Buletinul Casa Romana anul IV, nr. 4, dec. 1981

BULFTINYL 
ROMANA 


DE.C-1981 





a te pl 
CONTENTS 


Editorial: Transilvania: La 63 de Ani de la Unire... 3 
Pagini uitate: St. 0, Iosif--0âmpul Libertăţii „sc... 
Dela Croni cari Citire ....sc.csasooooso0000000800coacecsL2 
Bucovina, Biserica Moldovii=-1, IL. Stoican .s...s.......13 
Pilaret Doboş: Ruină .....coaeooannoeoeoooooeosoocsenel? 
Bucovină, mândră Bucovină: Eglantina Daşchievici e... . 18 
Ajun de Crăciun de Lisette Sava csc..cc.snocaavoa.......19 
Alexandru Gregorian: Trei 0rai î.îî...............cnnsce 20 
Ss; Fumagali ; Univers Naiv o... ..ccooooosooaooooeeaoooo023 
Flori ca Baţu--Poezii o..ncooncosoooanosocoaoooooeeaoooe25 
Oameni mari şi mici de Ovidiu Vuia--George Bacovia s...27 
George Bacovia: Plumb de Iamă, .ccconenooosoeosoceoeocoe l 
Vasile Varsavia: Scaunele; Rouă....................92 
Dumitru Lehim: Pustiae i en eius no... .....cesenanaasoeesee 33 
Scrisoare de V. Voiculescu ID PD PPP DRP, 
Pagini de Istorie Literară de Nicolae Novac: 

Ion Slavici; Scriitorul Ţărănimii Ardelene „e... 35 
20 de Ani dela Moartea Lui Aron Cotruş s.c...sesecese 39 
Cărţi 2 9....00a..20oeooooeneea2099292059900099900e90cc..0..c.. 42 


CR SPICUIRI DIN PRESA co. 9080008000920008205989000...e 45 
SRERI DELA CRC e. so. s.gn.g.c.c.cseooocsoesanoceooe.oa 0. co.ee 53 
STIRI DE LA PAROHIE e 9000c0sooeoooeso9eeece209299009900e.. Sk 


ACKNOWLEDGMENTS 3 
MSI bSrSbID nn es ma ceea datata 01000 Ra 0 8 a dă da 55 
Special Board. Meeting .....vososooeocseesnosseceesoesoese 56 
Membership Summary & Budget ....0conooososoooscoooee 52 
Donators & Volunteers: . Program Reports ........ 58 
Financial Statement nocnooooooconoooooooenoossoosese 61 


SUBSCRILPTILON POEM e sseecooe299s2080eoooes..ocssegoos.o.ceeoo 62 


CRC CALENDAR 2 928002099922909e009200c9c0089909e2s99s8es2s2se 6 
CALENDRUL CRC 2 ess82220998002092000950329003229020290ssee. 65 


Membership Hostel coase oevane seesiaas iuni asa Ei CEI 
Merry Christmas from the Board s.s...csovivoceeensessaa 07 
BACK COVER: Nicolae Iancu: Învârtiţa „,....c.ce.s... 68 
FRONT COVER: Design by Viorel Radu 





A. 3 
»; 


J 


Cococooooooocoocoocooooooooososoeocooooooooooooooaş 
e 


Buletinul Casa Română 


- APARE TRIMESTRIAL — 
Redacţia şi Administraţia: 124 Montecito 
ă Oakland,California,94610 
Redactor: ILIE SMULTEA 
__ Redactor literar: NICOLAE NOVAC 
ânul IV Nr. 4 


10 000ooococoocoooooocoosovonoosooooooooooooovecoee 
RI fief ta ae te aid ii li n ai e it a ia ii i a 


TRANSILVANIA 


“LA 63 DE ANI DE LA UNIRE 


0000oooovoeooococooee 
îp 00000000oveoooce 





1... Mhat is under discussion here 
1s the very existence of the Rou- 
manian people,anăd the national ex- 
istence of people is not discuss 
but affirmneă,.. There can be no 
question of juăgment:you can con- 
demn us as îndividuals,but not as 
the representatives of our people", 
(R.W „Se ton-Watson:HISTORY OF THa 
ROUMANIANS,1963,-p.414), 

Acests cuvinte au fost rostite de prege- 
âintele fartidului Naţional Român,Dr, Ioan 
Raţiu, în faţa tribunalului chemat să judece 
întreg Comitetul Bxecutiv al partidului şi pe 
autorii Memorandumului pe care aelegaţia de 
300 de Români transilvăneni l-au prezentat la 
Curtea Imperială âin Viena care Însă refuză să 
primească delegaţia iar plicul nedeschis fu 
trimis la Budapesta, 

In acel Memoranădun se cerea recunoaşterea 
drepturilor conaţionalilor loy,gi conţinea o 
gocumentare zărobitoare împotriva legilor elec- 





SE 


torale,agrare „municipale ,de educaţia şi ae pra- 
să,-toata "un instrument ăe supresiune a ele- 


mentului românesc şi a legii naționalităților", 


Procurorul şi judscătorii fiină unguri,se bă- 
nuia sentinţa dinainte. Cei 15 conducători 
români, dovedind o ţinută împacabilă,fură conăda- 
mnaji la un total da 32 de ani de tsmniţă.0O lu- 
nă mai târziu,în Iulie 1894,Partidul Naţional 
Român,după 135 ani de existenţă,fu dizolvat din 
orâinul ministrului de intems Hieronyai cars a- 
firmă că legea care interzicea astfel de aocţiu- 
ni de trăâare,Yse va aplica fără oruțarat, 

Departe da a dascuraja ps românii transilvă- 
neni, “Procesul Memorandumului! avu un efect de 
Ambărbătare An masa poporului şi un mars ecouîn 
lumea diplomatică occidentală. Insugi procuro- 
rul Jeszenszky,la plecarea din sala de Judecată 
se adresă unula din grup cu cuvintele:*voli. sun= 
taţi condamnaţi!,âar noi suntem învingiii, 

Apărarea magistrală a celor 15 reprezintă un 
punot culminant în lupta românilor transilvăne- 
ni pentru emancipare Răscoala lui Horia,Cloaca 
şi Origan(1784); "Supplex Liballus Valachorum“, 
(1791); răscoala lui Avram Iancu şi acum "Memo- 





ranădunuli - menţionând numai acţiunile majoră = - 


reprezintă etapele pregătitoare ale UNIRII TRA- 
SILVANIEI cu Patria Mană: România, 

Lupta pentru emancipare fu continuată pe căi 
parlamentare ,în urma alegerilor din 1906,la ca- 
re Românii reugiră să aleagă 16 deputaţi dincei 
25 de reprezentanţi al naționalităților nemaghi- 
are ,(dintr'un total de 415 parlamentari în, Bu - 
dapesta), Printre ce! mai proeminenţi era Iuliu 
Maniu,Alexanăâru Vaida Vosvod,Vasile Golălg,Au- 
vel Vlad şi preotul Vasile Lucaci,De gi puţini 
la număr,ei vorbtau răspicat în fața tunultoa- 
sei majorităţi maghiare care n'a ezitat - să-i 
suspenădeze temporar În mai multe rânâuri, 0ăl- 
când astfel sub picioare privilegiul de inunt- 
tats parlamentară, o 

Printre bucăţile literare românăgti;consida=, - 


rate de maghiari drept subversive şi oanzurate | 


amintim imnul “Degteaptă-te Române" de Andre! 


mâniei fu Războiul I Monâial, Insăşi 





a. 5 = 


Mureşanu şi piesa de teatru a lui Octavian Goga 


"NOTARUL SATULUI" ,care se juca la teatrul âin 


Bucureşti, 


In drum spre afirmarea ei ca naţiunesuferin- 
valea şi sacrificiile celor care nutreau necon- 
tenit idealul întregirii au fost probe a le we 
putemice voințe pe care nici o asuprire nu o 
mai putea opri. Era doaro problemă âs timp.Din 


„punct âs'vedere cultural şi spiritual simţămân- 


tul naţional Îşi ajunsese maturitatea şi cuce- 
rise entuziasmul maselor ăs ambele părți . ale 
Carpaţilor, Ziare şi reviste ca: TRIBUNA ALBINA, 
UNIREA , GAZETA TRANSILVANIEI, ROMÂNUL „LIBERTATEA, 


PEDBRAȚIUNBA şi DRAPELUL,oglindeau În mod fidel 


starea sufletească a Românilor âin Imperiul Au- 
stro-Ungar. O probă şi mai concretă ads unitate 
spirituală,Îşi găsi manifestarea prin. inţa- 
rea LIGII PENTRU UNITATEA GULTURALĂ A TUTUROR 
ROMÂN ILOR,An 1891 .(Agezată pa aceleagi baze na- 
vionale,era şi SOCIETATEA LITERARĂ-ȘI IINȚIFICĂ, 
GHEORGHE LAZAR",de âincolo de Carpaţi, 

Momentul intemaţțional de care se leagă soar- 
ta UNIRII TRANSILVANIEI cu Vechiul Regat al Ro- 
ale scânte ia 
acestei Încleştări urlage,s6 aprinse În Saraje- 
vo,căpitala Bosnie! şi Herzegovinei,care nutra- 
au aceleaşi aspirații putemioe as emancipare 


"ae sub dominaţia imperiului Austro-Ungar gi de 


unificare națională, 

Da şi Ragela Carol I al României,semnase deja 
un tratat secret as alianţă cu Puterile Centra- 
1e,încă din 1885,Consiliul de Coroană de la Si- 
naia,la 3 August 1914,alese calea neutră pentru 
România . 

Dezamăg rea lu! Carol I,1şi găsi expresie În 
cuvintele rostite la încheisrea şedinţei: 

- "Domnilor,nu vă puteaţi închipui cât de amar 
sste să te găseşti izolat îÎntr'o țară care nu-ţi 
este băgtinagăt,,.. | 

Două luni mai târziu;regele murea,lăsână 
nul, Prințului moştenitor:FERDINAND,. 


tro- 


. 6 - 


Prezenţa şefului partidului Naţional român 
şi a postului Octavian Goga în Bucureşti,con- 
tribuţia lor la organizarea grupului "ACȚIUNEA 
NAȚIONALĂ" inf Luenja ră simțitor hotărirea Ro- 
mânisi de a intra luptă împotriva impe riu- 
lui dualist. La Consiliul de coroană convocat 
de noul rege Ferdinană,la 27 August 1916, se 
hotări intrarea Românie! An război alături da 
puterile ântantes!. Ion Brătianu,pregedintele 
Consiliului de miniştri semnase cu o zi înan- 
te,un tratat secret ou puterile Antantei prin 
x România obținea Bucovina şi Transilvania 
n schimbul intrării în război, Armata română 
pomi la ofensivă trecână munţii în Ardeal car 
trai luni mai târziu trebui să se retragă 
faţa contra-ofensivsi gsrmane condusă de Maoc- 
kensen,. Trupele şi guvemul român fură siliţi 
să svacuaze Capitala gi să formeze o linie âe 
apărare în Molâova,în vreme ce Marghiloman, 
dar un guvem sub ocupaţia gsrmană la Bucu- 
veşti, pa 3 

Soarta războiului fu pecatluită în toamna 
anului 1918,când puterile centrale fură sili- 
te să capituleze, Vitejia solâaţilor românipe 
frontul Molăove! şi organizarsa politică a m- 
sslor âa români transilvăneni in ultima fază 
a războiului,ăeveniră fapte importante în con- 
siasraţiile conferinţei as pace âsla Versaill- 
88. 

Paralel cu operațiile ae pe front,românii şi 
celelalte naţionalităţi âin Imperiul Austro-in- 
gar,se organizează An Consilii Naţionale, cu 
Czech Naroâny Vyhor în fruntea coloanei,cu pri- 
ma victorie revoluţionară de acest gen, În Pra- 
ga,la 28 0ct,,1918, Concesiile oferite de căt- 
re Parlamentul din Viena,anunţână un piogran 
de autonomie naţională,venea mome til când 
corabia se scufunda şi fură respinse de toate 
grupările naţionale, O astfel de propunere fu- 
sese sugerată cu ani în urmă de către âdistin- 


sul cărturar bănăţean Aurel C. Popovici,ân car- | 
tea sa Întitulată: "STATELE UNITE ALE AUSTRIEIL»| 


dar ignorată ds către autorităţile imperiale, 








Demonstrația ain anul 1918 a Românilor 
la Viena,pentru Unirea cu Patria Mamă, 





Românii transilvăneni folosiră caârsle bine 
organizate als Partidului Naţional Român,ca să 
mobilizeze masele şi să formuleze obiect ivile 
politice,ds aupă război, 

Printre cei prezenţi la geâinţa consiliului 
sxscutiv al Partidului convocat la Oradea Mare 
(12 0ot.,1918) spre a organiza un Consiliu Na- 
țional Român,se numărau: Valaa-Voevoa, Golâig, 
Mihali şi Vlaa.(Iuliu Maniu era încă pe front). 
Raszoluţia adoptată alci afiraa âreptul de auto- 
determinare naţională a Românilor din Ungaria, 
şi nega orice drept al guvernului maghiar de 
a-i reprezenta la conferinţa ae pace,.Textiul a- 
cestei rezoluţii însoţită de un omagiu la aâ- 
re sa lul Wooăârow Wilson şi a principiului de 
auto-deterninare naţională lansat ae el fu ci- 
tit cu voce tare de către Vaida-Voevod în par- 


“Lamentul din Budapesta,la 18 0ot.,1918, Iuliu 


Maniu Anapo iat la viaţa civilă,deveni purtăto- 
rul de cuvânt al cauzei românilor transilvăne- 
ni la Viena gi,în acelag timp,o rganiză gi aco- 
lo "SFATUL SOLDAȚILOR ROMÂNI" care cuprindea 
peste 100 ae ofiţeri gata pentru orice acţiune. 


a 8 = 


Acsasta nu era decât o replică a YGărzilor Na- 
ţionale Române“ organizate peste tot Ardealul, 
sub autoritatea Consiliului Naţional Român, 
Organizarea oficială a CONSILIULUI NAȚIONAL 
ROMÂN pentru Ungaria şi Transilvania,în fiinte 
cu Ştefan Gicio-Pop,avu 100 în caârul măi a- 
adunări de la Araâ,ocătre sfârşitul lui Cotonbrie, 
Cei doi episcopi(Ohtodox şi Unit),se alăturară 
acţiunii Consiliului,iar ziarul “Românul ,egit 
de sub canzură, îşi reluă apariţia sub conduce- 
rea lui V.Goldig. Pasul următor avu loc la 10 
Nov .,1918,cână Consiliul Naţional Român anunţă 
Budapesta că a preluat administraţia celor 25 
de juăsţe locuite de Români, Noul ministru al 
naţional ităţilor,Oszkar Jaszi,sosi la Arad a- 
ducânăa dela Budapesta mesajul ds îndepenâenţă 
a Transilvaniei şi ae egalitate rasială şi pro- 
punerea de a forma o GONFEDERAȚIE DANUBIANĂ de 
popoare independente „Propune rea fu respinsă 
as către Consiliul Naţional Român prin vocea 


lui Iuliu Maniu care anunţă decizia de complec- 


tă separare de Ungaria 















Intrarea în Cluj a armatei române 





E 


Ultimul act de emancipare avu loc la Alba 
Iulia,la 1 Decemvrie 1918,în cadrul unei aâuy- 
nări urlage,care reamintea Câmpia Libertăţii 
de la Blaj,cu 70 as ani în urmă. Programul zi- 
lei începu la ora 7 dimineaţa,cu un. serviciu 
religios săvârşit de către ambele blaerici,Or- 
toâoxă şi Unită,cu participarea tuturor preo- 
tilor prezenţi. Marea adunars: constituentă a 
Românilor din Transilvania,Banat şi din părţi- 
le ungurene,fu deschisă la ora 10 dimineaţa ae 
către Ştefan Cicio-Pop,pregeaintele Consiliului 
Naţional Român Central, După, recunoaşterea de 
rigoare a Ycoredenţionalelor",se propune şi se 
adoptă conducerea Marii Adunări Naţionale ae la 
Alba Ilulia,după cum urmează;Preşeainţi: George 
Pop de Băsegti şi episcopii Ion 1. Pop şi Ioan 
Flue rag „Secretarl:Alex Fodor,Sever Nicolae,Ga-. 
ius Brediceanu,Silviu Dragomir,Victor Deleu,lo- 
sif Oiser,lonel Pop şi Gsorge Crişan, 

Cei 1228 ae delegaţi,îÎncadraţi ds peste -o 
sută as mii de ţărani veniţi din toate părţile, 
adoptară prin aclamații entuziaste o rezoluţie 
citită de V, Golâdig,conţinână nouă puncte,.Pri- 
mul ,decreta:"unirea gcelor Români gi a tuturor 
teritoriilor locuite de dânşii,cu România“,,,, 
Punctul 9,instituia "MARELE SFAT NAȚIONAL RO= 

N" care să reprezinte,temporar,Naţiunea  Ro- 
mână ,"oricână şi pretutinăani”, 

In celelalte puncte,rezoluţia afirma princ i 
piile de bază democrate ale noului Stat Român, 
enumărână toate libertăţile civile,afirmână re- 
forma agrară şi drepturile muncitoregti la ni- 
velul celor âin statele avansate ain Occident, 

O listă de 200 canâiâaşţi ae deputaţi,âin to- 
talul de 250,fu propusă de Vaida-Voevod gi aje- 
gi de adunars,oa să constitue MARELE SFAT NA- 
TIONAL. (50,urmână să fie cooptați de cei alegi), 

Sarcina executivă a noului guvem provizoriu 
fu încreainţată unui "Consiliu Dirigent, de 15 
mâmbrii,sub pregeainţia lui Iuliu Maniu, 
“Acest Consiliu,urma să conâucă aetinele Tran 
silvaniei autonome,până la alegerea unei adună- 
ri constituante pentru România întregitţa, 


P Se 


Telegrame fură trimise Regelui Ferăinană gi 
Reginei Maria,Academisi Române,iar o delegaţie 
specială condusă da episcopul da Caransebeg „Mi 
ron Cristea,fu încredinţată să ducă:vestea cea 
mare la Bucureşti,gi ps cale orală, O 

„..„HIn sfârşit... visul secular al Românilor 
sa realizează” afirmă R,W ,Saton-Watson,adăugână 
că, împlinirea lui avu l0ă la un moment cânâ..e. 
"pregătirile încetaseră şi nădejaile dispăruse- 
ră 9 eso 

pri 

Paginila de istorid sunt pline de Învăţătu- 
rl, Celace se dssprinăe eviânt din actul a că- 
rui aniversare o inrooăm ct această ocazie 65. 
te că împlinirea şi trăimsâ unui momânt  Înăa- 
tător ca cel ds la 1 Dâcenvrie 1918.presupune 
două realităţi,.esențiale,. îi N 
- „Una,ca obiăctivul dorit,să fie bins_âster 
minat. A âgua,oa 81. -să fie bazat pe principii 
conducătoare spre orizonturi de mai largă arn- 
monie şi înobilara umană, 

Dacă aceata realităţi sunt înţelese gi îm- 
brăț işate,istoricianul Seton-Watson,pate să 
sugereze că,o a treia forţă nevăzută,aceea, a 
justiției imponderabiie , intervine la timp. 

