Lorenzo Baracchi Tua — Garda de Fier — 1940

LORENZO BARAOO Ie 


| 


GARDA 
DE FIER 


TRADUSĂ DIN ITALIENEŞTE DE CESAR BALABAN 





CU O PREFAŢĂ DE 


MIHAIL MANOILESCU 


FOST MINISTRU 


ŞI UN CUVÂNT ÎNAINTE AL TRADUCĂTORULUI 


ia: 


006451 


EDITURA MIŞCĂRII LEGIONARE 





, 
A. €. 
Nm 
4 a E în 4 
7 - | 
Ani PP 
Ă *, 
; 5 ţ 
PY, 





B.C.U. i 
e N 
zuma 


mai 9 ai e Da ae O PO a pet ta a mar ct e lat pa pare n perde A AP II Pa 


i 


LA, 





, credit e il sole non 
„Noi credtamo ch 
sorga d Mosca, ma a homa 


CORNELIO ZELEA CODREANU 


O DELLA GUARDIA DI FERRO - ASSASSINATO IL 30 - 11 - 1938 XVII 


CĂTRE CETITORUL ROMÂN 


Sunt mândru să public astăzi pentru cama- 
razii mei legionari aceste papini meditate acum 
trei ani în mijlocul Gărzii de Fier și însemnate 
în scurtul răgaz dintre căratul unei găleți de 
var și a unei roabe de pietriș pe schelele șan- 
tierului din sir. Gutenberg; gânduri făpăduite 
Căpitanului a cărui voce par'că o aud şi astă- 
zi ca atunci când era printre noi. 

Au trecut trei ani de atunci! 

Notiţele zilnice din acel timp au devenit 
astăzi pagini de istorie, România și-a realizat 
adevăratu-i chip! | 

Pot să vă mărturisesc acum că în tot timpul 
acesta, tineretul fascist a fost alături de voi, 
chiar și mai ales, în clipele celor mai dure- 
roase sacriiicii. 

In trupul vostru însângerat de suierință am 
simţit propriul nostru trup, căci cei douăzeci 
de ani ai voştri sunt și ai noștri; iar idealul 
către care mergem pe drumurile nouei Europe 
ne este comun. | 





LORENZO BARACCHI TUA 


Aceste pagini văd lumina tiparului în limba 
română după trei ani de când au îost scrise. 

Evenimentele din urmă așteaptă însă alte 
cuvinte: de preamărire a nouei glorii cucerite. 

Dar voi, veți citi dincolo de ultima îrază a 
acestei cărți căreia nu-i mai adaug astăzi ni- 
mic: 2 dă | jr 
„Dacă oamenii cad, ideile ţâșnesc mereu mai 
„Sus; 

„Și Garda de Fier nu poate să moară!“, 


LORENZO BARACCHI TUA 


Firenze 30/10/XIX*. 





. 
| 
A 
i 


PREFAȚA. 


 Pretaja mea va avea, dacă nu altă: origina-. 


litate, cel puțin pe aceasta: am iai fără să 
fi citit cartea de față.  - a i STEI 

N ar îi de altfel prima pietajăi care s'a! scris 
pentru un volum necitit încă, cu deosebire că 


în celelalte cazuri asemănătoare, scriitorul pre- 
faței nu are sinceritatea să mărturisească ade- 


vărul. 


Manuscrisul acestei lucrări . nu mi-a sosit la 


timp la Bucureşti şi totuși nimic nu mă. îm- 
piedică să scriu prefața. A 


Căci, deși nu cunosc cartea, cunosc î în schimb 


altceva mai preţios. Cunosc pe autor... 


Tânărul Baracchi Tua este unul ea strălu-: 
citele exemplare ale acelui tineret fascist, care. 
simbolizează astăzi gloria și speranța Italiei 
Şi ale cărui virtuți sunt potenţializate în NL în: i 


chip cu totul deosebit. - i 


Dacă ar trebui să definesc principala: carac-. 


leristică a popoarelor latine, aş arăta fără nici: 


— 7 — 


+ 
/ CL i 
A 4. e ap » € 


. ş P d yi E, Sia 3 
Ed i a A Ş 
Si at n at ; 


SA 0 
Po dea e i 
= ei Le he a ac E E Abt 





LORENZO BARACCHI TUA 


o ezitare, că această caracteristică o consli- 


tue: spiritul de comprehensiune. 
A fi un spiril comprehensibil este mai mult 


decât a fi un spirit- care pricepe. A pricepe . 


este o manifestare a intelectului; a fi compre- 
hensibil înseamnă a înțelege nu numai cu cre- 
erul, dar şi cu inima. 

Este comprehensiune, atunci când poți să le 
identifici cu suiletul altuia. Și tocmai vigoarea 
acestei identificări constitue cea mai isbitoare 
caracteristica a tânărului nostru autor. 

Lorenzo Baracchi Tua a stat în România doar 
câleva luni, dar a reușit atât de bine să pă- 
trundă şi să înțeleagă sufletul tineretului nos- 
tru, că auzindu-l la plecarea sa dintre noi vor- 
bind într'o românească deși nu perfectă totuş 
plină de grație şi de vigoare, ai fi zis că te 


găsești în fața celui mai autentic dintre români. 


Baracchi Tua s'a dovedit un observator plin 
de pătrundere al fenomenelor cari transformă 
astăzi din adâncuri țara noastră. 

EI a înțeles că atitudinea de astăzi a Româ- 
niei nu este un simplu fenomen de imitație sau 
de import, ci o manifestare autonomă și origi- 
nală a spiritului românesc, manifestare ieșită 
din temelia plină de tradiții a istoriei noastre. 

„Redeșşteptarea noastră națională, și în spe- 
cial manifestarea acestei redeșteptări în forma 
ei cea mai vie, cea mai dinamică și mai pură, 


EI ge 


p 


GARDA DE FIER. 


„in Garda de Fier, nu poale îi considerată 
decât ca fruct al unirii tuturor românilor, şi 
gceasla, chiar dacă Europa ar îi îost delavo- 
rabilă unei asemenea revoluții. 

Căci revoluția națională românească nu esle 
decâl un capitol al destinului nostru național, 
fiind condiționată istoriceşte de realizarea Ro- 


mâniei Mari. | 

România Mare sa afirmat prin superiorita- 
iea geniului național, care cuprinde astăzi nou! 
iormule de vieață şi noui caractere, cu totul 


bite de acelea, cari au constituit tipicul 


pa lul al nouăspre- 


de vieață al popoarelor in seco 
zecelea. ă, 
Sensul. etic și -spiritual al revoluției, tu 
neşti țâșnește din rezervoriul elic şi Ap PER 
al noului Stai, care sl un ul de ave 
ieri, ci dreptate şi de JUs : 
ateri ER ia a venit să il A 
nia din carlinga avionului ŞI AU il a îi 
diat-o prin prisma savantului a i 
este doar de a face nouli cutie UNI i 
EI s'a alătura! pa pot agă age 
sui gi coral Su age toi ce este 
i i, er și mai bogal în făgăduinți. 
pi MIHAIL MANOILESCU 


București, Februarie 1938. 


A ME 








CUVÂNT INAINTE 


Dacă d-l M. Manoilescu işi începe prelața 
sa cu mărturisirea că a scris-o fără să fi cetit 
mai înainie cartea de față, aș putea incepe şi 
eu la rândul meu acesti „Cuvânt înainte”, cu 
o mărturisire analoagă: că am pornit la tradu- 
cerea şi vulgarizarea în românește a acestei 
cărți, fără să îi cunoscut pe autor. 


Fără să-l Cunosc personal, ar fi mai coreci 
le ce urmează Cili- 


spus, pentrucă din pagini 
torul va desprinde cu uşurinţă, nota aceasia 
caracterizantă de care vorbeşte d-l M. Manoi- 
lescu: puterea de comprehensiune (de inte- 
grare și de participare, aş preciza) de care se 
dovedeşte capabil cu prisosință d- 
Tua în rândurile d-sale. i tr e 
- Citindu-i cartea, qi impresia etă că esle 
scrisă de unul dintre ai noștri, de unul dintre 
autenticii țineri români, exponenți ai -Erecin: 
țelor și convingerilor ce au frământat in atâta 
durere și : peranță sufletele generaţiei. noastre, 


de două decenii încoace. 


aj = 


1 Baracchi 


LORENZO BARACCHI TUA 


| Desigur că participarea aceasta intensă :ce-] 
„integrează printre noi pe d-l Baracchi Tua ca 
pe un frate de cruce, nu a avul neapărată ae 
voie de o lungă ședere în mijlocul nostru, căci 
posibilitatea comprehensiunii şade nu într 
îndelungată experimentare sau observație î 
In acea sinceră și totală trăire pe care di 
iacilitează origina aceleiaş tulpine comu i 
deci posibilitatea organică de a păt i 
fletul aceluia de un sâ E AIR 
Această compreh d 4; sti | 
: ensiune inseamnă deci: î 
ri a rand participare organică şi Pee 
e 5 . ere a 
ct pa ȘI apoi, ecumenicitate pe plan cere- 


aa pal Tua sa născut în acea parte a lta- 
bula e STEI pă IStorice, scumpă cu deose- 

ismului, ca una în care a 
e zilei: Benito Mussolini. i 
fe d aaa și le-a făcut la Florenţa 
ma ah ame: Doctoratul în Drept, unde s'a 
za ei all ei în ultimii ani impor- 
eat la i în organizaţia fascistă locală, 
cena la pentru prima oară în România 
E dei ia Antibolșevic" (U.M.O.N.), 
fa cât prilej] cunoaște pe Căpitan sări 
n mod deosebit şi de atunci riiniana 


unul dintre cei 
Cel mai pu u-abru - 
Legiunii. i nedesminţiţi prieteni ai 


ăzut lu-- 


— 12 — 





GARDA DE FIER 


ază cot la cot cu intelectualii legionari 
Casei Legionare din str. Guten- 
berg, construind tot odată un post clandestin 
de radio-emisiune, de o putere de 50 waţi pe 
unde scurte, care va servi mai târziu legiona- 
rilor Ca mijloc de propagandă. 

Intors în Italia tipărește cartea de față cu 
ce cunoscută acolo Mişcarea Le- 
gionară sub adevărata ei lumină, carte care 
suscită un viu interes fiind primită elogios de 
întreaga opinie publică fascistă. 

Tot timpul marei prigoane se arată un aprig 
susținător al Legiunii ținând conferințe şi 
scriind fără întrerupere pentru lămurirea 0pi- 
niei publice italiene, militând neobosit în spri- 
jinul unei apropieri între Italia fascistă şi ade- 


vărata Românie. 

Din clipa asasinării mi 
își intensifică activitatea 
exemplare chipul Căpitanului 
pândeşte gratuit în Italia. 

Neîntrerupt în puternicul său atașament su- 
iletesc față de Legiune, Baracchi iu depune 
chiat astăzi după Biruință 0 puternică aclivi- 
late în slujba unei înfrățiri sulletești iii mai 
elor două națiuni surori, INco- 
nainte pe acelaş drum, mânale 
dințe şi idealuri. 


LucCI€E 


scopul de a îa 


șelești a Căpitanului 
tipărind în mii de 
pe care-l răs- 


complectă a C 
lonate de azi i 
de aceleași CI€ 


— 1 — 


LORENZO BARACCHI TUA 


Activitatea sa actuală pentru cunoașterea 
României Legionare este prodigioasă: 

La 17 Oct. a. c., ţine o conferință la Flo- 
renja despre noul Stat Român Legionar, con- 
ferință care a produs o impresie entuziastă; 

la 26 Oct. a. c., conferențiază la Universi- 
tatea din Pisa în fața unui seleci! auditoriu 
compus din oficialitățile orașului şi întreg COr- 
pul profesoral și studențesc al strâvechei Uni- 
versități pisane, fiind întrerupt tot timpul de 
aclamațiuni la adresa României Legionare; 

la 30 Oct. a. c., vorbește la „Luporini' (Gru- 
pul Fascist florentin) continuându-și astfel o 
adevărată campanie de conferințe elogiate de 
intreaga presă italiană. 


Aceste câteva cuvinte despre autor şi despre 


serviciile ce le-a aduş și le aduce în Italia, 
Legiunii și Patriei noastre. 


Cât despre cartea de față, voiu spune doar 
că mai bine de doi ani de zile a fost oprită 
sufletului românesc. 


Neasemuita și ultima Prigoană a împiedecat 
privirile curale ale acestei nații să vadă cum 
era explicată şi înțeleasă în Italia, cruciala 
luptă ce se dădea aici, între forțele binelui și 
ale răului, 

„Acum, când obloanele draconice ce ne În- 


grădeau privirile au căzut putrezite, cred ni- 


sei PA 





De 


merită d 
care ne-d 


GARDA DE FIER 


ariția în românește a acestei cărți, 
: 'ost un prieten sincer în fața sulle. 


' italian. i 
a ialarilă autorului sunt în deobște cuno 
e 


pie e îti simplă şi caldă, este po- 
îi suferințelor atâtor frați din acest colț 

pr ropei. 

rasăriteea E românește a acestor rân- 
i u vrea să însemne decal un ges! de re- 

pi i ință și de mulțumire, dăruite lui „Barac- 
CI de către milioanele sale de fraţi. 

C 


TRADUCĂTORUL 


Bucureşti 5 Noembrie 1940. 





iza src ae 4 
NOII i 


* dup), 


PI 





Dn 


m —— 


= 


COPILUL SOLDAT 


Corneliu Zelea Codreanu sa născut la 13 
Septembrie 1899 la laşi, orașul ce sar putea 
numi cu drept cuvânt: Florența României. 

Intr'adevăr, multe dintre orașele Moldovei, 
cuprind între zidurile lor o tradiţie de cultură 
și de glorie, dar deasupra tuturor se ridică im- 
punător lașii. 


Că mediul exercită o puternică influiență 


asupra omului, nu se poate nega: forțe miste- 
rioase şi invizibile se degajă din soarele pe 
care-l simţi deasupra capului, din aerul pe 
care îl respiri. Este desigur un echilibru cosmic 
ce se interpune între autor Și creeatură și care 
se vrea imperios restabilit, de îndată ce a fost 
întrerupt. 
Nici Codreanu nu vă desminți această con- 
diționare de locul natal, chiar atunci când vă 
ajunge om matur și conducător de oameni. 
Dacă va scri despre Iașii săi, sentimentul va 
isbucni impetuos, încât aproape îi vă sufoca 


rigurozitatea logicei. 


LORENZO BARACCHI TUA 


„Pentrucă, noi Moldovenii, am rămas cei 
„Mai săraci și cei mai bătuți de soartă dintre 
„toți românii. 

„La noi au dispărut cântecele de veselie Şi 
„mândrul, albul nostru port a dispărut“ Ai 

Căci lașii au văzut pe un Vasile Conta, Va- 
sile Alecsandri, lon Creangă, Mihai Eminescu, 
marii maeștri ai naţionalismului. 

Pe străzile Iașilor, ca tânăr student, a sim- 
țit de multe ori plutind duhul şi cuvintele ma- 
rilor înaintași: „Hai să dăm mână cu mână, 
cei cu inima română“, 


Jocul său preferat este „De-a haiducii". 

Vreau să mi-l închipui copil, cum prins fiind 
in timpul jocului și închis în dosul vre-unui 
zid sau vre-unui gard, în vre-o grădină, va fi 
avut depe atunci o presimţire pentru cele ce 
vor veni. 

Destinul îl pregătea pentru închisorile de 
mai târziu ale țării, atât de pline de suferință 
pentru jocul amar și riscant care este vieaţa 
unui Condotier. | 

Ceeace îl deosebește însă de ceilalți copii 
de o vârstă cu el, este curajul: nu poate să 
accepte înfrângerea. 

„Copilul simte că pentru a învinge, trebuie 





1) ion Banea: Căpitanul. Sibiu 1927. 


ue AI) 


a: 
se odaia 


cc. 1... .———. .—. 


.— Pc e a, 


a Pia 


GARDA DE FIER 


să lupte: lupta va fi însăș vieaţa lui și o dată 
ales acest drum al sacrificiului, Codreanu nu 
va mai avea de acum incolo nici o clipă de 
linişte și de mulțumire, 

Din această alegere a drumului jertfei, va 
nflori într'o zi, doctrina sa. 


Europa este în timpul acesta un lac imens 
de sânge: popoare supuse cari se răsboiesc 
tără voia lor, numai pentru ambiţiunile stăpă- 
nitorilor, popoare sclave cari luptă pentru li- 
bertatea lor. | 

Dincolo, peste munţi, în Transilvania, mi: 
lioane de români așteaptă clipa învierii, când 
se vor uni cu frații lor. 

Este 15 August 1916 și toate clopotele bise- 
ricelor sună: armata a trecut munţii, „Romania 


Mică“ intră în răsboiu. 
Două nopţi de veghe, co 
în liniştea ce-l înconjoară. 
In a treia zi, pleacă din casa p 
i aiungă tatăl pe front. i 
E Dati are pe vârsta pentru p Aia 
totuşi merge în rând cu d ali E fe 
la înaintarea în Ardeal ca și la triste F aia, 
retragerii alături de tatăl rănit, ri ră 
țele-i de copil câte A puști, s 
a 
n A N Ia nu vrea să mai aibă râs- 


pilul aude chemarea 


ărintească să- 


LORENZO BARACCHI TUA 


punderea acestui băetan prea curagios, care 
sare peste marginea tranșeei, doar ca să s 


TUl- 
gă o pușcă mai înaltă decât el. 


Desigur, cuvintele tatălui său: „Nu e bine 


sa murim amândoi aci; căci mama are acasă 
șease copii mici, îl conving că trebuie să se 
întoarcă. 

Singur, în noapte, Codreanu rămâne, în timp 
ce regimentul trece înșiruit pe dinaintea lui, 
pierzându-se în întunerec. 

La 1 Septembrie 1917, mereu cu dorința de 
a pleca pe front, intră în Școala Militară Acţi- 
vă dela Botoşani. 

Perioada aceasta de instrucţie şi de disci- 
plină la care se mai adaogă cei cinci ani de 
Liceu Militar, a format omul, desvoltându-i ca- 
lităţile de organizator și încrederea în sine. : 

Ordine, ierarhie, disciplină, iată trei principii 
pe cari nu le va mai părăsi toată vieața. 

„Am învățat să vorbesc puțin, fapt care mai 
târziu mă va duce la ura contra vorbăriei și a 
spiritului retoric. Aici am învăţat să-mi placă 
iranșeea și să disprețuiesc salonul“. 


JURĂMÂNTUL 


Este o după amiază târzie din anul o mie 
nouă sute nouăsprezece. | | 

Stejarii din pădurea Dobrinei își adună sub 
ramurile lor verzi, primele umbre. 


= Dă 








GARDA DE FIER 


Dar astăzi în poiana plină de iarbă, încon- 
jurată de trunchiurile uriașe, ce par că VOI 
să-şi unească braţele ocrotind luminișul înso- 
rit, liniștea este intrerupta de un murmur de 
voci șoptite. 

Douăzeci de elevi de liceu, în uniformă, așe- 
zaţi în cerc şi cu bărbia sprijinită pe braţele 
încrucişate, ascultă cu răsuflarea tăiată. At 

Codreanu i-a convocat pentru a rezolva im- 
preună o gravă problemă. ra i 

Vântul bolşevismului suflă cu putere din- 
spre răsărit: uriașii copaci ai pădurilor ia, 
hotar, în cari dușmanii Patriei și-au gasit moar- 
tea în lungul șir al veacurilor, se îndoaie ca 
pentru a se frânge sub vijelia ce are să vină. 

