Libertatea anul 9, nr. 78, februarie 1990

E 





Te 


TRIUMFUL CELOR 
GE SAU JERTFIT 





nismului sub merele Constan- 

















neus Seneca, care a spus 
mareie adevâr pe came aveam 
să-l întâlnesc scris pe zidul 
temniței de le Jilava: Cine 
Şuie să moară, nu va fi sclav 
nici e data:* 





Editor: Ovidiu Vasilescu Po. Box 27, Rego Park,NY.11574 
A Non profit org. 








anul9numâr78 






Fotografii de Lucian Dobrovicescu- student. 


ȚARA ÎN AGONIE 


— Ovidiu VASILESCU— 


Privită din  înterior, 
tot ansamblul ei, țara, 


în 
na 


ma seamână cu România, 


Fizic. ţara arată ca un 
t mt unaginar, 
ranii necunoscute, 


teri- 


sare 


își dau un sentiment de nezi- 


goranţă şi înstrăinare . 


aaa 


înstrăinare şi detaşare nedozi- 

1ă, care te bântuie când în 

“ieşi pe Orwell ori Kafka. 
Străzile sparte, desfundare, 


după caz, cu praf. case 


hamătate căzute. Fâră semnul 


vieţuiti in ele, aaidane 
imense, construcţii abandonate, 


tate ln un be. dau un tei 
spocaliptie 


ică, 


nişte fantome, se  perindă 


populația. O Acestea să 
«tre, fantomele despre 
ceatinuare pag. ? 


care 


d a te RI RR cra 


TEISmuL MODEAN sau 


MOARE DIN MUMARUL 


Tupeu 





Varia 
Midea pu Pitâniemul Con 
Întru maria Aa mntie 


in Vbalae buni 


ea în eat patina 
off letApas., 





sua pliu 


rii foarte pr Botrt, aspre 








sliminând piece urmă 








Ti mele ela, 





A tobitate Be bnzen= 
Ja Dumnezeu”, 











Freditatea mau 


desemnen 

Bunea ue da 
sunt nedemnl, 
plai este discutabilă 
ratat păi atunci 


DA e pă dootpi= 
suaținută de tota 










Însă unii tooratieleni 
tentanţi, furios pentru distru- 














în md DIiL| 
(dacă prinţul 
datoria să-şi 








apere cu armele 










le d6 mupugilor dvepiul de 
A Alage pe vaga și da aj 
uni rola Dn Wuveornarea na 
Duplesnia=Mornay în Vinde 
GONiba O iyeraținou, vie vă 
neant unt wo! pote inerea 
DANA la vavoltă, durieu în 
polomiea sa împotriva ui he 
Boini cu privire la Mistere 
pea Variatia, Beria mvenstă 
vază, oare cuprinda în pane 
men le Contra spclaj! "la 
peuple ăi cette  pulauanee 
Wu soule n'a pa  besvin 
avale valaot pour Valle 
bob motas”, gi poli VI coat că autoritatea se 
Vontee la malson qu'un peuple  printriun paot, explicit 





sl bora 


NISMUL CORINA 






Be llvre a un aouiveralni sana tacit, între Năţiune şi suveran, 
“uoleue paote, et un tal Însă aa rezidă intruterul 


abandon, sana contrat, mopalt masea  cetâțenilor, De 
HU et ante hature”, În socletatea asta stăpâna 
lond,  mooaata ete 6 teză ranitâţii, lar monarhul 
tomintă, chei Jurieu nu neagă Bă asculta de naţiune, 


autoritatea lui Dumnezeu,  tecretieloni sunt  monarehigti 
i zile numal că poporul aste i oi cenută numa sa A 
dapozitarul puterii va şi 85 treacă originea autorităţii 
Pagele, Col conte vor urma, de la Dumnezeu, la om, 








vo  Oâuta BA dovedească că poporul pote  revizul dreptul 








popăbul esta nu numal singurul de 
Mila» ei pi unicul lia ml dat suveranului, 3I 
autorităţii, 











pn 











HAtUPII care l-a datat pe omul 





nutoritate pe cara : retrage oricând 





politiea cea mal însasi 
[i] să poporul Bă se guvarneze 





da mem eh le baovimte 





social vu lonte forțele oa  Biprimată de câtre civilizaţie, 
trebule să-l canducă, decit punând mâna pe putere, 
Dumnezeu nbe o pante foarta Liabbe  Raynal dispreţulegta 


indivectă, întrucât a dat lumii despotismul se"! 


legile anle, însă în prezent Enelelopedia: după ei, singurul 


ne dezinterebenză de ea, guvernământ legitim 
Iponivenză monarhia de drept cola în care poporul 
divin, si pune fvorul autori=  zonte puterile i tonte 
1AțII în natură Commenii, în turile, Astfel, la 
Wrma  instinetului soelabilității spiritul republican, 

nu făcut un pact, transpunânăd Liabbe  Raynal acuză 
autoritatea lor, în unul sau în virtutea drepturilor 


o a i 


In entea caz, „China 
mal aproapa decit su 















de ln Hâsărit, Do peste 
apere, ră 4 o 










mal mulţi conducători), Dumnezeu s'a favorizat exploa- 


velui nd tezele tnrea color slabi şi 








lu votiua,  Pufendovit şi celor tari. De aceen propune 


Cumberland , ÎI  vecunoagte expulsarea lui Dumnezeu 
numai minţii autoritatea pu numai din Constituţie cl 
Molontă de n comanda oame= toate templurile, 
ilor,  Minten îşi pân 
sine peinelpiile i 











etoi 





depusă în feri propriu, 
rul 






 partleular 1 neantul” si 
vers În prima te 
mln 






in Rouaseau conte mai puţini 
ele brutal: insă el, prin dialec= 








de vrganizare a vieţii politice, loa sn, a dat lovitura dej 





Prin urmare, nu trebule să  praţie teoriei creştine despre] 






căutăm în afară de pământ putere, În i 





o bază n puterii, el a adunat tonte tezele 
x) la articolul mal înainte anupra dreptul 


HupirepeniaDle spune că Nătural, al egalităţii oamenilor, 
monarhul este mandatarul n pactului noclal, 


poporului, Însă are n putere Puterea întreagă 
nelimitată, De aceea, pentru 
a nu ajunge la 



























Plecare  votâțean: ul prin 
exoene caro se aleg ducătorii 






vondamnabile trobule  nlog îl fac pe aceştia nu nu 






dintre Pilonatii cei mai comisari, care nu pot 


strâluciți, D'Hlobach 
d utopie 3] iile Lă au val 


„DICTATORUL 
„(Simpla „file din cartea lui Satan”) 






nimic în mod definitivi daci 












Februarie 1990 








Cu numai vreo 10-12 ani 
în urmă, apoape nimeni nu 
se gândea că vetraueiea "su- 


mondiale de 
dominave şi 


ta-poterilo” 
pe poziţia de 


influenţă, cătie un nivel 
mai modest, ori chia» mult 
mai modest, "va avea loc aşa 
cum astăzi, în văzul tuturor, 
se desfăşoară întrun ritm 
vapid. 

Suntem familiarizați, ba 
l-am şi. uitat, cu toate acele 
breziceri. "ştiinţifice", despre 
prăbuşirea lumii capitaliste. 


Necunfinarea prezicerilor 
tabmicate de tevoriştii, leninisto- 
marxişti a fost şi el un factor 
de contribuţie la wevizuivea 


politicii agresive sovietice 
din ultimii ani, 

Toate vaviaiitele de 
vatastrote, teovetizate, prezise 
ca unelte de propagandă. 
privind soavta  vecipmcă a 
celov Gonă mai puteri: URSS 
şi USA, s'au duredit a nu 


fi adexmate, sau dou pavţial 
Şi insuficient ue semnificativ 





iuportante. Volume întvegi 
ue speculaţii şi teovetizăvi, 
vXpuse  "ştuălucito»”, de la 
catedre, ari în şedinţe 
ultra-secvere sunt bune astăzi 
de aruncat la coş, afară de 
cineva cae ar face un studiu 
aproximativ al erorilor. . 
specialiştilo» Cât piive 
latura morală, adică în 
măsură cunsidevaţii de mora 






pzinci uma unicate: 





ialitate, 





Sp, U m l* 
şi bine să se găsească 
slabe  imfluențe ale acestor 
“onsidevţiuni. 

Vine apoi cortegiul de între- 
băui le care nu vrea sâ 
1ăspundă nimeni, de pildă: 

a) de ce, imperiul voşu, 
esenţialineiite anti-democratic 
a fost lăsat întru stare de 
lolaiă epuizare, în awii 1945- 
i, să-şi revină din sângele 
şi banuvile naţiunilor victimiza- 
1e., în loc “să i se fi dat un 
ultimatum: ori democratizare 
ui distrugerea cu forţa!!! 

b) de ce, acelaşi imperiu 
iuşu este lăsat, şi chiar ajutat 







sovietice din Cehoslovacia, 












VALENTIN CANTOR 
SA-Şi creeze bombe atomice, 
să devină o buteve militavă 
Wucleavă? 

Numai ducă luăm în conside- 
dație aceste două întrebări 
| vovespunzătoare anilor 1945- 
1949, înţelege fantastica 
ipocrizie, pervevsitate şi 
iesponsabilitate criminală 
A „mavilur aliaţi”. Această 
politică anti-occidentală, prac- 
ticată toemai de către 
Occident, a făcut pe bună 
dreptate pe unii autowi să 
see studii de analiză politics 
şi istovică, accentnănid cu 
iivave şi duvere asupra 
aspectelor pavadoxale - 
suicidale, dar cave practic, 
>ad lovituri cviminale la advesa 
civilizaţiei şi cultusii Occiden- 
tale.  Pavţial, unele explicaţii 
plauzibile s'au dezvăluit ul- 
teiior, când, vând pe rând, 
s'a descoperit că foarte sus 
puse pevsunalităţi 
| administrative, cultuvale şi 








de ştiinţă rau. agenţi ai 
Moscovei. 

Apoi, prea bine ştiuta 
văzbunare judaico-sionistă, | 
deşi, vai, nu ave voie nimeni! 
să  pomenească de aşa ceva, 
care a găsit de cuviinţă că 
pentru vestul reacuvilov 
"pacea" cimitivului comunist 








veste naţiunile Europei este 
mai de  pvefe» decât o 
inflorive a statelor naţionale 
ŞI astfel, a început să 'intuc 





il Cumer 












ni 





de la Fatima,  Postugalia, 
din vava anului 1917, pvivind 
volul Rusiei, care va răspândi 
idei eronate în lume, 


povocatoave de văzboaie, 
uureri nespuse şi persecuții, .. 

Goana inarmărilo» s'a dovedit 
absurdă şi  sinistră, apoi, 
a adus cele două “puteri-mari” 
în pragul jezastrului financiav; 


În special URSS-ul, partici- 
pând cu tot entuziasmul la 
cursa  inavmărilov, a intrat 
literalmente în cursa laţului 
econoinic: mii de bombe 

conevetizânr lot 


nucleare, 
2 


resedintele Cehoslovaciei domul Vaclav Havel 
si domnul Gorbaciov discutînd retragerea trupelor 








Va ue jului şi 
| comuniste 


intele Bush si 
conferinta 











după de la Camp 


utărea cosmare , 
paturi 









Santi leave 





marxistu-leninist, anti cveştin 
este aum în agonie. Complexul 
de evenimente de dedesubt 
uri de suprafaţă, care au 
dus şi duc spre concluzie 
această intave în agonie 

pvacticei! 
este, în ciuda 
jovicăvo» explicaţii, un fenomen 
uimitor», 

Trăim vvemuri extvaordinare, 
şi dacă ne-a fost dat de ia 
-ilegiul de necvezut 
de a fi martori la nceste 
evenimente - din cuve, pentru 
noi, Woitânii, partea culminantă 
a fost căderea  coşmavului 
"ceauşist' = vom aluneca 
uşor» în slăbiciunea de a nu 
piivi mai departe, preocupați 
de un detaliu sau altul. 
„Această stave de conştiinţă 
de ” a “vea să înţelegi” mai 
departe sie foarte importantă 
pentuu  ciwsul bun, ovi nu 
aşa de bun, chiar şi al 
României. Dacă acestei părţi 
a lumii i s'a aplicat 
experimentul marxist-leninist 
cu vezultatele pe cae le 
vedem, Occidentului, şi în 
special Amevicii, i s'a uj'linat 
experimentul  Freudian. Dacă 
expevimentul niapxisi -leninist 
atacă în special legăturile 
nobmale între oameni şi dintre 
pătuvile ditevite ale societăţii, 
vaportuvile şi covelaţiile 
sociale,  cultuiale, economice, 
Toeudismul, atacă individul 
i familia,  eveziunea dintre 
generaţii. 

Ovice autovitate, 
1vadiţională _vvi _iuorală, 









tie legală, 
sunt 


Cancelarul 
David. 


Liibe rtatea 









Helmut 














SN: a0coNapiva- 
Simcintarca  amesicană  esre 


adăâne atacata de experimentul 
fvendian. Reacţia oficială 


!a v parte din aceste racile 
«sle invariabil, una: e 
alunecare mai mare de bani 
la dotavea bugetară, în 
combaterea problenrei 
respective. Aceasta nu face 
decât să intiețină nn cere 
vicios de  bivocraţi, care-şi, 
văd asigurat un trai, dintro 
nenorocire naţicnală . Din! 
motive de politică  sectară, 
ubl ce laşitate, taţă de torţele 
cinismului virulent, foarte 
puţine pevsoane mai au cuvajul 


să spună lucrurilor» pe numele 
lor adevărat. 

Dimensiunea naturală  eimo- 
țională, atât de importantă 
în  mulivarea pe de » parte 
a coeziunii sociale, cât şi 
a impulsului individului cate 
un ideal, este foarte mult 
evohată de câte. forţele cv- 
mevcialismului a tot prezent. 


Luaţi de pildă, muzica modernă 


"vock", țibată, uwiată, 
bubuită,  zdvăngânită pe toate 
lmgimile «le unde radiofonice 
fluvii de acid de dizolvare 


psihologică şi mintală. 

Această intrare în "eclipsâ” 
de putere, influenţă mondială, 
vol model, atracţie cultuisulă, 
de atitudine  exemplaiă, ca- 
litate a produselor şi sevvi- 
viilor în USA se poate acum 





sesiza Ge la an şă an. 
Nu 


este de mirare acu 
că USA a avut dua. 
Dbsevvator Şi 

asupra 





vomentatur 
continuare pag. 6 


3 


ja 













REQUIEM 


tate eat la tea Mpa th 
CR he Cideste ea ei toată 
Ata ostiă aţială putre vtată 
Şi monte A 

ia "Ne pene 
at Wibit rața tei DS) 
dA Sie Mtoanceea pe 
decăt, secetați de it 
We ge i ae 
sătămibate, de who image 
Yi dittragăâtan 

Apele eu O wrăiite 
Nerei, ara, va 
apatic 
gi stimă 
piăvtMaau 


























ace pe, pp 





WM e căile pe cate sau viat 

Stăbâne, au fost cutere în graba 

de veipaşi, dute în o SIOapa comuna 

SI Matea, fwvătulte doar în donul 
aburul A 


Da ţi e to ave 
Li are de a cerul Ss 
Ca ei, în Sava vestârgita 
nâtentilor moaste 

Noi în va trebui să pe aducea 
aminte te oi. ste de datoria hoastra 
Să but hd ici we moment. Sa-i 
învie pe toți, în flecare gand, 
în Otomane fapta qi în flecare 
Dagtotene 

Cibe are. a» putea nita ca 
se  tuttogpoleau pini în pântecele 
waicihor due, tub aveura fioanţelor 
migage? 

Sa mur dn mau, fraţi mei, 
va Munit, atât de mult în ţara metre 








ji 
i 







TH 
i 
ul 











PROPUI Pnl. nora pă metal 
amwată te adimă vreme tre. 
eta Pa melttlă a miei har 
PORIXENIA  POttuLAcCRr 
âmată în eebboiie în sea de 
NI vedete lame 






FAMILIA PmPererată anemră 


i 
UI 


) 
j 





CU Parere vom retarea 
metieă mita, plini 
AeAĂ dbepartita cetei 


aie 0 bată. ame PA 


TRAS DON. Va rămane voga 
Pa ambntitta eee deage 





ie ti 


în 


vera e 


VEtatĂ dn A anl 


căi răipea miel na me 


| ee Pepăa 








Poate  bibmetatea 












în 
meet 
mai 















PAGINA REALIZATA DE Ovidiu VASILE&cU 


EROII 
REVOLUȚŢI 





































Bedpacta 
| irc te disprețuleşu pe tine 
ÎN menta ia 





























te ii prin i 
III e ş A 
veto to y 
Pe i a R . 
său i) test 
tău d Av pe 
N SSiCtĂ băi 
fi Wg 
Via MY 
do 4 ' ] 1 A 
ACN i! S 
A A 
Ad y 
plai 
€ AA A 
A 
SA 
te y 
« A să 









dăucu: 


Legea prea blândă ave etectui legii] 
vepte. . 





