Buletinul Casa Romana anul VI, nr. 2, iunie 1983

BULETINUL 
ROMANA 


PA Pa - 





IUNIE 1983 





425 


DESIGN: Viorel Radu oscoeeeasoneoseosooe d 
leii Controversa Politică a Armelor Nucleare(Is) 3 
Muma, Lui Mîhai, D. Bolintineanu sesseeeoseonessoeoee a: 
Credinţi Memuritoare, 1. I. Stoican cccsnsaoseseoeeee TA 
Moartea Prințului Cet, Mircea Streinul.a...c.o.....c. 13 
Ghiocei, Radu Budişteanu e.csscnresenooooacoveseaeee 14 


Mihuţ Viorica, Eugenia Adams Mureşanu oaseeseoessese 15 


Puit Olim & Tarzia Ploaie în Noapte, T.G. Zucass.... 20 
Pământul Nostru, Toader loraş .......0........0c0...9....c. 21. 
Muntele Purificării, Ovidiu Vuia s....ccnsacooenooe 29 
Deşertăciune, Radu Gyr o... ......0c0..cccoeoeoooesseooooese 30 
Fragment; Margaret Dre Megşter .0.o....00os......c.cossoe 31 


Creerl Omenesc, L9) Maşină Perfectă ..........cc.coonesoese 353 
Cugetări , Dr, Ion Scurtu sssecooooeseseneoeaooeneeoe 36 


Primăvara. Ton Pillat „s...s...ccoosnreeoeeseeessoeese 37 
Primăvara rurală, Ion Minulescu e ssoseesoeeneeeeoeee 38 
(întec de primăvară, Şt e Os ILosif . 2990299002022009.900. 39 


Interviul Nostru, Vasile Versavia sucscoceseooeeeeee O 


CĂRŢI: AD. BugaTiu»sassesoesoveeesooeoeosoeosesosseo 3 
CARNET, Nicolae Novac ....n..nnvccseovoevooeoooosoessoese 45 
Pentru Gospodine a .1..9...........0c..ccn.c.sosvoooceonenecaese 50 


ENGLISH SECTION:  "Cobzarul, tr. G.C. Mureşanu ee... 52 


The Tear of the oul & Viewpoint, Vasile Versavias.. 53 
Qeorge Cosbuc, Nicolae Novac ssessessenseseeenoesese 5% 
Sonnet: Noble Muse & My Vow, Eugenia AdamsMresanu, 57 
SPICUIRI DIN PRESA, 1. Smultea 


Rebelii din Angola . 28900909.990.99909005999...0c..0c.. 58 


Expulzare Masiva de Spioni Sovieticii sssssosaeease 60 
Defense: La Nouvelle Donne cssneeseeoeessossososo Gl 
Războiul Civil din America Gantală, aan scara 0 
Primul Pas În Direcţia Păcii în Orientul Mijlociu? 6ly 


După Conferinţa de Vaxrf se......c.onsseeessoaoenssee 67. 


Un Bilant Politic „..socsc.oooenssosss0so0eeoeossos 68 
STIRI DELA CRC:  S7. Paşti, Ziua Mamei Şi Zece Mai... 70 
Cinci Ani de Existenţa - CRC--25 Iunie co, 8 pemo. 7l 
Calendarul CRC ....cccsoesssoreocesooeesoeoseoaooeeee 72 
ACKNOWLEDGMENTS (CRC): Membership&Found.Day Prog. 73 
Thank you, George Costache (retiring gen. METkeeoe i 
Contributions & Financial Statement fiews TE ses. 77 
1983 Bulletin Subscribers; Welcome to Immigrantso. 78 
Thank you to Volunteers; acknowl e Of giftsosseoeee. 79 
Coming Events (CRC Work Mo. , Capiive Nations Day,Pîcni.c) 80 
Subscription Form în Romanian — founding membae se e 81 
Roster of CRC Board, Officers & Memberso.s......... 82 
CALENDAR ORE 3004048 aratau 3) 3 Bia) 9 8498) 19)/9):0 fi i Dra) Bailor el Sie 83 
BACK COVER: Vatra Românească, "Grey Tower Landmark. 8% 





Pe 3% 
PD; 


i 


0oevococeosecovogooooooscocessoecoosoocooecea 


TBuletinul Easa Română 


- APARE TRIMESTRIAL — 
Redacţia şi Administraţia: 124 Montecito 
Oakland,California,94610 
Redactor: ILIE SMULTEA 
__ Redactor literar: NICOLAE NOVAC 


Anul .Vi Nr, 2 


10 0009000c0ovoccooooooocovoooovoooooooo cooocooooeoe 
i n a 


CONTROVERSA POLITICĂ 
A ARMELOR NUCLEARE 


Publicul american este angajat În aesbateri 
extenuante cu privire la problema securităţii 
naţionale,a sistemului de apărare occoiâentală 
si a strategiei globale corespunzătoare. Situa- 
ţia întemaţională a evoluat rapiă în ultimii 
ani şi a provocat o criză datorită schimbării 
dramatice în balanţa armelor nucleare în favo= 
area Rusie! Sovietice. Amplasamentul recent a 
celor peste 300 de lansatoare de proectile nu- 
cleare( SS 20)vizâna țările OTAN-ului este doar 
manifestarea vizibilă a unui surprinzător salt 
militar sovietic.la superioritatea numerică a 
armelor convenţionale şi a trupelor ain Pactul 
ela Varşovia s'a adăugat considerabila forţă 
nucleară şi a creat o breşă -*fenreastra vulne- 
rabilă! În sitemul de securitate american, 

Alegerea lui Ponală Reagan la preşedinţia 
statelor Unite acum doi ani şi ; Jumătate, cuo 
majoritate zârobitoare,s'a eaatorit în mare mă- 
sură promisiunii lui de a restabili balanţa ai- 
litavră şi Ancreâerea publicului american în pi- 
terile proprii.De fapt,noul Preşedinte a pre- 
luat şi amplificat un program militar iniţiat 
de predecesorul său,Jimi Carter,care a reacţi- 
onat la invazia armatelor sovietice în Afgani- 
stan, în Decemvrie 1970, 


cccooovovevooococoee 
cp cccvnooovcoensoneeoee 


n E a 


Inarmat cu un cabinet ales ca atare și sus- 
ținut âe către o majoritate republicană în Se- 
nat, Preşedintele Reagan a prevăzut un buget mi1- 
litar mărit,care a întâmpinat obstacole serto- 
ase în Camera Reprezentanţilor.(In sistemul ae 
guvemământ american, "Camera Reprezentanţilor 
-schivalentă cu "Camera Deputaţilor” âin Romă- 
nia dintre cele două războaie mondiale-are pri- 
oritate faţă de Senat,în materie financiară), 
Bătălia bugetului pe anul viitor este încă în 
curs şi probabil că se va termina cu un compro- 
mis, 

Pericolul care ameninţă Statele Unite de pe 
urma conâiției de * 
descris fără Anconjur de către Ministrul Apără- 
rii, Caspar Welnberger:".. „Încercăm să recuperăm 


la timp puterea necesară dar nimeni nu ştie cât 


timp ne este âat".(The Washington Post,Nov. 30, 
1982,p A-18) . 

Desigur că nu-i prima oară când st, Unite 
a simţit pericolul ae pe urma une! superiorită- 
ți aparente a Uniunii Sovietice. Trei conalţii 
asemănătoare au avut loc în decada 1950 si au 
reclamat reacţiuni urgente. Prima s'a produs sib 
administrația Truman,cână Rusia Sovietică a ex- 


plodat bomba atomică în 1940 si amaninţa să ds- 


păşească Statele Unite în producţia de arme ter- 
monucleare, Acest moment a coincis cu victoria 
comunistă în China şi a trezit un sentiment de 
primejâle care a tulburat opinia publică aneri- 
cană .,Preşeaintele Truman a numit o comisiune âe 
oameni de ştiinţă care să determine şi să reco- 
mende cursul politico-militar de urmat.Rezulta- 
tul a fost,"Nationel Security Council -68"(Ns6- 
68), Amitetectul principal al acestui âdocument 
politico-strategic a fost Paul Nitze - În pre- 
zent,şeful comisiei americane de negocieri pen- 
tru dezarmare âln Geneva, In esenţă, NSC-68, con- 
cludea că dacă Rusia Sovietică ar fi convinsă 
de superioritate militară,ar putea fi tentată 
să interprindă un “atac surprizăt; iar prin a- 
chiziţionarea armei termonucleare,riscul unui 
asttel de atac ar fi mult, mai mare, 


fereastră vulnerabilă" a fost | 





n E că 
Simţinău-se superior 1.... Kremlinul va f41 
tentat să atace pe neaşteptate şi fulgerător, 
După Nitze,acţiunea de atunci a Rusltei Sovia- 
tlce dovedea o preocupare militară crescândă şi 
o vdeterminare fără scrupule". (P.Nitze,"Recent 
Soviet Moves",Recoră of the State-Defense Po- 
llcy Review Group,Febr.8,1950 in FOREIGN RELA- 
TIONS U.S,,p. 145), 

A doua comisie specială de studii strategice 
a fost conâusă de către James R. Killian Jr.şi 
a produs RAPORTUL KILLIAN în 1955.In concluzii 
ile sale comisia sugerează că,An cursul une! 
perioade iniţiale de "vulnerabilitate", Statele 
Unite ar putea fi obiectul unui "atac sovietic 
prin surprindere" datorită capabilităţii mili- 
tare superltoare sovietice. Raportul prevede 3 
perioade de primejăle, ncapână cu a doua jumă- 
tate a decade! 1050, A treia perioaâă, spunea co- 
misia,va începe în 165 şi va continua îndefîi- 
nit, Este vorba de faza âenumită mai recent: 
"âistrugere mutuală asigurată", (Mutual Assured 
Destruction - or MAD),carecteristică unei ",,, 
conâiţii âe instabilitate...şi pericol âe mari 
dimensiuni" (JI „R,Killian Jn.t "SPUTNIK, SCIEN= 
TISTS AND ELS8NHOA ER, Cambridge,Mass:MIT-Press, 
LITT,Po Ti» 

Al treilea moment de îngrijorare naţională, 
s'a produs în 1957 si a determinat numirea un- 
ei noui comisiuni de stuăl! strateglice:GAITHER 
In lucrarea sa:THE GAITHER REPORT,prevede âin 
nou ipoteza unui atac masiv sovietic îndreptat 
spre bazele aeriene din Europa da Vest (S,A,C) 
concomitent cu unul nuclear asupra centrelor 
dens populate americane.De remarcat că,în timp 
ce comisiunea se găsea la lucru Kremlinul a 
lansat faimosul "Sputnik" care a avut un puten 
nic efect psihologic asupra publicului ameri- 
can. După un astfel de atac comisiunea între- - 
vedea posibilitatea ca: 1... ruşii să aicteze 
conâiţții ce pace cupă placul lort. (ORGANIZING 


„FOR NATIONAL SECURITY ,Hearings,Sube. on Nat1o- 


nal Policy Machinery of the Committee on Govt, 
Oper.,U,S5,Senate,B6-th Congress,2-nâ Session, 


DN 


Febr.,24,1960 - Statements by James P, Baxter 
II1,-Hash.D.0.:GP0,1961,Part I,pp. 49-50), 

După criza armelor nucleare În Cuba, n ca- 
re Rusia Sovietică a fost îÎngenunchiată îm fa- 
ţa blocadei navale orâonată dea Preşedintele 
Statelor Unite John F, Kenneây,ân Octombrie, 
1962,a urmnat o perioaădă de relaxare și âe în- 
credere naţională...  Brezniev, succesorul lui 
Khrushchev,a adoptat o atitudine aparentă de 
coexistenţă şi atente faţă ae lumea occiden- 
tală dar,în acelaş timp,ăe neobişnuită pregă- 
tire militară, Kremlinul a fost hotărt să 
şteargă înfrângerea umilitoare ain Cuba.Atin- 
gerea acestui obiectiv apare evidentă în pro- 
nunțarea ministrului ae exteme sovietic An- 
ârei Gromiko 15 ani mai târziu: *,,, nici o 
problemă importantă nu ma! poate fi decisă fă 
vă Unlunea Sovietică sau Împotriva e1..,(Ro- 
bert Legvola, "The Nature cf Srist Porert,For, 
AfT.,Oct. 1977,p, 66. - Tot în acest articol 
Legvolă arată că:"1..,.Dâtente este  rafinamen- 
tul şi auto-controlul folosit âs Uniunea so- 
vietică în lupta continuă âintre cele două 
sisteme social-politice"), Astfel de âlscur- 
suri, susținute de un arsenal ameninţător âe 
arme nucleare şi convenţionale şi ae o putere 
navală prezentă pe toate oceanele,au inspirat 
şi continuă să inspire un nou val de neliniş- 
te în lumea occidentală, Cercurile militare şi 
politice ca şi vasta majoritate a poporului a- 
merican se simte ameninţată des profilul cres- 
cena al puteri! sovietice, Evidenţe putermice 
arată c* politica de coexistenţă,actente şi 
seria tratatelor SALT au fost abil folosite de 
către Kremlir ca să-şi dezvolte În moa siste- 
matic capabilitatea militară, 

Ingrijorerea crescânaă în caârele bine în= 
formate ale Pentagonului şi ale guvemului a- 
merican a reclamat crearea unui noui comisiu» 
ni âe stuăii: "The Committee on tha Present 
Danger",în 1€76.,După ample cercetări, conisiu- 
nea publică un raport în care se constată cre- 
şterea c<istematică a puterii! militare sovieti- 


a 7 e 


ce a cărei! capacitate şi întenţii pot deveni 

ofensive. (..."The Russians obviosly plan to 

take the offensive"... = Robert H, Johnson: 

"Perioas of Perils,For. Aff.,Sprine 1983,pp. 

950-970). Această conâiţie devine cunoscută 

ârept "window of vulnerability" şi captează 

imaginația publicului dână naştere la contnro- 
versa amintită mai sus,în care bătălia pentru 
eliminarea vulnerabilităţii este în curs,(Pre 
şeaâintele Reagan a recunoscut importanţa re- 

comandaţțiilot acestei comisiuni), 

Pomină dela obiectivul principal în po- 
litica extermă a Statelor Unite care este să 
evite cataclismul unui război nuclear,preşe- 
aintele Reagan întrevede două căi tactice de 
urmat, Prima este eliminarea acelei "fereşti 
vulnerabile",prin ameliorarea calitativă şi 
cantitativă a capacităţii militare americane; 
a doua este bătălia âiplomatică adela Geneva 
pentru limitarea şi reducerea treptată a ar- 
melor nucleare şi,eventual convenţionale,Fi- 
losofia în aosul acestei tactici este să om- 
vingă Kremlinul că nu poate câştiga o victo- 
rie, Cu alte cuvinte,Ronală Reagan crede că: 
"Qui desiderat pacem,preparet bellum".Ceia ce 
traâus pre limba noastră, Înseamnă că: Ce! ce 
doresc pacea,se pregătesc de război , 

Chestiunea care se pune acum este dacă s1- 
tuaţia as astăzi este comparabilă cu cele trei 
amintite mai sus, Dacă DM,atunci tot ce tre- 
pue făcut este restabilirea balanței militare 
strategice - aşa cum s'a proceaat în decada 
1950 - şi Vestul poate ain nou âormi lînigtit, 
Este bine ştiut însă că istoria nu se repetă,- 
şi mai ales în perioada aceasta,s'au făcut sak 
turi tehnologice uriaşe care au proâus schim= 
bări importante în caârele strategice de după 
război, 

Ne vom limita la două variabile esenţiale, 
pe care cei 20 de ani ae evoluţie dela criza 
cubană încoace le-au schimbat profună, 

Prima este:numărul exagerat ae bombe atomi- 
ce răspândite pe glob care ameninţă omenirea, 


a i i 


civilizaţia şi viața An totalitatea ei în ambe- 
le tabere iaeologice, A dova,este evoluţia for- 
velor componente âin sânul Alianţei No ră-A tlan- 
tice,(NATO),care reclamă o reajustare urgentă, 
scopul ei ar fi să elimine alferenţele de vede- 
vi aiplomatice şi strategice pe care un on âe 
ştiinţă le-a nunit YTransatlatie. Misperceptio- 
ns „(James G. Lowenstein:"... fresh understan- 
âing needea on both sides of the Atlantic, TO- 
DAY April 2€,1983), 

să luăm întâi! varianta ameninţări! atomice. 
Dimensiunile ei au captat imaginaţia maselor şi 
a mobilizat demonstrații uriaşe în lumea occi- 
dentală. Scopul imediat al acestor demonstraţii 
aste să producă aşa numita inuplear freeze" .Adi- 
că să determine un moratorium în producţia de 
ame nucleare a celor două supraputeri,Este in- 
teresant de notat că,pe cână mişcarea de sus- 
penâare atomică în occident este avt.entică, spo- 
ntană şi masivă,cea din Rusia Sovietică este 
artificială, sporadică şi bine controlată de re- 
gim.Ba mai mult,prezenţa unor elemente de stân- 
ga în conducerea demonstrațiilor din occtdent 
le aă chiar aparnta dea fi inspirate de Mo s= 
cova, In orice caz,âin motive lesne de Înţeles, 
ele sunt văzute favorabil de către Kremlin, Di- 
lema cea mare a mişcării de nuclear freeze ,e- 
ste Între sinceritatea convingerii că sunt de- 
1a prea multe arme atomice care ameninţă Între- 
aga omenire şi Între posibilitatea ei dea în- 
fluenţa efectiv politica sistemului centralist 
al Rusiei sovietice! In vreme ce Camera  Repre- 
zentanţilor din st, Unite a răspuns afirmat lv 
şi a votat recent pentru "nuclear freeze" „Mo s- 
cova s'e mărginit la exploatarea propaganăi st 1- 
că a dorințelor âe masă În "ţările capitaliste. 
Sinceritatea Pusltei Sovietice va Gobânăi creal- 
bilitate numa! În momentul cânâ va accepta în- 
specţie pentru verificarea suspenâării de pro- 
âucţie a armelor nucleare 

A âoua variartă,aceea a necesităţii de ajus- 
tare a forţelor cin sânul OTAN-ului,a crescut 
treptat,mai ales de cână Charles de Gaulle a 


= o 3 


modificat participarea Franţei în această ali- 
anţă,în 1966. Prin producţia proprie de arme 
nucleare defensive - aşa numita "force ae frap- 
pe” - Franţa a iesit oarecum de sub umbrela nu- 
cleară americană, Hotărirea lui ae Gaulle a fost 
determinată de două motive. Primul a fost tea- 
ma că,la momentul decisiv,America va ezita să 
arunce bomba atomică în joc numa! pentru apă- 
rarea Buropei de vest;al aollea,că interese şi 
conflicte pur arericane (ca cel âin Vietnam)ar 
putea escala şi angrena pe ceilalţi partneri 
din NATO fără voia lor. Exemplul Franţei nua 
fost urmat degli aceste motive au rămas plau- 
sibile şi prntru ceilalţi membrii - âîn totalul 
de 15 - ai alianţei, îi. 

De atunci însă,s'au mal adăugat 16 ani 
la longevitatea acestei alianţe şi timpul a a- 
âus şi alts sehimbări ein ce în ce mai evlâen- 
te care nu şi-au găsit coresponâentul necesar 
în structura şi organizaţia ei. NATO funcţio- 
nează Gupă principiile stabilite în Apr, 1949, 
aaică acum 34 de ani - cână Europa trăia “the 
agony Qf aefeat" şi ere cu totul depenăentă ae 
Statele unite,atEt economic cât şi militar, 

Europa de Vest însă,este cu totul alta astă- 
zi: WPările Europei da vest sunt superioare U- 
niunii Sovietice În populaţie, economie,t ehnolo- 
gie şi potenţial militar"(Hedley Bull, HEURO- 
PEAN SELF-RELIANCE AND THE REFORM OF NATO" „For. 
Aft ., Spring 1955,pp. 874-892,p.878). 

