Dimineata Copiilor/Dimineata Copiilor, 1937 (Anul 14, nr. 674-725) 751 pag/DimineataCopiilor_1937-1669231404__pages151-200

RASCOALA SOARECILOR 


ISICA Ghiare-Lungi devenise pentru зоагес! о 
mare primejdie. 

Intr'o săptămînă, douăsprezece şoareci căzu- 

seră pradă hrăpăreței pisici. 

Acei care mai rămăseseră în viață aveau — 
mai toți — doliu la braț sau pălărie, fiindcă nu se putea 
ca cineva din familia fiecăruia să nu fi trecut în lumea 
celor drepţi. 

Adunindu-se sfatul bătrânilor, hotăriră să trimeată 
pisicii o scrisoare în care s'o roage să nu-i mai prigo- 
nească. Dar ce-i doi șoricei trimişi în solie пи s'au mai 
întors cu vreun răspuns — îi mâncase Ghiare-lungi. 

Totuși, mai tirziu le dădu și pisica o idee, şi anume: 
să i-se dea în fiecare zi — de bună voie — cîte un şo- 
ricel și se va mulțumi și cu atât. : ۱ 


Neprimind răspunsul dorit, Ghiare-lungi își inmulți 
numărul victimelor şi se desfătă omorînd pe capete. 

Atunci se hotărî o mare adunare șoricească în саге 
să se vadă ce-i de făcut cu pisica Ghiare-lungi. 

Văduva — madam Chiţcăilă — căreia pisica îi min- 
case într'o singură zi, trei pui — se urcă pe un cocean 
de porumb și {іпи următoarea сиуіпіаге: 


ШЫН cetățeni şi cetățence ale neamului șoricesc! 
Oare mult timp primejdia pisicii Ghiare-lungi va 
mai stărui deasupra capetelor noastre şi ale co- 
piilor noştri? 

Trebue să curmăm odată această ruşine a nea- 
mului șoricesc!|... 

— Вгауоооо! Uraaaa! Trăiască Madam Chiţ- 
căilă!.. strigară toţi, aplaudind-o. 

Este adevărat — recunoscu madam Chiţcăilă — 
că pisica este prea tare, pentru a ne măsura 
puterile cu ea, dar dulăul curţii ne-ar putea 
ajuta dacă şi lui nu i-ar fi frică de ghiarele 
lungi ale pisicii.... 

— Nu-i este lui frică de ghiarele pisicii — se 
amestecă în vorbă şoricelul Codiţilă — dar пи vrea să 
se pună rău cu copiii stăpânului care iubesc pisica. 

Atunci, nu пе mai rămîne decit să ne ajutăm nu- 
mai cu puterile noastre, си isteţimea noastră! 
termină madam Chitcăilă, cuvintarea, întrebând 
dacă cineva ştie vreun mijloc prin care ar putea 
să scape de pisică. 

Mai mulţi şoricei ridicară degetele. Ѕогісіоаіса 
îi ascultă pe rînd, apoi înțelegindu-se cu toţi asupra 
unei hotăriri, plecară fiecare la cuibul lor, în aşteptarea 
celor ce vor urma. 

Peste două zile, sfatul ѕогісеѕс — voind să întindă 
o cursă pisicii — i-a trimis o solie prin care i-sa dat 
răspunsul că, primesc să-i dea în fiecare zi — aşa cum 
a cerut — cite un şoricel şi ca o dovadă де împăcă- 
ciune, au invitat-o la o mare serbare pe apă. 

Ghiare-lungi fu cît se poate de încîntată. _ 


— — = N и поља ин ован 


In ziua hotărită, soriceii luară cu chirie о corabie 
şi porniră în plimbare pe un lac din apropiere, însoţiţi 
de pisică. 

Spre seară, зе aprinseră luminile pe catargele со- 
răbiei şi se'ntinse pe punte o masa mare, în fruntea 
căreia se afla Ghiare-lungi, apoi bătrinii neamului gori- 
cesc şi la urmă cei tineri. 

Vreo cîțiva şoricei асгођај se urcară pe catarge şi 
făcură diferite figuri de se minună chiar pisica. 

Alţii, scamatori, îi distrară cu fel de fel de năsbătii, 
şi-şi făcură chiar literele numelui din содца lor. 

Spre ziuă, după terminarea ospăţului, cînd s'a ser- 
vit numai vin, unul din şoriceii-chelneri strecură puţin 
praf de adormit în paharul pisicii. 

Fără să bănuiască ceva, Ghiare-lungi dădu vinul 
peste cap şi numaidecit căzu într'un somn adinc. 

— Acum о să ne scăpăm de ea! se bucurară şori- 
ceii, găurind fundul corăbiei. Apoi unii coboriră în băr- 
cile de salvare, alţii s'au încins cu colaci de salvare şi 
s'au îndepărtat de corabie, îndreptându-se spre mal cu 
credinţa neclintită că pisica se va înneca, 

Dar abea ajunși la mal, zăriră în depărtare pisica 
înnotând voinicește spre ei. 

Şoriceii nu se gindiră că ара rece va trezi pisica 
din somnul ei. $1 îndată prinseră а bate tobele de ади- 
nare ale armatei șoriceşti. In cîteva clipe, soldaţii înar- 
шай cu lănci, scuturi, săbii şi pistoale stăteau шушай 
dealungul malului, gata de atac, în timp ce o parte din 
armată se sui întrun copăcel, de unde cu un laf voiau 
să prindă capul pisicii. 

Toate aceste pregătiri se făcură fără са Ghiare- 
lungi să fi observat ceva. 

Cînd trecu în dreptul copacului, ѕоагесіі aruncară 
Јафш, prinzindu-i capul. 

Simţind că-i sugrumată, Ghiare-lungi începu să se 
sbată cu desnădejde în apă. scuturind creanga de care 
era legat celălalt capăt al laţului. 

Cum şoriceii stăteau pe aceeași creangă, căzură cu 
toţi în apă, înnecîndu-se. 

In timp ce pisica se lupta cu moartea, о уеуегца 


УМА И, ТИ о АМҸ М 
AC ЧУА Ra NS / 


М 


ce văzuse din scorbura сі cele petrecute, făcându-i-se 
milă de еа, roase la iuțeală fringhia şi astfel Ghiare- 
lungi scăpă dela moarte. 

leşind pe mal, îi mulțumi frumos уеуегЦе! pentrucă 
o salvase şi-i făgădui că-i va aduce oricînd șoareci са 
să mănînce pînă се se уа sătura. 

Dar veverița nu primi căci nu obișnuia să măniînce 
decît nuci şi alune.. 


Ostenită şi cu blana udă, pisica se'ntoarse acasă, 
furioasa şi pornită să distrugă pînă, la unul, neamul 
şoarecilor. 

Intr'o zi, văzînd că mau încotro şi că vor pieri, 
fugiră cu toţii, ducându-se în alte locuri. 


DINU MOROIANU 


DIMINEAȚA © COPIILOR 


COLȚUL MICE I 
SHIRLEY TEMPLE 


Casuta în care locueşte mica Shirley Temple este o 


adevărată minunăţie. Ми e un palat mare şi bogat, împo- 


dobit cu cine ştie ce lucruri scumpe. Este o casă destul 


de modestă, dar bine gospodărită, curată şi fiecare 85 


este un adevărat cuib în care te рой simți bine. Când nu 


lucrează în atelierul de filme, Shirley îşi învață lecţiile, 


se joacă cu păpuşile sale, cu Snif, сајејизи! lățos, sau си 
cei doui frăţiori, Jack şi George. 


МАМА > ۱ e F 
ik ۳ ДА ДР тт ко ст 
АЕ ИИ ИН ИАА 

Clipele de joacă se scurg tihnite sub ochii vegheto:i 
ai mamei lor. Câteodată, când şi cei doui {тай sunt acasă, 
copiii cântă sau se joacă de-a teatrul. Jocul acesta le 
place foarte mult şi el începe пиго mică odaie în care 
se găseşte un pian. 

George se aşează pe scaun gata să bată cu degetele-i 
mici, clapele sclipitoare. Jack se ascunde după uşă făcând 
pe lupul. Shirley este Scufița Roşie — fetița care s'a lăsat 
ademenită de lupul cel rău şi era să fie sfâşiată. 

La un semnal începe jocul. Insoţită la pian de fră- 
Ноги] George, Shirley cântă cântecul Scufiței Roşii; iar 
Jack, de după uşă, caută să-şi împrumute glasul lupului, 
ademenind-o cu vorbe rostite mormăit. 

1 A 


Jocul se sfârşeşte cu o пауала de hohote de râs; pă- 
rintii şi copiii petrec de minune, făcând mare haz. 

De-a teatrul se joacă Shirley chiar când e singură, 
"ата frățiorii ei. Atunci se foloseşte de micul şi 1307 
Sæf, де păpuşile ei şi de jucării. Imparte rolurile şi dă 


ia însuşi răspunsurile în locul necuvântătorilor ei tovarăşi. 

Strigă, râde fuge de colo-colo, se joacă veselă ca orice 
copil la vârsta ei. 

Uneori născoceşte poveşti pe care le povesteşte fam- 
iliei de jucării. Snif ascultă și el cu luare aminte clipind 
des şi numai câteodată mârâie mulțumit. 

Dacă prietenul ei se aşează cuminte şi-şi lasă capul 
în poala ei, Shirley îi cântă ca o mamă bună, şi iubitoare 


până ce acesta adoarme. 


Isteţimea ei uimeşte pe cei mari sau îi face să râdă 
cu poftă, 

Intr'o zi, un prieten al familiei dărueşte fetiţei о 
cutie mare, plină cu bomboane. Măicuţa ei ştie са nu e 
bine să laşi o cutie de bomboane ре mâna unei fetițe pofti- 
стоазе şi de-aceea ia bomboanele cu cutie cu tot şi le pune 
sus, pe un dulap. 

Intr'un târziu când a socotit ea de cuviinţă că Shirley 
poate să mănânce о bomboană, dar numai una, mama И 
îngădue să-şi ea singură din cutie. 

Shirley pune scaunul lângă dulap, se urcă frumos pe 
el şi-apoi, înălțându-se pe vârfurile picioarelor, întinde 
mâna să ia bomboane. 

Dar în loc de una, ea strânge în тапија două, şi se 
coboară îngrozită depe scaun. 


— Ce-ai, Shirley ? — o întrebă cu grijă, mama ei. 
— Mamă, am văzut pe dracul.., 
— Cum aşa? 


— Când am văzut cât de multe bomboane sunt în 
cutie, nam ştiut pe care 5’0 iau. Atunci, de după capac, 
s'a ivit un drăcuşor care mi-a spus. „la două, ia două 
bomboane, Shirley." Și bineînțeles, îngrozită, le-am luat. 
Pot să le mănânc, măicuţă 2 

Mănâncă-le, draga mea — i-a răspuns râzând mama, 
care pricepu şiretlicul fetiţei. 

Altă dată... Dar aceasta o veţi afla numărul viitor. 


În e Oo So о ъъ ъл 


گر ]ی 


у NU U'TAŢI: Pentru tipar se 
scrie 61161, cu cerneală, și numai 
pe o față a hârtiei. 


Gropper Tony — Loco — Poezia Graiul Basarabiei 
nu merge în forma în care ne-ai trimis-o. Faci multe 
greşeli, care nu sunt îngăduite unui elev din clasa 1 
liceală. Scrie mai cu îngrijire. 

5. Jitnitzcki — Bucata cu vânzătorul de ziare e des- 
tul de bine scrisă, dar e prea tristă. larna pe deal este 
slabă că formă, deşi subiectul nu-i lipsit de interes. 

Aurelia Munteanu — Partea a doua din Copilăria 
lui Niţă ar putea să meargă dacă ar fi scrisă cu mai 
mult meșşteşug. Ai oarecare înclinare spre scris, dar tre- 
bue să mai citeşti pe marii noștri scriitori, spre pildă 
pe Топ Creangă. Mai încearcă. 

Alexe. Munteanu — Va apare, dar mai târziu. 

Nelly Marllovits — Poezia larna nu-i lipsită de cali- 
кај. Mai încearcă. 

Linica Gal — Poezia trimisă este slabă. Și-apoi dece 
scrii substantivele cu literă mare? 

с. Goldstein — Cele două poezii sunt lipsite de ca- 
111811. ۰ 

N. Stănescu — Craiova — Doina nu merge. 

У. 2. E. — Bârlad — E slabă. 

Lia Rosenberg — se va publica mai târziu cu oare- 
cari modificări. 

Gelu М. Pălteanu — Răsărit de soare nu merge. 

Alex. Steinberg. Eşti prea тіс са să scrii poezii 
pentru revista noastră. Citeşte mai mult. 

Orest У. Busuiuceanu — Citeşte mai mult. Vei scrie 
mai târziu pentru revistă. 

REDACȚIA 


DIMINEAȚA © COPIILOR 


Concursul de jocuri pe luna Martie 


SERIA | 


MOŞ CINEL 


La acest concurs oferim următoarele premii: 10 premii în cărți în valoare de 800 lei, 1 abonament pe 1 an 
3 abonamente ре 6 luni și 4 abonamente ре 3 luni Іа „Dimineața Copiilor”. 


Le-am potrivit pe indelete са şi nuca in perete! 


Orizontal: 


Vertical : 


1) E tare, dar nu-i de fier 
Căci ea crapă chiar la ger. 

6) Negreşit, îl ştii copile 

Are 365 de zile. 

8) Eu vă spun, ca să se ştie 
E tot una cu ۰ 

9) E uşor ca să-l ghiciţi 

Căci înseamnă „deosebiți“. 

11) Când la gât eşti răcit 

Şi glasul ţi-este... 

13) E uşoară, mi-se pare, 

E doar vorbă neschimbătoare* 
14) Vorba asta nu e grea 

La „unchiu“ зе mai spune аза. 
15) Şi asta e uşoară, frate 
Insemnează „transportate“. 


17) La Predeal, ca şi la Varna 
Sa întărit, se spune... 


16) E într'un proverb cu ou 

Aţi ghicit, cred, că е... 

21) La unii pe mâini mă găsesc 
Şi totodat tăgăduiesc. 

22) Mișcarea apei curgătoare 
Asta o ştie orişicare. 

23) Sunt la mare, dar nu's far 
Mi-se spune „зауЏаг“ 


24) Pe cer noaptea's totdeauna 
Cu toţii ştiţi că eu sunt... 


1) Sunt mici mititei, și'n ajun 
Ei se taie де Crăciun. 


DIMINEATA © COPIILOR 


2) Să vă spun, pe românește 
Е unsoare (moldoveneşte) 


3) Este râu cam mititel 
51-1 în Elveţia, vai de el. 


4) Boi..., сай nechează, fie 
Așa spune-o poezie. 


5) Sunt gustoase $1 americane 
Dar să ştiţi că nu's castane. 


6) Nu mă mai bârfiți prea mult. 
Am urechi, tot să v'ascult. 


7) De nu ştii lecţia, асиз 
Spune-mi tu chiar (puţintel). 
10) Vorba asta n'o să vă placă 
Căci ea însemnează „pleacă“. 
12) Când în cale lupu-mi vine 
Il „допеѕс" de lângă mine. 

15) Când se strică şi vreau iar 
Să-l am bun, eu îl „гераг". 


16) Ca să-i spun pe nume 
Е un cunoscut pronume. 


18) Când urezi ca să-ţi dea bani 
Tu la toţi, zici, la mulţi.... 


19) Să vă încure, acum vă spun 
Că aici nu este bun. 


20) Сапа ţi-e frig şi roş ţi-e nasul 
Tu mă ’ntrebi cât o fi „сеазш!", 


20) Şi-acest cuvânt este uşor 
Căci este neschimbător. 
IRINA DR. CHIRCAĂ 


Târgovişte 


Deslegătorii jocurilor pe 
luna lanuarie 


CAPITALA 


Iacob Solo (16) — Ionescu A. Elena (8) — Marian 
Vera (18) E. Dorfman (3) — Simion Berceanu (4) — 
Cohen Ioseph (18) Eugen Ionescu (5)—Lidia Dimiu (18) — 
Cornel Şarf (18) Gheorghiţă Corjescu (16) — Тадић 
Goldstein (18) — Cleo Exergian (17) — Andrei Gheorghe 
(18) — Rothman Adolf (18) — Mihail Enescu (1) — 


Rapaport Aurel (18) — Kahane Elvira (18) — 
Eşanu Wladimir (5) — Valentin Ciachir (18) — 
Solange Weissman (18) — Sonia Cassuri (18) — Geor- 
gescu M. Savin (18) — Dinu Alexandru (18) — Nicolae 
Albulescu (18) — Gilda Horner (5) — Stoenescu М. 
Mircea (12) — Зташоно Сіпа (2) — Гога Rimer (12) 


(Urmare în n-rul viitor) 


CUPON DE JOCURI 


PE LUNA MARTIE SERIA II 


Numele $ pronumele 


Adresa: 


| А 2 4; 3 5 АГУ д 
| В Ң i 4 А54, р ~ z ý А У. ۲ ۱ АЛУУДА z ‹ 


И ЕВЕ Sa 


Piata‏ 2 بو 
пи‏ 22 


ciud 


UN CITITOR... 


„l-a întrebat ре moș Marin, dacă există farfurii care 
nu sc sparg. 

Desigur că sunt şi farfurii, cești... ctc., care nu se 
sparg — întocmai ca unele tăblițe care pot fi trîntite 
pe pietre, bătute chiar şi cu ciocanul şi tot nu li se 
întîmplă nimic... 

Intr'unele {агі — printre саге $ a noastră — se 
vind farfurii, străchini, oale, făcute dintr'un metal foarte 
ușor, de culoare alb-argintie şi care se numește aluminiu. 

Acest metal are şi însuşirea de a nu rugini. 

In Cehoslovacia s'au pus de curind în vinzare far- 
furii, pahare, зегуеје şi feţe de mese, din hîrtie presată, 
care suut aidoma celor adevărate, 


Poate că în clipa de față se vînd şi la noi. 

Farfuriile şi paharele din hirtie presată se aruncă 
după întrebuințare şi astfel se înlătură multe boli care 
se pot lua, atunci când cineva mănîncă din aceeași far- 
furie şi bea din acelaș pahar, de care sa folosit mai 
înainte vreun bolnav. 


SPORTUL PROȘTILOR 


Unele sporturi de azi sunt deadreptul de batjocură. 
lată spre exemplu, и! “oarecare Gabas — merită să-i 
dau numele — а eşit primul într'un concurs, pentrucă 
a stat pe ghiață timp de patru ore și jumătate, т costum 
de baie!... 

