Libertatea anul 7, nr. 60, august 1987

A d 


ud 





in Exil 


Anul 7, Nr. 60, 





hd 


A BERI AIE: 





= 





AUGUST, 








«Cine știe să moară, nu va fi rob 


niciodată». 


7 ani dela apariția „LIBERTĂȚII 


(data cu editia de fată, ziarul “LI- 
BERTATEA” păseste în cel de-al 7- 
lea an de existentă. 

Cu toate greutătile întâmpinate, i- 
nerente unei astfel de întreprinderi, 
“LIBERTATEA” s*a mentinut sus, 
curată si necrutătoare, permanent 
in folosul luptei anticomuniste, per- 
manent pe linia de aspiratie a Nea- 
mului Românesc, tribună de luptă, 
izvor de Adevăr. 

Desigur, dusmanii au câutat în 
permanență să ne lovească. Ne-au 
atacat furibund din toate părțile, cu 
cate armele calomniei pe care le- 


Cu credinta în Dumnezeu si cu | 


certitudinea în folosul luptei pe ca- 
re o ducem, ne-am continuat apari- 
tia regulată lună de lună, cu un op- 
timism nezdruncinat. 

Planurile lor abjecte au fost de- 
nunțate la timp si înfrante, Agenţii 
comunisti, aceste putregaiuri aciu- 
ate pe lângă noi pentru a ne distru- 
ge, s'au lovit de un nou zid creat, S* 
au lovit de conștiința noastră româ- 
nească, care nu poate fi înfrantă, 

Noi suntem Români! Ne apărăm 





Seneca 


Tara, ne apărăm crucile dela căpă- 
tâiul mormintelor martirilor căzuţi 
pentru apărarea ei; neaparăm Bise- 
rica căreia comunistii ii cer apos- 
tazia; ne apărăm Neamul subjugat de 
ciuma comunistă, Neamul vândut de 
trădători. Neamul nostru Românesc 
păstrat de moșii și strămoşii noştri 
cu pretul vieții lor. 

Pentru aceasta luptăm, Să-l ve- 
dem liber, să-l înălțăm| Să ne fa- 
cem Tara *“frumoasă precum S0a= 
rele sfânt de pe cer” cum ne-a lă- 
sat Mota scris; cum ne-a lăsat CA- 
pitanul, = 


mântului nostru sfânt. Să fim gata 
pentru eliberarea lui, 


Din zei de-am fi coboritori, 
Cu-o moarte tot suntem datori, 
Tot una e dac-ai murit 

Flăcău ori mos, îngârbovit, 
Dar nu-i tot una leu să mori 
Ori câine 'mlăntuit. 


Ziarul acesta susține o cauză JUS- 
TA si DREAPTA. Sprijiniti-l| 
LIBERTATEA 








tace parte din lungul sir ce le aparține, (Continuare în pag, 5) 





23 AUGUST 1944 


ZIUA INFAMIEI 


Actul trădării nationale de la 23 August 1944 
constituie un act infam de o monstruozitate u- 
nică în analele istoriei universale, căci ce na- 
tiune din lume oricât de joasă i-ar fi demnita- 
tea, si-ar preda.propriul conducător inamicw 
lui de moarte, deschizând astfel larg portile 
trupelor năvălitoare, pecetluind deci destinul 
României pe câteva generatii cu sigiliul rusi- 
nos al vasalității. 


Sau Scris multe tomuzi despre acest mo= 


zitia si structura politică a 






Versiunea comunistă, ca de obicei, face din 
actul dela 23 August 1944 momentul culminant 
al eforturilor şi luptelor partidului comunist , 
încercând astfel jalnic să-si legitimeze rolul 
fals de exponent al vointei natiunii române. 

Evident, minciunile grosolane cu care ma- 
sina propagandistică comunistă din România 
încearcă să învăluie adevărul, frizeaza ridi- 
colul, Cum puteau în jur de 1.000 de slugi în- 
registrate în solda Moscovei să vândă peste 
noapte o întreagă natiune inamicului, iată o în- 
treba re ce probabil a produs multe cosmaruri 
tuba carului Ceaușescu si familiei sale dege- 
nerate, 

Vina conuniștilor români constă în accep- 
tarea poziției de slugi ale imperialismului so- 
vietic, în uciderea si torturarea a zeci și su- 
te de mii de conationali, În dezmembrarea 
structurii sănătoase naționale românesti, în 
distrugerea monumentelor istorice şi religi- 
oa se naționale într*o încercare furibundă de a 
cradica toate rădăcinile sociale, nationale si 
religioase ale poporului român, eradicare ne- 
cesară în vederea transformării populatiei m- 
mănești într'o masă docilă de sclavi (ără per- 
sonalitate istorică aptă de-a servi fără crăc- 
nire viitoarea elită globală a conspirației in- 
ternationale, 

Si dacă în general se spune despre comu- 
nisti că toţi sunt la fel, istoria ne dovedeste 
că comunistul român este slugolul de cea 
mai joasă spetă al Moscovei.Revolutia din Un- 
garia din 1956, reforma socială din Cehoslo- 
vacia din 1965, Solidaritatea din Polonia,toate 
acestea majore convulsiuni istorice, au fost 
generate de câtre comunistii unguri, cehi și 
polonezi, într*o încercare sinceră de-a pro- 
mova un comunism naționai realmente aser- 
vit intereselor națiunii respective și nu Mos- 
covei. Dacă în mai toate tările satelite Mos- 
covei comuniştii au încercat o apropiere tată 
de poporul pe care-l conduc, în România ml- 
seii sunt mai vornici decât în timpul fanario- 
tilor. Deviza comunistului român; “Decât să 
plângă mama mea, mai bine-să plângă mama 
altuia”, reflectă putreziciunea morulă ce atin- 
ge apogeul în familia degenerată Ceausoscu, 

Dar oricăte vini ar avea comunistii români, 
vina de a comite actul de la 23 August 1944 nu 





O altă versiune a actului dela 23 August *44 
ne este oferită de către protagonistii de fapt si 
de câtre sustinătorii lor, 

După dânsii, în August 1944 România se a- 
(la în pragul dezastrului. Rusia Sovietică se a- 
(la la porţile țării si datoria conducătorilor 
neamului românesc era de-a salva populatia 
romanca scă de inimaginabilele masacre ur- 
mate deînsclavizarea tării pe o perioadă in- 
definită. Mareșalul lon Antonescu, Conducăto» 





sri , 


german, stătea în calea sal tării, 


De aceea Regele Mihai, sfătuit de către con- 
silierii săi angajati pe calea colaborationismu- 
lui cu sovieticii și secondat de câtre repre- 
zentantii partidelor politice din acea vreme, 
aresteazi pe Conducătorul tării și-l predă le- 
gat cobză dezertorului Bodnăras aflat în sol- 
da inamicului. 

Din acel moment, sustin ei, tara a fost sal- 
vată cel putin temporar, salvându-se milioane 
de vieti ce vor avea cel putin în faţă prospec- 
tul unei viitoare eliberări venite din partea a- 
mericanilor si repunerea României în mijlo- 
cul natiunilor libere și democratice, 

Actul dela 23 August 1944 a fost necesar si 
justificat de evenimentele vremii spun ei și o 
susțin încă și astăzi din exilul comod pentru 
unii, extrem de dureros pentru altii, 

Versiunea noastră condamnă cu severitate 
actul infam dela 23 August 1944 și pe făurito- 
rii lui, 

Documentele istorice scoase la iveală în de 
cursul timpului, atestă naivitatea si imaturi- 
tatea politică a celor ce-au comis actul dela 
23 August, 

EI au crezut în principiile expuse în “Char- 
ta Atlanticului”, fructal primei conferinte din- 
tre Roosevelt și Churchill în August 1941 pe 
tărmul estic al Statelor Unite. Documentul a 
fost semnat de catre St Unite, Anglia, U. So- 
vietică și alte state. 

In timp ce protagonistii actului dela 23 Au- 
gust 1944 comentau exta ziați principiile de li- 
bertate politică, economică, socială și religi- 
casă, aveau loc conferințele dela Casablanca , 
în lanuarie 1943, Cairo, Noembrie 1943, Te- 
heran si Yalta, ce hotărtseră viitoarea împăr- 
țire a lumii în sfere de „ României îi 
era rezervată soarta de vasal al Rusiei bolse 
vice fără drept de apel, Vânzarea la mezat în 
procente a tărilor din Europa de Est de către 
Roosevelt, Churchill si Stalin, demonstrează 
ridicolul afirmației celor ce leagă comiterea 
actului dela 23 August 1944 de o proiectată e- 
liberare de către americani. 

Sunt cunoscute tentativele duse de către pu 
vernul român în vederea încheierii armistiţi- 



























ae 
+ 


iii a E Se E a 





. 








Preocuparea de căpetenie a lumii libere rămâne situatia 
““intolerabilă”” din Chile, Africa de Sud și în mal mică mb- 
sură în Turcia, unde democrația este *“călcata” în picloa- 
re, cu o nerușinare fără limite, Din când în când, se mai 
amintește si de Afganistan, doar asa, la înpte diverse, cu 
toate că acest popor plăteste un tribut considerabil, nu m» 
mai pentru supraviețuirea lui, ci a întregii umanităţi. An- 
gola, Mozambic, Vietnam, Nicaragua, Etiopia, fără a mai 
aminti toate tările din răsăritul Europei, printre care si 
România, au devenit, în presa occidentală, cele mal **paș- 
nice democrații”, zise și populare, unde nu se mai întâm - 
plă nimic demn de semnalat, dacă nu, o *'soclalizare con- 
simtită”” de întreaga populatie, devenită *stăpână pe desti- 
nul ei” şi peste care s'a asternut uitarea, grea ca piatra 
de mormânt. 

As părea, poate, anacronic, dacă ap încerca să aduc o 
notă disonantă, în acest peisaj idilic, câteva mărturii fâcu- 
țe de asociaţii umanitare, care nu ar putea fi deloc acuzate 
de părtinire politică, Este vorba de asociația *Medicins 
sans Frontieres”, formată din medici și servicii sanitare 
voluntare, în Etiopia, cărora li s*a interzis asistenta dată 
celor ce se sting de foame, de boli, de teroare si care au 
fost poniţi, pentrucă jenau călăii, în “exercitarea” functi- 
unii lor, 

Jean Frangois, director al Fundaţiei “Libertate fără 
frontiere”, fost șe! de misiune în Ciad, Pakistan, pentru 
A interna în contra foamei și coordonator al 

“Medicins sans Frontieres” în Liban si Sudan, 
denuntă într*o brosură intitulată ; *“Ethiopie, du bon usage 
de la famine”, procesul de **socializare” în această tară. 

Metodele bine cunoscute de început de comunizare, prin 
lichida rea tuturor claselor sociale, colectivizarea bunuri - 
lor si culminând cu pauperizarea întregii populații, for - 
mea ză platforma ireversibilă. 

Un an de secetă a surprins o tară lipsită de rezerve, ca- 
uzand moartea a sute de mii de suflete, mai ales copii sub- 
nutriti, la o vârstă de structurare, la care se adaugă alte 
sute de mii de opozanti, victime ale * sociali zârii”, 

Foamea este folosiiă ca un mijloc de presiune asupra 0o 
întru realizarea comunizării totale. 

ord | Wollo, unde s*a 







>, 
a: 






44 






mului și atunci, regimul a inițiat transferul întregii popu- 


latii în Sud, în sate noi create si usor de controlat. 

Ajutorul alimentar masiv, furnizat cu atâta generozitate 
de populația din Occident, a fost deviat dela obiectivul lui, 
de către armată și miliție, și folosit pentru deportare si 
““peinstalare”, Mijloacele de transport furnizate decâtr 
URSS: 335 camioane, 12 avioane, 24 helicoptere,servesc la 
deportarea populatiei, în timp ce stocurile de alimente, o- 
ferite de asociatilie internaționale, sunt blocate în portul 
Assab, în cantități considerabile: 54.000 de tone în Martie, 
96.000 în Aprilie, 142.000 în August, 1985. 

““Fonmea este folosită pentru lichidarea opozitiei, ca es- 
le continuarea răsboiului prin alte mijloace”, declară Jean 


Franșois. 
In înța acestei stări, nu mai rămânea decât exodul, pen- 
tru a evita o moarte sigură. Zilnic se refugiază în tara ală- 


mească pe “cei rai”, 


In provinciile Kobo și Koren, adulţii până la 45 de ani, 
suri exclusi dela „ dacă nu se înscriu pentru “trans- 
fer” în Sud, Măsura rezultatele dorite, armata 
si miliția năvâlesc în unde erau concentrați înfo- 


n distrug tarăcile şi le taie sursa de apă, lipsindu-l 
et im 


atiilor umanitare, A stiei sunt răpite 6.000 de persoane, pen- 
tru deportare. O lupă fărt milă se angajează, între foame 





a 
Ss. 
îi NR ne pi ragheematema arie aa - 
„aate, în dialectica de dezinformare, a 


paie pe banca de pg 
refuză asistenta roinstalare”, adică, retu 
la deportare. ş 


LIBERTATEA AUGUST 1987 muci caen E 


FOMETE, DEPORTARE, „REINSTALARE 


Efectul secetei asupra culturii, care a cauzat epidemia 
foametei, a durat până la recolta din 1985, care ar fi fost 
suficientă, datorită ploilor, dacă regimul ar fi avut într*a- 
devăr intenția de a salva poporul de la pleire. Regimul în- 
să, împiedică țăranii să lucreze pământul si să adune re- 
colta, tie e a-l vâna pe câmp sau pe Îa casele lor, pe 
care sunt nevoiți să le părăsească pentru a scăpa deporta- 
rii, 

Programul de dosrădăcinare a populației nu cunoaște al- 
tă rațiune, decât aceca de a lichida opoziția ostilă bolsovi- 
ză rii, evacuând complet Nordul, pentru a tăia în acelaș timp 
orice sursă de aprovizionare a armatei de eliberare, 

Dacă rațiuni strategice ar justifica atâtea crime, atunci, 
ajutorul umanitar pentru a combate foametea, nu-si mal a- 
ro nici o ratiune, i 

Echipele sanitare asistă neputincioase cum populația es- 
te vânată pe sate, orașe, târguri, pesto tot unde se află, 
pentru n goli complet ținutul de orice viețuitoare. 

Un alt procedeu mai sălbatic, consistă îna deporta un 
membru al familiei, care s*ar fi prezentat * voluntar” per- 
tru “transfer”, Astfel au separat pentru totdeauna, părinti 
de copiii lor, distrugând acest unic refugiu afectiv,care em 
te familia. Este prima fază spre realizarea *'omului nou 
sovietic”, robotul, 

Din 17 centre de distribuție alimentară, 68'> din copii au 
fost separați de părinții lor, devenind orfani si *“încredin - 
tati” centrelor de educare sau reeducare, după vârsta co- 
pilului, 

Produsul acestei goane, pentru a captura omul, s'a sol- 
dat cu crearea a sute de centre, în așteptarea ““transferu - 
lui”, Insă, cum mijloacele de transport sunt insuficiente si 
pentru a împiedica populația astfel adunată să se împrăstie 
din nou, au aplicat, de astă dată oficial, metoda foamei. In 
felul acesta, populatia slăbită nu mai avea puteri să evade- 
ze, Cum limita între foamete și moarte este depăsită, ma- 
joritatea nu mai ajung să vadă *“*paradisul”' promis,  usu- 
rand şi sarcina guvernului, care nu aștepta decât acest des 
nodământ. De acum, tăranii nu mai aveau nevoie de pământ 
sau atât de putin, cât să le cuprindă un corp chinuit. 

Cei rămași Încă în viață sunt transportați cu avionul pă- 
nă la Adis Abeba, capitala. Insă, nedispunâind de avioane su 


_ficiente la scara proectului, le încărcau peste limitele po- 
sibile, Intr”un avion cu o capacitate de 50 de persoane, în- 


ghesuiau 350, unele peste altele. Pierderile sunt enorme, 
mai ales că cei îmbarcați nu erau decât schelete ambulan- 
te, Scopul operației, doar nu era ca toți acesti nenorociţi, 
sa ajungă la destinație, 

Transportul aerian se -prea la Adis Abeba pentru a cva- 
cua repede Nordul țării de ““indezirabili”, De aici se for- 
mau convoaie, din cei râmasi şi porneau pe jos sute de km 
până în tara făgăduinței. Câţi mai aveau norocul să atingă 
* salvarea”” din foamete, nu mai intra în preocuparea co- 
munis mului, 

“Reinstala rea”, Deportații ajunsi la destinatie, adică la 
locul definit pentru stabilirea lor, sunt opriti în plin câmp, 
fără nici un adăpost, Mră apă, fără minimul de hrană. Pri- 
ma lor grijă era să defriseze, pentru a-și pregăti un aco- 
peris, unde să-si poată odihni oasele, Prioritatea impusa 
insă de stăpânire era de a construi casa miliției, de unde 
se va suprevegzhoa mulțimea, Un fel de tur de veghe, 

(In 1950 în lomânia, pentru a împiedica fuga spre luzos- 
lavia a celor urmăriţi, regimul comunist a evacuat toată 
popula ţia trontalieră, pe o adâncime de zeci de km. Famili- 
ile au fost încărcate în vagoane pentru vite și debarcate În 
câmpia Bărăganului şi lăsate în seama lul Dumnezeu, fără 
adipost, ră hrană, Aşa, au început să sape în pământ, să 
se protejeze de ploi, de trip, ca primii oameni de caverne, 
Procedeul figura deja În repertoriul nelimitat al imaginaţi 
ei paranolce a bolșevismului, sub denumirea de “transfer”? 
de populație), 

Hitmul de **transferare”” era de 70,000 de persoane pe lu- 
nă, în condiţii de epulzare totală, Starea de slăbiciune a cre- 
at climatul propice bolilor tropicale, care au desăvârșit o- 
pera de lichidare, Ziinic mureau 270 de persoane. In unele 
locuri, după mărturisirile organizaţiei irlandeze Concerm, 
în Oct, 1985, mortalitatea atingea 25%, din populația *rein- 
stalată”, 

Preotul Kack Finuncan declara în faţa ambasadorilor oc- 
cidentali reprezentanți ai tuturor țărilor donatoare, că nu- 
nări de munți pâcă în Septacabeie 1985, se ridica la 100, 


Au fost loviți în special, copiii sub vârsta de 5 ani, care 
mau supravietuit condițiilor inumane. 

Organi zatia **Medicins sans Frontieres” (MSF) scandal 
zată de măsurile atroce de “transfer” si “reinstala re”, ce- 
re ca o comisie interrațională să ancheteze, Drept răspuns 
regimul procedea ză la expulzarea acestul organism pur u- 
manitar de asi» sanitară, devenit jenant, E.xpul zați din 
mijlocul celor ce suferă și mor, acesti medici n'auabando- 
mi mislunea lor, ci au continuat opera de salvare, în lagă- 
rele celor ce au reușit să scape cu viată, refugiindu-se în 
Sudan, Alei i-au îngrijit de boli și foame să smulgă mortii 
ceeace mai era încă posibil să o tacă, , 

Ura, elementul motor al comunismului i-a ajuns si alei, 





Filon VERCA 


pentrucă ei jenau şi în afăra frontierelor, Cel ce au refua 
zat “reinstalarea” trebuiau să piară pără la unul şi pentru 
a-i lipsi de ajutorul dat unei ființe pe cale de a muri au tre 
mis o echipă de “luptători” pentru “eliberarea unei alte 
țări, Somalia”, să-i răpească, 

EI au fost eliberați mal târziu, nu dintr*un loc clandes 
sediul acestor *'eliberatori”, ci chiar dela A dis Abeba, ca 
pitala Etiopiei, în urma protestelor donatorilor generosi şi 
a lumii întregi, care a manifestat legitimul protest, * 

Lașitatea omului comunist acționează întotdeauna în afa. 
ra legii, în afara privirilor, din umbră, lumina zilei riscă 
să le desvelească fata desfigurată de spectrul atâtor crime 

“Reinstalarea” nu este o acțiune impusă de condiții aţ. 
mosferice, ea nu a fost decât un prilej favorabil, pentru a 
justifica lumii *“necesitatea”* ei. Ea nu este însă întâmplă - 
toare și nici proprie unor circumstante inevitabile, ca este 
produsul unui plan bine chibzuit, de a îngrădi în țarcuri po= 
poa re, transformate într'o massă amorlă, (ără personalita 
te, fără identitate, care acționează sub comanda unui “ca = 
po”, 

Chiar organizaţiile umanitare, au fost puse în situația de 
a alege alternativa: de a accepta condițiile date, sperând să 
poată ajuta populația condamnată să moară de foame, de 
boli, sau să abandoneze totul, 

Ceca ce rămâne de neconceput, este atitudinea Natiunilor 
Unite, organism creat tocmai pentru a proteja popoa rele de 

agresiuni, și care, prin Biroul pentru Operaţiile Urgente în 
Africa (BOUA), declară că nu dispune de nici un element, 
care să confirme moartea a zeci de mii de''transferați”"si 
* reinstalați””. Complicitatea cu regimul comunist din Eti- 
opia, nu poate fi mai concludentă. 

Guvernul etiopian “asigură” opinia mondială, ca s'a pro- 
cedat doar la reinstalarea de '“voluntari”*] ||! Amintim că 
la Natiunile Unite, URSS dispune de o majoritate de mane- 
vră, 

Scopul acestor deportări este dublu: lichidarea zonelor 
de opoziţie, asa cum au procedat în toate tările, în momen- 
tul când au pus mâna pe destinele lor si simultan, realiza 
rea colectivizării, care ar îi necesitat un “efort” supli- 
mentar, 


Să revenim însă la satele noi, Intru sat mijlociu de 500 


de locuitori, repartitia de muncă se face pe brigăzi de câ- 


țe 25 de persoane. Programul se extinde pe ilorepe zi, 


zile și jumătate pe săptămână, iar Duminica după masă es 
te rezervată manifestațiilor și reuniunilor politice si de e- 
ducatie, bineînteles marxistă. 

Muncitorii sunt supravegheați de miliție, care exercită o 
teroa re continuă prin bătăi, asupra celor ce nu realizează 
norma. La rândul lor, aceste brute sunt puse sub controlul 
trimișilor regimului, recrutați dintre studenți, care apli= 
că i ei acelasi tratament milițienilor, pe care acestia îl 
aplică muncitorilor. O emulație, unde excesul de zel 
transformă omul în adevărată fiară, de teamă de a nu în- 
grosa rândurile celor oprimați. 

La 10 Aprilie 19865, colonrlul Mengistu, șeful Statului, a= 
nuntă că în decurs de un an, au fost '*regrupați” 2.839, 000 
de persoane în sate noi create, Lită să precizeze însă ml 
mărul cadavrelor **regrupate””, 

In provincia Haraghe s'au creat 3,500 de sate, cuprinzand 
1,800,000 de locuitori, în Avici 1.000 de sate, în Shoa 2000 

Crearea acestor sate noi permite regimului să controle 
ze mai usor populatia rurală, cu un caracter de indepen= 
dență mult mai pronuntat, a o îndoctrina, pentru a obține a- 
cest **am nou sovietic”, robotul, lipsit total de un alt ata- 
sament în afară de partid. 

Regruparea a 33 de milioane de locuitori, era prevăzută 
ca terminată în anul 1994. 

“Transferul” în aceste sate nou create nu cuprindea nu 
mai deportații din Nord atinși de foamete, ci şi pe țăranii 
din regiunile de **reinstalare”, forțați și ei să-și pâra- 
sească casa și avutul, pentru a intra în rândurile celor a 
dusi din Nord, Și, pentru a-i obliga să abandoneze tot ce au 
agonisit o viată, Li se dă foc caselor, rămânând astiel si ei 
fără adapost, să intre în categoria celor Mămânzi. 

**E. datoria noastră de a regrupa țăranii, dacă el sunt prea 
stupizi, pentru a se aduna ei însuși”, declara un cadru im 
portant al partidului, 

Cinlsm sau crimă premeditată împotriva umanității ? Și 
dacă sunt considerate crime împotriva umanitătii atrocit 
țile comise în timpul răsboiului și deci, imprescriptibile » 
atunci cele comise în timp de pace, de mal bine de 40 de 
ani si care se perpetuca ză în continuare, în ce categorică 
putea fi clasate, decât în aceca de genocid organizat? 

Mulţi tărani care nu mai aveau nici un atasament nek 
leri în momentul când si-au pierdut casa strămosească,lai 
drumul refugiului, trec frontierele, să îngroase 
celor desrădăcinați. 