——Iâeia că Rusia Sovietică este "puterea doml- 
nantă În Europa,este destul de nouă”,afirmă dl, 
Hedley Bull şi ar putea continua aşa numai âa- 
că îşi păstrează Wcoeziunea întemă,dacă Ger- 
mania Fecerală continuă să fie ţinută în impo- 
tenţă militară,dacă Europa de Vest rămâne fără 
unitate politică şi strategică şi populaţia ei 
este lipsită ae voința de a prelua o sarcină 
mai mare pentru apărerea ei”, (Ibia), 

Nu ar fi vorba ce o âtsoluţție NATO ci deo 
diminuare a rolului preponderant al statelor 
Unite în strategia de apărare a Europei de Vest. 
Cu alte cuvinte o reducere treptată a dependen- 


- 10 - 


militare de st. Unite,fără a se face con- 
Ade An schimb Rusiei iale adi pg. 
această altrecţie politică nouă va aduce y 5 
sine şi o ma! mare unitate vest- europeană, i» 
altfel,ţările din Comunitatea europeană a e- 
monstrat o linie politică proprie sl, pn Si 
majore ca cea din Orientul mijlociu, in g 
unea securității si cooperării ie ei | n re- 
laţiile cu Africa şi altele.Deci,se ja e eră 
bi ae un "concert diplomatic al statelor ves 
europene", Nu rămâne decât ca aceste ge a 
aiferite prin însăşi firea bacavii p CO a =? i 
găsească site pitt potrivit şi in strate 

ă e comună, 

e Ea aa Germania Federală tind să î” 
vedească faptul că populaţia ţării pete nera 
nuneroase din Europa de Vest,cu o pi a = 
tehnologică din cele mai avansate,a opta A c 
o nare majoritate în favoarea amelor nuc sar 
ve pe teritoriul sl, Deci,cu toată magnitu î 
nea mişcării WNuclear Freeze" ,germanii da N 
se simt mai siguri cu bomba nucleară A “ 
ră ea, Această Germanie,ruptă În două, a ra 
prăşi riscuri tot aşa de mari „ sau poate : 
ar mai marl - ca ceilalţi partneri pă pn A 
Anglia şi Franţa ,care-şi au arsenalul "alai mei 
dest nuclear. Care n'ar fi timpul ca A 22 i 
tui partner,ee o loialitate ireproşabilă, s gi 
se atpribue un rol militar În proporţie cu a 
cul pe care-l ocupă În comunitatea Top eat 

Pentru că pe teren politic,diplomatic irita 
conomic se profilează tot mal limpede o , i 
renţă de interese şi de idei între St.,Unite ş 
guropa de Vest,dece să nu file țar ot, duble A 
atare şi să-şi aibă corespondentul lor in 
In ce priveşte evoluția intemă,nimneni nu poa 
te tăgăaui că ea a avut loc şi d eee : 
fiecare âin membrii alianţe, Această evoluţ ? 
131 cere recunoaşterea de asemenea cu voce to 

ibilă, 

a este âe orâin politic,in primul 
rână şi trebueşte iniţiată in Washington. Pre- 
şeaintele Statelor Unite,o persoană civilă, es- 
te şi comandantul militar supren, 


= Il 


Pregeaintele şi consilieri! lui vor trebui 
să iniţieze şi să arate dimensiunile raţiona- 
le ale acestei ajustări pe care timpul o cere 
în moăâ imperios. De altfel,însugi Jury Anâro- 
pov a socotit că numărul armelor nucleare pro- 





duse În Europa de Vest,(Anglia şi Frența),tre 
buesc luate în considerare în cursul negocie- 
rilor de dezarmare dela Geneva, 








Lângă Olt, la Mânăstire, 
Vine un ostaș din plaiu 

Și întreabă cu grăbire: 

—“ Unde-i muma lui Mihaiu?” 
Teofana se închină; 

Roagă pentru fiul său. 
—“Maică schimnică, suspină, 
Nu mai este fiul tău! 


ILIE  SMULTEA 


Ce nu au putut răpune 
Patruzeci de lupte mari, 
Au răpus, vai iți voi spune, 
Două săbii de tâlhari. 

Sub a morţii grea lovire 

EI, căzând, s'a apărat. 
Prins în lance, cu mărire 
Scumpa viaţă el și-a dat”, 


—“ Adevăr tu spui . . . el este, 
Fiul meu cel prea iubit... 
Dar, poţi tu a-mi face veste 
Pe Români de i-a Unit?” 
—“N'a putut el să-i unească 
Singuri nefiind uniţi; 
Toţi voesc ca să domnească, 
Și-așteptând, toți sunt robiţi”. 
—“ Ştirea ta e tristă foarte, 
Nu că fiu-mi a murit; 
Dar că nici prin a lui moarte 
Pe Români n'a desrobit”, 
Astfel zice Doamna mare 
Și'n chilie s'a închis, 
Până ce de întristare 
Ochii'n lacrimi i s'au stins. 


Dimitrie BOLINTINEANU 


- 12 = 








1, 1. STOICAN: 


CREDINȚI NEMURITOARE 


NE VOM URNI... 





Suntem în preajma clipei decisive, epo- 
cale. 

Pe de-asupra capetelor noastre fâlfâie cu 
aripi 'de fier muiate în sânge, cu aripi mari 
ocrotitoare, ca o pasăre invisibilă, uriașă, 
Soarta implacabilă. 

In noi se zbuciună, vulcanic, fiorul tragic 
al zilelor istorice, pe care mâne, le vom în: 
semma cu spada în cartea vieţii noastre. 

Ne simțim mati, ne simțim invincibili, ne: 
simțim nemuritori. 

In braţ avem elasticitatea unui fulger. 

In piept duritatea stâncii. 

(Ne simţim mari ca biruinţa dreaptă. 
Sufleteje noastre sunt forță petriticată. 
In vastul lor necuprins, veacurile şi-au tre- 

zit morţii, la Invierea a doua. 

Şi noi ne vom urni cutremuraţi de măre- 
ţia clipei epocale, în suflet cu tăria milioa- 
nelor 'de morţi glorioși. 

Şi braţul nostru va lovi grozav, căci poartă 
în el menirea libertăţi întregului pământ 
românesc, va lovi cu neîndurarea unui tre: 
cut plin de nesfârşite suferinţe. 

Braţul nostru e ca pământul ţerii, brațul 
mostru e ca sufletul istoriei, braţul nostru € 
o vibrare din glasul şi crezul mormintelor. 

Braţul nostru va fi urgia lui Dumnezeu. 

Pr noastre vor fi cetăţi de fier, cu 

de metereze: le apără străbunii cobo- 
râţi în noi de fiorul tragic al zilelor de epo- 
pec, în pragul cărora suntem. 





în 5 


In vine, înnebunitor, ni clocotește uraganul 
răsbunării. 

Ne simțim neînvinşi ca răsbunarea 'mge- 
nunchiată. 

Neinvinși, ca (durerea oprimată. şi descă- 
tuşată. Ne simțim nemuritori ca si i ȘI 
ca Dumnezeu: 

Dreptatea este glasul Domnului din EEE. 

Dreptatea este scutul, spatia, biruinţa 
noastră. 


MIRCEA STREINUL: 


MOARTEA PRINȚULUI GET 





ÎI] tintwră de stejar, la soare 

să-i fie ochn şi deasupra lu; roteau 

tot somn codrilor, cari fresimteau 

cum carnea amorteşte — albastră de sudoare. 


Cununa de văţă: iradiază 
frin lacrimi curcubee 'n jocur: felurite; 
schpesc zădarmc stemele subite — 


săgeată- n carne fiecare rază. 


Atât de mult iubise soarele! 
ze; crunt; '-au dat în suflet viteja 
ce-1 prelungește agon'a. 
fe când, departe, mor ogoarele. 

Ei %* Ei 
La urmă, moartea vine 'ncet, 
famihar îl sa cu sine si-l precede 
atât de asprul zângănit de sfpede. 


Asa muri acest ursuz frint get. 


RA DU _BUDI ȘT EANU: 


| GHIOCEI | 


D-lui Oviaiu Vuia 
şi Doamnei, 


Au răsărit An vale ghiocei 

ca o găteală dantelată; 

An aer plutesc funigei 

şi colbu! vieţii-! ridicat în zare ca o velă, 


Pe deal,un lat de ghiocel!, 

aşchiuţă de sidef,selena, 

ca nişte fulgi de porumbei 

Gin bizantinul mozâic din domul din Ravenna, 


Au răsărit la tâmple ghiocei 
şi!'n părul tău s'au prins şuviţe; 
cu-anârele din mlăâiţi âe tsi 
pribeagul âor le-a ţesut iţe. 


In preajma prismei cu lăstare 
grăunți de proaspeţi ghiocei 
sunt îngeri în cuminecare 

cu sângele meu prins în ei, 


In țăma'n care voi domi, 

lăcaş de sacre oseminte, 

cu mirul lor vor mirui 

în picuri de veşnicii, 

câţi ghiocei vor răsări din ochii ce Te vor 
privi,Părinte, 


sate 
Frankfurt /Main,7 Martie 1083 
“ 


tie tt 
* 








eugenia adams mureşanu 
E: RC SE NE REE ERE CZER ER AA E E R ESPEAPEEEI 


LC MIHUȚ VIORI CA ——] 


Anul trecut, după vreo două săptămâni 
dela începerea şcolii, Doamna a zărit pentru 
cea dintâi oară capul tuns care se ridica peste 
bănci, ca un steag.. . 

Cap de fetiţă sau băiat? 

A surprins privirea ochilor negri, întune- 
caţi, mari cât două scoici. Pe obrazul drept o 
pată mare roșie, de arsură, înfiptă ca un stig- 
mat, ca o palmă... Umerii largi, încovoiaţi, 
spuneau și ei că e vorba de un băiat. Doamna 
i-a aflat însă numele... I-a văzut în aceiași zi 
picioarele, ca litera „o“ din abecedar, picioa- 
rele ca niște joarde, fără încălțăminte... 

— Mihu Viorica, de câţi ani eşti? 

— Haa?i 

„— De câţi ani eşti? 
— Noa, că eu am buctat... 
— Mihuţ Viorica, câţi fraţi mai ai? 


- 16 - 


— Noa, că io am venit din azil... 

— Mihuţ Viorica, de ce te-ai tuns pe cap? 

— Dice? Că doar am fost plină de bube... 

— Mihuţ Viorica, ce ai tu pe mâini? 

— Am pste de la vărsat... 

Mihuţ Viorică n'a mai dat pela școală. 
„Poate că-i bolnavă“ își spunea Doamna, tot 
trăgând câte o linie dreaptă în catalog. Și li- 
niile s'au înmulțit zece, douăzeci, până când 
iau.spus copiii că Mihuţ Viorica vinde mere la 
colţul unei străzi... 

In aceiași zi Doamna s'a dus să vadă dacă 
e adevărat. De departe aude strigătul: „mere, 
doi bani grămada, meeeerrrrre ieftineee...“ 

S'a apropiat încet, rămânând la câţiva paşi. 
Tocmai atunci Mihuţ Viorica era aplecată peste 
coş ca să aranjeze alte grămezi pe bucata de 
pânză roşie întinsă pe jos. La fiecare grămadă 
punea trei mere mari şi unul mic deasupra. In 
jurul gâtului, legată cu sfoară, avea o pungu- 
liță în care strângea banii. 

Când a zărit-o pe Doamna, a strigat fe- 
ricită: 

— Doamnă învățătoriță, vrei să cumperi 
mere? Dumitale ţi le dau mai ieftin... 

Doamna s'a uitat fără să vrea la mere. 
Oare cine cumpără mere de astea sbârcite și 
de jumătate putrede? 


— De când stai tu aici, Mihuţ Viorica? 

Nedumerită, a răspuns: 

— De azi dimineaţă. 

— Şi până când stai? 

— Până diseară. 

— Şi ce mânânci? 

— Mere, răspunse râzând, că doar mere 
am destule... 

— Şi câţi bani duci tu acasă? 

_— Trebuie să duc în fiecare zi 50 de bani, 
că dacă nu, mă bate mătușica... 





- 17 - 


— Uite, a spus atunci Doamna, îţi plătesc 
cu merele pe azi și pe mâine. Să-i spui mătuşii 
tale să vie mâine cu tine la școală că vreau să-i 
spun ceva. A: înţeles? 

Ă Li 

In ziua următoare, după ce toţi copiii in- 
traseră în clasă, Mihuţ Viorica apăru sfioasă, 
spunând că mătuşică-sa nu poate să vie, fiindcă 
are' multă marfă desfăcută în târg. Şi 'ncet, ţu- 
guindu-şi buzele: 

— Că de aia m'o trimis la şcoală, c'o zis 
că mi-am făcut bine sclujba, c'am adus mulţi 
bani acasă și şi marfă... 

— Bine, a răspuns scurt Doamna. Treci la 
iocul tău și citeşte din abecedar... i 


* 


Mihuţ Viorica spune: 
- — Doamnă 'nvăţătoriță, azi iar ești su- 
părată? ! 
— Doamnă 'nvăţătoriță, mă doare burta! 
— Doamnă "'nvățătoriţă, tulai ce frumoasă 
eşti... 
— Doamnă “nvăţătoriță, tu ești bună ca 
toate doamnele din lume la un loc. 
Sau: 
— Hi, hi, doamna 'nvăţătoriță nu mă su- 
due, că dumneaei îi ca Maica Precestă a 
Şi tot așa. | 
Până când într'o zi ușa se deschise de o 
mână aspră şi înăuntru apăru... în clipa în 
care Mihuţ Viorica striga speriată: 
— Ioai, doamnă "'nvăţătoriță, c'o venit mă- 
tușică-me! O venit să te suduie! 
Femeia s'a apropiat la un pas de Doamna, 
măsurându-o de sus până jos. 
— Că pare-mi-se că dumneata îi fi învă- 
țătoriță aici la Viorica me? întrebă ea. 


- 18 = 


— Eu, a răspuns Doamna cu glasul sfios, 
fiindcă vocea puternică: de alături o surprinse 
cu prea multe gânduri pe buze. 

— Apoi, că mă gândeam eu că altcineva 
nu-i pute fi, că tăt de dumneata mi-o voroghit 
Viorica asta de vreo tri zile. 


Mihuţ Viorica se înălțase în bancă, parcă 
ar fi vrut să spună tuturor: 

„Asta-i mătușica meal“ 

„Ea-mi dă mere câte vreaul“ 

„Ciudă, voi n'aveţi așa mătuşicăl“ 

— Că uite, vorbi femeia, io mă folosesc cu 
Viorica. Că de aia am şi scos-o din azil. Că 
dacă n'ar fi așa, nu mi-ar fi fost lipsă să-mi 
fac baiu cu Văsălie al meu. Şi în șoaptă, tră- 
gând cu coada ochiului spre coşul cu mere de 
sub braţ: 

— Ai mai putea-o lăsa să-mi ajute, că la 
ișcoală şi aşa nu face nicio ispravă, c'apoi ţi-oi 
trimite și dumitale nişte mere... 

Doamna ascultă. Fiecare vorbă cade ca un 
ciocan pe inima goală, înmărmurită: Din nou îi 
fulgeră gândul că nu va putea face nimic pen- 
tru îngerul orfan... cu capul lucios ca o 
tăbliță ... 

— Doamnă, se'nfiripă în unde subţiri gla- 
sul dela catedră, fetița învaţă foarte bine şi e 
păcat s'o luaţi dela şcoală... 

— Invaţă bine? chicoti târgoveaţa neîncre- 
zătoare, eu am crezut că iara bucta. 

— Invaţă foarte bine, spuse mai apăsat 
învăţătoarea, poate va lua și premiu, dacă va 
veni la şcoală regulat... 

— Premiu? Viorica me premiu? Dacă-i așa 


ca Viorica să ieie premiu, cum să n'o las să vie, 
isbucni femeia. Şi 'ncet, ca să n'audă băncile: 
— Da haine să știi că n'am de unde să-i 
dau, nici caete, nici condei. 
— Bine, pecetlui învăţătoarea  învoiala. 
Numai să vie... : 


- 19 oa 


Atunci apărură pe catedră două mere sbâr- 
cite, întovărășite de un clipocit de gene: 

— Şi nu uita de premiu, doamnă învăţă- 
toriță! 

* 

„De anul trecut Mihuţ Viorica e alta... 
Simte că e cineva în clasă, de când fotografia 
cu premianţii şcolii stă la vederea tuturor, pe 
perete, lângă ușe. Intr'un colț al fotografiei, cu 
o rochie decolorată, fără aripi, sboară Mihuţ 
Viorica, cu braţele aproape întinse, ca să se 
vadă bine cartea de premiu. 

A, rochiţa ei... 

Darul meschin al unei cucoane care n'avea 
ce face cu o perdea arsă de soare... Ce încân- 
tată era -de albul copt al rochiței deşirate pe 
care n'o lua decât în zilele de Paști și la sfâr- 
şitul anului... 

Mâine, când va intra în clasă, Doamna o 
va găsi cea dintâi sosită, pironită lângă ușe, cu 
ochii pe sticla fotografiei. Incă nici până acum 
nu s'a dumirit c'a putut să ia premiu. Cartea de 
premiu e purtată în fiecare zi de acasă până la 
şcoală, dela școală până acasă, bine ascunsă 
printre celelaite cărţi, în traista cu palaneţ 
mângălău şi cocoloaşe de brânză. De câte/ări 
pe zi se aude: 

„Doamnă 'nvăţătoriţă, azi nu ne citeşti o 
țâr din cartea me de premiu? C'așe frumoase 
povești sunt... Este una cu o fetiță oarbă, 
aşe-i de frumoasăăăă... 

Sau: 

„Fă bine, nu-mi umbla la straița me, că te 
spui la doamna 'nvăţătoriță. Că acolo-i carteu 
me de premiu şi n'am nevoie să rămâi fără ie.“ 


După un an, ai venit la mine acasă, Mi- 
huț- Viorica, cu aceiasi .rochiță_de rândunică 
fără cuib. Plângeai în hohote, fiindcă Doamna 


. Îi 


cea nouă te-a buctat... Mă rugai pe mine să 
te trec în clasa a patra, micuţo ... 

Nu știu ce ţi-a făcut mătușică-ta. Pe strada | 
ta n'am mai putu: să viu, fiindcă acolo unde 
ai locuit odată e părăsită casa. Unde să te caut? 

Dar vei veni tu. Cu rochița de perdea, pe 
care vremea şi întunerecul cufărului ți-au în- 
gălbenit-o urit, vei veni și în primăvara vii- 
toare, ca să-mi spui că iar ai buctat, fiindcă 
tot anul picioarele tale au sărutat glodul uliţe- 
lor şi umerii ghemociţi te-au împins târziu la 
școală. 

Şcoala unde te aştepta o bancă în fundui 
clasei şi unde tu, Mihuţ Viorica, un an întreg 
ai fost o absență permanentă... 


LI 
FUIT OLIM... 


TIETIEE CETE: PRESARE AI 
Ingerii plâng ... 
















Peste locul părăsit — 
cu pomi uscați, 

plini de viermi — 
spânzură oseminte nătâng . .. 








„.„. Şi toţi aici 
au fost cândva 
poeţi şi împărați. 











TÂRZIA PLOAIE ÎN NOAPTE 
Pe e e ca ea re a a az a ui 
Singur 


cu avuţia mâhnirilor 

ce nu le pot spune. 

De ce aş mâhni şi pe alţii? 
E târzia ploaie în noapte, 


In rugăciune .. 


Theodor Gh. ZUCA 





PĂMÂNTUL NOSTRU 


- Fragment din “CINE CÂNTĂ?” Roman în manuscris - 





— Poate că tu gândești alt- 
fel, dar eu rămân lavorba de- 
aseară, Ilie, şi-ţi spun încă 
odată că tot mai nimerit e dacă 
înjugăm patru boi. A fost o se- 
cetă, ascultă-mă, pământul e 
uscat și îndesat ca osul și,cum 
mai este și pe deal, nu-l putem 
ara numai c'o, singură pereche. 
Văd, vreai să-mi spui că boii's 
buni și vrednici, dar și eu ţi-oi 
spune că ogorul, ca să fie lu- 
crat în toată omenia lui, vrea 
brazdă adâncă. Injugăm patru 
boi buni, ascultă-mă! 

Ilie Lumină, ştia că nu se 
poate altfel, ascultă, In faţa lui 
sta tatăl său, Ieronim Lumină: 
înalt, îmbrăcat de sărbătoare, 
cu șerparul încins peste cămașa 
albă, drept și cu sumanul de 
pănură albastră prins numai pe 
un.umăr “ca husarii împărăte= 
ști”, cu care îi plăcea să se 
asemene când era în voe bună. 


Toader oraş 


DE 


In dimineața aceea tatăl său 
era în voe bună și ținea nes- 
mintit să “prindă în patru”, 

In fiecare vară, a doua ori 
a treia zi după ce se întorcea 
liie de la școală, la fel cum fă- 
cuse când studiau și. ceilalți 
feciori - așezați acum - leronim 
Lumină spăla boii cu leșie cal- 
dă și-i săpunea până ce-i ve- 
dea “marmură albă”, le lustruia 
unghiile cu smoală neagră și 
coarnele cu ceară galbenă, iar 
dimineaţa, cu noaptea în cap, 
îi înjuga. 

Ilie ştia bine că pământul 
pe care voiau să-l ogorască în 
acea zi, chiar dac'ar fi fost în 
lunca Mureşului și nebătut de 
secetă, trebuia arat cu un plug 
tras de patru boi. Așa cerea ta- 
tăl său. Merse în grajd şi mai 
deslegă doi boi de la iesle. 

-Ei bravo! Văd că m'ai ui- 


- 22 - 


tat, încă ști cum se umblă cu 
averea. Prinde tânjala bine. 
Aşa! Acum deschide poarta. 
Cine mână boii, eu ori tu? 

— Dumneata, tată! - îi răs- 
punse Ilie, ştiind că asta aștep- 
ta. 

Netezindu- şi mustăţile cu 
dosul palmei stângi, tatăl se 
întoarse cu fața inspre casă şi 
Ceru traista cu demâncare, pe 
Care i-o aduse o nevastă. 

— Na, Doamne-ajută! - se 
închină, Apoi, tare: - Hăis și 
cea, boi de gazdă bună! 

Boii mergeau bine, n'aştep- 
tau niciun îndemn, dar leronim 
Lumină striga și pocnea cu bi- 
ciul pe lângă ei. “Hăis! Cea!” 
Nu le striga lor ci satului; să-l 
audă, să iasă în porți şi să-l 
vadă; să-i vadă boii şi feciorul. 
“Cea, măi! Hăis!”. şi sigur că 
se mișca o umbra în poarta po= 
pii, spuse aspru: 


— Ilie, mi se pare că cel 
din tânjală, boul de brazdă, e 
legat prea strâns. Uită-te. 

— Nu, nu-i strâns tată, = îi 
răspunse feciorul, fără să se 
fi uitat, abia stăpânindu- şi 
râsul. 

leronim Lumină, cu ochii 
numai la poarta popii, mergea 
pe lângă boi, îndemnându-i, 

vorbindu- le. Răspundea în vale 
celor care-i doreau '“bună di- 
mineața”” de prin ogrăzi, până 
ce ajunse în dreptul casei pa- 
rohiale, unde se opri, turtindu- 
și pălăria pe ceafă, strigă: 

— Frumos, zic și eu că-i 
frumos! Unii se spetesc mun= 
cind și alții dom. . . Ce lege-i 
asta, Ilie? 

