Libertatea Romaneasca nr. 1, 1951

„ATENTIUNE! 


4 

Rugăm pe cititorii nostri Să urmareaşcă la fiecaţe articol 
„ / 4 SN 

ERRATA, 


imprimată la urmă, pe contra-copertă 


comunism. Această doctrină distru- 
se imlemeiazii pe reduce- 


dreplul roman, asimilat: 

originar etiropene. Acâs- 

Ă nă urmează sa [ie înlocui- 
Revolulia anti-umană a gândirii a fost ur- 

mată în fapt de revolutia anti-umană a comunismu- 
ui. dar arlăzi această re-volulie amenintă cu un 
considerabil potential in pregătire lumea eur-america- 


/ într'o sinteză actualu 
„soc si de răsturnare a posiliilor male - 
vin din istoria celor două mii de ani de 
d europeană si din prezenta vie a 


faptă. 
teriu de pe pre sau de persoane. palier 
a tul limitat numai la un sector 
saga De ATI ai 


Fortele în acti 
0 unitate de ohiecliv si de anetodă. 


strictă cu aces! principiu de actiune, n 
pa cu zi o metodă, adică a sii ce vrei 
conditia cea mai importantă a e[i- 


mu poale îndeplini actastă.conditie fără a constit 
am nucleu de gândire si acliune proprie. Un TUR 
rezultă dintr'o concentrre iar nu dinir'o risipire, din 


includere nu din excludere. Astfel în loc sa N 
dela principiul excluderii, asa cum sa văzul ua 


celat in emigratia românească, * Libertatea” es- 
te dela principiul includerii, adică: a nu lă Creare 
nevăzul si nevalori/icat din ceea ce e posibilitate ra. 
mânească. Depăsind rivalitătile, pasiunile. si intere- 
sete din nemigratie, crilica va avea in vedere numai 
realismul constructiv impus de acliune. Revistă da 
sintetiză si de sfortări polilice “Libertatea” va ex- 
clude polemica dintre romuini, Preocupându-st nu- 
mai de probleme esentiale si de sensul evenimenle- 
lor,“ Libertatea” nu se va pierde in detaliile ce ahun- 
dă in haosul contemporan. erlatea” va căuta sa 
formuleze o gănulire fecundă si să [ireze acele idei 
de soc cari conduc la definirea unei docirine de ac- 
tiune 

“Libertatea” va căula sa păstreze cea mai rigu- 
oasă consecventă in actiune cu lelurile pentru care- 
si propune să lupte. In lungul drum de parcurs se 
uită adeseori obiectivile, mai ales când timpurile în- 
'or fără nicium control gădue deslântuirea pasiunu 
De multe ori principiile suni călcale tocmai de călre 
cei tinuti să le respecte. In deosebi “Libertatea” ca 
principiu de guvernare poate ajunge cel mai apă- 
sălor tiran, daca nu e aliceva decat o abstractie, un 
principiu si nimic mai mult. Nu uilam cea spnis 
Manon holand, in drum spre esa/ord; “Libertate! 
Căte crime se [ac in numele tău”, Pentru ca liberta- 
tea să devină a realitate in praclică, o realilale con- 
ducătoare în societatea ronuinească, lrebue sa se 
desvolia in armonie corelalivă inire libertatea va 
inalt concept moral si liberialea ca principiu ce ins- 
piră un sistem si o meludă de guvernământ. All- 
fel libertatea conduce la sil, adica al impasul istoric- 

condamnat de Manon Roland. 
i De aici incepe pozilia Libertălii: o pozilie qcliră 
in gândire si in faptă. Drumul este pi si greu. 
puzitie liberă este menilă totdeauna să provoace mr- 
multumiri. Dar fără constiinta greutălilor sfortareu 
este lipsită de efecl. Libertatea neamului nostru est 
telul tuturor ronuinilor. Documentul de identitate a! 
natiunilor în istorie este suveranitatea cu expresie a 
libertatii. Fără libertate naliunile nu au viata isto- 
rică. Misiunea generatiei noasire este sa readucă Io- 
muinia in comunitatea lumii libeve si să creeze coh- 
itiile unei existente pline pe toate planurile activi- 
ata pe gi, an aniu: cultură, indr' iun cuvânt 
» soartă pi . Abia atunci se va recunoaste forta 
ai in România, pentru care au luptat alei 
e da i. O vastă miscare de regenerare se va ridica 
Pine re ruinale lăsate de ciocnirea intre cele dauă 
fi IE iu românesc cu loale virtutile lui va pulec 
cai iii elementele cele mai creatoare din zona 
sii i Esi. Dar elementele acesțui destin major 
A ai constituite din tinup si valorificate prin lup 
A pe ru libertie, La această răspântie a istoriei nea- 
zcţ fă atu a supravietui nu le rămâne deciii 
[arc acii pe ele insile, ca forta de creatie si jerl- 
m epoca de constituire a marilor uniali su: 


per-alatale. Natiunile mai mici pot fi strivile sub * 


Yreulalea naturală a acestor giganti sociali. Gândi- 


n ua ai metodă sunt singurele conditii de su- 


LIBERTATEA 


CUVANT 


In roni aruncati astazi sa une după ui 
pulin de douazeci de ani de intuarcere tu” au mele 
cită a istoriei noastre—ducă suconui utest ui dela 
criza care u urmat morţi Hegolui iure gilor de nemai 
Ferdinand l—se simle din ce Ma ce mia munti Devota 
definirii unei pozitii libere, atăt fală de constrange- 
rea din (ara ociipala, cat si lată ue boabe ispita, ue 
țot telul, pe care lumea le aruncă in calea de tolde- 
auna atăt de primejdivasa a emigratiilor. 

In al doilea rând, Iaplul că nicaera pănă uzi, in 
atătia ani de surghiun, nu s'a dud inscris căpresie unei 
gândiri romanesti, spre a răspunde aste după uu 
vene marei generali dela 1540, generatia lu Ale 
xandru lon Cuza, Bălcescu, Kogălniceanu, pulea să 

lase u se crede că de atunci poporul românesc nu 
a mai avul ceea ce se numeste 0 mare generatie, 

Dar intre cele două răsboaie mondiale România 
a avut o generatie eroică, “generatia nelinistită ”, pri- 
ma generulie a Homaniei Mari, care si-a dat in 
treaga năsură sacrificându-se spre a semnala conerel 
sensurile istorice ale românitălii. Dacă generatia de- 
la 4840, fecundată de revolutia lui Tudor Vladimi- 
rescu, a exprimat voculia si calea Romuniei ca naliu- 
en intre 4548 si 1850, rostul generaliei de peste o su- 
tăi de ani, cel pulin egal dotată ca pulere de viziune 
si luptă, era să exprime si angajeze românilatea in 
conditiile noi create de unirea tuturor românilor în 
statul din granitele Daciei. La acest nou stat, cel 
mai mare si central situat in sud-estul european, 
“statul de necesitate europeană la gurile Dunarii”, 
cum Sa spus, opera sulelor de mii de ostasi care 
saw jertfit in primul război mondial, « ultimilor 
oameni politici de prestigiu si a figurilor de excep 
tională noblete pare au fost Regele Ferdinand si He- 
gina Maria, St cereau O gândire si o actiune cu ude 
varat pe masuru lui. Si telul generatiei dintre cele 
două războaie mondiale acesta a fost: să ridice ireap- 
tm morală a vietii publice in dezagregare, să ridice 
nivelul de viată spirituală si materială a inlregul 
popor, asa cum cerea traditia românească iansăsi, 
asa cum inalta doctrină românească dezvoltată de 
la Balcescu si Eminescu la Ovid Densusianu, Simion 
Mehedinti, Parvan si Nae lonescu 0 cereau, asă cultă 
bogatiile României Mari o ingăduiau po larg. 

Gu toate ca libertatea politică internă a lipsit, cu 
toate că tara u fost tinulă ani si ani de zile in cama- 
su de forlă a diclalurilor, eu toate că Romania Mar 
a esuat tragic stărâmându-se mai întâi interior, in 
Ipegul popor + si tam  reprland în mussa 
astari, dela 1944 incoace coarla generatiei 
vâzboiului de cruciadă, marea generatie, generatia 
decisivă”, si-a exprimat pe deplin mesagiul ti isto- 
ric, care este acela al Libertății. 

Libertatea rămâne astfel ca p 
romaneasca in lumb. Dar fără o intemeere 


vină revendicare 
si fără 


INAINTE 


AA propriu exceptional libertațea nu poate fi 

Prima conditie a acestei lbertaţi este 
azi de câtre luată lumea noastră: pri sa 
internă, A doua cundilie este lâmurirea lumii: ce 
iuseamnă penteu continentul nostru o Românie li= 
beră. A treia condiue:; organizarea aoliunii insăsi 
a recuceririi libertati românesti, 

Cu udâncă durere trebuv să conslalăni că niciunul 
dintre aceste eforturi nu aj vizibil, in nimic din 
coca ce se intămplă, in niciuna din publicaliite care 
in ciuda greatăulor agar murcu, nivelul general es- 
te acela al polemicei: ie intre românii liberi, fie ine 
Lre aceiasi romani si ocupantii tării românesti. lar 
alte ori, duiose ineriminari aduse nepăsării occiden- 
tale. Toate acestea, polemica sau jelania sunt metosle 
ustăzi inoperanțe. Homânii luptându-se intre ei sa 
anulează, [actiunile unei emigralii erecază conyin- 
geri defavorabile intre stărinii care până la urtaă pot 
spune că uu au pe ee pune lemei. Polemica slărnită 
impotriva ocupantului este si ea minoră pentruca 
uu opune absolut nimic concret sistemului devus- 
intor al revolulivi conmnismului sovivtie care nu e 0 
simplă călcare a constitutiei, nici măcar o lovilură 
de stat, ci o industeio de retopit civilizatia si umani 
tatea ca pe un material, care, Vurnat în alle forma, 
să scoală alte făpturi. De aceea mai mult decăt ju 
ridic avem nevue de o recălire a exisleniei, cec cu 
nu e posibil fără o viziune si o suită de idei. Cât 
despre jelanii, acestea nu merită nicio disculib, lu 
wea de când este ca asa a fosl făcută: să respingă 
jelaniile si sa primească numai bărbălia luplăfoare, 

Acestea sunt doua dintre ispitele diasporei: di- 
versilatea sterilă a polemicei inlerne si tragicomică 
unitate a jelaniei, A asculta de ele inseamna a pierde 
tot mai muult pozitia de luptă si a-ti nimici propriila 
torte. 

O pozitie de luptă românească nu se poale oe- 
ganiza decăt in coordonarea lulurue tortelue româ- 
nesti, tradițional si ca atare institutional gandită, 
veslul fiind cu totul in suspensie, Viata culturală 
românescă in străinatate si elementele institutionale 
aflătoare pol realiza aricând ou 
efectivă in lupta libertătii românesti. 

Ceea ce mi-se cere cu deusebire, atum cănd nu 
av imântul tării supt picioare, este de a fi prv- 
zeuti in lume, eu o visilentă critică demnă de oameni 
care apartin unui popor atât de incerpat să cu 0 tra 
dilie proprie, Cireulă astazi in lume, cu rapiditatea 
si forta de persuasiune pe car technicile avtuale 
pot să le realizeze, o sumă de prejucecati taolice fu 
lusite direct în propagandă, Amustecul in personal 
al romanilor in acest vast dispozitiv de lupta al ma 
titor, si superiariloe puteri, să antme în ul 

«1 mami exterior, e dispraportionat si prezintă pel- 


tară naturale, Sunt de usemeneu chiar 
taie peniru puterile colosute in care nu 
de Luc uzat times, AP TA Cu SU CULA V 
suiei conunentăla, cu Ever, UE aliere 
de vot in cnesiuimea repuriiuiei lu- 
PUSDOA pe glUD. EXCESUL DOSU We zel, A 
„vuste de pozaue dati mult stu Hi putin WU 
dintre, dar act nelămurue, este usirel jul măi 
putin decăt luurea de pozitie romanvusea 11 pro 
AS 8 Originea AS UI ui speci a 
Piu a lume, Sum cu bolii, si rumune A 
mereu, că originalitațea poporului romănese e 
ii unei rage Lericite int un spăliu arinonic, 
din ausasi originile luropei: cele douu Home (roma 
si Bizantul) si steavecniul trunciiu Wace, vonisulu- 
o vuropean, Sul dusuvarsutii poporului mosu 
tund eresunulutea lui originură ne urata Uvosepuli 
chemare a libertatii prin yerită, constintită inca din 
vremua de epopee a culorilor lberțiitii dugunesti, Mir- 
cea cel Baban si Stetun cel Mare, 4 
und anainte de toule cresună libertatea româ- 
DEaSUA ESte Un CNI CCR MA pOSIDILIIaAue poluru 
reconsuluirea Furaje. Acest mare uur al suuriei Iu 
ou LecunOstule an ioienilele de aseruve ile Isto- 
TACI, DU pouue IA AA MACAU uz priieg e porn îl 
le POLII SI DACI ACE POLUL SI CENA vuLrAgeniI, 
Aceasta lbebtute cresuna a lost vuluriticua vea 
CUL, de-i PAUDUUL Gin bout puruit turoprei si cu si, 
din Voculia unui popor eroic, lu beniuaul Avort 
Lapere, ajuțata in veucul becul si de curentul curu 
pean al Hbertaui nubiunior, Eurasia roiă- 
utastă Su validul ustiel aeliniliy ouuta cu nusterea 
a coca ce de un veuc nuniun Iowa, Nici eurupe= 
uiluţeu nuustră asu dur un poule du prilej de pole- 
mică inlre romăn Si intre voniani si resul curupe- 
milor. D 
Uu expresie u vielii lberlulea se ulirmă in sensul 
desvollăru si inchegarii istorice a propriei tri, cuci 
ce iiseruna omoigurea omului roiuanese ca fiti 
Ceuta Ai Iunie, Nica PULA ua Nous mu pouue li 
un motiv de polemică intre romăn suu intre ronăni 
si peilulti ouropeni, x 
Luptând asa dar puntru crestinătațe, europetlate 
si romunilule, nu ne putem angaja nici in corul slo- 
gunelur demagugice soviniste, populiste musiste, co- 
leoliviste sau căle mul suni, nici in concertul preju- 
decălilor batice, valabile di circumstanţe, dar Lunii 
indoiulă utile jocului des intre puterile mari si 
cele colusule, De usemeneu lupla nousiră impotriva 
muterialismutui de orice tel, luptă sustinuti uzi de 
intreugu opinie istoricii a celei mai muri puteri de 
azi, aceea a poporului nordumericun, este o luptă ca- 
re lece cu mult peste propaganda din ce in ce mui 
a lumii occidentale, cu pleacă dela viidă- 
cinile Europei unde nimeni nu vu putea recunouste 
niciodată nico urmii de materialism, In uta ucustea 
u doua cideri care umenintă pe om dela fucerea lui, 
ereziu muleriulismului, mesugiul românesc al liber- 
Vătii trebue să ujule lu trecerea dincolo de utătea pre 
Aaa incurajate de o luptă intestină astăzi in- 
heiată, eu cu Europa să devină oreu ce e vhe- 
murea ti, o uuare pulere u imperiului de sine, dupa 
ce n fost, marile ei puteri, o expresie a imperiu- 
i lui lumii între secolele 47-49, 

Asa dur în toate sensurile libertatea noastră e 
conditionută de părăsirea polemioei slmpe, ceea ce 
duce lu exprimarea liberă a adevărului, lur adeviurul 
il căutăna întăi si întăi in traditia nonstră romănas- 
că, traditie orestină si europeană, 


LIBERTATEA 


Lupta dintre cele doua lumi, lumea liberă ai lu: 
mea muterialismului, luplă pe care atât de bine a 
formulut-o generatia românească dintre cele doui 
răsboae mondiale, manitestănd astiel cea mai acută 
sensibilitate istorică niciodata inactivă in sânul nea: 
mului nostru, se dă uzi pe calea risboiului rece, n 
rusboiului psichologe si & risboiului ideologie, Dar 
fară originalitate participarea la această luptă, in 
vederea lbertălii viitoare e tură vlect, Kara 0 liber- 
tate de acum nu e posibila libertatea de mâine, 

Ut INM CELE pe bare Wpue so ucuvurni es 
sulvarea du Lupii AMOS, MuLULuLeu Veuenii 
paruaie de LucUulit SI ASUSILCA LENOINCRULUI ZOaul= 
ese A Aegriluleu UI, De ucesi IUctu uvezi nevoa 
LOU POLIALU MU Wusporu si de ucteu n avu ju 
COLUL, Weniucă 0 pupiicătie este Un LUCEU U& cola= 
borure, LU HULL AM PEUUcIULi CĂ SI DIE Peuuciuri 
SI CUMIVOEI, VESUCOLTUL pe Cei Uin Ujara ucesiea reuac- 
Tu Mutu 0 bovatiuată Tic 4 parle Wuversuri, nu du- 
VON pe PANA Siruti Mactu vupui cu [rusu nusiriy ci 
UV bupiu periru Wide varul TUIMUnesc, ture Nu e uvur 
al musiru cu ul tuturur romuinttor, Dusimunul us 
WoUiU UWE e SI AUpiăt AULULUL PUMNUL averi cu nl 
Se Uuce, WU Că U Mi CUBUILUE lecesulu AI Uctusia 
lupuu us Hrtatea SI UUL Vuiitiii AVersunuii unul 
Mu pOliVa Wata Liu isi du tip Să dupe cu un ul 
Venea, U 

au unintit mau sus de lupta propugandistică du- 
lu pe go Mae autiit SI AUdrie Aurtate puneri, Lâ- 
Aecuul prupăguniuei 4 gentre este uveiu ue ui cretu 
PrejUUtuuli, BALUL UEuitSWCult, CXpEIuuLe 4 S10- 
guut, iuruun clucui, cure PEM Vivi AF Si po 
Peuue Mitenisa, AieEzIc UE a Jul pgunui si UISIULU PX= 
presta prupeie, SIDgULA UI, A5MEL, [esa SI PUUIU 
IIONULAL VULDESE DCiDCeLUL Uespre Sue, suleliti de 
MCTI SI Săleiiti Wa uzi, in uctusui "Ciupe SU Vie 
râta si Homania, Ducă acecusi propagurndlu mondia- 
lu vorbeste, cu alte prilejuri, in Lou: relurile despre 
denuutalea unuia si ciur despre primejănule cute 
Borisirilur care curuclerizeuzu lumea inuuiucă ler 
bulii, nu Va avea nimeni mie de spus atunci cand 
romuinii vor socoti demnitatea lor adune runită, An 
lui pruni La plui categorisurui In Sint, GpoL pruni ceea ce 
inseăuină uceastă categorisire, 

A cuba ce proveste uunpul premergător prăbusirui 
României sub negura ocupatiei unei puteri skiine, 
Homânia « avut ulianle, asa cum poule avea urice 
lară independentă. Mui e nevoe să reumintim că Ho- 
mânia nu e nici republica Andorra, nici Monuco, 
nici Principalul de Lichtenstein, ci o tură cure in 
1930 avea incă uproape 00.000 kms. pirati si o po= 
pulatie de 20.000.000 locuitori? Este adevurăt ca fată 
de puteri colosale cu milioune de km. pălrati si sute 
de milioane de locuitori este o tară nică, dar la scara 
europeană nu o tură mică ci o tară mijlocie, In alu 
ră de ucesteu « o tură cu traditie si cultură proprie 
si istoria românească a fost mult mai grea de cât 
uceea chiur a unor puteri colosale, Rezistenta miru= 
culousi a unui popor, intotdeauna rămas singur la 
incrupiserea ulitor imperii, este un bun istoric rea 
lizat eu imense sacriticii si nicidecum cu metodă de 
sulelit, fară pierderea profilului propriu, Paprul ro- 
mâneso nu ui indeplinit niciodață vreo functie do 
UA al vraunul imperiu, ci su luptat neincetat la 

vuropei, constient de misiunea lui, asa cuni 
v urat cuvintele lui Stefan cel Mare: “Vom sta in 
picioare si vom luptă până la moarte pentru | 
erestineuscă noi pu capul nostru”, Aliantele din 4940 
uu fost neplica concreta u conditiilor gvografiei poli 


LIBERTATEA 


Lice, răsboiul a fost dus pentru apararea 

a românitătii si a orusti ALA. Vaci en A e 
nia a ales occidentul, poleivit unei Maditii mite 
atunci când putea sa ingenunche ca sateliţ at orien- 
tutui, terminologia cure ase aplică azi, si penteu ceaun 
ce a 1ost ieri si prnire ceea ce e azi, sulera de o con 
tradiclio interna; sau Homăriu ti Lost ieri satelit ul 
occidentului si azi ulita n cauzei uoendeniale, sau 
uzi e satelit al oriontului si ieri a fost imurtiră sa- 
criticată de occident, Sau e in amandoua cazurile 
martiri si in niciunul satelită sau e în amândoui 
cazurile satelit si în niciunal murtiră, Dur satelit sta 
tul ronuin nu a fost niciodată, A fi sabeliţ inseamnă 
a te pune de bună vot in slujba unui puteri străine, 
Ceea ce poporul românesc nu a facut nicindată în 
istoria lui, Pernianent de parta occidentului si fara 
sa slujească niciodată unei anumite puteri, nici de 
astă dată Homâniu nu s'a predat ci a Lost infeăntă, 
Si astăzi suferă asa cum niciodata nu a mai suferit 
inle'o istorie de suferinte, Suteră cu ce i-a mai rănuas 
din cei douăzeci de uwlioane de locuitori din cuuza 
unui sistem devustutor de vanitate, 

Dur sisteiuul presupuneri unei absente de voință 
la un popor oricuţ de suc, cubwpgurisidu-l pere ment 
de sunt, nu poute Ii un sistena fundat pe lubertaţe, 
Si SUCUL, CU ISLULIU DNOUSUU, MIL tisa Ai es putu, 
Satelit in expresia “stat suueiut” este un bere vranis- 
pus din zică OOVOPILA MICA puturi Menu bau eee 
niciste, Nimic nu silueste mu dureros realitatea de- 
cut upestă pgândrie lie ea chiur elerață de marea 
inăltimie delu care pot vedea cele mut mari puteri pe 
cele mai mici, 

Sulelitismul este o creatie de furia, fie prin si- 
luirea realilitii umune in gandire, Die in fapt, Anbre 
aceste doua sia astazi Homania : 

lecidentul, care persista u mai gândi, cel putin 
in propăgundu, mecanic 0 declara sutelil, ceea ce 
ur insemuu că in principiu se poale lace dimire 
ară crice, deci si un satelit, si uceaplă aceasta că 
apt măplinit; ] 

pe de altă purte orientul isi insuseste, ca pe un 
lucru, o lavă, dezurticulăudu-i existenta proprie prin 
cel mai inaintat sistem de desfiintare istorica din 
cute au existat vreodată. 

Astiel ocpidentul palegorisind Nomânia ca satelit 
o condamnă, in vreme pe orientul o distruge, 

Adevarul este că problema Homâniei nu se poule 
pune in brimeni de satelit sau victimă fatala, ci in 
bermenii poalitătii existentei si libertatii ei proprii, 

Nu e deloc drept a-se spune că numai occidentul e 
vinovat de soarta Howmâniei de azi. Dar nici a râde de 
această scurlănu nu are dreplul nimeni. Coca ce se in» 
tâmplă Homânivi azi, se ponte intâmplă oricui, Si 
cutegurisirea satelit este un fel de a păde de altul, au 
exista in lume popor cu chemare de satelit, Exista 
popoare mut dotate sau mai pulin dotate, mai cu 
noroc sau fără, mai abile sau mai stângaceseu Yo 
culio mai mult politică sau mai mult bragieiă, mai 
upte sau mai inapte pentu luptă, dar tute popoarele, 
oricare ar fi ele, tin la Hinta lor proprie. Notiunea 
de satelit desfiinteaza in principiu sau mai bine zis 
noagu aceasta calaliate a popoarelor, coinla lor de a-să 
mentine si desvolta propria fiintă, Sutelitismul este 
o interpretare mecanică a lumii, in opozitie ou rea- 
litatea el vitală. Zar in sfera vitală umanitatea are un 
loc privilegia!: păstraeză stirea de sine si da seama 
de sine. Ceca ce in lumea obiectivă, in lumea asiroi= 
dă, chiar daca ur fi vorba de muzica divină a astrelor, 
nu se pelrece, Pără voia lor statale carora li-se spune 


de con d 
ulterior celui material, sa 
pipi ue ar eg e 
ul na mia seste Li 
e verba de adeziunea pzege mi 
toțal apus propriului su suiluţ, ek e vorb 
Suluire masivă, asi eta Veneul duulizeri 
e posibilă. Este vorba usa dur de liburtatea de 
u poporului romiănese, vare putu bobine săi Ie! 
penteucă astăzi a Lost iuternitat, Nu, a 
poporul romanesc are o experientă milenară si ua 
marile lui accente, dela marit Principi apărători ai 
crestinatatii, pănă la ultiele auri 
ratia dela 1840, care a facut unirea, generatia dela 
1900 care a facut risboiul de reintregire, si LU 
generatia dintre cele două rasboue moni [Ta 
cu Yeriră totală a redat nemului vonănuse conați= 
inta autentică ds neaus al ovcumeniestălii orostinu 
reinoindu-i misiunea de scut al oceidentului, a daț TF 
dovadă ca este dispus si apt a-si face singur aduvu= 
Ha. Aceasta educatie si-a organizat-o intoldenuna 
priule'o filtrare proprie a valorilor culturale să de 
civilizatie oceidentale, rovaloritieate prin tondul stu 
propriu, lar politica geografici lui a rost intotdeauna 
veghea pe liunesul de răsărit al lui Urbis Perearuti. 
De aceea sufera astăzi, De aneea nu a putul si mia via 
pula fi pus in categoria vinovalilor de niciun fe, 
Nefericirea de astazi u poporului romănese vina dela 
imposibilitatea lui de adaptare la răsăritul comunist, 
Sar putea ca intrun numar de ani poporul ronet 
sa fie desrădăvinat, scos din spatiul lui si alune va 
dispărea inghiti de Asia, dar nu va [i fost un sale 
LLS 


Dar ducă în acest veac al abuzului de termeni, 
sloganul tinde sa inlocuiască gândirea, rană vena 
o posibilitale si anume acera de a răspunde vu poa 
tatea vie n popoarelor si deci în co ne privesle i 
primul râud a poporului nostru, Ce este această poa 
litate, neincetat deseaperilă in termenii culturii inale 
te de câtre ganditori si vizionari nostri de un aste 
incoace, ce este aceasta realitate luptătoare in 
bertatea ci, urmează si arătă în paginile moase 
publicatii, intro gândire proprie. 


