Buletinul Casa Romana vol. III, nr. 4, decembrie 1980

BULETINUL 
CASA 


Dia 
CONTENTS: 


Băitorial ss... 
Oră de Betleer--Dmitru Ichim ss..........nsecese 
intologie: 0, Ereă Frumos s e e == Radu Gyr sseesee 6. 
Qrăciun--Vasile Posteucă suseaneaneeeeeneneeoneoaaee 7. 
Qolină Sentimental--Virgil D, Vasiliu ssoeeseseac.. 8. 
Gână de Crăciun e Se Ge Theodore neo cseeseeaeeeeee Bi 
In ajunul crăci: wi --Alexanâru Vlahuţă | e si gate e. Ea RE 
Bucovina--Alexarâra Vlahu 
Sub cerul dulcei Zucovine=-B, Daschievici s... 
Albă iubire: Joc--Florica Baju ssseeseneaneeeaeeae 13 
Transilvania în spiritualitatea românească-- 
Constantin !: 
Transilvaniei--Aron Cotrus sossonesseeeeeseaeasenae = 
Din Lirica amerindiană Trăbunal--Nicolae Novac +» ++ :16 
Din îsprăvile aliaţilor “Fireşte--Recepţie la 
Ambasada sovietică —- Je N. Manzatii ssc.sso.. 17 
Blestemul--Vasile Alecsandri so.............. *. 20 
Desculţi--5. G. TheodoTu sesneseesenenasseee 
Cine a cucerit Ardealul?--C. Delaturtucaia ssssese 22 
Tudor Arghezi & Patria -- Cezar Bolliac «.........sse 25 
Gronica Artistică: La Danse a la Ville de 
Auguste Renoir--Ovidiu Vuia sunnseneesssaeenee» 26 
Cărţi: Tiberiu 'Tuia-„"Vacanţele Destinului” se... 30 
Poemele poetului singur, Stefan Baciu-- 
Aurel D. Bugariuesseoeoeesneseooeesesee 
Note ss... ............cccnceneeeoee 
Carnet, «o e...peianieigia e e dna scadea e Ie eedie dabiuio a e Sa) 
Anotimpuri de dragoste--Virginia Balaci ss... 
Imagini--Casa ROTâNE s.e.nconoeoneenneneanoeeeeeee 37 
Vestibulul inspre sală ses... > PERIE 
serbarea de Zrăciun--"Invierea Domnului” «eee ...... 38 
Spicuiri din Presă ssseosenoneosenenoeeenoeneeneeee 39 
Stiri de la CR ..c.c.ccennenecoooooneseeeeneseteee 
Announcerents (CRC, Unirea dela Vest,Parish)... 48 
cknowleăg-erts (donations, volunteers) 
lembershi? van noneeeenenenneeneseeeneneeoeaeneee 53 
Financial s“atenent ss... ...... 
COR/OCARE:  2all to Annual Meeting ss... 57 
Calendar 2? 2vents at CRO e.cc.cccccrocoroceosee 58 
Calendarul. DRE oie e demne ooooepeanaeeooeneeeeeee 39 
Fonâatori (Founders) .. 
Subsoription 7ozm s.edooueeeceaneosaeooeceneeee Gl 
tierry Christras from the Board s....ccc.nn..... 63 


Trei Pă%tori--5%, Socoliue (Back Cover)ess se... ... 6 






idiao e 0 eset atatia dată e ae: tifrezată,a iile i 193 
-3. 






e 6:0âip o css vleie eta e stai e ANII 









ica DP [PE  ... 
















ÎL ocine ame de a.69 






CO E ii sc aia 


a AR 3 3 
2 


[..ooococoeoeoooeoeoooeoeosoeseosoeoeeeoeoooeg 
d 


Buletinul Casa Română 


„> APARE TRIMESTRIAL — 
Redacţia şi Administraţia: 124 Montecito 
Oakland,California,94610 
Redactor: ILIE SMULTEA 
Redactor literar: NICOLAE NOVAC 


o... 


- i eeoenaa 20 d VOR ii iaz o..oooooe 


î..ocoooooooooooooe 





redem sus şi. tare că cititorii 
Buletinului nostru şi membrii 
organizaţiei noastre "Casa Română 
şi Capela" şi-au putut da seama 
E din cele trei numere precedente,ce 
au apărut până acun în anul 1980,că anume a 
făcut un pas înainte pe drumul destinului 
nostru românesc,datorită cooperaţiei bunului 
nostru confrate,poet şi scriitor - NICOLAE 
NOVAC. 

"BULETINUL CASA ROMANA" ,nu este şi nici 
nu vrea să fie o publicaţie ce sar pune în 
competiţie cu alțe publicaţii româneşti din 
EXIL.Tot ceeace,pe drept,dorim a realiza,din 
punct de vedere românesc,este de a spune şi 
noi PREZENT,ca organizaţie,în istoria amar — 
nicului nostru EXIL. 





Nu,nu credem c“ar mai fi necesar din par- 
tea noastră,de a face o prezentare a redac -— 
torului nostru literar,care începând cu a- 
cest număr,intră oficial în rândurile noas- 
tre,căci NICOLAE NOVAC,sincer spunând,n “a a- 
vut nevoie de paginile umilului nostru Bule- 
tin,pentru a se face cunoscut.Numele lui es- 
te deja recunoscut ca ziarist „romancier „poet 
şi traducător,nu numai peste granițele Ţării 
nostre de baştină,ci chiar în România de 
astăzi. 

In plus,activitatea lui de peste un sfert 
de veac ca director al orei româneşti de ra- 
dio din Gary,Indiana;cât şi anii de perfor - 
manţă efectivă ca redactor al ziarului 
"AMERICA" ,l-a introdus în casele şi inimile 
multor Români-Americani,care nutresc senti - 
mente curate şi se interesează de aproape de 
soarta Națiunii Române. 

Recunoscând deci prezenţa şi aportul lui 
NICOLAE NOVAC,la prezentarea Buletinului şi 
a colaboratorilor ce ne-a adus,mergem cu Dum 
nezeu înainte,pe linia destinului nostru is- 
toric. 

Impreună deci cu fratele Novac, vă doresc : 
din toată inima: "SĂRBĂTORI FERICITE" sgiila 
fel: "AN NOU CU BINE ȘI SĂNĂTATE"! j 

Naşterea lui Hristos,să ne fie tuturor,de 
mare folos! 


Fi 


0 E E) E E) 6 6) 2) E) E) 26) 6) 2) 2) 6) 6 6) 2) E) 6) 2) 22) E E) E) 202020 E agp 





SV 





RRORRRRERORNRRNNNRNRNOG 





RRROOONRNEOROORNNRRRR 


Et 


Oră de Betleem 


Florile dalbe, flori de măr - colind al părinţilor mei, colindul 
magului dacic, colind al fiilor fiilor mei, luminează-mi cărarea spre 
tainic luceafăr de regăsire! 

In testament de ceară albinele slovenesc miresmele chiparoasei, 
calapărului şi cireşilor sălbateci. Cerbii şi cerboaicele muntelui, crainici 
carpatici, duc vestea prin tinda brădetului, pe sub mesteacănul 
policandric, până la cumpăna apelor: “Florile dalbe, munte! Astăzi s'a 
născut Domnul!" 

Magul Zalmoxe, craiul din Nord, întâlneşte pe cei trei crai ai 
răsăritului şi întinzând cojocul lângă covata de brad în care e culcat 
Pruncul, aşează pe iarba de lână aur în scăfiță de lemn şi lacrima 
coniferelor în măstrapă de piatră, închinându-se: “Florile dalbe, 
Doamne!” Apoi se retrage cărare cu cărare în munţi. Vântul i-a cules” 
urmele împărăteşti de opincă şi veacurile s'au sfătuit să-i odihnească 
numele. 

Florile dalbe, lerui-ler de omăt, cine-mi va lumina hugeagul spre 
steaua ce răsare sus ca o taină? 

Amvoanele inimii sau umplut de troscot, cucută şi bălării 
năpârcoase, iar pălămidele şi urzicile îşi prăsesc soiul de pustiu în strâni 
şi altare. Cel ce am fost încă mai sunt, iar cel ce sunt adesea nu-s. 

Pasărea albastră a zburat printre colinde. Floare de măr, unde-mi voi 
găsi traista de cânepă şi stiharele copilăriei? 

Bală de şarpe. Păienjeniş de timp. Gol. Luceafăr pustiu. 

„„. Nouă azi ne-a răsărit, 
Domnul lisus Hristos... 





— Cine sunteţi voi? 

— Omule vechi, e oră de Betleem. Cerul şi pământul şi cele de 
deasupra s'au înnoit. Vino cu noi! E oră de Betleem. 

Și am plecat. Viforele mi-au aţinut calea, dar în urechi se mijeau 
fluierele păstorilor tot mai aproape. Vânturile din Nord se cruceau cu 
cele din Sud; omături fierbinţi îmi zgâriau obrazul, dar glasul ingerilor 
tot mai aproape. 

Ape fără punți, eu fără eu, prăpăstii de aer întunecat, urlet de lupi, 
zvârcoliri de viscol şi simunul şuierând din Polul Innegurat al păcatului, 
dar tot mai aproape se auzea glasul lui Dumnezeu, tot mai aproape, ca 
anul de ieri lângă veacul de azi. 

Ce dar voi aduce Tie? Nu mă pricep şi mă mimunez. Pământul — 
peştera, cerul — îngerii, pădurile — fluierul, apele — soarele, dar eu? 

In mână aveam toiagul uscat cu care am împărtăşit cărările, 
zbuciumul, frica de eu şi întrebări dureros de fără răspuns. 

Srăteam îngenunchiat în faţa leagănului. Pruncul şi-a întins mâna 
spre toiagul rătăcitorului şi toiagul a înflorit ca florile dalbe ale tăcerii 
— lori de cireş şi măr. 


DUMITRU ICHIM 


$ 


NNE 0 NINN INN INN NN 


î 


U_GY 











|____ ANTOLOGIE 








O, BRAD FRUMOS... 


O0,braa frumos,ce sfânt păreai 

In altă sărbătoare, 

Mă văa copil cu păr bălai 

Şi ochii de cliooare, 

- Revăd un scump şi alb cămin 

E chipul mamei sfinte, 
agini de Crăotun senin 

Răsar şi azi în minte... 

Un brad cu daruri şi lumini 

In amintiri s'arată. 

In vis zâmbeşte ca un crin 

Copilul ae-altădată, 

Intregul cer era deschis 

Deasupra frunţii mele, 

Acum strâng pulbere âin vis 

Și numai scrum din stele. 

Copil bălai,Crăciun şi brad 

S'au stins În alte zile, 

Acuma numai lacrimi caă, 

Pe 'ngălbenite file... 

Azi nu mai vine Mog Crăciun 

In noaptea de cenuşe, 

0i avar tristeţile s'aâun 

Să-mi plângă lângă uşe... 

In frigul temniţei nă frâng, 

Pe amintiri pierâute, 

Mă strâng în inimă şi plâng 

Cu vremile trecute... 

Omătul spulberat ae vânt 

Se ceme prin zăbrele 

Şi-mi pare temniţa mormânt 

Al tinereţii mele... 


Xe 


— 





Troiţa literei așează alfabet, 
Străpunsă de mistere ca ge-o undă 
Din geana inimii, dintr'un făget, 

In care clipa mângâie, sub bundă, 
Lumina vieții, dorul, un regret . . . 


Când-va ne-am întregit abecedarul, 
Și-am dat de vestea bună din colind; 
A-ul e-aici, dar a trecut hotarul, 

Cu fruntea'n ceruri, îndrăzneț, știind, 
Și'n luminare, și-a băut paharul. 


Pe liniuța ta se răzimară spații 

Ce s'au aprins în suflet, să ni-l nască. 
Din ins să suie rânduieli și nafții, 

Pe drumuri de mărire'mpărătească. . 
Şi'n. robi, să reînvie cruciații. 


Dar, uite, litera rodi cuvânt. 

Avem de-acum pe unde ne mai duce. 
In zarea noastră nu-i nici un mormânt, 
Ci numai gândul răstignit pe cruce, 
Şi-alăturea de cruce, veacul frânt ... 


Tai litera din steaua de Crăciun, 

In nişte semne dela noi de-acasă. 
Sunt, nu de-ajungere, ci de drum bun, 
Că ora-i de prigoană, neagră, joasă. 


— Azi numai răstigniții văd și spun . ... 


Vasile POSTEUCĂ 


- 8 - 








COLIND SETNIMENTAL 


Scoli, iubito, floare dalbă, Scoli, iubito, floare dalbă, 
Doamna sufletului trist, C'am venit odată'n an 

C'am venit când blândul Crist Să-mi dai leacuri de alean 
Plânge'n scutece de jalbă E Cu mâini line pân” ce Alba 
Proorocirea din psalmist. Nu se uită prin ochean. 
Scoli, iubito, floare dalbă, Stai, iubito, floare dalbă, 
Doamna aprigului dor, Să-ţi urez şi de plecare 
C'am venit colindător Și la anul să fii soare 

Ca să'nşirui pe o salbă Dar pe-obrazul roz de nalbă 
Licărirea ochilor. Să lași loc de-o sărutare.- 
Scoli iubito, floare dalbă, Virgil D, VASILIU 
Doamna cântecelor mele, + 

C'am venit sub cer cu stele ag 

Să le'mpodobeşti cu nalbă 

Din surâsul gurii tele. 


4-80 de e d d dee de 00 Ad e 9 26 40 d d de 4 6 9 40 de he ded de e d de 204048 


i 3, G., THEODORU: 
GÂND DE CRĂCIUN 
Pe ai 


Un cer senin și inimi tot senine. 

Urări de tot ce e frumos și bine. 

Printre drumeți, sub geamuri, trec fantasme 
Şi peste tot plutesc cântări și basme. 


De-a-lung de străzi, prin case și oriunde, 
Ceva de dincolo de lumi pătrunde. 
Şi'ncet, împărăţiile uitate 

Se nasc din nou, să fie noutate. 

Şi bucurii, speranţe 'nfiorare, 
Transformă nişte zile'n Sărbătoare. 


Doar dincolo de zare se ridică 

O lume de urgie şi de frică 

In care nu-i Crăciun și nu e pâine 
Ci, poate doar, speranța unui Mâine. 


30-00 00 00 48-30 9036-98 4036 30-00 9P 3030 26 9P20 2 30 20 20 3303000036 38-90 00 400p 


9 MORII cate crt rd 26 de te de det de det dee te 


RR 


0 





SA 10 20-20 004 tt A 0 0 e 22401 0 20 86-06-06 0 0 d 206 00 A 








IN AJUNUL CRĂCIUNULUI 





Pentru a treia oară întâlnesc azi pe bătre- 
asta cu doi copilagi de mână, 
Ce slabă-i,săraca,şi de abia merge.E£ Îmbră- 


-cată într'o oațaveică cu petioi toată, pe cap 


cu o broboadă de lână gălbue,gi!'n picioare tâ- 
răe rămăşiţele unor foşti goşoni, Copiii, gă- 
tiţi An vechituri de căpătat,palizi la față se 
uită cu ochi mari,speriaţi pe la vitrinile pli- 
ne de jucării, 0,oe milă mi-e de copi! săraci, 
care n'au Jucării âe Crăciun şi cărora Anul 
Nou! nu le aduce nicio bucurie, Cum ag vrea 
să ştiu ce gândesc e! acum! 