Ilie râdea. Ieronim Lumină 
tuși gros și mai strigă odată. 
In zadar; în curtea popii nu se 
simțea nici o mișcare. 

— Hm . . . curechiul tău de 
Opă, nu vreai să mă vezi . .?. 
tai că ţi-o fac eu! -spuse în- 

desat și se așeză sub fereas- 
tra în dosul căreia bănuia el 


că se ascundea părintele. Scu- 
ipă în palme, desfășură în aer 
biciul de curele şi pocni de trei 
ori. “Hăis, boii tatii, hai să 
mergem noi la muncă, să ne 
găsească soarele în brazdă . . . 
să-i găsească pe alţii sub ţol, 
când o răsări. Hai!”: 

Cum gândise și cum dorea, 
fereastra s'a deschis izbindu-se 
de perete și se auzi gura popii: 

— Eşti om bătrân, leronime, 
şi te ţii de năzbâtii .. ce-i 
cu isprava asta? 

— ... + mneața, părinte! Ai 
dormit bine? 

— Bună să-ţi fie inima, ne- 
astâmpăratule! Eu am dormit 
bine și aş mai fi dormit, dar tu 
văd c ai luat-o pe dealuri ca... 
„___— Păi da, eu am avere, păr- 
inte, Şi trebue să mi-o păzesc. 
Mă duc cu patru boi! De-acuma 
o să am ajutor... Mi-a venit 
feciorul, părinte, și toată vara 
„. . Nusl vezi? 

Cărunt, alb tot, cu faţa și 
zâmbetul de sfânt Nicolae co-. 
borit din icoană, părintele Na- 
tanail se aplecă peste fereas- 
tră, cu mâna întinsă. 

— Hei, te-a pus la muncă 
neastâmpăratul de tatăl tău, 
Ilie? Bine - ai venit acasă! 

Ca şi pe vremea când era 
copil şi lua anafură după ce se 
temina slujba în biserică, Ilie 
Lumină își apăsă buzele pe 
mâna popii. 

— Bine vam găsit, părinte! 
—apoi, râzând, îl. întrebă: cum 
stăm cu banii, v'aţi cumpărat 
radio? 

„_— Nu, încă nu, Ilie, N'am 
izbutit să pun împreună nici 
măcar un sfert din suma neces- 
ară . . . = Spuse părintele, 
lungindu-șşi glasul limpede şi 
râzând, cu degetul înspre lero- 
nim Lumină, întrebă: -Dar tu, 
llie, trebue să mai aștepți mult 
până ce te vezi mântuit de pa- 
costea ajutorului pe care, an 
de an, trebue să-l cerșești 





agârcitului ăsta? 

În toamna asta, părinte, i- 
am pus capăt. 

Tatăl său, care nu-și putea 
ascunde mulțumirea de ași fi 
făcut voia obligândul pe popa 
să-i vadă leciorul şi cei patru 
boi de frunte, işi adună biciul 
pe umăr, spunând: 

— Să mergem, Ilie, că noi 
avem numai avere, nu şi vreme 
de pierdut. Hăis și cea, boi de 
gazdă bună! 

Plugul pomi lin. leronim 
Lumină îşi luă ziua bună dela 
părintele ce rămase în fereastra 
casei clătinându-şi capul că- 
runt. 

— Mereu vă păcăliţi unul 
pe altul, tată? 

- Cu.un om ca părintele 
nostru nu-i alt modru decât să 
fi vesel, Ilie. [| vezi, e alb ca 


-o iarnă dar, de când a venit în 


Alunei, e mereu om de vorbă 
bună. De-ar avea şi celelalte 
sate câte un popă ca al nostru. 
„„ Suntem pe înțeles. Uneori, 
nu-i vorbă, sfinția sa mă cear- 
tă foarte aspru, dar eu tac; tac 
Şi-l ascult, că-i popă şi ține 
la sat cum ţine păcurarul la 
turma de oi. Avem un popă ca 
o sută, Ilie! 

Umăr la umăr, vorbind şi 
mergând în pasul boilor, tatăl 
şi feciorul ieşiră din sat și 
printre holdele daţe în copt, 
urcară drumul ce-i duse pe 
dealul dintre vii și pădure. 

— Aşa, llie! Asta este pă- 
mântul nostru; aici, așezat la 
piciorul Pădurii Arse și colț 
în colț cu viile bătrâne. 

Deși cunoştea povestea, 
de-atâtea ori auzită dela tatăl 
său şi de pe la alţii, Ilie se 
făcu mirat și întrebă: 

- De ce oare s'o fi che- 
„mând aşa pădurea asta? Nu i-au 
găsit un alt nume, tată? 

Bucuros de întrebare, lero- 


23 - 


nim Lumină se uită înspre pă- 
dure și după câtva timp, fără 
grabă, povesti: 

— Păi, se zice-poate să fie 
adevărat-se zice că unul din 
viţa noastră, unul din unchii 
bunicului meu, un flăcău care 
se chema ca și tine, Ilie, și-a 
fost pus ochii pe-o fată. Erau 
tineri și cum se petrece și as- 
tăzi, oricând şi oriunde găseau 
vreme și loc de îndrăgostit. Mai 
cu seamă se întâlneau seara. 
Ea aștepta în poartă, iar el, 
de fiecare dată, știa c/o află 
acolo. 

Intr'o seară. însă n'o mai 
găsi .. . Și n'o găsi nici a 
doaua și nici a treia seară. 
Mereu așa, vreme de-o săptă- 
mâna, Necăjit, flăcăul, într'o 
dimineaţă pe când ieșeau dela 
biserică, o ajunge pe fată din 
urmă și, scurt, o întreabă: “De 
ce nu mai ieși la poartă?” “Nu 
mai mă lasă mama. Zicecă,”! 
-“Ce zice? A auzit ceva rău de 


mine?” “. Nu ştiu . . Fu știu 
numai că mă ține închisă în 
CASĂ mw a“ CeiZieI, să VOL 


besc cu mamă-ta?"'-“Cum vrei 
tu, dar să şti c'o să-vorbești 
în pustiu; nu mai mă lasă. Ea 
Spune că atâta vreme cât nu-l 
lună, care să ne lumineze po- 
arta, nu-mi îngădue să mai stau 
singură cu tine, Ilie. Crede-mă”. 

Flăcăul o crezu, dar până 
Când să răsară o lună nouă ș' 
apoi să mai și crească, era 
prea mult; fata îi eradragă şi-i 
era greu să mai aştepte, '“Ți-oi 
face lumină, copilăl!” i-a spus, 
dar ea: “Mama vrea luna, Ilie!” 
- “Luna şi soarele mamii tale!” 
sudui feciorul și fiindcă era om 
cam dintr'o dată, a plecat ru- 
megând o hotărire năpraznică. 

A doua zi, luni seara, nu 
numai poarta fetei era luminată, 
ci tot. satul . , . Flăcăul i-a 
pus foc pădurii ăsteia şi avu 
destulă lumină ca să-și vadă 


draga torcând în poartă, De- 
atunci, lie, fiindcă unuia din 
neamul nostru i-a plăcut. de-.o 
fată pe care mamă-sa n'o lă- 
sa să umble pe întunerec, noi 
ne chemăm Lumină. ţi place? 

— Imi place, tată! 

leronim Lumină își privi 
feciorul măsurându-l din creş- 
tete până'n tălpi, oftă și spuse: 

— Eu,dacă s'ar mai găsi și 
astăzi un om, un voinic, lie; 
unul care să știe cum să pună 
focul undeva . . . Hm! De câte 
ori mă aflu pe acest deal, mă 
gândesc cât de minunat ar fi 
un foc și, aşa cum mă vezi de 
bătrân, dacă mi-aș găsi omul, 
eu nu m'aș feri din faţa unei 
ispravi vrednice. Crede-mă! 

— Eu te cred, dar, spune- 
mi, lu cete gândești? 

— Eh, vorbe . . . Insă, dacă 
chiar vreai să ști, alfă că mie 
nu-mi plac viile... 

— Cum așa, de când?! Eu 
știam că vinul nu te prea spe- 
FIE e 

— Imi place vinul vin, din 
viță bună, nu borșul stors din 
buruiana dracului! Auzitu-m'ai? 

— Auzit! îi răspunse Ilie, 
mirat. 

— Aşa de vestite odinioară. 
viile din Alunei acum put a 
sărăcie. In timpul războiului 
n'avu cine să le munească și 
S'au pustiit. După război, săr- 
aci și grăbiţi, oamenii s'au 
mulțumit să răsădească. Hibrizi 
și, în câţiva ani, vezi şi tu 
buruiana spurcată a năpădit 
toate dealurile. 

Pe vremuri, vinul din Alu- 
nei era căutat; până și din 
Cheia veneau vagoanele să 
ducă vin dela noi, Ilie. Nu tre- 
buia să-l vindem cu ulcica. A- 
Cuma însă nici satana nu vrea 
să ştie de vinul nostru, 

— N'aţi încercat nimic? N? 
ai stat de vorbă cu oamenii, nu 


24 - 


le-aţi arătat primejdia, tată? 

— Le-am spus, le-am arătat. 
cum vine sărăcia peurmele a- 
cestui vin de batjocură; i-am 
imbiat și cu viță din via noa- 
stră, dar parc'aș fi vorbit cu 
vântul, nu vor să vadă și să în- 
țeleagă. Viţa bună cere muncă 
multă și cu temei, pe când hibri- 
dul creşte cum îl implânţi în pă- 
mânt! nu cere nici săpat şi ni- 
ci plivit mai de seamă, creşte 
ca mătrăguna. Dacă-i așa,cine 
să se mai gândească la viţă de 
preț? Cine să se mai oboseas- 
că? Hei, cât de bun ar fi un 
foc, Ilie . . . Na, destul cu po- 
veştile, să ne vedem de ogor! 


— Cum brăzdăm, prin mijloc? 

- Aşa. Brazda de început 
o croim amândoi, lie. Apoi te 
las singur, iar eu, până ce răs- 
torni tu vreo cinci- șase brazde, 
o să aleg postatea pe care s'o 
însămânțăm cu porumb de nu- 
treţ. Să vedem, dac'om termina 
mai de vreme, până ce coboară 
șeara, o să culcăm la pământ și 
iarba din grădina mare. Să pu- 
nem capăt lucrului mărunt că, 
vezi, holdele's galbene și che- 
amă secerișul, Pornim, copile. 
Țineţi-vă bine, boii mei! 

— Hăis! -indemnă lie, a-. 

ăsând greu pe coamele plugu- 
ii înfipt în pământ. Sucia 

Boii se opintiră în juguri 
pășind agale pe urmele stăpân- 
ului ce le arăta calea prin mij- 
locul ogorului. Fierul ascuţit 
şi luciu sfâșia pământul vârtos. 
Brazda reavănă se așternea a- 
burind în răsăritul soarelui. 

- De-acuma bra zda-i scrisă 
bine, du-te singur! îi spuse 
tatăl său, după ce făcură îm- 
preună și calea întoarsă. 

Mulţumit și cu dor de muncă 
țărănească, să simtă şi mai 
mult  prospeţimea pământului 
sub picioare, Ilie Lumină se 
descălță şi continuă să are 
singur. Domol, mersul boilor îi 





lăsa răgaz să se gândească la 
vieața din sat, s'o cântărească 
bine și s'o compare cu vieaţa 
din oraș. Vacanţele, mai cu se- 
amă vacanţa de vară, erau pen- 
tru el prilejul cel mai nimerit ca 
să verifice experienţele făcute 
la  oars. Mereu  putenic și 
fără greș, satul, ca un regen- 
ator perfect, îi limpezeagân- 
durile, îl despresura din su- 
medenia  măruntelor  pre- 

ocupări și proaspăt, cu forțe 
noui, îl lăsa să se întoarcă la 
oraş. Abia mai târziu, după al 
doilea an de studii făcutela 
București, înţelesese cât de 
necesară îi era. vacanţa petre- 
cută în sat, Totdeauna, toamna, 
când cobora dintrenul ce-l lăsa 
în gara de Nord, își simţea pu- 
terea clocotindu-i în vine; i se 

părea că atunci, ca după o 
muncă cu drag împlinită, și-ar 
fi desprins dela gură un ulcior 

cu apă limpede-proaspătă. Sim- 
țeau această forţă și profesorii 
și colegii şi fetele cu carese 
întâlnea. Senzaţiile, impresiile 
și însă și disciplina studiului 

din Universitate se afectau în 
contact cu forța adusă de-acasă. 

De jos, din drumul ce iasă 
din sat, s'auzi un sunet de bu- 
cium, 

- E. poștarul, Ilie! îi strigă 
tatăl său, întorcându-se de pe 
locul ales să fie însămânţat cu 
porumb pentru hrana viţelor. — 
Ai arat bine, flăcaule. Lăsăm 
boii să-și mai tragă sufletul 
și, cât timp odihnesc ei, noi o 
să vedem ce bunătăți au pus 
muierile în traista cu demânca- 
re. Uite, soarele-i sus dar şi 
noi am fost vrednici; râde 
pământul, îi place cum lai 
lucrat, Ilie! 

Ilie Lumină șezu pe grinde- 
iul plugului, lângă tatăl său, 
cu ochii la brazdele negre şi 
cu gândul în Bucureşti, la 


25 - 


picturile văzute în sala Dalles. 
și aminti de fata întâlnită 
acolo. 

Tatăl său își  așezase 
pălăria pe pământ și în vreme 
ce scotea mâncarea din 
traistă punând-o pe merindarea 
albă aşternută pe genunchi, 
vorbi: 

— Eu cred că şi pământul, 
ca o vietate, se bucură dacă 
omul se apropie de el cu tot 
sufletul. Vezi brazda, Ilie? o 
vezi cum stă culcată și se 
răsfață în soare?! Apoi, să 
şti dela mine, că şi ea, cao 
nevastă sănătoasă, vrea să 
fie rodită și cel care o răsco- 
lește să fie bărbat, nu umbră! 

Feciorul luă o lipie de pe 
merindarea albă şi după ce o 
mirosi ca pe o floare, o rupse 
în două, îi privi miezul și 
mușcă dinea,cu poftă. Ieronim 
Lumină mânca și vorbea 
printre  bucăturile  zdravăn 
rupte din lipiile coapte în 
zorii zilei. . 

— Intinde- mi ulciorul de 
colo, copile. 


Ilie Lumină s'aplecă, luă 
ulciorul de jos şi-l puse în 
mâna ce aștepta cu degetele 
îndoite. O clipă, în mintea 
sa, chipul tatălui se amestecă 
și se făcu una cu chipul 
călugărului pe care l'auzise 
vorbind în sala de expoziţie. 

“Exact - își spuse -tata 
îşi priveşte pământul, se 
apropie de el, îi vorbeşte și 
le vorbește altora despre acest 
pământ, cu aceeaș dragoste 
şi caldă convingere cu care 
ne-a vorbit nouă călugărul în 
fața tabloului cu Hristos 
coborit de pe cruce. Dac'ar fi 
la coarnele plugului și cu 
picioarele înfipte în brazdă, 
călugărul ar vorbi cum vor- 
bește tatăl meu acum. lar 


iii a 


tata, dac'ar sluji altarului, 
n'ar simţi și n'ar spune altfel 
de cum simte și vorbește 
călugărul. . 

leronim Lumină mai bău 
odată din ulciorul de lut și se 
ridică în picioare. 

— Mi se pare, frate Ilie, că 
tu vorbeşti singur. . .-și, 
privindu-l cum aduna colţurile 
merindării peste resturile de 
mâncare, întrebă: i-a fost 
deajuns? 

— Mam săturat bine, tată. 

— Acuma, până ce nu dă 
soarele prea tare, să însămân- 
țăm latura aleasă. Mergem! 

Locul hotărît semănatului 
cobora din muchea dealului 
printre două rânduri de. frasini 
ce se intindeau până'n mar- 
ginea  lanurilor din vatra 
Mureșului. 

Mai aspru și mereu în 
soare, pământul se desfăcea 
în  bulgări mari zătignind 
mersul boilor. [lie Lumină 
își apăsă toată greutatea pe 
coamele plugului. Sudoarea 
ii lipea cămașa de spate. 
Intinşi, încordați de scuturatul 
bulgărilor răstumaţi, mușchii. 
brațelor și picioarelor, gru- 
mazul și umerii, svâcneau 
aprins. Scursă de” pe fruntea 
numai o apă, nădușala îi 
ustura ochii. 

— Merge, Ilie, merge? 

— Cum vezi, merge bine, 
tată! 

Râzând, bătrânul se opri 
şi întrebă Jar: 

— Tu n'ai.uitat, așa-i? 

— He, par'că s'ar fi întăm- 
plat ieri, nu acum zece ani. . 
N'am uitat, tată, n'am uitat! 

Nu, lie Lumină n'a uitat 
cum, din ce.din nece, sper- 
iase boii care-au rupt plugul 
și dând mereu înapoi, unul 
şi-a afâșigt picioarele în 


26 


fierul plugului. Cum era să- 
și uite bătaia pe care i-a da- 
t-o tatăl său atunci? “Da, 
aici, pe acest-_loc, m'a bătut 
acum zece ani” gândi privind 


în jurul său și, aruncându- și 


ochii în urma tatălui său, 
strigă: 

__— Dar acuma, ce crezi, 
m'aș mai lăsa, tată? 

— Cum?-întrebă  leronim 
Lumină,  întorcându- și faţa 
repede. 

[lie râdea.. Ştia ce simte 
tatăl său şi-l mai întrebă 
odată,  urmărindu-i jocul 
feţei şi pumnul închis pe 
grăunțele scoase din sacul 
strâns subsuoară: 

- Ce crezi, mai mă las 
bătut ori nu? 

Bătrânul  râse încurcat, 
tuşi, apoi o luă întins spre 
fecior. Ajuns în dreptul lui se 
opri și, după câteva clipe, 
spuse: 

— Acuma eşti bărbat, Ilie, 
şi mi-ar fi rușine să ridic 
mâna asupra ta. lar dacă, 
totuși, m'aș încumeta și tu 
mai răspunde cu zece pumni 
unui pumn de- al meu, Ilie, eu 
cred c'aş muri pe loc. Eu 
ştiu bine, cum și când trebue 
bătut fierul! Este o vreme și 
un rost pentru toate. . .Hm! 
Dar. . .pe tine nu te-am 
întrebat niciodată, cum i-am 
întrebat pe fraţii tăi. . Acuma 
însă, că eşti în pragul care 
te scoate din școală și 
fiindcă ţi-ai făcut şi anul de 
cătănie. Spune-mi: tu ce-o 
să fii în viața ta? 

— Profesor, tată. O să fiu 
profesor de Liceu. 

— Așa?! Profesor de 
liceu!! - se miră  leronim 
Lumină și, umplându- și peip- 
tulde aer, cuochii în palmele- 

deschise sub ochii fecioru- 








lui, strigând ca un copil care 
aude o veste de mult aștep- 
tată, spuse: Profesor!! Păi 


atunci,  nesmintit, neamul 
nostru va avea lumea în 
pumni; 0 va ține în mâinile 
lui cum ţine un copil un cuib 
de pasăre! Nu-i glumă, nuuu. . 
Un fecior popă, altul ofițer, 
al treilea medic, tu profesor 
și eu cu plugul. . .Hm! Cum 
zic, vița noastră ţine lumea 
şi  vieața în mânile ei.l[i 
frumoasă lumea, ]lie! 

Eu, măi frate, când mă 
proptesc în plugul înfipt în 
pământ și văd cum se despică 
brazda, când dau sprijin unui 
pom tânăr ori clădesc un stog 
de grâu, par'că m'aș cumineca 
și totdeauna sunt sigur că-i 
dau lui Dumnezeu o mână de 
ajutor ca să-și ţină lumea în 
bună rânduială. Tu ce zici? - 
şi plecă luându-și sacul cu 
sămânță. 

Ilie Lumină tăcea; sta 
rezemat de jugul boilor, as- 
culta și vedea cum tatăl său, 
pășind mărunt pe firul brazdei 
și  împrăştiind boabele de 
porumb șoptindu-le ceva, era 
asemeni unui patriarh ce 
împarte binecuvântări. 

Nu zici nimic, llie? Păi, 
o să zic tot eu, ascultă-mă 
bine! - îi porunci bătrânul, de 
departe, întorcându-se cu 


pași rari. -  Ascultă-mă! 
Pământul ăsta mi-e cel mai 
drag dintre toate pământurile 
cu care m'a învrednicit Dumne- 
zeu. Eu ţi-l las ţie! Aici, în 
şeaua dealului ăsta să-ți 
așezi casa!-și bătu cu piciorul 
în pământ, ca șicumarfi 
îndesat primul stâlp din casa 
cerută  feciorului, apoi se 
uită înspre Mureș, zicând:- 
De-aici, dacă ţi-arunci ochii 
peste apă și cauţi pe Arieș 
în sus, vezi Turda, copile. 
lar când e senin și priveşti 
bine, doar salți oleacă pe 
vârfuri „_ Zărești turnurile 
bisericii din cetatea Alba» 
lulia. Hm, profesor! Să-i 
înveţi pe copiii oamenilor, 
să-i înveţi carte şi omenie, 
cum te-au învățat pe tine alţi 
profesori. . .Pământul ăsta e 
al tău! Fă-ţi casă, ocasă de 
om cu carte înaltă, și să nu 
te înstreinezi de acest pământ. 
Când îi fi îngândurat și la 
greu, să vii aici, copile; că 
brazda noastră, mai caldă și 
mai dreaptă decât o iubită, ca 
o mamă bună, te va mângăia. 
Imi spune inima, lie, că 
dacă Vai  înstreina, ne-ar 
pândi un mare nenoroc. Să nu 
te desfaci de acest pământ. 
Te legi? 

— Mă leg! 

— Cu vorba și cu omenia 


ta, Ilie? 