Dar nu puteri incheia acest Cuvant Inainte nl 
libertăţii românesti, care bebuia să fie o 
concreta a libertătiii precedata de scurta a 
unor gânduri de actiune în vederea Tibi, “ 
aminti cariera acestui țitiu de periodic in publiei 
tica românească în genore, istoria Fi 
decăt insăsi desvăluirea concretă a 
nii libertălii, 

Din primul moment al aparitiei pibertatii e lila 
al celei dintâi publicatii din cele cal pia ieiznei si 
sapte, câte ne sunt confirmate de e 
este caraoterizat de criză si sincopă, Astfel din 
dintăi fonie “Libertatea” apar doar vâteva 
intre 7 si 46 ale lunii falie 1850, Da up 


violent contra i tului con Il s 
i a Mt a oaia 
ui 
uvern Pirin r 


toni 


CE 
apurănd he in Muntenib, 
lor pa eleanere 


esti, dun Cratovu—ÎY Seplembri: 
Liburtulea, economică, cultural, sociali 
directia si reducua prolesorului ta, 
Puteau! U. Gigurtu, ine 1 si 


“in «ditura Părintelui loan Mota, la Orastie, Lu 
„să apara în ucelusi timp si suplunentele: “Crăciun”, 
% Interesantă”, “Vovărăsia”, “Plugaru luni 
ua”. In schimb această unică “libertate ardeleneas- 
că” n avul dela distantă, fată de toale celelaite, ces 
mai lungă durată: 4001-1938. 

lar in pe privesle pozilita, Libertatea dela Orâs- 
lie reprezintă nu | ipiul intersociul, liberalismul. 
ci ividenta natională românească, In ultimii ani “Li- 
bertalea” luptătorului ardelean irecuse sub directi 
"Bului sau Doctor lon 1, Mota, foaia populară parti- 
cipând esential la actiunea de mobilizare a intregii 
constiinte romuinesti pentru luptă decisivă impo- 
triva comunismului înconjurător. lar inainte de n 
intra voluntar pe frontul războiului civil spaniol ina 
potriva rosiilor, lon Mota in calitate de director a! 
Libertatii isi propusese să trimită o lungă serie de 
urlicole, care în cazul dispariliei lui in războiu, să 
continue a apărea si după moarte, in revista care-si 
“mutase incă dinainte redactia In Bucuresti. Cateva 
articole au si aparut, adunate apoi in “Lestament”, 

Dar gesturile, intentiile, intuitiile sfintilor, ale 
geniilor si eroilor sunt totdeauna profelice, lată că lu 


LIBERTATEA 


15 uni numai dela marea jerifă românească facuti 
asa CUU N0-0 Spune cea Dai Inul expresie 4 pent 
water din 1%, “pentru Hristos”, si deci pentru Spu= 
ia, penteu Homania, pentru Biropă si pentru Lunile 


invcagu, lupta pentu Wberiate Isi prepară decisiva 


plan mondial, spre a salva omenirea de comunis 
mul sovietic, lar Spania si poporul spuniol, *desclii= 
zatoare de cruciada” in lupta libertatii de când co- 
munismul ia lumea cu asuit, puzdueste astazi Liber= 
lalea in expresia ei românească. 

Ara vazul care au fost diversele faze ale istoriei Li- 
bertalii în grau românesc, Acum ne allam intro 
alla baza, cu totul noua. Si fazele istoriti se nuse orgu- 
nic una dintsr alta in calea lor pătre libertate. Viala 
in continuă melamorloză creează mereu noi Lorme, 
si câtre acestea merge lumea de azi, lumea răspunza- 
toare, holarită sa luple pentru libertate, lumea ocei- 
dentală, căreia poporul românesc i-a apartinut tol- 
deauna, si pentru care a jertit totdeauna, apărând-o. 
Luptând pentu ea poporul românesc si-a pierdut 
Hbertatea si e amenintul să-si piardă liinta, In aces- 
te condilii apare “Libertatea” astăzi, in străinatate, 
in extremul occident al Europei, peniru a da cuvân- 
tul libertitii românesti în lume, cu dreapla convin- 
gore că numai cunoastera adevărului si dragoste 
Tată de istoria noastră ne dau puteri, si cu hotararea 
ca acest cuvânt sa fie tinut in faplă. 

Fie ca noul inceput să rodească eliberarea răsă- 
ritului Europei, cum jertfa românească de acum 
cincisprezece ani, premergătoare războiului de cru- 
ciadă al României impotriva comunismului, a rodit 
peniru occident, 


LIBERTATEA 
24 Junie 1951, 


e pi 
x 


E] 


se, 
Aj 
_ 


LIBERTATEA | 


: 
Ei 


Orice Intrebare poartă in ea Insăsi răspunsul. Când 
intrebat ce cale el, intreband 3 și : fiinta care se 
DA ce e. Dar, ca să ajuigă alei, 4 retin may inlat 
seaseă unde să-al fixeze această intrebare, si anunte să 
cuvântul. Aeesstă descoperire a omului aruncat In jume e 
deaselit fată de celelalte vletiitoare, propria lut soartă, 1n 
întră si descoperirea ei după cuvânt Va rkdieat. tmirua 
fără comparatie, peste plantă si animal, în sensul ex, de 
acestea era seonla lul e: le-a transformat ln instrumente, 
Inceput astfel să-si supună tot cerace este resiitate, Dnnul lesa 
astfel dia noaple si vede lumea tiber, asa etim duhul a văznt-a 
si n deosebit-o plutind peste ape. 

Odată păzit cuvântul, oamiali renase, nu numai intra le 
gătură specifică AI mereu dătătoare de puteri noi, dar Intrun 
conseus în care Ishutese să rela legătara eu propriile lot arigini. 
In ateasta libertate a cuvântului, care-l scoale de sub luezuri, 
omul se desvalie ca flintă aparte, creator de “luezuri omenesti” 
3), 0 flintă care Isi traaseende speela și 18i asigură o câniiauare 
a Jul pe un plan propriu, deosehit de eti al eantimutarii, vle- 
Ul din sâmbure la simbure, sau din pereche În pereche, o con- 
Unuare si o prezenta În cuvânt, liberă de moartea naturală, si 
care face ea vlelultea Iul pe acest pământ să fie istorie, acel 
fapt urias al continuel comunicări isire vii si Intre vi si morii. 
In Muntrul acestui fapt nelnirerupt, Istria, ale cărei capele 
sunt găsirea si plerderea cuvântului, moarte si lege suni eu 
totul altceva decăt ceeace stim dia afara frământărilor maflără 
omenesti pe pământ, din eceaee numiu natură. Alei, In Imarle, 
moarte este pierderea orizinilor, ultarea, lar coca ea tie loc de 
lege, dar e cu totul alieava, e un sens, semnată Istoriei. 

Cu alte cuvinte: de unde si incotro? Acestea sunt întreba- 
le istorie. Un mare filosof (Max Sebilleri isi, incepea odată 
cursul, cltână această veche epigramă din tara ful: “Vin 
si nu stiu: de unde. Sint si mu stiu: chic, Mere si mu 
stiu incotro, MA mir că sânț atăt de vesel”, Dar, odata pusă fa- 
trebarea, de unde si în, această vesile a Inconsilelel se duce 
că un zâmbet fără motivnlei tel, si redevenim aetunii, atieă tnta- 
rio, prezenti In frământarea sunării omenesti. Pe careultând-a, 
uităm si de unde incepem, si câtre ce tindem. De arena 
Pârvan preamâreate muza Istoriei care ne line vezi: “Cl de nu 
tu Cita, ea rimele în aorol, asa ne-am tări în intunericul unei 
singure vleii, cu dimineală 4 seară, eu zi si cu noapte. Tu sin: 
gară ne ridici peste noi, til singură ne Invecinicesti Clio mă 
rire ue” 

Dacă in tot ceea e nu este frământarea caracteristică surlarii 
omenesti, istorie, cercetătorii, pentru a fi mal la largul lor au 
stabilit diterita unilAti si măsuri, pe care le mocolasa si la reso- 
cotesa neincetat, aceasta nu a mal fost posibil si In istorie, unde, 
cu greu si tarziu, către acest amurg al vremurilor, când au apă- 
rul ehlar si filosafi! ate istoriei, sau stabilit. în timp si spatiu, 
câteva unltăti, oarecum conceatrie legate imire ele: natiuni, cul- 
turi, zone de Weltansehauung”, plecandu-se dela cetace se 
ofei ma! imediat cercetării, pentru a-aa pâsl cena ce se află 
mal la fund si leagă o lume pe arii cât mal întinse. Cel mal mult 
sucoes l-a avut în ultimul timp, in această nouă Intreprindere 
a cugetarii, unitatea mijioele “cultură”, care a fost interpretata 
doua feluri: ea un corp orgaale, care se naste, creste până 
lorescentă si moare, sau ca un sistem de jdel, care nu mor, 


0002 


Min seama de uă anumit spatiu, ce 
tractis oarecam de timp, una are precădere în nardul Europi, alta 
i! 


in sudul continentului. 

Amândouă aceste feluri de a interpreta unltanea “eultră” au, 
bine inteles, nenurarate variante si variatii, ellorescenta id 
dirii ta aceasta grădină a lul Dumnezeu, umanitatea, e mai fân- 
vasiică decât flora cea mal șlufoasă a oricărei jungle, între 
luptă la fel de nelertătoare ca aceea a faunei si florei din ji 
dar ol nu ne referim atât JA Dlosofil, cât ta anumite ci 
care le alau la temele: în cele două interpretari ae vulturii, 


15 Y. Carlo, Ruinile Yarguviatii 


aaa a 


origine si tel viata, eradinta în 
si tel raliunea, credinta în materie 
materia, si flecare în afara dn ele: 
pe rând pe celealte, lar deasuj 


Hip 
Ei 


| 
ţi 
i 
i 


E 
E. 


i 
i 


i 


£ 
îi 


i 
i 
i 


i 


s, 


i 


| 


sui 


| 
ri 


: 


iii 


333 


hemul, Mumintsmul, pozitivismul, hegella- 
rând formâri si deformări ale 
i a re Insă 


Această 

trebue să tinem, start, foloslndu-ae, Deșigur că 
isvoare mai au si site limbi europene, ehlar cele mal 
dar meoto & nevot de cela mal multe ori de o caza 
ptr a tal seoute la îveală căteva vinisoara de 
dute intre cllvajele provocate În momente:e fotense 


că nu e nevoe decât să vorbesti cât mal 

i românesc vine sigur. Poate că suntem ultimii 
ivi care ne aflam lică In această bine cuvân- 

Saare, dar nu Incă pentru multă vreme. Pânh act Insă, 
: fără o economie decisivă ln lume, fAtă o stintă domininta, 
A furi sistome proprii de teoloxie sau Nlosone, fără niclo ambitie 
mareală de teodloee, poporul românesc are totusi un cuvânt pro 

ju, si pe nccastă sau ml line spus în această origine a 

este In camun cu lumea europeană, lar astăzi, când 


poale, 
ou mal adie, cuvăatul. Sunt juna, ra sat sau 
Teadusi la origini, Dan dacă omul nu face sfortarea su 
premi sprea Vădi această iibartate, care se desvălue În propriul 
"ui cuvânt, Iaseamnă că zadarnic cere restul: pe cât | sta luat mal 
inainte, lise va loa mal departe, si aceasta va Îi luarea din ur- 
mă, va pleri. Asttel, pol vorhiad ca toată lumea, vom vorbi în 
acelasi timp eu adevărat noi, lar pentrucă astăzi toată lumea 
spune cât ponte din adevărul «i, nlol nol nu putem tine supt 
obroc adevărul nostru, care este al nostru În măsura În care 
1-am cunoscut. 
Calea către adevărul nostru incepe cu stabilirea originilor, 
dcsviluind astfel sensul vietuirii noastre pe pământ. E vorba 
de aletulma noastră pe pamant pentrucă avem cuvântul comun, 
In e] sa afiă si libertatea Decărula. 
Această calicare umană In cuvânt, exprimată spontan de 
varbirea românească, omul “Mint euvântabiare”, e rezultatul 
unti permaneale tineri de minte a faptului caraeterieiie, nas- 
lerea si renasterea poporului rominese, de doua or in cuvânt: 
limba latină si credinta crestină, faptul carasteristio care a dat 
cuvântul existente! românesti, In acest ouvânt al existentei 
proprii este de căutat libertatea româneasca. Aceasta nastere si 
renastere exceptioaală, din cuvânt in cuvân!, a provocat calih- 
carea spontană din versul popular: fiinta cuvăntătoare. Omul, 
spre deosebire de alte vietuitoare, este dotat cu o expresie, lar 
aceasta exprese este cuvântul, 
In momentul In care si-a facu! la nol aparitia geniul, atesta 
a fost um geniu at cuvântului, Eminescu. Formarea lul a fost 
dubla: vorbirea româneasca de peste tot si textele vechi, ma- 
nuscrise, sau carti religioase (aproape siagurele cărti românesti 
vechi), Aparilia a fost socotită miraculoasă, dar miracolul a fost 
posibili datorita geniulul vorbirii românesti, Aha când a aparut 
cineva, un eu pe masura acestei vorbiri, capabij so cuprindă 
sa desvâlult gonlul pe Mrâmurile noastre. Fiind vorba de ge- 
nlul nostru suntem Indeptăuiii să vedem cam care e eredinla 
noastră, si anume; pentrucă rostul waul geniu este acela de a 
exprima credinta lumii care I-a dal. 
Intro poezie aparent aihilista, în realitate nina! elImina- 
torte, Eminesou deciară, cu genială lapidarita! 
“Ea nu cred nlel in Jehoi 

"Niol in Budha Sakya-Muni 
"Nlel in viată, ale) in moarte, 

"Niel în stingere ca unii.” 

Fără să e vorba de o profesie de credintă, să vedem ce 
rămâne din aceste neeredinte, Jehova este Dumnezeu Tatăl, asa 
vum se arâta EI până Ja Ghrlatos, Duninezeul legii, In aceata, 
care nu mal e al vremii, duph ce s'a arătat al!fel, Intrupandu-se, 
Eminescu nu crede. Budha este fundatarul unei reiigii d'inmintea 
crestinismului, Ja fel de anseronloă dupa venirea Iul Christos ca 
si credinta In Jehova. Nu crede nici în ei, ȘI, "Nici in viata”, 
Credinta în viata si nimie mal mult o o credinta care contrazice 
acea co se propune În Glossa: "Ce e râu si ce e bine. Tu 
tenireabă si socoarie,” SI această credinta oarbă, fără deosebire, 
0 respinge. ere 


care determina xlata omului Intrucat ri, 
fin budinru), nu d ulei An simpia arii gi 


omului ai mici An pleirea omului tără surmă—“mlei la 
MEN a 


Wrâlască moartea, Necrezând 
mie ce Nu ereda niel in ratiunea legii, in ratiune, nici in 


nl”— Eminescu resplage toate aceste credinte, și 
nicluna nu e o credinli a noastră, In ceea ce ore- 
mal ales, o spune atât e), In cea mal mare parte din operă 
5 ali, aj căror cuvânt 11 vom asculta za departe, Dar ceea 


LIBERTATEA 


Al Iota! Eminesen este cuvântul. "Prea vali bibut Joo 
ich eaem strinuni, de ohcel, “apune e! la Sorisoarea III, 
întal de tote limba, far in cale trei: limbă, strâbuni, obical, care 
sau format aa cum stau format, crestineste, se poate găal toată 
ymânească. 
arde ro tea e (Rră indolauă trazment dinteo Incercare mal 
vasta neterminată, “Sa bate miezul noptii”, nlolodală In deosebi 
cereetată, spune: 
"Sa bate miezul aopiil In etopotul de-aramă 
»S1 somnul varea vietii nu vrea să-mi Ice vamă, 
"Pe că! hatute adesea vrea moartea să mA poarte 
*Stasemân Intre-o'alta viată si eu moarte; 
"CI eumpâna găadirii-mi si azi nu se mal schimbă, 
*Găel Intre amandouă stă neelintita limba.” 

Asa cum Între clopotul fAră viata si sunetul vin stă limba, 
intre viată si moarte stă timba-vorhirea, cuvantul. Acest fapt se 
revelează poalulul Intronoapta În care somnul, vamesul vietii 
feo oare ne în a par tedin viată, adică din veehe, nu la vară ca 
de ohlealu. în vremeea un clopot bate vestind trecerea timpulul, 
Ralu! de mijteaitor al cuvântului, care Intr'un fe! “Invle din 
morti”, asa tum limba etopotulul scoate sunetul viu din metalul 
inert. ăi care de asemenea deosebeste Intre una si alta, intre 
viată si moarte. sentând pe om din confuzie, da nestire, a dela 
asupra soarta comunităților omenesti, fundamental deosehite ast 
fel da orlee grupări de viată, In cuvant esta veghea Istoriei, 

Incă din zorile gândirii sa scos în re'let Importanta cuvân- 
tului si faptul eă poartă ua sens, Intru cât cuvântul a cuvânt, 
nu e “vor goalh”, cuvântul e nedespârtit de sensul lui, La 
cuvântul una en sensul lul stau gândit cel vechi când au vorbit 
despre “lagos”. Lozoe e o vorba care cuprinde În ea si gândiră 
si cuvânt si sens a! lumii. SI om, si Jumea Iul, si cosmos se ex- 
primă în el. Româneste se spui e unde ese vorba ese si 
duhul”; atunei când elneva spune un adevăr, sau lasă ceva ou 
limbii de moarte. Jar când nu se aud decât vorbe goale se spu- 
ne despre ee] care vorbesire: un om fhră duh. Din acest duh vlae 
sensul vorhel care este si al humili in duhlul Inteles: pricepi 

a lumii si noimă a lumii. De aceea străvechiul Meraciit, care 
gândi! asupra acestor lucruri, asa cum me arată urmele 
seriptite rămane de la el, spunca că logosul e greu de Inle- 
les: ceeace tn finitudime perceptibilă ascunde o taină, care In- 
inu cât taina e tără finitudine si imperceptibiiă. Finitudiae per- 
ceptibiiă e cuvântul spus si auzit, fără finitudine si împercenti- 
bil e cuvhatul inteles, ceeace se petrece în duhul care o comun. 
“Desi totul se petrece dupa acest logos”, spune Heraclit, “se 
pare că oamenii nu au nicio vădire a cuvintelor si a faptelor, asa 
cum e Infâtisez, deasebină si lamurind caracterul flecarul lu- 
cru. Dar cellali camen! nu stiu ce au facut în stare de veghe, 
după cum ultă ce au făcut In timpul somnului lor”. 

Gânditori de vastă cuprindecere au n:marcat acest fapt ca- 
racteristie, cuvântul, în miracolul trecerii omului dela regimul 
de junglă latunecată si promiseuă a realității nediterentlate, la 
râvimul cunoasterii, a! ortențării si cuceririi cu revelată soartel. 
Asifel Dswald Spengler notează că s'a petrucut o “revoiuile a 
sufivtului”, odată cu descoperirea ldlomului, a vorbirii artiula- 
te In limbaj, si această revolulle a sohimbat fata pâmâninluL 
Desigur discutiile stiintifice sau simplu obiective, ori psloholo- 
pita asupra fenomenului vorbirii, nu he intereaza pe no! alel: 
ceaa ce ne interesează e numal atât: vorbireafapt caracteristie al 
omunti, Dar cum nimic din ceea ce se Intâmplă cu omul nu e 
simplu; tot ceea ce priveste omul este dublat de un sans, acela 
4! originii si a! tetului, nici când e vorba de cuvânt, faptul cel 
mal important din manifestăriie omului, nu ne putem opri la 
consideratii techale-exterloare ca acelea ale matemalelanului con- 
vortit Ia viată, Spengler, care constată ua fapt si nimio mal mul 
vorbirea a facut pe om capahii să realizeze cultura ai civilizatia, 
cu un destin de animal de prada superior (Der Mensch Ist oln 
Raubiier), Ua alt gânditor, genial, Giambattista Vico, observă 
că acest cuvant al omului, pe cat e de spontam pi te de 
consecvent. In sensul că e Minut si are urmări, si a acei 
comseeventă capătă un caracter et transcendental, ouvâni 
un fapt religios, leagă pe om cu necunoscutul si pe oameni în: 
Are ei, Inlr'o tensiune permanentă dintre o elită a traditiei 
care apără cuvântul si multi re tinde să inmono această 
Tigoare, Iumecând intrun sens cat mal comun, coca co e 
0 Judecată fâră reflectare, impărtăslta de un clan, o patlune, 
mau de călre tot, ganul, uman”. In această tensiune esta profi: 
urată tonslunca autoritate-liherțate, care Însă nu se rexolvă în 
alelum sens comun, fix si restrâns, sau mobil si larg, atâta vre- 
me câ! acest sens comun nu transcende Insusi genul uman, Dar 
Yi Afară de tendinta populară de a scoale întrun fel cuvâniul 
da tară dar și din duh, a mal fost si tenslunea tragică, mant- 
Fealată In zore gândirii, când Inte o lupia orolo s'a deosebit 

Cuvânt si sens, odată cu aparitia logosului. Prima gandire 
1 urmat primel vorbiri, in jupta cu sensul comun stabilit, fle 
prin autoritate, fie prin libertate în nereticotare, In lipsa de 
Cugol. Cele irvl etape alo cuvântului suaț asa dar: a primel lu 


„mi unitare în cuvânt, "Orbis Tertarum” al Romantor, a 
etapă esta 


LIBERTATEA 


aceea A căutari de sens, a logoau)ul, si n trela 
să flo a infătisării logoaulul lasusi, intrupat, eu Anu 
int existent, împotiva Ieri! si m simtuluj eamun, mletaria I- 


tal. 

Unul dintre primii gânditori, Mecasiit, faze următoarea măr: 
turisire, asupra cărela ne vom opri putin: 
sensul acestei favilAturi [a oposulul), plină 
ni vo [1 prea nesăbuli, atăt Inainte 
ca vor fi auzit-o: b) deal toate se petre 
loposulul care e comun În intelesul că e al tutor celor ca 
intâmpl4), In eluda experientei lor, ei sunt ca lipsiti de expertenta 
cuvintetor si faptelor, asa cut en le lâmurese pe fiecare in parta 
după ceea ca e al lar si se petrece cu flacare: e) relorialii 
men! !e rămâne nestiut coca ce fac În voghe, după cum esea 
fac in vis o fac fâră de stire”. Acestea le spune Horaeiit 
Ce vrea să spună? 

Pâră Indolala există un sens comun, si pe aceata cuvântul 
exprimă (UI si din om), dar eu cât e mal revelani, mal din 
adâne, cuvântul surprinde. Cuvântul e intotdeauna nau, la mâst- 
ra În care revileaza un men 
opune locului comun (eeea ee numea Vica sensul comun). Ten 
diata oamenilor este de a stabii! mereu un loc comun, Intru 
sens comun ad hoc, În joa sa activeze, neincetat prin efort can- 
Unuu logoul, adevăratul sens comun, Alei e deosebirea pe care 
a făcea Nietzsche intre filstini si “not esilalti”, pe care Merseili 
1 evidentiază spunand “dar cella:ti”, Daca nu repetam el vorbim 
din “euget", envantul vine din propriile Iul orirgini, din etget. 
“Celtalti” de ohleetu nu tatreaba eugelul cănd suni In stare 
de veghe, el se jasă luati de locul comun, erezând că atesta e la- 
gosul, sensul comun. De alei fhistinul demagvg, formaliat, con- 
formist, până la crima leguia, Vorbeste din vârtut Mmbit, mu din 
cuget si Isplteate lumea, care. lanese, fiind atăt asieapiă, ea in siare 
de veghe sa fle somnoleniă, si asfel să facă Intoemal cena se se 
fereste Eminezeu a face: să pună viata si moarte în o lata, sa nu 
mal deosebrasea. Astfel, daca Ia vorba cugetată, vorba din egal, 
nu se răspunde din cuget, ea e de neinielea, sau e perveriita 
la locul comun, câre nu e ceva inteles, nu desvalua nimie din 
Wrea si sensul ineruritor, ct ne duce mai departe In veghea som- 
nolentă, la moarte. De aceea In acest caz nu stim ce facem, La 
fel cum ka soma, desi corpul nastru face o multime de lucrari. 
nol nu slim nimic. Dar dacă în veghe stim că organismul anala 
Mucrează, nu inseamna că stim ce facem noi. Abia cand eugt- 
tul intervine stim și găsim sensul celor ce se pelree em nol. eu 
cellalti, cu Tumea. Astfel dacă sensul e eomun ei nu corespunda 
experientei comune, ei unui plus de veghe, care duce fâră In- 
dolată la o Initiere, Această Initiere a lamil aatiee era până ln Wr- 
mA revelatea adevărului ingrozitor că nu slim nimio ilere- 
tu) si această prăpastie între eu si cetalti, Intre somn si veghe 
zu a rezolvahă, sensul comun În realitate au poate ajunge sens 
comun. Aceasta pentru anțlehitatea, tragică si pentru arieine sn 
va reduce !a stadiul anwenilatii (pe care, pentru că a fost, e pur 
toate vârstele omenirii) 

Cand logo arnat sensul camin a exit din initierea 
veagleului negativ si sia dăruit lumii ea sens comun: 

“S1 Cuvântul s'a îieut trup si a locuit printe noi plin de har 
si "de adevar”, dsvaluindu- Se: 

pu sant ca varrul si viata, 

Luati mâneati si beti, acesta e trupul si sângele Meu, 

Acesta e faptul istorte une, care smulge vălul seartel aatun- 
se si desvalue logosul în om. Norocul poporul romaneste a feat 
de a-se constitul direat n orhita acestul eventiment vale, pen- 
tru ca prin ei să la cunastintaă de sine, să-al jămureastă ese 
tul, Intro nastere si renastere în acelasi lmp. Cu aeaasta Mm 
rire a ougelului sta a'cătult asezarea si să d pentru ea 
Dacă in mare miasura, în alte parti sta mai certat în spiritul 
umpului si logosul a fost sladal Intre zeea ce se aude ca uree 
chit si 


l Ifber- 

iul Spengler în elvilizatie) si cuvântul duhului fasust, ai 

ea neam gâsii soarta în togosul naseladal. în lagosul In 
Alel e taina noastră. E o soartă intrun fel aasleâat ra 
elor biblice, care dupa cum sa arată in p- 


e o boaă a lipsei de maturitate istorică; e) 
a socoti poporul române un pOpoE ades-acenala di 


jiruca drut 
1 există, toate nemurile suni egale, peul FI sa 

WI, și cale vorba de a reeunoxsle că sunlem n popor tare 
a alea, Nu ales de Dutineaeu, cl ace] care A mea pa Christos, 


flo leai 
de 


putea presenta cam astfel: 

seformat, nu a cnnfundat miri om, 

Mee, cu Dumnezeu sau vreun ze 

in ei na arata formula: * mul sfinteste 

nu atat tronul, care ni e ua 

sfintea pa Stefan ce! Mare «i Satan 

em nau mal facut-o fe plita Stefani 

Diubâr Voda, pe care ivaul au a putut 
Toate aceste caracteristic 


pet Misantulul. In care himea 
Bteantul nu a fest imi E rea 
mamăneati a mers a 
E, românese (moeatit, Intre 


faptul că în Istoria lui de 
aastarea si renasterea lui in 


In 
ul nu e sedan! Intre duh-sens și vorba, sau e 
urlă oală. Un veac ne-am sbatut Intre cu- 
lire formare si deformare, Pentru asa fe- 
sp al are o singura posheitate, cuge- 
minescu ÎI spune să se intrebe ce e rau si ce e 
ncost enpot se naste omul, nu omul speelel ci omul 
ui fonta Istorică. Cu meest mal mult al cuvân- 
omu) n se defineste prin enea ce ande ci prin ceea ce sp) 
ca Mii trehue să fie orizinni, să vină din originile 


„Această slire de sine În origin! e cugetul romanesc. SI nu. 

| dacă ajunan la e] facem bine In lume, Din cusetu! care e 

decăt constiinta, pentru că tine omul treaz si In somn, 

„0 cunaastere proprie si o decizie in funeile de această cu- 

moastere, 0 cunoastere si recunnastere din cugetul nostru caro 

e permaaent legati de faptul une a) intrupării Cuvântul, de 
mea 


cunoasterea Insăsl: “Nasterea Ta Mrlstoase Dimneznul nostru/ 
Risărit:n lumii lumina eunastinții”, Dacă această cunostinta te 
Mlon» naste hine x! rau plorderoa ei te aruncă în jocut binelul 
si răului, in râu, Dacă cunoasterea si recunoasterea ta orleini nu 
asifel inltleren vunoxtinie! corespunzatoare spilirii trupu- 
Tu) în botezul de înalnte de a-se Jimuri cunostinta. si daca ori- 
pini ma fixează în elementele siriete le veacul, realități 
mu lbartate, em ar fi rasen. patria, clasa, din ce fa ce mal 
mupertielate, omul, si alel vorbim In primu) rând de pol, se in 
trăincaza de propriul lu] mister si pierde toemal cea ce crede 
malvoară: rasa se prostituleza, patria e Imbnueătătită. clasa 
derlasează. De asemenea chiar dacă în locul acestor orieini, 
până In un pune! concrete si în area caz reaitali inevitahile 
intrucat sunt realitali), carp, 4pitiu, organizare, dacă se caută 
origin! vag naturale în “genul uman” sau metafizice cum ar 
TI “idera de om”, omul ajunge ca un copac eu rădicinile în 
pimânt mlscător san În aor, at rezultatul e acelasi: Je plerde, 
"Toate valorile reatliătii, Indiseutahi) valori, rasiale, pea-paliiiee, 
soclale, naturale, la sensul cel mal roncret de nastere a vietii, 
motatizice, sunt vata si nn ne putem inchina la ela reu toate 
că Je lubim), asa cum nu trebe nici să le dispretulm lei sa 
1e distrugem, Omul contine si naste valari, dar în arelasi timp 
a her de ele, raspunsul lui Christos tn lspiiirea din pustie 
este cdificator, Dar ceea co dosvilue toate valorile, si în acelasi 
Vimp n liber de ele, este cuvântul, SI adevărul esta că omul nu 
are mal mult decat ultimul cuvânt pentru care nelneetat se 
progiteste. 

