Buletinul Casa Romana anul IV, nr. 1, martie 1981

PYULEIINYL 
ROMANĂ 





MARTIE 1981 





5 
[PURE LE | ă 


Editorial; Unirea Principatelor Române=- 
Idea Unirii şi Infăptuirea eiseeanesoneaseneaeeee 3 
Pagini. .vâtate: . Andrei Bărseanu--Imnul Unirei sc... ? 
--Comorile lui Iancu, 
Unirea Basarabiei, N. N. Alexanări, 27/3/18 .......... 
La Basarabia--Vasile Bumbace so... .......c.cscesnsesaese 9 
Piatra--Dumitru Ichim s.c...veceooeasseooeeeeneeneeaeae 10 
"Autoportret," "Balada călătorului fără drum," şi 
"Cântec, la marginea vremii--Plorica Baţu sees... Ll 
Din Isprăvile aliaţilor "Fireşti,” Vrei nu vrei, bea 
Grigore Aghiasma--J. N, Mânzatii ,...........cns.. 1% 
Imagini: Mânăstirea Arnota se.eeeonoeneeeeooeooeeoeee 16 
Pasărea sfântă: Intruchipată in aurăde sculptorul 
C. Brâncuşi--Lucian Blaga ..essenseneeseeeeeeaeee 17 
Oameni mari şi mici de Ovidiu Vuia: Dinu Bădescu..... 18 
Soliloovii--Paul Emanuel se.s.sesonesenenevenenenesesee 2l 
Pagini de Istorie Literară de Nicolae Novac: Bogdan 
Petriceicu Haşdeu ....ssseneeoneeeneneeneeeeneee: 22 
Imagini; Ruinele Cetăţii Albe, sentinela de Ia 
Răsărit .ccocoseeoeeeooeooeessenooooeneeeseeeosee 25 
Tagore ÎN C, TOSGROIU eereiale pia oile e eine: elan Big areiare a + 20 
Pay. Day oii inu Da E.On 9 os simieiaă e n-o: a :a-o eitimipuaibiaie-ere e e. 26 
In Contratimp--Stefan Munteanu ..........coceeeeeesese 27 
Note--Pres. Ronald Reagan .........ccceoeneenseeesec ee 20 
--Centenarul lui George Enescu ....coceeaeesosseee 30 
Cărţi --Dr, Ovidiu Vuia:  "Ostrovul Luminilor”, ....... Il 
-- Paul Emanuel;  "solilocvii” „.ceeeceesesecos.. 32 
Camet .sscnosensesenevooeeeeooeeseennneooeeeeoeoaeeee 33 
ERROR 0 RR „cra Veti N pna ae eloaeimieimea eee 
UMOL sesececcesooenoaseesesee 
Spicuiri din Presa .., 
DE aaa eo oa ema e e pemeneree one 
Holy Resurrection Parish News & Poundona ss sec... 
Paris Meeting & Initiative ..ccc..concsesneeeeneeee 
CRC Acinowledgments, News & Arnouncements. «s...... 30 









CRO 1980 Annual Statement ssssossseneseseeseeaeee 37 
CI IPA IP PENSIA, ad 
Calendar of Events eeeeceeenooeeeese -* ca 


Evenimente viitoare la CRC ...c.s...cceesenecece. 63 
CRC Fondatori (Founders) & CRC Membership .......* pr 
Pe al nostru steag--Nina Theodor (back cover). ....... 


| 


aia 

gomneeeeeeeooonoeneeeeeeeeeneeeeeeeeeoooooaseag 
: Ş = . 
si *» 

; Buletinul Casa Română : 
. Li 
; = APARE TRIMESTRIAL — . 
s Redacţia şi Administraţia: 124 tontecita? 
. Oaklană,California,94610 Ş 
: Redactor: ILIE SMULTEA a 
i Redactor literar: NICOLAE NOVAC . 
$ ANUL IV Nr. 1 e 
€ vccoooooooosooooooooseessose dooooo ccoococoooe$ 








IDEA UNIRII ȘI INFĂPTUIREA BI 


Anul acesta s'au împlinit 122 a 
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE. To tuş i pica aaa 
rea acestui eveniment continuă să fie să rbă_ 
torită cu entuziasm de către întreaga sufla_ 
re românească pentru că s1 reprezintă un . 
deraiat pe ipia împlinirii  iaea_ 
romeneşti. Am putea 
că actul mea 
a iii eat este însuşi actul as nag te re 
Impl inirea lui este legat 
Alexandru Ion Cuza,un oii Sid numaie, a da 
consilierul lui apropiat,Mihai1 Kogălniceanu 
una din cele mai luminate minți ale se colului! 
trecut. Amânădoi ss trăgeau din familii de bo- 
ernaşi mai mici şi An cursul reformelor soc 


ale şi agrare s'au lovit 
a marei boerimi, STII mm îmi atita 


-. 4 - 


Intrebarea pe care ne-o punen astăzi eats: 
cum s'a ajuns la acest eveniment important să- 
vâmit În luna Ianuarie,1859? Cun au ajung mil- 
tiplele diviziuni şi fragmentări dinastice,so- 
ciale şi filosofice din Principatele Române la 
o unitate de vederi care să Înfăpuiască UNIREA? 

In scurta prezentare pe care ne-o putem 
gădui aici,vom desprinde trei puncte cardinale 
cars au călăuzit mai multe generaţii de oameni, 
conâse şi acțiuni şi le-au luminat cărarsa în- 
spre acest moment, 

Primul,a apărut ca un fulger în mijlocul în- 
tunerecului ce se lăsase peste originile înde- 
părtata ,viaţa şi continuitatea Neamului româ- 
nssc pe pământul cotropit temporar de popoare 
nestatomlice, 

Iată cum descrie A.D.Xenopol acest punct de 
pognire În "Istoria Românilor din Dacia Traia- 
nă 

i0e1 dintâi pas către Întreolooareapoporului 
român fu făcută de întroaucerea limbei ro- 
mâne în biserică, Începână mijlocul său fi- 
reso ds rostire a servi şi de un organ pen- 
tru cugetarea sa mai cultă,reflexivă.Inflo- 
rirea literară,ce fu o urmare neapărată a 
acestui fericit eveniment,aduse . chiar în 
conştiinţa poporului român cele dintâi idei 
relativa la originea,la neamul şi la unita- 
tea lui stnică,., Miron Costin,marele croni- 
car al Moldovei,proclamă pentru prima oară 
Ansemnatul adevăr că "Moldovenii,muntenii şi 
arăclenii toyi de un neam sunt,româneso",că 
alcătuesc deci una şi aceeagi unitate națio- 
nală.,Pe lângă ideea unirii gi odată cu ea 
apăruse celelalte două mari iâei pe care se 
razimă întreaga dezvoltare a poporului. ro- 
mântoriginea lui romană,pârghia cea mai pu- 
temică a civilizaţiei sale,şi aceea a stă- 
ruinţii sale În Dacia Traianăt,,. 

Această idee bazată pe faptul limbii comune 
vorbită în cele tre! provinoii locuite ds oa- 
meni de acelaş neam,a fost Ambrăţişată cu mult 
entuziasm âe către corifeii şcoalei ardelene, 


a fi Al 


Lucrările bins documentate ale lui Samuel Micu 
Klain(Istoria,lucrurile şi întâmplările Români- 
lor); Gheorghe Șincai (Cronica) şi Petru Malor 
(Istoria pentru Începutul Românilor în Dacia), 
reprezintă al doilea moment luminos de-alungul 
cărării spre unire, 

Al treile,se cristalizează În forma une! ac- 
juuni de masă la 1848, inspirată în moa simultan 

cele trei provincii de către pleiada as srl- 
itori şi oameni de stat,cunoscută sub numele de 
Generaţia de la 48",prin care se stabileşte An 
mod ferm ordinea cslor două etape - liberarea 
şi apoi unirea. Bătălia de la 1848 fu pierâută 
din cauza intervenţie! brutale a trupelor ru- 
seşti,dar lupta fu continuată de către “pagop- 
tişti” - atât în ţările româneşti cât şi lan! 
vel intemaţional,în capitalele occidentale, 

Spaţiul nu ne permite gă descriem lucrările 
pregătitoare ale Comitetelor de acţiune şi ale 
fruntaşilor lor. Amintim deoci,doar în treacăt 
oăÎn ajunul alegerilor din Moldova,la 5 Ianw 
arie 1859,erau prezenţi printre dsputaţii ale- 
gători,personalităţi bine cunoscute ca: Mihal!] 
Kogălniceanu, Vasile Alexanâri,Dimitrie A,Stur- 
za,Anastasie Panu,Costache Negri,Costache Hun- 
muzache „Dimitrie Ralet,Leon Ghica,Vasile Mali- 
nescu,Lascăr Catargi,Costache Epureanu şi bine 

„re -ompraragt Ion Cuza, 
cgerea lui Cuza fusese hotărâtă cu ao 

zile Înainte,An caărul Partide! re Pee 
Încât,de ziua alegerilor s'a putut obţine un 
vot unanim - care a influenţat mod hotărâ- 
tor,alegerea aceluiaş Domn, A. I,Cuza,în Hun- 
tenia, i 

Lucrările premergătoare Unirii Princ ipa te- 
lor,au fost descrise cu entuziasm şi călâură 
de scriitorul Nicolae Gane,unul dintre cei mai 
tineri din grupul unionist: 

Toţi eram gata săz facem orice jertfe cu 

averea şi persoana noastră pentru reali- 

zarea acestul idezl care ni se Înfăţoşa 


pă un soare luminos pe cerul patriei noas- 
rs”, e. 


+ 


- 6 » 


x aspunerea jurământului de creăinţă,no- 
ul reci E e: Tati nat âe către prietenul şi 
fostul lui coleg âs şcoală,Mihail Kogălniceanu 
cu un discurs anticipator » transformări, din 

icuim câteva rânduri: 

cară Dn egânau- te pe tine Domn în țara noast= 
ră,noi am voit să arătăm lumii aceea ce toa- 
tă ţara doreşte:la legi nouă,om nou, 

Fii dar omul epocei;fă ca legea să fie 
tare,lar tu,Măria-ta,ca Domn.fii bun şi 
blână,fii bun mai ales pentru aceia pentru 
cari mai toți Domnii trecuţi au fost nepă- 

1 sau răl ... 
ozn Kogălniceanu dev ine apoi sfătuitorul 
lui Guza şi co-autorul reformelor lui sociale 
şi agrare. 


+ 

Istoria nu se repetă niciodată! Totuşi o 
pa nalală sa poate trage în raport cu ri me 
tele actuale şi cu aspiraţiile Poporului Român. 
Cea mai puternică dorinţă a Neamului românesc, 
astăzi,este,tot eliberarea de o putere externă 
oare vÎne acum de la răsărit gi de un regim ş 
impus cu silnicie ţării, A doua dorinţă este ş 
vămâne : RE ÎNTREGIREA ȚĂRII, An hotarele ei fire- 
şti,cu Bucovina şi cu Țara Basarabilor, 

Nu sunt oare aceste țeluri destul de puter- 
nice,oa să ne unească în luptă? Să ne facă g 
punem ds-o parte mm na de vederi minore în 
raport cu un ţel înalt spre cars toţi aspirăn? 


ILIB SMULTEA 








ANDREI BÂRSEANU: 
"IMNUL UNIREI 





Pe-al nostru steag e scris unire 
Unire ?n cuget şi 'n simţiri, 

Şi sub măreața lui umbrire 
Vom înfrunta orice loviri. 
Acela *n luptă grea se teme 

Ce singur e rătăcitor, 

lar noi uniţi în orice vreme 
Vom Îi, vom fi învingători. 


Am înarmat a noastră mână 
Cu să păzim un scump pământ, 
Dreptatea e a lui stăpână 

Şi domn e adevărul sfânt, 

Şi "n cartea vecimiei serie, 

Că ţări şi neamuri vor peri, 
lar mândra noustră Românie 
Eteru. etern va înflori, 








luvingători, cu verde liur 

Noi fruntea nu ne-o 'mpodobim, 
Nici scumpele grămezi de aur 
Drept răsplătire nu dorim. 
Știind că “n vieaţa trecătoare 
Eterne fupte-am împlinit 

Și chinul morții "narozitoare 
Bogat, hogut e răsplătit. 


Te GINO E LUI JANGU —— 





Avram lancu 


A lui comoară am aflul ! 
Striguţi aprinşi de bucurie 
Şi cu nespusă lăcomie 

De răscolit vaţi apucat. 





| Si-uţi rasturnat pământul sfânt 
Pe unde paşii lui umblură 

ȘI aura aur, ăst cuvânt 
Vaprinde sinul cu-a sa pară. 


O. epigora 1... Argint şi aur 
Nu sunt comoara lancului 
Ci altul e al hui tes, 
E alta moştenirea lui. 


E spadu lui cra vitejească 


Şi slânta dragoste de fraţi. 
Acestea sa vă 'usullefeasea 
Veestea soi le căutaţi. 
+ 
d ai d 


N a aa e d A e 


EA * 3 
) LA BASARBIA 































jFmmzuliţă de vioară 
Grădină dela hotară! . 
Grădinuţa florilor 
Lacrima -surorilor. 








|şepte ani s'au dus din lume 
'Şepte ani cu şepte nune, 
Peste plaiuri au trecut 
„De când nu te-am mai văzut. 


Ah! Și, dorul dela mine 
Zboar 'ades, dragă, spre tine 
Pe suflarea vântului 
Cu iuțeala gândului. 





Unirea Basarabiei 

Noi am înfăptuit cel mai mare eveniment, 
ale cărui consecințe sunt fără de număr: sun. 
„tem uniți cu țara mamă. 

La 1859, pe orizontul politic al Europei s'a 
ivit deodată un om nou, care a cerut ca să fie 
|xecunoscut. Acest om era România. 
| În timp de 60 de ani, țara aceasta unită din 
două principate slabe, s'a întărit și s'a impus 
i Europei. Acum ea caută să adune 
"la sânul ei şi celelalte ţări locuite de fiii nee- 
|mului nostru. Cea dintâi asupra căreia a căzut 
'morocul, este Basarabia, care astăzi se uneşte 
cu România. 

Binecuvântat fie ceasul în care în minţile 
noastre s'a născut ideia de Unire! Urmările 
ei vor fi din cele mai binefăcătoare. Istoria va 
scrie acest act solemn cu litere de aur în pa- 
ginile ei. 

A Să dea Dumnezeu ca acest act istoric să fie 
i <a un sunet de alarmă pentru unirea tuturor 
provinciilor româneşti răslețite. 

Cu Dumnezeu, şi ?ntr'un ceas bun! 


N. N. Alexandri 











Să41 sărut câmpiile 

Ce 1e plâng surorile, 
Să4,1 văd codrii răpitori 
Plângi de cătră frăţiori? 
S'aud glasul din vălcele 
Ce-au văzut atâtea role, 
Şi goaptelo Nistrului 
Şi răspunsul Prutului, 


Dare-ar corul, dare-ar dragi, 
Văi cu văi să se'nţeleagă! 
Spună coarii codrilor 
Suspinul surorilor. 


DI tindă 
Prutul Nistrului să-A spună 
Despre fala coa străbună, 
Spună Nistrul la Carpaţi 
Dorul tău,soră la frţi!  —————— 


Şi 'ntr'o sfântă zi cu soare 
Intr'o zi de sărbătoare 

Să 4,1 vezi cerul luminat , L 
Şi-a1 tău braţ din lam sctpat. 




















27 Martie 1918. 





VASILE BUMBAC 





lumea veche ştia să asculte firea inconjurătoare, să citească stele de 
sărbătoare şi iele de năpra:nă. să inţeleagă algebre ascunse in inele de 
corn şi noduri de Junie. La urechea veacurilor noastre s a auzit ceva din 
şoaptele magilor din vechime. Dascălii aplecaţi pe cotoare de cărți au 
incercat să refacă, incetul cu incetul, crâmpeie de înţelepciune. Dar 
ceea ce au uitat să ne inveţe in academii şi universităţi este acea taină 
nevedită in firea pietrelor: mai fină decât aerul şi puţin mai aspră decât 
lumina de felinar. 


Cifrul se joacă in inţelegerea noastră ca un iaz minţindu-şi luna prin 
păâpuriş şi brusturi. E o anumită negrâire pentru noi, la care nu putem să 
ne inălțăm in veacul nostru cel de toate zilele. 