— Cu vorba şi cu omenia 
mea, tată! 

leronim Lumină își așeză 
mâna dreaptă pe umărul feci- 
orului, cu stânga îi arătă 
pământul cuprins între vii și 
Pădurea Arsă, spunându-i: 

— Al tău să fie! Al tău şi- 
al viței noastre de-acum și 
până'n vecii vecilor! Uită-te, 
se vede creasta cetăţii din 
Alba lulia. Uită-te de jur 
împrejurul tău, așa, Ilie! Vezi 
cum trece apa Mureșului şi 
cum rămâne satul neclintit la 
picioarele noastre, feciorul 
tatii? 


Jos, pe prundul drumului 
ce urcă dinspre Mureș, tropo- 
teau copitele unui cal grăbit. 
leronim Lumină ascultă până 
ce auzi şi sunetul buciumului 
peste holde, apoi, cu ochii 
după soare, zise: 


28 


— Se întoarce căruța cu 
poşta. Vremea trece și trece, 
și trece, Ilie, dar și noi ne-am 
ținut bine. Sfârșim aici şi 
până ce apune soarele, avem 
tot timpul să cosim și iarba 
din grădină. Așa. Acum, frate 
şi gazdă între gazde, ţine-te 


după mine! 
Ilie Lumină îndemnă boii. 
Păşind larg și măsurat, 


cosind aerul cu brațul drept, 
tatăl său își încărca mâna cu 
boabe de porumb, și-o ducea 
la piept pumn apăsat, o deschi- 
dea svâcnind spre dreapta și 
sămânța scânteia căzând pe 
ogor. Razele soarelui se 
împleteau pe umerii lui, 
brazda neagră şi reavănă îi 
săruta picioarele, boii își 
simțeau stăpânul; iar feciorul, 
convins că-l vede pe sfântul 
Petru venit să-i sfințească 
pământul, se închină în urma 
plugului. 





CONSTANȚA 





OVIDIU VUIA: 
MUNTELE PURIFICĂRII 


Poetului şi prietenului 
Nicolae Novac. 


Purgatoriul âantesc 

e un munte înalt 

ridicat âin fântâna glaucă a Oceanului 

- Catedrală în marmoră ae Carrara - i 

până la porțile cerului, 

Coroana de spini a Mântuitorului 

a dat rodul unei grăâîni a măslinilor 

în vârf,pe platoul întins al Paraăisului 

terestru. 

De jos de la vărsarea Tibrului,ăin vis, 

Omul se trudeşte să urce 

cărările,cu trandafir! şi crini, 

ale curăţeniei interioare: 

baie în izvorul isopului 

de mirodeniile Bethleemului, 

trup şters cu foile cipreşilor 

de lângă momintele de pe Via Appia Antigua. 

Miroase a liturghie,a Duh Stânt,a Iisus 
Christos, 


Muntele forţă,vulcan clocotină âe lavă 

în pteptul postului 

pomit cu giganţii să-şi facă scară şi tum 
până În pragul ţării fără nume, 

Hotare infinite,urieşi de ghiaţă, 

Siluete nemişcate, 

Statui ale tăcerii şi linişti1,Poeme, 


Coclauri unde cerbii se-adună 
să-şi vadă În oglinaa lunii! 
Chipul de Făt-Frumos 


născut âin umbra stelelor 


şi roua dimineţii 


"An albul aureolelor,proaspăt, 
„Precum culcuşul heruvilor, 


SE e 


iezăr,lacrimă curată, strop de lumină, 
licărinăd An soare 

ca potirul sfântului Gral, 

pe culmea pietroasă a Retezatului, 
Tabloul Înălţării pure, 


In timpul urcuşului î 

elle, fc sterp al sta jale tele ien 
' 1 Orionul ş ori asemenea 

d. Pa ee crengi! liliacului, 


astfel că păcătosul va fi primit, 
la nunta şi cina de taină a sufletului, 
cântecul plâns al psalmistului,Mântuirea e 


Muntele epopee er 
Horab şi Tabor o, 
Apoi legenăă a legendelor numită Viaţă, 


prin care-l dat să treacă 
Destinul pământesc al muritorului, 


XX 


Deşertăciune 


Deșertăciune, mare jupâneasă, 

îţi slugărim, încovoiaţți din şale, 

pentr'un surâs şi-un sfârc de bici mai moale, 
sau pentr'un blid de fiere ticăloasă. 


Ne căciulim, argaţi ai curții tale, 
pupându-ţi, ploconiţi pe lângă masă, 
ciubotele şi poala de mătasă 

şi mâna cu brățări şi cu opale. 


Si când, cocoană crudă şi fudulă, 
râzând, ne-alungi din curtea ta deşartă 
cun pumn de lacrimi plată de căciulă, 


îngenunchem în pulbere, la poartă, 
și, lacomi de robie nesătulă, 
cerşim din nou gârbaciul ce nu iartă. 


RADU GYR 








- 351 - 


MARGARETA Dr. MEȘTER. 


S'a născut in anul 1872 
în Turda (Transilvania). 


A scris în „Gazeta Tran- 
silvaniei“, „Familia“, „Te- 
legraful Rom.“, „Tribuna“ 
Sibiiu, „Rândunica“, „Re- 
vista Orăştiei“, „Foaia Li- 
terară“ a dnei Rudow-Su- 
ciu, „Luceafărul“, „Lupta“, 
„Tribuna“ din Arad şi alte 
foi mai mărunte locale. 


Lucrări: 


1. „Din tainele vieții“, nu- 
vele şi schiţe. 


Cum i-a înmuiat Dumnezeu inima. Din om aspru, 
sec, scurt la vorbă, totdeauna ca aer poruncitor, — s'a 
ales unul potolit și blând. 

Inima de părinte, — inima l'a schimbat. 





E în amurgul sării. Sâmbătă. 

Lina fata a doua, rostise prin casă, prin tindă, 
măturase curtea, şi pe dinaintea portiţei în uliţă — şi 
acum să hârjoneă cu nişte pui de rațe îndărătnici, cari 
nu voiau să între la culcuș, ci se împrăștiau cât e 
curtea. 

Gligor dupăce izprăvise cu vitele și cu gospo- 
dăria din atară, se aşeză pe prispă. Cu ochii pironiţi 
înaintea lui în pământ şedeă perdut în gânduri. 


i 


- 32 - 


- Safta, nevasta lui umblă buimăcită prin casă și 
tindă, văietându-se încetinel să nu fie auzită de omul 
ei. Aveă noroc în mângăierea lacrimelor, căci altcum 
simțeă că nu alta, dar trebuie să-i plesnească inima 
de atâta durere și supărare. Nu aveă ochi să vadă pe 
Qligor, îl țineă acum în starea în care se aflau prea 
de tot încânit la maţe. | 

Trecând a nu ştiu câte-a oară din casă în tindă, 
îi pare că aude un șușcăit înecat. 

"Se apropie şi priveşte afară. Gligor şede pe prispă 
perdut în gânduri, cu fruntea încrețită, cu fața îngrijorată. 
Părea îmbătrânit deodată cu zece ani. 

Pe Salta abia o mai ţin picioarele. Se razimă 
de uşorul dinspre prispă şi cu colțul nătrămii din cap, 
îşi şterge lacrimele, cari îi paingeniseră ochii. — E 
Gligor singur. Lina e prin curtea dinapoi — își gândi. 
— El să îi oftat? Doamne, fie-ţi milă de mine şi iata 
mea — şi moaie-i doamne inima împetrită, să poi 
merge la ea, — să o mai' pot vedeă barem odată. 

* 

Trag clopotele de veciernie. Lina vine dinspre 
tăietor cu un braţ de surcele. 

Saita stă tot răzimată de uşor cu gândurile pri- 
begite peste câteva hotare la fata ei la Măriuța. 

Cine afară de Dumnezeu ar putea spune lupta ce 
s'a petrecut în sufletul lui Gligor, crezut afât de zăvo- 
rit, — căci la auzul clopotelor se ridică cucernic, ia 
pălăria din cap, o pune lângă sine, își face cruce şi 
cu mânile împreunate rostește lin o rugăciune. 

La vederea acestui îapt Saita şi Lina au înmăr- 
murit. Nu cutezau să se clintească din loc. 

După ce Gligor își isprăvi rugăciunea, îşi puse 
pălăria iarăș în cap, şi ca uşurai de-o grea povoară, 





- 35 —- 


cu glas blând ca nicicând alte dăţi, zise: — Salto, 
auzi Saito, ian vină încoace. Saiftei îi tremurau ge- 
nunchii. Şovăitor cu paşi nesiguri se apropie de Gligor. 

— Aud Gligor. 

— Văd că eşti aproape prăpădită şi tu din lume 
Salto. — Şezi. Șezi aci lângă mine. : 

Saita ca în neștire se puse lângă el. Lina de frică 
că o să vie iară o furtună, de cari adeseori aveau parte 
decând cu treburile Măriuţei, lăpădă surcelele și fugi 
spre grădină. Știă grozăvenia lui Gligor când îl apucă 
mânia. 

— Saito, să ne înțelegem ca oamenii. 

— Să Gligor. 

— Hm, hm, „îi fi auzit și tu... hm, (îi veniă greu 
de tot să vorbească de Măriuţa) câ... că Măriuţa noas- 
fră îi... îi de moarte. 

—  Auzit Gligor și mi se rupe inima — zise 
Safta începând a plânge cu toată durerea înecată a 


inimei de mamă. — Lasă... lasă plânsul Saito — îi 
vorbi Gligor frământându-și și el lacrimele ce i se 
iveau în gene. — Să mă lași Gligor să merg la ea. 


— În casa aceea să ne punem noi piciorul? 

— Să Gligore, căci a fi și păcat să ne lăpădăm 
noi de copilul nostru... E a noastră Gligor, cu tot păca- 
tul ei... E sânge din sângele nostru... 

Gligor da din cap gânditor. Fruntea iarăş i se 
încrefi şi privirile i se aspriră. 

După o tăcere mai lungă, pe care Saita, văzân- 
du-l întunecat la faţă, nu cutezase să o întrerupă, în- 
cepi vorba Gligor. 

— Eu în casa aceea nu-mi pun piciorul... hm... 
dar ușa mea... hm... e deschisă înaintea copilului po- 
căit... hm, him... dacă crezi... 





- bL-! - 


— Să merg să o aduc Gligore — se grăbi Safta 
mirată, cu licărire de nădejde în suil-t — să moară 
în casa noastră dacă m'are zile... Vai de capul ei săraca 
şi vai de capul părinților năcăjiți ca noi. 

— Asta vezi — zise Gligor cu fața în pământ — 
durerea asta aici la inimă... hm... mi s-a pus un nod 
Saito... de năcaz, de obidă... hm,.. căci e a noastră... 
a fost rea... hm..., ne-a ruşinat... dar e a nostră... 

— Să o aducem Gligore dragul meu. lartă-o. 
Suntem părinți şi — suntem creștini. 

— Creștini — repefi Gligor ca şi când ar îi auzit 
numai cuvântul din urmă — suntem creștini și sun- 
tem părinți — continuă pentru sine —- și e sânge din 
sângele nostru... hm,... auzi Safto, nodul ăsta nu mă 
conteneşie dela inimă... poate e rău de tot cu ea... hm,... 
poate — doamne feri şi apără... poate va îi și murit... 

— N'a murit, Gligor. Mi-a spus Pavel poștarul... 
Mi-a spus adineori pe fereastră să nu auzi tu... lartă-mă 
Gligore, sunt mamă și nu mă lasă inima să nu știu 
de copilul meu. 

— Ţi-a spus zici, că n'a murit încă ?... Atunci nu-i 
vreme de perdut Safto... hm,... Fă cum gândeşti... hm.... 
eu nu pot face nimic, mă leagă jurământul... hm,... Şi 
e a noastră amărâta de ea... 

— Şi spune Pavel că are foc mult şi în aiurări 
ne strigă... Ne strigă pe noi, pe sora sa... Gligore dra- 
gul meu eu merg să o aduc.. 

— Fă cum gândești... hm,... dacă încă nu-i prea 
târziu... Copii, copii... hm. — Oare unde-i fata asta — 
zise Sata tremurând în fot corpul — Lină, Lino, fată 


haid' unde ești ?... Apropie-fe. Ce ţi-e de tremuri şi tu ?... 


Aleargă iute la Mitru, spune să prindă la căruță să 





E 


vie încoace... — O înecă plânsul — Să vie... că mer- 


gem după Măriuţa... 


Lina se aruncă înaintea lui Gligor, îi sărută! mâ- . 
nile și cu ochii plini de lacrimi alergă. 

— Copii, copii... — îşi zise Gligor și rămase ca 
împietrit pe prispă cu privirile ţintă înaintea lui. Doi 
bobi mari de lacrimi i-au alunecat pe îața brăzdată 


de durerile sufletești. 


CREERUL OMENESC O 


MAŞINĂ PERFECTĂ _ 


UN savant american dr. 
Wiener a lansat o nouă 
tecrie care răstoarnă cu to- 
tul celelalte teorii existenta 
despre felul de gândire al o- 
mului. Wiener spune că cre- 
erul omului luorează la fel 
cum ar lucra vo centrală tela- 
fonică sau un aparat de tele- 
viziune. 

Creerul omenesc e format 
dintr'o mulţime de celule e- 
lectrice. Când vrem să ne 
referim la un anumit lucru, 
atunci se face un contact și 
una din celule, acolo unde 
am depozitat în memoria 
noastră cunoștințele căpătate, 
este pusă în legătură directă 
cu restul trupului. In acel 
moment omul vorbeşte și ex- 
plică pe baza explicaţiilor 
primite dela acea celulă, așa 
cum un am ar explica altuia 
prin telefon ce se întâmplă în 
acel moment în altă parte. 

Când vrem să ne reamin- 


tim ceva, atunci acele celule 
electrice formează în mintea 
noastră o imagine, aşa cum 
se formează astăzi cu ajuto- 
rul electricității imagini pe 
ecranul aparatului de televi- 
ziune. 

Ceea ce camenii au inven- 
tat acuma, telefonul, radio, 
televiziunea, toate acestea au 
fost întrebuințate de creerul 
omenesc de milioane de ani. 

Câte odată însă, se întâm- 
plă la fel cum se întâmplă 
și la aparatele de radio sau 
televiziune, creerul primeşte 
mai multe impresii deodată, 
aşa cum ar vorbi mai mulţi 
inşi pe un fir de telefon. In 
acest caz omul dă semne de 
nebuneală. 

Faptul că un nebun vor- 
beşte acuma una și pe nurmă 
alta e că legătura intarnă a 
celulelor nervoase are unde- 
va “atingere pe fir,” iar om- 
ul recepționează mai multe 
gânduri în acelaș timp. 





Li 


N 


Fă 


Dr. _ION SCURTU: 


Cugetări 


Neclintirea vâriurilor de munţi înfiorează ca şi 
zbuciumarea valurilor mării; culmile fericirii te cutre- 
mură ca şi adâncurile suferinţii. Dar omul puternic .- 
nește înălțimile idealurilor şi nu se înspăimântă e 
abisurile decepțiunilor. De pe culmile biruinţei îşi pleacă 
smerita îrunte înaintea Stăpânului lumei ; din prăpastia 
înfrângerii îşi ridică ochii încrezători spre Dânsul. 

* 


Sunt atâţia oameni fără de nici un merii real, 
al căror nume îţi răsună în urechi o viaţă 'ntreagă. 
Dar sunt mai numeroși oamenii de valoare, al căror 
nume nu se rostește nici odată cu zgomol. Numai 
moartea, învietoarea meritelor uitate, dătătoarea recu- 
noştinței tăgăduite, se îndură să poarte faima celor 
modeşti şi să spulbere de veci trufia celor deșerți. 

* 


Nu există caracter fără de sentimentul profund al 
jertfirei de sine. lar în lumea celor mulți şi răi, cari 
S'ar mâncă de vii, puţinele caractere, jertfindu-se, pier. 
lată tragicul caracterelor, — osânda lor și prin ea o- 
sânda nobleţei geniului uman. 

* 


Unii oameni sunt atât de generoşi, că-ţi doresc moar- 
tea, numai să-ți poată recunoaște mai curând meritele. 
* 


Modernii caută, pe 'ntrecute, a desăvârși „arta de 
a trăi“. Cei vechi se mulțumeau să idealizeze „arta 
de a muri“. Dar, lăcomindu-se la plăcerile vieţii, mo- 
dernii mor pe 'ncetul, zi de zi. Cei vechi înțelegeau, 
că viața adevărată începe dincolo de moarte. Numai 
viața asta rămâne — în faptele celor ce se duc. 
* 


Mai bine o mie de dușmani sinceri decâi un 
prieten fals. 
* 











A LBUM 
LON PILLAT 





|. Pillat (caricatură d2M. lancu). 





Primăvara 
„ES IP EEE ECE 
Din tren, în zori, văd cerul ca o apă 
Prea limpede cu scoica lunii-n fund. 
Plopi nalţi la luminişuri dau să-ncapă | 
Iscoade sunt şi zările pătrund. 












| 


Spre răsărit ard coifuri parcă-n pară, 
Cu jar de aur suliţi se aprind ; 
De-acuma gloata umbrei o să piară. 
Arcașii tainici arcurile-şi prind. 





Dar meri și peri și pruni de pe coline 
Răspund și ei, trăgînd cu praf de flori, | 
Şi-n bîzîit de gloanţe de albine, 

Desfășură un lanţ de trăgători. 


Podgoria-i toată nouri de şrapnele 
Încremenite-n aer de prier. 


ION MINULESCU: 


a. SD ae 





Primăvara rurală 


Primăvara, fată mare 

A sosit în sat, la noi, 

Ca un cîntec de cimpoi 
Într-o zi de sărbătoare... 

A picat azi dimineață — 

Și abia intrată-n sat, 

Satul tot s-a deșteptat 

În parfum de izmă creaţă |... 


Primăvara, fată mare 

Vine-n fiecare an 

În pantofi de magheran 

Dăruiţi de Sfîntul Soare... 

Și de-ndată ce-și arată 
Fecioria-mprospătată 

Toţi, în jurul ei, fac roată... 
Toţi copiii 

Şi bătrînii 

Își umflă, la fel, plămânii 

Și-și fac cruce de-așa fată — 
Doctoriţă fără plată... 










Îi deschid ferestrele 
Să le-alunge boalele 

Și dihonia, din case... 

O ridică-n osanale 

Ca pe-o scară de mătase 
Pînă-n ceru-al şaptelea... 
Și-apoi, 

O pornesc cu ea 

| Pe şosea, 

Pînă la fîntînă-n vale 

Ca s-o spele pe picioare, 
Fiindcă-n fiecare an, 

Cînd sosește-n sat la noi, 
În pantofi de magheran — 
Primăvara, fată mare, 
Toată-i plină de... noroi |... 




























00. e 
( 

: 

N 
N 


(eu 
NA A 
SI, O. NOSIF 


Cintec_de _primăvară 
nfloresc grădinele, 
Ceru-i ca oglinda ; 


Prin livezi albinele 
Și-au pornit colinda... 

















Cîntă ciocîrliile 
Imn de veselie ; 
Fluturii cu miile 
Joacă pe cîmpie. 








Joacă fete și băieţi 
Hora-n bătătură — 

Ah, de ce n-am zece vieţi 

Să te cînt, Natură ! 






= 140- 


INTERVIUL NOSTRU 





realizat de Vasile Versavia 





| DIN NOU DESPRE 
CONDITIA INTELECTUALULUI IN ROMANIA 


L-am cunoscut pe Dr. Toma Hentea la Casa Ro- 
mana din Oakland, mi-l prezentase D- 1 Ilie Smultea 
președintele acestui locaș românesc. Aflând că este 
din Timișoara unde a fost șef de lucrări la Insti- 
tutul Politehnic, am manifestat un interes deosebit 
fată de dânsul şi am început prin a discuta despre 
cunoștințe comune şi» numaidecât, despre dificultă- 
tile” care macină viața unui tânar intelectual în 
România de azi. 

Dr. Hentea a venit în Statele Unite în toamna 
anului 1982 la invitaţia si cu sprijinul unor pro- 
fesori de la Universitatea California din Davis. 

Ca mulți alți intelectuali români , Dr. Hentea a ho- 
tarit sa nu se mai intoarcă în România. 
--De ce? 

-Motivele sunt numeroase si grave. 

-Numi ţi câteva care privesc direct condiția 
unui cadru universitar român. 

-Un cadru didactic din învățământul românesc 
este supus unor restricții fundamentale privind li- 
bertatea de exprimare a opiniilor personale. In 
plus, este constrâns sa profeseze opinii si idei 
care nu-i aparțin Şi sunt contrare convingeri lor 
lui. Nu rareori i se cere să justifice în fata stu- 
denti lor unele masuri administrative și politice 
restrictive ale autorităţilor pe care el insuși nu 
le aprobă. 

-Puteţi sa ne dați câteva detalii privind con- 
strângeri le la care sunt supuse cadrele universita- 
re românești? 

-Inainte de toate, cadrele universitare româ- 





e 0 


nești sunt suprasolicitate cu sarcini admini- 
strative care nu au nimic comun cu procesul 
de invătământ. Ele trebuie sa controleze pe- 
riodic studenții la cămine, să supravegheze 
activitatea de autogospodărire la cantine, să 
participe la sedintele de indoctrinare a stu- 
denților, sa-i mobilizeze la demonstrațiile 
organizate și să-i rețina de la demonstrații 
necontrolate. Cadrele didactice trebuie să 
insoțească studenții pentru perioade îndelun- 
gate la muncile agricole. Practic, unui cadru 
didactic i se cere să fie un fel de vătaf prin 
intermediul căruia statul controleaza viața 
studenților. 

-Ce ne puteți spune despre activitatea 
de cercetare din învățământul românesc? 

