Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
GL SCHM OIANGERIE ȘI SPĂLĂTORIE CHIMICĂ FABRICA ȘI BUCUREȘT BIROUL CENTRAL |, VLe STR. ISVOR No. 69-73 e TELEF N 35/247 ă di ă lă cu benzină i i iune modernă din țară care spa arăt ÎN a itajvetarea obiectelor se face la 110” în fierbinte, iar mașini speciale, „Isvor No. 7l a Victoriei No. 2 Calea Victoriei No. 114 Piaţa Victoriei [P. Funcţ. Publ.) Str. Regală No. 15 B-dul Tache lonescu No. 3 Str. Brezoianu No. 13 B-dul Carol | No. 52 B-dul Carol | No. 57 B-dul Pache No. 53 B-dul Pache No. 148 Sos. Cotroceni No. | Str. Carol Davila No. 3 Calea Călăraşilor No. 238 Bis. Piaţa Amzei No. 24 Calea Griviței No. 402 Str. Aurora No. 60 B-dul Basarab No. 145 Str. Berzei No. 44 Str. Bibescu Vodă No. 22 Calea Griviței No. 441 Calea Călăraşilor No. 114 Sos. Colentina No. 34 Calea Rahovei No. 218 Sos. Crângaşi No. 9 Str. Romană No. 36 Calea Dorobanţilor No. 88 fără a altera hainele, covoarele, ete. Calea Dudești No. 30 Str. G-ral Fălcoianu No. 30 Str. Andrei Mureșanu No. 28 B-dul Filantropiei No. 55 B-dul Ferdinand No. 93 Calea Griviței No. 307 Calea Griviței No. 76 Str. || lunie No. 55 Calea Șerban Vodă No. 180 Str. Vasile Lascăr No. 72 Str. Matei Basarab No. 26 B-dul Filantropiei No. 119 Calea Moșilor No. 70 Calea Moşilor No. 284 B-dul Maria No. 4 Calea Călăraşilor No. Calea Dudești No. 135 Calea Rahovei No. 50 Str. Romană No. II5 Calea Șerban Vodă No. 237 Str. Știrbey Vodă No. 55 Str. 13 Septembrie No. 94 Sos. Ștefan cel Mare No. 56 Str. Uranus No. 70 Calea Văcărești No. 37 Str. Viitor No. 194 Str. Aviator Stâlpeanu No. 2 === SUCURSALE | CONSTANȚA STR. € „ CAROL, PROVINCIE | PLOEŞTI STR. M. KOGALNICEANU. A. N pi ( [RZA / pt i zilsi Sua, PROTESTANT Rr, Vasile Anul Nou Anul nou Pirinlole Silvestru Si Macvarin Abel şi Stoh Prooroc Muleahi (harţi) [B-ta Genov, Daniel și Eusol Hoborul_sf, To _apontoli __| Si. Titu Isabola și M, Teopempt, (ajun Bob.) Si, Telestora Simeon = === | === $|f Doteaul Domnului + Epifanla Epifania R!, praor, loan Hotez, St, Lmelan Balthazar Cuv, Domulea; Emilian MB. Severin Erhard Sfântul mucenie Pollenet [81 Iulian Marţini Par, Urigore ep, Nivel, |Si, Agaton Wieland |$_ Cuv, pirintele Teodosie | St. Higin P Matilda Reinhold Tunlanu Par, ucişi in Sinai și Rai Bf, Felix Polix Pâr, Puvel Tebnl şi 1, Col.| Mt, Marcel P, Mauru Inch, lanţ, nt np, Petri |8[, Marcu Marcel Par, Antonio cel Mare [Ri , Aulon Antoniu + Sf. urh, Atananle şi Chirii] W-ta_Prixca Prixen [n "par, Macarie și sf, Armenie Bt, Kanut Ferdinand "20 | Pâr. Etiluile col Maro |, Sebasilan Sobaat lau 31 | Par. Maxim și ntume, Neofit] S-ta Agnenia Agneala 22 | Ap, Timotelu; me,Atauanle| 4f, Vincențiu Vincențiu 23 |51, Clement şi Auatanghelj 81, Naimund Vmoranţian 24 | Cuv, Xouila, Unirea Prince, [Nt, Timolei Timotelu $ 54, _ier (irigorie_Teoloa,| Lanţ,Ap.Pay, |. Sf Ap, Pavel Cuv, pâr. nostru Xenolont! Bt, Pollearp Pollenrn 37| 7 Aduc, moașixt,loan Q.A| 8, Lon Chr, Ion Urinoatom 23 | Cuv, păr. Efrom Sirul Rt, Iulian Carol Magna 2? | Aduce, moaşt, af m,lgnalia | Păr, Francisa Roger 30 | $ Bf, ler, V-le, Grig, și Lon] B-ta Martina Adolgzunda Şi |St, dr, î, arg, Chir și Ion] Pelrn Nolase Valeriu Li se UBIMOISFLTETARI LEGONARISUFLTE BERE Ceva din Etica Legionară Z Li mii: în STEI - 3 | L.] M J Y $ D L M M JI] y $ Di Pap M M J Yy Lj E AL <“grr| o |r<cxzr D E TTITUS ENACOVICI, U și ON ra DEVECHI, — 28 MAI 1928, ă DIRECTQA, 13 OCTOMVRIE 1940. Tina “i P: P. PANAITESCU. ' ȘAPTE EDIȚII ZILNIC. MARILE CAPITALE ȘI SATELEȚĂRII. Ziua a crosut delu Solatiţini de Iarnă până la 1 Ianuarie en 7 minute, Lungimea alle! la 1 Innuarie: A ore și 55 minute; lungimea nop- ţii: 15 ore şi 5 minute, Lungimea allel la 15 Ianuarie: $ ore și 12 minute; lungimoa nopţii: _14 oro și 44 minute, FAZELE LUNII: La 5 Primul Pătrar, la 13 Lună Plină, la % Vitimul Pătrar, ln 27 Lună Nouă, 1 Januarie 15 Ianuarie Năs, Soarelui 7 ore 59 min, | Răs, Boarelul 7 ore 49 min. Ap, „ 16 ore 47 min, | Ap, " 17 ore 1min. Brigitte + Purif, 3 Purit, Marlei SI, Blasiu Blasiu SI, Gilbert Veronika A Sta Agala Agatha + | Cuv.âr,Vuco], cp. Smirnei] B-ta Dorot, Dorotein 7 [Ouv ur. Partonie si Luca | St, Rowmualu Rlehard ivodor Biratilat Si, Ion de M, Solomon Sfântul mucenie Nichifor |Septuagea. Apolonia BT, munc, Harulanible olastiea “Renata Simo,Vinale, ep, Soyastiei] Bf. Doxideriu Euphroalna Pâr, Meletie al Antiohiei] B-ia Eulalia Eulalia Cuv, pârinie Martinlau Sia Cater, Benianu Cuv, pirinte Avyxentia RI, Valontiu Valentin p L M M j Yy Lj Soxagoalmă Tullana [ i i N RT, inuv, Teodor Tiron Conntanţa Dagmar 18 [Cuy, păr, Loou, papa Romei] Bf, Simeon Konrad BI, ap, Arhip, Filim,, Afla, | Si, Gabin Gabin Pâr, leon, epise, Cataniei] Bf, Eleuth, Eleutheriu Cuv, păr, Dimatelu şi Eust-] B-la_ Eloon, Eleonora ATI moaşt,mo,d, Evah, 8.m,| So, Bf, Potru Bu, An, Petru i aa) St, Policarp, splae. Smirnei Quinquage», Reinhold Sfântul apostol Onisim RI, Faustin___ Pormos HIșillall onpai, Lon B.|Bi, Matei Sp Matia 1, păr, Tarasie, arhiep, |? Marţen ar. Vlotor Bi, Porfirie, eplhe, Gazei Mr, cenușii Gotihilt Cuv, păr Procopie Mart, ț, Loanudru Honorina Par, Vasile Marturialtorul | 8f. Roman Roinan <“zzrio "<-zari ojr<cxzr o Ziua a oresout dela Solatițini de Iarnă până la 1 Februarie cu 9 minute, ; SEA zilei la 1 Februarie: 9 oro și 60 minute; lungimea nop- Ă 10 minute, ere ACU Ar la 15 Februarie: 10 ore și 27 minute; lungimea [i te. e ej AA miau 4 Primul Pătrar, la 12 Lună Plină, la ip Viţimul Pătrar, k 26 -Lună Noir 1 Febțuarie / Ş mul „Ram, Soarel ore 17 min, Na Soarelui SU ri oaia ] Ap. i) 7 Oro 44 inlu, N " | PROTESTANT Albin vuv, ue, Evd Ri, Teodot, eplno, Pagei : „Luisa : "to Eutropl Toonlo (1.p.)| Cunogunda Cunigunda Cuv păr Uhoraaln SI, Caamje Uaziinie Sf, nuc, Conon din Isauria| $ Quatoinber Frlodorie Stinții inu, din Amorola [tn Coleta Bborhardina S-til 7 muc, din EHorson | Toma d'Aca Follx Cuv, 'Dootilaot (Sân Toader) Hit, Ion cel B, Mnufred + 81 ucenioi din Sev. Rominiscore Prudonţiu “Sr, îmuc, Codrut N-(II 40 Muc, Alexandru die, Sofroni, pate, Ievun.] Sf. Eracle Roalua Cuv, păr, Teofan Mărtur:] Sf. Grigore Urlut, sul M Aduo, monst, nf, Nichifor | Sta ltozina Benoat, Cuv, Bonodlet Sta Matilda Matilda SI, _me,_ Agaplo St, Longhini Inabola SI, m “Savin Egipteanul + Oeuli Henrietta Tuv Aloxo omul lul D-soul| S-a Uorir, St, Chirii, arhiop, Lorus, | Sf. Eduard Aulin Ş, muc, Hrlmant si Daria] Si, Ionii Lonit Cuv, păr, ue, în m, nf. Sava] Sf. Ionohim Hubort Cuv, pir, Incob Mirturinit,] Sf, Bonodiot Bonodit Si, m_Volo, pr,din Anuhiraj Sf, Octavian Casiult Sf. me, Nicon și uconioii lui]? Lactare Borhară “Cuv, păr, noniru Zaharlu |Si, Gabriel Uuurlul + Buna Vero (dos, la poşte)] ? DB. Voniire Bunu Vontiru Rob, nt, arhanghol Gavril [Sf limanue) Ludyor Sf, me. Matrona-Tonalonie] Si, Ruport RNupurt Cuv, Şt, şi Ilnrlon col noul Bf, Gontrau Uunttam Pâr, Maron_ și Ohiril dino| Bf. Ciril Huntațiu Cuv, păr, Ionn Soărarul |+ Patientia Guido r olm<czzr ollu<czzr, o|u<czzri olu<czzr ou ST. mc. Ipaie, epls, Uanure]| Sita Dalbina Tuanlmodo F, Ziun a erosout dela Solntițiul de Iarnă până la 1 Martie cu 2 ore şi 20 minute, Lungimea zilul lan 1 Marilo: 11 ora şi 8 minute; lungimea nopțiit 12 ore și 42 minute, Lungimon allol la 15 Mariu: 11 ore şi 50 mlhuto; lungimoa nop țil: 12 oro nl 10 minuto, La 18 Martie coste incoputul Primăverii (Behinoxul de Prima varii), Zina oxtu ogali_ vu nouptea, CAZELE LUNII: La 6 Primul Pătrar, la 19 Luna Pi Uitimul Pâtrar, ln 27 Lună Noua, i Pau URARI 1 Martie | 15 Martie Tin, Soarelui 6 ova dd min, || Rin, Soarelui An, » 16 oru' 8 min, || Ap, 0 oto 80 min, “i 18 oro 20 min, PROTESTANT Cuv, Maria Egipteauca Si, Ilugo Pr, TI. the, de min, (den,)] Frane, do 7, Par, Tit, The, do min, (d=ale)] Bi, Richani dir, nostru Nichita [Bf Inidor mor: Ant, şi col eu dn,j 5i, Vincențiu Par, Eutihle, arhp, Const. Ploriile înv, Uh, și a. me, Callope| Bi, Albori St, Irodion, Ax, Rut pl e.cul,] B-ta Maria Sf, mo, Evpalhie din Conur,| Br, Ion Patr, 10 | Bi, mo, Tovontia pie, e, d, Sf, me, Anlipa, ep. Porgamn, Par, Velo al Paros. (8 Laz.)| 5 Bf. mucenle Antemon “Par, Marilu, p, al E. fa Hugo Franolau Riohard Ambroalu Sixt Floriile, Cel, Euinatrlu Lou Harman Luliu Paptila Zum, 751, Pasti Sin Anasinn, Bi, Labtel Rim, și Acachla Ni, Iindoli Deo, (pr.)| Bi, Apoluniu Ap, Ariat, Pad, Trof, No, Au Ie, Hionla Pie Cv, loan, uefa Flopontin Rudolt Valeria E a A mg meta | lo wmac 1287, par, Eyltnnlu si Whom [RE Pan 13 [5[, mneoniţa Gliohorlu HI, Sotvaţiu 14 | Me, Inidor-Hios, (Ind, praz) Sf, Bonifaciu Chrintiun 15,] Cuv, Punlueel Mure, Ahilul S.la Sofian Hotla 16 „Ph, Toodor Mfinţitul[ Sf, Honoriu Honoriu IL Amlronlo și NI, Pascal Toodorlu UA i E | cea a IL] + Hogate ; Hrleh Filip și Jacob Sine mm En Sârb, Munceii BI, Alanunle Arhi, Mi Cr + Jubilate Poor, loriiul A, mon, N, Sf, me, Mimol S1, euv, me. Polaxhia ul Alnvru Sa Florian . Br și inv, înc, Irlin |Plu V Paya Sr, i dr, lov Inul Lon dela PL, foii uomiiuluii SF, Cruel [Bi Bianinlau Uotifriud + NI, ap, şi ovania, loan Î4, Mihail Dozidorlu Proor, Imuin și SI, Griore Hiob |] Gordian ___ Antoniu Cr, lonu 0, d +] Bt, Bimeon 20 | $ Bistele Pasti, Ziu Qasaimodo CF BTtele Pasti. Zlua doua| ET Ac Bistele Paști, Ziua treln| Bf, Holur SI, marele me. Gheorghe] Bf, Adalbert Si, Nava Mirat, o. E Bf, Clotu P d 8 | Minere [TE NI, ap, Tanon [] Non Patru Si, Vital Bi, ine, din Ohizie Bi, Polru BI, ap. lac, îr, sf, Loan ov Br, Catalin Lothariu George Albert Marcu Naimar. An Tereza Bibila Tonit B(, Uooruo Sf, Mnareu Vina a ereseut ein Bolntiţiul do Tari până la 1 Aprilie cu 8 oro y, ŞI pelnuta ile! la 1 Aprilie: 12 ore si 48 ininute; lungimea nop- minate, paote ti Mal Ia 1 Aprilie: 18 ora şi 26 minute; lungimea nop: IŢI da geo și BA lute, 5 Primul Pătrar, In 11 Lună Plină, la 18 Vitiii Mirar, lu 26 Lună Nouă, EI 15 Aprilie 1 Aprille ) re 88 mu, LE relui 5 ora Bă min, Rin, Bonrelui VEL) p. a 18 ore 41 min An. 14 ore 59 min, mcczzri] o | n<cgzri) ojucczz- ol zz zz | zz | zzr Vitin Li "TIBI, me. Pattehilu, up, Brunei] Ziua a ŞI k minut Lun 9 ora y Ligi ore ] Fin minute, 0 ul 15 minute, VAM TUN, Iul Pătrar, În 2 Lună Nouă, PS INDIA TORizmaepaunan a NN 1 Mai Tin, | A Soarelui aut e RO ? Iouaţiun, 5f, Bornardin RI, Folix, j +. Indlţureu Si, Deniloriu Iiwalu St, Dohaţian____| Sumauin Exaud! Urban Fiilp Zachurla Muudlalonn Nola SI, diloranlu Wilhelm NI. Maxi Maxim 51, Unlixt Vignad +] Weta Potro, Potronilla Kluun Bonhard Conntantin Înălțarea, Iulia S[, iuconlu 'Palnlon Sf, Imp, Coatantin şi Elena Sf, muconie Vamiline Uuy, pie, Mih, Mirimrinit, J Di _slin_Munt, „ Ie, Doraponi și Kindle St, me, Hulihia si cuv, Nile, $ Inăiţ, Domnului Er, Cuv, In, ou, mire Îi SI, ap, Ernila și me, prasout dela. Solntiţiul de Tarii pâna la 1' Mal cu 5 oro Meu zilei la 1 Mali 14 ore șI 11 minutej lungi mei Inen zilei la 15 Mat: a nopţii 14 oro și 45 minute; lungime ui Pătrar, a nopții: la ii Lună Plină, ln 18 In 4 Prim 15 Mai His, Boarolui 4 ore 51 min ed papă 19 oro 80 min boro Amin, 10 ore 10 niin, PROTESTANT Rusaliile, Funo | Rusaliile, Clotilda Abaat Bouilaclu Norbert Imereţia____—— rinit, Medard (Debhard CET) asia her Alred mona) 8, Laniry 4 Alea i ri îi) Si. Banaba ta îi e (ai ile [pu i patra al At BL. A! lu an, Ontae Tie ()| BL. Vale. | Mode a ep. Aatanlel| Franele ÎL ST Tustina Vin| at. me, Man, Savel at lam Arltai Ad, Halner, | 1 y, de Tone și Inatle [8 ta Marina liervaslu Vin |aţ, ap, lulu, fr, Domitlul| 8, Gervaslu Gervasiu fai [at me, Net, ep, Putarelor[ Al, Bilveriu Rafael 11 | 8. me, Iulian din Tara _|3i, Alonsdu | Iacob! a | Me. Eusebiu, ep, Samonatel| 8!, Paalin Achatiu IE raae, Aprins TEA Ala Baal ! Nast, af, aan Boţenătorul| + Ney, loan Nast, Bf. Ion B, Cuv, iat, Fevroala SI, Pronper Prosper , David din Tesal Inan și Pav, Ieremia bara pri Te 8 LA | ași, d, iz Che 4/1] 81. Pr, Lea rii AM Pavel [Petra Pavel | Petra pi Pavel milar A Apostol) ȘI, Maria |Binod, Apont, rin A A Eesti dela Bolitiținl de Tarna Până la 1 Iunie cu 6 6ru În 1 î pasţia pill la 1 Înute: Î3 ore și in minute; lungimea nopții: mea zilei anie: la ore și 3 minate d A 15 Tanle: 14 i 2 mi te; lângimea nopţii: La î3 unle cate Inceputul Very Salatilul de Vara ; Lya (Solsti(lul Vara), Zilele incep i la îi Lat REIMOI Pitar, n 9 Luna Plină, la 14 Mm | li Tunis cj Soarelui A ore 31 min, ore 0 min, ORTODOX Sf. d-ri f. arg. Cos. şi Dam. Pun, _vesm, ră D, în Vlah, Me. Iachint, Anat, patr, O. Cv. pir, Andrei şi otv, Mar Y t,al Atonului CATOLIC Sâng, lul Ils Cercet. Fec. St, Iacint St, Udalrich S1, Ciril "| Cuv. păr, Sisoe cel Mare St, Is n o| n<czz| Zi w=-zz o| == = - Cuv. Toma, Acac, şi Chiri. Sf, inarole me, Procopie Me. Pang. ep. Tavromeniei SI, 45 me, din Nile. Arme, Nf. laudata muc, Eutimia Sf. Wilibuld S-ta Elimub, S-tu Anatolia Ş ta Amelia Plu V Papa PROTESTANT Teobald Oercet, Mariei Cornelin Ulrieh Anaeliu_ Inala "Wilibald Rilian Ciril Cei 71 fraţi Piu : | Me, Proclu, Iarieşi cv, M. Soborul arhang, Gavriil Ioan Uualb, St. Eugenlu Hoeinrloh Margareta | 4] Sf. ap. Achilu, u, din c.70 Bf. me. Chiria si Iulita Me, A-ghen cu 10 ue, alui Sf, marea muc. Marina muc, Inchint şi Emiliun pir, Din şi ov, Macrina! Bonavent, 81, Enrleh Sf, Eunstiu 81. Alexa St. Omnil Bonaventura Hadua Walter Alexe o|azezzr | | | 4 St. proor, Ille Tesvitean, “| Cv, Sim, loan şi proor. luz, St. Mivon, Maria Maudalena Si, me. Foca, Trofiiu, Teofil St. marea iuc, Hriitina Ad, sf, Ana; sf, Olimpiada Sr. me. Evmolae_şi e, Paras, 81, Vincențiu. St, EU St. Victor Maria Magd Bi, Apolin, S-ta Crintinn Si, Incob B-ta Ana “zar ojo<-zzr 8 ore și 31 minute, 4 M-le me, şi vind, Pantel, Pantelimon Me, Proh,, Nlea., Tin, Par, Sf, muc, Calinic şi Teodota 30 | Si. ap, Bila şi Silvan 3 | Sf, si d-tul, Evdochin (1.n.) Ziua a scăzut dela Solntiţiul de Lungimea zilei la 1 Iulie: Lungimea zilei la 15 Iulie: 1 St, Inocenţin S-ta Marta S-ta Julieta St. Ianatiu Taul 7 Carolina Ruth pia ile Protetul Maria Magd. Apolinariu Chriatina lacob Ana__ Berthold "Inocenţiu Martha Abdon Uermaniu Vară până În 1 Iulie cu 4'minute, 15 ore şi 20 ininute; lungimea nopţii: 8 ore şi 47 minute, 5 ore şi 18 mmute; lungimea novţii: Vitimul Pâtrar, la 24 FAZELE LUNII; = La 2 Primul Pătrar, Lună Nouă, la la 8 Lună Plina, Ă 51 Primul Păâtrar, za li “a Moarelui 1 Iulie 4 ore MW min. | n 20 ore 4 min, | 15 Ris. Soarelui Ap, Iulie 4 ore 44 mini, 19 ora 57 min, lede NGRESUL Scont, sl Cenei (ine, pont )|Lul.Sf.Pelru Li SI, Petr Ad. monşt, Al, arhi fnnjPortiuneula ant pa CL Cuv. păr, Ina Dal, FaustiSI, Stefan TTitupei din Efes; e. EV. |ST. Dome LII TTIRI fe pe rr CLAN | i Casninn pur nortuu Sehinb. In fnţn (deal, p)|t Se, la Fată 3 inv nuc, Dometie Persul] SI. Uuetuni eh, de f,. Emilian Alarturisitorul[S[. Chiriaa Lu ilav Sf, npostol Malin SI, Noni Nolan ———— 31, me, și arhid, Lavrentie] 8f. Laurenţiu Laurenţiu Mi | ST e. rac. Evo, pe SIE ST III a | aa 12| 81, mue, Fotie şi Anchit SE arid Gui, 13 | Pâr. Maxim Mhrturinitornl] Sf. Ipolit Hildebraud 1 A jedaxba, Miel i Sf, Eusebiu Rum bl Adorm, M, D, (desi, poti) Adorin.M.D, A dor 18 | St. Malir, și ar, me, Diomld a titi od pepene jr are ceai area z ȘI. Hertram Tori RI. muc, Flor și Lavru |B-ta EI Etera 57 Li Sf, mue. Andrei Biratilnt [AL Satu: 2 e SI. prooroc Samuil Biofan Rog, Bota h d Sf, ap, Taden şi me, Vana]St, Alanniie XA ed 22 | Sf, ne, Agatonie N 3 |. munte împe * [i l| Bate Zuchen 24 | 81, me, Eutihie, u, at ], T.|Dartolomeu Bariolomeu 25 | Ad. monşt, ap. Vartulor | Ț N „0, mari [ is Mine, Adrian şi Natalia vi par tipla GU. 44] AIBA ŞI Pimen (Sf, Cezar Ceh iau ete pl ră Arapul ÎS4 Anmunilu Ampgunti ap. at. 1, Batezit|Tio, lomu BD, [miCap,5, loan DB o||a<<zzr) o] Sf. Alex, Î, și Pay, e, NonjS:tn_ Roza Doniamin Pom, eluntit, brâu al M, DS, Raimună Bertrand 7iu ] pă n nehzut dela Molatiţiul de Varn până la 1 Augnnt cu BA (pp Hhnghinea, zilei ln Anunt: ț piara, și a tai A | nen zilei la 15 ă AF Dre al 5 lume, As UL AZEIE LUNII: La 7 Lună Nouh, In 20 Primii pună Plină, ln 19 Ultimul Pătrar, ln 23 14 ore și 40 minute; luhgimen op: 14 ore și 5 minute; luheimea nop- MR GM RE 00 care ar, AQ IAPA 1 August | Riin, Soarelui | dora 1 49, că 19 ore 4 rii | ij 15 August s. Soarelui 5 ora 17 An, în 19 ore 23 je PT Dei Uiaaă E m det mp e Po i Lei Cuv, Bia, Btâly, (i, a. b)| 81, Egidiu €, Main, şi pir, £, Pontit.] Bt. Justus d, Ant, şi cuv, pir Meoo.[8? Mansuet Bt, no, Vav și piook, Moisi| S-ta Rozalia "nah, taţii sf, 1, Botez] 81. Viotorin Au, din Colona n_arh, Mih] St. Maguu Egldiu Lena și Rasela Mannurt Moiha Nathanacl Magus St, Oloud i alei! Doninului Nasii MD. , piit, Tonohini si Ana i, Gorgonin Ma, Minod,, Mitto,, Nimto| 51 Nicolae ty, Meodora și cuv, But,| 84. Iacint £, inuvatile Avtaitom Bi, Guldo inu, Uoknolie Sutagul] Sf. Maternu Bi Mg Și, miitenio Bozont Regina ay M, Dom, Bruno Boatenua Gorard Otilia Teotil Indițarea Bi, Drtioi_(p.) In, Orueli i Mur Nivli, ion V Inarlon| St. Nicodemu ti uiutea inuo, Eutimin, [84 Corneliu Mt, muo, Rofla du 0, trol îi Quatemb, Cuv, Bumunlo, thoht, de rh, 4 Ap. Toma Mo, Trotiui, Say, şi Dorim] Sf. Tanuariu Me tat, Modus 214 | Inăiţ.81.0ruci Conntanţia Rufenia Hildegari Sigiried Ianuariu Felderioa Bi. ap, Coileat și proor, Lori St, Matei In, ca, cat Îl În "poteg, fa, P Si. tutâla iiuc, Moola 3 (| mmaton it, Bufroairia utarea af, ov, Loan BI, ino, Calintrat 6, d] Bt, Cosma + Cuv, Hariton i rturiait,] Wencoslai ip |'Guv, pie, Olilelae Bihaatruli Ar! ni 10 | Bt. no, Oli, arhitoii, Ar-el St, Leronlm Ziua d ovenaut ilela Bolntiţiul de Vară pâna la 4 op pi 17 minuta, Tutiglioa ailol la 1 Mo mita, hop a 35 Bopteiubrie ente Ioil zim.8t, Ion B. Oluota Ciprian Waldomat doh = rh, a Ieronim 1 Septembrie cu ptombrie: 18 ore și 16 minute; lungimea Hopţiit 10 Deo pl, 44 mir : Ul Înda HI) la 10 aratate l8i 14 ore și 98 minute; lungimea n îi 8 89,4 7, Bo Îi) cepatul Toamnei (Eohinoxul de Tonmnii) Li Aa at tit Wa, A Piină, a 19 Ultimul Pătear, In 21 FAZE tu N, ja 5 Primul Pătrar. 1 Beptombrle Bin, Hoatolul 5 ota A min, An. îi 14 ore BB min, Riis. Soarolui Ap, . 15 Baptembrle 5 ord 4 min, 18 ore 27 min, SI, ap, Anan, şi e, pir Rom = Sf, Nemnie Sf, me, Chiprian şi Iustinian emnigiu Ing. Pâzilor li 2 3 | Sf, me, Dionisie Areopazii,| 8 y pa ;] Bt. Candidu . „Cuv. pr, Terote!_ nl Atenei] Francisa __] Froderlo Bf, dr, î. Ara. Cosma, Dam,| + Moţi Stinţii Gunhila |_5 Si, mue, Haritina st Placlă Piden 2 | Rt, mo, Achindin po, edit 7.Morţilor Ziua Morților “Totuileb E CITI IAohepa Altu Lost] 5 ubert € [87 apostol Toia | a Druno Oharit Sf. mauo, Morahilo j , ar Ş | ! Dar a rghiţ „II Vah Nur Spon “a 4 | Lonulonie,. Nloandru, Ernuj Carol Borr, Carlota și ap l A 1 Pulaghin Irigita Etrein aue, | Galac, și Epiatimia! St, Emeria Beria Vio | ar, 4 Iacob al Iul Alfen[ Nr, Diontate Dionisie pilr, Pavel Mărturinit, St, Leonard Leonard N i ET A au: si Ev,| Fraueise B. Amalia S0'a0 mc. Ndln Metina, e, Laz] SI, Enizolh, Malachia „Si ap, Lil Di UV, Teofan Si, Nicaxiu „Burkhard E + Sob._m Y. M, și Gavrii Si, Gotirleil Claudiu 2 | 31, me, Proy, Tarah și And,| Bf, Serafim Maximilian Mo. Onlnitor, Port, pi Mat,| Bt. Teodor Teodor Ş Polona "Sr Andre! “Troblu r2 Sua Mo, Mina, Vio.ic, St. 1, cel Milont, NIL Punt, m ol|m<czzri o n<cz | Ziua ii ap Oroat, Olimp Nodloi Martin TI | 7, mic, Car, Papil sl Ana! | Tonus | | 14 | 4 Cuv, alea n, Paraschiva St, Martin | | | ! Btudit/ St.Martin P, Kolomun Wilhelmina RI, Colomuu NI Calixt MISI E, mie, Tmehinni preotulf d-ta 7 | a ie) „ta Tereza TPI Ş | [ SI ue “| IAR n Autaaul | Sf, Uni Ab, Gauuviaa s pir, n, Loan Gură de Aur] Bt, Stanlalan Eugeniu ia re, Om. mec, el me, Nu N-a Hedviga Florentina x TAR Fa dat ma) i aer iati : M, Uinrle, Bamu Aviv (|. )] St, Leopold | Laopole >) RE, up, sl Ottomar Ap, Imea 51, Petru Luca _Evangh Florentin ML turle, Pau A 14 | 8%, ap. sl evanahelist Matel| 8t „Edmond Tavan olei| St, Grigore o Huo | o||s<<zzr|) oje<c<zzr| o o<<xzr| =, p- M M J ; 9 ME i [20 [RE : D-ra n Sf. Capraniu 7 |V “ ra o M| 2! Cuv, păr, Iarlon col Maro] Bia sala Mandela AR li Dar ip platon și Romanita Odo Uslaslu 2 | Sf. Avorehie, op, Tornpolel] Min cord SFAUIA pi! 19 | proor, Avăle plat, mo, Var, Bta Elinab, Bilsabeta [23 | gt! ap, Iacob, fr, Pomnulni] Bţ, ardula Cordula FE brooul și Grig, Decun,| St, Felix Gottlieb Y, [40| mita ECOU [4 Harion SAȚaNN 23 și intr în A de pom, ş ntestn Bă într, In Biserică | Ș |2=|ă „MB. MI] 8, Crinpin BloliiaaA 4 2) | A, Pmire iuimoh mi e, e, d/|S:ta Ceata Ernextina___ N = a oi 2] BI, Ade [22 |. Bah, I- | A ——I Ș D|2 marele miue, Dimitrie] Sf, Amandu Da "aa | 81, pir, Grila: şi Amfilohie , Cloment „Olement_ De ' LO 27 | Se sori cv, Dislo Ias.| Sf F | ne au SE îaue, CI Sf. Lon! iam. Morţ, Boter M || 48 | Bf, ine, Teronilo și Norii Fr Fumenitu | Baba e | last, A CA pi BA DA ee toriu M || 29 | Me, Avant, i ov, piru Av, Siinon și Iuda | Bin, și tuda MI Și Şt Mila Atâip, vi w, Btol | 84. Conrad Conrad || 30 | Mue, Zinov. si Zinovia %, na] 84, c Pet Enkhelhard M n|si fn nuc, Inoob Porul| Bt, Virgiliu Loth Y Sf, ap, Slahlo pl o, e, dau] Bt, Volt zang pistimani Y || 20 | Cuv, mue, Sietan cel NoulBl, Sontbâne NUI, lĂ „ Reforma. $ || 21 |8t, mo, Paramon 1 Fliwnen| St, Saturnin ac i Ady. ap.Andrei Ap, Andrei și, a. Andrei, ce) în, e. Ziua a montat de 4 ore pi 48 minute, ln 5 4 olntiţiu! de Vară pâni la 1 Ootombrio en Lungimen zilei la 1 Ootombri 1 12 oro al 10 o; 11 ore și 4 nilnute; N nov iuran Alei iQ amr ŢI SON N Luana Ziua m sonaut dela Bolstițiul de Vară până la 1 Noembrie 9 Îl: 42 | BA 3 Fo; ore şi 2 TI 14 minute. noii: Aa, inut, na Pita e și 2 minute; lunglinea y 90 Ma imoa alle! In 1 Noembrie: 10 ore și 15 minute; lungimea , C d nă, la 13 U [i nute, Lună Nouă, In 27 Primul Pătrar, a 18 Uitimul Pătrar, la 20 nop MIRI Be A 4 mie Noembrie: 9 orv și 99 minute; lunwimea 1 0 2 minute, nopţii „li ore. PNȚ "La "4 Lună Plină, la 12 Ultimul Pătrar, 18 19 Lună Nouă, la 3 Primul Pătrar, 1 Octombrie | Rn, Soarelui A ore 19 min, | ; 15 Octombrie aa pp 070 19 min, [| Ri, Boarelut p | i A W ore 80 AR 11 Ore 33 mn, 1 :Nosmbrla | 8 i comete 4 ja Rin, Soarelui 6 ore 51 min, | Ris, Soareiu 16 ore 40 mu Ap, ore AD, 17 oro 0 min, —. Tay. păr, nasa Pataple mila, si, Fee, în sf, Ana 54 me, Mina, Fra Eva , păr, Daniil BiAlpuieul] 8 Damasu LA de (pe. de i „ne, Elel, și e, păr, H, prooree Agheu Proor, Danii, An, Az, 4 Me, B-1lan, Zoe; păr, Modest] vi Zale Cuv, ma-eă Me), pini (| 3 IN) pula Li minute; „angimea, h Decembrie: $ ore și 7 minute, lungimța 7 la Decembrie 4 ore Dim Pip pă, Plai la UA Ultimul Phtrar, la 18 Decembrie Bi A ore a, DP m P are -] sh: BI ARHANGHEL al Legiunei Noastre La inceputul Legiunii au [ăst Ar. hanghelul şi Căpitanul, , Arhunghelul sta viu şi negrăil în frumusețe, p& icoana lui din închisoa- rea „Văcăreşti”, Căpitanul l-a văzul. S'a legui « e] şi ba iubi. , Arhanghelul i-a dăruit linişte, în luptă si'n nenorocire, şi l-a umplul de bucurie, Căpitanul i-a înființat Legiune: Legiunea Arhanghelul Miha!”, Vi. neri, 24 lunie 1927, şi a scris în con- dica intemeerii ei: „Să vină în acesle rânduri cel ce crede nelimilal. „Să rămână în afară, cel ce ae îindoei, Arhanghelul i-a [ăgăduit spr jin și a Inaț Legiunea sub ocrolirea aripi. lor sale. De ce a lual Mihail, Arhanghel și mare Voerwd, Legiunea sub umbra veşniciei lui? Pentrucă Mihail esle intâtul stă- tător în fala viului Dumnezeu, iară legionarii Căpitanului stau cu fața cre- dinţii. deschisă sprb tronul neinşela- tului Dumnezeu, Penirucă Mihail ese ingerul neamurilor, iară legionarii Căpitanului sau jural să zidească penru veacuri neamul românesc. Pentrucă Mihail este paznic al dreptăţii şi legionarii dreptale au cerul pentru cei mulţi și cei curați. ZI Pentrucă Mihail esle izbânditor al mâniei lui Dumnezeu şi poarlăn mână paloş cu străluciri de foc, iară legionarii Căpilanului suu hotărit să junghie cu cinstea lor hidra vânzării şi şarpele ticăloşiei, Pentrucă Mihail esle voevodul nesfârșitei linereţi, aşa cum sunt cu loții legionarii Ini Codreanu. PE i i n : Pentrucă Mihail este [ăptaş al biruinţii şi-u dus leăionarii țării ro- mâneşti pe culmea biruinții. rhanghelul şi-a lua! la el pe Căpitan. să reinvlem vechlul renume al comerţului românesc şi cre- ştin bazat pe onoare şi pe dragoste de oameni, iar iri ÎPRbs firea lor. Căpitanului . daloria ei: de rugă și Inc zacă pe Arhanghel, al, or nevăzule şi a stri- amaret cerurilor on să stăm cu frică CD) nostru: să ia aminte, in prea inaltele tării, sdro- Şi ela nimicit luceafărul înlu- in mână de legionari flăcăi. DR ea Facerii, care păzeşte dru- ul infricoșat al vieții. Şi el a păzit a eamul. venelic şi a păzil mărul destinului n ' țării noasire e Lot, bărbatul d Zi! putrejunii: trecut la Lol, bărbatul drepi Sl Fit sot fc tn ratat Pe el. „de [OC + eră ieoara , cu sabia lui goală, în mână aeuea, În [Ole din trâmbiţi și baleli PE omul pi ei a ibralut îi mru să-și caute eroii şi sănfrângă ierichoniţii inte lări. "a arătat lui Ghedeon, cel singur lejar, sa ar fi d ulm nunt i Ai tine, cel tare Cu Bre, ŞI el idle Bu Daiă 24 ji ina dat îni biruința, hui care era socotit zii! AA ttitul ca să vesleascăn cartea lui, Apo- YA sedea ” Jul Dumnezeu, despre hiara care îl vor omori ja A AR bă vor zăcea în ulița cetății celei mari, care e se chiamă Sodoma și Eghipet; şi vor vedea din noroade și ii şi din limbi şi din neamuri trupurile cele moarte ale lor Atate, și trupurile cele moarte ale lor nu vor lăsa să le "A He Arhanghelul că tot așa a fost şi pe pământul ă i Br Invlerii neamului au fost sugrumaţi, au fost + impușcați, au fost arşi în cuptior necurat, morți sau UA eg oale ca dă Tratate pi fară. ! el a ventil prin Apocalipsu oan că după trei zile umă “inira Duh de viață în martorii lui Dumnezeu, vor PTA şi vor n văzul urăjmaşilor, cari vor tremura de frica învierii lor. primit, in palme de Arhanghel, sufletul Căpitanului nostru şi su- le leglonarilar săl şi a văzut cum sau cutremurat vrăjmașii Legiunii, ti e A, şi Sieu e (qto SĂ Cum, pesle veacuri, o femele avea să nască, iar un bal înânee pruncul el. Şi ta el au ajuns undele A Cam! pai inmacii noșiri cereau să se despice pântecele mali- ÎN alu aere ăi amintirii tar. „1 A ea sângele mucenicilor și într' A ii je drd, cel Imbrăcat in haină Ei er a ad aleea a, praga, ară de pribană, ȘI și, în ca : divan „urtolunea Pusiiieir'-a lunea și morţii ei cei sfinţi să [ru sEnghilă Biserica haină de porfir, şi cu fiara cea 7 că martorii | HA tinereţii româneşti. tru Suvântul mărturii pai 7] ul i Sg li Ar și fi ucă „nu şi-au . aja morţii”, El a ajutat Legiunii să birue, i pent Ji i Si i ele legionarilor săi, inta a a Ltalni fă ii rămâne pururi intre noi 4 Voevod, legtonlală fi pPGnuru călăuzirea ta, întâiule Arhan- agatat lu 4 odreanu și morții Legiunii zidesc iii e veac şi le închină ie prin nea: SMERITUL STRATONIO j către tă ALMANAHUL | CUVANTUL Pe... azi ÎNSEMNĂRI sa 17 DIN i ţ i [rezeze zoo zăzoairi Mulţi creștini nu's dumeriţi, totdeau- na, asupra posturilor mari și mici, asu- pra zilelor şi sărbătorilor în care se des- leagă postul precum și asupra multor rândueli bisericești. Preotul nu-i oricând la îndemână, pentru lămuriri, De aceea, am pus aci, după putință însemnări culese din Tipicul cel mare al Bisericii. Şi am mai pus și alte însemnări din cărțile de slujbă, ca să le știe orișicare credincios, și să le urmeze: POSTURILE RÂNDUITE DE BISERICĂ IN CURSUL ANULUI Biserica ortodoxă de răsărit a rânduit pentru binecredincioșii creştini anumite posturi. Căci „postul — zice Sfântul Ioan Gură-de-Aur — potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, cu- rățeşte şi înaripează, sufletul, îl înalţă şi îl ușurează”. De aceea Sfintele So- boare şi Așezămintele Părinților biseri- ceşti pedepsesc cu asprime pe strică- torii de posturi. Astfel, canonul 69 al Sfinţilor Apostoli porunceşte : „Dacă vreun episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau ceteţ sau cântăreţ nu posteşte Sfântul Marele Post, sau Mier- curea sau Vinerea, să se caterisească (adică să i se ia darul); afară, dacă nu-i împiedecat de boală, Iară de va fi mirean, să se afurisească (să fie oprit de Sfânta Impărtăşanie)”. Posturile de peste an și pricinile pentru care ținem aceste posturi sunt: TI. Sfântul şi Marele Post, care se mai numeşte și Postul Patruzecimii, Păre- simile, Postul Paștelor, este rânduit pentru curățirea sufletului prin aju- nare, rugăciune, milostenie, spovedanie şi împărtășirea cu Sfintele Taine, El în- chipuește postul ci de 40 de zile al Mântuitorului, Ți săptămâni. stă legătură cu Paștele, mută. De aceea începutul este arătat în calendarul TIPICUL BISERICESC! Pee In acest post nu mâncăm: carne, ouă, brânză. De asemenea, postim de pește, vin şi untdelemn. Mâncăm deci numai „bucate fără unsoare, legume şi poame, e Cu deosebită evlavie se cuvine să pos- tim săptămâna dela începutul Postului Mare şi săptămâna Patimilor. Astfel, în săptămâna dela începutul Marelui Post: Luni şi Marţi se mă- nâncă numai odață în zi — seara — pâine şi apă. Iar în Săptămâna Pati- milor — afară de Joi, când facem două mese — se mănâncă la fel. Vineri și Sâmbătă e post negru; adică nu se mănâncă nimic. Bolnavii au voie să mănânce bucate cu untdelemn şi să bea vin în Postul Mare. II. Postul Sfinţilor Apostoli sau al Sâmpietrului s'a așezat de Biserică in cinstea, Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel precum şi a. celorlalţi Apostoli. Acest post este un nou prilej de înălțarea su- fletului. Stă în legătură cu Paştele și cu Pogorârea Duhului Sfânt, care se mută, De aceea nu începe la dată sorocită, ci ţine când mai mult, când mai puţin. Lăsăm sec însă întotdeauna în Dumi- neca 'Tuturor Sfinţilor, seara, și postim până la 29 Iunie — ziua Sf. Apostoli, care dacă va cădea Miercurea sau Vine- rea, nu mâncăm dulce, In acest post nu mâncăm: carne, ouă şi brânză. Lunea, Miercurea și Vinerea nu mâncăm unt- delemn și nu bem vin. Marţea şi Joia deslegăm la untdelemn și vin; iar Sâm- băta și Dumineca gătim pește, bucate cu untdelemn și avem voie la vin. Dacă în zilele de Lunea, Marţea și Joia cade vre un sfânt mai mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, mâncăm pește; iară de cade Miercurea sau Vi- nerea, mâncăm numai untdelemn și bem vin. Intâmplându-se Miercurea sau Vi- nerea vre un sfânt cu priveghiere sau ul bisericii, deslegăm la untde- a vin și la peşte. E ostul Sfintei Marii sau al Sân- | PN bem dim nd pia DaMrnilar 1 r P şa inrolat prea pe ră Diez n da „iei cinstea Caro pita, A pi i Fr şi Vinerea de peste 202 amână, Mierenirea porn, pentriică în sa d au atât judet Bă vârdă pirat; dară VIneren, fiindoă în Aa pe ME a uaat rit m A Iuri Mantuitorul, De Met, aceia Ala mini intoreimi eu Postul Mare Clerieul care mu je poeta es catarat, ar TPoa mul aturieit, Be inânârneă, în seta Ale muitnal Oda De A = MAT ete fără unboedemn i i bea 2, Ajunul Boboteret, ln 5 Ianuarie, In pcoastă A crean — pote, mâncând Momal odată —— mara — buci fârt unter ta bea vin, au, dh var, Bd rm, irnie, m 4, Pălarea Capul Bhântulu Ioan bo tevAtorul, la 20 Puzust, ee raze de intristate petru uiderea oul nai 4097 tor și mai aprina vesitor ai , Be 04 binecuvântare la unt deletnn 4 in, 5, Imâlțarea îi Ori, la A Bee /intei Lerusa după ce tute ră sematia dept ce tere toi 60 Deslegare la vin Pi under, ri POSTURILOR IN CARE MANCAM UNTDULAMN SI DES- LEGĂM LA VIN îi po a e TALE POSTURILON 19 CARE MANCAM PESTE Inger atea ho prezice br Vaii vi un tiror sită ee aa de Iare, Sri tim Piri mu Godegai, înâni carea de pete în piirile. aere, Arh imn ai manta prezice si Simi In Postul Mare: Pina omtire, ja Marie si Ditninecă Florilor, In Postul Bântâmâriei, Pubiinbarea la 14, la 0 Miu, Im Postul Crătunulul: Irarea în Dio mică e Matei Domul ZI Poem ri, — chiar dacă mas A rbiuare ar căea Mierourea au Vinerea, De aminenea, tibetan pete în Lai pile, Miereuriie si Vinerile arestul pot, dat În meta cade hramul bari din enria horă, [n sfârsit, dedegâm la peste în Alee cu sfini însemnați, precum: 24 4 W Moare, 4, 6, 6, 5, 16 i 20 Dece rio, dacă ta Ale cad Marea mau Joia, Chi at îrnai mat, când Marea sau Joia de inbinplă hram bari, TUXAE DE POSI IN CARE MANANCA DE DU Pentra bucuria înrerii Domnului, a poagoririi Tubul Bir, pentru primi rea portului, sau din pricina tor ere UA, ci cari mă tree să e rnene mă cum creinul, Mânia Pirică dă vole să mâner cu iile în anime Ale de port, Proasta sunt: Mercurie și Vinerile: 0in Pâna Varul si m Parisului, din Bâptâ- mână, Brhnzi (nâneârn Tărai Odă, brână, lapte), din Bâpâtmnâna, Lat md, = între Pasti d Dumineca "Tomei —, din Băpârmbna Puanatiilor — dela Pogorire până la Dumineca "Tutaror Minblor — si cade dintre Crâdun mi Pteată, Mar, de Ajunul Bobo = chnd potir, Aces Miercuri si Vi» meri mint insemnate în calendar cu vota „arti, Miercuriie și Vinerile în care cade Cream) i Botezul Dorul, tot dulce, PIELE SI POSTURILE IN CARE U SE PAC NUNŢI „Hu se cuvine să facem munti oricănd == oa Mântul Biineon al 'Tesaloniaalui, căi apest lucru este trupese i aducător de vemile trupeaeă, Du poate cineva să se îngrijeasă de ale trupului di n acslagi trmp să si posteaaă; după aim SER Ta PRUT poi pete se toti 0 vota ba masă 9 Dia, Vaii, petru iti”, De mupea, cmtui 09 (Uoeotrea) si SMIRNA, croma 4 ai rudihi din Lamia, pruzirn A Mira Pârittii oprea ta În Dale i ww siriie arata îi: In ajută Vaarot ratie Tita) (rima ci rogi în calendar); în Za Pâri Capii Mhrtniteal Lmn Ho tri (29 Pg); în ta Igart Mint Ori 14 Beopyatnvrie);, în brta Miercurea si Vinerea de pete îi; în Poul Mare i "n Mâna nitrat == dintre Pai d Damme "Por — în Poti Mimilor Abt; în Pata Matbrmbri în Poti Crai m în Alee dintre Orâun si Boa, lampi, e poata tace în Porti Mare Ja Bana Vestire (Gat, mu Cade în Be rnhna Patitrilor) A în Durdneca Poe rilor, In ai Ale din Pot e oprită, INA A POSTURI IN CARE SE FACE BPOVEDANIA Pi exe răni ca ti CTOpÂn să me Vp vedeau de cita 07 inte Deva câ mal des, Unii Ace: în fiecare pt tru posturi din ar, Ain creitul pri mesi SA Sân Iirpârtâgarie, da are ve dela duhovnic, pe care ceda oprit săi mire cineva, — Târă pricină în vera, Loc sprredariei este bime PNELE A TIMPUL IN CARE SE FACE SFANTUL MASLU răni Pvanghelis Marcu serie des pre Biti Apostoli, câ „aeeau TnuMA draci si Ungeai cu uni etrri pe rrnată bolnavi sii Vamâdulau”, după piida m porunca lemtă lor de Mântiitorul, De aceea fân Apoi Lac, în episda sa, îndeamnă pe cereginii bona, d când: „Bate cineva bolnav bre von? Bă china preoii bisericii i să me roage pentru dânsul cu untdelemn întru ma mele Domnului”, Pe aceste temeiuri, Dirica noastră a orbnduit taina Pân- vutui Mastu, despre a cărui putere Mân- tul Simeon al "Tesalonicului învaţă ada: „Masul dă desegare pâca!elor, ridică din boale si dă sfintire”, Bate bine, deci, să facă mau si ci bolnavi i oi să uire, pentru , „la iertarea păcă face oricând ai nevoie. ai mai cu seamă, zilele ȘI pături ercurea și NE res Piu Pi cărei săptămâni; Miercu a, Sâmbăta din Săptămâna când se face maslu și i ŞI sta) pentru cei sănătoși; În Ă țuri de peste an. = gel şi făina dela maslu, i ae ji le iau acasă, să se P : i u se pân- streze la loc sfințit. fa în țătoate ela ărească, prin necins = Şi Poga care a umbrit puterea lui A za sta chemat numele Lui și cart DEZU, cctuit cu semnul sfintei cruci”, sau ia grăeşte Sfântul Simeon al Tesalonicului, în una din cărțile sale. Căderea la Sfintele Daruri, însem- narea cu Sfânta Copie şi desbrăcarea “Sfintelor Vestminte peste cel suferind sunt mijloace pe care Biserica, ni le pune la îndemână pentru tămăduirea de 'boale, Ele se fac numai în zilele in care se săvârşeşte Sfânta Liturghie. Cereţi preoților să vi le facă. Căci căderea la Sfintele Daruri și atingerea de ele vindecă pe cel bolnav intocmai cum a “vindecat pe femeia din evanghelie care, fiind bolnavă de scurgerea sângelui, Sa atins de haina Mântuitorului; in- semnarea cu Sfânta Copie ne ridică din oale, așa cum Hristos, cel impuns cu sulița în coastă, a ridicat din osânda „blestemului pe Eva, zidită din coasta lui Adam; iar desbrăcarea Sfintelor Vestminte, pe care o face preotul peste bolnav, inchipueşte desbrăcarea crești- nului de boale și de neputințele sale. ZILELE PENTRU POMENIREA „ OBŞTEASCĂ A MORȚILOR „ Sfânta noastră, Biserică de răsărit Se a i au murit în dreapta-credinţă, ca aibă ei paxte de Viața, veșnică și de artășirea, ii, în Raiu. Deaceea, ăciune pentru ALMANAHUL n veac — moşii ii Tei di în buna ă pentru morţ dormiţi -! surămoşii aia Tentru cei ce au credință, și mai întâmplări, fără îm- răposat în iati și atât duelilor. sa- părtășirea Bi.“ maj ales pentru ră- le. Facem parâs ovediţi, neimpărtășiţi, posațil noștri mare, precum și pentru morți fă i din 'războaie. Ace ji uți din râzboai! morţii, mesi IA ir a Moșilor. str Ea Ie din săptămâna a 2-a, a3 "L, Sa Postul Paşteior sunt rândui- entru pomenirea obştească a tei, ca să nu rămâie ei fără mijlo- cirea, Bisericii, tocmai în această ea me de pocăință, Facem și noi paras ai noștri. pieri adina Rusaliilor este tot pentru morţi, ca să se impărtăşească Și ei de mângâierea Sfântului Duh, care sia pogorât peste Sfinții Apostoli, şi de atunci cârmuește lumea în chip nevă- zut. Poartă numele tot de Sâmbăta Moşilor. Lunea sau Marțea lui Toma, care se mai numeşte și Paştele Blajinilor, vine îndată după Dumineca Tomei. Deși nu-i răspândită pretutindeni, este o zi de pomenire a morţilor în care, din ve- chime, creştinii pomeneau pe răposaţii lor, ca să se împărtășească și ei din bu- curia Invierii Domnului. Sa așezat du- pă Dumineca, Tomei, fiindcă în Săptă- mâna Luminată, ce vine după Paşti, nu se fac rugăciuni pentru răposaţi, Praznicul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” — 1a 29 August — și Sâmbăta dinaintea Sfântului Dimitrie sunt iarăși zile în care se obișnuește să se pomenească morți căzuţi în răz- boaie, morţi cari au luptat pentru cre- n și neam întocmai ca nişte muce- ci. Joia Mare (Joi-Mari) şi feluriţi „Moşi” „Mo sunt, de „ asemenea, zile ale roua care se păstrează în popor — deşi Bise- rica, nu pomenește de ele în chip 4 - bit, în tipicul de slujbă. da ZILELE IN CARE F ACE TASE OMULUI CÂND pa RAS- După părăsirea, tru 1 r pului, sufletul omu_ ui străbate Văzduhul către tronul lui iezeu, trecând prin întri şi a 4- CUVANTUL ÎN ant aa ORCE RER a Parastasul de trei zile, care înseamnă Invierea lui Hristos a treia zi, Biserica se roagă, atunci, ca Cel înviat din morți a treia zi să învieze și pe cel răposat. Parastasul de nouă zile, prin care ru- găm pe lisus care a murit la ceasul al nouălea din zi precum și pe cele nouă cete înzerești să odihnească pe răposat cu sfinții și cu îngerii. Parastasul de patruzeci de zile, întru pomenirea înălțării Domnului care a avut loc după 40 de zile dela înviere. Tot la 40 de zile dela ieşirea sufletului, Mântuitorul îi hotărăşte locuința până la judecata, viitoare. Noi ne Tugăm să-l așeze în Raiu, cu drepții, Parastasele de 3, 6 şi 9 luni. Și apoi parastasele de un an, până la 7 ani. Aceste parastase mărturisesc dragostea noastră pentru cel răposat şi necon- tenita legătură cu sufletul aceluia. ZILELE IN CARE NU SE FAC PARASTASE ŞI POMENI Fie din pricina însemnătăţi unor praz- nice şi sărbători, în care nu se cuvine de cât bucurie; fie din cauză că nu se să- vârşește Sfânta Liturghie şi deci Sfânta Jertfă, c&re spală păcatele celor morți, nu facem parastase și pomeni în aceste timpuri: Duminecile de peste an, pentrucă în această zi a înviat Hristos; Dela 20 Decemvrie, în Postul Crăciu- nului, până la Sfântul Ioan Botezăto- Dela Lăsata secului de carne pentru Postul Paștelui și până la Sâmbăta I-a din Postul Mare; Dela Sâmbăta Floriilor şi până la Du- mineca 'Tomei; Lunea, Marţea, Miercurea, Joia și Vi- nerea din Postul Mare, afară de cazul că în aceste zile cade vreun praznic în care se săvârșește dumnezeiasca Litur- ghie a Sfântului Ioan sau Vasilie. ZILELE PENTRU PURIAREA „CAPETELOR” LA CEI MORŢI Se obișnuește în unele părţi să se ducă la biserică, pentru pomenirea mor- „tului, o colivioară, un colac sau covrig, puţin vin și o lumânare. Preotul face pa- rastas pe scurt și scoate coliva la mor- mânt. Aceste pomeniri se numesc „ca- pete”, în Muntenia, și se fac în Postul Mare, de obiceiu, timp de 40 de zile. In alte părţi se fac îndată după moarte. SĂRINDARELE DE OBȘTE, SĂ- RINDARELE PARTICULARE, POMELNICUL ANUAL Grija neîntrecută pentru soarta, mor- ților este una din datoriile creștineşti cele mai mari. Nimic nu imblânzeşte maj mult pe Dumnezeu și nu-l pleacă spre iertarea celor răposați decât rugăciunile preotului la Sfânta Liturghie, Atunci se pomenesc numele celor vii şi mai ales ale celor morţi, cari nu pot să se mai roage singuri. Iară, sângele lui Hristos care se varsă spre mântuirea tuturor, mântue de păcate şi pe morţii noştri. Pentru pomenirea lor la Sfânta Jertfă, se dau anumite slujbe, care sunt: Sărindarele obștești sunt acelea care se dau la sfinţirea unei biserici, a unei fântâni sau când se face preot nou în sat. Preotul săvârșește atunci 40 de Liturghii, neintrerupt, la care po- meneşte viii şi morţii creștinului care a dat pomelnic. La sfârșitul celor 40 de Liturghii se face parastas şi se po- menesc morţii tuturor credincioşilor, cari au dat pomelnic. Sărindarele particulare sunt pomeni- rile la 40 de Liturghii răsleţe. Creștinul scrie în pomelnic un singur răposat sau pe toţi, iar alte ori pune și numele celor vii. Se mai dau sărindare pentru sporul casei și binelui familiei. Pomelnicul enual, cu vii şi morţi, se chiamă acela pe care-l dă credinciosul preotului, ca să-l pomenească la toate Liturghiile din cursul anului, Pomel- nicul anual se dă mai ales la mână- stiri, căci acolo Sfânta Liturghie se slujește neintrerupt în fiecare zi. _ PRINOASELE CARE SE DAU PENTRU SUFLETUL MORTULUI In ce te-a găsit moartea, în aceea te afli, scrie un Părinte bisericesc. Adică, de te va găsi moartea mântuit, vei moş- teni împărăţia veşnică. iar de te află în păcate, chinurile Iadului sunt partea ta. Deci mortul nu poate să-şi mai schimbe starea de dincolo. O singură scăpare mai este. Ne-o arată „Mărtu- risirea Credinței Ortodoxă”, care zice: „Credinţa ne învaţă că un mare nu- măr de păcătoşi, cari s'au căit în clipa de pe urmă, sunt scăpaţi din Iad prin rugăciunile și milosteniile celor vii“. Prin rugăciunile celor vii, înţelegem : rugăciunile preotului la Sfânta Litur- ghie, rugăciunile noastre, ale fiecăruia, pentru răposaţi și parastasele pentru po- menirea morţilor. Pomelnicele morţilor, j i E] x! = ză , i Ş ie CI = i Ș Ea sat i E îi [i | ZILELE PENTRU ADUCEREA DE “PÂRGĂ LA BISERICĂ Se cuvine să aducem la biserică din vt, „Sfântul Marele Mucenic Gheorghie — SN - zi în care se obișnuește, „prin unele părţi, să se aducă la bise- Trică felii de caș dulce, „Schimbarea lu faţă — 6 August, In „ această zi aducem la biserică: poame : aere, pere), struguri și fa- 1 tn a toate i: aia ic aceste. mijloace, , loacele. a al uite, AR DE Acatistele sunt Sue dinciosului, pot ceti şi la cererea Ci să spună, Si Eru feluritele sale NeVol. Yi 5 4 iat tului ce acatist —Y* elni- doar, Peci scatist aducem: por i ana tămâie şi untdelemn și 1£ c! LA ă dăm preotului. pete Privighierile sunt tot nişte i na şi sporul casti, pentru iza ia pîntru o mare nevoie. se fac pir 1 atice zi, dar mai ales în posturi = iveghiere, n pi mda iserică: 5 pâi (care la oraşe se Iu egal A pia 5 prescuri, Bu de pa ă de vin şi una cu y Ar ad binecuvintează preotul, ei o parte din ele acasă. Puii, și vie nul le folosim la mâncare, un e nul îl ardem în candelă, iar grâul îl a- mestecăm în sămânță, când semănăm. Rugăciunile la toată cererea le face i i. i i sea gE să i i ş 5 vrăjmași și pentru orice trebuință. Cre- dinciosul spune preotului pentruce „să se roage, iar el ştie ce să iaţă. la în- ceputul Liturghiei, ducem preotului 0 prescură din care scoate o părticică, pe care o dăm bolnavului, sau o mân- căm noi înșine, înainte de masă. ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI Icoana Maicii Domnului din Mânăs- tirea Neamţu, jud. Neamţu, numită şi „Inchinătoarea”, vindecă boalele, Icoana Sfintei Ana, muma Maicii Domnului, din M-rea Bistriţa, judeţul Neamţu, vindecă boalele. Icoana Maicii Domnului din Mitropo- lia dela Iași, vindecă boalele, Icoana Maicii Domnului din M-rea Agapia, jud. Neamţu, se scoate pentru ploaie. Icoana Maicii Domnului dela Schitu) Horaicioara, jud, Neamţu, vindecă boa- Icoana Maicii Domnului (din stei ) ai Sire mt jo sea Icoana Maicii Domnului dela M Horaiţa, j la M-rea cena jud. Neamţu, se scoate pentru Icoana Maicii Domnului Rădășen jud. Neamţu, toţ pentru e : praz Para armeni 23 Icoana Maicii Domnului dela M-rea Adam, jud. Tutova, tămădueşte boalele. Maicii Domnului dela Floreşti jud. Tutova, se scoate pentru ploaie. Icoana Maicii Domnului dela Trifeşti, jud. Roman, se scoate pentru ploaie şi vindecă boalele, Icoana Maicii Domnului dela M-rea Giurgeni, jud. Roman, tămădueș'e. Icoana Maicii Domnului dela Schitul Cozancea, jud. Botoșani, se scoate pen- tru ploaie. Icoana Maicii Domnului din biserica ea Cici, Galaţi, tămădueşte boa- lele. Icoana Maicii Domnului dela Schitul Dălhăuţi, jud. R. Sărat, se scoate pen- tru ploaie şi tămăduește. Icoana Maicii Domnului dela Socola, lângă Iași, tămăduește bolnavii. “Icoana Maicii Domnului din satul Pășcani, comuna, Vădenii, jud. Covurlui se scoate pentru ploaie. Icoana Maicii Domnului dela biseri- ca „Banu”, Buzău, tămăduește bolnavii. Icoana Maicii Domnului dela biserica „Olari”, Bucureşti, vindecă boalele. Icoana Maicii Domnului dela biserica Icoana”, Bucureşti, ajută la cereri şi ădueşte. Icoana Maicii Domnului dela Schitul Nămăeşti, jud. Muscel, tămădueşte bol- navii şi ajută la toată neputința. Icoana Maicii Domnului dela M-rea „Dintr'un lemn”, jud. Vâlcea, vindecă bolnavii, Icoana Maicii Domnului dela Schitul „Ostrovu”, jud. Vâlcea, tămădueşte, Icoana Maicii Domnului dela M-rea Gârboveţ, jud. Orhei se scoate pentru ploaie. E Icoana Maicii Domnului. dela M-rea Hodoş-Bodrog, jud, Arad, tămădueşte boalele şi ajută la toată neputinţa. SFINTE MOAŞTE Capul Sfintei Muceniţe Tatiana, 12 Ianuarie, la Episcopia din Curtea de Argeș. Capul Sfântului Grigore Teologul arhiepiscopul Cânstantinopolului, 25 Ia- nuarie la M-rea Slatina din judeţul Neamţu. Braţul Sfântului Mucenic Trifon, 1 Februarie, la Schitul Frăsinei, judeţul Vâlcea, Degetul Sfântului Marelui Mucenic Haralambie, 10 Februarie, la M-rea Cio- lan, jud. Buzău. Părţi din m Sfinţilor Cuvioşi - Iftimie, IL IPicia Batu 1 Mai M-rea Neamţu, jud. Neamţu. Capul Sfântului Cuvios Simeon din muntele minunat, 24 Mai, la M-rea Neamţu, jud. Neamţu. Moaştele intregi ale Sfântului Ioan cel Nou, 2 Iunie, la M-rea Sfântul Ghe- orghe din Suceava. Capul, mâinile şi picioarele Sfântului Cuvios Onufrie, 12 Iunie. la Schitul Si- hăstria Voronei, jud. Botoşani. Mâna Sfintei Mucenițe Chiriachi, 7 Iulie, la Catedrala Episcopiei Huşi. Degetul Sfântului Marelui Mucenic Pantelimon, 27 Iulie, la M-rea Horezu, jud. Vâlcea. Se află aci şi alte moaște, Capul și mâna dreaptă ale Sfântului Nifon patriarhul Constantinopolului, 11 August, la Episcopia din Curtea de Ar- geş. Parte din moaștele Sfântului Mucenic Calinic, 23 August, la Schitul Frăsinei, jud. Vâlcea. Parte din moaştele Sfântului Mucenic Ciprian, 14 Septembrie, la biserica „Zlă- tari” din Bucureşti. Capetele Sfinţilor Mucenici Serghie și Vach, 1 Octombrie, la Episcopia din Curtea de Argeș. Moașiele intregi ale Sfintei Cuvioase Paraschiva cea nouă, 14 Octombrie, la Mitropolia din Iaşi. Moaştele intregi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel nou Basarabov, 27 Octom- brie, la Mitropolia din Bucureşti. Degetul Sfântului Apostol Filip, 14 Noembrie, la M-rea Neamţu, jud. Neam- țu. Se află aci şi alte moaşie. Moaştele intregi ale Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, 20 Noembrie, la M-rea Bistriţa, jud. Vâlcea. Palma dreaptă cu degetele ei a Sfân- tului Ierarh Nicolae, 6 Decembrie, la bi- serica „Sf. Gheorghe nou” din Bucu- reşti, Moaștele întregi ale Sfintei Muceniţe Filofteia, 1 Decembrie, la Episcopia din Curtea de Argeş. Degetul Sfântului Cuvios Nicodim cel sfinţit, 26 Decembrie, la M-rea Tismana jud. Gorj. Palma dreaptă a Sfântului și întâiul Mucenic Arhidiacon Ştefan, 27 Decem- brie. la M-rea Neamţu, județul Neamţu. Parte din moaștele Sfântului Cuvios Serafim Sarov, la M-rea Curchi, jud. Orhei. A „_ Culese de PROTOSINGHELUL FIRMILIAN Din Calendarul pe anut 1825, cules ci Zaharia Carcalechi, tipărit la Buda, prinsă sub țitul: „Fireşti cugetări ță fubire spre ico- nomia cânnpului și 2 viilor, sunt. voioși Și cântăreţi, cu mu- verile puţină noro- Cire vor avea, ranscriem ezplicalia 'espre făpturile omului”. u litere cirilice și întocmit de zodiacului cu- Berbecele—Prun- cii cari se nasc în zodia aceasta sunt inimoşi în neguţă- torie, vor dobindi mulți bani, la Mu- eri vor fi NOrocoșI avea noroc bun cu bărbaţii. Gemenii— Prun- CA Gării e Rd n zodia aceasta, sunt iubitori de înţelep- Ciume și isteți la destrii >“ mari, în. vață bine, glumetă, nestatornici Bio. ioși. - Mie e imbitori de înțelep- ciune. Fecioara — Prun- oii cari se nasc în zodia aceasta sunt iscoditori de măe- stii mari, luători de seamă, blinzi, iubitori. de socie- tate şi veseli în so- cietalte, Leul. — Pruncii cari se nasc în 20- dia. aceasta au bu- nă plecare spre dreptate, iubesc blândeţele și înţe- lepeiunea, curaţi în cuget. Cumpâna.—Prun- cii cari se nasc în zodia aceasta sunt adevăraţi la inimă și au suflet bun, blânzi şi smeriţi, către cei săraci mi- lostivi, și iubesc dreptatea, şi adevă- rul, pentru aceia vor fi foarte noro- coşi în toate. ALMANAHUL scorpionul: —Priin- ageri la minte, tă. cuţi, voioși, şi răs- plătitori de râu, a- dânci cugetători, ţăinuiteri ' și învă. țai. Săgetătorul. . — Pruncii cari se RAS în „zodia . aceasta sunt tăcuţi, inţe- Jepți, blânzi, credin- cioși și toate Iueru- zile or ințelepțe- ca ste Je poartă. Căpriorul (Cer- bul) — Pruncii cari se nasc în zodia a ceasta sunt iuți la mânie, adânci cuge- tători, melâncoliei, foarte aplecaţi spre întristare și spre gânduri grele. 2. RC EM, ca aice a OR E a RE RE 27 Peștii, — Pruna cil cari se nasc in Zodia, aceasta vor fi Iscusiţi și prietenoși către preoți și că- tre oamenii cei să raci și fieşte căruia bucuros va servi (sluji). N. B. — Insă toate acestea rămân in voia, lui Dumnezeu a le ocârmui, TIR, SĂRBĂTORI RELIGIOASE Duminicile de peste an. Praznicele Ari, care se impart în: sărbători domneşti şi sărbători ale Maicii Domnului, sunt: 1 Ianuarie 'Tăierea imprejur a Dom- nului Nostru Iisus Hristos și Sfântul Vasilie cel Mare. 6 Ianuarie Arătarea Domnului sau Boboteaza, 2 Fevruarie Intâmpinarea Domnului sau Stretenia, 25 Martie Buna Vestire a Maicii Domnului sau Blagoveșteniile, Cu dată schimbătoare Dumineca Stâl- părilor sau a Floriilor, Cu dată schimbătoare Dumineca In- vierii Domnului sau Paștele. Cu dată schimbătoare Inălțarea la cer a Domnului sau Ispasul. Cu dată schimbătoare Dumineca Po- goririi Duhului Sfânt sau Rusaliile. Cu dată schimbătoare Sfânta Treime. 6 August Schimbarea la faţă a Dom- nului sau Probeajenul, 15 August Adormirea Maicii Domnu- lui sau Sântămăria Mare, 8 Septemvwrie Nașterea Maicii Domnu- lui sau Sântămăria Mică, CU TINERE 14 Septemwrie Inălţarea Sfintei Cruci. 21 Noemvwrie Intrarea, în Biserică a Maicii Domnului sau Ovidenia, 25 Decemvwrie Nașterea. Domnului sau Crăciunul. Sărbătorile Sfinților mari sunt : 7 Ianuarie Sfântul Ioan Botezătorul. 30 Ianuarie Sfinţii Ierarhi : Vasilie, Grigorie şi Ioan sau Treisfetitele, 23 Aprilie Stântul Marele Mucenic Gheorghe, 21 Mai Stinţii Impărați Constantin și Elena, * 29 Iunie Stinţii Apostoli Petru şi Pa- vel sau Sâmpietru. 20 Iulie Stântul Prooroc Ilie 'Tesvitea- nul sau Sânt-Ilie, 1 August Aflarea Sfintei Cruci. 29 August 'Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, 14 Septemwrie Inălţarea Sfintei Cruci, 14 Octomvwrie Stânta Cuvioasa Paras- chiva sau Sfânta, Vineri, 26 Octomwrie Sfântul Marele Muce- nic Dimitrie sau Sâmedru, 8 Noemwrie Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, 6 Decemorie Sfântul Ierarh Nicolae, CELE MAI il FRUMOASE. ȘI IEFTIN INCĂLȚĂMINTE PENTRU DOAMNE, $ | DOMNI ȘI COPII POARTĂ MARCA DERMATA PROPRIETATEA ȘI FABRICATE DE PANA BANAT S. A. TIMISOARA FABRICĂ DE INCĂLȚĂMINTE (Lipscani, Griviței, MAGAZINE: Bucureşti ; Bulevardul Carol, Calea Moșilor, Calea Rahovei) PROVINCIE: Alba-lulia, Brăila, Bârlad, Buzău, Caracal, Constanța, Craiova, Focşani, Deva, Galaţi Domneasca, Galați Petroşani, Lupeni, Piatra Ne Reşiţa, Roman, Sibiu, Piața Dragalina şi Turnu Severin Duca, lași, Lugoj, amț, Pitești, Ploești, Timişoara, (fabrica, Bulevardul Regele Ferdinand) " Tulcea, Vatra Dornei. CUVANTUL 29 CRONOLOGIE H LEGIONARĂ îi 1919 In luna Cletombrie 1919 Corneliu Codreanu se inscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Iași. Dela 15 Octombrie 1919 până la 1 Septembrie 1920 Corneliu Codreanu a, fost; pedagog la Școala de Arte și Meserii din Iaşi, 1920 La 9 Februarie 1920 apare ziarul Garda Conștiinței Naţionale dela Iași. In acest ziar se publică Crezul socialismului naţional creștin, alcătuit de Corneliu Codreanu şi Constantin Pancu, La, începutul lui Martie 1920 lucrătorii comuniști din Iași făcând o grevă și arborând steagul roșu la, Atelierele Nicolina, Căpitanul izbuteşte să potolească greva şi făcând o manifestaţie naționalistă rupe steagul roşu arborând tricolorul. In zilele de 4, 5 și 6 Septembrie 1920 are loc la Cluj primul Congres al stu- denților din România întregită. Corneliu Codreanu, cu un grup de studenți na- ționaliști, izbutește să impue congresului hotărârea de eliminare a evreilor din organizaţiile studențești. Lupta impotriva ateismului: în Ncembrie 1920 profesorii Universității din Iași hotărând deschiderea Universităţii fără serviciu divin, Corneliu Codreanu se împotrivește cu un grup de studenţi. La 5 Noembrie Corneliu Codreanu dim- preună cu Vladimir Frimu baricadează intrările și închid Universitatea. Comu- niștii încearcă o contra acțiune care este înfrântă, Universitatea se deschide mai târziu cu serviciu divin. 1922 Ia 1 Aprilie 1922 apare în București revista bilunară Apărarea Naţională sub conducerea profesorilor A. C, Cuza și N. C, Paulescu, şi având ca, administrato» pe Fănică Anastasescu. Revista avea un caracter doctrinar, La 20 Maiu 1922 Comeliu Codreanu desfiinţează Centrul Studenţesc din Iaşi și înființează Asociaţia studenţilor creștini, Ia 27 Maiu 1922 Corneliu Codreanu dimpreună cu un grup de 45 studenţi semnează la Iași Angajamentul de onoare de a lupta, împotriva, cotropirii evreeşti și pentru înstăpânirea românismuln Printre semnatari erau: Gr Ghica, Ilie Gâmeaţă, Ion Blănaru, A. Ibrăileanu, Gr. Mihuţă, Vladimir Frimu şi C, Ghica, 10 Decembrie 1922: delegaţii centrelor şi societăților studențești din ţară se întrunesc în Congres în marele amfiteatru al Facultăţii de Medicină din Bucu- rești, Se dă semnalul de luptă al mișcărilor studențești, Se alcătuește o moţiune prin care se cere numerus clausus pentru evrei în Universităţi și se vestejeşte acțiunea politică a democrației francmasonice, Manifestaţia pe străzile Capitalei ALMANAHUL a O ALMANAHUL mem te sângeroase i au loc confli n cartierul Văcăresi, “Se fac numeroase arestări până după miezul nopții. ] de armă. Cad răniţi, oficială a stu- e evreii. Jandarmii săi ap 10 Decembrie va fi sărbătoarea printre studenţi. In an paint 0 în să nea f, Ion Găvănescul ţine o co! E IL. La 10 Decembrie ei plante Insușirile sufletești ale a te E ari e „ati aa Ion I. Moța dimpreună cu Iustin 23 Decembrie i i la e] ziarul naționalist Dacia Nouă, 1923 e 1928 a fost cumpărată camione u 42 de grupuri organizate de el şi ta numită căprioara Le- La ]9 Februari ) 5 ie Ai 4 Martie 1923 A Dalia Apărării Naţionale creștine. SR i ierti su) guvernul liberal semnează actul de trădare al noii Ca easă e: E Dea politice evreilor. La 28 Martie Corneliu Erei cai e Scanare la Universitatea din Iași pe care Suge pă E en adunarea se ține în 14 puncte ale orașului. La 29 Marile alteia stea au este arestat și ţinut in penitenciar o săptămână, E TU soare“, va spune Căpitanul în Pentru Legionari (pag, A EL La 22 și 25 August 1923 se întruneşte la Iași Congresul Seara reia delegaților Mișcărilor Studențești. Autorităţile interzic Congres A: rea se poate ţine la Mănăstirea Cetățuia sub președinția lui Ion I, oța totodată preşedintele Centrului Petru Maior ra St E de A RN te oficial lupta împotriva partidelor politice. orme! - Sg pal alcătuit Tin E I, Moţa, Tudose Popescu, Ilie Gârneaţă și Corneliu Codreanu. . Z 'Tot atunci se hotărăște ca 10 Decembrie să fie declarată sărbătoare oficială a studentimii, N Ia 22 August 1923 Corneliu Codreanu s'a închinat în stradă, porțile Mi! poliei din Iași fiind închise conducătorilor mişcărilor studențești, La 11 Septembrie 1923 are loc la Câmpul Lung (Bucovina) congresul L,A.N.C. organizat de Corneliu Codreanu. In Oiotombrie 1923, la Iași, în casa Butnaru (str. Săvescu), Corneliu Codreanu, Ion 1. Moţa, Ilie Gâmeaţă, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și alții, au pus la cale un complot pentru pedepsirea miniștrilor care au day drepturi politice A "lam E: nouă Constituţie. : Complotul din Dealul Spirei. Conducătorii - dențești, dimpreună cu Corneliu Codreanu, țin o consfătuire a e tepari, a lae Dragoș din str, 13 Septembrie nr, 41, București. Se hotărăște împușcarea sr ini Lire re și a plutocraţilor evrei. ares ȘI depuşi la Inchisoarea Văcărești: Corneliu Codreanu, Moţa, Ilie Gârneaţă, Tudose Popescu, Corneliu Georgescu, Radu sa uri Leonida Bandac, Verni Ton Zelea Codreanu, chescu, Traian Breazu, Nicolae Dragoș, dr. C. Dănulescu, SI CUVÂNTUL Generalul Zizi Cantacuzino-Grănicerul n- văcăreşti Ion |. Moţa împușcă pe stude: isoarea Inchi A „Carol 23) a PERI Martie 1924 în astfel trădarea. ţa Ghica din Iași (str - val Vernichescu, aa casele doamnei E teii creştin. ima Tabără de i La 6 Maiu | Căminului CU > Ja Ungheni prima Ș hotărăște dicarea anu îritemeiaz tineri ăpitanul A Corneliu « Codr pând lucrul cu pi ui Băgulescu înscenat Malu 19: in Europă, procesul orul : fă = muncă din Rart54 se judecă în Bucurețti Pico a, Jilava unde 1i făcuse 64” La 1 Băgul torile A bai: când lucrau la O a Codreanu şi 50 de tineri, pe ci ee = a si Anu ei era din Iași, sunt arestați de poliție și schingi pără legionară, la o an ie 1924 se ţin la Iași intruniri e da ler) E ia e ua Tin cuvântări profesorii C. Sum i i Aa Mera, imi ; eliu Codreanu se Jogodeș Al a a dorea IA a judecă la București pri lui A, „N e udentul Vernichescu impușcase în Inchisoarea Văcărești pe i a a oaia) tarta a i lotului din Dealul chiar în timpul şedin- i rădaree Co ombrie 1924 Corneliu Codreanu fiind atacat RM ta tei, pe când pleda ca advocat; în procesul studentului Comârzan, ocolului II din Iași, îl împușcă pe Moţa, Ilie Gâmeaţă, Tudose Popescu, arestat şi a doua zi sunt arestați şi aa închisoarea la Galata. “Radu Mironovici. Corni odreanu E . Ta 21 aie A canu Codreanu este adus i Tribunalul din Iași cu ușe la mi firmarea mandatului de arestare. al lord e Aa 1. Moţa trimite din închisoarea Galata un Me- moriu Regelui Ferdinand. 1925 ruarie 1925 Căpitanul este transportat dela Inchisoarea Galata : A cl Preia încarcerat la un regim sever (dela 25 Octombrie 1924, şi “transportat la Focșani pentru judecarea procesului impușcării lui Manciu. „La începutul lui Martie 1925 Fănică Anastasescu şi Andrei C. Ionescu în- : în București primele Frăţii de Cruce, La 20 Maiu 1925 începe la Turnul Severin judecarea procesului lui Corneliu reanu pentru impușcarea polițaiului Manciu. La 26 Maiu Corneliu Codreanu achitat „După procesul dela Turnul Severin Corneliu Codreanu vine în Bucureşti, De- x Îi ca e aia Codreanu va serie următoarele: „Cred că erau X) de oameni, cuprinși de un entuziasm căruia nu-i putea, sta nimic în „cale. A vorbit prof. Cuza, Am vorbit și eu, i „De altfel în toată „fi putut conduce L.AN.C. la guvernarea țării. Treceau nefolosite, în acele zile, „Pentru orite observator i ș i E fost pecetl FTae raiul iei A al luptelor politice, soarta LAN.C. La 14 Iunie 1925 Corneliu Codreanu a ae 5, se căsăi i Erau de faţă între 80—100000 de oameni-, ine Op Santo Ele It ed La 10 August 1925 ă sal Corneliu Codreanu botează în jud. Putna 100 de copii cu polițaiul Manciu. Corneliu Codreanu este . 7900) Traian Cotigă, Nicolae Totu, Ion Bordeanu şi lon Banea La 13 Septembrie 1925 Corneliu Codreanu pune piatra de temelie a Cămi- nului Cultural Creştin din Iași, clădit cu braţele tineretului legionar pe locul donat de Inginer Bejan (Râpa Galbenă), 1926 In luna Maiu 1926 Corneliu Codreanu candidează la alegerile generale din judeţul Putna. 1927 La 18 Maiu 1927 Căpitanul se reîntoarce în țară, după ce făcuse o călătorie de studii la Grenoble întovărășit de Ion I. Moţa, și începe reorganizarea mișcării naționaliste care era fărămițată. La 15 Iunie 1927 Ion I. Moţa își susține teza în, științe juridice la Universi- tatea din Grenoble având subiectul La sâcurite juridigue dans la Societe de Nations. ; La 24 Iunie 1927 se întemeiază la Iasi, în str, Florilor 26, Legiunea Arhanghelul Mihail sub conducerea lui Corneliu Codreanu, La 1 Iulie 1927 se cimentează cel dintâi legământ al legionarilor la Focșani, București, Cluj și Câmpul Lung. La 10 Iulie 1927 se ține la Mănăstirea Neamţului Congresul conducătorilor mișcărilor studențteşti. Corneliu Codreanu. cu sprijinul lui Fănică Anastasescu impune punctul de vedere al Legiunii Arhanghelul Mihail. La 1 Auevst 1927 apare Nr. 1 din revista bi'unară Pământul Strămosesr, Or- gan al Legiunii Arhanghelul Mihail, sub conducerea lui Corneliu Z. Codreahu. având sediul la Iași, la Căminul Cultural Creştin. Ia 18 August 1927 Ion I. Mota se căsătorește cu d-ra Iridenta Codreanu. La 15 Septembrie 1927 Corneliu Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Cor- neliu Georgescu, Radu Mironovici, publică în revista Pământul Strămoşese principiile de organizare a Legiunii Arhanghelul Mihail. Andrei C. Ionescu, fiind însărcinat de Căpitan cu organizarea Legiunii Ar- hanghelul Mihail în București, întemeiază sub conducerea lui primul Cuib le- gionar în Capitală în luna Octombrie 1927. Din acest cuib făceau parte. chiar dela întemeerea lui: Horia Sima, Ion Belgea, Iordache Nicoară, dr. Iosif Du- mitru și alţii. Primele ședințe s'au ţinut la Căminul studențesc Sf. Voievozi din Bucureşti, i La 15 Octombrie 1927 s'a încheiat bătălia Legiunii, de o lună şi jumătate, revista Pământul Strămoșesc având 2596 de abonaţi. La 8 Noembrie 1927 la Iași, legionarii depun primul jurământ pentru a lupta în cadrele Legiunii Arhangelul Mihail: Corneliu Codreanu. Ion I. Moţa, lie Gârneaţă, Comeliu Georgescu, Radu Mironovici, Hristache Solomon. Gh. Clime, Mille Lefter. Ion Banea, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Alexandru Ventonic, Du- mitru Ifrim, Pantelimon Stătache, Ghiţă Antonescu, Emil Eremeiu, Ion Bor- deianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Mișu Crișan, Popa Butnaru, Budoiu, 1. Tănă- sache, Ștefan Budici, Traian Cotigă. Acestora li se încredințează săcușorul cu pământ. j sI prima Zi > fia îmi Anărei C. Ionesti. ai studenţimei române În Pure Feat Că- j Acesta este al GOlea de Iacob Negruzzi, rea Căpitanul ține o cu- din anul 1871 organizat ca svastica al asociaţiei, CAR? este nașul drapelului - eartea şi carabină”. 4 i 3 intele Cen i emir Ce ag are le în Craara Comerezul E. XS. C. E. Oa acest prilej Anărei C. Ionescu fece un amănuntit legionarii defi- De Ce, e ai, ab cananda lează intrun grup compact, în uniforme şi costume naţionale, Decembrie 1929 are loc în târgul Berești (jud. Covurlui) prima întru- mire publică legionară oreinizaiă de Corneliu Codreanu. In zilele următoare Că- pitanul va face marșul pe Valea Horincii, după Focșani „al doilea stâlp al Miș- cării Legionare“, 3 E ș Dela 23 la 21 Decembrie 1929 are loc Marșul de propagandă legionară al lui Codreanu la Ludoșul de Mureș. 1930 + La 26 Ianuarie 1980 şi în zilele următoare are loc Marșul de propaganăă le- i îi 1unagale 1700 ar Araci Ă A ine o conferinţă în Bucureşti ideologia Mișcării Legionare Li. 25 Martie 1930 are loc în sala Soc, Tinerimea Română din Bucureşti în- A moni pentr sitrurea comunismului. S'au adus placarde şi a fost i ă Cu acest prlej a fost arestat un frunte cu âr, Gheorghe Sârbulescu i aPărător în procesul intentat studenților arestei, CaPitanul se înscrie convoacă în București o întrunire a tineri- A grupările politice, punând bazele Gărzii de asaii de. prima, chetă în suma, de 31.456 în PDimpaaă București, adunându-se lepionar din Bucoiueet se cumpără primele trompete folosite șa mau ee ipeteai= 7000 | d i A e E Si Ion Antoniu, Iordache Nicoară, Sterie Ciumeti şi lon Belgea In Iulie 1939 tânărul Beza împușcă pe ministrul Constantin Angekecu Cor netu Codreanu, apărând pe Beza este arestat, pentraca mai târziu Beza Să com ploieze contra Cănitanului. La 20 Iulie 1939 trebuia să se facă Marşul în Basarabia hotărât de Camelia Codreanu. Guvernul îl interzice, şi Căpitanul publică un „Un Al ş un arer- tisment”. Ia 1. 2 şi 3 Decembrie 1930 se ţine în Brăila Congresul UN. S CR Ros tește cuvântări: Ion Belgea Traian Cotişă, Ion Enea, Andrei C. Ionescu şi Tie Gârneaţă. La S Noembrie 1930 se inaugurea ză în Bucureşti, calea Viteoriei Nr. 40 primul sediu al Gărzii de Fier. 1931 La il Ianuarie 1981 Ion Mihalache disolvă Garda de Fier, în Ianuarie 1981, Corneliu Codreanu este arestat Legionarii întărese lupta, Printre ei se remarcă: Ion Belgea, Andrei Ionescu, Fănică Anastasescu, Iordache Nicoară, Doru Beli- mace, Horia Sima. Victor Chirulescu. Traian Cotigă, Nicolae Pătraşcu, Iancu Ca- ranica şi Virgil Rădulescu. La 27 Februarie 1931 se judacă procesul lui Corneliu Codreanu şi al Gărzii de Fier după dizolvarea hotărită de Ion Mihalache, Acuzaţii, după câteva zile de „deliberare“. sunt achitați, La 6 Martie 1931 Traian Cotigă seste ales preşedinte al Centrului Studențase Bucureşti, La 26 Martie 1931 se judecă la Curtea de Apel procesul lui Corneliu Codreanu şi al dizolvării Gărzii de Fier. Căpitanul este achitat în unanimitate după 87 zile de închisoare. Ta 31 Martie 1931 se reşvinge apelul în procesul lui Corneliu Codreanu şi cel hisoare, „Şase“ sunt eliberaţi din înc La 1 Iunie 1931 se fac alegeri generale pentru Cameră, Garda de fier depune liste în 17 judeţe şi obține 34.000 de voturi, dar sub numele de Gruparea Corneliu Codreanu. La SI August 1931 se fac alegeri parțiale în jud. Neamţ. Corneliu Codreanu candidează şi obține 11.300 voturi fiind ales deputat. La 3 Decembrie 1931 Căpitanul își rosteşte discursul de răspuns la Mesaj în Camera Deputaţilor. 1932 In luna Martie 1932 Garda de Fier este dizolvată pentru a doua oară de gu= vemul Iorga—Argetoianu. Se fac arestări, sediile sunt sigilate, Corneliu Codreanu împiedecat să vorbească şi să se apere în Parlament, La 17 Aprilie 1932 Ion Zelea Codreanu candidează ln alegerile parțiale din jud. Tutova. Se dă o luptă aprigă la care participă Caratanase, Dorul Belimace, Victor Silaghi, Ion Antoniu, Andrei C. Ionescu şi Senatul Legiunii, Obţinâna 5,600 voturi Ion Zelea Codreanu este ales deputat. In luna Iulie 1932, se fac alegeri generale şi Corneliu Codreanu. într'o noapte, singur, hotărăşte depunerea candidaturilor în 36 județe. Rezultatul: Garda de fier obţine 170.000 voturi, ceeace însemna 5 locuri în parlament. 5 PR ALMANAHUL 7 ALMANAEL in de zi gradul y jinţează Prin ord je de legionari, : „uu codreanu înfiat a re Ion, Andrei ocembrie 1932 COTIE e aă In acest Er "preot Dumi ase Antohi. , Dec e onar „e pelzea, ION era e ovigă și TNI panea, e Totu 1933 ti şi stu- din Bucure$ jtanului, legionari! în Parcul Carol. S0- ul Căp = tul Geor- din ord Er ec insulletită de Pre . jemnitatea, făcută impotriva voinţii guvern ului, i ent, îa apărarea u vorbind a Pare ever țărănist. OmMOI' ţi TI Tormătă mește fi petre Lozu, CON- Nu terie Ciumetti, ; in, 'Tra- mun! escu, Si iţei, Iovin, | Nicolae Constant Rusu Cristofor, Adoch it Ei străbat p i Erin Savin, B i enstanii e ratim Mihai, Papuc Și E marș! ace ă i enzurei, tece făcând propagandă stu înlăturând. rigorile m îti Cărti i ae cuib ca să se Pati, iul Fascicola Legi țara în cica şefului de co icaţie visaptămânală, sub titi i i construi a apărut sub forma dela, 9 la 21 par 1598, ii 1 Vian entre 4 onstrui ESL aie te ărsările de ape ale râului DA ra RA și an die care îi ia rit opresc această măreaţă înfăptuire, Cc , retur ta i iarul Calendarul o scrisoare pi pe Codreanu publică în Ziă Bi nginare tal sui 9 are i Vaida Voevod, arătând nedreptatea adresată primu i E imaul pi ugust i ee Casa Verde din Buc ie gr iei rul legionarilor la Cas A ir d a brie re Aer face o declaraţie la Mesaj în Cameia p In Noem i inat la a 23 Noembrie 1933 studentul legionar Virgil Teodorescu este asasin: i Constani And lipea afișe. se | ja de uda De în ziua de 28 Noembrie i tin este asasinat în A erele) Co Decembrie 1933 I. G. Duca disolvă Garda de Fier gi i ltra- tează ile Mişcării Legionare, fac arestări şi maltra Lb ara ler de er ele candidaturi în toate pasele Grlina ej dlsolvare era impiedecată de a se prezenta la alegerile generaie | ari RI at i AAN este asasinat de poliţie, din ordinul liberalilor, 3 ză A ei re N brie 1933 numeroși legionari sunt arestaţi și încarce- rați la Inchisoarea Jilava, Arestări ia ei se fac în toată ţara şi ele vor - conținua și în primele luni ale anului următor. p SE E ra su Deore 1933 apare numărul 24 din revista Axa, și ultimul, tipărit Impotriva voinții guvernului și în care, se făcea o anchetă printre scriitori asupra disolvării Gărzii de Fier, Numărul acesta a fost tipărit prin îngrijirea lui Ion Belgea, Fănică Anastasescu și Nicolae Andrieș care sunt arestaţi la începutul lu- nei Pebruarie 1934 dimpreună cu Dr. Nicolae Roșu care este dat în judecată „pentru colaborare la acest număr, In ziarul Cuvântul dela 24 Decembrie 1933 apare Memoriul a 39 de legionari deținuți la Jilava și care, din ziua de 21 Decembrie se aflau în greva, foamei. Sia acest Se mută apare sorisoarea lui Corneliu Codreanu „Un cuvânt în unea dizolvării Gărzii de Fier“, în care 1, G, Duca, Nicolae 'Titulescu, Vic- omandantul jandarmilor şi Oristescu direc- SM 3, pe peronul gării Sinaia, le i Ni „lae' Constantinescu, Ion Caranica și Doru Belimace împușcă pe Dacii aaa material al disolvării Gărzii de Fier și » La 29 3 : Decembrie 1933 seara, a fost asasinat de poli! Sterie Ciumetti din ordinul lui Victor Tamandi ţia din Bucureşti legio- e ruaiiziătă CUVANTUL 1934 Legionarul Gheorghe Negrea este asasinat in ziua de 12 Ianuarie 1934 pentru credința în opera Căpitanului. La 2 Ianuarie 1934 prof. Nae Ionescu este arestat la Sinaia, dat în judecată şi ţinut arestat până la 7 Februarie 1934 când este pus în libertate, dar în seara aceleaşi zile este rearestat şi menţinut la Consiliul de războiu până la 15 Martie 1934, La 5 Aprilie 1934 se termină judecarea procesului pedepsirii lui I. G, Duca. Tribunalul militar condamnă pe Nicadori la muncă silnică pe viață, Totodată erau daţi in judecată pentru complot și ţinuţi în stare de arest G-ral G. Cantacuzino, Ing. Virgil Ionescu, Gh. Clime, Hodos Ion, Victor Silaghi și preot Ion Dumitrescu (în lipsă) şi încă alţi 39 de fruntași ai Mişcării Legionare. Corneliu Z, Codreanu, care neputând fi arestat se prezintă în ziua procesului, 3 La 29 Maiu 1934 Corneliu Codreanu a condus un grup de tineri intelectuali care au fost în „procesul Duca“ și au depus o icoană la schitul de lemn de pe Rarău, unde Căpitanul locuise cu Ion I, Moţa și Frăţiile de Cruce, Cărămidăria din Giuleşti, a fost întemeiată cu legionari din ordinul Că- pitanului, și acolo, dela 15 Mai 1934 până la 17 August 1934 s'au lucrat 80.000 de cărămizi. La această din urmă dată, jandarmii au închis Tabăra și au pus stă- pânire pe cărămizi. Incepând din Iunie 1934 până în Octombrie, legionarii clujeni au clădiț o școală Moților în com. Dealul Negru (jud Ciuj). ” Pe muntele Rarău (Bucovina) legionarii au lucrat în anul 1934 dela 5 Iulie până la 1 Septembrie, iar în 1935 dela 12 Iulie până la 7 Septembrie construind o Casă de adăpost pentru legionarii săraci şi bolnavi. La Cotiugenii Mari (jud. Soroca) legionarii au lucrat 97 de zile, din Iulie până în Octombrie 1934 reconstruind biserica ruinată, La 16 Noembrie 1934 se judecă la Curtea cu juri din Bucureşti procesul Căpitanului Emil Șiancu apărătorul Moților. Se dă un verdict de achitare, La 25 Noembrie 1934 reapare Cuvântul Studenţesc legionar, președinte al U.N.S.C.R. fiind Traian Cotigă și președinte al C.S.B. Gheorgne Furdui. Prin circulara dela 1 Decembrie 1934 Căpitanul proclamă ziua de 10 De- cembrie ziua suferinţii legionare, La 11 Decembrie 1934 are loc congresul fascist dela Montreux (Elveţia), Ion 1. Moţa propune o moţiune în chestiunea evreiască și congresul în unanimitate hotărăște să combată acţiunea destructivă a evreilor. Tot în aceiași zi, din în- demnul lui N. Titulescu, poliția elvețiană arestează pe Ion Moţa şi îi perche- ziționează locuința. Ion I. Moţa trimite o scrisoare lui N. Titulescu în care îl acuză de această trădare și inchee astfel: „România de mâine a noastră a ti- nerilor, care se va înstăpâni cu siguranţă, şi în curând, va ști să spele toate aceste ofense de pe obrazul ţării“, 1935 La 1 Ianuarie 1935 Căpitanul semnează circulara către legionarii din întreaga țară făcând bilanțul anului precedent : 18 000 de arestări, cu 18.000 de case căl- cate de barbari și umplute de sânge nevinovat; 300 de bolnavi în închisori, 16 38 ÎN a e e ALMANAHUL Mo: pl ă ip pa tântAN ae vii sub: pământ, și închee astfel: „Inainte dragi le- îneredere Am ghita E, pai fost în anul acesta, greu şi pășiţi cu o nesfârşită n Aprilie 1935 se întemeiază Asocia E SER i tud. ti d 1922 sub președinția lui Ion 1. Moţa. ţia generaţiei Mişcării Studenţeşti dela sa oile 1935 Generalul Gh, Cantacuzino tipărește un manifest în limba iptiuți Și franceză în care arată că deși născut și crescut în Franţa, nu vede altă riul e decât a unei înțelegeri între Germania, Italia și Franţa care să se împo- Mb i ERORI JURE 4 Rn tanc lea a Societăţii Naţiunilor. In zile! ilie 1935 are loc la C ongresul studenţilor ro- La 31 Maiu 1935 moare pe câmpul de onoare al Mișcării Legionare Hristache Solomon. ) La 5 Iunie 1935 Comeliu Codreanu înființează partidul Totul pentru Țară. In Tabăra de muncă dela Drăgăşani legionarii au lucrat dela 13 Iunie până la 14 August 1935 fabricând 100.000 de cărămizi destinate zidirii Catedralei din acel oraş. Din Iunie până în Octombrie 1935 legionarii din Giurgiu și-au construit clă- direa destinată sediului Mișcării Legionare, S Dela 30 Iunie până la 15 Septembrie 1935 legionarii au lucrat cărămizi și au clădit mânăstirea Izbuc (jud. Bihor), __ Dela 1 Iulie până la 16 Septembrie 1935, legionarii au lucrat la Buga, (jud. Lăpușna) la temelia unei Mănăstiri, La Aciliu (jud, Sibiu) dela 1 Iulie până la 10 Octombrie 1935 legionarii au clădit o Biserică, î ' mabăra dela Carmen Sylva a fost cea mai mare tabără de muncă a anului 1935. Acolo au lucrat dela 5 Iulie până la 10 Septembrie 800 de legionari în prezența Căpitanului, construind 7 cabane, 1 Km. de șosea, terase, drum de automobile, 3 fântâni, au consolidat malurile, au făcut canale pentru scurgerea apelor, ziduri, turnuri, etc. Ă Dela 8 Iulie până la 15 Septembrie 1935 legionarii construesc un drum prin stâncă la Mănăstirea Arnota, locul de odihnă al Voevodului Matei Basarab. In acest timp au lucraţ 242 de legionari. “In com, Lat Laz (jud. Alba) dela 15 Iulie la 19 Octombrie 1935 legionarii au construit o minunată casă culturală, * Dela 8 iulie până la 8 Septembrie 1935 legionarii au lucrat cărămizi pentr! construirea unei biserici în Com. Marca (jud. Sălaj). . " Dela 8 Iulie până la 6 Octombrie 1935 legionarii au lucrat 100.000 de cărămizi pentru a zidi o Biserică în Com. Valea Mare (jul. Bălți). In Com. Ineu (jud. Arad) dela 18 Iulie până la 14 Septembrie 1935 legionarii au lucrat într'o tabără 100.000 de cărămizi destinate construirii unei şcoli în anii următori. In Tabăra de muncă Iancu Flondor (jud, Storojineţ) legionarii au lucrat cărămizi, pentru Casa Legionară, dela 1 Augusv până la 30 Septembrie 1935. Dela 12 August până la 6 Cetombrie 1935 în Nicorești (jud. Tecuci) legio- narii au lucrat 30.000 de cărămizi pentru Casa Legionară. Dela 9 la 26 August 1935 legionarii au lucrat la pietruirea, curţii bisericii şi la repararea bisericii din Baciu (jud. Brașov). Da 11 August 1935 grupul legionar Buşteni ridică o cruce pentru pomenirea primului legionar asasinat în lupta legionară: Virgil Teodorescu. In Septembrie 1935 începe la Cluj construirea Căminului Ardealul tânăr le- gionar. Iniţiativa, acestei construcții a fost luată de comandantul legionar Ion Banea. Pentru construirea căminului s'au organizat patru tabere: la Chintău, unde dela 18 Iunie până la 1 Septembrie 1935 s'au lucrat 130.000 de cărămizi; iar dela 17 Iunie 1936 încă 30.000 de cără m! i i DE iu a 200 ămizi; la Baciu, în lunele Iulie şi 0 ri cubi de piatră pentru temelie; la Sutor, în ae pole. și Februarie 1936 s'au tăiat lemnele; la Dorobanţi s'a lucrat; în ja pe i aid ata tabere au lucrat 800 legionari, La 6 Noembrie 1936 s'a E E A construcții și dela, această dată căminul este locuit de i E Dela 16 Septembrie până 1a 4 Octombrie 1935 legionarii au construit 6 diguri CUVANTUL 39 Bănică Dobre; Căpitan Emil Şiancu,Gheorghe Purdui şi Al, Cantacuzino ca să împiedece revărsarea apelor Oltului asupra avutului Mănăstirii Mamu (jud, Vâlcea), La, 29 Septembrie 1935 Corneliu Codreanu dă prima, circulară pentru comer- țul legionar către șefii de județ fixând normele de organizare, La 4 Octombrie 1935, în urma propunerii lui Victor Iamandi, ministru al cultelor în vremea aceia, Sfântul Sinod cu indemnul patriarhului de pomină Miren Cristea, trimite o adresă către toate eparhiile din țară prin care inter- zice munca legionarilor pentru biserici. La 2 Decembrie 1935 Generalul Gh, Can- tacuzino, șeful partidului Totul pentru Ţară, răspunde printr'un manifest, în termeni categorici, ofensatoarei atitudini a lui Miron Cristea. La 2 Noembrie 1935 Căpitanul dă o circulară în care laudă și încurajează acțiunea lui Horia Sima la Timișoara, Prin ordinul dela 11 Noembrie 1935 Căpitanul hotărăşte Controlul Legionar. Controlul avea de scop păzirea moralității şi a corectitudinei legionarilor. „Con- trolul, spune ordinul pomenit, se va face cu mare amănunțţime, cu mare con- ştiinciozitate și cu mare severitate, Aici nu exisliă nici toleranţă și nici milă“. Trebuia să se închee un raport şi să se înainteze direct şefului Legiunii. La 14 Noembrie 1935 Căpitanul inaugurează Cooperativa Legionară din Bu- cureşti. Fănică Anastasescu este numit administrator și Emil Eremeiu director, La 5 Decembrie 1935, după înființarea controlului legionar, Căpitanul sem- nează următorul ordin: „Fănică Anastasescu, în baza ordinului din 11 Noembrie, denumit controlul legionar, vei face un control următorilor: Traian Cotigă, fost preşedinte al Uniunii; Gheorghe Furdui președinte al Centrului; Administraţia ziarului Cuvântul Studenţesc; Boştină Vasile, cercul Covurlui“. Fănică Anasta- sescu fusese aşa dar însărcinat de Căpitan cu Controlul Legionar, La 6 Decembrie 1935 Căpitanul pleacă la Carmen Sylva şi incepe redactarea cărţii PENTRU LEGIONARI. 1936 In Martie 1936 Ion I. Mota face să apară culegerea, lui de articole în cartea Cranii de lemn (Ed. Totul pentru 'Țară). La, 22 Martie 1936 legionarii ridică o Troiță la Olteț (jud. Făgăraș), La 3, 4 şi 5 Aprilie 1936 se ţine la Târgul Mureş Congresul U.N.S.C.R. Au loc mari manifestațiuni populare antisemite şi conflicte cu jandarmeria. Este ultimul congres al studenţilor români. Celelalte n au fosv ingăduite de guverne. La 18 şi 19 Aprilie 1936 se ţine la București congresul foştilor conducători din Mișcările studenţeşti din Asociaţia generaţiei Mişcărilor studențești dela, 1922 sub preşedinţia lui Ion I. Mota. membri in comitet fiind aleş': Radu Budis pan, un- giner Ion Fotiade, Gh. Furdui, Ion Banea, Dr, Nicolae Roșu, Dr. Ion Istrate, iar secretari Fănică Anastasescu şi Prof. Sima Simulescu. La 22 Aprilie 1936 Căpitanul se reîntoarce dela Carmen-Sylva după ce ter- minase de scris Cartea Pentru Legionari. La 1 Maiu 1936 se deschide Tabăra legionară Prof, Traian Brăileanu dela Rădăuţi, care construeşte Biserica, Arhangelul Mihail. Prin circulara dela 30 Maiu 1936 Căpitanul întierează politica, externă de trădare a lui N Titulescu. ! egionarul Gheorghe Grigor este asasinat de comuniști la Cernăuţi în luna August, 1936, doi Dn. amananui oa E A MIEI La 5 Septembrie 1936 jandarmii năvăleso in Tabăra a aie dusă de Comaniantul Lon Dobre, profanează mormintele va " Arăseasoă,. ă&- şese osemintele, dovastează tabăra şi obligă pe Jgionati 3 1 se adresează prin. La 9 Septembrie 1936 Generalul Cantacuzino la: et Gasetarilor: în Băra wo declarație publică Prelaţilor, Otiţerilor, Miniştrilor $ aeclaraţie se adaogă îşi exprimă revolta şi cere pedepsirea profanatorilor: La Ci IL. Totodată co sorisoarea lui Ion Dobre şi telegrama lui către Regele eliza în care văzâna -meliu Codreanu trimite o serisoare Generalului la age ui ofer sinele. cele ce sau întâmplat la Predeal, cere: Imediat, 466j“oriteri ai căror sub- merii din cadrele armatei române; pedepsirea ză y darmilor plutonieri şi alterni au fost capabili de asemenea crimă; arestarea Aerul de Prahova“ sergenți şi judecarea lor pentru profanare; demisia pre ori să-și fată o bibllio- La 10 Septembrie 1936 Căpitanul îndeamnă pe Sg paul tecă. „Ea va fi podoaba şi mândria casei tale“, spune n Gantaduzino: Grăni. La 21 Septembrie 1936 prin circulara nr. 4 stoner MA cil aa cerul trimite şefilor de regiuni și judeţe sorisoares Civ Hod E) “intiinţat le, privire la liniile de organizare ale Partidului Totui pentru i pre seiâaart 1936 apare cartea Pentru Legionari (vol. I) a lui Corneliu „Cartea de căpătâi a Mişcării Legionere, i y i i “i o ec Vimteră 1036 Căpitanul întemeiază un Corp igoriar se ta du Muncitorimea Legionară și numeşte pe Ing. Gh. Clime Coman Vestiri, Sef al Muncitorimii legionare din întreaga țară. MA i RE) La 25 Octombrie 1936 se sfințește la Azuga troița lucrată de ui ; a : La 5 Noembrie 1936 Căpitanul trimite un Memoriu fostului Rege aro în care spune: „Cerem ca M, V. să pretindă tuturor celor ce conduc sau își mani- festă păreri cu privire la politica extermă a României să declare că răspund cu revtivele care şi le însușese“, iri: Br 088, 6 întemeiază Asociaţia „Prietenii legionarilor“. : La 22 Noembrie 1936 Ion I. Mota trimite cele două scrisori părinților lui și Jul Corneliu Codreanu, care sunt to odată și testamentul său, : La 24 Nosmbrie 1936 Ion I. Moţa, Vasile Marin, Generalul Gh, Cantacuzino, Gh. Clime, Preot Dumitrescu Borșa, Neculai Totu, Bănică Dobre şi Alexandru Ci Cantacuzino pleacă în Spania ca luptători legionari pe frontul Generalului co. La 6 Decembrie 1936 Căpitanul întemeiază ordinul Buna-Vestire, şi nu- ă meşte comandanţi ai Bunei-Vestiri pe: Ion 1. Moţa, ing. Gh. Clime, Radu Mi- xonovici, Corneliu Georgescu, Ilie Gâmenţă, Mille Lefter și Ion Blănaru, . La 10 Decembrie 1936 se săvârşeşte unirea dintre muncitori și studenți în duhul Căpitanului, 1937 PD iti ete e to e ereu cante, ese zi fa m-a Ec ămeal [a ue ca klunară se inscrie în istorie prin moartea îi a e dahanda, 4 pe frontul naţionalist din Spania la Aa La 10 Ianuarie 1937 prof. Nae Ionescu deschide la Biserica Sf. Anton din Bucureşti un ciclu de conferințe vorbind de La 13 Ianuarie 1937 Căpitanul înaint "Vestiri pe Constantinescu Nicolae, e La 1 Februarie 1937 incep să eh Știință și Credință. cază la gradul de Comandanți ai Bunei Dorul Belimace şi Ion Caranica. păturile la Casa Verde din Bucureşti pentru rr „ Ari 1997 mpa formulează jurământul arndelor leeionare. T. Moța şi Vasile Marin în puceginmormântarea eroilor luptători în Spania. Ton „La 22 Februarie 1987 apa eieul dela Casa Verde din Bucureşti „La 26 Februarie 1937 Doi Bucureşti ziarul Buna Vestire, „studențești din toate centrele uuuydea miniștri desființează Cantinele şi Căminele j cererii lui Ştelâneseu- cani. tare. Această infamie a fost săvârșită în , împotriva legionarilor îa Si Gabriel Marinescu și se îndrepta, cu CUVÂNTUL WI In Februarie 1937 Generalul Franco decorează post-mortem cu Crucea de Războiu pe Ion I. Moţa și Vasile Marin. Deasemeni cei 7 legionari care s'au lup- tat eroic pe frontul spaniol naţionalist sunt decoraţi cu Crucea Roşie. La 1 Martie 1937 rectorul Universităţii din Iaşi Traian Bratu este atacat şi rănit de trei necunoscuţi. La 2 Martie Căptanul dă un comunicat în cale ara.ă că „Mișcarea Legionară nu are nici o legătură cu incidentul penibil in care Tra- ian Bratu a fost rănit“. La 2 Martie 1937 guvemul Gh. Tătărescu hotărăște închiderea tuturor Uni- versităţilor din ţară, Măsura neindreplăţită, era luată evident, împotriva stu- dențimii legionare. La 21 Martie 1937 a început la Consiliul de Războiu din București judecarea studenților legionari: Viorel Trifa, Virgil Rădulescu, Vasile Popescu, Iordache Spânu, Socariciu Ieremia, Ştefănescu Leon şi Ghiocel Dumitru care secvestraseră şi pedeps'seră pe un vinovat al Mișcării. Acuzaţii sunt condamnaţi la înch.soare (2 Aprilie). La 15 Aprilie 1937 la Consiliul de Războiu din București incepe procesul ju- decării Decemvirilor care, în ziua de 16 Iulie 1936 au impușcat pe trădătorul Mi- hail Stelescu. La 27 Aprilie 1937 Caratanase Ion. Bozântan Iosef, Curcă Ștefan, Pele Ion, State Grigore Ion, Atanasiu Ion, Bogdan Gavrilă și Vlad Radu sunt condamnați la muncă silnică pe viață, iar Georgescu Ștefan și Trandafir Ion la 10 ani muncă silnică. La 25 Aprilie 1937 Căpitanul ordonă să se facă un împrumut pentru acope- rirea cheltuelilor construcţiei sediului legionar, Se strânge suma de 2,300,000 lei. La, 17 Maiu 1937 se dă sentinţa în procesul intentat legionarilor care au con- dus Congresul studenţesc dela Târgul Mureș, Alexandru Cantacuzino, Dr, Paul Craja, Stefan Georgescu, Gheorghe Furdui, Ioroș Teodor, Crudu și Pârvulescu sunt condamnaţi: primii doi la un an închisoare, ceilalți la un an şi 6 luni, In luna Iunie 1937 a murit savantul profesor de drept roman dela Universi- tatea din Cluj I. C. Cătuneanu. La 14 Iunie 1937 s'au făcut primele săpături pentru construcția noului sediu legionar din Bucureşti. ALMANAHUL Li La se ă care se d S tă 37 înființează Tabăra legionară dela Câmpina, . ua suie în urma teroarei aitorhăților. pi, A isi i a iati Aziga în care cere îndepărtarea Astfel se lua pâinea muncitorilor pentru "Tribunalul Militar procesul celor 10 va eră o corecţiune unui profanator al arin, Procesul se amână pentru 22 1 27 Iulie 1937 prefectura jud. i » bere, sticlărie şi C arielot de 7055 4 muncitori legionari. legionară. DRU, aneu 1937 a iai egionari din Cernăuţi € rr: Adică pre lui Ion I. Moţa și Vasile n tă IONARE. « Sona aia eee a i mijlocul naţiei românești să se formeze amilii-cetă ie Pal Se ăsătoriile legiona- tame că asta voiesc să încurajez c ! . i rr E E aus, într, nu singura cine adi depapină ao iei pe aceia a strălucitoarelor însușiri sufleteşti legi Ş etăţi legionare: ca eng a te centre de rezistență în mijlocul națiunii. vor naște eroi pentru neam“, : [Sa e tinta sectiunea Mișcării Legionare din jud. Muscel, con ârcineanu, execută un marș [ d: eg ada 1937 Corneliu Codreanu înființează Bătălia comerțului aria: Septembrie 1937 Căpitanul deschide Bătălia Fierului vechi. ! Duminecă 26 Septembrie 1937 nu fost zile de sărbătoare nen- ei e Ale fun ice a fost cinstită munca de construire a. casei verzi din Bucureşti. 'Tot atunci se organizează o expoziție a presei legionare, și statistici eloovente. din care desprindem: până la această dată jertfa legionară a însem- nat 1851 ani, 11 luni, și 28 zile de închisoare, La 28 Septembrie 1937 Căpitanul trimite telegrame lui Benito Mussolini, și Adolf Hitler în care salută întâlnirea istorică dintre cei doi conducători ai po- porului italian şi german, La 3 Octombrie 1937 Căpitanul inaugurează Consumul Legionar Obor. La 9 Octombrie 1937 a murit Generalul Gh, Cantacuzino-Grănicerul. La 12 Ootombrie 1937 Ing. Gh. Clime Comandant al Bunei Vestiri, este pro: clamat sef al Partidului Totul pentru Țară. La 24 Octombrie 1937 Căpitanul inaugurează Pensiunea legionară din Predeal. „La sfârșitul lunei Octombrie 1937 se ţin mari întruniri legionare în jud, Constanța, Caliacra și 'Tulcea şi în alte părți ale țării. „La 1 Noembrie 1937 se inaugurează restaurantul legionar din B-dul Basarab! D) în La 1 Sora 1937 Căpitanul deschide restaurantul legionar al muhcitorilor „din cartieru a, j pă La 11 Noembrie 1937 Căpitanul deschide campania electorală. La 11 Noembrie 1937 Căpitanul propune și Senatul Legiunii cooptează pe zi noni Si RE ee Par esa aia Al col. Vasile Piperescu, dr I telimon, „Șt. Zăv Vu, farmacist Aristotel Gheorghi , Du minică Ionescu, col. înv. V. Diaconescu, gi ! „La 22 Noembrie 1937 se deschide restaurantul legionar - „ Şel 10 legionari din Cernăuţi sunt achitaţi Ja SĂ ceru aia. ue MI Mica Tele eg adn i Pete 1937 Căpitanul fixează lista definitivă candidaturi în 72 judeţe pentru Cameră și o dă publicităţii, S'au pus „La 26 Noembrie 1937 Partidul 'Totul tri pentru alegerile dela Senat în 7 Prin circulara dela 18 August jo uzi Fer CUVANTUL Vasile Christescu, Ing. Eugen Ionică, Paul Craja şi Aurel Serafim La 10 Decembrie 1937 Căpitanul inaugurează primul magazin de ştofe și manufactură legionar din Capitală, La 3 Decembrie 1937 Batalionul comerțului legionar începe bătălia în Moldova. La 15 Decembrie 1937 moare profesorul legionar Corneliu Şumuleanu. La 9 Decembrie 1937 începe marșul legionar de propagandă în Bucovina, La întrunirea dela Suceava, din aceiași zi, vorbesc: Protoereul Ion Moţa, Ion Z. Co- dreanu, Vasile Iasinschi şi Alexandru Constant, La 14 Decembrie 1937 este asasinat în lupta electorală legionarul Mihai Turcanu. La 20 Decembrie 1937 se fac alegeri generale pentru Parlament, sub guver- nul liberal al lui Gh. Tătărescu. Rezultatele oficiale ne arată că partidul liberal în cartel cu vaidiștii şi iorghiștii a întrunit 1.103.353 voturi. S'a ajuns însă la acest vezultat fictiv, prin teroarea deslănțută de jandarmerie, prin furtul urnelor, și chiar prin falsificarea cifrelor, Partidul țărănesc întzunește 626,612 voturi. Par- tidul Totul pentru Tară 478.378 voturi, Reese deci că guvernul n'a obiinut 40% din voturi, ci numai 35.92%. După repartizarea oficială, Partidul Totul pentru Țară trebuia să obție 66 mandate în Parlament, In Bucureşti, cartelul guverna= mental obține 24.313 voturi, iar Partidul Totul pentru Țară 14.401 așezându-se în locul al doilea. Deoarece participarea Mișcării Legionare în alegeri a însemnat un mare succes, raportul dintre partide s'a sfărămat şi totodată echilibrul elec- toral dintre guvem şi țară s'a prăbușit. Din această pricină, guvernul liberal la 28 Decembrie demisionează și tot atunci Octavian Goga este însărcinat cu for- marea noului guvern, A, C. Cuza trăgând de pulpana lui pe Armand Călinescu ca ministru de interne, In ajunul anului nou guvemul Goga disolvă corpurile legiuitoare chiar înainte de a se fi constituit, 1938 La 13 Ianuarie 1938 prin ordinul Căpitanului se înființează Corpul legionar Moţa-Marin. Deviza acestui corp este: „gata de moarte” şi din el nu pot face parte decât maximum 10.000 de legionari. La 18 Ianuarie 1938 se hotărăşte prin decret regal alegeri pentru Cameră pe ziua de 2 Martie, Senat 4 Martie şi convocarea noului Parlament la 10 Martie, Partidul Totul pentru Ţară, împiedecat să-şi depue lista la început, obține locul al 5-lea pe buletinul de vot, după ce se anulaseră primele depuneri. Popularitatea imensă a Mişcării Legionare anulează Hotărîrea de a se face alegeri. Prin Circulara nr, 128 dela 28 Ianuarie 1938 Căpitanul fixează normele de alcătuire ale comisiunilor de studii pentru viitorul stat legionar. In Ianuarie 1938 Virginio Gayda publică o convorbire cu Corneliu Codreanu în ziarul Giornale d'Italia, Ziarul italian Il Messaggero publică tot în vremea aceia o convorbire a irimi- sului său special Francesco Maratea cu Corneliu Codreanu. : La începutul lunei Februarie 1938 cei mai destoinici legionari cutreeră țara şi fac o intensă propagandă electorală pentru alegerile fixate la 2 Martie 1938, La 1 Februarie 1938 se judecă la Brașov procesul celor 6 studenţi acuzaţi de rănirea Rectorului Traian Bratu. Studenţii sunt achitaţi, 4 Februarie 1938 Căpitanul constitue Corpul legionar al foştilor militari. 4 AES pata ea ALMANAIIȘ —AHUL La 6 Februarie 1 La 938 bandele electoral î ă umitr rale cuziste împușcă pe legionay îi: ma aie Cata în satul Măineasa (jud. Ilfov). Conan ij : Y Cuza—Octavian Goga, Vote aie ou va ame a cei ale guvernării A, g &lectorală, agerea Mișcării Legionare din Propaganda La 12 Februarie 1938 R j egele Carol II întrânt de Mişcarea Legionară, în, o are sa stat, cerând demisia, guvernului Octavian Goga, anulând consti pi an să egerile și suspendând activitatea organizaţiilor politice. Citvermiul 5 Îl jracăni se constitue sub președinția patriarhului Miron Cristea şi A ana, escu ca ministru de inteme. Lovitura de stat era vădit indrept i "i Mişcării Legionare, Intre Rege şi țară conflictul era iremediabil să n circulara 148, dela 21 Februarie 1938, Căpitanul în fața, noilor i CA : , si Elia politice hotărăşte auto-dizolvarea Partidului Totul pentru Ţară, Migeae i ionară însă, işi urma cursul firesc, Căpitanul având grijă din timp să dea în caţiuni ventru viitorul comandament. E: La 22 Februarie 1938 Căpitanul trimite o scrisoare miniștii i £ iștiilor din Guv prezidat de Miron Cristea în care le spune că prin lovitura de stat se ice ponei asasinarea tineretului și înfrângerea libertății și demnităţii poporului ro- m. ina astfel este împiedecat, să-şi hotărască singur destinul în lume. 5 Martie 1938 guvernul prigoanei suspendă din învățământ mulți sori şi învăţători, cu deosebire din Transilvania, Printre ei se află şi Hi Les profesor la Liceul dn Lugoj. 3 ideia e La 30 Martie 1938 N. Iorga primind o scrisoare dela Corneliu Codreanu se adresează parchetului pentru a deschide acţiune publică de ultragiu. Corneliu dă eanu în această scrisoare îl învinovăteşte pe N. Iorga de necinste sufletească şi e jignire a tineretului. Scrisoarea avea un caracter particular, Aici își află obârșia procesul Căpilanului, Autorul moral al asasinării: N. Iorga, In prima jumătate a Jnei Aprilie 1938 bandele lui Armand Călinesc . . Fri TI = E - i e î i descinderi la toate sediile Mişcării Legionare din Capitală şi provincie, Se fă fiscă arhivele. Se falsifică anumite acte și se dau publicităţii. Societăţile de stat ŞI paziicilare, sunt obligate să concedieze pe funcționarii şi lucrătorii legionari. TInir'o singură zi S. T. B. concediază 13 tunciionari legionari. Ziarul Curentul face a Pe are ti prigoanei, după ce la 21 și 23 Martie publicase două repo: i cu fotografi care recomanda I i ăr Și E nsula Serpilor ca lagăr și loc de Ia 13 Aprili i Vesti mă prilie 1938 ziarele Cuvântul şi Buna Vestire au fost suprimate de La 11 Aprilie 1938 Căpitanul este arestat în București A La 19 Aprilie 1938 Căpitanul este condamna nisoa de pedeapsă, in procesul intentat de N. Vrea, Se (sue oaia In zilele următoare guvernul lui "ca Armand i Eee pelae. jeizaiteg Mişcării pia ici a jumătate a lunii Aprili : ii legionari, Ziarele dela 29 Aprilie ma MNRu i au ie lau d Areeiiii pete în timp de 8 alle. O prindină de calozanii și tesute ga ata ton pile JMIerati gionare, Documenie falsificate, acte mâsiuit,. su cadea asupra Miscării 1e- Dar nu mai puţin prin această, imensă Bibliei EU opinia calomnii gionară era stăpână de fapt a spiritului Ță ga se dovedește că Mişcarea Le- mezi soaiale, arii fiind organizată în toate cate- sfârșitul lunei Aprili o întrunire a leglonarilar să 1938 are loc în Bucuresti în stu Ox scăpa! BUcureşi str. Oltarului Nr. conducera lui Ion Belgea, paţi de sub urmărirea, politicei și iibateatel, bi „La această întruniri i din Di e participă: Horia Sima evad i ici gomirescu, Andrei (o mb Nicoleta Nicolescu, eta Ea ia eul gti - scu, Tili Cristescu, Valeriu Cârdu tii dle ri ' U, Să nicel S'elian, Ion YV i ictor Voje tărit intensificarea acţiunii ia e agi g Diicia Trandafir, Sa ho- | „La 18 Maiu 1938 se judecă la Craiova Ac a ll A „ „dezordinele“: dela 14 procesul ; 4: SEGA August 1934, Numeroși fa i; pri sa n lagăre. publică numeroase legi și Miti Dumitrescu, Nicoleta Nicolescu, Victor Dragomirescu și AJ, Cristian Tell i Laurian 'Tâlnaru, scapă de sub urmărire, reorga- la 10 Matu 1938. Maiu 1938 toate 'Tribunalele militare din țară ju» eci și sute de condamnări, chiar și elevii de ăxinţii sunt amenințați cu moartea, rudele de Bartolomeu Livezeanu $i nizează Mişcarea Legionară, dar sunt, arestaţi In prima jumătate a luni decă procesele legionarilor, Sunt z şcoală sunt băgaţi în închisoare. p asemenea, La 23 Maiu 1938 incepe la Consiliul de Războiu al București, judecarea celui mai mare proces politic din Is! Căpitanului. Procesul se judecă zi și noapte, Corneliu Codreanu demascând sinistra înfa- mie a aces'ei înscenări. Dar Căpitanul este împiedecat să se apere, când el tre- buia să fie acuzatorul Regelui Carol II și al lui Armand Călinescu, Avocaţii apărării sunt împiedecați să-și spue cuvântul; martorii să depie pentru Căpitan. In noaptea de '26 spre 21 Maiu 1938, la ora 3 şi jumătate, Căpi- tanul este condamnat la 10 ani muncă silnică, 6 luni degradare civilă, 5000 lei amendă, 2000 lei cheltueli de judecată. Judeo-franemasoneria, prin hotărârea, cri- minală a Regelui! Carol II și Armand Călinescu triumfase, Dar Mișcarea Legio- nară își spusese verdictul: „Un fir de păr de se va clinti din capul Căpitanului zece veacuri va hui istoria de blestemul neamului“, Si aşa se întâmplă. In noaptea de 7 spre 8 Maiu 1938 Prof. Nae Ionescu, director al'ziarului Cu- vântul este arestat la locuința lui din București și dus chiar atunci în Lagărul dela, Miercurea-Ciucului. Prof, Nae Ionescu va sta în lagărul dela Miercurea Ciu- cului până la 16 Noembrie 1938, şi fiind bolnav este transportat la Spitalul Mi- litar din Braşov. La 18 Iunie 1938 Alexandru Camtacuzino și Prof, Vasile Cristescu pe când erau transportaţi sub escoită militară dela Lagărul din Miercurea Ciucului la Inchisoarea Jilava în vederea judecării procesului, evadează și se ascund la Bra- şov şi RÂȘNOV contribuind apoi la conducerea Mișcării Legionare, La 25 Iunie 1938 începe la Tribunalul Militar al Corpului II armată din Bu- cureşti judecarea fruntașilor Mișcării Legionare. In dimineața de 1 Iulie 1938 se dă sentin'a: Alexandru Cantacuzino și Prof, Vasile Cristescu a 9 sani inchisoare: Gh. Clime, Alexandru Cristian Tell. Gheorghe Istrate. Mihai! Pnlihron'ade. Dr. Paul Craja, Traian Cotigă, Sima Simulescu, Virgil Ionescu, Bănică Dobre, Ghe- Budiș eanu la 1 ani orghe Furdui, Dr. Şerban Milcoveanu, Nicolae Totu şi Radu închisoare: Gheorghe Apostolescu, Eugen Tonică și Serafim Aurel la 5 ani închi- soare; Preotul N. Georgescu Edineţi la 1 an închisoare. La 19 Iunie 1938 la ora 12 și jumătate noaptea Căpitanul a, fost ridicat dela închisoarea Jilava şi transportat la închisoarea Doftana, La 15 Septembrie 1938 Căpitanul încredințează, săcușorul cu pământ adu- nat din locurile marilor bătălii ale istoriei, comandamentului închisorii Doftan, - care-și i-a angajamentul să îl vestitue când vremurile turburi se vor limpezi, La, 20 Noembrie 1938 apare Curierul Legionar, împo'riva voinții acelora care deslănțuiseră prigoana. Curierul se tipărea in Tipografia organizată fără știrea poliției de Titi Cristescu. Se dau ştiri politice importante și date privitoare la suferinţele legionarilor, La 26 Noembrie 1938 Generalul Ion Antonescu fiind comandant al Corpului Corpului II de armată din toria Românilor: Procesul PARA TIT de mm UL i tă trimite y aa arati soă Îoatonani gat mpiaare Cnorgică Ministrului Apăririi Naţionale 4 numa, de caroovă Şi mie Inchisoarea Chişinău sunt ținuți ln un regim Mativă la 0 serie de mu e, Totodată Generalul Antonescu din proprie inf o Antonescu 4 auferit WI de îmbunătăţire, n urma, acestul raport, Generaluj “La 28 Noembrie page oana, inchisoarea, amenințarea eu monrtea, împușcat de trol at Mofânesou-Goangă restorul Universităţii din Oluj o studenți, In timpul nopţii cămine devastate de 4 se fac numeroase axestări printie st ÎN a aaa PotĂR și aresta, studenți și studente, La 20 Noembrie e Avocatul Nicolae Phgădnru, In alte Oraşe din țară se fac de aer a piu Ale i Cu deosebire la Cewmniuţi, Tnspoetorul Jandarmerie! ea Ea Viune, 81 ij iai pata gat onarii du si ri Lara m aa sunt împușcați de jandnrra (8 Dee pei daru, Bica Anania, şi Petre Andrej Ge Cum de 20 spre 30 Noombrie 1938 bandele lui Armand Călinescu pi vrilă Marinescu Îl asasinează mişolegte pe Corneliu Codreanu dimpreună cu Nicadorii: Ion Caranica, Nicolae Constantinescu şi Dorul Belimace, și totodată Viotor Puiu Gârcineanu, ing. Lon |. Zeloa Codreanu, AL Pavlescu şi Va- FI poteapia Ion Prandufir, Loset Bozântan, Lon Atanasiu, Stefan Georgescu, lariu Oardu iri: on State, Gavrilă Bogdan, Ion Caratănase, Ion Pele și Stefan Curcă, iarăşi arestat şi închis în Lagărul dela Miercurea Ciucului, pe termen de 1 an, ea Ij meri la Inchisoarea Jilava tinând peste e! acid sulfuric şi punând la 13 Ianunrle 1939, all 0 placă imensă de beton, In prima jumătate u lunei Lanuarie 1939 este prins de poliție ing. Augustin ziua de 30 Noembrie se dă publicității următorul comunleat: Micu, care comanda prupul Răzieţi, „Intrucăt, generalul Antonescu Lon prin acta oficiale a depășit cadrul atrl- La 14 Ianuarie 1939 se judecă la Cluj procesul legionarului dr, Emal buţiunilor sale legale, manifestând aUitudini cu caracter politie neingădult, 1 sa, ] Popa şi a încă 9 leglonari care sunt condamnaţi la inchisoare, luat comanda Corpului III Armată, pe zum de 20 Noembrle“, Generalul Ion Antonescu era prigonit pentru atitudinea lui curajoasă de to i vi ee PA căloaeie. dee ări. sia tic baut „ad înțelegere a Mimeării Teglonare, rulul pentru arunc arele de . j La 17 Decembrie 1938 "Tribunalul Militar din Cermiăuţi condamnă pe Lutu= La 25 Ianuarie 1939 a fost bsasinat prin strangulare de poliție Let, Nicolae toviei Leonida și Stănescu Mihai la muncă silnică pe viață; pe Rihmistriue Ale. i iuăpslr xandru și Zuz la 25 ani; pe Danelu Agenor la 15 ani; pe Cohut Ion la 3 ant: pe La 26 Ianuarie 1920 prof, Vasile Cristescu, care conducea Miscarea, Leglonară a Tixner Priderlo la 2 ani, EI erau acea care rănlseră pe Loc, Col, Cristescu Pr impreună cu Horia Bima, n fost asasinat de poliție la locuința, lui din strada ț Leglonarilor Aviator Iliescu nr, 15. Vasile Cristescu n fost împugeat în frunte de lida- nul Otto Reiner care şi-a luaţ pedeapsa în închisoarea Jilava în noaptea, de 9% La 3 Decembrie 1938 poliția fiind informată printi'un denunț anonim că - Comandamentul Mișcării Legionare sar afla la locuința bătrânului Dincă Ori ie Valentele! stescu, face 0 deseindere unde nu găsește nimic, Cercetând la alte pri rletăj Vasile Cristescu s'a apărat erole rănind doi agenţi de poliție, i pi băbrânnulut, găseşte din întâmplare în Com, Colentina, dibodiaie tii La 1 Pebruarie 1939 intră în vigoare legea privitoare la pierderea naționali- Legionare, Această tipogralie fusese organizată de 'Titi Cristescu, şi acolo, în tății române alcătuită de Armand Călinescu, Legea aceasta era vădit îndreptată timpul prigoanel, s'au Upărit de citire prof, N, Pătrașcu si V. Suclu mamnifestele impotriva legionarilor refugiaţi în străinătate, | Mişoârii Leglonare, aie de-l brogura prof, Vasile Christescu și alte pu- Da 4 Pebruarie 1939 Horia Sima dimpreună cu Ille Smultea şi Alexandru biicațiuni, Cu prileju mai he poliției la tipografie au fos arestaţi fraţii Popovici, tree frontiera ungară, scăpând de sub urmărirea poliției, pe la Beba- % ! și Vasile “A gi ratlu Comandamentului seapă de sub urmărirea, Veche-Seghedin, şi după un lung si de peripeții prin Ungaria şi Germania, poliției, continuă acțiunea Mişcării Legionare până moi târziu când trece peste ajung după 4 zile la Berlin. Ţ graniţă, La 8 Pebruarie 1939 se petrece in București arestarea grupului legionar Na- 4 doleanu care pregătea un atentat împotriva lui Armand Călinescu, Leglonarii 1939 sunt omoriți şi arşi In Croematoriu chlar în prezența lui Armand Călinescu, La 9 Pebruarie 1939 se termină la Cluj judecarea procesului asasinării Rec- La 4 dpi AMA TE Ala, Aurelia 14 din Bucureşti, au tosț surprinsi de orului Șterănescu-Goangă, Pe banca acuzării se aflau 72 de legionari, Studenţii poliția pi ar i , ent, Dorea Pilon, Virgil Noaghen, Let Pop Ion şi Lăscălanu Aurel sunt condamnaţi la moarte, Legionarul Atofanei Gh. | ale elemente care conducoau acțiu Borzete avurile cu Drovinelu, coala ia 1 Tanuurie 1039 exploadează laboratorul leglonar ln muncă silnică pe viață; 38 de leglonari sunt condamnaţi între 12 ani și 3 luni Leglonave * și îndru inchisoare şi amendă, Htan Oaroă nr, 23, co; de produsa e „Im 11 Pebruarie 1939 Comandantul Legionar Victor Dragomirescu, pe tâna din str, 0 mandamentulii ei tag Ă saiAnantul Dumitreseu set părti inceren un sbor cu avionul în Bulgaria, în tovărășia pilotului Andrei Costin, are indletY viotor Dragomirescu, prof cel re 4 prin: Horia Sima, prof. Vasile un accident de motor şi este rănit, Este arestat și dus la Spitalu! Militar, Acolo, Oris | Dumitrescu Nicolae este arest la 24 Bvaseu gi "Titi Oristegseu, ooote- n fost vizitat, de legionara Natalia Nicolicescu condamnată la 1 an închisoare, dar i genii, de Măcări și asasinat In 25 Tanuarie Tinu, când se descoperă axruncă- evadat si urmărită de poliţie. ţ torul Uno Rt chimice insemnate, i a tehnlelan renumiț fiind Legionara Nicolicescu este arestată, lar Victor Dragomirescu, rănit încă, estă Ș iri cel care con nr la această noțiune sl ay pă “i Ianuarie au fost ares- dus la Inchisoarea Văcărești, Dela închisoare este luat de comisarul Al. Davi- poeme posou Dao d. Demetrescu Nicolae, Dita , Zisu Constantin, avocat deseu și strangulat, Apoi, tot de acesta, este dus la Crematoriu, şi fiind încă în pesau pdelinn, Btefânescu Ton, dr, Gh, Butu, u Ton, Borecheţ, D, Ion, RW- viață, este aruncat în cuptorul Crematoriului, Al, Davidescu şi-a lua pedeapsa “orhe, u » inginer PopegouGuiy VONStantinescu "Teodor, Po! în moaplea de 20-27 Noembrie 1940 la Inchisoarea Jilava, i - ah ți Mirea 10n și 'Teoharie Ne W-Coculescu, nvocaţ, Pârvulese, pesou i gtuden upă ce fusese pus în libor Olne, Chirilă, Nicolae II escu "Teodor, „Da 22 şi 28 Pebruarle 1939 se judecă ln, Tribunalul Militar din Bucureşti pro i D wte la 19 Decembrie 1939 9 Oustură, Ton, cesul legionarilor care organizaseră laboratorul din str. Căp. Oarcă. Virgil Mihăi- » Prof, Nae Ionoscu este lescu este condamnat; la 8 ani închisoare, iar studenţii Achim Mircea și Stroesou „Alexandri ln A ani. “Toti în Upsă. n prezentă: Barorhn Ton ln. 3 ant închisoare 45 LI : ALMANŞ) ID, Dr, Constantin Zisu şi Conteș Constantin la 4 ani închisoare; Dr. Gh, Butu metrescu Nicolae, Chirilă Nicolae şi Custură Ion la 1 an inchisoare. » De La 9 Martie prof. Nae Ionescu este rearestat şi dus la spitalul din By de unde este eliberat la 24 Iunie 1939 dar cu domiciliu forțat în Bucureşti pă la 14 Ianuarie 1940. PARE La 5 Iunie 1939 pleacă din Berlin in ţară, Miti Dumitrescu și Ilie Smu La 10 Iulie 1939 (noaptea), Comandanta legionară Nicoleta Nicolescu a fo asasinată în București de poliția lui Armand Călinescu, Nicoleta Nicolescu avu da o bogată activitate în timpul prigoanei. A In ziua de 21 Septembrie 1939, la ora 2 p. m. a fost împuşcat în Buc primul ministru Armand Călinescu. Astfel a fost pedepsit autorul asasinării ti nerii generaţii legionare. Echipa de legionari care a luat această bărbătească hotărâre era alcătuită din: Miti Dumitrescu, Gigi Paraschivescu, Marin Stân. ciulescu, Nelu Moldoveanu, Ion Vasiliu, Traian Popescu-Puiu, Cezar Popescu. Ovidiu Isaia şi Jean Ionescu. Indată după impușcarea lui Armand Călinesou cei 9 legionari s'au dus la Soc. de Radio difuziune, şi acolo, în faţa microfonului au vestit, țării; „Primul ministru Armand Călinescu a fost împușcat astăzi ae echipă de legionari prahoveni'. Intreaga suilare românească a îndreptăţit hotă- rârea eroică a. legionarilor. După 8 ore de chinuri îngrozitoare în beciurile poli- ției din Capitală, cei 9 legionari au fost legaţi și împușcați chiar în locul unde fusese omorât Armand Călinescu. Trupurile neinsufleţite ale bravilor legionari au fost lăsate pe caldarâm, guvernul organizând un pelerinagiu neronian cu placarde. Acest ceremonial macabru a, fost oficiat din umbră de Regele Carol II „In noaptea de 21 Septembrie 1939 au fost asasinați 252 de fruntaşi ai Miş cării Legionare: 44 în lagărul dela Miercurea Ciucului, 31 în lagărul dela Vaslui: 7 la Spitalul Militar din Braşov; 13 la penitenciarul Râmnicu Sărat; 10 în Bu. cureşti și 147 în restul țării, Acest măcel în care iși pierd viaţa cei mai vrednici “conducători ai Mișcării Legionare, s'a săvârșit sub domnia lui Carol II, prim ministru fiind generalul Argeșeanu şi ministru de interne generalul Gabriel Ma- rinescu. Cei 252 de eroi ai Mișcării Legionare au murit în credința, că opera Căpitanului va triumfa. La inceputul lunei Octombrie 1939 ivindu-se o defecţiune a unui gru - „ gionari, care doreau desolidarizarea de gestul eroic al lui Mili i lee da „Wu a se impiedeca o ruptură a Mișcării Legionare un alt grup încearcă 'o ar- sau E a creare cu Regele Carol 1I și guvernul său, țiunea lui Horia Sima, C. Stoicănescu și C, Papan. înfrâr i Regelui şi legionarii nu se reintorc dela Bern daia 2 d Sa dieta La 26 Octombrie 1939, noaptea, Horia Sima trece frontiera penru a doua vară, de această dată spre Iugoslavia, pe la Comlo ară, d p , sul Mare (B s „IDEA, galei în ADOR a se reintoarce la Berlin. z FAO "Sp A sn ecembrie 1539 Horia Sima trece frontiera ă ] german: FA Metan Borobaru, Octavian Roşu, Iancu Vasiu şi incă palru tf i e autoritățile germane, stau în închisoarea dela Gratz până la id 1940 „La 15 Martie 1940 moare Pr în ă NR ai apoire 0f. Nae Ionescu, în vârstă de 49 ae ani, fost La 28 Martie 1940 venirea primei ți ă ei del i i di i 0 aa Radu Mironovici AL. c. TE ce mia rm la, meri a 4 Martie 1940 grupul de le dela , 2 gionari dela Berlin, i i i „Sima și Zi ac Papanace, comemorează moartea put. alee Ice ae ti ră t hotărăsc să continue linia de i ri iei pia a: - a de intransigență față de regimul din La 3 Mai 1940 a doua dele, Bidianu vine la impreună cu razi. Arestaţi entificare, gație d pie a legionari, alcătuită de C. Stoicanescu Ș i „RN CUVANTUL 49 Lt. Maricarie Nicolae, Grigore Pihu, It. Nicu Dumitrescu şi Pleschin Petre La 13 Iunie 1940 Horia Sima este eliberat din arestul Siguranței generale a Statului. La 23 Iunie 1940, Horia Sima, pentru a da posibilitatea de reorganizare Mişcării Legionare, cere tuturor legionarilor să se inscrie în Partidul Naţiunei nou înființat. La 21 Iunie 1940 are loc în București întrevederea dintre generalul Ion Antonescu şi Horia Sima in casele dr. Sandu Popovici, La 4 Iulie 1940 Horia Sima este numit Ministru al Cultelor și Artelor. La 1 Iulie 1940 Horia Sima demisionează din funcţia de Ministru al Cultelor şi Artelor și răspândește textul demisiei sale. La 10 Iulie 1940 România se retrage din Liga Naţiunilor implinind după câţiva ani prevederile Căpitanului. i La 12 Iulie 1940 Titi Cristescu se reîntoarce în țară din Germania cu in- formaţii preţioase asupra situaţiei dela Berlin, și totodată cu instrucțiuni şi orientări pentru evoluția evenimentelor din țară dela Constantin Papanace și Mihail Sturdza, Ta 14 Iulie 1940 are loc în Capitală o importantă ședință a comandanților legionari din București şi provincie, în faţa căreia Horia Sima și-a explicat atitudinea de până atunci și rostul demisiei sale din guvern. In prima jumătate a lunei August 1940 Legația Engleză din Bucureşti răs- pândește un manitest în numele Mişcării Legionare împotriva Axci Berlin-Roma. Printr'o declaraţie făcută agenţiilor străine de presă, Horia Sima demască in- triza engleză. Marți 3 Septembrie 1940, la ora 9 seara, izbucnirea revoluției legionare, Tn zilele precedente, Horia Sima organizase pe teren centrele de atac și de rezis- tență în următoarele orașe: Timişoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu. Braşov, Con- stanța și București. Legionarii atacă instituţiile publice la Braşov, Constanţa și București. Se dau lupte între autorităţi și legionari. Cad morţi şi răniţi de am- bele părţi. Situaţia este considerată alarmantă, dar stăpâniţi de panică oamenii Re- gelui Carol II nu izbutesc să înfrângă forțele deslănțuite de Mişcarea Legionară. Tot în aceiași zi Horia Sima lansează un manifest, pe care din motive tactice il antidatează (1 Sept.) în care cere abdicarea Regelui Carol II învinovățindu-l de politica greșită care a dus la ciopârţirea ţării. Publicul participă la acţiunea Miscării Legionare, și în București şi în orașele din provincie au loc mari ma- nifestațiuni de stradă, Publicul cere abdicarea Regelui. La 4 Septembrie 1940 înfrânt de puterea crescândă a Mişcării Legionare, şi sub presiunea evenimentelor, Regele chiamă în puterea nopţii pe Generalul Ion Antonescu şi este silit să-i acorde depline puteri. Generalul Ion Antonescu eliberează pe toţi legionarii aflaţi în închisori, 6 Septembrie 1940; Minunea Arhanghelului Mihail. In dimineaţa acestei zile Generalul Ion Antonescu izbuteşte să smulgă abdicarea Rezelui Carol II, care cade astfel înfrânt sub povara propriilor lui greşeli politice. Entuziaste 4 mo cp taci a ALMANAHUL bu . E = Ea de bucurie, In acelaşi zi le orele 8 Voevodul Miha, re “ la manitestațiuni POpu ânlel, i ătre ţară ajunge Rege pe tronul Rom n Antonescu dă o Proclamaţie către țară din ca, : hi e 7 același zi Generalul 10: 'a inaugurat un nou regim social și politie în a. entială că 8 i desprinde io inante vor fi ale tineretului legionar care 10! i telegramă de îner i ralul Ion Antonescu trimite o eilata La y Septembrie sisu, Mussolini în care le aduce mărturia de prietenie ș Jul Adol oporulul român. Măsuri de pur! scoate din cadrele active : la 6 Septembrie 1940 generalul Ton Antonesey Ifioare ele pe următorii generali: Ilasievici Conataz nu Gheorghe, "Penescu Florea, Ilcuşu Doi MUIGAIE 7 MIpOpa 18, "cir, tin, rari Bengliu Ion, Liteanu Gheorghe, Dombrovschi Victor, Atanasesey „tel: le ră uneanu Petre, . Constantin şi Serra) Pere Ion Antonescu hotărăște: Controlul averilor Tot A Acer al statului; Controlul fondurilor întrebuințate pentru înzeg- AU tatal; Desființarea organizaţiei Straja “Țării; Ancheta asupra proce- selor politice din ultimii 8 ani și a magistraţilor care au judecat. i La 7 Septembrie 1940 în multe orașe din țară au loc manifestaţiuni legio- nare, Legionarii îmbrăcaţi în cămăși verzi manifestează în coloană de marș, Ziua de 7 Septembrie a fost o zi de rugăciune și de pomenire a eroilor Mi cării Legionare în toate orașele, târgurile și satele din țară, Legionarii iau în, stăpânire sediile și proprietățile lor. La 7 Septembrie au fost inmormântaţi la Constanţa cei trei legionari morţi în luptele dela 3 Septembrie: Cavachi, Caporani și Ardeleanu, Evreii sunt eliminați din teatre și din orice funcțiune artistică, La 8 Septembrie 1940 are loc la Brașov înmormântarea legionarilor căzuţi in luptele dela Brașov și Vâlcele din ziua de 3 Septembrie 1940: Lucian Caram- A: Gheorghe Ștefănescu, Grigore Grigorescu, Donat Sultan și Constântin lceanu, La 9 Septembrie Generalul Ion Antonescu desființează Partidul Națiunii ŞI Gărzile Partidului Națiunii, „Dela 6—9 Septembrie 1940 Comandantul legionar Vasile Tasinschi reincepe ar- șanizarea Centrului Răzleţi, Miercuri 11 Septembrie 1940, în cadrul unei mari solemnităţii legionare sunt reinhumaţi în cimitirul dela Predeal cei 46 legionari asasinați la 21 Septembrie 1939 la Miercurea Ciucului. Prin circulara dela 11 Septembrie, Horia Sima, Conducătorul Mișcării Legto- nare fixează normele de sărbătorire a zilei Căpitanului pentru 13 Septembrie, însărcinând pe Radu Mironovici, Vasile Iasinschi şi Aristotel Gheorghiu cu or- panizarea, acestei, solemnități. La 15 Septembrie se desfășoară in Bucureşti, in cadrele unei tm 1 % unătoare: solemnități, cinstirea zilei Căpitanului, Coloanele de legionari au rit dela Bi- ni A e Pia pa ere, și acolo Horia Sima a ţinut o cuvântare A a re lup! pitanului, despre LI i A jeg Ape pa d m Arp espre sensul moral al vieţii legionare 14 Septembrie 1940: Proclamarea Regimului Legion £ „ nuvern mu conducerea Generalului Ion - Antonescu, 7 INA COE nica Septembrie 1940 M. 8, Regina Mamă Elena se reintoarce în țară, ilizarea tuturor elanurilor românești pentru reface i rea țării și amin- teşte “in le araeea pe care Căpitanul I-a cerut elitei tina d NI e fete "ring pei i sira depun acest jurământ, Min 4 „ neltuit suma tabuloasă de 214 miloane tă că pl el mlamtia „La 18 Septembrie Mișcarea, pir pri “ funii Straja rea Legionară ia, în e sediile fos Sire 2 Ja 'Pării, prin camaradu) profesor Constantin FA pruenuiaa- Septembrie 1940: Ziua eroii 5 moulut m h și or și a martirilor legionari Prima solemni da Tegim lezlonâr. organizată de Comanani tut eee i vaii Ie "7 CUVANTUL CEE 7! „Aj î. Constantinescu Dorin, Micu Augustin, Șupila Polisperhon și Calapăr Mihaij La, Predeal, într'un cadru de măreție și sobrietate, solemnitatea are loc în pre- zența Generalului Ion Antonescu, Horia Sima Comandant al Mișcării Legionare, i ie Ministrul Germaniei la București și Pelegrino Ghigi Ministrul ei, La Râmnicul Sărat, în București, la Vaslui și Râșnov au loc de asemeni impunătoare solemnităţi pentru pomenirea, eroilor şi martirilor legionari, La lo- cul de pomenire al celor 9 ero prahoveni, Horia Sima cere legionarilor impli- nirea celor 9 porunci ale ceasului de față. In zilele următoare Sindicatul Ziariştilor și S.S.R. elimină pe evrei. Legio- narii sunt numiți in posturile de conducere ale instituțiilor de stat. Barouriie sunt naţionalizate prin eliminarea evreilor. Prin circulara dela 26 Septembrie 1940 Horia Sima precizează sensul Ajuto- rului Legionar, Generalul Ion Antonescu fixează normele de reorganizare a armatei, în urma convocării marilor comandanţi militari la 25 Septembrie, La 28 Septembrie Generalul Ion Antonescu face un apel către Femeia Ro- mână. „Un singur lux: al jertfei; o singură podoabă: a cinstei; Soţie, mamă şi bunică“, In primele zile ale lunii Octombrie 1940 Prof. Traian Brăileanu purcede ia Reforma legionară a învăţământului, Profesorii și elevii evrei sunt înlăturați din școli gi Universităţi. Pregătirea tinerelor generaţii în școli se va face după tăria caracterelor, caparitatea de jerttă şi aptitudini, 6 Octombrie 1940: Marea demonstrație de forţă legionară din București. Peste 100,000 de cămăși verzi defilează în faţa Generalului Ion Antonescu, Ho- ria Sima şi a reprezentanţilor diplomatici ai Axei, Spaniei și Japoniei, Radu Mironovici Comandant al Bunei Vestiri este organizatorul demonstrației. La 9 Octombrie 1940, la ora 8 seara, în aula liceului Andrei Șaguna din Bra- şov, Horia Sima Comandantul Mișcării Legionare, rostește un discurs despre Ra- porturile Româno-Maghiare, In numele a 1.400.000 de români din Ardealul ocu- pat de unguri, Mișcarea Legionară prin glasul lui Horia Sima își pronunță a- vertismentul, Dela 9 la 13 Octombrie un detașament de 120 legionari echipați in cămăși verzi, fiind invitaţi în Italia, sunt salutați de Duce și li se face o primire en- tuziastă în mai mulle orașe. Conducătorul detașamentului de legionari a fost Comandantul Dr. Victor Silaghi. La 13 Octombbrie 1940 ziarul „Voelkischer Beobachter“ publică un interview al Generalului Ion Antonescu în care conducătorul Statului precizează punctele de orientare ale statului, La, 14 Octombrie 1940 reapare Cuvântul, Ziar al Mişcării Legionare. Intemeetor: Titus Enacovici; Ctitor: Nae Ionescu; Director: P. P. Panaitescu; Secretar Ge- neral: Stefan C. Ionescu, La 16 Octombrie 1940 Horia Sima Comandantul Mișcării Legionare hotă- răște Bătălia Fierului Vechiu, a el UI DD. E) i ta i e i î Onganisaţia promilitară n timoretului se încadrează în Comandamentul viito. vor ostaşi al statului legionar român, i Ministerul de Pinunţe ile fină e 31 Docombrie N RI peturi au fost reinhumate la i el Dorim mirtirilar. ela: „i onereăge intr i sn Ad d teletee Dumitrescu, Nicoleta Nice egionari Vasile Chr A j: i E eezninvee, Clement Gheorghe, Grupul Nadoleanu și Grupul s0u, tale începând războiul di pentru libertatea DN Cu re oglonar Constantin i E NI : E pia E are 1940: Tașii proclamat oraş al Mișcării i ni ia ra ale zi are loo ln Iaşi o impunătoare manifestaţie legionară rii FĂ sp tea a Gonevalului Ion Antonescu și Horia Sima Sotuciu ) ŞC A Pantioipă o delegație a tineretului german și italian. : : i, La 7 Noembrie au murit într'un accident de automobil legionarii Eugeniu u şi Aron Valeriu, i, oa d sei Nerei fină se deschide noua it st sue din Sibiu, în pre- Antonescu și a lui Horia Sima. 1 Bop etil an Antonescu pleacă în Italia unde este primit de Mussolini, reinoind relaţiile de prietenie dintre cele două țări. La 11 Noembrie reincepe organizarea Taberelor muncii legionare, Conduce- vea taberelor este încredințată lui C. Stoicănescu comandant legionar. La 20 Noembrie 1940 a murit în București venerabilul luptător naționalist Părintele Ion Moța, La 22 Noembrie are loc la Berlin întâlnirea dintre Generalul Ion Antonescu şi Adolt Hitler, Generalul Antonescu sa dus în Germania în urma, invitaţiei guvernului din Berlin, România aderă la Pactul Tripartit nu îndeplinind o formalitate diplomatică ci o misiune istorică alături de Germania și Italia, în cari s'a săvârșit revoluţia naţionaliț.