Nici lemnul şi nici aurul, nici gemele preţioase şi nici arama nu s au 
bucurat de invrednicire. Numai Iablele Legii, serve cu arc eucharistic. 
au purtat taina in lespede. Si ele au ingăduit-o pietrelor de munte şi de 
râu, pietrelor de hotar și pietrelor de drum. O fi in ele scrisă trecerea 


noastră” Au cele douăzeci şi patru de vâmi ale zilei până la răsăritul cel 
de sus? 


Noapre în munţi. Inceput de septembrie. Si frig. Irei păstori se 
intălniră în căutarea focului. l-au bâmuit cărarea spre casa. Au mers 
după el. Tipril. Se aşteptau la cerdace albe, scări de topaze. strigare de 
slugi, dar l-au văzut intrând in cremenea colţuroasă să se odihnească. 
Din ziua aceea, ori de câte ori frigul şi foamea dădeau târcoale, ciobanii 
ii trezeau afurisenia din amnar. Urşii, lupii, porcii sălbatici, răşii şi toare 
hiarele pădurii infricoşatu-s au cu frică mare când i-au văzut mitra de 
diamante, paftalele impărăteşti de flăcări şi tezaurele risipite in beznă. 
Si focul a fost numit Piatra Craiului. 





Noapte in câmpie. lar lacob era obosit. A pus o piatră sub cap. Si-a 
adormit. Pentru prima dată catapeteasma pietrei a dezvăluit un colț. 
Scară de ingeri. Dimensiuni schimbate. Culori nenăscute. Sunete ce nu 
se moi aud. De atunci obiceiul de-a pune la capul celui plecat o piatră 
Ca o păârtășie cu muntele, plugarul şi-a zidit casa pe piatră. Pe una din 
|treptele heruvimilor. Si temelia sa fost chema Piatra Teiului. La 
jrâstimp de Rusalii e sărbătorită cu ramuri de tei. Stâlpi. dor, porţi, ore, 
drumuri. Toate scrise cu creangă de tei. 


In partea de sud a chemării trăia un cioplitor de piatră. Intotdeauna 
chemarea are nume de râu. Dc acolo scotea bolovani somnuruşi să-i 
destaine sub daltă. Scântei de suspensie. Apoi i sa descoperit Nespusul 
Si pentru a-l grăi a cioplit 12 scaune a comuniune cu El. Unul în 12. 
Numitorul comun = mamele Lui. Unul in Piatra Oltului şi Piatra 
Dacilor, Piatra Dunării şi Piatra Netimpului, Piatra Lacrimei şi Piatra 
Teiului, Piatra Dorului şi Piaira Craiului, Piatra Strâinului şi Piatra 
de- Acasă, Piatra lui lancu şi Piatra de Mâine. Toate la Cina de Taină. E 
Masa Tăcerii. Cuvintele Lui pretutindeni a 12, pretutindeni a unu 
Linişte. Genunile au îngenuncheat: ACESTA ESTE TRUPUL MEU! 


DUMITRU ICHIM 





- Il e. 


Autoportret 


încercând înspre plus. 


o 


l 


argilă în nume, posibil de cumpeni . . . 


Balada călătorului fără drum 


văleu...! toamnă predică 
ceru" mi se 'mpiedică; 
|văleu...! verde umbră nuc — 

încotro să o apuc? 

zilele se frâng in ghem, 
dincotro să mi te chem? 


„.„ dulce alb de mărgărit, 
care vămi m 'au rătăcit? 

„a care spice m 'or intoarce 
"sresăririlor de foar ce? 


iarbă tace... nouri dor... 
care ploi mor tace n nor? 
„„„ şi tot lacrimă de mare, 
unde-s căile primare? 
(unde liniştea dintăi, 
caldul somn de căpătâi?) 
|... unde pomii?... unde ceru'? 
unde zace uliceru 
drumul şerpelui şoptit 

să-i sfărm capu n asfinţit; 
drumu" gâtuit de cleşte 

să il gătui printr 'un peşte. 


unde umbrele de nuc 

să mănânc şi să mă duc; 

când pământu” plâns descântă 
lut luând din pâinea frântă. 


Cântec, la marginea vremii 


Spune-mi, mamă, ce-ai cântat 
lângă cerul legânar? 

Ce fel dor de nepătruns 

pe sub seară s-a ascuns? 

Ce uitare de iubit 

prin frunzare a suit? 


Zbucium seară... zbucium dor... 
|Unde zările se ard, or 

unde ape urc în cer — 

Lerui, mamă, lerui, ler... 

vine dorul să mă cheme... 
Unde-i marginea de vreme? 
| Unde vremea 'nmugureşte? 
Lerui, mamă, leru-i cleşte 

şi se strânge zarea n mine... 


Astăzi vine? Mâine vine? 


Spune-mi, mamă... foast-au fost 
trei ursite fără rost? 

Când prin crengi se scaldă luna, 
mamă, n-a lipsit niciuna”? 


Poate-i umbra lui pe nuc... 


Mamă, n-ai chemat vreun cuc? 
Lemnele au ars în jar? 

Poate cerul cu pojar... 

Poate câmpul neoprit.. 


Frig în frunze... n-a venit... 
Poate-n cer s-a legănar? 





VREI NU VREI, BEA 
GRIGORE AGnIASsmăĂ 


Intr'o carte apărută la Paris,opera unui 
refugiat român,inginerul bucureştean Sylvio 
Marino,An care povesteşte frânturi âin viaţa 
de dincolo de cortina de fier sub ocupaţia 
rusească,am întâlnit un pasaj cracteristic 
psntru năravurile ostaşilor lui Stalin, Dom- 
nul Marino istorişeşte cum,oaată în trecere 
prin Ploeşti,oprinău-se la sediul comandamen- 
tului rusâsc din localitate,a văzut într!o 
sală reuniți cinsprezece ofiţeri sovietici, 
păziyi ae o sentinelă, Fuseseră chemaţi la 
anchstă pentru o faptă ce iese âin comun cel 
puţin pentru noi Românii, 

în cursul unei petreceri,petrecere rmuseas 
că cu beţie până la năucire,cai cinsprezece 
ofițeri abuzaseră de o camaradă a lor,ofiţer 
şi ea, Adică au batjocorit=o toţi cinsprezece 
la râna, Nenorocita incercase să fugă la un 
moment dat,sărina pe fereastră... Dar unul 
âintre tovarăşi trăsese cu pistolul, rănină-o 
la pulpă, A fost prinsă,adusă înapoi în sala 
de petreceri şi violată din nou,la rână. Dar 
âe astădată Ancetase âin viaţă.Cavalerii so- 
vietici,camarezi de ame,au lăsat cadavrul În 
mijlocul locaiului,âispărână pe fereastra pe 
care voise s? se salveze rusoaica, 





a Î3 n 


Identificaţi şi pringi,au ăsclarat că nu- 
şi aduc aminte de ninic,fiinăcă erau beţi, 

Au fost achitaţi,âânâu-se ordonanţă dens 
urmărire, 

Aceasta este una dintre miile de trageaii 
mărunte, întâlnite An orice ţară ce sub ocupa- 
vie rusească, 

In cele înteuplate aai sus,eroii sunt în- 
să toţi sovietioci,chiar şi victima,Sunt cum 
spune Românul,rufe spălate în fanilie,Dar se 
petrec uneori cruzimi ce întrec închiguirea 
omenească,în care victime sunt bieţii locui- 
tori ai țăriior ocugate, 

ze lânză toate acestea,se mal strecoară, 
din cenă În cână şi cfte 0 Întemplare neobîz- 
nuită,tragi-couiică,ce ţine mai dezrabă ae do- 
meniul anecdote  ascft ae realitate, 

Şi totuşi,cele ce urmează, sunt fapte rigu- 
ros controlate,petrscute unui prieten din 
Bucureşti,proprietar al unsi  AMatreprinăsri 
textile,al ozrui nume nu-i ;ot da în vileag, 
csoarsce se afle în Ţară, 

âram invitat la cină în casa lui G.împre- 
ună cu mai mulţi cunoscuţi în toamna anului 
1546, Locuia în bulevarâul rrincipe sa uaria, 
aproape de Dealul iiitropoliei.Cânâ ne-am prs- 
zentat, la ceasurile 2,stăpânul nu era acasă, 
Ne-am ag te desizur,că omul prins âe tre 
buri,va fi întârziat An oraş. Dar cână a bă- 
tut ceasul $ şi apoi 10,am Început să-i au- 
cem grija. âra pe vremea cână jafurile şi la 
fel crimele săvârşite ae ostaşii sovieticise 
întâmplau la fiecare colţ de stradă, 

An telefonat la fabrică, Ni s'a răspuns că 
prietenul nostru plecase Încă dela orele 

şapte cu automobilul către casă. Am tsle- 
fonat apoi la biroul âin oraş. Nu era nici 
acolo. Dar An curână ni s'a potolit nel înig- 
tea,căci auzirim âuâuit de motor şi după câ- 
teva clipe amicul nostru Îşi făcu apariyia în 
pragul uşii, &ra galben ca ceara,fără oravată, 
cu părul răvăşit,şi tremura din toate Anohe= 
ieturile. Cu tot surtsul ce Ancerca s%-l săhi- 
veze,nu reuşea deloc să ne convingă că e ve- 


- 14 - 


sel, A cerut un pei cu apă şi prăbuşindu-se 
Antr'un fotoliu,Îşi pierâu cunoştinţa, A fost 
un leşin de câteva clipe,din care şi-a revait 
pe deplin,sprs bucuria noastră, 

- biz 1,0ameni buni,am văzut moartea cu oii, 
N'o să mă credeţi cână vă voi povesti ce mi 
s'a întâmplat. 

Frietenul nostru era Antotâeauna cumpătat 
şi sobru. De statură atletică şi sănătate per- 
fect:,trăia o viayă ae muncă, Îşi măsura cu- 
vinţele şi gesturile şi nu avea ninic exagerat 
n Antreaga-i fiinţă. Bran Ancredinţayi cE tot 
ce povesteşte este adevărat,fiinăcă prin tem-. 
perament nu era înclinat la glumă, 

- Am plecat dela fabrică,Începu e1,la orele 
şapte, Am pomit grăbit cu maşina,sperână să 
ajung acasă Înaintea voastră, La un colţ ae 
stradă,pe lângă fabrica de bere Brazadiru,văă 
o femee în unifora: rusească fcânâu-mi semne 
disperate să opresc. De vos,ăe nevos,an oprit, 
Incepuse să se Însereze, 

Intr'o românească stelcit: mi-a explicat că 
locueşte pe strada BEriyiei,lângă fiaţa Sfân- 
tul Gheorghe şi că nu ştie cum s? ajungă mai 
curînd acasă,necunoscână oraşul, li-a mai spus 
ck este maior al armatei sovietice,în trecere 
prin Bucureşti,cu îestinaţia Craiova.Cum era 
şi firesc,am rugat-o să ia loc în maşină,ofe- 
rinâu-mă să o duc acas. ştian ci voi întârzia 
doar câteva minute, 

Ajungenă în riaya Sf.Gheoruhe,pasage ra,ădână 
impresia că Ancege sk recunoască Anpre juriaile, 
mi-a frcut semn s? o iau pe o striauă mică, 
întunscată,strada Stelea, Am oprit,dup” ssuse- 
le <i,în faţa unei cltairi scunas,cu o curte 
mare,la soarta crea aştepta un solâat sovie- 
tic, An deschis portiera automobilului, învi- 
tEnd-o să se coboare, S'a dat jos şi salutîn- 
Gu-mă surezEnă,ni-p ficut sema sk cobor şi eu. 
iil-a trecut un fior ain tălpi şi pân? An creş- 
tet,dar n'aa avut ce faca, Flantonul dela uşă 
avea arnă autozati, Azoi mărturisesc că Mmi 
gre ruşine să manifest o teamă cât ae uşoară, 
in fața unei fe-si, Uitasen ns? că fe.usia nu 


NE 35 a 


era ca toate femeile,ci era maior al armatei 
roşii. M'am gâncit fulgerător că vrea să mă 
prade,ori să mă aresteze, Bănuiam că mă aflu 
în faţa vreunuia âintre nenumăratele birouri 
militare sovietice, uiă rijora şi mai mult 
faptul că în casă nu era nici o lumină apri- 
nsă. Femeia maior spuse ceva În wuseşte sol- 
datului şi acesta plecă,Anârugână la rânâu-i 
câteva slove neînţelese. Am intrat în casă... 
Prin Antunerec ai-an dat seama că nu era un 
birou,ci probabil locuinţa maiorului în tnre- 
acăt prin Bucureştii, 

Pe neaşteptate femeia maior a scos pisto- 
lul dela cingătoare, Mi-a făcut apoi semn să 
mă Gesbrac,ncepână chiar ea să îmi smulgă 
nasturii dela haină, Nu mai încăpea Îndoială 
că voia să mă praâe, Şi vinovatul eram numai 
eu,că nu îmi văzusen de ârum,în loc să o iau 
An maşină, 

M'a ameninţat âin nou cu pistolul,până ce 
m'am desgolit cu totul, Mi-a poruncit să mă 
aşez pe pat. Apoi desbrăcânâu-se la rânâu-i 
pe junătate,a venit lângă mins... Duhnea a 
rachiu... Am înţeles ce vrea,gi,cu pistolul 
la tâmplă,m'an lăsat strâns An braţele-i vân- 
joase, Împreunânâu-aă cu maiorul armatei so- 
vietioe,., 

- Bravo,măi,zise unul dintre pristeni,te-a 
avut rusoaica cu sila, 

- Curat că m'a avut! Dar staţi că încă nu 
s'a terminat povestea... Mă pregăteam să mă 
Ambrac,cână simţii âin nou An şola veava pis- 
tolului,,, Mai vregu'., wrăcni rusoaica... Am 
văzut negru înaintea ochilor, Am încercat să 
Îi spun că sunt aşteptat În orag....Mai vreau! 
răcni in nou gloriosul maior apăsână pe tră- 
gaci, 

aa calculat într'o clipi gravitatea situa - 
viei şi lovină-o brusc peste mâna înamată, 
i-an doborit pistolul, In acelaş tinp,i-an a- 
plicat o putemică lovitură de pumn la bir 
bie, S'a prăbuşit horcăind de durere şi de 
beţie, Hi-am tras în erabă hainele pe mins 
şi mai mult gol decât îmbrăcat an ieşit An 


- 156 - 


inguratecă.,., Suindu-mă în mag ină,am 
dei viteză ș li lataai scăpat cu viaţă din... 
"xoLuptatea” Îmbrăţişării maiorului sovistic, 
- Poftim! zise un Di Să te mai 
pleng u ai succes la femei, 
tm ne An ur Dumne zeu,năi fratilor „de 
âragoste cu pistolul la ceafă şi de succes 
le maiori sovietici,fie ei şi femei, 





Mânăstirea Arnota 


În eee eee 


Pasărea sfântă 


Intruchipată în aur 
de sculptorul C. Brâncuşi 


îm vântul de nimeni stârnit 
Aieratic Orionul te binecuvântă, 
iâcrimându-şi deasupra ta 
grometria înaltă şi sfântă 


Ai trăit cândva în funduri de mare 

şi focul solar l-ai ocolit pe de-aproape. 
In păduri plutitoare-ai strigat 

prelung deasupra întâielor ape. 


Pasăre eşti? Sau un clopot prin lume purtat? 
Fâptură ţi-am zice, potir Jără toarte, 

cântec de aur rotind 

peste spaima noastră de enigme moarte. 


Dăinuind în tenebre ca în poveşti, 
cu fluier părelnic de vânt 

cânți celor ce somnul şi-l beau 
din macii negri de sub pământ. 


Fosfor cojit de pe vechi oseminte 
ne pare lumina din ochii tăi verzi. 
Ascultând revelații fără cuvinte 
sub iarba cerului zborul ţi-l pierzi. 


Din văzduhul boltitelor tale amiezi 
ghiceşti în adâncuri toate misterele. 
Inaiță-te fără sfârşit, 

dar să nu ne descoperi niciodată ce vezi. 