-Pe lângă faptul” că timpul alocat cerce- 
tarii științifice este extrem de limitat, 
exista dificultăți serioase şi în privința 
posibilităților de documentare și a asigurării 
bazei materiale necesare cercetării. In timp 
ce conducerea de partid si de stat afirmă că 
schimburile cu străinatatea s-au intensificat 
și se amplifică necontenit, realitatea este 
că importurile de materiale si aparatură pen- 
tru cercetare au fost practic eliminate. De 
asemenea, majoritatea abonamentelor la revis- 
te străine au fost suprimate. In ultimii ani 
asistăm, în plus, la o reducere drastică a 
schimburilor de experientă si a contactelor 
cu specialiştii străini. 

-De ce? 

-D-na Ceausescu personal trebuie să 
aprobe orice schimb cultura] sau stiințific 
cu străinatatea. Si-a asumat si aceasta” sar- 
cină pe lângă altele numeroase, tot mai nu- 
meroase. Ori dânsa este mai mult plecată 
din tară iar pe la sediul Consiliului Națio- 
nal pentru Stiinta si Tehnologie, al cărui 
președinte este, nu trece cu lunile, poate 
cu anul. Este imposibil de înțeles de ce 
D-na Ceausescu, copleșita de funcţii poli- 


- 42 - 


tice si de stat, și-a asumat si aceasta 
sarcină pe care, evident, nu are cum s-o 
îndeplinească. 

-Consecinţa? 

-Eşti condamnat la izolare de lumea 
ști ințifica internatională. 

-Ce remediu vedeți, ce speranțe pot 
fi intrezărite? | 

-Pentru moment este greu să sperăm că 
situatia se va îmbunatați ca urmare a unei 
schimbări în atitudinea guvernului. Este 
incurajator faptul ca există încă studenți 
bine pregătiți, vin la facultate candidați 
admirabili. In ciuda dificultăților, uni2 
versitățile româneşti continuă să producă 
specialiști de înaltă calificare. 

-Cum? 

-Prin sacrificii, prin pregătirea lor 
in cadru particular. Apoi se menține în 
rândurile populaţiei interesul pentru rea- 
lizările de valoare. Spre exemplu, o carte 
bună care apare se epuizeaza de indată. 
Din nefericire, majoritatea absolventilor 
incetează să se dezvolte din punct de ve- 
dere profesional odată cu părăsirea studii- 
lor universitare. In activitatea lor de 
specialiști nu sunt solicitați si nu sunt 
folosiți la nivelul pregătirii lor, iar 
autoritațige nu manifestă încredere în po- 
tențialul lor creator. Rezultatul este ca 
mulți Sunt obligați sa accepte funcții ad- 
ministrative, irosindu-se în acest fel 
multe talente promițătoare. 


=> 


-"Condiţiile de bază pe care le întâmpi- 
nă instituţiile academice sub regimuri opre- 
sive sunt foarte asemănătoare: guvern auto- 
ritar care impune restricţiuni asupra liber- 


.. A . . 
tăţii cuvantului „cenzura formală şi neformală, 


strict control în universităţi şi eliminarea 
sistematică a cercurilor critice, (Jeffrey 
M.Puryear, "Higher Education, Development 

Assistance, and Repressive Regimes,” Studies 


în Comparative International Development, 
VOL Î70 Ne 2) 


m me mm 








PI - ff Una din lacunele exi- 
i i lului pet mi fără 
li n Dumitru 3chim doar şi poate lipsa u- 

4" și î nei literaturi dramati- 


mda si AN de desțăra re,a apărut 
RE n | m Editura “Cartea Pri- 
| a di | begteii din Veila Her- 
— j  moso,Argentina,în anul 
MELCUL -: i 1051: CTP IGBNIA âe 
„] Mircea Eliade şi în a- 

$ / nul 1981,în găitura 1. 
ia SA Dumitru din Minchen ș 
Germania âg Vest,piesa 
 -NBERBECUL ÎMBLÂNZIT" ae 

Vlad Stanomir, 

In Editura "Asoclaţia 
Culturală Hispano-Romă- 
nă" din Salamanca, Spa- 

aa k er tel ia urci 
-Llui Aurelio 

apărut În anul 1952,volumul "TEATRU" i n ii 

i e . 

GENIA lui Mircea Eliade,fiina nespu 4 
lungă,nu poate fi interpretată âe cât de artigi 
profesionişti, Şi,aşigaerea,nu poate fi înţelea 
să de cât Sg, Da a a tr restrens de spectatoni, 

BBRBECUL LANZIT al lui Vlaa Stanominr, are 
fără doar şi poate,merite sin punct de vedere 
literar, Cultivână Însă "absuraul tonesctan" a- 
tEt de greu ae înţeles ae ma rele public, respec- 
tiva piesă âe teatru rămfne,cel puţin de deocam 
dată,o simplă mărturie pe această temă, 


lj 
| 
i af ce. In toţi aceşti ani 
] 
i 





Tuz RCEALAI CAAD:AN Ra 
RINCHESTR = 133; o 


2 bi = 


Iată Însă că, ,poatul Dumitru Ichim,âărueşte 
exilului nostru o piesă âe teatru,În adimiab!- 
le versuri, întitulată: "MELCULY apărută În Cole- 
cția WVestitorul Român-Canadian" din Kivchener, 
Onta rio,Canada 

Lăsena la o parte,titlul bizar al respecti- 
vei piese teatrale,ţinem să subiiniem că între 
aga acţiune,are ca motiv:patimile,moartea şi în- 
vierea Domnului şi MEntuitorului nostru Isus. 

Ca atare,ţinem să subliniem că poetul Dumi- 
tru Ichim,a dăruit exilului nostru,prina piesă 
âs teatru ce poate fi interpretată încaărul co- 
munităţilor româneşti de peste hotarele țării 
noastre de bastină,fiina scurtă, În sase scene 
ce nu necesită schimbare de decor şi în versu- 
vi uşoare de Învăţat,chiar de copii. 


vă 


EMIL VICAŞ: "NOMAZII ȘI SEDENTARII",Colectia 
DRUM, 1982. 

In numai 16 pagini,autorul acestei broşuri, 
face succint un întreg istoric al omenirei de 
la Anceputurile ei şi până în zilele noastre de 
astăzi, 

Textul respectiv al acestei nespus de întere- 
sante brogsuri,a făcut obiectul unei comunicări, 
la Congresul Limbii Române,ce a avut loc În 1977 
An oraşul Montreal din Canada, 

Datele şi documentele prezentate âe autor în 
aceste pagini,sunt şi rămân o dovadă de netăpă- 
auit în ceia ce priveşte contribuţia exilului 
nostru la âreapta luptă ce-o ducem Împotriva co- 
munismului ateu, 

Reproducen mai jos ultimul aliniat Gin această 
brosură:"Not românii,fii ai unui popor sedentar, 
âs etci şi din țară,anr trebui să cântăm după în- 
inăemnurile poeziei lui Andrei Mureşanu: "Deştiea- 

tă-te seaentarult român âin somnul cel de moarte 
în care te adânciră nomazii de tireni",pentru ca 
să luptăm şi să rezistăm prin Unire între noi şi 
mpreună cu celelalte naţiuni sedentare sau se- 

âenterizate!, 


AUREL D, BUGARIU 


re ame tema a a emma me 


= ÎN e 


(n 








* Arlăm cu nespusă bucurie că al, Vintilă Ho- 


rila,ne va dărui în curână o ANTOLOGIE A POEŢI- 
LOR ROMANI DIN EXIL, Că o asemenea Antologie, 

este absolut necesară,asta fireşte,nu mai in- 

tră În aiscuţie, 

D-l Vintilă Horia,ne-a dăruit,o subliniem, 
prima Antologie a poeţilor români âin Exil,An 
Colecţia "Meşterul Manole" âin Buenos Alres,0O 
primă înjghebare pe această temă,bine venită, 
la acea vreme,dar inconplectă şi pareni-se,cu 
părere de rău,alcătuită de către autor,pe baza 


unor prietenii personale, Căci,sincer,nu ne pw- 


tem explica căru! fapt anume a fost omis âih 
respectiva Antologie un poet ca Ion Sân-Giorg- 
iu,care la acea vreme se afla el Însuşi în ex-. 
ii,asta ca să nu mai amintim pe alţi poeţi cu 
mult superiori celor antologiaţi în respectiva 
Antologie. 

- Suntem iînforformaţi însă că al. Vintilă Ho- 
ria s'a adresat âeja unor anumiţi poeţi ain e- 
x11,pentru a-i trimite material spre a alcătui 
respectiva Antologie,fără a fi făcut public ce 
anume intenţionează a realiza.Căci,În ceia ce 
ne priveşte,pentru a întocmi cu adevărat o An- 
tologie lirică a Exilului,este absolut nevole 
âe a obţine colaborările tuturor celor ce scriu 
versuri An limba lor natală,chit că nu sunt nl- 
ci "aadaişti" şi nici Wcubişti” sau alte aseme- 
nea abominaţii literare, 

!.., Exilul nostru nu are nevoie de o ase- 
menea ANTOLOGIE PARTINICĂ!... Ba mai presus de 
toate,noi,poeţii români de peste hotare,nu în- 
ţelegem a sta alături Într'o ANTOLOGIE a Exilu- 
lui,cu zişii Vaisidenţi" ce s'au sălăştuit pes- 
te hotare,ce-l urăsc,âin motive personale pe N 
Ceauşescu,dar n'au doveait c'ar fi la rânâu-le; 
anti-comunigşti, 

Ar fi,credem,cazul,ca â-l Vintilă Horia să 
se gândească,de două ori şi jumătate,pe aceast? 
temă, Înainte de a-şi compromite numele, | 


el, a 


w Cu durere,cu mare şi nespusă durere,aflăm că 
ne-a părăsit încă un bun şi ârag camareă,pe cd 
din urmă drum al amamicului nostru Bk1l: Toa- 
der Ioreş,la 14 Noembrie,1982,1n Buenos Alres,. 
Argentina, 

Nu ne-am cunoscut personal,niciodată,dar am 
avut bucuria să-l am colaborator la revista 
VERS,An paginile căriea i-am publicat B86teva 
bucăţi ain scrierile lui nespus de aelicioase 
şi cu duh armaic ardelenesc, 

In prezentul număr al Buletinului nostru,ci- 
titopii noştrii vor găsi un fragment âin roma- 
nul: "CINE CÂNTĂ",pe care-l pregătea pentru t1- 
par acum vre-o câţiva ani âe zile,dar nu ştim 
dacă l'a terminat ori ba,sub titlul: YPAMÂNTUL 
NOSTRUY , 

W „Plânge printre ramuri Luna, 
Nopţile-s pustii, 
Căci te-ai dus pe totâeauna, 
Şi n'ai să mat vii..." 

Dormi În pace,camarade âragă,noi cei ce mai 
trăim încă,Aţi viom duce mai departe lupta pen- 
tru Neam şi Țară,chiar dacă şi oasele noastre, 
vor fi frânte pe roata istoriet,precumn cele ale 
lui Horia şi Cloşca, Ardealul tău,mânârul tău 
Ardeal,nu-l v'om uita niciodată!,,, 

A wie , 
+ IN SFARȘIT UN EVREU CARE SPUNE ADEVARUL, 

Sub acest titlu,îÎn numărul 11-12 âin Septen- 
brie-Ocotombrie 1982,revista "ȚARA şi EXILULY, 
publică următorul articol,pe care,considerânaul 
de o nespusă importantă,ne permitem a rep ro- 
duce mai jog,următoarele pasa 14: 

“Dl johann tosenf ela, rezidă n Frankfurt, 
publică un articol în "BIREY, An care recunoaş- 
te că România"a fost singura țară din Europa 
ocupată de nazişti,care şi-a salvat aproape 
integral 'evreiemea de exterminare", Dar iată 
propriile declaraţii ale D-lui Rosenfelă: 

Cu toate că România a ajuns Între anii 1041 
-1944 în sfera de influenţă a Germaniei! nazis- 
te,eca se opune tuturor presiunilor hitleriste 
şi refuză deportarea evreilor la Auschwitz,fii- 
nă astfel singura ţară âin Europa 0cupată ae 








nazişti,care şi-a salvat aproape integral ev- 

reimea aela exterainare.., In -toamna anului 

1981,În faţa tribunalului dela Frenkenthal,s'a 
aesfăgurat un proces al fostului ofiţer supe- 

rior S8S,Gustav Richter care între anii 1941-44 
a fost ataşat responsabil al problemelor evre- 
eşti pe lângă misiunea germană la Bucureşti,o- 
mul lui Adolf Eichmann, 

Iată ce declară Richter la proces: 

"rrei ani am încercat şi m'am străâuit să 
scot şi să transport evreii din România la Au- 
schwitz mergeam zilnic la Antoneşti,la Rege şi 
ceilalţi,cu mesagii şi presiuni dela Hitler,Hi- 
mler şi Heyarich,âar totul era în zadar,ru am 
reuşit, românii refuzau să ne predea evreii",,, 
Mii de refugiaţi evrei ain ghetourile poloneze 
şi slovace s'au salvat trecână frontierele cu 
ajutorul eroic al unor ţărani români... 

"se poate spune că:salvarea aproape integra- 
1ă a populaţiei evreegti ain România a fost un 
act istoric,pentru care poporul român poate fi 
mânâru şi merită mulţumiri eteme, Şi dacă nu 
era dictatul dela Viena şi cedarea Ardealului 
de Nord,Ungariei,s'ar fi salvat şi cei 400.000 
de evrei ardeleni,ceportaţi de maghiari la Aus- 
chwitzt, 

Iată deci un adevăr istoric,afirmmat şi recu- 
noscut,atât de un evreu,cât şi de un german... 

+ 

w LACRIMI - La 19 Octombrig,lO82,a murit la Wa- 
shington,la vârsta de 68 ae ani,cernăuţeanul ce 
şi-a făcut la rându-i stagiul la Rostock şi la 
Buchermală:Vlaâaimir Clain Stefane]]!..., Tot la 
Washington,la 5 Noembrie,a decedat ziaristul G, 
Daniepol.la Buenos Aires,unde mersese să-şi va- 
dă ruda sa,Prof, D.Găzăaru,s'a stins din viaţă, 
camaradul Stoian Brăilă,care la renâui a trecut 
prin.lagărele dela Rostock şi Buchenwala, Mier- 
curi,24 Noembrie,1982,după o lungă şi prea su- 
fterință,şi-a dat obsteşcul sfârşit. camarada OLim- 
pia Zamfir Dragnea,âin Philadelphia,fiinăa Anmor- 
mântetă în cimitirul cela Vatra Românească. La 
28 Nov,,a Ancetat âin viaţă,la Lausanne,în E1- 
veţia,Regina Mamă Elena... 


- XJ = 


+ SE TRAGE CU PRAŞTIA - După ce s'au trimis sc- 
risori cu conținut explozibil anumitor persona- 
lităţi româneşti din EBxil,iată că acun,Guvernul 
dela Bucureşti,a găsit o altă metoaă pentu a 
intimida Exilul, Şi iată dovada gol-goluţă,ce o 
dăm drept mărturie mai jos,din numărul 164 al 
revistei VATRA,din Gemania: 

"La miezul nopţii spre 15 Februarie,redacţia 
Vetrelt, „a fost bombardată cu alice trase la 
precizie âin praştie,in geamurile âin âreptul 
biroului şi-al domitorului. Faptul s'a repetat 
după ora 2 noaptea,trăgânău-se În exact În ace- 
leaşi geamuri... E drept că bănuitul e un“refu- 
giat",care se duce regulat în țară,pe cât 


se 
spune:aga,cu paşaport de refugiati,,, 
"Mânăst ire'ntr'un pioior, 
Ghici ciupercă cine=1t,,, 
Nu,nu sunt preştii care să ne Anspăinânte ,n1- 


ci bombe în scrisori,căci ds-om cădea izbiţi în 
frunte,v'om muri cu zâmbetul pe buze,pentru NE- 
AM şi pentru ȚARĂ, 

Acesta este şi rămâne, TESTAMENTUL nostru, 


Stet 


* AM SPUS'0 ŞI O REPETĂM,că anume, "BULETINUL GA- 
SA ROMÂNĂ*,nu este şi nici nu vrea să fie altoe- 





va de cât o punte de legătură şt informaţie pen- 


tru membrii Asociaţiei noastre. Cu alte cuvinte, 
nu credem că,în cela ce ne priveşte,ne-am găsi 
în competiţie cu alte publicaţii românesti  ain 
Ex1l, 

Da, suntem de acoră cu ce! ce ne scriu,că anu- 
me,la ore actuală,apar peste hotare,o seamă de 
publicaţii româneşti,fie tipărite,fie mimeogra- 
fiate,ce-şi cer dreptul la existenţă,pe care si- 
ncer,credem că-l merită, 

Unde însă apele se Ancurcă,şi pe drept cuvânt, 
este atunci când vine vorba plătirii abonamente- 
lor, Primină,hai să zicem,numai 10 asemenea pub- 
licaţii,cu un abonameațanual âe circa $ 15.00 şi 
chiar mai mult uneori,cine anume îşi poate per- 
mite un asemenea sacrificiu bănăesc?..,Fiînă în- 
trebaţi,punen la rânâu-ne Întrebarea:n'ar fi oa- 
re mai bine ca scriitorii români âin Exil ce au 





- A) = 


ceva de spus,în loc de a-şi scoate fiecare pub- 
licaţia lui,s'ar concentra În jurul unor pub- 
licaţii mal vechi ce şi-au găsit deja drum şi 
s'au impus Exilului,prin seriozitatea lor?.., 
Considerăm această intrebare ce ne-a fost a- 
aresată,ca bine venită, 
Gânaea scă acum asupra el şi alţii... 


ter 


+ SPUN UNII CA,toate tribulaţiile maghiarila de 
peste hotare,pe tema persecuțiilor consângentilor 
lor din Republica Soclalistă România,la Înteme- 
ierea căreia,el şi-au dat,ca minoritari,Ântrea- 
ga lor contribuţție,ar fi dirijată alrect de Mos- 
COVAa e 


O fi,n'o fi,noi nu aven nici o dovadă,nici pro 


şi nici contra, 
Ca atare,conside răm Antreaga afacere,pe aceas- 


tă temă,ârept o "bazaconie" absolut neîntemelată, 
Propaganda şi lătratul lor la stele,au un conţi- 
nut strict iredentist, Cu alte cuvinte,vor ceea 
naş- 


ce nu pot avea,acică: ARDEALUL,leagănul ds 
tere al Neamului nostru,de la băăia Traian îÎn- 
coace, 

ARDEALUL,pentru care au murit,zârobiţi fiind, 








bu roata,zărumicânău-li-se trupul în cel mai bar 


bar şi cruă moa:HORIA şi CLOŞCA,de către magia- 
ri,a fost,este şi va rămâne,etem românesc. Ar- 
dealul pentru care a îÎnebunit de aurere Avram 
Iancu,cu o majoritate covârşitoare de Romani,nu 
mai poate f1 âeslipit dela trupul ţării din ca- 
re face parte integrală. 

Dacă guvemul comunist âela Bucureşti A1 per- 
secută astăzi pe maghiari,nu trebue uitat că în 
acelaş timp î1 persecută şi pe românii băştina- 
şi ce nu înţeleg să joace în hore cântată de ta- 
raful ţigănesc al familiei Ceaugescu. 

N'avem nimic de răfuit cu maghiarii de peste 
notare,pe care l-am dori alături de noi În lup- 
ta comună Împotriva comunismului,dar nici nu în- 
țelegem a ne închide ocnii,a ne astupa urechile 
si a nu reacţiona,atunci cână,fie împinşi de 
Moscova,fie de sentimente iredentiste,devin ob- 
raznici, 


NICOLAE NOVAC 











Cum se pregăteşte borşul 


Se pune un vas cu apă să clocotească cu crengi de 
vişin şi cimbru de câmp. 

Se ia trei părţi tărîțe de grâu şi o parte târîțe de 
mălai. Se amestecă toate într'o putină care a fost 
opărită, uscată şi afumată cu cârpă arsă sau cu zahăr 
ars. Se poate face şi în vas de pământ. Se adaogă apă 
rece cât cuprinde până se înmoaie tăriţele. - 

Se umple cu apă clocotită, se amestecă bine cu o 
vergea până se răceşte de suferi degetul. Se adaugă 
apoi huştele, care sunt tări;ele ce au servit la alt 
borş, se amestecă bine, se sting cu câţiva cărbuni 
aprinși pentru a-l ține limpede. Se lasă până se 
acreşte la cald, apoi se duce într'un loc răcoros după 
ce putina a fost acoperită cu o cârpă curată şi un 
fund deasupra. In lipsa huștelor se întrebuințeată 
aluat dela frământarea pâinii sau drojdie de bere. 
Borşul de secară luat dimineaţa câte un pahar este 
bun pentru cei suferinzi de piept. 


Cara Piri 


ii 


Pee Pee fe ru e re re ru re 


4 


Da 


SARMALE DE VARZĂ CU TOBĂ DE SÂNGERETE 


" Se fac sarmalele de varză cu carne (obișnuite). Se 
pune într'o cratiţă sau oală de pămârit, un rând de 
varză tăiată mărunt, un rând de sarmale, iat mijlocul 
să rămână gol. Acolo se aşează toba de sângerete, se 
pune puţină apă şi se pune la fiert. Se face apoi un 
sos din ceapă tăiată mărunt şi prăjită, se pun boabe 
de piper şi se toarnă peste varză, se lasă să fiarbă; 
când se serveşte se taie toba felii. 


