Carpatii anul XX, nr. 26-27, 25 aug. — 25 oct. 1974

ANUL XX. N.» 26/27 25 AUGUST - 25 OCTOMBRIE 1974 


Carpaţii 


Depesito legal: M. 8.191-1958, 








Director Aron Cotrus î RE! ULTURA SI ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL 


L' OCCIDENT 
DEVANT LE 23 AOUT 1944 ROUMAIN 


par Rmy de LAON 


L y a 30 ans cette annte, la Roumanie martyre subissait sa “libtration” par Varmee rouge. Nous n'avons 
pas voulu laisser passer cet anniversăire sans nous reporter, quoique un peu tardivemeni, auz tpreuuea 
que durent alors supporter nos amis Roumains. En fait, c'est le calvaire de toute une nation qui alait 
commencer et (out d'abord, evidemment, celui de ses Jils lex plus courageuz, les lEgimnaires. Tous couz 


Redactor: Traian Popescu 








qut avalent menă avec fermetă et decision le combat contre Vennemi de Est, le sovâtisme euraslate, 
tous ceuz-lă alatent dire persecutes, traques, torturăs, axsastinâs 

Alors, comme c'est le cas dans tous les pays en ces occaslons, on vit surgir des bas-londa de la 
seletă ies trognes abjectes, tout ce qu'une nation peut receler dapatrides galeuz, de dâchets. de rest 





dus soelauz, sans foi, ni 1oi, ni patrie, tous riges soudainement en dânonciateurs. en justicira, en. 6 
fenseura de Vhomme nattonal, en PATRIOTES. Tous ze mirent A fropper, d tuer, d eMpriaon Mer COUz 
qui, ans le peuple roumain, avatent seri d'ezemple et de che]s. 11 le allalt bien pour que pt enjin 
Sinstaurer une turannie orientale et euraniatique, une tyrannte falte d'hecatombes, de. dăportatiană, 
d'emprisonnements, de terreur obsessionnelle. de famine. En un mot. le regime d'un fonctionnarisme aussi stupide que 
enărallse, le regime de VANTI-OCCIDENT, IL le falait pour impostr d un peuple le CONTRAIRE DE LUI-MEME. Et cit 
pourquo! Waileurs, durant toute une premtdre phase de Ia terreur dictatoriale, le râgime des xavlets jul une aj/alre pret- 
(Tue excli stvement Jutve. 

Recueilons-nous un instant sur tous les heros roumaina dul se sacrifiărent ajin qie la Roumaine demeure une sentt- 
mele avanete de VOceldent. 11 jurent grands! 

Par la grandeur mâme de leur marture et de leur sacrijice ces morta mous semblent encore vivanta et Us semblent 
nous dire 








“Malheureuz occidentaur, vous ne savez pas ce qui vous attend! Vous ne save: pas ce qul voua altend 
avec vos fameuz projeta de detente avee “VEST”. Chez nous aussi 11 v cut des gens pour pactiser avec TEST, 
pour faire “la part du teu*, pour ventendre avec “lonele JOE”, ajin de limiler les degăts, blen entendu... Nous 
avons connu la suite 

“Malheureuz, reveiilez-e0us, răceiltez-voua avant quit ne solt îrop tară, Car, vovez-vonă, partout oii le com. 
munisme vinstălle, partaut ei pax seulement en Rustie, il arrive avec son cortege lugubre de mises d mort, 
de massacres, de dăportatiana, Ouţ, amis occidentauz. nous tavons quelane chose, 

“Ne Voubilez jamats, Notre sacrifice a ată fait non seulement pour la Roumanie. mals pout tous VOecident!* 











Oul, lea martyra de Roumanie pourralent d juste titre nous parler ainsi, Leur pays auasi, posstdait, comme lea mătres, 
son 1ot de politiciens, criminels par betise ou complicite consctente et qui se Jiguratent qu'on peut wentenăre et pactiser. 
avec un incendle 

Avant que Vincendie rouge efit ini de tout transformer en lul-mâma, is trouvărent Teur propre fin, d Vezception d'un 
teul toutejots. Imitant sea homologues eurobtens 11 fallait que Vincapable couronnă stăgeant en Roumânie, lore son pays 
auz ENNEMIS ABSOLUS de Europe. IL le fit stupidement et recut plus tară, en temoignage de gratitude et de temer: 
element, le droit de se retirer et tabandonner ton peuple. Lui seul pouvait conjârer d la trahison Penvergure et le poldi 
que Lon salt. Fi dtait normal qu'il pulste en toucher le salaire 

Anal, obâissant d la fatalită de son hărilage paternel, le fils du roi Carot, exclave une courtisane Julve, tlurait son 
Pays auz Jui[s boleherteka, Jossoyeur: de la Nalion 

(aut cat homme eune, d quelgues anntes dintervalle, devenaltil le contraire exact de Corneliu Codreanu mort 
en 1; 

Corneliu Codreanu maurait pour un [ddal. Le și Michel te debrouilait pour sauver ta prăcteusa peau, Corneliu 
Codreanu est mort pour assurer un melileur avenir d son peuple, Le roi Michel a tâcu pour assurer le pire avenir immâdlăt 
uu mâme peuple. 

Destinsl Gu se souolent encore aulăurăhui du rol Miehel, en Roumanie, alors que le nom de Corneliu Codreanu dat 
mur mură par tout le monde 

Ii semble, tout au malns d Vauteur de cas lgnes que le drame nalonai roumain comporte deux utres enseignamenta 
pour Nona, euiroptenă oecldentaur 

Le premier. qwon oubiia trop aouvent, c'est que la pulssance cosmopolită qul râgne auz USA, a âtă et restă complice 
de tetta erucițizion de Ia Roumanie en particulter et de PFurope eh dendral. ÎI cut dtă facile d la “grande et gănâreuse 
Amerique” d'envover dex “observateurs” en Roumanie, d seule fin de rendre compta de ce qul xy pastalt, apria Varribde 
des soldate somtătiques, Cola ne fut pas, A Văpoque TAmbrique et TANAAȚETE oceupalent dejă la majeure Fu ie de VEurope 
Occidentale et ciles auratent pu Jalre presalon sur FURSS afin. que ta tyrannle communiate recule «n Roumanie. Il A'en 
Tub rien car alori, comme aujoură'hul. Vennemi m. 1 cest le naltonaltsme dea peuples europtens 

SI noua devons et pouvons exploiter les dissenstons qui te produlsent entre les deuz super.granda tous lea. Joura, 
cenpndani nous ne detona noua Jatre aucune ihusion. Ceuz aul, de Washinatăm, menent la grande coalitton du "Monde 
Ma” contre îe eommiuniame m'ont pas leur ennemi n. 1 le rommunisme mals le nationallime. le nationallsme, chrătien 
vurtout, Le rțgime du prof, Gaetano au Portugal, le vtgime dei Colonel grecs, l'ont appris ă leurs dtpens. Îl V aura 
toujours un Jordan judeo-communiste du tupe Kissinger pour leur caseer lea relns 














Atata. que doivent faire tes Natiomaiistes dans Europe encore non sobittisde? Eh Bien, les Nationalistes doivent dive 
auz dirigeants amerieains: Deyendez-nous, si vous frouvez due vous y avez interăt. Mais. de toute Jagon, une chose resle 
exclue, clest que vous vous mâliez de mos probleme interleurs pour nous dire ce que nous avans ă faire. 

Tautre enseigmement du drame roumain, c'est la valeur en soi du sacrifice et du combat, quelle que soit Vissue du 


combat, 


En rangs mombreuz, les legionnaires, les pardes de fer sant mortă, maia la Garde de Fer n'est paş morte. La Legion 
de VArchange Michel vii toufours, et ce precisement grăce au temoignage du sang apporte par Ie sacrijice, par le combat 


des lăgionmatres et de leur chej. 


4 mw peă 8 grande caute sani grande saczijices, Corneliu Codreanu le savail bien, lui qui sest sacri/i€, 


Comme le rappelait Paul Guiraud dans son ouvrage, 


la Garde de Fer eat proche du Mouvement Nationaliste Francais 


-Lă Franelime”, dont la devize dtail “Honneur, Herdistne, Sacrijice”. Les Erancistes, comme les Legionnaires roumains 
atatent les vral revalutionnairea. Au lieu d'une zevolutio fondee sur la terreur, sur une reglementalton, aviasi Jastidieuse 
que paralysante, ils ont taulu faire une revotuticn Jondee sur un homme nouveau anime par une [ai religleuse profonde. 

Aussi, dans la Roumanie asservie, mais non sotimise, au traveră des travauz, des rues et des journees interminables de 
Ta afisate, du [râtd, de la peur et du sang, une lumidre ezisle toujours. au sein de la Nation et qu'on ne peut dteindre: on 
ve souvient tovloura de Corneliu Codreanu et de la Garde de Fer 


Remy DE LAON 


CRISU AXENTE 


VORBESTE DE DINCOLO DE MOARTE 
TINERETULUI ROMAN 


INERI a! Tării mele! Nu Vă vol vorbi in 
cele ce urmează de necazurile —mmiei sau 
mari— care umbrese viața voastră din 
clipa când v-au mulit in minte, și în su- 
Mete, primele amintiri. Nu șoi pomeni 
ale! nici de lipsurile pe care Je Incercați 
şi care Vau marcat adânc In anii ado- 
lescenţii voastre, fiindcă cele mai multe 
nu le știți, necunoscând nielodată altee- 
va decât vadurile impuse in care sunt 
călăuziți, astăzi, pașii vostri. De multe 
ori nu aveți poate nielun alt semn, ni- 
ciun Alt indica ai șieţii de odinioară a Neamului, decăt 
ierimile, Și durerea, părinților și rnal bătrânilor voştri 
decăt dispariția fâră urmă, In vreun fund de ocnă sau in 
vagăunile primitoare ale munţilor noștri, a unui frate mal 
mire, a uriui tată şi a multor, maltor, cunoscuți şi priete- 
ni. Şi poate că în intimitatea sufletului vostri s'a strecu- 
rat szeo indolălă asupra tâlcuirilor aflelale care, dacă nu 
vă interziceau să vorbiţi de e), să vă gândiţi Ja el, vL-I pre- 
zentau pe el, carne din carnea voastră, sânge din sângele 
vostru, ca dușmani al poporului pe care l-au iubit mai pre 
sus de toate, ca inamici al unei dreptăți adevărate, roma: 
negli, pentru apărarea cărela au [ast cosiți de poterile aci 
pantulul, sa au fost obligati să în, ca în vechirie, căile de 
desiș ale codrului românesc, VA voi vorbi deci nu de val, 
de Vleaţă și de problemele voastre, ei de îndatoririle tale, 
TINERET ROMÂNESC, de n te păstra, în areasth cea mul 
cruntă noapte a Neamului tău, ve linia de teadițil şi de 
Onvare a Inaintaşilur tăi, pe vadul de credință, și de vitejie, 
a 6 sută de generații românesti care nu sau înclinat, nicto- 
dată, sub preslunea vitregie! vremurilor. Dacă astăzi, tine: 
ret al Neamului men, te poți numi “Romin”, tate pentruc 
siriimoşii tăi si-au apărat, In veacuri de lupte, flinta, pe 
trucă țivau păstrat, prin seci de restriște, pană In tine 
sub scutul spadei, raiul, datinele si eredința, In peeanul 
ns ilirilor barbare dela inceputurile existenței lui s'a men 
Vinut, neclintit, ca o stâncă, păstrând, neintinat, tezaurul 
tsanțelor lui, spărgând, neobosit. unul după altul, valurile 
de nirileniele, Si nu s'a salvat numai pe e), micul neam 
pierdut In fruntariite de Răsărit ale Europe), Neamul tau, 
ci 4 sălvat toată comoara culturală și spirituală a Conti 
nentului, fiinţa iul morală, credința lui, Căci Neamul tău, 
grânleer al civilizației apusene, e năzdrăvan şi a fost alea, 
pentru calitățile Jul, de destin, să înfrângă vrăjmâşiile te- 
lurle ale puboiuniide căzute asupra lui din bezna clu 
Rasare. Când barbarii de la tricepul au devenit vecinii noa: 
Ul de mal târziu — numai atatorniein pe acele melea- 
vuri diferențiindu:i de starea lor primară, Neamul Romă 
use, Neamul tău, singurul autohton in accea margine de 
Europă, şi-a allrmat larâsi ființa în lupte, prin sânge ai 
prin ezite, SI nlelodată nu au putut venelieli să-l curme 
în vieata lui. Astâzi, toată furi nimieitoure a Aslel aa în: 
erâncenat pe sourța lul. Privână Neamul de conducătarii 
Jul firești și de cel mal valoroși [II al Iul pe cari 1 ueld, 
îl intemnițează, 1 deportează, Invâluind în minelună tre. 
cutul jul de piorii, falsiticână năzuințele lui, dusmanui 

















ai 


ancestral al poporului nostru socotește apropiată clipa to- 
Lalei și definitivei lui distrugeri. Siguri pe naivitatea voas- 
kră, tineret al Neamului meu, v-au sustras învățăturii, și 
sfatului, părintilor și dascălilor voştri, şi v-au presat, cu 
pe o elreadă, In țarcurile unei ideologii străine, nu numai 
de sufletul Neamului, e! de tot ce a constituit vreodată fun- 
damentul spiritului omenesc. Prin lecțiile de limbă rusă 
caută să vă fure limba, prin promisiuni, pelin laude minei: 
noase, plătese instrăinarea voastră, lâr munca voastră, și 
dăruirea voastră, 0 călăuzese şi o folosesc ea pumnal ucigă- 
tor în trupul Neamului, Si Neamul vostru mindru care nu sa 
inclinat niciodată în fața loviturilor dușmanilor lui, suferă. 
șI se cntremură de loviturile care dela vol 1E-4r primi, TI- 
NERET AL ROMANIEI! Tineretul tuturor generațiilor 1s- 
torie! noastre naţionale, elementul pur și generos al Nea 
mului, chezășla şi condiția Iul de vieaţă, a fost Intotdeauna 
organle si armonios incadrat in întregul (ințel lul, a ştiut 
să discearnă aspirațiile Iul cele mal cutate și a ştiut să-și 
"almileze constiința de totdeauna a românității, Elanul Iul 
de avangardă a sulletului şi a minții româneşti a inserinat 
un normativ şi un corectiv al nației atunci când mal bă- 
anii generațiilor trecute, sau părți din trupul el sucom- 
bau mirajului morţii “au își adormea În sarabandele ne- 
trebniciilor instinctele de vleață, E! tineretul Neamului, a 
văzut lumina, a văzut dreptatea, a văzut tralectoria im- 
părătească a României in cluda dusmâniilor timpului, si 
peate ele Astăzi, când cel mal mulţi dintre bătrânii voştri 
au plătit cu vieața, sau cu Ibertatea, şi toți, cu neinenipulte 
vulerințe, iubirea Jor de Neam, națiunea vă priveşte cu 
dragoste. si cu incredere, ca a nădejde a ei de căpătăl, 
pă o ultimă speranță. Părinții voştri şi rudele voastre, 
noscuţii și miile de anonimi al masei poporului românesc 
s incredințează, in numele milioanelor de martiri și eroi 
al Cura rele vouă, Tineret al Neamului! Tineret al Ra- 
mâniei! Nu-l trădaţi! 


Made, 1054 




















NOTA REDACTIEI 


Des/lințăndu-se In nara acestui an, meehiul cămin romă: 
nese din Calle Homera Nr. 12 — Colonia dal Retro — care 
va rămâne in istoria exilului românexe, ca cal mal impor. 
tant centru al acHiunitor Intreprinze pe plan, internațional 
pentru a protesta impotriva nedreptăjilor dela Yalta, am 
qesenoperit_ o dosar rătăcit conțindna, parte din comen: 
tarile lut CRISU AXENTE la emisiunile de Radia pentru 
România, acordate în anul 105) Românilor exilați In Spa: 
nia, de către autoritălile spantole de atunci, 

Nu atim dacă ele au fost retranamine in acea epocă, dat 
Jin atitudinile neromânenti ale eular cure se erijaseră con- 
ducătorii al acestor emisluni, cum am, comentat 4Ml unul 
din numerile trecute ale “CARPATII"-lor, deacea dat Jtind 
valabilitatea și actualitatea tor, ehtar după ca 23 de an tre: 
cult, le-am dat publicității, convinsi că aervim. cauza ro- 
mănească, 





LETTRE OUVERTE 
A MONSIEUR MAURICE BAUMONT 


Champs sur Marne, le 28 Septembre 1974, 


A Monsieur. 
MAURIGE BAUMONT 
Membre de VInstitut 


Monsieur, 


Je vlens de lire, avec un certain retard, votre artiele puru 
dans “LE FIGARO” du 23 Aodt 1074, au aulet du “7renttere 
anntversaire de Vinaurrection roumaine antinazie”. 

Je ne me permetirals pas de venir faire des reproches 
ă Yhomme de sclence, membre de VInstitut et charge dune 
ausal haute dlenită que cele de President du Comite d'His 
tpire de la Deuxleme Guerre Mondiale. Ce seralt un peu 
deplace et en dehors de mes Intentions, blen que les propoi 
de Vartiele reltvent du fond historique de la misslon aul 
vous Incombe actuellement 

Je vals nvadresser simplement au Journaliste aul, sans! 
y attacher peut-âtre une grande importance, a developpe 
Un theme d'une râsonnance particulitre pour la nation 
roumaine. "Theme dul. pour nous, depasse infiniment Jin 
tentlon de Varticle du FIGARO et constitue le point ssen- 
tel de toute une &volution politique qui nous touche de 

3, 

Pr7'.1 ete surpris, pour ne pas dure stupetalt, par la maniă- 
re dont vous presentez les choses, par leftrayant parti pris 
dans Ie jugement des &vânemenis et, surtout: par Ia cou- 
pable mâconnaissance de la Garde de Fer, aui constitue 
Vun, des phenomenes les plus sighiticatiis de la penste et 
de la politique roumaines de notre &poque; 

Je ne pourral pas, midtenăre sur tous les points nevral- 
giques se depageant de votre article, article qui semble 
Beaucoup plus un hommnge gratult ă une force communis 
te insurrectionneile INEXISTANTE â Iepoque, auun 
post historique de la realite dialors, II me sera done nt: 
Salre ue vous,rappeler. auelaues verites (ondamentales sur 
Ja nation roumaine, constituant les assises, dune realite 
die nombre d'historlens occldentaux escamotent, Certains, 
semble-til, par indi//erence. pour des problemes aul ne 
sinserent pas comme îs veulent dans lenserble politique 
de leura nations, D'autres par ignarance pure el simple 
des vbritas cachtes dans les falis quis analysent, Dans 
un. cas comme dans lautre, la cause ersentielle de cette 
omisston ou de cette distorslon des falts reside, le vlus 
souvent, dans le manane dinformations precses, On st 
bâse trop sut ce qu'on î sous la main, sur ce que dautreă 
ont dit prealablement, sân aucune recherche de leur 
authenticite, 

Şn dul concerne I'article du FIGARO, Ja impression 
que vous pâchez atitant par Indiifârence que par lenoran- 
dei dues siitement ă de mauvalses ou d'incompletes sources 
diintormation. 

intorma O maniere de prâsenter Itvenement. En lisant 
voțre. Artlele, On n impression que le 23 Acât 1044 n 416 
une exploslon, de jole du peuple pour se volr doharrusser 
de "Voccupant germaniaue” et voir surgir des Bkeppea rus 
Şes les “lbărateurs. sowieliaues”, ERREUR DE VOTRE 
PART, pour ne pas dire plus. Avant tout, vaus aurlez dA 
tenir compte du fait que les Allemands en Roumanie, A 
cette dpoaue-lă, talent des allita, des compaanons d armes, 
en vertu dun pacte, at non pas des ocupanta conime All: 
Îours. Lea ressentimeniă que d'autres peuples pouvalent 
avolr & leur exard talent totalement inexistanta en Rou 
manta, parde qu'on Iuttalt ensembla contre le mere danger 
morte! 