Nu ovice revoluție înseamna 


evoluţia este 
aia: 





spirit 








Unii cred că stiri 
fost. este ditect 
pietrele lor funerare 


Nu ttebule să me an 
cate nu bai sunt; ave 
de « uusi uita 


. 





Cum să găseşti raiul 
îmate căile duc spre iad? 
* 





Nu voi îi prezent 
Vă; pbea mult 
tenii: 





Prea multe îndemnuri sfinte s 
a ameninţă! 


FU egal cu tine sui. 





seialţi: 

. 
A venunța, nu înseamnă 
generozitate! 
Uheohi, a renunţa, înseamnă a ci 
tuga: 





pe cel ce 





că “fesuta Ca uh pic de adoră, 


te o Mae Vioăhagie: 





Februarie 1990 


Libertatea 








TRIUMFUL... 

















































Vâtoare. Prea mulţi tăcuseră, comunist, şi mai ales prin frigul, lipsa de asistență neau. Cineva a avut o idee: 

din  laşitate sau comoditate, vugăciunea fierbinte în faţa medicală pentru bătrânii care "Să punem în faţă femeile 
când floarea tineretului ro- icoanelor din biserici, sau nu mai puteau să muncească, şi copiii. Nu vor îndrăzni 
mân era aruncată în temnițe din căminele noastre, Dar trimiterea în exil a unora, să tragă. Sunt doar şi ei 
sau ucisă la marginea dru- şi suferinţele,  arestările şi internarea în spitale psihia- oameni!” Nu ştiau că cei din 
murilor, numai pentru că execuțiile se înmulţeau. Tem- trice a celor curajoşi şi tri- faţa lor îşi  vânduseră de 
îşi iubise prea mult ţara şi niţe şi iar temnițe. Țara în- miterea în închisori de drept mult sufletul diavolului, care 
Căpitanul, cu chipul de ar- teagă, era o temniţă uriaşă. comun, erau metodele pe le dăduse în locul lui, un 
hanghel. Şi iată că orologiul Şi jertfele continuau să fie care minţile tovarăşilor roşii bulgăre de ură. Şi au tras 
istoriei s'a oprit fatidic, la aduse, fără ca sfârşitul cal- le aplicau acum. Dar paharul din nou. Au tras cu sete 
ziua de 23 August 1944, cea varului să poată să fie între- suferinţei nu se  umpluse în duşmanii poporului, aşa 
mai tiistă zi din istoria acestei zit. Doar mici popasuri, între încă. Balanța binelui şi rău- cum îi învățase cântecul roşu: 
Ţări, când, prin acel pact două valuri de persecuții, lui stătea mereu înclinată YPână la unul au să piară 
încheiat cu diavolul, tocmai oprelişti şi arestări. Par- spre rău. Cu toate jertfele duşmanii poporului”. 

de acei bărbaţi care trebuiau tidul comunist stăpânea tot aduse, se părea că Dumnezeu lar printre aceşti vrăjmaşi 
să apere Patria cu ultima mai crunt, iar teroarea lui, uitase suferinţele acestui erau şi mamele cu pruncii 
lor suflare, se dădea prada tot mai perfecționată se iîn- neam născut creştin, care lor, pe care ele căutau să-i 
căpcăunului roşu, o armată tindea peste întreaga suflare lupta să supravieţuiască în  ocrotească pe cât puteau. 
întreagă, ca să moară şi să românească. spirit creştin, într'o lume Dar plumbii ucigaşi au venit, 
putrezească pe întinderile Comuniştii încercau noi a nebuniei şi a urei. Ne zbă- secerând vieţile lor şi a celor 

înghețate ale Rusiei, în timp metode pentru a supune şi team cu toţii în această mlaş- care căutau să îi apere. Calda- 
ce cealaltă parte a oştirii înfrânge total, orice rezis- tină a desnădejdii, care părea râmul strazilor s'a umplut 
române era trimisă să moară tanță românească. Foametea, că ne va înghiţi pe toţi, în ca pe vremea lui Irod, cu 
în pustele ungare şi munţii sânge nevinovat. lar în loc 
Tatrei. pentru a grăbi trium- de leagănul unei  copilării 
ful comunismului şi subjugarea pline de zâmbetul mamei şi 
propriei noastre Țări. A fost al tatălui,  corpuşoarele lor 
începutul dureros al uciderii au avut drept culcuş, groapa 
sufletului unui neam creştin, comună. 

al bolşevizării acestei Românii “De nu veţi fi asemenea 
Mari, lăsate nouă moştenire, pruncilor, nu veţi intra în 
prin jertfele părinţilor noştri Împărăţia Cerurilor”, spuse 
sau mau bine-zis Domnul nostru lisus Christos, 
de”satanizaiv” acestui neam, apostolilor care se 

aşa cum profetizase Corneliu Şi a  binecuvân 

Zelea Codreanu, cu ani în ţinându-i în braţe 

urmă. De atunci, închisorile nezeeşti. lar în 

nu său mai închis şi golit eterne, Imacul 

nici o dată, şi au intrat în i 

ele ca să moară, şi cei care < 
crezuseră că pot da diavolului A i A 
get ca să fie 

ter i Li tat pe toţi, 








upta, die 


pusă i | 


zarea propriei. conştiinţe şi 
trădarea sub . toate formele 


otrăveau sufletele. 
lupa continua însă. Pe 
față şi în ascuns. Cu arma 
în mână, pe crestele Fâgi- 
vaşului sau pe potecile co- 
drilor  Muscelului sau Bana- 
tolui, cu condeiul - prin 


metămâtor spus de 
înălțimea  Amvonului sau 
catedrei, ori şoptit, la urechea 
celui care se poticnea, cu 
hotărirea de a  tăcea, dar 


e Sean Oa — adâncurile ei blestemate. 


iviți-i .... Dar a venit şi o zi 
Priviţi“ de Decembrie. 9 zi în care 
î oamenii -Timişoarei nu au ma 




























sate le-am pă : drăzneţi, care au 
ez Zevisteae. cata răul cu voce tare. Se 
stradă : ca martori ln paginile j 
ae pi a intervtenit, a tre k ME 
53 pară SE a câțiva. Ca să-i sperie şi sa-i 
i = potulpască- Dar ei nu sau 
zar ae speriat şi nici nu sau pote 
Sa ii receptarea ui A doua zi, e 
i a - în a umplut 
= = 3 de pe Bega. 
x şi-a mobilizat 
cu pistoale, 


şi  rulumbe 
căzut = „1 
damenii tot nu s'au împr>ştiat. 
(u mai aveau ce pierde, decât 





































transformate în îngeri, sau 
aşezat în faţa tronului Ceresc, 
ca să ceară Tatălui Suprem, 
îndurare şi pentru Neamul 
nostru. Balanța a fost înclinată 


astfel, pentru prima dată, 
de partea binelui. Răzmeriţa 
din oraşul bănăţean s'a întins 
în întreaga ţară. Şi tiranii 
au început să cadă, în frunte 
cu cel mai mare, şi să se 


mute în iadul stăpânului lor, 
care îi aştepta de multă vreme. 





Acesta este tainicul triumf 

£ = j 

al jertfelor nevinovate, ai 
lor ucise cu pruncii 





celor 







înţelepciune, 
uitarea de sine, 
ierta şi a fi 
e sângele vărsat. 
„Doamne  lisuse, 
sfârşitul veacului, 
sufletelor şi al 
vieţii noastre! 














Multumim studentelui 
Lucian Dohrovicescu 
pentru curajul-si 
devotamentul sau, in 
actiunea de. luarea 
imaginilor din pogentele 
fierbinti. 














cat 





este 





... fin — Euvopa Răsăriteană ce nrma urmei, dolarul 
ie: - arată ele? ignoranță? Compli- un petec de hârtie, iar e 
| extraovdinarelor evenimente A.Sonnenfeld, cartii; în me Idioțenie?  Nesimţire? istoric este altceva : 
|din  Euvove Centrală și AH 75, inalt funcţionar la ceda Nu stim ce zguduiri 
Răsăriteană. Departamentul de Stat. gi: Bi e cele de mai stiofice  -  social-ecoi 

Nu sunt care ceourile Ovi, după 1984, teoria lui a sata er EUR pierdere  - vor fi necesare, 

politice şi influenţiale amezi- 7. Bredjinski, de "jugaslati- în propria lor range e p- lumea, atât de stenoza 
Came cate mu au vepudiat Zâle” - adică federalizare (în afară: Se mai poate pretinia si. ra SE Na se trezea 
Meorii” de enul "integrăni Ei Yugoslavia, a ţărilor lin astfel de condițiuni, America şi sia De tei 
organice & naţiunilor statelor  Sâtelite? puteve mondială? : na 7 ra 
satelite”, înu'o  contupire Dar, recent, vecent, îngri- Desigur, «lolavul mai prezintă — petuării Sica salvării ş 
en URSS?, pwopuneve a lui joraţi de  “destabilizările” putere de covupere, dar la fuse m coca ce es 





TOATĂ SUFLAREA ROMANEASCA, PENTRU 


şi mevită salvat în Ame 
Esenţialul este ca « 
intrarea in per 


ca 





rea şi 

! i penu 
istoriei să aibe loc în 1 
înaintea USA, fapt 


mare că tocmai ave joc 





PNI. PENTRU UDC..Pentru opoziţie! 


Sunt momente când printi'un gest colectiv, printr'o 
acţiune solidară, demnă şi fără echivoc, o naţiune îşi poate 
schimba destinul într'un mod dramatic. Sunt rare astfel 
de momente în viaţa unei iiaţiuni. Acestea sunt monente 
cruciale, de rezolvarea cărora, de multe ori, depinde însăşi 
existenţa naţiunii respective. 


Ţara Românească trăieşte astăzi un astfel de moment 
crucial. Paroxismul acestui moment va fi 20 MAI, atunci 
când va depinde numai de maturitatea, puterea de 


discernământ şi conştiinţa naţională a românilor. Deci, ei 
şi numai de ei va atârna viitorul poporului român. Mai mult, 
de ei va depinde existenţa fiinţei naţionale româneşti. 

Toţi, ca unul singur, la 20 MAI, românii maturizaţi 
de aproape o jumătate de secol de suferinţă, vor da votul 
lor P.N.Ţ., partid ce simbolizează adevărata opoziţie, cel 
mai de temut adversar al "FSN". 










R - din toate ca egoriile socia e, 

politice, voi avea sper înţelepciunea să renunţe la ambiţii 
mărunte şi uniţi, aşa cum au fost ei în momentele cele mai 
grele. voi vota în massă pt. P.N.[.. 

Este partidul cu cea mai mare tradiţie democrată, 
partidul de echilibru în câmpul politic românesc din 
totdeauna. Să-l ajutăm să triumfe încă odată, pentru că 
vriumfând el. ţara va triumfa. 

Cine votează cu P.N.Ţ. şi cu opoziţia, votează cu ţara 


Cei care vor înţelege importanţa acelui moment - şi 

sper că toţi românii o vor face - vorrămâne în conştiinţa 

 meamului ca eroi. Aşa dar, fraţi români, fiţi prezenţi la 

pp onoarei TOATĂ SUFLAREA ROMANEASCĂ PENTRU 
P.N.Ţ., PENTRU U.0.C., PENTRU OPOZIȚIE 





-U.D.C. 1UIUNEA DENOCRAT CREŞTINA! «ste cez 
mai nouă formulă politică în România. Partiuul, nu este 
aitceva, decât ceea ce este el ce fapt în F.F.C. şi Italia. 
Absolut aceleaşi baze şi piatformă paiitică. Se arivesează 
tuturos categoriilor de cetăţeni români, fâră nici „mn fel 
Le discriminare. U.D.C. va doveui foarte curâna, că va 
f. forţa poiitică nr.1 î n România, că iuealui românesc pentru 
justiţie socială, libertate şi democraţie va fi servit cui 
by se pome mai bine prin intermediul acestuia, că pri 
intermediul său, ne vom face mai bine cunoscuţi în 

şi vom învelege la rândul nostru mai bine fenomenul puli! 







AI bi 
mi e Bee putea spune, pe linia marilor patriaţi.D!. GRAMA 


Sa aa al ze, “U.D.C. şi votează 





pentru hinele neamului, votează visul de 
Pmiuaii. 19) vepaneă consilii pere inajore pe care cu de- Se 
Vi te sugerăm, Oricum, opţiunile sunt 


a 








de la Nalhiusen. 


el, votează | von 
“tate ai naţiunii | 


CONGRESUL MONDIAL ROMÂNESC 


P.0.BOX 340, STATION "w" 
TORONTO, ONTARIO, M6M 583 


Dragi conaţionali, 


F „Ca urmare a Hotărîrii Biroului Executiv al Consiliului 
“londial Românesc din 30.12.89 suntem rugaţi a vă transmite 
următorul "APEL"; 


Biroul Executiv al Consiliului Mondial Românesc reco- 
mandă iomânilor din diasporă. grupărilor etnice ce au lo- 
cuit sau doresc să revină pe teritoriul patriei noastre ca 
şi tuturor prietenilo Româniai să teacă de urgenţă ia con- 


„ stituirea de: 
Zig e garii cin G - ft Mita sprijinul şi apărarea Revo- 
tuției R ne! conduse de un coordonator 





Odată forinate aceste structuri organizatorice 
3 înscrie printre obiectivele prioritare următoarele 
1) Strângerea de ajutoare băneşti pentru susţinerea 


opoziţiei democratice din ţară. Secretariatul General al CUR 


ura 


şi —contu! bancar central al federaţiei ling.Paul Morcov) 
pt. CMR conto 19930523/BLZ 50550920  Sparkasse 
Offenbach;Main - 11 BRD, stă la dispoziţia tuturor în acest 
sens. Pentru banii strânşi, vor fi expediate <hitanţe 


"coordonatorilor" acestor grupe. 

2.  Uxpedierea de scrisori câtre conducerea actuală 
a ţării (Frontul Salvării Naţionale) vizând exercitarea unei 
presiuni morale conținue, pentu a garanta mersul ţării 
spre libertate şi în primul rând al unor aiegeri libere, con- 
trolate şi nemăsluite (ca în trecut). 

3. Capacitarea de câţi iai mulţi oameni şi cercul! 
în această urgentă acţiune. sei 

u. Formarea şi rezultatul acţiunii acestor grupuri 
vugăm a fi comunicat în scris Secretarului General, pentru 
alcătuirea unui "Raport" şi estimarea fonduriloi băneşti 
reale. pe care putem miza într'un viitor apropiat. 