Negreşit că acest om ar trebui să se asigure şi îm- 
potriva... prostiei, care i-ar putea primejdui ۰ 


UN NOU FEL DE PARAȘUTĂ 


Aviatorul Pawlow a inventat o nouă ۰ 
Aruncîndu-se dela 3000 metri şi avind prinse de 
spate şi în lungul brațelor un fel de aripi — га ale 
liliecilor — a putut sbura 51 cobori nevătămat la pământ. 
Dacă această рагазша s'ar mai îmbunătăţi — сас! 
nu oricine are o putere atît de mare încit să se susțină 
in aer prin propriile sale mijloace — atunci sar îi- 
[арий una din сеје mai arzătoare dorinţi omenești: 
omul ar putea sbura cu aripi ca și păsările cerului. 
Cu ajutorul рагазшејог s'au salvat în Statele Unite 
Че Americei dela 1919 încoace, peste 850 de persoane. 


= de 


atenti 


Таг în Anglia, numai dela 1929 de când nu за mai 
dat voie niciunui călător să se 


: urce În avion, fără 
paraşută, au fost salvate 150 de persoane. اخ‎ 
Adunați aceste cifre, gîndiți-vă la răstimpul scurt 
de ani şi veți putea socoti singuri cite morţi s'au înlăturat. ۱ 
TAM -ТАМ | 


In coloanele acestei rubrici s'a mai pomenit одаћ 
despre tam-tam, spunind că este un imn războinic Dar 


tam-tam-ul mai este şi altceva, mai este și ~ 
durilor ecuatoriale din Africa, ṣi telegraful а 


Сіпа sălbaticii vor să trimită o 
negri la altul, iată cum fac: 
Unul dintre ei ia un fel 
ginea satului şi incepe să bată cu 
intii încet, apoi mai tare, din ce ia. | 
puternic într'o anumită măsură — atit tim : 
că este deajuns pentruca cei din satul сер eon 
зо şi să le trimită mai departe + să audă 
n acest chip, întrun singur ceas | 
= .. ~ ~ 3 as, veste 
pădurii, străbătind zeci de ri - fas, ocolul 


Uneori sunt așezate la anumi e, 
cut deag” |: 


posturi de tam-tam, саге п’аи altceva 
dimineaţă, 


știre dela un trib de 


de tobă, se duce la mar- 


În еа, тај 
mai tare <} 


primească și să transmită ştirile. 
INTR'UN 
таа 


„за din Polonia s'a văzut într'o bună 
că dispăruseră peste noapte toți câinii. кн 

După un răstimp de cîteva zile, locuitorii fură în- 
у јан de un pădurar că văzuse o haită de cîini în 
apropierea pădurii sale. 

Bănuind că sunt dispăruţi, cîțiva зе duseră la 
fața locului și constatară că presupunerile lor erau 
adevărate, animalele venind la picioarele lor, gudurin- 
du-se și lingîndu-le mîinile. 

Unul cite unul s'au întors toți ciinii acasă, lihniti 
de foame și роса. 

Се зе întimplase? Ciinii nu erau mulțumiți de hrana 
primită dela stăpinii lor Я porniră să-și caute sin- 
guri hrana. 

Dar negăsind, vinat îndestulător, s'au întors acasă 
— 9188184 desigur — că deşi hrana dată de stăpini nu 
era mulțumitoare, o primeau totuși la timp. 


De IRU lama m у т у ТИТР. аз 5 582 


es 


+ 


Я 
| 
5) 


Director: MARIN ۸۵ 


REDACȚIA 51 ADMINISTRAȚIA: BUC. STR. CONST. MILLE 7 — 9 — 11. — TEL. 3.84.30. — ABONAMENTE: 
PLARUL 5 LEI. — IN STRĂINĂTATE DUBLU. REPRODUCEREA BUCĂȚILOR STRICT INTERZISĂ. 


1 AN 200 LEI. 6 LUNI 100 LEI. — ЕХЕМ- 
MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE INAPOIAZĂ. 


ANUL XIy 


17 MARTIE 1937 


No. 684 


SĂ STĂM PUȚIN DE VORBĂ, СОРИ! 


Dragele mele fetite şi dragii mei băiețaşi, 


Dragele mele fetiţe şi dragii mei bãiefaşi, am primit 
chiar adineuri o scrisoarea, care m'a pus pe gânduri. 
Scrisorica asta vine dela o nepoată саге locueşte într'uu 
oraş de provincie. Vreau să aflaţi şi voi ce-mi scrie 
nepoata mea, fiindcă veţi afla şi răspunsul meu. lată 
scrisorica Mioarei 

Виппо dragă, 

Spune-mi te rog dece sunt eu atât de sfioasă? N'am 
nici un pic de curaj, mă făstăcesc mereu, пи numai 3 
şcoală, dar şi când sunt cu colegele mele. Deabia scot o 
vorbă $1 та înroşesc parcă aşi, vorbi numai prăpăstii. Aşi 
vrea să Ни şi eu ca alte fetițe de vârsta mea, curajoasă, 
îndrăzneață, voioasă. E foarte rău să fii ruşinos. Ми te 
simți bine nicăeri şi pari prost fără să fii. 

Tare aş vrea, Buniţo dragă, să та vindec de cusmul 
îsta care-mi aduce atâtea neplăceri. Те rog mult dă-mi 
sfaturi bune şi îți făgăduiesc să le urmez. 

Aştept răspunsul tău şi te sărut cu dragoste, Mioara. 

„„Spuneţi-mi acum, nepoțelelor şi nepoților dragi, 
câţi dintre voi пи Уа recunoscut în rândurile Mioarei? 
Știu că atâţi copii suferă de această sfiiciune care îi 
face să se simtă mereu mai prejos decât alţii, cari au 
mai puţine merite, dar mai mult curaj. Випца voastră 
nu vă învaţă însă — ferească sfântu — să fiţi obraznici, 
supărător де îndrăzneţi, mojici. Nu. Vă iubeşte mult 
mai mult sfiiciunea şi modestia voastră, Dar dragele mele 
перојеје şi dragi mei перојећ, să nu împingeţi sfiiciunea 
şi modestia atât de departejîncât să pierdeţi încrederea 
în voi înşivă o părere proastă despre voi, căci nimic 
nu este mai primejdios pentru izbânda voastră în viaţă, 
decât neîncrederea în puterile voastre. Dacă vă simțiți 
sfioși, prea simţitori la răutăţile altora, dacă sunteţi де 
multe ori mâhniţi fiindcă п’ай putut să răspundeţi cum 
trebue la o întrebare, fiindcă va împiedicat acea sfiici- 
une pe care o simţiţi şi voi ca pe o piedică de пепма- 
lăturat, căutaţi să vă tămăduiţi de acest neajuns саге 
creşte odată cu vârsta. 

Випі{а vă va învăța câteva lucruri foarte simple, 
foarte bune. 

Odihniţi-vă bine. Somnul vostru trebue să fie de 
zece оге în şir. Să nu citiţi în pat. Seara să nu vă 
їпсагса{і stomacul; hrăniţi-vă cu mâncări uşoare, саге 
nu vă umflă. Dimineaţa, cum vă treziţi, daţi-vă jos din 
pat. Apoi, face-ţi câteva mișcări de gimnastică, repezi, 
milităreşte, cu opriri energice. Faceţi marșuri pe loc, Şi 
să vă învăţ acum să гезрагай, mai bine zis, cum să res- 
pirați. Aşezaţi-vă cu faţa spre o fereastră deschisă, în- 
tindeţi mâinile în sus şi ridicaţi-vă pe vârfuri, trageţi 
puternic aerul în piept şi daţi-l afară odată cu cobo- 
rârea braţelor şi cu lăsurea pe tocuri. 

Faceţi aceste exerciţii de respiraţie саге vă vor pri- 
meni cu aer curat, de patru о": 


Ceva foarte însemnat: supraveghiaţi-vă felul cum vă 
ţineţi trupul şi cum  umblaţi. Căutaţi să vă ţineţi 
drepţi, nu staţi сосозај, mergeţi cu spatele drept, си 
umerii înapoi, cu pieptul înainte. Faceţi paşi hotărâți, 
urmăriţi să aibă o cadență egală, hotărâtă, пи Тепеза 
şi șovăitoare. Capul să-l ţineţi în sus, uitaţi-vă în ochii 
oamenilor cu саге уогЬі{і, supraveghiaţi-vă atenţia, 
spuneţi tare, cu curaj, ce aveţi de spus. Feriţi-vă де tovă- 
răşia acelora care sunt tot sfioşi ca și voi, căutaţi prie- 
teni care să vă îmbie la vorbă, la joacă, care să vă des- 
meticească. Nu staţi singuri, singurătatea face rău sfio- 
şilor. Plimbaţi-vă în aer liber, faceţi sporturi. 

Și să vă mai spuie ceva Випца. Sfiiciunea este де 
multe ori ca $1 nervozitatea, din cauza unei proaste func- 
ționări a stomacului. Crampele, constipaţia, vă indispun, 
vă face nemulţumiţi, fricoși. Căutaţi să aveţi un stomac 
bun care să lucreze normal. 

Nu leneviţi, nu staţi tolăniţi, nu vă lăsaţi pradă vi- 
surilor cu ochii pe pereţi sau în tavan. Intrebuinţaţi-vă 
timpul sau ca să vă instruiți, sau са să vă distraţi. 

Dragele mele перо{ее sfioase şi dragii mei nepoţei 
sfioşi, începeţi chiar de mâine vindecarea voastră! Incepeţi 
cu ce e mai simplu: Schimbaţi-vă mersul, faceţi-l mai vioi, 
mai hotărât, staţi drept, rugaţi pe cei din preajma 
voastră să vă atragă luarea aminte când staţi сосоѕајі, 
îngânduraţi, când vorbiţi încet, cu teamă. 

Omul curajos merge cu capul sus şi cu pieptul îna- 
inte, paşii lui sunt sprinteni. Faceţi ca el. 

Intr'o săptămână veţi spune că sfiiciunea e o boală, 
care sc vindecă foarte ușor cu puţină bunăvoință. 

„„Dragă Міоаго aştept să-mi scrii din nou peste 
câtăva vreme. Sper că până atunci, timiditatea ta să 
nu mai fie decât amintirea unor zile neplăcute. 

Monea Zelţer, — Випца s'a bucurat mult de cartea 
poștală a matale. Eşti un cititor credincios 51 un перо- 
tel cuminte. Am anunţat să {і-ѕе îndrepte numele şi 
cred că de aci înainte nu vei mai fi numit greşit, Mina 
în loc de Monee. Nu trebue să fii chiar atât de mâhnită 
că nu eşti în București ca să te рой înscrie în Clubul 
Shirley Temple, fiindcă, dacă-mi trimiţi o fotografie, 
eu te pot face membru în club, fără să mai fii matale 
nevoit să iei trenul dela Telenești până aici. Indată ce 
voi primi fotografia, îţi voi trimite carnetul de membru 
şi insigna. Eşti mulţumit? Salutări şi voe bună dela 


Bunit? ' 
“= 


DN N N a a a a س‎ 


ARA ۹ 


SAU DARUL LUI PETER PAN ŞI WENDY 


Poveste engleză 


У. INSULA ȘI LOCUITORII EI. 


U poate, nici o zână nu poate aceasta; lumina 
nu se stinge decât atunci când zâna doarme. 
— „Spune-i să doarmă! а strigat John. 
— „Dar nu poate să doarmă, dacă nu 

îi e somn. Nici o zână nu poate!“ 

Се ега de tăcut? Deodată, ca în totdeauna, lui Peter 
i-a venit o slraşnică idee: s'o уйге în pălăria cea înaltă 
a lui John, căci nimeni nu avea buzunar, ca s'o ascundă 
în el. 

Acum. nici o зсащее nu se mai vedea din pălăria, 
pe care o ducea cu grijă, Wendy. 

Și aşa au zburat mai departe, în tăcere și în întu- 
nerec; numai slabe zgomote de ара plescăită mai pă- 
trundeau până la еі. Рее 7 3 
le-a spus că sunt anima- 
lele, care beau apă la vad. 
Aceste sgomote li se păreau 
groaznice şi totuși, când ` 
au încetat, liniştea li s'a | 
părut la fel де înfricoşă- | 
toare. Mihael chiar а ех- | 
clamat: $ 

— „Ce pustietate! Mai 
bine ar fi iar zgomot! i 

— Crass! i-a răspuns | 
focul din „Тот cel lung“. | 

Bum! i-a răspuns ecoul, să 
mișcând toţi munţii din îm- 
prejurimi. 

Oh! au răspuns trei s 
pine, în acelaş timp, ca р | 
singur. 

Nici unul nu ştia cine 
fusese lovit şi asta, ca să 
fim drepţi, era foarte rău. 

Peter fusese aruncat, 
departe spre mare, de cu- 


Cât despre Wendy, ar fi fost mai bine, dacă arunca 
pălăria cu „Sunet-de-Clopoţel“, căci aceasta ca şi toate 
celelalte zâne nu putea să fie stăpânită decât de un sin- 
gur simţ, iar nu de mai multe, aşa ca noi, oamenii. Acum 
са era invidioasă pe Wendy. A ieșit din pălărie 51 zbu- 
rând încoace şi încolo, suna delicat, atât de delicat încât 
Wendy credea că acest dulce sunet înseamnă „Totul e 
bine, numai urmează-mă, știu drumul!“ Wendy se în- 
şela amarnic, căci dulcele sunet însemna: „Те игазс!“ 

Wendy l-a strigat cu disperare pe Peter, pe John, 
pe Mihael, dar în zadar, căci пи і s'a răspuns, așa са 
са s'a dus după răutăcioasa: „Запе!-де-Сјороје!“, 

De câte ori Peter pleca din „Тага Nicăieri“, toţi lo- 
cuitorii se moleșeau și luau lucrurile în’ glumă; când au- 
zeau însă că sa întors, parcă se redeşteptau şi umblau 
forfota de atâta mişcare. Acum, „băieţii pierduţi“ îl aş- 
teptau pe Peter şi erau Ја rândul lor așteptați de pirați, 
ar aceştia de „.Pieile-Roşii“ care erau şi ei primejduiţi 
le animalele sălbatice. Ei colindau insula, urmărindu-se 
mii pe alţii şi nu se întâlneau niciodată, căci toţi mer- 
zeau în aceiaşi parte. Aceasta ега mare noroc pentru 
ой, căci, în lipsa lui Peter, lucrurile se schimbaseră 
ИА, încât copii pierduţi dacă sar fi întâlnit си pi- 
гаји, ar fi stat cu degetul în gură, sar fi privit şi n'ar 
i ştiut ce să facă. 

Acum se găseau pe insulă șase ђлећ, care se furişau 


Ў; 


Іп românește de В. М. 


într'un şir lung, îmbrăcaţi în piei de urși (uciși chiar 
de ei!) Mergeau cu mâna strâns lipită de pumnal $ cu 
ochii însetaţi de sânge, cu toate са nu prea doreau аза 
ceva. - ۱ 
Primul băiat se numea Hoole şi era drăguţ, supus 
şi, mai ales, înţelept! El nu se măsura cu nimeni, căci 
era păzit de noroc. Il urma Nibs cel vesel; apoi Shi- 
ghety deşteptul я înfumuratiul (însă nu-l întrecea ре 
Peter). Al patrulea era Curty, care făcea numai încur- 
cături şi pagubă; dacă se întâmpla ceva rău, venea ne- 
chemat şi cerea să fie pedepsit. Apoi veneau cei doi ge- 
meni, pe care nici chiar Peter nu-i putea deosebi unul 
de altul și lucru ciudat ега că nici gemenii nu știau 
care-i unul și care-i celălalt și umblau mereu împreună 
ca să пи se încurce. 
و‎ = а, Puțin timp, după ce gru- 
Ipul băieţilor se pierduse 
E ‘în depărtare, sunetele unui 
“cântec fioros cuprindeau pă- 
durea: ега sângerosul cân- 
ec al piraţilor: 


„Noi suntem pirați voinici 
'„Omorâm şi mari şi mici 
„La jaf mare am pornit 
, pe voi vam întâlnit 
„Destul, acum opriţi vam 
| 2 i prins 
/ „Căci norocul vi s'a stins“. 


| 


O ceată urâtă de pun- 
' ваз se învârtea pe furiș, 
ici şi colo prin pădure, ре 
urma băeţilor pierduţi; e- 
„rau acolo: Cecco italianul, 
__| Man negrul, Jules cel înalt, 
| Cookson, seniorul Starkey 
| Robt, Mullins, Alfonso Ma- 
son, Smee, Noodles şi alți 


care era mai mare şi mai înspăimântător decât toți, se 
purta cu ei mai rău decât cu câinii; Зедеа întins într'o 
căruță hodorogită, pe саге o împingeau şi o trăgeau oa- 
menii lui şi fuma două ţigări deodată (invenţia lui) şi 
din când în când își mai agita înspăimântătorul lui 
cârlig. Cel mai neplăcut lucru la Hook (după cârlig) 
era politeţea, căci cu cât ега mai politicos, cu atât era 
mai periculos. Un singur lucru îl înspăimânta pe acest 
pământ: vederea sângelui său! 

După pirați, la o mică depărtare, veneau Pieile-Roşii 
din tribul Piccanimy; aveau corpurile vopsite, unse cu 
grăsime şi ochii strălucitori. Erau înarmaţi cu măciuci 
şi cu cuțite, iar pe piept aveau înşirate decoraţii făcute 
din pieile de ре capul celor ре care îi omorâseră. In 
fruntea lor mergea de-abuşelea, curajosul şef „Marele 
şi prea înaltul mica panteră“; îl urma în rang prea fru- 
moasa prinţesă „Lily tigresa“, саге păşia cu multă mân- 
drie. Pieile-Roşii înaintau în tăcere; nu li se auze decât 
respirația îngreuiată, căci de abia se sculaseră dela un 
mare paznic. Altfel erau tăcuţi ca umbrele. 

Ре urma lor, foarte aproape, veneau înfometate ani- 
malele sălbatece; erau acolo cele mai crude mâncătoare 
de oameni: lei, tigri, urşi şi multe altele, încât era о 
priveliște înfiorătoare. 

La sfârşit de tot, pe îndelete, răsucindu-se, încolă- 
cindu-se şi legănându-se, зе tûra un crocodil. 

Toate aceste cete aveau trimişi înainte cercetători 
iscusiţi şi пісі una nu ştia că primejdia pândea din spate. 


Primii s'au oprit băeţii pierduţi; s'au întins pe iarbă, 
în jurul casei lor de sub pământ şi au început să vor- 
bească despre Peter Pan şi despre poveştile pe care avea 
să le aducă. 

Deodată, au auzit în depărtare un cântec trist şi 
şi-au dat seama numaidecât că е cântecul piraţilor, 
care se apropiau încet dar sigur! Într'o secundă au dis- 
părut, ca iepurii, 51 afară a rămas numai Mils, ca să 
păzească. 