Şi merg după ei;lângă ei,viaţa se amestecă 
la: clipa asta cu a lor,bătrâna mi-e şi mie bu- 
nică, 

E o zi de moină,parcă-! primăvară, Strada-i 
tiosită ae lume, 

Trăsurile pe două giruri,se mişcă încet, ca 
după mort, Frin prăvălii e -o Îmbulzeală şi o 
zarvă ameţitoare, Se miră bătrâna âe atâta so- 
dom... Ne-am oprit în faţa une! vitrini mari, 

- 1,ce frumos e,bunicuţă,.., Eu ag vrea să 
am arapu ăla călare pe ţap. Da tu,Lizico,oe-ai 
vrea? 

- Bu?.,.., Stai să-ţi spulu.,, 

şi Lizica se uită ameţită,parcă i-ar fifri- 
că să la aga iute o hotărtre.sunt atâtea lu- 
cruri frunoase,şi toate-! plac,toate-i fac să- 
1 bată iniuloara de surpriză,de aorinţi care 
nu se pot realiza, 


- Bu vreau păpuşa aia mare cu pălărie roie 
Şi Lizica o arată cu degetul. Un popor de 
păpuşi,cu braţele întinse,cu obrajii umflaţi 
şi rumeni,par a privi mirate la noi, cu ochii 
lor de mărgele. In mijlocul lore una mai ma- 


re,şi stă în ploioare,şi are ciorapi şi pan-. 


tofi ae lac,şi e gătită în rochie de mătase,. 
Pe asta o vrea Lizica, 

- aAuzi,bunicuţă,lonel zice că păpuşa asta 
mars vorbeşte... Nu-i aga că păpugele nu vor- 
be sc? 

- Haideţi copii,nu vă mai uitaţi,că astea 
nu-s psntru noi. 

- Da' pentru cine-s,bunicuţă? 

- Ia... pentru cei bogaţi) 

- Da' noi nu suntem bogaţi? 

Şi se auc.bizica mai întoarce capul ca să- 
şi ia adio dela păpuşa ei, Ilareu mă uit pe 
urma lor,gânditor,.. 

Intr'un fună. de mahala văd o cocioabă ve- 
che,pleoştită, îngropată în pământ până la fe- 
reşti:geamurile sunt murâare,sparte şi câr- 
pita cu hârtie, Inlăuntru e o lumină vânătă, 
fumurie;pe pereţii umezi sunt pâras de ploae, 
O rogojină ruptă acopsră singurul pat şi sin- 
gura mobilă a acestei viziuni,la căptâiu,lân- 
gă soba care-i mai totdeauna rece,sunt arun- 
cate vraişte ţoale veohi,care miros a bolnav, 

Acolo văd intrână pe Ybuniouţat,cu o pâne 
la subțioară şi cu cei doi copilagi,care nu 
ştiu şi nu pot încă pricepe cun se face asta, 
că nu sunt şi e! Wbogaţii, 

Şi n'au de nicăeri niciun ajutor,şi nu-i o 
mână de bărbat s'aâucă o âoniţă de apa în ca- 
Să... 

Şi mâne e Crăciunul! 


dă adu 











(E în Lage 


.......-. 28 NOIBBRIE 1918 


UNIRiA BUCOVINBI GU ȚARA MAĂ 





Sat în Bucovina 








Alexanâru Vlahuţă 


+... Frentură de rai scumpă inimii noa- 
stre,grăâină cântată de poeţi,ţărenă sfâ- 
tă An care se odihnesc oasele celui mai 
glorios voevoă al Moldove i,nespus de duios 
freamătă izvoarele tale şi ce auloce-i um- 
bra coârilor tăt! 


... Tu eşti Întn'adevăn una âin osle mai 
f rumoa se țări depe pământ,dar numele tău 
ns doare să-l rostim;gi st răbătânădu-yi fer- 


- ae - 


necătoarele drumuri,ochii noștri nu-ti pot 
privi podoabele decât printr'o perdea ae 
lacrimi,,, 













SUB CERUL DULCEI BUCOVINE 
Nu-i veselie acum, nici cânt, 
Ci toate plâng, toate plâng. 





ă mi amintesc şi-acum cu duioșie 
De fericita mea copilărie, 

De raiul de-altădat'al Bucovinei, 
Ţara Fagilor, Ţara strămoșilor mei. 


Măreţele icoane-ale naturii, 

Acolo'n vrăjitul murmur al pădurii, 
Acolo, sub bolta albastră-argintie, 
Mi-au apărut din frageda-mi copilărie. 






Acolo e trecutul unui neam pios, 
Cu Ştefan Domnul, Atletul lui Hristos. 
Azi, smulsă eşti tu, scumpă Bucovină, 
Din trunchiul Patriei, a ta mumă. 


Dar Doamne, Dumnezeule Prea Sfinte, 
Induioşează-te de-a noastră rugăminte; 
Adu pacea și veselia'n fine i 

Sub cerul dulcei, dulcei Bucovine! 


———— 





pe 


Albă iubire 


Albă iubire, fântână stelară, 

sere de zbor şi de zbor şi de zbor — 
întorşi dinspre raze — atâta de oameni! 
Flămând universu” de trupuri, de carne, 
adâncului tineri — atâta flămând! 

când țrupuri se cer, fericită câmpia 

ce leagănă 'n sine trup-oameni iubind, 
fericit universu' ce poartă într'insul 
această iubire, iubiri izvodind 

— să tacă adâncul!!! — fericită, lumina 
ce'n noi a ştiut să găsească lumini!!! 
Fântână stelară, când totul e noapte 
doar Noi, izbăviţi dintre zodii, dansând 
dansul iubirii de jertfă şi naşteri, 

albă iubire, prin cer traversând — 


albă iubire . . . deplină . .. eternă. . . 


Joacă prunci in ţintirim: 
aferim! aferim! 
pe sub straturi umblă mame, 
dintre nourii de scame 
curg, bunicii, cătinel 
prin inel, | 
înspre inel, | 
| 


Babă oarbă, unde eşti? 
— uite cerul plin de peşti! 
— uite lutul plin de oase! 
uite viţă cum mai coase 
prin albastru zare drum. 
„+ frică fum 

cu dor de fum... . 


Haide leapşa pr copaci! 
tu te faci! 
— ba tu tefaci! 
cel mai mare! 
cel mai mic! 
ba din mijloc, 
sau pitic! 
Poate-un alt”, alt" undeva 
..„ tOt mai va | 
şi tot mai va... 


Toată lumea lângă mine! 
— uite vine! 
— ba nu vine! 
— poate numai e pe drum! 
„+ + S0U acum, 
sau nu acum .... 
ăi 
x 
x 
Ierbile se ţes în lanţ: 
dorobanţ, dorobanţ — 





_2zaaannogo== 1 DECEMVRIB,191B === 


14 = 


ZIUA INFĂPTUIRII HARSLUI IDEAL ISTORIC AL 


UNIRII TRANSILVANIGI, BANA TULUI, CRIŞANEI ȘI 
—-2-= MARAMUREȘULUI CU PATRIA MAMĂ 






S'ar putea scrie o pagină a- 
dâncă asupra neamului nostru, 
al cărei titlu să fie: Somnul in 
istoria românească. Nu sunt 
multe neamurile care să fi fost 
atât de aproape — în rău sau în 
bine — de odihna cea mare şi 
neființă istorică. Fără să vrem, 
de cele mai multe ori fără să 
vrem, noi am trecut prin toate 
modurile somnului, dela marea 
letargie naţională în care am 
trăit veacuri dearândul şi până 
la adormirea prea timpurie a 
celor aleşi din mijlocul nostru. 

Somnul ne-a mântuit, păs- 
trându-ne şi adâncindu-ne în 
noi înşine; dar somnul ne-a şi 
paralizat, tocmai păstrându-ne 
prea mult în noi înşine. Iar in 
această viaţă națională, din fe- 
ricire ca și din nefericire amor- 
ţită de somn. Transilvania a re- 
prezentat starea noastră de ve- 
ghe; iată, în câteva cuvinte, ro- 
lul pe care i-l descifrăm în spi- 
ritualitatea românească. 


Ştim cu toţii că nu în jurul 
“Transilvaniei ne-am închegat 
noi ca stat naţional, ci că Tran- 
silvania e cea care s'a alipit la 

ările Românești. Dar dacă aşa 
s'a intâmplat în ordinea de fapt 
a istoriei, pe planul spiritual în 
schimb centrul nostru naţional 
este în Transilvania, în acea “in- 
văţată Transilvanie” — spunea 
cândva Bâlcescu — “azil vecinic 
al naţionalităţii române”. 

In planul mai adânc al isto- 
riei, Transilvania e patria-mu- 
mă. 

Şi, cu toată căderea ei sub 
stăpânire străină. Transilvania 
n'a abdicat. Acolo se păstra și 
se imbogățea cel mai bine lim- 
ba; de acolo incepea cultura 


Transilvania în spiritualitatea românească 


noastră cu Coresi; şi tot acolo 
se pregătea conștiința aceea de 
„stăpân, la care râvnea Bălcescu 
pentru omul românesc. 

A avea conștiința de stăpân, 
iată .ce nu ne-a învățat întot- 
deauna istoria, în cutremurătoa- 
„rea ei desfăşurare. De ce n'am 
spune-o? Ea este încă marea 
noastră năzuinţă. Spre a avea 
conştiinţa de stăpân, trebuie să 
fii permanent treaz, încredinţat 
că ai un rost pe lume şi că nu 
eşti intotdeauna la înălțimea a- 
celui rost. 


Tipul de Român inzestrat cu 
o asemenea conştiinţă de stăpân, 
mai ales Transilvania l-a dat, în 
laboratorul e naţional. Nu pen- 
trucă există acolo trufie româ- 
nească; poate dimpotrivă, pen- 
trucă intotdeauna a existat a- 
colo nemulţumire românească. 
“Marii noştri învăţători ai Ar- 
dealului — serie Xenopol în is- 
toria sa, vorbind despre Samuel 
Micu, Petru Maior, Gheorghe 
Şincai — trăgeau, din adevăru- 
rile pe care le scoteau la lumină 
asupra originei neamului româ- 
mesc, o învățătură pedagogică, 
bazată pe deşteptarea unui sen- 
timent foarte puternic de mora- 
lizare, sentimentul ruşinei. do- 
jenind poporul român pentru că- 


derea lui atât de joasă, când el 
se cobora dintr'o aşa de mân- 
dră obârşie”. 

Sentimentul de ruşine, cum 
spune Xenopol, este cel care în- 
cearcă uneori pe insul cu ade- 
vărată conştiinţă de stăpân. 
Funcţia Transilvaniei era de a 
nu se împăca, de a nu consimţi, 
de a nu se aşterne somnului ace- 
lui, care acoperă atât de multe 
etape din istoria noastră. Sem- 


.._.—_—————. 





nificaţia spirituală a Transilva- 
niei era ceva determinat, de a 
traduce pasivitatea românească 
in forme de viață active; de a 
preface negativul românesc in 
pozitiv românesc. 

Despre ţara noastră, cronica- 
vul Simion Dascălul exclama 
cândva: “țară mișcătoare şi nea- 
'şezată!” El voia desigur să spu- 
nă: țară pe care străinii o tot 
încalcă, ale cărei graniţi se tot 
schimbă, care nu se mai “aşează 
odată în albia ei de viață națio- 
nală. Dar, cu cât în afară țara 
sau ţările românești erau mai 
mişcătoare şi mai neaşezate, cu 
atât înăuntru, în lumea spiritu- 


15 


lui, românul incremenea msi 
mult. Ca să poată rezista 
hoaielor pe care i le arunca 
toria în faţă, românul a trebuit 
să se incleşteze în firea sa Tara 
era mişcătoare şi neaşezată pe 
dinafară, trebuia să fie aşezată 
şi statornică înăuntru. 


Dar nu se poate adormi intru 





” ceeace eşti. In ultimii o sută de 


ani istoria ne-a învățat multe 

feluri de a fi treji. Stim unul 

care nu e o amăgire: alipirea 

poată spirituală de Transilva- 
a! 


CONSTANTIN NOICA 
Li 


TRANSILVANIEI... 
STR o ea rea sea 270 


Cu trupul: rană și glod 
pe munţii tăi genunchii mi-i rod 
și pași de fier înod 
și desnod 
spre piscuri ce 'n nori îmbrobod 
urme de mers fără rod... 


Doru-mi furtunatic vreau să-ți fie, 
pe vecie: — 

cneaz 

treaz, 

viteaz, 

veghindu-te, fără răgaz... 


Sufletu-ţi să-mi fie voevod, 
să-ți fiu ostaș-rapsod, 
dirjenie, foc, strădanie, 
unic în viața ta valahă, aspră, mută, stranie, 
Transilvanie! Transilvanie !... 








- 16 - 














DIN LIRICA AMERINDIANĂ Ș 
TRIBUL WINNEBAGO i 


agata &(eD 


SĂ | 
Făcăâroru/ Pământului , pia. 
Tatăl nosiu RX € 4 
ascu/fă- maă.. 
De p/âns es vata 
ce rrâim pe pâmâni. 
Cadeănd si murind “7% 
pe pofienim aeafungu/ a/pumului 
Esfe aderdrar că TU NET 
ne-a! Spus ce să facem ş 
Pentium a obrfne Mt 
Bunurile 3 beneficiile riery 
A5fa 0 Srim 4 
fentru a câstga o pala "ii 
precum Îu a-i creato, Pun ve 
Q sfa,, feasemeni pu 
o sfm şi-o ?ncercâm „5 
Vom încerca. cu - adevârar 
sa ne aS/gurâm fumina Si 


v/aTa 
G; Tu , cu Yoare Piru, 


fă ca adevărata viată 
să să/âstujască "ntre noi 
Aceasta FR rugăm 

Cu ToaTă mit SĂ, a 


ACE 3) I 


aceasta nou creafă lume N 


Plâcur arăta 

De a/ungu/ si oealatul a: 

Pământului , bunica noastră , 

/Si ?mprăstia reflectie vera -.: y | 

ale vesmânrului e; [. i 

Ss; mirosurile-i ce Impră șfad 

erau. plăcut de respiraT $y AI 
ÎN ROMÂNEȘTE DE SȘ 
NICOLAE NOVAC 














i A 








RECEPIHIR = 
LA AMBASADA SOVIETICĂ 


Era sărbătoare naţională rusească,ziua ar- 
matei rogii,ân anul 1946, O paradă militară se 
aesfăgurase în cursul dimineţii,cu defilarea 
carelor blinăate soviestios,toate de tip ameri 
can. Fiinăcă,ou foarte rare excepţii,întregul 
material âe război rusesc,sra de provenienţă 
americană + 

La parada,desfăgurată în prezența marega- 
lului Tolbukin fusese silit să asiste gi Re - 
le Miha, Privea cu durere la pasul cadențatal 
hoarâslor asiatice,ăcfilână pe vestita Cale a 
Victoriei âin Bucuregti,pe unde altădată trecu- 
seră gloriogşii să! înaintaşi Carol I şi Carmen 
Sylva,Ferâinanăd şi Regina Maria,în fruntea oş- 
tilor româneşti biruitoare, 

Oraşul era Ampodobit cu steaguri rogii,flu- 
turână ca nişte pete de sânge pe cerul albastru 
ori pe zidurile albe ale clădirilor, Populaţia 
fusese scoasă cu sila în stradă,spre a privi pe 
învingător, Pancarte mart, înfăvigână pe fioro- 
şii părinţi ai omenirei comuniste,Lenin,Stalin, 
Engel s,Marx, se ivuiau amestecate deavalna 
cu figurile hâde ale unor Ana Paukenr,fetru Gro- 
za ,Gheorghiu-Dej şi alte lichele,. După amiază 





