Buletinul Casa Romana anul VII, nr. 1-2, martie-iunie 1984

—2— 


CONTENTS 
Editorial Board of Buletinul CR... ........... 3 
EDITORIAL:  "Narcisismul din Exil" (IJS)..c..... 4 
"primăvara" de.G. Topârceanu. .............ccseee 8 
PAGINI UITATE: "0 Zi Sfântă I.Al,Bassarabescu. .10 
"Pasţe meiatăy II DOV pe mai memo ee sua ee aan LE 


Ziua Mamei, "Ruga Mamei," Ştefan Evadatiii sees lI 
"fata tatii...schiţă, Nicolae Novac... ...... 14 
"Rugăciune," N. 1. Herescu... cc ccneeeeseeeese +18 
EPIGRAME ȘI EPIGRAMIŞTI, N.S. COUOEA ee aa mele mall 
"Ostrovul, Sfântului Nicolae" Dumitru Tehăms » se wa 20 
ALBUM: "Inşelătoarea", Radu D. Rosetti.........2l 
"Rugaciune," Aron ODEEUE sa manu m up ace ae ma ana 402 
"Veşnicul George Coşbuc, Nicolae NOVaE ss va a ate e 25 
"Cantecul lui Ştefan Vl pecetea meci ce ara ai ud 
CARTI: Pavel Bellus, Focul Rece, Vuia.Ovidiu....30 
UMOR: "Despre Peşte," Gaga... .cc.c...c....... 36 
ENGLISH SECTION: "The Lake," Mihail Eminescu, 
Trans.into Eng. by Eglantina Daschievici.. 38 
“This is Romania," Dr. Vasile C. Barsan.. 39 
SPICUIRI DIN PRESA (1JS) 46 
"Eforțul: Coniitetului de acţiune a naţiunitor 
"9:Nouă Variantă a Războiului din.Or.Mij."48 
"Vointa-de Libertate... a Unei Națiuni”... 51 
STIRI DELA CRC (1JS) 
Aniversarea lui'Zece Mai”... ............ 54 
Calendarul CRC și Consiliul de admin.CRC.. 55 
înti-Yalta Demonsttation. se... ......... .. 57 
Organizatia Catholic Charities............ 59 
“0 etate litie ne ună ainu speeana ase santa DN 
ACKNOWLEDGMENTS (CRC NEWS--English) (ICS) 
Membership................................ Gl 
Purpose of CRC--Bylaws.................... 65 
"0pti Bulletin Extra”, aaa see meennanaa une 05 
Golden Book Donations & Prop.Don.......... 68 


Library Additions. ss... .....ccnseeeeenese 69 
HELP & 7/1/84 Pin, Stmt. secneeaseneanaesse 70 
Newcomers at CRC. ...................... sa OPĂ 
CRC Assistance Activities... ............. 72 


Thank-you to Volunteers & Prog.Partic..... 73 
ASIDES - Congratulations. ................. TB. 
1983 Ca Camial,. Din BOmtasauseanueuaaaae 77 
SUBSCRIPTION FORM (English.Version)............+80 
THE FOUNDERS , MEMBERS & CRC OFFICERS. ......... 81 
CRE CALENDAR „no ceeue ea sa ea cats mieisa de ehs manis 83 
BACK COVER, Eugen Draguțescus" George Coșbuc... 84 





-3- 


e cooscceococoooocoeoooevaooesocoscoceoceoeocooocee 


Buletinul Casa Română 


- APARE TRIMESTRIAL — 
Redacţia şi Administraţia: 124 Montecito 
ăi Oakland,California,94610 
Redactor: ILIE SMULTEA 
„Redactor literar: NICOLAE NOVAC 
Anul „vii Nr.1-2.. 


e 


00scoovooovocvaoooez 
COPI VII ILLILILALLA d 


We are very pleased to introduce to our readers 
the new Editorial Board of BULETINUL CR$ 





Eugenia Adams-Mureşanu Mihai Olteanu 
Nicolae Cazacu Vasile Ranga-Versavia 
Eugen Coban Mircea Rațiu 

Trajan Ocneanu Rev. Ioan S?rbu 


Foreign Correspondents 


Angela Comne&ne (CAN) Aurelio Rauţa (SPAIN) 
Dionisie Ghermani (FRG), Emile Vicas (CAN) 
Dumitru Ichim (CAN) Ovidiu Vuia (FRG) , 








We are grateful for their kind acceptance to 
join us. Following an exchange of letters and/or 
personal contact with all of them, we feel honored 
and  encouraged to know that our effort has been 
recognized and appreciated and that we may count 
on their advice, support and eventual collaboration 
in enhancing the quality of our publication. We 
thank our readers also for their gracious comments 
on B.C.R. 


Cu Dumnezeu înainte, 


THE EDITORS 


EEE EEE 3 3 e e 3 3 3 9 90 028 2 30 e 2 e 3 9 96 3 e 2 8 48 3 9 3 30 de e e e 


we appologzize for the delây in publishing 
Buletinul CR. It was due partly to a very busy 
period în our lives (Prof. Smultea was involved 
in two important professional conferences, and 
Mr, Novac had family health problems) and partly 
to a financial squeeze in purchasing some new and 
expensive technical equipment. We appreciate your 
patience and continuous support. 







? DITORIAL 


Narcisismul din Exil” 


Obstacolul cel mai formidabil în calea unitătii 
și a eficacităţii exilului românesc este tendinţa 
de a ne considera pe noi înşine, ca indivizi sau 
ca grup, (clan sau partid politic) drept singurul 
şi cel mai clarvăzător în problemele româneşti . 


Desigur că nu putem avea toți aceeași filosofie 
politică. Diversitatea și nu uniformitatea a fost 
și rămâne cheia progresului omenesc în căutarea 
adevărului. Totuși, faptele mari în viața naţiunilor 
mici și mari sunt condiționate de unitate. Unitatea 
în diversitate a dus la Unirea Principatelor Române 
la 24 Ian. 1859; unitatea în diversitate a produs 
Şcoala Ardeleană care a documentat şi popularizat 
ideea obârşiei comune a tuturor ronânilor-moldoveni, 
munteni şi transilvăneni. Totuși, de la ideea 
de unitate națională la unirea propriu zisă a fost 
nevoe de un proces extraordinar de dificil despre 
care s'a scris şi mărturisit abundent. Au apăruă 
oameni luminaţi şi s'a produs o stare de ecunenici-— 
tate națională de ordin aproape divin. Toate diver- 
gențele politice şi filosofice s'au topit la flacăra 
dogorâtoare a României Mari, care le-a imbrățişat 
pe toate, 


Unde ne găsim noi epigonii de astăzi? Răspun-— 
sul este penibil și dureros. România a fost ampu- 
tată teritorial și azvârlită înapoi cu peste o 





*“Supraestimarea propriilor realizări sau pe 
acelea ale grupului din care facen parte." Aceasta 


este definiția cuvântului narcisism dată in Webster's 


Third __New __Internatioani Dictionary, Springfield, 
Mass:  G.C. Merriam, 1971 (p.1503,co1. 1). 





sută de ani. Cu singura deosebire că atunci (înainte 
de 10 Mai 1877) era sub trei dominaţii diferite 
iar acum este sub una singură dar cel puţin tot 
atât de ameninţătoare-Rusia comunistă. Iar noi, 
par'că am uitat de ce am plecat din ţara şi ne 
certăm ca chiorii pe spatele unei naţiuni subjugate 
si a unui exil dispersat în patru colturi a le 
globului. 


O analiză cât de sumară a acestui exil ne 
arată că marea majoritate a celor care au părăsit 
țara după intrarea ruşilor în România sau după 
instaiarea comuniştilor la putere, prin teroare 
și fraudă,  trăesc in occident nutrind speranţa 
"Jiberării" Şi eventual a înapoerii "acasa." 


Intrebarea este cine să aducă această liberare? 
Americanii și ceilalti occidentali--deşi în parte 
si indirect responsabili pentru uguringa cu „eat 
la Yalta au consimțit să cedeze lui Stalin varile 
Europei centrale și de răsarit--au dovedit ca nu 
vor face gesturi cavalerești pentru liberarea lor. 


Nu o vor face decât dacă vor simţi un pericol îimi- 
nent în propria lor existenţă. Ba chiar şi atunci, 
o confruntare totală a devenit atât de absurdă 
încât este greu de prevăzut ce vor face. --Totuşi, 

occidentul priveşte cu simpatie şi acordă suport moral 
şi asistență materială limitată în cazuri de legi- 
timă apărare--ca in Afganistan--sau de apărare 
a drepturilor omului ("human rights")--ca în Polonia. 


- 


Prin urmare, faptul hotărâtor, voința de libe- 
rare, ca să atragă simpatia occidentului, ar trebui 
să se producă acolo--dar cum? „Mold iapa maselor 
asuprite şi flămânde ar fi uşoara dacă instrumentele 
de coerciţie--poliţia şi armata--n ar fi in mana 
partidului unic, partidul comunist, asa cum ne 
avertizează Milovan Djilas in The New Class (Noua 





clasă). 


—0-— 


Dacă aşa stau lucrurile atunci ne îincumbă 
nouă,celor din exil, să dublăm efortul de solidariza- 
re a tuturor forțelor care, şi-au dovedit lealitatea 
faţă de cauza unei Românii libere. O anumită 
presă din exil ar trebui să înceteze cu articole 
arogante şi pline de "self-righteousness" dispersând 
sfaturi şi criticând pe unii și pe alţii sau pe 
toți "ceilalţi." Pe când le citeam m'am întrebat 
adesea . cum de nu văd acei autori că toți suntem 
o apă ș'un pământ şi că numai retuşând din acest 
narcisism politic putem deveni mai puternici şi 
de folos ca reprezentanti ai României în occident? 


Această tendință este de multe ori motivată 
pe trecut: "trebue să rămânem pe poziţie..." 
--Care poziţie? Cea din 1937, cea din 1944 sau 
cea din închisori unde se pare că s'a ajuns la 
un înalt nivel de unitate.? Cea din 1937 a fost 
ultima în care procesul democratic a avut loc iîintr!'o 
atmosferă liberă, înainte de lovitura de stat a 
lui Carol II.  Coalițiile de după 1944 au servit 
doar ca punți de trecere spre regimul cerut de 
Moscova. Cei care vorbesc de "păstrarea poziţiei," 
ar trebui să-şi dea seama că astăzi nu ne mai rămâne 
decât o singură poziţie; cea mai eficace de pe 
care să cerem răspicat liberarea Romaniei de sub 
dominația Rusiei comuniste. O astfel de poziţie 
insă cere, in primul rând, liberarea noastră din 
captivitatea trecutului. Adevărul este că aici, 
in exil, n'avem ce împărți. Şi nici cei din țară 
nu au pentru că totul este în mâna comuniştilor. 
Deci, frontul nostru trebue să fie comun și obiecti- 
vul bine definit: dreptul României la libertate. 
Odată liberată, națiunea română îşi va alege propria 
ei cale politică. De geaba am incerca să i-o croim 
noi de aici--să vindem pielea ursului din pădure. 


Necesitatea unirii exilului pare să se contu- 
peze la orizont şi să îmbrace forme mai raționale. 
Avem un Consiliu national cu reprezentanţi. în dife- 
pite țări și mai recent, efortul de ani de zile 


al. D-lui Ion Rațiu, pentru un Congres Mondial al 


Românilor liberi. Principiile de unificare a exilu- 
lui, aşa cum ni le-a prezentat dânsul in cursul 
mai multor vizite la Casa Română  & Capela,  le-âm 
găsit incurajatoare şi, realiste--deşi încă nu cuno- 
aştem în întregime dezbaterile și rezultatul de 
la Geneva. Dacă aceste două incercări nu sunt 


sau nu devin cu adevărat pătrunse de imperativul - 


unirii--poate chiar af fuziunii intre ele, înseamnă 

. Ri 3 . . . . 
că încă suferim de narcisism şi atunci o nouă for- 
mulă mai rațională și mai puțin emotivă devine 


probabilă. 


După umila mea părere, orice ştirbire în rându- 
rile luptătoare a le exilului românesc este în 
dauna interesului suprem și imediat al naţiunii 
române şi face pe placul Rusiei sovietice şi al 
regimului ei din România care ne vor cât mai dez- 
binaţi. 

=> Ilie 3, Smultea 


FERRARI XE 90 930 90 30 38 20 38 20 e ae RE 36 1 2 20 de 26 


Trajan's Column 





AS I WOULD NOT BE A SLAVE, SO I WOULD NOT BE A 
MASTER. THIS  EXPRESSES MY IDEA OP DEMOCRACY. 
WHATEVER DIFFERS FROM THIS, TO THE EXTENT OF THE 
DIFFERENCE, IS NO DEMOCRACY. 


| 


Abraham Lincoln 





ta 








CP m ăvafta, 


de “Zi Slohâreaanu, 


Dup “atâta frig şi ceaţă 
lar s'arată soarele. 
pe- acum nu ne mai îngheață 
Nasul şi picioarele! 


Cu narcişi,cu crini,cu lotuşi, 
Timpul cală s"apropie. 
Primăvara asta totuşi 
Nu-i decât o copie. 


Sub cerdac,pe lăuruscă ; 
Cum trecură Babele, 

A ieşit un pui de. muscă 
să-şi usuce labele. 


Păsările migratoare 

Se retntorce din tropice 
Gâzele depun la soare 

Ouă microscopice. 


Batu tata tatotatstatate 


Toată lumea din ogradă 
Cântă fără pauză. 

Doi cocoşi se iau la sfaaă 
Nu ştiu din ce cauză. 





Un curcan stă sus,pe-o bârnă 
Nu vrea să se bucure. 
KHoţul roşu îi atârnă 
Moale ca un ciucure. 


? 


Doar Grivei,bătrânul,n'are 
Cu ce roade oasele, 

Că de câna cu postul mare, 
Toate-i ierg de-a'ndoasele.: 


Pentru câte-a tras, sărmanul , 
Cui să ceară daune?. 
Drept sub nasul lui,motanul 


A venit să miaune. ei 
Aa 
Dar acun l-a prins potaia 
Şi-a!'nceput să-l scuture... 4 
Peste toată hamalaia | 
Trece'n zbor un fluture. %, 
Pe trotoar,alături saltă %, 


Două fete vesele.- 
Zău că!'mi vine să-mi las baltă 
Toate interesele! 


„ff 





3 


A d 
I, AL. BASSARABESCU 





O ZI SFÂNTĂ 
IEEE EERO, 
se A A năpădit atâta soare în ungherul ăsta fe- 
ricit din fundul Adriaticei, unde creşte dafinul cât bra- 
dul şi smochinul cât nucul. In faţă, pe țărmul celălat 
se ridică lanţul golaş al = Alpilor Dinarici, ca un zid 
bătrân, pe poalele căruia a prins ici colo mușchiul. 
Mai spre miază-noante, acolo unde spinarea lor abate 
şi zarea îi ia locul, se desprinde, din ceața depărtărei, 
grămada regulată a caselor portului din fund: ev 
E Duminica Paștelui ortodox. Dar cine o-simte aici? 
Săptămâna mare, Paştele: iată ce la pus pe ou 
străinătăţei. De zece zile, rătăceşte în fie-câre DAP 
pe pietrişul mărunt şi auriu al potecei îns iopt ce 
duce în liniştte spre miază-zi, la Lovrana, strânsă între 
undele albastre ale mărei şi povârnișul dealului bogat 


în livezi şi grădini răcoroase, 





sl, 


Pământul şi-a păstrat unele cute ascunse, în care îşi 
agoniseşte, ca într'o comoară, tot ce are mai de, preţ. 
Pe țărmurile Abbaziei, muntele şi marea se înbină 
într'o lumină şi într'o pace, învoite par'că anume ca 
să poleiască şi să ascunză păsurile celor ce'şi caută 
scăparea aici. | 

Obosit, se aşează pe o bancă. 

E aproape de amiază. Poteca începe să dogorească. 
Răcoarea dimineţei se topeşte în văzduh, pe nesimţiţe. 
Se aude un clopot la o vilă, vestind ceasul mesei: 

La capătul celălalt al băncii, un bătrân cu ochelari 
— gătit ca un băiat de două-zeci de ani — citeşte o 
gazetă mare, cât o plapomă de vară, stropită cu litere 
mărunte ca meiul: «Times». Când s'o fi aşezat acolo 
englezul acesta cu obrazul ca de. fildeş — de şi uşor 
încrețit — cu părul des, sur, tuns și pieptenat cu în- 
grijire? Ce i pasă lui, că în clipa aceea, într'o ţară 
din răsărit, o lume întreagă sărbătoreşte ziua învierei ? 
A încremenit cu ochii pe gazetă, cu faţa încruntată de 
lumina prea vie a soarelui care a aprins goltul. 

Vecinul se uită la el, îl zăreşte ca în vis şi nici nu-l 
simte când pleacă. 

Amintirile biruesc: 

In zarea anilor îndepărtați răsare un copil cuminte, 
îmbrăcat în haine noi, în haosul unei biserici mari şi 
goale. Apoi, bucuria sfintei cuminecături, în revărsatul 
zorilor. Apoi, noaptea învierei, ouăle roşii dorite şi 
aşteptate de un veac, atâtea fericiri din care gustase 
clipă cu clipă ca dintr'un fruct bun. 

Şi zarea se întunecă.. Farmecul scade an după an. 
Săptămâna mare, deniile, păhărelele de ceară pier rând 
pe rând, odată cu cei dinprejur. Bucuria de altă dată 
e acum chin. Nu poate să mai auză toba neobosită şi 
piculina piţigăită a căişorilor, nici să mai simţă fumul 


-12- E. EN 


de ulci al gogoșilor care îl ispiteau atumci din tigăile 


lor uriaşe. Sunt oameni, pe care primăverile îi întris- 7 | Ţ A M A Y! EI 4 
tează adânc, tocmai fiindcă le-au iubit prea mult când-va.. 









pi A 3 | î E 
Prin păenjenișul verde închis al parcului de pe coastă î | 
pătrunde duios un vals de Chopin cântat la clavir. : R Ț 
O aripă de fluture — pânza unei bărci — palpită ! G A M A M i | 
uşor pe luciul undelor îndepărtate: poate că fcagăni 
dorul altuia şi mai singur, şi mai străin, și mai pri- 
gonit de sfânta zi a Paștelui. - 
raci at a CE - 3 Mă cuprinde iar fiorul 
: : : Scumpă lună, dragă lună, 
E 17 A adi : Implinește-mi te rog dorul 
rece , Să fiu iarăși împreună 
a: CAN. : Cu odorul. fa 
2 SA 7 e Mângăe-l cu a ta rază,— %. 
ș i El e'n temniță, departe, 
737 De e'n vifar, sau lucrează, Y 
Tu ferește-mi-l de moarte dă 
: Și veghiază. $, 
si i Dacă-i scade din voință 
Da z: Când călăul chinuește, *, 
I Tu cu raza-ţi dăi credință 
PAŞTE TRIST Şi mereu i-a întărește Y, 
iste's Paştile în acest an Stăpână-i moartea peste câmp și sat n Sinisință, $ 
Ce triste's Paşti j dpi ee suflet moldovaa ..: > lar când va suna victoria 
Când dorurile pleacă în colind Ș'un ţintirim pe F Pentru cei cu feţe supte %. 
In spre hotare prinse de dușmani Ce triste's Paştele în nr se PI > Sa s'o ri pri istoria 
ag - : lânge?'n larg ogorul nost' furat . u păzește-mi-l în lupte 
Unde nădejdile candele-aprind. — |Când plânge'n larg og , ii preia pr 
ta i ică trup de frate răstignit Cum învingi ceața și norul, Y, 
Ce triste's Paştele!... Au amuţit |Și lua untru mei & Scumpă lună, dragă lună. . 
Clopotniţele gureşe alt'dată Pe cr ucAŞĂrI de ca Ş . : Implinește-mi așa desen 
Și tot norodul parcă a murit Durerea lunii gene năbușit Să fiu iarăși împreună 
i ă i reu al ludei nou sărut -.. A Cu odorul, 
Sub apăsarea grea și blestemată. | Și arde g Ă , 
EI 
PER. ivi - acolo iar în viitor : 
-i primăvaracolo'n depărtări, | Privind spre op 
alee dau în promoroacă Şi văd cum bucuriile se-adun b = Pia RAIN 
a n Ă 
Şi toporașşi, la margini de cărări, | Când pentru neamul nostru acesta bu Ş _ 
Dumbrăvile”n albastru nu îmbracă.| Va învia Christos biruitor. 
D.10v d 


DPDDOODPVYOOV 


= 


pe 


3700 2 40 3 05 a A MS, 





NICOLAE NOVAC 





Tata tatii... 


—— schiţă 


Se implineau trei ani de când Ilie Rudăreanu ră- 
măsese văduv! ... 