O, 14 date que văus appelez A tart + Inăurrectlan ro: 
maine antinazie” n un tout autre slgniricațion pour le peu- 
Ple roumatn, slanitieation aul n persiată A travere lea dC 
Venriiea aul 'nous sâparent de ce traglaue 23 Aoht 1044 
Pour taută Ja nation roumaine, lăvânement d'aloră cat con: 
sldârt comme un nete dune vile trahison & lâgard de 
TA n paraul di tonale et Vinstaura: 

creaț In parte de Vindăpendanee hatlonai - 
cai 1 Părraur rouge, ous Ieplde am rânime marxlate 

itoyabie, 
Beat Ta perte de lu Bessarabie et de la Bucovine, anne- 
xtes par le moloch sovietique, 

Gras Vamservissement de la consctenea du peuple A des 
principes dtrankers & la nature roumaine et mâme bla ni 
ura humaine tout court 




















Ciest, done, tebte signilication que vous aurlez dă deve- 
lopper et faire connaltre A la France, dans Ia mesure ol 
vous desirlez rester dans les limites de la vârite historique. 

D'un autre polnt de vue, |] se deguge de votre article 
une attitude de parti pris aul gâne protondement la com: 
prehenslon du comportement roumain avant et pendant 
1n guerre. 

En bon Frangais et oceldental, vous râdulsez les chosea 
A ce qul interese strictement votre pays et Jugea Vattitu- 
de des gens en fonction de ce qul vous touche directement, 
Vous W'analysez pas pour săvole “le pourquol” des situa- 
tlons. Vous delinissez les autres comme si leur PRL uUgia et 
leurs aspirations devalent dependre directement du critere 
francais et rester lies A la manitre de voir frangalse, Or, 
si pour le peuple trancais lennemi —depuls Vâpoaue de 
Bismarck est le teuton, pour le peuple roumain, et de 
puls blen plus longtemis, c'est le Russe. qu'il sot tzariste ou 
covittiaue. 

C'est un dltment fondamental de la vie et de ia politi- 
que roumaines. dont on doit tenir compte. Ainst, le gauver- 
nement roumain qui eat entre en guerre aux câtes des 
Allemands ne peut pas âtre qualifi€ *d'o//icine hilldrienne”, 
ni la Roumanie “un pays occupă par Hitler”. 1 est encore 
plus faux de dire aue “les masses etăient profondement 
hostiles ă la domination nazie?. Voua faltes preuve, par lă, 
d'un frâncocentrisme inacceptabile! 

La politique mente par la Roumanie & T&poque eorres- 
pondait entitrement aux Interets de Ja nation roumaine, 
interăts qui —vous devriez le reconnaitre-— peuivent ne pas 
correspondre, & un certain moment, aux intârâts francais 
ou oceidentaux. Et, dans ce cas le commentateur ocelden= 
ţal doit avole la toree de caractere de chercher la ralson et 
'&viter les qualiticatiis aul reJettent sur le paşs en cause 
des culpabilites gratultes et des insinuations degradanțes. 

La Roumanie n'ttalt nullement obiigte de sulvre Vatti- 
tude ranculse dans un contiit oi Lennemi numere UN des 
Roumains etait Valle de Ia France. On.ne peut —si magni 
nime solt-on-— renoncer & sa propre existence et & ses prU- 
pres territolres, arraches par 1a violence, untquement pour 
donner satisfaction aux aspirations et aux desirs dune 
nation ttrangere, meme amle! 

Surtaut, qu'on B'avance pas largument dea “garaniies? 
alj&es, alors que la France ctalt tcraste et lAngleterre râ- 
uite A une ile aseldete; La Roumanie &talt en droit de 
Cholsir să ligne de condulte et elle a cholst celle aul Ii 
aictalent Ies aspirations unanimes de Ja nation: J& lutte 
contre la mennce tovidtique aux votes de ceux qu luttalent 
contre cette mâme menace. Prenons garde, dăilleurs, A 
celte menace qui se precise de nouveau A Vhorizon et qul, 
cette tois-e!, pourrait inquleter ceux qul hier 1a tenalent en 
si erande estime!.. 


11 y a. dans votre article, un autre aspect du probleme, 
qul Chodue Prarondtement mon esprit de roumain et d'an- 
(iun membre de ln Garde de Fer. C'est la racilile et la de 
sinvolture avec. lesquellea vous jugez, qualiriee et accuseă 
cotte organisation, dont voua Îgnorea sans doute le Tae 
îiniaue AA ce au'elie reprâsente en tant que doctrina poli: 
tiaue contemporalne et phnomâne de renalssance splri- 
vuclie du peuple roumain i tă 

A la maniere dont vous quniittez les lăgionnnicea de 
Gide an tron se rond tra ben comple due vo cannals 
sinicea 8 ce suJet ze limitent A quelaues donntes plAnEts a 
hasard des lectures et atena VAZII 
les accusez de “crimas mi A uelques punitions 

















* t 

Dei rd Irovinlon frangaise aue ces *yietimes” Avaleni 
ATI 04” plus dun, MILLIER de Jeunes ouruAlru, pour Ii 
Simple. Tait avila &talent membrea de Ia Gardo de 
surils luttalent pour amellorer le sart de tout un, pour 
Vous oubilea, aurii i dita e sexe roueases 

atea” sinserit le. 

„Momtoratue 16 gauvernement demosratiaue de JA Roua 
Tia trucidd dans les pelsona ct les campi de condi 
tion_ol pourrissalt la Jounesxe Iglonnai Art 
Si ollves at, dans tout le pays; en, outre, 8 ICE! ră 
chacun des 71 Dipartementa ce aul nous lonne, 


iSuite pag: 4) 











Jăceau parte. 


tul Trâdării consumate. 


DRAMA NEAMULUI ROMANESC 


23 AUGUST 1944 


S'au implinit 30 de ani dela marea prăbuşire a Neamului Românesc, la 23 August 1944 dată 
care va simboliza pentru eternitate, felonia inconștienţei unei categorii de oameni lipsiți de cea 
mai elementară răspundere, faţă de situaţia Țării în acele momente şi viitorul neamului din care 


Nu vrem a intra în detaliile răspunderilor participanților la marea crimă înfăptuită in contra 
Națiunei Române, lăsând cronicarilor obiectivi să descifreze poziția și contribuţia fiecăruia în Ac- 


Suntem obligaţi să remarcăm insă că in răstimpul celr treizeci de ani trecuţi, în loc de o 
muţenie echivalând unei smerite cereri de ertare adresată Neamului, a existat şi continuă să ezis- 
te supralicitarea «meritelor» participarii la o acțiune care istorie şi politic va rămâne infamantă, 
crezând jiecare îm parte, inconştienti in continuare, că ast/el îşi arogă dreptul la recunoştinţa, 
benejiciarului trădării dela 23 August 1944, carea fost și este UNIUNEA SOVIETICA, 























CARPATII 


LETTRE OUVERTE... 


UNE SEULE NUIT, un peu plus de 430 victimea 4 lactit 
de ceux qui poursulvalent la politique suicide du “grand 
Titulesco” ! 

Vous iznorea, peutetre, ce can et tant d'autres qul ont 
frappe cette organisation, qul nâtait ni hitlerienne ni 
Ia solde de Hitler, Ce n'en sant pas moina dea falta histo- 
tlques, enregistres comrae tels et mâritant Vattentlan d'un 
Journaliate goueleux de Iimpartinlită de mes affirmations 
et AI) „et pitustiona II n'est pas sultisant 
awuni n form ir que la 
ni ci Smtmti pour qi realită des 

oua ptchez par Iignorance totale de ln vârite Jaglon- 
nalre. a ne faltes que repeter les lleux communa, les 
Vima rabaches , ans par Ja propagande des 

10 + marxlates, qui, lorsquil IL de dâmolir quelque 
chose d |rmprfigrutola pour leurs mentalităs se donnent 
la main avee alitaresse. SI vous avlez lu un seul livre de 
source Mplonnalre, vous m'auriez pas 0x4 aborder le 
probleme de la Garde de Fer avec une tele desinvolture, 
dans resentir un remoră au fond de vous mbme 

Le Mouvement Leglonnaire (Garde de Fer) a 4t4 In seule 
organisatian qut n'a Jamals Rule le genou devant Ie na- 

parea que, justement, ÎI p'etait pas d'essenee hitie- 
tienne et moina encore A sa solde Nous avons combattu 
ensemble Je mite ennemi, mais jurmals In Garde de Fer ne 
est trouvte sous ln dtpendance hitierierine 
Le Mouvement LAglonnaire a 6te JA seule orpanisntion 
natlonaliate qul a connu les tri re de Dachau, Buchen- 
po ste, Ob des contalnes de lpionnaires ont etâ en. 
[iri retea par sympatble qu'on les traitalt de coțte 


Le Monvement Leglonnaire n &tă 1 seule or iilor 
nationaliate exempte du proeta de Nuromberg, ana lop 
Davalt pu trouver aueun element plousibie! dateuvallen 
contre elle. Et. en ci 1 > a eu des presalana 
oceultes pour que În Garde de Fer y olt incluse, 














Je pourrals vous clter une infinită d'arguments qui ţil- 
minent les insinuationa contenues dans votre Pra Ie TARI 
cela n'en vaut pas la pelne. Vous âtes. sdrement. comme 
Vant d'autres, victime de votre honnătetă inteljectuelle, 
abuste par la campagne anti-leglonnaire de ses innom- 
brables ennemis, Vous avea pri pour argent comptant lea 
RRRUSEEt8, PUR în vonalitea brilanies par ceux qul 
cherehent A nulre A tous les hommes 
dans leur sillage Serg ci 


Nous ne vous tenona par tigutur pour In maniere dont 
vous tenitez le Mouvement Lăgionnaite. Nous savana fe 
1 distinction entre une mâchaneete voulue et un manque 
dinformation, Mais, nous n'aeceptans plus que de pnreiilea 
cerreurs” dopinlon surgisent periodiquement dans la 
presse, sans mettre en garde les hommes de banne volontă 


sur Vinjustice qu'ils commette 
ur ent A Vegard de In Garde 


Dana le cas present je me permettrat de vous faire par- 
venir quelaues ouvragea aur 18 Mouvemeni aia E 
dana lesqueis vous trouverez Veasentiei de ce que tepre. 
sente cette organisatlon dana le mande actuei, Vals y tbou- 
verez, Je Lespâre, lea âlâmenta qul vous ont manu par 
allleură pour que vous pulsalea juger ce mouvement A la 
lumitre de sa veritabile valeur palitique at humaine do me 
Wen în „out, perionnellement 4 votre dispoalllon paur 
a les dlomenta dintro 
pourtlez souhaiter obtenir. ii aa db 


Veuillez agrter, Monsleur, 
nldâration 








asurance de ma haute con: 


Faust BRADESCO 


P. B —Coplea de cette leltre ont 4tă envaytea au Journat 
“LEE FIGARO” at A la pubilealiom "CAR. 
PATII” (Madria), avet pricte drAatiaue TOUmalne "CAR 








OMUL DIN MANIFEST 


MARTURIILE UNUI FOST UCENIC 


N toamna anului 1037 eram elev Ia scoala 
primară în sătul copilăriei mele, Văleani 

din Banat, Se manifestau și pe ncola o 

mulțime de partide politice, cu diferite 

semne electorale, cu diferite afişe. Intro 

dimineaţă, In timp ce mă pâseam pe 

drumul meu spre şcoală, nu departe de 

casa noastra și pe aceeași uliţă, zărese 

un manifest mare lipit pe un perete de 

casă. MĂ opresc şi mă ult indelungat la 

chipul din maniieat; un tânâr frumos 

la intăţişare, imbrăcat in haine naţio- 

nale ca țăranii noştri. Parcă era viu omul din manifest şi 
parcă mă privea drept În lumina ochilor, cașicum ar vol 
-ml spună ceva foarte important. Sub chipul său se 
găseau câteva versuri ce mi-au rămas până astăzi adanc 
întipărite in minte: 





“din mulțimile oarbe unu s'alege... 
gândul Iul... rege 

vorba lui: lege 

vrerea: platoe de nelnjrânt 
pasul lui: cutremur de pământ,” 

Am citit de câteva ori aceste cuvinte şi tot nu-mi venea 
să mă indepârtez din fața acestul om, Nu-l ştiam numele. 
dar intătişarea lui a ajuns să-mi creeze o impreale de neș- 
ters. Nu-l puteam compara cu nielunul din chipurile depe 
celelalte afişuri electorale ce le văzusem până atunci. Acest 
chip nu se lăsa comparat cu nimic din ceeace văzusem in 
scurta mea. experiență a vieții. Doar numai cu eroii nea- 
mului românesc, cu Horia, Tudor, şi Iancu, despre care 
invățasem la școală şi în casa părintească În mornentele 
mari de evlavie, numai cu aceşti titani se putea compara 
omul din manifest. Zilele următoare trecând din nou prin 
faţa acestul manifest m'am oprit să sorb din nou chipul 
din priviri, pentruca să nu-mi mal lipsească nielodată in 
vleaţă. Norocul a făcut ca după câteva zile să aflu cine 
este erdul meu. Am descoperit lângă primăria satului un 
alt manitest, pe care se găseau dauă chipuri, dintre care 
unul era exact același tânar în costum național. Sub chip 
stătea scris cu litere mari: Corneliu Zelea Codreanu, Sub 
a! doilea chip: Generalul Cantacuzino-Orânicerul. Din acest 
manifest am aflat câteva amănunte asupra acestor doi 
dameni şi a țelurilor lor. Era vorba de partidul “Totul 
pentru Țară”. Ştiam că prin sat se vorbeşte mult de acest 
partid al leglonarilor, dar eu personal n'am putut afla până 
atunci nimic precis, cu atât mal mult cu cât la gecală era 
interzis să se vorbească de dânsul 

Am auzit cu timpul că sunt legionari şi în sat la noi şi 
am aflat și cine era şeful lar: țăranul Ighigan, fratele me- 
dicului din sat. Am aflat și unde țineau sedințele, Am in 
cercat și cu impreună cu alți copil să intrăm In gedințele 
lor, însă n'am fost admiși. Dar intro bună zi, o Dumineeh 
de 13 Ianuarie 1938, l-am văzut pe toți leglanarii din. sat. 
Era după SL Liturghie, În care sa oliclat și parastasul 
pentru Jertfa Iul Moța și Marin, La leșiren din Biserică, 
întreagă, garnizoană legionară A satului a facut front în 
faţa monumentului, ridieat în cinstea soldaților căzuți în 
raibolul mondial. Sa dat onorul și s'a cântat “Cântecul 
Leplonarilor Căzuţi” 














plânge printre ramuri luna, 
Noptile-s pustii 

Că te-ai du pe totdeauna 
Şi nai să mai vii 


Ca o Iacerimă de sânge 
A cdeut o stea, 
Drum, de foc și biruință 
Pentru Garda Ta. fi 
8) apa! Imnul Eroilor Mota-Marin: Sunt rumuri și Mă: 
câri, e Spania setum 
Pe țăranii din sat l-a Impreslonat până Ia lacrimi această 


de lon MARII 


manifestaţie; numa! primarul, notarul și jandarmii nu 
vedeau lucrurile cu ochi buni, 

De sărbătorile Crăclunului 1937, un unchiu dela 'Timl- 
şoara u adus părinților doua discuri de pramolon, din care 
am putut să învăt şi căteva melodii legionare: “Imhul 
Tinereţii Legionare”, “UrIA Duşmanii” și *Marsul Legion: 
rilor Olteni”. Pe cealaltă parte a discului cu “Sfântă Tint- 
rețe Leglonară” se găsea “Cuvânt pentru leglonari” de 
Corneliu Zelea Codreanu, Ce mare ferlelre pentru mine să 
aud cu urechile mele vocea Găpitanulul — vocea acelui om 
a cărui infățişare profetică o cunaşteam din mâniteat. Cu. 
vintele lui cu greutate de tunet imi sună şi acuma În 
urechi 


“Din adâncuri se înalță biruitar legionarul, cu 
sulletul său de stâncă. Cel ce cred eă:l pot invinge, 
ca şi cel ce cred căi pot cumpăra, se vor convinge 
în curând, dar prea târziu, că s'au Ingelat |” 


Din păeate aceste discuri nu le-am putut asculta decăt 
câteva luni de zile, căci incepuse furtuna şi jandarmi! le-au 
confiscat 


APARIȚIA LUI BANICA DOBRE 


Tot prin preajma alegerilor din 1937, a venit în satul 
nostru Bănică Dobre. Vestea se răspândise cu reperlelui.e 
fulgerătoare cu câteva ile indinte. Numele Iul Bănică 
Dobre era foarte cunoscut. ba chiar popular în sat. Cu 
săptămâni inainte, consătenii mel au primit o mulține d6 
reviste şi ziare legionare dela Timişoara, In care Bănică 
Dobre era de repetate ori menționat. Nimeni nu şti cura 
a ajuns acest material de propagandă în sat, dar toți țăranii 
se minunau de grija ce le-o purtau legionarii şi Începeau 
să înteleaga că numai in aceşti oameni îşi pot pune nădej: 
dea de salvare n lor şi a neamului intreg de plaga politi 
clanistă care bântula Tara. 

MU se era intro Sâmbătă după masă, Uliţa mare 
Yortotea de oameni care se indreptau spre Casa Naţională. 
La un moment dat apare Bănică Dobre, insoții de cât 
legionari din Timişoara şi din sat. Plutonierul de jandarmi 
era şi el prezent cu oamenii lul. Era incârcat de venin, dar 
nu încerca să facă nicio mişcare. Sala Casei Naţionale sa 
umplut cu vreo mie de oameni, Stâtenu țăranii descoperiți 
ca În faţa unul mare moment solemn, căci solemn era mb- 
mentul să-l vezi pe urlaşul care a luptat alături de Maţa și 
Marin pe frontul apocaliptic din Spania. O mulțime de 
țărani, care nu mal incăpuse In sală, ascultau dela ferogtri- 
le deschise larg, Eu am reuşit să mă strecor printre jandar- 
mil incătărămiţi și să mă plasez in spatele scenei, de unde 
printr-o ușă deschisă 1] sorbeam cuvânt de cuvânt. A vorbit 
de luptele Mişcării Legionare până la momentul culminant 
al căderii eroilor Moţa și Marin la Majdahonda. Apol a 
amintit ultimele măsuri ale Căpitanului, intre altele de 
înființarea primel scoli de primari. Gtre stârgit n atinn și 
problema “țăranul și pogonul”, In fața svonurilor răspân- 
dite de partidele politice că Legiunea urmâreate să la pă- 
mânturile dela țăranii bogați, nelâsând decât târanul şi 
poxonul, Bănică Dabre pronunța răspicat adevărul A 
nar: “Color ce şi-au agonisit moşia prin muncă cinstită, 
Legiunea nu le va elinti nicio fărâmă din dreptul lor, dar 
celor ce-au agonisit-a prin necinate său furt, nu le va lăsă 
nici poponul!*. Pare văd și acuma pe Bănică -— înalt și 
imbrăeat în cămaşa verde cu uman, peste ea, atingând 
aproape cu capul tavanul sălii. La Afârșitul cuvăntării a 
rialeat mâna In semn de binecuvantare și n adăugat: “Ionel 
Moţa y Vasile. MTA Rau = Fi pl s08t, deamipra 
noastră, Căpitanul ne du d 

In sala Piri domnea linişte de mormânt, Țăranii își 
stergeau pe furiy Jacrimite din ochi. A fost poate unul din 
cole mal inhițăoare momente de trăite aphonală in SY 




















Va cunoscut satul Valcani. Numa! jandarmii și 
impărtăşi de această comunital 
Legiunii mi da e Aetoale ud Herbând de ură, 








de sullet gi dădeau târcoale pe ai 


ATUNCI S'A PRĂBUȘIT IN MINE O LUME 





vremea aceca ia aparate de radio. 
pentr E e Căpitanului og în după amiaza 
zilei de 30 Noembrie, dar poporul a aflat-o abia la 1 De- 
cembrle, când sa publicat comunicatul ofielal în ziare. 


in dimineaţa zilei de 1 Decembrie mergeam la lucru ca 
ae obicelu La ora 630 treceam prin faţa primăriei. Era o 
aimoateră tristă În dimineața aceea de sfârşit de Noiembrie 
9 Tiug. ceața şi umezeală. Aproplindu — mă de primarie. 
aud Incă de departe strigătul unui vânzător de ziare, care 
țipa cât II ținea gura: “Carneliu Zelea Codreanu şi trels- 
teglonari impuşeaţi!”. Trecătorii Îi smulgeau aproa- 

În ziarele din mână. La auzul acestei vest! cutremurătoare. 
parcă buşit o lume în mine. Am plâns pe drumul 
Hinspre ateller și deabia mi-am putut stăpâni lacrimile 
ziua întreagă. căci deși numa! in vârsta fragedă a copilăriei, 
țara Întreagă işi, pusese speranța În acest 

om. Numai delă dânsul așteptau cel obijduiți dreptate. în 





ealfa_ Loţi, 


deafăgurarea luerului. Şeful atelierului, Fritz, fratele său 
Nikolaus și ealfa erau şi ei foarte tristi l-am auzit expri- 
mându-ș! indi 





Seara, la căminul de ucenle! din Elisabetin, unde Locularm, 
aceeaşi atmosferă de doliu unanim, In sala de mese, ca la 
o comandă misterioasă, domnia liniște de mormânt. în 
această seară și-a făcut apariția și directorul Vereriţă, 
1 de exi dol pedagogi. studentul Mașeaş dela Politenni- 
că şi un student dela Agronomie, al cărui nume Imi scapă 
în seara aceasta nimeni dintre ucenic! n/a râs. nu sa certat 
mia făcut vorbărie. Niei direetorul și niel pedagorti rau 
făcut morală și ma certat pe njelunul din noi, cum se 
întâmpla în toate eelelalte seri. Bingurele cuvinte rostite 
Ja cină au fest două rugăeluni. erau cuvintele dela Inee- 
putul eine: 

“Mânea-vor săracii și se vor sătura și vor lăuda pe Dom- 
nul” şi “Tatăl nostru” dela stârşit de elnă 


sa scurs dlua în care am aflat vestea dispariției fizice 
a ului. Chipul acestui om mă va urmări toată 








ape Ape pn e 

lonare. un arat a Bu- 
tulcea EEE onimclă melodii de prin inchisori, Acele 
au prelungit până la 
1940, când a fost 








rmil care patrulau prin impre- 
jurimi. La una din acele Intruniri a venit un camarad 





Biruinții”. A fost o mare ferlelre pentru nol, 
de al noştri nu avuseseră ocazia până atunci să Inveţe 
aceste melodii revoluționare. 


pe timp nepotrivit pentru adunările din padure, ne strân- 

cu precauție in locuința camaradulul Traian B. 
țineam acolo şedinţele. Eram destul de bine camullați 
până În primăvara anului 1940, când a Inceput “des- 
tinderea”, noi am activat cu un număr restrâns de oameni, 
fară a fi descoperiţi. 


