Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
ANUL XX. N.» 26/27 25 AUGUST - 25 OCTOMBRIE 1974 Carpaţii Depesito legal: M. 8.191-1958, Director Aron Cotrus î RE! ULTURA SI ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL L' OCCIDENT DEVANT LE 23 AOUT 1944 ROUMAIN par Rmy de LAON L y a 30 ans cette annte, la Roumanie martyre subissait sa “libtration” par Varmee rouge. Nous n'avons pas voulu laisser passer cet anniversăire sans nous reporter, quoique un peu tardivemeni, auz tpreuuea que durent alors supporter nos amis Roumains. En fait, c'est le calvaire de toute une nation qui alait commencer et (out d'abord, evidemment, celui de ses Jils lex plus courageuz, les lEgimnaires. Tous couz Redactor: Traian Popescu qut avalent menă avec fermetă et decision le combat contre Vennemi de Est, le sovâtisme euraslate, tous ceuz-lă alatent dire persecutes, traques, torturăs, axsastinâs Alors, comme c'est le cas dans tous les pays en ces occaslons, on vit surgir des bas-londa de la seletă ies trognes abjectes, tout ce qu'une nation peut receler dapatrides galeuz, de dâchets. de rest dus soelauz, sans foi, ni 1oi, ni patrie, tous riges soudainement en dânonciateurs. en justicira, en. 6 fenseura de Vhomme nattonal, en PATRIOTES. Tous ze mirent A fropper, d tuer, d eMpriaon Mer COUz qui, ans le peuple roumain, avatent seri d'ezemple et de che]s. 11 le allalt bien pour que pt enjin Sinstaurer une turannie orientale et euraniatique, une tyrannte falte d'hecatombes, de. dăportatiană, d'emprisonnements, de terreur obsessionnelle. de famine. En un mot. le regime d'un fonctionnarisme aussi stupide que enărallse, le regime de VANTI-OCCIDENT, IL le falait pour impostr d un peuple le CONTRAIRE DE LUI-MEME. Et cit pourquo! Waileurs, durant toute une premtdre phase de Ia terreur dictatoriale, le râgime des xavlets jul une aj/alre pret- (Tue excli stvement Jutve. Recueilons-nous un instant sur tous les heros roumaina dul se sacrifiărent ajin qie la Roumaine demeure une sentt- mele avanete de VOceldent. 11 jurent grands! Par la grandeur mâme de leur marture et de leur sacrijice ces morta mous semblent encore vivanta et Us semblent nous dire “Malheureuz occidentaur, vous ne savez pas ce qui vous attend! Vous ne save: pas ce qul voua altend avec vos fameuz projeta de detente avee “VEST”. Chez nous aussi 11 v cut des gens pour pactiser avec TEST, pour faire “la part du teu*, pour ventendre avec “lonele JOE”, ajin de limiler les degăts, blen entendu... Nous avons connu la suite “Malheureuz, reveiilez-e0us, răceiltez-voua avant quit ne solt îrop tară, Car, vovez-vonă, partout oii le com. munisme vinstălle, partaut ei pax seulement en Rustie, il arrive avec son cortege lugubre de mises d mort, de massacres, de dăportatiana, Ouţ, amis occidentauz. nous tavons quelane chose, “Ne Voubilez jamats, Notre sacrifice a ată fait non seulement pour la Roumanie. mals pout tous VOecident!* Oul, lea martyra de Roumanie pourralent d juste titre nous parler ainsi, Leur pays auasi, posstdait, comme lea mătres, son 1ot de politiciens, criminels par betise ou complicite consctente et qui se Jiguratent qu'on peut wentenăre et pactiser. avec un incendle Avant que Vincendie rouge efit ini de tout transformer en lul-mâma, is trouvărent Teur propre fin, d Vezception d'un teul toutejots. Imitant sea homologues eurobtens 11 fallait que Vincapable couronnă stăgeant en Roumânie, lore son pays auz ENNEMIS ABSOLUS de Europe. IL le fit stupidement et recut plus tară, en temoignage de gratitude et de temer: element, le droit de se retirer et tabandonner ton peuple. Lui seul pouvait conjârer d la trahison Penvergure et le poldi que Lon salt. Fi dtait normal qu'il pulste en toucher le salaire Anal, obâissant d la fatalită de son hărilage paternel, le fils du roi Carot, exclave une courtisane Julve, tlurait son Pays auz Jui[s boleherteka, Jossoyeur: de la Nalion (aut cat homme eune, d quelgues anntes dintervalle, devenaltil le contraire exact de Corneliu Codreanu mort en 1; Corneliu Codreanu maurait pour un [ddal. Le și Michel te debrouilait pour sauver ta prăcteusa peau, Corneliu Codreanu est mort pour assurer un melileur avenir d son peuple, Le roi Michel a tâcu pour assurer le pire avenir immâdlăt uu mâme peuple. Destinsl Gu se souolent encore aulăurăhui du rol Miehel, en Roumanie, alors que le nom de Corneliu Codreanu dat mur mură par tout le monde Ii semble, tout au malns d Vauteur de cas lgnes que le drame nalonai roumain comporte deux utres enseignamenta pour Nona, euiroptenă oecldentaur Le premier. qwon oubiia trop aouvent, c'est que la pulssance cosmopolită qul râgne auz USA, a âtă et restă complice de tetta erucițizion de Ia Roumanie en particulter et de PFurope eh dendral. ÎI cut dtă facile d la “grande et gănâreuse Amerique” d'envover dex “observateurs” en Roumanie, d seule fin de rendre compta de ce qul xy pastalt, apria Varribde des soldate somtătiques, Cola ne fut pas, A Văpoque TAmbrique et TANAAȚETE oceupalent dejă la majeure Fu ie de VEurope Occidentale et ciles auratent pu Jalre presalon sur FURSS afin. que ta tyrannle communiate recule «n Roumanie. Il A'en Tub rien car alori, comme aujoură'hul. Vennemi m. 1 cest le naltonaltsme dea peuples europtens SI noua devons et pouvons exploiter les dissenstons qui te produlsent entre les deuz super.granda tous lea. Joura, cenpndani nous ne detona noua Jatre aucune ihusion. Ceuz aul, de Washinatăm, menent la grande coalitton du "Monde Ma” contre îe eommiuniame m'ont pas leur ennemi n. 1 le rommunisme mals le nationallime. le nationallsme, chrătien vurtout, Le rțgime du prof, Gaetano au Portugal, le vtgime dei Colonel grecs, l'ont appris ă leurs dtpens. Îl V aura toujours un Jordan judeo-communiste du tupe Kissinger pour leur caseer lea relns Atata. que doivent faire tes Natiomaiistes dans Europe encore non sobittisde? Eh Bien, les Nationalistes doivent dive auz dirigeants amerieains: Deyendez-nous, si vous frouvez due vous y avez interăt. Mais. de toute Jagon, une chose resle exclue, clest que vous vous mâliez de mos probleme interleurs pour nous dire ce que nous avans ă faire. Tautre enseigmement du drame roumain, c'est la valeur en soi du sacrifice et du combat, quelle que soit Vissue du combat, En rangs mombreuz, les legionnaires, les pardes de fer sant mortă, maia la Garde de Fer n'est paş morte. La Legion de VArchange Michel vii toufours, et ce precisement grăce au temoignage du sang apporte par Ie sacrijice, par le combat des lăgionmatres et de leur chej. 4 mw peă 8 grande caute sani grande saczijices, Corneliu Codreanu le savail bien, lui qui sest sacri/i€, Comme le rappelait Paul Guiraud dans son ouvrage, la Garde de Fer eat proche du Mouvement Nationaliste Francais -Lă Franelime”, dont la devize dtail “Honneur, Herdistne, Sacrijice”. Les Erancistes, comme les Legionnaires roumains atatent les vral revalutionnairea. Au lieu d'une zevolutio fondee sur la terreur, sur une reglementalton, aviasi Jastidieuse que paralysante, ils ont taulu faire une revotuticn Jondee sur un homme nouveau anime par une [ai religleuse profonde. Aussi, dans la Roumanie asservie, mais non sotimise, au traveră des travauz, des rues et des journees interminables de Ta afisate, du [râtd, de la peur et du sang, une lumidre ezisle toujours. au sein de la Nation et qu'on ne peut dteindre: on ve souvient tovloura de Corneliu Codreanu et de la Garde de Fer Remy DE LAON CRISU AXENTE VORBESTE DE DINCOLO DE MOARTE TINERETULUI ROMAN INERI a! Tării mele! Nu Vă vol vorbi in cele ce urmează de necazurile —mmiei sau mari— care umbrese viața voastră din clipa când v-au mulit in minte, și în su- Mete, primele amintiri. Nu șoi pomeni ale! nici de lipsurile pe care Je Incercați şi care Vau marcat adânc In anii ado- lescenţii voastre, fiindcă cele mai multe nu le știți, necunoscând nielodată altee- va decât vadurile impuse in care sunt călăuziți, astăzi, pașii vostri. De multe ori nu aveți poate nielun alt semn, ni- ciun Alt indica ai șieţii de odinioară a Neamului, decăt ierimile, Și durerea, părinților și rnal bătrânilor voştri decăt dispariția fâră urmă, In vreun fund de ocnă sau in vagăunile primitoare ale munţilor noștri, a unui frate mal mire, a uriui tată şi a multor, maltor, cunoscuți şi priete- ni. Şi poate că în intimitatea sufletului vostri s'a strecu- rat szeo indolălă asupra tâlcuirilor aflelale care, dacă nu vă interziceau să vorbiţi de e), să vă gândiţi Ja el, vL-I pre- zentau pe el, carne din carnea voastră, sânge din sângele vostru, ca dușmani al poporului pe care l-au iubit mai pre sus de toate, ca inamici al unei dreptăți adevărate, roma: negli, pentru apărarea cărela au [ast cosiți de poterile aci pantulul, sa au fost obligati să în, ca în vechirie, căile de desiș ale codrului românesc, VA voi vorbi deci nu de val, de Vleaţă și de problemele voastre, ei de îndatoririle tale, TINERET ROMÂNESC, de n te păstra, în areasth cea mul cruntă noapte a Neamului tău, ve linia de teadițil şi de Onvare a Inaintaşilur tăi, pe vadul de credință, și de vitejie, a 6 sută de generații românesti care nu sau înclinat, nicto- dată, sub preslunea vitregie! vremurilor. Dacă astăzi, tine: ret al Neamului men, te poți numi “Romin”, tate pentruc siriimoşii tăi si-au apărat, In veacuri de lupte, flinta, pe trucă țivau păstrat, prin seci de restriște, pană In tine sub scutul spadei, raiul, datinele si eredința, In peeanul ns ilirilor barbare dela inceputurile existenței lui s'a men Vinut, neclintit, ca o stâncă, păstrând, neintinat, tezaurul tsanțelor lui, spărgând, neobosit. unul după altul, valurile de nirileniele, Si nu s'a salvat numai pe e), micul neam pierdut In fruntariite de Răsărit ale Europe), Neamul tau, ci 4 sălvat toată comoara culturală și spirituală a Conti nentului, fiinţa iul morală, credința lui, Căci Neamul tău, grânleer al civilizației apusene, e năzdrăvan şi a fost alea, pentru calitățile Jul, de destin, să înfrângă vrăjmâşiile te- lurle ale puboiuniide căzute asupra lui din bezna clu Rasare. Când barbarii de la tricepul au devenit vecinii noa: Ul de mal târziu — numai atatorniein pe acele melea- vuri diferențiindu:i de starea lor primară, Neamul Romă use, Neamul tău, singurul autohton in accea margine de Europă, şi-a allrmat larâsi ființa în lupte, prin sânge ai prin ezite, SI nlelodată nu au putut venelieli să-l curme în vieata lui. Astâzi, toată furi nimieitoure a Aslel aa în: erâncenat pe sourța lul. Privână Neamul de conducătarii Jul firești și de cel mal valoroși [II al Iul pe cari 1 ueld, îl intemnițează, 1 deportează, Invâluind în minelună tre. cutul jul de piorii, falsiticână năzuințele lui, dusmanui ai ancestral al poporului nostru socotește apropiată clipa to- Lalei și definitivei lui distrugeri. Siguri pe naivitatea voas- kră, tineret al Neamului meu, v-au sustras învățăturii, și sfatului, părintilor și dascălilor voştri, şi v-au presat, cu pe o elreadă, In țarcurile unei ideologii străine, nu numai de sufletul Neamului, e! de tot ce a constituit vreodată fun- damentul spiritului omenesc. Prin lecțiile de limbă rusă caută să vă fure limba, prin promisiuni, pelin laude minei: noase, plătese instrăinarea voastră, lâr munca voastră, și dăruirea voastră, 0 călăuzese şi o folosesc ea pumnal ucigă- tor în trupul Neamului, Si Neamul vostru mindru care nu sa inclinat niciodată în fața loviturilor dușmanilor lui, suferă. șI se cntremură de loviturile care dela vol 1E-4r primi, TI- NERET AL ROMANIEI! Tineretul tuturor generațiilor 1s- torie! noastre naţionale, elementul pur și generos al Nea mului, chezășla şi condiția Iul de vieaţă, a fost Intotdeauna organle si armonios incadrat in întregul (ințel lul, a ştiut să discearnă aspirațiile Iul cele mal cutate și a ştiut să-și "almileze constiința de totdeauna a românității, Elanul Iul de avangardă a sulletului şi a minții româneşti a inserinat un normativ şi un corectiv al nației atunci când mal bă- anii generațiilor trecute, sau părți din trupul el sucom- bau mirajului morţii “au își adormea În sarabandele ne- trebniciilor instinctele de vleață, E! tineretul Neamului, a văzut lumina, a văzut dreptatea, a văzut tralectoria im- părătească a României in cluda dusmâniilor timpului, si peate ele Astăzi, când cel mal mulţi dintre bătrânii voştri au plătit cu vieața, sau cu Ibertatea, şi toți, cu neinenipulte vulerințe, iubirea Jor de Neam, națiunea vă priveşte cu dragoste. si cu incredere, ca a nădejde a ei de căpătăl, pă o ultimă speranță. Părinții voştri şi rudele voastre, noscuţii și miile de anonimi al masei poporului românesc s incredințează, in numele milioanelor de martiri și eroi al Cura rele vouă, Tineret al Neamului! Tineret al Ra- mâniei! Nu-l trădaţi! Made, 1054 NOTA REDACTIEI Des/lințăndu-se In nara acestui an, meehiul cămin romă: nese din Calle Homera Nr. 12 — Colonia dal Retro — care va rămâne in istoria exilului românexe, ca cal mal impor. tant centru al acHiunitor Intreprinze pe plan, internațional pentru a protesta impotriva nedreptăjilor dela Yalta, am qesenoperit_ o dosar rătăcit conțindna, parte din comen: tarile lut CRISU AXENTE la emisiunile de Radia pentru România, acordate în anul 105) Românilor exilați In Spa: nia, de către autoritălile spantole de atunci, Nu atim dacă ele au fost retranamine in acea epocă, dat Jin atitudinile neromânenti ale eular cure se erijaseră con- ducătorii al acestor emisluni, cum am, comentat 4Ml unul din numerile trecute ale “CARPATII"-lor, deacea dat Jtind valabilitatea și actualitatea tor, ehtar după ca 23 de an tre: cult, le-am dat publicității, convinsi că aervim. cauza ro- mănească, LETTRE OUVERTE A MONSIEUR MAURICE BAUMONT Champs sur Marne, le 28 Septembre 1974, A Monsieur. MAURIGE BAUMONT Membre de VInstitut Monsieur, Je vlens de lire, avec un certain retard, votre artiele puru dans “LE FIGARO” du 23 Aodt 1074, au aulet du “7renttere anntversaire de Vinaurrection roumaine antinazie”. Je ne me permetirals pas de venir faire des reproches ă Yhomme de sclence, membre de VInstitut et charge dune ausal haute dlenită que cele de President du Comite d'His tpire de la Deuxleme Guerre Mondiale. Ce seralt un peu deplace et en dehors de mes Intentions, blen que les propoi de Vartiele reltvent du fond historique de la misslon aul vous Incombe actuellement Je vals nvadresser simplement au Journaliste aul, sans! y attacher peut-âtre une grande importance, a developpe Un theme d'une râsonnance particulitre pour la nation roumaine. "Theme dul. pour nous, depasse infiniment Jin tentlon de Varticle du FIGARO et constitue le point ssen- tel de toute une &volution politique qui nous touche de 3, Pr7'.1 ete surpris, pour ne pas dure stupetalt, par la maniă- re dont vous presentez les choses, par leftrayant parti pris dans Ie jugement des &vânemenis et, surtout: par Ia cou- pable mâconnaissance de la Garde de Fer, aui constitue Vun, des phenomenes les plus sighiticatiis de la penste et de la politique roumaines de notre &poque; Je ne pourral pas, midtenăre sur tous les points nevral- giques se depageant de votre article, article qui semble Beaucoup plus un hommnge gratult ă une force communis te insurrectionneile INEXISTANTE â Iepoque, auun post historique de la realite dialors, II me sera done nt: Salre ue vous,rappeler. auelaues verites (ondamentales sur Ja nation roumaine, constituant les assises, dune realite die nombre d'historlens occldentaux escamotent, Certains, semble-til, par indi//erence. pour des problemes aul ne sinserent pas comme îs veulent dans lenserble politique de leura nations, D'autres par ignarance pure el simple des vbritas cachtes dans les falis quis analysent, Dans un. cas comme dans lautre, la cause ersentielle de cette omisston ou de cette distorslon des falts reside, le vlus souvent, dans le manane dinformations precses, On st bâse trop sut ce qu'on î sous la main, sur ce que dautreă ont dit prealablement, sân aucune recherche de leur authenticite, Şn dul concerne I'article du FIGARO, Ja impression que vous pâchez atitant par Indiifârence que par lenoran- dei dues siitement ă de mauvalses ou d'incompletes sources diintormation. intorma O maniere de prâsenter Itvenement. En lisant