Datoria noastră este să-i netazin căt mai 
bine calea, 


ILIE SMULTEA 














ici 


Pagini uitate 
ȘT, O. IOSIF: | 


MPUL LIBERTĂȚII 





. dl - 





Un zvon din sat în sat străbate 
Și dă poporului curaj, 

El pleacă-n valuri tulburate 

Și se îndreaptă către Blaj. 


Sint preoți și mireni, cu toții 
Minaţi de-același ideal — 


„ În fruntea tuturora moții, 


Mindria miîndrului Ardeal ! 


Un dor adinc de neam întreg. 


“ Aleargă toţi să-l înțeleagă — 


Și cit de bine-l înțeleg! 


Căci bat cincizeci de mii de piepturi, 


Şi-n ele inimi românești, 


Cari strigă : „Libertate | Drepturi 
Pe plaiurile strămoșești |..." 


[_] 
ş 
Ei simt că-ntiia oară-i leagă 
O, sfintă zi de sărbătoare | 
Popor voinic din văi și lunci, 
Te-om mai vedea odată oare 
Precum te-ai arătat atunci ? 
Povestea vremii ne învață 
Că orice rană are leac, 
Dar o-ntîmplare-așa măreaţă 
Zbucnește-o dată la un veac! 





ELA CRONIGARI CITIRE: 


| 
| 


„ Ja - 


+... Românii,câţi se află lăcultori la Ţara 
Ungurească şi la Arâsal şi Maramorog,âs la 
un loc sânt cu molăovenii şi toţi ae la 
Rân se trag... 
GRIGORB URBCHE 
* 
.., Deci romanii aceia,la anul de la urzi- .: 
rea Romei 8586 gi âe la “Ant rupa rea Domnului 
Hristos 105, la ia 1 aa împăratul Traian în 
Dachia ca să stăpânsască satele şi oraşele, 
cuprinseră Dachia toată... Ardealul, Ţara 
Muntenească şi Moldova... De la acesti! a 
a Dachiei stăpânitori romani iaste acel 
mult neam În zisele ţări,cari!i pre limba 
sa se cheamă români... 


PETRU MAIOR 
s.. Insă rumâni PA. A nu numai ceştia de 


alci,ce şi den Ardeal,carii încă, şi. mai 


neaog i sânt şi moldoveni şi'tot 08ţi gi în- 


traltă parte se află şi au această Iimbă... 


tot unii sânt. Că dară peacegtia cum zic, 
tot români i ţinem,că toţi aceştia dintro 
fântână au izvortit gi cură se 


STOLNICUL CANTACUZINO 


% 


s., Biruit-au gândul se mă apuc de.această 
trudă,să scot lumii la vedere falul nsamu- 
lui, âin ce izvor şi seminţie sânt  lcul- 
torii ţării noastre ,Molăovasi şi Țării Mun- 
teneşt i şi românii din țările ungureşti, 

cum s'au pomenit mai sus,că toţi un neam şi 
odată aiscălecaţi sânt.., 


MIRON COSTIN 


3 


] 


0090000009000002009960000002000090090050600003000000900% 


c0ooecocoeveo000ogeeosoeaase 


.caţi-vă  frunţile|... 
“cerului imnul măririi, când din Suceava Şte- 
fan-Vodă domnea peste toată ţara Moldovei. 
„. EL fu -soarele gloriei româneşti Şi peptul . 
Tui—stâncă vajnică. şi mebiruită, de care se 

„ spărgeau toate furtunile. - 





E |. 


“BUCOVINA, BISERICA MOLDOVII..: 





VĂ 


Mofi: Acolo dormi şi +u,:arhangel: bătrân -: 


e Tu Stefane, sfânt Voevoade, 


Cu 'sânge duşman. de noroade. 
" Spun toate poveștile slovei, 


— Să nu se'nfioare de numele tău: 
Nuci frunză în codrii Moldovei. 


Ce ai scris strălucirea norodului tău - 


De sfânta ta dreaptă, de spada ta e 


(OCTAVIAN GOCA—De la noi). . i 


„Sfânt între cele sfinte, locul în care se: 


coboară, Dumnezeu, şi în care se săvârşesc i 


sfintele taine în biserică, e altarul... 


Locul cel mai sfânt din toată re IRI 


sfânt între cele sfinte—e Bucovina. Colţul. 
acesta «de ţară—ţară de codri şi stânci— .. 
cu cunună: de brazi şi fagi pe creştete de 


miunţi, poartă diadema gloriei pe frunte... 


..„ 


„Aici sa coborât Dumnezeu în cugetul şi . 


braţul celor dintâi Voevozi ai vechimei, !de + 
aici din. cuibul acesta, al bărbăţiei, sburau., 


şoimii la toate hotarele 


Aici se așeză Bogdan- Vodă descălicătorul, 


de: aici se porni 'să Mărgească hotarul țării; 
“aici în vechea episcopie a. Rădăuţilor hodi: 
+.mesc (de veacuri oasele celor ce au pornit o-.. . 
 dinioară din bătrânul Câmpu-Lung, din Vo. 

1ovăţ, Rădăuţi, Siret şi apoi. din Suceava, | 
„peste toată. ţara 'Moldovii: Bogdan, Laţco și se ni 
“ cei dintâi Muşatinii.: :. | 
» .. Aici, în. sfânta Suceavă, fu seaunul înţe-; 
L lepciunii lui Alexandru cel Bun și Bătrân... 


De aici, din Suceava, porniră.. razele celei 
mai curate, şi mai scânteitoare glorii:' ple: 
Suceava a înălțat odată 






4 - 


„+ În vremiea când Semiluna,ameninţă. ca un 
„uragan creștinătatea și când, sdrobite, înge- 


“nunchiau popoarele înainteii, Mântuitorul ' 


ncamului se ridică din Suceava şi. cotropi- 
noarele “valuri, isbindu-se de spada. i pie 
"fan, se frânseră î înapoi. » 

Mărire “ie, Archanghel al biruinţei! + 

: Slavă Ție, Cetatea gloriei românești! 

. Suceava... Iţi rostim numele numai; şi 
E, toate veacurile noastre de mărire, toate vea- 
| „Curile de urgi€ ni trec pe dinaintel.. . 


“Suceava... Ţi-aud toate clopetele biseri. . 
ajlor străvechi pieptul a jale, a vurere, a. 


răsbunare |... 


In clopote tale aud urzirea pestei Mol 
dovene, în clopotele tale răsună cântul sla- 
vei şi iloina tuturor durerilor noastre plânge 


în clopetele. tale, sfântă; Suceavă, ceia 


sfântă! 
Petru Rareş, viteazul iscusit, în glasul ilo- 


potelor, (din tumul ctitoriei sale; din turnul : 


Sfântului Dumitru, își chiamă voinicii ce-au 
bătut ' în Tonenibont, la iii bpiile 
nemţeşti. 


lată se ciot de pe pereţii vechii Mitro- | 
i polii sucevene,  voevozii zugrăviți cucernic, 


se. «cobor. să xidice. țara: şi pe zidurile matii 


„ihbrele eroilar de 





Ta ai fost, Suceavă, inima “Motdovil. S. 


x waacurile ei de mărire, eşti altarul în care 
- s'au săvârșit, de marii preoți «ai străluciri- 
lor trecute, tainele gloriei Moldovii!... 


Sfântă Suceavă, Bucovină sfântă, tu nu 
vei pieri niciodată, ori vei. pieri în. clipa. . 
când va [i amorţii în noi şi tresărirea celui 


“din armă strop de fărnă din fărna marilor 
tăi morți”. 5 

Nu! Tu nu poţi muri, „căci. modrtea ta 
ar fi vniormântul slavei noastre, stârpirea :is- 
vadalui nostru, vnloârtea națională a noastră 


"ta taturora. Ne-ar sirivi grozăvia acestei lo-. 








- 15 - 


_vituri morale, pentru că Suceava e altarul 


Bucovinei; Bucovina, Biserica Moldovii!... 
Pământ plămădit mumai din'sânge şi ce- 


- “uşa eroilor: fiecare stejar freamătă poves- 
„tea mmei isbânzi, fiecare râu a oglindit în 
-umide chipul vre-unui voevod şi nu-i: colţ de 


ţară, să nu aibă o urmă din apusa strălucire! 
Mormintele marilor voevozi la fiecare pas: 
„Tată Mirnăuţii ctitoria lui Alexandru cel 
Bun .și Moldoviţa „cea nouă” a lui Rareş... 
Răusenii, cu biserica: lui Ştefan, vorbesc 
de o crimă domnească... 
„Dragoşa — sat bucovinean —- pare a hi 


spume că. lin legendă a fost realitate şi că 


pe meleagurile acelea a hălăduit odată Dra- 
goş-Vodă, descălicătorul... 

Suceviţa, Movileştilor adăposteşte între zi- 
duri ţăma întregei familii domnitoare. 

Dragomirna, mânăstire — fortăreață, cu 
turnu-i înfăşurat î în minunată broderie sculp- 
turălă, mărturie a cucerniciei Mitropolitu- 
lui Amastasie Crimca. 

„Auzi 'cum sună par'car zice: .Ştefan- 
Vodă, Ștefan- -Vodă 1)”... e Varonețul ce-şi 


| strigă de veacuri ziditorul. 


Şi deasupra tuturora, templul cel mai 


„Sfânt, -Putna—cu sfântul mormânt. 


N 'auziţi-clopotele: dela Putna? Au început 
vijelios să. cânte imnul învierii: cere răsbu-! 


“nare, Părintele Moldovii; cere răsbunare 


pentru țara din care a isvorât obârşia Mol- 
dovii, tot aşa cum din munţii gi pomesc 
toate apele ce scaldă plaiurile noastre... . 
Răsbunare pentru Părintele slavei, răsbu- 
nare Bucovinei—Mama Moldovii!... pe, 
Ţe-au legat talharii de mâini şi de picioare 
şi nu ţi-a mai rămas decât să mori scăldată 


__ în sângele propriilor tăi copii?l... 


Ne trimieţi inereu pe apele tale, “inesiălegiie 


_gemiete de durere. Pustiul și groaza te în- 


- 16 d 


” “ghite cu meagrai tăcere. Au smuls dușmanii 
şi crucea dela căpătâiul marilor Morți, 'cru- 


cea care sait, mormintele vechilor Moe. . 


vozi. 


Bucovina e un fintirim pustiu, ÎN care, 


doar din când în când, se mai aud suspi- 
 nând mame îndoliate şi copii în zdrențe. ar 
.begind jlămmânzi! Cutremuraţi-vă | Sunt vă 

“duvele şi orfanele eroilor morţi, departe, pe 


„pământul rece şi strein al Galiției, din or. . 


-Jdinul împăratului dela Viena, dar şi pentru 
ideşteptarea, pentru răsbunarea Impăratului 


. dela Putna, Impăratul trecutului, Impăratul -. 


“gloriei şi vitejiei Româneşti... 


Nu! :Tu mu poți muri, 'nu vei muri nici- i 
odată! Gemi mereu din toate. clopotele i , 
+ în (durerea ta s-or trezi voivozii, ke dorm supt 

d, 


“ziduri de bisericil 


-- Ţipă-și durerea, pământ fără noroc, din 


toate frunzele codrilor tăi răsăriți din sânge, 


“ipă-ţi -disperarea, pământ ce! porţi: în să- Ș 


nu- îi, toată slava Moldovii! 


S'o trezi şi doina durerilor. de „Rast 
„doina năzuinţelor înfrânte! 


” Şi s'o ridica furtună-oastea celor morți sul ri 


” “steagurile voivozilor, ce dorm sub glia ta, s'o 
„ridica năvalnic oastea marilor străbuni, în- 


“ Viaţi în strănepoţi, să-ţi aducă mântuirea, . 


gt pământ. fără noroc.: 


„ Inalţă, frantea ta 'de codri, negrul tău ză- 


share îl aruncă, îmbracăţi sfintele pdăjdii 
şin mantii voivodale te arată, Tu ai fost 
sii, fi deapmruri: : - 

ca „Diamant din stema lui: Ştefan”, 1) căci 
vitejii dela Baia şi arcaşii din Cosinin s'au 
„sculat din morţi, cu toţii, Şi pornesc ca vi: 


 jeha—uriaş' potop -al răsbunării —şi- ij aduc |. 


să „să te încunune, coroană lui Ştefan. 


LA E STOICAN. 








FILARET DOBOȘ 


RUINĂ 


Pe vârful de coastă se 'naltă casteiul, 
Ruină uitată de timpul barbar, 

lar * razele luni; aruncă spre vale 

O umbră ştirbită cu chipul bizar. 


In vale de veacuri Suceava aleargă 

De veacuri ea sfune povestile ei 

Când blânde, frumoase, când fhne de sfa'mă, 
Povestea din codri, din şesuri, din văr . . . 


E miezul de noapte . . . Ce bucium s aude 
Departe pe vale şi şofote mi? 

Aleargă la geamuri cuconi și domnie; 
Din turn straja strigă: e Ștefan com! 


Vin sol; să vestească că Leși, îs pe fugă; 
Cozminul ma; știe cât! prinși și cât morți 
Rămas-au să 'ngreșe ogoarele țări. 

E viață 'n cetate și 'ndeset la for. 


Mi corfuri lucesc în razele lun 

Ș: zale și sul: în taberi. Blapns 
In conteșe* lung: acum vin cetățenr 
Lu; Ștefan 'nainte cu sare și fâm. 


Ș; preoti i-aşteaptă la foarta deschisă 
Ș sfetnicii și Doamna şi fete cu flom 
In zale de aur fe calu-i ca sfuma 

E] pare din ceruri şi nemuritori. 


*) conteş — manta lungă şi îmblănită. 





. 18 - 


Răsună fanțare și tobe și buciumi 

Și; clofote 'n turnuri . . . Departe fe cer 
S'arată o rază a zilei, ce vine 

Și Domnul şi preoții și oștile fer . . . 


Pe vârțul de coastă se 'nalță castelul 

Ruină uitată de timţul barbar. 

De veacuri aleargă Suceava fe vale 

Aleargă şi spune de timp legendar. 
te 


Bucovină, mândră Bucovină. 


Să-ţi fie dată o nouă viaţă. 
Desrobită şi” nsfârşit scăpată 
Intr” un cât de apropiat viitor 
Din ghiara cruntului cuceritor. 