Indată după asasinările din 30 Novembrie. incepuse sa 
circule tot mal intens svonul că in realitate Căpitanul sar 
i putut salva și că sar afla în Germania. No! Înclinam să 
credem că acest lueru ar fl posibil. Insă în timpul vacan- 
țelor de Crăelun 1938 a venit dela Bucareşti un absolvent 
de trății de cruce, studentul P. care ne-a vindecat de 
această credință ingelătoare. Eram adunaţi Intro at că 

de cruce în casa camaradului Ştei N, când a 
imaradul P. Eram in total cinel Inși: Ştei și lu- 
jus N, tone! G, camaradul P. și eu. La un moment dat 
P. scoate 6 bucată de Hârtie şi scrie pe ea: “Corneliu Zelea 
Codreanu e mort”. Apol ne-o trece din mână în mână. 
A fost un moment de tăcere și am citit in ochii flecărula 
durere, revoltă dar și decizia fermă de a nu odihni In pace 
până Căpitanul nu va [i răzbunat. Deaceea noi am conti- 
nuat actişitatea şi formarea noastră spirituală cu mat 
multă indarjire ca până atunci. Resultatul a fost că Ia 3 
Septembrie din Caminul de Uceniel, în care mă aflam 
eu, î frati de cruce stăteau gata de moarte, în timp ce cu 
doi ani Inainte nu statea niclunul. In toate şcolile secun- 
dare și profesionale din Timişoara numărul fraților de 
cruce, hotăriți de orice jertfă. a crescut în cursul acestor 
doi ani de prigoană In cluda intensității el. Desigur, după 
biruința legionară dela 3 Septembrie a trebuit să frânăm 
incadrarea de noi elemente, căci avalanșa de Septembrist! 
amenința să dilueze esența concentrată și pură a Mișcării 
în unitatea mea din Căminul de Ucenicl. din totalul de 
100 de ueaniei se incadraseră In unitațile de pregătire pes- 
te 40, Pregătirea se făcea sub indrumarea camarazilor 
studenţi Cioară și Tralan C. dela Politehnică Această ac- 
tivitate înfloritoare, în care Prățiile de Cruce şi Studen- 
țimea Universitară (și asumase rărpândirea spiritului le- 
gionar în toată tinerimea româna vrednică, n'a durat 
decăt câteva luni de zile, deoarece Antonescu impreună 
cu vechii dușmani ai Legiunii ne-a dat din nou lovitura. 
Noi. membri al tineretului muncitoresc. am invățat insă in 
aenst timp să pășim cu fruntea sus Da. Legiunea a Im- 
plantat în sufletele noastre sentimentul demnității. Le- 
glunea, prin comportamentul ei față de muncitori și uce- 
piei! Căei numai elevii și studenții legionari se coborau 
la noi, stăteau de vorbă co nol dela egal la egal şi se ocu- 
pu de educația nosatră spirituală, d sacrificii per- 
sonale, Jertte peate jertfe. Numai ei se strădulau să lumi- 
neze mintea celor năpăstulți de soartă, celor ce nu lea 
fost ingădult să apuce drimul scolilor înalte în viaţă. 
Centaiyi [alle a) elevi de şcoli secundare. fii de bani 

ta, se fereau să stea de vorbă cu noi, cel îmbrăcaţi în 

sine mal proaste și murdare dela lucru In atellere, cel 
rupți, flămânzi și goi. . Datorită în mare parte acestor 
camarazi de frâții am putut și eu să prind ma! uşor multe 
secrete ale meserie! mele Camarazii P. şi N. și-au petrecut 
multe Dumineci și alte ore libere din alte zile, Suvdnătema 
să studiez franceza, germana, matematica și alte materii, 
eare sa predau în mod insulielent la ile de ucenici. 
Astfel no). ueenieii legionari erăm În meseria noastră ai 
1 şeonlă intotdeauna printre primii, penteucă frații de 
cruce și studentii legionari, cu o pregătire şcolară mal 






































inalta, se luptau să ne ridice 
telectuală, bine stiind că Ad pă no or ni 
năzdrăvani şi cu înaltă re Luni Pi contar- 


tul cu Lertunea, sudarea 


ne 1i toat nielodăta postbilă. iv în Bominia net 


ŞEDINŢA DE DIZOLVARE 





ae destiințare a tuturor organizațiilor, peritru a ne organiza 
apol întrun numar restrans, dar supra-seleționat, care a 
continuat activitațea legionară in timpul anel Iul An- 
tonescu. Impreslonanită a fost ședința de dizolvare a, Fraţii: 
lor de Cruce, condusă de absolventul de Ității prătesorul 
supleant Ion P., in una din sălile Liceului Comerelal. Au 
artielpat la această şedinţă fraţii de cruce și frățiorii dela 
ceul Comerelal, Babeş şi câțiva dela scolile de ucenici 
(profesionale) şi dela Liceul Industrial, În total peste 200 de 
înşi. La Inchiderea şedinţei Ion P. a dat comanda: “Inge- 
nunchiaţi!”. Cineva a dat tonul şi am cântat: 


»Scumpil Eroi ne ceghează 
ŞI duc spre lumină Legtunea 
Toţi vrem o moarte vitează, 
Ca Ei ne goptim rugăciunea 
"Să Jaci Câpitane o Ţară 

Ca soarele sfânt depe Cer” 


CAPITANUL NU POATE MURI! 


în toamna anului 1937 11 vedeam pe Căpitan aproape 
de putere. Vine apol În primavara anului 1934 arestarea, 
procesul şi condamnarea lui, Noi, copiii care nu l-um cu- 
noseut niclodată, l-am cântat In marşuri și imnuri și ne-am 
mdrăgostit tot mai adânc şi nestrămutat de el, NOI, copiii 
nu puteam ințelege cum poate exista atâta nedreptate în 
lumea asta, atâta ipoerizie și dușmănie In inima oamanilor 
dela cârma țării 

In vara anului 1038, pășteam vacile cu alți copii din 
vecini şi cu verisorii și fratii mel Sburdam pe lunca în- 
verzită. plină de stufişuri și salcâmi, pe malurile răule- 
“ului ce curgea prin mijloe, In timp ce depe imprejurimile 
îmal inalte, intinderea infinită si plină de geometria ree- 
tangulară a holdelor de grâne. a porumbițtilor, a viilor 
incâreate cu struguri, a ogoarelor de lucernă și de sfeclă, 
a grădinilor cu pomi fructiferi, ne Imbrățisa într'o atmos- 
Tera patriarhală de patrie binecuvântată de Dumnezeu, Ne 
jucam de-a haiducii, ne luam la trântă, incercându-ne 
puterile halducești, iar când obaseam. ne strangesm in 
rup și discutam despre cel ma! autentie haiduc al nos- 
ru — despre Codreanu, În același timp, prin salile Pa- 








latului Regal 
bucura de nu 
sens. Cea mal 


ta Și 
taturor politicienilor din acea, 









a Căpitanului, era soarta acestul om. ŞI tot Fa aceraă timp, 


deși era interzis sa se 
Capii 





ne punem Intrebări ca 


nul și Legiunea era tema d 
orice sat și cătum românesc, 
temă de discuție, nu aveam 
mergeam În gândul nostru chi 


vorbească 





acestea 


seste cata 





tata şi Căpitanul, pe eine] alegi? Pe Căpitanul era răspun: 
sul, salvarea Căpitanului din inchisoare! Impresionani 


vie peraista 1n imaginația noastră de 


nului din ziare 


ti — aproape identie cu Isus pe drumul 





LU 

figura ta 

i“Universul”), flancat de doi [5 
Galgotel, acum doua 


mii de ani, văstignit și păzit de soldați innrmaţi — numai 


armele erau altele. FI 


lancat de doi soldati cu baloneta la 


armă — această mândrie a neamului românesc, acest Urlig 
Intre semeni! Un motiv de cea mal tragică inspirație pentru 
pictorii, sculptorii și poeții de mâine şi dentotdeauna! În 


alte zi 


citeam serisul cu litere mari: “O mama Indure- 


rată asistă Ja procesul fiului ei”. De multeori vedeam 
pagini intregi din “Universul” și alte 2lare, pline eu repor: 
tagii dela procesul Căpitanului. Apoi ultimul cuvânt al său 
dela proces: “Domnilor, aveți in mâinile Dyoastră nu. nu: 
mai vieata mea, pe care o dau cu drag pentru țară, dâr și 


soarta Intregul 


tineret. îstoria işi va da sentința asupra 


acestui proces”. Cel intersa pe călăi acest tineret, cel 
interesa istoria Neamului! 


Să-mi (le îngădulț să nat, Copil! de altădată, mărturisete 
pentru generațiile viitoare de români ca din Vâleanii Bă- 
natului, am văzut în Căpitan omul trimis de Dumnezeu 
să-l arate neamului românesc calea mântuirii: că lam 
văzuț, urcand ea Cristos calvarul Golgotel, până Ja Jertfa 


suprema și că-L volu trăi 
meu pe pământ. De atuni 
mame române au trebuit 


1 asa până la sfârșitul drumului 
cl şi până astăzi, sute de mil de 
sh asiste Ja calvarul, proprililor 


lor [ii pentru singura lor vină că au crezut în inșierea 


neamului românesc, 


Câte dintre ele nu s'au gandit şi se 


mai gândesc în astfel de momente cruciale 18 Căpitanul. 


Deaceta “Căpitanul na 


poate muri”. 


i] 


on MARII 


pci ME 


de loan |. MIREA 


PARCA ERAM... 


“Trupul acesta care a Inbătrânit, 
Române, 

țintaşii l-au ma! rănit - 

din vechi elcatriel curge mânte 


Parcă fusesem săpat Intr'un stejar stâlp drept. 


am mâinite mele reumatice, pline de scrum, 
vot mal strâng vulturii la piept, 
intre coastele rupte de-acum. 


"Trecutul, 1 pândese și nu 4 i 
intrat In paza ca In Piu de inere, 
ascuns —4emn rece — 

pentru când am să plec. 





SINGURATATE 
Cine sunt eu la Paris? 
in Luxembure 








Copiii sunt la ei 
alături de mame 





acasă, 





In erădina Luxembure 
alerg dirijând bărel în bazin: 
- toamna mea nui alei 


la Bucureşti 
mu euloarea oalei 


pline cu vin. 


Piuteae prin aburi ris, — 





început, vitaţ 
mira Tate tt 
ut * a 2 i A 
1 6 fe atăt oh 
vrecând peste ea... 
ata ale 
Pea Mut aciut care poartă măearii 
manei 
Pi egia-e V i 
binale Dolar, AVIARE 
Eta ai SĂ nul mal întoarcă. 
aan X. MIREA 
Parta 1073. « 


| 
A 








ARON COTRUS 


POEIA 


Sa nos fue para alempre, lajos de Bapafia ș del paisaje 
ramana el gran poeta de ia iatinidad militante. de altento 
epoptico, en tierras heroieas. Aron Cotris 

Amigv de Espana, enconted en nuestru patria calor de 
hagar en las Dora de la adversidad. Salleron a su encuen- 
tro brazas abiertaa en rueda de poetas ș eseritores. en la 
conviveneia de Madrid ș en el retiro del monasterio. donde 
tnocaton sus impetua expresivoa con las rocas cielopest de 
Mantserral 

Las estrotas del poeta de Ia Cârpatos se enfilan junto a 
la male monăstica del cenobio montaerratiano. con rima 
masiva y corporea. en una musicalidad que nos recwerda 
la grandiota armonia de Juan de Mena o los cantea de re 
conqulata del “Cannigă”, de Verdagutr. Parece como îi Jas 

drigus Tomanas, en avaneea conjuntos, rodaran pot la 
calzada de nus versoa. 

Poesia dinămiea en sos lbros “A traves de los abismos 
de adveruidad”, “Entre hombres en marcha”, “Montserrat 
Y “Rapsodia Iberica”. AI matrimanio Cotrus 10 visită, con 
mi muijer, muchaă veces en su domicilia en la calle Zur 
bano ş en la Embajada rumana Su mmnjer era un espiritu 
con exqulsita itansparenela de pluma, Ei eubria toda Ja 
Dacia con su vos energică ş su pesar robusta. Guardaba 
tomo mareda de ara, en ritmo vibrante, el amor a Espana 
Ela durmi6 su vitimo snefo en Madrid y 4 murlă en Nor 
teameriea, can ansias de retorna a nusstra patria. 

Homrto sazribe su poema de guerra con sonrlaa de nino 
> redobie marcinl. Buenan en țorno 4 Aquilea los hexâme 
Urs de in &piea griega con un fiuir de rio en los eampa 
menos de lea mirmidonea Choque de piean y escudos ton 
las, frases severa que fiitran el caudal dpico-lirieo de ln 
“Tinda”. “Be dia promajon”, “camina en laa avanzadaa 
Y los ritmes batmeticox desencadenan torbellinos de recu 
dos en Jos poemas de indâmita estirpe dei gran Aron Cotrt, 
Pmprijadas con fueku de canon van aus rabaodias. Agila su 
vot î purta de guerra ch las tlerras atarmentadas, donde 
ei divino Uipia 'Trajana, nusstro compatriata, lanz6 su 
leglohes en detenan de ln romanidad invenelble Bano la 
hora en estos poemas te aque! Trajano que ered un estilo 
tueyo y fue auceatvamente tribuno militar, pretor, consul y 
emperadar Parma una provineia romana. comateuză el 
puente de Alcântara sobre el Tajo ș Ilevb !a espada de mvs 
conquistas intangibles hasta el Ocdana Indiea, Aqisel Tra 
Jana. mviete naeida en Ităllea (Meviha), aficlonada a ica 
Yinos apdaluces y a las bailarinas gaditanas, Cesar de loa 
Cărpaton, espanol y Intino, 


Rn Jas horak del erepuseulo loa varios de Cotrus se atar 
gan en los oidoa en ei fitmo pâtren de îns oncepciones apo 
calipticaa Y el rapanda valaro desplerta en m generoasa 
ambielen de vuelo “eon ei pensamlento apoyada en su mi 
rada ctmo en un funii” Nos ea grata traer en Ja melodia 
del recuerdo loa reciaa poemaa del rumano vertidca en ei 
Antora de puratee făloma Sube par las exralones de Ja 
grandera di Rama, el rumor del salma, coma los hobreva 
por Ia esealinata de su Jerutaltn conmulstada 













































“Came hacta un togue de exerna 
procedente de laa prațundidades de la eternidad 


STRAINA STRAINATATE 


Străină străinătate 
rai eu porțile neulate, 
Vai de elnwn ete bata 
ci râni grele, nelegate 


Dacă-adus de vânturi su 
de pe stepe cenușii, 
din plerdute bătăi, 
usile se nehlă ca vii 


Btrăine cu chip de atânt 
bu mă'nttebi de ee tot cânt 
eu privirilen pământ 

, ȘI et mimbet trlat și frânt 


Btrănepat da Dar 
ca-cehii de vedenii bei 

între-azeati străini preţ, 

imi cânt țară dintre cei x 





DE LA LAIINIDAD 


Poesia de avanzada, a campo ablerto, con sonido de sa! 
mo y trompeta de resureecion, Verso atormentado y Liri 
mo tumultuoso. Alento edamico y palpitaciân colectiva que 
sobrepasa las limitaclones de Jo subjetivo y adqulere un 
eco trascendente de epopeya alineada en orden de batalla 
came una falange macedânica. Versos que revuelven el 
azua del Danublo inversal como ruedas de molino sobre e] 
Tajo, atro ela lirica e imperial. que cămina entre roca, en. 
tre protundidadea axules de poetas Jbâricos 

La forma es dura ș adusta, cublerta todavla con el pol 
vo de la trinchera y Ja ceniza de Jos heroes consnerados, 
pero entratable en la intimidad de ja esperanza y en ei 
calor de una fe rediviva. Cortada a vecea ritmicamente por 
un paralelismo oriental, cuelga zu arpa en los abetos del 
Danubio, para atravesario en un batalar sin tregua, como 
el puebla escopido vadeaba con el arca del Tabernăculo las 
azuas del Jordân. Entoncea sus versca recobran a melodia 

i trovador vigitante 
































*Hemos dormida entre sus abetos 
con el oldo sobre sus corazome 





» la anslednd impreeativă del augur y del eruzado 








-/Que yo haga que se levente, coma un volcan 
sobre muestro cielo, la sombra de Trajano! 