ă ca şi în România, La 25 Noembrie incep săpături la Inchisoarea Jilava pentru desgroparea ră- mășielor pământești ale Căpitanului, Nicadorilor şi Decemvirilor, In noapiea de 26 ppre 27 Noembrie 1940, — 64 de deținuți politici dela In- chisoarea Jilava au fost executați de mulțimea, legionarilor revoltați la, vederea osemintelor Căpitanului. A In E MUTU lea pura 1940 se revizueşte Procesul Căpitanului și sentinţa condamnare este anulată. La 30 Noembrie 1940 are loc la Mausoleul dela Casa Verde din Bucureşti i reinhumarea corpului neînsufleţit al Căpitanului, Decemvirilor şi Nicadorilor, în cadrele unei impunătoare demonstrațiuni funerare, la care participă reprezen- tanţii diplomatici ai Germaniei, Italiei și Spaniei, Legionarii fac zi și noapte de gardă Ja Biserica Sf. Ilie Gorgani și la mormântul dela Casa Verde. e de băuturi ale evreilor care vor fi mtre Italia şi Grecia se fac intervenţii ia. Acţiunea este condusă de Coman- *%* + BB; i „La 20 Ciotombrie 1982 apare în București revist Ă a Axa, „Un mănunchi de tineri intelectuali intră în Mișcarea Legionară și din ei se tescu și poetul Radu Gyr. gelpa cronologie se poate complecta cu datele privitoare la, presa, și publi- legionare, apărut; â i io pi Iă zi Cuvântul dela 9 Noembrie 1940 sub titlul „Momente zii CUVANTUL Du TRECE ANUL ŞI CE ADUCE CAMINUL ZĂPADA ÎNTĂRITĂ, BUNĂ PENTRU SKI ŞI ASCENSIUNI Nu este o informaţie ci o chemare, un apel al muntelui. Și pelernii pornesc spre culmi albe, îndemnând la evadare. E un entuziasm salubru pentru binele moral şi fizic al rasei. Tinereţea, ca- maraderia, aerul ozonat, zăpada spulberată sunţ zeii moderni; nivelatorii claselor sociale, deținătorii de optimism, îndrăsneală şi energie. Skiul nu mai e ca odinioară sportul oamenilor avuţi. Skiul s'a popularizat, Azi beţia e colectivă. Vacanţa Crăciunului se prelungește și foarte curând vom vedea vacanta de vară scurtată în folosul celei de iarnă. Vom vedea poate pe celebra familie Cocoloș, compusă din mamă, tată, bunicuţă şi patru odrasle descinzând din tren, cu pături, coşuri de provizii și un sfert de stânjen de skiuri, alai la lunecuşș pe tălpici. Debutul plajelor și al băilor de mare e des.ul de recent. Greutatea la acest sport minunat este însă echipamentul. Cam costisitor dar odată cheltuiala făcută ţine câţiva, ani, ALMANARIE : ET) i SE ZANE i de fixatoare, bastoane și nici ga Î CS CUVANTUL ri, nic si nici de skiuri, y tă erlja asta, i] Nu vom vorbi ai C pete Magazinul special poar vtivă, adică practică şi logică, COSTUMUL : fie spo ; E qinuta de sky trebue, i îiren mișcărilor. Stotele păroase trebuese înlăyu Pcută suni Pateva cărături strâng zăpada Și îngreunează mersul. metz arta Ptaloni: lungi-norvegieni, trei sfertu el le Aa egeti tipu ea .... - i bine; după înălțime se face acordul. pa ră cai e care ră ah Aveţi nevoe de cămășuțe, de hăinuțe, de un s e e pina bluze foarte reuș tite în lână înflorite de cusături în stil românesc, Incercaţi E Şi mănuși împle! un cojocel de piele de oaie, faceţi peste umeri altiţe înlocui vesta clasică printr” | ; roşii, Gâtul svelt lăsa de piele castanie, tirite cu șuvițe Leea asa ilă ibiza aut ae Sr caz. de 0 E pică impermeabilă puteţi confecționa, și mănuși sătițele. Dacă purtaţi IRU ei căuta am isbuti pe munţii noștri să fim îmbrăcate De Aga irc eee un stil al nostru, care ar trece într'un sbor de ra . stem Ar fi atât de drăguţ! Şi să lăsăm Tirolului meritul să-l poarte pe a? Ii. GERUL ȘI PIELEA Gerul e inamicul public Nr. 1 al pielei. Vântul, soarele, pârlesc fără milă obrazul subțire, Cum ajungeţi la munte, nu mai întrebuințaţi pentru faţă nici apă, nici săpun, Seara inaintea culcării, când perdeaua trasă vă desparte de tainica magie albă, vă ștergeţi obrazul și gâtul, cu o cremă grasă — cu unt de migdale, sau chiar cu unt proaspăt. Intrebuințaţi vată, hârtie specială pentru demachiat, ori tifoane foarte moi. Dimineața inaintea plecării, vă ungeți cu o cremă groasă picioarele. Trageţi o pereche de ciorapi albi de lână peste care puteţi pune ciorapi împletiți în alte fețe, Vă ungeţi gâtul și brațele, mâinile, apoi obrazul, N'aveţi nevoie de fard, obrajii se roșesc natural în aerul proaspăţ. Sunt însă creme colorate anti- solare care fac un fond de ten cald și natural. Dregeţi linia sprâncenelor cu un creyon gras. Pe buze daţi cu un creyon deschis și după ce le-aţi roșit mai tzeceţi pe deasupra puţină cremă grasă. Din buzunar să nu lipsească o ba- tistă mare și moale sau o' bucată de tifon întotdeauna, curată, pentru a șterge azi de ea eră care nu trebuesc lăsate pe faţă. Urcuș ați mai slabe șireturile ghetelor, Dar pentru coborât trebuese ia a Rosăturile la picioare sunt atât de dureroase! Citadinele în pi elementele rămân deseori cu amintiri neplăcute, dar paza bună... DESPREI” POLITEȚĂ ȘI | BUNELE | CUVIINŢE Ianuarie, Februarie, epoca recepţiilor și a prânzurilor de ceremonie. Un schimb de politeţă și de apropiere între oameni. Este obiceiul de a se prezenta, una, alteia, persoanele care nu se cunosc, Prezentarea orunde s'ar face cere un ton corect și simplu. Codul sună astfel; Se prezintă totdeauna un tânăr unui bătrân, un inferior unui superior, un bărbat unei femei şi niciodată o femee unui bărbat. Afară de excepţiile următoare: Se va spune numele doamnei în fața Suveranului. Sau unui şef de Stat, Principilor de familie regală, Marilor prelați și reprezentanţilor bisericii, i Mai este o nuanţă delicată; politeţa ca o fată tânără să fie prezentată unui domn în vârstă sau unui mare om, Stăpâna casei va trebui să facă prezentările cu graţie dar şi cu oarecare III DEI abilitate, In felul acesta nu se fac confuzii lesne, Nimic mai penibil trebui să stea în rez și conversaţia se poate înfiripa, ca o prezentare necomplectă, când doi necun numi pe noul sosit, unei prietene: „Scum i i ej SRI , RI pă doamnă, îmi dai voe să-ţi a pe domnul inginer — Sandu Ioan — doamna dootor Gheorghiu, i Prezinţ Bineințeles domnul inginer se înclină o secundă, două, și va săr numai dacă îi va fi întinsă, Pentru o prezentare între bărbaţi de aoiagi a, același vauoare intelectua.ă sau socială, doamna casei va spune: „Imi daţi A să vă prezint unul altuia?” Şi indicând în aceiaş timp, cu 0 mână pu Olt Şi cu alta pe celălalt, va numi: „Domnul Tăutu — domnul Alexiu”, Intotdeanul când prezentați o rudă apropiată, e bine so numiţi bunăoară: „Dom i A n vă prezint pe fratele meu, maiorul Aldea"! j e Benea], Dar între oaspeţi mai mulţi se fac și i i. peri și prezentări personale bărbaţii între ei, 'Tot astfel un bărbat poate solicita să fie prezentat sau conform situației sale ori vârstei, unui personagiu mai însemnat , în deosehj unei doamne „ Trebue Iuaţ în seamă amorul propriu și demnitatea fiecăruia, nu di / tactul este antena politețe, E 0 ANDI _MĂRȚIȘOR Blânda Primăvară 0 Spunea sunetul micilor . Vin apoi ghioceii, viorelele, e belșug şi soare. Portul lui? oscuți na ervă unul față de altul. Bunăoară Doamna cuţi Vox E CUVÂNTUL 57 la gâț o lună întreagă, ascuns în sân, să nu-l vadă soarele, Cum se împlinea, luna, din bănuţ cumpărau alviță, ca să rămâie albe, şi miere, ca să le fie graiul mereu dulce. Cordeluţa, o aninau de vre-o răsură, sau de o mlădiţă de măr înflorit — vezi Doamne — toată viața să le fie fața rumeioară, Institut de frumuseţă în plin aer. Acum mărţişoarele s'au schimbat, Se fac fel de fel de nimicuri, de aur, de argint, de lemn, de sticlă. Din ce nu se face un elefant alb purtător de noroc? Nu sunteți prea încredințate de puterea acestui talisman dar, pentrucă totuși credem în noroc şi nenoroc, ne agățăm şi de cordeluța asta veselă de care se anină trifoi cu patru. foi, coșari, chei, inimioare, purceluși. Dar cele mai căutate mărţişoare şi care fac bucuria tuturor sunt iconiţele și cruciulițele. Cuprinzând credinţa noastră nestrămutată, nu vor putea aduce de cât sănătate şi noroc! Aşa dar Doamnelor, nu uitaţi ziua mărțișoarelor, TOPORAŞII Sau tămâioare, le mai spun cei cu iubire de grai românesc; numai la râs- pântiile străzilor, oacheşele îlorărese, chircite jos în fața coșului ne momesc tot cu: violetta, uite violetta! N'avem ce le face, așa-s ţigăncile bucureștene, franțu- zite nevoie mare! E strigătul vestitor de primăvară și tămâioarele sosesc zilnic proaspete și tot mai înbălsămate. Pentru dragostea ce le-o purtăm și folosirea lor vă scriu rândurile astea, doamnelor. Spun folosire penirucă ași vrea impreună să culegem și să păstrăm pe rând după cum răsar, flcrile şi buruieniie de leac. Femeile la ţară şi pe lângă marginea oraşului au început de mult să culeagă, Noi suntem în întârziere, Numai că băbuţa cu spatele indoit plecată să erborizeze nu spune niciodată nimănui ce strânge, Cu câte un briceag ruginit, desgroapă, scormoneşte, crestează, face fântâni in coaja mesteacănului, și-i strânge la- crima, precum și a viței de vie, în sticluţa de rachiu cu dop de cocean. De câte ori nu „e-am iscodit,. — Ce câutaţi pe aici? — Ia niscaiva buruieni... — Dar rădăcina asta ce-i măicuţă ? — Pojarniţă maică. — Le ce-i bună ? — Ei” şi îndată o pitește sub șorț, Pe la zi în'âi de Martie, plec nevestele după rădăcini de genţiană de din- ţaur, de odolean (valeriană), de cicoare şi câte altele, care-s bune inainte să dea verdele, Tot acu se caţără după muguri de p'opi, de pin, de brad. Și urmând șirul lunilor, săculețele cu uscături își umflu pântecile cu un renumit ceai care și acum se pretinde de toate tămăduitor. Părându-mi-se câteva fioricele cunoscute, am dus o mână prietenei mele baba Ilinca din Sarânza, spre analiză. Tuturor le-a spus pe nume, și rădăcinile tăiate mărunt, nimic nu i-a fost străin. Plătisem scump cutia cu ierburi. A râs baba de mine și bine a făcut, — „Apăi din Sarânga şi, până-n poalele Istriței iaca o palmă de loc, un vagon de-aldeastea ţi-oi strânge c'coană” ! — Acum să fac și eu ca baba Ilinca. Aţi cumpărat vreodată violete uscate dela farmacie? dacă nu, aflaţi că sunt foarte scumpe. Și slavă Domnului putem sirânge câte am vrea. Fiecare plantă e un laborator plăpând, dar care totuși ia din soare şi din aer unele lucruri, din pământ altele și plămădeșşte, macină, distilează, scoțând forme, culori, arome, şi atâtea alte produse cari pot avea asupra organismului 0 influență egală cu aceia a parfumului asupra nervilor nasului. Florile de toporaș au o acţiune calmantă și emolientă asupra tuturor mu- cooselor și în deosebi a e gâtului și pieptului. Rădăcina conţine o substanţă numită violină. Se dă ca vomitiv, expectorant. Infuzia de loporași e și diuretică, Institu- tele de frumusete scot din sucul lor o cremă ale cărei rezultate cosmetice sunt cunoscute, Loţiunea de violete o puteţi face acasă. Opăriţi cu lapte dulce petale de toporeiși. Lăsaţi să se răcească, și curăţaţi fața cu ea; cât ţin florile e o cură de două luni, e şi toporași. | ată cum: Alegeţi ca fac pomboan ă, După ce au dat un tul de ve mari de apă : = e făceau siropul şi şerbe! păriţi cu două pahare cască. Strecuraţi zeama, limpe- de foi de toporași p A pa la o parte să se 30 ca pentru șerbet. La ultimile A clocot două al Na kilogram de zahăr. E siropul s'a răcit începeţi ca la RA ziti, și o turnați e de apă de flori. DUP 3 clocote adăugați 0 celelalte şerbeturi, frecarea: Di Rt Da - EMUCENICII.. ECE 44 DE SFINŢI „n La 9 Martie se prăznuesc sfinții 40 martiri, din Sebastia, cei 40 de mucenici. In oraș covrigei pârguiţi rumeniţi și aurii, inelușe înșirate pe sârmă ca un colier „exotic, așteaptă să fie sacrificați datinii străbune, Și datina, cere să mâncăm 40 zi covrigei fiecare, și să bem 40 de păhăruțe cu vin, pentru întărire, ca să alunece coyrigeii pe semne. Cam multe păhăruțe, dar ce nu face rumânul pentru datină! Nu în toate părţile ţării mucenicii sunt la fel pregătiţi. In Moldova şi în Oltenia se fac mai mărișori; coca, un fel de cozonac împletit, se împănează, cu d jumătăți de nucă, se coc frumos şi odată răciţi se ung cu miere. In Muntenia se palet de cocă fără ouă, fiind în post: Se ie, făină, se plămădeşte cu apă, fră- mititei cil at mai moale, se lasă la dospit, să crească, şi se fac covrigei E ai, tuptor, Se pisează nuci cu zahăr și cu un pic de scorţișoară, Se „face un sirop foarte gros de zahăr aromat cu apă de flori sau vanilie. Se ia din el „Cu o pană, se ung bine covrigeii, apoi se tăvăles, în isată - afara Fa cin nucă pisată, „Se face un i e ri cel din comerț, așa, că s'au și împrăștiat peste tot, „ea vanilie sau scorţişoară, Pisati jumătate kgr. zahăr, doi litri apă, Aromatizaţi-i > venele "ie „ Pisaţi 150 de nuci, le puneţi în siropul cald, Așezaţi pătrundă bine, Inainte îg a 4 S05Ul pregătit. Lăsaţi să se răcească ca să se opărită, Presăraţi cu o fărâmiță de nucă pisată dinainte, „1 "Tot obicetul vechi pa , Cere să împă Peste ulucă una altei Tiim și la, vecine. La, it A Sirăchioara plinu ca și bătutul alviţei, fericirea copiilor, hei gal te imualal Mucenicii că odată pe an numai! el dulce cu nucă multă Bucurii ue te cari sunt, fermecător de i ia uşor de îndeplinit, bucurii țară suratele își trec SE RR SI sl RI Za Oa 3 Cum o suna, clopoțelul ultimei ore de clasă, toată lumea noastră mică e feri- cită, Incepe dimineaţa dulce, lângă mama toată ziua! Uniformele trec la curăţat, şorţurile la spălat, pelerinele cu glugă pepită se spânzură înr'un ungher de dulap și: mamă, cum mă'mbrac ? Fetiţele mai ales, visează rochii cu floricele care râd cum râd în luncă bre- beneii și mușeţelul, Timpul nu-i prielnic insă; de Paști, tot lâna e bună. Sunt stofe cadrilate care au ceva vioi și proaspăt în ele. Băeților şi fetelor le stă bine cămă- = >: „a ALMANAHUL 02 are aaa - A. Să i, E, Pe i - fi i» ori din mătase care se din pal l pot; lua în spinare i deschisă, o faceţ era ți de Paşti. F dilată. Când e ri fusta de lână cad! ătiţi de Pasti “ spală uşor. Pantaloni a tricou și iată-i și curați Ei e bine făcător ca ori care o hăinuţă de lână sau ătită; copiii aduc veselia $ copiii în toate ocaziile, a Na m, fovaria Râdeţi lic cpt organismului? Atunci de Ba Sani i ce înriurire are as z ; oboară, comprimă sto- râdeţi cu ei. Vreţi să știți and vâdem diafragma let ventilează plămânii. tire: C LiBări Xs | la dr. Pauchet să ati ră înlesneşte admirabil ir AR ingerare macul, masează ee inima își accelerează i nica Der rea i “us naivâna respirație, SA, cz Me A modern, ştim că undele repede; în plus ac lecţie biologică dată de EI PERI Pa! acetat ae sită prin corpul nostru când Tâ! i binefăcătoare ce ic echilibrul normal. N iati ut oricat - a la rochiţele cadrilate; azi e a n. doit i-ai de il meu. ocrotitor se opreşte că i ore lei cultiva optimismul, gân cei mici, ca şi la noi, buzunarele. îi Ne Ce te aici Pta de toate sforicele, nasturi. bomboane. , ului; acolo gi p ied de control... -şuţa, albă sau de altă Biciul înmugurit de salcie, făcut cunună. Coruri de copii. Vin Floriile cu “soare și soarele cu florii, Pentru noi urbanii, primăvara se anunţă cu geometria | de gazon și panseluţe de o chinuitoare simetrie, Dar ne place grădina, cât r fi de mică; în ea găsim parcă o amintire a paradisului din care am fost sau o nădejde în cel ce va să fie. Tainice visări omenești, Senin sau nu, Sa limpezit, Domnița, lumina strălucitoare a primăverei a, înviat firea, toată, orit spinii din marginea drumului, scațiii, cintizoii și sticleţii fac acrobație țele emălțuite, pitoresc, Kaskemono iscălit de Hokusai, bătrânul japonez desemn, Ca, un dirijor de orchestră, în frae negru, mierloiul, înfipt în- de cracă, flueră vesel preludiul concertului de vocalise, țigoiul îi răspunde: tin-tin-rin-mistriupiu! Fraza, lui muzicală ALE aaa: că gintea, inaripatelor e fericită, că, „Virtuozii” Ș » întore din țările calde cu clopoței de argint în gușă. Lumea, păsă- nah n Și de grație. Văzul și auzul, cele două simţuri rămase în 2 aa m uioctra interioară, sunt în sărbătoare. aa e ca ate, tan, ară man: D onie a, firei. Curân Vă, a "made i Privighetoarea, va inchina în cinstea stia Ypegii din Concerto-ul ei feeric, care 4 PE AI PRROIID E TRzeeseaaa noua CUVANTUL CORE -S022 455 Christos a înviat... -039--600--009-—099- ao ou cap Oul este un aliment azotat și reparator, foarte sănătos dacă e luat cu măsură, Insă cine ţine vre-o măsură de sărbători? se poate să nu ciocneşti și să nu mănânci la fiecare masă, unu, două ba chiar trei ouă? Sulimenit și ispititor ca un măr domnesc, oul de Paşti, este sărbătoritul mesetor, Noroc că foarte curând, acest Proteu al bucătăriei reintră prozaic în gospodăria zilnică. Restul anului, din fundul unui crater de făină, ne priveşte melancolic, rămânând numai un element auxiliar în gastronomie. Din cauza lui, Domniţă, în zilele Paș:elui ne vom da osteneala să compunem menu-uri logice și fără complicaţii, să adăugăm vitamine, salade, legume și fructe la toate cinele, să ne ferim de maioneze, felurile și prăjituri'e cu ouă. Este o disciplină care trebue impusă pentru armoni- zarea şi echilibrul mesei. Așa ordonă Facultatea... Pe când în China cea mai mare delicatesă este oul zis: de o sută de ani, In realitate aceste ouă au rare ori mai mult de trei patru ani. Fiii celestului imperiu au un procedeu rapid de a le da venerabila vârstă cerută de gastronomia locală. Ei pun ouăle să zacă îndelung în var stins, peste anumite ierburi mirositoare. Cu timpul gălbenușul se lichefiază și 1a o culoare verde închis. Albuşul se coagulează şi ia şi el o faţă verde des- chis. Acest hors-d'oeuvre, armonios colorat, are mirosul hidrogenului sulfurat și pare-se gustul de homar. E destul ca să punem între gusturile lor și ale noastre... ziduri, zidurile chinezești, pe cari nici snobismul să nu le poată trece. OUĂLE După Fenicieni, „noaptea“, principiul omenirii, zămisli oul. Toată zeitatea rămase inmărmurită la vederea acestei minuni. Soarele, din ge'ozie, îl străpunse cu săgețile razelor sale. Oul se sparse și din el luară ființă: Iubirea şi Omenirea. Asta e legenda feniciană a oului. Fenicienii adorau pe Creator sub iorma unui ou. In epoca aceasta a anului soarele ajungând la, ecuator, nopţile lungi se sfârșesc, ou! se snarge şi firea reînvie. Pentru a sărbători primăvara se făceau ofrande de ouă, și pentru că roșul era culoarea regală, ele se văpseau în această față spre a fi olerite zeilor superiori. Acestei credinţe de demult i se asociară şi alte legende creștine, însă oul rămâne simbolul primăverii, Turnată în ciocolată, zahăr, lemn, ceară şi... săpun, perfecta lui formă ovală ne amuză ochiul dela Florii la Paşti. Trei zile de entuziasm pentru ouăle răscoapte şi acest Proteu al bucătăriei reintră prozaic în gospodăria zilnică. Din fundul unui crater de făină sau de carne tocată pentru chifțele, ne privește destul de melancolic, rămânând numai un element auxiliar în gastro- nomie, Nenumărate sunt rețetele de omletă, ochiuri și jumări. Piecare ţară le are pe ale sale. Chestie de improvizație. Nimeni nu ar putea rezuma, mulțimea formulelor create de ideea momentului sau fantezia, bucătarului. OUĂLE RĂSCOAPTE Este inutil să le fierbem prea mult. Pentru unitormitatea, fierberei e bine să le punem într'o strecurătoare cu găuri mari și să le băgăm pe toate odată în oala cu apă clocotită. Din clipa în care apa reincepe să fiarbă numărăm opt minute și le scoatem. Pentru înroșit spăăm ouăle în apă rece și le împietrim în apă cu puțină piatră acră, Băcanul trebue plămădit cu câteva zile înainte. Pentru a recunoaşte ouăle proaspete, topim întrun litru de apă 100 grame sare; oul proaspăt cade la fund, iar cel vechi stă la suprafață. si Că ALMANAHUL 62 veche legendă orientală spune că înainte oamenii nu mureau și nu e Pe fiindcă într'o vale fermecată curgea isvorul tinereţei. Când vârsta brăzda fața, femeile se duceau acolo să se scalde, Cum intrau în apă, a lor, cădea ca la şerpi când năpârlesc, şi ieșeau tinere și frumoase. Pentru ă metamorfoză s'a dus la gârla întineririi și o mamă. Pielea care ii aco- ta şi trupul gârbovit, căzu în apă, dar nu se duse departe, ci se anină de salcie. Femeia, văzu în undă înfrumusețarea, și plecă acasă mulţu- ul ei însă nu o recunoscu, şi îngroziţ începu să plângă amar că i ea fugi la râu și îmbrăcă vechea piele ce atârna părăsită pe arse la copilul care o aștepta cu infrigurare, inima, „copitului” mama din legendă renunţă la „tinereţe i schimbat lucrurile; copiii sunt mândri de mamele lor, și Şi frumoase, Frumuseţea, fiind întâiul dar pe care natura îl pe care-l ridică, femeile duc lupă dârză cu natura, și se totuși învingătoare, este prin capitulare. a fost la inceputul începutului viguros și agil ca al ie atribuţiilor fiecăruia, femeia rămase la cămin, Tezistență ale soției fură înlocuite cu calităţile estetice; I til aia între aceste două tipuri, y N apie, Yezultatul evoluţiei fizice strâns legată, cu evo- a „ema i popoarele civilizate, s'a, încercat să | Teguli determinate, aceste reguli Ca În mt a ud îi at aaa al CUVANTUL ——————————— 63 n'au decât o valoare relativă, şi infailibilitatea lor estetică nu dejdea femeilor ce se cred urâte. Aproape nu există femeie aa, ee preia modă și snobism. La popoarele primiiive, ca şi la civiiizațiile cele mai rr frumuseţea naturală a femeii a fost plecată la capriciile schimbătoare ale modei, la diformităţi cerute de exigenţele fanteziste ale imaginaţiei, ate. Femeia, a căutat să exagereze prin mijloace artificiale unele dispoziţiuni fi- zice care par să corespunză gustului sexului tare. Săibatecile bunăoară se ta- tuează odată pentru totdeauna după un rit anume, Ninon de Lenclos, despre care se spune că la 170 de ani e mecătoare, scrie în memoriile ei: Pee ter. ic „Si jreusse crâe le genre humain jaurai mis les rides des femmes au m”, Drăguță glumă, Acest miracol de a se fi păstrat frumoasă până în ad bătrânețe, nu inseamnă că era vrăjitoare a infrumuseţării și că avea o în Ani rain Era pesemne sănătoasă, nu punea la inimă necazurile; păs- ează in pentru emoţii mai delicate. Căci nu se poate ni 4 = lului asupra fizicului. ra pietoni E lege: mâhnirile, supărările, prăpădesc un obraz tot așa cum fericiri 3 . - Ş - ea mulțumirea, î pot înfrumuseța. Un mecanism, în raport cu vitalitatea, ef turilor care e micșorată de depresiunile morale, și activată de bucuria de a trăi, Dar, unde, doamnelor, să găsim leacul pentru înlăturarea, necazurilor? Reţeta magică pentru suprimarea supărărilor? CORE RAR > Ur Proaspătă, înourată, floarea împodobește apartamentul luxos și inve- selește locuința cea mai umilă, dăruindu-le cu generozitate parfum și lumina ei toată. Această delicată podoabă a interiorului ar trebui dispusă cu oarecare artă. Cum ni se cade Domniţă, să armonizăm totul în jurul nostru, rostim și flo- rile în așa fel, în cât să realizăm un ansamblu de forme graţioase în vase anume alese, colorate, în raport cu tonurile interiorului ce avem de colorat. Fiorile cu craca lungă și fină stau bine în vase svete, unde işi păs- trează portul lor natural și mândru. Intr'un local mare, rotund, mlădioasele lalele se înclină'n voie, care cum apucă. Nenufărul, să p'utească pe apa limpede cuprinsă de un taler mare de sticlă cenușie, iar preţioaselor garoafe, care își apleacă boiul cu atâta graţie, le oferim cupa de cristal suflată anume pentru ele. In oalele smălțuite, margaretele de câmp albe, galbene, crăci de pom, tufe amestecate așa ca în tovărășia de culori să realizăm topiri fericite și contraste violente, Cu verdele foilor atenuăm şi înlesnim tranziții de tonuri, observând efectele de lumină, i Intr'o piesă mai întunecoasă, albul narciselor, râsul margaretelor sau ar- gintul crinilor vor străluci ca luna, noaptea, Liliacul pal, şi bujorii transparenți sunt frumoși în dreptul ferestrei, în plină lumină. « 3 ALMANAHUL tu, ati decorul je schimbă, întâi cior- ăcărată de maci, iar în curâna Ji meintrecuţi de m Urmând mii parfuma Cuiul în pro ji Ș : pi Zap e pa eee ot 770 SA ; ă mică uitată de toată lumea, două șiruri de căsuțe fără caturi pă cotitura din fund. Unele-s eșite din rând gata-gata să pi pe trele lor micuțe le dau o înfățișare aparte, căci, cum. sunt ochii a și ferestrele la case. Cea mai drăguță dintre locuinţe este parcă cea vopsită în galben şi acoperită cu tablă roșie. Ferestrele care dau in arz deschise, Golul dintre ele e despărţit în două de perdeluţe albe te, Ii srebuia un cadru cercelușuui răstignit frumos pe scăruța t cu tremurătoare floricele. Iar mușcata, roşie stă mai bine de stre mici și curate, căci în dosul vostru stau mohoriţi și mijloc cu patru scaune, un pat cu makat, un ceas de perete tenit timpul tic-tac-tic-tac ca iarna, i rticica inflorită cu agurijioară de toate feţele, se aude un râs de stă Sonia, Peste drum e o altă căsuţă oblonită de o ! nu se văd. Dintr'o cușcă vopsită verde atârnă două e ele un cap mare de câine ciobănesc. E Haiduc. Stă și aşteaptă pe Dinu să vie acasă, De ce am merge mal e lânvă noi? In curticica răcoroasă, la adăpost în stre, Dinu și Sonia fac baloane de săpun. a părul împărțit în două, cosiţe bine împletite mpăraţi ce par a lua urma baloanelor in A, Buriţa dulce și gropițe în amândoi obrajii. de soare. Dinu însă o întrece. El e tuciuriu, cuțiți ca ghioceii. Din trestioare scot ! altele, mai mari, mai mici, de = IE CE-AI CUVÂNTUL 65 pisica, nepoftită la sindrotie, bănuind că-i lapte, își vâră nasul în farturie, la sapun, Vai ce scuturătură, ce strănut! se cutremură faifurioara şi se umple cu bașicuţe, iar din nasul Miţichii eşiră două baloane gemene ce duceau cu ele mu- ocită.. iz ci ad fb se prăpădesc de râs, când Miţica se spală bine cu lăbuţa pe faţă, , ă ăpunul pe vecie. tea d ie că ri a scos acum o minune.. un balon cu roșu din rochiţa ei, cu albastru din hainele lui Dinu şi alte culori cu aur, argint şi briiiante luate te miri de unde. Ce frumos! O! Poe! Dinu umf.ă şi e] un glob mare, colosal, E verde, albastru, galben... se leagănă leneș până ce... atinge o frunză, pac ! Soma propune un iuma,az: „Hai care mai sus”? Una, două, trei! Obrăjorii se umilă, ochii ies din orbite și puf, puf, puf, concursul începe.., SONIA; (Triumiătoare) Eu, eu am caștigat, al meu nu se mai vede, e a- proape în cer. DINU: Dacă al tău e în cer, al meu e pe mâna lui Dumnezeu. SONIA: Cum vrei să spui că n'a fost al meu mai sus? DINU: Penurucă s'a spart întâi, dar al meu s'a suit mai sus de cât unde s'a spart al .ău. i SONIA: Minciună ! DINU: Pardon ! SONIA: Al meu s'a dus până nu l-am văzut, sa dus până în soare. DINU: De când s'a spart! | 1... SONIA: Nu s'a spart, na! nu mă mai joc cu tine, rup și trestia și gata! DINU: O rupi de necaz că al meu s' suit mai sus! SONIA: Nu, nu, al meu sa dus sus, sus de tot| DINU: Și acum se joc îngerii de-a mingea cu el! SONIA: Da! DINU: Plec! SONIA: Pleacă ! DINU: Nu mă mai joe cu tine niciodată, încăpăţânat-o! SONIA: Care zice ăla e! DINU: Dar să știi! Al meu s'a suit; mai sus! Sic-sic-sie şi Dinu plecă roșu, mânios; după ce trase poriiţa mai strigă odată sic-sic-sie. Haiduc lăură fireşte, ca să-i ţie isonul. Sonia rămasă singură se uită la cer lung, lung, îl cheamă martor, Balonul ei frumos, l-a văzut ea cum s'a urcat sus, sus, până a orbit-o soare.e. Dinut nedrept, ea nu e mincinoasă. Din ochii ei mari curg două boabe de rouă, lăcrămioare în poală... Când să se scoae alt bucluc trânti farfuria cu săpun peste Miţica. Ce spaimă, ce salt. Miau, și ţipă, ţipă sus pe scara podului. Iar râde Sonia și la geam mușcata râde şi ea, când cerceluşul răstignit pe scăruța lui de brad își clatină clopoţeii ha-ha-ha-ha în cor! : Peste drum Dinu e pe gânduri, cum să se împace cu Sonia? Are să culeagă după masă două caise bine pârguite, de pe craca aia de acolo și o să le ducă Soniei. . Și gândacul verde pe care l-a găsit în grădiniţă o să-l pue iîntr'o cutie de chibrituri căptuşită cu frunze de dud, și o să-l ducă tot ei... Haiduc — câine sfătos cugetă neapărat la aceiași probiemă, aşa, că vor cădea, sigur la o împăcare. BOABE DE GRAU, PÂINE Imi amintesc de o gospodărie de de mult, creștinească și curată, cu copii destui, cum era pe atunci. La patru după amiază, ora gustării, — „Mam 'mare ne foame!“ se Tâzgâiu copilașii... Foame nu atât de pâine cât de ceiace se întindea, pe felia, groasă de un deget; odată unt, altădată caș dulce, ori dulceaţă de afine sau miere și o mână de nuci. Mama mare eșea din cămară, cu pâinea şi cuţitu. Uite, parc'o văd! După ce făcea semnul crucii cu vârful cuţitului pe coajă — lua pâinea şi o rezema cu stânga pe piept — în dreptul inimii — și cu atât drag tăia felie după felie, cu ochii plecaţi în jos, cânta par'că pe-o vioară... O ducea apoi și o punea la loc în peșchirul curat din coș, ziceai că umblă eu moaștele vmui sfânt. Mă pomeneam, și eu pe acolo, mititică, potrivinăd 3 | toate culorile și în cari se oglindesc casa, cerul şi florile toate, Sosește şi Miţica; RUN Ul : 66 trupul Domnului cum ng - noastră — - sfios pânzătura, Care acoperea pâinea Pit lire « li boc at ț CUVANTUL a zeita, A mama. mare. cu un cozonac, m de stafide, îl fărămi- Amândouă metodele au logica lor, dacă nu s Nu tot astfel ne Meier peste măsură, dă dlui seta decât o zi cât era i droierapiei a demonsuat că, aunci când corpul iau ue ralizMa. Practica, ue un fel de ăi a păcat să facem zgure, ZI pune, Aveau bătrânii noștri un i contra răcelei, se obţine o stimulare a circulaţiei, Medicina nu recomandă, a ua țam fără Buală a întorceam la felii EEE renăscut în obiceiurile copiilor metodă ia debili; ei Lrebue ajutaţi să-și Lecaşiige că,dura, mai ales atunci câtă cald. Și Sa age “insti pâinea, care ar alde frica lui Dumnezeu. Acum când soarele e slab. | „fel, cuvios de boabele şi ciuguleau rodu ult ca ori când. Sunt „atâtea co- Iar moda profită... de orice schimbare. Să fii frumoasă, Domniţă, oricum și “astri, Semănau omisim, le preţuim mai se isvoare de căldură și energie. şi 4 oriunde, dar mai ales la mare, la marginea acestui decor de albastru nesfârşit trebuie să le econ u: 'gluten, amidon, azot. is săruri minerale, calciu, albumi- Fie culcată pe nisip cu ochii pironiţi de chenarul dintre cer și mare, urmă- mori în boabele de pie sănătate cuprind în ele: rind un punct alb, pasăre, barcă, nor, fie pentru fuga pe plaja albă recoman- câtă viaţă şi germen i familiei. puteți adăuga la una dăm numai lâna, regulă a higienei necunoscută de multe dintre noi, ș ne, oi Ş &: alimentarea și iar i s stonplă formă: grâul, odată ales îl In lână â ă pentru — în a0 | spăla i ă ori vol din mesele zilnice — grâu cr et şi îl puneţi într'un vas cu de Sua i potul ţi bine într'o sită la robin A ţi date ee poată In a Mei uit timp cărci puterea, ci piata esta ului. Pâinea integrală e mult ma; Ciara ca ARĂ PE ie bă ȘI noastră de acum, oacheşă și Si ) inea, franzeluțele și pâinea albă, om zilnic, cu prisos. - Toamna aduce cu ea eriji mari si nenumărate. Lăsând la o parte dorințele şi ispitele toate, din domeniul vestimentar, rămân în picioare nevoile casei. Gândul stăruitor e pregătirea home-ului pentru zilele şi serile lungi de iarnă. Din aparta- mente modorne se exclude tot ce aitădară, sub cuvânt de ornamentare, îngreuia şi urăţia decorul, Linia. pură și simplicitatea de azi le-ar fi părut ascetism inconiparabil. Expresia sentimentului estetic, atât de constantă la om, pe toate tărimurile, se pare, Domniţă, că nu numai ea a găst-o. Intr'o prea frumoasă cronică d. A. Sternvens descrie nbiceiuri!e unei păsări din insula Noua Guinee, la nordul Aus raliei. Pasărea amblyornis a fost observată şi studiată lung timp de către naturalistul Beccari. Cunoaștey, teo.ia că senui- mentul esteiic ar fi de origină sexuală, pentru că, în dorința de a p'ace, ne gâtim şi ne infrumuseţăm. Cu toate astea, nu se poate numi sentiment artistic faptulde au luaţ un loc de frunte în viaţa modernă, pentru să- „lar odată adoptate, n'au scăpat de sugestiile model: lul după ieşirea din apă, era, „reacţia, adică imediat să , Să fugi, să faci exerciţii producătoare de calorii, In- mniță, cum ai ieșit din valurile albastre, te lun- PPCD de iRECTIP AER ae 23 7 RI _ALMANANII, ? Trail anna zamul, ete. Amblyornis-ul y un artist, Sinpruru, sul, în a îi impodobit natural, o vunioară păunul, 0090 ins, dar e 4 iale e A ctmena unui mierloi, ca e frumos; e de mir SN tă) CRAA i put dia a „orileibu brat te erele oontruește AARE € ragostei val DO el a de rd unui minunat Le ae pd Mie cm să la ridicarea ui twunchiul foarte drept, sub case când el se consacră Mda oaste drept, sub . vin a căuta un pi e un Covor, Net e, A procedeul; Incepe p 4, îl întinde ca b domoale abea uit de tot, olantă ca c verde adună muschi verde, m nel, mlădiţe de o! „a dand, niereu verga intige de ue igrelure nelu, 4 ru în cât înc cu copacu „0 colivie pe toate le înc. em, $ stu la bază, Proporţii acsu că, care are o îmălţime de 50 metru diane tru i P ja “A i ee intinde un lung Covor de mușchi UȘ u La faţa ş cope decorul, re de mn 4 dl em, Duh ce n terminat eu AMONIU, vetiicele, atlete = o lungime de 40 em, i tot ce strălucește: scolc» l , Sticle, pene ormeşte şi adună ic nt oamenii în apropiere spicu- In aces. scop p săre mălastră; sau dacă sur ț e ga picu de papagal ori de altă pasă îţele de ştotă, nasturi, hârtie arg ă, în sfârşit eşua pe lângă ei şi aduce: bucățele de ştofi, îte'cate duce in cioc. Cu aceste vot ce i se pare straniu, tot e dt efecte, aninând penele ca pe steaguni, elemente pavează, tolea) sr covorul de mușchi, ce credeţi că a născocit? de boldă, pe pereți. La inu um, mărunte și adorabile floricele purpurii, mai Culege Horile unei piante a ur "Ie presară cu eleganță pe parterul din' fața adună bobiţele vinete de era e Lle prelari Ce gata atădina. Locultorii îl home-ulul. Când florile let pasăre grădinar. Noi, cum l-am [i botezat? Acum, A igrel ra pie: A ampieă e sfârşită; deci, vino din Liban, mireasa Ambiyornis ca a, eu extraordinar. Acest artist are toate talentele, un fel de Li eesti mumos şi în deosebi imită uimitor se bine pe toţi cântăreții dorului Domniţă care din voi, înti'o viitoare reincarnare, naţi vrea să fiţi aleasa acestui „virtuoso”? Mireasa, vine sub adăpostul visurilor ei, perdeaua de „ Vane se coboară peste ei, Entin seuls! După scurtă vreme, perechea sboară spre Si rămâne goală, tristă, bătută de vânt şi ploaie până cuibul domestic. Garsoniera go se risipește, SON SĂ PĂSTRĂM PENTRU IARNĂ NP D= PS BRUMAR bobul rar şi tare, cu moşii noştri Da neagră, muscat de Hamburg Și că știința lor nu a reuşi ag Oman ştiau în să păstreze strugurii, cat podgorenii de azi. Romanii îl d a i a CUVANTUL : 69 Dacă vreţi o bună îndrumare, încercaţi astfel, Agățați strugurii, legați cu sforie'că, pe șipei subţirele cu spaţii goale între ele. Mai ar fi un mijloc: ee leagă, strugurele cu o bucată de coadă, se introduce partea de jos a coardei intr'o sticlă cu apă, așezată aplecat pe un raft, în aşa fel ca strugurele să poată sta atârnat complect în aer, iar capătul celălalt se astupă cu ceară, sau se introduce invr'un caitot sau un măr. Pentru ca apa din siclă să nu se strice, înainte de a se turna în sticlă, se trece prin ea un mănunchi de busuioc uscat, se toarnă apoi în sticlă se pune puţin praf de cărbune de lemn pisat deasupra, A Strugurele va trage din pe care el o evaporează din bob şi acesta se păstrează pentru timp sticlă apa, îmdelungat, Sunt câteva deslușiri bune de luat în seamă, acum în pragul iernii, când cartofii vor fi hrana de căpetenie a tuturor gospodăriilor, In Germania profesorii d-ri Hochaus și Koste au făcut un larg studiu asupra valorii alimen- tare a cartofului. După aceste preţioase cercetări, el care era considerat până mai eri rudă săracă a legumelor verzi, este pus în fruntea bucatelor, Pe lângă multele lui calități mai are minunata virtute de a fi alimentul săracului. In secolul al 18-lea Parmentier a dus o mecontenită luptă pentru înscăunarea cartofului ca hrană de temei a populaţiei. Parmentier a strigat înaintea tuturor: regimul vegetal nu dăruește oamenilor o tubereulă mai eftină, mai sănătoasă şi mai trebuincioasă, ȘI era bietul boicotat chiar de medici, S'a dovedit printre altele că amidonul care-l conţine este mai uşor de digerat ca amidonul din pâine, fapt care îl face să intre în regimul diabeticilor. Iar sărurile (potasiu, calciu, sodă, acid fostoric, oxid de fier) sunt preţioase pentru antritici, Toate aceste bogății sunt cuibărite sub coaja cartofului, deci reţineţi un lucru: Nu curăţaţi cartofii cruzi la repezeală, e mai bine să-i spălaţi, să-i periaţi, cu o periuță păstrată anume pentru ei şi îi ALMANARIŞ „aa 70 vre veţi dobândi omii, as ească, eg 3 nu pen ătirea lor mult mai puţi puneţi a fiert în haina 1 ED totu bit ai dizolvă acidul uric şi că înztă se pierde din i ură e eumatismului. Pentru provi erăsime, S'a dovedit ră d Ei contra gutei iii mari făinoşi”cu miezu) alb, er da rii 0 i) şi mu 0unpir? cău rd e rcrl ln, fiert şi DU Pre E MERE. MERIŞOAR îndestular i iarna — sunt bune murate, aşa pi fite, dă he, Merele se păstrează ȘI "e spornică şi prețioasă. Ca să po : rigu, pe zile de ger, în gospodărie it, mulţi. cred numai Picaae ȘI în trupul are nevoie. de Si fi bun pentru rea eta pi grăsime. Dar 1 Aia baza sănătăţii materiale și del Gita! de ăi simplă şi discipiti i mintoasă, a prevăzut totul dându- mei oi mă | Natura, mamă bună Şi __ „Apteldiăt“ este socotită ca tot a e unată |, In Germania cura de mere Cu această dietă s'au vindecat copii, suferinzi de . u ca şi cura de e dă advăţi și bătrâni bolnavi de gută, reumatism și gravelă boli i re pentru combaterea artritismului, sl rau Se ai apa e oară pentru copiii mici şi pentru oamenii i aţă Mărul crud! Bun se aă pe răzătoare până la cotor. Așa proaspăt ras se i fa E iri reumatismului cronic se taia tisana de e ace pi Tăiaţi în bucățele trei mere frumoase fără a JR curăţi de; ee e are shut cu un litru de apă. Beţi câteva pahare pe zi. Cojile de ci ÎNCA masă, pe care de obiceiu le arumcaţi ar in abil să le strângeți să arii, să le uscați bine, să le pisaţi mărunt până se pretae în e e ceaiu, o lingură de coji pentru o ceașcă de ceaiul, In Elveţia se vă : pregătiri, Zeama de mere numită „pomol“ se vinde ca pol El ar, JI ca medicament, De altfel se ştie că în localităţile unde se vinde cidrul (băutură 3 a făcută din mere) guta și reumatismul sunţ necunoscute. Mărul, doamnă dragă, și câteva fructe uleioase împlinesc lipsa cărnei la o masă bine ticluită, Mamele 5 grijulii de rezistența copiilor le pregătesc gustarea pentru timpul recreaţiei. Pa E chetul e deseori făcut şi pus în ghiosdan de cu seară. Brânză, friptură rece, ete, E o greșeală, copilul mănâncă repede, mestecă prost, însetat fuge la di î ua cu apă rece, și de aici indigestie, îngreunare, răceală. Mămico, s-recoală | mdul ghiozdanului două mere roşioare și o mână de nuci curățate. Copilul ; va sosi acasă învioraț şi cu privirea limpede, Mărul e fructul copilului, golesc din timpurile cele mai îndepărtate pănă la noi. a la e ate au di i de foame şi de sete, Perfecta lui formă rotundă şi această învăţătură Pe 'o masă romănească nu pot lipsi tradiționalele sarmale, vom căuta ză ne amintim împreună cea mai desăvârşită a lor pregătire: Elementul intâi “varza, să fie acră, tare şi zeama spirtoasă. Carnea aleasă grasă, jumătate de morc și jumătate de vacă. Dată prin mașină, bine frământată cu ceapă tocată mărunt-mărunt și pârguită in puţin unt, câteva boabe de orez, saze-piper. Tăiem “oi de varză toate pe -o măsură potrivită, ca să fie sărmăluţele una și una. Le acem micuţe de tot, carnea afănată dar bine păturită. Și facem multe-multe că sunt așa bune încălzite! Și varza rămasă și încă una, dacă nu două întregi 1a tăiem subțirel ca fideaua. Și -așezăm fie în oală fie într'o cratiţă mare: La fund un rând cu șoric sau costiță proaspătă, pe urmă un rând de sarmale fru- mos strânse una într'alta, iar strat de varză și iar sarmale acoperite cu puţină slănină până se isprăvesc. Acoperim totul cu un rând gros de varză, câteva 'boabe de piper-boia-bulion, şi cel puţin o jumătate litru de vin alb — puţină zeamă de carne și gata! Pierte incet pe mașină un timp, şi sfârşite la cuptor, 'să prinză cojiţă. Dacă în fundul oalei am pune şi un picior de vițel, n'ar strica de ioc, E un amănunt prețios. In Cehoslovacia sunt concursuri între cei ce pot mânca mai multe găluști cu prune, antrenament ca la sporturi. La noi, glume „de sărbători, doar pe rămașag, și se pare,că a fost cineva care mânca o sută de sarmale, ca nimic. A murit, dar nu de indigestie. Piftiile, răciturile de porc, au pasăre -sunt bune şi nu scumpe. fe eee S. A. R. ——— Al 1, Nr. 2 REGELE MIH TIMIȘOARA |, BUL€ ALEA VICTORIEI Nr.17 SUCURSALA BUCUREȘTI, Cc LUCRURI.DE MÂNĂ ———__ F = —— DAMAST ȘI GARNITURI = A MATERIALE PENTRU PERDELE o TRENCH-COATURI —— > BEER: NE: ȘI —— MANTALE IMPERMIABILE SECTIA DE POSTĂVĂRIE SI STOFE L] _—— = PENTRU BĂRBAȚI, DAME ȘI COPII CUVÂNTUL ETICA = > LEGIONARA E vorba ati de o concepție despre lume şi viață, bazată pe adevăruri luate din legile naturii şi consfințită prin mărturia trăită a unei credinţe. Acela care a gândit-o și i-a dat strălucirea veșniciei a fost marele sufleț, de erou şi de martir al nea- mului, Corneliu Z. Codreanu, la pro- slăvirea căruia ne cheamă azi gla- sul “întregului, neam românesc prin trâmbița deșteptării naţionale a bi- ruinței legionare. Este o glorioasă afirmare a natu- rei morale ce alcătuește ființa nea- mului românesc că, în adâncimea puterilor lui nepieritoare, s'a găsit plămada zămislirii unui revelator a scânteei divine, necunoscute și ne- bănuite în viaţă de trufia încrezută a unor cârmuitori, orbiţi de falsa fală a egoismului lor îngust, dar simțită dela inceput şi urmată, ca o chemare a destinului, de sufletul nepătruns al poporului, care l-a trimis, ca o emanație de lumină ce- rească, în calea lui către ideal. Şi este o reconfortantă manifes- tare a pistăţii înţelegătoare, priveli- ștea entuziasmului cu care tineretul țării, de pe întreg întinsul pămân- tului strămoșesc, îmbrăcat cu evla- vie în simbolul verde al nădejdilor creatoare şi biruitoare, își inchină azi inimile si sândurile, ca făclii a- prinse ale credinţei, la mormântul îndoliat a celui ce sa înălțat în strălucirea cârmuitoare a veşniciei. Im aceste clipe de obştească recu- Jegere a conștiinței românești, mi s'a făcut cinstea de a-mi cere să scriu câteva cuvinte despre Mişcarea Le- 'gionară sub aspectul ei etic. Şi o fac cu drag — dar şi cu un sentiment de carecare sfială. Senti- ment explicabil, prin momentul de solemnitate unică, nu numai în is- ia, vieții moastre naţionale dar și în istoria culturii omenești în - ge- nere, — când trebue să vorbeşti de O de Prof. ION GĂVĂNE:CUL contepția de viaţă a unui om şi a mișcării lui soc'al_naţionale, toc- mai în cjipa când rămășițele trupu- lui lui, măcelăriţ tâlhăreşte de mi- şelia celei mai josnice lasităţi, sunt abia, descoperite şi scoase din pă- mânt, ca sfinte moaşte, la lumina zilei, a conștiinței pioase, a rugă_ ciunii credincioase. Și când Condu- cătorul Statului Român Legionar, viteazul şi înțeleptul General Anto- mescu, aduce țării, după umirea Ro- mâniei Legionare la pactul tripartit al Axei, al Germaniei, Italiei Japo- miei. ştirea că „România va avea drepturile ei“. Stăpânind atâtea cauze de jusii- ficată emcţie, mă întore cu liniștea impusă -de seninătatea cugetări! şi ALMANAHUL ESI CERTI a - te aa însușirile mag ocu- tatea, problemei, la, pre dur a formula, pe Scurt, dura parea de 4 3% fiicei Legionare: « mai âi, să E Tarte e jiniile de ră a! țace canaci Și caut ra in rei filosofiei practice, ă a, de ispitele Mă voiu feri, natural, Mo utomatismu esional, al a ) bul poet “pe atât de comode pentru expunător şi pai toare pentru ascultător, pe it ridică, mai mult in sfera abat a je Puncţiunile active ale vieţi BUL e teşţi se supun la.0 nare le să pbâlogică, seca! 2 cțiunii uni- versali 4 ă ea în osmică, cu lege: SA “bice în explicarea ori- şi organizării societăţilor. ome- Ei și cu legea datoriei în cârmu ireg, vieţii morale. ed plată lege blo-psihologică,, i minantă în fenomenele activități a ale voinţii, este aceia & durerii şi plăcerii în înțelesul 10” cel mai larg, Orice ființă viețuitoare, şi deci ș omul, privit în cadrul ei biologic general, fuge de durere, caută sta- rea, de mulțumire, de plăcere. In conducerea oamenilor, fie pen- tru educarea, . fie dresarea lor. fie pentru înălțarea sau înjosi- rea, lor, intră în funcţiune, sub 0 formă, ori alta, biciul durerii, care-i mână din urmă, și atracţia plăcerii, care-i momește înainte. Natural, nu toate durerile și plă- | cerile sunț deopotrivă, nici în cali- tatea, nici în tăria, lor, După poziţia lor ierarhică în evo- daia vieţii, ele se deosebesc în două ere, Una, inferioară. comună, omului şi animalelor: referitoare la hrană, la mijloacele de apărare în contra in- „ temperiilor; la, om, îmbrăcămintea, Atât hrana, pentru intreţinerea „Vieţii, cât și îmbrăcămintea, degene- „ vează la om în viţii și patimi, când trec peste scopul lor natural și de- Vin, la rândul lor, în sine, cu uzuri și rafinamente vătămătoare. Al na sferă, cea superioară, spe- eg Aa ă, conține trebuințe „CĂ pei referitoare la omoare, „ udemnitate, la înumos, la bine și „ Adevăr, la iubire dreaptă, de semeni ape "muta în iubirea de meam: — inţel o urina legăturii supreme a, ca tăcând urii omenești, nu se gă_ al Re E ae amointite aci două : simpatia gi mila. umană și forma ei mag Simpatia um oricât de curs de accen Stări de suflet, sunt prețioase: sta rețuite n în funcţiune con- și PE! de valoarea scopurilor, că. ri Tari tind mobilurile ce nasc din, ele. i milă pentru ori. Nu. simpatie ȘI dizereat de rosti ție si milă pentru hoț Nu dăitor, pentru crimi r ru cel care atacă Și batijocoreşte, pomeiile familiei, ale religiei stră- bune, ale existenței Statului, ale dreptăţilor Neamulu!. Mila de răufăcăltori este o solida ziare cu acţiunea lor condamnabi- lă este o contribuţie la prăbușirea di rale. ra e root qui malis: parcet'. "miar Frumosul nu e prin sine în- suși, în mod absolut, independent de idealul etic „o cauză de cu- rată, mulțumire sufletească. Cea mab strălucită, arătare a lui, de orice fel, dacă slăbeşte așezările vieții sociale, familia, religia, solidaritatea naţio- nală, încetează de a fi o cauză de plăcere normală, îngăduită. Frumosul, ca să-şi păstreze înăl- țimea poziției lui superioare, trebue să, stea în acord cu Binele. Să se in= spire din legile şi poruncile lui. Aceste considerajii fac parte din datele pe care se clădește Bica Le- gionară, i Opera de educaţie a reformatori“ lui inspirat de iubirea si respectul de om, cum a, fost Corneliu Codrea- ru, tinde să reducă la strictul ne- cesar, la minimum biologic rațional, sfera țrebuințelor inferioare, anima: lice, ȘI din comtra, să, îmtensifice $ să mormalizeze sfema, trebuinţelo” superioare, specific umane. Caută adică, să, umanizeze omu: Inmulţirea, trebuințelor vieții ua , însemmează înmulţirea tanti: lor ce ţin viaţa omenească în rob nevoilor materiale ale vieţii. : Tmpuţinarea lor înseamnă eUb? rarea din această robie. în Nu e vorba a merge cu lupte... contra lor până la cazul renumiti A lu filosot Diogene, care, văzând Y CUVANTUL In tabăra clubului polisportiv „Colţea” de pe Susai, unde s'a construit o casă de adăpost am eopil de ţăran că bea apă din zâu cu pummul, şi-a spart pardacul =u care băuse apă până atunci, ca să aibă o brebuință mai puţin. Ci a ne apropia de acea stare. de spirit a înțelepciunii Imi Socrate care, plimbându-se odată pin o miaţă plină de tot felul de bunătăţi mare. ale mâncării, îmbrăcării, con- ortului casei, a exclamat: — Ce de lucruri, de cari eu nam mevos ! Omul neprevăzător. în loc să-și împuţineze, își înmulțeşte artificial “trebuințele, uneori cu grea muncă Amcăpăţânată, ca aceia a copilan- 'drului minor. care se învață cu a- %âta necaz, să fumeze. Dintre toate trebuințele artificia- De, cea contractată cu riscuri nenu- mărate de avere, de onoare, de via- să, este luxul de tot felul, în îmbră- “cămine, în locuință, în mobilier, în "alimentaţie. "Vai de omul care simte că nu mai moate trăi fără lux, ca morfinoma- mul fără morfină, ca bețivul fără acd. | Exemplul, adesea contagios, al u- nor astfel de ființe, devine uneori prilej de indignare publică. Mi se povestea că, la un parastas, veniseră în biserică nişte doamne, îmbrăcate așa de luxos şi de bătător la ochi, că atrăgeau atenţia tuturor prin blănurile scumpe aruncate pe spate, pe umeri, pe gât. Numai cu una, din acele blăni provocatoare ai fi întâmpinat nevoile unei familii sărace. Şi, prin mintea unui privitor a. trecut atunci gândul : ce ar fi, dacă, pentru cauză de utilitate publică... Dar nu vreau să alunec în sfera de preocupări a Politicei şi poate... a Poliţiei | E la locul lui aici, un citat din Cărticica Șefului de Cuib (pag. 52- 53), acel îndrumător minunat al vieţii legionarului. Legionarul „va dispreţui luxul, pe care-l va consi- dera ca având la bază o inclinaţie: sufletească spre frivolitate, spre li- chelism, spre secăturism'. „Astăzi, dacă omul luxos nu este un hoţ aparţinând uneia dintre si plele oțel, în pn „care p: d caz este un nesimtit; (5 etiuni te alte statu, 3 zeta nu de educaţie și de prețioasă „Căr- eicăr! Acolo, ca fi n eglonari“, ca și în numeroasele rr onducere ale Căpitanulu s VEA ţărit şi formarea, acelui om now, învie contra durerii, în conta „na 1or de tot felul, deprn 04 ară gata ii, deprins cu ai me obștesc. Vale pe ce altă libertate rtea. p etul eroic al legionarului Vor. wi il eei Jurământ al lepădării. Jui de sine, al lepădării lui de bunu- rile lumii și ale vieţii, al lepădării lui de jegăturile simpatiilor ome- nești, cari nu cad în cumpăna ho- tăritoare ealului, a idealului. „Cu armata asta, de suflete oțelite - prin educația eroică, a pornit Căpi- tanul lupta lui pentru imbunătăţi- Tea stării materiale a poporului, lu- cerând drumuri, dreând sau con- struind poduri, ziduri, case, înfiin- țând cooperative, lucrând, iei colo, cu echipe mobile, pământul, ŞI cu ele a pornit el și străduința lui pen- ru ridicarea, stării morale, reparând de str preoţi. (După o țesătură de o legionară) ALMANAHUL 00 ZE ZEI is miei ridicând troițe, impunâna, biserici, 0" vu al său și a lor săi. PE tă morală superioară, de cin- ră şi de demnitate. : Gine nu-şi aduce aminte de vesti tele lui tabere legionare de muncă înjehebate pe tot întinsul țării, îna- ințe de prigoana ? e a z Şi acum, în culmea. biruinței 1e- ionare, cu ce admiraţie cuceritoare 4 entuziasmului a privit toată 1u- mea munca istovitoare, până la si- nucidere, a echipelor legionare cari, cu primejdia vieţii sau adâncit zi şi noapte, în săpăturile ruinelor blo- cului Carlton, prăbușit de groazni- cul cutremur, scoțând „de Sub „dărâ- mături, cu o răbdare îndârjită și o îndărătnicie supra-omenească, aţâ- tea, şi atâtea cadavre, al căror nu- măr şi a căror desfigurare te în- spăimântă, Şi asta din simplă pornire de da- torie şi simpatie umană. i Și tot astfel de echipe legionare le vom vedea în curând, jertfindu-și puterile şi bucuriile tinereţii spre a reclădi, în toată țara, locuințele dis- truse de aceiaș catastrofală scutu- rare a pământului, care a lăsat pe drumuri, fără adăpost, o bună parte a populaţiei țării. Tacă omul nou al Eticei Leglona- re, al educației eroice date tineretu- lui român de Corneliu Codreanu, a- cest neintrecut reformator social- politic al vieţii morale naţionale. ăini, — transformată în lagăr CUVÂNTUL 77 DOMNUL GENERAL — Aspru ca asprul zilelor de azi, om hârțuit în lupe şi nedreplăţi, ge- neralul Antonescu biruie prin mi- siunea care i-a fost rezervată în soarta acestui Neam, la răspâniia celor mai crâncene vremuri. In zile când toate sunt falimentare, când totu] e pus- tiit de rieipă, hoţie şi desorgani- zare, lrebuia să apară omul severi- tăților cu el însuşi, duse până la martiraj, sub pasiunea de a trăi ex- clusiv pentru Țară. Atanci când Neamul e umilit de nedreptate, pentrucă mii de inşi au câștigat și câștigă, au stăpânit și stăpâneec, mai mult decât mulţi- mea: milioanelor de inși, trebuia. să răzbată omul în care Neamul crede că-i va face dreptate. Cind palmele aspre de muncă nu pot răz- bate sărăcia, vremea şi-a ales omul cu voinţă să-i acopere lipsurile și când suferințele mușcă din ființa neamului nu putea fi altul mai po- trivit decât omul ca asprimi părin- teşti și ochi umeziţi de dragoste de tară. „Când destrâul şi crima au ucis bi- mele și fericirea acestui Neam când tinerețea frumoasă şi arzătoare a fost străfulgerată ca sub blestem, de puşca românească. trebuia să a- pară stăvilitorul. Trebuia să apară ceasul Generalului, pentrucă prea era pustiitoare de sufle'e crrnirea lăsată grea, peste mii de căminiiri românești; prea erau multe mmn”- mintele ce așteptau să li se înfigă o cruce creștinească la căpătâiu: prea erau înăbuşite inimile si clo- patele Țării pen'ru aceia cari s'au stine visând „o Țară ca soarele sfânt de pe cer” și prea erau multe ma- mele cari cu ochii arşi de lacrimi. scratau zările în așteptarea acelora ce nu vor mai veni niciodată. testamentele” In zilele desnădejdilor din lagăr. jalnice ca jelania vântului în ver- deaţa brazilor uzi, când noaptea pă- trundea în văzduh şi suflete, puţini sunt legionarii cari nu înfiripau drep: unică nădejde, amintirea că în cabana Predealului sau căutat şi văzut de câteva ori Crăișorul nă- dejdiilor și jertfelor noastre, cu Ge- neralal care ne-a căutat mereu şi pe care l-am aştrptat mereu. D. General l-a iubit pe Căpitan şi a înţeles şi sprijinit lupta, înver- şunată a lui Horia Sima. De aceea, când ne-am pierdut Ța- ra şi în întindere și în adânc, a- tunci când armata Țării a fost des- curajată pentrucă prin nepricepere şi trădare a fost jicnită de politi- cieni ne.rebnici şi pusă în imposibi- li ate de a-și împlini misiunea; când spiritul ostăşesc al tinereţii iși voia înfrăţirea cu armata pentru mohbi- lizarea unui nou suflet eroic, ne-am aliniat în spatele Generalului cu e- lanul eupremei găsiri, pentrucă stea- gul lui l-am așteptat de mul! și pentrucă în sufletul lui am simţit moi accentele supremei mobilizări morale pentru refacerea Ţării. Şi EI şi noi am căutat acelaşi spi- rit ostășesc şi aceiaşi voinţă de lap- tători în toate manifes'ările vieţii, Deaceea suntem ai ]ui, cu El în rân- durile noastre. Deaceea pentru noi vrerea lui e poruncă şi fapta lui exemplu. Numai pentru El. din ros- pect şi drag pentru EI, anii crunți şi gre de suferință, nu s'au tradus în răzbunare, care să scurme ca sânge blestemat poșghita pământu- lui românesc. Dar pentru aceasta. măcar atât se aşteaptă ca nimeni să nu glumească cu vitregia vremii Și să nu uite greaua misiune a Genc- ralului. C. STOICĂNESCU „Jertta este astfel măsura creştinătăţii noastre”. ION 1. MOȚA CUVANTUL CONVERTI 10 1 —_ >> Sr O —— >>> ===> > ȘI JERTFA PROFESORULUI E ———————— > — ===> Omul de mare cultură, selipitoa- rea inteligenţă a neamului care a fost profesorul Nae Ionescu, a rea- lzat una dintee cele mai splendide convertiri omenești dela o lume ve- che spre o lume nouă, despre care el spunea: „de când vam găsit pe vol, trăesc în permanenţă şi puter- nic impresia și convingerea că vieața mea nu se desfăşoară din zori în spre amurg ci din amurg în spre zori“, Când lam întrebat cum a înce- puț să-l cunoască şi să-l iubească pe Căpitan, mi-a răspuns cam ur- mătoarele: „multă vreme aveam convingerea pentru cele mai multe din inițiativele Căpitanului că vor da greș. Așa vedeam eu, profesorul de logică, care despicam firul în patru. Dar contrar tuturor preve- derilor mele de raționalist preten- țios, tot ce făcea EI eșia perfect. Dela o vreme contrariat de răstur- narea tuturor disecărilor. analize- lor și interpretărilor mele, m'am dus la El şi l-am întrebat cum a făcuţ de a eșit așa, deşi părea lo- gic că va eși altfel! Mă aşteptam să-mi răspundă ci așa a cusetat El, așa a vrut El. sau măcar să-mi răspundă că aşa a crezut El. Mi-a răspuns însă că așa i-a venit Lui. ȘI atunci, m'am cutremurat simțind toată micimen noastră a oamenilor de rând. toată micimea noastră a raționaliștilor și a speculativilor. Atunci am simțit diferența dintre omul născut și cel făcut. Atunci am văzut omul mă- reț legaţ de Dumnezeu Din acea iei ea aaa Ca clipă, nu m'am mai îndoit nici o- dată asupra gândurilor Și spuselor Lui cari deveneau legi și nici asu- par scopurilor şi enunțărilor Lui cari jalonau desfășurarea organică a destinului românesc şi cari se împlineau cu puterea inevitabile- lor acestui destin. De atunci, în prezența Lui, am avut în permanență sensația unui stejar uriaș, cu rădăcinile înfipte în pă- mânt, cu trunchi vânjos, și cu ra- muri mărețe întinse în văzduh : Că- pitanul pătrunzător puternice în a- dâncur'le tm:cutului românesc, tră- lre bărbătească în turtunosul pre- zent al existenței româneşti şi o impresionantă putere de intuiţie şi viziune spre viitorul românesc, Sub această întreită înzestrare El are expresia maximă a etern'tă- ţii românești, inspirația cea mai pură trăită între Cerul şi Pămân- tul românesc, care avea cele mal copleșitoare caracteristici ale unui Trim s”, In felul acesta vorbea Profesorul Nae Ionescu despre Căpitan, despre taina convertirii lui paveliene. ȘI de atunci interpretul rămâne trăitor. In omul rațiunii irump toate tainele puterilor lui sufletesti ca să zămâle astfel credincios Căpitanului şi să nu-i sfârșească dragostea pen- tru EI în nic! una din clipele marti- riului de sub sârma ghimpată a la- gărelor, ă Așa a sfârșit Profesorul Nae Io- nescu, împl nind pura lui jerttire de mare convertit, sub lumina de In- viere a Căpitanului. G. s. „Țelui fina nu este viața. Ci învierea“, . a C. Z. C. de vreai, de nu vreai, crunt călău bălai, tara tot a mea-i... "io i-s rob și crai pe cuprins, pe grai și ea “îmi va da, de-i vrea, de nu-i vrea, ” dulci şi-amare poame, să nu mor de foame... şi izvoare 'ncete, să nu mor de sete... îmi va. da, va da, făr'a întreba încotro mă duc cu văz de haiduc: codri fără fund, unde să m'ascund, „ceață ca de iad lîngă orice brad, e cer, sori destui, i pi i) HAIDUCEASCA de ARON COTRUş ploi cite voiu vrea, rănile să-mi spele, să nu mor de ele... rănile de foc să nu steu pe loc,: de pe cale lungă moartea să m'ajungă... dirz, din creastă 'n creastă, tundră de năpastă, pădurea: nevastă... vintul: orb dulău, alergind prin hău, latră iar a rău... ursita străbuna, mi-a. lăsat, nebuna pentru totdeauna lumînare: luna, colibă: furtuna... mers din stincă 'n stîncă, răsuflarea-mi miîncă... cărări de văpae genunchii mi-i tae... mă strigă pe nume „glas din altă lume... „mersul ciung și 'schiop, unde să-l îngrop ?! în ce hău afund rana să-mi afund? |! AM ANARIE NAnyi | Ta II CUVÂNTUL i Si cine te-a pus, din foc să-ți spinteci cojoc, să vezi, prin prăpăd, ce-atiția nu văd?! cine te-a 'nvățat încăpăținat ? | și cine ţi-a spus să ţii fruntea sus?| când eram de-o schioapă cei de peste groapă, strămoși fioroși şi iuți feți-frumoși, mi-au șoptit în vis ce mi-e 'n stele scris... în sângele-ți scrie, tot ce-o fi să fie... ce să-ți pară rău, voevod peste hău, că ești iar al tăul viață, viața mea! pe unde-oiu călca, cu inima grea, de răni să nu cad! pe rînd brad de brad, de mină m'or duce pe poteci haiduce... culmile de nea și întinderea vor îngenunchea înaintea mea... va simți și piatra de ce-mi lăsai vatra... va simți și glia că io-i port solia... va simți pămîntul că io-i port cuvîntul... că muri nu pot doar cu neamul tot... pe unde trec eu, cu răsuflet greu, neamul, mut, mă stringe la sînu-i de sînge... mă stringe și plinge... pe unde treci tu, tara urlă: nul! la gîndu-ți de gide... și de mersu-ți ride... Poiana - Braşovului, Martie 1938 6 NICOLAE IVANOVICI.... BIROU DE RAȚIONALIZARE mmm ȘI MECANIZARE BUCUREȘTI, CALEA VICTORIEI, 25, ETAJUL II REPREZENTANŢA ruructror: GENERALĂ PENTRU ROMÂNIA Totalia Original Odhner A mașinilor de calculat electrice Cor dt A mașinilor de adunat A mașinilor de calculat A mașinilor de copiat și reprodus Roto-Primus Kardex Powers Național Addressograph - Multigraph REMTOR ȘI REMINGTON MAȘINA MODEL 6 SN —— CU TABULATOR E, BIROU CEL MAI MARE stia CONTABILITATE LIER DERE PRECUM ȘI TOATE ACCESORIILE e edi SCAUNE, MESE, PANGLICI, CARBON, ETC. d A classoarelor, cartotecilor A mașinilor de statistică A caselor de înregistrat A mașinilor de adresat A mașinilor de scris e ju BRAVA Oi sere Ț CUVANTUL UI] UNITATEA ş 53 ROMÂNILOR Pământul locuit de Români este ca, 0 cetate, cu castelul din mijloc, care e Ardealul, inconjurat de zi- durile munţilor, şanțurie cu apă din jurul inălțimii, cari sunt Dunărea, Nistrul şi “Lisa, Această imagine a- desea repetată a fost întâia dată descrisă de Nicolae Bălcescu, E vor- ba de o icoană geopolitică a țării noastre, cae in primul rând subli- niază unitatea pământului nostru, o unitate ideală ca swuctură geo- grafică internă, nu numai ca gra- nițe, Structura pământului româ- nesc pornind dela centru spre mar- gine, cuprinde toate aspectele fi- zice, de cari se leagă şi produsele diferite ale solului: muntele, dealul, șesul aşezate concentric, Din punct de vedere al circulaţiei bunurilor și deci și al legăturii între oameni, a- 'ceastă așezare are mare importanţă. Locuitorul dela câmp are nevole de produsele dealului și ale muntelui, Și deasemenea, locuitorii acestor re- gluni, la rândul lor, au nevoile de produsele câmpului. A existat și e- xistă deci o continuă circulaţie in- tre oamenii din diferite regiuni ale țării legați de nevoi economice. Pentru trecut mai ales, azi și-au plerdutț în mare parte importanța, existau încă două feluri de aspecte geografice cu produsele şi cu oame- nil lor, deosebite de cele trei impăr- țiri geografice clasice, amintite mal sus, E vorba de baltă și de pădure (pădurea de şes). Balta Dunării și bâlțile de lângă Dunăre cu imensele lor pescării au jucat un rol de frun- te în viața economică a trecutului nostru. Caravane de peşte sărat hrana principală a ţăranului nostru timp de mai multe secole, porneau dela bălți şi străbăteau țara, în spe- feza de P. P. PANAITESCU clal spre mânăstirile dela munte, proprietare ale bălților. Numervase sate, din cele mai vechi ale ţării erau așezate în regiunea bălților. Documentele lui Mircea cel Băhân pomenesc de ele, ca de sate mauri și bogate, Pădurea deasemenea a fost unul din elementele esenţiale ale șesului muntean, Pădurea Vlăsiei (adică a Wlahiei, ceiace inseamnă pădurea Românilor) se intindea odin:oa.ă ne- întreruptă în județele Ilfov, Praho- va și Vlașca, „Pădurea cea Mare” era pe la Bolimtin pe Argeş la Sud-Vest de Bucunești, iar Teleormanul. nu înseamnă altceva decât „pădurea ne- bună” (Irrwald). Aceste pâdun cu numeroasele lor poeni pline de sate și așezări omenești, au fost în vre- mea năvălirilor barbare, mai mult încă decât munţii, adăpost pentru populația băstinașe. Fenomenul a- cesta, aj pădurii, loc de refugiu și retragere al populaţiei, s'a constatat de altfel, bine documentat, şi în istoria Ruslel Moscovite în Evul Me- diu, Pădurea cu produsele el: lem- nul și vânatul era un factor econo- mic de prim ordin al trecutului no- stru, Toate aceste aspecte geografice deosebițe și așezate armonic, in- seamnă o circulaţie, un schimb con- tinuu de bunuri şi deci și al oameni- lor. Circulaţia umană este unul din factorii principali al unităţii neamu- lui, De la ea pornește și unitatea limbii româneşti. Limba română nu cunoaște dialecte, afară de cel ina- cedo-româm si de cel istrian, dato- rite despărțirii unor frânturi ale nea- mu.ul ae corpul principal. Pe când un italian din Sud se intelege cu greu cu unu! din valea Padului, pe aa pipe a ui a fost vreodată un popop a ra Diet şi cea spa” i i ză, ca imba. fai în numeroase o unita- 5 DIC i ople. zate în chip a nic, COC opratice ânt romă te ământului românesc es! IRI îi Părumul râurilor. In special, ii Evul Mediu, râul înseamnă Aa de legătură. Nu e vorba aci de ră - rile navigabile, E de pa pl ângă ie (mai nn aaa E aan prin luncile tele) râurile C lor cale de pătrundere prin pasu x i 5 ădu- ile munţilor și mai ales prin pac! rr rr odinioară acopereau ar multe locuri pământul ol i Cine priveşte harta rografi ă ARI românesc, SEA A 4 sumă din cele mai insemnate râu. leagă podișul central al Ardealului cu vele două vechi Principate , ale Munteniei şi Moidovei şi cu țara dintre Tisa și Munţii Amuseni. Jiul, Oltul. Buzăul, Trctusul, Bistriţa, jar spre Apus Mureșul, Crişurile, Some- şu sunt căi naturale de legătură, și pătrundere, ce pornesc din cetatea cent-ală spre provinciile de pe la- turi, 4 Observăm aci că Moldova nu e le- gată de Muntenia pe cale de râuri, ci ambele sunt legate numai de "Transilvania. Este şi aceasta o cauză pentru care cele două principale. după luarea Transilvaniei de către Unguri. au trăit izolate ca viaţă de Stat. Unitatea geografică a Româ- niei şi cea politică ce derivă din ea, nu se pot înțelege decât cu stăpâ- nirea nucleului central al pământu- lui nostru, Transilvania, "Se pune întrebarea: care sunt ele- mentele sociale de mare ciroulație internă ale neamului nostru, care am cus la această un tate? S'a vor- bit mult, de rclul păstori or transhu- iat Desigur că el este însemnat, „dar nu este mic. Păstorii transhu- Man i (și nu ncinazi, căci în Car- Eur pene sunt legaţi de a a] oieri) ia trăbat țara la distan ii fara Bârsei și a Oltului, peste . Și Peste Dmăre în regiunea, și în Debrogea. Nu sp ea credem că, întreg popor 0 a mânesc UV A aa păstori. Această de e vaspândită q unii istorici și filologi nu are nici o temelie statornică. Dimipotr vă, lim. ba română A păstrat o paate din țenminolcg!a agricolă latină (verpe: a ara, a semăna, a măcina, cereale: grâu, mei, 0IZ, Secâră etc.), ceiace dovedeşte o continuitate neintre- miptă a veți agricole la Români din dreapta Dunari. Dar chiar în pepulația agricolă a- şezată, există anume eemente so- ciale de circulație. Intâi sunt mălă- ierii, cari duc peştele dela bălți din sat în sat. Ei au o mare importanţă pentru legăti-ri adesea derărtate între un loc şi altul. Vin apoi cără- uşii de meserie, cari duc marfa lor cu carul; țărani car. aduc pnou).sele lor la ianmaroc. Pesee ianmaroace care strângeau într'un anume loc oa- meni veniţi în căruţe cu coviltir din locuri foarte deosebite, au jucaţ în acest sens un rol fcarte însemnat, Şi în sfârşit lăutarii, care cântă la munţi şi la sărbători, trecând din loc în loc, unde sunt chemați, com- pletează acest tabiou al cimeu-aţiei imterne. Colonizările inteme ale neamului vomânesc dovedesc şi ele această circulație. Sate dela munte: Mun- teni, Măsureni se află la ses, Văieni însă la mumte. Secuieni, deci oameni din țara Secuiască este n:mele u- nui juiet azi dispărut, dimtre Pra- hova şi Buzău. Basarabi este nu- mele unii sat așezat tocmai în ju- dețuy Baia, şi înseamnă, o ccionizare de Munteni, adică de oameni din țara unde domneau Basarabii. Câţi români ardelen' nu se numesc şi azi Moldovan şi Munteanu, ceiace arată. originea familiei. „Așa dar. din cauza așezării armo- nice a diferitelor aspecte ale pă- mântului românesc, circulația uma- nă internă, se face în chip continuu, legând între ele toate părțil ă mântului românesc, A i rediaeă cea mai mare imy ta "pl ră ERIE tă por anță penteu i onștiințe maţionale late ur perfectă „a limbii este i mil cu unitatea culturii ro- mânești. Un fenomen care iarăși nu se află la toate popoarele: î a Sos 0 cultură poarele: în Franța ă medievală deosebită Pa o 0 ROI CUVÂNTUL Intrarea triumfală a ui Mihai Viteazu în Alba gulia ate V 4, îm Italia se POR jita- mu se poate vorbi de hi A ieviele- nească, mun iai ar . xista o unitate p2 e guiaă pr pina ivă, a e a = Dimroira este granițele politice, din Evuy Mediu si până 22, in C ip neîntrerupt. Un fapt nu îndestul i; i este că încă înainte de ital culturi literare naţ'o- nale, în epoca slavonismului din Evul Mediu, această unitate „era to- tuși vizibilă, Litu ghia slavă în bise- rica română! cărțile slavoneşti au fost aceleași, timp de mai multe veacuri în principatele Mo:dovei, Munteniei, ca și în Ardeal, Iar introducerea lim- be” române în biserică sa: făcut, după încercările neizbutite din. vea- c:1 al XVI-lea, întrun sineonism impresionant, îm acelas timp în Moldova, Muntenia si Ardeal, la mij- locul veaculmi al XVII-lea, Vechea „ teratură religioasă a fost și ea o „ Wteratură general românească și mi- „ tropolitul Varlaam avea o deose- „bită conștiință a acestei unități când i dă „Cuvânt eee către în- :Ă 3 seminție româmeascăt, ia ardeleană“, vestita, „literară, care a arătat unitatea nea- i ului, a tost pă, apaltiate a tuturor „dat imedia prefesreii scolilor. ro- E: ânţuihu „ mâmese modern ; e pentru într "avura românească, din vea- | ct i -lea a fosț o literatură, : a amului întreg, nu a avut nimie „local și provineial în ea „munteni se întreceau „ ticole revistei i Bun bear anii 1848—1850 apărea la Cernăy o revistă în care colaborau moldo. veni, bucov'neni, ardeleni! și baga_ rabeni, „Bucovina“. Orice istoria literaturii a seama de această unitate și ar în. cerca o împărțire pe capitole pri. vind fiecare prov ncle în parte, ar întreprinde o operă imposib.lă, Unitatea culturii românești es un fapt cu atât mai remarcabil! cu cât nu exista până la 1918 o uni- tate politică și mai! ales dacă o com- parăm cu situatia din alte tări Rx plicația este numai una: vitalitatea, spiritului românese unitar este așa, de mare, încât peste influenţele Po- Itice, care sunt întotdeauna foarte puternice. în cultură el și-a păs- traţ unitatea nestingherit dealungul veacurilor. Noi socotim aceste constatări ea flăuritoare de “drepturi pentru vi- itor. Un popor care are o unitate interioară, structurală aşa de solidă, ca cel românesc, așa cum am arătaţ mai sus, are dreptul să pretindă și să spere în unitatea lui politică, ] române care n'ar ține ! ver ip E on munteni şi moldoveni. Iar ji | iu? La PAR PRPITRID IP DI ee CUVANTUL Toiagul stăpâniei duhovnicești a țării Bihariei il avea, în anul mântuirii 1929, bătrânul vlădică Roman. Spre apusul vieţii de luptă pentru neamul lui, ajuns cârmaciu al dreptei credințe în laturea aceia, sufletul neinfricatului bătrân va îi fost biruit de grea tristețe la priveli 'ştea pustiei. duhovnicești în care era chemat la; lucru, acum. la, vremea bătrâ- neţii, Căci în intreaga eparhie a Orăziei — precum mai în tot Ardealul ortodox — nu se dovedea semnul rodirii duhu- lui: mânăstirea. Pământul Ardealului fusese, până în a doua jumătate a vea- cului XVIII, binecuvântat cu mulţime de mânăstiri și schituri, sărace în averi, dar bogate în viață duhovnicească. Dar în urma mișcării lui Sofronie, împotriva unirii cu Roma, fură distruse, din ordi- nul lui Buccow, cea mau mare parte din ele, ca fiind cuiburi de „turbulentes sa- cerdotes”. Atunci fură arse: Ampașul de jos, Buciumul, amândouă mânăstirile de la Chiueşști, Comana, de jos, Dejanii, Lis- sa, Mărginenii, Vinţiul, Ne'otul, Ohaba. Porumbacu-de-sus, Viştea-de-Sus, a- mândouă mânăstirile de la Vaida Rece ș. a. Vitregia fără de sfârșit a, vremuri- lor făcuse ca „descălugărirea bisericii” ortodoxe a Ardealului să se desăvâr- şească și să dăinuiască, până după în- tregirea trupului căruia Carpaţii îi erau șira spinării; şi chiar după aceia. Firele tradiţiei odată rupte, strâmba înțelegere crescuse și uscăciunea vieţii năpădise o- gorul curat de altădată. ducerii“, de G. RACOVEANU Ardeleanul Roman Ciorogariu nu trăl- se în mânăstire. Firea lui și glasul vre= mii îl aruncaseră, de tânăr, în lupta de gătire a fraților lui pentru sărbătoarea cea mare: sărbătoarea unirii. Dar ajuns vlădică într'o eparhie fără mânăstiri, el a înțeles că unde nu există mânpăslire, seacă izvorul evlaviei creștine. Şpre ma- rea lui cinste, €l a înțeles căă biserica noastră a fost călugărească; mânăstirea fiimd, în aceste părți ale creștinătății, isvorul evlaviei ortodoxe. Iar înțelegând şi îndelumg chibzuind, a pășit la munea pentru aducerea lucrurilor la matca, lor firească, Şi în vara anului 1928 ieșea dela Sfân. tul Sinod încuviiniarea pentru ridicarea unei mânăstiri în țara Bihorului. POFTIREA ARHIMANDRITULUI ATHANASIE In primăvara anului 1929, bătrânul Roman scria vlădicăi Visarion al Hoti- nului scrisoare de rugare pentru a-i da Prea Sfinţiei Sale om vrednic şi priceput a sădi monahiceasca viață şi în eparhia Orăziei. „Viața religioasă a eparhiei noastre — scria vlădica Roman — fiind cu totul lipsită de mânăstiri, căutăm un călugăr cucernic și înzestrat cu toată is- cusința înfiinţării unei vieți monahale și la moi. Inţelegând că în jurul Prea Sfinţiei Voastre şi în serviciul eparhiei Voastre se află Arhimandritul Athanasie „Dacă doctrinarului i se cere să stăpânească ştiinţa cerce- tării şi formulării adevărului, conducătorului cere să stăpânească ştiinţa şi arta educaţiei, ştiinţa şi seta A unei. mişcări i se e. ă ă om destoini! mărit ră moi, au fă nau e pentru scopul Ur- țească dragoste Vă tare şi auto- 4 binecuvântare ? dea auz dar că ol AL „4 MANAHUL tonului şi al i au găsit că e ipsită de examinat e pati terapeutic; că are conțin ţura de plus 10 Er. Celsius, „Lo. tempera telor din apropiere ştiu că apa - cuitorii să vindecat pe mulţi suferinzi; Izbucului i ului străin de credință, păcă- izvorului nu-i ajută. Asttel, ei 4 tos, & oiu 1 e varia, LE cela “ştiu că isi bee dorea capii pe î inemaiei Goia, Govara, BOM tare- episcopul atol 0 faimă, de tăma Dălhăuţii. infloriseră sub toiagul s unui Ovreiu izv Îi abulcul ta be ţiei aprigului călugăr. te,“ duitor. Din ia A stat acolo până re “Aceste fapte fiind 9 dee tina ieşit a a 'păzubaș; a stat, adecă l-au Ovreiu i ș mulți dintre vlădici un. drep- i de zile. i mandrit în eparhiile iti E Mrmtâlet că- ră E Ha vremurilor datina era ca tar al evlaviei şi o P D ie Ispas să sadune aci popor ți. (Fiindcă aces ” Pe o, niciodată, în mânăs ga care nu era de lucru; în care sa fe în rânduială. Râvna lui l-a mânat, 4 ogoi, tot acolo unde era nevoe de, micia lui; şi de risipa lui de ot : ăvara anului 1927, I. P.S. = aria Ardealului, chema. la sine pe Athanasie, care se afla, acum, în cinste la episcopul Hotinului—același vlădică Visarion care-l așezase, când- „va, stareţ la Stănișoara. Mitropolitul Ar- dealului stăruia pe lângă Arhimandrit să primească toiagul stăretiei „Pălini- - sului”, Dar la Păltiniș prea era totul gă- tat. Şi... prea era lucru subțire. Nu sa dus. : i , însă, vlădica Roman al Orăziei il poftește în eparhia sa, pentru a-l pu- ne să scoată apă din piatră seacă în- drăznețul se duce, cearcă locurile și vă- zând greutăţile înțelege că acolo e de „el. Deci, cere blagoslovenie și vlădica Vi- om i-o dă. Cu o condiţie: ca după ce fi săvârșit lucrul, să se întoarne la Sfinția Sa. IZBUCUL sud-vestul Bihoru. ei văi, din pânteoul t mare călugăr „me de: iua de Ș SE Bate Jaturile Ardealului. „Sapte lin sapte sate” făceau atunci sfeş- i Ser încingeau hora. Valea în- treagă era un chiot. Locul se pretăcea pâlciu... . ; gr trebuia să se înalțe, prin vredni. cia Arhimândritului Athanasie, mână- ! stirea Izbuc. PE ARIPILE RAVNEI. Imbrăţișându-l cu dragoste şi înar- mândul cu blagoslovenia sa, vlădica Roman l-a trimis pe viteazul Athanasie la luptă. Nu i-a dat bani. că nu erau. Nu La întărit cu buget că nu se putea. I-a dat încă, toată libertatea. Și i-a ce- rut, în schimb, mânăstirea. Locul pe care trebuia să, se înalțe mâ- | năstirea, nepotrivit pentru vatră de mâ- năstire, era nelegat de satele din jur prin niciun drum de căruță; din care prici- nă cu greu se puteau aduce materiale de construcţie. Dar inainte de orice nevoie, nu se putea incepe vreo lucrare, deoare- ce delimitarea terenului nu era încă fă- cută, Vlădica Roman obținuse dela Siat 15 Ha, pădure în hotarul satului Călu- Sări; dar aceste 75 Ha. nu cuprindeau și izvorul, Și el trebuia să cadă, neapă- rat, în lot. Pentru obținerea acestui lu- cru numai sufletul Arhimandritului Atha.- nasie ştie câte a avut de îndurat. Păti- mirile sale de aci, le arată el, cu soum- pătate, mai târziu, întro scrisoare arde- sată vlădicăi de 1a care venise aci: „Și neaflând eu acolo nimic, fără nu- sfânt paradis precum și a chiliilor smeriţilor și nevoitorilor io. Și vre- ani, fără prege'are, cu multă | * 9i lacrămi, am bătut drumurile vaselor comunican'e. I-ay * Sat p CUVANTUL - 89 țării şi am cercat să inmoi inimile invâr- voșate ale celor zăbavnici întru înţele- gerea dumnezeeștilor rosturi ale chipu- lui celui ingeresc, ca să pot agonisi și banii cu care să duc la bun sfârşit lu- crarea începută, socotind în a mea râv- nă pentru podoaba Casei Domnului, că în aceste zile de acum, şi mai vârtos în acele laturi ale țării noastre, este mai grabnică nevoie de a sădi și a ajuta să înflorească, viața călugărească, — izvori- toare, todeauna şi pretutindeni, de evla- vie curată şi de mare putere duhovni- cească”. . PARGĂ Cu ostenele fără seamăn starețul ob- - ținuse izvorul. Purcede, atunci, degrab, la tăierea pieptului de deal şi la nivela- rea, vetrei. Peste un an de zile dela so- sirea lui în Bihor, punea temelia mână. stirii (în ziua paznicului Inălţării Dom- nului, anul 1930), invrednicindu-se de recunoştinţa publică a episcopului său care-i trimitea, această frumoasă scri- soare: Prea Cuvioase Părinte, Mie iubit Athanasie, „Cu părintească iubire am luat act; de dorința Prea Cuvioşiei Tale, exprimată în adresa din 5 Decembrie 1930, de a afla, dela mine dacă sunt informat din partea sfetnicilor mei asupra străduin- elor ce le depui pentru ridicarea Si. Monastiri Izbuc. it Iată, dau ţie, iubite Athanasie, cu- vântul meu sufletesc pentru oseneala, fără seamăn, ce ai depus la alcătuirea noului. loc de închi_ nare dela Izbuc şi mie mi-ai dat mân- gâierea nădejdii ca prin străduinţele tale apostolești să se înfăptuiască gân- dul meu de a se preamări numele lui Dumnezeu prin ridicarea unei monastiri în cuprinsul de Dumnezeu păzitei noas- tre Eparhii. Dela mine aceasă recunoștință, iar dela Tatăl Ceresc binecuvântarea lucru- lui mâinilor tale, ca să fie ție și mie bu- nă mărturie la judecata cea de pe ur- mă, că lucrul l-am împlinit și credinţa o am păzit”. In vara anului următor chiliile erau ridicate și biserica cea de lemn, săracă pe din afară, inlăuntru era împodobită. Lupta împotriva tuturor adversităţilor era în toiu. Dar râvna neîmpuţinată. La un an după aceasta (în August 1932) sfințea biserica mânăstirii spre mirarea a recunoștinței vicarului arhiereu Dr. Andrei Mager (astăzi episcop al Aradului) care în pre- dica, rostită, cu aces. prilej ține să laude vrednicia Arhimandritului Athanasie „care cu o râvnă de apostol a scos din, pământ zidirile ce le vedeţi, dând viață aces ui pustiu. A ostenit mult, adesea ne- înțeles de nimeni și învingând piedicile ce i s'au pus în cale. EI și-a înscris nu. mele în cezuri, iar pe pământ făcutu.sa ctitorul acestei mânăstiri”. GADARENII Crinul alb care înflorise in pustia Iz- bucului avea, chiar dintr'un începuţ, două categorii de protivnici: sătenii din Căiugări şi clericii din cancelaria epar- hială. Indispoziţia sătenilor din Călu- gări, sălbateci in ale credinței ortodoxe, era explicabilă: mânăstirea — a cărei necesitate ei n'aveau cum s'o vadă — le încurea o seamă de socoteli; de pământ şi de năravuri. Din pădurea — fostă a Statului, acum a mânăstirii __ pe care o furaseră ei atâția amar de ani, nu mai puteau de-acum tăia lemne fără riscul de a fi trimiși în judecată. Apoi, noua ordine — a cuviinței şi a evlaviei — instaurată la Izbuc le strica lor bâl- ciul gălăgios și necreștinesc din ziua de Ispas. Necazului acestuia îi dă o expre- sie chiar un profesor din Oradea, care, vorbind de vechiul cbiceiu — cu „bâl- ciu” cu „cârciume”, cu „pogăceri“, cu „hididiși“* şi cu „tineret dornie de pe- treceri” spune: „Obiceiul acesta, de o incontestabilă. valoare etnografică, azi aproave a dis- părut, căci călugării mânăs irii nou în- ființată la Izbuc. nu putem pricepe pen-— tiu ce, opresc orice manifestaţie de a- cest fel, care i-se cin cacrui obișnuit al piacticelor re.izivase, vrand, parcă îna- dins, să facă din Izbuc şi mânăstirea de acolo, numai loc de închinăciune și mângâiere pentru suferinzi şi pentru cei ce caulă un refugiu din fața deşertăciu- nilor lumii acesteia”. (v. Corneliu Me- zea, Izbucul dela Călugări, în revista „Natur, an. XXIV, Nr. 9 din 15 Noem- brie 1935). Este, acesta, un omagiu, pe care pro- fesonul orădan îi atiuce, fără să vrea, sănăioasei aşezări călugărești a Stare- țului Athanasie. Dar dacă aceşti protivnici — sătenii — aveau să se îmbulzească, cu trecerea, vremii necesare încreștinării lor — pe cue preoții Bihoruiui şi csteneala Can- celariei nu izbutiseră să o facă — nu tot: ALMANAHUL 2 ş ae! 0 i intrebat pe unul, pe altu, asa stau lucrurile cu lut ler acesto- şi vicari eparhiali. Da qoririi bunu- sa chiar impotriva vrerii și mai a- SE Clor vlălieă Roman, are Cauze Mal 2 vui lor VI 1 vândă, lumeţia acest pirati pri Din care lumeţie venea ler, i ch plasfemiei ce se seRlor &n. sp — sn călugăr OU veşnic „ghia sea petăiată, cu poteapiu, stai 0 Eta după slujbă b trăiască. “făptură care nu merită să _ "Prebue să ad. sia moii de „a nu câta la în „şi potrivit asprimei „dârzul : velegere a, părinților CONY. or de Dumă ve Pi pul activităţii lui stiti cala ati e :ZĂ ASPRIMEA STARETULUI ATHANASIE ră țului — la asprimea Pie an al — nu la, asprimea a Ce - sine însuși — voi aduce aci câteva In: urii, pentru întărirea cuvântului. E - La Stănișoara fiind el stareţ i s'a “tâmplat, o asprime față de cinstitul trup al unui ticălos suflet : a mângâiat cu biciul trupul duhovnicului mânăstirii, și al său. Pricina o arală unul din ucenicii săi. Fiind stareţ, de curând numit, la Dăl- Năuţi, a venit acolo, într'una din zile, O „ femeie în vârstă, pentru slujbe, Peste _moapte, femeia avea să doarmă într'o chilie pregătită celor străini de mânăs- soba chiliei și au sărit călugării S-0 din mâna nebunului. A Sa plâns stareţului. A- 0, zicând că nebunul nu nâmăstire; & > starețul a și uitaţ și i sa ap ei drept aceia, în c A Are liniștire. Dar călugă pe E tea pauni sta- ]-au ți, în chilia haiducului veţiul, i glet afară de un sp Lam MC aura după pravilă. Și arăta şi jud! tatea păcatului săvârșit, a po. du-i greu etul Să fie bătut, desăvârșit, it Staepul bine hrănit şi bine băui ET Şi nicicând nu s'a rușinaş această faptă a să. . tareţul Athanasie cunoştea, fără ur. Sta indoială, porunca Scripturii — a mă de chi și a celei Nouă — cu privire celei 4 nuelei (Pilde XIII, 24), sau 14 Ja rostul pi ootrivirii la rău”. (Mateiu tau Dunoştea, deasemenea, și Cano- i pește cu mare di Lear , 1 tea şi rânduiala lui Ca. păliaie. Dar are da EI atei - cotă imnicului, ctitorul schitului Pră. Di re după experiența unei iapa lăsat după el ieți de ascetism, a A „0 rânduială” a vieţii de obște. Rânduiala i ala; stărue, amănunţit, asupra nu. ărului de ciomege cu care va fi mân_ "uită spinarea haiducului fugit din E snăstire pentru a chiui în cârciuma satului. Ca şi Calinic, Athanasie Arhi- mandritul a socotit, se vede, totdeauna, că pentru mântuirea sufletului nu-i mare pagubă dacă se tăbăcește puţin spinarea trupului. Din sănătatea „disei- plinei călugărești — total vrășmașă tru pului __ a înțeles el că de folos nu e cinstirea trupului; ci mântuirea sufle. tului. 'Toiag stăreţese purtând Și grea răspundere având — a înţeles că la în- fricoşata judecată nu va fi întrebat de a grijit de mânărele trupuri ale celor „morţi lumii acesteia“; ci de a grijit de mântuirea suflei'elor încredințate lui spre acest sfârșit. Stareţ fiind el, a socotit că uneori bine este ca și bă- taia să fie trecută în rândul celorlalte canonisiri date spre mântuirea sufletu- lui și totdeauna împotriva trupului. Iar aceasta numai pentru cei de sub toia- gul său; numai pentru cei încredințați lui spre mântuire. Căci, pânacum, Sta- ul Athanasie n'a bătut nici un vlă- dică. A Insemnând eu aci, fără impuţinare, Și fără adăogire, asprimea, Stareţului Atha- nasie cu cei de sub toiagul său, cu drep- tate este să arăt, deasemenea, şi as- primea faţă de sine însuși. Arhimandritul Athanasie” este călu- Băr „din prunoie“, actul de nobleţă și de neajunsă vrednicie a! cinului Tiâ- de sa, cu 0, poe arata ro Zr Ra Tr 20 ă ă |: [A ; i CUVANTUL RET, năstiresc. La vârsta de 15 ani a lăsat perii capului să crească și a cerșit du- hovnic și vreapă de ucenic, in mâ- năstire; iar la 18 ani s'a logodit cu marele și iîngerescul chip, după pra- vila Părintelui nostru Vasilie cel Mare, spre mâhnirea născătorilor săi, oameni de bun neam din laturea Mehedinţilor. Ajuns la vă;sia bărbăţiei, Arhiman- dritul de astăzi — ierodiacon atunci — avea trup înalt şi fără de sminteală, Chipul lui era de tânăr încuviințat; dar trăgea privirile şi dragostea oamenilor, Căci părul său, neted până la urechi iar de acolo şi până la umeri creţ, era ca floarea alunului timpuriu; fața, fără meteahnă şi fără prea multul sânge; nasul şi gura, făcute cu măsură, barba despărțită în două și de culoarea floa- rei de păr; ochii albaștri şi foarte vioi; iar înfățișarea lui, ca a unuia de bun neam, Arhimandrituj Athanasie Popescu Starețul şi Ctitorul Mânăstirii Izbuc Acest trup plăcut vederii din afară, trebuia suprs p'iveghiulni lăuntric sau cum zice călugărul: „omorât“, Arhimandritul Athanasie nu şi-a luat viața în deșert, nici cu sine, nici cu alţii. 91 Ştia bine cuvântul cântării : pustnicilor fericită este, a celor e afară de lumea cea deşartă“ şi a Şi iconomia cuvântului nicilor înseamnă desăvă duhovnicesc, nu trupese, A inceput Arhimandritul cu fuga de lume — in lume fiind — prin îns ngu- Tarea în sinea lui, prin scumpirea la vorbe, prin pecetluirea văzului și au- zului, impuţinând graiul mâinilor, to- vărăşiile cu oamenii acestui veac Ob- ştea lui erau îmbunătăţiții duhovnici, petrecerea lui cu „fraţii“ cei curați, prie- tenii: cărțile de slujbă, cuvintele pă- Tinţilor pustnici, cugetul scris al sfin- ților, toiagul și certările marilor săi stareți; Nifon Arhimandritul, Starețul Sinaii, mitropolitul Ghenadie (Patres- cu), episcopii Teodosie (Athanasiu) şi Gherasim (Snfirin)-sfântul care, deo- sebi, a vânat din el toare plăcerile spre greseală. Așa sa rotunjit sufletește Ar- himandritul de-acum — ierodiaconul de atunci. După plinire, prin citirile din cărti și prin „.molipsirea“ dela neîndu- plecații stareți, această rotuniire s'a păstrat prin mustrările Duhului Sfânt și printr'o nestinsă luptă, Spun ucenicii că starețul lor Athana- sie a Aus cumplit război dela 18 la 55 de ani, piscul vârstei sale de acum. Iar semnele războiului duhovnicesc — braz- dele feții, uscăciunea trupului, încorda- Tea nervilor, vătămarea din lăuntru, sbucnirile de asprime — mărturisesc toate și întăresc oricui spusele ucenici- lor. Uneltele Arhimandritului n'au fost din altă lume. Le-a luat din agonisita începătorilor de obște şi le-a potrivit pe măsura firii lui. S'a aprins în el vălvătaia trupului? S'a tras îndată în chilie. devarte de ve- derea și prietesugul oamenilor: n'a mai pus pe limba lui mâncare de carne, care îngreșă şi întărâtă; a mai custat vi- nul. care îmbată și înfierbântă: n'a în- destulat pântecele nici măcar cu hrana obișnuită. Iară când lupta s'a întețit, a postit, decăvârşit, zile şi nopți, a pri- veghiat până în zori, a adaos canonul şi a sporit pravila, până ce a pierit nu numai iuțimea simţurilor, ci și rădăcina nălucirilor din cuget. Ochii i-a cnrătat ou Inorimi. da wra- me ce ei sunt poarta prin care intră păcatul în minte. Dar. pen'rucă lupta truvului se de- părtează numai şi nici odată nu înce- tează şi pentrucă după izeonire se în- toarce şi mai vrăimasă, Arhimandritul a învăţat, să nu creadă în puterile sale Ă „Viaţa, e sunt înțeles Fericirea pust= Tşirea pe plan Ja spri- el, totdeauna, - ser i vidă jecând "ta : Anul în une și sădirână capul Ss: i e iei, un a sară 3 la pentru AR și pentr UL Tuupul lui Hris n ape DE e TAIA toată puterea și cea din cursul vieții. Ni amue = za lnd Aa, iod, căci n'are aur « A „căci i și gat „rit ae io eră i ge ale căderii omului isi te Eu a dAncului, Dire ra mi “uit-o în temelii de iuti păcate“. Unul: păcatul mân- i mândru că ştie ai ate pa a cinului a cl e e DE m'ru ele se i x i A tu Bisericii, a du a vunţi, și dă războiu cu ei până Ia iru- fia de a învince. Altul: păra ut e ei, greu și neplăcut, II mănâncă ir “casei lui Dumnezeu, Și atunci i în graiului său cade pe spinările îngr seul Jenei bisericești — mici și mari „— și plesnește nepăsarea; strigă în a- dunări furturile și viclenia; vestește de ; arată cu degetul de oi; se mânie im- ilor pentru orice — suflet Arhimandritul acesta e as- ae Și nici nu caută A LMANARUL râvna, smerenia şi cuviin 9 în liturghii. A rămas, pentru a- adâncă pei cu vlădica Gherontie ceia, ÎMP! episcopul Cons-anței și e (Nicolau) ul Aanasie (Dincâ) un mare BN onpă slăvita rânduială a tipicu. Sa răsrăit. bă Stau marile sale bucurii NE aslit to- 3 Din meniei lui : primitor ca un iagul De gospodar şi curat: tipicar la Avraam; €- 1. Altar; săritor la nevoie masă, Ce tor fâră de arginți; deschis ca UD duhovnicească și fericit pen- la ae şi fapte de evlavie; adânc a A uilei şi milos cu cei ce pun ince- sa e, Cine s'a atins de om și de Ar- eo ndrit nu poate rămâne necuprins de himen casă sfiială în fața acestei apa- Citi cu adevărat extraordinare. j Pentru aceia Starețul Athanasie — cel aspru şi hulit — a dat belșug de mari roade duhovnicești, întocmai ca un pom sădit lângă _isvoarele apelor. Mâna lui a tuns perii capului și a lo- godit cu chipul călugăresc, până acum, aproape 60 de ucenici. Ca_un alt Paisie al Neamțului, el a împânzit mânăstirile țării şi episcopiile cu ei, ducând acolo râvnă și luptă de neprihănie. Insemn din aceșiia numele unuia singur; Fr- milian protosinghelul, călugăr cărturar şi dascăl de seminar. Şi mărturisesc cu duhovnicească bucurie, că acest ucenic vânat pentru Dumnezeu ar putea sin- gur să mângâe bătrâneţele Arhiman- dritului şi să-i câștige recunoştinţa ob- ștei rumânești drepti slăvitcare Iată Arhimandritul; iată omul. As- primea cu el, a însemnat desăvârșita lui slobozenie sufletească, Asprimea cu ucenicii, a fest zidiie Aspr.ma- cu înaltele feţe și cu mirenii cei fără de rușine, este dreptar al lui Dumnezeu și poruncă dela Duhul, Şi ne bucurăm de ea, ca de un dar dumnezeesc. Pentrucă în aceste vremi de secetă a vieții duhovnicești; în aceste vremi în care deslușeşti, par'că, semnele morţii duhovnicești, pe'recerea între voi a unui călugăr ca acesta — a cărui hărnicie i-o în'rece, doar sfințenia vieţii mie mi se pare firească, într'o biserică din Care n'a plecat Duhul Sfânt, Viața noastră bisericească —— și viața călugărească în deosebi — este astăzi în mare primejdie, Impotriva izvoarelor , cp ortodoxe — împotriva i a ar puterile Iom Tuncat cele mai iscusite lei une iată că, din adâncimi, mo- [> rumânese scoate la luptă re- căoanul)» Rp Ponte > PNR e are me PTT A Pre TR pe zervele sale de rezistență: un Eftimiu (Obrocea) starețul Ciolanului; un Atha- nasie ' (Popescu) ctitorul Izbucului; un Dionisie (Lungu) egumenul schitului Crasna și — fără îndoială __ alţii. „Tactul“ şi filosofia acelui teologic „tu- turor, toa.e” le sânt streiie acesor că.ugări. Ei nu se mai supun Au ieșit cin ascultare. 'Că de unealta dracuiui nu trebue să asculţi). ki chiamă la >r- dine. Chiar si pe vlzuici. Cu ce drepr? Nu ştiu dacă intrebarea mai are rost, Ei nu vorbesc ca niște „reprezentanți“, Ci ca nişte vestitor, Ca niște profeţi. Ca niște precurori. Siinţenia vieții lor, evlavia și — mai ales __ desăvârşitul ior respect pentru vechile, nestrămu- va-ele noastre așezări bisericeşti — dă acestor oameni, cari s'au rupt de lume, puterea și îndreptățirea de a înfrunta; ve a chema la oraine. Nu la vreo o.dine a lor; ci la ordinea nana “inainte de sminteală; la ordinea Bisericii, Ivirea unor luptaci, ca aceștia, a fost, în toate vremile de apostasie, sem- nul prezenței Duhului Sfânt în mijlocua nostru, MĂRGĂRITAR INAINTEA. MÂNCĂTORILOR DE ROSCOVE Un astfel de om căzuse între... con- silieri eparhiali, Sc intâlnise, așa dar, duhul cu gră- simea; focul jertfei, cu tactul; credința, cu tocmeala; indărătnicia în ținerea rânduelilor Bisericii de totdeauna, cu stima — din spărietură — pentru co- ma: damenteie cuvi.izației moaern?... Ințelegând că vremile s'au plinit, eti- torul Izbucului și-a luat toiegul de drum... Și aşa, la Izbuc e acum tăcere, Clopo- tele manăst rii nu se mu tâncue'n nNO+p- te, speriind fiarele codrului. Slujbele de noapte sau cu..at. Guas inalt nu se mai auie din Sfântul Altar. Frm'carul a fost strivit de copite. Călugării au roit. Mânăs-irea o „admimistrează” astăzi Cancelaria. Fresca ctitorilor mânăstirei Rădăuți sec E ue rii, Se, PT RP In afară de inscripția aflată deasu- pra ușii de intrare a mânăstirilor, in- scripție care mărturiseşte invariabil: ziditu-sau această sfântă biserică, în zilele lui... valeatul... inscripție în slavo- neşte, sau în românească limbă din ve- ALMANAH chime, aariaă (i cu luare am înfă'işează li pal ducând pe n Mântuitorului sau Fecioarei, sfânt pe care l-au dura e aceste jresce sunt zugravi ep așa cum priveşti dela altar. dăruirii lăcaşului către iserica. cărui hram îl poartă bise Presce'e acestea sunt intere supra neamului acestui Cti im cirilice, trebuesc privite te tablourile votive, care cu familia lor, i închinare, do lăcaşul Im totdeauna = peretele ea stângă, de apus al naosului, în part “A deseori, î ăvit al Ctitorul e însoțit în i tă sg al Fecioara, de către Sfântul seu S/ânta sante, nu le dau d- doar prin lămuririle pe “Câte Crătan- du-le Hecărule, prin aceia că arată cum c cum erau veştmintele în a_ i şi, pe deasupra poate prilejug ație, în Caz de modificare ar. o compar; asupra formei pe care o a. i inceput biserica. Va împlă, uneori, refăcându-se în. se Acura ca indicațiile — asupra treagi A, bisericii d Pi aicaţii prețiotise asupra dar A AM Domnilor af'ați cândva in chiu astăai stând in istorie: ca intr'um, viață, pat PE ia şi trupul acestei țări. p “EPITAFUL DELA MÂNĂSTIREA = >= Îi pi: Moldova a fost din cele mai i aci SA! tate vremi, un vast atelier în Ta ati 1a al împodobirii. ve- țesăturilor, în acei i E oilor manuscrise. Ea vădeşte, in ce ft veşte numărul și sub raportul et "artistice a țesăturilor, că stătea neintre- cută, Intâia țesătură se cunoaște din vremea lui A'erandru cel Bun: un epi- taj din 1428, în limba grecească. Iată acum un epitaf, un „aer” din vremea lui Ștefan cel Mare, aflător la Mânăstirea Putna, Jos, în colțul din lânga, se poate ceti anul în care s'au 4 acest epitaj: îm 6992 (1484). Poate au fost țesut de mâini palide gi ca lumânările de ceară, e Domni'ă sau Jupâniță codană,. zeesc în suflet Jeciorelnic, au întorş nevătă- ânii, odrasta, tatăl A : PUTNA ===> marile capitale, să fie adânc admirată şi să trezească, să aducă celor de azi, ceva din sufletul şi preocupările strămo- şilor noştri. Im Aerul ce se află Ia Putna, făcut în 1484, de care am pomenit mai sus, Eris tos stă culcat între stele stilizate şi pe aripi îngerești iar deasupra, trec îngerii. în &bor, șoplind cu mâna strașină pe gură, cuvinte pe care nu le ştiu muri torii. E o întreagă participare a cerului la taina „morţii pre moarte” şi spre în- vierea în duh, Fă ră A ui mai aibă aceiaşi vctoare totdeauna boltit ocrotitor iii ai | CUVANTUL 95 DOCTRINA LEGIONARĂ de TRAIAN Știința, spre a-și da roadele ce se așteaptă dela ea, trebue să-și în- grădească domeniul de cercetare cât se poate de lămurit. Unele ra- muri ale „științei“ sau cum se obiş- muește a se spune, unele științe, au reușit să iseonească din câmpul lor orice amestec de opiniuni, pre- judecăţi și preocupări în stare să tulbure teoria pură, înaintarea spre descoperirea adevărului. Matema- tica, în primul rând, e cons derată ca știință pură, despărțită de toţ “ce este părere sau credință. Adevă- rurile matematice sunt sau nemij- locit evidente sau pot fi demons- trate, Celelalte ştiinţe, aşa se zice, sunt științe în măsura ce se apro- pie de tipul științei matematice. „deci în măsura ce şi adevărurile lor sunt demonstrabile. Aceste consideraţiuni au făcut să fie scoase din sfera științei toate teoriile cari nu împlinesc condițiu- nile cerute pentru adevărata știință, “Pe de altă parte, când domeniul știn- ței se lărgi tot mai mult, divizân- -du-se după obiect, în numeroase „Ştiinţe, postulatul matematizării își pierdu puterea. Științele empirice „euceriră totmai mult teren și metoda inductivă ocupăun loceu drepturi egale alături de cea deductivă,. As- “tăzi constatăm chiar o colaborare “rodnică între ştiinţele deductive şi —— | * STIINTA SOCIALĂ * BRĂILEANU cele empirice, astfel că unitatea științei, cel puţin după metcdă, e pe cale să se infăptuiască din nou. Dar mai grea este problema ra- portului între știință și practică Şi, mai ales în domeniul social şi mo- ral a despărțirii științei de teorii neștiinţifice. Constituirea sociologiei ca șt'ință, s'a izbit de această dif'cultate chiar dela început şi nici astăzi încă so- ciologii nau ajuns la o limpezire definitivă a problemei. Nu prea di. ficilă a fost scoaterea utopiilor din sfera științei soc'ale. „Utopice'” sun toate teoriile și programele de reformă socială cari nu ţin seama nici de natura umană, nici de con- d ţiile reale, istorice, în cari se des- fășoară viaţa omenească, indivi- duală, și colectivă. Când autorii ei înşişi au conștiința clară că vreau să ne dea o plăsmuise a imaginaţie! J0r, o descriere a unui Stat, de pil- dă, cum n'a fost nici nu va fi vreo- dată, avem în fața noastră o utopie (după modelul dat de Thomas Morus) sau o uhronie (după terme- nul creat de Renouvier). Sunt însă teorii cari cuprind ele- mente utop'ce, deoarete autorii, necunosrând indeajuns natura u- mană, pornesc în expunerea lor . dela premise greşite. Dacă Platon, întemeiat pe o psihologie greșită, ne „Nu-i deajuns să învingem comunismul. Trebue să şi luptăm pentru dreptatea muncitorilor. Au dreptul ja pâine și dreptul la onoare. Trebue să luptăm contra partidelor oligarhice, creind or- ganizații muncitorești naţionale care să-şi poată câștiga drep. tatea în cadrul Statului, nu în contra Statului, C. z. C. O St e a PI E naut Pr = —— PP a, 0 orga- în Republica Să, - te ropune, în e familia să 4 € Psație politică URCA ura devotă e a ilor Și destinată, “d jtionat al Baa mentu A :Jor Statului: pen uite conduc fese. opera Sa nu te fi au tape, Teoria sa poa N =8 Diigaită ţa — corectată, (in vândite miribige eghopiniale. dobre îi A “el însuș, în pată Ma Le teorie cu mult a realistă iar lină intinse " că temeiază teoria politi ză i monografice, pini Ar I5t07 e ementele inţioe erati di de const:ucții ali Ș Je. apriorice, lips te de veriti empirică. ăduințele acestor Dar i tele iale image lor, câmpul științei sociale & rămas ne- încetat amenințat de invaza "Ne doctrine sociale, imbrăcate rit con- științei. De ia pi ăi a E tice. și, : miuiati mari în p-actiea socială: re- Ale ata Nu exagerăm. vo'uții şi războaie. erei der Doctrina socialistă-marxistă, p 183, a aruncat în sec. XIX lumea civilizată în grozave frământă sociale și a deslănțuit după războiul din 1914—1918 o revoluție care a distrus milioane de vieţi omenești şi a optit orice p:ogres moral și material al unei mari şi puternice națiuni. Ş „Dar sunt și doctr'ne cari au oprit „Prăbușirea unor popoare, înlesnin- du-le să se ridce la viață nouă. Doctrina creștină a pus capăt des- trămării morale a lumii antice; doc- trina faseistă, cea, național-socia- listă și cea legionară, au scăpat Ita- lia, Germania și România de huo- sul bolşcvizării, II O doctrină, zicem prin urmare este, judecând-o după efectele ei prae- tice, sau bună sau rea. O știință este însă sau adevărată, sau neadevărată, — şi nimic mai mult, Dar şi adevă- rul ei poate fi: cunoscut din rezul- tatele ce le dă în aplicaţiunile ei practice, Aceste rezultate nu sunt nici bune nici rele, ci confirmă, sau „răstoarnă adevărul teorie'. Aşa, sunt „toate experiențele de laborator toate observaţiile astronomice fă- „cute pentru verificarea unor cal- „€ule etc. 'Tehnica umană, se înte- „meiază pe aplicaţiunile practice ale şt.ințelor de tot felul sau, în ge- “tele cer cunoștințe teo. in cunoașierez, con- la cari au ajuns Ştiinţele. w trebue să cunoască me- jutorul căreia teo eticia. onsirat un adevăr, ci nu Jai ce-i dă, regula acţiu. manual de gin cu- / e formule și reguj prinde Gel, ce tehnic anului re. menite, 5 ijloacele pentru înfăptu- A scopurilor ce-și propune. o N irtuiă însă are menirea să-l qe- ul: ine pe om să aleagă, un anumiţ ale anum te scopuri, convin- ji că numai aceste scopuri sunt bune. Doct:ina se întemeiază deui pe consideraţiuni axiologice, pe o teorie a valorilor. Ea izvorește d ntr'o concepţie despre viață și lume, fie că această, concepție do- mină spiritele sau că, doctrina „ea însăşi năzuește a-i da „Omului [) nouă concepție, adică a-l îndoctiina în așa fel ca să accepte altă ierai- he de valori decât cea existentă. Teoriile filosofice (me afizice) sunt, din acest punct de vedere, doctrine, Idealismul, materia! ismul, scepticis- mul sunt numir. menite să ne axate deosebirile acetiinale între filosofi, din cai rezultă deosebiri de atitu- dine în fața problemelor ce ni le pune vațţa, mai ales în domeniul moral, ial sp dela, origine şi până în zilele noastre, dăinukște tendința, izVvo- râtă chiar din inclinaţiunile natu- vale ale sufletulu. omenesc, de a sprijini orice doctrină pe știință, și, pe dealtă parte, de a-i da științei un caracter doctrinal (dogmatic). Această tendință, se desvălue mai ales în domeniul social. Când 0 doctrină, socială afirmă, că cea ce propune ea ca, scop de acțiune este nu numai bun ci ș adevărat, pute- vea ei de atracție sporește, deoare- ce la valoarea afectivă a scopului urmărit se adaugă și valoarea ce i se atribue „adevărului“, cunoașterii rațonale a lucrurilor. Pe de i parte, orice știință, tinde a-și spor Piestigiul arătând că ceeg ce a de- monstrat ea ca adevăr, este şi Un ine care contribue la spor rea fe- ricirii, înlesnind o mai „bună“ or- ganizaţie socială, asigurând o m bună repart zare a bogățiilor etc: In sociologie, caracteruj doctrina! apare când se vo.beşte de sociolo- gie catolică, protestantă, socialistă general, retice, C cluziilor Artistul n toda cu A nul a, dem mai , formu pii sale. Un it ud pi A iai acd fascistă ete, si, într'o anumită mă- sură, şi când se vorbește de soclo- log e juridică, rurală, monografică, speculătivă (ca, și cum socialogia ar fi menită, să ne dea regule pen- tiu „indreptarea normelor ju id ce, pentru „ridicarea satelor”, pentru constituirea unei ştințe a națiunii etc.). Dar, după cele spuse de noi, sociologia este su va fi știință numai întrucât își propune de a ne mijloci cunoașterea fapte or soc 4- le, fără privire la scopul pentu a cărui înfăptuire avem nevoie de a- ceastă cunoaștere. Știința, nu ne spune, dacă starea actuală a sate- lor e bună sau rea, ci noi cunoaş- tem, după ideea ce-o avem despre o stare bună (cum ar trebui să fe) în ce măsură starea actuală poate fi numită, rea sau bună. In acelaş timp, ştiinţa, explică de ce starea actuală (sau într'un anumit timp) este (sau a fost) așa nu altfel și ne mai arată, (trecând la ceneluzii Pract ce) cum, cunoscând cauzele, n0j putem interveni pentru „ind:ep- tare2” lucrurilor, Reformatorul so- cial va găsi deci în știință cel mai puternic sprijin în strădu nța sa de a. înfăptui binele și dreptatea. Reformatorul e reformator prin faptul că, p'opăvăduește o dcetrină, propune un ideal, Doctrina legionară e doct-ina Căpitanulu', a marelui reforma'or din timpurile noastre: Ha ne spune că pentru un Român suprema va- Ware o reprezintă Patria, că nicio jertfă nu e prea mare, când patria și neamul sunt în primejdie. Căp tanul a îndoctrinat tineretul în această, credință, dar nu numai piin graiu și scris, ci prin faptă pilduitoare. - Căpitanul nu scrie o sociolog 'e legionară, ci cartea sa „Pentru Le- glona'i” cuprinde doctrina, sa, care se adresează sentimentului nu ra- țiuni. E! nu demonstrează că, pa- tria, este suprema valoare, ci ne con- vinge. pe noi Românii, că toată dragostea noastră,: toată munca, noastră, toată viața noastră, trebue s'o dă uim Ţării și Neamului, E] nu ne spune, de ce trebue să ne iubim pat'ia, asa cum părinții nu le de- monstrează copiilor necesitatea dra- goste' între părinţi și copii. In a- ceastă sferă, a valorilor, hotă' ește numai faptă, 'exemplul. Un om de- CUVANTUL. : A TUT pei sa de 97 vine virtuos urmând pi'da celui ce int: uchipează pr.n Viața, şi faptele sule virtutea. Un reformator tebue să fie un educator, un învăţător. E] ne învață în primul rând ce trebue să facem ş, în urmă, cum t-ebue să piocedăm în făptuirea, noas.ră. Scopul mai întâiu și apoi mijloacele; doctrina întâiu și în al doilea rând Știința, Pentru viața umană, pentru v aţa națiuni or doctrinele au o valoare neasemuit mai ma-e decâţ științele. Doctr.nele determină soarta indivi- ZO şi a popoarelor, Științele apar ca un element auxilar, necesar fără îndoială, deoarece fără șiiințe (cunoștințe) doctrinele ar rămânea fără roade practice, ar fi expresia unor dorințe și năzuințe ce n'ar putea fi împ! 'nite. Științele au deci o mare valoare, dar valoarea lor nu este decât in- strumentală, nu intrinsecă. Enun- țarea că ştiinţa reprezintă o valca- Ie în sine, un scop în sine (a face ști nță pentru stiință) a izvorit din deformarea profesională a savan- ților, a „intelectualilor puri», Noi nu vrem să scădem valoarea Științei, ci numai să-i def'nim lă- murit rolul precum şi raportul ei cu dcetrina, Pe de altă parte, noi vrem să înlăturăm confuzia celor două sfe'e, oprind as fel pretenţii- le stiinței de a să infătişa ca doe- trină, dar şi încercările doctrinei de a se substitui științei, Insemnările socioiogice si-au sta- torn cit dela început drumul: de a da doctrinei legionare tot sprijinul științei sociale, si, în ace'aș timp, de a contribui la răspând rea doc- t.inei Căpilanului. convinși find că e singura învățătură mântuitoare pentru “Țară şi Neam, A fost necesară pe vremuri apa- riția revistei noast:e, deca-ece subt masca științei Tara era inundată de doctrine menite să distrugă su- fetul tineretului românesc. Trebu a restab'lit p'estigiul stiintei sociale, fe-ind-o să, se compromită, prin to- vărăşi nemărturisite. In felul a- cesta, doctrina, legionară, izvorâtă, dn c-edinţă adâncă, şi neprihănit spirit de jerită, a avut Şi Va avea în știința socială cel mai bun ins- t'ument peniru organizarea comu- nități românești după idealul Că- pitanului, ALMANAHUL oa EC IER Sia PETITIE TITEI Tre teeri seta sacareeetet aaa a.oetet F S.A.R. soeeeete? O 77 E IN BUCURESTI IN ANUL aa i AER, că SA LAŞI f tb'ee A MI NI ia ISTRATE No. 7. pă = STR. U TE CHN îi BIRO 3. TEL. 3-34 y No. : R. BĂLĂCEANU ST INC ĂLZIRI CENTRALE i URI i aaa n" | van er oct DE ORI sifii IN CONLUCRAR - DE INI RULANTE d ERKE ALE BCONOMISER-W DE REPARAȚIUNI OTROCARE BLEL MAŞINI DEO CHERT mi MAŞINI „KRUPP“ WOLFF-MAȘINI S.A.R. ANZARE BIROU DE REPREZENTANȚE ȘI D EP gl DE a paie BUCURESTI e STR. BĂLĂCEANU No. 3. e TELEFON 3. TROLIUR I POMPE-VENTILA: TOARE MAŞINI. UNELTE ARMĂTURI PENTRU CAZANE ŞI TOATE ARTICOLELE TECHNICE ITattatettati tatea eoneteneeee cete otet | MACARALE ŞI dă ! nada CUVANTUL ROMAN Simţim cu toţii imensele pagube mo- rale şi materiale, pe care neamul nos- tru, românesc trebue să le indure în urma cedării fără luptă a peste o trei- me din teritoriul țării, după ce ea a fost, întregită cu mari jertfe sub dom- nia unui rege glorios, Și trebue să mulțumim providenţii divine, că ne-a saivat încă la timp, când ţara, pierzându-și orientarea, se găsia pe marginea prăpastiei, în mo- mentul de a se brăbuși sub greutatea, păcatelor unor guvernanți vânduți in- tereselor străine. „ Din mijlocul dezastrului vedem ridi- cându-se cu fruntea sus neamul nos- tru, cel batjocorit de toţi veneticii, îm- bărbătându-se la luptă nouă pentru existență, chemat de strigătul voini- cesc al legionarilor, să pună temelie sănătoasă Statului român și să-și re- vendice drepturile firești de stăpân a- supra pământului strămoșesc în noua rânduială a, Europei, Avem mari speranțe în vrednicia re- gimului nostru legionar, care nu cu- noaște odihnă, îndemnându-ne să ne schimbăm felul de viață de până acum, deprinzându-ne la muncă ordonată, cinstită și fără preget, trezindu-ne la simțul jertfei și al datoriei către neam și ţară, In momentele de faţă se urzesc des- tinele popoarelor din partea aceasta, sud-estică a Europei, care cuprinde în sânul ei România, ca cea mai impor- tantă regiune, cu cea mai bine închic- gală naţiune, în drumul legăturilor ţă- rilor din Apus cu țările dinspre Răsă- Tit şi Miază-zi, Am fost primiţi la loc de cinste, ală- tii de marile puteri mondiale, cure „Pentru o normală și sănătoasă desvoltare, o mişcare nu are drept să consume decât atât cât poate produce decât în măsura capacității de credinţă şi deci de jertfă a membrilor ei“. «Ie 2 Enea tel re Stă —————————————— de N. !sTRATE hotărăsc soarta, omenirii. Suntem un neam cu multe insusiri bune, virtuţi moştenite dela strămoşii noştri. Stră- dainţele noastre, de a ne așeza rostu- rile cu chibzuială, pe temelii sănătoa= se naționale, sunt pe deplin înțelese şi apreciate de marii noștri aliați, Și nu atâmă decât de voința noasiră te- nace, să ne făurim viitorul frumos, cum l-a visat Căpitanul. Țara suferă pe urma cedării unor părți însemnate din pământul ei. Ea suferă, mai ales pentru-că îşi vede iarăș tisipit, neamul sub svăpâniri străine, cu libertăţile încătușate, impiedecat să se avânte pe căile progresului, şi urmărit cu pedepse aspre la tot pasul in mani- festarea, sentimentelor sale naţionale. Ori, drepturile ţării noastre sunt sfin- te, când ea cere cu hotărâre jiberarea, teritoriilox româneşti, ajunse pe ne- Grept, din nou, sub stăpâniri străine, după ce s'au uniţ odată, din libera lor voință, cu țara mamă, Pentru noi nu este în cauză numai spațiul vital, pe care”l revendică ori-ce naţiune, ci este reclamat de națiunea română chiar pământul său strămo- șesc, frământat, în decurs a mii de ani, cu trupurile și sângele, cu: sufe- rințele a nesfârşitelor generații de vi- teji luptători, cari sau jertfit, apărân- du-și vatra şi moșia părintească în fața barbarelor popoare cutropitoare. In cele ce urmează vom înfățișa, 1a, lumina cifrelor, noua situaţie a ţării noastre, cu dureroasele cedări de te- ritorii, cuprinzând o numeroasă și vred- nică populație românească, cu insti- tuții economice, culturale și religioase, până uci înfloritoare, astăzi însă pri- mejduite în existenţa lor, cu întinse ———— produce ea şi nu poate C. Z. C. a a crea i pci uită A y ni că, cu pădur i, păsșu dap staţiuni climate- ină prosperitate, nturi de € Dre de vite; de : A au în aeu: cu exoloatări le E, cu aşezări ci Sa it telate construcții de podui a ee i frunioase ge a are în irită ma eXprop | ae bei Jatifundiari ala să ah s ăpânire românească A se aritru cetătenia maghiară, ip despăgubiţi de Statul român pie a tăzi își cer iarăș înapoi isi As site; cu investiţiile de miliar e pă tului român în întreprinderi, pl a cărora a progresat viata cau = dând impuls comerțului şi meserii! suta țeritoriile românești, rupte astăzi sânul României, SUPRAFAȚA ȚĂRII Teritorii Teritorii Total cedate rămase lulie /940 Mii Km. p. ; Basarabia 44422 44.422 Bucovina 4.424 6.018 10.442 Dobrogea 11.126 15.536 23 262 Transilvania 45.468* 56.814* 102,282 şi Banat YV. Regat 114.641 114.641 Total 102.040 193.009 295.049 | *) Socotelile asupra suprafeţelor co- „munelor de lângă granița ungară, ră- „mase la noi din jud, Bihor şi Cluj, ne- „fiind încă terminate, c_frele privitoare la Transilvania vor suferi unele modi- ficări în plus. Tabloul acesta ne arată, că mai bine „de o treime din suprafața României s'a „rupt fâșii, ajungând în robie străină „și anume: pământul lui Șiefan-Vodă al “Moldovei cu cetăţile dela Nistru, cu „mănăstirile Și roşiile neamului nostru „de viteji, arcași și plăeși, ce au ţinut „Piept incursiunilor lătare și au ped:p- „sit îndrăsnelile crailor leșești; — pă- „ mântul Dobrogei, Statornicit domniei „lui Mircea-Vodă cel Bătrân, prin stă- pânirea malului drept al Dunării, cu cetatea Durostorului, considerat ca spa- tiu vital al neamului nostru, pentru pi consolida 0 largă. eșire la, apele ARIA vamurășului, Și a) pe Brăniceriloy aă i some 4 PRAI ile acestea, risipite acum uk suăpâniri străine, unde se atlă mor. - le atâtor mariri ȘI. eroi ai nea. ati no.tru, se infiripase o viață ro. e ALI liberă, —, începuse românu pg simtă stăpân în țara lui și să dala învrun vitor strălucit al ma- țiunii sale. POPULAȚIA i censământul populaţiei din ata iat numărul locuitorilor la cifra de peste 18 milioane sutiete, Se lie, că poporul nosiru, trăind la ţară, i, prin naştere cel mai mare spor a) popuia iei Astfel, în urma excedentului tiresc al nașterilor asupra deceselor, numărul populației crește, cam tot la patru ani, cu un milion sufle.e. Dacă socotim aces spor pe cei zece ani din urmă, ajungem la cifra populaţiei Ro- mâniei de 204 milioane suflete pen- 1940, (pci br evenimentelor necruţă- toare, neputând avea loc o nouă număr rătoare a locuitorilor din țara noastră, în anul acesta, ne vedem siliţi să dăm cifre probabile, ținând seamă de pro- centul de creș.ere, prin nașteri, a po- pulației. Acesu procent variază după neam și felul ae aşezare a popuiaţiei, la sate și oraşe. Astfel, poporul TO= mân, trăind mai mult la ţară, qă cel mai mare spor de nașteri faţă de alte neamuri, așezate proporţional mai mult la orașe. Numărul locuitorilor (cifre probabile) Teritoriul Teritoriul Total cedat rămas (România 1940) Mii suflete Români 36165 11,313,3 14.929, Germani 1182 590,5 168,1 Unguri și 1.0408 5123 1.553,1 Secui Bulgari 343,2 -) 343,3 Ru:eni și 540,0 540,0 Ucraineni Ruși 360,0 360,0 Turci 149,0 149,0 Evrei 5795 410,2 1.0491 Alţii 356,0 450,5 806,5 Total 7.163,27 13.336,5 205009 *) Bulgarii au fost evacuaţi din teri- ul dobrozean ce ne-a rămas. Paper eaare m, ca mitici: cati aline cip rar me somarea îs grea trupul țării noasire și | CUVÂNTUL România, redusă la hotarele actuale, se înfăţişează cu o populație de 13.336,8 mii locuitori, din care elementul etnic românesc numără 11.313,3 mii suflete, iar elementele de alte neamuri sunt în total vre-o două milioane. Dintre acestea prezintă o importan- ță deosebită elementul german, care este cel mai progresaţ dintre toate şi care ne este prieten Și aiiat, sprijinind silintele noastre ae a ne consolida via- ţa de stat potrivit intereselor noastre naţionale, „Ungurii Și secuii Sunv risipiţi prin târguri şi Orașe. Ei nu formează o i nici omogenă In Unguresc se găsese nice indoelnice, câşti- gate prin asimilări şi cuceriri linguis- aceasta ungurii sunt divizați prin biserică, aparținând mai multor confesiuni: catolică, protestan- tă, reformată şi calvină. In ce Priveşte strucura lor socială, ungurii se impart în două clase dis- tincle, a nobilimei și a poporului mun- citor. Acesta se găsește în serviciul de slugi ai clasei nobilitare, care la rân- dul ei este scăpătată, ruinată de cămă- tarii jidani, Populaţia evreească (jidanii) se gă- “sește destul de numeroasă şim terito- riul redus al țării noastre, Ca populație parazitară, trăind prin târguri și orașe, din speculaţii ae bursă și negustorie ne- cinstită, jidanii se găsesc în momentele cele mai critice ale exis enţii lor para- zitare, când ţara s'a curățat de politi- cianii netrebnici, cari au vândut-o fi- nanței jidoveşti internaţionale. Celelalte neamuri contează prea pu- țin ca elemente politice și economice, “cari să aibă vre-o influență asupra, vieţii naționale de Stat a Remânilor, In afară de elementul german, care ne-a rămas prieten, considerăm așadar, ca având unele drepturi de liberă des- voltare în țara noastră redusă șin ca- drul Statului naţional legionar, numai pe cei o jumătate milion unguri, risi- iii în toată ţara, irăind făra lezătură sufletească, fiind mai mult coloniști pe moșiile unei clase privilegiate de un- guri, a căror origină etnică este dubi- oasă, In fața acestei minorități ungu- rești răslețe apare în balența ran u- rilor noastre istorice asupra 'Transil- vaniei masza compactă, omozenă, de un milion și jumătate suflete româ- Deşti, ce formează majoritatea abso- lută a populației teriioriului, rupt din cedat Ungariei, 101 devenind această țară ungurească din nou un mozaic de naționalități, cum A mai fost cdinioară, PROBLEMA AGRARA Cea dintâiu grije a gloriosului rege Ferdinand Ia] României, după răz- boiul de întregire a țării, a fost să iîm- proprietărească, țărănimea, muncitoare, lipsită de pământul de cultură, nece- sar gospodăriei sale, Intr'un moment politic de mare elan sufletesc, s'a produs revoluția socială, care a pus temelie instăririi poporului român, liberându-l de sub tuiela cla- sei parvenite boereşti, Sa dat pământ țăranilor, cari s'au deștepiat la o viață nouă, de oameni liberi, cu speranțe intrun viitor mai bun, Semânţța libertăţii încolţise în sânul muncitorilor români dela țară, când din stratul subţire al politiciani- lor dela orașe s'au ridicaţ demagogii, înstrăinaţi de sufletul poporului, cău- tând să'1 stăpânească prin amăgeli și unel.iri, desbinându-l și compromițân- du-i conducătorii din fruntea satelor. Țăranii au invăjat însă minte din cele păţite la 1907 și nu s'au mai în- crezut decât în ccpiii lor, îimpărtășin- du-le numai lor nevoile și suferințele, Ei au ințeles de unde le poate veni mântuirea. Când li s'au ceruţ voturile Sau rostit limpede. Au scuturat jugul politicianului, câștigând bătălia legală, Ce s'a mai întâmplat în urmă, ştim cu toţii. Am trăit vremuri de înjosire naţională, cele mai urâte clipe ale is- toriei noastre politice, când s'a ho. ărât uciderea copiilor ţării, pentrucă au în- drăzniţ să ridice neamul din mlaștina morală, în care l-au îmbrâncit falșii conducători. Dar să uităm un moment tot ce a fost, Acum, când a sunat ceasul mân- tuirii, când s'a pus capăt nesfârșitelor crime, să ne bucurăm de soarele liber- tății adevărate, ce a răsărit sub regi- mul mișcării legionare. Trebus să ne iîndreptăm privirile cu sufletul mai ușurat chiar și asupra pă- mântului cedat străinilor, pen'rucă a- vem siguranța, că teritoriile sunt numai vremelnic pierdute, ele vor reveni din nou la sânul țării-mame, pe temeiul drepturilor noastre indiscutabile, De aceea este necesar să fim pregă- tiți, să ne facem soco'elile, să ne con- centrăm toată atentiunea asupra drep- turilor noas're, ca ele să se intemeieza pe documente și pe cifre, ce se pot can- 0 ALM ANAHI ROMÂNIA memo e TD RAE RSR CUVANTUL ași CUVANTUL 13 trola la fața locului, Tabloul, ce ur- mează, ne înfăţişează suprafața ţării, cum se repartizează din punct de ve- dere agricol, Pământul de cultură rămas cedat Total Mii hectare Cereale 1.167,17 4.013,41 11.180,8 Fâneţe cultivate 4158 219,9 695,7 Plante alimentare 292,0 194,7 486,7 și plante de nutreţ, Plante industriale 1849 3034 488,3 Ogoare 3179 2182 536,1 "Total 84383 4.9493 13.381,6 Pământul de cultură al țării noastre a fost în anul 1939 de 13.387,6 mii hec- tare, din care am cedat 4.9493 mii hec- tare, adică 31% şi am rămas numai cu 8.438,3 mii hectare, adică 63%. Din întinderea, pământului de cultu- ră am pierdut mai mult de o treime rămânând un mare gol in gospodăria noastră rurală, pe care trebue să ne silim a-l împlini printr'un spor de mun- că, făcând să crească producţiunea di- feritelor culturi de plante, Cultura pământului a devenit cea mai importantă ramură a, economiei, o știință aplicată la însăși temelia de existență a popoarelor, Pentru pregă- tirea gospodarilor noștri rurali Statul a fost; vitreg, n'a contribuit decât într'o foarte mică măsură. Nu i-a pus pluga- Tului român la îndemână nici cunoștin- țele practice necesare și nu i-a înles- nit nici procurarea mijloacelor de ex- ploatare a micilor făşii de pământ, cu care a fost împroprietărit, ' CREȘTEREA ANIMALELOR DO- MESTICE In strânsă legătură cu agricultura este creșterea animalelor domestice, pentru care ţara noastră mai dispune încă de întinse suprafeţe de fânețe na- turale şi pășuni, în afară de întinderile „cultivate cu plante de nutreţ, Astfel, în anul 1939, ţara poseda 4,120,5 mii hectare fânețe naturale şi „pășuni, din care a cedat 1,5703 mii Ha., rămânând numai cu 2.5502 mii Ha. Tabloul, ce urmează, ne arată câte a- nimale domestice se aflau în toată țara, câte în teritoriile cedate și câte în teritoriul rămas, Numărul animalelor domestice Teritoriul 'Teritoriul Total rămas cedat (1939) România Mii capete Cai 1.329,3 113,2 2.0425 Boi 2.8320 1.4221 4.254,41 Bivoli 87,7 101,5 1892 Oi 8.6969 4.153,11 12.850,0 Capre 216,4 105,8 382,2 Porei 2.125,9 800,1 2.9260 Animalele domestice sunt o bogăţie nu îndestul de prețuită în economia noastră rurală, Rentabilitatea, creșterii vitelor, mari şi mici, pe lângă gospo- dăria plugarului, este nemăsurată. Nu- mai în vremuri grele, ca cele de acum, când carnea, grăsimea „brânza, untul, laptele, pieile şi lâna s'au scumpiţ e- norm, amenințând să dispară din târg, ne putem da seama de marea avuţie naţională, ce o reprezintă animalele domestice, Cu puţine sforțări, dându-se prime, de încurajare plugarilor noștri, acor- . dându-le Statul împrumuturi ieftine + pentru procurarea soiurilor bune a yi- telor de reproducție, poate fi uşor spo- rit numărul animalelor domestice din țara noastră, Tot așa de rentabilă este și crește- rea păsărilor de casă, care constitue a- semenea o însemnată bogăţie pentru țara noastră agricolă. Pentru a se ve- dea cât am perdut, prin cedarea teri- toriilor, și cât ne a mai rămas din nu- mărul păsărilor de curte, înregistrat de statistica anului 1939, dăm aci urmă- toarele cifre: Numărul păsărilor de curte Teritoriul 'Teritoriul Total rămas cedat (1939) România Mii capete Găini 20,825,1 9.8348 30,659 Gâște 1,594,1 650,4 2.2445 Raţe 1.474,1 540,0 201441 Curci 335,1 150,0 485,7 O ramură importantă a economiei noastre rurale o constitue cultura plan- telor alimentare și industriale. Cele din- tâiu sunt mai mult culturi de grădină- rie: fasole, mazăre, linte, cartofi, varză, ceapă și diverse zarzavaturi, pe când cele din urmă sunt mai mult culturi de- 104 iţa cina tutunul Seul sfecla de ai Și Culturile de plat satisfac în primu sum ale fiecăru practică pe s „ unde E, pir E înființate, E nu cota populației titi ” turi de k ii e leat produc Baile E tn necesităţile industria ta hi merită o deosebită ate tre, meri € ci i »entrucă oferă posibilitatea MEA dp o desvoltare A ci fm ani ale dustrii naţionale, E aia mine E iar pe de Ea parte pot pote Ar export, Și pieţele străine. Plantele industriale i eritoriul Total rap cedat (1939) România Mii hectare ă 325 253 51, ia 98 24 122 Rapita 335 211. 