voțre. Artlele, On n impression que le 23 Acât 1044 n 416 une exploslon, de jole du peuple pour se volr doharrusser de "Voccupant germaniaue” et voir surgir des Bkeppea rus Şes les “lbărateurs. sowieliaues”, ERREUR DE VOTRE PART, pour ne pas dire plus. Avant tout, vaus aurlez dA tenir compte du fait que les Allemands en Roumanie, A cette dpoaue-lă, talent des allita, des compaanons d armes, en vertu dun pacte, at non pas des ocupanta conime All: Îours. Lea ressentimeniă que d'autres peuples pouvalent avolr & leur exard talent totalement inexistanta en Rou manta, parde qu'on Iuttalt ensembla contre le mere danger morte! O, 14 date que văus appelez A tart + Inăurrectlan ro: maine antinazie” n un tout autre slgniricațion pour le peu- Ple roumatn, slanitieation aul n persiată A travere lea dC Venriiea aul 'nous sâparent de ce traglaue 23 Aoht 1044 Pour taută Ja nation roumaine, lăvânement d'aloră cat con: sldârt comme un nete dune vile trahison & lâgard de TA n paraul di tonale et Vinstaura: creaț In parte de Vindăpendanee hatlonai - cai 1 Părraur rouge, ous Ieplde am rânime marxlate itoyabie, Beat Ta perte de lu Bessarabie et de la Bucovine, anne- xtes par le moloch sovietique, Gras Vamservissement de la consctenea du peuple A des principes dtrankers & la nature roumaine et mâme bla ni ura humaine tout court Ciest, done, tebte signilication que vous aurlez dă deve- lopper et faire connaltre A la France, dans Ia mesure ol vous desirlez rester dans les limites de la vârite historique. D'un autre polnt de vue, |] se deguge de votre article une attitude de parti pris aul gâne protondement la com: prehenslon du comportement roumain avant et pendant 1n guerre. En bon Frangais et oceldental, vous râdulsez les chosea A ce qul interese strictement votre pays et Jugea Vattitu- de des gens en fonction de ce qul vous touche directement, Vous W'analysez pas pour săvole “le pourquol” des situa- tlons. Vous delinissez les autres comme si leur PRL uUgia et leurs aspirations devalent dependre directement du critere francais et rester lies A la manitre de voir frangalse, Or, si pour le peuple trancais lennemi —depuls Vâpoaue de Bismarck est le teuton, pour le peuple roumain, et de puls blen plus longtemis, c'est le Russe. qu'il sot tzariste ou covittiaue. C'est un dltment fondamental de la vie et de ia politi- que roumaines. dont on doit tenir compte. Ainst, le gauver- nement roumain qui eat entre en guerre aux câtes des Allemands ne peut pas âtre qualifi€ *d'o//icine hilldrienne”, ni la Roumanie “un pays occupă par Hitler”. 1 est encore plus faux de dire aue “les masses etăient profondement hostiles ă la domination nazie?. Voua faltes preuve, par lă, d'un frâncocentrisme inacceptabile! La politique mente par la Roumanie & T&poque eorres- pondait entitrement aux Interets de Ja nation roumaine, interăts qui —vous devriez le reconnaitre-— peuivent ne pas correspondre, & un certain moment, aux intârâts francais ou oceidentaux. Et, dans ce cas le commentateur ocelden= ţal doit avole la toree de caractere de chercher la ralson et '&viter les qualiticatiis aul reJettent sur le paşs en cause des culpabilites gratultes et des insinuations degradanțes. La Roumanie n'ttalt nullement obiigte de sulvre Vatti- tude ranculse dans un contiit oi Lennemi numere UN des Roumains etait Valle de Ia France. On.ne peut —si magni nime solt-on-— renoncer & sa propre existence et & ses prU- pres territolres, arraches par 1a violence, untquement pour donner satisfaction aux aspirations et aux desirs dune nation ttrangere, meme amle! Surtaut, qu'on B'avance pas largument dea “garaniies? alj&es, alors que la France ctalt tcraste et lAngleterre râ- uite A une ile aseldete; La Roumanie &talt en droit de Cholsir să ligne de condulte et elle a cholst celle aul Ii aictalent Ies aspirations unanimes de Ja nation: J& lutte contre la mennce tovidtique aux votes de ceux qu luttalent contre cette mâme menace. Prenons garde, dăilleurs, A celte menace qui se precise de nouveau A Vhorizon et qul, cette tois-e!, pourrait inquleter ceux qul hier 1a tenalent en si erande estime!.. 11 y a. dans votre article, un autre aspect du probleme, qul Chodue Prarondtement mon esprit de roumain et d'an- (iun membre de ln Garde de Fer. C'est la racilile et la de sinvolture avec. lesquellea vous jugez, qualiriee et accuseă cotte organisation, dont voua Îgnorea sans doute le Tae îiniaue AA ce au'elie reprâsente en tant que doctrina poli: tiaue contemporalne et phnomâne de renalssance splri- vuclie du peuple roumain i tă A la maniere dont vous quniittez les lăgionnnicea de Gide an tron se rond tra ben comple due vo cannals sinicea 8 ce suJet ze limitent A quelaues donntes plAnEts a hasard des lectures et atena VAZII les accusez de “crimas mi A uelques punitions * t Dei rd Irovinlon frangaise aue ces *yietimes” Avaleni ATI 04” plus dun, MILLIER de Jeunes ouruAlru, pour Ii Simple. Tait avila &talent membrea de Ia Gardo de surils luttalent pour amellorer le sart de tout un, pour Vous oubilea, aurii i dita e sexe roueases atea” sinserit le. „Momtoratue 16 gauvernement demosratiaue de JA Roua Tia trucidd dans les pelsona ct les campi de condi tion_ol pourrissalt la Jounesxe Iglonnai Art Si ollves at, dans tout le pays; en, outre, 8 ICE! ră chacun des 71 Dipartementa ce aul nous lonne, iSuite pag: 4) Jăceau parte. tul Trâdării consumate. DRAMA NEAMULUI ROMANESC 23 AUGUST 1944 S'au implinit 30 de ani dela marea prăbuşire a Neamului Românesc, la 23 August 1944 dată care va simboliza pentru eternitate, felonia inconștienţei unei categorii de oameni lipsiți de cea mai elementară răspundere, faţă de situaţia Țării în acele momente şi viitorul neamului din care Nu vrem a intra în detaliile răspunderilor participanților la marea crimă înfăptuită in contra Națiunei Române, lăsând cronicarilor obiectivi să descifreze poziția și contribuţia fiecăruia în Ac- Suntem obligaţi să remarcăm insă că in răstimpul celr treizeci de ani trecuţi, în loc de o muţenie echivalând unei smerite cereri de ertare adresată Neamului, a existat şi continuă să ezis- te supralicitarea «meritelor» participarii la o acțiune care istorie şi politic va rămâne infamantă, crezând jiecare îm parte, inconştienti in continuare, că ast/el îşi arogă dreptul la recunoştinţa, benejiciarului trădării dela 23 August 1944, carea fost și este UNIUNEA SOVIETICA, CARPATII LETTRE OUVERTE... UNE SEULE NUIT, un peu plus de 430 victimea 4 lactit de ceux qui poursulvalent la politique suicide du “grand Titulesco” ! Vous iznorea, peutetre, ce can et tant d'autres qul ont frappe cette organisation, qul nâtait ni hitlerienne ni Ia solde de Hitler, Ce n'en sant pas moina dea falta histo- tlques, enregistres comrae tels et mâritant Vattentlan d'un Journaliate goueleux de Iimpartinlită de mes affirmations et AI) „et pitustiona II n'est pas sultisant awuni n form ir que la ni ci Smtmti pour qi realită des oua ptchez par Iignorance totale de ln vârite Jaglon- nalre. a ne faltes que repeter les lleux communa, les Vima rabaches , ans par Ja propagande des 10 + marxlates, qui, lorsquil IL de dâmolir quelque chose d |rmprfigrutola pour leurs mentalităs se donnent la main avee alitaresse. SI vous avlez lu un seul livre de source Mplonnalre, vous m'auriez pas 0x4 aborder le probleme de la Garde de Fer avec une tele desinvolture, dans resentir un remoră au fond de vous mbme Le Mouvement Leglonnaire (Garde de Fer) a 4t4 In seule organisatian qut n'a Jamals Rule le genou devant Ie na- parea que, justement, ÎI p'etait pas d'essenee hitie- tienne et moina encore A sa solde Nous avons combattu ensemble Je mite ennemi, mais jurmals In Garde de Fer ne est trouvte sous ln dtpendance hitierierine Le Mouvement LAglonnaire a 6te JA seule orpanisntion natlonaliate qul a connu les tri re de Dachau, Buchen- po ste, Ob des contalnes de lpionnaires ont etâ en. [iri retea par sympatble qu'on les traitalt de coțte Le Monvement Leglonnaire n &tă 1 seule or iilor nationaliate exempte du proeta de Nuromberg, ana lop Davalt pu trouver aueun element plousibie! dateuvallen contre elle. Et. en ci 1 > a eu des presalana oceultes pour que În Garde de Fer y olt incluse, Je pourrals vous clter une infinită d'arguments qui ţil- minent les insinuationa contenues dans votre Pra Ie TARI cela n'en vaut pas la pelne. Vous âtes. sdrement. comme Vant d'autres, victime de votre honnătetă inteljectuelle, abuste par la campagne anti-leglonnaire de ses innom- brables ennemis, Vous avea pri pour argent comptant lea RRRUSEEt8, PUR în vonalitea brilanies par ceux qul cherehent A nulre A tous les hommes dans leur sillage Serg ci Nous ne vous tenona par tigutur pour In maniere dont vous tenitez le Mouvement Lăgionnaite. Nous savana fe 1 distinction entre une mâchaneete voulue et un manque dinformation, Mais, nous n'aeceptans plus que de pnreiilea cerreurs” dopinlon surgisent periodiquement dans la presse, sans mettre en garde les hommes de banne volontă sur Vinjustice qu'ils commette ur ent A Vegard de In Garde Dana le cas present je me permettrat de vous faire par- venir quelaues ouvragea aur 18 Mouvemeni aia E dana lesqueis vous trouverez Veasentiei de ce que tepre. sente cette organisatlon dana le mande actuei, Vals y tbou- verez, Je Lespâre, lea âlâmenta qul vous ont manu par allleură pour que vous pulsalea juger ce mouvement A la lumitre de sa veritabile valeur palitique at humaine do me Wen în „out, perionnellement 4 votre dispoalllon paur a les dlomenta dintro pourtlez souhaiter obtenir. ii aa db Veuillez agrter, Monsleur, nldâration asurance de ma haute con: Faust BRADESCO P. B —Coplea de cette leltre ont 4tă envaytea au Journat “LEE FIGARO” at A la pubilealiom "CAR. PATII” (Madria), avet pricte drAatiaue TOUmalne "CAR OMUL DIN MANIFEST MARTURIILE UNUI FOST UCENIC N toamna anului 1037 eram elev Ia scoala primară în sătul copilăriei mele, Văleani din Banat, Se manifestau și pe ncola o mulțime de partide politice, cu diferite semne electorale, cu diferite afişe. Intro dimineaţă, In timp ce mă pâseam pe drumul meu spre şcoală, nu departe de casa noastra și pe aceeași uliţă, zărese un manifest mare lipit pe un perete de casă. MĂ opresc şi mă ult indelungat la chipul din maniieat; un tânâr frumos la intăţişare, imbrăcat in haine naţio- nale ca țăranii noştri. Parcă era viu omul din manifest şi parcă mă privea drept În lumina ochilor, cașicum ar vol -ml spună ceva foarte important. Sub chipul său se găseau câteva versuri ce mi-au rămas până astăzi adanc întipărite in minte: “din mulțimile oarbe unu s'alege... gândul Iul... rege vorba lui: lege vrerea: platoe de nelnjrânt pasul lui: cutremur de pământ,” Am citit de câteva ori aceste cuvinte şi tot nu-mi venea să mă indepârtez din fața acestul om, Nu-l ştiam numele. dar intătişarea lui a ajuns să-mi creeze o impreale de neș- ters. Nu-l puteam compara cu nielunul din chipurile depe celelalte afişuri electorale ce le văzusem până atunci. Acest chip nu se lăsa comparat cu nimic din ceeace văzusem in scurta mea. experiență a vieții. Doar numai cu eroii nea- mului românesc, cu Horia, Tudor, şi Iancu, despre care invățasem la școală şi în casa părintească În mornentele mari de evlavie, numai cu aceşti titani se putea compara omul din manifest. Zilele următoare trecând din nou prin faţa acestul manifest m'am oprit să sorb din nou chipul din priviri, pentruca să nu-mi mal lipsească nielodată in vleaţă. Norocul a făcut ca după câteva zile să aflu cine este erdul meu. Am descoperit lângă primăria satului un alt manitest, pe care se găseau dauă chipuri, dintre care unul era exact același tânar în costum național. Sub chip stătea scris cu litere mari: Corneliu Zelea Codreanu, Sub a! doilea chip: Generalul Cantacuzino-Orânicerul. Din acest manifest am aflat câteva amănunte asupra acestor doi dameni şi a țelurilor lor. Era vorba de partidul “Totul pentru Țară”. Ştiam că prin sat se vorbeşte mult de acest partid al leglonarilor, dar eu personal n'am putut afla până atunci nimic precis, cu atât mal mult cu cât la gecală era interzis să se vorbească de dânsul Am auzit cu timpul că sunt legionari şi în sat la noi şi am aflat și cine era şeful lar: țăranul Ighigan, fratele me- dicului din sat. Am aflat și unde țineau sedințele, Am in cercat și cu impreună cu alți copil să intrăm In gedințele lor, însă n'am fost admiși. Dar intro bună zi, o Dumineeh de 13 Ianuarie 1938, l-am văzut pe toți leglanarii din. sat. Era după SL Liturghie, În care sa oliclat și parastasul pentru Jertfa Iul Moța și Marin, La leșiren din Biserică, întreagă, garnizoană legionară A satului a facut front în faţa monumentului, ridieat în cinstea soldaților căzuți în raibolul mondial. Sa dat onorul și s'a cântat “Cântecul Leplonarilor Căzuţi” plânge printre ramuri luna, Noptile-s pustii Că te-ai du pe totdeauna Şi nai să mai vii Ca o Iacerimă de sânge A cdeut o stea, Drum, de foc și biruință Pentru Garda Ta. fi 8) apa! Imnul Eroilor Mota-Marin: Sunt rumuri și Mă: câri, e Spania setum Pe țăranii din sat l-a Impreslonat până Ia lacrimi această de lon MARII manifestaţie; numa! primarul, notarul și jandarmii nu vedeau lucrurile cu ochi buni, De sărbătorile Crăclunului 1937, un unchiu dela 'Timl- şoara u adus părinților doua discuri de pramolon, din care am putut să învăt şi căteva melodii legionare: “Imhul Tinereţii Legionare”, “UrIA Duşmanii” și *Marsul Legion: rilor Olteni”. Pe cealaltă parte a discului cu “Sfântă Tint- rețe Leglonară” se găsea “Cuvânt pentru leglonari” de Corneliu Zelea Codreanu, Ce mare ferlelre pentru mine să aud cu urechile mele vocea Găpitanulul — vocea acelui om a cărui infățişare profetică o cunaşteam din mâniteat. Cu. vintele lui cu greutate de tunet imi sună şi acuma În urechi “Din adâncuri se înalță biruitar legionarul, cu sulletul său de stâncă. Cel ce cred eă:l pot invinge, ca şi cel ce cred căi pot cumpăra, se vor convinge în curând, dar prea târziu, că s'au Ingelat |” Din păeate aceste discuri nu le-am putut asculta decăt câteva luni de zile, căci incepuse furtuna şi jandarmi! le-au confiscat APARIȚIA LUI BANICA DOBRE Tot prin preajma alegerilor din 1937, a venit în satul nostru Bănică Dobre. Vestea se răspândise cu reperlelui.e fulgerătoare cu câteva ile indinte. Numele Iul Bănică Dobre era foarte cunoscut. ba chiar popular în sat. Cu săptămâni inainte, consătenii mel au primit o mulține d6 reviste şi ziare legionare dela Timişoara, In care Bănică Dobre era de repetate ori menționat. Nimeni nu şti cura a ajuns acest material de propagandă în sat, dar toți țăranii se minunau de grija ce le-o purtau legionarii şi Începeau să înteleaga că numai in aceşti oameni îşi pot pune nădej: dea de salvare n lor şi a neamului intreg de plaga politi clanistă care bântula Tara. MU se era intro Sâmbătă după masă, Uliţa mare Yortotea de oameni care se indreptau spre Casa Naţională. La un moment dat apare Bănică Dobre, insoții de cât legionari din Timişoara şi din sat. Plutonierul de jandarmi era şi el prezent cu oamenii lul. Era incârcat de venin, dar nu încerca să facă nicio mişcare. Sala Casei Naţionale sa umplut cu vreo mie de oameni, Stâtenu țăranii descoperiți ca În faţa unul mare moment solemn, căci solemn era mb- mentul să-l vezi pe urlaşul care a luptat alături de Maţa și Marin pe frontul apocaliptic din Spania. O mulțime de țărani, care nu mal incăpuse In sală, ascultau dela ferogtri- le deschise larg, Eu am reuşit să mă strecor printre jandar- mil incătărămiţi și să mă plasez in spatele scenei, de unde printr-o ușă deschisă 1] sorbeam cuvânt de cuvânt. A vorbit de luptele Mişcării Legionare până la momentul culminant al căderii eroilor Moţa și Marin la Majdahonda. Apol a amintit ultimele măsuri ale Căpitanului, intre altele de înființarea primel scoli de primari. Gtre stârgit n atinn și problema “țăranul și pogonul”, In fața svonurilor răspân- dite de partidele politice că Legiunea urmâreate să la pă- mânturile dela țăranii bogați, nelâsând decât târanul şi poxonul, Bănică Dabre pronunța răspicat adevărul A nar: “Color ce şi-au agonisit moşia prin muncă cinstită, Legiunea nu le va elinti nicio fărâmă din dreptul lor, dar celor ce-au agonisit-a prin necinate său furt, nu le va lăsă nici poponul!