Las doinas ruminas, las iroyat amoroans, Ja “Mioritza” 
de Alessande) > la exaitaclân romantica de Eminescu, can 
vox nostâlgiea dejan pazo libre a Jos versos de lozania ind 

dita de Aron Cotrus, el poeta de la Jatinidad militante, que 
scucha la tormenta det airado Marte en ius Campos EIl- 
scos, artola su guirnalda podtica al Danublo y se slente 
nerdo en el vuelo, por Ja herotea estrofa mediterrânea 


Martin ALONSO 
YReproducida del periodice “A BC”) 





Aron Cotrus în 104% în vizită la Asociaţia ziariştilor 
din Valencia 


de Arân Cotrus 


Că dacă n'aş şti cânta 
fruntea îni vaz innoptă 
pitasttul miar sugruma 
inima Imi sar seen 





PET (Madrid, 10807 


PAMANTUL STRAMOSESC 


Intămplător. mi-a căzut In mână un exemplar dintro 
revistă ce poartă un nume scump pentru noi. legionarii. E 
varba de primul numâr al unei noii serii din “PAMANTUL 
STRAMOSESC”. scos Ia Buenos Aires sub direcția unui 
inistru om de știință. Nu vreau să fac nici critică, nici po- 
lemică. Dar apariția aceste] pubileații merită un popas su 
Mletese 

Nume simbolic, gard de fler pe copertă, cerneală veră 
Deci, toate atributele exterioare capabile să ne umple su. 
Hetul de bucurie şi să ne deschidă speranța unul Inceput 
de activitate serioasă în rândurile frațilar îndepărtați de 
matcă Sunt ani de când, desprinşi de sullul şi trăirea Je 
plonară. jâncezeau în nepulința de a-şi incrapi 0 conducere 

tară, de a stabili o linte de conduită acceptabilă, de a 
contribul Ia efortul de creaţie al unei doctrine ce-şi agteaplă 
implinirea 

Reaparițin acestei reviste, lasa să se creadă că inerțin 
ultimilor 20 de an! luase afârgit Că sub imboldul unei 
































remuşcări târzii. dar sincere, elementele de valoare inte 
ectuată şi spirituală ale acestor facțiuni dlzidente, var 
încerca, prin contribuții seriitoriceşti de înaltă ținută şi 

undă valoare legionară, să astupa golul pe care tinguri 





paseră. Era tot ce se putea spera dela nişte luptători 
ce-şi relusu sborul sub auspiciile acelulag Arhanghel şi-n 





numele acelulag ideal. Adică: o oarecare căldură sufletea 
<ă. 0 mare demnitate în expunere, 0 strietă sobrietate in 
expresii 


Ne-ar fi bucurat pe toţi o astfel de conduită. chist dacă 
cleumatanțele Brprieinice ate vieții ne-ar fi menținut şi pe 
mal departe întrun paralelism de atitudini dacă nu de 
intenții 

Dar, val)... CALA diterență intre arma exterioară n revis 
tel şi conținutul ei! O prâbuzire! O lunecare vinovată dela 
imbolul “PĂMANTULUI STRĂMOȘESC” spre. Inveetivele 
triviale ce mişună neatânjenite dintro copertă în alta a 
revistei, Insulte, adjective greselan scleri intristătoare 
cnlITIeei gratuite, ne nmeatecă ȘI sa impletese în numeroase 
pagini, ca. nişte forțe ale râului ce vor să-şi impună prev 
stea. Intrun cuvânt, o Atistă realizare a unul număr ce se 
vota omagial 

Da, omatinl. deoarece acest număr eră inchinat Ul TU 
Gârneaţă, unul dintre intemeletorii Migeării Legionare. 
Şi-ar îi putut constitui un mare eveniment, de nu sar fi 
Tănit. cu atâta ușurință. pe povârnisul rel și pasiunei. 
Gandul derăimarii ţâsneşte peste tot, dela “Nota prelimt 
ară” pană la articolul “Omagiu profamator al 
prof. D. Găzdaru şi trecând prin cele patru atticole come 
mbrative semnate de domhil N, Şeltan. C. Papanace 
V. Iasinaehi și doamna Dorina Gabor, Intăinim, ca un leit 
motiv, o chițielă de aluzii, comentati. atacuri directe și 
insulte nestrunite 1a adresa dlui Horia Sima, Şetul Mișcării 
Leglonate_ E ca și cum ideta comemorării miar fi fost debt 
un pretext pentiu a ae continua strădania netericită de a 
isbi/'orteând și sub orice formă, In cel ce poartă răspunderea 
acestei organizații 

Acest Btmp Injoaltor relese din Interpretarea pătimașe 
şi negativă a unor momente ce n'au niel în clin niel În 
înanetă cu evenimentul comemorat. din interealarea în 
1ext a unor prob rsonale ce nu ilustrează întru himile 
imaginea particalară a Iu) Tie Gârneaţă, dar contribue In 
detălmarea diui Horin Sina, din faptul că toți calabora- 
torii meestor pagini de “antologie” vibrează Ja union pe 
tema bârtirei celui te canduce Garabia Verde, 

De-altrel, mentiune xpeclală merită d! prof. D. Ghsdaru 
cate & reuşit să ne concentreze, întro sinteză iinigulstică 
seiniticativă, a parte importantă din voeabularul alea cu 
disidenţii nă calită pe noi legionarii și mal ales să 
ne. geatăinule. spiritul. de frăţietate, ce animă facţiuni 
disidente, al ărce mentar spiritual se pretinde 

E pacat e. În ura lor incongulență, colaboratorii “PĂ 
MANTULUI BTRĂMOSESC- nau Înțelea că. frumoasa 
comemorare a marelui îniintaș și apariția revistei într'o 
sete mevă. ar fi putut canătitul un petex! potrivit pentru 
. se aruncă 8 punte. cât deelătinitoare- peste prăpastia 
pe care au săpată 
Pe 0 e 9 ia tac decât A BătJodăreateă Mişcarea Ie 
gtonară, și pe ge tut 60 a ptrievezența diabolică 

De 20 de ră nu triate decât în spiritul fel, sin gândul 
rasbrunArii 

De. 2) de ani dlint Setul deci 
=probe” aetăimatonre contra sefului Miscări! Legionare 

Czeaea nu | mirdecă să ne vorbistă pe un ton doctora! 
sat “mesanie diapre morală, atieă, coreetitanine, milă 





























































să nrimalarea de 









de Faust BRADESCU 


cregtintam. legi și precepte . Dar toate acestea ne sunt 
cerute numai nouă. Noi suntem ce! răi. păcătoşi ai incapa» 
dili. Noi punem minetuni, 6! trădăm Legiunea, noi 
suntem vinovaţi chiar de incapacitatea lor însă Înta a formă 
cunstitativă aeceptabilă. . Ş a md. 

Bine'nțeles. şi noi am putea răspunde cu e serie de 
probe” asemănătoare, insoțite de o avalanșă de vi de 
A, insulte şi înjurături, E forma cea măi ugcară 
ieftină. dac în acelag timp și cea mal vulgară Nu near 
arcu sio facem, deoarece nimeni Im areastă lume muri 
invulnerabil_Niei chiar cet ce elaborează Ja “PAMANTUL 
STRĂMOȘESC”. Dar, oare, acesta-i îndemnul preceptelor 














E surprinzător că toți acești mornlisti at disidenței văd 
lucrurile prinți'o prismă extrem de detorenată și pariieti- 
Iară. Nlehunul, în orbirea cei caracterizează, n'a tntult 
ul pe care fac Legiunel pe care. ehipurile, spun e0 
ervee. Dala cartea părintelui Palaghiță până la acest 
număr din “PAMANTUL STRĂMOȘESC”. trecand prin 
STARI” și alte organe intarmative, (n Joe să fară să 
enţele politieo-socinie. și spirituale alo doctrina 
N sau infundat cu toții între singură temă de 
discuție şi defăimare persoana şefului Mișcării Legionare. 
Această obsesie e poate semnificativă din punet de vedere 
patologie, dar dusă așa în neşure devine periculoasă pentru 
viitonil Legtunei. Dugmaanii na mal au nevoie să inventeze 
nuclo acuzație impotriva Mişcării. Găseze totul de-a pața. 
rumegat in adâncirae și eu insulele de rigoare, în ncrierile 
ompetante ale dlaldențel nuastre, 

E surprinzător că toți acești vechi Ieglonari nigj dau 
cama că fac operă negativă. destrămatoare, în momentul 
Im cute Legiunea are nevole mai mult ca oricând den 
strângere a rândurilor In jurul celui care poartă afielal 
râspunderea Mişcării 

ŞI mai ales. e surprinzător că toți aceşti luptători fnver: 
șunați nu reailzează că prin neatârşitele lor alterări și false 
interpretări, fac Jocul daşmanilor neamului românese și al 
1dealului legionar, E grătar faptul că atăt în patit cAY ţi în 
serietile anw-leglonare, din striimătate, cartea cea mal 
eltată e cea a părintelui Palnghiță Simplă coineldență? 
Nu! In această luerare. duşmanii jăsese o sumedenie de 
argumente contra Mâşcârii Legionare şi-a pefului e, 

Aapiră oare Itaţi! noștri Aespringi de, rateă 14.0 glorie 
asermănătoare?... Dece vor să Intre în istarie prin poarta 
intamiei? 

Aceste rânduri nu sunt o critică A reviste. Sunt o indw- 
rerală conatatare a unor atitudinl de plâna, ce Mnegrae 
prestigiul legionar și impledecă uniflearea forțelor națiană: 
lite. Ţinora ză. aminti nu! prof. 0. Găzdaru că prin 
acuzație și aluziile conținute În acest număr comemorativ, 
a reușit tă Inrenineze şi mal mult raporturile dintre legio: 
nai. Tristă misiune pentru un veeh! luptător, ce-ar (1 putut 
aduce în cumpâna datoriei grentatea înțatepelunel 




















Put BRĂDESCU 





SCRISOAREA UNSPREZECEA 


DE VORBA CU NOII REFUGIATI 
IUBITE CORESPONDENT NECUNOSCUT 


1 un fel de a-ţi spune focul ce te mistule, 

durerile şi neliniştile ce te frământă, 
încât peana mi se umezeşte gândindu- 
mă la bogăția de sentimente ce-ţi umplu 
salletul. Venit de acolo, din iadul roşu, 
al vrea să te contopeşti cât mal repede 
în mijlocul celor ce-ţi sunt Inaintaşi In 
lupta pentru dearobirea neamului. Dar 
al Incă reticențe neinţelese ce-ţi Ingreu: 
nează dăruirea totală unu! Ideal pe care-l 
simţi! totuși palpitând in fundul ființei 

După cele scrise reese că ceva, ca o 
teamă ascunsă, te-apasă. Al impresia că deşi locuind intro 
țară fAră câmpuri de exterminare, fâră opreliști şi fără 
cenzură. in eare somnul nu ţi-e amenințat de sbirii “Se: 
curității”, iar cuvintele nu-ti sunt puricate de trepădușii 
calomnlei, ai impresia totuși CA NAI FI LIBER. Faptul te 
inturie şi acelaş timp te pune pe gânduri. Si-atunci, vii 
şi mă intrebi pe mine, ca ma! vechi pe aceste târmuri 
“când mă voi simți lider?" 

Bine'nțeles. nu-i vorba de libertatea fizică, pe care o al 
Nici de libertatea de opinie, pe care ţi-o acordă fără niclo 
şovălală țara în care te afil. E vorba de starea aata inte- 
rioară, de aimțire. care te roade şi-ţi anihileaza elanul cel 
ma) generos de dăruire pentru o cauză sfântă. AI vrea să 
ştii cand vel putea privi în jur şin suflet fără ca spectrul 
vreunul regret sau fâltâlrea vreunei temeri să-ți mal tur- 
bare cugetul şi atitudinea. 

Iubite corespondent, trăești un moment unle, de-o im- 
portanță covârșitoare pentru propriul tău viitor ca Român 
şi ca om, Te afli pe muchea de cuţit a marilor decizii. Si 
mu te simți “tiber” deoarece în fundul sufletului domnese 
mereu nedumerirea şi groaza. Ti-e frică incă de trecut şi 
ţi-e frică de viitor, Te sperie consecințele unei atitudini 
de dârza activitate patriotică, deoarece gândești astfel 
“*POLITRUCII AU MÂNA LUNGA SI GREA”. 

Da, o au! Dar numai față de cel lași, pe care-i pot ma 
neșta din umbră prin amenințări şi şantaje. Deci, cu cât 
xek- fămâne mai mult în ateastă cumpâni, cu atăt ve! de: 
veni mal Iragil şi mal uşor de manevrat 

Si nu te ascunde in spatele scuzei clasice: familia din 
țară care ba suferi... Dacă răul trebula să se abată asupra 
familiei, nenorosirea sar fl petrecut atunel când al luat 
drumul libertăţii, când de-abea sosit pe meleagurile lumi 
oceldentale n'al Îl ştiut ce face și ial 1! avut hiel curajul 
23 let o atitudine. Odată insă stabilit in această luzme, în. 
conjarat de un rerugiu puternic şi neintricat, lucrurile stau 
cu totul altfel, Pollteueii Guvernului nu-si mai pot permi- 
te să la masuri de teroare impotriva celor rămaşi, deoarece 
replica ar (i imediată și fără rmulă, 

1n mâna noastră, in mâna ta, nau venit, stă soarta celor 
ce ne sunt dragi acolo. Dar nu de felul cum ne vom ss- 
unde și vom tăcea chitie, e de felul cum vom ști să râs: 
pundem la provocarile și nelegiurile guvernului comunist 
din Tari, De vom (1 hotăriţi în vorbă și faptă, acesta va fi 
obligat să-ai potolească dorința da a terariză lumea. Nu 
există mai mare garanție pentru soarta celor rămași aco- 
Jo, decât intransigența, curajul și forța de sacrifleiu a 
exilului luptătai 

Din tot ce mi-a! seri pâna aguma, reese că n'a! fugit cu 
gândul de aventură rau, de găPĂTDiaiA. Ceva mult ma! pro: 

lund te-a indemnat. Al să lupţi pentru nearm. Al atm- 
It nevota 4ă lei parta activă la marea epopee n desrobirei 

le sub jugul comunist. E: cum Vrei să-ţi indeplineşti ml 
luna, fară să aro alithdiăe ferm fără să fit gata de 
EU, luptând deschis Impotriva celor ce asuprese 

Cetace reaimți nu-l o consecință & noului mediu In care 
te gâsasti, ei o simplă ri ență a condiționării în care 
ul trăit. Gandul teroărel afletale, amenințarea sbirilor, tor- 
foteala splonilor, atâtputerniela părtidului, nesiguranța. 
Veama, groaza de tot oară ŞI te suspectează, Îţi 

omiziă sufletul gif ea volpha, E vorba, de o îta- 


























re de conștiință 0 depâșesti, Libertatea 
pe care o Eau că liberare” din acest coş 
! i, 
Toţi cel ee nu sa simi “Iiberi” An lumea liberă. și-a 
chinuene soba ab, ucel *a ji sau a nu ji un eter ot- 
tiu”, trăete o drai intimă absurdă. rezultat nl unul san: 
Wiment de (Pauli jă și acputință Si nu se vor almţi liberi 


până nu vor. 
sufletul și le pita viața NNE e A inte 
Nu uita, Jubite iondent, că în cazul exilului, eine 








decide să lupte pe Tătă, fără reticențe, ajut deja pe 
Pomiale, dt cvarin dugmanulul E nevole inainte de toate 
Io depăşire in spirit. Nehotărărea, indoiala, teama, in 
Surietul nostru, sunt arme mal periculoase pentru viitorul 
neamului decât toate amenințările și măsurile de represlu- 


ne luate de Guvernul comunist. In drept există un dicton 
"Cine stie şi nu spune, preşeşte”. La fel se poate spune și 
ae rerugiații ce stau pe gânduri: “Cine a scăpat de acolo 
şi nu luptă, trădează”. Da, e o trădare indirectă, dar nu 
mal puțin inJositoare şi nedemnă decât oricare alta. 

Stiu, Imi vel răspunde că eşti de acord, dar al vrea să 
ştii totuși când şi cum vel simţi că intradevar esti liber, 
adică deslegat de opresiunea trecutului. pentru n te simți 
în rând cu cei ce duc greul aceste! lupte. 

In primul rând trebule să te învingi pe tine Insuţi, Fără 
această depăşire in spirit sin atitudine niclodată nu te 
vel simți liber, Vel fi veşnic un vasal al regimului comu- 
nist, nu prin colaborare directă, cl prin simplul fapt al re- 
nunțării şi-al pastvității. Eu nu pot preciza momentul și 
nici forma În care se va manifesta bucuria deşcătuşerii 
Iduntrice. Totul depinde de om, de forţele sale spirituale, 
poate chiar de imprejurari. 14 pot Insă preciza câteva din 
mijloacele prin care vei putea intra pe făgaşul experimen- 
târii practice, singurul drum ce duce spre implinirea ncelul 
“când mă vot simți liber”. 

EI bine, te vel simţi liber: 

— Când vel rupe in bucățele “Glasul Minctunei” ceţi 
este trimis pentru a menţine în tine condiționarea din 
Tară 

— Când vel veni 1a biserică cu fruntea sus. 

— Când vel protesta vehement contra tiraniei din Tară, 
spunând verde ceeace se petrece in inchisori, în intreprin- 
deri, în Ministere, în Viaţa de toate zilele. 

- Când vei anunța în văzul tuturora că nu ţi-e irică 
de nimeni şi de nimic, când e vorba de salvarea neamului. 

— Când nu te vel ma! gând! că gestul vizibil de solida» 
rizare cu exilul luptător ar putea aduce neajunsuri celâr 
din Tară, 

— Când vel lua o atitudine demnă și neechivocă în Jup- 
ta ce se desfăşoara şi te vel apropia, pata de sacrificiu, de 
cel care duc greul luptei de ani de zile. 

— Când vel pune la punct pe primul politrue ce-ţi va 
ieşi în cale, plin de ei și de minciunile ce le răspândește în 
dreapta și In stânga 

— Când ve! declara deschis şi tare că vel ști să râs 
punzi cum trebule celăt pe sar azița de familia rămasă In 

ari 

Mal sunt o mie și una de forme ce-ţi pot deschide calea 
“eliberării” luntrice. Eu nu ţi-am dat decât câteva exem- 
ple Cine simte în el chemarea turdă o suerintei neamului 

re nevole de mai mult. Va înțelege şi va ști care-l ca- 
lea destinului său. tacă duc 

Astfel, jubite corespondent, vel reuşi să depăzeşti nell: 
nistea şi groaza ce-ţi umplu ființa, coplesindu-te de acea 
stare de *neltbertate”, Svăriind Ia gunoi “condițlonarea spl- 
rituală” ce ţi-a fost impusă în anii de robie în Tară, ÎN vel 
dn seama că nedectila în care te baţi nu-l în legătură cu 
societatea ee te Inconjoată, el cu starea de FOST SCLAV 
AL COMUNISMULUI ce ta domină Incă. 

Nu te poţi simţi liber decât atunei când at Invină trecutul. 

Gu bine și pe curând. 

















D. BRAD 





DOLCHSTOSS GEGEN DIE EINHEIT 


DES OSTEUROPĂISCHEN EXILS 


ȚE Volker Osteuropas haben In einer 
tausendjâhrigen Geschichte als Bollwerk 
Mittel- und Westeuropas gegen dle Star: 
me der Nomaden pedient. Dankc hres 
Oplers vermochten die Volker des Abend 
landes ihr Staatswesen auzubauen und 
zu festigen sowle einmalige kulturelle 
und zivilisatorische Aulgaben zu er: 
Tâllen, Waâhrenddessen mussten die Ru 
mânen, Slowaken, kroaten  Serbeni 
Ukrainer, Leten, Esten usu. das Schiksal 
der Unterdrickung, Ausbeutune und 
Volkskorperzersplitterung unter der Herrschalt elniger 
Grossmâchte erleiden. Sie kâmplten um ihre nackte Exis- 
tenz. Schon dieres gemeinsame sehwere Schicksal, mosste 
die osteuropâlschen Volker heute enger Zusammenschiies- 
sen. Zumal die pegenwârțige Beherrschung durch die 
SowJetunion Jede Fremdherrschatt der Verganzenhelt in 
den Schatten stelit und nicht nur das Selbatbestimmuna- 
srecht der versklavten Volker verletzt, sondern selbs înre 
nationale Substanz tor die fernere Zukunit în Frare stelt 

So mochte man annchmen, dasa wenlestens die Vertre- 
ter der osteuropâlschen Vâlker im Exil endilch zur Einsicht 
gelangt wăren dass die alten Querellen nicht aufgefrischt 
werden dâriten, sondern in gemeinsamer Anstrengună 
allein der gemeinsame tâdiiche Feind anvislert werden 
mâsate. Deshalb beabsichtigen dle Exibrumânen nicht, das 
tausenăjâhrige Krlegsbeil gegen dle Ungarn auszugraben. 
Wenn aber Exilungarn das tun und mehr oder Weniger 
ollen — zur Freude der SowJetunlon — eine Revislonspoll- 
Wk betrelben, dann kânnen auch die Exllrumânen nicht 
untătig bleiben. 