- PARASCHIVA TÂMPĂNARU 
Câteva preparate cu mere 


PLĂCINTĂ CU MERE 
Un kg. de făină, un pahar cu.zahăr pisat, două 


La 


__ linguri pline cu grăsime, 2 linguri pline cu unt, 1 pa- 


har de lapte, de 4 lei drojdie de bere, 2 kg. mere şi pu- 


” ţină scorţişoară, se pune toată făina pe masă, se cerne 


şi adaugă o lingură de zahăr pisat, grăsimea, untul 
şi drojdia de bere topită în lapte. Se frământă bine, 
formând o cocă potrivit de tare şi o lăsăm să crească. 
In timp ce crește, preparăm merele ca pentru ştrudel, 
iar când s'au răcit, împărțim coca în două părţi egale, 
întindem o foaie cât tava, punem apoi merele care au 
fost amestecate cu scorțişoara, deasupra punem altă 
foaie, o ungem cu ouă şi grăsime cu puţin zahăr, o 
dăm la cuptor la un foc potrivit. Când e coaptă lăsăm 
să se răcească şi o tăiem bucăţi pătrate. 


BUDINCĂ DE MERE 


Șase ouă, un pahar de zahăr, o franzeluță, 1 kg mere, 
scorţişoară, 1/2 litru lapte. Se înmoaie miezul de 
franzelă în lapte, apoi se scurge şi se dă prin sită. 
Se prepară merele ca pentru ştrudel și se lasă să se 
răcească. Frecăm gălbenușele cu zahărul (0 lingură) 
iar albuşele se bat spumă; se amestecă miezul de 
franzelă cu cele mai de sus, apoi se pune din acest 
amestec într'o formă unsă cu unt şi pesmet, iar la 
mijloc se pun merele, deasupra lor iarăşi din compo- 
ziţie, apoi se dă la cuptor. Când s'a copt se răstoarnă 
pe farfurie şi se serveşte cu diferite sosuri de fructe. 


MARIA MIHĂILESCU-SEVERIN 


(9 


ENGLISH SECTION 


“COBZARUL” 


- = - from “Songs for Romanians” 


Old bard, come play a tune for me, 
Do not be so forbearing! 

Il give you wine, and money, too, 
And evn the shirt Im wearing. 


Come, play upon your zither, too, 

The old, old tale of passion 

Which once bewitched this helpless heart 
In such o'erwhelming fashion. 


Old bard, come play on Your guitar 
And make these eyes to glitter; 
For soon the curtain must descend 
Upon a life so bitter. 


Beside the cup would I remain, 
For life holds naught to tempt me; 
I am a homeless orphan boy, 

My pockets all are empty. 


Here let me sit, alone and sad, 
Within this darksome tavern, 

To drink, to sing, and thus forget 
That once I loved a maiden. 


% 
Transiatead b; 
GEORGE €, MURESANU 











- 53 — 


VASILE VERSAVIA: 


Che tea of the oul 


Che giounad in us îs în increase 

and MEMOUE+ come, from His kime fortf, to lice; 
youth da building /lags, 

the old ac building chusches, 

tb wood of the cnoss în in Blossom again. 

nd it is by no means allowed 

to gtieve in the boci-light 

when te Passage cvfuiel Prrought Us Catuies us op, 
when the sue îs passing 

and bhs ked 


. and He ga — 


the pleasuze om ouz bones îs passing on 
and the paasscuge i the greenness which uces in us 
as Long as the blood îs Ppacing 
like a shsphsud in the field. 
e 


CVizarpoint 
CVhiehewe war (I Look at it, 
mMuj Es 32E nothing mote than gas; 
on z00fs and in foundations, 
unde tus fingeinails of te wise — gicasa. 
-1ly fiend, CE cs cite giaass tat ou emlbuss ne, 
and ou: entite ziendship 
isa single aun of grass. (99 


- Translated by DAN CHRISTENSON - 


Cotare o eteoRIRReIe 


- 5 - 


GEORGE COSBUC 


— THE PLOWMAN!S POET — 
By NICOLAE NOVAC 


_ a 


The appearance of Mihai Eminescu on the horizon of 
Romanian Literature caused a veritable revolution in Roma- 
nian thinking. A countless number of writers were inspired 
and awed by the genius of the great Moldavian writer, try- 
ing to imitate him in all their works. Their results, however, 
not only failed to exceed Eminescu's creations, but fell for 
short of their quality and value. 

In this atmosphere of false pessimism and misunder- 
stood patriotism, there appeared like the comforting sun in 
springtime, George Coşbuc, the Ardelean Poet. 

Coşbuc brings into the field of Romanian poetry a serene 
and wholesome note. And, above all, an original and person- 
al note. 

Coşbuc (Coshbuc) was born on September 20th, 1886, 
in the village of Hordou-Nasaud in the northern part of 
Transylvania as the son of the clergyman Sebastian. He be- 
gins primary school in Salva, with his teacher Tănăsucă, the 
church singer, continues studies in his native village and 
finishes same in Telciu, proceeding from there to the college 
ot Năsăud in 1876. There he is developing intensive literary 
activity within the lecture Society “Virtus Romana Redivi- 
va” whose vice-president (1882) and president (1883) he will 
be, collaborating in the review “Muza Someşană” under the 
pseudonym of C. Boscu, which we shall find in publications 
“The Family”, “The Friend of the Family” and even in “The 
Tribune” of Sibiu. 

Graduating from the college, Coşbuc enters the Univer- 
sity of Cluj, making his debut in the “Tribune” edited by 
Ion Slavici, with “Philosophers and Plowmen” (1866) and 
the following year he publishes a broshure of verses “On 
Turkish Ground” (Pe pământul Turcului). He does not re- 
main, however, a long time at Cluj University, since in the 
year 1887 we find him as editor of the “Tribune” of Sibiu, 
where, as he himself attests it, he spent the most fruitful 
years ot his life. His talent is detinitively recognized upon 
publication of his stories in vers: ““The King's Daughter of 
Cetini” (Fata Craiului din Cetini); “Spring of Living Water” 





--55 - 


(Izvor de apă vie), and especially “Fulger” (Lightning) as 
well as his poems “Zamfira's Wedding” (Nunta Zamfirei) 
and “Doina”, all of which brought a refreshing trend to 
Romanian poetry which was suffocated by the minor pro- 
ductions of Eminescu's imitators, who were dreaming, faint- 
ing and loving with verses by Eminescu style. 

Upon publication of the poem “Summer Night” (Noapte 
de vară) in “Lumea Ilustrată” (Year I, No. 7, 1891) and his 
translation of “Sacontala” of Calides, Coşbuc is already a 
consacrated writer. 

In 1893 appears his volume “Ballads and Idylls” (Balade 
şi Idile) which was received with tremendous enthusiasm by 
the literary critics of the epoch, and hailed by I. L. Cara- 
giale in “Moftul Român” as follows: “In the vast field of 
Romanian publicity, growing abundant weeds, there appear- 
ed, at last in these our days, a tree, so noble and powerful 
that thousands of weed harvests will perish while it will 
stand upright, strong and enduring, outlasting present tastes 
and whims of changing times, to the greater glory of our 
Romanian tongue”. These were, without any doubt, words of 
deep intuition and prophecy. Proof thereof is our Centenary 
Celebration of the birth of that sturdy Ardelean tree, whose 
fruit is still as abundant, as palatable, being broadcast 
throughout the world in many different language transla- 
tions. 

The popularity of George Coşbuc further increases tre- 
mendously with the appearance of his volumes “Spring 
Threads” (Fire de tort) (1896); “Diary of a Summer Gold- 
brick” (Ziarul unui pierde vară”), (1902); and especially 
“Songs of Heroism” (Cântece de vitejie, 1904) wherein Coş- 
buc raises the patriotic poem inspired by history to the great- 
est heights never reached by any of his forerunners in this 
domain, like Dimitrie Bolintineanu and Vasile Alecsandri. 
Since Coşbuc does not sing the heroism of the Romanian 
people or soldier out of patriotic pride, but presents it with 
art. - 

The poetry of Coşbuc is extremely simple. Anyone can 
feel and understand it. For this reason his popularity is grow- 
ing immensely, making him one of the most beloved poets 
of all times. 

Besides the original works mentioned in the foregoing, 
Coşbuc turned into Romanian a number of universally 
treasured literary works of inestimable value, such as the 
Odyssey of Homer, Virgil's Aeneid, Ovid's Metamorphoses, 


- 6 = 


Byron's Mazeppa, Schiller's Don Carlos, as well as parts 
from Rig-Veda, Mahabarata and Ramajana. He also trans- 
lated poems from Anacreon, published in “Tribuna” and 
from Catullus, for “'Amicul Familiei” (Friend of the Family). 
Moreover, he translated from German poetry as well as co- 
medies by Plautus, Terentius and Aristophanes. Hence, his 
contribution to the development of Romanian culture, from 
every point of view, is immense. 

The popularity of Coşbuc extends beyond the boundaries 
of the country even in his lifetime, and in the year 1905, 
there appears in Budapest a collection from his poems trans- 
lated into Hungarian. Since then, he has been translated 
frequently, also into German, Italian, French and English 
as well as other languages throughout the word. 

His last volume “Drumul iubirii” (The Way of Love), 
appears in 1916, and the same year, Coşbuc is elected a 
member of the Romanian Academy, thus honoring the ef- 
forts of a titan of our literature and his great works. 

On May 9th, 1918, Cosbuc closes his eyes, mourned by 
the entire nation. 

Many of his poems have been set to music, and have 
been sung and are heard in our days. The great proze-writer 
Liviu Rebreanu, wrote in “Gazeta Bistriţei”( Year VI, No. 
Sept., 1926) as follows: “. . . Coşbuc revolutionized Roma- 
nian poetry. He introduced our peasants into poetry, genuine 
country people, with their sorrows and joys, real folks. Up 
unto him, in Romanian poetry, the peasant was treated as 
an opera clown of a melodramatic martyr. Coşbuc sings of 
him for the first time in his real role, as he is. 

“His sympathetic and understanding soul gave a new 
trend to the vers of Romanian poetry. The healthy exuber- 
ance of his verses checked the flow of morbid sentimentality 
into which Eminescu's imitators had fallen . . .” 

Therefore, and justly so, Coşbuc has been proclaimed 
as The Peasant's Poet. 








8  EUGENIA ADAMS MUREŞANU: 





(8 SONNET: NOBLE MUSE 





Noble Muse. bv Heaven sent on earth to care 

Of the mortal's penury and quench their tears! 
Censoring my memories throughout the years. 
Faithful 1 have been to you, my praise so fair! 

| have craved and cried for your still universe, 

I extolled your purple trampled underfoot, 

And in sorrow. when you lent me your blest flute, 
1 have crowned you with the garland of my verse. 
Poor I'|l be without you, starving, thirsty, blind, 
Dreamily seeking for some things | never find: 
Shapes of castles in the clouds, which blow away. 
May there be no twilights in your hours” run; 
May you be all my tomorrow mornings' sun; 

Part of both which in this dusty world will ray. 


i 


* 
Li 


E E E i 


SONNET: MY VOW 
EP DIECEZAN PE ERE BATASI ECE 
Therein, forever graven. is my vow, 
And when my heart will cease to beat one day, f 
From earth my oath will cross again your way 
To prove the faith 1 cannot show you now. 
Because the stars will spark their light so near, 
Still telling you about my memory. 
Again to witness from eternity 
How poor | was, but so devoted. dear! 
Again their rays will crown you and will bring 
New songs, because from early golden times 
The stars are sponsoring the poets' rhymes. 
“e Then in the cloister of your heart will ring 
să The bells of requiem tor a poet-friend (3 
Who. in your love, saw Providence's hand. 


Pie Da Pe Tie re Tu e ri 


= — 


"REBELII DIN ANGOLA 
CONTINUĂ OFENSIVA ÎMPOTRIVA 
REGIMULUI SUSŢINUT DE UNIUNEA 


SOVIETICĂ "-- 


Intr'o serie de articole, 
Edward Girardet, corespon » 
dentul ziarului CHRISTIAN 
SCIENCE MONIOTR-WE (31 Mai; 
2 Iunie, 1983) descrie si- 
tuaţia politică din Angola, 

„sapte ani după victoria gru- 
| pului pro- -sovietic MPLA (Mi.g 
| carea populară pentru libe- 
' | zarea Angolei), în Nov, 1975. 


Intre timp, gruparea 
| naționalistă înfrântă atunci, 
UNITA (Uniunea natională pen- 
tru independenţa totală a 
Angolei) a re fuzat autorita- 
tea noului regim şi s'a regrupat cu un front de re- 
zistenţă sub comanda lui Jonas Malheiro Savimbi . 
Girardet care a Îns, oţit şi observat forţele, rebele 
timp de şapte săptămâni şi, a avut mai multe Între- 
vederi cu Savimbi, confirmă existenţa a 15,000 de 
soldaţi în uniformă şi 25, 000 de lumptători de ghe- 
xilă operână în cea mai mare parte a ţării, Seful 
politic şi militar Savinbi, este descris drept "ca- 
rismatic, hotărât şi pragmatic,” Obiectivul lui 
imediat este să determine conducerea MPLA la o cola- 
borare cu UNITA şi să evacueze Angola de trupele cu- 
baneze, Deci, o soluţie politică nu militara, 


„In interviul acordat lui Girardet, Savimbi ara- 
tă că trupele cubaneze şi instructorii din Argola se 
ridică la 40.000 şi că nu sunt altceva decât “merely 
proxy forces fulfilling Soviet strategy." Pragma - 
tismul liderului rebel este manifest atunci când re- 
cunoaşte că Africa de sud este o "putere regională" 
care nu poate fi desfinţată prin declaraţii verbale. 
Aprovizionarea UNITA-ei cu arme şi muniţiuni se face 
mai ales peste teritoriul Namibiei pentru care cola- 
borarea cu Africa de sud este vitală, Cu privire la 
emanciparea teritoriului sud vest african, Savimbi 
crede că "South Africa will remain in Namibia as 
long as the Cubans stay în Angola." 











Succesul crescând al frontului anti -guvernamen- 
tal se datoreşte incapacității regimului marxist - 
leninist să rezolve problemele politico-economice e 
După şapte ani de guvernare populaţia încă sufere de 
insuficienţă alimentară, economia este haotică iar 
războiul civil este în creştere. "Forţele noastre 
de gherilă au ajuns la 100 de klm. de capitala 
Luana." Dacă guvernul refuză colaborarea cu noi 

| «We have the ability to wage a protracted guer- 
rilla war.” In plus, Savimbi crede că prin conti- 
nuarea operațiilor împotriva regimului, cubanii vor 
fi forţaţi să evacueze Angola» 


Ce program de guvernare întrevede UNITA? In 
primul rand este pacea. Ha poate fi obţinută prin 
negocieri între cele două tabere în poziţie, LA 
al doilea rână, "noi trebue să punem bazele unui 
sistem politic pluralist care va peri te coexistenţa 
paşnică a diferitelor grupări politice." Prin urma- 
re Savimbi afirmă principiul unei democraţii socia- 
liste În are cooperarea seva realiza pe baza valorilor 
şi a structurii tradiţionale a comunităţii de bază, 


satul,  "...Collective 

or state farns will not ) 
work în Angola." Statul | (AMIN 
trebue să garanteze doar ! 
asistenţa tehnică şi cre- 

ditele necesare. Cu alte 

cuvinte, tradiţia spiritul 
lui de comunitate locală, 

cunoscută ca "socialism |! 
negritude" trebue păstra- 

tă şi stimulată, 


Ei 
? 


taci operalions 


Jonas Malheiro 
Savimbi deţine un docto- 
rat În sţiințe politice 


Ailontie * 


şi jurisprudenjă şi pare (ii 
să aibă idei politice 
bine cristalizate, 





OR NR RIA IEN IRI E 36-A 


*” UJU =» 





Homeward bound: Soviet otticial< and their families waiting to board buses YI) PPE ăi de Gaulle Airport 
4/87 


EXPULZARE MASIVĂ DE SPIONI SOVIETICI 


iai baia ani e iii 


La câteva luni după alegerea lui Yuri Andropov la 
cârma Kremlinului, fosta lui organizaţie KGB a suferit 
câteva lovituri care au răvăşit, temporar, reţeaua de 
spionaj sovietic în occident, 


Cazul cel mai dramatic s'a petrecut în Franţa unde 
45 diplomţi şi doi ziaristi sovietici au fost expulzați 
pe motiv că au folosit privilegiul de imunitate diplo- 
matică pentru alte acţiuni (spionaj). 


Ziarul LE MONDE din ? Aprilie,c., arată că "servi- 
ciul secret sovietic se interesa în mod special de ba- 
zele navale din sudul Franţei.” Intr 'adevăr, la Toulon 
sunt amenajamente pentru adăpostivea a două port-avioane 
şi a submarinului nuclear de atac Rubis. Misiunea a- 
cestui submarin este să observe mişcările de vase navaje 
mari În regiunea strâmitorilor Dardanele (L'expulsion de 
quarante-sept diplomates sovictiques,” LE MONDE, 7 Aprilie 
'83, pp. 1 & 3). Din punct de vedere intem,ziarul 
crede că actul de expulzare "...spală pe D-l Mitterană 
de suspiciunea că, prin alianţa cu Partidul comunist 
francez, şi-a Îngrădit libertatea de acţiune..." (Idem, 
“D'une pierre deux coups," editorial, p. 1). 


In aceeaşi perioadă, al doilea secretar şi ajutorul 
ataşa tului de aviaţie cât şi corespondentul revistei 
sovietice TIMPURI NOUI au fost de asemenea expulzați 
din Anglia pentru motive similare, Concomitent, guver- 
nul socialist spaniol a declarat persona non grata un 
diplomat al Kremlinului pentru “activități incompati- 
bile cu funcțiunea lui diplomatică,” 








(Dl a 


Se pare că aceste drastice măsuri dipiomati ce În 
cele trei ţări au avut loc în urma unor "defecţiuni 
sovietice recente de membri din KGB (Jonathan Penby, 
“estern Governments send Soviet 'spies Packing, 
TODAY, April 22, p. 12). 


II-I IE ERIE 0 203 E e 6 EEE 0 e 662 EEE 


"DEFENSE: LA NOUVELLE DONNE--Continuit8 gaul- 
lienne en matiăre de dissuasion, mais solidarit8 atlan- 
tiste sanscomplexes,” de Dominique de Montvalon (L 


EXPRESS, 27 Mai 1983, p. 43). 


Tot în legătură cu editorialul nostri este de remarcat 
că de Montvalon subliniază că În prezent, Fran a simte 
nevoia de participare în NATO mai mult decat în trecute 
Această necesitate decurge din faptul că "Les russes 
sont tres m&chants!  «.. et pour nous en sortir îl 
faut qu'on se prenne tous par la main." 

Totuşi, Franţa exclude posibilitatea de re-inte- 
grare sub comanda militară a Pactului atlantic ”,,, 
1 'ină&pendance de d&cision reste le maître mot ... la 
France tient ă sa'singularit6.'” “Le cog gaulois! care 
făcea greutăţi organizaţiei NATO aparţine trecutului; 
ide acum am Întors pagina... In această alianţă noi 
suntem primii şi ultimii în acelaş timp! Ceiace pare 
să preocupe Franţa În prezent este faptul dezechili- 
brului tot mai mare de forţe convenţionale În favoarea 
Pactului dela Varşovia. Cat despre regimul Mitterand, 
Montvalon constată că deşi “el [Mitterand] s'a conver- 
tit târziu la politica de descurajare prin fortificare, 
în prezent o Îmbrăţişează În întregime. 





Ls mimrrres de la Defense î apar We. 


reer et € hurlos Ilernu 


02 = 





RĂZBOIUL CIVIL DIN AMERICA CENTRALĂ 


El Salvador, cea mai mică din lanţul de cinci 
republici din America centrală, este teatrul unei con- 
fruntări violente între guvernul oficial şi cinci gru- 
puri de gherilă, Între care “Popular Liberation Forces“ 
este cel mai numeros. Scopul forţelor rebele este să 
schimbe radical prezentul regim conservativ democratic 
cu unul revoluționar de stanga, asemănător cu cel din 
Nicaragua şi în simpatie cu cel din Cuba, 


Dece St. Unite asistă guvernul oficial din El 
Salvador? Sunt două motive principale la baza acestei 
asistențe. Primul este să împiedece alunecarea repu- 
blicei sub control anti-ameri can “ . „nomore Nicaraguas." 
Al doilea este să înfraneze capacitatea militară cuba- 
neză angajată şi în alte puncte strategice internaţie-. 
nale ca Africa şi Orientul mijlociu, După părerea unor 
strategişti ",..the road to the Persian Gulf leads 
through El Salvador." 


Tragedia poporului el-salvadorian este că are de 
ales între un regim care se pretinde democratic dar ig.. 
tarăşte picioarele in procesul unor reforme econonomi co- 
sociale urgente şi între unul revoluţionar al cărui me- 
tode reformatoare pot lua forme genocide--ca cele din 
Vietnam. Dacă are de ales intre două rele atunci prima 
pare să fie preferabilă, Ea coincide şi cu interesele 
americane şi înseamnă că "...încreased American support 
to El Salvador îs in our interest and also theirs" (vezi 
pu Golă, "E1 Salvador Dangers,” TODAY, Aprilie1983, 
Pe l4)e 


ia 





- 63 - 


„ Conflictul din E1 Salvador are, în prezent, Încă 
doua, ramificații în acea regiune. Una este regimul 
“sandinista” din Nicaragua care serveşte drept punte 

de trecere pentru armamentul şi materialul de război 

de origină sovietică, cubaneză, etc., destinat forţe» 
lor de gherila din El Salvador. Aici interesul strate- 
gic american este invers; folosind Honduras ca bază 

de plecare, St. Unite încurajează &rupul revolutionar 
nicaraguanez la subminarea şi eventual îndepărtarea gu- 
vernului sandinista din Managua, 


A doua,este guvernul pro-cubanez din Suriname, o 
insula de pe coasta de nord a Americei de suă (În veci- 
nătatea Guineei) cu o populaţie de circa 350.000. Mâna 
forte în Suriname este col. Desi Bouterse care a ajuns 
la putere printr'o lovitură de stat acum trei ani şi a 
executat în mod brutal orice opoziţie,iar conducerea 
organizaţiei muncitoreşti a forţat aproape un sfert din 
populaţie (80.000) în exil, 


Ziarul WALL STREET JOURNAL (3 Iunie '83, p. 20) În 
coloana “Review & Outlook" critică House Intelligence 
Committee şi pe preşedintele acestei comisiuni, deputa- 
tul Edward P. Boland, pentru interzicerea ori cărei acţi- 
uni de asistenţă a grupului surinamez opus dictaturii pro- 
cubaneze a col, Bouterse. Articolul recunoaşte că atât 
Suriname cat şi Nicaragua şi El Salvador “,..nu repre- 


zintă o primejdie directă pentru St, Unite." Controlul 
lor însă,de către Uniunea, sovietică ori Cuba, măreşte 
opțiunile lor strategice în America centrală şi cea de 


sud şi cauzează, un risc cu mult mai mare transporturilor 
americane îneventualitatea unui conflict În Buropa sau 

n oricare altă parte. .“.,.Must we wait until the red 
star flies over Mexico City before deciding that our 
'vital interests” are truly affected?" 














In legătură cu aceste conflicte tot mai acute,trebue. 


ţinut seama şi de atitudinea celorlalte republici din 
America latină, In această privinţa merita sa fie amin- 
tit faptul că un grup de 9 ţări au trimis delegaţi lao 
conferință În Panama cu scopul de a găsi o soluţie la 
tensiunea dintre Honduras şi Nicaragua şi a restabili 
pacea În America centrală. La Colombia, Mexico,Panama 
şi Venezuela s'au alăturat cinci republici din America 
centrală (Guatemala, Honduras, El Salvador, Nicaragua şi 
Costa Rica). In concluzie, conferinţa celor nouă sub- 
secretari de stat a recomandat âpuă năsuri: () terminarea 
intervențiilor din afară şi încetarea ostilităţilor; 
(2). rezolvarea conflictului politic pe calea dialogului 
paşnice 


Corespondentul lui N.Y.T..mai constată că Nicaragua 
este singura ţară cu un guvern de stânga şi că celelalte 
ări din America centrală o "acuză că dă ajutor retbeli- 

lor din El Salvador şi promovează mişcări subversive În 
regiune" ("Nine Latin Nations Confer on Central America," 
NYT, 29 Mai '83,p. Y3). 


IE AR RAC IE AIE 








d ui pi a z: 33 PE, zi 
in Khalde. Lebanon, U.S. Envoy Draper looks on as Kimche, left, signs for Israel and Faltal. ri, signs for 


—— 


PRIMUL RAS ÎN DIRECŢIA PĂCII ÎN ORIENTUL MIJLOCIU? 


"No Cause for Celebration, One Year later, Israel 
has little to show for its invasion of Lebanon.” (Nici 
un motiv de sărbătoare. Dupa un an, Izrael nu prea are 


cu ce să se arate pentru invazia din Liban) este țit 
unui articol analitic de William E.Smith in Tevi sta dite, 


30 Mai'83, pp. 24-26). 





- 65- 


Pactul semnat la i Mai, c., între Izrael şi Liban 
pare să fie primul pas în direcţia unei păci la orizon- 
tul În depărtat al orientului mijlociu. Este mai bun 
decât starea de război dar neajunsurile lui se reflectă 
în ambele tabere şi mai ales în repudierea fermă de că- 
tre liderul sirian Hafez Assad. După dânsul, pactul 
"recompensează agresiunea izraeliană, compomite inde- 
pendenţa şi suveranitatea Libanului , anulează obligaţiile 
lui faţa de arabi şi primejdueşte securitatea Siriei,” 
(Vezi Jacques Renard, “Que veut vraiment la Syrie?” 
L'EXPRESS, 27 Mai '83, pp, 62-63.) 


Pactu ]. a fost ratificat unanim de către cabinetul 
şi parlanentul libanez pe când votul În Knesset-ul iz- 
raelian a fost împărţite 57 voturi pentru, 6 contra iar 
li deputaţi laburisti s'au abținut, 


Cele 24 pagini ale documentului prevăâ: (1) retra- 
gerea celor 38.000 de trupe izragliene "within eight to 
tmelve weeks after the accord goes into effeotș” O porţi- 
une din sudul Libanului, aşa numita "zonă de securitate" 
pentru Israel, va ramane sub controlul brigăzii de sub 
comanda maiorului Saad Haddad--care se bucură de Încre- 
derea Izraelului--în combinaţie cu observatori izraelimi, 
(3) In acelaş timp, un document separat între St. Unite 
şi Izrael, rezervă dreptul de retaliere pentru Izrael în 
caz de atacuri teroriste din Liban. (4) In decurs ae 
şase luni vor începe negocierile cu privire la normali 
zarea schimbului comerotal şi de persoane peste fronti- 
era dintre cele două ţări, 


Obstacolul principal la evacuarea trupelor izraeliee 
este condiţia ca şi siria şi PLO să evacueze pe ale lor, 
Deci, refuzul Siriei face ca pactul să rămână momentam, 
fără efect practic, 





- 67 - 


Care este atitudinea 
celorlalte ţări arabe? 
(a) Egiptul şi Algeria 
s'au pronunţat În favo- 
area pactului; (b) Libia 
şi Yemenul de sud s'au 


“DUPĂ GONFERINTA DE VÂRF DELA WILLI AMSBURG MULŢI 
SE ÎNDOESC DE DURATA ACORDULUI "--este titlul unui ar- 
ticol analitic de Art Pine în Wall Street Journal, 
June 3, 1983, pe 13. 


Din documentul redactat la încheerea conferinței 





alăturat Siriei; (3 Arabia, celor şapte oamani de stat din ţările democrate- 
saudită şi majoritatea inăustriale (Anglia, Canada, Franţa, Germania fede- 
celorlalje tări arbe au rală, Italia, Japonia şi St. Unite) reese În moăa clar 
ramas neutre « că rezultatul a fost armonios şi promițător de coop- 
Care sunt consecinţele erare ".,.,.,on paper at least. 
4 pentru Izrael? as intai, Iată în rezumat cele trei puncte esenţiale ale 
* campania din Liban a cos- acordului: 
i ai tat peste 500 de vieţi cra ei tt 
Togo ec area rea ca a î anii (1) Continuarea fără ezitare a bătăliei inflaţiei, 
Aralul ur PSL membre în Beiaa Valey e optat publice mondiale chiar cu riscul unui procentaj ridicat de şomaj, pentru 
dea rut. We could breathe there. * * | şi a săpat la temelia bu- că aceasta este calea spre o refacere economica dura- 
"MAG. 5/31/83, 9 nelor relaţii cu St.Unite, | bila» 


DN N id LI 


ca iii (2) Promovarea liberalizării relaţiilor comerciale 
Statele Unite 


a ridicat recent embargo-ul impus acum un _ globale În cursul decadei anilor 1980. Realizarea a- 
an asupra livrării avioanelor"F-16 jet” dar “nu intenţio-  _cestui obiectiv presupune anularea măsurilor comerciale 
nează să reactiveze the November 1981 'memorandum of un- restrictive adoptate temporar de unele zări--mai ales 
derstanding" cu privire la cooperarea strategica prin __ faţă de ţările în dezvoltare, 
care Izrael se bucură de o largă colaborare militară cu ii 
St. Unite.” Statele Unite a anulat acest memorandum în E (3) Cooperare mai stransa cu privire la sistemul 
Dec. 1981, când Izrael a anexat Golan Heights, Partea „monetar, prin intervenţii ocazionale pentru ajustarea 
Dozitivă constă În distrugerea gi eliminarea forţei mili- [IE valorilor curente de pe piața internajionals, 1npli- 
tare a PLO-ului, "..„but it failed to destroy the orga- __ _nirea practica a acestui deziderat se va face prin 


conferinţe ocazionale la care se va discuta în detaliu 


nization as a political force în the Arab world." In cale 
A măsurile necesare de luat, 


plus, trupele izraeliene de ocupaţie vor întâmpina o 


rezistenţă crescândă, atacuri de vendetă şi pierderi E Pe lângă acestea s'a mai căzut de acord să se 
inevitabile e , păstreze strict control asupra sistemului de credit, 
In lunea arabă, pe de altă parte, sunt semne că iar deficitele bugetare să fie diminuate prin redu- 
"+he Muslim fundanentalist movement” care a revoluţionat cerea cheltuelilor şi nu prin sporirea taxelor, 
Iranul, pătrunde tot mai adânc în Egipt, Iordan, Siria, In concluzie, Pine comentează asupra incertitudi- 
Arabia sauăită şi în regiunea Golfului persiane William nei cu privire la ce se va hotărî la conferințele oca- 
E. Smith Îşi închee articolul cu observaţia că "e. eno- zionale menite ”...to împrove the international mone- 


body în the region, including the siegnatories of the 
agreement seems to be able to see more than a dozen steps 
ahead e a, i 


tary system?" Totuşi, conferinţa dela Williamsburg 
este un bun inceput spre o cooperare care promite să 
fie armonioasă. “e.., The real Williamsburg has only 


ace * 
ț Pa D. 





n 58 = 








UN BILANT POLITIC: YURI ANDROPOV LA SASE LUNI 


Charles Krauthammer (The New Republic, 
June 13, 1983, pp. 19-21) schiţează profi- 
Jul politic âl lui Andropov aşa cin-apare ea 
in arena politică internaţională, după 
6 luni la putere, ",.. 1 nârăzneţ, 
rece şi Înamat până 'n dinţi, Pro- 
babil primejdios." 


După toate informaţiile culese 
până acum, Andropov se profilează ca un om autoritar 
care înspiră teamă, şi ingrijorare. In comparaţie cu 
Brezhnev, Yuri Andropov "makes the Worlă a more danger- 
ous place.” Concluzia aceasta autorul o trage din ati- 
tudinea politică a Uniunii sovietice mai ales în patru 
situaţii de confruntare de interese între est şi vest: 
Cambodia, Afganistan, Liban şi America centrală, 


1, „In Cambodia, după instalarea înspăimântător de |. 
brutală în aceasta ţară, armata roşie vietnameză patro- 
nată de Moscova,se dedă la provocări de alungul fronti- 
erei cu Tailand, In uma unor violări de frontieră în 
care patrule tailandeze au fost atacateşi distruse, ar- 
mata regulată şi aviația au fost silite să intervină 
pentru apărarea integrităţii teritoriale. In dosul 
acestei tactici provocatoare contra unui aliat american 
este evident că, Kremlinul trage sforile, 


pet aarpra e 


2, In Afganistan, dubla tactică a negocierilor 
paralel cu o campanie militară fermă, s'a transformat în 
ultima vreme în ofensivă militară cu precădere. ",,, 3 
Despite continuing bsses and occasional setbacks the - : | 


Soviets are prepared to pursue relentlessly a policy of 
military escalation." (p.19) 


3e „In Orientul mijlociu, Uniunea sovietică a în- 

cercat să influenţeze Libanul Împotriva semnării pac- 
tului cu Israel şi a procedat chiar la evacuarea femei- 
lor şi copiilor sovietici, anticipând o primejdie îmi- 
nenta de razboi, In acelaş timp Kremlinul a reafirmat 
solidaritate şi suport deplin pentru Siria şi PLO şi 
s'a grăbit să asigure apărarea anti-aeriană prin anpla- 
sarea de SA-5 cu tehnicieni ruşi,pe teritoriul sirian, 

IW. In legătură cu conflictul din America centrală, 
sugestiile exprimate de către Vladim Zagladin, membru 
prominent în comitetul central al Partidului că î 
“Moscow might place nuclear missiles în Nicaragua" au 





- 69 - 


alarmat întreaga emisferă vestică şi mai ales opinia 
publică În st. Unite. 


Pe lângă aceste patru cazuri majore Krauthammer 
sublimiază altele "petty provocations” ca, violarea 
apelor teritoriale în Suedia şi Norvegia, restricţiile 
impuse emigrării evreilor, lipsa de respect pentru 
drepturile omului inclusiv regimul împus bine cunoscu- 
tului om de sţiinţă Andrei Sakharov. 


In concluzie,autorul articolului mai semnalează 
o nouă fază În evoluţia structurii instituţionale a 
regimului ruso-sovietica, Prin alegerea lui Andropov, 
fost şef al KGB-ului, la secretariatul general al, 
Partidului, combinaţia KGB-forţă militară-politică ex- 
ternă a caşigat o poziţie preponderantă, ca instituţie 
în raport cu Partidul, Această realitate se impleteşte 
cu o alta, "... A peculiar wedding of traditional 
Russian defensiveness with Communist universalism,” : . 
Adică, graţie puterii militare enome, Rusia sovietică 
îşi poate permite, În prezent, mai mult decât înorice 
perioadă precedentă, să treacă la “defensive” attack, 


După părerea lui Krauthammer, Uniunea sovietică 
se află într'o situaţie opusă celei din 1962 (confrun- 
tarea asupra armelor nucleara din Cuba), Ea a ajuns la 
“paritate strategică cu Statele Unite, are un avantaj 
în armele convenţionale şi se bucură de momentul psi- 
hologic" (p, 21). La aceasta se adaugă noua căpetenie 
a Kremlinului care 


esa Bag adapted a high-risk profile, 


NATIONAL REVIEW , 


" Mav 13, 1983 





a a 










= 90 m 


Duminecă, 8 Mai, c., Casa 
Română & Capela şi-a deschis larg 
porţile şi sala cea mare a& fost fru- 
mos decorată de Irina & Dan Didescu 
cu ocazia celor trei mari sărbători: 


SF. PAȘTI, ZIUA MAMEI SI ZECE MAL. 


Serviciul religios a fost să- 
vârşit de către păr. Ioan Sarbu; 
răspunsurile au fost frumos date 
âe către Alexandru Blaga şi Eugen 
Stoia, iar la momentul cuvenit în- 
treaga comunitate prezentă a cantat 
cu voce plină tradiționalul HRISTOS 
A ÎNVIAT? 





sat BY: 


A urmat apoi ciocnitul de ouă roşii şi masa pentru 


i a 
care s'a adus În dar mancare şi cozonac care s'au împar- 
4 . 
tit Între cei prezenţi » 


Un program uşor s'a împletit cu această mare săr- 
bătoare creştină şi a cuprins:0 scurtă dar elocventă 
prezentare a originelor lui ZECE MAI cu domnia şi rea- 
lizările Regelui Carol I (1866-1914) de Alexandru Blaga; 
continuarea tradiției acestei sărbători naţionale prin 
unirea cea mare; trecută În revistă de Nick Cazacu iar 
Ilie Smultea a vorbit în cuvinte calde şi omagiale des- 
pre Ziua Mamei, Programul a fost Înflorit cu vocea cris- 
talină de solo a Elisabetei Smultea şi cu câteva arii 
românesti cântate la vioară de tânărul bard Ion Ionescu. 


„Convesaţia între meseni s'a înfiripat şi a continu 
at pană tarziu în sunetul discret de muzică bine aleasă 
de către tânărul Florin Arsene. 


Conducerea CRC ţine să exprime calde mulţumiri tu- 
turor celor care au contribuit cu munca de organizare 
şi care au adus daruri sau au donat pentru comunitate 
cu această ocazie, Ne luâm îngăduinţa să menţionăm cu 
gratitudine cateva nume: Constanta Arsene, Alexander 
Blaga, Hedi Cazacu, Irina Didescu, Angela Jonescu,; 
Valeria Kalman, Elisa Marcu, Nadia Manădoche, I1lse 
Moldovan, Frances Ocneanu, Rodica Ranga, Rodica Sârbu, 
Judy Smultea, Eugen Stoia. 





ATEI LUI AI 


nn am emerit =. 






































- ŢI - 


Cu ocazia împlinirii a 
CINCI ANI DE EXISTENŢA ŞI 
ACTIVITATE a Casei Române & 
Capele va avea loc o SEARĂ 
DE ANIVERSARE. 


SAMBATA, 25 Luniec,, ăin 
SALA CRC (24 Montecito,Daklană) | 
incepând dela ora 8 p.m. » cu următorul program: 


1, Cuvânt despre CRC e...“ ....c..llie J. Smultea 
23 Piano solo o ......0..scoooseoseoeseses KT Crum 
3. Un salut frăţesc din Europa. „Dr.Const. Sporea 
W. Arii româneşti la acordeon. „Nicolae Dimitriu 
5. Recitare ssesss..c.ssa.. Vasile R. Versavia 

6, Voce SOLO manea ereu oana aeaea Hedi Cazacu 
7. Dansuri de folklor executate de bine cunoscuta, 

echipă-North Country Folk Ensemble cu 
Janet Sponheim 





IRAN e E e 3 3 i 0 Re i e ee A e 


Incepând dela ora 9 p.m. dans şi petrecere cu 
faimoasa orhestră CHIODO, 


Ziua aceasta marchează o împlinire, un popas şi o 
trasare În viitor, iar programul va fi unul din cele mai 
interesante şi atrăgătoare pe care le-am avut la CRC. 

Va rugân să consideraţi acest anunţ drept invitatie şi 
să rezervaţi seara de 25 Iunie pentru o petrecere in 
cadrul comunităţii romanesţi din nordul Californiei. 
Veniţi „cu familia şi cu prietenii iubitori de vorbă şi 
cultura românească, 


.. . A 
R In cursul serii veţi avea la îndemână gustări, 
băuturi racoritoare, vin şi bere, 


0 donaţie 
de $5 se va putea 


oferi la intrare, 













N 
SC) 
că 
H 


TITI ZF III III 





AS 





MUNCA VOLUNTARĂ LA CRC - JULY 1 - JULY 31, 1983 


ca şi în anii trecuţi, interiorul şi exteriorul 
Casei Romane & Capele au nevoe de reparaţii şi amelio- 
rări, Ele se pot realiza numai prin bună voinţa noastră 
de a rupe câteva ore sau zile din timpul personal preţios 
pentru Îmbunătăţirea şi înfrumusețarea centrului nostru 
culiural din nordul Californie. 


Pentru a ne ajuta să fim pregătiţi cu materialul şi 
echipamentul necesar lucrărilor de împlinit, Vă rugăm 
să telefonaţi la (415) 832-9480 sau 763-3607 
anunţână ziva ( sau zilele) şi ora când puteţi veni pen- 
tru munca voluntară. 


RR NIN E NE IE N N N RE 


ZIUA NAŢIUNILOR CAPTIVE va avea loc anul acesta, 
Duminecă, 17 Iulie În San Francisco. Traseul demonstra- 


viilor se va comunica În presa locală la timpul potrivit, | 


Informaţii cu privire la modul de participare se pot 
obține dela representantul CRC la Organizaţia Naţiunilor 
Captive, Sorin 1, Issvoran, tel, (415) 582-1828, 


RE NN A E XA N IE XE IE RE DE XE E 


Ş PICNICUL ANUAL CRC va avea loc Duminecă, 1 Aug» 
în Knowland Park & Zoo, începând dela ora 10 ame 


Nu uitaţi "coşul de picnic” şi veniţi pregătiţi 
pentru jocuri de volleyball, badmitton,excursie la gră- 
dina zoologică şi conversații cu prieteni, cunoscuţi 
şi nou veniţi în comunitatea noastră. 


Ca, de obicei, vom organiza şi o tombolă pentru 
care obiectele donate se primesc cu gratitudine, 


Mititei, bere şi băuturi răcoritoare vor fi la 


dispoziţia doritorilor, 
RN RN RE XE N E E E EI RR 


Reamintim tuturor membrilor din comunitate că 
Dumineca; 20 LI ; Ce; va avea loc la CRC serviciul 
religioş, cu păr, Ioan Sîrbu (fiină ultima Duminecă 
din luna)e 





- 73 — 


mi | Îi Ş, 
Acknow ledgments 72 


g 
fn ete nt tate tata fi 


MEMBERSHIP NEWS OORNER 


CRC woulă like to offer a Special Welcome to 
its new Founder Member în Progress 


Ionel SPINU (Oakland, CA) 


CRC is also pleased to announce that another charter 
member has încreased regular monthly support by the 
subsceription of a second initial loan unite, A special 
thank you to 


Ion & Stela CEPOI (Tarzana, CA) 


With the addition of three associate members this past 
spring, total CRO membership has reached 60. CRC wel- 
comes to its ranks 


Silvia LANE (Sausalito, CA) 
Dr. Dionisie GHERMANI (Munich, We Germany ) 
Dr, Jens REUTER i E = 


Both Dr. Ghermmani and Dr, Reuter do research and write 
for the Southeast Europe Research Institute în Munich, 
We were happy to be able to receive them at CRC during 
their Lecture Tour of the U.S. in April and to give 
them a tour of the San Francisco Bay Area and the North 
Coast, They were ecstatic concerning the beauty and 
charm of both San Francisco and the gigantic reduood 
trees. (CRC would like to express its appreciation to 
Irene & Dan Didescu for once again extending the hos- 
pitality of their home to our visitors from overseas.») 