Care a fost ulimuj cuvânt românese, pregătit de veacuri, 

dar mal alex In ultimul veac a) Inlariei noastre, vene la care 
"au deshătut agonie cuvântul si vorba poala? 

Acum 0 sută de anl, ehlar in vremea de râseruce In care 
epiritul voaculul cerea ravizuirea pozitiilor si stabilirea temelu- 
rilor une! nol asezări n lumii, când popuarele mature incepeau 
să fixeze telurile istoriei, luandu-si asupră-le total uzul si ahu- 
zul el, nu insa si răspunderea, In Septembrie 4850, Nienlae 
Balcoscu seria, râspunzand prin aceasta si splellului veacului, 
la Paris, fa “Iomania Villoare”, publleatia scoasă de ei îm- 
proună eu uni! dintre cel mal atrălueiti reprezentanti al mare) 
generatii dela 4540, generatia vizionari. care a pregătit ei rea- 
Miza unirea sub Cuza Voda: “SA deschidem istoria. cartea de 
mărturie a veacurilor si luminat de filosofia ei vam vedea că 

dounsprezece veacuri natia româna vagetal, n'a slat pe 
Joc el n înors Insinte, transformându-se si luptându-se aelnce- 

4 binelui asupra râului, a) spiritutul asupra 

, al dreptului asupra silel, pentru realizarea atât in 
ul au cât, si în omenire a dreptăţii si a fra acesta 

iute, perfecte, a oriinel Dumne- 


poz) Wmpulul, doar anumite pozitii 
de acestul spirital timpului. Ta spiritu! timpului era in- 
facilă) ca uule a) ordinol asezării ome- 

A SU tul timpului în continuare Isi pregătea viitorul, 
'rlmul manifest, care nu incarna decat fiilatia 


uj, da 
n scoale din sehlvoe, Dacă spl- 
timpului cerea ase Intelege ŞT mersul Inainte —pro- 
p a Hohidarea spiritului, 
pentru Băleoacu, in luare de poritie arisinală roma. 
aces mers inainte cate o continuă transformare În lupta 
peotru trlumtul binelul asupra râuiul, a) spiritului 


LIBERTATEA 


asupra materriel —ceea co nu se intampla cand materia devine 
scop si ca face pe om—, îl dreptului asupra 1 
mare în bine parantală numa! intrucât ina! 
sunt temelii alo vardinei absolute, perfeole, ale ordinei dum- 
nezeasii”, Cuvântul românesc intervenind fa spiritul timpului 
[ contrazlea fundamental, si anuma fâră să arunce o afidare 
Tull. el dimpotrivă. IncurâJand-o În bine, Ceea ce spiritul tm- 
lui cerea fără sens, primea prin contributia românescă ua 


ea: mereu răspunzand la lot ceea ca era poziliv, ou adevi 
renâseător în spiritu? Umpului, românii an lat mereu calea 
eetor ca oferea fata negativă a spiritutul timpului, ml aceasta 
eu mari Merite, chiar cu risenri fatale, acelea ale plelrii. Nu 
avem decât să amintim citeva din devenirile acestui! spirit 
a) timpului. varifieănd reartiunite rormanesti «i vom Yvorloa e 
asa este, Dar a existat epiritul cavaleresc, ca spirit a) tim- 
pulut. acesta la români nn a devenit feudalism, dacă spiritul 
veaeui)it_a eamhinat cu Marele Ture, românii stau bâtut cu 
Marele "Ture, dacă spiritul timpu'wi a fast dominat de reforma 
românii au mat dame ee era bun, Jimha vie în hisarică, des 
Wârându.se nsifel e paleostava cara nu lo răspundea În nimio: 
daca «piriun timpuini a fast reveluila Impotriva monarhiei, ro- 
mânii au fhent revolutie numa! Impotriva nsunririi nationale; 
dară spiritul timpului a fost Mlelraraa educatiei wrmata de 
Mdotteia materieț. românii a propie “ordinea dimnerrensea”, 
Nelneetat Mnsehini Intre bine și râu românii au Iuat din spl- 
ritu! timpnlnt ea era hine. ceea ce era em adevarat nerv tslaria 
si au resnins ce era rân tat en era morh A! descompunerii fn 
torlee. De acesa au patimit mereu, inttdcanna eu un Das înain- 
te. pe un plan supertar, si apo! aruneati Ianpol, În neagră su- 
fertnta 

Cuvântul rormanese În interventia Iul Jheratoara "In spl- 
ritul" si “da antritul” vesentul nu sa oprit In Rileeseu, cl 
pisindu-sl plenitudinea În gândirea emineseinnă. avon să fle 
treant mal denarte nantriea In vearu! dou zecț. cam după 0 
suta de anl. să exprima în cea mat Jmurii Innre de pozitie 
fată de spiru! veacului. teluy final nl vieti! umane: 

"Pate viata? 

Dacă este viata, tunel nu interesează mijloacele pe care 
neamurile le Intrehuinielelă spre a si-o asleura, Tonte sunt 
bune. ehtar si eele mal rele. Se pune dec! problema: dună 
ea sa randnn nalhunile în raport cu alte aatluni? După animalul 
din ele? Dimmă Mer! din ele? Dina femea pratilor din mare 
saw A fiarelor din pădure? Tell fina) nu este viata. CL INVIFREA, 


învierea nemuritor În numele Mâninitarului Isus Hristos, Cren- 
Ha —eutura— nu-l decât un miile, nu ua scop. cum sa 
preaul. peniru areastă Invlere. Fate rodul talaniului pe cara 


Dumnezen la sasi în neamul nostru, de care irohue să râs 
pundem. Va Yeni n vreme când toate neamurile pământului 
var Invia, em toti mortii si eu tati regii si impâratii lor. Având 
fireare neam Jocul său Ibaintea tronului lui Dumnezeu, Acest 
moment fina), “Invierea din morti”, este telul cel ma! Inalt al 
subim_edire enre se poale malta un neam”, CORNELIU CO- 
DRPANU 


Omu) a font mele. cuvântul list eu limbă de moarta e ul- 


Mmul exxânt pamânesa Inainte de ultimul entacilsm mondial. 
Solritul timpului In ase! momen! nu vedea ma! departe deo “apn- 
Mu) vital eu ariee pret” caruia I-se onunea “niciun spatiu vital, 
eu pielun pret”. Acala era sniritul timpului Dar cuvântul ro- 
mânese snunea mal mw: “ne arunim eu linta dintre rol si 


a) oameni”, nui de “biruinta crestină în om la vederea mân- 
înhrit 14” saretas). Puvânt int eur limba de moarte Jsat, în vreme 
ea ot cezarii Inmil prehteau să sa des fiinteza unul pe altul, 
eu popanre em ţa! dacă se piitea, si aneasta erlmă s'a gândit 
si sta Inrareat, Asa 


ntreha” 4] “anenii”, en a ra ai ce în vreme ce su- 
punerea fAPă conditii 1a telul viei! insăal care nu e altul de 
FA Vietuirea eu orice pret. te aruncă Inevilahi! în râu, si nu 
faci decât rân pe nâmânt, anulând Inevitabil și “putintelul 
Pina” care s'ar face (Ară să decida nimle în mersul Istoriei 

Ael Auni, In nivânt orlelnile binelui nostru, după cum In 
nelinerea cuvântului sunt orleinile răului nostru, 
duca o cale unleă. Telu! și calea fac una desv! 
adevar Intre altele el adavâru! Adevarul a fost odată ales 

0), nu l-am 1 propus nal cl l-am ales, a fost Christos 
Guyaalul romanesc a snus-o până În ullimul moment, dara 
fost tâlat. ȘI pentrucă ne-am tâlat asifel de oriaini ne-am tâtat 
chiar viata. De aceea răul care s'a petrecut in Romania este 
exemplar pentru lumes intrează si nu sfâtuim pe nimeni lei 
să se bucure de ei, nici să-l urmeze. 

Dar dacă chemarea românească În veacul douareei a fost 
aceea a Imbuniiălirii noastre, dupăce idealul unitătii tarito- 
rile si a tuluror românilor fusese Implialt, refuzul acestei 
chemâri cu violentă precugetată, pepelată si fară 'imi 


LIBERPATEA 


dat roadele: Momania nu mul există, fate 
satul răspunderii majore, ai 


i 
i 
| 
i 


wil prime si chiar fabrieale, 
vast program de productie, la 
în prezent supusă unul tratament de duslrugere 
grnuin din om, pentru ca mâine, cu obiectele de 
Voare dar fără stiintă de sine, asitel obtinuie, să 
atacul definitiv in vederea dărămarii busmil, Alei 
Wteanul e mort, eu tot bunul simt si 
de *"vorbe.e mari”, omul de 
Hiectaiă”, dar neeageială, nu 
Munca lui de a sta cui dot, bar fără să 
nielun Wragan ua le smulge, 

Ce va intampla! lairadevăr este uimitor cum in douizeei 


E 

ga 

i 
ir 
ui 


sim mora; si fizic toată tara, să facem biventariăi complect al 
valorilor noastre și să le astivam pana la ullina intru orga 
nizare lemeiniea, me masura noltor granite, după sodelul tă 
rilor ajunse ja fiaisajii; acestui fel de oparatii, am isbutit să 
facem tocmai dimpotrivă; neputand stâviii in pro 
portie a mortilor infantile la sase am lichidat În sehimb o ge 
pirate la orase, nvasnând-o, In cosunuă luare de iivertale a 
poporu-ul si repetate sovituri de stat am inceput ea pierderea 
a patru provincii, peniru ca la urmă să suferi cea mal ea 
tastrulală înfrângere din isoria Boasiră, urmată de pierderea 
tării, 

Ar fi protund nesânătoa să vorbim despre “vilregia vre 
murilor”, pentrucă vremurile sunt asa cum mile pregătim, si 
no le-am pregăti! “prin doi insine”, eu esua velntă proprie 
si nu trebue să “vestejim” pe pimeal din afara, silad bine 
care e dusmanui, siiad că duamanul nu e prieten. Nul ară cau 
tat si am ales tot ceea ce cra impotriva Bomstra. Alei a arlgiua 
desastruiui, Po.ltte nu se repară bielodata an păcat 
fundamental... Si acest păcat, care pe-a dus în tragedie, îsi 
are orlgina In cea mal primejdlosa stare de 3 disperări 
care e la primul rand plerdearea nadejdii supreme, nadejdea 
In inviere. SI suntem marii. 

Am răit, In inlântulre, două tragedii: tragedia lui Prome- 
Weu si tragedia Atriallor, O tragedie a eroului si o tragedie a 
păcatului, Promelheu nu a combinat eu zeii impalriva oame- 
nilor, dupa cum piei nu a răsvrâtii pe oameni impoiriva se 
lor, el a luat partea oamenilor fâză să tacă nicio bmpokriva 
zellor. Dar Zeus l-a sfărâmat, după ce l-a inlăniult pa 
munte, cu in mărunțatie deschise. Imalule de a-me prabusit n. 
țele cu ei în mare, Promelheu, insă spune: 

Dar faptele urmează cuvintelor; 
pământul se eiallnă in vreme ce 
din adâneul lui muge glasul 
tunetului: fulgere Msnese în 
frânturi de foe; un vârtej ridică 
pulberea, toate vânturile se reped 
unele impotriva aitora, diseorăla 

je ivrâjheste, eterul se face 

Waa eu marea, 

Dar faptele urmează cuvintelor, Neferieita stirpe a Aetetea 
oameni intrati fără estre în lantul necesităţii sau si ză în 
ei, căzând din păcat în păcat, sub regimul napaatei până la cea 
mai monatruasă nimicire: 

Nâpasta care urmează trageilel este ua sie Maeviabii de - 
tastrote, atata vreme cât răul inceput nau se curmă; Aniiehitiâ+ 
pâkână sau nu, nu cunostea eslre din onestă, săpată, mă, at în 
ceput vrebula să se consume eu necesitate pâni apă, penira 
delectarea zellor. Imposibilitatea noastră de a cai pană 
arată că ne deseresiinam. SI Voală Dăpasta cure apasă pe, 093 
lumii asi, în primul rând asupra Buropel, axă « e? 5 
plerderea orlcărei zloți. Dă Anat 0, pp Mata 

mi drept, sta eoaturai Ă 
ŞI ue să cedând disperării mumii ne-am contrazis pe Li = 
ne, cel din origini. După ce ne-am născut erestini ea Meme, dee: 
erestinandu-ae urmările au fost cumplite. După, să pici 
cu originile noastre de neam care V-A alea pe teal final 
a istoriei, să dăm cuvântului care să 

istorlel: imeterea, “ 

* Dpă ce am ales alteeva det) ceea ce Naeiatea in Cer 

crezând prahabit si aa se mai ? moni să e, it Caaai ai ari 

“a tost si el”), la acum 

ae altul să unii de alti, tn diaspora. Pentru să diaapăra «e 

rezultatul părăsirii de Cartetae.. Al ne-a 

tului de a uebte cuvâtul Uitati ră preluata. din 
au 


celei mal erui 
Fe Pisi a re aud bu a inseinnat universalitatea eredia- 


LEI 


şi 


și 


[tii 
255 


diitin 


ii 


Îș 


i 


Î 
i 


ii 
i 
ui 


ii 
: 


sin 
său ue pivrzanle. salvarea € tului, restul uacă 
mânuirea au e nliule, Intre tot si nimic e ten- 


FE 
z 


intregii emigratii românesti, asa cum apare din 
este aceea a disperării, a disperări progre- 

cărul senin indiscutatii, acuzat vloleut, in văzul si 

acinerederea tuturor În toli, Fe.ul in care românii 
unii pe altii, In mal toate Jimbile asa fel lacăt să 
Yreo parte din omenirre care să nu la cunostintă de 
nenorocire, nesiguranta raporturilor până delatiunea 
IMA, desigur unul dintre ce.e mal josnke acte omeaesii, 
semne alarmante de descompunere. Interesul podtie, care 
unul singur, acela românesc, n'a putut uni 
in diaspora, Un interes politic iluzoriu, de mărunte 
interne Îi invrăjbeste permanent. Dar chiar interesul 
| nesprijinit de nimic, uneste până Ja un punct pen- 
să invrăjbească. Ceea ce a urmal dupa victoria pute- 
oceldeniale arată clar: credintele deosebite, ca si 
credință despart jremedlabii, mal rău decal sirie- 
vitale, care intr'un fel unesc, [le chiar in inclestarea 

1. Nol astazi ne aflam ja lume asa cum nu am avea 

MA si incapabili de a recunoaste, chiar primejăla vi! 
a pleiru. Odată cu traditia care line credinta se plerde si 
instinctul vita). Odată pierdută libertatea prin cădere, năpasta 
trage iremediabil la fund. Aceste lueruri, Inspălmântătoare din 
cauza adevărului lor, e bine să nj-le spunem, intre nol, româ- 
aesie. Pâră să ne recunoastem boala nu ne putem gândi la vin- 
deoare. De aceea să ne intrebim: ce ne obligă să stăm sub 
această nhpasia a invrăjbirii permanente? Alei in diaspora sun- 
tem Mberi, nlelum român nu e asuprit de nimeni, Asteptăm dela 


i 


E Fiiigii 


să, 
E 


Ei 


sp 
îs 


ii 


LIBERTATEA 


alui să ne faca unitatea? Au alte treburi. Nu avem nicio probă 
că lumea care ne oferă libertatea nu Yrea să ae unii, ai am n 
profund Ingrau daca am crede acest lucru. Dar proba desinte- 
grârii umane care se pelreco in noi si al cărul rezultat este pul- 
wizarea Lorlelor românesti o avem din nefericire zi.nle si ori- 
eat nu atm Yoi să credem, evidenia ne constrănge, 

Sta incercat justiticarea disperării in acte disperate, latre cele 
două răsboae mondiale, prin necesităţi Inexorable de politică 
externă. Ce sa ales de Romania, ce sa ales de politica el ex- 
țeraa? lar acum cu această ne-alegere de nimic su incearcă a 
se Justine disperarea care continua. Intr'adevar, din disperare 
nasie in chip rese disperarea, dar lo! din disperare se poate 
pleca cel mai blae pe casca mântuirii. SI Inceputul sa.vârii este 
recunoasterea boul. In loc sa luptăm toti impotriva tuturor, mal 
bine să luptan toti impotriva disperării din noi, Asa locepe Ik 
bertatea. 

Dar almle mal greu decât acest inceput. Nimie mai greu 
dceăt o renastere din tine insu-ul. Efortui pare dincolo de pule= 
rue omului. Am avut o tară, am fost toți Homanii ia un joc să 
nu an putut so facem, Lu cât e mal greu acuint reu, dar 
mu Imposibil dia clipa in care ne dam svama ca fără ridicarea 
greulul nu vino biclodată usorul, lar dacă nu 0 facein acum, 
când e cel mal greu, nu o vom mal face niclodală, Ceca ce ne 
poase ajuta astăzi este tocmai evidenta primegdlei de a pieri. pe- 
nastem in acest erori de reintegrare a noastră Insi-ne, ne vin 
decăm disperarea, reveaim „a Inuredere, reluăm traditia, inviem 
crediata, intradevăr păsim cuvântul Ibertaui, pe care nimeni 
nu poate să ni-i dea dacă nu-l găsim noi. Aceasta e originalitatea 
si târă orlginali.ate nu există viata umană, ci sub-umană, inapoi 
sau, in “progres”, laalate, câtre homuncul, 

Credinta tuaterialistă, pet Isvorătă dia materialismul asla- 
Me si care pu a existat la nlelun popor european, vitallsinul, e 
ehlar pe puncte, dar care transforma lumea Intr'o jung.ă —ue 
ea căi de organiza A tot Jungiă rămâne— si ratonallsmul care 
Vraastorua „umea «nt”un viulir parcelat cu locuri pe veci, sunt 
credinie straine de noi, si in niciun caz nicluna nu poate D izvor 
de libertate, Libertatea este spirit si aceste credinte sunt ale 
unui spirit corupi, spiritul căzut, spiritul timpuiul, in care ro- 
mânii, când au pulut eu adevărat să decida au decis in lupta 
cu ei, nu au crezut niciodata in el, Dacă din toată lumea 
veche” splriul anti-veac, cei crestin, a fost integral primit de 
Europa, si Indiferent de erlzele crestinmiăui europene, tot de alci 
asteptăm, dela spiritul crestin, -ibertatea. Nol ca popor ne-am 
Ndentiicat e! seasta ibertate născându-ne cu ea, in cuvânt, lar 
cuvântul au e altceva decât cuvântul libertăţi, 

Aceste lucruri spuse frust si fâră obstacole sistematice pot 
N gândite de nol toli impreună, noi toti, nu doar “noi cellalti”, 
noi putinii români care avem cuvântul lbertătii, We cat vom 
săila din locul comun care tine fraudulos loc de sens comun, 
regăsindu-ne ln cuget adevăratul seas comun, trezindu.ne râs 
punderea, depinde faptui de a mal N sau a nu mal N români ceea 
ce in realitate e: a mal d sau a nu mal n. 


Monta STAMATU 


a 


La 23 Avgus! 4944 România adevarată intra vittual In exil. 
Câteva luai mal târziu cuvântarea patelieă a Generalului Ră- 
descu la Radio Ducures, confirma În fata lumii exilui efectiv 
al Românie! reale. Oeneralul Pădescu denunta pe Ana Pauker 
si pe ungurul Luca drept “uzurpatori al prerogativelor consti- 
vutionale”; prin pumnul lui Visinsehi trântit pe masa regală cu 
toată forta pe care |-o da massa celor 200 de milioane da usi. 
putere, suveranitatea Homâniei era subatitulată de vointa Im 
perialistă a Huslei Sovietice. Generalul Nădeseu, sărănd Inimile 
Nomântor un sfert de oră Ja mierofon, eâstipase dreptul de a 
le reprezenta aspiratiile din etandestinitate sau din exil. Fiind 
ca dela 6 Marile România adevarată nu mal supravietula decăt 
prin emigratie sau prin nucleele clandestine aseunse |n orase 
sau la mun, Regele devenise un principiu prizonier, lar lulu 
Maniu se pregătea să-3l onoreze prin suferinte, pozitia de leader 
a unei opoziiii denniiv condamnate, Până Ia 30 Decembrie 4947, 
statul român modern intemelat de Alexandru lan Cuza si de 
Carol 1 a fost desfiintat: toate drepturile si institutiile funda 
mentale, lacepând cu justitia și dreptul de proprietate, apa 
Biserica, armata, aparatul  adiministralie si carpu 
diplomatie, pentruea la urmă opera de distrugere să fe în- 
coronată cu desfiintarea monarhiei, au fost îtehidate în etape 
scurte si preols calculate, Pe aceste rulnl Institullonale se con 
vruls o noua formă de existenta stata ă, fară suveranitate si fără 
mia”, entitate naltonală, si suverană dispărând din Momania 
R.P.R. faltlale anonime, substitulau o entitate vie si asitel or 
ganică: Romania suvrană, patloaală si crestină. initialele aces- 
tea nelinistitoare, A. P. R, exprimau o realitate; arieănă se pu 
seau topi spre a dispărea acoperite de alte initiale, acestea cu 
o Identitate extraordinar de hine eunostulă: U. FC S S. “Bammă- 
nia” din entitate natlonată si suverană dispârină, din Romania 
teritorială, ocupată de străini si numită impersanal ca ariee prl- 
zonler, urina să-si gasească o formă de supravietuire peniru 
a-si creea cele mal bune conditii de actiune si desi de Intoarcare 
victorioasă pe pământul eliberat. Continuitatea uni libertati 
românesii era justiicarea evadării din lachisoarea teritoriala 
n. P, R. Romăaii liberi jatrau dela sine in sfera destui di ge 
nerala, “emigratia românească”, dar cu obilgatii destul de bine 
denaite, Emigraia românească pentrucă era liberă avea o m 
slune. Indeplinirea acestei misiuni este slagura ratiune obiectivă 
de exisieată In Mbertate a emigratie! românesti. 

Trebue să recunoastem că emigrația românească, dest mult 
mai redusă, era privilegiată fată de celetalle emigrat ale nallu- 
nuior ocupate de comunism, Implinea mal bune conditii de val- 
tate si eholeniă si mal putine debelente. Toate celelalte emigratlă 
sunt frământate de probleme grele generatoare de grave coniliete 
intestine, Apol in aceste emigralii nlclo persanalitate nu Intranea 
conditii indistulabile pentru a se inăita la rangul de căpelenle 
aecoateslaia, Unitatea In aceste emigrauii este intradevar o pr 
blemă aproape imposibil de solutionat. 

Dar in omlgralia românească nimie real nu putea sa despar 


selaite actiuni. Vointa Intparcerii în tară Insufieteste pe - 
raâni aproape firă excepiie. Atunei ce diferente fundamentale 

de gândire sau de simtire ar putea despărți pe români? » 
1n ceea ce priveste fastarii de conducere, emigraila temâneas: 
că intrunea avantagii cu adevarat exceptionale. In primul rând 
Wegele, adică simbolul: simbolul unităti românesţi, Spre deasa 
bire de toti cetlalti regtin ex! Pageie Mbal ! nu a font contestat 
de umez, e dumgputrivă a tom cecunoseut eu 8 ananinilale spete 
ună ca suveran in continuare partilor de Coroană, adieă în 
tuupre jurăriie de acum purtător al steagului românene de peste 
notare. SI ale deschidem o paranteză, Noi am aseultat intoțdeau= 
na cu cea mal Areaseă surpriadere si uimire atrmatia unora să 
de pilda cutare grupare sau cutare persoană sunt impotriva Ie 
gelul. Sulina bine ca au este asa ne intrebam aadumeriti: de 
servielu se aduce Regelui dacă Impotriva adevărului se arată că 
nn exista a unanimitate in jurul loroanel a că hmpartante forte 
populare sau persoane cu trecere sunt impoirivă? În acest ca 
în egală măsura bar putea scădea prestigiul si Pagele ar Î redus 
1a pozitia celortalti regi în axii, în adere contentali de impare 


catar necontestat In Oenerahal Radescu, Daia legionari Ia etlae 
uotă, toate fractiunile din exil, recunoasteas autoritatea. Goe 
tului Wădescu, Regele si Generalul Milescu, adica simbaluă să 
esizatorul, puleau: grupa fateo unitate angaaleă toată ernlgrăte. 
ta românească. pc 


tei din care s'a mâscut si eu pricepere sl cre- 
„că misluni ia numele Coroanei, acoio unde 


1u te, instărsii o emigratie redusă că mmassă dar care 
co la ei putea acoperi cu elemente calificate toate po- 
de sustinere a cauze românesii, Orgănizarea tereinică 4 
su prezenta deci sub cele imai favorabile auspieli: 
i mecontestata, Hegel, Generalul, Wrincipele si Mitro- 
„poutul adica Siibo,01, Mealizalorul, MIsiouarul 8) Aastvrul, covace 
inseamnă dregasoriile tradiuonule romanesti; eemente calili- 
„cate care Să-i seoundeze; conallii de unitate beameniătate de 
probleme discoruaute si de aniagonisiue irereaauiie, inie'un 
A VUVNt COnUIUI destul de bune puniru ca ewigrăua romanească 
să purneasca la indepiialrea usiunii, 
„are tale această misiune? wesigur nu tocmai uşoară. Io 
mânia a fost sinulsa cu lorta din „uiea tuia si iuadrată, 
sub presluubă unei volale suraiue, ln sisieuuul de actiune ai dn 
perialismului comunis, Sita deci ge 0 Yoinia alusiba, Mara ar 
Magie IUupuirivă propriilor ei inverese si ur urma cursul stabili 
ae sisitiiuj advers. la coniuictul epocai ainire lutuea luna si 
DIOCUL aărasti, Homânia ar 1 Asa ar DU Muutiai Muserita sin 
păbaurie Marilor uplavoare penru Wiertave ci ar tigara bosunal 
in iocul dusinani al Abersauii, Mazitane deci în savana iale an 
Mel sa IN-OCULaseă Vară Capuivă, să crudae 0 pustie rvmauvască 
Mboră vu sulina DUMA de O iepieăeitare O evzcuivă 
a ue Molăni Cât We mina] reconstitui, su i 
“caureze in poziua generală a Iuinii libere si să creeze ustiel si 
Mirul posi AtAMA ue 4 scădva pe CUL posibil contributia la ae- 
lunea Sistoniului COWMUNIS, pâna te Mepăt Sat putea ajuta la 
0 desprindere Tiala de acest sistem, ca apoi vara insusi să 
se Incadreze In pozitia luiuli libere si alăiuri de aliati naturali 
să-si indreple toate torlele impolriva adversarilor masurali. jar 
marije puleri oceldentale uu recunosc incă lnportaata reală a 
Momâniei pentru Ibortatea Wurapel, Peoutra aceste mari puleri 
Momânlu luată izolat nu pare să prezinte o importană deosebită 
pe plan mondial, Niclo mare pulere war face o stortare deose- 
bită numai pentru ilbertatea României, Dar inclusă in cadrul ge 
Deral al probiemelor la conexiune cu libertatea Buropei ame 
Dintată de comunism, Homânia căsilgă o altă importantă. Europa 
Ucoldentală nu poate 11 Uleră muită vreme în epoca modernă 
fără Europa Orkentală; si Europa Orlentală nu poate exista fără 
o Românie liberă, poarta de Iniare din spre Răsărit in Europa, 
“Un invadator din spre Hăsărit în alele noastre ajuns la Bucu- 
rosti si Ja Varsovia ajunge futai da Viuua ai da Beria si de 
aci darăsi Tatal este lnpins de forta rvalităulor propu.soare spre 
AUanie. Asa legată problema Womâniei de problemele generae 
ale Buropel Mbortatea, apare sub unghiul alu interes, 


„ Emilgrania românesvă sre deel de ladepiinit si in această 
directie p importantă misiune in numele celor din tară, amuuti 
de ulita prezentă protuindeni, Suuata generală în lumea dl 
beră este vapresla unei căutari de orlealare, Tundintele contrari 
se combat, Factorul Internalonal hotăritor, nu tocmai initiat in 
ondul prublemelor vuropene, cercetează eriteriiia obiective și 
„zeallalu de ori unde ar 1i propuse pro carcetare, Nu vrem să 

Anvportauta ewulgrautelor, dar nici nu Vrem so wmub- 
pretului. Indeplinină o conditie du orientare vblecțivă si con 
„pelentă, eimigrantele castiga o insemnatate care intrece dimen- 
iunile lor initiale, Din acest punct du vedere deci, omigranta 
Tomântască star putea calita pe un plan superior pesle orice 
„consideratiuni de murnăr daca ar arăta o orientare sigură, dacă 


LIBERTATEA 


ar construl a pozile, intr'un cuvânt dacă ar oferi o solulie, 
atât cât este posibil In condiuiile de acum. 