Dar la ce mai foloseste acest strigăt de ajutor, ul acei” 
tor ** subdesvolta ți”, Europa, leagănul civilizației, & 
cunoscut cel mal infernal *pohod na Sibir” dela nasterea 
ei, fără ca ecoul acestor dureri ale acestor zeci de milloi 
ne de desrădăcinați, să străbată zidul indiforenței de care 
au fost cuprinsi responsabilii destinului umanității ? | 

(Continuare în pag. 5 








LIBERTATEA 


(Urmare din pag, 1) 


ului via Cairo prin reprezentanții lui Maniu si via Stockholm 
prin Ministrul Nanu, Cuvfintarea lui Churchill de la 2 August 
1944 prin care premierul britanic fi sfătula pe Români ca sh 
trateze direct cu rusii, a provocat un poe puternic în rândul 
credulilor în viitorul democratic al României, Intraţi în pa- 
nică, delegații dela Cairo au informat pe Rege si pe Maniu că 
rusii preferau intrarea ca învingători la Bucuresti în locul 
semnării unul armistițiu, Intr'adevăr, la 20 August 1944 în- 
cepe ofensiva sovietică dealungul întregului tront românesc . 

Speriaţi, Regele împreună cu conducătorii opoziţiei ș! a 
generalilor complotiști, au decis comiterea loviturii de stat 
pentru 26 August 1944, în speranta unei intervenții occiden = 
tale aeropurtate, 

Deși Mareșalul Ion Antonescu era de acord cu Inchelerea 
unui armistițiu, el era conditionat de anumtarea proalabilă a 
armatei germane de iminența unui armistițiu cu consecinta 
imediată a părăsirii teritoriului românesc precum si de res 
pectarea unei zone libere necesare pentru funcționarea gu- 
vernului român liber de interferențele străine, 

In acelasi timp, Maregalul luase măsuri pentru oprirea Î- 
ra micului pe linia Carpati, fortificațiile Focsani-Nămoloa sa 
-Galaţi-Dunăre până ln Marea Neagră, 

Logica Maresalului era ca în cazul în care sovieticii re- 
fuza să închele un armistițiu în condițiile mentionate mai 
înainte, inamicul va fi imobilizat câteva luni, dând timp a- 
mericanilor să înainteze cât mai mult în Europa, ceeace nu 


AUGUST 1987 


liua infamiei 


A urmat cunoscuta arestare a Mareșalului Antonescu exe- 
cutată de către malorul Dumitrescu Anton ce conducea o 
grupă compusă din plutonierii Bâlă și Rusu și sergentul ma- 
jor Cojocaru, La palat se aflau în acel timp generalul Sânk- 
tescu, generalul Aldea, Mocsony Stârcea,Niculescu-Buzenti, 
Mircea loaniţiu, colonelul Emilian Ionescu... 

In acea noapte au mai fost arestați Mihail Antonescu, ge- 
neralul Pantazi, ministrul de război, generalul Popescu,mi- 
nistrul de interne, generalul Plki-Vasiliu, inspectorul gene- 
ral al Jandarmeriei și colonelul Mircea Elefterescu, pre- 
fectul Capitalei, 

Câteva ore mal tirziu, un car condus de dezertorul Bod- 
năras, transporta pe lon Antonescu pe drumul destinului său 
tragic, întâi la Lublianka în Rusia, apol din nou în România 
spre a face față procesului si apoi împuscării de câtre o ban- 
di de comuniști din “Apărarea patriotică” constituită a d - 
hoc în pluton de execuție, I-au împărtăşit soarta Mihail An- 
tonescu, generalul Piki-Vasiliu și profesorul Alexlanu, gu- 
vernatorul Transnistriei. 

In comunicatul său din noaptea de 23 August 1944, Regele 
Mihai ordonă încetarea unilaterală a luptei de câtre trupele 
române, deschizând astfel calea prizonieratului a peste 130, 
000 de ostași români ce au luat calca lagărelor de concen = 
trare sovictice,de unde cel mal multi nu s'au mal întors ni- 
ciodată, = 

Ultimul obstacol serios din calca penetrării sovietelor în 








nel electorale din 19 Noembrie 1046, Cu premlerul Groza la 
dreapta lui și cu dezertorul Bodnăraş devenit ministru al A- 
părării Na le la stânga lui, e Mihail filosota proba- 
bIl asupra greselii imense pe care a cauzat-o, “Sie transit 
gloria mundi”! Nu vom Intra acum în detaliile evenimente - 
lor din perioada August 1944-Decembrie 1947. Ele sunt eu- 
noscute și sunt relatate pe larg în multe din exil, 

Infa mul politic al politicienilor ni în prin cm 
munismului, l-a făcut pe cel mai mulți pini rii. ni 
că cu viața ignoranta si refuzul de a asculta la avertismente- 
le generației tinere legionare, angajată de mal bine de dou 
decade în lupta pentru combaterea comunismului, 

Regele Miha! a fost silit să abdice și n abdicat Miră mur- 
mur, dovedind încăodată că instinctul lui de conservare era 
mal puternic decât datoria sa față de Coroană si Națiune, 

Cei ce au scăpat de teroarea comunistă, s'au refugiat în 
Occident unde au căutat să justifice în mod lamentabil actul 
dela 23 August 1944, desigur în scopul erljării lor în condu- 
cători ai exilului românesc constituit în comitete si comitii, 

Acționână astfel, ei adaugă la crima trâdării nationale de 
la 23 August 1944, infamia Tnșelării națiunii române aflate 
in Gulagul sovietice de mal bine de 43 de anl. 

Eliberarea nu poate să vină dela cei ce au plantat comu= 
nismul în Rusia și au împărțit lumea mal apoi în sfere de 
influență, 

Eliberarea poate să rezulte numa! din unirea tuturor for- 


le convenea sovieticilor. Logica impecabilă a soldatului ce- 
si cunoaste bine inamicul, s"a lovit de credulitatea politicia 
nismului românesc în salvarea lui de către democratiile oc- 


Balcani şi Europa de Răsărit cra înlăturat, 
Regele Mihai a fost decorat la 23 Iulie 1945 cu ordinul so- 
vietic ** Victoria” (Pobeda) pentru rolul său, ca să fie silit 


telor anti-comuniste întrun singur bloc internațional capa- 
bil de-a crea forțe insurgente pe teritoriile ocupate de ca- 


cldentale, 








mai tarziu să accepte un guvern comunist impus În urma far- 


FAM E Ț E... 


(Urmare din pag. 4) 


Foametea ajunge insă din urmă și acest *'paradis”! pro- 
mis. Muncitorilor, obligați să construiască aceste sate, nu 
le mai rămânea timp să cultive și pământul şi astfel, re- 
colta zonelor “fertile”, devine inexistentă. Mai păstrau în- 
să în rezervă, acesti “arhitecți” ai “lumii noi”, apelul *w- 
manitar” adresat generozitătii omului occidental, pentru un 


























Humi ice militare, colectivizarea 
si supunerea poporului la o condu totalitară, sunt pe 
cale să se realizeze datorită foametei. Ceeace este Însă 
ma! grav, aceste obiective vor fi atinse cu complicitatea w- 
nor foruri interraționale care camuflează o situație dra - 
matică de genocid într”o tendință pașnică de **socializare” 
asa cum a fost *'socializată”” jumătate din Europa. Printre 
aceste foruri *“umanitare”” figurează chiar comisia“ Drep- 
turilor Omului”, Ce parodie! care a “omis” să introducă 
în studiile făcute asupra călcarii acestor drepturi în; Af(- 
ganistan, Etiopia, Camogia, Vietnam, Laos, URSS şi toate 
celelalte tări din Estul Europei unde, aceste drepturi fiind 
““abrogate””, mu mal revoltă pe nimen: de multă vreme. 

In fata situatiei grave, de astădată provocată nu de seco 
ţă ci de diriguitorii însăsi ai acestui popor, guvernul etio - 
plan face un nou apel pertru 1.200.000 de tone de alimente, 
adresat generozitătii celor care le-au dăruit fână acum a- 
cecași cantitate, în plus fată de sumele îh devize, care au 
insuflat regimului noi forte să-și continule opera de teroa- 
re, 
Acum, o întrebare legitimă, Popoarele de sub dominatie 
comunistă suferă de o foame cronică dela instaurarea re- 
gimului, Lumea liberă constientă de această tragedie sare 
în ajutorul acestor victime prin intermedi'',  opresorului 
Ajung oare aceste ajutoare la cei lipsiţi ? Categoric nul Și 
toată lumea o știe, Cei opresati continuă să moară de fos 
me, 
O certitudine, a jutoa rele, schimburile comerciale nu fo 
losesc decât la prelurgirea acestei agonii, Crima deci, es- 
te împărtășită de către cel doi parteneri: călăli si darnicii 
înselați de pescuitorii de a pe trupuri chinuite, Na - 
țiuni favorizate! ||] care și-au laptele copiilor, co- 
drul de mămăligă, ce de mult și-a pierdut gustul, vigoarea 
tineretului, vaga bătrânilor, înmormântați înainte de vre- 
me, 
“Marea Adunare Naţiorală, a dezbătut si aprobat, în lu- 
nie 1986, planul rațional unic de dezvoltare econormico-s0- 
cială a României, pe perioada 1986-1990. Se vor roastrui 
750,000 de locuinţe noi, din care 100,000 în comime si sa- 
te... Se vor accentua acțiunile de sistematizare rurală,prih 
concentrarea în comune mari a satelor și gospodăriilor i - 
zolate, urmând ca noile locuințe să fie construite cu 2-4 n 
veluri”, 

Concentrarea pospodăril'or izolate, nu ar fi altceva de- 
cât procedeul aplicat în Etiopia, țară putin desvoltată, un- 
de se dădea foc caselor țăranilor pentru a-l obliga să le 
părăsească și să se adune în aceste sate nol. Sate artifici- 
ale, fără suflet, fără rădăcini, cu pori și flori artificiale , 
fără parfumul livezilor și lerbii de curbne cosită, fără cu- 
loare, cu făpturi mecanice, plese dintr*un combinat,  ase- 
mănătoare unele cu altele și aliniate cum sunt crucile de 
cimitir, ce inspiră tristețe, nostalgie, fețe fără zâmbet, tă- 


ră glas. 

Și cine -a fi îngrămădit în aceste cutii de beton, care vor 
inlocui casa dela tară, cu pridvor de jur împrejur și stalpi 
de poartă, unde geniul românesc a dăltuit opere de artă sh 
dă inuiască peste vremi? 

Aceste sațe noi în România comunistă, compuse din blo - 


„uri de 2-4 etaje, nu ar fi decât noi Aiuduri, Gherley Pites- 


Tăran român cocoțat la al patrulea etaj, privind cerul de 
care se apropie, o lacrimă îl scapă din ochii tristi... Iată 
fericirea îmbrăcată în nostalgia holdei ce nu-şi mairecu- 
noa ste semănătorul. Dela al patrulea etaj, în drum spre Cel 
Atotputernic, urcarea fi va fi mai usoară, izbâvirea mai 
grabnică, 

Proiectul de “transfer” la sate a pensionarilor oraselor, 
hraniți în cantine populare cu minimul de calorii, cât să sw 
praviețulască, nu a fost încă înmormântat, el nu asteapta 
decât momentul propice, când Occidentul va semna *'des - 
tinderea”” totală, o altă foamete, pe cale dea se instaura 
peste un popor mereu flămând, 

In Nicaragua, de curând, două mii de indieni Moskitos au 
fost **transferati”” de pe coasta Atlanticului spre cea a Pa- 
cificului, cu asistența Natiunilor Unite, Alte 28.000 vor ur- 
mă, Așa cred ei că vor înfrânge rezistența opozitiei 
Dar atunci ar trebui să ““transfere”” tot poporul într'o altă 
tară | 

Pentru prima dată această organizatie de protecție a co 
lor nedreptățiți, dă asistență pustiitorilor, sfidând dreptu- 
rile elementare ale omului, 

In Combogia, orașe întregi au fost “transferate” pe 
câmp si în păduri, unde milioane au murit de foame și de 
boli, Foametea este singurul tovarăs nedespărțit al omului 
comunist. Imaginatia diabolică a acestor monstri descopo 
ră mereu noi metode, pentru a silui sufletele și conștiinte= 
le umane, : 

Un mare vânător în Atrica, pândea la marginea unul lac 
animalele care veneau să se adape, Nu mică i-a fost mi- 
rarea, observând într'o mlagtină alături, animale de tot 
soiul, imobile, în apă. Lei, tigri, zebre, gazele, antilope,.... 
unele lângă altele, fără ca cele mai puternice să se năpus 
tească asupra celor mai slabe, după legea junglei, 

A stat așa, înmărmurit, ore întregi, așteptând declanșa- 
rea măcelului, spectacol unic, Așteptarea i-a fost zadarni- 
că, Nimic nu s'a întâmplat. După o vreme, animalele au le 
sit din apă, unele după altele si au dispărut în junglă, 

A aflat mal târziu explicația. Mlastina în care se scâl- 
dau animalele, conținea o apă sulfuroasă, unde animalele 
suferind de reumatism, veneau să găsească leacul, Gândul 
de a devora vecinul, într'o ocazie rară, nu le mal traversa 
instinctul de fiară, Suferinta era comună și cele mal crude 
(are, respectau durerea celor mal mici ca ele, 

Comunismul, acest sadic instinct de a ucide, nu cunoaş- 
te momentul durerii, orbit de pasiunea nebună.E1 depășes- 
te fiara, pentrucă ura lui e germenul juisării, iar teama ce 
inspiră este dimensiunea **omului nou sovietic”, teroarea 
urna ni tă ii, 

lată comunismul ca “fată umară”, cum l-ar admite anu- 
mite ** cluburi” occidentale, negus'oril do arginți,peste ca- 
davre descârnate de foame, a 


1 —Europa $30 US 


tre sovietici, Recentele investigații televizate în afacerea |- 
ran, demonstrează justețea creării trupelor ce activează în 
Nicaragua contra forțelor sandiniste comuniste și în Aftga- 
nistan contra sovieticilor, Este singura cale via ce pro 
duce consternare și panică în sânul Conspiraţiei Interrațio- 
nale, Frica de a scăpa controlul asupra f or anti-comu= 
niste, frica de simpatia crescândă a opiniei publice ameri- 
cane si vestice față de aceste forțe anti-commiste, 16-a m 
va zut cu totii reflectate în violența cu care unii congresmeni 
si senatori, desigur agenți de influentă al sovietelor, au În- 
cercat să discrediteze luptătorii pentru libertate din Nicara 
gua, Cititorul îsi poate închipui panica acelorași senatori și 
congresmeni la auzul știrii că forțe anti-comuniste operea- 
ză în interiorul României, Poloniei, Ungariei, Bulgariei,ete. 
Si, mai ales, faptul că au în fată figurile unor eroi natio- 
ie a ip ai 





pere e 


ca externă americană si mai ales pentru toate natiunile de 
pe glob sortite înglobării în Gulagul comunist. 

Idela expusă merită toată atenţia din partea fiecarui ro- 
mân din exil doritor să-și vadă tara liberă, Deja, forțele e- 
xilului anti-comunist converg în această directie. 

Istoria ne-a dovedit că comunismul nu este capabil de 

compromis. Naivii si credulli ce au văzut comunismul cu fa- 
tă umană, s'au înselat amarnic. 
“Ura cu care forțele, fie ele democratic-carliste ori comu- 
niste, s'au deslânțuit asupra Miscării Legionare, este cea 
mai bună dovadă a justeţii preceptelor ei de trăire natională 
si religioasă într perimetru mioritic, pasnic. 

Datoria fiecăruia dintre noi este de-a contribui cu putinul 
pe care-l avem la lupta globală contra comunismului, con= 
stienți că numai extirparea lui va aduce pacea și linistea n 
lume. 

Si desigur, speranța noastră este că istoria poporului ro= 
mân nu va mai înregistra niciodată un act atat de infam ca 


cel comis la 23 August 1944, 
Libertatea 


'CUPON DE ABONAMENT: 





NUMELE DEE FAMILIE ese cita alia 
PRENUMELE. „craciun aia ti a Rea 
NUMĂRUL. / STRADA. «e opageiae saga aeniiea si eta să aaa 
CODUL, POȘTAL masceapneuaeaa ad URĂ auto oaanoaţi al pe 





IMPORTANT ; Orice contribuție rugăm a fi adresată pe 
————  mumele NIŢĂ NICOLAE 


ABONAMENTE: 
-St. Unite și Canada $25 US 








bn ..„-—..„..—..—.—.—. un en ae ee 










3 
A 


- 


et 0 MR ce gta + pita = e PER 


= n 


. — re. seafiny setati: cre ceai me me ci. 
i CA ă 


n... pn m rr dm nad »- 


vata rm ni ie ati e 


PAGINI DE CRONICĂ 


E 






„est Decret. Din contră, toți, dar absolut toti, mau fost e- 


A rea 
- > - - 
E - - = 
= uim aia = 7 
ş 
i “pi 20 p | 
îi 4 





- Yesind pe poarta lagărului spre punctul de lueru, brigada 
'R-2, formată numai din elevi tineri între 16 si 1Bani, mer- 
gea tăcută pe drumul bătătorit de pașii robilor peste câm- 

pia sfredelită de escavatoare si târnăcoape, 
Soarele abia începuse să se ridice și să-și trimită raze- 


le prin pâcla sfingerie a norilor ce se ridicau din adâncul 


Mării. Când zorile trecuseră dincoace de țărmul pradă va- 
Jurilor mereu neastâmpărate si pescărușii țipând se ridi- 
cau spre cer si-apoi se prăvăleau vertiginos dispărând pe 


- întinsul apelor, elevii robi, rupând cu sapa si târnăcopul 


din glia împietrită, se gândeau cu tristețe la Tristetile lui 
Ovidiu care cu milenii în urmă, le cânta de dincolo de gra- 
tii, spre alinarea suferințelor hărăzite de cei ce s'au te- 
mut de ADEVĂRUL vorbelor lui. Acum, pe lângă zidurile 
temnitei în care ostracizatul exilat și-a sfârsit viata, co- 
horte de robi croiesc din greu drum apelor să lepoarte în 
adâncuri suferintele şi durerile, plânse si neplânse, sprea 
fi mărturia vie a urgiilor ce-au chinuit si ucis trupul si do- 
rurile lor. 

In anii când copiilor tineretea le era hărăzită izvor de 
de mumcă să le fie luminării si deșteptării mintii , tiranii 
stăpânitori, pașii le-au frânt din drum sin palme în loc 
de carte si condei, le-au pus târnăcopul si sapa, să spinte- 
ce glia ce moșii si strămosii lăsatu-le-au să le fie loc de 
bucurie, nu de surghiun, de plâns si de robie, 

Trudind din greu, trupurile lor ite de povara mun- 


ii, păreau niste schelete umblătoare printre bulgări de 


frână stropită cu lacrimi și sudoare, Ei nu stiau prea mult 
din trecuta vreme ce dascălii abia început-au să le spună 
din răbojul ei. Stiau însă că Istoria începe dela 23 August 
1944 și că și Guvernul reprezintă Poporul, dar nu 
vointa si ra zuintele lui. 
upți din dorul vieţii si chemările tinereții, vlăstarele 
învătate să poarte pe umerii lor Destinul Nea- 
sunt ca niste vite să ducă pe grumazul lor 
In de fârnăcoape și mugetul surd al 
bia CANALULUI se afunda din ce în ce 


. -ă +5 să Ii» (E i 

sit memo la et: 7 mm lire treaza 
Ai me e ze pi e. 

1tul boldoze 





- Di —_-- 


Atât și nimic mai mult. 
„ Prins sub senilele unui buldozer mamut, un copilandru a 
fost zărobit și amestecat cu țărâna pe care zalele purtate 
pe roți uriase de fier, o bătătorea să facă drum robilor, să 
ducă'm jug roabele pline cu lut. 

, buldozerul şi-a continuat apoi mersul mai 
departe, înăbusind sub el glasul unui copil ce poate înace- 
1e clipe se gândea si spera că mâine va fi bine! Va fi liberi 

Mama lui chinuită de cosmarul unui vis înfricosetor, a 
venit în grabă si dincolo de porţile lagărului, plângând si 
implorând, cerea să-si vadă fiul mult iubit. 

Dar nimeni n'a vrut s*o asculte. 

Copilul era mort de mult. 

UD “hema FRANCISC DE ZIDE RIL | 

Era din B 

Copilăria si-o trăise în cartierul unde JERTFA altui co- 
pil, pe nume VASILE, era negustorită și speculată pe tara- 


"ba noului regim de democratie, zisă și populară, 


Asa sunt NEGUSTORII! 
Exploatează şi JERTFELE | 


Li 
Lă - 


Pe zi ce trece, viata la CANAL devine din ce în ce mai 
greu de suportat. 
Munca istovitoare, condițiile inumane de cazare, hrana 


- miăzerabilă, vremea insuportabilă , trata mentul neomenesc, 


teroarea, îrica şi incertitudinea zilei de mâine, au măcinat 


atat de mult nervii, răbdarea si sărătatea robilor, încât vă 
- zându-i, oricât de nesimţitor si insensibil ar fi cineva,es- 
| te imposibil să nu le plângă de milă, 


Oameni de toate categoriile sociale, de la plugari la ge- 


- nerali, tineri si bătrâni, femei și copii, săraci și avuţi, au 
„ fost adusi toţi la acelaș nivel de degradare umană, Intre ei 


nu mai exista nici o 
Toti sunt egali. Toţi muncesc. Toţi suferă. Toţi speră. 


De-acum nu mai ştie nimeni ce! 
Minciura ridicată la rang de “virtute”, care până nu de 


Li, mult stătea “cu regele la masă”, acum sta și mai insolen- 


la “brat cu Partidul” 
Singura mângâiere si uitare de suferintă,era pentru robi, 
- gândul că se vor duce acasă la cei dragi lor. Acum însă , 
mici de această mângâiere nu se mai pot bucura. 
cu înainte de termen, în care se spu- 


Decretul cu 
„me că se socotesc trei zile de condamnare pentru două zile 
de muncă, este o farsă ordinară! O minciună | 


politic care să fi beneficiat dea 





AUGUST 1987 


e: i zu i Ra „N 
d a? 


> 
a 
A 


liberați nici după ce au executat întreaga condamnare, fi- 
ind ținuți în continuare să sape CANALUL, Deţinutii poli- 
tici nu ştiu niciodată când se vor elibera. Implinirea ter- 
menului de condamnare constituie pentru ei o cumplită și 
amarnică durere. Deși au trecut luni si ani dela expirarea 
condamnării, în loc să fie eliberati, sunt transferati în al- 
te lagăre şi fortati să mai muncească ani în sir pentru e- 
xecutarea unei alte pedepse, numită “pedeapsă administra- 
tivă”* ce li s*a fixat fără a mai fi judecati si fără ca ei să 
stie, Această pedeapsă este aplicată de organele Securită- 
ţii, fiind «dictată de interesele de Stat și de Partid”, care 
prin ea urmăresc “pedepsirea si eliminarea din mijlocul 
societății a reacţionarilor ce nu dovedesc atașament si de- 
vota ment față de regimul de democrație populară instaurat 
în Tară la 6 Martie 1945, pentru libertatea, fericireasi 
bunăstarea poporului” | 

Nici nu se uscase bine cerneala pe Protocoalele semna- 
te la YALTA și TARGUIALA MARILOR MINCINOSI începea 
să le-aducă primele profituri. 

Dominatia prin suferintă și moarte, era profitul unora, 
iar înăbuşirea glasurilor celor ce se ridicau impotriva 
MARILOR NEDREPTĂȚI și exterminarea celor ce nu do- 
reau si blestemau NOUA DEMOCRATIE, era profitul alto- 
ra, căci, gândea căpitanul Preda târându-și cu greu bocan- 
cii tălpuiți cu scândura prin glodul CANALULUI, ce altce- 
va decât PROFITUL a determinat interventia lor nejustifi- 
câtă în războiul ce-avea să se sfârsească cu îngenunchie - 
rea oștilor ce luptau în CRUCIADA ANTIBOLSEVICĂ ? 

Ce altceva decât PROFITUL a îndemnat pe cei AVUȚI să 
ridice din INFRANGERI trimisii SATANEI, înrobitori de 
POPOARE, chinuitori de OAMENI şi dărâmători de ALTA- 
RE ? 

Astăzi, MARELE MINCINOS doarme somnul de veci sub 
povara mincinoaselor onoruri și lespedea acoperită cu la- 
urii cuveniti MARILOR EROI Altul, buhăit de belsugul a- 
urului şi turmentat de gloria trecătoare, nu-si mai găses- 





R, după care MARELE 


Asa se întâmplă întotdeauna cu NEGUSTORII ce fac TAR- 
GURI între ei! ă i 

Pană la urmă numai unul CASTIGA 

Ceilalţi, PIERD! 

Pierd AURUL]! Pierd INCREDEREA | PIERD ONOAREA | 

Abia ajunsi la punctul de lucru si robii, îngroziţi de stri- 
gătele securiștilor ce urlau disperaţi ; “*Cuicat!? Culcat! ”, 
sau trântit fulgerător la pământ, cu fata lipita de tărâna în- 
că umedă de rouă. 

Câteva rafale de pistoale și pusti mitralieră s'au stins 
neputincioase în urma calului pe care în disperare și dor 
de libertate un rob s'a asvârlit si-acum îl galopează pier- 
zându-se în zare. 