In mândra noastră Bucovină, cu plaiurile 'mpădurite, 

Cu Nistrul, Ceremuşul, Prutul, Siretul, —ape întinse — 

Care sunt de-apururi purtătoarele dorurilor noastre, 
“De mult timp nu mai domneşte disperare, ci speranţă. 


Carpaţii majestuosi, martori ai gloriei străbune 
Spun: că tu, duice Bucovină, în veci nu vei apune. 

* "Troiţele dela răscruci de drumnuri cu-Cel Răstignit- 
Şi ele spun, că tu nu vei mai avea mult de pătimit. 


Din umbra sa măreaţă, Ştefan, Marele- Voevod 
Priveşte dela Putna spre-acest credinicios norod, 
Ştiind, că în curând, clopotele mănăstirii vor suna 
Şi ziua sfântă a desrobirii o vor anunţa. 


Atunci goarne cereşti din patru unghiuri vor trâmbiţa, 
Ingerii cu Cetele de Eroi se vor alinia, 

Mulțimea toată, îngenunchind osanale vor cânta, 
Glorificând pe Tatăl Ceresc pentru îndurarea Sa. 


Eglantina Daşchievici 
Li 











- 19 - 


AJUN DE CRĂCIUN 
De LISETTE SAVA 






„ Inchid ochii și-mi pare că retrăiesc aevea 
minunatul Ajun de Crăciun, așa cum mi-a rămas ne- 
șters întipărit în suflet și în minte, din fragedă copilă- 
rie ... lți mai aduci aminte Gaby? 


Ningea alene şi peste zăplazuri şi uliți se asternea 
giulgiul zăpezii. Casele păreau acum mai mici sub man- 
tia groasă și albă de nea. Rotocoale de fum aibastru- 
cenușiu se ridicau incetişor din hornuri și orice zgomot 
îşi destrăma tăria pe molatecul capitonaj al întinderii 
albe. Sănii treceau în fugă, sub clinchet de zurgălăi. 
Grupuri de copii îşi arătau bucuria în faţa operei dusă 
la bun sfârsit: omul de zăpadă, cu ochi de cărbuni și 


nas de chipăruş ... 


Prin case era mare zarvă: se coceau dulciurile, se 
pregăteau darurile și acolo unde erau copii, se împodo- 
bea bradul, cu steluțe aurii, cu lumânări şi cu beteală. 
In casa bunicilor unde noi eram copiii, se făceau mari 
pregătiri. Bunica întindea foaie de turte, o tăia roto- 





coale şi-o punea la uscat. Se simţea prin odăi miros de 
apă de flori, de migdale și de coajă de portocale. Usa 
salonului era încuiată cu grije şi dacă uneori reuşiam 
să tragem cu urechia, auzeam şoapte şi foşnet de hârtie. 


Tu, Gaby, erai mai mare şi poate reuşiai să înţelegi 
altfel, ceiace pentru mine constituia un mister. Știu 
însă că multă vreme credeai şi tu în povestea cu Moș 
Crăciun, 


In seara Ajunului, când totul era în bună ordine, 
Bunicul îşi pregătea bani mărunți, covrigi rumeni, 
smochine şi nuci de dat la copiii cu Steaua. Și'ndată 
după asfinţit, când se lăsa învăluitor întunericul, în- 
cepea să se audă pe omătul îngheţat, scarțâitul paşilor 
mărunți ai celor ce veneau cu uratul. Erau grupuri de 
băieţi ce purtau o stea mare, având în mijloc imaginea 
naşterii Domnului. Se apropiau de fereastră, îmbujoraţi 
la faţă, cu căciuli enorme şi'n paltonaşe sărăcuţe şi'nce- 





A i e 


peau, cu voci cristaline, cantilena Cântărilor de Crăci- 
un: 


Steaua sus răsare 
Ca o taină mare 
Steaua străluceşte 
Şi lumii vestește 
Că astăzi Curata 
Prea nevinovata 
Fecioara Maria 
Naste pe Mesia . . . 
Sau: 
O ce veste minunată 
Din Betleem ni s'arată . . . 


Mult îmi plăcea să-i ascult. Deschideam fereastra 
şi le strecuram în mânile îngheţate bănuţi şi covrigi. 
Plecau veseli şi mulţumiţi şi în curând veneau alţii. 
Grupurile de urători se perindau astfel până pela nouă 
seara, când ne chema mama ca să ne pieptene şi să ne 
netezească rochiţele, căci în curând trebuia să sosească 
Moș Crăciun. 


Se deschidea atunci uşa salonului, misterioasa ușă 
ce dădea într'o altă lume de taină şi de basm, cu jocuri 
de lumini şi sclpiri de beteală, cu păpuşi oacheşe și 
ursuleţi de postav, o lume pe care numai urzeala deose- 
bită a sufletului de copil putea să o făurească şi să-i 
dea consistenţă. Cei mari ne priveau cu drag cum in- 
tram şovăitori în faţa atâtor minunăţii, cu mânuţele 
întinse către mosul cu barbă albă, ce purta în sac nenu- 
mărate jucării. 


Sosise momentul când trebuia să recită poezia 
învățată cu trudă și să răspundem la acele cateva în- 
trebări cu tâlc, pe care Moş Crăciun le punea la fie- 
care. Şi ştiam noi prea bine, că darurile ce ni se cuve- 
neau 'erau în strânsă legătură cu răspunsurile noastre. 
Dar moşul era bun și de cele mai multe ori greşelile 
noastre erau iertate şi dorinţele noastre împlinite. 


După ce fiecare își căpăta partea lui de jucării, Moş 
Crăciun își lua traista, plecând grăbit pe pârtia de nea, 
să ducă si'n casa altor copii, bucuria viselor împlinite. 





Noi rămâneam în mare fierbere, să ne deschidem 
pachetele, să arătăm unul altuia cele primite, să ron- 
țăim bomboane și alte bunătăţi şi să aprindem ultimile 
artificii aninate în crengile bradului. 


Dela o vreme, ne prindea somnul și ne duceam la 
culcare, continuand în vis feeria pomului de Cră- 
CĂII e ș 


| Afară fulguia, iar din liniştea nopţii se desprindea 
. A . . ; Ş 
din depărtare, cântecul unor colindători întârziaţi: 


Sculaţi, Sculaţi boieri mari 
Florile dalbe 

Că vă vin colindători 
Florile dalbe 

Noaptea pela cântători 
Florile dalbe 

Și vaduc pe Dumnezeu 
Florile dalbe 

Să vă mântuie de rău 
Florile dalbe! . . . 








- 22 - 
ALEXANDRU GREGORIAN: 


TREI CRAI 


Seară bună,seară bună: 
Bolţile se despreună 
" In trei raze 
Ca'n amiaze, 
Gă trei crai În cugme albe 
Au pomit pe arumuri dalbe, 
Toate poleite 'sori, 
Inflorite din ninsori. 





Seară bună,seară bună: 
Munţii,lumile 'mpreună, 

_In stihare 

De izvoare, 
Intinăd mese şi ospeţe 
Crailor,cinstite feţe, 
Pe treapta tăcerilor, 
Până!'n poala norilor. 


Seară bună,scară bună: 
Vin colindători pe lună 
La icoane 
___Cu plocoane, 
Stele mii care anină 
Policanâre de lumină, 
Sus,În pomii gerului, 
La curţile cerului. 


Seară bună,seară bună: 

Umblă îngerii cunună 
Că!'ntr'un cânt, 
Lângă pământ, 

Om calic gi om bogat 

S'a prins crailor argat: 

Crai1,domnii să le des 

Sâmbria în curcubee, 





i 
i 
3 
i 
: 
i 
Ei 
7 
$ 


E Lai 


Mi-a zis: 








"UNIVERS NAIV 


Pe vremea copilăriei revista preferată era 
"UNIVERSUL COPIILOR,şi lsotura si țesea împre- 
jur un decor animat de animale fantastios, de 
voinici vitaji,zâne,vrăjitoare,dar mai ales ae 
copiii posnaşi ai desenatorului Pascal: Tudori- 
că şi Anaârel, | i 

Intâmplarea a făcut să-l _ounose. bine, mai 
târziu pe pictorul Pascal Rădulescu, cărula îi 
Anchin o amintire pioasă, 

Foarte bun ilustrator, (În gsnul acceptat pe 
atunci âs gustul mediu),fusese un student stră- 
ducit la Belle-Arte,apoi ofiţsr pe vremsa cână 
România trăia o criză economică.Fusese angajat 
la "Universul Copiilor! cu un salariu triplu 
cât solda sa de căpitan gi pormise,cu penelul, 
să vrăjească fantezia copiilor, 

Pascal a încercat să se adapteze vremuri 
lor "noi!,ăar ele mereu 1-0 luau înainte gi 
el rămânea de cămţă,(st11,concepţie bf. în 
că , concept ie regizorală în animaţie) .Ca om era 
un Wăâomn ; Sbunea cu amărăciune:"X -(unul mare) 

WDăi aracu' pe desenatori,nişte îm- 
beci! - &i,nu mi-a plăcut! I-am spus lui X :cu 
ai făceam filmele”, Și 61:...(dar mai bins,nu 
mai spun ce-a zis).- Asta era;Pascal purta bla- 
zon nobil într'o lume abrutizată de siatemul 
parvenirii cu orice preţ. 

A murit uitat,aproape anonim,cu o notiţță 
fugitivă într'un aşa zis ziar cultural, 

Dacă îmi amintesc lumea fanteziilor desenate, 
sa sa înscria în perimetrul Țării,pomină pe sub 
stâlpi ae telegraf,ajungână la mare,urcână la 


munte,iar pe vapor,iar în avion,bătăi,alergări, 


ciocniri cu filmele americane âs comeaie bufă, 


- 24 » 


Nouă ns plăcea neprevăzutul, (crocodili într'o 
came ră-cursă „urangutanii ,elefanţi,girafe,toată 
garăâina zoologloă în calea celor dot băsţite- 
merari) . 

Că ei s'au amestecat apoi gi În război as- 
ta era o culpă,pentrucă cine ştie cât rău pu- 
teau ei face armatelor ce se înfruntau, Ceea 
ce n'a înţeles bătrânul dessnator a fost,că 
pentru politică se cer anumite însugiri extrem 
de personale, i 

Ii arăta lui X,fragmente din filmele lutgi 
acela,pe ârspt,atrâmba din nas. La nemulţumni- 
rea lui se adaogă,poate,gi un resentimant .âe 
pe vremea când.umblână din redacţie în redac- 
vie,cu desenâ”propii şi plotorul Pascal st râm- 
base din nas(tot pa drept)e îi 

şi uite aga;s'a dus pictorul copilăriei 
noastre,s'a dus acsl univers al fantezililory 
lui şi au venit alţi realizatori de grafică 
tipărită, | 

Fără Andoială cai noi,şgcoliţi mai gaver, 
pregătiţi mai temeinic în institut,dau - ar- 
tistio vorbină = rezultate net superioare, Pe 
atunci Însă desenul lui Pascal era destul ds 
bun. (Ilustrau cărţi:D.Stoica,peniţă; A.Murmu, 
şi încă 5-4,nu mal mulţi;mai târziu au âeve- 
nit sute), 

Cum, necum,nouă ne ajungea şi wnii îÎncepueen 
să învăţăm să desemnăm după acsle ilustraţii, 
Nu aşa am stuăiat,până la urmă,se înţelega de 
la sins,dar farmecul acelei perioade nu l'am 
mal regăsit niciodată, AȘ 

Na ivitatea,canâoarsa,oohii larg ss6hişi 
spre toata ferestrele universului . sunt e1e- 
mente metamorfice, Ele se înscriu într'un pe- 

“ wimaetru,decolorat azi,ce se păstrează În an- 
hiva inimii în culorile de atunci, 














25 - 


Florica Baţu 


PRINTRE CUBURI 
AIRES ERIE, 


Printre cuburi mici, frumoase 
Elu construiește case: 
cubul roșu e ousă, 
cel albastru stă pe tusa 
cubul galben - peste ei 

iar cel verde, frumusel, 
mi-l așează tocmai sus. 
Şi-a mai pus. .. 

Şi încă-a pus. » « 

Cine-i mai grozav ca el ? 
Are, gata, un castel! 


Dar, în fugă, o fetiță 
veveriţă - gărgări ii 
joacă, râde și dărâmă 
și sfărâmă 

și sfărâmă. . + 


Unu = ţipă! 

Altu - ţipă! = 
Mama vine într'o clipă 
““vai!”! si “vai!” 


“ce dai?”, iu dai” 
mai “icioc -poc!" 

și mai “'poc - poet”? 
plâng doi fraţi 

zgâriați 

şi pe faţă și pe nas 

să tot moară de necaz! 
Râde Cuţu înţelept: 
- Vai de bietul arhitect! 


DESPRE PUI 
CE ERIE CETE ERIE 


- Closcă, 

m'ai vrea să ne spui 
despre pui? 

- Cum nu, cum mu, 

a raspuns 

caci atâtea sunt de spus, .. 


Da -s grăbită tare, tare. 
puișorii cer mâncare 

și avem de colindat 
de'ntrebat 

și de aflat 

iarbă dulce, 

viermișori, 

gâze mici ascunse”n flori. 


Și-apoi mergem la nisip 
vrabii cântă: “cip! cip! cip!”? 
puişorii: “piu! piu! piu!” 
iara vantul: “E târziu?”? 


Incă-o dată la mâncare ! 
Haide, fuga, la culcare! 


Ferma este mare- mare, 
drumul poți să îl gresesti 
și poți să te rătăcesti * 
prin unelte și masini, 

prin cotețul'cu găini 

sau pe-aproape de-un căţel. 


«+ « Strigă, Puiul mititel: 
- Piu, piu, piu și ajutor: 
uite, vine un tractor!!! 

- Nu, mămică, 

e-o pisică ! 


ARE MAMA 


Da că 
Floricică foi trifoi 
are mama doi pisoi: 
Victoras şi cu Eluțu 
si mai vine și un Cuţu. 
ice tare'un pisoiaș: 
- Cuţu, du-te înspre lași! 
= 1a, mă duc acuși, acuși- 
- Du-te, Cuţu înspre Husi? 
- Daţi 'mi nițetuș naut! 
- Cuţu, du'te înspre Prut? 
Să'nveţi scrisu, să'nveți sina, 
dute, Cuţu în Moldova, 
du'te, m e prea departe! 


- . « Cuţu răsfoia o carte 
si scânci urmându'și cura: 
” Nu mă duc! Că vine. . - Ursu! 





FATA MEA 
Do 


Fata mea de prin balade 
coada la creioane roade. 
O pândeste-un motănel: 
- N'o fi, oare, soricel? 





ÎN COPAIE 





Veselie în copaie? 
'Toată lumea face baie: 
băiețelu 

şi o rață, 

lebăda 

so nătăfleață 

de căţel 

ca vai de el, 

o pisică 

s'un gânsac 

ba s'o broască: 
“toac! oac! oac!”? 
si mașina 

si găina 

S'un tractor 

tără motor. 


Mi se scaldă, toţi, de zor 
- si cu spor - 

“Ba! Ha! Ha!” 

fac mare haz. 


+ + + Doar săpunul, cu necaz, 
tot suspină, obosit: 

- Am slăbit 

de-atât muncit ! 


EEEEEEEECEEEEEEECEEEECEEEECECEECCERECEEECECEEEE 


£ 
£ 


£ Cartea POEZII PENTRU COPII de Florica Bațu 
£ se poate comanda dela următoarea adresă: 


tcostă 3,50 dolari, 
£ 
£ 
£ 


£ 
£ 
£ 
£ 
£ 71 Vanier Dr.,Apt.201,Kitchener,Ontario şi £ 
£ 
£ 
£ 
£ 
g 


EEEEECEEEEEECEEEEEECECEEECEEECEEEEEEECECEEEEEEE 





„ 97 





( e 2 [4 IA e Li 
de OVIDIU VUIA 








GEORGE BACOVIA 


Actul de crsaţie postie în- 
cumbă un megtegug al Lui,prin 
talent sau geniu, transpunân- 
du-se trăirile sensibilităţii 
proprii âin lăuntru În forma 
lucrurilor dinafară, ritual sa- 
cerdot al cuvintelor, 

Unii au aat prioritate atât 
da calculată modului de a con- 
strui,arhitectura ideilor, in- 
cât,as pildă Mallame,dar mai 
ales Paul Valexry,cont&stau o- 
rice rol sensibilităţii po-= 
at ice ,dorină ou tot dinaâin-= 
sul să cizeleze versut cu aalta raţiunii,ae- 
oi,să-l facă rece,dar strălucitor,precum ma= 
rmora unei Venus din Milo,născută nu âîn ta- 
inele mării,ci ca Pallas Athena,âin creerul 
lui Zeus. | 

Da la Bminesou,la Tuâor Arghezi,cu mare 
precădere la acesta din urmă,poeţii noştrii 
n'au putut să se elibereze,mai mult sau mai 
puţin,din hotarele acestui triptic, tiăire, 
prelucrare „operă ds artă, | 

Iată însă că,din acest punot de veasre 
George Bacovia constitue o mare excepţie, Nu 
că ar fi fost înzestrat cu o sensibilitate 
mai deosebită de a altor poeţi, este cara- 
cteristică — ceeace ar fi greu as stabilit 
atâta timp cât nu poseadăm măsuri şi cântare 
pantru nevăzutul din OM,ci e1 Agi pune în1- 








„ 28 «- 


ma,âsci gi organale ai ae pe rospţie,direot, 
An contact,fără intermediarii atelis rului,cu 
exteriorul şi aaterialitatea lui, 

Odată lipsită de apărare trupească,firea 
lui Bacovia va vibra asemenea unor corzi aa 
liră îÎnt înse vânt,ds unde aşazisa sânsi- 
bilitate morbiaă,oăci newvii lui sunt bol- 
navi numai în limita cât e! ar aparține u- 
nula ce. şi-i sxpune deschis la aer, fiinţă 
fără anatomie şi fiziologie norială. 