SECRETARIAT GENERAL AD INTERI 
Dr.Dr.med.F.Matrescu  A.Makarow 
ROMANIAN WORLD CONGRESS 


SECRETARY GENERAL 
5000 Koln 51% 













în întregime !04. 
disponibilităţii spaţiului, 


"adevărate 














PA braaliteu 
"ara a 


















Avao 


cumunisinulul ultimelor decade 











lu uphoape 






















Lui tort cntieaaă 


















Viena MARY! a font doponodat de dou lu 
RP! , he L n_de 
Vi a ii Pomelo și gi dun în faţa plut pita tilanea unuia din „de [i fot complet mâtrti, 
i ețele  aupte gi execuţie oului de  balaurulul roşu pi it Tot datorită clemeitel 
Site, cu ochii dataţi Națiune populaţiei mi ua: * pobiilavie "dl 
A ' i) se ir = Vei, Pi) 4 st 
PA a milano, ut nodume» sote tai Wnită în juul alnd din ce : dan tava RN. Țomulul, anggti. î Wor 
vb, Inibiăca aturiit vu Run: aconntă nuperba iente 3 n a mal vehe aia tau nud pi fslegiutți 
VAfboU  meplijent e) noraţie, vara dă  dov i e vând, ntudonți Tg ncă în fotolii da 
y Wbonse de p ovada Moldați În  towme i e pgitlnteni Vitfel : 
Sita tumgână, şi mal alem aa Unitate și luciditate IM Academia “Nllitea studenţi 24 Tanunle n a SI bit 
ogticulănă aducând m a veugit, nu cu din mal PA; ofițeri înde n PE + Pa, 
A i toate ' mâna poporului să ta 
Mbinania celui cawvo-l D puţine  fontfe omeneşti 4 armele, toată r srmina 
4 i ol urmăreşte,  telumfa pt, să bâra sa ridicat adi Vu ml. Sa venit, alogându-ne 
și om Milee, O vămane umilt printre” asul -k bucuie şi covând demiaia ace tul SL încă odată v formă eta gara 
AU re vevoluţia bolşevică  pustul vi toni savuvoze de bolyeviei, puşi în Pi fa de discuție cu el, Di, Coposu 
i [ otorlel, Ata [A as alu av Gpobu 
ăi i PAMSUMy pâlcuri,  Monita atât de mult de Dctoie | ÎN Da având în sapate peste 100,000 
băte 90-25 de Ing, în vomân şi pe car 8 POpoPul | 
Vata lo majoritate bărbaţi, deplină ; Adica. 0 alt [ă 
a vele v i Adică, n Inel : 
juâat ii diineața, pe sa, națiunea ora continea | 
A Nigel şi fumând, în că unea ara convine | 
pill - il) PAICĂ, ei dincută  complectamente 4 ] pute 
imcogieiie” Bia gi oarecum Na fost asa! O mână e. psi 
E A ii Pribidaa politice. tunigti - comunigti, — caro au 
să i: aceste grupuri par het parte din nomonklatura 
ei le muncitori, care apiva 40) APăilul de stat bolşevizat 
iri dr „Nu ei nusmdintee cara unii, cum este 
vale să diete fi dice: All Nk Piviu Boom ni 
îi de bine, dacă au on IMlescu, au servit sub 
tată cumva, să facă o ob Amândouă dinasțiile comuniste: 
să Sue put E ne cu privi= a lui Uh. UHeorphiu=Duj 
„Ia. FSN, sunt călcaui în Și a lui Cenugescu AU s 
EP A usd E, tat 
vama de moşii mujiei, la pândă, au lisat populația 
N e ei oare muncitori?! i armata să se infrunte cu 
ŞI dacă da, de ce la acele bandele de  secunişti loiale 
ore, hu sunt ei în uzinele lui Conugoscu piu ce epe 
şi fabiielle ai căror angajaţi Mia stii tie ti opltuiet ata 
«dă ta zu nu upâvă ei echipă de prangsteni cu porto= - 
eresele von ş N ps 
Vâvii, chipurile papa Ce să de miniştrii, ronfecţio- ruina e tie atiramarăteere ode iu 
Populaii  masivă 2 mate ad-hoc Ion Tlosen, | eârile siinte ate tul Eminescu mlm a weodotă pe miseli « i mtsafli 
el nus alpi A crea că Silviu Brucan şi Potre Roman Î.remânet I Nidedetă, No PIB | Cent, Piboan, (arie și are eitet ai cuburi 
K A alții, decât foşui Ă R î E 
5 3 arteriala ai ui san instalat la conducenea. Rusiei Sovietice, care, pontru_—tle nuflete, tre 
BO bphanteui + on y ll, sub Houmoasa denumire î Be menţine la pute wa- în metrii lied Up 
% 4 bc » de “ont Salvâr h cuve | pă ) V d - ecință, vându=le 
poziţii Wmumnoitovegti”! : Ca gt et lat te tu 10 felul de ncţiuni 4 demi i i] i 7 N 
E de alucorăiie, opiu mase caca do tea, UnItăUI N ai relee bee J 
disenstune si suspielune mule tă a ce ie a a dat aa să 1: zale , ae L ta 
peintre papulaţi e. nn . 0 AA par Hu au i cu i perar A le Eveni 
va i 


strecurat 
Ta (27) 


cu dibăcie de noul 
1Heneu 









„secol, '0- bandă “de “trădători, 
şi adepți ai ideologiei 








ezut nici 











„Rua „piiiă din când 



































y 
tico! 


i fo= 
în când în- 
organizată, 





vimidarea  LAţisă 











ln înaj A 
distanță de tot ce 


aşa-zii 
emuuniite - mu făcut totul, 8 aducânul «letaşamente de minieri întâmplat, 
dar abaolut “totul, spre n Vrotagonist. studenţimea. Şi avmate e hoţi, pentru Singura cale de a fi linişte 
pe cale brutală orice a veculos destul de vepode, A distruge sediile partidelo în ţară, depinde de acest 
act de aezistenţă ori de e- înțelegând că de fapt ea fusese istorice, Alan că iei, maxi grup de comando) comunist, 
„ancipare din parea folosită spre a rezolva nişte 19 Februarie,  minierii din a cărui eminenţă cenuşie este 
poporulubealupă ce, printran  răfuleli  imerne, din sânul Valea Jiului au venit din Silviu Brucan. 
act de genocid fără precedent wartidului comunist. Populaţia nou la Bucureşti. SA fie Dacă ei nu vor găsi de 
in ja ton-ia modernă, era conştientă că fusese o acelaşi?  Conduşi de acelaşi cuviință să repună in drepturi 
comunismul, această satanică dictatură comunistă, brutală Silagy Tibor, care, întrun fi adevărată legalitate cen 
veligie *»materialistă,  cvedua i obscură; incepând cu anul ÎNRERIII DR e ani Mal importantă inmtiiuție, - 
că sa impus definitiv în 1946 şi nu v dictatură recunoaşte că au greşit. ammata - că rolul conducător 
România, au venit evenimenteje ceau „de muma 25 de venind în spuijinul FSN? Ori, şi hotâritor în cadrul armatei 
din Timişoara, reprimate cu ani: muginarea cu we Poăte, alții,  neatinşi încă „să revină ofiţerilor oneşti, 
Wwutalitate, câwva le-a urmat aceşti impostori incearcă să de molimă? In inconştienţa cave uu luptat efectiv alături 
Mioasa —insuvecție populară amâgească din nou poporul sa, Di Iilescu incearcă să de soldaţi şi populație, și 
de ln 22 Decembrie 1989 când vomân, l-a umplut de furie arunce țara întrun război că un stat nu poate fi nici 
unul din exponenţii i mu întâmplbtor, civil Abel, cum ne-am democratie nici solid constituit, 
ar pă = pu —- putea explica desfăşurarea din vveme ce armata, pivotul 
2 de fovţe miniere pe străzile naţiunii, nu este vespectată 
capitalei? Bucureştiul poate şi lăsată să se ocupe de apă- 
scoate în orice moment 200.000 vavea hotarelor ţării, ci este 
de oameni, care fie şi cu tolosită pentru înăbuşirea 
-ovimete de cenuşă, şi tot populaţiei, după cum, dacă 


rmanentă de priveghi 


„recunostintă 





nu vor gâsi calea de înţelegere 


a acoperi pe vaşnicii apâ- 
vâtori al FSNoului, Ar fi pa linie naţională cu populaţia, 
nevoie doar de câteva ore pi vov ţine să conducă ţara 
şi nici unul nu Sar mai iu cu orice preţ, prin orice 
Lwavce de unde a venit. mijloace, atunci ei vor alla 
Inch odată, populația şi in cuvâni are aceasta va 
opoziția dau dovadă de în- arde de la o margine la alta, 
țelepeiune, Nu se lasă angre- că națiunea hu se va mai 
mată în jucul murdar a! D-lui  jăsa crucificată a doua vară, 
Miwscu şi că'm vâlvâtala focului ei, 
Fapiul că acestă gripă se va topi pi granitul statuii 
Trotakisiă, mai stă Încă coco- lui Lenin din Piaţa Scânteii, 





pată pe umerii naţiunii, 
că ocensta sa dovedit îngâ- 
duioare cu ei. Alei, ia 





care se va prăvâli peste ultimii 
săi discipoli, trecându-i în 
uitarea cea adevărată. 










cazuti sub gloantele comuniste i 
& pie 


1990, _ gaşca ar 





AD. i DA Y 


REXONA.... 


În saven O Atudului multe, Multe crime, sin 
Ma dentulă - lmşte, pentiu cane ne dăduseră O Ca 
Deținuți Vgelectaţi” şi so dădeau în ca 
după epitenii cunoscute continuare podeopno. 
Wumal de către ofițerul  Cuima de săpun n'a 
politie şi superiorii și. 

Wii do la Centru, îşi Consta în a sa 


Mari ne-au spun 
sunt juristi, de 
la Bucuvoşu, "Aveţi 
ceva de vaportat?" 
"Da, domnule! Eu nu 
ştiu po baza câvol log 


petreceau timpul îm descoperi că ai sâpun e i A 

discuţii, reflecţii, vocu= asupra ta, atunci când mi Sa = Ari i sure 
legene, imptâne cu comunismul Wanitar, Ael, au “tai O 4 
bolile, cu  neliniştile, puin uneltele lui, îţi făcut contra Dvs., 


cu  cenuşiul atmosferei intonzicea să ni aşa 
do izolare, Paznicul veva,  Pontru asta so asia A CA a Comus 
NU avoau mare lucru dădeau  podapso. De fi tr Său eră eu unt 
de făcut, decât să as izolare, în izolare. Sobe ae din "41, 
culte pe la uşi, să Chiav dacă eat desco- PU MA luptat cu An 
spioneze prin  vizeta pont vara, pedeapsa Stela pe care l-aţi 
dată  milimetuie de o se aplica doar la primul ÎMpuseat, Legile lui 
parte, să supravegheze per din iarnă, mau condamnat, lo 

efectuuvea de două  Săpun însă no toebula, PO Care le-aţi desființat, 
oi pe zi a "programului" Pentru toaleta de dimi= le-aţi abrogat atunci, 
şi alteeva mai nimic. neață şi pentru sp la 28 August, Atunci 























Era destulă linişte, latul mâinilor după toale= AU leşii toţi afară, pui urat De sourtarii 

Da» ca să nu fie prea ta întimă, când, în Numai noi, cei de la eu dsionuii, ma Aa: amiată de sala 

multă, uneori, zăvoavele afură de puţină apă rebeliune, nu. Vreau cap! Dată. de ai i de la oameni de 

role de la câte o uşă nu dispunea de pinic Să știu, eu de ce stau săpun Oe dinți si la economiști, 

de celulă erau trântite altceva, aloi?:" "Bino; o să pri ua îs da de serviciu, me ] 

cu fovță, şi în cadrul  Sâpunul îl Puvam Vedem: notează, ta Aahtul î Satie , Ace cadre medicale, 

pi, lag deschis, fi- de la baie, sau din rogi... Alteineva?” pia mai ce aer Avea uijă, ca deţii 

gunile tâmpe şi vele, încăperea unde deşer= "Eu, domnule procumn, Pâna Lp: e ai dela. RA beneficieze 

puneau întrebări tâmpe tam-incăream cele două vreau să ştiu, de ce e uzitus ne tăcuse, Wvepturile emanate di 

Si vele: "inițiala tată= putini mici, cu care nu daţi familiilor noastre din oc! se | Iei i prevederile unui statu! 

lui”, “divecţia de plecare eram dotați. Apoi, 1 dreptul de a veni la îi Ochi, Ochii lui mici, democratic, 

la eliberarea de la sf.aş- ascundeam unde credeam noi? Ce aveţi cu fami- ea le lan zi A iz Asta nu! În numele 

teaptă”, "organizaţia că "ei" nu vor căuta, lile noastre? Pedeapsa a posi „era intenlo» sutelor de mii de. morţi 

din care faci parte”, Dacă totuşi îl moastră este  privativă SIA arad, Şi Du era și schiludiţi prin beciuri 

"ee mai taceţi, ce mai Wâseau,.. de  libevtate, şi atâta DNREIPoE, Scurt, şi şi penitenciare, pe 

zicaţi, cum vă mai sim= Dar sâpunul ne tre= tot. Dar coca ce faceţi tea „Muncitorii. face li canal, în deltă şi 
mai aşteptaţi?” buia vactoare nu pastă în Bărăgan, şi mai 

Ra p 


n 


Şi pentru spălatul Dvs, cu noi, este crimă i ai A 
PRE pate contra umanităţii, pe de dinți pentu ban: ales, în numele sângelui 


Te ri Uli: ă tânăp improşcat din 
A BRIRIR dea e Tel ada a Bilele 1 troentei — antbulsug:ida omsele-masiin, 





Când 








vondamnare aveţi?” apaniţia la un proaspat şi atâţia Di ay Fiuit 1 Bobu mi cola, it ufâvnii ta mele 

sau "ăi drumul la Venit, un tub de pastă pedepsit şi familie bimese de-acasă săpun | Conupoi elor Ari a 
baie sau la aer, sau de dinţi, în  cenuşiul noaste”. "Păi, au greşit Rexona. Rexona adevă- < zi matoriu ei, 
ăi drumul afară taţi, acela din zarcă, avoma şi ei, cei ai voştuii Pat. Asta da, umanitate! < viminalii vinovaţi şi 


Său ti Ala, in-ţi luciu Pastei de dinți autentice, de-acasă, că nu viau Că doar noi nu suntem Care piitbun act de 
vile şi dă-i  dvumul părea ambrozie cuvată, luat de gât, să vă dea pe ca ei, nu? Aşi vrea clemenţă straniu 
alară, sau ce faceţi, Nimeni na  aruncat-o mâna autorităţilor, ca Să ştiu ce hârtie hige- Înteleasă, 
5, vă rugaţi, hai?” după întrebuințare; să nu mai uneltiți nică le daţi dumnealor, He pedeapsa cu moi 
“Baia” dura patru a fost înghițită, ca contra poporului!” |Le recomud să vă ceară Ci; aceşti muniş 
midule  practi=u deo duşcă  parfumată. "Bine, dar noi am fost una austriacă, pe am- Sâ-şi pet! 
la intmatea la duş, Nu aveau O ponie de majori, oameni în toată balajul căreia seria: Vieţii în 
ă dn legire. Apa era dinţi; nu: Un beţişor, firea: uite, dumnealui "pentru persoane pruten tare să sii 
Li 


au pat 





foarte fierbinte, învelit întwun petec este docton, dumnealui -ținase!" Deh, mai begim identic, 
În protestul de zeghe aspră, vârgată, inginer agronan, dânsul ştii? Pentru aşa obraz, identic, celui ) 


nostru total rece. era totul! pc cat, aşa hârtie! l-au aplicat ei ni 
cu sâpunul pe noi, Da în vest, ce aveam ne da PRR tii 9 Rl tau, "Sa Întter, timp de 1 
pi El Smelă, pentru dinţi? „Dent că aşa am crezut Dunul” (şi pasta de hi: na | 
per o „Am catut sare: Ni noi. Pentmu asta am dinţi despre care af NU pure e un 
. umnezeu s'a refuzat, cu perfită renunţat ia carieă, Scuis mai sus), ilustrează NU este talon 


e mabtor, pe durata ionic, pe motiv că anii doar câteva aspecte Ureptate. 

ea aud Calcule, avea av avea (ştiau = pr ag A Suna: a contitriitte:. în set Altfel pieri. 

a ra P- n minut ar: RIA. ufpazinince, noastre. Noi am deli- comunisinul, comunismul, 
10 uta. A vile aViRli în. tol ca berat fiecare, înainte hu individul cutare 


azi 
+rei tâmâni 15 f de a opta pentru ceea sau cutare le-au creat 
"3 $ Ep E ic ce am făcut!” "Lasa, şi asigurat oponenților 


motive sarea mit "e scoatem noi pro= lor politici, 
rare pa tou DE stârnit ela tea din 5 ai Dincolo de caracterul 
esa Altul?” anecdotie al celor de 
"Eu, domnule procuror, iai sus, oricine va 
îmi iau  îngăduința să descopel şi înţelege 
7 N Pee AQ Arina E a 
de "patul" tru, - avem drepturile = momente, 
de vantitențat medicala mă a nt a ga nutului politie, aşa brutală, bunul plac 
de hrană, de comporta= cadrul ei au apâvur Cum le au toţi deținuții și incompetenţa 
vea pazei, de absenţa vreo 5:60 figuri în um Politici din alte țari: Sistemului comunist 
votală a wvelaţiilor cu fuma. Grade man, Cărţi, contact cu familia, = nu unul sau altul 
familiile moaste, de ui Racu hoaati $ la, Aisteoță „a zuigtiaiă, stinse R re e 
5 le coli, ; e medicală mu = stem 
eri ere ai mai i ml. i nu numai când atare, A generat drama 

























nicârii — dintre . tri: comandantul ci . boală, ori came a dus la dezastrul 
Ci numai despre oră = tost aere pei câna A fac move Sai pe i me 
d », sau u undeva foamei? XI moral cheia 
rr poe ma, = i cerea 8 e = notează şi pe ai... baia de sânge din zilele 


apo 
omor, de trădare, de fost necalificat - şi Alai are cineva ceva Revoluţiei. 
spionaj contra  umani- pazniucul direct, de de vaportat?.., Vor sta la închisoare, 
tâţii, de uneltive, de toată ziua, care nu Dumneata, văd că taci. dumnealor. O int 
i $ wecene de frontieră, putea socoti decăt din-Halde, dacă ai ceva... „aparatură administrativă, 
ș 