Ceilalţi cai, ce păsteau liniştiti în zorii diminetii, s'au 
prăbusit ciuruiţi de gloanțe, plătind cu viata lor, vama li- 
bertăţii unui rob ce-a evadat, fugind din lagărul cel mic în 
lagărul cel MARE | 

Robul era Ion a lui Popovici, iar lagărul cel MARE era 
ROMANIA | 

Imediat după ce securistii din cordonul de pa ză si-au dat 
seama că nu mai pot face nimic, cel fugit, fugit fiind, s”a 
ordonat încolonarea brigăzii. Timorati de **dușul”” rafale- 
lor ce încă le mai tiuiau în urechi, robii au coborit pe o 
pantă scurtă și s”au oprit jos pe fundul CANALULUI într* 
un sector unde, pentru chinuirea lor, săpăturile s'au făcut 
manual cu sapa si târnăcopul, Acum trebuia să se facă ul- 
timele lucrări pentru nivelarea pământului și finisarea al- 
biei CANALULUI, 

Acea zi n'o va uita niciodată căpitanul Preda] A fost tot 
atât de grea ca toate celclalte, dar mai plină de calvar. Iă- 
mântul era parcă de piatră. Sapa nu-i putea face cu tălșul, 
nici măcar o crestătură, iar fârnăcopul mușcând din glod, 
împrăştia gemând scântei. Bulgării și țărâna trebuiau du- 
se dincolo de mal pentru a ridica si mai sus culmea dealu- 
lui clădit de robi. Cu roaba era imposibil, Panta era abrup- 
tă iar drum de ieșire afară din albia CANALULUI, era la 
trei-patru sute de metri. Singura posibilitate era ca robii 
să care în palme bulgării pe mal. 

Ei sărmanii ar fi făcut și acest lucru, dar CANALUL 
trebuia terminat cât mai repede | 

Soluţia na fost însă greu de găsit] 

N: si săpați “firida”] a strigat brigadierul ară - 
tând locul de unde condamnaţii rupând cu târnăcopul din 
panta malului hălci mari de pământ, au făcut un fel de e- 
saiod, lat de un metru şi lung de vreo zece. 

Glodul smuls apoi cu târnăcoapele din pântecul CANA- 
LULUI, amestecat cu tărâna uscată și prai, era asvârlit de 
robi cu lopetile sus pe *firidă” la o înălțime de peste trei 
metri, de unde alți robi TI luau cu alte lapeți si-l asvârleau 
încă trei metri deasupra pe mal, De aici, toți robii TI ca- 
rau mai departe cu roabele în jug, sus pe dealul de lut, de 


ustata-i pleoștită, îl sfideaza și râde 





lacrimi și de sperante frante. 

Tărâna prăfuită ce le cădea pe cap, pe fă 
amesteca cu sudoarea fierbinte de pe ei mi caole aa a 
ghită de mâl miscător, iar chipurile lor păreau că suntale 
martirilor din trecutele vremuri, când primii crestini în- 
fruntau cnutul păgânilor ce se temeau de CREDINTĂ și-a- 
veau să lase poruncă altor păgâni, din alte mileuii,s*o pan- 
garească și s*0 ucidă. 

CREDINȚA însă, izvor de viată Dumnezecască, a BIRU- 
IT şi va BIRUI mereu atâta vreme cât OAMENII vor mai 
trăi! 

La început a fost un singur CREȘTIN. 

Astăzi sunt peste tot GLOBUL | 

Păgâni însă, fost-au puzderii, 

A stă zi este numai UNUL! 

Doamne, până când PĂMÂNTUL, îl va mai putea răbda? 

Istoviti si frământaţi de gânduri, robii au fost adunaţi 
sus pe mal, unde sub arsița soarelui marmitele cu manca 
re asteptau să fie deșertate în gamelele celor plini de foa- 
me, 

După ce i s*a pus în gamelă “zeama” fierbinte și si-a 
luat codrul de pâine, căpitanul Preda s'a asezat jos pe pă- 
mânt, făcându-si apoi în gand, rugăciunea, 

Zeama era accea și care s'a mai dat în ultimele trei zi- 
le. pe-a D ie mai neagră decât tăciunele, iar la 
fundul gamele be de năut fi fâră a i 
ceva decât gărgăritele ce aie Aa ai a 
teau deasupra. 

Prezența gărgăritelor era de-acum, ceva obișnuit. Ni- 
meni nu se mai sinchisea de ele. Erau luate cu lingura si 
asvârlite jos. Cele care muriseră însă fiind surprinse în 
mijlocul boabelor, trosneau între dinți de parcă mâncai ni- 


Chinuiţi de foame, condamnatii autrebuit să manance na- 
utul la ultimul bob, cu toi cu gărgarițele din el. Setea 
însă era groaznică. Apa din marmita a cărei ladă izoterma 
se pierduse de mult în război, era de-acum fierbinte, 

-Domnule brigadier, a strigat căpitanul Preda, ne este 
sete. Spuneti “pazei” să ne ducă la butoiul cuapă! 

-Dar ce, i-a răspuns acesta intrigat, apa din marmităs* 
a terminat? 

-Nu s'a terminat, dar nu mai putem so bem! Este foar- 
te fierbinte! 

-Dar ce bă, la măt'acasă “ceaiul” nu l-ai baut cald? Ce, 
dor n'ai vrea să mă duci pă mine că l-ai baut rece cu ghia- 
tă ca spirtul! 

” Până la urmă, problema apei n'a mai fost rezolvată! 

-Culcaaat! a strigat comandantul Cordonului de Paza,ni- 
meni nu mai miscă! 

Securistii erau în alarmă! 

Dintr?o brigadă alăturată, un rob fusese dat dispărut! 

După ce sau verificat toate brigăzile ce lucrau în sec- 
torul respectiv, a fost imposibil să dea de urma lui. Dis- 
păruse fără urmă | 

Securiștii era necăjiţi si nu-si puteau da seama unde a 
dispărut, Prin Cordonul de Pază, nu trecuse. Bănuiau însă 
că poate s?a ascuns undeva în closetul sectorului. 

Acest closet era de fapt o groapă de 3 pe 5 și adâncă de 
3 metri, peste care scânduri puse pe grinzi ce se sprii- 
neau pe maluri, arătau ca doua punți pe care stateau cei 
ce-aveau nevoie să-și faca strictele necesități. De jur îm- 
prejur era un gard rar de scânduri, nu mai înalt de un me» 
tru si jumătate. 

După ce securistii au controlat cu atentie “baraca clo= 
set”, situația a rămas aceeasi. 

Dispărutul nu putea fi găsit! Parcă a intrat în pământ! 

Plecând spre lagăr, toți condamnati se gândeau îngrozită 
târându-si pasii prin glodul prătuit ; **Nu cumva neferici- 
tul s*a aruncat si ascuns în murdărie, pentru a nu fi văzut 
de securisti ?” 

A doua zi dimineata, picherul Ortega, un angajat civilal 
CANALULUI care supraveghea executarea lucrărilor â- 
vând acces liber printre condamnati, sub motivul că face o 
măsurătoare, a ascuns sub un bolovan de pământ un ghe- 
motoc de ziar, iar apoi ferindu-se de privirile securisti- 
lor, a soptit căpitanului Preda : 

-Să ştii că Al de ieri, nu l-am mai văzut ieșind din la- 
trină | O fi murit săracul înecat! Și nici nu-ţi poti închipui 
cât de jalnic m'a rugat să nu-l spun securiştilori Stătea 
ascuns în murdărie! Numai capul i se vedea | 

Căpitanul Preda a încremenit | 

Doamne, de ce-ai lăsat ca dorului de libertate OMUL să 
-si dea viata, zălog și vamă ? 

Abia intraţi pe poarta lagărului, condamrații, fără SĂ 
vrea, au fost martori la o nouă dramă. De astădată însă» 
parcă moartea nu-i mai impresiona | 

Au trecut copleșiți de gânduri și stăpâniți totuși de 00 
recare omenească milă şi-au continuat mersul mai depar- 
te, lăsând în urma lor, prăbușit lângă marginea drumului » 
trupul Lipsit de viată al unui semen de-al lor, care Și-A 
terminat fulgerător rostul vieții. 
(Continuare în PRE. ? 


PĂRINTELE CALCIU ȘI UNIREA EXILULUI 


Activitățile Părintelui Calciu sunt urmărite de către foar- 
te multă lume cu mult interes si cu oarecare sperantă de mai 
bine pentru viitorul exilului, 

Infiintarea Institutului “Credință şi Libertate” la Washin- 
Eton vine să umple un gol care de multă vremea fost resim- 
tit și pe care numai el cu aureola lui de luptător neînfricat si 
de martir al opresiunii umui regim care a reusit să îngenun- 
cheze un neam întreg, putea să-) împlinească. Atitudinea sa 
de a fi înfruntat ca preot în mod deschis regimul cu predici 
le sale pentru tineret, cât si suferințele îndurate în lungii ani 
de întemnițat ce i-a suferit, i-au creat autoritatea morala 
care-l face să fie ascultat, urmat si ajutat, 

Adică nu sunt atât calităţile sale de om politic sau de or- 
ganizator de masse, cât autoritatea sa morală care îl pla- 
sea ză deasupra fractiunilor si partidelor politice existente în 
exil și-l fac să pară oarecum providentia]. 

Toti am simtit fiorul binefacator al sansei de renastere a 
acestui exil in momentul cand Parintele Calciu a aparut in- 
tre noi. Toţi am sperat si mai sperăm încă că cel putin pea- 
numite aspecte și probleme acest exil s*o ia pe un făgas ca- 
re să-i permită să ajungă la un contur definit si cu un conți- 
nut capabil să dea anumite răspunsuri problemelor ce ne a- 
pasă. Sunt răspunsuri scadente de dat autorităților si insti- 
tutiilor politice din lumea liberă, acelora deci în fața căro- 
ra trebue să ne afirmăm prezenta ca neam si să ne spunem 
cuvântul. 

Insistăm asupra faptului că nu atat de o competentă  inte- 
lectuală sau de un geniu politic ducea lipsă exilul românesc, 
cât de o autoritate morală care să strângă în jurul ei ener- 
giile creatoare si impulsurile desinteresate de a contribui a- 
tât la lupta anticomunistă, cât şi la actiunea de afirmare si 
pe alte terenuri de activitate ale exilului, ca manifestări cuj- 
turale, patriotice, etc. Sau, ca să citim din comunicatul dat 
presei de către acest Institut cu privire la scopurile sale, 
redăm două puncte; 1. Institutul vrea să stabilească canale 
independente de comunicare între poporul român si Occidenţ, 
si 2, vrea să promoveze si să încurajeze activități culturale 
si artistice ale Românilor din lumea liberă. 







la o receptie dată în onoarea lor de către doamna Cristine 
Valmy în New York, s*ar fi putut termina fără alte semne de 
întrebare dacă dbamna Valmy nu ar fi fost una si aceeasi 
persoană care în anii tretuti sub acoperirea federatiei **apo- 
litice” DACIA din New York a sponsorat turnee ale ânsam- 
blurilor din România comunistă „ pe teritoriul Statelor Unite, 
în colaborare cu alte sucursale comuniste (cum ar fi spre 
exemplu agentia **Litoral Travel”, locata la 249 East 77St, 
NY.» sau societățile “Dorul” si ““Brâncusi””, controlate de 
colaboratorul notoriu al regimului comunist Dean Milhovan- 
Mitu, editorul fipricei de propagandă comunistă “*Dreptatea” 
— acum decedată). 

Amintim în acest consens sponsorarea spectacolului tinut 
Sâmbătă 26 Martie 198%3 în sala teatrului ““Town Hall” din N. 


a i aa SIE I.I LI 


92 


La 


Y. de către artisti sosiți din România comunistă: Florin 
Piersic, Valeria Rădulescu, Angela Oren (Taxieru) ete., sau 
în colaborare cu acelasi agent al Bucureștiului, Dean Milho- 
van-Mitu, organizarea unul pic-nic la reședinta dânsei, cas- 
telul **Soundview”*, pe data de 29 Martie 1983, unde pe lângă 
alte lepădături colaboraționiste pe fată cu regimul din țară, 
si-au făcut aparitia si angajați ai legatiei comuniste române 
din New York. 

Spuneam mai înainte că singurul capital de care dispune 
Parintele Calciu este creditul său moral de luptător antico - 
munist. Din nefericire, acest capital se stirbeste prinapari 
tia doamnei Valmy cât și a multor altora mai mult sau mai 
puțin pe aceeasi linie cu ea, 

Anul trecut în Septembrie, am dat peste un articol al dlui 


Jean Teodorescu-Făget în “România Democrată”, organ al - 


Partidului Naţional Țărănesc, cu titlul; “Cine să ne uneas- 
că”, cu al cărui continut suntem total de acord si din care 
redă m, în speranța că i-ar putea servi Părintelui Calciu ca 
temă de gândire, dacă nu vrea si-l accepte ca sfat în alege- 
rea oamenilor săi de drum în viitor: ) 

“*O unire presupune, alături de multe alte condiții, și o de- 
plină libertate de acțiune a oamenilor chemati să se uneas- 
că. Din nefericire însă, marea majoritate a celor care sea 
gită “politic” în emigrația românească sunt persoane care 
si-au înstrăinat libertatea lor de miscare. Orice actiune a 
lor nu mai este dictată exclusiv de constiința lor de români 
liberi, interpretând —bine sau eronat, dar cinstit-— interese- 
le neamului lor, ci le este impusă de interese strâine, care 
pot coincide sau nu cu acelea ale României noastre crucifi- 
cate. 

Incepând cu membrii Comitetului Naţional mort pentru P- 
trie, trecând prin ceilalți salariați si subventionati ai lui 
““Free Europe” si până la sărmanii agenți de a patra mână, 
care ciupesc câtiva taleri dela străini, denuntându-si compa- 
trioții, mai toți oamenii politici ai exilului românesc sunt în 
serviciul cuiva si au de apărat în primul rând interese stră- 
ine. Ca să-si manifeste credinta și eficacitatea lor de sim- 
briasi, se silesc a face excese de zel, luptând împotriva tw- 
turor ** colegilor” dependenti de alte valute, înainte chiar de 
a simula măcar lupta împotriva comunismului. Ca să dove- 
dea scă finantatorilor importanta lor în cadrul emigratiei,fi- 
ecare se căzneste să fie: șeful cuiva, sau presedintelea ce- 
va. Asemenea oameni nu se pot uni decât în măsura în care 
le-o permite instituțiile ascunse sau vizibile de care atârnă. 

Z ” zi din fericire în ag 4 ZA 36 





tuale si mulți anonimi tot de valoare, care stau însă la o par- 
te de agitaţiile de culise si dă aceea care și-au făcut o pro- 
fesie din calitatea lor de **victime ale comunismului»?. 

Dacă este de dorit o unire, nu poate fi vorba decât de uni- 
rea acestor oameni într'adevăr liber si curati, necunoscuți 
de ** serviciile” tuturor neamurilor, dar cari sunt singurii 


realmente reprezentativi pentru spiritul românesc în refu- 


giu. Acesti oameni însă luptă greu ca să trăiască nesubven- 
tionati, lucrând în meserii cu totul nepotrivite cu pregătirea 
lor. Ei nu se pot deplasa n lungul și în largul omenirii, cum 
o fac ceilalți, și nici nau nicio poftă să stea cotla cot eu im- 
postorii și profitorii emigratiei”, j 

Traian GOLEA 


a ai 


Pagini de cronică 
(Urmare din pag. 6) 


Venise la “poarta” sa-si regăsească brigazile ce se în- 
torceau dela mmcă, un bwm.prieten cu care stătuse închis 
la Jilava, si-acum fusese trimis la CANAL. 

-Ce stai bă ca plosnita puturoasă ? i-a spus un securist 
din Corpul de Gardă, Pune mâna pă furtun si stropeşte 
drumul, că vine-acum ““hotii”” dăla lucrau si ridică tot pr 
fu” sus | 

Robul, fără a ezita nici măcar o trântură de secundă, a 
luat furtunul în mână si grăbit a deschis robinetul dela 
cismea, 

Jetul de apă țâsnind cu presiune din furtun, a atins ca - 
blul electric de înaltă tensiune ce era fbat pe stâlpul de 
lemn, la numai patru-cinci metri deasupra pă mântul ul. 

Moartea i-a fost fulgerătoare | 

Proectat la pământ, tinea strâns în mână furturul din 
care apa tâsnind îi stropea fața de parcă voia să se răco- 
rească, 

-Bââă, da” prost mai ești, a strigat la cl securistul, a- 
bia te-ai împiedicat și-ai și câzut ca o “baligă”] Scoală- 
te repede și stropeste, cau venit “hoţii” si rascoleste 
pratul | 


Toma Gh. EREMIA 


Citiţi și răspânâiț 
LIBERTATEA 





A apărut de curând volumul de po- 
ezii **CUMINTENIA CERULUI sau 
DIN SINGURĂATĂTILE LUI ANA- 
XANDROS”” de Ovidiu Vuia. Cartea 
are în jur de 350 pagini si cuprin- 
de poeziile cele mai semnificative 
scrise de autor din adolescenta pi 
nă În prezent, 

Pretul uaui volum este de 43 D.M. 
si se poate comanda pe adresa edi 
turii Coresi, în cadrul căreia apa- 
re slanume ; Nicolae Constantines- 
cu, Via alla Roggia, 6962, Vigane - 
Ilo (Swisse) sau direct de la autor: 
Ovidiu Vuia, Glaubrechistrasse 10 
/ 63 Giessen, West Germany. 


A apărut în editura **Pardes”* din 
Paris, Franţa, cartea **JOURNAL 
DE PRISON” de Corneliu Zelea 
Codreanu, cu o Introducere de Fa- 
ust Brădescu și un Cuvânt înainte 
de Horia Sima, Comandantul Miş- 
cării Legionare. 

Cartea se poate comanda dela edi- 
tura **Pardes”, 9, rue Jules— Du-. 
mensil, 45390, Pulseaux, Franța,la 
pretul de 55 F,, sau dela DI. Filon 
Verca, 2] rue Leon Hutin-GAGNY, 
33220, Franta, 

Cheltadelile poștale sunt suportate 
de cumpărători, 








pei ția românească un nu- | 
măr de oameni de calitate, câteva valori culturale si spiri- 







Pra ze ve e e cm. 


a 
VERSURI DIN TARA ROBITĂ 
-......... ele 


După război „pata 
de digi tii dA 
Ne-am aruncat în foc râzând, $ 





Am pătimit și chin si-ocară OC 


Dar ne-a fost drag al nost” pământ, E ANU 


Pământ iubit — c-a noastră glie OC 
Voi știți cemseamnă acest cuvânt? O 


O tară sfântă — o Românie 
Cu-ai el tărani, cu-al lor pământ. 


Asa ne-au tot cântat poetii 

Prin viersul lor — spunând mereu 
““A jută Doamne România 

Că Tu esti Bunul Dumnezeu. 


Acela care totdeauna 

Ne-ai ocrotit prin duhul —sfântul— 
De cei ce n'au crezut în Tine 
De cei ce ne-au luat pământul, 


Fă Doamne Tu ca să dispară 
Aceşti păgâni din neamul meu, 
Adă belșug în a mea tară 

Cu gând curat, cu Dumnezeu. 


Tu Doamne fă o nouă tară 

Si dă-le har din Cerul Sfânt 
Celor ce-au pătimit ocară 
Pentru credintă si pământ”... 


Blestem 


Blestemat să fie-acela 
Care-și vinde tara lui, 
Cum făcură **comuniștii»? 
O vândură rusului, 


Blestemat să fie-acela 
Care-si vinde al lui popor , 

Cum făcură *'comunistii” 
„II vândură rusilor, 


cu to | 


Ceausescu cere pace, meet 7 SĂ 
E om dârz si e înfipt, a 
Dar în schimb, tovul ce face? 
-Vinde tancuri în Egipt. 


Ceausescu e mândria 

Celor care-i cântă m strună, 
Azi la noi în România 
““Totul”? este o minciună. 


Coana “Leana” e chimistă, 
Are poziție grea; 

Mai e și mare sahistă, 
Mută **nebunul” cum vrea... 


Poporul însă ce zice: 
Ori e laic, ori bălaie, 
Vrem atomica să pice 
Să scăpăm de Niculaie. 


Paul OCNAŞU 







a 














DI A 
ai . 















3 aaa Poezia lui George Murnu 


Î 
9 


200 ș . A 

i, In ciclul Poeme pentru Templul Frumuseţii, poetul se 
defineste în prima stantă intitulată atat de semnificativ 
- Despotopire, căci ieșirea din potop înseamnă și cristalim- 
rea senină întru izvorul reînviat din haos al Phoenixului lu- 
-mânii, modul euritmic de aparitie al artei, din taine. 

_ "Criagul formei se înfiripă «Sub Iuntric imbold, aripat 
si trimis / Cutreier tot largul spre bolta cea naltă; / De 
„cum eteamzorind peste-abis, / Nou soare-al meu 
3 ee mă saltă, / De-mi culmină viata-azur&- 
_ %devisţ 
E E E e iata si sublim se arată coplesitoare , 

- excursia fantastică între două universe infinite îi oferă u- 
- meltele de lucru, de fapt extazul însuși devenit obiect de 
- mânuit, auhul cuminecat cu aurore imaculate : “Pe drum ca 
dănp de basme deschis / De spațiu imens, care splen- 

„did semwoaltă, ! Mafund în extaz de penel si de daltă;” 

_ Călăuze îi sunt zeii tuturor legendelor, făuritorii artei 
 saua tragediei antice după Nietzsche: “Apolon din coar- 
„de mă însue si Dionis - / Când unul imnic jubila, celalt tre 
„sală / Sim ritm cuceritor de timp mă tot exaltă; 


y „Să se observe că înălțimea constituie un motiv  persua- 


i 1 



















| 





ladei antice, Astfel că actul poetic, jertia pe altarul frumu- 

„ seții, este și o rugă îndreptată zeilor, include în el solem- 
mplului T elor din interiorul omului-cer. 

i cizelate pâră în cel mai mărunt amănunt , 











Pia 


rezenta imperiilor supraterestre se desvăluie aproape 
„Ma fiecare pas, în noaptea străbătută de *“roiul stelar din ge- 
_mune : “In horă de nimfe-azurate, spre vămile ce cheama 

si întramă”. «Sin ton ca din zvon de stupină / Mă leagânt 





in, mănsurdiră / Efuvii de muzică fină / Murindă suav de 
umiră, / De-a totului nuntă divină! ” 
- Conţinuată prin Imnul luminii *Cea mai splendid înste- 
„mată / Zenitică diamantină / Cascadă de lumină-a vieții / 
+ -a frumuseţii, desnoptată / Din sânul iezmelor tristeții / 
„Si al morţii, negura"nghetată” până la cea mai evlavioasă e- 
_ acharistie desfăşurată întro poiană a desăvârsirii: «Să 
sorb din sânu-ţi fără pată / Deliciul din prima zare / D e 
„dama străluminată, / De soare calm, de-a ta splendoare, 
7 De»acalo sus, din slava toată, / Oglinda fruntii creatoare 
/ Ce-adâncul meu imens desfată, / Ecou de cosmică-adora- 
af 27 


A 






rel! 

Astfel de construcţii imaginate pe tărâmul “azurat” al 
visului ne aminteste de poezia lui Lucian Blaga, numai că 
spre deosebire de acesta, la George Murnu lipsesc fiorii și 
_ +risteţile metafizice, totul constituie un imn adus luminii , 
lcasurile aparțin heruvimilor cu “trâmbițe de pară” cam 
picturile lui Fra Angelico sau Melozzo da Forli, poetul își 
_ măleste apoteoza sorină adică solară, apolinicul întareste 
mul din caracterele fundamentale ale creatiei sale. 

- Ansamblul oferă o trăire în spațiile imense siderale alc 
_ Prumuseţii, beatitudinea adică fericirea poetului aflat in 
SA “lanțurile frumusetii»', se exprimă în note de-a adâncă re- 
ee: SO antă prerafaclitică ; “In tine cred, respir în urma ta de 
mir, ] Mămwultur și războinic beau tărie; / Mă urc spre 
- miseuri din tinos nadir / Spre tot mai nalte trepte de man- 
uă Ti tistul cogâns de “îngerul luminii” atinge pebănuitel e 
„ ivăățimi din “patria ancestrală a poetului” unde “bar fele 
a vântii de soare *scandează vaste rapsodii și unde peccep- 

e Dean pepe cu ale sfântului învins de viziunea 
=pocaliptică de la Patmos, aici numită Nostalgic de a = 
mura eMumănată de luceferi, o, zarişte senin! / Priveghi 

„o talin ari astă-noapte'm cer, / Sobor de înzeri imnuien 

4 / Pios fior, prinos de harte ce suspină . 
| are niciun moment teama căderii, **Pegasul anapestic 






a, "> 
sp. Î do » ee O - 
4 3 e 
















33 mică nflorire de lumină, / Diatane oceane de incandescente 
teerii, Unde tat mi-apar ca înstelate marturii, / 










(1) 


noaptea rainic înzilind o ilumină / Omcomoaram straluciri 
si omsurdină ! Pretutindeni în delir de melodii! 