- 140 — 


muzicele militare au cântat în pieţile pub- 
lice. Doar câţiva derbeaei,beţiyi şi ostaşi 
sovietici luau parte la "veselia"! generală, 
Pentru populaţia ţării,sărbătoarea muscălea - 
scă era zi de doliu naţional, 

Seara avu loc o mars recepţie la Ambasa- 
da Sovietică depe Şoseaua Kiseleff, oferită 
de excelența sa Kavtaradze,vicleanul repre- 
zentant diplonatic la Bucuregti,tiranu bie- 
tei țări româneşti, 

In saloanele luxoase ale Ambasadei,cons- 
truită din marmoră grwa,cu covoare moi şi 
mătăsoase,cu tacâmuri de aur şi argintgi cu 
cupe âe cristal În care mustea gampania fr- 
anţuzească,uitai că te afli în localul unei 
reprezentanţe "populare", 

Intreaga misiune rusească şi proaspeţii 
miniştrii comunişti români Ambrăcau fracuri 
impecabile, de şi nu prea ştiau cun să la 
poarte, 

Fuseseră aâuşi pentru reuşita seratei un 
&rup de "artişti ai poporului”, cum Li se 
spune în Rusia. Acolo,totul este al poporu- 
lui,ma! ales foanea,păduchii, teroarea şi 
moartea. Artiştii erau:Davia Oiatrach,un &- 
celent violinist,Oborin,violonoelist şi o 
îvumoasă cântăreaţă de operă,K, 

Un bun cunoscut,Consulul. General în mini- 
sterul nostru ds Exteme,specialis în prob- 
lemele slave şi care vorbea perfect rusegte 
încerca să se întreţie cu artiştii sovieci, 
Aceştia răspundeau stângaci,monosilabic, 

Abia mai târziu a observat Consulul, ro- 
mân,că pe lângă fiecare artist rus era ata- 
gati un spion sovistic,un politruc a cărui 
misiune era de a trage cu urechea la tot ce 
discuta artistul, Ca nu cumva să se dsstăi- 
nuiască vreo nemulţunire,vre un adevăr ns- 
cunoscut,dsspre paradisul sovistic,Și totu- 
şi Consulul s'a putut apropia la un moment 
dat de frumoasa cântăreaţă. Accasta purta o 
haină de hermină cu o trenă de câţiva metri, 
pe cap avea o splendidă diaâemă ae smaralăe 
şi briliante. Cercei grei şi inele cu pis- 





SR: iată 


trele cât alunele Ai Ampodobeau urechile şi 
fiece asget, 

- Vă felicit,scumpă doamnă,pentru frumuse- 
vea şi strălucirea âvs, Sunt bucuros totoda- 
tă să văd cum un artist al poporului sovie- 
tic poate,poats,datorită eforturilor muncii 
sale,să arboreze bijuterii şi vestninte pe 
care în lumea apuseană doar reginele Îşi per- 
mit să le poarte, S* bem un pahar pentru să- 
nătatea şi frumuseţea dv. şi pentru pro sps- 
ritatea marei âv, patrii, 

Rusoaica s'a (Anroşit până An vârful ungh î- 
ilor, S'a uitat speriată în jur şi  nevăzân- 
du-se supravegiată în clipa aceia, a răspuns 
mai mult gugotină decât vorbină: 

- Imi place să crea că eşti un om ae trea- 
bă,nu un spion, Mă Ancredinţez a-tale ca un- 
ui prieten. Nimic,dar absolut nimic nu este 
al meu. Dacă m'ai vedea mâine dimineaţă, te- 
ai minuna şi nu mi-ai mai face complimente, 
Sunt îmbrăcată ca o servitoarea de a âv., cu 
cizme în picioarele fără ciorapi,şi cu tuni- 
că militară, Tot ce vezi Îmi este împrumutat 
pentru o seară de către ambasador. Intocmai 
ca la teatru. La sfârşitul spectacolului... 
restitui totul,chiar şi ciorapii Şi. „cămaşa 
ds mătase depe mine, Plătesc cu capul tot ce 
ar lipsi, Şi fracurile tovarăgilor me i,crezi 
ori ba,sunt tot ale ambasaâei.Imprumutate,., 
pentru o seară, Este aici la ambasadă o în- 
treagă garderobă,cu haine pentru toate În- 
prejurările şi de toate aimensiunile, Repet, 
întocmai ca la teatru, Dar... să te fersaacă 
Dumnezeu să te atagezi de aceste poâoabe pă- 
mânteşti! Dispari fără umă, Noi nu avem 
dreptul să posegăn nimic,absolut ninic.Stnă- 
luoirea e doar faţadă, Suntem în slujba po- 
porului,În slujba celui mai asuprit popor 
depe lume,domnule consul general, 

Și ochii 1 s'au Ampătenjenit de lacrimi... 
Dar a pomit să râdă dintr'odată stridsnt şi 
neaşteptat, Din spate apăruse silueta excs- 
lenţei sale Kavtaredze,cu faţa imobilă ,pal î- 


dă,care spuse: 


"09 e CERE PR n Me A ana OR 


- Tovăragă K.,mai lasă-l pe domnul consul DESC ULȚII 
general să stea ae vorbă şi cu mine d-ta ocu- 


păte puţin de tovarăgul Mareşal Tolbukin!,... 
XXĂXX 





Nero Roma-pus să arâă, 
Alţi nebuni întreaga lume 
Și-au vrut ca să ţină'n zgardă 
Cerul și să-i dea alt nume, 
BLESTEMUL 
sint SI e! Dar au fost aceia care 
Intrto sfânti mebunte 
Stau făcut spre cer cărare 
Și din lupta lo» mânârie 


Blestemul ţării tunând să cază 
Pe capul vostru: nelegiuit! 
Blestem şi ură; lumea să vază 
Cât rău în ţară aţi tăptuit. 


Și când în neagra de vecinirie 
Veţi pleca sarbezi tremurători, 
Pe iruntea vostră moartea să scrie: 
Duşmani ai țării, cruzi vânzători. 


A Vasile Alecsandri 


Și deși desculți, în cale 
Intrto bună dimineața 

La dusmanii toţi în zale 

Ei au stat să facă faţa, 


Toţi desculţii se închină, 
Strălucesc zalele!'n soare, 
Lupta a!nceput, de tină 
Ori ce strălucire moare, 


Tartă Doamne mercenarii 
Dar la cei cu faţa Buptă 
Ce nu-ţi numără dinarii 
Biruinţi le dH în luptă, 


SLĂVIM 


MÂNTUITORUL NOSTRU 


Adu iar orânâuiala 
Adu iarăşi omenia 

Ia din suflet îndoiala 
Ia români dă România, 


ta 
a 
3 
2 
H 
p: 
asi 
o 
< 
& 
E 
= 
3 


Li 
Li 
i 
L] 
[i 
U 
4 
1 
UI 
4 
! 
LU 
4 
1 
Li 
UI 
Li 
4 
L] 
Li 
Li 
Li 
UI 
[i 
Li 
i 
U 
Li 
! 
Lă 
4 
Li 
Li 
Li 
4 
4 
|. 
4 
4 
4 
Li 
i 
LI 
L 
U] 
i 
UI 
4 
4 
Ii 
4 
U 
4 
Li 
U] 
LU 
[] 
1 
Li 
LI 
Li 
| 
4 
4 
Ii 
4 
Li 
U] 
4 
Li 
i 
4 
i 
4 
1 





Cine a 


Ardealul ? 


- Situaţia politică dunăreană a Ce- 
'hoslovaciei reaminteșie evenimon- 
tele care ne-au frământat: destinul 
itn 1918—919. 4 

După pacea dela București tot 
așa se aruncase asupra noastră ve- 
Cinii doritori de mărire. La Nord 
Munţii cu isvoarele, cum spune poe- 
tul popular, apoi la West co și la 
Sud-Est, hotarul ne fusese rotunjit 
— o pace care echivala cu o roble 
nouă, ne hărăzise dușmanii. 

Atunci tață de noi, ca și acum 
tață de Cehoslovacia, Marii aliaţi 
„păreau că și-au uitat angajamen- 
tele. Generalul Franchet d'Esp6r6y, 
comandantul trupelor franceze dela 
Dunăre oprise aici. înaintarea ro- 
mânească peste schingiuitul hotar. 
Serbia ocupase întreg Banatul, iar 
Bulgaria stăpânea Dobrogea. Unga- 
tia încurajată de armistițiul tavora- 
bil acordat de comandantul francez 
își îndreptă toate rezervele în con- 
tra noastră. 

La mijloc în acest angrenaj poli- 
tic atât de periculos, puterile noas: 
tre se simțeau pe nedrept zăgăzuite 
şi condamnate întrângerii prin nein- 
temelate petice de hârtie. 

Peniţa voia să trângă tălșul sa- 
bioi noastre. 

Dar atacați puternip pe frontul: 1e 
fos!, Geormtnii sunt siliți să-și re- 
“fiagă în gyabă torțele din Răsărit, 
unde operațiunile fusese oprite încă 
din primăvară. i 

Faptul acesta ne-a dat curaj și 
îndaţă ce francezi! au trecut Dună- 
rea ne-am hotănit și noi să reluăm 








Ea - 


cucerit 








de C. Delaturtucaia 


„ârmele, deși situația noastră mili- 
tară nu era tocmai din cele mai 
îmbucurătoare. y 

Sub imperiul hotăririlor dela Bucu- 
roșii demobilizasem în Martie 1918 
toată armata și trimisesem în leri- 
tortul ocupat rezerviștii și milițienii 
contingentelor vechi. 

Ma! păstrasem sub arme cele sin 
armă 4 contingente tinere care erau 
gmpate o parte în 4 Divizii aflata în 
Basarabia, dealtte! singurile unități 
mai bine reorganizate şi dotate, tar 
restul în diferite regiuni ale Moido- 
vei, resturi de unități dezorganizate 
ca scăpați. dela dezastru. 

Artileria și Cavaleria  eşise din 
iarnă. fără cat, iar lipsa de echipa- 
ment completa cercul suterinjalor 
și umilirilor unei armată victorioase. 
„Ca ateite steaguri sdrențulte, des- 
tinul Românie! cerea să  cucorim 
noul lauri. 

Rămăsese însă deva neatins nici 
de puterea dușmanilor şi nici de vi- 
tregia soartei. Era entuziasmal. Sub 
acele steaguri sdrențulte trăia incă 
slanul tineresc al contingentelor 
1916—1917—1918 şi 1919, al otiterilor 
din Promoţia războtului și al comun: 
danților greu încercaţi în luptele 
glorioase ale anului 1917. 

De aceea resturile răspândite, ca 
și rândurile risipite se vor aduna în 
grabă în trecătorile Carpaţilor. și 
mai mult sau mai puţin echipate, 
dar bine înarmaţi cu  urmamentul 
modem rămas din răsboiu gh-mnai 
“ales însvilețiți de acel entuziast 
creator, porii. dia sonştinta ung: 





mart înfăptuiri, tiae-il juptători ro- 
mâul vor reîncepe sup cele mai 


une auspicii ata::ul pentru desro. . 


birea unui pămâa! scump pe care 


"înaintaşii lor îl pierduse în trista 


epocă a retragarii. 

Eram puţini la număr , deabea să 
înjghebăm în grabă 2 Divizii pen- 
tru Ardeal și 1 Divizie pentru Bu- 
corina. 


în Ardeai ne uşiepicu câteva uni 


= ţi de  Ardolenb-in- care dragostea 





de N. Brana 


de țară și entuziasmul pentru unirea 
frățească compensa lipsa de. orga- 
nizare și inarmare. 

Mai târziu vor mai îi chemate din 
vechhiil Regat încă 4 contingente și 
se vor mai organiza şi alte unităţi 
ardelene, nu prea multe însă, -ăci 
armata de Transilvania nu a putut 
depăși număru! de 7 Divizit lnlan- 
terie-cavalerie între care 2 Divizii 
de Ardeleni. 

Cu”treeste torţe lupta va îi -birut- ! 


i 


toare, sângele. an să ti precupețit 
viețele vor îi cheltuite, moartea va 
fi idealizată — entuziasmul tinere- 
țe! și dorința răsbunării veacurilor 
de umiliri "vor depăși vitregia eve- 
nimontelor și va înfrânge nedrep- 
tatea destinului. 
[] 

Douăzeci de ani mai târziu eve- 
nimentele ab vor repeta la un pas 
depărtare de nol. N'a murit încă ge- 
neralia acelor mari înfăptuiri, dar 
deși făuritoare de des'in, ea n'a a- 
juns Încă stăpânitoare de hotar. 


De acea evenimentele au: trecut 
peste noi iără sgomot, fără trătân- 
tare. a 

Entuziasmul de altă. dată: ă tost 
înlocuit cu o noțiune nouă — obilt- 
gatorie. Că se va chema munot 
obligatorie, instrucție obligatorie 
manilestare sau z4mbet obliga!eria 
a'uăe nlclo importanță, fapt per! este 
că th asttel de condiţii: gesturile 
pot îl lipsite de viaţă și acțiunile 
intructuoase. SĂ : 
"In eadența silită ca odpilului de 
şcâală ca și în mișcare generală 
a masselor s'ar pulea constata pre- 
zenia sau lipsa entuziasmului, 

Ponte că damceen Cehoslovacia 


pe 





24 - 


a capitulat cu atât de grabnică ho- 
tărire. Lipsea generației dela cârmă 
entuziasmul marilor înfăptuiri și con 
ştiinţa strălucitului destin, singurele 
elemente importante cu cars noi am 
biruit la 1919. j 

Astăzi privesc cu îngrilorare îm- 
prejur. Frumoase sunt faptele ce se 
proootează, colorate sunt evonimen- 
tele ce se desiășoară, nume:ouse 
sunt mulțimile ce se adună, tot mai 
cadențate sunt mișcările lor și tot 
mai copleșite atitudinile, dar în de- 
votamentul acesta atât de sgomotos 
se mai păsireară oare ilacăra ace- 
Iul entuziasm crector și conștiința 
vie a destinului istoric? 

In mijlocul atâtor dușmănii între- 
barea apăre chinuitoare, căci dacă 
el ne era util atunci acelor mari 
înfăptuiri, va îi cel puțin tot atat 
de util păstrărei neatiuse a patii- 
montului recucerit. f 

De aceea în cadența execulată la 
comandă, în gestul „obligator”, ca 
și în zâmbetul totogratiat, priviți q- 
dânc şi căutați fără odihnă flacăra 
entuziasmlui spontan. Fără el orice 
acțiune nu este realizare și orica 
realizare nu este trainică. 


VRBMEA , Crăciun 1938 --------.--- 








-.—__... 


ce mere 


III! 9 


LA MULȚI 


Cititor de vreme bună 

Să-ţi urez pe nai și strună 
Lăutar şi de condei 

Ce-i mai bine din ce vrei. 
Să-ţi trăiască toți.ai tăi 

De prin munţi și de prin văi 
De prin tîrguri, de prin sate 
Risipite prin bucate 
Semănate, secerate 

Țării tale-mbelșugate. 
Jignițele fie-ţi pline 

Cît și zilele senine 

Dee-ţi anul bună ploaie 
Tirle lungi de oi bălaie 

Și frumoși ca soarele 
Căutind ogoarele 

Pie-ţi, dragule, copiii 
Struguri albi, ciorchini de vie 
Fetele ca .piersica. 