Dacă insă emigraata românească sar lâsa pradă divizluni- 
1or intestine si ar urma sig-zagul criteMilor coniradietorii, nu 
mumal ea n'ae oferi o solutie dar nlel măcar 0 orlentare, Dim 
polrivă ar Eeta 9 desorlontare, In slarea de cofuzle generală 
emigtanta românească in loc să fie utilă ar deveni nu numai 
inutilă dar ua element inapt de integrare intrun cadru gene- 
aL Datoriiă unei astfel de defiolente, problema româncască 
ar rista să fle depasiiă si neluată in consideratie potrivit Inte- 
meselor românesti, Erigrantele care ar Isbuli să so arate mal 
utile star califica Inaintea noastră si interesele tărilor ilor ar 
avea precădere» fată de Interesele noastre, Continuând procesul 
de aomizare, tocinal emigraata care intrumea cele mal fâvo- 
văile conalul de ualtase si-ar cra filia de cea mal desunită, 
Vară o contributie de iâmurire convingălnare a problemelor da 
Tosoriu, ek euilgră rOmanească ar oipri mal pula incă 0 
solutie potrivită” Inveresele Jumnll libere, lar neoforind 0 s0- 
lulie Homănii artisca să rle avandonati, cum lacă dep acum 
unii factori exteriori ne-au averuzat. Atuaci In adevăr situatia 
României sar găsi inte'un greu liupas: tara sar afla silită cu 
potenua.ul e în serviciul sistemului advers, lar emigranta n'a 
Mabudt să ceeze Homâniei o pozitie in lumea Ilberă, 

Dar nu aumal considerauunile de ordin extern conferă o 
misiune emigraaiel românesti. Homânia este supusă unei pre- 
faceri radivaie ue structură, Nauuuta romană este silită să 
Meacă priiun riplu pruces revoiullonar: pe plan spirivuai 
duscrestarta, pe petit tconomue uzspuierea, pa pian poultie 
desnationalizarea, Se urmăreste astiel ca dupa acest tipu pro- 
cos de relopire si recristalizare să rezulte o altă formă de co- 
lecuivitate umană sărăcită de virtutile unei natiuni si mal aies 
ale unei natual românesti. Această nouă formă de popor, ro- 
măa Dina) eu muuieie, dar slpsit de toate insusirile comu- 
nitaţii ațiovale romiânes, urmează să devină un Instrument 
de incredere in serviciul lmperiu,ul bolsevie, cu toț ce posedă: 
teritoriu, DOgAUI, mână de lucru si brate de luplă, pozitie stra- 
tegică si căl de comunicatie, Rupt de formele originare de ţip 
ocoldenlal la care s'a nascut si desoitaţ, desnobilat de atribu- 
tele sale qulritare si convertit inte'un potenlai auxiilar si ano- 
ni aservit imperlalismulul inosoovito marxisi, poporul român 
plerde in noaptea lăsată In Jatorie de puzderia de semintii ruso- 
mongole ce sar falinde dela Pacite la Atlaniie, Desigur nu 
emigranta românească poate impledeca acest proces de desfiin- 
tar» si aceasta fatală abatere a cursului Istoriei, Numal o coa- 
Milo a lumii libere eu tot ce posedă pe cele irel cincimi din 
cât ba ramas din planetă, mal poate intoarce cursul existentei 
umane in albia imorică din care putea să nu lasa si nu trebula 
să lasă. Dar emilgrania românească este singura fractiune de 
rowballate care irăeste ilberă al in legătură cu lumea ocolden- 
Mala, Eaulgranla românească este singură deci in masură să 
conlinue valorile românesti in spiritul lor fundamental, să le 
urmarească Iulegrarea ln spiritul schimbăriior naturale aduse 
de Umpuri si să mentină neintrerupt contactul cu oceldentul, 
Eimigraata românească este datoare deci să muncească nu nu- 
anal peniru a vielul pe cont propriu, dar si pentru lotregul 
ueam care pu poale să-al urmeze desvoltarea naturală in Iber- 
tate si in legătură cu lumea de care organio apartine, Emigrau- 
ta omănească, prin elomentele ei calificate trebula deci să 
muncească inlens pe terenul cuadasterii si al prevederi condi: 
Wilor Viitoare, 0 muncă grea, 0 stuilere continuă a fenome 
elor voulimporane din iumea lboră si din tara prizonieră, o 
confruntare a conelualilor rezultate dia cercetarea obectiv. 
Această muncă prelade o mare capacitate de compensare a In- 


LIBERTATEA m re n 1 0 PRI 


eunelotelar datelor din tată Beopat pria bena Interpretare a 
minimului de date, prin Intultie si fontă da antlelpare. Emi 
pranta dacă eta constientă de rostul ei are deci mislunea de 
pregătire a elementelor de bază a unel villoare aetualităti ro- 
mânesti, in concardaată cu valorile românesti permanenele ni eu 
evolutia lumii occidentale. Analiza realilăților din tara 
ocupală ohiigă In ripiiroase concluzii, România nu numat că 
a plerânț tot ee a produs intrun veae, nu numai că a pierdut 
e etapă în cursul evnlullei ei istarice odată cu Insirumentete 
do creatie câlte de experienta unei convietulri fecunde cu lu- 
mea liberă si de vocatia ei creatoare de palluna ercatină, dar 
este tortată să activeze un proces fundamental opus. Adieă du 
pa ce isa nimicit struetura, mijloneeie, personalul creator si 
vinculela eu occidentul, România esta silită să se Integreze În 
structura opusă vocatlel ei, să improvizeze un personal de for- 
maile s!răina spiritului românese de sintară europeaaă erestină 
si să adopte instrumentarea acestei lumi anti-umane si ant 
curopone, Astfe! in tot acest interval opera stimulată de vo- 
cațla românească nu numa! că a sțaznat dar lravalluj romă- 
nesc urmează tocmal ursul contrar. Elementele nout de elită 
produse da coaugentul bogat în inmusiri al Wneretuiul romi 
nese este format în spiriluj străin de neam si da erestinătatea 
europeană pentru a Inlocul actualul personal condueălor tm 
provizat de ocupatia comunistă din resturile unel piebe mecali- 
fleate, România liberă se va găsi deel mu numa! fără strustura 
el organică, dar cu o supra —atroctură ln aatagonlsm eu spiri- 
tu) românese si european; nu numai fără elila ei eresoută na- 
tura! In doctrina unul stat românese si in spiritualitatea unei 
natiuni europene si crestine dar cu o pseudo-elită în serviciul 
unei doctrine de actiune inamică, Bu numa! fără iegătura cu 
Europa dar indreptati impotriva Europei, Odată liberă, asa dar, 
România va avea nevoe ca totul să fie reluat dela intepul 
Este de tlaut Insă seama, asa cum au observat si altii, că na 
tlunea română liberă nu va fi aceeasi de maj inaintea ocu- 
patiel comuniste. Atâtia ant de regim fortat na rămâa fără ur- 
mă ta sufietul si In unele forme de expresie ale batuali române 
Urmează deci să se Identifica bine ce trebue uat în canslde- 
ratie ca Intrat după acesti ani definiiiv în componenta elemen- 
telor ce vor servi la reconsiilulrea unei structuri românesti, 

Odată cu Ilbertatea asa dar incepe o vastă si grea aperă de 
MaMitare din rulne a aouei constructii romaassti, După eimina- 
rea raplda 8 exereseentelor supra-struetarale si extra-uimane 
ale regimului comunist, urmează să fie reluat firul Istoriei pa 
mânesti: restabilirea etemenlelor de bază ale institutiilor fun- 
damentalo, reconstituirea unel elite conducătoare si a unul per- 
sonal calificat în toate ramurile de activitate, reinlagrarea, Io 
mâniei la complexul european. 

Cu alte cuvinte recoaniitulrea statului, a viei aatonala si 
a convletuirii europene pa linia xosaliei românesti. 


Romania liberă se va gal insă în grele condilii spre a se 
ura din 106. După atâtla ani de lobrerupere a cantastului cu 
Wumea liberă ortentarea au va îl isbară pentru potrivirea 10% 
Multor românesti eu spiritul acestei lumi. Nu vor fi prea 
multa elemente în tara orleniale In spiritul acbuaiitătii europe 
ne si mondiale. ANII la care putinele elemente ca'ifieate Supra- 
viatulnd si-au intrerupt activitatea profesională petru arat săs- 
Usa în conditii geâle o existentă suhumaaă Apasă greu asupra 
mentinerii compețeniil ta pas cu actualitatea de oriee fel, ten: 
ca sau socială. far elementele din aparatul somunlat aia putea 
n dealgur situate !a baza nouet organizari românesti: 1n adm 
mintratie, in armată, în ecouomile, î3 edusatie, va fi nevue de 
dal ai de oumaal. Emigrania românească privilegiată: de Mber 
țatea de care sia bucurat în Oceldeni, ar putea tnteplini deci 


Msato si e numat cu agitatia aparentă pot 
pentru a se sul în capul ator din tară, dslur se inaal 
nu va lagădul să se sua emigranta În capul ek. Dar 
ar great dacă nu sar pretul mistunea în exit să În tară eră, 
findea ar echivala eu o renuatare la Indeplinirea: Wbastăl mil 
sunt. ta adevăr abunnt tara ar trage emigrat ln răspundere 
si ar lovi-o cu 0 grea descalificare, ă 

La intoarearea din exil, când va fi, emigrant va fi primul 
eu inorederea măsurată dupa serviciile te a adus Î8 resuno- 
verea uliitătii atementelor Intoarte dia exil de Aire tară die 
plode de capacitatea ea vor dovedi de a seitia conditie justă: 
de contopire Intro comuanata sare A trăit separată de lumea 
uberă. Elementelor intoarse dia exit cu dorinta 
de n servi si fără gânduri de egamonle, tară În Ya reeunonate 
competenta si ui-itatea la locul nimerit, Tohidar să această 
paranteză. Asa dar emigraata ar putea indeplini In Powmaata le 
beri misiunea de sfătulre si da restatilire a vineuluiui ca Bu 
vopa occidentală. Oricât de redusă ar fi emigrantă româneasă, 
are datoria să pregateasca elemente, atâtea câla sul, compee 
vente să ajute eu experienta căpătată. din. observarea funettunii 
aparaturii oceldeatale si dia lupta pentru libaetata, la recans= 
Wluirea insijtutillar fundamentate, a instrumentelor de areale 
ale comunităiii pattapate, reinlegrată in comunitatea, europeană: 
Chiar dacă numărul redus al româniior În exil n'ae permite 
să redea tării libere decăt zece afileri, sau zece economii, sali 
zece tebaicienci, apti să tacă funeila de atătultor, tot e rmak bine 
decât nimle. Emigrant este lasă obligata să pregileaseă ua 
contingent maxim de elemente calificate pentru Momânla la 
dependenti. ă 

Dar pentru ca emigranta să idepilneaseă această mlslune 
de orteatare în Pamania Mberă tetbue să flo ea lutăsi sigur 
ortenlală si conssezată de probeie rela ala Iuplel panina ke 
nartate. Emigrania urmează să sile bine ce vrea sl aula Veda, 
adică să fixeze un criteriu just să o matoiiă potrivita . 

1a unele seatoare ate emigrantal se propune ua aritartu după 
pârerea noastră funilameatal gresit: Se lâvoasă în. aotie săli 


"sl cele mal reduse, să flo Ja maximum Intrebuintate. 
m i de contributie la elibarare. Nicio opera durabila nu 
„se fate fara sfirtari, sacrincii si suferinte, La asezarea viltoaro 
“a Europel, de tunga durata probabil, pozitia fiecarei tari cara si-a 
“mecastizat libertatea va f1 luala în cansiderati> dupa valoarea 
“si cantitatea contributiei în folosul cauzei comune. Na putem 
închput ce discutabilă ar deveni situatia Porno! !a juiteata Nna- 
1 a marilor factori hotăritori de soarta lumii, daca in clasincarea 
“contributiilor a tară vecină eu Interese opuse noua ar ocupa un 
Ivo superiar României. Apoi acel care doresc să-si razewwe stor- 
tăriin pentru pertoada de reconstructie de după oliberare, ar îns 
ui să-si dea seama ca'vâr participa In opara da reconstruelie a 
tării numai dacă au marcat o hozitle encace în cadrul actiu- 
mil poolru Mbertate, Adică "fara insisi nu va ndmite 
în procesul de refacere decăt acele forte si elemeate 
care și au validat un titlu efectiv ln lupta pentru libertate. Asa 
dar la faza de pregătire n acostel lupte cât si In lupta Insnst, 
interesul pentru un potențial românesc în exi! si In tară este 
fundamental pentru români si nu cu totul nelnsemnat pentru 
factorii externi. Dară Românii rausese sh ofere o solutie efectiva, 
adica un poteatla real de actiune în ext) si in tară, atunel ar 
Asbuti să se ealince ln un loc privilegiat In atentia factorhor ex- 
terni, prin insâst conditiile obleetive ale României. Prin pozitia 
geograhcă si ea tară de tranzii. o rezistentă In Romania intere- 
sează strategia occidentală prin influenta care ar exereita asupra 
pozitie! strategie a Sovletelor în Est si Sud-Est. De orlentarea 
pozillei românesti, psihologia si coneretă, depinde orlentarea în- 
trozulul spatiu estie si danuhlan, Ce) de al dollea război mon- 
dla) a dovedit pe deplin acest adevăr aAt intrun sens cât si 
Intrtaltul, adică aţa! In favoarea Axel câ! si a adversarilor el, dupa 
ebm sta orlentat Romania în 41940 si In 4944. CAt priveste un 
polonia! roma In exil, cunoscute flind insusirile de pătrundere, 
„de cunoastere si imaginatie a Românilor, ar putea constitul un 
element eonsnitativ, si auxiilar. de pret în orlentarea si actiunea 
factorilor extern! în spatiu) stie si danublan. Tar din punot de 
vedere românese, desigur nu este mevoe de prea mare insistenta 
pentru a defini Interesul unul potential real. Din insă! această 
expunere rezulin acest Interes: calincarea Flomânie! ca fantar in 
Mupta pentru libertate si impotriva imperialismului comunist. 
Acest polentia! deci ar urma ca în exil, cum am spus ma! sus 
si suplineasea poziila Românie! absente, lar în tară sn folosaas- 
că conjuneturile viitoare pentru a grâhi smulgerea României din 
tabara Inamiellor ei, spre a-si relua locul in ansamblul fortelor 
Mibere. Asa dar atit din punot de Yederre românese cât si ex- 
fern, interesul pentru un potential în tară si ja exil este da 
nelăgidult Intr'un singur caz partizanii criteriului pasiv ar avea 
intr'un fel dreptate: daca “eliberarea” Românle! ar rezulta din- 
irun compromis intre Occident si Soviete, Adică Savietale ar 
vonsimt! ea (a locul regimurilor comuniste de azi să se revina 
la regimurile da front popular. Dar atunel n'ar mal vorba de 
Uberiate cl de “eliberare”, nici măcar cât In Austria “e)lberată” 
dar nu in Ubertate. Crede cineva Insă ca ar putea renunta comu: 
nismul la procesul revojutienar din tările ocupate, acum in faza 
de Doalizare, pentru a reveni faapol la timpurile din 4944? Se 
pol astepta multe surprize dela tsetica comunistă, ln niclua caz 
Insă gesturi d+ sinueldere. Eraleraila româneasca nu are dee 
o altă cale adevarată decâi să pregateasca Mastrumente cât mal 
elicace În lupta pentru libertate. 


a polentiul efectiv pulea A relativ 1esna realizat pria unl- 
alea românsască. In tară unitatea Wa infăptult. O unitate de 


- LIBERTATEA 


bază în exil, adică o concentrare a Românilor neangajati In con- 
fuictele diverselor grupari, ar N deasemenea realizabiiă, 

La suprafată Insă, In categoria reprezeatativă cât si In zona 
care 0 urmează s'a produs o ruptură regretabila. Dacă sa con- 
Hinuă pe linia de acum, dezagregarea star adânci până IA bază 
si eonstitulrea unul potential românesc ar aproape iremediabil! 
compromisă, Este nevoe deci de o Interventie curajoasă și rea- 
istA care să curme procesul de descompunere. Pentru un ma- 
ment nu al-se pare posibilă dintro dată o unitate globală, ca acum 
câtiva ani Multe credite au fost consumate In frământări sterile 
si cel mat multi Români din exi au suferit o dezamăgire greu 
de indreptat. Emigranta este sleită sufleteste si nh so mal lasă 
convinsă decit de fapte. Mal protrivit nl-e pare în conditiile actua. 
1e adoptarea une! viziuni ne romantica a unitătii. a unui criteriu 
realist: unitate de efictentă. Ce inseamnă unitate de enelenti? 
Inmânueherea etementelor eficace si compelente neuzate În fră- 
mântari intestine si Incadrarea lor peste oricare criteriu de 


parilă, Intr*o actiune )n ohtect. Depăsirea eriterillor de partid nu 
Inseamma e)iminarea partidelar ca atare €l suhnrdonarea ahlerti. 
elor de pariti ohtectului netlunii da nivel national cl europeana. 
Actiunea In ohieet Inseamnă realizarea dracii a unul scan precia 
Bennit In cadru) eenera) a) luntei pentru hertata. PAră A tina sea. 
ma de consideraliual partlenlare. de partid. 4a erun ea narananA, 
0 aethine JA ablect poate vrmri seopnri diverse: n emistune Ta 
radio În Jimha mmAnă. un Dirow de doomantara nerent da fa. 
torii extern! pentru Jămuirirea unor probleme care fateresează 
ambele pari. un Centrn de Cercotari. wn nuelen miiitnr ata- 
Fizat pe lAneA fortele oreldentale, o onrră de ordin dinomatle. 
fa recunbasteren vinei pozitii românesti. punerea ?n pnnat de 
acord eu factorii oreldentali a nel actiuni snra tară. oMtinerea 
Vaar mijtoace materiale, oreanizarea nul aintor pentru retu- 
einti, În afArsit ohlective diverse. de propazandA. de nsistenin, 
culturale. diplomatice, economice, militare, dar care tnata con- 
Vera Spre acelas! Anal: lupta pentr hertntea României, Me- 
Titul unităţii de eNelentă este desconsiderarea frletiuallor Interne, 
situarea In o ltitmălne superlora mizeriilor partizane. Preocu- 
pată numa! de ohient. Mnin dreanta de actiune trece peste ple- 
mie), Intrigi si Jovituri joase. Actiunea Ja ohlect, creatoare de 
unitate, devine astle! si un faelor edueativ în emigrati. Invin- 
Sând prin renlitatea pozitiilor ce creaza ostilitatea paslunilor ae- 
Falive, dezarmează pe cel ce prin mijloace plezise și pentru mo- 
1iva egolste incearcă să torpileze sau sh dirime aceste pozitii 
Pozitiite reale desinteresat create. rezistă 1oviturilor pornite din 
pasiuni interesate. Tar din z3dărniclrea Incercârilor de inveninare 
Tâmase fAră efer! prla sbrelasarea actiunii în obiect, mult! din 
factorii uulll Isi vor fntregi ereditul acuma discutat, 

Unitatea de efrlenta rezultata din actiunea Ja obiect Izhutită, 
poate constitui sâmhurele unititii românesti în exil. Nimle nu 
rupează mal organic dacât un nucleu care a reusit, Atunel eml- 
granta românească va putea să-si Indepiinească misiunea. 

In funeMe de misiunea emisrantel se denesete rosti) unul 
Comitet National Român, CAt timp emigranta nu-si cunoaste mi- 
slunea său ni e consecventă cu Indeplinirea ei, un Comitet Na- 
Monai Român este Jpsit de bază, Rostul unul Comitet national 
esle foarte complex, In primul rând au poate A inlual un gu- 
Vera În exil; dar trebue să contina (n câmasă elementele unul 
Organ ou suneleniă autoritate de reprezentare când opera de 
vonstitulre a unei Miero-Românii în exil sar apropia de Dnallzare 
si când Interesele României In preajma eliberării ar cere să se 
trateze pe plan lnrrnaitoual. Dar inalate de tosțe, condițiile re- 
Volulonare ale confiletului dintre ale doua lumi impun unul 
comitet national virtuțile unul comitet de actiune. La găsirea for- 
muie] juste a unul astfel de comitet trebue tinut sema de com- 


LIBERTATEA 


plealtatea slluatlel creeate de ofensiva Pevolullanară. 
în 1ure si mat ales În tările ocupate, In lara reupată Z 


Mona a fost distrus si a rămas natlunea cara rezistă pastv si 
mal târziu, activ, In acelasi timp statului nou eripto-atriin si 
revolutie materialiste, Asa dar ln Rorasala nu mal există un 
stat românese, ei concomitent un pseudo-stat si a revolutie, sprl- 
Jinindu-se paradoxa) reciproc; rezistenta Interlbară a natuali 
deci nu se poate duce decat eu mijlaaca revolutionare fiindca. 
inpotriva unul stat represiv se opune o revolutie, dar mal ales 
inpotriva unei revoluiil nu se poate opune decât o alia revo- 
lulle. 

In exi! se găsese câteva din elementele unul stat devenit me 
Wv prin disparitia de pe teritoriuy natona! si o. foarte mică fra 
une a nalunii. Statul fad acum o fcliune si natiunea o reali 
tate, adică în speta o rezistenta revolultoaară In poleată, la do- 
zarea formulei unul Comitet National emana trebue luat ln stele. 
18 consideratie acest dublu axpeet, atat si reva;tulle, ea expresia 
relatiei dintre emigrantă si tară, Piindea emigranta nu poate 
[i expresia reală si efeace a natiunii decât operând un fel de 
principiu al vaselor comunicaate: adică printr'o elreulatie sub 
Mă, schimbul de gândire si simure să menţină mereu 'a acelasi 
ntrel starea de spirit si puterea de soe si In tară si In emgranta. 

La combinarea formulei unul Comitet Nalonal urmează să 
se proportioneze dozarea după un criteriu de ehelentă: un ger- 
inen de stat, apt să servească la ges'area formelor statate vil- 
toare; si masiv, reprezentarea aauunii In actiune revouttanară 
inpotriva revolutiei de extremă stansă, In compozitia Coraitetului 
National trehue sa intre toate fortele si elementele constiiutive 
ale unităui de enclenta, sâmburele unitătii românesti. Conditia 
fundamenta-& ca acest Comitet National să fie expresta unei forte 
reale de actiune si de reprezentare, este a tara si emigrania aa- 
gajată In lupta pentru libertate să se recunoasca In compozitia 
Iul. Orice altă formă de comitet in care tara și emigranta activă 
nu sa recunosc In compozila ul, ramane 0 fietlune inoperaată. 

Rostul unul Comitet Natlona! Român este să stimureze emi- 
granta să-si indeplinească mislunea. Este singura cale de a de- 
veni efectiv un orgăn conducător. Artifeiile constituționale, alei 
nu adaugă nici nu scad forta unul asitel de organ. Dasă un e9- 
mitet nu reprezintă o tortă efeciivă, alele eansiitule său tresulă 
ordine lega:4 au-i dă vitalitate. SI Invers dacă acest comitel pune 
In miscare farte creatoare, aleto constitutie nu-i poale scădea pu. 
teara de cuprindere. Trăim timpurile de pretacere la care textela 
n'au ulclo putere dacă nu se reazemă pe actualitate. 0 ordine 
Jegală in tările relntoarse la libertate n'ar mal putea avea viata 
din textele moarte, O noua ordine legală se va naste dia expe 
rlenta luptei pentru libertate si din vieloria libertati in lume 
Acest adevâr va revalida chiar si asezarea supremă Institutie- 
Dală a României libere care radiaza o alta pulece mult superioara 
une! constituții, flindeă Izvoarele ei vitale nu curg din paglule 


st sudul, 1 
pentru libertate, Asa dar rostul unui 
depinde da capacitatea de cunoastere și de ast 
Unirea acestor două conditii nu va exista 
Comitet Nations! Român. Odată tadepiinie tars 
Vor Fecunoasla nu numai existenta unul tonaiet, 
unei conduceri. 


Am lacereat sa deDalm mistunta erlgraotel românesti si ros: 
41 unui comitet national romaa. Cone:uziii 
area faptelor ce se polree In huzme. Se aproplo ceea ce Spaniolii 

umnese “hora de la verdad”, ceasul adevărului, AdICA ceasul 

de cumpănă in care artifelile nu mal au vatoare, cănd hotă 

Tăste puterea superioară, In lume, cale doua blocuri fată în 

tată fac inventariui fortelor respeetive: vameni, del, masini si 
pazii, Plecare parte pune in ordine în tata estellalțe 

său de actiune, Emigrantale pentru a-al iadeplini mislunea ur: 

mează să se integreze In dispozitivul de actiune al lumii bere 
Emigranta care nu va reusi depila această incadrare, dovedeste 

Bu pumal o gravă Incaparitate, dar o lipsă da simt vital si istorto 
ee e elimină din circuitul national si continental. Emisranta de 
acum un veac ne poate servi ca model, Reprezentând douk mie 
Priclpate necunoscute si vasae, a ntlut să pună In valoare 
dreptatea cauzei românesti In fata mai marilor lumii da Atune. 
Acum emigranta poate reprezenta ce! mal Iaseranaţ popor din 
Sud-Estul curoptan al cârut drept la Mbertata nu ivi mal poate 
contesta nimel pe fală. Dar dreptul ta iibartate ehlar inulseutaii 
nu poate recăstiga singur Uhertatea plordută, Libertatea sa câs- 
Mei prin lupă, adica prin eeteală. Drapul în luptă, este acum 
dreptul ce erigranta urmează să pună ua valoare In cadrul lup 
tel mondiale pentru Hbertale; Când dreptul Ia luptă le-a fost 
retras de catre lumea liberă, naunile Buropal Orientale si-au 
pierdut Ubertatea, șa toat proelamarea solemnă a dreptului în 
MMbertale. Dreptul ta thertate nu are neta valere Piră dreptul ln 
tupta pentru libertate. Când emigtanta românească va laserle 
acet drept la activul aatlunii ee pretinde că eprealata, va i 
primul pas spre libertatea României. . 