Februarie 19930 


Libertatea 





JOCURILE AU FOST FĂCUTE LA MATA 


Întâlniri cele 
ot Malta 
Jeschideiea 


mai multa 


ca de la Yalta, 
sunt puţine, pe 
vioţii uneia sau 
generaţii, Ele 
sunt momente de importanţă 
covârgitoave, care vor influ- 
enţa în profunzine mai multe 
sisteme de  pândive politică, 
socială şi economică, 
Acestea sunt 
cvuciale, câml, sub 
unor» "necesităţi" statale, 
„bi bemisferice, ovi si una 
şi alta,  veprezentanţii unor 
"supraputevi”, cu mandate 
de "supra-puteri, şi nici 
cum din partea  miliardelur 
despre şi pentu care voi 
vovbi, _vop lua deciziuni cu 
privive la Viitorul, uneori 
mai indelungat, al miliardelor 
de oameni, a câror voce nu 
va fi ascultată, ba, mai 
degrabă, nosocotită,  deciziuni 
cane, aşa cum am mai spus, 
var influența adânc existenţa 
lumii, în bine ovi în râu, 
Politica este c artă severă, 
mecbuţătoaie,  Adevâraţii poli- 
ticieni îşi spun unul altuia, 
de  obicel, cam ce i-ar face 
plăcere interlocurorvlui. Ei 
se privesc în ochi, unul pe 
celălalt, în timp ce-şi vorbesc 
fiecave icemand să ghicească 
gândeşte ve fapt partene- 
de discuţii, Owice mument 
ezitaie este luat cu atare 
Interlocutoi:, adică, 
neputiinţă, care 
exploatată 





momente 
influenţa 


ve 
sul 

de 

de 
înseamnă 
trebule 
Coiup 
valabil 
















ul 
atunci 


când 


ram 





si care ştie intui cat 
mai exact, rezultatul acţiunilor 
sale  într'o perspectivă cât 
mai îndepărtată. 
Toată lumea ştie, 
ori mal puţin, 





mai mult 
ce a fost la 
YALTA. La fel d emult (sic), 


Primul ministru polonez dl, 


sovietice să stationeze in 
polonez de o Germanie unif 





Ştiu şi despre LTA. Ca 
du-adă e  neştiinței hoastic, 
nu s'a 


ese labtul că nimeni 
azardat încă să descifreze 
we au fost în 
mele majore care s'au discu- 
sat. Desigur, teme privind 
dezarmavea în general.  redu- 
cerea  efeilvelor 
celor dă 

veche 





supra-puteri , 











asamblu 


militare ale 





Ovidiu VASILESCU 





omului”, i cam atât ur putea 
abuvda "eutezătunlir! cane 
du totuşi pretenţia să-şi twea- 
că în dreptul numelui: gazetar, 
politolog ş.a.. 
Cu ajuturul tutiror mijloa- 
velo de  imtovmave de uzi, ru candidații 





facă noi nu stim să parilcipăm, 
anticipân şi mai ales, să 
legă tâlcul unor Intovinaţii 
disparate de alfel înun Ș 
laiţ pevlect) şi în mod vaţional 
să le legăm una de alta, 
ci sunt ele de atunci, 
nu vom SLil mal mult decâtă 
bi ge dA ve să ştim. Cen- 
ziuă nu s'a născut cu coinunis- 
mul Dimpotii ă, 
pl-a  însuşit-o de la alţii, 
Ei mau ştiut să u splice, 

În  legătuvă rivectă cu î. 
c-am spus mal sus, dar 
lăvă să pavă câ a îl aşa. 
căptămâna trecută, după 
vovbirile «de Ja OTAWA, 
politică  amevicană, trăia 
uou inexplicabilul!:: 

Rusia Sovietică acceptase 
numărul soldaţilo» ce ar trebui 


Vopula! 


ontului 
dova ! 


din Mo 


să 








asa 
fapt. 





comunisinul 


con= 
lumea 
din 


Fratii nostri moldoveni din Basarabia, un adevarat 
exemplu de demnitate si constință natională românească. 












sa fie staţionaţi în Curopa, 
de către cele dvuă supra-pu= vdată abandonave a camaradului 2, Afganistanul va fi folosi+ 
tavi, Ba mai mult. eufowia de luptă de către americani, ca un cal Troian, în mijlucul 
vehea de la faptul că ei. hu este altceva decât » parti- jumii musulmane. De aici se 
bolşevicii, acceptaseră feulmea ularitate de Comportament va face totul, ca veligia Mu- 
nu?!) ca Statele 'nite să 2 politicienilor, aşa  ciim suimană care, a dat şi va 
aibe un ascendent de 30.000 spuneam mai sus, în cazul mai da inultă bătaie de car 
de oameni, staţioneaţi în Anglia, sie taţă A preţul pentru Moscovei înc igu 
vw. Gemania, ltaiia, Tuvcia oucesiile lpsenvei cu priv be să fie denatur ic ajut 
ş.a la cei 30.000 de soldaţi matevwia! i al Ar 
Ziarele televiziunea nu anericani, și ) entualitate veligioase d A A 
mai neutră in cazul araguâi av fi ir Au 
icii e mal bi . 








pasi 








priveşte 
"două Gerinanii”, 


veu! 







Am dveptate, Nu? Înseamnă celcu ameri- 
























După ce ni se serveste ca NIMIC! Azi, cind numărul canii vor avea încă multă 

la cobay. tot felul de ştivi, de milioane de soldaţi nu bataie de cap şi preţuri mari 
îm toate ziarele şi teieviziune, Mai spune nimic, când teh- de plată către Sovietici. 

u ştire se plasează insidios  Iologia sofisticată a depăşit Mai nou, premierul Poioniei+ 
în  N.Y.TIMES, doar pentru imaginaţia omenească , cei DI. „ cere 

singură zi: STATELE UNITE| 3.000 de soidaţi americani, ca tvupe sovietice să staţio- 

U SIATAT ORICE AJUTOR| imbvăştiaţi în toată lumea, neze în Polonia, spre a-l 

ENTRU PATRIOȚII AFGANI! sunt egalul unei armate de apăra de Germania unificată!!! 

O explicaţie  puerilă şi Plumb. Bolşevicii „in schimb, Strategia politică este desfă- 

au  vealizat două obiective şurarea mai ales în tainâ, 

majore: - a unor acţiuni  insidioase, 

I5 Stăpânirea directă a care servesc de minune pe 

nfganistanului, singura lor cui ce ştiu să le aplice, şi 

“ale de a ajunge într'un timp cure se intore ca un 


velativ scurt la Golful Persic. bumerang, împotriva 
Punct straiegic, Vital pentru amatorilor. 
ei. 








Mazoviecki a cerut ca trupe 
Polonia spre a apara poporul 
icată 

spune că s'a procedat 
pentru că ajutoarele 
ajungeau (vezi, Doamne!) 
la patrioţi, Ba, maj mult, 
"jutoave „n echipament medical 
şi armament, ar fi fost vândute 
guvernului de la Kabul':: / 

Nici o dată nu va iai 
ucaentat nimic cu piivire 
la această hotărire- 
Această __renun 


sumară, 
aşa, 
nu 


i 


Indoctrinarea copiilor prescolari în “China. 
Acestia vor fi viitoarele trupe de elita ale 
P.C Chinez. 






: Lei Feng Kind of Kids, 
to his memory had a 60 

















i e DE ali IN | bi 
TA a Sa d 





CONTINUARE DIN NUMĂRUL 
TRECUT 


Toronto, Canada, 
15 Iunie 1962 


109 Spadina Road. 


Ont., 


Dragă Frate Bendescu, 


Am lucru mult, şi vin şi 
vacanţele, cu anumite drumuri 
pe care trebuie să fac, şi 
Dumnezeu ştie când voi avea 
văgazul să-ţi răspund la ches- 
tionarul bibliografic ce mi-l 
adres ezi. lată de ce, vreau 
să-ţi înşir câteva date chiar 
azi. 

lau aşa cum vin întrebă- 
rile în scrisoarea Matale. 


În 1936 mi-am luat licenţa 
în Română cu teza: Viaţa 
ți opera lui Emanoil Grigo- 
vovița. Teza mi-a fost publi- 


cată de Dl.Loghin la Socie- 

tatea pentru Cultură (1940) 

şi confiscată şi distrusă de 

ruşi, ca şi manuscrisul. 

Tot atunci şi acolo, aveam 

sub tipar o splendidă colee- 
3 tip, Sasa şi descântece 

ti 











Cea 
“mai prețioasă era partea Des- 
cântecelor, ceva unic ca re- 
Eve ua de tradiţie secretă. 
ri “student la Awboroasa, 
am ocupat multe funcţii. În 
1934-1935 am fost preşedinte. 
Centru am tost vicepre- 


"aprobată. Voi susţine-o, 





AL MATALE 


“CELEBRE 


CU DAAG 


A VIANOR BENDESCU 


denţimii bucovinene la Con- 
gresul de la Tg. Mureş. 

M'am refugiat din ţară, în 
1941 (11 Octombrie), trecând 
de la Cernăuţi, unde mi-am 
lăsat familia, în Polonia. 

De acolo am fost dus la 
Rostock, RA Buchenwald (1942- 
1944). 

După 23 August 1944 am 
fost secretar general la Mi- 
nisterul Propagandei, în Gu- 
vernul de la Viena. 

În Bucureşti 1940-41 am 
endus colportajul legionar, 
tipărind cărţi. Atâta tot. 

Între 1945-46 am stat la 
Salzburg; între 1947-48 la 
Freiburg, unde am fost pre- 
şedinte al Comitetului Român 
şi am fost lector de limba 
română, în locul lui Horia 
Stamatu, care plecase la Paris, 
în cadrul Seminarului de vo- 
manistică: prof. Friedrichs. 

În Februarie 1949 am plecat 
la Paris. 

Am fost înscris la Sorbonne, 
pentru un doctorat. 

Betizati „la Centru de 


fer nţe despre Rilke. 

In 1950 (Iunie) 
în Canada. 

În 1953 mi-am luat MA (mas- 
ter degree, master of arts) 
la Universitatea din Toronto, 
departamentul de germană, 
cu ese "Rilke and 
Christinia! 

In 1936, 








am ajuns 


după luarea rigu- 


 roaselor, an am întrerupt sc scrie- 
ST OTE Le FE 


n 1956, după luarea rig rigu- 
voaselor, am întrerupt scrie- 
rea tezei şi am intrat în învă- 


ântul secundar: profesor 
limba germană şi franceză, 
„certificatul: Specialist: 
TE "A Certificate, 
se zice pe aicea. 
Anul acesta, 


cu 


1961-62, m'am 


"întors la Universitatea din 


oieri d aa i a-mi termina 


teza: "Inner 


Ari aaa in Riteat's work", 


Teza mi-i gata. A fost 
cu 
ajutorul lui Dumnezeu, în 
Octombrie 1962. La toamnă. 

La anul voi fi încă profesor 
la o catedră secundară, înce- 


_ pând din Septembrie 1962, 


Te rog deci, pe viitor să-mi 
scrii: Box 309, King City, 
Ontario, Canada. Mi-am şi 
luat cutie poştală acolo, de- 


924- 
muţi (1931-1934). 









PL ata ră în seta pete a 


varece  demenajez de aicea, 
plecând pe drumuri de vacan- 
ţa. 

În ţară mi-am început co- 
laborările la "Junimea literală" 
- e adevărat. Prin 1932, 
dacă nu mă înşel, - Mai țin 
minte versurile unui poem 
de atunci: 

"Şi seriu cu tălpile!n lut, 

Un cântec de drum şi 
popas", 


Au fost 
intuiţie, 
sunt, 


versuri cu adâncă 
profetice. De când 
tot pe drum sunt. De 
aceea m'am şi decis să bo- 
tez Cartea copilăriei mele, 
pe care am încropit-o la Bu- 
chenwald şi-o scriu acum: 
"Ţălică, băiatul drumului” . 

Am mai colaborat la "Glasul 
Bucovinei", "Convorbiri Li- 
terare". De fapt I.E. Torouţiu 
m'a lansat masiv şi definitiv 


la "Convorbiri literare”. des- 
chizându-mi drum larg, cu 


colaborări de vers şi proză, 
chiar întrun timp când toţi 
se fereau de mine, ca de 
ciumă. 





manbs- 


vara”, 


EEE „aceea nu-l voi ita ni sipese pntogătia duo mă, 
: ale AEP Dia ei aice e De ee e al 
La 


el mi-a rămas 
crisul "Cântece de 
în 1938 (oprit de Armand 
Călinescu) şi apoi toate caie- 
tele cu însemnări zilnice, 
ca şi manuscrisul unui roman. 
Volumul 1, pe care marele 
1.E.Torounţiu voia să mi-l 
publice, dar eu nam mai 
prins seriu volumul II, 
decât la Rostock, în 1942. 
Manuscrisul se află la D.l 
Iasinschi, Madrid. 
Ce sto fi ales cu volumul 
p Când voi ajunge să le 


să 


pun la un loc, să le refac? 
Numai Dumnezeu ştie! 
La Buchenwald am scris 


şi două caiete mari de jurnal 
(azi în păstrarea D-lui la- 
sinschi) . 

La Cernăuţi, în 1936-37, 
mi-aduc aminte, am colaborat 
la "Gazeta  Gospodarilor”, 
scoasă de Constantin Ţopa 
şi George Macrin. Ceva pentru 
ţărani, în sensul Libertă 
preotului Moţa. 

La Universitatea Cernăuţi 
am urmat cursuri de franceză 
la Ilie Bacinschi şi de filosofie 


la Traian Brăile: Brâileanu, pe lângă 


cele cele E) menţionez. 


Desi, ştii fai "Iconar” 
şi » pin ociologice”. 


„Am făcut iei profesio- 


Ei 












nală. Am fost 


. corespond 
la ziarul "Buna Vestire" 
1936-37, împreună 
G.Drumur şi în 1940-41 
sevis regulat la “Cuvâr tul" 





În exil am colaborat la 
(scoasă - la Rostock de 
Deleanu) şi din 1948 începâr i 
la multe reviste din 
pe care poate le ştii şi 
ai; "Luceafărul" (M.Eliadq 
"Dacia" (Molescu, Dimitr 
Mihăilescu, Paulescu ), În 
Sir'teMărgărite” (1.G.Dini Y 
"Cetatea  Luininii” (Păul 
- Brasilia), "Semne" (Bu 
Paris, din 1961 încoace 
(Montreal), . "Libertatea" 
drid), apoi, aici, în Americ 
seriu din 1950 cu regularitate 
la "America" (Cleveland 
şi în fiecare an am colabora 
masiv la la Calendarele rii 
cu versuri, proză, articole. 


La fel am colaborat la "Vers" 









al lui Novac şi la "Solia", 
gazeta Episcopiei Ortodoxe 
Române din America. Desigur, 
nu-ţi mai pot înscrie bule- 
tinele parohiale unde mă ri- 


lata o viață 3 

de viața ratata, ae sbateri 
mărunte. Nam reuşit încă 
să prind timp şi să-mi scriu 
cărţile marilor mele visuri. 

Activitatea ziaristică la 
"America" e singura ce va 
rămâne. Ceva continuu, în- 
chinat Ţării robite, Bucovi- 
nei. Un apel generaţiilor 
ce vin după noi. 

Cred mur că 
în marea milă a Lui, îmi va 
da cei câţiva ani de care 
am nevoie pentru a-mi plini 
viaţa. 

Uneori parcă mă 
un drum ce nare 
şi inima-mi spune că chiar 
murind pe el, voi fi inscris 
undeva, în cronicile colbăite 
ale Neamului, o mică biruin- 
ţa. 