Durch Zulal! ist uns kârzlich ein merkwârdiges Buch in 
die Hânde gekommen, Es handelt sich um “Le destin 
dramatique de la Hongrle” von Yves de Daruvar, erschienen 
in Editions Albatros, Paris, 1971. Darin wird erneut der 
Anspruch Ungarns.aul Siebenborgen, gestelit und for cine 
Revislon des Vertrages von Trianon (4, Juni 1920) plâdlert 
Im grossen und ganzen stelit das Werk eine oberllăchliche, 
einseltige und Aberholte Arpumentation zu Gunsten der 
ungarischen Thesen dar, Die Landkarte Dber die ethnische 
Verteilung der Bevblkerung zeigt umlangrelche Gebirgsge: 
bilete, die fast ausschilesslich van Rumânen bewohnt sină 
(Die Ungarn sind bekanntileh ein Steppenyolk!) in Welss 
dh, als unbevolkerte Gebietstelle, Trotz unserer aulrichti- 
gen Aifassung, dass die noch bestehenden nationalen Ge. 
ensâtze zwlschen den versklavten Natlonen im Osten und 
Sodosten Europas bis zur Befrelune Ihrer Lănder vam 
Rommunismus zurdekeestelit werden sollen, mâssen dle 
Exilrumânen dleses Werk widerlegen. Denn solche pole- 
mischen Warke mache Schule und haben die șon den Kom- 
munisten getorderte Aufgabe, die Exilvertreter der betrel- 
fenden Nationen auseinanderzumanotvrleren und vom ge: 
meinsamen Kamp! gegen den gemeinamen Felnd abiu- 
Tenken. Solehe Sonden seltens maneher Exilungarn wle- 
derholen sic von. Zelt zu Zeit in alen Tellen der frelen 

velt Elnen hochst verleumderischen Anaritt gegen das ru 
mănisehe Volk verăfrentilehte am ZA. Februar 1007 (als 
ausfonriichen Leserbriet zu oinem ebentalls dort erschiene- 
men Artikel Ober Rumânien! die deutsche Zeltung “DIE 
WELT”. Dle Lekture des cinganea genannten Werker ve- 
ranlasst uns, zunăthst dlezen Brief sine Ira et studio zu 
analyaleren 

1). Dem Verfasser des Leserbriefes *Kleiner Exkurs in 
rumânischer Geschichte”. 


2) mittelalterilehen, 


)__moch vor unsereni Augen legitimierte die Bundes- 
aduni Deutschland dle Verbrecherkrezen der sowleti- 
schen Barbere! in Europa und besiekelte dle Versklavung 
der Oat- und Sodesteurapatschen Volker 


Vertraa gelept. der eine annchronische VIel- 
vol n oare im Leben, erhalten solite, zumal 
dese van wel în Minderhelt, befindlichen Volkern den 
menencitiichen Volkern kolne Autonomie gewânren wolite 

8 Ihres Relehstells. 
5 Rumânen, w, Anmk 


7) ortolgte durch einen unkellvoen Putsch ciniger un: 

















belehrbaren Politiker, die sich nicht scheuten, die kom- 
munistisehe Hilte dazu in Anspruch zu nehmen, und wat 
vinwandlrel gegen den Willen dea rumânisehen Volkes, 


8) oben genannten, 
9) kemelnsame Basis fir die Zukunit. 


10) Vie wissen, dass ein Grossteil der unkarisehen Pa: 
trioten im Exil mit uns einig aind, das wir augenbiieklich 

nun vieleicht sehr lange noch-— andere Sorgen ha: 
ben mossen, Die Zukunit, wenn sie Oberhaupt noch eine 
Chance fâr unsere Volker bleten kann, ilegt In einer Podle: 
ration der curopâischen Staaten, in det die herkâmmileen 
Grenzen ihre bisherige Sehârte immer mehr verileren 
werden, 

Die vom Verfasser des Artikels *Klelner Exiuri În 
rumânischer Geschichte (Dr. Andreas Jonas Frankfurt) 
aufgesteliten Behauptungeri Ober das rumânisehe Volk 
sehelnen aus Ressentimenta pegenober diesim Volke 
erwachsen zu sein. Wenn man die Argumentation Iesst, 
muss man sich unwilkâriich fragen: In welcherm Dienată 
stent der Mann und em soli selne Schriit nhtzen? 

Was wird nun darin dber die Rumânen behauptet? 

Die Rumânen waren und sind bis aut den heutigen Ta 
ein “Balkanvolk” gebileben, meint der Verfăsser, Lelder 
stelen sich dle Westeuropâer unter “Balkanvolk” elwAs 
unhelmliches, vor eine poltische, sozale und wirt- 
sebaftilche Struktur, dle nicht nur anderartig, sanderri 
gar minderwertig ist. Var allem hat zich der Balkan ineh 
Namen im “Ullegen” von, Herrschern und in, palitisehen 
unruhen gemacht Der alizukultivierte Westen verglesst 
aber lelcht, dass er systematischer und massenhaft gemor: 
det hat. Dageken [allen die paar Tyrannen, dle der Bălkan 
umgebracht hat, nicht mehr ins Gewieht Geographisch 
betrachtet ist lat aber Rumânlen ein Karpatenland und 
die Rumânen sind ein Karpatenvolk! 

Was das Kulturgelălle betrilit, zo ist ein “sltben 
Jahrhunderte Zurdckbleiben” (so der Artikelverlasser) 
penenber dem Westen selbst for die kultiviertesten Volker 
Westeuropas eine Anmassung. Der Verlasser verweehselt 
wohl die Grenzen der Verbreitung der lateinisehen Ver- 
waltungs- und Literatursprache mit den Grenzen Europas 
vnd zelner Kultur Oberhaupt. Er unterschiăgt dera byzan- 
Uinischem Gelst und der orthodoxen Kirehe Jede ura: 
pălsche Kultursendung, Das hărt sich so an, als wenn er 
viner grwissen *Herrenkultur” das Wort reden mâchie, 
Bis vor der EiniOhrung der allgemeinen Sehulpliicht In 
Westeuropa war auch die westiiehe Kultur nicht mehr ala 
das Privileg der Fohrunesachicht. Eine salehe kulturpriv 
Miglerte Fohrungsichicht gab ea aber auch, in den rumăi 
nischen Forstentârmern, Auch făr ale ab es Schulen, 
allerdines solche, dle eine byzantinische oder nlawonische 
Kultur Ubermittelten, Dle ungarisehen Hirten und Bauern 
varen damals auch nicht kultiviertar als die rumânischen, 

Welterhin bezichtiet der Artikelsehrelber die Rumănen 
eines “Mangela an, Sesshattigkeit?. rumal ate angebitih An 
der ersten Millta des 13. Jahrhunderta Intolge der 
Unterdrâckune durch die Torken vom Balkan nach 
Slebenbârgen stromten, Der Verfasser macht aleh dle 
magyarische These zucigen, velche besagt, das Sloben- 
borgen bel der Erobetune durch die Magyaren bevolkerune: 
sleer war. Wir mochten, ledigilch erinnern, dana seltat 
magyarische Chroniken, die Melnung vertreten, das vom 
12. bis zum 14 Jahrhundert slebenborger Rumânen Vor der 
Eroberung Sibenbârgens dureh die Ungarn zurăckwlehen, 
indota sie sleh sodileh und Ostiieh der Karpaten nlederilea: 
sem und dort die Porstentfimer Walsenel und Moldau 
grondeten, Dle Geschichte atelt domnnch cine ant 
enty epriiteniată rea iau ai RuzzăOșa 089| ARTĂ 

ach Siebenbâraen. hinein, sondern „ai 
rapi pia Rr 

vi rteloben; denn die Torken eh ni 
slana wird Obertrli eri nieter ui 
Uberliessen den Rumânen dle Solbivei unu 
elgene Labenswelse. Sle vertolgten auch KeIne natia 
nalislerunepolitiă und gaban «teh mult dam "Tribut ulei Ş 
Nachdem schon Herodot dber die Varahnen der 
im Karpatenratum berichtet, mâsste man eher die “Seshal 


(Vogt meite 12)” 














Wgkelt” der Slamen, Bulgaren und Ungarn nâher unter- 
suehen. 


Die Rumânen Baben in INter Aussenpolitik “ele bemer- 

kenkwerte Flattorhafiigkelt pezeigt”, mbint der Verfaster 

und fâhr als eraten Bewels dafâr die “Undankbarkeit” der 

Rumânen gegendber den Russen (soli das eine Anblederung 

an dle SowJetunion sein? an. die mit *rusalchen Săbeln Im 

Verlaul des rusaleh-târkischen Kriepes von 1875" zur 

Selbstândigkeit Rumânlens belgetragen hâtten. Eratens hat 

der damalize Krieg 1877 statigelunden und zweltens, hât- 

ten ihn die Ru zen ve;loren, menn die rumânische Armee 
ihnen nieht reehtzeitig zur Hilre peclit wâre. Infole des 
varzweifelten Apvells des russlehen Zaren Mbersehritt Forst 

Carol die Donau mit der rumânischen Armee und verband 

sieh mit den zurdek/lutenden russichen Truppen. Unter 

selnem Kommando erranzen die vercinten Rrâfte den Sieu 

Obor die Tarken bel Grivitza und Plewna. Dafdr “be: 

dankten” aleh aber die Russen, indem sie den Rumânen 

Shdbeasarabien entrissen und dafâr Kleindobrudseha gaben 

(Berliner Vertrag), das bereits im 14. Jahrhundert 

Bestandtei! des Foratentums Walaehei war! 

Dann *flel Rumânien 1910 seinen damaligen Verbân- 
deten, alan Ostarreich-Ungarn, in den Ricken”, behauptet 
der Verfasser, also Verrat. Nun, man moehte uns einen 
uromen curopălschen Staat nennen, der im Laule reiner 
Gesehlehte selne Verbândeten nicht im Stiche gelassen 
hatle, wenn sein vitalsten Interesen es forderten, Fran- 
zasen, Deutsche, Spanier, Englănder usw. haben Jahrun- 
dertelang heilige Vertrăge mit den Pissen geltreten, trotz 
înrer hohen Kultur und Zivilisation, Noch im aweiten 
Seltkrieg llessen die Gratsmăchte Europas eine ganze 
Reihe von Staaten von der Landkarte versehwinden, oder 
zumindest amputieren. Vor unseren. Augen legitimierte die 
Bundesrepublik Deutschland die Verhrechererenzen der 
Sowjetunlon und beslegelte dle Versklavung der Ostund 
SUdoateurophlsehen Lander. Dle Lage Rumânlens 1910 less 
aber keine andere Losung. Als der alte Ronig Carol 1. starb, 
loste alch dle aiehtieste Bindune, die Rumânien mit dem 
Drelerbună gemainsam haite Das inzwisehen geweckte 
rumănische Natlonalbewusstsein forderte die aussenpali- 
uische Orientierung. dle die Vereinigune aller rumânisehen 
Purstentămer ermoglichen solite. Vor allem forderten die 
Sehnsichte der Rumânen dle Vereinigung des Altreleha 
mit Siebenbirgen, das die Wlepe des rumânischen Volkes 
ist und das die grăssten Impulse zur rumânischen Staat- 
swerdung sei! dem 12 Jahrhundert gegeben hat Keine 
Natian der Welt hătte im Zeltalter der Selbetbestimmurig 
"anders pehandeit- Die Ungarn und Osterreicher haben steh 
die dualistische Monarchie selbst verseherat, Indemm ale der 
anderen Nationen des Volkerrelehs die Mitbestimmung und 
Mitvergaltung im Sinne des Selbstbestimmunearechia in 
tinem Vereinigten Grossdonaureleh versagten. 

Der von den Rumânen beschlossene “Frieden von Buka- 
rest” im Jahre 1917 ist sriederum ein “Vertat” an die En- 
tente. meint der Verfamer, ais hâtten die Rumânen eine 
Vorliebe fâr den Verrat. Die Wahrheit ist aber diese: Mit 
mehr als der Hâlite des Landea n Feindeshânden und mit 
der bolschiwistischen Revolution im Rocken. biieb den 
Rumânen nichis anderes Abrig, als einen Separatfrieden 
za sehilessen, Alles andere wire Seltatmord der ganzen 
Nation pestesen. 

“Nach Ablaut von enigen Monaten sehilechen ste sich In 
das unbesetat gebliebene unparisehe Slebenbirern Im 
Herbat 1018 ein und batrateri damit erstmals milteleura- 
pâlachen Boden”, mint der Verfasser. Sehon. und dle 
slebenbâreer Rumânen, die seit uraiten Zelten in Bieben- 
bârgen lebtan und, dort die Mehrheit der Bevolkerune 
stelitan, aelbat nach ungarisehen, statistiken, hâtten, bis 
Herta 1018 noche kelnen “mitteleuropâlichen Boden” 
betretan? Da stimmt doch etsas mit der Logik nicht! 
Tatachileh haben sleh dle rumânisehen Truppen (penen 
den Willen der Entente!) sonar bla Budapest eingeschlte- 
chen und Ungarn von der kominunistischen Reglerun Bela 
Kuhns geretet. MIt dleser Aktion hat Rumânien nieht nur 
Ungarn, sondern auch den Westen Burapas vor einer 
wubrscheinilehen kommunistischen Herrsehatt versehont, 

Dam Rumânlen “ohne mit dem Wimper zu zucken, Ge 
bletsanspriche aut das Geblet selnes iroheren Verbondaten 
«der Tschechosluwakel) nordlich dar Theiss im Karpaten. 
geblel anmeldele”, int cine direkte Verdrehune der 
esehiebiilehen Tatsachen, Tatsăchiich haben sleh damala 
an der Beute die Ungarn und Polen betelliat; die Rumânen 
haben daa deutache Ang ee abgelehnt! 

Das wahre Gealeht der Rumânen oflenbart sieh nach 
dem Vertasser aueh bel dur rumânischen Fapitulation vom 
23, Auguat 144. “Die Rumânen saren bel dieser Kehrtwen- 
dung so cllrig, asa ale aleh solort als mitkriepatOhrend 

er eite der Bowleta gemnoldet und bei dem grândilehen 
Ausrauben. des Karpmtenberkens neben den Russen eine 
pennuso prove Rolle gespleli haber wie zei bis deei Jahre 
Yorher. bel der Ausplonderung der Ukraine”, atellt dar 
Vertussor leat. Unsare Antwort: Das rumănlseha Voli hat 


SI 




















sich dle *Kehrtwendung” nich, gewânschț. Sie mar das 
Werk eines nalven Kâniga und einer Meute vân Poltikern, 
die von komiunistischen, Agenten auspenutat wurden. Von 
dem Augeblick an war das rumânisehe Volk okkuplertes 
Volk ein, ohne jegliches Recht aul Selbstbestimmuneg. Das 
Mitziehen în den Krleg gegen die ehemaligen Verbândeten 
war eine der Bedingungen des Walfenstillstandes. Sowelt 
Rumanen sich nach dem Westen darschlagen konnten, 
steliten ale alch gemeinsam mit den Deutschen gegen dic 
Invasoren. Sie grândeten eine Natlonalreglerung in Wien, 
organislerten eine Natlonalarmee und Partisanengruppen 
und setzten sie gegen dle Sowjeta ein. Dle Exilrumânen 
identitizieren sich nicht mit dem 23 August 1944, sondern 
betrachten ex als einen Schandfleck der rumânischen 
Truppen das -Karpatenbecken atsrauben”, das doch ru 
mânisehes Gebiet ist? Dass dle rumanisehe Armee die 
Ukraine “auspeplondert hat”, mag sowelt zutreiten, soelt 
dles tr jede Im fremden Lande krleatohrende Armee selt 
Je un le pilt Eine solche Behauptung ist mehe als billiv 
Aber vielleleht konnten die Ungar, im, russlehen Peldzug 
lent savlel wle dle Rumânen “ausplondern”, da ihr Trup: 
penkontingent șiel zu Klein var. 

Schilesslieh haben sich die Rumânen anlasslich des pol- 
nisehen und ungarischen Aufstandes “voralehtig peduckt”, 
will der Verfasser wissen, Wir sind aber der Meinung. dasi 
die Erinnerung an den heldenhălten Aufstand der belden 
Nationen nicht in die Kloake perfider Vergleiche gezogen 
werden dar. Man dart auch andererselte nicht unter- 
sehlagen. dass die peopolitisehe Lage Rumâniens elne 
andere lat; denn Rumânien hat Oberhaupt keln Fenster 
zum Westen ba». zur Frelheit. Sowelt kann auch der um: 
nisehe Bauer verstehen, dass ein Aufatand în Rumânien 
noch weniger Erlolg als in Ungarn haben wirde. Trotzdem 
hat es în den rumânisenen Universitătszentren Demonstra- 
uonen gegeten, die nur mit Kanonen zum Schwelgen 
gebracht werden konnten, Sie warân Jedoch noch “reak- 
onârer” ala die ungarische Revolution (denn sie standen 
im Gelste der Bisernen Garde) und wurden deshalb vom 
Westen mit Stilischwelgen. behandelt. 

Mit den letaten Ausfihrungen des Artixelsehreibers 
xânnen wir dbereinstimmen, denn er behauptet darin mit 
Recht, dass Ungatn und Rumănen “zuelnander finden” 
soliten, “da ale eine sehr wichilge Basis for den Ausbau 
eines wirkileh dauerhaften Frledens in Europa bilden 
Xânnten”. Nur fhrehten wir „dass mit elnem -unsesshaf- 
ten”, “flatterhaften”, “undakbaren”, zum =Verrat” neigen- 
den und “ausplândernden” -Balkanvolk” kelne pute ge- 
meinsame Zukunitsbasis erriehtet werden Kânn. Derartige 
verleumderisehe Pauschalurteile fiber ein Nachbarvolk, des- 
sen Freundschait man angebiieh sucht, konnen nur dem 
Rommunismus dienen, Zum Gldek gibt ex auch ardere 
Ungarn. die unsere Freundschait und Zusammenarbeit 
suchen.. ohne uns als Volk derart zu bleidigen, 

Vatersteiten, den 1, Mal 1974. 





Demetrius LEONTIES 


a 


= 


| 
| 








SFATURI PENTRU NOII VENITI << 


INTEGRARE FARA DESINTEGRARE 


OTARAREA de a fugi In străinătate este 
prea. Grea şi ca realizare, grea și ca con- 
secințe, Paşaportul, Inscrierea Într'o ex. 
curzle Vest” sunt atât de greu de obțl- 
nut, atât de nesigure până În prezitia 
plecării. Sunt unii care-și asumă riseu: 
rile trecerii clandestine a frontierei, ax 
cunşi prin trenuri sau camioane... ANII 
înfruntă marea, Toţi cu riscul de n fi 
Drini și aruncați în temniță pe ani şi 
ani, 

Grea este şi despărțirea de cel drasi, 
copii, părinți. traţi, prieteni... BI nimeni nu: sizur de ni 
mie. Fie că-l varba de o trecere clandestină, île că-l varta 
de a scâpa de sub supravegherea “ghidului” politrue, teama 
şi emoțiile sunt extrem de mari. Unii, în ultimul moment, 
dau Inapol și... se reintore cuminţi în țară, unde de-abla 
ajunși incep să regreta şi să-și blesteme zilele că n'au avut 
mal mult curaj. Mal ales că acolo îi aşteaptă “achitarea” 
din greu a datoriilor de tot telul contractate cu ocazia 

Mecării (*Tovarăşe, păl,.. noi ţi-am dat aprobare să mergi 
in străinățate şi dia... nu ne spul nimiea!). Fâră să mai 
vorbim de zâmbetele, parte ironice, parte desamăgite, par: 
te chiar bânultoare ale prietenilor şi cunoscuților, Fiecare 
parcă spune și in orice caz gândeşte: “Ce-i cu data? A Jost 
în Vest şi sa Intors? E prost sau..” SI respectivul “cu- 
mințit” Îşi dă şi mai tare cu pumnii in cap, ştiind că in 
curând are grije “Partidul” să ma! ia o măsură restrictivă, 
din cele de-ţi stă mintea'n loc! 

Totuşi, unii, hotărâți, ajutați și de un pie de noroe şi 
de propfiul lor curaj, merg până la capăt, Tocmai despre 
acest “capăl” vreau să vorbesc alel şi numai despre el 
Căci este capăt de sfârșit pentru o viață, dar In acelaș 
timp, şi capăt de inceput pentru o alta... pentru o altă 
slsţă. 