Moni Porix Eseu 


MA din oare 


Secolu) nostru deschida lare era foderatillor, Prondhan pre- 
vedea facă din 454% această serie revoluționară prin care uma- 
nitațea va reincepe “un purzatoniu” de o mie de anl. Do aceen 
cersa Imperlos reconstituirea miscarii revolutionare pe temetul 
prinlelplulul federativ, Se stie că bataltoaneie ce mârsalulau 
asupra Parisului în timpul marei revolulii. se numeau “fede- 
ratii”. Du toate acestea principlul federallv a fost călcat In 
picioare de către lacoblnl, care introducând un sistem cen- 
tralizator an deschis calea Y*demotralle! imperiale” (Prondhon) 
Democraţia Imperiala in care Cezaru) trece de partea partidei 
populare, Ju sfârsit pe continent cu spaprea napoleoniană, Mo- 
maria reapare dar mult diminuata prin faptul că aoceptă cans- 
Mitutia impusă de partidele hurgheze. Monarhia constitutional 
este stmuelura! Opera burghezie), consistând în allanta dintre 
monarhul shit si partidele atatpulerniee, reprezentanta ale a!- 
ferltelor clanuri burgheze. Prowdhon fixează Inceputul erei 
tanstitutonaliste, monarho-bureheze, În 1814, en ocazia restau- 
zatiei. Pretutindeni Insă acest sistem a! monarhie! coastitutio- 
male este In carență si exte abolit pe continent, dar niel repu- 
Plicele căra I-au luat locul substituină doar a persoana mu mal 
sunt viabile. Un nit fenomen revolullonar Îsi face locul st acesta 
este “miscarea federala”. 


Trăim astăzi momentul In care democratia va fi din nou 
silita să devină imperiala teum prevede Proudhân) pentru a 
frâne complect sistemul doolrinar ce-l sii În cale, Cansti- 
tutinnn”iemul bmrehez. imstalat pe continent în AR1Ă. si annme 
in Franla, vu dispărea sub presiunea evenimentelor îstorice. 
Dar ln această incherare istorică nu var esi biruitoare nici 
demotratia, ce va lun sfârsi! prin imperiu, nici slatemul doe- 
trinar, mentinni doar de o politie secretă, e] epoca va fi des. 
chisă de “revotulia feleralista”. Cu alte cuvinte a sosit mo- 
mentul de a pune in aplicare revolutionar principiul federativ. 
0 oarscare neincredere In posthiliiitite de roatizare a federa- 
Mismuluii me tine Inca pa loc, lar aceasta tinere pe loc, zleând 
ca a'a sosit momentul propice, este datorită în mare: parte celor 
care doresc eu orice pret sta zhdirnlocaseă, federarea Europei 
făcându-se În dauna Jar, Tatus ra se va Intâmpla. va fi fsto- 
Tieaste posibilă, dacă vom reusi s'a gândim revolutionar si să 
arțlonim In consecintă, Intr'adevăr ceea en Mpseste federalis- 
mului În forma luf achuală este tocmai puterea de gândire, 
far Tara această putere de gândire wa nu va fi istoricesla po- 
sibilă. De ce? Flinea această putere va face din ea o rex'itale 
istorică existentă, A 11 exisieat inseamnă n avea putere, lar 
această mutare n'a va lua decât dela natlunea cara se va hotări 
so intrupeze In Jmitele spatinlui său existential. 


Mullă lume consideră federallsmul ca o simplă technică, 
atita nu stiu incă hine ce este federalismul nici ce vrea. Pen- 
Aru el nu există o Idee federală, ci doar un sistem ndminir- 
nativ, un fel de ladă goală. Totusi federallsmul a avut parte 
de minti ougelâloare ca a lul Proudhoa, său la nol Balcescu 
si Aurel Popoviei, pentru n nu aminti decât pe cet mal de 


In serisoarea dul către contele Zamoyschi, din 1 Iulie 1950, 
sorisă la Paris, Dălcesou fixează Jinlile mari ale proeetului 
sau de federatie, considerând că ea este “siogura caln de sal- 
Vare a natiunilor oprimale”, Acest procct nu este doar o vi: 
alune a unui revolutionar, Individual, ci cum observa Bălcescu, 
„ea predeupă În mod cu totul serlo organele inteligente ale 
emieraliilor, care admit (n pactul federal Ungaria, Polonia, 
"Groația, Serbia si 'Târile Românesti, Bilcesou intelegea să cu- 
prindă sub această deniuralre pe lol Românii, arlători doar tem- 
id sub obupaii sirăine, precum Românii de atunci din 

ransiivaăla Bau Tucovina, Și Masărabla, Federatia de tare 
vorbea Bălcescu trehula să se bazeze po principiul naltonalia- 
Ulor căci revolutlu din 4548 a fost explozia unul răshol Intra 
mătionalități (sase naționalități) ce se cocea de o mie de ani, 
ei mural filideă acest prinoiplu a! nationalitătilor a fost călcat 


og 


LIBERTATEA 


Era federatiilor 


în pleloare, revolutia aceasta s'a termlaat eu un comun nau: 
ragu. 


Ge a insemnat A84R? Epalitatea nallonalitâtilor si federare, 
zica Dileescu în acoastă sehisoare. Dacă In urm egalitatea. n 
Monalitătilor este un faot consfințit, «i prinoipiul national 
Wor triumfător. apol prineiplul federativ din lipsa unul Ideal 
de Justitie favrentă realzării lui, n'a devenit pânt acum revo- 
1utlonar. Diferitele “Inteleweri” si asociatii mal muit sau mal 
pulin balcanteo, mal milt sau ma! putin miei, si asociatii fă- 
cute Incă sub zodia sistemului Yechiu al echilibrului fortelor, 
in care o altă natiune fostă limperlală, trăgea folosul, nu sunt 
decât paleative triste a nhandonârii principlulul federativ în 
favorul. eomproralsulul politie, 

Principiul federativ este insă singura cale justă de jate- 
legere dintre comunităţi, dela dimansiunea comune:or, la aceea 
a natiunilor. EI insă nw se poate ap'lca partial fAră a fi diu- 
nator. A introduce principiul federativ In Interlorul, unel a- 
tluni si m insa pe celelalte pradi centrallsmulul; inseamnă a 
stabil diferite principii pentru diferite popoare si a vol domi- 
narea unora prin altele. Principlul federativ inalnle de a fi 
uaul Iocal este universal, lar universalitatea lul este chezăsla 
sizură a triumfulul ăn. Dar cea dintii conditie a federalizării 
este libertatea. Libeniatea marilor comunitați nationale mal intâl 
nu a Indivldului singuralle, Partidele polillce de astăzi inteleg 
gresit federailemul, Nu este vorha de llhertatea lor de asoalere, 
ei a comunitătilor nationale vii, Intro mare confederație euro- 
peană. Proudhon observa cu justete ca Europa este prea mare 
pentru federatie sl istoriceste prea diversă. Europa va trebul 
sa fie o confederalie a confederatiilor. Procesul de federalizare 
Va rehul să porneasca din nuelee sau focare de federa'Izare, 
dând nastere unor confederaliuni ecomaunice, adică făoule pe 
unitate de credință, cu o Intiadere fireasca in spatiul lor exis- 
teatia), 


Punctul nnsiru de vedere este acola al realitatilor unitătii 
gro-politice a Sud-Pstulul Mare a! Europei, care constitue ațât 
dupa Proudhon, cât si după Balcescu, Eminescu si Aurel Po- 
povici, o unitate organică de cristalizare ropglonal-federală cu 
un nieleu local propriu, Elementeio fundamentale ale acestei 
unitați suat comunitatea de soartă si de vocale Islorică in care 
sinteza tuturor suprapunerilor einlea nurapene au un, substrat 
comun în complexul Hirotracilor aorizinari; coexistenta celor 
mari Arel tipuri de crestinism Inlr'o relatie astizi preecume- 
Dică cu centrul de gravitate In ortodoxia originară a roma- 
altatii orlentale a toshuilui imperlu ecurmenie: si, În atârsit, 
unitatea economică a resurselor naturate, a teohnleelor Indus. 
trrlale si 4 căllor de cireulatie. Ideea unei federaţii JIbar con= 
simiite, după, ce eilborarea lor de sub ocupatie Ya fi un fapt 
implinit, isi face din ca in ce mal mult Joc în mintite cuge- 
titoare ale eralgralillar natiunilor oprimate, Gontemporazei 
cu momentul Jul Dâlcesou este bitătoare la ochi, Tatr'adovar sal- 
varea Europel, nu poațe veni decât dela o renastere care por. 
peste din spatiul său originar, Sud-Estul Furopel, acolo unde 
insusi mituj Europe! sia nhscult şi s'a desvoltat veacuri dea- 
rândul pa malurile Bosforului. Când Constantin cej Mare a mu 
tat capitala Furpel la Bizant, acest fapt revolutionar ce coln 
clde cu trlumiu) revolutiei crucii, instalarea Imperlulul ocumenle 
si sinteza dintre Orlent si Oectdeni, nu este de apt decat un act 
de mare Intelegere a problemei si vacatiel europene, SI orice In 
vareare de constituire a Europel are nu porneste al nu pune 
problema in sensul el orlzinar este soriită vsubrii, Federatia 
Marelui Sud-Est curopean va trebul sa tie temelia celorlalte con- 
federatiuni. regtonale ale Europel. Dacă europenii vor. Intelege 
acest loeru si ial In!A! autohtonii acestul spatiu orlainar, ntunet 
Europa Ya renânte din nou ca Pasarea Phoenix din propria el 
cenusă, Principiu! foderaiv va triumfa căci va 11 sustinut de 
o comunitate ecumenică bazată pe spiritul de jusiue si aliman= 
Mali sie flacara latorloară n eredinlel crestine, Mavolutia fade. 
val este una si aceeasi ou revolutia orucii, 


Deraviay VUIA 


—_— 


LIBERTATEA 


Inceputul filosofie istoriei cei unei: A.D. 


1—Neamurilor le a drag rhtholul, 2=Păzholal e sfânt, 
3—Nadu Groecnnu Vede curat în Istoria, 4—" Puterea” si "rama. 
riroa” lui Dilcena, î—Pmotia dă sens elipel: 190%, Game 
Mietul Iul Xenopol eu “pacifistii” dela Londra. 7—Pozltta, lup 
tatoare a 1ul Xenopo), B.—-Conpresul ataca. pri Navitoti, LA. 
Ward apără teza româneaseă 


1—Gele mut alese cteattual ale popoarelor din toate tra: 
purile porneso din două Fentimente fundamentale: vhegia si 
dragostea, Orlve epopee sati baladă are ca Insepătură o aetlune 
reală pe care, parilelparea colectivă witerioară o. dezvollă după 
tarla 41 spontaneltalea emotie, In fond, sentimentul pa care 
11 are erau sau oastea în lupă & nesfarsit mal puternla decat 
creatia artisileă ce-l urmează, De aceea eroii nu-si eăata le 
prăvile, 

dată Auzindria —de orieine au)lh dar apol eu a neeurmată 
cotaborare anonimâ-e apologia râzbolulul si a aventurii eu taa- 
te riscurile si unde nii se lrece totus prata faptul că lupta e 
pentru celilat ohraz al iatoriel. 


Alexandru după ce Îsi fmchipule curtea, divanul (pune pe 
Aristot “patriarh peste toti patriarhii“) îsi adună ostile si pieacă 
In duptă, Uneori e nevoit so fa la fugă far urmarilorii “gonesa 
vântul”, ca dusmani, pe lângă furnlei si seorplant Intâtnesta si 
tara de “mueri”. Dar razholul cel mare e cu Darius. “Iniame 
pinarea “ostiior se dă în “trâmbiie”, ostile “se sparg” tar cel 
slabi “pleacă a fugi”, Darius strlgă la al săl: “să primim eu 
cinste pre mosia mea”. Povestitorul se miaunsază: “cine-si va 
1! adus aminte că va tesi dela Makedonia atâta putere?” Aflăm 
In carte sfaturi: *Trhue să mergem nl preste altii, cătl căt ne 
zibovim noi, aliii nu se vor zăhov a veni spre nel, el maj bine 
este întât decat apoi”. Gugetă Alrzandru: “nu caut eu cum 
se cade ile cl caut cum sa cade mie Să dau ție”. 

0 astfel de carte va fi avut-o căpătiiu Mita! Viteazul, arată 
Necula! Torga, toemal in acea vreme Având na avea Inlisă crew 
Intle In pârtile noastre, 

2—Războlul In conceptia de viată a neamurilor e sfânt Pe 
vechea vale n Nilului când Egiptul de sus invinge pe ae de 
jos, zell cetăţii erau Invinsătorii, namenii ostile nu erau decăt 
bratele lor, lar “fnvlnsii erau ceilalti zel si pentru asestla po- 
porul suferea sabia. Incepând cu Christos Juorul avesta e incă 
mal evldent: “pentru EI sa luplă si “pentru” EI se Indură, 
[. P. Hajdeu pe când era tânăr În armata tarului si se afla 
în războl In Calicas, primeste deta tațăl său o sorlsoară la care 
I:se dA un stat după un vechiu inanuseria ananlun *strămoseso”; 
“păstrează eurateala trupului, fi cast, nu-ti spurea trupul si 
inergl la războl cu tot atâta sfintenie cum mergi la primirea 
sfintelor (alne, În impărtăsanla cu trupul si sângele Mântulto= 
rulul nosiru Cheltos”, 

3.—-Dar luurul agesta e verideat In Imtoria noastra mal ales 
după ivirea 'Purellor la Dunare, Da aceea oronlearii xarbind de 
războalele românaati pentru “erute”, «i serlu a Istorie a eru- 
dladelor. Iar Radu Greceanu NA tonătăla; “Deal Ai aseal tă 
româneso până au fost dragoste in milloaul lor, Dumnezeu în 
au fest cu dansii, că nu Mai călzat pre dânsli alte labil 
strâlue, ce au făcut multe MIajil si au frăit jo bună pate”. 
E vorba doar că unde e (eĂBCA N Lama si a face 
“multe vitejii” Inseamna af în bună pase, 

isi o Male de luptă si pase, de două momente ce sa ur 
mează, cl pace, caro e slguraniă, stă în vitejie lar vilajia 
[i rageusle. 
iati AER cu are o viziune eroleă, mal clară a li- 
torial. Întemalat pa exparleala, aceluiasi. tredul strămosese, p& 
care-] cunostea sk1 irâla vfeeliv, Istoria e a BURSA A 
află la noamuri lar acestea o realizează prin osii, Lupi 

", i Je omenirii” si aceste drepturi 
face pantru “drepturile sfinte ale ip, N 
"au pasit apărători inirtacestă fani, că MORUE ho 
cunoscut; le-au pretuit, sau Jerttit pentru dânsale”, 


a 
d ea 
„a 


| 


Pornind dela uveutul, pe care, inteueâi era original, ramâ- 
ese, Îl gânea curat i erole, dat filad prezenta continuă a 


vastei de tărani, va Aflrma "sânt convins că tara: Roi i 
îsi va Ia vreodată rangul ce I-se cuvine Intre po; 
ropel, aceasta o va fl ea datoare mal mult regenei 

vremea 


lor ei instiintii ostăsesți”, Astfei cercetând 

ee! Mare că “mărirea” ul era în puterea foarte 

pe care o avea, si anume In cante. A, 
Dea intemeere Moldaveall Muptând eu toli vectnii, mw că 

pâtat o mare seos!ă, o deprindere a rasbolulbi. El nu 

trehuința decât de un tăpitan mara ei 

sI să fie erol al erextinitătii”. Acest căpitan nn întârele 4 sa 

INI si fu Stefan ce! Mate, astea românanseă era formată din 


Dia punct de vedere militar, armiile apusene de “oavaleri” 
4-se par “institutii frumoasa” dar a “valalelel inrthviduaie”, 
esa ce e contrar tactizei cara cere “Intrebuintarea ploalelar san 
puterea morală”, Cavalerul Iuptând singur are fortă me 
TalA cât poate să albă un om carecare, pe când la nastea an- 


: 
j 


: 
i 
Li 
i 
i 
Î 
i 


în ereațere e frâtla ce leagă pe huptătari. Cele trei 
depe steagul revolutiei dela 1S4A Dreptate, Fratia și 
sens) lor real asa cum Pat paie a Anei 
Pratia e basa dreptul neamulul. 
galei era un opine An sosul striet al cuvâni 
angajat tatal, luptă cu arma al au condelni (de aceea va 
"am vrut mumal să arii chipui si drumul ce ar 
ua spre a-se sarvi n Istorie...” pentru mat mult ni 
me îsi duce eruzea pana ta capăt, băut de soarta, dar au 
vios, EI este unui din Marit martiri al neamului nu 
5—Ritreseu în putinii ant cât a trăit a rupt cale pentr 
multă istorie romineaseă, exemplul lui rămânând metodă pen- 
tru orice *iuorare” viitoare de făptulre sat serlera a intârtel, 
Dar cum Bălcescu vedea că nu va putea serie o latorie ini 
a Bomânilor, spune “ea fa curând sau mat târziu se vă 
si între Români un om care să aiba curajul st vredniela să 
asnpră-sl aceasta Inaltă sareinn”. Omul va veni, va IA 
Nenapol, 
întrucât iveste făptulrea evenimeatalorr, neințelepehunea 
celor ce i: și In aettunite polilice au fitâralat SR 
revolutie! în Istoria tor” cel “patura sup Sir 
1 va zice Bmineseu realitatea, româneanca 
Va | îmabupiă. De oda at șirul de, rtieilt 
esti (RAS, 1894, 1806) caro culminează cu 1907, 
turburață vreme răesle Alexandru Xenopol. 


ii 


E 


și 
și 


“i 
i 
ici 


TA E event cua 
o nedreplatise: "Dar să nu se 
IA în ascutit ideea dreptului, esenta 
bre eee rea ate con- 

“In are SA se prabusască socletatile si po- 

le si revoluțiile din lume au la baza lor 


1 Xenopol, iuâra cu râvnă la desval- 

Fi e sale având o luptă ni aimal In ta- 
in dent, unde din 1891 când apare opera sa de b: 

RA fondameațaux de Whistalre” e intr'o perma- 

> e AL ri ales cu scoala fstorică franceză, reusind 

poziila. La inceput ajutat de H. Rickert si chiar 

i Intră in constiinta culturii franceze (ajunge membru 

“correspondent a) lastitutulul la 6 Martie 1901), Pe urmă Insă 
“din eauza temei valorii drept eriterlu de Judecată a Istorie! In- 
“ră în polemică su cu Riekert. Dar o dovadă a târlei pozitiei lui 

i esțe că si nstizi se poate Iuora en gândirea ul istorica 

ce conlemporanii săi au devenit neintrebuintabiii (cu 

titei de soclologle dela Londra din 190%, 

ul international de sociologie deln ă 

e Xenopol, eunoscut acum pretutindeni ca Istorie 

si găaditar. Mama de deshătut a fost Iuplele soclale, deci "răz- 

bou!” spune Xenopol. SI nu mică l-a fost uimirea când a vizut 

lipsa sau neputinta de a f) creatori a marilor savanti congresisit: 

“In cogresul dela Londra a predomina! nota pacifistă, cel mai 

“multi dintre eminent sociologi ce se adunase acolo fOnd de pa- 

mase că... războiul „ un vlelu barbar mostenit din vremurile tre- 

lzatlei contimpora- 

a pasaleă, asa că toate asezamintele 

„pentru mentinerea spiritului reshinin sunt barbare si ca atare cu 
totul nevrednice de lUimpurile In care trăim”. 

7—Dar Xenopol venea dintriun alt orizont de cultură si elvi- 
zale, conform căruia la atitudine exact contrară. Era In partea 
„meeea de lume o impingere de fortă. un plin de viată ce se re 
Vânsa, Isorleu: Insusi fund In arest proces dup cum am vazul, 
pe lingă faptul că anumite presiua! din afara, abstro-maghia 
rusesti, faceau sa existe un imbold de revolta atat de fundamen- 
ta! sublinia! de Horia, De aceea atitudinea Iul e mal mult decât 
paciistă, fiind de anticipare a războlului: “au sânt adâne con- 
vins eă razholu! n va putea | nielodată inhtura! din desvol- 
taca soartei omenesti. si eh deci măsuri mealte a oteli trupurile 
si sufletele pentru a lul intâmpinare este o pază huna si nime- 
'rita”. Această propozitie o sustine In fata congresului cu intreaga 
desvoltare istorică a omenirii, arâtând toate binefacerile răzholu- 
ul. Asa “este cunoscut ch razboaleie medice au provoca! la elini 
acea mare miscare a spiritului si acea inflorire care a ficut din 
acest popor ohârsia intregii elvilizatii. Alexandru cel Mare di o 
nouă tensiune culturii precesti In decadentă. prin materialul eple 
care A dus la Alexândrie, Jar pornirea războlnica la Romani fz- 
vara din însusi adâncul firii lor si cuceririle romane aduseră in 
curand iMirea stăpânirii lor politice si latelectuale asupra În- 
regii lumi cunoscute pe timpul lor. Prin această unificare a 
„eaelării si a intereselor lumii vechi, se răspândi Ideea dreptului 
ic 2e popoare, una din cele mai de seama propisiri morale ale 
„omenirii, si pe aceste masse intinse ale stipânirii romane se lau 
“mal apol crestinismul, pârghia cea obstească de clvilizatie 
lumii de atunci”. Fxpeditiile lui Carol cel Mare, nâvâlirile bi 
bare, cruciatele, au avut la orice caz urmâri de mare Insemni 
ine: stalul român sia năsont multumita războlulni Crimalt si 
războalelor dintre Prusia si Austria din acelasi timp. Germania 
Insăsi nu s'a ridicat la drepturile el resti de natiune decat prin 
„războl, far “alstermul absolutist din Rusia a primit prin ra:bolul 
japonez o lovitură din care nu se va mal putea ridica”, 

„Dat find că războaleie sunt actiuni shmhtoase. ele duo la 
oroarea de institutii care apol fad ravolulii: “constitutia engleză 
caro a trimis la esafod (prin Cromwell) pe Carol 1... sau”, In 
ce lare sar afla astazi coloniile engleze din America de Nord, 

Texolulla din 4776 nu le-ar 1 prefăcut în State-Unite” 

j lulla din 4776 consecinta a acelorasi priacipii). In virtutea 
unor războse desvoltarea Galilor, Iberilor, Dacilor a incetat și 
„prin € rea română au răsărit no! civilizatii “ca un arbore 
se inaita spre viată”, deosebite de ceeace era local 

de ceea ce au fost cuceritorii. Ideea că razbolul e indemn la 


hai 


LIBERTATEA 


istorie si primeneste spiritul omenese e una din Ideile de baza 
a celul din urma Dlasof al istoriei, eaglezul Arnoid JI. Toynboa 
Astfel vorbind de decadenta Romei nu si-o poate explica prin 
rassă, organleltate, eto,, el ea consecinta războalelor lul Hanlbi 
sau “Nisogimento ltallan din sec, XIX” a fost lovitura provo- 
catoare aplicată Tale! prin cucerirea si dominatia temporară a 
Frantel revolutionare si napoleoniene”. Deoschirile sunt totusi 
mari intre Xenopo! si Toynbee, chiar In acest punct, intrucat 
războiuiar duce la decadentă clvilizaliile prin el insusi. Dar sunt 
si războale nedrepte: "Numai In acele cazuri războalele lrepte 
au adus suferinte, cad poporul supus nu a fost strâns ei a 
păstrat felul său de a D particular, simiind cum apăsarea 
mă Îl roade măruniaele si-l face să sufere dureri chinuitoare 
pentru neatârnarea si viata zdrobită”, cum e situatia Polonezilor, 
Burilor, Românilor, cts, Ceea ce e foarte clar, e că lesirea din 
acest impas nu se face decât prin luptă. Făcând bilantul binelui 
si răulul adus de război afirmă (5) Jusifică) ; “găsim că râzboalele 
au fost un element! sănătos În desvoltarea istorică, Războiul con- 
Une Intotdeauna in e! moartea cu putinta a popoarelor ce-l duo 
si primejăla legată de el este Insinătositoare pentru popoare, 
Ea le Incordeaza pulerile, le face sa vadi că viata este un bun 
prellos care trehue apărat: pune asupra indivizilor indatorirea 
de a mântui intre gul si de a-se jertfi pentru el! Mrăneste si des. 
volta lubirea de neam si de tară si Intăreste deci instinctul de 
păstrare a speclel pus de natură ehiar în om, pentru a precum- 
pânl dominarea cea prea mare a Instinctului păstrării personae, 
izvorul egolsmulul; desvolta in suflet inflorirea simtimintelor 
aliruiste si dă Yieiil o cumpânire si o greutate pe care au ar 
putea-o avea fâră de teama de moarte cu putinta. “Lupta năs- 
cătoare de altruism e numită in parte sentimentul de nato- 
nalltate. Sau mal precis nationalitatea care e un sentiment și 
nu o ldee, are doua note prinelpale: lupta pe care o duc si limba 
pe care o varese lnsil respretivi, “Natiunile prin partienlarismul 
lor imhogătese varletatea neamului omenesc Jar solidaritatea lor 
stă In lupta continua pentru jusiitie si progres.” (Despre natlo- 
nalism, conferintă, 1908.) Dacă popoarele dau ullârii sputinta 
mortii “ar aduce viata intr'o scârhoasă pulrejune, in coruptie, 
si desfrâu”, de unde nevola luptei pentru regenerare. 

B.—Aceslea au fost Idelle generale desvoltate de Xenopol In 
fata congresistilor. Cum mal toti s'au impotrivit, mal ales so- 
elolagul rus Novicolt care a vorbit oarecum In numele pacins- 
Vilor, stau ridicat In apărarea tezei Iul Xenopol, ennoscutul so- 
elolog po'onez Gumplovlez dela Universitatea din Gratz (Polonia 
era si atunci ocupată) si soclologul american dela Ualversitatea 
din New-York, Lester F. Ward, 


Dat fiind ră lupla pentru tralu e una din cauzele războluiui, 
Nayleott sustine că această luptă se da intre fiinte de specii 
desnobite, de pildă tigrul nu mânăacă Ugrii si cum oamenii 
sunt de acceasi epsele nu trehue să se distrugă unii pe 
altii, deci răzholui trebue Inliturat. Dar Lester Ward se ridică si 
veritiea cu mult asprime acest chip de a interpreta teoria lui 
Darwin si de a aplica ideile lui In socloiogle”, caci “dacă )a 
animale lupta e direct intre fiinte de acelasi fel, in schimb 
cine e mal a tare e Inainte în cucerirea hranei”. Asa si in ome- 
nire; oamenii chiar când au se distrug unii pe altii, se concen- 
Wrează Intre el asa fel incât unii dinir'ânsii Isi agonisesc tralul 
numa! din moartea celorlalți”, (Congresul) Subliniea felul apii- 
eat —mora! sau nu-de a judeca al lul Ward, fiind acesta si 
sensul darwinismului, “La această luare amiate foarte dreaptă 
a Mustrului meu coleg de peste ocean, adusel si eu alta” spune 
Xenopol, intrând e! in potemică si anume, limha care deosebeste 
pe oameni in organisme deosebite. Omul e “prin despărțirea in 
popoare impartit in tot atâtea specii diferite” si asemănările sunt 
aumal aparente. Deosebirile etnica, limba, moravuri, religie, arta, 
cugetare, JI fac pe cameni atat de sirhini, că se pot considera 
dusmani, Gâdul acesta 11 urmareste pe Xenopol din tinerele, 
căci intrun studiu din 1469 spune: “Limba, adevăr svorhind, nu 
este o Inventlune a omului,,, Formarea limbii cate lasă (la ince- 
put cel putin) instinetivă. Omul scoate din sine cuvinte cum 
scoate esciamari, suspinuri sau cântec. Impusul este interior 
si nemijlocit” (Cultura natională). In continuare arată cum prin 
relatia om-natura se nase o sumă de onomatopel —suer— care 
diferă cu totul dela specle la specle (recte nem) 

OCTAVIAN Bunoclu 


i 


LIBERTATEA 


"2 a em ini” 


3 necurat 


MARTURII CONTIMPORAN 


După orice râsbol lucrurile cele mal semn ra petrec 
în tara celui invins. Greu da manu rile ii iri cod 
dă o betie care abureste perspectivele, Dar invinsi ca după acest 
război na mal cunoscul lumea din vremea când invinsul era 
trecut prin foc si sable, lar asesări e umane arau lranaformate 
în cenuse, La răboae totale, destqur infrangeri tolale, dar din 
nenorocire tirtoria a fost eehivocă si in ccadă de peste. 