Acolo erau şapte copaci, cu trunchiurile găurite de 
scorburi mari, care nu era, altceva decât drumurile spre 
casa băieţilor pierduţi, care era ascunsă pe sub iarbă şi 
ре care Hook, cu toată iscusinţa lui, nu putuse s'o des- 
сореге. 

Grupul apropiindu-se, стиди Starkey 1-а zărit ре 
Nibs strecurându-se printre copaci, şi а vrut să tragă 


RRD М 5 ть 
25007 FR 
7- За 


în е]. Dar Hook l-a atins în umăr şi i-a poruncit să lase 
arma jos: „Vrei oare să te audă Pieile-Hoşii şi să пе іа 
pielea de pe сар?“ Apoi a continuat cu vocea lui tristă 
şi şuerătoare: „Acum am găsit un singur băiat; îi vreau 
pe toţi șapte. Imprăştiaţi-vă şi căutaţi-i“. 

După ce piraţii ascultători s'au împrăștiat prin pă- 
dure, căpitanul Hook a rămas singur, cu ajutorul său 
Smee şi a început să-i istorisească toată viaţa lui tică- 
loasă. Smee n'a înţeles însă nimic; singurul lucru care 
i-a rămas în cap a fost când Hook i-a vorbit despre 
Peter Pan. 

— „El mi-a tăiat mâna“ а grăit Hook cu privirea 
întunecată. Oh! îl voiu зама pentru asta!“ și apoi miş- 
cându-şi cârligul: „Mi-a aruncat braţul la up --ocodil, 
care tocmai trecea!“ 

— Nam ştiut niciodată de ce ţi-e aşa frică de cro- 
codili!, a spus Smee, cu groază. 

— „Nu de toţi crocodilii, ci numai de acesta“. Apoi 
a continuat în şoapte răguşite: „Ascultă Smee, i-a plăcut 
аза de mult, încât mă urmăreşte peste tot, lingându-și 
botul!“ 

— „Asta e aproape un compliment! a găsit și Smee 
de spus. 

— „Nu-mi plac complimentele!, a urlat Hook: „Vreau 
să pun mâna pe Peter Pan!“ Şi vorbind سیم‎ 
s'a aşezat, fără să-şi dea seama, pe o 
ciupercă mare. 

— „De mult m'ar fi mâncat croco- 
dilul, dar din fericire a înghițit un ceas. 
care mai bate încă, şi aud: tic, tic, toc- 
mai când e gata să mă ajungă. Ha, Ha, | 
Ha! şi a râs cu hohote sparte. 

— „Mai de vreme sau mai târziu, 
ceasul se va opri şi atunci......... a spus 
Smee, care era tare deştept! | 

— „Ah, aşa е! а oftat Hook „Cea- | 
sul o să se oprească într'o zi şi atunci....... | 

Dar, deodată a sărit în sus şi a în- | 
ceput să urle: „Locul ăsta e fierbinte! 
M'am fript! Ce-o fi având? O ciupercă 
fierbinte !“ 

După ce au privit ciuperca cu aten- 
ție, au tras de ea şi, spre marea lor mi- 
rare, au rămas cu са în mână. Nu avea 
rădăcină, сі о gaură din саге eşia fum. 
Piraţii s'au uitat cu mirare la fum, apoi 
unul la altul, şi au exclamat amândoi 
deodată: „Un соз!“ | 

Era coşul casei de sub pământ. Со- | 
piii pierduţi îl acopereau cu o ciupercă, | 
atunci când dușmanii stăteau la pândă 
prin apropiere. Acum vocile lor vesele | ` 


PP ди Oda... 


F т; Кы: pr 


se auzeau foarte clar. Ei credeau că acolo sunt la adă- 
post. Piraţii утей au pus ciuperca la loc și, uitându-se 
imprejur au văzut şi scorburile din cei șapte copaci 
сацпоѕі. Ваей іп vesela lor flecăreală, au spus că 
Peter Рап nu e acasă şi Hook şi Smee i-a auzit. 

Hook a stat mult timp я sa gândit. Era limpede 
că se gândea la ceva îngrozitor; Smee deabia aştepta 
să afle. In sfârşit, Hook a început să vorbească rar, 
printre dinți: 

— „Să ne întoarcem la corabie, să facem un cozonac 
mare, cu zahăr verde la mijloc, foarte gros şi plăcutla 
vedere. Il aşezăm pe țărm la „Laguna sirenelor“. Băeţii 
or să găsească prăjitura, căci ei înoată pe acolo şi or 
so mănânce şi, cum nu au mamă, care să le spună се 
primejdios e să mănânci prăjitură udă, o să moară!“ 
Ha! Hook rădea cu hohote şi Smee tot аза 


strigat Smee. dansând şi cântând. 

In toiul răutăcioasei lor veselii, cântecul le-a fosi 
oprit de un slab, foarte slab sunet, care se apropia clar 
şi mai clar... 

Tic, tic, tic, tic! 

— „Crocodilul! a găfăit Hook şi, tremurând, a luat-o 
la fugă cu Smee după el. 

Băeţii au răsuflat изигай şi de abia ieșiseră afară. 
când Nibs a năvălit spre fugărit de o haită de lupi. 

— „Scăpaţi-mă!“ a urlat Nibs, și a căzut sleit de 
oboseală. 

Băeţii, care acum nu aveau armele la ei, nu puteau să 
se lupte си lupii şi-au spus cu curaj: „Ce-ar face Peter?“ 
şi au răspuns tot ei: „sar uita la ei printre picioare!“ 

Cei cinci Баей (Nibs era întins pe jos) s'au cocoţat 
afară şi întorcându-se cu spatele spre lupi, sau uitat 
sălbatic, printre picioare. Lupii, după ce s'au gândit pu- 
țin, sau întors şi ei cu spatele şi au plecat supăraţi. 

In timpul acesta, Nibs care se ridicase, a strigat: 
Priviţi ce pasăre mare şi albă! Se îndreaptă spre noi 
şi plânge! Ce minune! 

— „Ce fel de pasăre? Ce spune?“ se auzi din cinci 
părţi deodată. 
| — „Nu știu, n'am mai văzut niciodată. Acum aud 


„că geme și spune mereu: Săraca Wendy!“ 


— „Sunt şi păsări numite Wendy! 
a spus Shighety, cu toate că nu avea 
nici habar. 

— „Оне, vine aici! au strigat băeţii 
in cor. 

„Hallo, iat'o pe „Sunet-de-Clopoţel“. 
De abia acum au zărit lumina ei stră- 
lucind ici şi colo. 

Wendy era sus și ei îi auziau stri- 
gătele рапрагеје, amestecate cu |регеје 
ascuţite ale duşmănoasei „Sunet-de-Clo- 
роје!“, care о сшреа. cu sălbătăcie, tot 
timpul, şi de o parte şi dealta. 

Când a fost destul de aproape de 
băcţi, le-a strigat: „Peter vrea so îm- 
pușcaţi pe Wendy. Repede, repede!“ 

Băeţii erau obişnuiţi să facă în tot- 
deauna ce zicea Peter; însă, pe când ei 
se repezeau să aducă arcul şi săgețile, 
Toolles care avea armele cu el, a stri- 
gat: „Sunet-de-Clopoţel dă-te la o parte!“ 
şi а ţintit cu mare atenţie. 

Wendy a căzut pe pământ cu o să- 
geată în piept. 

(Va urma) 


BERZEI 


de D. MEREANU 


E acoperişul unei case noi, поще, 
s'a lăsat din sbor. într'o dimineață 
călduroasă de primăvară o barză 
mare şi frumoasă. Rutindu-şi 
privirile jur, împrejur, începu să 
clămpăne din pliscu-i mare şi puternic. 
Pasă-mi-te barza era hotărâtă să-şi aşeze 
acolo cuibul și prin clămpănitul ciocului 
151 vestea soața că a găsit locul nimerit. 
Numaidecât, doamna barză, se ivi deasu- 
pra casei şi împreună cu soțul ei, se apu- 
cară să саге găteje, paie şi mlădițe noi 
de copaci, pentru zidirea cuibului. 
Amândouă berzele clămpăneau feri- 
cite, deoarece, de sus, depe acoperiş se 
zărea, în apropiere, lucind apa unui lac 
întins, din păpurișul căruia se auzea con- 
certul broaştelor: 
„Oac, oac, oac, oac, oac, oac, oac ; 
bine e pe lac, oac, oac !“ 
Berzele stăteau numai într'un picior şi clămpăneau 
lacome : „clap, clap, clap, am să vă pap! clap, clap ! 
Vedeți că — am uitat să vă spun — berzelor nimic 
nu le place mai mult ca о masă la care li se serveşte 
broaște vii. 


ce 


Mulțumită de locul ales, familia Berzescu îşi zidiră 
până în seară un cuib de toată frumuseţea 

Stăpânul casei când văzu, а doua zi, cuibul сосо[аї 
ca un тој tocmâi їп vårful casei, puse mâna pe о pră- 
jină să-l dărâme, dar soţia lui îl opri zicându-i: 

-— Măi omule, е mare păcat pe care vrei să-l faci! 
Barza e o pasăre binecuvântată de Dumnezeu, care în 
marea Lui bunătate, așa i-a sortit ei; să-şi facă cuiburi 
pe casele oamenilor. Ea e aducătoare de noroc si apără 


азун ааах 
۱ 


casele de foc. 


— Fugi de-acolo си superstiţiile tale, femee, zise 
omul râzând și intrând îmbufnat în casă 51 аза, de ha- 


târul nevestei, lăsă cuibul nestricat. 

— Peste noapte, când toţi ai casei dormeau fericiţi, 
de, ca omul mulțumit, în casă nouă, numai се fură tre- 
ziti, pe la miezul nopţii, de niște bătăi repezi în geam. 
Omul trase la о parte perdeaua și rămase cu gura căscată 
de uimire ! Amândouă berzele stăteau la fereastră 51 bă- 
teau, disperate, cu ciocul în geam ! 

- Таса nevastă ! zise omul necăjit, — făcui după 
pofta inimii tale, ca să fiu sculat la miezul nopţii din 
bunătate de somn ! 

— Taci măi, bărbate, nu vorbi aşa! Poate sa 
întâmplat ceva pe- -afară, că de florile mărului mau venit 
ele, berzele, la fereastră ! Та să eşim mai bine afară, să 
vedem ce este. Mie parcă îmi miroase a fum! 

Mai de silă, mai de gura femeii, omul eşi afară, când, 
colo, ce să vezi ! езеа vâlvătae de flăcări pe coșul casei, 
ca la vapor! 

— Chiu, vai aoleu, заг 1 lume, că ne arde casa !— 
Пра creştinul nostru și, cât ai clipi, se adunară vecinii, 
cu găleți, cu hârdae де apă şi scăpară casa de prăpă- 
dul focului“. 

Ce se întâmplase ? — De cu seară, copii îndesaseră 
în maşina dela bucătărie o sumedenie de talaşi şi așchii 
de brad, care rămăseseră dela dulgheria casei. 


Брига, fierbinte încă, talaşii uscați, sau încins şi 
d'acolo până a se aprinde cu flacără, o fărâmă de timp 
a trebuit numai. 

Dacă nu şi-ar fi făcut berzele cuibul pe casă, fum 
şi сепизе sar fi ales de ea! 


М 
De atunci şi până astăzi, barza îşi creşte în fiecare 
an puii în cuibul de pe casa omului, care о ţine îr 
mare cinste şi cu credință că în adevăr barza este adu 
cătoare de noroc, precum spusese nevastă-sa 51 пи aş: 
cum crezuse el, că sânt numai superstiții femeiești. 


SUNT E 


— Auzi, Меаја ? 

— Aud, frate Nătăfleţă, — a răspuns săltând din 
loc, mai să ajungă în tavan şi cu creștetul să spargă 
tavanul — cum Par fi spart cu ciocanul — $ prin spăr- 
tura făcută în pod şi prin acoperiş — să iasă Neaţă си 
totul în luminiş — de zare de argint, până înspre ceruri 
sus: — Dragă Fleaţă, cum ai spus? — începu за isco- 
dească Меаја — cu mirare. Mi se раге ?... sau e chiar 
аза... Nu ситуа — аі о idee? — „Chiar аза, răspunse 
Fleaţă; o minune! — о зсащее !... — „Măi fugi?! „Ва 


nu fug deloc. — „А! mă rog, atunci ia loc. — Іа loc 
colo, stai frumos — și spune-mi repede până când nu 
devin nervos; — Ce idee ai? — ce ştii? 


— Să ne facem lampagii. 
In capitală ? 
Aş! n'ar fi nicio scofală, — eşti copil. 
Atunci unde ? 
La Mizil. 
Ei, acolo да ! mai zic. — Este un oraş mai mic. 
Noi ce sântem prea cinstiți — oameni buni, de omenie, — 
noi nu cerem altceva decât o slujbă ca за ne convie... 
— Nu dorim nimica „peste“. 

— Este ! întări şi Меаја — vorba scumpă a lui Fleaţă. 
— In Mizil, oraş mai mic — nu-ai де muncă mai nimic. 
— Dacă se întâmplă să fii cam plictisit sau cam supă- 
rat — poţi să te întinzi niţel şi să aprinzi felinarele din 
drum, chiar stând în pat... — Şi leafa-i leafă! 
of ! şi of! mereu... Păi atuncea, frate-meu. dacă este 
аза — dece am mai întârzia 7... 51 plecară la Mizil, luând 
în loc de merinde, la drum, o sticlă goală я o pungă 
de un chil. Cine ştie ? — poate că pe drum vor găsi vreo 
avuţie şi vor avea си се să le umple, poate, — astfel se 


socotea Neaţă, iar de colo Nătăfleaţă; cât despre аза ceva 
nici-o grije nu mă sapă. Sticla o vom umple cu apă, 
de nu vom avea bani de cumpărături, — 1аг punga о 
vom umfla balon $ о vom sparge în auzul celor din 
căruţe sau trăsuri — de pe șosea. la... аза са să пе mai 
distrăm !... Dar iată că acuma intrăm — în Mizil și ce 
să zic |... Parcă nu-i oraşul chiar atât de mic — cum am 
crezut, măi Neaţă. „Ми е frate Nătăfleaţă. Ăsta e oraş 
nu glumă ! — cu statue cu grilaj... Ba are și 0 casă си 
etaj... Ba chiar două, ba chiar trei Ehei! Neaţă!! Се 
пе facem Nătăfleaţă !!! Dar pe când se văitau ei аза 
Neaţă părând fiert, iar Nătăfleaţă copt, — iată că trece 
pe lângă ei un automobil ca dela „раз-ор!“ „Hodoronc, 
tronc, tronca, рос! Stai măi Меаја că avem noroc... 
Dacă-i vorba că oraşul este atât de mare — 51 sânt atât 
de multe felinare — de aprins — uite ce-a prins — min- 
tea mea ; ia ascultă tu colea; — ne atârnăm şi noi де 
automobil — şi aprindem felinarele din întregul Mizil, 

— Este!!! Doar întindem băţul cu făclia aprinsă 
în vârf, aprindem fitilul felinarului,şi ţâşti ! fâş-fâş! — 
tot огази i-o lumină, iar поі, — apoi; — раз-раз! пе 
ducem să chefuim... Sau mai bine să dormim, își dădu 
părerea Neaţă. Bine, frate Nătăfleaţă ! Şi acum zis şi 
făcut ! Sau atârnat de automobil şi serviciul а "'nceput. 
Dar cum mergea prin gropi, prin şanţuri şi băltoace, 
cum mergea, — mașina care se hodorogea — în fiecare 
clipă ce trecea — Neaţă şi cu МагаПеаја nu auzeau şi 
nu vedeau felinarele în urma lor; {anc ! zur! zura ! рос! 
In loc să ia fitilul foc, dela făclia din vârful bățului 
întins de ђаећ, din fuga taxicoului, felinarele зе зраг- 
geau dând de lucru ecoului; {аааапс ! zuuur! zuraaa! 
рос !.. Toţi locatarii orașului auzind, săriră repede din 
loc, ieşind speriaţi în drum, întrebând şi ce şi cum? ? 
Dar ce să întrebe mult, căci văzură de îndată — toată 
zarea întunecată. Ei, comedie şi asta! Rău ne-a mai lovit nä- 
pasta !.. Tii ! dar ce întunecime... аојео ne scoatem ochii... 
„Adu-mi mâna, se auzeau oamenii prin întuneric speri- 
ай cum se strigau... „Pţiu ! da: cum m'am îngrozit! Co- 
pilaşul meu a devenit — îmblănit — ca un urs. Asta-i 
fermecătorie !.. Dar când încolo nu era Ше, copilaşul 
meu scump odor, ега Lăbuş, al ciorilor! Dar ре întu- 
nericul ăsta ce să mai ştii ? Aoleou, mi-am rupt piciorul 
se auzi; tii, tii, tii !.. — Fuga дира lampagii! Nici поі 
să nu ne lăsăm. Numai datorită lor, — mergem noi 
acum, chiorilor.., După ei! şi mari şi mici — și mai gu- 
reşi şi peltici... după ei! şi pisică şi Grivei, după еі! 
se auzea; nu-i lăsa ! Când îi prinzi să ştii să-i fii... 

Ai ciorilor de lampagii! — Меа{а şi cu Nătăfleaţă, 
ascultând prin întuneric gălăgia prea grozavă, se între- 
bară între еі; „Се să fie asta, Neaţă? „Știu eu, frate 
Nătăfleaţă!! Eu cred са ne ridică în slavă са пе prea- 
mărește adică, — pentru са noi Меаја эё Nătăfleţică, — 
sântem lampagii de gală — căci am venit din Capi- 
tală !... Dar după се mai ascultară ei niţel; Nae!!! „Hai 
Fleaţă за ne ascundem în сарцеје de рае, — strigară 
Neaţă și cu Nătăfleaţă îngroziţi, — văzându-se urmăriţi 
de oamenii îndârjiţi — foc! — ce strigau întruna loc! 
— faceţi loc ca să-i ajungem să le arătăm noi aventuri 
şi ghidușşii. Ai ciorilor де lampagii!... Dar Меаја şi си 
Nătăfleaţă, nimic! tăceau chitic! „Се ne facem Neaţă? 
— „Taci mă, МагаПеаја, — las’ că-ţi spun acum, ori... 
aşteaptă numărul viitor — din „Dimineaţa Copiilor“. 