LUCIAN BLAGA 





-. 18 — 








Cameni mani pi mii 


de OvIDIU VUIA 


DINU BĂDESCU 
In toamna anului e er stinge din viaţă 
mânia tsnorul Dinu descu, 
P re desigur specialiştilor muzicologi 
savoina de a-l faos binemeritata caractari- 
zare ,eu,în cele ce urmează Îi vot dedica a- 
cum câteva rânduri ca venite âin partea unu- 
ia din fogtii să! spectatori gi aâmiratori, 
Era prin anii 50 oână în plină dictatură 
stalinisţă,teatrul din Cluj 1 reprezenta 
piesele ,robite realismului socialist sovie- E 
tio, An faţa sălilor goale ,anatorii găsinău-ş 
sat lafaoţiile lor artistice la spectacolele 
ds operă aparţinână lui Verai,Pucoini şi din- 
tre ruşi oricum lui Ceaikovski. In astfel de 
împrejurări ajunge în distribuţia operei să 
cânte Dinu Bădescu,exilat la Cluj după un 
conflict deschis cu regimul la putere.Cu toa- 
te multele lui afectări,cruţându-gi vocea tas- 
cea cu ugurinţă peste reoitative şi jocul de 
gcenă,ân schimb Âşi dădea cu forţă preaplinul . 
în ariile propriuzise,până la urmă reugind să 
cucerească fără rstiocenţă publioul clujan,ds- 
venină idolul tineretului pătruns pentru arta 
lui as un adevărat entuziasn italian, Eram cu 
toyii dominați de fericirea de a e d da- 
torită unor Împrejurări vitrege,auăditorii mui 
cântăreţ cu cara s'ar fi mânârit cele mai Băi 
scens ale lumii, La 50 de ani,vârstă cân mul 
colegi de-a! lui Aşi sfârşesc carlera,Dinu Bă- 
ds scu,asemenea Dia antiuiet se arăta stă- 
â sst al glasului său. 
a - Am rolul lui Cavaradossi din 
TOSCA, În aria din actul întâi,oât mai ales în 
cea a scrisorii din cel ultim.Ii era dat unui 
tenor român să ducă pe cele mai! înalte culmi 
creaţia lui Fuccini,a cărei sucoes i-a fost 








=0819- „= 


asigurat de o altă artistă română , soprana Ha- 
riolea Darclee „Când an intrat mai târziu An 
biserica San Anârea âela Vale din Roma locul 
de desfăgurare a acţiunii actului Antâi din 
TOSCA, sub frescele lui Domenichio,ariile lui 
Cavaradoss! Îmi reveneau în minte 'prin vocea 
neprețuitului Dinu Bădescu, 

Fiind student în anii clujeni ai tânorului 
ca mai toţi colegii mei,nu atât pentru cei 5 
lei cât se plăteau pentru o ssară,ci pentru a 
trăi În lumina rampei şi a culiselo „an făcut 
şi eu parte din grupul de aga zişi Nfiguranţi" 
ai Qperei din Cluj. Imi amintesc cu acsastă 
ocazie de o reprezentaţi cu BORIS GUDUNOV.... 
Intr'un antract,nu ştiu în ca fe1,m'am trezit 
lâgă cabina artiştilor protagonişti,gi finăcă 
aceasta îşi avea uga larg desohisă,cons ide rân- 
du-mă ca unul care făceam parte din această 
mare familie,am putut să mă apropii de e1,săi 
văd o olipă,fără masca şi strălucirea fardul, 
In faţa og1 Înzilor stăteau pe scaune: basul 
Ujeicu - Boris Gudunov gi lângă si, Dinu 
Bădescu,falaul Dimitrie, M'a impresionat obo= 
seala şi tristeţea de pe faţa lui Ujeicu, ds- 
monstrână cât de grea gi demnă de respectat « 
aşa zis'a "viaţă de artiat",cână o tratezi dn 
afară, = 

Inainte de a fi luat ae valul celorlalţi 
Ziguranţi",am auzit vorbele revoltate ale lu 
Dinu Bădescu,adresate lui Ujeiou: “Ana FoJa, 
(nevasta prote sorului de anatomie patologică 
Vasiliu,soprană de mare talent),mănâncă rahat 
cu lingura. Bra desiguro referinţă la cunose 
cuta activitate plină âe compromisuri a arts 
tei,pusă în slujba partiaului comunist, 

Aşa l-am cunoscut pe adevăratul Dinu Băda- 
cu,marele nemulțumit.9i aceasta este bine să 
se ştie,căci munca lui pe acele vremuri se 
desfăşura sub o continuă teroare şi ameninţa- 
re,de ceeace noi 2i%ipeil A &ram complect in- 
fornaţi,âin care cauză Î1 iubeam mai mult, ca 
pe unul dintre a! nogtrii,frata ae suferinţă. 

Acelaşi regim,âupă ce timp Andelungat i-a 


E n RR 
exploatat resursele vocale,înca- 
sând de pe urmele lor grase ava- 
tajii - după cun am văzut teno- 
rul nostru finanța prin succesul 
său Teatrul Naţional clujean fa- 
limentar pe toată linia - atunci 
când Dinu Bădescu revenit la Bu- 
y curegti nu mai poseda străluci- 
rea de altădată,a găsit momentul să se răzbu- 
ne „diabolic pe incomoaul,veşnicul rebel. Insce- 
nânâ un complot inar al artiştilor alături 
de cei aruncaţi în Anchisoare nu putea lipsi 
bineînţeles nici el,aga înţelegâna stăpânirea 
dementă să răsplătească o activitate pusă cu 
adevăratelea slujba poporului... 

Nu cunosc cartea ds memorii tipărită câţiva 
ani înainte de moartea sa,dar sunt convins oă 
Dinu Bădescu a rămas neînduplecat până la sfâr- 
git. Dealtfel nu cerea altceva regimului aicta- 
torial decât ceace pretinăe dela 61 orice înte- 
lectual şi anumne;libertatea artistului de a se 
realiza după cum Îi dictează focul său creator, 
nu talentul să fie robul socistăţii,ci din con- 
tra,socistatea să fie treaptă de urcug întru 
desăvârşirea lui,căci,după cum scrie Ortega y 
Gasset,a fi OM,Anseamnă 0 veşnică depăşire a 
conâiţiei umane proprii, L = 

Il petrec pe tenorul Dinu Bădescu,azi,pe ul- 
timul său drum,rememorână spectacolul CARMEN,An 
care cânta,la Cluj,pe don Jose.După ARIA FLORII 
âin actul al doilea,nu numai că ersa aplaudat, 
minuts în gir,oi erea deaâreptul coplegit âe o- 
e ea publicului prezent ce-i cereau insistent 
reîntoarcerea În oragul depe Bomeg,unăe era iu- 
bit,ceeace bineînţeles,nu s'a mai putut realiza, 

Tsnorul Dinu, Bădescu,n lumina scenei,se An- 
china braţelor îndreptate spre e1,ce-i aduceau 
oaagiu şi slavă, 

Aşa trebue să rămână tabloul aedicat marelui 
cântăreţ de Operă,împietrit sublim in oceanul 
clipelor pe veci apuse, Şi mai audă venină din 
depărtE ri,ecoul glasurilor ce nu se vor niclo- 
dată despărțite de e1,glasuri ale gloriei şi 
ale iubirii ideale: DINU... DINU... 








- 21 - 


PAUL EMANUEL MSIE 
Y 





 SOLILOCVII 


ORACOLUL DIN DELPHI ne învaţă : „Cunoaște-te 
pe tine însuți !*. Asta înseamnă construieşte-te pe 
tine însuți. Fă din spiritul și trupul tău un templu 
viu ; ignoră accidentatul : boala, iubirea, moartea. 


TOT CEEA CE ESTE PUR în om se transformă 
în act de adoraţie ; ceea ce este impur se subordo- 
nează legii, doctrină pentru sine însăși şi prozelitism 
agresiv pentru alții. Toleranța rămîne, deci, un atri- 
but al iubirii. 


INIȚIAȚII misterelor din Eleusis credeau contem- 
plația de ajuns : da, dar numai în cazul cind contem- 
plația înseamnă, mai întîi, un act al acţiunii. 

L] 


| = GLORIA. — lată un subiect de istorie: de Japt 


este o problemă de ontologie. Căci gloria este capa- 
citatea de-a ji identic cu tine însuţi, fără fisuri şi 
mai ales fără efortul perseverent al mediocrilor. 


* 


CINE CREDE că există o știință a vieții argumen- 
tează de obicei cu multiplele sale experiențe. Dar 
experiența nu-i valabilă decit în sine și nu poate 
confirma sau infirma nimic. 

Un om se sinucide din iubire; un altul se reali- 
zează in iubire. Amindouă aceste experiențe nu gră- 
iesc cu absolut nimic despre iubire. 





„root 


] 


- 22 - 


Pagini de Totomie Liteană 


NICOLAE NOVAC 





BOGDAN PETRICEICU HASDEU 


Nu știu câți Români din Statele Unite au am mm 
despre acest mare scriitor și savant al neamului as i 
Bogdan Petriceicu Haşdeu. ŞI mai ales, sunt rela 4 
aproape nici un tânăr american de origină română, nu De i 
te faptul că acum 86 de ani, acest titan al culturii româneș E 
era bine cunoscut și apreciat, nu numai în România a 
Europa, pentru valoroasele sale studii, ci apoi e x 
Statele Unite. Și dovada este că în anul 189, Aca pe 
din New York, îl alege pe Haşdeu membru onorific a! să 
Ceea ce înseamnă că numele său era cunoscut în rându 
oamenilor de știință și litere din America, iar opera științi- 
fică apreciată. gară 
2 Faima învățatului român Bogdan Petriceicu Hasdeu, 
a trecut deci oceanul, înainte ca Românii din Ardeal, mo rd 
şi Bucovina să fi ajuns pe aceste meleaguri şi = E i 
înjghebat în comunităţile pe care noi le centi aa ăzi. 
Bogdan Petriceicu Hasdeu s'a născut în 7 aaa 
Cristinești din județul Hotin (Basarabia), la Cha ns 
1838, dintro familie boierească. Atât tatal său exan i: 
cât şi bunicul său, Tadeu, au fost oameni cu o aleasă gi 
tură. Se știe astfel că bunicul său, Tadeu Hașdeu, ir i 
în limba polonă comedii din Kotzebue și câteva resp 
populare. Iar tatăl său, Alexandru Haşdeu, a prea a e 
versitățile din Harkov și Lemberg din Polonia și la N eri Ă 
in Germania și a publicat în revistele rusești ale timpului, 
traduceri de cântece populare românești. Totodată, Alexan- 
dru Hașdeu a fost şi membru, chiar dela înfiinţare, a „Socie- 
tăţii literare“ din București. e, L ) 
Coborând deci dintr'o asemenea familie de cărturari, 


= "29 


nu ne miră deloc faptul că, după ce-și termină studiile 
liceale la Chișinău, tânărul Bogdan Petriceicu Hașdeu, face 
să apară în 1858 revista „România,“ deși n'avea decât 20 de 
ani; iar mai târziu, scoate „Foaea de istorie română.“ 

După alegerea Colonelului lon Alexandru Cuza, ca 
Domn al Principatelor Unite Moldova și Muntenia, la 24 [a- 
nuarie 1859, Hașdeu vine la lași și este numit profesor de 
istorie și statistică și custode la Biblioteca Naţională din 
lași, scoțând totodată și revista „Foița de istorie şi litera- 
tură.“ Atât ţinuta cât și articolele pe care le publică Haș- 
deu în aceste reviste, sunt dovada vastei sale culturi. 
Neliniştea tinereţii — avea doar 22 de ani - îl face să se 
aventureze în subiecte atât de variate, ca; istorie literară, 
numismatică, diplomaţie, etc., dând dovadă de cunoștințe 
temeinice. : 

Abia cu apariția revistei „Din Moldova,“ ce apare în 
1862 şi care-și va schimba titlul în „Lumina“ cu cel de al 
doilea număr, Bogdan Petriceicu Hașdeu arborează și litera- 
tura propriu zisă publicând nuvela „Duduca Mămuca.“ Dar, 
publicarea acestei nuvele îi va aduce și neplăcerea de a fi 
destituit din postul de profesor al liceului din lași de către 
consiliul școlar, pe motivul că ar fi imorală. Ba mai mult 
Chiar, este dat și în judecată pentrucă publicând această 
nuvelă, ar fi călcat legea presei. 


In 1865, Hașdeu se căsătorește cu Julia Faliciu din 
Roşia Abrudului, și în acelaș an publică drama istorică 
„loan Vodă cel Cumplit.“ 

După detronarea lui Cuza şi aducerea lui Carol LB 
Hașdeu nu- și mai găseşte astâmpăr, ducând o intensă cam- 
panie prin ziarul „Traian“ (1869-70) și revista de filologie 
„Columna lui Traian,“ atât împotriva reformelor și legiuirilor 
guvernului, cât și direct împotriva lui Carol I, luptând prin 
scris pentru reabilitarea lui Cuza. Această atitudine a lui 
Hașdeu va duce la arestarea sa după ce revoluția dela P1o- 
iești, din August 1870, condusă de căpitanul Candiano-— 
Popescu, va da greș. 

Activitatea literară, istorică şi ştiinţifică a lui 
Hașdeu, nu poate fi redată în cadrul restrâns al unei scurte 
prezentări, Căci Hașdeu a scris extrem de mult și, după cum 





BOGDAN PETRICEICU HASDEU 


am spus, a scris în diferite domenii. Vom aminti deci în 
trecere, studiul „Istoria critică a Românilor“ (1871-1875); 
columul „Poesie“ (1873); cele trei volume din „Cuvente den 
bătrâni“ (1878, 1881, 1882) şi cele patru volume din „Mag- 
num Etymologicum Romaniae“ (1886, 1887, 1893 și 1898);- 
cum și drama în versuri „Răzvan și Vidra.“ 

Am spus la început că Bogdan Petriceicu Haşdeu a 
fost ales în 1895 membru de onoare al Academiei din New 
York. Este însă bine să ştim că și Academia de Ştiinţe din 
Petersburg, îl va alege membru al ei încă din anul 1883, 
pentru a ne da seama de renumele și faima acestui Român 
printre oamenii de știință ai timpului său. La Academia 
Română, a întrat încă în 1876. 

Bătrâneţele îi sunt umbrite de năpasta ce cade asu- 
pra lui prin moartea unicei sale fiice lulia, la 15 Septemvrie 
1888. Haşdeu îşi va imputa moartea fiicei sale tot restul 
vieţii pe care-l va trăi retras de lume, în castelul dela 
Câmpina pe care-l construise în amintirea fiicei sale. 

lulia fusese un copil precoce, dotată cu un mare 
talent și tatăl său se chinuia cu gândul că-i cauzase moar- 
tea cerându-i prea multe eforturi intelectuale și fizice. 
Gândul că şi-a ucis fiica din orgoliu, și dorinţa de a o vedea 
şi sta de vorbă cu dânsa, îl va îndrepta spre credința conti- 


E 7 AR 


nuării vieţii dincolo de moartea fizică și a posibilităţii 
întrării în legătură cu cei morți. In singurătatea castelului 
dela Câmpina, acest geniu al timpului său, își va pierde 
timpul şi energia în ședințe de spiritism şi, după ce va pier- 
= și rime pri sa în 1902, își va găsi şi el liniştea la 25 

ugust , după o lungă ie, părăsit și ui i 
i rute pn aa ungă agonie, părăsit și uitat de toți, 

A Operele rămase dela Haşdeu, au străbătut până la 
moi, așa cum numele i-a trecut peste mări și țări, ca să-i 
fie recunoscut și cinstit de oamenii de știință ai vremii 
sale. Și desigur, ele vor continua să imbogățească nu numai 
bibliotecile lumii, dar și cunoștințele acelor ce în viitor 
vor studia trecutul culturii și civilizaţiei omenirii. Căci 
Bogdan Petriceicu Hașdeu nu este numai al Românilor, ci 
aparține omenirii întregi. 








Ruinele Cetăţii albe,sentinela de la 
Răsărit,a României şi a Buropei,căzu- 
tă vremelnic,sub ocupaţia sanavolnică 
a Rusiei! imperialiste Sovietice, 


-. 26 - 


8. G. TEODORU : 
INSERARE 


Rod de păpăăie,sferă,evantai, 

Drum 141 faci cu vântul chiar în luna Mai 
Sub priviri de stele ces clipesc timiă; 
Mioi grăunţe negare aripi! Aşi aeschia. 


Treci pe cer şi plaiuri iute ca un zvon 
Ce-a pomit în lume aintr'un sfânt aâvon, 
Negru fir pe care soarele te-a copt 
Ţi-ai pierâut în umbre,vara,după opt. 