*. Pare văd și acuma pe Bănică -— înalt și imbrăeat în cămaşa verde cu uman, peste ea, atingând aproape cu capul tavanul sălii. La Afârșitul cuvăntării a rialeat mâna In semn de binecuvantare și n adăugat: “Ionel Moţa y Vasile. MTA Rau = Fi pl s08t, deamipra noastră, Căpitanul ne du d In sala Piri domnea linişte de mormânt, Țăranii își stergeau pe furiy Jacrimite din ochi. A fost poate unul din cole mal inhițăoare momente de trăite aphonală in SY Va cunoscut satul Valcani. Numa! jandarmii și impărtăşi de această comunital Legiunii mi da e Aetoale ud Herbând de ură, de sullet gi dădeau târcoale pe ai ATUNCI S'A PRĂBUȘIT IN MINE O LUME vremea aceca ia aparate de radio. pentr E e Căpitanului og în după amiaza zilei de 30 Noembrie, dar poporul a aflat-o abia la 1 De- cembrle, când sa publicat comunicatul ofielal în ziare. in dimineaţa zilei de 1 Decembrie mergeam la lucru ca ae obicelu La ora 630 treceam prin faţa primăriei. Era o aimoateră tristă În dimineața aceea de sfârşit de Noiembrie 9 Tiug. ceața şi umezeală. Aproplindu — mă de primarie. aud Incă de departe strigătul unui vânzător de ziare, care țipa cât II ținea gura: “Carneliu Zelea Codreanu şi trels- teglonari impuşeaţi!”. Trecătorii Îi smulgeau aproa- În ziarele din mână. La auzul acestei vest! cutremurătoare. parcă buşit o lume în mine. Am plâns pe drumul Hinspre ateller și deabia mi-am putut stăpâni lacrimile ziua întreagă. căci deși numa! in vârsta fragedă a copilăriei, țara Întreagă işi, pusese speranța În acest om. Numai delă dânsul așteptau cel obijduiți dreptate. în ealfa_ Loţi, deafăgurarea luerului. Şeful atelierului, Fritz, fratele său Nikolaus și ealfa erau şi ei foarte tristi l-am auzit expri- mându-ș! indi Seara, la căminul de ucenle! din Elisabetin, unde Locularm, aceeaşi atmosferă de doliu unanim, In sala de mese, ca la o comandă misterioasă, domnia liniște de mormânt. în această seară și-a făcut apariția și directorul Vereriţă, 1 de exi dol pedagogi. studentul Mașeaş dela Politenni- că şi un student dela Agronomie, al cărui nume Imi scapă în seara aceasta nimeni dintre ucenic! n/a râs. nu sa certat mia făcut vorbărie. Niei direetorul și niel pedagorti rau făcut morală și ma certat pe njelunul din noi, cum se întâmpla în toate eelelalte seri. Bingurele cuvinte rostite Ja cină au fest două rugăeluni. erau cuvintele dela Inee- putul eine: “Mânea-vor săracii și se vor sătura și vor lăuda pe Dom- nul” şi “Tatăl nostru” dela stârşit de elnă sa scurs dlua în care am aflat vestea dispariției fizice a ului. Chipul acestui om mă va urmări toată ape Ape pn e lonare. un arat a Bu- tulcea EEE onimclă melodii de prin inchisori, Acele au prelungit până la 1940, când a fost rmil care patrulau prin impre- jurimi. La una din acele Intruniri a venit un camarad Biruinții”. A fost o mare ferlelre pentru nol, de al noştri nu avuseseră ocazia până atunci să Inveţe aceste melodii revoluționare. pe timp nepotrivit pentru adunările din padure, ne strân- cu precauție in locuința camaradulul Traian B. țineam acolo şedinţele. Eram destul de bine camullați până În primăvara anului 1940, când a Inceput “des- tinderea”, noi am activat cu un număr restrâns de oameni, fară a fi descoperiţi. Indată după asasinările din 30 Novembrie. incepuse sa circule tot mal intens svonul că in realitate Căpitanul sar i putut salva și că sar afla în Germania. No! Înclinam să credem că acest lueru ar fl posibil. Insă în timpul vacan- țelor de Crăelun 1938 a venit dela Bucareşti un absolvent de trății de cruce, studentul P. care ne-a vindecat de această credință ingelătoare. Eram adunaţi Intro at că de cruce în casa camaradului Ştei N, când a imaradul P. Eram in total cinel Inși: Ştei și lu- jus N, tone! G, camaradul P. și eu. La un moment dat P. scoate 6 bucată de Hârtie şi scrie pe ea: “Corneliu Zelea Codreanu e mort”. Apol ne-o trece din mână în mână. A fost un moment de tăcere și am citit in ochii flecărula durere, revoltă dar și decizia fermă de a nu odihni In pace până Căpitanul nu va [i răzbunat. Deaceea noi am conti- nuat actişitatea şi formarea noastră spirituală cu mat multă indarjire ca până atunci. Resultatul a fost că Ia 3 Septembrie din Caminul de Uceniel, în care mă aflam eu, î frati de cruce stăteau gata de moarte, în timp ce cu doi ani Inainte nu statea niclunul. In toate şcolile secun- dare și profesionale din Timişoara numărul fraților de cruce, hotăriți de orice jertfă. a crescut în cursul acestor doi ani de prigoană In cluda intensității el. Desigur, după biruința legionară dela 3 Septembrie a trebuit să frânăm incadrarea de noi elemente, căci avalanșa de Septembrist! amenința să dilueze esența concentrată și pură a Mișcării în unitatea mea din Căminul de Ucenicl. din totalul de 100 de ueaniei se incadraseră In unitațile de pregătire pes- te 40, Pregătirea se făcea sub indrumarea camarazilor studenţi Cioară și Tralan C. dela Politehnică Această ac- tivitate înfloritoare, în care Prățiile de Cruce şi Studen- țimea Universitară (și asumase rărpândirea spiritului le- gionar în toată tinerimea româna vrednică, n'a durat decăt câteva luni de zile, deoarece Antonescu impreună cu vechii dușmani ai Legiunii ne-a dat din nou lovitura. Noi. membri al tineretului muncitoresc. am invățat insă in aenst timp să pășim cu fruntea sus Da. Legiunea a Im- plantat în sufletele noastre sentimentul demnității. Le- glunea, prin comportamentul ei față de muncitori și uce- piei! Căei numai elevii și studenții legionari se coborau la noi, stăteau de vorbă co nol dela egal la egal şi se ocu- pu de educația nosatră spirituală, d sacrificii per- sonale, Jertte peate jertfe. Numai ei se strădulau să lumi- neze mintea celor năpăstulți de soartă, celor ce nu lea fost ingădult să apuce drimul scolilor înalte în viaţă. Centaiyi [alle a) elevi de şcoli secundare. fii de bani ta, se fereau să stea de vorbă cu noi, cel îmbrăcaţi în sine mal proaste și murdare dela lucru In atellere, cel rupți, flămânzi și goi. . Datorită în mare parte acestor camarazi de frâții am putut și eu să prind ma! uşor multe secrete ale meserie! mele Camarazii P. şi N. și-au petrecut multe Dumineci și alte ore libere din alte zile, Suvdnătema să studiez franceza, germana, matematica și alte materii, eare sa predau în mod insulielent la ile de ucenici. Astfel no). ueenieii legionari erăm În meseria noastră ai 1 şeonlă intotdeauna printre primii, penteucă frații de cruce și studentii legionari, cu o pregătire şcolară mal inalta, se luptau să ne ridice telectuală, bine stiind că Ad pă no or ni năzdrăvani şi cu înaltă re Luni Pi contar- tul cu Lertunea, sudarea ne 1i toat nielodăta postbilă. iv în Bominia net ŞEDINŢA DE DIZOLVARE ae destiințare a tuturor organizațiilor, peritru a ne organiza apol întrun numar restrans, dar supra-seleționat, care a continuat activitațea legionară in timpul anel Iul An- tonescu. Impreslonanită a fost ședința de dizolvare a, Fraţii: lor de Cruce, condusă de absolventul de Ității prătesorul supleant Ion P., in una din sălile Liceului Comerelal. Au artielpat la această şedinţă fraţii de cruce și frățiorii dela ceul Comerelal, Babeş şi câțiva dela scolile de ucenici (profesionale) şi dela Liceul Industrial, În total peste 200 de înşi. La Inchiderea şedinţei Ion P. a dat comanda: “Inge- nunchiaţi!”. Cineva a dat tonul şi am cântat: »Scumpil Eroi ne ceghează ŞI duc spre lumină Legtunea Toţi vrem o moarte vitează, Ca Ei ne goptim rugăciunea "Să Jaci Câpitane o Ţară Ca soarele sfânt depe Cer” CAPITANUL NU POATE MURI! în toamna anului 1937 11 vedeam pe Căpitan aproape de putere. Vine apol În primavara anului 1934 arestarea, procesul şi condamnarea lui, Noi, copiii care nu l-um cu- noseut niclodată, l-am cântat In marşuri și imnuri și ne-am mdrăgostit tot mai adânc şi nestrămutat de el, NOI, copiii nu puteam ințelege cum poate exista atâta nedreptate în lumea asta, atâta ipoerizie și dușmănie In inima oamanilor dela cârma țării In vara anului 1038, pășteam vacile cu alți copii din vecini şi cu verisorii și fratii mel Sburdam pe lunca în- verzită. plină de stufişuri și salcâmi, pe malurile răule- “ului ce curgea prin mijloe, In timp ce depe imprejurimile îmal inalte, intinderea infinită si plină de geometria ree- tangulară a holdelor de grâne. a porumbițtilor, a viilor incâreate cu struguri, a ogoarelor de lucernă și de sfeclă, a grădinilor cu pomi fructiferi, ne Imbrățisa într'o atmos- Tera patriarhală de patrie binecuvântată de Dumnezeu, Ne jucam de-a haiducii, ne luam la trântă, incercându-ne puterile halducești, iar când obaseam. ne strangesm in rup și discutam despre cel ma! autentie haiduc al nos- ru — despre Codreanu, În același timp, prin salile Pa- latului Regal bucura de nu sens. Cea mal ta Și taturor politicienilor din acea, a Căpitanului, era soarta acestul om. ŞI tot Fa aceraă timp, deși era interzis sa se Capii ne punem Intrebări ca nul și Legiunea era tema d orice sat și cătum românesc, temă de discuție, nu aveam mergeam În gândul nostru chi vorbească acestea seste cata tata şi Căpitanul, pe eine] alegi? Pe Căpitanul era răspun: sul, salvarea Căpitanului din inchisoare! Impresionani vie peraista 1n imaginația noastră de nului din ziare ti — aproape identie cu Isus pe drumul LU figura ta i“Universul”), flancat de doi [5 Galgotel, acum doua mii de ani, văstignit și păzit de soldați innrmaţi — numai armele erau altele. FI lancat de doi soldati cu baloneta la armă — această mândrie a neamului românesc, acest Urlig Intre semeni! Un motiv de cea mal tragică inspirație pentru pictorii, sculptorii și poeții de mâine şi dentotdeauna! În alte zi citeam serisul cu litere mari: “O mama Indure- rată asistă Ja procesul fiului ei”. De multeori vedeam pagini intregi din “Universul” și alte 2lare, pline eu repor: tagii dela procesul Căpitanului. Apoi ultimul cuvânt al său dela proces: “Domnilor, aveți in mâinile Dyoastră nu. nu: mai vieata mea, pe care o dau cu drag pentru țară, dâr și soarta Intregul tineret. îstoria işi va da sentința asupra acestui proces”. Cel intersa pe călăi acest tineret, cel interesa istoria Neamului! Să-mi (le îngădulț să nat, Copil! de altădată, mărturisete pentru generațiile viitoare de români ca din Vâleanii Bă- natului, am văzut în Căpitan omul trimis de Dumnezeu să-l arate neamului românesc calea mântuirii: că lam văzuț, urcand ea Cristos calvarul Golgotel, până Ja Jertfa suprema și că-L volu trăi meu pe pământ. De atuni mame române au trebuit 1 asa până la sfârșitul drumului cl şi până astăzi, sute de mil de sh asiste Ja calvarul, proprililor lor [ii pentru singura lor vină că au crezut în inșierea neamului românesc, Câte dintre ele nu s'au gandit şi se mai gândesc în astfel de momente cruciale 18 Căpitanul. Deaceta “Căpitanul na poate muri”. i] on MARII pci ME de loan |. MIREA PARCA ERAM... “Trupul acesta care a Inbătrânit, Române, țintaşii l-au ma! rănit - din vechi elcatriel curge mânte Parcă fusesem săpat Intr'un stejar stâlp drept. am mâinite mele reumatice, pline de scrum, vot mal strâng vulturii la piept, intre coastele rupte de-acum. "Trecutul, 1 pândese și nu 4 i intrat In paza ca In Piu de inere, ascuns —4emn rece — pentru când am să plec. SINGURATATE Cine sunt eu la Paris? in Luxembure Copiii sunt la ei alături de mame acasă, In erădina Luxembure alerg dirijând bărel în bazin: - toamna mea nui alei la Bucureşti mu euloarea oalei pline cu vin. Piuteae prin aburi ris, — început, vitaţ mira Tate tt ut * a 2 i A 1 6 fe atăt oh vrecând peste ea... ata ale Pea Mut aciut care poartă măearii manei Pi egia-e V i binale Dolar, AVIARE Eta ai SĂ nul mal întoarcă. aan X. MIREA Parta 1073. « | A ARON COTRUS POEIA Sa nos fue para alempre, lajos de Bapafia ș del paisaje ramana el gran poeta de ia iatinidad militante. de altento epoptico, en tierras heroieas. Aron Cotris Amigv de Espana, enconted en nuestru patria calor de hagar en las Dora de la adversidad. Salleron a su encuen- tro brazas abiertaa en rueda de poetas ș eseritores. en la conviveneia de Madrid ș en el retiro del monasterio. donde tnocaton sus impetua expresivoa con las rocas cielopest de Mantserral Las estrotas del poeta de Ia Cârpatos se enfilan junto a la male monăstica del cenobio montaerratiano. con rima masiva y corporea. en una musicalidad que nos recwerda la grandiota armonia de Juan de Mena o los cantea de re conqulata del “Cannigă”, de Verdagutr. Parece como îi Jas drigus Tomanas, en avaneea conjuntos, rodaran pot la calzada de nus versoa. Poesia dinămiea en sos lbros “A traves de los abismos de adveruidad”, “Entre hombres en marcha”, “Montserrat Y “Rapsodia Iberica”. AI matrimanio Cotrus 10 visită, con mi muijer, muchaă veces en su domicilia en la calle Zur bano ş en la Embajada rumana Su mmnjer era un espiritu con exqulsita itansparenela de pluma, Ei eubria toda Ja Dacia con su vos energică ş su pesar robusta. Guardaba tomo mareda de ara, en ritmo vibrante, el amor a Espana Ela durmi6 su vitimo snefo en Madrid y 4 murlă en Nor teameriea, can ansias de retorna a nusstra patria. Homrto sazribe su poema de guerra con sonrlaa de nino > redobie marcinl. Buenan en țorno 4 Aquilea los hexâme Urs de in &piea griega con un fiuir de rio en los eampa menos de lea mirmidonea Choque de piean y escudos ton las, frases severa que fiitran el caudal dpico-lirieo de ln “Tinda”. “Be dia promajon”, “camina en laa avanzadaa Y los ritmes batmeticox desencadenan torbellinos de recu dos en Jos poemas de indâmita estirpe dei gran Aron Cotrt, Pmprijadas con fueku de canon van aus rabaodias. Agila su vot î purta de guerra ch las tlerras atarmentadas, donde ei divino Uipia 'Trajana, nusstro compatriata, lanz6 su leglohes en detenan de ln romanidad invenelble Bano la hora en estos poemas te aque! Trajano que ered un estilo tueyo y fue auceatvamente tribuno militar, pretor, consul y emperadar Parma una provineia romana. comateuză el puente de Alcântara sobre el Tajo ș Ilevb !a espada de mvs conquistas intangibles hasta el Ocdana Indiea, Aqisel Tra Jana. mviete naeida en Ităllea (Meviha), aficlonada a ica Yinos apdaluces y a las bailarinas gaditanas, Cesar de loa Cărpaton, espanol y Intino, Rn Jas horak del erepuseulo loa varios de Cotrus se atar gan en los oidoa en ei fitmo pâtren de îns oncepciones apo calipticaa Y el rapanda valaro desplerta en m generoasa ambielen de vuelo “eon ei pensamlento apoyada en su mi rada ctmo en un funii” Nos ea grata traer en Ja melodia del recuerdo loa reciaa poemaa del rumano vertidca en ei Antora de puratee făloma Sube par las exralones de Ja grandera di Rama, el rumor del salma, coma los hobreva por Ia esealinata de su Jerutaltn conmulstada “Came hacta un togue de exerna procedente de laa prațundidades de la eternidad STRAINA STRAINATATE Străină străinătate rai eu porțile neulate, Vai de elnwn ete bata ci râni grele, nelegate Dacă-adus de vânturi su de pe stepe cenușii, din plerdute bătăi, usile se nehlă ca vii Btrăine cu chip de atânt bu mă'nttebi de ee tot cânt eu privirilen pământ , ȘI et mimbet trlat și frânt Btrănepat da Dar ca-cehii de vedenii bei între-azeati străini preţ, imi cânt țară dintre cei x DE LA LAIINIDAD Poesia de avanzada, a campo ablerto, con sonido de sa! mo y trompeta de resureecion, Verso atormentado y Liri mo tumultuoso. Alento edamico y palpitaciân colectiva que sobrepasa las limitaclones de Jo subjetivo y adqulere un eco trascendente de epopeya alineada en orden de batalla came una falange macedânica. Versos que revuelven el azua del Danublo inversal como ruedas de molino sobre e] Tajo, atro ela lirica e imperial. que cămina entre roca, en. tre protundidadea axules de poetas Jbâricos La forma es dura ș adusta, cublerta todavla con el pol vo de la trinchera y Ja ceniza de Jos heroes consnerados, pero entratable en la intimidad de ja esperanza y en ei calor de una fe rediviva. Cortada a vecea ritmicamente por un paralelismo oriental, cuelga zu arpa en los abetos del Danubio, para atravesario en un batalar sin tregua, como el puebla escopido vadeaba con el arca del Tabernăculo las azuas del Jordân. Entoncea sus versca recobran a melodia i trovador vigitante *Hemos dormida entre sus abetos con