Văduvia, nu-i floare la ureche, în vremuri bune, 
adică, atunci când eşti acasă la tine şi-i ai pe toţi ai tăi 
aproape, nu numai să te mângâie, dar să-ţi fie şi de ajutor 
şi cu atât mai mult când te afli în ţară străină şi nu ai 
pe nimeni, şi, pe deasupra, rămâi și cu un plod căruia să-i 
duci de grijă. Soţia î-i murise, trei zile după ce dăduse 
naștere primului lor copil, o îetiţă, datorită unor compli- 
caţii cauzate de faptul că, fusese uitati de personalul de 
serviciu al spitalului, după naștere, în camera de rufe mur- 
dare, unde a fost găsită, abia a doua zi, de către servi- 
toarea care a intrat acolo, pentru a face curăţenie. La 
procesul ce a urmat acestei drame, singura scuză a Spita- 
lului, a fost că, din lipsă de paturi vacante, și, dat fiind 
faptul că, în acelaș timp, sosiseră la spital două alte cazuri 
de imediată urgenţă în care, atât doctorii cât și surorile 
de caritate disponibile au fost ocupați în noaptea aceea, 
tânăra mamă fusese uitată complect. Doctorul de serviciu 
a fost condamnat la “crimă prin imprudenţă”, pierzându-şi 
licenţa de profesare a meseriei, iar spitalul la plătirea tu- 
turor cheltuelilor de judecată și înmormântare, plus 23 
de mii de mărci, “daune faţă de soţ”. La început, Ilie Ru- 
dăreanu a refuzat cu încăpăţinare să primească acești bani 
scăldaţi în sângele propriei sale soţii; mai târziu însă şi-a 
schimbat părerea, donându-i orfelinatului din Rastatt în 
care-i fusese internată fetiţa. Câteva săptămâni la rând, 
ziarele din Baden au relatat cu lux de amănunte drama 
ce s'a desfăşurat la spitalul din Rastatt și apoi în sălile 
judecătoriei, ca în cele din urmă, totul să fie uitat şi viaţa 





-15- 


să-şi continue drumul ei normal de fiecare zi. Ilie Rudă- 
reanu, străin în țară străină, rămăsese văduv şi avea o 
fetiță în orfelinat. . . 


Li 


Era Sâmbătă, zi de repaus pentru Ilie Rudăreanu care 
lucra în birourile lagărului de “Persoane Deplasate” din 
Rastatt, lagăr de tnanziţie pentru cei rămași fără de ţară 
îm urma celui de al doilea război mondial, al cărui sfârșit, 
din cauza miopiei politice a marilor învingători din Apus, 
aruancase jumătatea de Răsărit a Europei în ghiarele co- 
munismului, şi de unde aceste victime pe socoteala cărora 
se băuse vodcă și se mâncase caviar muscălesc la Yalta, 
iși luau drumul spre alte ţări, pentru a deveni iarăși oa- 
meni liberi şi a-şi clădi, din nimic şi de la început, o nouă 
viață ... Păşea încet, cu privirile în pământ, pe promenada 
râului Murg. Alături de el, cu paşi mărunți şi ușori ca de 
pisică, fetiţa lui care în ziua aceea împlinea trei anișori, 
nespus de veselă și de mândră că putuse părăsi orfelinatul 
şi merge la plimbare cu tăticul. Fetiţa, se oprea din când 
în când, culegea pietricele din drum și le asvârlea în apa 
limpede și domoală a râului, apoi alerga în urma tatălui 
care-și vedea îngândurat de drum. 

— Eşti obosită?, o întrebă el la o vreme. 

— Puţin!, răspunse fetiţa. 

— Vrei să ne așezăm pe o bancă? 

— Vreau! 

— Ce zici de banca aceea de sub copacul acela? 

— Bine... 

— Hai să vedem cine ajunge întâi la ea. 

Fetiţa o luă la fugă. 

— Ei, nu așa; strigă din urmă-i tatăl. 

Fetiţa se opri, se întoarse spre el și ridică braţele a 


pagubă. 


— Nu aşa? 

— Nu! 

— Dar cum?, întrebă în timp ce făcea drumul întors. 

— Ca doi adevăraţi alergători, răspunse tata, aple- 
cându-se şi ridicând o pietricică. Apoi continuă, în timp ce 
aplecat, înscria o linie abia vizibilă în pământul uscat al 
promenadei: “Vezi, aceasta e linia de plecare. Vino aici 
lângă mine. Eu voi număra unu, doi, trei. Când voi spune 


alfa 


trei, amândoi începem să fugim. Cine va ajunge întâi la 
banca de sub pom, e câștigătorul şi va primi ca premiu o 
îngheţată la cofetăria din oraș. Inţeles? .. . 

— Inţeles, răspunse fetiţa. 

— Așa!... Bine!...Am să 'ncep să număr deci, şi, ia 
aminte, la trei, începem amândoi să fugim. 

— Numără! 

— Număr! ...Unu...Doi...Trei... 


Fetiţa o sbughi, alergând din toate puterile. "Tatăl, se 
făcea şi el că fuge lăsând-o să i-o ia înainte. Fetiţa alergă, 
ajunse la bancă și se așeză pe ea. Tatăl, o ajunse din urmă 
şi-şi da aere de mare şi obosit alergător, răsuflând greu 
şi prefăcut. 


— Te-am bătut, spuse ea, în timp ce tatăl se așeza și 
el pe bancă. 

— Da, m'ai bătut şi ca atare, după ce ne vom odihni 
puţin aici la umbră, vom merge în oraș şiţi vei primi pre 
miul: o porţie de îngheţată. Dar, mai întăi, spune-mi: ție 
îţi place îngheţata? 


— Imi place, că e dulce şi rece. 
— Vasăzică, a-i mai mâncat. 
— Da, ne dă din când în când unde sunt... 


Tăcere ... 


Soarele se apropie de amiază și-și reflectează razele 
din unda râului. Frunzele teiului de deasupra băncii unde 
stau, se mișcă molcome în briza abia perceptibilă, cântân- 
du-şi eterna melodie. Clipele trec și devin minute. Tatăl 
priveşte apa râului ce se scurge fără sgomot şi gândurile 
îl duc departe, la apele Carașului, pe marginea cărora îşi 
trăise şi el copilăria cu ani şi ani în urmă. .„O vede pe 
mama lui, spălând rufele în apele Carașului, în timp ce 
el, copil, face fel şi fel de nesbâtii, gol-goluț, stropindu-se 
şi stropind-o cu apă. Se vede apoi în uniforma de licean, 
la Oraviţa. Işi retrăește, prima dragoste pentru Cornelia 
Almăjan, dragoste ce-i inspirase primul său roman pe care-l 
întitulase atât de sugestiv: “Dragoste albă”... 


— Tată!... 
Visele sunt întrerupte brutal. 
— Da, Dorina!... | 


— Spune-mi, te rog, cum ai venit tu pe lume? 





aia 


Intrebarea fetiţei lui, îl pune pe Ilie Rudăreanu în 
fața realităţii imediate şi în încurcătură. Ce-ar putea să-i 
ă 47... Să-i spuie adevărul? ... Adică, cum anume, 
se fac copiii? ... Firește că nu poate să-i mărturisească 
acest secret, dar îl contrariază această întrebare piezișe 
căreia nuri găseşte nici o explicaţie. De răspuns, își dă sea- 
rna că trebue să răspundă. Şi atunci, ca prin farmec, îi vine 
în rninte, povestea cu barza. 

— Dorina dragă, mama mi-a spus, că pe mine ma 
adus la ei, barza, şi eu o cred, căci ea doar mi-a fost 
mamă, şi ştie toate celea. 

— Barza? ... Mie, îmi spune sora Maria de la orfe- 
linat, că pe mine m'ai adus tu, de la spital. 

— Ceea ce ţi-a spus ţie, sora Maria, de la orfelinat. 
este adevărat! ... Da, pe tine, te-am adus eu, de la spital. 

— Tu, ai mamă?, 

— Da, eu am o mamă, departe de aici, în România. 

— Dar mama mea, unde este?... 

— Mama ta, este în cerul mamelor, acolo unde a che- 
mat-o Dumnezeu, atunci când a-i venit tu pe lume. 

— Unde este, cerul mamelor, tată?... 

— Ridică capul!... Vezi acolo sus cerul albastru?... 

o — văd... 

— Acolo, în acele albăstrimi, Dumnezeu duce la el, 
pe toate mamele de pe pământ. 

— Te duce, şi pe tine, tată?... 

— Da, sper că mă va duce și pe mine, atunci când 
mi-a sosit ceasul. 

— Dar pe mine? 

— Şi pe tine, atunci când El va crede că ţi-a sosit 


— Vom fi atunci, toţi trei, împreună? 
— Fără îndoială că vom fi!... 
— Tată!... 
— Da, Dorina!... 
— Hai să mergem la mama!... 
-— Vom merge, fata tatii, atunci când Dumnezeu ne 
va chema la El. 
— Nu putem merge acum? 
— Nu!... Nu putem merge acum, dar când El va de- 
cide că ne-a sosit timpul, ne va chema, şi atunci, şi tu, şi 
eu, vom fi împreună cu mama ta... 


—19-— 
SE - 
— Tată, şti ceva? 

— Ce?... 

— Hai la cofetărie, să mâncăm îngheţată. 





HERESCU: | 


RUGĂCIUNE 


Imcăodată, încăodată, 
Suferă ţara. nevinovată. 


Pleacă streinul, vine streinul, 
Altul e gâdele, unul e chinul. 


Mare Ți-e voia, facă-se a Ta 
Dară, Puternice, crucea ni-i grea. 


Lui Moolse Novac,prinul 
Român care - după câte 
ştiu,a făcut epiareme ,,. 
soţia! . 
O explicaţie să dau, ; 
Nu ştiu,pe cars arm s'apucă 
O fi crezut că-i singurul | 
mijloc, 
SE se răzbune „pe... ,pâpuc,. 


% : 
Doctorii î-au ordonat un 
regim sever, Uitânău-se | 
la vitrinele rsstaurante- |] 


lor gin oraşul american, 
“1 lasă gura apă, 


Ca să scape de ispită, 

Căci pe-aici. „08 „ri Acra 
Peste tot "oa tat si *cliaă 
Hai frete,la Bucureşti, 


Foametea seceră, molima bânţuie; 
Nimeni nu spune vorba. ce mântue. 


Greu e şi lanțul pe trupuri căzând; 


E 


Mult mai greu este lanţul pe gând. 


Fuge prin codri pasărea-albastră, 


Inima, Doamne, inima noastră, Lui Novac cel blână: 


Blânaul Novac,o singură dată a scos 
ouți tul, 
-'Bwa într'o zi ce vară senină -,, 

Dar nu pentr-a ucide-un duşman, 

C4 pentru-a tăta un dărab de slănină, 


Țipă rănită sub negura zărit, 
Inima, Doamne, inima. Țării. 


Pasărea-albastră luptă cu-o fiară: 
Inima, inima, wo lăsa să piară. 
Spulberă, Doamne, silnica hoardă: Ne Se GOVORA 
Arz-o pământul, cerul s'o ardă. 





-20- 


- Ostrovul Sfântului Nicolae 


Pentru a pătrunde în vremea hrisoavelor de viței şi capră, pecetluite 
cu ceară şi timp, pentru a trăi alături de cucernicia ctitorilor trebuie să 
plăteşti cu o xenunţare. Acest sentiment l-am trăit la Mânăstirea Cernica. 
Dimineaţa de Iunie îmi oferea balanţa de la răscrucea glasului de clopot şi 
a cântecului de cuc. Pe un taler am plătit şi eu. Renunţam la străzile moder- 
ne pentru cărările năpădite de ierburi şi, sfânt-miruite cu rouă, renunţam 
la reclamele luminoase pentru şerpuirea, Viţei de vie, renunţam la arhitec- 
tonica metropolei pentru stâlpii de lemri ai pridvoarelor amirosind a ierburi 
de baltă şi floare de tei. Toaca din lemn de păr, pacea arhondaricului şi 
înţeleptele vorbe ale părintelui Dahiil, oare cu ce le-am schimbat? Nu ştiu. 
Poate nici nu aveam cu ce. 

„Si l-aţi cunoscut pe Părintele Grigore?”... Si cuviosul Daniil, într'un 
grai arhaic, amintind a cazanie şi busuiocul de la icoana bunicii, îmi poves- 
tește de modestia şi cuvântul şi slova tăimăcitorului Sfintei Scripturi în 
graiul Mioriţei. In jurul gândurilor mele stejarii seculari şi nucii își rămu- 
reau foşnetul şi legenda, iar „Clopotele Mănăstirii Neamţu” răsunau până 
la „Bisericuța din Răzoare”, în altarul lăuntric al inimii, de unde se ridica 
lacrima sau mireasma de brad a tămâiei şi se aplecau cuvintele din „Ziua 
Domnului” peste toţi „trandafirii” dăruiţi de Părintele Grigore unei troițe 
de la răspântie de veac și sentiment, i | 

Imi amintesc de un text vechi grecesc în care se arăta că oamenii drepţi 
din vechime, după moarte, mergeau într'o insulă a fericiţilor. Ideea de 
moarte am urmărit-o pe multe meridiane ale spiritului românesc, dar 
întrun cadru atât de mioritic nu am văzut-o cuprinsă nicăieri ca la Mănăs- 
tirea Cernica. 

Părintele Grigore, pe care scrisul românesc îl cunoaşte sub numele de 
Gala Galaction, a mers într'o asemenea insulă a celor fericiţi, cu smerenia 
învățătorului, cu fruntea liniştită ca un cântec de bucium, cu sufletul senin 
ca un albastru de Voroneţ. „e să 

n ostrovul fericiţilor care-şi dorm somnul de veci la Mânăstirea Cerni- 
ca se înalţă o frumoasă bisericuţă ca un ou înflorat în Joia Patimilor. Aici 
se odihneşte şi Părintele Grigore. Umbra aceleeaşi sălcii este împărţită cu 
pictorul Ion 'Tuculescu. Pe crucea de lemn este încrustat: GALA GALAC- 
"TION, iar dedesupt: „Părintele Grigore”, două cuvinte care nu au nevoie 
de altele pentru a avea sens, aşa cum atunci când pronunţi: „Munţii Car- 
paţi”, nu mai simţi nevoia istoricilor; zimbrii şi izvoarele, cetina şi piatra 
altarului de cer, pot să-ţi vorbească de'um heam, de o spiritualitate, de un 
trecut, de o istorie., „8 

„Părintele Grigore” — aşa î cunosc cei ce i sau spovedit şi cei ce i-au 
fost prieteni şi aşa îmi place şi mie să-i spun. 

Incercam un sentiment ciudat, care mă strivea. Mă simțeam umilit în 
faţa, crucii de lemn şi a ţărânii preschimbată în nalbă. Dacă moartea este 
extensiunea, inexistenţii, ă neantului, peste tot ce e fiinţă, iar ceea ce rezistă 
acestei prelungiri a non-existenţei se numeşte viaţă, apoi am putut vedea 
sub salcia aplecată peste Galaction şi Tuculescu, cum viaţa îşi mută hotarul 
peste moarte, peste pieritor, peste oameni şi timp. PR 4 

Pe mormânt trei oale de lut smălţuit, pline cui.-flori. M'am aplecat CU 
sfială asupra lor, cu eviavie şi cucernicie şi din sufletul meu crescut cu clo- 
suie de vecernie și brad gm smuls un crin care se numește preţuire şi 1-A% 
adăogat florilor de câmp de pe mormânt. N A | 
Am zăbovit mult în acest ostrov, Bână când amurgul de borangic 8 
înflorit cămașa stejarului cu arnici de umbră şi cântec domol de „bumină 
lină”, iar stelele înspicau grâul de flatără în cândela fecioarelor înțelepte. 


DUMITRU ICHIM 





E 5 


ALBUM 








RADU D. ROSETTI 


ÎNŞELĂT OAREA 





Copii naiv ce eşti ângi î 
) e eşti să plângi într 
(bin ta dintâi pe veci pi Re mu 
E eee zănă albă pretăcută, Ş 
lecată cu un zâmbet, ca niciuna ! 


De-ar fi rămas cu tin 

- 4 a: e totdeauna 
Tot trist era să fii în jalea-ți mută, 
Iubirea trece, vai! şi ea !... Trecută 
Alături sau aiurea, e totuna. ! 


cm nu mai plânge în zadar, copile; 
i amăgire-a fost, or cât te doare, 
Şi-o să mai ai, cât vei avea şi zile. 


Târzia de tot, în calea ta pri 

in d , ribea 

Vei învăţa că marea Am mreana 
Nu o femee-a fost — ci viața 'ntreagă. 


Dre 


-22- 


Fă ca mașterile zile ce mi-au mai rămas, — 
cu pas neșovăelnic și fierbinte, 

— ca şi cind aș fi mereu la 'ntâiul pas, — 
să ie duc, prin spinii vieţii, înainte! . 


Anii, pentru alţii lungi, ceţoşi şi grei, 

cu toată greutatea lor, aruncă-i, Doamne, 
pe bătrânii și şubrezii umeri ai mei, 

prin negurile nesfârşitei mele toamne!... 


Tu mustră-mă mereu, Și crâncen mă învaţă, 
cum pe-atâția alţii i-ai mai învățat: 

să nu mă leg de lume şi de viaţă, 

cu suflet sterp, de om ce crede-se bogat! .. 


Fă ca nici trufie, nici fărădelege, 

în mine brazdă caldă să-şi găsească, 

şi neghina, spic netrebnic să nu lege, 
pe-ogorul meu de osteneală pămânțească! .. 


Deslănțue în faţa mea, cu limbi de foc, furtuna, 
şi-n bezna oarbă-alungă-mi dela poartă, 

cu îulgere şi grindini, pentru totdeauna, 

orice ispită dulce și deşarță!... 


Peste orişice măsuri, invață-mă să vreau 

şi-n bezna oarbă-alungă-mi dela poartă, 

celor ce merinde și răsufiet aprig n'au, 
năvalnic să treacă, prin prăpăd, câtre mâine! .. 


C'un pas în aste vremi ce-au fost să vină, 

cu aliul: în miile de ani, cari au fost, — 

în luptă cu viaţa: flămână jivină- 

doar. Tu mi-eşti, o Doamne Grum drept şiadăpost._. 





207 NA 
îs 


p Aron Cotrus “ 
RUGĂCIUNE 


Doamne al cerului şi al pg 
aâ-mi cuh să fiu, pe bine şi pe arii 
argat îndelungrăbdător al ar a, 
al “i -dreptărilor Tale și-al harului a 


Din crumul meu, dă tihna la o parte, 
și Gă-mi tărie, de aer mr şi jina, 

şi bucuriile deşarte, | i 
îs rd oră şi podoabe diavoleşii, să mă desprind! 





2 


VEȘNICUL GEORGE COȘBUC. 


de NICOLAE NOVAC 


In două versuri, de o frumuseţe neintreaută și de o precizie mate- 


matică, George Coșbuc şi-a definit cu o claritate cristalină, crezul şi. 


totodată destinul său poetic: 


Sânt suflet din sufletul neamului meu 
Şi cânt bucuria şi-amarul. 


Credeul acesta, pe care singur şi l-a impus, George Coşbuc l-a res- 
pectat cu o ardelenească încăpățânare. In cadrul orizontului acestuia. 
el și-a incadrat intreaga sa operă poetică, fără oscilări şi mai ales, făra 
compromisuri sau dezertări. Nimeni până la el, nici chiar Mihai Emi- 
nescu, şi mai ales, nimeni după el, n'a reuşit să dăltuiascâ în marmu- 
ra cuvântului, o ștatuie mai măreață care să reprezinte fidel icoana 
vie a poetului care-şi contundă propria existență cu inauşi existenta 
neamului din care a răsărit. Mistuindu-se pe rugul acestei credințe, 
pe care n'a tâgăduit-o până la moarte, Coşhuc a implinit un destin 
de mare şi adevărată creație, trăind pe rând o gamă de sentimente ce 
urcă şi coboară pe un singur portativ: NEAMUL! ... 

Poezia lui Coşbuc, în totalitatea ei, este cea mai măreață şi in 
acelaş timp cea mai fidel românească rapzodie. Variată şi totuși unică 
prin conţinut, imbrăţişând armonios iubirea cu ura, liniștea cu re 
volta, râsul cu lserima. Cu rădăcini adânci înfipte in folciorul româ- 


nesc, dar cu coroana încârcată de flori stilistice de o rară perfecţiune, 


protilată pe cerul univezsalităţii. 