УОІСНІТА CERCEL 


СЕБЕ 


Ез 


5 
25 


Intr'un restaurant din gară 
intră un englez grăbit, 


Insoțit precum se vede, 


De cățelul său iubit. 
Chelnerul îi ese'n cale 

Şi-l întreabă: — Се doriți? 
— Să-mi aduci o bere rece 


lată-i stând acum la masă, 
Сифи și stăpânul, — dar: 
Până ce-o veni cârnațul 
Frunzăreşte un ziar... 

intre timp i se aduce 
Numai dup'un sfert de ceas 
Berea rece și spumoasă 

Și cârnațul fri 


r Af 


Dar englezul tot citeşte 


Cufundat şi gûnditor, — 
lar cățelul; rupt de foame, 
Stă și 'nfulecă de zor. 
Uite cum își linge botul 


| Mulțumit şi săturat. — 


Făr'să vrea s'a așezat 


Și cu coada 'п farfurie 


RIETENIA COPILULUI MUNCITO 


ONEL e foarte vesel şi-abia se mai poate tine 
de bucurie, sărind prin grădiniță, când pe-un 
picior, când pe altul. Şi are 51 dece să fie аза 
de mulțumit, fiindcă a trecut din clasa doua 
într'a treia, iar domnul doctor, tatăl său, i-a 
făgăduit că îi va cumpăra un costum de haine noui şi 
о trotinetă. Hainele ca hainele, desigur, îl bucură şi ele 
pe Jonel, dar ceeace îl face fericit este gândul că va 
avea о trotinetă, аза cum а văzut el la аці Базен mai 
mari. Pentru el jucăria asta cu două roate şi ghidon cu 
clopoțel este o adevărată bicicletă, نو‎ băiatul se şi vede 
sburând cu ea pe asfaltul lucios al străzilor. De mult 
visase să aibă о trotinetă, și iată că acum visul i-se уа 
împlini. Invăţase си sârg, mai ales la gramatică unde 
se ştia mai slab şi isbutise să ia note bune, аза са tre- 
cuse clasa nici printre cei dintâi, dar nici cu содази 
cari de abia puteau să-și câştige notele de trecere. De 


bucurie, domnul doctor l-a luat pe genunchi şi i-a spus: 


mă bucur nu numai că ui 


— „Vezi tu. lonel, cu 
trecul clasa, dar pentrucă ai avut puţină mândrie în 


suflet şi ai făcut o зГогфаге să înveţi bine, mai ales la 
gramatică, unde erai mai slab. Nam ţinut să fii numai- 
decât premiant, dar înţelegi са mă bucur când te уда 
за nu eşti nici printre cei din urmă. Аза să faci totdea- 
una, să muncești cu sârg, nu din ambitie, ci ca să рой 
învăța tot ce-ţi poate fi de folos în viaţă. Deaceea mâine 
te iau în târg şi-ţi cumpăr un costum de haine albe de 
marinar şi-o trotinetă. Știu са- place mult o astfel de 


jucărie şi vreau să te văd mulţumit. Când vei sfârși 
clasele primare $1 te voi înscrie la gimnaziu, dacă vei 
învăța tot aşa de bine iți voi cumpăra iar о bicicletă. 


lată dece acum Ionel nu-şi mai poate găsi loc de 
bucurie. Sare când încolo, când încoace, se aplecă 
deasupra straturilor de flori, le miroase sau le mângâie 
uşor cu degetele, se joacă cu pisicuţa, sare си ВЦа, că- 
țeluşa cu părul pufos, așteptând ca tatăl său, care ۵ 
trântit să doarmă puţin după masă, să se scoale. 

Și în adevăr, domnul doctor se trezeşte la ora patru 
jumătate se îmbracă şi dela geam face semn băiatului 
că-i gata de plecare. 

lonel îl așteaptă pe tatăl său să coboare în grădină 
şi amândoi ies pe poartă, urmăriţi de privirea veselă 
a mamei. 

Am intrat într'o prăvălie unde domnul doctor cere 
pentru fiul său un costum de haine albe, cu pantaloni 
lungi şi largi. Băiatul îi îmbracă nerăb lător şi, uitân du-se 
în oglindă, se vede un adevărat marinar, aşa cum a vă- 
zut vara trecută la Constanţa pe un vapor de răsboiu. 

Tatăl plăteşte şi-apoi amândoi pornesc spre prăvă- 
lia de jucării. lonel e tare mândru şi merge alături de 
domnul doctor, ca un adevărat lup de mare, bătând bine 
talpa de pământ, aplecându-se puţin în mers, la dreapta 
sau la stânga şi cu brațele depărtate de corp, аза cum 
a văzut pe nu ştiu care artist la cinematograf. 


Intrară apoi într'o prăvălie de jucării, de unde tatăl 
îi cumpără o trotinetă frumoasă cu cauciuc pe roate, 
cu ghidon de fier nichelat şi un clopoțel. Сапа vânză- 
torul i-o dă în mână, lui Ionel îi strălucesc ochii de 
bucurie. 

In stradă, cere voie tatii să-l lase să pornească pe 
trotinetă până acasă, ceeace tatăl încuviințează, atră- 
gându-i luare aminte să nu lovească pe cineva. 

Ionel о sbugheşte la vale, lunecând cu trotineta pe 
asfaltul străzii. Işi face vânt cu piciorul şi fuge ca о 
nălucă înaintea tatii. Când s'a depărtat prea mult, în- 
toarce frumuşel ghidonul şi-o cotește uşor, lin, înapoi. 

E аза de mândru Ionel de hainele şi jucăria lui, 
că nici nu mai știe pe ce lume este. In treacăt, se uita 
cu coada ochiului în geamurile galantarelor, unde se 
vedea са într'o oglindă. Şi aleargă pe cele două roate de 
cauciuc, când încolo, când încoace. 

Băiatul închide puţin ochii şi i-se pare că se află 
pe-o bicicletă, sau întrun automobil sau chiar întrun 
avion ce despică vijelios văzduhul. Pela urechi simte 
adiind vântul care îl mângâie ca o aripă moale. 

E fericit. 

Inchide ochii şi proptește şi mai bine piciorul pe 
pe asfalt, svâcnind înainte săgeata. Lunecă, aleargă, 
pluteşte. 

Deodată se isbeşte cu putere de cineva. Cade şi 
trotinetele sar cât colo. Nu știe ce sa întâmplat cu el. 
Alături se află un băiat mai vârstnic, cu fața mohorită, 
îmbrăcat într'o haină murdară de unsoare 51 funingine. 
In mână ţine strâns un pachet, а cărei hârtie sa rupt, 
lăsând să se vadă o lampă de fier bătut, din cele ce se 
agaţă la casele mari, de asupra ușilor, sau ре la porți. 

Jonel se scoală repede în picioare, scuturându-și cos- 
tumul său de marinar care acum e plin де pete şi de 
praf. Se uită crunt la băiatul care se ridică şi el, strân- 
gând pachetul în braţe. 

— „Prostule ! — îi zice Ionel. „Nu vezi pe unde 
mergi ?*: Mi-ai murdărit hainele пош pe care a dat tata 
o mulţime de bani...“ Şi se apleacă să-şi іа trotineta, 
supărat foc. 


Dar tocmai atunci soseşte 51 tata şi se strecoară prin- 
tre lumea adunată în jurul celor doi copii. Se vede bine 
că nemulțumit de ceeace s'a întâmplat, dar își păstrează 
pe Таја un surâs blând. 


— „Tată !“ — se repede Ionel, „uite, din pricina bă- 
iatului ăsta am căzut jos şi mi-am murdărit hainele пош“... 
‚ — „Nu e vina lui, băiete... Mai vinovat eşti tu саге 
ai gonit си trotineta fără să ţii seamă de cei din jurul 
tău. Băiatul ăsta, după cât se vede, lucrează într'un 
atelier şi se grăbea să se ducă cu pachetul acolo unde 
l-a trimes meșterul lui. Unde lucrezi tu, băiete ?“ 


(Urmare în paginile 12-13 jos) 


7 —<ж==ш—ы—ы—=—ы—ы=ы—ы=—ы=—ы—ы—_ 


Am și eu ۰85 саге 
iubitor de animale, 

doi căţei — și mi se pare, 
nu i-aş da de-ar fi nevoie, 
pe-o grămadă de ۵,۰ 


și ne vinde la tarabă 
pe-amândoi... 

Dar hingherul dintr'o dată 
mi i-a prins de beregată 
și-i băgase în lădoi... 


Уге}! să știți de ce anume? 
Fiindcă's amândoi frumoși, 
mici, deștepți și credincioși, 
buni prieteni, păzitori, 

Я ca dânșii, frățiori, 

nu cred să mai fie 'n lume... 


Sărmanii câini la început 
scânceau în ladă, dureros, 
privind în urma lor, duios, 
prin gratii, cum dispar ușor — 
și curtea și căsuţa lor, — 

dar când văzură lângă ei 

și alți аша și alți căţei 

oftară lung — și în sfârșit 

s'au liniștit.., 

— Doamne, ce le-o fi sortit? 


Cel mai mic e Fofolică 
și-are părul lung și creț, — 
cel mai mare-i Azorică 
e mai... tuns, — dar е iste}. $ 


Și acum îngăduiți-mi 

Să vă povestesc ceva 
Cea din urmă întâmplare, 
o ispravă foarte mare 
ce-o făcură cățelușii 
într'o zi pe undeva... 


intinși cu botul ре lăbuţe, 
vedeau cum trec pe lângă ei 
copii штит, ogrăzi, căsuțe, 
salcâmi, pisici, găini, purcei, — 
și se gândeau neincetat 

în greaua lor singurătate 

că n'au făcut niciun păcat 
о Бий билган să-și piardă biata libertate... 
au ieșit din curte afară 

ca să vadă 

o paradă 

cu soldați și cu fanfară, — 
și privind dintr'un ungher, 
cum trec soldații'n marș, ре rând 
făr'să știe cum și când 
se treziră față'n Таја 
c'un hingher... 


Și-așa în lada blestemată 
stătură ziulica toată, 

flămânzi, mâhniți, ca vai de еі, 
cu toată ceata de căţei 

се se 'nmulțeau, mereu, mereu, 
pe drumul nesfârșit și greu... 


Abia târziu de tot, — spre seară 
au fost închiși într'o cămară, 
toți, grămadă, mici și mari, 

ca o ceată de tâlhari, — 

deși căţeii întristați 

sunt bieții, toți, nevinovați... 


Cum să fugă în ogradă? 
سب‎ Doamne, 'ndură-te de noi! 
ăsta de ne prinde'n ladă 
ne omoară și ne taie 
toată pielea ne jupoaie 


— „Sunt ucenic la un atelier de fierărie și tur- — „Şi el a învăţat, desigur, iar acum învaţă şi un 
nătorie. Azi am terminat cu meșterul lampa asta și o meșteșug. Vezi dar că deocamdată ele mai folositor 
duc unui mușteriu... decât tine“. 

— „Tăticule, dar uite ce haine murdare are. M'am Ionel lăsă capul în jos. Tatăl lui zâmbi şi-i puse 
izbit de el 51 le-am murdărit și pe ale шее“... — mai mâna pe umăr. 
zise ۰ — „Recunoşti că tu ai greşit 7“ 

— „Nu-i ruşine, băete, să ai haine murdare când mun- — „Da, гансше“ — răspunse încet Ionel. 
cești. El stă într'un atelier, la gura cuptorului, când bate — „Şi acum ce-ai de gând să faci? 
fierul înroşit, şise murdăreşte de funingine, pe când tu Drept răspuns, lonel se apropie de ucenicul fierar 
te joci... şi îi întinse mâna. 

— „Dar învăţ şi carte, tată“... — „Eu am fost vinovat...“ — îi zise el râzând. — 


12 


au lătrat cât au lătrat 


Niciunul însă nu știa Ф > 


ce soartă crudă-i aștepta 3 А ПА рап 'ce câinii s'au sculat 
a doua zi ө и și apoi 

când zorile vor răsări, — 2 amândoi 

numai bietul Azorică 4 


începură să le ће 


şi micuțul Fofolică / у. A 2 | | 

саге а mai fost odată ۳ О plini de foc și vitejie 
pe aci, | ۲ | o frumoasă cuvântare 
stau cu inima 'nfricată 3 | plină de îmbărbătare 
căci ştiu се soartă îi așteaptă سک‎ : care îndemna căţeii, 
Я nu scot bieții nicio șoaptă... еи ЎА Ж | mititeii — 


paka adune toți puterea 
за таћште durerea 

وب 

fiindcă după cum se știe 

de-o vecie: 

unde-i unul nu-i putere 

unde-s doi puterea crește... 


ЕЈ n noaptea asta nesfârșită 
în închisoarea din cămară 
gândesc cu inima mâhnită 
ce bine și frumos e—afară. 


Apoi сајећ dintr'o dată 
gândind mereu la ce-o să fie 
săriră în sus de bucurie 
când le-a venit, neașteptată, 
o ideie minunată. 


După câte mi-se pare 
îndârijiții oratori 

au vorbit cu glasul tare 
cam în felul următor: 
— Să știți că oamenii sunt răi, 
și-au inimi aspre de călăi, 

nu au nici un pic de silă 

să ne jupoaie fără milă, — 

Я dacă vreți să ЯН în маја, — 
mâine dis-de-dimineaţă 

când hingherii ог să vie, 

să săriți cu vitejie \ 


1 ۱ și pe jos să-i doborâți 


E-o prostie 

să se lase sfâşiați în bucățele 
și hingherii-apoi să-i vândă 
negustorilor de piele. 


Căci la urma urmii, dacă 
stai puțin și te gândești 
dânșii ar putea să facă 
într'o clipă, cât clipești, 


fără ca să-i omorâți — 
уп timp ce dușmanii învinși 
vor sta așa ре jos, întinşi, 
~ toți grămadă să fugim, 
o armată vitejească peste garduri să sărim 
plină numai de его, — | Я spre case 50 tulim... 
fiindcă dânșii mulți la număr e ~ И oare ежа 
iar hingherii-s numai doi... بیس‎ ~ \ | Intr'adevăr а doua zi, 

făr'să știu, mă pomenii 
în căsuţa noastră mică 
cu Azor și Fofolică, — 
Я această întâmplare 
am aflat-o eri din ziare.., 


Și în clipa următoare 
bietii cățeluși ai mei 
stând deoparte lângă ușe 
numa'n două piciorușe 


Din pricina trotinetei cu carc îmi place аза de mult să — „Vin bucuros“, răspunse ucenicul $1 plecă râzând. 
alerg“. Tatăl şi fiul se îndreptară spre casă. 
Ucenicul zâmbi. — „Ei, băiete, ce-o să spui mamai tale când معا‎ 
— „Şi mie mi-ar place să mă plimb си trotineta“ vedea cu hainele murdare ?“ 
— spune el. „Dar n'am“. — „О să spun. tăticule, că nu-mi pare rău.“ Ат 
Băiatul privi pe tatăl său, iar acesta se uită la cl câștigat ceva mai de preţ decât niște haine... 
cu înțeles. о 15 
— „Atunci“ — spuse Ionel încurajat — te poftese — „Prietenia unui copil muncitor“... 
să vii Duminică la noi, stăm асі la colț, ca să ne jucăm. Doctorul se plecă și-și strânse băiatul la piept... 


Am făcut bine tăticule 7“ 
Doctorul îl apucă de umeri şi-l strânse lângă el. POVESTAȘ 


RĂSPUNSUL MĂRIUCĂI 


5 
1 


е ND 
МК 


Măriuca, —pe când umbla la borcanul cu dulceaţă, 
este surprinsă de mama sa. 

Mama: —Marioaro, se vede că vrei să mănânci bătaie 
pe ziua de azi. 

Măriuca: — Те inşeli 
dulceaţă. 


Cum te inscrii in Clubul Shirley Temple 


Mare este bucuria copiilor cari se înscriu în Clubul 
Shirley Temple, organizat de revista noastră. Mândri că 
vor face parte dintr'o adunare pusă sub preşedinţia de 
onoare a celei mai drăgălaşc artiste, cuminte 51 mun- 
citoare fetiţe din lume, toţi cititorii noștri s'au înscris în 
Club, baceva mai mult, mii din еі şi-au înscris şi 
prietenii, fraţii sau rudele lor. Clubul este acum o mare 
familie de copii cuminţi, care citesc cu sfințenie Dimi- 
пеафа Copiilor și urmăresc toate filmele în саге joacă 
Shirley Temple. Aceasta cu atât mai mult, cu cât cei 
cari sunt membri intră cu preţuri foarte mici Ја șezăto- 

ile clubului unde se rulează filmele cele mai noui. 


5 2, a 
mămico, vreau să m запс 


Pentruca in această familie să nu pătrundă decât 
copii cuminţi, silitori la învăţătură, cu dragoste pentru 
revistă şi pentruS hirley Temple, s'a luat hotărârea са ре 
viitor toţi cei cari vor să fie înscrişi să facă dovadă са 
sunt cititori credincioși ai revistei „Dimineaţa Copiilor“. 

Pentru aceasta, s'a înfiinjatun bon de înscriere саге 
va fi tipărit cu începere de-acum în revistă, bon pe 
care va trebui să-l tae şi să-l înfăţişeze în locurile unde 
se fac înscrierile, orice copil care vrea să facă parte din 
clubui Shirley Temple. 

In schimbul acestui bon, un cititor poate fi înscris 
gratuit în club primind o carte de membru şi o foto- 
grafie a drăgălaşei Shirley Temple. 

Când vă ’nscriefi în club, tăiaţi. şi păstraţi acest 


РА mA соб:‏ وت 


Colțul micei Shirley Temple 


Shirley, ca orice copil bun şi cuminte, iubește mult 
animalele. Tij place să le {іе pe lângă casă şi să se 
joace, când are răgaz, cu ele. Are, în afară de сајејизш 
14{05, Snif, o ріѕісија де Angora, о păsărică се cântă 
шего colivie, mai mulţi boboci de gâscă, optsprezece peş- 
tișori şi o broască lestoasă. 

li place foarte mult să se joace cu ea. A botezat-o 


Fulgerul — cam în bătae de joc — deoarece biata de 
ea merge foarte încet. 
Micuța Shirley nu ştia că prietena ei avea între 


altele și însușirea de a trăi și ре apă şi pe uscat. Intr'o 
dimineaţă, când cobori în grădină, fetița văzu în bazinul 
іп саге înotau јисӣцѕі peştişori aurii şi broaște. 


a < я EEE:‏ تسد یس 


Neştiind că prietena ţestoasă ştie să se descurce des- 
tul de bine şi în apă, ea începu să strige cât о {ши 
gura: 

— „Săriți, ajutor, se 'neacă broasca!" 


