Buletinul Casa Romana anul V, nr. 1, martie 1982

MAR TIE-1082 





= 2 
CONTENTS 


Pront Cover Design: Viorel Radu. sa... cc 1 
Răitorial: Unirea Basarabiei cu Patria Mamă (T.8.)..... 3 
Actul Unirii Basarabiei... .........ccsosoooesenesecasse 9 






- 3 “ 


0... 




































* 

Folclor Basarabean e s se sccsccassasazetssesaeeoseaasoooaea 10 7 e a *” 
“Lacrima Bufniţei” &'Acord Final”-- Vasile Versavia. e... ll > a ul etinul £ asa | 38 on ana > 
Pagini de Isotorie Literară de Nicolae Novaci * e 
"Mihai Eminescu” ("Rugăciune" & "Qugetări”), ......... 12 e - APARE TRIMESTRIAL — . 
"Şă Nângă”-- Plowica Bau meu one sasi ea egale deal ed Bea 15 e Redacţia și Administraţia: 124 Montecitoe 
Oameni mari şi mici de J.N. Manzatti: "Grigore Dinicu. 16 A Oakland,California,94610 e 
Poezia ca act de cunoaştere în universul: 5 Redactor: ILIE SHULTEA . 
Lui Vasile Posteucă--Ovidiu Vuia spe Sai ooao son. Dl. [_] E Redactor literar: NICOLAE NOVAC 4 
"Catrene”;: Vasile Posteucă , e sv ss sate ie pimaooe 214 | i i Anul V Nr, .. e 
De sub mărul domnescal copilăriede Vasile Posteucă..... 26 ÎI, Ovoeecceoeccceoeeoeoeccovoooocooooeeoceoooeeoe? 





Stefan Munteanu .scsoo.ccosececooooceoeosoaosoeosseogooose 31 
"Pata din Tăramul de argint--Elisabeta A. Cristescie e... 32 
"Poeme în proză "--Dumitru Ichim ese eoeeneeeeeeoneeeesee 3) 
"Plecare" -—Ne, IL, HeresCuec.o.n.ssooveenssosaesoevasasconasee 35 
Epigrame şi epigramişti--1on Le Mioc so.nsessoneosasose 36 
Menţiuni: Premiul 'Aron Cotruș", pe anul cc... 37 
"Seceriș"--Traian Chelariu e as. c..nsoesevenoeseseoaesosase 38 
CARŢI--N, NovaCs sc... .......ccccscccnooenooooesescaoeea 42 
iai că?-——NN e o. | sac eco a sinea Sao iavecoonona.o.c. 
SPICUIRI DIN PRESA ([,8.) 
"Difficultăţile din Polonia nu sunt noi pentru România "45. 
“Polonia: Războiul din DO ae.ecccnac.c.e 45 
"Natura sistemului comunist: Observaţii es. .....c.c.. W 
STIRI DELA CRO (15): Aniversarea unirii Principatelor... 52 
In Memoriam: Viorel Radue...s.c.nsonesooseosooanessee 53 f 
Comemorarea a 6de la realipirea Basarabiei ......... 
Parohia Ortodoxă română în Memoriam--Anchidim Uşeriu.. 55 
"Vizita Prea S, Sale Episcopul Nathanael”. a... 55 
ACKNOWLEDGMENTS (CRC): In Memoriamdonatiens. kk... 56 
CRC Purpose & Membershipo o» sosnasosoensnoonasesasse 5 
Annual Meeting .....cccscsnoooeonasooonevosoosoonoee 
Immigration & assistancesesosesoesenooosonnesenese 60 
Golden Book & Building NO DE iNoneeeeoocenavocose 61 
Bugen Stoia "Enescu Centennial Concert... ......... 02 
Buletinul CR Subscribers .ccsesesonnosoososecensse 6 
Activity donations & rEPOrtS sososeesosseooooc.... | 
volunteers & Wanted Columna eno.s.ocoseeosnooseseeas 65 
1981 CRC Consolidated Financial Reporte soc .......cc... 66. 
CRC CALENDAR OF EVENTS o. ...........cc....cvcoeoassesoneeoet 
Subscription FOT e ecsnasossesoeeosessoenasosesooeoeseee 
Membership Roster (voting), officers & directorse esse... [i 
Back Cover--Troiţă. ssnnsasoeaneesoeeeaeoenoeenenneesene [4 





Unirea Basarabiei | j 
cu Patria Mamă 


Sunt câteva probleme naţionale asupra că- 
rora întreaga suflare românească simte la fel. 
Una din ele este BASMRABIA.Aceast provincie 
a făcut parte integrală din teritoriile pe ca- 
rs s'au Înfiripat Principatele Holaovei şi 
Munteniei1,comunităyi politice bine aefinite 
și prezente în istorie  de-alunaul secola- 

or, ia 

Numele “Basarabia” este strâns legat ae 
familia aomnitoare.a Basarabilor. Mircea cel 
Bătrân a cucerit partea ae Sua ae la tătarii 
năvălitori şi a integrat-o în teritoriile 
principatului Munteniei, Acest fapt este on- 
firmat de istoricul A.D.Xsnopol,care ne spu- 
ne că,în urma unei bătălii,iircea cel Bitrân! 
a luat prizonier pe Iuga Coriatovici,domnul 
Moldovei şi a ajutat pe ruâa'sa Alexandru cel 
era să ocupe tronul pentru familia Basarabi- 

Istoricul I, Nistor,ns 6ă mai multe amă- 
nunte În legătură cu Întreaga provincie: 

Basarabia a fost cucerită An mod treptat 
ds către primii domnitori ai Molaove1,.Petre 
Vodă Muşat a clăgit cetatea Hotin la 1571... 
Alexandru cel Bun,a fortificat Cetatea Albă, 














CETATEA ALBĂ 


pe care a luat-o âs la Genovezi,iar Ştefan cel 
Mara stăpânea porțile de la Tighina, Soroca şi 
Orhei apărate prin fortificaţii riaicate 1mpo- 
triva deselor năvăliri ale tătarilor gi caza- 
cilor!. Apoi,Alexandru cel Bun a clădit mână- 
stirea Barzaregşti,ceal dintâi locaş de acest 
fel în răsăritul Moldovei, Tot Nistor ne spune 
că Alexanâru Lăpuşneanu sra basarabean; oragul 
Chişinău a fost întemeiat ae Vlaicu,uniidintre 
sfetnicii lul Ştefan cel Mars:Gruia-Grozăveanu, 
Codreanu, Novac şi Ghelea,sunt eroi ai baladelor 
basarabene. Familiile Cantemir şi Cogălniceanu 
au fost tot din Basarabia,(Numele Cogălniceanu 
derivă ae la râuj basarabean Cogâlnicu). 
Istoriograful Ştefan Ciobanu subliniază că: 
Basarabia face pante aihtr'o "unitate geografi- 
că şi etnografică! a teritoriului şi populaţii 
României, In scrierile sale,Clobanu aduce măr- 
turie din zeci de lucrări şi autori ruşi, aouă 
surse germane şi una poloneză,care,toate recu- 
nosc caracterul românesc integral al Basaratiei 
Răpirea Basarabiei ae către Rusia ţaristă la 
1812,a fost o urmare airectă a decăderii Impe- 
riului Otoman şi a expansiunii crescânde a cs- 
lui rusesc. La sfârşitul războiului Ruso-Turc, 
(1806-1812) ,Poarta a fost silită să cedeze Ba- 
sarabla prin pacea dela Bucureşti alin 1812... 
Sultanul Însă,ăzâea ceva ce nu i-a aparţinut 
niciodată,anume:un teritoriu asupra căruia au- 


toritatea lui cra limitată şi bine aefinită, 


prin tratate anterioare, 





a fi 


Cedarea se făcea deci prin violarea âreptu- 
lui internaţional şi a tratateor âintre Turcia 
şi Principatul Holaovel, 

Politica ţaristă de desnaţionalizare gi de 


-asipilare s'a arătat chiar âin primele luni ae 


ocupaţie, Articolul XXII al Statutului pentru 
Basarabia,din 2 August 1812,prevedea că: Ytoi 
cel care se mută şi se stabilesc în Basarabia 
vor fi scutiţi: de taxe personale gi agricole pe 
timp de trei ani'.(Ciobanu:La Bessarabie, sa Po- 
pulation,son Passe,sa Culture ,1941,p.23).,0 al- 
tă dovadă a politicii ae rusificare a fostale 
erea şi numirea guvernatorilor provincia... 
Cu excepţia primului guvernator,Scarlat ştur- 
aza,În vârstă aa 80 aa ant şi care a semit un 
singur an (1812-1615),toyi guvematorii au fost 
ruş Î"! „(Anârei Popovici; THE POLITICAL STATUS OP 
BESSA RA BIA ,Wash .D,0,,1931,p. 91). 

Cu toate eforturile administrative,politice 
şi culturala de rusii icare caracterul române se 
al populaţiei basarabene n'a putut fi. schimbat, 
Limba,obiceiurile,creainţa,fololorul au fost 
păstrate ca o comoară intimă gi la momentul o- 
portun au răspuns "PREZENT" la principiul ae 
auto-determiînare naţională,recunoscut ca o pu- 
temică realitate politică în cele "14 PUNCTE" 
lansate de Pregedintele Statelor Unite W Wilson 
în 1918, 

Din scurta noastră prezentare a cazului Ba- 
sarabiei,cu ocazia aniversării a 64 ae ani ae 
la Unirea cu Patria-Mamă,nu putem omite momen- 
tul rusesc de la 1878. La Congresul ae la Ber- 
lin din acel an,ţarul Alexanâru II şi-a aovaiit 
lăcomia,lipsa de scrupule şi setea ae aominare 
când a insistat la retrocedarea suâului Basara- 
biei,adică judeţele Cahul,Bolgraa şi Isma il, ca- 
re fuseseră reintegrate principatului Holaovei 
prin Pacea ds la Panris,În 1656. De gi partiel_ 
parea României la rxzboiul contra Turotlor alin 
1877-78,a fost ascisivă în bătăliile asla Plev- 
na,Rahova şi Vidin,guvemul român şi Prinţul 
Carol au fost grav umiliţi aiplomatie iar Țara 
a suferit o plerâcre dureroasă, 


- Ș = 


Comentariile profesorului Vasile Stoica,în 
brogura "BESSARABIA" apărută în 1919 la New. 
York în limba engleză,asupra acestui moment e 
> naspusă mârgăvie din partea Rusiei,ilustrea- 
ză veacţlunea opiniei publice europene.Mal jos 
redăm An traducere această mărturie istorică: 

N... Fără a ţine cont ae ajutorul valabii 

dat şi căloânau-gi promisiunile, Rusia dec- 

lară în mod brutal la sfârgitul războiului 
cx intenționează să văâuvească România Îrră 

odată de provincia e1,Basarabia, România a 

protestat,fireşte,în tarmeni dur1,Ampotriva 

acestui act lipsit ae sens gi încrederea... 

Anglia,Franţa şi Italia,apelează da asemeni 

la sensul ae justiţie al Rusici,dar fără 

rezultat,gi Basarabia,este pierdută ainnou”, 

Xenopol,consideră această a ăoua răpire de 
teritoriu românescșicu mult mai gravă de cât, 
cea âintâi,pentru că,dacă în 1812,ea, Rusia a 
abuzat areptul ae protectoare,de data aceasta, 
a călcat sub picioare datoria de gratituainet, 

Deziluzia publicului românesc a fost expri- 
mată în articole de indignare şi protest la 
aâresa vecinului cela Răsărit, Grupul dela JU- 
NIMEA,prin P, P, Carp şi mal ales M. Eminescu, 
prin articolele âin ziarul "TIMPULY,fac o ana- 
liză psihologică a "COLOSULUI DE LA NORD", El, 
înine scu,li vede pe Ruşi,mânaţi âs:lun instint 
fanatic"! ."Prin forţă,ei pot să transforme în 
cenuşe întreaga Europă,aar:"ăin milioanele lor 


nu se va naşte un Raphael,un Beethoven,un Kanti 


lupta  româniler basarabeni pentru păstra- 
rea identităţii lor culturale a continuat gi 
s'a intensificat către sfârşitul secolului tre- 
cut şi Începutul celui prezent. Cu toate că pu- 
inele şcoli permise să funcţioneze Ba sa ra- 
bia predau în limba rusă şi că analfabetismul 
era preponderant,ma! ales la sate,grupaţi în 
jurul bisericilor şi susținuți ae scriitori şi 
cercetători ca B.F. Hagaeu,A.Donici,C. Stamati, 
V, Orasescu gi alţii,basarabenii! deveneau tot 
mai conştienţi de ârepturile şi aspiraţiile lor 





E 


ca Români, Ziare româneşti şi pamflete litera- 
re răsăriau tot mai des şi chiar când erau cen- 
zurats sau interzise ele circulau âin mână An 
mână gi ae citeau clandestin, 

Frământă rile sociale din Rusia s'au ampli- 
ficat şi au luat o tumură radicală aupă abai- 
carea țamilui Nicolae II, Profitână âe conjun- 
ctura politică şi ae prăbuşirea frontului ru- 
sesc,&ruparea bolgevicilor condusă de Lenin, a 
rsugit să câgtige o bătălie hotărâtoare asupra 
lui Alexanăâru Kerensky,geful guvemului socia- 
list provizoriu, Aceste ' condiţii tulburi au 
deschis,în moa temporar,ârum liber naţionali- 
tăţilor pregătite pentru emancipare, 

Românii basarabeni au sesizat momentul opor- 
tun şi în câteva luni de zile - între Noembrie 
1917 şi finele lui Martie 1918 - s'au organkat 
gi au păgit cu hotărâre înspre momentul inde- 
pendenţe! şi apoi,prin vot inăiviăual, "SFATUL 
ĂREI" se pronunţă,cu o majoritate zărobitoare 

n favoarea realipirii Basarabiei la Patria 
Mamă , România e i 

Această scurtă expunere despre Basarebia ar 

fi desigur incomplectă fără câteva comentarii, 


asupra prezentului, 


Invazia umilitoare a armatei rogii şi a do- 
ua răpire âin Iunie 1940,n'a durat decet un an 
de zile,dar a lăsat În urmă-i!i răni adânci şi 
dureroase,caracteristice brutalităţii ruso-co- 
muniste, Cu un spirit de sacrificiu me sapa 
trupele românsşti recuceresc Basarabia În vara 
anului 1941 şi pentru trei ani,populayia aces- 
tei provinoii,se bucură as drepturile naturale 


„legate âs limba şi cultura ei. 


Un nou capitol de suferinţe şi ae opresiunii 
pentru țara basarabilor s'a âeschis acum apro- 
pe 38 de ani,câna sa a fost cotropită şi abu- 
zată de hoarâsle rogti,Încântate,ăupă multe bă- 
tălii pierdute şi îÎmbătate de succes, în urma 
sprijinului aat de Statele Unite şi Anglia,fap- 
te descrise âs sute de martori oculari,scăpaţi 
ca prin minune de nelegiuita revărsare de ură, 
răzbunare şi persecuție stalinistă. Dar,conâi- 


* DP e 


viile ae existenţă ale omului sub regimul comu- 
niet şi supravefherea brutală a K.G.B-ului nu 
pot decât să provoace o intensificare a senti- 
mentului de rezistenţă. Contrar :aşteptărilor 
unor oameni de stat cu judecata superficială 
că, "generaţia născută sub aceste regimuri ss va 
reseuna pentrucă nu mai cunoaşte altceva",este 
din os în ce ma! evident, că fenomenul esta în- 
vers, Dovada cea ma! palpabilă o vedeam în Fo- 
lonia. Feţele miilor de muncitori ai grupării 
" SOLIDRITAE" , sunt tinere. Marea lor majorita- 
te,în fruntea cu lidsrul lor Lech Walesa,ce nu- 
mă ră doar 38 ae ani,sunt kr în în anii bru- 
tale! invazii ruseşti sau timpul  îÎnscăună- 
rii lor ps pământul Poloniei. Steagul riâaicat 
de noua generaţie poloneză fElfâe ma! înalt âe 
cât cele din 1956,1970 sau 1976,chiar âacă va 
trebui să se retragă, În mod temporar în CATA- 
COMBE. 

Orice presiuni s'ar exercita asupra români- 
lor basarabeni de către puterea asupritoare a 
Rusiei Sovietica şi oricât s'ar încerca Înăbu- 
şirea vocilor de simpatie a fraţilor ain Româ- 
nia comunistă,ele rămân trecătoare şi neputin- 
cioase, Sunt anumite legi ale naturii,orânădui- 
te de Divinitate,a căror curs firesc nu poate 
fi întrerupt aecât temporar. Atâta timp cât 
conştiinţa istorică a iasii naţionale rămâne 
trează şi voinţa ae reintregire este prezentă, 
zi de zi în viaţa românilor basarabeni,Prutul, 
nu va fi âecât un hotar vremelnic, 

Perle recente ae literatură âespre  Basara- 
bia,născute âin tumultul sufletesc basarabean, 
ca cea a lui Nicolae Lupan,susţin nestrămutata 
noastră credinţă, 

Ceia ce ns incumbă nouă,celor âin lumea 1i- 
beră,este să rămânem uniţi în jurul probleme- 
lor româneşti majore,ca Basarabia gi Bucov ina 
şi nu numai În jurul fracţiunilor ce tina săne 
dezbine şi să se suprapună problemelor majore, 


ILIR SMULTEA 


ACTUL UNIRII 


voTAT de SraruL Țăali 
LA 21 Mantie sr. v, 19I8. 