Și dacă totusi la fel ca Tantal în chinuri îi va [i scris să 
se prăbușească, nu va împrosca venin din buze, nu va plân- 
ge, căci: *Tu, de sus, mi-ai dat esența ta cu tot parfumul,/ 
Tot răscumpărul durerii ce m'ar frânge”. 

Neapărat serenitatea si echilibrul olimpian ale celui po- 
posit nu departe de tronul zeilor, izvodeste pe vecie drumul 
spre împlinire a poetului, suntem la hotarele lui Hyperion 
de Hoelderlin sau al lui Eminescu,pe când încerca să-si ras- 
cumpere nemurirea : “*Genuni, o verb, nemuritor simbol, / 
Inspiră-avântul vizionar boem / Că numai în orfeic sanctu- 
ar putem / Trăi acord suprem, cântând în rituri, / Din ca- 
re? chip spontan de zei creem / Poem de mituri vii, de 
simfonii, / Eterm ecou de infinituri! 

Si fiindcă l-am comparat cu Hoelderlin, despre care Jas- 
pers sustine că prin poezia lui a reusit să-l pipaie cu ade- 
vârat pe bunul Dumzezeu, aspect valabil si pentru George 
Murnu, întrhm același periplu p: căile spiritului pur se im- 
pune o paralelă si cu Vasile Voiculescu, mai ales că cele 
mai multe poezii au fost compuse tot la vârsta patriarhilor 
biblici. 

Dar diferenta dintre ei este esenţială Poetul Sonetelor tâl- 
măcite imaginar după Shakespeare întrupează pe un renas- 
centist, eul său se purifică trecând prin toate păcatele lutu- 
lui, este cât shakesperian cât tițianesc din Amorul profan 





tiuni. Pentru George Murnu paradisia cul “Intrare mlimăni - 
tăm paradis” alcătuieşte elementul său primordial unde pu- 
rificarea nu-si are nici un rost, de aceea nu-i practicată. A» 
utorul nostru nu este nici atât de neoclasic ci un antic ce-si 
gustă linistit nemurirea “plasticului vis”, «“Vecia ta, sim- 
bol de soare mitic”, deoarece conditia lui aparține unui lo- 
cuitor al edenului, deci este supraumană : *“Maestru corifeu 
/ Mavânt, lăuntric mire, / Risipă de uimire / Din liră, ua 
Orfeu / Imens în aiurire / De-atotdezlănțuire / Cuprins în- 
tr*o zeire ; / Sunt pretutindeni eu / Si tot al meu./ Sarut ne- 
mărginire, / Pancosmic empireu”. 

Experienţa orfeică -vom mai reveni asupra ei- se arată a 
fi tot atât de caracteristică matricei creatoare a lui G. Mur- 
nu cum este cea faustică, subliniată de Liviu Rusu, în a lui 
Lucian Blaga. 

Cu exceptia poate a lui Pârvan, prin ale sale cutremură= 
toare dialoguri platonice, nimeni în literatura noastră nu re- 
useste să exprime suflul autenticei Helade antice de cum o 
realizează autorul de față, în poezia sa. 

Alți poeti români ca Ion Pillat sau V. Voiculescu în cân- 
tecele lor despre Grecia antică se opresc la limitele neo- 
clasicismului adică sunt poeți moderni ce se referă și în- 
trebuințea ză motive antice, nu altfel ca Stefan George sau 
Carducel de pildă. Pe când George Murnu exprimă chiar spi 
ritualitatea originară a Heladel vechi, *“taina frumusetii ei” 
din Poema suverană sau acordurile **Maialelor bacanale” 
exersate si pe portativele lui Euripide : **Rapindu-mă  cu-a 
ta stelară /1 ră zestre de trofec, / Prin luminis de 
vra jişte lunără / MĂ porți spre altarul unde, statuară 1! 0 
(randă, magic liniară, / Cu ochi ce ard, mocnind în pară,/ 
M'aştepţi, o, vis de palidă carrară, / Triumi de mască vi- 
zionară | 

Chemările de vis, “cosmică măiestritură””, *Neptunică 
înviforare”*, “legendă vie” din Poema antică, îi aduc **ca 
un taifun trecător, atracțiile umbrelor abătute peste un 
biet argonaut”; *Si mări sa-afund tot mai departe, / Fu- 
gar de maluri și de sine, / Tot mal orbis, tot mai alund / 
In sorb de valuri şi de prund, / In umbra ta de fum, cu ti- 
ne / Strătund în care mă cuiund.,.”* 

De menţionat că marea, deşi numită şi în alte pârți, nu 
face parte din cadrul universului său luminos, intervine ca 
un elementi neptunic, nelinistit, formator de geografi și ge 
ologii, cum figurează si în Faustul nordicului Goethe, Nu 
altiel este descrisă marea și la Homer, vesnic frământată 
de tridentul lui Poseidon dacă nu-i stăpânită de demonii ei, 
ca cei al Scilei si Caribdei, 

Pe cărările hălădulrii Ad Astra nu uită să închine un o0- 
magiu farului urias numit Mihai E minescu,încheiat cu ver- 
surile ; **Călăuză tu esti, spre a culmilor poartă - / Ca un 
fulger suprem, ce prin bolta de nor / Pretutindeni fă cli a 
“atei poartă - / Plutitor peste valnica vreme şi soar- 


ru, dua latra, trup aug însumează operma- Deşi am vor! | 
cap an tul ma. e poetice murniene, din multele versuri citate s'a 





























Semnificativă este ultima poemă a ciclului: Domnul €- 
tern, “Străluminată"mpărăție / Eterică de-azur şi soare”, 

In acest spectru scos din viziunile paradisului dantesc, 
transhumate în grădinile propriei conștiințe, ochii i se um 
plu de-o arătare strălucitoare: *“Supraumană revelare / 
Din paradis de nostalgie / De vis, a sufletului zare, / Răs- 
fulger din terestră Moare, / Lăuntrică iluminare / De-as 
trală apoteoză vie, / Cum n'a mai fost, cum mo să fie/Fo 
car mai sacru de inspirare / Ca taina frumuseţii care /I- 
mensă liricămzestrare / Mi-o ulmăm mine adânc fiinta”, 

Ne face impresia că suntem întrun fel de Parnas asezat 
în poiana raiului, de-acolo izbucneste focul sacru al inspi- 
ratiei, vatra Muzei si magica ei frumusete; “tin unde stră- 
vezii si clare, / Strâbatem lut desrobitoare / Şi în serafi- 
că îmripare / MĂ despământă cu dorinta / Din patimi ne- 
gre de'ntinare / Si mă cufundă camtr'o mare ! De calmă 
cosmică vibrare / De muzică în biruintă / De-atotputere 
creatoare / De bine”, 

Sub acest nimb, ca un curcubeu întins pe bolta domului 
concretizând Vesnicia, poetul doreste să se identifice cu 
lumina lui Oedip la Colora, deci să-și gaseasca sfarsitul 
înăltat la cer: “Imi caut liman în fiecare zi / Zi sub dom 
de purure-adorare / Şi-mi culmină dorința si credinta / 3 
mchei veciamtr'o cântare! ” 

George Murnu se arată a fi poetul absolut si 
clipă, a mântuirii sale, | 


în ultimă 


i 
constata gri dată de e), artei de-a lucra cuvantul, ca și 
când ar fi un material de lucrat cu penelul sau dalta, pen- 
tru nobilul său travaliu a si găsit un termen potrivit mes= 
tesugului, **măiestritură””, ; | 

Manifestul său poetic îl are trecut în poezia Frumusetii 

prin ea îl atinge pe Baudelaire din Inm frumu= 
seţii. Cuvântul este tratat ca un logos închis întrun fel de 
marmoră, el așteaptă clipa egală eternității, să fie adusa 
lumină, să i se dea duhovnicia vieții: «0, viu metal melo- 
dic al cuvântului! / Miraculos ecou de indefinituri, adiere 
/ Din parcul Muzelor de gratii si putere ! A mii de forme 
si culori de efemere, / Supraumană inspirație-a pământu- 
lui | » 

Deci este un artist, Benvenutto Cellini al verbului „nu alt 
fel de cum se vrea si Tudor Arghezi, mesterul Cuvintelor 
potrivite. 

Dar George Murnu caută să pătrundă mai adânc în esen= 
ta lucrurilor, explorează cel de-al doilea limbaj cunoscut 
ca grai al inimii, ritualul ca de liturghie în care se cele 
brează, El, Miracolul ; tAprind în noapte candelabre de i- 
magini; / In loc de scris, încrustă nestematem pagini / Si 
n sunetul lĂutei lor culeg odoarele, / Și nu mai obosesc de 
a te cânta și-a spune: / Tu frumusete, bi, minune, tu, m 
nune] ” 

Asadar se apropie de hermetismul lui Mallarme, Paul 
Valery sau Ion Barbu la noi, cultivă mirajul poeziei pur 
dar hermetismul său nu este atât un descântec interior ros», 
tit de vrăjitoare sau domnișoara Hus la testivalul Uvende= 
rodelor cât mai mult o încercare de-a recrea o nouă 
a poeziei, acțiune comparată pe bună dreptate cu aceea a 
lui St. George şi el cu aceleasi preocupari, paralele. 

Dar marea originalitate a lui G. Murnu rezidă în taptul 
că el recurge la lexicul popular, aromân și carpato = dună= 
rean, astfel că descoperă cuvinte noi sau reînnoieste peal- 
tele uitate, lată câteva mostre, al căror înțeles, mai si- 
gur, se cere cercetat în indicele anexat la sfârşitul : 
alm -hrănitor, binetăcător, desierme: -a limpezi, de50- 
travă -antidot, fricosie -înfiorare, hiv -vâltoare, NOLAN 
hău, înliră -a prea mări, nămornic =uriaș, Pour = strop 
sfintit, ulmă -a adulmeca, a presimti, zapor -revarsareasi 
încă multe altele. : 

Numai cunoscând această muncă a )- “tului cu cuvântul ; 
cum era lupta lui lacob și îngerul său» 'omiwrgului Miche- 
langelo în marmora de Carrara, vom .. în stare Să price - 
pem geniul artistic al lul George Murnu, traducător al lui 
Homer în limba românească, socotit ca unul din cei af 
mari homerizi al tuturor timpurilor, a recreat epopetă 
liadei în graiul nostru popular, umplând pe această cale ul 
gol al culturii românesti, că 

Respectiva însușire a stihuitorului Murnu de-a CU 
în cuvinte ca vechii arhitecți în piatra Panteliconului, (RI 
plele dorice, o vom urmări cu atenție, mai departe, 





 Ctână si rs 





LIBERTATEA 


doilea ciclu întitulat ** Poeme pentru iubita din stel e», 


Din prima poezie, Dedicație, reese că de “sub 
de stele i te irita Ba să mflor;“lubitei fagi tn 
tărețe / De daină, suflet iubitor /Si slăvitor de trumusete 


Tsi închină viata *Fălos de faptele-i mârete”, 


"Acelasi autohtonism peren exprimă si exceptionala , Apo- 


teoza Cosânzenei, pe care o redăm în întregime: 


Incins de-a! Frumusetii cult fără hotar 
Sub nou descântec de sirene dunărene 
Ursitei mele datu-i-am viața în dar; 

In turnul meu de măiastru iconar, 
Neodihnind de trudă mâni și gene, 
Ciaplesc în aur avatar. 

In loc de masca unei Venus Anadiomene, 
Icoana celei mai măiestre Cosânzene, 
Mântnitoare prin fermecâtoru-l har 

Al sufletelor noastre pământene, 


Cosânzeaza reprezintă un arhetip platonic, o idee ridi- 
cată peste aparenta umbrelor, decât un ins anume mai mult 
un ideal ar întrupa, când tara mult îndrăgită, când pe iubi- 
ta din stele, un astru dintr”o constelație a lui Venus Urania 
şi nu o ființă oarecare. 

Infătisarea este înrudită, prin vasta si înalta pancramă 
spatială, cu cea a lui Dante urcând cerurile Paradisului , 
ermpireu aurit, lângă Beatrice, regina reginelor și îi dă via- 
tă, ca pe-un eon specific murnian, șlefuit la marea tensiu- 
ne a perfecțiunii demiurgice, cum își ia avânturi înaripate 
din craterul clocotind al înimăi, făcut vers scris, pe ana- 
fura simțirii, lubitei din stele: 


Dar, soră de suspine, 

Tu singur sol de bine, 
Destaină de nespus, 

Te-ai îndurat de mine 
Luceferind de sus. 

Ca magii peregrin, 

Călăuzit deplin 

Sub raza ta statorric 
Zâmbită din senin, 

Am semănat alin, 

Tipar ca de pristorric 
Deasupra vremii, fin, 
Scumpet luceferin 

Din care suflet mă mgrădin 
Spre cer crescand nămornic. 


(alin -binefăcător; pristornic -inscripție pe prescură; lw 
ceferir -de natura luceafărului; rămornic -urias) 


| cătină aveai E > auzi parcă cum se i 
propie de tine cântecul depărtat al stelelor, armoniile har- 
felor cerești, sferele Domnului, 

Aceeasi atmosferă încărcată de purități angelice,flori de 
crin ce-şi scutură polenul ca pe niște ploi crepusculare ba 
tute în rubiriul curcubeului mag, transpare în irizatiile 
perlate din Cantata pentru Pemia ; ““lubita, stea de lungă 
drumetie / Pe treptele"mvierii şi'riunarii mele / De muz 
că între pământ şi stele, / Femia, beatitudine mladie / De 
mdlcomă trăi monodie / Nuntită în somnia mea senină / 
Sub tuciu de beteală din aârmar solar, / Păreai cunună (ra- 
gedă peste grădină / De lamuri foriră, ce-a mai plină / 
De-a vieţii na, căutată în zadar”. 

Melodiile sunt executate pe viori necunoscute nouă, re 
prezentate ca” niste oglinzi de culori, În mâinile ingerilor 
cântăreti de artisti înzestrați să vadă și cu ochii sufletului. 
Acestui viistar de “lacrimă steliră” îi este sortiță meni - 
rea Diotimăi, preoteasa lui Socrate din Mantineca sau a lui 
Manole Mesterul, Ana din legendă : “Deasupra noptii mele, 
daţă tie / Feeric să domnesti în turn stelar, / De unde m = 
duturaţă Muză serafic, / Să te cobori în ziua mea noptie, / 
De ține să am parte legendar”, 

Să recunoastem că un astfel de discurs liric nu se ponle 
duce decât în cadrul desmărginirilor cosmice, la Hotar de 
stele : “Hotar d» stele turnul mi-am clădit, / Cămin de-a- 
zur, de cântec, de lumină / Din soare al meu cem tină mi- 
a'mDorit; / Seraf din mine acolo tea mslăvit”, 

Mistica apartine preotului dac de pe Kogaion sau din sar 
ctmarul Cabirilor de pe ostrovul sălbatec, Sarmotrace, totul 
este pretractat dintro stoa asezată pe îrăltimi cufurdate 
în azurul cerului, de unde, starea de pierdere În necuprins 
o clipă înainte de a-l vedea pe Dumnezeu ; ** Zâmbind mi» 
aprinzi luceferi peste-abis, / Destinzi în viscol nopti de 
pătimire / Si larg prin tine drumul mâ-e deschis / Spre 
zariște de feerti de vis, / Desmărginit mănspulber de ui- 
mire | » 

Carnalul învins, ca balaurul de sulița sfântului, victoria 
este prăznuită printr'o exiberantă orgie spirituală, din cu 
pe se bea nectarul și rodul viilor crescute pe munții ce-au 
servi! drept oratorii superbelor schimbări la ia, unice 
întăiniri pe cărări nevăzute, indicate prin semnele stele- 
lor puse ia cumpene si răscruci de ape interioare ;“lmens 
elan de orchestră mbnsurdin, / Te iumrurie”mdolta mi sim- 
tonie; / Din cer melodinză taini a cor, Pământ ore A 
rumpen frenezie. / O, sens al lumii] buturor , 
pasul lor spre culmi, nestins tezaur / De nostalgietn vers, 







AUGUST 1987 


Risipit ca pulberea primăverilor însorite, chtonismul 


său panteisic, se îngreunează de potmolul cumințeniilor 
sfinte ale pământului, asemănătoare cu cele din mistica , 
Pieta săpață în lutul câmpiilor muntene, al poeziei lui Ni- 
chifor Crainic: **Mi=e inima împrăgtiată / In aer peste tot 
o revărsare, / Sufiare nenfrânată, / Ce râură ca de betii de 
oare” ; 

lată si acea comunitate de rechizite însușite de poeti de 
la făranul închinat în fața icoanelor ca un Apostol scoborti 
din evanghelii ; * Orhimde scump elan de primăvară / Si 
viata prididește și răsare / Sădita-i şi rodită a mea visa- 
re, / Plugar din mine seceră și ară / Si în recolta lui e o 
comoară / De aur adunat din largi ogoare / Fantastice de 
lună si de soare,” 

Culoarea dominantă e albul imaculat, al miresei din tai- 
ra nunții, simbolul curățeniilor nepătate, nu făcute ci năs- 
cute, Obiectul admirat e mâna, ca'ntr”o cadră ferrareză 6 
xecutată de-un primitiv: “Chiar mâna ta, alboare pură / 
Ca de petale ce semerină, / Mi-aduce Mori, spicuitură / 
De roua dalbă, ce mi-o'nchină / Și zic: a ta'mbiere fină / 
E toată frăgezimea tăinuită / Din tine, duh rodit, lumină / 
E teric înflorită din grădină”, 

E. ste o nouă declarație de dragoste făcută între persona 
giile banchetului lui Platon, un duh iubind pe altul își cau- 
tă dintâia contopire, întoarcerea în el însuși, Unul: * Nu 
poate fi precumpânită / De nici o scumpătare, răsărită / 
Din mâruntaiele de tină, / De aceea mi-ești neprețultă, / 
Din toate cea mai nestrăină / Sim tot lăuntrul meu mărită, 
/ Fiindu-mi singura iubită”, 

Acestei diaschize revelatorii, atât de fină în nuantele ei 
ieșite din spectrul comun solar, deci necesarmente com= 
ponentă a unei alte lumi, poate fi opusă Odei pentru nease 
muita, Rezonanța-i concretă, prin întrebuintarea motive» 
lor, ar urmări doar să vizualizeze lucrul în sine după bu- 
nul obicei al artistului plastic sau al parabolei din pestera 
platoniciană, joc de umbre aruncate pe un perete dinadân- 
cul realelor esențe: “Cum o litanie arzătoare / Din floa- 
re lâncedă spre soare / Simsmirnă ruga de suspine,/ Din 
ochi de-a zur primind lumina / Blajină, care totul însenină 
/ Sim raze demviere plouă, / Tot astfel jindul meu,ardoa- 
re / De rug, adun şimstrun spre tine”. 

Obiectivizarea provine din trecerea subiectului în reg- 
nul vegetal, o practică și Eminescu în unele poezii privind 
pe Măria Sa, Codrul, așa se impune impresia mai puterni- 
că de universal, se transmite repetatul sentimen cosmic , 
constant prezent și în poeziile populare ; **Mă simt tulpina 
ce lesină / De sete si semvoaltă'm rouă / De vlagă si vir- 
cute nouă, / Tie, din toate cea mai fină, / Mai albă tina 
şi mai plină / De-avutul vieții, mă supui / Deplin ca po- 
mul ce semchină / Cu toate ramurile lui”, 

Motivul plantei ce-ascunde un suflet în ea, îl găsim şi la 


Vergil, preluat apoi în Infernul lui Dante. Sau dediţeii vi- 


neti ai lui Blaga, lumina morţilor]! 

In amândouă poeziile de mai sus timpul nu-i cel obisnu- 
it, îi măsoară ornicul oprit al vesniciei, 

Eternitatea poate să fie si clipa culeasă din ciclul marei 
treceri, l-a preocupat ca un motiv obsesiv pe V. Voicules- 
cu dar pe când la el era un scop de atins,Asezat undeva sus 
si departe, la G. Murnu, în poezia sa, formează o perma- 
nentă constantă, vesnicia, o repet, înlocuiește timpul de fi- 
ecare zi. 

Hălăduim în acelasi rai al visului hărăzit să cultive vla- 
starele de foc ale poeziei, depărtatele Oglinzi de azur: 
“Cum tot spre tine zborul meu năvale, / Să-mi fii aevety 
sau jocul Muzii? / Tot nimbul, neprihana frunții tale / Na- 
inte-mi stau, le simt materiale / Și totuși tremur că sărut 


duzii. / De cum disperi, tu nu eşti nichirea; / Te'ndură, 


lasă mcremenită aproape / De minem umbra ta să-mi port 
uimirea, / Cam taina carem ochii tăl încape, / Oglinzi de 
azur ce se deschid sub pleoape, / Mi s”a desoblonit nemăn- 
ginirea / Si'm mine tot încord închipuirea / Imensului de 
drag ce mă cotroape””. 

Forma acestui poem întărește în propriul său tipar mo- 
mentul unic căzut ca o aşchie stelară din inima ce-a atins 
semărginirea, unica metamorfoză poetică plămădită în re- 
cepta col de minuni, 

Poezia este cântată ca un dar nestemat ;**Scumpătate de- 
urita / Ca din mâturi pilduită / Stea de noapte pâmântie / 
Oehilor mei aglindită;”” 

Nu-i neglijat nici instrumentul predilect al lui Orfeu, li- 
ra: *De ar fi tat astfel să mă ție / Cadența blândă srmo- 
nie / Deplin acord să-mi curgă mie / De cea mai biblică 
solie, / S*aducă nouă sufietie / Cum n'a mai fost, cum o să 











* d ju 


Aj 
| 


ta Au POR Pe De iei | ână zv 
Dont, Destul finit, / Pad misetta Din fan 
tazma / De pom al Muzei”, al a 


Revenim la Destaina eternității murniene: “Esenţa ne 
„pevenim Îa Destara eternității muriene: «Esera ne- 





tă / De dusmării haine / Și mu se mal dezbată/ Dintotsotr- 00 N 


bitul bine, / Eternul de altădată / Rămas tipar în mine/ 

Desigur fiecare poem, chiar cuvânt, ar merita să fie 
desfăcut în părțile sale componente, ca să se vadă arta de- 
oschită, misterul demiurgului, înfăptuirea dumnezeiască a 
lucrului văzut; *Cu ce polei de Moare / Din mine te pot 
scrie / Ca din cerești izvoare, / Seratica magie, / S'o ure 
în cer, să-mi fie / Cântata melodie / De stea luminătoare, 
/ De suflet caremvie””. 

Aş mai aminti Ingemânare adică întalnirea a două fiinte 
asemănătoare, încă un exemplu că poetul tratează contopi 
rea de pe tărmul câstigat de-acum al nemuririi, unde omul 
e numai cfeag de substanță vie, locul unde crese din flul- 
dul azur Morile poeziei pure.Recunoscut si în Viziune mu- 
zicală ca un imperiu unde nu a ajuns decât muzica, apropi- 
erea poeziei lui Murnu de aceste limane nelocuite este da- 
tă nu de sunetele externe verlainiene ale versului ci de zvo 
mul tumultului răsturnat în tăcerile veciilor, deci prin co- 
munitate de mesaj si vrajă sugestivă ; “Leganis mă poar- 
tă și mavântă / Și m'afundă și mă'moată / In suișpe drum 
de stele, / Raiul adormirii mele, / Cum en zodie înstela- 
tă”, 

La un alt pol ar sta Inlimănire, salvarea Albatrosului 
baudelairian ferecat în portul destinului vulgar : **Peată 71, 
zbor de fericită /Imnuie al meu singur bine, / Milostivă a 
mângâierii / Darul, care azi mi-alină / Chinul setei de lu- 
mină / Cumpană de-ajuns dureril””, 

Aşa descindem la Cosânzeana cerului pe care am s*oci- 
tez integral, tocmai pentru a constata, încăodată, direct, 
procedeele mălastre uzitate de autor într?o altă declaratie 
de iubire învătată de la o profetesa cu sediul petronul He- 
iadelor sau al furtunosului dar mândru Orion: 


Din tărm de amurg si așfodele 
Cum triste împrejur s*adună 
Fantasme de surori rebele, 
Duios melodiind sămschele, 
Poema visului pe o strumă, 
Nestinsul dor de-a fi”rmpreună 
O zbor de patimă nebună ! 

Am secerat mănunchi de stele, — 


peace 
E a 9! aaa be 





Făcut-am coarda ce suspină 
Să-mi fie muzica stelară. 


lar cum În cruce mchipuirea 
Mi-a tors pe drum necontenitul, 
Tot astfel mi-a crescut uimirea 
Și-am scris in tine infinitul! 