612 FI. Soarelui 405 1233 1638 Siecla de zahăr 321. 218 6534 "Tutunul 13,3 83 216 Total 1617 2083 310,0 CULTURA POMILOR ȘI A VIILOR Suprafeţe însemnate ocupă în țara noastră pomii roditori şi viile. Produc- ş ţia fruc e.or şi a vinurilor, în anii buni, “este considerabilă, Numărul pomilor ro- ditori din toată țara a fost de circa: 6,1 milioane nuci, cu o producţie mij- locie anuală de 10 mii vagoane; 10,5 milioane meri cu o producție de 10,6 „mil vagoane și 58,8 milioane pruni cu „0 producţie de peste 40 mii vagoane. Viile au produs anual, în mijlociu, 10,5 „ milioane HI, vin, „ Livezile de pomi roditori și planta- țille cu vii au ocupat în anul 1939 o suprafală de 641,9 mii hectare, din care „431,6 mii hectare in teritoriul rămas la A 2043 mii hectare in teritoriile voducția fructelor şi a viilor asigu- deosebire populaţiei din regiu- > deluroase, venituri considerabile. litatea culturii pomilor și viilor ide insă de o bună organizare a țulul de fructe și vinuri, nu nu- Vederea, consumației, din inte- pa E apa Azi ALMANAHUL 5 aţ mai ales pentru export, riorul sa GA aceata este timpul să In afar a o selecționare a fruc- ne gândim și IA area lor prin indus- fructelor și a insemnată, curând. PĂDURILE i ărei valoare n'o Avuţia pipa A ia o constilue putera 18 AER ei Insemnătatea lor fără îndoială pădurile. gr oi tă, de veacuri și m île Duel i. trece peste Jenii a neamului nostru, . uri puteriie petre de a o pătrunde c zi bișnuită. ES ere e cuprinde intregul mister al i tii tre în lupta necurmată rezistenţii noas! : TE contra tuturor neamurilor străine, ne-au călcat pământul strămoșesc. In codru, „frate cu românul“, s-rămoșii noștri își aveau adăposiurile sigure, umde n'au putut pătrunde hoardele barbare, pornite din fundurile sălbăti- cite ale Asiei spre țările cultivate, cu rosturi gospodăreşti, ale Europei. Toţi au fost nevoiți să ocolească pădurile noastre, tot aşa, cum le au ocolit Hu- nii, Tătarii și Ungurii, trebuind să se retragă prin stepe și câmpii deşerte, sub corturile lor călătoare. De unde și vorba românului, că „apa trece, ple- trele rămân“. A trebuit, — cum? istoria nu ne spu- ne, — să ne pierdem ducii și voivozi!, — să ne stăpâniască, în cele din urmă, levantinii, ca pădurile să ajungă pradă ferăstraielor nemiloase ale întreprin- derilor jefuitoare jidovești, Au rămas munţii noştri despoiaţi de podoaba pădurilor seculare, s'au pră- buşit stăvilarele brazilor, stejarilor şi fagilor, ce ţineau drumul șuvoaielor de ape, ce, în urma deseheurilor, inundă acum câmpurile, pustiind semănăturile, lăsând să se prăvăliască stâncile în drumuri şi să se deplaseze dealurile din rosturile lor, O muncă grea ne așteaptă, să ne re- facem iar capitalul nepreţuit' al pă- durilor noastre. Codrul creşte încet, îi trebue ani indelungați, până să-și în- figă rădăcihile adâne în straturile stân- coase ale munţilor, în timp ce securea şi ferăstrăul îl doboară într'o clipă IA pământ. P roblema refacerii pădurilor, a €X- Ploa'ării în mod raţional a diferitelor esențe lemnoase, urmându-se cu seve- titate prescripţiile de apărare şi păs- O CUVANTUL trare a pădurilor tinere, trebue pusă serios la ordinea zilei și rezolvată cu aplicarea celor mai aspre sancţiuni, Suprafața pădurilor a fost în anul 1939 de 6.3365 mii hectare, din care am rămas numai cu 4.487,77 mii hec- tare, instrăinându-se 1,8488 mii hec- tare prin cedarea teritoriilor din anul acesta, Am pierdut imensele păduri din Nor- dul Ardealului și Bucovinei, și o mare parte din pădurile Munţilor apuseni ai B:horului, Silvaniei și Sătmarului, cu bogăţiile miniere dela Baia Mare și Baia Sprie. COMERTUL ȘI INDUSTRIILE Datele statistice pe anul 1937 ne a- rată următoarea situaţie a întreprin- pa mari industriale din țara noas- ră: Numărul întreprinderilor a fost de 3.516 cu un capital investit de 46,3 mi- liarde lei. Valcarea producţiunii s'a ci- irat la 64,6 miliarde, pentru care s'au întrebuintat materii prime în valoare de 35,3 miliarde lei. Personalul angajat a fost în număr de 278.919 și a fost plătit cu 7,7 miliarde lei. Numărul, capitalul şi valoarea pro- duoției se repartizează pe categorii de industrii în modul următor: : Felul N-rul între- Capual Val. industriei prinderilor învestit produc. Milioane lei Alimentară 991 10.774 12.940 "Chimică 270 11.383 14 682 Metalurgică 356 17.940 10.495 “Textilă 514 6 981 14 228 Lemn 670 2.234 3.532 Pielărie 155 939 2.110 Hârtie și arte 141 2.8417 3.163 grafice Materiale de 258 2.385 1.639 „construcţie Sticlăria 39 573 589 Electrotehnică 2% 90 417 Ceramică 33 129 112 Total 3.512 46.275 64.567 Majoritatea covârșitoare a întreprin- derilor mari industriale a rămas în tara noastră, înstrăinându-se totuși o par- “te destul de însemnată prin cedarea te- Titoriilor transilvănene, basarabene, Am pierduț minele de aur, argint și cupru de'a Baia Mare si Baia Sprie, multe instalații industriale, staţiuni în- bucovinene. şi Aa Rea) 105 semnate balneare şi isvoare de ape mi- nerale: 'Tușnadul, Borsecul, Sângeor- giul, Sovata, Băile Felix şi Băiie Epis- copiei. Statul român a investit mari capita- luri pentru desvoltarea comerțului gi industriilor, ale căror averi au rămas în teritoriile cedate, Creditele acordate marilor întreprinderi industriale și co- merciale pentru punerea în valoare a bogățiilor solului şi subsolului din Transilvania, Bucovina, Basarabia și Dobrogea se urcă la multe miliarde lei. Aşa se curăță... Genţile de piele se vor spăla cu apă căldicică în care veţi pune puţin oței. Le îrecaţi apoi cu o câzpă moale până se usucă, bine. y Luaii albușul unui ou și-l bateţi o ieacă, apoi turnaţi peste el o cantitate mică de terbentină. In acest ames.ec muiați o cârpă de flanea cu care fre caţi bine gean'a. Daţi în cele din urmă lustru cu o flanea uscată. x * Aparatele şi obiectele de cauciuc nu trebuiesc fierte, căci se strică. Ciătiţi-le cu apă călduţă și lăsați-le o oră în apă rece. * Chihlimbarul se curăţă bine și capătă un lustru frumos dacă îl şergem cu o cârpă de lână muiată în spirt de vin. * Fildeșul îngălbenit se poate inălbi dacă îl frecăm cu o flanelă muiată în ulei de terebentină. După această operaţie fildeșul se ex- pune mai mult timp la soare Peste câteva zile cwoarea galbenă dis- pare, fildeşul revenind la culoarea lui naturală. * Gulerele albe de crep de chine se cu răţă, bine cu spirt amestecat cu cretă. * Locul pătat cu cerneală roșie va îi uns cu muștar proaspăt, — apol se va spăla cu un burete. y ALMANAHUL „106 TEMPLUL ROM L Fun Y fn Parti AN DIN DENSUş Atta „Așa cum se așează straturile geologice în procesul de alcătuire al scoarței pă- mântului, mărturisind vârstele nenumă- rate ale globului, astfel biserica pe care am numit-o „Templul din Densuș” îşi “mărturisește vârstele istorice și cele de credință, —Ciudată îmbinare, cum poate rar se tâlmește ct unde, această biserică este ădită pe rămășițele unui templu ro- , durat de oștile colonizatoare, care împletit sângele lor cu acel dac. Acolo unde se înalță fumul jertfelor către divinităţi păgâne, unde tronau Tă- boinici sau mercantili zei romani, |U- megă lumânările de ceară sub iconostds, patinând, cureolele sfinţilor lui Dumne- zeu, Biserica din Densuș înfățișează un exrem- plu viu; o sinteză, în piatră, a procesu- lui de permanență și de stratificare “ vârstelor noastre istorice și ale credinței. Ai are Ce 9 Sa U îq cu cauciuc, totul se a roți a : ate pe -"loază cu 0 uluitoa monta | înainleazi e 18 : tori să. totul + P se fără cru- = ata finiţie & at rel i! ză îndreptându-se fără cru p antră ( L pn viteză A 4 vechea ci luptă între Te Ve inamic: le țare spI noua lege A războiului pă ». 3 WE, | es A teal D războiu recizie, vileză şi ma. a noţiunii ară. alogare a n0) pi- i itialtivă, zi eu popoare la catalog iz valabi cere inițiali distrugere, era firese tea tag a rămas Stem dn capi re pulere N motorizat să capete în TEL? sue să recun"e? dâncim câl ai ca eleomenlu ai complexă şi rodnică 1ă, treb d vrem Sâ Ccruui acuz ță cea Mi i. când Jiclu Ea pa DD ra * focului, €oantemul conflicera, că răz întrebuințare armele, cea care în “ară$ L n - i et nte £ A : iulie a încins iară, Yopărtat Cut Dintre, ia străluciţ toate aceste ce ne ăzi S'a “tioă a bâla- > te în Pi $ » astăzi “amantică a run “atia oiul de 35 eta rome ii: este aviația. i dela concep! “oenire calități ia prin aparatele de Ip iilor de ură “acum este 9: depia- IT, Eu cala! cele de bombarda. ! : a A Ar i = ai în spec Pee) i a Războiul se în acțiune, +. amism tă Și iN sia ofensivă prin „excelen. uriaşe de pa este decât dină ment 4 țiune poate avea întotdea, sare, LA i sscotit ce: ță, —. ie a atacului. ă i tehnic ta lui care, a Nas lis- una IN e e rază de acţiune ma serul Omului iiloace de dis Drin viteză şi Taz hz Cree aliptice mill0 oman- prin 'e armatelor de 'azi pot je mai 2pOCAlP sup decât să comar avioanele _£ are p. î a %- inima vulne. i :“n'erul gigantic Te: înce pânăn inima vulne iruetj i depărtare-eşich er chia sa pătrunde a oriului inamic, unde de din € să obțin i “mabilă a ; „ei metode şi ăiilor, Sau “vele, volane, : precizia nout met al bâtă) anuire de manive dameniul - —. prin vi de tir şi printr'o for i butoane, Tan Pi amstrumeniății Ce e - distrugere — pârghii Său, casei sale scule de Tăz 11% nsiderabilă de distrugere - maxim al ue Ba:! să ate nimici punctele a A cari po2 +: "= Anțtreagm rețea de rezs- EI: ină întreag i rin se Spril - adverse. iu, trecând P îi a forţelor Y în 30) Arșit A de lupă, a E dar în războiul OSI i di- nesfârșii a “bene bana- i JL, stre, primul con- hi ta motorizate, și până la Mr amic -al zilelor noastre, p jele cazane militare pentru supă, d ” SI ra străfulgerarea de bolid a ! v'oanelor. prin pe bordul unui vas german în căutarea inamicului Maiorul Wick, cel mai tânăr co- mandant de regiment din lume, un as al aviației germane, s'a prăbuşit murind eroic pentru patrie tact cu inamicul îl face arma ac- riană, Specializată şi ea după diversita- tea, tehnicei de luptă, av aţia se îm- parte în 'mod firesc în mai multe categorii distinete. Când furtuna de foc a războiului lrebue să se deslănțuească, avionul de recunoaştere se strecoară die- cret in țara vrăşmaşe şi înregis rea: ză grație fotografiei aeriene a'âl de perfecțională astăzi, nodurile și puncte'e cele mai însemna'e pentru întregul complex al economici de război inamice. De îndaă ce loate aceste punele uu fost bine studiate — întoemindu- se adevărate dosare cuprinzând schi- je, fotografii, rapoarte şi calcule de havigăție acriană şi de explozib'lul Hecesar distrugerii sau neutralizării pentru un anumit timp a 0bine iv lui fixat — adevărata aviatie de război e gata să intre în luptă, Int”adevăr, cunoscând. cari sunt jintele ce trebuese atinse — fiecare 109 Comand d al a lin fi i i de „Mare “unitate ta Succesiune UTIL In ordine de 1 i în raport ca ni cirii obi ți plai Apor C, ] Ma i Pentru ale bericolui ce-l Meat » Sau față i a de para! ir aţa "de po ilităţi rr DA Lu sibilitățile rețelei de i i le-ar avea zur je ke război 'nâmide mită SI! * bombarda, işi pe pe ament îşi iam: dar ȘI iau ime- Pr ul spre „țintele hotărâte : 4 ] formaţiile d ară > bombard ere inamice înce “or. Ap acrodromur le Mai apropiate i a i dpropiate ze aVioanelor de vă. nătoare ale usa: șI i a lvensarutui (oară ao sp: țiul aep; e MPiedice neursiunea în dromurii ian, ce I& aparține) aero- mi (pie: RAILElOY de bombarda. tisă a C constitue Un grav și per i ț pericol pentru toate instala- pu noastre de „Tăzbo; din dosul ontulu ) nodurile de cae ferată prin cari se scurg trupele vrăjmaşe Spre primele linii, fabricile „de MA Niţii, depozitele de explosivi, de ca» buranți pentru aviație, cazărmile, podurile, lucrările, de fortificaţ i, ete. brăzdlând cerul țări; 4 țării Prin a nimici Tanc francez scos din luptă în urma atacurilor germane mm e ate m e a DN III RR N a EP pai "110 Cum însă inamicul nu stă inactiv în asemenea cazuri şi tr mite în în- tâmpinarea bombandierelor noas 'e “ mişte avioane mici, foarțe rapide, man'abile qi bine înarmate, adică aparatele de vânătoare, suntem obli- gați să ne întovărăşim şi noi de ase- menea avioane, ca să ne apere în timp ce executăm misiunea de dis- trugere la care am fost tr mişi. In -celaşi timp, tehnica construc- ției aparalelor de bombardament a evoluat simţitor în ultima vreme, permițând şi acestor av.oane, deobi- cei mai mari, mai greoaie şi mai lente, să se poată lupta cu eficace - tate cu vânătorul inamic. „Dar atacul aviației noastre, care trebue să realizeze în mod neapărat surprinderea inamicului și distruge- rea obiectivelor propuse, mai este împiedicat de ceva, de vastul com- plex al organizaților de A CA (apărarea contra aeronavelor) dn seritoriul inamic, care atât prin mijloace pasve (în centrele indus- triale şi civile: alarmare, camuflare ete.) cât şi cele active ale frontului “şi dim interior (baterii anti-aerienc, mitraliere, reflectoare etc.) caută cu +otdinadinsul să zădărnicească mi- siunea noastră doborând sau numa! gonind avioanele ce vor să zboare pe deasupra lor. Inventivitatea mililară a ocolit şi acest neajuns — atunci când focarele principale de A. C. A. nau pu ut fi nimicite prin suprindere dela primul sbor de bombardament —— inaugurând sborul de noapte sau mi- siun le de război executate pe timp neprielnice (ceaţă, nori etc.). „ Admiţând că acțiunea noastră de distrugere a cenlrelor vitale inamice a rcuşit pe deplin și că armata ad- ersă lovită în complexul ei de or- ganizaţii ofensive are nevoe de timp ca să se refacă, noi continuăm pe cale aeriană o hărtu'ală permanentă, distrugând pe rând si obiectivele se. cundare şi zdruncinind în acelaşi t0p zu cal vrăjinașului, proape paralel c A ră ret mită a pie il de profitând de bulversarea produsă A neașteptate de masiva și aie „_moastră acțiune ofensivă Sanii ec „țur'le cele mai îndepărtate aa) E: a măi Slab păzite — din țara inamă. cului, armata motorizată Al de formaţiuni: eoxii i] precedată : pacte de tancuri, ALMANAHUL păşeşte năvalnic la atac, în urina unei riguroase pregălii! de artilerie, Inamicul desrădăcinat din poziţ le în cari se statornicise de tăvălugul greu de foc şi de oțel al tancurilor se retrage sub ploaia permanentă de foc a av'oanelor, Carl, urmărindu-A fără cruţare nu-i dă răgaz să se or- gamizeze pe 0 nouă linie de rezis- A de interior, de unde îi pot veni, muniții, carburanți, materiale, provizii şi rezerve umane, prin dis- trugerea căilor de comun caţii, zdro- bit de armata implacabilă a motori- zatelor cari avansează într un galop drăcesc secerând totul din interio- vul carapacei de oțel a tancurilor, vrăjmaşul, nu mai are sorţi de scă- are. Când atacul pare că se opreşte — armata olensivă organizându-şi staţii de alimentare în inter orul terito- viului ocupat — o nouă pătrandere vijelioasă de forțe se înfige în altă parte a frontului. "Tancurile, călcând pământul zdro- pit de bombardamente şi ajutat de avioane de asalt, cari vin în zbor razant să secere cu mi ralierele tru- pele inamice în derută, se împlântă tot maj adânc în țara adversarului şi făcând o bruscă întoarcere prind —_ datorită wimitoarei lor rapidităţi de luptă — inamicul aflat în s'ânga sau în dreapta lin'ei de atac întrun uriaș şi zdrobitor cleşte de foc In urma tancurilor vin camioanele blindate cu trupe şi materiale de război, motocicliştii şi tot cortegiul militar al armatei care ocupă orga- nizând cu deamănuntul pământul aslfel cuceril. Iată pe scurt tehnica aprigă și di- namică a războ'ului de azi. Astfel a înfrânt Germania forțele trufaşe ale Poloniei, astfel a fost în- frântă Franţa. Aci, războiul a avuţ 0 fază pre- mergătoare, o fază statică pe care am putea-o denumi „faza liniei Ma- ginob, Dar această mare barieră fortifi- cată, spartă de germani prin faimo- sul bombardamenţ „în picaj” şi ce- lelalte p'anuri de luptă bazate pe vechea doctrină de război a defen- Sivei întărite. în care elementul ini- Hiativă, surprindere şi massă nu e- xista iar factorul ..viteză” şi şină” era destul dă ză ŞI „Ma Il de neglijat, nu au CUVANTUL putut opri înaintarea biruitoare trupelor Marelui Reich German i „In ceia ce priveşte problema războ- iului englez, ce continuă să se des- făşoare şi în prezent, elementele de luptă s'au văzut cu mult simpl 'ficațe prin dispariția mijlocului de atac te. restru. Anglia, a cărei supremație aeriană a fost de mult neutralizată de avia- ţia germană. care nu poate fi împie- dicată să-şi bombardeze z'Inice cu precizie şi mare intensitate obiecti- vele fixate, se vede blocată tot mai mult de forțele navale şi aeriene ale Reichului, care-i asigură sfârşit lent dar sigur, Şi în această privință, Germania a introdus doi factori noui în lup- tele navale: crearea unor distrugă- toare foarte mici, foarte maniabile şi rapide cari să asigure o pază con: as.fel un piesa Di eee Uhul din mijloacele complexului de A, C. A.: un ascultător pentru in- terceptat sgomotul avioanelor ce se - apropie, dela mari depărtări. Ultimele pregătiri: un pilot german îşi prinde hamurile paraşutei, aju- tat de mecanicul avionului său i stantă in apele teritoriale britanice şi folosirea pentru nimicirea convo- iurilor de alimenare a Angliei, a elementului aerian (avioanele d6 bombardament şi hidroavioanele). . Italia, care a adaptat întru totul tehnica atât de superioară a războ- iului praclicată cu succes de ger- mani, se află în campania pornită împotriva Greciei în fața a două mari probleme de război: impos bi- litatea aproape totală de a folosi arma motorizată în munţii albano- eleni și riposta simțitoare a aviaţiei britanice cari mai continuă încă să opereze în spatele armatelor grecești. Probabil că viitorul. întrun timp destul de scurt. va soluț ona şi această problemă a războiuiti din basinul mediteranean, gr. oi. a | Societate Anon „=. A E CAPITAL: L* | FURNIZEAZĂ în O și de calitatea cea al. / acid sulfuric acid furie pur, oleum, acid sulfuric chimic pur; sulfat de cupru: sulfat de fer. clei pentru tâmplărie, în- grăsimi, tza entru pământ, grășeminte chimice p făină de oase, făină de coarne, seleniu, negru animal, gelatină in- dustrială și comestibilă, precipitat de oase pentru hrana vitelor, me- “tabisulfit de potasiu, sulfat de sodiu, antimălurin (pentru com- baterea mălurii la grâu), etc. rășești, Brașov și Valea Călugărească ă: „CHIMICA", București — Tel. 2.04.44 CUVANIUL Anul 1940 a fost anul su politice, economice, sociale militare, Pre dramă a răsboiului fășurat și se desfășoară sub ochii i începuse în Septembrie 1939 svsi plc iase prologul: campania germano-po!o- nă. In Ianuarie 1940 se aflau în răz- boiu: Germania împotriva Angliei rprinderilor și mai ales ce s'a des- „ Franței și eroica Finlandă împotriva sa vietelor. Lumea rămăsese înmărmurită dar tot nu-i venea să creadă în „Răsboiul ful- ger” profetizat de Fiihrer Și dovediţ în campania germano-polonă. Necredincio- şii explicau înfrângerea atât de repede a Poloniei prin disproporția de forţe Și de mijloace dintre Germania şi Polo- nia atacată la urmă și de Uniunea So- 'vietelor. Nu le venea să creadă că tot astfel "vor merge lucrurile și în răsboiul Anglo- Frenco-German anchilozat de o parte şi de alta a faimoaselor linii Maginot şi Siegfried. Se zicea că arma'a franceză nu era ca armata poionă. „_Insuși adversarul o aprecia și o stima în mod deosebit. Și totuși, anul 1940 a adus surprinderile cuncscute. în stil mai mare decât 1939 Rând pe rând Fin- landa, Statele Baltice, Danemarca, Nor- Vegla, Belgia Olanda, Franţa, Anglia și 8, vor avea de cunoscut înfrânzeri ——— dresat neamului românesc, şi cel din urmă'. 1998 de GENERAL D. VRĂJITORU care cu greu se puteau r e E, ceputul anului 1940, PreVedea la în Anul 1940, a, fost ; anul celei epopei a artei bara lotus UE, militare. Arta mil.ară a iciagi sub raportul prevederilor zoili- are tot ce părea definitiv Şi sta.ornic ȘI ceeace cuutivase o intreagă generaţie democratică a războiului. Prin vic.oriile germane ale acesiui an Napoleon în- Săși avea să fie umbri., Victoriile lui Alexandru cel Mare, ale lui Anibal, ale lui Cezar, au fost depășite ţinând sea- ma bine înțeles de proporţiile timpului. Și astăzi când avem în fața noastră evenimente.e ce s'au desfășura: în 1940 să le analizăm pentru a trage învăţă- mintele trebuincioase pentru viitor în- cercând să arătăm din analiza lor ce- eace va, fi în viitor, 1, NAȚIUNEA ARMATĂ ASIGURATĂ DE GERMANI Răsboiul ac.ual, am putea spune cu drept cuvânt că este o continuare a ce- Jui din 1914-1918, după o pauză de 23 de ani, Germania a eșit înfrântă din acel răz- boiu, deși timp de 4 ani a avut de partea sa cele mai frumoase şi strălucite vic- torii militare. Ludendori, care a asigurat Germaniei timp de 4 ani acele strălucite victorii, a meditat după încheerea păcii asupra ————————————————— „Vor trimite să ne prindă și să ne omoare. Vom fugi; ne vom ascunde; vom iupta; iar la urmă, vom îi, desigur răpuşi. Căci noi vom fi puțini, urmăriți de batalioane şi de vegimente româ- nești. Atunci vom primi moa'tea. Sângele nostiu, a] tuturora, va curge. Acest moment va fi cel mai mare discurs a] nostru, a- C. Z. C. „zu a ME ANII RER RI SE i a E PR a IAD E TDI ALMANAHUL 114, pricinilor cari au contribuit la pierderea văsboiului şi în sorierile sale apărute după răsboiu; „Conducerea Răzoiului şi Politica”, „Memorii” şi „Războiul total” a stăruit asupra acelor pricini, cerând ca ele să fie înlăturate pentru viitor şi a- nume: . a) INARMAREA SUFLETEASCĂ Războiul a spus el, va trebui dus nu numai de armată ci și de naţiune. Ar- mata, victorioasă pe front va trebui să găsească în spate o naţiune care s'o spri- jine şi nu s'o descurajeze. Luptele poli- tice și defecțiunea socialistă, în 1914-18, atunci când încă armata nu fusese în- frântă, au adus prăbușirea. Infrânzerea a venit întâiu din in.erior şi apoi de pe tront. In viitor va trebui să fie eliminate din masa poporului german elementele neomogene care împiedică unitatea sa. Aceste e:emen'e erau întâi vrei care slă- beau coeziunea naţiunii germane prin internaționalismul, socialismul şi paci- fismul lor, şi în al doilea, râgd acei germani cari alături de evrei formau partidele politice antinaţionale (sociale şi comuniste) punând interesele lor de partid și de castă mai presus de ale na- țiunii şi poporului german. Va fi necesar să nu se mai înceapă un nou răsboiu până când poporul german libera, de elementele evreeşti și sociali- ste-comuniste diso'vante, nu va avea €e- ducaţia cetățenească, sufletească forma- tă în sensul că datoria supremă a ce- tățeanului german este de a-și sacri- fica viața pentru patrie, el fiind trecător şi numai patria germană fiind nepieri- toare. Răsboiul viitor fiind un răsboiu total, între natiuni, necruţător pe viață şi pe moarte, națiunea germană nu va putea, eși biruitoare decât dacă fiecare german va fi convins și educat în da- toria sacrificiului vieţii sale pentru glo- rie şi Patria Germană. Cuplul Ludendorf-Hitler a con'ribuit să se ducă la bun sfârșit aceste im- perative. Naţional - Socialismul creiat de Fuehrer, luând în mâinile sale frânele „puterii, a început prin a da Germaniei structura sufletească necesară răsboiului asigurând o structură politică și ma AR nală totalitară în sensul cererilor mut cat și simțitor apropiată, de ceea "la i Roma în epoca ei de glorie și — S'a naţional. creiat un partid unic: partidul i Jitice în stat. Restul germanilor arie amestecat puteau fi „Supuși germani. Datoriile, drepturie lor, ca și ale s.răinilor erau diferenţiate față de ale cetăţenilor germani. Evreii nu puteau face parte din nici o categorie din cele de mai sus. Ei nu mania decât în an speciale. Este aproape omulus. E cz fi cetăţean german înseamnă a fi german pur, inseamnă a avea datorii și drepturi privilegiate, germanul putând spune cu mândrie, cum spuneau odată Romanii: sunt cetăţean (roman) ger- man! Armata germană avea să fie com- pusă din cetăţeni germani puri cari în- deplineau condițiuni speciale de sănă- tace fizică şi morală. 1 ş In acest fel s'a îndeplinit primul de- ziderat al lui Ludendorf, de a avea o coeziune şi omogenitate desăvârşită în- tre armată şi meațiune. Națiunea și armata germană au format un singur bloc: NAŢIUNEA ARMATĂ GERMANĂ. — Nu tot as-fel s'a întâmplat la ad- versari, Regimul democraţiei celei mai deșănţate, pacifiste, abolind răsboiul, a împiedicat o structură şufletească și o- mogenă la naţiunile franceză, engle- ză, belgiană, olandeză, ete. Acolo e- lementele eterogene evreeș.i, propovă- duind internaţionalismul, desarmarea şi pacifismul garantat de Liga Naţiunilor, a contribuit la slăbirea structurii naţio- nale şi la dezarmarea sufletească mai ales a popoarelor democratite. Prin ur- mare, putem spune cu drept cuvânt că, principiul organizării constituţionale și politice a națiunii și a recrutării arma- tei, a fost schimbat complect în fond și în formă la poporul german, decât era la 1918, pe când la ceilalți adversari nu numai că a rămas acelaș, dar a fost în- răutățit printr'o doctrină pacifistă şi de dezarmare! Astfel se aflau cele două tabere în: anul 1940, înainte de începerea marei drame din punctul de vedere al structu- rii sufleteşti, al orzanizării politice şi recrutării armatei. Intr'o parte — la germani — avem de fapt o Națiune ar- mată, înzestrată perfect sufletește, pe Ea de cealaltă parte la aliaţi, avem îletegiau e dezarmată și prăbușită su- b) co a d ERA RĂZBOIULUI Germania să piardă LA contribuit ca fost, după răsboiul în 1918, a „ după părerea lui Ludend ul de care suferea GQ endorf viţi! onducerea răsboiului, vor putea trăi în Ger- umite cazuri cu totul constituţia romană a lui „i TREI ta consti-uind în loc de Unitate ini te: Impăratul, Cancelarul și setul aia: lui ma.or. Unitatea conducerii războiu asigurată de Fuehrer. Aces.a A a i mâinile sale intreaga conducere; și Si litică, și militară, și economică a, răz- poiului. Nu tot astfel stătea cazul sari. Aci în alte mâini era pif e da litică și în altele cea militară, fiecare adversar făcând un dualism de condu- cere, aparte. Ei nu au avut la isbucnirea războiului nici măcar o alianţă sau un plan comun de război!... c) ECONOMIA RĂZBOIULUI O altă pricină, care a contribuit, după Ludendori la înfrângere în 1914-1918 a fost lipsa de pregătire economică a răs- boiului. Războiul viitor, zicea el, va fi un răz- boiu foarte costisitor, fiind vorba de e- fective numeroase ce vor necesita arma- ment, muniţiuni avioane, hrană, etc. așa că va necesita o economie de războiu specială bara.ă pe stocaje de materiale și hrană. Un luptător costă astăzi anual circa peste o jumătate milion lei. Germania, fiind din punct de vedere economic în inferioritate față de adver- sarii săi, mult mai bogaţi şi cărora le rămânea deschisă calea mărilor, a dat economiei sale de războiu cea mai mare însemnătate. In special asigurarea unui stoc de răsboiu în aur și devize și de stocaje de materii prime, hrană și asi- gurarea unei industrii însemnate de Tăzboiu, a constituit prima ei grijă. 2. PREGĂTIREA DIPLOMATICĂ A RĂZBOIULUI O altă cauză pe care o atribuie Luden- dorf pierderii răsboiului era lipsa de pregătire diplomatică. Era abaterea dela acel principiu a lui Napoleon pe care-i piăcea să-l pronunţe foarte des, că un Tăsboiu trebue câştigat înainte de a fi început In 1914-1918, războiul pe două fronturi a fost fatal Germaniei. In vii- tor, zicea Ludendorf, va trebui făcut to- tu ca, să se evite un nou răsboiu pe două fronturi, Fuehrerul prin geniul său po- litie și dip'omatie, avea să repare sub acest raport greșelile din 1914-1918, gre- —————————— „Priviţi în ochi pe cel ce i cari aveau să, 4 le facă se fără ajutorul ce adversașii, Șeli pe lăsându atât de 3. 8 Concepţia steag ala $ : Schlieffen â, pregătiri, «E PeTalului von şe Pregățirii unor bătălii cle- „ după modelul băţă] Anibal la Ca iei cleşte a lui =, ne, sa dovedit justă și adlotoare pentru vrăjmaș în 1914-1918 cându-i Ger, i i : pe frontul ele a ir, de ic a Pe frontul de vest, însă unde adver- sarul va putea ușor sprijini aripele sale pe obstacole inabordabile (marea, fron tieră neutră ete,) această con j cepție care în 1914 dăduse greș, nu mai pu- Ale N aplicată în 1918, A rebuit, să se adopt i U- perei frontului, Re: SORA k Practica, strategică a, ruperii frontului în 1918 prin 'cele trei ofensive date aci a dovedit însă că, o asemenea concepție strategică cere: întâi mijloace speciale de putere pentru rupere, viteză mare pentru pătrundere precum și rezerve însemnate eșalonate înapoi pen.ru con- tinuitate și al doilea că, primul obiec- tiv strategic nu era Parisul ci Amien- sul, aci putându-se separa cei doi adversari, englezii putând fi împinși spre mare, pentru a fi scoși din luptă și francezii spre Sud Est pentru a fi scoși din luptă înt”o bătălie învăluitoa- re și nimicitoare. In.inderea mare a fronturilor de luptă şi marea eșalonare în adâncime a mij- loacele speciale de recunoașteri de le- gătură şi de observaţie, ce se putea ob- ține dela aviaţie, dela mijloacele spe- ciale motorizate și dela mijloacele t. f. f. etc., cerea o organizație specială a tru- pelor speciale de geniu, a trupelor mo- torizate de recunoaștere și a aviației de recunoaştere și de vânătoare. Această organizaţie a avut-o Germania. Strategia a fost amănunţit pregătită de comandamentul german. Războiul a- vea să fie o repetiţie al celui din 1914, dar cu alte mijloace și fără greșelile de atunci. Nu tot astfel s'a întâmplat la adver- i vine şi dacă în ochiul lui veți simți că scânteiază vre un mic interes personal (fie material, fie am- biţie, fie patimă, trufie) să știți că acela nu poate deveni le- gionar“, PE i si a e Cc. Z. C. DN ALMANARUL AȚIUN banat pe puterea defen- DESFĂȘURAREA OPER, si ta „Ei sau ban Li utea opri :: operaţiunile depe montul de Vest, a- elor LOT, cari vor P la un operat IN ARD Jiri aria 'sivă a bai uşor pe adve războlu de poziție şi uzură, „da Dar anul 1940 avea să CEI tai şi de dala aceasta, câ Şi în alte dă “Aa istorie că renunțând la Ii Mă le | la ofensivă singura C i Fr jtatele pozitive, renunțăm la vito 'trecându-se n 1914-1918 a- N ica. Germania i 4 Tactica. Ge! i vusese succese importante, dar nu cisive. i Aceasta din prcina că nu putuse (+ prima mijloacelor sale de foc o viteză mare de pătrundere pentru a se trece dela acțiunea frontală a operațiunilor de angajare și de a'ac la acțiunea de manevră asupra fronturilor sau spatele fronturi'or rupte, Se cunoștea bine de toată lumea că, lupta nu este de fapt decât o desfășurare de forţe deoparte şi de alta, că expresiunea mecanică & forței vii este 14 m. V2. că dacă de- o pare este o masă de trupe M miş- “ oându-se cu 4 Km. pe oră (miscarea normală a infanteriei) iar de alta o masă de trupe m mișcându-se cu 30 Em. pe oră (mişcarea trupelor moto- fizate) pentru ca forța vie a celor 2 mase să fie ezală va trebui să se afle în următorul raport: 14My2 — 14 mV2 sau 8 Mai — 450 m, sau M =— 450 m, sau M = 50 m. RI Cu a'te cuvinte massa de trupe M care se mișcă cu 4 km. pe oră va trebui să fie de 50 ori mai mare decât massa de trupe mm care se mişcă cu 3) km, pe oră, pentru ca ali se afle în egalitate de forță vie. ee Su aite cuvinte am putea spune că o „divizie motorizată reprezintă ca forță „Vie valoarea a 50 de divizii serleaiie zi „Acest adevăr simoiu al avantaiu e aduse de motor în arta har Ă n apariția unei arme speri : aviat d peciale arma „e A pen maria untaiter me: lor motorizate. zl, e Aa Sr advers, 4 j Dreciat Ja ari pe câni nu tot astfel sa în- vea să rămână — 1940 — incă mul.ă Vreme in starea lor de anchilozare înapoia liniilor Maginot și ziegfried, Vom vedea in ordine Cro- nologică când ee vor deveni active din partea Go>rmaniei pen.ru ce aceasta a renunţat la avantajele ofensivei atâta timp! OPERAȚIUNILE DIN FINLANDA gtectele inţelegerii dela Moscova, cu prilejul vizitei d-lui von Ribbentropp, aveau să se vadă nu numa. cu ocazia campaniei din Polonia în 1939, când Po- lonia a fost împărţită intre cele două mari puteri, dar și cu prilejul încorpo- vării State'or baltice în Uniunea Sovie- telor. Incepând însă dela finele anului 1939, Finlanda avea să-și apere inde- pnedența cu armele in mână. Atât în 1939 cât și in 1940 desfășu- vările operațiunilor ce au avut loc în acest războiu sovieto-finlandez aveau să fie o surprindere: — fiindcă disproporția de populaţie de teritoriu şi de forţe armate numai lasă nicio indoiată că lupta era complect inegală — fiindcă Finlanda a fost lăsată sin- gură fără nici un ajutor, Totuși împo-= triva tuturor așteptări'or, Uniunea So- vietelor a obținut cesiuni de teritorii însă după înfrângeri militare rușinoase şi fără ca Finlanda să-și piardă com- plect indedenpența. Numai dună ce, Co- mandamentul Sovietic a îngrămăait în- semnate masse de forțe și mijloace, Fin- landa care s'a apărat eroic a cedat; fără a fi complect doborită. SS tan aie isa al cetățenilor finlandezi pini pie știenți de va'oarea independenții 1 Armata d Ă td SE de miliție a Finland 4 cea mai ru mdei a daj Vezi lega moasă pildă de ce poate de- ȘI o armată bazată mai mult CUVANTUL Manerheim — unde s'a putut rezista, și unde azresorul n'a putuţ intreprinde de gât acţiuni frontale, orice posibilitate de manevră şi de învăluire fiind exclusă, i — Al patrulea, situaţia victorioasă. a apărării finlandeze se mai datorește conducerii operaţiunilor, aflate în mâna, unui mare comandant generalul Maner- heim, care apreciind just situaţia Fin- landei. a creat linia de apărare ce-i [| KAU, e e NE Mp Aaaa e SE aaa oma) putut fi folosite î i 4 din. prloina za d £ Dină amplitudine, erali, , AEbtată, otară o imagi su TA Sa Poe. Pe ba a) Opera tunilor să și. până la i FED la inceputul anului 1940 tate re e ARI a păcii. Liniile pun vietioe P sintă posiblităţi'e armatei so. s'a cil pat le indică, direcțiile unde Dună presiunea sovietică, ) Cm se veda, sincure'e căi de 4 za /p Wemuenug e OT Ze Pi AS IT At pese (a AAA fa 9 ei, ă „tâmp'at Ja germani i E pe milițieni dq 7 e ecât pe trupa bei EMA avea a menu UN Ca ctre Hi “suni cor „aerului, cele lă armă a Î e insomnățatea indeponden igiettăpunerae, ine Aer tea ca arma în renede un. dezechilibru ka, E 2 AV ouă De ndezţă, RN Rin iai aipEe AIBĂ a, armatei popaerea tactica îni- ai fane ea pe climatului i peciaă apărător care a fost un avantaj pentru — AY taeilea Stăvlar pentru agrrsr. frontierei ivi E dial orește situatiei de poziţii succesive, tori apei „0. JInle văz Suălegică IN vun.anda me S0= viete.or erau : tsi Leningrad-—Vippuri— Helsinki. pitalei şi __ Kema Suomosalmi. Prima ducea la cucerirea ca! a centrelor popula.e cele mai însemnate. Marşul strategic era greu din pricina poziţiilor Manerheim sprijinite cu flan- | Poarta numeie, singură poarva pe Unu Sovietele pu.eau pătrunde în Finlanda. — Al cincilea, se mai datorește lipsu- or sufletești aflate la trupele sovietice îi mai ales ale comandantului dublat de Politică, = AL șaselea, aviația, sovietică, ca și *Tipele motomecanizate sovietice, nu au Ea eră Fin- nui. ţ ambele căi. i Sovietele au secat eroice pe amân Jandezii le-au a două. pepruarie - pană la mijloeu Ju e străpungă per mele linii detensive iaca al Vippuri suferind pierderi să a3 citi eşecuri au făcut Ca ele re ed i sfârșitul lui Februarie și d îi rr mijloacele i n sug feri i ile indicate de săzeţi dap sproporții considera a tepi tel APO anda s'a văzut nevoită să primească pacea. cae La 12 Martie iată ce scria presa se pra dramei fin.andere, privitor la accep varea păcii de către Dietă : Et: Din om în om sa comunicat fiecăruia din acei 80 de deputați ai Dietei să se întrunească la noapte in şedinţă secretă, Unii au fost readu;i de pe front, Toţi ştiau despre ce e vorba. Dovadă că Vrco câțiva veniseră la ședință cu brasardă ni 3 in Apă 11 noaptea, Președintele, des- chizând ședința, le aduce la cunoștință că în urma unei telegrame venite dela Moscova, d. Kallio a decis convocarea de urgență a Parlamen.ului. spre a-i se supune stadiul negocierilor cu Sovietele. „Dau cuvântul d-lui Tanner, ministru al afacerilor străine. - „Omul care nu voise să cedeze in No- „ sembrie, care demisionase, care se lup- e ca un tigru să poată rupe din gura ursului alb libertatea poporului său, se a et in în jachetă neagră şi „ „Domnilor, în clipa în care iau cu- crea gi inu işi pune sem- XPadiioa “ja pecapa e pag Pad CATE. DE a fost țara noastră d fi a noduri, dar avea „In sala mică a, comisiunei de afaceri 3 e a Camerei, cu f e cu hartie albastra pi rel a00pe- ALMANAHUL 4 de priveghiu, domnea o liniște ae mormânt. itişă situaţia: Finlanda a pisteul Cei, enii de 46 de ani. utința să mai improspă- Dela Suedia răspunsul a rel oate intra în răz- venit ca aci a ete să treacă pe te- hd d-stră trupele franceze şi en- ritori căt aşteaptă dela 26 Februarie sri ingăduie irecerea. Alt răspuns: ia că partea, Norvegiei, acelaș lucru, Intre timp 2000 de ofițeri au căzut nu- mai intru apărarea portului Viborg (Vii- puri). Nu vă mai spun, câţi morţi am avut printre soldaţi. Lăsaţi singuri, în luptă, cu un inamic care la ficoare vrei zile aducea noui trupe, odihnite, urma să murim până la unul şi să ne pierdem și țara şi libertatea și to.. De Miercurea trecută delegaţii noştri la Moscova re- zistă, Nici ei nu mai pot. Astă noapte, au cedat. „In clipa aceasta, ministrul Insirucţiu- nii Publice părăsi banca ministerială și se duse să se aşeze în.re deputaţii opo- ziţiei. Instalat printre ei, se ridică din nou : „Eu, ca membru al guvernului, nu-mi dau semnătura și nu-mi leg numele de o capitulare. Ministrul Educaţiei Na- ționale nu poate face una ca asta, „Nici ministrul de războiu — adaugă colegul său, care la rândul lui părăsi banca ministerială, Urmară scene dramatice. „Doi fii mi-au murit la Suomisalmi, al treilea la Viborg, — strigă unul — la ce a mai fost bun aces; sacrifeiiu ? „Era mai bine să fi cedat dela în- ceput ca Estonia și Letonia ? Cum am fi apărat faima noastră în faţa viito- rimii ? Printr'o capitulare fără rezis- tență? Așa, se vede ce-am putut, ce-am Vrut şi ce a fost imposibil. Răspunderea lu mai cade asupra cape'elor noastre. spunderea cade asupra vecinilor no- ştri, Asupra noastră cade numai neno- pa rimele, suferințele. Rușinea e „pu nu mai conteneau. Răs- alte a O adevărată după cinci a „ Care la 4 dimineaţa, piei ul ip ale dteri, se termină Aceasta a ii E. în guvem. demnă de glori epopeia finlandeză pile 1. a unui modern 'Termo- să a cal sovietic a sângerat tot medo-pers. “inie cât sângerase colosul în ura 5 CU Mai mult de două milenii Dar, generaţiile sunt trecătoare. Gloria ii i ai unei generaţii aprinde fi triotismului, scăza vie a pa- Și o astfel de flacără a aprins-o şi transmis-o generaţiilor viitoare pi î ţia eroică a Pinlandei în Ianuarie pe. pruarie și Martie 1940, ii tatele Baltice însă, în fața celor în tâmplate aveau să cedeze fără, rezi A tenţă ! E OPERAŢIILE DIN NORVEGIA Defecţunea conducerii război aliaţi, de a nu oferi o rege politico-militară, economică ete. a fă- cut ca Finlanda să fie lăsată la discre. ţia agresorului. Aceste defecţiuni vor contribui ca con- ducerea politică a aliaţilor să, arunce pradă războiului Norvegia, iar conduce= rea militară să se convingă că, expresiu- nea războiului fulger nu era, Numai o vorbă. Fuehrerul avea să arate în operaţțiu- nile din Norvegia, că nu începe un răz- boiu până ce nu are siguranaţ că el va, fi un războiu fulger. Norvegia, vroia să-și menţină o neu- tralitate cât mai absolută. Situaţia ei insă între ciocan și nicovală, nu a în- găduit acest lucru aşa că în scurtă vre- me a fost învinuită reciproc de a fi fa- vorabilă unuia sau altuia dintre cei doi adversari, Anglia, care punea nădejdea cea mai de seamă a obţinerii victoriei în blo- cadă, și-a extins controlul în apele Nor- vegei Acesta a fost motivul cel mai de: seamă peniru ca Germania să iasă din neutralitatea la începutul lui „Aprilie, ocupând în 24 de ore Danemarca şi por- turile cele mai de seamă ale Norvegiei. Dar operaţiunile aveau să continuie și pe uscat, aliaţii hotăriînd să vină din timp în ajutorul Norvegiei, care a ho- tărit să reziste agresorului. Situaţia acestei țări era disproporţio- nală față de Germania. Numai cu aju- torul aliaţilor ea putea opune rezstență, Ajutorul aliaților însă nu i-a fost de mare folos. A putut păstra Narwikul și regiunea dela Nord până la ofensiva ger- mană la Vest, când aliaţii au părăsit-o definitiv. Iunta eroică a Norvegiei nu a dove- dit altceva decâţ că apărarea unei țări nu poate fi niciodată improvizată și că în faţa unui adversar desproporțional de puternie și mai bine înarmat erois- mul rezistenței contribue la onoarea și gloria națiunii, singurele nepieritoare ce se transmit moștenire urmaşilor, Insuși L!9 Germania 2 sti e sti i norvegian. | mat și stimează eroismul OPERAȚIUNILE DELA VEST ia E caracter de surpri ză, ele fiind imprimate i fl războiului fulger al Puehpeae Principiile Concepția stratezică a overati e dt peraţiu am arătat-o la, inceputul acestui Suder Sermană, aproape identică, ca u deosebirea că operaţiunile , zona Amiens să se procedeze a separarea aliaților, englezii și tru- pele franceze ce sar afla, mai la Nord să fie aruncate spre Ocean, și apoi după ce această, parte va fi nimicită să se Treia mai departe operaţiunile pentru a se termina printr'o mișcare învă'uitoare spre Sud-Vest cu armata franceză, Concepţia franceză de dat fost defensivă strategică, 9 PM CAI „Nu este locul aci să facem o analiză Și o sinteză amănunţită a războiului germano-anglo-franco-olando-belgian . şi a desfășurării operaţiunilor; cadrul unui almanah este prea restrâns, de aceea ne vom mulțumi să arătăm pe scurt des- fășurarea evenimentelor, în mod general și cronologic — și cauzele cari au con= tribuit la succese fulgerătoare deoparte și la prăbuşire de altă parte, - Inundaţiile olandeze, cetăţile și liniile de apărare belgiene, fortificate după modelul liniei Maginot, ca și armatele acestor ţări ajutate de englezi şi de francezi, nu au putut nu numai să 0- prească invaziunea, dar n'au reușit nici măcar să-i înceteze ritmul. Dreapta ar- matei germane operând în Olanda şi în Belgia legându-se cu centrul spre Lu- xemburg, a înaintat încontinuu și odată Meusa trecută, executând o largă miș- care de conversiune cu extrema dreaptă înainte a tăiat orice comunicaţie a alia- ților cu Marea, Odată această mişcare pronunțată, o ofensivă puternică germană în zona Se- dan — acolo unde se leagă linia Ma- ginot cu linia Daladier, adică la punctul slab — a adus ruperea frontului francez şi odată cu ea strângerea în cleşte a părții rupte dela Nord, 120 ALMANAHUL Situaţia forţelor aliate de aci a fost peceuluită. Din direcţia Sedan pătrunde- rea germană s'a accentua, spre Sud- Vest, luând ferma unui degetar din ce în ce mai larg şi prelungit, tă.nd la Amiens orice putinţă de comunicaţie a forţelor de.a Nord cu cele dela Sud. Soarta acestor forţe s'a pecetluit la Dunkerque. “Tot acest timp restul forţe:or franceze au rămas în defensivă pe res.ul fîron- tului şi tot aşa trupele germane la sud. Odată pronunţată operaţiunea de ni- micire prin manevra dublă învă.uitoare a forţelor aliate dela Nord, armaia ger- mană a reluat ofensiva spre Sud, men- ţinând conversiunea largă cu extrema dreaptă. Sena a îost trecută. Parisul cu- cerit şi apoi a venit prăbuşirea totală și armistițiul în fața atacului german dela Nord şi al atacului italian dela Sud, Italia in rând şi ea în războiu spre fi- nele operaţiunilor. Războiul anglo - franco-belgo-olando- german a fost și el un războiu fulger. “Operațiunile au fost încheiate în mai putin de două luni, Cauzele au fost arătate la începutul acestui studiu : Pregătirea totală și a- mănunţită a lui din partea Germaniei prin: pregătirea sufletească a naţiunii, pregătirea stategică și tactică; desvol.a- rea aviaţiei şi mijloacelor motomecani- zate; adoptarea tactice de con'ucrare pe câmpul de luptă a armelor repezi: avia- ţia şi trupele motorizate, care pă run- zând adânc în dispozitivele anchilozate ale adversarului să aducă nimicirea lor şi o sarcină ușoară trupelor pedepstre “de ocupaţie. Coeziunea sufletească a armatei și na- “țiunei dându-le tărie de diamant și nu de calcar. RĂZBOIUL GRECO-ITALIAN „Este prematur să analizăm şi să sin- tetizăm acest război în stadiul opera- tiui'or până ari. Operațiunile de aci au fost o surprindere pentru Italia și pen- tru noi. Probabil fiindcă sa dat o prea 3 mare însemnătate factorului politic şi: „prea mică celui militar. Sa depreciat A valoare adversarului şi nu s'a ținut sea- „ma că în caz de rezistenţă a Greeilor ae N MobAlule enorme ale terenului. situa A i iile ȘI operațiunilor, fără posi- solie A ag ee Ai cpu due, vor trece Rp, ii de. războiu asi Aa i n Albani iciodată operațiunile ofensive fii dusi te cu altele „ dinspre Jugcsiavia sau „mai ferici'e. Numai i e . d di N ombina/ Bulgaria, ele pot reuşi. Astfel dela, în- ceput erau menite insucessu:ul. Dar până asvăzi, ele sunt într'o p.imă fază Se va vedea in Viitor cum vă decurge desvoltarea lor. Dar de aci cum se obicinueșt vor fi decisive pen deosebire. Un succes sa şi până la a se trage e o concluzie că ee tru pace este o mare u insucces parţial nu a- arsitul unui războiu în care sunt Lie ae CL multe țeluri deoparte și de alta şi sunt angajate atât de mari interese. i i Amul 1940 între alte surprinderi a adus şi înfrângerea, noastră. Infrângere fără tă. pact re politice și posibilităţile noa- stre au fos. nearmonizate, Tnconjuraţi din toate părțile de ad- versari, numai ocrotirea din partea Ger- maniei ne-ar fi putut folosi. O politică atături de ea ar fi fost indicată. Dar democraţii noștri n'au văzut mai departe decât acei ai aliaților. De partea acestei democrații a mai rămas nădejdea în forța navală a Angliei, în puterea, ei de rezistență și în aju-orul Americii, Este un cadru prea larg faţă de pre- ocurările noastre de astăzi. Evenimentele războinice ale anului 1940 în ceeace priveşte arta militară, trebue să ne înveţe măcar atâ; că: 1) O naţiune nu-şi poate vedea pute- vea sa de apărare la înălţimea posibili- tăți'or sale dacă nu este o națiune uni- tară, omogenă şi cu o structură, politică socială şi economic rasială. Cetățeni de pur sânge naţional, sin- guri să aibă datoria apărării patriei și singuri privilegiile politice şi economice, privilegiile de ocupare a posturilor de ac- tivitate administrativă, legislativă. judi- ciară, mili ară, etc și ale întreprinderi- A industriale, agricole şi comerciale, ete. Numai astfel națiunea capătă o struc- tură solidă. Apoi educaţia, cetăţenească să fie făcută în ideia jer fei pentru pa- inte, noi fiind trecători, iar patria fiind nepieritoare. Cu alte cuvinte să existe o structură sufletească unică și eroică. axmatei, se fie la înălțimea principilor, GIRL deja pregăriţi sufletește. 'Țelurile politice să fie la înălțimea posibilităţi- ia rela ale armatei. egătirea, profesională 7 arma ei, să fie la cheta lea Ub ce am arătat, căile victoriei: ofensiva Pa pl ele ei, puterea, de suflet, pute- „ repezicit. peziciune în iti E SAU BI ter CUVANTUL REPORTER ȘI REPORTAJ Reporterul este un pachet viu de cu- riozi.ate, de alergătură, de relaţii, de indisereţie, de indrăsneală dusă până la capăt. Nu ne mai amintim cine îl definea lapidar, fără a fi spus tot: un bun reporter nu trebue să aibă decât picioare și imaginaţie. Făcând pari uuur'o specie emina- mente curioasă, caută pretutindeni, co- trobăeș.e, se fofilează, trage cu urechea isbutind câtă odată să fie cât mai pu- țin văzut pentru ca să audă cât mai multe, la nevoe forțează chiar anumite uși şi mâni — ca să afle cel din.âi, în- tâmplarea cea mai nouă şi cea mai ade- vărată, E de dorit să ia parte la orice eveni- ment. Dacă nu poate, e dator să ştie în amănunt ce s'a petrecut. Adeseori e pretutindeni. La un fapt banal ca şi într'o tranșee, pe un front Srăin, unde poate cădea tot atât de Hpsit de glorie ca ultimul soldat. Incontestabil că repor ajul e o forță. Cucereşte marea masă. Satisface toată gama de curiozilate de care e capabil un cititor, „Un bun reporter trebue să aibă posi- bilităţile de a vedea şi intrevedea fap- teie dincolo de comun și să le ştie descri. Adică să aibă talent şi să serie limpede, spunând lucrurilor pe nume. In reportajul românesc sunt mulți nechemaţi, Ziarişti ca să aibă o meserie și nimic mai mult. Gazetăria pentru dânșii a însemnat un refugiu și o afa- Pentru a fi piruitori, trebuie să începem prin a ne b'rui pe noi. A ne birui, întrângând în noi orice dorinți, orice veleități arice interese personale. deşarte, orice pofte de mărire, ————— de IIICCLAE ANDRIEŞ cere; ziarul — manta de vreme re complice. Cei mai mulţi s'au re tuit, când nu au mai dat ceva pe deasu- pia, făcând carieră prin servicii de cuier, servietă și ţigări, ba chiar mult mai jos, Un asemenea doldora şi bun de cu to- tul altceva ganztar — ajuns pe vremuri intim al câtorva miniștri şi înalți func- ționari, cari nu îndrăzneau să-i iasă din vorbă — fiind surprins întro zi, prin redacție, cu unul din acele tocuri cu pe- niţă de aur, cerneaă proprie și marcă faimoasă, a fcs. întrebat: — De ce ţi-ai luat stilou? Ce pui la cale cu dânsul? Sincer, arun-ându-și înduioşată pri- vire spre cadranul telefonului automat şi mâna butucăncasă, reputatul repor- ter a răspuns mai mut clefăind: — L-am primit cadou... Fac cu el numerele la telefon, căci mi s'a umfla- lără deştele. Un bun reporter poate scri despre ori ce, Aceasta nu înlătură specia'izarea,. necesară atât pentru el însuși cât şi pentru bunul mers al ziarului. Căci e- xistă o aptitudine care trebue lua ă în seamă, în gazetărie ca și în oricare alt loc. In presa noastră avem câțiva re- porteri de valcare, oameni de la'ent şi vocaţie, cari pot face faţă oricărei îm- prejurări, N'au reuşit însă să ajungă la puterea circulatorie a a âtor nume de gazetari de idei, dz polemiști, ori chiar numai de directori de ziare. C. z.C. 122 ALMANAHUL Reporterii noștri sunt de obiceiu sa- lariaţi mediocru, când nu de-a dreptul mizerabil. La, unele ziare chenzina, este ceva care se știe din auzite și se vede din când în când, cu suta de lei, ori chiar cu mai puţin. Din chenzinele ne- plăti.e, nu rareori, câte un patron gri- juliu şi-a cumpărat aparate de sbor, mașini de curse, sau case de raport, îngăduindu-și şi oarecare voiajuri bi- anuale — după sezon — în străinătate. Cu o leafă de foame, cu cheltueli de deplasare ades inexistente, un reporter nu va fi în stare, decât foarte rar, să facă faţă onorabilă împrejurărilor. Incomparabile sunt posibilităţile pre- sei americane, engleze, franceze şi ger- mane. Nu există eveniment de mare impor- tanţă sau senzaţie, care să se desfășoare în ţara noastră, fără a atrage câţiva reporteri străini. Mijloacele materiale ale acestora, sunt cu totul altele. Acum câţiva ani, în urma unui aten- tat politic, primul sosit a fost Geo Lon- * don. Cu atentatorii însă nu se putea sta de vorbă. Corespondentul român, — al cotidianului în nume.e căruia venise marele reporter francez, — fiind în a- celaș timp și deputat, a recurs la o stra- tagemă ingenioasă. Dela președinția consiliului de. miniștri a telefonat, ce- rând autorităţilor să lase drum liber trimisului special. Lucrurile au mers de minune. Când sa prins de veste era ea târziu : reportajele apăruseră. Ulterior, drept recompensă, corespon- dentul a primit, dela ziarul parisian, douăsprezece mii franci francezi, ceiace, în valuta de-atunci, reprezenta leafa pe un an a unui reporier român, din- tre cei buni. In ceiace priveşte gazetarii englezi, amintim că la funeraliile regelui Ale- xandru al Iugoslaviei au sosit cu a- vioane proprii, și în clipele când Bel- u] era tixit de oameni veniţi din toate colţurile lumii, iar reprezentanţii presei străine fuseseră încartiruiţi, în cea mai mare parte la particulari, un „trimis special britanic a refuzat o ase- menea locuință, pentru binecuvântatul motiv că nu avea două telefoane la, dispoziție; era numai unul şi acela pe „sală. Camera a ocupat-o un român, cu „satisfacția mărturisită de a nu fi staţ Rea confortabil TE, at vorbind, anglo-saxo „drep-uri câștigate în materie 5 4, penele şi glorios cuvântul z ndu-le — cu toate că genul a, fost inventat de Jean Loret, pe la o mie şase sute cincizeci... Reporterului i se mai cere ceva: pre- zenţă de spirit. Ea îl scapă din toate încurcăurile, îl promovează, îl lansează. Cu ocazia unui fapt de mult uitat, pe o porţiune de teren accesul publicului fusese interzis, fără nici o excepție. Pro- testele gazetarilor, şi cele căteva, legiti- maţii fluturate în vânt, n'au putut clinti consemnul. d Un confrate, cu mersul foarte grăbit, îndoind din goană reverul hainei, pentru a arăta o insignă inexistentă, dar obiș- nuită în lumea polițistă, a murmurat feroce: — Pleonasm !.. Ca prin farmec rigoarea a slăbit şi rândurile s'au rupt. Cei câțiva oameni cari reprezentau autoritatea s'au dat de-o parte şi l-au salutat respectuos. Nu e deajuns însă numai vocaţie, ta- lent şi îndrăzneală, Marele reportaj — unde goana după întâmplare și întâlnirea cu necunoscu- tul se consumă cotidian—impreună cu informaţia excepţională, sunt cel mai adesea în funcţie de noroc, Căci mai mult decât în ori care altă profesie, în gazetărie șansa e indispen- sabilă. INTERVIEWUL Interviewul este o treabă gingașă, cu îndrăsneli. Pe lânză intelizență — orice gazetar bun e înainte de orice deștept — se cere o anumită suplețe de spirit, me- morie şi deosebit tact; nu numai per- sistent ci şi politicos, abil, incântător, convingător, și în acelaș timp îndrăsneț. O convorbire uscată, rece ori deslâ- nată, e tot atât de anostă ca un arti- col idiot. Desigur, e greu să găsești un gazetar atât de destoinic, cu atât de variate calităţi. Ne amintim că nevoia unei gazete — sunt câțiva ani de atunci, — cerea, la, o oră târzie din noapte, un inter- view cu ministrul de externe. Redactorii, câți mai rămăseseră la acel ceas, se co- deau. In sfârşit se oferi un edec, care ştia să îndrăsnească oriunde și ori când I sau așternut câieva întrebări pă hârtie. La urmă, un ghiduş a strecurat o frază absurdă, caraghioasă. Celui ce avea să-şi măsoare puterea şi trecerea i s'a atras perfid luarea aminte că acolo RER i AN ANARU II me Cea SI ae aa se găsea punctul 'de rezistență, la care interviewatul se va indârji de sigur să dea din umeri, să zâmbească poate, dar să nu răspundă. = — Lăsaţi pe mine! a mormăit vechiul reporter, chemând la telefon casa mi- nistrului. 1-a, răspuns feciorul. _— Excelenţa Sa e acasă? — (profesional): Dar cine e acolo? — (de sus): Ce-ţi pasă! răspunzi la intrebare. — (intimidat): E... însă doarme. — Nu-i nimic! Scoală-l! — Cum să-l scol?! — Iaca bine... că n'am să te'nvăţ eu şi asta. — Dar vă rog, cine-i acolo? — Nu te importă! Il scoli... atâta tot. — Păi... — Nici un păi. Ii spui că's eu. — Cum vă numiţi? — Nu-i treaba ta. Ştie 'mnealui... Cu o mașină a ajuns repede. Când i sa deschis, l-a svârlit pe cerber în lături, năpustindu-se spre dormitor. Il cunoștea pe ministru de mult. Iși per- mitea familiari.ăţi. Contribuise cu câte- va, cărămizi de literă tipărită la acel glorios — şi nu prea! — edificiu po- tic, — Dom'le ministru, să-mi spui cum stă treaba? — Care treabă? — Ei!... aia externă! — In ce privinţă? Intrebările n'au întârziat, așa cum le scrisese primul redactor. Stâna pe marginea patului, în halat, bâţâind leneș din picioare, excelența s'a supus — martir jovial și somnoros, To.ul a mers bine până la chestiunea boclucașă: — In ce stadiu se află plenipotenţa maximă a zenitului etnografie dintre Rămânia și Mica Inţelegere? a silabisit reporterul. — Cum ai spus? s'a interesat inter- locutorul. Celălalt a repetat. Ministrul gata-gata să pufnească, — Habar n'am!,.. — Cu mine nu merge de-al-de-astea! — Dar... Şi — Nu vreau să ştiu nimic!... Ai să-mi spui: interese superioare de Stat?| Haida-de! Cunoaştem noi asemenea ba- liverne. Nu mă priveşte. (autoritar): Se duc tratative şi te faci că nu știi nimic?! Ș După ezitări, ministrul văzând că n'0 scoate la capăt cu nebunul, i-a TăS* Mie să-mi rr i-a venit la îndemână. ps primejdiosul reporier plecat pda cerut lămuriri, Și ziarul n'a în- să-i co i: pes nfirme farsa ultimei în- a SD unei anchete despre inter- » Maurice Banres, care desigur ştia ce știa, a răspuns: pi a supărătoare a interview- i ste că deseori e practicat de im- A cili, „Mandatul acesta delicat nu ar aria încredințat, decât spiritelor foarte ine pregătite, înzestrate cu tendință critică și analiză psihologică. Nu ştim dacă de aceiaş părere e un cunoscut critic literar român. Fapt e că dumnealui nu acordă interviewuri decât în scris. Ziarisiul îi lasă întrebările şi a doua zi are gata răspunsurile, Ra- mâne doar să adaoge câteva rânduri introductive, o iîncheere și să semneze — căci specific, cei ce au asemenea griji tangenţiale cu literatura nu uită | nuci odata să iscălească; dovadă că un nume în ziaristică se poate face şi din | firimituri. Treaba de altfel e comodă, dar nu. prea e interview. Totuși, procedeul are 0 latură folositoare: convorbirea nu poate fi desminţită. i Desminţirea — iată una din racilele » interviewului. De aceia gazetarul trebue să fie foarte prevăzător, mai ales când are de aface cu anumiţi oameni, Unii și-au făcut o specialitate din a des- minţi. In practica de toate zilele, in- terviewatul poate fi rugat, sub un pre- text oarecare, să semneze filele pe care a fost notată convorbirea. presa românească are câteva minţi agere care au isbutit deplin în acest gen. Multe din convorbirile de pagini în- tregi însă, care au făcut epocă în u- PE A ae ri- nete ziare din țară noastră, au fost sc ii tin au devenit şi la cl instituție — tainică de sigur. Ei etă insule de bine un articol de ga un incerview, un reportaj, o. CA î şi pagini întregi de literatură. Cazurile sunt cunoscute în culise. i pentru muiţi însă, e încă un ji faptul că un fost mic patron de rarpă dian, între două afaceri lucrative, 3 vine mare amator de cărți in manus- cris: le cumpără cu tocmeaă, le BOIU: mneacă și le tipărește; iar întrun sertar are aproape gata o piesă comandată u- nui cunoscut cm de teatru. In ceiace priveşte articoiele, negoţul e tot atâ. de interesant și în floare. i Un băiat de presă, cu mașină şi case proprii, gazetărite — cum Sar pu- tea spune cu un termen la locul lui —, analfabet notoriu, cu multe vizite la Londra şi relaţii dintre cele mai bune — faimos prin faptul că își aduna ces ra orii şi negrii acasă, hrănindu-i cu ştiucă umplută, — a semnat în pro- priul său hebdomadar un articol anti- semit, delectând inițiaţii câtorva re- -dacţii, care-l știau ovrei get-bege.. Şi pentru că a venit vorba de negri, vom aminti un caz tot atât de intcre- sant, tot atât de autentic, tot atât de nt de exagerare — ori cât ar părea Stătuit în derâdere să facă ziaristică, un mare reporter de mai (târziu, a luat lucrurie în serios. Ştia să găsea:că ştirile, faptele cum se numesc în lim- baj, dar nu le putea scri. Drept care şi-a angajat un negru, leneș la aler_ „gătură, însă r-pedi Ă - in rr redă pede la cond:i. Cu tim- i „ind să stea comod pe cana- Spiua, Era [CER oaia de teama Sp) eena a de SME ue tocinit un al doilea n SEE a 97ru. Acesta nu gi nici el să scrie, dar putea să alerge, ză mevoe pcate să adăcgăm că unii „din dumneavoastră i.aţi citit ani la şir pista Sale sau semnătura, întrun ziar pe vremuri s'a EA 4 măi „director potri : t cu violență îm- PîV8, ana'fabeţilor din presă, , gen de interview e și anci nchi n Social, politic, literar sau id , Se de cele mai ] multe ori tenori câte odată profanilor, multe, stereo ipe ea, Deseori ancheteli telefonul, cel întrebat ALMANAHUL Ancheta poate lua formele cele mai x.ate. - . mural, cu ocazia centenarului Pascal, sa consacra pagini come- nd toată pie ee un gazetar francez a avut i- , i nei anchete: la Stii unde se găsește, la Paris, sta- tuia lui Pascal? A pus aceiaş intrebare celui dintâi şcter întâlnit, unui cârciumar, unui gar- dian public, unui postaș ca și unui domn grav care citea „Le Temps”. Ancheta- torul a cercetat zeci de oameni, din cele mai variate straturi ale socie ăţii. Ni- meni nu ştia. Insă răspunsurile n'au întârziat, neaşteptate, greșite, confuze sau sigure, ades uluitoare, cu o doză de involuntar umor. De fapt francezii practică deseori a- cest fel de anchetă în stradă, dând și fotografia celui întrebat. La noi genul n'a prins, In schimb interviewul „de vorbă cu“, „despre el şi despre alţii“ a ţinut multă vreme af.șul, fără a dispune de un nu- măr considerabil de cititori, Ori cum vor fi stând lucrurile, gaze- tarul are obligaţia să transcrie plăcut o convorbire, chiar dacă interviewatul vorbeşte prea repede, sau se bâlbâe, sau nu scoate nici un cuvânt. Căci, în de- finitiv, aceasta e meseria, REPORTAJUL SENZAŢIONAL Intâmplarea sguduitoare, misterul, a- mănuntul inedit şi savuros, fapiul ex- traordinar, peripeţiile care gâtuiesc res- Pirația și dau fiori — plac mulţimii, Sunt în toate acestea elementele ma- Tei aventuri și ale romanului de aceiaşi substanță, ale povestirii fanastice și ale filmului poliţist, însă mult mai ra- pid redate, mult mai la îndemână, Și cu 0 calitate unică depășină cu totul actuali- tatea, E evenimentul a cărui certitudi- ue O ai, care s'a desfășurat eri, conti- a e ae și poate fi mai interesant pieri dai amănunte, descoperiri şi dia materialul reportajului senzaţio- alu Baistă un tip standard de aseme- iu xopoşlet — după cum nu există ni- m ma în gazetărie, afară de in- i dați e care au la origină indigoul, Ni, le distribuții pe coloane sau ru- Ea » Și câteva formule, răsărite în ca- : ni coada unui reportaj. sai file reporterului se aplică în ei ia teren, Dispariţii, asasinate, e » incendii, comploturi, răpiri, ban- DinruL e... diţi automobiliști, fapte miraculoase ca şi prinderea unui spărgător sau recon. stituirea unei crime — constitue toţ a- tâtea pozibilităii de realizare, E de sigur cel mai viu reportaj Lectura pasionează, ca un joc de Taz letă. Atenţia — încordată praștie. Pra- zele precipită pulsațiile in:mii. Res.i- raţia aproape se crește, Cititorul are la dispoziție un automobil în plină, de- rapantă viteză. Ca să strunești acest material e ne- voe de o întreagă gamă de calităţi, dela îndemânare până la fantezie și talent Inainte de marele răsboi, cu ocazia unei disparitii care pasiona tcată lu- mea, un reporter a cutreerat câteva zile împrejurimile Parisului, iîntovărăşit de o hienă, ca să descopere cadavrul celui pe care-l credea asasinat, Dacă n'a gă- sit nimic, se datorește în bună parte şi fap.ului că dispărutul nu fusese o- morii. Totuși publicul a aplaudat is- cusința. Şi vă puteţi ușor inchipui ce s'ar fi întâmplat dacă hiena şi-ar fi putut îmolini datoria — zoologică... Reportajul senzaţional, ca și ori care altul, trebue făcut în spiritul publicu- lui. In această privinţă, presa america- nă exemplifică strident pentru cchiul european. In 1926, un pachebot german se în- <drepta spre New-York, într'o călătorie de probă. Inzestrat cu tot ceeace ieh- nica, realizase mai modern, vasul era interesant pentru o întreagă lume de specialiști, de ingineri, de turişti şi de simpli amatori. O armată de reporteri și fotografi ieşise in întâmpinate. Când ancora a fost aruncată, s'a produs un fapt căruia gazetarul european aproa- pe nu i-ar fi dat atentie. In clipa a- costării, o tânără care călătorea cu acel vapor, muri la bord. Pe cheiu o așteptau logodnicul şi o soră, Interesul ziaristic se abătu bruse. Construcţia, confortul, durata călătoriei și alte amănun'e au fost înlăturate. Elementele marelui re- portaj se iviseră de abia atunci. Era în- săși drama — faptul divers. Flerul re- porterului n'a oprit decât senzaţionalul, consumat în minutul acela, cu întreaga lui doză de tristete şi fatalitate. Tot în acelaș an, isbucnină în Anglia 0 grevă a minerilor, un reporter ame- Tican — prin prisma aceleiași men'a- lități made in U. S. A — na găsit cu cale să insiste decât asuora isbrăvii unui lord, care se angajase şofer voluntar Și conducea o mașină în regiunea m.Șcă- rilor muncitoreşti. Iată pentru ce stră- bătuse trimisul special Oceanul! ză 125 A Pi sie însemna că nu era un bun punctul d n potrivă. Lucra strict în a e vedere al publicului, să doseope po POPteTILlul american e J C ii str i i ori extraordinare, CAS: 0ai Boilă Să ae volilțiea o catastrofă, un răsboi sunt + e doar, pretexte pentru câteva, în- gat de haz ori altfel, 5 et „pacea Europei în primejdie“ şi vi amnă a născut Şase gemeni“ se- cretarul de redacție american nu va sta o clipă la îndoială și va publica în frun- tea ziarului performanța care a făcut knock-ouţ toate mamele de pe conti- nent — fapt care la noi va fi trecut in corpul ziarului, pe o pagină oarecare sau la rubrica de curiozităţi. In România câteva gazete au incer- cat metoda quasi-americană, speciali- zându-se în intâmolări mirobolante, mal mult său maj puțin adevărate, dar de tiraj — în genul cărora un alt cotidian creiase o rubrică de fantezie, șarjă și umor: ș.iri pe gustul publicuiui de a- miază. Senzaţionalul nu e totdeauna ope- rant. Valoarea faptului e relativă, O întâmplare dinir'o mie: o doamnă din înalta sccietate dispare în impreju- rări misterioase, Răpire, crimă, simplă escapadă? Cercetările rămân fără re- zultat, Se institue și un premiu. Ce minunat subiect de vară, atunci când ziarele sunt albe de ştiri! Cel pu- țin o săptămână cititorii vor trăi în febra amănuntelor, supozițiilor, fante- ziei, fotografiilor și comentariilor de ceasuri întregi ale străzii, Acelaş fapt consumat câteva luni mai târziu, în clipa când agenţiile transmit telegrame din ce în ce mai alarmante = tu: ALMANAHUL adr și cadru. Mergea. Picioarele __ scade vertiginos în valoare. Pe cine i i doamne, interesează dispariția unei îi ŞI lar din înalta societate? i a plarea Va fi redată pe A E să tă în câieva zeci de rânduri şită, în cel mai bun caz de O fotografie. A ul senzațional, în presa nNoas- te e iraepi Ş gazetarului care deţine vubrica faptului ia SA Noţiunea aceasta e năzdrăvană. dela ziarul însuși nu € decât oglinda sc! E pătoare și agitată, exactă, concavă, (ra vexă ori absurd opacă, & faptului Vers, 'Te anţe. : i practica pazetărească priveşte o a- numită categorie de întâmplări: sinuci- deri, crime, furturi, arestări, accidente, incendii, eto. Adică tot atâtea ştiri Car se pot găsi direct spuse, sau cu tele- fonul, ori intr'o condică la Prefectura de Poliţie, Inspectoratul de jandarmi, Siguranța Statului, Salvare, Pompieri, şi în infimă parte la fața locului. Da, — la fața locului, unde acești presupuși neastâmpăraţi ai reportajului pot descoperi uneori, ei înşişi, pe fâp- taş, Ne aducem aminte o întâmplare pe- trecută la Bucureşti. Un grefier fusese asasinat, întrun apartament situat 1 etajul al doilea. Criminalul nu lăsase nici o urmă , Lucrurile se complicau prin faptul că autoritățile găsiseră uşa locuinței încuiată pe dinăuntru și fe- vestrele bine închise. Pe unde plecase ucigașul?, se întreba toaă lumea. ă Două descinderi, la locul crimei, n'au dat nici un rezultat, A treia zi, poliţia a făcut o nouă vizită. Au fost răscolite „ dulapurile, răsturnate sertarele, vrăfuite hântiile, Totuşi, nici de data aceasta nu 'a dat peste vreun indiciu. “In timp ce camera crimei era cerce- Aa "mă în salonul victi- orieri fumau gata de ple- md deodată unul făcu ochii îngrozit duse mâna la gât și se Peste câteva clipe însă își veni e. Emoţionat încă, încercând să „cu degetul tremurător, îi arătă ui portretul în ulei și mărimi ală al răposatului, ca. SA LILE “din perete: Te Eouipao bună la părut că mișcă! zâmbi gal- Pulni în râs, aruncându-șt Privirea în acelaş loc, Dar aţa Că se sufocă, Ple- dagina, mortului rmen elastic deci, de multiple nu- ora din : elite de ramă Şi se clătinau îna- ii simţea că-i fuge covorul de sub picioare. Pământul se învârtea, ver- tiginos, Mobilele începuseră să se dea tumba, printr'un fel de ceaţă, „Genun- chii i se muiară. Ţipă desnădăjduit. IA țimp ce colegul o rupse la goană, iar mortul înainta, privindu-l fix. 8 Un poliţist se repezi și după el cei- Iţi. zi e midi se lămuriră într'o clipă. Ga- zetarii descoperiseră pe asasin. Grefie- rul fusese ucis de un lăptar. Acesta după comiterea crimei, a vrut să plece. Des- chizând însă ușa, a văzut urcând, scara un om care aducea pâine. Atunci se încuiase în casă. 'Terorizat de gândul - că ar putea să se întâlmească scobo- vând, cu cineva cunoscut, n'a îndrăznit să fugă în ziua aceia. Noaptea nu se putea ieși din imobil decât trecând pe la portar, Au venit apoi descinderile poliţiei. De fiecare dată se ascunsese într'o firidă ! din perete, mascată de tablou. Picioarele însă îl trădaseră, Ele se vedeau. Ele se mișcau, câţiva centimetri în josul ra- mei. Ele păreau că înaintează, dând iluzia că pictura a prins viaţă. De obiceiu, la noi reporterii de fapte diverse nu fac investigaţii personale de mare răsunet, Sunt buni camarazi, cari se mănâncă între ei, dar te scapă de anumite neplă- ceri ce se pot ivi când ai automobil, când vrei să pleci în străinătate, sau ai nevoe de un buletin dela biroul populaţiei, Ziarele de dimineaţă obișnuesc câte doi reporteri de această specialitate: unul de zi şi altul de noapte. Dânşii cu- nose poliţiştii, au legături prietenești cu ajutorul cărora pot afla întâmplări ine- dite, despre a căror existenţă confrații dela celelalte gazete nu știu nimic. Așa se explică, uneori, succesul de informa- ție în acest domeniu, Și pentru că elaborează ades prea 1e- pede, iar secretarul de redacie la un ceas oarecare, înăcleiat în plictis, tri- mite materia fără sto mai citească, unii işi înveselese cititorii dând vertigii gră- măticilor și stiliștilor. Presa noastră, în această privinţă, are un reporter care deţine un adevărat re- Sau: Am reținut câteva perle; „avea 9 haină sourtă şi pantaloni de aceiași cu- rare „mobilul crimei n'a fost jaful, cât asupra victimei nu s'a găsit GUVANTUL un ban“; „asasinul luând d; i de vânătoare a tras şase pad de revolver“; „mareșalul a murit a- proape subit”; „în besnă nu se vedea decât umbra revolverului””; „În cameră, nu mai vămăsese decât cadavrul care se lupta cu poliţiştii“, Oazurile ne-au. pasionat într'o vreme şi am incercat să înjehebăm un dosar. De altfel nu numai reporterii de fapte diverse, grăbiţi, zăpăriţi şi somnoroşi, s'au specializat în această materie, Tangenţial cu cele spuse mai sus, un mare ziar de informaţie a asasinat, şi ridicat la rangul de marchiz, în noaptea, de 30 Aprilie 1930, pe contele de Saint- Aulaire. Păstrăm încă textul: „D. general Bertheloţ — preciza zia- rul amintit — distinsul prieten al Ro- mâniei, va sosi în țară în ziua de 217 Mai â. €. se ştie că generalul Berthelot ne vi- zitează de obiceiu „în fiecare toamnă. Vizita din primăvara aceasta a d-lui general Berthelot se pare că este în le- gătură cu un act de pietate. Și anume este vorba de deshumarea rămășițelor pământeşti ale marchizului de Saint- Aulaire, fost ministru al Franței la Bu- curești, care, după cum se știe, a murit la Iași, în timpul refugiului. —._— 127 3 D. genera] Bert ja, de acord cu humarea, rămăși! heloţ, urmează, a, aran= guvernul român des- țelor pământești ale marchizului de Saint-Aulaire şi trans- portarea lor în Franța“, 4 Dar să nu insistăm, căci s'ar putea să se supere cineva — și nu acesta ne-a fost gândul. P, S. — Cele trei capitole de mai sus fac parte din cartea în manuscris „Mic tratat de gazetărie“, = —-_—-_”-„—-„ INDUSTAIAŞI, COMEACIANŢI, MESERIAȘI PROCURAȚI-VĂ DIN TIMP RENUMITELE PRODUSE ALE MARGII KRA YER SPECIALIZATE IN EMAILURI pentru trăsuri, mobile, uși, etc. | CELLAETERN lacuri de nitroceluloză pentru stropit: automobile, mobile, etc. KRAYOLUX emailpe bază de rășini naturale Precum și toate felurile de produse chimice, pentru scopuri lacuri, vopsele de uleiu, industriale și casnice: convinge: Adresați-vă reîntârziat spre « i ŞI VOPSELE FABRICEI UNITE DE | LACUR din Timişoara II Splaiul Pene$ Curcanul Nr. = (viavăvsvs) YWY39 Y30vOL YI" 1N00d nNWIăi XIWIQYIA Ei pre, a ALMANAHUL RAFINAT RATE DE INCĂLZIT SPECIAL PENTRU APA PETROL [i ES ca = 129 „Ii trebue jertfească, o la nebunie“. de ANDREI c. IONESCUŢ] nea mului nostru 0 generație care să se generaţie de viteji şi de patrioți, până AL. VLAHUȚA cele mai grele pentru cei ce l-au cunoscut, l.au iubit, l-au admirat ȘI l-au unmaţ îndemnurile cu o în- credere fanatică, izvorită din con- Vingerea că nu au în fața lor un camarad, un prieten mai mare, ci un ales, un deschizător de drumuri, un purtător de lumină în întuneci_ mile unui veac. Căci acesta a fost Tone] Moţa — cel dintâi legionar al Căpitanului, fratele lui de luptă cel mai apro- piat şi mai încercat. Ş Și dacă tot:și te încumeţi să pă- trunzi dincolo de această stavilă și să deserii ceeace este atât de greu de scris, o faci numai în credința că viața şi moartea de erou a lui Tonel Moța aparțin de acum ni ziei şi că tu nu faci decât să reda __ în cuvinte ce poate nu vor fi pe măsura acestui dr. m de lumină — desfăşurarea întâmplărilor. Căpitanul şi Ionel Moţa! Sufletul şi creerul Leg unii! Fulgere ce au despicat negura întinării în care a fost îngenunchiat un neam; ri na ce a călăuzit tânăra atat izbăvitoare; stele ce — de dinco + y i iezul vie- Moţa, și Căpitanul salmtând sicriul, de moarte ȘI pupi de "Legicmare i > cu rămăș'țele pământești ale lui! ţii — pie de neam și Țară, Neinfrie e vizi Hristache Solomon y iei de 1. Moţa, des- PE a. mentm n întna”ee dela pel- spre Ion ptător aaa : Matei Patrie pe care rcările v'eţii lui de lu - ți "Țară, Fi au iubit-o pană la Supremul sa at pentru Cristos și alt unile lui de profet şi Mal cficiu. mea despre sufletul să — atât de cr: încât poate nu va fi dat nic viaţa pe care Și în CĂ din isbricii lui să- — este una din 1 cuprindă care trebue să meargă orice bun a călăiză în SL asa sară Ne-au învăţat — 0 dărum 9 se 13V ru “e deplină i sufletul nostru: spre A pă ai a idealurilor pentru care au trăit și sa: jertiit. Pentru mine — Că să, Agia ş pet ia ceea- ă despri i cum & na TOR A ârșit dintre legionari iuătariu ă într:ichipeze „altor oameni de seamă, ce au Câ- anumite momente ale er putea astfel să CU- prindă cu sufletul lili — în loc de Tui şi al Legii ii Arhanghelului Mi- hail, — a celifi care a închis ochi apărând până la ultima suflare, in ania cea însângerată, Crucea pe care sa răstignit Fiul Omului! > La 5 Iulie 1902 — cam în vremea când Protopopul Ion Moţa făcea să, apară „Libertatea”, gazeta ce a în- ceput lupta pe care partida act vistă a tineretului ardelean dela începu- “ul secolului trecut, în îr:mte cu 0- răștianul Aurel Vlad, a dat-o pen- tru afinmarea drepturilor româ- neşti în Ardealul încălcat — se năș- tea, la Orăştie, Ione] I. Moţa, în micul oraș românesc din Hunedoara, aşezat la o mică depărtare de Sar- m segetuza şi Grădiștea — cele do-ă, cetăţi ce amintesc eroismul dac și măreția romană — Oraș care a devenit atât de cunoscut prin lupta, tineretului activist d'nainte de unire prin acțiunea neinfricată a Pro- i lui Moţa, și a, fiul: său. Bunicii lui Ionel Mţa — atât după tată, cât și după mamă — iau preoți, aprigi luptători pentru epturle neamulii lor impilat și pasionaţi cititori de „slovă r ş nească. Tată Protop puiu Ton 1o- numea lea au dl Ionel era preotul Meolia tat e amian dn B ambe Are m le comune situate în ALMANAHUL, „pentru a înțelege personalitatea ] JL 1. Moţa, formaţia sufletească, partea, de contribuție a heredităţii : influența mediului natal, trebue iri cunoaștem 0 pag mă din istoria Ardealuiui de odinioară. : Elminată sistematice din bur_ guri, inteligența românească din Trans Ivania sa înclinat asupra p-porul-l. a clădit casă trainică în micile Crașe de provincie, a păstrat legătura sufletească cu masele ță- răneşti, ȘI toată osteneala ei s'a concentrat înv 'o mare mis une cul- a. Elementul de propagandă și de răspândire & ideilor în secolul al XIX-lea, — ziarul — a înflorit înto înfățișare Cu totul particu- lară, şi specifică, In Ardeal. Z arul ardelean este monitorul nat onalis_ mului, cond! cătorii lui erau întot- deauna intelectuali, an matori și luptători pe paricade. „Ziaristica avdeleană n'a c:moscut ceeace se cheamă zâzania de par- tia şi a fost ferită de profesionis- mul fără suflet al ziaristului mo- dern. Ziarul ardelean era O foaie de cultură și de educaţie sufletească, a armă de luptă a naţional smului şi n bastiment, de rezistenţă al în- teligenței. Ziaristul se adresa po- porului, masei de Români, ş de a- ceea, pe lângă faptul că și-a păstrat un caracter pronunțat românesc, a fost ferit de infiltrația mercenari- lov şi a seribilor de pr.n oraşele în- străinate. „Ghecrghe Barițiu cu „Gazeta, 'Tramsilvaniei”, Aurel Mureşeanu cu „Carpaţii“, părintele Ion Moțţa cu „Poaia, interesantă” şi „Libertatea, au dat această rânduială presei ar- deleneşii“. 1) După, absolvirea şcolii primare în orașul natal, Tone] Moţa a urmat primele trei clase liceale la Teeul unguresc „fog'umnazi mm” din Sibiu, având printre colegi și pe Cornel u Georgescu, camaradul său de luptă de mai târziu. In 1915, după declararea, războiu- lui mondial, tatăl său — urmând politica instinctlu: naţional — 4- ce Carpaţii în ţară, unde, alături de celălalt mare preot, Vasile Lucaciu, 1) Nicolae Roşu „Un z:arist de luptă: Ion 1. Moţa” — „Orientâii în Veac”, p. 255—256. și să La Y ia i A i] -4 4 Li E Ei IAS Apei he Aga căra ara RA 13 Sao Ro- va duce lupta; pentru intrarea mâniei în tăzbo'ul de desrobire, _ Cu mari greutăți trece şi II sale împreună cu mama și SUC su — în ţară, unde își urmează vile secundare la. Liceul ei IN Cumplitul refugiu îl duce la TA3- Aici, întro colonie de ape tumi de prietenul său Nicolae ului iu, au fost la munca câmpujii. în comunele Holboca și Cristești din judeţul Iaşi, muncind pentru de pe şii care luptau pe front. Incă ceia atunci tânărul Ion I. Moţa in en să trăiască și să se jerifească pre tru alții. Episodul de mai jo si dește abnegaţia, și simțul Jul de ificilu: y : i me groaza invaziei inamice i Moldova, toți școlarii și supravegh€- torii coloniei plecase. Intro Sâm- bătă, seara târziu, prietenul său, inginerul Nicolae Stoicoiu, inapoin- du_se la colonia dela, Iași, liră seşte pe Tonel Moţa Singur. Uimi » î întreabă, It de a mai rămas numai e] acolo. SANIE, „Nu vezi că au plecat toţi și că cei din jur — era un lagăr de prizonieri — ar putea să fure tot şi să risipească întreaga noastră muncă?” — fu răspunsul sfiosului şi frumosului copil blond de pe a- tunci. A Departe de părintele său — pe care Statul maghiar îl condamnase la moarte și care acum făcea un drum destul de primejdios, prin Si- beria și Japonia spre America, unde fusese trimis în propagandă, de Statul român — el a sufer t, în tim- pul îeuizil. torta greutăţile, lipsu- rile și d':rerile refugiului. După încheierea păcii, Ionel Moţa, își continuă studile și-și ia baca- laureatul, la Liceul Sf. Sava, din București, dând dovadă de multă, inteligență, seriozitate și putere de muncă, ţ Mediul înconjurător, profesorii și colegii lui, precum şi educaţia na- ționalistă pe care i-o dăduse păim- tele său, au desvoltat, aici în inima românismului, puternicul lui simţ național și dragostea față de Ro- mânia întregită, el devenind unul dintre reprezentanţii cei mai stră- luciţi ai tinerei generaţii a-dele- meşti, care se înfrățea pentru tot- deauna cu fraţii din Regat. Pentru Aia siiV ai 1UL , nel Moţa cuvântul „regăţan“ n'a ep niciodată. “te ilele acestea de amărăciune pi in el întrun articol — an ces ll um lucru să fie știut: sunt ra srdeleni (mai mulți decâţ îi a- ua i "eclama zilei) cari se ridică ien împotriva acestor schimono- i ee uzurpă dreptul de a repre- it sufletul ardelenesc! Și decla- pe i hotărire: Acesta nu e su. seta nostru! Ceeace, venind în nu- mele Ardealului, amăăște de ani de i e Românul patriot, falsifică a- Fan istorie şi caută să desmoște- nească, tradiția patriotică, ideea na- ională, cât de cât, stăpână până a. ie în politica şi viața rmicii Romaă- nii, — acesta e e lriea je sufle- ( se adevărat“. 1). Ii ha lui 1920, Ionel Moţa pleacă la Paris, inscriindu-se cu o bursă de Stat, la Sorbona, Mile urmează dreptul şi științele politi_ ce. Bursa fiindu-i suprimată, e ne- voit — deşi și-a luat, cu succes toate examenele — să-și întrerupă studiile în străinătate şi să se în- serie, în toamna anului 1921, la Facultatea de Drept din Cluj. i Tânăr, ager, cumpătat și purtă- tor al unui nume de marte autorita- te în Ardeal, IOnel Moţa sa distins dela început, ia masa studențească, ca un conducător. ii toamna anului 1922, el face cunoștință, la Cluj, cu Corneliu Codreanu — Căpitanul lui de mai târziu — care se înapoiase din Ger- mania în urma izbucnirii mișcărilor studențești din țară. 3 Iată aa descrie Ionel Moța — in articolul „Spasmul şi concluzia lui . apărut în volumul comemorativ pu- blicaţ de Centrul Studenţesc „Petru Maior“, din Cluj, cu prilejul împli- Hirii a 10 ani de activitate în RO- mânia, întregită (1928) — atmos- fera de atunci, în care se oglindesc sentimentele și ideile de care eră pătruns: „Esti greșit iubite coleg maj tânăr, dacă îţi închipui, despre cei din generaţia noastră că am riște făpturi excepţionrle a căror imagine necunoscută, trebue să ţi-e alcătueşti în minte. Noi, în rap 1) Ion I. Moţa „Cranii de lemn“, p. 96. “CUVANTUL ge cu românitatea, n'am fost ciudate excepții, ci nimic altceva decât e xemplarul, acum ceva mai în vârstă, “al aceluiași „românaș“ cu față, „ limpede și, ochi curați, pe care îl intâlnești pretutindeni. Iar în pri- vinţa, fe'ii sufleteşti, la fel cu tipul Yasei noastre: buni la inimă. mi_- loși, cu o construcţie spiritualistă, (idealistă) şi cu universala inteli_ genţă românească, „In consecinţă; „I) Nu am avuţ ură pentru ni. meni. ; »2) Nu ne-au făcut plăcere vio. aetijale contra celor. slabi şi neapă- raț. 3) Avem un dram de conștiință și de putere de stăpânire a pati- milor și de cenzurare a, faptelor. „4) Nu ne erau necunoscute şi neasim late în suflet (dacă mai era nevoie, față de calităţile inăs- cute ale Românului) sau neintele- se, curentele de idei „mobile şi u- manitare“, predicate la toate răs_ pântiile de ziare și literatură (cu_ noaștem chiar. şi deviza „libertate, egalitate, fraternitate“) , ;:5) Nu eram de loc dușmanii ins- trucțiunii universitare, ai cărţii și - muncii, aj bibliotecii și laboratoare_ lor, nu eram nici codași la exame- ne şi iubeam nobila lin-ște a, studiu_ ui. „Și totuși... „Toamna anului 1922 a fost desi_ gur cea mai mohorită toamnă din câte sau abătut vr'odată asupra Clujului. Toate neliniștile, apăsă- zile şi amărăciunile din lume se strânseseră parcă pe Feleac, pe Someş și, năpădind văzduhul sau lăsat ucigătoare asupra orașului Plin de studenţii reveniți din va- canță. Mizerie, umezeală, criză de locuințe. căminuri supraocupate, pentru Români. Huzureală veselă, înmulţire îngrozitoare. lipsă de grijă, pentru străinii deveniți sfi- dători. Prin colţuri de stradă se au- zea că în anul acela ,la medicină, în anul I, Jidanii sunt de patru ori maj numeroși decât Românii. Iar ai noștri oricât de puțni erau, nu-și găseau locul şi tihna. ŞI, pe lângă toate. Feleacul nu mai conte- nea să copleșească cu atmosfera a- „ceea de plumb, care ne înneca... 133 Nici un luminiș pe cer, nici 3 gâ'ere. o explicație măcar. zar înțelegere pentru sufletele noastre Dela nimeni. Să nu fi îndrăsniţ, să, Pui cuva, (cuiva mare) în faţa, ochilor neliniştile tale, numărători_ le peremplorii, argumentele, por. nnd dela criteriul național, căci deveneai băețaş ridicol, care nu făceai decât să, dovedeşti că încă n'ai trecuţ prin Universitate (deși unii eram de vr'o 3.4 ani în ea), unde să fi putut învă“a, odată, pen_ tru totdeauna. înțelepciunea că; „naționalitatea e chestiune de Voin._ ţă socială, vointă care prin repre- zentanții societății s'a declarat în sensul național zării Ovreilor, deci nu există azi o chestiune națională“ aşa, cum o înţelegem noi din numă. rătorile, umilințele şi mizeriile noastre, „Și ca și cum n'am fi avut destul cu noroaiele, frigul. lipsa de adă_ post şi tot restul mizeriilor materi. ale şi mai ales a] mizeriilor morale și al nel'niștilor dim sufletele noas_ tre curate de Români. veni, într'o zi să ne gâtuiască vestea sinuciderii unei studente evident româncă ol. teancă, adusă de dragostea pentru Ardeal la Universitatea din Cluj. Iubite student regionalist (dacă mai exiști), să mă crezi că era adusă de dragostea pentru Ardeal și de nimic altceva. Bursă n'avea, nici loc în cămin, nici rude. Căci doar a lăsat slovă scrisă că-și curmă viata ne mai putând îndura mizeria. Când am urcat Feleacul cu convoiul mortuar (era întreaga Universitate la înmormântare) deasupra cape- telor noastre triumfau în aceeași blestemată atmosferă toate duhu- r'le de spaimă ale coșmarurilor, Ne biruiseră din nou, şi mai crud. „N'au mai trecut decât puţine zile și. după noui şi zadarnice plân_ geri, ironizate, fiorul primei vești ne Sgudui pe toti: mediciniștii au rupt lanțul gâtuitor, au iseonit pe studenţii jidani din sala de disec- ție“. In acest timp îl găsim pe Ionel Moța delegat, al studenţimii clujene în Centrul Studenţesc „Petru Ma- ior*“. La 23 Decemvwlie 1922 Ionel Moţa a făcut să apară, la Cluj — împreu. Pi nă cu Justin Ilieşu, Aa „D:cia lui Studenţesc — z i Nouă“, în Cale p tă, în ordinea Cauza noastră e jus ee 1] social“. morală şi serveşte eu z In acest articol justifică RE studeniească şi încheie E e mo- “Numers clausus“ al n9$ La resul tal s totodată se:veşte A oastea societăţii românești, Ca Stinte e, aşa dar, dreaptă fi sfântă. Siin e vor fi și i bue so ducem înainte. CU Pe teţia rența apostolatului şi C€ că nu sufletelor alese, cae Si de a te este nimic mai nobil decâ SP uita pe tine si a te jetul. PS proapele aa S A ă rstos!“.. a d Sa următor catre alţ articol: „Necesitatea ile ia mului radical”, prin care arată rea al tatea luptei conforme Cu g ma creştină. : „Dacia Nouă” a fost — după ferl- cita expres une a ruse ii Nicolae Roșu — „prima dă ne ziaristică a mişcări naţionalisi care începea — sau, mal bine ZIS, se continua — cu 0 nouă generaţie. „Articolele publicate acolo punc- tează primele etape ale unei patălii care avea să se transfo:me într'o mare mişcare politică. In Vremea aceea I.I. Moa alăturea de ma:ele lui prieten Comeliu Zelea Codrea- nu făcea legătura sufletească a unei generaţii, restabilea, un'tatea da m'șcare a noului național'sm şi, prin sericu! său <e alivea unei dis- cipline intelectuale, care avea să justii ce o serie de realzări plac- tice. 1) In primăvara anului 1923, în vr- ma demis unii lu Alexa, fostul pre- șed'nte al Centrului studențesc „Petru Maior”, care susținea teza intrării Aa o'rsuri a studenț mii, Tene! Moţa a fost ales președinte, deși tradiția era ca aceștia să fe aleși numai dintre studenții ulti- m-lor ani. E] devenise exponentul grupului format de Căptan în toamna, lui 1922, la Cluj, care sus- ținea că studențimea luptă pentru ra dă Age 0 va trebui dusă până ! c Xezistențe:“ 2), i pe irma In calitate de președinte a stu- clujene, Ionel Moţa se ţărie încercărilor guvar- determina - ă studenţi 'surl, entru care să ince N mirat: A toa'e uni. ab! ăţle ării, tără a mai fi repri- mt VICCO i care a suferit temniţa s hedinului și condamnarea, la E te din partea Ungurilor, pen- iliri dinea lui românească —nu in n a culta la căldura culturii SE Del, pentrucă striga primej- da care ne amenința Și ma! grozav dis partea altui duşman: ji- Sa at Au an, sub impulsul cu- rertului naţienalist, „a „înființat „Acţiunea Românească » împreună vu. profesorii 1. C. Cătuneanu, Cior- tea, Iuliu Haţegan, avocat Em. Va- siliu-Cluj, organizaţie de luptă po- Jitică naționalistă, care a fuzionat mai târziu cu L. A. aj 0 Sat Pt atunci, a tradus; din limba franceză, „Protocoalele Inţelepţilor Sionului, care sunt comentate de profesorul I. C. Cătuneanu și dl. avocat Em. Vasil'u-Cluj. Această lucrare, de o considerabilă valoare pentru cunoașterea întregii acțiuai subversive a iidov mii de vretitin- deni, a fost tipărită în editura zia— ruui „Libertatea, Orăştie, 1923, și purta unmătoarea dedicație: „An torii acestei ediţii româneşti a Protocoalelor, închină cu recunoș- tință lucrarea or Studenț'mii RO- mâne, care, prin mișcarea-i gene- roasă din anii 1922-1923, ne-a tre- ziţ la realtatea provenită dn „slă- pictumea, meprevederea şi venali- tatea, noastră: (Costache Negri) și a știuț să tranmmită tuturor stra- turilor norului român fncul sa- cru a] luptei fără preget împctriva J.daul w uctrepi or ”. opune cu p.lui de & In calitate de preşedinte al Cen- : tru ui &vudenţese „Petru Ma or, iâ, parte la congresul conducătorilor mișcări studențești, care — fiindcă autorităţile interzisese să aibă 100 la Cluj — s'a, ţinut, pe ascuns, în sai Nicolae Roșu, idem, p. 256— 2) Corneliu Z. Codreanu, „Pentru leg onari“, p. 147. 3) Dr. Ion Banea, „Glasul Stră- m-șesc“, anul IV, Nr. 1, me e pitanul, “CUVÂNTUL z'lele „de 22-25 August 1923, la Iasi la Mânăstirea, Cetăţuia și Sari dn Dealul Galatei.' Cu acest prilej sa proc-amat ziua de 10 Dezembrie ca sărbătoare națională a studen- țimii rcmâne și lupta împotriva partidelor politice, socotite ca in- Sa pa de neam. one) oța a fos al i — alături de Căpitaă, Tis ee tă, Tudose Popescu și dr. Ioan Si- miomeseu, cond-cătorii centrelor Studențești dela, Iași, Cernăuţi şi București — în comitetul care ur. ma să dea directive de acțiune în- Se "i studențești în noul € care pornise, s.b di îndrumare a, Căpitanului, ri ca In cartea „Pentru Legionari“ Că- vorbind despre acest con- 135 gres, Spune: „Mă bucura hotărâr le acelui congres. art in spiritul vederilor noastre, dar mai ales pentni că în grupul no- Stru câștigasem un Om: pe Ion Moţa, președintele Centrului „Pe vru Maior“ din Cluj“. 1). g „Astfel, zi de Zi, în vâltoarea uneia dintre cete mai cumplite lupte pe care a d.ls-o tineretul unei țări, s'a cimentat legătura sufletească din- tre Ionel Moţa şi Căpitanuj lui, a- lătur' de care, de acum înainte, va trăi şi va, trece prin toate încercă- rile, va îndura toate suferinţele și va urca toate culmile lu - ai ptei naţio- 1) Corneliu dem, p. 147, Zelea Codreanu, î- Cu fiica sa Gabriela, la mare 136 Î situa ““amului - 1925, $ ȘI i studenţeşti Pine ee ij "de a, satisface LA nd la se ăpitan, pe Rarău: ; ducea 9% descrie Căpitanul aces moment: i e inune, tr, o RE Tău ay lui Petru Rareș, pote, care îl ei preia âma Rarăul, Mi : i CAE, frământările în ALE, „—Studenţii na ma e pe in toamnă Și decât rue după şinoasă, a noastră a “retea i în- un an de luptă, mai bine, i Adi demnăm să intre la, CursurI,, fru cari L-am oana, să termini fa mos mișcarea sâcriticâncu-ne. 4; făcând să cadă alături, de (no zi ) i f RM elfen ToMâ- vaţi de Ur: Fi nești. Să ne procurăm revolvere ŞI să tragem în ei, dând un exemplu groaznic, care să rămână dealun- pu, istoriei noastre românești. Ce se va alege după aceasta de noi, vim muri sau vom rămâne toată viața în închisoare, nu mai intere- sează“ 1). Ca o urmare logică a stării lor sufletești, urmează complotul stu- dențesc, în care Căptanul sa unit cu Moţa și cei mai hotărâți dintre conducătorii st:dențimii: "Tudose Popescu, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu, Radu Mronovici, Teo- dor. Bandae şi alții. In mintea lui Tone] Moţa și a ca- marazilor lui, acest „ccmplot“ nu constituia decât suprema incercare de sacr ficare a lor și pedepsirea celor vinovaţi, pentru salvarea 0_ noarei, singurul lucru care le mai rămăsese. Dar, în urma trădării lui Vernichescu — agenţ secret al Si- mălai a cu nr. 696 — constătuirea Or, în care se hotărâse executarea complotului, a fost surprinsă de Pol ţie în strada Uranus 23 A,, a- casă la N. A, Dragoș. ţi Din sear. 4 E Sr clau aceea a început, pentru 1) Corneliu p. eg. elu Z. Codreanu, idem Ei a ALMANAHUL PR i camarazii lui, o, serie isa calit 'erele zle, la Văcărești. de nota şi curajul lor de a-şi intreaga răspundere a fap- 9 a, înfiera atitudinea nero_ ea ear) a guvernului — deşi ris- Sa 10 ani de temniţă — a căzut ca CA cimbă, în masele mari ale popo- dr românesc. Ideea lor sa im- pus; Românii le-au luat apărarea, punândui sub scutul lor. SĂ Vorbind de procesul care a ur- mat, Octavian Goga spunea: „Ce e mai interesant, însă, băieţii dela văcăreşti erau într'o strânsă legă- tură, de credinţă cu zeci de mii de colegi de-ai lor, care la, toate Uni. vers tăţile înfăţişează, întreaga noastră pătură, intelectuală de mâine, cu puternice ramificații su- Meteşti pe suprafața țării. Aceste zeci de mii și-au manifestat zgomo tos solidaritatea lor cu inculpații, pe care-i socoteau expresia unei Simţiri unanime. Adăogaţi la ava- lansa considerabilă, faptul că o în- treagă pieiadă de fruntași ai legilor Sau grăbit să ia apărarea celor de pe banca acuzaților. Procesul sa judecat într'o radiațiumne de caldă simpatie a celor prezenţi, pledoa- riile au mișcat asistența până la Jacrimi, iar juraţii în unanimitate au adus verdict de achitare. Când. s'a, aflaţ sentința, dela un capăt al țării la altul, o vie mulțumire a în- seninaț frunțile și în multe părți Sau produs manifestații de apro- bare. fe „Adevărul e deci că nu ne găsim în fata unui fenomen izhlat de în- fierbântare a câtorva singuratici» ci în plin curent de mulţime care angajează conștiința publică“ 1). Deși când a plecat la București el își depusese mandatul de preşe- dinte al Centrului Studenţesc „Pe- tru Maior“, studenţii clujeni — În urma arestării sale — au ales un no comitet, cu un vice-președinte, lăsându_] pe Tone] Moţa, fostul pre- şedinte, la locul său de cinste vealegându-] președinte în timp CE era, în, închisoare, In ziua de 13 Octombrie 1923, ve- nerabilul său tată, Părnteie Ioan Moţa, venind să-și vadă fiul dus l2 1) Octavian a, „Mustul care fierbe“, p. 14, a CUVANTUL Pușcârie de Români, pentnuo cauză românească, a avut cu Ionel, în fa- ţa judecătorului de instrucție, ur- -mătearea, convorbire: „Doresc să ştii, tată, că comuni- cajbul guvernului, după care sar fi descoperit la noi un complot împo- triva, vieţii mai multor miniştri, nu e deloc adevărat! Noi n'am mărtu- risit, niciodată așa ceva! Căci nu contra guvernului era îndreptată pomirea noastră. Și mă mir că gu- vernul, care cunoaște mărturisirile noastre, nu desminte acel comuni- caţ. Il vom desminți noi, când vom avea putinţa. „Pornirea noastră era îndreptată împotriva dușmanilor cauzei noa- stre studențești, care sunt în ace- laș timp şi dușmanii ţării și ai nea- mului nostru, j ;— Dar, domnule Moţa, a între- rupt judecătorul de instrucţie, tatăl “dumitale a fest închis de repetate ori în temniţă, de Unguri, pentru "upta sa națională; totuși, dânsul ma pus mâna pe revolver, întru apărarea dreptăţii sale ! „— A trăit în alte împrejurări, în alte vremuri, cu alte vederi, — a răspuns Ionel. A pune mâna pe armă, de ce adică ar fi îndată aşa “de osândit ? Dacă, domnule judecă- tor, azi dă năvală la hotar o ar- mată de dușmani din afară mă -mâmaţi să-i împuşe. Şi cu cât i-oi împușca mai bine, îmi veţi acoperi mai tare pieptul cu decoraţii. Iar a- cum, numai că mă gândesc să ridic mâna împotriva dușmanului din Măumtru, şi mă aruncaţi la temniță! „— Acela e războiu după lege, a- cesta nu! — răspunse judele. „— Prejudiciul, domnule judecă- tor, e numai prejudiciu. Dușmanul din afară, ce-mi face ? Are să-mi ră- -pească bunul meu, din țara mea. Dușmanul din lăuntru face acelaș lucru, doar că stând liniștit în scau- nle i, aci între noi, şi chiar scutit de noi, ne răpește zi de zi bunul și dreptul neamului nostru în casa lui! “Si împotriva lui de-mi ridic braţul, e îndată o crimă!” 1) Când au luat hotărirea acestui complot, care trebuia să salveze o- noarea unei generaţii impilate, ei au jurat pe obuzele din tranșeele dela Mărășești şi pe iarba crescută din “sângele eroilor în acele șanțuri. 1) „Cuvântul Studenţesc”, 30 Oc- “vombrie 1923. 137 „Intr'o zi — spune părinte! — ne-am trezit cu el age Moldova (după congresul lor dela, Iași) şi având geamantanul său mie de mână plin cu fiare ruginite, Ne-a dus și mi le-a arătat cu evlavie: „Uite, mamă, ăsta-i obuz din tran şeele dela Mărășești, asta e o jumă- tate de cască, pe care a purtat-o oarecare erou şi ceva şrapnelă duş- mamă, i-a crăpat-o în două, cu ca- pul lui cu tot; asta e grenată de mână, descărcată, iar asta, mite, mamă, e iarbă crescută acolo, în tranșee, hrănită cu sânge de eroi! Mi-am luat-o ca „talisman” și o port la mine, ca să mă păzească de rău!... Şi-i străluceau ochii vorbind de a- cele relicve culese din locuri sfințite de eroii neamului. „Pe aceste lucruri se vede că își făcuseră, și jurământul lor, pe re- licve dela Mărășești și pe iarba cres- cută din sânge de eroi... „Și le-a închis iară, ca lucruri sfinte, în geamantan. „In zilele din urmă apoi şi-a cer- cetat pe toți verișorii şi rudele ţi- nere, „petrecând ceasuri întregi cu ei, jucându-se cu ei, povestind și nemai lăsându-i de lângă sine, o- prindu-i şi la masă, iar seara îi fă- cea să se culce pe rând cu el, în odaia lui, — pe toți îi îmbrățișa atât de deosebiţ cu sufletul său, — fără însă, a trăda prin un singur cuvânt ori prin o lacrimă că acestea sunt un adio”, în ajunul plecării sale, neștiind de-i va mai revedea ori nu”. 1) La 29 Martie 1924, trebuia să se judece procesul. In ajum însă, Moța — care era tot timpul foarte abătut, pentrucă a- vea credința că, dacă nu rezolvă problema trădării, sacrificiul lor și lupta căreia se închinase vor fi com- promise — cheamă la el pe Verni- chescu şi, din proprie iniţiativă, trage mai multe focuri de revolver asupra trădătorului, chiar în cance- laria îmchisorii, Pedeapsa trădării, în țara în care aceşti oameni rămăseseră nepedep- siți, a răsuna pretutindeni. Poporul a îmbrățișat din nou fapta preşe- dintelui Centrului Studenţesc din Cluj, care încăodată făcea dovada că. pe lângă un element de vastă cultură, era și o mare forță morală. 1) „Libentatea” din 18 Octombrie 1923. A at HUI, Cm dl, ja prices tot Aa ice primând tuația iau achitat, (ei re Isture) sențimentul E: 4 vibra la pă pa tului naţional Ss". SE d fost El nai rămas 6 luni e mii u studentul Vii cati tine LITA die So Tonel Moţa decla- - ă sa $ i ăcea În- sent tăi perpiehes i aător și de ra! sei arta activ în viața studen- ari ma venit dintr'o revoltă, ontană a unei clipe — spune mă țavian Goga — Ci s'a urzit cu i țul, zi cu zi, noapte cu noapte, Sea, dovezile palpabile ale ata șe batiocolite. Studentul Moţa a 3 cu printi”un lung calvar moral... Rob al ideii. el îsi pierduse 1 perta- tea fără Să murmure, pană în ceasul când l-a izbit în obraz trâ- Li a, a Jueru e cert, studentul dela Văcărești deschide o portiță spre psihologia Ardealului nostru, in care, ca întrun cazan bătrân și ru- ginit, clocotese patimi adânci. Tre_ ceți prin satele noastre, cântăriți puţin ce e după privirea ingându- dată a țăranilor, care adăpostesc mistere de demult! Duceţi-vă la ; Orăștie. citiți gazetele populare ale Părintelui Moţa de douăzeci de ani încoace, ori staţi de vorbă două mi- nute cu preoteasa acolo. la ea a- casă. Veţi înțelege degrabă, că o lu- me aspră, tare în credința ei. cu accente de energie nebănuită, și cu note de austeritate patriarhală, e pe cale să-și strige evanghelia ei... „Ei au escaladat veacurile cu instine- „tele lor cu care nu se poate tace „nici un târg. Ei reprezintă religia, ala mda şi intrans'gen_ „La, cea mai de seamă temelie ie- ţii noastre de Stat: 1) gali vite lui Moţa si Vlad — care COnsU ue unu] din marile momente ale mișcării naţionale — s'a judecat în Ziua de 26 Septembrie 1924 1a Dea cu Juri din Bucuresti, în ca_ „dul aceluiaşi elan al întregei con_ 1) Octavian Goga, idem, p. 68, d românești. care vedea, „în stiinte ui on I. Mota un început de acţiune. în contra trădătorilor SL ..a dovadă de sănătate morală, Gestul luj apărea ca o lumină în mijlocul vieţii românești, în care, veac de veac, luptătorii pentru neam au fost doboriți prin trădare. 1) In fruntea pleiadei de frumtași ai paroului care sau grăbit să ia apă- rarea acestor bravi tineri. a apărut îns:şi profesorul dr. N. C. Pauescu, a cărui înfăţişare de savant cu chip de sfânt a făcut o mare impresiune şi cale a spus, întru apărarea lor, aceste cuvinte, rămase de atunci ca um catehism pentru noua generație iuptătoare: i i "Procesul de astăzi e, în realitate, procesul trădării, care e cea mai infamă dintre crime căci ea adao_ gă amăgirea vicleană și făţarnică, la cruzimea nelegiuirii. Ea întru_ neşte sărutul lui Iuda cu răstigni_ vea lui Hristos. „In timp Ae pace, legisiaţi le creș- tine nu conţin nici un paragraf pe_ nal destinat trădării. şi astfel, printr”un lapsus juridice regretabil, groasnica fărădelege. ce inspiră a-_ țâta scărbă, rămâne nepedepsită. „Cu toate 2stea. nu încape îndo_ ială asupra felului pedepsei ce se cuvine trădătorului, — deoarece Dumnezeu a făcut ca Iuda să se pedepsească el însuși, prin strangu_ iare, „Dar în timp de războiu trăda- rea de Naţie se pedepsește, tot-— deauna, cu moartea. „Ori, studenţii noștri, și cu dânşii toată tinerimea, floarea României de mâine, se află în stare de răz- boiu, cu o liftă de curând pripăşi- tă ce vrea să ne sugrumne, ca să ne stăpânească țara. „Fiind deci în stare de războiu, ei au săvârșit un act de dreptate morală, încercând să pedepsească pe um vânzător al fraților săi, care se sacrificau unei cauze sfinte. „„„POporul românesc — ce le e a-- dâne recunoscător pentru jertfa lor altruistă — esteaptă, cu nerăbdare, Alp d-v. achitarea“, „În Zorii zilei de 27 Septembrie; juraţii — justiția Aa Bu a ) Corneliu Zelea-Codreanu, i pa. 213. ea u, idem. "CUVÂNTUL 139 % Lucrând la Casa Verde hitare, care & t de: achitare, = mare entuziasm, constituind încă up imbold în marea luptă ce € fie dusă mai departe a închisoarea, 2 fon Moţa părâse? ile. El se duce ii n fără 13 zi în drum se ă_și ăninții. iar 1 ae i a Gui unde este ua cu multă însuflețire dg Proieso:: studenți Și Jumea românească, să (cu această ocazie, Ionel Moţa i ia rămas bun dela camarazii se clujeni, care, pentru meritele pu, excepţionale, şi ținuta sa eroică, 1 proclamă preşedinte de onoare al Centrului Studeniesc „Petru Maior . Incă din vremea când „complotiș. ţii“ erau cu toții la Văcărești — de unde le-a și rămas denumirea de „văcăreşteni'—, Căpitanul, ÎMpLe- mă cu Ionel Moţa, Ilie Gârneaţă, 'Gorneliu Georgescu, Tudose Popescu si Radu Mironovici s'au legat — în fața icoanei Sf. Arhanghel Mihail— să rămână uniți până la moarte, luptând pentru cauza neamului, sub protecţia Ingerului care-i că- lăuzise în inchisoare și le dăduse în fiecare zi tărie. Astfel s'a, pus te- LE Legiunii „Arhanghelul Mi- In biserica Văcăreștilor, în afară de icoana protectorului Legiunii. „ dăinuește și astăzi, la mormântul „unuia dintre ctitorii Văcărești în_ gropați acolo, o svastică, pe care Ionel Moţa a săpat-o în piatră, i Ei Ala de edu ii E SA e „ Tetrăgea în biserică, Si „Ca urmare a legământului tăcu A Tașul a fost fixat ca entiu ll ; țiunii legionare, şi cu t oții trebula, să se adi 3 i uiau Fe ape după eliberare, în ve. Ii anasi upa o pe ema. me „și Moţa sa stabilit 1a ez Deir „Desi eliminat din toate universi. „văile, a, protesor A. € Cr gi „canul Facultăţii de Drept 7] de. „scrie ca student, epv — îl în_ în ma iama 20-a tapuiltate, tate, Tone] ae o lună, de liber. TEI imgreuaa este din mou a. reșteni, la, 24 Cota aalti „Văcă- brie 1924, în sotul de poliţie de _tristă amnlise ji Maori, Şi incarcerat Ja Galata, ALMANAHUL. . DI de stă până la sărbătorile |Cră__ un ad închisoare le-a fost iarăși de grea şi, negăsindu-li-se DRE mă, după 11 zile de greva foamei și a setei, au fost eliberaţi, cu excepția Căpitanului, care avea să, colinde nenumărate închisori din țară, până la marele proces şi răsu-- Hătoarea achitare dela 'Turnu se- verin. E 75 Aa Moţa redactează atunci, din în- chisoarea Galata, un memoriu către, Regele Ferdinand, care a fost, însu- şit apoi de cătme întreaga studen- ţime. * Căci mișcarea națională a, stu- dențimii confundându-se cu intere-— sele de viață ale națiunii noastre. politica, de înăbușire de mişcări în- semnează : Lupta guvernului cu Na- ţia la ale cărei interese a fost che- maţ să, vegheze. Aşa dar: în loc de a vindeca boala naţiei, guvemul a, crezutţ, de bine, pentru potolirea lu- crurilo», să-și măsoare puterile cu: Naţia însăși, crezând că, o poale îm- vinge şi că, învingând-o, ar ajunge la, vreun rezultat, bun. Această luptă trebue să înceteze și nu poate în- ceta decât, acordând naţiei liberta- tea nestânjenită de a-și apăra inte- vesele, pe căile legale ce-i stau îna- inte. Căci dacă lupta aceasta va continua, cum a inceput și se duce de doi ani de zile — maţia, fiind silită a se apăra împotriva loviturilor gu- vernului ei — sunt de neânlăturat desnodămintele cele mai dureroase,. determinate de invincibile legi ma- turale. Căci legea conservării ființei naţiei pretinde neapărat ca naţia să, iasă, biruitoare din luptele ei cu cei cari îi compromit existența, — orice jertfe am cere această victorie și „peste oricâte desnodăminte dure- roase ar trebui să se treacă”. 1) După elibevare, Ionel Moţa ia con-— ducerea, taberei de muncă, dela „Că- A ue Creștin”, pe care 'Că- i sie Vaca, mcepuse când ieşise dela- 20 Mai acelaș an, Moţa apare: 9, alături de Căpitam “ de cei- Ep Maâreţteni, în procesul dela spli everin, unde sunț iarăşi a- a Mee ce constitue una “ ele mai i i lupta, tineretului aia a, aa Eau August însă, Moţa este din nou: 1) j, AR 1. Moţa, „Cranii de demn! BR] » se CUVÂNTUL arestat, în baza legii Mârzescu, pen- tru că, în fruntea unui grup de ti- neri ce lucrau la căminul dela Râpa Galbenă, făcuse o manifestaţie de solidarizare cu studentul Urziceanu, cel ce încercase să pedepsească pe jidanul Grimspan, atentatorul la viaţa profesorului A. C. Cuza. După o lună de prevenţie, este condamnat la 2 luni inchisoare, îim- preună cu Emil Eremeiu, 1. Sârbu, A]. Popovici și Casian Mihăilescu, care fiind încă elev de liceu, a fost condamnat numai la o lună. Pedeapsa şi-o ispăşeşte în închi- soarea Galata, fiind prima condam- nare pe baza acestei legi țariste, pre- cuvsoarea noianului de legi pentu apărarea Statului cu care toate gu- vernele democratice, de atunci iîn- coace, au încercat, să salveze un Stat în descompunere, legi care sunt cea, mai elocventă mărturie a mon- struozităţilor juridice şi a piedicilor puse în calea naționalismului, ce rupea vulcanic. In toamna aceluiaș am, după ce părăseşte închisoarea, pleacă — îm- preună cu Căpitanul — la, Greno- ble,. unde urmează cursurile Pacul- tăţii de Drept, al cărei mai întâi licenţiat și apoi doctor a fost. In vawa lui 1925, însoţeşte pe d. profesor A. C. Cuza și prui. dr. C. Sumuleanu la congresul antisemit mondial, care a avut loc ia Buda- pesta. Aici reprezintă tinerimea ro- mâmească, fiind chiar vedaetorul sbatutelor secţiunii tineretului mon- dial antisemit. Pentru prima oară, Moţa emitea întrun congres mon- dial ideea înfrățirii tuturor naţiu- nilor creștine împotriva primejdiei jidoveşti. In 1926, îşi face stagiul militar la Scoala de ofițeri de rezervă de In- fanterie, din București, fiimd şi aici şef de promoţie, Desbinarea mişcării naţionaliste, lipsa umei conduceri unitare şi ne- voia creării „omului nou“ pe care-l propovăduia Căp tanul. au dus la organizarea; în mod public a mișcă- rii iniţiate la văcăreşti, sub condu- cerea, Căpitanului. La 24 Junie 1927, la Iași, alături de ceilalţi Văcă- reșteni, Moţa, ia parte la actul s0- lemn al înființării Legiunii Arhan- ghelul Mihail, Această, despărţire de acei ce re- prezentau „lumea, reformei naţio- nale de metodă căldicică, pe cale de- mocratico-parlamentară, incapabilă, 141 de a face față volniciilor guverna memntale și incapabilă, de a sgudui adâmemrile sufletești ale meamului spre a-l ridica la lupta decisivă” 1) este ceeace numea Ionel Moţa: „duhul marilor rupturi de lumea. ve- che înfrățită cu străinul duşman”...; „pornirea eroică în spirit de totală jerttă personală”. 2) De acum inainte Ionel Moţa va avea sub conducerea Căpitanului, rolul cel mai preponderent în ma- rile bătălii pe care le va purta, Le- giunea, sub semnul Arhanghelului. La 1 August 1927 apare „Pămân- tul sjtrămoșesc” — organ al Legiunii Arhanghelului Mihail „pentru apă- raxea, pământului strămoșesc”. In primul mumăr, Ion I. Moţa semnea- ză, alături de Căpitan, Die Gâr- neaţă, Comeliu Georgescu şi Radu Mironovici, . articolul program al noii organizaţii şi care se termina cu deviza: Faţa la dușman!“. In acelas număr semnează arti- colul „La icoamă”, în care, făcând procesul sistemului nenorocit de până atumei din mişcarea naţională, fixează principiile şi năzuințele noii organizații şi termină cu manitesta- rea credinței în biruință. In acest articol — reprodus mai târziu în „Cramii de lemn” — găsim, în forma lui iniţială, aceste cuvinte profetice: „Credem neclintit şi ve- dem în zare, în lungul căii noastre, nebănuite biruinţi și minuni cereşti. Nu le anunţăm acum aci, pentru a fi crezuţi deodată (știu că va fi poate chiar contrarul), ci pentru ca mâine, când ele se vor împlini, când asupra noastră se vor răspândi ne- închipuite damuri ale milsi cereşti aducătoare de mântuire. atunci să, avem o dovadă că le-am prevăzut şi că, le judecăm bine” 3). Nu era decât o prevestire a Mi- nunilor văzute de atunci încoace, pe care era să le trăiască Legiunea prin toale încercările din care ea & eşit învingătoare. Da 18 August acelaș an, „Ionel Moţa s'a căsătorit cu d-ra Iridenta Zelea Codreanu, vrednica, să tava- rășă de viaţă. Cununia & avut Loc în cadrul pios al Mânăstiii Neain- tului, îm biserica istorică, zidită de Stefan Domnul Moldovei, iar mica DI, 1. Moţa, „Oranii de lemn, p. 154. 2) Idem p. 151. 3) „Pământul Strămoşesc“ anul I No. 1. „ Moţa a începuţ după aceea, prac- "ica profesiunii de avocat 'a Bibiu şi-şi continuă studiile de d-ctorat „Grenoble. cuvânt seria ai noii. școli eroice, doctrinarul — în i : a! tuturor sţiriior și cate le noua pi ALMANAHUL prin formulele utopiei COSMmopo- ite — să pună în joc. din calcula egoiste și politice, un tatea _ Statu- jus întreg't sau să înlocuască vechi. le credințe naționaliste şi creşt'ne, care se pâsirase în zăcămintele 81- fieteşti milenare ae Ardealului, __ eruj Imi Ionel Moţa capătă sclipiri nebănu te. Respneând a_ ceastă nencrocită mentalitate, Moţa — în glasul câruia se acumu- lase protestarea milenară a Ardea- tuuj luptător pentr neam și glie— declară: „Acesta nu e sufletul no- stru!“. Neputând lua parte la coneresul studențesc dela Oradea Mare, în Decembrie 19217, trm fe o scriszare, în care — după ce îşi exprimă, Opi- nia as ipra datoriei ce o au studen. ţii față de acţiunea jidănească în- dreptată asupra Naţ-ei Româneşti— spune între altele: „Socotesc că trebue să se respingă catezoric for- mula de a reduce pe student nu mai la activitatea cărţii. Aceasta ar însemna nu numai contrazicerea tradiției istorice universale, ci, mai ales, a lipsi națiunea de cono-rsul eforturilor curate ,şi desinteresate ale tinerimi, care concurs totdeau- na a fost esential în soluţionarea problemelor capitale ale vieții na_ ționa!e, „Majoritatea generațiilor de stu- denţi trecuţi prin universitate de- la, 1922 încoace, s-a făcut o onoare şi un angajament de viață din com. baterea celei ma' grozave primejdii naționale şi mondiale din câte s'au abâtut peste creștinătate: Judais- mul cfiminal, distrugător al cultu- rii și a] organismului național... Căci să se ştie că onoarea și presti- 5-1 de care sa bucuraţ studenţi- mea remână până acum în faţa străinătăți națonal'ste, cât și în sufletele Românilor, s'a datorat e- estar aia gu care, în anii urmă, a luat în pe mon- strul stăpân al 0% ela feat frariemasonic şi materialist“, şi în_ cheie astfel: m+28 vrea să contribui să ajungă și dânșii la această po- zțiune de pace sufletească pe care no poate avea, în vremuri cumplite ca cele de azi, decât cel ce se ra ai pe cu och'i la inamic, „A poe luptei pentru acel 27 vocea deasupra nN0a- articolul din .Pământul Strâmo- șesc* prin, care comandanti] legio- nar de mai târziu. dr. Iosif Dumi. ru, relata minunea cerească în- tâmplată în închisoarea Cluj, unde chipul Mântuitoruui a apăruţ un grup de 11 studenți, întemnițați intro chilie a acelei încheori — Ionel Moţa publică. în revista „Pă- mântul Strâmoșes=*“ articol] „..ASUs apare'n închisori!“ „Apariţia aceasta inseamnă înce. pztu, intervenţiei active a Divini- tâţii în prob'ema apărării omenirii, în problema desrobirii Pământului de sub noua stăpânire a Satanei. „Deocamdată intervenţia se re- duce la asemenea fenomene emo- tive. Deocamdată Isus incepe prn a apărea în înch sori, spre mângâ- ierea luptătorilor antisemiţi, strânși în chingile de fier ale dermocraţi'lor comisari regali. Ce veţi face însă Dvs. arbitrii puterii politice, când puterea Celui ce va arătat că e cu noi va apărea împotriva voastră $. a prietenilor voştri b-mi. în mani- testări active şi învincibile? Ce veţi face? Căci, noi aceștia, noi ştim ce vom avea de făcut! Ce arme și for_ ţe represive veţi mai putea opune Supremei forţe Atotputernice?“. La 15 Decembrie 1929, fiind învi- tat de către Centru: Studenţesc Bucureşti — primul centru în care duhul nou al v:emii pătrunsese ma: adânc — fine o conferinţă, la Cercul sâu de Studii, despre „Liga Naţiuniicr, idealul, viciiie și primej- dia ei“, care apoi este publicată în Biblioteca Cercului de Studii al Centrului St dențesc București. Documentată şi expusă cu multă elocvenţă şi convingere, în ea se în- trunește spirtul rece al juristului cu inima caldă și avântată a naţio- nalism ui creştin. Chestiunea Ligii Naţunilor era una, din problemele care î] preocupa 1) „Pământul Strămoșesc“, an. I, Nr. 9. 18 tanţă. Reveniţ definitiv în ţară, Ionel Mcţa își continuă activitatea avo_ caţială la Orăștie si Deva, fiind a-_ părătorul tuturor năpăstuiților soar- tei din istoricul judeţ al Hunedoa_ zei, al cărui glorios renume este încălcat de stăpânirea finangi si industriei păgâne. Adesea, Moţa lua Grumul Bucureștilor, pentru a SUS tine în faţa Curţii de Casaţie drep- turile câte unui românas sau să apere pe Căpitan şi camarazii săi, mereu implicați în procese de gu_ vernele care căutau să împiedice mersul victorios al legiunilor verzi. Zi de zi îşi continuă activitatea publicistică în „Pământul Strămo- şesc“ şi celelalte gazete legionare— vreo 17 la număr — care se înmul_ ţese pe întreg întinsul ţării, odată cu extinderea mișcării legionare. Cum singur se definea, mai târ_ ziu, într'o autobiografie. „datoria îi cerea să fie un simplu ziarist. Un ziarist luptător așa cum era in tiadi':a presei cu adevărat romaâ- nești, în deosebi în Ardealul de pe vremuri“, 1 E ga pi Muterea Căpi ui şi a centru. luj mişcării legionare la București, DD IL. 1. Moţa „Cranii de lemn“, p. 221. Neamul acesta va trebui să-și pedepsească măcar odată la o mie de ani pe cei ce i-au călcat legile, l-au impilat și 1 2903 ALMANAHUL isă şi pe Ionel Moţa să-și pără- Piri SI Eseupările de acasă și ia se mute la, Bucureşti, unde it A lui lângă Căpitan era indispensa . Jă. Aici, ca să-și poată asigura exi : teniţa, e nevoit să primească un pos de avocat la Casa Autonomă a. Mo: mopolurilor, unde, prin cultula S* juridică şi cunoașterea Sa lAE, E legiuirilor de peste munţi, acu mari servicii Statului, mai ca in procesele C. A. M..ului în Ardeal. Recunoştinţa din partea Statului Român democrat — pentru onesti- tatea şi capacitatea cu care-l ser vea — era săo aibă mai târziu, când — după procesul Gărzii de Fier — va fi înlocuiț din slujbă deși instanțele de judecată, îi dau câștig. Moţa na putut nici să 1n- veţe în universitățile românești, nici să ocupe un post în Statul Român. Stabiliţy în București, Moţa iși împarte timpul între munca grea ce trebuia să depună spre a-și Pu- tea întreţine familia. pentru care avea un adevărat cult, si interesele superioare ale mișcării. In jurul lui se grupează curând acea falangă de "tineri intelectuali ce se încorporează în Legiune formând, împreună cu alte câteva elemente vechi ale Le- giunii, cuibul „Axa“. Pe lângă re- vista cu acelaşi nume, în care Moţa Va publica atâtea din articolele lui strălucite, cuibul va fi și un la borator de studii şi discuții al mis- cării. Moţa era nu numai șeful cui- bului Axa, ci şi spiritul rector al acestei valoroase publicaţii. Iată cum înfățișează, personalita_ tea și rolul lui Moţa în acele îm- prejurări camaradul comandant A_ lexandru Constant, unul din cei ce colaborau atunci la „Axa“: m dTe- „bue sto recunoaștem lea]; prin Mo. ta noi am ajuns la inima Căpita_ A, la e lei ele în lectualismul nostru livrese. cec ei „indiferent, si acest izvor de spiri inalitate românească și creștină de „Sens, credință şi hotărire. Pentru mulți dintre noi. intrarea în Legiu „De a însemnat finalul unei exas. „ perante crize psihologice, Şi tute. tut mei? jămădulri rerine întreg L ta 1). “i „Cuvâtul Argeșului“, Nr. 28.30, Rândurile acestea arată cum nu se poate mai limpede că, pentru le- gionari Căpitanu și Moţa au fost un singur duh divizat în două tru_ puri, Fiinţa Căpitanului cuprindea şi trăirea din Moța, fința lui Moţa cuprindea şi trăirea Căpitanului, Şi când aceste trupuri au plecat acolo unde Dumnezeu le-a așezat, duhurile lor — redevenite iarăși u_ nul — au rămas ca un far, spre lu_ mina căruia se indreaptă Legiunea. Cine zice „Căpitanul!“ evocă în același timp pe Moţa; cine zice „Mo_ ţa!“ cuprinde în acea chemare și pe Căpitan. Infrăţirea din viaţă va urmat dincolo de moarte, Arhan_ gheli ai României Legionare! Ă Cumplita prigoană din Decembrie 1933 îl săseşte pe Moța alături de Căpitan, nelipsit şi credincios sfă_ tuitor şi îndrumător al oastei le gionare, care va trebui să trăiască cele mai grozave încercări, umilințe și schingiuiri prin care a trecut vreodată tineretul unei naţii. In noaptea de 9—10 Decembrie 1933, după dizolvarea Gărzii de Fier, Ionel Moţa este arestat și transpor_ tat, în cazematele închisorii Jilava, celebrul „Fortul Nr. 13“, care va deveni „Academia eroică“ unde se vor cimenta caracterele noii Româ_ nii. Imediat Ionel Moţa ia comanda zecilor de legionari întemnițați, impunând, cu personalitatea și tem- peramentul său ferm ordine. disci_ plină şi credință nestrămutată, cu orice sacrificiu, în cauza românea._ scă ingenunchiată, Pe lângă grija de cele sufletești, Moţa trebuia să aibă şi grija celor materiale. 