Să-ţi trăiască vitele 


Cele cu copitele 

Cit și poteovitele, 

Și să aibi viței câți vrei 
Născuţi mulți, tot cîte trei. 
Și femeia ta din casă 
Fie-ţi zveltă și frumoasă 
Ca vlăstarii pomului 
Bucuria omului. 

Și copii 

Cu ochi căprii 

Și frumoşi ca soarele 
Păzindu-ţi ogoarele 
Băieții ca mugurii 
Fetele ca strugurii 
Piersicile să le cadă 

In cămașe, din livadă. 
O urare pentru voi 
Cititori de slove noi 
Anul care iată-l vine 

Să v-aducă numai bine. 


PATRIA 


Dulce oer c-al țării mele 
Veseli munţi şi vin hrănit, 
Mai livezi, mai holde grele, 
Mai fetiţe de iubit, 

Zică cine orice-o zice, 
P-altă țară m-om găsii. 
Daţi-mi, daţi a ci comice, 
Că-s român pîn-oi muri. 


ma e m. em 


Tara mea din baltă-n munte 
Se răsfață-n avuţii. 

Brazii verzi îi râd pe frunte, 
Istru-i cară bogății. 

Riuri, gîrle, ca cosiţe, 

Plete, plete se cobor 

Pină-n poale-i, în lungi vițe; 
Lângă ele voi să mor. 


CEZAR BOLLIAC 





- 26 - 


Cronica Avristică 


LA DANSE A LA VILLE de AUGUSTE RENOIR 


-.._._.._._._._._._................. ... .. .. ... 


Specialiştii ne învaţă că impresionismul co- 
respunde unei metode de a picta În aer liber, 
scopul maestrului fiina acela ae a reda lucru- 
rile cum se schimbă sub fiecare joc al luminii, 
deci fărână dintr'o clipă,cadârul de pădure apă- 
rând altfel în aurora dimineţii,1a amiazi An ze- 
nitul soarelui şi An crepusculul de seară. 


Numai că această definiţie se aplică strict 
lui Monet,Pissarro,Bouâin,Jongkinăd şi chiar gco- 
lii de la Barbizon,neimpresionistă,toţi ceilal- 
vi artişti Încaârânău-se în grupul larg şi mal! 
mult decât vag al postimpresionigtilor. 

Nici unde nu te confrunţi mai aproape cu a- 
ceastă realitate aecât atunci când întri În wmi- 
cul Templu al Artei,Jeu de Faume din Faris, 

Chiar la primii paşi te întâmpină albul ba- 
lerinelor lui Degas,alb ce nu-l găseşti nici! în 
imaculatul de nea al înălţinilor,nici În foile 
Gesfăcute ale crizantemelor de vară târzie,nio! 

n altă parte a naturii,căci el este o culoare 
a sufletului,poezie şi simfonietă ae viori în a- 
celaşi timp, 

Manet stăpâneşte negrul, - deaceea l-a şi re- 
valorificat pe uitatul Franz Hals - pe Olimpia 
lui,o aşează lângă Venus goală din galeria Ufi- 
zzi,a lui Tiţian şi Maya nudă,ăin Fredo, a lui 
Goya, 

Violetul şi galbenul lui Toulouse-Lautrec 
sunt flori,narcişi a! soarelui,legână suâicul 
Albi cu nopţile de păcat ale Montmantreului,sub 
irizaţiile de absint al noului spectru, viciile 
devin virtuţi şi recitativele toate,liturghii, 

Cezanne introduce teorema geometriei,aeci ma- 
tematica fomelor în piotură,aşa cun o reali- 
zează Faul Valery şi Ion Barbu în poezie. 





In Autoportret 
cât şi în fragmen: 
tele de peisagii 
ale lui Van Gogh: 
trece un fior sa- 
ismic de unăe to- 
| tul se descompune 

în vârteje gi se- 
micercuri,de fapt 

o transpune re 
tonuri vii dar tra- 
gios a filozofia! 
disperării, a lui 
Kierkegaard, 

Opera lui Gauguin 
caută un paradis 
terestru cu cai ro- 
şii,verzi gi alba- 
ştrii şi se pare 
că l-a şi găsit în 
mediul tahitian,de 
aici şi acuta ns- 
potrivire şi vegni. 
ca învrăjbire de 
la Arles,cu Vinat 

Pe Renoir 1l'an iu 
bit de întotaâeauns 
el fiina senzualul 
culorii,tră ind par 
că numai pentru s- 
xpresia €i, ca ur 
Vermser şi Charâir 
dar mai ales ca a- 
cesta aâin urmă, 

Ne oprim astăzi 
ș în faţa lui LA DAN 
SE A LA VILLE. Subiectul? O pereche densEnâ,ohi- 
pul bărbatului este acoperit,silueta-! albăstru- 
le servină âe contrast robe! albe lăsată în fal- 
duri,trenă de sub care iese un vârt al pantofului 
de satin. In rochie joacă ape cu nuferi,sineli!, 
de argint şi mătăsuri fluiae, Spatele şi braţele 





i 


- 28 - 


oale,peste umeri Ai trece volănaşe plisate 
n dantelărie vaporoasă,mâinile-i fiina Am- 
brăcate În mănuşi lungi cu unâulri de crini 
fragezi. Părul roşcat,pleptănat An sus da- 
să ceafa goală,este Ampodobit cu un tranda- 
fir roz,pafta,agrafă,breloc.Văzută âin pro- 
f11,8a,este ae o gingăşie visătoare: 

WAtât de frageaă te-asemeni 

Cu floarea albă de cireş, 

să ca un înger dintre oameni 

n calea vieţii mele ieşit, 

In contrast cromatic,pe fonâul ae gri al 
peretelui cu o coloană,apar verzi,palmierii 
de casă şi în ceaţă lăsându-te mai mult să 
le visezi,flori azure,rogietice-gălbui,pe un 
parchet de aur-plumburiu, e. . 

Ei dansează, în ritm lent,pe un fel ae 1le- 
itmotiv al lui Berlioz: 

"Abia atingi covorul moale 
Mătasea sună sub picior, 

Şi dela creştet pân! în poale 
Pluteşti ca visul de uşor, 

LA DANSE A LA VILLE este o reprezentare a 
iubirii lui Renoir,Anger şi demon, Gabrielle 
sau Veronica. Dacă tipul femenin din quatro- 
'cento şi cinquecento,al lui Botticelli, Da- 
Vinci gi Rafacl,poartă ceva dâin exemplarul 
uman etem,al lui Renoir ține ce o anumită 
epocă,trăină şi murină odată cu ea, 

Iţi imaginezi sala mare cu oglinzi,unele, 
avână un început de rugină,pe ae margini,ur- 
mă rinăd-o,marele Anârăgostit,poetul „Toată fla- 
căra âin ochii lui,mistuitoare,nu are prea 
mult preţ pentru că Ba nu o vede şi nu o stu- 
te,soarta ei este dăruită unuia cu agonisiri 
mai bogate În cele pământeşti: 

„+. Ia Antreab-o bi : 

Şi o să-ţi spule de pangicej de Wnioa ză, 

: de mode, 

Pe cânâ inima ta bate'n ritmul sfânt al 
unei oae.,h 
Acelaşi profil Ange resc va primi ded icaţ la 


ERA. 7 ARI 


„unui catren de început ce secol,scrisă pe e- 


vantai de sidef pastelat: 
"Lăuăatu-te-a Frofeyii 
Şi'nţeleptul Solomon, 
Ca pe macii âin Șaron, 
Ca pe crinii in Şenir, 
Ca pe grâul din Sulem,,," 

Superbă dar crudă în incongtienţa el, va 
trece prin viaţă plutină,poate nicidâna acorn- 
dânâu-se cu tElcul cântecului şi mai ales e- 
roina lui a cărei umbră este chiar fa: 

"Dar balerina nu-l iubea!,,, 
Povestea lu1? 

Hut 44 

Povestea mea 

A mea, 

4 ta 

Şi-a altora!,,. 

Gabrielle a lui Renoir nu este nici fecio- 
ară nici sfântă ci o femele pur şi simplu,ca- 
priciu şi frumuseţe „asemenea Nataşsi lui Tol- 
stoi din romanul “RĂZBOI ŞI PACE, 

In ultimă analiză o fiinţă născută din şi 
pentru oele mai pure culori,creată de un De-= 
miurg al lor. 

LA DANSE A LA VILLE este armonie gi per- 
fecţiune, ritm în absolut, 

Părăsina Jeu de Paume ai impresia că în a- 
cest lăcaş se duce o lauaă tinereţii din om 
una etemă şi imuabilă, i 

In contrast,Destinul inaitviaului apare ca 
cel al crengii scuturână frunza pe aleile 
ata î aaa i Înseamnă pe un colţ ds ca- 
et refrenul,acelaş poet-trubadu 
chiîhlimbarul şi mireasma "irita îm PRR, a 

"Si-acum, i 

cred că aţi ghicit 
femeia care se vinaea, 
îra chiar tinereţea mea, 


OVIDIU VUIA 








TIBERIU VUIA:"VACANȚELE D&STINULUI" , zăitura: 


"Carpaţi!" ,Maariă,1980, 


Sincer,nespus ds sincer,nu găsim An âic- 
vionarul limbii române un cuvânt potrivit cu 
care să Anregistrăm şi să subliniem un gest 
atât ae pios şi în acelaş timp. de o nespusă 
semnificaţie,ca acest gest făcut de confrate- 
16 nostru Ovidiu Vula,faţă de tatăl său, ti- 
părinădu-i! peste hotarele ţării noastre de 
bagtină,acest volum postum, 

In POSTFAȚA cărţii acesteia, .O0viaiu Vu- 
ia,fiul poetului,scriitorului şi ziaristului 
bănățean Tiberiu Vuia,spune textual: 1,..Îmi 
împlinesc An primul rână o datorie ce o an 
faţă ae un alt om. Scriitor şi post,ain 1940, 
a încetat orice activitate literară  aştep- 
tână libertatea spiritului care n'a ma venit 
aga cua a visat-o eLt,., 

Ca unul cars am avut fericita ocazie ae a 
mă întâlni cu e1,În cele câteva săptămâni ce 
am petrecut în oraşul Araâ,oa "elev teterls 
al Regimentului 11 Călăraşi,Înainte de a ple 
ca la Şcoala de &chitaţie pentru ofiţerii de 
rezervă gin Cavaleria română,âin Sibiu,ne-an 
văzut şi ne-au plimbat: în nenumărate rânduri 
pe malul Mureşului,stână âs vorbă asupra un- 
or probleme strict legate cu literatura col- 
ului nostru de țară,căruia €1l,i-a âedicat cu 
mari sacrificii personale,tot avântul său de 
irecuperabil idealist, scoțână una dintre cs- 
le mai bune reviste literare ain Banat înti- 
tulată simbol ic:"INNOIREA" , 

O singură cată,stâne șes o bancă pe tsra- 
samentul iiursşului, Tiberiu Vuia a atins şi 


Soetă 0 pia 
un subiect politic,şi anune,azziraţia sa faţt 
de Iuliu ilaniu şi la fe1,faţ: ze Ionel „loţa 
şi Vasile iiarin,a căror jertfă,pentru o cauză 
unană,o considera,pur şi sing :,mioritică, 
Dar, să revenim acum asupra respectivei air- 
vi ca atare,ce,fără doar şi pozte,inregistrea- 
ză În auamicul nostru exil,un zas făcut Ana 
inte pe terenul afimării noasire creatoare în 
literatura monăâială, Căci,o afiruăm,gi aceasta 
cu totă sinceritatea că se găsesc pagini An a- 
ceastă carte as o nespusă fruzuzeţe ce pot sta 
cu cinste în cea mai prtenţioazE antologie a 
literaturii mondiale, 


i ie 


ȘTEFAN BACIU:"FORHELE POETULUI SINGUR", za tura 
M&LE" ,Honolulu,Hawa11,1580, 

Poetul tefan Baciu,care Înct din frageaa-i 
vârstă de “cinspece ani',s'a =fimmat În Litera- 
tura română,ca un autentic gi veritabil sorii- 
tor,gi-a adunat Între scoarţele acestei cărţi 
de. 555 pagini,poemele ce-a scris Între ani! ae 
8x11:1570-1980. In total,creczşi ori ba,281 de 
poezii, Și,una mai frumoasă âscât alta, 

Nu,nu credem că vre-un alt scriitor român 
âin Bxil,a reuşit să-l Întreacz până  acun, 
pe această temi. Și desigur,nici âe de acum î- 
nainte, Ștefan Baciu fiină şi rzzenenă cel mai 
prolific scriitor român âin ax, = 

Vor spune desigur unii,citârau-1 pe baraul 
poeziei româneşti:",..£ uşor a scrie versuri, 
cână nimic nu ai a spune!,.,8i bine,acest alc- 
ton nu i-se poate acorâa lui Ștefan Baciu,care 
spune ceva,îÎn fiscare poen al său.și ceea ce o 
spune,o spune cu inima,ale cărei porţi le-a 
deschis larg,spre umanitate, 

„ Ltam cunoscut pe Ştefan Baciu,acasă la not, 
Am România,În anul 1938,Ân Co:et?ria Facultăţii 
de Drept din Bucureşti,fiinau-zi prezentat ae 
fostul meu coleg dela Liceul “3sneral Drăgăli- 
na in Oraviţa,yoetul, scriitorul şi epizra- 

mistul ION 1. MIOC,el nsuşi, stuăent al Facul- 
tăyii ae Drept âin Bucureşti. Alături ae el se 


găsea bunul lui pristen,postul Traian Lales- 
cu, 

Da,au fost acestea,timpuri de frumoasă a- 
ducers aminte,..Timpuri ce nu credem că ar 
mai avea gansa de a fi repetate cânâva în is- 
toria poporului român... Timpuri pe care Șt. 
Baciu le cântă şi le plânge În poemele-i de 
Ansingurat ain umbra palmierilor din Hawaii! 
şi An portretele în versuri ale unor oameni 
din acele vremuri atât âe bogate şi  roânice 
pentru cultura unei ţări abia trezită la oa- 
devărată libertate spirituală. 

Ilată-l pe Ştefan Baciu mă rturisină pentru 
acele vremuri ale "generaţiei âe aur'An pos- 
mul :P&NULTIMUL CÂNT" ; 

Sânge ră inima 

cână mi-o iau în ainţi 

de pe o altă stea 

mă privesc sfinţi cuminţi 


Enă În pânzele albe 
mi flutur batistele 
cână sună âin salbe 
de camaval baletistele 


pregătesc ortul popii 
şi-l frec cu YSiâolh, 
La marginea gropii 

sunt singur, Sunt gol. 

Spaţiul restrâns al buletinului nostru nu 
ne permite a ne extinde asupra acestei cărţi, 
dar nu. putem rezista ispitei de a însemna mi 
jos,portretul 1ui;GEORGE VAIDA: 

Caspe tăcut În :iaţa Lahovary 

poeme ,zâmbet,cizme,epoleţi 

cână versul âşi struneşte armăsarii 
şi noaptea seamănă în pare tristeţi 


11 văa şi azi În aer silueta 
cână strofa-i tace Între mitraliere: 
o stea de sânge i-a rogit bereta 
şi la Oâesa versu-i s'a făcut tăcere, 
+ 
AUREL D, BUGARLU 





« - 33 - 


MR E masă 


+ In ziua de 25 August 1980,zi 
os va rămâne o tristă amintire 
în istoria Românilor din State- 
le Unite,foryat fiină de Ampre- 
jurări nefaste şi dugmănoase,r, 
S5,Sa,Arhi-Bpiscopul Valerian a 
renunţat de bună voie la cetă- 
țenia americană,pentru a pune 
capăt unui proces mult prealmg 
şi nespus de costisitor ce se 
duce Împotrivă-l âe mai mulţi ant. 