el oldo sobre sus corazome » la anslednd impreeativă del augur y del eruzado -/Que yo haga que se levente, coma un volcan sobre muestro cielo, la sombra de Trajano! Las doinas ruminas, las iroyat amoroans, Ja “Mioritza” de Alessande) > la exaitaclân romantica de Eminescu, can vox nostâlgiea dejan pazo libre a Jos versos de lozania ind dita de Aron Cotrus, el poeta de la Jatinidad militante, que scucha la tormenta det airado Marte en ius Campos EIl- scos, artola su guirnalda podtica al Danublo y se slente nerdo en el vuelo, por Ja herotea estrofa mediterrânea Martin ALONSO YReproducida del periodice “A BC”) Aron Cotrus în 104% în vizită la Asociaţia ziariştilor din Valencia de Arân Cotrus Că dacă n'aş şti cânta fruntea îni vaz innoptă pitasttul miar sugruma inima Imi sar seen PET (Madrid, 10807 PAMANTUL STRAMOSESC Intămplător. mi-a căzut In mână un exemplar dintro revistă ce poartă un nume scump pentru noi. legionarii. E varba de primul numâr al unei noii serii din “PAMANTUL STRAMOSESC”. scos Ia Buenos Aires sub direcția unui inistru om de știință. Nu vreau să fac nici critică, nici po- lemică. Dar apariția aceste] pubileații merită un popas su Mletese Nume simbolic, gard de fler pe copertă, cerneală veră Deci, toate atributele exterioare capabile să ne umple su. Hetul de bucurie şi să ne deschidă speranța unul Inceput de activitate serioasă în rândurile frațilar îndepărtați de matcă Sunt ani de când, desprinşi de sullul şi trăirea Je plonară. jâncezeau în nepulința de a-şi incrapi 0 conducere tară, de a stabili o linte de conduită acceptabilă, de a contribul Ia efortul de creaţie al unei doctrine ce-şi agteaplă implinirea Reaparițin acestei reviste, lasa să se creadă că inerțin ultimilor 20 de an! luase afârgit Că sub imboldul unei remuşcări târzii. dar sincere, elementele de valoare inte ectuată şi spirituală ale acestor facțiuni dlzidente, var încerca, prin contribuții seriitoriceşti de înaltă ținută şi undă valoare legionară, să astupa golul pe care tinguri paseră. Era tot ce se putea spera dela nişte luptători ce-şi relusu sborul sub auspiciile acelulag Arhanghel şi-n numele acelulag ideal. Adică: o oarecare căldură sufletea <ă. 0 mare demnitate în expunere, 0 strietă sobrietate in expresii Ne-ar fi bucurat pe toţi o astfel de conduită. chist dacă cleumatanțele Brprieinice ate vieții ne-ar fi menținut şi pe mal departe întrun paralelism de atitudini dacă nu de intenții Dar, val)... CALA diterență intre arma exterioară n revis tel şi conținutul ei! O prâbuzire! O lunecare vinovată dela imbolul “PĂMANTULUI STRĂMOȘESC” spre. Inveetivele triviale ce mişună neatânjenite dintro copertă în alta a revistei, Insulte, adjective greselan scleri intristătoare cnlITIeei gratuite, ne nmeatecă ȘI sa impletese în numeroase pagini, ca. nişte forțe ale râului ce vor să-şi impună prev stea. Intrun cuvânt, o Atistă realizare a unul număr ce se vota omagial Da, omatinl. deoarece acest număr eră inchinat Ul TU Gârneaţă, unul dintre intemeletorii Migeării Legionare. Şi-ar îi putut constitui un mare eveniment, de nu sar fi Tănit. cu atâta ușurință. pe povârnisul rel și pasiunei. Gandul derăimarii ţâsneşte peste tot, dela “Nota prelimt ară” pană la articolul “Omagiu profamator al prof. D. Găzdaru şi trecând prin cele patru atticole come mbrative semnate de domhil N, Şeltan. C. Papanace V. Iasinaehi și doamna Dorina Gabor, Intăinim, ca un leit motiv, o chițielă de aluzii, comentati. atacuri directe și insulte nestrunite 1a adresa dlui Horia Sima, Şetul Mișcării Leglonate_ E ca și cum ideta comemorării miar fi fost debt un pretext pentiu a ae continua strădania netericită de a isbi/'orteând și sub orice formă, In cel ce poartă răspunderea acestei organizații Acest Btmp Injoaltor relese din Interpretarea pătimașe şi negativă a unor momente ce n'au niel în clin niel În înanetă cu evenimentul comemorat. din interealarea în 1ext a unor prob rsonale ce nu ilustrează întru himile imaginea particalară a Iu) Tie Gârneaţă, dar contribue In detălmarea diui Horin Sina, din faptul că toți calabora- torii meestor pagini de “antologie” vibrează Ja union pe tema bârtirei celui te canduce Garabia Verde, De-altrel, mentiune xpeclală merită d! prof. D. Ghsdaru cate & reuşit să ne concentreze, întro sinteză iinigulstică seiniticativă, a parte importantă din voeabularul alea cu disidenţii nă calită pe noi legionarii și mal ales să ne. geatăinule. spiritul. de frăţietate, ce animă facţiuni disidente, al ărce mentar spiritual se pretinde E pacat e. În ura lor incongulență, colaboratorii “PĂ MANTULUI BTRĂMOSESC- nau Înțelea că. frumoasa comemorare a marelui îniintaș și apariția revistei într'o sete mevă. ar fi putut canătitul un petex! potrivit pentru . se aruncă 8 punte. cât deelătinitoare- peste prăpastia pe care au săpată Pe 0 e 9 ia tac decât A BătJodăreateă Mişcarea Ie gtonară, și pe ge tut 60 a ptrievezența diabolică De 20 de ră nu triate decât în spiritul fel, sin gândul rasbrunArii De. 2) de ani dlint Setul deci =probe” aetăimatonre contra sefului Miscări! Legionare Czeaea nu | mirdecă să ne vorbistă pe un ton doctora! sat “mesanie diapre morală, atieă, coreetitanine, milă să nrimalarea de de Faust BRADESCU cregtintam. legi și precepte . Dar toate acestea ne sunt cerute numai nouă. Noi suntem ce! răi. păcătoşi ai incapa» dili. Noi punem minetuni, 6! trădăm Legiunea, noi suntem vinovaţi chiar de incapacitatea lor însă Înta a formă cunstitativă aeceptabilă. . Ş a md. Bine'nțeles. şi noi am putea răspunde cu e serie de probe” asemănătoare, insoțite de o avalanșă de vi de A, insulte şi înjurături, E forma cea măi ugcară ieftină. dac în acelag timp și cea mal vulgară Nu near arcu sio facem, deoarece nimeni Im areastă lume muri invulnerabil_Niei chiar cet ce elaborează Ja “PAMANTUL STRĂMOȘESC”. Dar, oare, acesta-i îndemnul preceptelor E surprinzător că toți acești mornlisti at disidenței văd lucrurile prinți'o prismă extrem de detorenată și pariieti- Iară. Nlehunul, în orbirea cei caracterizează, n'a tntult ul pe care fac Legiunel pe care. ehipurile, spun e0 ervee. Dala cartea părintelui Palaghiță până la acest număr din “PAMANTUL STRĂMOȘESC”. trecand prin STARI” și alte organe intarmative, (n Joe să fară să enţele politieo-socinie. și spirituale alo doctrina N sau infundat cu toții între singură temă de discuție şi defăimare persoana şefului Mișcării Legionare. Această obsesie e poate semnificativă din punet de vedere patologie, dar dusă așa în neşure devine periculoasă pentru viitonil Legtunei. Dugmaanii na mal au nevoie să inventeze nuclo acuzație impotriva Mişcării. Găseze totul de-a pața. rumegat in adâncirae și eu insulele de rigoare, în ncrierile ompetante ale dlaldențel nuastre, E surprinzător că toți acești vechi Ieglonari nigj dau cama că fac operă negativă. destrămatoare, în momentul Im cute Legiunea are nevole mai mult ca oricând den strângere a rândurilor In jurul celui care poartă afielal râspunderea Mişcării ŞI mai ales. e surprinzător că toți aceşti luptători fnver: șunați nu reailzează că prin neatârşitele lor alterări și false interpretări, fac Jocul daşmanilor neamului românese și al 1dealului legionar, E grătar faptul că atăt în patit cAY ţi în serietile anw-leglonare, din striimătate, cartea cea mal eltată e cea a părintelui Palnghiță Simplă coineldență? Nu! In această luerare. duşmanii jăsese o sumedenie de argumente contra Mâşcârii Legionare şi-a pefului e, Aapiră oare Itaţi! noștri Aespringi de, rateă 14.0 glorie asermănătoare?... Dece vor să Intre în istarie prin poarta intamiei? Aceste rânduri nu sunt o critică A reviste. Sunt o indw- rerală conatatare a unor atitudinl de plâna, ce Mnegrae prestigiul legionar și impledecă uniflearea forțelor națiană: lite. Ţinora ză. aminti nu! prof. 0. Găzdaru că prin acuzație și aluziile conținute În acest număr comemorativ, a reușit tă Inrenineze şi mal mult raporturile dintre legio: nai. Tristă misiune pentru un veeh! luptător, ce-ar (1 putut aduce în cumpâna datoriei grentatea înțatepelunel Put BRĂDESCU SCRISOAREA UNSPREZECEA DE VORBA CU NOII REFUGIATI IUBITE CORESPONDENT NECUNOSCUT 1 un fel de a-ţi spune focul ce te mistule, durerile şi neliniştile ce te frământă, încât peana mi se umezeşte gândindu- mă la bogăția de sentimente ce-ţi umplu salletul. Venit de acolo, din iadul roşu, al vrea să te contopeşti cât mal repede în mijlocul celor ce-ţi sunt Inaintaşi In lupta pentru dearobirea neamului. Dar al Incă reticențe neinţelese ce-ţi Ingreu: nează dăruirea totală unu! Ideal pe care-l simţi! totuși palpitând in fundul ființei După cele scrise reese că ceva, ca o teamă ascunsă, te-apasă. Al impresia că deşi locuind intro țară fAră câmpuri de exterminare, fâră opreliști şi fără cenzură. in eare somnul nu ţi-e amenințat de sbirii “Se: curității”, iar cuvintele nu-ti sunt puricate de trepădușii calomnlei, ai impresia totuși CA NAI FI LIBER. Faptul te inturie şi acelaş timp te pune pe gânduri. Si-atunci, vii şi mă intrebi pe mine, ca ma! vechi pe aceste târmuri “când mă voi simți lider?" Bine'nțeles. nu-i vorba de libertatea fizică, pe care o al Nici de libertatea de opinie, pe care ţi-o acordă fără niclo şovălală țara în care te afil. E vorba de starea aata inte- rioară, de aimțire. care te roade şi-ţi anihileaza elanul cel ma) generos de dăruire pentru o cauză sfântă. AI vrea să ştii cand vel putea privi în jur şin suflet fără ca spectrul vreunul regret sau fâltâlrea vreunei temeri să-ți mal tur- bare cugetul şi atitudinea. Iubite corespondent, trăești un moment unle, de-o im- portanță covârșitoare pentru propriul tău viitor ca Român şi ca om, Te afli pe muchea de cuţit a marilor decizii. Si mu te simți “tiber” deoarece în fundul sufletului domnese mereu nedumerirea şi groaza. Ti-e frică incă de trecut şi ţi-e frică de viitor, Te sperie consecințele unei atitudini de dârza activitate patriotică, deoarece gândești astfel “*POLITRUCII AU MÂNA LUNGA SI GREA”. Da, o au! Dar numai față de cel lași, pe care-i pot ma neșta din umbră prin amenințări şi şantaje. Deci, cu cât xek- fămâne mai mult în ateastă cumpâni, cu atăt ve! de: veni mal Iragil şi mal uşor de manevrat Si nu te ascunde in spatele scuzei clasice: familia din țară care ba suferi... Dacă răul trebula să se abată asupra familiei, nenorosirea sar fl petrecut atunel când al luat drumul libertăţii, când de-abea sosit pe meleagurile lumi oceldentale n'al Îl ştiut ce face și ial 1! avut hiel curajul 23 let o atitudine. Odată insă stabilit in această luzme, în. conjarat de un rerugiu puternic şi neintricat, lucrurile stau cu totul altfel, Pollteueii Guvernului nu-si mai pot permi- te să la masuri de teroare impotriva celor rămaşi, deoarece replica ar (i imediată și fără rmulă, 1n mâna noastră, in mâna ta, nau venit, stă soarta celor ce ne sunt dragi acolo. Dar nu de felul cum ne vom ss- unde și vom tăcea chitie, e de felul cum vom ști să râs: pundem la provocarile și nelegiurile guvernului comunist din Tari, De vom (1 hotăriţi în vorbă și faptă, acesta va fi obligat să-ai potolească dorința da a terariză lumea. Nu există mai mare garanție pentru soarta celor rămași aco- Jo, decât intransigența, curajul și forța de sacrifleiu a exilului luptătai Din tot ce mi-a! seri pâna aguma, reese că n'a! fugit cu gândul de aventură rau, de găPĂTDiaiA. Ceva mult ma! pro: lund te-a indemnat. Al să lupţi pentru nearm. Al atm- It nevota 4ă lei parta activă la marea epopee n desrobirei le sub jugul comunist. E: cum Vrei să-ţi indeplineşti ml luna, fară să aro alithdiăe ferm fără să fit gata de EU, luptând deschis Impotriva celor ce asuprese Cetace reaimți nu-l o consecință & noului mediu In care te gâsasti, ei o simplă ri ență a condiționării în care ul trăit. Gandul teroărel afletale, amenințarea sbirilor, tor- foteala splonilor, atâtputerniela părtidului, nesiguranța. Veama, groaza de tot oară ŞI te suspectează, Îţi omiziă sufletul gif ea volpha, E vorba, de o îta- re de conștiință 0 depâșesti, Libertatea pe care o Eau că liberare” din acest coş ! i, Toţi cel ee nu sa simi “Iiberi” An lumea liberă. și-a chinuene soba ab, ucel *a ji sau a nu ji un eter ot- tiu”, trăete o drai intimă absurdă. rezultat nl unul san: Wiment de (Pauli jă și acputință Si nu se vor almţi liberi până nu vor. sufletul și le pita viața NNE e A inte Nu uita, Jubite iondent, că în cazul exilului, eine decide să lupte pe Tătă, fără reticențe, ajut deja pe Pomiale, dt cvarin dugmanulul E nevole inainte de toate Io depăşire in spirit. Nehotărărea, indoiala, teama, in Surietul nostru, sunt arme mal periculoase pentru viitorul neamului decât toate amenințările și măsurile de represlu- ne luate de Guvernul comunist. In drept există un dicton "Cine stie şi nu spune, preşeşte”. La fel se poate spune și ae rerugiații ce stau pe gânduri: “Cine a scăpat de acolo şi nu luptă, trădează”. Da, e o trădare indirectă, dar nu mal puțin inJositoare şi nedemnă decât oricare alta. Stiu, Imi vel răspunde că eşti de acord, dar al vrea să ştii totuși când şi cum vel simţi că intradevar esti liber, adică deslegat de opresiunea trecutului. pentru n te simți în rând cu cei ce duc greul aceste! lupte. In primul rând trebule să te învingi pe tine Insuţi, Fără această depăşire in spirit sin atitudine niclodată nu te vel simți liber, Vel fi veşnic un vasal al regimului comu- nist, nu prin colaborare directă, cl prin simplul fapt al re- nunțării şi-al pastvității. Eu nu pot preciza momentul și nici forma În care se va manifesta bucuria deşcătuşerii Iduntrice. Totul depinde de om, de forţele sale spirituale, poate chiar de imprejurari. 14 pot Insă preciza câteva din mijloacele prin care vei putea intra pe făgaşul experimen- târii practice, singurul drum ce duce spre implinirea ncelul “când mă vot simți liber”. EI bine, te vel simţi liber: — Când vel rupe in bucățele “Glasul Minctunei” ceţi este trimis pentru a menţine în tine condiționarea din Tară — Când vel veni 1a biserică cu fruntea sus. — Când vel protesta vehement contra tiraniei din Tară, spunând verde ceeace se petrece in inchisori, în intreprin- deri, în Ministere, în Viaţa de toate zilele. - Când vei anunța în văzul tuturora că nu ţi-e irică de nimeni şi de nimic, când e vorba de salvarea neamului. — Când nu te vel ma! gând! că gestul vizibil de solida» rizare cu exilul luptător ar putea aduce neajunsuri celâr din Tară, — Când vel lua o atitudine demnă și neechivocă în Jup- ta ce se desfăşoara şi te vel apropia, pata de sacrificiu, de cel care duc greul luptei de ani de zile. — Când vel pune la punct pe primul politrue ce-ţi va ieşi în cale, plin de ei și de minciunile ce le răspândește în dreapta și In stânga — Când ve! declara deschis şi tare că vel ști să râs punzi cum trebule celăt pe sar azița de familia rămasă In ari Mal sunt o mie și una de forme ce-ţi pot deschide calea “eliberării” luntrice. Eu nu ţi-am dat decât câteva exem- ple Cine simte în el chemarea turdă o suerintei neamului re nevole de mai mult. Va înțelege şi va ști care-l ca- lea destinului său. tacă duc Astfel, jubite corespondent, vel reuşi să depăzeşti nell: nistea şi groaza ce-ţi umplu ființa, coplesindu-te de acea stare de *neltbertate”, Svăriind Ia gunoi “condițlonarea spl- rituală” ce ţi-a fost impusă în anii de robie în Tară, ÎN vel dn seama că nedectila în care te baţi nu-l în legătură cu societatea ee te Inconjoată, el cu starea de FOST SCLAV AL COMUNISMULUI ce ta domină Incă. Nu te poţi simţi liber decât atunei când at Invină trecutul. Gu bine și pe curând. D. BRAD DOLCHSTOSS GEGEN DIE EINHEIT DES OSTEUROPĂISCHEN EXILS ȚE Volker Osteuropas haben In einer tausendjâhrigen Geschichte als Bollwerk Mittel- und Westeuropas gegen dle Star: me der Nomaden pedient. Dankc hres Oplers vermochten die Volker des Abend landes ihr Staatswesen auzubauen und zu festigen sowle einmalige kulturelle und zivilisatorische Aulgaben zu er: Tâllen, Waâhrenddessen mussten die Ru mânen, Slowaken, kroaten Serbeni Ukrainer, Leten, Esten usu. das Schiksal der Unterdrickung, Ausbeutune und Volkskorperzersplitterung unter der Herrschalt elniger Grossmâchte erleiden. Sie kâmplten um ihre nackte Exis- tenz. Schon dieres gemeinsame sehwere Schicksal, mosste die