'Tutu- Tor el se devota, ca un frate mai mare. Din închisoare e] adresează Su- veranului, la 21 Decembrie, urmă- torul memoriu: .Măria Ta, în dis- prețul tuturor legilor, subsemnaţii membri aj „Gărzii de Fier“ suntem încarcerați în închisoarea militară J lava de 12 zile, fără a se fi emis contra noastră mandate de aresta re şi fără a fi fost măcar intero_ gați de vrun reprezentant al auto- rității publice. Singura noastră vină este de a fi membri ai eroicei onga- nizaţii legionare, „ „Reclamaţiile scrise pe cari le-am inaintat justiţiei (Primului Procu- roi zi e că CUVANTUL ror al Tribunalului Ilfov cât şi Pro- curorului general al Curţii de Apel Bucuresti) au fost, tot cu călcarea legilor, lăsate fără urmare. „Sumtein astfel lăsaţi complecta- mente în părăsire de către cei che- maţi a ne garanta ocrotirea prevă- zută de legi. „Nu ne mai punem nădejdea în nimeni pentru a ne face dreptate. Iar începând de astăzi declarăm, în semn de suprem protest greva foa_ mei, pe care o vom continua până la intrarea în legalitate sau până ia moarte (fiind hotăriţi ca violen_ tei cu care suntem ameninţaţi, să răspundem cu violență în apă- varea libertăţii noastre de-a muri cu demnitate). „Am dorit să Vă înștiințăm des- pre aceasta, Sire, numai pentru a avea mulțumirea, în zilele de sufe- rinţă și moarte în care păşim, de-a şti că ne urmărește zi cu zi prive- reni atentă a Regelui Români- rr. „Geamătul de revoltă și de chin al tineretului românesc, torturat fără, vină din ordinul și în interesul puterii judeo-masonice în toate închisorile țării, este, Sire, în acest ajun de Crăciun, adevăratul colind . pe care batjocorituj Sufley romă. nesc îl îndreaptă către Măria Ta, Care sunteţi urmașul în scaun domnesc al lui Ştefam cel Mare și al lui Mihai, suprem și răspunzător ocârmuitor al poporului românesc. „Rămânem, Sire, ca totdeauna, devotați slujitori ai idealului ne- clințit al naţionalismilui româ- nesc: Hristos, Regele, Națiunea“. Alături de Ionel Moţa memoriul poartă semnăturile lui Vasile Ma- rin, Sterie Ciumetti, Mihail Polihro- ia Sica 145 niade, Ion I. Zelea-Codrean; Apostolescu; preoţii: Duminică, EA nescu, N. T. Georgescu.Edineţi.. Gh. T. Popescu; Virgil Ionescu Andrei C. Ionescu, C. Popov, prof. Al. Vasi_ liu, Iacob Bârsan, Sergiu Torjescu, G. Jurgea-Negrilești, Ion D. Rodea- nu, ş. a. Tot acum, din inițiativa lui Moţa se redactează în închisoare „Axa“, cel din urmă număr, dela 23 De- cembrie 1933, care va fi confiscat şi în care e] serie „Arestarea — act de guvernământ“, din care des- prind următoarele: „Noi — cei azi fără nume — să zicem deci: noi, cei din Oastea fără nume — noi ni- ciodată mam conceput România legionară de mâine ca un Stat au- toritar limitat numai de bunul plac, ci ca un Staţ juridic, pe principii juridice înnoite, limitat de o serie de regule precis determinate, justi_ ficat de un snop de scopuri clar și pe faţă mărturisite. Niciodată n'am dorit înloauirea democraței con- stituționale cu o dictatură a bunu- lui plac“. La 23 Decembrie legionarii au fost puşi în libertate cu excepția lui Ionel Moţa, care — împreună cu Sterie Ciumetti și Vasile Marin — a rămas până la 29 Decembrie. In acea teribilă noapte de 29 De- cembr'e, Ione] Moţa — liberat abia de câteva ore —na mai putut fi arestat, căci atunci, desigur, ar fi avut și el soarta lui Sterie Ciumetti. Moţa a reușt să se sustragă vi- gilenței autorităţilor, care l-au căutat fără încetare până la îmce- pilbuy lui Februarie 1934, când a fost arestat și, pentru a doua oară, întemnițat la Jilava. Chiar dacă mar fi fost prins, Moţa avea inten- 1. Să trăim în sărăcie, ucigând în noi poftele de îmbogățire materială. 2. Să trăim o viață aspră şi severă cu alungarea luxului şi a îimbuibării, 3. Să om. înlăturăm orice încercare a exploatării omului de către 4. Să jerttim permanent pentru țară. 5. Să împotriva a lot ce ar putea so ducă pe căi de apărăm mișcarea legionară, cu toată puterea noastră, compromisuri sau compromitere; sau împotriva a toț ce ar putea să-i scadă măcar, înalta linie morală. Η————— C.Z.C. z0i, Cu mici ex- Și să Căci re le iii cepții eră “cionare dn său peteriile Re cote că locul țară ȘI, ice dânșii | x intre rimit de ca Sia iar, Gt n se ia comanda, tuturor, i când E lor trestaț, pâră judecății, a- apare Căplan + + ceilalți Cama- Mir de Clan A apă. razi, ese Viper, Moţa își coutin! bec, ' mublicistică, : ridică și publieistie a iară jur că pocesele i & i 2 foile ce ince "Pre itanina te late 10 ce na aţă a „Cuvântului lape e 7 ma, Imi 1934, e ia a oratorii SL Sefi Q vântul, lui Zonei E ja tinuu îndrepta ode cea a studențești, care sc pa amându-l, U n a N tei dela Craiova, din bi 5. președinte de onoare Aprilie 1935, p ate « La 16-17 Decembrie 1934, Ionel Moţa participă — în calitate de de- legat, al „Gărzii de Fier“ — la Con- gresul anal organizat de „Comite- „tele de Acţiune pentru Universali- tatea Romei“, de sub preşedinţia deputatului italan Generalul Co- selschi, la Montreux (Elveţia), la care au mai participat, şefii mișcă- rilor națonaliste din 16 State eu- ropene. A „Cu acel prilej, Moţa a rostit ur- mătoarea, cuvântare: - „Domnule Preşedinte, Domnilor „ „Problema în discuţie, a realiză- „rii unei noi unităţi, ma preocupat n mod deosebit. Trebue să, facem. imposibilu pentru a, evita ca lumea, ascistă de mâine să fie divizată în multe front-ri, cari să se lupte tre ele. Probi universalităţii | comun de înțele- die: pe care ar trebui să ne bazăm „Tot așa cuny a precizat d. Pre. Apa & noi nu putem spera, decâi, 1 Imea fascistă de mâine va for- ma 0 unitate complectă din toate „ Punctele de vedere. Nu trebue să ne Scopuri prea largi și trebue AAA A 4349 sa441 UL dreptul fiecărui să recunoiă pi ezerva facultatea, de popor d* “voblemelor speciâle, în A ceda avea. dreptul să ne cari 2 pă din alt piine de Mt cafe periect egal că, asupra i probleme. internaț onale Ic bu să, cădem de E ce AA a ie niciuna din marile probleme ME în sfârșit de a nu internaţionale, le i ml unitatea fascistă de AIE stia sista asupra lesăburi- sa. el teo, asuara concepției sa stre unice de a accepta și de a Ai t'smi:1], astiel cum aproba COrpOra Ppsdăte > alele l-a conceput d. Mussolini, și câră va, fi aplicat de către fiecare Na- țiune, cu 0arecari adaptări locale, ținând seamă de condi unile par- ticulare. Nu voiu, insista, mult asu- pra acestei spiritualităţi_ no! care ne este comună ncl-tă, insa SUI vă propun de a desbate două probleme destinate a permite o mai perfectă unitate, probleme cari, in tot cazul, ar putea constitui un pericol pen- tru această unitate europeană de mâine a lumii fasciste“. In continuare, Ionel Moţa vor- bește despre diverse centre de imi ţiat'vă, care studiază problemele comune Fascismului, și despre ne- cesitatea de a se pune de acord cu ele, invitându-le să participe la reuniunile viitoare. 7 In ceeace privește nevoia consti- tuirii unui bloc eiropean şi mon- dia] unic, Moța crede că, pentru a asigura această unitate, nu trebue să ienorăm nici una din marile pra- bleme intemaționale, printe cari problema evreiască, foarte gravă pentru anumite ţări „şi ca totul specială pentru România“ 1). Intervenției lui Ionej Moţa se da- toreşte faptul că, deşi problema, ji- dovească, nu figura în ordinea de zi a congresul, ea a fost totuși amplu desbătută, examimarea ei fiind acum abordată, pentru prima dată de către fascismul italian. care-și precizează poziţia, faţă de ea, prin. ummătearea moţiune, vo- tată, cu unanimitate. „Congresul, considerând că fie_ 1) Comites dartion pour luni- Versalite de Rome, Râunion de Montreux, No. 16-17, p. 48. iii CUVÂNTUL 147 care Stat, în virtutea principiului suveranităţii naţionale, e singur competent să, dezidă pe . teritoriul său asupra atitudinei pe care o va lua față de cetățeni, grupări, rase şi religiuni stabilite înlăuntrul său — ținând seamă de preserip iunile le- gilor naturale şi ale, regulilor, mo. " rale — declară că problema jido- vească nu trebue concepută ca o campanie de ură universală îMpo- triva Jidanilor; „Dar, cu toate acestea. conside_ rând că în numeroase țări, anumi. te &Tupuri de Jidani exercită pe faţă sau în mod ocult o influență, dăunătoare intereselor morale și materiale ale Patriei şi constituie un fe] de Staţ în Stat, profitând de toate drepturile sau refuzând să, se conformeze la orice datorii, lu_ crând totodată la distrugerea civili- zaţiei creștine, Congresul denunţă acțiunea nefastă a acestor elemente şi se angajează a o combate” 1). Această moţiune era cea mai 1 Comitâs d'artion pour Puni- versalite de Rome. Runion de Mon- treux, No. 16-17, p. 86-87. strălucită consacrare mondială a, ideilor lui Ionel Moţa, pe care e] le propagase încă din 1925 când fu şese la congresul ant'semit; mondial, dela Budapesta. Dar nici la Montreux, Ionel Moţa, n'a fost scutit de anumite ofense din partea „oficialită/ii româneşti, reprezentată printi'un mare perso_ naj al politicii europene din acel timp, Felul în care Moţa a înţeles să răspundă acestor ofense a im_ presionat adânc întregul congres, care sa solidanizat cu Moţa iar când acesta a amintit de suferin_ țele tineretului român, congresul a păstrat o clipă de reculegere, pen. tru sângele nevinovat și curat al zecilor de luptătoii naționaliști ro- mâni, ucişi până atunci, Reproducem aci scr:soarea pe care Moţa a trimis-o atunci lui Nicolae Titulescu: „Domnule Ministru, astăzi după amiază, din plin congres al C.A, U. R. am fost ridicat de către agenţi ai Sguranței elveţiene condus la bi. oul poliției din hotel şi supus unor cercetări amăninţite, care au mers până, la stabilirea genealogiei mele Ă ud Die - ăcăreştenii: în primul plan, d. Radu Mironovici, Căpitanul, d. Dgăapi al doilea plan: d. Corneliu Georgescu, Tudose Popescu și Ionel Moţa ALMANAHUL II inarea credințelor mele Si lee cu ii a intregii mele activi- j i Ă, tăi din WI umai poliţiei elvețiene îi gatorez faptul de a nu inu ze un luaţ, amprentele raita ră Pale: ama fost iati ra tm măsurii în care aș fi Eu pat la asasinarea lui Duca ip iba pra întregii activităţi a Gărzii pg 3 liţie- ă eastă cercețare „POI dida sii fost ureat, însoțit e. a genţi de poliție, în Came, ro. unde fără autorizație legală 52 + io cedat la o. amănuniită pere i iri nare a valizelor şi camerei Mee, E e uta că se caută ci a muniţiuni, din ordinul direct, al mi- nistrului federal respectiv. A Cum, această atitudine pf toare si ilegală nu s'a luat A i miei unul din membrii congres Și ; ci numai faţă de mine, am Aare gerea, că to ce sa întâmplat datorește intervenției dv. — a fară stmăină, sensibilitatea națională e mai accentuată, de a- ceea, deși o înfierare publică a dy. nu ar fi trebuit să mă indispună, țin să vă comunic cât de mult mă durut pentru țara mea, cât de ru- sinat m'am simţit pentru România mea, atunci când comunicând con- - gresului cele întâmplate (comuni- care la care eram dator deoarece în mine fusese ofensat, intregul con- gres) şi de altfel fără să amestec în „ această comunicare persoana d-v. "dintr'un sentiment de jenă ca Ro- mnân, și când congiesul protestând cu indignare contra celor întâmpla. „te şi implicându.vă pe dv. ca res- ponsabi| — am simțit, cum în revol_ „ta contra d.v, era pălmuită, însăși „enbarea ării mele, „E regretabil, în deosebi, că aţi ținut să daţi în spectacol, în faţa entanților a 20 popoare. toată, putreziciunea morală, a României Vechi, care guvernează încă ţara și „se dovedeşte asttel în fața străinilor â infecțiunea care stăpânește în Iau să e autoritatea publică, elveţiană— imfe! i IA or streini cu atâta le rr încât să-i poată, lenea a. ea țât de ilegale, cum este o per- Ap zitie domiciliară neautorizată de chezi! Justiţie... RE ară a Omânia de mâine, a noastra, pat care se va instăpâni cu Wuranţă și în curând, va şti să ele toate aceste ofense de pe o- tării, , DA aa Și numai aceasta este satisfacția pe care o aştept. (55) Ion ti ura 1935, constituindu-se Asociaţia „Generaţia mișcării stu_ denţeşti dela 1922”, Ionel Moţa este ales preşedinte. Era ete u- neia din cele mai reprezenta; le fi- guri a, generajiei noi, care a perso- nificaţ și păstrat neștirbit patrimo- niul moral al mișcării studențești, contribuind — prin cultura, cara vedrul şi lupta sa — la biruința, ei. Cu acel prilej, Ionel Moţa a spus ătoarele: e : isa Al despicat îm două istoria țăran de cremene Cum ma fost altul să-ţi semene, Horia! Aron Cotruș „O despărțire între două lumi. "Aceasta a fost semnificaţia, miș- cării naționale studențești dela 1922, aceasta a fost marea îndrăsneală, văspântia hotăritoare căreia gene-_ rația noastră îi datorează aflarea mariloy izvoare de vitalitate româ- nească,, „Când această mişcare va îi a- juns la biruintă, iar fața României se va schimba ca prin farmec, se va putea spune şi despre tineretul acestei mișcări studențești: „ai despicat în două istoria... „Pericită, sfărâmare a unei unităţi de moarte, a unei solidarități de în- josire“. La cel de al doilea congres al A- sociaţiei, din 18 şi 19 Aprilie 1936. Moţa este reales preşedinte. In mo- țiunea pe care o redactează și care se votează în unanimitate, Ionel Moţa, referindu-se la pregătirea u- nei noi acțiuni de distrugere a mis- carii naționale, a spus, între altele: „Congresul exprimă totodată ho- tărirea sa, în numele generaţiei ti- nere a, mișcării studențești a ultimi- cțiunea să fie trans-: o mere cil a Ba; pepe Ape PR RR e ————————————— CUVANTUL 149 lor 14 ani, de a se apăra cu toată vi- goarea unei legitime apărări împo- triva acestor încercări, arătând ţă- rii întregi că această mișcare nu va putea fi înfrântă prin unul sau două asasinate, ori prin ineficiente disolvări, ci va putea fi îintrântă doar atunci când toate zecile de mii de țimeri pe cari îi reprezentăm, vor fi fost coboriți în mormânt“. La 6 Decemvrie 1935, Ion 1. Moţa este numiţ comandanţ al „Bunei Vestiri”, ordin nou întemsiat de către Căpitan, pentru „văcăreşteni'“ şi o parte dn întemeietorii Legiu- nii: ing. Gh. Clime, ing. Ion Blanaru și avocat Mille Lefier. Tot în primăvara, lui 1936, Ionel Moţa ia conducerea efectivă a slo- rioasei „Libertatea“, dela Orăştie, prin care veneratul său părinte a dus atâtea, mari lupte pentru cauza românismului și prin care a imbră- țişat, cu atâta înțelegere părin- tească, mișcarea legionară, pentru care a sufer't, el, ctitor de țară în- tregită, batjocură și chiar închisori, Deşi nu e oficios, foaia capătă un dinamic caracter leg onar. In același timp Ionel Moţa este purtătorul de, cuvânt al duhului nou legionar, ţinând o serie de con- ferințe cu răsuneţ din oraș în oraş. „Niu de puține ori, între două tre- nuri — după cum spune Ion Ba- nea — trebuia să redacteze artico- lele cerute de către diverse raviste şi ziare sau să-și schiţeze o nouă lucrare“). Căci în afară de „Cuvântul Stu- dențesc“, Idnel Moţa colaborează regulat la „Revista Mea“, „Cuvân- tul Argeșului“, „Crai Nou“, „Ro- mânia Creștină“, „Vestitorii“ noua gazetă pe care o redacta Va- sile Marin și care a fost suprimată, după Nr. 4. In Martie 1936, Moța își strânge o parte din articolele sale — răs- pândite prin diferitele reviste și ziare — intrun volum, intitulat „„Cranii de lemn“, editura „Totu! pentru Ţară“, Sibiu 1986. 1) „Glasul Strămoşese“, an. IV, Nr. 1. “rândul întâi, ordine „Cranii de lemn“ este cartea su- ferințelor şi victoriilor tineretului românesc. Un catehism — alături de „Pentru legionari“ — a] tinere- tului românesc din acest veac. Din articolele cuprnse în acest volum se desprinde — pe lângă pu- ternicul schelet juridic şi moral, pe care Moţa l-a pus la temelia Le- giunii — un spirt mesianice al Jert- fei totale pentru binele altora, pen- tru Neam, pentru slujirea lui Dum- nezeu, care il va duce mai târziw să-și dea viaţa ch-ar, pe câmpiile Spaniei. La începutul volumului Moţa a pus o Autobiografie (în loc de in- troducere). El poartă acolo numelz: de Nuţu Donciu — un nume sim- bolic, sub care era să apară, car- tea, de n'ar fi putut-o strecura sub Propr ul său nume. 5 Se mai află în acel volum un ar-— ticol intitulat „8 Mai“, care — după propria mărturisire a lui Moţa — i-a fost inspirat de jertfa și sufe- rințele Nicadorilor. In afară de sti- lul impecabil și plin de nemărginită, duioșie, Moța imortaliza în acele rânduri pentru generaţiile ce vor veni, lupta dintre setea de viaţă a. unei ființe tinere și renunțarea to- tală şi de bună voie la toate bucu- riile, pentru un ideal. Pentru frumusețea și simbolul lui, acest articol a fost c'tit la ca- tafalcul lui Ion 1. Moţa de coman- dantul Belgea. In legătură cu atacurile pe care unele ziare şi foștii conducători le îndreptau contra legionarilor, Ionel Moţa face să apară, în 1936, un ma- nifest, din care extragem: „Tineretul naţional.st, legionar, nu e nicidecum anarhic. El nu practică violența în virtutea vreunui prin- cipiu nihilist și nici măcar ca me- todă normală de luptă. Tineretul nostru e un tineret strâns legat de: ideea le ordine, ordine morală în națională în rândul al doilea, şi chiar ordine le- gală. Dovada că se prezintă de bună voie în faţa autorităţilor legale, spre a se supune prevederilor le- gale (pe care le-ar fi putut eluda). “Misiunea istorică a generației noastre este rezolvarea pro- blemei jidoveşti. Cc. Z. C. > că îi sunt “Pineretul acesta (adie 2470 “legale iai a irpant misiunea Sai 15- m Fi ieri și penru „Ai „Dar atunci, Ce oras şi legal al stia eului concep ei cei din- juptei t ner€ icare ei cei dintâi tâl şi pun în OPilui din jeae, unel- scoaterea dies i le uințână tind împotrivă iMoace. (disolvări. cele măi RE aRUS e SLI, vieţii împușcă pi : ărazea și încu- aonducătorile:, UE i SĂ arljloace rajarea ră fute za Ac ata ă tinezet nu le poat Eu ei căile legale, atunci ț - ă ie că noi nu putem să nem să se știe că noi cell ne resemnăm, acceptând înirang i mea noastră prin aceste lovitur imorale, ilegâle şi piezişe, ci înţe- iegem să răspundem _ciu toate mij- loacele Ja care ne dă dreptul cea mai legitimă și mai sfân'ă aparate. „Aceste afirmaţii ale noastre pot fi desigur foarte wșor răsturnate de către adversarii noștri, afirmând că nu sunt adevărate provocările despre care vorbim, atacurile in- fame, imorale și ilega'e despre care ne plângem. „Voi aţi început unel- tir'le şi violențele“, zic ei. Dar noi afirmăm, în fața lui Dumnezeu și a istoriei, că niciodată foii noastre nu au fost decât legitime apărări!, Inceputul ilegalităţilor și al violențelor a, sia dușmanii noștri, ezeu și istoria vor de- cide asup:a acestei chestiuni a prio- „_rității atacului nedrept și deci a „To jereta uneia sau a celeilalte violenţe. „Jar dacă, pe viitor, acești poli- eni vor cu adevărat pace şi li- iște în țară, să binevoiască a se eri de piaza rea a ceasului când „tentaţi, spre a scăpa, mai uşor dversari, să uneltească din nou xiva vieţii noastre, să ne scoa- 1 nou din lege și din lupta a eeioa. Și vor avea a violențele și uneltirile i vor trebui să se „de acest tineret ara cu sălbatic:e, său“, însărcinat, să, dnve- adevărate au fost cu- rui. Tm ARE cei înspăimân- ALMANAHUL muncind alături de Căpitan Sylva. “azi, cu aceeaşi voie “ ceilalţi camarazi, € li i ȘI e doighriitețieia care făcea din Aura un nesecat izvor erele leg onare un nesecat (Ene ndmpia şi muncă, închinată Po- triei. ț “cările regimului defunct de a Danei și această, mare „Operă de educaţie națională ș însănăto- toşire a, tineretului nu ] psesc nici acum. In fața, anului năvalnie al tineretului care se înrola sub stea- ul Căpitanului. putreziciun oa stă- pinitorilor satrapi încearcă să creeze o divers une, prin netireasca (UN zaţie a străjii Țării, a câlei em- biemă și educaţie era, de esență pur masonică și care era să-și in- cununeze activ tatea piin teatrala sinucidere a comandantului. ei, în neputința de a justifica miiioanele isipite. A S re ial Moţa a adresat atunci 'Ţă- rii o broşură, întitulată, „Scrisoare către țineretul cuminte!” care con- stituia un drastic rechizitor al ace- stor încercări infame, — cuvinte ce au putut străbate opreliştile censurii si urmănirile poliţiei, ajungând până în cele mai îndepărtate colţuri ale țării, : Inceputul erâncenelor lupte din Spania, dintre națonaliști şi co- mumiști. cu toate ororile pe carea- cești Luciferi modermi le deslăn- țuie împotriva bisericii şi c'wilizației creştine. naște în sufletul profund pics al lui Ionel Moţa o mare pro- blemă de conștiintiă: „Ss trage cu mitraliera în obrazul lui Cristos! Se clatină aşezarea creştină a lu- mi! Putem noi să stăm nepăsători? Nu e o mâre binefacere sufletească, pentiu viața viitoare, să fi căzut, în apărarea lui Cristos?“ spunea elin scrisoarea din urmă către iub'ţii şi prea mulţ încereaţii lui păr 'nţi“. ȘI socotind că de rezultatul luptei din Spania depinde şi soarta poporului mostru, căci: „de va cădea Crucea la pământ în Spania, se vor clătina temeliile ei și în România, iar co- munismul, dacă va fi biruitor azi acolo, se va năpusti mâine asupra noastră 1), Ion Moţa își pregăteşte o echipă de 6 comandanţi legionari, dintre cei mai bravi si încerceţi. și, senin. la 24 Noembrie 1936 pleacă, pentru ca să, moară, spre pământul Cd i ta aa a D “Testamentul lui Ion I. Moţa. e = a E = Pa n e ei dia —- cai | $ p . lă | » | CUVANTUL. a. Spaniei, care. „mu e pentru inimile noastre un pământ stiăin“, căci a- cum el s'a amestecat cu sângele scump al lui Ionel Moţa și Vasile Marin. Mai înainte de aceasta — ca la plecarea pe un drum fără întoar- cere — el îşi pune toate treburile în ordine, lasă cele din urmă cuvinte pentru părinţii săi vemeraţi, pentru micii și adoraţii săi copii, pent-u so- ţia ciedincioasă și pentru Căpitanul său, pe care-l prețuia mai mulţ ca orice pe această, lume, şi se împăr- tăşește cu Sfintele 'Taine la Bise_ rica Sf. Ilie Gorgani, „Deşi n'ayvea aprobarea Căpitanului să stea, decât o lună, după ce predau Generalului Moscardo — apărătorul Alcazaruluj — sabia de onoare dă- vuită de Legiune, ei se angajează până la sfârşitul luptelor în Legiu_ nea, Străină, cea mai expusă, unita_ te a trupelor spaniole. de sub co_ manda Generalului Franco. Căci Moţa — în sufletul căruia înviase toate virtuțile dace din străvechea Sarmisegetuza — socotea că: „Omul doarm'a fost născut pentru a trăi ni-ima decât um număr des nu ştiu câți ani; ci pentru a se apropia de Dumnezeu, prin faptele vieţii sale“ 1), Există oameni care sau întrebat şi se întreabă poate și acum — care a fost rostul plecării si jertfei lui Moţa în Spania? Acestora le-a răspuns profesorul Na Ioneszu în prefața cărții „Crez de Generaţie“ a lui Vasile Marin, camaradul întru jertiă al lui Ionel Moia: „Ion Motța s'a dus să moară. ICo- borise adânc în e] încredințarea că mântuirea neamului nostru are ne- voie de jertfa patetică a ființei lui trupești; și a plecat întw'o transti_ gurată hotărire; nu ca să lupte; nu ca să învimeă luptând; ci pentruea, cu moartea lui, să calce moaltea noastilă. Dacă Moţa, s'ar fi întors ne- vătămaţ din războiu. bucuria ome- 1) Testamentul lui Ion I. Moţa, p. 24, nească a noastră, a celor ca. cunoscut, ar fi stat, alătun te” în. î doiala lui Moţa, care se va fi gân_ d. că, pentru păcatele cuiva, Dum. nezeu i-a refuzat jertfa. Ouicâţ ae groaznice ar fi omenește gândul acesta, eu sunt astăzi îneredințat că, pentru mântuirea naţiei noas_ tre, Dumnezeu trebuia să accepte jertfa lui Moţa, asa după cum, pentru mântuitea neamului ome_ mese, a acceptat jertta mielului“. Tin drum, de pe vaporul „Monte Olivia, care-i ducea spre Portu- galia, Moţa scrie mereu pentru „Li- bertatea“ lui dragă si apoi, chiar din iureșul războiului, el trimite mereu „răvase dela legionarii ro- mâni de pe frontul spaniol“. Nu- merele „Libertăţii“: de Crăciun și Anul Now 1937, sunt aproape în în_. ivegime sci'53 d. :onzi Moa. „Prezent“ se intitulează publica- ţia care cuprinde ultime:e lui arii- cole scrise pe tontul spaniol și care au fost tipărite după moartea: sa. . Un amănunt înduoșător e si a- cela că tot timpul, atâţ pe vapor cât şi pe tront, Ionel Moţa a dormit; alături de V. Marin, lângă care avea să-și doarmă și somnul cel de pe unmă, La 1 Ianuarie 1837, Căpitanul nu- meşte pe Mota vice-președinte ar partidului „Totul pentru Țară“ lucru care i sa comunicat pe frontul spaniol. i Indurând toate greutăţile și mi- zeriile cumplitelor lupte din acel iad pământesc care era atunci Spa- n'a, Ionel Moţa şi cu ceilalţi 6 ca- marazi ai săi se înrolează, ca sim- pli soldați în Bandera 6 'Tercio, luptând cu tot devotamentul şi ab- negația, ca pentru Tara lor. In groaznicile lupte dela 4-6 Ianuarie ce s'au dat în sectorul Majadahonda — Las Rogaz — El Pradilo, Moţa cu echipa română au fost la înăl- țimea eroică așteptată dela ei, fă- când fapte de rară vitejie, ceeace le-a atras felicitănile speciale aie. Comandantului lor. In ziua de 13 Ianuar'e 1937, la oră 445 în cumplitele lupte dela In Legiune ți se dă onoarea nu după ceiace faci, ci după cum faci ceiace ți sa încredințaţ să faci. 0. zZ. C. „152 azut “adahcnâa, Ionel Moţa A căzu Iese pe mitralieră, alături de nedespărţitul său camara și prieten Vasile Marin, în fața _satanicului foc bolșevic. De sub haina cale a- coperea pieptul srârtecat al lui Moţa camarazii scot drapelul tricolor ri care era întășurat şi-l aștern pes 1 Ir. i i ip, Oro _— unul din cei 6 comandanți leg'onari . din echipă lui Moţa — redă astfel acest a is it: „Ione] Moţa a primit 10- ii ; plin, dar nu are ai pe faţă și : vaniratul. IRA caile ui par și mai bărbătești adm. Intotdeauna Moţa a fost sfântul viteaz, iar Marin €- oul neînfricat. Mă uit la amândoi şi-mi aduc aminte de articolul lui Ionel Moţa: „Cranii de lemn“. Da, cranii de lemn, acum. In ele însă sau frământat o lume, speranțe, credinţe, avânturi. Trupurile nu mai au viaţă, dar sufletele lor sunt cu noi, Je simțim la tot pasul. Ele ne vor duce la biruința finală. Su- fletele lor vor m'șca steagurile noa- stre victorioase şi din înălțimea lor vor binecuvinta jertfa noastră”. 1). Așa a fost scris să moară: simplu, modest, luptând, ca în toată viața sa, „en tot elanu] și toată fericirea, pentru Cristos“, pentru a împlini astfel voia destinului său, care-l chema: „a muri Sfârtecat și chi- muit, apărând Crucea şi scânteia de adevăr pe care 0 avea în el“, convins fiind că „oricâț de puter- nic ar fi Satana, atunci când îl combați cu jertfirea chiar a Pro- priei vieți, intervine Atotputernicia cerească și te face biruitor“ 2). „Vestea acestei îndoite morţi a căzuț, ca un trăsnet asupra tuturor inimilor curate românești, care ur_ măreau cu infrigurare soarta, legio- IE români de pe frontul spa- sosise telegrama prin care Nicolae „Totu anunţa Căpitanului cumplita „veste, mia fost dat — pentru pri- ma oară de când îl cunoșieam — In dim neața de 14 Ianuarie, când î: 1) Nicolae T „Insemnă front” pag. ÎN arii Acta de, pe ei 2) Ion 1. Moţa, „Cranii de lemn“, ALMANAHUL lângând pe Căpitan. O- a care în faţa tuturor în- cercărilor năprasnice ce-i trimisese soarta rămăsese neînfrânt; Căpi- taniil, care — într'o grea impreju- rare a vieții mele, la moartea tată_ luj meu — îmi spunea: „„Fii tare; marile încercări ale v eţii trebue să ne găsească resemnaţi și hotărâți să primim dârzi toate loviturile“, sub povara cumplitei dureri a mor- ţii celui mai bun și mai drag frate de luptă, plângea. Pentru aducerea în ţară a trupu- rilor camarazilor morţi în depăr- tare, a plecat însuși Domnul Gene- ra] Cantacuz no Grănicerul, care făcea acum pentru a doua oară a- cest drum. Z Spania şi Germania — pe unde a țrecut vagonul mortuar —-au dat onoruri militare acestor camarazi, — veprezentanți ai tineretului naţlona- list român. In ţară, dela Ghica Vodă, în tot drumul prin Moldova, şi în Ardeal până la Orăştia natală a lui Moţa, și mai departe până la București, poporul și Legunea au îngenun- chiaț în faţa sicrielor lor. O procesiune impunătoare de că- măși verzi — într'o ordine cum nu mai cunoscuse Capitala — a con- dus la. biserica unde, înainte de ple- carea pe front, primiseră Sfânta Impărtășanie, pe cei care purtase vitejia românească în îndepărtata Spanie. „Inhumarea lor la; Casa Verde s'a făcut tot într'o fatidică zi de 13 — 13 Februarie 1937 — £ ind întovărășiţi în rultimiil lor drum de întreaga Legiune Arhanghelul Mihail, cu care ocazie au depus acest cutremurător jurământ: „Jur în fața lui Di-imnezeu. In fața jertfei voastre Ai Uni Hristos și Legiune. ă rup din min i ă- mânteșii, e bucuriile pă ă mă smulg di Tel g din dragostea ome- Și pentru Invierea neamului meu, In orice clipă, ae gata de moarte, Jur!”. M. bi pipe Sa înființat ordinul E i mau e rica uptă DE Legiune şi "Țară, iar Asocia- Va „Generaţia, Mişcării studenţeşti să-l văd mul acel sfinte CUVANTUL din 1922” a luat numele lui „Lon IL. Moţa”. i In amintirea jertfei lor, Căpita- nuj a hotărât înălțarea umei mâ- năstiri la Predeal, unde trebuia să fie cimitirul de onoare al tuturor legionarilor căzuţi. Legiunea va împlini cât de cu- rând această poruncă a Căpitanu- lui ei. Acolo vor dormi somnul de veci Căpitanul, Moţa și Marin, Ni- cadorii, Decemyvirii, şi toate legiu- nile de tineri martiri. Şi totuşi — ca şi Căpitanul — Moţa n'a murit, Moţa nu poate fi mort pentru noi. „Mă apropii de 15% el şi-i pun mâna pe obraz. Îl chem inceț pe nume; în speranța unei minuni, a unui răspuns“... 1) pe care zadarnice îl va fi așteptat Totu din partea lui Moţa, la spitalul Doni- cellas Nobles, Căci după cum ne spune insuși Ion IL. Moţa2), „Răspund şi eu a- stăzi, celor cari m'au iubit şi care se îndurerează de plecarea mea tru- pească dintre ei: PREZENT! „Sunt cu voi, sufletul meu nu v'a părăsit”. PE cate sa i 1) Nicolae Totu, idem, p. 127. 2) Ton I. Moţa, „Prezent“. BISERICA ARBORE— Ca multe din bisericile nordului Mol- dovei şi din Bucovina, ctitorită de voe- vozi, purtând sub lespezi trupurile ace- stor voevozi, a doamnelor, a domniţelor şi a coconilor domneşti, stă şi mânăsti- rea Arbora. Stă sub svonul numelui de clopot grav şi mâale în cuvinte, ascunzând sub că- ciula uriaşă de şindrilă, sub straina lar- gă, obrazul măestrit cu chipuri şi înfă- țișări din Scripturi. Casnele iadului pă- cătoșilor, faptele Mântuitorului, parabo- Jele, mucenicii, Evangheliștii. sunt scrise în “linii şi culori bizantine, de meşteri din veacurile îndepărtate, cu vopseli ce- rute plantelor pământului, pe care le storceau și le preJăteau după priceperea lor în formule simple, pe cari, totuși, astăzi mintea noastră nu le mai poate brodi, Svonul numelui ei de clopot grav şi moale ne amintește de numele Ctito- rului care, acum patru veacuri, a du- rat-o și care, încărcat de biruință și fapte românști, odihneşte acum sub les- pedea din pronaos şi în culorile din fre= scă; Dumnealui Hatmanul Luca Arbore, vechiu boer al Moldovei și încercată spadă domnească, ş ALMANAHUL Irod 154 pumn INGINERUL SILVIC i 'GHEORGH M CLIME : ARTIR AL NEAMULUI „Deseret orul român, crescut de 2.000 ata di codrii Carpaţilor şi pe plaiu- mile Dunării, Tisei şi Nistrului, â trăiţ creştinismul din cele mai vechi timpuri. apă Românii sau născut codreni Și plăeși. Ma A Codrul a lipsit niciodată din trecutul sbuciumat al neamului. !C0- drul românesc — în apărarea Că- ruia se înrolase cei mai buni fii al patriei — a înțeles să dea aceşti soldaţi ai lui, istoriei de mari înăl- imi a, țării. y Unul dintre soldații cei mai a- -propiați ai Căpitanului a, fost ingi- nerul silvic GH. CLIME. Lispreţui. tor al vieței pământești. Torent de vi-ță. In sângele lui vibrează toate măzuinţele românești. Nostalgia ul. timelor raze ale veacului trecut îl arată din primii ani ai copilăriei, semnele furtunei şi.l pregăteste „pentru lupta grea impotriva răului. E Pulgera la gândul că țara aceasta, nun putut încă vedea lumina li- „ bertăţi fiilor ei! Căci cei întru Iuda „ copleşesc zi de zi neamul acesta „bun și ospitalier, Și astfel adolescența lui este un vulcan. j 1 la afara țării. Era în 1906. oru] de libert ării și e aer ate al țării şi-a, ășind pragul Universităţii, con_ î tă cu mai multă ia fanta Pi „Na avut un pie de repaus, U în linia întâia, Totdeauna a, Buc energie, capacitate, su_ „ Seoala Superioară de DO aaa tdaaaaiaaaal : de GH. NICOLAU- BÂRLAD silvicultură dela Brăneşti se mân_ darea cu studentul Clime. Camarazii de promoțe făceau zid în jurul lui. Căci el anima. Descre. țea frunţile, Imbărbăta. Dădea su flet din sufletul lui. Suferea, cu cel nediieptă/iţ. Inviora pe cel timid. Cutremura pe cel nehotărit. Susţi. nea pe cel drept. Intrecea pe cel viteaz. Vine războiul. El își revendică dreptul de a sacrifica fiinia lui pentru neam. Pentru libertatea na- ţională. Luptă vitejeşte. Inscrie fapte de arme, de abnega- ţie de ero'sm. se termină răsboiul. Inginerul Clime intră în viaţă. Munca cinstită îi este singurul to- varâș, Dar negura ce s'a așternuţ peste plaiurile românești se îndeasă. Răul creşte. Semnalul de alarmă este dat. Căpitenul legiunilor carpatine strisă adunarea. Primul prezent este tot inginerul Clime. Pentru -a treia oară el își oferă v'aţa. Iată cum răspunde la 1 August 1927 la apelul 'Căpitanului: „Să mă înscrie şi pe mine cu ceeace pot da: viaţa“. Lupta contra Leg'umei începe. La început mascată. Apoi fătişă. Ingi- nerul Clime ia poziţie ostăşească, de inalt comandament, Luptel= se întețese La cavaleris- mul luptătorilor legionrri. trimiși lui Satan răspund cu mișelie, Spania creștină devne ţinta te- mută a luptei diavolului bolşevic. Leg unea Arhanghelului Mihai or- donă trimiterea luptătorilor ei a- iN pete apărarea bisericei şi la- Ali. img. Gh. Clime deschide cu pieptul lui de fier, la comanda a a RTT Inginerul Gh. Clime N + APMANANUL Marelui Legionar Ionel Moţa, pârtie adâncă printre vrăjmașii lui Hris- tos. Acesţ eroism a înrăit gândul lui Satan, care deslănţuie prigoana cea mai îngrozitoare. Ucide mii de vieţi. Sdrobeşte mii de trupuri. Și astfel în chinuri de uluitoare imaginaţie diavolească, cade pământescul în- Fațada ginerului Clime. Sufletul lui însă rămâne cu noi. El este mucenicul neamului întreg. Neamului nostru românesc. Sufletul lui era rupt din sufletul pădurii. pădurea românea_ scă îl revendică, Slujitorii acestui altar al Naturii, breslașii pădurii de pretutindeni, îl poartă în suflet, Chipul lui a devenit icoană. Căminului cultural creștin din Iași ALMANAHUL CUVÂNTUL Când se va scrie istoricul turismu- lui în România va trebui, cu multă grijă și băgare de seamă, să se cear- nă tot ce a fost înţelegere greșită și farsă de ceeace a fost temeinic în această strădanie a multora dintre drumeţii îndrăgostiţi de: frumuseţile ţării noastre. Turismul a constituit pentru unii un teren virgin, pentru lansarea lor, şi specularea atenţiei binevoitoare a celor lesne crezători, iar pentru alţii un. prilej. de afirmare personală a spiritului de aventură ae Care erau răscoliţi. Nici unii nici ceilalţi nau văzut sau nau înţeles decât linia deviată a turismului celui adevărat. Și unii și ceilalţi au căutat să po- larizeze doar latura oarecum gre- _gară a sufletului. încercând prin a- chiziţionare de membri şi prin ob- ţineri de subvenţii să creeze elemen- _tul material, lăsând în părăsire ele- mentul spiritual cu adevărat crea- tor. De aceea nu trebue să surprindă faptul că fiecare nou înscris într”o asociaţie turistică întreba întâi care „sunt avantagiile, socotind parcimo- nios dacă ele echivalează cotizaţia, pe care urma să o plătească. In această atmosferă turistul ade- vărat se sufoca, se retrăgea izolat eu gândurile şi cu dorurile lui. , Iar în locul lui apărea, parazitar, organizatorul de excursii amuzante, saracterizate prin tot ce vreţi numai prin spirit turistic nu. Turismul nu este o operă lucra- tivă. El constitue o spiritualitate în care alături de Neam trăeşte Ţara. de ION PROTOPOPESCU Am spus-o de nenumărate ori: trăim în Natură şi prin Natură și tocmai pe ea nu o cunoastem, decât doar prin elementele ei înfricoşă- toare ori distrugătoare. Ne uităm şi nu vedem. Nu ştim să vedem atâtea minuni câte ne în- conjoară din frumuseţile fără de seamăn ale naturii. Am avut zilele acestea în mână e cărticică pentru copii. O cărticieă desenată de o femee — Else Wenz- Viedor — O adevărată minune, nu numai pentru copii ci şi pentru oa- menii maturi. Și toată această minune stă în uu- monizarea dintre poezia poveștii şi: farmecul îlorilor şi al găzelor. Fără să fie o carte de botanică înveţi ain ea plantele şi fără să facă entomo- logie începi să cunoşti gâzele. Este, în desenele din cărticică, o împletire a naturii cu poezia, cu în- săşi poezia naturii. lată ce caută să fie turismul. Să-ţi înobilezi sufletul, nu cu ma- nierismul snob; sec şi ucigător, ci cu îmbogățirea spirituală, prin cunoa- șterea realităţilor şi descoperirea frumuseţilor. Gustul de record şi de campionat a pervertit în imensă măsură Şi gu- stul de turism. Dacă cineva a mers mai încet sau şi-a ales locul a fost socotit un codaş. Şi în această goană turistul nu a mai avut răgaz, din- colo de efortul fizic, pentru nimic. L-a excitat greutatea şi nu frumuse- țea locului. lar când, la un popas, a făcut o fotografie, a imortalizat, o „poziţie dificilă”. Recordul a preao- minat în toate manifestările, chiar PND 0 N N E „Poporul român nu va putea mai înainte de a-și rezolva prob rezolva problema evreiască lema politicianismului său“, C. Z. C. ii 158 : UE şi atunci când ele atingeau dom niuil ae Ea Intre Români nu € sc ia singur caz Când, din turism, nea cut o pasiune, 0 adâncă Ie tru una din marile îumuseţi naturii, pentru botanică. A Ale de cei iniţiaţi ci de cei cp ie rism Sau inițiat. De ca re aceasta nu înseamnă că et risţ trebue Să devină Lc tea ii Dar această împrejuvare Ie i da țelegerea mioapă cu care + decat turismul. ; i S'a căutat justilicare., la, lega e, dintre turism şi domenii 9 „rio sei 3 ci n Sa căutat să se 2 ate di izvor de îmbogăţire ȘI za de speculă. Această BonIg [9 urla. cotim cu desăvârşire falsă. Staţii, mul, ca orice manifestare EA are legături cu domeniile si ai este neindoios, Dar iad lea legături şi mai presus de : turismul are aduce în chipul acestă» păstrează i uperioară. o menire super! cu Natura. Este în etul omului cu ; ga nu o chestie numai de eco i aţă. semi penală i uda na oate trăi Și sărat“ o iti ră ceată leit e organică a lui Cu : a DI a aplatea acestui ară at care e legat nu se poate face dec cultivând în ins epiritualitatea cart să-l împingă afară din cetate, să- facă să evadeze din mediul citadin. Dacă civilizația a adus omului confort, turismul l-a oțelit trupește şi sufieteşte şi i-a dăruit puterea de luptă cu care a cucerit mai departe poziţii noi în viață, Când omul nu se mai poate cu- tremura la evocarea trecutului stră- moșesc, viaţa lui e aproape de capăt. Acesta e înțelesul pelerinajelor la locurile de tradiţie națională şi ain această tradiţie izvorăşte linia cea adevărată de trăire. In această lumină turismul face “parte din cadrul problemelor de e- ducație. „Şi, cum nimeni nu calculează va- loarea timpului petrecut în şcoală, Mansformându-l în zile lucră'oare „tot așa ar trebui să fie socotit şi tu- „rismul. Orice obiecţiune în această ordine dei este nejustificată. iala pe care o implică turis- trebue să fie introdusă în buge- 223 -eaucând alte multe aonal, reaucân tul persone: re şi de care trebue i rutin heltueli ! LI ne dispensăm. LA, u acest sfârşit e necesar j a convingerea că e mai să ajute „acare Duminica într'o A tuia decât un ceaiu, O petrecere, 2 le AI de cărţi, o cursă de cai, un poa încă multe alte distracţii ne- (u) Ş CM Ma cuvinte să ne schimbăm stoviile de viaţă. Grieri sunca e bogăţia unui, neam, turismul e resortul care la la energiile; îndrăgostindu-le de muncă. igur ar fi interesantă o sta- i exactă a fenomenului, dar se fără ea observa că tot oa- poate și că | Titi cu adevărat muncitori sunt cei cărora li-i dragă deplasarea în spaţiu. Energia nu e în apa stătătoare ci ţă Y în aceea care curge. : Tureşul de viaţă de care e animată Mişcarea Legionară îşi are obârşia în această cultivare sistematică a rşului. UAB, îmbrăţișând mai mult decât un simplu mars, valoarea lui eaucativă este incomparabil mai mare. pt: Şi tocmai din această pricină tre hue readus turismul în adevăratul lui cadru şi cultivat ca atare. purismul trebue să se substitue, în educatie, acelei părţi din progra- mul şcolilor care a creat spiritul li- vresc şi a făcut pe oameni să nu mai cultive şi să nu mai aibă în- credere în puterea lor de a observa, Stă în aceasta şi robia minţii noa- stre faţă de litera tipărită şi epiritul nostru de imitație care a înlocuit spiritul cercetător de observaţie. Prin aceiaşi deformaţie care a stă- pânit toată activitatea noastră turi- stică, greşit sa socotit drept turism numai deplasarea pe jos în muntele înalt. Desigur e foarte plăcută acea stă ramură a turismului. Pe lângă bucuria pe care o încearcă drumeţul vârfurilor înalte și al zărilor largi este în acest turism alpin şi o mare aoză de mândrie. Condiţiile mai grele dau celor ce-l practică o idee mai înaltă despre ei. Aceasta nu tre bue să însemne deloc monopolizarea ideei de turism numai pentru actk vitatea alpină. Turiemul se face şi pe câmpie, Și E deal, şi pe uscat, și pe apă, Și În er. ase CUVÂNTUL Sel „preocuparea turistică. trebue să, eargă la această înțelegere. a ea bimeăă Să “creem „o clasă p IA dl în dauna tuturor celor- lalte. Și aceasta nu e nici dre Di şi nici bine. Să Dar dacă turismul > 108 îsi ar aderenți convinşi i EMEA ai aa iNltime; au-e ni mai a el EL =] € insă mai puţin ade- vărat că turismul se poate f ş trebue să se facă și altfel Puterea de deplasare a unei na- țiuni îi măreşte potenţialul ei de viaţă. i Deplasarea pe jos a insului e de- păşită ae deplasarea rapidă a auto- mobilului şi a avionului. Viaţa omenirei se scurge sub sem- nul vitezei. Noi nu.putem rămâne să ne trăim viaţa în ritmul boului. Neam de plu- gari și de păstori, am trăit aşa până acum. Vremurile însă ne depășesc şi trebue să le facem faţă. De aceea problema mişcării repezi este o probleniă'- pe-care turismul automobilistic şi aviatic are meni- rea să o rezolve. Este cu neputinţă să lăsăm acre- didată ideea că automobilismul con- stitue privilegiul celor înstăriți. A folosi automobilul nu este un privi- legiu ci o datorie a timpului. Naţiu- nea trebue motorizată. Exemplele le avem şi rezultatele sunt hotăritoare. Orice întârziere în acest domeniu este o vinovăţie. Deci în turism, alături de mersul pe jos, va trebui să ne preocupăm cu toată seriozitatea, cu toată .inten- sitatea şi cu celeritate de creiarea pe scară cât mai întinsă a automo- bilismului. Nu este o chestie chestie de viaţă. Un cetăţean ca să-și apere ţara, trebue să fie nu numai soldat ci şi şofer. Va trebui să trecem peste toate greutăţile, dintre care nu cea mai mică este taxa ae şcoală şi taxa de carnet. Se va creea cadrul legal pen- tru a mijloci o şcoală gratuită şi o taxă de carnet potrivită, Vor trebui creeate parcuri de au- tomobile pentru școală şi va trebui propagandă pentru promovarea ideii. In alte părţi un absolvent de li- ceu, pentru a obţine diploma. trebue să posede şi certificatul de conducă- tor de automobil. Această condiţie ace şi de modă ci o 159 evidenţiază ceeace spuneam mai în nainte despre turi Age 7 ie m e ui că e o proble- Pentru mobilizaveu motorizată, a unei naţiuni nu e suficient să se în- zestreze armata cu automobile, tre- bue să o înzestrăm. şi cu personalul care să le conducă. Şi dacă o ma- şină se poate repede inlocui cu alta un şofer nu poale fi făcut în câteva ceasuri, Și fiindcă o naţiune motorizată în- seamnă o națiune înzestrată cu au- tomobil, ya trebui să ne gândim și la această problemă. y zi, în Statele Unite, dacă în fiecare maşină se suie câte patru persoane, toată populaţia se mobi- lizează în automobile. Desigur că problema turismului automobit este legată de șasele. Dar tot aşa putem” spune că şoselele bune sunt legate de deplasarea în automobil, de numărul de automo- bile. „Im seoncluzie, turismul trebue să-şi ia în preocuparea lui, ca o latură de mare importanţi națională, promo- varea desvoltării automobilismului în ţara noastră. In paralel, deşi nu în aceeaşi mă- sură, trebue să aeslegăm şi cealaltă ramură de locomoţie mecanică: a- viaţia. Ceeace s'a petrecut în războiul în vâltoarea căruia trăim încă, este prea recent şi prea elocvent pentru ca să trebuiască să mai insistăm. In acest domeniu, deşi problema e mai spinoasă decât în automobilism, nu este totuşi mai puţin importantă, , Turismul în avion cere cu mult mai mult decât cel în automobil. De aceea în acest domeniu va domni poate o bucată de vreme acel eclec- tism cu care au fost caracterizate toate începuturile grele. i Nu înseamnă însă că nu trebue să punem cele mai bune eforturi ale noastre în slujba ideei. Au existaţ mai de mult şcoli de aviaţie unde se putea învăţa pilo- tarea. Ele trebuesc înmulţite şi can- didaţii la volanul avionului încura- jați, Turismul automobilistic este o vi- ziune atât de apropiată încât aş zice că mâine va fi înfăptuită. Pentru turismul aviatic va trebui să lup- tăm. Si suntem aatori să o facem. Desigur nu am înţeles, promovând aceste ramuri turistice, că suntena 160 [i car să ne indrituiţi si uițăm cau In [ alta ramuri plijărm relelalte 7 a af turlarmul pe importani prin la punctul de In) Si fiindcă în mu] joaca un 3 j (i pupi [] tranaporiarea ţ ui ANcens urit 4 trebi loc să fie organizat vă Înlesnire aducă efectivă 2 pt aslă problema intră dea “prooc raonale in preocupil Îl per soluția va irebu cât ni complectă parti ca aces mațtel incât Bă turiamului dreptul mele UI) | dată neintărziat Și Trenul Iace din sculele de e do cale maj curente si CU Cart viață ML , „unter cel mai mult deprinsi, Va trebui și el să țină poa Vremel Bi 0 va, ace In acest cadru ua trebue privit turiamul și în această lumină de valoare educativă țrebucac rezolvate problemele sale, A ne menţine in cadrul râuri al preocupărilor locale nam de club cate CETATEA” | SOROCA — ..— ALMANAHUL perpel ani 0 concepție cara i dovedit inoperantiă Chei nici ubvenţțiile si nici expo ziţiile de fotogratii nu desleagii pro plema Amândouă sunt doar mljloa eri e şi nu pot con tițui o finalitate în GA VUrIBIn Da bună Heamă că nu Vora uita nici organizare jerenului si nici pe , oamenilor În endrul problemei tu vIRLICe, Soaele, poleei, hturți aunţ chestiuni vitale care îşi nu locul lor şi care (rebuesce studiata si pune la punel In ce priveşte orgănizarea oameni lor problema este legată de npiritua litatea pe căre o trăim Hi pe care vrern In spiritualitatea legionară, cu du ciplina care 0 CATACIOrIzZoazĂ, avem certitudinea ch această latură va, fi «oluționată în chipul cel rai bun marcaje, cabane 1 0 DrOINOVAI Pe cureaua de argint a Nistrul strângând mijlocul pechiului hotar bana- rabean, vechile cetăți stau ca myte Daj- tale: Hotinul, Celalea Albă, Soroca Tighina, Ca male podoabe înegrile de Juningi- nea vremii, oalcinate de soarele multor veacuri, de ploile și zăpesle de lung râboj Ce-au încercat phiulelele tunurilor de cireși, salvele sinețelor şi berbecele ogti- lor năvălloare, au denăvăârsit sulţele de foc ale soarelui, alicele de ploaie şi nă- vala VâNului, a Crivăţu, venind din bugeacul tălăresc, din stepele runesti Asfel, râmile vechi ale sidurilor au adâncit, s'au înegrit, părând parcă pă- tale de sângele oştenilor ce-au ajârgit îm duh românesc pe metereze, Pământul în preajma cetății şi ptetrele, dalele dintre uidurile ei, poartă pecetea Daşilor Domnești, Poate că sabia unui voevod, poale a Wu Ştefan, rotimd în Vede, îşi trece şi acum julgerul ca un nemn îm neființă, arătând inapre trecu- bul care mu lrebuegte uitat, Apa cum se răsjrânge în ape, cetatea Soroca, Injățişea:ă obrazul ei Cubul; 06- tatea ruină şi cetatea din, legendă, Bub injiorările valurilor, profilul armontor dar pulermie al Celății, poate porni Plăs- muirile pe poarta ei veşnic deschisă um» brelor trecutului și gândurilor moustre de acum, N legionari Mii de aclamă pe tânărul nostru Suveran. & Septembrie. : pqaew eje e aienq9q Il! Zo i î Ze PU ş N E + 5 IDEI x 3 A "5 = Ze 3 sait a3s5 A u RENI La 16 Noemvrie d. General leon , za EA A Antonescu a sosit la Roma unde In gara Termini a fost primit de Duce are a de ada protocolului „pactul tripai ps In cadrul vizitei dela Berlin, Fihrer-ul a primit în noua cancelarie a Reich-ulu — în prezența d-lui von Ribbentrop. m mistrul de externe al Reich-ului, pe d. general lon Antonescu, într'o îndelung în'revedere, cu care prilej Conducătorul Statului Român a prezentat hărți și do cumente arătând dreptatea cauzei româ- nești, — şi care întrevedere a decurs în spiritul de cordială înțelegere existentă între cele două State gri- ţii noştri arda- lțată de rom i: Academia de a îna 1. Cluj cultură, 2, În inima Clujului stră- Catedrala Ortodoxă ri UT) dicată din credință și vred- pentru studen nicie românească. CLT După semnarea protocolului de ade- ziune a României la pactul ripartit, PR ] leachim Yen Ribbentrop, ministrul de [i externe al Reich-ului, îşi rostește cu- A vântarea, ia mu - |, Stradă din Cluj, CITI) Transilvaniei 2, Biserică românească ridicată în comuna la CICTI TE er TDT INTR 3. Institutul de cercetări agronomice din Cluj, construit de noi, 4. Colegiul Academic dela Cluj Se LL servă linia modernă a arhitecturii. |. Capela din Parcul etno: grafic din Clui. 2. Prefectura dela Satu. Mare, ridicată lângă vechia frontieră ă României, 3, Statuia marelui naţiona: list Părintele Vasile Lucaci, so înalță mândră, în una din piețele dela Satu-Mare. Azi această statue se află la Turda, 1. Româncă din Țara Oașului. 2. Tipuri din Ţara Oașului. 3. Flacăi din Țara Oasului. 1) Iconostasul Capelei din cimil|i rul oraşului Oradea. — 2) Statuia lui Avram lancu cu, a fost la Tg. Muroţ. — Ni 3) Statuia Regelui Ferdinand, ! Oradea. — del 4) Catedrala unită-română, LE: PL IILE |. In munții Apuseni. CR CL ELE: IL CLC ITI CCA 4ULIB 3. Păstorul cu oile lui în Munţii Apuseni. 4. Prin munții Transilvaniei pier- dute. |. Românea cu tulnicul în Munţii Apuseni | 2. Mireasă coroană, din Țara Oașului, | 3, Ro Wcovina pierdută, | Ţesând pe prispă... Moaţa Fată din Munţii Apuseni. Moţi. 1. Nuntași din comuna Şanţ (Jud. Năsăud). d 2. Pui de român din LE săud. 3. Ţăran din Maramureş. 4. Joc românesc în jud — UIU ANAS pin AG MEN DIN. FANTAI LA GHEASEAEEE E ., 1. Palatul Metropolitdn din Cer năuți. 2. La Vâlcov. 3. Intr'o fabrică de cherestea din ordul Bucovinei. 4. Sanatoriul dela Bugaz (iud. Ce tatea Alba) construit de Liga Na țională Contra Tuberculozei. LI N 1 Oe pa 2 Ce mei e Pe .- BRAESscu Li La Lsă ie ITȚI LD NAȘTEREA MANT VUITORULUI PICTORUL o BRĂESCU BOTEZUL DOMNULUI ui sm co » d [9] u zi -- p "Dl: p z » =) m m 2] < | 9 Z | AMINTIRI DELA |— VAS Cel dintâi lagăr legionar dela Miercurea Ciucului, unde au fost aduși toți camarazii dela Mâ- năstirile Tismana, D-agomirna și dela diversele poliţii din "Țară, Pre- fectura și Poliţia Capitalei, și-a în- ceput activitatea într'o zi de 13. Nu- mărul acesta ne-a purtat noroc ca şi altădată. Profesorul Nae Ionescu, era acolo dela 8 Mai 1938. La 13 Mai a sosit în Miercurea Ciucului g'upul Tis- mana al Inginerului Gheorghe Clime, Apoi, în aceași zi, Moldovenii și Basarabeni!, închiși până atunci la LAGĂRUL a 0 de FĂNICĂ ANASTASESCU Dragomirna, în frunte cu colonelul erou Vasile Diaconescu, cu Vasile Tasinschi, Ilie Gârneaţă și alţii. Era astfel prezentă în Munţii Să- cuimii, răvășiți de atâtea ori de Domnii Moldovei, de acel neastâm- părat Petru Rareș, mai ales, toată Tara Legionară, Stăpânirea ne st-ânsese între brazi și dumbrăvi cu Oltul curelușe argintie la picioare. In preajma altui 13 Septemvrie și chiar în ziua Sfintei Cruel, lagărul şi sufletele noastre au fost rupte in două, jumătate porniţi spe o des- tinaţie necunoscută, din grijea ace- m — ia” D-nii Vasile Iovin, Victor Bellei şi Fânică Anastasescu in atelierul de 9 trucă, fiind prea n 1 stăpâniri. pe să nu ne in alţi statul a Hinv! jomerate easta deosi je fapt, sub sta manitate, un plan Ei iieă EA eur, sub cea mai E te sa  nimeni nu ne-a boz rr ID a in vagoanele dubă. un sosească doua De ni avea re PA a ret zi În tori, la Moe orgescu, Radu ă Corneliu Georgescu, pi Ioan Belgea, Vasile Ia- ea i MEET Gârnzaţă, Consta Svolsânescu, Iordache Nicoară, P rute ică Bolintineanu şi Gâicineanu, Petric pi tentat alții, lar grupul inginer heorghi Clime, fusese judecat şi condamnat Trenul special ne-a lăsat in gara târgului moldovenesc. Printre chipu- rile roscate, întâlnite pe „pe:on in dimineața aceea umedă, n am putut distinge figura nici unui român. Locul era străin şi făptura ome- nească a vremii murdară şi pis- t-uiată, Am intrat in noul lagăr, având 3 in frunte câteva figuri venerabile. Inaintea tuturor, Coloneiul Vasile Diaconescu pășca cu un picior de lemn, fumând și râzând mereu, cău- tându-și din prima clipă o camecă la parter. ca să nu fie siliţ să urce scările şi spre a ajunge primui :a obișnuitul apel zilnic din curte. Dela apel nu lipsişe cecât în zilele de boală şi greva foamei pe care a făcut-o la Ciuc, pentrucă nu i sa dat, cum scria regulamentul lagă- Tului, scrisorile lui lunare. A pro- testat odată energic, cu toată dem- nitatea de ostaş şi ofițe înfruntase moartea pe font. Jertfa iui pentru Ţară, îi dă drept. Acolo, la prim și răta deslușit că şi-a pierdut pentru noile hotare un picior, că i se poate lua trupul tot. pentru triumful Le- giunii, dacă Statuj urmărește a- ceasta, dar nu îngădue nimănul să-i chinuiască sufletul, intrecând ozice ilegalitate, călcână cu perfidie in Picioare le unei jegi create chiar pentru intărirea ordinei juri- a Națiunii. Legionarii s'an cutremurat. Greva foamei era o armă teribilă. Cineva, dintre cei arşi de dorul copiilor Jă- sați fără pâine şi foc în vatră. in- -Îr] - » ZE d „DD pp 2? Q m O Și i-au îngăduit arele mutilat a bir les că poate străbate sârma ghimpată. Ar fi exerciţ ul grozav la Vas lagăr pe această cale plece şi să ne lase acolo când şi-a revăzut co lul si plângând, implorându-l, in cancela- ria temnicerilor, după 10 luni de de- tențiune. Mândria ii era feciorul. Avea să-i poarie numele nepătat dea'ungu! anilor. Era fericit si tânăr, gândin_ du-se că fiul lui va avea aripi, poate chiar la ieşirea tatălui din inchi- soare. Flăcăul se visa pilot aviator şi ob- tinuse consimțământul părintesc. “Când urca incet scările, scârță na din proteze, Colonelul se ducea la rugăciune. „Omul acesta era un mare credin- cios. Ţinea post negru şi participa la rugăciunile din miezul nopţii. Pu- ritatea lui morală il apropia de lu- mea ingerilor, iar disciplina, intraa- sigenta şi carcterul ii înâlţau de- asupra noastră, așezându-l alături de mari; legionari mucenici. Toţi militari; legionari ne-au pă- răsit după câteva luni. dar el a ră- mas până la i implinirea anului. A re- fuzat și nu sa tocmiț: „După Invierea Domnului din 1939 și după Prelungirea anului de înter- nare i sa dat libertate, fiindcă pre- zența sa jena cârmuirea. Cât a stat ne-a stimulat optimis- mul. A adorat tineretul, a alinat su- ferințele şi a alimentat entuziasmul legionar. Fusese adus intre sârme ca ele- ment primejdios. Devenise insă ex- trem de periculos si trebuia elim nat dintr'o ambianță unde respira cu atâta nepăsare virilă Tot atunci conu Aristotey Gheor- DE a Poni e epopee pe ghiu, a intrat în spital A doua zi ia- 1 ui Creangă, hâjru. inventiv și băst- gârul a fost melancolie şi la capelă nâr de rasă Intrecea în cultură și inteligență atâția diplomaţi univer- oameni i lipsă ugăciune —z fața brie lui rea, Chira, sitari, urla ia oi Şi își at in râdea de spiritul jivresc, intr'un lim- Somă amânări Nigetiiie Ie RR bagiu de o savoare moldovenească stinse, Puiu Gârcineanu dorise să aibă in apropiere, lângă dormitor. o cameră de rugăciune, și a găsit-o. lângă sala de mese era o odâăiță. Poate o cameră de alimente odinioară. în- țeieptul Esop care era pictarul Chira, un moţ din Munţii Turdei, zugrav din naştere, a ostenit acoto 3 săptă- mâni dearândul n ținea in braţe nelurile şi culorile când Gherasim Pârva. când Gheorghe Restea, sau fratele Căsăneanu Gheorghe. Gheorghe Căsăneanu fusese tău- tar in taraful lui Taşcă. Invăţător. intrun sat prin apropierea Tecuc u- lui, legionar vechiu şi fanatic. era o fântână de glume si voe bună. Ve- sel şi nepăsător, mereu vedetă a la- gărului. Foarte puţini șt'au cum îl chiamă, fiindcă internați! îi spuneam simplu: Beorbi. Parcă descins din paginile _ d 48 a SE ză Acest exemplar de elită n'a jignit totuşi pe nimeni Era nelipsit dela concurs-rile de volley şi stângăcia lui ajunsese prorerbială. Jucător şi el, concurent cu ochii și cu gura mai mult, arunca ea n ai în. cântână asistența până la delir. a Comănescu. miron ei accentua serios după ormanțe- le lui Beorbi, in văzduhul colbuit expresia clasică: „E grele mingile. Beorbi“! : y Iar Căsăneanu răspundea invaria_ bi și totuși mereu de duh: — „Este grele. frate Nicnle”. Singurul om din lagăr, pe care-l adm'ra era Swpila. I] sorbea pe ma_ cedoneanul acesta înalt, măsliniu si ager. Ş In ciipele acelea Beorbi îşi prin- dea căciula de moțul răsfrânt. aler- ga după minge şi strica priveliștea — »- art tură. Pula Iordache Nicoară desenânăd o Madonă pe lemn de cireş. Alături Pui Gâreineanu jocului. tre dinți îl ardea un mik de țigară, Avea partida lui de Joc și amb ţia lui era tă smulgă pre- miul din mâinile lu! Supila. Cam- plonul acesta mu-] lăsa să doarmă după amiezile, Supila, prin tech- n'că, îl exaspera. Beorbi era mie lar Supila nu p-tea fi intrecut, Re- cunoștea că e cel mai bun jucător dar numa! în funcție de avantajul fizic. Fără exagerare, Supila era ccl mai bun volley-ist pe care l-am văzut, Se antrenase în lagăr 19 lim! câteva ceasur! zilnic, Bombele lui ne tăiau respirația, iar salturile până la sârmă păreau deslănțuite de agilitatea unul leopard, Iubea min- gea cu pasiune. 'Coridusesem înainte de pr'goană clubul „Colțea“ şi în calitate de „Supra-arbitru” îl declarasem, spre bucuria macedonenilor cel mai bun jucător depe teren. Partidele acestea ajunseseră o ne- cesitate. In marile noastre chinuri morale, supărăr! și desnădejdi, ne restabilea.| echilibrul. Le doream. Toţi eram îndrăgostiți de sport, Şi Supila, și Beorbi şi locotenentul Plorin Gârc'neanu. cari Sau dus pentru totdeauna. Impreună cn Tordache Nicoară, cu Pui: Gârcl. red cu Ion Belgea și Vasile Bu- Dar să continui am'ntirile: Pu'u Gârcineanu Își descria dimt- neața dorința, viziunea sa. Pictor. lucra apol supraveghiat cu rândul, de locatarii dela dormitorul nouă, Dintre e! dorm acum somn lin'- ştit sub verdeața Predealului, Ju. mătalte: Puiu Gârcineanu, Iordache Nicoară, Mircea Motoc, Nico'ae Ma- rioari, Vas'le Naciu. Gogu Răcman și Busuloc. Capela lor a rămaş M. Domn'luj indurerată în pita re la Vaslui. Pruncul e atât de frumos atât de luminos și de bălălcr. In genunchi de mi! de ori Puiu şi Bă- dia Nicoară l.au adorat pentru fru- m isețea-i nespusă Pulu aducea cu Au near a Ftig răsăritean mizat i ie la pleioare'e unuj m vazut la deshumare e r e rugăc une, plină de eri pi isa strălucirea ei de totdeauna Bădia Iordache a făcut icoanele din urmă, de cireș, cioplite cu bri- ceagul, zugrăvite cu aquarele și da- te cu baiț. EI a imprimat acestor iconiţe sti- lul românesc, iar noi le-am multi- plicat în sute de exemplare, după indrumările lui. Iar lângă aceste iconiţe, lucru- rile făcute din os — mai întâiu la Ciuc. Un camarad, Vasile Buhai a daț de un os curat și alb. Veşnic ocu- pat, a descoperit intâia oară virtu- țile osului șlefuit. Intr'o zi de plic- țiseală, a făcut două zaruri și o pe- reche de table. El a fost noul Co- lumb. A frecat osul de piatră până la sudoare grea. A desenat pe par- tea dreaptă și lustruită o cruce și a iscat din el o cruciuliţă. A doua zi un crucifix. Apoi ce spadă. Indu- strila osului a fost apoi transferată Ja Vaslui. Legionarii aveau prefe- rinți ciudate: cruciulițe si baionete Au umplut apoi țara şi inchisorile cu ele. Avea Vasile Buhai un suflet no- bil, de adevăsat samaritean. Colin- da din dormitor în dormitor cu pa- harele după el, lăsând in u'mă spe- rarița de însănătoşire. Bolnavii tre- ceau întâi sub mâinile și ventu- zele lui, apoi la siringa doctoiului Tudorache dela Călărași. Bietul. Buhai, imi era ajutorul de noapte la stingerea reglementară a luminilor din lagăr. Când am ple- caț din Vaslui j-am încredințat de- tinitiv conducerea serviciului de noapte, Nu-i era frică de moarte, Pe un perete, lângă patul lui veghea fan- toma morții, desenată in cărbune, pe coasa căreia se profilau versurile populare: „Foaie verde spice de grâu, „Armandele când să viu? tu alei noștri se schimbau lu- Pi In4 aduc aminte că intr'o lună Se că, a Al un maior bărblerit „ Subirel și cu o cravașe nelipsită, Victor „copi l-a aa: »țat repede de acest obicei boeresr Contrastele loculese totdea una în gecinătate. deși nu due casă bună easupra lui nouă, era dormitorul p——— DI opt ocupat de „Tuţan:”, Sp pi ii noştri. Mișcarea și-a avut de-a- te vremii trădători ei. Nu m'am împăcat niciodată cu aseme- nea specimene. Așișderi Ionel Belgea şi bădia Radu Mironovici nu aveau țimp să-i vadă, Amândoi erau foar- te ocupați, Primul făcea zilnic sute de ture pe jos fortificându-și ur trup de oțel subțire și armonios. Vorbea puțin în curte şi atunci dinții ui perfecţi și albi ca perlele sclipeau strasnie în lumina soarelui, Nopțile le pierdea in controvetse şi îmbărbătări, prin dormitoare, cu prieteni sinceri, Pe Ionel Belgea îl interesa linia laică a mişcării, demnitatea adep- ților, intransigența membrilor, ca- vacterul insului. Visa o elită de nuanța aspră a samurailor și punea accent pe forţă şi rațiune, E] făcea legătura noastră cu cen- trul exterior printr'o serie întreagă de curiere logodnice, Bădia Mironovici era cel mal bun fabricant de lucruri de os, findcă avea, privirea ageră, şi o mână pre- cisă. Medalioanele lui erau de o cxe- ! | A Vasile Lovin și It, cuție artă neatinsă de vreunul Din câmd în când făcea o vizită, lui Bădia Iasinschi, la trei metri depăr- tare de fereastra unde-și instalase atelierul Un plop îl cânta din frunze la geam, bcompaniat de clorile coco- țate în creștet, Trecea şi pe la Corneliu George- scu să-şi confrunte lucrările și, mai ales, părerile, Camaradul Georgescu stătea la parter, în dormitorul ar- delenilor, cu „catolieii”, Pentru ei cânta doctorul Cincora, ascultat cu sfințenle de Viorel Boborodea, Bobo- vel, Hanu, Colhon, Mitu Banea, dr. Păcurariu, Lae Lupu, Petru Paștiu, Iancu Fleșeriu, Gusti, cari erau sau osari sau lemnari, sub supraveghe- rea directă a lul Radu Mironovici, Lângă el se grupaseră macedone- nii, Intr'o bună zi au evacuat pe cei dela dormitorul trei şi s'au instalat acolo, declarându-se republică ma- cedoneană autonomă, sub proterto- raţ fascişto-itallan, deoarece detes- tau pe... greci. Preşedinte a fost pro- clamat imediat Spiru Po m, fiind- că Grigore Pihu zăcea sanatoriu la Brașov, iar țăcutul Gheorghe Gh!- ţia şi vorbăreţul Sterie Ficătă zis şi Maricari lucrând cruciulițe de os sub privirea atentă a lui Puiu Gârcineanu $ ţ, aseră de mul tenorul pindulul, pe Statului... cea Goga ea 360 ir: II, Mircea, 09%4iafeni: Spiru Bujgo minori- sola Stavre, Bulin $! ară Tudose ds DR căci ultimii nu dă „Iordaeti a) ci doar legionari 10- mâni. ioura romană semeaţă și figura a TiMprcea Goga pi Epiru rand i mos al tuturor, a = ri noaptea groaznică de Sep temvrie. ind ne gândim 1a serile noastre Apr a €opțile noastre albe, ne cuprind aducerile aminte turbură- toare, Viața de zl era cufundată în muncă aspră, ca să ne cheltuim cât mai repede ceasurile. Alungam lumina zilei cu osteneli surde aplecaţi peste oase, scându- rele de cireș, sau caete de tainice a-. mintiri, Toți erau salahori, dar cel puțin jumătate dintre noi! se trans- formaseră în poeți geniali, tânjind după talentul lui Valeriu Cârdu, râvnind gloria literară a lul Niculiță Totu şi Bănică Dobre, marii înaln- taşi Unul singur era pe lângă toate acestea și mare cântăreț. Glasul ul Barbu Slușanschi fermecase la Clue inima profesorului Nae Ionescu și ne vrăjea sufletele, din când în când în serile dela Vaslui, Cânta tot mă! Tar în noul domiciliu, toț mal jal- nic, cu privirile pierdute în zarea care-l ascundea chipul dascălului de înțelepeiume, rămas acolo între bra-, zii falniei la Cuc, cu inima frântă, Jordache Nicoară în dormitor ve profesor și Barbu a înco te Pajbastră a une! mistice ela tenii şi inimile 10 despărțite ardeau de dor ca focurile prin cari ne sem. nalau cunierii de afară existența ŞI tactica aprobată de Horia. Ştiam atunci că ne comandă Horia Sima că el trebuia să învingă, i Nelu Mânzatu rămase cel bun ascultător a lui Barbu, TI iubea, îl stimula și Slușanschi uita, de grijile casei, de vitregia stă. pânirii. Căcl Nelu era un artist aj] vieții vesele, un condotier al optimis- mului „totalitar, Cu inteligența lui subtilă, inventiv şi excesiv de poli- ticos ne povestea glume. Lângă e) simțeam un aer de boemă tandră, resplram viața culiselor bucureș- tene. Intro vreme ajunsese ce] mai popular din lagăr. Singur Ficătă pretindea că el cântă mai bine ca Barbu și compune mai frumos ca Nelu... Un camarad pierdea cu mine nop- ție în plimbări dealungul rețele! i ada Bolnav şi neputând dormi evpănam cu e] Istoria Mișcării dela, 1922 incoace, Când vedeam eorile peste Moara Grecilor, intram în dor- mitoare obosiţi, Prietenul suspina după logodnică, mal Cine a uitat gerul Vasluiului des- lănțuit din largul Buceagului, ascu- țit și suerător? Ploile de toamnă ne- sfârşite şi bălțile de apă din curtea pe unde navigam cu scândurele ? Poezia toamnelor. putrede şi căp- tușite de ploi, s'a născut alci în ini- i, ma, Moldovei. Nopțile cântau, din fuerul ploilor, săptămâni dearân- dul şi cucuveaua, la răstimpuri, ţipă în besna infiorată, O alungam si re- venea ca o neagră presimţire, Sărmana a fost prinsă mal tâiziu de băeţi, orbită de lumina soarelui de Rusalii... N'am văzut nimic deosebit dincolo de clădirea noastră de cărămidă roșie, o caracteristică a peisajului, a regiunei întregi care să distingă Vasluiul de alte aşezări omenești. In fața lagărului se profila o vale fără limite precise și deasupra el 0 co- limă arsă şi desfundată de ploi, Pă- mânt galben şi sărac fără urme de cultură şi viaţă omenească. Impre- jurimea era atât de mohorită și ca- drul de o pustietate sfâşietoare, Pe șoseaua din apropiere, care leagă Vasluiul de Iași, sburau odinioară poștalioane și caleşti boereşti spre iarmaroacele vestite, Iar acum când şi când câte o mașină sau un car... Tristeţea locului era copleșitoare. Pricep azi mal bine lumina din o- chili oamenilor şi înțeleg vorba cro- nicarului care ne-a aseș sta povara vremurilor, Mosel LD lulului sunt unici şi mohoriţi, Aa că retezați de vânturi şi colorați de ele. Există totuși ceva acolo. O pecete a locului, pe chipuri şi suflete, Ceva descoperit mai tâiziu, după plecare Ja săptămâni de zile : vânturile veş- nice din această vornicie veche, Cei cari au viețuit între zidurile lagărului Vaslui, vor păstra de bună seamă, toată viața lor in amintire, vuetul necontenit al vânturilor, me- lodia aceea tângultoare, fluturarea domoală şi neintreruptă, ca o ne- sfârşită năframă peste capete, curgerea wluidă peste mădularele obosite, | Im tânguirea acela fără sfârșit, omul devine cântărețul plin de jaie al lumii lui lăuntrice şi dorurile îl imbuzesc, il cuprind cu desăvârșire, Moldova este o vioară care cântă Jalea noastră de veacuri... Vasluiul dintre vânturi ne urmă- reşte cu icoana lui, de sfâşieri și melancolii ca un prieten drag până la ultima suflare... JERTFA CETĂŢUELOR Lucia Grecu Olimpia Zeana uARHANG HELULu CRISTEA GROSU D. Horia Sima, coman et aa pământ, adunat din ţ santul Mișcării Legionare prinăe pe pieptul Nicado cate unghiurile ţării unde au fost lupte, și Cruciuli rilor cu prilejul reinhumării lor, săculețul de ta Albă, semnul vitejiei și al eroismului legionar 161 şoveooocooooocosrooooooasos a ——— i JAPONIA IMPERIUL UNEI 2-2 sooo „ Incepând din a doua jumătate a Veacului trecut, literatura asupra Japoniei a sporit atât de mult, încât, privind lucrurile pe deasupra, am pu- tea crede că, datorivă acestui mare numă de broşuri și opuri, cunoaş- tem aproximativ țot ceeace se poate şti, pe calea indirectă a cărţii des- pre 'Țara lui Soare-Răsare. Nu cre- dem că există o idee mai falsă, Eu- ropenii şi chiar cei mai fini obser- vatori dintre ei — au fost multă vreme victima iluziei că cunose pe japonezi şi gustă întradevăr aşa numitul „farmec japonezi“, Există, două Japonii: cea adevăra- “tă, ascunsă în mare parte străinu- ui şi cea pe care japonezii au făurit-o. Sunt Și cărți care pretind a des- vălui caracterele ce nu pot fi sesi- Zate de oricine. Ele sunt construite, insă, în mare parte. pe fantesia autorului atunci când nu urmăresc scopuri oculte, : ; Intre spiritul european şi cel ja- ponez este o deosebire atât de mare, incâţ tipicurile noastre ne duc fa- tal la o alterare a „adevărului ja- ponezii. Ne desparte religia, modul LUMI „0. .-.-.-. de a concepe știința, chipul de a veşșnici în artă, întrun cuvânt „Welt- anschaung-ul. Intr'una din cărţile sale de călă: torie celebrul scriitor englez Huxley. căuta să insinueze că oamenii şi 10- curile de pretutindeni au asemă- nări, că un peisagiu indian îți e€- voacă dealurile ascete ale Florenței. Oamenii şi locurile pot semăna apa- rent, pot semăna uneori și în ceea ce au mai adâne omenesc, day ceeă ce le adaugă civilizația şi cultura constitue elemente de deosebire până la a crea tipuri ce se contra. zic mergând uneori până la a că. păla sensuri opuse ce duc — atunci când este vorba de oameni—la 0po- ziții necruțătoare, făuritoare de moui și mari cicluri în istoria, lumil. X% Anul acesta s'au implinit douăzeci și șase de veacuri dela „Nigensetu“ sau „Intemeierea Imperiului: japo. nez. Nici um Imperiu din lume nu s'a bucurat de o mai mare trăinicie ca, cel japonez. Ch:zăşia acestei nezdruncinate continuități a constituit-o în mă- Nm w'tați legea cea dintâi: că cel mai bun șef este acela care | știe să păstreze unitate și armonie în județul său. ci | 1 Pa —_ m ALMANAHUL IANAHUL 162 şi cultul pentru cât o împărtășire cu t 40 ot a civilizației (nu a Wu „smieoială po Deea pe o a 0 N a E N RR facem confuzie între aceste S8 70 tu e ati ouă 163 sură egală religia E ut dinţă a japone Din pu ernica Credin a ja - zului într'o viață viitoale din seteă realități) europene 3 lui de veșnici am spune mai e și şase de ae După douăzeci E: grabă, și din supune:ea plină de că,la fel ca și Roma “pe nu uităm potriva” ei în Asia cum şi îm- ace : E , 4 EA Pi inigi) de i y e în 4 iei „ puterea AL si viţ atât i 1 păscut Îns9.. e cea mai de searie ratul nipon izolare, Impă : cât şi acțiunea Ja reacţiunea j [i îi ăr ă » 0 : a sutul jepone. n i gale 18 jumătatea. veacului î Bebe Gânditorii. socialişti citi atonorală sau bruta ll n strânsă le- comand : xecut seamă „dar i stă, mi Aaa că 4 antul american Perry, că neraţii Alge OO pisi aa a ce „a sirmlat ca reiau mari politice de iei ae, sa led ata după 25 și "af îi dela pornit î orilor ei vră a mpotriva, lor gâ ășmași a gânduri de cu- stau toate celelalte 1 ătură: eroismul ca stil de viaţă. în nuimel r i ă 4 mele guver i să lia ce ce 4 să lupte, po- 0 politeţă pe i IViziS00., Cerga, au roică, de un i Pit i dr er 25 „plană îrcopinenților ei, JA pile AN) Sajiun) „paiete A Gu ete poe ipocrizie, specifică fie Pe Şi ca ișnuită cu cerire, pe îndoit i porturile japoneze să fie Scoala o Ale i ela a ise A de al e e a] europeni u seamă, Dela jertta prin hara- navigaţi : » gaţiei şi comerţului ui internaţio- giri“ care inseamnă, de cel , nsean e ma nal. multe ori jertfă pentru onoare, Dela aşa numit a „emancipare“ e“ a până la călcarea de bună demnității omenești în V! voe a Japoniei Sau nă EN soop care în ochii a E rul, + oaze Răsare up ri pertul Lul gădue acest greu săcrificiu; del - cerea o sinceră şi curente: unul cruțarea vremurilor de lu 3 e ane- penizare celălat, desăvârşită euro- nă la zâmbetul rai ef A apte o experienţă iai vite facă numai străinului: dela trud Or esat imperial ia viitoarelor țel ied Ia ii helie a să Pai, la isto- numai E ci fl Toți Arcu să crătorului nipon şi până a lu- zației. N e stricte ale civili întâlnită la tot şi până la dorința învi „Nu trebue să spun - „tot poporul ja! y wins, foarte curâ em că a a preface firea: p.ant Ron zi de urmă. Pena] curând, acesta din Iele, de a Ma e pă mima: + ant în pa IV HE, le tâze et aa de veșnicie — totul pa îns japonezii au simţit i marile naţii, lt concepţie eroică iubi Acu ao aDuzaenlă 4. pi DZ be, m, i PA uiră ft jertfe — pe care noi Pâni la dat 4 EA Sa opovăduim. care noi 0 +3 a, res F, "i ilie e mol ia ia Sarim alpi aie totdeauna după să să fim învinși această, dată Mikadoul că până la că am impus-o, de am avut iluzia E psi Sublimă Poartă — CATB ii de barbară bucuri către vremurile ecât o supremaţi ă — nu avea climatul în /l-19 jomeneracă esta puterea fiind detira de ordin religios, toate timpuri! e sa desvoltat în guni - generalisimi ate ace SE voicu atuul Etrua japonez in- aie puiut fiti ir Sa rihae Mo “avut strălu ă de care n! ranilor. şi ogativele Tuinţiiie Aula OI A asemănătoa, 53 care aveau o situație ipone. Bi- de Califii di celeia a Emirilor faţă ppt ADI trului de pi sau a Maes- o Stig gest „poate fi socotită, hij norvegieni —i nl a de Monar- aproape niti o aparte, o rasă fără ducere în urm, ăturaţi dela con- Elida ep aa Gu toate îmi demola num avi de Ea nue 1861, tuţ vorbi de castă pricină sia pt. războaie. Fapte ut de susținut mari tiu japonez. un timp și de un spa și nenuniărale îi de arme glorioase Din lăuntrul a! : pa- rodul unor di istoria niponă, sunt spiritul nipon 2ces2l Haţii lucre feudale și apte, fie ratuti d Damashii sau. „numitul Y ază când se simte me Shoguni. Numa! retoric asa NIPPOn Seishi amato în spaţi ameninţată elor începâne eishin. 'Toat paţiul ei vi ă direct și | ului — ti cu abolirta feu- lupta, totală vital, Japonia începe M lu sub pate a avut pi trucă guvernul spunem totală pen” ei-zi 'Tenni mia Impăratului nici un i nipon nu a nesocotit i lumina! o (Impăratul i Ata să-și ei det at nici o cale câ — mn nu- y i miau insemnat de. aPoLrIva sec dea EATA „23 i țariste şi seria ruse, mai în- comuniste, ame- Hiro- : ro-Hito, Impăratul, Japoniei. ——————————————————— Ca 164 E economic. Adeziunea Japoniei. la "Axa Roma-—Berlin a fost privită cu aceeaşi mentalitate. La izbucnirea conflictului chino-japonez (1931) bărbaţii politici ai ţărilor interesate în Asia au căutat să falsifice datele cestui război. Lloyd George de pil- dă întrun articol publicat în re- vista „Le Mois“ (1 Mastie 1932) și in- titulat „Războiul chino-japonez și Societatea Naţiunilor“ seria, cu 1po- crizia, specifică englezilor când le sunt lezate anumite interese: „Pline d& mirare și fără să poată face ceva, celelalte țări, privesc de șase luni de zile, cum se desfășoară și fac pro- grese ostilitățile dintre China și Ja- ponia'“. Dacă ne gândim că Japonia încă din veacul XVII-lea sa opus la o înaintare a ruşilor în» Asia, opoziți> care a culminat cu războiul ruso-japonez din 1905, „mi- rarea” d-lui Lloyd George ne apare ca fiind cu totul ne la locul €i, ca desvăluind un calcul ascuns dar sor de descoperit pentru spiritul șnuit să citezscă printre rânduri: denigrarea Japoniei. Sana, “Nu încape nici o îndoială că și rațiuni „terre a terre“ mână Japo- mia spre cuceriri dincolo de frunta- riile ei. In lăuntrul ţării un popor numeros (85.542.000 locuitori repar- tizaţi pe o suprafață de 677.840 km.) a cucerit tot czeace avea de cucerit: s'a obișnuit cu asprimile și lipsurile, a fecundat stâncile cu truda spe- cifică a muncitorului, a adunat un patrimoniu de cultură și civilizație care îi dă dreptul să poruncească, şij să caute şi aiurea condiţiile ne- sare propășirii şi măririi. : Dela manifestările de simpatie ntru Italia fascistă — şi trebue să em că prima țară care a im- ățisat, în chip sincer Fascismul ca și Naţlonal-Socialismul, a, fost Japo- nia — diplomaţia și mai ales foru- militare nipone au trecut foarte e la înfă , în domeniul politic; social și cultural, pecetiuite myin înțelegeri și acorduri cu Italia lui Mussolini și Germania lui Adolf Hitler, roade privite de către vechii oameni politici pentrucă nu puteau să le ghicească substretul adânc, cu neincredere și umeori cu ironie. Triunghiul Berlin — Tokio a deci afirmarea unor drep- vuri, neînțelese, nesocotite și chiar sabotate, câștigate pe baza princi- i ustiţie internaţională, pe lea ie ape de cultură, şi ci- vilizaţie inserise în patrimoniul uni- versal, pe nevoia de a asigura unor popoare care au_dovedit că nu pot îmbătrâni, o viață demnă și în stare să Je dăruiască condiţiile prezente și cele viitoare ale înfăptuirilor noui pe necesitatea de a sepia unei ări unei misiuni. pel-i mai sus că elementul egoist se împletește de cel altruist, că expansiunea japoneză se dato- reşte atât faptului că poporul nipon nu-şi mai găsește suficiente baze pentru existența sa in cadrul na- ţiona] şi trebue să le caute în cel imperial, cât şi faptului că în spa- ţiul său vital Japonia întâlnește in- terese contrarii, nu numai scopuri- lor ei imediate, dar şi celora - ale progresului și bunei orândueli a po- poarelor ce locuesc aci, amenințate, unele după o multimi'enară civili- zaţie, să fie cutropite de barbarie. In a doua jumătate a veacului trecut trei imperialisme, unul mai periculos decât celălalt incepeau să strângă un cerc în jurul Japoniei : cel rusesc, cel american și cel en- glez, Imperialismul rusesc începe să se facă simțit în Asia încă din .vea- cul al XVII-lea, când armatele ru- seşti ajung până la granițele Man- ciuriei, loc geografie pe care Japo- nia îl va socoti din ce în ce mai mult ca un bastion al spaţiului ei vital. Tratatul dela Nertehinsk, încheiat la 1689, înseamnă prima încercare de stabilire a granițelor Manciuriei. In veacul al XVIII-lea, Rusia face un pas mai departe spre est, iar în cel următor face progrese ce-i ri- dică împotrivă Japonia. La 1860, Rusia, prin tratatul dela Peking, ca- pătă teritoriul situat între Usuri şi Mare. Șaisprezece ani mai târziu, prințul Lubanof semnează un tra- taţ secret, de alianță cu China prin reprezentantul ei Li-Hung-Ciang. Prin acest tratat China pune la dis- poziția Rusiei, în eventualitatea u- nui conflict cu Japonia, toate por- turile ei și îi ingădue să construiască o cale ferată care țrecea dealungul Manciuriei ca astfel Vladivostokul să fie pus în legătură mai directă cu ae, LE transiberiană, Doi ani m! arziu Rusia i pri- Vileati. obținu noui p' Această înaintare ei însă! în- tâmpină opoziţia hotănătă a Japoniei îi o IN cu „lui său, CUVANTUL şi așa la naștere războiul ruso-ja- ponez, care a avut ca teatru de luptă Manciuria şi sa încheiat în favoarea Japoniei la 5 Septembrie 1905 (Tratatul de pace a fost sem- nat la Portsmouth — Statele-Unite) . După încheerea păcii atât Rusia cât si Japonia se dedică, organizării economice a Manciuriei, „Din acest moment, Rusia încetează sa mai constitue pentru Japonia un mare pericol. După 1917, însă, Rusia pe alte temeiuri, începe să reia ex- pansiunea spre est. Primejdia de data aceasta, este cu atât mai mare cu cât ea, se propaga și sub forma ideologică şi putea ajunge, cum de altfel s'a şi întâmplat, până în ini- ma țării, » Odată cu revoluţia din 1911 care a răsturna, dinastia manciuriană şi a adus la cârmuire o fostă căpete- nie de bandiți, pe faimosul Ciang- tso-lin, şituația din China, incepe să devină tulbure. In ciuda prezenţei destul de active a japonezilor în Manciuria, urmașul lui Ciang-tso- lin, Ciang-Hsue-Liamg, un despot Care nu avea nimic comun cu con- "ducerea unei ţări — sporeşte anar- -hia în China. Manciuria este necon- itenit căleată de bandele de prădal- nici şi începe să fie invadată de chinezi, (Dela 433.000 câţi erau în „1923 numărul se ridică la 1.090.000 in 1929). Această sitmaţie însemna o „nouă amenințare în spațiul vital al Japoniei amenințare care acum spo- rea cu faptul că de starea de anar- hie încerzau să profite pe lângă „Rusia comunistă şi ţările care ur- măream o hegemonie în acest sector al lumii: Statele-Unite și Anglia. Cererea comandorului american Perry, făcută în numele guvernu- Japoniei, pe principiul „porţii deschise”, însemna începu- tul pătrumderii efective a Statelor Unite în Asia. Acţiunea Americii de „a limita influențele exclusive în această parte a lumii” era în rea- litate o tentativă de a pătrunde po- liticeşte și economicește aci. Ca o ur- mare a apariţiei Statelor Unite în Asia şi în preajma Japoniei, guver- nele nipone, dar în special cercurile militare şi organizaţiile naţionaliste extremiste, au căutat să organizeze . „o contraofensivă atât pe planul po- litic cât şi pe cel economic. America şi Anglia puteau fi lovite în două feluri: prin imigrație și dumping. A urmat de aci un exod al populației Eu af IND japoneze in America, Austr: „Noua Zelanda, iar când pie ob “nu a mai îost cu putință, au fost organizate coloniile japoneze de ari pentru o luptă prevăzută în marele plan de ofensivă al naţiei nipone (spunem al naţiei nipone pentnucă de foanţe multe ori naţia a, fost ne- voită, să lucreze împotriva guverne- lor ei, sau prea slabe, sau străine de destinul Japoniei). _Dumping-ul a fost tot o mare bă- tălie a naţiei japoneze, căci acea- stă teribilă armă a fost făurită nu- mai și numai prim jertfele, uneori sângeroase, ale poporului. Datorită acestui sistem de luptă indreptat în primul rând impotriva Americei şi Amgliei, Japonia a făcut ravagii a- tât pe pieţele chinezești, câţ, şi pe cele din alte puncte ale lumii, Să ne oprim o clipă şi să privim „ de aproape încordarea poporului ja- ponez, mai ales în anii de după Flota japoneză ținând inamicul sub tocul artileriei f ba RI ALMANAHUL ă şi astăzi. Japonia, în vir- apoi, pa pă a ţ ceşte în A să se eră o politiclanistă, ceala Bare ce, o & Pe peste fruntarii unde in teresele Tape erau am av şi felurit. CC eri din prima tabără sunt, mirii Îi 7 dn itori condu ri Peri constituesc minori- a doua tățile, elitele revoluţionare în DE creator. Poporul — amenința uneori infectat de petele 0 versive, suferind de pe u = tuații care nu-și ma! găsește soluții în cuprinsul fruntariilor — solicita să facă jertfe ce nu comtenesc să sporească, răspunde într'un chip pe care un european nu-l poate lesne pricepe. i Situația în China se înrăutățește din ce în ce ma! mult. Bolșevismul, anarhia, bunul plac nimicesc zi de zi un mare popor şi o mare civilizație. Flacelul amenință să se întindă. Reduta manciuriană amenintă să se prăbușească. Orice intervenţie din partea Japoniei este fără roade. In fândul naționaliștilor japonezi în- cepe să se simtă o enervare. Aripa extremistă lese la luvtă. Se vorbe- şte de un pui de cucerire a Chi- mei. Sunt îndreptate mesazii po- porului chinez pentru a-l arăta ade- văratele scopuri. „Japonia luptă nu- mai împotriva elementelor anti-ia- poneze din China, ea nu luptă îm- potriva guvernului național și mal putin împotriva poporului chinez”. Guvernele japoneze au ezitări. A- tunci intră în acțiune masa națio- i. , ofiterii, pruvurile extre- miste și pătura ocârmuitoare ni- ponă este datoare să înceapă actiu- mea de înfruntare a tuturor relelor care, nenumărate, veneau dela Apus. Nu vom aminti din lupta naţiona- Hstilor japonezi decâț enisodul din „1935. când un gruv de ofițeri au dat binecunoscuta lovitură de stat după „care sau sinucis. Puţine acte pot „caracteriza mai bine spiritul în care , als il ae e ntiruitor ni- a rd : ere 0 aa pa: produs, după Ti „de incidente (cum a fost. de plasă RR ata de către soldatii chinezi „a căpitanului japonez Nokamoura) „18 Septembrie 1931 dă semnalul ăzbol cu China. r i care continu contin ra tatelor dela Portsmouth şt Peking din 1905. avea în zona căit ferate Sud-Manciuriene trupe care păzeau această cale ferată, expusă deselor acte de brigandaj. In seara zilei de 18 Septembrie se produce o explozie pe drumul de fier, lângă Mubden. O patrulă japoneză. care se găsea la 0 oarecare depărtare, se apropie, sunt trase focuri de armă. Mai târziu sosesc întăriri. Incidentul ia proporţii foarte repede; trupele japoneze ocupă în foarte scurt timp toate pozițiile cele mai impor- tante din cuprinsul ţării. Chinezii acuză pe japonezi că atentatul a fost pus Ja cale de ei, fapt pe care-i dovedește — spun ei — însăşi re- pedea avansare a trupelor nipone. Japonezii răspund că, inștiințați fi- ind de planul urzit de către auto- ritățile chinezeşti în unire cu KRua- mitang-ul de a izeoni pe japonezi din Manciuria, nu trebue să sur- prindă preciziunra şi rapiditatea, cu care a procedat statul major al trupelor japoneze din această re- giune. La 1 Martie 1932, adică după şase luni, japonezii întemeiază noul im- periu Manciukuo (țară imperială manclucă) care cuprinde patru pro- vincii ale vechiului Imperiu chine- zesc : Fengtien, Kirin, Heilungkiang și Jehol. In chipul acesta, Asia capătă un încemuţ de organizare, lar Japonia stabilea un zăgaz în faţa vrășmășii- lor pe care le întâmpina aci, dar șk o avanteardă pentru viltoarea et Amar în Asia ră mai bine ri oricine, putea să aducă pacea propășirea, i Cum era şi firesc să se întâmple, după izbucnirea războiului din Chi- na, cercul intereselor potrivnice Ja- poniei a început să se strângă și mai mult în jurul el. Aceiaș ipocri- zie şi ură cu care mai târziu va fi tratată Italia angajată în Abisinia, au fos arătate şi Japoniei, pornit în Asia cu gândurile pe care le știm. Anglia care până aci a lucrat îm- potriva Japoniei cu mai multă dis- creție intră în scenă, Noua situație intemaţională creată prin lupta fă- țișe, acum, a celor trei imperialisme, face ca Japonia să se apropie şi mat DL de Axă, să devină un element m let şi în cinic unei acţiunk E onarea EI 70 baia, unei ordine i — su de BARBU SLUȘANSCHI „Mişcarea noastră legionară are mai mult caracterul unei mari şcoli spirituale. „Ea tinde să aprindă credinți nebănuite, ea tinde să transforme, să revoluționeze sufletul românesc. Sufletul este punctul cardinal asupra căruia trebue să se lucreze în momentul de față... „Chemaţi sufletul neamului la o viață nouă... Acestea erau şi rămân principiile Zundamentale pe care Legiunea şi-a “Antemeiat acțiunea. In cadre disci- plinate, cu obiect v limitat în apa- zență la domeniul politic şi social, mişcarea legionară a fost şi con- tinuă a fi o mare şcoală de cultivare :sufletească. De aceia problema cul- turii legionare se pune cu deplină Andreptăţire. ' Sensul noțiunii cultură este lă- murit. Cultură nu înseamnă erudiție, nici știință sistematic însușită, nici specializare metodică într'un do- meniu oarecare al cunoştinţelor 0- menești. Cultura este rezultatul a- celei școliri 'sufletești care îl înalţă pe om din materie către spirituali- tate. Dacă unii moralişti susțin că legea morală este săcită în om dela natură, practica v eţii ne arată că pentru a preface pe omul primitiv, robit instinctelor brutale şi impul- suri'or egoiste ale conservării fiz ce; in element conștient și propagator al comandamentelor etice (drago- ste, abnegaţie. jertfă, cinste, sin- ceritate. fidelitate), este necesar un (Cărticica şefului de cuib, p. 111). Jung efort de cult vare. Omul-natu- ral este un arbore pădureţ, cași so- cietăţile primitive. Numai indelunga cultivare şi îngrijire îi preface în pomi nobili. Privită sub acest aspect gener, etic şi educativ, cultura legionar. exercită o influență primordială a- supra omului şi asupra societăţii ro- mâneşti. 'Transfigurarea sufletească ese un element esenţial al culturiL Legiunea sa înfățișat dela început ca o şcoală, în care intrând un ins încărcaţ de păcatele mediului în ca'e a crescut „să iasă la cellalt capăt un erou“. Astfel, în haosul moral, soc'al şi politic al unei lumi în destrămare, Legiunea a actualizat elementele fundamentale ale formării suile- teşti a unui „om nou“, în care spl- ritualitatea să înfrângă animalta- tea. Şcoala burgheză raționalistă P'a reuşit la noi să transforme pre- ceptele etice în elemente vii de cul- tură. Ea n'a ţinut seamă de struc- tura psichologică a Românului, pentru care o lege moraă ştiută și oa 68 învățată nu are caracter imperativ. ta dl nu urmează decât lucru- lui în care crede. Pentruca drago- stea, solidaritatea, fidelitatea, co- reclitudinea, să devină elemente vii ale conșt inţei românești, era ne- voie de o incadrare a lor înti”o dis- ciplină mistică, pentruca_ ele să de- yină elemente de credință, Iar acest lucru nu se putea face decât într'o comunitate organizată, a cărei viață să consiste din trăirea ș' aplicarea acelor comandamente etice. In Le- giune legile morale au devenit pro- igresiv trăiri spirituale efective, pă- trunzând astfel pentru prima dată în societatea şi în cultura românea- scă modernă ca valori autentice și vii, Prin credinţa legionară elemente esențiale ale culturii sufletești au devenit, în omul românesc stare de conștiință, iu Evident, acest proces se află încă îm desfășurare. El este însă real, nu în conștiințe izolate, ci în masele „largi. Elementele de cultură sufle- “tească Sau învederat în fape de muncă, de eroism, de credinţă, care „înseamnă o depășire a tot ce a cu- "moscut pâmă azi istoria. poporului nostru. Exemplele sânt la îndemâ- na, tuturor. Comunitatea legionară, "găsește în sânul ei pe cei mai su- 'blimi traducători în fapt ai ele- i ee de tel pe Eiza le-a actializat şi le-a propagat. > Creaţia culturală legionară s'a “desvoltatt deci. în primul rând în sufletul însuși al omului. Oamenii „Vechi ai cărților vor tăgădui aces- „tui fapt importanța lui primordia- lă. La aceia însă, pentru care cyul- tura, este prin definiţie trăirea vie a, sufletului și mu litera moartă a, cărții, arest fenrmen, atât de greu „de. realizat în omenire, ya, găsi dreapta, prețuire. „Bine înțeles, în străduința, de a crea um nou suflet româmesc, Le- „Simea a trebuit să se folosească și de. obicinuwitele mijloace de propa- crai ale pu Ea a creat cul- pă Du mumai prin faptă și cu= ; vânt, rostit, ci şi prin scris, Şedin- ta) muncă ionară. Incepând cu „Pământul e lar ar Ceh plioațiile legionare sau înmulțit an de an, desvoltân- du-se, prin anii 1935—1937, înta'o rodire bogată de cărţi de doctr ă, de reviste de ştiinţă și literatudă, de ziare și brcşuri. A fos un aide- vărat „bombardament“ de cult-ră legionară, pe care numai v:olența şi crima, l-au putut stăvili . apbi. Scrisul dădea putere de. circulaţie culturii leg'onare in lumea, nele- gionară. Nici o consp'rație a tă- cerii nu a putut-o opri. Cartea „Pentru Legionari“ a Căpitanului, a epuizat într'o: jumătate de an douăzeoi de mii de exemplare. Era un semn că, și mintea răvășită și sufletul secătuit, ale lumii vechi, căutau un limam de credințe Şi va- lori noi. Cartea legionară, de doc- trină sam de literatură, devenise o neces'tate a lumii „culte“. Fără ea, literatura contemporană ar fi să- racă sau mar mai însemna nimic. Cultura legionară scrisă este atât de însemnată, încât am afirmatţ o- dată, cu alt prilej, că numai ea es- te reprezentativă pentru epoca noastră: Refer'ndu-ne la cartea Că- pitanului, scriam așa, : „Opera izvorită din zbucium a-, dâne, care înfăţişează şi interpre- tează linia vieţii neamului şi înalţă dintre dărimăturile umei lumi pră- bușite o zidire mouă a sufletului româmesc, este cartea Căpitamului „Pentru Legionari“, Este scrierea care rezmă o epocă și deschide al- ta nouă, Este esenţa, ultimă, a trăi- rilor unei generaţii care şi-a legat destinul omenesc și spiritul de per- manențele fundamentale ale nea- mului ei, istoria vitejească, şi cre- dința religioasă. Este o cante de căpătâi, una din acelea care înlo- cuesc. o bibliotecă...“ („Ce va fi re- prezentativ“, Cuvântul Nr, 15, 28 Oct. 1940), „Cărticica șefului de cuib 4 pus piatra de temelie a culturii legțio- nare scr'se. In jurul ei au venit a- poi toate celelalte cărți şi publica- ţii, umele legionare, altele imspirate din duh legionar. Ca luptători ai Scrisului legiomar Sau imvus, ală- turi de Căpitan: 1, 1, Moţa, Vasile Marin, Ion Banea, Mihai] Polihro- niade, Alex. Christiam Tell, Victor Puiu Gârcineamnu, Valeriu Cârău, Constantim Goga, și ca îndrumător ă prof. Nae Ioneseu, spre a nu aminti E 1 i m. CUVANTUL. decât pe câţiva dim cei ce au pășit din viaţă, Lupta și trăirea legionară au fost mterpretate în doctrină, Reviste de impunătoare ţinută, intelectuală au susținut pe frontul culturii scrise infăptuirile culturii trăite. Pevista „Axa“ a deschis drumul, urmată, după suprimare, de „Râmduiala“ și, prin studierea metodică a tuturor îecțelu: creaţiei Spirituaie şi soc ale a Legiunii, de viguroasele „Insera- nări Socivlogice“ dela Cernăuţi p'e- cum şi de „Orientăr.“-le dela Moi- nești. „ Literatura beletristică, găsea în „Revista mea“ deja, Cluj şi mai ales în „Iconar“-rul cernăuțean un câmp potrivit de desfăşurare. Un timp „Cuvântul nou“ al lui Valeriu Câr- du a susţinut bătăla cu verbul. și versul lui înflăcărat. Ziarele legionare apăreau de pre- tutindeni. După Pământul 'Stră- moşesc“, „Glasul Strămoșesc“ din Clujul lui Ion Banea, apoi „„Cuvân- tul Argeșului“, „Brațul de fier“, „Omul nou“. Nu a fost centru pu- fernic de viaţă, legionară care să Ru-și susțină lupta și să nu-și măr- turisească, credinţele prin scris, Ny era, z aristică, propriu-zisă, erau mai „ales mărturii ale unor zbuciumate deveniri sufleteşti. Nici unei publi- "caii legionare, oricât de modeste, nu, i se poate tăgădui din meritul creației de cultură, căci tot ce se scria era învederarea unei transfi- gurări ce se realiza pe planul cel mai înalt; şi mai profund al spiri- tului. Din acest punct de vedere “poate fi apreciată valoarea, de cul- „ură a tipăriturilor periodice legio- mare. Ele au fost de alte] câmp de activitate multor spirite de elită care poate niciodată n'ar fi scris dacă nu le-ar fi îndemnat credința degionară, Prin scris trăirea a ajuns Aa cunoștința celor pierduţi în în- tumeric. Ar fi interesanț de știut €âț: au luat întâiul contact cu fe- nomenul legionar prin scrierile sale, și s'au hotărît apoi să-i urmeze chemarea. ' In câmpul creaţiei de cultură seri- isă, spiritualitatea, legionară s'a ma- m festat nu numai în ideologie sau "mărturisire (d predință. Doctrina “a fost adâncită şi în serioase cerce- 'tări sociologice sau filosofice. sau a fost aplicată studiului istoriei Ro- 169 mâniei moderne, Astfel o sumă de probleme fundamentale, interesând,; dăinuirea politică, socială, și spurl- tuală a comunităţi! românești, au fost lămurite în lumina principillor şi adevărurilor leg onare, Științele morale și politice au resimţit pro- funda înrâurire a doctrinei legio- nare, și asfel ele vor contribui lă structurarea lumii româneşti în spiritu nou. Domeniul artelor plastice aduce şi el o prețioasă contribuţie de cre- ație culturală jegionară. Sa pus problema, creerii unu' stil plastic .co- respunzător „spiritului legionar: simplu, masiv, expresiv, Un mănun= chi de artiști talentaţi au luat asu- pra lor greaua sarcină de a, crea, expresia plast'că, şi chiar cea arhi= tectonică, a spiritului legionar. Ar- ta religioasă, şi cea populară, inter- pretate pe dimensiuni ample și cu 0 nouă vigoare lăuntrică, stau 1a baza stilului plastie legionar, In muzică începutul a fost făcut de cântecul legionar, care are ace- iași tendinţă de expresie masivă, şi impunătoare în simpl'tate, . Tinerii noștri compozitori dau viață, vie muzicii românești, până eri palidă copie a melos-ului apusean. După biruinţă, cultura, legionară a devenit un bun al neamului în- treg. Ea însă nu are caracter im- perativ decât pentru cei cari pot să-și deschidă inima noilor credințe. Va dura mulţ până ce fenomenul transfigurării sufleteşt! se va gena- raliza până la unanimitate. EL se va desăvârși abea în decursul ge- neraţiei viitoare. Mai important este să prevedem ce se va întâmpla în domeniul cre- aţiei de cultură. Legiunea consideră valoare de cultură numai ceeace se, identifică cu linia de viaţă spiri- tuală a neamului. Valorile spirituale pe care lupta și jertfa leg onară le-au impus sunt cunoscute. Ele nu inspiră încă întreaga creaţie cultu- rală, dar se poate afirma că, evolu- ţia organică a, culturii fomâneşti va duce către acest ţel. Nimic nu se poate forța, nici ant'cipa. Pânăce creatorii nu vor fi impregnaţi de noua spiritualitate. vor continua, să se manifeste în spiritul lumi” vechi. Lipsa de aderență în atmosfera lu- mii noi îi va face să vegeteze, să dispară. Adevăratele puteri se vor 170 asimila, devenind nu numa! propa- gatori, dar creatori și susținători al noilor walori de cultură, pe care trăirea și doctrina legionară le-a consacrat, Intre lumea trăirii și aceea a creației de cultură este o legătură necesară organică. D. prof. P. . Panaitescu, rectorul Un'versităţii din București, spune. j+dicios: „Nol socotim creațiunea culturii în legă- tură cu sufletul neamului, ca 0 4coană a lui, Creatorul este un re- prezentant, un purtător de cuvânt a] unei părți a neamului sau, in cazurile de geniu. al neamului în- treg. Nu putem despărți pe creator de colectivitate și de timpul său, a-] socoti ca Independent în privin- ţa ideilor si atmosferei generale a creației... Transformarea societăţii Origina întrebuințări! culinare a i foarte îndepărtată și se atribue unuia dintre cei trei Ap!cius, celebri gastronomi al Rome! antice. Au fost trel; Apicius 1 care a trăit in timpul dictaturii lui Syla și care a scris un tratat, De re culinaria, Apl- cius II contimporan cu împărații August și Tiberiu, s'a făcut cunos- cut prin sumele fabuloase pe care B-a cheltult pentru prânzurile lui, de un fast nemaipomenit până a- tunel. EI s'a otrăvit în ziua când s'a dumirit că numa! are destulă ave- re de mâncat,. Până la el lămâla, care era fruct asiatic. și se numea ă măr-asirian, era întrebuințată și la PI greci și Ja romani în operatiile de i magie neagră, Virgil în a doua car- 4 a Georgicelor sale, ne spune că lămâla are o mare virtute în des- cântece, Vrăjitoarele si sybilele adu- i ni i mă? asirian din Me- "a 3! era leac miraculos, Sucul coaja se întrebuințau numai eri (cum se zice în farmacie) pentru ungeri sau loţiuni, Nimănul nu i-ar fi trecut prin can să guste din fruc- ful vrăjit, Apleius, ca să, pedepseas- că Pe unu] din bucătarii care nu-l digli n fe] normei slavilor să că, în, torul gresit, zeama unei $ mini “A 1 se dea vinovatului să-l Dura lex, sed lex| Condamnatul „CU proaza morții în faţă Ş că, tot. După această aci 5, Mai PN Ul influențează și arta și literatura. Când toți Românii vor gândi și Vor făptui ca legionarii. fără îndoială, că şi scri'torii și artiștii plastici vor- crea în acest spirit căci spiritul lor va fi spi'ritul legionar“. (Cuvântul, Nr. 52, 4 Dec. 1940) Pentruca întreaga creație de cul- tură să se desfăşoare în duh legio- nar, trebue să așteptăm „desăvâr- şirea procesului suf'etesc în naţia întreagă“, cum spunea Căpitanul. Până atunci însă cultura legionară m'a așteptat să-și așeze temeli: de credință nezdruncinată în suflete, ceeare constitue cea mai vie și mat înaltă creație a sa, și în cartea ser'să ne-a dat piatra unghiulară a sp'ritualității românești, care va lumima de sus tot ce se va mat compune de acum înainte. Ro e mutea n pe n Lămâia înainte şi ACUM experiență, văzu însă, că nu t'se în- tâmplă nimic rău, dar când s'a des- meticiţ își zise că sosul astfel dres era o bunătate. Prinse curaj, făcu din nou acelaş fel de bucate stoarse cu dela sine putere, zeama unui măr_asi. rlan și-l prezintă oaspeţilor lui A- picius. Fn căsit minunat, fu dicerat de toți, fără nici o urmare nefastă, rețeta străbătu lumea ca un cântec și i a intrat lămâia în gastrono- m In terapeutica modernă însă, a, fost înălțată în grad. se ia dimi- neata, în Jocul cesiului, sau după masă în locul 'Tisanei de mușețel, un nahar de apă fierhinte în rare s'a stors lămâie. Adeptele acestui re gim, spun că e lucru grozav! Iar la ripă, nu se mal discută, Vă doare gâtul? Luaţi lămâie! Ca la recla- mele dela Radio. Dar să schimbăm discul, dece ne-am strepezi atâta dintii... Pentrucă vorbeam de gripă, (puneţi mâna pe lemn) încercaţi o altă băutură caldă, un punch cu Tom! Opăriţi 20 grame de ceai cu un litru de apă ciocotită, Lăsaţi infuzia 10 minute, Puneti întrun castron 500 grame de zahăr bucăţi, Turnaţi peste zahăr infuzia, Mestecaţi cu Jineura, adăopati felioare subtiri: de lămâi, trei sferturi de litru de Yom și dați toc. Se servește fierbin- „ Cu câte o felioară, de lămâie de fiecare Dăhărel, La fel se face 'punch.ul de Kirsch fără, lămâte însă, Timişoara are un nobil trecuţ de va- loare militară, dar călătorul, care ajun- ge azi în acest frumos oraș, plin de bel- şugul unei intense vieţi negustoreşti, nu mai găsește aproape nimic din ce să des- ciireze asprul destin de cetate pe care l-au cunoscut cândva aceste locuri. Și totuși însuși caracterul nuclear pe care îl păstrează și acum orașul, impăr- ţit în cinci cartiere bine distincte fie- care cu așezările şi întocmirile lui, este rezultatul acestui rost militar. Dispoziţia aceasta a orașului provine din fapiul că, până in a doua jumătate a veacului trecut, era cu desăvârşire oprit să se construiască vreo clădire mai importan- tă la o distanţă mai mică de o bătae de tun dela zidurile oraşului — dar pe acea vreme, se vede, tunul bătea așa de scurt încât vre-o 900 de metri ajungeau pentru orice acoperire, Această inter- de LILIANA PROTOPOPESCU dicţie, menită să îngăduie cetăţii să-și împlinească nestingherită rolul ei în vremuri de luptă, a făcut ca populaţia civilă — căreia prezența unei ce.ăţi cu o garnizoană numeroasă ii crea posi- bilităţi de muncă şi câştig — să se așeze în jurul zidurilor la distanță ingăduită, formând mici grupări care s'au desvol- tat în actualele cartiere. Locul pe câre aceste aşezări civile l-au ocupat în de- cursul timpului n'a rămas mereu ace- laș, ci s'a schimbat, uneori din nevoile de modernizare a cetăţii, alte ori din noi condiţii de viaţă create prin asa- narea terenului ori înfiinţarea de indus- trii. Din această cauză loate cartierele Timişoarei — în afară de Cetate — dau o penibilă impresie de „crescut peste noapte“ și, cu toată îngrijirea de care se bucură, acest oraş bogat, bine clădit şi modern mai are nevoie de sute de La Târgul Mare E ——————————————— aaa ÎN mt pi tn ii ani poate până să-şi capete acea armo- nie ce rezultă din imbinarea trecutului cu actualul şi care face un oraş cu a- devăraț „frumos“. e Când s'a înfiripat aici pe malurile Be- gheiului prima aşezare omenească, pe care situația terenului a transformat-o probabil imediat în loc întărit de luptă, nu se ştie precis. Vechii geografi po- menesc de o Zambara care exista pe a- ceste locuri încă cu mult inainte de Tra- ian și de cucerirea Daciei. Această Zam- bara ar fi la originea Timișoarei noas- tre. In vremea Avarilor — spune Fr. Griselini, talentatul istoriograf al Ba- natului din sec, XVIII — Zambara se numea Bequei după râul Begh. Intr'un document din 1212 Timişoara apare sub numele de Castrum Temesiensis — cas- trum adică cetate — și de aici inainte, odată cu importanța comitatului de Ti- miș, crește și valoarea militară a ce- tății Timişoara, In aceste întunecoase vremuri — prea tulburi pentru a ne fi lăsat documente scrise sau măcar să- pate în piatră — Timişoara cu întreg ținutul din jurul ei a cunoscut groaza năvălirilor barbare, In sec. XIII, după prăpădul tătărăse, Banatul rămăsese „aşa de pustiu incât a trebuit să se pro- cedeze la colonizări pentru a se repopula provincia. In aceste imprejurări tragice, cetatea de pe malul Begheiului, pe care atât tăria zidurilor cât şi . mlaştinile dimprejur o făceau oarecum inexpugna- bilă, trebuie să fi avut rost mare în lup- tele de apărare, devenind din această pricină un oraș populat şi foarte bine întărit, „Aşa de mare va fi fost siguranța pe care o oferea această cetate încât Carol Robert de Anjou, primul rege angevin al Ungariei, și-a mutat reședința în Timișoara unde a stat câţiva ani, E de „sine înțeles că prezența regelui a dat „Doi avânturi cetăţii și ținutului ei, Chiar după ce Carol Robert s'a întors la Buda, nici de acolo n'a uitat Timişoara. In 1330, când trufia lui l-a mânat în "Țara Românească a lui Alexandru Basarab de aici din Timișoara a pornit expediția „ falnicei armate ungurești și tot aici s'a, „întors, crunt bătut, Și umilit, regele și „ Xesturile sdrobitei lui oștiri, Acea în- frângere a lui Carol Robert la Posada a însemnat în istoria, Români! or prima rar biruință care luminează începu- e țării nou întemeiate şi încarcă, de slavă amin E, re tirea lui Alexandru Vodă Ba- MANAHUL Răgazul de liniște şi prosperitate hă- răzit Timişoarei n'a fost de prea, lungă durață, Dinspre miazăzi creştea grea primejdie pentru creștinătate. "Turcii cucereau unul după altul ţinuturile bal- canice şi amenințau din ce în ce mai îngrijorător părțile ungurești. Câna creştinii s'au încăerat cu Turcii pentru luptă de veacuri, din nou Timișoara a căpătat importanță militară, Aici era punctul de sprijin al armatelor ce lup- tau cu păgânii. Aici a locuit Ioan Cor- vin de Huniade-Românul, — general ves'it al veacului său, — în castelul zidiţ de Carol Robert dar care și azi după a- tâtea prefaceri se chiamă tot „castelul Hun'ade” De aici a pornit el în 1456 să apere cu greu Belgradul asediat. Dar vremurile se fac tot mai aspre și sub regele Ungariei Matei — fiul lui Ioan Corvin — luptele cu Turcii se dau chiar la Timișoara. Dar şi atunci regele Ma- tei a avut mână bună numind Conte de Timiș pe Pavel Chinezul, Român și acesta, aprig și crunt viteaz care n'a ştiut ce-i frica și înfrângerea, dar la care milă și cruțare nau aflat nici dușmanii, nici supuşii rătăciti din calea cea dreaptă. Sub el Timişoara a fost din nou inexpugnabilă dar puterea ce- tății a stat mai ales in neînduplecata virtute a comandantului. După moar- tea regelui Matei și apoi a lui Pavel Chinezul din nou s'a abătut soartă rea asupra cetăţii. A bântuit, mai întâi o grozavă epidemie de ciumă. Iar mai târ- ziu a urmat nu mai puţin grozava răs- coală a iobăgimei condusă de Gheor- ghe Doja împotriva impilărilor neome- noase ale nobilimii maghiare. Aminti- rea lui Gheorghe Doja este una din cele mai cumplite, care înfiorează locurile a- cestea, Invins după o luptă. înverșunată sub zidurile cetăţii. secuiul răsvrătit a fost prins și osândit la moarte. Ucide- rea lui s'a săvârşit cu o cruzime oribi- lă, L-au așezat gol pe un tron de fier înroșit în foc, i-au pus pe cap coroană șin mână sceptru tot înroșite și, cu încetul, pe măsură ce se ardea i-au rupt cu cleștele carnea trupului, pe care au aruncat-o fratelui și tovarășilor săi, silindu-i să o mănânce. Fără să, crâc- nească, Doja a suferit supliciul și, în- chis în tăcerea înverșunării lui, și-a dat sufletul deopotrivă de crunt și de vi- teaz precum erau și vremurile acele, Intre timp primejdia turcească se fot apropia, După înfrângerea dela Mohaci (1526), Ungurii sunt cu desăvârșire sdro- biţi și, după, 26 de ani, în 1552 Timi- oara, cade, pentru un veac şi jumătate, E + + Să aie CUVANTUL 173 a în robie turcească, Un veac și jumăta- te de decădere şi de destrămare, După asediul nereușit al Vienei n0- rocul 'Turcilor începe a osteni și, fi- rește, Austro-Germanii se folosesc de această scădere pentru a-i împinge în jos de Dunăre. Luptele au durat câteva decenii şi chiar cucerirea Timișoarei a fost, încercată de mai multe ori, fără a isbuli, până în 1716 când armatele im- periale, comandate de prințul Eugeniu de Savoia, înfrâng rezistența turcească, şi cuceresc prtțioasa cetate desrobind totodată intreg Banatul. După pacea dela Pojarevaţ — 1118 — începe pen- tru Timișoara o nouă epocă de fericită deswoltare sub stăpânirea germană. 'Țăran bănăţean Soarta bună a acestei provincii i-a dat ca prim comandant pe generalul austriac, de origine lorenă, Claude Flo- rimonde conte de Mercy. Omul acesta cu minte ageră, stăpânit de fericite am- biții şi domic de mari realizări, a schimbat fața Timișoarei şi a întregu- lui Banat, Când a venit aici, centele de Mercy a găsit o populaţie secătuită de boale și degradată de nenorociri, orașe și cetăţi ruinate de lupte şi proas- tă administraţie, câmpuri pe care pă- răsirea, oamenilor și voia apelor le schimbaseră in mocirle cu ape putrede şi miasme infecte, Norocul a vruț ca, Mercy să indrăgească ţara asta dezo- lată şi luându-se la luptă cu răul din mlaștini și din oameni, cu o hărnicie şi, perseverență fără de ostoi, să-şi întăp-! tmiască opera de adevărat întemeietor, A secat bălți, a canalizat râuri, a mu- tat populaţia dintr'un cartier într'altul, a colonizat regiunile prea pustii, a fă- cut apeduct pentru a da populaţiei o apă sănătoasă şi a infrâna astfel epi- demiile — între care și ciuma — ce bântuiau necontenit pe aici. A creat in- dustrii felurite: ţesătorii, care în scurt timp au fost în stare să ofere chiar îm- părătesei mătăsuri prețioase, fierării de tot felul, teascuri de ulei, mori, fabrici de postav și hârtie ete. A intemeiat cartierul „Fabrică“ pentru a adăposti toate aceste industrii. Cetatea a mă- rit-o şi iîntărit-o. A reconstruit clă- dirile dărâmate şi a inceput altele noi: căzărmi, spitale, biserici. In ţinut a spri- jinit agricultura, asanând terenuri, în- troducând metode noi de cultură și chiar culturi noi. A desfășurat, cu un cuvânt, o activitate prodigioasă, care într'adevăr în mai puţin de 20 de ani a schimbat faţa ţării. Exemplul acestui mare realizator a dus la, înfiriparea, unei rodnice tradiţii de sănătoasă gospodărie, care s'a impus tuturor urmașilor. In veacul următor Timişoara a fost stăpânită când de Un- guri când de Austriaci, dar lucrările în- cepute de Mercy au continuat și ora- șul s'a desvoltat din ce în ce mai mult. In 1848-49 revoluția ungurească a a- dus din mou vânt de răsboi asupra a- cestui oraș, care — în pace și belșug — începuse a uita că este o cetate. Arma- tele revoluţionare au înconjurat Timi- șoara și asediul a durat 107 zile. De pe urma bombardamentelor orașul a avut mult de suferit. Multe clădiri, în- tre care și castelul Huniade au fost ruinate, până când în sfârşit armatele imperiale au despresurat cetatea și au vxestabilit liniștea. Cu această luptă se închee cariera militară a Timișoarei și străvechea cetate, întorcând fila sorții, pomește pe alte căi, deslușindu-și alte rosturi. " In 1860 Banatul intră definitiv sub puterea Ungurilor şi se începe aici o sistematică acţiune de maghiarizare, care va aduce mult amar și suferință pentru Românii băstinaşi și Germanii vechi coloniști. Din punct de vedere al edilităţii, lucrurile merg însă bine, O-. 4 toate IDEA este inzestrat CU pu aoie pe care rapida, ci i cet că a veacului trecut in Gale ferată, telegraf, uzine naviea- way, uzină electrică, Can ari edi- bi pe Begheiu, canalizat” ja alta ă bogat al Timișoarei. In- ul de oraș se desvoltă repede comerţul a a eră agricolă și minieră a regiu nii ajută ridicarea oraşului. il “Dar pe măsură ce preocupările i adânc pe făgașul realiză- ate ordun material, vechile fără sun uitate şi atata ca trecutul es ce mai șubredă. re dice a prin 1870, porțile cetăţii nu sau mai închis, Nici nu aveau dece se închide, dușmanii doar nu mai pân- ăeau sub ziduri. Inchiderea porților de- venise un gest — o tradiţie — şi tra- diția aceasta a fost părăsită. Apoi oraşul comercial s'a simţit stin- gherit de ziduri și în 1892 s'a hotărât dărâmarea porților și. a fortificațiilor și s'au dărâmat într'adevăr — cu hărni- cie — stergându-se astfel amintirea u- nor alte vremuri — unor altfel de vre- muri. Grăbita politică de maghiarizare cu ori ce preţ se complăcea să șteargă urmele unui trecut de vitejie nemaghia- ră, care, prin dovezile ei de vechime, demonstra supărător noutatea prea proaspătă a noii stăpâniri. In scurt timp — doar câteva decenii — un oraș ca Timișoara, cu populație germană, românească și sârbească, ho- tărât nemaghiară, capătă aspectul unui oraș unguresc, In școale se învață nu- mai ungurește. In teatru orice altă lim- bă n'are acces, Tot ce stă în mâna au- torității se maghiarizează, dela numele străzilor până la copiii Svabilor, Sunt case în care bunicii nu știu o vorbă ungurească dar nepoţii nu-i mai înțe- leg ne mai ştiind nemţește, Cu Românii însă, pe care sărăci t i a şi stăpânirea vi- tregă îi îndepărtau sistematic de la multă școală, opera de maghiarizaL întâmpinat altfel de rezistentă. N rii acesta așa de oropsit și-a păst Es o admirabilă înverșunare între; "i cei apa de PE și specific mi sa „, această comoară zh sufletesc și ea zu. piata A Yi grin pur în înfățișarea orașului. părit urmele Această prigoană. îm) nu era maghiar, unită rca ai Ea ducere a unor elemente, care n ap alte legături cu acest pămânţ e Posibilităţile de îmbogăţire, au dus i ALMANAHUL ea acelei armonioase continuități Dare vorbeam mai sus, sărăcind Ti- mişoara de podoabele vechimii ei. Nu sunt. decât vreo 30 de ani decând, din cărămizile rezultate din dărâmarea for- tificaţiilor, S'a zidit un foarte urât ct- nematograf comunal, pe care bunul gust al stăpânirii româneşti nu l-a putut răbada şi l-a dat jos clădind în locu-i altul. intea timișorenilor așa de adânc s'a înrădăcinat teoria că vechile forti- ficaţii încurcă edilitatea încât am auzit oameni de bună credinţă cerând dărâ- marea — pe acest motiv — a căzărmii ardelene ori a ultimului bastion din ce- tatea lui Mercy, rămas în picioare. In 1919 “Timişoara intră sub stăpânt- rea românească şi, cu toate greutăţile materiale inerente unor vremuri de a- dânci prefaceri, orașul continuă să în- florească. Peste tot se clădeşie foarte mult, cele cinci cartiere tind să se con- topească într'un mare oraș, păstrând totuşi aşa de gospodăreasca întocmire nucleară. Dela unire încoace condiţiile 'Timișoa- rei — devenită oraș de graniţă — s'au schimbat. Oraş capitală a unui ţinut bi- necuvântaț. de Dumnezeu cu toate bo- gățiile, ca are încă un important rost economic, însă desvoitarea în această direcţie este limitată din pricina prea marei apropieri de graniţă. Dar în populația românească a acestei provin- cii este o așa de tânără bogăţie de via- ţă şi un așa de nestăpânit avânt de realizări, încât, dacă un domeniu de activitate a devenit prea strâmt, ener- giile locale. s'au îndreptat pe altă cale și astăzi Timișoara este un mare oraş cultural în devenire. Pe de o parte pre zența Şcoalei Politechnice, cu toate manifestările culturale legate de o înal- tă academie, iar pe altă parte iniţia- tivele și străduințele private ţin me- reu treze și interesul şi mâncria pentru realizările de odin cultural. Este aici un foarte pronunțat orgoliu bănăţean care va rodi. nădăjduim, într'o punere în valoare şi mai ales într'o adâncire a calităților suflet stitontan, eşti şi intelectuale Li Vizitatorul orașului nostru rămâne fermecat de şiragul de grădini, care în- tovărășeşte Begheiu! pe o mare întin- dere, de mulțimea parcurilor, ce îm- plinesc golurile între cartiere, de squa- Turile care aduc iarbă și umbră ori- unde clădirile lasă un locușor liber, de poe ii d UVANTUL parterurile ce înfloresc mijlocul stră- zilor largi din centrul orașului, de toată profuziunea de flori cu care Timișoara se impodobeşte din primăvară până în toamna târzie. Dacă ieşi din zarva gării şi anexelor ei, Parcul Scudier, cu umbroasele-i alei pline de jocul copiilor, te scoate până'n centrul oraşului printre stra- turi de flori şi boschete în care noâp- tea cântă privighetori. Traversezi stra- da şi râul şi intri în grădina de pe splaiul Tudor Vladimirescu, unde zidu- rile ce conturează aleele sunt imbrăcate în flori pitice de tot felul de neamuri şi culori, unde soarele bate din plin şi primăvara înfloreşte toate crengile. Puțin mai departe, trecând din nou râul peste podul Șaguna şi străbătând printre terenurile de tenis de la Auto- mobil-Club, ajungi în Parcul Rozelor — îm tristul parc al rozelor — pe care o urâtă nepăsare l-a preschimbat intr'un tragic cimitir năpădit de buruieni ne- trebnice care îneacă nişte bieţi tranda- firi scheletici, închirciţi şi sălbătăciţi alături de care pe plăci smălţuite sunt scrise numele a câtorva mii de glorioa- se varietăţi de roze ce-au inflorit odată aici. De acest Rozariu a fost cândva așa de mândră Timișoara încât a invi- tat pe regina țării la inaugurare. Și nu-s de atunci decât vreo zece ani... 175 Entuziasmul care a dus lA crearea a- cestui parc așa de preţios n'a fost des- tul de tenace ca să-i asigure şi între- ţinerea. De altiel — intre paranteze — asemeni însuilețiri lipsite de suflu că- şunează multe: tristeți o:aşului nostra unde multe se pomesc cu surle şi tobe şi apoi mor sau tânjese in mizerabilă uitare,.. Te smulgi din jalea trandafirilor pânegăriţi şi treci să răsufli ușurat ală- turi în Parcul Eminescu, romantic şi frumos, cu stejari bătrâni cu umbra grea, cu ienuperi albăs.rui și mesteacăni albi, uşori, cu lenea Begheiului sub sălcii pletoase, cu plopi înalți tremu- rători, cu peluze mari şi flori puţine, cu bănci singuratice şi trecători ingân- durați. Peste râu € parcul, de tot alț- fel, Regina Maria, cu lume multă, ti- nematograt și buxuși tăiați în con, cu braţul mort al Begheiului plin de nu- feri galbeni, dar fără poezie. Când ieși din acest pare ai ajuns tocmai în cen- trul comercial din Fabrică. Ai traver- sat aproapte tot orașul fără să-l simţi, trecând din pare în pare. Ai văzut ce are Timişoara mai fermecător: cola- nul ei de grădini cu flori în toate fe- ele şi culorile, care inveselese orașul şi aduc pace'n suflete şi surâs în ochi, Primăvara timişoreană te scoate cu sila din casă, tot orașul și tot cerul e e vi. In fiecare ceas a- eh a Mea nouă înfloreşte și 0 — inedită — vine să-i a- lumină, noul, e 'igoaree-l nici daimie ca nicăiri alurea, De i a e a răsare scutece de aur Și ă pag candele de rouă în fiecare A de iarbă şi'n fiecare miez de AIBA 3 poi măsură ce se 'nalţă, înfi la toate vieţile cetăţii, sfredeleşte cu Taz calde mugurii, coace polenul br cai rilor de salcie, trezeşte toate Emi futurii și mieii — la Timișoara & iza vezi turme păscând vastele locuri vi- rane — și scoate o Ga gi sa nă în toate parcurile și pe d gen în Timișoara, până-i primăvară, e sărbătoare în toate zilele. Iar seara, asfințitul pavoazează, și cerul şi orașul. [n țoate geamurile, ce privesc după "soare, se desfășură steaguri de aur â- "orins și de aramă. Copacii cerm pulbere je lumină printre frunze mici şi poar- tă după ei umbre fără de sfârşit, Cerul îşi învăluie bolta în museline colorate iar către apus un Soare mare, roșu, străbate agale straturi de nouri vineți, aprinzând pârjol pe unde trece, Apoi deodată cade sub zare, stins. In urma lui rămâne un cer înalt şi larg ca ni- 'căiri pe lume, Se 'ntunecă pe rând a- dormind în întuneree toate focurile “şi strălucirile ca să lase câmp neted pentru lumina ostenită a lunii. Jăratec rămâne doar între genele Iuceafărului ce fuge după soare. "Pentru amatorii fotografi, și mai ales pentru cei ce fac fotografii în culori, primăvara timişoreană este izvor nese- cat de fotografii rare și pline de vrajă. "Vara orașului nostru e zăduf și os- teneală și tramwaye pline către strand. Un strand mare de tot chiar în albia Begheiului, din sus de stăvilarul Uzinei, cu apă înceată și tulbure, plină de oa- meni de dimineață până seara, ȘI aici AZ a: ger de alei, iar e apă, un de ce i i oază de răcoare în corali a A Dealungul râului se înşiră cluburi de regate, fiecare cu căsuţa, grădina și de- pios ezua lui, Locuri de tenis sunt resărate peste tot, iar arene de foot- ball sunt de asemenea destule, fiind 'timișoreanul mare amator de sport i Toamna Timişoarei e lungă și milos- țivă cu lumea săracă a nuj oraș cu ea scumpe. Belșugul de zarzavaturi e şi vite se revarsă dela, țară că- tre oraș. Toamna îţi dai seama ce țară bogată-i Banatul, Și atâta plouă toam- na în Timișoara de ruginește haina par- ALMANAHUL: ——. “or şi atâta noroi se face pe str. Li aia asfaltul e murdar. Abia ra tepţi să vie iama, Iarna vine dar abia după Crăciun, prin Ianuar sau Februar şi m'are haină albă decât câteva zile, pe urmă se umple și ea de noroi inghe- țat, Noroc că 'n Februarie încep a în- flori viorelen parcuri și mugurii se umflă a primăvară. lamă cum se cade nu este aici aproape niciodată, o săptă- mână încheiată de ger se 'ntâmplă doar arare și uneori trece jarna și spoy- tivii timişoreni abia au avut 3-4 zile de patinaj. Cine dorește să vadă Timișoara, și să-i placă, să vie aci primăvara în April-Mai sau toamna în Septembrie, înainte să înceapă ploile. x In Timișoara nu există clădire mai veche decât din epoca contelui de Mercy, afară de o casă mică turcească, și care dăinuește și azi în fundul unei curți din cartierul Elisabetin, str, Mar- tirul Popescu, Din prima jumătate a sec. XVIII au rămas câteva edificii, dar mai toate sunț construcţii făcute în grabă, pen- tru a împlini anumite nevoi militare sau publice, într'o vreme când oraşul, distrus de răsboi, avea prea multe lip- suri pentru a mai sta să se gândească la frumuseți architec.onice. Din aceas- tă categorie fac parte; Cazarma Arde- leană (1719), Spitalul: Militar, Primăria (1731-1734), Comandamentul Diviziei (1730), Conservatorul de azi, fostă mâ- năstire a Franciscanilor și apoi şcoală a Piariștilor (1716), clădirea în care este acum Parchetul și inchisoarea și care a fost locuința Contelui de Mercy, și alte câteva. Din aceiași epocă este şi ultimul Bastion rămas întreg din ce- tatea clădită de Mercy, interesant ca relicvă istorică, fiind un bastion com- plect, construit după sistemul de forti- ficaţii al lui Vauban. Clădirea aceasta, cu toată severitatea ei, are acea anu- mită frumuseţe a lucrului ce corespun- de întocmai scopului pe care il serveşte. In paza zidurilor acestea masive, întoc- mite cu chibzuială și seriozitate, a cres- cut și a prosperat vechea Timișoară, Cei care vor să-l dărâme din motive edilitare ar trebui să-și spună că Ti- mișoara de azi are și datorii de pietate, nu numai planuri de sistematizare. Un parc care să-l înglobeze impreună cu şanțul rămas sub ziduri ar fi, de pildă, 0 soluţie care să împace cerinţile vre- ME CUVANTUL 177 mii, păstrând pentru sufletul urmaşilor aceste evocatoare ziduri, „To; în această primă jumătate a sec. XVIII s'a înălțat, după planurile archi- tectului vienez Fischer von Erlach, Do- mul din piața Unirii. Este o biserică mare în stil baroc vienez, fără frumuseți în stare să în- frunte veacurile, dar cu unele detalii care merită să oprească, privirea. „Ceva mai târziu (1154) şi tot în stil baroc a fost zidită actuala prefectură. Vremea, a despuiat-o de podoabele ini- țiale și azi e o clădire mare dar fără valoare estetică, * Celelalte edificii rămase din acest veac au suferit incendii și dărâmări, dar mai ales atâtea restaurări încât nu mai păs- trează nimic din caracterul și forma din- tâiu. In această categorie intră: Spitalul Mizericordianilor din 1135 reconstruit în 1851, Biserica ortodoxă din Elisabetin, fin 1784 reclădită complect în 1927, ete. Castelul Huniade, în jurul căruia a palpitat toată viaţa acestei cetăţi de- a lungul a şase veacuri, nu mai seamă- nă de loc cu ce a fost. Este o adevă- rată tristețe că aceasi clădire s'a pier- dut pentru Timișoara. Castelul a fost zidit mai întâiu de Carol Robert (1307- 1315) pentru a servi de reședință Curţii pe care o mutase aici. In acest castel a murit soţia sa Maria Ecatesina (1311). Ioan Corvin de Huniade l-a restaurat peniru a-l locui el și familia sa. Mai târziu după moartea sa, de aici a luat regele Ladislau V pe cei doi fii ai săi, Ladislau şi Matei, momindu-i cu min- cinoase făgăduieli, pentru ca apoi, căl- cându-și cuvântul, să ucidă pe Ppri- mul și să arunce în temnița din Praga pe cel de al doilea. Și tot de aici a con- dus Doamna Elisabeta, văduva lui Ioan Corvin politica abilă: care a adus pe fiul său Matei din temniţă direct pe tronul regesc al Ungariei. Mai târziu vitregia vremurilor a ruinat și refăcut de mai multe ori acest castel. Ultima restaurare din 1856 n'a mai păstrat ni- mic din vechea înfățișare. Dar plutește atâta istorie — istorie românească prin amintirea Corvinilor — în jurul acestei clădiri încât şi azi, deşi degradată la rostul unei biete căzărmi a pionierilor, continuă să domine cetatea. In cartierul Fabrică au înălțat Ungu- rii, la sfârșitul veacului trecut, așa nu- mită Biserică Milenară, care — chiar ostentaţia numelui o spune — trebuia să - prăznuiască mileniul de stăpânire ma- ghiară. Una din cele mai frumoase clădiri timi- şorene este localul liceului de fete Car- men Sylva, din care se degajează o cal- mă și sobră armonie, : Las inadins nemenţionate toate „pa- latele” în care o anumită finanță, şi-a zidit indrăznețele pretenţii de dominație impletite de obicei, cu o caracteristică lipsă de gust. Mă opresc mai bucuros asupra unor neinsemnate dar mișcătoare rămășițe ale altor vremi, pe care întâmplarea le-a cruțat până la noi. Așa este micuța Ca- pelă Rozalia din cartierul Elisabe.a, ri- dicată după ciuma din 1738, și care azi deserveşte cultul greco-ca.olic, în acest cartier. A fost înălțată — rugăciune — pentru pacea sufletelor celor morți de groaznica boală, pe care, fiind aşa de mulţi, nu mai pridideau viii să-i ingroa- pe, ci îi ardeau pe ruguri, Capela e mi- că, mai mică decât toa.e casele din jur, mare e doar jalea pe care e amintește. In Cetate, legat cu cercuri de fier in- chise cu un lacăt uriaș, de colțul unei case vechi, este așa numitul Stock im Eisen — lemnul ferecat în fier — despre care s'au păstrat două povești medievale. Una spune că, pe vremea înfloririi bres- lelor, toți maeştrii care treceau prin ora- şul nostru băteau un cuiu in acest trun- chiu de copac, şi aşa, an cu an, lem- Moș Gavrilă, vraciul S sf ALMANAHUL 178 de . ăcat complect în capete de ml doi poveste spune că reali tarul clădirii a făurit Jacătul cel ii na cu i ruen n 9 naitari dru de ing! pe E gat că va dărui casa cui vă i buti să deschidă lacătul. Dar CE vata să-și încerce Norocul trebuia să peri mai întâiu, în trunchiu un cui cump SII din, augpeâia, propie atur a rămas d, în fier A artane povestea că această se teață negustorie de speranţe a ae mos câștig proprietarului medieval... ii Nu departe de casa cu lemnul cae d întâmplarea a păstrat până în Zilele noastre o stradă pavată turcește — Cu rigola pe mijloc — care trece pe sub zi- durile casei Contelui de Mercy. După Unire Timișoara a cunoscut o nouă epocă de intensă edificare. Sau mălţat numeroase clădiri cu carac:er "monumental : palatul Camerei de co- merţ, şcoala comercială, cele două mari „biserici ortodoxe din Mehala şi Iosefin, cinematograful Capitol, Spitalul de Stat din Elisabetin... Teatrul Comunal ars în 1920 a fost complect: refăcut. At faţada cât şi interiorul au fost cu desă- vârşire schimbate, dar rezultatul este totuşi o clădire înădită, plină de preten- ţii și prețiozități dar goală de orce emo- ție estetică. ; Sub stăpânirea românească — datori- tă stăruinței marelui matematician, bă- nățean de origine, Traian Lalescu, Timi- şoara a reușit să-şi împlinească una din cele mai calde dorinţe: Politechnica. La început, şcoala, cu Lalescu rector, a fost; adăpostită intr'o veche clădire a primă- riei, unde până azi a rămas rectoratul și o parte din sălile de curs, Pe urmă, cu Re iau aeautee „ Care ar trebui aibă 11 pavilioane, în care să poată funcționa confortabil cea mai inajtă scoală a Ba- natului, S'au ridicat însă doar: un foar- te insuficient pavilion mecanic căminul studenților și cantina, care stă de zece ani nete i neterminată, Se pare că planul ini- Yu AI Mae ta posibilitățile buge- cu nepăsare, cum ee priveşte azi, vită Politectiniea, LA cremenit neispră- și-a, dorit-o. Fate în asta ide Ines cu păragina din Parcul Rozelor și cu ee vântul frânt care lasă de Ph cu a- neisprăvit Palatul Artelor și acez ace lă de Menaj, nechibruit A pa erai trebuia să devină Palatul Re Monumentul cel _mai important 1a care se lucrează astăzi în Diașul mostra este marea Catedrală Episcopală Orto- tate. Până la terminarea eţ, ă din Ce Cea incă de catedrală biserica sf, Tie din Fabrică. * Timișoara posedă câteva monumente de sculptură, unele din vremea trecuțe= lor stăpâniri, altele de după Unire, dar cele mai multe sunt total lipsite de va=. loare artistică. Cele , mai importante, sunt: Monumentul Sfintei "Treimi, în fa- ţa Domului catolic din piața Unirii, are unele veleităţi de stil — este execus tat în acelaş baroc vienez caşi Domul “— dar nici cea mai mică emoție artis= tică nu te infioară când îl priveşti. Statuia Sfintei Fecioare, lucrată în, marmoră albă, stă sub capela ei roma- nă pa locul unde a fost executat Doja, In cimitirul militar a fost mutat nu de. mult „Monumentul apărătorilor Cetă- ţii” ridicat de Austriaci după înfrânge= rea, revoluţiei ungurești dela 1848. Mo- numentul stătea iniţial în fața primă- riei, ca un spin în ochii Ungurilor, care de altfel l-au muti:at de câ.e ori au a- vut prilejul. Astăzi n'a mai rămas din el decât partea de architectură constâng dintr'o elegantă săgeată în stil gotic. După Unire Românii au ridicat câte= va busturi în amintirea unor oameni scumpi Banatului: Bustul lui Traian La- lescu, lângă şcoala Politechnică pe care a creat-o. Bustul lui Vichentie Babeş în Parcul Scudier, opera sculptorului Moga este cel mai frumos dintre toate monu- mentele sculptate pe care le ştiu în Ti- mișcara. In fața Castelului Huniade este bustul lui Emanoil Ungureanu, 0-' mul în al cărui mare suflet au găsit ecou și sprijin toate năzuinţile româneşti din oraşul nostru. Păcat că monumentul nu este la inălțimea omului pe care îl cins= tește, Era în faţa liceului Carmen Sylva un obelisc care însă acum a fost demontat probabil ca să fie mutat altundeva. % Timișoara are o populaţie d& 92.000 1o- cuitori, compusă din Români, Germani, Unguri, Evrei, Sârbi și alte naţii. Românii sunt în mod norma] popula= ţia băștinașă a Timişoarei, tot ținutul înconjurător fiind locuit mai ales de Ro- mâni. Toate celelalte neamuri aflătoare azi în Banat au ajuns prin colonizarea CUVANTUL A 119 sau alte mijloce artificiale, singuri Ro- mânii sun, aici de tovdeauna şi toate colonizările s'au făcut in devrimentul lor. Starea lor materială este de opicei mMo- destă: funcţionari, munciloii, mici me- seriași, rare ori mici n-gustori, și liber proiesioniști, Dela Unure incoace, cum este şi firesc, Românii ocupă tot mal mult locurile de conducere şi carierele in.electuale li sunt larg deschise, Germanii ocupau la inceput — ca militari — numai Cetatea. Mai târziu s'au făcut colonizări masive de popu- laţii germanice, așa că, alături de - Ro- mâni, ei formau majoritatea populației Timişoarei. Azi mai au incă in.reprin- deri industriale şi comerciale serioase, sunt harnici, liber-profesionişti, iar o ve- che tradiţie—incă din vremea breslelor— i-a orien.at spre meserii și sunt fami- lii în care din tată în fiu au practicat acelaș meșteșug. Nu-i de mirare deci că sunt așa de buni meseriaşi, Sârbii au fost aduși și colonizați aici incă din vremea lui Ioan Corvin. Sta- rea lor materială este asemănătcare cu a Românilor. Numărul lor descreșie pen- tru că și ei — ca şi Svabii — praciică de mult sistemul „unui singur copil”, care lasă averile întregi dar distruge popoarele. Ungurii aduşi în Timişoara destul de recent, mai ales în vremea stăpânirii maghiare, nu sunt aşa de numeroşi cât se crede. Dacă azi insă se aude aşa de mult vorbindu-se ungurește, nu trebuie să se înșele nimeni: „Maghiarii” ace- ştia nu sunt totdeauna Unguri, ci de cele mai multe ori Svabi maghiarizați şi mai ales Evrei „ de limbă maghiară”, care fac aici pe Ungurii. Evrei sunt mulţi în Timișoara. In prima jumătate a sec. al XVIII, stăpâ- nirea găsind că sunt prea mulţi, a luat măsuri să li se limiteze numărul. De a- tunci s'au mai înmulţit încă. In mâinile lor este aproape toată marea indusine si comerţul. * In orașul nostru se trăește vioiu şi harnic. Timișoreanul este foarte hotărit să-şi câştige o viață cât mai bogată, Fiecare aici — cu rari excepţii — dacă înțelege să muncească, pretinde în schimb partea lui, destul de copioasă, “de bucurii. Fiecare vrea un cămin con= fortabil și cât mai bogat mobilat. Toţi sunt foarte iubitori de lux, mai ales ves- timentar — slăbiciune specifică tuturor bănăţenilor. Le plac petrecerile în so- cletate, muzica și dansul. Orașul are ca- fenele mari, aproape tovdeauna, pline, După siarzitul zilei de munca, 'iuușo- reanul merge la „cătană” (caienea) ori la „birt” (carciumă) unde fiecare petre- ce aupă gusuul Și posibilivăţiie lui, in to- văraşia prietenuor „punând ţara la ca- le”. Dar adesea tot in aceleaşi cafenele se incep și se inchee afaceri impor.ante, fiindcă banâţeanul, optimist din tire, e bucuros de munca şi ae petrecere deo- potrivă şi dacă munca se poate impieti cu veselia e cu atât mai bine. Poate de aceea sun. așa de gus.ate și frecventate ceie patru mari târguri ce se ţin in Ti- mişoara la inceputul fiecărui anotimp. E și irumoasă și pitorească o asemenea zi de târg care umple oraşul de oameni de la ţara. Vin să cumpere sau să vândă ceie mai îclurite lucruri, dar vin voto- da.