Deşi foarte succint, totuși cred că am reusit să arat de 
ce George Murnu este făuritorul unei arte deosebit de ele- 
vate, având proporții cu adevărat hoelderliene, formal se 
alătură binecuvantaților maeștri, lucrătorii cuvintelor di- 
vine ale poeziei pure, locul său în literatura română apar 
tine unui mare poet, de egală valoare cu cei cu care l-am 
comparat: Tudor Arghezi, V. Voiculescu, lon Barbu, 

Intr?a doua parte a studiului meu, am să caut să intru 
mai departe în profimzimile versului murnian,asttel că am 
să descriu de unde a pornit, din ce pământ își trage seva 
Pasărea măiastră a creației sale. 

Pentru realizarea acestui obiectiv nu vol face alteeva 
decat să urmez, în continuare, pe poet si istoria inimii sa- 


le. 
Ovidiu VUIA 












Bax za 


ă un articol oare ar 


E = = 





| | astea să a hehe 
ii | ia subliniat în raze, Întâiaşi 









"Ş a net % S- ra Me LR Aa 
tolicismul ca normă mondială a fost recunoscut întotdeauna de Nichifor 
ua: dă [ai În d asi eră tatea cregi ină, pândilă de o mie şi una de 
primejdii, nu sta aprit aici. Acela purtător de glas ul ortodoxismului nostru, în clipa 
în care se părea că Clermania hitleristă trece printr'un cutremurătur conflict religios, 
Sai mia ezitat să intre în văMoarea disculiei şi să atace ncopăgânismul lui Alfrol 


aia, eutal i Rasă e Relig iune, Nichifor Crainic arată în ce măsură exagerările 
caute a travin E ptelor creştine şi totdeodată cure este calea de împăcare 
tionaliemuli 4, doctrina îui Isus Cristos, a 
Ideologul român preconizează următoarea soluție : pământ najional şi cer 
ot Im opoziţie cu imperialismul ecumenic al catolicismului oare depăşeşte prea 
E cc E€ graniţele neamurilor, Nichifor Crainic recunoaşte atăt universalitatea creştină 
 transcendentă cât și organicismul naţional. Cerul e unul singur ca și Isus, Dumnezeu- 
omul. Dar în lume există o ierarhie firească, un belșug de nuanțe și de reliefuri pari: 
eulare care nu pot [i sugrumale de nici un artificiu uniformizant. 
Are Aa Intuiţia acestui cosmos de forme și de lrepte suitoare, pe care urcă îngeri şi 
“oamem, siă la baza concepției panbisericesti a lui Dionisie Areopagitul. Pe ea sa 
-mulăt bise orlodoxă, respeclând ceeace a lost lirainic înrădăcinat în viața fie- 
a i popor. 
se In ce rapori se găseșie orlodoxia [aţă de neamul românesc ? Este o întrebare 
esențială. menilă să ne dea prin răspuns, axa gâmlirii lui Nichifor Crainic. 












“dee 
> pi d3 a iu 
P ? A Ş 


Ortodoxismul n'a fost peniru noi o religie abstractă și imonovalenală. 
HI a fecunda! întreg trecutul culiural românesc. Bun sau rău, modest sau interesani. 
— oricum ar Îi, — acest trecut crislalizat în arla bisericească, lui i se datorește şi 
presupune o consiantă simțire religioasă cure a veghiat zeci de veacuri în stratul 
subistorie al țărănimii, în acel somn milenar de involuție germinativă ce ne-a pre- 
lungii evul mediu dincolo de respirația umanistă a Eurupei, 

Aparenţele imediate ale trecutului, desigur, îmdlrepiățesc cele mai csudale 
leorelizări. Insă un lucru nu poale [i tăgăduii:: fondul neamului românesc nu este 
uteu, Producțiile foklurice duvedesc un simţ de orientare exclusiv creștină. Gustul 
plaste ul dimensiunilor, credința în durabilitatea simetriei formale şi graţia ril- 
mului liniar suni lut alătea caracteristice ule plăsmuirilor „anonime”. Ele au im- 

primat până și celei mai umile creațiuni poporane, un suflu de spiritualizare a rea- 
2 Alăți, a teamsligurare a ci după verinjele stilului bizantin. 

Tradiţia românească cesle bizantină deci ortodoxă, spune Nichilur Crainic şi 
deaceca măriurisireu crezului gândirist dela ea pleacă. Destul ne-a copleșit apusul 
prin sarbedele lui imitații mecanice. Deslul ne-am lalsilicat și ne-am indepăriu! 
dle uoi-inşine copiind tiparele sirâinătăţii. 

Deabia desrobiji geograliceșie, am căzut într'o neagră robie spirituală, cel 
pujin aşa de siranie ca și iobăgia la groli sau la lanarioţi. O a doua neatârnare se 
impune: aceia a sufleiului. 

Această neatârnare e sirigătul renașterii interioare vestit in paginile Gândirii. 

O independenţă culturală nu se câștigă cu strașinan [runţii culcată la marginea 
ării ca să adune apa murdară a lurtunilor de peste [runtarii. Ea se dobândeşte 
alilel. Altfel, adică priatr'o îndrăzneață sondare a substanței care zace în strălun- 
durile einicității. lar substanţa e tradiţia ortodoxă. 

S'ar zice că e o simplă reeditare a tezei junimiste. Nu. Mişcarea Gândirii n'ure 
nici un punct de contaci cu vaga teză a „(ormei [ără fond”. 

La Titu Maiorescu „nălucile lipsite de trup” şi „minciunile lipsite de adevăr” 
nu erau combătute sub impulsul principiilor naţionale ci în virtutea — astăzi în- 
doelnică — a rajionalismului impersonal. Criticul beţiei de cuvinte, deşi a avut se- 

„ verul rol de cenzor literar al epocii, totuşi n'a pătruns specificul esenței noastre au- 
tohtone. El voia o ocoudenializare lentă şi nicidecum o cultură a spiritului românesc. 
Maiorescu n'a prevăzul izbucnirea „blocului de forță inconştientă, rup! din sălbă- 
lăcia naturii”, înzestra! cu misiunea lui Parsilal de a sdrobi demonicele ispite ale 
lui Klimgsor, peniru a mântui sacrul potir al Graalului. 


Stabilind acordul dintre ortodoxie şi naționalism pe conceptul tradiţiei răsă- 
rilene, Nichifor Crainic acordă noamului suprema importanță politică. Neamul stă 
de aici înainte în centrul preocupărilor sale de fiecare zi. 

Poel al „certiludinilor divine” după cum l-a numit Basil Munteanu în adm: 
rabila sa Litteralure roumaine, autorul teoriei etnocralice este cu aceiaşi justificare 
şi doctrinar al certitudinilor naţionale. 

Lupta sa n'a fost egalată decât de convingerea nesirămutată în misiunea 
scriitorului. 

Indeleinicirea scrisului este peniru Nichifor Crainic o [aptă de mare respon- 
sabilitate morală. Tocmai din cauza aceasta eroismul său intelectual a spari piedicile 
variate ale adversităţii, iar când rezistența era prea generalizată, în locul renunţării 
a preleral ispășirea nemerilată sau izolarea, 

Sentimentul că serveşte permanent ființa neamului cu ale cărei dureri și aspi- 
rajii sa contopii, i-a aprins în suflei acel [oc lăuntric din care, cu fiecare articol 
proaspăt țâşneşte o nouă flacără, Nichifor Crainic toarnă dn fluiditatea [razei pa» 
siune şi elan, Elogios sau polemic, scrisul său e străpuns de fiorul sincerilă (ii misio- 
nare. De aceca, atunci când a văzut un pericol național, oriunde ar [i fost, revolia 
lui s'a revărsa! din plin. 





NICHIFOR CRAINIC ȘI SPIRITUL VREMII 


DE 
SEPTIMIU BUCUR 


(Urmare din numărul trecut) 


Din bogăţia activităţii sale, vol alege doar câtova idei, Unele s'au verificat deja 
în experiența actualități; altele sunt Încă semne proectate pe fundalul viitorului. 

Cartea Puncle cardinale în haos se Începe așa : „Vremea noasiră e vremea 
tineretului”, | 

Intr'o perioadă învălmăşită, în dare oficialitatea considera generația de după 
războiu, prin prisma celor mai re criterii, nimeni n'a înțeles sbuciumul 
tinereții ca Nichifor Crainic, Na fost o aplecare exterioară şi convențională 
la exploziile de durere 'care izbucneau din inima celor nedreptățiți şi însetați de o 
altă rânduială a patriei, ci altceva. Nichifor Crainic sa regăsit în această risipă de 
energie juvenilă şi a vrut-o cât mai sănălos îndrumată. 

Problema tineretului a dezbătute sub toate aspectele. 

Pe deoparte era lumea veche, inoleştată în jocul nenorocit al intereselor de 
partid. O lume putredă şi sfâșiată de nesfârțitele vicii ale politicianismului. Pofta 
parvenirii nu mai respecta nici o lege, nici b constrângere etică. Însăși existența 
națiunii părea periclitată în ceeace are ca mai bun și mai viguros, 

La adăpostul utopicelor liberțăţi cetăţeneşti, românismul suferea o cruntă 
umilire, gata să amenințe rodnicia celor dai ani de jertfă. | | 

Paralel cu primejdia cosmopolilismului cultural se desvolta, nestingherită, și 
primejdia înstrăinării politice. tza 

Răul a fost repede demascat iscaria sufletească a guvernanţilor, în menta- 
litatea oamenilor vechi, incapabili să'tăspundă la marea chemare a timpului. 

Din contactul direct cu această Sare de lucruri, Nichifor Crainic a descilrat 
adevărul elementar, că îndreptarea ni poate veni nwnai dela schimbarea persoa- 
nelor ci dela răsiurna-*a întregului regim. | 

Democraţia deci e cauza haosului moral, Atat prin ea însăşi căt şi prin excres- 
cențele ulterioare, democraţia ucide viața neamului. Ani în șir, Nichilor Crainic a 
făcut cel mai crud și mai luminos rechizitoriu al falsului regim egalitar. Atacurile 
lui, au țintit — loate — să taie grumazul monslrului cu irei capele. 

Noi n'am avut, la drepiul vorbind, o democraţie autentică. Pentru țara romă: 
nească democrația a insemnat dominația statului internaţional iudeo-masonic şi pre- 
gătirea invaziei comuniste. Adică întâia lază au desagregării după care, firesc ar Îi 
fost, să urmeze sângeroasa calasirolă, 

Nichifor Crainic merge până la rădăcina [ilosofică a discuţiei. Fiind expresia 
politică a raționalismului pseudorevolujionar, democrația trebuie atacată în temeiu- 
rile-i spirituale. [a reduce pe om la maşină robindu-l forţelor exterioare. Morlologi: 
judecată problema, constatarea această pezumnă înireagă criza materială a veacului 
Slingerea unei culturi adevărate, e premearsă intotdeauna de strălucirea seacă a civi- 
lizaţiei. Fiinţa omenească se inslrăinează de izvoarele metafizice ale vieții, işi pierde 
relieful lăuntric, Îsi trădează nelinisile ereatoare, pulverizându-se în forlata orasului 
mondial, 

In noua condiție a omului modem, orice aberaţie n pulut să înflorească, ase- 
menea ciupercilor otrăvite pe zidurile moriii, 

Imbrățișând înir'o perspectivă sintetică drama crizei actuale, Nichifor Crainic 
ii fixează obârșia în irulia demonică a rațiunii, reprezentată de titanii ateismului 
Odată smulsă din raportul tainic cu trănacendența, existenţa omului cade În cea mai 
aspră singurătate, o singurătate a cărti salvare iluzorie vine tocmai din răsvrălirea 
impotriva cerului. Revolta lucidă a Hlaniamulul loveşte în bazele creştinătăţii. Ea 
a mers mână în mână cu progresele ltânicei iar democrația i-a servit ca ideal climat 
de promovare. 

Nichifor Crainic propune în locul democraţiei-cosmopolite și materialiste, de 
mofilia naţională şi creștină. 

In cadrul demofiliei, sănătoase virtuți naționale, se înalță ca din sevele pă- 
mântului. Eroismul, în primul rând. | 

Despre omul eroic, Nichifor Crainic a soris mereu. E una din temele lui de 
predilecție. | 

Eroismul este sâmburele oricărei revoluții morale. Rea! în basm și legendar în 
istorie, eroul se aşează deasupra râmluiel ii obişnuite, devenind stâlp de flacără pe 
orizontul viitorului, | 

Pentru a dinamiza congliința Dajiunii, pentru a fi, cu alte cuvinte, un mit, 
el trebuie să înfrunte soarta şi 30 Pifuiască. Tipul de erou nu se lasă zdrobit de 
viteogia fatalității; îi stă piepliy În îță şi o stăpâneşte. El adună ln vulcanul sulle- 


7, dd N tii d 
pr 5 . . 
> ş , ] A 9 „4 


„Comunitatea cu neamul e + 
„Prin asta se deosebeste el de curaji 
Numai cultul indrăznelii eroice i de 8 silvice a 
în misiunea singulară ve i va hărăzit. „Ua singur lucru văd eu ridivându-ue cau şit 
de Carpaţi peste orizontul cu atâtea depresiuni al noastre: indedanaala | 


Sporul neintrerupt de viață pe care-l aduce cultul curajului este seal magie ah E: i; 


inturor faptelor cruciale. 





Dacă întradevăr România are un rost unic în colțul aceata de poat: e Dlui - pă “ 


ritului, în afara expansiunii temerare nimeni nu-l va fatruchipa. 


Generaţia tânără, de puriea căreia este netăgăduit victoria zilelor de mâine, 


are aa de n duce mai deporte câștigul generaţiei războiului, în duhul eroiamului 
no | ş 


ul. 


Randuiala românească postulată de Nichifor Ceainie nu este ca putință decăt ă 


într un stat clădit pe coordonutele programului etnocratie. lermenul extrem de feri- 
cit de eitnocrație concentrează în lâlcul lui prodigim voința rasei dle a se organiza 
intrun stat care să fie expresia nealterată a proprietății băștinase și instrumentul 
viu al aspirațiilor naţionale. 

Multe din principiile etnoeralice sau dovedit aplicabile în cea mai rodnică 
masură, Și cu toată siguranţa, românismul nu va intra în epoca lui de aur până când 
aceste imperative nu vur deveni dogme guvernamentale, înarmate cu tele se- 
cundare ce se cer peniru a cuprinde poziliv realitatea. Liniile generale suni trase 
afund. Rămâne dvar ca cei care le ințeleg importana să le transforme în fnrțe active 
de conducere. 

Nichifor Crainic și spiritul vremii este un subiect prea precia ca să poală 
În istovit de sens în vorba zilelor de azi. Dincolo de cuvinte însă stăruia ceva ascuns 
și totuşi foarte real : adevărul inexprimahil. i 

Dascălul și luptătorul Crainic ne-a învăţat să gândim întrun anume fel și după 
anumite criterii. Î elul e adânc românesc iar criteriile permanen! cresline, Ameninţaţi 
de psihoza aventurismului, fără el, numeroși dinire noi n'am Îi lost astăzi pe poziția 
in care suntem, 

Sa vorbit de o dramă a lui Nichifor Crainic. Da, e drama tuturor dame: 
nilor cure nu acceptă lantaleu si compromisul. Scrisul lui Nichifor Crainie e întul- 
deauna constant cu sentimentul care-l crează. În opoca sinuoaselor acomadări abile. 
un asemena exemplu trebuia să sufere pedeapsa propriului său eroism. Căci tuale 
păcatele se iartă. Afară de acela de a nu fi gresit meioslată atât faţă de line căi 
[aţă de ursla neamului. 

193ă 


Cândirea 
a % E 3 k E Stie 3 fă 
. i), . fe a E 

ş 4 





RUGĂCIUNEA PULBERII MELE 


| A "ntoarce 'n bulgăr, tremurând 
eco Portege finite ra 


Miroase satul tol a iarbă şi - a lumină 
Şi stă 'n genunchi sub tâmpla Ta de soare 


Pe creştet, alb, un patralir de Hoare sumei = tgp 
| - adună rugăciunea lui senină. de 2 i pierde Su ra 
Și umbre moi culcate pesie cale... 


Şi - aşa neputincios, dar tare în credință 
ln fiecare zi se dreaptă către Tine 
Cu tot ce -ai pus în ed din slăvi senine Doamaa 


Cu tot ce - ai vrut din marea biruinţă. a pi mi cei Sa E 
urta o 

Se'nchină simplu, ca un ram in vănt Cum aş p | pulbere 

Şi erp "n cer un bob de gând, Din înălțimile prin care am irecul, 


D. CLIUREZU 


”Y —— 












j 
- 
4 


rai 
.. » . 


Li bea < 













Pi 






- tite de maho 3 si spirt, ca Bărti sta- | 
3 Sea € â si apr pe de i. o'baniă aiarhiea, cu mintile 
i și ina AI aricii le, formă un asa zis pluton de 

: en A ici “că pegtieaatae, ca- 

n în mamele i spre bănui “proletariatului 


 răevr PI 


a îi E i 

| masa vesti şi mat 

| pom loaze ORR la comandă, iar tru- 
Ta 





Vor semuia actul de decesal 
dinastii imperiale , din 


" Odată cu e], un sistem absolutist cu o birocratie trân- 
davă si greoaie, tot ceea ce fasese putere si glorie pra- 
| vostavnică, dispăreau pe panta întunecata a istoriei, prin- 
tr act saravolnic, act ce reprezenta **'dreptatea popo- 
rului” si “dreptate” avea să se cheme un sir neintrerupt 

| de crime, de atumei și până în zilele noastre, 

“| Trupurile încă mai zvâcneau, când cei ce arwmcaseră 
moartea din flinte, se repeziră asupra lor și în sângele 
încă via si cald, îsi înmuiară cârpele cu care-și ster- 
" ponu masul, Unii se jegară cu ele la irumte sialtii la brat, 
Purtau de-acuma banderola rosie, cerinta nestăvilită de 
sânge si moarte, Aceasta va fi deviz acestor Carama- 
| 2ovi moderni si niciodată m: va fi suficient sânge sprea- 
i sătura. 

Putine, foarte putine minti din acea vreme, Si-au dat 

| seama că în acel moment, axul geo-palitic al lumii sa 

curtat sub dapoarta urii nestăvilite, că echilibrul epocii 

moderne 5"a frânt, că acesta era începutul diramitarii 
| secolului XX, care near putea duce la dispariție. 

| Viata insalubră dir catacombele marilor metrpole Oc- 
- chdertale tresălta de bucurie. Cei ce gandiseră și spriji- 
nisera moral și material, cosmarul ce abia începuse, îsi 
rădeau în barbă si-si frecau mâinile: investițiile începu 
seră să dea roade. Rând pe rând, datorită evenimentelor 
ce au urmat, ur sir de alte popoare, cu sisteme sociale 


Chiar dacă la împul acela, sistemul social-politic din 

Romănia, mu era asezat pe cele mai juste principii, tara 

| avea perspectiva reali de a se deschide spre aspiratiile 

inimii civilizate, ajutată mai ales, de un tineret de excep- 
tic, animat de un sentiment rational curat și solid, 

Nu s*a întârmplat asa ; conspiratia mondială impotriva 

| duzmii crestine şi civilizației traditionale europene, avea 

de platii o poliţă României. De ce”? Nu stim? Si astfel, 

lături de popoarele răsăritene, tara va cadea asa cum am 

Spus :mai sus, în cea mul feroce formă de sclavie, unde 

justice si demnitate umană nu mai există. Toate act- 

le popoare, transformate într'o massă amorfă, muncesc 

până la epuizare, bn ridicarea mausoleelor terorii și u- 

rii. Sus, pe Vrtul acestor mausdee, spanzură banderola 

rosie, rusinea secolului XX. 

Astăzi, la 70 de ani dela prima urlet si îndemi la dis- 
strugere și dezordine, acam când rebelii unei cauze cu 
efect în lant, plănuiesc imgiartarea obeliscului desuma- 
mizări, pe teritorii ce păreau cetăți inexpuzrabile, mar - 
ma (ii, acesti sinucigasi care au plârâdii act de naște - 
Ft 4 coca ce avea să se cheme “prima revoltă satanică 
pe terra, înapotriva ordinei firesti”, ei, care ao plâtita- 
censtă acțiune de subminare a lumii, cu aurul si banii 
câstigati de pe urma dobanzilor îinrobitoare, puse pe sp 
tele omtlui nevolas si din tranzactii care mai de care 
mai vergase, realizeaza că suni si ei pe marginea pră- 
pastiai, inteleg că tentaculele acestei urpii Sdavo- Aslati- 
ce, nu vor face nici o diferertă intre colabmretioniști si | 
adevărații opozanți. Toti vor pleri ia fel;în aceeasi groa- 
pi cormură, căci numa! asa, o nou societate," pocleta Lea 
socialistă”, bezată pe fraudă, minciură și teroare, se 
pute irstaura. 

A Asadar, lumea crestină retrasă azi în amcomi, ca 
pe timpul lui Nera, me se poste biz pe abator din afară. 
Oamenii si popoarele de bine, sunt din ce în ce mai pui- 
n. Va trebui, ca și altidotă, să găsească resursele re- 
cesare stăvilirii inta ziei lăcustelor rosii, în interiorul 
său, Pe crezul si sfânt, să se înmite încă odată din clan- 
destinitate, să urce sus, acdia, pe vârtul monstrilor de 
grură! fortificai cu sângele a milioane de nevinovați, să 
smaiiză banderola desrnățului și să lege cu ca ochii celor 
ce-au purtat-o pe bra!. 

Ponte aşa vor fi în stare să vadă și si deusebmeaacă a- 
DI MPR, tute. mm 4e acte mate Mute 


... —m_——... 


Ovidiu VASILESCU 





4. 


ST di = d: 





Toamna şi tu 


E toamnă si-l vremea de alte migrâri; 
ce-a fost, nas mai vrea să mai fie, 
Toate-mi par desarte —îmi par renuntări-— 
drumul pân "la tine, vesnicie. 


Amiforă goală mi-e inima azi 

când Zeul Lumiră se stinse, 

când tu, dintr "o faclă —abia de mai arzi-— 
pe vatra cu ganduri ucise. 


E amiora goală si lutul secat, 
olarul de mult mu mai este; 
timpu ?n ani de straturi asezat, 
ca pe tine l-a făcut poveste. 


Noaptea când ascult cum dinspre mări 
vântu-aduce zvon de iasomie, 

se ridică "n mine mari iluminări, 

ce s'au stins în palma ta târzie, 


E toamnă si-i vreme de alte migrări; 

ce-a fost, n'o mai fi niciodată, 

La geam stă un Inger si-mi face mustrari, 
că n'am stiut vorba petrece-o"n faptă, 


Sfântul pe rug 
“epilog la opera poctului RADU GYR- 


Cu usoara melancolie privesc 

cum ciocarlia, 

prin zborul ei mistic, 

urcă cerul si mai departe de mine: 
cu penele ude de lumină, 

toarce din aripi 

povestea Zeului Timp, 

din albia căruia, 

cineva mi-a aruncat în poală 

un pumn de agrise amart, 

ca să-mi astâmpăr setea, 

pe cât a fost să stau în pustiu. 
Clepsidra e poală de-acum 

si orice gând, vorbă, sau faptă 
sunt egalul nimicului, 

acum, când cerul neverosimil de albastru, 
incearcă sâ-mi sugereze 

că încă voi mai (i învins, 

punând pret nemăsurat 

pe adevâruri ascunse, 

că încă va [i să mai sânger, 

ca unul născut în zodia umbrelor, 
ce-a trebuit să învete a muri, 

im inte de a fi învăţat să trâlască, 
Desertăciune sunt toate acum 

cind înțeleg sensul suferințelor mele 
si le retrâlesc, 

ca pe o sfântă Gă -a bucuriei, 

Din tot ce-a fost cândva 
întelepciune si dragoste și ură, 
astă zi, prin cugebul meu alb 

ca visul urud nou născut, 

măi susură ca un leit- motiv 

dar izvorul cu glas Mioritic. 

Ana zidirilar sfinte 

printre lacrimi mă imploră, 

să nu trezesc trâmbiţele E ribonului, 
din soznul lor secular, 

Ca riciodată azi, 
„10 * mibată dragostea oricărui muritor; 
frate de sânge mă simt 

cu stejarul lui Tudor 

si-s gata să mor, 

pentru tonte faptele mele: 

şi bune și relej 


SPIRITUALITATEA 


LEGIONARĂ 


9 Miscarea noastra legionară are 
mai mult caracterul unei mari scoli 
spirituale. 

Ea tinde să aprindă credinți ne- 
bamuite, ca tinde să transtorme, sa 
revolutioneze sufletul romanesc. Sw 
Netu) este pimctul cardiral asupra 
căruia trebuie sa se lucreze în mo- 
mentul de fată, Suletul individului 
și sufletul mulțimii. 