Ajung! Incă săravân speriat la poliția țării libere In care 
al reuşit să scapi şi constați că nu sramănă deloc cu “mâr- 
1ânta” miliției de acasă, Eşti surprins şi neinerezător. Ti se 
vorbește prietenos, politicos, deschis, liniştitor... Tense: 
ninezi și ajungi In lagărul de refugiaţi fericit că al scăpat 
cu bine. Da, așa este! O mare realizare! Al scăpat de apă- 
sarea permanentă a miliției şi-a responsabililor de sector, 
Răsulii ușurat, ÎMI faci cruce (de data asta fără teamă că 
te vede cineva şi-ţi zice ceva...). TUI şopteşti un “Doamne- 
ajută, cam scăpat!” din tot sulletul 

Si, in ceeace priveşte trecutul, aşa este. AI scăpat! Dar 
din aceea clipă nu mat eşti în trecut, ci în VIITOR. Intro 
altă lume, Nouă, minunată, promițătoare. Dar străină, de 
trei ori străină 

Străină ca organizare socială şi materială; o lume liberă 
ș 











prasperă, 
Străină ca limbă. Alei nu se vorbeşte româneşte şi ne- 
voile vieţii cer să Inveţi tu limba locului 

Sirăină ca civilizație spirituală, ca tradiție, ca abiceluri, 

Primul lucru care te isbeşte este strălucirea şi abundența 
acestei luni, SI dacă se Intâmplă să al ceva bani, te pul pe 
cheltuială să-i termini pede de bucurie. Explicabii, ome- 
neşte. dar .. pâgubos! Odată prima euforie trecută, te apu- 
că erijile şi gândurile pentru cel de acasă. incepi să speri 
în Faur cae Indată ee Șel aJune sa te stabileşti “un- 
deva”, 11 vei putea aduce pe taţi, cât de curând, 

AMunei Incepi să ta jibeşti de-o pledecă ma! gravă: lim: 
ba, Cea mal mare parte a refugiaților nu ştiu decât limba 















că nu se pot descurca, Dar pentru el nu! dec 
care i 


LI 
e mă adresez In primul 





dela Istambul, se [ac ch 
Cele câteva luni, 
trebuese folosite 
suficiente câteva luni. şi 
n Tatâța o limbă, Dar ea 
A deşirea din IAgăr, 
dei ea din ACT, putea să obțină o slujbă pe măsura 





de Vladimir STEFULESCU 


calificării, dacă nu va putea explica ce ştie, dacă nu va 
putea comunica cu cel cu care va trebui să muncească im- 
preună. Va [i judecat incapabil, va primi un post Aubaltern 
i va (i prost plătit. Fiecare cuvânt ştiut In plus In limba 
jar In care va ajunge să se stabilească, inseminează un 
ban in plus. Necunoaşterea limbii a constituit catiză multor 
eşecuri şi-a multor deseurajeri. 

Desigur, mulți spun *Laseă o să învăţ eu când ajung 
“acolo”. Să mă vad mai întâi ajuns, și pe urmă, las pe 
mine...* E adevărat, până IA urmă se invață, numai că... 
până să ajungi la această “urma”, te sbați ca peștele 
uscat. Cu cât urma” € mal aproape, cu atât ral repede 
ajungi so duci mai bine, cel puțin pe plan material. 

Căci ma! este un plan, de care nu-ți dal seama bine, de- 
căt după ce ajungi să te stabilești undeva. Este vorba de 
planul spiritual. In lumea liberă al timp să bagi de seamă 
că ai și SPIRIT. Nu “spirit de glumă” cum zicenu țovarăgii 
de-acasă, cl spirit omenesc. Că eşti un suflet care trăești 
intre alte suflete. Ca al o personalitate a ta, și că alții o 
au po a lor... Si bagi de seamă că nu ma! ești la cheremul 
nimănula; ca eşti propriul tău stăpân, CĂ paţi totul realiza 
prin cinste şi muncă asiduă. Evident, dacă nu te-apuel de 
cine ştie ce rele... Dar Românul cate in genere un om cinstit 
și muncitor 

Aşa dar, ajungi să bapi de seamă că trheşti în mijlocul 
unor suflete cărora trebue să te integreal, Dece? Pentrucă, 
de-acum incolo vei trăl cu ele şiin mijlocul lar. SI cel din 
jurul tău au obicelurile lor, mentalitatea lor, tradiţiile lor, 
care de multe ori sunt diferite de ale noastre. Nouă, desigur, 
nl se par streine, numai că. de-acum încolo, streinii sunteri 
noi... Sl-atuncl, ce să facem? Cum să ne putăm? EI bine, 
oricât ar părea de indrăsneț la prima vedere, trebue să ne 
purtăm totdeauna ROMANESTE. Adică, modest, cușiinelat, 
cinstit și demn. Să ne gândim totdeauna la proverbul “CE 
ție nu-ți place, oltuia nu face!” SĂ ne aducem aminte cur 
sau perindat şi cum sau comportat la noi tot felul de 
străin. care ne ati batjocorit sub toațe [a 

Să nu facem ca el! Ca nimeni dintre cei care la noi sau 
comportat josnic, nedemn, murdar. 

SA respectam tot ce Intăinim în cale, tradiţii, obiceluri, 
mentalități. torme de cult, Să incerc să le pălrunuăera 
să le înțelegem. Dar, FARA A NE LEPADA DE ALE NO, 
TRE. A respecta, a admira realizările altora nu Insemnează 
a micşora, a denigra anu a disprețul pe cele ce ne sunt 
proprii 

Alei atrag atenția asupra une! atitudini care mi se pare 
esențială: Trebue să facem o distincție elară între Romă: 
nin și regimul actual, Tara, națiunea, sunt veşnice: regi 


murile sunt trecătoare, 

Regimurile impuse, după cel de nl II-lea Răsbol Mondial 
de câtre URSB in țările care In Yalta i-au fost atribuite ca 
“areră de influență”, nu emană din voința POpOArelOr aces: 
tor țări. In consecință, nu sunt reprezentative, Si poate, In 
nol în România. mal puțin decăt In oricare, Deci. să facem 
mereu nceastă distincție, clară, netă, (ră cehlvoc, intra 
poporul român cu muncă, cultura şi viața lul și Asoetalismul 
wietarias”, impua de forța armatei sovietice și menținut 
numa! prin șantajul permanent cu “invazia”. Căci, ce War 
alege din tot acest “socialism” neuman dacă URSS n'ar 
11 în situație să ne şantajeze? Ne putem imagina ce se va 
ge din e] în ziua în care URSS nu va mal putea efectiv 
“a facă... Pratul, imediat şi... cu timpul, uitarea. 

Da, dat din, păcate, € vozA de gentrați și nu de indiu 
2), Ca indivizi, ayem cu toţii o singură datorie, atât tal 
de țara noastră cât și față de cel în mijlocul cărara trăim 
SA POVESTIM M IT. SA SPUNEM CUM ESTE 
ACOLO, FARA OCOLURI SI FARA TEAMA 

Atrag atenția Celor soxiţi mal curâna CĂ în multe ări din 









































Furopa  Oceldentală domneşte impreala că relele pe cart 
16-a trăle i le irăege mereu cel rămaşi acolo, sat ditai 
unor condiții “specifice”, puse uneori În aa atalinia: 
mului”. Mar alteori In spinarea “nepricepulelor popoare 
alee ca iu t6 E n 1 să se implanteze un 
soclallam-eamul Va PE 

Celor care, ceva, povestițile ce, ri ce-ati trăit 
poata ada 08 ăi a 
ceată if mâl Alesoerla GO PRATA de 


chiamă “Itberi 

erat tt ITBEROCA TEA, SOCIALISTĂ da no 
Povestile însă cu tact, cu răbdare, cu calm... dila 

1n om, Cu răbdare şi calm. căci Ia Inceput ru Vor 








VIONETELE POSTALE 


ALE ROMANILOR LIBERI 


CENTENARUL CRUCII ROSII 


In luna August 1983 a fost comemorat pe tot glo! 
centenarul instituţiei internaționale CRUCEA ROŞIE, și 
creatorul el elvevianul HENRY DUNAN 

Repubiiea Populară Romină, În acea vreme, ca alte re 
publici ereate de tutoratul moscovit. a treeut sub tăcere 
evenimentul, deşi în diverse ocazii în acea epocă fu 
beneticiara generozității internaţionale 

Românii Liberi au suplinit însă aceasta lipsă. emițând la 
15 August 1063 un timbru visneta poștală de 75 bani 
coliță filatelica de 1 Leu, comemorând e t 

Atât vitneta cât şi colița Iilatelică reprezintă jeoana 
pictată pe sticlă dela NI Transilvania. foarte populară 
şi mult adorată In acea regiune. Ea Infăţișeaza pe Fecioara 
Maria indoliată, plângând răstignirea filulul ei Isus pe 
cruce 

1n culoare albastră turecază, apar pa vignetă cuvintele 
ROMANIA POSTA, valoarea de 75 bani și slogamul “AJU: 
TATI FRATELE CAZUT IN NENOROCIREA COMUNIS- 
TA”, iar în roșu “CENTENARUL CRUCII ROSII” şi emble 
ma internațională a comemorării, o barcă argintie plutind 
cu pânzele umflate de vânt transportând o cruce roşie 
simbolal ajutorului imediat și neprecupeţit, pe care această 

































.» romana 


ROMANIA LIBERA 


CENTINARUL 
caucti soșiu 


romana 





INTEGRARE 


jnțelege și nu vor putea crede, Vor musține că-a povesti, dar 
vel Inslatați, inalstați până Ia epulzare, 

A spune iot, fâră menajamente, este o datorie tată de 
Țară, faţă de es rămaşi acolo In suterință şi care nu pot 
vorbi, dat mal alea față de cel care ne primesc în mijlocul 
10r. Lor să le facem cunoscut suterințele neamului romă: 
nese Pe toate căile și mal ales prin exemplul viu al proprie! 
noastre eomportări, prin muncă cinstită, demnitate și 
patriotism, Bi-atune! vom fi Mubiți ai apreciați de toată 
lumea. slimăţi, respectaţi. Asttel, ne vom putea inteara 
vleţii celei no), fără a ne fi desihtegrat apiritualjcegte, si 
fără a fi înfrânt în noi afintele legături ce le avem cu 
mentul 








Vladimir ŞTRFULBSCU 


4 — 


instituție 11 trimite In toate părțile pământului unde sa 
produs vrea catastrofă naturală sau de răsbol 

Aceleaşi ejemente apar şi pe coliţă, unde cuvintele POS- 
TA, ROMANIA şi valoarea de 1 Leu apar în argintiu, Jar 
CENTENARUL CRUCII ROSII şi sloganul imperativ — AJu 
tat-ti fratele căzut In nenorocirea comunistă! — În culoare 
albastru turcoază 

Vianeta de 75 bani a fost imprimată în col! 
timbre, astfel că poate [i colecționată şi ca at 

Sa confecționat deasemenea o ştampilă specială, pe care 
a pravat textul: 1803-1963 CENTENARUL CRUCII RO- 
SII- AJUTA-TI FRATELE CAZUT IN NENOROCIREA 
COMUNISTA - MADRID 15 AUGUST 1063. Deasemeni n 
fost confecționat un plic pentru ştampila primei zile 
pe care pe lângă elementele de mal sus, apar în lui 
ROMANIA LIBERA și sloganul amintit in limbile germană 
1 spaniolă 


ALUNIZAREA ASTRONAVEI RANGER 7 


La 31 Iulie 1964 la ora 6.25 a avut loc transcendentalul 
eveniment a) ajungerii pe lună a rachetei americane 
RANGER 7, deschizând aatfel calea omului pentru explo- 
rarea Lunei. Pentru inregistrarea in istoria filatelică a 
lumii, a acestei colosale isprăvi a inteligenței şi tehnicel 
umane, Românii Liberi au fost primii în a Jăsă mârturle 
posterității despre aceasta realizare, dispunand supratipă- 
rirea a 5,000 de perechi din emisiunea dedicată la 20 Feb, 
1962 sborului spațial al colonelului american J, H. GLENN, 
cu textul: PRIMA ETAPA IN SBORUL OMULUI LA LUNA 
U.S A. - RANGER 7- 31.71964 - ORA 0,25 în limbele romă 
nă. germană, franceză şi engleză. 

Era un moment prieinie pentru a demonstra admirația 
Românilor pentru succesul american și a reactualiza sp 
ranţele in realizarea desideratelor manifestate pe vignetele 
postale anterioare: PRIMA VICTORIE A STATELOR - UNI- 
TE ASUPRA RUSIEI SOVIETICE, A DOUA SA FIE ELIHE- 
RAREA TARLOR DIN ESTUL EUROPEI, căci COEXISTEN- 
TA INSEAMNA POARTA DESCHISA COMUNISMULUI SI 
MOARTEA TUTUROR LIBERATATILOR NOASTRE. 

Sa gravat o ştampilă specială în forma traectoriei reali- 
zată, în sborul spre Luna de racheta Ranger 7, care repro 
duce textul supratipărit pe vignete 








de câte 



























ROMANI 
VITELOR 





| 


Deasemeni sa confectiopat un plic specia! pentru ştam 
pila zilei de ernisiune, pe care În afară de dațile cundiculă 


apare un fragment din astrul junar și racheta Ranger 7 
indreptându-se spre el 


CRACIUN 1964 


Continuând, ca un protest impotriva suprimării sărbăto 
rilor Crăciunului in Republica Populară Română, Românii 
Liberi au emis cu ocazia Crăclunului 1904, o vignetă postală 
inspirată in desenul Domniței Ileana, din Christmasul 
confecționat de Atleta Sa pentru acel an 





In genul mosalcurilor Byzantine apare imaginea Fecloa 
rel Maria şi a Pruncului Isuy 


S'a emis la 23 Decembrie 1004 o vignetă poștală de 1 Leu, 
yerde, albastru nearu și auriu și două colite filatelice de 
3 Lei valoare fiecare, reprezentand imaginea Fecloarel 
Maria steaua şi, leslea dela Bethicem cu pruncul Isus și 
arhanghelul Gabriel, mesagerul divin. Pe colițe apar In plus 
cuvintele: ROMANIA LIBERA și rugăciunea *FECIOARĂ 
MARIA, SFANTĂ MAMA A LUI DUMNEZEU, NU INGADUI 
COMUNISMULUI SA-TI CRUCIFICE FIUL A DOUA 
OARA 


S'a emis un carton de prezentare-felicitare de Craciun, 
cu desenul — cu steana —, al pictoritei Oltea Vasilovsehi 
moartă In exil la Dsseldori și pe care In afară de felici 
tarile de rigoare, In mai multe limbl streine apare textul 
CREDETI IN ELIBERAREA ROMANIEI SI RELUAREA 
TRADITIILOR STRAMOSESTI DE CRACIUN 


Nu sa contecţiont atampilă şi plie de prima zi 
















CRACIUN 1965 


La 20 Decembrie 1965 Românii Lilberi au emis cea de a 
treit emisiune de Craciun 

Ca o inovaţie In iconografia românească, de data aceasta 
Fecloara Maria şi Pruncul Isus, apar în costume naționale 
xomâneşti. La fel pe blocul [ilatelic, păstorii, care vin să 1 
se închine 











Tm DARA PI 7 UT 07 Să, 
Patton CEVE va Bor roi A pc ost rit. jad 
Ă, ă 


AL 


Sa emis un timbru vienetă de 1 Leu — multicolor — In 
coale de câte 20 de bucăţi şi o coliță filatelică de ă Lat, 


De-alungul timbrului, inconjurându-l. sunt imprimate În. 
caractere arhaice româneşti versurile poetului Eminescu 


DIN VALUL CE NE BANTUE 
INALTA:NE NE MANTUE! 
PRIVIREA-TI ADORATA 
ASUPRA-NE COBOARA 

O MAICA PRE CURATA 

SI PURUREA PECIOARA, MARIEI" 





tar pe vigreta CRACIUN 1965, POSTA 1 LEU și RO- 
MANIA. 


Pe colița filatelică, In chip de icoană triptic, pe lângă 

Fecioarei cu pruncul sua, aşezată, apar ce) trei 
Arhanghelul Gabriel-și prima frază din cântecul 
de rugăciune; “CU NOI ESTE DUMNEZEU, INTELEGETI 
NEAMURI SI VA PLECATI! - ROMANIA POSTA, CRACIUN 
1905 și valoarea de 3 LEI 








Sa pravat 0 ștâmpila specială, reproducând imaginea 
Pecloarei Maria din vignetă și versul DIN VALUL CE NE 
BANTUE, INALTA - NE NE MANTUE - CRACIUN - 1085 - 
NAVIDAD, MADRID 20 XIL65. SI un plic filatelie penttu 
lua emislunel, unde In mai multe culori e reprodusă scena 
inehinării păstorilor şi versurile lui Eminescu, în plus 





F.D.C20 XII 1965 - PRIMERDIA 






















JERTFA LUI SERAFIM 


Timp de trei zile, am fost ridicat In flecare noapte cam 
pela orele zece, [lină bătut Ja tălpile picioarelor, ințepat cu 
sulele peste tot corpul, bielult. De flecare dată, după ter- 
minare, imi puneau sare sau piatră acră pe răni pentru a 
opri sângele ce curgea şiroale. A urmat după aceea o pauză 
de cine! zile fără a mal fi bătut. In schimb, eram chinuit 
cu fel de fel de Intrebări 

La fiteare nou interogatoriu, căutau să mă convingă că 
Serafim ar (1 făcut declaratii complete şi că, deci, nu ar 
mal avea niciun rost să insist in această atitudine intran- 
sigentă și că, indiferent de faptul că volu recunoaşte sau 
nu acuzațiile făcute. volu [1 dat In Judecată şi condamnat 
pentru trădare, încercare de asasinat şi răsturnare a or- 
dinei existente in Stat, Din intrebările pe care mi le pu- 
neau insă, Im| dădeam seama că Sera!im nu scosese niciun 
cuvânt De altfel, nici nu avea ce declara. EI nu şa nimic 
de tcate pregătirile noastre. Era numai un element de le- 
fătură Intre diferitele grupe, făcând serviciul de curier. 

La inceputul acestor interogatorii, călăll mel se arătau 
„deatul de binevoitori, blânzi, interesaţi in a mă ajuta pen- 
Iu a leşi din sitaația prea In care mă aflam, ca după aceea, 
Văzând că nu pot obține nimic, să recurgă din nou la bă. 
tale şi tortură. 

Procedeul era același. Eram introduși impreună, așa ea 

re să fie martor Ja tortura celuilalt. De data aceasta, 


me-au prins mâinile şi picioarele in cătuşe. Fiind extrem de 
mici, impledecau orice circulatie a sănnelul 
Primul intrat în fabrică a fost din nou Serafim. L-au în: 
Vina pe iai lau legat strâns, în Jurul el. l-au prina 
nceea o f! 
roasă din zidul camere! de tortură. O altă frnghile ÎI ținea 





, ce mal aşteptit 


t să mă odihnesc, că vă 

ar AM Aa meetr, pia ara ură tau 

de zece minute nu ke auzi decăt respirația greoate a cam: 

radului Sera! LI e lea?... Ce 

"Co, erati la Încă păzi 

alele | se miţeau intra parte și alta, dand impteala că 

ii lupă un timp, ce mi sa pi o a A si 
pe bancă și cu pași ineeţi, inceti, sa îndre, 

spre la care era aşezat comisarul Dimitrescu. 

bitam la el ca În un spectru. Era galben Ia față, cutele depe 












vraji și depe trunte Îl erau adanelte, sprâncenele Incrure 

“late pi un eâmbet amar In colțul buzelor. 

“încertat ue dureri Ineforisai die | 
A aluns aproape de masă, mi-a tăcut un semn cu 

mâna din rare nu am putut Ințel 


le Sa aplecat 
după ateea deasupra mese, apropiindutat [ați căi maica 
de Dumitrescu și fară să-mi pot bine da ee Întene 
Mona şi fără ca Mituș Dumitrezcu l-a scuipat 
in plină față, cu un sculpat gros și plin de sân! 
pauinitrescu, a rlaleat imediat depe scaun, s-a eter re: 
le ie Și, cu o turle nemalv! Ya 
spre e! trântinăni a! pământ te aie A TTBEZIL 


= 





Sl CI LE, 


FRAG| 


cap și pe unde nimerea. Cel doi agenți, pentru n nu rămă- 
nea mal pre Jos, au început și el să-l calce În pleloare, 

Incepusem să tremur din tot corpul şi plelonrele ini se 
mulaseră. Am rămas Ingrozit, cu ochii țintuiți J camaradul 
Seratim, care, după o scurtă luptă cu cel trel, s'a ridieat in 
picioare, retrăgându-se într'un colț al camere! de tortură, 
Când cel trei sbiri au inceput să se apropie din nou de el 
pentru a reincepe bătaia, intro atitudine extrem de liniş- 
ULĂ şi eu un zâmbet de satisfacție, camaradul Seratim 4 
scos limba afară, arătându-le-o cu degetul. Era numal o 
bucată de carne insângerată, A Inceput să râdă, un râs si: 
nistru şi aspru, care mi-a scuturat tot corpul. Gând m'am 
uitat mal bine la el, am făcut o constatare ce mi-a umplut 
sulletul de groază, Camaradul Serafim iși tălase limba cu 
dinţii, Acea bucată de sânge pe care o sculpase în fața co- 
imisarului Dumitrescu, era propria lu limbă. 