May we take this opportunity also to welcome our 
newest Bulletin Subscribers, who have brought our list 
of Yone-time” subsceribers to our earlier goal of 100: 


Silvia LANGE (Sausalito,CA) 
Elena MALEANU (Seattle, WA) 
Loren E. RHOADS (San Francisco, CA) 


= 7lp= 


CRO'S 5TH ANNIVERSARY CELEBRATION (1978-1983) 
HONORING THE FOUNDERS OF CRC 


Sâturday, June 25, 1983, 8pem. 
(124 Montecito,Oaklanăd) 


On March 31, 1983, CRC officially became 5-years- 
old, It was on that day în 1978 that CRC filed its 
articles of incoporation with the State of California 
and obtained formal recognition as a nonprofit organi- 
zation, It was also în March that year that CRC pur- 
chased the property at 124 Montecito with a 15-year 
1st deed of trust, 


This fulfilment of the long-amaited goal of the 
Romanian-Ameri can community would not have been possi- 
ble without the pledges from the original founding mem- 
bers not only for the down payment but also to continue 
to contribute în proportion to their original învestment 
în CRC to meet the monthly mortgage payments over the 
next 15 years and to ensure that "Casa Romana si Capela, 
Inc." would survive, 


At its 5th Anniversary Celebration CRC will honor 
its founding members and officially welcome those who 
have Joined the charter membership ranks since the in- 
auguration of the Memorial Plaque on Founders Day on 
January. 201980, It îs hoped that 1983 will see the 
completion of the plaque and formal recognition of our 
latsst charter members with the engraving of the last 
column of names, 


Prospective Additions 


Constanta , Florin & Ileana ARSENE 
Remus N. BRETOI 

Ion & Stela CEPOI 

George & Trudy DANULBSCU 

Petru DARABAN 

Mircea GORENIUC 


| Vasile & Rodica RANGA-VERSAVIA 
4 Ionel SPIRU 








- 75 — 


i +he foundation and continued maturation of 
CRC crame A past five years would not have oa possi- 
ble without the invaluable support of its ing em ] 
Pounâers Day 1983 will also honor CRC s Golden 00 
Contributors, The Golden Book was înitiated by Unirea 
dela, Vest Z Society of the Union & League of Romanian 
gocieties of Americajin 1963, when ît formal began 
efforts to collect funds so that one day the Romanian 
Americans of Northern California would have an address 
of their own as well as cultural center and chapel, 
open to Romanians of all creeds în harmony with the 
principles of democracy of America, their adopted home» 


The Golden Book vith its list of 
names of dontributors to the' foundation 
of CRC îs open for your perusal în the 
foyer in its placerof. honor beneath the 
commemorative marble plaque (the work of 
sculptor-member Mircea Goreniuc assisted 
by our late artist, Viorel Radu), 








In keeping with this very significant event, CRC 
has planned a particularly big evening_to celebrate its 
5th Anniversary The program will begin with opening 
remarks by President IT1e Smultea and will feature a 
number of vocal/instrumental numbers along with a short 
address by our âistinguishea visitor from cra Dr e | 
Constantin Sporea (formerly with aan & a reci- 

oet-member ; Vasile Versaviae e program 
a with a return performance by the North 
Coast Country Folkdancers.. To top off the evening; | 
the popular and versatile Chiodo Orchestra will provide 
ăance music ranging from the rraaitional fox trot or 
alta to rhumba, polka and even jazz/rock. Snacks and 
refreshments will be available, and an entry donation 
of $5 per person will be gratefully accepted, INVITE 
YOUR FRIENDS TO HELP US CELEBRATE THIS BIG EVENT, 


„0 ti e E eee 

1CRC will publicly acknowledge those who have 
significantly contributed to the Foundation of CRC 
since 1963 by publication of list în the next îssue 
of Buletinul CRe 


247,000 of the original $17,000 down paynent was 
provided by the donations collected by Unirea dela Vest 


throughout the yearse 


CRC's 5th Anniversary 
also means the close of 
the 5-year term of our 
first GENERAL MANAGER , 


WE ALL WISH TO SAY, 
Thank you, George. 


CRC owes its success thus 
far to many individuals, 

i but few have done more 
RETIRED! OFF FISHING.: since its foundation than 
CONTACT THE NEM MANAGER: George Costache e 


Over the years, the Board has entrusted Mr, Costache 
with the management of its property, This has been no 
small task,  Faithfully he has made his daily visits to 
124 Montecito to check the answering machine for calls, 
pick up the mail & look în on things, Whenever something 
has gone wrong, it has been lewho has unselfishly dropped 
whatever he's doing în his private dental business and 
rushed over to CRC to solve the problen at hand--a clogged 
up drain, a leaky roof, water seepage înto the basement, 
or a cold hall & malfunctioning furnace, It is also he 
who had to deal with the bureaucratic red tape connected 
with filing with the assessor's office, property insurance; 
fire inspection, hall maintenance & rental through our 
rental agent. (Special thank you to his wife Jean, who 
has given of her time & skills to assist her husband with 
all the papermork.) Ana so very often ît has been George 
also who has been called on to serve as CRO's official 
errand-runner & airport reception committee. In this re- 
gard the Bulletin staff particularly wishes to thank 
George for his faithful service as bulk mail agent with 
the Oakland Post Office, 


The general manager's job has been a most demanding 
one--with no remuneration except the satisfaction that 
comes from a job well done & service to others; CRCwoulă 
like to go on public record în ît6 expression of sincere 
gratitude & appreciation for the unselfish & dedicated 
service of Patron Founder George Costache, (We are happy 
that he will remain serving on the Board. ) 





Z 


And now we have the pleasure of saying, 
GOOD LUCK & MUCH SUCCESS to 
CRC's New General Manger, Constanta Arsene 


(2 111 be asşisted by our hall repairs 
PP Rr Moldovan, P = 





- 77 - 
CRC CONTINUES TO IMPROVE ITS FINANCIAL SITUATION 


gti 


ate: titei VE cu 99 e 0 ti a sie e ca a za 
a ei Et di 0 Ca i 9 lea Pais Das + 
i be ai ei a Ci 






p A Sincere Thank You to Our Recent Donators foa 
Digi ai: 
ai GOLDEN BOOK *xBULLETIN FUND 3 
4 Ioan D. Sirbu _$100 Ilie dJuâySmultea $75 E 
Antonio Docan 30. Remus Bretoi 10 LĂ 
*SPEOIAL TAX FUND Valer Bursan 10 
Nicolae Cazacu 10 ss 

) Ion & Stela Cepoi $100 Angela Jonescu 10 £ 
1 Mircea Tanasescu 50 Toma Hentea 6 
ke: *BUILDING REPAIR FUND d 
ASSISTANCE FUND SE 

Alexander Burz $100 , , fe 

4 Valer  Bursan 20 Nicolae Dimitriu cu 

„4 Peter&Ottilia Malattia 10 John V. Moldovan og 
“ Anonymous 10 Ilie J. Smultea pat 


ta tabatetatatatata votata tatatatatatat 
*The names of donators to these funds to meet the 
special needs of our property are entered înto the 
Golden Book, At the moment we are trying to build 
up the funds în order to repay the 2-year $1,300 no- 
interest loan received from a founder în order to 


meet the missed 1977-78 property taxes and pay €f 
the roofing loan. 


**The Bulletin staff is particularly grateful to those 
who provide the additional support needed over and 
above the minimum subscription rate. The cost of 
publishing Buletinul CR has been running more than 
twice what the nominal rate & current subscriber 
list can bring în (At press time this fund is short 
the estimated printing aost of $160"for the June issue) 


FINANCIAL STATEMENT (6/1/83) 
Property Management Account, oo s e e 2 09250.27 


Treasurez SS AGBONNIE arena et ara ea ta dată - 
TOTAL CRO FUNDS sas e. sa „42 


RX A NI A NR RR RR RN RE RI NA N A 


NEWS ITEM: As part of the American delegation 
representing the U.S., Maestrul Mircea Goreniuc, our 
distinguished sculptor, attenda the 10th International 
Assoc, Conference associated with UNESCO, hePă în 
Helsinki, Finland, the end of May. (More than 45 coun= 
tries were represented, ) 


- 78 - 


HAVE YOU SUBSCRIBED TO BULETINUL CR IN 1983? | 


Paid Subseribers at Mid-Year 


Nicolae Novac 
Trajan & Frances Ocneanu 
Mihai & Anca Olteanu 


U+S.+($5/yx) 


Marin Banu 






a PO) a 
FOR THE PLEASANT DAY AT CRC CN MAY 8TH . 
Easter - Mother's Day - May 10 Anniversary ZE | 


CRC is grateful for the combined 
N efforts of many pecple 





Tanase & Mary Basturea 

Sylvia Bogdan 

Remus & Yvonne Bretoi 

Valer & Cornelia Bursan 

Alexander Burz 

Nicolae & Hedi Cazacu 

Tiberius St.Ciorogariu 

Ion & Stela Zepoi 

John Covinea 

Dan & lrene Didescu 

Nicolae & Carol Dimitriu 

Rev, Radu Graţian 

Toma, Hentea 

Ton Ionescu 

Angela Jonescu 

George & Cecilia Jordan 
| Valeria & Emeric Kalman 
i Silvia Lange 

Elena Maleanu 

Ion & Maria ManeaManoliu 

Vasile Mihaileanu 

John &llse Moldovan 








| 
| 
Alexander Parvu, Jre | 
Mary Patroan 

Constantin Pavel 

Loren E, Rhoads 
Alexander Ronnett 
Eugenia Simicin 

Ilie J. Smultea 

Judy Smultea 

Ioan & Rodica Birbu 
Elena Stamatescu-Greavu 
Mircea & Irene Tanasescu 
Elizabeth Widican 


Canada ($7.50/yr.) 


RA. & Alexis Comnene 
Ve, Ududec 


Abroad ($10/yx) 


Sebastian Petrescu 
Aurelio Rauja 
Constantin Sporea 
Ovidiu Vuia 





THE PROGRAM COMMITTEE 


Ilie Smultea, Chairman 
Florin Arsene, Music 


Constanta Arsene, Hospitality 


Vasile Ranga, Refreshments 


FOOD DONATIONS 


Constanta Arsene 
Alexander Blaga 
Yvonne Bretoi 
Hedi Cazacu 


To be assuraăiof receiving a bulletin, we hope you 
will subscribe, In March copies printed were 100 short, 
so only those who subscribe, donate or attend CRC func- 
tions were mailed that issue, If you should be getting 
a copy and don't, perhaps we don't have your current 
adăress or have made an error în recording ît on our list, 


RR IE RE NI IE XI IER N E XR i] 


A SPECIAL WELCOME TO OUR RECENT IMMIGRANTS 


Flaviu Christian of San Jose 
Elena Niculescu of Sunnyvale 
Nicolae & Stefania Vlasache & 
Mircea Vlasache of Walnut Creek 


We wish ther. well in their new life in America & BA 
invite them to visit us at CRC often. (For information re. 
affidaavits & îmnigration,contact Eugen Coban, (408) 988-3718. 


Irene Didescu 
Angela Jonescu 
Valeria Kalman 
Blisa Marcu 
Nadia Mandoche 
Ilse Moldovan 
Frances Ocneanu 
Rodica Ranga 
Rodica Sirbu 
Judy Smultea 
Eugen Stoia | 


DOOR DONATIONS ($72) 


Alexander Blaga 
Remus Bretoi 
Sorin Comanescu 
Petru Hoadrea 
Matei Isvernari 
John Moldovan 
Marius Neacsu 
Dan Oprica 
Valer Popescu 


Irene & Dan Didescu,Decorations 
Libby Smultea, Mothers 'Corsages 
FP.Ocneanu & J.Smultea,Cashiers 


BUFFET SERVERS 
Hedi Cazacu & Angela Jonescu 


CLEAN-UP 
Ionel Spinu & CommeMembers 


PROGRAM PARTI CIPANTS 


M.C., Ilie Smultea 

Keynote Speaker, Alexander Blaga 
"May 10, Nicolae Cazacu 

Violin solo, Ion Ionescu 

Vocal solo, Libby Smultea 































CRC WOULD ALSO LIKE TO ACKNOWLEGE 
WITH THANKS DONATIONS OF PROPERTY 


Carpeting & vinyl J ,V Moldovan 


flooring, backapt, 


Wastebaskets for G., Costache 


salon & library I., Smultea ee er 
on 

Sheets, etc, F., Oecneanu < = 

Rom.Table cloth J., Smultea 


LIBRARY BOOKS (received with 
gratitude & appreciation) 


Angela Comnăne (author of) 
Pr&sence de l art neo-byzantin du Canada 


ia) - 6 of h 
Prof „George Uscatescu (Madrid) on foRiS 
Prof. Ladis Kristof (dozen valuable volumes 
registered recently) 


Mr, Ranga has joined Mr, Ion Stamatescu as 


OTE: e 
A custodian of our library. 


RE. 
A SPECIAL THANK YOU IS DUE CUR RECENT WORK CREM 


The following members have put în some long hours 
recently repainting the back "appartment” and performing 
other necessary maintenance chores: 


Ilie Smultea 


Constanţa Arsene 
Rodica & Vasile Ranga 


Vasile Moldovan 


From time to time you may see these people at CRC; 
whether there îs a CRC function or not , mopping or wash- 
ing floors, cleaning woodwork,washing windows; vacuuming, 
dusting or cleaning the restrooms (even polishing door 
knobs or repainting the stove, îf it's Vasile Ranga)e 


ÎN 
HAVE WE MISSED THANKING SOMEONE IN THIS ISSUE? 
We are sure we have, as ît îs almost impossible 
to observe & recall everyone, Please forgive 
any inadvertent omission & let us know so we 

can correct our records, 





97 aia oii 
ANNOUN CI NG e) 
SUMMER VOLUNTEER WORK MONTH AT CRC I, 
July 1-31, 1983 

This îs the month we shall concentrate on repairing 
& improving the hall and property înside and out,  Besides 
ever present painting needs, we'1l be putting the back- 
Yard în shape, not to mention the men's woom, îf you 
can help out, please call (415) 832-9480 or 763-3607 
and set up a date and times» 


ia 


take part în the 
Nations of the worlde 
delegation this year,» 
582- 1828 . 


2% ANNUAL SUMMER PICNIC TO TAKE PLACE August 
The event will take place again at Knowland Park în 
Oakland, with a zoo available for the children, 





CAPTIVE NATIONS DAY IN SAN FRANCISCO--July 17th 


CRC representative Sorin Issvoran invites you to 
demonstration on behalf of the Captive 
Let's have a strong Romanian 
Por more information, call (415) 


14th (SUN) 





Natu- : 
rally we'1l bring some music as well as badmitton rackets 
& a volleyball & net for some good exercise, As always 
mititei & refreshments will be available, Bring your 
picnic basket too as well asa "white elephant “ for 

the traditional tombola, ORDER SOME SUNSHINE TOO. 





CASA ROMANA & CAPELA 
(A Califomia Nonprofit Corporation) 


e 2 A ere II e A e E e Io e Pe e Noe ME e A XE o) N e Me Mee e Pe IN e ee e e E e De e Ie e eee Ie FE Ne e e E e IE e e Ne IE Mee ee E 


DORESC SĂ PARTICIP LA ERORTUL PENTRU CLĂDIREA CASEI ROMÂNE ŞI CAPELE în MODUL URMĂTOR: 


Rev .5./83 


on Form 


“i 
Iti 


Lp 


ISI 


Subs 


unităţi de împrumut la pretul 


prin cumpărarea a 


pia i 


de $100 unitatea. 


Doresc să devin MEMBRU FONDATOR 


a e II E DN Xe IE e NM e Ne A ME AN he De APE A 0 AM teh e te JNA fii det AIE A Arde A IE A e Xe ee A ME XE e e e A A pe 
L.] 


le 


+ 
II 


F care 
prumu 


Aceat 


4 


axă 0 va pemite,. 


scutire de taxe, 


teres pe temer nelimitat, 


ţia finano 


ce situa 


păra pe măsură 


ji reprezintă un împrumut fără in 
poate 1 convertit în donaţie oare ae bucură de 


că aceste unită 


omână €1 va răsoum 


njeleg 
au R 


x 


Y 
d 
Q 


gg | 
| Pi 


(a) imprumut, 


ii de Împrmut pe 


Y 
rate ca! 


fie conside 


ie cu mumărul de unită 


să 


— O — 


n proporţ 


xate lunure 








ca aceste 


Doyesc 


= 


eg, deasemenea, că în calitate de membru fondator :.i angajez să contribui lunar la 


nze 
amortizarea împrumutului pentru clădire, î 


care le-am cumpărat. 


- 
al 


L] 
Co 
= 

L] 


pletez plata ratelor lunar: 


iar pentru 1980-81 ($2.50 pe lună = $60) plis 


pentru a.deveni membru fondator este de $320 până la 


te $5 = $100); 
Suma se poate plăti in rate lunare. (34350 Al Tume '%3) 


4 
ca 


tru a deveni membru fondator va trebui să com 
$5 lunar după 1 Ian 1982. Suma totală 


/79 (20 ae luni a 


U; 

o 

d 9 

q 

5 000 . 

O| DC N 

oi IL Io A. 
O fs os 

m ș.) se. 

m Lei £ 

i 

AA 
1 d Ea 
3] Si ră 


DORESC SĂ PLĂTESC SUMA RATELOR TRECUTE NU DINTR'O DATĂ CI ÎN RATE LUNARE 





N 
E 
E | 
1 IX 
= 
['»] 
E 
+2 — 
E A 
zi 
[==] 
(=) 
= 
P, 
se i 
E ra 
x 
E, E 3 
Lai aq 
d AZ) =) 


cr... .î 
... 


scrisoarea la CRC--12k4 Montacito, 


367, Trinidad, CA 95570 


ți 
Rt.1, Box 


şi adresa, 


„» Mrs. J. Smultea, 


Scrieji cecurile plătibile Case! romane & Capele 


Oaklană, CA 94610 sau la casieră 











CRC BOARD cf DIRECTORS & OFFICERS 
Alexander Blaga Jenn V, Moldovan Hlena Stamatescu 
George Costache Trajan Ocneanu O —--------------- 
Dan Didescu,SECY, Mihai Olteanu C.Arsene, GEN.MGR, 
Nicolae Dimitriu  Iiîe Smultea,PRES, JeSmultea, TREAS. 


(The CRC Founders) 


Emeric & Valerie Kalman 
Romeo Malattia & 
Cttilia Bria Malattia 
Niculae Moisidis 

**John V. & Ilse Moldovan 

**Traian & Frances Ocneanu 
Anca & Mihai Olteanu 
Alexander Pârvu, N ju ai 
Eugen Popescu 
Mircea Raţiu 
John Simicin 
Ioan Sirbu 

*xIlie J, Smultea 

*Judith Clark Smultea 
Elena Stamatescu-Greavu 
Eugen Stoia 
Petre Sturzu 
Leon Vasu 



















PONBATORII 


Ioan & Virginia Balaci 
*Alexandru Blaga 

Remus Bretoi 

Valer Bursan 
Alexander Burz 
*Ni colae Cazacu 

Ton & Stela Cepoi 
Margareta Cismaru 
Eugen Coban 

*Gheorghe Costache 
George & Trudy DănuLescu 
*Dan C. Didescu 

*Ni colae Dimitriu 
John Dumitru 

Mircea Goreniuc 
*Ssorin Issvoran 
|! Angela Jonescu 
*Pam, George Jordan 

















*Patrons (5 or r>re initial loan unit subseriptions) 
**Di stinguished Fatrons (10 or more) 


Pounder Members in Progress 


Constanta Arsene Fa, 


ta, Rodica & Vasile Ranga (Versavia)) 
Petru Daraban 


Ionel Spinu 

Regular voting Members 
Ion Lonescu Vasile Mihaileanu 
Ion & “aria Manea-Manoliu 


Ass:ciate Members 

Jens Reuter 
Paul & Angelica Sebastian 
Manuela Selles 

Ana Simpson 

Constantin Sporea 
Mircea Tanasescu 


Tanase Başturea 
| Nubar Boloyan 
R. A+ Comnene 
John Covinea 
Antonio Docan 
Dionisie Ghermani 
Toma, Hentea 
Silvia Lange 
Nicolae Novac 


Honorary Associate 
Margot Munroe 


SPEC_AL ACKN:OLEDGMENT 


Romanian Orthozzx Parish “Invierea Domnului“ 
! Unirea dela Ves- 3oc,. of the Union & League RuS A. 


83 - 

















CALENDAR CR O 
Saturday | CRC 5TH ANNIVERSARY CELEBRATION | ana. 
JUNE 25 Honoring CRC Founders 1978-83 | Hall 
PROGRAM 1 8 psme 
Praternal Greetings from Europe 
— Dr. Constantin Sporea (Munich) 
nn ic a ui Vocal & instrumental music 
n) . Recitation by Vasile R, Versavia 
E IES Dances by North Country Folk Ensemble 
ENA ia BUFFETT & REFRESHMENTS Available 9 peme 
DANCING to the CHIODO ORCHESTRA 
Donation of $5 welcome at Entrance 
Sunday Holy Resurrection Parish Council Salon 
JUNE 26 2120 
Romanian Orthodox Religious Service Hall 
11 asme 
CASA ROMANA Board Meeting Me 
JULY 1-3 SUMMER VOLUNTEER WORK MONTH AT CRC 
= po volunteer, găll (H1 3 832-9480; 763- 3607 . 
Sunday GAPTIVE NATIONS DAY (San Francisco) 
JUL 47 (Join Romanian delegation în this 
Annual Demonstration, For information Fa 
call S.Issvoran (415) 582-1828 - 
Sunday Religious Service (Father Ie Sirbu Hall 
JULY 31 Holy Resurrection Orthodox Parish 11 ame 
Sunday CRC_SUMMER_PL CNI ( C - Knowland Park 11 a spe 
AUG, 14 Cakland -5pen 


zoo for children plus playground 
Romanian music ,volleyball ,badmitton 
TOMBOLA (raffle îtens welcome ) 
MITITEI & Drinks Available 

(Bring your picnic basket +00) 












Directions: Park may be reached from 
Huy 13, 50, 580 & Mac Arthur Freeway 
by 98th  Avenuexit 











Sunday 


AUG, 29 | Holy Resurrection Religious Service 


Vatra Românească 
"Grey tower“ Landmark