Putine înfrângeri, cet putin rte ta pacea Westfalică încoace, 
s'au mai văzut ca aceea a Germaniei si Japoniei. Si de aseme. 
nea putine ezemple de siluire a popoarelor ca uceca organizată 
de simi-vletorta sovietică pe cale de tatalizare, dintolo de corti- 
na de fier. 

Germania oceltentală se găsea după a:boi intre cele 
doud tumi, despâriite prin cortina de fler. Oeupanii oceldenta. 
1 dispuneau nu numai de populatia locală dar si de cel care 
nu volan să se intoarcă in regiunile lor de dincolo de car- 
tina fier, sau care fugind de arolo ajungem În Germania 
Occllenta a, de unite tara rare-i primea indata ce treceau fron- 
tera clandestin era Franta, Regnul de proteeti ptical mal 
ales de unele dintre fortele ocupante străinior a arătat Ro- 
mânilor ca in genere soarta romaneasca e grea si lupta riber- 
tatii românesti nu se poate da si câstima cu tm, sau 
mezzo-voce. Singură descoperirea afevărulul este pricini. 
că in această buptă, 

Fisa care incepe rubrica "Mărturii contimporane” „documen- 
te umane, fapte sau simptome, contortiri eu oameni care au 
de spus ceva, cunoscuti sou necunosruli- mentioneaza un în- 
Cident care premerge alcâtulrea cunoscutei cărti a Domnului 
Constantin Virgil Gheorghiu, “Ora 25”. Mărturia prezentată eo- 


Faptele s'au petrecut asa; nevastă-mea si cu mine 
sufeream de foame, Asa de cumplit—si asa de multă 
vreme sufereau de fonme că ni se uscaseră muschii 
si carnea pe oase. Si prea EA AR, ca LA ARE 
Nu mai puteam nici să gândim, Momoria case. 

Mei Îmi era rusine să mă ariit pe stradă fiindea 
eram din cale ufară de slab si lumea întorcea capu 
dupi mine. Din cauza asta atunci am lasat să-mi 
crească mustati, adică o linie neagră—orizonta = 
li, oare făcea să nu se A Să ie clar cum se lun- 

esc obrajii si cât sunt ni. - 

; Dar aj spun În cifre E minta: niciodată XA! 
mult de 800 calorii pe zi. Opt sute calorii pe zi, În 
seamnă cinci grame de untura, intre patru si sase 
cartofi fierti, o felie de pâine si 15 grame do far 
E drept câ mai primeam si suplimente: trei ouă de 
persoană pe an, o jumătate de kilogram de mere po 
trimestru si câteva lingurite de zahăr pe lună, 

Asta se Intanipla la sfârsitul războiului. Cr ac 
rogim am trăit câtiva ani. Mai erau, în afară i 
me, si alte mari suferinti. Dar cea mai mare duropi 


sau nzo-eripto ori pro-sorletiee, Invinst 
„desartieulată pănă ta totala | 
mini  crdu in bătaia rânturilae mi 
eu trimiterea în massă in tară si peste tot lovi 


a cartofi, La untură, Dar asta erau visuri 
e. Si fără ele viata nu are nici un rost. Nu 
Mâine, la amiază, în plină zi, ne aruncăny pe 
. ră!” am zis eu. In noaplea aceia am dormit 
: asa cum dorm oamenii care au luat 0 de- 
oare trebuiau să o in, Dar nu am realizat 
“planul, fiindcă o doua zi dimineata a apărut în viata 
mea Canada, Si Canada « schimbat ursul vietii mele. 
Tată cum s'a întâmplat: Dimineata, un sârb care 
locuia lângă noi ne-a spu PR 

—Peste elileva zile vine ln Heidelberg Comisia Ca- 

nadianii! Ameajeazii 80.000 oameni pentru taiatul 
dilor! Transportul se face imediat”! Asta se în- 
mpla în anul 1947, cu câteva zile înninte de Oră 
ciun, Noi ne aflam în Germania eliberati din închi- 
soare. Din Gormania nu se pulea iesi, Ca noi erau 
sute de mii de onmeni de tonte nationnlititile, Onme- 
ni fugiti de prigonne. evadați din puscă mă 
de tot soiul de persecutii. Germania este în inima 
Euroneri. Si din orice punet cardinal venenu fucarli 
ei se onrenu în Germania. ca întrun cazan. Si de 
nici nu mai pulenu iesi. Stau consiruit nentru fupari 
laciire, Si—cum spunenm—ernu sute de mii. In la- 
pire, snu în afară de lazâro. Si mere venenu altii. 
Sute de mii. amestecati. de toate limbile, de tonle 
rassnle, de tonle meseriile, Frau generali, soldati 
prenti. nrofesori universitari. hoti. femei ru conii, lă- 
rani. Toti In un loc. Ca intr'un cazan. Si din cazanul 
acesta nu putani iesi decht dacă le scotea o “Domisie”. 

Ta si Români?” am întrebat eu. ' 

Shrbul a ridicat din umeri. 

Mai înninte fuseseră în Germania si alle “comi- 
sii”. Dar nici una nu lunse Români. Aceste comisti 
crau compuse din negustori bogati. cu ceasuri ie 
aur, cu burtile mari si masini scumpe. lungi cât 
vamonrele. In Germania oamenii erau multi. 
Si ieflani. Nopustorii veneau, priveau massele de 
fuari închisi în Iagâre—asa cum privesti cnii în 
Vreul de cni—alegeau pe cei care le plăceau, îi în- 
câren în vapoare si îi ducenu In muncă în tările lor. 
Inainte de a-i încărca în vanoare, negustorii puneau 
pe fiecare să semneze un contract ne trei ani, pe cin- 
ci ani sau pe zece ani. Fi lunu contractele cu semnă- 
duri, le puneau în servietele lor cu încueitori aurite, 
si se urcau în masini, “Anenjalii” erau apoi urcali 
în va poare—câli mui multi—ca să nu case pre” 
mulisi orau transvortati peste ocean, In fiecare oras 
vonrele, Ei veneau din Germania si cummârau—pen- 
tru nimu-oameni, FI desechidenu birouri. 
Puneau afise. Si oamenii vencau si nlepinu, 
ficând coadă. Veneau cu zecile de mii. 
Dar neonslorii din comisii nu lunu ne oririne 
Bi avenu de unde alege, Si alezeau ce este mai bun. 
In primul rând ei nu luau decât rasse <unerionre. 
Mai ales rasse nordice. Snuneau că nordicii au sân- 
pele mai bun, muschii mai tari si sunt mai înalti, 
Rahdă mal hine la foame si muncese fără să se re- 
volta. Anoi nici nu mor asa de rebede, CAliva priele- 
ni de ai mei s'au rugat anronire în ehenunchi ln co- 
misia de nepustori autralieni ca să-i in în Australia. 
Dar negustorii australieni au refuzat, Au zis că ei 
nu iau Români, Ovrei si Unguri, Asta din motive de 
eunenie. Australia vrea si nibii în câtiva ani o ponu- 
latia de o calilali sunerinoră, si din cauza nsla nu ire- 
buie să facii decât amestecuri de sânge dovedile ca 
bune din punct de vedere sliinlific, 

+ In acesti ani am suferi! cumniit din cauză că nu 
sunt de rassă superinoriă, Piindcii aceste comisii de 


LIBERTATEA 


negustori erau singura cale de de n iesi din Germa- 
nia, adică de a scăpa de foame. Când auzeau că sunt 
Român, negustorii făceau semn cu degetul, ca sii mă 
dau desoparte. Am încercat la toate comiile, Si dea- 
ocin mă cuprinsese disperarea si voiam să mi omor, 
Fiindcă negustorii de oameni nu voiau să mă in, 

—Mi so pare că noua comisie canadianii in si 
Romni, ia chiar si Nemli, daca sunt tonnicieniP 
n zis Sârbul. 

Credeam ca Sârbul vrea să-mi dea iluzii, Dar nu 
era asa, El spunea drept. Canndienii luau si Români 
Chiar si Evrei, Si Slavi. E lesne de inteles marea dra- 
goste pe care am capiitat-o, începând din ziua aceia 
pentru Canada, Ea nu mai era pentru mine si ne- 
vastă-mesa o tarii oarecare. Era mni mult decit o 

alrie. A 
Y —Am să tai lemne, în pădure, cinci ani! am zis 
cu. Intre timp tu ai să faci mâncare, O si avem ne 
mânca. Si o si fim fericiti. După cinci ani o să 
avem si ceva bani si o să începom o viată nouii. Qin- 
ci ani suntem legali prin contract să tăiem lemne 
în păduri.Dar ce contează pentru viata unui om cinci 
ani? Mai ales că nu vom răbda în acest timp de 
foame”. 

Nevasti-mea era fericită, Mii si vedea, deja, inind 
lemne în Canada. Se si veden deja, pe ca, făcând 
mâncare cu untură multă, cu carne si cu nudel. Ea 
a venit cu mine la biroul comisiei canndiene. Ea n ră- 
mas în stradă. Eu am intrat înăuntru. Biroul comi- 
sii era pa Handschusheimer landstrasse Nr. 2, intr'un 
fel de castel. La poartii erau automobilele americane, 
cu eamuri mari. ca vitrinele magazinelor. nrin cara 
sevedeau canapelele de piele, largi, cât paturile, 

—Primim si Români, dar nu intelectuali!” mi-a 
spus secrelara comisii canadiene. Ea tinea în mână 
fonia pe care scrisesem The story of life, 

—Eu am fost intelectual, dar nu mai sunt!” am 
zis eu, “Vreau să devin lueriilor manual”. 

Secrelara mi-a întins foaia cu Story of life: 

a ApălU Iuăm intelectuali!” a zis ea scurt. Si a ple- 
cat, 

Am iesit în slradă. Mai eruu câleva zile până ln 
Grăciun, Incepuse si ningă. Nevastii-mea a venit 
spre mine. Ne-am asezat amândoi pe marginea lro- 
toarului. Eu mi-am sprijinit capul în palme. Aveam 
ameteli, 

—De ce nu vrea să te ia?” mia întrebat nevastă- 
mica. U 

—Nu ia intelectuali!” 

—Nu trebuia să le spui câ esti intelectual!” m'a 
cerlat ea. 

Trucul acesta Jam utilizat altă dată, Dar nu a 
prins, 

Negustorii cari cumpiră oameni în Germania nu 
pr fi păcăliti. Ei stiu pe ce dau banii, Ei se pricep 
a oameni, Te văd de la distantii dacă esti intelectual 
său nu, : 

—Dacii nu reusim acum, cu Canada, ultima san- 
să este pierduti, Cine stie când mai vine o comisie 
care să in si Români” a zis nevastă-mea. Nu trebuia 
să renunti asa de usor. Trebuia si îi convingi. Să 
insisli. Tu te descurajezi prea repede”, 

Mie îmi dădeau lacrimile de supărare. Prin fala 
nonsiră treceau masinele elegante cu ofiteri si J00p- 
urile cu soldati. si eu politisti, M'uny sprijinit în mi 
ni gândindu-mă să mii arunc în fata primei masini, 
Eram prea sleit de puteri cu să mai mi duc acasă si 
să mă arunc pe fereastră, asa cum procotasem, AlCl, 
în futa unei masini, era mult mai simplu, 


LIBERTATEA 


—Hai sii mai încercă, N i 
uVln set a ARgilp odată! a zis nevastă-meu, 


—Azi sunt obosil-” nm in 
ia zis eu, Lasii că venim 

A gr zi am încercat din nou. 

—De ce nu vreli să mi luati? = 
pa seful comisiei, un negustor pote ll 
un butoi cu bere, care fumn tigari de foi! E asa de 


rusinos, sau e infamant să fi fost i 
deti că nu na să lueres bip IA Ola da 
perle lic e) hotărât, 
—Mi multumesc numai cu jumiitate di p 
ami Fa, Nu ui pot răbda ti de ata Arie 
—Nul 


—Vă promit că voi face tot posobilul ca sii nu se 


CRONICA TIMPURILOR NOI > 


Căderea Bizantului si descoperirea Amerleel sunt două exe- 
nimente chee ale Europel. Ne aflim Intr'un moment asemănător, 
când plerdem a doua oară Bizantul si descoperim a doua pară 
America: căderea Răsăritului ortodox a) Buropel si ridicarea 
Americel la rangul de prima super-putere moadială, Primele 
două evenimente erau cuprinse intre marea sohisrmă si sfaraltul 
renasterii, către modern, Evenimentele de acum sau pregătit 
intro revolutia franceză si apogeul cu sfârsituj erei moderne 
către altceva, poate era atomică, Deta marea seblsmă la Infinitece 
secte 8 dela zelta ratiune pana Ia zeita materie, calea era nor 
mală. Acest apogeu al erei moderne ne-am obisaul să-i nuriin 
“Umpuri no!" si apartine lumii ol, care a dat un om nou, plo- 
nlerul. Lumea cea mai putin nouă, Rusia, după ce a incercat să 
prela universalitatea crestini a lumii, mesianie, Intro super- 
Romă, fâră rezultat, dă azi atacul de hegemoale a urii eu un 
alt om now, robotul, Asa cum prăvoslavalela rusească irebula 
sa fe adevaratul crostlalsm, cum numa) slavul genuin ca singur 
om a! Iul Dumnezeu pe pământ trebula să rusitee lumea ca 
s'o crestinezo, tovarăsul bolsevle de astazi, Ja fe! de amort și 
ingâmtat programatic, considerăndu-se omul perfeciiei civice, 
suintirice si militare, ferielt, mântuit sl supra-pulernie-atacana= 
vistul-trebue să ferlecască si să mântulască pa toti celaiti, de 
astă dată cu mrxismul leninist-stalinist. Dacă odinioara mauscalui 
era singurul crestin, omul cel mal bun si cărula I-se deschidea 
corul Ja cerece spre a vedea când vrea ce e pe acolo, asi mis 
calul tine în mână toate secretele lumii, părintii bunei i chiar 
străbunicii lul au inventat totul, dela mahorcă si vodeă până la 
roata de căruță si avionul cu reacțiune, Tar daca altă dată 
'Tarul trebula să la locul Papal, astăzi Stalin la Jocul dul Dumne= 
zou, Desigur că Intra dementa meslanieă si vointa pioaleratulul 
nu se mal pune chestiunea ce este de ales. 

Miscarea “progresului” dela apus la Năsării a provusat in 
totdeauna 0 pseudo-morfoză antiistoriea. Aceasta dureroasă şi 
Mulre a avut-o de suferit si Româala In veacul e! modern exitiat 
fundamental de Eminescu, dar fortele Istorice romanesti au fost 
atat de mari incât luptând arolo impotriva sistemului de supras= 
truotură de un veac, Romania nu a ajuns să se predea comuni 


Cronica revolutiei 


1903-24, A8-NIL. Atacul asasteptat impotriva Iul *Darmaulh”» 
La 18-XII are loa prima Intervenile vloienlă a, salăigalee, tm 
ricani Impotriva Angilel, Un grup de bostonieal în pi în 
plet rosii ureă pa vasul englex Dortmoul, ancorăl rr 
si aruncă in mare incăroătura, 340 Jai de ceai, în Sotie CX 
18.000 lire, Celelalte vase Pritanioa, ridică papei? Le ci 42 
Impărtist aceeasi starii, cu asttile Pe mg 38 
velului bostanlan de actiune î 
Cele inel legi represive ate parlamentului britunle: Munistrul 


Atunei ama începu să scriu “Ora 25. A 
*- GamaleVmai, Ozone 
(Copyright by C. Virgit Cheonghiu) 


temporală, 

HĂ existenta. Acesta ar putea fi sfârsitul lunmil, adică sfârsitul 

Cstalat om nou, adevăratul om nau, al lomit noi, din tim 
purile nai, nu a fost făcut de Wdeoiogie ci de o imensa sfortara 
si selectie vitală. in fibartate, Acesta va putea veni in ajutorul 
omului “vechiu”, european, astăzi mâncat de “spiritul obiee 
tva”, dar care deal “vechiu”, are cel putin trei rânduri de 
Maine in ei, a apiehităul tragice, a eresunlamului salvator 
renasterii cuceritoare, toate centrate în jurul tainei erestine. 
Singur alai eu acesta, cu crestinul, omul seivetial vitale, pla 
saltul RaMlonuiul comuniat. O nouă sfartare 


la pâmânt distrugatoarea Idesiogie. Este ceea ce omul nou, pi 


mlerul, asteaptă mereu: dela europeana, ae inapipaliă pp care 
o asteapta. 


Dar pentru ca noi europenii să-l ajutam, trebue să-l cuna= 


tem, Rostul acestei eronlei a “Timpuri ar Nol” ealn să cunoastem 
pe cel mal puternie om de azi, pionierul american, astăai fn 
acest moment ecuctal, când supravietuirea tracobizantină a Buno- 
pet, Şud-Estul european, a căzut În puterea nesalvaloane a perie 
do-mortazel eurasiniice, cu care Buraţa au poata puotiza fara 
să sa distrugă din rădacini, lar lumea nouă, devenind prima 
super-pulere din tume, pactizează eu valta europeană, 


NR. 


americane, 1774-1787 


|mpreună interesele americane comu- 
a iti (general Gage) nu a Isbulit 


surilor lsmentulul si se declara că “Intreaga 
sprijini iii eo one Impotriva cărela se va Intrebuinta torta. 
Cu aceasta pasu) declsly către revoluile a fost facut, 

Pacea dela Curiue Calnargi. Din cauza că Sultanul Abdul- 
Mamă 1 (4774-4789) a pus conditii prea grele, esnează con- 
gresul de pace tureo-rus de'a Focsani, Misholul la Dunare In- 
cepe din nau. Rusii trec râul sub comanda lul Humianizov, 

armata principal, marelui Vizir la Silistra si jaehid 
pe turei, după un mare succes militar (IB-VI-A774) In X 
In aceaslă situatie Sultanul Abdul-Hamid 1 acceptă pacea de 
1a Cuclue Oainargi (24-VII). Astfel Poarta recunoaste Indepra- 
denta Tatarilor din Crimeea, renuntă in favoarea Rustel la 
autoritatea asupra popoarelor caucaziene, Unutu) dintre Nipru 
si Bug trece la Rusia (cu Kinbura) si se dă Rusilor dreptul de 
liberă navigatie comercială pe Marea Neagra si Egee. Rusla prl- 
meste dreptul “să se inhrebuinteze” la Constantinopol pentru 
Prinelpateie Moldovei si Munteniei, cu alte cuvinte să se ames- 
lece in afacerile lor externe. Dea asemenea Tarul primeste drep- 
1ul de a deschide in Galala o biserică rusească ortodoxa, Din 
aceste decizii cu efecte nevianvate si-au potrivit ma! tarziu 
“Rusii Proleetoratu! asupra popoarelor crestine din Imperiul 
Sultanilor, 

Revotutla ul Pugi Pevolutia cazaculul dela Don Puga- 
ev, care arestat €; skoinik”, evadat, dându-se Petru II, 
plere cu încetul. Pugacew nu are deslife) Instrumentul de 
enmducere al unel adevirate miscări populare impotriva Ca- 
Merinei 11. Gloatele Iul furioase, mai ales Rascoiniei, pot abia 


CUVANTUL CRESTIN 


LIBERTATEA 


ceva mal mult decât să dea diverse lovituri, să facă oareoari 
distrugeri, mal ales să ardă biserici. Abia luat la slăpănire 
Cazanui a trebult să-l părăsească. Au fost mobiilzati Impottiva 
Mu cel mal bul sefi militari: Michelsohn, Panin, wW. 
Păcand lagar la Volga, unde € azi Stalingrad, e zarohit, rebus 
să se refugieze peste Volga. si In cec din urmă o predaţ de 
proprii sal partizani 1a Simbirks (locul de nastere al lu Leniae 
La 24 lanuarie 4178 urmează la Moscova executii pe seară 
intinsă. zii 

Werther. Apare romanul iul Goethe “Surerinte! nârul 
Werther” care provoacă 0 intreaga lterațura, ierfloră yu 

Moartea Papei Clement X-IV, La 22-1X Papa iLoreazo Oran. 
anelli) rezolvă agitatia Internă provocată de rezoluiia Jul 06, 
a suspenda actlunea ordinului lezultilor, 1 urmeaza lua VI 
(1775-1799). 

Urcarea pe îron a lu Ludotie XVI în Franta, Cand da 40 
Mal sta anunial urcarea pe tron a 1ul Ludovie XVI Wralelei pă- 
reau a hu se mal sfârsl. Regele În vârstă de 20 de anl si ve. 
gina mal tiaară Incă cereau In genunchi ajutorul lui Dura. 
mezau, Simlindu-se prea Mineri pentru iron, La 24 VIII Regele 
numeste pe teorelielanuil Turgot (nascut in 1727 ș 
adept al senalel fizlocrate a lul Quesnay, “ 


proasta a finantelor nu puteau Incă fi denuntate, 'Turgot În. 
eearcă a nelezi ce: putin asperitatile cele mal mari; Pentru a 
repara "Greva de Stat” (suspendarea parlamentului de către 
Ludosle XV în nul 4734), Ludovie XVI dispune fâră involrea 
iul Turgot, ln contrazicere eu Contele de Provence si mins 
irul de exlerne Virgennes, repunerea În functiune a acestei 
Institutii (12.NI). (Parlamentul Francez nu are caracterul unel 
adunari reprezentative e! al unei inalte curti de judecata) 
Moariea tut Robert Clive. Intors la Londra acesta se apără 
energie impoiriva acuzărilor aduse de adversarii iul parlamen- 
tari. In urma eforturilor depuse cu acest priza moare JA 29-XI, 
Autodafeul Impiratului Kien Iun, Cel mal mare imprat 
a dinastiei mancluriene de origin! străine, Klenlung (1736-1796) 
incearcă să distruga iileratura ostilă regimului sau, in stilul 
marilor Cloângi (doctori), Literatii chinezi nu pot sa uite amin- 
Vrea dinastiei pământene Mingd (1368-1644). EI strecoara la 
operele lor versuri si pasașii de proză care dau expresie ono- 
răril dinastiei distruse Mingd. Un poet 1si pierde capul pen- 
irueă versul sau “0 vânt curat tu nu poti citi, tu pustiesti foile 
mele” contine un joc de cuvinte politic impotriva Mancluilor, 
pentruea termenul “curat” in chiaezeste se serie la fel cu DI- 
nastia Mantehu. Au fost condamnati multi colaboratori la 1s- 
torla dinastie! Mandichu din cauza ca sirecurau o multime de 
astfel de Jocuri de cuvinte si stau ars sute de cărti suspecte. 
) 


ALEXASDRU BANDA. 


Libertatea fiilor lui Dumnezeu 


Dintre toate Ibertătile despre care se vorbeste atat de mult 
in zileie noastre, țocmai penirucă oamenii se văd în ce mai 
lipsiti de Wbertaţe, cea mal insemnată si care trebue să fe la 
baza toluror libertatilor este libertatea Iuntrică, a sufletului, 

Isus Christos este acela care ne-a oliberat de robia păcatului 
si ne-a redat ilbertalea sifietulul, adevărata libertate a fiilor lui 
Dumnezeu, De aceea zice Sfânlul Pavel: “iată da acum nu mal 
sunteti robi el fii”, pentrucă tot dupa cum spune Sfântul Pavel 
"cel ce sunt puriaui de Duhul lui Dumnezeu sunt fiii Iul Dom- 
nezeu”, “Caci tal cel ce sunt purtati de Duhul lui Dumnezeu 


sunt 21 al Iul Dumnezeu, SI vol n'a primit un duh de robie, 
ta să ma) aveti frică, el ati primit un duh de lanere, care ne 
Tace sa sirizâm: Ava, adică Tata!” (Romani, 1, 8, 14-19) 
suntem Uberi fiindca suntem fil at chiar fl 
Măpân al tuturora si creator al libertatii. 

dia parte fulatunea tul Dumnezeu ca orleare altă 
Nllatlune cere si supunere. Cum se impaca deel ubertatea cu 
supunerea? Se impacă atunci când este vorba de supunere câtre 


Dumnezeu, SI mal mult: supunerea fata de Dumnezeu 20 fasa 
si mal beri. 


LIBERTATEA 


Dumnezeu privind inalate de toata drepturile Sale 
i Stăpân cere Intotdeauna un act de supunere dia | 
telor Sale lbere, ca prin acest acţ de supunere 
noseă Mârnarea lul Ia toate fată de Dumnezeu, Ci Ă A 
Dumnezeu este Creatorul lar omul nu e decăt tina Lui. După 


facerea lumi! si dupa erearea primului om Dumnezeu a spus 


lui Adam: din toti pomii ralului poti manea, numai din pomul 
acesta să Bu măninel. IAtă porunca dummezeeiscă, Cactnguge 
această poruncă Dumnezeu a [al oameallor ace porunci care-i 
Interelceau să facă răul. Aceste porunti supun pe om fu de 
Dumnezeu dar 11 elibereaza de rău, adică in astlasi Ump UI dau 
ulbertate, 

Pornirea egoistă, atracila materiei, poltee din om, reusese 
de multe ori să-l arunce in sclavie, să-l la sultetul in stăpânire 
si astiei rupându-i de Dunminezeu Îi aduce în stare de brută. 
Slogură ascultarea legilor lul Dumnezeu ie Lertăle de a ajunge 
In aceasta stare, dandu-ne liberiasea de om sulatese, Dacă toţi 
cel din jurul nostru ar axeulta odată eu mol de acsste legi, tat 
ccea ce e al nostru ar fi păzit, 

Adevăratul o.imat a țututor libertătilor, parsatiale ai sociale, 
are Ja bază stăpânirea de sine, respetlarea drepturilor alora, 
ccea ce presupune respeclarea legilor duianeaeesti. 

Dar totusi a A crestin inseazună doar a aseu-ta legile duze 
nezeesii stabilite ia cele zece porunci! Vinul căzut a jos suna 
legii pentru a-si pregăti eliberarea, pentru a pregăii venurea Li 
beralorului Insusi, Chistos. Această pregăllre au se putea tate 
fără ascusterea legii, SI Liberatorul a venit, bul lui Dumnezeu. 
Care ne-a invatat ce e lberiatea. Nu numaj ascultare a legii, ei 
Jerttă până Ja capăt. Libiriatea esta in jartă si jerila se taca 
pentru altii, pentru frati, SI in acelasi limp să pentru cel care sa 
Jeritit primul, Christos, 

"Total potrivnle celor spuse mal sus este comunlsmul, Male 
risilsmul dlalecile pretinde că selavia omului este loemal la 
această credinlă si singură credinta jo materie poate să-l libereze 
cu adevărat, deoarece religia nu a fost decăt ua pretext de ala 
vizare a lul, deoarece tot despre ceea ce vurbeste religia nu 
există, e fantasmă, A doua eliberare propusă de materialismul 
dialectic este aceea de lanturile capitalismului, are na e posl- 
biă fără aruncarea tuturor convenleniiior burgheze, adică a 
moralei. 