Știri neprecise și repetate din gură in gură 

„Nistrul. ua 
Rai acestea, nu e adevărat aa că gi 
colo, trec căruțe încărcate cu copii Morți = 
sal e poate adevărat că preoții SAE a d 
fără milă, că bătrânii sunt omoriți cu lovitu 

de nagaică şi că femeile sunt violate? a, 
Trebuie să ne organizăm, să ne apăr: : > 

Dacă ruşii trec Nistrul și Prutul, este ai ii 
rată nevoie să înjghebăm un centru de 
i i de rezistenţă. bă păi 
a d sta i şi prin lovituri date cu 


măestrie, se vor slăbi şi se vor sfărâma ban- 


Cişi 


e 


Due e | 
ay N A ie 


p Piti A 
. ? a 4 
A DAE îs 


LORENZO BARACCHI TUA 


dele inamice ce vor veni să năvălească dih 
stepele nesiârșite. 
Codreanu decide să facă rost de arme şi 
muniții și să-și instruiască tovarășii prin exers 
ciții zilnice. 
Se înființează o asociaţie secretă sub mascu 
societății culturale „Mihail Cogălniceanu'“. 
Stejarii milenari ai Dobrinei sunt martorii 
jurământului. 
Codreanu va lupta de acum înainte, toață 
vieața, impotriva comunismului. 


STEAGUL ROŞU 


„România "Mare" este acum unită sub un 
singur sceptru, mulțimea înalță rugăciuni peste 
mormintele încă proaspete, aspiraţiunile mile- 
nare au devenit realitate. | 

Dar criza materială și morală de după răz- 
boiu bântuie țara. | 

Imperii uriașe s'au prăbușit. 

Oamenii cari au părăsit tranșeele şi gardu- 
rile de sârmă ghimpată întâlnesc oameni de 
alte credințe și alte preocupări. 

O nouă lume fără nici un echilibru a luat 
naștere, lume care nu se preocupă decât cum 
să se aranjeze mai comod și mai liniștit. 

Teoriile lui Marx și ale lui Engels, cari par 
să fi găsit în sângele unuia dintre cele mai 


— 24 — 


ii a N 


— De a sud 


GARDA DE FIER 


infricoșetoare. războaie din istorie, doar sim- 


volul sângelui pe care îl vor cere mai târziu 
furopei, fac in fiecare zi noui prozeliți. 
Cursurile Universităţii leșene intrerupte din 
cauza tăzboiului s au redeschis de un an: ideile 
antinaționaliste propagate de massa compactă 
a profesorilor și a studenţilor târăsc Patria spre 
prăpastie. lar oamenii de ştiinţă cari nu susțin 
comunismul pe față, se mărginesc să constate 
„că omenirea merge inexorabil către stânga . 
Profesorul Bujor, în plin Senat, afirmă in 
aplauzele generale că „lumina vine dela răsă- 


Țil ss tu li 
Massele muncitorești se agită. ră ale 
Fabricile nu mai lucrează, mașinile rămân 

iscate, se ţin întruniri. pa ea | 

La fai iti zile, manifestații comu- 

niste în sunetele „Internaționalei strigă: „Jos 

cu Regele", „Jos cu armata , „Trăiască Rusia 

Sovietică”. tată at) 

Dă 
poi Ta coloanelor de câte ir agita 
zece. douăzeci de mii de manifestanți, se tu 
10 dispare pe la colțul străzilor. 
i i: eară din toamnă anului 1919, un prie 
a „isi lui Codreanu o gazetă. ai i 
:- anunț în câteva cuvinte: „Gar hu 
L li Naţionale ține: ședință astă seară . 

A pai a auzit deja vorbindu-se de vre-o: 

Codreanu 


ia DA 


LORENZO BARACCHI TUA 


câteva luni despre această asociație antico. 


munistă şi hotărirea lui e luată. 

In mica şi sărăcăcioasa cămăruţă din Strada 
V. Alecsandri, un om șade în fața unei mese. 
Este Constantin Pancu, Președintele Gărzii, 


Un cap masiv împlântat pe niște umeri largi, 


de statură mijlocie, cu o musculatură de lup- 
tător. 


Odată, într'o seară de spectacol la circ, c, după 


ce un colos de om, înalt de doi metri, pusese 
cu umerii la pământ zece atleți, o voce se 
inalță din mijlocul mulțimii, care umplea Cir- 
cul. 

Cere să se măsoare cu învingătorul: două 
minute după aceea, greoiul luptător ungur este 
la pământ. 

Curioșii vor să știe numele necunoscutului. 

Este Constantin Pancu. 

Codreanu, student în primul an al Univer- 
sității, cere înscrierea sa în Gardă, unde va 
lupta alături de Preşedinte până la desființarea 
organizaţiei. 


Vre-o șease mecanici, un preot, un avocat, 
câțiva muncitori, doi studenţi. 


Codreanu luptă acum pe două fronturi: IN, 
Gardă și la Universitate. 


ip adunările se ţin cu câte opt până. 1a 
mii de participanţi: aici învață Codreanu 


— 26 — 








GARDA DE FIER 


să domine și să stăpânească mulțimea cu ur- 


„eala nevăzută a vorbei. 

La 10 Februarie se declară greva generală în 
toată țară. 

La Regiile Statului o mie de lucrători au de- 
clarat greva, este înălțat steagul roșu, chipul 
Regelui a cedat locul chipurilor lui Marx și a 
lui Trotzki. 

Luctătorii aparţinând Gărzii sunt fugariți și 
răniți. 

Către ora 1, o sută de membri s'au adunat la 
sediu. 

Impotriva părerilor cari cereau să se trimită 
telegrame guvernului cerându-se intervenţia 
armatei, Codreanu susține că este absolut ne- 
cesar să se acţioneze imediat, să se pornească 
in corpore și să se dea jos steagul comunist. 

“In stradă, o ciocnire cu un grup de comuni- 
ști. 

Garda pătrunde compactă în curtea fabricei. 

Codreanu se caţără pe acoperiş, smulge stea- 
gul roșu și vorbește mulțimii. Armata ocupă 


fabrica. 
In trei zile, patru sute de muncitori, adunaţi 


şi recrutați de către Gardă prin tot orașul, in- - 


tră în ateliere. 
Greva a fost zădărnicită și majoritatea gre- 


viştilor trebuie să reia lucrul. 


ii o 





JORENZO BARACCHI TUA 


Dar focarul comuniştilor este în atelierele C. 


F. R. $: 2 ] A fi să 
* Codreanu. se cațără pe traversele intipte în 


zid ţinând tricolorul în dinți, smulge steagurile 
roşii și în locul lor agaţă tricolorul național, 
şi toate acestea, în vacarmul de ameninţări și 
de strigăte ale muncitorilor de afară. 

La poarta uzinelor, comuniștii barează tre. 
cerea. | 

Trei zeci metri înaintea celorlalți, Codreanu. 
Pancu şi încă doi înaintează cu privirile fixate 
drept înainte, cu mâna în buzunar, cu degetul 
pe irăgaciul revolverului. 

Pâășesc sub amenințarea morţii. 

La zece metri, mulțimea se dă în lături, în- 
tro tăcere de mormânt. 

Pe pământul românesc, bolșevismul este ză- 
dărnicii: un zid de piepturi de oţel au stăvilit 
pentru totdeauna valul său de sânge. 

Apoi, Garda începe să încadreze muncitorii 
in sindicate și formează un partid politic: „So- 
cialist-Naţional-Creștin'”. 

„Nu admitem nimănui ca să caute Și să ridica 
„Pe pământul românesc un alt steag decât 
„ăcela al istoriei noastre naţionale. 

„Ori câtă dreptate ar putea avea clasa mun- 
„Citoare, nu-i admitem ca să se ridice peste și 
„Impotriva hotarelor ADI N A 

„Dar nici nu vom admite ca la adăpostul for- 


— 28 — 





Autorul pe Șantierul din Str. Gutenberg. 


9 si 


V, 






mulelor tricolore, ă 
„arbioă i A 


2: dute d AA 
mihai ia 
palti 


„toate catego 





) i a E fe 


n 7 E AA 
A şi 
pi, DESC 
o ai 


i 
] 
_ Â 


" 


Ţ si! 


A î 


— e - 
me. 


Ia 


audi 
= U i TI! Li «| 


a 20 


el. 


= Mm î 


A (A 10 Vă EA 


l 
Li 
ă 


LORENZO BARACCHI TUA 


sunt şeaptesprezece ani de atunci și rana 


a i reu . 
sângerează me d | 
ia iri bine de un secol, România este in- 


vadată de jidovi, această RARA care face 
legatura între Apus și Răsarii ȘI CALE. Saal 
scut toate năvălirile și toți barbarii. 

Dar dacă barbarii au trecut doar, ducându-se 
mai departe, jidovii au rămas. 

Antisemitismul românesc nu este produsul 
unei uri de rasă, nici nu prezinta caracterul 
unei persecuţiuni religioase. 

Orice s'ar face — obsearvă Mihail Cogălni- 
ceanu — Sinagoga nu se va putea ridica ne- 
stingherită în coasta Bisericii Creștine. 

Problema este a naţiei, a pământului. 

Puţine popoare europene pot arăta drepturi 
atât de vechi asupra pământului lor. 

De origină traco-illirică, românii își găsesc 
rădăcinile în poporul pe care Roma l'a supus 
pe țărmul de dincolo al Adriaticei, pe care 
deja îl revendică și îl va revendica şi mai 
1ATziu, când va trece apele limpezi ale Du- 
nării. 

Și, demn de Roma este desigur neamul ace- 
ge amare st zanele 8 Ale 
adevărata vieaţă, înce stai îi ape pre laLi 
pe pe abia dincolo de moar- 


Nu plâng oare Tracii de câte ori se naște un 


— 30 = 








„GARDA DE. FIER 


copil și nu așteaptă ei cu bucurie şi cântece, 
ceasul din urmă? Fo 

Romanitatea și creștinismul îşi trădează sem. 
nele lor. 

In 107 după Cristos, Dacia este supusă și 
devine provincie romană, ai 

Roma a invins încă odată: pe vechiul trun- 
chiu daco-tracic se grefează — pentru tot- 
deauna — altoiul latinităţii. | 

Decebal, Regele învins, preferă să-și facă 
singur seama, decât să fie târât ca trofeu după 
Carul învingătorului Traian. 

„Cine ştie să moară ca Decebal — scrie Co- 
„dreanu — nu este mort . Ai 

Și Decebal trăiește în marmora cuvântătoare 
a Columnei lui Traian. 


LA UNIVERSITATE 


In toamna lui 1920, pentru prima dată în 
istoria Universităţii din lași, senatul univer- 
“sitar anunţă deschiderea cursurilor fără tradi- 
ționala slujbă religioasă. 

De mai bine de o jumătate de veac, cere- 
monia aceasta religioasă reprezintă pentru 
studenţi, simbolul noului lor an de muncă, a 
îndatoririi lor de a munci sub binecuvântarea 
iui Dumnezeu; de mai bine de o jumătate de 
veac, studenţii, asistenții, profesorii, senatul 


LORENZO BARACCHI TUA 


versitar, se întrunesc în aula cea mare, unde 

- Petar argint își pleacă fruntea în- 

erati către Mitropolitul Moldovei, care le 

dă binecuvântarea. Și acum, în aran Le IPEE 
stea grele, când cultura și credința României 

Mari sunt-în- pericol, acum. se aruncă icoanele 

și candelele afară din sălile Universităţii. 

Șeapte sau opt studenţi împreună cu Co- 
dreanu bat zadarnic pe la ușile profesorilor. 

Va trebui să așteptăm pentru a le lua apă- 
area, ca să se puie foc bisericilor şi să fie 
uciși preoții în altare? 

In dimineaţa zilei fixate pentru deschiderea 
cursurilor, Codreanu este în picioare, în fața 
porților Universităţii. 

Deasupra, un anunţ: 

„Aduc la cunoștința domnilor studenţi pre- 
„Cum și a domnilor profesori, că această Uni- 
„Versitate nu se deschide decât în urma sluj- 
„bei reiigioase tradiționale“. 

Codreanu ţine piept singur înaintea intrării, 
dar alții, mai bine de trei sute, îl busculează, 
îl lovesc umplându-l de sân 
din sală în sală. 


Tocmai când sosesc și ai săi ca să-i sară în 


ajutor, Secretarul Universităţii afişează un nou 
anunţ: | R 


ge, şi-l dau înapoi, 


„Se aduce la cunoștința tuturora că Univer- 


aa PI 


e “ 





GARDA DE FIER 


„itatea va rămane închisă până Miercuri, când 

pp va deschide cu serviciul religios”, 

: „De atunci mi sa înrădăcinat credința care 

nu mă va părăsi, că acel care luptă, chiar 
“singur, pentru Dumnezeu și neamul său, nu 
ral fi învins nici odată. 

i La Universitate, studenţii comuniști poartă 
sapca”) ruseasca nu pentrucă nu aveau alt- 
ceva, ci ostentativ, ca să afirme bolșevismul'”, 
O vânătoare originală care durează doar că- 
tevi zile și şepcile ard în Piaţa Unirii, lichi- 
date odată pentru totdeauna din sălile de curs 
ale Universităţii. 

Polemici cu redactorii „Opiniei, polemici şi 
încăerări în pieţele și pe străzile Iașilor, 

In urma unui incident de acest fel Rectoratul 
elimină pe siudentul Corneliu Z. Codreanu din 
Universitate. 

Prin această deciziune, Rectoratul se pune 
însă în conflict cu Facultatea de Drept, care 
se declară independentă și iși retrage repre- 
zentantul său din Senatul Universitar: /CONSI- 
„derând neavenită deciziunea Senatului pri- 
„vind pe studentul Codreanu . | 

Nu numai atât, dar îl inscrie și la exame- 
nele din toamnă. ; n ri 

Totuşi, mai târziu când va termina Univer- 


ty 





2) In original: „Sciapka“. (nota trad.). 


* 
PX zi 


LORENZO BARACCHI TUA 


sitatea nu i se va putea elibera lui Codreanu, 
Diploma de Licenţiat în Drept: Facultatea nu-i 
va. putea elibera decât un simplu certificat. 
n toamna lui 1921, Codreanu este ales 
Preşedinte al „Societăţii Studenţilor în Drept. 
Dar Senatul nu vrea să-i ratifice numirea: 


“Mam validat singur . 

Urmează un an întreg în discuțiuni și con- 
jerințe având ca obiect exclusiv: problema ji- 
dânească. 

intreaga massă studențească oravitează în 
jurul acestui focar de naţonalism. FA 

Operele lui Hajdeu, ale lui Conta, ale lui 
Eminescu, Alecsandri, Cuza, Paulescu, deschid 
nNoui orizonturi de gândire. 

La 22 Maiu 1922 Codreanu creează „,„Aso- 


ciația Studenților Creștini" 2) 


care exi d 
astăzi: stă și 


„Cu acest ideal plecăm in suflet, 
„Părăsim astăzi băncile Școlii”, 

„A lupta pe ori unde vom 
„tatea noastră, pentru vieața a 
„ului, socotim a fi cea dintâi 
„de onoare '. 


3) îi Aa [ice artă 
zație studențeatoă- aq 


cei cari 


îi pentru drep- 
menințaţă i] nea- 
4 noastră daţ orie 


T de astăzi este | singura ni 
misă. (nota trad.).: i tă Br 


Rd — 94 — 








GARDA DE FIER 


HITLER. MARȘUL ASUPRA ROMEI. 
"n toamnă anului 1922, ajutat de camarazii 
. Codreanu se înscrie la Facultatea de Eco- 

spele politică a Universităţii din Berlin, 

: La inaugurarea anului universitar, când Ma- 


rele Rector îmbrăcat cu loga și toca de cere- 


m 
noilor înscriși, 
costum naţional, este obiectul curiozițăţii ge- 


nerale. 


Din cauza lipsei de lucru, lucrătorii se sbat 
in mizerie, clasele privilegiate au rămas în 
vânt, marca scade catastrofal. 

M'a impresionat acolo în mijlocul acestei 
mizerii în care se sbăiea poporul germân, spi- 
ritul de disciplină, puterea lui de muncă, Sim- 

ul datoriei, corectitudinea, puterea de rezi- 
„stenţă şi credinţa în zile mai bune. Era un 
„popor sănătos și vedeam că nu se vă lăsa 
„doborît la pământ și 
nebănuite de sub piatra tu 
„care-l a apăsau . 

Codreanu trăieşte zilele ace 
ciu, 

Odată cu primele cărţi și CU 
răcoroase a dispărut însă și ulti 


pungă. 


turor greutăților 


stea de sacrifi- 
mul ban din 


— 35 — 


m DD. 


onii, împarte ti adiționalele strângeri de mână 
Codreanu în imaculatul său - 


Sunt zilele dureroase ăle poporului german. 


că va învia cu puteri | 


primele. zile 


n 





LORENZO BARACCHI TUA 


= nevoie de luptă. 2 j | 
robert în toiul nopții, citind la lumina unui 


muc de lumânare lipit în fundul unui pahar, 
Codreanu trebuie să închidă cartea și să doar- 
nci-șease ore — mMușcă- 


mă pentru 4 uita — Cl 
tura foamei. 


Reîntoarcerea acasă, ar însemna dezertare,. 


Atunci se transferă la Universitatea din lena, 
unde trăiește dintr un mic comerţ cu alimente, 
pe cari le revinde restauratorilor. 3 

In Octombrie al aceluiaș an, află că un tă: 
năr pictor de treizeci și şease de ani, Adolf 
Hitler 'a înfiinţat o organizație antisemită. 

A ajuns şi la Berlin știrea despre marșul a- 
supra Romei: i 

“M'am bucurat ca de victoria ţării mele . 

Vorbind de Mussolini, Codreanu scrie: 

“Pentru noi ceilalţi, el va fi un luceafăr lu- 
„Minos care ne va da speranţe: ne vali do- 
„vadă vie că hidra poate fi învinsă . 


PRIMELE ZILE DE INCHISOARE 


In Decembrie 1922, isbucnesc la Cluj dezor- 
dini studenţeşti. Rece 


Scânteia dezordinei isbucnește din Univer-- 


sitate: studenții și medicii jidani îşi fac disec- 
țiile pe cadavrele creștine. 


Momentul este nevralgic: delegaţii cer „nu- 


— 36 = 








GARDA DE FIER 


merus clausus', adică limitarea procentuală a 
jidanilor în școli și în funcțiunile publice. 

Proporția între creștini și jidani este de 20%/0, 
deci „numerus clausus' de 20%. 

Codreanu vede ce trebuie să facă și se în- 
toarce: locul său este printre camarazii cari 
luptă în ţară. 

Planul general fixat de către studenţi se con- 
cretiza întrun singur cuvânt: grevă. 

Dar Codreanu îl respinge. 

Inactivitatea nu este suficientă, este abso- 
lut necesară o extindere a mișcării în masse, 
din sălile Universităţii să fie răspândită la sate 
și în uzine. 

La București ia contact cu tatăl său și cu 
profesorul Cuza, cari de un siert de secol duc 
alături aceeaş luptă și propune lui Cuza să ia 
frânele mișcării. 