osteuropâlschen Volker heute enger Zusammenschiies- sen. Zumal die pegenwârțige Beherrschung durch die SowJetunion Jede Fremdherrschatt der Verganzenhelt in den Schatten stelit und nicht nur das Selbatbestimmuna- srecht der versklavten Volker verletzt, sondern selbs înre nationale Substanz tor die fernere Zukunit în Frare stelt So mochte man annchmen, dasa wenlestens die Vertre- ter der osteuropâlschen Vâlker im Exil endilch zur Einsicht gelangt wăren dass die alten Querellen nicht aufgefrischt werden dâriten, sondern in gemeinsamer Anstrengună allein der gemeinsame tâdiiche Feind anvislert werden mâsate. Deshalb beabsichtigen dle Exibrumânen nicht, das tausenăjâhrige Krlegsbeil gegen dle Ungarn auszugraben. Wenn aber Exilungarn das tun und mehr oder Weniger ollen — zur Freude der SowJetunlon — eine Revislonspoll- Wk betrelben, dann kânnen auch die Exllrumânen nicht untătig bleiben. Durch Zulal! ist uns kârzlich ein merkwârdiges Buch in die Hânde gekommen, Es handelt sich um “Le destin dramatique de la Hongrle” von Yves de Daruvar, erschienen in Editions Albatros, Paris, 1971. Darin wird erneut der Anspruch Ungarns.aul Siebenborgen, gestelit und for cine Revislon des Vertrages von Trianon (4, Juni 1920) plâdlert Im grossen und ganzen stelit das Werk eine oberllăchliche, einseltige und Aberholte Arpumentation zu Gunsten der ungarischen Thesen dar, Die Landkarte Dber die ethnische Verteilung der Bevblkerung zeigt umlangrelche Gebirgsge: bilete, die fast ausschilesslich van Rumânen bewohnt sină (Die Ungarn sind bekanntileh ein Steppenyolk!) in Welss dh, als unbevolkerte Gebietstelle, Trotz unserer aulrichti- gen Aifassung, dass die noch bestehenden nationalen Ge. ensâtze zwlschen den versklavten Natlonen im Osten und Sodosten Europas bis zur Befrelune Ihrer Lănder vam Rommunismus zurdekeestelit werden sollen, mâssen dle Exilrumânen dleses Werk widerlegen. Denn solche pole- mischen Warke mache Schule und haben die șon den Kom- munisten getorderte Aufgabe, die Exilvertreter der betrel- fenden Nationen auseinanderzumanotvrleren und vom ge: meinsamen Kamp! gegen den gemeinamen Felnd abiu- Tenken. Solehe Sonden seltens maneher Exilungarn wle- derholen sic von. Zelt zu Zeit in alen Tellen der frelen velt Elnen hochst verleumderischen Anaritt gegen das ru mănisehe Volk verăfrentilehte am ZA. Februar 1007 (als ausfonriichen Leserbriet zu oinem ebentalls dort erschiene- men Artikel Ober Rumânien! die deutsche Zeltung “DIE WELT”. Dle Lekture des cinganea genannten Werker ve- ranlasst uns, zunăthst dlezen Brief sine Ira et studio zu analyaleren 1). Dem Verfasser des Leserbriefes *Kleiner Exkurs in rumânischer Geschichte”. 2) mittelalterilehen, )__moch vor unsereni Augen legitimierte die Bundes- aduni Deutschland dle Verbrecherkrezen der sowleti- schen Barbere! in Europa und besiekelte dle Versklavung der Oat- und Sodesteurapatschen Volker Vertraa gelept. der eine annchronische VIel- vol n oare im Leben, erhalten solite, zumal dese van wel în Minderhelt, befindlichen Volkern den menencitiichen Volkern kolne Autonomie gewânren wolite 8 Ihres Relehstells. 5 Rumânen, w, Anmk 7) ortolgte durch einen unkellvoen Putsch ciniger un: belehrbaren Politiker, die sich nicht scheuten, die kom- munistisehe Hilte dazu in Anspruch zu nehmen, und wat vinwandlrel gegen den Willen dea rumânisehen Volkes, 8) oben genannten, 9) kemelnsame Basis fir die Zukunit. 10) Vie wissen, dass ein Grossteil der unkarisehen Pa: trioten im Exil mit uns einig aind, das wir augenbiieklich nun vieleicht sehr lange noch-— andere Sorgen ha: ben mossen, Die Zukunit, wenn sie Oberhaupt noch eine Chance fâr unsere Volker bleten kann, ilegt In einer Podle: ration der curopâischen Staaten, in det die herkâmmileen Grenzen ihre bisherige Sehârte immer mehr verileren werden, Die vom Verfasser des Artikels *Klelner Exiuri În rumânischer Geschichte (Dr. Andreas Jonas Frankfurt) aufgesteliten Behauptungeri Ober das rumânisehe Volk sehelnen aus Ressentimenta pegenober diesim Volke erwachsen zu sein. Wenn man die Argumentation Iesst, muss man sich unwilkâriich fragen: In welcherm Dienată stent der Mann und em soli selne Schriit nhtzen? Was wird nun darin dber die Rumânen behauptet? Die Rumânen waren und sind bis aut den heutigen Ta ein “Balkanvolk” gebileben, meint der Verfăsser, Lelder stelen sich dle Westeuropâer unter “Balkanvolk” elwAs unhelmliches, vor eine poltische, sozale und wirt- sebaftilche Struktur, dle nicht nur anderartig, sanderri gar minderwertig ist. Var allem hat zich der Balkan ineh Namen im “Ullegen” von, Herrschern und in, palitisehen unruhen gemacht Der alizukultivierte Westen verglesst aber lelcht, dass er systematischer und massenhaft gemor: det hat. Dageken [allen die paar Tyrannen, dle der Bălkan umgebracht hat, nicht mehr ins Gewieht Geographisch betrachtet ist lat aber Rumânlen ein Karpatenland und die Rumânen sind ein Karpatenvolk! Was das Kulturgelălle betrilit, zo ist ein “sltben Jahrhunderte Zurdckbleiben” (so der Artikelverlasser) penenber dem Westen selbst for die kultiviertesten Volker Westeuropas eine Anmassung. Der Verlasser verweehselt wohl die Grenzen der Verbreitung der lateinisehen Ver- waltungs- und Literatursprache mit den Grenzen Europas vnd zelner Kultur Oberhaupt. Er unterschiăgt dera byzan- Uinischem Gelst und der orthodoxen Kirehe Jede ura: pălsche Kultursendung, Das hărt sich so an, als wenn er viner grwissen *Herrenkultur” das Wort reden mâchie, Bis vor der EiniOhrung der allgemeinen Sehulpliicht In Westeuropa war auch die westiiehe Kultur nicht mehr ala das Privileg der Fohrunesachicht. Eine salehe kulturpriv Miglerte Fohrungsichicht gab ea aber auch, in den rumăi nischen Forstentârmern, Auch făr ale ab es Schulen, allerdines solche, dle eine byzantinische oder nlawonische Kultur Ubermittelten, Dle ungarisehen Hirten und Bauern varen damals auch nicht kultiviertar als die rumânischen, Welterhin bezichtiet der Artikelsehrelber die Rumănen eines “Mangela an, Sesshattigkeit?. rumal ate angebitih An der ersten Millta des 13. Jahrhunderta Intolge der Unterdrâckune durch die Torken vom Balkan nach Slebenbârgen stromten, Der Verfasser macht aleh dle magyarische These zucigen, velche besagt, das Sloben- borgen bel der Erobetune durch die Magyaren bevolkerune: sleer war. Wir mochten, ledigilch erinnern, dana seltat magyarische Chroniken, die Melnung vertreten, das vom 12. bis zum 14 Jahrhundert slebenborger Rumânen Vor der Eroberung Sibenbârgens dureh die Ungarn zurăckwlehen, indota sie sleh sodileh und Ostiieh der Karpaten nlederilea: sem und dort die Porstentfimer Walsenel und Moldau grondeten, Dle Geschichte atelt domnnch cine ant enty epriiteniată rea iau ai RuzzăOșa 089| ARTĂ ach Siebenbâraen. hinein, sondern „ai rapi pia Rr vi rteloben; denn die Torken eh ni slana wird Obertrli eri nieter ui Uberliessen den Rumânen dle Solbivei unu elgene Labenswelse. Sle vertolgten auch KeIne natia nalislerunepolitiă und gaban «teh mult dam "Tribut ulei Ş Nachdem schon Herodot dber die Varahnen der im Karpatenratum berichtet, mâsste man eher die “Seshal (Vogt meite 12)” Wgkelt” der Slamen, Bulgaren und Ungarn nâher unter- suehen. Die Rumânen Baben in INter Aussenpolitik “ele bemer- kenkwerte Flattorhafiigkelt pezeigt”, mbint der Verfaster und fâhr als eraten Bewels dafâr die “Undankbarkeit” der Rumânen gegendber den Russen (soli das eine Anblederung an dle SowJetunion sein? an. die mit *rusalchen Săbeln Im Verlaul des rusaleh-târkischen Kriepes von 1875" zur Selbstândigkeit Rumânlens belgetragen hâtten. Eratens hat der damalize Krieg 1877 statigelunden und zweltens, hât- ten ihn die Ru zen ve;loren, menn die rumânische Armee ihnen nieht reehtzeitig zur Hilre peclit wâre. Infole des varzweifelten Apvells des russlehen Zaren Mbersehritt Forst Carol die Donau mit der rumânischen Armee und verband sieh mit den zurdek/lutenden russichen Truppen. Unter selnem Kommando erranzen die vercinten Rrâfte den Sieu Obor die Tarken bel Grivitza und Plewna. Dafdr “be: dankten” aleh aber die Russen, indem sie den Rumânen Shdbeasarabien entrissen und dafâr Kleindobrudseha gaben (Berliner Vertrag), das bereits im 14. Jahrhundert Bestandtei! des Foratentums Walaehei war! Dann *flel Rumânien 1910 seinen damaligen Verbân- deten, alan Ostarreich-Ungarn, in den Ricken”, behauptet der Verfasser, also Verrat. Nun, man moehte uns einen uromen curopălschen Staat nennen, der im Laule reiner Gesehlehte selne Verbândeten nicht im Stiche gelassen hatle, wenn sein vitalsten Interesen es forderten, Fran- zasen, Deutsche, Spanier, Englănder usw. haben Jahrun- dertelang heilige Vertrăge mit den Pissen geltreten, trotz înrer hohen Kultur und Zivilisation, Noch im aweiten Seltkrieg llessen die Gratsmăchte Europas eine ganze Reihe von Staaten von der Landkarte versehwinden, oder zumindest amputieren. Vor unseren. Augen legitimierte die Bundesrepublik Deutschland die Verhrechererenzen der Sowjetunlon und beslegelte dle Versklavung der Ostund SUdoateurophlsehen Lander. Dle Lage Rumânlens 1910 less aber keine andere Losung. Als der alte Ronig Carol 1. starb, loste alch dle aiehtieste Bindune, die Rumânien mit dem Drelerbună gemainsam haite Das inzwisehen geweckte rumănische Natlonalbewusstsein forderte die aussenpali- uische Orientierung. dle die Vereinigune aller rumânisehen Purstentămer ermoglichen solite. Vor allem forderten die Sehnsichte der Rumânen dle Vereinigung des Altreleha mit Siebenbirgen, das die Wlepe des rumânischen Volkes ist und das die grăssten Impulse zur rumânischen Staat- swerdung sei! dem 12 Jahrhundert gegeben hat Keine Natian der Welt hătte im Zeltalter der Selbetbestimmurig "anders pehandeit- Die Ungarn und Osterreicher haben steh die dualistische Monarchie selbst verseherat, Indemm ale der anderen Nationen des Volkerrelehs die Mitbestimmung und Mitvergaltung im Sinne des Selbstbestimmunearechia in tinem Vereinigten Grossdonaureleh versagten. Der von den Rumânen beschlossene “Frieden von Buka- rest” im Jahre 1917 ist sriederum ein “Vertat” an die En- tente. meint der Verfamer, ais hâtten die Rumânen eine Vorliebe fâr den Verrat. Die Wahrheit ist aber diese: Mit mehr als der Hâlite des Landea n Feindeshânden und mit der bolschiwistischen Revolution im Rocken. biieb den Rumânen nichis anderes Abrig, als einen Separatfrieden za sehilessen, Alles andere wire Seltatmord der ganzen Nation pestesen. “Nach Ablaut von enigen Monaten sehilechen ste sich In das unbesetat gebliebene unparisehe Slebenbirern Im Herbat 1018 ein und batrateri damit erstmals milteleura- pâlachen Boden”, mint der Verfasser. Sehon. und dle slebenbâreer Rumânen, die seit uraiten Zelten in Bieben- bârgen lebtan und, dort die Mehrheit der Bevolkerune stelitan, aelbat nach ungarisehen, statistiken, hâtten, bis Herta 1018 noche kelnen “mitteleuropâlichen Boden” betretan? Da stimmt doch etsas mit der Logik nicht! Tatachileh haben sleh dle rumânisehen Truppen (penen den Willen der Entente!) sonar bla Budapest eingeschlte- chen und Ungarn von der kominunistischen Reglerun Bela Kuhns geretet. MIt dleser Aktion hat Rumânien nieht nur Ungarn, sondern auch den Westen Burapas vor einer wubrscheinilehen kommunistischen Herrsehatt versehont, Dam Rumânlen “ohne mit dem Wimper zu zucken, Ge bletsanspriche aut das Geblet selnes iroheren Verbondaten «der Tschechosluwakel) nordlich dar Theiss im Karpaten. geblel anmeldele”, int cine direkte Verdrehune der esehiebiilehen Tatsachen, Tatsăchiich haben sleh damala an der Beute die Ungarn und Polen betelliat; die Rumânen haben daa deutache Ang ee abgelehnt! Das wahre Gealeht der Rumânen oflenbart sieh nach dem Vertasser aueh bel dur rumânischen Fapitulation vom 23, Auguat 144. “Die Rumânen saren bel dieser Kehrtwen- dung so cllrig, asa ale aleh solort als mitkriepatOhrend er eite der Bowleta gemnoldet und bei dem grândilehen Ausrauben. des Karpmtenberkens neben den Russen eine pennuso prove Rolle gespleli haber wie zei bis deei Jahre Yorher. bel der Ausplonderung der Ukraine”, atellt dar Vertussor leat. Unsare Antwort: Das rumănlseha Voli hat SI sich dle *Kehrtwendung” nich, gewânschț. Sie mar das Werk eines nalven Kâniga und einer Meute vân Poltikern, die von komiunistischen, Agenten auspenutat wurden. Von dem Augeblick an war das rumânisehe Volk okkuplertes Volk ein, ohne jegliches Recht aul Selbstbestimmuneg. Das Mitziehen în den Krleg gegen die ehemaligen Verbândeten war eine der Bedingungen des Walfenstillstandes. Sowelt Rumanen sich nach dem Westen darschlagen konnten, steliten ale alch gemeinsam mit den Deutschen gegen dic Invasoren. Sie grândeten eine Natlonalreglerung in Wien, organislerten eine Natlonalarmee und Partisanengruppen und setzten sie gegen dle Sowjeta ein. Dle Exilrumânen identitizieren sich nicht mit dem 23 August 1944, sondern betrachten ex als einen Schandfleck der rumânischen Truppen das -Karpatenbecken atsrauben”, das doch ru mânisehes Gebiet ist? Dass dle rumanisehe Armee die Ukraine “auspeplondert hat”, mag sowelt zutreiten, soelt dles tr jede Im fremden Lande krleatohrende Armee selt Je un le pilt Eine solche Behauptung ist mehe als billiv Aber vielleleht konnten die Ungar, im, russlehen Peldzug lent savlel wle dle Rumânen “ausplondern”, da ihr Trup: penkontingent șiel zu Klein var. Schilesslieh haben sich die Rumânen anlasslich des pol- nisehen und ungarischen Aufstandes “voralehtig peduckt”, will der Verfasser wissen, Wir sind aber der Meinung. dasi die Erinnerung an den heldenhălten Aufstand der belden Nationen nicht in die Kloake perfider Vergleiche gezogen werden dar. Man dart auch andererselte nicht unter- sehlagen. dass die peopolitisehe Lage Rumâniens elne andere lat; denn Rumânien hat Oberhaupt keln Fenster zum Westen ba». zur Frelheit. Sowelt kann auch der um: nisehe Bauer verstehen, dass ein Aufatand în Rumânien noch weniger Erlolg als in Ungarn haben wirde. Trotzdem hat es în den rumânisenen Universitătszentren Demonstra- uonen gegeten, die nur mit Kanonen zum Schwelgen gebracht werden konnten, Sie warân Jedoch noch “reak- onârer” ala die ungarische Revolution (denn sie standen im Gelste der Bisernen Garde) und wurden deshalb vom Westen mit Stilischwelgen. behandelt. Mit den letaten Ausfihrungen des Artixelsehreibers xânnen wir dbereinstimmen, denn er behauptet darin mit Recht, dass Ungatn und Rumănen “zuelnander finden” soliten, “da ale eine sehr wichilge Basis for den Ausbau eines wirkileh dauerhaften Frledens in Europa bilden Xânnten”. Nur fhrehten wir „dass mit elnem -unsesshaf- ten”, “flatterhaften”, “undakbaren”, zum =Verrat” neigen- den und “ausplândernden” -Balkanvolk” kelne pute ge- meinsame Zukunitsbasis erriehtet werden Kânn. Derartige verleumderisehe Pauschalurteile fiber ein Nachbarvolk, des- sen Freundschait man angebiieh sucht, konnen nur dem Rommunismus dienen, Zum Gldek gibt ex auch ardere Ungarn. die unsere Freundschait und Zusammenarbeit suchen.. ohne uns als Volk derart zu bleidigen, Vatersteiten, den 1, Mal 1974. Demetrius LEONTIES a = | | SFATURI PENTRU NOII VENITI << INTEGRARE FARA DESINTEGRARE OTARAREA de a fugi In străinătate este prea. Grea şi ca realizare, grea și ca con- secințe, Paşaportul, Inscrierea Într'o ex. curzle Vest” sunt atât de greu de obțl- nut, atât de nesigure până În prezitia plecării. Sunt unii care-și asumă riseu: rile trecerii clandestine a frontierei, ax cunşi prin trenuri sau camioane... ANII înfruntă marea, Toţi cu riscul de n fi Drini și aruncați în temniță pe ani şi ani, Grea este şi despărțirea de cel drasi, copii, părinți. traţi, prieteni... BI nimeni nu: sizur de ni mie. Fie că-l varba de o trecere clandestină, île că-l varta de a scâpa de sub supravegherea “ghidului” politrue, teama şi emoțiile sunt extrem de mari. Unii, în ultimul moment, dau Inapol și... se reintore cuminţi în țară, unde de-abla ajunși incep să regreta şi să-și blesteme zilele că n'au avut mal mult curaj. Mal ales că acolo îi aşteaptă “achitarea” din greu a datoriilor de tot telul contractate cu ocazia Mecării (*Tovarăşe, păl,.. noi ţi-am dat aprobare să mergi in străinățate şi dia... nu ne spul nimiea!). Fâră să mai vorbim de zâmbetele, parte ironice, parte desamăgite, par: te chiar bânultoare ale prietenilor şi cunoscuților, Fiecare parcă spune și in orice caz gândeşte: “Ce-i cu data? A Jost în Vest şi sa Intors? E prost sau..” SI respectivul “cu- mințit” Îşi dă şi mai tare cu pumnii in cap, ştiind că in curând are grije “Partidul” să ma! ia o măsură restrictivă, din cele de-ţi stă mintea'n loc! Totuşi, unii, hotărâți, ajutați și de un pie de noroe şi de propfiul lor curaj, merg până la capăt, Tocmai despre acest “capăl” vreau să vorbesc alel şi numai despre el Căci este capăt de sfârșit pentru o viață, dar In acelaș timp, şi capăt de inceput pentru o alta... pentru o altă slsţă. Ajung! Incă săravân speriat la poliția țării libere In care al reuşit să scapi şi constați că nu sramănă deloc cu “mâr- 1ânta” miliției de acasă, Eşti surprins şi neinerezător. Ti se vorbește prietenos, politicos, deschis, liniştitor... Tense: ninezi și ajungi In lagărul de refugiaţi fericit că al scăpat cu bine. Da, așa este! O mare realizare! Al scăpat de apă- sarea permanentă a miliției şi-a responsabililor de sector, Răsulii ușurat, ÎMI faci cruce (de data asta fără teamă că te vede cineva şi-ţi zice ceva...). TUI şopteşti un “Doamne- ajută, cam scăpat!” din tot sulletul Si, in ceeace priveşte trecutul, aşa este. AI scăpat! Dar din aceea clipă nu mat eşti în trecut, ci în VIITOR. Intro altă lume, Nouă, minunată, promițătoare. Dar străină, de trei ori străină Străină ca organizare socială şi materială; o lume liberă ș prasperă, Străină ca limbă. Alei nu se vorbeşte româneşte şi ne- voile vieţii cer să Inveţi tu limba locului Sirăină ca civilizație spirituală, ca tradiție, ca abiceluri, Primul lucru care te isbeşte este strălucirea şi abundența acestei luni, SI dacă se Intâmplă să al ceva bani, te pul pe cheltuială să-i termini pede de bucurie. Explicabii, ome- neşte. dar .. pâgubos! Odată prima euforie trecută, te apu- că erijile şi gândurile pentru cel de acasă. incepi să speri în Faur cae Indată ee Șel aJune sa te stabileşti “un- deva”, 11 vei putea aduce pe taţi, cât de curând, AMunei Incepi să ta jibeşti de-o pledecă ma! gravă: lim: ba, Cea mal mare parte a refugiaților nu ştiu decât limba că nu se pot descurca, Dar pentru el nu! dec care i LI e mă adresez In primul dela Istambul, se [ac ch Cele câteva luni, trebuese folosite suficiente câteva luni. şi n Tatâța o limbă, Dar ea A deşirea din IAgăr, dei ea din ACT, putea să obțină o slujbă pe măsura de Vladimir STEFULESCU calificării, dacă nu va putea explica ce ştie, dacă nu va putea comunica cu cel cu care va trebui să muncească im- preună. Va [i judecat incapabil, va primi un post Aubaltern i va (i prost plătit. Fiecare cuvânt ştiut In plus In limba jar In care va ajunge să se stabilească, inseminează un ban in plus. Necunoaşterea limbii a constituit catiză multor eşecuri şi-a multor deseurajeri. Desigur, mulți spun *Laseă o să învăţ eu când ajung “acolo”. Să mă vad mai întâi ajuns, și pe urmă, las pe mine...* E adevărat, până IA urmă se invață, numai că... până să ajungi la această “urma”, te sbați ca peștele uscat. Cu cât urma” € mal aproape, cu atât ral repede ajungi so duci mai bine, cel puțin pe plan material. Căci ma! este un plan, de care nu-ți dal seama bine, de- căt după ce ajungi să te stabilești undeva. Este vorba de planul spiritual. In lumea liberă al timp să bagi de seamă că ai și SPIRIT. Nu “spirit de glumă” cum zicenu țovarăgii de-acasă, cl spirit omenesc. Că eşti un suflet care trăești intre alte suflete. Ca al o personalitate a ta, și că alții o au po a lor... Si bagi de seamă că nu ma! ești la cheremul nimănula; ca eşti propriul tău stăpân, CĂ paţi totul realiza prin cinste şi muncă asiduă. Evident, dacă nu te-apuel de cine ştie ce rele... Dar Românul cate in genere un om cinstit și muncitor Aşa dar, ajungi să bapi de seamă că trheşti în mijlocul unor suflete cărora trebue să te integreal, Dece? Pentrucă, de-acum incolo vei trăl cu ele şiin mijlocul lar. SI cel din jurul tău au obicelurile lor, mentalitatea lor, tradiţiile lor, care de multe ori sunt diferite de ale noastre. Nouă, desigur, nl se par streine, numai că. de-acum încolo, streinii sunteri noi... Sl-atuncl, ce să facem? Cum să ne putăm? EI bine, oricât ar părea de indrăsneț la prima vedere, trebue să ne purtăm totdeauna ROMANESTE. Adică, modest, cușiinelat, cinstit și demn. Să ne gândim totdeauna la proverbul “CE ție nu-ți place, oltuia nu face!” SĂ ne aducem aminte cur sau perindat şi cum sau comportat la noi tot felul de străin. care ne ati batjocorit sub toațe [a Să nu facem ca el! Ca nimeni dintre cei care la noi sau comportat josnic, nedemn, murdar. SA respectam tot ce Intăinim în cale, tradiţii, obiceluri, mentalități. torme de cult, Să incerc să le pălrunuăera să le înțelegem. Dar, FARA A NE LEPADA DE ALE NO, TRE. A respecta, a admira realizările altora nu Insemnează a micşora, a denigra anu a disprețul pe cele ce ne sunt proprii Alei atrag atenția asupra une! atitudini care mi se pare esențială: Trebue să facem o distincție elară între Romă: nin și regimul actual, Tara, națiunea, sunt veşnice: regi murile sunt trecătoare, Regimurile impuse, după cel de nl II-lea Răsbol Mondial de câtre URSB in țările care In Yalta i-au fost atribuite ca “areră de influență”, nu emană din voința POpOArelOr aces: tor țări. In consecință, nu sunt reprezentative, Si poate, In nol în România. mal puțin decăt In oricare, Deci. să facem mereu nceastă distincție, clară, netă, (ră cehlvoc, intra poporul român cu muncă, cultura şi viața lul și Asoetalismul wietarias”, impua de forța armatei sovietice și menținut numa! prin șantajul permanent cu “invazia”. Căci, ce War alege din tot acest “socialism” neuman dacă URSS n'ar 11 în situație să ne şantajeze? Ne putem imagina ce se va ge din e] în ziua în care URSS nu va mal putea efectiv “a facă... Pratul, imediat şi... cu timpul, uitarea. Da, dat din, păcate, € vozA de gentrați și nu de indiu 2), Ca indivizi, ayem cu toţii o singură datorie, atât tal de țara noastră cât și față de cel în mijlocul cărara trăim SA POVESTIM M IT. SA SPUNEM CUM ESTE ACOLO, FARA OCOLURI SI FARA TEAMA Atrag atenția Celor soxiţi mal curâna CĂ în multe ări din Furopa Oceldentală domneşte impreala că relele pe cart 16-a trăle i le irăege mereu cel rămaşi acolo, sat ditai unor condiții “specifice”, puse uneori În aa atalinia: mului”. Mar alteori In spinarea “nepricepulelor popoare alee ca iu t6 E n 1 să se implanteze un soclallam-eamul Va PE Celor care, ceva, povestițile ce, ri ce-ati trăit poata ada 08 ăi a ceată if mâl Alesoerla GO PRATA de chiamă “Itberi erat tt ITBEROCA TEA, SOCIALISTĂ da no Povestile însă cu tact, cu răbdare, cu calm... dila 1n om, Cu răbdare şi calm. căci Ia Inceput ru Vor VIONETELE POSTALE ALE ROMANILOR LIBERI CENTENARUL CRUCII ROSII In luna August 1983 a fost comemorat pe tot glo! centenarul instituţiei internaționale CRUCEA ROŞIE, și creatorul el elvevianul HENRY DUNAN Repubiiea Populară Romină, În acea vreme, ca alte re publici ereate de tutoratul moscovit. a treeut sub tăcere evenimentul, deşi în diverse ocazii în acea epocă fu beneticiara generozității internaţionale Românii Liberi au suplinit însă aceasta lipsă. emițând la 15 August 1063 un timbru visneta poștală de 75 bani coliță filatelica de 1 Leu, comemorând e t Atât vitneta cât şi colița Iilatelică reprezintă jeoana pictată pe sticlă dela NI Transilvania. foarte populară şi mult adorată In acea regiune. Ea Infăţișeaza pe Fecioara Maria indoliată, plângând răstignirea filulul ei Isus pe cruce 1n culoare albastră turecază, apar pa vignetă cuvintele ROMANIA POSTA, valoarea de 75 bani și slogamul “AJU: TATI FRATELE CAZUT IN NENOROCIREA COMUNIS- TA”, iar în roșu “CENTENARUL CRUCII ROSII” şi emble ma internațională a comemorării, o barcă argintie plutind cu pânzele umflate de vânt transportând o cruce roşie simbolal ajutorului imediat și neprecupeţit, pe care această .» romana ROMANIA LIBERA CENTINARUL caucti soșiu romana INTEGRARE jnțelege și nu vor putea crede, Vor musține că-a povesti, dar vel Inslatați, inalstați până Ia epulzare, A spune iot, fâră menajamente, este o datorie tată de Țară, faţă de es rămaşi acolo In suterință şi care nu pot vorbi, dat mal alea față de cel care ne primesc în mijlocul 10r. Lor să le facem cunoscut suterințele neamului romă: nese Pe toate căile și mal ales prin exemplul viu al proprie! noastre eomportări, prin muncă cinstită, demnitate și patriotism, Bi-atune! vom fi Mubiți ai apreciați de toată lumea. slimăţi, respectaţi. Asttel, ne vom putea inteara vleţii celei no), fără a ne fi desihtegrat apiritualjcegte, si fără a fi înfrânt în noi afintele legături ce le avem cu mentul Vladimir ŞTRFULBSCU 4 — instituție 11 trimite In toate părțile pământului unde sa produs vrea catastrofă naturală sau de răsbol Aceleaşi ejemente apar şi pe coliţă, unde cuvintele POS- TA, ROMANIA şi valoarea de 1 Leu apar în argintiu, Jar CENTENARUL CRUCII ROSII şi sloganul imperativ — AJu tat-ti fratele căzut In nenorocirea comunistă! — În culoare albastru turcoază Vianeta de 75 bani a fost imprimată în col! timbre, astfel că poate [i colecționată şi ca at Sa confecționat deasemenea o ştampilă specială, pe care a pravat textul: 1803-1963 CENTENARUL CRUCII RO- SII- AJUTA-TI FRATELE CAZUT IN NENOROCIREA COMUNISTA - MADRID 15 AUGUST 1063. Deasemeni n fost confecționat un plic pentru ştampila primei zile pe care pe lângă elementele de mal sus, apar în lui ROMANIA LIBERA și sloganul amintit in limbile germană 1 spaniolă ALUNIZAREA ASTRONAVEI RANGER 7 La 31 Iulie 1964 la ora 6.25 a avut loc transcendentalul eveniment a) ajungerii pe lună a rachetei americane RANGER 7, deschizând aatfel calea omului pentru explo- rarea Lunei. Pentru inregistrarea in istoria filatelică a lumii, a acestei colosale isprăvi a inteligenței şi tehnicel umane, Românii Liberi au fost primii în a Jăsă mârturle posterității despre aceasta realizare, dispunand supratipă- rirea a 5,000 de perechi din emisiunea dedicată la 20 Feb, 1962 sborului spațial al colonelului american J, H. GLENN, cu textul: PRIMA ETAPA IN SBORUL OMULUI LA LUNA U.S A. - RANGER 7- 31.71964 - ORA 0,25 în limbele romă nă. germană, franceză şi engleză. Era un moment prieinie pentru a demonstra admirația Românilor pentru succesul american și a reactualiza sp ranţele in realizarea desideratelor manifestate pe vignetele postale anterioare: PRIMA VICTORIE A STATELOR - UNI- TE ASUPRA RUSIEI SOVIETICE, A DOUA SA FIE ELIHE- RAREA TARLOR DIN ESTUL EUROPEI, căci COEXISTEN- TA INSEAMNA POARTA DESCHISA COMUNISMULUI SI MOARTEA TUTUROR LIBERATATILOR NOASTRE. Sa gravat o ştampilă specială în forma traectoriei reali- zată, în sborul spre Luna de racheta Ranger 7, care repro duce textul supratipărit pe vignete de câte ROMANI VITELOR | Deasemeni sa confectiopat un plic specia! pentru ştam pila zilei de ernisiune, pe care În afară de dațile cundiculă apare un fragment din astrul junar și racheta Ranger 7 indreptându-se spre el CRACIUN 1964 Continuând, ca un protest impotriva suprimării sărbăto rilor Crăciunului in Republica Populară Română, Românii Liberi au emis cu ocazia Crăclunului 1904, o vignetă postală inspirată in desenul Domniței Ileana, din Christmasul confecționat de Atleta Sa pentru acel an In genul mosalcurilor Byzantine apare imaginea Fecloa rel Maria şi a Pruncului Isuy S'a emis la 23 Decembrie 1004 o vignetă poștală de 1 Leu, yerde, albastru nearu și auriu și două colite filatelice de 3 Lei valoare fiecare, reprezentand imaginea Fecloarel Maria steaua şi, leslea dela Bethicem cu pruncul Isus și arhanghelul Gabriel, mesagerul divin. Pe colițe apar In plus cuvintele: ROMANIA LIBERA și rugăciunea *FECIOARĂ MARIA, SFANTĂ MAMA A LUI DUMNEZEU, NU INGADUI COMUNISMULUI SA-TI CRUCIFICE FIUL A DOUA OARA S'a emis un carton de prezentare-felicitare de Craciun, cu desenul — cu steana —, al pictoritei Oltea Vasilovsehi moartă In exil la Dsseldori și pe care In afară de felici tarile de rigoare, In mai multe limbl streine apare textul CREDETI IN ELIBERAREA ROMANIEI SI RELUAREA TRADITIILOR STRAMOSESTI DE CRACIUN Nu sa contecţiont atampilă şi plie de prima zi CRACIUN 1965 La 20 Decembrie 1965 Românii Lilberi au emis cea de a treit emisiune de Craciun Ca o inovaţie In iconografia românească, de data aceasta Fecloara Maria şi Pruncul Isus, apar în costume naționale xomâneşti. La fel pe blocul [ilatelic, păstorii, care vin să 1 se închine Tm DARA PI 7 UT 07 Să, Patton CEVE va Bor roi A pc ost rit. jad Ă, ă AL Sa emis un timbru vienetă de 1 Leu — multicolor — In coale de câte 20 de bucăţi şi o coliță filatelică de ă Lat, De-alungul timbrului, inconjurându-l. sunt imprimate În. caractere arhaice româneşti versurile poetului Eminescu DIN VALUL CE NE BANTUE INALTA:NE NE MANTUE! PRIVIREA-TI ADORATA ASUPRA-NE COBOARA O MAICA PRE CURATA SI PURUREA PECIOARA, MARIEI" tar pe vigreta CRACIUN 1965, POSTA 1 LEU și RO- MANIA. Pe colița filatelică, In chip de icoană triptic, pe lângă Fecioarei cu pruncul sua, aşezată, apar ce) trei Arhanghelul Gabriel-și prima frază din cântecul de rugăciune; “CU NOI ESTE DUMNEZEU, INTELEGETI NEAMURI SI VA PLECATI! - ROMANIA POSTA, CRACIUN 1905 și valoarea de 3 LEI Sa pravat 0 ștâmpila specială, reproducând imaginea Pecloarei Maria din vignetă și versul DIN VALUL CE NE BANTUE, INALTA - NE NE MANTUE - CRACIUN - 1085 - NAVIDAD, MADRID 20 XIL65. SI un plic filatelie penttu lua emislunel, unde In mai multe culori e reprodusă scena inehinării păstorilor şi versurile lui Eminescu, în plus F.D.C20 XII 1965 - PRIMERDIA JERTFA LUI SERAFIM Timp de trei zile, am fost ridicat In flecare noapte cam pela orele zece, [lină bătut Ja tălpile picioarelor, ințepat cu sulele peste tot corpul, bielult. De flecare dată, după ter- minare, imi puneau sare sau piatră acră pe răni pentru a opri sângele ce curgea şiroale. A urmat după aceea o pauză de cine! zile fără a mal fi bătut. In schimb, eram chinuit cu fel de fel de Intrebări La fiteare nou interogatoriu, căutau să mă convingă că Serafim ar (1 făcut declaratii complete şi că, deci, nu ar mal avea niciun rost să insist in această atitudine intran- sigentă și că, indiferent de faptul că volu recunoaşte sau nu acuzațiile făcute. volu [1 dat In Judecată şi condamnat pentru trădare, încercare de asasinat şi răsturnare a or- dinei existente in Stat, Din intrebările pe care mi le pu- neau insă, Im| dădeam seama că Sera!im nu scosese niciun cuvânt De altfel, nici nu avea ce declara. EI nu şa nimic de tcate pregătirile noastre. Era numai un element de le- fătură Intre diferitele grupe, făcând serviciul de curier. La inceputul acestor interogatorii, călăll mel se arătau „deatul de binevoitori, blânzi, interesaţi in a mă ajuta pen- Iu a leşi din sitaația prea In care mă aflam, ca după aceea, Văzând că nu pot obține nimic, să recurgă din nou la bă. tale şi tortură. Procedeul era același. Eram introduși impreună, așa ea re să fie martor Ja tortura celuilalt. De data aceasta, me-au prins mâinile şi picioarele in cătuşe. Fiind extrem de mici, impledecau orice circulatie a sănnelul Primul intrat în fabrică a fost din nou Serafim. L-au în: Vina pe iai lau legat strâns, în Jurul el. l-au prina nceea o f! roasă din zidul camere! de tortură. O altă frnghile ÎI ținea , ce mal aşteptit t să mă odihnesc, că vă ar AM Aa meetr, pia ara ură tau de zece minute nu ke auzi decăt respirația greoate a cam: radului Sera! LI e lea?... Ce "Co, erati la Încă păzi alele | se miţeau intra parte și alta, dand impteala că ii lupă un timp, ce mi sa pi o a A si pe bancă și cu pași ineeţi, inceti, sa îndre, spre la care era aşezat comisarul Dimitrescu. bitam la el ca În un spectru. Era galben Ia față, cutele depe vraji și depe trunte Îl erau adanelte, sprâncenele Incrure “late pi un eâmbet amar In colțul buzelor. “încertat ue dureri Ineforisai die | A aluns aproape de masă, mi-a tăcut un semn cu mâna din rare nu am putut Ințel le Sa aplecat după ateea deasupra mese, apropiindutat [ați căi maica de Dumitrescu și fară să-mi pot bine da ee Întene Mona şi fără ca Mituș Dumitrezcu l-a scuipat in plină față, cu un sculpat gros și plin de sân! pauinitrescu, a rlaleat imediat depe scaun, s-a eter re: le ie Și, cu o