Pulberi de cristale toate'ncet s'au stins, 
Noaptea poartă paşii unui nou învins, 
Jalea creşte dorul,dorul,mângâleri 
Ce'nfloreso pe-altarul zilelor de ieri. 


sete 
DUMITRU D, ICHIM: 


PAY DAY 


Nu e plătit telefonui,Notă de plată. 

Cât costă,Doamne,vorba 

Cână te'mprumuţi la altul să ţi-o aducă! 

Nici apa nu-i plătită, Notă de plată, 

Cât costă, Doamne „apa 

Să-ţi speli pe lume faţa! 

scrisori ne vin,chitanţe vin în plicul de 
Panădoră, 

Urându-le şi blestemânau-le 1s aşteptăm 

Ca pe iubita'n zilele de Mai. 


Şi merg pe stradă - capul în pământ: 
Măâuc să mă muncesc opt ore iar! 

E frica asta ce mă doare 

Că prin grădina cu măsiini unde mă rog, 
Prin tufe ochi de şef dela spital. 

Mă duc să întru'n oră, 

Iau patru ochi pe umăr şi o mască, 

Mă tot gândesc că astăzi este Vineri, 
In locul unde an primit lumina 


| 


= 997 = 
Cregteau mlăăiţe astăzi cu spini Alles 


L-i Li 
Uşgoars'n mlădiere de a'mpleti cunună 
Şi mă gânăsan.., Şi paroă-auăd cocog ii: 
Fii ferieit,e Vineri şi-i "Pay - 
And have a nios... Waek-End, 


aa d 


ŞTEFAN MUNTEANU: 
e ÎN CONTRATIMP 


Se auzeau lacrimile de fildeş ale unui pian 
ps strada pe unâe umblau copacii, 
scuturânâu-şi pletele colorate; 

tristeţea,pe care vântul o dimensionase 

pe laturile străzii (An vreme ce ea căuta,în 
“7 sală loc cu ploi şi umbre,să fie în largul 
e 

se temea de cele câteva suprafeţe din geometria 
An spațiu extrem ds farăate,ce-gi făceau a cap 
şi nu-i mai rămâneau si pic de loc, 

De aceia,poate,fără să te aştepţi,te pomeneal 
cu un râs interior,o-veselie fără logică 

- naiba s'o ia de seriozitate planificată - 
Ancât,noi simpli trecători oarsocare 

râdean în gura mare (cam ţărănegşte) 

de statuia aia riâicol de pretențioasă 

care simboliza lupta Înoruntată 

a unor psrsonaje posomorâte 

incapabile să zâmbească 

fără un orâin scris - 

dAuzean până şi pianul exersând,tinia, 

notele unsi melocii sening,,., 


d iad 





triere 
Fi 
Hi 
i 





eo cn neneeeetesea seneaa ana 


In sfârgit,după a- 
tâtea şi atâtea Lup 
te ce s6 duc se ani 
şi ani de zile,iitre 
csle două partide ce 
conduc dest ingle mă- 
ia dintre cele mai 
mari puteria ale 
umii, recte,Ştatele 
Unite ale Americii, 
adică,Part idul Demo- 
crat şi Partidul Re- 
publican,în alegeri- 
le generale electo- 
vale din anul 1980, 
poporul american,ou 
PPE ORE O fe: vip de voe 

Y turi,g ia spus răse 
RONALD REAGAN picat cuvântul, ref 
e... ERA Coatulul Free 
şeăinte al Partidului Democrat anerican,i înmy 
Carter, Încă patru ani la conducerea ţării şi 
alegându-l pe canăidatul partidului republi- 
can,fostul artist de cinema şi Guvemor al 
Statului Califomia,Ronalăd Reagan. 

A fost aceasta,fără doar şi poate,una âin 
cele mai dramatice experienţe âin istoria,nu 
numai a Partiădului Democrat anerican,care 
decursul anilor de după cel de al doilea Xăz - 
boi monâial,gi-a înâreptat cursul spre stân- 
ga,ci,în acelaşi timp,răgpunsul categoric al 
poporului americane 

Sincer şi convinvs de responeabilitataa,âs 
a împlini doleanţele poporului care l'a ales 
la acest post de mare răspundere,: noul Prege- 
ainte,a declarat deschis că,pe cât 1lL va fi 
posibil,dacă va avea cooperarea membrilor Ca- 
merei Deputaţilor gi Senatului,Ag1 va âa toa- 
tă silinţa de a rezolva sau cel puţin amelio- 





Pt 
Preg. 


a d a 


ra cele două mari probleme ale țării: inflaţia 
şi şomajul, Aceasta,după cun însuşi D-sa a 

af irmat-o cuvântarea rostită An seara zilei 
de 17 Februarie în faţa Camere! gi Senatului, 
televizată şi radio-difuzată poporului ameri- 
can,sâ va putea realiza următorii patru a- 
ni,nunai Angropână ranchiuna şi lupta fratri- 
cidă dintre cele două partide,Democrat şi Re- 
publ ioan şi punând mai presus de gelozia par- 
tiniocă, inte resele tări 1 poporului american. 

Fără a £!1 experţi,consliderăm PLANUL ECONOMIG 
expus de Pregedintele Reagan ca sănătos gi bi 
ne intenţionat. 

In afară de asta Însă,caca ce ne-a umplut cu 
adevărat inima de o nespusă bucurie,a fost mi 
cul pasagiu din cuvântarea Preşedintelui Rsa- 
gan prin care trimitea un aâvertisment Rusiei 
Sovietice,că Statele Unite, subt. pregeainţia 
actuală ,nu vor mai parlamenta cu bezbo sii 
din Crenl in,atâta timp cât aceştia nu Înţeleg 
să-şi respecte obligaţiile intemaţionale ce 
au semnat, 

Profitând de slăbiciunea fostului Pregeâin= 
te democrat al Statelor Unite,Jimmy Carter,cu 
obrăznicie, Rusia Sovietică,a invadat Afganiss 
tanul,a alimentat şi sprijinit În ultimii ani 
toate mişcările minoritare comuniste âin în- 
treaga lume,gi-a ridicat potenţialul armelor 
atomice gi nuoleare,În detrimentul Americii. 

Pentru a contra-cara pericolul ruse so,Prege- 
dintele Reagan,a ţinut să sublinieze că,nu nu- 
mai nu va reduce fondurile militare,ba dimpos 
trivă,a cerut Camerei şi Senatului,o substan-= 
tială increagtere de fonduri, 

Suntem absolut convinşi că NU,niciodată,cos 
munismul,nu va reuşi să "Anmomânteze! damo- 
crația,precum a profeţit-o,în zilele lui ae 
glorie,Nichita Erugoiov,căruia,ne veden obli. 
eaji a-i recunoaşte înmormântarea definitivă 
a “Mitului” celui mai mare ucigag si criminal 
ordinar,cars a fost descreeratul Iosif Stalin, 

Credem,credem cu toată convingerea, în bunels 
intenţii ale Fregedintelui Ronală Reagan, 

+ 


- 5% - 


CENTENARUL LUI GEORGE ENESCU 


La 19 August 1981 se împlinesc 0 sută de ani dela nașterea 
lui George Enescu care a înscris pe plan mondial contribuția 
românească la viaţa muzicală. 









Primim ştirea că la Paris, în Franţa, s'a constituit un 
comitet, compus din personalităţi de renume mondial, care 
şi-a luat sarcina de a sărbători centenarul nașterii lui George 
Enescu printr'o serie de manifestări muzicale şi artistice. In 
anunţul adresat Românilor din toată lumea liberă, profesorul 
Mircea Eliade şi academicianul Eugen Ionescu ne informează 
că acest comitet dela Paris va încerca să organizeze: 









— Concerte simfonice cu orchestre de prim rang în diferite 
centre europene și americane. La Paris concertul 
comemorativ va fi dat de Orchestra Naţională Franceză 
dirijată de Yehudi Menuhin. 







—Concerte de muzică de cameră; 






—E misiuni de radio şi televiziune; 





— Realizarea unor discuri cu muzică din creaţia lui George 
Enescu; Publicarea unei broșuri cu comentarii asupra 
personalităţii maestrului; 









— Crearea unei burse sub numele lui Enescu, la 
Conservatorul de muzică din Paris. 












Cei cari au luat iniţiativa speră că o sărbătorire de înaltă 
calitate a lui George Enescu va ridica prestigiul numelui de 
Român în toată lumea. 












George Enescu este cunoscut și între noi aici în America 
pentrucă bună parte din geniul său artistic s'a manifestat în 
această țară, prin concerte dirijate de el ori în care el participa 
ca violonist. Corul parohiei Sfânta ia din Cleveland îi 
poartă chiar numele. Salutăm deci iniția luată la Paris și 
îndemnăm toate comunitățile noastre româneşti să se 
gândească la o formă potrivită locului şi împrejurărilor pentru 
a fi parte din sărbătorirea internațională a unui mare Român. 









Cei cari ar putea să contribue într'un fel sau altul la 
programul internaţional se pot adresa, în limba română, 
domnului ]. Piso, 19 Rue de Mongomery, 75003 Paris, France. 














Dr. OVIDIU VUIA: "OS? ROVUL. LUMIN ILOR" 
----- Eăitura "Carpaţi11,1979 =----.- 


Ese ist şi comentator de mare clasă,Dr.Ovi- 
diu Vuia,şi-a adunat între scoarţele acestei 
cărţi de 104 pagini,ll bucăţi publ icate ante- 
rior în pi - revistei Carpaţii” „subt ua 
titlu nespus de simbolic: OSTROVUL ENDE og . 
11 giuvaere de gână şi slovă,ll trandafiri îîn- 
mănunchiaţi îÎntr'un singur buchet pe care 
depune la altarul scrisului românesc din dias- 
poră, îmbogăținău-l şi iluminânău-l cu această 
aleasă contribuţie de afirmare a desţăraţilor 
vomâni,la cultura universală. Şi o face,nu cu 
proverbiala nânârie a bănăţeanului,ce zioe-ss, 
se consideră Yfrunoea!,ci cu smerenia omului 
ce caută să găsească filonul de aur al comorii 
spiritualităţii creatoare,n trecerea sa aria 
lume,prin ţări străine spaţiului nostru miori- 
tio şi printre semenii în ai veacului pe care 
11 trăim, Ne-o spune el Însuşi în capitolul de 
Anceput :BLOGIUL SATULUI ROMÂNESC, închinat unua 
dintre cei mai mari gânditori gi filozofi ro- 4 
mâni,Lucian Blaga,gi ne permitem a-l parafraza: 
"Cine vrea să între în tinda acestui orizont... 
pentru a-i percepe tainele gi toate reverbara- 
țiile...trebuie să împrumute alţi ochi şi sită 
inimă", Conâiţii,fără doar gi poate,a intrări 
noastre ,ca Neam, În universalitate, 

Dăm mai jos,titlurile celor 11 capitole ale 
acestei cărţi:Blogiul Satului Române sc;Un mis= 
ter semnat Michelangelo; Sonetele lui V, Voicu- 
lescu; Douăzeci de Bacoviene;Raverberaţii ale 
umbrelor; Viziunile lui Omero Orăgianu,Felleas 


- 32 - 


şi Meliagnăe;Nae Ionescu - Metafizica; Aron 
Cotruş; Imagini Italiene şi Relaţiile Româno- 
Ruse. 

O segmă de fragmente din această carte, 
pot fi considerate,fără doar gi poate,adevă- 
rate "poeme în prozăt,de o rară frumuseţe.Ca 
imagini,şi ca limbă. Flori ale Semenicului , 
făcânău-mă mânâru că:"mi-s gi eu bănăţeanY,, 

„.„Am Închig cartea aceasta,după lectură, 
cu părerea âs rău că s'a terminat prea repede, 
dânâu-mi impresia că am tras un oblon peste 
un strat de flori multicolore,zicânău-ni 
sinea mea: 

- "Mă, “fain! sorie dootorul Ovidiu Vuia”, 


Ea aa d 


PAUL EMANUAL: "SOLILOCVII" 
- Băitura "Cartea Românească",1978 - 


Cână o mare majoritate a soriitorilor româ- 
ni os-gi trăeso zilele în Țara ajunsă la chers- 
mul unor psihopaţi,se iau la întrecere pentru 
a riăaloa statul de cuvinte neghiobului din 8c- 
omiceşti şi ode partidului, inamicul numărul 1 
nu numai al elitelor intelectuale oi chiar al 
masselor muncitoare în numele cărora zice-se, 
vorbeşte şi conduce,iată Însfârgit o carte,apă- 
rută În R,S,R.,ln care autorul încearcă să fie 
cinstit,mai Întâi cu el însuşi şi apoi faţă de 
cititori gi de istoria de mâine. 

Sunt adunate În cartea aceasta o serie de 
gânduri alese gi meditații sincere. Cele mai 
multe dintre ele „atrect opuse Învăţăturilor lui 
Karl Marx,autorul subliniină,iarăşi şi iarăşi, 
SFIRITUALUL,găsindu-se dsci pe un plan de neg- 
tivism faţă de aşa zisul “materialism ştiinţi- 
fic", Paul Emanuel a tras cu adevărat o "cacia- 
lma" cenzurii comuniste,cu această carte a sa, 

Subliniem,din partea a ăoua a cărţii,stuaiul 
"UNIVERSUL "PI&PRBLOR PENTRU TEM:LUL MEU", În ca- 
re autorul se apropie cu atâta căldură de mare- 
le nedâreptăţit,care a fost,lucian Blaga. 

La pagina 21 din acest cast al nost ru,găsiţi 
cEteva extrase din această carte, 


* D-na Nina Theodoru,care ilustrează coperta 
exterioară a prezentului cast al Buletinului 
nostru cu desenul alegoric PE-AL NOSTRU STEAG, 
face parte ăintr'o veche familie moldoveneas- 
oă, Unul dintre strămoşii ei a fost Teodor 
Bogos,Pârcălabul de Tighina,sub domnia lui 
Ştefan cel Mare, Urmagii acestuia au avut o 
serie de demnităyi sub diferiţii Domni ai Mol- 
dovei,ăâintre care amintim pe Toader Bogos,Kr- 
călab de Lăpuşna,sub domnia lui Constantin Ca- 
ntemir,pomenit An  LETOPISBŢUL ȚĂRII MOLDOVEI 
de Cronicarul Neculce, 

In 1906 Raădu Rosetti scrie o luorare pri- 
vind această familie moldovenească,despre ca- 
re vor ma! scrie apoi:Pr. A1,Proţence,A.Sava, 
N. Iormga,Gh, Bezviconi gi Alexandru I, Gonta, 

Această familie a fost prezentă cu cei trei 
fraţi:Dimitrie,Sergiu şi Vlad,la alipirea Ba- 
sarabici la România în Martie 1918,ocupânăd pe 
vând sau concomitent,funcţii ca:membru în Sfa- 
tul Țării,comandant militar în Armata Moldoe- 
nească,iar după alipire:'primar al oraşului 
Chiş inău,Ministru,sto, 

D-na Nina Theodoru s'a născut la Chiginău, 
unde a urmat şcoala primară gi liceul, 

In urna cedării Basarabiei,sa refugiază cu 
familia la Buoureşti,unăe urmează Medicina,ca 
apoi să lucreze ca medic la Spitalul C,F.R., În 
care calitate reuşeşte să ajute şi să trateze 
pe cei ieşiţi din închisorile comuniste, 

In 1945,se căsătoreşte cu poetul Ştefan G, 
Thsodoru, reuşind în 1953 să părăsească România 
gi să se stabilească în 1965 la New YorkeAloi 
după câţiva ani,ajunge YExscutive Physician", 
la Metropolitan Hospital,în care funcţie a m- 
tut ajuta mulţi Români, dlreot, sau ou sfaturi 
medicale. 

In afară âe preocupările striot profesiona- 
le,D-na Dr. Nina Thsoâoru se Înăeletniceşte şi 


ictura. 
ou pictura - 


- 34 - 


w  BUGENIA UŞERIU: "FOLKTALES FROM ROMANIA" ,. 

Este,fără doar şi poate,de admirat, Înârăz- 
neala Denei Eugenia Ugeriu,ds a se fi aventu- 
rat la tâlmăcirea în limba engleză a câtorva 
povegti,culese din popor de Petre Ispirescu, 

Și aceasta,pentru simplul motiv de orâin 
pur lingvistic, 

Cu toate inerentele, dificultăţi,D-na Ugeriu 
a reuşit să transpună limba engleză,în ace- 
astă carte,câteva din cele mai populare povegti 
ale Neamului nostru,fapt pentru care merită 06 
le mai calde felicitări din partea noastră. Şi 
asta,pentru simplul motiv că a contribuit lao 
popularizare a comorii noastre folclorice prin- 
tre cititorii de limbă engleză. 