ă să petreacă și să fie mulţi la un loc în zi de vârg. Pâlcuri, pâlcuri se scurg spre locul tarzului, în haine viu C0l0- rate, bărbaţii chipeşi şi femeile cu largi fuste scrobite şi mers ritmat de dansa- toare. E o animaţie așa de ispititoare şi de contagioasă, incât citadinii iși împletesc cetele cu ale țăranilor și toată lumea, chiar dacă — şi mai ales dacă — n'are nimic de cumpărat, merge la târg. Și are dreptate sa meargă. La târg e foarte îrumos. Vin aici olari, tocmai din Huedin, Vascău ori Turda, cu care pline de oale sună.ocare, uncle foarte smălţuite — cele ungurești — a.tele doar arse și impodo- bite cu motive mate de un roşu mai în- chis sau albe — cele românești. Așa s'au lucrat, desigur aceste vase, în aceleaşi forme şi la fel împodobite şi pe vre- mea strămoșilor acestora. Și au negusto- rii aceş.ia, peste care vremea trece şi nu-i schimbă — o cuviință demnă, o vor- pă aşezată și nişte ochi așa de drepţi de-ţi par oalele şi mai frumoase. Mai încolo stau Moţii cu ciubare, scări și alte lemnării. Miroase a lemn sănătos și a, cinstită negustorie românească. Apoi vin „șatrele” — tărăbile — cu căciuli şi sumane, cu ghete şi opinci, cu sticlărie şi lucruri de tinichea, cu tot felul de mărfuri orăsăneşti. Aici negustoria în- cepe a fi şmecherie și târguiala urâtă. In celălalt capăt e târgul femeilor un- de fiecare îşi intinde jos, la vedere, rodul hărniciei. Pânză, chilimuri, şterga- re noi și vechi, lucruri de imbrăcăminte cu broderii: măestre, în care dacă scoto- ceşti atent poţi găsi bucăți minunate pe preţuri foarte mici. Lucrăturile acestea a O O A LMANAH HUL Pa care cer atâta migală și atâta pun gust nu sunt preţuite aici decât ca ti tei un timp foarte scurt, apoi sunt da e pe nimic fiindcă cochetăria bănăţencei noastre sa plictisit de ele şi hărnicia ei e noi. E re margine, ţiganii, cu marfă pu- ţină și zarvă multă, își vând ferăriile ingurile. P : îs latură se ţine serios târgul de vite — vite vesiite de Banat — şi de porci nu mai puţin vestiți. Tot ce vrei găsești aici la târg, dela se- minţe de flori până la buruieni de leac pe care ţi le vinde o frumuseţe de moș- neag din Bihor, cu plete albe și suman verde, care se descopere când îi cumperi ceva şi-ţi spune cu tâle în graiul pito- rese din ţara lui, toate virtuțile leacu- lui ales. Cum să nu cumperi piedica vântului ori unsoarea pământului dela Moş Gavrilă vraciul?... E Poţi cumpăra aici toată lemnăria pen- tru o casă și toată zestrea pentru O mi- reasă. Și tot târgul e innecat în praf şi'n râs, şi'n limonadă colorată, în miros de cârnaţi şi de gogoși dar mai ales în voia bună isvorâă din afacerile istețe pe care fiecare le-a încheiat cu bine. In seara următoare oaspeții părăsesc oraşul scurgându-se pe jos ori cu căruța dealungul drumurilor ce ies din Timi- soara. Pe drumul Ghirocului, de unde în serile limpezi se vede mijind in zare muntele 'Tarcu cel îndepărtat, Pe dru- mul Sagului, printre holde bogate, unde în lanul de trifoi de un an înflorește un stol de maci de-i câmpul roşu de ei. In sus pe Beghei înspre Ghiroda pe lângă nisipării, spre Senteşul Nou ori spre Casa Verde unde este cea mai mare fa- zanerie din ţară şi unde, iarna, căprioa- rele vin până?n parcul şcoalei, silvice. eeje,ej / în j ân Nicolaul Ro egheiu în jos spre Sân Nic - aaa oarele apune în râu și şle- n unde si se încărcate aduc belșugul pustei mea orașului. spre f0e rtumuri deschid, Dumineca, porțile câmpului odihnitor, pentru ti- mişorenii vlăguiţi de viaţă trepidantă şi muncă încordată. * o înșiruire de clădiri, trăzi, în cadrul unui pei- iu. Ora e viu. Işi duce viața lui see 0 eri Jui, Fiecare zi își inui- părește urma în forma lui și fiecare fap- tă îl încarcă de o amintire. Iși are avân- turile şi ostenelile lui, inspiraţiile Şi ră- tăcirile, deplinătăţile și scăderile, își are vremuri de vlagă și vremuri de boală, de splendoare și schilodire. SA i Ca să-l cunoşti nu-i destul să-i vezi zidurile, trebuie să-i înţelegi sufletul și să simţi acele imponderabile care îi al- cătuesc specificul. “Timişoara s2 sbate azi să iasă din tiparele artificiale ale trecu- tului recent și cată să-și lege viața nouă cu cele mai pure și frumoase din amin- tirile şi tradiţiile ei. Criza aceasta — aș spune sufletească — prin care trece, se simte în toate manifestările ei actuale: în zidurile ce se înalță ca și în neas- tâmpărul înfrigurat al oamenilor. Timişoara iși caută echilibrul ei ro- mânesc. Mugurii sufletului ei stau să se des- chidă în înflorire proaspătă, ca mugurii parcurilor primăvara. Apusuri'e de soa- re care-i încântă serile par o încununa- re a sforțărilor ei. Cetele de Români ce-i umplu târgurile sunt izvoarele ei de viață tânără, harnică și sănătoasă. Timișoara aleargă în calea împlinirii ei românești. Un oraş nu-i dealungul unor s | LIMBA ROMÂNĂ pepe PE === --. ĂRŢILE LINGUISTICE Acum Aoisprezece ani dela Muzeul Limbii Rona art Di ercetători, d-nii Sever Pop şi i etrovici ă i ST taiate ca să fotografieze Se poate foto ie rai Ă pa it grafia graiul pe ca Intr'o oarecare măsură, da. Fiecare din ei avea un chestionar, adică o listă de întrebări, la care Ro- mânii, din toate părţile ţării. aveau să răspundă cu anumite cuvinte ale limbii. D. Pop avea 2200 de între- bări pe care le-a anchetat în 300 de sate; d. Petrovici 4800 de întrebări cu care a vizitat 80 de comune. In fiecare primăvară, câna' începeau vacanțele lPaştelor, ei plecau la drum Și în fiecare vară, în loc să se odihnească după munca anului, ei cutreerau ţara în lung şi în lat, opt ani de zile. Când Sau întors încărcaţi, ca al- binele la stup, cu rodul muncii lor, la Muzeul Limbii Române, ei au fă- cut o hartă a României, pe care au însemnat cu câte o cifră toate co- munele din care strânseseră probe- le de graiu. In dreptul fiecărei ci- fre au introdus apoi pe hartă răs- punsurile primite la fiecare între- bare. Astfel pentru fiecare ain cele 7000 de chestiuni au putut fi dobân- dite hărţi. Acestea împreună for- mează Atlasul Linguistic Român, pe care Muzeul Limbii Române, mutat acum la Sibiu, continuă să-l pu- blice. Cum arată o astfel de fotografie a graiului nostru se vede din pro- bele alăturate. In colţul din stânga jos se văd răspunsurile obţinute în Istria ita- liană unde mai trăiesc vreo 2000 de „Nici îmbrăcarea cămăşii juns ca cineva să devină legionar“, de SEXTIL PUŞCARIU Români răsleţiţi de mult de trun- chiul comun, iar în colţul din dreap- ta jos, răspuneurile pe care le-au dat la întrebări coloniştii aromâni (maceao-români) şi megleniţi așe- zaţi în Cadrilater, originari din Pe- ninsula Balcanică, Şi dela Românii din Iugoslavia, Bulgaria Ungaria. fosta Cehoslovacie şi dela cei de peste Nistru găsim de asemenea probe interesante de limbă, Norocul a fost că această lucrare de mari proporţii s'a făcut în anii României Mari. Pe hărţile Atlasu- lui Linguistic se proiectează solida- ritatea admirabilă a limbii române, fără privire la granițele vremelnice politice şi la obstacolele geografice. Chestionarele începeau cu părţile corpului omenesc. Arătând spre cap, anchetatorul întreba: i CE=a asta?” Răspunsul a fost pretutin- deni cap. Harta care arată răspân- direa geografică a acestui cuvânt este uniformă. Asemenea hărţi sânt numeroase şi ele dovedesc admira- bila unitate a graiului românesc din munţii Pindului grecesc până în Carpatii nordici, din Istria spălată de valurile Adriaticei până dincolo de Nistru. Conservarea unui cuvânt în cure verzi şi nici salutul nu sunt dea- C. Z. C. ALMANAHUL 182 lucru mii de ani nu este un di i firesc precum s'ar ge căci limba se it ded ERA pri tenit. Chiar cuvinte e expri- eo ueruri concrete şi noțiuni pri mordiale, cum sânt termenii in le- gătură cu corpul omenesc, pier ade- sea*ain graiu sau sânt înlocuiţi de alții. Ajunge ca cineva să zică in glumă sau în bătaie de joc, pici sau „ecoică” în loc de „cap pentru ca să fie imitat de alţii şi pentru- ca, cu timpul, acest termen hazliu să se generalizeze. Aşa s'a întâm- plat în Franța, unde în sensul de „cap” nu se mai întrebuinţează chef urmașul latinescului caput, ci 46te, din latinescul testa, adică „țea- stă”. In Italia şi Sardinia, alături de capo găsim nu numai pe testa ci și urmaşi ai cuvintelor latine con- cha sau coclea, “Unitatea de graiu la Românii des- părțiţi unii de alţii prin multe sute de chilometri și prin neamuri de alt graiu se explică în mare parte printr'un sentiment remarcabil de coeziune rasială. Unele părți ale corpului sânt nu- mite chiar cu cuvinte mai vechi ae „cât cele latine. Astfel grumaz, gu- ă şi ceafă aparţin stocului de cu- nte rămase în graiu din epoca „ daco-geto-tracă. „Am făcut o numărătoare a ter- „menilor privitori la părţile corpu- ui omenesc și am găsit că între o ut astfel de termeni 92 sânt de „numai 5 la eută sânt rumuturi mai recente de origine Ip, gât, glesnă) greco-slavă : a mirosi) sau obscură (bur- Ca să pot face o asemănare am at lista acestor o sută de cuvinte Francez, unui Italian şi unui Blez, să le traducă în limbile lor ercetarea „ originei cuvintelor co- Dnzătoare în aceste limbi, a dat ul rezultat: în italieneşte urm ete ernente latine, în franțuzeg- te 89, iar în englezeşte numai 86 de cuvinte de pNipina germană, moşte- i in tată în fiu. a pir română nu e numai una şi aceeaşi pretutindeni, ci şi cea mai fidelă păstrătoare a elemen- telor străvechi. : Dar hărţile linguistice mai tră- i altceva. Ei ițela străine intrate în limbă şi devenite literare, nu sânt pretu- tindeni cunoscute de Români. In multe regiuni se păstrează încă vor- bele străvechi, latine sau dacice, Hărțile alăturate arată că vorba gât nu e cunoscută într'o mare parte a teritoriului român Şi că în locul ei se întrebuinţează alţi termeni, cu deo- sebire străvechiul grumaz. Tot ast- fel slavul glesne nu e cunoscut în multe regiuni. In loc de trup se zice încă corp (din latinescul corpus), şi nu numai în limba literară, ci şi în a poporului. Alături de a mirosi în- trebuințţăm toţi şi cuvântul a simţi (de exemplu în expresia: înainte de incendiu se simţia tare fumul), ca franțuzescul sentir și italianul sen- tire. Cuvântul burtă e cu totul ne- cunoscut în multe regiuni. Părţile vestice zic foale (din latinescul follis), iar cele nordice şi estice pân- tece (din latinescul patex). Dacă privim mai bine aceste hărți mai descoperim în ele şi alt- ceva. Regiunile care păstrează cu mai multă fidelitate elementele la tine sânt — împreună cu Banatul— Aa unita vestice şi nordice ale ță- Pe acolo se păstrează cuvântul păcurar — din latinescul pecorarius — în loc de „cioban”, ca la Aromâ- nii îndepărtați; pe acolo violinei i se zice ceteră, din latinescul citha- ta, și alte multe cuvinte vechi. Vor- bele nouă, de origine balcanică, ca RE PRE CUVANTUL n gât, glesne, cioban, etc, răspândin- du-se dela Sud spre Nord, au dat în Transilvania de un zid puternic, în dosul căruia s'au păstraț forme- le vechi, moștenite din tată în fiu, din graiul dacic şi cel roman, în aceste părţi unde Românii s'au con- servat cu portul, obiceiurile şi graiul lor străvechiu. Caracteristică în privinţa aceasta e mai ales harta pentru zăpadă. Ve- chiul cuvânt de origine latină, nix, nivis, s'a conservat subt forma nea, în regiunile vestice ale teritoriului românesc, pe când Moldova cu Transilvania nordică l-a înlocuit cu omăt, iar Muntenia cu Transil- vania sudică cu zăpadă. Granitele politice, care până la 1914 despăr- țeau pe Românii transilvăneni de cei din vechiul regat, nau putut să împieaece „ca vorbele nouă, de origine slavă, zăpadă și omăt, să treacă. munţii şi să se răspândească în Ardeal. Carpaţii Mau fost o linie despărţitoare de fraţi. Pe vâriurile lor păşteau turmele de oi şi prin pl- toreșştile lor trecători ee revărsau în valuri necontenite Românii dintr'o provincie într'alta, păstrând unita- ta, de graiu şi de simţire românea- sc Hărțile Atlasului Linguistic Ro- mân nu sânt ticluite în ateliere da propagandă revizionistă, ci ele sânt fotogratii fidele ale unei realităţi, pe care nu o poate nega nimeni, sânt mărturia persistenţei neamu» lui nostru din vremuri străbune pe pământul cucerit din punct de ve- dere etnic de Români. Şi numai a: ceastă cucerire etnică contează, nu granițele schimbătoare dictate de conjuncturi politice. PENTRU INCĂLZIREA LĂMPILOR DE RADIO Bateriile „DURA-OPTIMA" pia (ACUMULATORI USCAŢI) VĂ DISPENSAŢI de INCĂRCARE și de INGRIJIRE SE GĂSESC LA TOŢI REVÂNZĂTERII Informaţiuni technice primi i dela DURA s. a. Ţimişoara Baterii anodice „DURA IDEAL“ speciale pentru re dia Baterii AND0IGE Di rrereemeeemeremtet INTREBUINȚAȚI DDD O e atettttimtintdi DOP IPED E e atttuttttattati Ta pb ANI Ia a 184 ca dpi Ce trebue să știe lumea despre LOTERIA DE STAT e => DE ALMANAHUL Spitalul Piatra Neamţ. 1336. Din realizările Loteriei de Stat: Loteria de Stat porneşte dela Ianuarie 1941 un nou Plan de tragere pe 5 clase, cu câştiguri scoase cu mâna din „ROATA NO- "ROCULUI” şi tot mai mari şi numeroase dela o clasă la alta. De “altiel, este vechiul plan pe care actuala conducere a Loteriei de Stat îl aduce din nou, spre satisfacția generală a publicului. Loteria de Stat oferă prin noul Plan de tragere numeroşi rţi de câştig, deoarece numerile ieşite la o clasă, nu mai iau te la tragerile următoare. Şi, odată cu împuţinarea numerilor rămase în joc, cresc la fiecare tragere sorții de câştig pentru nu- „merile ce se trag la clasa ultimă, a 5-a. Tot la această clasă se tra- în afară de câştigul de 5.000.000 lei, şi Marele Premiu de Cl Loteria de Stat execută tragerile în zilele anunţate prii î iare şi la Radio. O comisie în îrunte cu Preşedinte le Inaltei Curți G UVÂNTUL 183 de Conturi supraveghează scoaterea numerilor câştigătoare de către două copile orfane. Mii de oameni iau parte la aceste trageri, în sala Fundaţiei Universitare Carol I, din Bucuresti. Loteria de Stat este o Casă de Prevedere sau o Instituţie” de aiutor reciproc, fiindeă din contributia modestă a tuturor, ies câştiguri de seamă care se schimbă în bunuri sănătoase ale vieţii: o casă îndestulată la oraş, o fermă de gospodar cuprins la ţară, 0 zestre pentru copii, o asigurare pentru bătrâneţe, etc. Loteria de Stat mai este şi o Instituţie filantropică, fiindcă banii rămaşi după împărţeala câştigurilor, merg deadreptul la Ministe-. rul Sănătăţii, pentru clădiri de spitale şi sanatorii, pentru hrana şi îngrijirea bolnavilor, iar la Crucea Roşie a României, pentru re- îugiaţi, sinistraţi şi răniții din războiu. Loteria de Stat nu este aşadar un ioc de noroc din acelea care macină sănătatea şi secătuesc punga, ci, aşa cum este pe drept socotită în Germania, Italia şi Spania, — unde Loteria funcţionează: ea este o Instituţie de familie, aşa cum sunt A-. de sute de ani, sigurările, pe care deasemenea orice om cu socoteală le face pen- tru binele său şi al familiei. Din realizările Loteriei de Siat: SANATORIUL DE TUBERCULOŞI DIN MOROENI-DÂMBOVIŢA : 156 7 "099--009--009- VaAsiLE de ION E greu de prins în contururi pre- cise personalitalea atât de complexă a lui Vasile Marin. Tot ce s'a scris despre el cred că nu ni-l redă în- treg, aşa cum a fost. Complex şi lo- tuşi simplu, mușcător de ironic dar nebănuit de bun, om care nu lua lucrurile în tragic şi toluşi plin. de tragism, raționalist până la - rafina- ment, dar luptător fanatic stăpânit de o credință vulcanică; aşa ne a- pare această figură legionară de mu- cenic în fața căreia şi azi slăm u- luiţi. Vasile Marin a fost şi este prea puțin ințeles. Poate din cauza per- sonalităţii lui plină de contraste, poate din cauză că a fost apreciat şi judecat mai mult după calităţile lui intelectuale. Pornesc la drum cu tea- “ma că nu voiu reuşi să redau acea- stă personalitate a neamului nostru, aşa cum a fost ea în realitate. E un senhmenl pe care l-au încercat de- sigur, toţi cei ce au scris despre Vasile Marin. Născut în Bucureşti la 16 Ian. 1904, din părinţi ce și-au câştigat existența cu trudă, Vasile Marin n'a cunoscut bucuriile materiale pe care „Hi le dă bogăţia, Părinţii lui au lup- „tat cu mari greutăţi şi poate dacă ei mar fi locuit în București, Vasile Ma- xin n'ar fi ajuns doctorul în drept + avocatul cu renume de mai târ- iu, Tatăl său e oltean din jud. Vâlcea, W mama ardeleancă din comuna omorod jud. Târnava Mare, Şcoala primară a urmat-o în comuna subur- nă Griviţa, Părinţii lui, cu toate utățile ce apăsau familia lor 'im- A l-au trimis la liceu, pe e l-a început la Sf, Sava şi l-a inat la Gheorghe Şincai. În li- „a Lost tot timpul primul din cla- lu tudiile universitare le-a fă- sucurești, urmând dreptul, AL a fost deasemeni un ele. Honal, Nu s'a limitaț nu- ALMANANHUL MARIN | ŢURCAN mai la carte, ci a luat parte la lup- tele studenţeşti, fiind als şi preşedin. le al Cercului Studenţilor Ilfoveni. In 1926 îşi ia licenţa în drept şi se aruncă în viata politică şi profesio- nală. Incepe să facă avocatura ca secre- tar la d. lon Lugoşanu. Peste un an, când Naţional-Ţărăniştii vin la pu- tere, Vasile Marin devine director de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Acolo şi în acest timp Vasile Marin va cunoaşte oamenii şi politica românească, Ceeace l-a îme pins în tabăra Naţional-Ţărăniştilor nu era nici dorința de a parveni. şi nici enormele greutăţi băneşti de care n'a scăpat niciodată, ci credine ţa în ideologia acestui parlid. A cre: zut sincer, ca alâla lume din acei timp Şi mai mult ca toţi, în revolu- ţia Ţărănistă. După trei ani de dezamăgitoari experiență cu oamenii noştri politi şi cu obiceiurile lor, Vasile Marin părăseşte desgustat partidul şi pose tul pe care-l ocupase, Işi reia ocupa» ţiile profesionale şi-şi pregăteşte te= za de doctorat. Intre timp pleacă în Franţa, Elveţia şi Italia de unde se întoarce cu material adunat pentru lucrarea sa și cu noi experienţe şi în- vățăminte politice. In 1932 îşi susţi- ne ieza de doctorat: „Fascismul: or- ganizarea constituțională a Statului Corporaliv italian“, luând examenul cu cinci bile albe. E doctor în drept! Cu câteva luni înainte de aceasta, îl cunoaşte pe Căpitan. S'a prezen- tat singur, fără să fie adus de cine- va. Ce l-a împins pe acest intelec- tual să-l cunoască pe Omul hulit de atunci, care locuia întrun bordeiu dela periferia Bucureștiului, e greu de spus, In orice caz, după o a doua Vizită, cere să fie primit în Mişcare. Astfel, Vasile Marin intră în Legiu- ne cu câleva săplămâni înainte de grupul „Axa“. In acest moment, cu toală sărăcia care nu l-a părăsit nici CUVÂNTUL Ri _ Vasile Marin 189 „Odată, pentru a rupe întâi cu lumea pe_care o respingea, şi pentru a 'im- „ brățişa cu totul noua lui credință, îşi ] demisia din postul de avocat pe jeare-l deţinea în Contenciosul din „Ministerul de Industrie şi Comerţ. 1 Vasile Marin n'a ştiut ce-i compro- misul, Nimie doar nu-l împiedeca să păstreze postul de avocat public, iar j&reulăjile băneşti nu puteau pleda "decât pentru menţinerea acestei si- „tuaţii. Cu toate acestea, renumță la Jel şi la atâtea alte lucruri pe care „le considera că aparțin unei alte lumi pe care o repudia. 1 Cavacteristice pentru structura lui su.letească, sunt rândurile din „articolul său „Note”, care cred că e Yseris în primele luni după intrarea „sa în Mişcare: „Am impresia că apropierea acea- „Sta de simplu, de categoric, imprimă ființei noastre un soi de transfigu- “rare în înălțime, pe care toate tri- Mbulaţiile personalităţii, agitată de lcomplex, n'o pot măcar întrezări, „necum atinge... "Mă exemplific: mi-am tăiat toate "punţile cu lumea. Păstrez cu ea atât „contact cât mi-e necesar vieții ani- “male: casă-masă... Mă lepăd pe zi ce trece de câteceva, şi multe au mi fost! N'am bănuit niciodată imensa “povară de inutil pe care o purtăm “pe spate... Mi-aștept acum ziua cea „mare: ziua omului din mine, pe ca- „re l-am înghesuit în fundul cavernei | de carton a fostei mele existente, a- „tâta amar de ani. Mi-e teamă tot a- „tât de mult de ea, câtă spaimă ar „trebui să încerce omul în stare ide „perfectă conștiință la gândul unei a d „doua naşteri. Şi totuși o aştept cu si- _ Suranță că o voi birui încă odată”. i Iată „procesul sufletesc al lui Vasi- „le Marin, pe care a început să-l tră- „ iască din primele clipe ale intrărei sale în Mișcare! Ce l-a apropiat pe el de Legiune: rațiunea sau senti- "mentul? Adecă pe ce căi a ajuns la “aflarea adevărului pentru care mai târziu avea să-și dea viața?.., Prin raționament, sau intuiţie şi afinita- e sufletească? Oameni de inteligen- "la lui n'au cunoscut Mişcarea decât pe cale rațională. Nu acelaș lucru a. st cu Vasile Marin. Deși va părea multora paradoxal ar inteligenta aceasta -ce depășea cu mult normalul, nu ea a fost hotă- ritoare pentru pașii pe care i-a făcut ALMANAHUL Vasile Marin în viața lui. EI a lucrat exclusiv sub impulsul sentimentelor şi credințelor sale, (Cu toată aparen- ta lui de om, raționalist, el a fost un chinuit şi un posedat al neas- tâmpărului său sufletesc, pe care nu l-a putut linişti decât prin moartea lui, Acest neastâmpăr neimplinit l-a adus lângă Căpitan şi în Legiune. Pe Ionel Mo,a l-a cunoscut mai târziu. Sia imprielenit cu el pentru ceeace aveau comun Şi acest comun era e- sențialul structurei lor sufleteşti, In Mişcare, se grupează cu ceilalți de la „Axa“, în jurul lui Moţța. Din Ianuarie 1933 serie regulat la 'acea- stă tevistă. Primul articol e intitulat „O singură ideologie: Fapta“. Mai târziu scrie şi la „Cuvântul“, deve- nind redactor, calitate pe care a păslrat-o până la desființarea ziaru- lui. La sfârşitul lui 1933, gruparea Corneliu Zelea Codreanu intră în a- legeri. El candidează la Arad, Târ- nava Mare şi Turda. In această cali- tate cutreeră jumătate din Ardeal. Dizolvarea „Gărzii de Fier“ şi 'ince- putul prigoanei îl surprinde la Si- ghişoara. E arestat, dus la București și încarcerat la Jilava. Aici a rămas până în 29 Decembrie 1933 împreu- nă cu Ionel Moţa şi Sterie Ciumetti. Toţi trej au ieşit ultimii dela închi- soare, în ajunul căderii lui Duca. Slerie Ciumetti este arestat din nou şi executat în împrejurări cu- noscute. Ionel Moja şi Vasile Marin scapă furiei guvernanţilor de atunci. Totuşi, lonel-Moţa va fi arestat în Februarie. Vasile Marin scapă însă până la sfârșit. In preajma procesu- lui iese la suprafață şi organizează apărarea. Pe lângă celelalte contri- buțiuni importante pe care le-a adus în Mișcare, a fost şi aceea de apără- tor strălucit în aproape unanimita- tea proceselor legionare. Singura pe- deapsă pe care n'a putut-o înlătura, e cea a Consiliului de Războiu de la Braşov care a condamnat un grup de legionari pentru pretinse turbu- rări săvârşite la 'Sinaia. In acest pro- ces Vasile Marin și-a arătat întreaga lui măsură de avocat. Pledoaria lui este o capodoperă de argumentaţie juridică şi de dialectică. Mai mult! In acest proces, în faja neinţelegerii judecătorilor pe care o deduse din atitudinea lor, şi-a desvăluit sufletul lui şi a vorbit deschis, profetie. A : CUVÂNTUL > 22 IE EREI CUI Nela ee vorbit în acest proces marele lui su- flet, animat de o credință mesia- nica; „Ce argument vam mai putea a- duce, d-lor judecători ca să vă con- Vingem de adevărul nostru? Vedeţi, Dol, noi toți aceştia cei din boxă a- cuzaţi, şi cei de aici cari îi apărăm Suntem mâna „aceea de oameni care de atâţia ani, în toate luptele -noa- stre, sub loviturile dușmănoase sau sub disprețul nepăsător în toate con- flictele, în închisori şi prin procese, ne-am susținut "intotdeauna drepta- tea Noast ă, cu un mare argument decisiv: sângele nostru, Dar lumea nu ne-a înțeles, Se vede că azi ne-a mal rămas o singură dovadă, ca, să ne creadă însfârşit, lumea. O singu- ră dovadă — ultima: moartea, Sia tunci, sigur, ne veţi crede”, Rare au fost momentele când Va- sile Marin a făcut mărturisiri. Le-a evitat întotdeauna dintrun senti- “ment pe care-l vom analiza mai târ- ziu. Din cauza acestei griji de a-şi ascunde adevăratul lui fond sufle- tesc, Vasile Marin a fost înțeles de prea puţini. Căpitanul a fost dintre “aceşti puiini cari au întrevăzut fla- căra credinței ce ardea sub masca unui calm desăvârşit, care deşi era natural totuşi nu acesta forma ele- mentul ce predomina structura su- „fletească a lui Vasile Marin. Căpitanul i-a dat conducerea ce- lui mai politicianist judeţ din tară: țară: Ilfovul Aci, în comuna Hota- rele, organizează o tabără de muncă, “model de academie legionară. Tabă- “ra a fost deschisă la 1 Iulie 1936. lată ce notează în registrul tabe- rei, comandantul legionar Vasile Ma- rin, la data de 15 Iulie: „In urma a- cestor plecări, au mai rămas pe şan- tier doar 12 legionari, majoritale sludenți, admirabili muncitori, mi- aunați camarazi şi deosebile carac- tere. Totuşi cu numărul lor mic, ne- cesitățile şantierului, nu mai pot fi satisfăcute. E drept că grație ener- giei şi suprasfortărilor pe cari le fac, cantitatea de cărămizi este ace- iaşi ca în vremea când pe şantier lu- „Oamenii veacul e ai erau 30 de legionari, Această, Supra- muncă însă nu poale dura, fără ca forțele lor să .nu ajungă la epuizare. Se munceşte între 10—12 ore pe zi, într'o căldură de iad și susținuți de o alimentaţie nu tocmai abundentă. Privită prin prizma aceasta, situaţia ar părea disperată; o ştire însă, care ne-a sosit aseară, în momentul în care țineam şedinia de educaiie le- gionară, ne-a reconfortat: Cicero Po- pescu mi-anunță că din București vor sosi, în urma ordinului d-lui ge- neral, ratificat şi de Căpitan — 30-40 legionari. Ii aşteptăm cu bucurie, în ei ne stă încrederea întru continua- rea lucrului pe care l-am început cu atâtea dificultăți, Chiar în momentul când terminam aceste rânduri, maşina dela Bucu- „Teşti ne-a adus pe următorii cama- Taz: 1) Bozântan losif, licenţiat în drept; : 2) Curcă Ştefan, cdt. aj., stud. a- cad. com.; : 3) Georgescu Ştefan, slud, teolo- gie, aj. comand.; 4) Trandafir Ion, elev inginer; ':5) Vlad Radu, teologie; 6), Atanasiu Jean, teologie; 7) Bogdan Gavrilă, teologie; '8) Pelle Ioan, drept; 9) Vulpe Gh., muncitor. Joi 16 Iulie, continuă: ! „Lucrul a mers de dimineață in- tr'un tempo neobişnuit. Santierul sub comanda lui Bozântlan, a reali- zat numai în cursul dimineții 1600 cărămizi. Din păcale, după amiază a apărut Caratănase cu o maşină și a ridicat pentru a transporta la Bu- cureşti, pentru necunoscute destina- ţii, întreaga echipă sosită aseară E Registrul Taberei nu mai cuprinde nici o notă din zilele următoare. Va- sile Marin lucrează mai departe până spre toamnă, Pe la mujiocul lui No- embrie, află de inițiativa lui Moţa. Vrea să plece în Spania. Nimic nu-l mai poate opri în loc. Vrea să plece cu orice preț. Celor ce încercau să-l reție, le-a răspuns: „Vreau să fiu al ui de astăzi să-i oprească o clipă huzurul și sgomote care frământă adâncu- stăpânirea, strigoilor, cumpiit ele, 5% 0h ţii “Şi“să știe: Se apropie i j iui âm turi rile neînțelese și chiuie cu vant i mepăsarea și să asculte ciudată!” ia Mil aa CE e Al et - luu şaptelea sicriu. Se împrumută cu bani şi pleacă pentru a fi al doilea sicriu, Ce l-a determinat pe Vasile Marin să plece în Spania? lată întrebarea la care, dacă vom răspunde corect, vom reuşi să descriem pe Vasile Ma- rin aşa cum a fost el în realitate. Comandantul legionar Vasile Ma- “rin, fără inteligența lui prea lucidă, ar fi avut o influență mai mare asu- pra oamenilor, Ceeace i-a condus paşii în viată şi i-a hotărit soarta şi destinul a fost sentimentul şi nu ra- țiunea. Tot ce a săvârşit el mai im- portant, s'a făcut sub imboldul cre- dinței sale. Rațiunea, pentru el, a fost numai un mijloc de apărare a unui suflet extrem de gingaş, care pentru a nu fi jignit, prefera să ră- mână ascuns. Ironia lui, faţă de el însuşi în primul rând, nu era decât o mască pentru a ocroti un suflet a- nimat de o credință vie cum rar a stăpânit pe o altă ființă omenească. Pentru el orice mărturisire era o profanare. „Din acest punct de vede- re, limiditatea era marea lui slăbi- ciune. Credinta lui nu era, așa dar, agresivă. Ea era însă mare. Nu pu tea fi potolită şi nici satisfăcută. Va- sile Marin trebuia să-i găsească un alt drum, o altă cale de manifestare, | de concretizare, de plinire a ei. | cale care să fie sobră, simplă şi lip- - sită de orice teatralism. A Vasile Marin a mers în Spania să moară alături de Moţa. A mers lucid, „calm și sobru, aşa cum a fost toată viața lui, El a căutat moartea așa „cum a căutat-o și Ionel Moţa. Aces- „ta e marele adevăr, care n'a fost „spus despre Vasile Marin, pentru că n'a fost indeajuns de înțeles. Iată ce scrie soţiei sale din 'Spa- a, la 23 Noembrie 1936: „N'am fă- actul acesta din disperare sau a- e de onoare care apăsa pe ume [i nails noastre, L-am făcut cu : drag ca şi cum ar fi fost vor- Jara mea”. "La despărţire, plecat în Spania, a spus pă- i soției: „Acum eu plec să pentru Cruce. Şi nici tu mamă mai ai in fiu, nici tu, soţia : TA int voastră o ] icat în picio: Ușe şi Sa dus, duci, i mid În ajunul marei lui ALMANAHUL j erificându-şi din nou tăria ti CM trimite martirului de ; târziu, Vasile Cristescu, strigă- mai târziu, 1 ie Să "tul lui de bucurie că şi-a păstrat se- ninătatea şi în fața celei mai grele încercări la care putea fi supus: moartea pe care așteaplă so biruia= scă. „Un legionar din Lercio te îm» brăţişează. Mereu tare, aştept ceasul hotăritor. Mereu legionar, strig: Tră- iască Legiunea! Trăiască Căpita- nul!“ Nu încape îndoială, aşa dar, că Vasile Marin a mers în Spania să moară. Fiecare om tinde spre o rea- lizare a personalităţii lui, fiecare în felul lui şi după chemarea lui sufle- tească. Vasile Marin a văzut desăvâr- şirea lui în această jertfă. A văzut-o. nu cu rațiunea, ci cu sufletul său ca: re i-a imipus-o. Rațiunea a acceptat-o cu o seninătate care a făcut pe mulţi să creadă că Vasile Marin nu se ag tepta să cadă, Vasile Marin n'a plecaţ pe fronlul spaniol să facă numai un act de simplă mărturie a unei _cre- dințe şi a unei atitudini, ci mărtu- rie de sânge, de jertfă deplină. A cesta îmi pare a fi adevărul, şi cei ce l-au cunoscut bine pe Vasile Ma- vin, cari au trăit lângă el şi împre ună cu el, să mediteze mai mult asu- pra acestui lucru. Pentrucă jentfa lui Vasile Marin S'a săvârşit într'un sțil cu totul unic şi particular. A murit lucid, bucuros, fără cea ma! mică tulburare sufletească. Rațiunea i-a ţinut în frâu instine- “tul de conservare, în aşa fel că ma: rea lui credință s'a concretizat ne- stingherită prin jertfa lui. De aici Strigătul de biruință asupra pro» priei sale persoane pe care ni-l tri» la Vasile Marin în ajunul jertfei sale. De ce a plecat, aşa dar, Vasile Ma- rin în Spania? Răspunsul nu poate fi altul decât cel de mai sus. Inteli: gența lui vioaie şi ironia lui muşcă: toare i-a făcut pe mulţi să-l înțelea: gă greşit. Că cele de mai sus sunt a- devărate, avem şi rândurile lui Io- nel Moţa scrise ca dedicație pe un exemplar din „Cranii de Lemn”: »Lui Vasile Marin care ştie, cu atâ. ta farmec să unească vioiciuneu muntenească cu sobrietatea moldo: venească a Căpitanului, cu gravita- tea care caracterizează o generaţie învestită cu o misiune și înălțătoare dar şi tragică“, A - CUVANTUL. Si = “Pentru cei: ce 'vreau să înţeleagă personalitatea atât de plină de con- traste a lui Vasile Marin, nu trebue să o privească unilateral, numai prin prizma gândirii sale sau numai prin esa a simțirei lui. Vasile Marin a ii bg rapel, granit RI ă ă şi Sa realiz: in latura matei, Roca 1 oră visa AA. a de luptă împotriva Vasile Marin n'a fost n ai i teligență naturală, puternică €i i cultivată. A fost unul dintre cei mai culţi din generaţia lui. Ziarist de mare talent, el a fost fără îndoială cel mai mare polemist, din ultimele decenii. Prin ceeace a scris, n'a cre- iat doctrină, pentrucă nici n'a în- Percat so facă. El a continuat însă linia. lui Mihail Eminescu, ducând lupta împotriva structurii false a Staţului nostru şi împotriva clasei noastre conducătoare, care ajunsese e ultima treaptă a decadenţei. El a ovit ca nimeni altul, — pentrucă-l ajuta talentul şi pregătirea sa,— în categoriile şi valorile politice ale li- peralismului decadent. „Dela for- malismul democratic la naţionalis- mul constructiv“. „contra ofensiva Statuluj demo-liberal”, „Națiunea împotriva Statului de import”, „Ex- tremismul de dreapta”, „între de- mocrație şi Statul totalitar”, „Stat şi Cultură”, „Ce este politica naţio- nalistă”, sunt articole în care auto- rul a făcut procesul lumei vechi, lă. sând să se întrevadă larg, în acelaș timp, zorii lumei noui, Articolele de pură polemică sunt cele îndreptate contra conducători- lor noştri din acel timp Armand Că- linescu şi Patriarhul Miron — împe- recherea sinistră de mai târziu — sunt identificați şi recomandaţi ca atare, în articolele „Ciocoiaşul“ şi »Patriarhul României împotriva bi- sericii”, — Sunt fără îndoială cele mai frumoase articole de polemică și atac ce s'au scris în ultima jumă- tate de veac. Patriarhul Miron, conformându- se unei sugestii a Guvernului de a interzice ridicarea de biserici de că- tre legionari, a dat ordin în conse- cință tuturor preoților din țară. la- tă cum închee. Vasile Marin, arlico- lu! său: „Ai păcăluit greu, foarte reu I. P, Sfinte. Ai păcătuit faţă de umnezeu, ai păcăluit fală de Neum PA air Er e şi ai păcătuit faţă de biserica i re, harul dumnezeesc, te-a ditai în aceste momente holăritoare, s'o conduci. Te-ai înhămat la poruncile oamenilor cu putere de o clipă și ai călcat poruncile Domnului, ai alpi cal pe căile lumii părăsind potecile A tot Puternicului, Ca orice bun creşlin şi 1, P. S$. Ta ești cel dintâiu creştin în țara aceasta, trebue să Te pocăe,ti şi s'o faci cât mai neîntâr- ziat, în zilele. acestea ale Postului Mare, să nu te prindă în păcate ma» rea Săplămână a Patimilor şi Invie- rea Domnului. „Noi, tineretul acestei ţări, îţi ofe- Tim_creştinește, fără ură şi fără pa- timă, prilejul. Iată-l: : să lepezi pentru o săptămână cele mătăsoase veşiminte cari îmbracă trupul I. P. '$. Tale şi să vii într'o tabără de muncă de a noastră; să imbraci aspra haină călugărească țe sută din păr de cămilă, să mănânel dela cazan fiertura ca pustnicii, şi să odihneşti alături de noi pe pă- mântul crud ca anahoreţii, să fră- mânți cu mâinile şi cu sudoarea frunţii Tale zece mii de cărămizi iar pe ministrul care a dat ordinul bles- temat să-l pui în fiecare seară să-ţi care apă cu găleata, pentru a-Ţi spă la picioarele pline de tină. Numai astfel Inalt Prea Sfinte, Domnul din ceruri şi adânca noastră credinţă ortodoxă te va fi eliberat din osân- da în care Te-a aruncat erezia pe care ai tăptuit-o, prin ordinul sem- nat propriu de Sfințila Ta mână“. Ca ziarist şi conferenţiar, Vasile Marin a atacat şi lovit acolo unde era nevoie să se deschidă un drum Miş- cării legionare. Când era vorba să se facă o spărtură în sistemul lumei vechi, lără îndoială că Vasile Ma- rin era cel mai indicat s'o facă. In- - teligența, talentul şi pregătirea lui erau o primejdie de moarte pentru duşmanii Mişcării legionare. Aceasta însă e latura distrugătoa- re a lui Vasile Marin. Aportul lui mare, uriaş pe care l-a adus Miş- şcării legionare consta în jertfa lui de mucenic. EI este unul din sfintii și martirii noştri. E unul din inorță noşiri pe care Mişcarea Legiona îi întemeiază unul din pilonii ei de bază. Ă Ce rânduri mai frumoase de eva- care am pulea scrie despre muceni- cul Vasile Marin, decât cele pe cari Je-a scris dânsul penru camarazii căzuţi: lor sunt pretutin- rmintele j i Aa cătuese punctele cardi- deni; ele al : ele cardi- nale pentru geografia spiritualității La căpătâiul lor, sub um- românești, lor, sul bra crucii strămoşeşti, vin zilnic pe- Yerinii legionari ca Să reinoiască le- gământul de jertfă şi să se împros- păleze cu forțe noi de viață. d „Morților noştri le închinăm câ- teva clipe de reculegere în fiecare zi din viața noastră, sub ocrotirea lor începem ședințele în cuiburile noastre; pe ei îi evocăm Şi sub scu- BISERICA DE LEMN DIN ONCEȘTI i i că prin acea categorie de oa inele. îşi crească elita 7 ni anumite i pa atitudini Și specialităţi. ALMAN AV AHUR lul lor pornim la luptă. Ei sunt : vorul de viaţă, eternă pentru mie tele noastre, pentru minţile noastre pentru faptele noastre“, ră „Purtăm cu toţii cămaşa țesută din firele nevăzute ale jertfei lor, Ii taberele de muncă- frământăm "SE. mântul în care Sau imprimat pa E. lor şi durăm cărămida zidirii carei vieți noui „din ţărâna stropită cd sângele lor. Pe temelii fixate în cetei nitate prin sfintele lor oase ridi- căm în cântec, penru un milenin cetate mândră şi cuprinzătoare nea. mului românesc întreg”, > DN Această biserică de lemn din Onceștii Maramureșului este una din multele mi. nuni isvorite din credința şi patima pen- * tru frumos a ţăranului maramureșean, De mai bine de trei veacuri, astfel de lo- cașuri de închinare s'au adundt în cesti adânc românesc ținut din vârjul Ardea. lului: adevărat muzeu viu, de artă şi suflet, al românismului. In ajără de sim- țul arhitectural, de cumpănire a forme lor şi volumelor a acestor biserici, pă- reții de lemn din interiorul lăcașului i minuni de pictură bisericească Be e, zugrăvită de aceiaşi țărani cari au d borit cu securile copacii din munte îi Cheindu-i pentru vecinicie. Arcuiri de inii sinuoase în arcadele pridvoarelor: i IN ZE, abopt iuni, dau a îmbină : icăeri învă;ată, cu fantezi invă,ată, zia i frumusețea plastică; unghiuri şi vâr- uri ascuțite avântate în văeduhul ano timpurilor româneşti, ş Aer iajle de lemn ale Maramureșului par că sprijină sfântul Aer albastru, unde Sia știute și nevăzute, armatele ital sub el și între marile biserict ju, lemn, sunt risipite, pe nesfârşitul ro- anesc al acestui ținut, troițele și satele cu, case străvechi, în lemnul cărora marii iul țărani ai acestor locuri cu cio- plit, din linii şi din ; | semne, doruri i visurile lor. asc vi ina ae te MIRRORS ———— ee a =, „Un || ră pop n conduc prin el însuși ci prin lita Hui 0por nw se on e e UI, născuți din sânul său cu „regina“ tot astte] un Popor tre- mea, în » n Mevoile el, apelează la elita ei, la înţe- De 0 z;0, 3 RD al "m EmenTO (A RECLAME Ji fer [| paz TABRICILL BOLIN BUL.BASARAB făcut |. Pracasiunoa religioasă dela Bobotează +a po un gar cumplit 7. Pareul Carol. Palsaj din lanuarie 19740 ui Şi anul frocut, SI, Cruce a fast scoasă fo! di Gh. Lungu, |. Cișmigiul, 2. Tânărul nost bruarie trocut, Capitalei. 3. Șoseaua Kiseleff ale lunii Februarie. una ru Rege a vizitat, în Fo- din judecăteriile în nopțile de iarnă Nae lonescu a fost ântat la 17 Martie. 2, Alt pisaj hibernal din Cișmigiu. |magihea mortuară a aceluia | Profesorul Nae lonoscu 1. În Martie. au fa d che cursurile de pi dela Giwleşti, 2. Ziua înd, gariei, la Bucureşti, această ocazie, înde. a Bulgariei, s'a ofi- serviciu religios, |. Parafas pentru Octavian ISLE TR 2. Un aviator italian, căzut la datori este inmormântat în Capitală. | 3, Postul Central de pompieri a CICITI iat, în Mai, un exercițiu de apărare pasiv 4. |n Mai au apărut, pe Bulevarde, (lu; resole. 5, Alt exercițiu de apărare pasivă, 1) D. Avulumovici, noul ministru al Jugoslaviei depune, la palat, scri- sorile de acreditare 2) Balcaniada ciclistă a avut loc în Mai 3) Un match de root-ball Ungaria- România, s'a disputat în Mai 4) D. Lavrentinv, noul ministru al U. R. $. S. a sosit în capitala pg 27 ft AI Da |, Drama românismulul după ovacuarea b Hinuă cu dvacuarea Tramilvania! du Nor 2, In lunlo au fost alați noul opheapi, 3, Luma nocăjită In exodul din Basarabia, 4, Altă imagina a ovacuării din Transilvania de [i atarabia, do, No | tn ui 5, Sinod a fost în lunie, 7, In lulia, mareșalul Balbo a câzut, undova, în Mirea, La Pucurașii, a fo, la bi. serica Albaneză, un parastas in prazența d-lui Palegrino Ghigi, ministrul Italia, 7, „Spre Păltiniş, 4, În ziua de b Soplomvrie trupele au dapus jurământul da crodință pontru M. 5 Ragale Mihai, 1. D-na Alexandrina Cantacuzino, reia proșe- dinția Soc. Ortodoxe a Fomeilor Române, gina-Mamă EI 15 Septemvrin 3. La Patriarhie a fost o slujbă religioasă cu ocazia suirii po Tron a M. S$. Regelui Li ILETR 2. M. $. Re ena, sa înapoiat în Capitală la 4. De ziua Căpitanului, la 13 S un parastas pentru legionarii < 5, Da, ziua Căpitanului,., eptemvrie a fost azuți, | 1) M. S. Regina Elena Vizitaară așerămintale care-i poarta numele 2) In Octomvrie «a inaugurat can- tina legionară din str. Vsvar 3) Studenţii aclamaă, în piața Pala- tului, pe M. $. Regele Mihai 4) & Octomvrle. Leglonarii defilea- | ză în ordine 5) La 6 Octomvrie a fost o uriașa manifestație legianară. în ennitală 1. 6 Oetomvrle, D.| i i Gonaral Antonose Conducătorul Statului și D-l Horia Sima! Comandantul Mișcării Logionaro, salută coloanele cajor 150,000 loglonari, 2. În sala Dalles s'a doschis, în Octom: vin, 0 expoziție a cărții gormane 3, Loglonarii uciși la Vaslul mați la Prodoal, 4 Gunoralii Spoldel și gurii militare gormanv, Împroună cu d, abricius, ministrul Gormaniel, CET IT) coroană la sold Lu Li atul noe cunoscul, 5, La cimitirul Bellu, a fost, în Octom: MAL DL TITI UL 5 pentru gone ITI ETITI RIA ă Atata sunt roinhu: Hanson, șofii mi: 1 M. 5. Rogola sărută Sf-Evanghalle cu ocara sfinta troițe dela Gontrul da Inttrucția A G. A, 7, In Moomvrie, a fost inaugura! un spl tal și o cantină la U.C.B, 3, M, 5, Rogole și M. 5, Ragina Mamă au viritat Grucoa Roșia, 4.M, 5, Rogele și M. 5, Rogina la Pa cultatea de Madieină, 5, Mioreuri 20 Noombrie Părintele lon Moţa a murit la București, Inhumaraa sa făcut la Orăștia, |. La lași „în orașul mișcării legionare" la 8 Noemvrie, de ziua Sf. Arhanghel, : fost o grandioasă demonstrație legionară. lată pe M. S. Regele și pe M. S. Regina. 2. 8 Noemvrie. Defilează un detaşamen Hitleriugend, 3. 8 Ncemrrie. Defilează legionarii. 4. 8 Noemyrie. Defilează o centurie « tinerilor fascişti. d EI k 1) 8 Noemvrie. Reprezentanţii di- plomatici ai Germaniei, Italiei, Ja- poniei și Spaniei, precum și șefii misiunei militare germane salută pe legionari 2) In așteptarea d-lui General! lon Antonescu, dela Roma 3) Primirea d-lui General lon An- tonescu, la sosirea dela Roma, în gara Bâneasa sp arma ri sie ra hrenarae C Tar « 3 Ş Yi i) * ii A $ U Ş + Ş A + a a D y > |: ş ă ă R Îeeeaeearteetetetetazeeraaezea E aa "|CUTREM Carlton din Bucureşti, s'a pră- complet cu toate cele 13 etaje, parter şi două subsoluri E CIF mii _menii vremii, URUL| Cutremurul din noaptea de 9 iu 10 Noembrie, a fost cel mai puterile dintre cele câte au seuduit până acum pământul României, Cele d.n fs vor fi speriat oa_ n'au pr mari dezastre. PA REED „Chiar cel dela, 1838, când sa dă- râmat turnul Colţei, n'a fost atât de grozav. A fost doborit un turn, s'au dără- mat poate câteva case, dar morț nu se ştie să fi fost. Şi apoi cutremurul de atunci s'a resimţit mai puternic numai la Bucureşti, nu şi asupra țării. De aceea lumea Va şi uitat repede, așa cum le-a uitat pe toate câte i-au w:mat. Din această uitare a avu: mut de sufer ţ Cabitala. : Construindu-s> fără să se țină seama de eventuale zeuduiri : le pă- mântului, s'a păcătuiț enorm. pătav ce sa plătit foarte scump.. CE-A SUFERIT BUCUREȘTIUL In noaptea aceia grozavă, la ora 340 sa prăbușit unul din cele ma! mari blocuri dn Capitală, „blocul Carlton din Bulevardul Brătanu. Sau prăbuşit ma multe case, dar de sub niciuna nu Sau scos atâția morţi, câți s'a scos de sub acest bloc. Au fost numai aici câteva zeci de văniț: şi 140 morţi. Nu mai vorbim di> valorile distruse sub aceste dă- âmături. ra restul municipiului s'au mai în- reg'strat câteva morţi şi aproape 300 SU Ul ata pagubelor nu sa făcut şi nici nu se va putea face uşor. Nu: mai curățirea terenulu' de moloz de pe Bulev. Brătianu, însfârşt toate operaţie efectuate, costă 20 milioa- 13 > «III amatoare Du. n ŞI bc Î* ca e-eă, cuie ai MEAT Ra RIN _ ALMANAHUL DP ir rațele de că brațele de Mişcarea Legio IN ȚARA se uite ne. Și să nu o muncă oferite pe te. Dar celelalte ucră, y: i ci a in restul se aperi) "Ea da atmge cifre Ins Calcule: Eta groza tie de Sit ap apitalei. RPR mobilele, Cap de prevedece spre a A at ra ulterior prăbușiri at: sita rabie rociri, Prim ăia Mu: et f, te Pe sărit aărâmanea a 108 v i y mule (E data de 15 Daceibi iau fot, dărâmate 1600 case La je i de imobile li se fac repara A « ăcut ravagii. Oră utremurul a fă ! a salii Pancu a fost șters de pe faţa 3 ă N Y înregistrat, 4 mântului, Sau 4 et şI 220 răniți. Oamen lor ră mași pe drumuri în prag de lamă, li Sau făcut, deocamdată, case de lemn, bordee, iar mulţ! au fost în- cartinuiți în alte orașe. In primă- vară va fi reconstruit, de organiza- ţia „Munca Legionară“. vulul cutremui, voape toate 1- PO sa 11414017 pă | d | îi j CUVANTUL 1 Un alt Oraş distius în parte este Pocşanul, ApLoape 80 la sută din case sunt distruse sau avariate, Urmează Galaţi şi Bârladul, apoj Valea Prahovei cu Câmpina, Dor- tana, unde închisoarea a tost com- plet dărâmată Şi Ploeşti multe case „avariate. Cât de puternic a fost cu- tremuw.ul o dovedeşte ȘI faptul ca din munţii Bucegi Sau desprins bu- câţi de stânci ce s'au Prăvălit la vale, O statist că detinitivă a stricăciuni- lor n'a fost încă întoemtă, Din unele relaţii oficiale am putut stabili ur- mătoarele date cemparative, Regiuni le ce au avut mal mult de suterit sunt de categacia I, cele mai puțin de a II şi cele cu Neinsemnat: stricăciuni de a III-a. Acestea sunt: Categ. I București, Panc: Focșani, Dâmbovi Prahovei, Categoria II-a Râmnicul Sărat, Brăila, Iași, Tecuci, Huşi, Buzău, Plo- ești, Câmpulung, Târgoviște Bârlad Categ III: Constanţa, Tulcea, Bra- şov, Bacău, Piatra Neamţ, Roman, Pitești, Craiova, T. Severin. In categ. I casele au avut de su- ferit între 10—80 la sută. Categ. II 30—A0 la sută şi categ. III-a 10-20 la sută. Ină cifre'e de judeţe. u, Galaţi ţa (judeţul), Valea morți și răniți pe lt 1) Argeş 30 răniți, Brașov 6 Căniți, Brăila 3 mMorţ, 16 răniţi, Buzău MOTA 1 răniți, Constanța 3 morţi, Covur= lui 141 morţi și Bi râniți, Dâmboviţa, 2 morţi Și 14 răniţi, Dolj 5 Morii și 6 răniți, Fălciu 8 Morți și 16 rân.ţi, Iași 8 morți şi 7 răniți, Iifov (numai București) 150 Morți — 300 căniți, Prahova 100 morţi ŞI 250 răniţi, Put- na 85 morți 276 răniți, R. Sărat 7 răniți, Romanați 2 răniți, Tecuci 19 morţi, 1 rănit, Teleorman 2 răn ți, TD cea 1 mort. 1 rănit, Tutova 12 morți 25 răn'ţi, Vaslui 3 morţi, 20 lexav răniţi, Vlașca 1 mort 10 râniți, Vâlcea 1 rănit, Total 593 mați și 1271 răniţi, INTENSITATEA CUTREMURULUI Cutremurul din 9—10 Nov. a fost de gradul 9. A tos înregistrat de aparatele sesmografice de pe intreg globul. Efecte puternice sau produs ȘI în Rusia la Kiew, Harkow, Pol- tava, Odesa Dnipopetrowsk, în Bul- garia la Rusciuk, D. prof. G. Dumitrescu subdirecto- vul observatorului Bucureşti, în de- clavaţ ile făcute ziarului „Cuvântul precizează că au mai fost înregis- trate cutremure la noi în anul 1838; în 1929 Noembrie, unul d» gradul 7, la Bucureşti cu ep'centnu] în munţii Unul din oraşele care a avut mult de suferit a fost Bârladul 196 in 4 adâncimea 180 km. la 19 Se a de acelaș grad și da era centrul în aceiași regiune. Al Ap țremure au fost înregistrate în toate cu epicentrul Vrancea, EVA 24 iun e ora 1158 intensitatea gradu 5 la 22 Oct, ora 837 gr. 7, la 8 SEA embrie ora 14, a. 4—5, şi 10 Noemb. T. 9, pi dal Mr în jurul comunei Ne- reju există unicul focar de cutre- mure de adâncime din Europa. Mai sunt asemenea focare in Marea E- gee și în Mediterana, Adâncimea cutremurelor din Vran- cea este de 160—200 km. In afară de acest focar se mai produce cutremu- re. dar nu de adâncime în Banat, Coasta de sus a Carpaţilor, Oltenia, și Dobrogea, Cutremurul din Vrancea s'a sim- țiţ cu maximum de intensitate pe o mare suprafață care sa întins pe o fâșie lungă de pământ de 40 km. şi lată de 200 km. cuprinsă între Olt, Dunăre și Nordul Basarabiei, Cutremurele celelalte zise super- ficiale sau normale se fac simţite pe o suprafață miulț mai redusă, Seismografele inregistrează d-uă feluri de unde 1) Undele longitudi- nale și 2) undele transversale. Pri- mele sunt înregistrate cu câteva, pi 0... casă din te, Timpul care se scurge intre vegistravea primelor și celor din mă dă prin calcul distanţa unggiiă fost punctul maxim sau eplcenţe Pentru Vrancea această fracţi ul este de 18 secunde. Cutremurul dela noi a tos puternice decât cel din Anatolia, efectele produse. Prin Cutremurele tectonice (cele din scoarța pământului) sun datorite cari au fost își fracțiuni de minut înainte celorlay în. așezării straturilor cândva deranjate şi în prezenţ Baie locul pentru a se stabili, Cutremurele de suprafaţă fi explicate. JA nu pot Statisticile au stabilit că în medi cutremurele fac anual 40.000 VlGţie me. Totuşi au fost înregis'rate mi- şcări tectonice cari au produs mpar tea a 100.000 oameni cum de pildă a fost cel din Japonia în 1932, Aceasta este în rezumat ce se poate spune despre cutremure, Şti. inţa nu poate cunoaște în întregime fenomenul, pentrucă el se produce la o adâncime de 180-200 km. şi ști- ința n'a putut face sondagii nici până la 3 km. adâncime. „_In mod sigur însă se poate ști că în Vrancea nu poate fi vorba de crearea unui vulcan. LI. P. 4 Ploești ALMANAH Ş . ISTORIA PV ZIDIT SNAŢIONAL-SOCIALISMULUI = — v MARXISMUL SLĂBEȘTE REZI- STENȚA INTRERIOARĂ A GERMANIEI In timp ce armatele germane erau pretutindeni victorioase şi inamicul nu reuşise să ocupe nici un metru pătrat din teritoriul Reichului, o- culta judeo-marxistă îşi începu ac- tivitatea subminând organizaţia de stat şi slăbind moralul poporului pentru ca astfel să se poată obţine i desagregarea celei mai formida- bile armate, pe care o cunoscuse omenirea până atunci. O primă manifestare a acestei activităţi este greva lucrătorilor din fabricile de muniţiuni, care se produce la 28 Ia- nuarie 1918. Conducătorii social-de- mocraţiei germane, în frunte cu Ebert şi Scheidemann, au fost prin- . tre agitatorii muncitorilor. Luna Noembrie a fost aceea care a decis soarta războiului. La 4 No- embrie 1918 marinarii aflaţi în por- tul de războiu Kiel se mutinează. In zilele următoare se constituesc comitete de soldaţi şi muncitori la Liibeck, Brema. Hanovra, Colonia, Braunschweig etc. La 7 Noembrie 1918 conducerea mişcării marxiste din Minchen o ia gcriitorul jidan Kurt Eisner. A doua zi acelaş jidan este proclamat preşedinte al Repu- blicei bavareze. Socialdemocraţia a- meninţă cu greva generală. In ziua de 9 Noembrie revoluția se declară la Berlin. In frunte merg agitatorii jidani, iar după ei massele rătă- cite, mii, zeci de mii; radicali, înde- pendenţi, socialişti, majoritari» mar- xişti revoluționari, toţi întrun tal- meş balmeş general, Scheidemann proclamă Republica germană de pe treptele Reichstagului. Armata re-= fuză să mai asculte de ordinele ofi- țerilor, prizonierii de războiu sunt purtați în triumf, fraternizarea este generală. Ici colo se aude câte o împuşcătură, sunt şi câţiva morţi» dar nu contează, socialdemocraţia este stăpâna Reichului German. La 11 Noembrie ge închee armi- stiţiul. Trupele germane sunt obli- gate să părăsească toate teritoriile ocupate, în termen de 15 zile. Ar- mata germană trebue să predea a- liaţilor în bună stare: 5.000 de tu- nuri (dintre care 2.500 grele şi 2.500 de câmp), 25.000 mitraliere, 3.000 aruncătoare de mine, 1.700 avioane de luptă... Malul drept al Rinului a fost ocupat de trupe franceze, en- gleze, belgiene și americane. Aliaţii au stabilit şi capete de poduri, a căror rază era de 30 kilometri. Pu- terile aliate şi cele asociate urmau să mai ia 5.000 locomotive şi 150.000 vagoane, deasemenea 5.000 de auto- camioane, toate în bună stare. Flota germană în număr de 6 crucişătoa- re-cuirasate, 10 vase de linie, 8 cru- cişătoare mici: 50 de distrugătoare de tipul cel mai nou ete. urma să fie dezarmată şi internată în portu- rile aliate. (BE Situaţia lăuntrică a Germaniei este departe de a fi limpezită. In Să punem deci pe Moţța și Marin bază viitoarei elite ro- mânești, care, ea, va fi chemată să facă din Neamul acesta, ceeace abla întrezăreşte mintea noastră, C. Z. C. „gli aaa ai 0 au loc lupte de. stra” rlin. Partidul bolşevic 01” lovituri de stat pentru ă uterea, Corpurile de 0 e iept comuniştilor. Roza Lu- mburge și Karl Liebknecht su | executaţi. REPUBLICA DELA WEIMAR A ni i Ianuarie 1919 Spre sfârșitul A et reia ca au loc alegerile, ca Fe- i ici i partid. La 6 Fe ritatea nici unul | Rio ARE bruarie 1919 Adunarea Naţionali - întruneşte la Weimar şi ai Ape Friedrich Ebert preşedinte al fe blicei. Turburările comuniste con- publicei. A OM Ale tinuă tot timpul anului. La ue socialdemoeratul Miller şi Bell, din Centrul catolic, iscălesc Tratatul de la Versailles care răpeste Germa- nici o parte din teritoriu, aducând-o în gradul de robie economică şi a- runcându-i în acelas tinip vina ras punderii războiului. îi EA Sub pretextul distrugerii minelor de cărbuni din Nordul Franţei, Re- publica franceză obține toate minele lim regiunea Saar, regiune care ur- mează să hotărască prinb”un ple- hiseit, care va avea loc peste 15 ani, cărei țări să se alipească. La 31 Martie 1920 armata germană devine o armată de mercenari, care numai dispune decât de 7 divizii de infan- terie și de 3 divizii de cavalerie. In- tregul efectiv nu trebue să depă- sească cifra de 100.000 oameni, in- clusiv ofițerii și funcţionarii mili- tari, Marina, este deasemenea redu- si la 19000 oameni. Toate clauzele dictatului trebuiau executate pânii in ultima lor literă sub sancţiunea unor vepresulii. Conferința repara- iilor stabileşte un tribut de 226 miliarde mărci aur, care trebuiau plătite în 42 rate anuale. Accepla= Lea acestui tribut este cerut de An- Elia cu amenințarea „sancţiunilor. II APLICAREA „SANCŢIU. “ * NILOR!: NOT La stâvsitul anului 1922 Gori Dia rămăsese în urmă cu. “plata 1 erațiilor, I ee pretindea, anume îi “e ga oC tun, 130,000. stâlpi al 41.000 am, e. jonstruoții, „Poincarâ STEI % „urle 1923 0 „mișiune de ingi= „în teritoriul Ruhr pentu aranja acengaţă, chestii : nea” este însoțite de, 00 pg "MSI 60.000 ROI- MANAHUL, dați» care, faţă de rezistenţa, pasivă a populaţiei, ocupă rând pe vând păncile, intreprinderile, sechestrea- ză vasele şi salariul muncitoriloy, Demonstraţiile pasnice sunt zădăp- nicite cu focuri de armă. Alberţ leo Schlageter, unul dintre acei, care orpanizaseră rezistenţa pasivă a populaţiei: este condamnat la moarte şi executat. Conducerea. înstrăinată a țării nu s'a dat înapoi de a arunca pe u- merii poporului german povara da- toriilor de războiu, eşalonate, con- form planului Young, dela, 1930 pâ- nă, la, 1988, când trebuia să îie plă- tită ultima rată. In acelas an pro- babil germanii ar fi fost reduși la o turmă, de iloţi, dacă nu cumva foa- metea, i-ar fi secerat pe toţi până atunci. Prin bezna acestei desnă- dejai o rază de lumină își făcea însă drum, Era mișcarea de rede- steptare a Germaniei noui; care au reuşit. să despice toate negurile in ziua de 30 Ianuarie 1933 şi să tacă din întreaga națiune o singură co- iectivitate, PARTIDUL NAŢIONAL- SOCIALIST Câteva săptămâni după ce Min- chenul fusese eliberat de bolşevici— 1919 —— un caporal al unui regiment de rezervă din Miinchen primea 0 invitație pentru un fel de curs de educaţie civică, curs la care urmau să participe ostaşi, socotiți că vor putea fi întrebuințaţi ca propagan- diști anticomuniști. Caporalul ace- sta discutase de câteva ori cu alţi > camarazi problemele politice, care se puneau pentru Germania, “Toţi căzuseră, de acord că Reichul nu pinten. fi salvat nici de socialdemo- crație și nici de. Centru, ambele purtând răspunderea dezastrului ȘI ca nici aşa zisa „burghezime-na- (ională” nu putea face ceva pentru a îmdrepta situația, In micul cere ul acestor soldaţi a încolţit , ideea înființării unui nou. partid... Caporalul şi cei câţiva soldaţi au ascultat, expunerea pe care a fă- cut-o înt”o, seară un conferenţiar al acestor cursuri, Gottfried Peder: Gotttvied Feder a vorbit despre ca- Pital, deosebind capitalul productiv eu cel speculativ. Cuvintele lui sotiried Veder au tăcut o puterni” ca impresie asupra micului grup de ostași, şi asupra, caporalului, care conducea acest grup, „Lupta împo- triva finanţei internaţionale şi a capitalului speculativ trebue să fie cel mai important punct din pro- gramul Naţiunei germane, căci nu- mai astfel ea noate să-şi afle inde- pendenţa economică şi libertatea”, aşa, gândea caporalul al cărui nu- me era Adolf Hitler, După această adunare urmă o al- ta, de data aceasta sub titulatura unui partid, acel al „Muncitorilor Germani! Printre cei 25—30 de par- ticipanţi care se adunaseră înti'o cameră a fostei berării Sternecker, era şi Hitler. Pe atunci fiecare se simţea indrituiț să-si constitue câte un partid... Gottfried Feder făcu si de data aceasta o expunere de două. ceasuri. Lumea se pregătea să ple- ce, când cineva se ridică să vor- bească în contradictoriu. Era un „profeso»”, care susținea că noul partid trebue să lupte pentru desli- pirea Buvariei de .„Prusia”. Atunci a, vorbit și Hitler — pentru prima, oară, în publice — combătându-l ve- hement, şi câștigând simpatia în- tvegii adunări. In aceiaşi seară Hitler fu invitat să facă parte din acest partid, al căvui conducător cra un domn Havrrer. Șeful organi- 13) zaţiei din Miinchen era Anton Dre. xler. Partidul avea nici broșuri, nici afișe, nici cărţi de membru, nici măcar o stampilă, ci numai credință şi bunăvoință, Cassa par- tidului dispunea de 7 mărci şi ju- mătate. Hitler a reflectat timp de câteva zile asupra acestei propuneri şi într'o seară, mergând spre ca- Zavmă se hotări să intre în mica grupare. N „A fost cea mai decisivă hotărire din viaţa mea, „De acum înainte nu mai trebuia, și nu mai puteam să dau înapoi. „ASa m'am inscris în „Partidul Muncitorilor Germani”. Mi sa dat 0 carte provizovie de membru, cu număvul: sapte... (Adolf Hitler: „Mein Kampf”), STEAGUL CU SVASTICA ŞI INFIINȚAREA SECȚIUNILOR DE ASALT In monumentala sa operă „Mein Kampt”,. Puhrerul Germaniei de azi serie: „Ca naţional-socialist în stea- gul nostru noi vedem intregul pro- vam. Roşul simbolizează preocu- pările de ordin social ale mişcării noastre, albul pe cele naţionaliste, Una din primele intruniri ale fo:maţiei ce mai târziu va deveni pu- ternicul partii naţicnal-socialist : e "izbânda omului 200 rostul luptei pentru de rasa arică A i 5) [si be luptei pentru i, Ar muncă creatoare: isemită de când lu- a rămâne , iar svastica tot acelaş timp ruința ideii de care a fost anti i mea şi antisemită a pu e A u fost motive! E EI lia crearea secţiilor de asalt (S.A.), care mai târziu au fost E pletate şi cu secțiile de DE (8.8.). In primul vând naționt ss cialiştii voiau să-și facă ol propria lor protecţie, Mai, Bir ri bevoiţi să cerşească ajutor A nui. In al doilea rând inişcarea HALE mană de redeșteptare voia să cree ze un nou tip de on, în care să fie ucis tot ce este rău; un om plin de virtuţi, gata de jerttă pentru patrie şi colectivitatea națională. Secţiile de asalt apar pentru prima dată în public cu ocazia unei adunări a pda turor organizațiilor naţionale, care a avut loc în August 1922 la Mun- chen, „Ziua germană” care a avut loc la Koburg în Octombrie 1992 în- scrie o papină glorioasă în istoria acestor afirmațiuni de luptă ale par- tidului naţional-socialist. Cu acea- stă ocazie centuriile de S.A. au câ- știzat pentru partidul naţional-so- cialist şi pentru celelalte grupări naționaliste dreptul de a manifesta pe stradă, drept ce până atunci nu era recunoscut, decât marxiștilor, LOVITURA DE STAT Ocuparea Ruhrului de către fran- Cezi i uutuuuiea guvernului Rei- chului de pe acea vreme, au pro- vocat în Bavaria o vie reacțiune. Generalul v, Lossow a luat jură- măatul regimentelor bavareze nu- mai pentru guvernul din Bavaria Guvernul Reichului înlocuind pe generalul v. Lossow pentru aceste fapte, comisarul statului pentru Bavaria, v. Kahr, nu recunoaște a- ceastă inlocuire și convoacă o adu- nare de protest pentru ziua de 8 palti 1923 înt'o sală din Miin- chen. In mijlocul acestei adunări Adolf Hitler pătrunde e litler u o ceat devotați Și ajungând pe scenă, ae CCA un foc de revolver strigând u glas de tunet: „Guvernul este iati Yepublica naţională este de amată”. In apropiere de Hitler, sn Seară dan ofiţer de avia. A ermânn i Intrucât în sală se anina, | ALMANATIUI aa oarecare nedumerire Goering la rândul său: „Incepând de astăzi ia fiinţă republica naţională, Ea nu este findreptată impotriva luj Kahr, * „nici impotriva armatei şi nici a poliţiei...» „ci numai împotriva guvernului de jidani dela Berlin.» Această adunare se sSfârșeşte în- tun entuziasm de nedescris, Gene- valul Ludendorii lăsă liberi, sub cuvânt de onoare pe Kahr şi Los- sow, In cursul nopţii aceștia au luat înţelegere cu forţele reacţiv= nare, în frunte cu fostul prinţ mo- ştenitor Ruprecht, hotărind să ză- dărnicească prin forţa armată adu- narea naţional-socialistă, care fu- sese proectată pentru a doua zi. In ziua de 9 Novembrie 1923 o coloană impunătoare, având în frunte pe Hitler și pe Ludendorit se îndrepta spre centrul orașului, fiind salutată cu strigăte de bucurie de către în- treaga populație a Munchenului, Coloana fu întâmpinată cu focuri. Sânge tânăr începu să curgă şi în- cercarea de a prăbuşi regimul ju- deo-democratic cu zece ani mai imainve, a eşuat, lăsând pe calda- râmul străzii 14 morţi şi 16 răniţi. Ludendorft a fost arestat. Hitler, ușor rănit, a, fost arestat după două zile. Guvernul Reichului a. afişat o proclamaţie: „Cine sprijină această mișcare, se face vinovat de trădare de ţară”. La 23 Noembrie partidul național-socialist a fost dizolvat iar la 1 Aprilie 1924 Hitler a fost con- damnat la b ani temniţă, strigă PARTIDUL NAȚIONAL-SOCIA- LIST SE REINFIINŢEAZĂ In Decembrie 1924 Hitler este eli- berat din temniţă, iar în Februarie 1925 reinfi*mţează partidul. La 4 Iu- nie 1926 „e loc primul congres al partidului naţional-socialist laWoei- mar; participă 10.000 de membri. Oganizaţiiie partidului se întind pe intregul Reich. Dr. Gâbbels este însărcinaţ, cu conducerea vrganiza- ției din Berlin, socotit drept un centru de rezistență al Marxismu- lui, Un rol important în acţiunea de câștigare sa masselor muncito- ești berlineze pentru ideea naţio- nal-socialistă, l-a avut tânărul siu- dent Horst Wessel Prin atitudinea lui și incomparabilul spirit de jent- fi, Horst Wessel a reuşit să îm- plânte steagul cu zvastica în cele mâl comuniste cartiere ale Berlinu- lui, Comuniștii îi iar în ziua de 14 Horst Wessel rul student devine al Germaniei noui, Puehrerul vorbind la jură răzbunare, Ianuarie este asasinat, Tână- ; eroul mişcării național-socialiste, iar cântecul fă- cut de el, imn al partidului nal-socialist mai întâiu și apoi imn 201 atat. 3 (Ea, ASCENSIUNEA SPRE PUTERE „Anul 1930 este decisiv pentru par- tidul naţional-socialist. In acest an în Turingia se constitue primul gru- vern naţional-gocialist sub condu- cerea d-rui Frick, actualul ministru de interne al Reichului. Alegerile naţio- o mare întrunire a partidului mr*ianal.-socialist, în 1938. Septembriv trimit SA aa aţional= vo” uloe ] Ul în helenstae 107 deputați nat soolalisti alesi do 6 milioane „n tanţi. In 1051 un nou cb iei onal-socialist sub conducerea NU im în Wirthomberg. La îl A emhrie în acelaşi an „opoziția Li țională” — alcătuită din naţionă socialişti, naţional-germani Si ie ştile do otel — organizează 0 În ti îire comună i Harzbură, Apelul oamenilor din S-A. şi din SS ME are loc la Braunsehweiz, adună 10! de mii de cămăși brune: La_10 Apri- lie 1932 Hitler obţine 13.417 460 vo turi pentru preşedinţia Reichului. Trei zile după acensta Su ermnul Briinine interzice funcționarea sec” ţiilor SA. şi S.S. Alegerile pentru Landstagul din Prusia înseamnă o mare biruinţă naţional-socialistă; acelaşi lucru se întâmplă în Bava- viu. Wirtemberg, Hamburg şi An- nalt. La 9 Iulie 1932 von Papen ab- ține desfiinţarea planului Young, La ÎL Iulie au loc alegeri generale pentru Reichstag: naţional-sociali- stii obţin 19.732779 voturi şi 230 locuri. La 13 August Hitler refuzi postul de vicecancelar şi cere gu- vernul pentru Partidul naţional-so- cialist. Noul Cancelar al Reichului generalul von Schleicher cere la 28 Tanuarie 1933 depline puteri. Hin- denburg refuză acest lucru şi în ur- ma unei convorbiri pe care o are cu Adolf Hitler în ziua de 30 lanua- rie 1933 îi încredințează acestuia misiunea de a forma un nou gu- vern. Reichstagul este dizolvat, A- dolf Hitler dă o proclamaţie către popor şi fixează noui alegeri. Aveste noui alegeri dau partidului naţio- nal-socialisț un număr de 17.209.029 e ini ADA ilor aților 7.117.294 comuniştilor 4.845.634: centrului ca- toli 4.493.319; sta câte 3.133.938; parti i iat: ge ; partidului populist ba rez 1.073,51 partidului populist Sa AR; creştinilor sociali 1.146; partidului de staț german 333.619. numai aceste noui partide au reuşit să se facă reprezentate în Ad ja națională. Apele se lim- ci me ret dă celui de al treilea O MOȘTENIRE GREA “Situaţia Germaniei în clipa pre- cisaju P uter, de „0ăza naţiona-sa- re cele mai grel 4; 4 Bg, Omșele erau invadate de Nr den PRR ALMANAHUL » în catre tu= ; să pap Nu exista nea ami ] tal sau fiul, ducă nu chiar amân- fară lucru, Dintrun i să nu fie . o ar de 21.000.000 muncitori peste 6.000.000 erau şomeri lar 3.000.000 de onmeni nu lucrău decât tempo- var. Bugetelo comunelor, ţărilor, cât Şi busul Hocuului erau &rovate de ajutorul pentru şoma). Țăranul pierduse dragostea de pământ. Datoriile agricole amenin țuu proprietatea vurală. Mii de cul- tivatori gormuni fuseseri alungaţi către creditori de pe pământu- de A l vile lor. Baza de alimentare a Rei- chului fusese transterată în străi- nitate, înr din cauza puterii de cumpărare & ţăranului, şomajul a- menința să in proporții şi mai mari. Din cauza politicii do deflaţie u guvernului Brinning, piaţa internă a Reichului scăzuse considerabil. Producţia industrială a Germaniei, care atinsese punctul culminant în 1999, la căaerea guvernului Briin- ninge, In 1992, scăzuse cu 40070. Ve- niturile funcţionarilor, salariaților şi muncitorilor scăzuseră şi ele cu 25%/a. O asemenea stare de lucruri fa- vorizase propaganda bolşevică, taţă de care un guverm slab nu putuse nimic să facă. In asemenea situa- ţii, tradiţiile naţionale nu Mai con- tau şi trebuia să vină cineva care să deștepte în popor încrederea în propria lui forţă şi în viitorul Rei- chului, Aceasta a fost misiuneu is- torică a lui Adolt Hitler. PROGRAMUL DE GUVER- NĂMÂNT Prezentând Reichstagului Legea deplinelor puteri, Adolf Hitler a schițat si programul de guvernare. Acesta a fost realizat până în ulti- ma lui literă și cuprinde următona- vele capitole: Extirparea fără rezervă şi elimi- narea flagelului marxist. ? Constituirea unei adevărate co- munități populare, dincolo de inte- iai și antagonismele de castă şi e clasă, Realizarea unei unităţi de idei în organismul social german, cale cu atăt, mai importantă, cu il lia eva în stare să dea po- ri itatea menţinerii relaţiilor ami- Fa A Ra celelalte puteri, imditerent Îi inţele, principiile şi concep- ră e care acestea erau dominate. iminatea comunismului din Ger- CUVÂNTUL mania vste o chestiune do politici internă un Roichului. „Unitate în cooneo priveşte divoe= țiuneu stutului, elul final al nco= stei vetormo este crouron unei con etituţii: caro să combine voinţa po povului cu autoritatea unoi direc: țiuni unice, „Imlăturaren olemontelor de opori= (io, făcând imposibilă po viitop. e= xoreitatea vre-unoi- influențe din partea acestora, Paralel «cu ilosintoxivarea politică a vieţii publice, guvernul naţionnl= socialist a procedat la “asanarea movală integrală a ovganismului social, Im ucest scop guvormul un procedat In reforma tuturor insti= tuţiilor educative: teatrul, filmul, literatura, presa, rmdliodituziunea, ate. Sângele și rasa nau redevenit iz- vorul intuiţiei artistice, Noua orgunizație - judiciară tro- buia să corespuhdă scopului „de a menţine comunitatea populară. Ba- za de existență n justiţiei nu poate fi decât buza de existenţă a na” țiunii. Aplicarea principiului în viaţa 0- conomică după care capitalul tre- buc să servească economiei Și eco- nomia trebue să servească poporu- lui. Iniţiativa . individului şi pro” prietatea particulară sunt respecta” te, dar între intenţia productivă, pe deoparte, şi munca productivă, pe de altă parte, trebue să existe un echilibru, Guveomul Reichului na făcut şi nu va face experiențe monetare, Salvarea ţăranului german ă fost una din preocupările de căpetenie ale guvemului. Sa procedat pe o scară întinsă la runmlizare şi la colonizări masive, Ammata şomeurilor n fost reinte- grată în procesul de producţie. Au tost intensificate velaţiunile comer ciale cu ţările care puteau procura Gevmaniei materii prime. Intucât celelalte țări nu sau ati tat dispuse să execute obligaţiile, a- nunţate în atâtea conferințe, proce- dând la desarmure, pe baza dreptu lui do egalitate și pentru salvaur- darea patrimoniului naţional, Reoi- pitan”. PI N „Formarea omului nou, prin educaţia legionară, este cea mai miraculoasă operă de creaţiune ÎN ÎS chul n reintrodus serviciul militur obligutor. O nouă anmatii germană a luat naștere, dispunând de un material uman excepţional, crescut la Scoala nuţional-socialismului și tind îmzestrută cum na mai lost nici o ultă armată până acum, POLITICA SOCIALĂ Concepţia de politică socială, care are drept scop pacea socială a în- trogului popor şi nu Numai aceea i unoi eluse, Sa bucurat în Germanii de toată importanţa. Pentru com- Datevea somajului, guvermul naţio= nul-socialist şi-a propus dela înce- put realizarea umnătoavelor patru puncte: 1. Crearea imediată, de posibilităţi de lucru în întreprinderile publice; 9. Crearea indirectă de posibilităţi de lucru prin punerea la dispoziţie u unor fonduri, prin degrevare tis cală şi prin încurajarea iniţiativei particulare; 3, Imeuvajareu lucinlui veluării înfăptuită de Gă- Ion 1. Moța suiletească, E N E e N a a a O RR RE „Teprezintă în fabrici atât tie ALMANAHUL 204 . mod egal, legilor acestei , comuni- rin contribuțiuni publice şi de- tăți naţionale. Pabricanţii care au p vări de impozite; lucru nesocotit această lege au fost loviți Bi Diminuarea ofertei de aspru. Noul stat naţional-socialiaţ primeutilizarea forțelor de muncă în afară, econo/ nstrucţie de “antpatea de, cara A provorat a dintre Sia iri la înlăturarea POOR tur anului 1934, uupi A ani de guvernare național socia, : stă nu mai erau în ileana pa două milioane și jumătate d JI. meuri. După alţi aoi ani în rea mărul şomeurilor era mai MIC de un milion şi jumătate. La pila tul anului 1938 abia erau căteva sute de mii de şomeuri în Germa- nia. In Reichul german astăzi nu mai există şomaj, FRONTUL GERMAN AL MUNCII : Guvernul naţional-socialist n'a dat numai de lucru muncitorimii ci i-a pus la dispoziţie o organizaţie formidabilă * „Frontul german al muncii” care grupează în acelaș timp pe muncitorii cu braţele ca şi pe cei cu creerul. Deutsche Arbeits- front (DAF) urmăreşte: realizarea punctului programatic al partidului național-socialist pentru desfiinţa- rea luptei de clasă şi a antagonis- melor care ar putea să existe între salariaţi şi patroni. Acest mare e- dificiu este sprijinit pe 3 coloane: muncitori, meseriași şi patroni. Or- ganizația (DAP) este atât regională căt, si profesională, Organizaţia re- Bională, corespunde celei a partidu- lui şi are subdiviziunile pe care le are şi organizaţia partidului. Auxi= liavii cei mai importanți ai frontu- lui muncii sunt însă conducătorii lucrătorilor din întreprinderi, care artid 0 SUA Ro atat cât si DARE 4 „Onoarea sociali care a stat la ba- ZB, „Programului naţional-socialist ma rimas 0 frază goală, Noua lege a ordinei muncii naţionale mentează, situaţia i națională şi „membrii întreprins ea „ducător până, la j Viciu, subordonf . nu mai este instrumentul unei clase dominante. Adolf Hitler şi ca sl toți acei care îi,stau în preajmă, n'au pierdut niciodată contactul cu poporul. Fuhrerul a ridicat munca la înălțimea unui cult şi prin acea- sta a făcut ca muncitorul să fie pe deplin încrezător în sine. Lucrul a- cesta este şi mai evident la' genera- ţia tânără, care a trecut prin Hitler- jugend, Serviciul muncii voluntare şi armată, 1. Oficiul privitor la repausul muncitorului. — Inainte de venirea, la putere a. naţional-socialiştilvr milioane de bărbaţi şi de femei nu puseseră vreodată piciorul în vre=- un teatru. Prin „Kraft durch Freu- de” au fost organizate concerte populare, cu concursul celor mai de seamă artiști germani. Deasemenea li sa facilitat lucrătorilor partici- parea la reprezentațiile de teatru şi cinematograf. Sau instalat biblio- teci și s'au distribuit broşuri, 2. Oficiul de educaţie populară. — Scopul acestui oficiu este de a face educația naţiunii în spiritul ideii național-socialiste, Activitatea peda- gogică se desfăşoară prin conferin- țe, lecturi, cursuri de |'mbi străine, cursuri de stenografie, S'au format grupări de muncitori care studiază muzica, pictura, sculptura, ete. Prin intermediul acestui oficiu munei- torii vizitează, muzeele. ivealitățile istorice şi tot ceeace poute contri- bui la îmbogățirea culturii lor, - 3. Oticiul de călătorii şi excursii.— Milioane de lucrători germani par- ticipă anual la călătoriile organi= Zate de K.d.F. Foarte mulți dintre ei au călătorit în ţări străine, dela Capul Nord și până în Insulele A= 7hve_ In acest scop organizaţia a td FA întreagă flotă de va: ve transatlantice. Deasemenea în nenumărate stațiuni balneare AL. ave instalații proprii. Una, dintre a- FE ea aul aceea de pe insula , e făc | ee aai ută pentru 20.000 de 4. Oticiul sportului, — Prin inter- „+ mediul acestui oficiu muncitorii tu= turor uzinelor not i | practica sportul preferat, instructori speciali 'Stând la. disnoziția Organizației. i 5. Oficiul „Frumuseţea muncii” ee mgrijeste ca santierele şi locurile | 4 ă CUVANTUL unde muncitorii prestează munca lor să întrunească toate condiţiu- nile de higienă şi de curăţenie, dar nu numai atât, nu sunt uitate nici condiţiile de estetică, menite să în- curajeze dragostea de muncă. 6. „Trupele uzinelor” (Werkscha- ren) grupează în rândurile lor pe muncitorii între 18 şi 25 de ani si au misiunea de a participa la de- monstraţii, reprezentând pe munci- tori, ; Printre celelalte realizări de vr- din social cităm: reglementarea a- sigurărilor sociale, operele de asi- stenţă publică, opera „Mama şi co- pilul”, ajutorul de iarnă (WHW) politica construcţiilor etc. POLITICA AGRARĂ Adolt Hitler a spus: „Țăranul e temelia statului”. Ministrul Darr& a arătat cine este ţăran: „Este con- giderat ţăran acela care datorită ere- dităţii rasei sale, face eă rodească pământul său natal şi consideră această activitate ca o datorie faţă de ai săi şi față de popor”. O consecință naturală a acestor premise a pus pentru politica a- grară problema colonizării spaţiu- lui statului în mod uniform cu ţă- rani, aigurând în acelaşi timp po- sesia pentru toate timpurile a că- minurilor. rurale pentru aceşti ţă- rani. . Paralel cu opera de rerurulizare au fost colonizati pe teritoriul Rei- chului, în special în provinciile din răsărit şi, un teritoriile realipite, germanii din ţările baltice, din Vo- linia, din Galiţia, din Basarabia şi Bucovina de Nord. Tuturor acestor noi coloniști li sa dat posibilitatea să-şi întemeieze gospodării, punân- du-li-se la dispoziţie un inventar agricol. i : Prin legea de protecţie a căminu- lui rural, țăranul'a fost pus la adă- post de spectrul înstrăinării avutu- lui strămoșesc, datorită căruia atâ- tea pământuri germane încăpuseră pe. mâini străine. Sporirea producţiei agricole a a-: 2U5 eat te a url vut drept rezultat mărirea puterii de cumpărare a, clasei ţărăneşti, a= ceasta cu atât mai mult cu cât, prin regulamentele pentru fixarea pre= țului de vânzare a] produselor a- "Bricole, stabilitatea preţurilor a fost garantată, Sporirea producţiei agri- cole a mers mână în mână cu poli- tica de alimentare, în. aşa fel încât fiecare țăran îşi avea asigurat de- buşeul pentru produsele sale. GERMANIA ŞI ORDINEA NOU. Războiul deslănţuit de reprezen- tanţii democraţiilor iudeo-liberale na oprit Germania din marșul triumfal al realizărilor naţional-sv= cialiste, Acest războiu, pe care Ger- mania nu l-a dorit, este menit să li- chideze pentru totdeauna o lume veche, care se încăpățânează să pă- streze o ordine ce nu mai corespun- de timpului. Conştientă de marea ei misiune, muncitorimea germană, lucrează deopotrivă la făurirea ar- melor cu care Reichul va obţine victoria ei cât şi la câştigarea victo- riei însăşi, mergând cu un avânt fără egal în toate bătăliile, pe us- cat, pe apă și în aer. Această mun- citorime ştie că nimeni — și cu atât mai puţin Anglia — nu poate făuri o ordine socială mai bună. Aceeuşi conştiinţă a început să pătrundă insă în rândurile popoarelor euro= pene, care rând pe rând se scutură de tutela plutocraţiilor occidentale și se rânduesc cu hotărire și cu în- credere în noua ordine. Desigur că armele de care a dis- pus armata Reichului au fost for- midabile şi față de intervenţia lor, biruinţa a venit ca ceva, care se în- țelegea dela sine. Dar nici tancu- rile, nici avioanele de bombarda- ment în picaj. nici torpilele, nici o= buzele cu efectul cel mai distrugă- tor n'au fost acelea care au spart liniile de fer şi de ciment şi au zdrobit ultimile rezistenţe, ci numai sufletul soldatului german, con- Stient că este reprezentantul unei idei, a putut face acest lucru. „Noi am adus DUHUL MARILOR RUPTURI DE LUMEA VE- 'CHE înfrățită cu străinul duşman. Noi am adus pornirea eroică, IN SPIRIT DE TOTALĂ JERTFĂ PERSONALA, contra acestei lumi vechi şi înstrăinate”, Ion 1. Moța PRODUSE SPECIALE PENTRU AUTOHOBILISTI _ALMANATITŢ, CUVANTUL. DOUA LUNI) CU IN TABĂ RA După procesul din 1934, Căpita- nul luă o echipă de legionari de la București şi inștiință pe cernăuțeni și pe d. Iasinschi, pentiu a urcă, ma- răul, muntele de care Căpitanul era legat din copilărie, In toate clipele grele m'am pân- diţ la muntele acesta, spunea Căpi- tanul. Il vom urca şi/de data acea- sta pentru a mulţumi lui Dumnezeu pentru victoria ce ne-a dat-o. Ne-am adunat cu toţii în Câinpu- lung la Sebastian Erhan. Şi pentrucă veni veste că se pre- găteau lucruri mari la Bucureşti $ da ii Pi 207 de GEORGE MACRIN sau găsit si păreri că! bine ar fi să forem calea întoarsă, Căpitanul a- dause : — Ștefan Vodă era in biserică și se ruga. Cineva a adus veste că tâl- hacii au intrat şi pradă țara. Boerii se grăbiră sp'e Ștefan Vodă încem- nendu-l să plece îndată la lup.ă. ȘI atunci Ștefan îndreptându-se spre bceri le spune: Mai intâiu să -fâr- şim rugăciunea, Și sa rugat marele voevod cu boerii și poporul, mal mult ca de obcei iar apoi au po - niț cu Dumnezeu și le-au tras tăta- rilor o bătaie că h'au mal îndrăznit TI az? A început Jucrul, Scândur île se tae din brazii uscați. Am pornit, Acum tanui păşia în fruntea noast: re 73 mijlocul drumului Bocaneii grei înfruntau cu hotârire oul. pi: Nam murit noi de ploala a “cane și o să ne prâpăd m acum! eră SA i Vasil: Ma in o luară unte, Au ajuns la cabană, la Ba- -ău, cu jumătate de o-ă ma! înainte. ;* 'ălimd în condică: „Ech'pa viteză: : 1on Moța şi Vasile Marin“. Pietre:e Doamnei, podoaba Rarâului, nu se văd azi. Sunt îmbrăcate în ceață. Aci la poaleie muntelui a trât în- tr'o coliba acum 19 ani Căpitanul, o-vară întreagă. Despre munteie a- cesta se spun multe. Incepând cu jegendele ju! Petru Bareş și sfâ-gind eu legendele Căpitanului, j — Ce mai face moş Piticaru? în- Dă criculie înalțe _— ALMANAHUL, sertpție cu svastica. AM den 4 ra cartea schitului, Ace et pă semnâtura Câpitanuluj de îa, 9 ani, dela 24 și pe urmă de ine multe ori, la toate ocaziile rnari din viața sa: după intoarcerea gq d „după înființarea Legamej și în sfârșt acum, CUPĂ acezeta, grea cuwnpână din viața sa, — 14 uita'4-vă a, eram de 3 ani, zee Căpitanul, a fost prima ex. cursie a mea la Rarău, Am fos eu tata şi cu prof. David și uite dom. miile, acum mi-aduc aminte, uitân. u-se în palma mea, d. David mi-a sas: Drzgă Corneliu, ai un mare vi“tor, dar să ştii câ pe În 35 de ant 2 grijă. In noaptea aceia a tin pe tot mnuntele, deși era pe la Duminica Mare, Schitul La începuail ii Iute, Căpitan reuşi să pranească de la Printul Ncolze, proprietarul domen. ului Broșteni, două hectare de pâmânt necesr pe-tru a clădi Moldova și Buorma au fost în- siintati că se deschide o tabâră de muncă la Rarău, Sa făcut totuși foarte putină publi citate. Câpitanul solă. O 17. Căpitanul, urmat numai de sa sa, de avocatuj Etefan A- nagasesu — cmu Fâniră — si de N colea, a venit de ia Bucuresti. Eu am făt drumul pe jos de la Crasna până la Câmpulung singur, unde am mai găsi: o echipă cu ca- maradul Filipov, In tabă-ă Căpita- nul ne-a primit simplu, întinzându- ne mâna, Băeţii erau instalaţi în- trun grajd lung dormind în podul grajdului, Fetele găzâuiau într'o ca- meră dată de călugări. Şantierul era ia 209 de paşi de grajd. Intre grajd Apei curge pârâul Rarău ce dă valea Chi'rilului și se revarsă în Bis'riţa la cinei km de tabără, In pâ-âul aresta făceam duguri natu- de aici luam apa pentru me am Pie BucâtAria o făcusm la început a- idim.ea de cea a călugărilor, Hieo- leta cu patru fete se îngrijea de masă, Căpitanul ldaase pe Bebastian Erhan la Câmpulung, să se ocupe de alimentarea taberei, Din satul Chiril și din Crucea se cumpăra lap- te, care de altfel îl gâsam și la schit, In grădina sehitului, se gă- sau ceva legume, Mal greu era cu făina. Călugării nu erau ApDrOvIzIo- Prin corn, Căpitanul vestește înce- tarea lucrulul, E ora mesi. naţi pentru tabără ci, cum spuneau ei, numai pentru trupul lor cel plin de prihană. Herghelegiu a fost a- nunțat la Neamţ şi cei din Dorna de as:menea. In tabără serviciul a- provizicnării a fost lăsat în seama camaradului Păvăluţă. Totuşi, ca la început, lucrurile mergeau loarte greu. In multe zile nu mânca de- câ* ocată pe Zi. Totuși nimeni nu în- drăznea să-i sună Câpitanului, O parte, din cei mai slabi de fire, o și ZI mermră, din tabără, Pentru, pe lângă toate astea, lucrul ineeppase, la roată, In Ziua actia bârții incrau cu post negru, Hu ma erau ne, fâină, ni bani pentru lapte și nici nu pu.cam cere de pomană la călugări, Him ta pia a pus să fiarbă apa de mămăligă, Nu aveam făină, Hu a- veau nici câl Pe la orele 5 după masă Câpita nul trecu pe la bucătărie și află toată povestea, Ii chemă pe Păvă luţă gi-l certă. — Cum să nu-mi spuj tu mie o vorbă ! Mai gămam pi cu câţiva bani. Asta-i treabă 1? Imediat au fost trimigi do bâeţi la Câmpulung să cumpere făină. Dar ei nu se puteau întoarce decât peste o 2. Căpitanul sAtea trist m se gân- dea fingur în camera lui. Cineva bâtu la ușă — Intră! Un gompodar bucoii- nean, ca de 40 de ari, păi hotă- rât m simplu. Țărânete, — Trâsasă Leziunea! Să trăi Căpitane! Bunţ legiona ul Cocd Bim'on din P nd Midoei, — Bine, răspunde Câpl'anul A veni să iucrezi în tabără? Oxa Simion nu rărpunse, odată, fi- indcă mu pentru asta venise, dar apoi îndrăzni numaidecât, — Nu Câpitane! Nici un țăran nu venise până a- tunei în tabără căci ei nu înțele- geau încă rostul aces munci si le priveau mai deg"abă cu curiozi- tate decât cu drazoste și nici Coca părea că nu înteleve. Căpitanul căzu din nou pe gârduri. — D-ta ești legionar? — Da, am lost a es aţ dar nu m'am dat, Câpi e mion îndrâzni 8 parte: — Mau întreba d-ta ce Zici de c cari l-au impuş triei, pe Duca, îţi ” — 31 d_ta ce le-ai spus? întreabă Căpitanul. — Eu, dă, nu am întebaț: D-iot, 1 D-voastră da eu nu stiu cine teți şi ce plânu'ț, dar pe Căpitanul nostru îl ştiu ce plânuește şi deaceca [si rog. să-mi spuneți, el. ce spune “treaba asta? ai Codreanu? El SI ut! . data bine-Bi,șăatunoi și eu spun că bine- au (GUI 12 Calăule, fundul oenii te mănâncă! Cum adică; dacă ţi-ar da Codreanu poruncă să ne omiori pe noi ai îndrăzni să asculți şi să faci moacte de: om ? i — D-lor le-am: spus — adause Coca — Căpitanul nu are cem- părți cu D-voastră, socot eu, dar vă spun dacă mi-ar spune el, v'aş țăia ca pe niște găini ! o __ Bine, zise zâmbind Căpitanul ridică. de pe scaun. ară Și așa Căpitane. Astănoapte n'am putut dormi toată noaptea. Nu știu ce mă codea la inimă. Ce să fie? mi-am zis eu—Săracul Că- pitanul şi cu camarazii noștri, lu- crează în tabără şi nor avea nicl făină, Eu am un sac cu făimă, hai să-l duc la Rarău m'am gândit. Sindată m'am linistit din inimă. Asta-i am zis eu. Am luat sacul și lam pus pe cal. Am mai luAt nişte barabule si niște ceapă şi-am por- niţ cu noaptemn cap. De asta am venit Căpitane! Căpitanului i se umeziră ochii. — Bine, camarade Coca, foarte bine! Hei, să știi că Dumnezeu te-a trimis. Că nu mai aveam o lingură de făină, Da! Iată, e un semn de la Dumnezeu! Am știut-o eu. Nu se putea să nu ne ajute Dumnezeu. Căpitanul a dat ordin să, înceteze lucrul şi să facem o rugăciune. In seara ace a am luat iar cina, Şi Că- pitanul ne-a spus toată, povestea lui Simion Coca. Nicoleta si Simion Coca, au fost citați pe ordin de zi pe tabără. Și Căpitanul îi ertă pe toţi ceilalț! pentru greșelile lor. Y spune. că Tabăra începu să opul curând avea să fim 60, tt DA toată țara. Bădia Mironovici veni de la Iași, bădia Iasinschi de la Ră- dăuți. Lucrul se făcea în trei Vărți In pădure la tăiat și hăinuit, au comanda bădiei Mironovici. La fa. sonat lemnul, și pe șantier pentru pregătirea temeliei, sub comanda lui bădia Iasinschi., Aci era cel mai greu și: aci stătea aproapa toată ziua și Căpitanul, Programul începea de cum se fă- ALMANAHUL cea ziuă. La sunetul goarnei toată lumea trebuia să fie gata în 10 mu_ nute pe câmpul de instrucţie. Ta băra era dimineața ca un furmear care se o.ânduia, repede în fronţ. Căpitanul era primit cu cântecul Ștefan Vodă. Of țeru] de. zi dădea rapoitul unuia din șefii de Șantiere, iar în lipsa acestuia șefului instruc- ției, Camaradul Butnaru și acesta raporta Căpitanului. „Trăiască Legiunea, să trăești Că_ pitane! Legionarii din tabăra Rarău, cu un efectiv de... sunt gata şi așteaptă ordinele tale“, După asta Căpitanul dădea orqi- nele fluerând şi indicând numai cu. mâna. Il urmărea pe fiecare in pro- gresul făcut, Cel mai important lu- clu, baza educaţiei fizice, era pozi- ţia legionarului, — Poziţia legionarului este pozi- ţia de drepți, spunea Căpitanul. Pentrucă în atitud nea lui sufletea- scă, legionarul este drept, iar acea: stă, atitudine se oglindește în pozi- ţia trupească. Deaceia el stă drept șin fața adversarului șin faţa ca- maradului său şin fața superioru- lui şi a infeciorului, căci nu o face pentru altul, ci pentru a se oglindi în lumină adevărată pe el. Sunt unii care poartă burta îna- inte. Burta săraca! Pentru burtă sunt toate. Ia uitați-vă la ăsta, parca: fi un liberal! Suge burta! Sunt alții cari stau cu picioarele crăcănate parcar fi de 80 de ani. Ia te uită! Ia te uită! Ia uită-te la ăsta, parc'ar fi par, nu cm. Nici așa, Nu trebue să fi yea_ pan ci drept. (Capul, natural dar ve- ghind drept îndinte, drept la duș- man. Privitea, legicnarului străbate zi- durile. Dar ea rămâne limpede, se- nină, In poziția asta, înfipt în pământ ca o stâncă, legionarul stă totuși, n sii CUR gata de marş. Gata e luptă. Poziţia lui t aaa ofensivă | j SID După terminarea educatiei fizice, Care se făcea printi'un program de mișcări esențiale sa făceau exerciţii e trecere peste obstacoie, pe care era oblicată să le tacă toată lu- mea, Terenul și împrejurimile ta- berej erau foarte potrivite pentru ._- CUVA DUE ae ZT aceste exerciţii. Căpitanul pornea inainte peste stânci, făcând salturi de doi, trei metii, peste pâraie, prin mlaștini, prin smizi dese, peste garduri. Noi trebuia să-l urmăm. Nici un obstacol nu se putea ocoli, vebuia trecuţ, — Legionarului nici o piedică nu-i poate sta în cale. El nu cu- noaște decât o singură directe: inainte! Așa ne învață Căpitanul şi verifică imediat. pe teren, dacă sămânța mântuirii a căzuţ în, Su- fetele "noastre pe pămânţ bun. Munca în tabără era foarte gliea. Ea începea de cele mai multe ori, de Papanace Căpitanul însoțit de d. urcă pieptul Rarăului d'mineață la orsle 6. Se intrerupea pentru câteva minute între orele 8 și 9 pentu a lua dejunul. Apoi se lucra până la amiază, cu mici pauze, in care băeţii se răsuflău cu câte un cântec. La amiază se fă- cea o pauză pentru masă. după care urma o oră de odihnă obliga- torie. Și apoi lucrul continua până se întuneca. De multe ori se făceau și echipe de noapte. Ochiul Căpitanu- lui ea necontenit între noi, de- aceia nu numai că nu mergea să tragi chiulul, dar, lucrul. în tabără era o necontenită intrecere, Seara cădeami istoviți, Totuși adesea Că- pitamul începea ședințele de seară, la care ferit-a sfântul să lipsim careva, şi pe care le așteptam ca ziua de Paști. Nimeni nu îndrăznea să spue un cuvânt de revoltă, ţotuși cei slabi se retrăgeau numai decât din pri- mele zile din tabără. Căpitanul tă- cea și-și nota. Oamenii aceştia își păzesc prea mult trupul lei. Cum vor sta ei în fața morţii dacă fug de-o încercare mai ușoară, aceea a muncii? Dar mai e ceva: cine fuge de muncă are un suflet rănit de păcatul mândriei. Munca e cea mai onorabilă luptă. Cine fuse de run- că nu ințelege ce inseamnă onoa- rea. De aceia la o lună de tabără, Că- pitanul a făcut primele gradări. Au fost gradaţi toți aceia cari pe lângă distincţiile ce le-au primit înainte, au dovedit acum tenacitate și pute- re de muncă. In tabără domnea necontenit voia bună. Glumele Căpitanului aruncate printre hârleţe şi cazmale. cântece- le legionare, jocuri improvizate, trânta, alergările. Căpitanul dădea și premii, câte o ulcică de lapte, un măr, pentrucă alte bunătăți nu e- vau, de multe ori lipsind şi acestea. Nu știu de unde l-a adus Dumne- zeu în tabără, pe un moșneag ne- bun. care cutreera Valea Bistriţei cântând. A venit într'o seară chiu- ind cât îl ţinea gura. Cu două pă- lării pe cap cea de deasupra plină de flori, şi când văzu atâta lume la mânăstire se apucă să sară întrun picior strigând : Hop în sus și hop în jos, Joc de frică, bucuros... Hop, hop, hop!... Cum te cheamă, mosule, îi! între- bă Căpitanul: Ilie Pintilie Cu flori în pălărie, Hop, hop, hop!... — Bravo, bravo, moş Ilie. Toată iumea se umplu de bucurie și Căpi- tanul, foarte satisfăcut, îi întinse mâna : — Ei, moș Ilie, rămâi şi dumnea- ALMANAHUL AHUL ta în tabără, să ne ajuţi la lucru, A Aaaa eu am de mărs, da ci- ne sunteţi vo! ? iuța __ Noi suntem legionarii La E ii Căpitanul legionarilor, — Ilie câte ceva. E ati lumea se grăbi să-l Ă se vede lucru sl € Pioneăgulii Î plăcea. treaba ag pentrucă incepu să strige SR îl ţinea gura, hărăţit de fetele din inte ăpitaaanu | ai Va pie craiul Ar moş Ilie Pintilie eși la că, ae Micare, la Căvitan că Jeghionarii nu ţin respectul” unui om „bătrân“, Că el nu mai poate Sta in tabără că el în loc să e „eri ȘI iri atauiă leghionarii î amă la lucru. Aa Se poate! zise zâmbind, Căpi- tanul. Ascultă, moș Ilie, ţi-i dau: în seamă să faci oameni d'm ei, că nici de mine nu prea ascultă. Te fac a- jutor de Căpitan! 3 Moș Ilie Pintilie începu să râdă foarte multumiţ și după ce strigă de câteva ori vivat pentru Căpitan și ajitoruj de Căpitan, se repezi la noi și strigă cu toată energia: — Haptaac! Haptaac ! Căp'tanu, și noi me prăpădeam de râs. — Nu vrea să asculte, domnu Căpitan! : — Bine, da, ce le spui, că nu pri- cepe n'meni ? — Haptaac! I-am explicat Căpi- tanului că vrea să spună „Habt- acht“, adică „drepți“ pe nemţeste. —— Aşal Apăl spune-le „drepți“, Spime românește, Ia ascultați co- ti, „ Sti'gă moșneagul și noi luarăm cu toţii poziția de drepți. — El vezi, pn Ape că pu te as- „ Deaceea, e n'o alci, să ascultați. mă, de pole meu! Bin, moş Ilie, E Bravoo | Vivaat dom'Căpitaaa- a ținut mul tabără Du a ți t multe zile în t'o zi Moş Ilie se prezență Căpitanului Şi-i ceru Dă Zis Căpitanri și întoreân. du-se către nol, aţi auz mă - ret e ajutoruj meu? Bine Moș Ii, L, i cât ţi-ax trebui d-tale? La Dă, (na şi D-voastră! Eu, m bătrân! ST 500 de lei ajunge... deodată, — Dă, atata ajunge, dacă n'a. mai mult, int i me ERORI Căpitanul zâmbind, n'avem. Uite şi eu n'am, luat incă nici o leafă, îs săraci dom- ni ăștia. Dacar avea, ţi-ar da, şi d-tale. i Moș Ilie se făcu nevăzut a doua, zi, Ne-a părut rău tuturor. Dar când era mai greu, când senco- voiau sufletele sub povara, greută- ților, Moş Ilie eșia ca din senin, chiuind şi aducând sacul cu bucurii în tabără. Moş Ile sa dus şi e] acum doi ani, cu sacul lui, pe l:mea, cealaltă, ltoţ atunci când se prăpădise să- mânța, bucuriilor din țara asta, Pe la mijlocul verii au început să vie vizitatori. Foarte puţini veneau pentru tabără, Cei mai mulți veneau pentru a vizita sch tul Rarău, Se o. preau și pe la tabără, se uitau cu- rioşi de la distanță. Imi amintese de nişte cucoane. de la, Bucureşti, car' find în vlegiatură Ja Doina, au făcut sub conducerea unei colege a mea o excursie la Rarău. [ioam._ nele erau foarte îngrijate de soarta noastră a celor ce-am fost atrași pe drumul acesta „8reşit” în loc să ne ținem de carte, $ — Bine doamnă, dar am terminat școala, sunt profesor. — Cu atât mai rău, în loc să vă ţineţi da educația copiilor vă ţineţi de prostii. Dacă-l voi vedea pe Co- dreanu i-o voi spune în față, In sfârșit cu toate argumentele mele discuția se aprindea. Vedeam că nu o vol scoate cu bine la capăt, După ce le-am arătat mai mult în silă ce storțări imense au depus bă- eţii de aici, doamnele se mai liniști- seră, dar discuția, începu pe altă temă, — Cea mai mare greşeală pe care 0 face Conreanu e că îndepărtează tineretul dela ocupațiile lui firești. — Ba dimpotrivă Doamnă, Căpi- tanul cere, fiecăruia să-şi facă mai întâi datoria în slujbă sau în ocu- pația în care se găsește și numai în timpul liber să se ocupe de treburile legionare; Noi suntem aci în vacan- Pe PT, CUR ță și nimeni nu ne poate opri să ne-o întrebuințăm cum vrem, La, iarnă ne vom duce fiecare la trebu- d iama dt Mă n timpul a trece Căpitanul eu îl salut. să = — Cine e domnul acesta, mă în- Al atunci doamnele dela, Bucu- — E Căpitanul! — Val. am vrea să vorbim şi nel cu el? — Nu.se poate. doamnă, căci a- cum merge la biserică, Dar doamnele mele fără zăbavă îl acostară pe Căpitan, — Căpitane, am vrea, să dăm şi In timpul construcției noi un ajutor ! Nu mai ințelegeam nimic. Le-am! prezentat Căpitanulul, — Bine, vă mulțumesc, Macrine condu doamnele, — Putem să facem și noi cusă- turi, lucruri de casă și să le aducem la anul viitor. — Bine, zise Căpitanul zâmbind și intrând în biserică, Și așa în fiecare zi frontul adver- „sarilor se topea în fața Căpitanului, Dumineca venea: tot mai multă lu- me la schit și jandarmii se arătară și el într'o Duminecă. Pe urmă erau mereu nelipsiți. d Agenți de toate felurile veneau să iscodească, Intr'o zi Căpitanul veni pe șantier cu părintele Cuculetu coma, încetarea iucrulul, sI îti — Cântăreţii la mine! Ia ascul- taţi alei, părintele a compus un cântec extraordinar, . După jumătate de oră s'a cântat pentru prima dată Cântecul Rarău- lui în tabără; Urlă dușmanii în cărare Și-și arată rânjind colții Noi pășim, păşim cu nepăsare Și voloşi, voioşi în fața morţii. In fața șantierului era o cărare pe care se opreau toți gură cască, ŞI Cej ce nu indrăzneau să se aprople de noi. Cântecu] parcă era făcut pentru ei, Primele valuri ale dușmăniei în- cepeau să rânjească colții. Replica noastră, legionară, a veniţ și ea din primul moment, Seara ne adunam la o masă din curtea schitului unde se țineau şe- dințe'e. Iată câteva din subiectele discutate: Ce drum va avea de străbătut un legionar în viața sa legiona-ă? Care e deosebirea între leg'onar și politician. La care Căpitanul a Spus numai atât: vedeţi bradu] ăsta, verde şi spinul ăsta uscat? Legio- narul e ca b adul, șin viaţă e fru- mos şi după moarte e folositor, Po- liticianul e ca spinul Șin viață după moarte nu aduce decât pagu- be şi urâciune. Despre trădare, Căpitanul a ter- minat astfel: Așa înțeleg să lupt eu. Sar putea ca întrun moment dat să nu fiu înțeles. Sunt oameni! cari n'au răbdare să stea pe o anu- mită linie, atâta cât cer eu, aceia e mai bine să plece din timp. Nam înţeles ce voia să ne spule decât peste două luni când am aflat și noi de trădarea ce se punea la, cale. ) Intr'o seară Căpitanul ne-a, pove= stit toate peripețiile prin care a tre- cut însoţit de Victor Silaghi, în iar- na lui 1934. Altădată ne-a vorbiţ despre rela- ţille cu cuziștii și cu Goga, Pe lângă ședințe se făceau tot seara şi teme de luptă. Așa, într'o noapte am „cucerit“ Rarăul, După aceia ne-am întors în tabără pe deadreptul, prin pădure, ş 214 : ALMANAH Ul, „Dar: pe Wneă toate acestea Că- pitanul căuta momente mari, cari să rămâie întipărite pentru totdea- una în suflete. Voi vorbi numai ide! două. « "Căpitanw . transformase . tabăra Rarău întrun sanctuar imens, . în care fiecare colț își avea măreţia lui. Spre miazănoapte își ridicau fruntea Pietrele Doamnei. Tot mun- tele acesta băeții au şi nceput a-l numi Muntele Căpitanului. In spre apus masivul păduros, Căpitanul l'a botezat cota Ion Caranica, spre. râ- săriţ masivul îhalt a fost botezat cota Nicolae Constantinescu, iar stânca de lângă el cota Doru Bel- mace. In fund la miazăzi se pierde în zări Pietrosul, Căpitanul Va bote- zat cota Sterie Ciumetti. Era într'o zi senină de August. Căpitanul a dispus ca în după amia- za aceia să se înceteze lucrul. - Ordinul era: toată lumea afară de cei bolnavi — să se prezinte in curtea schitului, desculți și cu ca- pul gol. Sa prezentat și Căpitanul la, fel. Căpitanul porni în frunte în pas a- lergăltor iar noi după el. Am cobo- rât în valea Chirilului, unde ni Sa spus că. vom urca p2 cota Nico'ae Constantinescu. Am pornit încet printre smizi și apoi urcând cu bâ- gare de seamă panta prăpăstioasă, ne strângem grămadă în jurul Că_ pitanului care cerceta dacă) suntem toți şi apoi urcam din nou înșrați pieziș pe coastă să nu cadă pietre peste cei din vale Căpitanul ne spunea cum a învățat singur alpl- aismul, ce regule trebue să ţii, prin ce primejdii a trecut şi câte altele. gips he APIALei) că dn țara noas- ră nu se poate face alpini P 7 te io A-e italia „Am ajuns pe munte si băeţii s' împrăștiat, o parte, prin dr, Căpitanu) s'a, așezat jos în' iarbă și o parte din noi am rămas pe lân. gă el. A inceput să ne povestească despre Nicadori, De mândria Mişcă- rii Legionare, că a putut creia astfel de'oameni, _—— Este imposibil să iuli Chiar dacă n'am e A ie ! i: „cu a A BL Mal până azi, Mișcarea va intra în :storie. In sufletele noa- ste pătea dor de înfrățire cu ceru! şi pământul. i ) -După o vreme cineva a intrebat: Cum va fi biruința legionară, Căpi- tanc? Căpitanul sa ultat la noi s'a gândit o clipă, sa. limpezit la faţă, cehii isa luminat de ceva dum- nezeesc și astfel ne-a spus:.! _— Voi încerca prin toate puterile noastre pământești să duc Mișcarea la biruință. Iar dacă -voi vedea -că puterile răului sunt prea mari, că sforțările noastre pământești sunt zădarnice, atunci eu ş. cu o echipă din cei mai buni legionari vom cău- ta să murim. Prilejul acesta ne. es- te dat de dușmanii noștri, oricând. Eu voi alege însă, clipa cea mai po- trivită... Ochii noștri înotau în lacrimi, Căpitanul observându-ne continuă, după câteva clipe: — Să nu vă îngrijiţi atunci de loc. Pentrucă din jertfa noastră va creş- te a altă Miscare de zece ori mai puternică. Dacă nu îndată peste cinci, peste zece sau douăzeci de ani. Se vor găsi alți conducători. Es- te imposibil ca un neam capabil să aibă astfel de elemente să nu-și gă- sească, în decurs de două zeci de ani un conducător adevărat. Drep'i! Strigă Căpitanul. Am să- rit cu toţii în picioare. Și pomind peste cota Doru Belimace am co- borit. Soarele sta gata să apună. Mă gândeam la cuvintele Căpitanului și mi-am zis: Da, totuși ce este sortiţ să fie veşnic poate să apună dar nu poate muri niciodată, Decuseară ni Sa spus că pâlcuri de jandarmi au înconjurat tabăra și că sar putea ca în noaptea asta să dăm o luptă. Deci fiecare să se pregătească, de moarte. S'a declarat starea de alarmă. Toate uneltele ce le aveam în tabără au fost puse în- tun singur. loc: ; — Când va suna goarna, să fiți cu toții la unelte. Acum toată ia doarme obligator. După miezul nop- ţii, Căpitanul a trecut pe lângă noi prin pod. Toţi dormeau buștean. La patru și jumătate sună goarna. Cred căn trei minute toată lumea era orânduită cu uneltelen mână în curtea schitului. Fulgerător am fost împărțiți în trei echipe, cari, NP ae CUVANTUL ENE pe trei drumuri diferite au pornit in pas alergător spre valea Chiriluilul. Nu ştiu cum s'a făcut că ne-am în- tâlnit cu toţii în aceiaș clipă şin a- celaș loc în vale venind din trei părți, — Inamicul e dincolo de B'strița, spune Căpitanul. Pornim mai de- parte într'acolo. O pâclă deasă străjuia valea. Când incepu să se vadă de ziuă e- ram pe malul Bistriţei. — Cine vrea trece prin apă, cine nu poate inota va, trece cu luntrea. Și Căpitanul intră în apă înfruntând valurile până la pept ale Bistriţei. Foarte puţini s'au încumetat să pă- şească după el. Dincolo de mal, am aflat despre ce e vorba: — A fost bine, — acum vom ur- ca pe P'etrosul. — Unde-s cuucile? Au apărut 7 cruci, făcute din pari de brad uscat. Una din ele, inaltă de 4 metri și grea, pentru Sterie Ciumetti. Celelalte pentru ceilalţi legionari căzuți în prigoana din 1933-34. Ne-am înșraţ de-a lungul dru- mușorului ce urcă pe coasta Pietro- sului, Din vreme în vreme ne schim- bam crucile. Când am ajuns la ju- mătatea, coastei erau orele 9. Dede- subtul nostru nori de ceaţă se riâi- cau de pe valea Bistriţei, Deasupra era senin și nu vedeam decât piscuri de munţi crescând dintr'o mare fu- rioasă. Pe la orele 10 am făcut un popas. Ne-am întins jos cu capul la vale și imediat ne-am simțit în- tremaţi. La orele 11 eram pe vârful Pietrosului. Și acum văd imaginea Căpitanu- lui ducând crucea lui Sterie Ciu- metui. Obosit urca înceţ s' cu greu- tate muntele ca un nou Christos pe o nouă Go'gotă. Sus am fixat crucile în stâncă, a- po! s'a oficiat un serviciu divin du- pă care am cântat Imnul Legiona- rilor căzuți şi câteva cântece. Nu a vorbit nimeni. Aceasta a fost sărbă- toarea celor căzuți pentru Legiune. La plecare, Căpitanul privind de- parte. parcă alte vremi, a zis: — Ei au ajuns să fie deplini. Not numai visăm la deplinătate... * Tabăra Rarău a durat două luni. Cei ce-am trăit acolo ne despăr- țeam de Căpitan cu inima frântă. Legături mai mult decât sufleteşti se legaseră între noi. Ne-am coboriț dn munţi cu woin- ţa Căpitanului de a învinge cu orice preț. Această voință, de cremene nu se putea, să nu învingă. In genunchi, Căpitanul ia parte la sfințirea casei Rarău ie seaaaaatat4ttttt iati aaeeeaeeeereteeetatettetetetesea POPPO ae piei 2 a at Patti Lil TREI STROFE pentru LENICA BRANGA lubită fată lângă pian Cu ochii înecați în ape- Le amurgite lin cotidian Pe zări de oglinzi şi pe clape Eram o gamă de visuri moi Cântecul în trup ferecat Cineva cânta în amândoi Aurora noastră pe'nserat. Spre ulițele coborând _cirezi, Suindu-și volbura de colburi, i Doar un plâns prelins puteai să vezi Brusc ascuns în graba acelei guri. Mărturie de joc vinovat Lacrima curată de atunci, Semn ceresc că nu mai suntem prunci, Străvedea întâiul tău păcat. La sfârșit de vară luminată Din despărțiri pe care nu le-am dorit Firea făuri o matinată Sur suspinată soarelui zorit. Spre sud sburau batiste de cocori Cu mirosul de brumărel în cioc, Copii visatu-ne-am de atâtea ori. Călătorind cu ele la un loc. NI lar mă poartă pașii vremii prin odăi... Văd pâclele toamnei după ani apuși. Astăzi caut fosforul din ochii tăi Dar apare moartea coșcovită'n uși. LAE LUPU amana nana nana 93333043303383523333083 53332003301aa3atataasă eat tttteeeeeeteteteeeeereeeeeteteeeeeeerea tetetette earattit no... sa anaasi sea Doi Dau a iii bi cai ai CUVANTUL iii e pai in toamna anului 1937. inesc 4 ani rea, liberală, şi ocoale i arm d Tătănăscu, In cul.se se lucrează Ja formarea unui guvern naţional-ță- rânist, Nu se reuşeşte, La 14 Noem. vrie guvernul Tătărăscu demis.0- nează, In cursul aceleiaşi z'le d. Tă- tăvăscu este însărcinat cu formarea noului guvern. Guvernul este for_ maţ tot de d. Gh. Tătărăscu la 17 Noemvrie, având ca ministru de in- terne pe d. Richard Franasov'ci, In țară mare fieibere. Ca întotdeauna. şi de astă dată soluția crzei poli. tice este dată impotriva sentimen_ tului țării, Faptul polit:e dominant: armistițiul electoral al part dului „Totul pentru țară“ cu partidul d-lui Iul.u Maniu căluia i se adaugă partidul d-lui Gh. Brătianu. Se fac alegeri 12 20 Decembrie. Ul. timele alegeri palamentare în ulti- mul regim „democrat“, din Româ- niz Mare, Datorită armistiţiului e- lectoral, guvernul Tătărăscu nu poate să_și asizure majorități par- lamentare. Rezultatele se anun'ă uluitoare. Presimţ ndu-le, Căpitanul declară la sed'u, că ar fi de dorit ca guver- nuj Tătărăscu să ia prima eleelo- rală, pentru ca Mișcarea Leg'onară să poată câștiga timp pentru a se pregăti în vederea guvernării care se 2propia și care insemna râsUr- criz dir demo.liberale, prin imstaurarea regimului legionar. Sfârşitul lui Decembrie. Pentru oară în istoria politică a RO- mâniei contimporane, guvernul nu „Cred că nu este lui, Totdeauna, m! suferință mai mare pentru t Ă îi andrie și onoare. decât dezarmarea și apoi umilirea ru ni papa 7 e mult mai dulce decât aceasta“. de ȘTEFAN IONESCU reușește să ia nici 40% din totalita_ tea. voturilor exprimate, după cum rec'ama legea electorală şi deci nu poate forma majorități parlamen. tare, Naţional. țărâniștii ating 600 de mii voturi (cifră obișnuită), iar partidul „Totul pentru 'Ţară“, nu mără mai mult de 520.000 de voturi, ceea ce consiitua un fapt unic în analele noastre politice dat fiindcă, M şcarea Legionară a avuţ de luptat cu adversilatea indârjită a tuturor oamenilor regimului demo-parla- mentar, Ar urma să intre în Cameră ce! putin 62 deputaţi legionrri. Cu. mentul popular este în creştere; în continuă, creştere, pentru Mișcarea Legionară si pentru noul duh pe care-l aducea în viaţa publică a țări; depravată şi murdărită de des. mălul demcer=ției. Criza politică, rămâne nedeslega!ă, Ex_regele nu-i dă o interpretare justă, Opune Miş. cării Legionare un guvern Goga cu un ministru de încredere: Armand Călinescu, Se iau primele măsuri cu caracter antisemit. Sunt suprimate foile ovrecşti din Sărindar. , In car- tea neamului sa întors o pagină peste care nu se va pwiea, trece”, — declară Octavian Goga în ajunul anului 1938, într'o cuvântare radio- difuzată. Ex.regele dă interview-uri cu caracter antisemit presei engleze şi emericane, La Geneva, d. Istrate Micescu ministru de externe. obțu- ne amânarea discutării problemei evreeşti. In țară încasările Statului se fac în mod normal, In genere ll- niște. Ici și colo. neînsemnate €X- cese ale cuziştilor. Ciocn'ri cu legi0- narii, un luptător care C. Z.C. . E ALMANAHYL CBE INAHUL epătese noi alegeri. Toată A ie polit că este înfrico- şată de perspectivele unei revol.iţi legionare, care ar wma să se pro- ducă, fără vărsare de sânge, pe ca- lea, legaiă a alegerilor. Se încearcă Ş liste.or legionare. EX re- e în aiig i Octavian Goga ăpitanul. Pre- rii, legionarii se vor retrage dn a- ceste alegeri. Ințelegerea, este per- fectată în casa d-lui Ion Gigârtu, de față fiind și d. general Ion An- tonescu, pe atunce. ministru al Apă- rării Naţionale. In aceleaşi zile cu- lisele Palatului lucra.| prin Armand Călinescu cu masmeria şi udais- mul democraţiei internaționale, re- prezentate plin d-nii Andre Thie. “xy ministrul Franței şi Sir Reginald Hoare, mn strul Angliei. Suntem în primele zile ale lunei Februarie 1938. Octavian Goga sim- te complotul organizat de Armand Călinescu. Cere audiență specială la Palat. 1 se refuză, răspunzân- du. -se că va fi primiţ în audiență de lucru în ziua de 10 Februarie. Se prezintă la Palat. Este primit de ex rege, foarte rece. Intreabă pe fost n rege dacă mai crede 0- portună audiența de lucru din acea zi. I se răspunde afirmat. Octa- vam Goga face un expozeu asuvra „ situației politice şi economice a Ro- mâniei. Este ascultat cu nervozi- „tate. Când încearcă să vorbească „despre politica internă şi de înţele. gerea la care a aj.ns cu Căpitanul, i se reproşează că nu trebuia să vorbească cu el. Goga precizează că a avut un mandat. 1 se replică: trebuia să fie reinoit, I se prezin- tă un dosar în legătură, cu situaţa „imternă. Ex regele îi atrage atenţia că afirmaţiile lui snt în contrazi- cere cu documentele prezentate de m mistrul lui de interme (Armand „Câlinescu), prin came se constaţă în „mai multe puncte din ţară asitaţii si dezordini. Goga răspunde că Ar- mand Călinescu nu este m'nistr-l lui de inteme și că documente'e , Prezentate” sunt fără importanţă, ; Ex regele îi declară, patetic că pen- iz „a Salva țara“, este decis să, erei un guvern de mântuire RI onală, cu participarea tub:mor Pa foştilor prim miniștri, ca m'miștri fără portofoliu, sub preşedinţia Patriarhulu Miron. Cere și colabo- rarea lui. Goga refuză, sub motiv că dacă este credincios Dinastei, nu poate să-și calce credințe. lui. Audienţa ia sfârşit. La Preşedinţie sunt convocați imediat toți m niş- trii în consiliu, în care Goga a. nunţă demisia guvernului și apoi rostește un discurs în care preve- dea. destrămarea ţării. La Palat, sunt primiţi rând pe rând toţi foștii prim miniștri. Toţi în afară de Iuliu Maniu, acceptă soluția regală. In aceiași seară gu- vernul Goga demisionează. Guver_ nuj Patriarhului Mron, având ca minstmu de interne tot pe Armand Călmescu, dep-he jurământul în cursul nopții. Se încheie un capitol din storia politică a Rmân'ei, scris sub sem- nul unei democraţii art ficioas2. In- cepe dictatura urii și a ticăloșiei, a umui estrepat al soartei, care va însemna prăb Sirea unui rege și mutilarea țării. In cercurile politice și în presă mare ag taţie. Alfred Hefter decla- ră în redactia ziarului său ;„Le Mo- ment“ că Patr'arhu! Miron este în capul lui Corneliu Codreanu. Ziarul „Curentul“ cere din sugestie con- struirea uncr cazemate pentru exi- lavea oamenilor noştri politici (a- dică a legionarilor) în Insula Șer- pilor. E un mare reprrtaj pe o pa- gină, în care sunt arătaț, în foto_ grafii sugestive şi desgustătoare, chiar șerpii insulei, cum se tolănesc în soarele livd a! stâncelor moarte de pe insula insal-bră. Incepe ti- ranita... Ds'a 10 Februarie 1938 până le 24 Februarie se redartează noua constituție. La 28 Februarie po- porul rcmâm este chemat să 0 vo- teze. Se regizează un adevărat p'e- bise't na/ional. Qunsi_unanimitatea adeziunilor e p'ăsmuită în. secţiile de votare. Până în noavtea de 16- 17 Apri''e se contin''ă, lupta pentru distrucerea radirală, a partidele. Căpitanul auto-dizolvă, partidul 'To- tul pentnu "Țară. Comerţuy le onar, care incevuse sub auspicii atât de fericite este înăbușt Sunt închise restaurante, mari hoteluri, cămine studențești. Naţia este declarată în stare de arest. Șeful Mișcării Le- —————— CUVÂNTUL. Procesul Duca — 1934. In timpul unei şedinţe: în primul plan Căpi- tanul ţinând de braţ pe Generalul Zizi Cantacuzino gionare este sfătuiţ să plece Ja Ro- ma sau la Berlin pentru a-și salva viaţa. Pentru un moment acceptă. Iși scoate chiar pașaport şi anunţă printr'o circulară că va pleca la Roma. Dar se răsgândeşte: nu vrea să-şi lase legionarii singuri, hâr. țuiţi, schingiuiți, întemnițați, uc și. E] nu este ca acei boeri pe care-i cunoaște mult s buciumata noastră istorie cari cu bani străini făceau agitaţii politice în țară, împotriva Domnului din Moldova sau Munte- nia. Preferă să rămână aici. Cu le- gionarii; lângă ei. is: i In noaptea de 16—17 Aprilie Că- pitamul este arestat sub un motiv oarecare, servit, prompt de „Aposto- lul neamului”, care devenise instru- mentul docil al tutuior ticăloșiilor lui Armand Călinescu; comandanții Jegionari, cu sutele, legionarii Cu —— „Va veni o vre neam locu său înain zf £ nal, „Invierea din morţi“, blim. către care se poate în n aie Ep Se E a Ma AT ARDE me când toate area ura pân pere: ii şi ți regii şi împărații lor. Ava ec a paa mmriii Și A Dia ră Dumnezeu. Acest mo este ţelui cel mai înalţ şi cel mai su- ălța un neam“. miile sunt arestaţi şi trimiși in lagă- re, la mănăstiri, în temnițe, pretu- tindeni departe de lumea româ- nească, Ziarele „Cuvântul” şi „Buna Ve- stire” sunt suputimate. Redactorii lor sunt ostracizaţi; ori prin arest, ori prin interzicerea de a mai fi primiți în. vre-o redacție. Incepe prigoana cea mare, cu vâ- năltoarea după legionari, cu temni- ţa, cu schingiurile, cu moartea, Iar dincolo de zidurile palatului tron „Marele nostru Rege” ca un senior medieval care ştia că aue un Sev ascultător, un vătaf de moşie care pentru a face „plăcerea, stăpânului este gata la orice. 