Cu această nespus de tristă ocazie,F,3,sa 
a făcut public următoarea declaraţie: 

W,.„Renunţarsa mea la cetăţenie nu tretue 
considerată ca o recunoaştere a acuzațiilor 
de orice natură,formă ori manieră aduse cm- 
tra mea de către guvern. De fapt vreme de 30 
de ani an protestat împotriva lor. Adevărul 
este că procesul împotriva mea s'a extins m- 
tru ceva mult mai cuprinzător - o chemare În 
juaecată a mediului poliţic gi iâcologic al 
României din anii prensrgători războiului,a- 
cum 50 de ani. Ca să se ajungă la acest scop 
eviăent,eu an âsvenit ostatec al cetăţeniei 
mele,forțat să servesc ca instrument În con- 
damnarea ţării mele de naştere şi mai ales a 
Mişcării Legionare âin acei ani,precumn şia 
multor bărbaţi şi femei de calitate excepţi- 
onală care au sacrificat aşa ds mult pentru 
ceeace s'a crezut atunci ca să fie cea mai 
bună soluţie pentru rezolvarea problemelor 
complicate ale României. Acest lucru nu-l pot 
accepta şi nici nu pot pemite să continue, 
Oricât m!'aş încrede în sistemul de justiyie 
americană - am ajuns la convingerea nestră- 
mutată că mie mi s'au negat drepturile lega- 
le În această psrtractare prelungită, Chiar 
dacă mi s'ar acorea nepărtinire formal î- 
tăţile de proceâură,nu voi avea posibilitatea 
de a prezenta adevărul asupra cslor petrecute 


....... . 





.... 








PRE ul PR 


o Cam 


* STINDARDUL,fâlfăie de 28 de ani cu mânârie 
pe baricadele de luptă ale Exilului,purtat cu 
vreânicie des primul său stegar Ion V,Bnilian 
şi răzbină cu dârzenie,toate greutăţile ma- 
teriale şi trecână în iureş haiducesc, peste 
toate pietrele as potionire ce i-au fost şi 
ii sunt încă puse în cale de cei fără ae a- 
ră şi fără Dumnezeu, 

Ultimul număr ain Noembrie 1€80,aduce în 
cele 12 pagini,un material nespus de bogat şi 
variat, semnat ds:lon V, Enilian,E,Lozovan, Ir 
aian Rovinaru,T, Râgcanu, Teofil Nicolae Cor- 
țanu şi Radu Ciupercianu, Numărul prezent mai 
cuprinăe o pagină în limba franceză şi 5 in 


= 3 a 


În România An acel ani critici âintre cele âo- 
uă războale”,,, | 

Credem sus şi tare că fragmentul de ma! sus 
din DECLARAȚIA Prea Sfinţiei sale Valerian, nu 
mai are nevoie de nici un alt comentar, 

Totuşi,pentru o mai amplă lămurire a citito- 
rilor noşgtri,reproâucen mai jos câteva f raamen- 
te din cartea "THE UNDOING",prezentată ca ma- 
terial documentar la ' Tribunalul Federal âin 
Detroit,de către aâvocatul I.,5,5ale,George £, 
Wooâs: 

„urmărirea Episcopului Trifa prin proce- 
sul de denaturalizare s'a terminat pentrucă a- 
cuzatul,în moâ voluntar,a predat Tribunalului 
Federal din Detroit Certificatul său ae cetg- 
venie..,. 








...Şi oare de ce s'a temuinat în felul a- 
cesta - de ce? după atâta timp pierâut,după a- 
Ema eforturi şi ani de dezamăgiri şi supă- 

Pie... 

„Lupta pentru supraviețuire a Început 
acum 30 de ani,cu rezistenţa la presiunea Gu- 
vernului Comunist din România âe a controla 
Bise rioa Ortodoxă Română din această vară... 

„»*„Chlar dela început au venit acuzaţiile 
de “criminal ge război... Nazist... Fascist. 
atrocități..." Şi,precun era natural,acestea- 
cuzaţii continue au dus la anchetarea perma- 
nentă a acuzatului fără ca guvernul să fi gă- 
sit ăâe cuviinţă să recunoască cooperarea lui 
Trifa,ori de câte ori a fost cercestat*,,. 
Considerăm din parte-ne de pri- 

sos ori oc6 alt comentar pe acea- 
stă temă,Prea Sfinţia Sa &pisco- 
pul Valerian D, Trifa spunânâ tot 
ce trebuia spus,pentru lămurirea 
opiniei publice, 
Pentru a face faţă unor Ampreju- 
rări neegteptate,Congresul Bise- 
ricii Ortogoxe Române din Satele 
Unite şi Canada,cu sediul la Va- 
tra Fonânsă scă În adunarea ce a 
avut loc în oraşul Clevelană pe 
ziua de 20 Septemvrie 1980,a ales cu unaninita- 
te de voturi pe preotul ii, Popp,ca Episcop sup- 
linitor, 





limba germană. 

Cititorii noştri care doresc a primi acest 
preţios ziar,se pot aâresa direct la redacţie; 
Stinăarăul,Jage rstrasse 17,808 Furstenfelăbruk 
West Germany. ă 
+ TRICOLORUL, se intitulează noua revistă în 
limba română ce apare in frumoase congiţii 
tehnice in oraşul Toronto âin Canada,avînăd ca 
redactor pe dl, Comelius Dima-Drigan.(105 W, 
Loăge Ave .,Ste.1018B,Ţoronto,Ont Canada „.6K- 
217). 

i ultimele ouă numere,apărute pînă acum,e 
aâsvărat că această nouă publicaţie a adus 
un material nespus de bogat şi variat,dar lip- 
sinâu-i caracterele romtneşti,ca:£,ă,v,g,ete. 
face nespus de greu o lectură cursivă în stră- 
moşeasca noastră limbă, 

Cele două nunere,apărute pânk acum,au fost 
publicate în colaborare cu:American Institute 
For Writing Research din New Yom. Aflăm insă 
că,din motive străine de cunoştinţa noastră, 
Institul respectiv şi-a retras colaborarea cu 


respectiva revistă, 
+ 





ANOTIMPURI DE DRAGOSTE 


Pe-atunci locuiam pe etajele mării, 

La început fusese o idee de zbor 

Cu care urma să debutăm în sfârşit 

La curtea marilor păsări de larg, 

Pentru că aveam acuta impresie 

CĂ stăpinitoarele cerulil se nasc din valuri 
Sau că valurile se nasc spre a fi păsări, 


Am aşteptat amurguj să ne colorăn ultramarin, 
Ne-am luat de nână şi-an intrat În astrala tăcere, 
în flăcările de alcool ale adîncului 

Am coborit trepte de safir şi mărgea 

Printre şiruri de crabi şi stele de mare. 

Ţie-ţi creșteau molatice actinii în păr, 

Mie, brantii prin care respiram amînăoi, 


none neneesennseseseansasnseooesessenoosrsosseeasesee 


Marea era un sistem de castele ce ne-au fost dăruite 
Pentru a visa liber, feriţi de pizma 

Semenilor ocoliţi de această putere 

i-am visat anotimpuri de dragoste, 

nvătână miraculoasele ştiinţe uitate 

Ale celor ce-au descoperit lumea pe-oceane, 
Retrăgîndu-se apoi În iluminările apei. 


n. senerenaneseeseeeaenean so stenaseoansneesaesessoeeeasee 


Puteam trăi acolo mai multe milenii, 

Nu ne era interzis nici capriciul de-a inventa totul dn nou, 
însă-n necuprinsul imperiu nu ştia nimeni ideea de zbor 
Iar cântecul se propaga numai prin albastre mişcări ; 

Astfel Încât incolţină În noi: dorul de soare, 

Marea ne-a socriit nedemni de tainele ei 

Şi ne-a expirat in lumina din care venisen, 


—— VIRGINIA BALACI 


| poe a ae a Pas ie soi 





Situată În inima oraşului Oakland, CRC a devenit focar: 


de atracţie al românilor din nordul Californiei, 


La sânul ei se colectează cărţi, reviste şi documente 
despre neamul românesc se ţin servicii religioase aniversări 
istorice,simpozioane, mese comune; şezători ; petreceri cu 
dansuri româneşti şi americane. Sala cu o capacitate de 
peste 400 de locuri este încăpătoare şi atrăgătoare» sălile 
mai mici oferă un caâru aproape elegant pentru şedintele de 
lucru ale Consiliului de administraţie şi alte grupuri mai 
mici, 





= 


o vedere a 


Vestibulului Înspre sală 











Folosim acest spaţiu pentru a anunța 
SERBAREA de 
CRACIUN,-- Conform datinelor pigănopegti toţi românii 


se vor aduna în jurul parohiei "Inviezea Domnului,” 
işi vor da concursul la practicele legate de această 
mare sărbătoare şi la colinăele tradiţionale de Crăciun, 


Dumineca de 21, Dec., 1980, va începe la ora 11 ame şeu 


pe (d. religios săvârşit de către păr. Ioan Sirbu, 

re. Su va uma dr ți cu colinde şi colindători, 
neri şi bătrâni Într'un spirit de adevărată comunitate 

După program, în jurul orei 4 p.m.,se va servi o masă 

comună din bucate aduse de fiecare, 





Cu ocazia apariţiei primului 
volum din Memoires de Mircea Eliade 
întitulat Les Promesses de 1'eguino: 
(editura Gallimară, Paris), Christia 
Delacampagne publică În Le Monde 
Dimanche (14 Sept., 1980, pp. 19-20 
extrase dintr'un interviu cu autoru 
profesor de filozofie a mi pa 
la catedra pe care o deţine în ca- 
drul Universităţii de la Chicago, 


Este un omagiu bine meritat 
entru un savant de renume mondial 
n domeniul amintit mai sus. Darn 

numai atât, Delacampagne în artico- 
lul întitulat "Mircea Eliade et les 
aventures du sacr$--le râve, l'art 
la religion «e. trbis chemins qui, par mille a&tours et 
aventures, menent 1'homme au sacr$..." (M. E. şi aventu- 
rile sacrului--visul, arta, religia. ..trei drumuri care; 
printr!'o mie de detururi şi aventuri, conduc omul spre 
sacru) revelează întreaga operă creatoare a lui Mircea 
Eliade în chiar prima frază a articolului; "aproximativ 
patruzeci de volume etnologice şi istorice, o duzină de 
romane, câteva mii de articole--opera lui Mircea Bliade 
începe să apară în decursul ultimului sfert de secol, ca 
una din cele mai importante în epoca contemporană.” 


Din volumul publicat recent de Gallimard reese 
portretul complex atât al unui scriitor de mare talent 
- dinamism cât şi al unui om ca toţi semenii lui: 

a regăsesc [tn acest vol » povestite cu umor, pasiun 
luciditaţe, epizoade cu totul neobişnite dintr'o viaţă 
bogata În aventuri -- nu numai aventuri intelectuale 
e... Pentru că Mircea Eliade nu este insetat 
numai de cărţi; el este un om întreg ("complet"), 
în sensul În care el putea fi în concepţia umani sti că 








"a Renaşterii italiene.” 


Suntem convinşi că volumul de mai sus conţine re- 
flecţii valoroase asupra mediului cultural şi social 
atât al României--spatiul din care Mircea Eliade s'a 
inspirat şi a pornit--cât şi al celorlalte culturi din 
care s'a În bogăţit şi pe care le-a îmbogăţit « 


N N ENE NE E e e e E =) A ee E IE XA 











-40- 


Una din cele mai autentice şi ferme declaraţii ori ti ce 
la adresa. Uniunii Sovietice În ajunul conferinţe! de la Madrid 
a fost a generalului Pyotr Grigorenko. In legătuză cu 
această conterinţă (Il Nov. 1980) pentru revizuirea 
împlinirii convenției de la Helsinki (1975), 
Grigorenko, singurul general rus dizident, 
căruia i s'a ridicat cetăţenia în 1977, în 
timp ce se găsea în vest pentru tratament 
medical, dezvălue fapte concrete de violare 
a drepturilor omului În Uniunea Sovietică 
şi sugerează cun ar trebui să răspundă 
țările de Vest la aceste violări, 


Elizabeth Pond, coresponăentul ziaru- o 
lui Christian Science Monitor (W.E., Nov. 1, 1980, p. 13, 
cols 3-4) relatea țile principale din interviv din v 
care reese că 35 de ucrâinieni, membrii ai comitetului de 
verificare a împlinirii convenției celor 35 de la Helsinki 
au fost condamnaţi, internaţi În lagăre sau exilați 
Date obținute de la Societatea pentru drepturile omului din 
Frankfurt (Gemania de Vest) arată că 40 de membri în 
diferite comitete din Rusia Sovietică sub egida conferinței 
de la Helsinki au fost arestaţi sau condamnaţi. 32 dintre 
ei au suferit condamnări de 153 de ani muncă în lagăre 
de concentrare şi 75 de ani de exil intem, 


Sugestia lui Grigorenko este ca țările de vest să 
insiste pentru.o rezoluţie care să ceâră eliberarea tutu- 
*:zor deținuților pentru cauza drepturi? omului , Dacă 
” sovieticii repudiază o astfel de rezoluţie atunci să se 
anuleze convenţia Helsinki şi să se convoace o nouă con- 
ferință pentru adoptarea unui tratat care să temine răz- 
boiul al 218 mondial şi să determine frontierele. 


Grigorenko, În colaborare cu Vladimir Bukowsky ; 
Alexandru Ginzburg şi alți exilați din Rusia sovietică 
organizează o asociaţie internaţională să cuprindă toate 
comitetele active pentru drepturile omului în cele 35 de 
țări semnatare a le convenției de la Helsinki, 





PREA ME REED ARE EX E e e E Je E E E JJ E E E E IEEE IE 


The Neu York Review 0£ Books (4 Dec. 1980, p. 21), 
publică un apel semnat de 31 de "consilieri ai iniţiativei” 
(între care senatorul Clifford P. Case) şi 189 alţi dis- 
tinşi oameni de stat, personalităţi în stiințe naturale 
Şi sociale, În literatură şi artă, adresat lonferin. 
ței care are loc la Maăriă pentru revizuirea acordului - 








== 


Bile la Helsinki din 1975. Prin el se cere "liberarea 


v şi a tuturor prizonierilor politici din 

Ea atita 17, Printre cei ame pepuri 
in apel cei mai mulţi sunt fondatori şi condu e iti e 
grupări de apărare a drepturilor omului şi et 
4ori ai Fondului social rusess, colaboratori ie publi- 
caţia subterană "Cronica evenimentelor curente” sau 
apărători ai religiei creştine. Iată câteva nume din 
diferite colţuri ale Uniunii sovietice: Yuri Orlow 
gruparea Moscova), Mykola Ridenko şi Lev Lukyanenco 
„cd ucrainiană), Viktoras Petkus (gruparea A 
lituaniană), Robert Mazaryan (gruparea armeniană), Mera 
Kostava (gruparea georgiană), păr. Gleb Yakunin Leana 
creştina), Lev Volokhonsky (gruparea inter-profesional. 

a muncitorilor) s.a. 