În numere popetarul Basanaaici,SraruL ȚĂni! decLană 
Repuaica Domocnarică MoLoovenească (Basanania) 
în noraneLe ei pintae PRur,lisTau,Dunăne. Manca 
McAsRĂ și vechiLe GRANIȚE CU AUSTRIA.RUPTĂ De 
Rusia ACUM 0 SUTĂ şi MAI aine Do ani Din TRUPUL 
vecuii Mounove, ÎN PUTEREA DREPTULUI Îsronle și 
DREPTULUI De HCAM,PE BAZA PRINCIPIULUI CĂ NOROA 

DELE SINGURE SĂ-$i NOTĂRASCĂ SOARTA LOR,De azi 
ÎMainTe și PENTRU TOTDeaunA, Ş€ UNEȘTE 
CU MAMA SA ROMÂNIA. | 
TRăiASCĂ Uninea Basanaaici 
cu România 
De-A PURURI Şi TOTBCAUNA | 
PacşevinreLe SraruLui Țănii, 
__lON ÎNCULEŢ 
Vice- Pneşevinre .* * 
PAN. HALiepA 
SccneranuL SraruLui Țănii 
|, Buzbucan. 





- 10 - 
FOLGLOR___BA SARA BEAN scai 


Drag mi-a fost arumul încoace 
Şi n'am pentru cine-l face, 
Puiculiţa ce-am iubit, 
i 

































Zice că m'am moscălit 

Şi-mi vorbegte dugşmănegte 

pe pe mal când mă priveşte, 
Şi-mi tot zicea: Fugi departe, 
Gă& de mine tu n'a! parte) 
Câna erai Român curat, 
Sufletul meu ţi l-am aat, 
Dar,de cânâ te-ai căzăcit, 
Eşti ca dracu de urât, 


Cână eram la mama fată, 
Purtam rochii de bucată; 
Dar,de cână n'an măritat, 
Cu'n muscal din cela sat, 
N'am nici fustă de purtat, 
Nici papuci de Ancălţat. 
Inima-mi e cu lăcată, 
Cână a-g descuia odată, 
Ar cunoaşte lumea toată 
Cât amar gi! cât venin 
Bea inima la streine 


Frunză verâde de pelin, 
Tu''atrăină,eu strein, 
AmEndoi ne potrivim, 
Hai: An coâm să trăim! 
“Haide!'n codrii Bâcului, 
Pe marginea Prutului, 

Să ns facem borâe leg 

Cu ugerii de olreg; 

Şi cu patul de măolegş; 
Cână om vrea ca să dormim, 
In aeparte s'auzim 
Buciumile păstoreşti, 
Din câmpii molâoveneşti, 


*4% 









Sporeg te pământul în no1 

şi vin amintirile de-acum să trăiască; 
tinsrii fac steaguri, 

bătrânii fac biserici, 

lehnul crucilor dă'n mugur încă o dată. 
Totuşi nu-i iîngăduită nicicum 

părsrea de rău in amurg, 

câna trecerea cars ne duce ne-a adus, 
câna trecerea e ochiul nostru 

şi mâna, 

gi picioarele, 

plăcerea de pe oassle noastre e trecere 
şi trecerea e verâcaţa care migună'n noi 
cât sângele încă păgeşte 

ca un păstor pe plai. 


Lai 


ACORD FINAL 


Din tot ce-a fost,a ma! rămas abia 
Surâ su-acesta vag gi reţinut, 

Puteai să fii curată stea, 

Puteai să fii... Şi totuşi n'ai putut) 


Vot E LA II 


CSS o, SAAR 


SSR SR ae ee, 








Mihail Eminescu, dela moartea căruia s'au împlinit în anul 
acesta 73 de ani, este și va rămâne, fără îndoială, cel mai mare 
poet al neamului românesc. Deşi a trăit o viață scurtă, murind 
la vârsta de numai 39 de ani, Fminescu a dat literaturii românești 
cele mai frumoase și mai adânci poezii, în care limba dulce ro- 
mânească s'a împletit cu cele mai subtile idei ale filosofiei 
moderne. Căci poeziile sale, nu sunt numai simple impletiri de 











d ÎI 


cuvinte de dragul muzicalităţii lor, ci adevărate mărgăritare 
filosofice. Prietenul său, scriitorul Ion Slavici, îl caracterizează 
astfel: „Eminescu, om avântat, de o fire impulsivă, cu minte lu- 
minoasă, cu sufletul plin de duioşie și cu o extraordinară cultură 


generală, era nesecat în gândiri ademenitoare.“ lar poetul și 
luptătorul ardelean, Octavian Goga, spune că: „Eminescu ... e 
părintele ideologiei naționale moderne în evoluţia noastră. E 
cel dintâiu român al cărui creştet primeşte binecuvântarea din 
cer, dar ale cărui picioare sunt în[ipte până la glezne în pămân- 
tul strămoșesc. Mai mult ca oricare altul, el a crezut în neam, 
l-a simţit îi adâncime, l-a înţeles în misiunea lui istorică.“ 

A trăit o viață de om sărac. A cunoscut mizeria și foamea. 
Şi a murit cu mintea sdruncinată și cu fruntea sdrobită de un 
nebun, care i-a curmat viaţa și suferințele pământești, ca să-l 
trimită astfel pe cerul înstelat al României din toate timpurile, 
ca pe un adevărat luceafăr al neamului din care. s'a ridicat și a 
cărui limbă și literatură a urcat-o pe înălțimi nebănuite, de mare 
cinste și admiraţie. 

Poeziile lui Eminescu au fost traduse în mai toate limbile 
pământului. Totuși, frumuseţea lor rămâne în limba. în care au 
scrise, limba românească, care prin el, şi-a primit haina ei 
modernă. 

In afară de poezii, Eminescu a scris un singur roman: 
„Geniu Pustiu,“ câteva nuvele, dintre cari, cea mai cunoscută 
este „Sărmanul Dionis,“ și la fel, câteva povești. Căci Emines- 
cu a cunoscut și a iubit literatura populară, ca nimeni altul din 
vremea lui. 





Cusa dela Ipotești, unde sa născut Eminescu 


O 7. 


Colindând ţara în lung și lat, Eminescu și-a dat seama de 
unitatea limbii românești, şi a luptat prin scris la unificarea 


neamului. 


RUGĂCIUNE 


Rugămu-ne "ndurărilor 
Luceafărului mărilor; 

Din valul ce ne bântve 
Innalță-ne, ne mântue; 


Privirea adorată 

Asupra-ne coboară, 

O, Maică prea curată 

Și pururea Fecioară 
Morie! 





Eminescu a avut o intensă activitate ziaristică, ca redactor 
al ziarului „Timpul“ din București, căruia i-a consacrat cei mai 
frumoși ani ai scurtei sale vieţi. Articolele sale de ziar, sunt 
adevărată opere de artă a jurnalismului modern. și au fost motiv 
de inspiraţie pentru multe generaţii de ziariști români. 










CUGETĂRI 


Rațiunea are nevoe de expe rienţe ,dar 
experienţa este absolut nefolositoare 


fără ae rațiune, 


- 


* 
Frumuseţea este semnătura lui Dunne- 
zsu,pe operele sale. 








* 
sirăcia este o greşeală temporală,dar 
bogăţia este o boală fără de sfâmlit,. 


| * 
Deosebirea aintre înţelept şi nsbun, 
este mai subţire decât pânza de pa- 
ianjen, 





FLORICA BAŢU: 



























SĂ NINGĂ 


dubirea noastră de ast 

e ăzi pe mâine 

cât ae ciudat ne în 

gi pile al toarcem în petale = 
să ningă,să ningă 


pas garduri tac straturi de alb gi 

cu ce am greşit i ste. în RR 

în fe să &regit În umele şterse? 
şi îrica de 

a etnie drumuri 

culoarea zăpezii pa cizne şi altfel, 






pantof ds bărbat 
întrebări ae fe 
i a amlre Bă im paeuă 
gaeața şi neaţa si [i 
şi mâinile Sil aa va şi gheaţa'n copaci 
pe trupuri ae lună, 





se zbate un lup în frica ae 

nou 
şi câ inele urlă la cer fără o 
pier gheaţă coboară în trunchiuri 
şi pâreie stâlpili albastrului dens, 






Vino:6 clipa adâncă de Li 
nişti - 
doar noi mai putem să oprim tinoptării 


Cameni mau pi miei 


de J. N. MANZATTI 





GRIGORE DINICU 
ARISTOCRAT AL LĂUTEI 


Il mângăia lumea, precum mângăia el vioara și auzul. “Gri-" 


goraș” nu mai era un simplu diminutiv sau alintare. Deve- 
nise o firmă, o adevărată instituţie. 1 se spunea Dinicu 
doar în programe și actele oficiale. 

Insufleţind pentru a clipă memoria celui adormit acum 
câțiva ani la Bucureşti, împlinesc o minimă datorie de 
prieten. Şi totuși evocarea de faţă depăşește cadrul sim- 
plei, romanticei—amintiri, tinzând să-l situeze pe Grigore 
Dinicu în locul ce i se cuvine în arta românească. Marele 
public l-a consacrat cu un termin vulgar, ce tot vulgar ră- 
mâne, chiar dacă este intovărășit de adjective sonore: 
““Lăutar”” genial, mare “lăutar”, celebru ““lăutar”” și așa 
mai departe. 

Lăutar, acest derivativ al lăutei sau violinei, ar 
trebui să definească pe cel ce cântă, bine sau prost, la 
vioară. Și totuși nimeni nu a îndrăznit să-i spună lăutar 
lui George Enescu sau lui Paganini, acesti magicieni ai 
viorii. In limbajul vulgar, lăutarul a împrumutat o semnifi- 
caţie ce îi deminuiază prestigiul. Vorbim de acel prestigiu 
stabilit după criteriile severe ale artei, nici decum după 
popularitatea interpretului sau preferințele marelui public. 

Dacă violonistului de cafenea sau restaurant, titulatu- 


ra de lăutar îi consfinţește profesiunea fără a-l diminua, în - 


schimb pentru artistul-—violonist, pentru concertist, acelaș 
termin de *“lăutar”” este penibil, degradant sau în orice caz 
pejorativ. 

Nu voim să nedreptățim pe lăutari. Ei agrementează 
viața și întrunesc sufragii aproape unanime. Iar profesiu- 
nea lor, dacă este bine exprimată, atinge valori neobi- 
cinuite. Adeseori un perfect lâutar a fost denumit, pe bună 
dreptate, un artist, chiar dacă în acest caz s'a cerut o 





= 17 = 
concesie artei pure. Ungurii au dat lăutarii cei mai vestiți 
(în majoritate țigani) și apoi Românii. Barbu cobzarul, 
Buica, Sibiceanu, Urziceanu, luga, Jean şi Sandu Marcu, 
fraţii Stânescu, Petrică Moţoi și mulţi alţi, au ilustrat un 
talent autentic, de cele mai multe ori empiric, cu măestria 
loa indiscutabilă. 

Grigore Dinicu a reprezentat in această tagmă un caz 
neobicinuit. A fost și lăutar, fără indoiala. Cei mai multi 
dintre noi l-au auzit fie la restaurantele Continental, Modern 
sau Velodrom, ori la posturile de radio, interpretând sarbe, 
hore şi muzică de inimă albastră. Dar sunt foarte puţini 
acei ce știu că Grigoraș Dinicu a fost până aproape de 
sfârşitul vieţii soloist al Orchestrei Filarmonice din 
București. 


Absolvent cu prim premiu al Conservatorului din Capi- 
tala României, fu trimis în Apus să facă studii de perfec- 
ționare. Se puneau speranţe extraordinare în tanarul virtuos 
care, la vremea sa, tindea să urmeze pe genialul maestru 
naţional, pe George Enescu. Insă sângele artistului a 
fost determinat. Dinicu a simţit o chemare ce venea din 
străfunduri. EI era ţigan (am dori ca cel puţin în această 
împrejurare să nu se atribue originei sale nici o degradare.) 
Ţiganii sunt lăutari prin definiţie. Cu toata cultura muzi- 
cală ce și-o însușise la școli înalte. Grigoraș nu a putut 
înfrânge tentaţia irezistibilă a lăutăriei. A abandonat 
pupitrul concertistului, pentru estrada tarafului de local. 

Au mai fost asemenea cazuri: frații Moţoi — unul vio- 
lonist, Petrică, celalalt violoncelist. Le-am urmarit indea- 
proape cariera, pentrucă, săraci fiind, au fost ajutaţi de 
tatăl meu să-și împlinească studiile de Conservator. Pe 
cel dintâi, l-am avut chiar profesor de vioarâ. Din anul 
întâi fu promovat direct în anul șase; iar fratele-sau, celis- 
tul, a terminat în doi ani cele șapte clase. Epuizase toată 
literatura instrumentului și măeștrii nu mai știau ce să-l 
înveţe. 

Sub asemenea auspicii i-am lăsat în București pe cei 
doi senzaţionali protejaţi, plecând în 1916 în Moldova, cu 
trupele ce se retrăgeau. Li se prevedea acestor fraţi Moţoi 
o carieră mondială. Când am revenit însâ în 1918 în Capi- 
tală, i-am găsit cântând muzică ușoară într'o tavernă de sub 
Hotel de France. Işi făcuseră orchestră: Orchestra Fraţii 


- 18 - 


Moţoi. Tigani de origină, căzuseră pradă aceleiaşi irezis- 
tibile și tainice chemări, care l-a făcut şi pe Dinicu sa 
renunțe la gloria universală de pură esentă artistică, a 
soloistului instrumentalist. 

Dinicu a păstrat insă un permanent contact cu muzica 
cultă. Din acest punct de vedere reprezintă un fenomen 
izolat. Este singurul lăutar din lume, admis să apară în 





GRIGORAȘ DINICU 


(după un desen original de Steriade) 


public în calitatea de soloist al unei orchestre simfonice. 
lată o neîntâlnită concesie făcută artistului excepţional, ce 
se ascundea sub masca muzicantului de local Și un omagiu 
pentru ceea ce ar fi trebuit să fie. Anual, spre sfârșitul 
stagiunii, era programat cu un concert, fie de Beethoven, 
Saint-Saens, Mendelssohn sau Tehaikowsky. 

Ultima sa apariţie a fost în 1937. Implinea totodată 
25 de ani de carieră. In locul lui Mânucă Ciomac, care 
făcea deobicei comentariul programului muzical la postul 
de radio, am fost invitat să fac eu de astădată prezentarea. 
Imi amintesc cu drag și emotie de acest eveniment. *Filar- 
monica,” cu toţi orchestranţii în frac, era dirijată de George 
Georgescu. Sala Ateneului — înțesată cu tot ce avea Bucu- 
reştii mai ales, era deasemenea sărbătorească. Toata 
boerimea își dăduse întâlnire la extraordinarul eveniment. 





- 9 n 


Femeile splendide ale Capitalei, membrii Academiei Româ- 
ne, miniștrii, cărturari, militari de seamă, studenţi și public 
anonim — toti cei ce fuseseră mângâiati o viaţă intreagă 
de arcusul vrăjit al artistului așteptau infioraţi. Când a 
aparut Dinicul, statuar, impecabil, cu părul cârunt şi profi- 
lut său de efigie, publicul a izbucnit în ovaţii, ridicându-se 
în picioare. La fel a făcut şi orchestra, în frunte cu diri- 
jorul, aclamând minute în șir pe popularul idol. Grigoraș 
a interpretat atunci faimosul concert de Tchaikowsky. 
Liniştit, sigur de sine, cu capul aplecat asupra viorii, 
cânta ca în vremurile bune. Sfârșitul a însemnat un delir, 
pe care l-au cunoscut puţini artiști în treacăt prin România. 


Desigur că se omagia tocmai această dedublare a 
interpretului, această unică şi stranie trecere dela muzica 
de reastaurant la înălţimea academica a concertului simfo- 
nic. Se aplauda totodată efortul artistului de a conserva un 
stil, pe care muzica ușoara îl ucide indiscutabil. Bineînţe- 
les ca făcându-i o critică severă, Grigoraș nu mai putea fi 
un interpret ideal pentru muzica cultă. Degetele obișnuite 
seară de seară sâ interpreteze valsuri, romanțe, sârbe și 
doine își pierduseră supleţa şi tușeul.  Izbutea totuși cu 
muzicalitatea sa originară sa domine partitura, lasând o 
excelentă impresie finală. De altfel, cu luni înainte de 
concert începea să exerseze, iar în măsura în care se apro- 
pia evenimentul, venea tot mai rar la local, spre a nu-și 
““strica”” mâna cu muzica usoară. i 


Dar, poate, cel mai mişcător moment al serii a fost 
acela în care Grigoraș, eroul de sub cupola Ateneului Ro- 
mân, cu vioara sub braţ, istovit de efort, succes și ovaţii, 
s'a îndreptat către restaurantul ““Continental.”” Spre uimi- 
rea și emoția generală, solistul Filarmonicei a urcat liniștit | 
treapta estradei tarafului sau, începând să cânte “clienţi- 
lor” melodiile cu care îi delecta în fiecare seară: “Candide,” 
“Lady Hamilton, “Ciocârlia,? “Cântecul Ochilor," “Sârba lui 
Grigoras,” *Hora Staccato.” Insist asupra acestui unic, 
neîntâlnit aspect, la nimeni altul. 

Acolo, la “Continental” l-a descoperit Jascha Heifetz 
după un concert la Ateneu. Auzise vorbindu-se de popularul 
“coleg” Dinicu și a ţinut să-l cunoască. Grigoraş i-a 
cântat la ureche o noapte întreagă. Ceea ce l-a sedus în 


deosebi pe Heifetz a fost strălucitoarea compoziţie a lui 
Dinicu, faimoasa “Hora Stacceato.” I-a cerut partitura și 
autorizaţia de a-i face o transcripție concertantă. In aceas- 
tă versiune revizuită de Jascha Heifetz, “Hora Staccato? 
avea să devină un succes mondial, unul dintre obicinuitele 
“bis'-uri ale marilor violoniști ce veneau in România și un 
cal de bâtae al tuturor posturilor radiofonice din lume. 

L-am întâlnit într'o seară de vară, în 1936, în vacanţă, 
pe plajă la Mamaia. Era beat turtă, cu o droaie de lăutari 
în juru-i, care îi cântau de zor. 