Îmi trece 
o aromă bună, Ă 
Dumnezeu. Din bucuria şi 
mângâierea acestei ştiri ţi-am 
înşirat aceste jaloane bio-bi- 
bliografice, această casă fără 
acoperiş, începută enorm 
de mare. 


de Armax 


Dumnezeu 


văd pe 
întoarcere 


prin inimă ca 
o ştire a lui 


Cu drag de frate, 


Vasile Posteucă 
a 

















Libertatea 








Jocul de-a 
vacanța 


Co părere ai — mă intreaba 
prietenul meu inginerul — dqa- 
pre jocul de-a vacanța? Piesa 
lat Sebastian, ce-ţi veni 7, dar, 
In fine, pot să-ţi spun: este 
uţor desuetă. Nu domnule, «e 
vorba de aticava, de vacanța 
pa care și-o iau unit maturi. 
Uite — continuă ei — la o 
intreprindere de pe platforma 
Pipera, după revoluția — dar 
nu imediat, fiindcă oamenii au 
avut de discutat, a fost ales un 
consiliu al FS.N.-ului şi au 
fost validaţi, cam într-un jel 
de referendum cu citeva sute 
de persoane, pe vechile fune= 
Hi, membrii conducerii tehni- 


ȘTERG DE PE HARTI 
| VADU-ROȘCA- 






















Un prim masacru ordonat in '57 de dictator 











Programul „vizitei de lucru“, Coaușescu motivează că m tras o pălărie cu boruri mari, călăul 
pe care Conuseseu n vfectuat=u * În nişte lupi. Frica îl paralizea- era necondat de dol ofitart cu 
187 în Vrancea. provedou EA. Găseşte însă totuși pe mo- nutomatele armate. Primia 
Mint și comuna Suhlu, în ul- : ment solutia, salvatoare; „She: trebare ndresată - ofițerului . 
imi momen! a enunțat. Să se MĂ preşedintele comitetului de fost dacă s-a executat ordinul 
i ae e aa pia: iniativă din Suraia. Rupe cae Mm dacă aan vreunul dintre CUM ne promisese Cenuşescu 
inimă că rănile sătenilor din, ferile de înscriere in colectivă, ei. Sc interesează dacă au tra Cu două zile Inainte. Ci cu glon= 
pudu-Rosca nu se clcutrlzaseră * Un mijloc perfid de n ciștian și civilii (7) Cit cinism! Cu ce țul. Doi bâleţi au pus pielorul 

lei după 3 de ani? Ne in- . timp. Pe d decembrie, Conuşes- era să tragă ci? Din cel 60 re- 
inima. Demenţiala beţie a pute cu trimite în sat un grup de ac- ținuți au fost arestaţi ei inchişi 
i de care era bintult nu-i im tivisti, Oamenii sint rugaţi să 18. (Crăciun T. Main, Garciu 


dcermbrie s-au apropiat maşt- 
nile cu securisti ne-am dat sea- 
In ma că am fost păcâliți, Nu era 
a vorba să discutăm  omeneşte 




















































































- trative, Trebuia, d 
jidula ici măcar vemuscrile. se stringă a doua zi dimineața  Pannete, Constantin Ionică. Niţu ee Va pei ee 
Să ne reintoarcem pr firul pentru discuţii... de la om la Stan, Arpânns Costică ete) Niei aşa au ' decis toți E 
] bveninientela în istorie. Cu a» ” OM, 4 decembrie, ora 7,30. Nu se învățătorul, acum decedat, n-a AI 


irma vi îi 
luminase deplin. Un tinâr ob- scăpat de represalii. Timp de TAL il eraroe caem PA 


Tai pari mir Foarte. bine! — zie. Foarte 
ntre o. 
servă că de sat se apropie un 3 ani a fost indepârtat din sco- Qăinierit se, Bunul 


bine spun și cu, numai că s-a 




























credință. Cind nu sosit In dimi întimpi lt, intr= = 

mal varboască, pentru ui Mare numâr de militari (unita- Mle din țară. meaţa zilei de 4 decembrie, in. cupe) arda ee 

ş jegte acum un intreg uni- (CA de intervenția securitățiide sa dăm cuvintul citorva din conjurind satul, mi-am dat sea. pind mal intii uşor, şoptit ca 
= melacem o pagină de un 1 Tecuci), Oamenii se alarmea- supraviețuitori. Crăciun 77. Ma= ma că am fost păcâliți. S-a dat intr-un zvon, apoi ridicindu-ne 
Năramatism fără precedent a sa- perii SL a A (ie braa rin : „Aveam pe atunci 19 ani, Prtlata In o miri de la o ma- ca 'un cor, au apărut nemulțu= 
net cn Bivtmit 4 e satul, cu mie cu mare, se a- Sub gloanțe n câzutși tatăl meu, Preta i re E viril DaEsoTAR cooritiator. "i 

ză 08 n-a intimpi i dună în locul numit „ln carema= Crăciun Toader, în etate de 40 că ei sint în mistune, tdi, prima: marie li! director 



















“Th sat mic, cu 400 de sufle= td“. Cele două Gazuri In care se 









leacă prea des in străinătate, 
de ani. Am vrut să mă duc să-l Dimofte dus să-l n re 

ul 7 măăugaseră Moskvici-uri albe E A 3 va. A scos pistolul și tinârul MA aprovizionare sint unii care 
aşezat în apropiecea Siretu e pe rinite coca anda ral una aa eta i i-a a zbătut 0 patâre. Eu chiulesc și cite și mai cite. 
legumicultori și cultivatori primește ordinul să tragă. Cad pcle celor căzuţi, Ceilalţi 7 frați 195t Impuscat in mină. La ora Foarte bine — spun din nou 
eeneale, artizani ni rogojinilor și  Secerați 9 oameni. Crăelun Ton- (cel mal mic avea 2 ni) ali Il a venit Ceausescu —.0W9w exprimat oamenii cu- 
E der, (49 de ani, tată a A copii), stiau ce să facă. Plingenu ama. mat Dătrinii satului. vintul: libertate, democrație 
Arean Ion (14 ani), Cristea Ene = 


















m țâtorul Grigore Niculiţă l-a a- Wu mai sint acum cuvinte goa- 
(22 ani, cel care trăgea clopn= A caa rm [Oa AreslAt Apo 6 eu". pnenntat că șterge Vadu- Rosca le. De acord — subliniază în- 
tul). Dimofte Aurel G3 de ani, (Ura aa patul €Ato MAMAl bâla- aupa Hartă dacă nu ne colectie ginerul — dar precizea că in 


Radu Dana (30 de ani), Mihai 


Vizăm imediat. Nu eram decit 
Marin, Marin Dumitru (tată a 5 18 de ani şi e orb, Lacrimile îl 


tot acest timp mulți oameni au 

















sufocă. N 400 de suflete, Am auzit apoi căm uitat rostul lor firesc in- 
dea de zonă. A unârului „re. — CoplD, Crăciun Dumitru. Răniți Vpteie AA poate ATUICUlA (CU? că nu l-ar fl lasat să facă asta tr-o fabrică. ŞI un moment, să 
juțianar“ Nicolae Ceausescu. Pra alţi 18 săteni. În disperare, +a jumen! in sat. O zi inainte Gheorghiu-Dej”. Închei alei în- continui. A mai fost incă un | 

[Pe 2 decembrie "57, viitorul dic- lumea se împrăștie. fuge din fusesem şi eu. Marţi l-am văzut lcrimata relatare de la Vadu- miting, a fost propusă o nouaț 

tatar incearcă, în stilul carac=  Dâtala ploanțelor. Morţii mu râ- pe Ceaugescu cind n scos mina Rosca. E marti 9 ianuarie ora conducere. S-a aşteptat avizul 


eristic, Mnsoții de două Gazuri mas neatinși pină seara. Sim: dreaptă din mașină și, nrătind 2240. Peste sat centralei; după o zi a fost dat. 
leu securisti, un prim dialog cu tele lor a inroşit zăpada, incen- spre pădure, a tras două focuri. N! Şi oamenii, toţi, au trecut, in 
Evei la sameni moenteie înc dinde. NGaptă S-a Indepâriat repede pentru că ritată d harnicii gospodari. Ma: afirgit, la treabă — trag con- 
doiala, caţi intr-o maşină. i m văzut că gloata vine după ol, Sacrul ceaușist nu va putea fl eluzia. Păi asta e, că nu — 
va luni de zile au fost descope- | A doua zi a trimis securisti. uitat niciodată. Rânile se elea= aice. Acum unii umblă după 
dreaptă pe geam “, trage riți în pu zl cozi x» am RI, papua iri trizează în timp, dar sufletele semnături pe un fel da peli- 
istolet re de zile satul a fost inconjurat m-am repezit acolo. m văzut d recum că tot 
e ae de trupe sub Aare de asediu. băiatul căzut. Furigindu-mă prin NU Pot fl nicidecum vindeente, n apere cei er Age Milea 
N-a putut intra si ieşi nimeni grădina surorii mele am reusit conducere tehnică. ŞI atunci te 

Alţi de ni au e ai rate 

foi ui Supiin „ateală intrebi jucăm jrat 


e nu eu fața la perele i n - ? făcut 
Doua i a e piata tacă mirii matei anonimus cre DĂ -S 










| 
| 
| 


ţ25 





| 
| 
i 
| 


Un grup de studenti 














a de ce și epiagii noștri care eu = fruntasi ai Ligii . 
mai peer n frră prea Pr] Universitare, ne vizi- a 
scump acenată Revoluţie pen- teaza in aceste zile 
tru a accepta ca totul să ri- la redactie, 
LA mină cum A = Dacă alte 
ă, popoare ar fi avut numai 
cinei morţi, să si mt 
n mai 
mot ce să ne 





- 








posta redactiei 


Februarie _19930 












Domnule Redactor, 


Vă scriu în numele unor cadre militare care lucrează 
în acele unităţi specifice "epocii de aur” - unităţi ce-şi 
desfăşurau activitatea în economia naţională, În cele ce 
urmează mă voi referi în special la industria minieră, indus- 
wie care a absorbit un număr mare de militari , ce lucrau 
în minele din Banat, Oltenia, Valea Jiului şi Muscel. 

La U.M.02640 Petroşani, comandată de Mr. Ioan Belu, 
lucrează circa 2.000 de militari. Acest comandant, este la 
o scară redusă, model ceauşismului: este dur, jigneşte ca- 
drele şi p.m.c., se poartă despotic, conlucrează numai 
cu secretarul de partid - cpt.Aldescu şi acum, după eve- 
nimentele din Decembrie 1989, cu un alt p.c,.r.-ist, lt.col. 
Horvath. 

Mr.Belu a fost delegat la Congresul al XIV-lea al 
p.e.r., ales ştiţi dumneavoastră cum, pd 

După revenirea de la congres a început un pelerinaj 
prin unităţile din Valea Jiului, arătând la cadre şi militari 
în termen modul "genial" al "conducătorului iubit”, A orga- 


nizat împreună cu  cpt.Aldescu zilnic, adunări (după 
16.12.1989), în care cadrele "trebuiau să înfiereze pe 
ireventişti, vevizionişti şi..." care "au atentat la 
suveranitatea patriei noastre”. La aceste adunări trebuiau 


să fie scandate cunoscutele lozinci: "Ceauşescu, p.c.r.!...." 


În ziua de 22 Decembrie 1989 a convocat tot personalul 
în clubul militar, pentru a participa la adunarea din Piaţa 
Palatului r.s.r., adunare transmisă la televizor. În momentul 
când a văzut ce turnură au luat lucrurile, s'a ridicat 
împreună cu cpt. Aldescu, roşii de furie, şi a ordonat să 
se oprească staţia de radio-amplificare, ca nimeni să nu 
mai deschidă televizoarele, El, împreună cu secretarul de 
partid, s'au instalat în birou, şi au urmărit la televizor 
cele întâmplate. 
În zilele următoare a afirmat în faţa cadrelor şi a 

U : "Rahat! Suntem de râsul lumii! Avem 















În aceeaşi zi, a trimis pază militară la casa primului 
fost secretar al comitetului municipal de partid Petroşani 
- un ţigan comunist, pe nume Resiga. Pe la această casă 
a trecut de mai multe ori (era "'pretin" intim cu”tov. 
Resiga"), reuşind să iasă de fiecare dată încărcat cu diferite 
obiecte, pe care le-a cărat iniţial la locuinţa sa, un 
apartament mobilat, dăruit de Combinatul Minier Valea Jiului, 
deşi are familia în Deva. 

Când treburile erau încă neclare, imediat după 
22.12.89, a trimis pe l1t.maj.......... , înarmat cu pistol 
şi 12 cartuşe, împreună cu patru soldaţi neînarmaţi, să 

că pe milițieni şi securişti, care se aflau la sediu 
pe ee a enma şi muniţie asupra lor. 

„A organizat pază la sala de sport din Petroşani, unde 
s'au adus ajutoare din străinătate (aceeaşi subunitate care a 
asigurat paza şi la "tov.Resiga”). Soldaţii din pază au anun- 
jat că mr.Belu. lt.Gărdeanu, ept.Constantinescu au sustras 

e lucruri venite pentru populaţie (de asemenea co- 

< subunităţii, cpt, Kiss). 


mr,Belu a fost 


E ntru asemenea "merite deosebite" 
Li.col.(la propunerea col.ing.Sorca - înlocuitorul 
k 


i unităţilor ce lucrează in economia naţională). La 
„Pure, mr.Belu au mai fost avansați: lt.Gărdenu - 
| care cărase cu maşina personală diferite lucruri acasă, 
la mr.Belu; It.Mircea Nelu - care locuieşte în aceeaşi casă 
cu it.Gârdeanu (sunt colegi de cameră) şi plt.Ilieş - infov- 
matorul secretarului de partid ; cpt.Aldescu. Pe listă, mb. 
Belu mai trecuse şi pe mr.Jugănaru (ofițer care l-a scos 
basma curată la multe accidente întâmplate în unitate şi 
cpt.Kiss, care "trebuia! propus la avansare, pentru "paza" 
asigurată la cele "două mari obiective”. 
Lt.col.Belu, împreună cu cpt.Aldescu au dat numeroase 
pedepse la cadre şi personalul muncitor civil. Cu excepţia 
a 6-8 cadre din anturajul comandantului şi secretarului 


Dragii mei, 
S'a deschis cerul deasupra Țării noa- altul 


exploda . 


aştepta la o răsturnare, într'un fel sau copii 


a tiraniei: ştiam că fură, 


de partid, toate celelalte cadre au fost pedepsite, 
amânate în grad pe 2-3 ani sau altele trecute în rezeri 

Lt.col. Belu "protejează" în mod evident pe Darasan 
Mariana - casieră în unitate, femeie di: ată, cunoscuta 
ca "fată bună”, întreţinână relaţii cu aceasta şi în afara 
celo» de serviciu, A fost găsit în garsoniera acesteia de 
către ]t.maj.Fodor lon, care şi el, la rândul lui, are 
la aceasta. 

Darasah Mariana, ca "secretară" a It.col.Belu, poate 
pleca din unitate când doreşte, tără a se lua măsuri împo- 
triva ei, şi poate veni când doreşte. 

Chioşcul unităţilor este cel mai 
comparându-l cu cele ale altor 
Aceasta, pentru că 
fostul prim 
fostul pvim secveta» Resiga, iar pentru ceilalţi, nu îl inte- 
vesa. În preajma unor controale din afara unităţii, mai ales 
col.ing, Sovca, sau alte cadre din conducerea Divecţiei 
Lucrări sau de la Consiliul politic superior al Armatei (lingăii 
lui Ilie Ceauşescu), se aduceau la chioşe ţigări străine 
ness, conserve din carne de pore sau de pate, care de 
fapt se distribuiau cadrelor menţionate mai sus, iar ce 
rămânea, se reţinea de mr.Belu, cpt.Aldescu şi amicii lor, 

Este cunoscut în unitate mr.Deliu Vasile, mâna dreaptă 
a nemev»nicului Ilie Ceauşescu, care işi "făcea piaţa” la Pe- 
troşani, motiv pentru care mr.Belu era bine-văzut şi la 
C.P.S. al Armatei şi la conducerea Direcţiei Lucrări, 

Lt. col. Belu şi-a bătut joc şi de militarii în termen 
pe care i-a pus să lucreze şi în zilele prevăzute pentru 
instrucţie, şi în cele de odihnă. Prin acest procedeu a reuşit 
"să vealizeze planul pe 1989 cu circa 20 zile înainte de con- 
gresul al XIV-lea al p.e.r. 

Din acest motiv au avut loc multe accidente (se poate 
venifica registrul de consultaţii, printre care cele mortale 
şi cele cu invaliditate se declarau, ia» celelalte se ascundeau, 
„În astfel de împrejurări au murit în „1989 un soldat. 

uȚ, mini ea It soldat, la demol 


unele 








acces 


N „prost aprovizionat , 
„unităţi din Valea Jiului. 
It.col.Belu îşi primea "tainul” de la 













ar j o Pe, a 
lângă plocoane, trăgea câte un v fost 
la accidentul mortal de la demolari - faşurat 
la cabana Rusu, din masivul Parâng. 

În unitate, soldaţii sunt plini de păduchi, 
se vaportează, iar măsurile întârzie să se ia. 

În vândul cadrelor există mari nemulțumiri, deoarece 
toţi securiştii stau în unitate (mă refer la securiştii din 
cadrul Inspectoratului Ministerului de Interne) şi se con- 
sideră că F.S.N. îi va reinstala într'o eventuală Siguranţă 
sau o altă denumire. 

Cadrele din C.P.S. al Armatei au fost menținute în 
funcţii, trecând acum cu “educaţia” - cererea noastră este 
ca ei să nu mai aibe dreptul de a deţine nici o funcţie de 
comandă. 