Apariţia lui Coghue in ogorul literaturii româneşti în care creștea 
şi abunda până la greață pălămida post-eminesciană, a foat salutată de 
marele, şi totodată pretențiceul Ion Luca Caragiale în “Moftul Ro- 
mân” (Aa. 1. Nr. 39, 1893), cu următoarea apreciere: 


“Pe câmpul vast al publiciaticii române, pe care creşte atâta 
spanac des şi abundent, a apărut, în sfârșit, zilele) acestea şi ua 
copac, şi € aşa de mândru şi așa de puternic că mii de recolte 
de buruieni te vor perinda şi el va sta tot mereu in picioare, 
tot mai sănătos și mai trainic, infruntând guatul actual și vremea 
cu schimbările ei capricioasa, şi făcând din ce în ce mal multă 
fală limbii noastre româneşti ... Ă i 


Patru ani ma târziu, în volumul al treilea din “Critice,” scriind 
despre “Poetul țărănimii,” criticul C. Dobrogeanu-Gherea spunea: 

“Coşbuc, ca un adevărat artist, a deslușit ceea ce trăieşte 

nedesluşit în inima poporului și i-a dat o formă artistică” .. . 


Bucuriile și durerile celor mulţi şi umili, pe care e! le cunoştea 


ca nimeni altul din vremea sa, au găsit un ecou în inima poetului, 
şi au răsunat apoi în versuri, când senine şi cu zâmbet pe buze, când 
dure, cu accente de amenințare şi chiar blestem; 


Să nu dea Dumnezeu cel Sfânt, 
Să vrem noi sânge, nu pământ! 
Când nu vom mai putea răbda, 
Când foamea ne va răscula, 
" Hristoşi să fiți, nu veţi scâpa 
Nici în mormânt! | 
(Noi vrem pământ) 


-25- 


Vizionar, şi totodată profet, Coşbuc privefte istoria depe  mete- 
rezele Neamului, care singur este etern: * i 


Blestemaţi pieri-vor regii 
Cari wabat din drumul drept — 


(Pentru libertate) 


Şi adevărul aceata, spus in două versuri de către Coşbuc, a scris 
pagini de sânge şi ruşine in cartea neamurilor ce n'au mai putut indura 
asuprirea ce venea de sus, alungând cu blesteme conducătorii ce se 
abătuseră “din drumul drept”. al cârmuirii, 

Poet social, fără a fi însă — cum pe nedrept se pretinde astăzi — 
socialist, Cogbue a fost al mulțimilor, pentru dreptul cărora a luptat 
cu toată convingerea, fără să îi iost unealta nimânui. Revoluționar în 
înţelesul strict al cuvântului, dar nu agitator, Coşbuc şi-a găsit deumul 
spre inima poporului: 

Sânt inimă "m inima neamului meu 
Șiri cânt şi lubirea, şi ura — 


1 


LE: 


(Postul) 


Şi poporul l-a iubit, cum poate n'a iubit nici un alt poet ai ţării 
noastre. Panteu marea lui măeștrie de a se îl coborit la nivelul de 
înțelegere şi zimţire al păturilor de jos. Pentru claritatea, simplitatea 
şi muzicalitatea pe care le-a îmbinat in versurile sale. Pentru curajul 
de a îi cântat durerile celor mulți şi necăjiţi şi pentru marea lui 
dragoste faţă de iatoria patriei şi soldatului român pe care l-a cântat, 
cum nimeni altul, în acel buchet ales de poezi! din “Cântece da vite» 
jie.” ă 

Poeziile patriotice ale lui Coşbuc, depăgese tot ce s'a sepis până 
la e] în acest domeniu. “Povestea Căprarului,” ca ii “Dorobanţul” sau 
“O scrisoare de la Muselim-Selo,” sunt şi vaz rămâne exemple clasice 
ale genului. Ca şi “Rugăraintea din urmă” sau “Trei, Doamne, și toți 
trei” din volumul de “Balade şi Idile,” în care Coşbuc a pus atâte 
omeneac şi atâta realiem. Serise cu lacrima inimei, aceste poezii, citite 
pe tăcute sau cu glas tare, îți aştern pe ochi rouă, chiar de piatră să 
(ii. Căcl cine oare nu gar Înduioza până la lacrimi, citind povestea 
căprarului care,. găsindu-şi fratele mort pe câmpul de bătălie, deşi 
mic şi neputincios, îl ia în spate şi-l cară cu el în retragere. Apoi când 
puterile il părăsesc, nu-l lasă acolo şi fuge, ci rămâne lângă mort şi 
duce mai departe lupta, de unul singur: Ă 


La ochi cu pușca l-am văzut, 

Ingenuncheat acolo'a' cale 

Trăgând spre-arapii ce din vale 

Veneau mareu. O, n'am crezut 

Că omul în mânie poate 

S'azvârle-aşa de mult omor, 

Că plumbii'n deznădejdea lor 

Curg râu! Dar azi le cred pe toate. 
Ca să cadă, şi să-şi apere, şi'n moarte, fratele: 

Dar îiată-l, cade! L-a lovit 

Pe semne-un plumb din multa ploaie; 

Pe spate-acum murind se'ndoale. 

Dar l-am văzut cum s'a 'mvârtit 

Spre frate-său, căzând deodată 

Cu fața jos, părând c'ar vrea 

Să-l apere pe mort aşa — 


a D= 


Nu credem că în literatura universală se găseste ceva asemănător, 
care să te infioare prin simplitatea cu care este descrisă întreaga 
dramă. ŞI, îndrăznim a pune, pe acelaş plan de mare şi adevărată 
creaţie psihologică, poezia “Trei, Doamne, şi toţi trei.” Aceiași tematică, 
strict coşbuciană, o întâlnim şi'n “Regina Ostrogaţilor” şi chiar în 


“Mama,” cari sunt atât de identice în construcţia lor intimă, şi totuşi, 


atât de deosebite ca vers şi realizare poetică. Amândouă. incep înte'o 
atmosferă de pastel: i 


Jalnic vâjdie prin noapte glazul codrilor de brad 
Ploaia caden repezi picuri, repezi fulgerele cad. 
i (Regina Oatragoţilor) 
Im vaduri ape repezi curg 
şi vuiet dau în cale 
lar plopii'n umedul amurg 
Doinesc eterna jale . - 
(Mama) 


Şi tot la fel, într'un continuu crescendo, ambele poezii pnerg 
mână'n mână În desfăşurarea acțiunii: - 


[n castelul depe stâncă, la fereastra solitară, 
Stă pe gânduri o femee şi privește'n noapte-afară. - 
„Basin Qatraeţilori 


Pe malul apei se'mpletesc 
Cărări ce duc la moară — . 
Acolo, mamă, te zăresc 
Pe tine 'ntro câscioară | 
(Mama) . 


Ar fi desigur interesant de studiat şi de făcut o comparaţie intre 
pastelui lui Coşbuc şi cel al lui Alecsandri. Câci în pasteluri, spre 
deosebire de Alecsandri, Coşbuc aduce un element nou. În afară de 
prezenţa, aproape permanentă, a omului in mijlocul naturii, Coşbue 
umanizează natura însăşi, folosind cu măestrie prosopopeea. Şi iată, 
spre documentare, două exemple clasice, în care postul atribuie unor 
fenomene naturale, calităţi omenesti: - 


Cu mânie tresărind 

Scuturi fruntea-ntunecată -. 

Şi-atunei pietele-ţi, deodată 
Se desprind. 

Peste braţele rotunde, 

Peste pieptul tău frumos, 

Ca un râu întunecos, . 

Părul fi se varsă'n unde 

Şi din creştet el te-ascunde 
Până jos. ii: 

(Seara) 


Astfel deserie Coşbuc seara, pe care el o vede ca pe o femee care, 
scuturându-şi fruntea, lasă să-i cadă pletele umbroase până ce o aco- 
peră in întregime, Dar, poate şi mai elocvent este acest procedeu ati- 
listic cagbucian, în “Vântul”: : j 





ie 


Pe umeri blondele lui plete 

Tresar şi sar 'ncetinel 

EL e frumos şi tinerel, 

Dar e sfiios când e cu fete 
; Iar ele râd şi râd șirete 
Ei Şi pe furiș privesc la el. 


El umblă ca la el acasă. x 
Și-ascultă fetele ce zic; i 

Mai rupem palme câte-un spic 

Și răsfățat apoi îşi lasă 

Pe. spate capul și nui pază 

De fete și de câmp nimic. 


Spre deosebire de “Seara,” aici nu mai avem de-atace cu o det 
faşurare de acţiune strict descriptivă şi pur viziuală ca de film mut, 
ci, ca în “Luceafărul” lui Eimineşcu, ci însuşi întruparea vântului În ' 
tr'un flăcău: 


„.. Şi cum se plimbă'n lung șin lat - 
Cu fetele se'mprieteneşte a 

Și din copil sfioz el creşte 

Plăcău de sărutat. 


Apoi can glumă el le prinda 
De mânecă, şi-aprins de dor, 
Işi face joc prin părul ler. 

In urmă brațul şi-l intinde, 
Pe cea mai dragă o cuprinde 
Şi-o strânge câtre el ușor. 


Din acest joc senin, ca şi Hiperion, dragostea, după ce la tran . 
format în om, îi dă și glas cuvânțător: E: 


Tot mai aprins, tot mat aproape: 
— “Să te sărut, drăguțo vrei? 

Ce ochi frumoși ai, viorei, 

Ca un întina adânc de ape." 


Scrie Ion Slavici în “Amintiri” (1924), că: 


“S'a zis adeseori, că G. Coșbuc e poetul țăranilor români. A şi 
fost. In adevăr, între poeziile lui sânt multe în care se dau pe 
jaţă durerile ţăranului român, și ferma celor mai multe dintre 
ele e potrivită cu gustul poporului român.” , 


In parte, Slavici are dreptate. Noi însă înclinăm a crede că po 
porul român în general, şi ţăranul român în special şi l-a apropiat pe 
Coşbuc de inima sa, mai mult pentru poeziile in care descrie întrun 
stil ugor, simplu şi curgător şi de cele mai multe ori humoristie, viața 
dela ţară, ca: Mânioasă, Nu te-ai priceput, Rea de plată, Supţirioa din 


vecini, Numai una, etc., etc. 

Cât de bine a cunoscut Coşbuc arta şi jocul popular, se poate 
vedea limpede din exemplele de mai jos. In “Dragoste invrăjbită,” 
găsim astfel câteva versuri în care descrie cu 0 minuţiozitate mate- 
matică, arta cusăturiloș românenti: 


—28- 


„.. “Nu vezi că se pirde? 

Unde-ar fi cu galben, ai cusut cu verde; 
Crucile pe umăr nu le-ai -duz în şir. 
Numără, Simino, numără pe fir; 

Trei le treci şi două le desparți deoparte, 
Ca să iasă forma scrisă ca din carte. 

Florile altiței, tu le spânzuri us, 

Roșul de pe morgini uite cum l-ai pus! 
Și-ai cusut cu negrul fluturii pe coate! . ,.” 


lar in “Nunta Zamfirei,” iată cât de simplu şi cât de frumca 
descrie un joc românese: 


Trei paşi la stânga linișor 

Și alți trei pași la dreapta. lor; 
Se prind de mâni şi se desprind, 
S'adună cerc şi iar se'ntind, 

„Şi bat pământul tropotind 
i - în tagt uşor. : 


Cunoscător al literaturii . ozientale, Cogbue e lmpămmânteat în 


lirica noastră Gazelul din poezia persană, căruia i-a dat însă un 
colorit local şi la românizat, păstrându-i forma originală dar expri- 
mând specificul naţional, fără complicaţii şi pal alea, fără puma 


savante: 


Oamenii mâă'nvinuiese, 
Că sunt tânăr și iubesc! 


Tu mi-ai zis să viu le mosră 
Pe'nsârat, să te'ntâlnesc, 


Dar la moară dau de prieteni, 
Și de prieteni mă feresc. 


Te-am văzut şi ieri pe-o cale, 
M'am temut să te oprese, 


Că de mama mi-e ruşine 
Şi de tine 1nă sfiesc. 


Mie-a necaz pe toată lumea 
Şi mi-e ciudă că trăiesc; 


Te-aş lăsa și mi-e cu jale, 
Te-aş iubi şi nundrăznesc! 


lată de ce, subscriem din toată inima constatările lui Liviu Re- 
breanu din “Gazeta Bistriţei” (An VI, Nr, 17, 1 Sept. 1926): 


*, „+ Coşbuc a făcut o revoluţie în poezia românească. El.a 
introdus pe țăranii noştri în poezie, țărani adevărați, cu dureri 
şi bucurii, oameni întregi. Până la el, în poezia românească, ță- 
ranul era fantoşă de aperetă sau martir de melodramă. Coșbuc la 
cântat întâia oară așa cum este. 





= 


“Venind cu sujletul plin şi neprihănit a dat v întoratură nouă 
versului poeziei româneşti. Sănătatea exuberantă din versurile tai 
a oprit valul Petatiie sentimentală în care căzuseră epigonii 
lui Eminescu” 


S'a şcris mult despre Coşbuc, şi se va scrie încă mult mai mult. : 
Căci, dacă el a tost actual în sbuciumul neamului nostru de a se re- 
găsi, UNUL, între graniţele lui fireşti, cu atât mai mult el este re- 
actualizat de istorie astăzi, când ţăranul român a fost despuiat de tot 
ce bruma a avut și aruncat în desnădejde şi mizerie. Versurile lui 
Coşbuc, ar putea folosi ca îndreptar și conduită celor ce pretind că” 
vorbesc în numele ţăranilor noştri: 


Să nu dea Dumnezeu cel Sfânt 
Să vrem noi sânge, nu pământi 
DS pă PE ue ai sine 

Nici în mormânt! 


'Nicolaa NOVAC 
În Ra aim aci 
y 
CANTECUL LUI ŞTEFAN VODA 
Stefan, Ştefan, Domn cel mare Brațul lui fără 'ncetare 
Seamăn pe lume nu are, Bate hoardele tătare, 
Decât numai mândrul soare! Bate cetele maghiare, 
Din Suceava când el sare Bate Leși din gura mare, 
Pune pieptul la hotare, Bate Turci pe zmei călare 
Ca un zid de apărare! Şi-i scutește de "'ngropare. 


Lumea ?ntreagă stă "n mirare; 
Țara-i mică, Țara-i tare 
Şi dușmanul spor nu are. 





30 





"PAVEL BELLU, EOCUL, RECE— ROMAN 


E de Facla,, Timişoara, 1982, 


In cartea Focul rece Pavel Bellu ne prezintă 
cronica luptătorilor bănăţeni, familia Mocioni. 
Aflăm aşadar, că tribul Mocioană, işi are obârșia 
în muntoasa Thessalie, la Aspopotam, unde păstoreau 
oile la poalele Olimpului stăpânit de Zeus. Intr! 
acel loc cu arome de pini, se intâlneşu intr'o 
simbolică vale, oracolul lui Delfi cu aria sacră 
a lui Zamolxe, cheagul germinat in haos, Omphalosul, 
geneza unui neam. 


In Evul mediu, cu venirea turcilor, s'au retras 
in cetatea, Moscopolea, al doilea oraş după Constan- 
tinopol, binecuvântat cu multe bogății, turnuri 
muiate in aur, intre ele existând academie, biblio- 
tecă şi topografie, lucruri nemai pomenite pe pămân- 
tul "muşcat de semilună”. Aici prosperând în 
toate meseriile şi meșteșugurile, şi-au ridicat 
un lăcaş de inchinare, biserica Mocioneştilor, 
la altarul căruia slujea unul de-al lor, învățat 
la patriarhia din Ohrida păstorită de cârja mitropos 
litană a lui Ioasaf Moscopolanul,. 

Când a fost nevoie de ei să-i alunge pe turci, 


doi fraţi ai lor, au venit intre Românii de la 
Dunăre şi Carpaţi, intrând în slujba lui Eugeniu 


de Savoia, unul-moare la Zenta, celălalt sub zidurile 


-31- 


Timişorii. Mai târziu, deoarece turcii asediară 
Moscopolea, prezbiterul Constantin cu cinci fiii 
ai săi părăseşte orașul străbunilor și se aşează 
la Pesta: "Anno 1747 ex Macedonia în Hungariam 
venit" stă scris în documentul cel vechi. 
mai Pata NE a Apiegi „ai Jad. pu, aduna za or 
Li 
familie. Andrei inobilatul s'a luat cu Ecaterina 
Cojoca si au avut patru fii printre care pe Ioan. 
Mihai se uneşte cu Eva de Kefala cu care a avut 
şasesprezece copii dintre care doar Petru are copii, 
cel mai mare, Mihai Mocioni, soțul Caterinei de 
Căpâlnaş. 


In acest fel familia descălecată din Pind intărește 
colonia greco-română din Pesta. In 1780 Andrei 
de Mocioni primește de la Iosif al doilea moşia 
Foeni din Banat, dar el nu se bucură de ea căci 
in Noembrie 1782 moare impuşcat de un glonte venit 
de la geamul administratului moșiei. 


Cartea propriu zisă se ocupă cu vlăstarele 
lui Ioan şi ale mamei Iuliana dintre ele reținem 
pe Petru, Andrei, Antoniu (Toni), George cât și 
pe sora lor mai mare Caterina de Căpâlnaş. Andrei 
este așezat la Foeni iar George la Birchiş. 


Acțiunea incepe la Pesta unde in casa din 
piața Gisella a lui Petre de Mocioni, in ziua de 
29 Septembrie îi găsim pe tinerii Sandru si Geni 
copiii  Caterinei, însoţiţi de dascălul lor Tase 
Marienescu proaspăt inscris la doctorat in jură. 


Viitorul Atanasie Marian Marienescu apare ca un 
lungan supradimensionat, cu pasiune pentru baladele 
din popor, cele două cărţi de culegere vor vedea 
curând lumina tiparului datorită ajutorului bănesc 
al lui Andrei de Mocioni. 


Petru Mocioni este omorât prin lovitură de 
cutit de un fost angajat al său de fapt asasinatul 
este pus la cale de dușmanii luă politiei, UAgupia 


n i 


Înmormântarea îi dă prilej autorului să descrie 
mausoleul de la Foeni, în jurul căruia reușește 
să-i adune intr'un osuar de marmoră şi bronz, printr!'o 
coroană cu cinci perle, pe cei sfârşiţi in lacrimile 
de sânge ale familiei: cei doi fraţi Mocioni, 
morți la finele secolului al XVII-lea, în războiul: 
contra semilunei, bunicul Andrei Mocioni, împușcat, 
Lucian, nepotul ucis în 1854, la nici 28 de ani, 
intr'o noapte pe când se intorcea de la logodnică 
acasă unde tatăl său Ioan zăcea pe patul de moarte 
și însfârșit fratele cel mai mare Petru. Dintre 
cei vii se profilează, conducător al clanului şi 
al luptei politice, Andrei de Mocioni, Sandru viitorul 
Alexandru Mocioni este incă adolescent. 


Meritul autorului este acela de a fi reuşit 
să prezinte genealogia familiei Mocioni, pe traseul 
unui drum de aur bătut de nestemate, transormarea 
condotierilor şi a negustorilor in principi .ai 
neamului ne aminteşte de unele strălucite familii 
de renaștere italiană, dintre toţi sora cea mai 
mare, mama lui Sandru, ne apare dârză şi de piatră 
ca cealaltă Caterina, de Sforza. 


Activitatea lui Andrei Mocioni corespunde apa- 
rent unei epoci lipsite de glorie, urmând după 
Anfrângerea din 1848, de unde şi redarea în câteva 
pagini memorabile a unui dialog dintre Avram Iancu, 
craiul munților şi ai lui, nu-numai el ci toată peri- 
oada postrevoluționară, mai precis cea dintre 18148 
şi 1865, prolog al dualismului austro-ungar, ar 
putea purta denumirea de Focul rece, dacă revoluția 
sigur este unul in flăcări. 


Bătăliile lui Mocioni, ca senator imperial, 
pentru drepturile nației sale, îi duc pe el si 
pe ceilalţi la câştigarea unei conştiinţe palitice 
de unde hotărârea de a intemeia un partid naţional 
ceace se va realiza curând. Se poate susține că 
renaşterea politică a Românilor din Transilvania 
şi Banat, constituie una din importantele urmări 
ale revoluţiei din 1818, astfel câ cei ce-au pregătit 
pe 1 Dec. 1918, au fost cu siguranță Avram Iancu şi 
bravii lui moţi, prin sublimele lor sacrificii. 
Avram lancu a ieșit învins doar cât privește anii 





i a 


vieţii lui de om căci în Istorie a cucerit victoria 
cuvenită unui imperator al munţilor. 


De-aici s'a pornit inceputul, pare-că spune 
Pavel Bellu, de la acest Foc rece al lui Andrei de 
Mocioni de Eoeni. 


si tot atunci a prins râdăcini, lucru prea 
puțin accentuat de istorici, ideea Daco- -României, 
a unirii țărilor românești cu Transilvania sub condu- 
cerea Germaniei , concluzii la care ajunge şi Andrei 
Mocioni cu fraţii lui de neam, că salvarea Românilor 
nu se găseşte la Viena ci la Bucureşti. 