3 La 18 Maiu, începe procesul Că- pitanului. Prozes dramatic, I se contestă tot. Ziarele publică pagini tă E pole seo pie e ântului vor în- d fiecare ment C. Z. C. — a — Mini- acte falsificate la intzezi £V aterne, pe iela aibe mnal ordinar, 4 - LU reale pe toate paginile, 0 toate coloanele. 1 Se contestă per > tatea; i se strigă că este ti nemților, dela care ar an a cer per e sir per lovi- Ţ in n 1 Pret, a unei evoluţii sângle- roase, Nu i se permite să se apere. Veteranii vieţii noastre publice stau în umbră, satistăcuţi de opera de rectificare a destinului neamului pe care o realizează o dictatură tira- nică a Infirmului. Iar dușmanii Miș- cării aplaudă activismul regalității noastre. E un spectacol de degradare mo- rală a unui neam, Cum nu se cu- noaște în istorie, La 28 Maiu în noaptea sentinţei cae avea să trimită — sub forma condzmnări de 10 ani — în ce- lula morții pe Căpitan, 1 se dă și lui cuvântul. A vorbit puţin, înche nd că justiţia militară are în mâinile sale nu viața lui pe care o dă bucu- ros, ci onoarea neamului şi viitorul tineretului român. A doua zi Căpitanul ia drumul oc- nei, iar viața politică a ţării se a- din ce în Ce în confuzie, în prăpastie, La 20 Iunke, sunt condamnaţi cu pedepse între 7 şi 10 ani ca anti monarhici, grupul Inginer G. Clime, forma; din 19 comandanți legionari. In timpul procesului legionarii co- mandanţi au o attudine dârză, e- xemplară, Șiiu că merg la moarte, dar o preferă decât să facă un act de lichelism. Este numai o excepție, Fără importanță. e me e de legionarii e oană f Germania a ug în Incepe acţiunea de lichel'zare a conştiinţei românești şi de pustiire a sufletului neamului, In aceste zile survine şi moartea lui Octavian Go- ga, care dela 10 Februarie iși poar- „tă, can anii tinereţii de luptă pen- „tru Ardeal, durerea mută a unei n de Maat nu o mai te da. După n timp moar Tris. tețe româneases 4 Acum dictatura, Infirzaului este 1a, PP) ALMANAHUL largul ei. Iși plimbă ochiu sting dela Intecne la Educaţia Naţională şi la Apărarea Naţ.onală — unge este chemat să Jacă ordine. Adică să distrugă pe legionari și spiritul Mișcării. La instalarea lui ca ad-in- terim la min'sterul Educaţiei Na. ționale declară că acțiunea impotri. va Mişcării Legionare constitue sal- varea României, pentru că această Mişcare este formată din câteva mii de degeneraţi, de sitilitici, de ftizici,, Cinismul Infirmului nu cunoștea, margini. Inti'o constătuire int mă ține să declare că dacă va fi nevoie va impuşca pe toţi legionarii. Fără deosebire, Ori ei, ori el, Ne aflăm in preajma vizitei otici- ale a ex-regelui la Londra şi Pais şi a întrevederii dela Berchtesgaden, se fac mari pregătiri pentru vizi- ta oficală la Londra. Opinia româ. nească nu înțelege costul acestei vi- zite în capitala Angliei, într'un mo- ment politic în care acțiunea inter- națională a Germaniei este, pretu- tndeni, biruitoare. După Anschluss (15 Martie 1938),—la 15 Septembrie, regiunea sudeţilor, Sudetenland, este anexată Ga'maniei. Cehoslovacia, es:e în descompunere. Mica Inţele- genrz nu mai există, Tot sistemul ju- ridice internaț onal ţesut de diplo- maţia Parisului şi Londrei se des- face. In acest moment politie Româ- nia duce o politică de apropiere de Anglia ! La Londra ex-regele este foarte bine pr.miţ, Vizita durează câteva, zile, cu mari promisiuni de natură economică pe cari ni le fac englezii și cu multe, multe milioane cheltu- iie pe piața londoneză. Dela Londra ex-regele se duce la Paris unde, nu este primit în vizită oficială, ci ca un vechiu prieten. Are întreveden cu conducătorii Franței. La înapo- jerea în țară prin intermediul Şe- fului Case! de Hohenzollern-Sigma- tingen se aranjează la Berchtesga- den, o întrevedere cu Fihrer-ul. Ne fiind vorba, de o întrevedere oficială, pentru a fi satisfăcut protocolul, Fihrerul invită la un dejun pe ex- egele și sulta sa, dat find că era în trecere prin Germania, La Lon- dra şi Paris mare emoție în cercu- Căpitanul şi lon Moţa în mijlocul Prăţiilor de Cruce rile politice. La Bucureşti, la fel. A- genţii democraţiei intră în acţiune. In ţară frământarea legionară este în continuă creştere. In Buco- vina şi Transilvania, se semnalează câteva acțuni protestatare, Se svoneșe că va fi împușcat Căpitanul. Nimeni nu crede. Numai el, de acolo din celulă, face un călduros apel că- tre legionari, să nu mai întreprindă, nici-o acțiune, pentru că este în joc viața tuturor comandanților cari sunt în lagăre. La Cluj, se incearcă un atentat împotriva rectorului $te- fănescu Goangă. In aceiaș zi 30 No- embrie, ex-regele îşi face intrarea în Bucureşti. Tot atunci se dă publicităţii ur- mătorul comunicat: „Intrucât generaluj Antonescu Ion prin acte oficiale a depășit cadrul „Să mergem în angajament pe care l-am luati PL A IOAN PI Sena E d Is BO ainte spre îndeplinirea sfântului şi cumplitului ruitori! Sunt singurele porți pe care atribuţiunilor sale legale, man'fes- tând atitudini cu caracler politie neingăduit, i s'a luat comanda Cor- pului III Armată, pe ziua de 29 No- embrie“, Generalul odaţă înlăturat, nemer- nicii s'au simţit la largul lor. Și în ziua de 1 Decemvrie 1938, se putea ceti în ziare următorul; COMUNICAT „In noaptea de 29—30 Noemyrie a c., sa făcut un transfer de con- damnați dela închisoarea R.-Sărab la București-Jilava. In dreptul pă- durii ce corespunde km. 30 de pe g0- seaua Ploești—București, pe la ora 5, automobilele au fost atacate cu împușcături de necunoscuţi cari au dispărut și în acel moment transfe- rații profitând de faptul că trans- murim în luptă, sau ieşim bl. AA ni je deschide viitorul”. Ion 1. Moţa ALMANA ET ek n automobile Bre Berti Em det Și pe i ă, deasă, L noapte cu o, 9eaţă andu-se ce Nei din PiiSţie de a dispare în Pie 'je- Stă normă, după somațiuni e gale, au făcut uz de Dati “Au fost împușcați: PN că 1) Corneliu Codreni, n'că și 6 zece ani muncă Si ti cu nat A, “ăicţie; 2) Constantinesei ani intere “Caranica Ion; 4) Belima pildă auorii asasinatului COMIS ce Doru, 1. G. Duca condamnaţi asupra lui „că iață; 5) Cara- la muncă, silnică pe Văii if. 1) tânase Ion; 6) Bozântan a0Ă 2 reă Ștefan; 8) Pele Ioan; 9) Sta- th Loan; 10) Atanasiu Ion; 11) ȘI tat Gavrilă; 12) Vlad Radu, autori! asasinatului comis Up ra lui Mihail Stelescu, condamnaţi la muncă silnică pe viață; (13) Geor- gescu Ștefan; 14) Trandafir Joan, condamnați la câte 10 ani muncă silnică pentru asasinat asupra lui PI pci e Ri tul militar al Corpu- Jui II Armată, pe teritoriul căruia s'a întâmplat cazul, ca și Parchetul Civil, fiind înstințate au venit la fața locului și au constataț: în mod oficial moartea celor numiţi mai sus de către medic, prin înche ere de proces-verbal. A autorizat înmormântarea cada- vrelor, rămânând mai departe in cercetarea cazului, Comandantul milita», după propu- nerea Parchetului si pentru mou- ve de ordine publică. a aprobat ca înmormântarea să se facă la Sub- centrul Militar Jilava, fapt ce sa executat în dimineața zilei de 30 Noemvrie a. c. prin îngrijirea iîn- chisoarei Miltare Jilava“. "Țara este înmărmurită. O emoție uriașă brăzdează suflelu românesc. Fisericile sunt pline până la refuz. Iumea, se roagă. Victor Iamandi pe "atunci m nistru al Cultelor interzi- “ce preoţilor de a mai pomeni nume- le de Corneliu... Căpitanul Mișcării Legionare „moare ca un erou, Numele lui intră să în legendă. Ticăloasa și mârșayvă, „crimă, de care avea să se răspundă, în fata istoriei și a oamenilor se consumase. 'Doţi veteranii politiei cari cu neputinţa lor bătrână si cu prestigiul lor apus au givat fa Jui Armand Călinescu și a lui V'etou- Iamandi — puteau fi satistfăcuţi, Urmează 0 liniște de motmânt, Dictatura Intirmului continuă, Foate face ce vrea. Istoria politică a acestor zile pătate de sânge, va avea să explice cum se poate con cepe această, ticăloşie tocmai în ziua când ex-regele venea la București după ce avusese o lungă întrevedere cu Fuehrerul Germaniei. Presa germană şi italiamă e fumi_ oasă. Se spun cuvinte grele ln adresa tuttumor conducătorilor României. La radio Berlin se afirmă că Româiiia şi-a ucis viitorul. O notă ofic'oasă germană publicată cu mult mai târ_ ziu, afirmă că dacă Germania nu a reacţionat atunci, imediat. a fost pentrucă era foarte mult angajată în acţiuni externe. Din acest momenţ Germania își fixează atitudinea fală de România. Fără a se interesa în vreun fel de țara nozstră caută numai să-și sa_ tisfacă interesele. Diplomaţia ger mană lucrează cu România ofi_ cială, Oricare ar fi ea. Germania stie că mu mai poate avea acum în țara noastră un bastion avansat împotriva bolșevismului. Este indi_ ferentă. Ea ai fi vrut o Românie să. nătoasă și tare — adică o Românie legionară. Oamenii şi ticăloşia din ei, au vrut altfel. Acum trebue să incepem să suferim, Având o clasă politică quasi-inexistentă, îMpuș- când pe Căpitan, ținând în lagăre pe legionari, pe care îi ameninţă cu moartea dacă nu dau declaraţii de supumere — Aimand Călinescu şi Victor Iamandi erau stăpânii ţării. La două zile după crima odioasă este înființat, printrum decret Frontul Reneșterii Naţionale. Se intiloduc uniforme și se promovează lichelismul. Se fac alegeri, se im- provizează un parlament corpora- tiv, senatorii sunt numiți de ex-rege sau aleși din. ondinul Tmfiaimului, In Italia, şi Germania apare in tradu- cere cartea lui Corneliu |Codreanu: „Pentru Legionani“, Fuaţii 'Tha- raud care au făcut o mare anchetă politică în România publică o carte despre Mișcarea legionară, Necoh- cludentă, şi. superficială, | opera maree ez > me pere re a CUVÂNTUL Suntem în piimăvara anului 1939. Politica oficială a României tot iudaizantă şi democrată a ră. mas. Armand Călinescu se pretinde dictator şi naţionalist şi acordă in_ lerview-ulj presei ovreeşte din Franța, Brusc în Martie mobilizăm la, Vest, Suntem ameninţaţi de un a_ tac maghiar. Se încheie un acord e- conomic cu Germania, Ceeace am fi putut face acum 2—3 ani cu bună înțelegere şi prietenie, Germania luându-și anumite garanţii politice, facem azi îm împrejurări excepţio- nal de grele. Păcat că nu mai tră- ește Octavian Goga și păcat că pro- fesorul Nae Ionescu nu poate vorbi. La 15 Martie dispare Cehoslova- cia, Dplomaţia Axei domină Euro- pa. România oficială, tot nu îmţele- ge nimic. Cu prilejul incheerlii acordului eco_ nomic româno-glerman, d. V. V. Ti- lea, comunică la Londra că d. Walh- tat, șeful delegației germane a dai um wiitimatum României. Mare emo- ție în cercurile politice londoneze. Chamberlain în Camera Comunelo” şi Lordul Halifax în Camera Lorzi- lor ne oferă garanţiile Angliei care, în caz că vom fi atacați ne va aju- da cât îi va sta, în putință. Faptul se produce la 13 Aprilie. După o zi eceleas garanţii — pe care nu le ce- vusem! — ne sunț oferite şi de Franţa, : Ammamd Călinescu mulțumește ple- cat Londrei si Parisului. Toată atenția publică este confis- cată de pregătirile de război ale Burepei și de primejdiile cani pot veni din afară contra României. Sar părea că am uitat totul. Când deodată în ziua de Joi 2 Septembnie la orele 2 după amiază o voce emoționată, dar suficient de bine stăpânită, anunță dela postul de'radio că, . Armand "Călinescu, prl- mul ministru al României a fost n să te A N n a DAR De pe sI 223 executat, de un grup de legionani”, ție covârșitoare. Propaganda engleză și franceză, afirmă că a fost executaţ, de un plan. pus la cale de Gestapo; alții afirmă, că atentatul organizat, la Ploești au fi fost deter_ minat de Intelligence Service, In țară e liniște, Călăul își pri_ mise pedeapsa, m cercurile oficiale mare îngrijorare, Suntem îm zile!e dezastrului polo- nez când refugiații din fostul stat polon, sunt cu miile, veniţi să se bu- cure de ospitalitatea românească, Executarea lui Armand Călinescu Sa, făcut la, Cotroceni. Pe urmă, le- gionarii Sau dus în str. Berthelot, la postul de radio, de unde, prin forță, au anumțat pe calea magică a undelor, ţării și lumii, pedepsirea ucigașului. In aceiaş după amiază este nu- mit noul piim ministru Gh. Arge- șanu. Seara consiliu. La sfâr_ șit Gabriel Marinescu, ministru a] Ordinei Publice invită pe re- prezentanţii presei să se ducă în a- ceiaş noapte la locul execuţiei pen- tru a vedea cadavrele acelora care lau executat pe Armand Călinescu. Noaptea de 21 spre 22 Septembrie a fost o adevărată noapte a Sântului Bartholomeu. Bengliu șeful jandar- meniei trimite în aceias noapte câte o telegramă cifrată comandanților Legiunilor de jandarmi cu acelaş text: „Prindeţi și împușcați între 3—5 legionari”. Lia Miercurea Ciucului cad 47 le- gionari, la Vaslui 36, la R. Sărai eiupul Clime, la Braşov și aşa in toate oraşele sumt impuscați pe ca- pete legionarii din închisori, din "a- găne sau aceia cani nu mai între- prindeau nici un fel de acțiune poli- tică. După vânătoare a urmat a doua zi, 92iSeptepmbriie, expozitia, vânatului în toate pieţele publice dim țară. Ca. davrele păzite de jandarmi aveau Consideră-te deci pe front în fiece minut. Invaţă-te cu viața ă i ră, Şi ita, că d aspră legionară, Și nu uit: ă i Î românii vom pierde răsbo' ul, iar Legiunea ja fi ochii iumii, cu toate jertfele făcute până azi, —— Îi acă tu nu vei fi așa» atunci noi compromisă în C.zZ.C. a IRON UR nea ea e ee ae aă: „Aceasta va f. de ai, i-o DEC arta aasinilor trădători de ţară”. Regimul instaurat la rie 1938 se clatină din toare, turile. Guvernele se schimbă mereu. ve: Tătărăsau încearcă O destindere. E realizată numa! forma. Sunt eliberați foante maalţi legio- nai. Incep să se lichideze lagărele. Moare profesorul Nae Ionescu, Vine Horia Sima. Esbe întemnițat. Apol nefiind împușcat este primit, în au- diențţă. Se înființează partidul Na- unei. După falimentul principial al politicei noastre vine şi falimentul real. La 26 Iunie 1940. guvernul româm eşte o notă ultimativă din par- bea guvernului de la Moscova, Ce- dăm, Basarabia și Nordul Bucovinei armata roșie. Pe sunt ocupate de ummă a fost schimbată, orientarea 10 Februa- te închele- AR ___ ALMANAHUL oliticei României. Este numiţ Buvern Gigurtu. Dăm Cadrilaterul rhrălm senzaţia descompunerii rul, tul se desface bucată cu pia ADR Vime awbitrajul dela Viena. Pie o mare parte din 'Transilvazia Neamul sângeră. Inevitabilul Al apropiat. li: Ca în atâtea rânduri în d ca, istorie a poporului pu Alia astă dată am ştiut găsi rai de moastră puterea de a reacționa Aă tru a, ne mântui. Generaluj papi nescu interpretează exact sentime a tul românesc, dinamizat de Mi da rea, Leglonară. Regele abdică, Po Din propria, el cenușe, o n i mânie se naşte: România periei. ră. Miscare» Legionară prin Horia, Sima conducătorul ei îşi ia răspun derea, în fața lui Dumnezeni, a, sto. riej şi a neamului. șI Incepe să se facă lumină. Prima tabără Wmcă n id i aţi ta a iost organizată de Căpitan în anul 1924 la uerat cărămizile pentru căminul ce sa ridicat î 4 Z 101 anul 1928 la Râpa Galbenă la laşi sie > U v w i L [.] =] „REFUGIUL | ie Bra în primăvara anului Violenţa luptei dusă de macedo-română pentru românizarea Cadrilaterului, a' atins punctul cul rel i Bleotettulia -i „ Moulve elec ȘI 'poate' unele legătuui de sânge au dete minat pe subsecretatul de stat pe atunci la In- terne, Costică Anghelescu, să abro- pe. Vcc) în favoarea bul- arilor,, Această abropare, sa tăcut la Ca- meră aproape in mod, clandestin, in- two şedinţă târzie de sfârșit de se- Sume, ADE : - "Au, fost prezenţi „un număr re- strâns .de deputaţi. în majovitate minoritari, lar, pe. banca ministeria- 1ă, acelaș domn Anghelescu intănit de data aceasta prin prezența os- tentativă a d-lul Mihalache. In zadar doi deputaţi, mal târziu rătăeiți de pe linia naționalistă, au inereat prin disenursuri lumgi să ză- dărnicească votarea legii. Proectul “A „brecut, A Pepi aie pala In: lumina mohorită „a ședinței simțeam cum se consumă trădarea celor mai vitale, interese naționale în Cad iuater, e d: “Toate aşezările de colonişti făcute de cinei ani uimau' să. fie „răvășite, lar bleții oameni trebulau să por- nească din nou pribegi pe diumurl, Pe n meni din puvernul de atunci “mu:l imteresa soarta acestor col0- niști, din moment 'ce imtevesele 10» Electorale erau asigurate. „Atunci ne-am dat seama mol cel “Vineri, cae încă din 1925 am imbră- 1930. 'studențimea, Pow „so „sv ee de CONSTANTIN PAPANACE comandant legionar țigat cu andoare această i Du se mal boate por vemnele prizonleve uinelor, Atmosfera era, încărcată, Ea sa declanşat printr'un gest neisbulit, al lul Ghrorghe Beza, Dar nu s'a, 0- pt. alei, ia, dimt”um manifest extrem de ve- hemenţ, ne-am solidarizat țoţi stu- demţii macedo-homâni, impotriva a. celora cari trădaseră intevesele ță- Wu, Acest manitest |-am semnat, îm preună cu Iancu Caanica, Grigore Plhu, Sterie Pieâtă Gheoghe Ghi- țea, Mamall şi Qiumetti, E La spatele nostiu vula uraganul de revoltă, Tot aparatul Sigu.anţel a fost pus în mișcare, Sa ordonat încarcenarea noasi'ă, - Iată-ne aruncaţi grămadă în be- ciul comun dela, „Justiție”, laolaltă, cu pumgașii de buzunare şi „orlml- nalii de rând. Zmulge.ea cravatel și 2, cingătoiilor, ne dădea un aspect dezolant, Simţeam voluptatea celor came ne arestaseră de a ne umili cât mai mult, te In, decursul celor patru an! de luptă studențească, an (dar de multe ori milejul să fiu arestat. i Preiu5on. împreună ou răposatil Tudose Popescu, Gheorghe, Sârbu- lescu şi alți 11 fruntași ai studenii- mil, am fost închişi la Jilava, i menmmăraje ori, am fost det rul i din cauza manifestațiilor BirVAga țeşti, în beclurile Poliţie . Un el noi au cunoscut A baile Pi „Dar nle ea i mal mare de a, ne umili. Pa aaa — PISA ] dacă „Unde vă esțe biruinţa? ŞI unde vă va î! biruinta! Căci | m'aţ Sute de mui de ori câte cinci? ți. putut nimici cinei, cum veţi mai putea n imici de două. . C. Z. Di la explicăm faptul, mă şi de Nu şt am cum să n gata să nsă zidul de mice. care ne impresura "ou de iandarmului înfiptă în ceafa fiecăuia dintre noi am al o scară în spirală, EAI SUR SA: Ne-au dus în sala de „antropome- țrie”, Trebuia să ne mascare ne îa amprentele făcând „fișa” așa cum s5 procedează cu toți crimina A de rând. Simțeam că suntem împinși ps calea unui destin care trebuia să fie întunecat și neobișnuit. Toţi eram turburați şi incruntați, Ni se păeg că această umilire ni se face pentiucă suntem macedo- neni. Şi în piepturile noastre cloco- tea revolta. Nu ştiu dacă ne-am îl putut abține mai mult, fără ca să sărim în capul acelea cari ne rulau degetele pe tus, dacă nu se întâm- pla o minune. Arhanghelul Mihail părea că co- borise intre noi. Ea înalt şi fru- mos ca un chiparos, cu ochii verzi, îmbrăcat în costum național şi cu jandarm cu baionetă la spate. 1 se lua și lui amprentele. Dar el era li- niștit. Și liniștea, lui ne-a cuprins şi pe noi. Nu eram singuri ! Cineva ve- nea să împărtășească din umilinţa în care eram supuși. Și simțeam că acest cineva, necunoscut de noi până atunci, era mulţ, Bra totul. re A providență. Nu ne mai mțeam alungați si dușmăni comunitatea Prairie. ae capra șI de Acest lucru ne alun; ] nege pe care 1e depănasnt în iat această zi de mari umiliri, Am fost coboriţi pe aceeași întune. coasă scară în spirală cu aceiași jandarmi la spaţe. Arhanghelul para în sală să i se îndeplinească tuue fomalităție 1a „antropome- A Sp: seară, ne-a, urcat î one ne trimită spre Văcănegu n Aubă să Acum uraganul * revoltei noas se mai potorise, pe ce eh se pune adversarul nos Eram hotăriţi de luptă, Am dat 4 n A t ton ont Țar ez şi di meri răbdare» A -am cântat din ţot i Iailţi deținuți din que! gt Mg cari au încetat Cemversațiile. și ne-au ae , t, - i Când am terminat, 0 voce hotă- Bine”! „Poarte = i MANA HUI ăi Ea ae bine”, „ați cântat dim sutlet, măi voinici”! ; A i ȘI la lumina unei biiehete clan. destine am văzut cum ni se întin= a>a, pentru ca să ne felicite, o mână vigu casă, dar imegiită pe palme «i p: desete. Era mâna Arhangheluluj din Sala de „antropemetrie”, S'a re- comandat : „CORNELIU CODREA- NU”. Era Căpitanul. Și mâinile noa- ste negrite de aceLaș tuș „infamanț» Sau iîncleștat cu vârtoșenia unor f-ați regăsiți, care nu se vor mai despărți nici pe pământ și nici în mo mânt. Amprentele noastre s'au imprima vecipioe şi petiu totdeauna pe mâinile, inimile şi sufletele noa- stre. Intâlmirea din dubă mi Sa părut cea mai simbolică întâmplare pen- tru viața noastră şi a ramurii rO- mâmești din care făceam parte. * Prima noapte la Văcăreşti am pe- tmecu:-o impieună cu Căpitanul în- trun dormi'or al spitalulu, care a fost în pripă evacuat, până la aran- Javea celultlor. A fost o noapte pe care nu o vom putea uita niciodată. „regăsit însăși nația românească cu întieg trecutul e! sbuciumat și cu tozite năzuințe'e de viitor. Am în= tâlnit pe cel mai verfeot exemplar al Sâm : CĂPITANUL. Până atunci nu cunoscusem pe Că- pitam, Mai toţi cei închiși venise- vam în țară in toamna anulu! 1995, Cu primele vapoare de coloniști. Şi din prima clipă am intrat în luptă pentu Cauza lor. Am auzit despre Căpitan că este un om năpraznic și hotăniţ să apere drepturile neamu- lui său cu înversumare. Şi adesea la Numevaasele pledici ce întâmpina in cale pentru dreawvta cauză a co- loniștilor sau la toate deziluziile ce ince/'cam în această țară baltiocorită, de toate scursorile iudieo-levamtine, ne gândeam la El. Dar niciodată n'am bănuit imensele lui nesurse de le și Fiinta: Acum această Ste ne îmbia pe ţoți. E e- Ticiţi și gata, de fa 4 fl dă Am stat îm convensaţii şoptite până noaptea târziu, Prinbre gratii se zăreau strălucind luminile Capl- alei, Ovaşul cosmonolit al contras- țefo», pe noi cei veniți din lumea so- b'ă, si austeră, niciodată nu ne Le UVÂNTUL SA per 0 A RR Căpitanul și Generalul Zizi Cantacuzino-Grân.cerul -nțtruchipată de Faţă de puritatea în! a e ea gelle căpitan, prigonită “hu i E Stă Oră de re- bă față de această ca- i ar fi cunoscut pe atunce ta a mgleb din „Poarta nea- N ; it in celu-e, nam simțit am, 105 869 (ere că ne-am pier: / rtatea. ş erei de Căpitan alea a veşhicie, ac în ji SE topea ume n, i - Cele Dente 40 de zile pet: Su rc preună, au fost o Asa cMLERA e. ca disăutati am ținut conterebiee srp ă incercă e ACa, ie A durerile, am, giumit, i râs, am cântat. Parcă ne cuno- de când era lumea. i: Comportarea noastră demnă. pi tât la cây și în închisoare, 1 umplea de bucurie, mai ales că a naturală şi făcută din proprie ini- jiativă. A şi Intro zi, după ce ne-a observat, şi cântărit în toate felurile şi cu cea, mai mare discreţie ne-a răsplătit cu cea mai prețioasă distincție pentru ramura noastră, mărturisindu-ne 3 „Sănătatea voastră morală este dela sursă. In munţi voi ați păstrat toate comorile rasei noastre. Așa a fost neamul nostru altădată. Acum este în multe părţi alterat. Ce n'aşi da eu să-l insănătoșesc şi să dea legio- nari ca voi”! Nu Căpitane! Puterea ta de crea- ție a făurit legionari cu mult mai buni decât eram noi atunci. Pe -ei mai buni dinte noi i-a desăvârșit. Iancu Caranica, Doru Belimace, Ste- rie Ciumetti, Grigore Pihu, Spiru Bujgoliu şi toți ceilalți cari au mu- rit pentru credința legionară au de- venit sfinți pentru noi. Și ramura noastră se va mânări deapururi că sub comanda 'Ta, a pu- tut să dea jertfe pentru învierea neamului românesc. * . După închisoare legăturile noa- stre au fost strânse cu Căpitanul. In Macedoneni s'a bizuit el când a înființat „Garda de Fier” și a venit în Capitală pentru prima dată să 0 organizeze impreună cu credincio- dA Lai SAVA 11 U LU tau legionari Fănică Anastasescu, cu, Belgea, etc. De a- E luai nu s'a mal despăr- țit de macedoneni, Se simțea bine printre ei, în mediul lor. Eram răs- fățaţii Lui. Și chiar când se intâm- Ja să greșim, el știind sensibilita- ca şi mândiia demnă a acestei ra- muri, nu ne e lentă Legături:e re erau pentru vecie. : no -P spune el — gândurile și inimile noastre s'au infrățit pentru totdeauna. Vom lupta „impreună, pentru neamul nosiru întreg din Pind şi până dincoio de Nistru. Nici plângeri, nici petiţii, nici intervenţii Ja toate guvernele, surde pentru Românii de peste hotare sau de aci, ci numai o nație românească, puternică și stăpână va putea re- zolva toate problemele româneşti de pretutindeni. Atunci, aceşti Ro- mâni, răzleţi în lumea largă, vor fi aduși in ţară. Căci este nevoie de sângele lor al tuturor aici, unde Ro- mânimea se luptă cu moartea, Şi e bine să se ştie, că în această luptă, au putut exista guverne cari au des- chis porţile ţării pentru miile de ji- dani şi cari în același timp, au in- terzis intrarea in țară a Românilor de p:ste hotare“. (Pentru legionari, pag. 387—388), a Si soarta a vrut ca această, con- topire sufletească să fie concre-izată și printi” contopire materială. In groapa comună de'a Jilava, sângele Lui, carnea Lui, oasele Lui, tărâna Lui. sam amestecat cu cei mai aleși dintre Macedonen': Iancu și Doru, Prin ei suferința şi năzuin- țele milenare ale românilor din Pind şi Macedonia s'au integrat pentru totdeauna cu suferințele şi năzuin- țe'e românilor dela Carpaţi. Pe această imensă țemelie a ijert- felor se va dura pentru veacuri RO- MÂNIA LEGIONARĂ. al ARGI Ure valea Ialomiţei spre Obârșie. De :sub potecă năvălește, târâtoare, o pădu- re incâlcită în jnepeni. Ai zice că vrea :să inghi.ă toată coasta muntelui, Este ceva respingător în lăcomia co- „pacului acestuia, care creşte trăgându-se pe burtă ca șerpii şi înhăitându-se în gloata haotică și hâdă, Știu E soluţia ingenioasă pe care a găsit-o în -lupta pentru viaţă. Soluţia care i-a reușit. Gloata târâtoare și in- formă, fără alt ideal decât „să trăias- că”, care isbutește să trăiască și care se mulțumește, sătulă, cu atât. Chiar dacă pentru asta a renuntat la veriicală, Se târăște dar trăeşte. Demo- cratic. Sunt multe păduri de jnepeni în mun- ţii noștri, dar asta e cea care mă „doare. mai ales. Asta, fiindcă are o po- veste, o istorie dacă vreţi, o istorie ve- getală dar o foarte simbolică și tragică istorie. Asta mai ales pentru că păs- trează în sânul ei un martor al altor vremi, In marginea de sus a pădurii repti- liene, o frunte se înalță totuși cuteză- toare O frunte de copac. Un zâmbru. “Crește drept. Drep: în sus din viermui- rea jnepenească. Singur și neinclinat, „drept dela rădăcină până'n creştet, vân- jos, aspru, cu verdele intunecat, O afirmare. O mărturie. Un supravie- “uitor. Ceva mai în vale, în turbăria dela Bulboace, cercetătorii au găsit păduri fo- sile de zâmbri. Așa dar cândva zămbrii erau pădure pe aceste meleaguri. Va fi fost muntele mândru de po- “doaba lui voinică, Cum sa pripășit oare aicea primul jneapăn? Fără îndoială jos în vale lângă apă, sa aciuiat ologul și zâmbrii l-or fi pri- mit de milă în ţara lor. Apoi a puit veneticul și au împânzit N » Z Si AI 3 4 CO DI e e a CO ŞI > a CI ITI III III rar razi iMBmaMEnuanunuunnaununnauninnauunannanannaaaaaassa a a a a a a IL] LI a Hi E E] a IL] IL IL] — 8 a a L] a IL] I ză IL] IL] IL] I IL] 7] a I] a IL] IL] IL 3 [] IL] IL IL] 7 a Ri i] a NȚICĂ valea. Iar când sau numărat și s'au simțit, des.ui, au pornit la dcal să'nfuli- ce pădurea, Cu pertidia nevolnicului, s'au strecu- rat în jurul trunchiurilor trufașe, le-au încolăcit ca șerpii pe Laokoon, le-au su= grumat, le-au vlăguit,. „Unul câte unul, zâmbrii cei cu pletele in soare au pierit, pradă târâtoarei haite. Dacă s'ar fi acomodat, noilor condiţii de viață, dacă sar fi adaptat la mediu, dacă sar fi plecat, dacă ar fi tranzac- ționat, dacă... ...Ei dar zâmbrul nu-i zâmbru când pierde din ochi zarea, nu-i zâmbru când se'ncovoaie, nu-i zâmbru când își scurmă loc cu crengile în humă, Zâmbrul moare dacă aşa îi e Scris, dar moare drept, cu soarele'n creștetul verde cu vântul crestelor în crengile ne- întinate. Așa au murit pe plaiuri — roşi de râia, jnepenișului — codrii de viteji din alte vremi, Doar vre-o câţiva au rămas teferi. Au biruit prigoana și tragici se caută din 'ochi din creastă'n creastă, Oftează vâniul în cătina lor întune- cată, N Iși cunosc soarta, Ologii au hotărit să stârpească până și sămânța de zâmbru de pe lume. A Știu bine că au pierdut bătălia Știu bine că au să moară azi sau mâine, dar rămân drepți ca o mustrare, drepţi ca să afle toată suflarea cum se usucă zâmbrul când e secetă de vitejie'n lume. Drepţi poate ca nădejdea absurdă în- tr'o minune. Privesc la zâmbrul singur din valea Talomiţei, inverșunat și mândru în haina lui verde, în cămașa lui verde. Simt cum caută să-și zărească în de- părtări camaradul din valea Doamnei sau pe cel din Obârșie. Așa va fi cătat și Căpitanul nostru către Mota și puţinii lui tovarăși din- tru'nceputuri... Aşa vor fi nădăjduit şi ei minunea, lezeze dela Ub 23 Cunosc de mult planta asta bizară, cu i ră A ds tunci, Intro Vă i de a la Buni CâtYA rue mele pe tărâm m'au inte poieca agale către Pietrele Urcam E Doamnei din Rarău. nico In margincâ u: 1 ărui j fermecată. Nu-mi cred ochilor, unul, do su.e de zâmbri tineri, o pădurice. zece, Su: Minunea. ță să o duc alea Ialomiţei, tea ce “i “i due Și Ia qurese înălțimile Rarău- ri e Jui bucovinean. nula nui Luri cineva n A plantație. Nu sunt spontani A "A Si? Siavă Domnului. S'a găsit cine- ească zâmbri pe plaiuri To- Cara găsit un om să samene vi- teiia, sto ingrijzască S'0 crească, să Va svoni viață nouă în munţii bă- trâni, Va fi bucium vântul în frunzișul ze ri va fi vai de nevolnici și de mișei. To: în Rarău, în vara aceea era tabă- legionară. grei şi scala 3 sait vrednică ră în cămășile ve: fi și acolo o răsădire de vitejie în suflete, Două plantaţii. Două soartă, Pădurea de Zâmbri — dreptate dată muntelui, Legiune — dreptate dăruită neamu- lui. Două destine gemene. Să fii Zâmbru, să rămâi drept, luând în pievt voinic și verde toate furtuni!e, să scrâșnești și să sbârnâi sub biciul vi- forului fără să'nchini fruntea. să mori cu ochii tin ăn soare sau să birui — asta-i soartă de Legionar. Treabă de Le- gionar, x împliniri de Am ajuns hoinărind prin munte, la o. stâncă stearpă, sură și prăvălită. o se- minare. E pustiită de rostogoirea zăpe- zii, despuiată de vânturi Jainică,. „Doar într'o crăpătură câ eva tufe mi- cuțe și verzi. Mă căţăr să văd ce-s. Frunzulițe mici întunzcate. O floare abă, curată şi candidă. Dar de cat să răsfir frunzele, descopăr aspecte nebă- nuite. Toate frunzele sunt argintii pe dos. D-getele mele Tăvăşese o comoară sclipiteare. Imi tremură, mâna, cum se înfioară sufietul când surprinde frumu- se;i tainice în intimitatea, altui suflet, isare aproape rebarbativă, — au o ebai-e botaniștii Dryas, Dryas octo- pete.a — dar ciobanul, care a răsfiraț, frunzele modeste şi le-a aflat tainica, co- moară, îi zice Arzinţică Şi mai ştiu ceva, ceva mai bogat decâţ, argintul de pe frunze, știu rostul aces-- ței mici burueni și știu fapta și vred- nicia ei. Pasă-mi-te când dezolarea stearpă a cuprins o coastă de munte, descarnând-o, până la piatra moartă, nici o sămânță, nu mai poa.e rodi acolo. Dar sunt destule câteva firișoare de- țărână sau o frunză putredă adusă de vânturi pentruca sămânța îndrăzneață de arginţică să prindă și să crească. Și-apoi incepe truda. Firimiță cu firimiţă stânca este mă- cinată de rădăcinile harnice. Nici o cii- pă de răgaz nu-și îngădue luptătoarea. Nici o sforțare nu-și crută, nici o jertfă. Din trupul ei face pământ rodnic pe care-l frământă cu pulberea de stâncă, în frunzele ce mor își samănă sămânța, nouă și an după an cucerește, pentru: viață, împărăţia rece și stearpă. Nimic n'o descurajează. Nici o stâncă, nu-i prea, mare pentru dorul ei de mun- că. Nici un vânt n'o poate smulge de acolo unde s'a ho ărit să aducă roini- cie. Nici o avalanșă nu o poate desrădă- cina întreagă, Nicioda ă nu-și caută loc de răsfăț. Niciodată nu se înnădește în pământ. bogat. Caută locul aspru. Caută primej- dia râpelor. vrăimașe. Acolo vrea să rodească unde nimeni altul nu poate icbândi. Nu poartă frunziș frased. Cu frunze: dese si pieloase își ocrotește opera ră-- dăcini'or. Si mosrtea ei e ferilitate viitoare, fiindcă, trupusorul mort nu cade ci se- amestecăn țărâna putintică si întrege- ște comoara de pământ rodnic așa de- trudnie adunată. Tar când si-a împ'init menirea, când este des ul de bine arat ogorul se dă la. o parte si lasă loc de viață altor plante,. mai puţin viguroase dar mai spectacu- loase, In urma ei răsar frumoasele vrădini al- pine, din truda ei trăesc florile cu chi-: pvri minunate. din tărâna fertilizată cu trunul ei s= avântă simfonia îmbă ătoare de culori si forme care încântă muntele. Cu floricina ei modestă. alhă și pură,. „trece din pustintatm pustistate Arein- țica. Nici o 'rufie nici o pătea!ă. Până şi argintul frunzelor și-l tăinueşte. + “CUVANTUL SEDAN. Așa vrea ea să fie? Așa i-a hotărit Dumnezeu soarta? Nu-i p.ace să-şi spu- nă taina. Te lasă doar să înțe.egi că n'are timp pentru discursuri colorate. Ea are treabă. Ea are luptă. Ea are cre- dință. Nu-i g.umă să-ţi iai sarcina să rodniceș.i pustietăţile. Drumeţul amator de frumuseți nici nu o vede și nici nu bănuește că buchetul de flori mândre, pe care îl duce jos, îi este dăruit de buruiana asta mică şi umilă, pe care o calcă fără grijă bocan- cii lui ţintuiţi. Dar argințica nu sa gândit niciodată că cineva îi datorește vreo recunoștință şi nici ma aș.eptat cruţare. Nu-i de- prinsă cu alintul. Nici vântul, nici to- rentul nu o cruţă, dece ar cruța-o bo- cancul... Și apoi ţintele acele așa de dureroase pentru trupul ei tot sunt de folos. Cu mușcătura lor ajută —/'îi a- ju.ă — să sgândărească nepăsarea stân- cii. Mai firimiţează ceva din stârpiciunea, împietrită. Ce importă o sfâşiere mai mult dacă din asta mai poate rodi o să- mânță... Este și în această vrednicie un soi de Casa de pe Rarău aşa 231 eroism. Un eroism tăcut şi tainic, un e- ze mc al fap-ei mărunte, a] jertfei fără alai. Este o vitejie a renunțării la răstăţ, a modestiei voite. Este mai ales o vrednicie, O vredni- cie care-mi pare mie potrivită femeii, Nu cresc zâmbrii in stâncă stearpă, Nu cresc legionarii în neamuri cu su- flet impietrit, Dar nu-i treabă de bărbat să desțeli- nească nepăsarea, cum nu-i treabă de copac să marine stânca și s'o ogorească. Să sfarmi fărâmă cu fărâmă impie- trirea din suflet, să nu-ți faci podoabă din asta. Să-ţi porți argintul ascuns în tainițe pentruca să nu te abată ispita trufiei dela ho ărirea ta de muncă, Să nu prezeți la faptă. Să nu caţi fală. Să te dărusști “fără rezervă, cu viața, cu moartea ta, pentruca credința ta să ro- deascăn faptă biruitoare. Și nimeni să nu te știe, nimărui să nu-i sari în ochi, trâmbițându-ți hărnicia, Asia-i soartă de Legionară. i Asta-i treabă de Legionară. LILIANA PROTOPOPESCU 15/1940, cum arată astăzi 238 ALMANAHUL. ———— GVA ni i | INDUSTRIA | SÂRMEI S. A. MOM BUCUREȘTI, | CALEA VICTORIEI No. 39 ÎMI CONDUCTE ELECTRICE IZOLATE OȚELURI DIFERITE CALITĂȚI 1 ELECTROZI P-TRU SUDURĂ ELECTRICĂ OȚEL |ISIEG PENTRU BETON. ARMAT | Ț CUVANTUL /| In după amiaza zilei de 26 Octom- brie 1921, o sută una salve de tun vesteau norodului un mare și fericit eveniment pentru Ţ i Dinastie, In Castelul Foişor din Sinaia se năs- „cuse Principele Mihai 1. Comunicarea acestui eveniment a stârnit o firească şi obştească bu- curie, $i-o amintesc cei cari au trăit „acea clipă, o reflectă luminos întrea- ga presă a vremii. Noul vlăstar domnesc, cel dintâi măscut pe pământul României Mari, era sortit să asigure succesiunea Tronului român. El vedea lumina zi- lei în epoca cea mai glorioasă a ro- mânismului, întrun moment când visul secular al neamului nostru se împlinise. lar numele ce-i fusese hă- răzit, al strălucitului Voevod, care cel dintâi a chezăşuit unirea sub un singur sceptru a tuturor românilor, simboliza pentru naţiune că Regele de mâine va păşi pe aceiaşi cale a vitejiei şi a măririi. Intro ediţie specială a Monitoru- lui Oficial, Regele Ferdinand I îm- părtășea astfel întregei suflări româ- IN VIAȚA M-S-REGELUI MIHAI neșii, doritul şi importantul eveni- ment: FERDINAND 1 Prin grația lui Dumnezeu şi vo- ința naţională Rege al României. La loți de [aţă și viilori sănălate. Astăzi Pronia Cerească a hărăzit Dinastiei un nou vlăslar. A. 5. R. Principesa Moşteniloare Elena a României a dal naştere unui fiu, care a primil numele de Mihai. Sunt încredințat că întreg poporul român, care alăl în clipele de bucu- rie ca şi în cele de grele griji a fost totdeauna sprijinul Tronului şi Di- nasliei, va sărbălori cu însuflețire fericitul eveniment impreună cu Mine şi cu Familia Mea. Dragostei poporului Meu prea iu- bit, încredințez pe principele nou născul, Dat în Palatul Regal, în ziua de 25 Octombrie 1921. FERDINAND a „Ceeace e adevăr (şi supremă calitate) în mişcarea Legiunii: duhul totalei rupturi de lumea veche, adică spiritul legionar ravo- lutionar (de arică aşa dar ordonată revoluție); spiritul de disci- plină şi de jerttă eroică pentru neam; iînno'rea totală nu numai a structurii etnice a Statului dar şi a organizării sale politice, cât şi înmoirea spiritului poporului românesc în sens eroic şi moral”. Ion 1. Moţa ALMANAHVE 204 Şi în adevăr aşa a fost, cum a dorit fierbinte înțeleptul Rege Fer- dinand, în nestrămutata lui grije pentru destinele poporului român. Poporul a înconjurat, neincetat, cu netărmurită dragoste şi pururea _a- tent la desvoltarea Lui, pe cel care avea “să fie Regele nostru de astăzi. & i va La 22 lanuaiie 1922, Măria Sa Mi- hai a fost botezat în credința stră- moşească, la Palatul Regal din Bu- cureşti. An de an, viguroasa mlădită domnească a crescut falnică, în mii- locul poporului, sub privegherea a- tentă şi duioasa îngrijire a Augustei Sale Mame. Urmărindu-se desăvârşi- rea omului, cetățeanului Şi soldatu- lui, a primit 0. educaţie complectă, potrivită înaltei şi grelei misiuni ce-l fusese predestinată din clipa nașterii, — 0 educație în Spiritul muncii creatoare al setei de cultură, a disciplinei terme, al iubirii de trecutul şi peisajul românesc, al dâr- zeniei înru ar rarea patrimoniului veşnic al patriei: A fost îndrumat să iubească oștirea, să se identifice cu hotăritoarele ei rosturi, să devină un desăvârşit soldat pentru ca „atunci când pe umerii Săi va apăsa în- treagă răspunderea destinelor naţio- nale, să poată fi nu numai un mart cârmuitor dar şi un excelent coman- dant. După actul dela 4 Ianuarie 1926, Măria Sa Mihai e rânduit Moşteni- tor al Tronului, iar la 21 luiie 1927, după moartea Regelui Ferdinand. este proclamat Rege al Românilor, domnind secondat de Regența IER tcită de regescul Său pui e ac după săvârşirea actului dela 4 Ia- a nuarie 1926. In urma evenimentelor - dela 6—8 Iunie 1930 reia calitatea de Moştenitor al Tronului României şi primeşte titulatura de Mare Voe- vod de Alba-Iulia. cără preget, nestânjenită, s'a des- făşurat pregătirea Sa pentru sarcina pe care ursitoarele L-au hotărit-o din leagăn. Nimic ma fost neglijat din ceeace era socotit necesar alcătuirii culturii Sale generale şi pentru pre- gălirea unui viitor Rege. Şcoala pri- mară, ca şi cea secundară, o va face laolaltă cu colegi aleşi din toate stra- turile societăţii, strălucind prin în- suşirile excepționale cu care este dă- ruit. A studiat temeinic, în cadrul programului Școlar riguros, şi-a complectat, neincetat, cunoştinţele prin lecturi alese, s'a pasional de muzică, a cultivat sportul, a frecven- tat teatrul, a muncit cot la cot cu ți- neri de seama Sa la lucrări de folos obşese, a făcut călătorii pe melea- guri străine, a colindat țara în lung şi lat, cunoscând vestigiile unui alo- rios trecut, admirând frumusețea piaiurilor, colinelor, apelor şi muh-* ților noştri. Şi-a făcut pregătirea 0s- tășească într'o aspră şi neşovăitoare disciplină. Imbrățişând larg zările destinului românesc, El a trăit adânc înfipt în realitatea românească, a Y, DR NN CUVÂNTUL dâncindu-i tainele, simțind drago- stea şi pătrunzând sufletul unui po- por oțelit într'o luptă milenară pen- tru drepturile lui. La 25 Octombrie 1937, în cadrul mnei impresionante solemnităţi a fost înăl.at la gradul de sublocote- nent şi repartizat la comanda pluto- nului | din compania | al primului Batalion de Vânători de Munte. La acest cel dintâi popas de răspunde- re în viața închinată Patriei, făcea acest legământ: „Urmând tradiţia Casei Noastre, am” intrat astăzi în rândurile ostaşilor țării şi, simțind marea cinste ce Mi se iace, voiu sluji cu credinţă, muncă şi jertfă de Mine”. După doi ani, la 25 Noembrie 1939, depune jurământul ca Senator de drept, pe temeiul prevederilor Constituţiei. La 27 Iunie 1940, Măria Sa trece în condițiuni excepționale examenul de bacalaureat împreună cu colegii “cu care a purces la învățătură din- tru începui. 235 Revoluția legionară dela 3—6 Sep- tembrie 1940, pune: pe tinerii dar vi. guroşii Săi umeri sarcina Domnici, în aclamaţiile insufiejite ale tuturor Românilor şi rugile întregului popor din hotare în hotare, ca Domnia să-l fie lungă, înțeleaplă şi izbânditoare, Domnia implinirilor istorice defini- tive ale românismului, confundată „cu linia vieții Neamului” aşa cum fixa întemeetorul Legiunii, rostul a- devărat al Monarhiei. La 6 Septembrie 1940 un Rege tâ- | năr, Regele tineretului românesc, al | tuturor virtuților şi nădejdilor, își! lega numele de era nouă pe care cu. voin'ă fermă și patriotică holărire! o deschideau Sta:ulu: român, într'o! vreme de proiunde prelaceri, gene-! ralul: Ion Antonescu şi mișcarea le-! gionară. Din ziua aceasta, Regele! Mihai | păşea în Istorie, reînodând. firul desfăşurat de ctitorul României moderne, Regele Carol I, chezaş al integrităț naționale şi al perma- nenței Dinastiei. ie î Re- 3 ihai Li i an de domnie însoțit de M. $. M. S. Rezele Mihai I în primul Lu Ă krmă Mamă Elena, părăsind Patriar hia, în drum spre Palatul Regal Sal Pr N ALMANAHUL | CUVANTUL aa — za MOTORUL ESTE UN ORGA Benzina este hrana, iar uleiul sângele 5 un motor perlec! este pus în „n Ati și funcționează fără ulei, poale fi distrus în câteva clipe. O metodă lot așa de sigură pentru o ruina un motor constă în întrebu- inţorea unui ulei de colitote inferioară, adică a unui lubrifiant care se sub- țiozălo căldură și se solidifică lo frig Orice-outomobilist nu trebue să vite că rolul unui ulei este să formeze lo toote temperaturile un film consistent, care să circule printre piese, îm- piedecând asilel frecarea metalelor între ele. După o analiză minuțioasă, B. and R. Redwood, renumiţii chimişti din Londra, cari sunt consultați și de câtre Amira- tatea Britanică, au declarat în 1938 că NOUL LUBOIL ESTE EGAL IN CALI- TATE CU ULEIURILE VANDUTE PE PIE- ȚILE ENGLEZE, Cu toate dificultăţile de ostăzi, Unirea vă garantează că Noul Luboil și-a păstrat calitatea, NISM PORUNCILE ——— SPORTULUI =— > MODERN In Statul naţional legionar agezărn sportul pe planul insemnătăi sale. Nu mal găsesc util, să mai recurg la sirul ACeOr argumen e și explicalil i cu gândul de a convinge și pe cel din urmă, cari se mal îndoese incă de importanta sportului ca factor de intârite și civili- zale al unei națiuni moderne, Sportul a devenit o ralune națională, o condiție de existentă, Sportul este şcoala tineretului în care ge pregătea carantere, pe olglesc trupu rile, este şcoala în care se făurese falan- ge de eroi şi patrioți, chemaţi în ceasuri de furţună să-4i apere hotarele patriei, Sportul României, în starea în care a fost preluat de câtre Conducerea leglo- nară, era departe de a îi jucat rolul in portant pe care se cădea ăl indepli- neamă, În viața trecută a țării noastre, Nu încercăm a schița nici un gen. de critică — volnd astel să scontăm in du'genta celor cari vor judeca faptele noastre de mâine, Bpumem doar, că avem de reclădit din temelie, sportul românesc, care în ultima fază, de descompunere, se transormase, pe teren în mercantiiism, lar În condu- cere, în biurocratism, Avântul unei erh'pe, trimisă, de multe ori să apere culorile sportului române chiar peste hotare era stimulat de im- portanța burselor dis.ribulte după des, făgurarea probelor, Lăsăm trecutul, care nu mal poae re- veni sub nici o formă și avem credinia nestrărmutată, că vom reusi acolo, unde nu a veuut artificdalul, incompetenta îi poa de credinţă, de MANOLE STRO.CI Poplicaţile fenomenelor trecute mint multiple, Efectale ideologiei democratice, î tine toate planurile de activitale, W'a săpat nici por ul, Sportul, nopune care altădată era a propiată de acela a artei, care-si gâa ințrupare în formele esa de ordin exterior și interior, a fost total devalori= zată, Astăzi, si când pun astăzi, mă gâm. dese că ar îi mal bine să spun leri, pu blima noțiune a sportului a coborit pe treptele unei mentalităji” decadeni e. Concepția unui aşa zis sport modern sug inca exitența a sub prisma uUNOr realităi contrarii: profestonisrniui gi di letantismul — mumit într'un termen 0 bignuit, — amatorii, Aceste două forme ale sportului au fost impuse de democraţia jurii In demne, Principiile pe cari ne ingădulm a le intrezări, ca fiind la baza revoluționării totale a, BPOD UDĂ, BUD altele, &portal mu pome (i, si nu va mal fi pentru nimeni o carieră sau distractie. In cadrul unul Bta el are o misiune atț4 de ina ă incât desigur mmentaMâti= le nareotizate de principiile morbide ale unei lumi căzute în desuetudine, nu Dot (| intrezărite &portul modern inseamnă lu â, În. seamnă disciplină, via nafjonaă În» tun cuvânt utilizarea Wturor energi- lor fizice si sufetesti indreptate BDre [i] singură ră, progresul patriei în toate domeniile, Prin sport, tineretul se încadrează în- /sulLUBOIL ere UN PRODU1 AL SOCIETĂȚII UNIREA, „Un monarh nu face ce vrea, Un monarh e mic, atunci când | face ce vrea Și e mare, atunci când face ce trebue“, CZ 0, NR RI Oa i tata li Tm TOTO Ti ga EI TE pai | N ALMANAHUL 238 e) a în- un sistem de educaţie a puli şi ză fietului. : i ă a su pă Ai Spa Scot canava bă, gonâliuni e Pr Ti crelale de civilizația i ie ii eri Arta. pe din cadrul na - ris Re al fusese așezat ca să i mei dp tare care ar îl putut isa le Tu reătă intregei iai air dar N, nservare al OM ui n + tea ! condițiunilor na urale de viaţă, e atatea lor. ” Toate sporturile au însemnă! . Sunt însă unele Sg, ragpă pă dcr re, adic uri ine aa mai înait grad sănătatea națiunii noastre și apărarea hotare “Aer Spre două sporturi întreaga noasi iri pute:e de muncă, toată puterea Sacr a ciului nosru se va îndrepta: atletismul şi tirul. i ; Tn ziua când tineretul întregii noastre țări, va absolvi cursurile de atietică u- șoară și acel de tir, vom putea sconta ntru generaţiile ce vin, o viaţă nouă, o viaţă plină de mândiie şi lumină spre care se îndreaptă luminoasă și precisă linia trasă de Căpitan. A Un articol de ziar, are misiunea de a lămuri sau de a convinge. Tuturor ace- lora cari le vor cădea sub ochi aceste rânduri, să meargă să spună celor mici şi celor mari, că, Sportul este Şooala vieţii în care se VOT tăuri generaţiile ce vor clădi România de mâine. pătruns pe deplin de acest adevăr am primiţ conducerea sportului românesc, şi până la inzenuncherea totală â sufle. tului și trupului meu, Voi munci în acea- stă misiune înaltă pe care am primit-o, din ordinul Comandantului Mișcării Le- gionare. A Legile noastre sunt gândurile Căpita- nului; „Copilul trebuie să fie voinic şi sănă- tos la trup, pent-u că el va fi ostașul de mâine care va apzia acest pământ”. a ————————— Rana aa aasaataaa a —.—.—.—.—— O experienţă ciudată „urmată de o decepţie Un profesor american,: Robert Williams, dorind să facă o expe- riență de zoologie comparativă, a creacuţ dela nastere, pe fiul lui îrm- preună cu un pui de cimpanzeu. Vreme de doi ani aceste două fiinte nu fost înconjurate de aceiasi grijă și supuse aceluiaş tratament, La sfârşitul celui de al doilea an, a constatat nu fărh să încerce o mare „ decepţie, că fiul lui. deși la o vârstă destul de micii avea toate însusi- vile si apucăturile omului, în vreme ce cimpanzeul rămânea tot... mai- muţiă, dy - Căsătorie cu pateton Un pastor protestant din Statul „New-York. făgiluise că îşi va că- E „să Ovi ei însuși fala, cu un negustor n Luiziana Dax în ulțimul mo- nt pastorul se îmbolnăvi şi nu utu ajunge pe fica lui care ajun= PEPI aaa DATĂ LUMEA... nasa sapaa nasa naaseaaaaa. aaaaaaa sasa d d sese în casa mirelui. Ce să facă a- tunci? Spuse întrebările uzuale ale căsătoriilor şi cuvintele sacramen- tale ale căsătoliei înaintea unui pateton și trimise discul cu înregi- stravea' formulelor, celor doi tineri. Ei învârtită discul 'si fură astfel că- sătoriți de vocea respectivului tată şi socru. Răzkoiul în antichitate: stratagema lui Tiber:us Tiberiu Grachus pe când se gă- sea în campanie în Spania, aflând că dusmanii nu puteau să-şi pro- cure alimente, a dat ordin ostașilor săi să se vetragă, dar să lase în ta- bere toată hrana trupei. " Oastea vrăsmaşă, după. ce sau re- Was lrupele Jui Tiberiu Grachus, & pus mâna pe posturi şi două zile și două nopţi a benchetuit, când sătulă de petrecere, s'a așezat să se odih- nească, comandantul roman u dat ordinul de luptă, care s'a sfârşit cu biruinţa legiunii romane. Lă ” i peer pe > CUVÂNTUL ebpie _Se pare că această artă pasionea- ză epoca noast.ă. Lumea contempo- rană a privit la glo.ia baletelor ru- sești şi la expansiunea gimnasticei ritmice. Dansul a zămislit muzica şi poezia. Dacă judecăm mai bine, dansul e legaţ piin mişcare de des- volta.ea v.eţi. corporale, iar, al doi- lea. din factori lui fundamentali, gestul spontan sau muwuetuc, este modul de expresie cel mai vechiu al omeni.ii, anterior, fără îndoială, vor- birei. Dansul, departe de a fi numai întâia formă a instinctului de co- municaţie socială, mai este şi tălmă- cirea imţială a atu senuiment, p:o0- fund omenesc, acela al misteruuui și al religiei. La primitivi nii;carza și gestul ritmic au deseori o adevă.ată virtute magică, care poa.e deslăn- țui prin simpaiie o acţiune de a- tracţie asupra unor forme mai mult sau mai Luţin aseunse, Aşa, este o credință extrem de răspândită că bunăoară, salturile în sus favor.zea- ză p.osperitatea ființelor şi a plan- telor. atrag protecţ.e şi bunăvoință, rugăciun:a trupului "fiind subordo- nată rugăciunii suiletuuui. Uiuărind desvoltarea echilibrată şi armoni- oasă a organismului, punem toate părţile trupului, hostru în acţiune. Ritmul pătrunde în co-p prin suflet şi descoperă omului armonia intre- pei sale personalităţi. Dansul expri- mă toate emoţiile cu ajutorul ges- tului. EI este variaţie, flux, meta- mortoză şi în acelăş timp „simbolul vieţii care'cau'ă să evadeze din ea însăşi, dar cade mere 'pe pământ, simbolul, efortului fiinţei -incătuşate prin materie, penti u Ca Șă se dss-, prindă de limitât, o eliberare tre- cătoare d atât de pivetăcătoare pentru suflet. Dansul exprimă sen- de LOLA IUNESCU-MAR.ȚA sul ordinei şi al măsurii din cari divinitatea a făcut apanajul omu- lui, este frumuseţea de a trăi in- tun perfecţ echilibru fizic şi mo- ral, într'un complect acord cu el în- suşi și cu ordinea universului. Copilul care sare de bucurie schi- țează primul pas de dans. Şcolile modeme urmăresc: 1. aplicația rit- mului muzical şi miscările t-uvulni şi al 2-lea reprezentarea dramatică redusă la gesticulaţie. Marea dan- satoare Isadora Duncan spunea la cobii; „Apleară-te si ascultă muzica asta. cu sufletul tău, ascult-o! Şi ascultând-o bine, spune-mi nu simţi că din îndemnul ei, capul, braţele (pai tă fe aă ici Sa II tale se ridică şi tu înaintezi frumos spre lumină?”. A elevele ei dansa, după aa ÎL frunzelor, privind no: ii N mimi ari ascultând vântul, dansa Seriuru că toată natura iară a Sani sie, ra Fr oa anifestţiuni- e i ita de rim a este ondu- s prin unde, ilor, sbo- apelor, a stari ERE pa o continuitate pe care dansatorul trebue so respecte în arta sa. Copii adoră dansul; părinţii ma încurajeze, pentru că prin ppt lecusşte azi ary ma muz: icală, = este o adevărată boală. Gia ica ritmică =a e o educaţie a centrelor nervoase, ea regulează raro- turile dintre ra d creier, educaţia muş- chilor, a voinței, a sistemului ner- şos. Coordonare, echil bru dansul este forța de sinteză. Dalcroz, ma- rele maestru de muzică şi dans. iz- bit de incapacitatea unui mare nu- măr de elevi de a-şi asimila diver- sele elemente ale ritmului, adică a factorului primordial al muzicei, a fost convins că orice ritm purcede din interior şi are baze fiziologice ş; oreanice. Că toate cauzele de a- “Titmie muzicală sunt de ordin fizic şi că ritmul muzical o să se desvalte ei mai bună constiintă a nt- ui corporal, de unde sa născut aaa pentru a se spiritualiza voi, „până la uitarea originei lui ner- voase şi mu<chiulare. Deci să ur- mărim a redest-ota la copil prin til (prin o gimnastică svee'ală) sen- timen“ul ritmului trupului său şi mai ales a libera «i coordona facul- tătile lui de expresie. Dansul nu poate naste decât din noi înşine, din emotiile noastre şi din viața epocei noastre. David a jucat în fața tablelor le- si a cântat : Lăudaţ: pe Domnul sunet de de trâmbiţe, lăudaţi-L, pe eg alăute, lăudaţi-L, în onioase. lăudați-L. în dansuri. a a e a RI scump a plătit Irod magia acestui dans. La Greci dansul atinge culmea ar- tei. He.ada intreagă dansa, era mu- zica firel. Educaţiunea spa:tanilor, cu deosebire, era principial bazată pe studiul dansului. După ce mamele spartane dădeau scutul copiiului cu ordinul laconic „Cu el sau pe e!” spartanul pleca dansând intiu iîn- tâmpinarea inamicului. Dar să privim şi hora noastră de Ja ţară, pitorească şi domoală, o co- reoerafiz simrlă dar nespus da fu- moasă ! Dansul izvorăște din sufle- tul poporului, străbătându-. din ge- peraţie în generațe întreaga lui viață. Ursăreasca, Leuşteanca B:â- uşorul, Ciuleandra, dansurile rituale de nuntă au o mare doză de sponta- neitate şi natural. Stzigăteie [lăcăi- lor înaintaşi b.ciuesc trupurile şi a- prină călcâiele jucătorilor : Poartă-ți trupul cilibiu Şi picioarele *n blăciu Poartă-ţi trupul nu-l cruțu Că pământul l-o mânca. In Arcanul fetele ţin flăcâii de cingătoare iar băeţii le ţin ce brâu: Tot de brâu şi de curea Ş: de cingătarea mea! Baten pin.eni sin călcâi Ca moara pe căpătâi Baten pinteni şi'n potcoave Ca moara pe costoroave! Mai sunț dansurile voiniceşti. Ritmul lor e sw p:inzător de vioi şi viguros fapt care aduce după sine abţinerea fetelor de la jocuri; băr- baţii singuri joacă danswile aces- tea de un ritm uneori brual sus sărite, dar în totâzauna frumoase. Flăcăul care poată jocul striză câţ îl ține gura îndemnul lui de Titm şi foc: Foaie verde păpănaşi Câte-un pinten feciorasi Luaţi seama feciori bine Să nu pățim vre-o ruşine Că ne râd cele copi'e. Luaţi seama feciori bine Câte trei-acuma vine. Frunză vrrde tre; măsline Câte trei acuma 'vine. Sunt jocuri în forma și stilul lor de o mare bogăţie coreografică. as „pere ep emma rea 21 MIŞCAREA, A FUNDAMENT „ VEDUGAȚIEI FIZICE! de Prof. NICULAE G. ALBESCU c. ALBESCU Problema educației fizice in România, deşi a îost teoretic şi parțial rezolvată, soluţiile ei n'au găsit incă terenul fertil să fie aplicată acolo unde se simte ns- voia şi în modul cel mai adecvat la masse, după vârstă, ocupaţie, mentali- tate etc. Desigur că o majoritate compaciă da “oameni, care se interesează de această problemă, nu cunosc fondul ei şi nici nu întrezăresc formulele cele mai bune in această rezolvare. Este deci necesar să se lămurească: ce este „ce ar trebui să fie şi cum ar trebui practicată educaţia fi- zică rumânească. Aceste țeluri nu se pot atinge decât sistematic. Pen ru aces; motiv tratăm subiectul de față. ca să dovedim im- portanța. mișcărei ca fundament al edu- -caţiei fizice. * Origina mişcărei se confundă cu in- săși viaţa, ea fiind adevărata creatoare a vieţii pe pământ, prin energia ce-o produce in toate domeniile de desvol- tare a regnului vegetal şi animal. Min- ţile cele mai strălucite n'au putut găsi -altă explicare creaţiunei cosmice — lu- mei — decât mișcarea. Astfel Kant şi Laplace au arătat în teoria lor asupra -cosmosului că soarele și planetele s'au măscut prin mişcare. Ştiinţa de aseme- nea în ceiace are ea mai exact: mate- ED ZE ZI [+ AŞ | PN La 7 70108 FIZICE! maticele și geometria, au ca ipoteză de bază, mișcarea. In psihologia modernă, cei mai de seamă savanţi explică viaţa sufletească tot prin mișcare; ideile şi sentimentele nu sunt decât scheme ale acţiunei, Iată dar cum creaţiunea se confundă şi se explică prin mişcare. Mișcarea deci este justificarea vieţii biologice şi aceasta ne-o dovedeşte cu prisosintă felul cum reacționează sufle- tele cele mai primitive în faţa ei. Din timpurile cele mai vechi ale civi- lizaţiei, când gândirea omului a păşit spre explicarea fenomenelor vieții, reţi- nem două mari și categorice etape de o deosebită însemnătate pentru felul cum a st interpretată mișcarea. In gândirea orientală, mișcarea a fost mai puţin prețuită ca staticul. Perfec- țune= a fost întruchipată în împietrire. Arta chineză, egipteană, babiloniană, fi- losofia iniiană şi chineză exprimau beatitudinea — maximum de fericire — prin atitudinea statică. Filosofia orien- tului în epoca 1000 ani înainte de Chri- stos a preconizat că idealul se poate in- truchipa in figuri sculpta'e, având o poziție statică. Explicaţia este următoa- rea: viața tumultoasă în desfășurarea- ei. nu este altceva decât durere. Viaţa fiind mișcare, mișcarea simbolizează du- rerea. Tot ce nu este mișcare înseamnă- ideal, înseamnă stare pe loc, care dă fe- 419 y 1” PATE AA Sp d e nr) Ti. 942 SA Spa Aa AAA (/L. 00 1 NE MIERE = sau în limba indiană, „asana“, iti acest moliv găsim în statuile egip ene, în arta Faraonilor, poziția se zând cu mâinile la piept. In arta pe nă, de asemenea, găsim întruch:pată A ricirea, în poziţia stând cu picioarele 3 crucişate. Rare sunt cazurile când să E sana“ este exprimată prin sta ui tour baso-reliefuri care Sag aurie făptu i stând în picioare. SOS on ei adune; civilizațiile: eta 2 egipteană nu vecunoşteau ca idea A beatiudine, decât starea pe loc. a s, lipsa de mișcare, Deși în acele e d mișcarea explica viaţa biologică cu CI voltarea ei, gândirea socotea că per! A ționarea vieţii nu se poate ajunge, decăi prin „stare“. Mai târziu, civilizația poporului grec, prin gânditorii lui, preconizează că fe- ricirea nu constă în a Omori viaţa. deci mişcarea, ci a armoniza mișcarea, înventând ri mul și dansul. Pitagora, creatorul geometriei şi astronomiei Și marele filosof Platon, au demonstrat că mișcarea este dureroasă când se efec- tuează obscur şi la întâmplare, pe când perfecțiunea — bea itudinea — se naște din mișcare armonizată. Această m Ş- care perfectă, la început simbolizată prin mișcarea sferelor, reprezentând mişca- rea astrelor din Univers, se efectua prin asvârlirea discului şi prin goana cailor în hipcdrom, ambele exerciţii simboli- zând mersul soarelui. . - Invelepţii vechei Elade, cari înțelegeau că fericirea supremă constă în gimnas- tică.. (mișcare), geome'rie și morală, au definit că perfecțiunea fizică a oniului se resfrânge şi asupra sufletului său, Această concepție se găseşte in arta greacă şi romană, în care vedem atitu- dini dinamice, de mișcare, Amintindu-ne de vechiul postulat: „Mens sana în cor- pore sano“, a'âț de banalizat azi, ne dăm seama la ce grad inaintat de înţe- „_ legere ajunsese „pe acele vremuri mișca- rea ca factor fizic și psihic, Ascensiunea „acestei preozupări a fost impiedicată de primele manifestări ale creștinismului, ca apoi în epoca rena- şterii să fie reluată și aplicată la po- poaxele înaintate, după exemplu Icivi- „ lizaţiei antice... A ; i: Epoca modermă prin organizațunile sale de igienă, ea și sociologie uce mai departe tăzlia aprinsă de'se- le în „palest AA și „Eymnasitm'“ şi re- aprinsă în'epoca renașterii, n i: Azi mișcaxeh este o problemă generală mare însemnăta'e, încadrată în pul- ul Vieţii noastre, care accelerează c'o iteză veu crescândă, Ocupându-mă A ee! frioare în cadrul educaţiei fizi- ce, o voiu trata că 0 manifestare vitală, a omului. A Se i să privim acum mișcarea prin întreita prismă a: instinc' elor, empirismului şi cunoștințelor studiate. Instinetiv, mișcarea confundându-se, cu creaţiunea, se manifestă. la toate via- țuitoarele. La animale, dela cele mai primi ive până la cele mai complexe, pentru a se apăra și hrăni. Instinetul de conservare al imdividului și speciei este îmboldul cel mai firesc la mișcare. Noul născut, când ia contact cu elemen- tele naturei, își manifestă viata „prin mișcare. Ex'eriorizarea durerilor fizice şi psihice o face prin gesturi, Ştim că mișcarea este impulsul Natu- zei. In ansamblul de desvoltare și perfec ţionare a omului. mișcarea are linia ei. Aşa că toţi oamenii cari trăese se mișcă. Mișcările făcute din instinct sunt empi- rice şi n'au în efectuarea lor e'ementele- de bază dozate ca: ritm, viteză și du- mată. Exemple avem suficiente. Copiii se joacă, fac mişcări la întâmplare în care nu găsim ritmul, viteza și durata. 'Toţi oamenii fug, știu so facă instinctiv, fie- că sunt ameninţaţi de vr'un pericol, fie că se grăbesc. Această alergare însă, fă- cută sub îmboldul natural al insiinctu- lui, este lipsită de ritm, și viteză dozată și deci nu poate dura în condițiunile ce- rute de principiul economiei forței fi-- zice. La fel se întâmplă cu mişcarea em- pirică atunci când ea este: săritură, că- țăvare, aruncare, etc. , 'Tăranii în exercitarea oeupațiunilor la câmp şi în ogradă, meseriașii în ateliere: și în fabrici, funtţionarii la birouri și, gospodinele n ozupaţiiinile lor caznice,. fac mișcări empirice, efectuate după norme utilitare, nu după, criteriul celor trei principii: ritm, viteză . şi durată. Așa că, după calitatea lor aceste mișcări, desvâltă o parte a mușchilor, neglijând. întărirea celorlalți, care, ar asigura în. ansamblu o desvoltare armonioasă a trupului, i Incă sunt mulți aceia care cred că, munca ţăranului, meseriașului, funcțio-, navului, gospodinei ar. reprezentă miș- carea, capabilă să asigure sănătatea! tru- pească a individului. A pricep că Miș- carea empirică, nu poate înlocui mișea- rea ovânduită 'ca, element controlat în a- sigurarea sănă ăţii fizice a omului. Mişn+ "carea făcută, iristinetiv și efectuată, em- pirie nu poate constitu o bază de sănă-- ta'e, pentrucă-i lipsește controlul, plu- ralitatea și deci efectul cerut, "CUVÂNTUL “70 aaa Mișcarea privită prin prisma cunoştin- “elor studiate pe bază de exper.ment, „produs al travaliului mușchiular și al e- for.ului fizic general, este corectivul unei bune desvoltări fizice. Ea va fi dozată și -repartizată pe intreg sis emul mușch.u= lar, supusă unui control serios și științi- fic, ca să asigure o desvotare fizică pe- nerală și armonioază, Ţinând seama de ritm, viteză şi durată, mișcarea as fel „condusă, activează marile func,iuni ale “organismului, ca: circulația, nutrijia, piraţia şi coordonarea centrilor nervoși, pentru o cât mai perfectă desvoliare fi. zică și rezistență muschiulară. O atare mișcare, aplicată individului „după legile științei medicale — fizioogie „Şi anatomie — to'deauna supusă unui control în efectele ei asupra orzanismu- lui, constitue cel mai important factor ipienic în, desvoltarea și perfecț'onarea jindividului, fiind totodată şi emulul tune țiunuor psihice, ca: atenţiunea, curajul, „tenacitatea, iubirea de dreptate şi rru- mos Spirii ul de colectivitate şi de disci- plină. Toate aceste dezvoltări - funcțio- nale fizice și psihice așează mişcarea " dozată adică, exerciţiul fizic controlat, ca prim element de bază în desvoitarea e- chilibra ă a individului. Iar mișcarea do_ zată, asigurând un maximum de etort la un minimum raional de consum şi ca atare un maximum de travaliu la un minimum rațional de efort, dovedeș e că exerciţiul fizic este factorul cel mai de preț în desvoltarea vieţii utilitare. Concludem de aci că mișcarea sub for- mă de exercițiu fizic este fundamentul științific al educaţiei fizice a individului, Individ care reușește astfel să se des- volte armonios și cât mai complet, păs- trând proporții normale fizice şi ps hice, ne depăşind regulile igienei, educaţiei integrale și utilitarului în viață. Educaţia modernă a stabilit aceste principii, iar educația națională a ru- mânilor trebue să ţie seamă de codifi- carea mișcării în rezolvarea problemelor puse de știința educaţiei fizice. Toate a- ceste preccupări trebuese în amănunt rezolvate, mai ales acum când se vor- bește de reeducarea tineretului nostru. CIORAPI ŞI BENE BOREN ODA DNRENDAABANEADEBEN NEA RIEARER EREU mr „FLORIDA“ | SUNT | MĂRFURI DE CALITATE TRICOTAGE | i ALMANAHUL PENTRU INDUSTRIA MORĂRITULUI IŞOARA CUVÂNTUL 243 ASIGURĂRILE SOCIALE == IN ROMANIA == I] de dr. GH. SARBULESCU Asigurările sociale, deşi nu datează decât din jumătatea doua a secolului irecut, s'au introdus în toate ţările din vume şi constituie astăzi cea mai însem- nată operă de protecție a Statului asu- pra micului salariat. In concepţia mo- dernă, asigurările sociale sunt meni'e să asigure pe salariat impotriva tuturor Tiscurilor, care îl împiedică de a mal putea munci, oricare ar fi forma sub care ele se prezintă: boală, deces, inva- liditate, şomaj, e:c. Din aceste riscuri, diferite nu numai în ceiace priveş e modul lor de prezen- tare dar şi în chipul cum variază frec- venţa lor după hazard, tehnica şi legis- laţia modernă a asigurărilor a creiat deci un risc unic: incapacita ea salaria- tului de a mai activa din cauze fortuite. La această unificare a ristutilor sa ajuns după o experierţă de câteva zeci de ani şi întârzierea se poate uşor ex. plica. Infiinţarea unui sisem de asigu- rări înseamnă o mare răzpundere pe u- merii legiuitorului. Se creează printr'o asemenea lege, obligaţii pentru milioane de cotizanţi. iar în schimbul sumelor de. puse de ei Ji se oferă drepturi a căror evaluare se ridică la miliarde de lei. Se intelege dela sine că introducerea pen- tru prima oară a unui astfel de sistem financiar, al cărui faliment, mai cu seamă întrun Stat industrial, ar pro- duce o gravă pertu:bare, nu sa putut face decât cu extremă prudenţă. Pen ru acest motiv, Germania, căreia îi revine marea cinste de a fi legiferat pentru în- tâia oară asigurările sociale, a procedat la desăvârşirea acestei opere in mai multe etape şi anume a introdus „asigu- rarea de boală și matemitate“ în anul 1883, în anul 1884 asigurarea împotriva O —————— accidentelor de muncă şi în 1889 asigu- rarea de invalidita/e şi bătrâneţe. Fie. care din aceste ramuri de asigurare a- vea o altă technică, un alt câmp de apli- care, un alt regim financiar, ete. Trece- rea timpului a arăta însă că divizarea, operei asigurărilor sociale în mai multe instituţii independente a constituit o: prudenţă excesivă şi că o raționalizare adminiy rativă, obținută prin îngloba-- rea tuturor instituțiilor de mai sus în- tr'una singură, se putea face fără nici un inconvenient de ordin financiar. S'a. ajuns astfel, pe bază de experiență la unificarea riscurilor, care în legislația. noastră consitue principiul fundamen- tal. Asigurările sociale au fost introduse: în țara noastră prin „legea pentru orga- nizarea meseriilor, creditului şi asigură- rilor muncitorești” din anul 1912. Ra- por ată la timpul când a apărut, această lege a avut merite de necontestat și în: anumite privințe marchează o superiori- tate chiar asupra regimului actual. Vom semnala astfel că lezea din 1912 creea un rapon: de egalitate pertectă: între sarcini și venituri, ceiace din ne-— fericire nu mai întâlnim în actuala le- giuire. Deasemenea mai merită să fie reovat faptul că, în baza legii din 1912, Statul suporta o treime din chel- tuelile asigurării de bătrâneţe şi invali- ditate, pe când în prezent contribuţia. Sta ului se reduce la o subvenție anuală de 80.000.000 lei, care nu înseamnă nici a douăsprezecea parte din bugetul anual al asigurării de pensii şi deci reprezintă un regres din punct de vedere social. Legea din 1912, asigura următoarele: riscuri: a) Boală, maternitate, deces; Am tră't din mila lui Dumnezeu și din vârful săbiei noastre! Trăim și azi din ele şi vom trăi deapururi. Am răbdat şi am răspuns năprasnic. C. Z. C. ALMANAHUL ; ALMANAHUL um cere ad Decembrie 1938, care es vigoare. şi ditae din boală și pătrâneţe; q muncă. c) Accidente să iniţială asupra se- â cui ei ii DR Se se manifesta pe NE, ca de fiecare din cele trei categorii d riscuri mai Sus menționate b) Inva)i t, cu fon- im de asigurare separa ob ci ere cu si e de contribuție plc uri de asizurare diferite. A- â d i şi cu câmpuii + tivității, separare a ac ceastă, completă rite erau totuși a- obiectivele urmă î X aa = vecine, a produs CU timpul Sl i biuzoerații cu atât mai coMp.)- Sale ia şi Transilvania cate, cu cât în România Și Li ial se aplicau alte legi de asigurări scciale, Asfel în Transilvania se aplica în continuare „Legea XIX-a ii din 190 penru usigurarea salanați:oe inăusimaii și onmereiali, în caz de boală şi accident, ia: n Bucovina iegiule aus- triace din 1887, 1888 şi 1999 cu privire la riscurile din accidente de muncă $i boală. î Pe lângă, complicarea inutilă a admi. mistraţici, aplicarea a trei legi diferite peni ru aceiaşi operă socială producea în mod inevitabil mari neajunsuri în lumea salariată. Pentru a nu cita decât un sin- gur caz, menționăm că deoaiece legea maghiară din 1907 nu prevedea o asigu- rare de pensii de invaliditate şi bătrâ- meţe, toţi salariaţii cari treceau din Ve- 'chiul Regat în Transilvania încetau de a mai contribui în vederea unei even- tuale pensii şi pierdeau și toate cotiza- țiile plătite in trecut in acest scop. | lezea de unificare a asigurărilor so- ciale din 8 Aprilie 1933, a venit de a- ceia ca o necesi ate. Ea a reușit să aducă o unificare a tuturor lezislaţiilor și în a- celaș timp să ridioe asigurările sociale la nivelul existent: în ţările apusene. Dintre măsuri'e cele mai interesante ale acestei legi cităm: 1. Aplicarea constantă a principiului „unificării riscurilor: Lărgirea noțiunii de accident, ne- ai făcându-se nici o deosebire la acor- ea drepturilor de asigurare între ac- ul de muncă şi cel întâmplat în a muncii; zii de accidente; ființarea Caselor de asigurări so- regionale, cu gestiune prorrie în a- „de boală, maternitate în prezen-. Această lege a păstrat ne. atinse toate principiile legii de uniti- care a asigurărilor sociale, aducând însă unele modificări de detaliu, impuse de experienţă. Inovaţiile acestei legi sunt: 1. Așezarea regimului pensiilor de in- validitate pe baze mai echitabile, prin mărirea pensiilor asiguraţilor cu o ve chime mare: 2. Infiin area pensiei de retragere, pen ru asiguraţi care, depăşind vârsta, de 60 ani, vor să iasă din câmpul muncii, 3. Acordarea pensiei şi pentru urmaşii de asiguraţi; 4. Extinderea câmpului asigurării, ri- dicându-se piafonul salariului maxim pentru cuprinderea în asigurare dela 6000 lei la 8009 lei lunar. * Legile nu ne pot da decât o slabă ima- gine asupra operelor cu caracter social, pentru că realizarea acestora esie în funcţie de mai multe elemente, ce nu pot fi legiferate, ca aptitudinile conducăto- rilor, conjunctura economică favorabilă sau defavorabilă, spirivul de solidaritate al celor cărora li se aplică măsurile cu caracter social, g:c. Deaceia realizările efective nu se pot constata decât prin date statistice, care sun: singurele în măsură să redea realitatea. Modul ctim asigurările sociale au pă- truns în toate stra urile de mici sala riaţi, se poate deduce din evoluţia mem- brilor lor. Astfel numărul asiguraţilor a variat în “modul următor: 1912 103.933 (numai ve- 1920 308.304 chiu regat). 1925 615.841 1930 565.212 1931 416.402 1932 502.096 1933 625.490 1934 159.043 1935-36 823.413 1936-37 850.712 1937-38 934.305 1938-39 1.041.032 Numărul organizaţiilor medicale, de orice natură, în uiimii 7 ani, a variat în modul următor: | Dea = P Itaca îi ici ae ad ca a dpi CUVANTUL : E ta 241 Anul Disp. şi Disp. Farmacii organiz. pentru medicale TBC. 1933-34 523 3 36 1934-35 535 21 49 1935-36 539 23 59 1936-37 562 23 63 1937-38 568 24 69 1938-39 514 24 15 1939-40 586 29 84 Consultaţiunile medicale acordate asi- guraţilor și membrilor familiilor lor se cifrează la: 1930-1931 3.211.387 1931-1932 2.832.234 1932-1933 2.105.561 1933-1934 3.362.945 1934-1935 4.628.036 1935-1936 5.601.700 1936-1937 6.102.982 1937-1938 6.567.008 1938-1939 6.252.633 1939-40 6.119.429 (1/1/1939-1/1/940) O deosebită atenţiune se dă comba- terii tuberculozei în cadrul Asig. Soc. Astfel pe câtă vreme până în anul 1938 numărul asiguraţilor internaţi anual în sanatorii varia înire 800 și 1000, cu o medie de 34-40 de zile de internare, din anul 1938, graţie înfiinţării fondului ge- neral t. b. c. şi graţie sporirei de capa- citate a sanatoriiior realizate de Liga naţ. contra tuberculozei cu colaborarea materială C. C., (120.000.000 lei acor- da'e pentru construcții de sanatorii) nu- mărul asiguraţilor. internaţi anual a crescut treptat la 4000 pentru a ajunge la 5000, iar media zilelor de internare a ajuns la 94. Cu chipul acesta, și grafie înființărei progresive de dispensare spe- ciale t. b. c., care func ionează astăzi pe lângă toale casele de asigurări, unele din e'e având chiar 2—A asemenea dis- pensare, combaterea tuberculozei în ca- drul Asig. Sociale a intrat într'o fază de reală eficacitate, fiind cea mai, puter- nică și bine injghebată organizație de acest fel din țară. Sk In planul preocupărilor fundamentale ale Casei Centrale a Asig. Sociale este si- dentelor de muncă. Spitale Sanatorii Posturi de Case și băi prim ajut. deodinnă şi chirurg. şi aziluri urgene p. pen- sionari = Î_ PP pp 33 3 02 82 09 09 9 oowaw|| Această preocupare este desfășurată de către serv. tehnic de prevenire prin inginerii specialiști cari, pe lângă verifi- camea lezală a instalaţiilor şi lozurilor de lucru, fac și o intensă propagandă prin- tre muncitori pentru a-i pune în curent cu pericolul meseriei şi măsurilor de a- părare. Personalul medical și farmaceutic fo. losit de asigurările sociale se poate de-— duce din această statistică: Anii Medici Farmacişti Perosnalul medical și. farmac. auxiliar 1933-34 1224 121 1.186 1934-35 1386 163 1545 1935-36 1468 209 LA 1936-37 1556 242 1,856. 1937-38 1675 281 1.900 1938-39 2007 387 1.980 1939-40 2125 398 2.114 Aceste date s'atistice redau amploa- ea, operii asigurărilor sociale. Se evidenţiază că aproximativ 1 mi- lion de salariați asiguraţi își găsesc a- linarea suferințelor lor în organizațiile medicale ale asigurărilor sociale. La a- cest, număr mai trebuie să adăugăm cel puţin un milion de membri de familie, care au aceleaşi drepturi la ingrijirea medicală. Numărul ridicat al consultații- lor medicale, depăşind 6 milioane, arată , activi atea medicală a asigurărilor s0- ciale şi utilitatea operei pe care o în- treprind. - Mai este interesant să relevăm valoa- rea anuală a ajutoarelor de orice na- tură. As fel, în decurs de 7 ani, ajutoa- tuată; și activitatea “de prevenire a acci- A rele bănești de boală au avut următoa- . - rea variaţie: EI ALMANAHUL 1934-35 lei 716.561.09 imensă operă de sprijinire a micului sa- Pa 1935-36, 15.819.675 lariat şi în ace aș timp arată programul 4 29 1936-37 tă 83.362.129 neincetat pe care il fac asigurările so- ț S tu 1931-38 97.124.247 ciale în această direcție. ») Modificarea unor articole din legea a Ministerului Muncii Sănătăţii şi Ocro_ o asigurărilor sociale tirilor Sociale, L ministru Iasinschi pre- 1938-39, 97.375567 ASISTENȚA MEDICALĂ | Prin modificarea articolelor 810 și 313 OPuPANdU-se mod special de toate 1939-40 98.840.000 (după buget) din L, A. S, sa căuta să B6 Dita Hui Poe iele Oa) [N vederesituaţia mun. Ajutoarele băneşti de maternitate au evolua în modul următor: se procedează la organizarea și rațio- nalizarea serviciilor medicale peniru -a asistenţa medicală să se dea in mai bune condițiuni în care scop s'au com- de medici cu aparate de radiologie care dăpost şi să se garanteze drepturile sa- lariaţilor dela întreprinderile pe lângă care sunt constituite Case de Pens.uni. S'a precizat, că fondurile de pensie !re- citorilor, Pentru viitoarele realizări o problemă importantă de care va trebui să ţinem seamă ese echilibrul financiar între ve- (după buget), Lehuzie Alăptare plecta și se complectează dispensarele buie să aibă la bază o technică finan- nituri şi cheltueli. 1934-36 8.241.216 3.399.189 și spitalele Casei Centrale cu ustensilele i clară serioasă în vederea garantării vii- Este evident că Instituţia Asigură- 1935-36 9.100.610 3672962 şi instrumente medicale s'au complectat i toarelor drepturi. Pentru a nu se în. rilor Sociale nu urmărește obținerea de 1936-37 9.849.863 3.935.018 şi se complectează stocurile“ de medica- străina fondurile existente sa prevăzut beneficii anuale sau acumularea unor 1937-38 12.465.154 4459020 mente chimicale, droguri și specialităţi . că în'reprinderile cu sediul în străină- averi nejustificate, însă acest principiu: 1938-39 13.551.568 4.531.058 medicale necesare asigurărilor sociale. | tate, care nu au fonduri de pensii în nu trebuie să reducă disponibilităţile 1939-40 14.380.000 4.915.000 S'au pus în funcţiune echipe mobile 5 țară să! consemneze e hivalentul aces- financiare ale acestei instituții într'o a- 4 Evoluția ajutoarelor de deces a fost: vor depista tuberculoza, având un rol de prevenire şi îndrumând asigurările in tor fonduri la cek sau |B. N. R. Legea de faţă va asigura pe viitor aceste cate gorii de drepturi ale salariaţilor. Prin abrogarea articolului 316, toate semenea măsură incât, la un moment; dat, întregul său program de activitate: să devină paralizat 4- lei 12.132.932 direcţia medicinei preventive care tre- ; = = Mai trebuie să ţinem seama de fap- 06 48 13.134.587 pue să se desvolie din ce în ce mai mult, întreprinderile care nu erau obligate să . tul că obligaţiile ivate faţă de viitorii 1930-37. 15.349.188 S'a început organizarea serviciilor de idee enter ct re pir atita de pensionari reprezintă în prezent sume: 1937-38 16.030.378 medicină preventivă şi igienă industria- pensii au fost obligate să revină Id 0 | imense, care nu au nici o acoperire, ast= 1938-39 17,125.075 lă dela Casele de asigurări sociale. A- Bra obiieaiiunnilae și repune eomg. . JEL încât, Plata acestor pensii, la timpu 1939-40. 19490.00 (dupăbuzet) ceste măsuri fiind cu toul noui se gă- | sita, or pievă- cuvenit, nu se va putea face decât cu: Ta capitolul pensiilor vom semnala numai trei categorii și anume: pensiile de invaliditate, de accident și pentru urmași, 1. Pensii de invaliditate din boală sesc în formă de nucleu urmând ca după organizare să se desvolte cât mai mult. Sau luat măsuri pentru profilaxia bolilor contagioase şi în special pentru tifosul exantematic. S'au luat măsuri pentru înmulțirea băilor pentru ca asiguraţii să fie in hu- €) Economii realizate prin suprimarea de Consilii și Comisii de Cenzori Prin decretul leze Nr. 3479-940, publi- cat in Monitorul Oficial Nr. 243 din 17 Octombrie 1940, se desființează 11 vechi foarte mari sacrificii din partea viitori- lor cotizanţi. Pentru înlăturarea unei asemenea si-— tuaţii inechitabile, se impune reorgani— zarea financiară neintârziată a Institu- ției Asigurărilor Sociale pe baze sigure. O altă problemă însemnată o con- muncitorii agricoli, realizează o operă. 1934-35 lei 134.349.966 r y, : Comisii — organe de administrație si stitue asigurarea salariaților agricoli. 1935-36 ,„ — 143811375 după bilanţ ara CR cIORI IRU EL căt nad des re, | control ale Casei Centrale şi Caselor de majoritatea enormă a populaţiei, circa. 1986-37 152.309.247 ăţenie. Asigurări, — cuprinzând un număr im- i rin pepe a „a : : k ia a 80%, trăeste în mediul rusal şi se ocupă Z, : Sau aprobat cât mai multe internări presionant de membri și se înlocuese 4 alui ipurări 1937-38 şi 156.500.194 : FI | pă Ă cu exploatarea solului. Asigurările so- în sanatorii de tuberculoză atât pentru i prin 2 Comisii de conducere şi control ciale activând numai în mediul indu-— 1938-39 „| 168.000.000 după buget asigurati cât și pen ru membrii ce fami- i superior cu un număr de membri judi- s zial și comereial şi lăsând la o parte: 1939-40 A 10.700.000 lie. A crescut covârșitor numărul inter- = cios micşorat, realizându-se astfel mari 2. Pensii de accident: nărilor cât şi numărul zilelor de inter- nare, în raport cu situaţia din trecut. economii financiare ce vor fi canalizate în viitor spre îmbunătăţirea soartei mun parţia'ă, desigur însemnată ca aport: social, însă cu totul insuficientă, pentru i Fi Ș i citorilor, a că se referă numai la o cincime din: ş e) ic lei 55.716.303 II. MĂSURI LIIATE IN VEDEREA Î Casa Centrală a asigurărilor sociale a populaţie. : i » 57.132.320 APĂRĂRII INTERESELOR ASIGURA. înțeles să vie și în ajutorul asiguraţilor i ASA Iri Al] TILOR | tefugiași din terteriile: răpire, Mopăra: pu ta ce vai CA diterenitii i A ii 60.192.152 după bilanț ţind ajutoare în sumă de lei 6.454.317. știg dintre salariatul industrial şi co- mercial și muncitorul agricol face im-: posibilă o legiferare unică a asigurărilor” sociale, cuprinzâni la un loc munti- torii de orice natură. De alminteri acest lucru ar fi şi lipsit de sens pen'ru mo- tivul că muncitorii agricoli nu au ace- a) Reducerea amenzilor din trecut » 65.000.000 Comisia, de conducere a Casei Centrale £ 18.000.000 după buget A Arisurăaler Sociale, pentru a veni în ajutorul patronilor din care marea lor j 3. Pensii pentru urmași majoritate o formează micii pa roni, în ' PROGRAMUL DE VIITOR AL ASIG. SOCIALE Programul de viitor al asigurărilor so- eiale constitue preocuparea de căpetenie » ședința din 71 Noembrie 1940, a acordat Ă Bode prin pentru lichidarea debitelor restante şi rapi amenzilor o reducere de 95 la sută. De IA E PRON pete a această mare reducere au beneficiat toți n 48251353 după bilanţ deb'torii care au achitat sumele datorate ; ă »63400,000 până la 15 Decembrie 1940. Mai Având în vedere situaţia debitorilor i zu „60.600.000 după buget concentrați a fixat pentru aceștia un- Datele de mai sus scot în evitență îi AI, val rug „a arurna până 1a 31 „Antidemocraţia noi o trâim din primul moment. Eu am condus mereu. O singură dată în trei ani am fost ales: Preşe- dinte la Societatea Siudenţi lor în Drept. Tot restul timpului nu mau les pe mine şef, luptăt orii, ci eu i-am ales“. a ALMANAHUL ERE i -esului naţional de in- îi dustrie tate, dar A iesi i k roi A i amiliei. i ți din indus! pda d dai i ca salariat rare care pre e Ta aceiași ordine de idei, va trebui să Singura as Art agricol este Dao cât mai mare itezițla ata aaa în ne TIRO) 0 a sare ate zintă un interes în se maternității. Și se ea o cât me e Aj rr aceia ÎMpo:rivă bailee eloele enorme. misterzitate căntânău-s oaie mil SORȚI i a ui ie 1eași Tiscur Şi Comert. ă „ toa.e ca ă ei a-. 1080 De, decesului. Cu 10 realizării une >a ce i se cuv ti i care se pun în câ Ș ita că până la pir AR plafon de salariu pentru cu- tari asigurări, BAYER mijlcacele de prinderea în asigurarea obligatorie, fixaţ toa'e $ E i, Fi Î. sfârşit se VOT E%namnelar care s'0 in P 8000 lei lunar, este insuficient. Ni- ă ui i ă un salari ordin pu a îndeplinească astfel iai poate susține c salariu săptuiască şi ri reforme de ordin s din cele mai ma cial a țării. Jitică i de politic ul preocupărilor i 3, "; pp Sia elor totalitare stă ii socială a înmulţirii popu i nu S ; îi de 8)00 lei este indeajuns pentru ; salariat în situiaa ca din eco- AS Sile le realizează să fie la adă- 05 ul oricărui risc: boală, deces, inva- 3 liditate, bătrânețe, etc. Socotim de. aceia PI demogralică, *,-miliei şi spriji- că este pei să, ră i ali mes pla- rin 4 e u . 4 lației prin ile sociale nu pot fac fon la ce 5 Hell de mai sus riu cu- i, ASigur: răi de acest imperativ de ordin iile şi ajutoa- ional, In prezent, pensii. j z Zana acordate, sunt aceleaşi pen igur SUS Aa ABcb un fragment din întregul E Cogaara de realizări. Ele sunt pD5ă în sură să i sul câmp de acti- mit ca şi pentru măsură să arate imen: tru Mlariatu „peci urmeroasă familie. vitae ce. se dece zi par îi li aia i iitor să se facă o diferen- asigurărilor pară E) e naiRan d ai i am arătat, nu Co- îl au de jucat în stru ţiere, care, după cum , ial Legionar respunde numai unui principiu de echi- | voereeeree vreme FABRICILE OTTO GAGEL ici FURNIZORII CURŢII REGALE CU _ SEDIUL: : Moara și fabrica d: pâine în Sos. Ștefan cel Mare No. 65-69. Fabrica de pâine și fran- p zelărie, fabrică de biscuiţi, pat'serie cu i anexele, fabrica de drojdie şi de malț i în Strada Puțu cu apă rece No. 33-47. ; Lucrează un personal de 800 lucrători și cu o forță : motrică de 920 H. P. Toate produsele sunt de prima calitate preparate i pe cale mecanică și în condițiile cele mai higienice. [so citit i iii ii ea ee e E î: Renumitele produse ale fabricilor se găsesc i i pretutindeni în Capitală și Frovincie. m dl PROBLEMA SĂNĂTĂȚII DEE ITerrririiii OTP III TITI ITI III III a: IN STATUL LEGIONAR 4 132924423404030030003039009000P0P0PPPPEPePRPRIPERIreererIA obtii ra scie 2 . PITT TREE PET ITIIPI tt tetiere 353a3038a88sasa —._—.—.—.—.. 1. Legiunea şi programele, 2. Principiile fundamentale legionare în sănătate. 3. Sănătatea legată de factor economici şi culturali. 4. Programul de realizări statale, 5. Inbinarea efortului statal cu iniţiativa legionară. de dr. ALEXANDRU POPOVICI, chirurg primar; dr. IOAN CLAUDIAN, asistent universitar. „trebue să ne îngrijim de RO- mânul de mâine, care va purta pe umerii săi marea răspundere a existenței națiunei”. (Cărticica Șefului de Cuib. P. II. Despre organizare. Punctul 22. Educaţia Sanitară. Pag. 29). 1. Vechile partide politice iși etalau în toate domeniile programe precise şi răsunătoare. Aceste făgădueli minci- noase, născute din concepții abstracte și croi.e din demagozie eftină, le flutu- rau aceşti oameni în ochii mulţimii cu scopuri electorale, „inainte de-a ji puşi în situația de-a le realiza”. (Car.ea Şe- fului de Cuib Pag. 81 — Programul și sufletul —). Unitate de luptă, comunitate spiri- tuală, în care se zămisleşte omul nou, Legiunea nu a pu.ut cădea în păcatele celor care, în umbra sistemelor și teo- riilor cău au propriul lor interes: „min- ciună sunt toate programele noi, şi sis- temele sociale fastuos etalate poporului, dacă în umbra lor rânjește acelaș su- Jlet de tă har, aceeaș lipsă de conștiință întru îndeplinirea datoriei, acelaş duh de irădure jaiă de tot ce e românesc, acelaş desfrâu, aceiași faptă. de risipă şi de lux”. (Cărticica Șefului de Cuib, punct, 87. — Programul și sufletul). Și mi departe, spune Căpitanul : „Căutaţi programe, ele se clă pe toa- te buzele mulțimii. Mai bine a'i căuta oameni. Căci initr'o noapte oricine poate” face un program şi nu de ele se simte: nevoie în țară, ci de oameni şi de vo- înțe care să le îndeplinească”. = Iată dece, nici pe tărâmul sănătăţii poporului și nici pe ate tărâmuri, Le- giunea nu și-a trâmbițav până astăzi concepțiunile de rea'icare, Oameni care: nu au înțeles niciodată spiritul Legiunei nu au incetat de-a ne reproșa această lipsă de concepții ideologice, care erau moneta curentă a politicianilor lumei vechi... Ei vedeau în această rezervă a noastră, lipsă de competență, lipsă de: experiență, lipsă d2 idei cristalizate, in- tr'un cuvânt naivitate tinerească. In realitate, spiritul legionar nu a nezat niciodată nevoia unui îndreptar care să călăuzească elanul sufletesc pe calea infăp uirilor. Acest indreptar te- meinic studiat, trebue să se ivească la. „„Vom răsturna pâreri s! arzu mente înfipte de decenii în gândul înv'ns, deprimat și umil't, a] neamului, dovedind că totusi, din sângele nostru românesc, se pot naşte negustori, în toate dome- ni'le, care să țină pieptul oricui şi să scoată din luptă pe once rival, C. Z. C. i oaie “timpul lui, în clipa în ii E y mia enliză, ORDINUL, 27 ro se studicză odaie i șă pe ează pentru bin Ş A A rul de Să funo., 87. — Programul şi sufletul —: pune. 87. ze pe bue să se ba eze P Acest progrăm eh nu trebue să fie aționale j ie iba site de teorii bursa “d In n i aze: vită nori, Ei trebue să se b Preia muiu c 2 dor, ale nea ue um rănile care trebuesc Vi i te ÎN citite Capitanului au fost asc î ui =) ănătăţii poporul tate. Piouemali, Seamănuntul cerce- fos! nostru Au le, nu de un om, n tate ani de zi eta i de numeroa ) “ pi ÎL beegud „„ Nu Ne-am legat îm- „de î Pi reună cei ce COTA la jel, ci acei 4 fel”, al lea set ace'aș 'Jel de-a gândi ci acei ce avem aceeui construc- fie sufletească”, (P. L. P. AI, Mt Ştim că lup a nu s'a sfârșit. Se “trivă bătăliile mari constructive ea încep. Programul nostru iti a inainte de toate un plan de bătălie SI, trebue concepții .actice, ne trebue curaj, -ne trebue cumpănire. Ne trebue con- „cepții tactice, ne trebue curaj, ne tre- bue cumpănire. Ne trebue şefi cu- rajoşi, „năsdrăvâni” ca orice șef le- -gionar, (Cărticica Sefului de Cuib punctul 29), Ne trebue suflete, dar ne trebue și technicieni: „Dacă pentru a jace pâine trebue să fie cineva speciali- "zul, dacă pentru a Jace ghete, pentru d ace pluguri, pentru a jace agricultură, “pentru a conduce un tramvai trebue "specializare; pentru cea mai grea con- „ducere, aceia a unei națiuni, nu trebue „0 specializare? Nu trebuesc anumite în- suşiri? Concluzia: un popor mu se CON- duce prin el însuș, ci prin elita lui. Adică prin acea categorie de oameni născuţi din sânul său cu anumite aptitudini și specialități”. (PL. 388). 2. Două sunt noțiunile pe care le avem în minte în pragul luptei pe care Le- „glunea o dă pentru ridicarea biologică „a naţiunei noastre, a) Națiunea ca unitate biologică veş- b, Comandamentul unic, în sensul umi- „Jicării eforturilor pe tărâmul sămatăţti „Amândouă aceste noţiuni sunt sfinte moșteniri pe care ni le-a, lăsat. Căpita- nul, și singurele concepții care se înca- pul lor”. „ “dreară “în structura adevăratului stat egionar, „leclivă, Problema își pierde ee e, E reotuța ideilor în domeniul sână_ tăţei „publice, a mers pretu indeni para. jel cu structura poitică şi sceivi popoarelor, De la Revoluția tranceză, preocupările de protecţia individului di făcut loc preocupărilor de apărare si co.cctivităţii. Vechea medicină indivi- duală şi curativă a evoluat trepta, spre o medicină socială. In ultimele decenii, industrializarea repeda, crescândă, infiorirea capitalis- mului în ţările occidentale, a impus conducătorilor statelor preocupări noi, Ia naştere iziena și medicina muncito- rilor indus-riali. Noţiunea capitalistă a „valoarei eco- nomice a capi alului uman”, ca şi tea- ma democraţiiior şubrede, veșnic ame- ninţate de pericolul „proletar” a dug la crecarea marilor instituţii de preve- dere socială a căror sferă de acţiune se limitează la o singură „clasă” socială. De altfel toate aceste probleme de „medicină socială”, asis ența mamei și a copilului, a muncii în general, a boa- lelor sociale, etc, etc., se puneau și se rezolvau pe p'an internațional (vezi Cru- cea Roșie Liga Naţiunilor de 1a Gene- va, etc). Era. în fond, o luptă de apă- rare a Capita'ismului — internațional impotriva Comunismului, tot așa de in- ternaţional. Totuș,, această poli'ică sanitară, a dat rezutate bune în toate ţările indus- triale din Apus. Importarea acestei poli- tici, fără nici un discernământ, a daţ în țările agrare, cum este țara noastră, foarte slabe rezultate. Statele totalitare, pun problema sănă- tăţei cu totul pe alte baze. Ideia de „S'at” este înlocuită cu aceia de „Na- țiune”. Această ideie de naţiune ca uni- tate biologică, implică problema unei sănătăți a naiunei — ca noţiune etni- că sau antropolozică — privită peste veacuri In chip firesc igiena rassei, eugenia, subiugă ideia de sănătate co- astfel ca- racterul său in ernaţional, ca să rămâe legată de naţiune. Căpitanul exprima foarte limpede a- ceastă ideie: (Pentru Legionar” Indi- vid, colectivitate naţională, naţiune) „există trei entităţi dis.incte : 1, „Individul, 2, „Colectivitatea actuală, adică tota- litatea indivizilor dim aceiaşi nație, tră- ind întrun stat, la um moment dat”. 3, „Națiunea, acea entitate istorică trăind peste veacuri cu rădăcinile în- j ț Jipte în negura vremii şi cu um viitor injinib”. i g „O nouă mare eroare a democraţiei bazală pe „drepturile omului” este aceet: de-a nu recunoaște şi a mu se în- teresa decăt de unu din aceste trei en- tități „individu”. Pe a doua, o negli- jeară sau își bate joc de ea, îar pe a treia o neagă”. pa La rândul ei, colectivitatea națio- nală, are o tendință permanentă de-a, sacrifica viitorul — drepturile naţiunei pentru interesele ei prezente», Și mai departe : „„.Neamul este deci o entitate care îşi prelungește viaţa și dincolo de pă- mânt” €l are : 1. „Un patrimoniu fizic, carnea şi sângele. 2. „Un patrimoniu material: pămân- zul țării și bogăţiile li”. 3 „Un patrimoniu, spiritual»..». Din aceste gânduri, așa de clar for- mulate, se desprind de la sine porun- «cile pe care cei chemaţi să conducă ri- „dicarea biologică a neamului trebue să le îndeplinească. Pe tărâmul sănătăţii “cu și pe toate tărâmurile, democraţia a pus individul și uneori colectivitatea, înaintea neamului pe care nu Va în- ţeles sau pe care l'a disprețuit, Igiena, medicina curaiivă, de eri, nu 'erau decât apărarea individului prin măsuri colective; atât. Medicina socia!ă de eri, nu se ocupa decât de o categorie foarte restrânsă din colectivitatea ac- imală, aceia care interesa în special „castele politico-jinanciare de bancheri și agenți electorali”. Marea masă a ţăranilor, peste 80% „din poporul nostru de azi, rezerva nea- mului nostru de mâine, se sbătea în ig- noranță, mizerie și boale care le secă- tuise vlaga. Nouă, celor de azi, ne revine greaua -sarcină de-a ne îngriji de „patrimoniul Viologic” al neamului înţeles ca enti- “tate de veac, Noi trebue să clădim „medicina nea- mului”, 2) Unul din păcatele vechilor demo- “crații care se resimte în toate dome- “niile vieţei de stat, este lipsa unităţii, lipsa disciplinei și lipsa susținerii efor- tului. Căpitanul ne spune răspicat: „Nu vezistă biruință fără unitate” ..„Sunt greutăţi pe care numai un neam între umit, ascultând de o singură comandă le poate birui”. Unul din cele şapte puncte enunțate de Căpitan în Parla- biologic: i) 253 “ment este stabilirea unui comandament umnie, ca principiu bune conduceri, 3, In minte cu principiile acestea, în- indispensabil unei “sufleţiți de nădejdia nectintită în pu.e- rea iegionară, ştim că, ne aşteaptă o lup- “tă grea Starea biologică a ţării noastre oste dureroasă. Avem cea mai mare “mortalitate generală și mortali ate in- fantilă din Europa, cea mai mare mor- talitate prin tuberculoză. Deţinem de asemenea recordul în ce privește palu- dismu!, tifosul exantematic, alcoolismul, turbarea. Suntem singura țară din Eu- ropa în care mai dăinuește bou.a mi- zeriei ţărăneşti — pelagra. De. ce ţin aceste rele care seceră sau - istovesc vlaga poporului nostru? De ce suntem, din punct de vedere al sănă- tății mai prejos decât toţi vecinii noştri? Explicația este că toate aceste rele sunt strâns legate între ele. Ele se des- voită. și cresc pe acelaș teren social, economic și cuitural, Toate au rădăcini comune: sărăcia, și ignoranța în care foștii conducători ai acestei națiuni au tinu!, țărănimea noastră. „Țara aceasta bogată. a ajuns o ruină. Riină gospodăria ţăranului, ruină sa- tul, ruină comuna, ruină județul, ruină munţii văduviți, ruină câmpiile pără- ginite care nu mai aduc nimica bietului plugar, ruină bugetul statului, ruină țara”. (Manifestul: O ruină. Cărticica Șefului de Cuib). Int'adevăr iată cum se înfățișează în cifre foarte eloquenie starea socială a populației acestei țări și care explică cu prisosință starea sa biologică (Cităm din „Organizarea sanitară în România” proect sintetizaţ de Dr. 7. Claudian în cadrul cuibului „Gh. Pavlescu'; 1. Populaţia agricolă într'o proporţie foarte dominantă 82—85%. Această proporție ţine de o derivație demogra- fică spre indusirie foarte scăzută și rău călăuzită, 2. Agricultura foarte predominant ce- realieră (82% din pământul de cul- tură), Acest fapt are ca urmare o scă- dere a păşunilor și deci a vitelor, In 1935 35,5% din gospodăriile țărănești nu aveau nici o vacă, Proporția, e și mai mare în vechiul Regat, Odată cu pierderea ținuturilor» de pese munţi, această lipsă de vite sa „accentuat. Tot ea explică dispariţia industriei țărănești și transformarea femeiei dela țară din gospodină şi mamă în munci- toare agricolă, . ——————————————————————————————————— 3. Densitatea mare a popu'ației agri- cole, mascată de o slabă densitate a populaţiei la km. p. Acest fap. duce la o mare lipsă de pământ: 52% din exploatările agricoie au sub 3 ha pământ, deci mai puţin de cât minimul Necesar existenţei — cu mijloacele actuale de muncă, 4, Producţie fcarte redusă la hectar, cea mai redusă din Europa, adică agri- cultură extensivă datorită: lipsei de technică agricolă, (ingrășă- minte, etc). lipsă de unelte, lipsă de credit, lipsă de vite. România 93 chintale cereale la hec- tar, Bulgaria 11,8 chintale la hectar, Jugosavia. 118 chintale cerzale la hec- tar, Germania 18 chintale cereale la hectar, Danemarca 26 chin-ale cereale la hectar), 5. Va orificarea rea și inegală a pro- duselor agricole, care ţine de: lipsă de organizare statală (interme- diari, etc.), lipsă de căi de comunicaţie (regiunile cu preţuri mici de cereale sunt regiu- nile cu reţea săracă de căi ferate). Toţi acești factori îmbinati, duc la suprapopulația agricdă, șomaj azricol, pauperizare, care la rândul lor duc la insuficiența culturală, morală, la subali- mentație și la lipsa de igienă. Toate aces e procese condamnă țără- nimea noastră la o scădere bio ogică care explică cu prisosinţă peag a, tu- berculoza, mortalitatea infantilă, alco- olismul, tifosul exantematic, toate relee pentru care populaţia româncască de- ține triste recorduri, Lupta pentru ridicarea sănătăţii nu se poate face fără ridicarea nivelului economic și cultural, „Să se declare răs- boi mizeriei şi sărăciei generale”. (Căr.i- cica Șefului de Cuib). 4, In faţa acestor realităţi, călăuziţi de principiile enunțate mai sus, care se desprind din însuș gândul Căpitanului, formwăm următoarele puncte progra- matice: - a) Coordomirea tuturor organelor com- petente care trebue să-și unecscă efor- turile şi preocupări e în sensul social — „economie — cultural şi sanitar. b) Comandamentul unic real al sănă- „Tății poporului, 3. Mare desvoltare a medicinei pre- "lan în sensul de «părare bio:ogică c) Imăreptarea efortului cu precădere. spre sate. i d) Imbinarea efortului statal cu ini- țiciiva legionară prin înființarea Case; comunale legionare. O bună parte din problemele de să. nătate de care ne-am ocupat până a. cum, în frunte cu subalimentaţia, de: care sunt în mare măsură legate şi celelalte, sunt probieme care au rela. țiuni strânse cu factorii sociali, econo- mici, cul.urali. Ele sunt în mare mă- sură probleme ţărăncști și trebuese pri- vite in complexul lor. Cercetând acest complex numai prin una din la urile sale, fie cea sanitară, fie cea, culturală, fie cea economică, riscăm să nu ajun- gem niciodată la o soluţie eficace. In rea itate nu există probleme sociale izo- late: una economică, una cul.urală, una sanitară şi cu atât mai puţin pro- bleme sanitare izolate. Problema e unică și are, cel mult, fe- lurite înfăţişeri regionale. Fiecare colţ din ţară are suferințele lui, care im- plică soluţii diferite: aici un drum, dincolo o fabrică, în altă parte câteva, măsuri gospodărești bine chibzui.e, pot ridica din toate punctele de vedere o re- giune oropsită”, (loco cit.) Statul democratic a fărâmiţat un e- fort care se cerea unic ca şi obiectivul său. Problemele economiei și sănătăţei țărăneș.i, trebuesc privite în ace.aș timp de o serie de organe care pot con- iucra la soluţionarea lor. In vech a or- ganizare stataă lipsa unzi armonizări pe acest teren, se simţea la fiecare pas. Exemple : : 1. Ministerul Agriculturii, de pildă, nu cunoștea sub nici o formă proble- mele subnutriţiei rurale. Ministerul Sănătăţei nu făcea nici o legătură în re economic şi sanitar, deşi aceşti factori se suprapun şi se influen- țează în chip evident, la fiecare pas Ministerul Educaţiunii Na'ionale nu era preocupat de problemele de insufi- cienţă culturală şi educativă care sunt la baza atâtor rele şi boli sociale. Sprijinită de Ministerul Muncii, Ligă Naţională con ra tuberculozei a între- prins o intensă campanie profilactică în sânul muncitorimei industriale care are astăzi un număr însemnat de paturi în sanatoriile sale, "Țăranii nu au acces În aceste sanatorii: asistenţa tubereuloşilor în mediul rural nu există, Din aceleași „raţiuni de Stat”; zahă- rul românesc este scumpit cu 18 lei l3 0 Să 43 ————. Li ş E E og iai E se CUVÂNTUL kgr., fără să se mai ţină seama că populaţia ţărănească nu-şi mai poate în- gădui consumul acestui a.iment şi că suntem ţară de cel mai mic consum de zahăr din Europa: 15—3 kgr. de iami- lie pe an (mediul rural)” (loco cit) Solu,ionarea o găsim în infiin area unei comisiuni interministeriale sociale, care va grupa periodic în jurul Ministe- rului Sănătăţii Muncii şi Ocrotirilor So- ciale, o serie de departamen.e: Ministe- rul Economiei Naţionale, Ministerul Lu- crărilor Publice, Ministerul Educaţiei Naţiona-e, Ministerul Agriculturii şi Do- meniilor, Această comisiune, va avea rolul să, ia hotăriri coordonate, în scopuri precise. Exemple: O reziune se poate ridica prin drumuri, alta prin lucrări publice care să utilizeze brațe. In ale părți o nevoie de campanii de ridicare educa- tivă, care să mearză paralel cu cea sa- nitară (loco cit.). 2. Vechiul regim a arătat și în dome- niul sanitar aceeași lipsă de coordonare pe care am găsit-o în domeniul so- cial. Nu există un organ unic care să organizeze după un plan bine stabilit, şi să conducă efectiv ins.ituţiile de me- dicină curativă şi de medicină socială, In ce privește, medicina cuzativă ea este reprezentată as ăzi printr'o serie de fundații particulare, (Eforie, Spiridonie Brâncovenesc) sau instituiiuni cu câmp de activitate limita: (Asigurări, Casa Muncii C.F.R, etc.) care asigură a- proape în întregime, însă incomplect cdi asistența medicală din cen'rele mari. Această risipire a efortului în asisten. ţa medicală curativă, această necordo- nare, atrage după sine o serie de rele și anomalii care scad eficacitaea ei. - a) Bugete disproporţionate. N b) Personalul, recrutat, după norme deosebite, inegal salariat inegal încadrat. c) Repartizarea ilogică a serviciilor spitaliceșii, cari nu țin seamă de nevoile generale. Exemple: La, Asigurările Sociale nu există Ser- Viciul de Boli Interne, Maternitate şi Sanatorii de tuberculoză. O unificare a instituţiilor exis'ente ar realiza o economie bugetară şi o creşte- Te de randament care ar asigura o asi-: stență medicală mai bună. Catastrofa, recentă a pus în evidență defectele aces'ei lipse de unitate. In domeniul medicinei preventive, al medicinei sociale nu există astăzi un or- gan unic care să coordoneze atăț cerce- tările cât şi realizăriie pe teren. Probiemele medico-socia.e nu sun; a- lese după necezităţile reale ale ţăcii. Fiecare boaiă socia:ă este studiată fără un pian definit de către institu,ii foarte diferi e. De pildă paludismul era cercetat în a celaș timp la Facultatea de Medicină din București, la Institutele de Higienă, la Inv itutul Cantacuzino. Nu exista nici o legătură constantă între aceste or- gane. Problemele de epidemiologie sunt cer- cetate în acelaș timp de Institutul Can- tacuzino și Institutele de Igienă. In domeniul nutriţiei rura.e și al pela- grei, sforțările sunt şi mai puțin coordo- nate: Insitutul de Fiziologie al Facul- tății de Medicină din Cluj, Institutul de Igienă dela Iaşi, Aademia de Medicină, ete. Unificarea activităţii medico-sociale nu se poate realiza decâ: prin crearea unui Institut de igienă şi medicină so- cică unic, situat în Capitala ţării. El va fi creerul, laboratorul principal de luptă medico-socială El va coordona ac- tivitatea tuturor instituţiilor specializa- te, atât cele existente (tuberculoză, tur- bare, ete.) cât şi cele ce s2 vor creia. Vor lua ființă sub controlul acestui in- stitut, un organ de studiu și realizare în - domeniul nutriției rurale, problemă ca- picală și compiect neglijată. Problemele mari de antropologie și eugenie, problema protecţiei familiei. a mamei şi copilului, (cuibuşor de zi, etc.) vor trebui să fie deasemenea studiate de specialiști competenţi. In general activitatea Institutului se va proecia pe trei planuri: a) Cercetări de laborator şi clinică care se vor efectua în serviciile de boli sociale şi epidemice. p) Activitatea didactică, în legătură cu Pacu'tăţile de Medicină. Invăţămân= tul medico-social va privi: pe toţi me- dicii, pe medicii igieniști şi va forma personalul ajutător (surori de ocrotire, oficianţi, sanitari, etc) care lipsese cu desăvârşire. c. Activitatea pe teren atât sub for- ma unei acțiuni permanente dirijate sau eventual — campanii regionale de ridicare biologică, susținută în curs de- câțiva ani, Ă Trebue să ne ferim să cădem în gre-- şala celor care cu un spirit de diletan- E 206 A ALMANARUL tism condamnabil, au întreprins cam- panii răsunătoare, dar fără nici un re- zuitat practic. 4. Nu trebue uitat o clipă că marile fagele care macină hația noastră sunt boli şi rele rurale, şi că peste 8) la sută din populaţia noastră es-e compusă din țărani. Subnutriţia, cu toate consecinele el, pelagra, alcoolismul, mortalitatea infan- ţilă, sunt boli țărăneşi. Tifosul exante- matic, paludismul fac ravagii în acelaș mediu rural. Tuberculoza, deși e mai răs- pândită în mediul urban, grație măsuri- lor relativ mai întinse, care s'au luat în centrele orăşeneşti şi-a inceinit, aci oarezum mersul. In schimb ea este în plină creştere la, sate. 4 Iată de ce se impune o intoarcere a atențiunei noastre spre sue. Aci între muncitorii de pe ogoare este câmpul vast de acțiune, al medicinei preventive în sensul ei cel mai larg. In ce priveşte problema medicinei cu- rative în mediul rural, ea t-:ebue de a- semenea raționalizată. Sunem impo- triva spitalelor rurale mixte care nu pot funcționa niciodată în condițiuni bune. In afara cazurilor de mare uzgenţă şi asistenţă na ală, țăranii trebue să fie îngrijiţi în centrele spi alicești complect utilate din capitalele de județ. 