Cuza primește cu destulă răceală entuzias- 
mul lui Codreanu: are impresia că ar fi nece- 
sară o mişcare generală, de masse, însă neor- 
ganizată: „care să se organizeze singură. „Nu 
avem nevoie de disciplină”. „Nu suntem într o 
cazarmă . 

A doua zi Cuza consimte, dar Codreanu în- 
țelege că de azi înainte, între vechea și noua 
generaţie punţile sunt tăiate. 

Cuza aparține de acum în colo vechei ge- 
nerațţii, 





LORENZO BARACCHI TUA 


la 4 Martie 1923 ia naștere „Liga Aparărib 


Naţional-Creștine” (L.A N. C.). i 
Zece mii de membri se adună la lași, cu 


steagurile lor negre: în semn de UL 

alb în centru: speranța înconjurată de intune- 

rec, peste care este desemnată svastica, sim- 
Li 


bol internaţional al antisemitismului. De jur: 


imprejur, pe margini, tricolorul. «age 

Steagurile primesc binecuvântarea bisericii, 
iar în sala Bejan *) are loc o şedinţă. i 

Sala este însă neîncăpătoare pentru mulţi- 
mea care umple strada. Cuza este proclamat. 
Preşedinte al L. A. N.C. şi-l însărcinează cu 
organizarea mișcării, pe Codreanu. 

Tânărul Șef primește din mâinile lui Cuza 
conducerea destinelor românești: este clipa în 
care vechea generaţie trece făclia nouei gene- 
rații, generaţa de două zeci ani, generaţia tutu- 
ror entuziasmelor și a revoluțiilor. “ 

Tocmai în aceste zile cruciale, guvernul li- 
beral, modilicând art. 7 din Constituţe, acordă 
cetățenia română și drepturi egale. evreilor. - 

Presa jidovească trece faptul sub tăcere. 

„Lupta, „Adevărul“, „Dimineaţa“, au în pa- 


gina întâia tipărit cu litere de o șchioapă con- 


ilictul dintre chiriaşi și proprietari. 





4) In original, autorul arată Bucureştii ca loc de 
înființare aL. A. N. C.—LA.N. C. sa înfiinţat: 
la Iaşi, în sala Bejan (nota trad.). az 


— 38. — 





dpliu, un disc: 





GARDA DE FIER 


Doar, întrun colț pierdut de gazetă, două 
dinii: „Art, 7 din vechea Constituţie a fost în- 
locuit cu art. 133". | 

Profesorul Cuza își lace. auzit glasul său: 

„Români! | 


„Constituţia dela 28 Martie 1923 trebuie des- 


„ființată imediat. Protestaţi în contra votului 


„ei. Cereţi alegeri libere. Organizaţi-vă pentru 


„a vă asigura biruinţa. O nouă Constituţie 


„trebuie să garanteze drepturile de întâietate 
„ale naţiei românești”. 

Codreanu este în capul manitestaţiilor de 
protest. 

La. Podul Roşu se descarcă câteva focuri de 
revolver. | 

Jandarmeria, cavaleria, armata, intervin ca 
să restabillească ordinea. îi 

Jurnalele anunţă cu titluri mari: „laşi au 
trăit o zi și o noapte de revoluţie . Pentru 
prima data Codreanu este arestat. 

Dar de ce este nevoie să fie adus la Tribunal 


cu agentul? : + * | 


Nu se încred în cuvântul său? : 

Agentul este silit în cele din urmă să-l ur- 
meze la'douăzeci de pași. | 

Primele zile de inchisoare la Poarta Verde. 

Codreanu zâmbeşte când aude numele cu- 
florii acesteia. e pe 


3 


SR - j: să 


LORENZO BARACCHI TUA 


Verzi vor fi cămășile legionarilor săi, verde 
va fi casa unde se vor odihni martirii Garzi: 
de Fier. 


BISERICA IN LANȚURI 


Pentru a organiza și mai bine mișcarea, Co-. 


dreanu hotărăşte un congres pentru zilele de 
22—25 August 1923. 

lon Moţa, Președintele centrului studenţesc 
„Petru Maior“ îi comunică opunerea autorită- 
ților. Dar Codreanu nu este omul care să de- 
zarmeze: Congresul trebuie să se ţină şi va 
avea loc. | | 
„In dimineaţa zilei de 22, studențimea, în 
grup compact, se îndreaptă spre Mitropolie să 
se roage pentru memoria camarazilor căzuți 
in războiu. 

Insă acolo, îi așteaptă o surpriză dureroasă: 
ușile bisericii sunt păzite de poliție și ferecate 
cu un lanț gros de fier. 

În cei ip ate ai matei 
locul străzii şi cu af 0 Aleea dt 

Universitatea este zi cala CIIt, se roagă. 

La fiecare at ala de SUR. 
cu“ galei ii papac cate trei soldaţi 
e a arma: Regimentul 13 Infan- 
lerie asediază clădirea. 


În Aula cea mare a Facultăţii de Drept 'pa- 





GARDA DE FIER 


lizi, muţi de durere, tinerii își dau seama de 
toată gravitatea situaţiei. | 

Codreanu, ales Preşedinte, susține necesi- 
tatea sacriticiului, a sacrificiului până la unul, 
După un an întreg de lupte, de umiliri, de în- 
chisoare, nu te mai poţi întoarce înapoi. 

Este ora opt seara. Mulțimea freamătă afară. 

Constantin Pancu, vechiul luptător din 1919, 
după ce rupe trei cordoane de poliţişti *), ră- 
mâne cu brațele încrucișate, cu un sac de 
pâine la picioare: „Sunt fiii noștri"! 

Propunerea pe care o fac autorităţile de a 
lăsa liberi pe toţi studenţii, cu excepţia lui Co- 
dreanu este respinsă în massă. 

In sfârșit, câtre ora 11, li se permite să iasă 
pe rând, câte trei. 

Codreanu înţelege manevra, care este în- 


dreptată exclusiv în scopul arestării sale: își 


desbracă costumul național și odată ajuns la 
ușe, lasă să-i cadă câteva monede. 

Cei de lângă el și patru comsari de poliţie se 
apleacă să caute pe jos, aprinzând chibrit după 
chibrit: Codreanu este scăpat. 

Congresul continuă în pădure, luându-se 
toate precauţiunile: santinele, curieri, avant- 
posturi. | 

5) In original: patru cordoane. „Pentru legionari“ 
pag. 161 (Ed. 1936) pomeneşte de, ruperea a numai trei 
cordoane (nota țrad.). .. N AP 





LORENZO BARACCHI TUA 


Codreanu, mânjit de uleiu ȘI cărbune, în - 
stumul său de fochist, nu poațe fi recunosculi. 
nici chiar de către camarazi. Sa 

Solemn — și pentru prima dată ai se DTO- 
clamă lupta împotriva partidelor politice. 


La 17 Septembrie 1923 L. A. N. C,, ţine un 
congres la Câmpulung și deleagă trei zEGi: de- 
țărani pentru a fi primiţi la Bucureşti de către 
Primul Ministru, 

De necrezut și totuși adevărat: toţi masivii 
păduroși ai Bucovinei au fost închiriaţi cu o 
nemai pomenită sfruntare, jidanului Anhauh, 
pe prețul de zece lei metrul cub, cu toate că: 
românul plătește obișnuit un preţ de trei sute: 
cinci zeci de lei. 

Dar poliția veghează: armele vor găsi o pra- 
dă ușoară în grupul acesta de oameni neînar- 
mați și ușor de deosebit în mulțime, cu costu- 
mele lor naţionale atât de albe. 

Studenţii intervin energic rupând două cor- 
doane de sergenți: bieții oameni simpli dela; 
țară, cari au plecat către Capitală cu nădej- 
dea că li se va face dreptate, incep să plângă 
acum, când se văd imbrânciţi şi loviți, fără 
putință de apărare și fără să știe măcar de ce 
sunt învinuiți! | 

Unul dintre ei, cu lacrimile în ochi, nepu- 


-— 42 — 








GARDA DE FIER 


tincios și insângerat, de disperare incepe să-şi 
sfâșie hainele depe el. | 


De două zile așteaptă zadarnic să fie primiți. 

insfârșit, sunt introduși într'o sală. Dar Pri- 
mul Ministru nu-i poate primi astăzi, - 

Sunt oameni sărmani, au cheltuit mai mult 
de o mie de lei de căciulă ca să poată veni 
aici, să-și apere drepturile. E al A 

Codreanu amenință, umerii robuşti ai țăra- | 
nilor împing și ușa cedează, de 

Uşa se dă în lături: o scară, și sus în capul 
scării: Primul Ministru. sa i 

„Sărutăm mâna Măriei Voastre. 

„Ce vrem? Jidanii pleacă cu vagoanele pline 
„de lemne şi nouă ne curge apa în case prin 
„acoperișuri, când plouă. 

„Ce vrem? Școlile sunt pline de jidani şi 
„Copiii noștri nu au loc de ei! 3 

„Ce vrem? Vrem ţara noastră, pământul nos- 
„stru. Vrem numerus clausus'. 

Primul Ministru promite sa rezolve favora- 
bil chestiunea pădurilor. Dar, în ceeace pri- 


_veşte „numerus clausus" nu-i nimic de facut. 


„Arătaţi-mi o singură ţară din SAAR care 
„l-a introdus şi-l voiu introduce și eu . id 

Zece ani după aceea, se va adopta in Eu- 
ropa principiul lui „numerus clausus' dar Bră- 
tianu nu va mai fi ca să-și poată ține promi-, 
siunea. | 


EECĂ a 





LORENZO BARACCHI TUA 


PROCESUL ȚĂRII 


„Studenţii nu mai pot rezista şi decât 'să' ca- 
pitulăm ruşinos, mai bine să ne sacrificăm, 
“dar făcând să cadă alături de noi toți aceia 
ce sunt vinovați de trădarea intereselor ro- 
“mânești. Să ne procurăm revolvere și să tra- 

„gem în ei, dând un exemplu groaznic, care 


„să rămână dealungul istoriei noastre româ- 


„nești. Ce se va alege după aceasta de noi, 
“vom muri sau vom rămâne toată vieaţa în 
“închisoare, nu mai interesează . | 
Astfel vorbea lon Moţa. Dar ceasul nu era 

sosit pentru el, căci Spania va fi aceea care mai 


“târziu îi va cere sângele de martir. 


Codreanu este de acord: să se stabilească 
cei responsabili de situațiunea actuală, trâădă- 
torii neamului. ni 

„Dacă aș avea un singur glonţ, iar în fața 
„Mea un dușman și un trădător, glonţul l-aș 
„trimite în trădător“. 

Lista conţine numele a șease miniștri, a câ- 
iorva rabini, a trei bancheri, a directorilor 
„Luptei”, „Adevărului“ și „Dimineţii”, 

Suntem în seara de 8 Octombrie 1923. 

Tocmai se fac ultimele pregătiri, când. unul 


dintre camarazi intră palid la faţă: casa este 
inconjurată de „Bolițișii, 


+ .. 
$ 
ş - ... 
Li] 


— 44 — 





GARDA DE FIER 


Sacrificiul a fost întunecat de trădare: de 


„aici în colo Căpitanul va fi neinduplecat cu 


trădătorii. 

Alte zile de inchisoare, de foame, de frig. 

Mai sunt doar câteva ceasuri până la pro- 
ces: camarazii sunt tocmai în aşteptarea fami- 
liilor lor, când din Cancelarie, se aud detună- 
turile a șeapte focuri de revolver. 

Moţa a pedepsit pe trădător. 

La proces „„complotiștii” sunt îmbrăcaţi în 


albul costum național. Primul, este interogat 
Codreanu. 


Tânărul vorbește rar, senin, în faţa juraţilor, 
cari fară să vrea aprobă din cap. 
Apararea lui Paulescu entuziasmează mulţi- 
mea: | 


„In: numele lui Cuza, în numele meu și al 
„tuturor profesorilor dela toate Universitățile 
„române cari gândesc și simt ca noi, declar ca 
„convingerea noastră profundă și hotărită este 
„ca acest proces să nu fie intentat acestor stu- 
„denţi aşezaţi azi pe banca acuzaților și nici 
„împotriva studenţimii române. Acesta este 
„procesul poporului nostru împotriva unui alt 
„popor, străin, care a acaparat și vrea sa ne 
„domine pământul . 

„Entuziasmul este general, câţiva dintre Ju- 
taţi plâng pe băncile lor. Studenţii sunt achi- 
taţi. | 


e AH 


LORENZO BARACCHI IUA 


„CASA NOASTRĂ" SE 


Codreanu nu are mijloace ca să închirieze o 


sală, o încăpere oarecare, pentru adunări.. Șe- 
dințele s'au ţinut până acum întro baracă de 
scânduri în care plouă și-i Îrig. 

E nevoie să se clădească o casă cu propriile 
braţe. 

Studenţii primesc cu toţii: se oferă şi fererl 
necesar pentru fabricarea cărămizilor și con- 
siruirea casei. | 

Munca este începută printro rugăciune: se 
fabrică trei mii de cărămizi pe zi, dela patru 
dimineața până seara. 

Lumea se oprește să privească: aceștia să fie 
studenţii cărora odată intraţi în Universitate, 
le e rușine să se arate pe străzile din centru, 
lie și cu un pacheţel în mână? 

Aceştia să fie studenții eleganţi, cari cu ţi- 
gara în colțul gurii, se plimbă prin Cişmigiu 
în minunatele nopți de vară, sau chefuesc cu 


„tuică', pentruca apoi să umple cu gălăgie lor 
străzile Capitalei? 


Luc crătorii se opresc 
gători. 


,Munceam Plini de voie 
„gândul că în curând Vom avea: „casa noastră". 


j De acum inainte, munca devine sudura da 
ază a doctrinei legionare. Se ot 


ȘI ei și zâmbesc înţele- 


bună, de. nădejdi, cu 


— 48 — 





GARDA DE FIER 


Mii de studenţi, de proiesori, de avocaţi, de 
ingineri își vor da contribuția brațelor lor aces- 
tei cauze sfinte, fără altă recompensă, decât 
mulțumirea datoriei împlinite. 

„Intr o dimineaţă, pe când câţiva studenţi ră- 
sădeau zarzavaturi pentru a asigura astfel hra- 
na. camarazilor ce munceau alături, năvălesc 
de. odată patru zeci de inşi cu revolverele in 
mână. 

1rei ciomege se reped în acelaș timp în ca- 
pul lui Codreanu: i se leagă mâinile la spate în 
timp: ce doi agenţi îl scuipă în obraz. 

1. acum, printre insulte și lovituri, la poli- 
ție. ea 

Codreanu singur este între opt jandarmi, 
ceilalți între două sute. 

„Prefectul Manciu le trece câte-o armă printre 
picioare. 

Li se scot ghetele și sunt ridicaţi de picioare 
cu capetele în jos. 

” Manciu îşi scoate haina și orbit de iurie, îi 
bate până la sânge la tălpile picioarelor. 

Ce v'a spus Codreanu? 

„NIMIC . 

_Şi strigătele se pierd infundate în găleţile 
cu apă, în cari poliţia îi bagă cu capetele pe 


bieții martiri. 
Intervenţia lui Cuza este salvatoare. | 


— 47 — 


LORENZO BARACCHI, TUA 


Bătut, insultat, umilit, Codreanu pleacă. în 
munți unde-și construiește o colibă. 
O lună și jumătate de sihăstrie și de retlec- 


ție: singurii tovarăși sunt doar ciobanii cari îi 


aduc câte-o ulcică de lapte și o bucată de 


pâine. 


Când se intoarce acasă, află că jidanii din. 


lași puseseră un automobil la dispoziţia poli- 
țel. 


La 10 August 1924, Codreanu se logodește 
cu Elena llinoiu. 

Floarea acestei iubiri a crescut, ca de altfel 
intreaga lui vieaţă, între spini. 

Codreanu împlinește 25 ani, 


La 25 Octombrie, când se judecă procesul 
siudentului Comârzan torturat de Manciu, Co. 
dreanu este în sală ca avocat apărător. 

Manciu, care între timp fusese decorat cu 
„Steaua României“, vine la ședință cu întreg 
corpul polițienesc. | 

Clipa răfuelii a sosit: Codreanu a scos revol- 
verul și a tras. | 

Adunați afară, Vociferează și amenință o 
mulțime de Jidovi, dar Codeanu mai are încă 
cinci cartușe Și își croiește drumul singur. 

In stradă este arestat, 

Presa i se arată favorabilă: 


— 48 — 











GARDA DE FIER 


„Sistemul fatal inspirat de Manciu a fost țe- 
„roarea +: . | 

„Studenta Silvia Teodorescu a fost lovită de 
„Manciu cu piciorul în spate, în plină stradă“ 

„Corneliu Zelea Codreanu a fost în legitimă 
„apărare. 
„Alte zile: de inchisoare, alte lungi ore de 
descurajare şi tristeţă. 

„E grozavă singurătatea“. 

„Să ne bucurăm așa dar, cât suntem tineri! 
„Versuri cari au încălzit, au bucurat, au încu- 
mMunai cu cununa veseliei, tinerețea tuturor 
„generaţiilor de studenţi“. 

„Mie nu mi sa acordat acest drept. N'am 
„avut timp când să petrec. Vieaţa Universitară, 
„în timpul căreia toţi petrec şi cântă, am termi- 
„nat-o. Nici nu știu când a trecut”. 

„Acim mi-a fost luat ȘI soarele!'“. 

Genunchii au înțepenit, frigul a pătruns în 
oase. baba racita 

Vântul suflă pe lângă balamalele uşii zăpa- 
da, care se spulberă înghețată și umple un 
sfert din podeaua celulei, PR ale 

Afară răsună mereu, doar vocea seacă a san- 
inelelor cari se schimbă. ii 

Un grup de domnişoare îi trimit hrană și O 
cămașă naţională lucrată de ele, de mână 

Procesul s'a fixat: centrele universitare ti- 


ne SO ae 


LORENZO BARACCHI TUA 


păresc mii de manifeste; un căpitan din Ciu 
răspândește singur zeci de mii în toată. țara. 

Se publică scrisorile trimise de Codreanu. din 
închisoare. 

„Desbateriie procesului au loc la 20 Maiu la 
Turnu-Severin. 

“La Turnu-Severin, unde din apa limpede. a 
Dunării se mai înalță încă picioarele de mar- 


moră a podului pe care Traian l-a hărăzit Da 


ciei, odată cu destinele Romei. 


„Sala este plină până la refuz și mai mult de: 


zece mii de oameni așteaptă afară. 

Acuzarea contestă că studenţii ar îi fost mai. 
tratați de Manciu; p;nă şi certificatul medical 
al doctorului ce dăduse primele îngrijiri tine- 
rilor insângeraţi în bătăi, este arătat ca fiind 
fals. 


„Domnilor Jurați! Am luptat şi tot ce am fă- 


„Cui, am făcut numai din credință și dragosie 


„Pentru țară. 

„Ne luăm angajamentul de a lupta page le 
„capăt. 

„Acesta este ultimul meu cuvânt“. 

După șease zile de desbateri, Codreanu a$- 
teaptă verdictul într'o sală vecină. | 

De odată isbucnesc urale. Codreanu este luat: 


pe sus și purtaț pe brațe afară din sală: popu-- 
lația aruncă flori în drumul său, 


te 4 2 








GARDA DE FIER 


“Acasă, îl așteaptă Hozila- de lămâiţă: Elena 
va fi tovarășa vieţii sale. 