Shirley credea са aceasta se îneacă şi voia să 
cheme pe cineva în ajutor. Cum nu venea nimeni, nici 
vreun frăţior al ei, nici un servitor se aruncă singură 
în apă să scoată pe Fulger. Ара era prea adâncă, nu-i 
trecea de brâu, dar, picioruşele îi alunecară pe mușchiul 
din fundul bazinului şi ea căzu. Incepu să strige des- 


nădăjduită, până ce James, șofeurul, auzind-o, veni re- 
pede în grădină să vadă ce s'a intâmplat. Dar Shirley, 
în loc să se gândească la dânsa, la viaţa ei, striga: 
КОЕ Broasca, James, broasca! Scoate-o din apă că se 
neacă. 

Şoferul sări аза îmbrăcat cum ега 81 scoase pe Shirley 
din apă. 1 

Cât priveşte de Fulger, ea se scăpă singură înotina 
cuminte până la marginea bazinului. 

j Intâmplarea asta dovedeşte cât de mult ține Shirley la 


SERIA ili 


Concursul de jocuri pe luna Martie 


۷0۶ 


La acest concurs oferim următoarele premii: 10 premii în cărți în valoare де 800 lei, 1 abonament ре 1 ап 


3 abonamente pe 6 luni și 4 abonamente ре 3 luni la „Dimineața Copiilor". 


Porumbelul 


ORIZONTAL 3) Apă în Italia 4) Pasăre înrudită 
cu barza 6) Se ivi 7) Notă 8) Inceput de umbră 9) 
Figură geometrică `1) „Tub” fără capăt 12) Atmosferă 
14) Apă stătătoare 16) Armă де războiu 18) Pe moment. 
VERTICAL. 1) Cereală 2) Instrument de tăiat lemne 
3) Pasăre 4) Pic 5) Cuvânt neschimbător 10) Alimen- 
te animale 13) Pasăre de curte 15) Pasăre singuratică 
17) Ba 19) Notă. 


۱265۱62210۳11 jocurilo.: 
pe luna lanuarie 


CAPITALA, (continuare) 
Gropoiu Vasilica (5) — Ertzan Mihai (18) — Mircea 
Const. Lăzărescu (18) — Nică Luiza (3) Welt I. 
Alexandru (1) — Jacqoues Boucher (4) — Cornelia Pe- 
traru (17) — Ecaterina Roman (3) — Pătraşcu Grigore 
Alexandru (12) — Kerpel Larry (18) — Iosif Popp 
(5) — Erminia Lemeş (8) — Rosen Israel (17) 
Cornea Maria (18) — Puica Maria Bucurescu (18) — 
Goldental Dan (4) — Nelu Berbec Топ (4) — Marinescu 
G. și V. (18) — Vladimir Eustatiade (5) Bacher 
Sofia (4) — Falicov Theodor (1) — Gaby $1 Mişu (2) — 
Leon Leonida (13) — A.Nicolau (13) — Sultana G. Топ 
(18) Panţiru A. Mircea (18) — Godnaru G. (14) — Idel- 
son Felicia (18) — Ana 51 lon Pârvu (18) — Zevedei P. 
Nicolae (17) — Luiss Riven (6) — loan Vasile (8) — 
Felicia Kahane (4) — Miss (6) Angelescu D. 
8 — Elisabeta Văcărescu (4) — Gabriela Margareta 
Boboc şi Trayana Andreescu (18) — Lustgarten Magda 


(17) — Вгосіпег I. Mircea (10) — Felix Guichard (18) 


— Munteanu Alex. (4) — Georgescu Rossin (18) — 
Dumitrescu Stelian (18) — Lury 5. Wolf. (16) — Mira 
Eisenberg (8) — Beatrice Focşaner (18) — Leon Thais 
(18) — Sofos I. Mihail (18) — Dan Teodorescu 
(18) — Попе! М. Schein (14) — Welt I. Alexandru 
(18) — Cornelia Gelmogos şi Sava Rainer (4) — Vla- 


loneseu 


dimir M. Pasckievici (18) Sanda (17) 


Meya Alys şi L. Măglașu (6) — Const. Sefer (13) — 
Virgil Enescu (2) Раша Г, Maler şi Michel George 
(17) — Ionescu D. Eugen şi Ioseph E. Cohen (8) — 
Ionescu Elena (5) — Toroceanu М. Alexandru (4) — 
Leibu Nathan (18) — Beno Cohn 17 — Dan Paul M. 
Botez (3) — Tili Thais (6) — Retta Lăzărescu (3) 
— Bibi Gutman (9) — Brenner Arthur (18) — Florica 
Е. Georgescu (18) — Trandafirescu Const. (18) — $mi- 
lovici Henriette (17) — Lobonţ Elena 17 — Monia Horn 


1. Enescu (4) — Trandafirescu Gaby (18) — Sara Bal- 
ein (16) — Halpern Lilly (1) Justina Alexandru Ghidel 
(3) — Lizica Ardeleanu (18) — Rogobete Maria (18) — 
Scarlat Gheorghe (18). Costel Cordeanu ,(Poieniţă) 9 
Monica Hornstein (18) 


PROVINCIE 


Alexndria: Drăguşin FI. Elefterie (18), Arad. Nego- 
Ца Cristiun (9), Aurelia şi Rozalia Matei (17), Ana şi 
şi Iulius Feldmann (17), Aiud: Mara Lazăr (14), Bârlad: 
Vlad Z. Cecilia (17), Abramovici Lily şi Nataliţa Faibiş 
(16), Emilia Z, Vlad (17), Brăila: Marcu С. Gheorghe 
(9), Dracopol Angela (8), Braşov: Titu Simion (4), Gh. 
Zamfirescu (8), Nistor Constantin (14) Bazargic: Gina 


Smaniotto (18), Ştefania D. Popoff (18), Bolgrad: С. 


Romaninc și Berev Boris (18), Botoşani Florin și Flori- 
cica (18), Bucu: Ovidiu N. Tomescu (18), Buzău; Car- 
men Draghin (18), Cahul: V. Cozacov (10), Caracal: 
Nicodimescu Zora (17), Caransebeş: Liviu Feneşan (17), 
Cernăuţi: Clepș Suzana (18), Masloschi Modesta (16), 
У. Traian (8), Bonzo Iosif (14), Sener Filip (18), Cân- 
dea Silviu (18), Паз Cecilia (18), Cerepcăuţi: Radu 
Sarcinsky (17), Liviu Cocoiaciuc (17), С. Rasie — Sonia 
Z)nis (18), С. Albă: David Weinberg (18), Chilia-Nouă 
Manuela G. Goilov (9), Farzor Aza (6), Cluj: Lupescu 
Dr, Cornelia (16), Constanta: Berthold Laub (5). Maria 
Munteanu (6) 


SOOO њи 


| Membrii clubului „SHIRLEY | 


TEMPLE" au dreptul a lua parte 


? la CONCURSUL FOTOGE- 
$ NIC FILMAT, organizat de 
MAGAZINUL 
P ARIS“ (лале 
و9‎ SMRADAN 0 


Сеге}{! informațiuni personal 
sau prin poștă, la adresa 
de mai sus. 


RI 
ГЕ. 


CUPON DEJ 
РЕ LUNA М 


Numele şi pronumele 


OCU 
ART 


SERIA III 


Adresa: 


TURLEY TEMPLE 
ý PINIKIATA СӨРТ ӘЛ + 
< $ 


~ 


La cele două adunări prietenești 
ale Clubului Shirley Temple, micii 
membri, cititori ai revistei și admi- 
ratori ai drăgălașei fetițe, au răs- 
puns în foarte mare număr. Cele 
două adunări au fost prezidate de 
către Моѕ-Магіп dela Dimineaţa Co- 
piilor. care a stat de vorbă cu toţi 
copi, asupra 10101850101۳ pe саге 
cei înscrişi în Club је au la 
şezătorile organizate în sălile 
de cinematograf. 

lată o parte din copiii cari 
au participat la aceste adunări 
prietenești. lată-i pe Shirley 
Temple şi pe Moș Marin. 


Ta e 


нико zi, un ţăran sa întâlnit cu un ţigan. După се 
schimbară câteva vorbe, porniră amândoi pe aceeași 
cale. După o bucată de drum, le veni poftă să mănânce 
ceva. Țăranul avea un porc, iar țiganul o găină. , 

— Să mâncăm mai întâi porcul, zise ţiganul. Се să 
te mai osteneşti să-l duci în spinare 2 Şi apoi о să mân- 
сата $1 găina mea. 

Țăranul primi bucuros. Purcelul fu făcut friptură 
pe un foc de mărăcini şi amândoi înfulecară cu lăco- 
mie din carnea lui cea bună. Apoi, au pornit-o din nou 
la drum. 

Spre seară, li se făcură din nou foame. Acum să 
mâncăm găina, spuse țăranul. 

— Nu se poate |агапе, spuse ţiganul. O găină e prea 
puţin pentru doi oameni. Nu vezi că e numai piele şi 
oase ? Ştii ce ? Să ne culcăm amândoi aici şi când ne-om 
trezi, să povestim ceeace am visat, şi cine a avut 
un vis mai frumos va mâneca găina. Primeşti? 
Primesc, — spuse țăranul bucuros. Zis şi făcut. Se şi 
culcară sub un arbore са să adoarmă. Dar ţăranul sfo- 


răia numai şi cu un ochi se uita la găină... Când văzu 


că tiganul adormi bușştean, scoase repede găina din de- 
sag, o fripse pe un foc de vreascuri și o mâncă numai- 
decât. Apoi, cu stomacul potolit, adormi şi с]. 

In zori, țiganul se trezi şi-şi спеша tovarășul. 

— Ah, dacă ai şti ce vis frumos am avut! 

— Intradevăr ? făcu ţăranul. Atunci, povesteşte-mi-l 
să-l aud şi eu! 

Deabia adormisem, că-mi şi apărură în vis câţiva‏ مس 


îngeri сагі au venit să mă ia şi să mă ducă pe aripile | 
lor în cer. Acolo sus, Domnul m'a chemat la el şi m'a 


întrebat : „Cum îţi merge pe pământ 7 

— Bine, numai că am о poftă nemaipomenită de 
mâncare. 

Atunci, Dumnezeu porunci unui înger să-mi aducă 
niște tăvi pline cu mâncăruri alese! Lipsea numai 
lapte de cuc... 

— Dar tu, i-a spune-mi ce-ai visat? 

— Eu, spuse țăranul, te-am văzut cât de bine mă- 
nânci tu în cer şi m'am gândit că ai fi un mare prost 
dacă te-ai întoarce pe pământ. Şi atunci, am mâncat eu 
singur toală găina. 


BATISTA CARE NU SE UDĂ 


Рипей pe masă un lighian plin cu apă, un pahar 
obişnuit şi o batistă de mătase. 

Apoi, faceţi rămășag cu prietenii voştri că puteţi 
pune batista în apă, fără să se ude. Dacă vreunul din 
ei primeşte prinsoarea, veţi câştiga, ascultând de urmă- 
(оаг е îndrumări: Вазай batista în pahar în аза fel 
încât să rămână lipită de fund. După aceea, luaţi 
paharul, îl întoarceţi cu gura în jos şi, ţinându-l drept, 
îl băgaţi încetișor în apă, până ce atinge fundul lighia- 


TĂRANUL 
5! 
۲۱6۸۱۱ 


anului. Aerul din pahar va -opri apa. din lighian să 
ajungă până la batistă. După câteva minute, puteţi 
scoate paharul cu batista uscată. 

Geyserii 


In Islanda, o insulă din nordul Europei, omul are 
prilejul să vadă alături de munţi acoperiţi tot timpul 
anului de zăpadă şi ghiaţă, izvoare de ape fierbinţi, 
numite — geyseri — Ciudat е că unii geyseri |азпезс 
regulat, dm 24 în 24 de ore. О adevărată minune а 
naturii! 


Nătăfleaţă frizer 


Neaţă: — Ce-mi tot îndrugi întâmplări din astea îngro- 
zitoare, în loc să mă tunzi ? ; 

Nătăfleață: — Păi vreau să te înspăimânt şi să-ți 
fac părul măciucă, са să te pot tunde mai bine. 


=_= № 
~ 


АД. 


PS تا‎ 


== ЧЕТА 


Director: MARIN IORDA 


(3 
LORE: 
+ 


ХЕРАСТІА 51 ADMINISTRAŢIA : BUC. STR. CONST. MILLE 7 — 9 — 11. — TEL. 3.84.30. — ABONAMENTE: 1 AN 200 LEI. 6 LUNI 100 LEI. — EXEM- 
PLARUL 5 LEI. — IN STRĂINĂTATE DUBLU. REPRODUCEREA BUCĂȚILOR STRICT INTERZISĂ. MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE INAPOIAZĂ. 
یی یی یی ییحی یی یی یی یی ی ای ی یی یی ی یی س ی ی ی ی ی ی ےه‎ a ی ی ی ی ی ی ی ی ی س ی س ی ی ی س ی ی ی س ی س س ی ی س ی ی ی ا‎ 


ANUL ۷ 24 


MARTIE 1937 


No. 685 


SA STAM PUTIN DE VORBĂ, COPII! 


Dragele mele fetițe şi dragii mei ۵0۵6 


Lary şi Reta — Cât е de mâhnită Випца voastră са 
nu е bogată ca să vă ajute și să vă sprijine la învăţă- 
tură. Atâţia nepoți şi atâtea перојеје îmi scriu scrisori 
triste în care mi se plâng de greutăţile părinţilor lor. 
Випца ar vrea cu toată inima să vă ajute, dar nu poate 
s'o facă decât cu un sfat, си o vorbă bună. Şi пи întot- 
deauna cu astfel de ajutoare se pot alina suferinţele. 

Deaceea, micuță Reta şi drăguțule Lary, па pot să 
vă spun decât că îmi pare pespus de rău că nu am 
mijloace ca să vă viu în ajutor. 

Gaby A. B. — Cred că rândurile acestea te vor găsi 
deplin sănătoasă, drăguța mea пероџса, şi că primă- 
vara И va da atâta poftă de joacă, încât nu 
vei mai avea nevoie de sfaturi са să-ţi goneşti plicti- 
seala. Imi pare însă foarte rău că ai fost bulnăvioară. 
Ce te-a durut, micuță Gaby ? A fost doctorul să te vadă? 
Ai fost ascultătoare ? Ai luat doctoriile fără să te strâmbi 
şi fără s'o necăjeşti ре теща 2 Випца te sărută şi te 
roagă să nu te mai îmbolnăvești niciodată. Imi promiţi? 

Каза. — Nu fii tristă că wai primit încă insigna 
Clubului Shirley Temple. Pricina este că am avut un 
stoc mare care sa sfârşit în câteva zile. Acum am 
comandat altele şi vom avea grije să trimitem tuturor 


membrilor. Dece m'ai scris adresa pe cartea poştală ? 
Unde să-ţi trimit insigna ? 

Nata Soltanitr-Ry — Ai fost înscrisă în Club. Dacă 
nu vei primi carnetul şi insigna să ştii că nu suntem 
noi de vină ! De vină eşti mătăluţă, fiindcă п’а! scris 
desluşit adresa. Dar poate са ai noroc şi te nimereşte 
totuși, poştarul. Să-mi trăești, перойсо ! 

Gaby — (cititoare din Germania) Mi-au făcut multă, 
multă bucurie rândurile tale în românește; ре viitor, 
ca să nu mai fii nevoită să о rogi pe prietena ta să-ţi 
scrie şi fiindcă spui că ştii пепцейе. englezeşte, fran- 
țuzește, îmi рой scrie într'una din aceste limbi. Alege-o 
pe cea pe care o cunoşti mai bine. О să citesc cu multă 
plăcere o scrisorică scrisă chiar de mânuţa matale şi 
care să-mi sosească tocmai din Hamburg. Випца e mul- 
țumită că are о nepoţică nouă şi o primeşte cu tot dra- 
gul în braţele ei! Aştept să-mi mai scrii, Агасија mea 
Gaby. 

Emilia Cernâş — Tighina — Te-am lăsat dinadins la 
urmă, draga mea перойса — паса mata îmi 
scrii pentru a doua gară, atât de cald şi de frumos şi 
aş vrea să-ţi -potrăspunde pendelete la toate întrebările. 
Să le luăm pe rând: în Clubul Shirley Temple te-am 
înscris și cred că ai primit carnetul și poate şi insigna. 
Nu trebue să te sfieşti cu cei paisprezece anişori ai ma- 
tale; ești tot copil, аза са пи ai dece să-ţi pară rău că 
ești mare“, 


Deunăzi, am înscris о fetiță де 16 ani, şi acum 
câteva zile vr'o şaşe, care aveau 15 ani (nu împreună) 
Vezi dar că matale eşti printre cele mai mititele. Spu- 
ne-le colegelor care sunt nerăbdătoare să fie mari, că 
peste câţiva ani vor fi mari şi pe urmă... din ce în ce 
mai mari, spre părerea lor de rău. Са se vor plictisi şi 
mai mult când vor fi „domnișoare*“ decât acum. 

Tu eşti înţeleaptă că ştii să preţueşti copilăria. 

— Despre fotografia mea, ce să-ţi spun, Emilio dra- 
gă ? Că m'ai ghicit? Că nu m'ai ghicit? Te las să gă- 
sești singură răspunsul. In orice caz, bag de seamă că 
eşti foarte „detectivă“. 

Dar vroiam să te întreb $1 eu ceva (şi trebuie să-mi 
promiţi că-mi vei răspunde drept, да 7) cum ai vrea tu 
să fie БипЦа, tânără sau bătrână 2 ў 

... aenm câte ceva, despre nepoţeii mei, Nelu și 
Florica. Neluţu are numai cinci ani; e blond îi cade 
mereu părul în ochi şi asta îl supără. Are ochi mari, 


căprui, o gură rotundă, e foarte drăguţ şi cel puţin tot 


atât de caraghios. Strânge toate cutiile goale (mai ales 
cele de chibrituri) şi le păstrează cu foarte multă grije. 
Când îl întreb се vrea să facă cu ele, îmi răspunde: 
„о şă fac înt'lo zi, teva foalte, foalte fumos си ele“. 

Eu... îl cred pe cuvânt şi îi dau toate cutiile de 

chibrituri goale. Nelu are o ambiţie: vrea neapărat să 
înveţe să citească (Florica are 8 ani şi e în clasa П pri- 
тага) ca sora lui. Când merg cu el pe stradă şi vede 
firme se opreşte şi mă întreabă : 
„Випіўо, ăla са un inel ce е 2" Şi cu îi răspund: este „О“ 
Neiule. Este litera „О“, să nu mai zici „аа“. Dar Nelu 
uită și peste câteva minute se opreşte iar şi întreabă : 
Dal ăla care este са о scăriță, ce e? Şi eu îi spun: li- 
tera aceea este ‚„.Н“..- 

Intr'o zi, Nelu mi-a spus : Buniţo, „5" şi cu „.Ș" sunt 
frați ? Seamănă foalte bine unul cu altul. l-am spus că 
şi: „Те یلا6‎ ви! „fraţi... 