ă toare: 
Scrisoarea se Închee prin cuvintele urm 

"Apelăm ta oameni de bună voinţă din toată lumea să-şi 
însușească şi să susțină apelul nostru şi să ceară ca 
această conferinţă de la Madrid să pună problena dreptu- 
rilor omului pe primul plan al dezbaterilor, 

RI IE IEI IEEE JEN E III IEI IEEE ORE 0 


Intr'un articol de primă pagină ziaristul Murray Seege 
de la Los Angeles Times (9 Nov. 1980, pp. 1 ff.) prezintă 
o analiză de fapte politice observate recent în România, 
Sub titlul “Vizibilitate de la înălţine--resentiment pro- 
fană. Soţia Conducătorului român exercitează o putere 
fără rival” (High Visibility, Deep Resentnent--Romanian 
Leader's jife Wields Unrivaled Poer), ziaristul american 
constată că pe canalurile de televiziune din Bucuresţi ;: 
duetul “președintele Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu 
se repetă la nesfârşit. In presa oficială a partidu ui 
comunist (Scînteia) se repetă aceeaşi fomulă în darea de 
seamă asupra vizitei oficiale a celor doi soţi în + 
Jugoslavia. Tot aşa în filmul de 30 de minute reflectână 
vizita în tara vecină, Elena Ceausegşescu este alături de 
soţul ei “În fiecare scena!" 


“In nici o altă ţară din Europa, est sau vest, o 
femee nu a câştigat atâta putere şi influenţă politică, 


lena Ceausescu ...” 
p* “onsecinţele acestei ascendenţe politice nu sunt delo 


c > icolae 
favoradil vâzute de nasa cetațenilori "EL [N 
Ceausescu] nu se bucură deloc de populari tate. Ea însă 


. 





E auauă 


ip = 


este privită cu adevărată ură.... îl este absolut sigur 
de poziţia pe care o deţine dar dacă ea ar încerca să-i 
sucedeze ar fi o bătălie teribilă“ 


Ascenziunea spre putere--autorul continuă--a început 
în 1972 şi de atunci în coace a umat un sir de trepte 
care au culminat cu numirea ei ca primă vice preşeaintă 
0 Consiliului de Ministri. In plus, Doamna Elena mai 
deţine controlul asupra tuturor cadrelor partidului si este 
deputat în parlament. 


Despre soţul ei, autorul crede că Nicolae Ceauşescu 
“a construit pentru sine un cult al personalității mai 
puternic decât ori care alt şef de stat în Europa şi care 
nu permite nici un fel de rivalitate.“ 


Autorul mai constată că regimul Ceauşescu ia o înfă- 
ţişare din ce în ce mai dinastică şi st pia se prac=. 
tică în plină lumină: “opt dintre rudele lui Ceauşescu 
sunt În Comitetul central şi cinci fraţi de ai lui ocupă 
poişai în guvern... Ilie este general, ofițer senior 
n ministerul apărării şi vice-preşedinte al comitetului 
de apărare în parlament, Ion este subsecretar la agricul- 
tură şi membru a1 comisiei de control financiar. Una Gin 
surori, Maria,este căsătorită cu un fost prim ministru, 
Regina este soţia preşedintelui de consilui de minştri 
Ilie Verdeş, iar socrul lui valentin Ceauşescu, Janos 
Pazekas este vice preşedinte al Consiliului ae miniştri,“ 
In linie succesivă, “feciorul Nicu este secretar al 
parlamentului şi secretar al tineretului comunist „.., 
Piica Zoe este directoara unui institut de matematică,“ 


Toată admiraţia pentru autorul articolului --un american 
--care a reuşit să traseze atâtea nune şi să țină seană de 
gradul de rudenie şi nepotisn, lucr: puzin obişnit in 
Statele Unite.  Sistemil descris ne aminteşte oarecum de 
cel fanariot, practicat în secolul al '18 lea în care 
nepoti snul şi corupţia făceau ravagii, 


PIE PENA E EEE 366 30 I-A A AIE AR AR ME NR IEEE NE-A XX N e RR e 


Știri recente de la corespondentul ziarului Christian 
Science Monitor, W.E., în New Delhi (4 Dec, 1980, p. 2), 
anunţă preparativele unei "ofensive majore“ ae trupe 
sovietice în cel putin 12 din cele 28 ăe provincii în 
Afganistan, 


In ultinele două săptămâni forțe de 
rezistență naţională an-atacat conroae şi: 
instalaţii militare sovietice if 29 de 








3 Victoria electorală stră= 


sui 


Ta 


provincii, imobilizână importante unităţi il: tare 


“ oficiale pentru asigurarea transporturilor gi: comuni ca- 


iilor necesare. 
: Dintr'o amata de 80,000 de oameni, guverrul . 
" tionist nu mai dispune decât de circa 30,000, cate ali 
| ;0,000 au dezertat sau au fost epuraţi. Corespondenta 


'- din New Delhi mai arată că noui trupe sovietice au ajuns 


â lor la 85,000- 
Afganiștan ridicând numărul 85, 
„a ofensivă întâmpină rezistentă dârză şi este 

forţată să angajeze numeroase bătălii cu grupele de 
rezistenţă tactică. 
NENE NI IE IE ENE Ne NA E DR II ARĂ e E E e e ME e e e A N EEE e 


lucită a candidatului republ- 

can Ronală Reagan în alegerile 
recente a fost analizată atăt 
de presa americană cât şi de 
cea streină. Revista franceză 
L'EXPRESS (15 Nov. 1980) cali- 
fică rezultatele drept "le , 

- grand tournant” şi redă foto- 
Erafia preşedintelui ales pe 
coperta revistei. Raymond 
Aron în “La Victoire des 


" (p. 46) con= 
i Îi coiae, (7: RI, 1 sentimentul adânc al alegătorilor, 


Fe ât de decisivă pentru 
fapt este că Înfrafgerea a fost tot atât i 
Di | democait) "cât şi pentru conducătorul lui . 
i Un ton asemănător se desprinde din articolul protegor 
lui Sheldon Wolin (The New York Revien of Books, +] 9? 
9-12), "Reagan Country,” în care autorul afirmă că m 
A adevărat al triumfului Reagan a fost falimantul politi 
liberale contemporane în practică şi în teorie, 
de 
lităti politice au fost prezente în starea 
& ie ee pipe în ziua alegerulor. Una, este 





“nevoia urgentă de a determina în mod clar şi precis poziţi 


iuni şi 

i ocupă St. Unite între celelalte na ş 

5 Di e ate a ajunge la obiectiv; a doua, este cei 
crederea, neobişnită în omul ales la câma corătbiei de sta 
începând din Ianuare 1980. 


AM. 


„Sovăirile în ratezie de Scononiedonestică gi... * 


Acestea sunt cuvintele aduse de curând din Polonia 


: î ântr'un articol în Today (21 Nov. 1980, p. 14), intitu- 
neputi i de a FIREA n mod constmoetiv cu un congres:din lat "Lech Walesa: Poland's Symbol of Solidarity"” (Lech 
Drop său pa au făcut ca efortul de multe ori bine * Walesa, simbol de solidaritate al Poloniei), 
intentionat al presed, Carter să dea rezultate iînsufici” 


ente şi prea târziu ("too little and too late”), s 

e je ta = 
unite, una din cele mai bogate tări în resurse i e 
şi de o capacitate industrială încă neîntrecutţă suferă 
ce soma,j cronic şi de inflaţie crescândă, Guvernul Carter 
dia eri Er 0 aţi care * remedieze econonia tării 
şi să-l dea supleța necesară în fata con â 
nite pe piaţa mondială, pb peri, n n 


In afacerile externe, deşi stabilite 
principii sănătoase şi pronițitoaze, ret ei et CÂĂR 
înplinirea lor a fost dezastroasă, A urmat o linie 
întortochiată, plină ae oscilaţii şi sinuozitați care a 
„fost exploatate prompt de către Untunea sovietică şi “Pra 
către revoluţia radicală islanică în Iran, ț 


Din întreaga campanie de alegeri presiă 

enţi - 
Cpt din intreaga evoluţie a conceptiei sefi ee n i 
Ronald Reagan--se distinge un fir roşu care ar putea fi 
mumit "tradiţionalism.” Apelul lui este pentru o retn= 
toarcere la valorile de bază a le societăţii; familie 
bună vecinătate, religie, muncă cinstită, dragoste de y 
libertate şi de pace, Toate celelalte probleme se vo 
putea rezolva mai uşor cu oameni de caracter, a 


Alegătorii au sintit, aproape intui 

folosit de Ronală Reagan se laeti.p1 să rr el zur e 
ceiace noi numim bunul sint, şi omenia. Oamenii mu ot 
comunica sau coopera unii cu alţii fără aceste Va 
care făuresc caracterele Intr un cuvânt, la orice n 
treabă se poate, porni şi rezultate favorabile se rd 
obtine atunci când te poţi baza pe caracter Ş paru 
Acesta este nesajul ce se desprinde din a] eceril a 
recente şi reprezintă "le grand toumanţ," i 
ÎN EMEA IE E AN 3 JE E dei IEI DE JE te d JE A A ee IEEE EEE IESIRI OEI 


"Eu sunt sindicalist nu socialist, 
Credința in Dumnezeu îmi ajută acum şi mi-a fost 
de ajutor toaţă viața. Un om fără religie este | 
un om periculos--fără religie şi eu as fi un om 
Eu merg la ti sezi ol în fiecare zi iar 


periculos, fe 
la zile grele mă rog reginei Poloniei [pecă: Ș 
să ne ajute," a „pi [peczoaze Marta] p 


Bă 





PE aci ama 


„Published (Christian 


Autorul John Torode ne spune despre marea satis- 
facţie simțită de Walesa şi cei zece milioane de 
muncitori unionisţi, În ziua deciziei pronunţată de 

„curtea supremă a Poloniei că uniunea muncitorilor nu 
trebue să-şi schimbe statutele aşa cum ceruse tribunalul 
de jos. 


Acest fapt aduce la lumină caracterul paşnic şi 


„dorinţa sinceră a muncitorilor să nu recurgă la greve 


sau la mijloace violente pentru ajungerea unui obiectiv 
spre care se îndreaptă aspiraţiile întregii naţiuni 


„poloneze. 


Totuşi chestiunea rămâne: vor intra ruşii cu 
tancurile sau nu? Răspunsul la această întrebare este 
"a xiddle wrapped in mystery inside an enigma"-- 
ca să folosim cuvintele lui Winston Churchill în des- 
crierea politicei Kremlinului .--In lăcomia lui, şar- 
pele înghite câte odată mai mult decât poate digera... 
Să ne rugăn şi noi pentru Polonia alături de Lech 
Walesa.. 


RR IE E E NE e e A ee e e ARE ARE eee 


A new story about "the man who came to dinner în 
Red Square” is making the rounds în Eastern Europe. 


It is the story of a most horrifying dream Mr, 
Brezhnev had that the Polish labor leader Lech Walesa 
was squatting in Red Square eating Matzo balls with 
chopsticks. 


The story tends to convey "two constants, the 
Jewish and Chinese elements and one variable: the man 
who came to dinner în Red Square,” which are worrying 
the Soviet Russian leaders, "Although invulnerable 
militarily, the empire is emotionally vulnerable," The 

*» slightest demonstration of rebellion în Poland as well 
as a group of Estonian school children marching on the 
streets of Tallinn seeking to replace the Russian lang- 
age requirement în school by the Estonian,are met by 
heavy-handed Soviet reaction. (This is partly quoted 
from an article by Vladimir Solovyov, a Russian-bomn 
historian yhose book Russian Paradoxes will soon be 

Science MonItor,N „E. 12,4, '80,p.23). 








i mă 
ara : sosit de curând în st. Unite, a compensat prin muncă 
"voluntară ospitalitatea acordată de către Consiliul de 
administraţie CRC. Gheorghe Mandochi a reparat şi vopsi 


In seara de Sâmbătă, 29 Nov., ferestrele şi pereţii de dinafară ai clădirii În partea 





1980, CRC a invocat pentru prima dată, care avea ungentă nevoe. Este un gest frumos faţă de co- 
aniversarea zilei de 1 Dec., la 62 de munitate, pentru care Consiliul de administraţie îi 
ani de la alipirea Transilvaniei la exprimă mulţumiri şi aprecieri şi care oferă un bun 
România + exemplu de umat. 

i Programul serii a fost deschis Le dorim mult succes în efortul şi aspiraţiile către 
cu o rugăciune rostită de către păr, o asezare satisfăcătoare în mijlocul comunităţii noastre 
Ioan Sirbu, pentru cei care au luptat din California, 
şi jertfit pentru implinirea unirii, IRI EI II-A 30 A-II-A AIR ARIE VIE AIE 
pentru cei ce s'au îngrijit să păstreze baga adabd 





DEL hotarele României mari şi pentru cei Participanți americani la conferinţa internajionala 
care suferă în prezent asuprirea unui de matematici rută pe litoralul lării negre (Sept. 1980), 
regim ateu şi neuman. D-l Mircea Raţiu, au confimat primirea scrisorii noastre de informaţie 

buni o 8 AN descendent din familia de luptători asupra celor cinci arestări în România, prin violarea 
Transilvăneni, a prezentat un scurt drepturilor omului. Folosind contactul cu colegiilor din 

istoric al luptei dă eliberare cu momentul ei culminant „m R oamenii de ştiintă americani au intervenit în 

de la 1 Dec., 1918, vorbitorul a subliniat zolul istoric favoarea liberării celor arestaţi şi condamnaţi + 

pe care l-a fpadast Delegaţia celor 1228 de reprezentanți 


XXX XXX XXX XX RX XX XX 
a E Eu RARE AO Xe E RR IE E E ee 
ai romanilor ardeleni, adunaţi ca să se pronunte asupra â 


destinelor de Împlinire a unei naţiuni, După Serviciul 
-eaac ph preşedintele comitetului executiv, Stefan Cicio 
Pop işi Înches scurta alocuțiune prin următoarele 
cuvinte: "Noi comitetul ne-âm făcut datoria de a Vă 
chema, Voi, poporul luaţi acum hotărâri,” vasile 
Goldiş citeşte apoi cele șase rezoluţii, prima fiind n 
cea a independenţei şi a unirii cu România; toate fură 
primite cu entuziasm şi aprobate unanim de către masa 
celor prezenţi. 


“Actul istoric al unirii era împlinit,” Cu aceste 
cuvinte vorbitaul Mircea Raţiu şi-a incheiat prezentarea 
în. care faptele istorice au fost împletite cu amintiri 
personale din copilărie, când conducători ai luptelor de 
eliberare poposeau din când în când în casa familiei 
Raţiu. 


EEE AIE E E IE ARIE ARIE E IER ARIA IE Re AI E E 


Lucrările âe re araţie şi vopsitul pe dinafară la CRC 
s'au desfăsurat can Pacat, Totuşi mulţunită inițiativei 
şi numărului de ore dedicate cu hărnicie şi dragoste de 
catre familia Mandochi,o parte dîn lucrările urgente au 
fost executate înainte âe căderea ploilor, 





Nadia şi Gheorghe Mandochi ocupă, în mo, temporar, 
micul apartament de la CRC. Harnica pereche, care a 


COVOR--Ornament În desene geometrice 


-8 - 
ANNOUNCEMENTS 
A CRO PROSPECTIVE YOUNG PEOPLE'S GROUP--"Junimea Casei 


ACKNOWLEDGMENTS 
2oniâne” held an organizational meeting Nove 29,at 6:30 p.m. “LOVE in tre Ye ORG. == 
in the library before the Transylvanian Annive Program. While 


mjoying pizza (courtesy of the Siiulteas), the group dis- CUR SINCERE EXPRESSION OF GRATITUDE TO CUR MOST RECENT 
cussed possible plans for next year, încluding a skit. = IL ÎRRNOREI 


- 49 













„ Alexander BLAGA ($20) Peter MALATTIA ($5) 
From « + + UNIREA DELA VEST SOCIETY „soy BORDER ($6) See Mea os (2 
"Happy Holiday Greetings." Nicolae dap âgă szo) Ion NEAGU ($10 
Pres, John Moldovan & Financial Secy. Sylvia Bogdan n. COBAN ($10 Mihai & Anca OLTEANU ($10 
will be notifying members concerning the annual meeting. rin & Silvia GHEORGHIU ($15)  Ileana& Ironim PETRESCU ($ 
ORE ORI J N IE E  EIE JE XE EJEXEIE EX IEEE IEIIEII-IE IE „Matei IZVERNARI (e Ghita POLINSCHI (429) 
HOLY RESURREOTION ROMANIAN ORTHODOX PARISH us MALATTIA ($10 Ardase SEROPIAN ($20). 


reports that its religious services for 1980 have been 
scheduled the last Sunday of the month at 11 a.m. The 
1981 schedule will be discussed at the Parish Annual 


Thirteen of these donations resulted from an appeal 
at our October & November programs. We thank Niculae 
isidis & Ilie Smultea for taking the trouble to go aroun 


Meeting în January + Fi, group with the Golden Book, 

The next service will be held Sun., Dec, 21, at A 4 
JI a.m., with Father Ioan Sirbu officiating and will __ We also thank John Marinescu, Paul Roggensack and Manue 
be followed by the Parish Christmas Program & Potlucke _Selles for signing the Golden Book în anticipation of a 


The Parish Treasurer asks us to remind parish members II -in donatione 
still behind for 1980 that payment of the $30 membership can Golden book contributions may be mailed to either CRC 
be made at the Christmas Program Dec. 21 or mailed to or directly to our treasurer, Mrs. ]. C. Smultea, Rt. 1, 


Mrs. Frances Ocneanu, P. 0. Box 3186, Carmel, CA, 93921, x 367, Trinidad, Calif. 95570; they will be recorded in 
Parish officers are now Pres. Sorin Issvoran, Vice Pres. Golden Book. 


(ha. Dot 100 AST IRooili Sie Tedalie PARA O Sia: CRC comnenăs its friends for their neeeă support. 


(assisted by Eugen Popescu) & Vatra Rep. Alex Blaga. „It depenăs on such contributions to augment regular income 
available for the $531.76 mortgage payment (approx.$300 fro 
bership dues & $100 from rental income) and to cover 
scellaneous organizational expenses & home împrovenents. 

$191 collected this past quarter in Golden Book dona- 
tion was most promising. Thank you! 











CRC SPECIAL NOTE 
As CRC members vary în their religious affiliationș, 
CRC facilities are available to-all-denominations for 
religious services. “PR 








Caii ai ae ac, Fag 4 DLvate e erigi en- a SPECIAL ACTIVITY DONATIONS WELCOME 
itled"Visionary Arc ctural Sculpture in Steel & Brass* i : FI res ID au 
on Satu; Dece 13, 1980, sponsored by the Gity o£ Palo Alto Our special thânks to Hr. Ghita Polinscehi for his addi- 


Arts Dept, & the Palo Alto Cultural Center. CRC takes pride a door donation of $I3 at our October Îl Dance Party. 
4n the accomplishment of our young & talented sculptor and to all others who supported this event, 


wishes him full Ugo Ea SPECIAL THANKS ALSO TO UNIREA DELA VEST SOCIETY, 
ch donated its share of the proceeds from the October 
Dance Party co-sponsored by this society and CRC, 
als event added - $78.85 to our CRC treasury. 
UPCOMING TOMBOLA pill feature a quartz crystal 
tal watch with month/date diplay courtesy of a dona- 
on NI Mleolae Cazacu. Other offerings will be graceful! 








e e eee 

Junior Member MARIANA SMULTEA recently captured the No. 
DOUBLES & No, 2 SINGLES TITLES în the Humbolăt/Del Norte 
Counties High School Tennis Competition. Her Meckinleyvile High 
team also captured the championship, and Mary was elected to 
the all-county team, Last month she traveled to San Lorenzo 
for Regional Competition, Mary was also honored ma the 
Cutstandi ho, enior Girl for December. by. the. 
SOREL ui Uh „Senger Ge327 


z ->w Leni 
HALL FURNISHINGS BENEFIT BY DONATIONS: 3 £ a = _. 
NOW IS THE TIME TO SUBSCRIBE OR RENEW FOR 1981 









CRC is especially appreciative of the thoughtfulness 


of Margareta Cismaru în providing an additional couch for Buletinul CR Raises Annual Subscription Rate 
the front sitting room, 


to $5 A/0 January 1, 1981 

Indeed, it is grateful to all who think of CRC needs i "a PRR 
în the way of fumishings, tools and supplies. Such needs FOREIGN SUBSCRIBERS who wish to be assured of prompt 
might now include such items as sheets, towels, blankets, delivery are encouraged to send an adăitional donation of 


sleeping bags, cots, etc, for special out-of-town guests $5 to help defray 1st-class mailing costs abroad, 
after functions, who at times have been quartered în the 






„GIFT SUBSCRIPTIONS AVAILABLE. We were very pleased 
„pont, picat 9 Yae PRR ; that Ileana Petrescu thought of Buletinul CR this year 
ASSISTANCE FUND IS NOT FORGOTTEN | : in her Christmas giving. 


CRC was pleased recently to „receive additions to this BULETINUL CR WELCCMES NICOLAE NOVAC AS CO-EDITOR! 
fund set aside to offer help to newly arrived Romanians: It is most appreciative of his extensive and valuable 
Vasile Moldovan ($5), Mircea Ratiu ($5) & Ilie Smultea ($5). oaia for the Literary Section these past fe issues 

This bri ăi nt balance of + nd is grateful to the writers and artists whose contribu- 
to $100 uith stelar ere orgi ete ae negrul! tions are raising the level of our publication, We hope 
the attention of our readers again to this fună, from which YOU have noticed the inspiring new cover designed by our 
cash aâvances or no-interest loans can be made to assist ist VIOREL RADU. 












newly arrived Romanians în the area. Donations for this i PREA AER A E 6-A e XA e EEE 3 33 
purpose should be eamarked for this fund, $ 
BULLETIN SUBSCRIPTION LIST GROMS! MAY WE WELOGME,.. GRO NISHES 70 ACKNOMLEDGE THE SERVICE OF 175 VOLUNTEERSA 
jiu Sai lpae. PROGRAM & HOSPITALITY 3 
George Beldescu 1980-81 Dan Ioan (Cleveland) 1981 ii misu Cotobae 11. Dance Party 
Barbara Brosh 1980-81 Mrs & Mrs. Emil Tatu (L.A,) 1981 J+ V. Moldovan (Unirea dela Vest) & I,.J. Smultea (CRC) 
Renewals Chaimman - Nov._29 Anniversary of Unification of 
Nicolae Cazacu 1980 Dan U. Didescu 1980 Transylvania to Romania: Mircea Ratiu 
Gheorghe Costache 1978, '80, '81 Nicolae Dimitriu 1980 [ 
Eglantina Daschievici (Chicago)'81 Nicholas Timiras1980,81  EIEran Farticipantsi 
k Master of Ceremonies..... Alexander Blaga 
WE THANK THE FOLLONING ALSO FOR THEIR SPECIAL BULLETIN O Invocatione «e sase ssseseee Father Ioan Sirbu 
DONATIONS; George Beldescu ($15, Nicolae Novac ($I0), Keynote Speaker, « ss... Mircea Ratiu 
and Ilie Smultea ($10), Recitatione ses ........... Nicolae Cazacu 


Total bulletin donations this past intacta: dimioauiiă Pianists. sc... ........ ererre re rea 
to $62 in regular subscriptions and $35 în special dona= 
tions for a total of $97. We thank those who have helpeă Invitations: J. V. Moldovan & Dan Didescu 
towards making Buletinul CR self-supportive. However, with i Programsi Judy & Ilie Smultea 
the cost of printing & mailing the bulletin increasing „ Beception: Sylvia Bogdan, Ilse Moldovan & Judy Smultea 
($146.27, including $20 bulk mail rate, for the Sept. issue) — Răfreshmentei Alexander Blaga & Jim Petrescu 
our subseriber list must grow. We hope that those of you Buffet: Nadia Mandochi & John V. Moldovan 
who receive and enjoy our publication and have not yet sub- „ Assisted by Fini Jordacera, Andrea Miron & Vicky Neghiu 
scribed will do so, up: The Mandochis, the Comnittee &£ all guests who - 
cd Late 40 help put the hall back into order. 










| 


-53- 
E: CUR CRC WORK CREN :==| 
HOME REPAIRS & IMPROVEMENTS 

In the past few months, a number of people have been 
behind the scenes giving of their time to help keep the 
hall în shape: 
Mandochi, John Moldovan, Eugen Popescu, Ilie Smultea, and 
last, but not least, our Gen. Mgr,. Gh. Costache, who is 
always on the scene when there is something to be done, 


Besides roofing repairs, a new gate to the backyard 
has been added courtesy of Messrs. Moldovan & Mandochi, 
Hope you've noticed the clean & neat backyard and the 
repaired and painted window frames and walls on the south 
side of the house in back, mostly the work of Gh. Mandochi, 


CRC is fortunate to have the Mandochis în residence 
to watch the house, keep everything tidy and în shape and 
provide hospitality services where needed. At its last 
meeting the Board of Directors commended the Mandochis 
for a job well done. 


WANT TO JOIN THE VOLUNTEER WORK CREM? 


Next Work Day, weather pemitting, is Saturday, 
December 20 at 9 a.m. Everyone welcome, For înfoma- 
tion, call Nicolae Dimitriu (415) 4454-2451 or Ghe 
Costache (415) 482-5609. Yy 


nn RO a N N N 
A NARM WELCOME TO OUR NEWLY ARRIVED IMMIGRANTS . 


Mre & Mrs. Gheorghe Balaban 

„Mr. Dan Cautis 

Mr. Vasile Hepkal 

Mr, & Mrs. Costin Niculescu & small son 


We.hope that their Romanian-American brethren în the 
area will do all they can to make their adjustment to 
>00 the American way of life a pleasant one. 


If you wish help în reuniting your family în America 
(as provided în the Helsinki Accords on Human Rights 
of 1975 or wish help în securing an affidavit for 

someone, please contact our immigrants & Affidavits 


Chaiman, Mr, Eugen Coban at (408) 988-0366, i 


d 


Home Repairs Chm. Nicolae Dimitriu, Gheorghe 


-53- 
Special ACKNOWLEDGMENT to Founding Members 
recently adding their support to the 
ENGRAVING OF THE MEMORIAL PLAQUE 
Dan C. Didescu ($12) 
Nicolae Dimitriu ($15) John Dumitru ($11) 


RE AR RR A A IEI AIE IE IE AIE N NNE RN A e e N TENE 


Special Tribute to Paid-up Members 


Founders* 
Alexandru Blaga Frances & Traian Qcneam: 
Remus Bretoi Anca & Mihai Olteanu 


Valer Bursan 
Alexander Burz 
Margareta Cismaru 
Emeric Kalman 
Romeo Malattia Ilie J. Smultea 
Ottilia Bria Malattia Judith Clark Smultea 


*U5% of our charter members are reflected here & are 
paid thru Nov, or have credit balances A/0 Dec, 6. 


Note: 61% are paid thru Oct. 7 thru ME: 
elear up their: 


We hope all will try 
accounts for the New Year, 


Regular Voting Members: 


Alexander Parvu 
Eugen Popescu 
Mircea Ratiu 
John Simicin 


Ion & Maria Manea-Manoliu 
Vasile Mihailianu 


Associate Members: Antonio Docan, Margot Munroe, 
Nicolae Novac, Manuela Selles, Dikran Tavagian, 
Mircea & Irene Tânâsescu, Jean White & Elizabeth i 
Widican 


ENE MAE NA NE AEM E MN N N a me aaa 


A NERA e 
ză MEMBERSHIP SUMMARY 4/0 12/6/80 


* Individual Founding Members. ss... .... 33 
“Initial $100 loan UNltSe sc... .......... 1] 
Accum. loan units thru dues............ 117 
Cum. individual boan units, scc..ccacccoaee 231 
Estim,mo. income (114 x $2,50/inita unit), ee... .... $285 
Regular Voting Members. sees sos... 2 
Est, mo. income (2 x $5 mo.dues),. cc... c.......... 10 
Associate Members (Reg. & Hone e... 
Ș, Est. mo. income (7? reg. Qi dues). sc... .c.... 7 
D ESTIMATED MO. DUES INCOME, e... ..... 





RAE A 





DE auuzuauaui == 


SIZ 


1 Special Organiz. Membezri 
-y ea 3 Se Orth. Par... 1 
O init. $ i aceim uni 5 
AL MEMBERS & CUM, LOAN UNI îs, 45 


CRC. BULIETIN BOARD TO BE PLACED IN FOYER | 


Watch for activity announcements to be posted on our 
iata Board in the foyer as well as Other itmes of 
nterest. . 


i 14 


—— 





-S4- + pa 
E & 

MEMBERSHIP LIST GROWs 
Dream 3 


One of the greatest pleasures of a treasurer is to 
open the mail & find a check with a membership subseription, 


WE WELCOME THE FOLLONING ADDITIONS: 








New Associate Member ..s......... 





Elizabeth WIDICAN ($12) 
(Brookline, Mass, ) 


Dikran TAVAGIAN ($12) 
Mircea RAȚIU ($100) 






1981 Assoc. Memb. Renewal ....... 


Charter Member Unit Increase* .,, 
(from 2 to 3 initial loan units) 


Prospective Charter Member** ,.,, 






















Petru DĂRXBAN ($25) 





*We hope other founders will follow Mr. Ratiu's loyal 
example.& increase their regular support to CRC. Mr.Ratiu 
has been building up a credit balance în his membership 
account for this purpose. Founding members may increase 
their înitial loan units without making up the respective 
back dues for the added unit(s). 


** Prospective Pounding Members may subscribe to char- 
ter membership by making 7gulăr păjments until the re- 
quired $100 initial loan unit & $130 back assessnent dues 
for 1978-80 are met, at which time his/her name will be 
entered on the charter membership rolls. A space will be 
reserved on the Memorial Plaque for such prospective mem- 
bers în good standing.(Eight spaces now remain for the 
2nd o era of the plaque scheduled for January 1983.) 


IE NR ENE NEI e IE EEE IE EEE XE AEE )e 
LET'S MAKE 1981 CRC MEMBERSHIP YEAR! 


