Libertatea-anul-7-nr-61-septembrie-1987

îi: 


 -< _44'P Stremt Apt, IR, Moodide, New York, NY, 11977, USA 
E . )301-7356 17 Anul 7; 6], SEPTEMBRIE, 1987 
i 


„Ziar de opinie, orientare și acțiune 





românească in Exil 











LA RĂ/PÂNTIE De pe/rin 


ÎI Filan VERCA 


Hunt clipe din viață 


are m urmă one până 
la ultima sunare, 3 


91 Boptombrle 1939, oa. 
te nocastă clipă, căra ma ngudult atit, că a- 






ta Istorie a Mincării Lima re * Duca a va 
os dinoudro ln Ga rdo de Por, Conmaliu Codrda 












nu qui matii mâme pan Poumaln, cr par sa 

bunei când memoria îmi rătâcoste în Urmă &= mbre, îl est borigine hungaro = allemande si 
ilor, un tremur de rovoltă îmi cuprinde bonă par sin pâre, polonala, Ba Ligue change plust 
Tina, 

Sunt 48 de ani de atinel, La radio uaurogti, 
d vooe tr mia tan muia | oua mur bee Pun, 
tem Bi de Nomâni di Prahova pi am Timplinit n 
9 noooaltate dureros să, Am pedopalt pe avale, 
cu obrul 4 


vomân, Con 










» în mi 


Ea at ee 
Lă 

uslni rea Chpitamulul, Dumitren= 
pei trăia decât pentru pe 1 dure 


când Mipea= rea, 
bănuită de 

E ni pg timp, leglonarii mu fost scoși din 

vege, Conform unul ordin criminal LI e 

merlei, orlelne poante împugea po cra: a 

somaţie Leni", (Mihai Tano: * MII Duimi 















i, ,inmbrument 

es Saua MIL jnitiorena le proitagte pla- 
pan Menara vaze 

Vs folnd presa franco din preajma Iul 21 






scurta dar exemplare sa viată, 4 mu- 










Bewtamnlorie printeo cnro ziarul +10 treacu') N ap MA N 

dn an Tar pă pic re ompliettate în n alai i: pir set e a - Lacie pa 
rr and evenimantal 1 o Antoni nr i 
dă actul imturor vmâicâtoriiee | ee evenima e e taelorasa, Me In Dr lagărul, obaarv un deținut, care ia 


rmand . ma rent în spate, eu un punet ro 
ed rez în a o dual isa Atat semn tra ducea cnd mn rea a 
sit abatiu , 


Mogale pentru a forma rin a acostul deținut, 3 
ul Se E eee de Intre "De a (1 condamna la piere 
r . stai tă 
pp Aată parea. Act A pere dn n ap devreme nau mal ură vu site 

pda d a] ueoera ST pr dn a» tu plotrii, Ina, acoat sem pe der 
rugă eluane sinea și pote apa vom | de Ver, și pe [] SR E dee e 


4 
pent ce tepi dl, 56 fi pe rr RR soldat sau deținut aa 4, să-i ueld, fară „n de 


fostelor partide politice din noa vre 
me, 




























18, ra o pradă lansată în 
inlatru pero = eulva Vreo boreală, , 

E . în Dura acecta cu etnii ue maturi, În disereja silit i ae 
mi! homme "ag alama d Apa erau pi letoni î6 asasini, care 
me Stele dn= dacată, la e retete pri 
pede aud dala Academia Y'ranee Arii „ine d da o altă ideologie “Art patrte 
7 die gre m, seu un pretexte aueleunaue d? 
” rc nu, en mâna terpe, due! | 

ardea importanta, BI 1 miniere sv, 


vuren ecua mrant Cersanit sea prinelimi 


a 
uw 
, tan, (al tei ceea dt, 


dt a dat acd va 1 tame 
tinte st peur 
a ae ua tarii exerntle, 


(ctre în pate 


































IBERTATE 
iN N 0, A N 





Un mare ecou a avut în presa germană “Garda de aver- 
tisment”” din fața ambasadei comuniste dela Bom. Mulţi 
români, veniţi din diferite orașe germane au răspuns la în- 
vitția asociațiilor **A sociaţia Românilor din Republica Fe- 
derală Germania si Berlinul de Vest”, Liga “Anti-Talta”, 
Cercul Cultural ita ” și “Asociația Ortodoxă din 
Nord-Vestul Germaniei”, și sau prezentat cu pancarte si 
1ozinci în fata clădirii ambasadei comuniste. Ziarul din 
Bonn *“Bonner Rundschau” își intitulează reportajul «Rb- 
minii din exil se roagă pentru compatrioții lor”, Reporta- 
jul este însoțit de o fotografie unde se vede preotul Mircea 
Domitriu lângă o cruce și o pancartă pe care stă scris: 
*Brot und Freiheit” — şi Libertate. Ziarul de nuantă 
catolică “Deutsche Tagespost”, îsi intitulează reportajul : 
“Românii din exil cer pâine si libertate pentru țara lor”, 
Toate masinile și locuintele din jurul ambasadei au fost 
“împodobite” cu un manifest în limba română și germană, 
prin care se înfiera situația grea din România şi se ce- 
rea: 

7. Alegeri libere sub control international; 

2. Inlăturarea tratatelor încheiate în timpul războiului , 
si anume cele dela Teheran, Ialta si Postăam, grație că- 
rora mai mult de o sută de milioane de europeni au fost 
transformati în sclavi, iar statele lor în colonii; 

3. Dacă se acordă dreptul la autodeterminare acestor 
popoare, cad dela sine ** ZIDURI și CORTINE de FIER'iar 
“TANCURILE, BOMBELE ATOMICE devin de prisos”, 

In timpul manifestatiei, obloanele dela ferestrele clhdi- 
rii au fost trase. Indivizi suspecți au fotografiat si filmat 
manifestația și au anuntat politia, de patru ori consecutiv, 
ca sunt amenintati de manifestanti. 


 MANIFESTAȚIA DELA BONN ——__ 


Nimeni nu s'a gândit să amenințe, stiind prea bine, că 
nu prin întrebuințare forţei contra persoanelor singurati- 
ce se poate elibera de sub năpasta în care trăieşte popo- 
rul român astăzi, Numai respectarea dreptului și aplica- 
rea lui poate aduce libertate poporului român și îndepen- 
tă României. Aceasta se ponte întâmpla numai în cazul în 
care Statele Unite, Anglia și Franța vor sili Rusia să-si 
respecte obligatiile luate. Singura constatare pe care au 
făcut-o Ronald Margareth Thatcher si Franţois 
Mitterand că prin tratatele dela Ialta Ii s%a făcut o nedrep- 
tate popoarelor est-europene, mu este suficientă Rusia tre- 
buie pusă în situația să respecte tratatele închefate si ga- 
rantate de puterile vestice! 2 

Printre participanți notăm câteva nume: Dr. Melania Bo 
kor, Adam Bagossi, Mircea Ignat, Andrei Makarov, Nico- 
ae Constantinescu, Gheorghe Lazăr si alții. 

La final, în fata Sf. Cruci si între două drapele îndoliate 
părintele Mircea Domitriu însoțit de tenorul Mihai Popes- 
au făcut o rugăciune pentru toți aceia care au murit după 
23 August 1944, uciși, morti în lagăre si închisori, uciși în 
timpul colectivizării sau morți de foame. E 


TOT DESPRE DEMONSTRAȚIA DELA BONN 





Atat înainte cat și dupa demonstrație, postul de radio“E - 
uropa Liberă” a anuntat ascultătorii iar după aceea a difw- 
zat un reportaj, La fel, presa din exil. 

De remarcat un fapt; în ziua demonstrației se putea citi 
în ziarul german “Die Welt”: «Botschafter Dinu, In Rii- 
manien wird niemand erpresst” Ambasadorul Dinu: In 


ATANI să 
Ambasadorul Dinu poate de minţi, dar rea 


ta. La eliberarea de pașapoarte se fac Aj . | 
pă la ele, în cea rai mare parte, activisti a, 
curisti și înalte persoane sus puse din m a = 
În amul 1983, deputatul Fritz Wittrmaru su. 
rele: «NOI ȘTIM CĂ O PARTE DIN CAI. 
pe cap de locuitor) ÎNCASATĂ DELA CEJ ( 


GREZE SE. DEPUNE PE UN CON 

DEPUNE. PE. UN OONTO PARTIC 
CEAUȘESCU LA O BANCA DIN PARIS. (Ex 
bruarie 1983), ză 


„-—..._..„..._.._„....n.n.. 
-.. 













Căzându-mi în mână într'ura din zilele 
trecute mai multe din numerele publicatiei 
“Presa Liberă Română” care apărea la 
Lonăra -si care a fost oficiosul Societăţii 






de răposatul 
fost surpriza să descoper în conținut mai 
multe articole care în loc să arunce lumi- 


rora Consiliul 


sează în activitatea pe care o desfăsoară a pp e 
domniei mist și care de-a lungul deceniilor a știut 
să întrângă încercările comuniste, 


cganism politic în exii. Părerea 
Je este aceee că dată fiind prezența mai 





Nu enumer contribuţiile ] 
darea în exil a unei baricade vii anticomu - 
niste -pentru ca ele sunt prea numeroase si 
în general sunt ştiute de lumea întreagă - 
însă voi semnala numai una, semnificativă; 


jefek=i (e BN c-feleleiili 


„ Fiagstati, ARIZONA, 


erificiu, multă sănătate. 


Perth, AUSTRALIA. 


anticomu - 


nu-l preocupă acest fapt și proba- 
puternic 


cum o înc ei. 
de gindit şi vă face 
cum S*ar Spune 


persoane ce locuim laolaltă , majoritatea 
sositi în America de mai putin de un an de 
zile, după o lungă si disperată asteptare, 
“Libertatea” este un preţios prieten, o a- 
devărată încântare, care ne luminează și 
ne mângâie sufletele chinuite de dorul de 
tara noastră — părăsită numai cu trupul , 
şi de grija apăsătoare pentru ziua de mâi- 
ne, aici pe pământ străin, deși foarte ospl- 
talier. “Libertatea” ne umple sufletele de 
o sfântă speranță, că Dumnezeu ne va ajuta 
să ne întoarcem într'o zi la vatra noastră 
stramosească, liberă, cu toate uneltirile fi- 
ilor satanei, cu toată nepăsarea păcatoasă 
a celor ce ne-au vândut cumplitei robii... 
Vă doresc multă putere de muncă si sa- 


Aurel POPA Şi 





„„„Numărul pe luna August al Libertăţii 
l-am primit și vă mulțumim. Impresionan- 
tă în dramatismul ei, a fost schița publica- 
ță de D-l Niculae Solea referitoare la “ 0- 
mul din Traiskirchen”, în fapt având la 
bază o întâmplare reală după cum se măr- 
turisește; la fel, editorialul ziarului în pri- 
vința actului de trădare dela 23 August"44, 
pacoste pe capul României, care se zâr- Mu 3 
colește în ghearele comunismului bartar 
de mai bine de 43 de ani, cei mai durerosi 
ului Românesc. 





* gedia poporului român. 
Nu-i aceasta oare o formă de genocid si 
lor, 






rațional și intervational,vă îmbrătișez trați 
români din exil, 


Al Dys., Fam. C-tin BALOTĂ 


CAUT SPONSOR ÎN CANADA 
CAUT SFONSOR IN CAN 






Profesie; programator computer 
umoscătoare a Ib. franceze și engleze 
în Austria: 3 Decembrie 1955 


= 
li 
ei 
> 


+a “Scrieţi pe adresa; REPCIUC RODICA, 
otto-Glokelstrasse 24, 2514, Tralsiir- 
chen, AUSTRIA. 

L] 

1 -. 


h--....._—.—._—.—...- 





a 


ie . 


Citiţi și i 







Pentiu a se înlătura oricealte difc:.- 
văţi, rugăm a foloai următoarea (74 


Papucarul 
dine demente, iresponsabile, pentru distru- 


e (un sfert din Bu- 


Li 


i: TATEA 


3 


AUGUST 


PAG, 3 


| LA RĂ/PÂNIIE Pe Pe/rin 


(Urmare din pag. 1 
et ses camarades ayant essay€ de s'enfuir, les jandarmes 
„de Wescorte, les avait abattu”. (“Paris Soir”,Sept. 1939). 
Ş Teroarea deslăntuită cu atâta cruzime, n'a rămas otrea- 
bă internă, ea a fost reluată cu lux de amănunte falsificate 
de către presa înfeudată înternaționalei comuniste,demon- 
strând astfel, dacă mai era necesar, această complicitate 
de interese care s'a abătut peste un popor lipsit de apăra- 


re. 

“11 fut condamne a vingt ans de travaux forces. Ce qui, 
en fit equivalait ă la mort, car dans les nombreux mois, 
au fond de geGlesglacces, il a contracte la phtisie»”, (««Pa- 






ră, să împrăștie durere si sânge, pe tot pământul romă - 
nesc. 

“La Vaslui, camarazii ucisi cu focuri de mitraliere, a- 
poi împușcați în cap, au fost însirati pe marginea şoselei, 
iar copiii de scoală au fost aduși în coloară de mars, cu 
profesorii în frunte, ca să-i vadă. Bieţii copii au leșinat.. 

La Ploești au fost expuse în centrul oraşului trupurile o- 
ribil mutilate ale camarazilor noștri. 

La Târgoviste, un preot cu soţia, spânzurați, la Focșani 
agătati de belciuge de măcelaric”». (Mihai Tase “Miti Dw- 
mitrescu'), 

Si, pentruca numele celor răpusi să fie mereu prezente 


Nutiu Aurel (student) 
Pavelescu Gheorghe (avocat) 
Popa Tiberiu (student) 
Popescu Marin (student) 
Popescu Anton (functionar) 
Prodea Nicalae (munejtor) 
Rădulescu Virgil (ziarist) 
Raicu Constantin (licențiat) 
Stamate Eugen (student) 
Stegărescu Constantin (licentiat) 
Strugariu Nicolae (avocat) 
Susai Vasile (licentiat) 


ris Soir”, Sept. 1939). 



















Teodorescu Gheorghe (sculptor) 





Conditiile în care Corneliu Codreanu a fost tratat în în- — în mintea si cugetul nostru, îmi îngădui să-i pomenesc pe 
chisori, după cum vedem în textul francez, nu urmăreau nume, întru aducere aminte, pentrucă jertfa lor intră în Tiponut Gheorghe (eley) 
altceva, decât moartea lui lentă dar sigură, de tuberculo- patrimoniul nației romfine, pentru veșnicie. Todan Coriolan ( dent) 
ză, contractată în celulele umede și reci. Dar oculta dina- Asasinaţi în pădurea Tâncăbeşti, 29-30 Noembrie 1938: Ungureanu arta entia! 
fara țării, nu era satisfăcută de o moarte “naturală”, ea Ă pie rii piesă, 
cerea sânge și a ordonat uciderea lui. Corneliu Zelea Codreanu Uscat 

Si întă cum povestește asasinul Căpitanului, ma jorul Sâr- Constantinescu Nicolae Vasiliu L. Gh. Galus (ofiter) 

Caranica Ion lancu Vilmos Adam (muncitor) 


bu: *“Am plecat în noaptea aceea dela Bucuresti. Eram în- 
Zanche Petre (funcționar) 






















soții de maiorii de jandarmi Dinulescu și Macoveanu. A- Belimace Doru 
Ia Râmnicul Sărat, maiorii Dinulescu si Macoveanu Bozântan Iosif 

au luat contact cu maiorul de origine evreu, Scarlat R i o - Caratănase Ion Asasinati în lagărul de concentrare Vaslui, la 21 - 22 
seanu, Comandantul Legiunii de jandarmi din Râmnicul S%- Curcă Stefan Septembrie 1939: 
at... Mie mi-a dat pe unul mai voinic, mai înalt. Am afat Pele Ion 
mai târziu, că acesta era Căpitanul, Corneliu Z.Coareanu. State Gr. Ion Antoniu Ion Pasu (avocat) 
i e dreptul pădurii Tâncăbești, maiorul Dinulescu Atanasiu Ion Belgea Ion (avocat) 
a la un moment dat lanterna, stingând-o si aprin- Bogdan Gavrilă Boboc Constantin (avocat) 
zând-o iarăși, de trei ori. Ers momentul executării dar, Vlad Ion Radu Borzea Virgil (ofiter) 
nu stiu de ce, nam executat nici unul... Căpitanul si-a în. Georgescu Ștefan Bujoli Spiru (student 

- Trandafir lon Busuioc Ion (student) 





Calapar Mihai (student) 
Cârdu Valeriu (poet) 
Clime Traian (funcționar) 


tors capul putin către mine si mi-a soptit: Camarade, ă- 
mi voe să le vorbesc camarazilor mei... Dar, în acecasi 


clipă, mai îmainte ca el să-si fi terminat această rugămin- Asasinati în piaţa Elefterie, 1n 71 Septembrie 1939: 








o aaa ae porcaria ra GC eu Comanescu Nicolae (student 
dinți: executarea! La aceasta, janda i m: aaa Ori Dan itieieu osii (stiadtei) 
E Boa iniă nu iai Paraschivescu Gheorghe Dobre Ion Radu (STB-ist) 





Dorin Constantin (student) 
Gârcineanu Victor (avocat) 
Goga Mircea (student) 
Maricari Nicolae (ofiţer) 
Morariu Alex. Bubi (student) 
Motoc Mircea (student) 
Nicolicescu Gheorghe (inginer) 
Popescu Spiru Catudentd) 
Popescu Vasile (student) 







ștreangurile. Ultimul lor cuvânt de rugăciune? de chema-— 

re? de blestem? le-a fost strivit în gâtlej. Când am ajuns 

la Jilava, groapa era făcută». 

Un evreu, Scarlat Roșianu, avea sub pază destinul nea - 
mului românesc și nu și-a desmintit misiunea. 

0 scenă care depășește imaginația unui om normal con- 
stituit. In momentul când trupurile erau descărcate, pen- 
tru a A asvârlite în groapă, unul dintre jandarmii asasini ” 
să descretească atmosfera apăsătoare, lansează o ironie: 


Stănciulescu Marin 
Vasile Ion Jean 
Ionescu Ion 
Moldoveanu Nelu Ion 


Popescu Cezar 
Popescu Traian 


nisoarea din Râmnicul Sărat, ln zi - 22 















A sasinați la 






Zus Radu (student) 
cinic, cu câre a fost executat Căpitanul, a provocat oadân- ceai ai atata ca a A Iesi în 
fiecare judet. Peste 250 pe tot întinsul tării. 


că durere în fara întreagă. Pentru a înnăbuși această du - 
rere, regele ucigas a pornit prigoana cea mare, semănând ta : Ț 
or ge ae nare pi Pat dem, meci, ingineri, rofseri de cea, Breton «ni- 
- Astfel, la 2-3 Decembrie 1938, sunt scosi din celule, versitari, teologi, poeți, scriitori, sculptori, ziariști,ave- 
a n cati, muncitori, functionari, ofiteri, etc. viitorul unui 
neam, elita de mâine. Este unic în analele popoarelor, când 
o clasă conducătoare îsi ucide urmașii, lăsând tara pe 
mâini străine. 
Când comunismul sta instaurat la cârma tării, prima lui 
acțiune a fost distrugerea păturii intelectuale, armata, bi- 
serica, apoi țărănimea. Și drama s"a consumat asa cum a 
programată. 
pri apropie comunismul de această democrație din- 
tre cele două răsboaie, este această nebunie de devastare 
a tuturor valorilor intelectuale. La Pitești, studenții au 
servit de cobai în chinuri inimaginabile și mulți au plătit 
cu viata credinta lor. Pe lista celor răpuși de instrumen - 
tele venale ale comunismului, nici un student, din cei sar- 
titi să piară, n'a scăpat prapadului. Zelul uneltelor a de- 
păsit cruzimea maestrului, avangarda apocaliptică. 
Nu uit moartea tânărului Galescu, din Caransebeș, de 
murmai 19 ani. Jandarmii, pentru a economisi gloantele, L 
au străpuns cu baionetele, Expus în piața publică, pe fata 
lui mutilată se vedeau rănile tăieturilor, umplute cu sânge 
închegat. Copiii de școală, aduși să defileze înaintea aces- 
tor trupuri fără viață, au fost adânc sguduiți de ceeace li 














1939: 












sm dat să vadă. 
Prima crimă împotriva vietii a fost dublată de oaltă cri- 
mă, mai oribilă, aceea de a oferi spectrul aroriiztinerelor 


viăstare. 
Au fost scene de o cruzime paranoică, Cerbu lon, stu- 


neflind găsit pentru executare, l-au luat 
aaa tu Deep ucis în locul lui. Sau asasinarea fiului 


tatal său si l-au 
Pi Cristol Nicolae din Caransebes, în locul tatălui. Băia - 
tul n'avea decât 14 anișori și a fost ucis pe când se juca 
crime au fost comise din ordin telefonic » 
- fără o dovadă scrisă, pen- 
nelegiuire, Un singur prefect » 
(Continuare în pag. 








LIBERTATEA n 


N e. 


din cei 71, n retuzat să execute ordinul, cerând, cel putin, 
mil scris, salvână astfel patru vieti dela pieire. S, 


te azi un neam întreg, obișmiit să plătească, fără a mai ce 
re vreo socoteală 7 Doar Dummezeu se va mai îndura de s- 


O întrebare legitimă : Din cei 70 de de ce ms” — fâta amarnică ispășire! 
nu găsit câțiva să protesteze, chiar de , pentru n-si a 
e “aa s-a Miscarea Legionară a fost prizonită și scoasă înafara 


Aceste păcate, crime împotriva umanitătii, nu le plătes- 


legii pentru “rațiuni de Stat”, justificate de orientarea ei 
îh politica exterră, spre țările anticomuniste: Germania , 







Talia, spre deosebire de orientarea oficială, care prefera 
-si mu era rimic mai logic- apropierea de Anglia si Fran- 
ta. Interesul Angliei, dacă ea a avut vreo influență asupra 
politicii interne românesti, era de a sugera, eventual a 
sustine o acțiune de lichidare a unei fracțiuri a natiunii , 
în cazul nostru, & Mișcării Legiorare- care îhclina spre 
o apropiere de Germania, inamic cu care Anglia era în 





































Atimei, dece l-au ucis pe Corneli 








rațiunii, pentru a plica o politică 
tenti ile Miscării Legionare, ea n 
neavand posibilitatea rrateriaTă si 
statală de a o face? Pentrucă, da 
tut cântări toate posibilitățile car 
sele naționale. 

Dar scopul lor a fost cu totul altul 
Știenți sau inconștienți, sub bagheta V 
icebergului, așternutul bolșevi rul 
Dar, mai înainte, trebuia să doboare 

Acesti “democrati”, după ce au 
man de o calitate exceptională, s”au 
interese străine, care s”au contopi 
tru a culmina cu robirea Neamului 

21-22 Septembrie 1939, iată răs; 
a atâtor dureri. Cei ce au decapitat 
dit ei, oare, la ziua de mâine -ei nefi 
torul acestui popor? Nu! Pentrucă 
itor, în momentul când s'au pus în servic - 
le lor s*au răsfrânt peste un întreg POpOr, ca 
roagă și blesteamă. 