Acum, Nelu -збе aproape toate literele. Eri а citit 
tare: 9. Г.М. I.N.E.A.Ț.-A. С.О.Р.Т. 1. سا‎ 0. RI 

„Florica е — mă rog — foarte grozavă Şi e шсге- 
dinţată, că fata mai învățată са еа nici nu se mai gă- 
sește ре lume... E drept că e foarte silitoare... Și tot 
drept este că-i zburdalnică... 

Chiar acum când eu scriu, о aud cum (іра la Nelu 
în odaia cealaltă. Vai şi Neluţu plânge ! Ce o fi ра? 
Trebuie să mă duc îndată să văd се в'а întâmplat! 

„„Altădată o să vă scriu mai multe despre dânșii. 


ыы 


ыар 1 aa і t T 


SAU DARUL LUI PETER PAN ŞI WENDY 


Poveste engleză 


VL CĂSUŢA. 

М doborât-o ре Wendy! a strigat Tootles către 
ceilalţi, care tocmai eşiau din scorburi. „Pri- 
viţi-o cum zace. Ce mulţumit o să fie Peter 
de mine!“ Tootles se şi credea un erou! 

— Măgar prost ce eşti!“ i-a strigat, Su- 
net-de-Clopoţel::, căutându-și o ascunzătoare. 

Băeţii se strânseră în jurul lui Wendy. 

— „Nu e pasăre!“ a grăit Sliglitly, înspăimântat. 

— „Па ce este?“ a gemut ТооЏев. 

— Cred că e o „doamnă“, l-a lămurit Sliglitly, cu 
îndoială. 

Vă amintiţi, cred, că niciunul din copiii pierduţi nu 
văzuse vreodată o doamnă și nici de mamele lor nu-și 
mai aduceau aminte. 

— „Dacă e într'adevăr o „doamnă“, ai ucis-o 


И 


— „МЕ se раге că Peter a adus-o pentru поі“, adăugă 
Curly. 

— In sfârşit o „doamnă“, care să ne îngrijească! 
a spus şi unul dintre gemeni. 

— „Acum ai ucis-o“, l-a urmat celălat. 

Erau cât se poate de mâhniţi de fapta lui Tootles și 
se gândeau şi la starea lor; nici nu le trecea prin gând 
să fie îndureraţi şi cu biata Wendy. 


In românește de В. М. 


Tootles era alb ca varul $1 tremura tot: „Da, eu am 
omorât-o. Am văzut, „doamne“ numai în vis şi acum 
când vine una adevărată, eu o ucid, Oh, ce o să spună 
Peter?“ : 

Tocmai atunci au auzit un cucurigu vesel: era Peter, 
care se înturcea acasă. Au încercat să ascundă corpul 
lui Wendy, făcând zid în jurul ei: 

Peter a sărit ușor lângă ei şi le-a strigat: „Salutare, 
băeţi! Ei i-au răspuns în tăcere. 

— „Се e cu voi? Am о mare noutate, Баей! V'am 
adus о тата !“ 

Niciun răspuns. 

— „Мај văzut-o? Sbura chiar în partea aceasta“. 

Atunci, Tootles i-a arătat-o pe Wendy, care zăcea 
cu săgeata în piept. 

Peter era stânjenit; nu ştia ce să facă: s'oia drept 
glumă, să n'o bage în seamă... Totul era să nu se vadă 
cât e de șovăitor. 


— „E moartă“ a îngânat el, şi nimeni nu a avut 
curaj să spună altfel. 

— „Poate că este chiar înspăimântată că e moartă“, 
a continuat el. Ceilalţi nu au avut nimic de spus; tot 
ce se petrecea era ca $1 dincolo де ei. 

Peter a tras săgeata din pieptul lui Wendy şi i-a 
întrebat hotărât: „А cui este?“ 

ТооНез а îngenunchiat supus: „А mea, Peter!“ Şi 
pe când Peter ridica săgeata ca să-l străpungă, el şi-a 


dezgolit singur pieptul. Peter a ridicat a doua oară să- 
geata ŞI iar nu 4 putut 54-1 lovească; „Parcă ceva 


е 7 urat el. и z 
ми Той рой ببس‎ он țintă; numai Nibs, din feri- 
cire, se uita la Wendy, şi a văzut-o mişcând mâna. S'a 
apiccat spre са şi а Праг: „AUZI, vorbeşte şi spune chiar: 
săracul ТооЏезв!“ 

— „Trăieşte, a strigat Peter. ет. 

— „Doamna Wendy este în viaţă!“ a urlat Sliglitly, 
din toată inima. 

Peter a îngenunchiat lângă ea și a văzut că săgeata 
se oprise în ghinda, pe care i-o dăruise în camera co- 
рог şi pe care еа о atârnase pe lanţul dela gât. А 
arătat-o cu mândrie: „Este sărutul pe саге i l-am dat 
eu; i-a scăpat маја!“ 

Deodată se auzi de sus un plânset; ега ,„,Sunet-de- 


“Clopoţel“ care plângea de necaz că nu-i reușise crudul 


ei plan. 

Băeţii i-au povestit totul lui ۰ 

— „Sunet-de-Clopoţel“, a spus el cu asprime, „nu 
mai sunt prietenul tău; piei din faţa mea!“ 

Ea a început să se roage so 
ierte, dar el a îndepărtat-o de pe 
umăr. а | 

Atunci, Wendy a mişcat mâna 
în semn de „biata Sunet!“, căci era о 
fată tare iertătoare. Peter, înduioșat 
de atâta bunătate, a adăugat: „Bine, 
nu pentru totdeuuna, ci numai pen- 
tru o lună!“ Sunet-de-Clopoţel s'a de- 
părtat foarte nenorocită. 

Peter, după cum vam mai spus, 
trebuia adesea să se măsoare cu zâ- 
nele, şi „Sunet“ îi pregătea o măsu- 
rătoare nemaipomenită. 

Acum, greutatea era ce să se facă 
cu Wendy, care era foarte slăbită. 
Sliglitly a găsit că nu era frumos să 
o ducă їп casa de sub pământ; to- 
tuşi а încuviinţat, că nici aici пи о 
puteau lăsa. Peter a avut atunci una 
din ideile lui fericite: să clădească 
o căsuţă împrejurul ei! | 

Şi el i-a trimes repede pe Ъаей, 
după material de clădit, după așter- 
nut, după lemne de foc şi mai ales 
după cele mai bune lucruri din casa 
de sub pământ. 

In mijlocul acestei zarve, apă- 
rură două figuri, care picau de somn 
la fiecare doui paşi — John şi Mihael. 

— „Hallo Peter“ l-au salutat еі 
„Wendy doarme?“ 

— „Hallo“ răspunse Peter, care uitase 
sunt şi John şi Mihael. „Da, doarme!“ 

Mihael voia s'o scoale să le facă ceva de mâncare, 
însă Peter a poruncit cetei sale să-i ia la lucru 
şi ре ei. 

„Da, 98‏ سب 

— „Să clădim o casă?“ a întrebat John. „Unde, 
de се?“ 

— „Pentru Wendy“ a spus mândru, Curly. 

— „Pentru Wendy? De ce, e doar o fată ca toate 


că mai 


" fetele!“ 


— „Га lucru cu ei! a strigat Peter şi cei doui fraţi 
au fost puși la lucru: за care lucrurile şi mai ales să 
asculte porunci, nu era uşor, mai ales că erau pe trei 
sferturi adormiţi. 

In acest timp, Sliglitly născocise că este un doctor 
venit s'o caute pe Wendy: a împrumutat pălăria lui 
John şi a apărut așa în Гаја lui Peter. Acesta l-a întrebat: 

— „Vă rog, domnule, sunteţi doctor?“ 

— Da, писшше! а grăit Sliglitly, care зе îndoia 
dacă Peter o so ia în glumă, sau o să-i dea o bătaie 
bună. 

— „Уа rog, domnule doctor, „doamna“ e bolnavă!“ 

— „Unde este doamna?“, a continuat Sliglitly, fă- 
cându-se că nu o vede pe Wendy, care era chiar la pi- 


chişi: 


cioarele lui. Când i-a tost arătată, a spus toarte serios: 
„Am să-i pun ceva de sticlă în gură“ şi s'a chiar făcut 
că-i pune ceva. Peter a așteptat îngrijat, până la 
sfârşit: „Сип îi mai е?“ 

— „Си aceasta am vindecat-o“. Peter i-a mulţumit 
fericit, 

— „Уош veni mai pe seară“, a spus Sliglitly. Tre- 
bue să-i dați bulion într'o cană cu ţeavă“. Şi а plecat 
să ducă înapoi pălăria lui John; când sa depărtat, a 
răsuflat uşor, pentrucă nimeni nu ştia că l-a păcălit pe 
Peter. ` 

Intradevăr, lui Wendy îi ега mai bine acum. Sgo- 
motul ramurilor tăiate şi căratul materialului de clădit 
au deșteptat-o. Băieţii au văzut-o mişcându-se şi deschi- 
zând gura. Atunci, Peter i-a spus să cânte prin somn 
cum ar dori să-i fie casa. Wendy a cântat cu ochii în- 


= „AŞi vrea să am o căsuţă, 
„Cea mai mică din câte s'au văzut 
„Cu ziduri mici, roşii şi vesele, 
„Cu acoperiș din mușchiu verde. 


SRE Intro clipă i-au şi clădit casa 
Б împrejurul ei; ега făcută din crengi 
— 3 şi mușchiu, iar înăuntru împodobită 
__ Î cu lucruri din casa de sub pământ. 
~ Ultimele alcătuiri erau foarte iscu- 
site: o ușă făcută din pingelele lui 
Tootles şi o sobă din pălăria сеа 
înaltă a lui John, așezată cu fundul 
"în sus. | 
Кд Când totul a fost gata, la porun- 
ca lui Peter, s'au шута о mulţime 
_ де copii afară în jurul ușei, încer- 
_ când să vadă cât mai bine. Peter а 
bătut politicos în uşă. 

In tot acest timp „,Sunet-de-Clo- 
роје!“, cocoţată ре о cracă, își bătea 
joc de ei; dar nimeni n'o băga în 
seamă. 

Peter a mai bătut odată, uşa s'a 
deschis și Wendy a eşit afară. Toți 
şi-au scos pălăriile, fericiţi de mi- 
| rarea еі. 

— „Unde sunt? Ce-i cu voi?“ 

— „Noi am clădit casa pentru 
dumneavoastră“ a spus Sliglitly, care 
ca în totdeauna cra mai îndrăzneţ. 

— „ОВ, ce casă drăguță!“ а ex- 


clamat Wendy. 
— „Noi suntem copiii tăi“ au îngânat cei doui gemeni. 
Băieţii au îngenunchiat în faţa ei (afară de John 


şi Mihael bine teles) şi au rugat-o: „О doamnă 
> fii mama поазїга!“ 

endy era încântată şi totuși neîncrezătoare. „Паг 
voi nu vedeţi că sunt doar o fetiță?“ 

— „Ми face nimic“ a zis Peter, foarte liniştit: de o 
măicuţă ca tine avem nevoie“ i 

— „Bine! voiu Я mama voastră; îmi voiu da toată 
silinţa. Copii veniți numaidecât înăuntru; sunt si- 
gură că picioarele vă sunt ude. Şi înainte de culcare 
am să vă povestesc ,„,Cenușereasa“. 

` O ce seară minunată au petrecut, strânşi toţi în că- 
suță, lângă mămica Wendy! Şi ce plăcere era să fie 
Ђавај în pat де o mămică аза de dulce! 

Peter păzea (mai mult sau mai puţin) pe afară, 
înarmat cu o sabie, pe care o tot târa după el. Toată 
noaptea zânele au ciugulit și au pândit; toată noaptea 
piraţii au chefuit și lupii au veghiat în depărtare. 

Niciodată nu văzuse „Тага Nicăieri“ atâta fericire! 


(Va urma) 


Е multă vreme dorea Alb-Impărat un moş- 

tenitor. Era dorința lui cea mai fierbinte şi 

multe nopţi 151 pierduse el cufundat în rugă- 

ciuni către cel Atotputernic, cerând să fie-mi- 

luit cu un fecior. Ce vraciu пи cercetase el şi 
ce babă isteață пи iscodise, imbiându-i cu comorile 
palatului său? Dar totul fu zadarnic — şi pace! 

‚ Dacă văzu şi văzu că-i rămâne tronul fără urmaş, 
bietul împărat începu să-și frângă mâinile şi să blesteme 
îndurerat: „Nedrept eşti Tu, Stăpâne, care blagoslovești 
fiarele codrului cu puii lor, şi numai mie, Doamne, îmi 
faci mare nedreptate, lăsându-mă singur la bătrâneţe, 
fără sprijin, fără moștenitor. Dăruiește-mi, Părinte, un 
flăcău minunat ca soarele, sau urât ca întunericul — 
deștept ca lumina, sau neghiob ca noaptea — bun ca 
azima caldă, sau rău ca negrul iadului... Dar dărueşte-mi 
unul, Doamne! 

Împăratul, îngrozit de cuvintele sale nesăbuite, 
stătu în genunchi înaintea icoanei. 51 cum stătea aşa, ce- 
rând iertare pentru păcatul făptuit, i se înfiripă în minte 
o vedenie ciudată. Se făcea că o arătare de om se oprise 
înaintea lui și-i zicea cu о voce batjocoritoare: 


Impărate! Domnul se îndură de tine şi le vestește că 
іп curând împărăteasa va da naştere la doi băieţi, cari 
vor fi moștenitorii tronului. 

_ Arătarea de om dispăru din minte, mistuită de întu- 
neric. Alb-Impărat îşi frecă ochii, se trezi în Гаја sfintei 
icoane “și prinse а se închina cu smerenie, în așteptarea 
fericitei întâmplări. 

Câte ceasuri a rămăs dânsul în rugăciune, îngenun- 
chiat acolo, înaintea zâmbetului Fecioarei, nimeni nu 
ştie. Atâta doar, că se trezi zgâlțâit de servitorul cel 
та! bătrân, care-i striga cu fericire în ochi şi 'п glas: 

— Ппрагаге! Luminăţia Voastră! Bunul Dumnezeu 
s'a îndurat, în sfârşit. Impărăteasa a dat naștere la doi 
băieţi, Binecuvânt fie Domnul. 

Beat de fericire, împăratul alergă la locul nașterii. 
Ілі" созшеј de aur erau cei doi noi-născuţi. Un voal 


de mătase îi acoperea pe amândoi. Nerăbdător, cu mâi- 
nile tremurătoare де bucurie, împăratul ridică vălul 
care acoperea chipurile feţilor. Паг ceeace văzu îl făcu 
să scoată un strigăt de groază. In созшеј, unul lângă 
altul, se aflau două chipuri deosebite: unul era frumos 
şi strălucitor şi râdea în două огорце minunate; celă- 
lalt era urât şi buhăit, cu гиш păros $ figura întune- 
сага de răutate. — —- - 

Bietu împărat se prăbuși pe covoare și se rostogoli 
în hohote de plâns, până în cel mai întunecat colt din 
odaia împărătească, unde rămase în nesimţire. 

Când îşi reveni în fire și-și deschise ochii, zări trei 
ursitoare aplecate asupra coșulețului de aur. 

— Ти, vlăstar frumos, te vei numi Ziru, iar tu, саге 
din mânia Domnului ai răsărit pe pământ ca o pocita- 
ше depe alte meleaguri, vei lua numele Ghiţur!... spuse 
prima ursitoare, atingând cu un beţișor capetele copi- 
laşilor. 

A doua ursitoare 151 лађа şi ea vocea: 

— Tie, Ziru, îţi игзезс să învingi orice dușman străin 
şi numai de tine și de chipul tău să fii învins câteodată; 
iar ţie, Ghiţur... iată darul meu: o mască cu chipul bun, 
blând şi frumos са al fratelui tău, o mască pe care mână 
de pământeau n'o va putea lua jos. 

A treia ursitoare veni la rând $1 grăi următoarele: 

— Eu nu vă dăruiesc nimic. Dar voiu priveghea ca 
faptele voastre să-și capete răsplata, аза cum se va си- 
veni fiecăruia. 

După ultimele cuvinte, cele trei ursitoare se mis- 
tuiră în văzduh, sub privirea înfricoşată a lui Alb-Im- 
părat. Cu teamă se apropie el de созшеј și privi dia 
nou înăuntru. Dar dece a scos împăratul о ехсјатане 
de uimire? Pentrucă în coşulețul de aur se găseau doi 
băieţi dolofani, unul mai rodnoc ca altul, şi amândoi la 
fel de frumoşi, de buni şi de surâzători. 

Mirat, împăratul își aminti de darul celei de-a doua 
ursitoare, care i-a dat lui Ghiţu o mască asemănătoare 
fratelui său frumos şi bun, Ziru. Şi rămase Alb-lmpărat 
în mare încurcătură, neștiind, sărmanul de el, саге 
este Ziru, — şi care, Ghiţur. 

е. 9 

Тгеси multă vreme de atunci. Băieţii crescuseră 
mari, voinici, să se ia fiecare din ei la luplă cu un urs. 
Impăratul îmbătrânise mult, şi se vedea după frămân- 
tările chipului său că mare îndoială îl rodea ۰ 
Intro zi, bietul împărat, simţindu-şi sfârșitul, chemă ре 
cei doi fii la căpătâiul său şi le spuse: 

— Dragi copii! Astăzi, înainte de apusul soarelui, 
mă voiu înfăţişa Domnului. Rămâneţi voi, dragi băieţi 


ут 


о 


să luaţi în mâinile voastre tinere şi vânjoase frânele 
împărăției mele. Cârmuiţi-o cu dreptate şi cu iubire şi 
împăcaţi-vă că doar sunteţi fraţi. Despre voi atâta ştiu, 
că vă numiţi, unul Ziru, iar celălalt Ghiţur; că Ziru este 
frumos şi bun, iar Ghiţur аге o mască frumoasă peste 
obrazul hâd şi peste sufletul negru. Dar care din voi 
este Ziru şi care Ghiţur, acesta n'o veţi şti niciodată. 

Impăratul a tăcut înlăcrimat şi i-a privit, rând pe 
rând, pe amândoi. Feciorii sau aplecat cu smerenie 
peste mâna tatălui lor, pe care au sărutat-o. Nu după 
mult timp împăratul muri. 

$1 au rămas feciorii la căpătâiul tatălui lor, să se 
privească în tăcere $1 să se întrebe fiecare, cu groază... 
oi fi eu Ghiţur... cel hâd... cel rău?... 