turle nemalv! Ya spre e! trântinăni a! pământ te aie A TTBEZIL = Sl CI LE, FRAG| cap și pe unde nimerea. Cel doi agenți, pentru n nu rămă- nea mal pre Jos, au început și el să-l calce În pleloare, Incepusem să tremur din tot corpul şi plelonrele ini se mulaseră. Am rămas Ingrozit, cu ochii țintuiți J camaradul Seratim, care, după o scurtă luptă cu cel trel, s'a ridieat in picioare, retrăgându-se într'un colț al camere! de tortură, Când cel trei sbiri au inceput să se apropie din nou de el pentru a reincepe bătaia, intro atitudine extrem de liniş- ULĂ şi eu un zâmbet de satisfacție, camaradul Seratim 4 scos limba afară, arătându-le-o cu degetul. Era numal o bucată de carne insângerată, A Inceput să râdă, un râs si: nistru şi aspru, care mi-a scuturat tot corpul. Gând m'am uitat mal bine la el, am făcut o constatare ce mi-a umplut sulletul de groază, Camaradul Serafim iși tălase limba cu dinţii, Acea bucată de sânge pe care o sculpase în fața co- imisarului Dumitrescu, era propria lu limbă. Gânduri peste gânduri incepură să se invărtească In cap, Orice Imi Inchipulam, dar ca cineva să-și muşte pro- pria-i limbă, Ipsindu-se astfel pentru toată viața de cel ma! important organ, nu aș fi crezut niciodată că ar îl posibil. Câtă putere de credință acumulase acest om, câtă tărle sufletească, ce extraordinară voință... Am cunoscut mulți camarazi cari au suferit ingrozitor, fiind deasemenea tortu- Tați intrun mod neobișnuit de barbar și cari au suportat cu tărie toate încercările, El însă au lăsat să treacă peste ei torturile, ştiind că nu se pot impotrivi câlAilor. Le-au suportat deci, dar niclunul nu n sfidat propriile-i dureri Niclunul nu s'a gândit să se autamuţileze, pentru a răpi călăului satisfacția de a-l vedea gemând la pleloarele Iul, implorându-l mila. Camaradul Serafim Parfenie, (lu de țăran basarabean. un om simplu dar curat, a vrut să dea o lecție celuilalt [lui de țăran, comisarul Mituş Dumitrescu. A vrut să arate acestul individ mârșay că torturile nu sunt sulielente pen- tru a transforma omul Intro cârpă sau un oblect oarecare; de care el, călăul, să poată dispune după bunul Îui plac. A Yrut să-l arate că omul, atâta timp cât mal bate În ei o inimă, atâta timp cât suflarea nu i-a incetat, are încă su- iclente forțe pentru a se opune, cu tot ceeace Dumnezeu 1-a sădit în suflet, oricărei siinicii. Nu numai că nu vel putea dispune așa cum rel de sufletul culva, dar nicl ma. car de această materie trecătoare, atâta timp cât mai pal. Pită o urmă de viaţă şi de credință în ea. Da, era o sfidare! Cea mal mare sfidare pe care putea să 9 facă cineva, Dumneată, domnule comisar, vrei neapi- Tat să mă faci să vorbesc, Ii Inchipul că torturându-mă ŞI nemai putând eu suporta suferințele fizice, volu spune totul, tot ceeace dumneata vre! sau 1ţ! închipui că ştiu Iată insă că nu e așa! Ti-am spus de atatea ori că nu siiu nimle și că nu am nimic de spus. Că chiar dacă aș şti eva, orice tortură e inutilă, deoarece eu nu voiu scoate ni- “lun cuvânt, Dumneata Insă, domnule comisar, al crezut că prin metodele diaboliee de cate dispul, vel învinge carnea ŞI surletul meu, . Tată vietoria! Ti-am sculpat-o in față... Bucură-te dacă mai poți... Rânjeate, dacă mal al portă .. Atât Dumitrescu, cât şi cel do! agenți, pentru câtva tip, Au scot niciun cuvânt. Ceva ca să ne în le. Dumitrescu, i) Iremurânde Luaţi I Seratim, cu privirile ajintite asupra mea și luminat nu l-a apucat ndu-se do! PREGATIRI PENTRU CALEA FARA REVENIRE La ammirta ncestul ofițer de Jandarrai, toți ca- marazii au leşit din ide 10, Errope bol Sa. aaa cârej EAI, Foarte puţini erau in „cau planoare e n ati eta mare și sa indreptat în grabă spre biroul călăului Doblanschi. Se lâsase un intuneric de nedescris. Am reintrat in dor- mitor şi m'am intins pe pat. Eram neliniștit. Mulţi din ca- marazi jucau Romy sau table; alţii citeau. La un moment dat um auzit din nou un uruit de motocicletă și de mașini, M'am sculat şi m'am indreptat spre fercastra de observație. Cum insă din dormitorul unde mă aflam nu putea să Văd corpul de gardă, am ieșit din nou pe coridor, Aci se aflau deja o mulțime de camarazi „observând sosirea camioanelor. Erau ma! multe camioane pline de Jandarmi. Cineva era de părere că se făcea schimbarea grupului de pază, fapt ce înal avusese loc de două ori până atunci. Eu tăceam ingândurat. Alară se lăsase o ceață deasă. Abia veniți aceşti jandar- mi au fast imediat repartizați la posturile de pază. M'am dus din nou In dormitor și m'am uitat pe geam. Dublaseră posturile peste tot. In plus aduseseră mal multe mitraliere suplimentare. Toate erau indreptate spre clădirea noastră. Au mal apărut şi alți camarazi, uitându-se nedumeriţi la manevrele ce aveau loc. O voce puternică ne-a strigat de alară: —Luaţi capul dela ferestre. Nimeni nu se mai uită afară. Contrar, tragem. Tonul era hotărit și aspru, Incet, ne-ar retras. In fiecare din nol se culbărise și ma! mult neliniştea. După o lungă așteptare, a apărut în lagăr un ofițer, urmat de un plutonler. Am fost toți chemaţi în sala de mese. Ne-am așezat fiecare pe unde am putut, așteptând In tăcere. Afară ceața era din ce În ce mal groasă. Abia se vedeau lampioanele posturilor de pază, MA cuprinsese un. tremur nestăpânit. Era oare atât de frig? Ofiţerul de jandarmi, cu ochii inroșiţi, s'a indreptat spre uşe. Ne ultam la el fâră o vorbă, Se clătina In mers, Era beat. După o scurtă așteptare, a intrat Malorul Dobjanschi. S'a postat In fața noastră și ne-a făcut următoarea comu- nicare: Domnilor, iagârul acesta, in urma unei dispoziții a Mi- nisterului de Interne, se desființează, urmând cu aci să file Internaji ofițerii polonezi retrași după inirângerea armatei poloneze de câtre trupele germane, O parte din voi veți [i transportaţi şi internaţi la Vaslui, lar altă parte, la MAnas- Mrea Dragomirna. Prima serie, și al căror nume le vom aduce la cunoștință imediat, pleacă la orele patru dimi- neata spre Vaslui. Restul, la orele şase, spre Dragomirna. Veţi pleca până la gară pe Jos și sub escortă. Să nu vă pule dracul să Incercați vreo evadare, pentrucă tragem fără milă, S'a adresat după aceea ofițerului de Jandarmi ce venise cu el, cerându-i să cițească lista cu prima serie, Am reținut urmatoarele nume: tordache Nicoară, Virgil Rădulescu, - Niculiţă Strugaru, Ovidiu Biriş. Vasile Bubal, Afilon Dorea. Florin Gârcineanu, Ghiţă Constantin, Ion Mităr, Gheorghe Proc, Aurel Nuţu, Tiberiu Popa, Ralea, Ducan, Iosif Duma, Vasile Corbeanu, Ion Ursu. Corneliu Ungureanu, Stepărescu, Susal, Gheorghe Teodorescu şi alții de al căror -mi mal amintesc. Pup tițirea acestei ist. Lt. de Jandarmi, incurcându:se în îl a ținut să mi lauge: DE AA SI. ge Vol pune In marș sub escortă spre iara Ciuc la ora patru restul, ÎA ora șase Paceţi-vă bagajele, punând eticheta cu numele respectiv pe fiecare, Aceste bagaje vor (| transportate eu căruța. A incerca! A mal Ingaime ceva, când a fast Intrerupt de o voce puternici lescu: ; ra Sir Băduleecu: 14, odată in viața, dumitale, sincer Spune aceator oameni adevărul, Spune că ne veţi sea, AM curalul ca măcar în fața morți ce ne așteaptă sA te arăţi odată a fi un om și nuc unealtă nemernică a unui ree În conştient şi criminal. Spune, Domnule Mator, că ne dueeț Ia moarte și Mle Rl, i După aceea, indreptându i i Camin. Prouătițiivă de moarte. Cel puțin. vera sa: Ustacţia că unealta principală a regelui infam a = Mater TI, Acesta e. inceputul, Până Ta sfârțit. vor. cădea ti acest! nemernici ce aloe și Qosaniecă ANZIMA ral Ra! și arta ind an cinta de red dresat din nou, evitâna Însă pe cât I de a ne privi în cehi: Domi destul de clar. Regret că nu e un ni pi raal gerul Ei nu meritaţi altceva, Lagărul (E i] Pepin ez al del aunteti mutați In altă parte. Nare iltatea aceasț ME m ea Aaa Tape mo arunca Vrea privire, a plecat, urmat de ol ă uitam unul la altul. In sufletele noastre elocoteau intrebări fAră răspunsuri. Afară se auzea agomot de Pași schimbau din nou posturile sau erau întărite, M'am urcat! In dormitor, pentru a mal arunca 9 privire afară. Deastă= —Ia capul dela fereastră, că trag. Unul câte unul, au inceput să-şi facă Apr IA șI cellali camarazi din dormitor. O activitate febrilă l-a cuprins pe toyl. Işi făceau bagajele și cel ce nu luseseră chemaţi. Fâră să vreau, m'am simțit cuprins de aceeași febrilitate şi miam aruncat cele câteva lucruri ce aveam, în cufăr, Unii dintre camarazi, după câtva timp de cotrobăire și neastărm- pâr, au renunțat. rămânând muţi, cu privirile fixe, indrep- tate par'că spre o altă lume... La un moment dat, a apărut în dormitorul nostru camaradul Virgil Rădulescu, Văzând toată această activitate, a început să râdă: —Măi, fraților, mâi!.-. Nu vă mal obosiţi inutil. Aştia ne împușcă. Mal bine scrieți câteva rânduri de adio părinților sau cunoscuţilor şi ascundeți-le pe undeva, Mam apropiat de el pentru a putea schimba în şoaptă câteva cuvinte, Era imbrăcat complet și doar cojocul Îl atâr- na pe umeri. Pal cu tnine prin celelalte camere, mi-a spui. Cred că. e bine ca imainte de trecerea noastră pe lumea cealaltă, să ne revizulm conștiințele şi să ne impăcăm cu cel cu cari nu ne-am înțeles Ma babe, e atât de simplu să mori Un RIA in ERăă 1 sa terminat. După câte ştiu, doar comuni uln- fat șI întrevutal asttei de metode. Tată insă că prea democrații noșizi guvernanți și-au irsulit aceleaşi metode, Și nu de acum, ci de când ati inceput PARIDELESAMRE tă nol; legionarii. Adversarul politic a deveni Ion Nisa 0 afacere curentă, ce trebue expediată cat mai grabnic... Odinloară cel puțin, In momentul când camarazi de-al noștri erau închiși, torturați sau impuscați, găseau un motiv, sau măcar căutau o Justiticare pentru Opinia ro- mânească, anunțând În toate ziarele cum A decurs neno- rocirea: “căutând să fugă”, “neinfelegând să se supue somaţiiior făcute”, “voină să dezarmeze”, “atacând autori: tatea“, “inatigând poporul la răscoală”, ete. Astăzi, aceate motive nu mal sunt necesare. — Astăzi, noi leplonarii, vom (i impușeaţi pur şi simplu ca trădători de neam! O generaţie intreagă e trădătoare de neam! Numa! ei, guvernanţii, ataceritii, corupți, venalii, lipsiţi de conatiință și slugi ale unul rege desereletat, sunt adevărații patrioți... Ce astre Fiara pentru a apăra Biserica în ruină și Pa- vriarhul e! loveşte în noi. Am inceput lupta pentru a da neamului nostru un loc de cinite în Istorie, și Istoricul un Durmneteu? intâmple toate aceste crime? Există oare d su i caru, de se afla și Niculiţă an Toninicat om de mare credint buza inferioară, umblând nervos dela un n) camerei, Ce care se ascundea în sufletul lul? Cine putea „spunel... Grea că era anul din cel ce nu se putea Impăca cu gân- in situaţia în care se afla, când ştia că nu va ei legat de mâini şi de pleloare. Era ca Un pi cupit Era aid ca varul. L-am jAzat cu ale erau convinşi că vom | transportați în alte lagăre și erau oarecum veseli că se vor întâlni și cu alți camarazi, cari dela fuseseră mutați la Vaslui cu vreo şase luni Inainte: Alți 4e bucurau doar pentru simplul motiv că intervenise o mică sehimbare în viața lor de deținuți, Puteau instârait să călătorească, Indiferent de faptul că era sub escortă Ce! puțin vor putea să mai vadă ceva din lumea de afară. chiar dacă numa! pentru câteva zile sau ore. Am leşit după aceea singur, pentru a mă întâlni cu Ovi dlu Biriş, cu Ton Zeana şi alți câțiva cluleni. Pe Biriş l-am întâlnit pe coridor, aproape de sala de mese Era un bun Tegtonar. Fuseserăm impreună la tabăra din Dealul Negru, Ja Chintău şi in tabăra “Ardealul tânăr legionar”, unde se cemstrulse un cămin studențesc. Mult timp, colaborase la alărul legionar din Cluj: “Glasul Strămasesc”. Era extrem de activ și o fire prin excelență optimistă, Mam apropiat de el bătându-l pe umăr: Mă. Ghiţă, sunt ce! puțin mânâlat In gândul că am păzit aci câțiva camarazi din Cluj si mă simt cuprins deo oarecare infiorare să ştiu că. dacă va [| ceeace eu presimt. volu cădea impreună cu acel ce mi-au fost ma! apropiați de suflet. Am mai stat odată în fața morţii, am infruntat-o 4 am invins-o, Când mă gândesc că a trecut abia o lună de când am scăpat din mâinile executorilor mel! Nu stiu ce forță mia impins atunei să fug. Fapt e că mă doaee această rupere de cei ce-mi sunt dragi. A vrea să fiu tare, să nu tremur și să mar senin. Dar vezi. nu prea pot. Simi în mine un fel de disperare, o pustiire totală. Dece oare a trebuit să mi se sfârâme in felul acesta tinerețea? 5 atâta frumos sub soare! — 81 ceață asta de-atară, ce se lasă tot mal groasă peste igăr. cufundându-ne In intunerie, ea un preludiu a cesace vă urmă . Simt cum mă apasă, cum imi cuprinde flința, anihilându-mă .. Vezi tu. eu nu volu putea spune ca Moţa: “Mar, Corneltu, cu lot efanul și toată fericirea. pentru Cris- tos și ne”, sau “Sunt ferteit şi mor bucuros, eu miulțu- mirea că am abut pulința de a simți chemarea ta, de a te înțelege şi a te seri” Bl; căși Marin; ştiau că. atâta timp căt Căpitanul eră în viață. victoria Mişcării era asigurată. EI nielodată nu i-ar [i pulut inchipui că cineva. In această țară, ar avea curajul să se atingă de Căpitan. Aveau convingerea fermă că nimeni nu va indrăzni să ridice mâna asupra lui. TI ere. deau sub protecţia luj Dumnezeu și că niciodată Dumnezeu nu va permite moartea lui. Inainte de a se fi implinit vre- mea Jul. care ar [| fost Intoarcerea lumi! intregi cu faţa spre Cel Inalt. —Nol învă, a trebuit să trăim această tragedie A nimi- cirel Căpitanului! Atâta timp cât el trăia. moartea, intr'adevăr, na insemna nimie pentru nol. așa cum spune cântecul: “Moartea, numai moartea d, ne este tea mai scumpă nuntă dintre munți." Astăzi, fără el, toată ja noastră pare multora inutilă, Oricât jertfe am mai no! da, nu vom reusi să sgudulm sufletul acestui im. Gândeşte-te cul câtă nephsare sa primit vestea pitnul în lumea politică. Niciun protest din la, Ă Pen ani n ridicat elasul. Niel măcar Iuliu e Brătianu sau alții, în ale căror caracte am aceate două rii ditieei W au rămas ce mal poţi ni A mio dia E atâta laşitate in oameni! 