Pe lângă figura centrală a lui Andrei de Mocioni 
și a familiei sale, ne mai este portretizat de- 
aproape Vincențiu Babes din Hodoni, Chenta, de fapt 
fini Vui. Gore Căluşer, născut din Ruja Crâsmaru şi 
al mamei Ana, infiat de Iacob Babeș, ctitorul satului» 
Hodoni. Om mic de statura cu un neg pe pleoapa 
stângă, Vicențiu Babeș, cu toată familia lui numero- 
asă, printre care 31 descoperim şi pe Victor Sabia e 
viitorul savant, nu pregeta să se pună total în 
slujba idealului naţional. 


Este locul să amintim că în tablourile sale 
de la Foeni sau Hodoni, Pavel Bellu nu uită să 
descrie obiceiurile bănăţene cu masa femeilor stropi- 
tă de vin aromat în scorţişoară indulcit cu miere, 
lângă cea a bărbaţilor, senvită cu rachie înfrântă 
jo) alabe! "cârnaţi de poPe; aioşi, şi tobă cu sânge, 
afumată." 


In roluri episodice îi mai întâlnim în primul 
rând pe Andrei Şaguna, celalalt mare macedonean, 
episcopul baron, scund de stat cu chipul acoperit 
pe jumătate de barbă albă, Apoi medicul bănăţean 

Paul Vasici, originar dintr!'o mahala de,pe malurile 
Begheiului, doctor in medicină, autor al primului 
manual de medicină românească:  Antropologia urmat 
de unul de dietetică. Ca director al spitalului 
din Timiș a adapostit la el toată floarea revolu- 
ţionară, certată cu autoritățile, fie din Apus 
fie din Răsărit. Em. Gojdu este zugrăvit cu toate 
servituțiile lui politice privind o eventuală 


E ac 


impăciuire cu drăguțul de împărat până la frumoasa 
lui fundaţie de stipendii. Nu poate lipsi Eftimie 
Murgu, Eta, izolat şi bolnav, pe drumul dintre Pesta 
si Jena unde functiona ca profesor de filozofie, 
Dintre cei mai umili sâpunarul Vasile Brediceanu din 
Lugoj, tatal lui Coriolan (Cori) sau cojocarul 
Popovici aşteptandu-l să se nască pe viitorul Aurel 
C. Popovici. 


Incheind in mare prezentarea lucrării, îmi 
exprim convingerea că ea nu este propriuzis un 
roman, chiar dacă am accepta ceace scrie Eminescu, 
in Geniu Pustiu, că romanul este metafora vieţii, 
Focul rece după umila mea părere ar corespunde 
unui lung poem în proză, lirismul artistului transpa- 
re mai la fiecare rând, așa că am putea vorbi de 
o Cantata nu în note ci în cuvinte, de preaslăvire 
a predecesorilor lui, în primul rând a familiei 
Mocioni şi a lui Vicențiu Babeș. Procedeul nu- 
i chiar neobişnuit dacă ne-am gândi de pizadă la 
palatul dogilor din Veneţia unde domnia dogilor este 
redată în plină apoteoză şi alegorie, evenimentul 
este reînviat pentru lauda sa. 


Si fiindcă am pomenit de pictori vom sublinia 
constatarea că autorul în periplul său spiritual 
este urmărit aproape obsesiv de culoarea galbenului. 
Soarele are o coroană galbenă, parcul imbracă un 
galben, tomnatic, plopii-s galbeni şi citatele s'ar 
putea inmulţi,.  Uzufructul vizual aparţine de domeni- 
ul liricului adresat simțirii precum în poemul 
Ora galbena al lui Claudel sau in tonurile galbene 
ale sfintei Lucia de Tiepolo. 


Şi-apoi cea mai proprie însuşire a poeziei, 
mai puțin a romanului, este metaforismul, accentuat 
aplicat in "Focul rece", mai la fiecare pas. Dacă 
am căuta să dăm o definiție metaforei am scrie 
că ea este figura de stil prin care se trece din 
lumea de fiecare zi în cea a parnasului visat, 
făcându-ni-se  cetul apropiat aşa ca să-l putem 
pipăi sau să umblăm pe el ca Iisus pe ape. Această 
scoatere din tiparul diurn, arghezianul Dumneteu 1lă- 
sat ca o umbră printre boi, formeazâ esența metaforei 


-35- ui 


şi a poeziei in general. Când metaforicul in loc 
să ne apropie minunea ne-o îndepărtează, cuprin- 
zând un concept abstract, figura de stil devine 
un fel de bijuterie, numai calitatea ei de podoabă 
mai conteaza. La întâmplare alese din cartea noase. 
pat "Pendula, în perete, vocaliza, aur" "fagure 
de somn" "ochii Iosefinei pastelaţi au pus pe zăpadă 
lumini violete cu sclipiri mari" şi astfel de modele 
avem mai la fiecare pagină prefigurând voluta, 
brelocul,  zuluful intr'un, cadru prea incărcat 
ceace inseamnă că autorul barochizează de unde 
pericolul grav al manierei; manierismul nu inseamnă 
neapărat o imitare proprie ci poate şi a altuia 
cum au săvârşit-o urmaşii lui Rafael sau Michelangelo 
cu maeştrii lor. La Pavel Bellu referința ne duce 
deadreptul la Ionel Teodoreanu. Una pozitivă de 
care s'ar fi declarat mulțumit şi maestrul, la 
fel ca Rubens in fața unei picturi de van Dick: 

"O ființă oarecare imaterială pe care venea s'o 
iai în brațe, logodindu-i jumătate de pământ cu 
jumătate de cer, "din contră alta în care copilul 
este luat cu împrumutul de undeva din grădinile 
Medelenilor: Al doilea părea veverița-veverițelor, 
Coconul brizelor de dimineaţă şi de seară." 


Totuși nu am găsi aici explicaţia faptului 
că "Focul rece" nu atinge valoarea acelui miracol 
numit Fericita jale a Cumbriei, doar ultima consti- 
tuie un vârf unic al operei lui Pavel Bellu greu 
de atins nunumai de el. 
calităbi tOaie acestea Focul „Țece" „pre mai, multe 
parte din materialul abordat unde nu mai este vorba 
de un erou ci de o galerie întreagă pentru realizarea 
căreia metoda balzaciană, oricât de modernizată, 
rămâne de neinlocuit. 


Oricum și prin "Focul rece" Pavel Bellu confirmă 
marele lui har, care-i rezervă dealtfel un loc 
printre cei mai aleşi poeţi ai generației sale, 


— VUIA OVIDIU. 
N 


ODO DTD DODI DIO DIR 


_—36- 


UMOR 


- 
Adei (+ GE (CD i EBA ED (1 AER (RI 0 CEI (3 (1 CE 1! AED (ETICE i: 02 erD Dep red ne îs? 


-37-— 


o 0 EDD ED Dat n 9 au Cavemoe a d 


o 
es. 


"EBD 0 0 1 0eB ep! 


Deane aa 
cn 
edestate asta mm „aliment: mame ÎN ieta, 
Por pia Dâmnul e da. mat, mată, Jedi: 
MEN, afumat, de eiunataita 
ri me anu 7 


interanamt , ei Ad. Pama, Ahab aa. 
aka oieri - Dim AZn se eesTaaga— 
innala. haha, mana maia. îm Pana ha — 
ap In pehint portat. de timeateta 
mau Porhima. AenR.. De ma. copite filate 
Dna fa Ad încat. ma Păi fă mea. 
eMat. avem Ai Catena. mana a pai ma 


| 

| 

| 

y oo farma, „Mat ag Bi | 
| 

| 

Zana Camuua. Dim ea 4 Afeorata um | 


| 
| 
i 
Dee foot “Ptateta, nas. 2Aita Diet Parra. 
tea soba Ga mania. Ai Comact 
mana e Ad AR emanat fa îmi, Da. 
green pl. Domiti vâmana» ÎL iae as, haita 
Piliae mdni teză. prea Ga țaza, dimar. ana pda. hatimă.. Saua. A ati S. 
pe, e plane, ie aţa, Pametaniir d 
Si Petiniăti dee apă Gta, ne Cind A 
Panta: „da panza insa. (ana. emenată. 3 


Alma. Bine mai Z Aa On - Maserati save neperă 
Pura. <leta „aan Mu dala fiara E 3. mata pa na ina a fă 
mat. muet Ai . Sestale. estina A îl ac Tom macară, mânie dl i, 


lan Tati Dica, e cea 


i 

| 

; 

| 

| 

| 

/ 

| 

| 

| 

| 

; 

| 

| 

| 

Ic Din Afiună, pai. aenaga. teal. da 
aaa A mapa ae inoate | PE A e az pi re ine pe pere 

| an ana manti a fonlandat. în Pralea. 

pm 

| 

i 


a 


ID 1 ED 1-00 (0 CEI CEE IE 0 E AED CD E ENDE! ID 10059 GED EIB EDER! CEDO aaD: 


2 


gi Ri ii Dă 
s 


ca 





E 


ENGLISH SECTION 


THE 


LAKE 


Mihail Eminescu 





Translated into English by Eglantina Daschievici 





n... 





The Blue lake in the forest deep 
Filled with floating water lilies 
Shuddering, trembling in white circles 
Gently shakes a little boat, 


And I walk along 


the shores 


As I listen, wait and hope 
To see her rise up from the reeds 
And gently fall upon my breast. 


To leap into the 
Enchanted by the 
To have the helm 
And lose my grip 


Little poat 
murmuring water 
slip from my hands 
upon the oars. 


To float, envelopped by the spell 
Beneath the light of a mellow moon, 
The reeds are rustling in the wind, 
The rippling waves of water sing! 


But she comes not... All alone 

In vain I sigh, in vain I suffer, 
Beside the rippling, murmuring lake, 
rilled with floating water lilies. 


3 





ie 


eee! VII IS ROMANIA >= 


by Dr. Vasile C. Barsan 


“There are few people in the 
world in whom musical folklore is 
as firmly rooted as in the Ro- 
manian. They are a nation of 
born poeis, singers, and dancers, 
hot blooded, emotional, quick to 
give vent to their feelings. 

“To the Romanians, music and 
dance, sound and rhythm are ail 
a way of life. For indeed every 
facet of life deserves to be trans- 
formed into music. The end of 
yesteryear's harvest was celebrated 
with songs and dances, and the fer- 
tility of the soil was transformed 
to a tuneful occasion. On the 
threshhold of Christmas holidays 
and during the entire winter sea- 
son, the home and very life of the 
peasants was adorned with the 
evergreen of truefelt joy, celebrat- 
ed by song and dance group in 
traditional, uniqueiy picturesque 
and artisticaliy embroidered cos- 
tumes. 

“1 can still hear the echoes of 
the breathless, contagious rhythms 
which evoke brilliant images of 
horas, of men's boots stamping the 
ground with pounding intensity, of 
laughing voices blending into the 
insistent, fast beat of the' orches? 
tra. Musical odes and poems dedi- 
cated to every occasion and season 
enchanted the listener with their 
artistry, tempered by great warmth 
in the interpretation. 

"But Romanian folklore also in- 
cludes a great deal that is not tied 
to any special occasion — the 
modes and passions, for instance, 
expressed in the slow, lyrical, 
hauntingly beautiful strains of the 
doina, which sings of past suffer- 
ing, the yearning for a better life, 
and cries with the moaning winds 
and tempests of heart. Its origins 
may be easily traced to the long, 
eventful history of the Romanians 


reaching back into the dawn of 
time, burdened with wordless tor- 
tures, occupations and enslave- 
ment by foreign powers and de- 
prived of individual freedom by 
totalitarian doctrines. Up to this 
very day, there exists an “under- 
ground doina! that whispers and 
laments melodically, pervaded by 
a limitless wave of sadness, the 
years of happiness gone by, never 
to return. 

“Originally, a shepherd's song, 
the doina encompassed a wide va- 
riety of type: Iyrical, epic, heroic, 
The Doina usually consists of two 
parts: a drawn-out lyrical section 
probing deep into the heart, and 
expressing by skiilful “turns' or 
'apogiaturi' the appropriate senti- 
ment, followed by a lively dance 
section which allows the pent-up 
emotions to burst forth in vitality 
and cheer that inevitably is a part 
of the people who are close to the 
soil, who commune with it. 

“No one offers a better descrip- 
tion of the doina's dezp-rooted 
essence and outlookk upon life 
than its anonymous interpreters 
who grew from the Romanian 
land and handed down from gen- 
eration to generation, in an unend- 
ing chain, verses that remind one 
of the profoundness of a psalm, 
“Blessed are those who create 
songs, for they appease the singer 
and quiet the heart. 

“The range and domain of in- 
spiration of the doina is large, 
beautiful, and steeped in sadness. 
The anonymous creators of the 
dbinas, unmistakably poetical gen- 
iuses of great literary value, have 
enriched our Romanian folklore 
with romantic and philosophical 
songs filled and consumed with 
longing, a continued dialogue with 
the world and oneself, mastered by 


an all devouring feeling of time 
and space. 


“The visions of the doina, pro- 
jected in almost cosmic dimen- 
sions and trobbing with an elegiac 
Shrill, gives an aura of heroic 
tragedy to life. The world of the 
doina is a stage on which life and 
death perform a transition from 
one mood to another. Often, it 
lends to death aspects of the idea 
of life and to life symbols which 
suggest the idea of death. The pic- 
ture is hallucinating: trees, birds, 
flowers, brooks, rivers, ravines, 
hills are converted into symbois. 
All this clearly shows that Ro- 
manian folklore is an inexhaust- 
ible source of wisdom, and an ex- 
emple of Iyrical transfiguration. 

“In the doina also resound 
echoes of childhood, a return to 
limpid sources, to love and friend- 
ship, purity of heart, ascending 
towards the shore of one's pro- 
jected dreams. It sings of happi- 
ness, of the joy of living and cre- 
ating, of the need for loyalty and 
dignity. “The nature of the senti- 
mental and spiritual experience in- 
cludes the stars, time, the body, 
and especially maturity and fulfill- 
ment. 

And now sit back. Relax. 
Gently close your eyes. imagine 
that you are in a Romanian vil- 
lage more than a quarter of a cen- 
tury ago. The golden wheat and 
sunflower belonging to the peas- 
ant has been threshed, in other 
provinces the tobacco leaves have 
been hung up to dry, the corn and 
hay stored away. “The season's 
work is done. . . . Now comes the 
time to enjoy the reward of rest, 

„At the village hora one can 

easily observe that like any phe- 
nomenon bound up with life, the 
folk dance is not static. It under- 
goes, together with man, unceas- 


ing changes throughout the cen- 
turies. 


40 


“Romanian folk dances, crystal- 
lized in so many specific artistic 
forms,  constitute the popular 
“classics” and the artistic heritage 
of the people. These national 
dances, known the world over for 
their beauty and diversity, repre- 
sent the creation of the people. 
They constitute one of the artis- 
tic manifesctations by which the 
people expresses its ideas and its 
aspirations. 


“Romanian dances are many 
and varied, due to historical con- 
ditions which divided the coun- 
try into smaller units or provinces, 
each living its separate life, fre- 
quently because of foreign dom- 
ination, arbitrarily separated from 
one province to another, just as 
speech, costumes and singing are 
differentiated, according to region 
— e.g. the so-called “dialects” ot 
Transylvania, Banat, Moldova, 
Oltenia, Muntenia, Bucovina, Bas- 
arabia, Crisana, Maramures, and 
Dobrogea. Yet essential common 
characteristics determined by con: 
ditions of life and culture unite all 
forms of artistic expression into a 
unitary style, of a Romanian na- 
tional character, 


“As in all aspects of popular 
art, it must be remembered that 
individual spontaneous creation is 
predominant. This phenomenon 
applies equally to dancing. Every 
good dancer has a tendency to en- 
rich the dance, a tendency toward 
variation, a desire to express his 
own sentiments in new forms and 
figures. 

“Imagine, if you will, the irre- 
sistible rhythm, and the fancy, 
lacey footwork involved. Indeed, 
in all the regions noted, the old- 
folk dances are superb expressions 
of skill, but also impregnated with 
poetry, as are the songs also. It 
is, we repeat, the music of an an- 
cient people and it displays the 





sed 


deep-felt nationalism which is 
characteristic of them. 

“Since Romanian Music 15 Spon- 
taneous in its effects, it also uses 
some unorthodox instruments. For 
example, a pear-leaf, a 1 tinde of 
grass, a bit of birch-bark, a fish 
scale o“ta piece of celluloid — any 
of these are apt to be heard per- 
forming skillfully dance-songs and 
melodies. E 

“Of course, there are other in- 
triguing and very ancient instru- 
ments such as the nai, called the 
Pan-pipe, which goes back to the 
ancient Greeks and is depicted in 
antique sculptures and paintings. 
In its outward form, it consists of 
a slightly curved group of reed or 
bamboo stems of various sizes, 
closed at the lower end. Some 
four hundred years ago, Music 
historians tell us that the Pan-pipe 
had no more than seven or eight 
pipes. Today, it can have as many 
as twenty-three. The performer 
holds the reeds and blows into 
them at their convex ends. The 
major diatonic musical scale of 
the instruments can be modified 
by the inclination given to the 
tubes while playing. Thus it is pos- 
sible to achieve a complete chro- 
matic scale. The most celebrated 
artist we knew of the nai was Fan- 
ica Luca, an expert player who 
performed with breathtaking speed 
and penetrating rhythms. Any se- 
lection played on the nai will pro- 

vide the ultimate in listening enjoy- 
ment, vibrates with exciting sound, 
and is imbued with contagious 
rhythm. The nai can perform both 
expressively songs of love and with 
virtuose brilliance, in rapid glis- 
sando passes to the sarba. 

“Next in line is the oldest Ro- 
manian instrument, the cobza. It 
is the Romanian cousin of the 
lute (lauta), and 'it was in use by 
strolling itinerant players called 
“lautari” and their “taraf, as early 
as tne 16th century. The cobza 


consists of a deep resonance box 
formed of a number of wooden 
sticks and a “neck' that is bent in 
straight or obtuse angle toward its 
back. "The strings are pressed on 
by all the fingers and plucked with 
a goose feather. There are four 
groups of two or three strings us- 
ualiy called “burdosie. The thick 
strings are tuned an octave lower 
than the thin ones. The cobza is 
used primarily for accompaniment, 
it is a lautar instrument. Very sel- 
dom one finds an artist to play 
solo on this difficult instrument. 

“The violin, soft and pitable, 
with a tear in its voice becomes 
unique in artistry and virtuosity 
in the hands of the immortal Ro- 
manian players. The violin solo- 
ists form a colorful, picturesque 
family of creative artists, sharply 
distinct and basically different 
from the musical improvisations 
of the gypsy. Too often, and very 
erroneously so, gypsy music is di- 
rectly associated with folk Music, 
whose sources springing from the 
still untapped depths of the earth 
and soul. There are, of course, a 
great number of virtuoso Roman- 
ian violin players without a drop 
or influence of gypsy blood in their 
veins. 

“To deliberately 'pin on' Ro: 
manian music the label 'gypsy' 
means not only to degrade and an 
obvious intent to humiliate and be- 
little a talented nation, but also 
to give ample evidence of illit- 
eracy. 'Thus it is not surprising at 
all that Hungarian and Russian 
producers and directors in Holly- 
wood „film citadel of prejudices 
and fools, insist on making Ro- 
manian music the opposite of what 
it really is — i.e., the highest and 
purest form of creative peasant 
and popular genius, and not of 
strolling gypsies. We abhor the 
injust name calling and consider 
it historically untrue when it reach- 
es the other -extreme concerning 


our national origins. (Let ls say 
in passing, digressing for a mo- 
ment, that we came from nowhere. 
The Romans found us there, as did 
the Huns, Avars, Slavs, Arpad and 
his gange, and still others.) 

“Coming back now to instru- 
ments, we need to mention the 
bagpipe (Cimpoi) which dates as 
far back as Romanian history is 
recorded. Reigning princes used 
to delight to its tunes and at wed- 
dings, bagpipe players would per- 
form on instrumenis covered with 
Venetian velvet. 

“Added to the musical instru- 
ments briefly described are, of 
course, the usual strings which 
make up the orchestra, such as, 
violin, violas, cellos and double- 
basses, clarinets, cembalon, the 
shawn, and particularly the toro- 
goata (taragot), a rudimentary, 
melodious type of clarinet, not ex- 
actly a saxophone yet with low, 
hauntingly superb notes in between 
the two instruments mentioned. It 
is played with virtuosity particu- 
larly in the Banat and Transyl- 
vanian provinces. 

““There are a variety ol wood in- 
struments made on an ancient pat- 
t1ern which goes back to the Old 
Testament times. 'They are usually 
constructed by the shepherds them- 
selves, and undoubtedly give an 
unusual touch of instrument color. 
Thus emerges the reed-pipe called 
fluier. There are over twenty-three 
types of reed-pipes, reaching their 
melodic harmony in the longer 
shepherd's pipe called the caval. 