— Ce-i cu D-ta, Grigoraş? 

— Ce să fie? M'am îmbâtat și-am pus țiganii să-mi 
cânte la ureche, ca să văd și eu cum e figura asta! 

Avea dreptate. Destul cântase altora, spre a nu fi 
tentat de voluptatea de a i se cânta lui însuși. 

— Dă-i inainte, Grigoraș! Nu te lasa! 

Intr'adevar, două zile nu și-a revenit din beţie. Era 
singura lui vacanţă în decurs de nu ştiu cați ani. Altmin- 
teri angajamentele îi ocupau tot timpul liber. Noaptea 
cânta, iar ziua trebuia să doarmă. 

Locuia în ultimii ani în Parcul Bonaparte. Li vândusem 
un teren dintr'o parcelare pe care o făcusem în grădina 
fostei noastre fabrici. Mi-a dat preţul pe care i l-am cerut. 
Nu se tocmea; era un domn. Își construise o vilă de 
toată frumuseţea. 

Imbătrânise tare. După întrarea Rușilor în ţară, lumea 
lui murise. Restaurantele proletarizate deveniseră o batjo- 
cură, iar gloria *Continentalului” apusese pe veci. A făcut 
totuși un angajament la “Dobrică” dela Velodrom, pe so- 
seaua Bonaparte. Era aproape de locuința sa și putea 
reveni noaptea acasă, fără riscul de a fi prădat de aliaţii 


firești. mai ales că avea 0 vioară de preţ pe care o purta 


cu sine. 

S'a stins acum șase ani, trist, pârâsit. Proletarii nu-l 
prea ințelegeau. Fusese lăutarul boerilor, al moșierilor, 
al unei lumi ce, poate, dispărea pentru totdeauna. El însu- 
și era un aristocrat. Un prinţ al arcuşului, un artist neobi- 
cinuit. Dumnezeu să-l odihnească în pace! A păcâtuit 
cântând prea frumos, îndemnându-ne și pe noi, muritorii de 
rând, la pâcat. 

“3 





- 21 = 


POBZIA CA ACT DE CUNOAȘTERE ÎN UNIVERSUL - 
an... = ZU VAȘILE FOSTBUOĂ ecoeae earerenrerea 


Jaspers,analizâna poezia lui 
Hâlderlin,la un moment at, 
susține că boala i-ar fi cat 
poetului percepţia pe viu a 
ABSOLUT ULUI,adică,atunci câna 
scrie că 11 pipăe pe Dumnezeu 
el şi are senzaţia real: aca-l 
simţi concret sut degstela sa- 
le, Această trăire apocalipti- 
_că;bătută de pavorul onirisme- 
„Tor kafkiene,după Jaspers,nu o 
poate avea decât bolnavul pre- 

ASIA POSTEUCA zentână o fisură în psihicul 
———- ——— — sXu,poartă deschisă spre  lu- 





"mea da dincolo a Domnului, 


Imi vina greu si nu fiu de părerea lui Jag 


_pera atât gunt aa frumoasa paginile sale,şi to- 


tugi trebue să arăt că filozoful gregegte câna 


consideră că boala i-ar fi împrumutat lui H81- 


derlin capacitatea âe a-l întâlni pe Dumnezeu 
cu adevărat,cână după părerea mea starea pato- 
logioă dizolvă şi nu poate crea facultăţi noi 
psîh ice e 

Convingerile mele nu se bazează pe nicio în- 
sug lre teoretică ae birou ştiinţific,scoasă ain 
seifuri de căwui,ci pe acesa izvorâtă din rea- 
litatea însăşi a poeziei. Deşi trăesc cu poezia 
de cână mă gtiu,m'am lăsat furat întotdeauna de 


„ frumuseţea ei,de âarul viersului de a sălta pe 


ascensorul catharsisului simţirea âin on,concis 
mărturisit ,metafora o apreciam pentru străluci- 
rea ei de giuvaer,âe bijuterie sau de mbă - 
de infantă. Stăpân îm! era iacalul lu! Baudelair 
sau Flaubsnrt transpus în tipare no! de Valerygi 
Barbu,al stihului cioplit în piatră,perfecţiune 
a forme!,ăivinitate relevată în materie, 

Atunci cână am cunoscut poezia gi scrisul lui 
Posteucă, iîntrână în laboratorul lui,lângă pana 
gi celelalte unelte ale scriitorului se făcea 
că mă cuprinâc o nelinigte,versurile lui apropl- 


- 22 - 


inâu-se de mine cu foşnirile unor aripi ae 
Angeri-serafi, Danţ gi ritm, Şi fiinăcă el nu 
mal exista trupeşte trăiam impredia că am lu- 
at, undeva contact,în inefabil gi fumuri luna- 
re,chiar cu spiritul său, Inviţam cu ochii 0o- 
lumbelor alba că arta aste o transpunere în 
hotarele lucrurilor gi obiectelor,a sufletului 
omenasc,deci o răsfrângere a nevăzutului în 
văzut ,dumnezeire căzută sub simţuri,la fai cu 
întruparea lui Isus-Omul, 

Dar experienţa lui Posteucă astea mult mat 
profunăă;pentru el coborirea în fântâna âin 
interiorul său Însemnână un exerciţiu major 


An metafizio,timbru gi culori Înnoitoars.Căci | 


dacă mulţi rămEn pentru totdeauna pierâuţi în 
acea Mara da întuneric cu maluri amorfe ca 
drumul spre înfem pictat de Delacroix, câta 


unul ucigânâu- se: spânzurat de un peiriaz ds fe- 


rsastră fluturână în neant,Vasile Posteucă se 
reintoarce de pe calea tainelor,luciă gi Lili 
nat,ca un apostol al visului, Deaceea,cână el 
vorbeşte da "ferestre deschise spre Absolut, 
sau da pagii muritorului poposiţi la "margine 
de cert,cuvintele nu exprimă âoar o figură de 


stil luat: din lexicul unui tratat de artă . 
poetică,ci o triire autentică,mergânăd pe ur- 


mele ei vom simţi gi noi acea atingere apoca= 
liptick jasperiană,ajungână alevea în faţa 

ferestrelor deschise spre Absolut sau spre 

tării de mărgean albastru ai marginii de car, 
Deci,poetul,cenă zice că 11 vedea pe Dumnezeu 
Al şi intuegte cu adevărat,puterea venindu-i 
din condiţia ae creator,numai sa împrumutEn= 


du-i acuitatea percepţie! ae sfârgit aa veac - 


avută şi de Holderlin gi nu boala după cum 
o susţine Jaspers,. 

Doar asa privind gi simţinăa lucrurile vom 
putea pătrunde în intimitatea poetului auten- 
tic, Vasile Posteucă, Căci fiecare. cuvânt gi 
idee a lui,sunt tăvălite în lumină fiind An- 
conjurate ds o aureolă de aur,ca csa din ju- 
rul sfinţilor,stână mărturie coresponâenţelor 
An Absolut,ale unor simboluri ce nu au nimic 


PPE e pi PR 


ce oa în aisiete n aia aie a eat n apadretiuieo cr 





„Pe. 23 e | 


comun cu cele factice gi de bal ale cântknre- 
vilor de serenadă,ci gescină airect ain gra- 
fica Biblie!,Cartea Cămilor, lizrul,vaca Do- 
mnului, răgacea,Ruja-Neruja în  consmosul lui 
Posteucă numai corespună unor populaţii str- 
ict materiale,ele găsinâu-şi analogia doarîm 
orânâulrea lor paradisiack,cea pierdută de 
mult de primul Om, Din aceste cauze primare, 
guflul poeziei lui Posteucăk aducătoare de 
tulburări metafizice,aparţține unui creştin îsm 
căruia interpretarea poetică 11 a% un carec= 
ter aparte,sui generis. CiL,dac? N.Crainie şi 
An parte V,Voiculescu,şi chiar Archezi şi 21- 
llat practică un cregtinism religios nu rar 
de coloratura bizantino-ortodox*,fosteucă nu 
cunoagte altă confesiune decât pe cea a gra- 
daţțiilor poetice şi a metaforelor,aeci apan- 
vine unu! creştinism ce l-am putea numi ae- 
acum:post io, 

Fără Andolalk,alăturarea de Lucian Blaga, 
poetul şi filozoful metaforei şi a mistere- 
lor, se impune prin logică,ce gi,fkrk contin- 
genţe persistente, Poetul âin Lancrăm, aşa 
cum arat: pe bună dreptate Bazil ilunteanu, 
practică An explicarsa lumii iraționale un 
raţionalism ex-static avâna ca rezultat clă- 
direa unor imperii ale nef iinţei,bogate 17 
siluete şi forme dar cufundate într!'o linig- 
te ae via total,ceeace le conferi nu tocnai 
excepţional. caracterul peisajiilor halucina- 
nte, expresioniste, Meleagurile de aincolo,a- 
le lu! Lucian Blaga sunt de o frumuseţe uni- 
că ,„aparţinena celor gapte minuni ale poeziei 
româneşti,dar tocmai prin majestatea lor de 
Hyperion,nu pot evita gi o anumită distanţa- 
re şi deci răceală. Arta lui V.Posteucă esta 
irațional ism pur,dela început până la sfârşit 
ea nu se adresează decât creainţței şi senti- 
mentului,universul el fiină numai sunet, de 
muzici şi armonii,purităţi prerafaelite, 

Filozofia lui Vasile Posteucă nu se des- 
voltă pe schela unul sistem,ea este căutare 
gi acţiune,limbajul poetic fiină pentm elo 
oălăuză şi nu un înârsptar în acelaşi timp, 


ne Bă a 


spre raiul din interiorul său.Prin toata acag- 
te caractere am apropia creştinismul poetic al 
lui Posteucă de cel practicat as catolicul FPa- 
ul Claudel,purgat de orice urmă de dogmatism 
sau înlănţuiri religioase, In fond revenim la 
franciscanisnul atât de propriu sfântului po= 
et îndrăgostit de gratul păsărilor cât gi la 
jansenismul preafericitului Pascal,practiocat gi 
de Rainer Maria Rilke gi chiar de Nichifor 
Cra înio, | i 

Deci va trebui să aamitem că Vasile Posteu- 
că aşa ca toţi poeţii citați mai sus,n'au să= 
vârgit poezie numai ca ofranaă pe altarul fru- 
musâ6ţii oricât de superbă ar fi fost ci gi ca 
pa un act de cunoagtera întrebuinţâna-o drept 
treaptă pentru a pătrunde în miezul lucrurilor, 
în această atituâina da viaţi,poezia fiina în 
acelagi timp gi filozofie şi religie, 


OVIDIU VUIA 
40-00-40 30.40.9e 


VASILE POST EUCĂ: 


“CATRENE 





E ca şi mine toamna: sdrențuită 
In doruri, în speranţe și veşminte. 
Bocește lung la geam și mă invită 
La sfat atemporar, fără cuvinte .., 
[ 
Aicea? Dincolo? Aud un vaier 
De clopote, prin linişti de păduri. E 
Și tot ce-am spicuit de prin scripturi, 
Fulg de zăpadă, se topeşte'n aer... 
L] 


Un strop de apă ce hrăneşte-o floare, 

Să dăruia grădinilor parțum. 

M'a fericit acest poem postum 

Zâmbindu-mi semn din viața viitoare . ... 
2 





- 25 - 


Un vis al liniștii. Păstraţi cuvântul 
Pentrwnţelesul inimii, nespus. 
O șoaptă doar, când m'o chema pământul: 
A fost cândva pe-aicea, și sa dus... 

L] 
Se scoală morţii'n mine și aleargă 
Spre piatra lor de unghi, spre temelie. 
Tăind spre cer fereastra tot mai largă, 
Imi vine semn din fuga lor şi mie... 


E mult de când mă tot visează lutul. 

Mi-s rimele prin crengi de liliac. 

Sclipind mă'ndeamnă stelele să tac, 

Să nu mai ies pe drumuri cu cerutul ..., 
e 

In fiecare seară-mi scriu rămasul bun 

Cu aur vechi din grâne şi cu trandafiri. 

Te-ascult sfios din stele cum respiri 

Și-ncep a mă cunoaște: mă adun .., 


Prin noapte simt că inima mi-i dom 
Scriind tăcere'n plise de lumină, 

De fruct precoce, ce-a căzut din pom, 
Dorindu-și altă vară şi grădină ... 


Plecare lungă, fără nici o dâră, 

Pe cerul toamnei sumbru și pustiu: 
Cocori cu sborul frânt, ce coboriră 
Mirându-se că-i însoțesc, că-i ştiu . 


Trudesc în pagini. Secer înţelesul 

Atâtor doruri şi vibrări de lire, 

Și-acum când îmi plinesc culesul 

Totul se face vis şi scrum şi amintire .. 
e 

Imi spune pragul: Eu ţi-am scris trecutul, 

Și drumu-mi strigă: Hai spre viitor. 

Dar eu mi-adun în inimă avutul 

Și mă trudesc să tac: învăţ să mor... 
e 





DE SUB MĂRUL DOMNESC 
AL COPILĂRIEI 
VASILE POSTEUCĂ 


Deoarece, in viaţă, anumite trăiri de temelie au 
multă asemănare cu curcubeul după ploaie, ce se co- 
boară, dupăce a străbătut cerul, cu măreţia lui multi- 
coloră, in apele din care a pornit, aş vrea să relatez 
ultima întâlnire cu mărul copilăriei, la moartea mamei. 

Eram de câţiva ani in Canada. Ultima scrisoare dela 
ea mă găsise prin mijlocirea rudelor din Windsor, prin 
1950. De atunci, nimic. Mă consolam mereu cu lozinca 
noului continent: Cât nu primeşti veşti înseamnă, că 
totul merge bine. In 1954 insă, în Vinerea de dinaintea 
Rusaliilor, pe la orele trei după amiază, am ieşit dintr'o 
simţindu-mă obosit. In câteva minute am fost în 
sală de lectură a Colegiului Universitar din Toronto, 
mansarda mea din Wilcocks Street 32. Oboseala in- 
explicabilă creştea. Mam intins pe pat. | 

A fost vis? Transă? In tot cazul m'am întâlnit pe 
un plan tare ciudat, in termeni și simboale cu totul 
noui mie, cu mama. Se făcea că eram la Stănești, pe 
prispa casei noastre, sub mărul înflorit. Eram cu frate- 
meu Visarion. Mărul părea ca'ntotdeauna: margine de 
cer. Prezenţa lui Visarion insă mă contraria: 

—- Cum, măi? Tu nu cesti mort? Mie mi-au venit 











a 7 e 


veşti din Rusia, că ai fost împușcat, încercând să eva- 
dezi din lagăr .. . 

__ E adevărat că au tras după mine, m'a încre- 
dinţat Visarion. Dar cum vezi, am avut noroc şi am 
scăpat. M'am dat de-adura în spatele unei căi ferate. 
De bunăseamă că mă vor fi dat mort politrucii, dar eu 
cum mă vezi. M'am întors acasă. Sunt și însurat a doua 
oară. Ileana cu cei trei copii au murit de foame şi ger 
în Siberia. Mi-au adus vestea oameni, cari au putut 
fugi de-acolo. Ce să fi făcut? M'am însurat a doua oară. 
Am şi o fetiţă. Am botezat-o Maria ... 

De-odată mi-a venit aşa să-l întreb:-dar dece sun- 
tem noi singuri? Undei mama? 

Visarion mă privi îndelung, cu o tristă mirare: 

— Cum, tu nu ştii? Mama a murit... 

Cu inima sfâșiată am stat așa amândoi câtăva 
vreme. Pe urmă nu ştiu cum mi-a venit să recurg la 
meditaţie şi concentrare interioară, pentru a da de 
mama. Lucru la care poate nu m'aș fi gândit în stare 
de trezie. 

— Măi Visarion, eu de când mam despărțit de 
voi, am învăţat un fel de a mă scobori în mine însumi. 
Inchid ochii şi mă las pe ţurloiul inimii în jos, până în- 
tr'un punct unde nu mai este timp şi spaţiu. Unde totul 
pare a fi, întrun fel pretutindenesc. In acel punct 
morţii sunt vii ca noi, iar noi vii, morţi ca ei. Ştii ce? 
'Tu ai să stai aicea şi ai să-mi păzeşti trupul, sa nu mi- 
se'ntâmple ceva. Eu mă duc s'o văd pe mama. 

N'am stat mult pe gânduri. Mi-am încrucişat picio- 
arele în postura yoga, am închis ochii şi am început 
să-mi răresc respiraţia. Foarte repede m'am pomenit 
urcând pe o scară în spirală. Urcuşul a fost lung, obosi- 
tor. La capătul spiralei, am dat de o priveliște pe care 
numai penelul lui Fra Angelico ar putea-o reda, ame- 
stecând pe paletă toate culorile cerului şi toate melo- 
diile tăcerii. Eram într'o imensă catedrală. Pereţii coin- 
cideau cu marginile lumii, iar acoperişul era însuşi 
cerul, mult mai bogat in stele decât il stim noi, şi cu 
câteva zeci de sori pe el, răspândind o lumină mângâ- 
ietoare, divină. Podeala catedralei era toată numai 
marmură. Totul îmi apărea în dimensiuni uriașe. Pere- 
ţii se aliniau din zare'n zare. O frumuseţe de vis. Dar 
visul era viu, splendid colorat, şi eu de-o adâncă trezie, 
în el. N'am avut timp să admir şi să mă minunez. O 


m. 29 = 


scenă era urmată de alta, repede, ca'ntr'un film. In: 
mijlocul catedralei era o colină spre care duceau trepte 
largi de marmură, şi sus, în lumină, se distingea un 
tron. 

Cum păşian spre mijloc m'a întâmpinat o femeie, 
îmbrăcată toată'n lumină. Chiar şi trupul ei era de lu- 
mină. O făptură curată, uşoară în mișcări, de-o mare 
bunătate. Numai firul ei. Mi-am dat seama numai de- 
cât, uitându-mă la ea, ce'nseamnă cuvantul “sfânt”. 
Aceasta era toată atmosfera de-acolo: sfinţenie. O di- 
mensiune cerească exprimată'n arome şin melodii 
dulci, de linişte şi supremă înţelegere. 