8i când mă gândese că din „„„ TE iemaleis, fane i a peta ă n ar, me îi pii multe din pretenţiile lor, au fost au menționat acest ia Isa n ADA ealificându-l ee E, (- REID 0 toi fă tu | mai vechi să rea. 4 cel i aptă în Barna na cn pina in ui : imt „Dacă alea „mia EPA GĂA9PI A Eeatali, Dat ne tat, ete e fr. pa man Apa tir ni ei e a Lt A îi darni permai mă: aa atat AU, ci a PSR oe m. — Sh-apol, cât de mult am crezut In acest neam și eat avaivataai sant atăt mal, ce vremui ră Mam oprit, dând amar din cap. Biriș, uitându-se Jung 1a mine, mia răspuns următoarele: —Tu mori trist şi desiluzionat. Eu mor indurerat că jdeca mea nu a fost acceptată. Cine ştie? Astăzi ar (! putut scăpa dela Impuşeare o parte din noi SI CERUL PLANGEA Atară se auzeau din nou agomote de motociclete şi ca- micane. Apol, linişte pentru câteva minute. Doar căteva mi: nute... Din nou paşi grei de bocanci soldățeşti, comenai scurtă şi aspre, arme incârcate, Ascultam cu Infrigurare. Ca la o comandă, în tot lagărul se făcuse o linişte de mor- mânt, La etaj rezervasem o cameră ce ne servea de capelă Impinşi de forțe nevăzute, [Ară ca cineva să [i dat vreun ordin sau sugestie, ne-am indreptat cu toții spre acest lcaş de reculegere. Un preot, din ci ce erau deasemenea arestaţi cu noi, a Inceput să spună o rugăciune. Am căzut cu toții In genunchi şi, cu capetele plecate, ascultam ploşi: “Unde umbrează datul Tău. Mihalle Arhanghele, de acolo se goneşte toate puterile răului, căci nu suferă să stea lângă lumina Ta, Luciter cel ce a că- zut. Pentru aceea ne rugăm Tie: săgețile lui cele pur- țătoare de rău şi indreptate asupra noastră, stinge-le prin mijlocirea Ta și ne fereşte pe noi de toate smin- telile iul, vrednicule de lăudă, Mihaile Arhanghele” Era mal degrabă un murmur. Am inceput toți să repe- tăm. Preotul s'a întors după aceea spre noi, făcând semnul srucii deasupra noastră. Am continuat mult timp În ploase rugăciuni Deodată insă, toți ni ridicat cutremuraţi. Paşi grei de soldați se auzeau intrând În lagăr. Am alergat toți la ferestre. Curtea era plină de jandarmi și puternic lumina- tă. Un ofițer a anunțat strângerea celor ce trebuia să plece ia ora patru. Ara leit toţi din camere, indreptându-ne Iar spre sala de mese. Acelaşi ofițer a început să cheme Indi- vidual legionarii depe listă. Unul câte unul, dupăce era ve: riticată identitatea flecărula, erau trimişi în curte. Aci incepea operația legârii lor, In coloană-de tre, Le- gați intre ei de mâini și trecând după aceea o Altă funte-- pe tot lungul coloanei, aşa [el că niclunul nu putea face o mişeare fără A hui stăilenl pe cămaradul din spate și pe cel de-alături. Mam urcat la etaj și-am deschis fereastra ca să vad mai bine. Toată operația legării a durat o oră. Puseseră atâta grije şi o făcuseră cu atâta artă, că ar fl fost Imposibil ca cineva să-ţi pontă desface legăturile și ui Când au terminat, totul find gata pentru plecare, pro- tesorul Iordache Nicoară a îngenunchiat. Unul după altul, până Ja sfârșitul coloanel, au făcut la fel. Apol, cu o voce clară și plină de căldură, Iordache Nicoară a inceput :A spule “TATAL NOSTRU”, Tăcuţi, toți ceilalți ascultau, Tăcându-și din când în când semnul crucii. Am Ingenun: ehlat şi eu eu capul pe pervazul ferestrei. O voce ironică și cinică, În care am recunoscut pe malo- rul Dobjanichi, a strigat tare şi oarecum nervos: „Hal. domnilor, incetați eu comedia asta! O altă voce, aspră și tâloasă, a ripostat: Respectă, doranule, rugăclunea unor condamnaţi la moar- te şi ţineţi gura. Era 1 Rădulescu, Am Inceput să plâng Când au in- catat rugăciunea, ea un 4ingur om sau ridicat In tăcere, asteptănă calm) si liniștiți ordinul de plecare. La un moment dat, porțile duble sau deschis M'arn rldl: cat în pleloare și am seca enpul la fereastră pentru n dis Uinge mal bine La un semnal al unul ofițer de Jandarmi coloana sa pus in marş. Mulți şi-au indreptat privirile spre nel. ee ne ingrâmădisem pela ferestre, luandu-și rămas bun. „Cu bine, Toane. mia strigat Virgil Rădulescu, Acum cred că volu rezolva și ultima problemă; Este sau nu eațe? Cu eolocul lui, aruneat pe umeri, se arăta preocupât pană În uliul moment de Meeastă problemă a existenţei unei forțe Dumnezeeşti. Mam apleent cât am ap pe pervazul ferestrei, pentru a-l vedea o ultimă dat a face semn cu mâna. Cal trecuse deja mai mul du mâtate lagâralu ina etalat ma MO ginitupti Am rănit, ot iaturări de mâini, lacrimi în ehil unora, de ABăpă ce coloana Catania j A A Cn urnă it mar a pr ct e ra, să mal ținem seamă de somaţiile jandarmilor, i-am eu privirile pană Ta ci d în şoseaua a la, după care nemai putându-i vedea, ne-am urcat în a Alei eram la Ape de privirile jandarmilor şi puteam vedea până dej pe şoseaua ce ducea spre M'am postat la o fereastră cu vreo trei camarazi în jurul meu. Din timp în timp, prindeam câte o apariție n coloa- nel In ceața deasă. Apoi dispărea din nou, ca o nâlucă. Coloana era luminată de o serie de felinare ce erau pur- tate de Jandarmi. La o cotitură a acestei şosele, unde în- cepea o pâdurice, coloana a reapărut în lumina *lată a feli- norelor. Eram tăcuți, scrutând intunericul şi așteptând cu Infrigurare ivirea coloanei spre șoseaua principală. La 0 cotitură a acestei sosele, unde incepea o pâdurice, coloana a reapărut. Imi ingheţase sângele in vine, Era o viziune fantomatică, Se scurgea incet, greolu, ca o umbră abia desciirabilă In intunericul de neinchipuit al acestei nopţi de coşmar. Douăzeci de secunde, un minut, nu ştiu cât o fi trecut şi din nou sa plerdut în bezna nopții, cașicum ar 1i fost înghițită de neant. In tăcere. infiorati, aşteptam cu toţii apariţia coloanei dincolo de cotitură. La un moment dat, auzit un toc de armă. Din nou liniște Toate simţurile imi erau incor- date. Ce oare ar putea Insemna acest foc? Inima imi! bătea puternic, respirația mi se tălase Nam mai avut timp ză ac nlel cea mai mică reflectie, când o puternică ratală de mitralieră a străpuns liniştea acestei nopți negre şi ce- toase. O altă rafală şi incă altele, din ce în ce mal dese, sgudulau văile Parcă ne străpungeau insăși corpurile noas- tre. Ma cuprins amețeala. Câteva strigăte au răsbit până la noL Unele parcă ce- rând ajutor; altele inspălmântate, cuprinse de groază. al- tele intrebătoare, cașicând nu puteau crede in ceeace se Intâmpla “Ne impușcă, fratilor. “Ne omoară, camarazi. “Trăiască Legiunea şi Căpitanul “Trâlască România legionară. Peste ecourile impuşcăturilor, domina vocea clară, pu- ternică, a prole-orului Tordache Nicoară, cu o intonaţie parcă din altă lume. In ea părea adunată toată credința acestul om In victoria Mișcării. M'am uitat spre ceilalți camarazi Nu puteam să le văd fețele. Toţi erau tăcuți, ascultând înflorați. gemetele și strigătele celor măcelăriți în marginea pădurii, la numai căteva sute de metri de lagărul no'tru. Cât timp 6 Îl dorat acest măcel? Nu stiu. Tăcânitul ar- melor automate îmi spăreeau încă timpanele Mi se pârca o eternitate. Deodată sa făcut o linişte de moarte Nu se mal auzea niciun sgomot. Eram imptetrit acolo, In fața fe EU, TRIBUNA ROMANIEI” “Tribuna României” Nr. 43, revista editată la Bucureşti de către Asociația "România”, care se căzneşte cu stator: nică sârguință, să facă ofielu de propagandă turistică n unar interese locale, ne aduce mal multe noutăți. In primul rând, inlocuirea redactorului get al aceleia, Paul Anghel. cârula trebule să-] recunoaştem buna cunos- tinţa profesională In meșteșugul de a întoemi și 8 prezenta decent o publicaţie, indiferent de debilitatea calității și a lipsel de importanță a continutului respectiv, ehestiune câte insă poate avea scuza, că era tributară sutatilor, nor: mativelor și aprobării responsabililor sectorului de care depindea. Beziur, noul redactor d), Petre Ghelmez, nl cârul nume curios nu ne spune nimic, trebule să fi fast promovat 1n această situație, ca urmare a măsurilor de restructurare fdeologieă. impusă In Tară din nou. în ultima vreme, Pentru a râzpunde increderel pusă în el, acesta. după ce grăbeşte să inroşească singura culoare de sublinileri de VĂ cula a revlitel. pubiieă pe trei pagini. sub semnatura dul, C. N. Constantiniu, un destul de interesant articol cu MUul “Repere ale anului XXX pentru o nouă enciclopedie a României” pu DĂ PRR lg, : i că glonţ... Cateva, impțesturi scurte. izolate, Focuri de 5 gatit indieni ate SAD TR RT II cături şi-apoi nimle. PR Afară se stinseseră toata Îi pirate tava vreme, pemiscati, zăpăciți de. evenimente. dreptat ca nişte umbre spre camera de voci au aruiculat slab și cu tremur nesi 5: N —Sau stins de-acum martirii nostrii —Doamne, Domne, cum poți răbda. Doamne! Ara Ingenunchiat și fiecare am, t să ne rugăm. Unii pe coridoare, alţii în capelă Afară începuse să plouă. O picale deasă. ce părea că aduseua su tă, un i 'um retras în dormitor, Pe geamuri se scurgeau girbale de ploale. Mi-am pironit ochii in beznă. Nu deslugeam nl: mic și nici nu căutam ză văd ceva. Mi-am indreptat ochii spre paturile camarazilor ce lipseau și cul Alor rece am inceput să plâng amarnic, scuturat de suj ( Lacrimi mari se seurgeau pe obraji, Inundându-mi toată fața. Mi-am atundat capul În perinile unul pat, Ihsăndu:mă târiv de această sguduire interioară Ploaia cădea tot mal deasă peste lagăr, pesta sârmele ehimpate, peate brazii depe deal, peste suflotele noastre chimulte. Cerul însuşi e scurgea În tacriral de plonie, aco- perind trupurile martirizațe ale camarazilor noștri, run cati undeva la margine de drum, spălându-le fețele mur: dărite de tină și ameatecându-le sângele cu pământul pe care atăt de mult îl lubiseră și peniru care atât de mult fuseseră chinulți. Plângeam cu toții distrugerea în floare a atâtor vlâstare tinere, stingerea aceasta de necrezut si Imposibil de aecep- vat a atâtor vieți curate, Plângeam clipele ce urmau să vle și pentru nol, poate peste o oră sau doub, Si eu noi plângea cerul românesc această ruptre din viață a tot cceace generația noastră avusese mal pur, mai bun şi mai inalt Din capelă, cu voci ce păreau din lumea de apoi, răsuna, încet și dureros, cântecul de rugăciune de totdeauna al J6- aionarilor: Cu nel este Dumnezeu, intelegi neamiri și vă i. căci cu noi time al Puterilor. ri cu nel. Eăet altul afară de "Tine. ajutor Intru necazuri, nu avem, = “Doamne al Puterilor, mântuleşte-ne pre no” UP ului religios Căel, Judeţ, luându-se ca inut; în [nd i Ilece Cultură tcase L de cultură dem de Test indicat la tlecare cătegorie, a flecăi | Oare sltunţia reli cât de ui ucă_ar (1 ea, doctrinar vorbind. unul “Rudi marxl to leniniă, nu este obliratarie în un studiu, care are pretenția (rea serios. dea oile cu atât mal mult cu cât se cunoaște excesul de zel al anumitor) reprezentanți al manifesta în atara TArii dorințe de guri de rugăciuni, precura Şi acelăi de a pelitiee. pe cele existente câre nu sunt sub mistrației dela Bucureşti. a Ne punem intrebarea, SN (i mai bine, mal corect şi la Miza ) dn Tară, să den i Se tenatru A reparat de cul se o în Pi cca din mi ul - PE MARGINEA CARTILOR “SI CERUL PLANGEA” Cu scrierea aceste! adânc tulburătoare şi răpitoare carte, camaradul On Roth-Jelescu şi-a implinit o datorie, o dato- Tie către vremurile care au fost și câtre cele care sunt, tot atât de grozave ca acele povestite In -si Cerul Plângea”. dar când Jertfa leglonară nu este decât 0 parte a muceni- clei unul neam intreg Aceeași datorie o au toți Leglonarii supraviețuitori ai măcelutilor şi temnițelor lui Carol și Antonescu, care nu şi-au pus incă amintirile pe hârtie, SA o facă cat mal de- grabă, chiar dacă nu găsese mijloacele unei publicări ac- fiale. Amintirile se şterg, chiar cele ale faptelor care ne-au Suuduit căt de Adânc odinloară: simțirile se înncaresc itatungul anilor și odată cu această innegrire, pare că se sterge Ceva Şi din vina căldilor şi din grozavele suferințe ale victimelor. Si acensta nu este drept. Nu este drept faţă de cel care in România au fost ehinuiţi și omoriți in lagărele Carliste şi Antonesclene, nu este drept față de neamuri intregi cari, În țarile de dincolo de Perdeaua de Fier, sunt robite acelo raşi fiare neomeneşti cari ne-au chinuit pe noi —- căci, cu jctptrul în mână sau cu pumnul strâns şi ridicat, de ace- ÎEaui Minţe satanice e vorba — şi nu este drept niel față de tel cari. în Intreaga necunaştință sau uitare — cu rijA întreținute de apostolii minelunei — se lasă duși ca un holt pe Dunăre, spre acea zi de apoi pe care o făphdulse n) met veselul Lenin. Dacă macelurile care au şters depe pământul Ruslel de odinioară a şasea parte din locuitorii e ar fi fost ţinute până astăzi de fața In mintea opiniei publice a tărilor Apusene, In urățenia Intregimel și a amânuntelor dor, de către ci -— oumeni de Stat, publieişti, serlitori, dascăli, itorici, eleziei Inalți şi mărunți — cari aveau răspunderea Tuminăre aceatei opinluni publice, nu ar î! fost cu putință în Europa dintre cele două tăzboale promovarea şi practica acelei politice prosavietice ale cărel prime victime -- înain- ţe de hecatombele celul de — al doilea răxbolu mondial fost noi, Leglonarii. Si lovită a fost Mişcarea Legianară pentru singura vină ae a [i foat ingrijorată brevestitoare a prăpâdulu ce aceas: tă amintită politică să pregătea nu numa! pentru Tara noastră, nu numa! pentru Lumea Creştină, dar pentru întreaga omenire. Prorocirea noastră, prorocirea lul Cor nelu Codreanu, s'a implinit pentru jumătatea pământu lui şi pentru și un sfert al locuitorilor ul A aminti lumel neinghițită incă de Bestia: Ară-Nume cât de mult am avut dreptate și cât de mult am pătimit pentru Indrăzneala de n o strla. este de a aluta pe cel care, in țările încă nero- bite, au priceput insfârşit primejdla ce le amenință și In- ecareă să trezească mulțimile amărite, de simbriaţ Dus tnanului şi de cârmultorii inscăunați de el, din nepăsarea şi loropeala In care se găsesc astăzi Deaceea ac (i de dorit ca amintiri ca acele ale camaradu- Jul Roth-deleseu să apară traduse și în alte Jimbl, Mt, că ele privesc prigoanele din timpul Regatului sau din tim: pul aşa zisăi Republice Populare Române. greu ca să v'o putem trimite? CARPATII Valoarea ajutorului pe care exilul legionar Il poate aduce apărărel anticomuniste a Lumei Apusene, prin autentiei- atea mărturiilor sale şi prin neclintita lul atitudine faţă dc asupritorii Tărei şi de întinsele lui râvne, n fost price pută și de Duşman şi astfel se desluşesc grija și Inverşu- narea cu care slugile lui din Presa Internaţională sau Ma- Tia intelectualilor in slujba Conspiraţiei Marxiste ne urmă- rese ca bârfele și săgețile lor otrăvite, Cu durere trebule să ne dăm seama că printre acești in- darătniei şi sistematiei poneeritori al Mişcărel Leglonare se găsesc în exilul românesc anumite vlăstare ale foștilor noştri câlă! şi ale mişellor și Iricoșilor care se gudurau pe lângă ei. Si, în această privință, povestirea camaradului Roth-Jelescu ne pune incă odată in fața Intrebărel: cum a putut poporul, In care nu sa găsit nicio Curte de Justi ție pentru a osândi pe Corneliu Codreanu după tragedia dela Iași, poporul care a primit cu acea evlavie, acea dra- poste, ea mândrie rămăşiţele pământești ale vitejilor căzuţi în Spania, poporul care, in ultimele alegeri, cu toate presiunile guvernamentale, făcuse din Partidul “Totul pen- tru Tară” al doilea din opoziția parlamentară, să se fi schimbat in acel care primea, mut și nemișcat, toate cruzi: mile şi ticăloşiile regimului carlist? Cartea camaradului Roth şi prea puţinele umintiri asemănătoare ne dau răs- punsui: nu poporul se schimbase; “constituția octrolata” a lui Carol schimbase Statul; El schimbate in Intregimea jul, dela Biserica dată lui Satana, dela tribunale și curţile umplute În loc de Judecători, de gorile In uniformă. dela Generali şi Colonel reduși In gradul de comandanți de plutoane de execuţie, nână la acea Jandarmerie şi poliție, unde flecare element trebuia să [le ucigaș şi un schingiutor incercat, Poporul nu se schimbase şi acesta o dovedeşte Insăşi lup- ta legionară, fAră pereche în istoria mişcărilor nnţiona iiste, unde morții sau numărat cu mille, bătuţi, chinuiții şi inicareeraţii cu zecile de mil — o dovedește ajutorul ce juptătorii noştri îl primeau, cum poveateşte şi camâradul Roth, In păţâniile lor, chiar dela cel care erau însărcinați cu urmărirea şi paza lor — o dovedeşte răzbunnrea uelderii Capitanulul, dusă la bun sfârşit, după atâtea încercări De norocoase si cu o atât de mare Jerttă — o dovedeşte rastur= narea-lui Garol-și Inscăunarea-Regimului Legionar... râs turnat prin altă lovitură de Stat, făptuită mişeleşte subt *cutul anul războlu care nu inpădula răzvrătirea oricărni adevărat român — a dovedit-o incă odată lupta prelungă şi Inverşunată, adevăratul războlu dus până în 1958 în Carpaţii Românie! de formaţiile de ofițeri, legionari şi vi: 1e)), din toate treptele obște! româneşti impotriva cotropl- torului comunist. NU, POPORUL ROMAN NU SE SCHIMBASE, SI NU SA SCHIMBAT. Madrid, 13 Ianuarie 1974 Mihail STURDZA REDACTIONALE Cu acest număr se termină cel de al doilea an dela reaparitia revistei «CARPATII». Rugăm stârut: tor cititori să ne trimită abonamentul in restanță. Sunt foarte mulți cari n'au achitat nici primul an. Ce Dumnezeu, nu ră mustră conştinta stând indiferenți la sbuctumul românesc al celor ce luptăm din CARPATII pn a RR RR a EDITURA CARPATII ANUNTA ISTORIA LITERATURII ROMANE, de D. Murărașu (dela Titu A CULTURALA SI DE ROMANEABCA IN EXIL Maloreseu-Luclan Blaga), 230 pa. A $ USA APARE LUNAR. NATIONALISMUL LUI EMINESCU, de 5 $ USA SUR INGRIJIREA UXUL COMITET DACIA, de V, Pârvan e 3 $ USA ve ISTORIA PARTIDELOR. NATIONAL, TAI TARANIST, do Pamtii Selesru Vol. 1 MIL: i 10 $ USA pozat (i Agras, ISTORIA POLITICA ȘI MILITARA A RASBOIULUI Ri Galle Vin 43 - Tele. 4021101 CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon Chirnonga „. 6 $ USA Marmiv (Eapafia) KARL MARX: INSEMNARI DESPRE ROMANI. Texte Incdite cu ce ta: comentariu de Partii Belearu „a e i ta „vu 0 $ USA Apartado 9.283 - MADRID (Espafa) STAPAN CEL MARE. DOMN Ai. MOLDOVEI, d& Prof, Alex Boldur. 6 $ USA x ISTORIA DACIEI SI CONTINUITATEA DACO-ROMANA, de Ge: neral Platon Dia a xi îi 0 $ USA CONSTRUCTII PE NISIP, de Pamlil Elea ai aa ară Ma toane 2 $ USA î NID. UNITE DR BASE DU MOUVEMENT LEGIONNAIRE, par Paust Bradesco .., e se iati ape ie» AŞ USA