““This stroll through the enchant- 
ing landscape of Romania's folk- 
lore would not be complete with- 
out a mention or +.wo about the 
specific characteristics of various 
regional dances. On the whole, 
they are sprightly melodies in 
sharply accentuated rhythms. The 
Sarba is a national dance, a pop- 
ular dance form, its tempo is live- 


E AR 


lier and its rhythm more incisive 
than the hora. Both are character- 
ized by the striking feature of the 
repeated ostinato pattern of the 
accompaniment. 

“In general Romanian folk mel- 
odies are easy-flowing with ca- 
dences of a lowered 2n ddegree. 
To the Hora and ba, we must 
add the Brdu and classify them as 
the most widespread and popular 
Romanian folk-dances. The first 
two are mixed dances with simple 
steps in a binary rhythm, known 
and performed throughout the en- 
tire territory of Romania — and 
never missing at any popular fes- 
tivity. In some provinces of Ro- 
mania, they are accompanied, par- 
ticularily at weddings and other 
popular festivities, by a poetic 
text; they are, as a matter of fact, 
voca dances. 

“Braul takes its name from a 
broad, woolen belt, artictically em- 
broidered and worn by Romanian 
peasants. It is a dance which 
varies in style and character irom 
one province to another. The or- 
igins of the form of the dance 
probably relates to the tunda- 
mental position of the dancers in 
a chain. In most parts, it is a vig- 
orous men's dance of great virtu- 
osity with very varied steps. The 
rhythm is generally based on syn- 
copated motives. In some parts, as 
for instance, in Banat, it has a 
rhythm with unequal times. The 
Brau is often accompanied by po- 
etic texts in the previously men- 
tioned region. 

“The province of Muntenia, fre- 
quently referred to as Wallachia 
by historians, has one of the rich- 
est and most varied repertoires of 
dances in Romania. lis dances, 
like the Sârba and Hora, have 
permeated all the other regions, 
and have been adopted and are 
present in every regional reper- 
tory. In most cases, Muntenian 


- 


snm fe ana dem patut 


PSR 


a. 





-. Ama pietate Sati ZI II îti 


dances are mixed-group dances. 
Youth of both sexes and married 
men and women join hands in 
the hora. The Brau, men's dance 
of Muntenia, is a singl” file dance, 
the dancers holding e: other by 
the soulder or by the waist. The 
footwork is very complicated and 
demands great skill, with most 
lively movements, the dancers al- 
lowing themselves to be carried 
away by the impetuous drive of 
the rhythm. The accompanying 
musical groups are the taraf of 
violinists, cymbals and cobzas in 
swift rhythm. 

“Oltenian dances are disting- 
uished by their specific character- 
istic trait, namely that of intense 
dynamism and irresistible throb- 
bing beats. The wealth and diver- 
sity of the repertory is such that 
in most villages over thirty live 
dances are performed at the hora 
or village festival in the square. 
The Oltenian dances are mainly 
mixed-groups; there are also men's 
and girls' dances. The most strik- 
ingly representative of the Olten- 
ian dance footwork and style are 
the men's dances. They are danced 
mainly in line, the dancers cross- 
ing their arms or holding each 
other by the waist. The dances are 
very swift, with breathless,  amaz- 
ing footwork. 

“In general, the dances bear the 
names of flowers, such as Bobo- 
cica (The Rose-bud), Trandafirul 
(The Rose), Busuicul (Sweet-Basil), 
etc. Also names of animals appear 
in the dances: Ariciul (The Hedge- 
hog), Şobolanul (The Rat), Vulpea 
(The Fox), etc. Also objects: Ceas- 
ornicul (The Clock), and women's 
names: Meana, Râdăcanca, Sim- 
ianca, Ioana, Ionica, loanea, etc. 

“One of the traditional Oltenian 
dances is Călușul, a ritual dance 
pertormed during Whitsontide 
week und designed to insure fer- 
tility of the fields and protection 
apainst disease among the peas 


SEA 


ants. The whole dance is accom- 
panied by happy shouts, strongly 
characteristic through the  shrill 
“tonuri de cap' (literally, head- 
tunes). 

“Moldavian folk-dances are col- 
orful, dynamic and rhythmically 
varied. The Moldavian folk idiom 
in music and dance is striking in 
its orgnalty, rich and varied type 
of ancient Moldavian and Wal: 
lachian roots. Of tremendous im- 
port in the growth of these artistic 
expressions was the activity of the 
wandering folk bands and the 
folk-leutist, who played on the 
lauta, an ancient Moldavian instru- 
ment akin to the lute. Moldavian 
folk music makes use of a varied 
harmony, alternating major-minor. 

“Often the dances of the Mol: 
davians appear quieter than the 
others described ,more restrained, 
with something fluent in their 
rhythm and lacking in most 
marked accents and in staccato 
movements. Accompanying these 
dances, an unusual orchestral set- 
up appears: a violin and a little 
ferent sonorities and timbre the 
combination of the instruments 
mentioned produce extremely 
pleasing, lively stepped music. 

“In Southern Transylvania, one 
views a sepertory lacking in great 
numbers of dances when com- 
pared, for instance, with the great 
abundance in Muntenia and Ol- 
tenia. The dances of this ancient 
province, often called the 'cradle' 
of the Romanian people, are no- 
table mainly for being danced in 
pairs — the doi dance. In the joc, 
the dances succeed one another 
cyclically, which means that about 
three  dances are  successively 
danced in a prearranged order, 
followed by a pause, after which 
the dances are performed in the 
same order. 


“Hategana is another pair dance 
which “kile the Invârtita (Turn all 


around dance), occurs at all horas. 
It is performed with evident pride 
and dignity in colorful folk cos- 
tumes of the Saliste region in 
which black and white motifs, em- 
broideries and laces blend har- 
moniously. În the Tarnava region, 
where 1 spent twenty-iwo years of 
my life, women's dances in singing 
occurs frequently. They were or- 
iginally ritual dances. Now they 
are currently included in the hora. 

“The dance called Jocul Feci- 
oresc (Youth dances) represents 
the artistic wealth and beauty of 
the Transylvanian dances. They 
are danced only by young men. 
Like the Invartita. they are basic 
dances to this area. 

“The Fecioresca de Băț (Youth 
Dance with a Stick), resembles the 
world-renowned Călușar (dance of 
the wandering cavaliers) but year 
after year | have seen new forms 
and footwork added to the basic 
concept of the dance. Only young 
men dance them on the occasion 
of Christmas holidays, New Year's, 
at gatherings and weddings. Orig- 
inally the youth dances were ritual 
dances. Dancing in Northern 
Transylvania is usually accompan- 
ied by first and second violin 
(primaş and conduraș as they are 
populariy referred to). The clar- 
inet is fairly frequently encoun- 
tered. Lately, as we hear on more 
recent records, the accordion has 
begun to acquire popularity. It is 
not unusual that a single clarinet 
plays the tune and governs the 
rhythm of the dance. At other 
times it is partnered by another 
clarinet or accompanied by a small 
taraf (string-band) and a bassoon. 

“The Province of Banat is char- 
acterized by a rich repertory of 
dances which include old-time 
dances, pair dances and a few 
horas of Oltenian influence. In- 
deed the men's dances are the 
highlight of the repertory. The 


A 


footwork is very lively, with many 
jumps, either from one foot onto 
the other, or on the same foot, the 
other being held balanced in front. 
The steps are extraordinarily com- 
plex and florid and give the ap- 
pearance of 'lacework.” 

Musicality constitutes one of 
the main characteristic features of 
Banat dancing. The dances are 
rich and display fullness. As in 
Transylvania, the posture of the 
dancers stands out with pride and 
dignity. In most pair dances, the 
dancers hold hands, standing face 
to face. "This dance is performed 
in files of pairs, advancing în a 
semicirele or in line. The dance 
is structured on lively steps, with 
many passages beneath arms, the 
girls in turn around the men, while 
the steps keep moving faster, fast- 
er throughout. “The arms accom- 
pany the footwork all the time, 
making their own play in various 
winding movements, twisting dur- 
ing the turns, etc. The strong 
build of the “Banateni' (inhabi- 
tants of Banat), both men and 
women, and their rich costume 
give the dance a vigorous aspect. 
TI. characteristic instrument, al- 
ready mentioned is the torogoata 
accompanied by other brass and 
or string band instruments, with 
violin and bassoon in particular. 
Due to the very lively rhythm of 
the dance, the torogoata player 
achieves genuine musical virtuos- 
ity. 

“The dance that presents evi- 
dent proof of our Roman ances- 
try, bearing a striking resemblance 
to the Roman peasants' dances in 
the time of Emperor Trajan is the 
Calusar. In this particular dance, 
common to all Romania, the 
dancers wear leather straps across 
the shouiders, ornamented with 
shining copper buttons and bran- 
dishing long, artistically-carved 
clubs in their hands, while vault- 





ing and leaping with the con- 
sumate artistry of ballet dances. 
One is clearly reminded of Roman 
dances rather than of the Soviet 
Cazacioc. 

““There are provinces which be- 
long to Romania, and we will for- 
ever speak of them as an intrin- 
sic part of the land of our ances- 
tors.  Though tragically  Bessar- 
abia and Northern Bucovina have 
become pait of the greetdy Rus- 
sian Socialist Republic, this does 
not shorten our memory in the 
least. A study ot the respective 
traditions and folklore of these 
provinces would overwheimingly 
prove that a Romanian heart con- 
tinues to beai there and that the 
dance-songs and tunes are akin to 
the other Romanian provinces and 
cannot be claimed by Soviet Rus- 
sia. Take for example, the prov- 
ince of Bucovina from where 
comes the rich inheritance of the 
musical genuius of Ciprian Por- 
umbescu. His Balad for Violin is 
one of the proud features of the 
Romanian musical treasury. 

“With the celebrated Balada, we 
are lifted on a high plane of im- 
mortaiity and stand in deep rev- 





sed e 


erence for an uncommonly gifted 
composer who, at the end of the 
19th century was a very determ- 
ined fighter for his country's lib- 
eration from Austrian and Rus- 
sian domination. Unfortunately, 
his ideals were shattered by im- 
prisonment, failing health, and he 
died of tuberculosis, truly an un- 
timely death at the age of only 
29, leaving behind a rich repertoire 
of original inspiration. 

“The Balada, like Enescu's Ro- 
manian Rhapsody, also draws its 
main sources from Romanian 
folklore, and particulariy from the 
doina as he heard it sung or played 
on instruments by the peasants of 
his native Bucovina. One also rec- 
ognizes in this masterpiece the 
beautiful, melodious strains of the 
Iyrical ballads filled with endless 
nostalgia and deeply rooted pes- 
simism. The Balada has a 
uniquely, warm harmony; it is a 
well balanced musical composition, 
particularly suited and designed 
for the musical magic o fthe violin- 
ist virtuoso.” 


: »T 
' "ta 





The Bucium 


li 


Tot in legătură cu Yalta este 
de remarcat o scrisoare a prof. 
Edwin P. Kulawiec de la George 
WashingtonUniversity (Wash.D.C.) 
către editorul ziarul: Christian 
Science Monitor (7 Iunie '8), 
p. 18). Autorul arată că efortul 
Comitetului de acţiune a națiuni- 
lor captive, al Departamentului 
de stat american şi a altor 





grupuri organizate in cauza 
- „ 
popoarelor captive merita lauda 
si suportul intregului popor 
Li 
1 - Li) 
american. "Their struggle is in our interest 


(Efortul lor este in interesul nostru--lal ameri — 
cei]). 


In continuare, prof. Kulawiec găseste bine 
venită proclamația "săptămânii tărilor captive” 
dar crede că ar trebui să se meargă mai departe, 
Presedintele St. Unite şi Congresul "ar trebui 
să desființeze unanim pactul iînfan şi imoral AX 
la Yalta semnat de către Roosevelt, Churchill 
şi Stalin (de la care naţiunile captive majore 
au fost excluse în mod secret şi premeditat) 
care a dat Sovietelor mână liberă asupra Europei 
de răsărit și centrală şi a țărilor baltice." 


"Repealing this pact would cleanse the West's 
foreign policy record of one of its blackest 
stai. se Ar da curaj popoarelor captive (inciu- 
siv  rezistenților din Afganistan) să continue 
lupta impotriva opresiunii sovietice...." 


XX 3% 


Intreaga presă occidentală ne spune că marea 
mişcare poloneză "Solidaritate" îşi continuă 
viața şi activitatea in lumea clandestină. 
Tăria ei constă în credința nestrămutată că naţiu- 
nea poloneză este destinată să-şi re-dobândească 
libertatea și să-şi reia firul vieţii ei istorice. 





mel Je 


O dovadă limpede de prezența ei vie în mijlo- 
cul comunității naţionale poloneze a fost izbucni- 
rea neaşteptată „cu demonstrații publice in mai 
multe orașe industriale, cu ocazia sărbătorii 
muncii la 1 Mai. Ciocnirea cu trupele de şoc 
special instruite ale guvernului Wojcieck Jaruzel- 
ski a rezultat în sute de arestări care nu vor face 
decât să întărească şi mai mult rezistenţa şi 
opoziția a milioane de muncitori polonezi. 


Eric Bourne, corespondentul ziarului Chr. 
Sci. Monitor _ (15 Mai, '84, p. 13), raportează 
că patru deținuți politici, foști membrii in 
KOR (organizaţie pentru drepturile omului) şi 
şapte conducători din Solidaritate au refuzat 
punerea in libertate cu condiţia să renunţe la 
orice activitate politică. In plus, cei unsprezece 
s'au solidarizat cu ceilalți deţinuţi politici 
cerând ca "...liberarea să se aplice la toţi 
prizonierii și deţinuţii polatiea," 

Cu două luni în- 
ainte , studenții de 
14 scoala de agricul- 
tura din oraşelul Mietno 
(la 40 de mile sud- 


est de Varşovia) au 
câştigat așa zisul 
"răzb oiul crucilor." 
00 din cei 600 de 
studenți au intrat 


în grevă când ordinul 
de la guvern a dispus 
eliminarea  crucifixilor 
din clădirea şcolii, 
Când părinţii studenților 





și conducerea bise- 
PieIă. catolice s'au 
solidarizat cu  greviştii, autoritatea statală 
a început să bată în retragere. (Vezi L. Brent 


Bozell, "'Poland's Cross--and America's," National 


Review, Iunie, '84, pp. 29-30). 


10363 320 3 3 3 E A 30 3 e 3 3 8 3 3 3 A 20 30 3 A 9 3 2 90 3 90 2 38 e 3 9 8 98 3 0 9 3 e 


=48= 


O NOUĂ VARIANTĂ A RĂZBOIULUI DIN ORIENTUL MIJLOCIU. 


orientul Mijlociu, leagănul a trei mari religii-- 
Judaism,  Creştiinism şi Mohamedanism--continuă  sâ 
fie scena de incleștare intre două ţări musulmane 
şi producătoare de petrol, Iran şi Iraq. Confruntarea 
a fost provocată de invazia armatei iragiene în regiu- 
nea Shatt-el-Arab--la sud de confluența celor două 
fluvii, Tigrul şi Eufratul, acum patru ani. Această 
regiune bogată şi strategică a fost cedată Iranului 
in 1975, sub presiunea covârşitoare a sahului Mohamed 
Pahlavi înarmat până'n dinţi și a puternicei. rebeli- 
uni a minorității kurde din Iraq, pe care sahul o 
aproviziona și folosea pe atunci. i 


După. răsturnarea monarhiei si accesul la putere .a 
liderului musulman reformist Ayatollah Khomeini organi- 
zaţia militara a fost decimată ŞI slabi.a de răzbunarea 
sălbateca împotriva cadrelor unei instituţii tradi- 
tional  monarhistă. Pentru noul dictator iraqian, 
Saddam Hussein, acesta a fost momentul ales pentru 
recuperarea teritoriilor cedate cu cinci ani în urmă. 


LEBANON = 


ISRAEL 





=49= 


In primele săptămâni a le ofensivei, arma- 
ta iragiană a recucerit teritorile pierdute 
şi a pătruns și dincolo de ele. In curând 
însă, forţele de apărare a nouei Republici 
Musulmane sub comanda şefului ei suprem, au 
răspuns cu fanatism religios şi armatele 
lui Hussein au fost puse in” defensivă. 
Războiul a fost permeat de slogane revolu- 
ționare care au condus la sacrificii imense 
de vieţi omeneşti. Incercările lui Hussein 
de a deschide un dialog de restaurare a 
păcii au fost repudiate de Khomeini care 
cere înlăturarea regimului din Bagdad si 
putere politică pentru secta musulmană "Shi'a care 
reprezintă jumătate din populația din Iraq și care 
predomină în Iran. 





In prezent, războiul tinde să  degenereze în 
două privinţe. Prima este recenta acuzare că Iraq 
ar folosi gaze toxice care sunt interzise prin drept 
international (Convenţia de ia Geneva din 1925); 
a doua este atacul și distrugerea de vase petroliere 
incărcate cu sute de mii de tone de petrol din Golful 
Persic și destinate tărilor industriale din occident- 
--inclusiv St. Unite a le Americei. 


Reacţiunea la prima formă de violare a dreptului 
internațional a fost globală. Secretarul general 
al  ONU-ului a luat personal iniţiativa anchetelor 
iar răniţii--victime a gazelor toxice--au fost trans- 
portați şi tratați in diferite spitale-suedeze, elve- 
ţiene, franceze. i A doua formă de degenerare, torpi- 
larea vaselor petroliere, poate avea consecințe com- 


plexe datorită "Doctrinei Carter." (După invazia 
EA 
Jacques Buob, "Les Gaz, comme en 14" (Gazele 
ca in 14), L'express, 16 Martie 1984, p. 54. Vezi, 
de asemenea, "Le Cas des trois iraniens hospitalis€s 
ă Paris," Le Monde, 27 Martie 1984, p. 6--Raportul 
medical a rămas inconclusiv. Niciun element biologic 


sau medical n'a putut demonstra proveniența rănilor 
pacienților examinaţi. 


«51 
=50)= 


sovietică din Afganistan, preşed. Statelor Unite | | _ 
Carter a declarat transportul nestingherit de petrol VOINTA DE LIBERTATE SI INDEPENDENŢA 
din Golful Persic drept interes vital pentru st. A UNEI NATIUNI 

Unite și aliații ei şi şi-a rezervat dreptul de inter- : 
ventie 'ca sa-l asigure). Nu stim la ii Mo- lupta de rezistenţă 
ment dar, daca torpilarea vaselor peteo liane mal din Afganistan a devenit 
tinuă, St. Unite pot fi obligate să intervină, = mai prea decât în anii 
a cărui complicaţii internaţionale nu pot fi prevăzute. ! trecuți. izaiui asiste 
Pericolul de escalare şi de confruntare  Est-Vest 


ti a Kremlinului vrea să | 
Ă i 5 ibile. 2 
este una din complicațiile ne-dorite dar pos demonstreze că "might 


is right" (puterea face 
dreptatea) şi a intensifi- 
cat efortul cu gândul 
să pună capăt rezistenţei 
şi să forțeze  obediența 
la regimul Pui. Babrak 
Karmal, adus de la Moscova] 
la Kabul in 1979. . 


O cale mai indepărtată de a reduce la un nivel 
mai puțin vital dependenta de transportul petrolului 
din Iraq via Golf este construcţia a două conducte 
noui de petrol. Una să traverseze latul peninsulei 
arabe ca să livreze--zilnic pânăla un mil. de butoae 
(“barrels") de petrol în portul Yanbu de pe țărmul 
Mării Rosii; alta peste teritorul statului Iordan, 
până la portul Aqba, Statele Unite sunt interesate 





de aproape in ambele proecte şi prin contribuția Cel puțin şapte expediţii sovietice, cuprinzând 
lor majoră la cost (50%--approx. $1 bill. pentru Aqaba) trupe parașutate, avioane de bombardament şi helicopz= 
se anticipeaza completarea şi intrarea în funcţiune tere de tip Mi-24's au fost desfăşurate de-a lungul 
a conductei în cursul anului viitor. Lucrările pentru şoselei Salang care leagă Rusia Sovietică cu Kabul, 
cealalta conducta vor începe abia anul viitor, și în intreaga regiune nord de Kabul. Coresponden- 
tul Edward Girardet (Chr. Sci. Mon., 31 Mai '84, 
Este de remarcat că, in timp ce războiul din pp. 1, 11, 29) raportează să forțele sovieto- : 
Liban si rezistenta armată in teritoriile Palestiniene ppt au in și ofensivă de search and destroy 
au intrat intr'o fază de de-escalare, conflictul cel n inima rezistenței din, Panjelir Val1ey, cu o forţă 
mai violent și costisitor în vieţi omeneşti--mili- de 30.000 de trupe comuniste (din totalul de 120.000 
tari si civili=a râmas tot in "vulcanica" regiune teupe de ocupaţie) i ME dati e de 100-600 tancuri , 
a Orientului Mijlociu. helicoptere, avioane de vânătoare şi bombardiere 


| la mare înălţime. Tactica forțelor de rezistenţă 
este să se retragă in faţa atacurilor masive dar 
să continue cu lovituri de shărţuială din ascunzi- 
șurile munţilor inalți de peste 14500 de metri 
și să revină după trecerea valului de atac. Această 
tactică este coordonată de către tânărul comandant 
al forţelor de rezistență Ahmed Shah Massoud,ale 
cărui unităţi au recucerit Valea Andarab forțâna” i dd Ea 
pele sovietice spre sud, către Bazarak. Intr'un 
mesa j primit la Peshawar (Pakistan),  Massoud 
mai arată că "...dacă ruşii se așează in vale.. 