— Bine ai venit, dragul meu, mi-a zis ea. 

De aproape, o cunoşteam. O bătrânică de la noi 
din sat, care'n vremea copilăriei mele, îngrijea de ico- 
ane'n biserică. 

— Nu te teme. Aicea esti în cerul mamelor. Ma- 
mele care cresc copiii și plâng, le adună Dumnezeu 
aicea, după o viaţă de chin şi de dor după copiii risipiţi 
prin lume. Eu nu-s moartă. Apropie-te .. . 

Imi facu semn spre dreapta. Mai departe, în gru- 
puri mici, sfătuind împreună, în gesturi de mare pace, 
am văzut mii de alte mame. Toate la fel: făpturi de 
lumină, radiind bunătate, purtând în priviri şi-n mi- 
şcări, grădini de dor, mireasmă şi cântec de sărbătoare. 

De-abia am avut timp să-mi arunc ochii în dreapta 
si'n stânga, încercând să traduc toate acele splendori în 
termenii minţii mele pământești, că bătrânica m'a luat 
de mână. 

— Trebuie să te duc la Maica Preacurată. 

Colina din centru se apropia în măsura, în care 
înaintam noi spre ea. Sub paşii noștri treptele se împu- 
ţinau. M'am pomenit în faţa tronului. Maica Preacurată 
m'a întâmpinat cu un zâmbet, care ar fi luminat şi vin- 
decat mii de pământuri, punându-mi cu nespusă bună- 
tate şi gingășie, mâna pe umăr. 

— Bine c'ai venit, fiule. Am veste pentru tine . 

A făcut semn cu mâna spre dreapta. M'am întors. 
La semnul ei, mamele s'au dat la o parte, lăsând o că- 
rare la mijloc. 

— Uite, vestea ... 

Pe cărare, în cadrul acelei măreţii fără asemănare, 
venia mama. In aceleaşi straie de lumină ca şi celelalte 
mame. Păsia rar, ţinându-se drept, cu zâmbetul ei bun, 





a 20 = 


pătrunzându-mi cu ochii până'n inimă. Imi spunea că 
a murit, fără să vorbiască. Mă miram că nu poate vorbi, 
dar apropiindu-mă i-am văzut gândurile. Imi vorbia 
altfel, pe altă dimensiune. Cumva concentrat, esenţial. 

— Uite, am murit. Şi-mi era dor de tine, că te-ai 
dus departe. M'am rugat la Maica Domnului să mă 
ajute să te văd .... 

Lacrimile îi curgeau pe obraji. M'a îmbrăţişat. Cu- 
prins de-un plâns cu inima, mi-am lăsat cu sfială 
fruntea pe umărul ei. Cât am stat așa, plângând de feri- 
cire, nu pot spune amăsurat. Ştiu numai că vedeam to- 
tul ce-mi spunea ea, așa cum de-o pildă te-ai uita'ntr'o 
oglindă şi ai vedea pe cineva în spatele tău, făcând 
semne, direticând. Mi-era ca şi cum ași fi fost în dum- 
brăvi de stejari prin care freamătă vântul cald al verii, 
risipind miresme de flori, cu soarele ferbinte de-asupra, 
spunând cuiva drag: — Sunt acasă. Mi-i aşa de bine... 

Când mi-am ridicat fruntea nu mai era nimic din 
cerul mamelor. Eram din nou cu Visarion, în grădina 
casei noastre, sub măr. Plângeam. 

— Am fost la mama. Am văzut-o şi am înţeles ce 
s'a întâmplat. Și după un răstimp: 

— Acuma trebuie să mă duc înapoi în Canada. 
Aicea mă tem să nu mă prindă Ruşii ... 

Atmosfera coşmarelor în care eram fugărit de 
coniuniști, mă invadase din nou. 

€ * * 

Când m'am trezit din această transă, nu mai știam 
ce să cred. Era ora 5 după amiază. Faţă de imaginile 
tari, colorate, pline de atâta sens, ale visului, realitatea 
camerei din Wilcocks 32 mi-se părea searbădă. Glumă 
ieftină. Am început a plânge. Mă copleşia tristeţea de-a 
nu mai putea să fiu părtaș măreţiilor de dincolo. 

Mi-am luat caietul de Insemnări și am scris tot ce- 
am văzut şi ce mi s'a revelat în acea transă. 

— “Vinerea Rusaliilor 1954. A murit mama. Știu 
din cărţile de mistică și filosofie că numai marilor ilu- 
minaţi li-i dat să se arate în clipa morţii, celor dragi 
ai lor, învingând spaţiul şi timpul. lată că mama, mu- 
rind, a reuşit să ia contact cu mine pe dimensiunea 
credinţei ei fără margini, chemând în ajutor forţele 
nevăzute, capabile să mă aducă dela Universitate, 
acasă, să mă culce, deoarece numai la nivelul visului 
şi somnului sunt receptiv si deschis realităţilor superi- 


- 30 — 


oare, şi apoi să mă oblige niște trucuri la care nico- 
dată nu m'aș fi gândit să fac apel: poziţia yoga, medi- 
taţia, etc. 

Ce imensă lecţie de drum interior, de rugăciune 
şi umilinţă creștină! Cum voi spune acestui miracol pe 
nume? 

De-acum nu voi mai avea drept la îndoială şi 
desnădejde. 

Inainte de a se împlini anul mi-a venit scrisoare 
dela Visarion. Imi .confirma visul. 

— Sunt acasă. Recăsătorit. Ileana a lui Petre a lui 
Nistorică mi-i soţie. Am și o fetiță, Maria. Vei şti, că 
mama a murit. 

Iar mătuşa Matroana, sora mai mică a mamei, mi-a 
descris, în răvașul ei, moartea mamei. 

— Marţi înainte de Rusalii, dimineaţa, a căzut 
jos, lângă poartă. A rămas din acel moment, paralizată. 
Am dus-o în casă. Dar ea n'a mai putut vorbi. Tot tim- 
pul cât a mai trăit, de marţi până Vineri, a plâns şi a 
arătat pe perete fotografia ta. Vineri dimineaţa ne-a 
făcut semn să-i aducem fotografia mai aproape. Ui- 
tându-se îndelung la ea, mângăind-o, s'a îmbujorat la 
față, ca și cum ar fi văzut ceva înlăuntru, în cerul ini- 
mii, aşa a murit... 

Și termină mătușa Matroana: 

— W'a fost moarte, cum ştim noi că-i moartea, ci 
o adevărată sărbătoare. Aer de Dumineca Mare. A 
murit săraca strigându-te cu inima de departe, din 
străini. 

Mi-am permis această ieşire din anii copilăriei, 
numai în cinstea lacrimii și a mirării.. De-abia cu pleca- 
rea mamei mi-am terminat copilăria. Devenim maturi 
numai în clipa, când ne pierdem părinţii. 

Sunt singur acum. Și totuşi deschiderea inimii spre 
dincolo mă ocroteste. Mă leagă de toţi cei dragi ai mei, 
pe amândouă tărâmurile, ca'ntr'o sfântă şi unică îm- 


părăţie. Nu numai în mine, pornind din zarea unde în-: 


floreşte mărul, ci și'n- afară, în lume, în milioane de 
semeni, în timp ca și'n eternitate, pretutindeni, tode- 
auna. 

Acest zâmbet al lui Dumnezeu îmi lecuieşte toate 
rănile vieţii şi-mi schimbă toate neputinţele şi înfrân- 
gerile, în biruinţă. 





ŞI EFAN MUNTEANU: 





tu foeuni dle cuvinte Pechuecgale , 
/ Lupe di fonuați sdute , 

fe tiuia astre a jenat, 
pe aude panânite caută deurule 


(Ade ateza ala del mtustea-dub de 
pilualrt apreciata. |, 
aplecă u-du-at canâtit pe apa alictei Ș, 
afet Încăf, unei, | 
PR „lu 2 pmnene., 
domn o chamane În 
Adimipuni vupeifoane ji : 
Aeana Îuas , eluuci liud panantte îi 
Aa ubată eu une? nevenlenal 
padele Ace veolia ghete, 
madeloti ,aphcali pe fabod _ 
j ” puivece da CAMENA 
La Lântite 
ce ae zetupihe eu iline 
Uiuece înca de 0 ape 
iZeuo Tmlume cală. 





- 52 - 


ELISABETA __A I3 : 


FATA DIN TĂRÂMUL 
DE ARGINT 


re o pajişte verâe şi tăcută, 
Unâde nu adis vântul, 
te o pajişte ou flori nici, 
Câmpie nesfârgit:,cu cer calm deasupta, 
Unde soarsle sărută 
Iarba, 
Stă o fată cu ochi goi, 
Cu părul aespletit şi galben, 
Cu vegmânt lung şi alb, 
O fată alin Tărâmul de Argint. 


Ochii ei privesc Soarele, 
Dar nu-l văa, 

Ochii ei privesc florile, 
Dar nu le vă... 


Stă îÎmpietrită sub razele de soare; 
Vântul a luat-o âin Tirâmul de Argint 
Şi-a dus-o pe 

Pajiştea verâe.., 


stă nemigcată şi tăcută; 

Nu veae,nu aude şi nu simte nimic, 
O clipă,în ochii gol! luceşte 

O rază albastră, 


Veae iarba,florile,soarele,cerul, 
Surââe trist - 

şi cade deodată 

Pe pajiştea verde... 


Trupul ei se'ntinde alb,cu ochi mari 
ȘI goi,aeschişi spre cerul 
be care nu-l vede. 


1034 











DUMITRU ICHIM 





POEME ÎN PROZĂ 


Pe ee i e 





Nu ştii cumva unde Pasărea Domnului şi-a mutat cuibul? Am 
adormit cu lanţurile pe suflet şi când m'am trezit cuibul era gol, 
cântecul plecat, zborul numai prin oduceri aminte. Mi-i frică de somn 
fără aripa de sus, mi-i groază de trezire fără cercurile ei. 

. 

Țărm. De aici iconarii ar putea să-i fure Celui Preaînalt culorile. 
Icoană, şi iarnă în părţile mele. Crinul de Bună Vestire, şi iarnă prin 
livezile mele. Muntele cel cu um bra deasă, şi-i iarnă prin toate zodiile 
mele. 


ca Ne a 


Primăvara Pasărea Domnului îşi dregea cuibul. Noaptea se rotea de 
nouă ori împrejurul hunii pline; de nouă ori pentru cele nouă planete, 
de nouă ori pentru nouă trepte. Apoi venea în cuib... Când se depărta 
din nou mă urcam în copacul vecin cu sinele meu şi mă uitam la astrul 


albăstrui din cuib. Ipostazul celor nouă zboruri. 
. 
A înflorit liliacul, floare care se pune în sicriu împrumutând 
călătorului drum violet peste ape, floare pe care femeile însărcinate o 
poartă în brâu. 


- 


Inainte de a semăna părintele îşi petrecea mâna prin grâne în formă 
de cruce. 

Li 

Mă uit la cuibul gol. Poate că Pasărea Domnului md aşteaptă în elt 
eu, că trebule să urc cele nouă trepte ale Cuvântului de pe munte. 
Numai aşa trebuie să fie. Oare zborul se învaţă altfel? 

. 

Inainte de a mă naşte Ai-Mei au avut o covată de frământat pâinea. 
Pentru mine au făcut-o leagăn. Crescusem şi-mi plăcea să mă urc în 
covată şi cu piciorul stâng să mă leagăn. Intr'o zi am găsit covata spartă 
în două. 

. 


Inainte de a semăna părintele îşi petrecea mâna prin grâne în form ă 
de cruce, ca şi cum ar fi şoptit boabelor taina semnului de zbor. 


DUMITRU ICHIM 


Kitchener, Ontario, Canada. 





E. E 





„Masa tăcerii“, — ansamblu sculptural de Brâncuşi 


PLECARE 





Te duci parcă pe un alt tărâm, 
De unde poate nă e'napoere 

In calea celor ce târîm 

Pe umere dăsaga de durere. 


Prea-ţi sângerară tălpile ? Prea te-a rănit 
Urcuşul de-l trudirăm unul lângă altul ? 
Ori poate sufletul ţi s'a împietrit 

Când ai văzut cât e de sus înaltul ? 


Orice plecare seamănă cu-o moarte, 

Dar sunt și morţi la care nimeni să nu plângă ! 
Te duci acum și doar atâta ne desparte 

Cât este'n ceaţă între un chip şi cel de lângă. 


Ah, inima ! Mi-o muşcă săgeata și nu ţip. 

Merg şi merg înainte, singuratic Oedip, 

Orb cu toiagul alb, deprins să vadă 

Departe prin ursita cu'ntinderi de zăpadă. 

1 

Inţeles cu amarul din veacuri biet Rumân, 

M'am vorbit cu destinul alături să-i rămân. 

Mi-adun speranţele, dorul mi-l strâng, încleştez dinții, 
Şi ure în spre lumina din steaua suferinţii. 


1957. 
N. |. HERESCU 


1903 - 1961 


- 36 - 
= 
epigrame 
= [_ [. L. 
ȘI epigramişti 
Epigramistului M. Ar. Dan, 
care, nu la mult timp după 
ce a tipărit volumul „Dră- 
covenii“, a fost ales pre- 
- „ședinte al Societății Scriito- 


vilor Bănăţeni „Altarul 
carți" 











"S-a întîmplat — găsesc cu cale — 
Un lucru oarecum bizar :. 
die i d 4 Cu drăcoveniile ale 

| Ajuns-aj primul în..; altar. 


Poetului Pavel Bellu, auto- 
rul volumului de versuri 
„Flori de. piatră” 












„După lectură cărții-un cititor 
Era convins cca înghiţit un, hap, . 
Și-aşa s-a supărat pe autor, !! 
C-a vrut să-i dea cu titlul cărţii-n cap. 

& 


Uneia care susține că dra- 
gostea înfrumuseţează 








De-acord cu teza debitară, 

O teză oarecum gîndită, 
Rămin convins c-această fată - 
N-a fost nicicînd îndrăgostită. 






ION I. MIOC 






a ȘI] 


BOI E BA? BO VENE 


| PREMIUL "ARON COTRUŞ",EB ANUL 1981 


j Cu ocazia sărbătoririi jubileului ds 49 ae 
ani de existenţă a programului romenesc de 
radio din Detroit,ce a avut loc Duninec* 22 
Noemvrie, "PREMIUL ARON COTRUŞ!,pe care-l a- 
cordă de vreo câţiva ani conâucătorii progra- 
gramului,în cinstea marelui nostru poct Aron 
Cotrug,a fost decernat redactorului litera 
al publicaţiei noastre:"BULET TiUL CASA ROMÂ- 
NĂY,Nicolae Novac, 

Dim mai jos,în facsimil,parte din cuvântarea 
â-lui Frof, Tiberiu Humiţă,din ziarul VAMa- 
RICA'",Organul oficial al Uniunii şi Ligii: 


Direcţia Orei Româneşti de Radio, prin D-l George 
| Roman, anunţă acordarea Premiului Aron Cotruş pe Anul 
| 1981, binecunoscutului şi excepţional de talentatului scri- 
| itor, poet, ziarist şi înflăcărat Român, Nicolae Novac, care 

a acceptat cu călduroasă modestie onoarea ce i s'a dat prin 

ţ această recunoaştere publică, legată de numele lui Aron 
Cotruș. 

Cu părere de rău, D-l Novac ne-a comunicat cu câteva 

Z zile înainte că fiind suferind, va trebui să fie internat în spi- 

tal. De altfel D-Sa fusese programat să conferenţieze astăzi 

despre Aron Cotruş. Absența sa explică prezenţa mea la mi- 
crofon. 

Destinul a orânduit ca să-l putem descrie pe N. Novac 

prin însăşi cuvintele maestrului Cotruş redate în prefața co- 

lecției de poezii **Poeme Fără Ţară”, unde scrie: 


**Nicolae Novac este flu al Banatului, provincia noas- 
; tră cea mai îndrăgostită de cântec. L-am cunoscut la Reșița, 
în 1937, dacă-ml aduc bine aminte. Purla cu modestie, uni- 
formă de licean și o servietă doldara de manuscrise de co- 
pilandru. Astăzi pășește sigur de sine, pe urmele marilor 
3 înăintași ai poeziei ardelene . .. Literaturile străine n'au re- 
| ușit să deschilibreze şi intunece felul românesc de a serie”. 
Prin urmare, adevăratul aluat românesc format din tă- 
i ) i ria de cremene a piscurilor carpatine, nu-şi schimbă natura, 
oriunde l-ar arunca destinul vitreg, încât nici focul iadului şi 
nici ademenirile belşugului corupător nu-l pot altera. 
Nicolae Novac a desfăşurat o bogată şi variată activi- 
tate de scriitor. şi anume: Redactor al ziarului ** America”, 
publicaţia oficială a Uniunii şi Ligii; director al Programu- 
lui Românesc de Radio, Gary, timp de 28 de ani; şi, fecund 
colaborator cu articole și poezii la aproape toate publicaţi- 
ile însemnate din diaspora. 





Aron Cotruș, Certificate of Award, primit 
de D-l Nicolae Novac pe anul 1981 


Mai recent i s'a publicat în Germania, o carte unică de 
traduceri în limba română din literatura indiană, **Tălmă- 
ciri din Lirica Amerindiană”. 





TRAIAN CHELARIU: 
SECERIŞ 


E seceriș cum nu s'a mai văzut, — 
belşugu 'n clă; de grâne 'ngălbeni 
și n miriști totuși parcă a căzut 
melancolia care va veni. 


Pe drumul vechiu mă-opreşte fas de fas 
frivehştea vrăjită de — amintiri, — 
frecum în suflet toată mi-ai rămas, 

în fiecare gând mi te resfiri. 