“Cârticica Sefului de Cuib”, 


9 A crea o miscare inseamna în 
primul rând, a crea, a dă rastereu- 
nei stâri de spirit, care nu-si are 
sediul în rațiune, ci în sutletul mul 
timii. 

Aceasta constituie esentialul în 
Miscarea Legionară. 

A ceastă stare de spiritnuam cre- 
at-o eu. Ea s'a nascut din intalnirea 
aportului nostru de simtire cual ce- 
lorialti Români... 

Asadar, Legiunea, în adâncul ei, 
în acea stare de spirit nevăzată,dar 
simtita de nai, n'am creat-o eu. 

Ea este rezultatul unei conlucrări. 

Ea s"a născut din contopirea ur- 
mătoa relor elemente : 

1. Aportul nostru de simtire. 

2. Aportul de simtire al altor Ro 
mâni. 

3, Prezenta în constiina taturor 
a mortilor neamului, 

4. Indemnul pământului patriei si 

5, Binecuvântarea lui Dumnezeu . 

Pe acest fundament sufletesc se 
creea ză doctrină, program, statut , 
uniformă, actiune, toate deopotrivă, 
nu ca elemente accesorii, ci ca ele 
mente care fixea ză continutul spiri- 
tual al miscării, dându-i o formă u- 
nitară, îl mentin în constiinta oa- 
menilor și îl poartă spre înfăptuire 
si biruinta. 

Miscarea Legionara  Înseamra 
toate la un loc, 

“: Pentru Legiorari”, 


9 Toată problema se pure; 

a. în înfrângerea oricarei polte, in 
băiruirea trupului si a materiei; 

b. în eliberarea sufletului de sub 
jugul materiei; 

€. in concentra rea lui, în rugăcin- 
ne, deci în apropierea cât mai mult 
de morti, de Sfinti, de Mântuitorul 
lisus Hristos, de Dumnezeu... 

“*Circulări si Manifeste”, 


Gândiţi-vă în ce zari de lumina ri- 
dicâăm această Miscare Legionara, 
atunci când nici o pottă nu tramântă 
sufletele noastre... 

“*Circuări si Manifeste”. 


9 Caracterul pe care Miscarea Le- 
gionară vrea să-l imprime societă- 
tii româneşti e o consecință fireas- 
că a primatului pe care ca îl recu- 
noa ste factorului spiritual în crga- 
nizarea tuturor manifestărilor de 
viată ale unui popor, Cum însă spi- 
ritualitatea legionară nu este de 0- 
rigine filosofică, ci si-a ancorat 
premisele în învățătura Evangheliei, 
înseamnă că principiile creştine, pe 
cart se sprijină educația amului nou, 
sunt chemate să dea nastere si na- 










da iul ie RIN aa LIT 


ÎNCHINAT MEMORIEI POETULUI AL. GREGOR IAN- 


CÂNTEC PENRU PLECAREA UNUI FRATE DRAC 


3 Poetul Al. Gregorian nu-i mort 
ș trăieşte si-azi sub al geraniilor cort 
pe un picior de rai sorin 
retras în ale viselor chilii 
topeste cupele de rozmarin 
Miresmele albastrelor bughenvilii, 
Si de la crini petale, o multime ia, 
Apoi polen din firavii iasmini 
Stropi reci de rouă, aschii dintr”o stea 
Cum au plouat scântei peste poiana cu măslini. 
In razele, trepti către cer, lunare 
si țese harfei coarde de mătasă 
Când în adâncul vioriu pe mare 
Tăcerile ca păsări azurii se lasă, 
E] prezăteste-ospețele spre care vin 
Heruvii si toti îngerii cei unsi cu har 
Chermesă unde se va bea în loc de vin 
Ambrozie cerească si nectar. 
Grădinile împrăstic ca un havuz 
culori, parfumuri si lumini 
De-atâtea bogătii, pe pragul casei Luz 
Se hodinesc câtiva serafi în alb, divini. 
Poetul Al. Gregorian e doar plecat într'o procesiune 
pe Muntele unde îsi au strămosii neamului său, Vesnicia; 
după ce cam biserică va'mgenunchia şi spune rugăciune 
Sufletul său va cobori, de sus, cu turmele de căprioare 
Din nou la sculele poetului, la Mori si soare. 
Va astepta să-si regăsească în Teleorman, pierdută, prin furtună, Glia, 
Pe drumul, cel ce duce înapoi, la tara lui dintre Carpaţi și râuri, Reid: 













Nimeni, niciun exeget, n'a intuit până la Dta., BPpEE a 
si de metaforic totodată, arcul artei mele poetice. Ii suntre- | 
cunoscâtor si te îmbrățisez, Poete drag, cu toaţă căldurapri- | 
cteniei, 

ȘI încăodată sunt cu totul de acord cu sumbra analiză făcută | 


de Dta. stărilor de lucruri din exilul nostru si din paioei rit 
în care ne zbatem. 








19 Iunie 1987, Arroyo de la Miel AL GREGORIAN 





CHEMAREA MUNTELUI 


Munte, varful tâu e un oratoriu al tainelor si viselor ii Aa 
îl ajung pelerinii împrăstiați cu har ro 
după ce-au călcat pe Intunericul abiselor, 

Si semchină pe el, ca'ntr'o catedrală înaintea unui altar. 


E drumul suind spre-a lui Amfortas cetate 

Făcut de cavalerii plecați după pocalul sfântului Gral; 

Lângă fântânile ce poartă în ele apele cerului curate 

In pragul templului îsi pregătesc, preoții lui Zamolxe, sacrul ritual, 





Din lemnul pădurii ti-ai cioplit naiul si troita 

Să joci în curtea căprioarelor hora cu iele, 

Si să împarţi anafura Cinei de taină a bacilului din Miorita 
Pe când urma să se mute sus, printre luceferi si stele. 

22 Iulie 1987 

Munte, 

Chemarea ta vine din adâncurile eresului unde locuiesc Blajinii 
O strigă ciuta înainte să cadă în genuni 

E sărbătoare si nuntă, valuri tesute cu firul luminii 

De îngerii din icoane înviați pentru săvârsirea primelor minuni, 
















ELE, CUVINTELE 





Neaua culmilor tale-i cenusa ea ciilos, arsă 


In Altele 


În aceasta carte 


fiecare cuvânt corespunde unei bătăi a inimii mele ci LU e ASA 
mertemenită pe albul foii, se 
vitraliu ce poartă profilul îngrosat al sfântului (a die = 


pictat parcă de Rouault, cu sangele mielului jertfit 
pentru vesnicia Catedralei. 


ă Să g Ș In oglinda privirilor tale se răsfrânge raiul si iadul impreună, i a 






Ori stațui sunt cuvintele 









Heruvimii îţi tin iezenul limpede ca pe un blid la gură git ta 
, Da POs< ți 3 A 
95 Juairanoa (de Pamos a iumiisti- LĂă  ș | X Si îi așteaptă sufletul îmbăiat în razele de lună j sie 
Cine știe să le desferece, de ele însile, Să-si ia pe patul mortii, ultima lui cuminecatură, | 

să le descojească asa ca pe semintele luminii, Munte, 


va descoperi în l4untrul lor 

tot rodul holdelor cerului 

si felul cum acesta va'ncolti 

spicele stelelor aurite, 

recolta divina culeasă 

n priveghiul și asceza meditatiilor noptii, 


Inima mea, chilia anahoretului, 

plânge moartea Poetului 

lângă rădăcinile sterpe ale jalei si-ale tiselor 
departe de vârtul tău 

oratoriul tainelor si viselor. 


ţ 






jj 


























21 Iulie 1987 


S'A MAI APRINS 0 STEA 


Ele ascund, scoici ale spiritului, 

caniecul depărtat al mărilor interioare 

murmurul sferelor, tezaurul armoniilor 

aschii de luceferi strânși în pumnul închis al unul înger alb, 
Umbra sufletului zărobită în mojarul tainei, 

Apoi împărtășită ca fărâmiturile prescurei 

pe masa tăcerii din altarul Inceputului. 


Să-mi lumineze crucea 
si cantul fără țară, 
s"a mai aprins o stea 
pe boltă, de cu seară, 


Si firele mătasei aurorelor sunt cuvintele, 
borangic adunat în grădinile raiului 

tors de caerul viselor 

să nască pânza fină, giulgiul 

pe care se vor păstra urmele trupului, 


Era prea deasă umbra 
Zingaș şi curat asemenea crinului primăverii, albastrului de sus, 
După ce s'a înăltat dintre noi. L-adulmecam prin noapte, 


în cruce, pe lisus, 
Dacă poţi să le imprimi ordinea 


prescrisă în Sfânta lor Scriptură originară, 
Cuvintele îţi vor sluji drept chei, 

iti vor deschide gura fântânilor zâăvorțte, 

de când, primii oameni au părăsit Paradisul. 


S'a mai aprins o stea i 
— o lacrimă de aur-— 

când timpul asfințea 

la margine de plaur,,. 


E i 
. 


Cu aceste cuvinte aflate'n graiul nostru de fiecare zi, 


Sau săvârsit minunile toate, 
Cu Unul din cele 


A ficuț Dumnezeu lumea.., 


Si Crist unde era? 


AL. GREGORIAN & 









.—- 


., 1» 
ea pa “tza NR pe ea 


n DD e pr 9 Oe mn e PT ADD 
P DP - SZȚI 


ma 









p; 


: fu 
schi puternic zgomotul o- 


- 
a Să Ja! A 
| 
sula 

E - 
* E 2 "38 - 
Î. 


Dinar 2 Isi A de la scoală venind, sărea gardul parcului sportiv,sprea cu- 
ege cartuse goale de la poligon; cum, într? zi prins de un paznic, a fost dus în fata unui an- 


a „Stii să înoți? O 


îi 


MĂ 
TTIC 


A, 


după acest răspuns, fu aruncat într'un bazin cu apă. De atunci pa- 
- slunea pentru sport, o întrecea pe aceea de la învățătură. Performantele sportive, intrarea 

în echipa națională de polo pe apă, turneele și competitiile în străinătate, i-au adus multe 
g sati factii si notorietate printre fostii prieteni si colegi. Cu inimosul său Maestru, antreno- 
mul de polo, a fost usor pentru a obține rezultate frumoase la scoală si apoi la facultate, un- 
„de Maestrul invoca totdeauna, “prestigiul tării prin sport” si necesitatea ca elevul său să 


- E pina în examene. 
j Mai târziu, când s"a pus problema retragerii sale din echipa națională, a avut de ales în- 
tre: a deveni antrenorul echipei de tineret, sau ofiter de militie, după o specializare în scoala 
de militie si apoi serviciul secret. “Inteligent Service” i s'a pârut mai aproape de valoarea 
sa si a optat pentru aceasta. Căsătoria cu Maria, tânâră doctorifă, i-a adus împlinirea. 
a: dupa atâtia ani, constafi că norocul i-a surâs în viată si că invidia unor prieteni si 
- colegi fi gâdila vanitatea; de altfel, nimeni nu cunoștea adevărata sa activitate: unii stiau câ 
- ocupa un oarecare post în conducerea federatiei de polo, iar alții, ceva în legătură cu spor- 


X 


$ ui 


w/ry 


La întoarcerea acasă, Marcu parcă Dacia în spatele unui Mercedes de la ambasada Maro- 
cană, si porni prin parc spre a-si desmorți oasele; mulți copii si femei sau bărbați în vâr- 
st, popul vechiul parc din centrul capitalei. Isi aprinse o tigară si încercă să stea pe o 
fervosrea si energia sa îl făcură nerăbăător, stinse tigara, se sculă repede si se 


mai bună idee, era să mănânce ceva, după care putea să dea o fugă până la: bazinul 
Floreasca, unde va putea să facă câteva “bazine” și o ““miuţă”” cu foștii coechipieri. Isi fă- 
cu un ceai tare si gustă câteva cornulete, făcute decuseară de Maria. Telefonul sună undeva 
în casă; ridică receptorul si în cască răsună glasul rece al sefului; 
-Te salut Mărculescule! Mâine la prima oră vii la birou, pentru o consfătuire cu sefu” 
mare; nici - o întârziere | 
După tonul sefului, a înteles că o nouă misiune îl astepta in zilele următoare. 
A doua zi, după o scurtă sedintă în trei, fu informat că trebuie să se pregatească pentru o 
misiune complicată și de lungă durată în străinătate, Instructiunile si amănuntele despre lo- 
cul si scopul călătoriei îi vor fi predate în plic, cu câtva timp înainte de plecare. 
Setul îi acordă trei zile pentru a se pregăti de plecare. Simţii în adâncul sufletului, că nu- 
i place această misiune; dar, oare câte misiuni i-au plăcut?| La ora zece ajunse acasă, se 
schimbă repede si o sună pe Maria la spital: 
-lubita mea! Mai ai trei zile de stat cu tău, după care trebuie să plec undeva, se pa- 
re că va fi ceva mai serios si de lungă durată; vin să te iau la ora două și mergem undeva. 
Mariei nu-i plăcu această veste; de când s'au căsătorit, absentele sotului care pleca, 
**Dumnezeu stie unde” cu săptămânile sau chiar lunile, îi făceau căsnicia destul de neferici- 
ți, Tânără fiind cu o dragoste putemică pentru Marcu, cum îi plăcea să-i spună, dorea ca 
în timpul liber, să stea cât mai mult alături; mai ales că nu de putine ori era geloasă, De 
câteva ori l-a văzut pe sotul ei, în companii feminine care au făcut-o să tremure de furie, 
dar se pare, că explicațiile lui, cu privire la obligatiiie de serviciu, au determinat-o să fa- 
că un rabat dela pornirile-i sufletesti si să acorde tot girul sotului. 
In ziua stabilită de șef, Marcu parcă Dacia pe strada Dobrogeanu Gherea și intră pe una 
din portile Serviciului Securităţii; aici șeful său împreună cu Generalul, îi striviră mâna, în- 
tr'o primire cam caldă pentru astfel de oameni; apoi îl puseră în temă cu misiunea; 
Mărculescule! Trebuie să pleci în Austria; acolo vel lua legătura cu un om de-al nos- 
tru, după care te vei preda în lagărul de refugiați dela Traiskirchen — ceri azil politici Te 
înscrii la Asociaţia Tolstoi pentru emigrare în SUA sau Canada | Faci tot posibilul să ajungi 
intr*una din aceste două târi, după care te ““conservi” (aceasta Însemna sa stea o perioadă 
ma! Jungă fără activitate); la momentul oportun vei primi instructiuni; la câteva luni, după 
stabilirea în America, îti poti chema si sotia. 
-Bine! Dar Maria nu poate pleca dela “Urgentă”. 
-Vom face nai să se poată | 
Au mai discutat uncle aspecte ale acestei misiuni, destul de longivă, după care Marcu se 
retrase, îndreptându-se spre casă; trebuia să o pună la curent și pe Maria în legătură cua- 
neobisnuită; mai avea patruzeci si opt de ore până la plecare. 

Cand a auzit de neobisnuita misiune, Maria a simţit un gol în stomac, un fel de prăbușire 
interioară se produse în universul tainic al fiintei; nu putea concepe viața Gri Marcu, îl pie- 

replicile mustrătoare de altă dată; un presentiment de teamă și disperare o încerca. 
După puțini ani de căsnicie, aproape fericită când se aDau unul lângă celălalt și aproape no 
fericită când el lipsea, Maria simti că acum viata lor se afla la o răscruce. De unde vine 
această forță, care desparte destine? Abia acum îi veni în gând discutiile si părerile unor 
colegi si prietene, care se plângeau de situația din țară, lipsurile, mizeria, trica, ce se în- 
ca niște plăgi asupra societății. Acum îsi da seama Maria, că oamenii sunt nişte pi- 
cui, că peste vointa lor, este acea forţă care conduce destinele sărmane ale acestei natii 
oropsite. Până a ocuparea unui post prin concurs, căsătoria, dragostea pentru 
Marcu, au 
“vedea”. Faptul că unii se plângeau, o făcea să se retragă din grupurile ce murmurau. 







i 


In acea noapte, care-i mai despărțea pâră la plecare, s'au spus si s*au făcut multe lu- 


m o DD ge e e e e apa 
ră . at 
N or 


.. 


PE 


terme; formalitătile de vamă au durat putin, actele 


ână acum, studiile, 
tinut-o departe de pulsul vieţii înconjurătoare; în afara universului conjugal , nu la lucru. Se apucă să facă ordine în cameră; capul îl săgeta putemic: 


. Li 9 
e 


e a as pa ENE e mi 
Tu Soia - e, = i , pat > hi 
E] la] tai, i să? dată i, PT 37 Se i DR, n is, , e ar 
e îi TIS TE DI SI PITT .: St câ ue: - 03 În mi 2, “ d Conibi. 
2 Rast zii] dr s A C, Zi 7 N Ţ 
ET Dara Pe Ba ERe 2 IE 
— Sr “ȘI i i 727% 
ai 
. | 


LE 


.. 







-.. FITI IER Tr CP a) 
YU - e tal . —” 


MICK IDOU 


] 
| +) 


Te 
Pie mei 4 Ei L d a de 


- 


—] ceruri, cealtădată păreau de neconceput; cei doi, n'au contenit să-si jure credintă și dragos- 


Marcu a făcut drumul dela București până la granită într'o masină a Ministerului de In- 
““autentice”, 

„ Lăsat la Viena, Marcu admiră arhitectura acestui străvechi oras, parcurile din centru, 
celebra Operă și multe altele ce făceau din capitala austriacă, un centru european, Isi a- 
minti când, cu ani în urmă, poposise în acest oras, în drum spre Munchen, la un turneu in- 
ternational de polo; atunci, jumătate din echipa natională de polo a României, a rămas, ce- 
rând azil politic în Germania, Maestrul său, a fosi bolnav o lună de zile; schimbările dela 
conducerea “inaționalei” si Federatiei au fost devastatoare; echipa, care a mai râmas, nu 
si-a mal revenit de atunci. Oare ce fac acum coechipierii săi de altădată, Blajek, Zahan £ 
Co? Un tramvai fi întrerupse gândurile oprind în fata sa, Se urcă si ocupă un loc; o voce 
plăcută anunta statiile următoare si legăturile ce le avea acolo, Tramvaiele “de acasă” nici 
nu-si merită denumirea; despre înghesuiala si mersul pe scară, era tot ce-si mai amintea 
de pe vremea studentiei, când *“blatul”” pe transportul în comun era o necesitate, Aceasta 
practică studențească si nu numai... îi oferi prilejul unor nostalgice imagini. 

Cobort la statia Rathaus, primăria orasului, unde încercă un telefon. Reusi să vorbească 
cu omul său,Hermn Popa, căruia îi fixă o întâlnire la Burghteater, 

Individul sosi la ora fixată. Era un bârbat între “două-trei vârste”, cum i-ar fi plăcut 
soacrei sale să spună, Lui Marcu îi păru anost și pipernicit. 

Ii înmână discret niște bani, pentru câstigarea încrederii, după care îl invită la o bere; 
aici discutară mai multe probleme de interes comun si amănunte despre “*Lagâr”. Marcu 
isi manifestă dorința să facă câtiva pasi împreună; poposiră într'un parc din apropiere ca- 
re, la acea oră era pustiu, Marcu îl servi pe Hernn Popa cu o țigară “de acasă”; acesta 
trase cu sete câteva fumuri satisfăcut, lăsându-se pe spate si încercand aduceri aminte din 
tinerete, Ceva însă nu era în ordine, tătranul simţi niste ameteli puternice. Marcu îsi dădu 
seama că otrava începe să-si facă efectul si se sculă grăbit de pe banca unde au stat, urân- 
du-i noi succese lui Hernn Popa; îl rugă pe acesta să mai rămână câteva minute, pentru a 
nu fi văzuți prea mult împreună... *““Instrucțiunile”, îi sopti el, depărtându-se. 

Marcu se grăbi spre iesirea parcului, dar nu atât de repede spre a da de bănuit, dar des- 
tul spre a dispare fără a fi văzut de cin-va. Stia ce se va întâmpla în urma sa; la câteva mi- 
mute după ameteli, o oboseală va pune stâpânire pe Hernn Popa si dorinta de somn... Som- 
nul va veni odată cu moartea| Această otravă care se introduce în țigări, este ultima des- 
coperire a serviciilor secrete din tară si a fost deja experimentată pe deținuți **cu succes” 
fără a lăsa urme...atac de cord! 

La Operă se sui în trenul local care mergea spre Baden, la trei kilometri de Traiskireh- 
en. In drum se uită la localitățile ce i se perindau prin față şi constată că semănau izbitor 
de mult cu cele din Ardeal. “Noi apartinem acestei civilizatii europene”, gândi el. O voce 
caldă si îmbietoare, anunța *“Traiskirchen” |! 

Isi luă sumarul baga), un sac de umăr si cobor... | se înfătise, um orăsel cu oameni sim- 
patici si fete drăgute. Un bătrânel îl conduse cu amabilitate pâră la poarta campului de re- 
fugiati, 

Conform instructiunilor primite, se prezentă la poliție si ceru “azil politic”. 

Polițistul de serviciu, îl conduse întrun birou, unde i se luară datele, amprentele si i s? 
au făcut fotografii. Apoi l-au dus într'o clădire mare, la etajul trei, care era de fapt *'ca- 
rantina”, Intr'un mare dormitor, cu vreo zece paturi, se mai aflau sase persoane si după 
cum a aflat, toți români. 

Se prezentă celorlalți ; “Mihai Frătilă””, mecanic auto din Snagov-Sat... Misiunea demara 
sub auspicii bune! 


“Mihai” câstigă repede simpatia celor din cameră, mai ales datorită farmecului personal, 
cât si înfățisării sale atletice. După *“interviu” a primit un pat în camera 61 A, cu încă trei 
tineri, toți români. 

In cameră se impuse repede, prin felul său 
Ghită zis “*Legionarul” deoarece petrecuse catva 
calmă; în cameră se juca mult șah si table, ceeace 
campionatelor pe eta). = 

Ion, juca cu patimă și de multe ori, când pierdea în fața lui “Mihai” se enerva și-și adu- 
cea aminte de toate necazurile... Intr'o seară, după mai multe sticle de bere, îl provoca pe 
“Mihai” la câteva partide de sah; învinsul urma să plătească zece beri! In focul întrecerii, 
lui Ion, pătimas, îl scăpă remarca: 

-Mihai| tu esti prea destept ca să fii mecanic de meserie... E şti neam de securist! 

“*Mihal”' a tresărit usor, dar îsi reveni imediat, răspunzand indiferent : 


degajat si plăcut; ceilalti trei: Lică, lon si 
timp în Legiunea Franceză, aveau o viată 
făcea din această cameră un centru al 


-Pe milițieni să-i cauţi printre idioţi! Ei nu le au pe astea cu inteligența!... Ceilalţi au 
răs, neatenți la toată discutia; logica lui **Mihai” avea tărie si... haz. și 
Incidentul putea trece neobservat, dacă **Legionarul” nu l-ar fi auzit pe *'Mihai” cu totul 


întâmplător, vorbind cu o vânzătoare în germană, iar lor le declarase că nu stie o boabă,.. 
Acesta a fost începutul. 

Intro seară “Legionarul” Îl trase de-o parte pe Lică: 

-Știi ceva! Cred că Mihai ne duce cu presu'] 

„Adică ? 

-Tipul este suspect..,| Si-i expuse pe larg observaţiile sale... După ce discutară aprins 
problema, au hotărît să-i pună și pe ceilalti în gardă. Lica conchise: 

-Se poate] Aici se poate orice! Si plecă grăbit... Avea o întâlnire... 