Gânduri peste gânduri incepură să se invărtească In 
cap, Orice Imi Inchipulam, dar ca cineva să-și muşte pro- 
pria-i limbă, Ipsindu-se astfel pentru toată viața de cel 
ma! important organ, nu aș fi crezut niciodată că ar îl 
posibil. 

Câtă putere de credință acumulase acest om, câtă tărle 
sufletească, ce extraordinară voință... Am cunoscut mulți 
camarazi cari au suferit ingrozitor, fiind deasemenea tortu- 
Tați intrun mod neobișnuit de barbar și cari au suportat 
cu tărie toate încercările, El însă au lăsat să treacă peste 
ei torturile, ştiind că nu se pot impotrivi câlAilor. Le-au 
suportat deci, dar niclunul nu n sfidat propriile-i dureri 
Niclunul nu s'a gândit să se autamuţileze, pentru a răpi 
călăului satisfacția de a-l vedea gemând la pleloarele Iul, 
implorându-l mila. 

Camaradul Serafim Parfenie, (lu de țăran basarabean. 
un om simplu dar curat, a vrut să dea o lecție celuilalt [lui 
de țăran, comisarul Mituş Dumitrescu. A vrut să arate 
acestul individ mârșay că torturile nu sunt sulielente pen- 
tru a transforma omul Intro cârpă sau un oblect oarecare; 
de care el, călăul, să poată dispune după bunul Îui plac. A 
Yrut să-l arate că omul, atâta timp cât mal bate În ei o 
inimă, atâta timp cât suflarea nu i-a incetat, are încă su- 
iclente forțe pentru a se opune, cu tot ceeace Dumnezeu 
1-a sădit în suflet, oricărei siinicii. Nu numai că nu vel 
putea dispune așa cum rel de sufletul culva, dar nicl ma. 
car de această materie trecătoare, atâta timp cât mai pal. 
Pită o urmă de viaţă şi de credință în ea. 

Da, era o sfidare! Cea mal mare sfidare pe care putea 
să 9 facă cineva, Dumneată, domnule comisar, vrei neapi- 
Tat să mă faci să vorbesc, Ii Inchipul că torturându-mă 
ŞI nemai putând eu suporta suferințele fizice, volu spune 
totul, tot ceeace dumneata vre! sau 1ţ! închipui că ştiu 

Iată insă că nu e așa! Ti-am spus de atatea ori că nu 
siiu nimle și că nu am nimic de spus. Că chiar dacă aș şti 
eva, orice tortură e inutilă, deoarece eu nu voiu scoate ni- 
“lun cuvânt, Dumneata Insă, domnule comisar, al crezut că 
prin metodele diaboliee de cate dispul, vel învinge carnea 
ŞI surletul meu, . Tată vietoria! Ti-am sculpat-o in față... 
Bucură-te dacă mai poți... Rânjeate, dacă mal al portă .. 

Atât Dumitrescu, cât şi cel do! agenți, pentru câtva tip, 


Au scot niciun cuvânt. Ceva ca să ne 
în le. Dumitrescu, i) 
Iremurânde 

Luaţi I 

Seratim, cu privirile ajintite asupra mea și luminat nu 


l-a apucat 
ndu-se do! 













PREGATIRI PENTRU CALEA FARA REVENIRE 


La ammirta ncestul ofițer de Jandarrai, toți ca- 
marazii au leşit din ide 10, Errope bol Sa. 


aaa cârej EAI, Foarte puţini erau 


in „cau planoare e n ati 












eta mare și sa indreptat în grabă spre biroul călăului 
Doblanschi. 

Se lâsase un intuneric de nedescris. Am reintrat in dor- 
mitor şi m'am intins pe pat. Eram neliniștit. Mulţi din ca- 
marazi jucau Romy sau table; alţii citeau. La un moment 
dat um auzit din nou un uruit de motocicletă și de mașini, 
M'am sculat şi m'am indreptat spre fercastra de observație. 
Cum insă din dormitorul unde mă aflam nu putea să Văd 
corpul de gardă, am ieșit din nou pe coridor, Aci se aflau 
deja o mulțime de camarazi „observând sosirea camioanelor. 
Erau ma! multe camioane pline de Jandarmi. Cineva era de 
părere că se făcea schimbarea grupului de pază, fapt ce înal 
avusese loc de două ori până atunci. Eu tăceam ingândurat. 

Alară se lăsase o ceață deasă. Abia veniți aceşti jandar- 
mi au fast imediat repartizați la posturile de pază. M'am 
dus din nou In dormitor și m'am uitat pe geam. Dublaseră 
posturile peste tot. In plus aduseseră mal multe mitraliere 
suplimentare. Toate erau indreptate spre clădirea noastră. 
Au mal apărut şi alți camarazi, uitându-se nedumeriţi la 
manevrele ce aveau loc. O voce puternică ne-a strigat de 
alară: 

—Luaţi capul dela ferestre. Nimeni nu se mai uită afară. 
Contrar, tragem. Tonul era hotărit și aspru, Incet, ne-ar 
retras. In fiecare din nol se culbărise și ma! mult neliniştea. 

După o lungă așteptare, a apărut în lagăr un ofițer, 
urmat de un plutonler. Am fost toți chemaţi în sala de 
mese. Ne-am așezat fiecare pe unde am putut, așteptând 
In tăcere. Afară ceața era din ce În ce mal groasă. Abia 
se vedeau lampioanele posturilor de pază, MA cuprinsese un. 
tremur nestăpânit. Era oare atât de frig? 

Ofiţerul de jandarmi, cu ochii inroșiţi, s'a indreptat spre 
uşe. Ne ultam la el fâră o vorbă, Se clătina In mers, Era 
beat. După o scurtă așteptare, a intrat Malorul Dobjanschi. 
S'a postat In fața noastră și ne-a făcut următoarea comu- 
nicare: 

Domnilor, iagârul acesta, in urma unei dispoziții a Mi- 
nisterului de Interne, se desființează, urmând cu aci să file 
Internaji ofițerii polonezi retrași după inirângerea armatei 
poloneze de câtre trupele germane, O parte din voi veți [i 
transportaţi şi internaţi la Vaslui, lar altă parte, la MAnas- 
Mrea Dragomirna. Prima serie, și al căror nume le vom 
aduce la cunoștință imediat, pleacă la orele patru dimi- 
neata spre Vaslui. Restul, la orele şase, spre Dragomirna. 
Veţi pleca până la gară pe Jos și sub escortă. Să nu vă pule 
dracul să Incercați vreo evadare, pentrucă tragem fără 
milă, 

S'a adresat după aceea ofițerului de Jandarmi ce venise 
cu el, cerându-i să cițească lista cu prima serie, Am reținut 
urmatoarele nume: tordache Nicoară, Virgil Rădulescu, 

- Niculiţă Strugaru, Ovidiu Biriş. Vasile Bubal, Afilon Dorea. 
Florin Gârcineanu, Ghiţă Constantin, Ion Mităr, Gheorghe 
Proc, Aurel Nuţu, Tiberiu Popa, Ralea, Ducan, Iosif 
Duma, Vasile Corbeanu, Ion Ursu. Corneliu Ungureanu, 
Stepărescu, Susal, Gheorghe Teodorescu şi alții de al căror 

-mi mal amintesc. 
Pup tițirea acestei ist. Lt. de Jandarmi, incurcându:se 
în îl a ținut să mi lauge: 

DE AA SI. ge Vol pune In marș sub escortă 
spre iara Ciuc la ora patru restul, ÎA ora șase Paceţi-vă 
bagajele, punând eticheta cu numele respectiv pe fiecare, 
Aceste bagaje vor (| transportate eu căruța. A incerca! A 
mal Ingaime ceva, când a fast Intrerupt de o voce puternici 

lescu: ; 
ra Sir Băduleecu: 14, odată in viața, dumitale, sincer 
Spune aceator oameni adevărul, Spune că ne veţi sea, 
AM curalul ca măcar în fața morți ce ne așteaptă sA te arăţi 
odată a fi un om și nuc unealtă nemernică a unui ree În 
conştient şi criminal. Spune, Domnule Mator, că ne dueeț 
Ia moarte și Mle Rl, i 

După aceea, indreptându i i 

Camin. Prouătițiivă de moarte. Cel puțin. vera sa: 
Ustacţia că unealta principală a regelui infam a = Mater 
TI, Acesta e. inceputul, Până Ta sfârțit. vor. cădea ti 
acest! nemernici ce aloe și Qosaniecă ANZIMA ral Ra! și arta ind 

an cinta de red dresat din nou, evitâna Însă pe cât 
I de a ne privi în cehi: 

Domi destul de clar. Regret că nu e un 

ni pi raal gerul Ei nu meritaţi altceva, Lagărul 
































(E i] Pepin ez al del aunteti mutați In altă parte. Nare 


iltatea aceasț 
ME m ea Aaa Tape mo arunca Vrea privire, a plecat, 





urmat de ol ă 
uitam unul la altul. In sufletele noastre elocoteau intrebări 
fAră răspunsuri. Afară se auzea agomot de Pași 

schimbau din nou posturile sau erau întărite, M'am urcat! 
In dormitor, pentru a mal arunca 9 privire afară. Deastă= 














—Ia capul dela fereastră, că trag. 
Unul câte unul, au inceput să-şi facă Apr IA șI cellali 


camarazi din dormitor. O activitate febrilă l-a cuprins pe 
toyl. Işi făceau bagajele și cel ce nu luseseră chemaţi. Fâră 
să vreau, m'am simțit cuprins de aceeași febrilitate şi 
miam aruncat cele câteva lucruri ce aveam, în cufăr, Unii 
dintre camarazi, după câtva timp de cotrobăire și neastărm- 
pâr, au renunțat. rămânând muţi, cu privirile fixe, indrep- 
tate par'că spre o altă lume... La un moment dat, a apărut 
în dormitorul nostru camaradul Virgil Rădulescu, Văzând 
toată această activitate, a început să râdă: 

—Măi, fraților, mâi!.-. Nu vă mal obosiţi inutil. Aştia ne 
împușcă. Mal bine scrieți câteva rânduri de adio părinților 
sau cunoscuţilor şi ascundeți-le pe undeva, 

Mam apropiat de el pentru a putea schimba în şoaptă 
câteva cuvinte, Era imbrăcat complet și doar cojocul Îl atâr- 
na pe umeri. 

Pal cu tnine prin celelalte camere, mi-a spui. Cred că. 
e bine ca imainte de trecerea noastră pe lumea cealaltă, să 
ne revizulm conștiințele şi să ne impăcăm cu cel cu cari nu 
ne-am înțeles 
Ma babe, e atât de simplu să mori Un RIA in ERăă 

1 sa terminat. După câte ştiu, doar comuni uln- 
fat șI întrevutal asttei de metode. Tată insă că prea 
democrații noșizi guvernanți și-au irsulit aceleaşi metode, 
Și nu de acum, ci de când ati inceput PARIDELESAMRE tă 
nol; legionarii. Adversarul politic a deveni 
Ion Nisa 0 afacere curentă, ce trebue expediată cat mai 
grabnic... Odinloară cel puțin, In momentul când camarazi 
de-al noștri erau închiși, torturați sau impuscați, găseau 
un motiv, sau măcar căutau o Justiticare pentru Opinia ro- 
mânească, anunțând În toate ziarele cum A decurs neno- 
rocirea: “căutând să fugă”, “neinfelegând să se supue 
somaţiiior făcute”, “voină să dezarmeze”, “atacând autori: 
tatea“, “inatigând poporul la răscoală”, ete. Astăzi, aceate 
motive nu mal sunt necesare. 

— Astăzi, noi leplonarii, vom (i impușeaţi pur şi simplu 
ca trădători de neam! O generaţie intreagă e trădătoare de 
neam! Numa! ei, guvernanţii, ataceritii, corupți, venalii, 
lipsiţi de conatiință și slugi ale unul rege desereletat, sunt 
adevărații patrioți... 

Ce astre Fiara pentru a apăra Biserica în ruină și Pa- 
vriarhul e! loveşte în noi. Am inceput lupta pentru a da 
neamului nostru un loc de cinite în Istorie, și Istoricul 

















un Durmneteu? 
intâmple toate aceste crime? Există oare d su 





i 





caru, 


de se afla și Niculiţă 
an Toninicat om de mare credint 
buza inferioară, umblând nervos dela un 













n) camerei, Ce care se ascundea în sufletul lul? Cine putea 


„spunel... 

Grea că era anul din cel ce nu se putea Impăca cu gân- 

in situaţia în care se afla, când ştia că nu va 
ei legat de mâini şi de pleloare. Era ca Un 

pi cupit Era aid ca varul. L-am jAzat cu ale 


erau convinşi că vom | transportați în alte lagăre și erau 
oarecum veseli că se vor întâlni și cu alți camarazi, cari 
dela fuseseră mutați la Vaslui cu vreo şase luni Inainte: 
Alți 4e bucurau doar pentru simplul motiv că intervenise 
o mică sehimbare în viața lor de deținuți, Puteau instârait 
să călătorească, Indiferent de faptul că era sub escortă 
Ce! puțin vor putea să mai vadă ceva din lumea de afară. 
chiar dacă numa! pentru câteva zile sau ore. 

Am leşit după aceea singur, pentru a mă întâlni cu Ovi 
dlu Biriş, cu Ton Zeana şi alți câțiva cluleni. Pe Biriş l-am 
întâlnit pe coridor, aproape de sala de mese Era un bun 
Tegtonar. Fuseserăm impreună la tabăra din Dealul Negru, 
Ja Chintău şi in tabăra “Ardealul tânăr legionar”, unde se 
cemstrulse un cămin studențesc. Mult timp, colaborase la 
alărul legionar din Cluj: “Glasul Strămasesc”. Era extrem 
de activ și o fire prin excelență optimistă, Mam apropiat 
de el bătându-l pe umăr: 


Mă. Ghiţă, sunt ce! puțin mânâlat In gândul că am 
păzit aci câțiva camarazi din Cluj si mă simt cuprins deo 
oarecare infiorare să ştiu că. dacă va [| ceeace eu presimt. 
volu cădea impreună cu acel ce mi-au fost ma! apropiați de 
suflet. Am mai stat odată în fața morţii, am infruntat-o 
4 am invins-o, Când mă gândesc că a trecut abia o lună 
de când am scăpat din mâinile executorilor mel! Nu stiu 
ce forță mia impins atunei să fug. Fapt e că mă doaee 
această rupere de cei ce-mi sunt dragi. A vrea să fiu tare, 
să nu tremur și să mar senin. Dar vezi. nu prea pot. Simi 
în mine un fel de disperare, o pustiire totală. Dece oare 
a trebuit să mi se sfârâme in felul acesta tinerețea? 5 
atâta frumos sub soare! 


— 81 ceață asta de-atară, ce se lasă tot mal groasă peste 
igăr. cufundându-ne In intunerie, ea un preludiu a cesace 
vă urmă . Simt cum mă apasă, cum imi cuprinde flința, 
anihilându-mă .. Vezi tu. eu nu volu putea spune ca Moţa: 
“Mar, Corneltu, cu lot efanul și toată fericirea. pentru Cris- 
tos și ne”, sau “Sunt ferteit şi mor bucuros, eu miulțu- 
mirea că am abut pulința de a simți chemarea ta, de a te 
înțelege şi a te seri” 


Bl; căși Marin; ştiau că. atâta timp căt Căpitanul eră 
în viață. victoria Mişcării era asigurată. EI nielodată nu 
i-ar [i pulut inchipui că cineva. In această țară, ar avea 
curajul să se atingă de Căpitan. Aveau convingerea fermă 
că nimeni nu va indrăzni să ridice mâna asupra lui. TI ere. 
deau sub protecţia luj Dumnezeu și că niciodată Dumnezeu 
nu va permite moartea lui. Inainte de a se fi implinit vre- 
mea Jul. care ar [| fost Intoarcerea lumi! intregi cu faţa 
spre Cel Inalt. 


—Nol învă, a trebuit să trăim această tragedie A nimi- 
cirel Căpitanului! Atâta timp cât el trăia. moartea, 
intr'adevăr, na insemna nimie pentru nol. așa cum spune 
cântecul: “Moartea, numai moartea d, ne este tea 
mai scumpă nuntă dintre munți." Astăzi, fără el, toată 
ja noastră pare multora inutilă, Oricât jertfe am mai 
no! da, nu vom reusi să sgudulm sufletul acestui 

im. Gândeşte-te cul câtă nephsare sa primit vestea 
pitnul în lumea politică. Niciun protest din 

la, Ă Pen ani n ridicat elasul. Niel măcar Iuliu 

e Brătianu sau alții, în ale căror caracte 











am aceate două rii ditieei 
W au rămas ce mal poţi ni A mio dia 
E atâta laşitate in oameni! 8i când mă gândese că din 
„„„ TE iemaleis, fane i a peta ă n 
ar, 
me îi pii multe din pretenţiile lor, au fost 


au menționat acest 
ia Isa n ADA ealificându-l ee 


E, (- REID 0 toi fă tu | mai vechi să rea. 
4 cel i 
aptă în Barna na cn pina in ui 
: imt „Dacă alea 
„mia EPA GĂA9PI A Eeatali, Dat ne tat, ete e 


fr. pa man Apa tir ni 
ei e a Lt A îi 
darni permai mă: 
aa atat AU, ci a PSR oe m. 
— Sh-apol, cât de mult am crezut In acest neam și eat 

avaivataai sant atăt mal, ce vremui ră 






Mam oprit, dând amar din cap. Biriș, uitându-se Jung 
1a mine, mia răspuns următoarele: 


—Tu mori trist şi desiluzionat. Eu mor indurerat că jdeca 
mea nu a fost acceptată. Cine ştie? Astăzi ar (! putut scăpa 
dela Impuşeare o parte din noi 


SI CERUL PLANGEA 


Atară se auzeau din nou agomote de motociclete şi ca- 
micane. Apol, linişte pentru câteva minute. Doar căteva mi: 
nute... Din nou paşi grei de bocanci soldățeşti, comenai 
scurtă şi aspre, arme incârcate, Ascultam cu Infrigurare. 
Ca la o comandă, în tot lagărul se făcuse o linişte de mor- 
mânt, La etaj rezervasem o cameră ce ne servea de capelă 
Impinşi de forțe nevăzute, [Ară ca cineva să [i dat vreun 
ordin sau sugestie, ne-am indreptat cu toții spre acest 
lcaş de reculegere. Un preot, din ci ce erau deasemenea 
arestaţi cu noi, a Inceput să spună o rugăciune. Am căzut 
cu toții In genunchi şi, cu capetele plecate, ascultam ploşi: 


“Unde umbrează datul Tău. Mihalle Arhanghele, 
de acolo se goneşte toate puterile răului, căci nu 
suferă să stea lângă lumina Ta, Luciter cel ce a că- 
zut. Pentru aceea ne rugăm Tie: săgețile lui cele pur- 
țătoare de rău şi indreptate asupra noastră, stinge-le 
prin mijlocirea Ta și ne fereşte pe noi de toate smin- 
telile iul, vrednicule de lăudă, Mihaile Arhanghele” 


Era mal degrabă un murmur. Am inceput toți să repe- 
tăm. Preotul s'a întors după aceea spre noi, făcând semnul 
srucii deasupra noastră. Am continuat mult timp În ploase 
rugăciuni 

Deodată insă, toți ni ridicat cutremuraţi. Paşi grei 
de soldați se auzeau intrând În lagăr. Am alergat toți la 
ferestre. Curtea era plină de jandarmi și puternic lumina- 
tă. Un ofițer a anunțat strângerea celor ce trebuia să plece 
ia ora patru. Ara leit toţi din camere, indreptându-ne Iar 
spre sala de mese. Acelaşi ofițer a început să cheme Indi- 
vidual legionarii depe listă. Unul câte unul, dupăce era ve: 
riticată identitatea flecărula, erau trimişi în curte. 