Să fie verificaţi sau supuşi hotăririi cadrelor, toţi 
comandanții de unităţi, deoarece aceştia erau în nomenclatura 
C.P.S. al Awmatei şi trebuiau să aibe un "dosar bun”. 

Secretarii de partid, u.t.c., plini sau adjuncţi, să 
nu mai poată ocupa funcţii de comandă. 

În Divecţia Cadre şi Învăţământ să fie puşi oameni 
cinstiţi, nu cei care au fost până în prezent. şi care re- 
zolvau mutările cadrelor, în funcţie de "atenţii”, 

Cadrele militare şi familiile acestora să aibe posibi- 
litatea de a merge peste hotare (un ordin venit recent, 
precizează să nu cerem aşa ceva, până la noi ordine). 

Vă dau şi numele cadrelor care au compus această 
scrisoare, cu vugămintea expresă de a nu le da publicităţii, 
pentru a nu ne pierde pâinea, atât noi cât şi Familiile. 
(N.R. uvmează numele a opt cadre. Scrisoarea se păstrează 
la arhiva redacţiei). 







dar nu 


Cu mulţumiri anticipate, 


(N.R. semnează un cadru militar, trecut din 
lanuarie 1990 în rezervă). 


dar fierbea. Toată lumea se au putut să facă teroriştii: au spintecat 


mici. România ajunsese un butoi 
că are cu pulbere. A început la Timişoara, dar 


stre. Lungul nostru coşmar de 45 de averi în străinătate, că e nebun, ştiam putea să înceapă oriunde (de fapt, am- 


ani a luat sfârşit. Aşa cum a spus preo- că şi-a adus 
tui Marin Larescu :"Acum au terminat că aveam 
românii al 2-lea război mondial!" i 

im primit felicitarea de la Chia, dar genocid, Pur 
m apucat să trimit nimănui, deca- exterminare. 
Surprins evenimentele. 
şi _n'a_ fost. 












nu__Cwed_că 






o securitate numeroasă, dar r U 
nu şi-a închipuit nimeni că pregătea un din Occident, care ne-au ţinut la curent 
simplu era oda) 

Cu toate astea au încercat lima e ne 
A fost sa fugă, lăsându-i pe toţi, chiar şi familia, că românii sunt laşi, dar nu ştia ce teroare 
ga aţi văzut la televizor ce grozăvii 


mercenari să-l păzească, harul a scăpărat la Chişinău), 


“enorm posturilor de dio 


pus pe Cu evenimentele, 


care ne încurajau, iar 
vreme ne asmuţeau. Lumea credea | 


continuare pag. 14 






















tatea 












NAE IONESCU: 
E ———_————— 


MISTICISM, 


FALS MISTICISM 
ŞI ORTODOXIE 


PREDANIA (an ], nr. 3) 15 martie 1937 


Într-unul din discursurile sale — cari 
mal mdesea sunt pentru nol tot ntitea în- 
dreplări — domnul profesor Iorga a tost 
udus, lu Senut, să se ocupe și de ortodoxie. 

D Sa n constatat: 

„CĂ nu mal avem ortodoxie” ; 

Că nu mal avem decit „un faj 
cism, bolnav ca esenţa“ ; 

„toată publicistica noastră nu e or- 
a: . 





mistt- 


ŞI a conchis: 

„Invățaţi dumnenvonstră neolo ennoane 
şi tot ce voiţi, dar inainte de toațe invă 
țuți care este sensul adevărat al orto= 
doxiel”, 

Despre învălimintul religios în şcoalele 
secundare n spus : 

„ȘtIU dv. ce învaţă preoţii pe băieți și 

fete ? ÎI invață ceea ce e mai dificil 
În intecpre tarea canoanelor. Am văzut în 
Clasa A șabieu sau a opta a unel școli se- 
cundăre de nici, un preot care Își strita 
fetele cum se stripă băieţii Constanti= 
nescu Emiliu p.a-mm.d. Fata se ridica in 
picioare lar preoțul — foarte dichisit — o 
intreba : „Ce a spus cutare Părinte nl 
Bisericii În cutare Sinod ?* ŞI atunci cu 
l-am Întrebat : „Mă rog. Părinte, din fe- 
tele astea d-ta trei să faci mitropoliți“ ? 
Mi-a răspune natural: „Nu! — „Dacă 
mu vrei să le faci mitropoliți. vino mai 
curind cu o reli aau cu 
exemple luu Intilor, sau cu 
toată poe: înalță cu- 
setul și Im 




















de acord sau 









1. Inklțarea ceketu bunătățirea 
Inimei — oricit ar fi cle de necesare — 
mu pot fi considerate ca scop'al învăţă- 
mintului religios in şcoalele secundare. A 
afirma că se poate inlocul studiul religiei 
creştin-ortodoxe — care uneori se lumi- 
nează și prin cunoasterea unor canoane 
— Printr-o predică morală, insemnează a 
erede (ceea ce probabil nu e cazul d. pro- 
fesor Iorgu) că religia se poate reduce la 
morală, Asta insă ne-ar indepârta de „a- 
devâratul sana al ortodoxiei“ și ne-ar a- 
runea iremediabil în lagărul „unui pro- 
testantism cure a lunt cimpii”. (Pentru a 


intrebuinia chila termeali d-lului pro- 
teson 


Lâsind In o parte problema invătărnin» 



















ului religiei — care, în trezesti fie mia, 
trebuie să fie altceva dee: rea reli- 
Riontă, care se face ln biserică, prin bi- 


Sică — e neapărat necesur «i tragem o 
linte de demarcație între relizie si mo- 
ral, Care mocală are dreptul si trebue A 
urmârewmscă înălțarea cucerului si imbună- 
tâțirea inimei dar care în nici un car nu 
se ponte suprapune. nocum să se poută 
subatilui relieie E adevărat ră un or 
Erimtui şi trăind efectiv in ineătâtura îi 
Moririi nomstre atunue. neapirat la o 
imâlțare a cugetului si-o imbunătațire » 
inimei PU ca un scop ci ca o 
1 de a inteleze si valo- 
existența. Viata relizioasă si bunu- 
File mi censtitutese un fdumeniu în toate 

Put mai lame decit cel 2! moru- 
lei : și A reduce religia Ta a „predică mo 
rea Bi „en exemple luate din Vie 



















jile Sfintilor”, imuemmează n înlesmi atu Pătrunderea vieţii de dincolo în viata de 
Dotarea înspre n morali laică (inspre o aici. prezenta ei In fiecare moment al ls= 

Marcare) a pierde „sen= toriei. constituie ințelegerea mistică 3 
Sul îdovărai ni ortodoxiei” și a fenera existenței 


problema mintuirii, care arice ar creie or- 
menii lumirat. râmine problema centrală 
n nului ca om. 


NU ianrăim că statul mumin mndaee a 

În chin statornie tendinta de n trans 
Wisitiea într-un simolu instrument 

j  Dălitie mo —— ema re nn era det 
fireste, det fii-A ch toată meneeptia 

] IMB era franemaennă. Asta mu în 
Î048 "e hol trebuia at ar=entzn 

















E înoată fin vreme — In a = 
Pâtbnlu — me nhirmuteste în anumite 
A se vorbi ru mn fn! re ten 

fete mimiieerm, Mi interne 
oiest> 1montriva preste! ati 
E Pneriza re inmemeeami no et: 


















Toponimia românească) : 











Ant fiind ră _empă n binuială a rasă 
ronet 

nrhaer An 
Dă semeul aeeetui cuvint, 

Sunt oameni, culturi şi civilizaţii care 
cred că realitatea 
care trăim noi și care constituie expe- 
riența noastră imediată, 
existența : că mal mult, există oarecum 
două lumi. dintre care una tangibilă, +i- 
ZIbilA. — de aici — și alta intangibilă. in- 
vizibila 
cum și rațiune de a fi a celei de aici, Pu- 
tința omului de aici de a pătrunde dim 
cole. 
experiența mistică a fiecăruia din 


Misticismul poate f! deci contestat. — 
dar cu o condiţie : ca, anume. cel care e 
fue să-si dea 
existenta religiei ; sau, dacă vreţi, a ori- 
cărei religii, 


Vreau să adaug. pentru oamenii lumi- 
naţi care-și inchipuie că sunt rumâni. că 
țăranul nostru care. plecind la drum. face 
semnul crucii. depune cea mai categorică 
mărturie pentru, misticism, 

A Se vorbeste insă şi de un fals mis 
ticism. Fals misticism. — asta e desigur 
ru, 
exagerim 
rău decit lipsa oricărui misticism. Caci 
fab 
desigur. der o alunecare în Huntrul unui 
domeniu 
muiptuini, Pe cină linsa misticismulai in- 
semnează incapacitatea __totală 











Etimologii 


Se știe că noțiunile de bază ale credin- 
țel creștine se exprimă în limba noastră 
prin cuvinte de origine latină, ȘI nu nu- 
mai noțiunile de bază ate credinței, ci si 
unele forme ale cultului, căci nu se poate 
concepe propovădulrea unei religii cum 
este crestinismul fără o minimă orpani- 
zare bisericească. În această epocă timpu- 
rie _a Increştinării noastre (care coincide 
cu romanizarea și cuprinde anrozimattv 
secolele JI—VI) şi epoca mal tirzie a in- 
luenței slavone, cind ne consideră că am 
Imprumutat cel mai mulți termeni priri- 
tori la cult și terarhia bisericească, sa 
presupune că s-a produs un hiatus, 

E4 bine, cred că această ivoteză a unui 
hiatus În evoluția terminologiei creştine 
din spațiul românesc în prima perioadă 
a migrațiilor poate fi readusă în discuție 
în lumina unor fapte lingvistice pe care 
am avut şansa să le descopăr citind, din 
perspectiva limbii române, textul gotic al 
Bibliei. Să ne amintim că traducerea a 
Jont terminată în 359, în Nicopole ad In- 
frum, unde episcopul Ulfila se refugiase 
din pricina prigoanei dezlânțuite de regele 
Atanarit împotriva creştinilor, Secolul 
al IV-lea este secolul in care a avut loc 
creștinarea masivă a locuitorilor fostei 
Daci! tratane (devenită Gaia) și a celor 
două Moesii, deci atit a dacilor romani- 
zați, cit și a paților care stăpineau terito- 
viile de la nordul Dunării de Jos. 

Se stie (potrivit mărturiei unui discl- 
pol, Aurențiu din Drrostorum) că timp de 
patruzeci de ani Ulfila a predicaț în trei 
limbi : gotică, latină şi - greaca, pentru 
DoH! ŞI pentru numeroasa populație daco- 
romană care conviețula cu goții, O parte 
din poți se creştinaseră în urmă cu citeva 
decenii, după infringerea pe care o sufe- 
Tise Atanaric În confruntarea avută la 
sudul Dunării cu o aripă a seminției sale 
aliață cu Roma. Geții obținuseră statutul 
de federatți in după ce fuseseră în- 
frinti de Constantin cel Mare, şi tim» de 
aproape o jumătate de secol intre goți şi 
Imperiu a domnit pacea, 

În această perioadă de acalmie, cred că 
a avut loc un proces de interferență 

gotică, cu alte cuvinte. de 
zare a goților din. terit 
i recucerite de 1 











„în 


nainte de a prezenta citeva fapte de 
limbă cin domeniul vieții creștine în spri- 


Jimul existenței unui important superstrat 


Dermante vechi al limbii române (in ge- 
meral nerecunoscut de lingviști), tin să 
amintesc 0 afirmație din 1963 a marelui 
lingvist care a fost Iorgu Iordan (in 
„Principial, exrix- 
tența unor imprumuturi germanice "vechi 
in limba noastră nu mai poate Ți contes- 
tată 

Se ştie cd din tat. 
sint „afint“, păstrat în denumirile popu- 
lare ale sărbătorilor : Sintion, Sintaader, 
Singeorgiu, Sintilie ete. Cuvintul folosit in 
modul curent, stint, se consideră că pro- 
Wine din si, svontu, dar poate reni Joar- 





sanctus_a deriraț 








te bine, adică fără dificultăți fonetice ori 


semantice, şi direct din goticul svinths 
rk. krafiia”, deci „tare. puternic, ro- 


bust” din perioada de simbioză romanic 


verificată, de cela mai multe ori 
mistieiem  ameni cârore le 


aceasta sensibilă, în list 


nu epulzeară 


— de dincolo —, principiu oare= 





ță. constituia 
not. 


în chiar mecastă vi 





seama că contestă insisi 










a orice lucru care e fals. Dar să na 
un fals misticism e mai putin 


misticism  Învermmează o 
care e şi al harului și deci al 


de __min- 














































tuire ; 
care, chiar cind jertteşti, nu jertfeşti de- 
cit ornoliul tău, deasupra căruia nu sa 
mhi află nimie. 

Insemn aici credința mea de nesnecia- 
: că acel care înjură pe Dumnezeu e 
mai aproape de mintulre decit cel carm 
trăiește în negarea lui Dumnezeu, chiar 
dacă moralmente. duce o viață fără păcat. 


Căci cel dintii prin chiar blestemele lni 
TI mârturiseşte ; pe cind cel de al doilea... 

Eu ştiu că toate astea sunt mărturisiri 
care ar pulea provoca scandalul celor care 
1şi inehipule rostul religiei decit a inâlța 
cugetul şi imbunătăţi inima. 

Nu pentru a promova o religie poliție- 
nească apare însă Predania. Ci pentra a 
lămuri drumurile aspre, si prăpăstioase, 
ale mintuirii. 


.— INPORTANT =... 








i 


































cu sensul elimo, 
. ca spriji 

dar vechi la Is) 
straşnic“) este explicit 

fi lămurit prin slavă) care volau să-și 
al .n.), care era mat 
ii să se ție de canul elobă- 
naşului, să nu-l lase să se Sfințeasăii 
Erident, sensul este aici „să se întăreas 


că 

Si la Ureche ne intimpină tot sensul| 
vechi (gotic), ba chiar se face distincția 
held între cele două acceptii ale ternie- 
nului, cu precizarea sensului utilizat de. i 


In celebrul portret al lui Ştefan cel Marel 
(si Sfin) : „Ce după moartea lui. pindi 
astăzi îi zicu sveti (s.n.) Stefan Vodă, nul 
pentru sufietu, ce ieste în mina lut Dum-i 
mezeu, că el incă au fost om cu păcate, 
pentru lucrurile lui cele vitejești (s.n.)“, 


ANDREI IONESCU 














e posterior sensului „lare, 
puternic“. = 

Există, cum ştim, și varianta zvint, cu 
verbul a zvinta, ma! bine zis cu două ber- 
be contopite intr-o singură J9rmă : primul 
este a zvinta provenit din fat. exventare, 
cu sensul 1 din DEX (Dicţionarul expli- 
cativ al limbii române, 1975): „a (se) 
usca, a (se) sbici”, iar cel de al "doilea 
este a zvinta pentru care propun ca eti- 
mon terbul gotie svinthian „stari ma- 
chen“, cu sensul 2 din DEX : “a distruge, 
a prăpădi, a nimici:, din erpresiile a zvin 
ta (pe cineva) in bătaie, fură de zvinlă 


































situarea ta intr-un domeniu în 



















NOTĂ 
Orice sau abonamente a- 

dresate ziarului “LIBERTATEA”, ru- 

ăm a fi menţionate pe numele NIȚĂ 

OVIDIU VASILESCU 

Pentru a se înlătura orice alte dif- 










































Anuntăm că începând 









— 


„aa E E E RR RR AR RT ONOORNIR 


.. » 
dragii mei... 
cumplită e aici. Celelalte ţări mânifestau 
paşnice, cu flovicele şi lumânărele, şi mai 
lovolau cu bastoanele sau îi stropeau cu 
apă, dar noi ştiam că aici va curge sânge 
„la primele strigăte. Ne duvea când auzeain 
că "mămâăliga nu explodează”, sau când 
poetul basarabean Druţă a spus că fraţii 
ue peste Prut dorm somnul cel de moarte, 
dar iată că "S'a trezit din somn de moarte, 
ca voinicul din poveste” - cum a spus 
alt poet basarabean - Mateevici. 

Când a început la Bucureşti, tinerii 
din toată țara s'au îndreptat spre capitală: 
veneau  gbupuri, grupuri, zi şi noapte, 
de pe toate bulevardele şi strigau: "Veniţi 
eu noi! Veniţi cu noi!” 