Bacovia a trăit ca un sol lunar, întercap- 
tând mai mult undele ds dincolo da spsctrul 
ubiovitar valabil, 

De-aici evoluţia poeziilor sale âs lao 
cantabilitate monotonă ca şi sxsocutată pe 
monocorâul unei viori primars la monosilab 
şi interjeoţie „suspensii,extrasistole,ân ri- 
tmul planstar obişnuit, 

Asemenea lui Kandinski sau Brânougi reâu- 
ce expresia tot mai profund,o rezumă la un 
cuvânt precum ceilalţi la un ton,o linie sau 
o formă abstractă, Deci cina l-a definit au- 
pă recuzita comună cu a lui Verlaine sau Ro- 
lliant,numai simbolist,a greşit,Bacovia în 
Arumul său poate fi pus lângă csi ce-au cz- 
utat prin arta lor să iasă compleţ din pe r- 
ceptele impuse de logos,urmărină limbajul 
pur al sufletului,sintaxă a înţelegerii,ca a 
nici unuia altuia, Expe rienţa lui Bacovia po- 
ate îi alăturată de a lui Rilke ain:"SONETE 
CĂTRE OFFRU",de a lui Trakl sau Jar, toţi, 

n cursa insfabilului cuprins după aparenţe, 
âsci au avut ca scop,cum s'ar spune,s8 trea- 
că poezia din lumea fenomsnelor,În cada e- 
senţelor şi a lucrului în sine, 

Indrăznesc să afirm că aîntre € 1,Bacovia 
se realizează cel mai complet şi asta fiina- 
că a fost sincer cu sine însuşi nu numai 
printr'o viaţă conformă cu opera,precum mi- 
reasma potirului ei floral,dar şi âin cauză 
că ceace a făcut n'a rezultat dintr!'un pro= 
gram impus dinainte,nu s'a schilodit în pa- 
tul lui Procust al sentinţelor apodictice ci 
gi-a lăsat conştiinţa să-gi țese firul spon- 


a Șă = 


tan,pe pânzele,în alb şi negre,ale poeziei:0u 
pene albe,pene negre/: 0 pasăre cu glas amar/ 
Străbate parcul solitar.../ Cu pene albe,pene 
negre. ../ In parc fantomele apart, 

G, Bacovia,ca orice artist introvertit,fă- 
uritor al unui univers al lui unde Îşi hrăne- 
şte gândurile ca pe păunii din grădina Parea- 
âilsului,va suferi o acceptare diferită de la 
cititor la cititor, Unii 11 vor conslâsra în 
rândul celor mai mari poeţi ai nogtrii,alţii, 
vor ridica din umeri în faţa unu! bolnav con- 
tagios de ftizie gi nevroză, 

Ca să pătwmunzi în ralul poezie! bacoviene, 
trebue să ai un oarecare rafinament,să fii cum 
s'ar zioce,puţțin dacadent,ca Oscar Wilde, Dori- 
an Gray,in oglinăa lui! “De Profundis!, adică, 
să fil un vechi degustător de poezie .Chiaraa-= 
că stihul e simplu,e1l nu va dura în tine, 1z- 
vor şi fântână,dacă nu vei poseda dicţionarul 
sentimentelor crepusculara şi corespondante,ră- 
saduri de flori simulână îngeri arşi. 

Unul mărturiseşte cum într'o zi la o masă 
de cafenea unde ss retrăsese pentru a-gi 1m- 
plini o după-amiază tihnită, ntâlninău-l pen= 
tru prima oară într'o revistă pe Bacovia, are 
revelaţia absolutului,gi plânge cutremurat pe 
versurile: "Havuzul din osul palatului mort/ 
Mai aruncă,mai plouă,mai plânge-/ Şi stropii 
căzână, În amurg,iau culori:/ De sineală,de a- 
ur, de sânge « ee 

Altul se lasă vrăjit de versul luminos şi 
tensbros dar nu clar-obscur,luceferi de coalt, 
aprinşi În acvarii de smoală,oaăjaii violete, 
Pe cânâ albul său nu-i nici stelar,nici alui 
Dezas,ci unul rupt din curcubeul solar al unui 
cer interior:"Orchestra începu cu-o indignare 
g&rațioasă/ Salonul alb visa cu roze albe-/ Un 
vals de voaluri albe..,./ Spaţiu infinit,de o 
tristeţe armonioasă... 

Precum Whistler piota simfonii În alb rep- 
rezentând o femeie la cămin âinnaintea oglin- 
zii sau simfonie în gri şi negru prin portre- 
tul şgezână al lui Th. Carlyle,de asemenea gi 


-. 30 - 


Bacovia scoate muzica din culori,ăirijână or- 
chestrația lor într'o simfonie a visului 4Win- 
ge nereu zarea'noptată/ Şi-acum când gea- 
muri triste se aprinăd/ Spre abator „vin lupii 
licărind,/ — Iubito,sânt eu la uga etată, 

De fapt la Bacovia: sgenso rialitatea lovită 
sate a omului ce nu poată trăi aecât în dipă, 
cea mai mare durere a lui fiind atunci când 
una,moartă,gi reinvie intr'alta,doar el ară- 
vi să viaţuiaacă statio,ou orologiile şi clep- 
siârele oprite pesta ceas şi anotimpe 
__ Jglania lui este asupra timpului schimbător, 
An ultimă analiză a destinlui tragic,dar nual 
omului,ci al naturii. De unds Anfrăţirea ul 
cu mineralul gi vegatalul din Jur,ou repe rto- 
riul elementar,format dint'un clavir gi o fe- 
cioară,comprimate într'un plâns sau marg fu- 
ne rar,cadenţat,pe un menust sub policanâre. 

Poâzia lui Bacovia în multe părţi ale sale 
pare a fi a unui mort gubteran,rostită An mo= 
mentul cână oohii i se transforaă, cum zice 
Blaga,An deaiţeii vineţi de sus, 

Oricum sa priveşte către alte vărmuri  de- 
cât cele văzute,acolo unde au poposit păsărl- 
la rănite ale cogmarului,cu tot pa ra doxul ,prs - 
rafaslit, satea lui după puritate na eo sebindu- 
se de cea a artistului din quatrocentoul flo- 
rentini“Verăe cruă,verăe orud.../ Mugur alb, 
şi roz şi pur,/ Vis de-albastru şi azur,/ Te 
mai văâ,te mal aua!h 

Tablourile lui Bacovia de şi sunt ext raf îi- 
zioa nu au nimic metafizic în ele, fiină doar 
siluete as ceaţă la fel ca ponul sau orl- 
santema din paroul mâncat ds cancerul toamnă, 

Procesiune cosmică migcată ca pe ecran 
străina,pe timpane şi ivigi,oigana desfigura- 
te An umbrele somnului, 

Aşadar simbol istul, cântăreţul pliotisului 
provincial nu-i decât o aparenţă; n fond el 
asta vrăjitor cunoscător al sacretelor din or- 
ganicul carbonizat în anii geologicului: 1 De= 


atâtea nopţi auâ plouână/ Aud materia plângân &/ 


Sunt singur gi mă duce-un gânâ/ Spre locuinţa- 


le lacustre”, 








n DĂ 


Gsorge Bacovia solitarul se arată element 
primitiv, simplu,aşa cum numai matsria mai pei 
Din pragul acestei perspective poezia PLUMB 
Nu-i doar o capodoperă a literaturii române car 
gi cerul înstelat plin de mistere,al melosului 
bacovian: “Dormeau adânc sicorlile de plumb, / Şi 
flori da plumb,şi funerar vestnânt-/ Stam sin- 
gur în cavou...şi era vânt.../ Și scârţâiau co-= 
roansle âe plumb,./ Dormmea întors amorul meu ae 
plumb/ Pe flori de plumb,gi-am îÎncaput să-l 
strig/ Stam singur lângă mort ,..şi ara frig,../ 
ŞI.1 atâmau aripile de plumbi «se i 
Implininăâu- se în Septemvri 1981,100 de ani 
ds la nagtarea poatului,nu-l putem omagia mai 
bine decât reproaucâne catrenul lui Alecsanâru 
Macedonski, inspirat acestula după ce i s'a c1- 
tit de autor poszia PLUMB; 
Posts scump,pes frunte 
Porţi mânâre foi âs laur 
Căci singur până astăzi 
Din plumb făcut-a! aur, 


44% 


& e) BA COV 


PLUM B DE IARNĂ. 


Iarna,de-o vreme, mă duce regretul. 

Prin crânguri,pe margini de linii ferate 
Ireo singur spre seară pe ape îngheţate i 
Când fâlfae pe lume violetul, 


. Paloarea,mutismul minează-al meu piept 


pe satele ninse crai-nou când apare, 


- Trso singur pe poduri de fier solitare . 


_Bi-aștept în zăpadă, ,dar ce nai aştept? 


“Hau, „„hau,, depărtat sub stels 'ng 
Di o... y cetate, e. 
In noaptea grozavă la cine voi A ta 
O via,,, o libertate,.,, citi 
Hau, „hau, „depărtat sub stele Inghețate,,,. 


ve 





VASILE VARSAV IA; veecccooeo0000000900009000000e9e 


E 


- 52 - 


SCAUNE LE 


Stăm - două grămezi ae m - 
cu coatele pe masă; sira 
tigara ne. măsoară!n scrum, 
fumul uşgor,ne-apasă, 


Stăm,cun ar sta 
Ana treba: clean 

n traista întâmplări! gi- ; 
unul din noile violean, ied ii 
unul din noi îşi! lasă mustață, 


Stăm - două tăceri, 
stăm - două obiscte; 
(căror cauze ae ieri 
le suntem efecte?) 


Stăm - două ţigări 

stăn - două cafele,,, 

Na vrea să fiu ţigara ta 
n'ag vrea să-mi fii cafea!” 


ao a mai stăm 

şi-o frunză de cer ca lacrimă pie 

In ceagoa ta e un şoarece gli | 
n Cceaşca mea e păr ae piaică, 


ROUA 


i frunzele,gi ierburile îs 
nrourate sincer şi duios; 

de parcă tu ain suflet ai fi râs, 
şi râsul tău s'a risipit pe Jos, 


LA dia 


j 


0oc0osoecococoooece 
cococoocooooooooocoooo00000000000o00o00o0occo01o..co0oo.......s 


* 


DUMITRU ICHIM 
eo catanetasam 


PUSTIA 








In mijlocul pustiei — o făclie aprinsă! E omeneşte a fi pustie şi nimic 
din ceea ce e omenesc nu a fost străin de anumite vămuiri ale pustiei. 
Fluierul devine obiect, râul — lacrima altor lumi, neîncercată de noi, 


codrul oprit lângă punţile copilăriei, şi noi — pustia. Drumul — învâhuire 
de nisip şi ni-i sete de drum. II strigăm — veluri de nisip, avem nevoie de 
e! — valuri de nisip, se identifică deofiinţial cu noi; — sus, lună plină 
sporind pustia cu încă un an. Mai presus de pâine, ni-i foame de drum. 
Dascălul din vechime poate sar apleca peste umărul noastru şoptind că 
e omeneşte. i 

Oare a fi pustie nu e o subliniere a ne-pustiei, omenescul o subiiniere 
a divinului, rătăcirea, atunci când cauţi drumul cel mai scurt=0 
subliniere a bucuriei de a găsi? Oare îndoiala nu este o subliniere a 
iubirii? Desigur că nu, îmi vor răspunde cei ce iubesc. Dar oare iubesc ei 
îndeajuns de mult? Cum poţi iubi fără a te teme de iubire? Cum poţi 
fubi fără a te îndoi de ea, fără a o pune la încercare. Poate oare obiectul ” 
iubirii să fie înlocuit? Saul din Tars a devenit Sfântul Pavel nu crezând 
ci iubind, nu afirmând ci izbind cu călcâiul în spini. A postolii au crezut. 
Până la iubire s'au lepădat. Toma a iubit. Până la credinţă sa îndoil. 
Fără îndoială ce preț are certitudinea? 


- 34 - 


E omeneşte a fi pustie, e sublim a fi stâlpare de lumină, dar e 
dumnezeiesc când această stâlpare de lumină e aprinsă chiar şi în 
mijlocul pustiei. Există acel “dar dacă? ” Poate pustia în loc de ape are 
nevoie de un dar de lumină. 

Trei nopţi a ars făclia în mijlocul pustiei şi iată pustia — altar, 
semnul de tortură transfigurat în regăsite cosmică. 

Bunul meu dascăl din Cetatea lui Bucur îmi propune o ecuaţie. 
Terenţiu: “Homo sum: humani nihi! a me olienum puto ”, Descartes: 
“Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum ”. Oare Terenţiu nu a răspuns lui 
Descartes, cu secole înainte? N'aş vedea un răspuns. Omenescul lui 
Terenţiu, îndoiala lui Descartes, mi se par un paralelism conducând la 
acelaş sum. Dacă mi sar îngădui o parafrazare a lui Terenţisaş zice: 
Sunt om şi nimic din ceea ce este ceresc nu poate să-mi fie străin, 

E omeneşte a fi pustie, a fi bântuit de pustie, e fi învecinat de 
pustie, dar a aprinde o făclie în mijlocul ei, cred că acesta e singurul 
tucru nou sub soare, mai ales când această făclie e aşezată în mijlocul 
celor trei nopţi. Aprinsă! 


SCRISOARE 
_de V, Voiculescu 
Trecem tm Crăciun 


Nu-l putem cu tunul 


Nici cu puşca'n mâni, 
Însa toţi ca unul 
Biruim hapsânul 


Ca păcate vechi, Rămânând Români. 
Popa e'n surghiun, 
Vântul e nebun, C'o veni o zi 
Palme curg perechi, —gi-o tâşni curând— 
Stăm fără poveşti | Chiar retete suzi 
” Şi-i pres erei mină Tunul buciumând. 
Mai v de Voina Soarta pe cât ştim 
Dus la Bucureşti, ni ară dobânda; 
ne prăpădim, 
E sine răi Noi ne răsădim 
Dom în er pei In copii izbânda. 
: stol Pân'atunci popas 
Corbi s'au abătut, Vechiul ager li 
F Că iar am ramas: 
Duta iarmaroc "Țara fără glas, 
pu staleră bolând Neamul de pripas, 
e-a vândut mda Doar cu nimeni Domn. 
Sufletul nu-şi vând Şi cum dam să'nchei 
Ș crămai pe carte... 
Sti n'aveţi, nici Dar... am duce-o bine... 
 srmmua, despre noi; Și aflaţi departe 
de-aici "m adâncul ei . 
Ne-am născut voinici Țara-i de temei, 


Tara n'are moarte. 


Pagini de Taanie Mitenană 


NICOLAE NOVAC 














LlO.N “SLAVICI 
SCRIITORUL TARANIMII ARDELENE 


= aa Dee Drm remarc anemie gi n 
Geniul lui Mihai Eminescu a lăsat urme adânci nu numai in poezia 


și gândirea românească, ci şi în relațiile sale personale cu alți 
contemporani. Sub razele de lumină ale acestui luceafăt al nea- 
mului nostru, au crescut și înflorit o seamă de scriitori români, 
cărora el le-a arătat și deschis drumul spre creaţie și afirmare, 
Printre aceşti blagosloviţi de soartă, se numără și scriitorul 


ardelean ION SLAVICI, 





lon Slavici s'a născut la 18 Januarie 1848 la Șiria, dintr'o 
familie de meșteșugari. În acest sat din apropierea Aradului înva- 
ță carte cu învățătorul Avram Voștinar, vestitul cântăreț al bise-. 
ricii, pe care mai târziu și-l amintește cu „joarda în mână.“ 
Bunicul sâu, sau „tata bătrân“ cum îi spune Slavici, îl pune pe 
tânărul școlar să-i citească din Psaltire, iar mama îl învaţă să 
se poarte bine cu toată lumea că „e bine să fii om în lumea lui 
Dumnezeu.“ i 
După ce termină școala satului, Slavici este dus la Arad 
și înscris la gimnaziul maghiar pe care-l frecventează între anii 
1860 — 1865, şi se mută apoi la liceul german din Timișoara; 
trecându -și examenul de maturitate la Satu Mare în 1868. Se 





- 36 - 


înscrie apoi la Facultatea de Drept din Peșta, contrar voinţii 


părinţilor săi care doreau să-l facă preot. Imbolnăvindu-se însă 


şi din cauza lipsurilor materiale ale familiei, este nevoit să-şi 
întrerupă studiile și se întoarce acasă în 1869, întrând secretar 


la notarul din Cumlăuș, din apropiere Șiriei. 