Ș' nemișcat aştept și fără 'ndemn, — 
fe-a'c' au mers odinioară doi . . 
Fă-mi numa; cu mâna semn, 


să știu că-am mers odinioară noi. 











Mult i-talentatul qi prâţ io- 


sul colaborator al Bule t inu- 
lui Casa Românăt,dl,ştefan iiu- 
nteanu,a tipărit anul trecut, 
în Colecţia “Micron",pe care o 
conduce de câţiva ani ae zile 
ae cână s'a stabilit în oraşul 
A Los Angales aiîn California, o 
“4 | nespus de interesantă şi origl- 


armura, '& 
„STaniol îi 





nală plachetă as poeme În pro- 
| ză sub titlul: NARiURA Da STAUL- 
; OL . Interesantă,pentrucă adu- 
N a „+ ce ceva nou În publicistica şi 
aga nespus de săracă a axilului,gi originală, 
prezentînă o grafică du totul neobişnuită pini 
acumn.( Spre documentare, reproducem în numărul ae 
faţă,la pagina 31,0 pagină dîn această plache- 
tă), 

i trebue să subliniem larigi că fiecare 
pagină din această plachetă este ilustrată cu 
aesemns în tug,postul şi scriitorul,fiinăd în 
acelaş timp,plietor şi desenator... Deci,cum am 
spus mai sus: "multi-talentat".(Şi iarăş, arspt 
aocument,am reprodus în prezentul caet,vignete- 
le din paginile 15 şi 34). 

EI 


E greu,este nespus de greu pentru un recen- 
zent cars poposeşte pe marginea unei cărţi de 
"poeme În proză",să dea citate fragmentare,că- 
ci,poemul în proză,este un tot unic,şi nu pea.- 
te f1 servit Ncu linguriţat,cititorilonr. Ca a- 
tare,n'o să săvârşim nici noi,aceast? crim*... 

"ARIUFA DE STANIOL",aste o carte ce trebuie 
citit?,dela Început şi până la sfârşit, 


9 26% 


- 40 - 


Cu toat că se află În 
97 „lumea liberă de un foar- 
Verzavia E te scurt timp,poetul bă- 
| | | năţean Vasile Versavia,a 
nţeles că este de âato- 
ria lui,ca nou imigrant, 
să-gi dea contribuţia şi 
să-şi afirme prezenţa În 
cadrul amamicului nostru 
Exi1,dăruinau-ns o pla- 
chet* ae /poezii pentru 
copii,pe care a Întitula- 
t-0:'AŞ ZBURA ŞI 2U PUŢIN. 

Nu,nu n6 ascundem după 
aeget,că anume,în axil,cel 
puţin pân: acuma,a apărut 
doar o singură oarte dedi- 
cată copiilor, şi anume: 

se mere meet ea AEDORBRUTI PENDIRD OEI” de 
Florica Baţu,în Colecţia "Românul Canadian" din 
Kitchener,Ontario,Canada, 

Vasile Versavia,cu această placietă a sa ,vi- 
ne acum s* întregească acest gol din literatura 
axilului, Şi o face,nespus de frumos. Ca dovadă, 
iati mai jos acest catren întitulat; MAMA: 

Sus pe cemul ţării mele 
arâe chipul unei stele. 





Chipul mamei arag şi sfânt, 
luminează pe pământ. 

Prof, Doru Hotz,traâucătorul ediţiei "Living 
Bible",în limba română,scrie umătoarele rându- 
ri pe marginea acestei cărţi: "Câteva poezii âin 
acest aâmirabil volum de versuri, recomandabil 
cititorului român de orice vfrstă,reprezintă e 
presia lirică a unor motive gi surse de insp i- 
raţie biblică - dovadă a contactului roânic al 
autorului cu universul şi frumuseţile Bibliel.A 
se vedea,de pilăă:Cearta orgoliilor,Casa mea şi 
Ca-AR FI DACÂ...?": 

Ce-ar fi dacă dîintr'o smintă 
pomii-ar învăţa să mintă 
şi!'n grădină meri! buni 

ar roâi numai minciuni? 





- dl - 


Ce-ar fi aacă'n loco de prună 
prunu-ar face mătrăguni, 
părul ar rodi scaieţi 

şi caisul castraveți? 

Dacă pomii pe pământ 

nu s'ar ţinea ds cuvent? 


Ta întreb atunci pe tine: 
cână minţim,nu s ruşine? 


Suntem absolut as acoră cu Prof, uiotz,că a- 
nume acest volum de versuri,de şi se adresează 
în primul rând copiilor,este "recomandabil ci- 
titoruliuii român ds orice vârstă", Ceea ce, de 
altfel,o confirmă şi 1, V, Tudor Creţu,confe- 
rențiar universitar În aceste rânduri:"Sfnt ul- 
mitor de proaspete şi de cursive aceste poezii 
ale lui Versavia,care conţin totuşi idei şi 1- 
magini profundâe,ca hrănesc şi mintea omului ma- 
tur,nu numai pe cea a copilului”, 

ŞI iată mai Jos un exemplu ce docunentează 
cela afirmate ma! sus,şi anume ,poemul;BUNIGII: 


Am la țară doi bunici, 
ţara mea Începe-aici; 
sînt bătrâni bunicii mei, 
vara mea'ncespe cu ei. 


Bunicuţa ţese ceaţă 
la bunicul în mustață. 


reste sutele ae ani, 

toți bunicii sânt ţărani; 
ei fac iarba să răsartă, 

ei ne-au dat această țart, 


Imi iubesc bunicii mei, 
ţara mea'ncepe cu ei, 


Aamirăm "zborul" contratelui nostru Vasile 
Ve rsavia,transimiţâdu-i cele mai âragi gi sin- 
cere felicitări, | N.N. 


ANRRONRNRNRNNRNRNNNR 


a 42 a 
2 ÎNSEMNĂRI 4 
SC a iri: Pay 28 
N) LS Mt ZI 
Gif TA ID) A) CĂ. 


PARASTAS PENTRU ARON COTRUŞ 


în ziua de 24 Octombrie, 
1981, a fost celebrat un Pa- 
rastas, în Cleveland, Ohio, 
pentru memoria poetului 
ARON COTRUŞ, dela a că- 
rui moarte s'au împlinit 20 
de ani. -Serviciul religios a 
fost celebrat de către Păr. 
Mircea 'Toderici, la orele 
12 a.m., in Biserica româ- 
nă unită Sfânta Elena. 

După Sfânta Liturghie, 
întreaga audienţă s'a dus la 
cimitirul Holy Cross, unde 
odihneşte poetul şi unde 
Păr. Toderici a făcut o ru- 
găciune şi a sfinţit coliva. 

Lumea s'a reîntors la Bi- 
serica Sf. Elena, unde în 
«sala culturală, Păr. Toderi- 
ci a oferit celor prezenţi 
o masă, cu bucate și bău- 
turi. 

Cu această ocazie, Păr. 
Toderici a vorbit, în cuvin- 

„te calde, despre 'Aron Co- 
truş şi vremea petrecuta de 
acesta în America. 

A urmat la cuvânt Ion 
Halmaghi, care a reprezen- 
tat ARCA, vorbind despre 
Semnificaţia poeziei şi per- 
sonalităţii lui Cotruş, ară- 
tând că poezia acestuia es- 
te o poezie autentică şi spe- 
cific românească, pentrucă 
izvorăşte din, adâncurile 


sufletului românesc, cu ca- 
re Aron Cotruş a avut un 
contact originar, direct, şi 
a cântat durerile, bucuriile 
şi aspiraţiile poporului ro- 
mânesc. În viaţa din exil, 
Cotruş a menţinut trează 
conştiinţa naţională, prin 
toate activităţile şi craa- 
ţiile lui poetice, căci aces- 
tea erau generate de con- 
ştiinţa lui de stăpân spiri- 
tual al întregului neam ro- 
mânesc, ale cărui tradiţii 
şi valori le purta în desaga 
lui de pelerin în lumea ex- 
ilului. 

La rândul său, Părintele 
Vasile Haţiegan, a evocat 
câteva frânturi de amintiri 
personale în legătură cu 
Aron Cotruş. 

Atmosfera a fost caldă 
şi prietenoasă între toţi cei 
ce au luat parte la această 
cinstire dreaptă şi cuveni- 
tă a marelui poet român. 

Iniţiativa Parastasului a 
fost luată de Ion Simicin, 
în numele Congresului Na- 
ţional American Român şi 
de Păr. Toderici, care a fă- 
cut parte din grupul de 
preoţi cari au oficiat servi- 
ciul religios la înmormân- 
tarea poetului în 1961. 

Corespondent 








Duninecă 1 Nov.,1981,cu ocazia împlinirii a 
20 de ani âela moartea marelui poet al Nsamu- 
lui nostru,ARON QOTRUŞ, s' a oficiat în Biserica 


Ortodoxă Română “Pogorârea Duhului Sfânt" 
Me rrillville , Indiana 
progremului de raâio 
vestului",un Parastas,în memoria 


părut. 


din 


„Qin iniţiativa conducerii 


Vocea Românească a 


Hi 19- 


marsluil âis- 


Tradiţionala slujbă a parastasului,la cars 
au luat parte un număr nespus de frumos de R- 


mâni âin întreaga regluna,a fost 


oficiată 


ăg 


preoţii: Theoaor Got 1ş „parohul local „George Mu- 


reşan, parohul Bisericii Unite Române 


"Sf „N ico- 


lae! din East Chicago, şi loan Fopa,parohul Bi- 
"Sf „Dunitru" „din Indiana 
aia a prezenţa conducătorilor "programului 


sericii Unite Române 


de rad 


o:George Balog,Pregeainte, 
“Secretar financiar şi Nicolae ovac, Directorul 
programului de radio, 


Ion Covinea, 


După terminarea parastasului,s'a servit în 
hala Bisâric!i,pe lângă tradiționala Col ivă 


dăruită de d-na tugsnia Simicin,o gustare 


ae” 


câmaţi româneşti,axruită as al. şi d-na Gsor- 


ge gi Helen Balog, 


A] 


dia. d 


4 o 


știaţi câ?. 


„., următorii sfinţi din Calendarul Bisericii 
Ortodoxe Române, sunt Macedo-Români?,.e 

Sf. Naum din Moscopola,Sf, Dimitrie âin Sa- 
marina, Sf, Nicolae din Meţova,Sf. Gheorghe şi 
Sf. ânton din Ianina gi un alt Sf, Nicolae din 


Cărpenig sc. i 


+. după statistica oficială ruscaacă,În Chi- 
ginău locuiau În anul 1970:132.514 Români gi 
numai 109.313 Rug1,50.476 Vorainisni,gi 49.905 
Evrei; iar în Ismail,ou o făgie din Transnistria: 
2.303.916 Românt,506,560 Uora intentie 414,444 
Rug1,124,902 Găgăuţi,98.072 Bvrâi şi 75.776 de 
Bulgari,în aga zisa Republică Moldovenească ș 
adică Baearabia,fără Hotin,Cetatea Albă, small, 
o 

„+. la Lourăes,În Franţa,se află un stindard 
marian române sc,dus acolo aa un grup de pele- 
rîni sub conducerea preotului Pistrobono şi a 

rofesorului universitar G, Frollo,în 1885 şi 

nchinat Madonsi de Lourâes?..e. 

Stindarâul a fost lucrat ae casa Biais din 
Paris,după desemnnul fetei profesorului Sion, 
=] 


„.. Românii sunt pomeniţi în Raportul Anual al 

Serviciului de Imigrare gi Naturalizare din, 

S.A „„pentru prima oară în anul 188c,specif icîn- 

du-să cF între anii 1871-1880,au intrat în ae, 

Unite doar 11 Romen! Înregistraţi ca imigranţi? 
« 


3) Statele 
„.. prima Biserică Ortodoxă Română din Sta 
da ve Bine plen Sfânta Maria din Cleveland Oh io, 
a fost Întemeiată ae Frsotul iioiae Ealea,in a- 
nul 1904? R 


„+. An anul 1005,a fost dedicată prima Biserici 
Română Unită%,în America,anume ,Bise rica Sfânte 
Elena" din Clevelanăd,sub păstorirea kr. ăpami- 
nonda Lucaciu? 


aa _—— 





pia 


"DIFICULTĂŢILE DIN POLONIA NU SUNT 
NOUI PENTRU ROMANIA, O ŢARĂ SUB DRASTIC 
CONTROL” este titlul unui raport pregă- 
tit de Bric Bourne, reporterul ziarului 
Christian Science Monitor pentru Europa 


de răsărit (6 Ian., 1982). 


Din acest raport se desprind anumite 
fapte precise referitor la situaţia din 
România. Iată câteva din ele: ziarele 
româneşti scriu "foarte puţin despre 
PAR cata | situaţia din Polonia sistemul comunist 
|Desianb, Vamal Raoul din România este unul din cele mai 
esa bi Vâre) for] opresive din Europa de răsărit; "womânii 
ştiu din proprie experienţă ce inseamnă să faci coadă pentru 
alimentele zilnice"; standardul lor de viaţă este cel mai 
scăzut din blocul de est;"'greva minerilor din 1977 a fost 
suprimată repede,” când cozile de la alimente devin pmea 
îngrămădite le dispersează poliţia; o tară care a expor- 
tat grâne în anii 1970 a ajuns acumo mare împortatoare 
de grâne; regimul intern al României este de esenţă 
stalinistă; puterea este în mâna unui grup mai mic decât 
în orice alţă ţară din bloc; România datorează suma de 
$12 bi1. şi datoria se va ridica la $16 bil, până la 
sfârşitul lui 1982; producţia de petrol este în declin 
şi se va epuiza în circa zece ani; nu este mici o agita- 
ţie în rândurile intelectualilor. Puţinii oponenți au 
fost condamnaţi la închisoare sau exilați, -  * 

Descrierea este tristă dar adevarată! 
PEN IER III E IE JE IEI III IEI IERI II-III. 


"POLONIA: RĂZBOIUL DIN IARNĂ“este subiectul unui 
articol care analizează criza provocată de regimul 
militaro-comunist de sub comanda generalului Jaruzelski 
cu patronajul Moscovei (The New York Review of Books, 

18 Martie 1982, pp. a DA pă Autorul articolului, Martin 
Malia, ocupă catedra de istorie a Rusiei la Univ. din 
California (Berkeley) iar în prezent este profesor 
conferenţiar la Collăge de France (Paris.). 


Profesorul Malia îşi începe articolul printr'o 
observaţie Întrebătoare: 





Un regim incapabil să hrănească propria popu- 
laţie, incapabil să procure părtile necesare 
ca să asigure starea de funcţionare a : 


If 


intreprinderi lor a 
fost tutuşi capabil 
transforme peste 
noapte o ţară întreag 
intr'un vast lagăr de 
concentrare . 


Criza din Polonia nu 
este numai economică pentr 
că această criză este 
endemică tuturor regimuri = 
lor comuniste: "dar cână |W5* 
nu este criză economică alti 
intr'un sistem comunist?" la | : 
--se Întreabă prof. Malia şi tot el răspunde că "numai 
atunci când se abat de la principiile strict socialiste 


a [ „ „ că 
permițând efectul pieţei libere." Apariţia Solidarităţii ; 


se datoreşte unor cauze mai adânei; caracteristice naţiunii 


poloneze care este "Eastern în fom but Westem în content." 


Fenomenul din vara lui 1980, când "Solidaritate" a pornit 
ca o avalanşă marcheagă "izburnirea unei crize a însuşi 
regimului comunist--un proces politic şi etic nu numai 
economic.” Această criză işi are rădăcinile în 19144 cână 
partidul comunist a fost înstatrat la putere pe minele 
iți pu din Varşovia "fără nici o bază de legitimitate 
socială sau naţională." Incercarile naţionale repetate 
de a-şi asigura legitimitatea--in Poznan în 1956, miş- 
carea intelectuală din Martie 1968, revolta muncitorilor 
în Gdansk ' şi Găynia in 1970, Ursus şi Radon În 1976-- 
au fost toate Înăbuşite prin forţă şi vărsare de sânge. 
Toate acestea însă au contribuit la- sudarea diferitelor 
grupări. "intr'o comunitate naţională coezivă şi conşti- 
entă În căutare de justiţie pentru cei căzuţi. (Un 
punct major În programul "solidarităţii" din vara lui 
1980 a fost înălţarea a trei cruci monumentale care să 
onoreze memoria celor căzuţi la Gdansk în 1970). 


i ar noului Papă în persoana unui înalt prelat 
polonez în 1978 şi vizita lui în ţara natală timp de 

nouă zile în 1979, a creat un moment unic în care "pentru 
întâia oară întreaga naţiune a simţit unitatea, solidari- 
tatea,şi puterea ei fizică şi morală.” 