+ 


* AUREL TOMA,binecunoscutul boxeur român,care 
trăia âe mai mulţi ani Într'un azil ds bătrâni 
din Califomia,a fost victima unul! stupiă a0- 
cident de automobil, In timp ce traversa stra- 
da,a fost lovit de un automobil al poliţiei,ca 
apoi,un alt automobil depe cursă,să treacă pes 
te el şi să-l uoidă, 

Aurel Toma şi-a Înscris numele în istoria bo- 
xului universal,între anii 1950-1940,cu 41 de 
matchuri câgtigate,5 egale şi 17 pierâute, 

a 


* UN COWBOY ROMÂN,Ion Bălag,născut în oraşul 
Braşov şi cunoscut în lumea cinematografică sub 
5 numele Bob Cumood,a 
trecut la cele stem 
ne în oraşul Cuerma- 
vaca din Mexico,unâb 
se retrăsese spre a- 
-şi trăi bătrânsţea,. 
Ion Bălaş,a apărut 
într'un mare număr 
as filme produse de 
firma UNIVERSAL STU- 
DIO ain Hollywood,în- 
tre anii 1920-1930, 
Spre acosebire de alţi artişti de cinema,de 
origine română,ce au reuşit să se impună prin 
marele lor talent,lon Bilag se numiră în râniul 
celor puţini, 





-35- 


».. Primul Român care a pus pictorul pe solul 
Anerioii a fost pese Samus1 Damian âin Ar- 
deal? In anul 1748 e1 a avuto Întâlnire cu 
savantul american Benjamin Franklin,ou care a 
discutat unele âintre invențiile acestuia,deci 
sa orede,el însuşi ar fi avut largi cunoştinţe 
ştiinţifice... Astfel se face că,numele lui a 
rămas în istorie, 


+ 
e... În Munţii României există cinoi vârfuri ce 
poartă numele de PIETROSUL?, . „Anume:Pie tro sul 
Dormi sau al Bistriţei din Munţii Bistriţei, 
care are o înălţime de 1794 metri;Pietrosul din 
Munţii Maramureşului care are o Anăţime as 1854 
metri; Pietrosul din Munţii Bucegi,care atinge 
o înălţime de 1932 metri;Pietrosul Găl imanilor 
din Munţii Călimani,care are o înălţime de 1102 
metri şi în sfârşit Pietrosul din Munţii  Roa- 
nei care se urcă la o Anăţime de 2305 me tri? 

Li 


*.. florile,pentru agi păstra prospey imea,âupă 
ce au fost culese din grădină şi înainte aa 
i puse în vaze,trebuie să fie ţinute În apă 
până la două ore cu întreaga tulpină, dar aşa 
ca floarea propriu zisă să nu intre An apă? 
* 

+». Primul American care să lupte alături ae 
Români Împotriva Turoilor, a fost Căpitanul 
John 8mith?... . 

Căzâna prizonier la Turoi, reugegte să eva- 
deze şi Antorcânâu-se în Ame rica,fondează ore- 
şul Jamestown din Statul Virginia, 

* 


-.. când an avut şi când von avea iarăşi cîn- 
oi Dumineci În luna Februaria,care esta cea 
mai scurtă lună a anului?,, 

Iată răspunsul :an avut până acum 5 Du- 
minioă în luna februarie,în anii: 1604 ,1632, 
16601688 ,1728,1756 ,1784,1824,1852,1880'1920” 
1948 şi 1976, 

Vom avea iarăşi 5 Duninici An luna Februa- 
rie,An anul 2004. 


36 


Servus one scule; 
Servus Popescule) 
Da unâs te grăbeşti aşa? 
Mă duc să-mi cumpăr un bilet de avion, 
0,pleci undeva? 

- Da,plec în Franţa. 

- In 'Franţa?... Impreună cu nevasta îmi 
inchipui... 

- Ce,egşti nsbun?... Ai auzit oare pe ci- 
neva cars pleacă în Italia să ia cu el maca- 
roane?',... 


* 

La fabrica de fier din Regiţa,pe vremuri 
numită U,D,R.,doi muncitori,stau alături 
timpul pauzei âe prânz: 

- Ai auzit Ioane că guvernul vreă să îm- 
partă anul An 13 luni? 

- Asta ne ma! trebuia Pavele,să muncim o 
lună An plus... Şi pentru cine mă rog,pentru 
partid,pentru Niculiţă sau pentr Lenuţa?,., 

te 


La ora de istorie,profesorul adresează s- 
lsvilor următoarea întrebare: 

- Care aintre vol Am! veţi putea spune în 
ce bătălie a fost uois Regele Gustav al Su- 
eâie1?... Răspunsul corect,va primi nota 10, 

Elevul Trandafir ridică repeds mâna. 

- Trandafire,al cuvântul,spuse profesorul. 

Elevul Trandafir se ridică din banca lui 
şi pe un ton sigur de sine,răspunâa: 

- Domnule profesor,Regele Gustav al Suediei 
a murit În cea in urmă bătălie, 

+ 

- Iar tes prină cergină,.. 

- Nu cergesc domnule sergent...Intind doar 
mâna să văd dacă aa, 


- Fetele as azi,nu mai vor să se mărite, 

- De unde ştii asta? 

- De unde ştiu?... Ştiu fiindcă am Întrebat 
până acum,pe foarte multe, 


ad 








-37- 
"INTERVENŢIE OCMUNISTĂ ÎN EL SALVADOR"-- 
este titlul unui studiu documentat apărut 


în Special Report No. 50, publicaţia de- 
partamentului de stat, 23 Feb, 1981, 


Este vorba de o acţiune clandestină 
bine coordonată între țări comuniste (USSR, 
Cuba, Republica Democrată Germană, Ungaria, 
Cehoslovacia, Bulgaria, Polonia şi Vietnam) 
pe de-o parte şi partidele comuniste din 
America centrală (El Salvador, Honduras, 
Guatemala, Costa Rica şi Nicaragua) pe de 
altă parte. Acţiunea face parte din stra- 

ia generală faţă de regimurile lunii a 
treia (Third World) cu scopul de a le comuniza, Ea constă 
în instruirea, Înamarea şi dirijarea tactică a forţelor 
revoluţionare combatante , 


Iată cronologia evenimentelor pregatitoare a, acţiunii 
concentrare în El Salvador, 


(1) La 16 Dec. 1979, conducători comunisţi a trei or- 
ganizaţii revoluţionare semneasză o scrisoare de mulţunire 
adresată lui Fidel Castro pentru ajutorul personal şi de 
partid, 


(2) In Aprilie 1980, are loc o întrunire la ambasada 
ungară din capitala Mexico, cu participarea reprezentanţibr 
Germaniei de est, a Bulgariei, Poloniei, Vietnamului, 


„ Ungariei, Cubei şi a Uniunii sovietice. 


(3) La o Întrunire a partidului comunist Salvadoxan , 
la 26 Aprilie şeful Partidului, Shafik Handal, a vorbit 
despre "asistenţa din partea grupului socialist,” pe care 
"pidel o consideră o bună idee," 


(4) Rolul tutelar întreprins de Fidel Castro pentru 
unificarea frontului intern de luptă în 21 Salvador. Intreg 
frontul de stânga a fost astfel regrupat în următoarele uni- 
tăşi politice şi de luptă În cursul unor conferinţe În 


- Havana în Mai, 1980: (a) Directoratul revoluţionar unit (DRU), 


însărcinat cu planul politic şi militar; (b) Farabundo 
Marti. Front “Popular de Liberare (FMLN) pentru coordonarea 
fortelor de guerilă; (c) Frontul democrat revoluţionar (FDR) 
însărcinat cu propaganda exterioară, 


(5) Intre 5 Mai şi 8 Junie (1980) au avut loc Întâlriri 
între şefii de guerilă din El Salvador ci cei din Honduras, 
Guatemala, Costa Rica şi Nicaragua. Au mat apoi mai 


-38- 
multe vizite la Fidel Castro, şi un interview eu preşe- 


dintele Republicei Democrate germane, Erich Honecker În 
Havana + 


6. In urma negocierilor în Havana, la finele lui Mai, 
Amata Revoluționară Populară (ERP) este admisă În coa- 
liţia de forţe combatante care se chiamă de acum 
Directoratul Revoluționar Unit (DRU). 


7,  Indată după conferințele din Havana, Shafik 
Handal pleacă la Moscova, în timp ce conducătorii 
Salvaăoreni comunişti subaltermi conferenţiază cu şefii 
revolujionari. din Nicaragua (Sandinistas) care adoptă 
“cauza din El Salvador drept a lor proprie." 


8. Intre 2 Junie şi 22 Julie, 1980, Shafik Handal 
vizitează USSR, Vietnam, Germania de răsărit, Cehoslo- | 
vacia, Ungaria şi Etiopia şi obţine arme şi suport pentru | 
cauza revoluţionară» 


In Vietnam, Handal obtine promisiuni pentru 60 tone 
de armament; Germania de răsărit a expediat deja 1, 9 tone 
de peatcapocae lg promite să mai trimită, In plus, GDR 
se angajează să ofere instrucţie militară specială pentru 
operaţii clandestine. Vasil Bilak, al doilea secretar al | 
partidului comunist din Cehoslovacia, promite arme care | 

| 


să fie colectate de pe piajţa mondială ca să nu se poată 
trasa originea lor cehoslovacă. Transportul lor va fi 
coordonat cu cel al Germaniei de răsărit. Bulgaria se 
angajează să trimită armament şi echipament geman ca 
să se ascundă proveniența. In Ungaria, Handal obține |] 
aparate de radio şi alte echipamente; conducătorii A 
unguri se oferă de asemenea să————————————— 
facă Schimb de amament cu. 
Etiopia şi Angola ca să obţină 
arme fabricate în le ves- | 
tice pentru forţele de guerilă | 
salvadorene. La 22 Julie, 1980, 
Handal se înapoiază din nou la | 
| 





U.S.A 


Oakland 


Moscova unde este Întrebat dacă 
cei 30 de studenți.salvadoreni 
din USSR pot participa la lupta | 
ge guerilă. Tot odată, i se 
promite transport pentru ama- 
mentul obţinut în Vietnam, 


Incepână din luna August, 
1980, transporturile de amegsi 





239- 
echipament Încept să sosească în El Salvador, pe calea 
aerului din Cuba şi pe căi terestre din Nicaragua, 
Honduras şi Costa Rica. Totalul cantităților de ame şi 
echipament obţinu? se ridică la aproape 800 de tone şi 
este de cea mai modernă calitate. 


Este evident că în conflictul intern din E1 Salvador 
sunt infiltraţii de forțe internaţionale masive „care ur- 
măresc transformarea regimurilor actuale din El Salvador 
şi din celelalte state ale Americei centrale în regimuri 
comuni ste totalitare. Intervenţia Statelor unite ameri- 
cane nu este decât un răspuns bazat pe bine cunoscuta 
doctrină Monroe, 


"Tokio tine la distanță 
ramura de măslin a Uniunii 
sovietice” este titlul unui 


RE NN NN IX NE 

BE <> Ca 

| e: 
răport al.corespondentului Geoffrey Murray din 
capitala Japoniei (Christian Science Monitor-- 


A W. Ed., March 17, 1981, p. 3, cols., 1-3). 


In urma congresului cincinal al partidului şi a dis- 
cursului Împăciuă for rostit de Brezhnev, campania pacifis- 
tă a devenit cuvântul de ordine pentru ambasadorii 
sovietici--inclusiv Dmitri Polyansky, ambasador În 
Japonia, 


După ce audiența solicitată la primul ministru, 
Zenko Suzuki, i-a fost refuzată în mod pojiticos, con- 
cluzia generală a ministrului de externe, Masayoshi Ito, 
a fost că Japonia "este mai mult interesată in faptele 
dețât in vorbele” Kremlinului, Comentariul unui martor la 
conversațiile care au avut loc a fost că "ambasadorul n'a 
fost decât un curier al lui Brezhnev.... N'a oferit 
nimic substanţial În privintaa problemelor de interes 
japonez, Mesajul putea să fie livrat de către factorul 
postal aproape tot așa de bine.” Ministrul de externe 
Ito a subliniat În mod explicit că, dacă ruşii sunt sinceri, 
ar trebui să înceapă prin retragerea trupelor de ocupaţie 
din cele patru insule de la nozd (insulele Gurile) şi 
punerea pe tapet a chestiunii teritoriale, 


ERE NR NNE EEE NNE RR NR E MEN IE IA E 
“DUPĂ POLONIA, UNDE VOR CONTINUA SCHIMBĂRILE INTERNE-- 
IN ROMÂNIA?" 


Aceasta este Întrebarea pusă recent de către Eric 
Bourne, corespondentul ziarului Christian Science Monitab 


—L0- 







(M.£.) pentru Buropa răsărit (23 Febr. 1981, 
p. 5, colse 1-3). 


Autorul observă trei motive pentru 
care ax veni rândul României, Primul şi 
cel mai puternic este faptul că România 
"are cel mai redus standard de viaţă în 
Europa de răsărit.” Al doilea este simptomul 
grevelor muncitorilor mineri din valea Jiului, 
acum doi ani, Al treilea, ue rr "vei 

însuşi Ceauşescu,că întregul m j 
p eram Prag a condus la un dezechilibru între 
dezvoltarea industrială forțată şi cea agricolă neglijată. 
Jonsecinţele s'au ranifestat în forma unor lipsuri continui 
de pe piaţă a produselor de consume 


Criza din Polonia, autorul continuă, a mărit gradul de 
nemulţumire al publi cului--"mai ales formarea noilor sin- 
dicate muncitoreşti," Consistent cu linia marxistă orto- 
doxă a României, atât numele mişcării sindicaliste 
„[glidaritatea] căt şi numele conducătorului ei, Lech 
Walesa, au fost cenzurate din presă. Tot aşa, s'a evitat 
orice comentariu referitor la săptămâna de cinci zile de 
lucru. 


Acest bilanţ negativ recunoscut în mod oficial, după 
mai bine de 15 ant de guvernare Ceauşeşcu, "trebueşte 
văzut ca o recunoaştere a xăspunăerii personale pentru că 
el are ultimul cuvânt în toate deciziile majore.” 


Totuşi; mecanismul de control al partidului comunist 
român nu se va migea decât sub presiunea masivă a muncitori- 
lor, studenţilor şi altor grupuri ne-privilegiate. Dacă 
ipoteza lui Bourne este valabilă am putea verifica şi 
teza că's grei românii de pornit dar de-i porneşti sunt 
grei de-oprit: 

E ziuă 





| "OMUL CEL MAI CURAJOS DIN OCCIDENT”--pentra 
A ş faptele dir. anul 1980, este Anvar Sadat, președin- 
ZI $ ) E Egiptilui, Aceasta este alegerea facută de 
(Z/ Le Figaro Wagazine (Nr, 101, 10 Ian. 1981, p. 7). 
Coperta revistei săptănânale poartă fotografia lui 
Sadat iar Louis Pauwels serie articolul omagial "L'home 
le plus courageux d 'oecident." 


Autorul explică faptul că în occident n'au găsit ur 
on de stat cate să corespundă calităţilor căutate şi 






E" pe 


atunci alegerea a căzut asupra unuia din orientul 
mijlociu, 


Pauwels îl consideră drept "regenerator al Egiptului” 
şi remarcă nu numai faptul că Sadat a supraveţuit zece ani 
într'un mediu ostil În însăşi Egipt, dar a luat decizii 
1a răscruce de drumuri în viaţa naţiunii sale şi a pastrat 
o linie de înaltă ţinută morală în raport cu valori şi 
principii în care crede, 


Sadat a fost singurul om de stat care a oferit 
sprijin rezistenţei la invaziunea sovietică în Afganistan; 
s'a angajat în negocieri diplomatice şi a semnat un tra- 
tat de pace cu Israel; a oferit ospitalitate şahului irarian 
şi când a murit, 1-a condus la locul de veci cu onorurile 
cuvenite regilor. A făcut toate acestea În faţa unui mun- 
te de opoziţie şi cu riscul propriei lui vieţi. 