+ ~ 
ж 


$1 iarăşi se scurse mult timp, şi flăcăiașii ajunseră 
nişte stejari de oameni, unul mai frumos са 
altul. 


Acuma, ca să se deosebească între ei, unul se îm- 
brăca în straie albe şi celălalt în haine negre. Şi numai 
ce-i auzia: vorbind așa: 

— Frate-alb, fost-ai la vânătoarea de mistreți, astăzi? 

— Ми, frate-negru, că slujba împărăției nu mi-a 
dat răgaz. 

Şi ar fi trăit în mulţumire deplină. dacă nu i-ar fi 
apăsat gândul acela, pe care Alb-lmpărat îl lăsase cu 
limbă de moarte. Se uita câte unul din ei în oglindă, 
îşi pipăia figura şi tremura la ideea că el ar fi pocita- 
nia ۰ 

— Ки, nu se poate! murmura іпѓгісоѕаї. 


Şi noaptea se rugau fierbinte Domnului să-i lumi- 
neze şi să le dezvăluie taina îngrozitoare. 


Intre timp, fratele-alb se căsători си prințesa 
Rodica După cele 77 zile de veselie, veni o veste întu- 
necată dela graniţă, precum că o armată vrăjmașă па- 
văleşte în împărăție. La auzul acestei ştiri, fratele-alb 
se întristă şi se duse înaintea soţiei sale, Rodica, căreia 
îi vorbi aşa: 

— Dragă împărăteasă! datoria de patrie mă mână 
la luptă. Rămâi cu bine şi aşteaptă să mă întorc victorios! 

Rodica îi şopti cald: 

Du-te cu bine, soț viteaz, şi Domnul să te păzească! 

„„Fratele-negru turba de ciudă că nu, putea şi е] 
să se ducă la luptă. Când socoti el că a trecut destulă 
vreme dela plecarea fratelui său, își îmbrăcă haina 
albă de mătase şi intră în casa Rodichii. 

— Bine te-am găsit, cumnato! zise el. 

Se prefăcu că-i dă un dar, şi se pregăti să o ucidă. 

In clipa aceea, vâjâi ceva în aer şi nişte ghiare lu- 
minoase se prinseră de Гаја fratelui negru... 


,همم سس« 


ИНЬ зд AA 


Inaintea frumoasei Rodica apăru chipul buhav, ritul 
păros şi ochii răi ai lui Ghiţur, 

Tot atunci, uşa fu dată în lături şi se ivi fratele-alb. 
Cuprins de ruşine pentru fapta lui, Ghiţur lăsă ochii 
în jos, mereu mai jos, până îşi izbi ritul de podea. Apoi 
se scutură tare, mantia îi alunecă de pe umeri şi ră- 
| 


по рауы 221‏ ومس ہی ے۔ 


1 


$ 
| 
mase gol, păros şi neliniştil, neîndrăznind să privească 
în ochii lui Ziru. 

De atunci, porcul ţine privirea în pământ şi*par'că 
ar căuta o groapă, să piară din faţa omului. 


5. CAZIMIR 


нтв (Моз GHIDUŞ 

De câte ori tentâlnești cu Moş-Ghiduș аге ре buze 
о glumă s vre-o snoavă. 

Intr'o zi, mă'ntâmpină cu o ghicitoare. 

Am două tărtăcuţe : încotro le arunc, într'acolo se 
duc. Ghici ce-s? 

Trehue să fie — zic eu încurcat — trebue să fie... 

Văd că nu ştii — газе Moş-“hiduş. Să-ţi spun‏ سب 
tot еп: Sunt ochii.‏ 

— Așa-i — am mai spus cu pe gânduri. 


Din ascunzătoarea lui umbrită 
Călătorul gras și mititel 

O porneşte după hot în grabă 
51 se ține'ntr'una după el... 


Șterpelici aleargă nebunește — 
Se cunoaşte că e vechi рипдаѕ ! 
Călătorul însă-l urmăreşte 
Pân'ajung pe stradă, în oraș... 


Alergase-atâta pe căldură 
Și-obosit de-odată se opri — 
Insă păgubaşu-i vine'n față 
Cu un revolver pentru copii... 


Șterpelici o ia atunci la goană, 
Speriat, cu părul ciufulit — 

Şi abia acuma călătorul 
Pleacă cu bagajele grăbit... 


lată, trenul a sosit în gară — 
Pe peron coboară-un călător 
Și ținând bagajele în mână 

O pornește spre oraş de zor. 


uz 


SIKE a REA GERE, лее 
аа pi te 


„d Tot —nrmând ne drum îsi zice'n sine: 
— Doamne, се ыш" Sere 

Obosit cum e, dar totuși, iată, 

Vede'n urma lui pe Șterpelici... 


Călătorul care îl cunoaște, 

Se gândește: — Cum să-i vin de hac? 
Şi lăsând valizele pe stradă 

Se ascunde după un copac. 


Şterpelici aleargă — şi în grabă 
Tot privind în jur, cercetător, 
Fură geamantanele — amândouă 
Şi-o porneşte iute la picior. 


POVESTE DIN POPOR 


fost odată un negustor bogat care avea o fată 

frumoasă coz, pe care o chema Ruxanda. Fiind 

văduv, după câţiva ani se însură din nou си 

o văduvă care avea două fete, cam de seama 

‚ Ruxandei. Ruxanda însă era frumoasă coz, 

precum am spus, și toată lumea аза o numea „Ruxanda 

cea frumoasă“, pe câtă vreme fetele văduvei nu prea 
aveau boiul frumos. 

Мата Ruxandei, înainte de-a muri, о chemase la 
dânsa şi îi dăduse o păpușe, zicându-i: 

„la această păpușă şi tine-o mereu lângă tine, dar 
să n'o arăţi nimănui. Dacă ți se va întâmpla vreo neno- 
rocire, după moartea mea, dai păpușii ceva de mâncare 
şi apoi cere-i sfatul; еа are să te scape, de orice necaz“. 

Necazurile veniră cu duiumul pe capul Ruxandei și 


toate veneau dela mama vitregă şi dela fetele ei, care 
îi dădeau de lucru peste puterile ei, doar, doar, munca 
aceasta istovitoare, o va urâţi, dar din zi în zi са se 
făcea mai frumoasă, spre necazul celor trei zgeripţoroaice. 

De unde puteau ele să ştie că Ruxanda avea o 
păpuşe năzdrăvană, care îi făcea toate treburile. 

Intro vară, tatăl Ruxandei, având treburi în alt oraș, 
se mutară într'o casă frumoasă la țară, în marginea 
unei păduri mari. Lumea de prin satele vecine spunea 
că într'o poiană din pădurea aceea își avea culcușul 
„Muma Pădurii, 

Mama vitregă a Ruxandei o trimetea mereu în pădure, 
doar, doar o va prinde „Muma Pădurii“, căreia îi plăcea 
foarte mult carnea de om tânăr. 

Păpuşa îi arăta mereu calea pe care să meargă, ca 
să nu întâlnească scorpia bătrână. 

Intr'o noapte, mama vitregă spuse Ruxandei că nu 
are cu ce aprinde lumânările şi că ea trebue să se ducă 


CER ۲ 


de D. Mereanu 


=» 


să aprindă o lumânare la Baba-Neaga din pădure. Baba- 
Neaga пи era alla decât Muma-Pădurii. 

Ruxanda se duse numaidecât în odaia ei şi dându-i 
păpuşii să mănânce, o puse în buzunar şi plecă cu ea 
în pădure. 

După ce merse cale lungă, ajunse în poiana unde 
sta Muma Pădurii. Baba Neaga nu era acasă şi Ruxanda 
o aşteptă, precum o sfătuia păpuşica din buzunar. 

Deodată se auzi un zgomot mare. Copacii fremătau 
a vijelie, frunzele cădeau foşnind pe potecile pădurii. 
Muma Pădurii venea spre casă, călare pe un măturoi. 
Când ajunse la ușe, 151 ridică nările în vânt şi, adulme- 
când, zise: 

— Pe-aici miroase a carne de om. Cine a venit 7 

Ruxanda зе apropie de ea şi-i spuse pentruce а venit. 

— Bine, bine, ştiu eu cine te-a trimis. Vei sta la 
mine un timp, за mă slujeşti, apoi îţi voi da lumină! 
De пи vei face ce voi porunci, să ştii că ۰ 
Acum, haide în casă şi adu-mi de la bucătărie tot ce 
vei găsi pentru masă. 

După ce mâncă, Baba Neaga îi spuse fetei, înainte 
de-a se culca: 

— Mâine, după ce voi pleca eu, ai să mături, ai să 
găteşti de mâncare, să speli rufele, să сигей р:упца. 
apoi să iei о ђапца de grâu şi să alegi din ea toată 
neghina. De nu vor fi gata toate, să știi că te mănânc! 

A doua zi. când Baba Neaga veni acasă, găsi totul 
gata. Рариза năzdrăvană făcuse tot. 

— Bine, mormăi ea. Mâine ai să faci ca şi astăzi 
şi-vei alege boabute astea ас mac, fir cu fir din praful 
în care sunt amestecate. 


Ruxanda dădu iar de mâncare păpușei, care îi zise : 
— Du-te copilă dragă şi te culcă; totul are să fie 


КА: la timp. 


Сапа se întoarse zgripţoroaica şi văzu că totul е 
făcut întocmai cum poruncise, cam strâmbă din nas. 

Baba Neaga se aşeză la masă şi Ruxanda statu în 
picioare lângă ea. 

— Aş vrea să ştiu, zise vrăjitoarea, cum ai putut face 
toată treaba pe care ţi-am dat-o. 

— Binecuvântarea pe care mi-a dat-o mama, pe 
patul morţii, îmi ajută la lucru! 

— Nu vreau nimic binecuvântat în casa mea! Vino 
să-ţi dau lumină şi să pleci! 

Luând-o de mână о duse în ogradă. Acoio.scoase 
dintrun par о ţeastă de om în care ardea о lumină. 
I-o dădu Ruxandei şi-i zise : 

— Să nu-ţi fie frică! Du lumina asta celor саге 
te-au trimis la mine. Tie nu fi se va întâmpla nimic! 

Ruxanda plecă grăbită şi abia a doua zi, spre seară, 
ajunse acasă. $ 

Când fu aproape de poartă, era gata să arunce 
tcasta luminată, crezând са după atâtea zile, surorile ei 
vitrege, nu mai au nevoe de lumină, dar tivda uscată 
de mort îi zise: 

— Nu mă arunca, dacă vrei să-ţi fie bine, ci du-mă 
în casă. 

Ruxanda intră pe poartă şi nu zări nicio lumină la 
ferestre. Numaidecât intră în odaia unde surorile vitrege 
lucrau şi puse lumina pe masă. Mama vitregă și fiicele 


10 


——— 


ei, se prefăcură vesele, când o văzură venind cu lumină 
51 se tânguiau că де când a plecat еа, nu mai aveau 
lumină în casă; n'au putut să facă nici foc, nici să aprindă 
vreo lumănare, doarece flacăra se stingea îndată. 

— Poate că lumina pe care ai adus-o va arde mai 
bine! — zise mama vitregă, şi luă capul de mort din 
mâna Ruxandei, dar țeasta îşi aţinti ochii luminoși asu- 
pra mamei vitrege 51 asupra celor două fete, cu atâta 
putere, încât ее nu pulură suferi lumina şi căutau să 
se ascundă. Lumina însă le urmărea în tot locul şi până 
la ziuă tustrele fură prefăcute în cenuşe. 

Ruxanda, rămănând singură, încuie иза cu cheia, 
ingropă {еаз{а de mort în grădină şi plecă de-acolo 
spre oraş. 

Norocul o ajută şi găsi adăpost la o bătrână, care 
п’ауеа copii şi care primi s'o găzduiască, până la întoar- 
cerea tătălui ei. 

Intr'o zi, Ruxanda zise gazdei: 

— Те rog, bunico, dacă vrei, să-mi cumperi in bun, 
să-l torc! 

Bătrâna îi cumpără şi fata toarse din el nişte fire 
fine şi mătăsoase, dar când fu să le ţese, nu găsi războiu 
destul de bun pentru asemenea fire. Ruxanda rugă pe 
păpuşe s'o ajute şi păpuşa ii zise: 

— Las’ pe mine! Dă-mi numai un pieptene vechi, 
o suveică şi câteva fire de păr din coama unui cal. 


Ruxanda îi aduse lucrurile cerute și păpuşa îi făcu | 


din ele un război de toată frumuseţea. 

După câteva săptămâni, pânza Га gata. Ruxanda о 
nălbi la râu şi o rugă pe bătrănă să se ducă în târg s'o 
vândă, iar banii câștigați pe ca să fie ai bătrânei. 

Bătrâna, când văzu frumuseţea de pânză, tare se 
minună şi grăi: 

Dragă fată, pânza asta am s'o duc ia împărat! Nu 
e de nasul oricui asemenea mândreţe! Şi зе găli baba 
cu ce avea mai bun și plecă la palat, dar fiindu-i ruşine 
să intre, sta pe lângă poartă. | 

Прага ш о zări şi о chemă la el, întrebând-o ce caută 
pe-acolo. 

Bătrânica îi spuse că are nişte pânză minunată де 
vânzare. 

Impăratul, când văzu pânza, fu uimit de frumuseţea 
ci şi întrebă ce preţ are. 

— Pânza asta, — Măria Ta — e fără preţ: de aceea 
vam adus-o în dar. 

Împăratul îi dădu, totuşi, bătrânei multe daruri şi 
dădu pânza cusătoarelor palatului, să-i facă din ea cămăși. 

Vezi, însă, că niciuna din lucrătoare nu putu să 
pună foarfeca în așa frumuseţe de pânză. 

Atunci, împăratul trimise de o chemă şi-i zise : 
ре Precum ai avut dibăcia s'o (еі, tot аза trebue 
80 $1 coşi. 

— Мат ţesut-o еи — Măria Та, ci fata mea de suflet! 

— Atunci, du-i pânza să-mi facă din ea cămăși. 

Bătrâna luă pânza şi i-o aduse Ruxandei acasă, 
spunându-i tot ce zisese împăratul. 

Fata luă pânza, se duse în camera ei şi lucră, fără 
preget, până се сизи douăsprezece cămăși din pânza 
(езша tot de ea. 

Bătrâna le duse la palat. După plecarea ei, Ruxanda 
se îmbrăcă frumos şi se așeză la fereastră. Nu trecu 
mult și zări venind spre ea un ofițer dela palat care îi 
spuse că Măria Sa o cheamă la palat, ca să-i plătească 
ei însăşi cusutul cămăşilor. ; 


А | 


ZA 
2 
422 


== 7 
= = 
Ze а 

[27 


۳ 
~ 


Ruxanda se duse la palat, iar împăratul când văzu 
аза тапдгеје de fată, îi zise: „Frumoasă Ruxandă, ргеса! 
eşti де harnică, pe atât ești de frumoasă ! Vrei să fii 
împărăteasa mea?... Şi luând-o de mână, о aşeză ре un 
scaun lângă tron. : 

Nu trecu multă vreme și avu loc nunta împăratului 
cu Ruxanda cea frumoasă ; 


—= 


Când se întoarse tatăl ei ат călătorie, vă puteţi da 
seama câtă bucurie a fost pe el, văzându-și fata, 
împărăteasă. 

Е а trăit la palat, împreună cu bătrâna, care-o 
ocrotise pe Ruxanda, iar păpuşa minunată а fost păstrată 
cu mare cinste în alcovul împărătesei, care nu s'a des- 
раг{ de ea până la adânci bătrâneţe, când i-a dat-o 
fiicei sale, spunându-i cât de minunată e păpuşa نو‎ cât 
ajutor poate avea dela еа. 


> 


Pe vremea când se ducea la școală, Nătăfleaţă да 
profesorului nişte răspunsuri de se tăvălea clasa de râs. 

— Се este, Nătăfleaţă, îl întreba acesta, e este un 
corp abstract? 

Un corp abstract este, răspundea Nătăfleaţă, tot се 
nu putem atinge. 

— De pildă?... 

— Cărbunele aprins, domnule profesor !... 
hohotea de râs... 


| 


Şi clasa 


Li 


EPARTE, departe, peste un şir де munţi înalţi, 

se vede un pârâiaș limpede, cristalin, în apro- 

pierea căruia se află o colibă mică. Aici, în 

vremuri de demult, locuia o femeie bătrână, 

pe care cei din împrejurimi o numeau „Mama 
pârâului”, Numele acesta îl dobândise în următoarele 
împrejurări: 

Bătrâna nu lăsa pe nimeni să se apropie de acest 
pârâiaş, căci se răspândise vestea că în fundul lui s'ar 
afla un lant de aur fermecat. Cel ce-l va găsi уа 
deveni regele unei ţări mari şi frumoase, aflate dincolo 
de munţii cei prăpăştioşi. 

Deaceea, toată lumea era îngrozită de ca şi nimeni 
nu îndrăsnea să se apropie de acest minunat pârâu. 

Intr'o zi, trecu pe acolo un tinerel, саге cânta $1 
fluera duios. Văzând apa cristalină а pârâiaşului, se 
aplecă să-și astâmpere setea. Dar chiar atunci bătrâna 
răsare din pământ parcă şi îl goneşte cu bastonul. 
Acesta, cum îi văzu Гаја sbârcită cu nasul mare Şi roșu, 
ochii adânciţi în fundul capului, dinţii negri şi rari, 
se sperie şi o luă la fugă. Dar tânărul tocmai în 
clipa aceea se împiedică de o piatră şi căzu drept în 
faţa colibei. Сағи așa de rău că bietul de el nu s'a mai 
putut scula; avea o rană dureroasă la ‘picior din саге 
i se scurgea sângele şiroae. 

Baba se apropie de el şi-i spuse cu blândeţe: „Ми- 
ți fie frică, băete, nu-ţi fac niciun rău, căci nu sunt аза, 
de rea cum spune lumea. О să te iau la mine până te 
vei vindeca şi vei putea să continui iar drumul. Rănitul 
wavu încotro şi, sprijinit în bastonul babei, intră în 
colibă. Dânsa îl îngriji cu milă, încât băiatul se încredin- 
{а că lumea își bate joc pe nedrept de curăţenia ei, pe 
lângă aceasta, lăsând să se creadă că e de o răutate 
închipuită. 

Inainte de culcare, băiatul trebuia să bea un ceai 
foarte amar care-l cufunda într'un somn adânc. 

Ttrecură câteva zile dela aceasta întâmplare. 

Intr'o noapte avu un somn ciudat. — Se făcea că 
în faţa pârâului erau niște zâne саге eşiră din ара 
cristalină şi dansau întruna. Dar printre ele era una 


foarte frumoasă care şedea departe pe o piatră şi 


plângea, deoarece lanţul ei de aur pe care-l purta îl 
scăpase în apa pârâiașului. 