Ceiace s'a petrecut în August 1980 n'a fost o grevă 
muncitorească în sensul occidental ci mai de grabă "a 
nonviolent insurrection of civil disobedience ... emanci- 
parea societaţii de sub tutela forţei brute.” Realitatea 
geopolitică însă a impus anumite limite în acţiunea 







ESTA ERAI 2 0 3 












e 


revoluţionară a "Solidărităţii,” A trebuit să fie o 
revoluţie care nu se putea pronunţa ca atare şi, care 
nu-şi putea pronunţa inamicul, Atat domestic cât şi 
internațional a trebuit să rămână "o revoluţie auto- 
limitată”... "Solidaritate" nu putea să se ridice 
împotriva pactului de la Varşovia cu Moscova şi nici să 
se substitue socialismului statal, 


ETA 3 


Profesorul Malia distinge trei perioade în cele 16 
luni de existenţă liberă a "Solidăritaţii.” In prima 
_ perioadă (Sept. 1980-Martie 1981) a fost lupta pentru 
afirmare şi recunoaştere legală. Cele mai grele momente 
în see perioadă au fost trei. (1) Acordul âe la 
„ Gâansk obţinut de comitetul greviştilor condus de Lech 
Walesa şi legalizarea statutelor "Solidaritate" obţinută 
la 10 Nov. 1981, fără a recunoaşte în mod categoric supre- 
__matia Partidului comunist. (2) Incercările Partidului 
de 'a împinge organizaţia intelectuală KOR în categoria 
"antisocialist extremists” şi arestarea lui Narozniak, 
un funcţionar al oficiului central al 'Golidarităţii din 
Varşovia au eşuat în faţa amenințării grevelor. (3) A1 
treilea moment de confruntare a avut loc la Byăgoszez, 
în legătură cu obţinerea dreptului de a organiza 
"Solidaritatea rurală” a ţăranilor, Autorul crede că 
arestarea şi maltratarea celor trei membrii ai "solidari- 
tăţii” a fost un act calculat de provocare ca să justifice 
o intervenţie sovietică a unităţilor militare în operaţii 
de manevră În apropiere. Sub ameninţarea grevelor, 
Partidul comunist a cedat acceptând judecarea celor vino- 
| _vaţi de arestarea celor trei şi a recunoscut legalitatea 
„sindicatului de "Solidaritate rurală.” Prof. Malia 


crede că din această confruntare Partidul şi-a dat seama 
că numai printr'un plan de acţiune majoră ar mai putea 
opri marşul torențial al "Solidarităţii şiaînceput pregă- 
tirea lui, 


In doua perioddă 
din Aprilie până la 
'„ congresul al 9lea din 

Iulie 1981, Partidul : 
pierdut un milion 
de membrii "cei mai 

| mulţi dintre ei 
muncitori care s'au 
alăturat "Solidarităţ 
The entire stru 
| ture seemed to be 


-48- 
coming apart.” Ca să pună stavilă acestui proces, 
Partidul a decis să numească pe generalul Wojciech 
Jaruzelski în fruntea guvernului cu scopul de a prozti 
regimul cu patriotismul tradiţional al armatei. "Soli- 
daritate”a acceptat moratoriul de trei luni al grevelor 
cerut de Jaruzelski în care timp organizaţiile sindica- 
liste se găseau în căutarea tacticei potrivite creşterii 
vertiginoase şi acomodării cu Partidul a cărui organizaţie 
era În declin. Singurul fapt simptomatic în această 
perioadă a fost încercarea Kremlinului 
de a detemina debarcarea lui Stanislaw 
Kania de la Secretariatul Partidului. 

O scrisoare adresată de Moscova Comite- 
tului central polonez in acest sens în ($ 
luna Iunie a rămas fără succes, la congres 
Kania a fost reinvesţit în funcţia de 
secretar general. 


Obiectivul organizaţiilor munci= _ 
toresti "Solidaritate” in a treia perioada a fost "auto- 
administrare.” AGică, alegerea directorilor de îÎntreprin- 
deri pe cale democrată, prin votul liber al muncitorilor, 
Această procedură ataca princiul leninist al "Nomenklatur” 
ei şi ameninţa să destrame întreaga structură a aparatului 
de stat şi Partid a cărui instrument de dominație 
exa "nomenklaturit--adică ocuparea anumitor poziţii chee 
cu elemente loiale regimului, 


In Octombrie, Comitetul central a ales un nou 
Secretar General al Partidului În persoana lui Jaruzelski 
Pentru prima data în istoria comunismului un conducător 
militar a preluat cârma unui partid comunist şi destinele 
unui stat comunist, Această concentrare de putere era 
simptomatică pentru că urmărea o restabilire a autorităţii 
Paptidului comminisşi un control de sus în jos asupra 
instituţiilor politice de stat. Pe baza celor zece 
milioane de membri "Solidaritate" a contat pe suportul 
Diet-ei (Parlamentului) polonez care însă n'a mai umat 
după Congresul din vară. In cursul celor patm luni 
dintre Congres şi lovitura din 13 Dec, 1981, Lech Walesa 
s'a văzut forţat să urmeze o cale tot mai radicală în 
negocierile cu regimul şi să întâmpine o atitudine de ferm 
refuz la revendicările de drept a le unei adevărate 
„ organizaţii de masă care cucerise inima naţiunii poloneze 
şi admiraţia lumii înternaţionale. 


| Profesorul Mal crede că numirea lui Jaruzelski ca 
premier în FPebruare 1981 coincide cu decizia Kremlinului 
















PARTY LEADERŞ, 


-9- 


să folosească soluţia poloneză înternă fără intervenţia 
armatei sovietice. Intreaga carieră de după razboi 


a generalului a fost promovată sub auspiciile Moscovei. 


"go Polish general becomes defense minister without being 


approved, îndeed nominated, by the Soviets” şi Jaruzelski 
a fost ministru de război din 1968. Este evident de 
acum că “el este un surogat sovietic îmbrăcat în costum 
naţional polonez şi că a fost întotdeauna aşa.” 


Acţiunea de supresiune--observă autorul--a fost 
încredințată "forţelor relativ limitate a le poliţiei 


| de securitate ZOMO şi nu armatei regulate poloneze." Cu 


alte cuvinte regimul stării de asediu nu este sigur că 
soldaţii armatei poloneze ar executa ordinele de per- 
secutare a fraţilor din “Solidaritate.” Aşa cun se 
schiţează aştăzi regimul Jaruzelski va fi silit să 
guvernezs Polonia ca pe o ţară sub ocupaţie. 


In Încheere, prof. Malia întrevede că "o mare criză 
a socialismului sovietic va veni în mod fatal, indiferent 
de teama sau speranţele occidentului, Pentru că în 
lumea sovietică aşa ca În Polonia 'minciuna nu poate dura 
la înfinit,'” 


RN RR RR NR RR E XR RN RX N XE RN Ne E E E e 


"NATURA SISTEMULUI COMUNIST: OBSERVAŢII 
ASUPRA STATULUI, PARTIDULUI ŞI SOCIETAŢII” 
(The Nature of the Communist System: Notes on 


State, Party and Society) de Annie Kriegel-- 
profesor la Universitatea din Paris (Franţa) 
 (Daedahuis, Fall 1979, pp. 139-153). 


Profesoara Kriegel scrie un articol analitic extrem 
de interesant asupra rolului dominant pe care-l are ce 
tidul comunist în raport cu statul şi cu societatea n 
care-gi desfăşoară activitatea. „Autoarea suşţine că 
masele sunt antrenate de către partid într'un anarhişm 
libertar distrugător iar statul este "absorbit de către 
partid şi redus la o burocraţie anemică.” i 


Autoarea retrasează originea sistemului Marxist- 
leninist la filosofia secolului al 19leâ rare leagă 
concepţia de libertate a individului de membria lui în 
grup. După K. Marx individul devine liber "numai atunci 
când emanciparea clasei muncitoare...a atins faza de 
realizare.” Lenin a schimbat acest concept adaugându-i 
o dimensiune universală: "emanciparea clasei muncitoare 
pregăteşte calea de emancipare a omenirii atât universal 


fl 


cât şi îndividual," Pentru atingerea 
acestui obiectiv "partidul clasei 
proletare este instrumentul îndis- 
pensabil."” Noul stat ce va fi stabi- 
lit de către revoluţia de partid nu 
va fi decât "o altă faţă a partidului,” 
Al treilea factor în joc, societatea 
este redusă la o umbră, lipsită de 
4 viaţa” şi capabilă doar de "protest 
ări Bara imaterial, revoltă de mizerie şi 
xăsmeriţă naționalistă.” 


Fuziunea dintre stat şi partid se produce mai înâi 
in sectorul economic iar obiectivul principal al întregu- 
lui sistem este să mărească puterea militară. "De la 
început jelul comunismului a fost să opereze la scală 
mondial ă şi să pună stăpânire pe întreaga planetă.” 
Subordonarea întregii economii la acest ţel a Împiedecat 
Uniunea sovietică de a ajunge faza unei societăţi post- 
industriale sau măcar industriale, ” 





"A sosit momentul--scrie autoarea--să 
începem a analiza sistemul socialist aşa 
cum se prezintă el--un sistem totalitar 
cu totul diferit de al nostru nu în 
grad ci în substanţă” (114). 


Funcțiunea esenţială a unor astfel de regimuri este de 
a-şi asigura controlul permanent al puterii. "Maşina 
este adaptată perfect la scopul urmărit” (1445), Sistemul 
funcţionează atât de bine încât nici nu mai are nevoe 
decât de "ajustări ocazionale” de la conducere. Rolul 
conducător al îndivizilor--Stalin, Kruşciov şi chiar 
Brejnev--este complect subordonat sistemului, (Brejnev 
este primul dintre sovieticii Nr. 1 a cărui vârstă şi 
boală au devenit obiectul de umor al Moscovei), 


O altă caracteristică a sistemului comunist este 
că a dezvoltat capacitatea de a absorbi tendinţele re- 
fomiste. "One must leam to live with them, controlling 
them at the appropriate time and with appropriate force” 
(145). Autoarea consideră această metodă superioară 
celei occidentale care trebue să ia în considerare 
tendinţele reformiste şi să evalueze capacitatea de a 
susţine inovări. Un alt avantaj al sistemului este că 
"lipsa de articole de consum este 


| Communists Celebrate the Russian Revolution of 1917 by holding huge pa- 
= rades. Marchers in Moscow's Red Square carry portraits of Kari Marx and V. |. Lenin, 


-51- 


o condiţie tot aşa de naturală în 
regimul socialist cum este abundența 
lumea occidentale.” 


De notat că profesoara Annie Kriegel a scris acest 


articol înainte de lovitura de la 13 Dec. 1981 în care 
partidul comunist polonez a intervenit "la momentul 

potrivit şi cu forţe adecvate” pentru a dizolva nobila 

şi puternica mişcare muncitorească "Solidaritate." p 


„ COMMUNISM 





Sovtoto 


e aa 


Aniversarea unirii Principatelor 
(24 Ian. 1859-1982) a fost sărbătorită 


n sala cea marea a "Casei Române & Capele" 
în seara zilei de Sâmbătă, 23 Ian 1982. 
Numărul împresionant al participanţilor 
(peste 80 de persoane) a aovedit încă 
odată interesul, ataşamentul şi dorinţa 
de a reafimma şi păstra legătura cu 
trecutul nostm istoric, cultura şi 
condiţiile grele prin care trece poporul 
român În această perioadă. Nu atât nu- 
mărul ci mai ales calitatea reprezenta 
tivâ a grupurilor de diferite nuanţe care 
au ţinut să-şi manifeste prezenţa române- 
ască la acest eveniment a fost notată şi 
apreciată, 








[Soni Raou | 
Programul serii coordonat de către Nicolae Dimitriu 

a cuprins un cuvânt de comemorare, două dansuri de folclor 

românesc executat de către o parte din echipa instruită 

de George Costache şi o recitare plină de efect declamată 

de Nicolae Cazacu, 





In cuvântul de comemorare Prof. Ilie Smultea a aubli- 
niat importanţa istorică a lui 24 Ian.1859 care marchează 
de fapt data naşterii noului stat de la gurile Dunării, 
ca o expresie legală firească a naţiunii române. Invocână 
originele ideilor ine ra unirii naţionale, vorbi- 
torul a subliniat rolul nvățatului Miron Costin, ca 
înspirator al acestei idei. Persecutat în propria lui 
ară, Miron Costin a găsit azil politic În Polonia, o ţară 
cu idei liberale şi cu instituţii academice de înaltă re- 
putaţie la vremea aceea. Ce deosebire şi contrast--a 
continuat vorhitorul--Între aceea Polonie Liberă şi cea 
de astăzi, încălcată de Rusia Sovietică a cărei spirit 
îngust şi încătușare militară o sileşte să se abată de la 
destinul ei firesc. Audienţa a aplaudat în mod spontan 
când vorbitorul a exprimat sentimentul de profundă indig- 
nare şi protest al grupului etnic românesc potriva 
acţiunii arbitrare luată de către gen. Jaruzelski împotriva 
unei mișcări muncitoreşti ca "Solidaritate," a cărei 
popularitate a îmbrăţişat întreaga naţiune poloneză. 


Starea de asediu prelungită cât şi cei peste patru 
mii de srestaţi inclusiv Lech Walesa, sunt dovada cea mai 
evidentă că acţiunea s'a întreprins cu aprobarea şi 








- 53 


suportul Moscovie şi că ea nu se poate pri jini decât pe: 
unitătile speciale de şoc a le securităţii în timp ce 
însăşi amata poloneză nu poate fi mobilizată împotriva 
mișcării de emancipare naţională pornită de "Solidaritate," 


Comunitatea româneasacă din nordul Califomiei şi 
Casa Română & Capela în mod special au pierdut un ele- 
ment de mare valoare a cărui lipsă va fi profund “resimţită, 


7 Viorel Radu 
s'a stins la o vârstă prematură (54 de ani) lăsână în 
umă fraţi şi prieteni În România, pe nepotul Sorin 
Comănescu şi o mulţime de prieteni În sânul comunităţii 
româneşti din California, 


Un om de o inteligenţă sclipitoare şi de un remar- 
cabil talent artistic (desenator industrial şi pictor) 
şi un spirit de observaţie pătrunzătoare a venit în 
America nu atât pentru el însuşi cât mai ales pentru a-l 
scoate pe Sorin, nepotul său de soră, din "condiţiile 
de viață intolerabile a le regimului din România.” şi 
într'adevăr l-a scos şi l-a ajutat din toate puterile 
să-şi croiască o carieră de distins arhitect În lumea 
liberă, 


Viorel era un povestitor neîntrecut. Când vorbea 
despre nedreptăţile şi abuzurile pe care le-a trăit sub 
regimul din România parcă le trăgea cu pensula folosind 
cele mai potrivite culori, Am încercat de nenumărate ori 
să-l conving să vorbească în public dar a refuzat cate- 
goric. Dacă ar trebui să definesc ce l-a animat pe 
Viorel Radu în prea. scurta lui viaţă zbuciumată aş spune 
că a fost căutarea frumosului şi a nobilului în toate 
aspectele vieţii şi activităţii omeneşti, Deşi mai 
mult tăcut şi retras, când era vorba de acţiuni frumoase, 
Viorel era capabil de mare elan creatore 


Din lucrările pentru CRC ne-a lăsat, Între 
altele, nişte tablouri de Crăciun, două coperte pentru 
Buletinul Casa Română şi alte câteva titluri executate cu 
imaginaţie şi cu dragoste, 


Dumnezeu să-l odihnească în rândul drepţilor, 
-- 1, Smultea & Cons. Adm.CRC 


li 


Comemorarea a 6l/ de ani de la realipirea 
Basarabiei la patria mamă România a luat o 
deosebită semnificaţie prin prezenţa la Casa, 
Română & Capela a bine cunoscutului veteran 
basarabean Dr, Anton Crihan cu soţia Olivia 
şi cu nepoata şi soțul ei, 





“Impresionanta figură de luptător a venerabilului Anton 
Crihan, cu darul lui de povesțitor a unor evenimente la 
care a avut o valoroasă contribuţie în calitate de condu- 
cător studenţesc şi animator al maselor româneşti şi mai 
ales al cadrelor militare,a cucerit atenţia şi inimile 
celor prezenţi. Din faptele relatate cu precizie şi _ 
căldură s'a desprins în mod clar starea de spiritaromanilor 
basarabeni doritori săse reintegreze naţiunii române. 
Contrar unor argumente ridicate de cercuri pro-sovietice-- 
spunea D-l Crihan, martorul ocular şi activ la evenimente-- 
“eu n'am cunoscut un singur român basarabean care s'ar fi 
opus unirii cu România,” iri cu activă şi contactul 
dinamic cu masele basarabenilor În aceea periodă dau o 
deosebită semnificaţie mărturiei personale pe care Dr. 
Anton Crihan o aduce la repudierea tezei că reprezentanţii 
basarabenilor au fost forţaţi să opteze pentru unire în 
1918, 


In scurta cronologie a evenimentelor dinainte şi de 
după 27 Marţie 1918, profesorul Ilie Smultea a subliniat 
tragica soartă a românilor din Basarabia de astăzi, 
supuşi unui proces sistematic de rusificare atât pe 
căi cultural-linovistice cât şi pe calea planificării 
economice cu desrădăcinarea elementului românesc din 
Basarabia e. 