"Atentatele de asasinat nu mă impresionează "--spunea el 
într'un interview în cursul lui 1980. "voi face tot 
ceeace am promis să fac, Nu mi-e teamă de moarte. Absdut 
nu: Eu sunt credincios.” 


Intr'un scurt comentariu asupra politicii de coexis- 
tenţă şnică, Louis Pauwels susţine că ea a fost con- 
cepută în Kremlin, reduce securitatea lumii libere, iar 
pe cea europeană o slăbeşte simţitor. Nu de geaba ziarul 


Pravda a descris coexistenţa pașnică drept "cea mai înaltă 
metodă a luptei de clasă.” . 


NR XM e NOE NENE NENE N N NNE NENE NE NENE NE MII E NNE 


A, Ross Johnson, Robert W. Dean and Alexander Alexiev, 
ORGANIZAŢIA MILITARĂ ÎN EUROPA DE RĂSĂRIT: LINIA DE NORD 
A PACTULUI DE LA VARŞOVIA (East Euro Military Establish- 
ments: The Warsaw Pact Northern Tier), The Rand Corp., 81, 


Cea mai recentă lucrare produsă la 
centrul de cercetări Rand Corp., anali- 
zează dezvoltarea organizţiei militare 
a naţiunilor membre pactul de la 
Varşovia şi În special a celor din noxă 
Polonia, Germania de răsărit şi 
Cehoslovacia, 





Criteriile de bază ale analizei se raportează la 
două întrebări, capacitatea operaţională şi loialitatea 
în ipoteza unui război în Europa. Desigur că această 
analiză se aplică foarte bine la cazul unei invazii 


42 


sovietice în Polonia. Ross Johnson înclină să; 
creadă ca cei mai multi experţi, dealtfel, că o 
actiune sovietică de ocupaţie ar provoca o Încleştare 
sângeroasă şi de lungă durată chiar în absentă unei 
unitați de comandă politică, Armata regulată poloneză 
a refuzat intotdeauna rolul de instrument de represiune, 
Chiar În perioada de tensiune din 1956, mulţi comandanti 
de unităţi militare centrale îşi pregătăau trupele pentru 
eventualitatea unei confruntări, Autorii cred că 
ar fi unrealistic din parte Uniunii sovietice să conteze 
pe amata poloneză de partea lor în cazul unei acţiuni de 
ocupare a ţării, 

ANNA N e NENE NEM EI IEEE II-I 

O OBSERVAŢIE RECENTĂ CIRCULĂ ÎN FORMĂ DE GLUMĂ 


LA VATICAN: TĂRILE CELE MAI CATOLICE DIN LUME SUNT POLONIA, 
IRLANDA ŞI VATICANUL--ÎN ACEASTĂ ORDINE, 





The Cogjer of Danzig (Odafsk) 





43 


| Faithful to the well-known 
Romanian tradition of hospitality, "casa 


Română & Capela” extended a wam welcome 
to Archbishop Valerian D. Trifa, head of 


the Romanian Orthodox Church în the 
| United States and Canada. His Grace 
came on an official visit to "Holy 
Resurrection" (Invierea Domnului) Roma- 
nian Orthodox Parish in Oakland, CA. 
The large hall and other CRC meet- 
EL 





ing rooms were made available for the 
tmo-day period în which His Grace met 
with the parish council (March 14) and 
served a festive mass (Sunday, the 15th) 
> accompanied by Father Richard Grabowsfi 
from Holy Trinity Church in Los Angeles and Father Iodh 
Sirbu, concluding with a most appropriate semmon, About 
one hundredpeople turned out to honor Archbishop Trifa, 


At His Grace's previous visit (some ten years ago), a 
small gathering was held în the basement of the Russian 
Orthodox Cathedral în San Francisco. Today 's.CRC repre- 
sents a remarkable emancipation. We are proud to have an 
address of our own and a home for the needs of the entire 
Romanian community and friends in Northern California. 


After the service delicious lenten dishes, prepared 
and served by the local lades, were offered to all present, 
who also had another opportunity to hear a fine speech by 
His Grace Valerian D. Trifa. In the course of their con- 
versations with His Grace, parishioners expressed their 
wish to have the opportunity of meeting the newly ordainea 
bishop, His Grace Nathanael. 


I+ was gratifying to see again the tireless Frances 
Oeneanu as coordinator with Elena Stamatescu-Greavu 
surrounded by a number of old and new members of the 
Romanian community working as eff iciently as ever, (The 
next'two pages feature a list of signatures recorded 
September 27, 1964--the birth date of "Holy Resurrection"-- 
and a copy of the minutes from the constituent assembly of 
our present parish, ) 

RX NENE N NE IE IE IEEE e E E E E E E e II II-III II-I 


GASA ROMANA & CAPELA WAS FPOUNDED AS A CULTURAL- i 
SPIRIZUAL ORGANIZATION OPEN 70 ROMANI AN-AMERI CANŞ. OF 
f A, PAITUS, i 


RX NENE NNE ME E N NN e N MM N Re N II IE III II 


BIR | 
Ra Mem fond a Peru E el 


dp Sam Peenereo. "9niarea Pomsu (ui | 

e drțiiele ne | 

/ Suna -4737 | 
A ms 

ie cae Meme 

șI (ac: fe Yrrre | 


3. [Storm IJ. 


RD PA 200 Ia 


[EI IL EEPI RE 177] WII i zi 
î pasii cea Sa Joi VWITE 2. 5.2. dy 


„__fesrotmu Sim une 9Plif fheigi Gete cu 
7 ga. Îouea ppt, dl îi. SI 
ă Pen rotraerțirae droemut, adi. Pda, 


MN Came a... 


/153_Tmgaa'me Soo yumia Carr. fe | 
pd Geonra JA) 


(boa „Set (lia 9: 949 Jose, Cntir. y 
n De etala ovale 34. dp, Abreu 


on 











pa PO PP ASEZA endtee, ne ia 


14 Mtvandie Piu. 90. Ficpantr a = Mone ce, cut 
15. _ALEXAĂDER. DUGA _Bol_bcean_viev Bird. Pica 
POD n to 


(4. ded dare SI. rare, Caay. 
Hi fi ( Teka. 79/17/65, ol 2/2 
Drprre 1 Dai & 





Proces Verbal . 


dresat astâzi, Deninâca, 27 Seotendrie 194 
fine de lucru în vazerea înfiiz;Arii uaei Tarot, 
Ice sin centrul și Porcul Californiei, pirute 1a 
Ss. Inochentie, ja Cătrul Catedralei * holy Teiziity "i . 
?an trancisco, Caiifonsa, 

WCeastA Dedini;4 are loc îndata Cupă terminarea srirei *fânte Li. 
tureiiie Avienâta de Prea Cuc. a Par. Prot. Victor iebuleasu ce la 
Parohia Sf, Îneine » din Loa angeiea, fn Orasul San rrancize, C jâte 

tedinya este deschisa de L-1 Prof. ilie Saltea, unul cin cr ţi 
mrhri "in ecritetui Ctnuai zator ai Acestui irportant eva: ct 
ka rw-nilor Gin centrul 74 nordui Caliioraiei, Coilaizi cri ee 
"ân conitetul Orrarizator sunt: Doniţ Cerrze innneimnnie: cu pi +2 
“arin !'savoran, 

1.a deschidsrea edin;ei sunt Prezente 32 cin cele peste î: ce 
Derseane cate au partiei nise ia serviciu relinira. Persouurie Prezente 
Tecmesc În uaaninitate pe D-1 Prof. ilje Sxultea ca re; sciate 4] 
icostri ședințe de ducru și prin aci ii, au prozus pi ales pe ina 
Dr. ltaian Oeneanu, ca Becretară de pe + 

DinA cc aceasta forzalitate es 
D-i liic tmultea, fa cuv e Voibezte cea;re 
import ana evenimentului pi exnliea celor ce fa:4 fnprejurteile care 
Su dus La realizarea și îgMiraa acestui mire; și Înaaetoe m.rem, te 


Vorbind fn acelaș sene, în ordinea care urseazi, au luat parte ia 
discuţii, uezitoarele persoane: D-l Nicotae Cazacu, Loha Bicla lonc:e. 


. 
WpA aceea a luat Cuvâatul Prea Cuc. sa PAr. Frot, Victor tartu= 
Jeseu, Prea Cuc, Sa, s explicat Atmurit și arâtat calca Care treiuie 
merată, pentru ducerea ia linire pi Pealinarea acestei sai relt 
sect Isutatite inișiative, A 
"i urna acestar disc, € prezente, Botâresc, fn unaai- 
Pitate, „AIntiiaţetea usei Partali eee fOomane, cu seciul în :aa 
Frunci:co, Cai te 
“e nroceceazt apoi da fecactarea ucei iiate ce Mezbri fonuateri, 
Care rste 14Asats deschis, în VWedorea aceririi și a alter poracaae, 
Care din Aiferite ective n'au putut particira 1: această se are, 
si fondatori prezenţi, aleg aci, din ciaui ler, pri-ul censie 
Vin oArchial, care uraenzi să Be ocude de toate [crzalitaj iie pentru 
Leva) izarea din punct de bisericese pi civii, a acastei acu 
înfiin ate Parohii, Ş 
west consiliu parobial, ales prin unani “itate, are forea ura.: 
"feodinte; De. sorta Ieavozaa, Vice-Prezedinte; a! Witrea, Lecretur; 
lex ru Olara, Cassier: Aristide Liatos. Xezbri fa coritet: i-nij 
pa loyan și Av. De. lea Taavoraa Se, Controiori: Gecrge :mar și liie 
hitea, 

NA alererea acestui consiliu, s-a Purces la ptairea sdui fra a. 
nem fut in tei pazchii, Mezbrii prezenji au decis ca Du ele muri pa. 
FOPiS se fiez TVIEFEA DEALU. € Muay RELU CTT Due 

* fimează apoi data ursitoare pedin;e, 1v ves, Ata, cuzt care, 
Prdin:a se închee.- 












terlinita, Prejetintele aunazi 









YADeainte a Secretar 
Pr 70 a Pai ta Ta 9 ag 
(na RN Ca tattt 


6 


VIZITA INALT PREA SFIINIIEI SALE 
ARHITEPISOOPUL VALERI AN 


Mihai Olteanu , Secretar, 
= Parohia, "Invierea Domnului” 


Intre 13-16 Martie a avut loc un eveniment deosebit 
de important În viaţa -Parohiei "Invierea Domnului "-- 
Vizita Canoică a Inalt Prea Sfinţiei sale Valerian, 
conducătorul spiritual al tuturor românilor ortodocsi 
din America de Nord. Este a doua vizită cu care ne 
orerează dela Înfiinţarea Parohiei în 1964 şi prima 
dela inaugurarea slujbelor religioase regulate. 


Dovedind o deosebită înţelegere față de numeroasele 
probăene de ordin duhovnicesc, organizatoric şi finan- 
ciar ale parohiei noastre, 1.P.S.S. Valerian a petrecut 
peste 11 ore în cursul zilei de Sâmbătă 14 Martie, în- 
cercând să ne ajute a le rezolwa; discuţiile au con- 
tinuat şi În cursul cinei pe care a luat-o cu un 
mumăr de membri ai parohiei, 


Duminică,15 Martie,între orele 10-12, Inalt Prea 
Sfiinţia Sa a oficiat o' slujbă arhierească, asistat 
fiind de me ma lor Părintele Richard Grabowski şi 
Părintele Ion Barbu. 


În încheierea slujbei, 1.P.S.S. Valerian a ţinut o 
trălțătoare predică despre semnificaţia Duminicii 
Ortodoxiei şi despre necesitatea cultivării credinţei 
prin studiul sfintei Scripturi şi a canoanelor Bisericii 
Ortodoxe. Cuvintele sale calde, emoţionante au avut un 
deosebit efect asupra celor peste 100 de credincioşi ca- 
re au asistat la slujbă, în ciuda timpului nefavorabil, 


A urmat o masă comună pregătită de doamnele din 
parohia noastră, coordinatoare fiind doamnele Frances 
Ocneanu şi Elena Stamatescu; varietatea mâncărurilor de 
post şi deosebita lor calitate au asigurat deplinul 
succes al acestei mese parohiale, 


D-nii Ilie Smultea, Sorin Izvoranu şi Eugen Popescu 
au ţinut scurte cuvântări în care au exprimat recuno- 
ştinţa nicii noastre comunităţi faţă de I1.P.S.5. Valerian 
pentru fructuoasa sa vizită, 


Inalt Prea Sfinţia Sa a ţinut în încheiere o cuvân- 


tare care a acoperit o foarte largă gamă de probleme ale 
vieţii exilului românesc, Căldura umană, profunzinea de 


097 


înţelegere a psihologiei românului dezrăăăcinat care 

„ încearcă să-şi croiască o viaţă nouă, cât şi exceptiona- 
_1ul talent oratoric al I,P.S.$. au impresionat profund 
asistenţa care i-a aplaudat cu mult entuziasm, 


5 1+P,5.S. Valerian a încheiat cu un apel pentru 

intensificarea eforturilor tuturor membri lor comunităţii 
„în vederea promovării valorilor spiritualităţii creştine 
„şi ale culturii romăneşti sub toate aspectele lor, 


Vizita I,P,S.S, valerian a constituit un aăvărat 
„eveniment istoric pentru parohia noastră şi dorim să 
„ex şi pe această cale recunoştinţa noastră faţa de 
A Di... urându=i totodată să ne păstorească întru 
mulţi ani fericiţi! 













es at the common table at the Christmas buffeti 
uta Dimitriu Cpt salad), Andrea Lungu (cozonac), 
a Olteam (icre) and Frances Ocneanu (sarmale ). 


; Future pot-luck dinners will be more and more common 

CRC. For those Romanians unfamiliar with the American 
custom, "pot-luck” means each one brings a family size 

Sh (main dish, salad or dessert) to set on the common 
fet table to share with others. (Wine, soft ârinks or 
epared foods like olives & bread are always" welcome from 
bachelor-.widouer. guests.) Many look forward to a "pot 

ck” for the variety of delectable home-cooked specialities 
„ (pots) which with "luck," they can expect to enjoy at 
Such events. 


RE RE N E AER 0 A NEM JE JE ENE JE JE IEI NENEA IERI 


As the administration of the Parish passes into 

new capable and refreshing hands, CRC wishes them great 
success în continuing the gzowth of this Young parish. 
We also thank the retiring officers (Sorin Issvaran, Pres. ; 
Ilie Smultea, Secy.; Frances Ocneanu, Treas. for the 
Years of dedicatior. they gave to these offices. As they 
take on other responsitilities for the parish, they will 
be always available to their successors for guidance, 

ARE MAE E 3 N i i e EA N) E II 3300-30 II-I 


-48- 


IN MEMORIAM 






1 profundă părere de rău aflăm despre recenta 
trecere la cele eterne a membrei fondatoare, a parohiei 
LUCIA MOSER (semnătura Nr. 5), peziua de 19 Marţie, 
1981.  Impreună cu soţul ei, FRANK MOSER, au căzut 
victimă unui accident de automobil în Arizona. 


In casa ospitalieră şi caldă a acestei perechi 
subite de Întreaga comunitate românească din Bay Area 
(Califomia) s'au Înfiripat cele dintâi gânduri de 
medita a societăţii "Unirea de la Vest” (în care 
'atâhăoi: au fost membri ) şi apoi a parohiei "Invierea 

“Domnului,” începând din anul 1958-59. 


O lume de amintiri, pline de bucurii şi de 
frământări se leagă de această pereche dinanică, 
“simpatică şi generoasă.* 


E *Incinerare a avut loc la 21 Marţie în 
Arizona. _Urnele yor fi transportate de 
către Karl Moser în Gemania pentru a fi 
immormmântate În Pădurea Neagră, locul de 
naştere a lui Frank, 


DUMNEZEU SĂ-I ERTE ŞI SĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE! 
