Fire visătoare și în căutare mereu de: orizonturi i 


Slavici nu rămâne mult timp pe loc ci pleacă la Viena să-și facă 
| stagiul militar. Aci, ca soldat, se înscrie și la Universitate. :Și 


așa ajunge să-l cunoască pe tânărul poet Mihai Eminescu, ce ae | 
afla deasemeni la studii în Viena. Legând prietenie cu Emineacu . : 


și însoţindu- | în numeroase plimbări nocturne, discutând cu el 


filosofie și literatură, Slavici găsește în Eminescu nu numai ui 


prieten român într'un oraș străin, ci şi „un izvor nesecat de știin- 
ță, de înțelegere şi de îndrumări bune,“ după cum însuși o va 
spune mai târziu. La îndemnul lui Eminescu, și după ce și-a 
îmbogățit cunoștințele de literatura românească pe care aproape 
că nu o cunoștea, Slavici îşi scrie primele sale lucrări, și anume, 
comedia „Fata de birău“ și povestea „Zâna zorilor.” 

„Prietenia aceasta cu Eminescu avea să consacre nu 
numai un scriitor de mare valoare pentru literatura românească, ci 
şi un adevărat revoluţionat, atât prin felul de a gândi cât și prin 
.. felul de a acţiona în împrejurări tragice pentru ţara și neamul 
românesc. Căci, întorcându-se și practicând avocatura la un 
avocat din Arad, Slavici îa apărarea țăranilor din Păuliș care ce- 
reau ca redactarea actelor administrative şi juridice să se facă 
în limba română. Pentru acest fapt îndrăzneţ, este acuzat de 
tăzvrătire de către autorităţile maghiare. 

Peregrinările prin satele din imprejurimile Aradului îl fac 
| să cunoască îndeaproape țărănimea şi să culeagă material bogat 
din. viaţa ţăranilor pentru nuvele sale Popa Tanda, Gura Satului, 
O viaţă pierdută, La crucea din sat, Scormon, Budulea Taichii şi 
Moara cu noroc, care apar în volumul „Novele din popor“ publicat 
în 1881. În aceste nuvele, Slavici descrie viaţa satului și a ţăra- 
nilor, cu o mare măestrie, înţelegere și dragoste. Țăranii lui 
Slavici, sunt oameni vii care-și trăesc durerile și bucuriile, spe- 
ranțele şi dramele, cu o intensitate de tragedie antică. 

| Intre timp, Slavici a funcționat ca arhivar al Consistoriului 
.Greco=oriental din Oradea (1873); redactor la ziarul „Curierul“ 





P) 





„+ să-Îvăd pe el citind cu mulțumire cele scrise de mine." 
. în 1876, Slavici devine redactor la ziarul conservator „Timpul,“ 
având colegi pe Eminescu și Caragiale. Tot în acest timp, incepe 





E 


“din laşi (1874) şi întrând în rândurile cercului Societăţii „Junimea“ 
_dîn laşi, colaborează la revista „Convorbiri literare.“ 


Mutându -ae la București, în 1875, Slavici e numit secretar 
al comisiei care se ocupa cu publicarea Documentelor Hurmuzaki 
și în acelaș timp ocupă locul de profesor de filosofie și limba 


_ română la liceul Matei Basarab. 


. Reșntâlnindu-se cu Eminescu, reiau firul prieteniei dela 
Viena şi, după cum singur mărturisește în „Amintiri” (1924): „ani 
de zile de-a rândul nu am publicat nimic mai înainte de a fi 
citit şi lui (Eminescu) ceea ce am scris, căci mulțumirea mea era 
Şi astfel, 


să colaboreze și la „Telegraful Român“ din Sibiu. 

Purtând în sânge, încă din vremea copilăriei dorul de ducă, 
Slavici nu poate prinde rădăcini în Bucureşti, și în 1884, se duce 
la Sibiu ca director al ziarului „Tribuna,“ în care calitate editează 
și colecţiile de popularizare „Biblioteca Tribunei“ și „Foaia 
Poporului.“ În acelaș timp îi apare și nuvela „Pădureanca,“ iar 
în 1886, povestea „Păcală în satul lui“ şi drama „Gaspar 
Graţiani.“ 

Publicând în „Tribuna“ un articol ce n'a fost pe placul 


_ stăpânirii maghiare, este judecat și condamnat la un an închisoa- 


re, după care, părăseşte iarăşi Ardealul și se întoarce la Bucu- 
rești fiind numit în 1890director de studii la Azilul Elena Doamna, 
iar în 1894, director de studii la Institutul Oteteleșeanu din comu- 
na Măgurele de lângă București. In acest an, scoate împreună cu 
Caragiale și poetul George Coșbuc, revista „Vatra“ pe care o 
publică timp de doi ani. 

Două volume de „Novele“ îi apar între timp. Primul în 
1892, iar al doilea în 1896, pentru ca în anul 1906 să publice 
primul său roman „Mara,“ care reprezintă un moment important - 
în istoria literaturii române. Căci romanul „Mara,“ mult timp des- 
considerat, rămâne totuşi o piatră solidă la temelia romanului 
românesc. | 

Părăsind Institutul Oteteleseanu, Slavici este numit direc- 
tor al ziarului „Minerva“ în 1908, și în acelaș an publică un volum 
de „Povești“ şi nuvela „Spiru Călin.“ Dascălul din el, nu-i dă 
pace însă, și si,” în 1914, face să pară „Gramatica limbii 
române.“ 


„ 538 — 


De aici înainte, viaţa lui Slavici ia o întorsătură dramati- 
că. Războiul îl aruncă în tabăra puterilor centrale, adică Germa- 
nia şi Austria, şi pentru aceasta în pușcărie (1918). 

"După terminarea războiului şi ieşirea din inchisoare, 


Slavici publică volumul de amintiri intitulat „Inchisorile mele“ : 


(1921); ua al doilea volum de „Povești“ (1923); precum și volu- 
mul „Amintiri“ (1924), ca să închidă apoi ochii în ziua de 17 
August 1925, | 

Implinindu-se 56 de ani dela moartea acestui mare și 
mult timp nedreptăţit scriitor ardelean, credem că este timpul ca 
opera sa să fie reconsiderată și reîntegrată în locul ce i se 
cuvine. Și la fel, sperăm că, dacă nu integral, cel puțin în parte, 
ea ar putea fi făcută cunoscută şi cititorilor de limba engleză. 


Mormiîntul lui loan Slavici 
— LA SCHITUL BRAZI—LANGA 
PANCIU — 














- 39 - 


20 DE ANI DELA MOARTEA LUI 
ARON COTRUŞ 






S'au împlinit la 1 Noam 
20 ae ani dela moartea eră re 
spital din Long Beach,Califor- 
nia a marelui poat gi luptător 
corb Liana bel :ARON COTRUȘ,. | 
ron Cotruş s'a născut 1 
Ianuarie 1891,în sătuleţul ra 
gag din judeţul Sibiu, Studii- 
le lioceale,le-a urmat la Blaj, 
până în clasa VI-a,cână a fost 
nsvoit să le îÎntrerupă,în urma 
publicării An revista RAMURI" 
din Craiova,a unei violente po- 


ezii întitulată HTISA", 


De atunci gi până la moarte,Aron 
rănas fidel idealului naţ iai varia ace 
surile sale,nu numa! tragedia plaiurilor ma- 
tale transilvane,cum a făcut-o celalt mare po- 
et ardelean,Octavian Goga,ci a căutat să mear- 
gă mult mai departe,cântână în poemele sale nu 
numai înfrângerile,oi şi biruințele,. 
i După intrarea În România a hoarâelor ruseg- 
„; odată cu terminarea celui de al doilea Ră- 
je Mondia] ,afânâu-se peste hotare,refuză a se 
meri i în România ajunsă la oheremul conu- 
- piere ul Lalea putere de musca] 1 ,prefsrână 
Lui Aron Cotrug,noi cei âs peste: ho 
tării noastra de bagtină,?i su Se cope 
a dat Exilului nostru,cea dintâi gi cea mal 
prețioasă revistă literară tipărită: "CARPAŢIIY 
şi că în acelaş timp,Împreună cu Traian Pope s- 


“Gu gi N, 8, Govora,a înfiinţat Eăitura "CARPA- 


Pa La Maairiă, Spania + 

„la ora actuală,în Romenia,Aron Cotrug e- 
ste reactualizat şi recunoscut,credem sus gi 
tare că,acsastă schimbare de atitudine,din pn 
tea responsabilor,esta gi rămâne pentru isto- 


- 40 - 


ria ae pesta veacuri a omenirii,scăldarea în 
ape tulburi gi pestilenţiale a celei mai des- 
creierate aoctrini politice ,„anume:comunismul, 
Dar,ăAron Cotruş n'a fost singurul care,după 
ce a fost begtelit şi denigrat da comunişti,să 
fie,An cele 'din ummă,reabilitat, Pe acest ânm 
cu triste meandre au trecut:George Enescu,Eu- 
gen lonescu,Constantin Brâncugi,Mircea Eliade 
şi încă mulţi alţii ce du refuzat să joace pe 
trambulina comunistă,preferână viața de Exil, 
An locul onorurilor ieftine ce le-au fost o0- 
ferite ds comunişti,În Ţara lor ae baştină, 
Aflăm astfel că recent,In România,ar fi apă 
vrut o carte despre Aron Gotruş,semnată de Ion 
Dodu Bălan,An paginila cărsia sunt îngirate o 
seamă de nsadevăruri deaprs Cotrug şi anii ce 
i-a trăit în Statele Unite, In revista TRIBU- 
NA âîin Cluj,ăl, V, Copilu-Cheatră,subliniază, 
pe baza unor scrisori însdite ale lui Cotrug, 
adresate unei prietene âin Elveţia ,falsităţ 1- 
le âîn cartea lui Ion Dodu-Bălan,care,n avea 
nici măcar habar,unde anume se află “înmormân- 
tat Aron Cotruş,. Dar,se vedae,astfel se scrie 


istoria în Republica ceauşistă. 
ext 


Aron COTRUȘ: 


CINE GRIJA SĂ-l MAI POARTE?!... 


Cine grija să-i mai poarte?! ... 
Neamul geme ca de moarte, 

că țura-i pe mîni de hoți, 

de mişca nu te mai poţi, 

şi-i pe mîni de-aduşi de vint: 
duc şi morții din mormînt! .... 


Din răscruce în răscruce, 
parcă diavolul i-aduce: 

vin urlând muscali nătîngi, 

Vin şi smulg cu anasîna, 

şi duc tot pe ce pun mîna! ... 


- 41 - 


Ne-arde pumnul, ne-arde pieptul! ... 
Cînd o să păşim cu dreptul?! ... 
Ne-a ajuns la os cuțitul! .., 
Doamne, care-o fi sfîrgtul?! . 


Nu s'aud prin noapte, 
şoaplte, 

şi nici semne, 

să ne'ndemne, 
doar cu pumnul şi cu palma, 
să săltăm 'pe ei deavalma;: 
de mânie şi'ntărit, 
să pierim cu ei de ARI es 


%* * + 


PUSU-NE-AU IN RÂND CU VITA... 


Li 


- Pus-ne-au în rînd cu vita ... 


Ne duc griul, ne iau pita 
hainele, cu ţirăita . 
Doamne, asta ni ursita?! . .. 


Cei ce-au dus cînii la apă 

se răsfață şi se'ndoapă; 

largă groapă că ne sapă, 
țara'ntreagă 'n ea săncapă ... 


Noi la bir şi noi la trudă, 
ei de trindăvie-asudă . .. 
Biată inimă zăludă, 

nu-i auz să ne audă?! . 


Mut mocnirea muşcă, mîncă 
din răbdarea-ne de stîncă, 

ca din înimă oblâncă. .. 

Au nu-i plin paharul încă?! ... 


Căpcăunii urlă, zburdă 

și de tălălimbi semburdă . .. 
Rusia roşă, Rusia surdă, 

ne-a schimbat din neam în ciurdă? 








S'a spus,pe vremuri,şi poate 
se mai spune şi astăzi,cu lro= 
nia,ân Țara noastră de baştină: 
"Banatu-i frunaâa",,, Dar asta 
nu numai că nu i-a scos pe bă= 
țeni âîn balanale,ci dimpotrivă 
au transformat batjocura în glo- 
;. wie văzându-şi de treabă gi qă- 
2, muină Neamului,tot ceeace a a- 
„.vut mai buntcoruri,fanfare,poe= 
; ţii soriitori ţărani,fără ae 
_nioi o pretenţiea,,, 

Din acest colţ ae ţară al Bo- 
mâniei,a sosit de curână ps me- 
leagurile americane gi poetul 
Vasile Varsavia,care a binevoit 
să ne trimită,pare-ni- se „primul 
“său volum ds versuri,întitulat YNERGANE" şi ap 
“rut În 1980 în editura YFaclaY,âin Timigoara, 

Racunoagtem,gi asta cu nespusă părere de rău, 
că, în urma anumitor restricţii impuse de către 
responsabilii culturali al guvemului dela Bu- 
cureşti,n'avem posibilitatea dea ne întâlni gi 
face contact direct cu ceea ce se scrie gi se 
publică de prezent,În România,probabil datorită 
faptului că la "oenzură",se găseşte o gleahtă de 
analfabeți s'au îmbacili,. 

Intâlnirea,deci,cu volumul NERGANE, semnat de 
Vasile Varsavia,a fost pentru not, o adevărată 
sărbătoare de comuniune în duh române sc,dânădu- 





ne posibilitatea de a ne întâlni cu un autentic - 


post,âin partea căruia,aşteptăm în viitor alte 
realizări, . = 

Drept adovaadă,iată mai joa poemul: GÂND MAI 
REA CA TRUPUL: 


Moartea a âoar o gregeală a cugetului 
cână uită că estas; 

a ca o amintire 

a celui ce se va nagts;: 

umbra 61 e mal uşoară 

decât a unei poveşti; 

cât o cugeţi - ea nu-i, 

cânăa va fi „ nu mai eşti, 


Dar,hai să mergem mai desparte pe portativul 
aocunentării,că da,Banatul,prin scriitorii săi 
şi-a câştigat pe arept renumele de Yfrunceala 


Luna bate suluri de văpais 

A» cristalul fragea da ge lac, 
fusta-ţi doarme mânâro în odaie, 
sânii calzi la poartă se dâsfac, 


Vântul scumă umbra din sprânceană, 
olatini şgolduri când păgegşti,as pâine, 
bat în lemnul porţii să fac rană — 
vino,bade dragă,vino mâine... 
(NOCTURNĂ) 


In csea ce ne privagte,nu mai încape nici o 
Anâotală in partea nostră,că,pre ârept cuvânt 
ne găsim în faţa unui veritabil poet,dela ca- 
re agtaptăm în viitor,alte ralizări,acum că 
şi-a găsit sălag în lunea liberă,putână să spu- 
nă deschis cesa ce în țară a trebuit s'asocundă 
printre cuvinte de teama cerberilor dela cen- 
zură, Căoi,sl singur o afirmă: în poemul "BUNĂ 
GUVIINŢĂ": | 

Imbătrânim,ni se rărsgte păru! 

albiu - ns luminează adevăru!, 

un umed jar ne înfloreşte!'n gură, 
cad ca porumbu! dinţii'n arătură, 
intrăm În lemn supugi bunsi-cuviinţe 
şi stele mari bat în sicriu seminţe. 