O nuntă demnă de un impărat: nouăzeci de 
mii de oameni au alergat din toate colțurile 
țării să ia parte la nuntă, două mii trei sute de 

căruţe urmeaza cortegiul lung de șeapte kilo- 


metri. 
Filmul, turnat de o mare casă cinematogra- 
tică este insă confiscat și ars de câtre guvern. 


IN FRANȚA 


Intre timp, Codreanu se înscrie la Faculta- 
tea de şiiințe Economice și Politice din Gre- 
NBble 5 Aaa au fisa 
_ Soţia sa brodează, câștigând astfel câte ceva. 

Dornic să asimileze totul, priveşte în jur, 
confruntă şi face observaţiuni: | 

„M'am convins că poporul francez, ţăranul 
„ȘI orâşanul, este un popor de o moralitate se- 
„Veră. Imoralităţile aparţin străinilor stricaţi, 
„Pogaţilor tuturor neamurilor, atrași de. Paris 
„Și de alte orașe mari. 

„Clasa conducătoare după părerea mea însă, 
meste iremediabil compromisă, gândind, Hain 
„Şi acționând sub influienţa și numai sub A); 
„fluiența iudeo-masoneriei şi a bancherilor el, 
„Care a făcut din Paris sediul său pentru în- 


— 51 —— 


LORENZO BARACCHI TUA 


„treaga lume. (Londra cu ritul său scoţian este 
„numai o filială). 

„Această clasă conducătoare este Tuptă de 
„intreaga istorie a Franţei și de națiunea fran- 
„ceză'. 

In țară, cu toată puternica simpatie, |. A. 
N. C. nu merge cum trebuie: s'a defectat ceva 
în angrenajele organizaţiei.. 

Aforismul lui Cuza: „In Ligă intră cine vrea 
„ŞI Tămâne cine poate“, aduce în rândurile 
mișcării o ceată de profitori, cari Teușesc s'o 
compromită. | 

Liga are nevoie de un șei și Cuza este un 
om de știință. 

A stigmatizat răul cu bisturiul inteligenţei 
sale, dar nu are puterea să-l extirpe. 

„A fost în toate de mare folos, dar totdeauna 
„in urmă: iniţiativa nu l-a aparţinut”. 

Când se întoarce în țară, Codreanu găsește 
EA N.C despărțită în două: zadarnice sunţ 
toate rugăminţile sale lață de desidenţi pen- 
truca aceştia să facă oarecari. sacrificii în sco- 
pul de a se reda o unitate mișcării. 


De astăzi, vieața lui Codreanu aparține par- 
tidului, 


aaa rată 





II. 
PARTIDUL 








LEGIUNEA ARHANGHELULUI MIHAI. 


„In faţa situațiunii de mai sus, m'am hotărît 
„să nu merg nici cu o tabără, nici cu cealaltă. 
„Nici să mă resemnez, ci să încep organizarea 
„tineretului, pe răspunderea mea, după sufle- 
„tul şi capui meu și să continui lupta, iar nu 
„să capitulez . 

Momentul este decisiv: pe ruinele [L. A. N. 
C., divizate, răsare noua organizaţie: 

„Astăzi, Vineri 24 lunie 1927 (Sit. lon Bote- 
„Zătorul) ora zece seara, se înființează: „Le- 


„„giunea Arhanghelul Mihail” sub conducerea 


î1 


„mea. 2: le 

Legiunea se naște ca o reacțiune spirituală 
ereștină împotriva dezordinei care stăpânește 
țara. Legionarii sunt obligaţi să facă fiecare de 
gardă câte trei ore, în fața icoanei Arhanghe- 
ului, 

„Era o împlinire minunată! Icoana va sim- 
„boliza credinţa, garda în jurul ei, noapte și 
„Zi, spiritul răsboinic. Din aceste două isvoare: 
sa născut Legiunea .. rail 


LORENZO BARACCHI TUA 


Puţini sunt aceia ce răspund la chemare. 
zece lineri și trei sau patru oameni mai în 
vârstă. 

Orice ar mai încerca Cuza să le vorbească, 
să-i convingă, între ei este o prăpastie. de ne. 
irecui. „Pe calea pe care mergeţi acum, noj 
„nu vă mai putem urma, deoarece nu mai cre- 
„dem într'însa“. 

Cuza îi desleagă de jurământ 1). 

Acum, lupta între L. A. N. C. Şi LA NI C, 
staiutară, moștenitoarea Ligii Apărării Naţio- 
nal-Creștine, este părăsită: toate fulgerele se 
îndreaptă asupra Legiunii, toate acuzaţille îm- 
potriva legionarilor. 

Totuși trebuie să te aperi. 

„Apare şi o gazetă pentru a zădărnici cam- 
pania de infamii și de calomnii a presei ad- 
Verse. . 
” la naștere astfel: „Pământul Strămoșesc'': 

„Din cauza certurilor noastre, frontul dinspre 
„adevăratul inamic este descoperit. Jidanul 
„triumfă. Stindardele noastre din Ligă se duc 
„pe această cale către o infrângere sigură". 

„Nimeni nu asigură viitorul acestei țari. 

„Acei ce își iubesc Patria și pe Dumnezeu, 
„Să ne urmeze“. | 
1) Mai târziu I-A. N. C. lui Cuza se va contopi cu 
 Partţidul Naţional “Agrar, al lui, Qctovian Goga, dând 
naștere unui nou partid: Naţional-Creştin. (nota. aut.). 


—- 96 — 





GARDA DE FIER 


„Nu cu vorbe, ci cu fapte. Acesta e punctul 


„mostru de vedere: aci să fim și să rămâ- 


nem" *). 

Lupta peniru a menţine în Vieață această 
revistă este extrem de grea, dar răsplata este 
înălțătoare: : 

„Sunteţi speranţa zilelor noastre de mâine. 

Viitorul nostru și al copiilor noștri îl punem 
„la picioarele D-voastră”, k 

„Deşi eu merg spre apusul vieţii, totuşi îmi 
„răsare in suflet o rază nouă de nădejde și 
reinviere a scumpei noastre țări, văzând miş- 
carea SBliiiă și curată a Legiunii”. 
| Cei cari scriu acestea sunt un biet contabil 
și un ţăran. i | i abia 

„Patru linii “brăzdează mica noastră vieaţă 
„inițiala: E 

„1. Credinţa în Dumnezeu. Toţi credeam în 
„Dumnezeu. Nu era nici un ateu printre noi. 


| . A aa. . d Ro ri CU | 
G | i încercuiți și mai singuri, 
„Cu cât eram mai în ți ş 


sit & t 
„atât preocupările noastre se ridicau mai ee 
„spre Dumnezeu şi spre contactul cu morţ 
l Și al mului. 

„NOȘiII și al neam iapă ră 

> dă ări incibila şi O 
o târie Invinci 
„Aceasta ne dădea ȘI 





2) „Pământul Strămoșesc“ 
1927 (nota aut,). 
Am redat citatul în forma 


(nota trad.) 


iai DR ct 


Anul 1 Nr. 1, 1 August 


pieri 


dată de autorul italian 


LORENZO BARACCHI TUA 


„seninătate luminoasă în f 
e aţa tut 
„TilOI. | ri 
„2. Increderea în misiunea noastră. N; 
„Mula nu 1 se putea servi nici ce] mai pe: 
gti despre posibilitatea victoriei ap, 
„aşa ini : Ep 
că Fat Și de urmăriţi de toată feat 
i oate argumentele pledau îm î i 
sg perspective de biruinţă d 
„lOtuși mergeam înai | 
MN LI 
Bi inâinte, datorită numai în- 


„cred . - - - E.3 
ederii nelimitate în steaua 
orient noastră și a 


lovitu- 


„dinainte, având mari le 
erau copii, 
ij în an, pe cari nu- 
e in cele dintâi zile s; 
. egatură de dragos 
„din 

 dceeaș familie Și 
"TNICI copii, 

4, Cântecul 


„8Tă“, Cântecu] 
„Melodie s'a 
„Tâţie 17 


(Cântam): 


Pe O A 
a LI | S Pi 3 
lui Ștefan Mita: Mite 


R a Su 
„Cânq îl 0 aa ful acum 500 di 
„dlundam ş cin ȘI de glorie romă cele vre 
A sute de ani q Mească, ne 
e _istori 
e ȘI 





GARDA DE FIER 


“trăiam câteva clipe acolo, în contact cu ve- 


„chii soldaţi și arcași ai lui Ștefan și însuși. 


“Pentru a putea sa cânţi îți trebuie o anu- 
„mită. stare sufletească. O armonie în sufletul 
„tău. Cel ce merge să fure pe cineva, acela nu 
„poate cânta. Nici cel ce merge să facă o ne- 
„dreptate . z: 

Anul 1928 este anul mizeriei şi al sacrifi- 
ciilor.. „zi Ș | | îs 

Din grije pentru socrul său care are șeapte 
guri de hrănit, Codreanu căruia deasemeni îi 
lipsea până şi hainele și o încălțăminte ca u- 
mea (soţia sa mai poartă încă rochia de mi- 


reasă) se hotărăște să primească o mică slujbă. 
De şease ani na mai intrat întro cafenea, 


intrun teatru sau în vre-un cinematograi. 
Nu pentrucă aceasta i-ar displace. 


Imi pare rău numai că după o asemenea 


„vieaţă de restricţii, s'au găsit suil 
“mă atace pe temeiul că aș fi dus ș 
„o vieaţă largă . 

Se înfiinţează „, 
oameni dela cincizeci de ani în Sus, 
tori sau intelectuali, cari au dus o curată vi 
legionară și pot inspira încred 
pabili să dea un sfat așezai 


ceasurile grele, pentru Legiune. 
In numărul din 1 Decembrie 1927 a ; 


— 59 — 


ete cari să 
i duc încă 


Senatul Legiunii compus din 
munci- 
eaţă 
erea că sunt ca- 
și credincios in 


Pămân-- 


BARA 
LORENZO ACCHI TUA GARDA DE FIER 


tului Strămoșesc ', Codreanu începe o nouă 


ie să a, înșirat tot efectivul militar din partea 10- 
bătălie: este nevoie să se cumpere o camie. ga, 


: | cului. | 
+ netă pentru a se putea deplasa cu mai multă O voce funerară răsună grav de dincolo de 
repeziciune. baricadă: 


Legionarii organizează: coruri, sarbători, Con- 
ferințe, pentru a putea strânge banii necesari, 
După două luni, camioneta își face apariţia. 

Legionarii o botezară „,Căprioara“, pentru 
mersul ei în salturi, din cauza că în totdeauna 
era supra încărcată cu oameni şi materiale. 

Și „Căprioara“ i-a rămas numele. 

Chiar în „Cărticica Șefului de Cuib" E -. 
dedică vre-o câteva rânduri: 

„Nu mă goni prea tare că mă vei omori prea 
„Tepede și nu voiu mai putea servi Legiunea“. 

„Camarazi, nu mă încărcați peste puteri, um- 
„blaţi cu milă, că eu vă port spre biruinţă'“. 


ȘI „Căprioara' a contribuit adesea la biruinţa 
Legiunii, | 


“Stăi. Mâinile sus . 

Cu baionetele la armă, jandarmii se apro- 
pie de „Căprioară . 

Aceeaş voce îiunerară care amenințase la 
început: 

„Unde este mitraliera? . 

Autoritățile dau roată camionetei cu paşi 
circumspecţi ca și cum aceasta ar sta să ex- 
plodeze dintr un moment într altul. 

Până la urmă, se lămuri ce era cu mitraliera: 
inofensiva ţeavă de eșapament coniecţionată 
dintr'o neînfricoșată tinichea și cu deschiza- 
tura ei detonantă a gazelor, ajunsese din ra- 
port confidenţial în raport confidenţial, urcând 
toată scara ierarhică a poliţiei, să sufere toata 
această metamorfoză ucigașă. 


€ 





„la două sute de km 
distanță, ba unii > R 
Pe a Jura că au văzut-o în ZAȚIA 
m Aa mai multe locuri, aia | ii ci 
„ APrioara”' a deveni . roanizare al Legiunii se 
al Jandarmeriei it automobilul fantomă Intregul sistem de org 


o zi bazează pe „„Cuib'', care este prima celulă a 


Prioara'” găsește 


Legionarii e gi șoseaua barată. mișcării. 
de Primar, de eta ȘI dau cu ochii de Prefect, Cuibul este „un grup de oameni sub coman 
dantul regime | Isarul de poliţie, de Cina da unui singur om. | 

1 dr fa dreapta ȘI la stân- „Cuibul n'ar comitet. El are numai un șef 


ii A 





1ORENZO BARACCHI TUA 


e cmliieRaă, n corespondent care poartă 
corespondenţă, ai leat Sa Be COM 
„iile și un curier care face stra: cu alte: 
„cuiburi sau cu șeful județului *). be 

, Cuibul cuprinde un efectiv dela trei, la trei 
„eci de oameni: când numărul membrilor de- 


pășește cifra de treizeci, cuibul se scindează 


automat în două, dând naștere astfel la două: 


celule deosebite. 

Legionarii sunt puţini, singuri, disparaţi, tre- 
buie deci să se ducă o luptă aprigă pentru a 
putea grupa noui prozeliți în jurul lor. 

“Taţă dece — chiar astăzi — șeful de cuib nu 
este numit de către conducere, ci doar recu- 
noscut și confirmat, îndată ce și-a constituit 
cuibul. 

In acest fel, capacitatea, autoritatea şi cali- 
tațile personale ale șefului sunt coniirmate 
dela sine, - 

"Cuiburile sunt grupate în Familii” ȘI aces- 
tea la rândul lor în „Garnizoane“ 
în toate acestea în mod rigid principiul ierar- 
hiei, care asigură o severă continuitate dela 


ultimul legionar până la conducătorul suprem 
al mișcării, 

Sistemul cuibului 
tagii: 


+ urmându-se 


prezintă următoarele avan- 





| „3) Căticica Șefului de Cuib (nota aut.) 


762 — 





GARDA DE FIER 


“Face sa aciiveze, pune în iuncţiune intreg 
„organismul unei. mișcări. In celelalte organi- 
„zaţii unde există comitete şi membri pe co- 
„mune sau județe, lucrează numai câțiva din 


„comitet. | 


„Restul: 1.000, 2.000, 10.000 stau“. 

Este ușor transformabil. Dintr'o unitate de 
luptă întro unitate de muncă sau dintr'una de 
muncă într una de luptă. 

„Creează un mare număr de cadre, oameni 
„specializați în arta conducerii, localizează 
„efectele unei defecţiuni sau trădări“. 

In Legiune există mai multe feluri de cui- 
buri, purtând denumiri deosebite. Avem astfel: 
cuiburi „Frăția de Cruce” pentru tinerii dela 
patrusprezece la douazeci de ani şi cuiburi 
femenine, cari poartă numele de ,„Cetăţui , for- 
maie dintre studentele școlilor superioare, a- 
vând scopuri educative și formative: „Ele vor 
„fi mâine mame" *). 

Studenţii Universităţilor din provincie sunt 
constituiți în „Grupuri Universitare Provincia- 
le” cari, la rândul lor, formează „Centrul Uni- 
versitar Legionar” ai cărui șefi sunt numiţi în 
fiecare an de către Consiliul prezidat de însuși 
Codreanu. at cal e) 

Șeful de cuib este obligat să prezinte. un ra- 





4) Cărticica Şefului de Cuib. (Nota aut.). 


e Vp 


LORENZO BARACCHI TUA 


port săptămânal în care să indice: absenţele, 
contribuţiile cari sau adunat, cumpărările și 
vânzările de. cărţi, formarea nouilor Cuiburi, 
marşurile efectuate. iza DIR 
Cuibul distribuie gratuit membrilor lipsiţi de 
mijloace, publicaţiunile legionare, cari le sunt 
lăsate acasă, fără ca legionarii să cunoască nu- 
mele donatorului. 
Cuibul este acela care dă inițiativa şi por- 
nește la înfăptuirea diverselor munci manuale 
necesare pentru bunul mers al satului sau chiar 
al ținutului: cei opt, zece sau treizeci de mem- 
bri ai Cuibului repară drumurile, casele, pode- 


țele, fără să ceară vre-o remuneraţie pentru 


aceasta. 
“Dumineca, exerciţii tactice. şi marșuri. 


„Marșul , este sănătos, Marșul odihnește și 


„reface nervul și suiletul. omenesc. Dar mai 
„presus de toate, marșul este simbolul acţiu- 
„Nil, al explorării, a] cuceririi legionare” ? 
Sedinţele Cuiburilor | 
Sâmbătă seara pentru t 
„Cuibul adunat este 
„Cuib te desbraci de toa 


oată ţara, 


———___ 


Rue 
) Cărticica Şetului de Cuib. (Nota aut.) 





sunt fixate în fiecare 





GARDA DE FIER 


La ora hotărită, când toţi sunt adunați, şejul 
de Cuib se ridică şi pronunţă: 

„Camarazi!| . 

La acest cuvânt toţi se ridică în picioare, iar 
seful salută cu braţul ridicat: 

„Să ne rugăm lui Dumnezeu. Să ne ridicăm 
„cu gândul la sufletele martirilor: Moţa, Marin, 
„Sterie Ciumetti și a tuturor camarazilor no- 
„ştri căzuţi pentru Legiune sau morţi în cre- 
„dința legionară. 

“Să credem în învierea României Legionare 
„şi în sfărâmarea zidului de ură şi de mișelie, 
„care o împresoară. ic 

“Jur că nu voiu trăda nici odată Legiunea"). 

Se începe atunci discutarea problemelor ce- 
„e: mai urgente și se pregătesc spiritualiceșie 
;şi doctrinar Legionarii, prin conversații, lecţii, 
„discuţiuni” ”). 


£) Cărticica Sefului de Cuib (nota aut.). 

7) Iată, de exmplu, sâteva dintre subiectele ce se 
discută întrun cuib: 

„Țăranul în Statul Legionar”. 

„Cum se poate stăvili încercarea de 
„credinței. comuniste în Basarabia“. 

Există o artă -legionară?". 

“Rolul femeei legionare în România de astăzi 
„Capitalul şi industria română“. A 
„Politica agrară, reforma financiară“. 
„Armata“. . 
„Problema minorităţilor în statul român“. - 


răspândire a 


03. 


LORENZO BARACCHI TUA 


+= 


„Legionarul are o ținută mândră și ostă- | 
„şească. Vorbește puţin. Se uită drept în 9phii | 


„ochii nu mint . 


„Legionarul şi în scris și in vorbă trebuie. să 
„fie scurt, clar şi precis. Vorbăria lungă şi în- 


„curcată este vorbăria democraţiei”, 


Şedinţa se termină cu jurământul: „Jur că.nu 


„Yoiu trăda niciodată Legiunea“ $). 


Din punct de vedere doctrinal, Cuibul cute 
condus de șease legi ?): 


„Legea disciplinei: „Fii disciplinat sita 


„Căci numai aşa vei învinge. Urmează-ţi seful 
„ȘI la bine şi la greu. 


„Legea Muncii: „Muncește. Muncește în fie- 
Aida zi, muncește cu drag. Răsplata muncii să- 
„ți fie nu câştigul, ci mulțumirea că ai pus o 


„Căr 

ri la înălțarea Legiunii și la inflorirea 
„Legea tăcerii: 
trebuie, Vorbeşte 

„este oratoria faptei 

„Să vorbească“. 

ea 0 


„Cine a tosi Lenin“. 

nito Musso Sssolini“ 
pa ste Adoit Hitler“, E. 
o Bănizaţia Balilla. 
"E ascismul inainte şi. 