Si dacă cineva ar mai fi tentat să acu 
onară de a fi crescută în “cultul crimei”, 
ceste liste, unde figurează atâția tineri, 

A mânt, Sau să facă un pelerinaj la cimitiru 

E - AI Ă de vor vedea crucile aliniate, sub care *s 
Membrii dicaturii carliste, Dela stânga la dreapta: Al. Vaida Voevod, C-tin Amge-  19F Soma. O rezervă doar. Dacă, între timp, bols 
tolanu, Armand Călinescu, Victor Iamandi, Victor Slăvescu, Mihail Ghelmegeanu , instaurat de 40 de ani, nu le-a scos trupurile și Ic- 

Mitită Constantinescu, Ion Bujolu. E a 

i i, vi rii lor, la apelul ilor 
conict. Insă, de reținut că, interesele Angliei, de asta răspunde mereu, PREZENTI Pertracă ci pâmae 
tă, coincideau cu cele ale Rusiei Sovietice, inamicul de prezenţi în sufletele noastre și vor fi de-a pururea 
moarte al României. ? zenti, pildă vie, în istoria Neamului românesc. 

Interesele vitale ale României erau, de a înlătura peri- 
colul imediat, care ne ameninta viata si deci, a găsi oali- 21 Septembrie 1987, 
poezii il itzi piane aan cazat să aa- pi 

n e N 











































































ASASINAȚI 





PE JUDEŢE ÎN NOAPTEA DE 
21-22-1X-1939 






In zorii zilei de 22 Septembrie 1939 fiecare județ prezenta trecătorilor cadavrele 
a trei legionari, pe care poliția, în plină noapte, i-a ridicat din mijlocul familiilor 
lor, i-a scos în stradă si i-a împuscat, iar trupurile lor au fost lăsate ca lumea să 
le vadă vreme de trei zile. 






JUDETUL 


ARAD: Măduţă Ioan; Bulboacă Tie Lon; Julan Die. 

ARGES : Pielmus lon; Citeanu Vasile; Traian Amzăr, 

BACAU: Condopol Mircea; Mandaste Alexandru; C-tin Antonovici. 

BALȚI: Condratiuc Alexe; Ursache Victor; German loan. 

BIHOR: Cozma Lazăr; Jude Dumitru. 

BOTOȘANI : iftimuţă Vasile; Grigoriu Mihail; Mancos Gheorghe. 

BRAILA : Babătă Teodor; Udrea Ion, 

; Faur loan; Bordeianu Ion; Papacioc Radu; Niclici Nicolae. 
BUZAU; Voinea M. Constantin. ă 
= CALIACRA : Caranica Petre; Popescu M. Gh.; Cavachi Hristu. 

CAMPULUNG : lrimiciuc Valerian; Țăranu Traian; Cozan Luchian. 

CARAȘ: Barzac Lazar; Baleanu Lon; Cerbu lancu. 

CERNAUTI: Pisarciuc Silvestru; Regwald Francisc; Molotiuc Ioa Vasile, 
CETATEA ALBA : Vladku Ion; Paucă V. D.; Cuzogiu Dam. 
CIUC: Duma Iosif; Caranica lon; Mirea A. Die. 
CLUJ: Petre; Eremia Nicolae, 
CONSTANTA : Chivu lon; Chiriazi Constantin; Mocanu Stoica Lon; Secăreanu Ion. 
COVURLUI: Costachel Popa; Croitoru Tudor; Potolea Spiru. - 
DAMBOVITA + Niţescu Petre; Lungu Ion; Gălmeanu Lon. e 
DOLJ : Hozarlescu 


IASI: Dănilă Nicolae; Leonid Miron; Bagdad Elena. 

LA PUSNA ; Diaconescu Vasile; Florescu Sergiu; Palamarciuc Ion. 
MARAMURES : Butnaru Ion; Chirarliţă Dumitru; Belidoan Mircea. 
MEHEDINTI : Gheorghiu Victor; Geacu Hristu Petre; Gheorghievici N. 
MURES: Rusu Jacob; Palotas Francisc; Pădureanu Nicolae. 

MUSCEL : Nerasan Ion; Stancu Ion. 

NASAUD : Tonea Simion; Girigan Cornel; Tolan Alexandru. 

NEAMT: Malinici Nicolae; Avădanei Vasile; Vasile Puiu. 

OLT; Găman Nicolae; Mânzu Dumitru; Preda Gheorghe. 

ORHEI: Zălupcescu Grigore; Mocanu Andrei; Răilneanu Naum. 

PRAHOVA ; Cojocaru Alexandru; Filip Dumitru. 

PUTNA : State Vasile; Voinea Nicolae; Marin Petre. 

ROMAN; Creangă Vasile. 

ROMANATI; Niculescu Gheorghe; Oprovici Horia. 

SALAJ; Burcaș Augustin, 

SATU MARE ; Bozântan Victor, 7 tari 
SEVERIN-LUGOI ; Galescu Nicolae; Ghinda Gheorghe; Sârbu Damaschin; Matici Y 
SOROCA : Levizchi Ștefan; Știuca Boris; Criclivoi Azare, 

SUCEAVA: Răuț Ion; Gemeniuc Ion; Jitru Spiridon. 





















= N.Ilie; Poenaru Tie; Ștetanache 1. on, 'TARNAVA MICA : Barză Gheorghe; Prus Iocan; Codrea Nicolae. 
DOROHOI : Surugiu Gheorghe; Barbu Gheorghe; Honceru Lon. TECUCI: Căsăneanu Gheorghe; Teodorescu Spirache; Baciu Vasile, 
DUROSTOR ; Nastu Nicolae Cola; Costică; Memu Nisa. TELEORMAN ; Abagiu Dumitru; Cristea Aristotel; Toader Dumitru. 
FALCIU: Codreanu lon; Nicolae Emil; Croitoru Vasile, TIGHINA ;Heidenreze Vladimir; Căldare Constantin; Caragancev Ion. 
GORJ: Constantin; Gheorghe; Motomancea Grigore, TIMIS TORONTAL: Udrea Toader; Dragomir Gheorghe; Cocoră Alexandru. 


TREI SCAUNE : Lascăr Gheorghe; Vrânceanu Gheorghe; Caranica Enache. 
"TURDA : Cucerzan Constantin; Nichita Augustin; Teaciuc Ghiţă Toceanu. 
VALCEA ; Nicolaescu Aurel; Diaconescu Dumitru; Vasilescu Nicolae. 







si nu vreau să mi se atribue intenția- să 

mele pe cineva pentru perioada dinain- 

celui de-al doilea război mondial si pentru 

jetori principali. ş 

ir?o generatie traumatizată care a trăit a- 
ului român. 


avea alt rezultat decât a face românii din 
să din deceptie în deceptie și a-i arunca în- 
m politic care poate avea cele mai fatale 


românesc există două organizații care îsi dis- 
de reprezentare natională : C.N.R. si U.R.L. 


. să unească cele două formații și să le transfor- 
me întrun organism unic sub conducerea celui care a în- 
intuit nenorocitul act dela 23 August 1944, fostul rege Mi- 
ra lor fratricidă, capete înfierbântate din exilul ro- 
miinesc sunt capabile de orice, trecând peste interesul ra- 
tiunii române. Multe discutii care ar fi putut fi tratate cu 
calm si imparțiabilitațe au luat proportii nepermise și de- 
zonorante. 
In această atmosferă de înfierbântare si uitare, s'a cre- 
at impresia de slăbiciune a Miscării Legionare carea fost 
speclată de celelalte grupări ale exilului românesc. 

Ce tari sunt glasurile acestor indivizi când este vorba să 
atace Miscarea Legionară, și ce slabe sunt glasurile ace- 
lorasi indivizi când este vorta să apere România. De ce? 
Le este mai frică de legionari decât de comuniști ? 

Pentru a pune capăt, odată pentru totdeauna, acestor a- 
tacuri mincinoase la adresa Miscării Legionare, voi reda 
și comunistă, din 22 















Partidul Comimist şi Partidul Social-Democrat, prin dele- 
„ gatii lor, împuterniciți pentru Partidele National Liberal si 

National Târânesc de prezidenţii partidelor respective,iar 
pentru partidele Comunist şi Social-Democrat de organele 
lor de conducere, având în vedere situația gravă în care 
se găseste România astăzi, în urma înlăturarii regimului 
politic constituțional-demoeratic si a guvermărilor cu ca- 
racter fascist, au hofării să constitue un Bloc Naţional De- 
mocrat, care să acționeze pentru salvarea tării, având ur- 
mătoarele țeluri: 
„„„Punctul 3, In acest scop: înlăturarea actualului regim 
de dictatură și înlocuirea lui cu un regim constituțio - 
mal democratic, pe baza acordării drepturilor si liber: 





AUGUST 


IRE DA, DAR NU ORICUM ŞI CU ORICINE 


tătilor civice taturor cetătenilor. 


DECLARATIA GUVERNULUI 





Guvernul care se înfățisea ză astăzi rii, format din re- 
prezentanții a patru partide politice: Naţional Liberal,Na- 
tional Tărănesc, Partidul Comunist și Social Democrat, a 
fost însărcinat de care majestatea sa regele Mihai 1 să 
preia conducerea statului, Astăzi dictatura a fost înlătura- 
tă. Poporul reintră în drepturile lui. Regimul politic pe 
care îl vom înfăptui va fi un regim democratic, în care li- 
bertătile publice si drepturile cetățenesti vor fi garantate 
si respectate, 

Guvernul, adresându-se vouă, tuturor cetățenilor țării, 
vă cere să faceţi zid în jurul majestătii sale regelui Mihai 
1 si în spiritul unei desăvârsite uniri si discipline naționa- 
le, să-i daţi tot sprijinul pentru înfăptuirea comandamen- 
telor supreme ale ceasului de față : asigurarea păcii si în- 
staurarea unui regim democratic de largi drepturi si li- 
bertăți publice pentru toti cetățenii tării. 

* România liberă, Nr. 11 din 24 August 1944 


. 
26 August 1944. Postul de radio Moscova, ora 19,30 


Biroul de informaţii al Comisariatului Afacerilor Exter- 
ne al U.R.SS. transmite următoarele, cu privire la Romă 
mia: 

Potrivit unor informatii, germanii încearcă să formeze 
un guvern român, având în truntea sa pe fruntasul legionar 
Horia Sima, 

In ziua de 25 August 1944 ambasadorul român la Ankara, 
domnul Creteanu, potrivit împuternicirilor primite din par- 
tea regelui Mihai 1 şi a primului ministru, general Sână - 
tescu, a vizitat pe ambasadorul U.R.S.S. la Ankara, tov.Vi- 
nogradov, înmânEndu-i o notă prin care guvernul româna- 
duce la cunostinta guvernului U.R.S.S. că regele Mihai 1 
a desărcinat pe maresalul Antonescu din funcțiile sale, si 
a numit în postul de presedinte al Consiliului de Ministri 
pe generalul Sănătescu, 

Această notă subliniază faptul că noul guvermi român for- 
mează o uniune natională alcătuită din blocul democratic, 
reprezentat de ii celor patru partide democrati- 








conduc 


SL tii ia 2 acu ei 


APELUL C,C. AL P.C.R. 

Astăzi, când ofiterii și ostasii nostri luptă cu eroism 
pentru alungarea trupelor germane din tară, Horia Sima s* 
a adresat prin posturile de radio nermtesti complicilor săi 
din tară, îndemnându-i să treacă la asasinate si să spriji- 
ne armatele germane, 

Din umbră, ei amenință si se pregătesc să ucidă pe cei 
mai devotați patrioți; odată cu acestia sunt amenințați re- 
gele, membrii guvernului, si generalii care luptă în frun- 
tea armatei române. 

Comitetul Central al Partidului Comunist din România, 
subliniază pericolul ce-l reprezintă GARDA de FIER. 

Din umbră ei complotează si pregătesc acte de sabotaj în 
aparatul de stat, în fabrici si serviciile de aprovizionare. 

LEGIONARII, membrii GĂRZII de FIER, sunt astăzi prin- 
cipalii dusmani interni, amenințând din spate armata tării 

















Mihoil PÂRLEȚEANU 


guvernul, fortele patriotice si insasi existenta regimului 
democrat. 
NICI O MILĂ PENTRU ACESTI TRĂDĂTORII 
In vederea acestui scop, C.C. al P.C.R. înțelege să întă- 
rească actiunea guvernului prin mobilizarea tuturor Orga- 
rari sale si a area RI e român împotriva pe- 
ricolului intern, GARDA de R, 
Treceţi la luptă fără crutare împotriva legionarilor! 
Alungați din fabrici pe legionari si sprijinitorii Izei 
tru împiedicarea oricărui act de sabotaj. Impiedicați-i să 
se adune, să comploteze, să orei — epilni iei 
mân ce si dobândirea Ii lor 
z EA Lia liberă, Nr. 15 pir August 1944 


Convenţia de armistițiu din 12 Septembrie 1944,a fost 
semnată de următorii : Lucretiu Pătrăscanu, G-ral A Map. 
Dămăceanu, G. Pop si B. Stirbey. 





. 
- . 


A dori prelungirea fără sfârșit a lucrurilor moarte şi 
cârmuirea oamenilor prin îmbălsămare, a da puteri noi 
dogmelor în putrefactie, a reînvia monarhismul (care a 
capitulat în mod rusinos prin persoana fostului rege Mihai 
1), a impune prezentului trecutul, ni se pare straniu. 

Sau găsit totuși teoreticieni şi pentru asemenea teorii . 
Au un procedeu foarte simplu: pun peste trecut o spolală 
pe care o numesc orânduire socială, traditie sfântă, legi 


(2) 


vechi, cinstirea strămosilor, religie, şi merg strigând = 


Luaţi, sunt ale voastre, oameni buni. O practicau preoţii 
romani care trecau cu creta o juncă neagră Și spuneau: e 
an 

In vremuri obisnuite, ca să desfiintezi un anacronisma să 
să-l faci să piară, e de ajuns să-. i pui în fată calendarul. 

Dar, suntem în vremuri neobisnuite. Să luptăm, dar să 
stim să deosebim. Insusirea adevărului este că nu faceni= 
ciodată excese. Asadar, lucrurile trebue luminate Și Cer= 
cetate. Să nu venim cu fleacuri, acolo inde lumină & de a= 

uns. 
Peste zece, două zeci, cincizeci, o sută de ani, SE VOL să 
si publicisti şi istorici care să arate 
în ce parte a fost rai feri și adevărată î 
să le indice drumul ce trebue să-l urmeze. 

Nimeni nu are dreptul să uite că actele comiseînaceas- 
tă perioadă dificilă, vor fi într*o zi examirate de poporul 
român, pentru a fixa responsabilitățile fiecăruia. 

In judecata poporului român, vor afirma greu responsa- 
bilitătile morale ale conducătorilor, care au omis să ex- 
prime printram gest curajos reprobarea unanimă 
colaborarea și predarea României hoardelor fâră de 
nezeu, comuniștilor. 

Părerea mes este că, cel putin afâta timp cât celelalte 
grupări ale exilului românesc se menţin pe actuala linie 
dusmănoasă Miscării Legionare, să punem definitiv capăt 
oricărui contaci cu aceste grupări. Orice slăbiciune a noas— 
tră, îl întărește pe adversar și-l determină la noi acte os- 
te Miscării Legiorare. 

Indulgenta manifestată față de un singur individ, înseam- 
nă indulgență acordată tuturor de aceiași speță. 

Al vostru e trecutul, al nostru e viitorul | 





CITIŢI ŞI 


RĂSPÂNDIȚI 
SCRISUL 


ROMÂNESC 


ÎN EXIL 


li 








Deep Au nb. fete, 
Zn wrhbha vele mate 


celora Daune cau she a 

+ clic, în mule Capu a 

pe? preferau, 1 Auf alabuat- 
a ch davai pa case ma rau Ai 
o cxuimiea , Couture înalt n pb 
Pap canu? muai fie clecât mima . 
A MUAMEMLA. | cec că ai mai 
amulete pm bt SE vaa ua tavhutarha 
atei matca cau muta ti-a sk 
aut sh fa un awmcat din Pda 
A eau ra pliate n pet Ruta 
ca pus vaneaza N Coga bad 
Nu tmvaze Acu fit actmfu! amstat 
me ma Ma a mpa tu a uda 
- îm piane aceihmu clocumu) . 

Pnobhuusa „apte ta” ja “bmpel wi porta 
mola în omhralta am anu? combi 
Gu atomi ettclamafia: amuxate , cti 
Conta fa Ut aa. ok Psi 
UI piata” ele ua frate acbe combata f 


ee 0 dala aufheali au 
aa a za țara Cale 
pretenipae pr miau papat 
ca au jiiat parte te rpanizef 
he PM mm ax oleci ca acfiihlea 
Pauli m te, limbi Cnfatn 








„idei e mt 


iris miei = 





poop a cantam db 
AA punere AZ praz ele 
aid, 


PT Pi ci, 
PSP Sa 





AUGUST 


SORRY MY LORD, 


Sunt câțiva ani buni de când domnul lon Raţiu, a lansat 
splendida ideie a unirii tuturor Românilor liberi, într'im bloc 
comun, creind deci, un organism de sine stățător, o forță Ro- După primirea acestei declara 
mânească unică, în stare să încorporeze în ea elementul Ro- trecut D-l Raţiu nu-l cunoa 
mânesc răspândit pretutindeni, cu toate forțele sale creatoa- relatat e 


re, indiferent de apartenența politică individuală, 
Cel 





lizarea practică a ideii de mai sus. 
D-l Ion Raţiu este o persoană 














cunoscutului post de radio B.B.C. din Anglia. 





speaker al 
« 


„dresate de la pupitrul postului de radio B.B.C. 


vrea decât “binele” țării noastre? 
simțită si în rândul trupelor Romitine, se întelege că și me- 


şi noi cei mai tineri, că trecutul “democratic” al 

tiu are rădăcini destul de îndepărtate, nu este cum 
figură novice, îndrăgostit peste noapte de a- 
re emblemă politică 

ş visul de aur al D-lui Ratiu a fost s- 
mele și au capitulat fără condiții în fata celor ce aveau să 
încerce fâră răgaz de atunci și până în acest moment, să ne 
distrugă ca națiune, când în lume au avut loc evenimente ca- 
re mai de care mai neașteptate, nimeni nu a mai auzit des- 

re o activitate extraordinară a D-lui Rațiu, pe câmpul p 

itic, A rămas fără îndoială, o figură **marcantă”, în viaţa 
politică de culise Londoneză, cu acces la mai toate persona- 
lităţile guvernelor care s'au succedat la conducerea Britani- 
că, și asta nu e puțin lucru, atunci când ai în intenție să-ți 
realizezi o viitoare platformă politică, când singurul tău gând 
este să-ți “ajuţi confratii”, ori «conationalii ajunşi pe dru- 
muri străine” şi mai ales, când gândul tău suprem este eli- 
lperaiea tării, de sub ocupația celor pe care ti i-ai crezut 
“prieteni! | 
Aşadar, după o foarte lungă perioadă de tăcere, ori con- 
tacte subtile pe la unele oficialități Britanice, Domnia sa ie- 
























nea și cu niste posibilități matei 
să călătorească în 


asa reiese din însăși titulatura organizației Dom- 
niei sale, **Uniunea Românilor Liberi”. Nici nu se putea alt- 
fel, pentrucă o figură “elegantă”, de “politician distins”, 
“democrat”, poziţii de pe care Domnia sa abordează ideia , 
nu şi-ar fi permis să împiedice accesul la această mare u- 
niune, nici unui Român onest și gata să pună umărul la rea- 


și personalitate, cunoscută teleagă 
ceva mai bine de către Românii mai vârstnici, care s'au 0- revigo 
cupat neîntrerupt de fenomenul politic iritern al României și 
de pretutindeni, în ultimii cincizeci de ani. Om cuoaleasă 6 
ducație scolară, întreprinzător și mai ales, știind să-și ur- 
mărească tinta cu perseverență, Domnia sa s"a făcut cunos- 
cut, mai ales în străinătate, în perioada când a functionat ca 


le” spun că în perioada războiului, când arma- 
“tele Române se aflau încleștate în lupta de supravietuire a 
“națiunii noastre împotriva colosului bolșevic, Domnia sa di- 
"dea o mână de ajutor inamicului, prin apelurile repetate a- 
prin care ce- țin, vechiul prieten si colabo; i n 

„rea ostașilor Români să depună armele; de ce să mai conti- : regretă Cd. 
nue o luptă îndârjită, împotriva unui popor paşnic și care nu 

Alături de infiltrația comunistă, care începuse a se face 


sajele Domniei sale, aveau un efect demoralizator. Asadar, 


se la suprafată, așa cum am spus mai sus, Cu ocazia înfiin - 









YOU'RE WRONC. 


Ovidiu VASILESc 
































cadrat în Miscarea Legiomari 
Tai este legionar. ȘI deci că a fost 


| 


tii, de 1a avocat 
ste, care însă în par 
„""Casa Verde», (se 








ae pe meleag 
3 si loc să-i explice 
din motive şi motive colaborarea aaa ce i 
merge mai departe, că în atari conditii Domnia sa 
judicia prestigiul politic, că fiecare pot merg 
ferite, fără resentimente, deci să-l facă pe D-l 
că trecutul nu moare niciodată, ci trăie 

rează viitorul, că trebuie să luăm pe umeri 
ce ne apartine, bine sau rău din trecutul fie el că 
pârtat, D-l Raţiu alege forma de executie cea 
Eee UNSA, Nici mai mult nici mai putin, se a 

108 Și scrie o scrisoare, (vedeți copia: c 
prietenului si totodață rr ned să i d 

e redacție la publicația din Tel Aviv, “Revista și 
uită maestrul, să atașeze lângă scrisoare si dex lara 
“pricina, Din spusele D-lui Raţiu, întelegem că a cola 
mai multe ocazii cu D-l Petran. 

Ce doreste de fapt D-1 Raţiu? Nici mai mult nici 





i 
a 


a 


re are misiunea «sfântă» de a corecta tot ce este 
rău (după opinia Dsale) în lume, să ticluiască un art 
“Revista mea” și deși nu l-a cunoscut niciodată pe 
taru, n'a auzit nimic reprobabil despre acesta, ei 
partenența sa la o anumită culoare politică, va fi dea ju 
1 înmormânteze. Vor curge din nou si asupra acest 
celeași valuri de ură nejustificată cu tot ansamblul d. 
vective, așa cum au curs si asupra altora. 

D-l Raţiu îi cere D-lui Petran (vezi copia scrisorii 
virtutea vechii lor colaborari 
ristice care deși 

















poradic nu poate include tre 
multime de cazuri fructuoase, si desigur, uncie mai PL 


fructuoase! 
Nu-l cunosc personal pe Iosif Petran. Sporadic am citi 
câte ceva din comentariile pe care le face în““Revista mea” 
Nu stiu ce vârstă are, ori ce educație scolara. Cât pr 
punctul de vedere de la care pleacă în relatiile cu lumea ? 
conjurătoare, limbajul pe care-l foloseste în viata pub! 
ică, nu am dreptul să fac nici un fel de aprecieri. Su 
dumnealui si-l reprezintă. 
N Pentru ca cititorii să-și dea seama ceva mai bine d 
|. dul în care gândeste D-l Petran si felul în care ab 
“probleme mai vechi sau mai noi, am să-mi permit să- 
tez din câteva numere din publicatia al cărei secreta 
dactie este. i 4 
In numărul 1067, anul XXIII, Oct. 1983, printre altele, 
nia sa spune, citez; ultimul număr al ziarului «Tri 
care apare în Toronto, Canada, sub conducerea DI 
sor Cornelius Dima Drăgan, publică poezii ale izraelia 
Anarei Fischofi, precum si un studiu istoric despre e 
mentele premergătoare loviturii de stat dela 23 augus 
i citatul. 
aeabe să amintesc și să aduc la cunostinta cel 
stiau că fituica “Tricolorul”, la care se referea 
Petran, era o publicație subventionată de Bucur! E 
să semene dezordine și confuzie în rândul exilati o i 
Faptul a fost de notorietate  airaară să CA at 
(Cornelius Dima pmăia e roze ” egulior jocului si 
Bucureştiul să încheie cariers 








194 


lor car 





sită) 










1985, printre altele D- 
ugust 1944 şi spune, citez: “ 
în primul rând sărbătoarea 
române! Aşa dar, rușii și 


:cistica Doi 
te din publicistica 

a sea care gândește. 

pentru mine 








o A i. 