Veacurile, în marşul lor, distrug operele omului, 
dar nu-i întunecă visele nici nu-i diminuează împulsu- 
rile creatoare. Acestea rămân ș pentrucă sunt parte a 
Eternului Spirit, chiar dacă acesta se ascunde sau 
doarme din cână În când, imitână soarele la căderea 
nopţii şi luna la ivirea zorilor,* 

RR RR RR XX 

Vai de acea naţiune care nu-şi ridică glasul decât 
la Înmomântări , care arată stimă numai În faţa eropii, 
care întârzie să, se revolte Înainte de ce gâtlejul îi 
stă sub ascuţigul sabiei .* 

* DIN K. GIBRAN, MAXIME ŞI CUGETĂRE, TRAD DE N NOVA 











-55- 


Vizita Prea S. Sale Episcopul Nathanael 
0 În momaul Galipoceter ma ihamaei 


După o vizită oficială la parohia ortodoxă 
română Sf. Treime din Los Angeles, P.S.Sa 
| Nathanael, însoţit de păr. Richard Grabogski 
VA a călătorit spre nordul Califomiei şi s'a 
JA întâlnit cu un grup de credincioşi din parohia 
"Invierea Domnului”, Marţi seara, 30 Martie 1982 


Intâlnirea a avut loc în casa fam, George 
Iordan, din San Jose, CA, unâe s'a servit o 

„ masă delicioasă cu bucate de post. Printre cei 
(N prezenţi a fost păr. Ioan Sârbu, noul preşedinte 
al Comitetului parohial Remus Bretoi şi secre- 
tarul, Mihai Olteanu. După ce a ascultat pe 
cei de faţă P.S. Sa Nathanael a îndemnat pe cei 
prezenţi şi a apelat Ja întreaga parohie să 
| Design by | continue efortul pentru aşezarea unui lăcaş sau 
'Viorei Radu| a inei încăperi. care să se prevadă cu icoane şi 
decor caracteristice bisericii ortodoxe române , 








P.S.Sa a subliniat faptul că misiunea cea mare a 
fiecărui creştin şi a fiecărei parohii este diseminarea 
credinţei ortodoxe a cărei apel este universal, Atât cei 

„prezenţi la această întâlnire cât şi ceilalţi enoriaşi 

| care n'au putut fi prezenţi dar cărora li s'a comunicat 
& mesajul, au apreciat mult această primă vizită în nordul 
„Californiei şi speră să aibă bucuria unei vizite oficiale 
„a P. 8. Sale într'un viitor apropiat, 





| sie Aflăm cu durere ştirea trecerii din viață a părintelui 
„|ânchidim Useriu în Washington, D. C., 1a 25 febr, 1982, 

A fost parohul bisericii ortodoxe române Sf. Cruce din 
„capitala St. Unite după ce a servit ca preot la Sf. Treime 
“|(Los Angeles) şi ca administrator la parohia noastră 

Ink tarrea Domnului” pentru o scurtă perioadă (Feb. "702ydn*> 


| Membrii parohiei care l-au cunoscut şi apreciat pentru 
distinsale lui calităţi preoteşti şi dedicaţia cu care a | 
|servit ca indmmător spiritual vor păstra permanent memoria 
|Pîr. Anchidim Uşeriu şi exprimă Doamnei Preotese Eugenia 
[sincere condoleanţe + 

|, __ Serviciul religios al înmormântării s'a ținut în 

„ PPlserica ortodoxă română din Elwooă City, PA, cu participarea 
unui sobor de a şi a Inalt P.S. Sale Valerian.  Inhuma= 
rea sa făcut în cimitirul mânăstirii "Schimbarea la Faţă qi 
Wecinătatea lui Blwood City, Da; 

pi Dumnezeu să-l ierte şi să-l primească în Impărăţia | 


| sa cerească. 










UPOJOJOȘOSOS 0 0 0 





ENTS & 


a = grateful to those ho open their 
, aa s and make financial sacrifices to 
elp their community in time of need: 


IN MEMORIAM 

.............. VIOREL. RADU 
Ioan Dumit STEP Poeiaain igiă, 
Ioan i cr „ Ovidiu Diaconescu $25.: 
Sami Wundermann i Mihai Olteanu 25: 
Sorin Issvoran a Elena Stamatescu 25 : 
Ioan Graţian Bal E Mircea Tanasescu 25 . 
Dati, Aaa alaci a Nicolae Dimitriu 25: 
: Ardas î 
tere eee 0 Ati 63 
Eugen ma reţu 50 Tony Gheorghevi ci î 
Romeo Malattia iu Aurel Turi.că 25 : 
De taatia Pavel 30 aa gostadia 20 : 
e n : 
înalta î Manuela Selles 20 : 
Margareta Ci a Nicolae Cazacu 20 = 
Dau Mâseu o i Remus Bretoi 10 : 
J+ Vasil e 30 Ion Issvoranu 1 : 
e Moldovan 30 Viorel Isvoranu i . 


necessary on the part of Viorel's 


men eeseeeeesANBela Jonescu $5 


This fund, now tota] 
R i aj : 
additional donations to ie Se ae for 
, n 


nephew, Sorin Comanescu, 


to honor his uncle' 
Romania, e's wishes for burial în his Mother-lană 


arranging this loan anâ 
secretary, for handling 

may be mailea to CRC or 
Apt. 102, Oaklană, CA 914610 
Smultea (Rt. 1, Box 367, 


We wish to thank Ion Ne 


) o 


agu for his assistance i 

Elena Stamatescu-G mda 
-Grea 

the colletion. Ana Putin 

diractIl 


Contributions 
Y to Elena (200 Montecito, 


r to our treasurer, Jua 
Trinidad, CA. 95570), ui 






„90 e în odocooooooooseseoeeesee 


This îs a 8004 time to repea 
of our organization, as stated în our by-lausi 


oooâ 


ococvsvoovoe 


7 


. a o DI e 


Boce movoseeeooceoeoeoeeooooooooooe 





-57- 


CRG CELEBRATES 115 TH ANNIVERSARY 
March 21, 1978 - March 21,1982 - 


sccooooooooesooosooseoăsoc e... 


+ for our readers the purpose e 
FA 


TITI 


...s0oocove 


la (CRC) is an organization 
to provide for and promote the spiritual, cultural 
and material well-being of its members. To further 
these ends, CRC shall promote and diffuse the 
Romanian culture and spiritual heritage in harmony 
with American social and cultural values and beliefs. 
As a cultural center for the Romanian Community, 

CRC shall be open to any person who identifies with 
the Romanian culture without regard to religious 


cread or ethnic origin. 


Casa Romana şi Cape 


asocoooece 


0c00090990000cegoooi 


[-ZEiee) CRC CONTINUES TO INVITE NEW MEMBERS Na 
In four years our membership has increased to 
55 members (35 founders, 5 regular voting members, | | 
13 associates and 2 honorary associates). The CRO mem- 
bership roster always appears at the end of Buletinul CR. 
CRO is very grateful to these people for their continuing 
support of CRC. They are the backbone of our Romanian 
Home and Chapel. (See the enclosed subseription form.) _ 





MEMBERSHIP PRIVILEGES 


All members (founder, regular and associate) receive 
regular mailings and are invitead to attend general member- 
Ship meetings and pârticipate în discussion or debates 
ană make suggestions. The right of vote îs limited to 
founder or regular voting members. 

All members should adhere to the purpose and policies 
of the organization and have access to such CRC facilities 
as the library and reading room and are entitled to use 
the hall for personal and/or family reasons (wedding, 


baptism, etc) in accordance with the policiy of the 


organization, A copy of the by-laws is available upon 


| request. 


CRC INVITEŞ PARTICIPATION & SUPPORT BY 
ROMANIAN CULTURAL AND RELIGIOUS GROUPŞ WHOSE GOALS 
AND PURPOSES ARE IN HARMONY WITH THOSE OF THE ORGANIZATI OI 
| pai 











-5B- 

At this time both Unirea dela Vest of the Union & 
League of Romanian Societies of America and Holy 
Resurrection Orthodox Parish have participated finan- 
cially în the foundation of CRC, supported its goals and 
used its facilities. Other interested groups should con- 
tact our president (lie Smultea) or a member of the Board, 


RR RR N RA RR RI IE RE E A XE XR AX II ARĂ 


ENTER MEETINGS OF THE BOARD OF DIRECTORS OF CRC (d 
. Ei 





ARE OPEN TO ITS MEMBERS 


— Members with suggestions or projects should contact 
a board member or committee chairman and equest that the 
topic be included în the Board agenda, Special meetings 
of the membership may be called by the Board or upon the 
petition of 25% of the voting members. (Members will 
receive notice of such meetings 30 days in advance.) 


E 9 E E A IA EA IE A IE, A IA BA EA IA Ba A, A AIA CA A IE, IA II CA A CA A CA A, A CA A A IA IA Ia A IA a A a a a a 
APIA 
* 





Six spaces remain on our Memorial Plagque 


Founder-charter membership was extended for a five- 
year period from our 3/78 foundation date. In March 1983 
CRC hopes to add the names of those charter-members who 
have joined its ranks since the fabrication and engrav- 
ing of the plaque by our artists Mircea Goreniuc and 
Viorel Radut(the latter whose memory we honor În this 
issue) în March of 1980. This tribute în marbel to those. 
who have pledged regularly to contribute to the amortiza- 
tion of the mortgage on our property until it is truly 
ours adoms the foyer of the hall, 


or designing the 
various covers of BuletinulCRas well as the CRC 


logos întroducing 'Bpicuiri din presa” & "Stiri de la 
CRC.” We'11l truly miss his contributions to our 
artistic needs, 


XR RR RR RR RX RR XR RI EN RI RR RR: | 
ANNUAL MEETING NEWS (1/31/82) 

Since founder membership dues-assessments were de- 
creased from $5 to $2,.50 a unit on a trial basis on Jan.l 
1980,our increase în donations, dues,activity profits & 
rentals has been însufficient to make up the loss of 
regular income to support monthly payments on our debt 
obligation ($531.76 on the mortgage plus $100 on a spe- 
cial roofing loan due 3/83). Moreover, some of our | 
founders have not continued to contribute to the mortgage | 


fund regularly as anticipated. Asa 1% h 
found Ele: „d Financial jeopardy îi Cimas! ci 



















decision by their increased support of CRC, 


DE CC ac Ca înc înc ta i i 


emus Bretoi 


4 


-59- 


Thus at its 1/31/82 Annual meeting, CRC members în 
attendance voted to resume the original $5/initial loan 
“unit dues/assessments for all founders with less than 10 
initial units retroactive to Jan. Î, 1982. (The exclusion 
of the three founders (Moldovan, Ocneanu & Smultea) holding 
w5 of the înitial 117 înitial units, represents an attempt 
to more equalize the share of the burden placed on our 
founders. 


Regular voting membership dues ($5/mo. or $60/yx. ) 
and associate member dues ($12/yr) as well as the $5 
bulletin subseription rate remain unchanged. 


We hope those founders not în attendance at this meeting 

ană those behind în their payments will support this 
Pro jected 
monthly dues încome will now amount to $510 vs. the present 

$330. (Golden book, building fund and special activity 
“donations should be able to make up the $125 difference 
40 meet the $631.76 monthly debt obligation,. ) 
15 A 





MARCH MEMBERSHIP HONOR ROLL 


CRC pays tribute to those en whom ît can count 
“to keep up ta date with dues and assessmentst: 





POUNDER MEMBERS (13%) 


Gheorghe Costache 
Geo. & Trudy Danulescu 
John Dumitru 

Angela Jonescu 

Tr, &Fr, Ocneanu 






Alexander Parvu, Jr] 
Mircea Raţiu 

Ilie J, Smultea 
Judith C. Smultea 
Rlera Stamatesa-Greavu 


aler Bursan 










REGULAR VOTING MEMBERS (80%) 


Sylvia Bogdan Ion & Maria Manea-Manoliu 
Irina Bollog Ion Raţiu 
ASSOCIATE MEMBERS (86%) 


Manuela Selles 
Kevin & Mihaela Mack Ana Simpson 
Nicolae Novac Constantin Sporea 


Paul & Angelica Sebastian Mircea Tanasescu ; 


ză 


Brij Kansal 














-60- 
CRC EXTENDS ITS WELCOME TO THE UNITED STATES TO 


Mr. & Mrs. Vasile Ranga Versavia, 
of Portland (Oregon 


CRC appreciates their demonstration of interest 
în CRC membership by their long joumey by bus to 
„Eureka, where they joined the Smulteas by car to at- 
—— tend services and meetings at CRC as well as the George 
- Enescu Centennial Concert in San Francisco. Vasile is 
a widely recognized talented poet & writer, whose first vol- | 





ume Aş Zbura şi Eu Puțin was already 
published în the U.S. anâ was highly 


appreciated by the community at CRC, la 
He is presently working as an editor & 
Christian literature translated ințo/ț 
Romanian, Buletinul CR is looking for- - SSB, 
ward to the future cooperation ît would like: 47 
to establish with Vasile Ranga. His „ii 


| 
| 


but has been able to find work here as a dental assistant, 
thanks to the assistance of the CETA Program 










CRC CONTINUES 17$ FAMILY REUNION EFFORTS 


We remind our readers of the efforts of our 
Affidavits & Immigration Comm. to help re- 
unite families on the basis of rovisions of 
the Helsinki Agreement of 1975 (now under 
a revision în M 
4 / signatory. In recent months ît îs to The 


 Monorable Senator Hi x 
denozat grata 97 pilenry M +. Jackson that CRC 





Besides aiding the Rangas în efforts for reunion with |. 


their children în Romania, our Immigration Chaiman, Eugen 


Coban, has joined Father Avram Botan of the Cakland Romanian | 


Baptist Parish in offering an affidavit for Florin Arsene, 
electronist & son of Constanta Arsene, now residing at and 
caring for CRC. His forthcoming arrival will be of îmmense 
benefit to both the spiritual & material well-being of his 
sister Ileana & mother Constanta, 


SINCERE THANKS TO OUR RECENT ASSISTANCE FUND DONATORS 
„Gh. Costache $5 ___ Nicolae Dimitriu  $20 
„Judy Smultea W ;, Nicolae Novac (81) 18 

i (E inca ii i Nicolae Cazacu 10 

+eV., Moldovan . eorge Jordan 10 

Ilie Smultea 40 ee, 4 Jonescu 5 


This $293 reflects contributions thru CRC.  Assistance îs 
often given on an individual basis & is also appreciated, 


_DONATORS: 


charming wife Rodica has not only mastered her English speech! 


rid), of which Romania îs a |. 


-61 
CRC DEPENDS ON ITS DONATORS AS WELL AS ITS MEMBERS... 


To Provide the solid Foundation of CRC 

To Meet Its Monthly Payments on Debt | | 

To Finance Needed Home Improvements & Major Repairs 
(over and above available rental încome) 


CRC IS THUS VERY GRATEFUL TO THE FOLLOMING r 





Golden Book 


1st Qtr. 1982 ($120) 
Ovidiu Diaconescu  $50 
Gheorghe Mandochi 35 


Dec, 1981 (post-press) ........ Nicolae Novac 5 


The names of Gur Golden Book contributors as uell _ 
as donators to the Special Building Repair Fund are thus 
iînscribed în our Golden Book of donators to the foundation 


Ion Neagu 15 


| of our property displayed under the plaque în the foyer 
of our hall, 


Building Repair Fund 
1st Qtr. 1982 ($50) ASE Dec.1981 (posirpzess)($200) 


Dan Didescu $40 ! „ Ilie Smultea $100 
Mircea Nichols 10 Judy Smultea $100 


This fund was set up last summer to finance the paint- 


“îng of the hall înside and out as well as replace gutters, 


rerotf most of the hall, and repair the ladies" room, 


Donations were $2,000 short, necessitating a special 2-year 


loan în August. Won't you think about adding your contribu- 
tion to this fund to help us retire this loan? Hall rentals 
at this time can handle only the ordinary minor repairs, 

as our property management account is presently dedicated 
toward catching up some 1978 back taxes missed at the 
closing of escrow . Thus far this fund has been approxi- 


mately $350 short of covering the regular $100 mo. payments. 


* ocoale iai aici că cică ici ici că iasă ice iacăa icănia căii” 


CRC CURRENT FINANCIAL REPORT A/0 3/31/82 


Organizational Account (Treas.)....... $ 98.52 


Property Management Accent. (Gen.Mgr.). 20-16 
$148 .08 


== 


NOTE:  Needless to say, that îs not a very 
healthy acolo, balance. i 3 ul 


RX RR RR RR XX 


RR RR OR RR RR 








ij -02- Edi -63- 
SPECIAL, GOLDEN BOOK ADDITION i HOPE YOU APPREGIATE BULETINUL CASA ROMANA 
| $282:Proceeds from the anâ that you ăre.ox pill become a subsoriber 
| EUGEN STOIA 1982 5 UBSORIBERS A/04W4/1/82 (35) 
CRC BENEFIT CONCERT 
i Sa U „Se ($5/yx) 
Honoring 




















*Eugenia Adama-Muresanu (NY) George Jordan 


The George Enesco Centeanial *Alexander Blaga Emeric & Val Kalman 















Stefan G. Theodoru (NY) 
aftord a panoramic view of the 


cityand whose catheâral ceiling 
seems to ascend înto the sky, 


Angela Jonescu 


Portret din 1952 — "George Enescu 


Foreign ($10.yr) 


| 8 & GA 
Alexis Comn&âne (Canada) *£on Raţiu (London 
Virgil Popa (Netherlands) *Ovidiu Vuia (W.Gemany 


* Advance subseriptions (paid 1980 or earlier) 


Entitled "Barogque Musicfor Violin and Organ," the pro- 
„&ran featured Tartini 's "Sonata in G Minor”, Buxtehude!s 
"Chorale Prelude," JI. S. Bach's "Sonata în G Minor ană 

his "Chorale Prelude; Couperin's "Recit de Tierce”; and 
Handel 's "Sonata în D Major.“ 


Mr. Stoia studied with Engscu în Paris în 1947, | i 

|mhere Enescu became famous not only as violinist and teacher | Valeriu Bursan mei Aga RR elit 

but as a conductor and composer as well. Mr, Stoia recently | Margareta Cismaru ȘE i ta 
retired as Professor of Music at San Jose State University XP - Rac e ARE ARE ii 
and as Conductor-Director of the widely known & world- E DD = Picasa 


toured San Jose Symphony Youth Csichestra, EXTRA THANKS TO OUR SPECIAL BULLETIN DONATORS 

| In addition to Mr. Stoia, we would like to thank Elena Dec. 1981 (after Press: Ilie Smultea $100 

 Stamatescu-Greavu, our secretary, for handling CRC ticket Judy Smultea $100 

sales as well as those who made an effort to sell them for bulletine 

finance the Dec. 

our benefit and who supported the concert by their attendance. mmm en apela pe Mali short of our $800 goal; 
We all left the Cathedral that day a little more the balance came from such special donationse 

inspired â5 well ăs*proud of our Romanian musical heritage. n. thru March 1982: Tiberius St. Cioragiu $5 





: Je. V., Moldovan | 
| Sun. „Feb, 28,1982 -3:30p „me „ema & TR aaloe *Nicolae Novac . | 
 StMazy's Cathedral,San Franoiseg | | Alexander Burz cei rata 
| "Î|Ion & Stela Cepoi 0 apana  ag, a 

We are grateful to our "Î Tiberius St, Cru) BE (NI) gg arm 
founder-member/violinist Eugen | John Covinea (IN mnett (IL) | 
Stoia for arranging this concert | Eglantina Daschievici (IL) ci a is Ch ar ANI | 
în cooperation with. urganist | Dan Didescu „să d em cîn (IN) | 
Ralph Hooper & St. Mary's | John Dumitru le m d «iata | 
Cathedral, a beautiful modem [E | Trudy Dunn (Danuleseu) pd ud ea | 
& acoustically superior building kMatis Glass (IN) Blena Stamatescu-Greavu | 
atop a hill, whose glass walls | | Gigi Harabagiu | 

| 
| 
| 
| 
Li 


i 
| 


981 SUBSCRIBER LIST (ADDITIONS): Total 69 vs. 58 
: : EX în 1980--up 19% 






John Covinea 
172 n_& ces Ocneanu 
A ojander arvuş Jre $18 


uld donate an additional five,, 
ŢE. gach Us a PUREgII der WopIA Sepane on aere tatte! 