4 


GARDA DE FIER 
„Legea educaţiei: „Trebuie să devii altul: 
„Mun. erou. In Cuib. iu luă Ptencataiz? bine 


„Legiunea'”. 


“;,Legea' ajutorului fociproe! ' uAjută-ţi fratele 
„Căzut în nenorocire. Nu-l lăsa”. 

„Legea onoarei: „„Mergi numai pe căile indie 
„cate de onoare. Luptă şi nu fii nici-odată mi- 


„șel. Lasă pentru aţii căile infamiei. Decât să 


„invingi printr'o infamie, mai bine să cazi lup- 
| riza pe drumul onoarei 1%), 


„PRIETENII LEGIUNII” 


“Mulţi, din diferite motive: din cauză că sunt 
împiedecaţi fiind slujbaşi la Stat, sau fiindcă 
aparțin Armatei, sau pentrucă n'au ajuns încă 


“la acel grad de pregătire sufletească pe care îl 


cere înregimentarea în Legiune, deși nu fac 


“parte în: mod electiv, îi pe RAR totuşi cu 


mișcarea, PY pda 
Toţi aceștia sunt primiţi sub denottiili de: 


„Prieteni ai Legiunii”, oameni din toate“ cate- 
“igoriile sociale și din toate partidele.. e 


Nu sunt. excluși decât aceia, cari în. trecut 
au atacat Legiunea cu: rea credinţă,a acei. cari 
au fost dovediţi ca fiind cu totul.lipsiţi de ca- 
racter și acei cari au jefuit banul public. Ş 


| i . e sa Libia? PI 3 3 Pau q 
10) Cărticica Şefului de Cuib. (nota aut.). | 
(Iu E îi ! ză p: i Ri 404 E - Î = apă iz 


» 
- ; » 
. * + î în e . ş Ș 4 - 
i . A XA ThA poe" Di a ia e 3 > 
i | 4 
— —_ . 
d x > ap -dhoe ate  aă 


i hi ata 
e[it! Laiă CERNA ia Pa > sis 


1. . 
PRI 


LORENZO. BARAOCHI TUA 


A. 


zis Si Şi mii “finaj ă mișcarea prin: 
Prietenii Legiunii”, finanțeaza mi z » 


tribuţiuni anuale sau lunare. | Ă 
= lu însă alături de orgânizăţie, Dia în- 
lăuntrul ei, au fiecare: un numar de ordine şi 
o parolă proprie și nu se cunosc intre ei, nu- 
mele lor nefiind cunoscut nici chiar legionari- 


în ziua Biruinţii, vor fi convocați nominai de 


către Comandantul Legiunii „vor fi cunoscuţi: 
„de către legionari și sărbătoriţi din toată ini- 


ma”, 


PEDEPSE. RECRUTAREA 
LEGIONARILOR. UNIFORMA 


i Pedeapsa, în sânul Legiunii, variază dela 

„simpla admonestare, la excluderea din mișcare 

ş „peniru o perioadă determinată de timp, până 

AȘ la ștergerea definitivă „din luptă”. 

„ Pedeapsa „irebuie să fie acceptată cu seni- 

 mâtate”. 

E „Penirucă toţi putem greși. Pedeapsa înseara- 

„Dă în concepţia noastră obligația pe care e 
mâre omul de onoare de a repara greșala. O- 

n această ispășită, omul este liber de pe- 


Dr . a . , 
„ uVara ei, ca și cum nu s'ar fi intâmplat nimic“. 










Y Li 
En 
fa 
De . 
Pe 


MA) Cărtieice Șefului de iii: să 


3 n 

za 2 
Sac 
7 AR 
i: 
da 8 = 
LA j 

3 4 
Dă 
a pr fă 

> îi» 


auț.). 


= e 








GARDA DE FIER 
Această pedeapsă în majoritatea cazurilor 
constă în prestarea unei munci, | 

„Nu pentrucă munca ar avea un caracter 
„te osândă, ci pentrucă dă o posibilitate de a 
„repara printr'un bine, răul pe care l-ai făcuț”. 

Rrecrutarea nouilor membri se face cu exce- 

sivă severitate, 
„Noul înscris primeşte mai întâiu numele de 
simplu membru și abia după trei ani, după ce 
a dat dovadă de capacitatea Și credința sa, este 
considerat ca „Legionar“. iza 

Uniforma, compusă dintr'o câmașă verde '?), 
a iost suprimată de guvern 15), | 

„Dar noi nu renunțăm la dânsa. Ne vom face 
„unitorme şi ie vom îmbrăca numai în zile de 
„sărbătoare şi numai în casele noastre". 

„Va fi o sărbătoare în casa unui legionar, 
„Când el și familia lui se vor îmbrăca în îru- 
„moasa cămașă verde, simbolul primăverii nea- 
„Mului românesc" 14), | | 





12) în original: „sahariana“, o cămaşă care se poartă 
curent în părțile de nord a Saharei. (nota trad.) 
13) Cartea de faţă a apărut la 2 Martie 1938. Astăzi 


in noua Românie Legionară este singura uniformă 


permisă. (nota trad). . peer ti mpa 
4) Cărticica Setului de Cuib (nota trad.), 


Ea 





LORENZO BARACCHI TUA i cai 2 


GARDA DE FIER. 


"Basarabia, despărțită de Ruiia Sovietică doar 
prin apele Nistrului este străbătută în , lung şi 
în lat de propaganda comunistă. 

Cum o parte din populaţie cunoaște limba 

rusească, ca urmare a dominării rusești de .o 
sută şease ani pe care a suferit-o, aceasta nu 
face decât să ușureze sarcina Sg sovie- 
tici, 
Dar jurământul din 1919 trebuie să fie păs- 
„trat. era pe 
In 1930 Codreanu înființează deci, noua 0r- 
„ganizaţie anticomunistă: „Garda de Fier”. 


„Copii ai Sfintei Românii! . 
“Ca o avantgardă a armatelor roșii, înain- 
„tează dinspre Nistru propaganda plătită de 
„Moscova. Eâ proclamă în massele necăjite de 
„muncitori și țărani români, ura împotriva ar- 
A „matei, disprețul față de Coroană, necredinţă 
in Dumnezeu, comunizarea bunurilor.. | 
Centrii vitali ai existenţei noastre:naţionale 
Sunt atacați. Amintiţi-vă că alături de Dumne- 
eu, de Rege, de Armată, de Țară, sa adunat 
Pi, oul nostru în orele tragice ca în. jurul. unui 
TR - ai ar în tot: “cursul istoriei 
au. ia tota se înaintea 1 POR 
RElQr: pericole, când parti- 


i? E A 
LI e PPR 


m 


AT 














GARDA DE FIER 


dele politice se distrug între ele prin certurile 
lor mărunte, noi, fiii acestui pământ cari vom 


„cădea mâine, primii pe câmpul de bătaie şi cari 


ne vom simţi cu dragoste înfrăţiți la umbra 


“aceleiași cruci albe, pe frontierele atacate de 
“dușmanii noştri; astăzi când glasul Patriei ne 
“chiamă, să ne întindem frăţește mâinile şi în 


fața ţării căreia i se incearcă minarea, să pro- 
clamăm ca o singură inimă: unitatea întregului 


“lineret român. 


„Ne așteaptă nobila sarcină de a paraliza ac- 
țiunea aventurierilor în solda bolșevismului de 
a-i opri şi a-i constrânge să se întoarcă din 
drumul lor. Poporul român gelos de libertatea 
sa, nu poate să tolereze acţiunea imorală de 


_desapregare socială și de distrugere a Patriei. 


Tineret al României Mari ridică-te în această 


oră, înalță un zid de neînfrânt în jurul Regelui 
"şi a Bisericei tale creștine, în jurul armatei și 


al pământului strămoșesc. 
Inainte şi sus inimile!" 14 bis). 


Cuvintele Căpitanului se concretizează în- 


"tr'un program viguros: marșul asupra Basara- 
biei pentru a trezi conștiința românească tero- 





14 bis) Am ital „Chemarea' Căpitamului în forma 
dată de autorul italian (nota trad.). 


eg dn 


LORENZO BARACCHI TUA 


rizată de imaginea încrucișată â secerii Și Clo- 
canului. | 
Şeapte puternice coloane, la interval de 
douăzeci de km. una de alta, vor trece Prutul. 
“Presa însă, atacă cu violenţă Garda de Fier, 
revărsând un potop de injurii şi cerând guver- 
nului să ia erabnice măsuri. 
Cuvernul intimidat, intervine. : 
Tnamicii unei Românii sănătoase și puter- 
„mice au triumiat . | 
Români! O Românie Nouă nu poate ieşi din 
„culisele partidelor . | 
O Românie Nouă nu poate ieși decât din 
„Muptă. Din jertfa fiilor săi . 
„Basarabia trebuie să rămână pradă bolșe- 
„vismului și să privească spre Moscova pei- 
“truca ei, mercenarii din Strada Sărindar *) să 
„continuie a teroriza cu provincia care se în- 
„tinde între Nistru și Prut, întreaga politică a 
„României. | 
„De aceea nu .politicianismului mă adresez 
„astăzi, ci ţie, Soldat! Inalţă-te! Istoria te chea- 
„Mă din nou. Așa cum ești. Cu mâna ruptă, 
„Cu piciorul frânt. Cu pieptul ciuruit“”. | 
„in Clipa în care dușmanii ne copleșesc. și 
„Politicianii ne vând, Români, strigați cu înfri- 





au tipografia 
aut.). 


15) Stradă din Bucureşti unde își ave 
ziarele „Adevărul“ şi „Dimineaţa“ (nota 


Si o pa 





GARDA DE FIER 


„gurare ca pe potecile munţilor în ceasurile de 
„lurtună: Patria! Patria! Patria!” 15), 


Codreanu este din nou arestat, ca provoca- 


tor: ia proces va fi achitat, pentrucă repre- 
zinta cureniul care trebuie să se iormeze „ca 
ş: 


o contrapondere a curentului comunist“. 


PRIMA DIZOLVARE A GĂRZII 
DE FIER. 11 IANUARIE 1931. 


lon Mihalache, şeiul partidului Naţional-Ță- 
vănesc, este Ministru de Interne. Primul său 
gând este să dizolve Legiunea și Gârda de 
Fier: toate sediile organizației sunt perchezi- 
ționate, până și saltelele și pernele din locuin- 
ta lui Codreanu sunt descusute și căutate. 

Toate publicaţiunile legionare sunt contis- 
cate. 

Codreanu este din nou aruncat în închisoare, 
acuzat că a încercat „să întreprindă o acțiune 
impotriva formei de guvernământ stabilită prin 
Constituție” şi că a pus la cale răscoala cu 
ajutorul organizației Garda de Fier „având 
drept scop, instaurarea unui regim dictato- 
ial 1"). 





16) Manifestul lui Codreanu: „Un apel şi un avertis- 
ment“ (nota aut.). : 
17) Ion Banea. op. cit. (nota aut.). 


RI i - 


LORENZO BARACCHI TUA 


Miscările europene, Fascismul, Naţional- 
„Mușca 


gocialismul și Mișcarea Legionară, nu sunt 
4 i . E 
nici dictatull, dupa 


craţii - . A 1 i 
i . OS dictatura 
ari ne combat strigând: „ 

„Cei cari ne 


fascistă"!, „Luptaţi împotriva dictaturii! , „Fe- 
riți-vă de dictatură! , nu lovesc in NOI. | 
 Impușcă alături, sau cel mult put lovi în Îai- 
„moasa dictatură a proletariatului Si 
“Dictatura presupune voinţa unui singur OI, 

„impusă cu forţa voinței celorlalți oameni din- 
ÎL Un Stat. 
Deci două voințe: a dictatorului sau a unui 
„grup de o parte, şi a poporului de alta. Când 
„această voință se impune prin silnicie și cru- 
„Zime, atunci dictatura este tiranie. Când însă 
„O nâţiune în entusiasm indescriptibil şi în ma- 
„joritate de 98%, naţiune de 60 milioane sau 
„de patru zeci de milioane suflete, aprobă și 
„aplaudă în delir măsurile șefului, insemnează 
„Că între voinţa șefului și voinţa poporului este 
mun desăvârșit acord. Mai mult, ele se supra- 
„pun așa de perfect, încât nici nu mai există 
„două. Există una singură: 
expresie este șeful“, 
- mt ante cari se așteptau din 
acuzațiile, dacă nu eat crt A SU DIEIMEAR 
deiiră tuia Ardea pe bombele: și dinamitele 
dai 0 ci A PER Motta iz presa, dar măcar pe '0'sin: 


Lj . 


a națiunii a cărei 


= = 


cum nu sunt nici demo- 





— CN a a DD ea —— văii . m i a 


GARDA DE FIER 


gură scrisoare compromițătoare, sunt constrân- 


şi să-l achite. 7 ARĂ 

Parchetul face apel. Apelul e respins. 

Procurorul, de o admirabilă consecvență, in- 
troduce recurs în Casaţie, dar și Casaţia res- 
pinge recursul. 

Codreanu poate cel puţin de acum încolo să 
exhibe certificatele de bună purtare pe cari i 
le-a dăruit cu generozitate, toate tribunalele 
Regatului! 


CODREANU IN PARLAMENI 


Odată cu căderea guvernului Naţonal-Țără- 
nesc, Codreanu se prezintă din nou în alegeri. 

Faţă de voturile adversarilor, cumparate cu 
un țoiu de ţuică sau cu un pol, lista cade. 

In cele din urmă, la 31 August, la alegerile 
dela P. Neamţ, Codreanu este ales deputat cu 


11.176 de voturi). 





18) Diurna parlamentară nu se varsă papi pi ZI 
gionari, ci Legiunii, cari le asigura o sumă d. aie 
suficientă pentru a trăi modest ;, ntrucă nu es 
ca parlamentarul să-și creieze iai | 
mai bună în timp ce toți camarazii lui, 
din ce în ce mai grea. 

Ce tablou mizerabil ar ; 
am îmbuiba cu tot felul de RANA 
ghete, iar alţii dintre noi răniți in 


tuație materială 
duc o vieață 
fi, dacă unii dintre noi ne-: 
tăţi, de haine şi de 
urma luptelor, ar 


ni APE i 


.ORENZO BARACCHI TUA 


“Singur, în mijlocul unei lumi dușmane, fără 


„experiența acestei | ă t 
lentul oratoriei democratice care cuprinde 


multă frază goală, dar pompoasă, străluci- 
“toare, gesiuri pregătite în oglindă și o bună 
„doză de obrăznicie . 

Intr'o seară, când ședința Camerii este pe 
sfârşite și băncile deputaţilor sunt aproape 
poale, i se dă cuvântul. 

Codreanu e transiigurat: 


Ţara este sufocată, traiul jidanilor în mijlo- 


cul poporului român, înseamnă moartea aces- 


tuia, 

In 1848 erau in Maramureș, abia cinci jidovi, 
nenorociţi, primiţi de milă de către români; 
astăzi, din șaizeci și doi de munți, șaizeci sunt 
în mâinile lor. 

„Pe măsură ce numărul lor va creşte, noi 
„Vom muri". 


trăi o vieață da sfâșietoar izeri 
a sfâși e mizeria'“ 
"orele Ș ie”, (Cărţicica Şetului 
x : 
sară una dintre listele legionare triumfă deputați! 
“etica dea demisia după trei lun; intai a fi 
cuiți prin noui Beza 
A elemente selecționate din sânul 
Aceast | 
că aa ia a se putea forma cadrele cât mai: 
a se putea da deputaților cea mai largă 


pei se dedice cauzei ş 

roadă Ge 4 1 in ace 

0adă de timp cu toate puterile 19 aștă scurtă pe- 
sia. (nota auţ). T Şi cu toată ener- 


— 10 — 


vieţi parlamentare, fără ta-' 








GARDA DE FIER 


Guvernele „democratice” au jefuit visteria 
Satului de cincizeci de miliarde de lei. 

„ „Cer introducerea pedepsei cu moartea pen- 
„ru manipulatorii frauduloși ai banului pu 
„blic . | | 

„Patrimoniul acestora să fie contiscat de că- 
„tre Siat și oamenii politici să fie împiedecaţi 
„să mai facă parte din Consiliile de Admini- 
„sirație a Băncilor, pământul statului să fie de- 
 clarat proprietate imprescriptibilă şi inaliena- 
„bilă a poporului fomân. 

„Democraţia sfarmă unitatea neamului ro- 
mânesc, transformă milioanele de jidani în 
„cetăţeni români, pune în imposibilitate pe 
„omul politic de a-și face datoria către neam, 
„este incapabilă de autoritate, este în slujba 
„marei finanţe”. 

Cer să se declare falimentul statului demo- 
„CTatic . AC 

Frazele sale nu sunt preparate „in fața oglin- 
zii“, dar din accentele lor violente, se vede 
adevărul întreg, în toată cruzimea lui: 

„Am adus în această cutie câteva bucățele 
„de pâine care sunt din Maramureş şi din mun- 
„(ii Judeţului Neamţ, pentru ca să vedeţi ce 
„pâine mănâncă românul maramureşan și mun- 


AP 


“teanul nostru . 


aa EP .— 


LORENZO BARACCHI -TUA 


Astăzi, când lumea sc plânge de supra pro- 


: Ă i atri 
„ducţie de grâu, toți â A 
i se vinde cu un leu kilogramul, iata ce 


„pâine mănâncă oamenii aceștia! . 
“Trebuie să ni se strângă inima de durere şi 
„cred că orice popor din Europa văzând aceas- 
"tă imagine a mizeriei în care trăiește neamul 
“românesc, ar plânge de mila noastră. 

“Am adus aceste bucăţi de pâine, invelite 
„şi puse în această elegantă cutie, inadins, ca 
„să vedeţi cu câtă artificialitate și în câtă po- 
„leială de civilizaţie se îmbracă această mize- 


.. 


„Tie românească". 


Legiunea este mereu săracă: casele de bani: 


pline de aur:ale bancherilor nu sunt inopor- 
tunate de cererile legionare. Era 
Codreanu pornește dela principiul că mișca- 


rea trebuie să fie finanțată exclusiv, dinlăun- 
ia, A 


Cine-i dator va trebui să plătească odată Şi= 


odată, și Codreanu nu vrea să fie datornicul 
nimănui, 

Căpitanul lansează un apel: 
o tipografie proprie va fi gat 
putea contribui astfe 
şita 


in câteva luni, 
a apentru a se 


L, și în a 
cest fel, la reu- 
marei cauze naționale ' U- 


PI ui 


buie criza faptului că: 





j 
i 
| 


m a PO e e et ia a e 
-a ) 


e a e a a 


GARDA DE FIER 


Prima publicație este o rugă de mulțumire 
către Atotputernic. 

Intre timp, printro simplă deciziune mini- 
sterială, câlcându-se în picioare Constituţia și 


legile, se dizolvă pentru a doua oară Garda 


de Fier. 

_Legionarii sunt arestaţi și închişi. 

In 1932, au loc alegeri generale: Garda 
triumfă și acum cu 73.135 voturi. 
“Pentru a doua oară, Codreanu este ales de- 
putai. ei 
„Tot timpul, în Parlament, am luptat împo- 
„triva Guvernului și a masurilor sale cari se 
„arătau contrarii intereselor poporului român . 

„Dela toate acest guverne, Patria nu avea 

„nimic de așteptat . 