Aceasta prelinsă eliberare vrea de fapt să fată dla iecare 


[bee 


umanitate, Lumea liberă lasă au vrea să ajungă alti si e gata 


sa tacă cele mai sir Jerife pentru a păstra ilbertatea unde. 
peaira 4 o aduce unde su e. Dar au rete să se uite Gă desi 


baza ldegiogiel comuniste, credinta carhă in materie, ineredia- 
Marea totala a acest minunate creaturi care cale etaui, după 
ehipul si asemanarea Jul Dumnezeu, materiei care n stie de ea 
Insăat. feat! 

Prea mult se vorbeste azi despre libertatea omului a de drep- 
borile omului, dar foarte pula despre drepturile dul Dumnezeu, 
EA bine, dacă oamenii pu se inarmează cu duhul eredintei in 
Wumzezeu si nu caută inainte de toate cu adevarată smerenie i 
supunere, să Be respeetata drepturile să poruneite dul Dumnezeii, 
mu Bumnal tă nu vor A respectate drepturile omului, dar ale nu 
pate nici acea adevarată libertate care se cuvine [ilor Iul Duta 
nea 


RP. Aare Omnia 


-4 


pr Ma camu anu a et 8 eu DR + 


Nu putem numi istorie tot ecea ce se potrece su s'a palre- 
cul în lume, de aceea deosebim Inire faptul divera, de orice or- 
“dine ar fi, si faptul semnificativ, De acera cautam In tot ceea 
ce se intampla In viata poporulul nostru si a cetortalte popoare 
firul unul sens, Inirebându-ne de unde vine si unde duce, De 
aceea o cronică nu este allocva decat urmărirea dela zi ln zi a 
taptator eare Inlăntulte, nu cauzal e geneslogie, vin de undeva 
si due undeva, dela un capat la altul ni timpului stiut. Gara e azi 
către mâine, CA nlolodata nu de scădam ini acceasi undă o stim 
dela Heraclit, dar faptul că totusi slim acest lucru face să nu 
me contundam cu suvalul intâmplăriior, dest mol to 1 dăm mls- 
carea. Pentrucă Istoria oarbă petrecere a lumil pe care o trans- 
cende si o frământă dialectic timpul, Ideea său cosmosul, ca 
miste puleri de sus, nu exista, Ceea ce transcende este puterea 
zoestră de a face si a intelege, Iubind si, rupându-ne neconternt 
si de inertie si de somn, Unându-ne In simtire. 

Cronica noastra va fi prezeniă si astfel Istorie ea Insăsl. Dela 
ariglul până la deslegare, stlind de una luptând pentru alta, din 
euime In culme, dia generatie in generatie, murind si lnviină cu 
participare si stire, suntem alei unde suntem cu istoria noastră 
toată, in fata stlnxului, acest azi care mereu se transforma si 
nu stima bine cum, si ale cărui Intrebari sunt Insăsi faptele zilei. 
Raspundem cu ceea ce suntem si slim. Nu strecurandu-ne el 
Tortând to! ceca ce este anti-istorie, timpul mort,desehis de con- 
glomeratui cur-aslalie al imperălor moarie, Aruneau in lume 
intr'un aparent buos de evenimente, asemeni spirale care pleacă 
dinir'un puneţ pentru a invălul la infinit, dar si realizată si in- 
tinilă ia aceiasi trip, si mol irebue să plecăm din punctul nostru, 
din subieațivilatea noastră, din eul nostru cresti, romanesc al 
ouropean, cu paradoxul care Invinge cursele afinxului: pu cât 
mal personal, cu atât si mal crestin, mal român si mal european. 
Atel in loc de tapt semnificativ, in Joe de istorie, suatem fapt 
Mdivers, Innecat in in oceanul de 101 Mpărite care Inunda lumea 
dala lnventia cu două tăisuri a lui Gutinberg 


Cronica evenimentelor 


Unde ne găsim astazi? Nol românii ne atlăm ia o decadă dela 
ntearea noastră În sul de orucladă in războlul impotriva couiu- 
nismului agresor, dupa ce Husla Sovietică ne-a smuls două pro- 
Vinci! isforice. Din cauza acestul rapi de porapeotivă wajoră in 
istorie am fost In multe fasuri iguiii, dar noua ordine dela de- 
zagi wuropel nu nea putul aseza piei in rândurile eri: 
minalilor râzbo! nici a criminalilor impotriva umanitătii, La 
zece aa dea Intrarea României i război, la cincisprezece ani 
dela saltul din Homânla in Spania “pentru Christos”, la douazeci 
si cinci de anl dela momentul dociderii Uneretu.ul românesc pea= 
ru occident si la Lrulzeci si dol de ani dela stabilirea ordinei in 

de către armatele române prin deafilatarea primu.ul re- 
„El comunist In Oceldent, Homânla suferă urmarile ue! atitudial 


„ vonsvevente de veacuri fată de asaltul răsăritului impotriva Eu 


ropel, al vorbeste prin TUL ei beri, lumii libere, 

n rel decade si ceva România a parcurs trei etape rovolu- 
Monare a) acum se deschide câtre a patra, 

Sa reconstitui datule, In vara 1ul 1919 trupele romanesti treo 
An Ungaria, pentruca In scotorul Europel Ceatrae să refacă po- 
alia europeană, Dacă In toate celelalte sectoare, cu nodul Im 


LIBERTATEA 


portant In Polonia, batăila anticomunistă atenuată de oternole 
oscilatii ale politiei de echilbru, a fost plerduta, cu un singur 
rezultat poziliv tenasterea bo.onlel ca temporar tarapoa Intre bao- 
su ruso-bolsevie si Germania disperată da infrângere, sectorul 
românesc a dat bătălia cu miniiium de forte sia 
mirălucit sa:vând Ungaria dela teroarea regimului bol 
lui BELA KUN, 

Adoesceniii cresculi în acrui tare al primului războl mon= 
dial inu din primu: moment si el pozitie: “In primăvara anului 
1919, fală-ne adunati Intro după amlază în padurea Dobrida 
care sta de strajă pe Inâltimile din jurul Tusulul. Gino? Un 
grup de vreo 20 elevi de ilceu din cursul superior, A 6-a, a 
ma, a Ba. Convocasem pe acesti tineri camarazi, pentru a 
diseuta cu el o problemă gravă, desi viata noastră abla lnmu- 
Eurea. Ce facem dacă vin bolsevieli peste noi? Părerea mea 
asupra cărela au cazut si cellalti de acord, era aceasta: dacă 
armata bolsevică va trece Nistrul si apol Prutul ajungând să 
incalce si locurile noasire, a0l să nu ne supunem, cl să ne 
retragem cu totii în pădure inarmati. Alel să organizam un 
centru de actiune si rezistentă românească si prin lovituri date 
cu mâestrie să zdruncinam Inamicul, să mentinem o stare de 
spirit de neapiecare si să intreiăem 0 scânlea de nădejde 
In mijlocul massel românesți din sate si orase. Am depus cu 
totii jurământ în mijlocul pidurii seculare. Era această padure 
un colt a! acelui vestit codru al Tigheculul, pe cărările caruia, 
în decursul istoriei Moldovei, multi dusmani Isi găsisera moar- 
tea. Am hotărit să procurăm arme si munitii, să păstrăm un 
secret desăvârsii, să facem recunoasteri si exercitii de luptă 
In pădure (Cornellu Codreanu, Pentru Legtonari, Martie 1919, 
In padurea Dobrina). Ceea ce efectiv a ajuns sa se intample 
astăzi, când osmenii lau calea codrului, ca n trecut, când nu 
numai elevi de liceu dar chiar enpii de scoală primară sunt 
arestau, 


REGIMUL COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE A SMULS PRIN 
PONTA SI A ANEXAT IN 1940 PROVINCIILE BUCOVINA SI 
BASARANIA 

Nezoluiia KESTERN din 15 lunle 1950 


Adoiescentii din 4919, studenti in 1920 lau pozitie deschisa 
impotriva comunismului, Această luare de pozille se mani- 
fostă în fapte cunerete, de curaj fără ezitare: 

"Era pela 10 sau 11 Vebruarie 1920. De două săptămâni se 
Vorbea de grevă penurală in toată tara. Pela ora 12, se sv; 
neste în oras Regie, unde erau cam 4000 de lucrători, 
declarat greva, a fost arhorat drapelul rosu, tablourile Re- 
geiul au fost date Jos si sfărâmate În pleloare, lar In locul lor 
asnzale fotografiile lui Karl Marx, 'Trotakl si Rakovschi... Ara 
luat steagul nostru si la ora | am piecat cu Pancu (un mun- 
elor, n. r) In frunte pe Lăpusneanu si Păcurari, în mars for- 
Ut, cântând *Desteaptă-ta Momiâne!” Ia apropierea fabrici, 
fn atradă, câteva grupuri de comunisti sunt date pei p 
Intrâm În curtea fabricel, Pâtrundera in lire. MA ure cu 
Meagul până Ja acoperis si [1 Infig sus. De acolo Incep să vor 
ese... Totusi greva continuă, Armata nu poate decât sa pâ= 
zeasea steagul, ca nu poate pune fabriea În miscare, Ce fa: 
sem? In mintea noastră incolteate o Ideo, Sa căutam în tot 
Iasul mn de lucru si să deschidem fabrica, In brel alle 400 
de luerâtori noul, adunati din toate colturile tasulul, sunt in= 
Modus În fabrici, Aceasta incepe să funeiloneze. Grea a 
esuat” (dorm), Acelasi lucru în atelterele 0, P.M, Nicollan, 
ee) mal puternle centru comunist”: “Alei erau pesta 4000 
ueralori, aproape 104 bolsevizati... Nu trecuse o lună dela in- 
frângerea suferiiă Ja Hogte si ca un semnal do incepere a 
prevel peneraie si a luptei decisive, apare steagul rosu flu 
turând peste atellere, Greva declarată, Mille de Imerători 
pu atelterele, Autoritatile sunt nepulineloase.,, In plata 

nirii mutorilătile ne opreso si ne sfătueso să au mergem, 


| 
| 


ai 


LIBERTATEA 


deoarece sunt peste 500 camu 
si vor fl mari vârsări de sân, apucăm 
Unirii spre gară. Alel arborăm drapele pa d 
sării, Apol ecupâm un tron care 4e ANĂ În paron si 
si spre Nicolima. In gara Nicolina elaeva schimbă 
pâtrundem cu !ren eu tat In atelere, Cnharim. 
n. Pe una din cihdiri steagul rosu, fu ineai 
niste trepte de fer prinsa 
steag rleolor. Cu oarecare 
mare, ajune pân 
până în vânt. Smulg 
[i de nedeseria, care sa prelungese câteva minute, 
si leg steagul tricolor. De acolo am vorbit, Dinenta 
comunistii sa aduni mereu În masă compactă si 
amenintMtor.. 
stelă si Codreanu”, Trecem 30 de metri 
înaintea multimii si pornim spre poartă, La mijiae Panen, în 
dreanta un meseria Mărgărint și În dreapta e... Talna ln 
căliva pt fa un îolt de etant pala mreche, Pialm 
inninta drepit si hniăriti. Taluel mn măment anfletean neah: 
nult, Suntem te da! past. Oomunislii sa dan înteia parte ai alta 
Msându-na Joc Jher, Pe n dlatantă de aproape vara metri, tre- 
cem Intr'a teatre mormântală, prin milineni tn. Nu ne uităm 
niel Ja dreapta nel în slânea. Nu sa awde mima nlat măcar 
răsuflarea omenească, Ne dim seama să nl 
n fost învins, nentmaă în fata Ink 
dreapta. la stânea sta ridicat n Parlară de eanstiintă care ani 
mite să se extinda. "Toate drumurile de Inalntare îi 
De aciim va brehil să dea inanal“ (Mem), SI asa a 
Cand an veni! Pinelli la Pama în toamna lu 4004. aha 
psit cAtova sute de comunisti aproximativi, eare alesiniau 
tonța fartrle partlânin! eomnnist la Pnmania, Astfe menaralia 
ndolneceniilor din 1949 l-a tinut evântul, bresină eanatiinta 
românescă, intervenind mal Întâi pria arta de erai, cerând 
"Vlată si onoare pentru neamul nostru” să în acelasi limp des 
flintarea expinatarii “omului de eătre om”. Această generalle 
avea să sa eristalizeze În anul de sfârsit 4087, anul marii He: 
polul Ferdinand T. întrun lacaput care sta numit *Legtunea 
Ardangheluiv! Mihail”, miseare eu orizanturi mal vasta decat 
potiticul. de renastere erestină. românească si europeană. 
Mesnelul unel generatii care sta ferit în ceea ce a avut mal 
inalt pentru adesârul atât de vizibil asi al primelilei de a die 
pârea prin comunism libertatea de pe pământ, a fost urmat În 
răzholul de ernetadă a! Ramaalei impotriva enmunlemuliui, pene 
truca astăzi tot calvarul elitelor unei generatii să na urmat de 
intregul popor, Infrânt în lupta pentru Occident. *Rathanie fe 
stat” care au dus la atâtea Jertfiri. în care se Intâlnese trei 
generatii, aceea a Iul Codreanu un moldnvean, aceea a Iul An 
toneseu un muntean si aceea a lut lulin Maniu un ardelean. 
generatii, unite ast In suferinta, san risipit. asa că e move 
FA ne reeasim formula de sprijin pentru a duce mal departe 
DAtAlla IMertitii. Sinaia noastră In Iume mu este apăsată de 
nielo potecă a unor fapte rele, Guvernul Antaneseu nu sa Pee 
pezit să In partea româzeaseă din Seria În deonfitură, ma 
anexat Trananistria cl A trecut armatele dineata de Nistru pen 
tru a duce lupta asa enm car legfie răshatniui, până în capăt 
impotriva fortelor inamice. de asta dată fortele inamice ale 
intregii lumi. fortale eaminiimanui Punetul de wedere ram 
nese nu prevedea a Ueraină cluniiiă. ei a Ieralnă Mheră. fa 
tel cum nu utea să prevada n Rortănie etunita €i a manie 
tatreaei ai Intenendenia. Nil spatiul vila), nlel "Dre năth 
Osten”, nitel plnnterat tarziu, nui an Intrat în generala pat! 
a Pomanial, aennra earela nu ei pr destula ta! amet 
Inamicul numărul unu al ameni J 
tati sA moară. si Furopa a fast adrabită. astant se vale 
cine ea fortele Komintarmulul ut lasă lumea SĂ tralmetă Vi 
viuhea românească, dela afatescantii din 1D18. mână a A AR 
tonescu si Iuliu Manu, de es sa dovedi a 
wnilară. st asiăai me demvăhie umil Jntraat ea, Ineanlestahi) Ade 
văr, la zece anl dala rânhatui României de erueladă Impolriv 


Ana a avut dreptate că un 
enmunismulul se, dovedeste e România 4 Mat Areate, (d, 
duce a triwmin) tiraniei 


Mitea în lumea europeană păi 


Monate, desbâtute la Nuremberg Impotriva 
Pr păi Peron ă wmamitătii si de ertme namite ki 
război, nu au pus Nomania si pe nimeni să meri 
alei Armata români si nleluna dintre ora e Cr ră 
au fost incadrate in cele două categorii eri el iza 
impolriva umanităţii, Astlumea de săbatesă răzhul 


55 


isi 
i și 


Papele războaie de aheea. care Incep 
camlinuă in Indenesia, îniloehina să Cartea. 


i 
î 
i 


7 


și 

„ge 
ăi, 
i 
4 


neperea Anti a i 
mia tat ratată ae Poate 


mondială. i, 


„duee In Mbertate o luplă pe care 
ai nuit decât Vvagoann 
iau ata it 
en În a acasa. ÎN Vreme 00 

u 


area nâsou!a În fala punstului mort la care au 
oenldentale s'a născu! In emigraua românoască 
“Garcolani, din Paris”, care si-a Inchelat 

(A vară fl doilea an do activitate publică, 
nropeană. Asa cum, arătă primul numâr 

ese da Cercetari din Paris”, 

fecundat un 


mâne. 
viitor + 
român, lovituri sălbatice nu i 
de un Bea Lui STARIL e RU, 
ta a fi de ari pe mâlni 
i Stnlate dispăreau eu regimul care le născuse 
un gest role sa lahuonoască din partea color respon- 
Jar. Problema de a funda 0 nouă Institutie 
Mate tuturor eolor cara find contempo- 
gândeau si volau să intretină 
aflelului românese, Era deci 
gruj sI acest grup avea să formeze, 
mbeleu Al Centrului Homanese de Coroe- 
ntit do un Niculae Bileeseu, Mihail Ko- 
ia fratii Golescu, Cuza-VodR, cel 
mea 
melnd ali in Fraala 
monumentala publicat 
aduna! prima oară a pri 
salator: era chiar locul în care se phstra 
biserica români, Sirada decan de Doau singura mostenire 
rămasă dela generatia din 1840, Venei losofi, tenlogi, o! 
moni de iMere, caro fiind Insuriviiii de n vin derintă de coopi- 
rare fralerai si contruntnd diferitele lor pozitii, incercau întăi 
să se arlenteze Improună În sensul Valorilor acluale alo unei 
jummi in erlză pentru a da În sfârsit expresie tragudlel propriu 
ul lor popor... Paralel ua grup de “europenizanii” format din 
diplomati, Istorici si gânditori frecventau saloanele regretatului 
Dontor Modos, unde se discutau problemele eee mal arzătoare 
n. Incă dela 44 Noomvyrio 4948 ne-am pre- 
santat la Academia de Paris cu procetu) In delatlu a unul Gen- 
tru Românese de Cercolari si am ohiinut acceptarea în prin 
Spune dur mijloacele materiale ne lpmoau tota). "Polus anti 
noastră se desvolta rupând i Interesăad un numar 
caroatatori din co In ce mal mare, Abla un an mal tarziu, dupa 
ce am redactat un nou raport, Infătisat Altatel Sale Pogalo Prin- 
cipale Niculae ul Nomâniel (Ianuarie 1949) si dupa ce am oh- 
Unu autorizatia formali a Acadernlel de Paris (18 lanuarle 1949) 
nădejdea noastră a devenii fapt bmplinit* (Octavia Vula, Scurt 
definite in statute si redate de buletin se 
grupează a salva st a pune În rollot 
in mediul cultural ni au 1 al intregului Ocoldent In ge- 
„neral, realitățile fundamentale ale culturii si ale civilizatiei 
românesti In traditiile lor istorice originare. cat si în mi 
influente oceldentale care au ajutat In evoluila contimporani 
2) să dezvolte si să facă cunoscute uitimele consecinte ni ten- 
dintele cele mal semnificative alo del culturi pi elvilizatii 
Antruoât expresie a plenitudinei existentei europene: si 3) a 
Anceroa rogândi al do n rezolva marile probleme notunle 
pe toate planurile rareetării, din punet de vedere si cu datele 
oxistentel si gândirii românesti, Gu alti termeni, apilearea 
Mmurirea, supravietuirea si renasterea unel ecumenicitati ori- 
ginare care eale propriul spiritului românese: sinteză de Iatl- 
milate m Jmbil, a valorilor statale ai Jurldlee occidentale de-o 
de traditie structură si comportare religioasă orlentală de 
“parte” tacelasi, ce sto “Gontrul Nomanese de Gercatari”?), 
le Niculae a! Romaniei, cu prilejul prime! adunari pe- 
SA eu, un an de aetivilate publica —comunicări, coloovii, 
-si de Iaborator-seminar, mârturisesie că e vorba di 


adevarat sucera: “Am impresla că acest nou născut care e 
ni so denvollă forich. EI a inceput sh meargă 

dur aceasta ar părea contrar fap- 

că un copii aleargă pentru a alunge să mearga, lar dacă 
face. fală nevoilor materiale ale Centrului nostru, 
ratie darurilor făcute de Principesa Ioana, care 


- 


din bijuteriile sale, amintiri de familie, Apoi 

“Bopgina Ellsabela. Principosa Margarita 

ntui_Zurah Tohkotova, (Proces verbal 

25-7-4950) Indexul analiie ai acti- 

mă lueraris 4) poruindu-se dela n grile de or- 

s'a juna Ja problematica europeană Intăsi, coca 

umal plocându-se dela pariloular ajun 
apol cercelarea a pulut strânge 


pepansez = 
iii 


Ei 


LIBERTATEA 


veleolunle alo emigrației dincoto de orloe rostriolii pariizane 
sau diferente de orleo fel, ecea ca arali că numa! Inț n: 
sand o actiune concretă, nu spooularea unoi situatii, e poala 
ajinge Ia o unitate de actiune, Prin această primă colabora! 
românească peste orlco partizaniam s'a ajuna si la n colaborară 
intimă cu străinii din Centrul Romanesa de Gereetari din Pariu 
tadanid efectiv parte o seria dintre cele mal ilustra personal 
tal ale culturii europene actuale, dela Croro, ÎA Ortega y Ga 
net, la Louis Lavelle, ete, 


Domnul Charles J, Kersten, reprezenlant de Wisconsin in 
Qamera Neprezantantilor dia Washington, cere intro rezo- 
dulle dele A funie “să sa rupă Imendiat retathate diplomatice 
si să flo telraaă recunoasterea notualulul guvern a Homânlel”, 
iar intr'o a doua rezolulie, aceasta din 15 Iunie, rela cererea 
subliniind că “Rezolulia exprimă prietenia poporului american 
fală do poporul român, precum si convingerilo făcuto In coca 
ce priveste dreptu) poporului român IA Nbertatile fundamen: 
tale si la auto-dețerminare”, )n urma acestor rezoluiii, In caro 
s0 nai spune că “Exista o fraternitate a oamenilor dar numa! 
sub pateraltatea lut Dumnezeu”, Camera Roprezentantilor rea 
firmând “prietenia istorleă a poporului american fată de popo- 
rul român, legat da cc) amerioan prin munte legături de inru- 
dire”, decide "să formuleze a nouă politică externă mal for- 
mă, care, Intre altele, să proclame natura rea In esentă a re- 
gimului comunist international, care brmâreste distrugerea Sta: 
telor Unite si a intregii lumi libere”, să *ladrumeze pe repre= 
sontanul americani Ma Nalunile Unite a formula radicala ra- 
vizulre a situatiei din România si să caute căile celo mal po- 
trlvite pe cara poporul american prin Guvernul său, prin mi- 
loaca particulare ajutate de guvern, si În orloo alt chip, ar 
putea oferi ajutar si sprijin moral luptătorilor care axtăzi se 
sbat pentru eliberarea poporului român si a altor tări doral- 
mate da comualam”, 1 Fe id 


APELUL DELA STOCKOLM 


IN LAZILE DE FRUCTE USCATE, IMPORTATE DIN NOMA- 
NIA, AZI D, P. B, PRIN PORTUL MALAO DIN SUEDIA, SAU 
GASIT —IN TOATE LAZILE— SCRISORI CU ACELASI TEXT 
SONS DE MANA, IN HOMANESTE: "VA RUGAM SA NU CUM- 
PARATI MARFURILE ACESTEA DELA COMUNISTI. SUNT. MAIN 
FURL FURATE DE CATRE SOVIETE DELA GURA COPIILOR 
NOSTIU, NOI ABIA AVEM PENTHU NOI, IAR COPII NOSTRI 
DIN ORASE NU AU MAI VAZUT PRUCTE DE AGUM CINOI ANI. 
CU DANII PE CARE-I PLATITI IN SCHIMBUL ACESTOR LU- 
CNURI SOVIETELE VOR CUMPARA ARME PB CARE SA LE IN- 
DREPTE IMPOTRIVA VOASTRA, AJUATI-NE SI ASTFEL VA 
NUTATI PE Vo, 


(Te New Leader, 4 Tunle 1951.) 