-644- 
YOUR ACTIVITY DONATIONS ARE APPRECIATED ALSO! 


Cur activities this quarter (excluding the concert ) 
netted $119.14. Out of this fună all organizational 
expenses (postage, photocopies, supplies, etc.) were paid, 
leaving a balance of $50,47. Your special voluntary door 
donations often make the difference în making a profit for 
the evening, or at least making our expenses uhen attend- 
ance is light. Buffet & refreshment tickets în such cases 
do not cover the respective grocery bills,i.e., Feb. 13. 
In such cases committee members often feel obliged to 
cover their expenses by a corresponding donation, Attendance 
is especially critical when the organization has hired an 
orchestra at $225 or $240 for the evening. YOUR SUPPORT 
OP OUR FUNCTIONS BY YOUR ATTENDANCE IS IMPORTANT, Cur 


S fer al 





Dc 


LAST BUT NOT LBAST e... : e 
Special Acinoul dement to Some Very Special Peopleat'CRE 


OUR PROGRAM PARTI CIPANTS: % 
Gheorghe Costache - organizer & trainer of the small 


Romanian Dance Group în January 


Nicolae Cazacu - Recitations -- | E 


Ilie Smultea 
Anton 'Crihan 


OUR PROGRAM /HOSPITALITI COMITTEES 


- Keynote speaker--Unific.of Prince 
- Guest-speaker-bassarabian Annive 


Program Chaimman — Nicolae Dimitriu (Bulletin B&t66) 
= Dan Didescu & Nicolae Dimitriu 


Jan. 23 anniversary celebration of the Anniversary of the Music 
Unification of the Principalities was not only well attended Buffet Constanţa & Ileana Arsene 
but a profitable evening for CRC, i, 


Refreshment Bar  - Nick Cazacu & Ilie Smultea 
Decorations - Ana Simpson & Dwana Matek-Mandani 
Shopping . „ Gh. Costache & Marius Neacşu 
Receptioni - Judy Bmultea & Angela Jonescu 


OUR RECENT HOME REPAIR CREM /=| GhManăochi 


George Costache John Moldovan 
Margot Munroe 


THUS . .... -We Thank the Following Contri butors: 


ANNEV, OF UNIFIGATION OF THR PRINCIPALITIES (Jan. 23) 
| Special Door Donations ($104) Ei 


$10 Alexis & Angela Comndne $5 Emil Matei 
Peter R. Malattia Lisa Marcu 


Judy & Ilie Smultea Ilse & Vasile Moldovan 
$ E Nicolae Ardeleanu Marius & Maria Neacsu 
Sylvia Bogdan Ana Simpson & Dawne 


. 
ți 


Ileana Arsene 
Constanta Arsene Jean Costache 


By the way, it was our ladies Jean and Margot 
who made the most recent rest-room facility 
repairs, including some wall painting after 


n ei PR ereu cmuineă ini 
ctor 3 nt ores. 

Nicolae Cazacu $1 Ion Qceanu. E zi Moldovan 

Vasile Isdrailovici Ion Tet The Arsenes are now busy with Messrs,e 


and Mandochi renovating the room behind the 
kitchen, painting, laying carpet, etc. 


EQUIPMENT & SUPPLIES - DONATIONS EP 


Frances Ocneanu - Replenishment of coffee supplies 


Sorin Issvoran - Set of trays citi scuinlinia 
- t of large stainless 
Judy Smultea A RE 


VALENTINE'S DAY DANCE PARTY (Feb. 13): $106 y 
Door Donations:(no orchestra): 2 


$5 R. A, Comnene $3 JI. V. Moldovan | 





George Mandochi Elena Stanatescu 
Bob Maldonado Ilie Smultea 
„Nicolae Dimitriu ($3) = 
Expense Donations (to cover buffet & refreshment costs) 
Alexis Comnene ($5) 








CRC makes an appeal for the donation ip 
occasional chairs suitable for our formal foyer | 

igeă lace the present ones that belong to the 0akland 

Wonsa 8 Club jlROumazn now to use» 


Frances Ceneanu ($10) 


Nicolae Dimitriu ($28) Ilie Smultea ($30) 






















-07- 


- 1981 CRC Fin. Stnt 
y 1/1/81 balance plus receipts: ....s909....v90...a..... $19,298. 33 
LESS: 1981 Disbursements 
“ă rty Related Expenses 
5 nCe pă on loans ......... $2,708.25 
Interest pă on debteo...... O 1k,072.87 
Taxes on propertyosososaseee 823.76 
Insurance on property es... O 1,347+.08 
Accountant fees.(ixaneh.Bd.xpts) 70.00 
Rental Commi ssiO0D5 o os...cc 913.13 
jorte Filing fees (âty $5;statel.50) 7.50 
Bank charges (svechg -propaert) 1.93 
Utilities:  PG&Be ee... $965.93 
ş Scavusesa 321.75 
= 8 Water. e... i 2.80 11440.48 
Telephone (hall pay & office) 347.17 
Hall Supplies (paper towels,etc.) 32.05 
Gen .Ha1]l Mint fixeExing. 87.141 


o aning 180. 
Paco, SERE 3:28 301.18 
Hall Repairs: 
_ Panting(outside,main 
hall,foyer,tea rm) 85726 
Gubters „e... ...... 305.83 
New ROof (labor $825) 2/97.35 
Wall Rep1 Jades "Rm. « 88.12 3,748.55 


1981 CONSOLIDATED FINANCIAL STATEMENT - Casa Romana, & Capela 






Balance Fwd. from 1980:  Prop.Memt Acet, 622.01 
Treas/Organiz. 409.24  $1,031.25 























ADD:  RECEIPTS (1981) 


Donations 
Memb. Dues:  Founders $180 
Reg .Memb. 270 
Assoc, 159 $ 609.00 
Founder's Plaque Engraving...... 32.00 
Bulletin ($3144.41 subs; $433 aon.) 748.40, 
Library Book Purchase Fund...... 180.00 
Assistance Fund... n... .......... 75.55 
Bldg .Rep Fă „(nd .$1501; Par $500) , .2, 001.00 
Golden DOOR nm ssuneaasaiu sa 1,075.00 
Activities: 
Spec.Events (door)... $213.90 
Tickets: Buffet $28 50 
Refresh 227.25 
Orch... 364.00 919.75 
Pieni'e ina ff Iau ae sau 47.00 
Garage Sale. ,........ 104.25 1:3319..13 
Gen.Organiz. Expense donations., 30.02 $6,74940 


Rentals BE Olli tă atenua aaaaaaa 5, 551.00 


Loans: sa 
i : Tod Aoquisa Exten, băder 166, 57 
ge (va de lit 104) Sp Pdala măi carpentiy tpols 244.09 190.66 
Founder Menb. (îndef .term; no înt) „ace mogee ii e: 
Init.loan units. .... 360,00 F* 


concrete garbage walkuay +... __17.50_$6,025.11 


: Expenses 
General: offc sppls 63.80 
Prnțeg „Ind g.18s 
a ru Tosa 
O ..".. . 
e PPRte ev, 20:03. 080 
Bulletin: Printing... 534.147 
Env.(midl& return) e 20.53 
Spp1s (typing + abâ0a) 2 
ulk & for.) 13 
17.20 


Accum dues/assnts + «3484. 50 33814.50 O5,81H+.50 
Refunds:  pâinte cs... 50.73 


roofing mat, 33.95 
scaffolă excess time dag 244.00 108.68 
Overcharge--certifiea check... —.. .. 109.18 
Cash Flow: Holy Rs.Par.don.rovd... 7. 50 
Cash Box Advance reb bychk 6.00 13.50 
TOTAL RECEIPTS. ee eee eee Tara 18,267.28 | 











SURIOL Aburi asemenea GU EE06 04 Be i e a si 























, . Postage 
LESS:  DISBURSEMENTS (1981) E Ra di e a Ia a pă | y 
Property Related Expenses Program: Hosp-Sppls..W2 
Reduction of Debt: Pâ On Princ. ile du E CA. 
Mortgage ($ 54, 0000 817 aue 1993) 2,396.17 Dinnernare 
Roofing LOA umane aaa aia:a'e 31.2 „08 2,'708.+25 Assist.Fde 
Interest on Loans . Cash Flow (par 
SPERE Scan CRT 20370); 30599807 orar ela 


[ . - propt „mg 
jr TOT Accu, Demp loop units = E ocaza 


-09- 


=68= 












! (R 
NSE 6 279. voprineas '4g€ Xog “1 +14 *PAŢNUŞ *p *SIW f*Searp 9U4 03 20 *0T9h6 *v9 “pueTutg! 
| 1077097U0W ZI 32 DU9 04 Treu ăvrodeo e euemoy ese) 07 orqefed si02u0 eyeu esea 


























"ON Te (97ep 
(eureu quad 


(ssexppe) m (aznaeu31s) 


*HINON Y $ 30 SINEWIVISNI NI UGONIVWI HI AVd OL HSIMI ş $ aSODNE I 











* SUEUŢEASUȚ UȚ pri eq eu 2861 103 '0u/G$- sură T96T nzuy 092$ enuy sT 893 1squ9y 19yIeuy Ted], 
"2861 do + pd - + 09T$TeuoriTppe ue zo (sou 2 207 s0u/05*2$) 19-0g61 

Zo3 09$ pur (*sou 02 Io *owm/6$) G/-pi6T Io 00T$ 1! senp-queussesse-zoquou xoeq dn oxyeu 

03 eu soadxa DU9 syuey zequow Sițpuhoa eu7 uţof 07 IODIO UŢ 12U7 puesIzopun [ fXaA08zoW 





*  uomyeuop (9) ! ueoT (e) :(5U0 35900) se pareprsuoo aq 0 

squsufed AŢuyuou 8S8U7 USŢM [ *09 poaqŢIosans s1ţun UeoŢ TeŢIŢUŢ Jo IXequnu 8U4 09 UoŢi 
-zodozrd uţ Axedozd Su Uo ISnI7 o po8p 1SIŢI 2U4 JO UOŢIezŢILOure 8U4 DIEMO (Axzessaosu se 
syuoufed AŢuuou ayeu 03 şțesfu o3pod [ fzequou BUȚpPUNOI e Se 7eU7 pueIsIepun I9UINI | 


DILATIDSANS = VIaIV) 3 YNVIDUI VaV 


* BUŢA ŢIA 

UŢ Xexnsear, su BUȚÂIŢIOU (AQ SuŢy fue e UOȚINAȚIIUOOD STAŢIONPEp-Xe) e 07uŢ ueoŢ STu4 
„VXOAUOO (eu [ PU] PU MOTŢTE TIŢM UOŢIenAȚS ŢeŢoueurI eu se fedar 03 s10edxa vueuoy ese 
UOȚUM WIE7 SIŢUŢIOPUŢ UP IOȚ ULOŢ PAII-ISAIEȚUŢ ue peorepțsuoo SŢ SŢUuI eu] pueaszepun [ 


*9Țun e 00T$ 2 (8)3pun uzor Terițur 03 Suţarrosans fa UAI UaIUVHD e ea 03 USȚM [| 
Ai 
A N-ARE A 6 E 36 E 8 EEE E A E RI 0 00 6 6 E E E IE 6 E IEI IEEE E E IE E E IE PIPI PIINE 


'(S)AVA DNIMOTIOI SHL NI VIHAVO 9 VNYWOUI VSVO 10 ONIONNOI EHL O DUVa V 34 OL HSIM I 


A A e AN Me e Ie e AI AR A AM e e e A A A AM Ade A AN Ne Ade A Me Ie N NEI ee AA e e te 30 Ade IEN A Me IE Ie INI IN e e NE e e e 


(uorezrodzo) I+ŢJAIĂUON EŢUIOIȚIED V) 


























G ă ee 
3 g PI: & St 
o PE. Sia 3: 
a iz [0] x „d > sti Ss '% % af 
Ș STI pr: X 3 LT % > 3 
or Ca & 8 + 9 Ş o 99 
pat i si p SAdăa $ 
= d ie ÎI 9 ri * . E BRE a 
S B * E d x 
9 3 $ — i op * a ră so 95 + 
Sa M-a: : 2 Fa = % o =: ta as * 
o * 
a 3) a A Și $ 2] st  Azâ0> i 
a a i Bl dle i a A] E see 
1 te Ho md = . 
e d ăi îsi 28 îi 1 „2 88 Şi.Ea ta 
4 S i £ + d EI 4 =ilra II i 3 ai a P si so N 
pă a Ș . Ş 5 ad Q 3" do 
= i La == a E, 20 Ma e ASI + = 2] se p 2 A i E: 
ca O m O : DA Q % =] 
5 = 3 2 8 + E: al 9% * = = 1 MI a 353 RA * 7 
= ! i m Rai e a 2| a Pa pg OO TA Ei Ş%9 d 9 % = 
ă pd bee ta ze E i a 8 Oua CE 
i Sag Ri Eli e tă Ea apă ii 
i ar X* d 9 . 
3 a 5 se i pb mi td fă pătoa $A 
D cal ţi E ui bot "ră =| $ Sir + X 2 e 0005-Ma) o 
& 1 Ela mg E SA E 3 EA Ac II 2 M-au A 89$n iai 
O 
mi Ș Alsea te E s 
a] = fc Bssz și! - - g z 
cj d | IE II E Ie: | E 
|| £ .. x m O EA x E 
s s x 2 a * 
da 8 ia Ia i £ 
al a z * x m N * - 
E: | =] = E 











+ribuţie anuala de $60, care 
(b) lunar ___ (câte $5) 


Modul de plată va fi 
odul de plată va fi 


(a) anual ____ ($60); 


cu DREPT de VOT, Printr'o con 
e. 


Ie.” u 


b 


NC 


Doresc să devin MEMBRU cu _] 

sumă este "tax deductitbăe, 

Doresc să devin MEMBRU ASOCIAT (nevotant) printr'o contribuţie anuala de $12, care 
sumă este "tax d 


ia [] 
.] 


335: i — ÎN N a 





































Ion Raţiu Vasile Mihaileanu 


(Nr. de Tel.) 





CEFICERS 


(a) anual ___ ($12); 


A guri si Dita Presa svssese „Ilie Smultea 
ga: „a ne ice Prese «Mihai Olteanu 
DA a Dimitriu i Secy . Be stâmătescu-Greavu 
John V. Moldovan !rease ss... Juăith Snultea 
jan Ocneanu Gen Mgre + » „Gheorghe Costache 


cinste, alături de placa comemorativă. 
Doresc să contribui cu o donaţie de $ 
imprumutului pentru acoperis sau alte reparatii ne 


Doresc să mă abonez la BULETENUL 


sau anii 


. Pi 


Da Doresc să degtribui cu o donaţie de $ 






9dox Parişh "Invi a Domnului” & Ă 
t sociziv af ine. Union & League Boss 2 


6. au Alăturat, o contribuţie „scutită de taxe, pentru 


7* TI 


i Den 


i 


5 





-70- ll 
N E BE ARDO CASA ROMANA & CAPELA 
i i d i i E Membership Roster 
E IE | p_ 
o 
& i ş ÎI e PONDATORII 
E i =! : = ; (The Founders ) 
Pas pas: s 
ni + Ş Aaa i i ș d Ioan & Virginia Balaci Emeric & Valerie Kalman g 
s =! i c A: *Alexandru Blaga Romeo Malattia & 
<a 8, a i : p, Remus Bretoi Ottilia Bria Malattia 
ul 3 8 a 23 Valer Bursan Niculae Moisidis 
= A "9 i 8 Alexander Burz *John 1. & Ilse Moldovan 
| g [A 3 A Wii *Nicolae Cazacu *Traian & Frances Ocneanu 44 
+ : rd ie Ion & Stela Cepoi Anca & Mihai Olteanu (+ 
d - 39| i Lb! i 9 Margareta Cismaru Alexander Pârvu, Jr. 2) 
E a L- + î. Eugen Coban Eugen Popescu VA 
ri < Ş a 9| ri *Gheozrghe Costache Mircea Raţiu (*i 
i 2] = ? a George & Trudy Dănulescu John Simicân > 
= Şla E d Dan C, Didescu Ioan Sirbu 
E ? 8 E i a *Nicolae Dimitriu *Ilie JI. Smultea 
Ș o IE SI -B John Dumă xJudith Clark Smultea N 
5 LA i "22 Mircea Go niuc Elena Stamatescu-Greavu 
A. + E > e *Sorin IsSVoran Eugen Stoia 4 
: -: = E. a Angela Jonese Petre Sturzu 4 
i E: *Fam, Geo Leon Vasu 
i p- în fi (*Patrons: 5 or more înitial-unit subseriptions) € 
ca A * 
ş 6 Ș in Progress: Petru Dărăban 
Ec) 
i EA Regular Voting Members € 
i = Ion & Maria Manea-Manol1u% 
: i ț 
işi 
titei 
x 
PE Dna 
ţ ş ţ 
OI 


= 
WIOI NOLILATUDSENS - VTIIVO) 3 VNVUII Vayn 


Y m. 
A]! 
[| 

s aa] i 


be heeitcer As La Bă 
Rase