- „Toate măsurile și legile, nu erau decât pa- 
“leative, pentru a prelungi de azi pe mâine 
„existenţa tristă și amară a Patriei . 


CASA VERDE. 


.. La Vişani, Buzăul se revarsă în fiecare an, 
acoperind mii de hectare de teren arabil, pro- 
ducând pagube incalculabile, aruncând în ghia- 
"rele mizeriei sute de plugari. cip ste a 
-. Codreanu lansează un apel în vederea con- 
strujrii unui dig, lung de doi km. și jumătate 
pentru a opri revărsarea apelor. . | 

EA pa acas 00 9 PRR 


i, 


LORENZO BARACCHI TUA 


cialişti sunt trimiși la faţa locu- 


ineri spe IA | 
sia tirile se fac până in cele mai 


lui şi toate pregă 

mici amănunie. 
Legiunea răspund 
La 10 Iulie incep “ 

mele sute de legionari, cari au rasp 


lansat de Căpitan. 


e chemării ca un singur om, 


uns apelului 


Dar poliția, ajutată și protejată de Guvern, 


<e aruncă asupra lor cu turbarea unei fiare scă- 
pate din cușcă, lovind în dreapta șin stânga 
și rănind grav pe unii dintre legionari: studen- 
tul Constantinescu este rănit pentru a patra 
oară în scurtul interval de două luni. 

Codreanu trimite o scrisoare de protest mi- 
nistrului Vaida: 


„Sunt pline câmpurile noastre de morți, dar 


„Nu de laşi. 

„Suntem oameni liberi, cu conștiința clară a 
„drepturilor noastre. Sclavi nu suntem și nici 
«Măâm fost. Acceptăm moartea, dar umilința 


Li) 


„Nu « | 


In acelaș timp 1. G. Duca, şeful Partidului Li- 
beral, face declaraţii politice ziariştilor pari- 
zieni, in cari afirmă că Garda este în solda şi 
sub influienţa lui Hitler, Că Guvernul Vaida 
în MMtmizând această mișcare, îşi dovedeşte 
Pitar m: piara totodată că, ime- 
a pe ai ag A A 

ni a ra a să ine 


— 80 — 


că sosească la Vișani pri- 





om E e d 


de construirea Casei Verzi: țărani, stud 


GARDA DE FIER 


Pentru d putea să Se procure camarazilor ră- 
niți îngrijirea și ajutorul necesar, Garda deci- 
Et de enţi, 
liberi profesioniști lucrează cu întrigurare, sa. 
crificându-și puţinele ceasuri de libertate şi de 
odihnă. 

Optzeci de legionari se angajează pentru trei 
iuni de zile, ca muncitori de fabrică, cerând 
drept salariu zilnic al muncii lor, un anumit 
număr de cărămizi, pe cari le dăruiesc în sco- 
pul ridicării clădirii. 

580 de tineri contribuie cu braţele și cu cre- 
dința lor nesdruncinată la înălțarea zidurilor 
Casei Verzi, unde se vor odihni într'o zi mar- 
tirii Legiunii. 

Astfel se naște mistica muncii: 

„Problema luminii se impune totuşi chiar 
când omul a pierdut simțul vederii. Tot astfel 
problema de a construi se impune mai urgent 
când omenirea are conștiința clară, că totul stă 
să se surpe în jur. In Europa nici odată nu sa 
impus această problemă constructivă ca astă- 
zi, când anii de răsboiu ne-au lăsat prea multe 
mine, şi în fiecare zi apare una nouă. 

Din 1924, când ia naștere primul șantier de 
lucru (și totodată teatrul vitejiilor lui Manciu) 
realizările marchează un neîntrerupt progres: 
se construiesc poduri, șosele, biserici, sedii 
pentru organizație. | 


— 81 — 


LORENZO BARACCHI TUA 


Opit—zece mii de legionari au lucrat zilnic 


de atunci, cu un 


rămizi, fabricate cu proprile lor braţe. 


Munca este concepută ca o datorie şi ca un 


drept (,;1N Statul Legionar, cine nu munceşte 
nu mănâncă). O adevărată școală spirituală. 
Lucrătorii contribuie prin priceperea lor pro- 
:fesională și prin capacitatea mare de muncă, 
intelectualii iau contact cu duritatea muncii fi- 
“zice, învățându-se să aprecieze sacrificiile şi 
sforțarea pe cari le cheltuiesc acești muncitori: 
simplii spărgători de piatră sau hamalii, cari 
duc în spinare sacii grei cu ciment, pentru ca 
să-și câștige vieaţa. fite 
Cuvântul de ordine este: „,Construiţi! . 

„Și noi vrem să construim: dela captarea 
„unei căderi de apă și transformarea ei în forță 
„motrice, dela construcția unei gospodării ţă- 
„Tănești noui, până la aceea a unui sat româ- 
“„Nesc, a unui oraș, a unui stat românesc nou“. 


“CAMPANIA INFAMIEI. 


ioDar iată, că ne mai găsindu-se pretexte pen- 
a a se aiaca Legiunea, se înscenează o ade- 
varată farsă. | să 
za . unde-și procură Legiunea bani? 
S iba ca-i falsifică, 
„Vechile acuzaţii ex SPORI ai în 

tu atat i |, că primesc subvenții. din 


— (va) ac SĂ a 3, E Să 


total de circa 2.000.000 de că- 





-_exaltat elev de şcoală normală Și 


GARDA DE FIER 


afară, dela jidani, dela.... comuniști, trec pe 


planul al doilea. 


Trei săptămâni durează această infamă cam- 
panie. ia | E 
Listele Gărzii sunt date la iveală, legionarii 
sunt umiliți Și bătuţi chiar în interiorul Pala- 
ului de Justiţie. 
Asasinatul este la ordinea zilei. 
Codreanu decretează o lună de doliu: astfel 
răspunde Legiunea! | 
Se pune la cale propria sa asasinare, dar re- 
volverul şi cianura de potasiu dau greș). 
Un adevărat potop de injurii şi de calomnii 
se abat asupra Gărzii: . ai 
Acestea nau avut decât un singur efect, 
să îngrămădească în suflete nedreptate peste 
nedreptate, calomnie peste calomnie, dureri. 
peste dureri. Tineretul le-a răbdat, şi le-a su- 
grumat în suflet. ; | A 
Dar astăzi după atâţia anl, dacă aş AER: i * 
dau un sfat oamenilor aş spune: „Feriţi-vă | i 
cei cari rabdă! . i 
„Echipa morţii este expresiunea acestei, 
stări de spirit. Ă 
TE olt ua veral, trădătorul Mi-. 
19) Plătit de către Guvernul AER a eri 
| î ează mâna |! me 
hail Stelescu, înarm Celei todată 


095 E: ul în care 
un plan de otrăvire â Căpitanului, în caz ci 


atentatul ar da greș. (nota aut.). 


— 83 — 


i % 
LORENZO BARACCHI TUA 


aia TE 
Di, dtiee până la supremul sacrificiu, / 
In primele zile ale lunei Maiu 1933, ia naș- 
tere prima echipă. Atacaţi de poliție, Legi On 
ingenunchiază descoperindu-și pieptul. 
“Ta Oraviţa sunt arestaţi sub ameninţarea mi- 


iralierelor guvernamentale. Autorităţile fac să 


se răspândească svonul că „echipa morții ' nu 
este decât o bandă de comuniști unguri, care 
a trecut granița: țăranii români înarmați cu 
coase şi cu topoare se arucă asupra legio- 
narilor, doborîndu-i la pământ întrun lac de 
sânge. 

Garda tipăreşte acum 17 gazete cu un tiraj 
de 35.000 de exemplare. Organizaţia are 45 da 
șefi provinciali. Se înființează gradul de Co- 
mandant Legionar, cel mai mare grad ierarhic 
m Legiune. 


ATENTATUL DELA SINAIA 


Dar inamicii Gărzii nu se alarmează acurn, 
atat din cauza succeselor electorale, sau din 
căuza simpatiei cu care se înconjoară tot mai 
nic Legiunea, cât mai ales, de perfecta sa 
Se ai de credința, de „Calitatea“ mem. 
Garda nu este le 


A d gată de nici un i 
Codreanu luptă î interes, 


mpotriva a toț şi a Mira di 


ATA 93 — 


au răbaat destul” sunt -decişi 





GARDA DE FIER 


impotriva comuniștilor, împotriva jidovilor, a 
masonilor, a democrației oamenilor de afaceri 
implicați în sute de malversaţiuni şi scandaluri, 
dintre cari, una care le întrece pe toate „Sko- 
da“, „mai oribilă și mai importantă decă „afa- 
cerea" Stawiski, pentrucă în afacerea Skoda 
„este vorba de apărarea națională, trădată şi 
vândută de către oamenii noștri de stat” *%). 

Guvernul Vaida nu aplică măsurile cerute de 
presa din Sărindar și de Lojile masonice. 

Odată venit la guvern, Î. G. Duca, protejatul 
masonului Chautemps, tovarășul „bancherului 
internațional” Titulescu, propune regelui (a 
rol, să suprime Garda de Fier. 

Tocmai începe campania electorala: (20 
Noembrie 1933). 

Fără vre-un mandat de arestare, în modul cel 
mai ilegal posibil, legionarii sunt arestaţi în 
masă şi aruncați în închisori. | 

La Constanţa, studentul Virgil Teodorescu 
esie omorît de un agent de poliție, pe când 
alişa un manitest electoral al Gărzii. 

La laşi, Niţă Constantin, pentrucă a aruncat 
camarazilor asediați o bucăţică de pâine este 
doborit cu un glonte de revolver. 


„20) Vasile Marin: Scrisoare lui „Charles ide 
1934. (nota aut.). (Originalul scrisorii lui Vasile arii 


citaţă de autor, este în franţuzeşte (nota trad.) , 


e. ? i 
is. e 
A 
— 85 — 


LORENZO BARACCHI TUA 


săteanul Bălăianu moare 
la spital, din cauză maltratărilor suferite. Dar 

nu-i încă deajuns: în noaplea GP 9 spră 
zi mbrie 1933, Consiliul de Miniștri, in 
e An seh cute de Titulescu care ame- 
ăşte disolvarea Gărzii 


Puțin după aceea, 


urma presiunilor fa 
nință cu demisia 2), hotar 
de Fier. 


'Cincisprezece mii de oameni sunt arestați: 


studenţi, medici, avocați, ingineri, muncitori. 

Gazetele simpatizante cu Legiunea, cer au- 
torităților judecătorești să intervină, dar aces- 
tea refuză „sub pretextul că magistraţii cari 
„Vor proceda contrar ordinelor guvernamen- 
„tale, vor fi imediat destituiţi” **). 
 Cincisprezece mii de arestări fără vre-un 
mandat de arestare, fără vre-o anchetă. 

Dar iată că un pumn al dreptăţii inexorabile, 
il doboară pe Duca în Gara Sinaia. 

Duca a plătit cu propriul său sânge. 


„Ei au vrut să lovească în persoana lui Ducă | 


„NU pe omul, ci pe Primul Ministru, Șef al unui 
„gUVern, care a înscris — și mai înscrie încă 





„i 


+21) Declaraţie făcuță in 1937 de foștii 
Guvernului Duca. (nota trad.). 
22) Vasile Marin: Crez 


miniștri ai 


de i S 
(nota aut), generație. Bucureşti 1937 


Pip i Eaăă 


'„voulu frapper dans la personn 
„me, mais le premier-ministre, 


„histoire politique“ (op. cit, 





d i . 
>Wr7, E d da-i ŢI 


GARDA DE FIER 


_ paginile cele mai triste și mai ruşinoase 
„dir istoria noastră politică” 2), 


GARDA DE FIER IN SPANIA. 


1936. Spania este un lac de sânge, în care 
două lumi se luptă pe vieață și pe moarte, 

Jurământul din pădurea Dobrinei, asaltul 
dela Regie, biruința dela C. F. R., se perindă 
we dinaintea ochilor legionarilor, ca un vis 
şi tot odată ca un legământ sfânt. 

Gardiştii de Fier se inrolează ca simpli sol- 
daţi în Legiunea străină, pentru apărarea civi- 
lizaţiei, pe care fraţii italieni și camarazii ger- 
mâni, o apără cu prețul supremului sacrificiu. 
“La Tercio se călește vitejia: în orele de ve: 
he, când tace tunul, și adversarii își dăruiesc 
reciproc câteva ore de vieaţă, legionarii cântă 
netemători de moarte. 


La 13 lanuarie, ordin de plecare. : 
“La ora 10, Las Rosas este ocupată, la Ora 


. E e a 
23) Textul este luat din „Scrisoare lui Ch. Maurra 


| : „Ils ont 
i in si sună astfel în original: „lls on; 
lie Aleea da e de Duca, non Llhom- 


le chef du Linie 
ui londra BElaat (Li "les 
„ment qui a 6crit — et i, carei il 
et les plus n A 
RApea. lea, pita ACU pag. 179). (nota trad), 


| 
4] 
| 


E: 


E, 
pi 


LORENZO BARACCHI TUA 


după amiază, tranșeele înaintate câtre Maja- 
dahonda sunt în mâinile legionarilor. 

O ploaie de oţel şi foc: tunurile aniitanc in- 
tră în acțiune. | 

Departe, un tanc arde în flăcări: un tum dens 
se întinde printre detunăturile asurzitoare ale 
tunurilor şi şuieratul ascuţit al gloanțelor. 

Moţa strigă camarazilor: 

„Ne înconjoară, nimeni să nu cadă prize- 
„nier. Mai bine murim cu toții împreună!”. 

Sunt ultimile sale cuvinte. 

Când se destramă însfârşit, perdeaua de fum 
şi de praf, odată cu uliimul ecou al împușcă- 
turilor şi schijele încetează să mai siâşie pă- 
mântul roșu de sânge, lon Moţa şi Vasile Ma- 
rin au rămas încleștați pentru totdeauna de 
marginea tranșeei. | 

Legământul a fost împlinit cu propriul lor 
sânge. 

lon Moţa și Vasile Marin vor dormi între 


zidurile curate dela „Casa Verde“, așteptând 
învierea României Mari. 


Vor rămâne cuvintele martirilor: 

„Devastările făcute de roșii sunt iNspăirnân- 
„tâtoare: peste tot numai ruine și flăcări şi 
„inapoia lor, mizeria. 

ÎN ape veniti 
MG, mân, să le 


SR 
Lă 
pi - 





GARDA DE FIER 


„rătăm efectele „răsboiului civilizator: 
|| osie . A F 
„cari îl duc roșii impotriva „fascismului 


LE 


bar . 
d « Pt na 5 îi Po 
„Dacă Nol VII, IEI dA vă legăm să jurați 
„că veţi lupta in România împotriva lor, până 
inarea totală 

„a exterminăr a acestui dușman care 
inseamnă acţiunea roșiilor. 

1) 

„Distrugându-i, veți implini nu numai răs- 
„bunarea noastră, pe care ne-o datoraţi, ci și 
„o înaltă misiune, apărând singura şi adevă- 
„ata civilizaţie, civilizația naționalistă și cre- 


“stima. Je 


24) Vasile Marin. Scrisoare Inginerului Ionescu depe 
frontul spaniol. 26.X11[.1936 (nota aut.). 

Am tradus citatul în forma dată de autor în italie- 
nește. Originalul scrisorii lui Vasile Marin este în 
tranțuzeşte şi pasagiul citat sună astiel: 

“Les devastations que les rouges ont fait sont Epou- 
„vantables! Partout des ruines, partout le îeu et la 
„Misere derriere eux. Il faut ammener ici les ideolo- 
„Zues, les „antifascistes“, „les illumines“ du front po- 
„pulaire de Roumanie, pour voir les efiets de la guerre 
„civilisatrice“* que les saulauds des rouges menent Con- 
„ire le fascisme „barbare“, Si nous mourrons ici, nous 
„vous l&guons par serment de lutter en Roumani€ 
„contre eux, jusqu'a Lextermination totale de ce poi- 
„SON qui s'appelie action rouge; en les abbatant tous, 
„Vous ne feriez un act de vengence que Vous nous de- 
»Vez, mais un act de haute mission, en defendant la 
Vraie et la seule civilisation, celle qui est nationăâ- 
„liste et chrâtienne“, Op. cit. pag. 223—224 (nota trad.) 


+ pe 
bar- 





008 să 









UR testament, care va rămâne 3 
at lui Dumnezeu și Patriei 


i sângele său: „AŞA am îndeles 





A „am mers ericit la moarte pentru EL. z 


. 


E “Să faci, Corneliu, din țara noastră, o ţar 
î „frumoasă ca un soare, puternică, ascultătoare Pi 
de cuvântul lui Dumnezeu! . re 








ISVOARELE 


Legiunea s'a născut fără doctrină și fără DIg- 
gram, ca o viguroasă acţiune.: 
„Doctrina se creează prin fapta de fiecare i, 
„a Legiunii” *). ae 

Cu toate acestea, isvoarele acestei „școit 
spirituale” pot fi descoperite și iz ii ei. 
trasate. | , 

Codreanu, după cum am văzut, a inceput 
lupta în 1919 împotriva comunismului; apoi, 
tot în 1919 se înscrie în Garda Conștiinţei Na- 
ționale întemeiată de Constantin Pancu, care 
mai târziu, creează Partidul Socialist-Naţional- 
Creștin, naționalist și anticomunist. 

In 1923 Codreanu militează în L. A. N.C. 
(Liga Apărării Naţional-Creștine) a lui Cuza, pe 
care o va părăsi apoi, pentru a înființa Legiu- 

nea Arhanghelul Mihail. 
__ Legiunea nu are program: „pe iăstegăi ce 
„Problemele. se vor ivi, le vom rezolva . 

1) Nae Ionescu: prefaţă la: Vasile Maria. op. ci. 

inota aut). : 


LORENZO BARACCHI TUA 


In 1930, Codreanu înființează Garda d Fier 
unistă, antimasonică, antisemită ”). 

i Ra deci, în fața unei mişcări naţional- 

i fie și anticomuniste, și prin urmare: anti- 


democratică, antimasonică și antisemită. 208 
Incadrată istoric în noua orientare fascistă 


a Europei, Mișcarea Legionară 'reia doctrina 
, năţionalistă a RICZIRDLOL ni români dela 
1879. E să 
"Teoriile lui Vasile Conta asupra rasei, : tati 
jeasă ca un tot biologic și spiritual, antisemi- 
tismul lui Vasile Alecsandri, Mihail. Cogălni- 
V'eeanu, a poetului Eminescu, a istoricului Xeno- 
pol, formează toate, verigele unui lanţ, la care 
'se alipește spiritualicește Legiunea. 
-- Nu putem deasemeni să contestăm comuta 

ţia puternică a religiei creștine, care după. cum 

vom veuiea, stă la baza doctrinei.. | 


ANTIDEMOCRAȚIA. 
Democraţia prăbușește Europa. “bodteanta 
„simte că ABmlOLTĂţia ll a unitatea popoare; 





'2) După dizolvarea Gărzii se va 'consțitui. Partidul 


“Totul pentru 'Țară“, pe care nu !am mai menţionat, 
această denumire fiind pur electorală; 


i pati Dsiulnie par: desemnaţi de către toată lu- 
“dist di dia sau adversari — cu numele de „Gar- 
e Fier' sau » esioniațiti (hota aut). > 


a i + | 
| - Le 4.) P A | i pr! i Sai ] > Dă 
> ; i “ =. i Ca 
i 9 [EX re pi 
94 — dd ea ii ÎN “4 PAY 


bi; 





"ear ape diiintisă 


d „DPI Dee pepe Lee un eta mmm mea 


pe NNE R PR  iaiem  ar aap a 


GARDA DE FIER 
lor, că rămităniăcle puterea de vieaţă și misiu- 
nea lor, prin lupta dintre partide și dintre gru- 
puri, mai mult sau mai puţin interesate ue că- 
tre bănci și finanţă. | 
„Democraţia sfarmă unitatea neamului ro- 


„„mânesc, împărțindu-l în partide, învrăjbindu-l 


„Și expunându-l desbinat în faţa blocului unit 
„al puterii iudaice, într'un greu moment al isto- 
„riei sale. Desunirea noastră înseamnă moar- 


tea. 