The new "HOLY RESURRECTION” PARISH COUNCIL was 
elected at the Annual Parish Meeting, March 1, 1981: 


Preot Ion Sârbu 


Frances Ocneanu 

Mihai Olteanu 
Alexanăru Pârvu, Jr. 
Eugen Popescu 

Ilie Smultea 

Ion Stamatescu 

Elena Stanatescu-Greavu 
Eugen Stoia 


Alexandru Blaga 
Remus Bretoi 
Alexandru Burz 
Nicolae Cazacu 
Bmilia Coban 
Nicolae Diritriu 
Sorin Issvoran 
Angela Jonescu 


At the first meeting of the new Parish Council 
Saturday, March 14, 1981 (with Archbishop Valerian în 
attendance), the following OFFICERS were elected: 


President» » e « „Eugen Popescu Epitropi 

Vice Pres. . ...Sorin Lssvoran Remus Bretoi 

Secretary... „Mihai Olteanu Ton Stanatescu 
IEaSUrEer, «+ „ „Emilia lati Cantori Lia 

Con Tlers, „Ilie Smultea Aexand aga 

Controllere Elena Stanatsscu gen Sfoia 


, 
, 


mai mare de cărţi, 


-49- 


Aflăm, cu multă satisfacţie, . 
despre o frumoasă iniţiativă bată 
la Paris, în ziua de 29 Sept.,1980, 
de către un grup de 20 distingi 
cărturari şi oameni de ştiinţă 
româfii, În frunte cu profesorul 
Mircea Eliade (Chicago, U.S.A.). 


„Intâlnirea a avut loc 1a reşedinţa D-lui, Leonid 
Mamaliga (Neui11e sur Seine, France), cu scopul de a crea 
un "aşezământ cultural pentru distribuţia cărţii românesţi 
din exil şi în exil.”  Indemnul penru o astfel de organi - 
zaţie fusese lansat cu un an înainte, printr'o scrisoare- 
propunere făcută de Prof. Aurelio Făută (Madrid, Spania), 


Odată cu această propunere s'au discutat şi adoptat 
alte trei care se împletesc cu cea dintâi, 


(a) Reluarea editurii Caetele Inorogului şi continuarea 
Cenaclului literar--sub Îngrijirea D-lui Leonid Mamaliga, 


(b) Crearea unui Centru de Distribuţie a Cărţii 


Rorâregti în Exil, care să consolideze cele circa 00 ae 
tluri publicate de diferite edituri sau persoane parti cu- 


lare, care s'au trimis la aproximativ 1,000 de români, 








a 


Pentru o mai bună orientare, se va deschide la Paris 


Str. General Bertier Nr, 4), un Centru al Cărţii Românesti, 
cepând de la 1 Febr. 1981, unde se vor depozita (În can= 
titate limitată), şi pune la dispoziţia celor interesaţi , 
pe cât posibil,toate cărţile publicate În exilul românesc; 
sau va mijloci procurarea lor de la editurile respective. 
Un al doilea centru, pentru acelaș scop dar cu un depozit 


se va deschide la Madrid, sub îngrijirea 
prof. Răută, 


(c) Propunerea de reactivare a bine cunoscutului 
Centre de Recherches de la Paris, este prezentată de către 
D-l Octavian Vuia, Cei prezenţi sunt de acord şi găsesc 


că persoana indicată pentru actiunea necesară ar fi D-l 
Teodor Cazaban, 


La acestea s'a adăugat o propunere făcută de D-1 Virgil 
Tănase pentru traduceri de opere clasice din limba română 
şi publicarea lor prin editura Flammarion (Paris). Ea a 
fost aprobată de cei prezenţi cu înţelegerea că D-1 Tănase 
se va ocupa de împlinirea ei în condiţii literare şi finan- 
ciare optime, 


Salutăm cu entuziasm iniţiativa de la Paris şi-i dorim 
deplin D999 n PERII IO III Ia: 





59 
ACKNOWLEDGMENTS 
LOVE în tie Ce CRC =- 


OUR SINCERE EXPRESSION OF GRATITUDE TO CUR MOST 
GOLDEN BOOK CONTRIBUTORS 


December 1980 March 1981 $ 
Tita. Isdrailovici ($5) Adonio Docan ($5 


Mircea Tanasescu (425) 
Elena Parva ($5) « au (420) 
Frances & Trajân Oneanu ($100)  Archbishop Wlerian E 


50) 
Unification of Principalities 
Anniversary _- January 1981 


Sylvia Bogdan ($10) Mircea Nichols ($10) 


Irina Bollog ($10) Marius Malattia ($10) 
na 


lden Book and 

se also who signed the Go 

E, is erele toward the solid Sovata Rat 

reden & Emilia Coban--$10, Ovidiu Ieri) 89 ; pe. 
-- ca Gheorghevici, Alexander , 

îniamoor DI E ci We will look forward to receiving 


their support. 


AN"ABPB ATD 70 OTHERS -— 
OPEN YOUR HEARTS 
CRO Needs YOU îf it is to survive 


Since the substantial boost received on e. a 
of Founăer's Day în January 0f App by ei es mbati 
foundi.ng members and donatorss. h 
i eg founder member pont spui ast a iai 
funds available for mon Ă 
eg ile the atnual financial statement.) The rep-u 
îng figures emphasize the importance of our donators 


e payment monthly 
4008 Aa AED mo, dues/assmt income & 
pa prospective founder member instalments 


from donations, new 
2 +76 Balande ice fungtions oz hall rentals 


urces 
For the first quarter of 1981, help from. these so e 
averaged $100/month-=$100 short each month. 
retum er.'/elo o o ONve of donato . 
(A tu er.velope is enclosed for con enience 0i nators ) 
e n er. 


















-51- 
- SPECIAL CRC BUILDING REPAIR FUND STARTED! 


şi Tired of a leaking roof, falling 

_ plaster and cracking paint, the newly 

„elected board in January decided to take 
action by starting a special building 
repair fund, At the special Anniversary 
Celebration of the Unification of the 
Principalities that evening, a special 
collection was made of $87, 


Angela Jonescu ($10) 
Tr. & Fr. Ocneanu ($10) 


*We regret that the committee neglected 


pledging $I00 to this fund--or 
affard--in order that CRC can get 


FEBRUARY $100 PLEDGES HONORED 


icolae Dimitriu, Frances & Trajan Oeneanu, 
and Elena Stamatescu-Greavu. WHO WILL ADD 
TO THIS LIST? Help this fund gro 
PRI II IRI JIRI JE IE e I-II MORII e 

Meanwhile between work days, 
minor repair to be done. 
to the Mandochis who are 
property along with Gene 


also be seen at times ato 


P.S. VOLUNTEER WORKERS WILL BE 





A TRIBUTE TO CUR FIRST DONATORS ON JANUARY 24, 1981 
Eugen Coban ($5) Mihai Olteanu ($20) 
Mircea Goreniue ($5) Ilie Smultea ($5) 
Elena Stamatescu Greavu ($10) 
Anonymous Donators ($22)* 


to have the 


donators sign and thus the $22 in cash is unaccounted 
for. We wish to thank these people too, 


At their next meeting în February, the Board votea to 
make a SPECIAL PLEA TO ALL MEMBERS to follo 


w their example 


what each member could 


its property in shape. 
(We are proud of our beautiful hall, but we 


up not only for ourselves but for our rente 


must keep it 
rs.) 


Sorin Issvoran Angela Jonescu Mihai Olteanu 
The list of $100 pledgers also includes Gheo 


rghe Costache, 
Ilie Smultea 
IS/HER NAME 


w (current balance $387), 


there is always some 
The Board is especially grateful 
keeping a constant eye on the 
ral Manager Gheorghe Costache and 
our new HOME FEAT SC ATTAR 
=ROgF Vasile Moldovan . The ladies (men- 
Pe bers & renters alike) noticea with 
SI o pleasure the plaster ana paint job 
3 CZ] 3 done by Gheorghe Mandochi în the 
ladies restroom, And speaking of 
women; we understand that Nadia Yandochi may 


p the roof busy ata 
patching job after a heavy rair. stom, 


NEEDED : 


-52- 
HAVE YOU SEEN THE LIBRARY RECENTLY? 


Our CRC Library has taken shape thanks to the tender 
loving care of our new Assistant Librarian Ion Stamatescue 


We hope you'll take the time to visit the library off 
+he front salon, In future issues we hope to share with 
you information as to its contents. 


(P. S.:  Singers & Musicians; please note: 
The library now houses a copy of Romanian Folk Songs 
&Melodis compiled by N. Smaranăescus publishedby the.- 
American Romanian Orthodox Youth, an auxiliary of the 
Romanian Orthodox Episcopate, Jackson; Michigan, 1962, 
This is particularly useful to our programs. Adaâitional 
arrangements for piano are particularly welcome « 


special Library Book Purchase Fund Started! 
Our Appreciation to the First Donors 





Remus H. Bretoi - $25 
Gheorghe Costache 10 
Nicolae Dimitriu 25 
Trajan & Frances Ocneanu 25 
Mihai Olteanu 33 
Elena Stamatescu Greavu 10 
Ilie Smultea 25_ $155 


With a pledge for an adăitional $25 from Sorin Issvoran; 


the Board was able to issue a check for $180 for 
tne purchase of books on Romanian classical literature 
Zor our library. = 


Donations of books or joumals as well as funds 
eamarked for the library are always welcome, Contact 
urs, Virginia Balaci (415) 835-0266 ox Mr. Stamatescu 
(415) 835-309 5e 
e A e N N N ee 

“:D2R 0? THEN YOU BELONG IN JUNICAR— 


the newly organized youth group at CRC (bylaws available). 
CRC hopes to generate the interest, enthusiasn and support 
of its activities and goals by the "younger set." 


AR e -ANe  NEE NEEE EIEE E 


Please contact Chaiman Mihai Olteam at Tel. No. (415) 


336-869 5,0x Marioare Izvernari (415) 763-8423 if you are 
interested ană/or have ideas for their progran. 


a 





aa era ae de 


SLI LEI E 


-53- 
"BULETINUL CR"SUBSCRIBER LIST GROMS: rafletel 
A SPECIAL WELCOME & THANK YOU TO OUR NEW SUBSCRIBERS 


Sylvia Bogdan (1979-81) Ioan Sirbu 1980-81 
John Covinea--Bast Chicago 80 S+G+Theodoru--N.Y. ( '80-81) 
Petre Daraban (1981) Ovidiu Vuia (W„Geznany) 
Sorin Issvoran (1980-81) 1581-81 (0) i 
Paul & Angelica Sebastian *80 

A WELOOME BACK WITH THANKS TO OUR RECENT RENEWALS 


Remus Bretoi John V. & Ilse Moldovan 
Nicolae Dimitriu Mihai & Anca Olteanu (86482) 
Antonio Docan Alexander Parvu 

Gigi Harabagiu Mary Patroan 

“Angela Jonescu Ana Potop 

Emeric & Valeria Kalman Ilie & Judy Smultea 

Vasile Mihailianu Elena Stamatescu Greavu 


Do you enjoy receiving Buletinul CR? 


If so, won't you help support it with your subserip- 
tion dt a year ($10 for foreign subseribers who wish 
pt delivery), Additional donations for the bulletin, 
naturally, are always welcome.) If you know of others 
who would be interested in reading our publication, won't 
m give us their names? (Subscription fom is enclosed.) 


1980 Bulletin Report 


Cost of l ÎSSUeS. ses c............$603.914 

LESS:  subseriptions & donations.-281.00 
NET 00ST TO (IER mia or ara.s ee 9N022 +9 

The 1980 bulletin was 16% self-supporti 

1980 subscribers number 5%, “i ai 

Subscribers nedded at $5/yx. ............. 121 


4 Current 1981 subsoribers sc... .vcc.o.o... 
Minimum goal for new subseribers. sc... .... 2 

















NEWS BRIEF 
CONGRATULATIONS & BEST WISHES TO 


Jean White & Gheorghe Costache 
quietly united în marriage 
December 1980 (Reno) 


CRC wishes to thank Jean for all the secretarial- 


accounting chores she is doing for 0RC as our 


manager is right-hand lady. We mel Doral 
managem est & real Ea ci sc sriy 


SH 
A WAFM WELCOME TO OUR NEW MEMBERS 





REGULAR VOTING MEMBERS ($60/yz.; $5/mo.) 
Sylvia BOGDAN Irina BOLLOG 

ASSOCIATE MEMBERS ($12/yr; $1/mo.) 
Jonn OOVINEA Paul & Angelica SEBASTIAN 
(Zast Chicago) (San Francisco) 


Le:"'s make 1981 a year for real membership growth. 
CRC is pleased to see more and more new faces at its 
activities at 124 Montecito, Oaklară, Many express pleas- 
ure with the progress the Romanian-American community has 
made îr. recent yearsiîn acquring and iîmproving their home 
and chapel as well as expanding their activities, CRC has 
faith that others will join the M6 individuals now support- 
ing CRC through membership (see membership subseription 
fom. erclosed for details), 


EIGHT SPACES REMAIN ON MEMORIAL PLAGIE 





for New Founding Members 


Three have been reserved; several other persons 
have indicated an interestin charter membership e 
We invite you to join those who have pledged them- 


| selves_to the continuing support of a founder, ___| 
We would like to acknowledge at this time our most recent 
donations to the engraving of the plaque: 
Tor. SIRBU Sorin ISSVORAN 


Thanks to member contributions to this project, plaque 
engraving cost was reduced from $585 to $159 ($38 în 
founder plaque assessments at $1/letter for engraved 
names is still outstanding for 3 members.) 


/ Fi ER MEMBER HONOR ROLL 
“7 Special Tribute to Paid-up Members 
Alexandru Blaga Frances £ Trajah Ocneanu 
Remus Bretoi Mihai & Anca Olteanu 
“aleriu Bursan Alexander Parvu 
| Alexander Burz Mircea Ratiu 















Gheorghe Costache John Simicin* 
jicolae Dimitriu on D, Sirbu 
John Dunitru* Iite JI. Smultea 
Angela Jonescu Judith 0. Smultea 


George Jordan Fame Elena Stamatescn Greawv// 
Nerei e Kalman 


| 
*Păd thru feb. (o there pal: sista ȘI 


represents of 33 


pa thru March; or crede 
nâividual founders, up 


-55- 
CIAL MESSAGE TO CHARTER MEMBERS: 


The CRC Board urges its founders to make 

„se mpeg e least gradually,or increase A a AP 

„tea noii Re can, The general fună available for 

e a af obligation is about exhausted , 

=: sri n the part of all is needed, as the figures 
cate. (The treasurer aces not want to take from 


| the building fund to 
În the next nonthai) meet our monthly xortgage obligation 


3/23/81 Financial Statement 


nce General Manager's Propert 
a y Mg Acte. ..$1,107.3 
ce Treasurer's Organizational Aecounţ.,,... i6 4 
































Organizational Account Summary ȘI, . 
| Assistance Pund „,,, 
| Pulldi na Revajr Fund Spear a „ră ardă 
i zazy Fă. (525 pledge' outstanding „„022:98) 
| eneral Fd.(mortg„pulletin,activ, “size 
Tre vaii 
as: March/April Budget 
Current Balan 
ce General Fund,.,.,, 11.71 


Punds now available for April 


Anticipated bulletin î Pen sezIe +00 
instal, note pymnt of 453, 


istance în meeting monthl. 