5. Spre deosebire de statul „.democra- tic”, abstract și oarecum suprapus na. ţiunei, statul legionar nu în'elege să-şi însuşească în mod exclusiv, orice iniția- tive creatoare. Dar aceste iniţiative. ori cât de bine intenționate trebuesc ne- apărat incadrate și dirijate de coman- damentul unic al sănătăței pentru a evita riscul de-a cădea intrun diletan- tism anarhic. Es.e totuși un punct unde această ini- ţiativă este bine venită, chiar indispen- sabilă şi acest punct unde se întâ neşte efortul statal cu dinamismul legionar, pentru realizările sociale şi sanitare este Casa Comundlă Legionară. Inţeiegem sub aces, nume, centrul vital al sănă- tății unde medicul sora de ocrotire cocperatistul, învățătorul şi preotul, co- laborează în spiritul legionar. Aci se armonizează pe teren diversele acţiuni - de ridicare socială: economică, cultu- rală și sanitară Inceputul fire, i n . sc ar fi 0 organizaţie de cooperație sătească, pe - lângă care ar putea lua ființă o coope- rativă sanitară, a cărui activi Eat: itară, : vitate tech- Nică, va fi bineînţeles dirijată de Ga mandamentul sănătăţii, și care, după noi ar fi primul pas spre realizarea asigurări sociaie a țărănimei, care uşura considerabil sarcina financiară a statului. Incheind această scurtă expunere pue să adăugăm două observaţiuni, de realizări pe terenul sănătăţii naţio nale se datorește în arte lipsei unui program care să privească peste veacuri dar şi în mare măsură sărăciei sujie. teşti a omului vechi. Superficialitatea, diletantismul, prio- ritatea intereselor persona e și a ambi- țiilor rău în;elese sunt detormaţiunile sufletești care au stăvilit timp de de cenii drumul rea izărilor temeinice și ay inăbuş.t atâtea intenţiuni cura.e. Sun- tem siguri că ele vor fi inlăturate odată cu ivirea sufletului legionar care în- seamnă: elan, seriozitate, tenacitate. Vrem iarăşi să subiiniem că progra- mul legionar nu poate fi realiza. decât în timp. Aci nu facem decât să indicăm obiectivele şi calea de urmat, cale dela care nu trebue să ne abatem. Accentuăm deasemenea că bătălia de ridicare trupească a neamului nu -apar- ține numai medicilor. Mizeria, sărăcia, ienoranța, lega e strâns de boală, tre. buesc atacate cu felurite arme: cultură, hrană mai bună, drumuri, pânză, să- pun și mijloace materiale. Noi medicii trebue să aducem efortul unitar, pregă- tirea iechnică temeinică şi conștiința călită în focul legionar. unei ; tre Lipsa BALCIC" GEO ZLOTESCU „BÂLCIUL DIN BISTRIŢA" Dela Intervenţie la Im obârşiile fascismului trebuesc cău- ţate în întreg sbuciumul veacului al XIX lea; în vruda celor mai de sea- mă oameni ai lui de a da Italiei o ină conștiință de nație și de a dejjină conștuii d ue și crea statul unitar; in arzătoarea lor râwmă spre un viitor demn de tre- cut, Redeșteptarea poporului ita- lan, s2u ca să-i Spunem pe numele cu care a fost consacrată : Risorgi- mento, este, într'un cuvânt punctul dela care a plecat Fascismul. Acea- stă încercare de reînălțare, până la vechile culmi, a poporului italian, datorită unui lung şir de patrioţi luminaţi, din care desprindem pe Giobanti, “Mazzini, Carlo Pisacane, Garibaldi, nu este decât un mare preludiu. O altă mişcare mai puter- nică, mai organizată, dacă se poate spune așa, era hărăzită să implinea- scă o doință născută in mintea și în inima lui Damte cel mai mare dintre italisni : Revotuţia fascistă, Miturile „Primatului“ și „Misiunii“ de giobertiană şi mazziniană amin- tire făceau aluzie la o Italie impe- Ti2lă, piiveau deci dincoio de țarcul unei Itajii eroită după voia şi tipicul napo'eonian. Ca înfăptuire, Risorgi- mento lasă Regatul Italiei, iar ca testament rolitie lasă poporului ita- „an — după ce-l legase temeiurile — ee bărbătesc de a reclădi [m- iu] In mintea jui Mussolini, ca 0 nor- mă pentr întreaga lui” activitate Wlitică, a precumpănit acest în- *mn și cu atâţ mai mult cu cât în e Scurtă privire pa ISTORIEI Mişcăn periu stunit aul de Huminaţie aa conver- le, proeuaăl, seama Că, fără să numai. lui, -L adresau. jul şi Tot, ceeace Pascism | legă Ul a realizat a fost în | zat, astăzi inrăphuli & CU acest deal A întăţi mişeare reăeţi deci Fasclsmuj ca o e onară i : je aluile nesocotină ui iri lu ene, înseamnă a nimic din istoria Italiei? îi inteles țin greșită este şi părerea ca veote” numai Social sau numai oli- tic. Pascismul are un conținut call tic: Imperiul, Dar pentru a, se ajun- ge la Imperiu, Mussolini și-a dat seama că o sumă de date ale vieții Sociale tmehuese schimbate, Păs- trând, exaltând chiar tot ceea cenu era supra structură, a dărâmaţ res- tu; a reclădit si a indreptat tot ceeace putea continua pe vechi te- melii: a, făcuţ cu alte cuvinte ceeace se numește o revoluție creatoare, latină, revoluție pe care a 0pus-o celeia de tip marxist, Snuneam că Mussolini este prin destin conducătorul, Ducele naţiei italiene. In acest sens este semniti-. cativ faptul că primul om care & paria al cuvântul de Duce pentru a desemna pe Mussolini, este luptă- to ui. sindicalist şi voluntarul de răz- bit. Tilipoo ia A murind pe â de bătălie, SADU ia în care Mussolini a în- ij o ———— i î ă care moare Cel ce stă indiferent, fricos și las în fața țării sale = va fi blestemat de cei ce vin după el. C. Z. C. nia, tradiției i MANAZEE 258 PP ) tărâm politic a în- pi e Vote numai 0 guri ăi > devăaliă, să înţeleagă — că ai ş fe acela care trebue să, oi Al Italia și a condus-o: mai întă ee tribuna, ziarului și dela acea & a AB 2 ga Ducele pe front lui și apoi din vânful piramidei sta- ului, unde 1-a, urcat, triumfal, Bi- Tuința fascistă, : Mussolini întruchipează, cum tar Sa întâmplat, cele trei mari virtuţi latine: spiritul războinice, înclinația Spre poezie, râvna la Siințenie, Spiritul său bătăios îl face unul Ma din cei mai mari ziariști şi conducă țori de masse pe care-i cunoaste « toria, unul din cei mai curagioşi Te. formatori. Deviza „Vivere pericolosa. mente“ nu este o simplă figură rez. pică, este norma de viață de fiecare zi a Ducelui, şi astăzi, a intreg Doo. rului italian, Faptul că Mussoliny este pilot militar nu se datorește nu. mai umei înclinații spontive. Insușirile de poet ale Ducelui nu le putem citi numai în cuvântările sau scrieril> sale, nenumărate, ci în intreaga sa opera. Făuririle lui Mus. solini — spuneam și cu alt p-ilej E, amintesc de Virgiliu, de Sfântul Francisc şi de Carducci, Viaţa, ca o poveste atât de minu- nată, a, Ducelui nu cunoaște legende ce interesează în deobşte marile fi- guri ale istoriei, Viața lui este exem- plară: bun fiu bun frate, bun soț, bun părinte. : Această uriașă personalitate ex. cepț.onală a adus lumii o seamă de daruri de seamă. E Să nu amintim de cât de lucrarea asupra lui Machiavelli, operă, care cred:m că nu va putea ti depășită niciodată, căci nimeni ca Mussolin nu va putea merge mai în adâncul gândirii genialului creator florentin, Un om politie. de proporțiile Duce. lui nu putea duce bătălii decât pe măsura, lui, Prima maxe bătălie poli. tică fascistă a fost lupta pentru in. tervențiă in războiu. In acest scup a creai „Pasciile de Acţiune Inter- venţionistă“ care s'au întrunit pen tiu prinia oară la 25 Ianuarie 1918, Aliat, în această luptă, Mussolini & avut pe D'Annunzio. Odată cu acea- stă mare, acțiune, pe care Ducele 0 vădea aducând prilejul cel pi bun tru a se putea face un p! , pir spre marile ţinte propuse — | eee pe pe ere începe, evident, detașarea lui de ve- chile enzdinţe. dci, Cu toae greutăţile voința lui Mussolini s'a impus, ALA 24 Mai 1915 guvernul italian 2 ul obligat să declare război Impe! austro-ungar, A doua, Bătăne politică, a fost acest război îmsuflețit de Mussolini pi D'Annunzio care, în mijlocul i; care-i urmau, au luat punte, d Fi ma zi până în cea din urmă Zi 3 lupta cea mai grea pe care & vreodată poporul italian, întâmpinate, | PPP pornesti pe PR tirg E ÎN CUVANTUL 259 In clipele grele ale marelui război, uterii di Pie cal ă au fost glasuri, în Talia, ca al puterii din cate, atâţ Giolitti cât şi Bonomi și Pacta, făcuseră îi Sia ppt ea ar trebui acum ar totul iluzoriu et ini. Izbânzile Ducelui Grevele şi ş i ; începuseră, să dea prim ă e șş urturile feroviare e 3 semnate p. le roade în i Sporese. Armata est A sultată, pe Reîntors din p ] război, Mussol reia lupta pe târâm social dar E mărind ale ţinte decât, cele din tre- La 11 Noembrie 1918, celebrează, victoria, la Milano, la Monumenta delle Cinque Giomate Cu acest pr'lej spune: „Am dorit războiul pentru că am fost con- strânși să-l dorim. Victoria trebue să realizeze și țelurile interne ale războiului: ridicarea muncii, Astăzi Italia nu mai este slugă, ea este stă- până pe ea însăși și pe viitorul ei“, 23 Martie 1919 este ziua Inteme- ierii Fasciilor Italiene de Luptă: (Mi lano în Piazza $, Sepolcro), care „nu sunt un partid, ci mai de eTabă un anti-partid. Ele nu promit raiul pe pământ și fericirea universală. In vasta democraţie a civilizației ele reprezintă aristocrația curajului“, Din acest moment; începe în chip Virtual cea de a, treia mare bătălie politică a fascismului: MARȘUL, ASUPRA ROMEI. La 29 Iunie 1919 prin Tratatul de la Versailles. Italia este trădată de foștii ei aliaţi. Urmează în toată, țara — mai puţin în stare să pri- mească acum când mai purta de- schise rănile războiului, o lovitură atât de grea — o mare depresiune. De această stare de spirit au profi- tat curentele extremiste care nu mai puteau fi strunite de guvernele ce se schimbau necontenit. Foştii imtemationaliști suni atacați si iîn- vinovăţiţi. Lupta capătă um aspect mai violent. Fascismul trebue să înarmeze. Acţiunea comunismului și a foștilor aliați loveste în fiecare zi mai greu Italia a cărei soartă în- cepe să fie din ce în ce mai ame- nințată, Lupta dusă pe un front atât de Ş mare şi de adânc, îndârjește pe fas- , % ciști şi îl călește. Ideile '1or politice, Fi lămurindu-se, încep să se grupeze In timpul războiului Ducele a tost în jurul unei axe. : grav rănit PR A Faseismul își simte din ce în ce Străzi din Ge prună Uri LNRA, mai greu răspunderea și se organi- subofițerii primesc ordinul să iasă Zează nu numai pentru lupta de civili pe stradă, Comuniștii şi so- fiecare ceas dar și pentru preluarea cialiștii pun stăpânire aproape pe 260 | ă politică legală a țării. Rea în ja ere, ce CO Puia de foști allați „care chipul acesta incercau să i: g tească 0 prăbușire (0lice de tot te- N palini și Pe sciştii hotărăsc, la azi b da de umilinta ce a esteăd ră gat, şi Bu MAT frontierelor. Tot cu acest prilej să în acelaş scop, a fost e ati Cr, Cuatrumvirat apeluri i i i i, Italo Balbo, inna i Maria de Vecchi. = cucerire, însă, cerea o tac- AC pp natură de cât cea între- puințată în luptele locale și de cir- cumstanță. Era nevoie ca tot ceea ce rămăsese întreg şi neîntinat în Italia să fie câștigat pentru Fas- cism cane trebuia să fie o revoluţie a itahenilor pentru italieni”. In a- cest scop Mussolini a hotărit să-și lămurească țelurile şi ca o urmare a fost convocat la: Neapoli, la 24 Octombrie, Congresul forțelor fas- ciste. Este necesar să spunem că Yocul nu era ales la întâmplare. Ita- lia de Sud rămăsese până la Fas- cism indiferență faţă de orice miș- care de reinnoire și ea reprezintă în acelaș timp vechea tradiție monar- hică în apărarea căreia se dovedise foarte dârză. Fără adeziunea unei jumătăți din Italia era cu neputinţă să fie o stăpânire pe Peninsulă. Tre- buiau deci înlăturate toate echivo- curile. „Nu încape nici o îndoială — a spus cu acest, prilej Mussolini — că unitatea Italiei se sprijină putemic pe Monarhia Savoia. Armata trebue să știe că noi, un grup format din puţini oameni, dar îndrăzneţi, am apărat-o atunci când miniștrii sfă- tuiau pe ofițeri să umble în hame civile ca să se evite conflictele. Pace vom avea cu cei cu care noi dorim acest lucru”, La 25 Octombrie Căpeteniile fas- ciste se adună Ja, Florența, iar la 27 ale aceleiaș lumi, Cuatrumviratul ine ide Peragia prima, procla- ma cretul de mobilizare Sonțelor rută și „Anmata, rezervă şi instrument; de supremă salvgardare a, Naţiei, nu 2, cucerirea RO- E Cp, —“, trebue să ia parte la luptă, mul reinoeşte inalta sa, acm față de Armata lui Vittorio Venetg. Fascismul nu merge nici împotriva agenţilor forţei publice ci împotriva clasei politice a fricoșilor şi neispră viţilor. care vreme de patru ami nu au putut să dea o cârmuire Natieii Cu o zi mai târziu — 28 Octom- brie — cabinetul Facta își dă demi- sia. In acest timp coloanele de fag. ciști pornesc spre Roma. In ziua de 29 Octombrie Regele însărcinează pe Mussolini să forme- ze guvernul. A doua zi Ducele sose- şte la Roma şi este primit la Quiri. nal unde, prezentându-se lui Victor Emanuel al IlI-lea, îi spune: „Adue Majestății Voastre Italia lui Vittorio Veneto consacrată din nou prin noua biruință”. Nu trebue să ne închipuim că doc- trina fascismului a fost un complex de norme făurite ca pe temeiul lor să poată fi dusă lupta în domeniul politic sau social. Această, doctrină, după însăşi spusele lui Mussolini, a fost întocmită pe măsură ce lupta “sporea pe măsură ce Mişcarea fas- cistă pășea înainte, având în vedere țelul pe care-l cunoaștem. Să ve- dem, acum, când se poate vorbi de o doctrină a fascismului, ce este a- ceastă doctrină. „Ca orice concepție politică te- meinică — scrie Mussolini în arti- colul Fascism a] Enciclopediei Ita- liene — fascismul este practică și gândire, acțiune în care este ima- nentă o doctrină şi doctrină ce, iz- vorând dintr'um sistem prestabilit de forțe ale istoriei, rămâne înscrisă şi operează dinăuntru... „Lumea pentru fascism nu este a- ceastă lume materială, care apare la suprafață, în care omul este un individ separat de toți ceilalți şi de sine stătător şi este condus de 0 lege firească, ce î] atrage instinctiv - spre o viață de plăceri egoiste și trecătoare, Omul fascismului este individul care poate însemna, Naţie şi Patrie, legea morală care strânge impreună indivizi şi generaţii într'o bradiţie şi într'o misiune ce sup! viața închisă în mărginitul ocol al plăcerii ca să instaureze în dato- fie o viață superioară, fără limite CUVANTUL de timp şi de spaţiu: z : o viață in car individul, Prin abnegaţia sa ala, jertia intereselor sale | chiar moartea, reali stitue valoarea lui de om „Deci, concepția spiritualistă năs- „cută și ea din reacţia generală a “veacului nostru impotriva slabului și Eee atuluui pozitivism al vea- „îsiX-lea. Antipozitivistă dar pozitivă, concepția tazelsta ad veste nici scept'că, nici agnostică ici pesimistă, nici pasiv-optimistă... „Fascismul vrea ca omuj să fig activ și angajat în acțiune cu toata energiile sale, îl vrea constienţ în "ehip bărbătesc de greutăţile pe care le întâmpină și gata să le înfrunte. EI concepe viața ca o luptă, gân- „dnăd că-i revine omului sarcina :să-şi cucerească viața care este în- tr'adevăr demnă de el, creind mai “întâi în el însuși instrumentul (fi- :zic, moral, intelectual) pentru a o -clădi. La fel se întâmplă şi cu uma- nitatea. De aci, înalta valoare a cul- turii în toate formele ei — artă, re- Tigie, știință — și covârșitoarea în- ssemnătate a educației. Tot de aci i Ducele în fruntea păzite negre, în timpul marşului asupra Romei Ta A a III Da aaa 261 Și valoarea esențială un A a care omul învinge natur, e e ia 2 E ura ş ia- ză lumea, umană, (econoraig, rela tică, morală, intelectuală) „Această, conce Îvă ţii este în chip a alee jr azi A cuprinde întreagă Teali- , A , le, Se Ea e numai activitatea ome- „Pascismul este o concepți - gioasă, în care cmu] este E, elle iul său imanent cu o lege sn- emoară, cu po Voinţă obiectivă transeinde individul ăia ca Ul ridică la rangul de membru al unei societăți spirituale. Acela care, in politica religioasă a, regimului fas- cist sa oprit la considerații de sim- plă „oportunitate, nu a înțeles că fascismul, pe lângă un sistem de guvernământ, este — şi aceasta mai EI de toate — um sistem de gân- re. „Pascismul are o concepție istorică în care omul nu este ceeace este de cât în funcţie de procesul spiritual la care ia, parte, în grupul familial și social, în Naţia şi istoria la care toa- te Naţiile colaborează... „In afara istoriei omul nu înseamnă 8 pp ae gi a 28 Octombrie 1922 '“De aceea fascismul este ta iz ARE tube abstracțiilor, a dualiste cu bază materialis e tip veacul al XVIII-lea, EI mai îi “si împotriva tuturor utopiilor et venţiilor jacobine. Fascism “te crede cu putință „fericirea pe Pe mânt, cum a dorit-o literatura cai istă a aceluiaș secol din ca EI iile teologice pricină respinge concepții după care într'o perioadă m a istoriei speța umană va putea fi ici finitiv organizată. Aceasta AR ORIC i a te aseza în afara istoriei şi av eţ i care este în continuă curgere şi de- venire. ascismul, din punct de vedere point, vrea să fie o doctrină rea- listă, In drumul practic aspiră să vezolve numai problemele care sunt puse istoricește dela sine și tot dela sine își găsesc sau își sugerează so- Tuţia. „Amtiindividualistă, concepția fas- cistă, este pentru Stat şi este pentru individ numai în măsura în care el se confundă cu Statul, conștiință și voință, universală a omului în exis- tența lui istorică... „Indivizii nu pot fi în afara Sta- tului, nici grupurile (partide poli- tice, asociaţii, sindicate, clase)... „Statii fascist. formă mai înaltă si i mai puternică a personalităţii, este . forță din forță spirituală, care re- zumă toate formele vieţii morale şi intelectuale ale omului... Principiul sui coboară: în adânc şi se cuibă- rește în sufletul omului de acţiune ca și în cel al gânditorului, al ar- tistului ca și în cel al omului de ști- inţă... ă „Fascismul, în sfârșit, nu este nu- mai dătător de legi și întemeetor de instituții, ci și educator şi promotor de viață spirituală. Vrea să refacă, nu formele vieţii omenești, ci conţi- nutul, omul, caracterul, credința, In acest scop el doreste ca disciplina. şi autoritatea să coboare în spirite, „unde să domnească, fără nici o pie- “dică. De aceea semnul lui este fascia latorie, simbolul unităţii, al puterii - și al dreptăţii. „Statul fascist este o voinţă de putere și imperiu. Tradiția, romană ese e O idee de putere...» entru ca Italia fascistă să poată „ajunge la Imperiu, cu ajte cuinea ja „0 putere care să depășească frun- ariile italice era mai întâi În eul deci . stabilit “Tre! „deci . stabilită = dreptatea socială, întărite și ei ficate cadrele fasciste, imputernicita armata, încadrat și însutleţit, tin retul, organizat statul din punct d. vedere economie _ȘI politie, tărani” împăcarea, cu Sfântul Scaun, cuce- rite cu adevărat coloniile, daş, un impuls politicei demografice, ete, Pacea socială nu putea, fi iîntro__ mată în Italia fără o înlăturare cu desăvârșire a elementului străin de idealwile italienilor adevăraţi și fără o organizare a, forțelor muncii Printi'o serie de decrete şi de mă. suri ordonate de guvern, elementul comunist sau vrășmaș regimului a fost indepărtat pentru totdeauna, dis, viața publică, Este adevărat că to. acei fuorusciti (emigranți politiei) au continuat lupta din străinătate» şi mai ales dela Paris, căutâna să. facă impopular fascismul peste grra_ niță şi chiar să-l lovească, perfid, prin elemente anarhiste sau în sluj- ba diferitelor servicii secrete. Și as- tăzi — îmtr'o măsură infinit mai mică — antifasciștii în unire cu dușmanii Italie! luptă — fără succes, de altfel — împotriva regimului, A Un factor mai însemnat, în vede-. rea ajungerii țelului pe care şi-l pro- pusese Mussolini, est= dreptatea so-— cială ce urma, să fie făcută poporulu italian; La 3 Aprilie a fost promulgată le-— gea sindicatelor care însemna orga- nizarea din punct. de vedere juridic- a raporturilor colective de muncă. "Toți muncitorii, manuali sau intelec- tuali erau, fie că erau înscriși în sin-- dicate sau nu, puși sub ocrotirea, le- gilor. Un an mai tânziu am fost pro- mulgate 'Tablele Muncii, care stau la: temelia întregei structuri sociale a: fascismului. Pe temeiul] lor a. fost; in— stituiţ contactul colectiv care, îm- păcând interesele capitalului și ale muncii, le subordona, pe amândouă: intereselor superioare ale Naţiei. Ceva mai târziu a fost creiată și o magistratură a muncii, hărăzită. să judece toate neînțelegerile dintre: lucrători şi patroni, i „In acelaş timp Mișcarea fascistă: își întărea si amplifica cadrele: la 14 Tanwarie- 1993 este constituiti aa. ea u . voie ca să-și asigure această, pute E MCV VANTDD_ E E p enim 263 li fa Naptt Tntr pentru Suzan. constituite secţii speciate a ae „de coastă, feroviară, forestieră, ete Tot în cadrul Partidului Naţional „Fascist au fost create __ pentru a încadra și insufleți tineretul _—_ or- ganizaţiile Bailila, Avantgărzile ţi- meretului, apoi 'Tinerele Italience, Micile Italience, Fiii Lupoaicei. Gu -pările Universitare Fasciste, Tinere- tul Lictoriului (copiii și tinerii ita- lieni din străinătate), - Muncitorii, cari sub regi E „cist datorită umei vaste erai ae sistenţă, căpătaseră, o demnitate a lor, de producători, sunt adusi îm “sânul partidului și pe altă cale: Opera Dopoiavoro, hărăzită să le "dăruiască posibilitatea unei vieţi de "confort cultural. Armata, şi în special avia/ ia, „cărei strălucire actuală este erei “tă numai fascismului, s'au. bucurat „de grija specială a lui Mussolini. In cinuispiezece ani Italia a ajuns să fie una din ţările cele mai bine în- zzestrajte şi organizate din punct de "vedere militar. “Situaţia economică, atât de apă- “sătoare, mai ales în anii de după “război, a, constituiţ una. din preocu- pările de căpetenie aie Ducelui. Pentru a se da o soluţie cât mai >apropiată de scopurile politice ale -Fascismului, a fost pomită acea cmăreață operă de ătățire a îmbună! pământurilor: Terenuri vaste seagiica, integrale), câştigate pentru Ticultură au fost, O Paute a aliei lor au osie r,62 Parale] cu această operă a înece: bătălia grâului, are dnei e ge ic PODURILE a acestei cerea- lupă ce i se găsise mii - a oana sa ndustiia, a căpătat o mai ampl desvoltare şi a fost înzestrată zi utilaj dintre cele mai moderne. Toa- te izvoarele de bogăţie ale țării au fost puse în valoare. In orice sector au fost organizate „bătălii“, en publice, trecute prin ciurul fascist, erau reorganizat, sporite. SAR Pretutindeni în țară au fost inăl- țate clădiri şi pornite reclădiri, Ita- lia încet incet, era, brăzdată cu căi noui de comunicaţie. Se continua în chipul acesta vechea, tradiţie _ro- mană, Coloniile au fost cucerite în ade- Vâratul sens al cuvântului şi puse în valoare. Colonizarea ținuturilor pustii a devenit o realitate. Mii de italieni erau îndreptați acum spre aceste locuri, iar viața lor era a- proape perfect organizată, % R urmare firească a tuturor 3 MUN. cai, aaa” pe vuca i 10ŞulOi cuiuvarauţi au lust Cu « bar iliri i e vorbă la Pomezia cu un colonist stând d „pr'nciniile pedagog ormelor, Corporatismul devenea n zi ce trece o realitate ca să-și aibă apoi consacrarea prin înființa- rea Camerei Fasciilor și Corporaţiilor intâmplată în primăvară dui 1939. Pe temeiul acestei organizaţii, mstaurată, ca tot ceea ce este trai- nic, pe indelete pe experiența avută pe "vremea sancţiunilor. putea fi in- tensificată politica autarhică dato- rită căreia întreg aparatul indus- ria) a căpătat o desvoltare şi ma! mare. Autarhia, realizată pe plen me- tropolitan era în acelaș timp înfăp- tuită şi pe plan colonial ca atât Me- tropola cât și coloniile să nu aibă de suferit de pe urma unei între u- peri a legăturilor lor în caz de râz- Politica. demografică dusă fără prea mari nădejdi la inceput a dat roade surprinzătoare; poporul SpO- rea şi sporind, însuşirile rasei se desvoltan. Opera Mama şi Copilul a înlesnit atâţ de mult această tru- dă mussol'neană în cât Fascismul a făcut din această instituţie una de căpetenie a regimului. Tot în vederea ocrotirii şi perfec- ționării rasei au fost lunte şi măsu- Tile împotriva evreilor, Este adevă- rat că in juctificările antisemitismu- lui ital'an intră în mare măsură și elemente politice, obârșiile lui ţre- buese căutate în motive de ordin rasist, a unui rasism specifice po- porului it-l'an care este catolic ce- rut de exigenţele coloniale mai ales după cucerirea Abisiniei. In domeniul religiei și al școlii Pascismuj a lucraţ cu acelas spor ca și în celelalte sectoare zle vieţii italiene. / Tuvă *moăcarea cu Sfântul Scaun întâmplată la 11 Februarie 1929. re- forma Gentile prin care „Crucifi- Xu! si Catehismul este re-duz în seri” carătă toată amploarea do- Tită de făuritor dar în special de aici a pătruns din ce în ce mai ip ae pa Darea Spirituală a cato- Prin Tab'ele Şcolii, operă în mare „parte a lui P. Giv ia Z seppe Bottai, eo- AA iu 1 de tofdecaa 21 rr nvătământul devine ccnfo-m cu “eluril 'ei moderne şi cu e și normele Fascismului, ALMANAHUP Arta datorită spiritului de clăditor a] lui Mussolini, revine la locul pe care l-a avut în toate epocile marii de creație. Este destul să amintim de legea care obligă ca 3 şi 4% din investi- țiile pentru marile clădiri să fie hă- răzite opelei de impodobire a lor. In chipul acesta am putut vedea. renăscând în Italia fresca, mozaicul, grupându-se din nou toate speciile artei în juzul arhitezturei. Dacă ar fi să caracterzăm din punct de vedere 21 creaţiei artistice, am putea spune că el a creat o nouă. epocă a arhitecturei în adevăratul ei înţeles. Nu putem încheia fără să trecem printre marile infăptuiri ale Fascis- mului cele două războa'e biruitoare duse în Abisinia şi în Spania. Ne dăm seama că o mentalitate pcpu- lară nu poate lesne pricepe marele tâle a cuceriri Ab'siniei, dn punct: de vedere al civiliz-/iei. Lăsăm la o* parte orice ar crede omul de pe: stradă. A duce — chiar după un: război uc găto- şi chiar dacă la ori- gina acestui fapt şade un element: egoist — b'nefacerite uneia din cele mai vechi și mai de seamă civilizaţii şi culturi din lume mai departe pe hartă, este un act pe care istoria. trebue să-l înregistreze pe coloana zctivului. Acest luzru sa întâmplat cu Abis'nia care astăzi îşi poate ve- dea populațiile aduse la o viaţă. demnă de om şi poate nădăjdui în- tr'un viitor. Intervenția Italiei în Spania. îm esentă, este tot un fapt de cultură. cări legiunile de Cămăsi Negre n'aw lupta acolo pentru: debuşee și hege- morie politică ei pentru a îmviede-— ca Asa să pună cum pusese în tre-— Cut, Islamul, stăpânire pe Spania și 7poi pe Apusul! între, ceea ce ar fi insemnaţ sfâ-situl Europei. Overa desfăşurată în Albania. a- sociată destinului Imperial al Ita-— liei, şade sub acelaş semn. It-lia fascistă, argajată pentru a patra oară, în război ne arată. cu fapte că nu și-a desmint't nici o UI NE idealurile și că rămâne la a-— ceias metrdă de luptă si la acel precepte de. viață: E E Anul 1940 va fi, desigur, înscris „ca punct de răscruce în istoria Tea- itrului românesc, penru prefacerile me care biruința legionară le-a adus -şi le va aduce și în acest domenia “culturii naţionale. Pentru legiune ideea de teatru este fixată în liniile în care Căpitanul vorbeşte de lupiele duse de studen- țimea din laşi împoiriva teatrelor jidoveşi. „Expropriaţi în comerţ, expro- priați în imdustrie, exprepriaţi în bogăţiile solului şi subsolului româ- nesc, expropriați in presă, ne vom vedea într'o bună zi expropriați şi “de pe scenele tea!relor nationale. Teatrul, afături de şcoală și de bise- rică, poale înălța o nalie deb&zulă, da conștiința drep'urilor şi misiunii ei istorice. EI podte pregăli şi inălla a luptă desrob:toare o nație. De a- Cum ni se va lua şi aceasă redută. “Teatrele noastre ridicate din truda Şi banul Românului vor sluji jidăni- | nei, ca pe ceva care-i To EI „Nu există biru:nță fără unitate. Ș disciplină. Deaceia neamul nostru va cons! ăimașe orice aba dela dere ca acțiune yrăi e ază biruința şi viaţa“. de ION CANTACUZINO mii pentru pregătirea și întărirea forțelor ei în lup'a conlra noas ră. lar, pe de altă parte de pe aceste scene românești, ne vor servi ca hra- mă nouă românilor tot ce va contribui la demoralizarea, la căderea şi la ni- micirea noas.ră națională şi morală”. Incrustaţia aceasta a gândului Că- pitanului în domeniul artei teatrale trebuia să stea pialră de hoar în momentul când legiunea biruitoare a venit să imprime înțelegerea ei şi ritmul ei de lucru în domeniul tea- trului. i De aceea Septembrie 1940 despică în două anul acesta teatral, după cum despică în două anii de ruşine pe care tea'rul nostru i-a trăil, cu Tă- suflarea tot mai apăsală, dela război incoace, de anii de lumină pe care îi vedem începând. Pal Teatrul românesc „şcoală şi bi- serică” pentru un popor, locaş de a- firmare a geniului său creator şi la- borator de plămădire întru frumos Deea E a i nu există unitate fără trebui să condamne şi să tere dela şcoala discipli- Cc. Z. C. 266 Na e Te 2 De ei ALMANAHUL, ajunsese pe a generaţiilor viitoare, L e n ă de ţară mâna fariseilor şi a celor făr şi fără de neam. i O goană năstruşnică după ultimul succes al scenelor apusene, cu un total dispreţ pentru obligația de a căuta realizarea unui stil naţional și a unei expresii proprii în arta dra- matică, j O conducere a teatrelor particulare care ajunsese ca o caracatiţă, să stăpânească majoritaltea scenelor, după lipul trustului ovreiesc. Foşti vânzălori de stlambă şi ne- gustori de sliclărie deveniți peste noap e vânzători de marfă teatrală, cu toplanul şi cu ridicata. Pentru nevoile lor negustoreşti, oamenii a- ceştia nu se dădeau inapoi dela ni- mic, întrebuințând în teatre siste- mul loviturilor de bursă, furând con- fratilor, în care ei nu vedeau decât concurenți, — aclori, repertoriu, idei şi inițiative. Din lumea teatrală ro- „mânească, sub năvala pasiunii de câștig, dispăruse dragostea de artă, „spiritul de jerifă şi de disciplină din Jumea slujitorilor săi. DR „„Tristul tablou a pierit însă acum în pulberea uitării. Sticlarii dicta- “tori ai leatrului au fost trimişi la ur- ma lor, piesele de inspiraţie disol- vantă, în care marii creatori aj tea iului românesc erau puşi să joace. tontoroiul pentru gloria vedetel semi.e, at dispărut din repertoriu. „Şi totuşi teatrul românesc tră: ieşte. Ni se spunea că fără actorii care a'răgeau publicul din Văcăreşti see. nele vor lânji şi vor muri. Că fără, aportul repertoriului lui Bernstein nu se poate realiza un srerns de cassă. Şi iată că totuşi se poate. ; E poate ceva ina. gicu, liindcă o- wreiul ştia să lrăiască bine şi-şi o- ferea toate luxurile. Dar această di- ferență de spectatori, teatrul româ= nese o va compensa nu numai cun crearea unei noui categorii de adepţi ai teatrului, din lumea celor necăjiţi care până azi nu ac uzat de el, dar şi prin mândria de a şti că ceeace se face pe scenele româneşti este rodul exclusiv al geniului românesc.. Această concepție de românizare integrală a teatrului își are corolarul în al doilea aspect ce se desprinde din peisagiul noului teatru 'românese In ritmul nou care animă acum a- cest teatru. Ş Ritmul şi viziunea aceasta a îm- prospătat, din: primele zile. atât ca- drele actoriceşii cât şi concepţia de- Y Schiță pentru decor cama. ' CUVÂNTUL dee 267 „orativă a spectacolelor îl vazut apărând în ultimul timp mume noui, actori tineri de mn alt timp ținuți in umbră pe nedrep! ale „căror calităţi îi vor impune ca, pimui Horii de mâine. dit O altă viziune transpare și în de- «corațiunea scenică, pentru care cred că decorurile făcute de pictori Zlotescu şi Vânăoru peniru iile „„Icarii depe Argeş” vor constitui o EU e. jatoria decoraţiunii teatrale Asfel, prin sfârşitul dictaturii ba- nului Şi a intrigilor în viaţa teatrului românesc, prin românizarea şi pri- "menirea cu suflul tineresc a reper- toriului și a cadrelor artistice, prin viziunea nouă în decoraţianea sce- mică, prin disciplina şi spiritul de jertfă introdus în lumea sluji'orilor teatrului, anul 1940, anul biruinţii i legionare, va fi şi Un an de înmoire a destinelor teatrilui nostru. Prin în- toarcerea sa către izvoarele vii ale CE teatrale și ale, sufletului româ- I O ist GC Pentru o haină de vizoa sunt jert- fite 100.000 pici O haină de vizon de doamnă, care „<ântăreşte circa două kilograme Şi jumătate, poate conţine dela şai- zeci la optzeci de piei. Dar pentru ca să le asorteze, un blănar price” “put trebue să examineze şi să a- cagă în medie mai mult de 100.000 de piei. Ţigare aprinsă cu vapori Aburii unei căldări, supusă la înaltă presiune, sunt invizibili dar pot să atingă un grad atât de mare de căldură încât să aprindă o ți” ZITAŢI Un peşte-torpilă colecţionar de momate vechi Pescarul sârb Stanco Iveta din Karlowica (Novi Sad) a pescuit la 25 Octombrie un peşte cu totul ex- cepţional. Se afla pe Dunăre cu nă- vodul întins, când la un moment dat sa găsit în neputința de a-şi mai scoate singur plasa din apă. A- jutat de mai mulţi tovarăşi ai lui a tras în barcă un peşte towpilă lung de aproape patru metri şi cu 0 gre- utate de circa 400 kgr. Nu mai vorbim de care a stârnit-o această captură. Ea însă nu se oprea aci: în pântecul monstrului, după ce a fost spinte- cat, au fost găsite mai multe i mete de aur greceşti din veacul V-lea după Christos. 7 surpriza pe 268 ALMANAHUL. ÎN oi eameeveronaetereenoeinaeoeti vote rtatteenetotepe room 000 aootota n venotasasa : MARFURILE NOASTRE RECLAMA NOASTRA PT SURSA MAGAZINELE: CALEA VICTORIEI N CALEA GRIVIȚEI Neo. | N 5 "TPAPP erp TUTURORA o. 1 142 ceia aaa Lalea ai alai aa LITE i nenea igatazalaădasadatadădadaăaăă Adda aaa adi 3 E aes aa ani aa tă | CUVANTUL Impăratul legiunilor romane a „edictat'“ așezarea nouă, aril coreima gerea dajdiilor din cuprinsul impărăţiei Aşezarea se întindea pe cincisprezece ani și era împărţită în grupe de câte cinci ani. Al cincilea an din fiecare gru- pă se numia „Lustrum“ — strălucit — pentrucă în cursul său se îndrepta spre Roma isvorul avuţiilor. In vremea grupei întâi, se strângeau fier și aramă, pentru ferecarea săbiilor, sulitțelor, coifurilor, pavezelor, zalelor şi tuturor armelor ostășești şi la sfâr- șitul său porneau către cetatea veșnică a împăraţilor. In a doua grupă de cinci ani se a- duna argintul provinciilor și ţărilor barbare, cu care se plăteau ostașii le- giunilor, Grupa celor cinci ani din urmă — a treia — era aurită. Căci dajdia se plă- tea în aur şi pietre scumpe. Această po- vară călătorea, sub pază, către cetatea de scaun. Din ea se aureau și se îm- podobeau dumnezeii deșerți și sunători ai Romanilor şi ai noroadelor de sub domnia lor. Un indiction de cinscisprezece ani odată sfârșit, începe alt imdiction cu anul întâi, Se numia anul întâi: An nou. Iar anul nou al indictionului în- cepea, cu luna Septembrie, când a bă- tuţ August Chesarul pe Antoniu căzut în robia Cleopatrei, femeia vicleană și pierzătoare. Pentru care pricini a primit Biserica lui Hristos dela Romani așezarea anu- lui bisericesc la 1 Septembrie? Pentru multe. Nu sunt, însă, pricinile Romani- lor. Socotințele ei nu purced dela pri- cini materiale, ale dajdiilor în fier și aramă, în argint și aur. Dajdiile datorite şi strânse de Bise- Trică sunţ dajdii sufletești: fierul, ara- ma, aurul și argintul duhului. : In umbră şi ghicitură, aceste dajăti 269 (ediethonul, IE GIONIAR își au rădăcina în Vechiul Așezământ, când poruncește Domnul: „„Vestiţi cu sa de trâmbiţă în tot pământul vos- ru și sfințiți anul al cincizecilea și să glăsuiți iertare pe pământ, tuturor ce- lor ce viețuese pre dânsul, Nu veţi se- măna, nici veţi secera cele ce dela sine vor crește dintr'ânsul (din pământ). Să nu culegeți cele sfințite ale sale (ale lui Dumnezeu) ; ci să le mănânce săracii neamului tău. Iară rămășițele să le mă- nânce fiarele sălbatece. Așa să faci viei și măslinișului tău“, Din asemenea porimcă, oamenii de sub Lege au înţeles să ierte datoriile datornicilor, să dea slGbozenie robilor, să nu mânie pe Dumnezeu cu nici un păcat. să nu amărască pe aproapele. Fiindcă era anul iertării și al curăţirii de păcate. $ Pentru mai deasa repetire a dajdiei către Dumnezeu, legiuitorii Așezămân- tului Vechiu au împărțit şi ei cinci- zecimea de ani în șapte șeptimi de ani, adică în grupe de câte șapte ani. Al şaptelea an era al odihnei, Se odih- neau: oamenii, dobitoacele — boii și catârii — robii, pământul, țarinile, viile, livezile cu măslini, grădinile cu saduri. Totul creştea în voie, fără sila muncii. Nu era al nimănui nimic, Fiarele și pă- sările părăseau codrii și munții pustii și se îndestulau de hrană. Săracii cu- legeau spice, pretutindeni. Anul odihnei începea cu luna lui Sep- tembrie, ca indictul Romanilor, 3 Dară au văzut, în oglinda de taină a Duhului Stânt, răpiţii Așezământului vechiu că dajdia lor nu este desâvâr- şită, Că sub Lege această dajdie de- săvârşită nu este cu putință. Că va tre- bui să pogoare Trimisul, ca să înveţe pe oameni desăvârșirea dajdiei, Mâncând cărbunele de foc al însu- mării, inoripatul Isaia a închegat în slo- ve alcăwurea desăvârșită a dajdiei su- ca TED 7 PIE O E RI NI i ul tiveşte; dragostea nu pismueşte, 5 fleteşti şi a e taxi iat ea nu se semețește, nu se per 61, E a ului preste mine. Pen- Nu se poartă cu necuviință, nu caută tru aceia, m'a uns pre mine bine a ves- ale sale; nu întărâtă, nu gândește răul, îi pazanilor, DUa irimia ia vindeca pre. - „Nu se bucură de nedreptate, ci se bu- ; zdrobiţi la inimă, A propovedui ro- cură de adevăr. sz Toate le sufere, toate le crede, toate orbilor vedere. n e ela Aa primit Domnului şi le nădăjduește, toate le rabdă, ătirii ângâia pre toți cei Dragostea niciodată nu cade; o, 0 ela A mâng p proorociile de vor lipsi, ori limbile de at. Unsul şi Trimisul a venit, Născător înceta; ori cunoștința de se va stricat, de veacuri și de lumini, el era tânăr Iată natura, măsura și scopul aşeză- cu trupul, mântului (imdictionului) creştin. Vădit, Din Galileia, a trecut în. Nazaret, el este cu totul altceva, decât indictio- unde era crescut. A intrat în sinagogă, nul bănesc al Romanilor și decât indic- să predice. A deschis cartea Scripturii tionul înainte mergător al oamenilor de ! şi a cetit locul Isaiei, dela capul 61. sub Lege. Iară Ja sfâșit, spune evanghelistul Când, însă, Biserica lui Hristos a tre- Luca, a zis către Cărturari și Farisei: buiţ să adune, pentru creştinii luptă- „astăzi s'a plinit scriptura aceasta în tori și trăitori în veac, fierul și arama, urechile Mr darie, 280 i vitejiei apostolice, argintul dascălilor şi pp ui ea TA zu a pa A iri ai dumnezeeştilor învățături, aurul nevo-= 4 zi ză A A ea. e china pui ințelor pustnicești, al mărturisirilor și al PRO Rina ta oicoata atata) ratie. „AC IOI 2umvenulcest, Aa a uta diilor: veste bună pentru săraci, vinde- pna taci aptă fai APO - carea, celor zdrobiți cu inima, iertarea ea Cta ei ie a n A Îi De aibe oa imun ac, DEE an Cu Incepuțul la 1 Sep marea orbiţilor de patimi, mângâierea i e a at ri îi, i pda nenoroziţi i ăsplătirii 3 : Fă crniele sale; „Prunea momă dau vogă, (uCă e5le O unealtă de gospodărire a să vă iubiţi unul pe-altul“ ? timpului, înaintea, căruia trece așeză- pista Făt indictionul rii mântul (indictionul) cu conţinutul său, nu începe, nu se sfârșește şi nu se mă- firea indiotionul creștin şi între in- soară nici cu cincisprezecimea de ani de, a „Aar esta 0) purceere, (ca a Romanilor şi nici cu cincizecimea de Dai tatăl, Este o creștere, ca a ani a Vechiului Așezământ. Inceputul, "gel an rădăcini. sfârşitul și măsura indictionului eshti ăpitanul a statornicit, dintru înce- este. dragostea, Ș Mefir, măsura și scopul aşezămân- Mai lămurit: timpul indietionului creștine a ÎN 2 aleile a creștin nu este material; ci sufletesc. , 3 El durează atât cât durează! dragostea Intregimea acestui așezământ se poa- și zăgazurile ei. Așa cum serie te cunoaște din testamentul scris al tolul Pavel în scrisoarea, ă Căpitanului, din predaniile luj vorbite iGistioriu, întâia către și păstrate i Sa st ITAA i reeiplr ă ea e ile Upeninuoe » a omeneşti i „N'a spus, se înţeiege, ireal iară ziua nu am, pt ste at da eiele, ȘI, din creşti- Co da toare și chimval Sar : aminte decât ceia ce era Și de ași avea proorocie, d, Pentru pilduirea neștiutorilor, aducem te tainele și știința și de | PA ştitoa- aci numai câteva capete de pod din a- credința, și avea toată șezământul legii dragoste. nui să mut și munții, iară na creștină, rc cecene le aa „ „i de aşi împătți tentă pat „dur în faţa Ini D dn sp toată avuţia mea și In fața jertfei paie Zeu i da trupul meu să-l arză și dra- jertfei voastre sfinte pentru goste nu am, Aici un folos nu-mi este“. — Să rup ain Hristos și legiune. să, ele indictionului creștin, i cite pal mine bucuriile pământești, : înoirea, o pndal "Inoirea, care se Ali oct, pa din dragostea omenească, fre vârșeşte prin e, pre | vierea, neamului meu, Spune în aceiași scrisoare a G n orice clipă, seca 00 NE INUa Prin- Să stan gata de moarte, alea îndelung rabăă, se milos- : 9 mon Jurământul este al luj Moţa și Marin, CUT ANTUT— oștri pentru pedep- A i proape toți au răspuns » unul din piscurile pei El dovedește Căpitanul a spus: A dA A / onținute de înte- faceți. Pentrucă un lucru 0 Atu sufletesc, -. + PSC al conţinutului bun pentru voi, dar rău are E Drumul până | 5 giune. Atunci îl mai faceți Le- „muntele suterințiit stat, ii CAE Toţi au răspuns: „mu. durea cu fiare sălbatece“ TIN „pă- „Dar dacă ceeace vreți să ţi i „x ice » șerpueşte prin bi aceţi e lea desnădejdii“, Legionaru! rr RE NI pentru voi și pentru Legiune, le cir arată măsura puterii lui, Dar Răspunsul a fost; „da“ rari Cube miră A „firdeuatel, Pen- Căpitanul a răspuns din nou: Bile „th „tolosi les este în folosul rău faceţi, pentrucă o faptă, a. pi munităţii naţiei. Aatăel de iapa a poate fi foarte bună pentru vol și a- p ă i : e parent bună și pentru Sun, rr e asi pie Eu alee lt ci ezeeşte de Apostolul Pavel, mare răutate, o mai fi ei ie o Inarmat cu dragostea creştină a A- d ai faceţi? postolului Pavel, legionarul atinge ulti- Da RI iapa jenat; „mu o mai facem, — 21 mul scop: inoirea omului — scop co Da i aa Y a E „Dar dacă ceeace vreţi să fi mun şi așezământului creştin i ă să îaccţi e isglonar, Ş şi celui . bine și pentru voi și pentru Legiune şi : i , pentru "Țară, faceţi?“ Ajuns aci, legionarul înoit săvârşeşte Le, i indictionul lui Dumnezeu, așa cum cerea s'a ada i e a Căpitanul ucenicilor săi, într'o impreu- i, Căpitan IS; „încă nă vorbire. Puțin cunoscută, această rr pestii pir Ap. at n împreună vorbire a fost păstrată și pentru voi, pentru Legiune şi lalea scrisă de un ascuţit ucenic al său, pro- Ţară și, totuşi, pentru dracii a- fesorul Stoicănescu, şi sună așa: ceasta a lui Dumnezeu să fie o adevă- „După ,, moartea lui Moţa şi Marin, . rată crimă, mai faceţi?“. Căpitanul preocupat mereu de ce vom Sub această hârțuire sau aplecat > face noi, a spus într'un grup însemnat toate capetele, întârziind curajul pentru de gradaţi şi funcţii legionare, urmă- răspuns, , toarele: După câteva clipe de așteptare, Căpi- „Aş vrea ca voi,-ori unde veţi face tanul a incheiat spunând: „Numai a- „ceva și orice veţi face să făptuiți sub stunci când veţi putea corespunde între- „duhul lui Moţa, astfel încât să aveţi gei acestei ierarhii de valori puteți avea certitudinea că eu vă aprob“, certitudinea că sunteţi sub duhul lui Atunci cineva dintre noi l-a întrebat: Moţa și că eu vă aprob“. „Bine Căpitane, dar cum ştim noi că „Bine“ pentru voi, pentru Legiune, „suntem sub duhul lui Moţa, ca să a- pentru ţară era legat în cugetarea Că- vem certitudinea că Dvs. n€ aprobaţi?“, pitanului de „orânduirea aceasta a lui Alteineva, tot din rândurile noastre, Dumnezeu“, a răspuis ușor: u Inseamnă că înoitea omului nu e cl „Ei camarade, n'ai decât să mai vii putință decât în Dumnezeu şi de-acolo din când în când lă București, sau să în chip sigur şi fără greșală se poate “întrebi telefonic pentru ceiace nu ai ia în țară, în legiune, în casa Su- iraj. să ingur“ etului său. ASA lia: Căpitanul a intervenit Inseamnă că sensul mișcării legiona- spunând: „Stai, stai camarade, că nu re ial o „revoluţie a ortodoxiei“, așa |, te să vie sau să telefoneze “pentru Cum ine s'a zis. 4 Mr bia ttete mai îndepărtate coițuri Așezământul Legionar n'a Ah kr ale țării și totuși eu vreau ca în orice odată să desprindă naţia rom ă i i ă de Hristos și din comunitatea de ore- i A alee dar sa dință și porunci -a Bisericii sale, ştiind Moţa şi gândul că eu aș aproba ceia ce AR ! rumâ= RONI Ci a „Itideţi. Deci îmebue să gă-. Căpitanul că plinirea y Buia Sim un criteriu de judecată“. e pi A cica Dr nearautiloe; „Spre exemplu, când voi vreţi să îa- tea A at aaa i iza zei ceți ceva, dacă din capul locului vedeţi - iar comunitatea ue ta — mu e că ceeace vreţi să faceţi e rău pentru adică 0 cpt te era voi personal, mai faceţi?“ ou putință fază, e eooaniout „ agezăe 'Toţi au răspuns: „nu facem“, Asa, au înțeles ş i împodobese ca „Dar dacă ceeace vreţi să faceţi este mântului 19 ont ke onere şi cari ar bine pentru voi, faceţi?“. lendarul jertfelor, 19% 202 putea trece odată și în calendarul bi- sericese creştin. Indictionu] cu moartea tinerilor de fier. A fost po- leit cu argintul credinței şi nădejdii în ia neamului, A fost udat cu au- sângelui vărsat, In i cincia toamai ca în creş legionar a fost pecetluit ALMANAHUL Inceputul indictionului s'a făcu în ziua de 1 Septembrie. Anul nou al miş= cării legionare şi incepulul răsplătirii, Prin Hristos și prin el, legionarul lup= “tă, crede și se mântuește, el şi naţia lui, H După ce i-aţi încălțat, copilaşii cer de mâncare; cum sunt pui de oa- meni, lăcom.a se naște cu ei. E un păcat mi.iv:l dar ca.e se intoarce întotdeauna împotriva celui care păcătuiește. Datoria mamei este să suprave- gheze de aproape hrana copiilor. Mama să nu uite că forțele tizice, intelectuale și morale aepind de starea sanitară a corpului. Dac, sta- rea aceasta nu atârnă numai de a- limentația pe care o absoarbe, de ae-ul ce-l respira şi de haina care-l acoperă — ci de norma după ca.e se indrumă în viață, <ă nu credeţi că bunătăţile scumpe, bucăţelele a- lese hiănesc mai bine. Dimpotrivă, în caminurile modeste, unde mama duce grija toată a casei, acolo masa este ma. gustoasă și mai hrănitoare. Judecând bine însușirile și pu-e-ea de nutriţie a diferitelor alimente, puteţi singure face aite felur., alte imperecheri noui, după cerinţele timpului și ale vieţii pe care o du.eți. Bunăoară, sunt mame care bănuesc că nu numai carnea în sânge dă sulori obrazului palid. Şi e bine, „până cel puţin la 1-8 ani să-i fe- „Tim de tocsinele ei. Zaharicalele „date peste măsură sirică pofta de „ mâncare şi stomahul copilului, Za- „hărul fiind un preparat chimic este „Prea concentrat ca să se dea, gol „Spre mâncare. Ciocolata e bună, și „Place copilului dar trebue dată în 4 şi marele bine, de a nu-l ar nui să bea mult. Sunţ copii ie eau în neştire, pentrucă mâncând ș ă at, ardeiat, la fel cu părinţii, RANA CELOR ICI carne şi tocătură, au nevoie de bău- tură. Băutura celor mici e apa, cea- iul slab sau o infuzie de teiu on niușeţel. Nici o băutură fermentată, nici chiar o picătură, în formă de glu- mă, ca să guste și el... Daţi-le la patru o cojiță de pâine și o ceaşcă de,lapte. Când cogilul.are toți dinţii, toate măselele și ihcepe să mes.ece bine, puteţi să-i daţi alimente solide, Legume, fructe, paste făinoase fierte și zdrobite cu furculița în farfurie. Cerealele, precum grâul, orzul, ovă- zul, orezul, făina de porumb, fac temeiul alimentației lor. Zdrobite sau măcinate, fierte în apă sau în lapte. In mult mai mică măsură puteţi adăuga leguminoasele ca fa- sclea, mazărea, lintea, în formă de pireu îndulcite cu lapte şi îndoite cu purea de cartofi, de morcovi ori de verdețuri fierte. Fructele se pot da crude, bine spălate însă, sau chiar opărite, şi fărămițate ori rase, ca să le uşuraţi mestecatul. Pâinea cu înfățișarea ei minunată şi pre- țuită ca un aliment simbolic are dese ori păcatele ei. De mic copilul este obișnuit să mănânce totul cu pâine. Lucrul acesta este un abuz. Pâinea, fiind o hrană integrală, prin ea însăşi, să o daţi copilului câțe o bucăţică să o pape el cu poftă. Il va ajuta să învețe să mestece și să secrebeze saliva, lucrul cel mai tre- buincios la digerarea mâncării. Nu siliți însă copilul să mănânce totul cu pâine. Un ou proaspăt fiert, cu zeamă, jumări cu o picătură de unt, sau o mică cremă cu lapte, sunt fe- luri care plac copilului. Un singur ou, dar foarte proaspăt. CUVANTUL a pe e m E Dintre toate frământările U istorice, cari au trezit succesiv, la diferite e. poci, conștiința acestui neam, îndru- mându-i destinele spre orizonturi noui singură mișcarea cooperatistă esie cea, care prezintă ideologic, mai multe puncte de asemănare cu mișcarea le- gionară. Spre deosebire de frământările poli- tico-sociale, cu efecte reformatoare, cari, toate s'au petrecut prin violență, qă- “râmând anumite sisteme, pentruca -ul- terior, prin “eforturi organizate. să clă- „dească altele noui, mișcarea, cooperati- stă, ca şi cea legionară, a poruu ain adâncurile nevoilor social-naţionale, cari atinseseră punctul lor culminant. Primele au pornit totdeauna, de sus în jos, comandate și călăuzite de câte- va, conștiințe avansate; cele de al doi- lea au avut o identitate anonimă, de efort şi de concentrare colectivă, dând ființă, din înseși profunziunile sbuciu- mului lor unanim, acelor energii fana- tice, cari prin geniul lor, prin jertfa lor sublimă, le-au călăuzit paşii spre bi- ruință. Deaceea, prin definiţie şi una și alta, au purtat denumirea de mişcare. Sunt acum patruzeci şi mai bine de ani, de când Statul român, eliberat cu câțiva ani mai înainte, prin războiul independenței și printro constituţie destul de liberal concepută, dar deopo- trivă de reacţionar aplicată, de sub forma unei alcătuiri primitive, prezin- ta încă un aspect social-economic pâ- Tadoxal: fațadă specific orcidentală, cu liber'ăţi, egalităţi si frățietăti. în dosul cărora, un interior întârziat îţi Coaliția oamenilor cu izhirea și nimici" celor ? dignează şi revoltă orice conș prezen.a, clasa, privilegiată a latifundia- rilor, la mijloc o neinsemnată burghe- zime, cu năzuință și priviri aţintie me- eu spre zenitul privilegiilor, iar jos, fundamentul ţării, marea massă a po- poru.ui, zăcând în ignoranță şi roasă de mizerie: teren vast și fecund de spo= liațiune al hienelor, cari devorau ce mai rămânea din ospăţul claselor su- prapuse. Aceștia erau arendașii şi că- mătarii. Doi! termeni anacronici pe cari ge- nerația actuală şi-i poate contura cu aceiași ochi plini de mirare, cu care ge- neraţia de acum patruzeci şi ceva de ani incerca să-şi con.ureze „şi să-și re- prezinte o ţară şi un cetăţean român, sub robie turcească, Boerii noștri, stapâni pe moşii de mii şi de zeci de mii de pogoane, aveau ve- nituri așa de mari, încât găseau de prisos să-și mai administreze singuri moşiile. In marea lor majoritate ei le arendau exclusiv străinilor, în Moldo- va de preferință ovrei, iar în Munte- nia, greci. Aceştia, în ciuda legislaţiilor destul de avansate, se transformau în adevărați satrapi, folosind fără teamă şi fără ruşine faimoasele sisteme fa- nariste, de a ridicat, până și cenușa din vatra clăcașilor. In cele mai dese cazuri, nu le trebuiau mai mult decât patru cinci ani de arendăşte, ca să de- vie ei proprietarii acestor moșii. Paralel cu ei, pe o scară ceva mai re- dusă, dar complect pus'iitoare, lucrau cămătarii satelor, mai toţi cârciumari, în Moldova sutăn sută ovrei, iar în restul țării de diferite naționalități, numai cu numele creştini, printre cari şi câțiva localnici, lepădaţi de suflet. păcate față de neam, pentru ără păcate, este ceva care in. tiință cinstită. C. 2. C. 274 a n a eee pane aia ALMANAHUL Sistema lor de doi lei la pol, pe lună și capitalizarea dobânzi.or, făcea ravagii, mai ales in sasele de moșneni, O parodie de aşa zis „Credit agricol” organizat pe capitale de judeţ, nu 1ă- cea decât să atragă plocoanele câtorva fruntași al satelor, cu oarecare vază electorală, recomandaţi celor dela cen- tru, de către politicianii zilei. "Țara gemea din greu, Geamăt chinuit și surd, pe care cei de sus nu-l au- zeau. Dar care sfâșia inimile fiilor de clăcași pe cari obliza.ivitatea, învăţă- mântului îi scăpa adesea, printre dege- te, spre burse.e seminariilor și ale școa- lelor normale de învățători. Inteligenţe viguroase și robuste, ei se întorceau din şcoli cu orizonturile deschise larg, spre luminile unui vii- tor mai bun, : „ Inghiţind in sec nodul nedreptăţilor ce se făceau celor cari frământau 0g0- rul, pentru ca rodul să treacă în ham- barele veneticilor, ei porniră să se mi- şte instinctiv și simultan, fără o prea- labilă inţelegere, fără întocmirea unui plan de luptă, pe care totuși identita- tea nevoilor li-l aşterne tuturor, ai- doma, Primele manifestări de emancipare a- părură sub forma obștiilor de arenda- re, în Prahova și Gorj. Fu de ajuns a- ceastă scăpărare, pen.ru ca fitiiul uscat de lipsuri și de necazuri să se aprindă în toată ţara. An după an, sătenii constituiți in astfel de obșiii de arendare, isbutiră să smulgă din mâinile arendașilor, cea mai mare parte a moșiilor boerești, a- rendate; și tot asa, an după an, cu su- tele, răsăreau şi se înmulțeau asocia- țiile țărănești de credit și de ajutor mu- tual, salvând măruntele economii ru- ra'e din ghiarele hrăpăreţe ale cămă- tarilor. Dar avântul acesta de generoasă și de patriotică ridicare a economiei na- tonale rurale, prinse a ingrijora pe cârmuitori, Conservatorii, dușmani de- clarați pe faţă, iar liberalii, mai ales cei bătmâni, cu oarecari rezerve, des- „lănțuiră prigoana, Preoții, învățătorii acestia, cari cute- zaseră să ia taurul de coarne, cari prin cuvânt şi prin faptă îndrumau poporul pe căile desrobirii economice, cari pe cale pacinică și înțeleaptă dădeau Juvta, din răsputeri pentru ridicarea lui “muncitor DOPORIL: şi implicit pentru ri- Nae Țării însăși, fuseseră, pusi acuzația de socialism, de agitație și de rebeliune: procese, închisori, bă- tăi, teroare, asasinate chiar, totul fu. folosit cu nemiluita pentru inimidare pentru reprimarea mișcării, 2 Doi oameni providenţiali isbutiră să salveze cauza: unul, de inalt prestigiu moral şi ştiinţific, matematician emi- nent în însăși admirabila lui lucrare „Mecanica socială”, fostul ministru Spiru Haret. Qei de al doilea, de o ingerească de- sinteresare, de o neasemuită energie și de o prodigioasă forță animatoare, Fo- tin Enescu, directorul Centralei băn- cilor populare. - Ei isbutiră, nu fără multe greutăţi, să domolească prigoana, Haret prin autoritatea lui, declarându-se fățiș susțină .orul și îndrumătorul mişcării cooperatiste, Enescu prin blândeţea şi sinceritatea cuceritoare a intregei lui ființe, X* Mișcarea legionară își are și ea, înce- puturile ei, născute deopotrivă, din a= dâncurile suferințelor unui neam în- vins la el acasă, în ciuda tuturor bi- ruințelor dinafară, Prustraţi în cele mai legitime drepturi, pe câri li le dăda belșugul de sânge, vărsat pentru păs- trarea hotarelor, de către înșiși expo- nenții lor, aserviți intereselor masoni- ce, internaționale, românii se afundau tot mai adânc în besha sclaviei politice și social-economice. Fenomenul se re- simțea mai dureros în Moldova şi în Bucovina, unde iudaismul aflase por- țile larz deschise, isbutind să acapare- ze toate sursele de veni.uri, naţionale. Asemenea convulsiunilor seismice, a- semenea măruntaelor pământului cari ard și clocotese chinuite, sub strân- soarea, scoarței terestre, dar cari ră- bufnese din timp în timp în afară, prăvălind şi pustiind totul în calea lor, suferințele poporului deposedat în ţara lui, impiiat şi jefuit, răbufniră adese- ori în manifestări de răsbunare, sgu- duind ordinea socială lăuntrică, Cetitorii in semnele acestea însă, erau şi continuau să rămână orbi și nepăsători, Iaşul, sărbătorit zilele trecute, Iașul proclamat de curând cetatea-leagăn & mișcării legionare, Iașul Moldovei â fost cel dintâi crater prin care a Is bucnit lava suferințelor și a încătușerii unui neam nedreptăţit, Corneliu Codreanu 'a fost flacăra Căpitanul asistând la inaugura rea unei Cooperative leg ALMANAHUL lonare —————_— ALMANAEOL 216 N a — ———————— ului actual: un om profund de- uriaşe, aprinsă din bet i e gata iată DR atâut, um frate animat de cele mai răbulniri, flacăra in Viaţă nouă, de curate sentimente de ci Arca colee- rile nădejdiilor n-a tt naţionale şi de tivă, prin ajutorul rec Bi, un om, xenaştere a demnităţii căunat la împăcat cu binele lui, dar fericit de mistuire a putrigaiului îns binele obştese. De un astfel de om, de ne fu a fost de esenţă divină, la Christos, până Li te para aburi hotărăşte biruinţile cele TR marfa s'a pat, până la, mari, peste veacuri, schimbând desti- jertfa oarelor. E A islea problema în tot comple- i xul ei și a aplicat-o pe chenarul dum- mezeeştei doctrine a lui Christos: „a- jută-ţi aproapele ajuns în nevoe; nu-l lăsa”. Iar ca să pilduiască ucenicilor Lui, a pus piatră unghiulară, la te- melia primelor Lui începuturi, coopera- ţia: tabăra de muncă dela Ungheni, pentru construirea căminului dela tactul cu realităţile. , Râpa Galbenă. Fiindcă, ce au fost Inechitatea socială şi-a avut, e oare, toate acele tabere de muncă or- drept, în toate epocile, comentatorii ei, ganizate de Căpitan și așa de cragi Inechitatea socială este o rezultantă lui, decât îndrumarea tineretului pe firească a înseși pe are Miorolaica, iar căile acestei noui religii sociale? Ce au opinile acestor comentatori variază tost ele, decât d rdettea, înfrăți- după epocă şi mai ales după optica lor rea forţelor risipite, cooperarea lor în- spirituală. tr'un efort colectiv de muncă, de pro- Strădaniile lor, atunci când sunt ducţie disciplinată, solidară și de spri- sincere, nu numai că trebuesc luate în jin mutual, penru înfăptuirea au consideraţie; ag în iert se că ot, pe câre, în afară de forța capita- zuri, o contribuţie serioasă a gândirii, lismului despotic, niciodată forțele ri- pentru o cât mai dreaptă orânduială sipite, ale celor slabi, nu le-ar fi putut omenească. Strădaniile lor — e drept înfăptui?! : — Pau isbutit și nu vor isbuti nicio- Mai este necesar să ne pierdem în dată să soluţioneze această problemă demonstrațiuni zadarnice, atâta vreme eternă, care mereu merge înaintea ce- cât sau durat sub ochii noștri acele lor cari o desbat; ele însă, trebue s'e biruinți legionare, cooperativele tine- recunoaștem, au isbutit so pună în evi- retului înfrățit până la devoțiune, Sub dență, dând alarma și atrăgând aten- Che i le spiritualitate a ap otăți organizate, asupra impe- rativelor ei. Pascismul, socialismul democrat, au Insuși Platon, în negura antichită- Rit ăriieaasie ate, de esență bleme. Târziu apoi, în veacul al XV | tipa ze Thomas Morus în „Utopia” lui şi mat 4 ÎN ep, n depășit țeluri- apoi, în veacul al XVI Campanella, în „ măzuit spre cel mai a det a „Cetatea soarelui”, vizionari idealişti ealism, dominați de misticismul religios al j Es, scopuri de înaltă etică socială, vremii, își imacinară o lume celestă, sa PE N erearea unui Om nou. spre care nădăiduiau că ar putea să ur a a, esența ei fiind — așa năzuiască societatea omenească. , i Ra sapă e Ri Te- Cei cari pipăese mai deaproape rea- cărei ideologie se identifică cu cea a putatea însă, sunt Saint “iti pă st Bionară: amândouă năzuesc les Fourier, amândoi activând către Pornind dela premizele acestea, de- finitiv stabilite, nu ne mai rămâne decât să dovedim un alt mare adevăr: Cooperaţia este antidotul tuturor a- beraţiilor social-extremiste, anunțate de doctrinarii vizionari, lipsiţi de con- Spre omul sfârșitul si șitul veacului XVI rit a AI, aie, ȘI tu: în una și alta, născut din pi eri iar 7 A al Că Plin franitigura- dollea din. aristocrația burghezirael »Xeamul este o entitate care-şi hm i [ Je pământ. Neamuri'e sunt realităţi” sin i ia e fra _Numai pe lumea aceastat, “e ze. a CT Dl a franceze. Fondul social un generos și sincer vorât din contrastele ale vremii, dintre dist la opresat. Din doctrina lor s'a inspi proape de noi, Car] rii îi i, cărui extremism raţional a avut prilejul să se aplice pe teren, dovedindu-se nu numai inoperant, dar ruinător socie- tăţii. Comunismul rus a trebuit, văr, să închee o serie de tra de compromisuri cu sistemele bur ca să poală dăinui în mod Pcragir vizibil camuflat, un sistem de guver- nământ artificial, menit să dispară o- dată cu cei cari trăesc prin el. Iată deci o serie intreagă de orân- duiri sociale, preconizate de către di- feriţi doctrinari, ale căror calcule au lucrat exclusiv în domeniul ideologiei, depărtându-se mereu de realitățile biologice, cu cari, de îndată ce iau con- tact pe teren, se prăbușesc neputin- cioase. Aceasta, fiindcă toate aceste doctri- ne se adresează și acuză numai ele- mentul materialist, voind să facă din om o mașină alimentată cu raţia con- stantă de combustibil necesar, dar uitând elementul sufletesc-spiritual, care stă la baza progresului omenesc, ismului lor este umanitarism, is- tot mai evidente anța dela opresor, în ade- nzacţii și _prin atașamentul ființei lui, de opera pe care o realizează prin geniul şi prin eforiurile lui. Această doctrină apare însă, numai în religia cooperatistă. S'a incercat pe alocurea, imediat după răsboi, în ță- rile contaminate de spiritul comunist, și sa obţinut temporar, proprietatea colectivă socializată, mai mult, sau mai puțin extremisiă. Realizată prin revo- luţia politică, deci prin violență, ea a distrus sistema: cota-parte proprietate i-a revenit individului ca o sarcină, neobicinuit nici s'o aibă, nici s'o ad- ministreze, iar funcțiunea și conduce- rea, o practică de care neavând nici-o eunoștință, el s'a dispensat repede, du- când tot așa de repede întreaga în- treprindere, la ruină, Proprietatea colectivă cooperatistă se cucereste însă prin contribuţia di- namo-spirituală a celor ce au colabo- rat la înfăptuirea ei, lezând pe indi- vid, printrun atașament intim, de o- pera lui: el este stăpân și în această postură prestigiul lui crește în propriii lui ochi, şi este factor de producţie, zi- dar şi stimulent al progresului, fapt 2 care-l împacă cu mor; socială, Transferarea unui „tovarăș” dintr'o. întreprindere industrială, la alta nu-i. va lăsa, nici-un regret în suflet, Atectiv, omul este dominat de cea mai legiti- mă indiferență, Transferarea unui co0-— perator însă, este egală cu deposeda- rea. Omul şi-a pus sufletul, sudoarea energiei lui acolo, și n'o părăsește, de- cât blestemând, ia Pionierii dela, Rochdale, posesori ai, unora, dintre cele mai mari uzine en- gleze, stăpâni și lucrători în acelaşi timp, ca și membrii societati ai mari- lor cooperative de lăptărie, ţesătorie, ete, olandeze sau elveţiene, sunt cei mai mândri oameni de înfăptuirile lor: și socotesc pe cei cari le-ar vorbi des- pre teoriile comuniste, drept niște ră- tăciți mintali, drept niște răufăcători. trândavi, cari doresc să trăiască din a- gonisita semenilor lor. Fiindcă, pe lângă rezultatele social- materiale, aceste infrățiri, prin însăși natura operaţiilor lor, prezintă un si- stem educativ, de moralitate socială, Potenţialul infăptuirilor cooperatiste a fost verificat şi în climatul nostru, românesc. El a dat rezultate, peste a- șteptările oricui de frumoase, atunci când nu i-a lipsit ambianța. Fiindcă, întocmai ca şi mișcarea le= gionară, mișcarea cooperatistă are ne- voe de una și de aceiași indispensabilă ambianță: iubirea, cinstea, desintere- sarea, ala și cu ordinea * Și acum, să vedem ce sa făcut in țara noastră, pe terenul cooperatist sub vechiul regim al partidelor politi- ce şi ce sar putea înfăptui sub regi- mul legionar cu care am dovedit că se împleteş'e ideologic, aproape până la identificare. 7 Cooperaţia românească sa manifes- tat sub trei forme: cooperativele agri- cole, numite obștii de arendare, coo- perativele de credit, numite bănci populare și cooperativele de aprovizio- nare și desfacerea în comun. fa primele, sunt cele cari au âp Tu! cele dintâi, răspunzând unor pian ia toase, urgente. Ele au isbutit să A ge din viața economiei rurale o tag! A de paraziți. dintre cei mai E mai primejdioși, arendasii, CR acestor cooperative, limitate la să sefi rizarea sătenilor, în vederea cultiv CUVANTUL - 27 27% schimbul rural, sub de pă ând o situație dificilă, — fie d ata E Aa 210 cu unsltie complectă delă d A cele trebuincioase unei cul. cestor greseli sare. A- turi sistematice, avansate, mnomică a satelor s SII, viața eco- In ultimul tin:p sa dat o mar se sufocă: nu se mai ŢI mare extin- pot cumpăra vite bune, lipseste | dere culturii oleaginoaselor, dar mai ales i apmi Si sește inven- textilelor. Ei bine ai tarul agricol, se fac vânzări imebiliare inte. : , in prețul cu care. 18, preţuri derizorii, ete, ete, rmediarii piasenză aceste textile ca- Cooperativele de aprovizionare“ des. — SE po NPărĂluare, deabia 50 la sută în- jacere în comun, în sfârșit subit dle tră în punga preducătorilor, Restul de înai indicate pentru sisteriuj pl sa 50 ia su'ă este beneticiul copios al sam. economie naţională, cele mai viabile saruiui. Unde este cucperația, care tire- şi singurele cari deschid cele iale): buc să elimiie parazitismul și jaful a- moase perspective acestei economii. ră Piri ai Tiida trebue să Eminamente agricolă, p y, di. AIVA furnizoare de noa ae ial pi In” anii de după război, vânzările în. NE ca aia ei ntâia, în materii Comun au înfăptuit adevărate minuni, p INC! a ajuns încă, la indețen- mai ales în judeţele dela Dunăre: Dolj, dența pa Luciei lor. O bună parte din Romanați, Teleorman, aceste materii iau şi astăzi calea străi- Da, iţi dustria deacoio, să revie inapoi cu oficialitatea, pentru întreruperea le preţuri dublate, dacă, nu chiar înz= lă a operațiilor în plină activitate, tă- cite. Fiindcă n'avem încă o industrie rând pe conducători în fața - justiției, complectă. en: intin i UA pA UE pen:ru a-i intimida, Și totuşi, coopera- Dar, să ne ocupăm deocamdată de ţia a rămas în aceste judete profund: excedentul. nostru, căre fie trecând consolidată, datorită beneficiilor realiza- granița, fie trecând în consumul din te ÎN acea epocă și încrederii pe care a Jăuntru, este speculat de o intreagă ie- E aleă în sufletele sătenilor aso- varhie de intermediari. ciaţi, F Grâul d2 pildă, se încarcă, pentru Discipolii taberelor de muncă, toţi a- consumator, cu comisionul achizitori- CElA Cari «u avut iilejul fericit și unle lor, cu beneficiul caselor ; comerciale, pole arti pat ete e transportul, morărit i Dă LO OB ai a cu, o ăritul,, panificare, rul, pentru înlăturarea obstacolelor, să IAD bee, ele, iai i fel „teulele, ia aminte: cu gândul la Căpitan, eu su. pară oleaginoasele, vitele și așa, mai de- geţi dăruit țării, prin dragostea pentru pa E, i j aprcapele nostru ' şi mai ales printr'o “Poate aceste produse ar putea să fie desinteresare complectă şi desăvârşită. predate direct cooperaţiei iar de aci, toate bunurile înstrăinate, tot ceeace o dela producător, fără alte popasuri, toa- stăpânire vitreaă şi corup'ă a lăsat să i au de deabia iei e li cadă în mâinile veneiicilor, n. i. în- mâna consumatorului, încărcate toarce, repede, dela sine, uimitor de re- numai cu un neinsemnat comision, de a- ede, în patrimoniul Neamului, Dar că „coperire a acestui oficiu de schimb. ea preţmuim aceste bunuri, trebue să le „Este de mirare că Judesele cele mai cucerim. Să rupem din fiinta, din ener- fertiie, nu numai că nu au morile lor, gia, din sufletul nostru, pentru dobândi- dar n'au nici măcar o organizație de rea şi mai ales penru păstrarea lor: vânzare în comun. a hi Sa prin legionarism și prin coopera/ie. Eee EA re ere acra es = 15 OĂGMRI DDD DRIDU d Rain e e aa 3 ă îni i ăsit-o „Singura forţă morală în începuturile noastre nu am £: h i decât anni în credința nestrămutată, că păun pă dA a monia originală a vieții — subordonarea materiei sa i 5 ic vom putea înfrânge adversitățile și vom putea birui în c puterilor satanice, coalizate în scopul de a ne nimici 7 ce ALMANAHUL 278 amorțit complect orice formă, cre astmatică, de rativele de credit, adică băn- arendate, divizate Coope stăzi, datorită a A te gemene cu ob- colective a moșiilor enerstrându-și — cile populare, apăru pe loturi individuale Piiăivlduale, știile sătești, întreținute prin nevoia deci principiul proprie! so ăcuaj A permanentă de credit, au cunoscut cea ceea ce este esențial in ă, la solida- mai frumoasă desvoltare. Meritul con- răspunderi — cât mai ales ducerii și desvoltării acestor coopera- itării arenzi- A Oa xizarea or, Piata sol cat ce live revine pe deaintregul preoților și lor, au înce i torilor. legea exproprierii a desfiinţat aceste la- ste Ra o uiti: dial tifundii, distribuindu-le sătenilor. i fletesc al tinerei generaţii ! O mare greșafă. Ea dovedeşte nibilului su 4 ţu i a turi a conducătorilor, Tar preoțești, a satelor noastre, este cazul e be Actele psihologic, dovede- să aducem cel mai meritat omagiu a- da bor re) elementului compo- vântului de jerifă şi de desinteresare, şte Infimdată ce exercițiul de con- al preoțimel din generaţia trecută. Se strâtigere al nevoiei a dispărut. rii £A Biz, e e ii pe au ud A eni seama că, așa martori acelei desfășur tt let or cica ruina întreprin- cordări, n'a putut să inregistreze un derilor din țările industriale, încăpute singur caz, în care preoții să se fi a- pe mâinile comuniștilor, nedisciplina- bătut o clipă, dela conduita generală, ţi, neinteresaţi și neştiutori în arta di- Poate, ulterior, să fi venit alţii, bene- rijerii, la fel, proprietăţile acestea di- ficiari ai unor realizări fructuoase, cari “vizate, lipsite de o conducerea price- să fi păcătuit; dar nu numai dintre pută, vor da rezultate deficitare. preoți, cât mai ales dintre laici. O neex- Nouii proprietari, lotaşii, în marea plicabilă revărsare de invidie şi de rău- lor majoritate lipsiţi de inventar agri- tate, cu origini manifest politicianiste, „col.și posedați de obscurantismul an- a isbutit totuși, calomniind mereu, să " cestral, n'au putut nici să-şi cultive atragă asupra acestor oameni un opro- loturile în bune condițiuni, nici să fo- biu complect nemeritat. losească o sămânță selecționată. Con- Peste această paranteză, este cazul "secința a fost că producția Ţării, deși să afirmăm că băncile populare, în “cu teritoriul mărit, a rămas și astăzi preajma răsboiului mondial, ajunseseră i cani, atât cantitativ, cât şi cali- suga. mai formidabilă cetate economică e a i, după Banca Naţională. "Țăranul român este un element ad- Creditul agricol an își dobândise mirabil, atunci când este bine călău- independența. Dar, a venit răsboiul zit, Este fără seamăn de harnic şi de- Pagubele inerente lui, sau răsfrânt şi “stul de adaptabil, mai ales prin pute- asupra acestei instituţii, Inflaţia apoi „rea exemplului, Dar cei hărăziţi să-i devalorizarea și efluviul monetar su- ujească de exemplu, pot fi găsiți ori- prasaturând pungile rurale, o scoteau dar sal numai la rostul lor, nu, și ele din actualitate. : oc ca aceste cooperative să-și fi — Operaţiile de credit stagnau, contu- inuat opera, de data aceasta pe ea, asanărilor, dirijând, în virtutea rile rămâneau progresiv în inferiori- tate valutară, față de cursul pieţii. Di teaca, Tok în ad Peste acestea, o lege nesocotită, străi- „fag mitic i 0 70 ap nă de interesele unei țărănimi, pe spi- il ad aa i i - narea căruia cel care legifera știuse 5 ele sa-si e: ar, Pr0- să îngrămădească numai poveri, legea , e a de sus, conversiunei, fără să ție seamă că, pei ea ri lea cea în alcătuirea capitalului acestor bânci hui A tinca întră numai economiile mărunte | ale i ra Fri ir da el însiși acelorași săteni, le dete lovitura case pui de de graţie, desființându-le integral, va, pogoane! și a toate fondurile de rezistență. . | eresele suni Puțin le Astăzi creditul sătesc este mort, Pro: : re ale tecționismul celui care cheltueşte și prigonirea, celui care economisește a ză „oîne vrea“, ci intră cine trebue „4 Vreme cât este om corect, muncitor, DO z.0. dă să 7 AEM e. LL ——— aan 280 DIN LUCRĂRILE DE CULTURA PĂDURILOR IN TIMPUL ANULUI IANUARIE. — Se continuă cule- sul semințelor de frasin, carpen; amin, salcâm, pin, Molift. FEBRUARIE. — Se mai culeg se- minţele dela aceleaşi specii ca în luna trecută și dela larice. Se pro- cură semințele ce mai lipsesc, pe cale de cumpărare. Către sfârşitul „lunii se începe prepararea pămân- tului în pepiniere. MARTIE. — Se continuă culesul conurilor de larice. La câmpie în- cep semănăturile în pepinieră și în pădure, plantaţiuni, se răsădesc bu- tașii de plop şi salcie. APRILIE. — Se continuă cu se- mănăturile şi plantaţiunile rămase neţerminate. Se „face răsădirea puea ţilor ' în “pepihidre. Se 'plivesc 'şi ze prăşesce straturile cu pucţii răsă- “diți în anii dinainte. La munte se încep văsădirie de pueţi şi planta- țiuni. Spre sfârşitul lunii se începe 'semănatul semințelor de rășinoase în pepinieră şi pădure. MAI. — Se culege sămânța de ulm şi se seamănă. La munte, se “seamiină în pepinieră. se continuă „cu răsădirea şi plantatul pueţilor. „Se fac lucrări de întreținere, pra- :şile pini de buruieni. NI, — Se mai adună şi se sa- 0ân5, sămânţa de ulm. sefia 8 încep lucrările de curăţir iei Ad de foioase, BAe A e fac lucrări i n Malu de întreținere ca ncep lucrările E, ua! de mancare în pă IULIE. — Se continui lucrările "de curăţire în pădurile de foioase și iuli încep în pădurile de rășinoase. de ANTON RĂDULESCU Lucrări de întreținere în pepinieră şi la semănături şi plantaţii. Se conlinuă marcatul. Se dă grijă mare la incendii. AUGUST. — Se culege sămânța de mesteacăm şi se pune la păstrat, Se termină lucrările de marcare. Se termină curățirile la răşi- noase. Grije mare la plantațiuni şi pă- duri tinere de rășinoase, din cauza incendiilor. SEPTEMBRIE. — Se recoltează sămânţa de tei, păducel, lemn câia nesc şi se seamănă. Se începe culesul conurilor de brad, şi spin alb. La munte se încep plantațiugi de toamnă. OCTOMBRIE. — Se recoltează co= nuri de molift, larice, duglas, fag și sămânță, de frasin, arțar, carpen, care se seamănă imediat, ca să ră- sară în primul an. Se adună ghindă şi sămânță de amin. Se desfundă terenul în pepinieră. Se fac butăşiri de plop. Dela jumătatea lunei încep plan- tațiunile de toamnă la foioase. NOEMBRIE. — Se recoltează mai pata semințele din luna Octom- rie, Incepe activitatea în uscătorii. il termină semănăturile de sta- r, i incapa recoltatul seminței de sal- DECEMBRIE. — Se culeg mai departe semințele de salcâm, fra- Sin, anin negru; molift, pin. CUVANTUL iata „Tăcut și trist am stat zilele-aceste Și-acum pornesc să cânt cu din senin, Căci fără veste cântecele vin, Cum lacrimile vin fără de veste”. Cântăm la bucurie, cântăm la me_ caz. Aşa-i făcut omul, să cânte me- reu. Muzica a exprimat întotdeauna mai mult decât vorba. Nici un ora_ tor nu a putut atinge valorile reali- zate de muzicant; şi dacă fraza vor- bită te cucereşte, te pironeşte in loc ori te avântă. arareori îţi dă „ex- tazul”. Torentul vorbelor, cascada cuvintelor. suntț în măsură si as: muţ ască lumi, să ridice mnăva'mnie popoare, să sfarme zăgazuri. O vor_ bă bună, liniştită, îţi toarnă pacea în suflet. Și tot cu cuvântul poti in- frăţi neamuri. poţi îmblânzi şi fiare. Dar extazul”, acea transfiguraţi», acel popas către dumnezeire, doar muzica ţi-l poate da. Atunci dece să nu cântăm? Dece să nu ne apropiem de Dumnezeu? Neamul nostru este muzical. Nu cel mai muzical. Dila doina rudi- mentară, despuiată, purtată de ecou pesto piscuri de munte si până la simfonia intona'ă în sala de concert, poporul românesc a reblizat Impor- tante salturi înainte. Cultura a in-, „Pentru cucerirea aceștei piruinti, să ne de moarte, îm duhul lui Horia, al lui Iancu $ de ION MÂNZATU tervenit şi şi-a pus din plin pecetea. Dar nu întotdeauna în chip fericit, In Școlile noastre muzica nu și-a, găsit tovarăşi credincioşi. Iar insti= tuţiile superioare de resort s'au mul țumit doar că-şi facă datoria, cu sila, cu care îţi achiţi o datorie veche im- povărată de dobândă, A lipsit elanul, a lipsit entuziasmul creator şi dina- mismul. Nimeni nu este vinovat, dan toți purtăm aceiaş mare vină. Pas- căli străini, sau dascăli români cres= cuţi în școli străine ne-au desprins de graiul nostru muzical românesc. Au fost şi exceptii dar mult pra puţine. Păreau nebuni aceia cari stăvuiau în crezul lor pentru 0 m'- zică autohtonă. Și fenomenul invers, nu a întârziat să se producă: moti- vele noastre populare, disprețuite în țară, au răbufnit pe meleaguri ș răl- me 'cucerindu-şi loc de mare cinste. Dar vina o poartă pe lângă compo- zitovi si publicul nostru Dacă Vo esti rețetă proastă, înecrie-te cu un concert de muzică românenecă; dară vrei sală goală, cântă producţie in» digonă, Reforma piritilui pablic este ga si core răbdare, E mult mai au si reformozi decât să construești din NOU. xidicăm cu totii gata i al Căpitanului”. Ion LI. Moţa ALMANAHUL Muzicanţii noştii culţi, în marea lor majoritate, s'au îndreptat către Apus. Au poimit cu pași încrezători, ca soli autentici ai unei moşteniri străbune. Apusul i-a “dominat cu ştiinţa lui luxurianiă, cucerindu-i cu vraja străină, măestrit insinuată în sufletele plăpânde ce căutau ada- vărul. Plecat învestmântat în deli- cata pânză topită ţărănească, muzi- can.ul nostru sa mapoiat încovoiat sub povara mătăsurilor grele Şi. a brocatului multicolor. Toţi au uitat de doină, aproape toţi. Sa umplut țara de Wagneraşi și Beethovenei, gen românesc bine înţeles. E drept că pentra compozitorul român a lipsit încurajarea oficială şi neoficială. Din acest ultim, punci de vedere publicul a fost călău. Elita noastră de până acum, sin- “gura ințelegătoare în ale muzicei culte, deoarece avea mijloace mate- riale la îndemână, se instraiae tot în Apus. Acolo învățase să cunoască pe marii maeştrii ai timpului. Ina- “polată în ţară, aceas'ă elită, în loc de tradiție, a instaurat importul. “Tradiţia ne lipseşte, tradiţia în toate ramurile de activitate. Spun străinii „că avem un patrimoniu muzical fol- kloristie neîntâlnit, După unele opi- mii, suntem ţara cu cel mai însemnat material popular. Avem comori şi nu le prețuim, avem niinuni de care nu me minunăm. Noi mu descurajăm. Problema pri- veşte generaţiile ce Vin, nu numai „De a noastră şi dacă noi vom fi sim- „cesta rămâne clasicismul pli deschizători de drumuri, vom binemerita dela istorie întocmai eg, şi cei desăvârşiţi în faptă. Să, ceree_ tăm, şi de acum încolo Apusul, pen. tru tot ceiace are el mai bun. Dar să nu-i asimilăm sufletul ci mivelul, Sufletul să rămâe al nostru, româ= nesce şi să furăm dela străini doar technica şi virtuozitatea. Să răsco_ lească muzicanți noştri prin adân= curile folklorului şi fie siguri că se vor găsi ca înaintea anor păduri vir. gine. Vor descoperi materia] nu Pen- tru o viaţă ci pentru o mie de vieţi omeneşti. Muzica românească trebue să se bizue pe motive romăneşti. Le avem din belșug şi minunile mu vor în- târzia să apară chiar acam, când nimeni nu mai crede în minuni. Fol. klorul trebue amplificat şi cultivat, iar compozitorul român să, îşi soco_ tească nu numai chemare, ci datorie sfântă aceia de a-şi întemeia opera sa culță pe o cât de mică frântură de creaţie populară, Simple arii, cuartete, poeme, sim- fonii, ş.a. să poarte neasemuita pe- cete a geniului popular. Pentrucă, oricât de deştepţi ne-am, socoti, a- nostru, a- ceastă artă populară, me este tradi- ţia. i Şi oricât de măestrit i-am imita, nu vom intrece nicicând pe Bach, Beethoven. ori pe Wagner. Nu sun- tem internaţionali prin definiţie. Ni- ște simpli români, şi-atâta tot. Dar să rămânem români şi nimic mai mult. 083. ———— Anul 1940 marchează, arta, românească sfârșitul începutul unei ere noui, Dar mai ales în domeniul Muzicii a- pare O rupere categorică cu trecutul, cu tendințele amorfe ale ultimelor două, de- cenii, impuse de muzica internaţională, iudaică — domeniu în care ei deveni- seră stăpânii și dictatorii absoluţi — și care a pus stavilă desvoltării unei mu- zici autentice românești. Epoca 1920-1940 constiţue o perioadă de viață materialistă, care a fost foarte accentuată la noi, în comparaţie cu tot trecutul românesc, Artele au mult de suferit in epocile materialiste, ca. aceea pe care am trăit-o, fiindcă lipsește imboldul spiritual nece- sar pentru crearea de opere mari, iar tendinţa, contagioasă de acaparare -de bunuri lumești și alergarea după situa- ţii omoară axtistul în om, Artistul sin- cer, menit a duce o viaţă foarte mo- destă, este înlăturat, nu se poate mani- festa, nu găsește nici înţelegere, nici căutare în mijlocul semenilor săi. La o astfel de lume, artele plastice Şi literatura mai găsesc, uneori, oare- care bunăvoință, fiind vorba de lucruri palpabile, care se pot transforma, la Ti- goare, în bunuri materiale, imbogățind o colecţie sau o bibliotecă. Dar nu de aceiași încredere se poate bucura arta muzicală, care lucrează într'un dome- niu prea imaterial, cere mai mult răgaz și mai multă! linişte pentru elaborarea operelor sale, fiind în funcţie de o teh- nică mai grea şi mai anevoioasă, iar pe deasupra pentru cunoaşterea ei are ne- voie de înțelegerea şi bunăvoința unui interpret sau a unui aparat executoriu, uneori foarte complex, "Ținând seama și de faptul că educaţia și cultura muzi- cală în asemenea timpuri lasă de do- rit şi, specifice epocei, se împiţinează în genere, în unei epoce și UZICA de Alex, Cosmovici tot mai mult pe măsură ce cre răspândește radio-difuziunea, lata țelege de ce muzica a rămas cea din urmă manifestare artisțică, la noi, în epoca materialistă de care vorbim, Această, atmosferă a, epocii postbelice-- a făcut ca muzica românească, să nu Pășească cu paşii repezi la, care se aş- tepta, imediat după, războiul mondial, când primele executări simfonice, de operă, muzică de cameră, avuseseră loc la Iași în anii 1911-1918 şi o întreagă pleiadă de tineri compozitori se mani- testaseră şi se adunaseră în jurul maes- trului George Enescu, Imediat însă, în loc de propășire a venit deslânarea. Muzicanţii și compozi- torii au inceput alergarea, după, situaţii . materiale, onoruri, posturi (cât mai. multe !), vanităţi, ambiţii; protecţii. și favoruri (cât mai înalte !). Câţiva compozitori au reușit să-și exe- - cute lucrările lor, în special cele scrise în tinerețe, într'o epocă mai puţin ma- terialistă, căci în vâltoarea nouei vieți în care se vârâseră era greu de a mai concepe și creia lucrări noui și de va- loare. Unii au trăit retrași, izolaţi, necu- noscuţi, în colţuri de țară departe de iureșul Capitalei; aceștia au creiat ceva. Viitorul îi va scoate la, iveală, Alţii, dacă vor mai găsi un ideal în viață, își vor - putea relua firul creator întrerupt în + tinerețe; alţii vor rămâne pierduţi de- - finitiv, j Dar pentru cei moui, care acuma ies în viață, câmpul este larg deschis, căci un imbold puternic de creație artistică + mijește peste tot! * j i torii In preajma anului 1940, compozi! români, indiferent de școala şi veridiBjf muzicală căreia, aparţineau, au încer cat mai mult ca oricând să-și facă drum, şi în cuvântul şefului Legionarul nu crede decât în ordini Bi, C. Z. C. „ape her „AMR SE ae ME e CA e et 22 f, să se manifeste, să apară, să aibă po- “sibilitatea de a se cunoaşte mai de- aproape unii pe alţii. Căci necesitatea de a se ajunge și la înfăptuirea unor “genuri de muzică şi a unei școli muzi- “cale româneşti apărea tot mai imperios necesară. In repertoriul Operei Române fuse- „seră înscrise mai multe lucrări de-ale compozitorilor români, care aveau a- -probările necesare pe acea vreme de a fi executate. Dar până la urmă numai Tucrările compozitorului Paul Constan- tinescu au răzbit, reluându-se, după ba- “Jetul Nunta în Carpaţi și opera comică "Noaptea furtunoasă, cu 3 reprezentații (în preajma anului nou 1940). i Incolo, din Ianuarie până în Mai, Opera română a dat, pe lângă vreo 100 reprezentații din repertoriul melodra- -matic obișnuit, câteva reprezentații cu “opere mai importante: Fidelio de Beet- hoven, Flautul fermecat de Mozart, Falstaft de Verdi, Salomea de Richard Strauss, Luiza de Carpantier, Cutia cu jucării, balet de Debussy, Tetralozia, “Tristan și Isolda şi Parsifal de Wagner. Celelate opere româneşti înscrise în repertoriu: La Piaţă, balet de M. Jora, Kir Ianulea a lui Săbin Drăgoi și Ale- “xandru Lăpușneanu a lui Alex. Zirra, mu sau mai dat. Este demn de relevat că această din urmă operă, a actualului director al “Operei Române, a fost oprită, cenzu- xată din nou în preajma repetiţiei ge- -nerale, când s'a găsit de cuviință că figura Domnitorului moldovean Lăpuș- neanu și boerii săi, nu trebuiau evocaţi nici măcar în cântec, ca fiind îndemn “la răzvrătire impotriva tiraniei atotstă- “pânitoare. Aceiași soartă o avusese, puțin îna- inte, altă operă de acelaşi autor: Făclia "de Paște, care, desigur constitue una din “capodoperele muzicii românești, Ex2- “cutarea acestei opere a fost oprită în fașă, căci se găsise că subiectul și tex- tul lui Ion Luca Caragiale erau pejo- rative pentru evrei! Unde se ajun- +sese! - 5 Săracii autori români în ţara lor! „In aceiași din ae idei, trebue să arătăm că nu a fost cu putință să se “orânduiască comemorarea artistică-mu- zicală a lui Mihail Eminescu cu ocazia „împlinirii a 50 de ani dela moartea sa „(15 Iunie 1939). Sub diverse pretexte, “comemorarea lui Eminescu s'a făcuţ a- „bunei în ședință închisă (solemnă!) la -Academia Română. Poporul românesc nu avea dreptul să participe sub nici o for- mă la proslăvirea celui mai mare poeţ, al neamului, scump tuturor Românilor Muzicanţii și compozitorii iși puseseră, speranța atunci că. măcar la 15 Ianua- rie 1940 (90 de ani dela nașterea poetu- lui) se va putea orândui un concert so- Jemn pentru comemorarea lui Eminescu ştiind că versurile eminesoiene au fost mereu izvoare vii de inspiraţie pentru muzicanţii români atât în cântecele, lie- durile și corurile lor, cât și în genul oratoriu și poem simfonic. Dar nici a- tunci concertul nu a fost cu putință, Totuși — nu știm prin ce minune — d. I. Torouţiu, directorul „Convorbirilor literare“, a reușit să obţie sala Ateneu- lui pentru a face această comemorare cu concursul societăţii corale Carmen, la 27 Ianuarie 1940, deci nu la o dată în legătură cu o aniversare a poetului, O comemorare foarte modestă, numai câteva cântece și coruri, la care au a- lerga însă români din toate colţurile țării, ca la o mare sărbătoare. A fost o festivitate intimă, rezervată, fără par- liciparea oficialităţii, care dădea im- presia comemorărilor ce reușeau să le înjghebeze pe vremuri ardelenii sub fosta dominație maghiară. Și iarăși — nu ştim cum — la urma acestui festival a putut răsuna, cu tex- tul cenzurat însă, renumita Doină a lui Eminescu, în minunata compoziție pen- tru cor a lui Săbin Drăgoi. „De-așa vremuri“ e de crezut că nea- mul românesc nu se va mai învrednici vreodată! Incolo, în muzica simfonică, care n'a avut nimic interesant în programele sale din lunile Ianuarie-Aprilie 1940, muzica românească nu şi-a găsit loc. „Societatea compozitorilor români“ a reușit să dea o serie de concerte de mu- zică de cameră românească la Sala Dalles, în lunile Februarie-Aprilie 1940, dar fără răsunet în afară, compozitorii ascultându-se mai mult între ei. Deasemenea d. C. Silvestri a executat mai în primăvară un concert compus exclusiv din operele sale, în sala Con- recif ratei pentru invitaţi și cunoscă- ori, Măcar atâta sarbădă satisfacție în vremuri de bejenie! * Inceperea stagiunii muzicale 1940- 1941, cu deschiderea Operei române la 16 Octombrie în cadrul legionar și cu o operă românească (Năpasta lui Săbin Drăgoi) a fost un eveniment unice și de mare importanţă in analele muzicii To- mâneșşti, “In acelaș timp „Filarmonica“ iși re- rua activitatea cu un program cu totul nepotrivit momentului, denotând o to- tală lipsă de înțelegere a nevoilor sufle- teşti ale mulţimii. In următoarele concerte simfonice, atât ale „Filarmonicii”, cât și ale „Orchestrei Radio“, s'a observat însă o mare îngri- jire dată de dirijori atât la alcătuirea programelor cât şi la execuţie, făcân- du-se totodată loc, în fiecare concert şi la câte o lucrare românească, In timp ce Opera Română pregătea premierele a câtorva noui opere româ- eşti, cutremurul din 10 Noembrie 1940, Dă sare a deser capăt tuturor acestor pregătiri. simfonic alcă.ui ale tinerilor compozitori ri cert amânat sine-die. A a E a = Mii aaa i ădinat teatru, Mirie, a pus Român primul concert t numai din lucrări de Ca un făcut, opreliștea impusă odi- nioară manifestărilor muzica! nești, continuă 1 arzi voința oamenilor! și astăzi, insă dincolo de Dar oricât, de multe piedici se vor mai ivi, se poate bănui că, faţă de ultimele încercări, în cursul anului 1941, muzica românească își va face un loc larg sub soare, în mijlocul tuturor manifestărilor de artă românească şi legionară! Muzica românească are acum toate posibilităţile să se afirme și să se înca- dreze in făgașurile noui și definitive care se deschid, creând o artă muzicală specific românească. Căci, pentru ca muzica noastră să-şi aibă rostul ei bine hotărit, nu rămâne decât ca ea să fie inspirată din curentul vital al poporului românesc, care, fără doar şi poate, îşi are caracterul său propriu cu o notă profund originală și în domeniul creației muzicale. Dar orice nouă manifestare muzicală, care s'ar ivi, trebue să corespundă și ce- rințelor sufletesti ale masselor din care creatorul face parte, spre a putea fi considerată ca artă adevărată şi să-și aibă rostul ei în evoluția muzicii spre idealul nemărginit la care tinde, E bine de știut că... Incălţămintea udă se scoale nu- mai decât şi se umple cu boabe de avăz. Bobul absoarbe umezeala, se umflă, şi ține loc de „calapod. Dim meața gheata e uscală. x Petele de umezeală de pe ple- le se scot căzând uşor pata cu glas papir. Vopsiţi cu puţină culoare după culoarea pielei, şi pe urmă dați cu ceară. Lustruiţi bine cu 0 Hanelă. * Tanti Pee Pentru a da pielei elașticita pe care a pierdut-o stând în ume- zeală sau în prea mult repaus, un- geţi-o cu petrol, sau glicerină. * . Lemnul natural nevăpsit (pano- uri, lambriuri, Uşi, ete.) de tan stejar bunăoară se curăță în. su următor: Puneţi puţin lea . oparlte, amoniac, la trei părți AR vece. * Cu ac! astă pregătire st Bu toată suprafața lemnului. $ ară bine frecând în ui, pi 3 te, A doua zi irecați 9 A Ep trecută din când în Său Er ste o bucată prută de cear uni Lustruiţi cu o cârpă de lână moale. Cozi Na 286 e SRARAAAAAAMANAAAAAARARARAAAAARARARARAAAARRARARARAANNII e. INDUSTRIA ROMÂNĂ DE PIELE —— SOCIETATE ANONIMĂ ——— TIMIŞOARA |I SPL. MORARILOR 7-10 FABRICĂ DE: piei de box, șevro de cal, antilopă, bizon, iuft, și piei de poșetă; MARCA: D a A Li TEL. 42-42 „| diferite mănuși clasice și fanteziuri | MARCA: „W ESTE N D'” TEL. 24-42 - ma 3431 Ul 3 Su CUVANTUL ână revoluţia legionară, până zi şi dumnezeiasca apariţie Căpitanuui, neamul românesc nu = trăit niciodată cu adevărat, ceea- a e cheamă O REVOLUȚIE. Ceea- ge înțelegem» noi legionarii, prin Ce roluţe. A trăiț numai încercări „de revoluție: Râscoale. Răscoala, e şi ea: ridicare vifo- voalsă» jertfelnică, pentru seo pala pentru adevăr. In. numele celo mulţi, asupriți şi flămânzi. In ra mele neamului, în numele și pie semnul lui Dumnezeu. Răscoala, cea românească mai ales, a fost și de VASILE POSTEUCĂ ea, înveșnicită prin moarte și bi- ruință. A săltat destnuy neamului eu veacuri, pe crestele împlinirii, Dar revoluţia e ceva mai mult, Mult mai mult. Ea are toate atri- butele răscoalei, potențate la maxi- mum, chiar și țelurile ei. Are, însă, în plus, caracterul de permanență, de veșnicie și de înveșnicire. Hotănt că aceste lucruri se pot spume, acum, după biruința cele! mai formidabile revoluţii românești,s a unicei revoluții româneşti adevă. rate. Şi nu Sau putut spune mal înainte de ea. Dar e bine să le spu- „Din zori şi până 'nserează cu toţii, n . “ oi cu drag muncira:+ Ps SR DOE Ia 283 ÎN ep = ALMANAHUL nem, să încercăm a le lămuri măcar acum, pentru a nu lăsa neamul A cesta să se întoarcă pe călie pe car: a fost, sub juoul blestemat al chi- i ri i at atâtea urilor pe cari le-a îndura a rii da ânt sub po- sute de ani, căzând frânt ] vara propriei sale Cruci, Da ă s i i căză iar, istovib ă S ice şi căzând iar. 1SVIV Pe i-au Tas- până ce jertfe Isusene,. o.mpărat scarele isbăvirii. X* Cei ce înţeleg prin revoluţie, ru- perea zăgazur lor “instituite, de legi şi de oameni, isbirea Ja pământ a unei clase de oameni pentru a se mstaura la conducere o alta; râs- bunarea unor nedreptăți de vea- curi, prin ieşirea eroică pe par'ca- de, prin înfruntarea nebună a Mor- ţii pentru a smu'ge victoria, dove- desc, prin aceas:a, că n'au înțeles nim'e din ceeace se cheamă o revo- îmtie. Sau că au înțeles numai s?n- sul actelor exteriare ale revoluţii- lor. n mai aspectul lor material. In hame şi! 'n istorie sunt trei a- devăruri mari, eterne, în rapirt de care trebues= judecate, toate biruin- tele şi infrâncerile; toate acţiunile, toate s-opurile: D.imnezeu,' Nea- mul. Omul. Au f-st revoluții pentru Dumne- zeu: Iisusianismul, Crusiatele. A fost revoluţii pentru cm și pentru materie. Reviluția franceză, comu- n'emul. Veacul nostr - este, în deob- ste, veacul revoluțiilor naționale. Revo'uţi le pentru Neam şi Patrie. Desigur că nu există granițe fixe în- tre aceste trei feluri de revoluţii. In f'erare din ele se va putea găsi câte ceva din tustrele elemente!e. Dar trebue să se tină socoteală de no'a lor dm 'nantă. „Asa văzând lumea și reatitătile i A mpi ev denţia caracterul aie al Tevoutii eurovene și 50 â€. vom afmma cu toată tă- RL efigia Tă E cea miti nul a ridicat = in Iunie. Căp'ta- viformiță de „ani românese în proradă „de, Moarte pentru a ne Tocia a veșni e. față de toate Sue mari realiăți şi adevă- Tu”i a'e hmii: Dumne spa, Omul ezeu. Neamul, A v'A'cat D= cm român qi = % . S n da- cadență, din mocirla păcatelor sale, dm noaptea crimelor sale, până la crestele ameţitoare ae iub-.rii de Patrie, ale eroism Ilnuui permanent pentru Patr'e, până pe creasta fără egal, a jertfei pentru Hr stos, pen- tru Dumnezeu. L-a ridicat pe acest om de-asupra existenței sae efe- mere şi de-asupra materiei. L-a pus în contact d rect cu Dumnezeu prin deprinderea jertfei, prn i! bi- rea fanatică a ei. L-a pus în legă- tură cu neamul şi Patra. Dâna neamului cea mai splenddă defi- niţie din câte s'au dat până acum în 'storie: , Când zicem neamul ro- mânese înțelegem: toți Românii vii şi morţi, cari au trăt cela începu- tul istoriei pe acest pământ si cari vor mai trăi şi în viitor. Neamuy cu- prinde: 1. Toţi Românii aflători, în prezent în viaţă. 2. Toate sufletele morților şi mormintele strămoș lor, 3, Toţi cei ce se vor naşte români”, Dând. Patrei, cel mai înalt con- ținut spritual, cuibul pământean al unui neam puternic și remă'or de Dumneze, chemat să biru'ască prin dragoste şi să meargă cu pași de veșn cie şi onoare, spre Inviere. „Va veni o vreme când toate nea- muri'e pământului vor înv'a, cu toţi morții și cu toţi regi şi împărați br. Având fiecare neam Jocul său îna mtea tronului I:i Dumnezeu. A- cest miwment fnal. „înverea din morți”, eate țelul cel mai înalt și sublim către care se poate înălța un neam”. L-a pus, pe omul român, cu al'e cuvinte, în fața veşnciei și a legi- lor ei de fier, sfinte, învățându-l so cucerească şi să se înveșnicea- scă. Tn angrenaj || acestor v'z'un! dumnezeești, despre neam și Patrie, revoluția Căp'tanului a pus accen- tul cuven't pe om. pe transf'rma- rea lui totală, pentru a-l ridica u- riaș, luptăter, jertfelnie şi: bmiitor pentru lumea nouă, sngura ade- varată, Lume» legiora-ă Deci: omul legionar! Omul erru, cm m'ritval'zat român] m OT de Pafr'e; muncitor, plin de cânte- Cu) veșn cie: în el, iată obe-tul re- voluției legionare. Legionaru!! Pe mei na nasa] nh muta si f stia ale căruia din credinţa si sufletul urias al căru'a, trebue să se ridce tot neamul românesc, Patria; tot a- NINA BATALLI FLORI DE TOAMNĂ“ ALEXANDRU BASSARAB CUVANTUL tu] spiritual al Legiunii Vismulii în lume, Pentru assottă- ja acest tip de om a creiaț Căpita- nul, Legiunea. Pentru aceasta și-a mucenicit viața, pentru aceasta, Sa lăsat eruoificat, cu toată, floarea generației lui. Pentnu ivirea, legto- naruliii care să slujească neamul care să dea conținut Patriei și care să se rdice mereu către linia su- perioară a Bisericii creștine şi a lui Dumnezeu. Esenț'alul: Neamul, mergând pe căile onoarei spre înviere, Celelalte? Secundare. Sehimbătoare, Iată li- niile sumare ale celei mai mari re- vol.lţii românești: revoluția legio- nară. Celelalte revoluţii contemporane țintesc sau statul puternic, sau rasa, superioară. Leg'onarismul trece de haina omului și a neamului (stabil), trece de trupul omului și a] neamu- lui (sângele). Pentru a da de siflet, De sufletul omului, de sufletul nea- mului. Mai în adânc. Nu neglijează celelalte două elemente dar se o_ prește la al treilea. La suflet. Su- fletului românesc se adresează re- voluția legionară. In domeniul ace- sta, a] sufletului, Căpitanu a rea- Iza; enorm, De acolo de unde a pornit, și până unde a ajuns, sunt distanțe astroncmice. Dar, în do- meniul acesta, nic'odată în lume nu se va fi făcut indeajuns. Mereu va mai fi de ridicat, de schimbat, de purificat, da îmbunătă/it, de a- propiat de cer. Merei, Mereu. Până în ceasul acela mare când neamul românesc, și toate neamu- rile, vor fi rechemate de ziditor pentru judecată şi înviere, De aceea revoluția legionară Nu poate sfârși după nici o realizare, oricâț de sfântă, de formidabilă ar fi ea. De aceea mevoluția legionară „Mulţimile au câ minut de viziune. Mulţi cutul lui. Ii simt toate clipele de gerii. Simt cum clocotește viitorul. ct întreg e plin de înfrigurare, de cutremur. ta, misti ă care unii o critică peri zi Aba E aha i o pot defini, pentru că Di plâ “că nu ştiu ce este și pe care 0 pot trăi“. ă VU; dată contactul cu sufletul neamului. n e văd neamul, cu morții, cu tot tre- mărime, ca și acelea ale înfrân- e Aga - nentă, “d0VăTat: revoluţie perma= Ea va fi, ; cană ților de mopăett-I tuburor genera- ni şi â- nesc și pentru Duda apa RR SE du și Dumnezeu, sunt veşnice. sp aie in urcușul viforos al revo_ ei legionare. Când ne întoarcem cu gândul la cei douăzeci de ani în urmă, ne cutremurăm, Nu Star trăit doJăzeci de ani. Sa consumat, „s'a aglomerat o veșnicie pe capul şi pe sufletu, acestui neam, — O veșnicie. Am învăţat a privi neamul din-.. colo de prezent, dincolo de &eogra- fie. Dincolo de pacea care nu exis- ; pentrucă legea lumii e războiul pentru implinire, Dinenia Ae intere- sele individuale, dincolo de păcatul sădit în om ca o povară ce-l trage spre libertinajul materiei. : Am învățat că viața cmului nu se măsoară cu anii. Ionel Moţa ne-a în- vățat, cu sâneele lui, că „spiritul de jerttă e esențialu/”, Și-am văzut, şi-am trăit jertia, Ai Am învăţat că omu] are la înde- mână cea mai formidabilă dinamită dn Jume: propria lui jertfă, propria lui cenușă, ie Am văzut cea mai curată gene- raţie a neamului românesc jertfin- du-se pentru biruința revolitiei le- gionare, ridicând pe trupurile ei frânte, din sufletele ei chinuite cea mai înaltă filozofie din lume: Dum- nezeu. Neamul. Omul. ! tactul acesta cu neamul don Atunci mulțimile —— 11200 ARIEI RR et E NE Ea 19 i ALMANAHUL Dau j am înțe- Noi n'am inuiț numai EI. No Se tei la i trebue N, Fier LR nt pă vom bTu., pl ce l-au câștigat ei i pucuria € “e E eenetall mai curate, mai jet felnice, prin cari neam inerte piedestalul uriaş al cruciificării lor am înțeles. aia a ăzut întunerecul. Au că Ra hr Au căzut asupritorii șI i Ca ni. Şi vor cădea mereu; pe udție. JERTFA. In Ain cell e , ă i condiția - died dei JERTFA. seiiia chinului pentru mai bine d tal rai Ra ecua ră sil e "mântuirea, ău, jertia i CUM e tza pentru tră rea E învierea Dumnezeu. Și ua, apanaj al sufletul, oua e gionară e revoluţia, e her șă sufletului, care angrenează sai u pa lume, care armonizează totul, floreşte totul. i * e mediu, capetele înțelepte îi ei de chinuiau cu ri sia Cum se poate remedia nenorocirea domniilor de drept divin? Sub dom- nia regilor cari erau regi, întreba- rea nu avea rost. Dar sub domnia „de drept divin” a călăilor și tira- nilor, întrebarea aceasta se punea au ardoare. Deven'a, strigăt sălba- tec, de viață şi moarte, Și răspunsul Sa păsit: „Dacă regii sunt de drept divin, neamurile nu pot face apel decât la Dumnezeu. Dar apelul la Dumnezeu, înseamnă, dreptul la re- volilţie”. ș Revoluţia, deci, şi aşa priv tă, ca o ieșire de sub piatra tiraniei, e în sine ceva, dumnezeesc, , Și nici unei revoluții din istoria mondială nu i se potriveşte mai bine eticheta de revoluție divină, permanentă, ca revoluţiei Jegionare. Revoluţia, legionară e un apel la Dumnezeia. Apelul acesta la Dum- nezeu nu se poate tace decât prin Așa a făcut Căpitanul. Când căile lumești în luptă cu pă- , cu tirania, cu trădarea, i s'aw achiis, a acceptat jertfa, Jertfirea „a şi a generației sale, „De-acum, în faţa tuturor vitregii- meamul nostru va şti la cine eze, ti ce să facă. Va n relee jerttarii, Chiar dacă a- ceastă jenttire, ar însemna d-spari- aupra materialicește, Dacii m'au murit. Trăesc. Mai Viu! decât ap fi putut trăi ca robi ai cuceri- cil ani. 4 e: evoluția legionară nu se putea spune niciodată, tot. Me- Tei va mai rămâne de spus. Chiar în încercările de detiniţ e. Pentru noi cei cari supraviețuim jertfei Căpitanului, cari avem datoria să luptăm mai departe, şi pentru pro- moţiile tinere cari acum se o CREA in duhul iepuri trebue să reţi- tât: a i o trtz la conducerea a- cestui neam se vor înscăuna falsele elite, uzurpatorii sau străinii de neam, va trebui să se facă, peste orice cons'derente, uz de arma in- vincibilă a jertfei. h 2. Chiar în vremuri de tihnă și pace în lume, neamul nostru, pen- tru a nu rătăci cărarea sa în l-ime, va trebui să reinoiască legătura cu Dumnezeu, prin jertfă. — 3. Revoluţia legionară este dr luţia permanentă. Nu va putea îi niciodată împlin tă pe pământ. va treb i mereu perfectată. Mereu in- nsificată. ea dacă toate ţelurile româ- nești în lume: politice, naţ 'onale, materiale, spirituale, vor fi împli- n te, revoluţia legionară nu va Pi tea spune niciodată: sunt la capăt! Mereu biruința îşi va îndepărta ja- ndtim. Fi PR eu legionară, depășește gran'țele românismului. E revolu- ţia genială. Și ca atare e ulilyersa-, 1, Când va fi cunoscută, ea va i a tuturor neamurilor de pe pământ. Pentn.:că ea e revoluția permanen- tă, Şi dacă, e riscat să spunem, E e perfectarea revoluţiei divine al lisus, trebue neapărațt să spunem că ea merge alături de creștin:sm. Și va merge alături de el, până ză va contopi în țelul final: înviere în Dumnezeu, i Tată câteva gânduri despre leg ii narism, care înseamnă un arti i de-alungul tuturor veacurilor 9na Heşti ce vin: revoluţia permanenti. Chemată să înfrângă materia C păcatele ei, şi so subjuge spiritului. O epocă trăește peste veacuri prin is- torie şi prin cultură, Cu cât epoca e mai bogată în fapte vitejești, cu atât istoria ei e mai strălucitoare ȘI mal pil- duitoare pentru generaţiile ce vin, Nu întotdeauna istoria a mers mână în mână cu arta, Fenomenele pot fi izolate. Artiştii se nasc din voia soartei și crează în mă- sura investirii lor de către dumnezeire. Uneori sunt mai productivi, cantitativ şi calitativ, alteori opera de artă e rară şi izolată de celelalte fenomene ale vie- ţii sufletești, Se întâmplă insă ca mai totdeauna o epocă caracterizată întrun domeniu cultural printr'o producţie ex- cepțională să atragă după ea și in ce- lelalte: domenii oameni de mare talent, dacă nu genii. Astfel că un timp oare- care, ales la întâmplare, să fie repre- zen.at printr'o imbinare armonioasă de talente și oameni excepționali, pentru a realiza în toate domeniile vieții artisti- ce, opere nemuritoare. Când muzica, pictura, sculptura, arhitectura și litera- tura se înfrățese în acelaș suflu inalt pentru a imortaliza o epocă cu aspira- țiile, visurile, năzuințele, jertfele și is= toria ei, acea epocă devine nemuritoare $in cultura omenirei. Dacă trăirea in- tensă până la ardere e luminată de scânteia divină, atunci se naște capo d'opera, vie, senină, înălțătoare și me- eu actuală, aparținând tuturor epoci- lor, întruchipând - adevărurile veşnice, dealungul timpului curgător și grăbit. Toate trec pe lume, se duc oamenii, se dărâmă imperii, se schimbă fața pă- mântului,—numai spiritul rămâne, cre- dința, concretizate în cuvânt, în sunet, Piatră, în culoare. Acesta este patri- î ă BRE OREI a șe- Intr” nizație nu încape supărare la 0 0! i turul” i i n li ea poate fi nedreaptă; dar supărare de NINA BATALLI aceasta este moștenirea moniul omenirii, Popcarelor, Țelul unui popor trebu. tarea, lui în Viitor, Călă Viață să fie nemurirea; fa; aţi ; fapta noastră în tindă spre veșnicie, Dintre arte, plas- ica este aceea care lucrează cu cel mai concret, materia] — am putea spune că r materia e pă- suflul e divin, și asta ție, să învii materia, să o faci nemuritoare și vie. Plasticei legionare îi revine misiunea de a imor- taliza, penru generaţiile ce vor veni și pentru istoria Legiunii, pe Căpitan, pe martirii săi, lupta lor, fapta lor, tra gedia vieţii lor și mai ales gândurile lor — spiritul Căpitanului, Suntem din- tre plastici câțiva, cari am avut, ferl- cirea, ce ne va lumina toată viața, de a fi trăit în apropierea Căpitanului, de a-l fi auzit vorbind, despre viitoarea Românie legionară, despre infloritoarea Românie pe care a visat-o, pentru care s'a, jertfit. Să nu fi fost născut artist și ai fi devenit, atât de ideală era lumea Căpitanului, Atmosfera lui era prielni- că oricărei inspiraţii. Era atâta, concen- trare de frumos în tot ce făcea, gândea Și spunea acest om. Inalta temperatură morală creată de el transforma pe cel mai terestru dintre oameni, Deaceea înțelegem dece Legiunea în loc să îndepărteze artiștii, îi atrăgea. Dac'ar fi fost o mișcare politică, locul nostru nu era acolo. Prin marea ei spiritualitate, Legiunea a atras tot ce era mai de valoare in această ţară. Mişcarea Legionară inseamnă în isto- ria neamului nostru, reinvierea sufle- tului românesc și cu el implicit a tu- e să fie proea- uza noastră în mântească, dar inseamnă inspira! nu imeape: acesta e principiul care trebue să călăuzească pe |! un om într'o organizație“. pi h: „0. UR iba — ALMANAHUL 292 PE lee tur valorilor intrinsece. Revenirea la românesc, la autohton, la crearea unui stil jomânese este ținta artei româneşti. E momentul să ne desbrăcăm de toate influenţele cari au dus la falsificarea creaţiilor artistice. Să rămânem noi, să- raci, dar cu sufletul nostru românesc. In. plastică, de care ne ocupăm, avem câteva figuri proeminente — câțiva ti- meri cari au înțeles noua vevoluţie Su- fetească a neamului și nu s'au abătut dela 'ea, străduindu-se zi și noapte pen- tru a merge pe linia artei românești Și plini de scrupule pentru greaua sarci- nă ce o au, de deschizători de drumuri. Unul este Alexandru Basarab, ErAVor, care a apărut din xândurile Legiunii, cu toată suferința n suflet, cunoscător al dramei legionare, al misticismului le- gionar, al înaltei spiritualități a acestei şcoale. Trăit lângă Căpitan, Basarab şi-a făurit o concepție artistică, desma- terializată. Pentru această viziune, Te- curge la minimum de materie, tocmai pentru a-şi putea realiza această viziune hrănită din concepția creştină de viaţă. EI se poate situa mai xepede lângă arta bizantină. + : Basarab transfigurează oamenii, proec- = tându-i într'o atmosferă de sfinţenie. i Deaceea, Basarab convine de minune în- ţelegerii plastice a jertfei și simbolis- ticii legionare. Prima, lucrare legionară a lui, este patronul Legiunii, Arhanghe- 1ul Mihail. Simplitatea este caracteris- tica principală a acestui gravor: Portre- tele interpretate, căci numai de inter- pretare poate fi vorba în arta lui Ba- sarab,. el fiind departe de naturalism, me duc cu gândul la sufletul acelui om, nu la tăptura lui fizică, pe care totuși o redă. Căpitanul, acel cap pe care l-am văzut cu toţii de curând în mărimi u- xiaşe — e departe de a fi Căpitanul cel uman, E un simbol. Al forței și al ne- “muririi, al conducătorului de totdeauna. Al Căpitanului celor ce l-au cunoscut şi celor ce nu l-au cunoscut. Are o ex- „ presie severă, scrutătoare. In fața lui te simţi mie și păcătos. O altă trăsătură gravurii lui Basarab este naivitatea, „imăsătură ce se observă și'n i, care abia începe să se lă- tri, cari săpau în lemn, cu duritate, par- car întâlni rezistența stejarului, înca ceea, Basarab trece în rândul celor mai autentici artiști ai noștri, depășind cu „mult maeștri necontestaţi de noi sau de străinătate, dar cari n'au nimic comun pi acestui pământ, legat prin tot murească, El lucrează ca înaintașii noş= acestei țări, nefiind rezultatul fi-" „ înțelegerea sculpturii de până acum 18 ei noastre, ori cât de sărac ar fi. Un alt reprezentant al plasticei Jegionare e Geo Zlotescu, care e cu totu) altceva decât Basarab. Contrariu lui, dar mergând pe aceeași linie. Și el e un ar- tisţ chinuit, punându-și serios proble- ma românismului în artă, A creerii unui stil de artă românească. EI însă în rea- lizările sale, NU lasă să se intrevadă fră- mântările adânci a'e naturii sale, înti- mităţile artei sale. El e vulcanic, exube- ranţ în culoare, îndrăzneț și sigur, fără ezitări. Ai crede un primitiv care-și des- carcă întreaga bogăţie sufletească. Vor- pese de aceşti plastici, aruncând o ulti- mă privire asupra anului plastic 1940 și întregind, acolo unde se simte ne- voe, cu amintiri și din alți ani. Zlo- tescu a eEXpus cu grupul Luchian, iarna trecută în sălile Dales, iar în această toamnă la Ateneu. Marele pubiic cred că nu l-a înțeles; era și greu. Aceasta este dovada cea mai sigură că arta lui e artă. Știm noi ce inseamnă pictor popularizat cunoscut de toţi, apreciat şi cumpărat de snobi, cari nu înţeleg nimic, numai așa că-i la modă. Mi-aduc aminte de o expoziţie la care sau câș- tigat 2 milioane. Am zis: frumoasă su- mă. Dar în artă câștigul material în- seamnă decadenţă, înseamnă c'ai în- ceput să fii pe placul lor, pe placui celor mulţi şi asta e periculos. N'avem nicio teamă în privința acestor băeți. In grupul plastic legionar e și Valentin Hoeflich și Vânătoru, pictori de mare talent — au expus impreună cu Zlo- tescu la Dalles. In luna aceea de expozi- ţie, îți dădeai seama că viitorul picturii noasire româneşti a încăput pe mâini sigure. V. Hoeflich, de aceeiași îndrăs- neală caracteristică tinerilor cu tem- perament vulcanic în artă. Pentru bo- găția coloristică din sufletul său, își alege de preferință florile, unde are posibilitate să realizeze armonii în to- nuri vii, dar sensibilizate, Vânătoru e mai înțeles de amatorii de artă, e mai liric, mai înțelegător cu slăbiciunile omenești — nerenunțânăd bineînțeles la niciuna din premizele ar- tei sale — el ajunge la o concruzie mai palpabilă—la o realizare, la o închega- re mai evidentă. Deaceea poate e mai înţeles, „] In sculptură, tot din grupul tinerilor, (mu ne ocupăm decâţ de tineri acum la început de veac legionar) un vrednic reprezentant este Puiu Anastasescu, Un artist al cărui orizont larg depășește trecutul art + CUVÂNTUL noi. E un tale = uriaşe. nt făcut pentru realizări Este o forţă i : care s x în operă de adevăr cycaută canalizată pocă în care sculptura și r iTa $ gr torii erau de o mes Și sculptorii no- gere desgustătoare, Anul trecut Pui crat o fântână, dat Frei ala Iu nit, că n'o văd nici azi la Aa aa nat, Era o bijuterie de artă roma esti- că. Cu toate legendele acestui HERE gâzele şi farmecul basmelor DOROTAeaA treaga lor poezie, SLI dtz Concepţia er. o fântână. Deşi e Ne pi Ea porţie şi basoreliefuri lucrate Tg, dobite, păstrai mereu impresia de: a gășie. Tot printre sculptorii de ez talent enumerăm pe Ion Popovici ear su, In pragul unui început de an ai amintirea unuia ce a trecut, am 8 cu umilele mele posibilităţi să des! rostul plasticei în noul veac legionar E 293 am arătat ce au făcuţ, unii sp ef acum — cum aa pa Rl în ai artei de artiști Legiunea te ee ca ceasului de față noi ar. poli ll i țări, căutăm să merge, pe OU, desch: pala “ is ă astăzi românească”. inte nouă astăzi în țara esua Li demnă ea ţării noas istorii, mape realizarea unei ei ar de toată je 1 a vitezei noastre Toată țara românească este presărată cu troițe, cu acele cruci întâlnite de că- lători la răspinteni de drumuri, pe pla- iuri, Jie amintind sub deschiderea bra- țelor de lemn odihna unui creștin pe care năpasta morții l-a ajlat departe de casă sub văzduhul gol, Jie numai ieșită din gândul și fapta unui om cucernic, Pe lemnul acestor troițe sunt zugrăviți sfinți sau Cristoşi suferinzi, călătorind vara peste mările lanurilor verzi de grâ- me, sau iarna peste câmpiile minse, Dar mai ales prin locurile Oltului, troi- țele stau multe la mumăr şi minunate în eugrăveală. T7roițele din Olt, aduc pe bratele lor de lemn în jurul chipurilor sjinte, mo- tivele. întâlnite pe chilimurile oltenești: /loarea stilizată, firul șerpuit şi pasărea văzută primitiv; toate Jae o imagine de rai naiv, închipuit în linie şi zugrăveala culorilor, „dă A METALURGIE: Fonte de turnătorie și oțelărie. Oțeluri Martin şi electrice, Oţeiuri speciale pentru cons- trucții mecanice. Oteluri inoxidabile. Oteluri ae scule. Cărămizi şi mortar refractar. ARMAMENT : 'Tunuri ușoare. 'Tunuri lungi. 'Tunuri antiaeriene, Obuziere de câmp. Obuziere grele. Blindaie. Tancuri, Muniţiuni. MAŞINI - AGRICOLE: Pluguri, grape şi boroane de prăşitoare ; cultivatoare ; ță- vălugi; batoze de porumb; tocătoare de nutreţ; semă- nătoare de porumb; vântură- toare; sape; lopeți; hârlețe; târnăcoape; selectoare, etc. AVIAŢIE: Oţeluri speciale pentru motoare, Piese forjate, estampate şi tra- tate termic, pentru motoare, ELECTRO-MOTOARE: Generatoare ; transformatoare ; instalațiuni complecte pentru centrale electrice industriale pa e et, nt elec! pentru in- dustria petroliferă și minieră, CONSTRUCŢII MECANICE: Locomotive cu aburi tru normală și îngustă, i Cale câmp si de livezi; rarițe; UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN „RE ŞI Ţ Direcţ. Gener.: Bucureşti III, Str. Vasile Alexandri 4, Tel. 1.06.80. Adresa Telegrafică: ALMANAHUL 4g SOCIETATE ANONIMĂ „REŞIŢANINA“ Locomotive Diesel, Piese de schimb pentru locomo- tive și vagoane. Material de cale; macazuri: po- duri și construcţii de fier ; plăci turnante, ete. Compresoare de şosele, cu aburi şi cu motoare Diesel, Concasoare ; mori de măcinat ; instalațiuni de transportat, pare de motoare Diesel de orice el. Reparaţiuni şi montaj de mo- toare Diesel de orice fel, Pompe centrifugale, axiale şi cu ton, de orice mărime. Grupuri electro-pompe. Venti- latoare şi sutlante. Compresoare de aer, de orice mărime, Turbine hidraulice Francis, Kaplan, Pelton. CONSTRUCŢII METALICE: Poduri fixe și mobile; pontoa- ne; șarpante metalice; sche- lete metalice pentru clădiri sistem american; rezervoare; hangare; turnuri de extrac- ție pentru mine, ete. UNELTE DE FORAJ PENTRU INDUSTRIA PETROLIFERĂ: Prăjini de pompaj; prăjini gre- le; prăjini de atac; sape în coadă de pește; geamblacuri; macarale mobile ; balansiere de pompaj ; mese; piese de schimb pentru pompe, turle mecanice, ete. și tot felul de juc speciale, turnate sau CUVÂNTUL 29 CARTEA Paginile acestea au rolul recapitulării cărţii anului 1940 și — mărturisim din- tr'u 'nceput — ele vor fi mai mult o pa- noramă literară (înșiruire de autori și titluri de opere) decât o severă privire critică. Publicarea cărții anului precedent a avut de suferit de pe urma evenimen- telor politice și sociale Ja care a fost prinsă mai întreaga omenire și, mai cu seamă, continentul european. Răsboiul, care de câteva ori sa apropiat vertigi- nos de țara noastră și nu ne-a părăsit decât prin tangentă, a avut o hotă- ritoare influenţă asupra manipulării ca- pitalurilor. Casele de bani sau închis de CORNELIUZ: CODREANU Mai i atu omeakur) PENTRU LEGIONARI. 49007 apă ie de EUGENIU v. HARALAMBIE cele mai multe ori ermetie şi posesorii lor le-au deschis numai cu mare greu- tate pentru plăţile imediate, vitale. Car- tea, editarea ei — care 'nseamnă prin- tre altele şi investire de capital — a interesat mai puţin. Deasemenea, fap- tul că o majoritate masivă a cetitori- lor erau pe zonă —unde orice sar spu- ne, lectura, era redusă şi anevoioasă — a avut un cuvânt greu de spus la ju- decata Caselor Editoare, Publicări de necunoscuţi — aşa zisele aventuri, u- neori minunate prin efectele lor au fost definitiv părăsite, (Pentru a se vedea importanța acestor publicări este de a- juns să amintim succesul Editurii care acum câțiva ani a tipărit pe Mircea E- liade, pe atunci prea puţin cunoscut lectorului), Casele de Editură s'au dovedit — în majoritate absolută, încă odată, a fi mai cu seamă întreprinderi negusto- reşti decât instituţii culturale. Nesiguranța vremurilor — iată, noi le recunoaștem acest adjectiv — a făcut pe d-nii editori să fie foarte atenţi la alegerea materialului pentru publicat, cele mai multe ori tiparnițele n'au da teascurile lor decât cărți ale căror autori erau prea bine cunoscuţi. Editurile s'au mărginit la publicarea scriitorilor cu un vad comercial bine format și dinainte cunoscut pentru ca rizicul pecuniar să fie cât mai mic, Deasemenea, s'au reeditat cărţile care se dovediseră în anii precedenţi, de-a fi plăcut, de-a se fi vândut ina, Alte Edituri au mers şi mai depa şi, anume, au alcătuit întreg — ml proape întreg — programul tipă lucru lor numai din traduceri, Este un ciudat la prima vedere — dar i S 296 avalanșe de traduceri se datorește pu- blicului nostru cetitor care, prin sno- bismul lui, s'a dovedit un bun cumpă- rător de carte streină. Desigur, a mai contribuit la aceasta și faptul că majo- ritatea acestor cărți au fost transpuse pe ecran și prezenlate aceluiași lector. Scriitorii puţin cunoscuți — tineri și bătrâni — nu prea au putut răsbate şi de foarte multe ori au trebuit să re- nunţe la serviciile Caselor de Edituri și să-şi rupă dela gură pentru editarea, proprie a cărților 'lor. Mai ales poeţii, ȘI cum printre scriitori sunt prea pu- țini cei care dispun financiarmente, căwţile acestea au avut mult de suferit în ceeace priveşte prezentarea lor este- tică şi chiar grafică, Totuși, au fost și Edituri care au ţi- nut prea puţin seama de evenimente și de resfrângerile lor mercantile şi au ti- părit aproape can vremurile normale. Aceste considerente nu trebuie, însă, a ne face să credem că a fost o criză de carte pe piaţa literară. Nu! — con- siderentele acestea le provoacă mai cu seamă comparațţia cu alte vremuri, cu programul publicaţiilor din alte vremuri, De altfel chiar din lista noastră, a ti- păriturilor anului, sumară şi uneori cu lipsuri se va. observa acest lucru. * Un capitol aparte — un capitol lumi- nos — trebuie acordat cărţii legionare. Biruința dela 6 Septembrie și înscău- marea Mişcării Legionare la conducerea Statului român, care corespunde cu în- cetarea fioroasei prigoane deslănţuită, până atunci contra Legionarilor și con- tra cărților scrise de ei — a făcut po- sibilă şi, uneori, chiar excepțional de necesară apariția cărții legionare, care n'a 'ntârziaţ să fie prezentă, O prezență splendidă şi masivă, Un vifornic iureș asemuitor aceluia din istorie al autorilor el. X* Incepem cu Poezia — cu acest gen ecou puternic al armoniei celeste, ; Trebuie să amintim în primul rând volumul omagial tipărit de Academie, în îngrijirea d-lui D, R. Mazilu, și închi- nat Iuceafărului poeziei românesti, Mi- hail Eminescu, Este voba despre vo- poa Ri nr și variante”, Pe linia poemului "Ţară — se situează Apei de colțuroasă dăltuire din de. : Rapsodie vala vită la Madrid de d. Arcu Gi ra ai Cotruşș, O carte, care sa bucuraţ diesel toata ALMANAHUL călduroasă primire din partea critiej literare a fost Seară la cer de Virgil Ga. Yianopol. Ion Pillat a publicat un volum versuri — duioase evocări — intitula sugestiv: Umbra trecutului — iar y Voiculescu a prilejuit o nouă dovadă ş maturității sale poetice cu versurile a căror copertă este scris titlul: Intre- zăriri, ) O swpriză — o minunată surpriză ne-a provocat Const. Fântâneru cu vo. lumul de poezii Râsul Morților de aur __ cunoscută fiindu-i până acum doar activitatea-i crilică și epică. Debutul său în poezie a însemnat un veritabil succes. Trebuie amintită de asemenea, pentru valoarea-i poetică, cartea de versuri: Privighetoarea oarbă — de Gherghines- cu Vania, un nedesminţit prieten al ga- zetei noastre, Ernest Berea a tipărit în colecţia Rânduiala (Literatura) un tulbură'or volum de poeme in proză intitulat Pași în singurătate. Tudor Arghezi şi-a scos ediţia, defi- nitivă a versurilor. Deasemenea, Ion Minulescu și sonetistul ieșean Mihail Codreanu. Meri domnești este titlul vo- lumului lui "Teodor Al. Munteanu bine primit de lector. D, Aurel Marin a publicat Insemnări despre lume, prieteni și moarte și Viaţa la munte — iar camaradul Marin Ma- i0MN î. MOTA ET Seres CRANII “LEMN ARTICOLE. 19224936. EDITIA DZ 380 in CUVANTUL Ș: Zi REA Ş TIPAR CARTEA ROMÂNEASCĂ: 1940 rinescu Mureș a făcut să apară un vo- lum care-i girează acţiunile pentru vii- toru-i poetic. Este vorba despre Crini și spini. Tot tânăr este și camaradul Co- riolan Chișan care a semnat minunata plachetă: Colinda înălțimelor. Un vo- lum de resemnare, prin atitudine, şi de frumoase versuri este: La maluri de li- nişte de Ion A. Bucur. D. Vasile Mili- taru şi-a strâns o serie de poezii în vo- lumul: Stropi de rouă. La Cluj a apărut Grădina cu flori de toamnă a d-lui Justin Iliescu, O carte de poezii peste care nu se poate trece ușor ese Fuga cerbilor de d. Victor Stoe. Deasemenea, nu trebuie uitat Emil Vora cu Fintinele tăcerii și Ursula Biji cu Drum prin O impresionantă plachetă, Din retu- giu, a fost tipărită datorită d-lui Aurel Fediuc. D, Ioan I. Mirea, cunoscut până acum în lumea picturii, a iscălit un tur- burător poem: Dus cu morții. La Sighișoara au fost tipărite două cărți bune de versuri: Mihail Beniuc, Cîntece și N, Caranica, Poeme și im- muri, D. Emil Giurgiuca a prezentat Poeţii tineri ardeleni. : Nu trebue omisă şi placheta: Seri. sori pentru Pocţi de 1. D Pietrari. O carte muncită şi bună: Ofrandă Mu- zelor de Mihail Moșandrei. Reţinem, deasemenea, volumele Ur- mătoare : 1. Stănciulescu - Mehedinţi, Cintec de lumină; Iancu Constantines- cu, Pe cărarea cu âglice; Ion Georgescu, Fumul pământului; Mircea Dem. Rădu- iti 297 lescu, Suflet A Rusu, De ceri sari ; Șt. Zottoviceanu- Și scris Dumnezeu; Const. Co Ti către mere; Simeon Creţu dă i lit George Victor Duzniitescu, i risipite; gostei; Volbură Poiană Nistuia Da: noastră; P. N. Costescu, Elegii aș, Tara păgine 1. Gr. Perieţeanu, Rugă; George Dru- mur, Suflete de azur; Const. D, Cirjan, ipboi MEA gind şi Ștefan Baciu; Cetatea Retipăriri: Mihail Eminescu — Poezii postume (Ed, înerijită de Al, Colorian Și Al. Iacobescu; V. Alexandri Poezii (Gh. Adamescu); Idem, Poezii (Scrisul Românesc, Craiova); Nichifor Crainic, "Țara de peste veac, La traduceri trebuie amintită tălmă- cirea lui Șerban Bascovici din Baude- laire (Florile răului) și a lui Virgil Po- pescu din Ovidiu P. Nasso (Metamor- fozele). Menţiune specială pentru interpretă- rile din Lirica lui Gourmont ale lui Teodor Scarlat şi Mihail Straje, ROMANUL a cunoscut câteva impor- tante performanțe. Notăm în primul rând romanul de factură polițistă Amin- doi, iscălit de Liviu Rebreanu, care, dea- semenea, şi-a mai retipărit în cursul a- nului şi romanele mai vechi, Pădurea spinzuraţilor, Jar, Gorila şi Ră-coala. Mircea Eliade — ocupat peste măsură cu studiile sale ştiinţifice iar mai apoi xeprezentantul țării pe undeva prin Apus — a tipărit un roman cu factură ex- trem de originală: Cazul doctorului Ho- nigberger. Tonel Teodoreanu a publicat roma- nul Tudor Ceaur Alcaz — primul din- wo serie pe care a anunțat-o că va fi din lumea legionară, -D. N, Pora — sfătosul și liniștitul po- vestitor — a dat publicităţii un roman interesant Stigmat — iar d-na Ștefa- nia Velisor-Teodoreanu 0 carte tristă aşa, cum şi este Vieaţa cea de toate z- Jele, Un roman bun: Orașul nordic de Ionel Neamtzu. Două nume feminine Magda Raiu, Groapa cu draci şi Marta D. Rădulescu-Moga, Streina —trebulese inute, ZeR i atacbe a semnat Tirgul MI sului — un roman care te captiveaz trecerea dela finete Ja bru alitate prin Meu trebuie omis debutul psihologică. NU i ihail Chirnoagă cu promiţător al lui Miha A ] Logodnă. a aul MT ețineza: Sandu i Ca Legiunea de onoare; M. (ae aria) ina mant verde; Damian Stănoiu, ! ban dă de poker (Ed. II-a) Și Voiaj de pi! „ete ot i DR ape E e ate ca cea 277 EEE I — ATIARAȚE cere; Duiliu Zamfirescu, Tănase Scatiu (Sorisul Românesc); Paul Cernescu, Mi- nutele tăcerii; Mihail Drumeș, Cazul Magheru (Ed, III-a); Dan D, Dobres- cu, Pomul cu zdrenţe, Au fost redate vitrinelor, de unde fu- seseră confiscate de Siguranţă, Stăpâ- nul și Furtuna de Ovid Densuşianu-Fiul şi Parohie de zestre de C. Znagoveanu. Un aliniat special trebuie închinat romanelor traduse, Șin primul rând tre- buie amintit Jul. Giurgea, neobositul traducător, care a făcut să apară o se- Tie de cărţi dintre care reținem: Z. A. Cronin, Fran Canaria (Ed. II-a); Lewis Sinclair, Dodsworth şi Strada Mare; Pearl S. Buch, Casa de lut; M. S. Mau- gham, Luna şi doi bani jumate (Ed. II-a) și Saltimbancii (Ed. II-a). O carte care trebue notată este Pani- ca vine din văzduh, datorită scriitorului polonez refugiat Bogulow Kuczynski, prefațată de Liviu Rebreanu. Deaseme- nea romanul lui Sienkiewicz, Prin foc și Sabie, tradus de Al. Iacobescu. O traducere bună este aceea semnată de Mary Polihroniade în josul romanu- lui Pe aripile vântului de Margaret Mit- chell, Cartea compatriotului nostru, scriitor american, Peter Neagoe, Soare de Paşte a fost şi ea tradusă în româ- neşte. G carte care a făcut mare vâlvă în A- merica prin radiodifuzarea ei este Nă- vălitorii din stele a lui G. H. Wels, tra- dusă de S. Rădvan. Reţinem recenta traducere a lui C. H, Nicolescu, Nimeni nu se mai întoarce, după cartea scriitoarei italiană Alba de Cespedes, seal a avut câteva realizări, “Trebuie notat volumul: Cu undița de I. Al. Brătescu-Voineşti, Ă Dintre tineri: Victor Popescu, S'a sfârşit primăvara; Coca Farago, Vultu- rul albastru și Ladmiss Andreescu, In ţara cerului sunt cei care s'au impus, Refinem: PF. C. Ciaușeanu, Răsuri scuturate; Ion Th. Florescu, Grădina de altădată şi Maura Prigor, Tunda, Inrudite cu romanul și nuvela sunt POVESTIRILE. Semnalăm în primul rând o ediție a lui Ion Creangă, publicată de oficiali- tate cu ocazia comemorării scriitorului moldovean, A îngrijit-o Liviu Rebreanu, Interesante prin noutatea conţinutu- lui au fost Poveștile Pindului tipărite de Sp San In ac Tubrică se catal cartea d-lui Dinu Simion: rea la trei măgari, i Moș Nae a tălmăcit pentru tinere 0 mie şi una de nopţi. Din celelalte cării de povestiri trebuie remarcate; Al. Iacobescu, Ursu cu la- ba'ntoarsă, Șotropa Valeriu: Chipuri de legendă și Povestiri. O menţiune spe- cială pentru volumul tinereţii noastre: Tulie Radu Teacă de I. Mironescu. AMINTIRI n'au prea fost publicate, Totuși trebuie notate Amintirile din copilărie ale d-nei Elena general David Perticari, pentru importanţa lor istori- că, Deasemenea Nicolae Kretzulescu, A- mintiri istorice, Tot o carte de aduceri aminte este „Studentul cerșetor” cu însemnări din viaţa studențească de altă dată, sem- nae de Dumitru Irimescu. O carte care face tranziția dela po- vestire la esseul cu fond epic este aceea semnată de Gabriel Bălănescu : Car- tea Intunericului, care te cucerește cu lumea-i de semne și sensuri. BIOGRAFIILE n'au lipsit, Au fost chiar unele aproape complete, Bunăoa- ră: Gabriel Bălănescu: Avram Iancu; Ioan Miclea, Jeaques Maritain Omul, Filosoful, Creștinul; Elena Rădulescu- Pogoneanu, Viața lui Vasile Alecsandri; Teodora Voinescu, Gh. Tat'arescu (1818-1898); Tudor Ionescu Fluture, Benito Mussolini; D-tru Almas, Miron Costin, Două genii ale neamului 10- mânesc; Emilia S'. Milicescu. Dela- vrancea ; Paul Constant, Iancu Jia- nu, Șerban Cioculescu, Viaţa lui L. L. Caragiale; c Manola Îi Pid ză ch â rea viaţă a Iuliei feel BCA Vii Cu o colora este Deea d critică bine precizată avă, Semnificaţia lui Tit ma de D, Caractostea a 'Trebue reți ia dr, Nicolae ut, iz pai erai pil Ni da ua n, Mitropolit al Ardea- torie. ae prize Călătoriile au câteva ex iti Pe urma paşi de Teceanu; tradu i lui Peter Fleming: O călăteaia pi Peking la Cașmir. Critica şi istoria literar au cărţile lor, D Caracostea: Simbolurile lui Emi- nescu; Sain e-Beuve, Pagini de cnti:ă (trad. Pompiliu Constantinescu); Vie- tor Merariu, Vasile Bumbac; N. Car- tojan, Istoria literaturii române vechi; Alex. Marcu, Ugo Foscolo, Leca Mo- rariu, Eminescu şi Veronica Micle; Gh. Vrabie, Gândirismul (Istorie doctrină, realizări); Victor Morariu, Prima traducere germană a „Luceafă- rului”, Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi sunt cărţi de care trebuie să se țină seama. O subliniere specială pentru Constan- tin Fântâneru; Poezia lui Lucian Blaga şi gândirea mistică, emplare bune. lor tăi, Iisus, ă deasemenea, | NECULA? TOTV ASCARI BE PC FRONT : eoimuRa. LEGIONARA BUCUREȘTI e: Fe i : EA | III Cate RR in. ME ag ee 299 Alei se pot integra, 4 g divers de Perpaiiaiua ir Dietando tul de Ton Biberi liga ucrări Linguistice trebue Limba română a, lui Sextil 70 an D. Al. Rosetti a publi / vol.I d; publicat Ed. II din piste ile limbii române din care a ȘI volumul tr meridioriale), ei (Limbile slave In aceasă rubrică se poate c uprinde ȘI I. Blanu și N. Cartojan Album de Paleogratie românească (Ed, nouă) Din restul Jucrărilor reținem: August Serban, Dicţionar; Petru Iroaie: Note inguisiice, G. Popa Liseanu : Limba română în isvoarele istorice universale, 4 Erata a continuat publicarea Dic- ui. înce; Cao: put sub domnia Regelui „Dintre cărţile de gândire i filosofice trebuiesc citate: CALA iagbirsa rii de judecată (traducere din Imina- nuel Kant) de Prof. Traian Brăileanu; Sociologia şi arta, guvernării tot de d-sa. Lucian Blaga, Ditferenţiale divine; 'Tra-. ian Herseni, Sociologie românească, și Indreptar pentru sociogramele școlare. Cercetarea moţilor este un studiu de perspective datorit camaradului Florea Plorescu,. O carte care interzice multora acce- sul la textul ei este Amurgul gândurilor a lui Emil Cioran. Romulus Vulcănescu a dat la iveală Bazele esteticii române — iar Maiorul C. M. Sandovici a publicat volumul Destinul valorilor. O monografie sociologică este Nerej, une village d'une region archaique. Incălcând şi domeniul politic este pla- cheta cu Idei biruitoare din Mein Kampt datorită d-lui H. Filip șin care sunt făcute cunoscute câteva din ideile lui Adolf Hitler, Dealttel scrierile politice sunt bine re- prezenta'e. Dovadă: Alex. Randa: Ra- sism românesc, Costin L. Murgescu: Sta. tul totalitar; Anghel Vasilescu: Funda- mentul revizionismului maghiar și teza național-socialistă ; Pompiliu ae. g Teoria spațiului vital; D-tru G. Teo- dorescu: Naţional-Socialismul; P. Geor- gescu-Delafras: Problema îpeelită n România; Mihail Manoilescu: Par unic. LUCRĂRILE TEOLOGICE trebulesc reţinute. prim I. D. Petrescu: Laudele cal pării Domnului și Mântuitorului! nos lisus Christos. Pr. II. V. Felea: Paisie și paisianis- blemă ridicată cu câţiva ani în mul (proble ; Episcopul urmă de Gh. Racoveanu); sigina și Vartolomeu Stănescu: Natura, oii Vasi- foloasele_ creştinismului; lesou: Râvna casei tale. ALMANARUL 300 » Pi n) “oinal românesc - TBATRUL original Joi nale. s oui €X Alex noscut nume n L. Caragiale, * cut reeditări din și e aduceri. Am ini cedonschi — et Shakespeare. o nouă ediție din io tre- MIER. vu al lui 2. Can contra punct buie retinut. Este Vo ral. i» ial gra- teal frumoase — Și a telbuţle Raroveanu tirea Neamțul, ca zentată intro formă «e cra satui ca, na.