Bun venit printre noi,Vasile Varsavia, 


AURaL D, BUGARIU 
e 








* ȚARA DE GLORIE ȘI DE SPERANȚĂ,se întitlează 
noul disc de patefon âăruit &xilului de Gră- 
ciunul anului 1981 âs D-na Eglant ina Dasch1s- 
vic1,(4621 N, Kenmora Ave ., Chicago, [11 .60440). 
Discul acesta cuprinăs 9 bucăţi;melodaii gi 
dsclană ri originale, compoziţii şi recitări a 
pă poezii de Mihail Eminescu:*Sunt ani la mij- 
loc ',"Ce suflet trist" gi NAtEt de frapeaz.,, 
Imp rima re imps cabilă În stereo,iar compozi=- 
via “Țara de glorie gi de speranţă" este pur 
şi simplu o creație aâmirabilă a compoz it.ca- 
rei ce poate sta cu cinsta alături as marile 
realizări ale compozitorilor români ,Câteva tu- 
căți se bucură de acompaniamentul la flaut al 
D-lui Sulo Mononan,: 
(Discul se poate comanda soriină aireot au- 
toarei,la adresa de mai sus), i 
Add 
* A WALLACHIAN FLAG - Pa Dl, Se. G.  Theoăoru, 
1 ştiam poet, Iată Însă că ne face o mare şi 
plăcută surpriză cu această brogură în limba 
engleză, În care prezintă o descoperire de ma- 
ra însemnătate istorică,gi anume ,câtava peti_ 
ce de pânză, rămăşiţe a unui steag ce se pă 
trează "Heere sgescht1iches Musen" din Vie- 
na,Austria,gi pe cara,după Înâslungi ceroată= 
ri şi stuaii,le identifică a fi făcut parte 
dintr'un stindard al Muntenie î,necunosout gi 
neamint it incă până acum, 
Să mai înârăznească deci cineva a spune că: 
e... poeţii,dorm în turnul lor ae filăsgşi,,, 
409048 
* Me. SAVEL: DOWNIA LUI CUZA-VODĂ. După retipă 
rirea în facsimil a celor două volume de sori 
eri politice şi literare de M, Bminescu,Eaitu 
ra STINDARDUL, (Balauin-Helm 5tr.,16,8080 Fors- 
tenfeldbruck West Germany) ,tot în facsinil,ne 
dăruegte şi ediţia ain 1909 a acesta! cărţi cs 
mare valoare istorică,ce se poata comanda di- 
ract dela saitură, 





- a 


Intr'un articol ds fonă - 
"LA. PUISSANCE ET LA FAILLITE,” Raymond 
Aron analizează situaţia paradoxală din 
sânul societăţii sovietice (L'Express, 
13 Nov., 1981, pp. 47-48). Pe de-o 
parte, observă perspicacele sociolog 
şi jurnalist, Rusia sovietică este tot 
mai mult recunoscută ca fiind "la prems- 
iSre puissance du monde.” Pe de altă 
parte, cetățenii sovietici continuă 
să stea la coadă ore întregi--"ădes 
heures et des heures"--în fața magazi- 
nelor de alimente şi de consum de fie- 
care zi, 

De această situaţie paradoxală se leagă alte două, 
scrie Aron. Una este exportul masiv de materii prime care 
găsesc drumul exportului spre tările occidentale. A doua 
este existenţa de "magazine rezervate aristocrației regimu- 
lui” de unde aceşti puţini aleşi pot cumpăra obiecte de 
lux importate mai ales din ţările Europei de răsărit, pe 
când tehnologia şi maşinile moderne se importă din țările 
de vest, 


Producţia În masă de arme şi echipament militar din 
ultima decadă se datoreşte unui principiu foarte realistic, 
relevat autorului de către dizidentul Zinoviev (autorul 
lucrării Inălţimi Xmeţitoare). Din evenimentele ultimului 
război mondial, Ysovieticii au tras concluzia că nu pot 
câştiga o bătălie decât cu o superioritate numerică de trei- 
la-unu, Iar pentru ca să fie siguri, umăresc patru-la- 
unu, 

Problema unei rivalități între partia şi conducerea 
militară este inexistentă pentru că cele două centre de 
putere trăesc într'un fel de simbioză. şefii militari 
primesc de la regimul politic tot ce doresc. "”L'expansion 
ă travers le monde s'accomplit par 1'action conjugute du 
Parti et de 1'Arm8e." Aşa se explică faptul că Rusia sovi- 
etică posedă 50,000 ae care blindate şi continuă să adauge 
33000 În plus 'in fiecare an--de trei ori mai mult decât 
Franţa va avea după un program de 4 ani şi de doua ori mai 
mult decăt totalul carelor blindate ale Germaniei federale. 


Raymond Aron îşi închee comentariul analitic prin 
observația că regimul Brejnev, spre deosebire de cel 


= IO ea 


stalinian şi chiar al lui Kmsiov,,a păstrat armonia 
"septuagenari lor echipei sale“aşa incat succesiunea la 


putere nu va produce vreo criză, 









0 întrebare pe care autorul o ridică şi eare rămâne 
fără răspuns este: "care va fi strategia sovietică dacă 
oligarhii cred că au atins un nivel de forţe superioare? 
In orice caz, profesorul Aron atrage atenţia că Rusia 
sovietică nu se va aventura în nici o acţiune riscantă-- 
"ruşii joacă şah nu poker." 

RR RR e E NR RI Ve eee ee Ne e eee) Xe Reh XXX 

Sub titlul "MITTERAND IN CHARGE, ” Revista 
Today (30 0et. 1981, p. 1, cols, 1-2) publică 
un articol în care Adalbert de Sagonzac oferă o 
analiză politică la 6 luni de regim Mitterand în 
Franţa + 


Observaţia generală, a autorului este că preşedintele 
Franţei “a dovedit abilitatea de a imblânzi partidul comu- 
nist cel mai devotat Rusiei sovietice în Huropa de veste" 
Această observaţie rezultă dintr'o serie de fapte concrete 
care-l. dovedesc pe Mitterand a fi 'Un om pragmatic şi ex- 
traordinar de rabdător” Iată şirul faptelor concrete: 

(1) Franta nu a diminuat cu nimic poziţia ei de susţinere 
a organizaţiei tratatului Nordatlantic; (2) a denunţat 
invazia sovietică în Afganistan; (3) a avertizat Moscova 
împotriva intervenţiei în Polonia; (4) s'a declarat În 
favoarea desfăşurării de arme nucleare americane în 
Europa de vest, şi (5) Franţa va continua programul ei 
ropriu de construcţie a unei forţe nucleare. Autorul 
intrevede o acţiune prin care Frangois Mitterand foloseşte 
tactica de divide et impera şi de absorbire treptată a 
partidului comunist francez, 


RR RE e RR N N e N Xe N A eee e NE Ie e e eee eee Xe E 


"AL DOILEA FRONT SOVIETIC IN 
AFGANISTAN” este subiectul unui raport al 
corespondentului Ned Temko din Moscova 
(pentru ziarul Christian Science Monitor 
(ME, ppe 1 & 12, Dec. i, 1981). 


Este vorba de un plan de penetrare 
economică prin care Afganistanul să devină tot mai strâns 
legat de Uniunea sovietică pe calea reţelelor de comuni- 
caţii pe apă, şi pe uscat şi a unei interdependenţe eco- 
nomice crescânde. Scopul final este însă politic şi 





iarta ste dia All n Ec ce 





ce IE e 


adaugă o cale paşnică--paralel 
cu aceea a armelor pentru a 
încerca să proptească guvernul 
dîân Kabul, 


Comunicarea şi transportul 
pe apă se va face de-alungul 
fluviului Amu Darya care leagă 
cele două ţări de la lacul Aral 
la portul Chardzhou În Turkesta 
si apoi la portul Khairatan în 
Afganistanul de Noră. Cu mij- 
loace sovietice se ridică un 
nou port, Shirkhan, pentru vase 
mai mari, pe cursul înferior al 
Fluviului, Un pod peste Amu 
Darya este în construcţie şi va 
deschide transportul şi comuni- — == 
carea pe uscat între Uniunea sovietica şi Afganistan În 
Mai 1982. Astfel, de la portul Khairatan, camioanele cu 
aprovizionări pentru cele 85,000 de trupe ruseşti se vor 
putea îndrepta spre Kabul pe şoseana special amenajată 
pentru acest scope 






a 


Relaţiile comerciale cu Rusia sovietică au produs un 
surplus important in favoarea Afganistanului, graţie mai 
ales conductei de gaz natural, Prin ea se aprovizionea-- 
ză nevoile populaţiei din sudul Rusiei, mai ales de când 


„cu revoluiia din lran a cărui regim a suspendat convenţia 


comercială semnată de şah în această privinţă. 


Toate acestea dovedesc intenţia Moscovei de a netezi 
calea unei ocupaţii! de lungă durată care nu exclude posi- 
bilitatea unei anexări comparabilă cu procedeele din 
timpul Imperiului Romane. 


In acelaș timp însă, fbriele ae rezistenţă împotriva 
regimului din Kabul au deschis şi ele un al doilea front 
care atacă centrele urbane înclusiv capitala țării, 
(Idem, Nov. 25, 1981, p. 2), 


N N NR No N N N ARE e ee ee N e ee e ae e AI 


Ziarul francez Le Monde se ocupă iîntr'o serie de 
articole, de noua stare de spirit în Egipt--după asasi- 
narea fostului preşedinte Anvar Sadat (2% şi 25 Nov.; 
1981, pp. 7f), Autorul articolelor, Eric Rouleau, 
arată dilema politică a succesorului la preşidenţie, 


ali 


Hosni Mubarak Pe de o parte, 
se Incearacă o minimalizare a com 
plotului în legătură cu asasi- 
narea, pe de alta, noul guvern 
are nevoe să justifice amplo- 
area represaliilor, Deşi s'a 
eliminat ipoteza unui complot 
militar, zeci de ofiteri au fost arestaţi printre care 


eful biroului i i ca 
mei Al de informaţii şi comanăantul forţelor de 





ca e miile de arestări se găsesc, în primul rână 
ai sd, omgemilerii pă lakfir Wal Higra (Anatemă şi 
„A cârel conducători au fost executaţi, dupăce 


Pe lângă această organi 
gani za 
Soumouă Allah (Soldaţii divini 
gemata de eli.be a Islamul care toate dispun de trupe 
ra şi de depozite de arme. Sursa cea mai impor= 
rinite ne pm a crescut sistematic şi a dus la 
ome inant al asasinării lui Anvar Sadat i 
. . să i 
ie pl pi i islamă care pătrunde adâne şi brie a 
ales cercurile micei burghezii, studenți i 
enţimea 
ea Aceeaşi comunitate de care Se ii dia ad 
pen ru a contra-balansa forţele 
stânga, care luaseră avânt sub regi 
agrelau pe Sadat, 


ie mai sunt altele ca 
)» Al Jihad (Războiul sfânt), 


Sadat işi începe guvernarea prin acte de amnisti 
it ie ieri politico-religioşi, Ami) er d 
ai esua aie pentru aceleaşi motive şi permite 
e au Pi icaţii patronate de "Frăia Musulmană" 
SE pe emarea) şi Al Itissam (Perseverenţa), 
E e ia sirea lui de credinţă şi prin acte politice 
eul rea Pg Islamului drept religie de stat în noua 
saca a m: incurajarea unei reţele puternice de organi” 
n ar -5-0ase, Sadat câştigă popularitate şi fu suppanu- 

president croyant”" (Preşedintele ceț credincios), 


Cum ş= dece s'a rupt această alianţă 
- a t ianţă puternică? 
a. observă, că, opoziţia ra pi nu s'a mani- 
Stat tăţ-ș decât după acordul de la Camp David,” 
Opoziția cea mai efectivă trebue căutată În rândurile 

















= 09 e 


aderenţilor nucleului xadi cal Pie A 
musulman înspirat de "doctrina 
=! mani cheiană” expusă în filosofia 
— wevoluţionară a lui Sayed Qoth, Ta A 
lucrareasa Maalen el Tarig (Hotarele ârumului), apărută, în 
1965, Preşedintele de atunci, Gamal Abdel Nasser, ordonă 
arestarea lui după ce, citind lucrarea, trase concluzia 
că "îl ne s'agit pas d'une ceuvre philosophique mais d'un 
appel â la subversion,.” Qotb fu găsit amestecat într'un 
complot, condamnat şi executat un an mai târziu, Doctrina 
lui sayed Qotb împarte umanitatea în două tabere, credinci- 
oşi şi infideli--fără posibilitate de coexistentă între 
ele şi profetizează triumful Islamului în virtutea valori- 
lor lui religioase, etice şi de civilizaţie cosmâ că « 








rândurile crescânde a le mişcării religioase de opo- 
ziţie la sistemul statal în forma lui prezentă şi la poli- 
tica de concesiuni şi compromisuri a preşedintelui Sadat 
deveneau tot mai vizibile, El însuşi, însă, refuză să dea 
crezare avertismentelor celor din jur până în vara acestui 
an când ministrul de interne prezentă dovezi concrete şi-l 
convinse să reacționeze.  Reacţiunea lui a fost prea dis- 
persată, însă şi în loc să elimine elementele radicale 
n'a făcut decât să lărgească frontul de opoziţie. Pe 
deasupra, la conferinţa de la Alexandria prim-ministrul 
Begin s'a doveait cu totul intransigent cu privire la 
problema autonomiei teritoriilor din stânga Iordanului şi 
din Gaza. Tot mai izolat de către celelalte ţări arabe, 
criticat în cercurile "Lumii a treia" şi în Europa de vest, 
Sadat "a le sentiment d'Etre abandonn$ de tous." Conver- 
saţiile cu preşedintele Reagan În Washington, în luna 
August, nu l-au putut scoate din această stare psihologi- 
că deprimantă iar adversarii lui şi-au ales momentul 
potrivit pentru lovitura de graţie. 


Succesorul lui Anvar Sadat, Hosni Mubarak, se găseşte 
*ntr'o mare dilema, In interior, pe de-o parte să asigure 
continuitatea regimului, pe de alta să-l reformeze pentru 
a dispersa forţele de opoziţie. In politica externă, 
Mubazrak trebue să continue linia Sadat în relaţiile cu 
Israel pentru recuperarea ultimei porţiuni din peninsula 
Sinai, programată pentru Aprilie 1982, In acelaş timp, 
trebue să caute o cale de apropiere de celelalte ţări 
arabe .-- Mission Impossible? 


RR ANR ARN e EEE II he AIE ARĂ 






“Jaruzelski în || 
the Middle--Can Polanay |. 


new party chief succeeg) | "SATELIT LA STRÂMTOARE" 
where Kania failed? j (Satellite's Squeeze )--este 
(Jaruzelski În centru! titlul unui articol de fredezick 
Poate noul şef al par-i Kempe, corespondent al ziaru- 


tidului polonez să i lui Wall Street Journal, 20 
reuşească unde Kania |: Oct, 1981, 


n'a putut? )--În Toda ă) 
30 0ct., 1981 (p. 25| A 
ceiace el consideră un moment 
Analiza situaţiei politico-economice din Polonia, 4 de văseneaa fn evoluţia politico-| 
aşa cum se prezenta ea acum aproape două luni, este cât se economică înternă şi externă a ! 


i SI e 


Autorul Kempe analizează, : 





poate de cuprinzătoare, României, Schimbarea însă este mai mult de decor şi nu 

se poate asemăna cu evenimentele din Polonia pentru simplul 
fapt că "România n'a avut niciodată o comunitate catolică 
purtătoare de steag şi nici un trecut de proteste munci- 
toreşti sau de defecţiuni intelectuale, "-- La aceasta se 
mai adaugă braţul autoritar al lui Nicolae Ceauşescu care 
inăbuşe în faşă orice gest de opoziţie, aşa cum s'a întâm- 
plat cu grevele minerilor din Valea Jiului în 1977, 


Pentru prima dată Comitetul central al partidului a 
ales un general ca secretar general. De ce? Analistul 
subliniază două motive; unul pentru ca să arate gravitatea 
situaţiei, al doilea spre a demonstra că partidulare supor- 
tul armatei în caz de nevoe, 





Jaruzelski ocupă şi funcțiunea de prim-ministru şi ca 
atare este responsabil de problema unei economii falimen- Îi 


tare, Tot odată, presiunea din partea sindicatelor munci- | Deci, care este natura schimbării Şi de ce se produce 


4 . 

toreşti. este în creştere iar partidul comanist este divizat, | in actuala conjunctură? 
Meritul generalului Jaruzelski este că nu face parte din | Necesitatea schimbărilor îşi are rădăcinile în 
nici o fracțiune şi este deci acceptabil tuturor chiar | situaţia economică , Insuficienţa produselor alimentare 
dacă nu posedă experienţa unui om de stat recunoscut, | pe piaţă a forţat regimul Ceauşescu să Întroducă măsuri 