Aci incepea operația legârii lor, In coloană-de tre, Le- 
gați intre ei de mâini și trecând după aceea o Altă funte-- 
pe tot lungul coloanei, aşa [el că niclunul nu putea face 
o mişeare fără A hui stăilenl pe cămaradul din spate și 
pe cel de-alături. Mam urcat la etaj și-am deschis fereastra 
ca să vad mai bine. Toată operația legării a durat o oră. 
Puseseră atâta grije şi o făcuseră cu atâta artă, că ar fl 
fost Imposibil ca cineva să-ţi pontă desface legăturile și 
ui 

Când au terminat, totul find gata pentru plecare, pro- 
tesorul Iordache Nicoară a îngenunchiat. Unul după altul, 
până Ja sfârșitul coloanel, au făcut la fel. Apol, cu o voce 
clară și plină de căldură, Iordache Nicoară a inceput :A 
spule “TATAL NOSTRU”, Tăcuţi, toți ceilalți ascultau, 
Tăcându-și din când în când semnul crucii. Am Ingenun: 
ehlat şi eu eu capul pe pervazul ferestrei. 

O voce ironică și cinică, În care am recunoscut pe malo- 
rul Dobjanichi, a strigat tare şi oarecum nervos: 


„Hal. domnilor, incetați eu comedia asta! 


O altă voce, aspră și tâloasă, a ripostat: 
Respectă, doranule, rugăclunea unor condamnaţi la moar- 














te şi ţineţi gura. 
Era 1 Rădulescu, Am Inceput să plâng Când au in- 
catat rugăciunea, ea un 4ingur om sau ridicat In tăcere, 


asteptănă calm) si liniștiți ordinul de plecare. 

La un moment dat, porțile duble sau deschis M'arn rldl: 
cat în pleloare și am seca enpul la fereastră pentru n dis 
Uinge mal bine La un semnal al unul ofițer de Jandarmi 
coloana sa pus in marş. Mulți şi-au indreptat privirile spre 
nel. ee ne ingrâmădisem pela ferestre, luandu-și rămas bun. 

„Cu bine, Toane. mia strigat Virgil Rădulescu, Acum 
cred că volu rezolva și ultima problemă; Este sau nu eațe? 

Cu eolocul lui, aruneat pe umeri, se arăta preocupât 
pană În uliul moment de Meeastă problemă a existenţei 
unei forțe Dumnezeeşti. Mam apleent cât am ap pe 
pervazul ferestrei, pentru a-l vedea o ultimă dat a 
face semn cu mâna. Cal trecuse deja mai mul du 


mâtate lagâralu 
ina etalat ma MO ginitupti Am rănit, ot 
iaturări de mâini, lacrimi în ehil unora, de 
ABăpă ce coloana Catania 


j A A 
Cn urnă it 















mar a pr ct 


e ra, 


să mal ținem seamă de somaţiile jandarmilor, i-am 
eu privirile pană Ta ci d în şoseaua a 
la, după care nemai putându-i vedea, ne-am urcat în a 
Alei eram la Ape de privirile jandarmilor şi puteam 
vedea până dej pe şoseaua ce ducea spre 

M'am postat la o fereastră cu vreo trei camarazi în jurul 
meu. Din timp în timp, prindeam câte o apariție n coloa- 
nel In ceața deasă. Apoi dispărea din nou, ca o nâlucă. 
Coloana era luminată de o serie de felinare ce erau pur- 
tate de Jandarmi. La o cotitură a acestei şosele, unde în- 
cepea o pâdurice, coloana a reapărut în lumina *lată a feli- 
norelor. Eram tăcuți, scrutând intunericul şi așteptând cu 
Infrigurare ivirea coloanei spre șoseaua principală. La 0 
cotitură a acestei sosele, unde incepea o pâdurice, coloana 
a reapărut. Imi ingheţase sângele in vine, Era o viziune 
fantomatică, Se scurgea incet, greolu, ca o umbră abia 
desciirabilă In intunericul de neinchipuit al acestei nopţi 
de coşmar. Douăzeci de secunde, un minut, nu ştiu cât o fi 
trecut şi din nou sa plerdut în bezna nopții, cașicum ar 
1i fost înghițită de neant. 

In tăcere. infiorati, aşteptam cu toţii apariţia coloanei 
dincolo de cotitură. La un moment dat, auzit un toc 
de armă. Din nou liniște Toate simţurile imi erau incor- 
date. Ce oare ar putea Insemna acest foc? Inima imi! bătea 
puternic, respirația mi se tălase Nam mai avut timp ză 
ac nlel cea mai mică reflectie, când o puternică ratală de 
mitralieră a străpuns liniştea acestei nopți negre şi ce- 
toase. O altă rafală şi incă altele, din ce în ce mal dese, 
sgudulau văile Parcă ne străpungeau insăși corpurile noas- 
tre. Ma cuprins amețeala. 

Câteva strigăte au răsbit până la noL Unele parcă ce- 
rând ajutor; altele inspălmântate, cuprinse de groază. al- 
tele intrebătoare, cașicând nu puteau crede in ceeace se 
Intâmpla 

“Ne impușcă, fratilor. 

“Ne omoară, camarazi. 

“Trăiască Legiunea şi Căpitanul 

“Trâlască România legionară. 

Peste ecourile impuşcăturilor, domina vocea clară, pu- 
ternică, a prole-orului Tordache Nicoară, cu o intonaţie 
parcă din altă lume. In ea părea adunată toată credința 
acestul om In victoria Mișcării. 

M'am uitat spre ceilalți camarazi Nu puteam să le văd 
fețele. Toţi erau tăcuți, ascultând înflorați. gemetele și 
strigătele celor măcelăriți în marginea pădurii, la numai 
căteva sute de metri de lagărul no'tru. 

Cât timp 6 Îl dorat acest măcel? Nu stiu. Tăcânitul ar- 
melor automate îmi spăreeau încă timpanele Mi se pârca 
o eternitate. Deodată sa făcut o linişte de moarte Nu se 
mal auzea niciun sgomot. Eram imptetrit acolo, In fața fe 


EU, 


TRIBUNA ROMANIEI” 


“Tribuna României” Nr. 43, revista editată la Bucureşti 
de către Asociația "România”, care se căzneşte cu stator: 
nică sârguință, să facă ofielu de propagandă turistică n 
unar interese locale, ne aduce mal multe noutăți. 

In primul rând, inlocuirea redactorului get al aceleia, 
Paul Anghel. cârula trebule să-] recunoaştem buna cunos- 
tinţa profesională In meșteșugul de a întoemi și 8 prezenta 
decent o publicaţie, indiferent de debilitatea calității și a 
lipsel de importanță a continutului respectiv, ehestiune 
câte insă poate avea scuza, că era tributară sutatilor, nor: 
mativelor și aprobării responsabililor sectorului de care 


depindea. 
Beziur, noul redactor 























d), Petre Ghelmez, nl cârul 
nume curios nu ne spune nimic, trebule să fi fast promovat 
1n această situație, ca urmare a măsurilor de restructurare 
fdeologieă. impusă In Tară din nou. în ultima vreme, 
Pentru a râzpunde increderel pusă în el, acesta. după ce 
grăbeşte să inroşească singura culoare de sublinileri de 
VĂ cula a revlitel. pubiieă pe trei pagini. sub semnatura 
dul, C. N. Constantiniu, un destul de interesant articol cu 
MUul “Repere ale anului XXX pentru o nouă enciclopedie 
a României” 











pu 







DĂ PRR 
lg, 


: i că 


glonţ... 
Cateva, impțesturi scurte. izolate, Focuri de 5 
gatit indieni ate SAD TR RT II 








cături şi-apoi nimle. PR 
Afară se stinseseră toata Îi pirate 
tava vreme, pemiscati, zăpăciți de. evenimente. 
dreptat ca nişte umbre spre camera de 
voci au aruiculat slab și cu tremur nesi 5: N 
—Sau stins de-acum martirii nostrii 
—Doamne, Domne, cum poți răbda. Doamne! 

Ara Ingenunchiat și fiecare am, t să ne rugăm. Unii 
pe coridoare, alţii în capelă Afară începuse să plouă. O 
picale deasă. ce părea că aduseua su tă, un i 

'um retras în dormitor, Pe geamuri se scurgeau girbale 
de ploale. Mi-am pironit ochii in beznă. Nu deslugeam nl: 
mic și nici nu căutam ză văd ceva. Mi-am indreptat ochii 
spre paturile camarazilor ce lipseau și cul Alor 
rece am inceput să plâng amarnic, scuturat de suj ( 
Lacrimi mari se seurgeau pe obraji, Inundându-mi toată 
fața. Mi-am atundat capul În perinile unul pat, Ihsăndu:mă 
târiv de această sguduire interioară 

Ploaia cădea tot mal deasă peste lagăr, pesta sârmele 
ehimpate, peate brazii depe deal, peste suflotele noastre 
chimulte. Cerul însuşi e scurgea În tacriral de plonie, aco- 
perind trupurile martirizațe ale camarazilor noștri, run 
cati undeva la margine de drum, spălându-le fețele mur: 
dărite de tină și ameatecându-le sângele cu pământul pe 
care atăt de mult îl lubiseră și peniru care atât de mult 
fuseseră chinulți. 

Plângeam cu toții distrugerea în floare a atâtor vlâstare 
tinere, stingerea aceasta de necrezut si Imposibil de aecep- 
vat a atâtor vieți curate, Plângeam clipele ce urmau să 
vle și pentru nol, poate peste o oră sau doub, Si eu noi 
plângea cerul românesc această ruptre din viață a tot 
cceace generația noastră avusese mal pur, mai bun şi mai 
inalt 

Din capelă, cu voci ce păreau din lumea de apoi, răsuna, 
încet și dureros, cântecul de rugăciune de totdeauna al J6- 
aionarilor: 


Cu nel este Dumnezeu, intelegi neamiri și vă 
i. căci cu noi 
time al Puterilor. ri cu nel. Eăet altul afară de 
"Tine. ajutor Intru necazuri, nu avem, = 
“Doamne al Puterilor, mântuleşte-ne pre no” 


UP 


ului religios Căel, 
Judeţ, luându-se ca 
inut; în [nd 
i Ilece 
Cultură tcase 
L de cultură 
dem de 








Test indicat la tlecare cătegorie, a flecăi | 


Oare sltunţia reli cât de ui 
ucă_ar (1 ea, doctrinar vorbind. unul “Rudi marxl to 
leniniă, nu este obliratarie în un studiu, care are pretenția 

(rea serios. 
dea oile cu atât mal mult cu cât se cunoaște excesul 
de zel al anumitor) reprezentanți al 
manifesta în atara TArii dorințe de 
guri de rugăciuni, precura Şi acelăi de a 
pelitiee. pe cele existente câre nu sunt sub 
mistrației dela Bucureşti. a 

Ne punem intrebarea, SN 
(i mai bine, mal corect şi la Miza 


) dn Tară, să den i 
Se tenatru A reparat de cul 
se o 
în 





Pi cca 


din mi 
ul - 















PE MARGINEA CARTILOR 


“SI CERUL PLANGEA” 


Cu scrierea aceste! adânc tulburătoare şi răpitoare carte, 
camaradul On Roth-Jelescu şi-a implinit o datorie, o dato- 
Tie către vremurile care au fost și câtre cele care sunt, tot 
atât de grozave ca acele povestite In -si Cerul Plângea”. 
dar când Jertfa leglonară nu este decât 0 parte a muceni- 
clei unul neam intreg 

Aceeași datorie o au toți Leglonarii supraviețuitori ai 
măcelutilor şi temnițelor lui Carol și Antonescu, care nu 
şi-au pus incă amintirile pe hârtie, SA o facă cat mal de- 
grabă, chiar dacă nu găsese mijloacele unei publicări ac- 
fiale. Amintirile se şterg, chiar cele ale faptelor care ne-au 
Suuduit căt de Adânc odinloară: simțirile se înncaresc 
itatungul anilor și odată cu această innegrire, pare că se 
sterge Ceva Şi din vina căldilor şi din grozavele suferințe ale 
victimelor. 

Si acensta nu este drept. Nu este drept faţă de cel care 
in România au fost ehinuiţi și omoriți in lagărele Carliste 
şi Antonesclene, nu este drept față de neamuri intregi cari, 
În țarile de dincolo de Perdeaua de Fier, sunt robite acelo 
raşi fiare neomeneşti cari ne-au chinuit pe noi —- căci, cu 
jctptrul în mână sau cu pumnul strâns şi ridicat, de ace- 
ÎEaui Minţe satanice e vorba — şi nu este drept niel față 
de tel cari. în Intreaga necunaştință sau uitare — cu rijA 
întreținute de apostolii minelunei — se lasă duși ca un holt 
pe Dunăre, spre acea zi de apoi pe care o făphdulse n) 
met veselul Lenin. 

Dacă macelurile care au şters depe pământul Ruslel de 
odinioară a şasea parte din locuitorii e ar fi fost ţinute 
până astăzi de fața In mintea opiniei publice a tărilor 
Apusene, In urățenia Intregimel și a amânuntelor dor, de 
către ci -— oumeni de Stat, publieişti, serlitori, dascăli, 
itorici, eleziei Inalți şi mărunți — cari aveau răspunderea 
Tuminăre aceatei opinluni publice, nu ar î! fost cu putință 
în Europa dintre cele două tăzboale promovarea şi practica 
acelei politice prosavietice ale cărel prime victime -- înain- 
ţe de hecatombele celul de — al doilea răxbolu mondial 
fost noi, Leglonarii. 

Si lovită a fost Mişcarea Legianară pentru singura vină 
ae a [i foat ingrijorată brevestitoare a prăpâdulu ce aceas: 
tă amintită politică să pregătea nu numa! pentru Tara 
noastră, nu numa! pentru Lumea Creştină, dar pentru 
întreaga omenire. Prorocirea noastră, prorocirea lul Cor 
nelu Codreanu, s'a implinit pentru jumătatea pământu 
lui şi pentru și un sfert al locuitorilor ul A aminti lumel 
neinghițită incă de Bestia: Ară-Nume cât de mult am avut 
dreptate și cât de mult am pătimit pentru Indrăzneala de 
n o strla. este de a aluta pe cel care, in țările încă nero- 
bite, au priceput insfârşit primejdla ce le amenință și In- 
ecareă să trezească mulțimile amărite, de simbriaţ Dus 
tnanului şi de cârmultorii inscăunați de el, din nepăsarea 
şi loropeala In care se găsesc astăzi 

Deaceea ac (i de dorit ca amintiri ca acele ale camaradu- 
Jul Roth-deleseu să apară traduse și în alte Jimbl, Mt, că 
ele privesc prigoanele din timpul Regatului sau din tim: 
pul aşa zisăi Republice Populare Române. 



























greu ca să v'o putem trimite? 


CARPATII 





Valoarea ajutorului pe care exilul legionar Il poate aduce 
apărărel anticomuniste a Lumei Apusene, prin autentiei- 
atea mărturiilor sale şi prin neclintita lul atitudine faţă 
dc asupritorii Tărei şi de întinsele lui râvne, n fost price 
pută și de Duşman şi astfel se desluşesc grija și Inverşu- 
narea cu care slugile lui din Presa Internaţională sau Ma- 
Tia intelectualilor in slujba Conspiraţiei Marxiste ne urmă- 
rese ca bârfele și săgețile lor otrăvite, 

Cu durere trebule să ne dăm seama că printre acești in- 
darătniei şi sistematiei poneeritori al Mişcărel Leglonare 
se găsesc în exilul românesc anumite vlăstare ale foștilor 
noştri câlă! şi ale mişellor și Iricoșilor care se gudurau pe 
lângă ei. Si, în această privință, povestirea camaradului 
Roth-Jelescu ne pune incă odată in fața Intrebărel: cum 
a putut poporul, In care nu sa găsit nicio Curte de Justi 
ție pentru a osândi pe Corneliu Codreanu după tragedia 
dela Iași, poporul care a primit cu acea evlavie, acea dra- 
poste, ea mândrie rămăşiţele pământești ale vitejilor 
căzuţi în Spania, poporul care, in ultimele alegeri, cu toate 
presiunile guvernamentale, făcuse din Partidul “Totul pen- 
tru Tară” al doilea din opoziția parlamentară, să se fi 
schimbat in acel care primea, mut și nemișcat, toate cruzi: 
mile şi ticăloşiile regimului carlist? Cartea camaradului 
Roth şi prea puţinele umintiri asemănătoare ne dau răs- 
punsui: nu poporul se schimbase; “constituția octrolata” 
a lui Carol schimbase Statul; El schimbate in Intregimea 
jul, dela Biserica dată lui Satana, dela tribunale și curţile 
umplute În loc de Judecători, de gorile In uniformă. dela 
Generali şi Colonel reduși In gradul de comandanți de 
plutoane de execuţie, nână la acea Jandarmerie şi poliție, 
unde flecare element trebuia să [le ucigaș şi un schingiutor 
incercat, 

Poporul nu se schimbase şi acesta o dovedeşte Insăşi lup- 
ta legionară, fAră pereche în istoria mişcărilor nnţiona 
iiste, unde morții sau numărat cu mille, bătuţi, chinuiții 
şi inicareeraţii cu zecile de mil — o dovedește ajutorul ce 
juptătorii noştri îl primeau, cum poveateşte şi camâradul 
Roth, In păţâniile lor, chiar dela cel care erau însărcinați 
cu urmărirea şi paza lor — o dovedeşte răzbunnrea uelderii 
Capitanulul, dusă la bun sfârşit, după atâtea încercări De 
norocoase si cu o atât de mare Jerttă — o dovedeşte rastur= 
narea-lui Garol-și Inscăunarea-Regimului Legionar... râs 
turnat prin altă lovitură de Stat, făptuită mişeleşte subt 
*cutul anul războlu care nu inpădula răzvrătirea oricărni 
adevărat român — a dovedit-o incă odată lupta prelungă 
şi Inverşunată, adevăratul războlu dus până în 1958 în 
Carpaţii Românie! de formaţiile de ofițeri, legionari şi vi: 
1e)), din toate treptele obște! româneşti impotriva cotropl- 
torului comunist. 

NU, POPORUL ROMAN NU SE SCHIMBASE, SI NU SA 
SCHIMBAT. 


Madrid, 13 Ianuarie 1974 











Mihail STURDZA 


REDACTIONALE 

Cu acest număr se termină cel de al doilea an dela reaparitia revistei «CARPATII». Rugăm stârut: 
tor cititori să ne trimită abonamentul in restanță. Sunt foarte mulți cari n'au achitat nici primul an. 
Ce Dumnezeu, nu ră mustră conştinta stând indiferenți la sbuctumul românesc al celor ce luptăm din 


CARPATII 


pn a RR RR a 


EDITURA CARPATII ANUNTA 


ISTORIA LITERATURII ROMANE, de D. Murărașu (dela Titu 

















A CULTURALA SI DE 
ROMANEABCA IN EXIL Maloreseu-Luclan Blaga), 230 pa. A $ USA 
APARE LUNAR. NATIONALISMUL LUI EMINESCU, de 5 $ USA 
SUR INGRIJIREA UXUL COMITET DACIA, de V, Pârvan e 3 $ USA 
ve ISTORIA PARTIDELOR. NATIONAL, TAI 
TARANIST, do Pamtii Selesru Vol. 1 MIL: i 10 $ USA 
pozat (i Agras, ISTORIA POLITICA ȘI MILITARA A RASBOIULUI Ri 

Galle Vin 43 - Tele. 4021101 CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon Chirnonga „. 6 $ USA 

Marmiv (Eapafia) KARL MARX: INSEMNARI DESPRE ROMANI. Texte Incdite cu 
ce ta: comentariu de Partii Belearu „a e i ta „vu 0 $ USA 
Apartado 9.283 - MADRID (Espafa) STAPAN CEL MARE. DOMN Ai. MOLDOVEI, d& Prof, Alex Boldur. 6 $ USA 

x ISTORIA DACIEI SI CONTINUITATEA DACO-ROMANA, de Ge: 
neral Platon Dia a xi îi 0 $ USA 
CONSTRUCTII PE NISIP, de Pamlil Elea ai aa ară Ma toane 2 $ USA 

î NID. UNITE DR BASE DU MOUVEMENT LEGIONNAIRE, par 
Paust Bradesco .., e se iati ape ie» AŞ USA