„Democraţia transformă milioanele de jidani 
„in cetăţeni români. Făcându-i egali cu romă- 
„nii. Dându-le aceleași drepturi în stat. Egali- 
„tate? Pe ce bază? Noi suntem aici de mii de 


„ani cu plugul și cu arma, cu munca şi cu sân- 


9% 
„ 


„gele nostru. 
„De unde egalitate pentru cei deabia de 100, 
„de 10 sau de 5 ani aici? Privind trecutul; Noi 
„am creeat statul acesta. Asi, 
„Privind viitorul: Noi, Românii, avem răs- 
„„Punderea istorică întreagă a existenţei Romă- î 


„miei Mari. 
„Ei *) n'au nici-una sau, cel mult; pot avea 


 „TYăspunderea distrugerii statului român. 





3) In, „Pentru. Legionari“ se spune: Ei n'au niei- 
„una. Ce răspundere pot avea jidanii în fața istoriei 
„pentru dispariția Statului român?“ (nota trad.) 


— 98 — 


LORENZO BARACCHI TUA 


--- Democraţia este incapabilă de continuitate 


„in efort. 


- „Impărțită în partide cari guvernează, câte 


„un an, doi sau trei, este incapabilă de a con- 
„cepe şi a realiza un plan de lungă durată. Un 
„partid anulează planurile și eiorturile celuilalt. 
„Ce s'a conceput și sa clădit de unul azi, se 
„dărâmă în ziua următoare de altul”. 
„Democraţia pune în imposibilitate pe omul 
„politic de a-și face datoria către neam, Omul 
„Politic de cea mai mare bună voință devine 
„În democraţie, sclavul partizanilor săi, întru- 
„cât, ori le satisface poftele personale, ori aces- 
„tia îi distrug gruparea. 
„Omul politic trăieşte sub tirania Și perma- 
„Denta amenințare a agentului electoral. 
„Democraţia este incapabilă de autoritate, 
„Penirucă ii lipsește puterea sancţiunii. Un par- 
ntid nu ia măsuri în contra partizanilor. lui, 
trăind din „afaceri'' scandaloase de milioane, 
seri hoție Și pradă, de frică să nu-i piardă. 
dt a a ue mare ropaă 
„mâna unei caste q cae Ed ne II 
i shot e bancheri“, 
iriva ei ina 4 uptat 
iii i D . necesitat 
a A | ui democratic, SEA ac 
n edeți Clar, că opinia blieă 
tinde! către două extreme: a pan preia Aris 
e: aceste două extre- 


cu energie împo- 
ea declarării fali- 


— 96 — 


j 








GARDA DE FIER 


„me ca două pietre de moară, vor strivi puţin 
„câte puţin, toate partidele. | | 

„Declar aici că democraţia este pusă în sluj- 
„ba marei finanţe internaţionale jidoveşti. 

„Am venit cu o listă care are să vă supere, 
„insă vă spun să nu-mi luați în nume de rău, 
„fiindcă nu pot să tac. Este vorba de ceeace 
„se numește portofoliul deia Banca Blank: 

„Subsecretarul de Stat Brandsch 111.000 lei, 

„Davilla 4.677.000, Goga 6.200.000 %), Iunian 
407.000, Madgearu 401.000, Filipescu 1.265.000, 
„Popovici 1.919.000, Răducanu 3.450.000, Pan- 
„gal 3.800.900, Titulescu 19.000.000". 
„Nu ştiu dacă se vor restitui sau nu, dar știu 
„că atunci când cineva împrumută bani dela o 
„asemenea finanţă, are obligaţia de a o satis- 
„face când este la guvern, de a o sprijini în 
„opoziţie și în orice caz de a nu lovi în ea, 
„când trebuie să fie lovită. ae 

„Este timpul de a așeza bazele unei noui epo- 
„ci. O epocă de reîntoarcere la realitățile na- 
„ţionale, dând naţiunii înțelesul ei real de so- 
„cietate naturală, a unor indivizi de aceeași 
„Tasă .. 

„Să se înalțe din temelie statul nou etnic 
„naţional întemeiat pe primatul culturii națio- 


îi 4) Nu e vorba de Octavian Goga, ci de Eugen Goga, 
fratele poetului. (nota trad.). 


af 


LORENZO BARACCHI TUA 


nale, pe primatul familiei și pe primatul cor- 


poraţiilor muncitoare . 


ANTICOMUNISMUL. 


Cu frontiera de răsărit, îndreptată către U. 
R. S. S. de care o desparte apa Nistrului; scăl- 
dată de Marea Neagră, de unde se vede Rusia, 
România prezintă o poziţie strategică de prim 
ordin, ca sentinelă înaintată a latinităţii în 
Orient. 

Numai creștinismul și romanitatea sa profund 
organice, pot să te facă să înţelegi, cum de a 
putut România să reziste formidabilului puhoiu 
de barbari ce au năvălit pe pământul său și 
cum nu a cedat presiunii colosale a ciclopului 
sovietic. 

Aceștia sunt factorii spirituali ai anticomu- 
nismului, cari nu exclud de altfel și alți fac- 
tori materiali ca de exemplu: marea extindere 
a micei proprietăţi, la acest popor de plugari 
in proporţie de nouăzeci și cinci la sută; ca 
dealtfel și puţina importanță a industriei, fur- 
nizoare tipică a proletariatului, 

Comunismul nu este în natura acestui popor. 

Comunismul este apanajul oricărei clase care 
este, sau cel puțin aspiră să devie clasă condu- 
câtoare a țării și care a reușit să înţeleagă 


„perfect caracteristicile acestui supercapitalisra 
statal, 


ac 





f 
p- 
E 
L-A 
ă 
a. 
E 


pi ppaprmpr pere zapp pare pn 


GARDA DE FIER 


Probă, că Partidul Ţărănist (Țărănesc) a tre- 
buit, pentru ca să aibă priză în mase, să se 
impăuneze cu eticheta: „Naţional”, deşi este 
subjugat și vândut tuturor internaţionalelor. 

Legiunea combate comunismul dela primul 


său semn: s'ar putea repeta cuvintele Ducelui: 
„Ne-am născut sub acest semn. 


Sub flamura antibolșevismului și-au vărsat 
sângele Moţa şi Marin în tranșeele Spaniei. 
“Triumful comunismului în România va în- 
„Semna distrugerea Patriei, a familiei, a pPTo- 
„Prietăţii individuale, a libertăţii“ 5), 

„Noi suntem dintre aceia, cari credem că 
„soarele nu răsare la Moscova, ci la Roma“ i ka 


ANTISEMITISMUL.. 


Cum am arătat mai sus, antisemitismul legio- 
nar.se inlănţuiește cu curentul naționalist ro- 
mân din 1879, care proclamă necesitatea de a 
lupta împotriva elementului jidănesc, pentruca 
România „să nu piară ca nație“. | 

„Dacă ţinem seama, că acelaș sânge curge 
„in vinele tuturor membrilor unui popor, înţe- 
„legem că toţi acești membri vor avea, prin 


5) Cărticica Șefului de Cuib. (nota aut.). | 
6) Codreanu în Parlament (Monitorul Oficial din 


_3.XII.1931) (nota aut.). ci 


99 — 


LORENZO BARACCHI TUA 


„efectul eredității, cam aceleași sentimente, 
cam aceleași tendinţe și chiar cam aceleași 
idei; așa încât la vreme de nevoie, la ocaziuni 
“mari, inima tuturor va bate în acelaș fel, min- 
„tea tuturor va adopta aceeaș opinie, acțiunea 
“tuturor va urmări acelaș scop, cu alte cuvinte: 
“națiunea care va fi de aceeaș rasă, va avea 
"un singur centru de gravitate” *). 

Ce este această nouă năvălire? Cine sunt 
 năvălitorii, de unde vin, ce vreau? Și cine este 
„noul Moisi, care-i conduce la noul pământ al 

„făgăduinţii, așezat de astă dată pe malurile 
„Dunării''?*), 
„Toţi acei, ce poată un interes viu pentru 
„țara lor, s'au preocupat a opri exploatarea po- 
„porului român prin jidovi' *). 
„Prin ce muncă sau sacrificii și-au câștigat 
„dreptul de a aspira la egalitate cu cetăţenii 
„români? . 

„Ei au luptat Cu Turcii, Tătarii, Polonii şi 
„Ungurii? '. 


7) Vasile Conta: Discurs împotriva revizuirii art. 7 
din Constituţie. Camera Deputaţilor 4.1X.1879 (nota 
aut.). 

8) Vasile Alecsandri: Discurs împotriva revizuirii 
art. 1 din Constituţie. Şedinţa serialul: 10.X.1879 
(nota auţ.). 


9) Mihail Cogălniceanu Coiriiicara făcută Mini- 
sterului de Externe. Arie 1861 (nota aa 


— 100 — - 





PODEA DO ar o sea ez APT Po APS? ACP 20 APD AD DARUI PPR ERORI PAIR OP CIAO PO A MR 


GARDA DE FIER 


„Prin unul din ei și-a câștigat neamul româ- 
„Nesc dreptul la soare? 19), | 

„Nici odată un jidan nu va primi în între- 
„prinderea sa un român, dacă acesta din urmă 
„aT putea să înveţe dela el câte ceva; căci Ro- 
„Mânii nu sunt primiţi în casele jidoveşti decât 
„ca slugi sau hamali?'. 

„Jidanii practică deci faţă de Români exclu- 
„Sivismul economic cel mai riguros și nu pot 
„renunţa la el căci le este prescris de însăşi 
„Lelipia lar =), 

Influiență decisivă asupra caracterului anti- 
semit a mișcării au avut scrierile prof. Paulescu 
şi lecţiunile lui Cuza la Universitatea din lași. 

Este un curent impetuos, urmat în plin de 
masele studențești, cari citesc cu religiositate 
bilunarul „Apărarea Naţională'' scoasă de Cuza 
și Paulescu: 

„Știința antisemitismului are ca obiect ju- 
„daismul ca problemă socială, fiind astfel în 
„mod necesar, sinteza tuturor științelor cari pot 
„contribui la soluționarea ei. 

„Istoria: constată că dela început jidanii au 
„fost un popor rătăcitor printre celelalte po- 


„poare, nomad, fără patrie. 


10) Mihail Eminescu: Chestiunea Israelită (opere 
complete, pag. 489. Iași 1914) (nota aut.). 

11) A. D. Xenopol: La question israelite en Rouma- 
nie. La Renaissance latine, Paris, 1902. 


— 101 — 


LORENZO BARACCHI TUA 


„Ştiinţa antisemitismului stabilește că acest 
nomadism este contrar existenţii popoarelor 
„sedentare, agricole, și nu poate fi tolerat“, 

„Teologia: constată că religia jidănească este 
„o religie particularistă, bazată pe legământul 
„special încheiat de Dumnezeul lor, Jahve, cu 
„jidanii, consideraţi ca popor ales, ca popor 
„Sfânt, despărţit de alte popoare. Știința anti- 
„semitismului deduce cu rigurositate că o ase- 
„menea concepţie exclude posibilitatea orică- 
„Tei conlucrări pașnice și a oricărei asimilări 
„Cu jidanii”, 

„Politica: constată că pretutindeni în mM1)lo- 
„cul celorlalte naţii, jidanii au organizaţia lor 
„Socială deosebită, constituind stat în stat. 
„Ştiinţa antisemitismului conchide că jidanii 
„sunt un element anarhic, periculos existenţii 
„tuturor statelor“, 

„Economia politică: constată că jidanii au 
„trăit în toate timpurile, chiar în Palestina, ca 
„POpor suprapus celorlalte naţii, exploatând 
„Munca lor, fără ca ei să fie direct producă- 
ntori'' 12), 

„Scoala formează individul și oțelește pentru 
indatoririle de mâine. | 

Ori, cum este posibilă o școală a naţionalis- 


mului, când în 1927 la Universitatea din Cer- 
a 


12) A. Cc. Cuza: Apărarea Naţională, Nr, 16, 1922. 


— 102 — 


| 
| 
| 
| 
4 
| 
| 
| 





aci cadă Aaa iii edi d e i aci ad 
*, 


GARDA DE FIER 


nâuţi din 1589 de studenți, 1080 sunt jidani? 
Când în școlile secundare din Basarabia, din 
7837 de studenţi, 6302 sunt jidani? 

„Nu vrem să mai vedem spectacolul ce-l 
„oferă Liceul Naţional din Iaşi, unde ma jorita- 
„tea  sdrobitoare o alcătuiește elementul 
„evreesc. 

„Puţinii elevi români se simt streini; în pau- 
„Zele dintre ore stau retrași, stingheriţi și je- 
-Maţi prin colţuri. 

„Sunt minoritatea tolerată, 

„Majoritarii trăiesc aparte, vorbesc între ei 


„de preocupările lor, de jocurile lor, de socie- 


„tăţile lor, Macaby, Hacoah, Macoah, etc.; de 
„Șezătorile și conferințele lor, de sporturile lor, 
„de planurile lor de lucru şi petrecere. 

„Şi când vor să se ferească de indiscreţia 
„Românilor, minoritarii — majoritari, șoșotesc 
„intre ei, ori o dau deadreptul în „idiș“. 

„Unde s'a văzut vre-odată în Anglia, în Fran- 
„ţa, în Italia, vre-o școală de orice grad( ca 
„să ne mărginim la o singură lature a vieţii 
„naţionale), în care numărul preponderent al 
„Școlarilor să aparţină altui neam?'. 

„Se poate închipui bunăoară ca la o facul- 
„tate de Drept a vre-unei Universităţi din An- 
„glia să fie 547 evrei şi 234 englezi, proporţia 
„dintre evrei și români dela Facultatea de . 
„Drept din Cernăuţi, în anul 1920? 


= 108 — 


LORENZO BARACCHI TUA 


“Sau la o facultate de Filosofie din Italia, să 
fie 574 evrei şi 174 italieni, proporţia dintre 


evrei și români la aceiași Universitate din. 


“Cernăuţi? . 
Sunt aceste raporturi normale ? Nu sunt 


“monstruozităţi de biologie etnică, inadmisi- 
„bile, inconceptibile? 

„Nu sunt un semn de inconștiență criminală 
„pentru pătura conducătoare responsabilă a 
„neamului românesc?" 1%). 

“ Doctrina Legionară nu se oprește numai asu- 
pra considerațiunilor economice: 


„Antisemitismul legionar are o natură cu to- 


„tul superioară și de altă esenţă. Noi nu sun- 
„tem antisemiţi pentru faptul că locurile noas- 
„tre sunt ocupate de alţii; și pentru aceasta, 
„dar nu este principalul. In corpul viu al unei 
mațiuni unitare se introduce un alt corp, care 
„Vine să falsifice sensul vieţii lui, să falsifice 
„sensul desvoltării în vieața morală și să fal- 
„sifice sensul culturii în vieața spirituală” 1), 

„Problema jidănească, vizibilă numai în ju- 
„mătatea de nord a României, invizibilă dar 

„existentă și în cealaltă jumătate, constituie 

„pentru națiunea română cea mai mare Pr ADI 





13) Găvănescul: Im 
67 (nota au.) 


14) Vasile Marin: 0p. cit. (nota aut), 


perativul momentului istoric, pag. 


— 104 — 





GARDA DE FIER 


„die pe care a cunoscut-o dela inceputul isto- 


„iei și până astăzi, 


„Legionarul este singurul în sțâre a rezolva 
„această problemă, pe care o privește cu curaj 
„Și seriozitate" 15), 


„Mussolini nu e antisemit. Dar dacă Mistda. 


„lini ar fi trăit în România, n'ar fi putut fi de- 


„Cât antisemit, pentrucă „ fascism" insemnează 
„În primul rând, apărarea naţiei tale impotriva 
„Primejdiilor care o pândesc“, 

„Judaismul a ajuns la stăpânire în lume prin 
„Masonerie și în Rusia prin comunism. Musso- 
„lini a distrus la el acasă aceste două capete 
„Judaice cari amenințau Italia cu moartea: co- 
„Munismul și masoneria. Acolo, judaismul -a 
„fost desființat prin ce a avut el. La noi va fi 
„desființat prin ce are: jidanii, comuniștii Și 
„Masonii. 

„Aceste gânduri le opuneam noi, tinerii ro- 
„Mâni, în general, încercărilor judaice de a ne 
„despărți de 'bucuria biruinţii lui Mussolini. 


RELIGIA. 


Poporul român, creștin-ortodox este profund 
religios, 
Străin de toate criticismele ca și de abstrac- 


15) Cărticica Șefului de Cuib (nota aut.) 


TU e 


LORENZO BARACCHI TUA 


ia i ă îi rimitiva sa 
iunile ideologice, se roagă EP 
credință de pop L atât de critic, din punct de 
 Intr'un momen 

S; iriti entru tineretul european; 
“vedere spiritual, P | E ma 

xrui maxime idealuri 
pentru tineretul rus, ale caâru e: sd 
n opel a a | iunge să fabrice 
le reprezintă faptul de d. ajung cina AR 
une casserole en treize minutes zi SAL 
inu tineretul german care vrea sâ-şi i 
truiască ştiinţific, deși cu multă trudă Valhalla 
sa germanică, tineretul roman este preocupat 
adânc de problema religioasa. 

A trăi printre legionari, înseamnă a renaște 
“spiritualicește : problema religioasă nu este 
fructul unor discuţiuni sterile oarecari, nici nu 

s'a născut din acele, așa zise, „crize de con- 
știință” ci este sintetizată întrun singur cu- 
vânt: credinţă. 
„Nu numai că el (Căpitanul) crede, dar crede 
„că politica este supusă și ea lui Dumnezeu" 1”). 
Religia este așa de contopită cu doctrina le- 
gionară, că încercând să le izolezi, ai vedea nu 
“ce ca este imposibil, dar ai ajunge la con- 
cluzi pai: A aaca | 
uzia că ea constituie baza solidă pe care s'a 
„grefat mișcarea Gărzii de Fier. 





16) In original, în franţuzește. — (, 
treispre zece mMinute') (nota trad.) 4 
17) Victor P. Gârcineanu: | 


eurești 1937 (nota aut), UR rea legionară. Bu- 


— 106 — 





O crăticioară în . 





GARDA DE FIER 


Aceeaş poziție profund creștină, o găsim in 
doctrina Legiunii, şi în fața problemei durerii: 

„Cel ce intră în această luptă trebuie să știe 
„de mai înainte că va avea de suferit. După su- 
„ferinţă vine întotdeauna victoria. Deaceea noi 
„legionarii vom privi suferințele cu drag. 

„Fiecare suferinţă este un pas înainte, câtre 
„mântuire, către victorie" *). | 

Aceeaş vieaţă legionară este simbolizată în- 
tr'o parabolă mistică: legionarul trebuie să stră- 
bată: „Muntele suferinţei , „Pădurea cu fiare 
sălbatece'', „„Mlaştina deznădejdii . 