La început, în ziua de 21 Decembrie 
a fost un meeting în Piaţa Palatului, 
Dumnezeu i-a întunecat mintea că 2 
convocat acest meeting. Ca de obicei, 
secunitatea,  costumată, era în faţă şi 
asigura  uvalele, ajutată de  megafoane 
- se punea şi o bandă, ca să amplifice. 
Dar cei din spate nu strigau, şi atunci, 
securiştii au început să-i bată cu picioarele 
şi cu beţele. Aşa a început. Tineretu: s'a 


împrăştiat pe bulevarde scandând: YLi- 
bertate!”, "Vom muri şi vom fi liberi! 
Când Miliția a făcut cordoane, băieţii 
glumeau cu ei, spunând: "Cum o să tra- 
geţi în noi??, iar unui ofiţer de miliţie, 
un băiat i-a spus: "Cum, tăticu?... o 
să tragi în mine, dumneata n'ai copii? 
Dar ei au tras. La noi a fost războiul 
copiilor.  Alergau până şi băieţii de 10 





iuturer 
Familia 
- Tome 





Câteva sfaturi pentru cei aflaţi la mare 


1. Evitaţi expunerea intensivă 
prelungită la soare. 
începeţi mai prudent, 
15 minute, când pe o parte, când 


pe 
alta. Astfel vă veţi asigura un bronzaj (St 


plăcut şi uniform pe tot corpul. 


2. Nu vă avântaţi prea mult în larg, Eee 
în caz de pericol nu strigaţi, 
afle o 


Oricum. 
şansele ca prin apropiere să se 


şi ezitări, 
E de preferinţă să favoarea muntelui, 


cu reprize de 10- în suficientă măsură marea. 


ani. Era ca un amoe. li cuprinsese pe 
toţi o nebunie. Acest popor blând şi răb- 
dâtor, îndelung răbdător, a rupt 
zâgazurile şi nimie nu-l mai putea opri. 
Băieți de 14-15 ani îşi deschideau hainele 
şi strigau: "Trageţi!" a In faţa 
Universităţii, trei băieţi (unul avea 17 
ani) s'au culcat pe caldarâm, să oprească 
tancurile, dar acestea au trecut peste 
ei... (erau ale securităţii). Cred că dacă 
mai dura, ieşeam cu toţii. 

Vă rog să mă credeţi: la început, 
zile întregi ni se părea că visăm. Românii 
au fost cuprinşi de un adevărat delir. 
Dacă nu era jalea pentru cei morţi, acest 


doliu care ne-a cernit inimile, cred că 
vomânii ar fi dus-o intr'o cântare pe 
străzi, dar altarele cu lumânări, care 
ard zi şi noapte de trei săptămâni, şi 


răniții din spitale, ne dor cumplit. 

Lacrimile de bucuwie se amestecă cu 
de jale, A curs sânge nevinovat, 
cum Irod a ucis pruncii, acest al 

doilea Irod ne-a ucis pruncii noştri. 

Armata a trecut de partea poporului, 

dar comandantul a plătit cu viaţa. Apoi 

a trecut şi securitatea, care era de cinci 

ori mai mare. 

Acum au început procesele. S'a abolit 
pedeapsa cu moartea, dar poporul o cere, 
aşa că va fi un referendum. Şi pentru 
încă o problemă: partidul comunist, din 
care românii vor să nu mai. râmâie nici 
urmă. 

Toţi 


cele 
Aşa 


am regretat că cei doi tirani 


au fost aşa de repede “Ti 





altfel teroriştii continuau | 

fi murit si mai mulţi copii, Ela 
nele şi cuiburi pe fiecare aqua 
unde se aprovizionau cu muniții 
câteva rânduri de uniforme 
puteau să se amestece chiar 
soldaţi.  Intrau prin spitale 
halate şi tăiau tuburile de la 
la copii, de la tuburile de 
perfuzii; omorau copii, trăgea 
de pe stradă, Parcă ieşeau de 

De aceea s'a urgentat proc. 


împuşcat în ziua de Crăciun. Cca 


rut voluntari, s'au oferit toți di! 
Anul acesta Bradul a | 
doabe. Am pus numai o floa 









copiii morţi, iar alt Braa 
Piaţa Romană, pentru eroii căz 
Despina a stat la mine, 


căci 


s'a tras aproape o săpr 


















: amană 

zăpadă şi ger, dar in zilele y 

natura a ţinut cu noi: au. fq 

primăvară. Eu mă pregătesc iz 

Israel, la sora mea, car, = 

a implinit 91 de ani, ra 

no prea ţin picioarele . : 

o prietenă. î 
Dragă Chia te rog să 


felicitare Domniței Ieana 
şi pentru Rege, dar după aleger 
Vă sărut pe toţi; i oc 


Nora... 





cu 






















Bit incetarea 
lui nostra FLORICĂ MURA- 


zut la datorie. 
vesnic in sufletele noastre si 
îi vom plinge tot restul vle- 


5. Şi încă ceva: dacă aceste "sfaturi" 
YW'au pus pe gânduri şi aveţi deja anumite 
gândindu-vă să  renunţaţi în 


1 apărut în ziaru: "Scânteia Tineretului” din Gata 
1 16 Decembrie 1382, în pagiza a 5-a. Fe otina 
a acestui masâr ziarului era o trimizere ia 
5-a sub ti în vacanță edocația zu sa 
ŞI ACUNI.., DECODIF:CAREA: 









paşii 





vazaz ti 


persoană dispusă a vă asculta sunt minime. 


3.  Profitaţi de binefacerile 
mai active între orele 


debiie. 
4. Dacă sunteţi 


Şi  agreaţi apusurile de soare, 
ae pe litoral 

de vedere cu acest subiect. 
—114=— 


o fire sentimentală. minute, 
librăriile pentru 
vă oferă un larg sortiment eficienţa va fi asigurată. 


razelor 


ultraviolete. După cum se ştie. ele sunt Şi 
$.30-7.30. Se direct 


recomandă cu precădere persoanelor mai manifestanți 


Terorişti ceauşişti. Evitaţi contactul 
şi prelungit cu masele de 
paşnici. Masacraţi la început 
în reprize scurte de câte 10-15 
când dintr'un loc, când din altul, 
a mări panica şi deruta. Astfel 


izolat şi 


2. Nu ieşiţi în mijlocul mulţimii. Oricum 


inimile zdrobite 
durere anunțăm pe toți 
care l-au cunoscut şi i 


înseamnă că nu iubiţi 


SFATURI (ORDINEI PENTRU TERORIŞTI 





CEL pe care l-am iubit si 
pe care l-am pierdut. deși 
nu mai este prinire pol. va 
rămine veșnice in inimile 
moasire pentru că ceea ce n> 
leagă sint amintirile clipelor 
irecale ce ne-au fost drași 

Tata, mama, soția, fiul și cel 
ce se va mașie ii vur păstra 
o veşnică amintire celui ce 
a fost DUMITRASCU SORIN 

CRISTIXEL (25 ani) subin- 
giner, erou al revoluției, ucis 
la Radio în noaptea de 

2231351589 de bandele cri- 

minale ceauşiste. _ 


va ajuta în caz că v 


din viaţă a fiu- 


fraţii. veri- 





nimeni nu vă 
demascaţi. 


Acţionaţi de preferinţă între orele 
5.,30-7.30. Oamenii ies fără grijă la act 
vitățile cotidiene. Urmăriţi şi lichidaţ 
liderii şi animatorii revoluţiei. 
4. Seara, la lăsarea întunericulu 
se poate acţiona după preferinţe dar gene” 
ralizat, împotriva obiectivelor 
persoanelor vizate. Panica şi deruta 
fi totale. 3 
5. Şovăielnicii, cei care nu s'au decis 
să execute orbeşte aceste. “SFATU 
înseamnă că nu iubesc marea (DICT 
RUL]. Cei care renunţă în favoarea m 
telui (REVOLUŢIA) sunt avertizaţi. 
Semnează Postelnicu 


DECODIFICAT 
Maior loan Ardelean 
t. loan Hardu 


3. 


şi 
vor 








cererea a fost 





au numere disponibile, 





uhor partide 





„Car i l-a părăsit 
decăt în cei 12 ani câl a 





A fost o coincidenţă? 

Din  pancardele purta- 
demonstranți 
ce se îndreptau dinspre 


Piaţa Rosetti, 
că furia lor a fost 
stăbnită de manifestaţia 
din 28 Ianuarie. 
Am vorbit cu dl.Radu 
şeful P.N.Ţ. 


în închisorile comuniste i 


este des pomenit 
Iorga şi a cărui fotogra- 
1983) în muzeul problemă, nu 


lupta sa pentru democra- 


au avut loc manifestații, Livezeanu a fost perma- 


amiaza zilei 
grup de aşa-zişi munci- 


- au fost chemaţi 


interzis să-l 





P.X.Ț.-ului supra familiilor 















țară după revoluţia populară cu "ceva" 
aspecte modeste, 
toate zilele, trec şi ele prin 
schimbări esenţiale. Una dintre 
este cartoful... 


era cu invidie bănuită acolo, 


de duşman 
"care  m'a 
"Dumneata", 
câţiva cartofi, "idealul" acelei 
Această degradare, de-a 


al pământului, 
a ajuns să fie arun- 
cat în talerele balanţelor po- 
litice fără 
a fost a vremurilor prin care 
O a doua natură a cetăţeanu- 





amintiţi, de sigur, de 


ochii gt, de după per- marxisto-moscovit, 
















PE CINE APĂRAU ATACATORII 


în ziua de 4.2.1990) 


Sau ţiile să se 











manifeste 


Libertatea 


7 





















mulţimea 






văzuţi îm- înainte de 22 Dec ie. ea 
preună cu el pe stradă, Şi atunci, de pepe expulzarea dia eoicarziia 
l-au invitat atacat nişte necunoscuţi? ea EN A le pa 
acasă. Un fapt Numai pentru că şi-a Zea PR Intr ae 
dar  semnifi- expwimat, în fine liber, în le ai AN sa 
căci era un gest opţiunile politice? Este n i a rola sea 
rezistenţă.  Eroismul această faptă compatibi- ai tă zel Sai 
hu este mare sau mic, lĂ cu principiile afirmate Popi Zi rile 
eroismul este eroism. în primul act al noii E i Să p a Se 
Nu numai cunoscuţii, noastre orânduiri: pro- e dimineţii a fi risca 
oameni pe care gramul CFSN? sub man că Pace 
Sea Hlima; Său nişte huligani ministru decta că 
exprimau deschis carecari, văzând la nu apără integritatea 
respectul televizor ce se petrece cata ere ţării” ş 

acest om şi în Bucureşti, vecomnadân- Cine şi de ue a atacat 
faţă de lupta lui singu- du-se muncitori,au zis că sediile ă unor partide 
tăcută. Este acum e momentul să-şi din provincie în acelaşi 
exclus ca acţiunile manifeste agresivi- timp în care erau ataca- 

împotriva lui tatea? Ei au auzit, te în Bucureşti? 

sediului partidului poate, ca şi mine, 















i i ru al 

a. 2 “ar dl Petre: Roman, 
tat vreo antipatie, balconul clădirii asediate 
avut toate condi- în Piaţa Rosetti, 


DEPOLITIZAREA CARTOFULUI 


persoanelor 
aveau şansa de a se întoarce 
de la Alimentara, 





îi 
din 





când 


şi au dat rapoarte cadrelor 








naţional, al lui Oportunescu. politice,  politrucilor şi altor 
Deşi responsabilii de la funcţii de... lepre din apa- 
Alimentare şi cu Alimentarea  ratul de stat, de dezbinare 
primeau, exprimat, ori numai şi opresiune. Dezbinarea 
gândit, învinuirea acestei şi opresiunea merg  mână'n 
situaţii, doar târziu şi-au mână. 
dat seama oamenii că ridi- Dorim, mai presus de orice, 
carea cartofului în RPR-RSR ca ori cărui român să-i putem 
la "grad" de raritate şi "fun- spune "măi frate" şi nici 
cţia" de... gâlceavă, are un tren mărfar, plin cu car- 
o semnificaţie fundamentală  tofi, să nu stea între fră- 
în funcţionarea sistemului  ţietatea noastră. 
de opresiune şi  desfigurare 
morală a populaţiei. VALENTIN CANTOR 
Ne-au înviorat i E RE ce 
dar timidele speranţe, când 
am văzut şi auzit că tineretul 
ţării respinge astăzi. _cu 
desgust şi suspiciune 
cumpărarea ori câştigarea 'as- 
tâmpărării" lor, prin arunca- 
rea pe piață a mai multor 
cartofi, ori mai mult salam. 
Cetăţenii români de astăzi, 
şi mai ales cei de mâine, 
nu vor mai admite să fie dez- 
binaţi de practici vulgare, 
ori teorii sofisticate privind gi NEIL mâl, „sala 
standardul" ce trai. luni), fratele, cumnaţii. ru- 
Depolitizarea “standardului” Sela ut etniei Să (ALU 
de trai, "nivelul" de trai tele stișlate anunţă neaştep- 
etc., este la fel de impor- a aie a entauls) 
tantă ca şi depolitizarea virstă de 31 anl, căzut pen- 
“funcţiilor” cartofului. tea Mbariafea (iile ala: 
Poate acest punct de vedere tului, alături de toki emartiri 
nu este interesant acelora neamului. Cu toate eforturile 
care, pentru un cartof în Iatfilas, dr, 18 uiinint ME 
plus, şi-au supravegheat cu gloanțe dum-dum a de- 
colegii, vecinii,  cunoştiinţele cedat pe 25 dec. 1989, 





Libertatea 





în) 


Cuarie 1990 


MISTERUL BISERICII 






MĂRTURIILE 


Mânăstirea Varonet 


Sf. lreneu (125-203) 
episcop în Lyon (Franţa) 
este o mărturie şi mai 
prețioasă pentru afirma- 
mea  Primatului Sf.Petru 
în secolul al doilea. 
El a fost un mare apo- 
ioget si a apărat mereu 
Sf.Tradiţie şi Sf.Scerip- 
aute e „de egală 
valoare ale  revelației. 
El pune mare accent 
pe  magisteriul bisericii, 
mai ales în opera sa 
principală "Adversus 
Haereses". Pentru el, 
regula credinţei este 
magisteriul viu al 
Bisericii, sau ierarhia 
bisericească. Deoarece 
sunt multe biserici 
în lume, criteriul pentru 


stabilirea credinţei 
adevărate: este 
învăţătura Bisericii 
din Roma. Avem textul 
celebru, cunoscut de 
toţi creştinii buni ai 
Bisericii, şi pe care 
vrem să-l cităm în între- 
ime. Merită această 


Sboseală şi, din profund 
respect faţă de limba 
latină, îl redăm în ori- 
ginal; "Sed ___auanian 
valde longum est in 
hoc tali volumine, om- 
nium ecclesiarum enume- 
Pare  suecessiones, ma- 
Ximae “et  antiquissimae 
et  ommibus cognitae, 
a  gloriosissimis  duobus 
apostolis Petro et Paulo 


Romae fundatae et 
constitutae ecelesiae, 
cam quam  habet ab 
apostolis raditionem 


et annuntiatam hominibus 


fidem, per successiones 
episcoporum 
pervenjentem usque 


ad nos indicantes, con- 
fundimus  omnes  eos, 
Qui, quo-qua modo, 
vel per sibi placentia 
vel vana gloriam vel 
per eaecitatem et malam 





sententiam , praetere- 
aguam__oportet colligunt 
—16=— 

% 











Ad hanc enim, Eccle- 
siam,  propter potentio- 


rem (potiorem) principa- 
litatemi, necesse est 
omnem  convenire Ecele- 
siam, hoc est, eos qui 
sunt  undique  fideles, 
in quo semper ab apos- 
tolis traditio” . (Ady. 
Haer.III, 111,2). Textul 
este destul de lung 
şi puţin obscur,  dăr 
vom încerca să-l tradu- 
cem. 
"Deoarece 
dificil să 
în lucrarea 
succesiunea 
bisericilor renumite 
- foarte. mari - vechi, 
întemeiate .şi organizate 
la Roma, de câtre cei 
doi apostoli  măriţi - 
Petru şi Pavel - care 
păstrează intactă tradi- 
ţia şi credinţa predicată 
de aceştia oamenilor, 
ajunsă la noi prin 
succesiunea episcopilor, 
combatem pe toţi aceia 
care, în diferite chipuri, 
fie din plăcere sau 
orgoliu personal, fie 
din părere greşită, 
adună mai multe tradiţii 
decât trebuie (este 
nevoie). 

"Din cauza  întâietăţii 
acestei Biserici în care 
mereu s'a păstrat intactă 
tradiţia apostolică de 
câtre creştini, este 
necesar, ca orice Biserică 
şi orice creştin, oriunde 


este foarte 
enumerăm 
de faţă 
tuturor 


s'ar afla, să fie de 
acord cu ea". 