Organizaţia "Solidaritate" s'a angajat să se abțină | de rațioralizare a produselor de bază pentru consum-- 
de la "proteste nejustificatendar * ntâmpină axe 001484 | înclusiv faina i painea, Este a doua după Polonia in 
în controlul asupra unor organizaţii sindicaliste locale, | aceasta privluță, Asenănarea cu Polonia continuă printr'un 
care tind să acţioneze independent şi uneori in contra- | deficit în balanţă cemereială ; dA, finele lui 1980, defiei.- 
timp. Premierul Jaruzelski a alternat tactica de guverare | ra me veten Sami, fl $2„4 bilioana, d INCL. i BO ab 
între conciliere şi confruntare. Totuşi, unii analişti «: |. sale pe-a Pro de ja Die o Late Mia eta det 
cred că Jaruzelski ar putea să fie nevoit să treacă la |. se ridică 18 ini $9 Ul-l-l usual şi, a Închis ie etnia pui 
măsuri radicale--"inclusiv declararea unei stări de asediu! | mai multe bănci e. Anii aria, dă împrumut În viitor, 
(Acest fapt are loc toa_mai în momentul cână încheem La această condiție precară s'a ajuns în ultimii 
paginele Buletinului, Duminecă, 13 Dec, 1981 şi este greu cinci ani, Până în 1976, România a produs suficient petrol 
de întrevăzut consecinţele). pentru nevoile interne şi dezvoltarea economică a dovedit 
sotii N a i aa cină ... sepale un coeficient anual de 10-123, Paralel cu dezvoltarea 

| i i „economică însă s'a riâicat şi consumul de energie iar pro- 

Mi se spune: “dacă găseşti un sclav dormind, nu-l trezi, ducţia naţională de petrol a scăzut de la 107,3 mil, 
căci. ș'ar putea să viseze despre libertate!. "barrels” la 8 mil, în 1980. La nivelul industrial de 

Raspund: "dacă găseşti un sclav domină, trezeşte-l „astăzi, România are nevoe de 277 mil, "barrels"; deci, 


şi vorbeşte-i despre libertate," menţinerea nivelului depinde de un import de aproape 70% 
din consumul actual 
(din Maxime şi Cugetări de K.Gibran, trad. N. Novac) 
*La aceasta trebue adăugat faptul că produsele, de, 
manufactură româneasca sunt “adeseori sub-nivel şi Intam> 


pină dificultăţi pe piaţa occidentală," 


a Be 


<& După schimbarea de regim în Iran în 1979, 
ES România s'a văzut silită să importe pole pentru 
LA prima dată din Rusia sovietică, Anul trecut import 


SII ae petrol sovietic s'a ridicat la 11 mil, "barrels" 
(şi regimul Ceauşescu a Început să descopere că "his 
is sound economic policy.” De ce să se importe de 
peste oceane când marfa este chiar aici, la indemână 
"Dacă Germania de vest nu ezită să accepte depen- 
ş dență sovietică pentru gaz natural, ar fi ridicol 
pentru noi să ne facem probleme în legătură cu petrolul 
sovietic,!! Aceasta este rațiunea pentru care România se 
găseşte la o răscruce de drumuri şi încearcă să-şi schimbe 
orientarea economică de la vest la est, 





| 


Care sunt împlicaţiile? Ele nu sunt numai de ordin 
economic ci şi politic, Intoarcerea regimului Ceauşescu de 
la o orientare economică pro- occidentală la una pro:Soviet- 
ică şi pro-Comecon va fi interpretată drept slăbiciune şi 
concesie naţională. Ea va submina popularitatea lui 
Ceauşescu, clădită tocmai pe iluzia că România a fost că- 

- Văuzită pe calea independenţei începând de la invazia 
Cehoslovaciei de care Ceauşescu s'a desolidarizat în mod 
public şi curajos în 1968.-- Noua orientare va avea reper- 
cursiuni serioase şi asupra schimbului comercial cu St, 





Unite. In prezent, România oferă cea mai importantă, piaţă de | 


desfacere pentru produsele americane în Europa de răsărit, 
Cifrele din ultimul an se ridică la $1,2 bilioane şi se | 
datoresc în mare măsură clauzei celei mai favorizate tări, | 
acordată României în 1975 şi reînoită în fiecare an de | 
atunci, Alte avataje au decurs din membria României la 
Pondul Monetar Internaţional şi din asociația cu EEC-- | 
: | 


? 7 


Comunitatea economică europeană de vest. 


veşte prezenta schimbare de orientare a României cu multă 
satisfacţie, -- Mai ales că uneori, abaterile ei de la 
poziţia blocului răsăritean şi. a Moscovei--ca de pildă 
repudi.erea, planului Valev, relaţiile diplomatice cu Israel 
şi in special simpatia pentru Republica Populară Chineză, 
au stingherit Moscova În repetate rânduri, Din punct de 
vedere întem însă, tocmai aceste atitudini i-au mărit 
popularitatea lui Nicolae Ceauşescu, 

In prezent, seful partidului comunist işi pierde tot 
mai mult credibilitatea fată de români "care suferă celnă 
scăzut standard de viaţă în Europa de răsărit, ..şi trăesc 
sub un regim de cea mai strictă securitate internă şi 
control," 

RR AN RE PNI RN E RR e Re RR N e o Mee e E 


Pe de altă parte, este cert că Rusia sovietică pri- 













- 53 = 


We are pleased to înform our readers 
that the young Ileana Arsene is experienc- 
ing a rapidly progressing convalescence 
following three successive operations to 
eliminate a tumor that could have caused 
her blindness, At age 19, Ileana has 
already gone through a period of unusual 
human suffering which could be overcome 
only through both physical and moral 
strength,  ILudeed, the young senior high 
school student îs emerging triumphantly 
from this period. with higher understanding 
for the meaning of life, greater strength 
of character and a growing desire to 
retum to school for higher academic education, In the 
meantime, Ileana is doing all she can to help with the 
tasks required în-the management of CRC--including sub- 
titute service at our library (open Fridays from 4-6 pam.) 


Both Ileana and her mother, Mrs. Constanţa Arsene 
(a widow for many years), were brought to the United States 
at the înitiative of Mr, & Mrs, De Boer (San Jose, A de 
who visited Romania and learned of Ileana's conditione 
The arrangements for air transportation and free medical 
care and hospitalization were gratiously and generously 
made by this generous couple; who knew the young student 
could not be operated on în Romania, 


While în the Good Samaritan Hospital în San Jose, 
CA., several Romanian families (Marieta Stefanescu, 
Bldred & John Zaharia, Hedi & Nick Cazacu, Cecilia & 
George Jordan, Mr. & Mrs. Gh, Dragomir) gracefully 
extended moral and material support în the course ofa 
6-month period în which Ileana was în and out of the 
hospital and her mother had to accompany her step by stepe 
Mother and daughter have frequently expressed their 
appreciation and gratitude both toward the families who 
have so gracefully and heartily extended their support 
and. toward the country în which kindness and generosity 
flows so naturally, 


Thanks to iîmpeccable care and to our U. 8. scientific 
medical capacity, Ileana's eyesight is no longer în peril, 
and she is looking forward to the resumption of school, 

We wish her a speedy & full recovery and thank her and her 


mother for their helping hand în serving our community's 
needs at CRCe 


RR RR RR RE RR RR RR RR RR RR RR RR RR RR ARĂ 


We feel great relief and satisfaction with our 
repainted building, whose new roof has withstood the test 
of early heavy rain, However, much remains to be done, 


CRC is grateful to Mrs, 
to take care of the numerous 


bet om painting and în need of cleaning before rehanginge 
SRR RR IE RR RR RR E RR RE RE RR RR 


F. STIRI DE 
sli 


a (1) La ședinta Consiliului parohial * 
"Invierea Domnului” din 29 Nov. ce; s'a hotărât 


că păr. Ioan Sîrbu va oficia 


ziua de Crăciun (25 Dec.), la orele 11 asm, În 
sala CRC--124 Montecito, Dakland, CA, - 





După slujbă pe va servi 


aduse de cei prezenţi şi adunaţi în jurul pomului de 
crăciun; se vor cânta colinde şi se vor distribui daruri 


pentru copii şi  . tineret, 


„(2) Următoarea dată a serviciului religios va avea 
log *1 ultima Duminecă din luna Ianuare, 1982, la aceeaşi 


oră şi loce 


După savârşi.rea Sf, Liturghii, păr. Ioan Sirbu va 
prezida adunarea generală anuală a parohiei la care vor 
avea loc alegerile noului consiliu IPBE ia 





Comuni tatea, o epilat din nordul Californiei şi 
parohia "Invierea Domnului" în special, exprimă, sincere 
aprecieri şi recunoştinţă Doamnei Angela Jonescu pentru 
frumoasa colectă de $314 făcută în numele parohiei, 


Suma, adunată se va folosi pentru procurarea unui al 
doilea rând de veşminte preoţeşti în folosul parohiei 
“Invierea Domnului” şi a preotului ei, C. Sa păr. Ioan 


Sirbu, 


Iată lista contribuitorilor: 


Mr. Alexander Blaga ($20) 
Mr. & Mrs. Valer Ep aa ad 
Mr. Alexander Burz da 

Mr. Earle Jones ($5 

Mrs, Angela Jonescu ($30) 
Ms, Elisia Lombaxdini ($12) 


Mircea Tanasescu for offering 
drapes that were removed 


LA PAROHIE 





Sf. Liturghie în 
“e 


o gustare din bucatele 





Mrs. Margareta Mesanko ($50) 
Mrs. Frances Ocneanu ($10) 

Mr. Alexander Pârvu,Jr.($20) 
Mr.Ghita Polinsky an ($60) 
Mrs. Anna Simpson ($10) 4 
Mr. Ilie Smultea ($30) | 





îi 


Mr. Ion Zarossi ($2) 


2-A 











MEMBERSHLP 


A SPECIAL WELCOME TO OUR NEW MEMBER 
Ion Raţiu 


CRC is greatly honored to have the support of this 
leader of the Romanian community în England, who has pub- 
lished a number of books (including România de Astăzi: 
Comunism sau Independenţă? Londra, 1 977) and îs the 


founder of The Free Romanian Press în London, 


Mr. Raţiu is our fifth regular voting member, which 
classification was initiated in 1980 as an alternative to 
founder membership, which now totals thirty-six. CRC 
thus now has 41 voting members. 


We continue to urge others to adă their support 
through membership. It is upon this nucleus of support - 
that CRC depends most to meet its:monthly mortgage 
obligations as well as provide the leadership necessary 
pa the activities and functions of the organiza 

âon, 


5 5 CRC ALSO WELCOMES ITS NEW ASSOCIATE MEMBER 
i Nuba 8010yan 


(San Rafael, California) 


This gesture on the part of Mr. Boloyan, who has 
contributed to the efforts of the Romanian-Americans 
of Northern Califomia from time to time through the years, 
demonstrates his continued attachment to our cause, 


We are pleased to announce that our list of associates 


has grow to sixteen în two yearse 


CRC CONTINUES TO INVITE NEK MEMBERS 


Six spaces remain on the Memorial Plaque for Founder- 
- Charter memb5Ffs. “The new names will be engraved-on the 
oecasion vf ou» Fifth Anniversary (March -1983)- . 





e m iai ZET ar RER 








Poza 
< PP DECEMBER FOUNDER MEMBER mi 











A z 
„d APASA Bou Dic în stai. As Che folloyina Fiearea detnanalinatie, 
TM i : the buzăen în monthly dues-assessnents of $2,50 per initial 
foci ii Deea a Varemie Kawman || unit each month este on 50% of the foundezs who holă 99 o£ 
| Remus Bretoi : luj d 4 F 0 cat ÎI the current 117 dues-paying units, The other 50% (18members) 
| Machete” fi Dioenalia, Busosieta rai piine pi E i represent the one-unit minimum, These members may sub- 
| Alexandru Burz A Mihai. & i ci scribe to adăitional $100 loan units by the instalment plane 
Ion & Stela Cepoi E e e In such case, it îs not necessary to make up bhek assess- 
tin ll rama i e e ha aia pa ments from 1978, as is required of the original one-unit 
cari spies mei Agia iri m „| subseription, WON'T YOU THINK ABOUT IT? 
&! rii “lâna ra Tai th Ca Smultea We would like to reaffimm our original întentions: 


George & Cecilia Jordan Elena Stamatescu-Greavu : the elimination of monthly assessments when rentals and 
activities as well as Otherdonations can meet payments on 
the outside debt or when the mortgage on the property has 
been fully amortized (earlier than Feb., 1993, we hope-=- 


(*Founder in Progress--instalment plan) 


REGULAR MEMBER HONOR ROLL | terms shortened by an extra payment în the fall of 1979), 
Sylvia Bogdan Vasile Mihaileanu Moreover,in the future as the financial capacity of ERC 
Irina Bollog Ion Raţiu i | will permit, the teeasurer will endeavor to honor & redeem 


| the loans received from members accoriing to criteria 
established by the Board of Directors. 


1 NEMBERSHIP SUWMART & BUDGET 7 
The above represents 61% of our voting members paid thru 


136 indivi 117 uni „50/mo « « „50 
1981. forta cmpiete Iota or menbre, incilung aege- | [76 ATOlidusl fovmaere (117 urte e 42-50/m0: 4292-5 
. 2 E 2 A 5 e 2982993s8922 e dz] . 
ciates, consult the membership rosterat backof this issue. SPA ici 


(Holy Resurrection Orthodox Parish==no 








i Lon &Maria Manea-Manoliu 


ec rc 














SPECIAL FINANCIAL MEETING OF THE BOARD | mo. assmt on 10 înit, &l accum.units) 
January 2 at 4 p+m. în CRC Lounge | 5 zegular voting members 0 $5/mo............ 25,00 
ALL Interested. Members are Invited! i! 1lp associate members [2) ȘI /mo 2 sacsscsoveaonoase Ile 00 
tii | 2 honorary associates .0.ssesnescocoocecoacece Î_ î 
CRC is having difficulty meeting its monthly obliga- |. TOTAL PROJECTED NO .DUES INCOME 331. 50 


tions (particularly since $100 a month în roofing loan pay- 
ments was added to the regular $531.76 mortgage payment 
last September, ) With sixteen founders în arrears (some of 


(at prior $5/unit, fig. would be $6214/mo, 
--more în line with mo, obligation) 


SE ce aleea tea 





them more than a year), CRC has been caught short, New sal DAREA, MENU Ioa (aaal, SARE, Seti aie ei 
members, donations, rentals and activities are not making | peaă, Ea Meda Bau iza ORE e n ip eu rr 

up the difference, as hoped when monthly dues/assessments on e Bl sta si IN m SAE mea Ce 

were cut în half în January, 1980. Must we raise the dues? 1981 sl e e a rii ppt ot eră 

I£ back dues are paid, this will not be necessary. The Ciara baai due aaa pal a pr a 
treasurer has sent statements to all members behind în | Pina IN) Mneiăe M005B EPleitimarna: „ll O 
payments, and the Board urges more sacrifice on the part | LESS: Mo, Debt Obligation:; mortgage $531.76 

of many of îts members, who can make the difference în the ] roofing loan 100.00 -_632 





solvency of CRC (see the following treasurer's statements).| 


There are other founders who can and will do a serv- 
ice to CRC by gradually încreasing their initial $100 loan 
units. Patron membership (5 initial units) is a goal for 


$) 


i *The above figures presume that monthly organizational 
lexpenses currently averaging about $26/mo. will be covered 

„by net activity income ($31/mo. în 1981) ană that the bul- 

letin can pay for itself (see Bulletin report), 


Needless to say, ît isa tieht budget, .! 