Numai după aceste trei probe, devine în- 
tr'adevăr legionar, cu toate că era înscris în 
organizaţie, avea o insignă și-și plătise coti- 
zaţia. 
__Cu alte cuvinte, cine nu și-a dat examenul 
durerii, al curajului, al credinţei, poate să fie: 
„un om abil, dar nu poate să fie un legionar . 

„Legionarul crede în Dumnezeu și se roagă 
„pentru biruinţa Legiunii" 19). 

„Puternica sa voință are o tendinţă verti- 
cala"), i 

„Războaiele se câștigă de aceia cari au știut 
„să atragă din văzduh, din ceruri, forțele miste- 

18) Cărticica Șefului de Cuib. (nota trad.). 

19) Cărticica Șefului de Cuib (nota aut.). 

20) Vasile Marin, op. cit. (nota aut.).. 


— 107 — 


LORENZO BARACCHI TUA 


„Tioase ale lumii nevăzute și să-și asigure con- 
„Cursul acestor forţe. Forţele misterioase sunț 
„sufletele morţilor, sufletele strămoșilor noştri 
„cari au fost și ei odată legaţi de glia, de braz- 
„dele noastre". i 

„Dar mai presus de sufletele morţilor, stă 
„Dumnezeu“ *). - 

Aceste forțe se atrag prin moralitatea pro- 
priilor noastre acțiuni, prin invocarea lor in- 
sisteniă. 

lată dece, rugăciunea este definită: „elemen- 
tul decisiv al victoriei”, 


O veche legendă, povestește cum un om, nu- 


mit Manole, nu a pregetat într'o zi să-și sacri- 


fice propria sa soţie pentru a putea înălța Mâ- . 


nastirea Curtea de Argeș: această legendă ro- 
maneasca cuprinde tot spiritul Legiunii, sufle- 
tul și inima Gărzii de Fier: 

„Cine renunţă la mormânt, renunţă la în- 
„Viere"”. 


STATUL LEGIONAR. 


Legiunea nu are un program pentru statul 
de mâine. Legiunea este acțiune: 
„Programe? Cum adică? Credeţi că noi nu 


21) Cărticica Şefului de Cuib (nota aut.). 


pa PER 








GARDA DE FIER 


„putem seca mlaștini? Nu putem capta ener- 
„giile din munţi și electrifica țara? . 
„Nu putem înălța orașe românești? Noi nu 


„Vom putea ridica aici în creștetul Carpaţilor o 


„Patrie care să strălucească ca un far în mij- 
„locul Europei? . 

Codreanu nu crede în progrâme, „MINCIUNI |, 
când nu le corespunde o renaștere interioară, 
o purificare spirituală. 

„Spiritul este punctul cardinal asupra căruia 
„trebuie să lucrăm astăzi: spiritul individului, 
„spiritul massei"”. 

„Trebuie să trăim o vieață de sărăcie, sufo- 
„când în noi dorinţa bogățiilor, să trăim o viea- 
„ţă aspră şi severă, alungând din noi luzul și 
„lipsa de moderație, orice încercare de sfidare, 
„să suferim cu continuitate pentru binele Pa- 
E i = | 

Poporul român trăiește în mizerie, pe când 
o clasă privilegiată de spoliatori se îmbuibă pe 


“spinarea sa: trebuie să redăm muncii sensul 


său de înnobilare şi răspundere, asigurând 
muncitorilor: dreptul la muncă, sănătate, cul- 
tură şi asistenţă: 

„De fiecare dată când m'am găsit în fața unui 
„sacrificiu al Legiunii, mi-am zis: Ce teribil ar 
„fi ca pe sacrificiul sfâmt și suprem al camara- 
„zilor noștri, să se așeze o castă de învingă- 


LORENZO BARACCHI TUA 


„tori îndreptaţi către afaceri, lovituri aventu- 
„roase, către orgii, către sfidarea altora“ 

Doctrina legionară nu concepe o egalitate 
absolută a oamenilor: există o scară naturală 
în ierarhia valorilor fizice şi spirituale ale na- 
ției. 

Popoarele nu se conduc prin ele inșile, pen- 
trucă ar cădea în anarhie, nici nu trebuie să 
fie conduse în mod brutal prin tiranie: ele tre- 
buie să-și selecteze din sânul lor o „elită“, g 
clasă conducătoare. Clasă, nu castă, care se 
impune celorlalte prin valorile ei proprii, clasă 
filtrată prin legea inexorabilă a selecțiunii, 

Din această afirmaţie, decurge implicit cri- 


tica democraţiei: massele sunt incapabile să-şi 


aleagă clasele conducătoare. 

Sistemul „selecţiunii'“ se așează așa dar, în- 
„tre acel al alegerii şi cel ereditar. 

„Dar în cazul în care nu există o clasă condu- 
„cătoare capabilă să-și îndeplinească misiunea? 
„Noua „elită se va naște din conflictul cu 
precedenta: „falsă sau degenerată“. 


— 
„ 


20000 il ARĂ 











vide: 


p i 
» ] 
FA 
i 
] 
wi 
* P 


„ Această clasă conducătoare nu exclude Mo- 
arhia, care asigură mai bine continuitatea is- 
orică a unei națiuni: 

„mn istorie s'au văzut monarhi buni, foarte 
buni, slabi sau răi. Unii s'au bucurat de ono- 
„Iuri și dragostea popoarelor, altora li s'a tăiat 
„Ca I . N'au fost deci toți monarhi buni. 


m 
aă 





=: 110. — 





GARDA DE FIER 


„Monarhia însă, a fost totdeauna bună. Nu 
„trebuie să se confunde omul cu instituția“. 

In ceeace privește raporturile dintre Biserică 
şi Stat: 

„Facem o mare deosebire întse linia pe care 
„mergem noi și linia Bisericii creștine. Ea este 
„infinit mai înaltă. 

„Ea atinge perfecţia şi sublimul. Noi, tindem 
„Către această linie şi ne ridicăm pentru ea. 
„Va veni o zi, în care toate popoarele pămân- 
„tului vor învia cu toți morţii, regii şi împărații 
NI n aa 


„Țelul final nu este vieaţa. Ci Invierea. In- 


„Vierea neamurilor înaintea tronului lui Dum- 
„Dezeu”, 


ÎI] = 





Si mira 


îsi 


Ta E 
3 4 . ii A 
n a PRI sl. A d ai 


ÎN ai: + Mei CĂ 
si ia , n ut N" Pi CA pa - 





 . 


- 


(e nituit 


>. 47). 
î 
„> pa i 








x. 
. E | 
4 i 
- Ze 
e e 
ș a i tu 
. PX 24 
. a A. 
i pr 
Pi P a 
* Li 















” e a LN) 
f- se 
N 
AA, 


ă - 
i: A 4 k- 
se Se AR . 
d tă : £ aa | 


» 
ay 


E Pon 
e 3 
4 
A 
Pr). 
ME, 
= MIRĂ 
A 
A 
- 
E, 

4 





IMNURILE LEGIONARE. E 


ZA 

Cântecul este adânc înrădăcinat în sufletul A p. 

poporului român: Nu este sărbătoare, care să 

nu fie înveselită prin coruri și cântece popu- 

lare, prin scurte strigături cântate în timpul „at 

horei, sau sârbei tradiționale, pe notele nostal- a 
gice ale vechelor „doine“. 





Cine ar voi să scrie o istorie a cântecelor A 
populare, va scri însăși istoria poporului în ex- e 


pediţiile sale răsboinice, în bucuriile sale obiș- 
nuite, cu prospețimea simțămintelor sale de 
dragoste. | 

Cântecul este expresiunea cea mai apropia- 
tă de sufletul unui popor în legătură cu spa- 
iul istoric, geografic și omenesc ce îl încon- 
joară, 

Răscolitorul val de entuziasm al poporului 
român pentru Garda de Fier, a dat naștere 
cântecelor legionare. 

„Aceste cântece, aceste marșuri, sunt frân- 


„turi din inima noastră legionară și ne apar- 
sd : 









n (TB DR 


LORENZO BARACCHI TUA. E 


d: y a 
E gi ri 


„Ele sunt expresia felului 1 nostru dă ag 









GARDA DE FIER 


„Și a simţi și sau născut din fierberea ş sâng E lui 3 Câmpul înflorește z 
„nostru. 0 | Florile pe câmp tembata 
Să Doru'n suflet se trezește : 


Fiecare sat, fiecare inut, fiecare oraș « a Con 
tribuit la creearea acestor imnuri mândre, 0 


Se poate într'adevăr vorbi de o reinflori Verde-i vara îrunza, 
poeziei populare când sunt brodate 9 moti ive a 3 frunza de ștejar. 
de dragoste: j Dulce-i viața când ești 
Când ești legionar! 


Mândra iar sarată. 


i: 


Verde de negară 
Trecu timpul de astă vară 0 
Mândro nu mai vii pe-afară DE 


Uneori, dela poezia populară, se trece la o 
-otă epică care-i depășește conţinutul, ca în 
cântecul: „Visul unui legionar . 


Cum veneai pe seară. 
Mândra-i ca o zână : 
Cun ulcior în mână 


Mă țineă de vorbă 
la fântână. 


Copilița bălăioară 
Ileana me a, 


ce n 
U mai yii seara la Apar 


„Mamă dragă, asta noapte 
Am visat un vis frumos 

Imi părea că stam pe-o stâncă 
Și priveam spre ţarân Jos. 

Şi vedeam trecând pe vale 
Trupe de legionari 

Toţi în verde, cu centură 

Ori bondiţă și iţari,. 


zi Tau ia lar în frunte, sub drapel 
IRI „ii acioasa lamă Pe-un cal sprinten, moldovan 
ie oa ital. ra vine i Parecă a 

P CAdinu: ară ecă sbura ca gândul 





a ochii ST Aa mele. 


e + RR 





Tinerelul Căpitan. 


— 117 — E 





d. S S. 
_ 4% . 
+4 3 4 


îi: zi 
LORENZO BARACCHI Tua 


Ti 


GARDA DE FIER 


%'4 NR 
îi 


Era el, legionarul, Şi “Echipa morţii“ își are imnul său: 


Dai 


3 > at EA a i 


ii 


a Pa 


Să nu crezi că- 


Nădejde-acestui popor, 
Era tânărul Codreanu, 
Căpitanul tuturor. 


Dela Nistru pân'la Tisa 
Dela Mare la Hotin, i 
Nu 'ncăpeau atâtea trupe 
Și păreau că tot mai vin. 


Ei cântau un marș de luptă 
Iară dușmanii fugeau 
Inapoi peste hotare 

Și pe-acolo se pierdeau. 


Mamă dragă, visul nostru 
Este visul ce-] trăim, 


Ne vedem treziţi la vieaţă 


Ca să nu mai suferim, 


Mamă dragă, iartă- 
Sunt și eu legionar, 

u ţi-am spus până acuma, 
ți fac amar. 
Am intraţ în ră 


Teau să lup 
ară vreau 
WU, țara, şi. 


Ls 
mi pasul, 


nd cu alţii, 


să fiți ferice 
acest popor,”. 


ti NR 


t și chiar să Mor, 





Suntem echipa morţii 
Din Moldova azi venim, 
Aruncat e zarul sorții, 
Ori învingem, ori murim. 


Purtăm cu noi stindardul 
Unei sfinte, noi credinţi, 
Pe el este scris cu sânge, 
Fapte mari și biruinți. 


E jale multă în țară... 
Căci străinul e stăpân, 
Cerșetor la el acasă, 

A ajuns bietul Român. 


In rând cu Căpitanul, 
Bucuros ne vom jertfi, 
Peste leșurile dușmane, 


Ţară nouă vom clădi. 


Cu zâmbetul pe buze, 
Mgartea'n față o privim 


Căci suntem echipa morții 


Ori învingem, ori murim. 


— 119 —. 


LORENZO BARACCHI TUA 


GARDA DE FIER 
Dacă se gândesc la camarazii căzuţi: 


CELE NOUĂ PORUNCI 
LEGIONARE 


„Plânge prin ramuri luna, 

Nopţile-s pustii, 

Că te-ai dus pe totdeauna 
ionarul: 

Şi nai să mai vii. „Legion 


“Nu intră in ee 
Dispreţueșie lumea poliiică 


polemică cu nimeni, 
şi nu siă de 


Numai vântul mai suspină “vorbă cu ea. 
= | A - SV) Eă = ] 

Dulcele său cânt  Seamănă sămânţa bună 

Peste florile ce-alină 


Tristul tău mormânt. 


n sufletele curate 
„ale poporului. | 
Se întreabă în fiece clipă: Ce am făcut bun 
„pentru România Legionara. | 
Inseamnă în răbojul lui pe cei păcătoşi pen- 
„tru ziua de mâine. 
„Incepe orice muncă cu gândul la Dumnezeu 
„şi-l mulțumește la ajungerea scopului urma- 


Ca o lacrimă de sânge 
A căzut o stea, 

Drum de foc și biruință 
Pentru Garda ta. 





Noi mereu te plângem, frate, „Este disciplinat prin conștiința și voinţa lui 
lar tu dormi mereu“. „proprie“. 


„N'are teamă decât de Dumnezeu, de păcat 
„Și de clipa în care puterile fizice -sau sufle- 
„teşti îl vor scoate din luptă“. 

„lubește moartea, căci sângele lui va servi 
„Pentru plămădirea cimentului României Le- 
„glonare“ 1), za | ȘI 
= . ma . ei E A es 

l) Cărticica Șetului de Cuib (nota aut.). 


Şi când se pregătesc să înfrunte moartea: 
„Moartea, numai moartea legionară, $ 

„Ne este cea mai scumpă nuntă dintre nunți. 
„kentru sfânta cruce, pentru țară, 
„Enfrângem codri și supunem munţi!” 


—— 120 = 


== Dak 





N 


_ EC =! a 
ii 


LORENZO BARACCHI TUA RI 

„RI 

ve RA 

MARTIRII LEGION ARI. „EI 


ta , p 


„Cei ce au căzut uciși de gloanțele du 
„Pășesc în rând cu cei ce au rămas“. 


ION MOȚA. Comandant legionar al “Bl î i 
Vestiri * 13.1.1937 în Spania pe frontul | 


dela Majadahonda. 


VASILE MARIN. Comandant legionar Y i dai j 
STERIE CIUMETTI. Licenţiat al Academiei Co. | 
merciale, ucis mișelește de comisarii Pa- ae: | 


nova și Mateescu. * 29 Dec. 1933. 


VIRGIL TEODORESCU. Student. Ucis mișeleşte ; 
la Constanţa de un agent de poliție.  Î 


22.X1.1933. 


NIȚĂ CONSTANTIN. Șofeur. Asasinat pen | 
trucă a aruncat o bucată de pâine cama 


razilor asediați. + 28.X1.1933. 
TOADER TOMA. Croitor. * 30.X11.1933, 


NICOLAE BĂLĂIANU, Sătean. Decedat din 


cauza maltratărilor suferite la 9.XI1.1933. A i 


GHEORGHE NEGREA. + 12.XI1.1934. 
i cai GRIGOR. Student, asasinat de că- 
___„S comuniști la Cernăuţi în 1936, 
CRISTACHE SOLOMON. * 1935, la Focşani în 
urma închisorii suferite. : 


— 122 — 





. că 
€ =: pă ti d 
* : Î A ? ad i 
Ş , a PE E 2 ae A 
| Y) ' mt Ie ae a 
ne, m 1 
cal A b i i Să 
> ., ve ? 





GARDA DE FIER 


A MURIT GARDA DE FIER 

Primesc pe neașteptate, vestea dizolvării 7) 
Gărzii de Fier. ia DE 

Nu pot și nici nu vreau să cercetez ce FR 
tive întâmplate deja sau pe cale de a se în- 
tâmpla, au determinat pe Codreanu sa iai si 
un milion de oameni de jurământul care-i lega 
pe vieaţă și pe moarte. 

Știu un singur lucru: că destinul unui popor 
nu poate fi oprit din mersul lui prin forță, și 
nici istoria nu poate fi oprită prin articolele 
unei simple legi, când în frontul unei idei, 
merg martirii unei revoluţii alături de „cei ce 
au rămas". e E 

Nu pot să concep că acel puţin, pe care lam 
dăruit Gărzii de Fier — cuvinte sau articole în 
Italia, ore de muncă şi de credinţă pe schelele 
„şantierului din București == vor. fi pierdute, 
pentrucă acele cuvinte și pagini erau suflet, și 
mușchii extenuaţi erau spirit viu, sri 

Și n am putut să dau mai mult, când eroicele 
câmăși verzi cădeau însângerate. za 


ST 


2) Este vorba de ultima dizolvare a Gărzii, în 1938, 
survenită în momentul. tipăririi cărţii de către autor. 
(nota trad.),- Si cat le caii PE aaa 


=> 109 22 





LORENZO BARACCHI TUA 







Dar micile dânarile sacrificii, micile și mare- E. 
le bătălii nu trebuie să fie vane! 

Pentrucă, dacă oamenii cad, ideile țâșnese 
mereu mai Sus. 

Și Garda de Fier nu poate să moară. 


TABLA DE MATERII 


DO NAD ee + a 


_ 
- 
em 
» ză 
a da sia 
Say n. i 


Către cetitorul TOMA 3. 
Pe în a ă * Prefaţa » . . . . . . . y Ţ 
ERA NINA Nica Îi Cuvânt înainte Fă ÎN ae 0 cr Pe RO DDR DR 





ua , 
ul CĂPITANUL | 
Se Copilul “solda e a 19 
a Jurământul i e e ARI mai a e NI a ma 
2 în Steagul DO e e e ee ef mata 
Si Cpt a e eee pate cae e Tae o aaaităbă 
dă La Universitate  . . 7 ata e aie 
| Hitler. Marşul asupra Romei . . N 
ni Primele zile de închisoare. . . . . 36 
2 Biserica în lanțuri > i... 40 
RU Procesul Țării e oa 44 
i “Casa noastră: 3, n-a a pina ee ee 
a Ti Pr oa at e aaaiaaiai a aaa 
AR II. 
E , PARTIDUL | 
| A Legiunea cele Mihail + 20 30 
e e aie î.  - Organizaţia  . E E Lu 
| “SE „Prietenii Legiunii“ io SE Tao ate le ae ARE 


— 124 — Pa — 125 — 








”y, 





-. RN . 
Ș NIC 
a Tai „da 
"m 
. 


LORENZO BARACCHI TUA 0 


4 e, pă 
e 08 


Pedepse. Rrecrutarea Legionarilor, Uni- 


- 
fr - 
E] 


a 


FDP o ne A 


(AU ler i. > p- 


By - A 


Prima dizolvare a Gărzii de Fier. 11 la- 

DURE 109 | 2 a 
Codreanu în Parlament . _ . . .. 
MANI VELE e ea e 3 a NI 
Campania infamiel . . . e a 
Atentatul dela Singiă , ., n 2 
Gulua de Fier în Spatia ... 3 


. 
* 


III, A 


DOCTRINA RE 


Isvoarele .  . Plai 
„ Antidemocraţia | „il 
Anticomunismul | pe 


a 


E) 


ae 
= e Li 1 : > [> 
a ai să d = 

a [d 
: E * Sara 0 


. pa Po AD 
* Pi - 
n td ac: ii 






ME: 


“-