“Legiona rul” se plimba îngândurat, pe holul dela etajul doi în “Hilton” (denumire dată de 
refugiati clădirii centrale, unde sunt dormitoarele); părea pustiu la acea oră și nu trecuse cu 
mult peste zece, De pe scări îsi făcu apariția Marin, un şofer, care lucrase în Libia si fu- 
gise ca prin minune din deserturile lui Gadafl... Avea în mâini două sticle cu bere: 

„Bel o bere *'Legionarule””? Acesta refuză de complezenţă, după care se puseră pe băut ; 
din două se făcură zece beri, dar discutia aprinsă despre “Mihai”, despre care, a avut gri- 
je să-l pună la curent și pe Marin, fi incinse. In această privință, avea și el, Marin, unele 
nedumeriri... 1 se părea o figură cunoscută, dar nu avea de unde să-l la... Promise că în zi- 
ua următoare îl va chestiona pe **Mihai”, după care se duse să se culce; se trânti îmbrăcat 
în pat și adormi pană a doua zi la ora zece, 

Cand se sculă, Marin constată că de fapt pierduse ziua; la ora zece nu se mai putea duce 
“ Oare câte beri să fi 
baut aseară 7. Se spălă pe mâini, pe fată, îşi turmă apă rece pe cap, apoi își aprinse o tipe 
ră și se trânti pe un fotoliu, adus de băicti de pe la vechituri. Incet... încet, gândurile îl nă= 
pădiră. Cei trei copii al săi... “acum trebuie să fie, doi la scoală şi cel mic, la grădiniță ... 
Florica, săraca! la fabrică... Mama cu reumatismul ei A făcut bine rămânând aici? Cese 
va întâmpla cu ai lui? Le vor da drumul securiştii”? Cât a avut de furcă cu ei! Câte proble- 
me, la prima întoarcere din Siria... când doi colegi s"au ““evaporat”, luand drumu exilului.A 







„ace Peer eee te i 
d za ude 4 i Vie | 
Time a ALE II, dep) pgemantă 
Sh ma lant e st sa ea e eat sem alai va pa 

» DT PRE UD TR DT ET poola pi se ve Pa pro | 

pu. 

srp Ponta, 
Ii pl PR pana pl al a e a bl paul da nel 
Da | velă si 


. i UI UU 
ap i pă i ţe ne pr ta ie int ph ne tă 


ti 1 plina hop ha 
atit e Ma pie LII) pi Prea a-i da RI ITI A aere 

pata | ada pă eta A pt n pe mt pete Ati A ata pu Matu 
cu Manila"! € votata eee NI arti, atat va Magna saresi arte dapetale,,, petale dă var 
ee a BĂIȚA pă mpi lan se von lină apa 



























= 





> 


> 


P po a A a lg a pt, 70 getea ul Tei să a pa pa pa aţă va unt e bi ta 
pa pila tă Marin, 
90 A a pipa a a pe fă a fina patutul | 
SĂ papă | mată ata vot pipa pă că il, sti ca pe ae vestea sa null Mb pă 
i Mpa pe ei Mana 
e tdi d pa temnite eta pe 9 ial, te fructe ei sta acu Pin Îi? 
E O» Mă pă vita e te piețe cui măi, tpătt mai alee se lutorruprea 
sl tă la na bitte ba iuti de etară ata cartel 
so boa le pal 9 NN, le cotata, Mila atita aminte că cam vă: 
af În ae i ea al ani, da Pup, i mau Voua li hal da moturitata, în lotură 
Du dă poli pa et "teapa dn lvl, Ieele pl ei 
ti ana a 7 Peel a te abat pi ae mită tintă la Marin 
sa ata ea ei Ari pi Meu mavnul cvuri fate la poat vu 
E E i rr etate, fn a e Mate a pă poate în Mle cn prlelna 
SN ga pei e pole da (ol e el, apă pa eee di a alo ma tă, 
pe ae fana Bata Maas să ante pi Mica anna at Mai ape pa 
Se ma a ala i Mea ci pu ut pal na sala pata sol e apa alvă da ul 
Și pă aa a alint plină ma pa sobabula, să podea ba acul de ba aţă pna la o ae 
Sa” Ma tile dsat MMM fură apetit, la aana vale au fnaţ Pee rad, vovearele, venii 
Şi rupte 
Sa | prtete ali, Si bă ra Pt na Ma neta e tunata eee ii oara 
e bal, tea ali de polii 
A tente ave Mota tipa Mini em m pe să tm pe cote e ivit, 
Poe ini ia: biciul 
SI opinie | 8 veto vei vu ba. d vei văl dula vai aa, Pibvonte sii ce PN 
e Ma Matia pa toti matii e et aa | oct 00 ge bv a, "Maroule, at rile ve 
e e banală de bată pet a a pe ba pote natie, she eat lea papă cu un 
Da N A bb sâlle, vee bivea battle Map CA atata), nmatalgică a dute n Ma piu o puli 
n tube 
Si pt pi ea poe ve ct de dai | 
Sf pe ti pa pa e vă ct gate, MR, e a să fa 
Sa be e oa ea i 7 e at pe aie? 
Să aan va ăia Pe pata a tab Vaal pe vel iţi Me mmout Ei vu 
Mi! 
"Vo e toma |... Nu are cum 
a d ital e pe ati Ain Să pt e eat pe Aaaa ară 
Si putea |. Peeăaule să be apa pi polua Mi e spa vă Me avant lucrurile ln 
A tt a Ie, sală pa ee Macea pă a fe 90 eo boea eal cee uaiă mătru la acul săude 
Maui, Ve eta pi poe ba eu 
iai să Va ve be ba "lama | vu | i mai aiva mu] 
Pet vata pu put a pe aa ja ti atopica, iai taţi 
Îl ai Pa pol ui, pe a aa pita e ee, Ma gina mă cala vi di bari ue sută, viță 
si vii 
Pia mw] ie 0 a ea pe Mpa pu pot ati, huilă cae pate 
SO ăi pi căt Mb O dă ja ae 0 Pun Dap îi ace ha 
Mate ea | si Mă un pbei ari iai 
j w d, Să ură vu n Purivnta do fug pay Do pi Lică, Toi mica i rii Şi span 
să i Aaa să, pă vai ac Ma pana ta bati 
wi vaii, ia i cai y miti Aga bă vu 
Lai Sala luu si imi pa fai 
SA Mi toate dat, ca podele oa pb ne po gala pina bag cae sia poe butea aa, du 
e totu Sotia puii ee velă că ui bt pe i a at a te ia pa e Aa Au 
ei te nu DE i cere o pe e gi pi it ti 
Mm în înte Papă ea ata aa fu eg a ta lână ce Mae alta ca ea a * Mata e ** 
Se tai pe banoasa ua SA Dot e ti, bi ai wr vu pri avatrtar, va wi 
PD na în, să fe 4 luate po ba ba aa MĂ 
VA fat, se Doste etaba pă pie NA, ale men bata ră pai a ata pă n 
Ma taţi le al ea pa date o pa 68, ve e le aa te sa le 
ma vi pata 


sa e tat ut Meu 


E ET AA 


Ve la Marii, povară pu tul ba sit, ua 


Mae e Me i n abeau a sea a d cva moca pl e e, dă ae iodat de Pula le 
Ne (RI în te vai te n bage he Aodhre pir m et viat tă do put în uta 

ei pi Mamă poanta, pi Madhedaer ba pe bilapețiil e madalin săi Va A adam i 

B LS pe Mit, palma nea e Aaa da amana Mei ÎN ana boa ae edi e 


» 


(eitaa pă ada a bâta ÎN vata ve atare „N bt ba aa pe vă 
be me | vf ah ni sue d 
" Da bea ăla păi ve sole, "e ale mph au 








navi | 
n-am ţa de Motru ta i un 

piepi Adu mona că | ue umblana prin 
tvantă , în acelaai mp sa 










Matu Ponta ba mo el a e purta da vultur, atacă în plin, 

te ta a hol anl fu eră, la orritate în pa ţa văr eram anchetat de dot tipi 
ae ta miti tn făt? AJ alinta? Veta din Mila, sina dal valea deal mei 
tară de alu ți păr» în pă munte dala mina, 

La mt pa a Îinlate ala ii Maru alin că puma ne 
Marin plai său mă va că Imp stiti po că van va ben in vila, Da, Pal aha aminte -. 
de n Mal, trotnula ale pi nină întreaga prtempare în laplrea din aceaată ei 
Sind], 


Nu piu Moare o SE, aaa calm mu na dulapul să 
i 4, am fumt salută data în via asi de dat el 


A ha da Pont, bn Duo 
Noi lvl ae a unt stie, în biroul dela aacuritatea din Nucuresti 
să du aa 


mă tură | Marin se apele amenință bear ui pumnii tea taţi, 

=Poaret | Nu piu daapre a votati, Mou a peeăti dle un ventua | ata, 

a apa bol ba dulap, Pact n nvencal regreta bilă, care va altera rav prloțenia sri | 

MR pnl tale e plina ia mă ui, muult nletentată o povacană, oh dacă o văd num 
pa că fa ouale | 

“Tvolmile pă=i divan pe 4 Copou să pila (ponoetă dată nul anu din camera dc, 
va re lucra la platele de ai, EI este de prlaine din | 

Nu tortul ohm rm pe mln a bena tul. Bl apună Pati Natură oua 
po p vantul pt piu Învață ama pava,,, 

-Ma mă mea aţa ovală, minți Maveu la pepe meală, 

Mali Tei sula aoana că minbe pi burtă, Dencdatăi el aminti, me apuragile de Maeu si 
suloţă ovia nt 
Bi pi eri poa pă ei | hi ba țul stâna al o voaătură dala ha mul sei, pe care Ul 
va i a ao bo ja lată ta sănii mai, sola vol dela meu, A pată na locul, : 

Da] Dat aatăeneţ,, molară și vata, 

Maro Își Mid aaa că a nat domaneat, între actiune de amovnată ti iasă lul Marin o 
e pată ai Măi, asi Ils he peța sarate lea oameol stinu calea primi un plelor în boa 
mesi bu nule ba pă pnl, Duran apa vă a Mb, 


Nu bă pa Pg boa 9 d pa bul da ua, de lana Mao 1, va lee ari n apte 
vu bătă uvoutatea voor nouă seci da Nilograme ale sale, Aproape natantaneu, si Marin se 


ea EVENT Ti “e d L | avi LA 4 
n Î ta ret ae ara (A oz ea 
ic E du | = | nd dusa ă 
sin U dul pal ateu al va 

ae pa il Dl sula ae al pi ut mă al lui Mare 


Ali ji= vă ve Boeii],, Biraţul oval pate hu, Nu veţi scăpa de hutecata aiţ,.. 

Un ie 4 suta eu Marea alta Mihai, sură prin ră PE ihtre sh = 

sol de matrl dp vina bul eg boa vale atvuă de 
piu MN, Se plot 8 sară de Onoare] cită ei, Moni pi asavial owmuoli. 
Mau slinți plutivea în pal, teo olipită ÎI ceea putin minte, A Ma 


bati sin 
va vu bihimloțea ei, ba cânte de Pat, Mita, ai decată totul se întuneeă O 
sp lăsă poate lume... 


se, ne ulă scurt la 


























» 
- - 


Pina pa, pote Indata aleator at ata e, oa a val pă urile Pure le 
toare, plutea Dioet, sul a bagi de [latra on bau, Dn are ca pnpuul are 
a vinil pa ba live ao oana asa Boot încă să malnune putin manele vam 
panta pă ăi vile mut anni atăt she Beta, a ivatvurti Iosua boa re, ecoul lu a 
e btu btiolu că alei ostată vai | 

Vei Pot olita vinul avi shut feo să da să stia Stone Pohilă du me ape Ioovrile 
e va au pai s săsi ceva ste Ineu, apre anl Dee asteptarea, până la plecarea spre 
vele patru săi, al poară, 

Nate ai Apasă pe linte, vita pe să perturbat vtața aveațel vasele codeina die 
vale 1 pia eludate OUA, a tesut Apivâe va o e Moale a fo ocna i de 
Sp 0 gal ot vă al coat go tu da bul, 


- - 


Ma vă a se ăia pă al alai, Pa Moat, se ied vină cota apei Ma ia ste * sa ocol, 
să eat ba data te” ali buri de e alele, poe venele că paria de ee ocna let, aa încat fa 
tlia Mailat Nimaat sti aveaată vă, sii eat cata, sin atacă tară, nu a cuve ae 
de ADEVĂRUL, aveata mate pur tvileagtul că ta, 


Ma ta pa bete MR cotă pt aaa n a e gat pl ecua eat d ră ara eră 
vai best a în tată viile Daatt tceă fa vărată, poa boa ii, au 

Mat Mă pana, Nana Deac pa mal, i petre putu stată Da viată, me să plece... 
E N e Te pm n! veee, Proba să plece de alei, vw 
e ago boa i a iat aiipiată, 

NA ti pă Ma eta ta dă aceatel lui ovine. Act. alei E Bi 
sa ma ma să barele să poe, să Mă căi iesal aie la pt atita mă Aa, ăi Na, 


E E i ui 


Nicwhne ȘOLEA 


CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIȚI 
SCRISUL ROMÂNESC ÎN EXIL 











* 
- + 
- . sd a a aa .., 
dlui Po Pi Ba) 
"9 ie DD 
(ij - ... FF, b. a . d 

fe oi pis 

- . A „Sai 

i A IN cu, Ea 
, » & 
| 
. 


e mr d 





pt 
iii 4 









A lumie 1987 a avut loc la East Chicago, Indiana, sub auspiciile Bisericii 
1 Ohio, cel de al 4-lea Congres anual al acestei Episcopii, 
uscas a deschis lucrările congresului și a vorbit despre sta- 
lă de lucruri despre perspectivele de viltor, pe care le-a 
2 foarte încurajatoare, Intre altele, Episcopia va beneficia de serviciile 
lângă diaconul Michael Kirilă, care a fost consa- 










+ it 
a e. 
= La 
a e Tes 
pi FT 95 E 
_ fm 
EI, 3 Razi 
să 4 » 
: 


- Episcopul Puscas a arătat că această nouă achiziție de preoți se datorește mor 
 măraecole divine, căci pe linie omenească nu se poate găsi nici o explicatie rațională, 
date flind condițiile în care se află Biserica română catolică de rit bizantin. Venirea 
acestor preoti noi va asigura buna continuitate a serviciilor religioase din comunită- 
tile parohiale, fără impedimente majore. Deasemenea, Episcopul Puscas a vorbit 
despre călătoria sa în Europa, unde a fost însoțit de pr. George Mureșan. La Paris, 
a participat la Aniversarea de 50 de ani de preotie ai Monseniorului Gheorghe Cos- 
ma, alături de alti înalti prelați ai Bisericii Catolice din Franta (inclusiv Cardinalul 
Lustiger), La Roma, Prea Si. Sa a luat contact cu oficialitățile Vaticanului si cu pre- 
lnţii români de acolo. 

| Această călătorie, a spus P,S.Sa, i-a întărit convingerea că Biserica Română U- 
|  nâtă, oriunde se găsesc membrii ei, reprezintă o unitate organică, legată pe linie spi- 
„rituală și națională de Blajul istoric și catolic. 

„Episcopul a anuntat aparitia unei noi ediții a textului pentru Sfânta Liturghie pen- 
tru Biserica română catolică, care va asigura uniformitatea serviciilor religioase 







Pa 


dia 
| re de seamă asupra programului de educație pentru adulți si a indicatlini- 


Pr. George Muresan a prezentat o serie de diapozitive cu icoane din Bisericile u- 
nite din America si u explicat simbolurile si semnificatiile acestora. 

Pr, Mircea Clinet dela Biserica SL. Maria, din Roebling, New Jersey, a făcut un 
raport detailat asupra primelor începuturi pentru stabilirea unei MISIUNI CATOLI— 
CE ROMÂNE, de rit bizantin în oraşul New York. In acest sens a vorbit despre pri- 
ma Liturghie care a fost oficiată la New York pentru credinciosii Bisericii Unite, a- 
vând o trumousă participare a acestora, A arătat și conditiile actualeale acestei MI- 
SIUNI, precum si perspectivele tramoase de viitor. 

lon directorul Centrului cultural al Episcopiei a vorbit despre proiec- 
bul de organizare al unei MARI ADUNĂRI ROMÂNEȘTI, în anul 1988, pentru a sâr- 
bători ANIVERSAREA a 70 de ani dela MAREA UNIRE din 1918, Această MARE A- 
DUNARE va G patronată de Episcopul Pușcas, al Bisericii Române Unite si de Epis- 
capul Nathaniel, a] Bisericii Ortodoxe din America, și de institutiile si organizatiile 
românesti din America și Canada. Tot dânsul a lansat brosura DESFIINTAREA BI- 
SERICII ROMANE UNITE, care este un documentar asupra felului violent, ilegal si 
abuziy în care a fost suprimată Biserica Bla jului în anul 1948. Brosura va fi distri- 
buită în America, Canada si Europa, j 

5'au discutat probleme legate de bunul mers al parohiilor și s'au făcut diferite a- 
nuntari de aniversări care vor avta loc în toamna anului acesta. 

Dumirăcă, 28 Iurie, s*a oficiat Sfânta Liturghie de către soborul de preoți sub pa = 
tronajul Prea 51. Sale Puscaș si după aceea un serviciu religios de pomenire a epis- 
copilor și preoților decedati, precum și a credincioșilor din Episcopie. 

Ca încheiere, un Banchet festiv a uvut loc la Knights of Columbus, din East Chica- 
20, organizat de parohia Sf. Nicolae din localitate. 

Congresul acesta 4 însemnat un progres real şi un succes frumos, prin calitatea 
desbateritor, prezentă rilor și a subiectelor discutate și prin participarea unul nu- 
mâr impresionant de credinciosi şi prirteni. 





John Halmaghi 


GARDĂ DE AVERTISMENT LA BONN 


Asociatia Românilor dir. Vestul Germaniei cu sediul la Koln, organizează pentru 
Sâmbătă 22 August 1987, între orele 11 si 13, 0 GARDĂ DE AVERTISMENT în fata 
ambasadei române din 5300 BONN, Legions meg 14. Prin aceasta se va protesta con- 


tra legalităților și nerespectarea drepturilor omului de guvernul ilegal înscăunat 


după 23 August 1044 de către fortele de ocupație sovietice, fără consulta rea poporu- 
lui român, La această GA DE AVERTISMENT sunt invitați toti aceia care nu ad 
mit Degalitătile din România si doresc poporului român vremuri bune si militează 
ca şi poporul român să albă ca să-și aleagă reprezentantii fir presiune 


- Avându--se în vedere problemele care frământă pe refugiații români și ținându-se cont 
d care ne-au fost aduse la cunostință cu privire la reunificarea familiilor, anun- 
firm că în orașul Toronto, Canada, a duat fiinta Institutul Canadian Român pentru Drepturi 
Umanita re, Cultaraie si Istorice, organizatie “nat for profit” de ajutorare a cazurilor de 


Cai tare durasc 3 apeleze la ajutorul acestei asociaţii, pot scrie pe adresa. Doru N. PO- 
PESCU, lastitutul Canadiar- Român, 3101 Western Houd, 43405, Toronto, Western, Carmda , 


ini sunt acela care au croat ceva în e- 


xil. Unul dintre acesti putini români este Vin 


gil Mihăilescu. De numele lui este legat și va 
6 legat “Institutul Român de Cercetări -Bi- 
blioteca Română Freiburg”. Cine aude de 
numele Virgil Mihăilescu se gândește la Bi- 
bifotecă, iar cine aude numele orasului Frei- 
burg se gândeste fără să vrea tot la V. Mi- 
hăilescu, Şi pe bună dreptate, 

La 1 Mai 1949 a pomit la drum, mal pre- 
cis a pus bazele unei biblioteci cu un număr 
de 36 de cârți si cu aproximativ 10 dolari, 
dar cu toată sărăcia materială, cu oaltă bo- 
gâție ; um optimism fără margini. Astăzi se 
găsesc în clădirea Institutului din Freiburg , 
Uhlandstr, 7, peste 70,000 carți, numeroase 


; a a: - 
09 nea 8 


(5 a XA => 


A: i 







în trei faze. Prima faza, salutul si evocarea 
personalității de câtre Printul Franz von Ho- 
henzollern, de dr, Hugo Steim, consilier cul 
tura! și trimisul personal al primarului din 
Freiburg, salutări din partea primului stu- 
dent german, acum prof. Klaus Heitmann , a 
svabilor din Banat și a studentilor germani 
care au lucrat voluntar în bibliotecă. 

Partea a doua a fost dedicată culturii, Dr. 
loana-Maria Ionescu a ținut o conferință in- 
teresantă și foarte bine primită intitulată : 
“Rudenia spirituală la Români”, poetul Dan 
Constantinescu a recitat poezii proprii în 
limba română si traduceri în limba germa- 
nă, iar A. lanos si C, Micsunescu au execu- 
tat popula re romanesti, 


DO 


EEE rr 
Da 


[77 


Ş 3 
pa / 
j - 


Biblioteca Română din Freiburg 





Vedere parțială 





periodice (în limba româna ca si în diferite 
limbi străine), o valoroasă arhivă de presă, 
manuscrise, hărti, monede şi medalii, tim- 
bre postale si numeroase obiecte de artă, V. 
Mihailescu se poate mândri cu opera vietii 
sale. 

Ajuns la o vârstă înaintată, și-a dat demi- 
sia din postul de director la sfârsitul anului 
1986. La 17 lunie 1987 este sărbătorit de a- 
sociatia **Cercul de prietenie româno— ger- 
man” în sala Kolpinghaus din Freiburg. 

Dr. Dan Socolescu salută pe cei peste 80 
de oaspeti veniti să sărbătorească pe Virgil 
Mihăilescu, jar el să-si ia rămas bum dela 
prieteni și admiratori. 

Sărbătorirea si rămasul bun s'au petrecut 


In partea a treia, într'o sala alăturată, s"a 
luat masa împreună, prilej de cunoastere si 
de discuţii. 

Multumim si felicităm pe această cale pe 
acela care cu o voință de fier a reusit să 
fundeze la Freiburg o instituție cu renume 
mondial. In același timp multumim și doam= 
nei Maria Mihăilescu, deşi de origine ger- 
mână, a înteles importanța acestei actiuni, |- 
a ajutat pe sot si nu s”a lăsat intimidată nici 
de amenințări si nici de greutăți, 

Ambilor le urs încă multi ani de viată si 
de fericire, 


Freiburg, 15 lunie BY 
? Vasile BARBU 


Săptămâna Naţiunilor Captive 





la New York 


Manifestatia anuală a Natiunilor Captive, a început anul acesta pe data de 19 Iulie, Par- 
ticipantii sau întrunit în număr mare, într'un frumos colorit de costume specifice fiecă- 
rel națiuni reprezentate, la intersecția dintre 59 Street si Fifth Avenue, de unde stau în- 
colonat către Catedrala St, Patrick, unde s'a celebrat o slujbă religioasă de către Card 
nalul O*Canor, îh fruntea unui sobor de preoți. 

După terminarea slujbei religioase, manifestanții s'au îndreptat purtând lozinci demas- 
catoare la adresa comunismului, spre Central Park East-Band Shell, defilând pe Fitth Ax 
si fiind salutaţi de un numeros public prezent, care si-a arătat astfel simpatia fată de toa- 
te națiunile asuprite de imperialismul sovietic. 

Grupul românesc deosebit de numeros, strigand: “Moarte câlăului Ceausescu”, "Jos 
comunismul”, **Libertate României” s,a., a lăsat o frumoasă impresie de solidaritate în 
lupta împotriva totalitarismului comunist. Totodată, grupul participantilor români, pro- 
testând împotriva cotropirii Basarabiei si Bucovinei la 26 lunie 1940, a redactat o Maţiu = 
ne înfierând actul de cotropire a celor două provincii românesti. Motiunea a fost semna- 
tă de toți participanţii români . 

La finalul manifestații, au fost citite proclamatiilo Preşedintelui Ronald Reagan și a nu 
-meroşi Guvernatori ai Statelor Unite pentru afirmarea drepturilor popoarelor Natiuni 
lor Captive la autodeterminare si eliberarea de sub teroarea comunistă. | 

PARTICIPANT 


0 d i A a NI IN 





Pe 


——- —  —_ 7...” DD 


Reportaj: 


P 
d 


A Ca şi în anii precedenţi, Congresul care n avut loc la 


vatra Românească s'a bucurat de un deosebit succes, a- 
săi prin hotăririle adoptate cât și prin numărul mare de 
: „ O impresie deosebită a lasat-o unanimita taa 
cu care âu fost rezolvate hotă rtrile și rezolutiile finale. 
Pentru a cunoaste mai bine ce înseamnă acest Cun- 
neam adresat mai multor participanti. Primul din 


e aceștia cu care am discutat, a fost Preotul Marin ML 


alache, secretar în consiliul de administratie al revis- 
tel "Solia", organul de presă al Episcopiei Ortodoxe No- 


mâne dela Vatra, o mare sperantă a exilului nostru: 


peporter : Părinte Mihalache, ați dori să expuneti cltito- 
sior ziarului ** Libertatea”, părerile Dvs. despre acest 
Pr, Marin Mihalache ; Congresul din anul acesta este de- 
mesbii, decmrece probleme rămase nerezolvate în urma 
pierderii Pro Sfintitului Valerian si-au păsii o clarifi- 
sare, Pozitia noului Episcop este necontestată, iar nojl 
prea care slujesc aduc un suflu proa spa ei integrându- 
se în totalitate legilor Episcopiei. Conferinta preotilor 
din prima zi s"a încheiat într'o atmosferă de prietenea 
că si [rătească afecțiune, preotii întretinându- sc cu cre- 
dincloșii veniti la Vatra, 

Reporter: Considerati că animozitătile care an exista 
dă! și încercările de dezbinare a Vetrei si a preotilor ca- 
re aparțin acestei mari institutii bisericesti create prin 
gri Prea Smeu] Valerian, pot fi o piedică în mersul 
fraimte 4] i. piscoplei ? 


"Pe, Marin Mihalache ; Sincer vorbind, nu am observat 


nici un foi de animozităti; în pre zenit, cooperarea preo- 
ilor cu Episcopia si conducerea sa se manifestă cu muy 
5 dirurire și dragoste [râțeancă, 

Reporter; Pârinte Mihalache, vă multumese.,. 