ă și despre irderil aiT pasa despre 0 mi“ niotomuiui Valbudea, este EET, de tânărul Ion Frumzetti. D. Lucian Predescu a făcut să apară Enciclopedia Cugetarea — arhivă de fapte, gânduri și personalităţi române. CARTEA ISTORICĂ a fost semnată, după cum urmează: P. P. Panaitescu, Origina populaţiei în Dobrogea Nouă; G. 1, Brătianu, Die rumămsche Frage; D. Bodin, Insemnări cu privire la Tu- dor Vladimirescu; G-ral FR. Rosetti, Psihologia luptătorului moldovean în secolul al X-lea. D. Russo, Studii isto- rice greco-române; (operă publicată postum) dr. H. Ciuhandru, Românii din câmpia Aradului. Damian P. Bogdan, Despre manuscrisele slave din Biblio- teca Academiei române și Pomelnicul dela Bistriţa; N. Bălcescu, 2 vol. Scrieri. (Ed. Zane). In acest ultim aliniat — denumit DI. VERSE notăm cărţi pe care, pentru neforțarea cadrelor, nu le-am integrat in prezentarea de până aici. Bunăoară, Preot I. D. Petrescu: Con. dacul Naşterii Domnului; Analele Aca- demiei Române care aduc contribuţie bogate lămuriri multor probleme cul- turale, Aliele ca Maria Balint. Datoria de-a avea copii; Dr. Ioan Horbuz, Mix. tum compozitum; H. Stahl, Expertiza grafică; Toma Petrescu, Ni se pierde neamul, Petru Comarnescu, Chipurile și priveliştele Americii; Olga Greceanu, Renaşterea Picturii românești. G. Oprescu, Probleme românești de artă țărănească; Th. Ioaniţiu, Despre carte și slujitorii ei; V. Mihordea, Bi- blioteca românească a Mayrocordaţilor, „Desigur că'n această prezentare sunt Wpsuri —— dar ele-s inerente şi explicite câmd cronicarul nu a putut nota, dela inceputul anului șin răgaz toate apari- țiile și când de prea puţină vreme a arma pe tocul de soris, prin lucrarea Gravura la “Trecem la CARTEA LEGIONARA — la, această minunată arhivă a trăirii ro- anești. E aia sfărâmate cătușele, porțile des. tinului neamului deschizându-se largi cu ziua de 6 Septembrie, 1940 — cartea legionară a isbucnit năprasnic spre lu- mină. Am mai avut odată ocazia să scriem în ziarul nostru despre Cartea legionară şi ne-am mănturisit atunci — ŞI, acum, xepetăm — nevrednicia noastră, Mulţi din cei ce-au muncit slova le- gionară — căzut ucişi de gloanțele dușmane... iar ceea, ce au scris Ei au rupt din sufletul lor. din, credința, lor, căreia.i S'au și ro- bit şi-au mers până'n a muri pentru ea... Înfricoşetor de mare credintă!... Cartea de căpătâiu a Legiunii — I4- teră de foc a Evangheliei — a fost seri- să de însuși Căpitanul. Fa este piatră de hotar între lumea care s'a prăpădit odată cu păcatele ei și lumea care se otitorește sub ochii noştri, lumea legionară... Simplu de tot intitulată — PENTRU LIEGIONARI — cartea aceasta se citeş- te de legionari întocmai cum Sfinţii Părinţi ai Bisericii au rupt cu lăcomie slova Evangheliei lui Iisus. Cantea Căpitanului rămâne o binecu- vântare a existenţii noastre. Faptul de-a fi fost contemporani cu El, cu scrisul „In rând cu Căpitanul“ au : CUVÂNTUL Si Ul) ION BANEA CAPITANUL EDITURA „TOTUL PENTRU TARĂ! SIBIU. : Lui, va umple sufletul de regret al tu- turor generaţiilor ce vor veni în ţara asta şi care nu-L mai pot cunoaşte de- cât desprinzându-L, din legendă. Cum aşi putea eu — nevrednic ostaş a] Legiunii — să scriu în câteva rân- duri despre cartea asta?... Cum va pu- tea oricare din cei ce-au rămas, să se'nalțe până la gândurile Lui, gânduri- le Căpeteniei de Ţară?... Rând pe rând vor veni generaţiile vi itoare ca să soarbă adevărul din aceas- tă carte, care — pe drept cuvânt — se poate numi cartea de început şi de aur a Legiunii. Ceeace putem spune noi aici — este o informaţie bibliografică şi, anume, c'a fost, tipărită o nouă ediţie și, anume, a treia. A doua mare carte legionară — cate- hismul omului nou — este Cărticica șe- tului de cuib __ scrisă cu o plasticitate, reclamată neapărat de un mare Vizio- nar cum? — ediţie a fost scoasă. _ Stilul Căpitanului... __ Cine va Pu- tea, oare, vreodată, să-l cuprindă în for- mule? Va fi atât de greu — că doar Ela Sparti tiparele de până acum ale sti- A A Mihu — E şi-a legab vorba lu de O nouă _— pe lângă câte, de până a- vorba lui Eminescu, de; vorba. vechilor cronici, Uranii de lemn carte i FR a, ui 4 A ţa, 0 notat a patra ediţie, dai ze cei mai mari, ostași i ăpi nului se despri ate rare Ag pie prinde . acest, ostaş — Iomel Cartea lui, care la prima edi! Aa E ie, seris pe banderolă: „13, ani pa po d comanda, Căpitanului: — este o arhivă un istorie al Legiunii, ! Și, întadevăr, că Ionel I Su istoricul Legiunii, pi pita u în sensul de cr: i vpleal, onicar.. Să fim în- El a înscăunat în istorie Legiunea, a i giunea,.a indoctrinat-o, dându-i 1 A tul de existenţă, iei ca Scrisul lui — seris de Ă strigoi + străfulgeră pânăn adâncul . ini, vieți rămti rob câţ îți este viaţa. . i Legiunea — prin Serviciul! ei de Edi- tură şi colportaj, condus de Vasile "1. Posteuca, a făcut să ne mai întâlnim-— ce sguduitoare întâlnire! __ cu scrisul Arhanghelului ctitor al Ardealului le- gionar 5 anume, cu Testamentul lui, pe care l-a scris înainte de-a pleca să lupte, în Spania, i O carte mare a Legiunii este şi Orez de generaţie (apărută'n a treia ediţie) şi care a, fost întreruptă de moartea au- torului ei, Vasile Marin, pe câmpul de luptă creștin al Spaniei. Este o carte bătăioasă _— incisivă — "CANTECE | LEGIONARE | | | | | | cin pipi A m ANDREESDIA = BUDUBEATI. si a IER ALMANAHUL, SĂ RER 5 CUVANTUL polemică dar în același timp cumplit de ps di erudită. âmgă cuvântul - TRAIAN BRĂNEANU a America pie îi săcipia pt 10ă alma, A ct muri definitiv şi, anume, SIW-FLORESCU lei întegrări a Legiunii în creștinism, opiu Poziţia României este o carte deschi- sar zătoare de perspective şin același timp de pecetluirea maultor Concluzii semnată de Horia Cosmovici şi ea a adevărat, aport politiei legionare, Incă două cărți câre au semnate pe copertă pe același autor sunt; România legionară şi Axa și Statul şi Elita le- Bionară — cărţi care descifrează multe perspective din Mișcarea legionară, „O carte care merită o mențiune spe= cială este Pentru Căpitan — care întru- d pledoariile din procesul Căpitanu- u Fruntariul ei are pe | Taci şi o prezentare din parte ui Nae Ionescu. i a aireerlal aparte i s'au piei Mi Cuvinte pentru studenți — cuvin! i d vor fi îndreptar hotărit câtă Na a legi! fi ţară românească și onară aurile tea. me ud ul Alecn Cantacuzino a 10st SOCIOLOGIA ARTA GUVERNĂRII. eul VERSIVE A ul d ALE EVREILOR DIN ROMANIA t sale — unul de ne- EEE ovi, aroștiză şi închină- ciune jertfei dela Majadahonda: ii a Hristos—celalite două modele de diplo- A maţie și de stil mal Mata lea Su accepție a cuvântului (Cum suntem n! taia Profesorul G. Stoicănescu a, publicai, i : CA a Revoluția lui Horia — o lectură, eroică ă i lumea comu' ! E ama Ls: e ia et ma See ş ea, lec! lu E camulllapiut | i i Dan e pasa ulia, 1 A at aSc AA ag Revoluţia, lui Horia — Trădarea... iată : Wiotor Puiu pre anu a, fost, dease- „muta SEARTEA ROMAREACAT cump | punctele care au atras atenţia, Jegiona- 4 Vi lu Gârcineanu. coboritor i Vii pa AAA pecete isi 1909 BUG R IRI Ă ictor Si 4 direct pe linia arhanghelică a lui Ionel I. Moța a intrat in legendă incă din lagăr, când mai trăia doar ca să mul- țumească smerit Cerurilor că l-a 'nvred- nicit să fie ostaș al Căpitanului. Nu se poate vorbi despre el fără să nu te gân- dești că este acel ce-a primit cel mai liniștit, după Căpitan, destinul morții legionare... Rânduri către generația mea — rân_ durile Comandantului Ardealului legio- nar, Dr. Ion Banea, au fost republicate, Ele au pornit din nou în ţara de dincolo de Canpaţi ca să mărturisească neîntri. cata credință a celui ce după Ionel 1, Moţa, este clitorul Legiunii în Ardeal. O carte scrisă fără vverea Stăpânirit de pe atinci — vrere pe care nici n'a cerut-o deoarece ea era scrisă pentru lu- mea cealaltă, pentru lumea legionară -— aceea a luptătovului masiv, a biruitoru. lui profe-or Vasile Christescu a fost publicată din nou. Este vorba despre „Situaţia României după acordul dela Muenchen”. Este o cane cu priviri limpezi și ho- tărite — o carte care dacă ar fi fost ținută, la vremea, ei, în seamnă alta, desigur, ar fi fos: fata României de azi... Sa retipărit și Revoluţia fascistă a Nicadorului Doru Belimace — care 'n- seamnă în documentările noastre asu- pra revoluției din Italia un foarte în- semnat aport. Apoi, această carte mai are și-o valoare ascunsă primei vederi și care nu se poate descifra decât prin- tre rândurile ce-au trebuit să treacă, Prin atâtea cenzuri până la înșiruirea lor frumoasă, pe pagini. Tot o retipărire este Problema româ- ilor — a lui Iancu Caranica, Nicado- rul —— problemă care 1-a preocupat, în- deaproape pe acest armatol și căreia, îl acordă, definitivă, întelegere. Un masiv aport la poliţica noastră este 'cărțulia, aceluia ce-a rămas recu- noscut ca tot atât de incisiv pe cât de doct, Mihail Polihroniade și, anume, 'Ti- neretul și politica noastră externă pu- blicat mai întâiu în revista Rânduiala, Dintre retipărituri trebuie notată şi placheta comandantului basarabean, Sergiu Florescu, Acţiunile subversive ale Evreilor din România — care s'a dove- dit a fi fost un năprasnic strigăt de a- larmă, Și trebuie adăugat: un neascul- tat strigăt de alarmă. Expediția din Spania a readus în ţa- ră pe aa Nicolae Totu altfel decât ne învățasem a-l ști. Amintirile serise de el — splendidă și simplă mărturisi- rea jertfei lui Ionel I. Mota şi Vasile Marin — şi tipărită sub titlul de In. semnări de pe front au fost retipărite. De asemenea au văzut, într'o ediţie, lumina zilei, şi notele camaradului său de front și, mai apoi de mişelnică moar- te, Bănică Dobre, sugestiv intitulate: Cruciticaţii, O carte masivă și deabia de acum în- colo comentată este aceea a Părintelui Ilie I. Imbrescu: Biserica și Mişcarea Le. gionară — care-i o cumplită apostrofă fariseilor şi cărturarilor fățarnici atu făcut să fie purtat tineretul țării în baionete și, apoi, l-au impuscat. BI In plus ea, ridică și-o problemă mu aici, îi este și meritul capital, dela a pedepsit trădarea, Ernest Bernea — tânărul gânditor și sociolog — a adus prin VUartea Căpita, nilor, Stil legionar și Tineretul și poli- tica o luminoasă lămurire multor pro- bleme ridicate de către lector Legiunii. Ernest Bernea, sa dovedit a fi un cap precis — o minte clară și prin clarita- tea asta a, făcut pe mulţi să 'nţeleagă destinul legionar, Tot o colaborare pe tărâm sociologie sunţt cele două broșuri iscălite de Tra- ian Herseni și, anume, Mișcarea legio- „ nară și țărănimea și Mișcarea legionară 304 ni muncitorimea care au lămurit defini- tiv aceste probleme. „0 contribuţie însemnată este ei iscălită de Ion Veverca: Suflet și să 'romănesc. „+ Am'lăsat la urmă — special — tatal „o mai tare subliniere a acestei cărţi pri vitoare așezării noastre și anume: Socio- e seama atât oultural cât și mai alim imediat, acum când mulți dintre elevii Profesorului sunt chemaţi alături de d-sa la conducerea, țării. A mai rămas o cante. Este cartea camaradului care a Mers cot la cot cu legionarul pretutindeni, în tabără, în închisoare, în lagăr, în marș de biruință... %ste cartea cântecului legionar — a- cest nedesmimțit; şi desăvârșit camarad al legionarului. Şi ea a putut să fie re- tipărită și nu s'a 'ntârziat într'aceasta. In acest loc trebuie să reamintesc re- punerea în librării a scrisului profesoru- lui Nae Ionescu — a Rozei vânturilor __ acel tratat de politică și de lămurire lo- gică și definitivă a foarte numeroase probleme, confiscat de vechiul regim. Cartea aceasta a intrat în zodia bi- ruinței anului 1940, şi, de aceia, am în- semnat-o aici. Tot în Serviciul de Editură și Colpor- taj al Legiunii a apărut şi Comoara Sa- murailor — cartea lui G. Soulie de Mo- răut — prefațată și tradusă de Maiorul 9. M. Sandovici. a i i d ALMANAHUL Prezentarea aceste cărți — o minu- nată prezentare — este semnată de Co- mandantul Legiunii, Horia Sima, * Și, acum, la sfârșitul acestei dări de seamă asupra cărții anului 1940, să ne fie îngăduit în a sublinia biruința cărţii legionare. Eta cărții trăite în sinceritate şi ță, In pâcla anilor imediat trecuţi cartea legionară, — isbucnirea ei — este ase- muitoare ca a unui luminător fulger în furtună, Furtuna zilelor noastre este în plină desfășurare. Avem un drum — un singur drum de urmaf, . Este drumul arătat de cartea legio- nară, Este drumul totalei biruinți şi a jert- firii penmanente, i Rugămintea noastră să fie în a ne înyrednici și pe noi Dumnezeu pentru trăirea, legionară care sa dovedit a coincide totalmente cu sensul creștin Și istorie al neamului acesta. CUVÂNTUL mu... a ANTE A INFRĂȚIREI 1930 este anul i legionare pe tea ee Ra. a luptej Capitala şi în special iudeo- neria intră într'o panică, Due 253 E ia până atunci. fROULE ighetul, marșul asupu E iei nu mai puteau fi trece dara cere şi nici meșteșugite, mai ales DE) în București era o atmosferă supr încărcată prin nedreptățile făcute coloniștilor macedo-români. din tu ee de oApul guvern naţional. ărănist prin bulan ică Upelot, garul Costică An- Trăznetul a căzut, Anghelof îm- puşcat, şapte studenți macedo-ro- mâni arestați ca autori morali și a- pologeţi ai crimei, iar celebrul ma- nifest dat de Căpitan, „al doilea a- vertisment” din aceiaşi zi, mărese şi mai mult panica şi haosul exi- stent. Frica guvernului și judeo-maso- neriei comit; alt act de lașitate axre- stând din nou pe Căpitan. Dar această arestare şi deţinere ilegală a Căpitanului la Văcăreşti în Scurţ, timp se transformă într'um marș triumfal căci în felul acesta s'a aflat că există o mişcare legio- nară şi o gardă de fier — dar ceva mai mulţ că există un Căpitan, “ Puşi întwo dubă comună Căpita- nul împreună cu noi cei șapte stu- 'denţi macedo-români, am fost a- duși la Văcărești unde am fost de- ținuți două luni de zile tot impreu- nă şi izolaţi complect de ceilalți de- ținuți. Noi cei câțiva studenți macedo- români deşi încă tineri eram obis- nuiți cu luptele şi oarecum căliți în aceste lupte de ani de zile — cu oa- menii poliţiei din ţară — ne puteam da seama oarecum de valoarea l0r, şi cu ereu dacă nu chiar și imposi- bil să greşim de intenţiile lor,—căci tnistele experienţe ne-au desvoltat un spirit de critică obiectivă destul de accentuată. de GH. V. GHIȚEA Apariţia î - ia pe rii APIiRItOL ue i iată urcat din- trun, început, Era altfel de ceva ce nu ne puteam da, seară Ta el vedeam un sfânt; și erou pie «na 72 un om de o blândeţe și bunătat, pas ci „Dumnezeească dar si E itate, loiali i dreptate faţă, obtain RU ii SAX, da sub dă definitiv, pai: e NOI nu știam ă comparatţi. căci îi a ie DN „Toţi deţinuţii fără să-l cunoască îl iubeau, iar temnicerii î| Pepi aril im și dragoste puţin cu- Era imposibil să-i reziste cine- 4 SUPA ce schimba câteva 10055 Eliberat din închisoare cu vre-o 10 zile înaintea noastră a fost pen- tru prima oară în viața noastră când ne-am simţit atât de singuri, stingheri și abătuţi încât mulţi din noi nici nu mai puteam să mâncăm — Sau dus cântecele armatolilor a- tât de mult plăcute lui și cari mai târziu au deveniţ cântece legionare. Atunci ne-am dat seama că dru- mul nostru este croit de providentă alături de Căpitan, iar soarta ele- mentului macedo-român fie coloni- zat în Cadrilater fie că se găsește în Macedonia este lesată de aceea a Căpitanului și a Gărzii de Fier. Infrățirea dintre elementul ma- cedo-român şi Garda de Fier era definitivă și pentru totdeauna, Căpitanul a devenit simbolul şi î- dealul năzuințelor de secole 2le unui popor care n!a cunoscuţ decât sacri- ficii şi onoare. !Nia fost o întâmplare, ci a fost dorința martirilor neamului si vo- inta ui Dumnezeu, ca soarta si via- ta noastră să fie încredințată lui și Awmatolii au știut să moară pentru Căpitan, iar noi ceilalti știm care ne este drumul de urmat — Garda, de Fer. 3 —————__._ ȘANTIERELE NAVALE GALAŢI = Îi CENTRALA: BUCUREȘTI STR. COMETA No. 33 ŞANTIERE: GALAȚI, STR. ARSENALULUI Nr. 4 Îi Prterrmutertzrriertereprtertorr era razi torte Po pata ALMANA4UL CONS TRUC ȚIUNI ŞI REPARAȚIUNI DE VASE DE RĂZBOIU MAAARARARARAAAAARARARAARAARAARAARARARAAAAAAARAARA. ŞI COMERCIALE DE AAMAAAARAAAAAAARARAAAAAAAAAAAAAAARARAAAARAAARAAAA MARE ŞI DE DUNĂRE MAMARA AAA, 4 - i CUVANTUL Din cele mai îndepărtate timpuri —cu vreo. 3000 de ani inainte de Cristos — plaiurile şi văile sălbatece sau rodnice ale Spaniei au fost încălcate, cucerite şi frământate de cele mai felurite seminţii: Iberi, Celţi, Liguri, etc., dintre care pri- mii par a fi străbunii Bascilor, locuitorii ținuturilor dintre Pirinei şi golful Gas- coniei. Celţii, până să se amestece cu Tberii, pentru a forma, sub numele de Celtiberi fondul primitiv al neamului spa- niol, avuseseră vreme să întipărească munţilor și codrilor Asturiilor și Galiciei firea lor superstiţioasă, credinţele în strigoi şi vrăjitoare şi iubirea de izvoare şi verdeață. Iberii, din parte-le, lasă moştenire urmașilor drazos ea de liber- tate şi felul lor dârz și întreprinzător. Grecii şi Fenicienii, veniţi pe urmă, au întipărit și ei populațiilor de pe coastele de miazăzi și răsărit, însuşirile de MARIA VICTORIA JIMENEZ artistice şi înclinările spre negustorie ce-i caracterizau. Mai târziu, băștinașii, răsvrătindu-se împotriva Fenicienilor aceș.ia chiamă în ajutor pe Cartaginezi cari nu întâr- zie să se ivească, socotind că de aci și-ar putea reimprospăta forțele și alcătui întărituri în luptele impotriva Romani- lor. Cu acest prilej, Sagunto, cetatea greacă, înscrie o pagină giorioasă, pre- ferând mai de grabă să fie rasă de pe suprafața pământului de cât să se pre- dea lui Anibal, Astfel începe câl de al doilea războiu punic care atrage venirea Romanilor, războinici de nobilă şi seve- ră înfățisare, chipuri energice de meda- lie, legiuni tinerești vorbind un gralu elegant și maestuos ce pare făurit pen- tru a fi dăltuit în marmură și bronz. Dar sub toza pretori'or bate inimă de avar şi Celtiberul răsvrătit, “impotriva „ac SAPARD IEI ANNEI Rina e ate ae EREI | In cer, în morminte, în gi rele închisori şi în război la marginea pământului, pretutindeni, legionarul stă de strajă: c, îi GR BRRORNRNEA e e 3u$ împilărilor pornește îar Decebal, aici Viriat rezs-s nă ce cade victima INș raiul şi portul. Marţial cântă vinul şi e mei seninătat=a vieţii; Quin- tilian, vir.uţile elocinţzi... Pământul i- beric se acopere de cetăți falnice, vred- pice de a fi locuite de zei, ca Italica, lea- gănul lui Traian; temple şi apeducte, terme şi colisee, arcuri și punti, statui Și coloane, şosele largi şi pietruite ce in- fruntă veacurile se adaogă peniru 2 de- săvârşi măreţia. In timpul colonizării române își fac a- pariția Evreii, indeletnicindu-se dealun- gul întregului Ev Mediu cu aceleaşi mese- rii de totdeauna; comerțul şi medicina. Epoca lor de aur a fost domnia regelui Alfons Inţeleptul. „Fiind e'ement de dis- cordie şi înmulțindu-se peste măsură”, zice Amador de los Rios, în Estudio s0- bre los judios de Espana (Madrid, 1875)”, sunt izgoniți la sfârșitul veacu- lui al XV-lea de Rezii Catolici”. La începutul secolului al V-lea, Spa- nia are de suferit altă invazie. Năvălesc Goţii, Alanii. Vandalii și Suevii cari, după ce se satură de sânge, de pârjoliri şi jafuri şi prind să simtă blânda în- râurire a frumuseţii clasice, adoptă ca- tolicismul, se organizează ca stat şi pun temeliile instituției rega”ității. Printr'o fatali:ate istorică şi geografi- că, două veacuri mai târziu, țara avea să primească o nouă și poate cea mai importantă transfuzie de sânge african, “dela Arabii ce sosesc de astădată din sud, irtâiu numai un pumn de oameni, ile ; i din 711, de o încercare fără rezultat în anul ante- pre e legată de tradiția unui oarecare EI Julian căruia R. Menendez-Pidal (Foresta de leyendas heroicas esvanolcs, arabă a durat nu mai puţin Ocupaţia cpt aa de opt secole, dar nu n-supărată de ni- meni. Vitejii munteni din Asturii şi A- ragon, coborând periodic în îrunte cu pelayo, izbutesc, după hărţueli neconte- nite, să recucerească tot regatul din mâinile Berberilor. Este epoca Cidului pumită de obiceiu - de la Reconquista când se întemeiază şi regalitatea creş- tină. părerile sunt împărţite în ce priveşte foloasele ori pagubele adus? de domina- ţia arabă Spaniei. Nu i se poate tăgădui însă o contribuţie însemnată în desvol- tarea artelor plas-ice, a poeziei, filosofiei si agricu-turii. Mărturii despre puterni- ca înrâurire arabă stau stilul mudejar, Alhambra, moscheea din Cârdoba şi starea economică înfloritoare a ţării din vremea aceea. Asin Palacios, în studiile sale arabistice, aduce şi altele din alte domenii de activitate. In acest timp nici artele și literatura spaniolă creștine nu rămân mai prejos. De ajuns, spre a ne dovedi afirmaţia, să amintim de impunătoarele catedrale din Santiago de Compostela, Burgos, 'Toledo, Le6n, ete, iar în literatură de Cantar de mio Cid ce poate sta cu cinste ală- turi de Chanson de Roland sau Niben- lungenlied, de Crânica general de Es- pana a lui Alfonso Inţeleptul, de poveş- tile moralizatoare ale lui Juan Manuel din Conde Lucanor ce premerge Deca- meronului lui Boccaccio, de Libro de buen amor al înzăduitorului Arcipreste de Hita; de Celestina lui Rojas, e:c. Sub domnia glorioasă a marilor Regi Catolici Isabela şi Ferdinand, ce începe în curând, se desăvârșește atât de jin- duita unitate a regatului prin cuceri- rea ultimului cuib arab. Granada. Boab- dil fuge, jelind bogăţia pierdută. Evrei- lor li se rezervă aceeași soartă; cei cari nu se întorc la catolicism sunt izgoniți definitiv şi în masă din peninsulă. Fra- ţii Pinzân şi Columb pornesc cu modesta carabela şi descoper America, iar Gon- zalo Fernândez de Cârdoba, supranu- mit Marele Căpitan ale cărui socoteli regeşti au trecut în proverb cu numele de cuentas de! Gran Capitan, consoli- dează stăpânirea spaniolă asupra Napo- lului. Sfida di Borleta a lui d'Azeglio şi bres povestesc is- nu înţelege nicio unităţii credinţei imperiului de eretici şi Evreii şi Arabii ce se breșă la creștinism. e: Sforţările fuseseră ta seră prea mari i .. zarea atâtor fapte ied, ca reali după moartea lui Filip al IIie Spania, i I lea înc să dea „primele semne de slăbiciune. ciudat însă cum tocmai în aceste a mente de slăbire politică și pre Spania se ridică, în domeniu sit ce, tăţii, la culmi necunoscute până pară: ştiut fiind că prosperitatea materială a duce și a adus pretutindeni şi detvdtta.- rea spirituală şi artistică. si Cervantes scrie acum pe i său Don Quijote de la Meci | ai Vega, el Feniz de los ingenios nu mai poate ţine socoteala numeroaselor come- dii în care zugrăvește în multiplele-i zi "Generalul Franco asistând la o mare demonstraţie a le adevăra., Gabri “, Gabrie] Ten EI burlador de $ ua 33 Creează în piedra tipul etern al lui Dea meidcio de Teresa și Pray Luis don JUan, Sfânta Escoria'ul ce i i > înfruntă veacurile şi Gu de Filip al T-lea tract = raza ma lăcaş de veci, completează aaa ie z es.ui secol de aur ce preme e = ută de ani pe cel îran; iei dă cez socotit tot Până la insta : i urarea Bo: i ra ii după aceea paza ilie “r O perioadă ce s-ăiere,, dar înşişi pis i iere,, lele XVII şi XVIII, socotite epoca d rii şi de eclipsare a Spaniei dia olitica Europei, nu sunt ăvârși văduvite de s:rălucire. în ceia eset 7 - în rii mai ales în timpul domniei li arol III; în artele plastice, de a- tineretului spaniol ALMANAHUL, 310 ea. Chiar dacă disăruse maiestatea ȘI Aanteltsia sculpturală a iri at din Burgos și Toledo, stilul churriguu : sau barocul își au frumuseţile i Palatul regal din Madrid, castelul “fi Tidefonso din La Granja, palatul şi gi: : dinile din Aranjuez, construite în a mea aceasta, sunt monumente de dr valoare artistică. Pictura iar e gal i de glorioasa ei tradiţie. Acum, în h i tul secol XVII, trăește Goya a căru Maja desnuda Caprichos și altele odată văzute, nimeni nu le poate uita. Virtuţile războinice ale neamului se redeșteaptă tot în acest veac în războae- le pentru independență duse împotriva lui Napoleon I. Până la Bailen unde ge- neralii francez Dupont și Vedel aveau să treacă prin furcile caudine ale în- frângerii, Sarapgoza și Gerona amintesc de rezistența eroică a Numanţiei de o- dinioară. Cu drept cuvânt se poate spu- ne, deci, că Spaniolii nimicesc acum ti- rania napoleonică în Europa. Păcat numai că aceste guerrilllas nu vor întârzia să degenereze, după moar- tea lui Ferdinand al VII-lea, în fratrici- dul războiu civil carlist așa de sugestiv descris de Perez Galdâs în câteva din minunatele Episodios Nacionales. Godoy, Espartero, Mendizabal, Narvaez, O'Don- nel sunt nume ce caracterizează domnia camarilelor, atât de funestă tuturor po- poarelor, a pronunciamentelor militare ȘI a dictaturilor din această; vreme când se pierd aproape toate coloniile de peste Ocean. In sfârșit, după domnia liniștită a lui Alfonso al XII și al XIII-lea, după dic- tatura lui Primo de Rivera sub care Spania a cunoscut o înf'orire economică putin obișnuită, după republica de tris- tă amintire a roșiilor, vine mișcarea na- ționalistă provocată de Jose Antonio Primo de Rivera și condusă cu atâta înțelepciune de marele Caudillo Franco, Mulțumită Falanzei, Spania, cu presti- giul de odinioară, reintră acum birui toare în politica Europei, Sub semnul lui Jos6 Antonio, al cărui destin se asea- mână cu al erol'or legendari din trecut, testamentul Regilor Catolici nu va în- târzia să se împlinească, iar popoarele călăuzite de imperiul sviritual pe care gentrosul Caudillo Franco îl va creea, : i aia iei mai. umane și mai i oatoare de cât cele triste de adi, dureroase. și „pânia are o subrafață de 500.00 i ș „patraţi cu o populație e bla 4 .000 locuitori, dintre cari 2/3 trăese E, Fiind ţara cu clima cea maj variată din Europa, are deci și o pro- ducţie foarte variată, De exemplu în re- giunea Alpujarra, in sudul Spaniei, se întâlneşte de la clima și producţia tro- picală, care permite cultura și industria, trestiei de zahăr, până la zona zăpezi- lor veşnice la o altitudine de 3470 m, în ierra Nevada. ba este, după Elveţia, ţara cea mai muntoasă a Europei, nivelul el mijlociu fiind 600 m. deasupra nivelu- lui mărei. Așezarea munţilor dealungul coastelor și lipsa de crestături fac ca centrul ei să aibă o climă aspră și us- cată, în vreme ce la Nordul Pirineilor Cantabrici clima se asemănă cu cea â Irlandei, umedă și ceţoasă. Coasta de Sud şi Sud-Est se bucură de o climă mediteraniană, Suprafața cultivată cuprinde tot ce se poate cultiva, ținând seama de cli- ma uscată. In Est și Sud-Est graţie sistemului de irigație, moștenit dela Arabi, prin acequias (mici canale de udat care fac să fie folosită şi ultima picătură de apă) pământul dă două și trei recolte pe an. Se udă artificial un milion și jumătate de ha, care re- prezintă numai 7'/:% din pământul cultivat, producând 30% din bogăţia a- gricolă totală. In Spania sunt multe și excelente „leyes de aguas“ și în frun- tea lor avem pe aceea a Confederaţiu- nei Sindicatelor Hidrografice din tim- pul dictaturii generalului Primo de Ri- vera, tatăl lui Jose Antonio, fondatorul Palangei Spaniole. Variația climei și a producţiei face ca Spania să fie una din natiile cele mai complecte din punct de vedere al alimentaţiei, fiind deci capabilă a se susține prin ea însăși. Câmpiile cultivate ale Spaniei, vitele și munţii îi aduc un venit de 12 mili- arde de pts, Țăranii spanioli aprovizio- nează aproape toată piaţa internă și susțin exportul, Spania este prima țară a lumii bo- pată în masline, struguri de masă, sta- fide. banane și migdale; prima a Eu- vopei în portocale, năut, spart; a doua în orez, lămâi, rășină, plută, oi; a trela în grâu și vinuri. : Grâul este prima bogăţie a Spanlel. Recolta, de grâu produce vreo 40 milioa- ne de quintale la 4 milioane și jumă- tate de ha. valorând aproximativ 2 mi- liarde de pts, Spania produce în anii de recoltă normală grâu destul pentru țoa- tă țara, i Orezul, Orezăriile spaniole produc 62 i cununată de succes: - Name orezului în mlaștinile Gheada ARIE in aproape de Sevilla. Valoare: nuală a recoltei orezului este dă 30 până la 100 milioane de pts. Din RA Orez se consumă în ţară, 24 și aa 1 se exportă, Suprafața âe i aia cestei culturi este de peste în AIE consumul anual, Strugurii şi vinul. Valoar ției viilor se ridică la 700. maţy,Praue- pts. anual; de pe o întindere de 400 mii de ha. Recolta medie anuală de vin este de 22 milioane hl. Strugurii de masă sunt foarte dulci din Cauza tăriei soa- relui; varietățile cele mai rezistente se exportă în celelalte țări ale Europei şi în America, Astfel se exportă anual struguri de o valoare de peste 8 milioa- ne pts. aur. Vinurile mai renumite sunt cele de Jerez, Malaga, Carinena, Rioja, Sanlucar etc. Alte vinuri se exportă, din cauza marei lor bogății în alcool pentru a îmbunătăţi vinuri mai slabe și aceasta în special în Franţa, Maslinele. Spania este prima țară a lumii, producătoare de untdelemn de masline. Măslinii acopăr o suprafaţă de 1.800.000 de ha. și produc în mijlociu 3.000.000 şi jumătate de quintale cari valorează aproximativ 100 milioane de Caudillo împreună cu soția şi fiica sa pts. anual. Numai 1/5 din exportă, restu] rămânând dlui = sumul naţional, Există ntru con= _Măsline verzi în diferite fe- Sau se exportă de masă cari preparate si îi consumă în ţară pentru o valoare de mai mult iloa- ne pis. Cele mai bune sui oale. diz SD ia din Sevilla, ărul. Spania e sin ra Europei care cultivă Get e de zahăr Şi totuși cea mai mare parte de zahăr se obţine din sfeclă, a cărel cultură ocupă mai mult de 1.000.000 ha, Produsul anual e de 280000 tone de zahăr, pe care-l Și consumă, Fructele, datoriţă climei variate, frue- ele se găsese aci din abundență şi de toate felurile, Mere, pere, persice prune, vişine, cireşe, căpşuni, smochine, gutui, pepeni, printre fructele zămoase. Migdale, alune, nuci, castane printre fructele uscate. Portocale, lămâi grape- fruit, mandarine printre cele acide, Ba- nane, paraguayas, aguacates, chirimo- Yas, curmale printre cele tropicale, Pen- tru a da o idee de bogăţia fructieră spaniolă vom spune că recolta de m:g- dale valorează 100 milioane de pts,, cea de alune 20, cea de smochine 90, cea de pepeni 80 ete, Două fructe merită să fie în special amintite: portocalele şi bananele, Spania este naţia care ex= portă cele mai multe portocale, Se pro- duc peste 12 milioane quintale în Est şi Sud-Est de Valencia, Castellon, Ali- cante, Murcia, Almeria şi Seviila, 9 mi- lioane se exportă, iar trei rămân pen- Jose Antonio Primo de Rivera tru consumul intern. Bananele sunt marea, bogăţie a insulelor Canare. Din toată recolta, 20% rămâne în ţară iar 80% trece granițele, spre restul Euro- pei i "Creșterea vitelor este al doilea izvor de bogăţie a Spaniei și-i poate da a nual 1 miliarde de pts, Sunt 19 milioa- ne de oi, 5 milioane de porci, 4 și ju- mătate milioane de capre, aproape 4 milioane de vaci, 7.000.000 de cai, 1 mi lion de catâri și altul de măvari. Oile merinos spaniole au servit la imbună- „tăţirea rasei ovine aproape în toată lumea, Tâna spaniolă valorează anual vreo 80 milioane de pts, Mai sunt incă vreo 20 milioane ue găini; dar producţia ouălor nu ajunge „Și se importă aproximativ 500 milioane pentru a acoperi cifra de 2 miliarde de ouă ce se consumă pe an. Cum avicul- „tura, progresează în această ultimă vre- me, se poate spera că în curând se va acoperi deficitul agravat de urmările „ Tecentului război, In plină, desvoltare se găsește de asemenea, și creșterea ie- RE ae purilor de casă și impreună cu ea in- dustria derivată de piei. Bogăția de flori melifere face să gă- sim în Spania peste 1 milion de stupi și să se exporte anual miere în valoare de 2 milioane și jumătate de pts, aur. A crescut de asemenea și producția laptelui și a industriilor derivate (brân- ză, unt, lapte condensat, lapte în praf, lapte maternizat etc.), Proprietatea pământului este foarte împărţită în Nordul și centrul Spaniei și concentrată în Sud, unde mai există încă mari latifundii, fapt ce se dato- rează cauzelor istorice și geografice cari nu pot fi schimbate cu totul după voința, legislatorului. Există asociaţii a- gricole şi de crescătorii importante, u- nele de origină istorică îndepărtată. Tradițional, catolicii spanioli sunt a- ceia, cari dând cea mai mare atenţie țăranilor prin Sindicatele Catolice re- unite în Confederaţia Naţională Cate- lică Agrariană, au contribuit mult la progresul agriculturii în ultimul timp. Și marxiştii s'au ocupat de câmp dar CUVANTUL cz numai pentru interesele lor politice şi incercarea, unei reforme agrare a fost o înfrângere complectă, La începutul Mișcării Naţionale din Spania, ţăranii în special cei din Nord şi centru au trecut hotărât, de partea, lui Franco şi au pus mâna pe arme pentru a com- bate pe roşii lăsâna bătrânilor şi fe- meilor — aceste admirabile femei spa- niole, care atât au contribuit la victo= rie — grija recoltei şi tarinile au urmat, să fie cultivate în zona lui Franco cu ajutorul unei instituţii numită Her- mandad de la Ciudat Y el Campo după cum înainte se întemeiase Sindicatele Agricole din Castilla de către Onâsimo Redondo, creatorul J, O. N. S.-ului care redactă un adevăraţ crez agrar adoptat şi de Falangă, la contopirea acestor instituţii. In programul Noului Stat Spaniol creat de Franco sunt șase puncte con- sacrate problemelor agricole: 1) Ridicarea nivelului vieţii țăranilor. 2) Imbogăţirea producţiei agricole prin reforma economică, asigurând pro- duselor un preț remuneratoriu, pretin- zându-se reintoarcerea la câmp pentru a-l înzestra mai bine, multora din acei pe care îi absoarbe oraşul, organizând „un. adevărat credit agricol pentru a e- vita camăta, răspândind învățământul agricol şi al creşterii oilor, orientând politica vamală pentru a proteja poli- tica agricolă şi crescătoria de vite, ac- celerând lucrările hidraulice şi raţiona- 313 lizând unităţile de cultivare pentru a suprima atât latitundiile Cât, şi mini- fundiile. 3) Organizarea socială, a agriculturii cu ajutorul instituției proprietăţii fami- liare şi sindicalizarea tutulor lucrători- lor; mutarea țăranilor din pământurile sterile în altele mai productive. 4) Repopularea cu turme Și răspân- direa pădurilor în felul în care clima o permite, 5) Exproprierea fără îndemnizaţie a pământurilor dobândite ilegal, 6) Reconstruirea patrimoniilor comu- nale ale satelor, In ceeace privește . bogăţia minieră, Spania are în subsolul ei zăcăminte de fier, cărbune, aramă, plumb, mercur şi Săruri de potasiu. Zonele industriale sunt situate mai ales în Nord (indus- triile metalurgice) şi la Nord-Est (in- dustriile textile). Pentrucă zonele indus- triale au fost obiectul unei active pro- pagande marxiste printre lucrători, in- dustria spaniolă a fost considerabil pă- gubită, văzând distruse astfel mare parte din fabricile și maşinile de e- lementele marxiste, care au minat Și a- gricultura și păstoritul în ținuturile ce au avut nenorocirea de a cădea sub dominația lor, Datorită împrejurărilor actuale, co- merţul, in ceeace priveşte relaţiile his- pano-române, este realizat acum pe bază de compensație. Pi (CU Pina —- FABRICĂ ROMÂNĂ DE VAGOANE, MOTOARE, Direcţiunea Generală Bucureşti III, Strada Povernei Nr 2-4 Telefon: 1.00.40 — 48 — 49 UZINELE la: ARAD. BRAŞOV şi ORĂSTIE. Adresa Material de artilerie de orice fel: Tunuri, afete, țevi, închizătoare, frâne, aparate de ochire, etc. Trăsuri de Aitilerie şi Infanterie, care de baterie, care de luptă, etc. Munițiuni de Artilerie de orice fel: obuze, focoase, bombe, mine marine, torpile, etc. Vagoane de cale ferată de orice fel, noui şi reparațiuni: Vagoane de persoane cu 4 și 2 osii, tapisate și netapisate. Vagoane cu paturi și restaurante. Vagoane de bagaje, poștă, mărfuri, frigorifere, Vagoane cisterne pentru petrol, benzină, alcool, acid sulfuric, etc. Instalațiuni complete pentru iluminatul și încălzitul trenuri or. Acuplamente metalice pentru încălzirea trenurilor cu aburi. Tampoane cu fricțiune. Piese de vagoane și locomotive de orice fel. Vagoane speciale pentru căi ferate forestiere, miniere, De- cauville etc. Drezine, vagoane şi remorci pentru tram- vae. Rezervoare pentru petrol, benzină, apă, etc. de orice formă și capacitate. Butoaie de tablă neagră și galvanizată, sudate electric pentru transportul produselor petrolifere, spirtului, uleiu- rilor etc. Poduri şi construcțiuni metalice de orice fel. nituie sau sudate Macarale rulante, poduri, bascule, funiculare. Instalaţiuni pentru spălarea cărbunilor. Compresoare de sosele: Pompe centrifu i gale de orice fol şi pompe au- E Pipe Aaaa Vențilatoare ; Compresori şi suflante ; Maşini Fi [etala pă rigorifere ; Instalațiuni complete pentru saline; Instalaţiuni şi zire cu aer cald; Instalațiuni de condiționarea aerului osturi ; Piese forjate şi turnate de orice fel, precum şi orice piese lucrări în fier, metale şi lemn. ——— ARMAMENT ŞI MUNIȚIUNI S. A. =— ALMANAHUL telegrafică: Astrauzine. Armament şi Muniţiuni: Noaptea de 21 spre 22 Se mai mare jertfă eroică din isto ptemb rie Ă i : 252 legionari, pentru credința Homanilor. 1939 sfințește cu sângele ei cea nul mântuitor al generației de ast; zi fu “pera Căpitanului și în desti. astfel o crimă împotriva întregului și destoinici, din toate mgbiuienjee aa i morţii lor întemeierea României Le Spiritul lor trebue să traiască Sângele lor și durerea să o sim da mărirea care li se cuvine, Căci ei sunţ: Pi în viața de astăzi și dea-pur PENITENCIARUL RÂMNICUL SĂRAT Cantacuzino Alexandru, avocat, Bucwești; Totu Nicolae, avocat, Bu- curești; Clime Gheorghe, inginer ; Tell C. Alexandru, avocat, București; Furdui Gheorghe, profesor, Bucu- reşti; Bănică Dobre, ad-tos ziar, Bu- curești;: Polihroniade Mihail, avocat, București; Craja Paul, medic, Bucu- rești; Simulescu Sima, profesor Bu- curești; Apostolescu Gheorghe, co- merciant, București; Istrate Gheor- ghe, abs. acad, com., București; Ba-! nea Ioan, medic, Cluj; Serafim Au- Tel, inginer, Bucureşti. LA SPITALUL MILITAR BRAȘOV Cotigă Traian, avocat, Bucureşti, Penit. Sp. R. Sărat; Ionică Eugen, inginer, București, Penit. Sp, R. Să- rat; Șiancu Emil, ofițer» rez. Cluj, Peniţ, Sp. R. Sărat; Proca Gheorghe, monteur Domnița Maria (Bacău), U domiciliul obligator la M. Ciuc; U Grigore, funcționar București, din sate şi oraşe uri a României Legionare fost asasi Sinați săvârși 2 fi ndu-se Mm românese, Legionari; cei mai gionare, » au adus cu slava în făptuirile noastre, țim necontenit, Num ai astfel Je vo; : Prezenţi, Prezenți, Prezenţi, Dom. obl, Vaslui; man I Dnoliodea ae e Sa aSlui; Herghelegiu Ion, avoi £ câu, Dom, obl, M, Ciuc, eg IN LAGĂRUL DELA VASLUI Spânu Iordache, student, Bucu- reşti; 'Clime Traian, student, Bucu- reşti; Gârcineanu Victor, avocat, Bucureşti; Teodor Tudose, avocat; Iaşi; Polisperhon Supila, student, Bucureş:i; Boboc Constantin, stu- dent, Bucwsești; Goga Mircea, stu- dent, București; Popescu Spiru, stu- dent, Prasăn-Durostor; Comănescu Nicolae student, Ploești; Calapăr Mihai, abs, teol, Negreşti-Neamţ; Belgea Ioan, bibliot., București; Po- pescu Vasile, f, profesie, București; Antoniu Ioan, „avocat, Bucureşti; Stahu Teodei', avocat, PFălticeni- Baia; Cârdu Valeriu, ziarist, Oraviţa Caraș; Motoc Mircea student, Bucu- veşti; Răeman Gogu, student, Hodl- voaia-Vlaşea; Teohari Mireeă, sii- dent, Bucureşti; Bujgoli Sp! Ip jit,.. Frăsani-Durostor; Moraru. 4 4" AN ri Se: E: 4 Lg: A er fa Teodorescu 316 ş ru, student, Dej-Someş; Riosea- ză oda div, Nitrogen București; ola Stavre, student, Bucureşti; onstantiniu Dorin, contr. 8. a) București; Dobre Radu, manip, 5, Bucureşti; Danielescu ci gi i I- dent, Ploești; Nicolicescu G PR elev. ing., București; Borzea A Al student, Brașov; Carataşu C lut student, Bucureși; Busuioc ; pi student, Bucureşti; Maricari N a locob. ref,, Bucureşti; Tucan Boris, viticultor, Hârtop-Tighina, BUCUREȘTI mitrescu Dumitru, avocat, Plo- E Popescu Cezar, student medi- cină, originar Ploeşti; Popescu Tru- ian, student Drept, o:iginar P.ceşti; Moldoveanu Ion, student Politech- nică, originar Ploești; Ionescu R. Ton. student Drept, o!ig nar Ploesti; Vasiliu Ion, desenator, originar Plo- ești; Ovidiu Isaia, fotograf, Bucu- rești Bd, Brătianu 24; Stănciulescu Marin, lăcătuș, București Bd. Bră- tianu 24; Parasch vescu Gheorghe, student Po'itehnică, București Bd. Brătianu 24; Dragomirescu Victor, abs, Politehnică, din închisoarea Văcărești, IN LAGĂRUL DELA MIERCUREA CIUCULUI Stegărescu Constantin, contabil, Bucureşt Ilfov; Borzea Titus, stu- denţ, B.aș0v; Rădulescu Virgil, ga- zetar, București; Enescu Ioan, stu- dent, București; Micu Augustin Li- viu, inginer, Timișoa:a; Macoveschi Ioan, desenator, Bucureşti; Pavlescu Alexandru, avocat, Bucureşt ; Biriş Ovidiu, avocat, București; Susai Va- sile, lic. Drept, București; Felecan Vasile, ajust, mecanic, București; Prodea, Nicblae, lăcătuș, Bucureşii; “Grama, Iosif, simdent, Bucureşti; M- ter Ioan. student, Caransebeș; Pope- su B. Anton, funcționar, Băile Her- culane; ee ea ds Vrei student sebes; 'Tiponi eorghe, eley liceu, Oradea; Nuţiu peri lati Gheorghe, ; Ursu A, foaia Sus „den, Bucureşti; Todan Coriolan, „_£ bl5-T. Torontal, Duc Dumitru, sub Ing. Râșnov-Bragov; __ ALMANAHUL eanu Corneliu, lic. litere, Cra. UE otbeanu Vasile, student, Bra- gadiru-Iltov; Coman Constantin stu. dent, Bragadiru-Iltov; Popa 'Tiberiu, stud,, B:agadiru-Ilfov; Popescu Ma- rin, stud,, Cumpâra-Constanţa; Vil- muş Adam, bucător, Iași; Dorea Aţi. lon, abs. teolog, Veiișoara-Seve:in; Cioflec Marius, student, Timișoara; Penee Constantin, funcţionar CPR, Ohaba-Mâtnie Severin; Gheorghe Constantin, student, Stupin!-Bragpy; S rugaru Nicolae, avocat, Iași; Con- stantinescu Dimitrie, abs, med., Iași; Dobrin Liviu, abs, med., Arpașul de Jos-Păgăraș; Zus Radu, student, Cer- năuţi; Buhai Vasile, student, Bucu- reș.i; Iordache N. Nicoară, asistent univ., Buc; Racu Const. licenţiat, Iași; Stamate Eugen, student, Iași; Zanche Petre, funcționar, Iași; Gâr- cineanu Florin, lt. ref. București; Vasiliu Gheorghe, ]t. ref. Iaşi; Fiu- pov Vasile, comerciant, București, „IN RESTUL TĂRII Jud. Durostor: Nicolae Nastu, Costică Manganița şi Dionisie Me. mu, Jud. 'Timiș-Torontal: Udrea Teo. dor, Dragomir Gheorghe și |Cocora Alexandru, Jud, Caliacra; Petre Caranica, Chitu M. Popescu şi Dumitru Coya. che, Jud. Gorj: Constantin Serban, Căpitanul Gh, Munteanu şi preotul Motomancea Grigore, Jud. Constanţa: preotul Chi'wu Ion, Chiriazi Constantin, preotul AR Staicu şi preotul Secăreanu On, Jud, Putna: Vasile State, Nicolae Voinea, şi Petre Marin, Jud, Vâlcea; preot Aurel Nicolaes- cu, Dumitru Diaconescu şi Nicolae Vasilescu de pe teritoriul urban, Jud. Lăpușna: Ciaconescu Vasile, Florescu Sergiu şi Palemarelue Ioan, Jud. Bacău: Condopol Mircea. Mandache Alexandru și Antonovici . i a pir , Mehedinţi: Gheorghiu Victor, Matici Marin și Geacu Petre, : Jd, Argeș: Ioan Pielmuși, Oltea. st Vaaile Traian Amzar, iPad tari ai ati 0 CUVANTUL Jud, Prahova SA 9 N 7-a 2; Alexand . —— SĂI Mp Dumitru, Tu (Cojoca. pu Muscel; Nerasan (av, Câmn, Ile Poenari: pi Toe, Horoulegou, i ia dei, pi 8 dir Jud, Bihor: cop 4 Btefanache, ; iul: Costăchel Popa A. Dumitru, ” “9Bima, Lazăr și Jude Le A apcari pute Croitoru vi Jud. ROMAN: Cp An; Creanga i , Jud, Vaslui: Gineorg i A sori iona i n i Selucă Botta şi Ortoiial ant pu he N, Voloca. pr Tu ăla: „Arad: a, ” pa. Brăila; Bobota Teodor și Ioan bOacă Ioan și 7 e pa, BA Jud. Caraș:: Borzae Lazăr, Bă Jud, Maramureș: Butnaru Ioan, Chireuli 4, Lumi doc 0 de 2 a tru şi Bel;doan Mir. Jud, Iași: Elena Bagdad gr A E, Leonid Miron, AAN 4, Hunedoara: Popa Petre nea Gheorghe şi Sârbu a tata Jud, Orhei: Zalupeescu Grij A d upoege gore, Mocanu Andrei și Răileanu Naum, i a RONUARIAĂI, Niculescu Gheor. e ş provci Hi, i il orla, (Teritoriul Jud, Suceava: Rei, Ioan Neculae, Jud. Buzău: Voinea M, Constantin „Jud, Trei Scaune: ing, Lascăr Gheorghe Vrânceanu Gheorghe (a- sasinat ulterior), Jud. Botoșani: Vasile Titimută Mihai Grigoriu şi Gheorghe ei i Jud, Satu-Mare: Bozinteanu Vic. tor şi Spiridon Jitaru, Jud, Câmpulung (Bucovina): Iri. miciuc Valerian, 'Țăranu Traian și Cozan Luchian, Jud, Târnava Mică: Bârza Gheor. ghe. Prus Ioan și Codrea Nicolae, Din aceste relatări oficiale, rejese că au fos! asasinați numai în noap- tea, de 21—22 Septembrie 199, la: leanu Ioan şi Cer , nați (poi) Cerbu Ta Jud. Neamţ: Nicolae Ma i sile A. Vădanei şi zi ar a SE Jud. Olt: Găman Plorea Durmnitru Mânzu şi Gheorghe Preda, Jud, Fâlc'u: Ioan Co me, Be ei și Croitoru Vasa pda ud. Teleormen: Aba, și Aristotel Cristea, sita ovale Jud. Ialomiţa: Manolescu Constantin Constantinescu î Pee, ian Badea, Jud, Dâmbovița: Niţescu Petre, Lungu loan și Gâlmeanu Ioan, Jud, Dorohoi: Gheorghe Surugiu, Gheorghe Barbu şi Ioan Honceru, Jud, Turda: Cucerzan Constantin, Nichita Augustin și 'Tonceanu Gheorghe. Jud. Bălţi: Condratiue Alexe, Ur. sache Victor şi Ioan Gherman, Jud, Brașov: Faur Ioan, Brodela. nu I. Lehaciu, Papacioc Radu şi Ni- colici Nicolae. Jud. Mureș: Rusu Iacob, Palctas Francisc și Pădurean Nicolae, Jud, Hotin: Vasile Dobuleac, Teo. — Bucureşti 10 legionari; dor Dubovinschi şi Iacob Soroceanu. spitalul Militar Braşov 7 leglo- Jud, Cernăuţi: Pisarciuc Silvestru nari; Regwald Prancisc şi Molotiue Ioan. Lagăru) dela Miercurea Ciucului Jud. Lugoj; Ghinda Gheorghe, 44 legionari; Galescu Pavel și Damaschin Sârbu. Penitenciarul Râmnicul Sărat 13 Jud, Sălaj: avocatul Burcag AU. legionari; Lagărul dela Vasiu 31 legionari şi în restul țării 147 leglonalri, Deci un total de 252 leglonari nu. mai într'o singură noapte. Ceilalţi eroi și martiri. asasinați în timpul prigoanel din 1938-—40 ră Jud. Bistrița: Tonea Simion, Cor- omoriţi pentru oredința sist Legii y nel Girigan și Tolan Alexandru, nară în anii anteriori, au 109 EL Jud, Cetatea Albă: Ioan Vlădău, niţi în Cronologia Lp e Are Paucă Dumitru și Damian Curoglu, - însă, nlel până astăzi n „Jud, Tecuci; iau Gheorghe, Spirache Teodorescu şi Baciu Vasile, Jud. Ciuc: Duma Iosif, Caranica Ioan și Mirea A, Ilie. Jud. Tighina; Heidenrech Wlad- mir, Căldare Constantin şi Coragan- cev Ioan, au fost asasinați o trb preciza data, și împrejurările în cate 0 In Țara fagil catifezua pat tra de preț a ene: Sucevita. Inci mi de pictură tul scă, asemenea și îni ăuntru, aceiași bi- A, e e care fresca votivă remia Movilă și a Ja- : sale, înfăţişează _biser / 4 a filțul Domnului Christo. blie în culoare, într cu brâu de Du ica ctitorită E uşor a discuta aspectele actuale ale economiei mondiale şi frumuse- ea unor noui metode și principii de lucru în viața economică a lumii. Pentru un popor care şi-a întărit te- meliile economiei sale, aceste pro- pleme sunt pline de interes practic imediat. Viața economică românească în- cearcă să-şi găsească liniile ei prin- cipale de viaţă, abia acum. Suntem în stadiul în case trebue să căutăm încă mult până să putem spune cu adevăr care sunt bazele pe care con- struim economia românească, Schimbarea de regim politic, în România, e structural mult mai im- portantă decât ar părea, chiar şi în problemele economice. Suntem siliți să începem cu un trecut, cu o serie întreagă de metode care nu se mai potrivesc unui mers nou în ţara ro- mânească. La noi nu Sa pus nicicând pro- blema economică privită din punc- tul de vedere al intereselor Statului; economia era un domeniu în care Statul avea dreptul numai să înca- seze impozite, iar atunci când se că- uta o dirijare a ei, ea se făcea ex- clusiv pentru a servi unor interese politice interne sau externe, în nici un caz nu exista un punct de vede- Te economic naţional. Statul legionar se găseşte deodată în fața unei serii întregi de proble- me, pe cari e obligat să le rezolve fără întârziere, pentru a putea face față unei situații economice grele. Problema evreească a apărut Cu o intensitate mult mai mare decât Sa prezentat în alte țări şi deşi mult in dificilă de rezolvat» suntem 0- igaţi a-i afla o soluţie mult IN FAȚA PROB ECONOMIEI LEMELOR ACTUALE mai rapidă, şi alte părţi, pa cepta soluţi mai întreagă aa u pulem apa Că n cpi a UŞI caia Ara caii Văni economice a. probl nei rezol- tem împinşi de în > emei, ci-sun- şi aspecl şi reno de a da probleme ce ar păre: Pohtice unor din economic, Cu [oare e IP, s P A a Să legiasa nu € deloc insolubilă, Statul Sionar, revoluționar, priveşte pro- blema economică mereu sub aspee- tul ei etic şi nu trece dincolo de marginile unei ordine morale, înlă- turarea oricărui aspect al comple- Xului lui de viaţă, Suntem siguri şi măsurile luate precum şi cele ce se vor lua, vor do- vedi, că problema evreească în Sta- tul românesc, va afla o soluție care va purta pecelia unei originalități care va arăta dela început că pule- rea şi munca de creaţie românească se pot arăta şi în domeniul econo- mic ca şi în celelalte ramuri de ac- tivitate națională. In fiecare zi ne întâlnim cu 0 se- pie întreagă de probleme noui: or- ganizare, credite, specialişti, * Pro- bleme cari sunt tot atât de grele ca şi cele ale românizării vieții econo- mice, dar iarăşi nu sunt insolubile. Avem o linie hotărită de afirmare românească în domeniul economie spre deosebire de o politică de com: promis, care era caracteristică ve- chiului regim politie. Suntem Cu a- țât mai siguri de rezultatul activită- ţii noastre, cu cât găsim 9 întală re pentru această atitudine Da le popoare prietene. Aceștea văd 0 plăcere înlocuirea ea ( apitalişti şi oa At Re de cu alemente româneşti toinice Şi harnice. 320 ALMANAHUL Conducerea economiei ' româneşti de către români, e un avantaj şi în ordinea politicei noastre economice externe. Ea dă o unitate şi o tărie de fier, întregului sistem economie românesc, dă posibilitatea de a avea un punct de vedere unic şi înlesne- şte conducerea şi dirijarea econo- miei de către Slat, fără de care nu se poale creia nimic în economia noastră. CASA ȘI m „Suntem la începutul unui drum greu, plin de piedici, dar NU € nici una care să poală să ne oprească, Marile popoare prietene, pot fi si- gure că linia politice; economice le gionare se încadrează natural şi fă- ră nici un efort artificial în planul mare economic care trebue să con- ducă întrun sistem armonios toată economia spațiului european. POARTA din Maramureş Vestiţii lucrători în lemn, maramure- turală. Porţile gospodăriilor maramure- șenii, au moștenit din tată în fiu, dea- Tungul vremurilor, meșteșugul să despice brazii, să-i dea la strung, să încheie vâr- mele în chip de case, acoperindu-le cu șiță; acoperământ țuguiat cu strașină „largă. „Pridvorul deschis e împodobit cu ar- cade largi, cu stâlpi strumguiți sau cio- „pliți, dând casei um aer de noblețe na- șene, îndeosebi, dovedesc măestria cio- plitorilor în lemm. Ele înseamnă pentru așezările lor ceicce înseamnă, coperta a- leasă pentru o carte de preţ. Stâlpii por- ților sunt ciopliți în încrustări, îm care intră motive Jlorale sau ortodore. Cru- cile revin, adeseori, în aceste încrustări, „Cca o mărturie a puternicei credinţe, d țăranilor maramureşeni, > v Lu] L] P o . N [+] m 9 [:-] Ă O [-4 < O CUVANTUL 24 Doamna Bondocea e înaltă, volumi- noasă și are totdeauna nervi, Domnul Bondocea e deasemeni înalt, voluminos, dar nervi nu are nici odată, Dumneaei vorbește, gesticulează, ţipă, comandă şi uneori chiar leşină. Dum- nealui tace, surâde, dă din umeri. lar când răspunde e atâţ de calm în cât consoartei dumisale îi vine să-i dea cu ceva în cap. Intruna din seri — seară de sfâr- şit de Mai — doamna a isbucnit;: — Mă sufoc!... Nu mai pot să respir în Bucureştii ăştia, Strategic și dintr'o veche obișnuință, la început domnul Bondocea a tăcut. Apoi a surâs. Dar când a venit vremea să dea din umeri, cucoana l-a săgeiat cu o privire gata să îngheţe apele. Lu- crurile erau cât pe ce să ia proporţii, dacă n'ar fi fost spiritul împăciuitor al dumnealui: _— Așteaptă dragă, Iulie și vom merge undeva... — Mersi!... In Iulie şi țiganii merg la băi,.. Pân-atunci însă, vrei să mă sufoc, să mor aici de căldură? — Da nu moare omw' din asta,.. — Altfel, va să zică!,.. — Ei, asta-i!... Şi-apoi la mare nu-i nici naiba acum. * — Cine ţi-a vorbit de mare? — N'ai spus tu de băi? — Băi?! Ce băi? Cine ţi-a spus ceva de băi? Eu ziceam că nu mai pot să res- pir aici. — Nu mai poţi respira... exagerezi dragă. Şi-apoi, pe o astfel de vreme “vrei să mergi la munte? Nu te gândeşti c'ar putea să răcească bălatul, care şi-așa-i destul de plăpând? — Da! nici nu mi-a trecut prin cap să mă duc la munte, Mă gândeam doar să ne repezim la ferma Popeştilor, —' (Rășuflând pe jumătate): Dacă zici tu... E — Cum dacă zic eu? 'Tu nu ești de- aceiași părere? — Unghiţind în sec): Ba da... Ma- Șina însă are să ne coste o mulţime de bani. 5 3 — (Furtună la orizont): Va să zică nu vrei să mergem? — (Timid): Și-apoi cadourile... — Ce te tot ascunzi după deget? Spune limpede că nu vrei să mergem, — (Repede): Ba mergem. — Nu aşa!... Vrei, sau nu vrei să mer- gem? — Mergem dragă, de ce să nu mer- gem?!,,. Două zile mai târziu, într'o mașină de piaţă a luat loc doamna Bondocea, cu mămiţa dumisale şi cu o soră rămasă nemăritată (să se mai distreze și ea să- răcuţa că mai tot timpul e singurică!). In faţă, lângă şofer, s'a instalat dom- nul Bondocea, cu fiul (şase ani şi câ- teva zile). Iar în cutia dela spate au fost îngrămădite două geamantane, cu de ale gurii. Căci nu face să te duci Ja om cu mâna goală, să creadă că n'al ce mânca acasă — fusese argumentul suprem al doamnei Bondocea. Popeştii i-au primit cât se poate de bine. Și pentrucă musafirii erau rupţi de foame, s'au așezat fără 'ntârziere la masă, Primul fel, o supă de lapte fierbinte, cu mămăliguță pripită, — s'& dovedit a fi specialitatea casei. Un cas- tron uriaş a fost instalat tumegânad în 21 le re dea În dmmă a a a i O N n a i mijlocul mesei, ca fiecare să se poată „servi după pofta inimei, Singur micul Bondocea n'a vrut să mănânce. In primele clipe nimeni n'a insistat, dar odată farfuriile golite mă- mița l-a luat la rost: — Cumva nu te simţi bine puiuț? — Mm... — 'Te doare ceva? — Nu mă doare nimic. _— N'ai poftă de mâncare? — Ba da. _— Atunci de ce nu mănânci? — Stiam doar că-ti place laptele... — Nu pot... — Cum nu poţi? Ce vorbă-i asta? Haide. mănâncă măcar e leacă. Să vezi ce bună e supa. Iar doamna Popescu: _— Mănâncă puiule!... Altfel se supără mămiţa,.. = Nu... -- De ce? — Pen' că... — Pentru că? Spune, de... _ Dacă vrei să știi neapărat, e o broască în fundul castronului. — Nu se poate, murmură gazda, Pa RR _— Imposibil, sări doamna Bondocea, In timp ce un fior rece trecu prin toți cei de faţă, minus domnul Bondo- cea, — care imperturbabil iși afundă lingura în vasul înctiminat și, oroare, scoase la suprafaţă o broască (nu de toată frumuseţea, cum poate sunteţi tentaţi să credeţi — ci doar o biată broscuţă) Doamna Bondocea 0 privi ca pe-o a- pariţie de pe altă lume, dădu un țipăt scurt și leșină — după toate regulele bunei cuviinți. Ceilalţi, cu feţele crispate încercau să surâdă, lăsând impresia că ascultă, oa- recare brotăcei, în stomahuri proprii, Singur calm, domnul Bondocea se in- toarse către odrasla dumisale: _— De unde știai mă drace, că broasca e acolo? — Păi, când servitoarea a lăsat pe marginea balconului vasul, căci pro- babil c'o frigea, şi s'a dus să ia un șer- vet, broasca a sărit înăuntru,., — Și de ce n'ai spus? — Ştiam că mamei ii e frică de broaște... Și n'am vrut s'o sperii... N. A. SERVICIUL MARITIM ROMÂN (S.M.R.) D RECTIUNEA IN BUCUREȘTI BULEV. TACHE IONESCU No. 1-3 Telefon 3.22.61 şi 5.20.60. — Adresa telegrafică : „,SEMERE" 00444000202000040003303000a0 atasa eee eta esatataaaaae [isseaa ii aaaaaad veereere PRET | cvveevrovevoeevoovero vererere I. Linia săptămânală Constanţa — Is- tanbul — Constanta deservită de moto- vasele țip TRANSILVANIA de un tonaj brut de 6672 tone, având la cl. I-a locuri 80, locuri 200, precum și apartamente de lux “și semilux, fiecare a 2 persoane, Viteza la cl. II-a locuri 100, la cl. III-a ) este de 22 mile pe oră şi sunt prevăzute cu frigorifere sistematice pentru transportul produselor alimeritare. Plecarea din Constanţa: Luni ora 16, Sosirea la Constanţa Vineri ora 5, în legătură cu trenurile! rapide dela şi spre Bucureşti, TI. Linia bilunară Dunăre — Constanţa — Istanbul — Constanța — Punăre deservită de motovasele tip SULINA, cu un deplasament complet încărcate de 8250 tone, având o viteză de 13 mile pe oră. “Aceste vase sunt înzestrate cu cele mai moderne aparate de navigație, de încărcare şi descărcare a mărturilor, putând transporta şi pasageri în cele opt cabine confortabile ce posedă, a câte 2 locuri fiecare. II. Pentru transporturi de mărturi între porturile din Marea Neagră, Marea de Marmara şi din Rusia, spre Constanța sau Dunăre se afretează parţial sau total vapoarele CARPAȚI, OITUZ, ALBA IULIA, ARDEAL, PELEŞ şi SUCEAVA. 1940. — Noul an şi-a început de- pănarea din fuiorul nevăzut al tim_ pului sub semnul necruţător al răz- boiului, Lupta dintre Anglia, Franţa şi Ger- mania ește în toi. Finlanaa prin sforțări eroice rezis- tă deslănţuirii ruseşti, Pretutindeni mu e decât praf de puşcă și îngrijorare. Mari și hotăritoare prefaceri se vo» împlini în vremea acestui crân- cen an. Dar să luăm la rând răbojul aces tor zile trăite: 1 Ianuarie, — Ambasadorul sovic- | pe Cu ocazia vizitei sale la Roma, d. rul Statului Român, a depus 0 Eroului tic din Roma a fost rechemat bruse in capitala U.R.S.S. Drept Tăspins la această măsură, guvernul italian a rechemat, la rândul său. ambasa- dorul fascist dela Moscova. In Extremul Orient a intervenit un acord intre Rusia şi Japonia, cu pri- vire la pescuitul întreprinderilor ja- poneze în apele sovietice, 2 Ianuarie. — Evenimentele din Nordul Europei par să preocup= tot mai mult forurile conducă'oare ger- mane. O surpriză în acest domeniu n'ar fi exclusă, O strălucită victorie este obţinută de finlandezi împotriva ruşilor, Ar- general Ion Antonescu, Conducăto- coroană de lauri pe Mormântul Necunoscut 324 ALMANAHUL mata eovietică pierde o divizie în bătălia dela Suomisalmi. Intrucăt marina de războiu engle- ză a confisca. curierul poştal ame- ricân ue pe vasele neutre, Statele Unite” adresează un energic protest la Lonara. . : 3 Ianuarie. Pe cale oficioasă, Germania face cunoscut că ar fi dis- pusă să reacționeze în chip negăuiv în cazul în care aliaţii ar inteluge să ajute Finlanda prin trimitere .de trupe regulate. Aceasiă atitudine politică germană pare să fie dictată de acordul intervenit la 1 Septembrie între marele Reich german ȘI U R.S.S. 5. Ianuarie. — La Bruxelles s'a al- cătuit un nou guvern ce va funcţiona sub preşedinţia d-lui Pierrlot In acelaş timp, la Londra sa pPro- dus remanierea guvernului englvz. D. Hoare Belisha, ministrul de răz- boiu, ese înlocuit cu d. Oliver Stan- le Isivernbl englez astfel remaniat, a luat decizia să rechizitioneze toate vapoarele de carsă lungă din colo- nii şi metropolă. i In aceeaş zi, contele Czaky, mini- strul de externe al Ungariei, a sosit în vizită oficială în Italia. 6 Ianuarie. — Se semnalează. din punct de vedere al poli icii interna- ţionale. întrevederea dintre Ducele Mussolini, ministru de externe al Italiei, contele Ciano, Și contele Cza- ky. După toate probabilitățile, se crede că sar fi discutat aiitudinea “politică pe care o va laa Ungaria pentru a menține pacea în Sud-Es- tul european. 7 Ianuarie. — Germania a confis- cat un transport de armamrnt ita- lian destinat Finlandei, transport ce trecea în tranzit prin teritoriul Rei- chului, n deosebită impresie a făcut cr vântarea Papei, care a subliniat greaua situaţie internaţională prin care trec popoarele Europei. ! 8 Ianuarie, — Dorind să atenueze fricțiunile politice din ultimul timp, prințul-regent Paul al Iugoslavii, face o vizită oficială la Zagreb. A- ceastă călătorie este socotită ca nrr- fectarea definitivă a acordului sârbo- croat.» .. „+: 19 Ianuarie, —_ Camera Franceză - şi-a ales ca preşedint j Lois NOE 7 Out Boauara. Doe“ «alai 10 Ianuarie. — Se anunţă pe cale oficioasă, că materialul de războiu lăsat de italieni in Spania, va fi ex- -diat Finlandei. BAS. Hilti iaz in forurile politice franceze faptul că aliaţii ar fi făcut o nouă comandă de avioane in Ame- aa, Ianuarie. — Se anunţă din Hel- sinki că ar fi sosit în capitala Fin- landei primele elemente ale legiunii garibaldiene veni:ă din Italia să lup- te impotriva trupelor. sovietice. 13, — Atât Franţa cât şi Germa- nia au îngăduit tranzitul de arma- ment pentru Finlanda. 14.— Se anunţă din Londra că An- glia a luat măsura de a chema sub drapel un nou lot de 2 milioane sol- daţi. 15, — Au făcut deosebită senzaţie în Japonia declaraţiile primului mi- nistru, amiralu| Yonai, care ar fi spus că este împotriva unei aliante militare a ţării sale cu Germania și Italia. Zi 16, — In urma politicii de opre- siune pe câre Anglia o duce de mul- tă vreme în India. în localitatea Bahmapur sa produs o nouă rebe- liane cu caracter politie naţionalist. Mai mulţi polițişii englezi au fost omoriţi. 19. — In urma mesagiului de pace adresat popoarelor lumii de prese- dintele Roosevelt, Papa a răspiins printr'un mesaj preşedintelui State- lor-Unite. Cercurile bine informate dau ca sigură pregătirea unei uniuni vama- le între Germania şi Rusia Sovieti- că. 21. — In cercurile diplomatice se semnalează faptul să Italia înţelege să-și epuie cuvântul în chestiunea expansiunii comunismului în Sud- Estul european. declarând că se va opune acestei expansiuni prin toate mijloacele. „Presa germană subliniază semni- ficația deschiderii liniei aeriene re: gulate între Moscova și Berlin. linie ce dovedeşte odată mai mult trăini- cia legăturilor dintre Germania şi U.R.S.S In Extremul Orient englezii prici= nuiesc un nou incident diplomatic. Vaporul de pasageri japonez „Asama Mara” a fost oprit şi perchiziţionat de um distrugător britanic, fiind ri- CUVANTI ători Cu ocazia vizitei Fuehrerului la Florenţa, mulțimea a manifestat incelung pentru cei doi conduc ea i: își pr, cu £ he: Televat RE 326 dicaţi de pe aceast vas 21 marinuri germani. RT 24 — Prezintă o deosebită insem- nătate pentu pacea Peninsulei Bal- canice, declaraţiile primului mini- stru bulgar, prin care se araă că Bulgaria este dispusă să păstreze 0 neutralitate absolută în actualul con- ict european. - i ciumei Orient, Anglia, țară ce sprijină prin toate mijloaceie u- vernu] mareșalului Ciang-Kgi-Shek din China, a refuzat să recunoască guvernul forma: de Wung-Cians- Wei, sub protecţiunea Japonezilur. 25, — Se anunţă din Istanbul so- sirea unei delegaţii economice un- gare venită pentru a stabili bazele încheerii unui nou acord comercial între Ungaria şi Turcia. . 26. — O însemnată precizare in frământările politicei internaţionale europene, este adusă de declarația d-lui Oliveira Salazar, preşedintele de consiliu al Portugaliei, care a: firmă că poziţia internaţională a ţă- rii sale în actualul conflict european este alături de Spania. £ O conferinţă a diplomaților japo- nezi din Europa ga întrunit la Bu- dapesta, 28, — Pe tărâmul militar este menţionată cu deosebit interes înce- perea de negocieri între Belg'a. şi Olanda, cu scopul de a se ajunge la 0 cooperare navală între forţele ce- lor două ţări. 29. — A făcut o deosebită senzaţie la Bruxelles depunerea proectului de lege pentru dizolvarea partidu- lui comunist. 30, — In legătură cu catolicii din Polonia, se anunță din Cetatea Va- ticanului, că Sfântul Scaun a făcut un demere pe lângă guvernul Rei-- chulai. 1 Februarie. — Se anunţă din meze du gemgtituirea armatei polo- conducerea ge i Si. iorski. generalului Si 2. — La Belgrad s'a deschis con. ferința lol pati Balcanice, . — Consiliul Inţelegerii i ce sia îneh iat meri Se Aliat „alo a fost prelungit cu acest pri- Semn aa | io reapt deosebit de semnificativ le presa fascistă. care u că nebeligeranța Italiei trehuie tită ca rap “a pei . ir i neutralitate care ———.——— ALMANAHUL „ — Se anunţă desființarea tari- tului special vamal dintre Italia şi Ş ele Unite. E Ta Simtele In Italia sa numit comisiu- nea supremă de apărare, sab preşe- dinţia Ducelui Mussolini. ș 9. —— Din Washington ee anunţă că preşedintele Roosevelt ar fi de- clarat că intenționează să trim.tă în Europa pe d. Sumner W e:les. 11. — A produs o puternică impre- sie în Italia arestarea conducătoru- lui organizaţiilor fasciste america- LA = 12. — După cum se anunţase mai de multă vreme, acordul economic ruso-german a fost încheiat, Acest a- cord prevede tranzacţii în valoare de un miliard de mărci. 14. — Guvernul britanic a autori- zat pe cetăţenii englezi să se înrole- ze în armata finlandeză. : 15. — Se anunţă din Sofia demisia guvernului Kioseivanoff în urma u- nor divergențe politice interne. 16. — Noul guven bulgar este con- stituit sub preşedinţia d-lui Filoff. 17. — Un nou incident care stâr- neşte o interesantă controversă de drept international îl constituie a- bordarea vaporului german „Alt- mark” de către distrugătorul eng ez „Kossac” in apele norvegiene, elibe- rând un număr însemnat de pr zo- nieri englezi ce se aflau pe vasul german. : 18. — Din surse bine informate se anunță concentrări de trupe ger- mane la granița daneză. Acest fapt este privit la Londra şi Paris. cu o îngrijorare deosebită. 19. — In urma unei declaraţii fă- cută de regele Gustav al Suediei, se anunță oficial că această țară nu poate da ajutor militar Finlandei. 20. — La Liga Naţiunilor, această fantomatică şi utopică creațiune a flemocraţiilor. s'a înregistrat trata- tul anglo-franco-ture. 21. — Senatul francez a pronunţat rela comunișilor din sânul u. 24. — Din punct de vedere inter- național, este privită cu un deosebit interes deschiderea conferinței sta- telor nordice care s'a făcat la Co- 25. — D. Sumner Welles, trimisul d-lui i rit a sosit în Italia. „e o i rimul minis'ru al Bulga- Tiei, d. Filoft, într'o Suie a po- = i liticei externe a țării sale, a anun- tat că Buigaria inţilege să rămână pe acecaş linie de strictă neutra.i- tate. 29. — Cercurile oficiale diplomati- ce se interesează în deaproap: de declaraţiile d-lui Revtik Saydam. primul m.nistru a] Turciei, care a afirmat că relaţiile țării sa.e cu U.R.S.S. au rămas neschimbate, 1. Martie.—D. Sumner Welles, după ce a avut o întrevedere cu Ducele Mussolini la Roma, a sosit la Berlin, Guv.rnal britanic a hotărit să v- prească toate transporturile da 'căr- buni din Germania spre Italia. 2. — D. Sumner We.les este primit în audienţă de cancelarul Hi ler. Finlandezii, în urma unăi puternic atac sovietic, au părăsit prima linie de rez.stenţă. 5. — D, Sumner Welles a sosit la Paris. Japonia anunţă pe cale oficială că va cumpăra vapoarele germane care se află în Extremul Oriânt, 7. — Rusia a adresat un ultimu tum Finlandei, prin intermediul Sue- diei. Condiţiile de pace puse de So- Viete par să fie foare giele. 8. Sobrania a ratificat acordul co- moreial român, încheiat ja 1 Martie. D. Ribbentrop, ministrul de exter- ne al Reichului, a plecat la Roma. 6. — In Extremul Or'ent se subli- niază faptul că amiralul Yonay pro- sedintele consiliuiui de miniş'ri ja- ponez a declarat că ţara sa este ho- tărită să ducă până la capăt lapta întreprinsă în China. La Moscova au început conversa- țiile de pace între Finlanda şi Rusia. 10. — Italia a încheiat un acord provizoriu cu Anglia în chestiunea transportalui de cărbuni în Germa- nia. 11. — Cheltuelile de război ale An- gliei se pare că ar fi ajuns la 9.600 000.000 dolari pe an, adică 40 la sută din întregul venit naţicnal. D. Sumner Welles a fost primit de regele George al Angliei. 12. — Intre Finlanda și U.RSS. Sa încheia! pacea ii 14. — Se împlineşte un am dela înființarea etatului slovac. 15. — Parlamentul Finlandei a ra- tificat tratatul de pace încheiat cu Rusia Sovirtică. Se anunţă din Washington că Sta- tele Unite ar fi interzi, Sale comerciale ga ancopaagt ca rel0? turile statelor beligerante, i 16. — D. Sumner Wella a fost pri- mit de regele-impărat al 1 alivi, 17. — PFuehrerul Hitler Şi Ducele Mussolini au avut o lungă întreve. dere Ja Brentro, 18. — Din surse bine informate se anunţă că între Rusia, Sued a, Norvegia şi Finlanda se duc impur. tante tratative comerciale, Se anunţă vizita oticială a conte- lui Teleky, primul ministru al Un- gariei, la Roma. 20. — La Paris a făcut o impregie deosebită demisia guvernului Dala- dier, în urma abținerii a 300 parla- mersari dela vot, La Bucureşti are loc semnarea u- nui nou acord comercial italo=ro= man, D. Sumner Welles a plecat, spre Statele Unite. 21. — Noul guvern francez este format de d. Paul Reynaud. 23. — Finlandezii au predat auto- rităților sovietice teritoriul cedat în urma încheerii păcii. 26. — Se anunță din cercurile bine informate londoneze că d, Chamber- „lain ar in enţiona să formeze Un ca- binet restrâns de război. 27, — Aliaţii au hotărât să nu mai respecte neutralitatea apelor norve- giene. Se anunță din India că marele luptător naţionalist Mahatma Ghandi a declarat că va organiza o nouă vezistență pasivă impotriva opresiu- nii britanice. 29. — Preşedintele Roosevelt a ţi- nut o lungă conferinţă cu d-nii Hulj şi Sumner Welles asupra situaţiei europene. 30. — In cercurile internaţionale a făcut o puternică impresie discursul d-lui Molotov, ministrul de externe al Rusiei Sovietice. în care a" fs! precizate relaţiile externe ale URSS, cu străinătatea. 31. — Croaţia a obținut autonomia financiară. 1 Aprilie. — Dună ultimala cal- cule oficiale făcute la Helsinki, Finlandn a pierdut în războiul cu U. R.S. S. 15 mii morţi şi 40 mii răniţi. 3, — Se anunţă din Londrao nouă remaniere a guvernului englez, Sir Samuel Hoare a fost numit mi- 4 328 OA ni i i E ile ac e nistru al aerului, în locul d-lui hingsley Wood, 4. — Un fapt deosebit de impor” tant, din punct . de vedere politie intemaţional îl constitue cererea Angliei adresată Suediei şi Norve- giei de a reduce exportul de minereu în Germania. d 5, — D. Roosevelt, preşedintele Statelor-Uhite a declarat că este împotriva limitării acordurilor 00” merciale ale Statelor Unite. 6. — Se subliniază la Londra fap- tul 'că între Japonia şi Anglia se duc negucieri pentru asigurarea protecţiunii comerţului neutru. In legătură cu pretenţiunile en- gleze asupra comerţului exterior norvegian, această ţară declară că înțelege să păstreze şi în viitor 0 Ela neutralitate în actualul con- lict, 8. — Un nou fapt internaţional deosebit. de grav, a venit să atinuă suveranitatea norvegiană: Anglia - și Franţa au minat o mare parle din apele teritoriale norvegiene, In urma acestui fapt, Norvegia a con- vocat parlamentul într'o sesiune extraordinară şi a protestat împo- triva violării neutralității ei. 9. — Drept represalii acţiunii an- glo-franceze de imixtiune în aface- rile interne ale Norvegiei, şi spre a întâmpina debarcarea forțelor bri- tanice ce trebuia să se facă în a- ceastă țară, trupele germane au de- barcat in Danemarca şi Norvegia. Danemarca a fost ocupată în cursul zilei, în întregime, de arma- ta germană. Faţă de această nouă stare de lucruri, Suedia şi U. R. S. S. decla- ră că-şi păstrează neutralitatea. 10. — Un puternic corp expediţio- nar german a pornit spre Norvegia spre a fuce faţă atacului englez. In urma ocupării Danemarcei, Finlanda a declarat oficial că înțe= lege să se despartă de această țară. In apele norvegiene se dau lupte puternice intre forțele germane şi engleze, acestea din urmă voind să“ debarce pe teritoriul norvegian. 11. — Englezii debarcă trupe în Norvegia. Regele Haakon dă o proclamaţie sg PENALA său. „12. — Se anuntă din cercuri bi informule, că ltusia Sovietică ia cepul construirea unei linii de for- tificaţii, în lungime de 4.600 km dealungul frontierei. statului Man- Se e in iuco, Se: .— Se: anunţă o mare bătălie navală în fiordul norvegiun Narwik, De peste Ocean soseşte ştirea că, guvernul din Peru a interzis intra- rea evreilor în cuprinsul statului peruvian. i pă: 14, — In Norvegia forţele brita- nice continuă să debarce. 16. — Guvernul norvegian, prezi-" dat de d. Quisling, a aemisionat, Suedia ia măsuri de precauţiune. Portul Narwik se află în stăpâ- nirea germanilor. Din Extremul Orient soseşte şti- rea că Japonia se opune modificării statutului Indiilor olandeze. O nouă mare pătălie navală sa desfăşurat între marinele de război engleză și germană. 17, — Germanii au adus în Nor- vegia puternice unităţi blindate. 18, — Din India se comunică fap- tul că congresul indian a hotărit: începerea campaniei de nesupunere civilă, ha 19. — A produs o puternică im- presie în forurile diplomatice, ares- tarea fostului prim ministru iugo- slav, Stoiadinovici. In toată Olanda a fost proclamată: „starea de asediu. : In Australia, ziarele comuniste au fost suprimate. Un fapt deosebit de important s'a petrecut în America: preşedintele Roosevelt a cerut puteri discreţio- nare. 21. — In cercurile diplomatice es- te viu comentat ultimul discurs al Ducelui Mussolini, care a declarat, cu prilejul aniversării fundării Ro- mei: „Să muncim şi să ne înarmăm pentru mărirea naţiunii noastre”. In Norvegia se dau înverşunate lupte terestre între forțele britani- ce. norvegiene si germane. 23. — Se comunică din Roma că negocierile italo-iugoslave au fost amânate. Din Berlin se anunță că o divizie norvegiană a capitulat la Nord de - baia 24. — Aliaţii au declarat din pro- prie iniţiativă, că sunt gata să ape- re pacea în Balcani. Guvernul englez a adresat o no- tă guvernului sovietic, cerându-i să facă propuneri în vederea unor ne- gocieri comerciale. 25. — Sa introdus serviciul mili- tar obligatoriu pentru germanii din OREI ea ae 0 RER CUVANTUL Polonia ocupată i seria. p de marele Reich e anunţă din Washington că Statele Unite aplică şi iei loga neutralității. pi, NOTUGRIRI „ — Din Belgia se anunţă că re= gele Leopold ar fi cop Ea DU guvernului, prezidat ae d. Pier- lot. 28. == In cercurile diplomatice sunt viu comentate declaraţiile fă- cute de d. von HN bbentrop in prezen- ţa corpului diplomatic şi a presei străine. Se semnalează o: puternică luptă aeriană între aviația germană şi cea engleză. Din sursă bine informată se a- nunţă, că în Statele Unite sar fi cerut revizuirea fundamentală a le- gislaţiei americane asupra neutra- lităţii, 2 Mai. — Regele Haakon al Nor- -vegiei şi guvernul său sau refugiat în Suedia. O parte -din trupele aliate se re- trag din Norvegia. - 3, — După unele informaţii se a- nunță că situaţia din Mediterana pare că se agravează din ce în ce mai mult, Aliaţii sau retras şi dela Namsos (Norvegia). 4, — Rusia şi Germania au decla- rat că sunt deopotrivă interesate la menţinerea neutralității Suediei. 6. — Moscova desminte că ar fi concentrat trupe la graniţa ruso- română. e, 7. — Neutralitatea Suediei, recu- noscută în mod oficial de germani. O sporire a tensiunii dintre Ger- . mania și Olanda a făcut ca permi- siile soldaţilor acestei țări să fie a- nulate. Se anunţă din Haga că Olanda a luat măsuri militare excepţionale; întrerupând comunicațiile telefoni- ce cu străinătatea şi invitând pu- plicul să nu mai călătorească cu nul. y zi Un nou şi hotăritor even ment internaţional sa produs: tru- pele germane au intrat în Belgia, Olanda şi Luxemburg. SIA In acelaş timp, în Anglia sa în- registrat o nouă . criză „de guvern. “In urma demisiei d-lui Chamber- Mișcarea legionară n in ii 329 Cv et ont prin miar a In Belgia sa declarat mobiliza= rea generală, iar regina Wilhelmi- na a dat o proclamaţie către popor. 11. — Belgia şi Olanda au cerut ajutorul aliaților. Elveţia a decre- tat mobilizarea generală. Numeroase unităţi de parașutiști au ocupat oraşe din Belgia şi 0- landa. 12. — Naţiunile din Sud-Estul Eu- ropei arată, prin diverse declaraţii, că sunt hotărite să evite: extinderea conflictului, 13, Se semnează un tratat de na- vigaţie şi comerţ între lugoslavi i S0 geti pici Regina Wilhelmina a Olandei şi cu restul familiei regale s'au refu- giat la Londra. In Belgia are loc o mare bătălie între aliaţi şi germani. : 1 — Armata olandeză a capitu- at. Cetăţenii americani au fost sfă- tuiți să părăsească Italia. 15. — In Egipt, delta Nilului a fost declarată zonă militară. Ungaria a mobilizat două corpuri de armată. Trupele germane au intrat în Amsterdam. 16. — Pe frontul francez o mare bătălie se desfăşoară cu înverşuna- re. Trupele germane au intrat în Bruxelles. Liniile fortificate din Nordul Franţei au fost străpunse de ger- mani, pe o lărgime de 100 km. 18. — Şi în Franţa se face rema- nicrea guvernului. Mareșalul Petain a fost numit vice-președinte al con- siliului de miniștri. ; Armatele germane au intrat in Anvers. Ă + Elveţia a introdus serviciul obli- gator al muncii. | 19, — Generalul Gamelin a fost înlocuit dela conducerea armatei franceze prin generalul Weygand. . Teritoriile Enipen. Ma'mly Și Moresnet au fost încorporate la Reich. 20, — Intr'un discurs ţinut la Ra- dio, colonelul Lindbergh a cerut naţiunii americane să nu se lase târâtă în război. o oa tată ai Ra RR u poate birui decât odată cu desăvâ:și- rea unui proces interior, de conștiință a Naţi:nii Rumane. C. Z.C. aaa e A N N NI 53V ALMANAHUL Sa dat o luptă înverşunată la Mevzig, între francezi şi germani. 21. — In urma situațiri atât de critice a forţelor militare aliate pe continent, d. Churchill sa arătat dispus a face concesii janonezilur în Extremul Orient. 23. — In Anglia au fost interzise organizaţiile comuniste şi fasciste. Contele Ciano face o vizită ofi- cială în Albania, 24. — Mari manifestații la Roma: Italienii cer Corsica. 25. — Prizonierii de război norve- gieni au fost puși în libertate de germani, Inaltul comandament francez a seh mbat 1 generali. : Trupele germane au încercuit portul Calais, după ce au ocupat orasul Boulogne. 26. — Aviația germană a atacat coasta de Sud-Est a Angliei. A făcut o deosebită impresie în cercurile internaţionale declaraţia d-lui Farinacci, care a declarat că Italia este alături de Germania, ca- re luptă împotriva inamicului co- mun. 28. Armata belgiană, care mai lupta pe coastele Mânecii, a capitu- lat din ordinul regelui Leopold. 29. — Trupele germane au ocupat oraşele In6ș, Ipres şi Ostende. 30. — Lupte disperate în regiunea 1țu L6— tragerii trupelor franco-engleze. 31, — Italia a rupt negocierile cu Anglia. Preşedintele Roosevelt a cerut un credit de 5 miliarde dolari pentru apărarea Statelor-Unite, 1 Iunie. — Japonia a stabilit ba- 7 om cu (hina 3, — Aviația germană a bombar- dat Parisul. 4. — Capitularea portului Dun= kerque, uitimul punct “e rezislen= ță al aliaților în Nord-Vest, 5, — Germanii porne co mare o0- RDI Run râului Somme. — D. Daladier părăse - nul Reynaud. zl bula Laz 7. — O ştire prevestitoare a unor evenimente foarte grave soseşte din Italia: vasele italiene din larg au primit ordin să intre î i neutre, ri della 9. — Pe frontul de Vest se zi ce o fo.midabilă ofensivă sarii a Trupele midrelui Reich atacă dela area Mânecii până în Argonne, A fe cu 100 de divizii, încercând să stră- pungă linia Weygand. 10. — După cum era de prevăzut, Italia a declarat război Angliei şi Franţei. Germanii şi-au îndreptat ofensi- va, împotriva întregii linii Maginot, A început evacuarea Parisului. Norvegia a încetat lupta. Regele şi guvernul au ţara. Dominionul englezesc al Canadei a declarat război Italiei. 11. — Noua Zeelandă şi Uniunea Sud-Africană se consideră în stare de război cu Italia. 13, — Parisul a fost declarat oraș deschis. El va fi predat germanilor de către ambasadorul Statelor-Uni- te în Franţa. : Spania s'a declarat nebeligerantă în actualul conflict. Din izvor autorizat se anunţă că relaţiile italo-turce rămân neschim-= bate, 14. — Trupele germane au ocupat Parisul. Guvernul francez diul la Bordeaux. In munţii Alpi are loc prima ciocnire între trupele franceze şi italiene. . 15. — In urma unui ultimatum al U. R. S. S, Lituania este ocupată de trupele sovietice. Germania a străpuns linia Magi- not, In urma înfrângerii franceze, gu- vernul Reynaud a demisionat. Noul cabinet este format de mareşalul Prtain. Sovietele au adresat un ultima- părăsit şi-a mutat se- „tum şi Letoniei și Estoniei. 17. — Franța a cerut Germaniei să i-se arate condiţiile în care ar pulea înceta lupta. Noul ministru de externe al Fran- ței, d. Baudoin, declară că Franţa este gata să depună armele. dacă i-se oferă condiţiile unei păci ono- rabile. 18. — O nouă întrevedere d-nii Hitler şi Mussolini. 19, — Plenipotenţiarii francezi au plecat pentru a începe tratativele cu germanii. Se anunţă, din America că State- le Unite vor institui serviciul mili- ta» obligatoriu, 20. — Guvernul Italiei negocierea, 21. — Discuţiile cheerii armistiţiului între înancez a cerut unui armistițiu. preliminare în- au început la PPP oa e at GOA ea IE sii 331 Compiâzne, între delegaţii francezi Plenipotenţiarii fr i Și germani, ip SA E cat, Ala arii Piri condi, . ... . ... $ y îs IL i, 22. — A fost semnat armistițiul armistiţiului, Ag ranco-german. 24, — Ostilitățile Militare d a ; Trupele iranceze din Alsacia şi frontul francez au încetat, el: „orena au capitulat, 25. — Reluarea relaţiilor diplo= După vizita făcută la Berlin, d. general Ion Antonescu se desparte de d. Ioachim von Ribbentrop, ministrul de externe al Reichului ALIA AN AHU L gi Îi a a i a: le Unit i =) ulie. — Statele Unite anunţă alayia și URI, i oa introduce serviciul militar LA A E pâ= obligatoriu. ! it Sci a maresal oale 16 Iulie, — D. Churchill adresează uR un mesuj politie prin radio popu= laţiei din întregul imperiu britanic şi ascultătorilor americani. 17 Iulie. — Sunt inregistrate de- claraţiile d-lui Dasealoţi, ministrul de război al Bulgariei, care afirmă că țara sa este „o fortăreață” a păcii în Balcani, matice dintre lugo 26, — Au pluvucu presie declarațiile tain, prin care i da Aa înfrângerei Franţei. puii a Inceput operațiuni mi litare în direcţia indochinei. ii 29, — In urma unui consi die Coroană, guvernul român ac Busurabia U, Ii. 5. $. Evacuarea Basarabiei Şi Nordul Bucovinei. ? 18 Iulie. — In cercurile interna- £ In apele IDdgdanealu | e pu ționale se dă ca sizură o ultimă o- 33 loc o mare uni pere fertă de pace pe care puterile Axei 2 italiană Şi en 1 SĂ ._ ar face-o Angliei, Fi D. Chamberlain. într un mare Hi 19 Iulie. — Se anunţă din Londra scurs politic, a afirmat că ANRIia «şa organizat în capitala Marei va continua să lupte. ; Britanii un comitet special prin care dă 1. Iulie.— Insulele Jersey şi Guer- sa recrutează voluntari americani nesey aparținind Angliei, au fost pentru armata engleză. să ocupate de germani, AS Faptul, mărunt în aparenţă, pre- România renunță la garanţiile zintă un interes deosebit din punct anglo-franceze, de vedere ul drepiului internaţi 2, — Incordare în raporturile din- nal, tre Japonia și Statele Unite. E. 20 Iulie. — Se anunţă din Helsiu- ; Turcia și Iracul se opun ocupării ki că Dieta finlandeză a ratificat un „Siriei de către englezi, tratat de comerţ ruso-finlandez, 4, — Flota engleză atacă unităţi 21 Iulie. — Cancelarul Hitler a i navale Ivanceze im portul Orau, In făcut un foarte interesant expozeu urma acestui fapt, Franţa a rupt în sedința Reichsiuinuluu în care sc relaţiile diplomatice cu Marea Bri- ocupă de tratatul dela Versailles, „tanie, conferința dela Muenchen, modul 5, — Puehrerul Hitler a vizitat În care putea fi evitat războiul, ati- 5 pavisul, tudinea Germaniei în Norvegia şi ofensiva de pe lvontul de Vest 22 Iulie. — Preşedintele Roosevelt rosteste o cuvântare cu conţinut po. litie internaţional, Ja Radio, adre- sată congresului democrat dela Chi- cago. „28 Iulie, — Se anunţă din sursă italiană că Anglia rămâne intramsi- gentă ia fața propunerilor de pace ale Puehrerului Hitler, 24 Iulie. — Statele Unite fac cu- PN pe rii Ai nioggii că relaţiile „omatice cu Fran "a schimbat. lei dela D. Hull a făcuţ declaraţii de+se- bit de importante per he la conferinţa panamericană, 25 Iulie, — La Bucuresti se anun- ță în mod oficial plecarea d-lui Gi- Surtu, „președintele consiliului de ministri, și a d-lui Munoileacu, m Alma de Aj ițe, la Berlin, A A , — Se anu ii cica li ia Ri a de- de Stat români, pan i ri 37, dia pag pi) aa * lescu vop ierge și la Roma . îi DA RRLUR ul LIAĂ 0 Iulie. — D. von Papen, minis=! ij rul Germaniei la, Ankara, a plecat „6 — Primirea triumfală a cance- larului liber la Berlin. „D — Ca răspuns atacului dela „Oran, aviația Iranceză a bombardat ibraltarul. Intre Franța și Japonia a inter= „Venit un acord în baza căruia tru= ni e japoneze pot putuundu ii Ludo- na, 9, — D-nii Teleky si Csaki Pa cat într'o vizită A (2 00 a pler ani — România s'a 7 aa a e bătălie navală a avut loc Mediterana iînţ Ic sii te flota italiană, — Maresalul Petain preia func= asumate de pri 4 „Franceze, A pe Londra, desi ct ih pla incheerea Fi N pe neasteptate la Berlin, fiind che- mat de Cancelarul Hitler, 28 Iulie, — Intrevederea Fuehre= rului Marelui Reich German cu mi= nistrii români, — Deasemenea, d-nii Gi i Manoilescu au fosa prinț. Pa RR în audiență de Ducele Mussalini, 4 „29 Talie. — In cercurile interna- ționale este viu comentată proble- ma monopolizării exportului state- lor. sud-americane de către Statele Unite. „30 Iulie, — După o notă a presei japoneze se arată că politica noului guvern japonez urmăreşte indepăr- tavea de Anglia și America, 4 August. — Conferinţa pan-ame- ricană dela Havana și-a încheiat lu- crările print”un anemoriu ce este Viu comentat în toate cercurile in- ternaţionale, 2 August. — Reluarea circulației între teritoriul ocupat de germani și restul Franţei, 3 August. — Declaraţiile d-lui Moară în fața Parlamentului U, B, 4 August, — Regele Suediei afir- mă politica de neutralitate a ţării sale, 5 August. — Se anunţă apropiata remaniere a guvernului britanic. 7 August. — Sovietul suprem a u- doplat proectul de lege pentru in- trarea Lituaniei în U. BR. S.S. 8 August. — Un hotăritoratac ne- rian este așteptat să se deslănțuias- că asupra Angliei dela o zi la alta. 9 August. — Japonia şi-a precizat atitudinea în recentul diferend avut cu Anglia. 10 August. — Din sursă oficioasă se anunță că Alsacia, Lorena și Luxemburgul vor fi alipite la Reich. 11 August, — Anglia se preză- teşte să acorde Indiilor un statut asemănător cu al Dominioanelor. 12 August. — Cuvântarea d-lui Rudolf less la Viena, i 13 August. — Un odios asasinat la granițe greco-albaneză provoacă o deoseb.că stare de enervare la Roma, 15 August. — Primul ministru al Bulgariei face declarații presei ro- ferindu-se la rezolvarea probleme- lor la ordinea zilei, i — D. Gafencu, ministrul României în U.R.S.S. este primit în audienţă de d. Molotov, 17 August. — Incidentul greco- CUVANTUL — CUVAN III „ioan aia Re: albanez preocupă diplomatice, — Dominionu) Canadei relațiile cu Franta, „18 August. — Începerea converaa. țiilor diplomatica TOMăNO-ungare | Turnu Severin, : :, — Anglia a adresa i Egiptul. sat un ultiraatur 19 August. — Germania dec blocada totală a insulelor brita p, „20 August. — Deschiderea confe- rinței româno-bulgare la Craiova. za August. — la Tumu Severin şi la Craiova negocierile rOMÂĂNO-un= pare și româno-bulgare continuă, Somalia britanică a fost evacuată de trupele engleze. „23 August, — Rusia a restituit o fâşie de teritoriu Finlandei. - Argentina revendică Malvine, 24 August. — La Bucuresti s'a Vi= nuţ un consiliu de coroană foarte unportant, în legătură cu eveni- mentele externe, 25 August. — Conversaţiile dela T. Severin au fost închise, fără să sn fi putut ajunge la o înțelegere intre România si Ungaria, 27 August. — Tratativele rom su bulgare dela Craiova continuă, 28 August, — La Berlin se exe că tratativele româno-ungare vor (i reluate. 29 August. -- Avioane militare maghiare au violat spațiul aerian TOMĂNERC, 30 August, — D. M. Manoilescu, ministrul de externe al României a plecat la Vienu, fiind chemat acolo de d-nii von Ribbentrop şi Ciano, unde se desfăsoară o conferință in vederea soluționării problemei teri- toriale româno-ungare. 1 Septembrie. — Sa comunicat la Bucuresti textul hotărârii arbitrale dela Viena cure” a produs o adevă- “vată consternare în întreaga ţară. 2 Septembrie. — In toate cercurile internaţionale este amplu comentat „arbitrajul dela Viena. Mari manifes- taţii patriotice în Ardeal şi Capi- tală, 3 Septembrie. — Africa de Sud a respins restabilirea păcii cu Germa- nia și Italia, i 4 Septembrie. — O miscare popu- lară sta produs la Bucureşti califi- cată de guvern drept „încercare de turburare a ordinei interne”, S'a incheiat un acord intre An- glia şi Statele Unite pentru Inchi- intena cercurile nu rupe insulele mi ALMANAHUL ÎI ——— DP _.——— luat numele de „pactul tripartit”, nor baze navale i aa pri AD Petain JaiRaa untul saj poporului din imperiu Ie omabrie. — La Bucureții, 4! ogcu este E general, 197 stiri pentru conducerea gtatului POmAn. Doolanaţiile Can= A Pupieoi e la Palatul sporturi” lor, din Berlin soneralutui. Antone- e țară, IAR ea zmei 200 din Tran ia, ced ngariel, p i lant d Abdicanea Regelui Carol II al României, Şi suirea pe tron a M, S$, Regelui Mihai i, Grandiunaă manifestaţie legiona- ră în București, Demisia guvernului francez, 8 Septembrie, -— Evenimentele po- Jitice din Humănia suntu rusa ud cu vie suusiucye lu Berlin, Fostii prim-miniştri francezi, Da- ladier, Reynaudl si generalul Game- Jin, au fost arestaţi. 9, Septembrie. — La Bucureşti s'a făcut în cadrul unei istorice solem- nități, sfințirea urcării pe tron a M. $, Regelui M.hai | Se publică textul tratatului din- tre Homânia și Bulgaria, cu privire la o transferare de teritoriu intre cele două ţări, 11 Septembr'e. — Sa încheiat un acord între Franţa si Japonia cu privire la Indochina, 14 Sepiembrie. — A sosit în țară M, 5, Regina Mamă Eiena, În urma chemării d=iui general Ion Antone- scu, Conducătorul Statului Român, 18 Septembrie, — ID, Serrano Su- ner, m nisinul de inteme al Spaniei este primit de Cancelarul Hitler, pritanice. 30 Septembr 0. — Convocarea co= mitetului apărării comune a, Sata lor Unite si Canada, 1 Octombrie. D, Serrano Suner, In drum. spre ltoma, Wa oprit la Munchen, 2 Octombrie. — Slutele Unite a- cordă noui credita de război Angliei, D, Serrano Suner este primit la loma de Ducele Mussolini, 3 Octombrie, — Japonezii din An- glia se înnpolază În patrie, 4 Octombrie. — D. Novilie Cham- bevlain a demisionat din guvernul britanic, 5 Octombrie. — Piihrerul Iitler şi Ducele Mussolini sau întâlnit la Brennero, spre n examina În comun tome problemele ce interesează, cele două ţări, y E 6 Octombrie. — Cercurile oficiale germane anunţă că puterile Axei vor continua lupta împotriva An= gliei până la victoria finală, Uriasă manifestaţie legionară, la Bucuresti în prezența d-lui general Antonescu, Conducătorul Statului si Horia Sima, Comandantul Migcării Legionare, precum si a roprezen= tanților Axei și a Intregei oficiali- tăţi românesti, 8 Octombrie. D. Matsuoka, minia= irul de externe al Japoniei, a făcut o amplă expunere asupra politicei externe a țării sale, 9 Octombrie. — Ungurii expul= zează în rmassă intelectualii români rămași în teritoriul cedat, 10 Octombrie. — La Brasov, d. Horia Simu, Vice-pregedintele consiliului de ministri, defineste în termeni e nergici cari sunt raporturile româ-= no-maghiare, 11 Octombrie. — Germania trimite 20 Septembrie, — Ungurii au în- „in România o inialune militari, pen- ceput teroarea și. asasinatele în i d MĂ „von Ribbentrop primit la n ae pa op it la Roma A a Tă ră MD ilizua bri- , or „eee Duta elor navale ep — Regel ori eiai a fosţ i ta e “mtothina a au debarcat în „An cercurile internaționale se vor= Ba le insistent de o alianță militară „Aire puterile Axei și Japonia, A Sentembrie, — 1,4, Berlin s'a, mnât un trataț de alianță între ș la, Iolia și Japonia, care a tru instruirea armatei cu noul ma» terial de război, 12 Octombrie, — Comisiunea ro= mână dela Piulapesta a inainta un memoriu guvernului maghiar, Tra- tativele au fost rupte. Anglia, deschide traficul prin Bir mania, furnizând guvernului Ciang Kai Shek material de văzboi ameri= can, 13 Octombrie. — Ministrul de ex- terne a Japoniei face declaraţii o fichale cu privire la redeschiderea traficului prin Bimmania de către Anglia, i 14 Octombrie, — Atrocităţile ma= Ehiare din teritoriul cedat continuă CUVANTUL ————————— cu acelasi sângeroasă intensitate | | | Le, n cursul aceleiași zile e ener , Qotorabria, Preşedintele Hoose= franco, 4 iti a 1) ine un important dincura la 28 Octombrie. — | U L „a frontiera, 10 Dayton prin care arată că Statele albaneză sau produs noul si A d Vague albi ferm hotărâte pă se pre ge incidente Abe Fl Fa p arte, [i cm ne all PR 29 Octombrie, — Guvernul din 4 Washington face canoscut că nu va comentează în mod amănunţit un in- : i pasa 4 „d înpăaul nici o n e de teresant interview a] generalului lon td i IEI 0 IE RUTARRI CR ads bile Antonescu, Conducătorul Statului i ter veza din apro Român, în cara aceata zugrăvește pierea coastelor Americii, noua juca re n Homâmiei, PR a, adresat o: abiă VIRiRatră 17 Ociombrie. — D, M, Manoile Pi ASARIA a fost primit la Roma de pia Ciu Generalul Motaxas a respins ulti- no, i d, Valer Pop, a font primit la pi docretânq mobilizarea, ge erlin, de d, vo entr i 4 B de d, von R bbentrop. La granița greco-albaneză sau si La Londra, Camera Comunelor a 4 5 ai 4 „produs primele ciocniri intre trupele adoptat un credit de un miliard lire italiene şi cele grecești, sterline pentru cheltueli de război, 4 , pie > il pToaiiiastan campania, electova- ja PUI, NL 7 Masă e internațional este în toi, Preşedintele Roosevelt, poe cala ai RȚ: care s'a hotărit să candideze pentru pe LURO URA va Piatra, o strictă, nau a treia oară, a anunțat că va roati sp rea Ri da trei mari discursuri i PM Anglia va, sprijini Grecia în ac- 18 Octombrie, — D, Serrano Suner Malul conflict, a foBț numit ministru de externe al La, Piovenţa, Gonaptaril FAR pia Spaniei desi dieta SNSAL e rai ; i ctombrie, „n Bucuresti s'a Guvernul japonez protestează îm- făcuţ deschiderea conferinței Dună- potriva transporturilor prin Birina= vii maritime, la care iau parte: Ro nia si Hongkong, mânia. Germania Italia și U.B.S5, 19 Octombrie, — Un vapor japo- La Ankara Sa sărbătorit aniverga- nez a fost reţinut de englezi în Ber- rea repwblicei turce, mude, 31 Octombrie, — Războiul dintre In Franţa da alcătuit un nou şi Aula și Grecia continuă cu intenai- 3 n ate, PA a EI ri minig- — Bilgaria si Turein întaleg Bă ră- trul de externe aj Angliei a între. Mână în afară 8 OUL bie R i prins o călătorie cu substrat politie 1 Noembrie-! atit IN DAE edit în Egipt si Asia Mică, velţ a avuț o consfătuire cu dn A y 4 Cori) Hull si Sumner Welles, dia- Alţi fosti înalţi aemnitari francezi cutâna' conflictul din Balcani, Au "oală PE D ACO RDI E E Populaţia civilă a evacuat Gibral- ve în fața Curţii suprer “tarul, tie, , : 2 Noembrie, — Statele Unite ncor- Trupele japoneze continuă înain-, dă prioritate comenzii miterialelor tarea în China de răzhoi pentru Anglia, 22 Octombrie, — DD, Svetkovici, Colonelu] Lindbergh a declarat că presedintele consiliului de ministri esto îmootwiva interventiei Statelor al Iugoslaviei a făcut ample decla- Unita în vă”hoiul Furonoan, raţii privitoare la politica externă „E Mbonzbeiga SATI 0 BNR a țării eale, pârăs y „p 4 Octombrie. — M, S$. Regele Im- trecând prin Bucuresti, Rai Italiei, a primit în audien- DD. amet Inonu, protedinte'e, DODI ți pe d, 1, V. Vojen, ministrul Ro- blivii turcesti a fhent un amplu ex mâniei la Roma, pnzen asupra Politicei externe a ță- Octombrie.—I[.n Paris a avut loc rii sale, îi eh intre Cancelarul Hit- 5 Noembria. — A aynt:lQa o nouă ler şi d, Pierre Laval, vice-presedin= Introvadera Ribhbantran-C Rio; “pal tele de consiliu al Franţei, 6 Noambrie — In Statele : i [] 25 Octombrie, — Cancelarul Hitler au început alegerile prezidentia A i Sa întâlnit cu maresalul Pâtain şi 7 Noembrie, — D, Roosevelt a 108 ALMANAHUL 336 > oa preşe- eales pentru & ici oară ca P d „ Unite. Î lu S'au împlinit 2600 10 Noembrie: iului japo- i =) ani dela intemeerea impe nut o impor- nez, : i Ă ter a ţi! [ Pr; celarul Hi țin depui e vântare la intrunit RA Te pt ai revoluiiti naţ ştilor luptători nal-socialis i dă Ema ui u Noemabri Berlin. Ă : ră e spui Pâtain a adresat un a sorului francez. : Fel le Chamberlain a încetat din viaţă, mbrie, — La Berlin a avut 1 [ea Afevea dintre Cancelarul Hitler și d. Molotov. 14 Noembrie. — D. general A nescu, Conducătorul Sta:ului mân, a plecat la Roma. 15. Noembrie. — Intrevederea An- tonescu-Mussolini la Roma ă 19 Noembrie. — Contele Ciano și d, Serrano Suner, au sosit în Ger- mania 20 Noembrie.— D-nii Ribbentrop şi Ciano au sosit la Viena. 21 Noembrie. — In cadrul între- vederilor diplomatice dela Viena, Ungaria a aderat la pactul tri- partit, 22 Noembrie. — D. general Ion Antonescu, Conducătorul Statalui Român. a plecat la Berlin. 23 Noembrie. — La Berlin a avut loc întrevederea Hitler-Antonescu, 24 Noembrie. — România a ade- rat la pactul tripartit. 25 Noembrie. — A aderat la pac- tul tripartit şi Slovacia. 26 Noembrie. — In Sobrania bul- gară sau ridicat pretenţii asupra Macedoniei iugoslave. Presa iugoslavă a reacţionat foar- te violent. 27 Noembrie. — Ministrul Bulga- riei la Berlin s'a înapoiat la Sofia. Pentru moment nu poate fi vor- ba de o aderare la pactul tripartit din partea Bulgariei. Parlamentul ture a ratificat de- cretul de proclamare a etării de asediu. 28 Noembrie. — Franţa a protes- tat Ja Londra, prin intermediul „ Minie'rului plenipotenţiar aj S'a- „telor Unite, împotriva bombardării rsiliei de către avioane engleze. nto- Ro- D. general Ion Antonescu părăsind gara Berlin 29 Noembrie. — D. Kallio, preşe- dintele Finlandei a demisionat. 30 “Noembrie. — Ungurii vor să vevizuiască reforma agrară făcută de români în Transilvania de Nord. D. Butler, subsecretar de stat al ministerului de ex erne englez a făcut amănunțite declaraţii referi- toare la independența Bulgariei, declaraţii cari au fost criticate cu insistență la Sofia. 1 Decembrie. — Avioane de vâ- nătoare britanice au doborit un avion civil, neînarmat, francez, o- morind pe fostul prefect de poli- ție al Parisului J. Chiappe şi pe aviatorul Gaillaumet, „Guvernul grec face cunoscut că na primit nici o notă de revendi- cări bulgare. Semnarea pactului între Japonia Și guvermul din China al lui Wang- Cing-Wei. 389 FOLOSIŢI ZILNIC “MICA PUBLICITATE A ZIARULUI a ALMANAHUL 340 g : Pa dinte al Prof. HERARD, fost Preşedinte LEGEROT, fost Prof. de Fiziala- e uiniă îi LATERAL n a a t de Medina. logie la Şcoala Superioara da : FAME Dol i A Academiei de Medicină al Academiei de Meditină Wit a ă niv. di i PROFESORI EMINENŢI recomandă artriticilor o cură periodică de dezintoxicare URODONAL trebue întrebuințat, în acest scop, la fiecare schimbare de sezon, pentrucă: In timpul iernii, frigul, umiditatea, o , : hrană mai ales bogată în carne, pro- SUV IdliBI duc o sporire a acidului uric, toate | & cauzele cari creiază stările pato- IERNII logice desemnate sub numele de ar- tritism. In primăvară, organismul sufere o su- pra-activitate : sângele se reiînoește și se comportă cam la fel cu seva din pom; trebue să ajutăm sângele să se debara- seze de acidul uric care a putut să se ingrămădească în organe și in țesuturi. (BA) [dIŢ. In timpul lunilor de vară, rinichiul îndeplineşte mai greu funcțiunile sale IMI] |]Me]:8 de filtrare a sângelui: abundența N transpirației face că urinile să fie Dl 49.9] mai rare, mai concentrate şi prin a- ceasta elimină mai putin acid uric. In toamnă, se produce pentru sânge celace se petrece primăvara și pe de altă parte, primul frig este adeseori cauza unor indispoziţii şi o încetinire a eliminării toxinelor. "Urodonal conservă ținerețea și sănătatea, vindecă reuma- i tismele, guta, obezitatea, arterioscleroza și previne uremia Este un produs CHATELAIN La Farmacii MARCA DE INCREDERE L d iu _rocire, gălbeaza este conta- CUVANTUL LÂNA OILOR este un produs foante PPeţios LAPTELE ȘI BRÂNZA de oi sunt foarte MIEI sunt țjoarte căutaţi, TURMELE SUNT DECI ADEVARATE COMORI Și reprezintă mult în eco- nomia României. Intre ani- melele domestice, oaia este cel mai util şi dă cele mai m.lte posibilităţi de câștig. Din nenorocire, însă, tur- mele de oi sunt amenințate in permanenţă de diferite pericole, dintre rare cel mai însemnat prin enormele ra- vazgii pe care le face este GALBEAZA Ce este oare boala aceasta ? Călbeaza se ia în mod obiș- nuit prin pășunarea unor ierburi pe care se află mi- crobul boalei. In organismul oilor, microbul acesta lu- crează foarte repede, pro- vocând moartea. Din neno- gustoase gubele provocate anual de ravagiile gălbezei ating citre uriaşe. In modul acesta se explică | marele interes cu care au | privit savanții veterinari și [|| bacteriologi de pretutindeni problema combaterii gălbe- zei. Azi, sa ajuns la un rezultat care întrece toațe aşteptările. GALBINOL este medicamentul preventiv. şi curativ al oilor bolnave de gălbează, O capsulă pentru fiecare oaie sau berbec în- lătură definitiv primejdia. Cu 10 lei scutiţi pierderi de zeci de mii. gioasă, iar molipsirea foarte ușoară. Adesea turme întregi pier din cauza aceasta. Pa- GALBIA De vânzare a toate Jarmaciile și dro- nheriile din tară, 34 MILIOANE de degetului. de au produs uzinele 44) | de peste 100 ani do- IZATA TABLA GALVANI vedind prim eceaste o trăinicie verificată. zinele noastre datează de peste 100 anl. producând chiar delo primele începuturi mărturi de cea mai bună calitate [In proporție cu posibilitățile technice ale instalaţiu- nilor de pe acele vremuri). Instalații demodate și scoase din uz. au rămas numa! pap tru amintirea trecutului, ca muzeu technie. In ultimii ani am construit uzine ultramoderne împere- chiând experienta trecutului cu Ulfimele progrese ate technk i, creând o mare industrie metalurgică în țara noastră, care produce printre altele TABLA GALVANIZATĂ de cea mai bună calitate Case învelite de 30—40 ani cu TABLĂ GAL- VANIZATĂ NADRAG și din 1910 cu TABLĂ GALVANIZATĂ TITAN sunt şi azi în perfectă stare, dovedind asifel trăinicia tablei noastre galvanizate. CALVANIZATAĂ N NADRAG CALAN TABLĂ GALVANIZATĂ ni tie cei Die e a CUVANTUL . d . Gingăşie „Tatuţu a adormit seara în foto- liu, cu ziarul pe genunchi. — Uite mamiţo. tatuţu a adormit cu ochelarii pe nas. -— Ssst... nu face sgomoţ — (Șoptit): Și-a lăsat ochelarii ca să poată vedea visele? Precis Intr'un restaurant unde cântă o orchestră strașnică Clientul arătând friptura care i sa adus: — Ce e asta? Chelnerul. meloman, cu gândul la orchestră: — O bucată din Văduva veselă, domnule! Mângâiere — Nam împuşcat nimic, dar ştiu că am băgat în sperieţi toate ani- malele. Explicaţie — Micuţț de tot copilul dv.. Il hrăniţi singură doamnă? i — Nu, el ne hrăneşte pe noi. — Cum aşa? — Păi e vedetă de cinematograf. In schimb Scena se petrece în Scoţia a Mary s'a înapoiat dela mătuşă-sa, la care a fost în vizită. — Pari flămândă, îi spune ma- mă-sa. Mătuşa ta nu ţi-a dat nimic de mâncare? E NU de băut? — Nici de băut? — Ni In schimb mi-a dat voe să miros niste garoafe. Micile cadouri Montesquieu vorbea într'o zi cu un consilier al parlamentului din Bordeaux. „La un moment daţ personajul, ca să-l convingă, îi spuse drept su- Prem argument: — Dacă nu e aşa cum susțin, îmi dau capul! — Primesc, răspunse Montesquieu, Micile cadouri întreţin toțdeauna, o prietenie. Puţină literatură — In timp ce era însărcinată, ne= vastă-mea a citit Cei trei musche= tari. Rezultatul a fost că a născut trei gemeni. — Pentru asta nu trebue să fii atât de amărât. : — Dar trebue să hrănesc încă țrei guri. — Da... Gândeşte-te însă ay fi putut citi: Cei treisprezece de Bal- zac. Sau, tot de Dumas: Cei patru- zeci şi cincil Teroarea apei — Mami, întreabă Ionel cu vo= cea plângătoare. urechile fac parte din fata omului, sau sunt aparte? — E şi asta o chestiune!,.. Dar de ce vrei să ştii? i — Pentrucă i-ai spus adineaori bonei să mă spele pe față şi ea a- cum vrea să mă spele şi pe urechi... Copil teribil — Tăticule. trage niţel câinele ăsta de coadă... — De ce? — Vreau să văd dacă muşcă. Hagi Tudose ăpânul îi spune servi erului: iii pentrucă azi esti bolnav, iar eu sunt nevoit să fac drumul pe care trebuia să-l faci tu, o să n calț ghetele tale. Consolare — Nu mai fii trist... Lasă... Se va a i iti tocmai de asta sunt trist. 338 a: me pbrale PE late FABRICILE DE: PIELĂRIE, INCĂLȚĂMINTE, ARTICOLE DE VOIAJ ȘI SPORT, CONFEC- ȚIUNI, CREMĂ, CEARĂ ȘI UNSORI D. MOCIORNITĂ BUCUREŞTI, STRADA APELE MINERALE Nr. 67-75 "DEPOZITE DE VÂNZARE: 5 BUCUREŞTI: Strada Carol, 29, Calea Gri- PR viței 128, Șoseaua Mihai Bravu No. 1 și 12 (Obor) Brașov, Brăila, Buzău, Craiova Constanța, Câmpulung -Mus- cel, Caracal, Galaţi, lași, Plocști Piteşti, Roman, Roşiorii de Vede, Slatina, 'Tecuci, Târ- govişte, elc. i ) PP ALMANAHUL CUVANTUL Nu aruncati de piele, sau sacoşele AA % învechite, Cu nițică îndemânare Ă pu cţi face fel de fel de nimicuri trebuineioase lo- tuşi, care le aveţi la îndemână pen- tru vânzările de caritate organizate obisnuit înaintea sărbătorilor. In acest chip vă mai faceţi de lucru, pe vremea rea, — migălind la masă în dreplul geamului — şi uitaţi de necazuri, X% Bucata de piele odată descusulă o puneţi o noapte între două cârpe umede, A doua zi este ca nouă şi destul de moale ca să fie bună de lucrat, Faceţi: pungulițle truse mititele de buzunar, porte- ochelari, înveliloare de cărți. Imbrăcaţi nas- tari, de lemn cu care împodobiţi băinw'ele de băeţi, palioanele ȘI hainele de casă, Doamnelor care nu vreau să-și stri- ce părul cu fierul, si şi-l încreţese singure pe suluri de foiţă răsucită, le dau o idee mai bună: Cu piele de mănuşe tăiată în suvițe de un cen- timetru, să îmbrace bucăţi de sârmă subțire (lelon) împreunând mu- chule cu tn unei petrecut. Părul s'râns în felul acesta, se ondulează mai bine. * Nu vă puteţi închipui ce multe flecuștețe se pot face, lucrând doua “trei ore pe zi. Intre noi, vindem, cumpărăm și din sumele câştigale putem lua o pereche de ghete unui copil sărman, 0 căciulă, mănuși groase; nnmai să încercaţi, să ve- deți ce drăguţ merge acest negoţ al inimilor bune. Covoarele de plug le puteți foarte bine curăța, făcând întrun lighean o soluţie de apă călduță cu o lingu- ră două de amoniac Depinde de mă- rimea covorului. II înt.ndeţi pe jos sau pe o masă. Faceţi un tam- pon cu o cârpă moale, muiaţi-l în soluţie, stoarceţi şi ştergeţi cu el co- vorul. Dacă apa e murdăreşte tare, o premeniţi. După ce s'a curățat îl ştergeţi cu o cârpă“ uscată, SEATURI niciodată o bucată = Ată metodă: După ce ați scutura şi periat covorul, îl întindeți si 1 frecaţi cu 0 perie mai moale, mu aă intr'o soluţie de apă şi fiere de bou socotind o jumătate fiere de Hou proaspălă la zece litri apă de ploaie că duţă, Frecând se face peste covor ur s.rat de clăbuci ca acela de săpun, si le limpeziţi în trei ape, curate, Inlesniț: apoi uscatul ste. gând vârtos cu cârpe curate Şi Us cale. * Dacă însă covorul nu este prea murdar, faceţi o soluţie ae apă cu oțet, Stergeţi tot cu un tampon Și uscați cu cârpe, Reimprospătarea şi înviorarea culorilor ae tace pe de- plin, * Covorașele albe de blăniţă de miel se curăță cu făină. Mai cu seamă blănițele mici pentru cărueiorrele de copii. se curăță cu fhină de grâu, Puneţi blănița într'o faţă de pernă, împreună cu un Kilogram de făină, S'rângeţi gura feţei de pernă, și scuturați mult, mult, mul, până ce făina absoarbe murdăria, Acest lu- ceru se repetă în cazul dacă nu Sa curățat dela întâia încercare aşa cum. trebue, Perdele de dantelă și tulle, Lăsaţi perdelele câ'eva ore în apă rece primenind-o de câteva ori ca să iasă din ele tot fumul și tot praful, Spălaţi-le în apă călduţă, cu spumă de săpun, şi le limpeziţi în trei ape, una caldă şi două reci, * Ca să pregătiți singure, doam- nelor, vansenua albă de ulei pentru reparațiunile de primăvară, cumpă: ra'i dela o prăvălie de văpsele: 7ă grame praf alb de zinc, 14 grame ulei de in, 7 grame esență de tere- pentină si 4 grame sicativ. Ames- tecaţi întâi praful alb cu uleiul, a- poi esenta de terehentină și la urmă sicativul, Dobândiţi cam o sul grame de văpsea cu care se poate acoperi ici-culo părțile strica!e, Si 4 A1UL E Voioier ie. 340 oi A PEN E: NANU a eee MORCOVUL ERE 34 N EXCELENT MEDICAME NT = CURATIV ŞI PREVENTIV Medicina populară a dat în anumite cazuri rezultale neașteptate. Leacurile care ea le prescrie au la bază, in bună parte, plante pe care știința cer. cetându-le nu odată și le-a însușit, Unul dia aceste medicarente univer. sale, — mai puţin cunoscut în țara noastră, — curaliv și preventiv în ace- laș timp e rădăcina de morcov. Aceasta e una din plantele cele mai bogate în vitamina A care e de foarte mare fo- los la creșterea corpului — de unde și numele ce i s'a dat, de vitamina cre. şterii. In acelaş timp constitue una din armele de apărare impotriva infecţiuni- lor microbiene. Dar calită,ile morcovului sunt nenu- mărate. Printre alte lucruri bune are o substanță care-i dă culoarea, carotina, şi care e bogată in vitamina A, cuprin- zând in acelaș timp și vitamina D, anţi- rahitică. Simultan cu carotina care se inmagazinează in ficat, enzemele şi alte substanțe pătrund în stomah şi intestin, ajutând la mis'uire; uleiurile eterice in- tăresc plămânii; sărurile, majoritatea, cu bază de natriu, au influență binefă- cătoare asupra bătăilor regulate ale i- nimii, servind tot odată hrană creieru- lui, Sărurile și vitaminele din morcov merg deadreptul in sânge. Vitamina A, afară de acţiunea arătată, influențează glan- dele interne, făcându-le să secreteze hormonii ce biciuese funcționarea orga- nelor. Morcovul crud e recomandat tuturor persoanelor şi in special copiilor, celor în vârstă şi celor cu constituţii. slabe, Serveşte nu nuinai ca întăritor ci și ca medicament. Amestecat cu usuroi e eficace impotriva viermilor. intestinali. Consumat, de copii înlătură urmările ra- chitismului, Zeama de morcov întărește, frigurile şi e antiseptică. Bronşita se ameliorează și vindecă cu zeamă de morco” în care s'a pus de lămâie sau puţină miere. înlătură Un păhărel ori două de zeamă de Morcov, pe zi, măreşte cantii lapte a lăuzelor, e a „Mâncaţi morcovi cruzi, spălându-i de pământ cu apă, fără a-l curăţi cu cu- țilul — căi altfel înlăturați vitamina, SA pielița exterioară. Mestecaţi-i inde- ung, după ce eventual l-aţi trecut in= tr'o răzătoare. , a Informativ Un gazetar, în timp cemşi scria ar- ticolul îi spuneajunui cunoscut: — Iartă-mă că. lucrez ascultân- du-te; dar am oroare să-mi pierd timpul. Sinceritate Talleyrand spunea; i — Sunt greșeli pe care le scuz și pasiuni pe care le iert; sunt pasiu- nile şi greşelile mele. Slavon Dintrun roman cu subiect pols- nez: PA şi Contesa Wanda Barnov ska „Ş căzu la pământ fulgerător şi muri. ima ei suflare a fost: ir ri Ivan Konzyezukrookuspo- powskemsky. Tactici __ Vrei să mănânci astăzi cu mine? = să nu, cu plăcere! 4 — Ti Atunci du-te (ape DA spune-i nevestei tale să pună un ta câm în plus. Ali Aa A UL C.F.R. A FOST IN ANII ă 1 LA INĂLȚIMEA OBLIGA 3140 BLIGAȚIILOR ŞI A SACRFICIILOR IMPUSE DE ÎMPREJURĂRI a : orei 4 : L in cauza eveni fost piei ga intreaga ţară, dar în special opere = i externe, au rate, care a irebuit să facă faţă unor transporturi ea căile noastre fe- la e a 5 a) personalul C. F. R. cât și mateziaie “pai punând £ ate Romă i. x - 3 i N pozele atacat omâne le-au revenit sarcina de a inger A mea porturi masive, care au variat ca direcţie si „aţă unor trans- situaţiei internaţionale. Y pă conjunctura Cu toate dificultăţile unei asemene tuturor nevoilor, graţie priceperii şi personalului său. BOMBOANE ENGLEZEȘTI intensitate du a situaţiuni. C. F. R. a făcuţ faţă Muncii organizate şi permanente a FUREURI lui transporturilor datorită schim- ; > : R. un supra efort impresi a din punct de vedere al priceperii cât şi din punct de docil aa ro tului naţional pentru asigurarea mijloacelor de evacuare Citate d gia împrejurărilor. Te Cu toate acestea, C.F. R. a putut face față sa : : a a e tă ță — ținând seamă situa- Pa ma, care a trecut ţara — tuturor cerinţelor ele mer ie re? z x i tămi: a tari ipitoani gi mrgenie, Ja reușita executării programelor de transpor- i Evident că — intro asemenea situaţie — oatele statistice compara- tive arată o scădere a circulaţiei Yagoanelor încărcate, călători şi marfă, deoarece prin pierderea unor linii ferate şi de material rulant, traficul de înapoiere a vagoanelor goale a redus capacitatea normală de transpurt efectiv a liniilor rămase pe teritoriul ţării. Acestor considerente se datoreşte faptul că transporturile de aprovi- zionare în anul 1940 au întârziat. i Calea ferată a fost obligată in anii 1939 şi 1940 să facă față unor obli- gaţii superioare de Stat pe care le-a satisfăcut în întregime, intrecând toate aşteptările specialiştilor. ca : Paralel cu transporturile masive efectuate în anii 1939 şi 1940, C.F. R. a lucrat intens şi pentru refacerea liniilor existente, construina în pius linii noui şi dublând pe unele din cele vechi, acolo unde traficul a impus a-. ceasta. 14 E 4 Astfel, în anul 1939 sau dat în iploa eee ui durut Teigp Anei i linia Coșna-Ilva Mică (rămasă in teritoriul cedat Ungariei), lini - “ruşi transformată în linie normală, linia Babadag-Tulcea şi linia pri SyIva-Mangalia. iar în anul 1940 Maia dublă Câmpina-Braşov, linia Moisei- Telciu (îngustă, cedată Ungariei).- i: da PE TIRAL2 ă zi de ee lucrează la „BLA 2657 liniei Deva-Brad-Livăz bești și la dublarea liniei Flare pd FR. în mtimii ani, atât în Bine Doho-anerițivra (e MIRA 0 e îs Aia cu trasevaccidentat şi nume- ceiace priveşte construirea de noui. ce priveşte reinoirea parcului de ma- roase lucrări de artă — cât şi în celace p i ă ţi îă- ae pri e apar şi mai mari dacă ţinem seama că ele au fost cute într'o perioadă de trafic bare, saune ; Toate realizările până în prezent, a zi și în ceiace priveşte construcțiile de noui one u „cu aie pir e să privim cu încredere spre VUlor, ice pă me, togreaiiăr e țarii” îşi va face pe deplin datoria în orice o chezăşie că ;; tu ră inipre urări. până la sacrificiu. DRAGEURI GELEURI CARAMELE ) FRUTTI | DESERTE DE CIOCOLATĂ ARTICOLE PISCHINGER ransporturi efec 'ua!e, cat Magazinul D. Taloanele cu mărfuri A j i fi Inainte de /aceți cumpărătu MAGAZIN DE INCREDERE UNDE GASIŢI GALERIES LAFAYETTE] UNICUL MAGAZIN OZCIDENTAL DIN ŢARA TOT CE VA TREEUg MĂRFURI DE PRIMA CALITATE “cu PREŢURI EFTINE şi FIXE i ei ame Map al a a In cele peste 70 da raioane găsiţi tot ce vă necesită Dela Confectiuni la Biănuri, dela, Bijute ii la rile D-v vizitaţi raioanele magaziny nostru în Palatul SCCEC & Co.,S A.R. luj Parfumuri, Art. de toale i ; f tă, dela Ga'anteri fină bărbătească la Arlicole de sp: île Covoare şi Linoleum cela Lingerie de cat ş şi Clănd ri, toate poa perioare, a ratinamentului şi Galeries Lafayett e și-a aprovizionat din peniru actualul sozon. la Lenajuri şi Mătăs.ri, ! Prosoape, la Pânzărie rtă pece!ea calită'ii su- a bunului gust. BE DuvANIUL = Câţi agricultori sunt în lume 63 la sută din populaţia în= treg globul pământului, sa El câ ştigă existența muncind, o formea- ză agricultorii. Acest procent de a- picultori era şi mai mare acum o sută de ani, când se ridica la cifra de 82. Industria a furat şi continuă să fure pe muncitorii pământului mai mult decât, meşteșugurile. De când datează maânuşile Existau deja în timpul lui Omer. Păstorul Lae't, pentru a-şi proteja mâinile la lucrările de grădinărie, îmbrăca mănuși. Vechii romani se foloseau şi ei de mănuşi. In evul-mediu mulţi dintre predicatori vorbeau împotriva mă- nuşilor, ceeace nu împiedica să se continue portul lor. In secolele trecute se făceau mă- nuşi din catifea, din tafta, mătase, blană de luiru şi alle piei prețioase. In sec. XVI se împodobeau cu pie- tre preţioase. Un ceas cu 17 motoare E ceasul astronomic al catedralei din Beauvais, — Franţa, — înalt de 12 m., larg de 5.12, format din 90.000 de piese, dintre cari 52 pentru câ” drane şi 17 motoare cari îl fac să funcționeze. Aceste motoare sunt puse în acţiune de greutăţi de peste 100 kgr. ce se înlore odală la opl zi- le. Unul din motoare _poate func- ționa însă 100 de ani fără ca să fie întors: e cel care lucrează odată pe an doar, pentru a schimba data săr- bătorilor mobile. Milioane în gunoi Cei ce au cetit minunatul roman al lui Blasco Ibanez: „La Ioarda au putut vedea cum familii intregi, de generaţii irăiesc de pe urma EX ploatării gunoaielor. ÎL ———— DE IDE TOATE...] 34 == Războiul actua] ; oficializaţ te tip Say tre țările. care au doit in valoare a, gunoaie gti bi, au fost uimitoare x da Aaaa lună, statistica arată it 137.850.000 kgr. de gunoi au Ss i, racuperaiai 51.830.000 kgr. de hârtie; 10.060.000 kg. de cărpe, 6 mi- e) 300.000 kgr, de oase; 380.000 tin da fier; 2.83.000 kgr> de cutii: au kgr. de materiale diferite; 9.090.000 kgr. de sticlă şi 950.000 ke. de alte materiale printre care se gă- sesc şi metale şi pietre preţioase “in afară de toate aceste materii şi ma- teriale au fost recuperate îngie- diente din care se pot face îngrăşe- minte pentru pământul mai puţin rodnie decât cernoziomul nostru, „Cum erau preţuite muncile câmpului la romani Romanii ţineau în cea mai înaltă stimă muncile câmpului. Preţuirea lor pentru agricultură era atât de mare încât această trudă a fost so- cotită ca „nobilă, din care pricină slugile erau excluse ca fiind ne- demne. Despre nobleţa muncilor câmpu- lui se găsesc mărturii în mai toţi scriitorii latini. „Nimic nu este mal frumos decât agricultura — scrie Cicero — nimic nu face mai demn pe omul liber”. '0 altă dovadă de deosebită pre- țuire a romanilor pentru agricul- tură îl constituese numeroasele Și fastuoasele serbări în legătură cu evoluţia anului agrar. Ochii care văd noaptea oia ai pisicii de pildă, ei ” antru ce văd și lucesc în în= tunerec? pentrucă relina pisicii, ca şi a hufniţii, e putin diferită fă celorlal'e animale. In fundul glo! A lui. ochiului se află 0 me tmbTagă specială zisă tasselum lucidum, pi: cărei celule răstrâng razele lumi” noase ce cad pe suprafaţa lor: Acea Seneralizaţ, şi loatare. Prin= anizat punerea lor este si Ita- RI DRE i] D40 0 a III Sta înseamnă, meşte lumin că retina, pisicii pri- ALMANAHUL E a a a cai sai ai cal norvegian care a scos ia posta- ătw : a ai sla care 1ă şi a pus-o la poştă. In chipul a- ete mada în pupile,—pentru a spu- cesta scrisoarea a putut sosi la de- ie — mărită. — și desvoltă stinaţie. ozilatea magnetică a privirii sale, care e reflexul unei vec complet, nici un alt poate vedea, afară de pisică, Drumul plin de peri- peţii al unei cărţi poştale O doamnă din Geringswalde (Sa- xonia) de curând a primit o carte postală care, ca să ajungă la desti- nație, a făcut un drum plin de pe- ripeţii. Soţul acestei doamne a fost tri- mis, în Aprilie trecut, cu un avion, împreună cu alți ostaşi, spre nNor- dul Norvegiei. In timpul călătoriei soldatul a scris o carte postală so- ției sale, a pus-o apoi într'o sticlă Și i-a dat drumul în Mare. Acest lucru sa întâmplat la 15 Aprilie 1940. La 13 Septembrie sticla a fost găsită de către un pescar IIFILIOIR! TORI ROMURI, CELE MAI lumini impevceptibilă, nouă. Dar în întune- animal nu FABRICĂ DE ROM JE ROM ȘI LICHEORURI S. A. LICHEORURI S. A. ARAD, BUL. REGELE FERDINAND 33 LICHEORURI, | Calul rămâne încă un minunat mijloe de tracţiune Firesc ar fi să ne închipuim că inlocuirea calului prin autovehicule este aproape un fapt împlinit. O statiațioă de dată recentă ne arată însă că numărul total al cailor din lumea întreagă atinge cifra de 80 milioane. Nici generaţia noastră, nici cea următoare nu vor asista, deci la preconizata dispariţie a ca- lului, cu atâ. mal mult cu cât în diferite ramuri ale agricullurii mai sunt încă munci în care calul aduce ma! mari servicii decât motorul. Pe de altă parte nu trebue să uităm că, arma cavaleriei a revenit — du- pă nenumăratele experienţe făcute cu prilejul acestui război — în cen- trul preocupărilor marilor strategi de astăzi. CONIACURI FINE DIN TARĂ | CUVANTUL „PANTAMENT“ S.A.R. TIMISOARA INDUSTRIA METALURGICĂ ROMÂNEASCĂ TIMIȘOARA IV. Str. Gelu No. Il Articole strunijite, turnate, forjate presate. Articole metalice pentru construc- ţii şi mobile. Articole din fier, forjate şi presate. —— Adresa fabricei: Telefon 25.47 Adresa depo itului de desfacere : TIMIȘOARA |. B-dul Regele Mihai No.7 Telefon ?0.1| i a i ii Aparate de radio, Frigoritere electrice, Biciclete, motociclete, Candelabre, noptiere, ) Becuri electrice, Materiale electrice de înaltă şi joasă tensiune. Articole de iluminat. Articole de geamanterie etc. etc. EXECUTĂ IREPROŞABIL Materiale de instalaţii electrice, Aparate de măsurat. Articole electrice pentru menaj Articole tehnice, etc. etc. etc, VÂNZĂRI IN RATE Convingeţi-vă singuri, cerând oiertesau vizitând depozitul de desiacere REUNIUNEA PENTRU AJUTORARE TIMIŞOARA (PALATUL BĂNCII DE SCONT) CONT CE. 85296 A CERETI | „amana RR Raman aa aaa” LL] a Ju Str. Cheorghe Lazăr 1 9 a a a | L| 3 TELEF.: 36—83 | | | | L| Ajutoare pentru caz de moarte, căsătorie și de 18-85 ani cu cotizații fixe. Cu şi fără PÂNĂ L toare anuale pl PRO I_] studii dela vârsta FI pizite medicale A LEI 56.666 ătite cca 18.000.000 lei spECTE DD 0 a a DO =— |] 4 ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ._-—— = >= PRO GRESUL MUNCII ROMÂNEŞTI IRM EREU tt fiului Atelier şi magazin românese de încălțăminte PROPRIETARI: N. STĂNESCU şi P. VASILESCU BUCUREȘTI.— STRADA CAROL No. 44.— Telefon 3.0263 PP E E Confecţionează încălțăminte de gata 'și de comandă cu cel mai bun material, forme ireproşabile, având preţuri cari desfid orice concurență Camarazi şi Camarade, VIZITAŢI MAGAZINUL Progresul muncii româneşti = pentru încurajarea industriei şi comerțului românesc 0 E E E E ELE E E E E E E E A LE EI LE A > LE E 3 LE SE 3 E LN E a a a 2 E E E ERE E E E E LE - o n a a e Tr .—..—.—.—.——..—.—.— P—...—_—.—__—_. LN E E E OD e e a III ===> | CARE A SAPTAMANI | p ARE IN FIECARE SAMBĂTĂ E. să 351 ALMANAHUL DIN CUPRINS: Pag PROF. 1, GĂVĂNESCUL: Etica Legionară. 7/3 PROF. C. STOICANES , H a, 73 ARON COTRUȘ: sii aus Oeatitea A şi jertfa Profesorului . . - fi ?, P. P. PANAITESCU: Unitat PR ou PROF. 2RAIAN BRĂILEANU: iijeă Amaria de da aa socială. 5 G. RACOVEANU: Țară fără Mânăstiri . i 97 N. ISTRATE: Noua situație a României în lumina. citrclor. E E 99 G-RAL D. VRĂJITORU: Arta miliară în 1940. . 113 NICOLAE ANDRIEŞ. Mic tratat de gazetărie. ._. mg ep ANDREI C. IONESCU: Viaţa şi moartea vitejească a lui Ion 1. Moţa 129 ING. NICOLAU: Inginerul silvic Gh. Clime, . . 154 ION PROTOPOPESCU: Turismul . ÎN se tr pi ape aaa eta Japonia, Imperiul unei Lumi . , . oii a 7200 20 at DIR E? oa 161 BARBU SLUŞANSCHI: Cultura legionară e SR AN AR ir IE Poe 167 LILIANA PROTOPOPESCU: Timişoara . 171 » PROF. SEXTIL PUȘCARIU: Limba română. pe hărțile. linguistice. 181 ION TURCAN: Vasile Marin 187 Cutremurul în cifre. ai aa alia ac 193 Istoria şi lupta Naţional- Socilismului” ă 3 47197) GEORGE MACRIN: Două luni cu Căpitanul i în fabăra dela. Rarău E 207 LAE LUPU: Trei strofe (versuri) . . A 216 ŞTEFAN IONESCU: Teroarea . POPE aa 217 C, PAPANACE: Căpitanul şi Macedo-Românii . 2 225 LILIANA PROTOPOPESCU: Zâmbru şi argințică. . . . . . 229 Momente din Viața Regelui Mihai pa E Pe Aaa 233 MANOLE STROICI: Poruncile sportului modern - C RD A BE Lis 237 LOLA IONESCU MARITA: Despre dans şi educaţie. . 239 PROF. NICOLAE C. ALBESCU: Miscarea ca fundament al educaţiei AI fizice .. E DR. GH. SARBULESCU: Asigurările "Sociale în "România af 245 DR. AL. POPOVICI şi DR. I. CLAUDIAN: Problema sănătăţii în f Statul Legionar . . 251 Scurtă privire asupra istoriei Mişcării “Fasciste ficat re Ta 297 ION CANTACUZINO: Teatrul românesc în 1940. . . . . . » 263 FIRMILIAN PROTOSINGHELUL: Indictionul legionar . . . » : 269 ST. RICMAN: Cooperaţia şi Mişcarea Legionară PA i Mp eat aa tute 273 ION MÂNZATU: Gânduri muzicale + . . se e e o e e e 281 AL. COSMOVICI: Anul muzical . . i Pe di Mae a 00 NE ea 283 ă VASILE POSTEUCA: Revoluţia permanentă Pra eltei Cap RE ie A ae ga a EA NINA BATALLI: Plastica . 86 18 Ai NR 295 EUGENIU V. HARALAMBIE: Cartea. anului 1940. A a i MARIA VICTORIA JIMENEZ: Spada lui Franco. . E Politica internațională. . : si Ata te at ia RE aa Si sie pie ui etosul 20 AES Se e a e - Fot țiile publicate în acest almanah sunt din ojociua datul at Fănică Anastasescu. BopeR pi ze Decenii 194 rea lor, fără aprobarea prealabilă, este strict interzis „ Tradiţionalul pom di up a Domnului nostru lisus Christos. 0ș Crăci „€hiar împodob,t de [i ; iun este adesea cumpărat și ei ce-l aşteaptă cu înfrigura ba 365 dei zile. cm za i CUVANTUL O... țipărit acest îni ale lunii lui Dechen numai în cuvântului unii mai mul lişcării Legion. stenit deasemeni Ionescu, rneliu lui lonescu GIONARE | 41937 Î. 9); a, PA AL Atun. i țării, au fost construite Taberelor de 7 pă tot cuprinsul Pi a această hartă. întemeetorul lor Muncă, ia schi. Până în anul 1937, păi A duri cata în 2 ral Iu IHbăfa ăi i de slavă al mun duhul Căpitanul 1 5 Mai wi La această dată ital lucru rjre cântă imn ncii și a jertfei, în ntul țării și sufletele țite în această genercasă rr: Mrcării, Scoala mu: iza ci, tm pia diguri, sosele și sedii pentru ierer tii 0 pune da Aaa aplicare n tar ora ără deosebire, frământă isa legionarilor bi