Afirmația aceasta 
a Sf.lreneu este asemă- 
pătoare cu părerea 


SI. ijrpatie din Antiochia. 
Tradiţia Bisericii Romane 
este criteriul 
autenticităţii tuturor 
wwadiţiilor -din bisericile 
creştine. Tradiţia romană 
este autentică, pentru 
că aici au trăit apostolii 
Petru şi Pavel, aici 
au întemeiat bisericile 


amintite __mai _ Sus 


E. 


PRIMATUL Sf. Petru 





SFINŢILOR 





— Preot Alexandru RAȚIU— 






















































aici au suferit martiriul Celălalt (Sf.Ioan Evan- triyi 
N : ă iva Pelagienilor, Car 
a me ma e ea a 
biserici. Deci, îndirset. Pe pieptul lui lisus” mas 19 E) 
i â Ic etr 
Primatul sf. Petru, (Cuvântarea 32, _n.18), piatră 
întemeiat de Hristos, iar în Secţiunea Cântecu- 
este recunoscut de lui 2 zice: "Lui Petru et map 
Sf.Ireneu ca adevăratul acelei pietre care nu Sta Fo 
criteriu al  veridicităţii Se poate rupe, căruia Seagal Ă 
Ti diției. i-a fost Â. : mici “ Ani 
ET, spune: cheia” Ceea tată apostolic dictum: A 
"Apare că Petru a fost 489, 990). E ed vol 6). 
numit piatră în vederea _ Sf-Ambrozie "EI este EA, 
zidirii Bisericii şi a Petru, căruia i-a zis: SE. Augustin: 
abținut cheile împărăției "Tu eşti Petru şi pe „au Chiar de la 
cerurilor”. (Praescriptio, această piatră voi zid care reprezintă 
c.22, p.34). "Numai Biserica mea. Deci nea Ito gii Biserici, ş 
= = căruia i-a zis 7 
pe Petru îl găsesc soţ Este Petru, acolo ' a 
tizicE - TTertăilian:) fire Biserica" (Comentariu e Pe această  piatr 
pentru Biserica care ş E so ES IRE 
toat: alta E ala în Psalmul 49, n.30); si "Petru care cu 
a a ee 139): apoi tot sf.Ambrozie înainte l-a măr 
A 3 2 ati BD de » zice: "Pe care (Petru) că este Fiul lu 
Sete : « u) e Fiul lui 
Pa: dp re alte ta numindu-l piatră, a zeu şi în i 
Bisericii : helii a arătat temelia Bisericii” sire a fost numit piatră 
foarte solide: pe e ei (peepre Credinţa, Cartea pe care sa intemeiat 
A = 3 „n.56). Biserica" (În  Psal 
a înti = ) p salmul 
a ea Hristos  sf.Epifanie: "aceluia 69, n.4). 
Biserica: Puțin ca: î = - : 
Eat cădaule ian re a fost primul între F Sf. Ciril Alexandrinul: 
ce. te-ai îndoit:'2-(Mt. 14 apostoli i-a fost potri- l-a plăcut (lui lisus) 
3) E NADA te A numirea de piatră printr'o asemănare 
Nae zi solidă pe care este potrivită să-l 
Teri 4 ă olidă, numească 
EI Ogen: Dias Petru zidită Biserica lui Dum- Petru de la piatră, 
et e A asi pizra nezeu”" (În Ancoratus, deoarece pe el avea 
câni a i 
e Pa Ai E Eat n:9). S i gând să zidească Biseni- 
(Com ierti i Si. Ieronim: "Aposto- ca Sa”. (Comentariu 
E e n n Mt. lui Petru, pe care a în loan 1, 42), 
Brie apoi Origen întemeiat Domnul, Biseri-, = = 
cortină: Petru, SPRSE cate Epistola An a 
pe care ca pe o temelie Apoi tot sf. leronim 
a „fost _Suprazidită mai zice: "Pe care (Pe- 
Biserica lui _Hristos” tru) este zidită Biserica 
(In loan, vol. 5 n.3)- Domnului ca o greutate 
Zice apei: Lui Petru, stabilă! (Dialogul impo- 
pe care ca pe pământ g 
se va întemeia Biserica fă 
(n Epistola către pă 


Romani, Cartea 5, n.10). 
Sf. Ciprian: "Petru pe 
care a fost zidită Bise- 
vica din partea Domnu- 
lui” (Scrisoarea 55 
către papa Corneliu). 
Apoi zice  Sf.Ciprian: 
“Acolo vorbeşte Petru, 
pe care trebuia să se 
zidească Biserica”. 
(Scrisoarea 69, n.8). 
Şi mai departe: "Petru 
pe care Domnul l-a 
ales primul şi pe care 
a zidit Biserica Sa” 
(Scrisoarea 71, n.3)sau 
"Petru pe care Domnul 
a pus şi pe care a 
întemeiat Biserica Sa” 
(Despre virtutea - Fecioa- 
relor, Nr.10), sau: 
"petru pe care a fost 
zidită cu vrednicie 
Biserica Domnului" 
(Despre Binele Răbdării, 
nr.9). 
sf. 
zenul 


Grigore  Nazian- 
zice: "Vezi, după 
cum după învăţăceii 
lui Hristos, mari 
desigur, excelenți şi 
vrednici prin alegere, 
acesta (Petru) se B 
numeşte piatră şi a 
primit credința sa 
temeliile Bisericii (în 
traducere din greacă: 
"Se numeşte piatră 
şi a fost crezut de 
teme! a Biseri 


în 


întrucât eroii 
ți ai Academiei 
Militare, 
“militari, au 
fost şi «ei alături de 
popor, de toţi tinerii 
Şi au servit Patria şi 
Națiunea ce arma în 
mină şi cu preţul a 
nunercașe jertfe. 


a Decembrie 1959, 
orele 22.00. La ordin 
se distribuie studenţilor 
arme şi muniții şi se 


Scriu 


studen! 


i ne oprească. 


trage zărobitor: 


grea. 
3 noaptea 
apare 


din anul IV, în ) 

orei 10 (zece:)ne strân- 

gen pe platou şi începem i 
scandăm: 


didactice, 

ofițeri, în frunte 
generalul ies pe 
platou. Generalul Arde- 
san face semn cu mâna 
Să ne potoli. Vrea 
să me vorbească. Mulţi- 
mea nu intuieşte asta, 
vede doar că vrea să 
izbucneşte 
de voci, 
înălțător, 
"Deşteaptă-te 
somnul 


civili 


un tor 
puternic, 


române / Din 


i cel de moarte”. 


i la calm, in linişte 


şi comunicat 
A apărârii, 


După ce se termină, 
veluăm cântecul, antici- 
pând cu câteva ore 
imnul Revoluţiei. Până 
le urmă generalul Arde- 
leu — Weuşeşte să ne 
vorbească. Ne invită 
Şi 
anunţă că nu se mai 
ne cursuri. 

Cineva me transmite 
un anunţ foarte impor- 
tant. La televizor sa 
că  minstrul 
general-colozi 
Milea, a fost făcut. iră- 
ditor şi că s'ar îi sinu 


Rephca 
a fost promptă 


stadenţilor 


gene- | 


uuă să cânte. 

In jurul orei 13.00 
se anunţă la televiziune 
că dictatorul a fugit. 
Pe platou, ai] 
înbucnese 
da buc 
ca urale. Ne înbrăţişăm, 
ne parăm, ca după 
trecerea unui dezastru, 
ca după o reintoarcere 
la viaţă. 

Seara, în apropierea 
Academiei Tehnice Milita- 
re a început să se tragă. 
Studenţii s'au adunat 
în jurul ge ă 
Angheloiu şi au ceput 
să strige: “Vrem arme 
şi muniţie Între timp, 
după prânz, armele 
şi muniţie fuseseră 
predate. Ni distri- 
buit din nou. În jurul 
trei 22,00 au sosit 
autobuzele. Ne-am îmbar- 
cat. De data 
cu entuziasm. 
spa 
luptăm pentru 
Ninisterului 
Naţionale. 

in jurul 
autobuzele au 
ca destinația Nin 
Apărării Naţionale. 

orele 22,30 autobuze- 
le au oprit 
sută de metri 
de intrarea în Ministar. 
100 de metri care 
să ne fie fatal la fosrte 
mulţi. Am fost i 
primii. Am văzut pe 


s'a 


protejarea 





ertatea 





Nicetas 
mărgineşte 
inelul de munţi şi la ţara de co- 


din Chonae, 
Megaly Vlahia şi 


care se ridică deasupra 
la şesul central, locuit 
şi nerăzboinicii 
place să-l 


line 
şesului, 
de fricoşii 
greco-slavi, îi 
numească Tesalia. Dar oare 
rabinul Beniamin nu spune 
lămurit cum că vlahii locuiesc 
la munţi şi se coboară în 
regiunile grecilor pentru 
a-i prăda? În  sprintenie, 
călătorul acela îi compară cu 
căprioarele; curajul lor 
războinic e neînfrânat şi nici 
un rege n'a fost în stare de 
a-i domoli. 








Omul din Tudela pricepuse 
bine impresiile veacului său, 
căci curând după călătoria 











E 
Beniamin 

Eomânii aie lanţul de munţi 
p.: dului, până sus în văile 


erau munţii Tesaliei, sub un 
căpitan neatârnat care se numea 


e ca (adică Marele 
şi străluceşte sub 
acest nume în cronicele 


contemporane ale francezilor 
şi bizantinilor. Astfel vorbeştâe 
Falimerayer. 

Noi mai ştim, că aceşti români 
luase Tracia, Macedonia şi 
Tesalia, că au biruit de 
nenumărate ori oştirile greceşti 
şi pe acelea ale împărăției 
latine din Orient, că au prins 
pe  Boldovin |, că au răpus 
floarea cavalerilor apuseni, 
că Asanizii au fost recunoscuţi 
de Tapă ca dinastie regală 


a Europei, ca domni legitimi 
_Blacorum et Bulgarorum, __ 
—-18-— 


ROMÂNII PEN 





(1186) toţi 





INSULEI 


Februa 


Cie 7] 





— Mihai Eminescu — 


BALCANICE 





cu un cuvânt că acest fragment 


de popor, atât de nebăgat 
în seamă astăzi, când nici 
în ziaristică, nici la Congres 
nu s'a pomenit de el, are 
înăuntrul lui un trecut 
strălucit, câştigat Prin proprie 
vitejie faţă cu nişte duşmani 
cu mult superiori în cultură 


şi în arta războiului. 

Şi cu toate acestea aceşti 
oameni, la noi în ţară chiar 
adică între  conaţionalii le. 
n'au fost cunoscuţi decât sub 


porecla ridicolă de Cuţo-Vlahi. 
lar pe „când averile boierilor 
noştri şi ale mănăstirilor se 


închinau fără scrupul la biserici 
greceşti şi se exploatau pentru 
scopuri greceşti, nu se găsea 
în tot largul acelei regiuni 
o _ singură biserică măcar, în 

















care să se fi auzit graiul 
românesc, 

Astăzi, când acele averi 
închinate totuşi unei misiuni 
de cultură, s'au luat de către 
statul român, pentru ca să 
stârnească aviditatea acelei 
clase de hoţi semidocţi, care 
stăpânese România, astăzi 
speranţa unei întrebuinţări 


raţionale a acelor bunuri pentru 
deşteptarea risipitelor părţi 
-ale poporului vomânesc, «e 
mai mică decând oricând. Pe 
când sute de de oameni, 
se fac parte din neamul 
noastru, sunt cuprinse de 
un adânc întuneric, pe când 
mintea lor naturală, curajul 
lor născut şi iubirea lor de 
muncă, îi face vrednici pentru 


lor, ci _ne  frământăm în 
tulburări interne, ameţiţi de 


orgia  palavrelor bizantine şi 
putrezind __ de vii prin 
corupţiunea unor  parveniţi 


din fanar, care sub pretextul 
a chiar ideilor naţionale, irosesc 
în vânt puterile noastre. 


aa 





SGÂRLEANy 


La Timisoara, 






col 


tranți cu steag 
stemă inaint 
inspre seu 


Co: 


Muncitorii de 
treprinderi tim 


magazinele afl: 
blocurilor de locui. 
intregi doar 


ie 1999 OT 








stilpi 












trage in 
oane com 


m ] 


martor ocular 
































iş, Întreprinde- 
me ş.a.) și-au 
unit forțele cu elevii și studenții, 
intelectualii si funcție 

scandind din mit de piepturi : 
„Fără violență 
cu noi !*, Înt 
cu noi: în + 
trage, tancurile 
















intrarea În sediu. Mulțimea Isi 
cere morţii înapoi. Acei martiri 
al zilei de 17 Decembrie, arun- 
cati acum la groapa comună. În 





chip simbolic, pe  frontispielu 
este arborat tricolorul cu eșarfă 
neagră. Alături de el, un poster 


cu chipul unul copil se reverbe- 
rează dureros în sufletele îndo- 
ate ale celor care-și pierduseră 
ce aveau mai scump, vlâstarele 
familiei. in lupta cu tirania. În- 
lrebarea scandală sacadat -cine 
a ordonat (tragerea) ?* râmine 
fără răspuns. căci râspunsul ce 
unul singur și trimite la dicta- 
torul aflat Ja mii de kilometri 
de Timişoara, intr-un oraş al câ- 
rul nume incepe cu aceeași îni- 
țiala „T*. Fostul (atunci incă In 
funeţie) prim-ministru al guver- 
nului dictatorial ) 


tari în Eulecmiu EIsaatP nici 
Spare le. belgenu tă și declară cu 
un calm î tor si condamna- 
bilă torie că nu a ştiut 
nimic, nu a cunoscut situația. 


Răspuns de „prim-ministru“. Al 
nisi fantomă, 


de bit fiu 
ie 

sfirşit, în balconul organu- 
ui local al-pcuterii in locul dem- 
erai multi- 
„mi , maistri. _profe- 
etc... care tă, 
In fata ilor _reven- 
dicările Infățisate ntanți- 
























cesitate pe teritoriul 
Timiş,  interzicind 
grupurilor mal mari de 
persoane si a tuturor persoane- 
lor după ora 23, râmine un act 
disperat nu mai impresto- 
eni. Alei, În scua- 
a sediului, ca de alt- 
minteri și in Piaţa Operel. unde, 
concomitent, are loc o demon- 
strație similară, se scandează 
apeluri, se ascultă și se aclamă 
Jderii propulsați spontan de 
mulțime. 
În priveghlu 
nări, noaptea 
cul diminetii, 


circulația 
cinei 








Ja ultima apari 
dictator În balconul 
mitetului Central er! 
numărate. 


au, de-acum. 


Adrian Pop 





reprezei 
lor guvernului de marionete. In- 
Di — 


——— FE acestea din urmă, pe 


> 


> doza a-i 13350 


— TI 





Ei i: Indurerată Patrie Română, ple curinte de pe pămint: „Oa- 
i fruntea ta cernilă se-apleacă as- meni. haideţi să fim oameni!“ 
tăzi peste crunta Golgotă a Nici un alt ideal n-ar putea 
jertiei lor — pruncii noştri neîn- umbri =ronul acestui indemn, 
tinați de fărădel gile __rreunui ne CAFE Siiiiziiicl— sti d-aui —sădii 
trecut, « la în suflete şi în minte, drept 
Eperanjei, din care Sau semnul cel mai de pre al pu- 
i întrupat aidoma herurimilor din terii ce sintem. Prin jertia lor, 
coasta celui răstignit. Fi nu au ne-am descoperit identitatea de 
î crezut decit în îrăgezimea ier- arhangheli ai neiîniricării şi, 
î_bii înfruntind riforul şi în fier- deopoiriră, dulcele anonimat al 
bintea tălăzuire a vrerii lor, lim- unui popor de eroi, cotropit de 
i pezind riitorul cu cele mai sim- libertate. 


COMUNISMUL, L ANCEA OCULTEI, 
IMPOTRIVA LUMII CRESTINE! 



















Cu siinţii odihnește, Cristease, 
Sufletele adormiţiler robilor tăi, 
Unde mu este durere, 

Nici intristare, nici suspin, 

d viață fără de sirşit. 


pentru morii dia siujhe de bemarmimir”e 


—a3 3— 





axtatea 





The World's Ten Most Wanted: For Crimes Against Humanity 








FIDEL CASTRO 








VIOLETA CHAMORRO vicorioasă. | ME îi Ep ă Eee 
Ostasi americani și sovietici înfratiti la sfirsitul 
ultimului Razboi Mondial. 

Sub înfratirea lor o bună parte a omenirii va trăi 
din îngaduinta comunismului căruia i-a fost vindută, 






A mai cazut un bastion comunist... 
Nicaragua. 











BIRLIOTEC A 
* Ac ai ara e 
MANA ANI