LR AUGUST 



















PAG, 7 





Nu mai cântă bardul pribeag,.. 


Nu mai cântă bardul pribeag 

ȘI nici cucul pe creanga de nuc, 

De când rătăcesc ultat prin străini, 
De-mi plâng amarul si mă usuc, 


Nu mai doinește bardul pribeag, 

Căci cine să-i priceapă alcanul, 

De când a plecat din satul lui 

In lumea cea rea de astăzi -sărmanul- ? 


Atât de duios cânta din Nuer, barul, 

De răsunau munții si lumea întreagă. 
Rătăcind de unul din tară în tară, 

Cu două-trei cronici în traista pribeagă, 


A pornit în lume, când s*a aprins focul, 
Când păgânii ne-au cotropit glia străbună. 
Când ne-au profanat credinta sfântă și legea, 
De poarta răstignită Țară a.spinilor cunună, 












Gem temnițele, reci Şi înfometate, de trați. 
Piâng mamele în rugaciuni la icoane, 

Sau stins bucuriile si pacea în Carpaţi 
Șim mândrele sate, ce mor în prigoane, 


SA 
SECRETAR 
GENERAL 


Ă/ 4 
|icernesevinne i: DORU 
a iditbI 


DAN CERNOVODEANU 





PRE SE DÎNTE 







Trimite-va, Domnul, fulgeri și trăsnet din cer, 
Văr sări de ape și foc peste politruci şi atei. 
Va învia din morminte eroica Gardă de Fier. 
Tara va străluci ca un soare, scăpată de misei. 









/ i 

/ ] 

4 Mi GPU 
ACELEASI £ en 

SpRt BINEL pei 





Brasilia, 23 August 1987, 
D-tru PAULESCU 












A murit azi noapte-un legionar 


A murit azi ncapte-un legionar 
într*o celulă la etajul doi; 

era si el întemnițat ca noi 

si arestat în luna Cireşar. 


A_murit azi ncapte-un legionar 





Ea au Ale RE IP IER 
„n satul bântuit de-un vânt hoinar 
nai a ul dus, în prag, 

cel mai drag, j 
a e aa 


Simion LEFTER 








y9 SORRY... 


» din acel greu și la 
ÎN Pa tim =. amina i era e, 
națională, pusi 


vreau să cred că este numai punctul de vedere ri 
ici Rite rea a iza 


sică ei 





reodată să plece, 
Până la venirea comunismului ecare u 
ei Ș care dorea să trăiască. Eu - 
a mi aaa deea ei 


AUGUST 





cugetă 
getari 


„.—. n nnna. 










+ 


DIN VOLUMUL DE. Cu 
DE APARIŢII "TEMPLU 


L] 

Dacă cugetările sunt simple vor 
hârtie, și cal ce le acrie ic 
ta de toate zilele, atunce! ele nu unt 
cloburi de nticiă, pron Tate în calea A 
tilor, Cugetătorul, un Atentate 






ETÂrI | 
IL UNUI Pic 





NOI ȘI FIINTA 
NAȚIONALĂ 


Neamurile vin pe lume și pleacă, așa ca și Indivizii lor, 
separat, Unele au o trecere scurtă și nefnsomnati pe du 
rata vietuirii lor, altele Insă urme Împartante în spațiu 
și timp, iar altele, din impactul cu înshpi existența Lor, 
din felul în care știu i nula sh atace firul 
lor ce vor urma, din felul în care ele sunt conștiente de 
ethosul lor și mai ales, înțelegând adâncimea mis lunii 
lor pe pământ, rămân nemuritoare, adică, chiar dacă o 
distrugere zică —care așa cum am văzut este posibilă 
se va întâmpla cu ele, neamurile viitoare și vor aduce 
aminte de ele cu-venerație, vor vorbi cu pietate denpre 
exietența lor, le vor foloni ca pildă întru educarea și e- 
levarea națiunilor lor și auta înseamnă ceca ce-am nu 
mit mai sus, că ole vor rfimâine nemuritoare, Adică, nici 
mai mult nici mai puţin, aceste elite ale umanității, non= 
muri care au fost cândva, continuă să trăiască în alte și 
alte popoare, sub nume noi, In felul acesta ar explica 
o continuă existență în istoria omenirii, sau coca ce nu- 
mim altfel, cale veșnică pe o durată limitată de timp,.Do- 
pinde de noi și numai de noi, la ce înălțime no va afla 
neamul din care ne tragem, Depinde de noi si numai de 
noi dacă neamul nostru va Tisa sau nu, încrustat în car- 












nu le aplică 








POEZII DIN 
PRIBEGIE 


Din fluierul de os 


Atel e locul mou; pe vatra mea pustie 

cu cel ce-și cântă dorul din Nulerul de os, 
îmbrățisaţi cu moșii retrași în vesnicie, 
încătugați cu lanțul credinței lui Criston. 















A L] 

Sunt mistici care nu au nimic cor 
Ligia, după cum sunt multi religie, 
au nimic comm cu minticlamul 


























Am Văzut oameni is, Be lubone pu 
Mini, Nişte egolnti, Am văzut Oameni 
lubeue aproapele, Niste virtuoşi, Cf 
Vedea oameni care își iubene vră irma 
pe ei înşişi, voi fi pata să mor 4 


























L] 
Necinstitul va încerca întotdeaun 
Verpgunare să te convingă că adev Ar 
partea sa, Cel cu cugetul curat, te 
tine să descoperi, de partea cui cat 
rul, 


Mei po vatra asta de lacrimă spălată 

şi unde pruneiintareă la sfhiraul vestoiit, 
aici unde nhdejdea de mult a fost uitată, 

cu neamul meu sărmanul, pe cruce răstignit, 








. 

Jorttele, ca și ruga, se închină 

Cei ce fac altfel, strigă în pusti 
» 

Cel ce nu s'a revoltat niclodati 
minciunii, tiraniei sau împotriva prog 
le firi, acela sa născut si va muri 
selnav, Cel ce a gustat din betia revol 
toate șansele să sfârșească În strear 


Li 
Intotdeauna au existat nemulțumiți 
voltați. Deosebirea dintre ci este că 
ce nemultumiţii sunt niste oportunisti, 
voltații sunt niste novatori, 



















Nici e locul meu: pe vatra milenară 

cu doina și cu țara —0 Năcărule sfinti 
să scăpărim amnarul de eremenea luna rh 
si fiecare moarte s*0 botezam în nuntă. 







Spuneam undeva mai sus, că trebue să fim constienți 
de ethosul poporului nos Faptul acesta, “a [i sau nu 
constient” de ethosul neamului nostru, este un act de 
proportii uriaşe, de importanță vitală, pentru existența , 
afirmarea şi mai ales, consolidarea acestuia în verigile 
timpului, căci ethosul nu este altceva, decât particulari= 
tatea Divină, Măcăruia sfântă, care arde și curge prinvk 

nele noastre, separându-ne şi singularizându-ne ca po- 

poare, arătându-ne pod ri de sine stată- 
| toni j d am înfăptuit sau nu, 















Miel e locul meu, cât lumea va fi lume, 

de veghe la cetate și pândă la hotar 

să strig din tulnie jaloa şi foc sh pun pe culme 
y că mi se stinge neamul cu bundă si itar. 















1 e locul meu și-aici va fi să cad, | 
(ep stearpă, de negură bătută, 















“ Ș ami artere 

tre educarea si luminarea noastra ca indivizi, cu scopul 
sfânt de a putea sluji cât mal bine și mai eficient, deci n 
fi cât mai folositori neamului din care ne tragem, pen- 
trucă numai așa vom reusi să-l urcăm la valoarea înăl- 
timii misiunii sale, a 
“ Ethosul este înzestrarea noastră sfântă cu care venim 
pe lume, plămada Dumnezeiască, din care prin muncă si 
perfecționare continuă, prin jertfă și biruință asupra eu- 
lui nostru, se va înălța biruitoare peste ti mp națiunea , 
maica noastră ziditoare de suflete nemuritoare. Atâta 
doar, ethosul, acest mănunchi de însusiri specifice,co se 
varsă ca o aromă sfântă în sângele nostru, este actul cu 
care intrăm în lume și prin el, stăruim mai departe în 
istorie, 
Aceasta deci, trebue să fie calea vietuirii noastre pă- 
mântene în cadrul neamului nostru, Totul, fiecare acțiu- 
ne personală, să fie pusă în slujba neamului, ca respect 
pentru existenta ce ne-a dat-o ca indivizi si pentru posi- 
bilitatoa de a-] servi, serviciu ce trebue să fo singura 
noastră rai de a exista. 

Paptul că unii trăesc în țară, în lcagănul glici pe care 
ne-am măscut, fără să cunoască ce înseamnă desnădej- 
dea depărtarilor de casa strămoșească, ori asa cum es- 
te cazul nostru, al exilaților, obligati să trăim pe melea 

îndepărtate, într*o lume în cea mai marc parte a ei 

noastre Românesti si aspirațiilor noas- 

tre mționale, nu trebue să schimbe în nici un fel natura 

sentimentelor nomstre, ori întelegerea noastră despre ce 

este și înseamră pentru noi, vatra pe care de atâtea ori 
am jucat ș plâns, 

flu al neamului său, chiar de departe, din 


An faţă de Dumne 
trebuu să trăim cu frică, a fost un 


dincios, 































[] 
Dintre toate artele, pictura este cea ca- 
re mă copleșteşte, In fiecare culoare văd o 
pată de pe cugetul meu, 
e 
Stiu să cânte mumai cel ce stiu să se bu- 
cure, după cum numai cei ce au fost desni- 
dă jduiti, au darul să înteleagă muzica 
L] 
Pentru poarta eternității, nu există deci 
0 singură cheie; cugetul, Cel ce va şti să- 
folosească, va avea darul sa descule zârile, 
devenind nemuritor, 
L 
Curios, dar cel mai temut adversar, râ- 
“mâne tot prietenul, EI tie totul despre ti- 
"ne; îti cunoaşte punctele rezi PA 
cele vulnerabile; ca să te distrui, r 
ce decât să vrea, 


Ovidiu VASILESCU 








Sunt beat de tristețe și azi; 

ah cerule| Cerule, cum te mal scalzi 

în valea câderilor mele, 

E drept că suntem lumină stinselor stele? 



























Crugul zilei ostenit se frânge; 

la porțile serii se tângule si plânge, 
Ingerul morţii care=abia asteaptă, 

să-i dau întâlnire pe calea cea dreapti=—, 











Slava=i sfințită cu-o noua triadă; 
ce-a sult în mine, simt că vrea să cadă 
sn lumina lunii urcă pe colină, 
fândurile mele, rupte de lumină, 











Sunt beat de singurătate și azi; 

îmi miroase=a cetină şi-a brazi 

a tâmâle parcă, a cățul de stea, 

Imi miroase Doamne —parc=a țara mea =, 


Ovidiu VASILESCU 


Fondul me 


ARON. COTAUE 


























strtiine 1 propriu și la figurat, cw 
caplesi 
Cotrus; 
ăiseruce, să înalțe un gând pl- Sau împlinit în luna Noembrie 1986, 25: eu mențiunea “Pentru Fondul Arm si, 
pe e plop călare e ani ul dispariția dintre nola celui ce | Bumele contribmabiilor și e A ului 
4 neamurile trec prin 3 fast poti i ipiitortă intial lak-Cenpe vor fi publicate prin intermedi 
. tin ARON COTRUȘ, stins în exil cu dor “bartatea 






| 
| 
i 


i 
E 
| 
i 





pot fi mândri. Au înțeles întotdeauna ce 




















LIBERTATEA 


LA MOARTEA LUI RUDOLF HESS 


Multi se întreată încă ce rost a avut colportarea ştirilor 
în legătură cu moartea lui Rudolf Hess, Initial s*a comuni- 
cat simplu: Rudolf Hess a decedat, ca apol 24 de ore mai 
tarziu să se comunice că defunctul sa sinucis. Și.. sinuei- 
derea, foarte suspectă, Bătrânul în vârstă de 93 de ani s» 


tatea, dau un comunicat prin care accentuează că... Rudolf 
Hess s'a sinucis, 

Familia, avocatul Dr. Seid (apărătorul lui R, Hess în 
procesul dela Nurnberg), istoricul englez David Irving (a- 
utorul lucrării “Rudolf Hest = parlamentar al păcii ca- 
Te a esuat”) și toți oamenii de bună credință, nu cred în 
sinuciderea fostului locţiitor al lui Hitler, 

Se presupune că o mână criminală a fost în joci! Cine? 
Mister! 

Rudolf Hess a deținut și va deține multe secrete] 

In primul rând, deocarndată până în anul 2017, se vor fa- 
ce multe presupuneri. Aterizarea lui Rudolf Hess la 10Mai 
1940 este un fapt sigur. A plecat cu avionul în Anglia pen = 
tru a media pacea, Cu alte cuvinte era sau fusese: un par- 
lamentar pentru pace. Deoarece documentele stau încă sub 
cheie, nu se stie dacă deplasarea lui în Anglia a fost făcută 
cu aprobarea sau contra voinței lui Hitler. Cecace se ştie, 
este faptul că Hitler nu era un dusman al Angliei, din con- 
tră, vola menţinerea imperiului britanic şi nu distrugerea 
lui. De aceea Hitler acceptase multe propuneri engleze.Ba- 
zat pe aceste rcalități, se poate trage concluzia că Rudolf 
Hess a plecat în Anglia cu stiință si voința lui AdoifHitler. 

In al doilea rând, de ce nu "au dat publicității documen - 
tele în legătură cu misiunea lui Rudolf Hess ? Ce secrete 
vor să pastreze? Până la publicarea lor, rămâne o realita- 
te: Rudolf Hess a plecat —fie că î sm încredintat, fie din 
proprie inițiativă — ca să curme războiul, Intro declaratie, 
ficută unul comandant militar a! închisorii dela Berlin — 
Spandau, Rudolf Hess “regretă că misiunea lui de pacea 0 
șuat. In felul acesta multe marne —engicze si germane- n” 
â sau sub bom= 


e”. Conform 
ionar al pă- 








bordurnentel o a, 
dreptului în 










chiar la vârsta de 93 de ani, va putea firul secrete ce se 
tin încă sub cheie, sau care niciodată nu se pot lămuri? 
Guvernul englez a contribuit ca să se formeze în jurul lui 


De fapt guvernele engleze, mai precis oamenii politici en 
glezi sunt complici la multe nedreptăți si crime contra oa 
menilor și statelor din răsăritul Europei. 

A pornit un război ca să apere libertatea si independenta 
Poloniei, iar la terminarea celui de-al doilea război mon. 
dial, Polonia își pierde independenta, iar locuitorii sunt 
transformați în sclavi. 

In timpul celui de-al doilea război mondial, ne îndemna 
pe noi românii să încetăm lupta contra rusilor, să dezer- 
tăm si să strângem informatii militare, ca să le predăm en- 
glezilor, Rezultatul: ne-au vândut pe procente la Moscova , 
iar pe toti aceia care se angajaseră să susțină politica en- 
gleză —colectau informatii militare şi făceau spionaj în fa- 
voarea aliaților- au fost lăsati să fie “măcelăriți de prie- 
tenii englezilor, de sovietici", Neu ridicat nici măcar un 
singur deget când Iuliu Maniu, Ion Mihalache,Gheorghe (Gw- 
ta) Tătărăscu şi alți politicieni români au fost “<lichidați de 
uneltele sovieticilor din România”, Sub ochii îngroziti “ ai 
opiniei publice internaționale, politicienii englezi au livrat 
spre **măcelărire zeci de mii de cetățeni ruși, din armata 
lui Vlasov, care nu voiau comunismul și luptaseră alături 
de trupele germane contra Magelului comunist din Rusia», 
Nici sinuciderile, nici tipetele copiilor și ale femeilor mau 
înduplecat pe politicienii englezi si i-au trimis la moarte pe 
bieții nenorociţi ce crezuseră în « cuvântul și cavalerismul 
politicienilor englezi”! Astăzi îi deplângi! Mai mult, ne 
spun că prin “tratatele dela Ialta si Teheran sa făcut ne- 
dreptate popoarelor din estul Europel””. Dar...popoarele 
trăiesc sub groaza comunistă | 

frică să nu se facă pelerinaj la închisoarea unde Ru-— 
ss a fost deținut pe nedrept, guvernul englez a hofâ- 
din Berlin-Spandau să fie dărîmată. In- 

tot pentru n 













mil 


Rudolf Hess: 1894-1987 








Despre derbedeii culturii și 
„fantezia creatoare“ 


In timp ce dementul de Nero ne distruge 
cu buldozereie adevărata cultură, în timp 
ce Românul dezrmat priveste la co- 
munisti ca la lupii veniți să jupoate în zi- 
i mare cât a mai râmas din biata noastră 
fară, derbedeli culturii de pe malul Dâm- 
bovitei au primit ordin de *“sus” să mai 
scrie o carte tot împotriva... legionarilor . 

De parcă legionarii ar fi de viră pentru 
dezastrul total la care comuniștii au adus 
România de azi. 

De astă dată însă sarcina de pastida că-- 
zut pe capul unui tap împielițat, “poetul 
activist de partii Băckual, cecte Nicolae 
Dragos și prietenul său de palar,un bros- 
cci ră si jalnic de orâcăltor, securis- 
tul “prozator” Mihai Stoian. 

“Alegerea emailat ei 

re, Cine a gustat 
2 erp ezite sare petleiee 
vântură prin ziarele de maculatură ale par- 


neplătite de la restaurantele spe- 
n eră cr derbi ratan când sa 


Primele contractul pentru o carte... 
de 


comandă, 
astfel, susnumitii derbedei a! parti- 
Pepe mare deficit 


CRONICAR 


financiar și la berăria de sub redactia Se- 
colului XX, si la *Mărul de Aur” la zia- 
risti, si la “Calul Bălan”, Mogoşoaia, 

SI atunci Ii sa dat comanda cărții“ Dru 
met în calea lupilor”, (apărută la” Editura 
Eminescu, 1947). 

Intr*un articol mu.nit*“E popeca unui mar- 
tiriu”, apărut în revista “România litera- 
ră” (Joi, 18 lunie, 1987), paranoicul 11te- 
rar lon Dodu Bălan, altă lichea libidinoasă, 
ne şi îidecodea ză» “«țitlul metaforic”, cel 
putin la nivelul a două straturi semantice”, 

Aţi si ghicit poate, este Nico- 
Inc Lorga, ir lupii, cine alții decăt... legi- 
onarii. 


Criticul în “dodle”, vulpoi mal șiret,în- 
cearcă apol să scuze în ma- 
terie a autorilor , cum că numi- 
ta carte nu €,,, 0 simplă ba za= 
tă pe documente riguroase, ci și un rod al 

De Dupte contită 154 el întrio «dadieh?, 
“autorii (cărții) sînt scriitori, nu isto- 

n 

Atunci, boii impreună înjugați 1a o 

Meu dag cn eee ca- 





LA REDACȚIA ZIARULUI 
“LIBERTATEA” 
SE POT GĂSI: 


1. ERA LIBERTATII de Horia SIMA, Vol. I1........ 
2. PENTRU LEGIONARI de Corneliu Z. CODREANU 
3. CIRCULARI SI MANIFESTE de Corneliu Z. CODREANU, 
4, CREZ DE GENERATIE de Vasile MARIN... 
5. SUB STEAGUL LUI CODREANU de Nicu IANCU 
6. CE ESTE COMUNISMUL ? de aria SIMA 
7. TESTAMENTUL LUI ION MOTA „.... 
8. CARTEA PREOTULUI PALAGHITA de Gheorghe COSTEA 
9, CIRCULARI DIN EXIL de Horia SIMA... neneencene aaea 
10, HISTOIRE DU MOUVEMENT LEGIONNAIRE de ii rasă 
11. PENTRU CE AM PIERDUT RAZBOIUL DIN RASA! 
CAZUT IN ROBIA COMUNISTA de Horia SIMA... mansa 
12, CUMINTENIA CEROLA sau DIN SINGURAT, 

UI ANAXANDROS de Ovidiu VUIA... sn 
ra INTOARCEREA DIN INFERN de lon CARJE 
14. CANTECE LEGIONARE... mn n reoaeraoseseeee 
15. CUNOASTEREA SI COMBATEREA COMUNISMULUI 


325 


HARTA ROMANIEI de Lon NICOLAU-DELT, „.$ 3 
fai — —= plus $2 expeditia postală 


IN CURAND; te 
- AREA IN ROMANIA OCUPATA de Filon i 
> EREREU gta pa aut ac A BASB OIUEUL BM AȘIEII CON» 
'TRA RUSIEI SOVIETICE -22 lunie 1941 - 23 August 1944-, editia 
revizuită și adăugită, de Gen. Platon CHIRNOAGA 


Comen: mamele NITA NICOLAE la adresa redactiei 
zile se pot înce pe = ci 
47-15 44th Street, Apt. 1R, Woodaide, Nem York, N.Y, 11377,U, 





LIBERTATEA AUGUST 
' PA 













APELUL 
Bibliotecii Române ./ATUL' din Brazilia 















Directiunea Bibliotecii Romfine =SATUL=, îşi trimite prin zia- 

şi către toți prietenii Patriei noastre, subjugată de tirania co- 
risoare-apel : 

rtă jugul ucigător al robiei sovietice, uitate de lumea pu- 

independență si cultură, au fost su- 


formată, 
sin al Kremlinului, î tară de politruci, tirani și călăi, de robi și col- 
h i, în zidură deportări, închisori, degradare personală si autoexterminări, af și 
crime, 
3, Să credem cu toată ființa noastră, că planurile satanice ale conspirației comuniste mondiale și ura neîmpăcată din inima Ru- 
siei, care a trădat pe Cristos, se vor prăbusi în curând la pământ, sub Lumina biruitoare a Sfintei Cruci. 
4. In aceste împrejurări catastrofale ale omenirii, când sufletului omenese mul mai surâde nici o perspectivă si nici o speranță 
si siguranta individuală au dispărut, când autoritatea publică și credinta religioasă, sunt insulta- 
când sechestrările şi uciderea de oameni, fermei si copii nevinovați, se practică cu cea mai cum- 
din toată istoria lumii, o singură cale de pace, demnitate și împlinire ne-a mai rămas. Este 
dragoste și «propria noastră cenușă, întru realizarea sfintelor idealuri si virtuti cresti- 
ne, care ne țin vii. S p d 
Să-i dim sens și rodnicie existentei noastre vremelnice, măcar în aceste ceasuri finale, frământate de tot felul de crime care 
bântuie sufletul omenirii, și să ne ridicăm în fata acestei cumplite ruini morale din lume, la capătul acestui secol în decadentă 
prin realizări si creații strălucite, întru biruinta dreptății şi libertății tuturor neamurilor de pe pământ. pă 
Să întoarcem spatele urii, invidiei, egoismului, îngâmiării, injustițici, răzbunării, indeferentismului și poftelor de îmbogatire 
personală, și să ne întoarcem, cât mai este timp, la legile iubirii aproapelui, chiar dacă ni se pare că aproapele, e mai gresit de- 
cât noi, Să ne împlinim, cât timp suntem pe pământ, în meditatie, interiorizare, trăire demnă și taptă crestincască, 4 
5, In aceste clipe, vă vestim fraţi români din pribegie, dragi prieteni ai poporului român și frați crestini, că această echipă de 
compatriați din jurul acestei institutii culturale, ne-am pus în gând si ne-am hotărît, încă cu ani în urmă, să nu încetăm munca 
noastră şi orice sacrificii, până când nu vom reuși să înăltăm sub cerul Americii Latine, în capitala Braziliei, o frumoasă casă în 
stil urasc petitia Ririinteca SATUL, care dela înființarea ei, în ziua de 10 Decembrie 1952, în Sao Paulo și până în prezent, n? 
pereți sa de 35 Poti zarte de scumpa noastră Tară în sufe 
a scop nobil si pentru construirea acestui altar de cultură jească, de apărarea și cultivarea limbei, artei, istoriei 
ter. române, care se sufocă otrăvite, între seceră și ciocan, ba acum la poarta sufletului tău, frate român, si frate 
olic, ca să nu ne lași singuri la acest drum greu, pentru înfăptuirea acestei ctitorii românesti, 
i anal românese din viăul nostru, Nu fii indiferent, nuamâna sprijinul tău,des- 
D le 





























































ce zace sub apăsări materialiste, făcându-i să înțeleagă rostul exil Ii m angajat, fără obiective mate- 
riale și interese personale și să constribule cu drag, pentru această strălucită realizare din destțărarea noastră, unde suntem ur- 
măriţi, sabotați și prigoniti de agentii si cozile de topor, ale stăpânilor vitregi și tovarăsilor dela Bucuresti. . - : 

în acest scop si pentru accelerarea colectării contributiilor benevole, au fost distribuite pretutindeni, cărămizile necesare, pe Rugăciune pentru Brâncusi 
centre si persoane de încredere, la institutiile noastre de prestigiu din străinătate, culturale, religioase, edituri, publicații, scri- Li 
itori și personalităti. 