Un mare scandal a deslântult in lumea românilor americani 
cinematograie-senzatlonala “ungere”, cu dispariile si aparitie, 
cu alibi si toț ce irehuo, n colul pe care-l numose Episcopul 
Rosu, Andrei Moldovan. Câteva lovituri pangstaresti care au ur- 
mat reaparitiei “uinaulul”, mu an făcut decit să alimenteza 
si mal coplos seandaiul, Dar in loo de atâta ecandal ar A 
poate mal bună o revizuire a posibililallor canonice exlstonle, 
pentrucă neluarea acestora ln seamă a dus la aceasta DOUA 
speoulatle comunistă a situatiei, provocâte de dispretulrea rea- 
Mtatilor, 

In Europa s'a lua! Insă atitudine prin “Luare de pozitia pu- 
biloă” de către ortodoxia românească in exil. Bi anume Ci Iul 

Ortodi Române din Paris publică această Yluaro de 
pi! aprobată lu 48 Decemyrla 4950 da către Inalt Prea Sin- 
Utul Mitropolit Visarlon-Pulu, singura noastră inalt autoritate 
ecleslastică de dinconca de cortina de Der. In afară do luarea 
de pozitie erestină radicală Impotriva doctrinei comuniato ale 
carei efecte sunt radical răsturnitoare in toate ordinela exls- 
tentel, se vede o nota pozitie potrivnică fata de orloe imixtlune 
ialea În ordinea bisericească, De pe cale de dictatură, cum e cea 
comunlata az), Bo ps cale de abia In situatia de Detiune In care 
se plasează un anumit ourent al emigralie! noasire, Fa specliea 
Asie! In aceasi “Luare de poziue' Biserica Romaneseă Or- 
todoxă din afara granitelor deplânke "supunerea sintuțelar ecle- 
mlastiee la aprobarea puterii seculare” precum si valogerea si 
numirea episcopilor supusa În uitim resort aprabatii statutului 
aalireligtos*, Ceea ce so polroce azi nu numal ln Î PI 


LIBERTATEA 


îngropat do viu Potaln a rozislat aufoeăril, dar a murit da 
FE Aa cam ln Ș Jipa do seca) erai piată 

ra”, La nounzeol si cinei da ani nu mal 
[A din ultiraur moment at unet Mustea Fiti 
revolutie, legitimitate si mzurpare, trădare ai cam 
cala au fort termeni în care sta deabitul mult mal pe muri. 
aconsta altă afacere, In momentul difiali al părăsirii teritoriului 
all do ehtra neupantii invinsl, Rezultatul a fost un impas din 
care o adevarată eliberare va seoate odată ua dintre cala mal 
nobile tări ale Jumii, Deposedat de Ulurt si chiar de prafesla, 
suspendat din storta plorloasă „n primului război mondial, Pe- 
taln Intră In pimânt cu mesalia militară pa plept, în wmitinta 
care aprople pa erau de snntenle, în tara Ji care odată sau 
unit at una si alta In Ioana D'Are, Departa de a Intra fa fntimi- 
Mila unei tri străine, pe care Nomânii Intotdeauna au apre= 
elat.o Invitând atitea de acolo, nurmat din parpeeliva nealterată 
de partielparea ln unele eheattuni obiaalive si deal atrăine mană 
ca stirtal, dincola de orlea partide care sn mal deshat în lume; 
po cale da afacari sau nlitel, nat ea Romani, allat! ai Prantal din 
vazbolu! nostru de introgire, nu piitem vedea în Pelaln altava 
decât caen co n font, eroul dela Verdun, unde s'a constat el 
mal riaunatar fapt de arme al primului razhal mandial, La tal 
de academlelan ca si Pau Valery nu a prirtat Insă done sabia 
de ceremonia suh cupolt, 24 o sable adevărata pe care sta aratat 
ei stia mia poarte, Tar dacă Valery in anii eennail al ocupatial 
sa Intors. din nu se alle ea nostalgie misterioasă, către mitul 
faustie, Patain, eu o utimă acliplra n vel n A să dea 
cura Mer nahiletor resurse franceza, Impledecata În a can- 
tribul In marele sii franco» In renasterea "opel de marea de 
mult a fartetor epulzate într'o dezordina are n dun ta plerdearea 
batalie! Furopel Impotriva comunismului fără să aducă vietaria 
MIbortătii. ' [iri 


Vizita rapid n Malostatii Sale Pezelul Mihal 1 a! Rmaniei la 
paris a fost unul ala evenimentele mult asteptata În emhieratia 
vomaneasei, deonreca pân neum Augusta Parsoanh nu nl-a fă= 
cut nlelodali aparitia intra aupuati SAI, Ci aseest prile) Males- 
tatea Sa n rostit un cuvânt dn Incurajare al Imhărhitare eătre 
românii din dlaspora, ambiiniind eu deosebire neeesitatea unirii 
tuturor fortelor românesti In siujba luptei pentru libertate: SAS 
Mal, ca pl pian acum, fac un apel călduros ta toti Românii 
beri, ca tntrun singur gând și sub un singur aia. să ajule 
în Mherarea Mârii, asiaurandu-el un cât mal hun renume In 
straintate si Inlesnind Unirea inturor Românlor din afară. sau 
cal putin Unitatea In strădaniile românesti”, Guvantut Majes- 
tatii Sale Pogelul, 40 Mal 1984, 


SAnperinsn recall de anul aosta din România nu face dez 
cat să nduci incă un argument, intre alien aitile. de partea 
rezolmiilor Keraten, Gu huente aconse din sudoarea îi sânt 
sclavilor din târile ocupata Sovletele aprovizionează pietele net 
trale, concurând pe toli marii exportatori din lumea liberă De 
altei pesupunerea In Sud-Faţul, atât de dipretult a! Eurâpeă 
incepa ta devină un fapt a! zilei. In România nu se poale Aslgtiră 
connscarea recolta! decât prin teroare, În vreme eo Bularia cate 
dectarată infectati de irădarei și In vreme ce sa pregateste 
ateu) împotriva daa-Sinvlel rupte de Knmintorim 

Dacă în acest spatiu, aparent nu a exlatat o manifestare a 
do personala ca În ocekdentuy Furopel (recent un ampasador 
ocelitentat, sa para râu interpretat da cătra înțeraret, em mal 
ură departamentul cârula ÎI apartine Ambasadorul. ar 1 spus 
că aceste popoare nu puteau aunize deeit alei dată fiind Ipsa 
lor de personaliinto) alei. in acest Sud: nimeni nu a fost 
alodata ou adevarat stăpân, Mata aceste nanaare de răăehna 
Wiro-traca. au stat latre Imperii Inmormântândute pe rând: Dec 
parte de n fi aslzurat auocean! sovialle în aceaţ seatiu nu esta 
putin probabil ca da atat chiar să înceapă Inceputul afâratiulul 
hemembntel comunista savletlee. pentru ca Ta urmă Alet să da 
cal imat radieat Mehidat comunismul Insusi, Pozitia, poastră m 
acest spatiu este fâră fadolalt a poziile ehea, si ortee Iiărare 
a Romaniei, intr'o parte sau alta, stă văzut că aduce o dealale. 

dal MARTOR 


Cronica literara 


Vintila. Mora: 
Antologia peatilor români In exl: i 
Coloetla “Mesterul Manole”, Duenos Aires 1954 


Ard indolală o 

O antologie a poetilor români da ex vale îi d 

surpriză, Moni să ne buoure. Mal mult clar în mă: 
sura in cara cele brat noluni cuprinse În Wuu, antologie, 


mârite. pentru ea Intrna momar 


Mexanirearui, Binesen, 
Iă 


il 


i 


| 


i 


| 


î 
i 
i 


Desiro anina 


își 


ii 


| 


i 
Li 


ii [i 


pun, 
vale un Instrument muzleal de orleini elobineati 
obiar se Joacă dupa e). Dacă o luna des- 
ultarea limbii, cu atât mal mult poate 
'1a uitarea apucăturilor, realitățile se transformă tat 
în. “mituri” si suntem amenintati să ne milizăm, 
Ma. anularea existentei, Astfel, Domnul V. Posteuca, In 
Satul meu“ declară: “Alei am stat eloban si am plâns 
cu  Gâte Imeruri uriase într'un singur vers! Desigur 
dela mint cltatu acolo sezum si plhnsem” pănă alel e mullă 
cale, Ja acest “am stat sl am plans. cu nalul”, Multe 
se Tae ei înine În poczle *duphi urcehe“, dar scolirea unel ure- 
pantru a nn faca după mrerhe e lucru greu, Dacă nui erau 
mal Inainte două vechi rime consacrate de un anonim. "ralu! 
si “ptalul” (Poxun plelar de ralu. Peco gura de ralu), ni se 
vea acest “anl” huelucas, care foloseste unul port să plângă. 
dar derutează pe orice sirăln care ar vrea să sile Icruri ade- 
varale despre Rominia. Intradevăr nalul ste Intâl da toate 
un Instrument mhalea! strident, care dupa cum slim din ad 
vărata mitologie a Insphimanlat pe Apolo (acesta cânta din liră, 
Pan ora posesorul nalului). Nu caraclerul Jalnlo a consacrat 
malul el dimpotrivă caracterul săltăret a! muzicii Iul. De ase 
menea oricine a eolindat muniii nostri nu poate si-si aducă 
aminte de vreun elohan prevăzut cu acest Instrument, de mult 
sens. din viata pastorală si rămas la nol ca Instrument strict 
uăutărese. Acest fel de a deforma realitatea de nevola unei 
Time este un sema a) “mitizării” provocate de exil ei un de 
oct despre care, Incă din Inceputurile ei strălucite poezia ro- 
mânească ne aminteste: 
Dar adesea ori poetii lucrurile zugrâvese 
Nu precum sunt În fiintă, ci cum si Jenehipuese. 
(Gr, Alexandrescu, Epistola Pamillara) 

Dar dacă asa de repede am ajuns să ne Inchipulm Roma- 
pla, cine sto mal vadă cum e? 

La fel de ingrijoratoare suat anumite siulri ale 1mhil, pe 
tare nu trebue sa le adăugam celor care se fac azi În tară: 
„Aud din tara un cantec, poate neauzit, 

Pentru palnea celor mult Incercati 
(Stea Baciu) 

Di că aceste versuri peste masura de obscure nu vor 
gasi niclodală un exeget capabil să je descifreze, d 
oprim putin numa! asupra acestul straniu “patru 
pentru săracul din colt se mal spune (rau), romi 
o paine săracului din coli. Dar un cantec peniru este absolut 
Imposibil, Numai in romantele penibile auzim: “pentru oebii 
Mai cel dulci, am să seriu niste povesti... ele." Pe vremuri se 
zicea la: “La 0 arlista”, de pildă, in alelun az pentru 0 ar- 
uistă. Apol sia văzul că e anal bine “unei artiste”, Cântecul 
poate 1 in versurile citate ”al pâlnii celor mult incercati”, E 
drept că nici in acest caz nu am es! din ohscuritatea chestiunii 
dar am scăpa de cea co în organieitatea vorbirii romanest vste 
Oarecum ca “nuca peniru perete”. Un alt peateu intalnim in 
Miiul unei poezii de Doninui Constantin Virgil Gheorghiu: Hu. 
gâclune pentru aviatori cazuti. Stim ou totii ca rumâneste se 


"Intru pomenirea celor morii”, 
BiLbo tă de poezia unor ezitati să vedem cum se văd vi 


tm 
“In port In tavurna săracă si murdară, 
Ca iInirua panopiicum, stau ezialii in scaune ineremenili.” 
Asa stau, De ce? Probabil că sa nu ulte pe marele port: 
"Pe Dânci de leran in scunda tavernă mohorită 
"Unde pătrunde ziua printre feresti murdare, 
"Pe lângă mese lunge stătea posomorilă, 
"Gu fete'nlunecoase, o ceată pribegita, 
el si sceptici al plebei protelare.* 
(Eminescu, Imparat i proletar) 
Ce se petrece cu el ta acestă situatie? 
In vreme Meg: fie 
"Peste chipurile imbiirânite si walbene ca de ceară 
"Is pâiphe aripa hutubil amintirilor obositi,” 
Nu se stle cum: 


LIBERTATEA 


“In tumul acru si apăsător de tară, 
"Goboara pi cerul si stelele Patriei indepartate,» 

Domnul N, Govora, polemist, are desigur sentimente, dar. 
oietum, medreptăteste și pe exilat si poezia, Toirun paneopllotia 
(mal semânitoriet) ap! 
total fel: 

Patrte, Patrle, în phia. senin 

Plugurile răsoarni brazda adâncă si grea 

Dârzi stou incovolari pe coarnele tor târanii 

Gum au facut-o părtatii, bunicii si strămosii dor. 

Dacii si Romanul. 

Desigur, dir anu incobalati pe roarnele lor tărani, e un 
fel de a vorbi, dar mult prea Imprudent compus, pentrucă nu 
sa latolege bine: ale cul sunt coarnele, alo 
bănui, san ate Wranitor, Orleuin am zice. un 
un fel poatie” de a cânta cecăce nu se poate spune, n sintaxă 
nesigură provoacă mari neplâceri, asa cum este alel cazul tara- 
ilor pa care un străin care Invlă românesto după acoastă an. 
totogie, II poate crede posesori de cornemuze, nu ca diatraciie 
prinelpală naiul în enpitârie si “stau dr)! Incovolati po coar- 
he, în restue vietii, Nu eredem ei In tara noastră mielu: 
manlamul să fi ajuna atât de departe, Pehivocul, pentrucă de 
asa ceva este alel vorba, nu e poetle decat volt, dar nu putem 
erede că Domnul Govora aruncându-st darul vederii In distanta 
Inapoi, a descoperit realmente țăran! eu coarne, cate se trag dia 
srâmosi Daci si Romani, De altfel si pozitia ar A imposibila: 
incovolați pe propriile lor carne, Totusi e clar: cel de acasa 
stau altei decât cel exilați. Cena ce corespunde adevirulul, dar 
să putea spune mat cinsti. E totusi greu de admis că nici unii 
nel altii, mu fae decât să... stea. De asemunea constructii da 
acest fel: în plla scumpă a ta —ceva ca se spune de allfel 
foarte greu=— arată că exilul e primekiloe, limba se uită. Sar 
putea spuae: In gtla ta seumpă, sau chiar In scumpa ta glie, dar 
cum spune autorul citat In niclun caz nu, E un fel de a vorbi 
eu totul pesto mână. La aceasta se redue mijloace:e poetice, 
1a a vorbi ca ne-lumea? Fără rigoare, destinat În acest fel, un 
vara plerde orlea urmă de sinceritate si se reduce lA un manle- 
şism, fara acel plus pe care-l dh vorbirea cea mal banală dar 
plasătă. sau ehilar vlolentârile sintaxel, cum e cazul la Ia Darbu, 
dar care aduc plasul unei cunoasteri poetice, Nimic nu 4 mai 
spoeiie decat maalerismul si nimie mai poetic decât transfigu- 
varea expresiei cele! mal comune intr'o ferleltă imbinare a mu- 
aicii sraluiui eu gândul si concretul Imaeinii 

Mal slucer dea! sentimentul conventional din imaginea de pa- 
nopticum, intro “Unhelmilchkeit” a exhatului, pare sentimen- 
tul famillarizăzi mediului datorită intensitatii lumii, proecțate 
pretutindeni: 

E Jarnă, e vlscol, sunt singur si Europa-l un târg romăaese. 

(Stefan Baclu) 

Lipsit de convenilonalism dramatic acest vers spune ceva. 
Mal de mult, dupa rasbol imediat, un american a spus ca Euro 
pa e baanul lumii. Aceste două surprinderi, una poetică si 
calda, ala prozaleă si rece, se IntAlnesc. Târg romAaesc, Balcan, 
Europa, spatii concentrice ale unel lumi Dnisale si originare, 
continentul nostrii in care ne regasim, în orice colt al lul. Ro- 
mânul nu e aruacat în “Uoheimlichkeit“ (in străinle) nicăeri in 
Europa. In alle spatii se intâmplă insă altceva: 

Sfârsit de zi. popas de agonle 

Intre o speranta si un soare orb 

Din stârvul vaci vite căzută pe cârople 

Senaită ca ua sufle! un shor abstract de corb, 

SI vine-un vânt din seară, cu miros greu de moarte 
Cules parcă din rana deschisa pe apus 

Ca Arele de Iarba, din tărlna de sus 

les piele să veghleae cadavrul, de departe, 

Pampa. Spallul Iuterlor e coplesit de cel exterior. Nu mal e 
o câmpie familiară, pelsagiul e străin, aruncă pe exilat In “Un 
heimilehkelt”, In Europa dep'asarea nu e chiar o schimbare de 
lume, drama e pe măsura glumel fericit formulată de Domnul 
Slefan Baciu. Pampa deschide insă n porspeciivă dramatică, de 
alifei au mal putin fericit exprimată la strofele cltate, a căror 
censiale aminteste de pregnantele pliule de "Uaheimileh” din 
Opera Jul Bacovia, Dar, spre a nu plerde nlelun moment “nor- 
du” limbii, ne ingadulm a face observatia că nu poale d 
ehide o rană pe ceva, cl in. Nu are nimeni o rană pe el in cari 
Pe corp rămân eleatricele rânii. SI tot deodală, pentrucă plim= 
Varea noastră sub soareie cercetării Jucide în această gradină 
poatica adus citat la cel care a fâcul-o să răsară dacă nu 
din pustie, cel putin din dezolare, să folosim prilejul de a secate 
» Put 9 imporianta constantă a poale! românesti. Desi rău 
fe del SUParât pe iradiuonaiul Rasării, cu “Vinzantul“, cu or 

la si câte mal decur de alei, Domnul Vintilă Morla 
poetul care la cel mal moleom melos, mu chiar de metertanea 
dar cei pulin de dor, descântă cele mal răsăritene esente, Dar 
atesta exe. Pararloxslu) poetilor, Moeldetiin, cel mat german 

ntre poetii germani —desi tromantie), din intentie gree— a 


LIBERTATEA 


avut ce'o mal dure cuvinte impotelva “germ 
n orice, după cum spune în Hyperion, numa) om 
SI Germanulul îi opune până la urmă Germania, 
cum Domnul Vintilă Maria opune Răsăritului, Rowmăzla. 
niki Germania nu ar mal îi fără germani, miei răsăritul 
al Europei nu ar înal i fră Wornânia, care nu sn opus, 
se opune decat răsăritului, barbar deveait apa păgân, dar 
vecristie, răsăritul ul impins de Asia, Dae dacă au at 
vrăut lnpolriva propriei realitaui G 
realitatea ui luptandu-se sto ridice) potul 
wntă cl numai o realitațea (es). Din 
descendent culturai din cai 


a pare alâmuri 

Wagner), Inte'a anumita lubire de sine, care e necontenit 

de cellalti (iubirea de sine a oceldenialului e in parmazeni con 

filet, dominarea de sina sn reala, numaj priă dominarea 

julait, Ipul nu e ocult amintirii ei ai progres 

care o proprie consumare ascetică: , bei 
Srânt trup si hrană sle-sl, Hagi rupea din ei, 

[ 


oa Bart) 

Nu mal putin răsăritean e acel Narcla al Dornutul 
Daca Narelsul temă poelico-literară in oceldent apare fertea si 
victorios, In afară de orice iuare În seamă a pacatului, ale: 

In teup de lapte si de îlori 
sbate Inluna-ipltă 
Si gândul, plantă otrăvită 
“Sub frunti cu Ingeresti candari.* 

“Panar e gândul, cu otravă” (lon Dardu), sau nlmietsta: euţ 
sa te duo intreabă calul laaripat pe Făt Frumos, ea văniui 
ca gândul, la care PAL Yrumos răspunde: ea gândul, că sii 
moi prăpădi Ceea ce în oceldental nu se admite, gindul e 
si ratio p lex. Gândul purificator al oceldentălui activ e 
cător de pacat In orleniul contemplativ, Bine inteses asa 
oceldentalui e pândit de pacat cu rătiunea si uetiunea tul, 
tul e amenintat de pleire cu isihasmu) iu), si acest luera 
de discutat, Cum Insă firea românească e complexă, mu ine 
atribui integral defealele răsăritului, ajuns astăzi in iuiropa 
atu al contra-istoriel. Ceea ce ne intereseaza acum. sint ani 
vaivate răsăritene fără de care duhul românese Incetează 
mal fi creator. De asemenea e greu de găsit in vreuna din ex- 
preslite occidentale această feriellă ingemănare de organie si 
utorganle, in contrast si unitate estetica: 

“Pe ceruri fulgar sfăslat 
Simâniă de aur si de moarta.” 
(lereseu.) 
Ce vede in propria tul soartă exilatul? 
ȘI astept să invie din ochi tat 
De drumet obosit de vapoara, 
Câad plec Ia plimbare, 
Agâtat de trople ca de un sideral trapez 
Astept 
Visez 
SI vehez” (Stefan Baelu) 

Visul e Intre asteptare si veghe, cu elipea in alele, E a la: 
credere In zodii. In adi citeste Domnul Dusuloseani soarță râs: 
turnată a acului: 

MI-A urzit pe râboju-l un vrae 
Când pitzla citeata stele pe dea 
SWatore carul cu oltean Jos 
i SI să'njug ca să-l tragă un Mas. 
De-atunei zodie a mea'ndărăptea 
Când nădejdea mile să te ursi 
Atunel cerul In suit mi'mpunsi 
Sin foarteal nonoeu-mi ereateal. 
4, Domnul Nusuloceanu inalesle termeni prin plasare, Să 
chinr adaptează fericit tormeni ca “vrac” în toe de vrea, fo+ 
toseste ațât de just un termen uitat i/lărăptez futai de prolrivit 
caculul care nu Inaintează ei indărăpieasă) să ajunge la e fer 
citA transngurare a rimel pria asonantă (divina asonantă spiiieă 
DrAnunzlo), mal ales în ointala, uâle a DE % de exul re 
salvat în spirit: tmp-argint, m, 

Smula “ia „patiul lui exilatul nu e rupt de Istoria dul. ln 
fragmentul din “Anul 1940”, în un veae lupa PANU A9ă 
Caranlea face legatura de geaerauil eare-al mapună 
1A-m4 lângă Inima ta, Ang camâtai Vu, Alexandre 
owndureratule* (sa Ireoem acest "lângă geammat”, IMpo- 
albii) ai leaga Inteo viziune sumbră a istoriei românesti 
negru, aur si negru, flăcări si negru” „fond Dinu Magie 
un veac de poale, eare asa a lacepul, eu acest iragie cani 
al aoartel ni 


SEE 


îi 


i [îi 


ziduri Intristate. a manurmea. sâvit! 
1n ce mărire altă si val ati strălueit, 
Pa când un soare dulte și mult mat ferteli 


Isi revărsa lumina piacest pământ 
Dar inarătult Satura, cum kata dat de sua, 


ie] 


| 


i 
i 


Hi 


“ui ui 


N 


ii] N i, ii E 
MA îi 
L 


bi d ui li 
ph iu jiipptiite ţi 


iii Mite 

L MA ji lied albii | 

li i il il [E ii 

ei iai iti iz 

ED. di iti cai 
ih Mile E 3004003 tea ap meg 

Pa aa a 

Eille i iti pi îi ui abil 

ii i ul! li til utili ii i dili i tinar dn 

[lu ii ii i ji (tab | Mititelu 

ii ul ul i VI 

iul li li luți:ţi i ți TH Hr si 

li Ii iii iii ul ii ai ii ii 


„aj ţi RI TEI 
lil i si Îi pui i setate ti 
î i ii pi] ii | ii Ai, 
la îl 
ii ia 
szlteate sli NI 


i une românescă “Li- 
in cui 1 din 47 lunie 4051 


au fost expuse în ran 


ilin sau disparitia amintitei 
activitatea revistei noastre nu 
absalul niciun: fel de legătură. i 

d vorbn de o treaba fonrte serioasă si de ma- 


LIBERTAVEA 


ve răspundere la cura ne-am angajat fată de dias- 
românească nu puteam sii ovilany această ln- 
murire, de care nu puleam sii ne gundin vreodata 
cn ar [i nevoe, dar care in urma fuplului amintit 
este absolut necesara in lupta pentru L'bertalea wo- 
mânească, intrun moment în cure mai pulin ca ni- 
ciodută putem abuza de cuvinte pentru a 1 teans- 

forma în vorbe goale. 
Nona SramATu 


LIBERTATEA 


Revista de gandire si actiune romaneasca 


ANUL | 


AUGUST 18 


Numarul | 


Prezentare si Cuvant Inainte ... ... 
Cuvantul Libertatii 


Liertatea. 
as 2 „Horia Stamatu. 


Misiunea emigratie) romanesti si rostul unul Comitet National 


Român. ... 
Era federaţiilor 
Inceputul filosofiei Intori 


MARTRII COMTIMPRANE 


Journal Ia ora 28. 
Canuda nt Yrul sa ma etmipere + 


„CRONICA TIMPURILOR NOI 
Cronica revolutiei americane 

CUVANTUL CRESTIN 
Libertatea fiilor lul Dumnezeu -., + 


CRONICA 


3 Evenimente, Idel, cultura 
Roviata prese 
Lamurire - 


„A. D. Xenopol 


Mihai) Fotin Enescu, 
Detavian Vula, 
„ Detavlan Buhociu, 


„Constantin Virgil 
Ghourghiu, 


AL Banda. 


R. P. Amallo Orduna. 


Martor, si, 
„ Longhin, 
Morla Stamatu 


Coporta, doson: Dumitru Anastase 


"Redactor: Hurla Stumatu, Madriil, Calle Goya 78. 


Qorant: Mihail Fotin Enoscu, Madrid, Calle Otnoya Za, 


i 


rate ein im. a pi 


Luorând penleu prima oară intr'a tipografie care 
n'a mai tipărit niciodată in limba română, trebuia 
să amânim la infinit aparitia revistei pentru a si 
fără greseli de tipar, Abia peste câteva numere eu- 
legatorii se vor mai obicinui si lucrul se va pulea 
executa mui bine, 3: 

Primul cuvânt este in formn gresilă, ceeace ur- 
micuzii după semnul == este cuvântul sau fraza ca- 
rectă, 


PREZENTANE— Mal ales decând Umpuriie... = mal ales 


decând timpurile ingădue deslântulrea pasiunilor fără nielun 
vontroli corelata Intra = corelativă Intre; stai = stat; llber 
We = Ibertate; unlali = unitau, 


CUVANT INAINTE —Coarla = soarta; astari = astăzi; stări 
vii = străinii luptătoare = luptătoare; prejucecău = prejudeeă- 
1; consiitullo = consutuliv; simnul = semnul; gurita = jertti 
materialimutul = materialismului; aceldentale = oceldeatale; nl: 
cladati = alelodată; lementar-mecanieiste = eementar-mecani. 
clste; colnta = vointa: sl; presata = gresala; direet- 
mila = directiunea; poziita = pozila; taza = faza; calea = 
calea. 


CUVANTUL LIBENTATII—Alel = alei; istorie = tort, e 
unde si in = de unde si ino rio = istorie; el de nu 
fise 2 cl de nu al flu; UA = tu; Bula = Minte; erellată = 
cvodinta; lneat = incât; BătuL = bătut; socleutii = soeletăuii; 
au = au; mal adoac cuvnâtul = mal adânc e cuvântul; spre 
vad = spre a vadi; humil = lumii; cuprindseere = cuprindere; 
; spontan = spontan; traditiei = traditiei; tenalunea = 
wodlunea; cuget = cuget; lanese = lenese; Wrwa = rea; 
doca = doua; printa = prima; nedramalisa = nedrămatlea; et- 
rea = ceea ce; funia = fiinta; ajunge = ajungem; Wine = 
Wae: popuarele = popoarele; acesta = aceste; Intrebulnbeleta = 
jotrebuintează; malta = inalti; si a tuturor românilor = si al 
unirii tuturor românilor; fOră să rădăcinile = fără să lie rădăelal- 
1; cure = care; rabuna = răsuna; stâlelaea = stâlcirea; si 
oameni epocall = si oamenii epocăli; pol = politie, 


MISIUNEA EMIGHATIEI ROMANESTI SI BUSTUL UNUL GO 
MITED NATIONAL HOMAN —Pe aceste rulni jastitutonale.. = 
Pe aceste rulnl institutionale se conatrula o nouă formă de exis- 
tenta statală, fară suveranitate si fAră personalitate româneas- 
că; “Republica Populară Română”, HP. R,, Initale anonime, 
substitulau o entitate vie si astfel urganică: 
natională si crestină; “Homânla” din entitate = "România en 
tate... 


Prople = proprie; lunta = lupta; exit = ex); loroanei = 
pirit monarhiei = spirit monarhie; ala Buropel liber 
tatea = ale Europei, Ibertatea ei...; sre = are: coluzia = con. 
tuale ; emigrata românească ar... = emigraata românească ar, 


LIBERTATEA. | AGOSTO 1951 


vtejla;, fest = fost; cl paza = ci pacea; inte'acesta = 
14; mu căpătat = a căpălat,; basa = baza; turi 
urare; nevoliel = nevulel; La ee ce 0 nedreptăline,. = | 
vel ve 0 nedreptate; revansă = revarăs pe Cal i = pe 
Carui 1, său: „sus spele = specte; adult = gândul, . 
MARTURII CUNTIMPURANE— Na mai = pia mal; 


ec NCĂ 
mi = două luzul; refuzul = refuzul; fund = Mind; i e e 


din Germania si cumpărau-pentru niibu-oamenj = ci veneau În 
vierinania si euimpărau pentru dunie oameni; veatau == veneau; 
caltăti superieara = calitate superioară; desoparie = deoparte 
comile = comisiile; Womai = Womâni; Grăelun = Craciun; 
Masa sprijinit in mătul,. = mi-am sprijinit fata în mâl. 

CAUNICA TIMPUNILAII NOI—Cersee = ceea ce; comanda. 
Mu = comandantului. 

CUVANTUL CRESTIN —Sunua = supun; miri = miel; dar 
ici pu pace = daf Blci nu vor avea pate, 


GNUNICA EVENIMENTELOR. — Aduesoentij = adolescentul; de. 
eu = decăi; cameni = oameni; pitră == piatră; după: să albă 
1 ea soarta Core! urmează: 0 tară bună ai... ; ecandal = meaae 
da), asurpare = uzurpate; termenu = termenii, acupauti = 
ocupantii; stărini = strâtut, 

CRONICA LITERARA — lvestue = restul; potul nu ar = poetă 
nu ar.,.; bou Dariu = lun Barbu; oeeidenlalul = eceldentalu= 
iul; e orba = e vorba; exul = call; digridlo = dipoeidie: ca- 
vargweald = calarg-acald, un veae lupă = um vene după; da 
mezi) = oamenii; simdele = silaiole: prâlapus = predau: 
raza care lucepe: E o credință în puterea, e cleste: a 
erediniă in putere socotită ca fără limite. Doral răzăritean ar 
ta mal curând neineredere In pulere, sau În alee caz au sa uear- 
dă un credit absolut puteri decăt dacă sale durmnszitacă, din 
cauza convingerii taitiale că ea nu poate [A alei decăt lrmitală; 
cspreslei = exprestel: aiveul = nivelul 

AEVISTA PRESEI —Measoger = Miessager, 

LAMURIRE —Lebertatea = Iibertatea; omigiatie se emiri 
e; secui = seuti Hotdeauna = intotdeauna; implicate = impli 
peau; road sufietese = rod sufietese: 1940 = 1950; sa spun = 
sa spus în; trege după noi = trage după noi; a preciza să = a 
preetza că. 

CUPAINSUL —PILAOSOPIEI ISTORIEI = PILOSORIRI ISTO- 
PUR; MARTI CONTIMPRANE = MARTURIL OONTIMPORA= 
NE; JOUANAL e JURNAL