N-am adresat apoi Părintelui M. Moldovan: 


Hepirtme. Prea cucernice Parinte, sunteti printre cel 
caro au los rtămam al Ortodoxiei n America, Ce ne pu- 
î5u spune pentru cititorii ziarului ? 

Pr, M, Moldovan : Am fost deosebit de impresionat cand 
PAA, Nataniei a explicat poziţia noa stra canonică si lo 
făturiie noastre cu bisericile ortodoxe din America, 
Heporier ; Care este părerea Dys, despre generatii) e ca 


IE vor lua locul celor ce au sfintii prin prinosul lor Va- 
ua? 

Fr, M, Moldovan: Pe linie crestinea că no) avem mădej- 
de în organizatia d unerei A,H,0,Y. înființată în 1939 , 


Pentru A, Uneretul este ce] cs 
ari eforturile noastre. 
Beporter : in, Preota să Moldovan, stim că aţi fostprk 
53 protesoara care ati predat religia la Vatră, Vrei să 
ME Spuneti câteva cuvinte 
Progua să Moldovan ; Am mare încredere în tineret; noi 
l-am dai tot ce am fost în stare și i-am rugat să nu uj- 
4 credinta strămosea scă ,,, 
Heporter ; ( onsiderați câ nationalismul românesc trebue 
să se manifeste și la tineretul din Zilele noastre ? 

sa Moldovan ; Da... se simte lipaa lui... 

Par; Ce credeți că ar trebui să facă astă zi condud- 

torii Exdlului în privința Românis rmului ? 

i Moldovan ; Liderii noștri trebuie să manifeste 

rism dacă sunt cinsti faţă de tineri, 

Pr. M, Moldovan ; Nol ne punem multe speranțe în tine- 
rii care vin din țară, Ay dori să rag din adâncul bătrâne 
lar mele pe toţi trații români să nu uite limba şi să-u! 


CO an credinta strâmosilor nostri,., 


Lreiuie sh ducă mal do» 


Viscută m “poi cu o altă sperantă a exilului, Pr, Geor- 
e Gage 


eraruer : Părinte Gage, cum vedeți Dvs, integrarea ti- 
tre Prea în munca pentru dobândirea crodinței de 
pe noile generatii, cei nal refugiaţi din țară? 

+ "S0TEe Gage; Preoţia în S.U.A. şi Canada este puţin 
st „Alei, noi trebuie să avem în perspectivă apropik 
le IX noul venii, ei nocunoscâ nd aproape nimie din legă 

Ari de adoptiune, Precţii au datoria să dea primul 
pă Oimertând o slăbire a credinței în unele biserici , 
i, Pr4ll avem datoria să începem evanghelizarea per 

e întări e Ă 
ri Care sunt motivele pentru care Dumnezeu, 
île Vi Neamul sunt uitate de către unii dintre noi? 

"&, Gage: Consider că unii români care s'au refugiat, 





AUGUST 1987 


ȘTIRI DIN LUMEA EXILULUI 





Trolta ridicata la Vatra Românească În memoria lul 
IOAN PRUTEANU (15 Mai 1937 — 5 Mal 1987), operă a 
sculptorului Valeriu Cercel, 

Troita a fost dezvelită si sfintita În ziua de 4 luliea, 
c, în prezenta unul numeros public, slujbă religioasă fi- 
ind oficiată de un sobor de preoti în frunte cu 1,P.5. Sa 
+.piscopul Nathaniel, 


In totografle, în partea stângă, DI, Cornel Popa din 
Detroit, care a comandat troita; în dreapta, sculptorul 
Valeriu Cercel, 





AL 55-LEA CONGRES AL EPISCOPIEI 
Vatra Românească, 1987 


Reporter: Ul considerați aventurieri? 

Pr, G. Gage: Pe unii da, dar pe alții care mu venit pen- 
tru ca să fle liberi de prigoana comunistă, pe aceia fi 
consider chemați să stea în jurul sfintelor altare, 
Reporter ; Părinte Gage, sunteți de 7 ani în această lume 
a credinței, în această Episcopie, în acest cadru creat de 
câtre P.55, Valerian, cel pe care noi l-am pierdut eu | 
nimă grea, Credeti că noul nostru E. piscop va putea păs- 
ci tot atât de bine munca celui care l-a lăsat în urma 
sa 

Pr, G, Gage: Eu consider pe 1.P.5. Nathaniel foarte ca- 
pabil spre a conduce destinele Eplscoplei noastre, Ca o 
părere personală, as spune că Sfinția Sa are nevole de 
foarte mult suporţ, întrucât Episcopul nou ales va trebui 
să facă față loviturilor Episcopiei mislonare (NN afla 
tă sub oblăduirea Patriarhiei dela Bucuresti), care, în 
permanentă încearcă să distrugă unitatea noastră, 
Reporter : Nol conslderâm că planurile de subminare mu 
vor reusi, deorece avem credinta de partea noastră . 
Sunteti de aceiasi părere? 

Pr, G. Gage: Nu, nu vor reuși întrucat Vatra reprezintă 
în totalitate pe credincioși; pe de altă parte, el sunt foar- 
te reduși numericeate. 

Reporter ; Nu credeti câ și pe plan moral? 

Pr. G, Gage: Desigur,,. Consider că viitorul exilului pe 
plan crestinesc se află la Vatra,,. 


Acestea au fost spiculrile din Impresiile si părerile 
câtorva delegati. Desigur, am fi dorit să aflați si păreri- 
le altor preoti, dar timpul nu ne-a permis aceasta. pe 
râm ca anul ce vine să suplinim această lipsă, In acest 
an, Vatra a fost vizitată de peste 1,000 de persoane. Pri 
generală au impresionat în mod 

Dusmanii Hisericii Ortodoxe 
pierderea Arhiepiscopului Valerian Tri, Episcopia a 
primit o lovitură mortală şi vor putea trece Vatra sub di 


ctenlile create, schimbul liber de opinii cât si atmosiera 


PAN 


pi pie, a 


recta oblăduire a Bucureştiului, Dar, încă odată, sul 


selat, Oare când vor înțelege că pe acest pământ ei nu 
pot să-si facă mendrele cum vor? CĂ noi vom apăra Ve 
tra, de va i nevole, cu toată fiinta noastră ? 

Indepă rtându-mă de Vatră, am simțit o strângere de |- 
nimă la gândul că ne vedem atât de rar. Am încheiat 
derca noastră, în cadrul unei seri de cântec si poezie,o- 
ferită de Asociatia Culturală din Hamilton la Hotelul She- 
raton, 

As dori să aduc multumiri Dlui Mărcusiu si Dlui Ni- 
coară Nixon venit tocmai din îndepărtata Australie, care 
ne-au vrednicit printr'un program deosebit, scotând din 
ungherele ascunse ale memoriei poezii si cântece uitate, 

Vă mulțumim tuturor celor ce faceti eforturi pentruca 
români smul să nu fie ultat, 

Dumnezeu să ne ocrotească | 


DoruN. Popescu 


PD i E E N E Ca E Ra RR d EC, 


K | 


9 Pe data de 19 lulic a,c,, Fruntea Banatului s'a manifestat 
din nou în orașul Kitehener, Ontario, 

Un sobor de preoți în lrunte cu F.plscopul Nathaniel, con- 
ducă torul spiritual al Bisericii Ortodoxe Române Libere din 
America și Canada, a făcut o slujbă arhloreancă la Troita 
ridicată în memoria celul ce a fost Părintele Nicolae Tăna- 
se, care împreură cu inogalabila preoteasă Anita, timp de 
12 ani a păstorit cu credință si trică de Dumnezeu parohia 
din orasul Kitchener, Inalt Prea Sfinţia Sa a fost asistat de 
un sobor de preoti, printre care Pr, M, Handrabur din 'To- 
ronto, Pr, N, Zelea din Hamilton, Pr, D-tru Lehim din KIt- 
chener sa, Cantar a lost D-ul Tony Lupu din Toronto, prin 
gri căruia membrii comunității românesti din Toronto au 
contribuit la ridicarea Troiţa, 

A fost o slujbă îrăltătoare la care credineloşii din paro- 
hiile conduse de preoții menționați au venit întrun număr 
impresionant, atestând prin aceasta dragostea de caro s'a 
bucurat cel ce a plecat dintre nai în urma unul tragic acel- 
dent în toamna anului 1983, accident care până astăzi a ră- 
mas un mister pentru toti românii, 

După sluji, intreaga asistentă s'a deplasat pentru a a- 


TeHENER 


1987 


sista la întoarcerea primei lopeți de pământ, pe locul În ca- 
ro va [i clAdirea viitorului Centru Cultura! Românesc din 0= 
rasul Kitchener, Cu acest prilej, Inalt Prea Sfinția Sa E plm 
copul Nathaniel a înmânat copiilor dela Scoala Duminicală , 
Diplomele de absolvire. 

Frumoasa troiță a fost realizată de sculptorul Valeriu 


Cercel, 


8 Tai la Kitchener, va avea loc în curând Festivalul Bănă-— 
tean, la care întreaga sulare românească este invitată să 
participe , 
Festivalul Bănăţean, manifestare traditională anuală a ro- 
măânilor din oraşul Kitchener, va avea loc la Bigemon Park, 
întreceri sportive, jocuri distractive, decora - 
rea titului **Misa Banat 1988, banchetul de gală și mime= 
rose alte surprize, 


Corespondent 


N, 
IP eee ce se ae al li a a O mt an 20 II 






Ei 






De multe ori, incercârile de împlinire a unor planuri în 
lomea exilului fortat în care ne găsim, nu sunt duse la ca- 
şăt datorită inconsecvenței în actiuni. Pierderea elanulu: 
cât şi teama de a nu se cere un efort prea mare, duc Ja 
stagnarea unor dorite realizări. 

în anul 1946, un mic grup de români au decis să treaca 
la studiul posibilită şi sanselor de a se construi În ca- 
drul Câmpului c din Hamilton, un nou complex cul- 
turul, în care să se includă toate facilitățile necosare ce- 
rintelor actuale, După dezbaterea în cerc restrâns, s'a tre 
cul la aprofimdarea problemelor ce le aveam de întampinat, 
In mai multe adurări ale comitetului Asociatiei Culturale 
din Hamiltoa, dezbaterile au fost adâncite până la cele mai 
mici amănunte, durând uneori 5-6 ore, Nu negâm că s'au 
manifestat și momente de scepticism în realizarea unui a- 
asemenea prandios plan, mai ales că posibilităţile materi- 
ale erau infime tață de dorintele noastre. In aceste momen- 
te critice au intervenit doi factori : 1) Dna. Mihaela Moisin 
a arâtat planurile si Captul că Guvernul Multiculturalismu- 
lui din provincia Ontario este pe cale să aprobe un fond de 

$ 135.009 cu conditia ca noi Românii să avem posibilitatea 
de a acoperi restul. Al doilea factor; DI. G. Bălasu si Dna. 
Lina Bălasu care au trecut la formularea apelului către cei 
dornici să contribuie, In coloanele ziarului *'Cuvântul Ro- 
mânesc” cât si în ale ziarului “Libertatea”, au apărut a- 
ruturile necesare. Multi Români si-au rupt din puținul ce- 
] aveau, contribuind la completarea sumelor. 

Din America, Europa, Australia, s*au adunat aproape 60. 
000 de dolari, Compania “A &A Roofing Contractine Co."” 
condusă de DI. Adam Alb, a donat acoperișul de protectie 
care se ridică la suma de $ 15,000. Mari donatii au făcut si 
membrii parobiei **S(. Gheorghe” din Toronto. 

în primăvara anului 1987, a început cursa contra- CrOon0- 
metru pentru ca deschiderea noului edificiu să albe loc în 
timp util, S"ao format echipe de lucru pe sectoare : D]. Flo- 
rin Săndulescu a dăruit luni de zile din timpul său muncind 
la instalatia electrică, dânsul Giind în fapt coordonatorul 
principal al lucrărilor; Dl. Mihail Racutty din Oshawa, a 
condus cu echipele pe care le-a avutia dispozitie monta rea 
pereților interiori, secundat de Dnii. Eliat, Marinescu, Oc- 
tavian și Manolescu; DI. Ioan Rus, în afara ajutorului dat la 
interior a instalati aleile cu dale de beton; Dl. Cotipă siAr- 
hătectul luliu au fast prezenţi peste tot unde cra necesar. 
Mentionez la urmă pe DI. Nicoară Nixon din îndepărtata A - 


AUGUST 1987 


A DI 
sh ; A 
- De 
i] că . ASE 
Li PF . 
- pi | 
- LIRIY “n 


Moisin, s'au ocupat cu curătitul si gătitul pentru cei pre - 
zenti. Copiii celor care au lucrat, au participat la vopsitul 
podului și curăţenia câmpului. La fel DI, Croitoru si en- 
glezul Charly. Dnii. Lupu si Goantă din Toronto au v opsit 
Capela Câmpului Românesc, iar DL. Anghel Bucura cut 
tâmplăria necesară, Părintele M. Handrabur, parohul Bi- 
sericii Sf. Gheorghe” din Toronto, a ajutat la rândul său 
lucrările, 

“Tată deci ce înseamnă unitate, sprijin moral şi mater 
al”, spunea Dl. Nicolae Pora, presedintele Fmdului de Con- 
structie. 

Deci, fratilor, se pot face multe dacă avem elanul nece - 
sar, Unitatea în dorința de bine duce la apropiere si înte= 
legere, 

Banchetul de deschidere a fost onorat de primarul ora - 
sului, după ceremonia de deschidere la care au participat 
preoții Gh. Calciu-Dumitreasa, Nicolae Zelea, Stere Miha- 
das, Mihai H andrabur si părintele D-tru Ichim din Kiteho- 
ner. Au fost prezente peste 350 de persoane iar alte 50-70 
persoane nemaiavând loc, si-au făcut grătare afară. 

As dori să închei acest mic reportaj cu o menţiune spe- 
cială pentru familiile Serbânescu si Bulumete din Chicago: 
Dra. Draga Serbânescu în timpul taberei dela Câmp, a su- 
pravegheat copiii si i-a învățat cântece românesti împreu- 
na cu Dra. Arună Șerbănescu, o voce de mare speranță pt. 
viitor, 


Dragi cititori ai ziarului ““|ibertatea”*: Fac un apel ro 
mânesc din inimă la adresa Domniilor Voastre, sa ajutâm 
pe îrații noștri. Este nevoie de un ultim efort pentru ter- 
minarea interioară a clădirii si anexelor sale. Asa cum în 
decursul timpului ati răspuns mereu la apeluri,cum au fost: 
Construirea mărețului Monument al eroilor și maririlor 
nostri Mota st Marin dela Ma a dahonda: asa cum în Canada 
ati dat obolul pentru construirea Bisericii **Buna Vestire”? 
din Montreal; asa cum Dumnezeu v'a îndemnat să asezți 
Vatra Românească din Detroit si să contruiti zeci de lica- 
suri sfinte si de cultură, faceti si acum un efort pentru a- 
cea stă oază de Românism care, ca si cele de mai SUS, va 
rămâne ca un simbol al puterii de manifestare a Românis- 
mului în lumea liberă. 

Fie ca Dumnezeu să ne îndrepte pe toti pe calea Sa dreap- 
ta si de întelegere sufletească, 


DIN LUMEA EXILULUI +90 


_PAG, 18 






ustralie, care, la fel ca toţi cei mentionati, a muncit neo- i su : 
bosit zile în sir la construcția edificiului, Doru N. POPESCU je preoti oficii lu'ba dinaintea deschiderii 
mele, Mandescu, us, Cotiga, Protopopescu si Mihaela 














Centrului Cultural de mai jos. avem nevoie de suma de $108.000 
Ajutati prin donația Dstră la indeplinirea acestui tel. 


Pentru — finisarea 


Cei ce doresc să ajute i construirea CENTRULUI CULTURAL dela 

Câmpul  Homânesc, sum să trimita cecul lor pe adresa: 

ASOCIATIA CULTURALA POMANA, (FONDUL DE CONSTRUCTID , 
PO.Dox 4217, Station "D”, Hamilton, LEV 414, Canada. 















"PE „ET ie, 






ASTORIA MEAT PRODUCTS, INE. 


|OFERĂ CELE MA! BUNE PRODUSE 
DE CARNE PREPARATE ÎN 
LABORATOR PROPRIU 


35-09 BROADWAY LONG ISLAND CITY. NY. 
BET 35TH a 367 Srs 11106 


Mona Lisa 
Grocery & Deli 
91 Onderdonk Ave. 


— 7*AM-9%PM— 


Tel. 718 /821-4225 
-Ridgewood, N.Y 


Ciorbă de burtă, chiftele, branză telemea, 
calea turcească, mititei, gustări reci Si 


























CU 





44 St., 








M-ati, a DR pe a - E Ea 













COMPUTER TRAINING. 
WORKSHOPS AND SEMINARS 


m Learning everything you need to know about computers, computer 
peripherals, advanced sofbrare packages, and the newest concepts 
in corporate applications take time. Now you can compress all that 
time by attending VIDKIDS COMPUTER TRAINING CENTER -cated A P P L Y 
ai 155 West 2ârd Street-, Tel: (212) 645-0975, 

Currently we are offering Daily, Weekdy and Saturday sessions br 
Professionals, Students and Minors (ages 7 trough 17). There will 
be additional sessions and courses available in the future. Seats are 
limited so please apply now] N O W 

All sessions are three months of intensive training for those who 
art serious about learning what ii takes to be productive în the com- 
puter industry, Each student will have his own computer along with 


ÎS Pena cota mitanlal, Ş CH E D UL E 


(1) (2) (3) (4) (5) 
MEEKLY WEEKLY DAILY ADULȚ CHILDREN 
EVENINGS DAYS EVENINGS SATURDAY $ SATURDAY S 


= —— — ———— 
= —— SS e ——— 



















































MEETINGS 4 DAYS/NK N/A 1 DAY/HK 4 DAYS/MO 4 DAYS/MO 


DAY $ (MON-THUR) (CHOOSE FROM SATURDAY S SATURDAYS 
MON-THUR) 




















1 7ME 5: 30PM- 10PM 5: 30PM-10PM 1 1AM- 3: 30PM 1 1AM- 3: 30PM 















COURSES BASIC, LOTUS 123 BASIC, LOTUS 123 SAME DOS, BASIC 
DOS, BASE III + WORD PROCESSING AS GRAPHICS) 
WORD PROCESSING DOS & MORE DAILY COMPUTER 
COBOL 8 MORE EVENINGS LITERACY 
PRICE $ 1,200 $ 325 $ 350 $ 250 









CS —————— —————————— 







———— — N ——————————_———— 


Payments may be made in convinient instalimenta : s e ss VK DS s e se se 
“minimum 40 % down payment * ——. 

1st -20 % instaliment ** "The Computer Generation” 

20 =2U % install ment ** 159 West 23th Strest - New Yark, NY 10011 = (212) 645-0975 















BY APPOINTMENT CALL 24 HRS ANS 


Se poate comanda de la redacția ziarului “Libertatea”, 47-15, 


Cheltuielile gale suni suportate de 










SERVICE (201) 438:9500 













CORNELIUS A. OPRISIU, M.D. 


CARDIOTHORACIC VASCULAR 
AND GENERAL SURGEON 









66 TENNIS PLACE 
FOREST HILLS. NY. 11975 
(212) 2658-2754 











» 


HARTA ROMÂNIEI MARI | 
LA PREȚUL DE $3 Us 


ÎNSOȚITĂ DE O BROSURA | 


UN F. SCURT ISTORIC 








Apt. 1 R, Woodside, N.Y. > 11377. 


A ia SPA ce et 







AIDA CAFE 


. 


68-38 Forest Ave. 









— ambianţă 'plâcută-— 
BUCĂTĂRIA GIRATĂ DE BINECUNOSCUTU 
ȘI APRECIATUL SANDU MĂCELARU 





Goatern Style 
1003 Caring Îtudio 


ICONOSTASIOS - ICONS - TRIPTICSŞ 
AND MUCH MORE 


3480 WEST 123R0 STREET VALERIU CERCEL 
CLEVELAND. OHIO dat! 941-9697 


LA BARUIR'S 


GĂSIŢI i 
CAFEA ȘI ALTE PRODUSE ORENDLE 


40-07 QUEENS BLVD,, SUNNYSIDE, NE YORK 1ă 
TREN 7, STAȚIA LOMERY, TEL, [718] 7184-0842 +, £ | 



















Si ie a u/pă 


TOI 
4 













= Dan, Un Om Fara Tinerețe, scrisă în limba engleză, - 
E E Lama 1539) | | descrie Comunismul și teroarea sis ste în 
Îi IA = România, unde Creștinismul este distrus cu 
=== 22 încetul de mi aa internationa! și cozile lor de 
topor. Dacă vreți să aflați: 
e Cine a fost Joseph Waler Weiss (un a KGB, născut în Polonia) 


care s-a ascuns sub numele de Josip (TITO) mon în războiul 
civil din Spania în 1939. 


E, Stalin (Joseph David Vissaron Djugarhwili-Kochba), si-a 
omori! cea de a doua sotie (Allclujeva) 


e De cine, dece si cum a fost ucis Stalin, cel mai mare tiran cunoscul 
În istorre 


e Amânunte despre crimele înfăptuite de cei 200,000 de Said vodca a 
din URSS, Basarabia, Bucovina, Polonia și Țările Baltice în ja 
de Burach Tescovici (Georgescu) 


. să cunoaşteţi amânunte despre Ana Robinsohn-Pauker, viata ei de 
prostituată și crimele comise de această teroristă a poporului român 


e Amănunte despre conspirația si vneltirile Kremlinului împotriva | 












DAN 






Un Om Fără Tinerete 














> n 


% i E ”. : ş 3 L 
> Da ARE A mat Pa 
- „A o Dă 
Ă i pă pa int . 
ot epa a e E . 
A 295 = „e Pi 
DAR pi . 
a PIOT , e A de bi N & i 
. — ee . 
Sp Pană 2. : pr, _. FT —.... 
Io . 

















By Dan Roman 


, 
pieri Pe 
















a "Lumii Libere” 
Să Me e Cinc face pane din conspirația mondială împotriva Americei, a Suspente, dragoste neîmplinită, teroare, iupta 
SR libertății şi a religiei partizanilor, arestân, schingiuiri, groază, ... 
Ph e Cînd şi de cine va fi şantajată America cu războiul atomic, spre a 
E capitula fără conditii i . i 
— ADEVARUL despre comunismul 


e Metodele întrebuințate de comunismul international sprea a : , 
distruge America si occidentul | international 
este necesar Secrete din viata Kremlinului /nasiune, ură, actulter 


să citiți această carte de 416 pagini. | crime, ...) 


| %, i 
e d A . i . 4 

e Îi A a i 2 N iz A rs Z 

4 . | “YA Za . E, î î Păi A j 

cf dr a 3 - - d LĂ 
18,5 0 E ZEI Pa tr 
„ i ? se Dai 

1 2, te 


Do 
si EREI 
e Vă 




















i i „na... „oa wonnenbowwnanenenoomenonooaamwonanennmesenmnenanomaa.. 
: Teneco Corporation 
: „PO. Box 35336 , Houston , Texas 77235 

Picase send me copy/copies ol "Dan, Un Om Fără Tinerete” ($19,95; 


three or more copies $15.95) plus $3 (or shipping. 
l enclose $ (TX residents add 7.25% sales tax) 


Please charge my purchase to | MasterCard [__]Visa 
Card * Daia De Expiratie 


Name: 
Address 
City, State, Zip 














NOU CABINET STOMATOLOGIC 
DR. SORIN LANCEA. D.D.S. 
Pi MEDIC STOMATOLOG 


51-17 43rd Avenue 
(Lîngă A&P la 51 Str, & Roosevelt Ave.) 


W oodside. N.Y. 11377 












: „NITA EUROPEAN BAKERY 
| Linthtay and Wedding fade 
E “i VA Ante. Mt 


pi PR - 40-10 Greenpoin! Ave 
| Phomzigrpato4?  Sunmyaide, LiC.NY.11104 































, | EUROPEAN CRAFTSMEN 
cu (718) 335-3030 
x: ITPAYS! Cu stimă am placerea de-a vă anunţa deschiderea cabinetului 
2 meu stomatologic unde: 
re: Ofer consultații periodice gratuite, rezolvarea problemelor 
EA 12014453-1 188 , . . . 
dentare, inclusiv a celor de gingie. 
ue T 
SAREA - a 
cui aaa MAICA PS Tel 278-8847 X Preturi avantajoase cu plata în rate 
a ă Fie | X Acceptăm majoritatea asigurărilor și Medicaid 


Să MUNCAN FOOD CORP. 
„NI Prime meat & poultry 


x  Fluorizare Gratuită Pentru Copii 
CABINETUL ESTE DESCHIS 6 ZILE 
PENTRU PROGRAMARE TELEFONAȚI LA (718) 335-3030 





Due 
i