A 

Charlotte Saikowski, a quietly boosts pro- 
posed Iraqi oil pipeline to Red Sea," Chr .Sci.Mon ; 3 
June 16, 1984,pp. 1, 5 & 6.--Conducta spre Aqaba 
va fi construită de Bechtel Co. şi va avea o capaci- 
tate zilnică de 1 milion de butoae ("'barrels"). 
Subcontracte au fost incheiate şi cu firme in Germania 
de Vest, Anglia, Franța și alte ţări. Cealaltă con- 
ductă a fost contractată cu Brown & Root Engineering 
Co.-- Cheltuelile vor fi recuperate in decurs de 
2-3 ani. 


=5 5 


Ai va costa scump şi între timp, vom extinde război- 
ul civil peste toată ţara." Intr'adevăr, trupe 
de gherilă operează în cel puțin şase provincii 
intre care Herat, Balkh si Badakhshan. Girardet 
raporteaza că An regiunile pe care le-a vizitat 
un alt corespondent şi din cea aflat. e1,"'mujahideen 
(termen original pentru rezistență) au contracarat 
ofensiva sovietică în multe locuri şi au pornit 
ei inșişi la contra-ofensivă.  "N'am întâlnit nici 
odată un moral atât de ridicat"--observă corespon- 
dentul-fotograf Andrew Skrzypkowiak, recent în- 
apoiat din regiunea Salang şi Panishir. 


Partea cea mai tragică se petrece în rândurile 
populaţiei civile; "operaţiile sovietice suntdin 
cele mai brutale. Nu fac nici o deosebire între 
partizani şi civili...numeroase sate, ferme şi 
sisteme de irigație au fost distruse de bombarda- 
mente aeriene." Dr; Laurence Laumonier de la 
Aide Medicale Internationale (Paris), înapoiat 
recent dintr'o vizită în Pakistan, descrie situaţia 
"in stare deteriorată pentru populaţia civilă. 
Mulți afganezi nu mai au mijloace de existență.... 
Au nevoe disperată de alimente, haine, bani și 
medicamente din care foarte puţine ajung până la 
| DE Dar şi pierderile suferite de sovietici sunt 
grele. Din surse de informaţii occidentale reese 
că ele se ridică la 3000 de soldaţi în cursul celor 
şase săptămâni de ofensivă. New Delhi anunță că 
cercurile diplomatice din India şi Pakistan au 


primit ştire din Afganistan că "trei generali sovi- 
(Chr. 


etici au fost ucişi în ultimele două luni." 
Ssci.Mon., 30 Mai '8W, 


Pie 2.) 





ic 


Le Monde (22 


E 


săptămâni înainte, ziarul francez 
Martie '84,p.5) publică rezumatul 
mei declarații publice a fostului monarh Zatr în ca- 
re fostul şah face apel la unitatea forţelor de 
rezistență afganeze şi la Uniunea Sovietică să des- 
chidă negocieri cu "adevărata reprezentanță" a 
tării--"un front uni”--în vederea "unui Afganistan 
independent și neutru, ca cea mai rezonabilă soluţie 
care să garanteze buna vecinătate" dintre cele 
două ţări. 


Cu câteva 


Din acelaş articol aflăm câ la 8 Martie, forțele 
de rezistentă au distrus ntre L0-50 de camioane 
cisterne An” apropiere de Khenjang, nord de Kabul; 
iar furnizarea de gaz natural în Kabul Şi Kandahar 
a fost aproape complect intreruptâ. Scopul atacu- 
rilor de gherilă a fost să întârzie planul sovietic 
de ofensivă militară in Valea Panjshir despre care 
ştiau câ se pregătește. 


Ed . 
reese că voința 
sovietice nu 


Din toate cele de mai sus 
de rezistenţă împotriva ocupaţiei 
poate fi Anfrântk, cu toate armele sofisticate 
aruncate în luptă de către Rusia comunista. Puterea 
şi voința de sacrificiu a unei națiuni care luptă 
pentru dreptul ei la existentă poate fi mai puterni- 
ca decat orice armă. 





lee 


Aniversarea lui ZECE MAI 
a avut loc in sala cea mare cu 
un program urmat de dans şi gustări 
româneşti pregătite de către D- 
nele Elena Horga și Rodica Ranga. 


Cuvântul comemorativ a fost 
rostit de către D-1l Mircea Rațiu 


României acum 117 ani şi celelalte 
date istorice legate de această 
aniversare. A urmat apoi o recita- 
re frumoasă de către D-1l Marius 

Neacşu, două bucăți la pian de 
D-şoara Elizabeth Smultea și apoi 
cuvântul de ZIUA MAMEI rostit 
cu multă căldură de către D-1 Vasile Ranga-Versavia. 
Programul s'a iînchejat cu dansuri romanesti el 
tate cu mult talent şi entuziasm de către tânăra 
pereche D-na şi Dl Petre Hoadrea. Muzica de dânsa A 
fost animată de Nada Lewis--şef de orhestrăa şi 
măiastră la acordeon. La  intrarea--benevolă-- 





a servit Dna Judy Smultea iar la bar John V.Moldovan. 


E 38 38 e de 3 e 9 0 3 90 30 e 3 90 E AL 6 30 e 9 A 20 E 9020 20 e 3 9 20 ACE AR 20 A E E E E E 


PI 


La şedinţa lunară a Consiliului de 
administratie CRC (24 Iunie 1984) s'au 
luat următoarele hotărâri: 


(1) Programarea lunară a unei serii 
de  SERATE  DANSANTE cu  orhestra 
"Chiodo!! (coordonator John V.. 
Moldovan); | 


(2) Perioada de MUNCA VOLUNTARA la CRC i 
se va dsfăşura intre 16-31 Aug. Pen- | 
tru informaţii telefonaţi la (415) 
832-91480. 


(3) Organizarea PICNICULUI ANUAL , Dumineca, | 
= A d A WR, 

20 „Aug.c. incepand cu o rugăciune săvâr-. 
şită de pâr.Ioan Sârbu,la ora ll a.m.sub 

cerul liber din parcul Knowland (Oakland) 


care a evocat momentul independenţei 






-55-— 


(4) O prezentare cu proecţii de către 
D-na Angela Jonescu despre ARTA 
BRODERIEI ŞI A CUSATURII ROMANESTI, 
în luna Sept. 6; 


(5) Prezentarea cu comentarii a unui 
FILM despre PITORESCUL ROMANIEI de 
către Dr. Traian Ocneanu, in luna 
Octombrie, c; 


(6) Promovarea unui RECITAL MUZICAL în 
San Jose (CA), cu bine cunoscutul 
violonist, profesor emeritus şi 
director la "Sierra Music Festival” 
Eugene Stoia si pianistul John 
Delevoryas (şeful Dept. de muzică 
lă State Waiy, of Calif, San 
Jose), in luna Noembrie c. (data 
va fi anunțată la timp). 


(7) Pregătirea unui SIMPOZION pe 
tema  "Lagăre de concentrare și 
alte metode de detențiuni şi per- 
secuții politice in sistemele 
comunister-organizat de Dl Mihai 
Olteanu. 


Simpozionul va avea loc in 1985 
şi va fi anunțat la timp. Detalii 
se pot obține prin scris (121 Round- 
Hill Court, Vallejo, CA 94590) sau 
prin telefon (707) 557-4068. 





XX XXX 


Tot la această ședință, Consiliul de admin.CRC 
a luat cunoştinţă oficială de demisia, D-lui Nick 


Dimitriu din funcţia de secretar și de membru 


în Consiliu, care a fosti acceptată in unanimitate. 


Consiliul de adm.ţine să-i mulțumească pentru 
serviciile prestate in sânul comunitătii noastre in 


—56= 


in decursul anilor. + Contribuţia lui principală 
a fost in domeniul artei fotografice în care absența 

Li 
lui va fi mai ales resimţită. 


FUNCTIUNEA DE SECRETAR a fost incredintțată 
D-nei Frances Ocneanu , a cărei dedicație şi efici- 
ență sunt unanim recunoscute. Buletinul CR îi 
urează deplin success. 


XXXXX XXX XXX XXX XXX RR XXX XXX XXX XX XXX XXXX XXX 


Socotim potrivit să  reiterăm aici câteva 
din. trăsăturile fundamentale ale Casei Române 
& Capela. 


Ca şi în alte organizații asemănătoare, mem- 
bria la CRC este voluntară. Intră cine vrea şi 
rămâne cine poate. Adică, membria se bazează 
pe spirit de sacrificiu. Ea cere mai ales timp, 

energie, contribuție băneasca şi entuziasm. 


Funcţionarii care ocupă locuri de conducere 
in cadrul CRC sunt aleși pentru că au dat dovadă 
de un spirit de sacrificiu superior și deţin aceste 
_poziţii atâta ureme cât pot rupe continum din propri- 
ul lor interes în folosul comunității, Acest fapt 
este ilustrat in Rezoluţia adoptată de Consiliul 
de adm. la 20 Sept. 1978: 


--"Având in vedere că adunarea generală 
alege consilierii de administraţie 
dintre membrii ei cei mai interesaţi, 
cei mai activi şi cei mai calificaţțișy 


că acest Consiliu se bazează atât pe 
contribuţia continuă și judecata cât 
şi pe serviciul activ şi inițiativa 
fiecăruia din cei şapte consilieri; 
-- având în vedere că hotărârile Consi- 


liului sunt obligatorii pentru toti 
membrii CRC; 





Justinian 





= 57 


şi pentru că membrii Consiliului 
de adm. sunt responsabili în mod 
solidar de hotărârile luate; 


prezenta Rezoluţie dispune că un 
consilier CRC care absentează de 
la trei şedinţe consecutive, fâră 
justificare rezonabilă* va fi inlocuit 
printr'un alt membru, cu drept 
de vot și dispus să servească, 
ales de către Consiliul de adm. 
prin cooptare." 


*Rezonabilitatea va fi considerată şi decisă de către 


majoritatea celorlalți consilieri prezenţi la şedin- 
Băra 
Li 


e 3 48 38 9038 30 IX A A e 90 30 3 A 30 30 20 90 90 2 9 2 A 2 e 30 3 9 A 2 20 20 20 20 20 20 20 22 2 


O delegatie de şase membri CRC a luat parte la 
intrunirea ANTI-YALTA a ţărilor captive, care a 
avut loc în faţa clădirii federale, San Francisco, 
Duminecă, 24 Iunie, începând de la ora 2 p.m. Cuvân- 
tările scurte dar bine documentate au cerut în mod 
ferm Congresului si Preş. Reagan anularea pactului 
de la Yalta care a abandonat nouă țari şi peste 130 
de milioane de oameni în sclavia Rusiei sovietice. 
Din parte românilor a vorbit energic şi răspicat con- 
silierul CRC Minai Olteanu. Campania anti-Yalta va 
continua în mod sistematic în cadrul competiţiei elec= 
torale pentru alegerile de Preşedinte şi de repre- 
zentaţi în Congresul american. Ă 







Conference 
de Yalta, 





Churchill, 
Roosevelt, 
Staline. 


fevrier 1945 : 


DA 


Vp N | 
| 
AN _APDEAL TO ALL LEADERS, ORGANIZATIONS, MEDIA, AND INDIVIDUAL MEMBERS CONCERNED ABOUT 


After more than 39 years the Yalta executive agreement, which not only tbetrayed our 
most loya! allies but also violated international law and the most basic of democratic 
princinies, has not yet been rencunced. 


De: 


to 


tne country of cur encestors. 
prasent and future leaders that history wil! always sooner or later condamn such 
cyiiica! and immra! agreements as Yalta. 
for the renunciation of Yalta is one of the most important responsibiliti es for all 
those truly concerned about the fate of the captive nations. 


antica Yalta în the U.S. House of Representatives, 
Seratur Robert 


rc 


pi 


În a oo 


»andina the formal renunciation of Yalta is more than an attempt to 
the most 
gr: 
ard go on record as stating that 


m Paliunta, 
ra irdividua! 


=58= 


BPOMOST 





SOC!O- POLITICAL MOVE . 








THE_FATE_OF_THE CAPTIVE NATIONS 


correct one of 
States and Groat 
upon present Western leaders to ful!y recognize, 
the people of the captive nations have the same right 
Asking for anything less servus =s a great injustice to 
Calling for the renunciation of Yalta also shows 


tragic 
tain. It also 


errors ever committed by leader: of the United 
serves as a call 


enjoy freedom as we do. 


For these and many other reasons, calliry 


November 13, 1983 Illinois Corgressman Tom Corcoran introduced H.]. Rec. 436 
Cn February 2, 1984 k sconsin 
Kosten introduced S$.J. Res, 226 renouncing Ya!ta în the Sera:n. [te 
« of both resolutions depends to a large extent en how mun subport they rareiua 
Therefare we appeal în al] Planta leaders, orgerizatiuns, 
members to activety support H.J. Res. 235 and 5.J. Res. 
cur tirm ssihdarity with the suffering aa: uf the cagtive naticns. 


tra neni â; 
226 as e sian 


yune truly concerned abes;t tre fate of the captive nations should send Iettars to: 





Honoratle Dante B. Fascel)/_hairman Committee cn Foreign Affairs 
1],S. House of Representatives 

2176 ati Eui1d: rg 

warhingtan, D.C, 205! 


[sun ori în H.9. Res, a 


nnnrab!e Char!ns Percy/Chasrman Foreign Pe'at 
327 Dirkren Srrate Qtice Buildira 
Washingten, P.E, 20519 


!supportiriu $.J. Bas. 226) 


ions Comnittee 


President dora! Reagan 
The white House 

VE) Vernuyivanta Ave. N.uW. 
Washingtrr, 0.0. 20500 
iSuppartiri both H.J. Res. 335 ara $.J. 926) 


c to cur Cenyressman. 


i 


BODO LOZOL O ZI 





250 


In urma unei petiţii senmată de peste 50 de 
persoane din Bay Area cerând mărirea cotei de îmi- 
grare a românilor in St. Unite, organizaţia CATHOLIC 
CHARITIES „condusă de Dna Hota Davis a adresat o 
scrisoare bine justificată Congresului american 
cerându-i să creeze posibilități pentru cei peste 
10.000 de români care aşteaptă! viza de intrare în 
St. Unite. Agenția D-nei Davis se ocupă de mii 
de refugiaţi şi de imigranți de diferite naţionali- 
tăți să deține legături importante cu autorităţile 
politice din California și din Congresul S.U. D-na 
Rodica Raţiu,care lucreaza voluntar pentru aceasta 
agenţie a binevoit să preia rolul de a ne reprezenta 
la adunările lunare in problema noilor imigranți. 


CRC ține să exprime aprecieri și să mulţumească 
Doamnei Hota Davis pentru acţiunea ci iigtei 1 şi 
umanitară la adresa românilor. 


Secția Refugees Business 
Development a agenției Catholic 
Charities organizează o serie 
de seminare pentru nouii imi- 
granți la care sunt invitaţi 
conferențiari de la diferite 


universităţi. Casa Română & 
Capela a fost solicitată să 
participe in acest program ce 
se desfăşoară in cursul verii. 





Primul 
Smultea a cărui 
16 Tinie, €- 


conferenţiar al nostru a fost prof. Ilie 
prezentare a avut loc pe Ziua de 


XX 9 3 E e AR e A E E 2 30 33 E 3 A 3 3 9 e 20 3 e 30 9 E 20 e e 20 90 A E 


HE HATH RICHES SUFFICIENT 


Poiret e Buitre la i asi ciori EI 


WHO HATH ENOUGH TO BE CHARITABLE, 


Sir Thomas Browne 


=60= 
PICE = MRI 2770 NARRonaTEaat DE E DESE DI 0 ee II cai 
Cu  înima  îndoliată anunțăm trecerea 


4 recentă la cele eterne a doi prieteni şi spri- 


jinitori ai Casei Române şi Capela, IOAN COVINEA 


în East Chicago, Ind., şi VIRGIL POPA DIN Olanda. 


| dresâm şi pe această cale, sincere condoleanţe 
findureratelor soții şi familiilor. Prietenii și 
| unoscuții lor știu prea bine suferinţele imense 


lbrin care le-a fost dat să treacă în cei mai frumoşi 
lani ai vieţii lor și perseverența cu care au păstrat 
lin inimile lor dragostea de neamul şi ţara din 
care se trag. Departe de țară au continuat cum 
lau putut mai bine să lupte şi să jertfească, ca 
să apropie ziua liberării României de sub dominaţia 
Isovieto-comunistă. 


Fie-le țărâna uşoară şi memoria bine cuvântată! 


XXX XLR 


i In luna Februare, parohia "Invierea 

(0aklana), a pierdut o bună şi blândă credincioasă în 
lpersoana D-nei ELENA GHEORGHEVICI, răpită in floarea 
il vârstei de o boală nemiloasă. Fața ei surâzătoare 
|lgi prietenoasă a câştigat inima intregii comunităţi 
lde la CRC care va păstra neuitată imaginea ființei 
iei sensibilă şi delicată. 


Ne alăturăm, cu sincere sentimente de condole- 
|| anţe, celor doi copii, Tony gi Rodica, care suntem 
ii convinşi că vor continua tradiţia şi trăirea mamei 
ilor. 

i Dumnezeu să o ierte şi s'o odihnească in pace. 


== GRC 





“Jhe Lord is my Shepherd: | shall not 
want... 


Domnului 









QOIOFOSOSOSOSOFOSOIORI 


MENTS ; 


"Life' is a call to share în the world's making” 






(Anon.) 





CRC calls on the Romanian-American Community 
to share in îts making & survival. 


PR a a aa 


& 
WELCOMES WITH THANKS ITS NEW MEMBERS 





micii ati a a ina NR 


Voting Members 


Dia & Vasile COSTEA..San Leandro 
Vasile NAVLĂU........ Oakland 
Constantin PAVEL. ....Campbell 
Ioan PIZARINT.,.......San Leandro 


Associate Members 


Flaviu CRISTIAN. ...., San Jose 
Fâm. Ioan MOŞIU......Oakland 


We appreciate the fact that so many recent immigrants 
have  recognized the fine principles behind CRC 

and sacrificed to show their support by membership. 

Constantin Pavel, on the other hand, was one of 

the earliest contributors to the down payment on 

our property back in March, 1978. 


CONGRATULATIONS ALSO TO 
Rodica & Vasile Ranga (Versavia) 
Now Full-fledged FOUNDING MEMBERS 


Founder Membership IS & SHOULD BE AN HONOR, Edo 
means that a person has sacrificed to meet not 
only the minimum $100 initial loan unit but also 
all back monthly dues assessments met by the original 
members since the foundation of CRC. (That investment 
A/O July 1984 means $415). Like the Ranga family, 
Ionel Spinu has been faithfully contributing in 
monthly iîinstalments this past year to reach this 
goal. We are confident that his name too will 
be added to the MEMORIAL PLAQUE. 