Yy mo: e oblig 
ntal income at this time is Piele pr to e ei 
rom property mgnt acgount this next month o$ Șio0 aa 


xe8 
SI utig 5 & 914400 in, insurance, which rental. income 


„A SSEECTI VE MEMBERS ep is the time to aaă sii 
. burden of payi 
Xtgage and making the property truly our „ra a 


by an ever-growi. o 
£ Northem California y, portion of the Romanian Americans 


NEI JEN E 16) e e E IE JE IEI E Je O e aa 
BEE N-AI III 
WE WELCOME NEWCOMERS TO THE S.F, BAY AREA! 
Mr. & Mrs. Viorel ISSVORANU 
Mr, & Mrs, Kevin MACK (Berke 
D Mr. & Mrs. Blumarel RISTA (Fremont ) 
& CONGRATULATIONS 70 THR RISTA FAMILY 
on the birth ofa baby boy this month 
Please share with CRC the nares and adăresses - : 


£ newly arrived Romanians, so 
, that we come 
hem to our activities and help where sc 1 be Navi te 









(San Pranci sco ) 







56 
Need help în providing an affidavit to bring someone 
+o the area from Romania Or from the refugee camp în Rome? 
CRC is trying to help. Please contact Eugen Coban at 
2208 Calle de Primavera,Santa Claray CA 95050 (408-988-0366). 
Remember.that CRC set up an assistance fună to make 
cash advances or no-interest loans to newly arrived 
Romanians în need. At $105 this fund can hardly be hebful. 
SPEGIAL THANKS to Paul & Angelica SEBASTIAN, who 
thought of this fună with a $5 ăonation when they also 
sent în their membership âues. - Others might do likewise» 
AA eee ee see Je ee E e E e e IE e 


SUPPORT OF CRC ACTIVITIES 18 ALSO APPRECIATED! 
We Thank Our Many VOLUNTEERS Who Give 
_____ of themselves & their time ------- 


January 2, 1981: Anniversary Program Honoring 
Unification of the Romanian Principalities 





Keynote speaker for the evening, Dorin Gheorghiu „ras 
joined by his sons Alexandru and Florin, Hho with Elena 
Stanatescu offered recitations honoring the remembered 
event, Program Chaiman Mihai Olteanu added an appropriate 
text for the occasione 

Guests remained afteruards for refreshments served 
by John Moldovan. CRC was most pleased to receive $17 
în special event ăonations that evening from Sylvia Bogdan 
& Irina Bollog, Ovidiu Diaconescu, J. Moldovan ană Ilie 
Smultea. ) : 


February 1, 1981: Valentine 's Day Dance 


This occasion Was enjoyed by some sixty persons; 
„ho danced to the international sounâs of the Chiodo 
Orchestra, playing everything from mora” to tango, fox- 
trot, waltz, polka and even jitterbug» Special +ribute 
is due to John Moldovan for his organizational efforts. 
Thanks also go to Sylvia Bogdan and Judy Smultea (recep- 
tion), Dorin Gheorghiu (irefreshments) and Frances Ocneanu; 
Angela Jonescu; Ilse Moldovan and Vasile Stoian for their 
help with the buffet. Last but not least, our gratitude 


to Nadia and Gheorghe Mandochi for setting up and cleaning 
the hall with the help of the comnittee and board members.» 
(By popular demand ; CRC hopes to învite the Chiodo family 
"masked Ball” at some future date) 


back to play for a 








-57- 





ARB Y 
Don't Forget to Jot Down Dates & Times of 
O Pikotions_on Your pr tar ei _ 


NOTE THR CRC EVENTS CALENDAR! It! 
[ . s always at th 
| a "Buletinul CR” în both Romanian Ace pe Eset 
* ten the Bulletin is the on: 
y notice of fi 
| the Valentine Dance) other than personal der a 
i vă was made that post-card reminders be used when possi- 
i e. A telephone comnittee is also under consideration, 


E inima mima 
ni mmmm 


WE APPLAUDTHB DEDICATED SUPPORT 
h RECEI VED 

IN UNREIMBURSED EXPENSES 

on the part of many of our supporters 

„CRC volunteers dle i to Sr ERPRI 
+ provide a servi 
E „cehi the organization cannot afforă a or tm 
a cer own pockets. Many spend time and money attend- 

ngs, calling long distance, travelling great 


oa, cooking for CRC buffets or shopping for CRC 
„pă hot?) ia expenses are very great ani 
. Board members, for exampli 
Er irioa i să da as M onrbetage cafea) 
as n 280 miles). Local memb 
„Cta offer the hospitality of their homes San 
C wants you to know all the 
se people are ve 
DE Potaeii Unfortunately, like most nonprofit Saal & 
ns; CRC is unable to reimburse most such sacrifices pui 
E For tax purposes, we remind our members that mă 
Penes a deductible, The treasurer invites submittanc 
E îte Pe on of unreimbursed expenses for certification i 
p at; ons for tax records. This also gives CRC an îă. 
of the "true” expenses of the organization, sa 


E E RR POE NNE A N N 
a zu ad 


JANUARY 24, 1981 ANNUAL MEETING HIGHLIGHTŞ 
Congratulations to the 1981-84 Elected Board of Directors 
Gheorghe Costache 
Nicolae Dimitriu Mihai ni 
John V., Moldovan* Ilie set 
Elena Stamatescu Greavu* 
* SPECIAL WELCOME TO OUR NEW MEMBERS 
„0 + Wel 
to their refreshina ideas and „e Stii aa 


WE PLAN TO KEEP OUR RETIRING MEMBERS ACTIVE, 























Trajan Ooneanu 


-%B- 


Honorary Membership on the Board was bestowed upon 
Mrs. Angela Jonescu în recognition of her dedication to 


the Romanian-American community and organizational endeavors 


over many, many years. 


Official Representation at Board meetings was -.. 
provided Unirea dela Vest Society and Holy Resurrection 
Orthodox Parish + 


XI IE II-I ION Xe 
CRC BOARD ANNOUNCEMENTS 
GONGRATULATIONS TO THE NEW OFFICERS 


(Elected by the Board 1/24/81 


President, «ss... ..... Ilie J. Smultea 

Vice Prese ssssssseeee Mihai Olteanu 
Secretary s ese ......... Elena Stamatescu Greavu 
Treasurer. e ses... Judith Smultea 

General Manager, ss ss... Gheorghe Costache 


QO-OPTATION CF 8TH BOARD MEMBER: Dan C. Didescu 
Exercising its right to co-opt an additional member, 





as provided în the bylaws, the Board appointed Mr, Didescu 


to serve officially on the Board în recognition of his 


continuing valuable dedication and service to țhe organiza- 


tion, 
COMMITTEE CHALFMEN APPOINTED: 
Program sseneassensneeseeee Nicolae Dimitriu 


Hospitality ssesteeeesseeeseNadia & Gheorghe Mandochi 


Hall Repairs e... .... „John Moldovan 
Controllers ses... ....Nilcolae Cazacu 






Publicity e e a..c.cosesoeoses«Mircea Ratiu 
Affidavits &.Immigration, + » „Bugeri Coban. 
JUNI CAR (ung Rople's Group). Mihai Olteanu . 
Historical Sections e se se ..„ „Alexander Parvu, Jr. 
TÂDIAIy » ses. .....nsscesoosssVirginia Balaci & 
Ion Stamatescu 

External Relations 

Captive Nations. se... Sorin Issvoran 

Amnesty International... Mircea Ratiu 


NOTE: All cormittee chaimen are învited 
regulariy to attend board meetings: 






iei 


; a di 
1980 CRC CONSOLIDATED FINANCIAL STATEMENT 


/1/80 Balance Fă from 1979 (Treas.& GenMgr.Acets.) $1,948.33 
+  RECEIPTS 


„ LOANS FROM FOUNDING MEMBERS (33) 
+ial ŞI0U Loan units 

eu Members (79... e eee +680.00 
Prospettive Member. «++... 30.00 

Unit increase by Member. 290.00 


| mess: Loan forgivance...(200.00) $ 710.00 
„tes 





















ulated Loans ; ay 
 dues assnts.(731)...3,185.50 
: fansfer to (200.00 
loan Forgivance 40.00) _22945.50 
[ $3,855.50 
| Charter Mmbrs(2) 280.00 
| ar Voting braţ 110.00 
ciateWrs. (6)....(6) _8%4.00 4744.00 
| Hetance Fund see alai alei aiaiale, e e ere.s. . 1.5=00 
oxial Plaque Engraving esse... 13.00 
Jetin ($215 subscriptp6 gpeadon.) 281.00 
ecial Activity Done 
ay 10 Anniv, Spece s-a. +112,00 
Other (door,refr„buffet) 966.58  1,078.58 
lden Book Donationse ses soaoe.. 806,00 
Forgivances nos assaaeneneese 240.00 .3,302.00 
HALL RENTALS 8,107. 50 


CASH FLO (see corresp. disbursements)_ 1,217.67 
& Summary below 


i iza 









S: .DIBBURSEMENTS 

MORTGAGE (Instăă Note X$ 531.76/mo. ) 

De ENUPONb oo ooeeaeeooeeseeoe LPeL79e57 
Reduction of Principal, ........._23201,55 6,381,12 
| (12/31/80 bal. $47,963.45) 

HALL MANAGEMENT EXPENSES 
Legaliattrny Bes ȘI9A other $10) 202.00 
Rental Commission. es... ......... 19611.89 
Taxes (property, 86% taxable),... 1,759.79 
Insurance (property,fire), ....... 14396.00 

icense Fees(fire permită cityla) 50.00 


See ChEBS ses... .......... 


sg o.caneeuessaooneasseaea 


Subtotal carry foruară 


CARRY_FORWARD 
Combined Beginning Balance plus 1980 Receipts...$18,435.58 
LESS:  DISBURSEMENTS 
MORTGAGE PAYMENTS,...c...scoonsaeeeeeeee$0,381.12 
HALL MANAGEMENT EXPENSE 
Subtotal Forward, $5,039.45 
Utilities: PGE $714.92 
Scavenger 314.00 


Water 188.00 1,216.92 
Telephone (hall pay & tit 272.05 
Hal] Sppls (paper,soapsete.) 189.15 


Hall Maintenance 
Bldg Repair (concrete mix 
roofing, paint)... ... .170.65 
Equipt. Rep(fire ext;phe+mach) 144.00 
Hall Fumishings (bulletin ba.) 0.61 


ORGANI ZATI ONAL EXPENSES 

Found ;Mem„Plaque(marb&Engr) 1116.26 - 
Secretaridl (stationery, cpys) 41.73 
Treas/Menb. (post.32.25 pys 

12.15,sppls 15,bk chgs 7.56),.69.99 
Bulletin (4 issues) 

Prntg( 275-300 cpys) 358.70 

Sppls(env.55.52,etc) 85.69 

Post (bulk$80 &stinps)W42.05 

Bus Shmt fr Bilk rate )_17.50 603.94 
Library Subsoriptionse s.a... 31.18 
Assistance fd.feash advance)r, 15,00 
Donation( Vatra Ben. Net toPar) 214.16 
Program/Hospitalit 

Invit (post & env, 78.12 

225108 


Program printing... 

Orchestra, ......... 

HSU Folkdancer travel 71.00 

Hospitality Supplies 549.76 931.45  2,833+71 
CASH FLOW(see below)... cc... nn ce ee ae ee e_1y217.67 -17,40l4.33 
CLOSING BALANCE (12/31/80) & ACCOUNT SUMMARY. .... 14031.25 


Hall Marit ACOtasvmeeoanosoceovesziee 622.01 
Treasurar's Acot.:  Asstst, Pund 100,00 


General Fund_309.24 409,244 1,031.25 


*Cash Flow Summa: 
Întraorganization account transfers “by check, 
Treas, to Gen, Mgre.for plaque seseessee 700.00 
-_ Gen. Mgr. to Treas, for mortgage pymnts po 1; 000,00 
Reimbursed' imigrant travel-Aorld puncil of Ghurches 120.00 
oa maaă. expenaăă i Holy Res+ e pl .. "N .... 
n 
fotnster Birohab9 5 SBedei ici lu di 


poe one anenee ne eana ga 


6,972.83 


10:50 








26, 1981 (Sunday )- EASTER MORNING - 10 a.m. 


Pather Sirbu will celebrate the mass of the 
day at CRC (124 Montecito, Caklană,GA.). After the 
service a dinner, prepared by ladiesin our community, will 
j be served for all those present, who will have an Oppor- 
tunity to exchange the traditional colored eggs. All Romanians 
and their frienâs are invited to participate. 


May 9, 1981 (Sat. Rvening) - 8 o 'elock,12lMonteci to ,0aklană 
MAY 10TH, THE GREAT NATIONAL HOLIDAY WILL BE REMEMBERED! 


The evening program will include: Pa 
(a) A brief historial profile of the event 
stressing the centennial since the crowhing of! 
the first King of Greater Romania; 
(a Music & recitations; 




















c) Dancing & relaxation, 
d) Refreshments & snacks avai. 











a 


uly 12, 1981 (Sunday)- 2 sl 
SIMPOSIUM on RUSSO-ROMANIAN RELATIONS (Part 1) 

Those wishing to partăci. te with pape pa = 

Symposium are iînvited to re iee x A Bacu E, Ire 
rogram coordinator (298 Sloat Ave», 4 onterey, EA 93940; 
408) 8721678) K : 

We are looking forward to having with us Dr. Constantin 


Sporea (with his wife, Adele), who are schedulea o comă 
West Germany for a visit în Cru 1 Mill be na î 


for several days. ad 


SUMMER PICNIC TO BE SCHEDULED: 


„GARAGE SALE AISO OOMINC (IP; vour donattone are vital! 


Delivery of donated items has begun, but we have a 

1- pn. & .way to go to make thisa successful event. Next 
time you come to CRC, clean out a closet, bookshelf, game 
room kitchen cabinet or garage, Recycle those still usable 
un-needed items, And while you are at it, help your friena 
or neighbor „unclutter his/her home & property too, Then 
pack your car & deliver the items to Nadia Mandochi off the 
kitchen at CRC. (If you would like a receipt for tax 
purposes, please attach a note with name and adâress, ) 


-02- 
EVENIMENTE VITIOARE LA CRC 





26 Aprilie, Începând de la ora 10 a.m, va avea 
loc SERVICIUL RELIGIOS DE SF. PAŞTI-- 


marea sărbătoare a Invierii, săvârgit de câtre C. sa păr, 
Ioan Sirbu la CRC (124 Montecito, Oaklană, CA). 


După serviciu va urma o masă comună servită de către 
Doamnele din comunitate cu traditionale ciocniri de ouă colo- 
tate. Toţi românii şi prietenii lor sunt în taţi 
să da parte. 


"ZECE MAL” marea sărbătoare naţională, va fi 
aniversată sâmbătă, 9 Mai 1981, incepână LIBERTY 

de la ora 8 seara, în sala noastră 3! Pi 
din Montecito, 124, Caklană, CA. ai 


Programul serii va cuprinde o scurtă prezentare a 
semnificației istorice a lui "10 Mai "--purându-se accentul 
pe împli rea centenarului de la încoronarea primului 
rege al României întregite; 0 Mai 1881. 


La ora 9:30 va începe dansul şi petrecerea cu 
băuturi răcoritoare şi gustări la dispoziţia doritorilor, 








E 124 teci 
Duminecă, 12 Iulie, 2 pe, Va aveă.loc 1a CRC Gale isa e 4 


UN SIMPOZION cu tema: "Relaţiile ruso-române în 
EI perspectivă istorică” (Partea 1 ) 


2 Doritorii să participe cu lucrări la acest simpozion 
sunt rugaţi să contacteze prof. Alexandru Parvu, Jr., 
coordonatorul acesţui simpozion (298 sloat Ave. 41, 
Monterey; CA. 93940, (408) 872-1678. 


Cu această ocazie, sperân să avem şi fericitul 


prilej 
de a avea printre noi pe Dr. Constantin Sporea (cu: 


soţia, 


Adela) care vin din Gernanta pentru Qvizită în st. Unite 
şi vor fi oaspetii noştri pentru câteva zile, 








ÎPS IGP E DP SL as 
CASA ROMANA & 





















CAPELA 











FONDATORII 
(THE POUNDERS ) 


Romeo Malattia & 
Ottilia Bria Malattia 
Niculae Moisidis 

John V. & Ilse Moldovan* 
Fam. Traian Ooneanu* 
Anca & Mihai Olteanu 
Alexander Parvu, Jr. 
Eugen Popescu 


Ioan & Virginia Balaci 
Alexandru Blaga* 

Remus Bretoi 

Valer Bursan 
Alexander Burz 

Nicolae Cazacuk 
Margareta Cismaru 
Eugen Coban 


Gheorghe Costache* Mircea Raţiu 
Dan C. Didescu John Simi cin 
Nicolae Dimitriu* Ioansirbu 


John Dumitru 
Mircea Goreniue 
Sorin Issvoran* 


Ilie J. Smultea* 
Judith Clark Smultea* i 
Elena Stamatescu-Greavu 


Angela Jonescu Eugen Stoia 
Fam, George Jordan* Petre Sturzu 
Emeric Kalman Leon Vasu 
Regular Voting Members 
Sylvia Bogdan Irina Bollog 


Ion & Maria Manea-Manoliu Vasile Mihaileanu 


SPECIAL ACKNOWLEDGMENT TO: 
Romanian Orthodox Parish “Invierea Domnului” & 


Unirea dela Vest Society of the Union & League 
of Romanian Societies of America 


*5 or more initial loan units ş 


“e e 


| " Prospective Foundine Member: Petru Dărătan 
] 








John Covinea Manuela Selles 
Antonio Docan Mircea Tanasescu 
Nicolae Novac Dikran Tavagian 


Paul & Angelica Sebastian Elizabeth Widican 


Honorary Associate Members 


| 

| 

Associate Members . | 
| 

Margot Munroe i 


| Jean White Costache 3 
3 





„e În