Cine doreşte să facă parte din rândurile ctitorilor pentru CASA BIBLIOTECII ROMÂNE “SATUL”, ne pot serie pe adresa: Bibli- 
oteca Română SATUL, Caixa Postal 07-0907, BRASILIA DF., 70.000, BRASIL, Răspunzator: Prof. Dumitru Paulescu, 

N.B. -Cititorii și prietenii ziarului “LIBERTATEA” sunt rugați să-si trimită contributiile benevole pe adresa Redactiei, 47-15 
| 44 SL 418, Woodside, New York, N.Y. 11377, cu mentiunea: “Pentru Casa Bibliotecii Române SATUL din Brazilia”. 


viile multumiri ale Bibliotecii SATUL. 








Prin inspirație scrie Platon 

se coboară asupra poetului 

darul muzelor executând pe Helicon, 
jocul lui Homer din Cnossos. 

Aceste fecioare, prin dansul lor pur 
mai curat decât crinii, 

sunt Graţiile Primăverii de Botticelli. 
Pentru mine Poezia înseamnă 

o trăire în Absolut, 

reîntoarcerea din timpul vieții 

la ostrovul ascezei albe 

numit Paradisul cel pierdut. 

Prin ea vâd cu ochii mei 

Lumina Damascului, 

îmi servește drept toiag de aur, 

“ înnorind trandafirii grădinii raiului, 
are grijă să nu mă rătăcesc pe drumurile d 






E o cheie ce-mi deschide 

porțile după care stau zăvorâte 

misterele și tainele toate. 

Ea îmi dă perspectiva înaltă a cerului 
Urcușul pe cărările spiritului 

oglindit în el însuși 

asemenea căprioarei legendei 

pe apa izvoarelor din poveste. 

MA îndreaptă spre locul 

unde într*o rotondă sacră, 

se află adunați la sfatul veşniciei, 

statuile gigante ale moşilor noștri, 

Blajinii mitului. 

Pe vatră le arde, foc fără stingere, 

vaza desprinsă de pe umerii gol ai | uceafărului 
pe când se scaldă în noianul mărilor albastre. 
In palmele lor desfăcute ca o Biblie 

se scutură de prea mult mir, 

Aripile păsărilor măiastre. 

Cântecul divinelor, învie pe pământ 

Sunetul venit din adâncuri, al malului: i 
Vraja bourilor, turmele basmului 

oprite în poenele muntelui 

să se închine acolo, cam fața unui altar. 


Pentru mine poezia înseamnă, 


LIBERTATEA 


E ve MR 


La data de 16 Septembrie 1987, activisti ai organizației J,D.0. (Jewish Defense Orga- 
nisation), păziţi de un mare număr de poliţişti, nu demonstrat în fata unei clădiri din As- 
toria, New York, rezidenta românului naturalizat Hans Schmidt, membru al KKK - ului 
(ku Klux Klan), Data marchează deschiderea contruntărilor rasiale în Astoria, o comu- 
nitate omogenă până nu demult, lipsită de orice prejudecăți rasiale, 

Astoria, o enclavă în care diverse grupuri etnice: italiene, grecești, românești, lu - 
goslave, evrelești au conviețuit în pace decade întregi, a cunoscut la 16 Septembrie "27 
cealaltă față a demoerației, dezvăluind pentru un moment realitatea tragică a exacertă= 
rii sentimentelor rasiale în rândul minorităților, precum si un viitor sumbru într*o lu- 
me în care un grup rasial își impune cu forța dominaţia brutalt exclusivistă asupra al- 
tor grupuri etnice, i 

Lupul își schimbă părul, dar năravul ba,.., spune un vechi proverb popular. Ne obis- 
nulsem cu numele de J.D,L. (Jewish Defense League), organizație iudaică considerat 
teroristă, autoare a nenumărate atentate cu bombe soldate cu pierderi de vieți umane 
nevinovate si distrugeri materiale substanțiale, La începutul lunii Septembrie 1987,pre- 
sa americană anunța * sinuciderea” unuia dintre cei doi activisti de frunte ai JDL-ului, 
arestați pentru comiterea unor acte teroriste. Prestigiul JDL-ului obținut prin violență, 
decepție și complecenta last a conaționalilor, a fost puternic zăruncinat în ultima vre 
me. Peste hotare, activitatea criminală a JDL-ului în Palestina ocupată, instigată de fa- 
natismul “injectat” membrilor de către ideologul parlamentar Meir Kahane,a deslăntu- 
i un val de proteste în lumea israclită, Acasă, în America, relațiile cu negrii devenise 
ră şubrede în urma dezvăluirilor senzationale făcute presei de către Miscarea Farakh- 
an. 

Miscarea Farakhan reprezintă un mare segment al populației negroide din America . 
Conlorm conceptiei conducătorului Louis Faraktan, religia |udaică este diabolică și e- 
vreii sunt adevărații autori al creării cauzelor economice locale și mondiale, Pentru L. 
Farakhan și auditoriul său, Hitler a fost un mare om deoarece a reusit să se scuture de 
jugul evreiesc. 

Din punet de vedere istoric, evreimea americană a fost aliata negrilor în lupta pentru 
afirmarea drepturilor civile a populatiei negroide. Argumentul simplu, usor de înțeles: 
“Voi (negri) ați fost sclavi ca si noi (evreli)”. Deci alianța sclavilor contra opresorului 
alb, Similar, în lumea ariană, rolul negrilor a fost suplinit de “clasa muncitoare”,scla 
va opresorului, desigur, tot alb. Ce a însemnat allanța evreimii liberale marxiste (foști 
sclavi) cu “clasa muncitoare”, știm cu toții. Comunismul, rezultanta acestei alianțe, a 
pus călcâiul ei asupra “clasei muncitoare”, punând-o într'o reală situație de sclavie. 

Care va fi rezultatul victoriei “alianței” iudeo-negroide contra opresorului alb, fost 
întrezărit de către Louis Parakhan în mesajul său către negrii din America din 1986, în 
care-l îndemna să retuze “ajutorul” iudaic și să-şi concentreze fortele asupra renaşte 
naţionale a populatiei negroide. 


ate condiții de aproape tal rug 
ram au a FI 















teroriști toate ingredientele necesare organizării în condiții avantajoase a unei demon - 
straţii de protest într'o comunitate predominant altă, în calitate de apărători ai negri- 
lor și a altor minorități naționale contra rasistilor albi. 

In primul rând Hans Schmidt se pretinde membru al KKK-ului, acea organizație se- 
crefă devenită legendară în America, în perceptia populară sinonimă cu arderea de cruci 
şi linsarea negrilor în timp de noapte. Activitate ce, desigur, repugră. 

In al doilea rând, Hans Schmidt este un român naturalizat, si pus pe lista neagră a 
organizaţiilor iudaice; provocat și acuzat de rasism și fascism, el este vulnerabil de- 
portării. 

In al treilea rând, Hans Schmidt nu are condițiile economice necesare rezistentei de 
lungă durată asediului unul asasinat moral și eventual zic. 

Credem că toți acești factori principali, alături de altii, au stat la baza deciziei JDO- 
ului de organizare a demonstrației de protest din 16 Septembrie 1987 în Astoria. 

Dăm mai jos extrase din relatările corespondenţilor noștri din Astoria; 

“După cum ilustrează fotografiile alăturate, tactica JDO-ului s'a desfășurat în două 
etape, In prima fază (vezi foto nr. 1), doi purtători de lozinci anti-Klan sprijiniți din 
spate de doi iudei ortodocși (probabil rabini), își transmit mesajul vocal prin portavo - 
cea animatorului grupului. La întrebarea repetată a acestuia ; ““Vreţi Klantn Astoria?” 
câțiva activisti ai JDO-ului infiitrați în multimea venită ca la circ râspund: “Nu”, ȘI 
circul continuă cu nedeclarată a activistilor JDO-ului ca mulțimea de față 5& 
și unească vocile și forțele în comun contra “rasistului” român Hans Schmidt șia Kla 
nului pe care-l reprezintă, Nu numai că mu se întâmplă aceasta, dar la un moment dat 
un rezident din Astoria (al cârui nume nu-l] putem da din motive lesne de înțeles) -vezi 


Doi ocine: 
ce devenise evident că comunitatea de față nu se va alia cu JDO-ul, sefii a- 
cestuia introduc faza a doua în Do: Din masinile parcate pe străzile alăturate,sunt 
aduși “voluntar”, un grup de 20-30 de negri cd vor deveni pentru următoarele 40 de 
minute sursa vacarmului de insulte și provocări la adresa Klanului și a lui Hi. Schmidt 
E] unei populaţii în majoritate pasivă (vezi foto nr. 3). 
a OR a e o aa datcilr de a reveni periodic să 
7 când Hans Schmidt nu va 0 evacuat din Astoria”. 
Multumim corespondenților noștri pentru relatarea obiectivă a evenimentelor des 
făyurate în Astoria la data de 16 Septembrie 1987. 
Pe unul din afisele împărțite publicului ge aftre 100 se 
putea vedea în colțul din dreaptă, jos, steaua lui David cu pistolul mitralie. dag 
încheind şirul semnelor de întrebare ce dau întrun fel răspunsul întrebării: His 
771... (Pedeapsa lui 777... 








Coneluziile articolului de înță reafirmă încă odată validitatea 
tâtea ori de către revista Libertatea, privind apartenenta romă 
se organizaţii naționale americane; Niei un membru ai Mișcării Legiorare m poate 


celor pitileate de s- 
nilor din exdi la diver- 


deveni membru a! vreunei organizații cu caracter rasial ori care reclarră violer 
armă necesară atingerii scopurilor, ori care propagă |deta As ore i 
vernului local din țara în care iegionarul este rezident, lar dacă pentru legiora ri 
ceasta constituie o corelație “sine qua non” a apartenenței sale la Mişcarea Legiora 
ră, pentru românii nelegionari educarea permanentă privind istorta, modil de acţiune 
si implicatiile politice şi economice ale activităţii tuturor acestor organizații const 
derate teroriste, constituie un deziderat esenţial, Consecințele ce se râstrâng asupra 
tuturor românilor din exil din cauza ignoranței celor ce trătesc în lumira legendei 
create de către aceste organizații și nu văd umbra realei organizatii infiltrate și su- 
pusă jocului de provocare necesar raşiratiilor conspirative internațiorale pe plan lo- 
cal se întreăă, 

Noi nu-l judecăm pe românul naturalizat Hans Schmiat. E] s 
persistă pe ea și plătește pentru aceasta. 
ȘI desigur că nu simpatizăm nici cu acțiunile teroriste și provocatoare ale JDO-u = 
Iul, j 

Scopul nostru constă în educarea permanentă a românilor din exil asupra realei ra 
turi a comunismului, a metodelor de lucru atât pe plan mondial cât și național! cum și 
asupra pericolului de-a se lăsa momiţi de către agenţii ei provocatori. Pentru că, În 
ultimă instanță, comunismul reprezintă tramicul numărul unu al omenirii si noi nu 
trebuie să uităm nici o clipă acest fapt, 


s- 





ingur și-a ales calea, 



























matec, / Adesea pintore privirea de lacrimi înecată / $ 
cu palma tam IA ete din urmă dată / Calivea 
dragă, care plere'm depărtată”. 
i bai idee purtată de femelle aroms 


«j tății aromâne, așa cum Brâncuși Îl are pe ai 
Pic pentru ce) dln nordul Dunării: și Poarta Sărutu 
lui, şi Masa Tăcerii și Coloana fără de sfârsit, cloplite | 

S şi gralul macedo-român, 

îi irtarea de acest colt de paradis o va plânge în po 
ala, inare, sau Desrădăcinare, în ultima, scris | 
1892, 


i descoperim înrudiri cu desţăratul şi sensibilul losi 
Sai “lar când rămas-am singur, înstrăinat departe, / Parta: în 


iuli ln „m'am tot abătut de moarte / În lupta pentru + 

Vi E ea a alui pt eu plati 

și 1 prea de sânge, / Dar mi-am plerdut credința şi-nm Invitat 

a-i Auice ce cere e ate PRR au n nat 

E Ă toare iului] 

> lasă prea! inle aisperăriiirmâue - 
vera 


ul pin 
alei ce 


rul 
omentele, nehotanul albastru, ceru: 


“mal ales marea mâna - 
venit din amurgul mia- 


Dastiel de difcilă întreprindere recurge În mi j- 


ace cât ș lar să ne rememorăm cuvin= 
lo lul L. Blaga când zice că Dumnezeu cu plelcare ca ale 


It se poate de simple, 


istre a umblat peste ape sau, 
tre a făcut minunile, 
ca adaptată corespunde 


"mă / Cea mal minic întrupată / Bunătaterneoronată, /Ca din 
ian mi se năzare / Ochilor mel fermecată, / Legănată *n 
pururi să mă deamlerte / Viața pil- 


bra verde, / De-a 
desfătare; 


La autorul nostru ovenimentele se Inseninează, devin de- 
uritate cerească prin apariţia femel), de fapt" vestală a 
el sau Artemis, sora lui Apolo, în slujba ei a murit și 
Eunu știu 
patimi și păe 


curatul Hipolit, cel Iubit de păcâtonsa Fed, 
“nenoroeul / Ce la porţi de aur bate / Orb de 
le / Şi e doamna acim tot loci 


- Poposim în plină dragoste pastorală, nepământească, a lut 


Daphne și Cloe, basmul sugerează pe conrda versurile, 
țenli Ideale cuprinse în forma eredineica, 
prim, entelehie ariatoelică identică ale | 
a el cetate, 


„ Superta definiție murniană : Doina, lacrima ce cântă! 


ln urmă Yisarea magică ne duce la Făt-Frumos. din 
pe mai pusă, decât ce 


tel al lul Eminescu, incantație de-o vrajă, 


lor hrăniți cu ambrozia și nectarul de la masa zelloi 


când viersul stă s'ombete, / Pe covor Dorin semtinde /Cea 
mal gingașă mtre fete, / Inima de dor cuprinsă, / Tot ascul 
tă pemdelete / ȘI de drag se lasă myinsă / Și-adormită'n val 


de plete, / Sub nalan de foare ninsă | ** 
Tubitelor +'umbre neuitate” 


pean cu adânci vibrații sunetești; 
tru n exemplifica o 


mul Frumuseţii și al Binclul : 


mântului, tot mi-apai 

Ca luna din sodom d e 
Alesel mele scumpe, pământene 

Din sfinte platuri blânde moldovene, 
De care ealeş mia legat pe totdeauna, 
Ea n'a font basmul unel cosânzene, 
Nici frmecul amețitar ca de sirene 
Ce tot exaltă patima şi struna, 

CI darul bun cum mu mi-a fost nlel una, 
În vrere pi tăcere fapta vie, 

Virtute de luntrica trăire, 

De cea mal slură pi-afundă temelie 
Ce nu o elatină din loc furtuna, 

Un sufet, caromaemănat cu mine, 

Unit în cea mal trainică armonii 
Neobosit În truda, ca din stup de albine, 
Slujit-a în sanctuar cotnun de bine, 


Tatălui cltat din Goethe, “E in guter Menach und 
Au, ea un sli nehiră mlpeătoniă Boer Come 


mure, care vimplum schimă şi cuvânt / Păreai 


Dumnei De binecuvântare a vieții 
Sleep mult ea. mie însumi eu./ 
si sunetului mou, / Ping astăzi alngur și* n 

n, 


i lul: Et In Arcadia ego! mottoul alea și d 


Munţii sunt 
Culbul ei de libertate; / ȘI când trece ca seni- 


ră, / Pastorala mea regină, / 'Turme și păduri seehină, / 

Lacuri, şipote, izvoare, / Apa cea mal erlatalină, / Frumu- 

- neje-oglinditoare / Din vâlcele și polene, / ÎI sărută lin pl- 

clorul, / Pe când ca, privind păstorul / Dragostel negămân» 

E ten, / Plânge'n val, din fuler, sfântă / Doina, lacrima ce 
Li di 


e va dedica vareuri ca rise 
pe prescură sfințită, deci pristornice. Surorii Măruşa, un 
Threnos apolinic, pe când lui Carissimae Îl adresează un 
Y taț redă m în întregime pen 
tă implinire murnlană, con fără fisuri, 
asemenea Mălastrei sculptată de Brancusi, prinoa pe alta 


rul meu de atise, / Veghează?m mine, 
PA ii, , strajă de lumină, / 


noagta mes msenină / Și- 
fă-mi candele de Pi-apelndeța 


românul macedonean, ca 


ș adaaga cu, eu mini caa- i. 


ei, mama Grahilor, mi = 


ntinsă a cosmosului și o tinerețe 
Bră bătrânete, asemenea erotior din CAlenpla, imortii 
în odele lui Pindar, 3 a 


Curăţenia şi puritatea sunetească a poetului esto și « 
băștinașului aromân, în uitimă analiză ei practică cel mai 


subti! autohtanis m, prin ei ză suta te vati rinți %- 
Tinţilor săi. . Age tg graf 


“Cântec de apoi 


ar fi un fel de Mai 
al lui George Murnu 


m un singur dor 
u mne a tente, Tu atoteuprinzător, 
/ Când mulate plecnpele- mi vei aromai / ȘI adormit ln să, 
mă vel primi, / Culcă-mă pe abositul călător / Lângă prun- 
dul care plânge din izvor, / Viera de leagăn ea de rralc-alt 
mător, / Unde-i strunga fratelui meu, bun păstor, /! 

freamătă din frunza pururi verde / Ramul trațiar să mă 
dozmlerde, / Tainic să inspic tăeut din negrul lut; / Scare= 
le bujor de-altar să wma! sărut / ȘI din nou durut de drag să 
mămfior / Să mmă'atorm eu tot ce fusem în trecut”, 

Doscântecul reprezintă contopirea vi păstorulul 
mioritie cu matura sfântă din jurul său amurgul se 
rii, lotru din senin, / Trama deratunerie va destinde /ȘI*m» 
prejur va împânzi și va cuprinde / Văile, ecatișele cu pasul 
Mn / ȘI tot plaiul și tor malul va Ai plin de / Slava mut 
stelelor și-a lumii, / Culmile, răseulmile minunii; / Și» n 
Diserica de aur a tăcerii, / Va Incepem taină darul / ȘI păa- 
torul cântecul durerii / Turmale adunând pirag din pul 
Catri legânănă de drag și fular; / FĂ porunea a pe aripile 
vântului / SĂ dea zvon de buciume pământului, / S& tresar 
și.eu din pat de gheaţă |» 

n aceste versuri se ghicesc gecurile cântecului zis pe 
uler de celnicul trac, înainte de venirea Romanilor, sem 
nifca relntcarcerea Hariară mult impal pe cârarile sânge 
lui, la cluta călcând pre moaru trăbunlar, 

Parcă ne-ar deatita Alința un Eminescu aromân: Dus a= 
fund, înlăerimat ca mai de mult / Să-mi cufund auzul beat , 
să mal ascult / Glas de trate ca un plâns pornit domol, / 
Viersul drag al codrilor, strătuna / Lacrimă ce taină o 
descântă luna, / Tuturor cântărilor fină cununa; / ŞI, de 
vrei apoi, din mila ta mă'mzroapă/ ca să dorm tihnit / pes 
te pământ și apă, / Sulet potolit pe totdeauna | 

Gestul ultim este căt se ponte de simplu, ce parte din- 
tr?un ritual străbun Infășurat cu giulgiul doinei mioritice , 
pentru tranafigura rea eternei inăițări, spre Panteorul vec 
O uosadul luminii, ai sanrelul, al primăverii imaculate, nl 
+ raului crescut din tind”, Tal râtace același univers abso- 
lut de pur, când cu + suet, pamăisinig ea an val, / Mahu 


ş se Temeonduri, vrere 

alt pi mmeetezi asaltul, / De stau în ţa ta uimit. Mi-eşti 
scump ca nimeni altul, / Tu flu bărtat, martir slâvita tus 
marele pi altul 

ta et ture A RI eva bb enunta 
nobila și țara carpato-dunâreană, fara hui Kagăiniceanu, Ni 
cotae Iiceseu, Eminescu sale modele și mi în ce 
1e din urmă avea o nefă! dragoste pentru ro 
man cărrula i este dedicat mametul Mihai Vita mul, Pe lângă 
statula n brona călare a domnului. dnumarii trec orbi de ne 
păsarey pieptul 1 


îi de sgplti! vaaarda ri 

ieri dei ta 
lunel de 

Pc că orimale eleluri se ridică spre tnalturi 

din platul său stră moșeae, În acesta de-al treilea semarbo 

vă şi aemramură Olt ridică 


u 
vor cunda pie alehodată către natala sa V de 


Pato-durârean, și ei, pe pământul strămoșilor 

1oe de cinste încă de Homer în războtul Troadei, din 
Dreptate are Th. Capidan, întărit și de savantul filolog Se. 
ver Pop, poporul român s'a răseut pe teritariul întins de în 
Carzati până ln Marea Egee, deagăi vitregă esta o vi- 
Dă a istoriei și nu a oamenilor, beţii de ei. 

Retrizându-s6 spro munti, aromânii su păstrat cu fideli- 
fate neștirbită tradiţia străbunilor, din cele rai îndegărtate 
timpuri. In prima expediție greacă, a Argorauților, traeti e: 
rau reprezentaţi de cântărețul Orfeu lar la Dion ereu prin. 
Cipalli aliați ai trolenilor. Episodul fiului cailor regela | 
trae Rhesos de către tandiții Vise și Diomede, relamt în 
Cântecul a! secelea ai Niadei, Vergii N Mhdulceste cu un a 
dos mitic: Helen —cel ce împreună cu Andromaca vor În. 
temela în Epir după moartea lui Neoptolemos o nouă Trole. 
le-a prezis grecilor că nu vor ocupa cetatea dacă rmiindri i 
sai ai regelui trac vor ajunge să pască din iarta cîmpie! 
Trotei si să bea din spa Seamandrulul 

Secole de-a rândul lingă poporul gree, de cele mai multa 
ari ca inamie redutabil, tracii au reușit să ve cunoască su 
Netul ca nimeni alții. Aşa se explică marea realizarea lui 
George Muru. A daptând limbajul popular, păstoresc în Tl- 
adh sa, tradusă în românește, dn fapt n tălmăcit act pe 
Homer, dear în vremea Odiseel, Eumachos prietenul rege- 
lui era porcar, lar Laertes tatii, grădinar, deci eroii —rad- 
tiel se aNă mai Lângă păstorii Plndilul de nai, ca trai at 
lor, decât regii și împărații, cunoscuţi de mai târziu. 

George Murnu retace ltinerariul anticai [elada pa ca un 
belen cl cu spiritul tracului de totdeauna. Grseuleonternpo= 
ran lui Pericle, cum ÎI deserie Artstotan, ai când se ridică 
în pori, zideşte acolo tot o estate pământească, se aratăa 0 
antropomorfizant și rațioral, totul se desfășoară pentru ei 
în lumea azmului și pe pământ, Idealul ureușului 
pur ai lui G.Murnu, aparține lui Orteu tracul, urmat apoi de 
învățătura lui Pltaguras din Samca, străină spiritului gre 
dar comună zeilor «aci și prufetulul lor Zamotuia, 

Poezia lui George Murnu este prin exrelență orfeleă și 
pătaigoreică, tracă, tinde către asceză, și prin a la atinge = 
rea divinităuii unde spiritul din om devÎne nemuritere 

Mai coneret, poziţia lui G.Murnu Mţă de cultura greacă e 
cea a lul Orfeu aflat pe corabia Arponauţilor, Când acestia 
sunt ademeniţi de glasul ucese a! slrenelor, serie Apollent= 
nlus din Rhodoa că sotilor Iason rau le-a astupatu rochita 
cu csară pi pe să mu l-a pus să-l Lege de catarg cum a few 
to Ulise, lase l-a rugat, pur și simplu, pe Orteu, să cân= 
te din liră, astfel prin melodia sa a Labutit să întreacă 

ceea a slrenelor, lină mult mai frumoasă, 

Un atare Orfeu modem este George Murmu, poezia lui se 
vaste din tainele și destinele mitelcariei elene, trecuta pi re 
teviate prin sufletul său trac 


mama în urma era vanelate pasta 


Helicon, Parnaa unde le-au mutat 
rele pipera aicea localnieii că sar 11 a 


iii 


3 
CF 


i 
i 


pa 
îi 


i 


Hi 
i 
| 
i 
i 
Ej 





Mai V'msem eu morți si mu mă înspăimânta moart 
Dară una e moartea unui străin ARĂ e tioartea ae 


sanie, Mama bocea si striga în urmă, cât o pieptul, 
iuți, Iiută Dacă te duci la Irimie, să-i spui câtă je- 

nm cerea raza aaa 
“Eu mimal atâta tuziam dela gardul de sârmă,unde am fu- 










Capitolul 2 din manuscrisul BĂIATUL DRUMULUI de 


Vasile  Posteucă 


Dela îngropă ciunea lui mi s*o făcut casa în care erama- 
dunati, și mai strâmtă, Mi se părea că grinzile afumate mă 
apasă pe umeri și mă turtesc, inr sârma dimprejurul ca- 
musca din carne. Și drept că mam mai stat multa- 

dară îminte de-a vă spune cum am ajuns mai departe 
să vă smm cum o murit Iliu, lucru pe care l-am auzit bob 
din gura mamei, Asta mi-i fost dat s*o aud, hăt fân. 


MORMÂNTUL LUI! ILIE 










ne: Are să moară Iiuță, are sa moara!... 

leșiam so alungăm, dar numai ce intram în casă, ea ve- 
nia iară. 
-Cucuveau, cucuveauţ Am să ţi-l iau, am să ţi-l iau... 
=Du-te și ia-ti un moroi din cei care chinuesc, nu coplii 


ȘI so răpezit Catrina de-o deschis ușile vraiste. Și cea 
dela casă și cea dela tindă, ȘI asta mi-l crucea: Am vazut 
cum se trage aerul spre usă ca un vârtej. Ca și cum ar fi 
sburat o pasăre, Aşa o fost. 

Am ridicat trupul inegrit de tot, ca n'o durat multa si s* 
omegrit si cealalta parte, si l-am sealdat. Catrina s*opor- 


Maranda: 
„ " „Multumeseu-ţi Doamne că s'omtors măcar aiesta, că 1- 


rece, de-acuma. Și nici n'am 








o 


e În ata oa A 
măcar să văd cum îi stă 


pară de unăe 33 stiu cu, cumătră, care-s puli dumitale ? 


-Puli mei? Să nu-i cunosti? Îs cei mai frumoși pui de 


sub soare! 


Și uliul j-o mâncat ca pe nişte bieti pui de cioară ce erau. 


ai he replace mai frumosi 


lume. Dară ce-i drept mu-i păcat. Mi-s dragi mie toti 


” copiii. Că eu i-am purtat si i-am alăptat și mi-am mâncat 


viaţa scăldându-i 
seamănă picătură 
cel mai drag. Ponte unde o fost cel 










4 


si legărbndu-i! Si mi-i drag și aiesta,că 
de apă cu Irimie. Dară Niută mi-o fost 
din urmă, ori cine stie 


- im * tu dm furis! o, N 
vru să ți sooaeli sân ca ghemul 
în braţe, numai ce-am văzut că o parte din trup, drept 
jumătate, i se înegreste, ca și cum ar fi fost tort de cânepă 
băgat în crușală, Iară grindarele o prins a pocni de să sfa- 
rame casasi alta nu, 

Eu înlemnită de groază, de-abia am fost barnică să-l duc 
pâră la pat și am ieșit glont, afară, sto strig pe Catrina, câ 
singură mă temeam a sta în casă. 

După ce-o venit Catrim, goală-disprejurafă,cum s"0 scu- 
lat din pat, am încercat nul să-i frecăm trupul înegrit, cu 
aghiasmă si cu miere de albine, încălzită, dară poftește de 
"toarce mortul dela groapă! S*o mai pomenit asta ? 

Cucuvaia cânta mai departe, de-ti asurzia urechile. 
deodată am auzit numai un tipăt lung, apoi fâlfSit de aripă 


i cum TI hutănam cu 
la 






si 





nit spre casă și râu i-o părut că nu mi-o ascultat sfatul. 





fântană so pomenit ițel negru, împleticindwi-se 
printre picioare. 

-Marș cotârlă, strigă ea, 

Dar n'o fost chip. S*o ținut cățelul de ea pânaca 
simtind ea că nu-i a bine, o făcut caleamtoarsă 4 
tat noi, aşa cum ne-omvătat ai noștri din bătrâni, cruce în 
grindar, în cele patru colțuri ale casei şi am afumat toate 
cotloanele cu fămâie, dară tot n'o fost nici de-o hasna. La 
trei zile o murit şi Ștefânica ei. Mare jele și groază o fost 
atuncea în cutul nostru... 

Ca să ogoale lacrimile mamei, mătusa Maranda o spus 
şi ea ca încheiere: 

-Nai, draga mătuşii, ce putem face? Voia lui Dumnezeu, 


$. Pre= 
am cres- 





rai râreiigoeee pre pe sub fereastră şi trei băfii cu ciocul în veşca fereştii. Și 1i deasupra noastră, E] le cârmuiește și le poruncește pe 
miscă-te dacă mai poţi. Ne-o fost luat, parcă, cineva pute- toate, Asa-i preaslăvita și neîndurata Lui vole. Noi putem 
zice ce-o zis lov din Biblic: Domnul o dat, Domnul o luat ; 





EI se uita la mine minteoe ca un ter și ih mângâie ci 
în joc să-l alint eu cu ceva, 
Nu plinge, mamă. fan să mă scol si-ai merge la scoală, 


1ost 
PR pe ee St CNN o Pata ma ee tn 
de durere până n rărunchi. 








me! rile cu mâna, Nam putut bolborosi măcar afâta : D 
"2 -Haci, pasăre blestemată dela casa noastră | Fie numele Domnului binecuvântat! O fost scris să treacă 
n 4 Diută s*o mai răsucit de vreo două ori între perne si pă- mele apara ale și a pei hit 
; Î nă*n clipa mortii atâta o tinut-o: ne-ar fi si car pe i 
a ni Catan ere în mine, sto apucat 71 ceaun Unde-i Leontina? S-mi aducă traista cu es răni Dart a. i-o lam srtțereaia arta ei 
4 i du, | Z ae ă la scoală... frumoasă; ficarea tineretului. lară pe noi ne-o sat şi 
= Ş i AN Aitzâcil dn cel ceea” rd Cati era cu celiuli, duși de săndari, la casa  nelasă să ne tărâim ciolanele și să ne blestemăm zilele ce 
E scie i 4 Formoatei. A aa 1e nai țe, Arc, drmă siktapiă. Adei şi aniutegate 
Ă pe 5 punet la miezul i, o aplecat ochiipestecapşi mort 15 tainele vieții şi ale Ii acesteia. ŞI tu nu mai scurge 
nai ne aberant sr der nt ca ring nad -ara atâta ochii acela. Nu de alia, dară cred eu Într'o părere că 
e Lrierg RE ȘI vai, muză Moran pet ui crea ipoe mi ÎPAeG A ee ela Dr, pacea 
4 Ș acer punea ochiu sro spun fată de burdujul iesta care-mi soarbe vorbele pace. i 
As “ romeo adera o Ma e e Drd, bal sro epun, Bei ce-o avut acest băiat a Pau linişte somn în mormânt, și nici pace și tihnă pe lu 
tri vamâimmrea când sto trecut, dagă ce-o vedea, nu î-i dat parte altuia să vadă într'un veloat deom.. 
de mormânt copii din sat, După ce i-am închis ochii lui Niuţă, am simtit cum um- 
„ Desbul dă din consul acela, mo mai fost om. OPaes- Mo intr înă pete ancă. IAB ca (apoi de ptese 
pata se usca E] sim câteva zile o fost șă- tari vechi scoase din ladă, cum ne, si aus gă- tza căi 
mas numai pielea și cicalanele. Stare cât îs delungi seste vad de ducă, Trecea pe lângă noi cu o răsuflare cal- păzi, iți tă sia ni dpi, : 
a căpătăiai lui și vedeam cum îi dă târcoale moartea, Și 5- AX şi atingea busuiocul din icoane... șE noză flag atâta ve le Dândese cu meat 14 
cehii nu mi se tai svântau de Ne-o fost apucat groaza și mine îmal vedeam capul. Pâ-  DAluda aceea vua, care mi 1-0 deochiat și |-o uscat no- 


„Cine ştie dacă-i dreaptă și asta 77 Admărul adevărat 
fie că ne-o trimis Dumnezeu pe cap, încercare 
nouă, să ne treacă prin chin şi lacrimi, şi să vadă căt de 
tari suntem. CA, drept să-ţi spun, scumpetea măâtușei, în- 
re rea s*o mai făcut lumea dela un răstimp încoace. Numai 
război și gâlceavă pe lumea asta! ŞI scriela Ipistalil că a- 


trebue 


re să se coboare A vizula în lume și de-atâtea role, văzând 
Cel Veșnie, că lumea umblă cu cricea'n mână și cu celine 
curat în sân, are să trimeată setnne cumplite și pârjol mă 
re, de are să ardă pământul de șapte stânjeni în adâncime. 

ŞI eu, multe înțelegeam și multe mu, în acea vreme, dară 
una am înțeles=o mumaidecăt. Că pe Diută au i-oi mai ve- 


sa Finta. Vasile POSTEUCĂ 


ACR 





"Transformarea Satului Israel într'o forță militară do- 
minantă asupra Orlentului Mioelu, constitue unul din țe= 
usile principale declarate ale sloniptilor ce puseneră ba- 
sole noului stat evrolene, FI au înțeles Importanța cantro= 
ului apaţiului nertan din soră pi deci nocenitatea învontră = 
sil forţelor aeriene cu cele mal sofisticate aparate de 
sbor, In anii *50, Pranţa a fost principala sursă de avioa= 
ne pontru Inrac), In 1954, în urma unul acord nocret,P'ran= 
pa ne obiiza să procure Inmelului avioanele Ouragm, Apoi 
Mostre DI și Myntbre IV, 


După răsbolul din 1956 privind Canalul de Suoz,în timp 
ce rusii înzestrau armatele arabe cu noile avioane Mig,ls- 
mmellenii cumpără avioanele Mimge obținând din nou avan- 
în jul aorian, Noile avioane Mirage special construite pon= 
tru teatrul de operații din Nordul Atlanticului, erau În a- 
cca vreme cele mal sofisticate aparate de luptă aeriană din 
lume. araellonii au adus Importante modificări acestor a 
vioane, adaptându-le perteet la condiţiile de luptă din Ork 
entul Mijlociu, construind totodată hanimre speclale pen = 
tru ele, Totul părea să decurtă mata Dică când doontă 
wma valului avut de aremii Mosmad-ului în  afmeorea 





mp ar ate pe 


p tar a- 

supra Inmelului, interzicând transportul a 50 de avioane 
Mirage III deja plătite de Inrael. Dintr'odată, Israelul s*a 
Vă sut lipait de sursa principală de avioane sofisticate ce-i 
puranta superioritatea nertană în Orlentul Mijlociu. Găni - 
rea unei alte surse de aprovizionare cu avioane de alt tip, 
ue roduce după toate eforturile la zero. 
Cabinotul ismellan întrunit de urgență, la decizia de 
procurare a fondurilor necesare construirii unel industrii 
proprii de avioane sofisticate, Entuziasmul inițial se de- 
sum(lă rapid cnd Cabinetul fu informat de specialisti că 
le vor trebui cel putin 10 ani de zile să producă un nou tip 
de avion şi chiar în acel caz nimeni nu va putea garanta că 
în momentul aperațional nu va A ani de zile în urma celor 
americane, franceze ori sovietice, 

Desfacerea avioanelor existente în cele mal mici com - 
ponente și copierea lor era imposibilă deoarece un avion 
de luptă modem este constituit din peste un milion de pârți 
fiecare construite după specificații speciale și testate pen- 
bu toleranțe minimale. 

Copierea unul avian necesita planurile orkginale de con- 
strucție, Concluzia ara evidentă pentru Mossad: Planurile 
de constructie a Mimgv-urilor, trebuiau obținute cu orice 


Me, care construia Mirage-uri proprii după licenţă 
„ Părea 4ă De ținta uaturaib a Mossad-ulul, 
Duţă războiul Canalului de Suez, înainte de publicitatea 
Mculi cazului Ben Baria, Franța onmnizase diverse con- 
fințe pontru posesorii de licenţe precum elvețieni și a- 
lienii, La aceste creea 7 unu parte în calitate de 
parțiali de licenţă (adică cumpărau avionul com- 
erau răspunzători de asamblarea și producerea 
de rezervă), firi ca Iaraelul, Belgia, Africa de 
Libanul și Peru. Delegaţia israeliană era condusă de 
d Dov=s Personal, generalul a fost 
de vohemența cu care reprezentantul fir mei 
“Praţii Solzer”, Altred Fraueninecht, critica 
motorului ATAR=9, produs de către firma 



































"7 
„a 


ă 
: 


forțelor aeriene israeliene în 1947. 
dea “cultivat”, este rugat să 


Me > 3 4 D 


iri 
OPERAȚIA MIRAGE III 


ranjoze o vizită In fabrica do avioane n firme “Solzer” , 
pentru un ofițer israelian, colonelul Shuhan, însărcinat cu 
construcția unei fbrici similare în Israel, Odată vizita a- 
probată de către firma elvețiană, Frauenknecht este invi - 
tat la 1 Aprilie 1968 la Hotelul Ambasador din Zurich, un= 
de-] întâlneste po Al Schwimmor, al “Domnul Bader”*, 
şi pe colonelul Nohmiah Kain, alin olonel Abel, Colo- 
nelul Kain împreună cu Zvi Allon îl cultivanerăi mai înain- 
te po Y'rauenhnecht, în diverne părți ale Zurich-ului, In- 
cluzând districtul prostituţiei pi ntabilineră de mult că 
Fraueninecht, departe de a fi cetățeanul model elvețima- 
vea o țiitoare de care novanta lui știa, 

La una din aceste întâlniri, ! rmuonknecht cedează pi ex- 
te de acord să lucreze pentru Mosnad în achimbul a 200 
000 de dolari, 

Prima verigă a lanţului operațional, F raueninacht pro - 
pune directorului firmei *Solzer”, Dr, Schmidt, un plan 
de econominlre a peste 100,000 franci elvețieni pe an, 
propunând microfilma rea planurilor de construcție a MI- 
ul și incinerarea lor după mierocoplere, economi= 

sI un spațiu important ocupat de voluminoanele 

Intfăimpl te 
















un stadiu îndelungat, a fost aprobată fotocoplerea pe un 
singur mlerofilm a fiecărei pagini, sub supravegherea ser 
vielului de contraspionaj, lar apol tomurile de hârtie afla- 
te în containerele speciale vor fi transportate de câtre 
Frauenknecht la incineratoriul orașului unde vor fi distru- 
se în prezența agenților de contraspionaj, după ce acestia 

vor convinge că fiecare container conține planurile se- 
crete, Pentru siguranta operatiei, Frauenknecht insistă să 
transporte planurile în fiecare Sâmbătă spre incinator,în- 
tr*un van nemarcat condus de vărul său, care lucra în tim- 
pul săptămânii ca șofer la Autoritatea Municipală de Tran- 
sport. 

Intre timp Yarlv găsise cea de a doua verigă a lanțului, 
în persoana lui Hans Strecker, un gorman din Borlinul de 
Răsărit ce se refugiase în Vest i se afla angajat de unan 
de zile la (irma de transport Rotazinger & Co. Datoria lui 
Strecher era de-a asigura transportul vamal dintre Ger = 
mania și celelalte țări, printre care și Elveția, Strecker 
era cunoscut de vameșii elvețieni și germani și avea prac 
tic liberă trecere dintr'o parte în alta. 

Strecker a fost recrutat de către Mossad în maniera cla- 
sică, Un prieten israelian îi imprumuta cu bani ori de câ- 
te ori avea nevole, Când Strecker, curios asupra proveni= 
enței banilor îi puse inevitabila întrebare, acesta îi răs- 
punse că și el ar putea câștiga peste 100.000 de dolari nu- 
mal transportând nişte containere pentru prieteni câteva 
luni peste graniță, Bineînțeles, “peştele mușcă momeala” 
și Strecker fu recrutat în câteva ore. 

Odată întocmit , planul este pus în aplica re,In Nocare Joi 
Frauenlam cht încărca containerele cu planurile deja foto = 
grafiate în vanul său, condus de către vărul său,si lua dru 
mul spre inceneratarul orașului *W intorthur*”, Aproxima 
tiv ln jumătatea drumului, van=ul devia de pe posea,oprin- 
du-se în înța unul garaj închiriat cu luni de e înainte de 
către Pravenimacht. Acolo, containerul cu planurile origi- 
male ale Mirage=lul erau schimbate rapld cu containere i- 











dentice ind diverse alte planuri de la Ohek 
ul Patentelor Federale El din Berna ce se dispensa 
de toate planurile cu o de 50 de ani contra unei 
minute, 

La incinerat, MERG RE oma Dă Maat 
care container de planurilor e 
riginale marcate secret și apol le cu planuri e 


rau arse și o recipisă semnată era înmânată lui Frauenk- 
macht. 


Anttel, peste 15.000 de planuri pentru construcția unei - 
tolor de lucru necesare și peste 150,000 de planuri de con» 
strucție a Mirmge-ulul nu fost scoase și înloculte de câtre 
Fraueninacht în perioada 5 Oct, 1068 și Sept. 1969, Pentru 
planurile pe care compania nu le voia filmate, Frauenkna- 
cht își vizita țiltoarea care lucra la arhiva firmei și-i ce- 
rea planurile pentru inspecție, Apol le înmâna agenților 
Mossad-ulul co împânziseră orasul, care la rândul lor le 
filmau, apol originalul se retntoreca la arhivă, 

1n fiecare Sâmbătă, Pravenkracht si vărul său se opreau 
la garajul închiriat de ei, încărcau containerele cu planu = 
rile originale și se îndreptau apoi spre localitatea Kaiser 
august situată pe Rhin lângă granița elvețiano-germană. 

Fără să se oprească, Frauenimacht și cu vărul lui seîn- 
droptau spre o magazie a firmei elvețiene Intzinger & Co. 
ma ga zile sltată în zona industrială unde nimeni nu lucra 
Sâmbăta, Containerele erau transferate în magazie și cei 
doi se reîntorceau în oraș oprindu-se In restaurantul Hir- 
schen unde elvetienii 1și petreceau Sămbetele, In timp ce 
consumau, Frauenknacht Micea un semn discret unei per- 
ne aflate la o masă retrasă din colţul restaurantilui, 








care nu ern alta decât Hann Strocker. Acesta se îndrepta 
în său 240 spre masa zic, i toate con 


de către vameșii locali, Strocker lua calea Stuttzart-ului. 
Inainte de a ajunge în orap, o scurtă deviere de pe posca îl 
îndrepta spre un mic aeroport local unde planurile erau 
încărcate întrhm avion Cessna sub înregistrare italiană . 
Avionul își lua zborul imediat cu destinația Brindisi,în su- 
dul Italiei. Acolo, un avion al El Al-ului prelua containere 
le pe care le transporta imediat în Israel. Astfel, 24 deo 
re după ieșirea documentelor din “Winterthur”, documen- 
tele se aflau în Israci, examinate de îndată de multimea de 
specialişti angajaţi în această operație, 

In Septembrie 1969, Frauenknacht transportă utimele 
planuri spre magazia firmei Rotzinger & Co, și ca deobi- 
cei, semnalează discret lui Strecker că totul s*a desfișu - 
rat în bune condiții, Strecker se îndreaptă ca de obicei că- 
tre magazie spre a lua documentele și în timp cele încăr- 
ca în Mercedesul său, este interceptat de către proprieta- 
rii firmei Karl şi Hans Rotzinger, care fuseseră alertati 
de câtre un cetățean. Acesta, în timp ce-și plimba cățelul, 
observă un individ (Strecker) care încărca în fiecare Sâm- 
bătă containere din magazia firmei în mașina sa. Intrebat 
asupra activităţii sale, Strecker sare în masină și dispare 
MAsfind în urma sa un container. Cind proprietarii firmei 
au desficut containerul, au remarcat cu surpriză antetul 
“Strict Secret” —Proprietatea Departa mentului Mhitar E 
vetian. Poliţia a fost informată şi o alertă pe întreaga ta- 
ra a fost omisă pentru arestarea cetățeanului Strecker. 
Dar acesta a dispărut (ră urme, probabil asasinat de că- 
tre Mossad. 

Contraspionajului i-au trebuit 72 de ore ca să ajungă la 
Prauenknacht care, deși avizat din timp de dezastrul pe- 
trecut, a preferat să rămână în teritoriul Elveţiei. E1 a 
fost arestat și condamnat În patru ani și jumătate de de- 

june grea în închisoarea din Basle. In Octombrie 1971 
fiind în închisoare, Frauenknacht citeşte o notigă n ziarul 
local despre noul avion de bombardament israelian NE - 
SHER, evident prima copie a Mirage-ului, 

Fravenhnachi este ofiberat la data de 21 Septembrie "72 
pentru bună purtare. 











vremurilor Dumnezeu puse cea dintâi piatră la 
ingerii. Avmonia si splendoarea lor mărtu- 
Ă | Și atotputernieia, Nicio umbră nu zăgăzuia lumina 
„ce de a primea alt înger si de la o lerarhie o primea 
altă Ierarhie. O stare de incantaţie divină la care participau ca 
sunetele întrun acord, fiecare după darul cu care era înzestrat. după 
muzurul de duh ce trebuia să înflorească în ei. Peste toți domnea 
n care purta lumina și o împărțea la toate lerarhiile. la toți 
Arhanghelii. Şi se numea Lucifer. Cerul a răsunat de cântece la 









Si splendoarea fiinţei Imi l-a orbit. că s'a crezut el însuși Dum- 


i „ mezeu, 
d | În acel moment cerurile se cutremurară în strigătul și numele 
: primului dintre Arhangheli: «MI-HA-EL» (Cine este ca El?) 
Şi Corurile răsunară in noul imn de slavă lui Dumnezeu. 
“iciter încremenit în fruntea gloatelor ale rebele se prăvăli, 

avalanșă. contra lutninii. lată însă că lancea sa se frănse sub tăiușui 
spadei de fur, 

Chipul i se făcu monstruos. Fruntea sa primi semnul veșnic al 

„A 

Cerul s'a despicat şi el fu aruncat în adâncul tenebrelor. 

De-atunci s'a mbrăcat in haină nouă văzduhul : în Inwmina Biruito- 
rului Arhanghel Mihail. Voevadul Legiunii îngerilor credincioși. 

Chemat dintre Serafimi ca să fie primul supă Sfânta Treime. El 
e imaginea cea mai creilinrioasă a lui Dumnezeu. Adevăr deplin. 
“lragoste și putere deplină. El este raza privirii Atotputernicului, 
Paznic și trimis al eternității. El este neinlurător în fata păcatului. 
Aripile ii stau deschise peste destinul lumii. Imnul Lui. simbol al 
cerului și peste nea- 
„marile p; în taină pătrunzând în istorie. mereu în luptă 
„urmărind răul care uneheşte contra ord dumnezeești. ca să-l 
acelo unde se introncază putere fără sfinţenie. 
ul Mihail omului. pentrucă din -ufletul 


al ten 
































cand pe împărați: din 
Spiritul Îmi dispută cu diavolul contestându-i trupul lui Moi-e 
iSfântul Iuda.) În Phrizia la Colo pele 
răului pe care păgânii le revarsă peste biserica pustnicului Archipe 
într a za se 6 Septembrie din primele secol» ale errslintății. zicânul: 

să se sSfarme toată puterea cea polrmnică ă izbăvire 
toate răutătile, tuturur celor ee vor urma cu credinţă. 
) În jurul anului 314 i se arată în 
y «Eu sunt Mihail Căpete 
| credintei crestinilor: cand luptai imr 








apare ca să întoarră 








ta Viețile 





ratului Constantin 





nilor Ceresti 





triva tiranilar. 





e dle slavă care-au învăluit aceast 
marmora albă stau mărturie. 


de i se revămau dinspre 





 ARMANGHELUL MIHAIL 









au rosaume du Parad 


"Hsmul său erau de esenţă diferită tuturor mişcărilor sociale ale 


PAG, 16 





Memorial Legionar, Madrid 1960. 
———————————————————— 


săvărșit minunea luă numele de Gargan și aci Îngerul lui Dumnezeu 
îsi păstră sălașul Său, loe de închinăciune mărturisit oamenilor prin 
Laurent episcopul Sipontului căruia î <a arătat aceeași vreme. 
fapt care a produs increștinarea napo! ilor, Pelerinii intregii lumi 
ureară stâncile către sanctuarul minunii. 

În anul 708 de trei ori se arată lui Aubert slujitorul altarului 
din Avranches şi neobosit părinte al crestinilor care-si duceau viața 
lor retrasă în pădurile muntelui Tambe din Normandie și Bretaene. 
Primind semnul mâinii Arhanghelului pe fruntea sa. porni Auber 
să clădească sanctuarul vestit. Muntele Tombe deveni prilej de 
nazuinţă cerească pentru generații intregi care veneau aci să 
lupte cu piatra și trăsnetele, 

















Delu luptele Imperiului Roman de răsărit cu păzânătatea si de 
la Cruciade până în zilele noastre, numele Arhanghelului Mihail | 
(Păzitor al Neamului omenese. Apărător al Sfintei Biserici si Voevod 
al Puterilor Cerești). a fost purtător de jertfă si biruinţă. În fatu | 
icoanei Lui urmașii lui Constantin cel Mare. imparaţii lustinian. | 
vasile și Deon. își fac lezământul «dle luptă. Sutletul Romei ridică 
spre cer sanctuarele dela Pavia. Ombria. San Salvadlore. Toscana. 
Spolete și Perugia, prefăcând Italia într'o mare de pelerini Depe 
țărmurile Bosforului și până în Alexandria și Eliopia şi din ( arpaţi 
până n stepele răsăritului Sau impletit veacurile în întruchiparea 
Lui, 

Împărații Ouon | și Conrad al Il-lea al Germaniei îi invoacă 
ocrotirea, 























Esluard Contesorul al Angliei si Lambert al Belgiei mărturisesc 
acelas sfânt nume. Regii Frunţei Charlemagne. Philippe August zi 
Sântul Ludovic au conștiința că slujese pe Arhanghel. Si în cea 
mai grea cl acestei țări El apare ca să n salveze prinir'o minune: 
a Lorenei. 





Ea marturiseste în fața judecătorilor astfel: «Javais treize ans 
mu entiron. C'est la premitre voix sue jai cue. Saint Michel 
m apparut alors. Je le vis devant mes yrux. Îl p'etait pas seul. mars 


aznt des angex du ciel 
sai er 








mil= Low 


MU m 


aci sie ton martyre 


dit encore: *P 


main ee: 
mu viendras finualemeni 





trop arauil = 





Goasnier.) | 








Şi martira Franţei sa stins mistuită de flăcări pe rug șoptind 
«a o ultimă mărturie: «Mon Archange. Mon Archange!» 

În secolul XV Ştefan cel Mare Domnitorul românilor numit de 
Sfantul Scaun din Roma «Atleta Cristi» poartă pe steagurile sale 
biruitoare în 36 de războaie pentru apărarea porților Europei creş- 
tine. chipul Arhanshelului Mihail aşa cum îl prezintă tradiţia 
Bisericii. pe tron. cu lancea înfiptă în trupul dragonului de sub 
ioarele Sale. Aceleași steaguri un veac mai Lărziu sunt duse mai 
departe de către înfăptuiiorul unirii românești în hotarele Daciei. 
Mihai Viteazul. Biruiniete sale Sau înfățișat lumii ca minuni ale 
Arhanghelului Mihail. încât istor străini din timpul său spun 
că vîn miulea popoarelor creștine s'a format incet, încet, părerea 
că, cu prea puțină schimbare de cuvinte i se poate aplica lui Mihai 
vechea cântare de biruinți a Bisericii: —I aulaţi si preamăriți pe 
toţi ostașii iar mai presus de toți pe Mihai. căpetenia oștilor invin- 
sătoare.» (louanis Bisselli.) 


A A CAPITANULUI 


iu Zelea Codreanu și naţiona- 












Doctrina etico-socială a lui Corneli 






epocii noastre. 








„venea în acelaș 


AUGUST 








(Urmare din pag. 16) 


cu noi înfrățiți în temniţele şi lagărele de concentrare de care ieri 
le vorbea Corneliu Zelea Codreanu arătând cu degetul către Moscova 
revoluţiei ivlaice a marxismului. 

Le eram și ce-am devenit; schimbarea noastră; ace! biruin- 
a de incolo de moarte a Căpitanului. Eram în gloată. imuni idea: 
lului și de mulțimea prejudecăţilor ne complăceam în acea stare 
«le pasivitate care primește atât binele cât și răul cu aceeași lipsă 
de entuziaxm sau revoltă. Cugetul nostru se mulțumea cu câteva 
veflecţii stereotipe de umanitarism lipsit de conţinut. 











REVOLUȚIA ARHNGHELICĂ A CAPITANULUI 


une ordini mai bune, o echitate socială, o ierarhizare a valorilor 
sufletești ; nu o filantropie formală, ei romunicativitatea vie izvorâtă 
din impulsul cald al dăruirii. Cuibul, tabăra și închisoarea. 
deschis porţile inimei prin camarade 
abstracţiuni doctrinare care ne închid 
planul colectiv și ne-a sudat sufletul 
solidarităţi 









au topit cercul steril 
n formule inaplicabile pe 
in simțămaântul fecund al 
Scepticismul s'a transformat în sinteză de adevăruri. 
în oameni care unii, scoși din baruri şi cafenele, au devenit după 














aceea eroi și martiri. Aceasta a fost revoluția sufletului legionar. 

au fost mișcările sociale. Ele în majoritate sau adresat 
omului ca să-l exalte. Dar exaltarea denotă lipsa unei condiţii 
interioare. Ea vine în genere din mistica pe care masa o insulă 
la un moment dat individului când 


Gândind la alţii, gândeam la noi înşine, că ni se slinsese în inimi M 
Şi cea din urmă rezonanţă de simțământ altruist. Visul românului 
era să se rulice la o situaţie. Cei de jos să ajungă domni: cei de su 








asigure pe câ! mai lungă rlurată înstăpânirea asupra altora la 





















| o primeşte inconştient din 
umbra unor abstracțiuni de doctrină egalitară întroducând în viața incapacitatea de a dispune de sine i „ din renunțarea deci la 
e românnlui. pescul epizodiu al calului troian. sub aparenţa condiţia sa interioară. Mai toate m 
Ș insidlinasă a 


sociale ale timpului 
nostru au venit cu tipul de om haotic în interiorul lui «i tic 


în manifestări. Căpitanul *mulgând depe noi haina individualismu- 
lui, nu ne-a aruncat în vâltoarea unei mistici oarbe. ci ne-a ridicat 
la seninătatea unei spiritualităţi; la conștiința omului adevărat, la r, 
conştiinţa «omunlui nou» cum spunea el. Două er 
căm verde și icoana Arhanghelului Mihai 
i tualitatea creștină. Astfel a vibrat în focu-i lăunt 
întreagă, d contur ideal i 
absurdă prin care masa ăpânește pe om. Este aspectul principal 
al revoluţiei Căpitanului. în numele Arhanghelului Mihail. 

Pentru aceasta toate forțele oculte ale Satanei s'au îndreptat 
Împotriva lui ca să-l sfarme. Într'o lume ca cea iudeo-masonică în 
care biruințele ies din calculul distrugerii fizice a adversarilor, 
uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu și a celor mai buni dintre 
legionarii săi, fu socotită ca un simplu act de represiune. Cruntă 
ameninţare a răsunat peste întreaga țară asasinarea din Noembrie 
1938 şi Septembrie 1939. Astfel se soluţiona o problemă: o groapa 
comună, câteva. trupuri aruncate în la marginea satelor 2-3 
cadavre; in lagăre șin inchisori, aleşi cei mai buni și uciși. Ca 
vimeni să nu mai îndrăsnească să se ridice. Ochii mulțimilor insă 
Sau ridicat din pământul care acum vorbea cu glasul martirilor şi 
eroilor. Prin ei a vorbit milioanelor de suflete românesti, Protectorul 
creștinilor, Biruitorul prin jertfă, Arhanghelul Mihail. Graiul lui 
se aprinse în i pe p 

Din noaptea uncat ca'ntr'o ispășire astăzi 
poporul român, din pustietatea care s'a'ntins peste nădejdile sale, 
rin jertfa de acum douăzeci de ani, o rază de aperaajă cad. 


ca mai cruntă robie a banului si a interesului 
“personal. Deaccea atâtea partide. atâtea organizații politice car 
că “nu erau decăt societăţi anonime «de exploatare si nepati 














simbolurile : 








poftei de îmbogăţire. îmhuibare si lux, Acesta 

lumii în care trăiam. lume parazitară a unei false democrații 
pf urease pe trunchiul neamului românesc până sus ca un vâse al par- 

" venirii si egoismului. 

f Și din noaptea acestei vieți sufletesti sa ridicat Căpitanul. în 

j numele Arhanghelului Mihail. 

EI n'a venit dintr'odată ca o rază orbitoare, ca un păstor în duh. 
îmbrăcat în siraiele slujitorilor dumnezeiri i pe nestiute ca un 
vis în somnul atelor noastre. încet să nu ne sperie cu lumina 
crezului său, Și cu noi a pornit de acolo de jos asteptând să ne 
Vrezim sinzuri. să ne cucerim prin noi însine desăvârșirea. Linea 
ennsiilerase întotdeauna n utopie ceace pitanul ca un mare 
pedagog reformator de suflete. a ajuns să pună în faptă. de 


simplu era totul pentru el. Entuziasmul său pornea de la ferma 
încredințare că există area ordine morală pe care o propovădueşte 
Biserica lui Cristos ca fundament al întregei firi. Ea trebue 
coborâtă prin politică și educaţie socială în așezările neamurilor 
“ Şi?n viața omului. adică să nu rămână numai o normă gândită ci o 
mşire, un fel de a fi care să afecteze pe om permanent deter- 
iața și caracterul. Lupta Căpitanului a fost să instaureze 
gerea acestui țel. Pentru aceasta s'a sbătut până 
atăția dintre noi i-au urmat: si ii vor urma. 








bloul 




















































































| sint a rame nea i e seruri et ri vin către moi, din chinul 
SI u i i ile nebi; ale sufe- „.. Goleotei, spre porțile speranței izbăvitoare. Pe ele merg Neamuri 
| Ea piane, E ata a ceea nțelegerii. jextfei. către Cristos. Și din răseruce în răseruce, câte o candelă, câte un 
gionarul a înfruntat moartea și a cântat-o cu seninătatea primilor izvor de jertfă întremător, mărturisind lumii despre puterea lui 
creştini. Viaţa către care l-a îndreptat Căpitanul nu mai este pentru Dumnezeu, despre «biruinţa sufletului creștin. biruința nemuritoare 
ieşită din martiriu». 














(Urmare din pag. 13) George Murnu 


rul curat, asemenea firului parceler din Lăncramul lui Iu-  tro-ungar. 
„ cian Blaga, numai descoperi nimic din mărturiile cântate a- Ca să se vadă ce importantă are în viața unui popor drep- 
Ă 


distrus Moscopole i-ar fi lăsat să se desvolte pe macedone= 
nii deveniți principalii piloni de desvoltare a statului aus - 





tat de patetic de poetul nostru, autentic notate pe la sfârşi- — tul de a-și cultiva limba si tradițiile, aș sublinia că poate 


tul secolului trecut în jurnalul său de călătorie, de marele George Murnu nu ar fi existat în proporțiile actuale, dacă |; --—.-—.-—.-—.-—.—-——._—-——-_——-_—.-——-—-—-—.- 


românilor, iubitorul [] 
exeget i ntul Gustav Wei- initiativa macedoneanului Bolintineanu nu s"ar fi înființat 

gand. ză i daia i serie de scoli românesti în Macedonia locuită de aromâni Ş L] 

“Peste tot nu-i decât grecime asa că te întrebi dacă esti La una dintre ele a fost profesor tatăl poetului, iar elevul g L 

L] 








i i prin prăvalii si George Murnu a venit în contact cu comorile spirituale ale 
a ee e telor priv Bătrâ- poporului său, De pe băncile acelui liceu românesc,a scris [] 
f 7 tânărul elev o scrisoare lui Eminescu și o poezie la moar- e NUMELE DE FAMILIE „„ceeneemeeneeeeeeaeeei 
. E tea lui Mihail Kogălniceanu, Tot atunci a venit în Eoriaitici 4 
i coperi că împotriva acestui popor, har- lucrarea “Istoria lui Mihai Viteazul” de N. Bălcescu, PRENUMELE „nano eeeiereeeneeee ne 
7 -arhemeenimageielerei cler eg ai ritoare în desvoltarea dragostei pentru limba română; ca a | 
cizare, genocid de care se pare că nu au auzit domnii care contribuit, după propriile lui confesiuni la formarea stilului g NUMARUL / STRADA „semne neaeena nenea neanenrneameneanenanaee 
e laudă că apără drepturile și libertăţile popoarelor. său de seriitor si învătat. 
aproape absurd că în respectivul context lată de ce peregrinul român trece astăzi în Veria printr 
esc să mă refer la o astfel de neomenie. Neamului 0 experiență foarte dureroasă, asa că la plecare îsi facele» h 
de milenii pe meleagurile respecti-  gământul solemn, să nu-l uite pe fratele său macedonean,să Î CODUL POȘTAL. nenea nereare PARĂ cane eneeaneraneenevennte 
lupte neabătut pentru sfânta sa libertate, pentru drepturile | 
de a-și cultiva limba si'trecutul atât de minunat. 
In fruntea protestului, aş scrie cu litere mari, ca si! 
o știe toată lumea, si să fle auzit si de poetul aflat în fara 
de dincolo de moarte: AZI IN VERIA LUI GEORGE MURNU 
ca odinioara dacă nu ar fi sunat cântecul tra- TOATE CÂNTECELE TAC | 
expeditia ar fi esuat. Câtar fi a- 
si săltatecul popor albanez dacă în loc să fi 


E 

















(] STATUL / PROVINCIA... mana nenea nene 














| D4FORTANT: Orice contribuție rugăm a fi adresată pe 
AT unele NITĂ NIOOLAE 











-—..—........... 





i 90 ate și Canata ȘI ! 
1 —Europa $30 US i 





d N 
N 


U A) 


Nu te-aspare o Armâne/că nu cheri ni ază, ni 





AUGUST 


MA 


(a d 
AEezinA 





mâne. 


"VLAHii pin penin/uLa Baicanică 





Există în Peninsula Balcanică, în toate țările balcanice, 
diferite grupuri de populație astă zi aproape dată ut rile 
şa numiții în general * vlahi”, El gralesc o limbă veche ce 
scoboară din latină, adică o limbă romanică, Niciodată în= 
să nau avut o limbă scrisă, lar specialistii romanisti se 
ocupă cam rar de acost grai, 

De unde vine numirea do **vlah, “vlahi? 

> Papto că în decursul timpurilor popoarele germanieo ai 
cole slave au aplicat această denumire neamurilor co vor= 
beau limbi romanice, în general, Iniţial + Iulius Caesar, în 
a sa **De bello gullico” a menționat un neam celtic din Gu 
la, mal precis din provincia Languedoc, sub numele de 
“*voleae”, de unde apol germanici au folosit numirea de 
“val” pentru galii romanizați, Prin metatesă apoi, * valh”* 
s*a pronunțat **vlah””, 

Mai târziu această denumire sa aplicat în special ro= 
manilor; iar în vremea noastră slavii din Peninsula Bal 
canică, deasemenea grecii, folosesc această denumire pen 
tru a indica grupările romanice din Iugoslavia, Bulgaria , 
Grecia şi Albania, Termenul sună ; vlahos = viahol în gro= 
coște; vla = vlusi în bulgăreşte pa si Hal vlav = Vian în 
mmcedoneana slavă, Adjectivul în slavă devine: “vlahii”, 

Denumirea viah, vlahi, este folosită adesea în sens pe- 


a în general două grupuri distincte de vlahi în Pe- 
ninsulă, 


n primul putem socoti marele și vechiul neam ampla 
sat în general în Macedonia și în nordul Greciei, Acest 





| 
i 
i 
| 


i 
Munte» Nogeru, Hambinia și Vialici în Boania, 
din acest neam Masă pânăit mal te ari 
Bec 


zise! 
i 
îsi 
i 
EEE 
i 


E] 

| 
E 
E 


au devenit cunoscuți sub numire de + ta intari”, 
si wau afirmat ca mari noguntori până și în E 


ți 


"pe mine 





aromân cuvinte precum &rina = latină arenă a 
„vutru = lat, aratrum; arator - aratorius (cel ce lucrează cu 
plugul, arh); arbtură = aratura; birbec = lat, berbex; langu= 


_._._ ._._._... . ... .. n.n... 


Nolea EA a tilor Seandinavi, Universitatea din Iun, Suoetia, 
SA re me e a aia oaie AR E RE m a a pa am La 


largus; prândiu = lat, prandluim, săndtatate = lat. santtan 
tem, ote, Vol clta aci anume un cuvânt cât ae poate de ca 
vacteriatie, anume; dimândare (ea și dimândat, dumânda = 
olune), provenit din latină demandare, demandatio st sună 
asa de apropiat cuvântului fanooz; domonder. 

Aceşti vlahi nu au rămas nooimnoscuţi în îmdopirtata Su 
die, Mal mulți scandinavi au avut prilejul să-i cunoască 
A să relatoze dospro ol în dosorlori de călătorii, precum: 

cob lana Bibormnstol = 1779; Pranz von Jossen= 100%; W, 
A, Unander = 1904; Ako Claesaon = 1935, ȘI mal mult i-au 
cunoscut și despre ol au scriă alți călători oceldontali, ca 
de pildă ; Bratistord, Lancaster, Willama, Pauauovill, Co 
usinery șia, 

Mulţi dintro vlahii acontul mare grup au devenit Insome 
"naţi oameni politiei în țările baleanlca: Averatt, mal înu= 
"inte Kolloti, în Groela, Tsintaar-Markoviei, ministru de 
externe în Iugoslavia antebelică; K ocoa Ppopoviei, în Lu= 
posluvia post bolică, tovarăș al lui Tito; Kloselvanov, în 
Bula ria antebelică, La Croaţi, înainte de primul război 

mondial, sta afirmat ca om politie de soamă Pribidovic,ol 
"deasemeni de origine viahă, 

MII su armat ca mari Bantropi, însa nu pentru pro= 
pria lor nație ci pontru alte popoare, în apoolal pentru ca= 
uza procllor, ) 

Puțin mal demult unii vlahi sau arktat ca masei Luptători 
si oral pentru causa eliberării, procum Lord che Olimplo- 
tul la greoi sau procum Pitu Gull pontru oliborarea Mace 
danie (1904), In 1821, întreaga presă scandinavă urmărea 
aproape zilnic lupta prin munți u lul Tordache Olimplotul 
împotriva turoilar, până la căderea lul eroloă în Moldova, 

Mulţi dintre vlahi mu dovedit Intelectuali de soamă pi 
seriitari, cum 6 cazul binocunoscutului da matur Ab 
Dagolalay. Nualci, care Inițial se numea Alelbiad Nunu, Ph 

fotogra | E primul cineast în Poninaula Valeanieă a 
fost arombnul Milton Mana din Axvdola, 121 pi=a început ae 
coastă preocupare cu HU do ani în urmă pi sta finut de ca 

nă la mosirtea ma în 1004, Lisa Blat pe sultanul turoeaoj 

1011, deasemeni pe "Tita în 1087, 

In toate acente ca uri însă, vlahii artemaţi au acrvit al 
țe culturi, nielodată nu sau angajat pentru o cultură a lar 
proprie. Până și în Imperiul Otoman, un Via pe nume Ni | 
Nola Batsaris, a devenit minintu în ruvesmul junior turci, 
MA, 

In evul mediu au fost unele logături între Soandtinavia pi 
"Dlakuman" din numita *Dăkumenland**, identificate pi 


una și alta de către apectalisti, printre avegiia N. Loma și 
J, Dombene, ca vlahi în Peninsula Balcanici a Poile 
pootivă că "Țară a vlahilor”, de ah ou 





noaptem din lavoare intorioe în primul vând din 
sc "Alexia da”? a prințesei Ana Komnena, Am din 
aceate lavoare donpre Mosali Vlahia, Ano Vlahia In 





PAG, 18 


arlee oma, în 1004 se a time 
Li di vartesii din za Lp ra 
PAnĂ și atunel când au avut, în see, XVII-Xv 

ve conteu cultural al lor, tonă rau fi e aa Ton 
astă 40, vtahii=aromânii at slujit cultura arectască n 
acea vrame însă, 1713-14, ecctată un "Lola titrat > 
d, adică detina în patru Limbi și mmumat peer re r.* 
None serlae cuvinte aromânasti în vorarea compa ţie în . 
cu lexleul Wrocoae, bulă rose și albanea 9 ca aia 


a . 


Acum despre prupul al doilea de v e 
vota tot anttel Humiţi, asozați în chirii Perla ada 
dul Dulrarlei, po partea dreaptă a Dunării, A costia eu fo 
de totitenuna agricultori, mal puțin au font ot a St 
lar este foarte apropiat limbii române, Propriu aia. ara 
Jud Lor ste daco-roman, Ri îngişi nu se numone pa Mae 
Vlahi? o “rumâni, far Imba alo socutese vorbă nu. 
mânecă, Do acolo, Anume din nard-oxtul Se No ga 
Vin vlahii imişea ți în Suedia. si Danoma ve in a. 
alte țări europene, Sunt cu toții omirranti dto ce A 
Când ne observă însă sau ae aude de ina Io 


, pro 





conatată do îndată că ei conatitute o mira ară 0 
cotită « inaxistontă”», 14 mint cetățeni fugoalan i So 
port luzoslay, numele le sunt aebeşti și copiii ea PA 
la peoală sivboancă, Numai Balul lor matern, vi n an . 
acută”, oxto acooa apa ziuă Vali = vin sm "teo a 
Dă românească mal simplă, țărănească, Sunt munti “ N 
Aa govarna Brupa”? =pvupul de ral valahi adică, vro ip; 
so înţeleagă, ol av constitui doar o “grupare ae 
logte “alttolr, 4 
Niel acest pup de vlahi na vămaa nocunosout călători 


lor suedezi, procum Gustav Holindor (1944) sau Gran o 
130 (1973), Vreau să amintonc însă aci că încă cu 300 de 
ani în urmă eltitorul suedez a putut să la cunoștință de o 
Xistonta neamului valah, Vlahi, din broșură pubiloată chiar 
nel la Lund despre marea răscoală a “vlahilor din han 
silvania, când autorul ei, Johann Lundbiad, se înteoba::+ 04 
Ho ȘI co au fost valahii și clno sunt ol?" Se limurente 
ci că vlah osto un “namen apellativum pont toate ave 
le neamuri ce scoboară de la români NI că unele dintre a 
costoa ae găsesc și în provinela “erâlască" a Croaţtol,A 
cost neam valah din € voațla, blasi, ora cunoscut 
mediu ponteu lupta su aprigă împotriva otomanilor 

Ambele grupuri aux prezentate de Vlahi, flo că so pă 
|aaae în nordul sau în sudul Peninsule Hateantee, meboat= 
tă nau avut vreun învățământ proprii, Nioloctă în trecut 
ralul lor na putut [1 0 Imtă do inatruoție anu văaut ea 
mb ala our se doefeea ara eur Atta lume 
_.. en! "artetaje, adică în sreacă, sibi at 
mnesă, bula ră, Nu diapun de cărți, miei ci mia atat 
VU în limba maternă, după cum nau avut nel învâtatori 
sau preoți, Până și corespondența si-o purtau în altă lin 
bă decât a lor proprie; nau improvisau sonora ou atte at 
îbote, Totdeauna au fost atasaţi altor biuorlel ortodoxe 
“naționale”? unde puteau să asculte slujba numai în pro 
cote, roapeetiv în slava veche, 
| Cu toate aconte condiții atât de vitrege, vorbirea viată 
“și traditia viahă sau păntrat, au roalutat, 

Nicălori în țările balcanice vlahii nu sunt rocunosouți ca 
minoritate otică națională, sau măcar ca minoritate linuz= 
vintică, în porloada Intorbelică so întâmpla că în Nularla 
do pildă, 1 se tălau ldurile cămăpllor românesti deopt 
podeapsă că au vorbit la piață în gatul lor, In Groola ara 
întâmplat în teocut ca limba viahă să [le taxată deoptelim 
bă a satanel'* şi ca atare oprită, După al dollea răubal, a 
utoritățile gveconti au obligat minoritățile, în primul rând 
po vlahi, să jure că nu vor folosi în vorbire “dlalooteb 
lor barbare, Sta întâmplat mal mocont că nincalva povi= 
ninti au atrbat că în Groela “no vorbeste numal limba 





în ovul 





In Serbia nau avut loc nlacalva fapte de folul aconta, în 
sehimb au putut anal curent cuvinte de diaproti** buda 
la vinsha = tâmpitul de vlah, Bate ni o aleulă po nărbente 
care ună ș Da se ne note vlanit "ah nu prleoapă, ai nu 
pi dea noama viabil ţ 

Pentru a ascunde Identitatea adevărată n vlahilor, no o 
bişnulegte în general a aloe dexpre ol că aunt numal nigto 
““vlahaloni**, adică precum el ar fi voci, bulgari, nârbi, 
numai că pl=ar i însușit de po undeva o “pronunțare vla= 
Hă, Lar Intelectualii lor mal totdeauna sunt doanațtonali = 
zaţi, EI ne ascund, nu vor să ne arate, ud ne recunoaacă 
vlahi, Sunt Ditenm fel foarte timoraţi, 

'Tiple în cazul vlahilor o și deanațian vea numelor 
lor în acte publlee, Olinloară a tout biaerlea, adminintra= 
ţia oi, care avea irije în tivilo balcanloo ca un, Varbu, do 
exemplu, Bă devină un Haxbol=av po bulă regie, Harbulo = 
viel pe sârbogte, Da rbuls ash pe maoodoneană, ha (Vai 
va)-pouloa po rovoşte, Adonea cate înnă ușor n voounoa 
to originea numelui, odată cu aveanta pi Sai vin» 
că, când e numal terminațiunea, numelui mocirla tă, 

In satele lo de bagtină, prooum și alei Di Suodia și Das 
noma vea, viabil îi foloaeae între ei numele au poroolele 
lare vomânegti, Mal dăună si în Germania, nlate vlahi, vor 
Bind de unul dintre al lor cunuacătoe do balade, TI alani 
“AL Păunii*, în loo de Paunosvlel, ct ar fi oxpulmat 
dacă ar [i font întrebaţi pe awbopto, 

Blat multe nume «de leul Dn toate vagtunile. baleanie 
ve oare aună clar româneate și axată limpuste că pe acolo 
au trăit cândva vlahi, Aga aunt de oxonplu Viorel, Pan 
(Continua ee în pan, 15) 




















Un ceh către Aromâni 
de IAROSLAV MULER 
AROMÂNI, 


| Imdividualitatea unei națiuni, ori a unei ramuri, este dată nu 
E RR cezeuaiii, ci i DRE De pe care en 
azi o naţiune, ori o ramură, moare numai după ce a pierdut, 

punctul de vedere al evoluţiei naţiunilor, şi pământul, cu alte 
cutinte, numai după ce a fost așa de slăbită, încât sar putea naște 
pe pământul ei o nouă naţiune. 

Ramura meglenoromână moare fiind așa de slăbită „că pe pă- 
mântul ei ar putea naşte națiunea ră, fără rezistență. Ramura 
rumără moare fiind aşa de slăbită, pe pământul. ei ar putea 
|  maşte națiunea sârbo-croată. Din contră, pe teritoriul ținuturilor 

4 cari rind întreaga regiune țărmurită prin Matea 
râurile Sal Deal şi Bistriţa, Marea Egee, Munţii O- 










aromână. Grecii şi Albanezii pe care îi găsim pe teritoriul acesta, 
pe teritoriul acestei Românii Mici, trebue să fie consideraţi ca ele- 
mente străine, fiindcă mi certă greacă sa născut mai la sud şi na- 





€ lumii e fost silită, să 
melizat în așe grad, încât ei i j adn 
bile, care a făcut ca sforțările unui popor aşa de mic, să biruiască 
asupra Angliei, a fost trezirea conștiinței Irlandezilor, că ei au 
dreptul firesc la întreaga unitate geografică, în care s'au născut. 


- vranii... 





sarei, Cercelat, Murgas, Măgura, Ursule, Ursulia, Sur 


dulita, Negrovia, Ruma, Bertatova, Durmitor, Tipitor, ș 


mai fine time î decimată cleme sah 
există pe 300.000 vlahi, pe când în sunt numai 
enciclopedie se serie că ar îi numai 14.000, în Bulgaria, varta de copiii 


AUGUST 


vlahilor habar nu de limba “de acasă” când învățătorii 
veneau să-i instruiască. Despre întreaga afacere sa seria 


[] Mae, mania 


PAG. 9 


Cazul Irlandei se va produce şi prin alte părți ale Europei. Şi 
depinde, Aromâni, înainte de toate de voi, dacă se va produce şi în 
ținuturile României Mici. Acum trebue, să se trezească la voi con 
ştiinţa, că aveţi dreptul firesc la întreaga România Mica, la întreg 
pământul, care va dat naştere. Odată vă va surprinde momentul 
vostru decisiv, şi dacă nu-l pricepeți. mai târziu va îi greu, să re 
câştigaţi libertatea. 

Momentul vostru vine. Dacă nu vine mai de vreme, vine desi- 
gur atunci, când perspectivele strașnice, ce le oferă răsboiul chi- 
mic şi cu avioane, vor produce lichidarea pericolului răshoaielor 
europene. 

Cu toate că astăzi soluția dela ordinea zilei pentru asigurarea 
păcii europene este creiarea Statelor Unite ale Europei, pericolul 
răsboaielor europene nu se va lichida prin creiarea star fel de 
State Unite. Aceasta fiindcă cauza principală a răsboaielor euro- 
pe nu constă în faptul că omenirea europeană trăieşte despărțită 

a multe state independente, ti în faptul, că Europa nu este împăr- 
țită aşa, cum a tea o natura însăși 

Lichidarea, de care e vorba, se va întăptul prin împărțirea 
Europei în state naționale, cari să ocupe teritorii proprii cu un ca- 
racter geografic independent, cu alte cuvinte, Europa va fi împăr- 
Şită aşa, cum a predestinat-o natura şi în concordanță cu tendința, 
ce-o arată evoluţia statelor europene. 

Natura e predestinat local statulai vostra între Marea lonica 
râurile Semeni, Devol şi Bistrița, Marea Egee, Munţii Othrys și 
linia, ce merge din capital de vest ai acestor manți până la golul 
Arta. 

ŞI aduceţi-vă, Aromâni, bine aminte, treziți în sine conştiinţa 
că aveți dreptul firesc la întreaga unitate geografică, în care sunteți 
născuţi, şi aduceţi cauza voastră la cunoştinţa Europei — şi atunci 
ați câştigat totul. 


(din Rev. „Penlasula Balcanică” Sepi 1277) 


Cca II II>> 





LI trag groasi 


Cău 'nă oară vedzi ună feată. 
Ni urâtă, ni muşată. 


se în general e este 
„clei “trilinevi, Pen 


statistica arată numai 2.000 de persoane pe când ei sunt 
în număr de $0.000, In Macedonia și Grecia au existat la 
sfârsitul sec. XIX, după cum au calculat chiar niște spe - 
cialişti iuroslavi, trei milioane de vlabi-aromâni, ca în 
prezent să fie indicaţi numai vreo 150.000. Acestui “tra- 
- tament” statistic este supusă o minoritate, aceea viahă,si 

care nu se bucură de nici un fel de drepturi. 
Este evident că vlahii, împărtiti în statele balcanice,re 
un caz de “națiune fâră stat”, cum se obisnuies- 

te a spune... 

asemenea conditii, identitatea vlahilor a fost totdeam 
1 Si este întradevăr o minune că, în ci» 
arătate, ei au reusit până în prezent să-si 


tru mine unul se repetă aci situația pe care am văzut-o 
sii siniiatiiteă IN he arie ca 
Li de acestia din Serbia, în limba 

N ate a e ae e aci mata în prepeta 
lor desnationalizare. 

Cât privoște celelalte grupuri vlahe din Peninsula Bal- 
canică, nici acestea nau avut vreo publicație în limba lor 
maternă, nau dispus de nici un fel de mijloace de înstrui- 








Oreaţili a cui aundzescu? 

Ascultaţi mini va-s grescu. 

Surâri cu căprili!  aramhioasi, 
ŞU trag groasi. 


Voi ştii că greclu i palicar, 
La Bucureşti el iasti plăcintar, 
Tu față i slab maşi cheali şoash 


Ş-U tradzi groasi, 


Fealili di la sculie, 

Adară lueri tră celudie, 

Nu s'aşterg că sunt mixoasi, 
Ma li trag groasi. 


Vidrut armân oi snu fură? 
Eu nu dzăc da, Ma alți vidaură 
Cum aleg pri nai ma grasi, 

ŞI UI trag groasi. 


Eu muleri vidzul 'nă sulă, 
Ş'oeliul nu ih! să ari umplulă, 
NI si umplu maşi di arbineasi, 











"Dr. FILIP PĂUNESCU i 
| DOCTRINA LEGIONARĂ 
——— UN REZUMAT AL DOCTRINEI LEGIONARE —— 


PREZENTARE ALEXANDRU CANTACUZINO, VASILE MARIN, PUIU GAR- Rezultatele sau văzut în societatea naționalsociaiari 
i « n CINEANU, MIHAIL POLIHRONIADE, VASILE CRISTESCU, munistă. E 
E ri e bo bi ad partea ee dee TI E setate li, : ll ȘI tehnicii avansate trebuie 
'] clpiile de baz octrinei sunt: se coneretizeze în inbunățăţirea situa 
Su 9 expunere sinaptică de o valoare informativă de netăgă. 1. Credinta în DUMNEZEU, a NAȚIUNII, singurul râst al vieţii in 


In contextul actual al eforturilor naționale pentru în se deter- - Pee anii 
ii RI e pu ala diferitelor organizaţii politice, 4. Manitestarea clanului prin cântec III. CAUTAREA LIBER TATI 
cunoașterea esentelor poartă în sine inţelegerea viitorului, Lup. e Ş 
ta noastră, a tuturora, nu poate îl restr uiti Tea adu Telul final, este acțiunea de mântuire a NEAMULUI ROMA: a) Libertatea Exterioară 


"eliberare" ll, NESC, având următoarele temeiuri: 
a Vării, Fără a se lua in conslderatte și nevola de a se 1, Aportul de simţire al legionarilor, 


şi co 


să 
ţiei materiale și spirituale 
eneşti, 











limpezi zpura depusă în minţi si suflete de regimul materialismu- Noţiunea generală de libertate, corespunde cu ideea de 

lui ideologie, i amar] de simţire a altor ROMANI, sa  PANSIUNE NELIMITATA a individului "i ad 
Uliberarea este un scop politie, un act patriotic, dar nu și o i: MULUI zența în conştiinia tuturor, a MARTIRILOR NEA: societatea o ingrădeşte însă în frucție de necesități și libei 

na! național:socială, Odată scopul atins, de-abia atunci înce. E tatea exterioară sau socială deplină nu va exista Miciodată” 7 





Paul ua gri mat Piri morale Metinal- $* RINDEUVANTĂRBA LUI DAU 
ul semănat de regimul marxist în dec ȘI i E E a 
de stăpânire tianică, mt poate [i nimic pt au opace La chemarea CAPITANULUI. rapuna în anul 1922 oi: b) Libertatea interioară 
chlăilor. Adâncul sufletului românese a fost viciat, treagă GENERAȚIE, transformață apoi intr'o adevărată REVO. 
are nevole de inseninare, de o nouă ari atit LUȚIE NAȚIONALA, Aceasta este adevărata libertate, având rădăcinile înfipte 
pabilă să umple penunea spirituală provocată de haitele roșii, Doctrina se afla intr'o permanentă stare de creație, corespun» “sufletul fiecăruia, ea nefiind tributară niciunei opreliști ici e. 
Or, acest lucru nu poate fi urmarea unei simple schimbări de i desfășurării evenimentelor, dar esența el trebula să rămână Dacă ea totuși nu ține seama de interesele neamului, chiar 
regim, IEN) ot ei trmaitanre, Misiune are deplpente capa- nealterată, să ma indiferență, nu numai prin individualism anarhic 
partid, oricât de bine structurat ar fi el, Modificarea evine ostilă structurii social-naţionale, i 
= Amterioară a omului nu preocupă partidele, deoarece concepția 1/ INDIVIDUL (OMUL NOU) 
lor ideologică nu prevede astfel de A 
Numa doctrină elaborată pe a depășind sfera red Formarea omului nou, constituie punatul de plecare al unei €) Libertatea Anarhică 
i poate, întrevede o renaştere naţională, Numai prin: mari transformări spirituale în VIAȚA NEAMULUI, 
€ se va putea impune o ioriimbate de Sufletul este punctul cardinal, asupra căruia trebuie $ se lu. În sfera de acțiune care scapă de sub controlul societății, 
: patriotism și dem. Teze în primul rând, pentru a se plămădi apoi SUFLETUL omul davine stăpân pe timpul şi energia lui, In această libertate 
NAȚIUNII, să sa omul ori acceptă să-și derileze mutibisiaţă în mod haotie 
! I imagini, re, tări şi idei ri brom 
i eci i pă cu RMA OMULUI, nu cu re. , reprezentări şi idei, ori şi le grupează pe toate 
i iai o reali e imi unui obiectiv prestabilit, 













ul 
D 







drul ISTOR OM 


tu) 
le şi-o re Întoarcere “la icoană”, unde ne asteaptă ințele: - poi. : : cir 
pă fiole, eroi mal Anaornat în alia ling EI se formează pentru liaţa de adevăr, dreptate, virtute, ero. Ma improvizație), Ea se mai numește și Vibortatea vaga 


tită si indiferentă pe care o “structurează” ideologia comunistă, ism și sacrificiu, ca om liber, cu dragoste și cu elan consimţit 
decăt revalorizarea unor precepte şi norme În antiteză cu subs. it idealurile mișcării are, Insuşirea sa de erou trebuie d) Libertatea Determinată 







tratul teoretic și urmările nefaste ale marxismului!,, se manifeste, în sens mi t, social şi creator, 
4 - Doctrina legionară pune omul în perspectiva repăsirei de sine, 4 Xolu delle RIBI mb afpectul Apondirii și. nu trebule negat, Când rațiunea elimină neprevăzutul din cadrul conduitei 
Y refacerea unei structuri mentale în armonie cu adâncul su- te odă d 8 tn rândurile ei cel veniț UMANE și stabileşte ordine în viaja sufletească, apare LIBERTA | 
 „Petului romanesc. „nu ponte admii ae "TEA DETERMINATA. | 


Ș.A. Ma bun Dim 0 rii aria Prăvederea și rațiunea se impun ca un act ostil libertăţii anar 

de idealurile NEAMULUI sau răbuşit state și națiuni. y hice și ele se concențrează în jurul unul obiectiv, 

Doctorul Filip Păunescu, nou venit pe meleagurile oceidenta- Impotriva setei de mărire și dominație a oamenilor, primul Aceasta este o libertate de natură rațional voluntară și este 

le, n'a precupețit efortul pentru a se integra în lupta exilului și a pas salvator a fost și rămâne REDOBANDIREA-CARMEI MO- d de dobândit, reclamând o storțare penibilă şi de lungă dura 
[LB 


aduce contri sa cinstită și „A înteles să adi . 
pi dart vre dolima atom njpoti să adânceas- RALE conform preceptelog SRBSTINISMULUI, Libertatea determinată n'are o circulație de masă şi aparține 


oamenilor de elită, Totuşi actul de autodeterminare se verilică 




















vepăsire sufletească ascunse În enerpiă creatore a exilului, N.ORDINEA SOCIALA a [i în ultimă analiză, un act de instrăinare a libertăţii indivi 
este rodul acestor frământări şi reflecţii, duale, 
a in sânul cărei orpanizații politice - Adevărul primorrdial al vieţii sociale, e constituit din ideea Astlel, omul se incovoaie de bună voie sub jugul unei auto 
solare ale unei redeşteptări religioasă și ideea naţională, (1. MOTA) impuneri. 


i In mijlocul ei pa Ordinea socială nu se realizează prin constrângere dar nici Se pune inurebarea: Unde putem găsi o libertate aslovărată 


expunere rezumativă a lundamentează pe efectele formulei trinitare: INDIVID-NEAM: 
interesa 8 n pare la ; ua tur 2 UDREA Splireaă 
contact PLETU 3 nt u; $ 
4 Pa + bg N a mt alerta 47 Expansiunea nelimitată a individualui, devine realitate numai 


" bilă recunoaşterea nea: când ne inchidem lumii şi ne deschidem nouă, 
e ea seri cete main up ler în tnt erori = Această expansiune este admisibilă însă numai ENERGIEI 

) Fundamentul mișcării este structura) religios, adică CREATOARE a individului, Desmăţul atitudinilor noastre, du- 

PR a CEAIUL Pt ala ce la epuizarea persoanei umane, Părerea bună ce o are fiecare 
i individ despre sine, se spreijină pe ceva real, adică pe energia 
y tipul de societate medievală, individul nu reprezenta o fin. nevalorizată a personalităţii sale și pe mustrările conştiinţei ce se 
si un exemplu de urmat pen. H Autonomă, find sul sociale ierarhizate, stie vinovată de ingroparea talentului dăruit, deoarece spiritul 
neamului românese pia Romă: În acelasi spațiu, locuiau mal multe formaţiuni statale, care este atât de inventiv, atât de bogat In resurse, incât în orice 
iu fie atât de îndepărtat, intărziau de conştiinţei naționale și de în. situatie sar afla, nui pot lipsi mijloacele de afirmare, 

3 = ire al unității politice, nu mplocirea BISERICII  Imprejurările exteme pot (i invinovățite numai în măsura 
în „ Pont Bridescu NE, elină cd e daia eimetae audi. în care Bu culte ui mediu edieatv prin. AAA, fe 
ri LI 9 pe care se găsește sigur în căutarea eului propriu, 

4 tat pentru distrugerea feu- Numai acest pen de libertate, care se identifică cu elanul crea: 
Î tam de libertate, egalitate şi toral individului reprezintă adevărata LIBERTATE, 
ntru Inte melerea statelor ic 
ui au 
- „triumtând 1) Dragostea și esenţa ei spirituală 


LE MODERNE. 
rt, idealu: Elanul aie ta put păi) n supună Oana 
“4 tr ne iat seg tit eng e rigla incă 
: dei te, cui 

San la) invie nu Inmormântează, * ; J EL, j 












- 









b_ 
SI AUGUST 
i , tă interioară prin dragoste și pnstune nu Cunoagte prin peronnă, spre a fi dăruită altora In ntari situaţii, fortele tehnloa pusti popon 
Ţ [ nice sa vor ni 
i tetmen final de desăvirgire, Astte] Când acest elan creator devine conptlont de rolul său, atunei relor, cnuzându-le monriaa Deci nteitul ded ouă [LN 





Va bena ste privilegiul IXPANSIL INF capacitatea de creaţia se măreşte considerabil, 
Astfel dragostea treatonre, transformă sulletul întrtb fortăreață 
inexpugnabilă n libertăţi, 


b) Marile obiective ale exhtențel 








cn învinge salituddinen și devine oraton. vitâţ 






I i dă nu trebule confundată cu dragos 
| m N pence „ulull MU Oimenoască, 
x BHonală, se exereită între soţ şi soție, între Blanul creator tre bule 4ă se manife 
. tre prieteni şi prietene, Ia implică reciproelta. raport de trinitatea: INDIVID.NILAM, DAR IM A scondent, ga 
Deci primul obieotiv al dragoste! creștine aste DUMNEZEU 
A il NEAMUL și al treilea INDIVIDUL, 

In sprijin matașial, o intervenţie la momentul oportun în fa. 
tie este deci inoputeabil, Paradoxul aceste! vonrea pu năpl t, i dna o noțiune iii dar, mult 
constă în fortificarea ei și în inbogăţirea ei, mal de preț decăt această binefacere conoretă, este ASISTENTA 
SPIRITUALA acordată omului, 

Pentru a deveni o persoană cu adevărat umană, individul tra. IX. 
bule să inglobeze NEAMUL SAU în afera lui de preocupări, alt. 
fel dispare intro masă nedefinită de oameni, 

























Unlă, curge din alte irvoare, Ia este Tica ceru. 
moarte, adică prelungirea etemității în om, 








re, 

] iratul legionar trebute să se rupă de bucuriile pă. 
A se smulgă de drapostea omenească Şi pentru învie. 
ULUI său, în fiecare clipă să stea pata de MOARTE, 


€) Moarte și Inviere 
le in primul rând o entitate spirituală şi abia în Mântulren înseamă redobândirea naturii nemuritoare n omu: 


proiecție a acestuia, adică o entitate istorică, lui, 
re deosebesc un neam de altul, ca de pildă: Mentali. Moartea nu este decăt o degradare temporară a [linţei umane, 
vurile, istoria, teritoriul, cultura, ete nu sunt provocată de propia lui vinovăţie, 
lui ultime, ci mijloacele de incorporare şi manitestare Moartea a intrat în lume odată cu păcatul 
ui său etem în lumea obiectivă el, 

! noțiunea de NEAM, în sfera vieţii lui fără de a) 
p toate contradicţiile dintre el și individ, VIL ORIGINEA NEAMURILOR 
tea neamului transfigurat de chemările supranaturalu: ] 
a spirituală a individului, nu mai poate suferi nicio 



















Niciuna din numeroasele teorii despre NEAM, nu se bucură de C 
o acceptare unanimă. R 


lupta națională și dragostea de noam, îi răscolese Caracteristicile NEAMULUI sau NATIUNII, nu se vor desco. 


ii și neamurile au aceeași origine supranaturală. 
n şi individ, se stabileşte un paralelism de intenţii și întreaga natură, adică lupta continuă de supraviețuire între po. 
poare sau legea lui HOMO HOMINI LUPUS, 


| dintre persoana umană și naţiune, rămâne numai în Op NEAMUL este o energie colectivă de tip spiritual, desprin: 
d neamul este crupi şi detronat din țelurile nobile, su- 
șI divine, De asemeni, când statul acelui neam, este ani: 


iparare, agresiune, imperialism, 









caută loc şi aşezare pe pământ, după un plan prestabilit de CREA- 
TOR. 


Planul divin constă în atingerea unui stadiu de fraternitate în. 
tre toate popoarele lurm tât de inaintat, încât războaiele să 
devină practic imposibile, si în locul luptelor fratricide şi pustie- 
toare, să se incingă numai intreceri spirituale și culturale 











STRUCTURA PERSOANEI UMANE 


N 








ul persoanei umane, dar ni i reci y NI 
Caracteristicile biologice, nu trebuiesc conÎndate cu rasa, 
Rasele sunt varietăţi ale speţei umane, determinate de mediu, 


climă, hrană, etc, 
Expresia feţii are un ce nedefinit, caracteristic fiecărui popor. 
















OGICUL 
JL de aşezare al națiunilor. 


„constă în incorporarea sufletului în materia vie, Cultura este internațională ca strălucire, dar națională ca ori- 
reprezintă ansamblul mijloacelor cu care e înzes- gine. 
pentru orientare şi conservare în mijlocul naturii DUMNEZEU poate încredința o misiune unui popor, dar acel 
ceilalţi oameni. popor este liber să o îndeplinească sau nu. (Exemplul EVREI 
te elanul creator, cu care individul a fost inzes. LOR care nu l-au recunoscust pe ISUS), 
Principiul de realizare din interior, caracteristic persoanei 
AL deține funcţiile adevărului și instru- umane, guvernează și fiinţa popoarelor, Sirpura obligaţie a unui 
NEAM, este ca să nuși înstrăineze LIBERTATEA interioară, ca 
ie, nu sunt decât momente de irupție să nusși compromită ELANURILE CREATOARE. 
Când națiunea pierde legătura cu ORDINEA SUPRANATU. 
RALA, se prăbuşeste sau intră într'o perioadă de decadenţă. 
După întregirea geografică a neamului nostru, urmată primu: 
lui război mondial, conducatorii ROMANIEI au adoptat o atitu- 
dine pasivă şi defensivă, care nu putea să ducă în final decăt la 
: ruina ROMANIEI întregite. i 
(M-DUMMEZEU. Pentru ei, singura lor datorie li se părea a fi doat apărarea pa: 
[UL invadează sfera individului, silindu- la con- Wimoniului câștigat cu sacrificiile poponului, neglijând preocupă: 
IL converteșeste o parte din ener- rile legate de patrimoniul spiritual, cultura și onoarea neamului, 
NAȚIONALE. De altfel, misiunile istorice expansioniste, au dus în cele din 
w sine, graţie conștiinței personale, cu nea- urmă la aceleași consecințe penibile, Astfel de exemple au fost 
sa națională, iar cu Dumnezeu în virtutea gate până în prezent de imperiile : roman, otoman şi fascist. 
lui său creator. „_ Națiunea nu trebuie să se oprească la un anumit stadiu de pre 
gătire şi realizare, Rigiditatea și dogmatismul, pune națiunea în 
fața acelorași pericole. Onoarea națională şi demnitatea unui 
I SPIRITUALE neam, inseamnă acordul permanent între istorie și spiritualitatea 
A = i, fi 
o strânsă alipire de CREȘTINISM. Respectul corectitudinei în relatiile cu alte popoare, arată 
p ice, nu devin active decât în stare St m strălucire al onoarei unei sati: pici, 
RR Istoria este barajul de protecţie al culturii, care trebuie să cons- 
Moclat permanent activităţii omeneşti, la uda țelul mt) al pia unui neam. . 
ci ceia Influienţele unei culturi naționale străine, trebuie să rămână 


ale supraconştiinței, care descind din izvorul 
icoperă adevărul, ci serveşte numai ca instru- 


'sau elanul creator, se orientează spre cele 


în limitele unei asimilări organice, fără să pună în primejdie fon- 

dul autohton. : 
Numai în tehnică, imitația are „ In cultură, constituie 

o notă deplorabilă. Când tehnica tii depășească spiritualul, 


: se ivesc perspective grotești, în care mecesarul tinde să i locul 


celorlalte două, 








CULTURA nu trece prin stadiile biologica ale nașterii, mata 


MI pi îmbătrânirii Hregele ivite în cultură, sa produc atunci 


când şirul de gânditori și nrtişti au plerdut contactul cu plasma 
ei perminativă 


O națiune ate trol fac tori constitutiv 


/ Un PATRIMONIU MOLOGIC (enene și sânge) 


2] Un PATRIMONIU MATERIAL (pământ și bogății) 
3] Un PATRIMONIU SPIRITUAL (concapţia lui despre 


DUMNEZEU, lume, viaţă, culturii și anonte) 


ETAPELE DE REALIZARE ALE NATIUNII 


Eat trei entităţi distincte 


1/ INDIVIDUL 

2] COLECTIVITATEA NATIONALA ACTUALA 

3/ NATIUNEA ISTORICA T RAIND PESTE VEACURI 
Flecare are dreptul de n trăi sia nu periclita dreptul la viaţă al 


Drepturile omului sunt mărginite de drepturile colectivităţi 


naționale actuale, lar drepturile acestea sunt mărginite de drep. 
şi va pleri odată cu turile eterne, ale națiunii istorice 


Legile vieţii și legile morţii 


Poporul nu se conduce după voința lui, cum crede DEMO. 
RATIA; nici după voinţa unei persoane, cum crede DICTATU. 
A, 


EI se conduce după legile naturale ale Vieţii sau ale morţii 
Legile vieţii sunt respectate, când tind la propășirea individu 


lui, a colectivităţii naţionale actuale şi a naţiunii istorice eterne, 
în mod simultan, 


Cine se opreşte prin politica sa, la una din primele două, gre 


şeşeste şi favorizează acţiunea legilor morţii, 


să din IMPARATIA lui DUMNEZEU, care irumpe în istoriei îşi b) Politică și Religie 





Caracteristica timpului nostru, constă în faptul că ne preo- 





cupăm de biruințe asupra oamenilor și nu de biruințe asupra pro- 
piilor noastre greşeli, 


Aşa au făcut Napoleon, Hitler, Musolini şi alții. 


Calitatea pământului şi a bogățiilor, diferă în funcţie de locul c) Elita natională 


Clasa conducătoare trebuie să aibă o structură mult mai sta: 
bilă decăt guvernele şi să constitue REZERVA de oameni politi- 
ci ai NATIUNII, 3 

Calitatea unei CONDUCERI de STAT, nu se va putea ridica 
niciodată peste nivelul mediului din care a luat naștere. Dacă me- 
diul politic va fi o extracție inferioră, desigur şi consecinţele vor 
fi funeste pentru stat, Dacă pentru a face pâine, ghete, maşini, 
trebuiesc specialiști, cu atât mai mult pentru a conduce o naţiu- 
ne, vor trebui și mai mari specialisti. 

Tocmai acești SPECIALISTI, trebuie să formeze ELITA NA- 
TIONALA. 

Un popor poate să posede o pătură conducătoare veche şi an- 
trenată in atacerile politice, dar ELITA NATIONALA să nu fie 
reprezentată in ca, 

Calificările de ordin politic, social, academic, stiinţific și cul: 
tural, nu sunt suficiente pentru caracterizarea unui individ ca 
fiind coresponzător elitei naționale. Acestuia îi mai trebuie să 
achiziționeze și acea cunoştinţă a legilor de viaţă și de moarte ale 
unui neam, pentru a intra în categoria ELITEL. Ea se constitue 
prin concursul tuturor categoriilor sociale, a tuturor indivizilor, 
indiferent de clasa căreia aparţin. Elita trebuie să fie un factor 
de unificare a inegalităţilor sociale. 


— VA URMA — 
— .—.—.—.— 


Spre inimile cele necurate care vin întru 
preerie Dumnezeu, fără milă 


întind sabia mea. Ş. i Mihai 








- LIBERTATEA 


COPIILO 





DIN ALE LUI ŢEPEŞ VODĂ 


Un om sărac s'a dus şi el la un târg într'un oraș. Cum era flă- 
mână, tot ocolea cârciumile cu băuturi şi mâncări, dar nu cumpăra 
ci se mulțumea cu mirosul fripturilor, tot învârtind în mâini singu- 
rul ban ce-l avea, cârciumarul observându-l, a pus tava cu friptura 
i-a smuls banul pe 
că i-a sorbit tot mirosul fripturei şi i-a scizut prețul. Săracul 
face proces și se duce nemulțumit până la Vodă, înțelegând bine și- 
banul de la cârciumar şi trântindu-l 
pc scândură, zise cârciumarului să-i e-a sunetul iar banul l-a dat să- 
judecata aceasta, căci și el luase numai 


la v parte de s'a răcit și apucând pe sărmanul om, 
motiv 


retenia cârciumarului, Vodă ceru 


racului care s'a mulțumit cu 


mirosul de la friptură iar din ea nu gustase. 


UNIREA FACE PUTEREA 
(Din italieneşte). 


Într'o zi, o furnică mergea încolo și încoace. Ea căuta mâncare. 
bob de porumb. Să-l ia, dar cum să facă? Bobul 
îşi pune din 


Iată că găsește un 
este mare şi ca este slabă. Se încearcă, se mai odihneşte, 
„nou toate puterile, dar nu poate să-l urnească. 
„_ Văzână că nu poate singură 








atinge cu capul, ca şi cum le-ar zice: 
““Veniţi repede cu mine, am găsit ceva bun de mâncare!” 
Cele trei furnici se îndreptară către bobul de 


cina era acum mai uşoară pentru ele. 


“Unde-i unul, nu-i putere 
La nevoi și la durere. 
Unde-s mulţi, puterea crește 
Și ușor se izbândește””. 


VINDECAREA BEȚIVULUI 
Un căruţaş tânăr se obișnuise să bea mult rachiu. 
i într'0 zi a început să se simţă 
acesta îl cântă bine şi-i zise: 
— "Dacă nu te lași de rachiu, ai să te 


vă, îți arde măruntaiele cu încetul, și la urmă mori.” 


— "Nu pot, domnule doctor. Sunt prea obișnuit. În fiecare zi 


beau, fără voia mea, o sticlă de rachiu.” 
— "Vrei să te vindeci 
— "Cum n'aș vrea? Dar nu pot!" 


leac sigur 
ct. pietricele curate, 





mai face rău”, 
Tânirul urmă întoemai sfatul doctorului. Din 


ze 


aie 


să izbutească, se urcă pe o ie se ta 
SE ze De ae 


tarziu zărește ouă furnici. Repede se dă jos şi se duce către ele, Le 


porumb. Se cu: 
noaşte, după cum vin, că s'au înțeles între ele şi ştia ce au de făcnt. 
Grăuntele este luat cu uşurinţă și hai-hai, l'au dus unde trebuie, 
Ceeace una n'a putut să facă, trei au izbutit cu înlesnire. Sar- 


rău de tot. EI chemă un doctof, 


prăpădeşti. Rachiul e otra- 


"Ei. bine,” spune iarăş doctorul, “mâine am să-ți caut un 
| 
„A dona zi, în adevăr, Qoctorul aduse bolnavului o cutie, plină 


— “În fiecare zi”, zise el, “să arunei câte o pietririră în sticla 
blestemată eu rachiu, dar să nu Je scoţi. îneot, încet, rachiul nu-ţi va 


zi în zi, fără să 


se face din ce în ce mai bun. | 







9 



































Se întâlneste un pui de tigan cu 1 


-Ce să fac? Bine] 

-Dar mama ta? 

-Si ea tot bine. Era să facă asea: 
-Păi de ce? 

-Apoi n'avea brânză, nici unt, ni 


URSUL $ 


Ce, voi credeți că ursul a fost păcălit de 
vulpe, numai când si-a pierdut coada în cop- 
E pie Bă7 Nation l-a păcălit de 
| Odată a er ae si a 
început să plângă de necaz că nu mai pu- 
tea să iasă, 

-Ce faci în groapa asta cumătră? o în= 
trebă ursul care tocmai trecea pe acolo, 

-Ce să fac, m'am ascuns aici de vânăto- 
rii care umblă nebuni prin pădure dupa bla- 
nă de urs si vulpe, 

„Ce spui cumătră ? mam auzit... si ur- 
sul speriat se uită în stânga și în dreapta, 
dar nu văzu nimic sub care s*ar fi pututas- 
cunde, Nici o stâncă, nici măcar un copac 
nu era prin apropiere. De jur împrejur nu 
văzu decât munte de piatră cu muschi ver- 
de. 

-Ascultă cumătră| dă-te mai incolo si 
fă-mi si mie loc lângă tine până la căderea 
noptii când vor pleca la casele lor... 

-Esti tu cam mare, dar fie.,, se bălbâi 
vulpea sireată. 

Si ursul se rostogoli ca o minge în groa- 
i-a stat ei ce-au stat, dar ursul nu auzea 
nimic, 

„Ascultă cumătră, nu cumva or fiplecat? 
Nu se simte nimic] 


Azi mi-a cumpărat mămica, 
Săndăluțe noi de lac 
Si-o rochiță cu dantele, 








Dar necaz, îi fac şi eul 
Nam să 









ERA Să FACĂ PLĂCINTE 


— Snoavă. — 


elea Safta, 


-Ce mai faci Ionică ? întrebă Safta, 


ră niste plăcinte, da n'a mai făcut. 
ci făină, că tavă găsea ea în sat. 


| VULPEA 


-Păi du-te si vezi! se codi-vulpea... 

Du-te tu, ești mai mică și fugi mai re 
pede, spuse ursul înfricat, 

Pe -. 1nă duc, ajuta- mă să ies din groa- 

Si vulpea sa suit pe spinarea ursului, rk 
dicat în două picioare si punându-și o lă- 
bută în capul ursului, sări sprintenă afară „ 

-Cu bine leneșule, mulțumese -eă--m”a i 
scos din groapa asta mare, 

-A, fir-ai afurisită de vulpe, iar m'ai pa- 
câlit! Cum mai ies eu de aici? 

Si atâta s"a agitat ursul si a mormăit, că 
un vânător care tocmai trecea pe acolo că- 
utând un urs pentru un circ, l-a auzit si vă- 
zZându-l asa frumos, l-a prins în lat. L-a 
luat si l-a vândut la circ. 

Degeaba a învățat ursul să meargă pa- 
tru labe, să bea lapte și bere din sticlă, să 
meargă pe bicicleță, că nimic nu-l facea să 
mai fie fericit. Era tare supărat pe el în- 
susi că s”a lăsat încă odată păcălit de vul- 
pe. O singură satisfacție avea, Gândea că 
la circ nu-l v'a mai păcăli niciodată, vul- 
pea neputând veni până la cusca lui. Dacă 
totusi ar îndrăzni să se apropie, ar prinde- 
o oamenii si i-ar jupui blana, pentrucă vul- 
pea nu poale deveni niciodată, artistă de 
circ... 


DUPĂ PLOAIE, VREME BUNĂ 


ȚUȘ-TUȘ MĂCĂRUȘ 













ASTORIA MEAT PRODUCTS, INE. 

FERĂ CELE MA! BUNE PRODUSE 

DE CARNE PREPARATE ÎN 
LABORATOR PROPRU 


LONG ISLAND CITY. N. Y. 







ACCOUNTING & TAX CONSULTING 









MIRELA VASILESCU 
Public Accountant 


31-08 31 Ave., Astoria, N.Y. 





—ACCOUNTING & BOOKEEPING SERVICES 


sete ] h PEOPLE INCOME TAX (LONG & SHORT FORM 
E CEE ce 











Mona Lisa 
Grocery & Deli 
91 Onderdonk Ave. 


— T=AM-92PM — 


Tel. 718 /821-4225 
Ridgewood, N.Y 


Ciorbă de burtă, chiftele, brânză telemea, 
cafea turcească, mititei, gustări reci s i 
calde . 





























COMPUTER TRAINING. 
WORKSHOPS AND SEMINARS 


Learning everything you need to know about computers, = 
peripherals, advanced 





) SCHEDULE (4) (5) 


MEEKLY MEEKLY DAILY ADULT CHILDREN 
EVENINGS DAYS EVENINGS SATURDAYS SATURDAYS 







( 











1 DAY/NK 4 DAYS/MO 4 DAYS/MD 


(MON-THUR) (CHOOSE FROM SATURDAYS SATURDAYS 
MON-THUR) 









5: 30PM-10PM 5: 30PM-10PM 11AM-3: 30PM 11AN-3: 30PM 

BASIC, LOTUS 123 BASIC, LOTUS 123 SAME DOS, BASIC 
DOS, BASE III + WORD PROCESSING AS GRAPHICS? 

NORD PROCESSING DOS & MORE DAILY COMPUTER 

COBOL 4 MORE EVENINGS LITERACY 

$ 1,200 


$ 250 





TEL: (718) 274-4033 
(718) 274-4094 


PETE SE dee (E e Pta sia moare ac roat aui 
a (ootaa Ca - E 








-BUSINESS TAX 


—CONSULTAȚII PRIVIND TAXE DE BUSINESS SI TAXE 
PERSONALE 


-DESCHIDERI DE BUSINESS- URI 


Program zilnic: 9;00 A.M. — 5:00 P.M. 


7:00 P.M. — 9:00 P.M, 
Sâmbătă: 9:00 A.M, 4:00 P.M. 


LA BARUIR'S 


SĂSIȚI 





CAFEA ȘI ALTE PRODUSE ORIENTALE 


40-07 Queens Blvd. , Surmyside, New York 
Tren 7, Statia Lowery. Tel. (718) 784-0842 


AIDA CAFE 
68-38 Forest Ave. 
Ridgewood, N.Y 
— ambianță  plăcută-— 


BUCĂTĂRIA GIRATĂ DE BINECUNOSCUTU 
ȘI APRECIATUL SANDU MĂCELARU 


iile Styte 
T5oca Carsing Studio 


ICONOSTASIOS - ICONS . TRIPTICS 
AND MUCH MORE 


3480 WEST 123m0 STREET 
a CLEVELAND. 


Oro sar 

















LIBERTATEA AUGUST PAG 





România, Creșii 
încetul de Comunismul internațional! și cozile lor de 
topor. Dacă vreți să aflaţi: 

e Cine a fos! Joseph Walter Weiss (un agent KGB, născut In Polonia) 
care s-a ascuns sub numele de Josip Broz (TITO) mori în războiul 
civi! din Spania în 1939.. 

Stalin (Joseph David aia Djugashvili-Kochba), si-a 


* Dece ie (Alelui 
re iei e meta Un Om Fără Tinerete 


e De cine, dete şi cum a fost ucis Stalin, cel mai mare tiran cunoscut 
în istorie 


 Amănunte despre crimek înfăptuite de cei 200,000 de i aduși 
din URSS, Basarabia, Bucovina, şi Ţările Adorf ere A 
de Burach Tescovici (Georgescu) 
e Să cunoaşteţi amănunte despre Ana Robinsohp-Pauker, viata ei de 
prostituată și crimele comise de această teroristă a poporului more By Dan Roman 
e Amănunte rația si Mtirile i Lu 
a despre conspiri si une! Kremlinului împotriva 
* Cine face parie din conspirația mondială împotriva Americei, a | . Suspense, dragoste neimpliniti, teroare, lupta 
libertătii şi a religici partizanilor, arestări, schingiuiri, groază, d 


e Cind şi de cine va fi șantajată America cu războiul ti 
capitula fără conditii DE 


e Metodele tatrebvințate de comunismul intemaționa! sprea a| ADEVARUL despre comunismul 
distruge America şi occidentul intemational 
este necesar Secrete din viata Kremlinului /nasiune, ură, adn 


să citiți această carte de 416 pagini. crime, _.) 








bot 


ir 3 ti . E Î si, e Pyopiet d i 3 îi 
Point Ave. 45 Str. 95) plus S3 for shipping, 


(TX residente add 7.25% sales tax) 


QUEENS e memo 


NOU CABINET STOMATOLOGIC 
NITA £ EUROPEAN BAKERY Ş 


imhaay amd Wedding €, Ea, - DR. SORIN LANCEA, D.DS. 
2 Ap 92 i (3 MEDIC STOMATOLOG 


e dle 40-10 Greenpoint 
PE if ral Oe Ang pt epirigeme 51-17 43rd Avenue 
(Lîngă A&P la 51 Str. & Roosevelt Ave.) 


Woodside, N.Y. 11377 
(718) 335-3030 


ITPAYs! Cu stimă am placerea de-a vă anunţa deschiderea cabinetului 
meu stomatologic unde: 
Ofer consultaţii periodice gratuite, rezolvarea problemelor 
dentare, inclusiv a celor de gingie. 


X Preţuri avantajoase cu plata în rate 
X Acteptăm majoritatea asigurărilor şi Medicaid 
> Fluorizare Gratuită Pentru Copii 
AB ESTE DESCHIS 6 ZILE 
i TELEFONATI LA (718) 335-3030 J]