.. ai hope the following report will show the 
p i ance of regular support by a growing membershiy: 


ANNUAL MEMBER STATEMENT (JULY 1981) 


Class flnit.| Mo. [Indiv. Mo. | 7 Menb. | PL Manb: 
Units_| Rate | Dues/Assnt | e hate |Dues Assmt 





EOUND- 20 1$2.501$50.00 x 1 s ( j 
ER 14 | 2.50] 35.00 1 ) ie 
10 | 2.50 | 25.00 1 25.00 
5 | 5.00 | 25.00 8 200.00 
4 1 5,00 | 20.00 1 20.00 
3 | 5.00| 15.00 1 15.00 
2 | 5.00| 10.00 6 60.00 
1 | 5.00| 5.00 17 85.00 

Pe? Pfa 

iai 1 5.00 3 15.00 


ASS0C. 
MEMB. 1.00 18 18.00 


VOTING E 
Ai 5.00 | 5.00 140.00 
00 EI 





Total Monthly Dues/A ssnts .Pleă 
t5, gea $563.00 
LESS:  Memb.Pledges Not Being 


| MOORE e e a e aa sa e enasaa = 127,00 
Projected 198 Mo .Memb.Recetpts. $I436.00 
LESS: Mo. Mortgage Payment,,... - 531,76 


Est. Shortage în Funds each month 95.76) 





Though our membership 


ar ON e grown from 59 to 

4 P - this 

_ me past year (see 

“Ny A Ps ) BULETINUL CR of 6/83) 
& monthily dues/assessments 


pi 
9 Ir aaa 
gi e fi on the books cover the 


Na 
hai îi "i a 
l : x, A JE! $531l “mortgage payments 
ş ast) AY U/ U by $30, projected monthly 
T ([ AU member receipts still 
lb ) fall th 
ț Sa DP î e same $100 short 
& i ng is  monthl i i 
SN sn Yy  obligation 
4 that is the lifeline of CRC. x 





= 


f PROMISES 


HE WHO IS MOST SLOW IN MAKING A PROMISE, IS 
THE MOST FAITHFUL IN THE PERFORMANCE OFIT, 
(Rousseau) 





Apparent1y, as individual per- 
sonal circumstances & priorities 
change, members can lose sight of 
original intentions, and our treasurer 
can fînd herself in a bind. The 
small profit our functions derive are sufficient to 
cover organizational expenses but  inconsequential 
în meeting larger obligations. And though rentals 
are up this year and can be of occasional assistance 
($100 vas forthcoming în June, and a like sum may 
save the day in July), come fall, rental income must 
be dedicated to meeting semi-annual property tax and 
insurance instalments. AND S0, it is with deep gratitude 
that the Treasurer wishes to recognize publicly with 


thanks... 
e Be onoscocoooocsoocooocooooooooooooevoocecoocoeog 
9 


“ALL PAID-UP ACTIVE MEMBERS (May-July) ) 
Trajan OCNEANU 


Alexander BLAGA 
Remus BRETOI Mihai & Anca OL'PEANU 


Valer & Cornelia BURSAN Alexander PÂRVU, Ir. 
Alexander BURZ ; Constantin PAVEL 

Lon & Stela CEPOI Mircea RAŢIU 

Angela JONESCU Ilie SMULTEA 

Emeric KALMAN Judith SMULTEA 


Vasile NAVLĂU Ionel SPINU 
3 Frances OCNEANU Our» Anonymous Memb. 
„Veeeoccooeoovcococooocecoovedobooococooooooooosooooee 








cooovooooooseoosce 


e 
e 
e 
e 
e 
e 
e 
e 
e 
e 
e 
e 
e 
e 
e 
e 
9 
€ 


The fact that their monthly contributions can be 
counted on with regularity when a mortgage payment 
is due--vith or without a reminder from the treasurer-- 
is appreciated. 


SPECIAL MESSAGE FROM THE TREASURER 


d i i , 
out Da ps peagurer Eu Ra apoagize, far n9lesendipe 


to mention the proper thank-you notes so deserved 
by all those who have given so graticusly to CRC. 


af 


Bogged down by personal/ 


family pressures on 

1 DO HAVE A i top” of additional CRC 
TENDENCY TO tasks, communication: 
OVERINDULGE | nas been limited, for 
= i the most part, to those 

' in attendance, and 


thus many also did 
not receive their annual 
statements distrib- 
uted at the general 
meeting în January. Ne- 
vertheless, she would 
like to assure the 
membership that  a11 
1983 books were balanced 
and closed, and all 


governme ntal filings 
Completed. Progress has been made în bringing all 


current records up to date, and both an alphabetical- 
and zip code=ordered address card file have been 
completed, with the help of Angela Jonescu. XE 
is hoped that new address lists will be available 
this summer. 





At this time the treasurer would also like 
to acknowledge the positive demonstration of concern 
shown by another group of members for the vital 
role their contributions play în keeping our Romanian 
Home alive. At the very minimum all have either 
seen that dues were paid up through 1983 or have 
shown real efforts to catch up în recent months. -: 

Ion & Grațian BALACI, Eugen COBAN, Nicolae 

DIMITRIU, Ion IONESCU, George & Cecilia 

JORDAN, Sorin ISSVORAN, Peter & Oottilia 

MALATTIA, Ion & Maria MANEA-MANOLIU, John & 

Ilse MOLDOVAN, loan PIZDRINT, Rodica & Vasile 

RANGA, John ȘIMICIN, Elena, STAMATESCU-GREAVU, 


The treasurer' hopes to get individual member state- 
ments out this summer. Meanwhile, it is hoped 
that members will send what they can on account, 
ne matter how little. In this way CRC will know 
they care & they will know they have done their 
part for CRC, 





25 

CRC  continues to need and encourage wider 

support to accomplish its aims. It is perhaps 

advisable from time to time to repeat the statement 
of PURPOSE as stated în our bylaws: 





D. PEOGPDO-D0E-t î7 ra sot DWIE GOTLIALOPEPNIV0DIRP0OI 


To provide for and promote the spiritual, 
cultural and material well-being of its 
members. To further these ends, CRC 
shall promote and diffuse the Romanian 
cultural values and beliefs. As a cultural 
center for the Romanian community CRC 
shall be open to any person who identifies 
with the Romanian culture without regard 
_ religious creed or ethnic origin. 





06 etOLLe POGRWEO ADP? PERPNELA20H0260? 
| 5? Ei - 
SPECIAL INVITATION 


To Become A 
REGULAR VOTING MEMBER 





What is a Voting Member? 













N EIN EI ERIC a “cip: 
Regular  Voting Members are persons & their 


families who subscribe to active membership & donate 
a sum of at least $60 annual]y (or $5 monthly) to 
the CRC Treasury. They receive all special member 
notices as well as regular mailings and are iînvited 
to general  membership  meetings, participate in 
discussion or debates and vote. 


All members should adhere to the purpose & 
policies of the organization. They have access 
to such CRC facilities as the library and reading 
room & are entitlea to use the hall for personal 
and/or family  reasons (wedding, baptism, etc.) 
in accordance with the policy of the organization, 


[presently available at half the regular rate]. 
îi no ARE Pe TE er ar e re pa eee 








NOTE: Associate Membership is available at 
$12 a year ($1/month) for those who wish to support 
CRC in a limited way. An associate has all privileges 
of the regular voting member but the right of vote. 


Copies of _ the Bylaws are provided all members. 


Contact the treasurer îf you don't have one. 








-66-— 





CRC BULETIN E X TE A 


As we try to împrove the technical 
appearance and broaden the contents, we 
hope our readers will bear with the tech- 
nica] staff as it pours over manuals for 
electronic typewriters--first a Canon 
loaner and then, at press time, the spe- - 
cially ordered IBM 95 with special elements in the Ro- 
manian language.  Needless to say, ît will take timeto 
put the equipment to proper use pith right margin Jus- 
tification dependent on masteryof the memory features 
(a quasi word-processor without the screen) and withan 
English keyboard demanding the memorization of unmarked 
keys for the special Romanian accentea letters, 


AND NOW, we would like to WEIL COME 
OUR_NEW SUBSCRIBERS 


Valeria Kalman (8.F.) 





Rev.V .Pârvănescu (0H) 
Aurel10 Rauţa (Madrid) 








Since the foundation of CRC & Buletinul CR over 
six years ago, our one-time subscritber list has quadru- 
pled to 10%, as has our circulation, to 368, The cost 
of publication and distribution, on the other hanâ,has 
increased only 50% (from $600 în 1978 to $900 în 1983). 
We have strived to be self-supporting and have basical- 
1y succeedea, mainly due to the farsightedness of those 
who have cared enough to think of publication needs by 
subscribing and, when possible, making special donatiors 
to the Bulletin Fund from time to time, thereby making 
it possible to reach out to the Romanian-American com 
munity of Northern California and to our friends across 
the U.S. and abroad, 






CRC wishes to HONOR as Buletinul CR PATRONS 
i SPECIAL DONATIONS FOR PERIOD DEC. -JULY* 
Remus Bretoi (go Sebastian Petrescu $$10)6 


GA lexander Burz ($90 Aurelio Rauţa ($90)g 
gEmeric Kalman  ($10) 1. & J. Smultea ($ 50) 4 


*Contri butions above the suggestea $10 are 
specially listed as "Patron d. 


ES o Cont ta al da tat Sic al 














=67a 
CRC Also wholeheartedly THANKS 


175 1983 YEAR-END SUBSCRIPTION RENEMALS 
Virginia &Gratian Balaci (82-83); Antonio Docan(83) 


E. N d RI A d RR a CO a N N Ia 
[ ITS 1984 SUBSCRIBERS | 
*Alexander Blaga Valeria Kalman 
*Remus Bretoi *Ni colae Novac | 
*Valer Bursan *Mihai Olteanu 
*Alexander Burg *V., Pârvănescu 
*Ion & Stela Cepoi *Alexander Pârvu, Jr. 
Tiberius St, Ciorogariu  *Setbastian Petrescu (ROME) 
*R+A. Comn&ne *Mi rcea Raţiu 
John 0ovineat *Aurelio Rauţă (MADRID) 
| *Dan Fornade Mowtrea1) Alexander Ronnett i 
Radu Graţian Eugenia Simi cin : 
Gigi Harabagiu *I lie Smultea | 
Toma Hentea *Judy Smultea 
*Angela Jonescu Constantin Sporea MUNICH 
*Emeric Kalman Mihai & DL... , 
: *Emile Viocas (MONTREAL) 
_ 6. 





As we go to press for 198%, ît is time to Invite 
our past subscribers to RESUBSRIBE & ţo urge those who 
appreciate receiving the Bulletin to show their sup- 
port by subscribing. : Shoulă you know of someone who 


would like to receive BULETINUL CR but isn't, do let 
us know. 





BULETINUL CR SUBSCRIPTION RATES ? 


United States (bulk).... $5.00 
ED ODN e aa nemansasvesua 7. 50 
Abroad--surface......... 7. 50 

A Abroad--aimail......... 10.00 GA 


To subscribe, please use the enclosed subscription 
form & return envelope, or mark checks "Bulletin sub- 


seriptiGn for (Year)" ană senă to CRC to th tten- 
tion of the treasurer. Din 


P.S. Since current subscriptions provide only 
50% of the actual cost, we encourage those supportars 
Who can afforăd to do so, to double their subscription 
donation to help meet true costs. Such subscribers 
are denoted by an ASTERISK (*) before their names, 


== 


XE RR RI E E IE E RR III * 
x 


= 


A CANDLE LOSES NOTHING OF ITS LIGHT 
BY LIGHTING ANOTHER CANDLE 
James keller 


CRC îs thankful that there are those who 
give of themselves, their resources, and their LIGHT 
so that it may be able to continue to  pursue its 
spiritual ana cultural goals and serve the Romanian-— 
American community în Northern California &at large. 


OUR DEEP APPRECIATION IS THYS EXTENDED TO 
Phose Who Have Given to the Property Needs of CRC 


GOLDEN BOOK DONATORS [E-A) 


Special €ontri buti ons 
Debt Consol. Loan 


'Remayment Fund) 





Ceneral Donati ons 


(Mortgage Fund) 


Barbara, Brogh. + + «+$100 Ovidiu Diaconescu. .$ 50 
4 John Câvineas ea... 15 Dionisie Ghemanie. 16 


Nicolae Dimitriu... 50 Constantin Pavel... 40 
Antonio Docan..... 10 Nick Tecaue sua. 25 
Anonymous. sa sana 20 Holy Res.Orth.Par.. 150 
„Bee separate report & *The Parish voted to con- 


_oux re-Appeal below tribute $25/mo. în 1984 


GLFIS O PROPERTY 


Alexander Burz. -Port .Typewriter 
w/Romanian char e 


Vasile Ranga....Chest of drawers 
Judy Smultea . . ..Carpet sweeper & 
Battery auto vac 





NOTE: This past year CRC acquired by purchase ata 
nominal cost the nice large desk & desk chait 
în the Library from a member ($150) as well 
as a portable dual quartz heater at retail 
($42) for the salon/library to save on cen- 
tral heating when the main hall is not usea. 














—G9- 


PI ANO PURCHASE OONIRI BUII ONS 





Alexander Blaga ($100) 


Trajan Ocneanu & Ilie Smultea Fam. ($50 each). 
IN i că ci aci 


The purchase of the Oakland Club grană piano 
wa. 5 accomplished by theabove down payment &. the ex- 
tension of  $400 in credit towară the rental of the 
ha.1]l by this club for their semi -monthly meetingsat 
2/3 the regular xate. (This commitment should be 
net by year-end.) CRC is currently investi gating 
the purchase of a microphone to replace that retai ned 
by the Ladies and continuing its negotiations for tre 
purchase of the furniture belonging to them în the 
foyer and salon. 


LIBRARY ADDITIONS 


The contribution 
of books, periodicals , 
etc., have not gone un- 
appreciated, A special 
thank-you at this time 
to Angela Jonescu, John 


ne 


Simicin and Eugen Stoia. 


(RC is honored by 
the thoughtfulness of a 
very  charming lady în 
Oshkosh „His. (Mrs «Buni ce 
Radford), who gave up 
for our library the per- 
sona1lly autographed books 
received as a gift from 
PRINCESS ILEANA: of Romania 








(I LIVE AGAIN (Rinehart, 1951, '52] and HOSPITAL OF THE 





QUEEN 'S HEART [1954), when Mr. & Mrs. Radforă met 
her în Florida some years ago.- (Look for. themat CRC 
thâs falii, when we hope to publish a fuller library 
report ») 

RR E E N IC ALIA A A ERAI A N IE eee 


We acknowledge with thanks the previously unsung 
but appreciated continual donations to our cleaning-, 
repair-, and hospitality-cabinets by the Moldovan, 


Ocneanu, Ranga & Smultea families. 


—78- 


[ WONDERED WHY SOMEBODY 
DIDN'T DO SOMETHING, 
THEN 1 REALIZED THAT | 
WAS THAT SOMEBODY, 


Anonymous 





Our readers must forgive the necessity to re- 
peat this story of need: 


Seventeen months ago CRC entered upon a very 
special obligation--a matter of trust and honor,. 
It accepted from one of its dedicated founders in 
February of 1982 a $1,300 two-year loan at no în- 
terest to meet its back-tax obligation and pay off 
the $660 still owinge 14 on a 2-year -reroofing 
noțe. This loan was made în good faith -because 
our members, by their collection of $1,000 towară 
this debt, had shownthat îts supporters did îndeed 
care to save the organization for which they had 
sacrificed so many years în time, effort & money. 


Since that time, CRC has been able to meet 
just $100 of that obligation (Dec. 1983,when the 
general manager was able to turn over $200 from 
rental încome, $100 of which went to the mortgage). 
This predicament îs faced în spite of the fact 
the treasurer's books currently show a balance of 
$331 în the special loan fund (combined back tax 
& builaing fună roofing note collections). WHY? 
Because this credit was.needed to cover the nega- 
tive balance în the member-dues-supported mortgage 
fund. (See Membership Section for more details.) 


HAVE YOU DONE YOUR PART for CRC this year? 
We invite your special dorations. (Please use the 
subsceription form included with the bulletin, or 
mark your checks "Special Loan Fund" and send to 
Casa. Romana (124 Montecito, Caklană, CA 94610) to 
Attention of the Treasurer. ,....,. (JCS) 





e: ar li, cat tt îm 


77/84 CRC FINANCIAL STATEMENT 


Property Mamt'Acot. ....... $182.55 -. 
Treasurer 's Org. Acctu..... __80.63 






$263.18 





ppt n m i aa raioane e 
[i 





-71- 


i We insist on permanency, on duration, on 

| continuity; when the only continuity pos- 
sible, in life as in love, is in growth, 
in fluidity — in freedom, in the sense 

' that the dancers are free, barely touching 
as they pass, but partners in the same pattern. 


Anne Morrow Lindbergh 








IT IS A PLEASURE TO CGREET SO MANY NEW FACES 
AT CASA RCMANA THIS YEAR! 


As many are new to the San Francisco Bay Area or 
even to the U.S.A., we wish them well in their new 
life and hope they will call upon us if needed. We 
iook forward to seeing them often at CRC. 


(i | A WARM WELCOME TO OUR NEWCOMERS 


SAN FRANCISCO RAST BAY 
Margit & Vladimir DIMOR. - Concord 
PENINSULA Mircea HALACIUGA 


; A Pxemont 
alea Angela & Dan GHIOCEL 
Redwood Cit Hayward 
Lari ssa = Desider CRIŞAN 
Sunnyvale Oakland 
Emanuel POPESCU Dimitru CIOACCI 
Emi liana POPESCU George 4 Elena -HURGA 


Mr.& Mrs. A. £ 
ADDRESSES_ UNKNOWN Tr spete PE sc 


Mr. & Mrs. Bieniek 


3. P. Dettbreru San Leandro 

Mihai Dumitriu Dia & Vasile COSTEA 
Burga Margelis Ţi beriu HOLMAGEAN 
Leon Pinsker P. & A. HOADREA 
Radu Turcitu Ioan PIZDRINT* 
Chris Vancheri Le M., TUTOM* 


* Current Addresses Missing 

NOTE: Please forgive us îf we have misspelled 
your name; ît is often difficult to read 
the writing în our CRC Guest Book, 


i De 


IERI ce 3 pg E 


CRC--A CARI NG NEINPROFIT. ORGÂNI ZATI ON 


CRC was pleased to be able to assist 
the local CATHOLIC CHARITIES organization 
in raising funds to help finance $700 în 
medical check-up fees for an elderly cou- 
ple in Romania who wished to join their 
daughter in the Bay Area. This act was 
made possible by the following special 
collection at CRC on March 25. We wish 
to publicly thank the following donators: 


Alexander Blaga...$25  JohnMoldovan $25 
Remus Bretoi..... 20  T. Ocneanu,. 20 
Nicolae Dimittiu.. 10 M. Olteanu.. 20 
A.Gheorghevici Fam. 10 Mircea Raţiu 10 
Dorin Gheorghiu ...10 Ilie Smultea 25 





We should also like to acknowledge with! 
thanks another donation that was credited 
to our GENERAL ASSISTANCE FUND: 


Pavel & Rodica Stoffei $25 


We invite others to join then in building up this 
fund so that, at the discretion of the Board, CRC 
| is in a position to offer at least minimal assist- 
ance when a real need arises. (Bal.now = $25,) 


We remind our readers that they may initiate spe= 
cific-purpose assistance collections through CRC. 
(Contributions made by individuals through a nonpro- 
fit charitable organization are tax-deductible by 
the donor; direct contributions are 6) 


XXX RARĂ kk hh kk k hi kk k 


CRC Treasurer Apologizes for an Inadvertent Omis- 
sion în the last issue of the bulletin. Please add 
the name of Mr.+& Mrs. S$. SEBASTIAN 0f San Mateo to 


the 1978-83 List of Golden Book Contributions în the 


$100-plus column. (They were there at the foundationi.) 


Ce: Do 'da No Bela Să MAL MU-0a No me Ma sis a 











Ta 


NOTHING WOULD BE DONE AT ALL IF A MAN 
WAITED TILL HE COULD DO IT SO WELL THAT 
NO ONE COULD FIND FAULT WITH IT, 





John Henry Newman 












'p 
SUFCERING FROM A 
Yi 855-CuAS5 CASE OC 
PEFUDDLEMENT ! | 


We think this message ap- 
plies to most our Volunteers. 


WHERE WOULD WE BE WITHOUT THEM? 


Ad 59 sue 


A Great Hg Thank You to Those 
Who!'ve Managed Our 1984 Programs 


General Chairmen 
Cultural Programs... ILIE SMULTEA 


Dance Evenings...... JOAN MOLDOVAN 
Hospitality Chairwoman... NADIA MANDOCHE 
JAN:  ANNIV. DINNER.... N. Mandoche & Paula Velican 


FEB. VALENTINE BUFFET.. 1. Moldovan & P. Velican 
"MAY 10"! DTNNER.- ss... E. Hovga & C. Constantinescu 


EASTER DINNER.......... E. Horga 6 Mimi Izvernari 
AFTER-CHURCH COFFEES... N.Mandoche & Judy Smultea 


MARCH PRE-BD BUFFET.... Elena Hotga & Rodica Ranga 
"JUNE PRE-BD, MIG SNACE.. Frances Ocneanu 


The Refreshment Bar...... JOHN MOLDOVAN & V. Ranga 


The _Reception Table. ..... JUDY SMULTEA 


Frances Ocneanu (Jan.) 
Constanta Arsene (Feb.) 
Rodica Rațiu (May) 


Decorations & Tombola.... ILSE MOLDOVAN (Feb.) 


Mother's Day Flowers .... 


UD oosoeaecscccons... THE CHAIRMEN and 
Cream Fam.Horga,Ranga, Smultea: 


“Libby Smultea & R. Raţiu 


ai Li 


A Tremendous Thank- You al so 


sul 


| Last, But Not Least... 