—58- 


May the SPIRIT OF CHRISTMAS 
SHINE înthe HEARTS of 
GRC's DONATORS 





| ze & Elizabeth Raţiu ($500) 


Gheorghe Beldescu ($25) 
Mircea Nichols ($10) 
Judy Smultea ($25) 


The gleam yhich lights the eyes of our treasurer 
when she finds unexpected donations în the mail was par- 
ticulariy bright upon receipt of the Raţiu's very generous 
and timely contributione 


We thank our Fall 
GOLDEN BOOK DONATORS: 


ÎN a0L2E ae E ac CAII IEEE AAC AI AXE A CICA ICON AICI NCA CANCAN AIE RCA CAZACI AIE CACI 


CRC VALUES HER VOLUNTEERS & SPECIAL ACTIVITY DONATICNS TOO 
That Combine to Make her Activities Successful! 


rall Festival Celebrating Summer Remodeling 
Aftemnoon Tea Dance & Buffet: SundaysOct. 25 


For this occasion, CRC hiredthe popular Chiodo 
Orchestra, and Constanţa & Ileana Arsene prepared and served 
a tasty sit-dowm buffet dinner, We would like to thank 
the Arsenes and the others who made this a particiarly 
enjoyable afternoon for all: Ilie Smultea (arrangements), 
John Moldovan & Alex Blaga (refreshments), Judy Smultea 
(reception), Nicolae Dimitriu (photography ) and Jean & 

Zizi Costache (shopping that resulted în an added supply 
of soup bowls to serve this larger crowd), 


We would also like to express our appreciation to 
those guests who give beyond the suggested donation at the 
door, as such extra assistance often makes the difference 
în meeting expenses, and so thank you, Jan Dinu as well as 
rrances & Trajan Ocneanuş (The Ocneanus have recently 
xeturned from a three-month trip that took them to Europe,» 








We have missed them and wish them a warm welcome backe 


Incidentally , CRC wishes to have events that all 
can enjoy anâ tries to keep ticket donations low, At times 
14 makes profit difficult, But most important is that 
CRC be available to all and that guests can give according 
to their meanse . 
NN N RI N N N E Eee N Xe e Ie Re 


CRC REMINDS ITS READERS the Library is open for browsing) 


during functions as wellas on Fridays from 4-6 peme 









- 8 - 
CMISSIONS IN SEPT, ISSUE LIBRARY BUBLICATIONS LIST 


American Romanian Review 


Buletinul CR 

Buletinul “Holy Trinity” L.A, 
Mi cron 

Solia 

Vestitorul 


Anniversary 0£ the Union of Transylvania with Its 
Mother Country Romania - Sat. - November 28 


We would like publieiy to thank Eng, Mircea Raţiu 


for preparing a fine presentation of this historial event 


FOT 


e tin a 


[1 which îs currently $1,767.30, 





and. to apologize both to him and those who planmned to 
attend for the confusion in the scheduling of it. As» 
printed. în the bulletin, all was în readiness in the CRC 
Library Room, However, a number of our guests were con= 
fused by the wedding reception that was taking place at 
that time în the main hall and failed to read the CRC 
notice posted at the front door, Others pere mistakenly 
directed to a near-by member apartment that had ben con- 
sidered as an alternative meeting place due to rental of . 
the main hall,  Thus we had only an informal discussion of 
the evert and hope Mr, Raţiu will hold onto his presentation 
for us next December Ist, 


Incidentally, those of us who were at CRC that evening 
were invited by the chamuing bridegreom--a recent graduate 
of UC-Berkeley=-to partake în the cultural experience of 
an Eritrean (Ethiopian province along the Red Sea) wedding 
reception, complete with native costumes, music, dâhe 
and food, - în | 

PRR NR NN E RAR e EI 30 IE ee e 


SPECIAL BUILDING REPAIR FUND 
Cur Deep Appreciation to our Recent Donators: 





Ana Simpson ($100) | 


CRC continues to seek donations to this ongoing fund 
to help pay off our roofing loan, the balance of principaj 
Donations no matter horn 
small are appreciated, However, the Board continues to 
invite others to join the $100 pledge list, now numbering 


12 individual supporters. The addition of 17 more 
soulă free CRC Ceea this burden (no cal, em i aa 


= Bă = 


ASSISTANCE FUND 


1981 has truly been a year of activity for 
this CRC fund; which depends on the donations of 
members and friends to offer assistance to those 
newly arrived Romanians în special need, 


OUR WARM APPRECIATION FOR THRSE RECENT CONTRILBUTIONS 





Alexandru Blaga, ($100) Jon.& Maria MmaauManoliu” ($10) 
Yvonne & Remus Bretoi ($20) : Mihai Olteanu ($30) 
Alexander Burz ($20) Elena Stanatescu-Greavu ($10) 
Nicolae Cazacu ($20) Ilie & Judy Smultea ($50) 


We continue to welcome donations and invite those who 





assist CRC in a collection do so through the Assistane 
Fund,  (Donations to CRC are tax-deductible) iai 


E IEI RI IE RI E E EI AR e EI e III 
BULLETIN FUND 


As our September issue failed to acknowledge the (4 
subscription-donations received în the third quarter, CRC 
now wishes to add, with thanks, the following names to the 





know of someone în special need and pho are willing to | 








list of 1981 subseribers printed în June (current subseri bere | 
now number 63, up from 3% in 1980); | 





New Subscribers Renewa ls 


Nubar Boloyan 
Ion& Stela Cepoi 
Matis Glass 

Ion Raţiu 
Blumarel Rista 
Bugenia Simicin 
Ana Simpson 
Elizabeth Widican 
Vincent Wargo 


Nicolae Cazacu 

Nicolae Dimitriu 

George & Cecilia Jordan 
Peter R, & Ottilia Malattia 
Ironbm T, & Lleana Petrescu | 
Alex & Olga Pollak 
Ilie Smultea (1982) i 
Judith Smultea (1982) 


We would also like to express our gratitude for the | 
receipt of special donations to Buletinul CR: 


Ilie Smultea ($200)* 
Eugenia Simicin ($5) Juâith Smultea ($5) 


*Bulletin subscriptions în 1981 totalling $304 were suf- 
ficient to cover the cost of the first 2 issues only. Cur 
editor made this donation to cover the Bor euibatz issue so 


that our publicațion would be self-suppo Ing without 
sacrificirg quality, The Board is grâteful for this help. 


Eugenia Adams-Mureşanu (1981-82) | 





sa SL a 


If you haven't lent your support to Buletinu CR, 
why not take advantage of the current $5 annual subserip- 
tion rate ($10 appreciated for foreign subseribers to 
cover lst-class postage abroad ), With inflation as it 
is; CRC rates might just increase, (Gift subseriptions 
are also available.) 

DE aa ETEN oa o E i a a en n n e va E Pa RV PNI VIPER 


NOW FOR SCME DISAPPOINTING NEWS; 
The Financial Statement 


Balance A/0 December 15, 1981 


Property Management Acct. (Gen, Mgr. ). .,$101,01 
Organization & Mortgage Acct, (Treas). e »_1431. „40 
$ 532.1 


This îs the lowest combined balance we have had 

for some time, Though the first instalment due 
Dec. 10 on property taxes has been paid, we must 
make payments on our debt (mortgage plus roofing 
loan) of $631,72 on Dee. 2%, 

RY e 3 830 Ste e 0 333 












Your officers will noti 
let CRC down; the payments . 
willbe made on'time. At its 
Jan, 2; 1982,meetiing the 
Board. will discuss the 
necessary steps to take, 
An annual membership meet- 
ing will follow on Jan. 31 
Taitero church), Please 
try to attend, 


XR NN EEE) E 3 IER IERNII III IE 
MAY WE LEAVE YOU WITH SCME WORDS 
from Financial Columnist SYLVIA PORTER: 


"You have only a few weeks (actually days nog] to 
your charitable donations for 19 ir pl eră is 3 na 
to bunch as many donations as you can. Tax rates 80 down 
as of Jane. 1, 1982; thus channeling your donations into 
'81 automatically reduces your '81 tax bill,” 


Do Think of Casa Romana & Capela + 


— = 3 


RR E AR OR RR e N NN XR RR NNE XE RN RR RR N RIA 











a 2e I wish to became a REGULAR VOIING MEMBER of Casa Romana & Capela by contributing 
nah CI $60 in annual dues for which 1 may take a tax deduction. I wish to pay my dues: 
ibite) sefa: ) 

) (a) annuaily __($60); (b) semi-annually ___ ($30); (c) montnly ___ ($59. 
E IE IA E AA BRIENNE IE II EEE E EA IA E E EEE E E EEE IEEE E e 
MEMBER of CRC by contributing $12 as 








roofing loan or to make împrovements and repairs on the property. 
EA 0-A 8 RA 30 8-0 de e ea e 00 A A dee te ed te A A 26 IE 
6. ma Please accept my tax-deduetibledonation to the CRC ASSISTANCE FUND + 


id ASSOGIATE & NONVOTING 
- x II! a adere mural. 1 may a a tax deduction. 1 wish to pay my dues: 

S (a) annual1y ($12);  (b) semi-annually ($6); - (0) montnly ___ ($1). 

i A d A E 0-0 A 8 e 8 A e A A 0 A 0 E e Ne 0 20 
i “Mpa, i | I wish to make a GOLDEN BOOK DONATION of $ ____, for which I may take a tax deduotion,e 
& Dl Donator's names are inscribed în the Golden Book (Cartea de Aur), occupying a permaneni 

place of honor at CRC. (Funds are eamarked for payments on the mortgage on the property 
i A M-A 30-06-3033 e 838-300 AA 90 d-aia 0 e 03-A tt 28 e N e N AN - d tt 

ă 5. Please accept my tax-deductible donation to the SPECIAL BUILDING REPALR FUND. 

A 1 understand my contribution will be earnarked for payments on the special short-tem 
A | 


Sote 330 tt ele 0-03 ei ie 3200 90 Met d eee ee dt e A e ee ee Ade de 

Please accept my tax-deduotible donation to BULETINUL "CASA ROMANA” of $ . 

să L_] Please credit $ as a subscription for year(s) e $5/yr. ($10/yr foreign) 
Please credit $ as a special donation to the Bulletin Funde 

ANRE 26 A 8 ee JE A Ja Je 0-A E 6 e E 8 e te Xe A A IE Ade 





dt 








GASA ROMANA & CAPELA 








Signature ) (Address) 
Subscription Form _ Rev. 9/81 


CASA ROMANA & CAPELA 
(A Califomia Nonprofit Corporation) 
PRE E AIE EEE e E ANEI A A A e NE NE A ARE de e d 20-33 0-A A IE NE ENE N IE 0-38 IN 3 3 3 RARE III I-A e E 


1 WISH TO BE A PART OF THE FOUNDING OF CASA ROMANA & CAPELA IN THE FOLLOWLNG WAY(S): 
PF EP R XEAR-e E  AEAEA6 AE A EEA e  3 e  Ee Ee e  e  e EE e  0 e EE e  3e 0eeee 


le | 1 wish to be a CHARTER MEMBER by subscribing to ___ initial loan unit(s) Q $100 a unit, 


1 understand that this is considered an interest-free loan for an indefinite term which 
Casa Romana expects to repay as her financial situation will allow and that 1 may convert 
this loan înto a tax-deductible contribution at any time by notifying the treasurer în 
Writing e 

1 further understand that as a founding member, 1 pledge myself to make monthly payments 
as necessary toward the amortization of the first deed of trust on the property in propor- 
tion to the number of initial loan units subseribea to. I wish these monthly payments 

to be considered as (check one): (a) loan _; (%b) donation să 


Mozeover, I understand that in order to join the Foundirg Member Ranks CRC expects me to 
make up back member-assessment-dues ș $100 for 1978-79 ($5/mo. for 20 mos.) and $60 for 
1980-81 ($2.50/nă for 24 mos) 6z-an additional $160, 


Total Charter Member fee is: thus $260 through 1981 and may be paiă in instalments. 


=6ăs 


(signature ) (adâress) 


(print name) 
(date) Tel, No. 














I ENCLOSE $ . 1 WISH TO PAY THE REMAINDER IN INSTALMENTS CF $ A MONTH, 





' 
ease make checks payable to Casa Romana & Capela& mail to CRC at 124 Montecito, | 
i 


CASA ROMANA & CAPELA - SUBSCRIPTION FORM - PART 1 






| 


„Oakland, CA. 94610, or to the Treas.; Mrs. Je, Smultea, Rt. 1, Box 367,Trinidad , CA, 95570 










AEOMECOIA CASA ROMANA & CAPELA 
_Membership Roster 










15 






FONDATORII 
(The Founders) 


Ioan & Virginia Balaci Emeric & Valerie Kalman 
*Alexandru Blaga Romeo Malattia & 


1982 CRC CALENDAR OF EVENTS 






Special Financial Meeting 
BOARD OF DLREOTORS 



















| JANUARY 2 CRC Sitting Room 





















































Remus Bretoi Ottilia Bria Malattia | ia mr 

Valer Bursan Niculae Moisidis ' Saturday | 8:00 pam. "123 Years Since the Union 
4) Alexander Burz *John Ve & Ilse Moldovan JANUARY 23 | CRC Maîn Hall of the Principalities” 

*Nicolae Cazacu *Traian & Frances Ocneanu pei. ia “e 

Ion & Stela Cepoi Anca & Mihai Olteanu Short Program 

Margareta, Cismaru Alexander Pârvu, Jr. Dancing 

kugen Coban Eugen Popescu Buffet & Bar Available 

*Gheozghe Costache Mircea Raţiu (*] Donations Welcome at door 

George & Trudy Dănulescu John Simicin - NN PISIC e i 

Dan 0. Didescu Ioan Sirbu pieri A | 3200 peme Annual Meeting of CRC 

*Nicolae Dimitriu *Ilie J. Smultea JANUARY 31 | (after church) A03. Moacibiiea Teza io 

John Dumitru | *Judith Clark Smultea ' Main Hall Atena 

Mircea Goreniuc Elena Stamatescu-Greavu | 







(founders, regular, assoc,) 









Saturday 8100 p.m, 


Valentine's Day Dance 
FEBRUARY 13| CRC Main Hall 
(Ga 3 


Buffet & Bar 


*Fam, George Jordan Leon Vasu 
(*Patrons: 5 or more initial-unit subseriptions) 
Donation:  $5 couple 























*Sorin Issvoran Eugen Stoia 
Angela Jonescu Petre Sturzu (“ 


, Founder Members in Progress: Petru Dărăban ÎL n 
Regular Voting Members 23 00 p.m: Anniversary of Basarabia 
(after church Program & 
Main Hall i 
Irina Bollog Ion Raţiu Vasile Mihaileanu O (d | Buffet Available 
—.... aaa poa | * Feature! of :the evening will be the Nely organired .. d | 












issociate Menbers American Romanian Dance Group directed by Gh, Costache 








Nubar Boloyan Paul & Angelica Sebastian FOR YOUR CONVENIENCE 

în e E | A CRC Subscription Fom is Enclosed 

Accton m Delia Constantin Sporea i We would like to point out that the enclosed form 
Brij Kansal Mircea Tanasescu | and return envelope are included with the bulletin ţo 
Kevin & Mihaela Mack Dikran Tavagian | provide (1) information conceming the various membership 
Nicolae Novac Elizabeth Widican || & donation alternatives anâ (2) a convenient avenue of 


support for those who care to donate or become members, 


Honorary Associates: Jean White Costache & Margot Munroe | 
BODUIAL II, ASSOOLA VAS; s i Bulk mail necessitates each piece be of equal weight. 


e Sylvia Bogdan Ion & Maria Manea-Manoliu 


SPECIAL ACKNOWLEDGMENT 'TO: | Thus we wish to assure you that CRO does not wish con= 
Romanian Orthodox Parish “Invierea Domnului” & ] „stantly to bother its readers with appeals for financial 
help.  Furthermore, ît does not expect its supporters 


Unirea dela Veşt Societv af the.Union & League, R.S.A 
e e to beel obliged to complete and return the Form each 
time, 








“ Sâmbătă, 8:00 Doe 


a dd e 


A E i edintă x specială a "0 
Sâmbătă | 44.00 psme , N Consil: de administraţie 
2 IANUARE | CRC Sala de Conferințe | ———— 





iei | îi 


“ Sâmbtă, | 


23 LANUARE |8 Dom 
CRC Sala mare 


| "123 de ani de la 

| Unirea Principatelor 

| Scurt programk 

| Dans - bufet şi bar 
| la dispoziţie 
= Intrarea benevolă, 
Ie ici 

| 


Dumi necă 33 00 pame 
31 IANUARE | (după serv, rel.) 
Sala mare 





| Adunarea. sii CRC 





rare mareata cir aici ai _ 


13 FEBR.  |CRC”- Sale mare serată dansantă de 

"Valentine 's Day” 

Bufet & bar 

Donaţii:  $5 de pereche 
$3 de persoană 











Duminecă | 9:00 p.m, Aniversarea Basarabiei 
28 Martie (după serv.rel. ) Progran: bufet şi bar 
Sale mare 


. ...._..—.„.—. n....mcnn mmm... .._.. m... mmm. am ma 0 mm mm m em em cm em m esa om mm one om om 


* O nouă echipă de tineri sub „direcţia lui Ghe. Costache, 
vor dansa din folklorul românesc, 





Un formular de abonament este anexate 


De a n pe ui nt imn bata n ne tu e a e 


Dorim să precizăm că formularul şi plicul au drept scop: 
(1) Să informeze pe cititori despre alternativele de aderenţă, 
şi de donaţii; (2) să deschidă calea celor care doresc să 
devină membri sau să, facă donaţii, Serviciul poştal, cu 
tarif redus, cere ca toate plicurile să aibă exact aceeaşi 
greutate « Deal e ţinem să specificăm că anexarea formu- 
larului nu constitue o obligaţie de a înapoia plicul de 
fiecare dată, El este doar pus la dispoziţie celor care 
doresc şi pot să-l folosească, 


BOARD OF. DIRECTORS 


Alexander Blaga 
Gheorghe Costache 

Dan 0. Didescu 

Nicolae Dinîtriu 

'John V, Moldovan: 
Trajan. Ceneanu 

Mihai Olteanu 

Ilie J. Smultea 

Elena Stanatescu-Greavu 





4 


CASA ROMANA & CAPELA 


& OFFI CERŞ 


President: Ilie Smultea 
Vice Pres.: Mihai Olteanu 
Secretazy: (ru Stanescu -Groqvu 
Treasurer: Judith Smultea - 


General Manager: 
Gheorghe Costache 


SĂRBĂTORI | FERICITE şi 
ANUL NOU LA MULTI ANI ) 














La 








j 


























NICOLAE IANCU