CRC depends on the widening support of the Romanian- 
American community not only în Northern California but 
elsewhere across the U. S. or even the world. To keep 
ou Romanian home for which we have worked so many years 
depenăs on wider support and sacrifice on the part of 
+he entire community, With many sharing the mortgage 


obligation (need hall împrovements +00), the hurden uill 
not fall on the same few shoulders (membership participa- 
tion now ranges from one to 20 loan units, or from 

$2.50 to $50 a month în member assessment dues,, 





"po 
INVITATION TO MEM BERSHIP 
CRC cordially învites the Readers 


of BULETINUL CR to consider membership 
V in Casa Romana & Capela 


Several forms of membership are 
available: 

















(a) Associate Membership ($12/yx. or $1/mo,) 


b) Regular Voting Membership ($60/yr. or $5/mo.) 

le) Founding (Charter) Membezrship: 

k (1) Subscription of at least one $100 initial loan 
unit (înterest-free loan for an iîndefinite ter 


which CRC expects to repay as her financial 
situation will allow.) 


(2) Payment of 1978-80 back assessment dues of $130 
A/O Dec. 1980 (may be done în instalments), 


(3) Pledge to make monthly payments, as necessary, 
towards the first deed of trust on the property* 
în preportion to the number of initial loan units 
subscribed to in relation to the number subscribed 
to by all members. (Current dues are now $2.50 
per month per initial loan unit.) CRC hopes 
gradually to eliminate the monthly rates as rental 
or other încome încreases,. 


(4) Founders may elect to have monthlyâues adăed to 
their initial loan to CRC or credited as tax- 
deduotible donations (most have chosen to aceumu- 
late dues as loans), 

(5) Loans may be converted to tax-deductible donations 
at any time by notifying the treasurer în writing. 


*NOTE: Mo. mortgage paynstits are $531.76. Approximately 
12 years remain on original 15-year note for 


$54,000 (no pre-payment penalty). Unpaid balance 
A70'12/1780 îs ȘhB 1510 (Proc va 971,000) 


TRANSFER OF MEMBERSHIP STATUS POSSIBLE, 


i ar voting members may elect to transfer their 
acoui azaă asi doaseisE to the Founding Member account 
upon payment of the $100 initial loan to CRC. The accumu- 


ti ill be credi t t o: 
vă dupa, dormi iop Jllade gemă s of Î0e Roz 1918-80, 


-56- 
CRC PINANCIAL STATEMENT A/O December 1, 1980 


Treasurer's Account 
General Funds (mortgage „organization). .$657.35 
Assistance (Ghz ty) Funds ae es ăao0ia.s ee 100s00 
$757.35 
131. 08 


888 „4 


General Manager's Property Mgmt Acotessssa....... 
TOTAL: CASH BALANCE 12/1/80.. ec. .......vsa.e 





Notes to Financial Statement 


Treasurer's Account: 

Our Treasurer, Judy Smultea, is pleased to announce 
that this past quarter (Sept. 1-Dec. 1) showed a deposit of 
$300 representing a transfer from the hall rental account. 
Other income for this period totalled $1:,338.85, represent- 
ing $858 în membership dues loans and $402 in donations 
($34 membership dues, $37 plaque, $201 Golden Book, $115: 
bulietin and $15 assistance fund) plus a net profit from 
the Oct. dance party of $78,85, 

Expenses totallea $1,735.78 ($1,595.28 for three 
mortgage payments, $135.W9 for the bulletin and $5.04 for 
miseellaneous postage & photocopies. Disbursements exceeded 
receipts for quarter by $96.93, 

„As of press date (12/8/80), Dec. treas. receipts 
amounted to $72.50, for a total în general funds of $729.85, 
which will little more than cover the Dec. mortgage payment 
and Dec. bulletin. The Romanian-American community must 
increase its support if CRO is to survive or charter member 
dues assessments may have to retum to the original $5 rate 
per initial loan unit, 


General Manager's Account 


According to our General Manager, Gh. Costache, 
utilities and hall supplies are running about $400 a month, 
Rental income for 3 months 9/1-12/1 totallea $2,287.50. 
Special expenditures included paint ($15, 52, 1st instal, 
county taxes $391.21 (2năd înstal. due 2/3/81), semi-annual 
insurance premiun of $696 (up from $600) ană $35 postage/ 
bulk mail, for a total of $1,137.73 over & above normal 
hall management expenses & transfers to treasurer for 
mortgage account. 

Home repairs are continually needed (currently inclua- 
îng electrical work, roofing, painting and furnace). CRC 
continues to improve its rental încome to meet such 
expenses and to. help with the mortgage. 
















“A(5 ZI 
HEAR YR! — 
BERS_ - — = CALL TO CRC ANNUAL MEETS op 


Saturday, January 2, 192 
Tg Pem, = CRC salon) 


agenda 


Annual Reports - Officers 
Amnual Reports - Committee Ohaimen 
Historical Section - Alex Pârvu, Jre 
External Relations - Sorin Issvoran & Mircea Raţiu 
Immigration & Affidavits - Eugen Coban 
Publicity - Mircea Raţiu & Eugen Coban 
Qontrollers - Alexandru Blaga & Sorin Issvoran 
lome Repairs & Improvements - Nicolae Diritriu 
Hospitality - Nadia Mandochi 
on of New Board of Directors (3-year tem) 
ozt of Nominating Comm. (A. Blaga, E. Coban, M. Raţiu) 
Nominations from the Floor ; 
ction of 1981 Board of Directors 
Blection of 1981 Nominating Committee 
cussion of 1981 Program 
ssion of et 


a 
sals to 1981 Board 










3 învited to attenăd; associate members may participate 
e discussions but do not vote, 


IT'S NOT TOO LATE TO BE COUNTED IN THE CRC MEMBER 
RANKS & TO PARTICIPATE AT THE ANNUAL MEETING 
(See enclosed subseription fom.) 








CONVOCARE 


i ADUNARE GENERALĂ ANUALA CRO şi alegerile de consilieri 
administrativi se va ţine pe ziua de 24 lan. 1980, 3 puna 
'(Montecito 124), cu următorul progrant 


| „Raportul comitetului executiv 
„. Raportul comisiunilor speciale 


Raportul comisiei de numiri (A.Blaga, E.CobanM.Raţiu) 

Alegerea consilierilor de administraţie 

Discuţia bugetului pe 1981 

Trasarea programului de activitate CRC pentru 1981 
„Data ședinței viitoare, 








- 53 








CALENDAR OF EVENTS AT CRC 


|onoruBER 20, 1980 (Saturday ) 
Work Day at CRC - 9 a.m. 

DECEMBER 21, 1980 (Sunday) 
Holy Resurrection Orthodox Parish-- 


Religious Service followed by 

Traditional Christmas pa aa & 

Pot-luck Dinner at about p.m, 
| (see article, p. 39) 


JANUARY 24, 1981 (Saturday) 
CRC Annual Meeting - 3 p.m, 


ANNIVERSARY CELEBRATION-- 
Unificaţion of Principalities - 8/p.m. 
Buffet & Refreshments Available 
Entrance by Voluntary Donaţion 


CALENDARUL 




































24 Ian, 1981 sâmbătă 8 p.m.t ANIVERSAREA UNIRII 
PRINCIPATELOR ROMÂNE 


Casa Română & Capela va sărbători, ca şi if anii 
trecuţi , aniversarea unirii Principatelor române 
in ziua de Sâmbătă, ZW Ian., 1981--la care invită 
pe toţi românii şi prientenii lor să participe.» 


Programul va avea loc în Montecito 12%, începând de 
la ora 8 seara şi va cuprinde o evocare a momentu- 
lui istoric care a dat naştere statului român modern 


Bufet şi băuturi răcoritoare vor fi la îndenâna 
doritorilor. Un program complect se va pregăti 
şi distribui la intrarea în sală, 


Intrarea este benevolă. 





"VALENTINES DAY” 


14 Feb, 1981 (Sâmbătă, 8:30 psm.:  SERATA DANSATA 


Toţi românii şi prietenii lor sunt invitaţi la o 


SERATĂ DANSANTĂ, Sâmbătă, 1 Feb. 1981, începând de 
la 8:30. Bine cunoscuta orhestră CHIODU va fi 
prezentă cu selecţiuni de dansuri româneşti şi 
ameri.cane e 


Bufet şi băuturi răcoritoare vor fi la dispoziția 
amatorilor. 


NE NNE E NI e E E e o EN EEE EEE NENE 


GOLECTA DE OBIECTE PENTRU ” GARAGE SALE” 
GONTINUĂ. Nu uitaţi să aduceţi cu Dvs, cutia de 
carton cu obiecte când veniţi la CRC pentru ori care 
scop. Obiectele se predau pentru înregistrare D-nei 
Mandochi, Pentru informaţii suplimentare, telefonaţi 
pnei klena Pârvan care a binevoit să preia sarcina 
organizării . 

Prieteni din afara nordului Californiei pot 
 +ximite obiecte prin postă la adresa CRC, attenţia 
phei. pârvan. 


JANUARY 25, 1981 (Sunday) 


Holy Resurrection Orthodox Parisn 
Religious Service = 11 a.m. 


RUARY 14, 1981 (Saturday) 
CRC VALENTINES DAY DANCE - 8:30 pene 
Dancing to the Chiodo Orchestra 
American & International Music) 


Entrance & Buffet (suggested $5 donation) 
Refreshments Available 








CRC GARAGE SALE - Coming Up 


Event is contingent upon donation of sufficient 
items. Remember to bring with you some objects 
for the sale each time you come to CRC (deliver 
them to Mrs. Nadia Mandochi) or send them to CRC 
with a friend or Board member, Frienăs from a 

distance may wish to mail them to CRC. For more 
information, call Elena Pârvan (415) 836-0595. 


(This is usually a good fună-raiser for most 
organizations. Its success will depend on your 


donati onse nn 


Subscription Form Rev. 12/80 


__ CASA ROMANA & CAPELA 

. (A California Nonprofit Corporation) 

I WISH TO BE A PART OF THE FOUNDING OF CASA ROMANA & CAPELA IN THE FOLLONING WAY(s8): - 

1. |] 1 mâsh to be a CHARTER MEMBER by subseribing to __ initial loan unit(s) e $100 a unit, 
I understand that this is considered an înterest-free loan for an îndefinite tem which 
Casa Romana expects to repay as her financial situation will allow and that I may convert 
this loan into a tax-deductible contribution at any time by notifying the treasurer în 
writing e 
1 further understand that as a founding member, I pledge myself to make monthly payments 
as necessary toward the amortization of the first deed of trust on the property în propor- 
tion to the number of initial loan units subseribed to. I wish these monthly payments 
to be considered as (check one): (a) loan __; (b) donation te 
Mozeover, I understand that în order to Join the Founding Member Ranks CRC expects me to 
make up back member-assessment-dues for 1978/79 (20 months e $5 = $100) and 1980 ($2.50 
a month x 12 = $30), or an adăitional $130. (CRC hopes to gradually eliminate the 
monthly rates as rental and/or othex income încreases. ) 





-6r 











I ENCLOSE $ - I WISH TO PAY THE REMAINDER IN INSTAIMENTS OF $ A MONTH, 


(signature ) (address) 
ţ print name) 
date) e No: 



















































i Le <Z ș 
: 2 Bg 
3 Sua FR: | Să 
3 ENEA S 8 a Sg Y: SEI 
3 ua OR x d 4 5 ap i = e 
MC EL-EE ăg M-A i] 5 
Î ad8CHa-u 88 i sa i [| SE 
je, i: IA 5 «8 Fă Do 
aan gi did afasă E i 5 
4 A E FEB: păi A82a = E Aa 5 N Hi iz] 
Fi << i Aa SBS LE: D P-PuUu [i PA = A: li 
5 = AS Hai amina Dans N] o î 5 E Pe 
; g gi = 3 Bas E: fi "gi R 4: i 
SI Se & EsoEsatgiegegăste a Eat | fă 
ţ Isi 3] $ x 
a € 5 S&ăssdădaăgsăHigagă Is si af: 
pe E Ft a si AVI ao 
= Li oo d ăi ș- . 
= JEE- da Sai IX | ue 
2 >l o i 
a n o iz E hei =] = 
ff Eta PE IE E pie 
â (23) Ei 3 % E: Hi E âl8 i pă 
ID X, E=i 3 Ş EI 
10 asi Sai sut Ai îi e | £ 
du gAsă Aa 4geîa Pi <| > s [i ap 
Do SANDAsoo > oo [.; şi E e = 3 
pa gs gssEdbsi să Baa a! E 8 
LE EDE PUI EILLA (CI IE | ME ŞE 
3 | [si [==] 
siiigggicli fate = da 5 | se 
So A0oO [0] LI] Î [ni [=i Se 
Edăsdss ASăsesa8a 8 Ela &p 
* n 











-60- 








[ 
ie) 
[] 


- 
„i E E 
0 s3 . 
a Ostia OD 
= 5 Asi i 
a A ei â „tb <£ 
a E EP Res E e 
pu RE e E ar 
< Pet. eee AEO . — 
(2) Ep =8 cca 
SARA ui. SR 
a 9 ai se 
4 bai d Oa 
z 9 
- 
ata 8 
ol pai d Z 
2 Aa 3, Ei 
m E er 
$u u59 o aa5 4 Z 
2 5 Sa SK 
o  săsphădie 
i bsosi 
a deget 








"ON TEL (27yep 
(ESI e E 


(armmyeuŢs 








SIzeoA 9U7 103 


Zes 6 $ 7e „VNYNOI VSVO, INNIIRINE 07 uoridzosans STAŢIonpep--Xea fu Xoue eseoŢăd E] *S 


PE AED E DE IEEE IE AIE IEEE 36 A E e EA e e e E e E e E e EEE E EEE EEE IE IEEE IE IE IER IE AIA, 
3; *DUD 7e Zouou go sed qusueured 

) oog uepro5 su uț Poq ŢIOSUȚ are SIoeuop zo sauieu 9yJ, 

"UOŢAONpep Xe e oxey feu I VOŢUA Z0y $ go NOTIVNOC X0OE NEȚIO5 e yen op usa 1 | "ti 

PPR RE IEEE E IE E IEEE JE IE EAI Je E E JE E JE Je E JE 3 E XE 3 E E E E E E E EEE E 36 E E IEEE ICR IE CAII III 


"SmerAq eu fa popȚAozd se (TTey “AZEIAȚI) SETIȚIŢAEI DU9 04 Sseooe 
eAeu f9ug *szoqueu SuŢyoA XeŢN3aI 9XŢI *9904 qou na suoŢIse33ns 9yeu pue uoŢssno 
-SŢp uŢ oyedroared 0 4U8ŢI su SAeuy pue SBUȚIŢEeu IeEŢN30I 9AŢODaI SI2qu2W STeŢaossy 





e Buţidnovo (Îny 5p 55775 

















(uquou e 1$) fruguou (q) :(zT$) ATrenuue (e) 


senp fu ed o USM [ _'Uuoryonpep xe e Xe] feu I[ UOŢUM 203 senp 
Tenuue se ZI$ Suanațaquoo fa USaWEW ONILOANON NV AIVIDOSSY ue suoosq 07 USŢM [ iai) =£ 


PRE JE EDER EEE IE IE 203 IE IE IEEE 28 IE e E IER E IE E EI IE E RR IEI III AA EEE IE 
(uzuou e c$) fruzuou (q) :(09$) 





frrenuue (e) 


senp fu ed o VSŢM [  *UoŢronpop Xe4 e exe, (eu [ UOŢUM ui 
XO3 senp Tenuue ur 09$ ZuranaţaIquoo Aa UAEWIN ONILOA UVINDIU e euooaq 07 USŢM 1 "2 


» 


e ia OA a PI 


în DP 5. 9. 





Stezua sus răsare 


Ca o taină mare 





St. SOCOLIUG:- TREI PĂSTORI