TO OUR PROGRAM PARTICIPANTS CRC functi e! d 
unctions depen 


on both Attendance &. 
Fi năncial Support... 










MASTERS OF CEREMONY 


Mihai Olteanu & F.Ocneanu . 
Thus we are also very 


KEYNOTE SPEAKERS GRATEFUL in 1984 TO: 
(1) Those who support CRC 


LI) . a 
Unific. of Principalities: 
by their attendance; 


I.Smultea for N, Novac 


== 


(2) Those who regularly 
sign & give the sug- 
gested donation, or 

| what they can; 

- aere = (3) Those that donate 
that something-extră at the door--particulariy when 
attendance is low & expenses great (an orchestra 
to pay, for example). Such people ir January were: 


Geroge Polinski ($15) Lydie Copfe (Ș5) 


Se & = "Romanian Independendence'!-- 
Mircea Rațiu 


Recitations 4 Musical  Numbers 


Nicolae Cazacu 
Vasile Ranga-Versavia 
Marius Neac șu 


Ion Ionescu (VIOLIN) 
Libby Smultea (PIANO) 


Dance Numbers Dance Music 
Kopachka Folkdancers "M pag (10) bunica Isăretovi 
en of vV ility” y ps 
în în my P PRNERIC A ia Ţ, & F. Ocneanu (Ș10) Dumitra Isdrailovici ($5) 
Petre & A. Hoadrea Accordianist Nada Lewis. MAY citi m 


(4) Those who donate back to CRC their expense 
reimbursements, or make speciat 'donations Ă 
to expenses so functions end in the black, 


Easter Lamb Dinner 


January Anniv. Baster Lamb Dinner 
Peter Malattia ($25) Alexander Blaga ($25) 


John Moldovan ($20)  V. & R. Ranga (Ş10) 
1.6J.Smultea ($45) 1.& J.Smultea ($63) 





A Real THANK-YOU to CON 
i STANT 
who retired in pei bnr al rula 


CRC GENERAL MANAGER 






And WELCOME to her replacement, VASILE RANGA 






dia ap ac of CRC!'s most responsible positions. 

i enta1ls tremendous personal sacrifice. As 

erei pi personally want to acknowledge the ve- 

de accurate property financial records she 
p Is past year for CRC. CRC wishes her well! 


or so CRC is able to provide in a humble way 
very nominal  remuneration for needed .serv- 
ces. by more recent immigrants or refugees. 







(5) And Those who bring food (whether asked or 
not (like Frances Ocneanu or Angela Jonescu 
or provide the refreshments (like Vasile 
Ranga în March). SPECIAL THANKS to al, 
those who contributed the traditional Easter 
eggs, dishes,; or “basket! donations in April. 






It seems fitting here al 
; so to compliment the 
na pă (including Rodica!'s parents recently 
rrived from Romania--Elena & Gheorghe) on the well- 
kept hall and backyard. ” 











—76-— 
CONGRATULATIONS ARE IN ORDER! 


e 
1983 CRC CONSOLIDATED FINANCIAL STATEMENT 


3) 147 29 
BAL. FWD 1982 (Treas. $142.51; Gen. Mee fi15 220). 8 Ţ 
_ADD:..1983 CREDITS 


ÎN i iii iii 
NOTE — ESa_| 


Membership Dues 


Pe 





Jean Bursan, daughter of CRC 

i Founders Valer & Cornelia Bursan 
of Pleasanton, CA & Soc. "Mărăşeşti" 

was recently honored by The Union & League, R.s.A., 

with a $500 scholarship for her continuing studies at 












Founders.....- $420.00 SA Aa ri 
UC-Berkeley. WE'RE PROUD OF HER. Reg.Vot.Memb.. 265.00 sn cd 

Assoc.Memb...._162.00 5847. 3 Ă 

Recipient of this award two Years ago, another meldaa Eat pe i 

founder-daughter, Mari Smultea has just completed her Ben Mereu» Pd + + 230.00 ; 2 
junior year abroad at the Univ. of Geneva with the * o Par.Don. 600.00 9] 59 
Smith College Int'1 Prog., where she has been intern- pie & . pd... 588.00 = p= “e 
ing with the IUCN (Int'1 Union for Conservation of idle 100.00 A [3 
Nature).  Preparation was gained last summer as a stu- opere PG... 908.00 21426.00 i: SI 
dent with ORES (Ocean Rsch & Educ.Soc. in Boston) and Back Tax a 


as stud. rsch asst 
ing the migration 
(her data is to ap 
NAL .) Mari returns 
double Human Ecolo 


+ aboard the rv Regina Maris follow- 
of the humpback whales to Greenland 
pear in the INT!'L WHALING COMM. JOUR-— 
to Conn. College in the fall as 
8y & French major. 


Org .Memb . Loan Forgiven 400.00 
(1982 Par.Contrib.) 


Activity/Org.Exp.Fd. 
Event don.... 1301.25 


Rom.Blouse Sale 75.00 1376.25 


rounder Memb 
|Tnitial FM. $100 Loan Uni tisa 


a 


Mari's sister. Libby recently received a $500 
scholarship from the Trinidad Civic Club 
freshman year at Colle 
was honored by the Arc 
of the Month for May, 


for her 
ge of Notre Dame (Belmont) and 


ata Soroptimists as H.S,. Girl 


Accume. F. M. Mo. a 
Holy Res. Orth. Pare... = 
Tu F.M. 0% Indef.Term Loans $3%8, 


A ccum + 


Bulletin Fund Ge aa 
Subscrip.... 345. 
Spec. don... 526.00 871.00 


Assist.Fa.(refug/îmnig)__13.00 35963.25 


1 





Recently joining Mari in Europe, Dr. Ilie Smultea 
is engaged in follow-up research on the Mediterranean 


Action Plan. Prof. Smultea recently chaired a panel 
on "Poland under Martial 


MEMBER -LOANS | 
F6under $100 Init.Units .. 
FGunder $100 In1U.UnNItS 


New Adi. se 20500 
Law" at the WSA (W.Slavic redea memb. 300.00 505.00 
Assoc.) Conference at Stanford Univ, (3/27-29) & was i i 4543.00 
a panelist on Yugoslavia for the WSSA (W.Soc.Sci.As- Mo.Assmt.Dues....-..: 
soc.) Conf, 


in Sacramento (4/12-14). 
joined by Dr. Dionisie Che 
lecture tour from the Sud-Ost Inst. in Munich. (Prof. 
Smulteaâs biography appeared this past year in the 
1981-82 WHO'S WHO IN HUMBOLDT COUNTY.) 


For both he was 


Spec .Memb .Debt Consol. 
ani, în the U.S. on a 


Nte--due 2/85 for 
back tax & roof 


1300.00 


= 90 
Loan Forgiven(see abv) (400.00) 5948 
Loan torgiven ari CA AAC 
RENTAL OF HALL 
Regular Rentals....... pe ea 
Mission Church (3 mos) 3 e 
CRC Memb.Rent 6 2 rte. 100. 
Other (bapt. ,„wddngs, „ 
dances,prties,bingo).2525.00 5880 
MISCELLANEOUS (PG4E. for old refrig.):. 25.00 


CRC Founder/SCULPTOR Mircea Goreniuc continues 
to receive international recognition, In Feb. he re- 
ceived word that the U.S. State Dept. Art în Embas-— 
sies Prog. had accepted his "Peace III." Shortly 


thereafter he departed for an int'1 exhibit in Stock- 
holm & then planned to work on a marble sculpture at 
Pietro Santa. (Last Sept .his 12-foot-tall"Space Dance 


for Peace" was installed at Park Cntr Plaza, San DR, 


83.30 $19399,55. 
CASH CLEARING: : (See summary at end), 15€ 19 


—78- 


SUBTOTAL (Beginning Bal. + 1983 Credits 


LESS: 1983 DEBITS 
DEBT REDUCTION (Pd on Principal) 
Mortgage ($54,000 nte 32838, 


3/78 0 833,15 yrs 
$531.76/mo.)--Bal. 
127/31,483=446.,127..87) 

Roofing Nte ($20000143)...659 
(Paid'in full 1/83) 

Debt Consol.Nte ($1300)...100. 
(2 yrs,due 2/85,0Zint) 
(Back tax &roof nte) 


INTEREST "ON: DEBT 


Mort.0 Byg............. 


47 


„93 


00 


„65 


70 


Roofing note (Jan.înt). 4 


PROPERTY RELATED EXPENSES 


Rental Agent Commis.... 1040. 
(pres:when hall -rented) 

Prop.Tax (197 wlfr' Eehpt) 

1983-84.... 5872.49 


77-78 2dinst.1720.55 


TOSUNan ce sosaeeeaeiaus 946, 
(6/83-85=$581) ($1 mil. 
liab; $200,000 prop.; 


$3000 pers.prop) 


City Permits/Licenses .. 5 
(fire 50;bus.25) 


Ferghotiă (office & guest 
hall pay ph.[17.30/mo]..477. 

Dtilities 

$297.91 
502.00 

1344.85 


Equip.Maintenance 
Fire Xtng.21 + ph.mchn . 47. 


Hall User Sppls .....c... 123, 
(bulbs,ppr tis.& twls) 


Hall Cleaning (sppls)... 373. 
(Floor Restor.339.64) 


21345. 


00 


2593.04 


42 


00 


29 


76 


13 
67 


14 


SUBTOTAL . 3 3 


SP $219526.84 


$ 3598.40 


3550. 35 


$7808.45 





E + 38 


SUBTOTALS FORWARD -- 1983 CRC CONSOL. FIN. STMT B_3 


Beginning Bal. + 1983 Credits.,...... 
LESS: 1983 Debits 
DEBBIE REDUOLTON i ea cei ca ae aci 
INTERES ON DEBI: a e zearat ce e e ai sata 
PROPERTY RELATED EXPENSES 
Subtetal po Zassansas $7808.45 
Painting (Entry, 
Men's Rm,Bk Prch).. 170.61 
Pest Extern Sppls... 26.00 
Gardening/landscaping. 34.14 


(grass seed/plants) 
Improvements/Sppls.... 

Lock(pntry/h11l) 4.13 

Bkyd drainage. 14.89 

Window Elim,...20.00 

(Bkprch wall) i 69.02 

Acquis. (noncap) 

Library desk..100.00 

Port .Heater... 42.59 142.59 


2.M.Acentg sppls/stmps 35.45 
G.M._ Bank Sve Chgs.... 33.48 


ORGANIZATION EXPENSES 


Don.0ak1.Firefigtiers.. 20.00 
Ann] Filng fee/CA-Se6y.;. 2.50 





Refugee Asst.--groc..... = e MB pi 
A Bi LL a i a RER RR RE RI 900.16 


Program/Hospitality....662.11 
Officer Ripenses ses 
Postage .. ...9$132.32 
49.35 
OFfe.Sphla, . 37.55 
Bnk Chgs/Tr. 18.58 237.67 
CASH CLEARING 
Refunds (încld:$1!2.88 
77-78 tax exempt.).. 279.23 
Reimb.(inc1d.$79.140, 
boarder PG&E use)... 914.07 
Secur.Depos. Returned 600.00 


Sec.Dep./cleaning use. 50.00 
Books sold for author 1000 


-For.Chk Retfor collec. 100.00 
Fnădr loanRedep &don.bck 100.00 
Cash Adv.Retrnd (Par.) 50.00 


Closing Bal. 12/31/83 ('Tr.5408.94;G.M.211.86) $ 


a de Sl Bind $19 „526.84 
$3598.40 

3550.35 

8319.74 

1854.25 

1583.30 (18906.04) 


620.80 


Subscription Form 
CASA ROMANA & CAPELA 
(A California Nonprofit Corporation) 
A e N-AR e Ai be N-AR 0-A Ad e e De e DA-I Ie e De ACRA 0 ele A A E PRE 3 e e AER AI IMA ARIE III AN NORI IE IE 


I WISH TO BE A PART OF THE FOUNDING OF CASA ROMANA & CAPELA IN THE FOLLOMING WAY(S): 
PE 3 AR M-A 1 36 6 A e e ti d ie de re 36 e e d te e i i d e i 0 2 e E ei a FE 3 e E e e 


lie | I wish to be a CHARTER MEMBER by subserbing to ___ dnitial loan uniti(s) & $100 a untr 


1 understand that this is considered an interest-free loan for an indefinite tem which 
Casa Romana expects to repay as her financial situation will allow and that i may corvert 
this ioan into a tax-deductible contribution at any time by notifying the treasurer în 
writing e 


1 further understand that as a founding member, 1 pledge myself to make monthly payments 
as necessary toward the amortization of the first deed of trust on the property în propor- 
tion to the number of initial loan unita subscribed to, I wish these monthly payments 

to be considered as (check one): (a) loan _; (b) donation | 


, L] 


Mozpeover, Il understand that in orâer to join the Foundirg Member Ranks CRC expects me to 
make up back member-assessment-dues ș $100 for 1978-79 ($5/mo. for 20 moa ) 

fre | „ for .) 3 $60 tor 
1980-81 ($2. 50/m& for 24 mos) and $]20 for 92-834$5/mo.). 19844 assmţe remain $5/mo . 


Tptal Charter Member fee is thus $H(5thru.I,, I/4fa may be pată in instalmente. 


mmermirnean 











I ENCLOSE $ „  I WISH TO PAY THE REMAINDER IN INSTAIMENTS CF $ A MONTH, 


signature ) a ( ĂĂTB88 ) 


print name) 
(date) _____ II el no: 


Î 


Li 

ease make checks payable to Casa Romana & Capela mail to CRC at 12% Montecito, A 
„Oakland, CA. 94610, or to the Treas., Mrs. J, Smultea, 700 Seaside Lane, Trini&a ,CA 95570. 
A e iai Scene + 











a a at 


















I LUVd WHO 
SNOILdIUDSENsS DU9 


08 


"8/4, "Asu 


2 m! 1 wish to booane a PRIZA OT RE AER of fasa Romana & Capela by contributing 





$60 in annual duea for which I ma a tax deduution, I wiah to pay my dusa: A 
(a) annually __($60); (b) aemi-annualily __ ($30); (0) monthly ___ ($5): 5 a 
titi tt drd pm APR tt 40000000 M-A 0000bb-20 4000-00-40 dt 10-40-00 
| | xAbuting $12 E 
t n6 as 
A wish to banome an ASOCIATE di NONYOIING MIMABE Of GRO by oc E 
. i uita dusa for whtoh I may take a tax deduotion, I wish to pay my duesi 


(a) annually ____ ($12)+ (b) sentannually ___ ($6); (0) monthly ___ ($1), 





î E aa acad 





Atat e 


a 1 mah to male a GOLDEN BOCK DOMATIGI of $ ___, for mhiah Imay take a tax deduotion. 


$ 
4 inscribed în the Golden Book (Cartea de ), ocoupying a permanen 
erp ler ae de (Punda axe eamarkad for paymenta on the mortgage on the property. 
Pa a ana aaa aa d a ana mumă 





tt Art Pr 0-AD tr AO pet o A 0000000004 


5e (] Please acospt my tax-deductible donation te the SPECIA BULMITNa REPALR FUND. 


1 understand my contmbution will be eamarkad for paymenta on the special ahort-term 
br, xoofing lcan or to make improvementa and repara on the property. 


6. (_Piease accept my tax deductible donatton to SPECIAL PROPERTY TAX /LOAN FUND 
7, [Please accept my tax deductible donation to the ASSISTANGE FUND for $ A 


Alp 9frăt Ati A dt Aia 
AR Me toti AEV i O trade tă a oieri 0 00- 5 gi “pm 
Pi Please acoept my tax-deduoti bla donation to BULETINUL "GASA BIMANA . 


" Î] proate credit $ „___ as a aubagription for year(a) e $5/yr (7.50 Canada; 
Please credit $ as a al donation to the Bulletin Fund. $10 abroad). 
ABB eee d 3 i A ie Br (obtii Pi pad d pi Pt AA A Retete te Atătibie 


Signature ) , (Adâresa) ___ 
ac Ă, Tel o. | zi 


me aere 




















NOILITIDSENS 
DID 


N 


| 
09 
rele 
| 


18/d,* AU 


„CASA ROMANA & CAPELA. INC. — (ROMAN 
THE, FOUNDERS - FON DATQRW 


Ioan & Virginia Balaci 

"*Alexandru Blaga 

Remus Bretoi 

Valer Bursan 

Alexander Burz 

X Nicolae Cazacu 
Ion & Stela Cepoi 
Margăreta Cismaru 
Eugen Coban Eugen Popescu 
*Gheorghe Costache Rodica & Vasile Ranga 
George & Trudy Dănulescu Mircea Raţiu 

*Dan C. Didescu 
*Nicolae Dimitriu 
John Dumitru 
Mircea Goreniuc 

*Sorin Issvoran 
Angela Jonescu Eugen Stoia 

*Fam. George Jordan Petre Sturzu 
Emeric Kalman Leon Vasu 


FOUNDER MEMBERS IN PROGRESS 








Romeo Malattia & 
Ottilia Bria Malattia 
Niculae Moisidis 
**Jonn V;& Tise Moldovar 
*Prances Rafalli Ocneanu 
**Trajan Ocneanu 
Anca & Mihai Olteanu 
Alexander Pârvu, Jo. 









John Simicin 
Ioan Sirbu 

**Ilie J. Smultea 
*Judith Clark Smultea 
Elena StamatescuGreavu 


Constanta Arsene Fam. 
Petru Dărăban. Ionel Spinu 


-VOTING MEMBERS 






Anonymous 
Vasile & Diă Costea 

Ion Ionescu 

Ion & Maria Manea-Manoliu 


Vasile Mihaileanu 
Vasile Navlău 
Constantin Pavel 
Joan Pizdrint 





| Associates 
Tanase Bașturea 


Nubar Boloyan 
Flaviu Christian 
R.A. & Angela Comnene 
+ John Covinea 
Antonio Docan 
Dionisie Ghermani 
Toma Hentea 
Silvia Prodan Lange 
Ioan Moșoiu Fam. 


Nicolae.Novac 

Jens Reuter 

Paul Sebastian 

Manuela Selles 

Ana Simpson 

Constantin Sporea 
Mihai & Anca Stanescu 
Mircea & Irene Tanâşgescu 
Honorary Associate 
Margo. Munroe 
Acknowledgm ent 


Romanian Orthodox Parish "Invierea Domnului" 
Unirea dela Vest Soc. 
















* PATRONS--5+ init.units; **DISTINGUISHED PATRONS--10+ 






IAN HOME & CHAPEL 












E sai ANNUAL SUMMER PICNIC 














+ 11 a.mj Short Religious Service at 11 a.m. 






































of The Union & League, R.S.A.j 















A Series of MONTHLY DANCING 
PARTIES with the Chiodo Orchestea 
is being coordinated by J.V.Moldovan, 


VOLUNTEER WORK WEEKS 
(Call [415] 832-9480 for înformationu 


26 Mititei & Refreshments Available 

+ Bring your picnic basket & any 
items you have for a TOMBOLA 

Volleyball & badmitton offered too 
along with a ZOO for children 


LAND 
Park 


i 
9 
si 
zZ 





Oakland 


DIRECITONS i 0 906 ANS AEtitrfFAY 


SEIDE SHOW & EXHIBIT 


; CRC 
Romanian Embroidery & Sewing Art R 
sati with Angela Jonescu 
FILM & COMMENTARY CRC 
: Picturesque Romania 
inte with Dr. Traian Ocneanu 
MUSIC RECITAL Sat 
NOV. Violinist ,Prof.Emeritus EUGEN STOIA; | Jose 
 Dipiof "Sierra' Music Festival" Ata ua 
Pianist: John Delevoryas (Dept.of Univ. 
Music, San Jose State Univ. 
—._..—.——_.___—-__—— Ahn 
SYMPOSIUM | 
1984 "Concentration Camps & Other Methods: | cnc 


(PorInfo. call M.Oltean[ 707] 557-4068) 
N NR EN e EM ee 383 
CRC OFFICERS ji 


CRC BOARD OF DIRECTORS 


; 5 o 3 
Nicolae Cazacu Frances Ocneanui PRES,: 1. gara 
Eugen Coban Trajan Ocneanu VICE PRES.:; E.Co ca 
Angela Jonescu Mihai Olteanu  %,SECY.: F. Ocneanu ; 


John Moldovan Vasile Ranga 
Ilie Smultea._ GEN, MGR. : 


Le e sila 
o ai SIE = d 


TREAS.: Judy Smultea| 
V. Ranga Aa 





Ai o 09 






EI E a SR 
0 ie i TA 
DIR Si 


SD 


feza RE aa Z/ că > : 4 Ă . N =: 


| y A NN 











URĂ 

A 
dh H 

N | 








ni aaa (5 
i LA a Ia 
sa pui RA A 
a A N A 
IS 
hZ 
p 


rea REZA o ae PEPE ea cotat ce ERz: