7:30 p.m 


Saturday: Violinist Andrei Bostan CRC Hall 
Romanian classical & popular songs 


„ Dancing w/buffet & bar available WmH8 / 
N ; Donations welcome at the door . 
Religious Services Lu ii a.m. 
Father Sirbu officiating Case Hall 
„ Holy Resurrection Orthodox Parish 


JUNE 29 | Annual ROMANIAN PICNIC ll a.m. 





















83 


THE FOUNDERS - FONDATORII de la CRC 


loan 4 Virginia Balaci 


|** Alexander Blaga 


| 


“Remus N. Bretoi 
*Valer Bursan 
*Alexander Burz 
*Nicolae Cazacu 
ilon & Stela Cepoi 
Margareta Cismaru 
“Eugen Coban 
George Costache 
Geo. & Trudy Dănulescu 
Dan C. Didescu 
Nicolae Dimitriu 
John Dumitru 
Mircea Goreniuc 
Sorin Issvoran 
Angela Jonescu 


* Fam.George Jordan 
"+ Emeric Kalman 


+ ROmeo Peter Malattia. 
„Ottilia Bria Malattia 
Nicolae Moisidis 

„John V.& Ilse Moldovan 


xx Frances R. Ocneanu 
*** Trajan Ocneanu 


+ Nick & Ana Olar 
* Anca & Mihai Olteanu 
+ Alexander Pârvu, JE. 
+ Rodica & Vasile Ranga 
+ Mircea Raţiu 
+ John Simicin 

Ioan D. Sirbu 


xxx Ilie J. Smultea 
xx Judith C. Smultea 


„ Ionel Spinu 

Elena Stamatescu-Greavu 
„ Bugen Stoia 

Leon Vasu 


















Call (415) 832-9480 or 839-4170 28 
| or [707] 677-3705 SA. 





AUGUST 2nd Picnic at New Location (?) TBA XE 
SEPT. Annual SYMPOSIUM--Part II CRC 


| 

"Concentration Camps & Other 
'Methods of Detention & Political 
Persecution in Communist Systems" 


For info. & paper contrib., contact 
|M.Olteanu,Coord. 6 121 Roundhill Ct. 
'“Vallejo,CA 94590, (707) 557-4068 








CRC LIBRARY HOURS:  Fridays 7-9 p.m., after church | 





| services & duririg CRC activities 


FRIDAY NIGHT OPEN HOUSE: Fridays 7-1l p.m. (unless hall! 
rented); games available (backgammon, chess, etc.) i 
RELIGIOUS SERVICES:  reg.sched.last Sunday of month i 





———. n 7. 





Vasile & Dia Costea 
George Dicu 


Sunday | geitat for notice 10-14 days in Knowland 
o“ | advance (friends welcome) Park (Oak) iii A 3 E DEEE T PAI FOUNDERS 
8 N (badmitton,V.B.,zoo, playground) : & Liviu ess bacoş Petru Daraban 
A vaii (mititei & refreshments) ai REGU LAR VOTING MEMBERS 
= = Samoila Bera Ioan & Maria Manea-Manoliu 
JULY ma | VOLUNTEER Work Month at CRC CRC Alexander Blaj Trandafir Mihutoni 
(Hall repairs, impvments,cleaning) Every day Corneliu Constantinescu Octavian Papes 


Constantin Pavel 
Ioan Pizdrint 


Mihai & Anca Stanescu 
ASSOCIATE MEMBERS 


Florin & Emilia Altan 
Tiberius St. Ciorogariu 
Flaviu Cristian 

Antonio Docan 

John Făgărasan 
Dionisie Ghermani 

Dan Ghiocel 

Traian Golea 

Toma Hentea 

Dumitru & Florica Ichim 
Alexandrina & Gh. Isac 
Traian Lalescu 

Silvia Prodan Lange 
Ioan & Constanța Moşoiu 


Nicolae Novac 

Mary Patroan 

Ilie Racoveanu 

Jens Reuter 

Paul Sebastian 

Ana Simpson 

Constantin Sporea 
Mircea & Irene Tănăsescu 
Louis Tandi 

Georgia Tennyson 


Nicolae Turcan 
Ovidiu Vuia 
(H.A.) Margo Munroe 





Pa 








sit SE) 








Ada 


i POIZIIN 
pp pp CNE te) 





EEE!