Când se trezi din vis era ziua. Se uită la pârâu, 
dar nu văzu nimic саге să-i  reamintească ceeace 
visase. 

Trecură de atunci câteva luni. Intr'o seară el povesti 
bătrânii visul avut. Este un vis minunat — îi răspunse ea 
— un vis minunat Я ciudat, dar lanțul de aur va fi greu 
de găsit. 

Dar în seara aceea când îi aduse iar ceaiul, el îl 
vărsă, căci bănuia că acesta îl face să cadă într'un 
somn atât de adânc. 

Intr'adevăr, el putu să se împotrivească somnului 
şi să aștepte treaz ca să vadă ce se va întâmpla. 

Ре la miezul nopţii se iviră niște lumini şi zânele 
din visul lui începură să danseze în faţa apei. 

Eşi afară, dar când îl zăriră, zânele deteră un 
țipăt şi fugiră speriate. Dar el se repezi şi o prinse ре 
aceea care stând pe piatră, nu avu timp să fugă odată 
cu celelalte 

Speriată, ea îl rugă să aibă milă, că dacă nu, poate 
să piară înaintea razelor luminoase ale soarelui, fără 
să aibă la gât lanţul din fundul apei, уа muri, căci 
talismanul acesta are o putere minunată de a apăra pe 
cel ce-l poartă. Din întâmplare, în acea noapte, lanţul fu 
adus de mersul liniștit al apei tocmai în locul unde era 
băiatul şi zâna. 

Cum îl zări, el intră în apă și scoase afară frumosul 
lanţ de aur; iar zâna în culmea bucuriei, îi spuse: 

Află că eu sunt mama pârâului, iar tu m'ai scăpat 
din vraja în саге trăiam. Dincolo de aceşti munţi se 
află o ţară mare și bogată a cărui stăpână sunt eu. 

Ти care mi-ai redat iarăşi înfățișarea ce-o aveam 
altădată, vei fi de acum înainte şi soţul meu şi vei 
stăpâni şi hotarele întinsei mele ţări. Chiar atunci, о 
trăsură minunată sosi şi-i duse peste munţi în {ага сеа 
frumoasă şi bogată ре care о stăpâniră în fericire până 
la sfârșitul vieţii lor. Şi iac'aşa а fost... 


LENA ZAMFIR 


Dacă părinţii sau profesorii laudă un copil bun, el 
se face 51 mai bun. 

Dacă, însă, este lăudat un copil rău, leneş şi ne- 
astâmpărat, el se face şi mai rău şi mai leneş şi mai 
neastâmpărat. 

Copiii, fiţi buni, silitori şi cuminţi, pentruca să 
faceţi numai bucurii părinţilor și dascălilor voştri. 


в. 


\ 


۱ 


1 

EU ŞTIU UNDEVA 

4 

у de D. MER 
Eu ştiu undeva o luncă cu flori, $ 
О luncă de vis, de poveste. ў 
O'mbracă pământul în mii de culori; ў 
Eu ştiu undeva o luncă cu flori, 7 
Minune cum alta nu este. j 

Ф | 
Eu ştiu undeva un petec de plai, 1 
5031026 în lumină de soare; 7 
Frumos ca grădina ceresculuirai f 
Eu ştiu undeva un petec de plai, | 


„Се seamăn pe lume nu are. 


۴ 


{ 
Eu ştiu undeva un colț de л 
Cu cerul deapururi albastru ; 
Nu-i altul ca dânsul mai drag şi mai sfânt... 
Eu ştiu undeva un colt de pământ, 
La, poale de codru ۰ f 


In colțul acela văzut-am întâi 
Intâele raze de soare, 

Ş'acolo avut-am un scump căpătâi, 
La sânul de mamă, în anii dintâi, 
Acolo... departe... іп гаге...!! 


- Mpa i ~ х = =+ 
ља. ~ - Ча. = <a р 


” Си cerul senin totdeauna, | 


In care atâtea minuni am aflat, 
In locul acela, copilul deal'dat 
Aş vrea să fiu iar acuma.! 


Concursul de jocuri pe luna Martie 


MOȘ CINEL 


SERIA ۷ 


La acest concurs oferim următoarele premii: 10 premii în cărți în valoare de 800 lei, 1 abonament ре 1 an 
3 abonamente ре 6 luni şi 4 abonamente pe 3 luni Іа „Dimineața Copiilor”. 


Capra Anagrame 


Anagrama e schimbarea ordinei literelor dintr'un 
cuvânt astfel încât să саре altul. De pildă: 
O! 5689 verde, trebue să mai 6859 mult, până se te 
văd iar аза frumos împodobit. 
Deslegarea : O brad verde, trebue să mai rabd mult 
până să te mai văd iar aşa frumos împodobit. 
1) Dubhurile rele stau în iad, 123 cele bune în 321. 
DAVIDOVICI CAROL 
2) ш tren, un călător bău în 12345 un pahar си 
42315 rece. 
L. LAZAROVICI — GALAȚI 
3) lonel s'a urcat în 123 ca să pun un 321 la o da- 
migeană cu vin. 
JENNY ASCHER — LOCO 


Saradă 


Prima parte este 
Uriaş din poveste 


SE Аа 


Orizontal 1) Cresc ре capul caprelor, 6) Pronume ©: ۰ 
familiar 8) Lichid căpresc! 9) Gust neplăcut 11) Vaca lar a doua, să vă spui 
săracului! 13) Portar. 15) Ziua care a trecut. 16 Făclie. Este zeul soarelui 
18), Fir, 19) Umflătură pe deget, 20) Domnul capră! + = i е 
Vertical: 1) Serveşte la tăiat lemne şi dă şi lapte. Un fruct este vorba 'ntreagă 
2) Stai locului 3) Fir. 4) Notă. 5) Pronume. 6) Mobilă. Dar nu-i mură şi nici fragă. 
7)  Lucrezi pământul 8) Ceată de ţigani nomazi MUNTEANU ALEXANDRU 


10) Scot lapte dela capră. 12) Părul oilor. 14) Puiul 
caprei 17) Dopul butoiului. 
Concursul de jocuri pe luna Martie e compus din 


Patrat geogr afic cinci serii. Deslegările se primesc după apariția пита- 


rului viitor. 


Membrii clubului „SHIRLEY 
TEMPLE" au dreptul a lua parte 
la CONCURSUL FOTOGE- 
NIC FILMAT, organizat de 
MAGAZINUL 


RADA 
„РА В 15“ (KBA 
Cereți informațiuni personal | 


sau prin poștă, la adresa ۷ 
de mai sus. 


аха ыы CUPON DE JOCURI 
1) Capitală europeană. PE LUNA MARTIE SERIA IV 
2) Fluviu în Germania. ~ 
3) Oraş în Arabia. Numele și pronumele 


4) Oraş în România. 
Vertical la fel. 


ANDREI GHEORGHE LOCO Adresa: 


~ 


Serachitopol Eugeniu (17), Oradea: Leitner Petre (18), 
Orhei: Valeria Săndulescu (18). Ploeşti: Vicenţiu An- 


à 
Iluna lanuarie 


CUVINTE INCRUCISATE. 


'RIAMlşi lonelaș Maior Dumitrescu 


| 


BIRTA ۲3۲,۱77 АТА ТАТА) 
ИА ВИА ВЕГА] ТО |v! 


Е 


АТМ 


1 


ده 
0 |>2||-|—| 


ЕВ Ia) 


N ДЕ 5 А 
RIE] ВАС ДС 
нии. 
2 
۳۱۱۵۲ 
۱ ۱7 
۸ МЕ. 


Seria 1 


1) Certa — сагіе 2) fură—rufă 3) calfă — falcă 4) 
capră — crapă 5) talpă — plată 6) {ага — rață 7) trebue 


— burete. 
CUVÂNTUL STINGHER 3 


1) DOAGA 2) CUTREMUR 3) DULCEATA 4) BOLO- 
VAN 5) CURCANI. 


ГЕСТТА DE GEOGRAFIE 
Judeţul Olt se află în provincia Muntenia și în cuvântul 


Oltenia. 
ANAGRAME 
1) Lac—cal 2) ceată — teacă. 
SERIA III 


1) roade — doare 2) varză —zarvă 3) rob — orb. 


Deslegătorii jocurilor 
pe luna lanuarie 


PROVINCIE (continuare) 


Constanţa; Sili Dobre (18), Georgeta Teodorescu (18), 
Maria Munteanu (7), Ciacova: Florin Copăceanu (10), 
Craiova: Gaby şi Mişu (18), Bela și Ștefan Salzberger 
(14), Lelia Petrulian (18), Renee Sabetay (17), Matias 
George (18), Stănescu NNicolae (18), Cuhureștii de Sus: 
Zelter Siona (8), Dej: Hodor Argentinia (17), Drăgă- 
nești: Gheorghe și Sergiu Popovici (16), Fălticeni: Du- 
umitru N, Cenda (17), Focşani: Сизтаги Е. David (18) 
Gigel Griinfeld (16). Segall Clara (17), Nicolae $. Gheor- 
оће (18), Raia Weissblit (17). Frumușica: Elevii cls. 
M-a Şcoala primară mixtă (18), Galați: Gheorghiu Io- 
піца (5), Victoria Crivăţ (17), Cherciu N. Virginia (8), 
Cristea Aurel (18), Leova Lazarovici (18), Mondy 
Wassermann (18), Semo Kanner (18), Alexandru Jura 
Agent (Cuponul? — 18), Beby Cohn (Cuponul? — 8), 
Raiymond S. Munteanu (18), Mioara Marinaş (18), 
Zănel Еги chtmann (8), Ghelengic: Vlad C. Traian (18), 
Teodosin Traian (18), Huși: Renee Z. Rubinstein (17), 
Leon Gh. Const. (17), Iaşi: Hodoreanu Emanoil (18), 
Cernătescu Corina (18), losica Mughinstein (18), Iveşti: 
Bebe Kaufmann (18), Leţcani: Angela Popovici (18), 
Lipnic: Russu Zinaida (18), Liteni: Drăguşanu ٩۱ Mihai 
(18), Mateescu Capitolina (10) Mărcăuţi: Victor Posto- 
lache (8), Oltenia: Clement A. Gavrilescu (18), Olteniţa: 


Şlegările jocurilor pe 


dreescu (16), Popescu Camil (17), Міогіса сыя 
(9), Laura Löwenstein (18). R.-Vâicea: Шезсща rin 

(8 Roman: lonescu Maria )18), Popescu Valentin (18), 
“Goethe Feldman (18), Schwartz Mizi (18), Herşcovici 
Beniamin (8), Sibiu: Armenciu Minerva (2), еч 
Alexin (18), Sighet: Davidovici Emil (16), Slatina: Coste 
М. Stănciugel (8). Marin | (18), Sarii 
ă ‚ Pohaţă lone ‚ Târgoviște: / 
ЖЕ s (18), Irina şi Ionel Dr. 
Chircă (18), Tg. Jiu Tincu fon (17). Tg. Răşcani: Lalea 
Rahevonopol (18), Tereblec — Motoc Modesta (17) Ti- 
ghina — Arcadie Harmanschi (17), G, Goldsten (13), 
Tulcea: Ionel S. Costea (5) Turda: Pussy Derioiu (14), 
Florica Nemeș (10)§T.-Măgurele: Păunescu loan (18), 
Halpern 1. Marcel (18), Ligia Constantinescu (16) T. 
Severin — Olga Ştefan (18), Silvia Cherata (18), Vaslui: 
Georgescu Lucia (18), Dina Perlman (16). У. Dornei — 
Otilia Melheferber (18), Videle — Victoria lulia Constan- 
tinovici (18), Zăvoiu: Alexandrina Gh. Teodorescu (17), 
Corabia: Nana Cleopatra (17), Lipnic: Carol și Ozias 
Zaharia (18), Sergheești. Vasile Rusu (17), 


Golf de cuvinte 


Stan Georgescu vrea să se înscrie în clubul Shirley 
Temple. Cititorii sunt rugaţi să ne spună prin câte a 
trecut STAN са să ajungă la CLUB. Aceasta se va afla 
schimbând câte o literă din cuvântul STAN, după сит 
arată punctele. 

Dăm mai jos semnificaţiile cuvintelor. 

1) Opreşte-te. 2) Plantă care зе арай de haine. 3) 
Imi саде din mână. 4) Тима, intenţie. 5) Trag afară 
6)Armă deapărat. 7) Огаё. 8) Un câine în două labe 
9) Oraş în Ardeal. | 


15 


m в -——- 


ИЕН Ы аР ات نع‎ — 


DP > pe т 2 УУЧ a ری‎ “У, * м" тъ, № зеи 
= هه‎ 


_ 10001061011 din toată lumea · 


COPIII ȘI ORAŞUL LOR 


De curând s'au împlinit douăzeci de ani, de când 
s'a întemeiat în America, oraşul Boystown. 

Acest oraş este locuit în întregime numai de copii 
între cinsprezece și optsprezece ani $1 este singurul din 
lume, care-i condus de minori — aşa se numesc cei care 
n'au încă douăzeci şi unu де ani. 

Preotul Flanagna, a avut ideea întemeierii unui astfel 
de oraş pentru vagabonzi și copii orfani. 


Preotul a început cu cinci copii, vagabonzi şi vino- 
уай де mai multe pungășii și cu un capital de 10.000 lei. 

Azi, orașul cuprinde peste douăsute de suflete şi 
se'ntinde pe o suprafaţă de câteva sute de hectare. 

Primarul acestui oraş al copiilor este un băiat de 
17 ani cu numele de Dan Campan. 

Fiecare locuitor trebue să-şi câștigu cinstit traiul său 
şi toţi lucrează în numeroasele ateliere şi clădiri, nepre- 
спре та nicio străduinţă. 

Foarte rar se'ntâmplă să se isce vreo neînțelegere 
între locuitori. Atunci, cei vinovaţi sunt pedepsiţi fie 
oprindu-i un timp oarecare să joace sau să vadă mate- 
huri de foot-ball, sau să meargă la cinema. 

Dacă vreunul din locuitori îşi face un rost în lume 
51 numai are nevoie de ocrotirea şi adăpostul acestui 
oraș, atunci el părăsește cu părere de rău Boystown-ul, 
iar în locul său este primit un alt copil vagabond... 

Nimeni dintre voi — copii — nu-i ispitit să facă 
parte din locuitorii oraşului copiilor? Dar nu vă faceţi 
planuri, această dorință nu poate fi îndeplinită, mai 
întîi, fiindcă „acest oraş este departe... peste ocean, şi 
în al doilea rând, trebue să ştiţi că sunt primiţi numai 
copii vagabonzi — adică cei care mau niciun rost în 
lume şi colindă din oraş în oraş, trăind де azi pe mâine, 
аза că nu trebue să гаупш la soarta lor. 


=== PENTRU ТОТ CITITORII NOȘTRI 


BROAȘTELE ȘI VIAȚA LOR 


Broaştele trăesc prin Баш şi lacuri şi se hrănesc 
cu musculiţe şi insecte pe care le prind cu limba, şi 
iată cum: 

Dacă ај observa o broască, atunci când prinde o 
musculiţă, ай vedea că svârle limba afară. 

Intr'adevăr, în loc ca limba broaştei să fie prinsă 
în fundul gurii — cum o au bunăoară, oamenii — este 
prinsă în faţă, lângă ۰ 

Așa că, atunci când vrea să prindă o insectă, un 
capăt al limbii, ficsat lângă dinţii din faţă, rămâne ре 
loc, iar celalt capăt se desprinde din fundul gâtlejului, 
ieșind afară. 

In acest fel, limba broaştei câştigă în lungime, putind 
să prindă muşte la o depărtare chiar de 10 cm. 

Mai toate broaștele depun ouăle іп apă, apoi le 
lasă în voia soartei. 

Sunt anumite broaște mai grijulii. Ele răsucesc în 
formă de cornet frunzele depe fundul ђаци 51-51 depun 
ouăle înăuntru, pentru a le feri de lăcomia peştilor. 

Altele, cum sunt cele din Brazilia (America de Sud) 
clădesc un cuib de nămol în care pun ouăle. 

Timp de două nopţi, ele clădesc în apă până la 10 
cm. peste suprafaţa apei, un zid rotund, de formă conică 
$1 care pare un mic vulcan. 

In craterul — gura — acestui vulcan de nămol, ele-și 
depun ouăle şi le păzesc până la ieșirea тогтоіосіїог 
— aşa se numesc puii de broască. — 

Aceştia se aseamănă râmelor, dar încetul cu 'ncetul 
mormolocul ia forma unei broaște, însă cu coadă. 

După un oarecare răstimp de metamorfoze — pre- 
faceri — coada se scurtează din ce în се, iar în schimb, 
picioarele iau o mare desvoltare, mai ales cele dinapoi. 

In cele din urmă, coada piere și broasca apare аза 
cum o stim. 


| 


Mare bucurie vor avea cititorii noştrii, cumpărând numărul viitor al „Dimineții Copiilor”. In grija de-a le 
da o revistă cât mai frumoasă, am înțeles să facem chiar unele jertfe materiale şi să le punem la îndemână 


un prieten drag care să le mulţumească toate gusturile. 


Și, în adevăr, Dimineaţa Copiilor, azi cea mai răspândită publicaţie pentru copii, este un prieten prețuit 
de cei mici. Ea înveselește, instrueşte și indestulează pofta înăscută în copil de a cunoaște din zi în zi tot 
mai multe lucruri folositoare. Le sunt date си îndestulare și de aceea copiii o iubesc şi o preţuesc. 

Cititorii o vor iubi și mai mult, începând de săptămâna viitoare. 


Până atunci... răbdare! 


OFA EATA СОР: ПОРТ 


Director: MARIN IORDA 


3 
4 
3 
С жу " 


"REDACŢIA 51 ADMINISTRAŢIA: BUC. STR. CONST. MILLE 7 — 9 — 11. — TEL. 3.84.30. — ABONAMENTE: 1 AN 200 LEI. 6 LUNI 100 LEI. — EXEM- | 


PLARUL 5-LEI. — IN STRĂINĂTATE DUBLU, REPRODUCEREA BUCĂŢILOR STRICT INTERZISĂ. MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE INAPOIAZĂ. 


ANUL ХМ 


31 MARTIE 1937 


No. 686 


Intreabă-mă, 


ACA, iar s'au strâns în juru-mi maldăre întregi 

de scrisori venite din toată ţara. Şi-acum n'ai 

încotro, Moş-Marine, trebue să le răspunzi co- 

piilor, că ei aşteaptă cu nerăbdare sosirea 

revistei, ca să-ţi citească lămuririle şi îndru- 
mările. 

Aşadar, să'ncepem cu cei cari cer lămuriri cu privire 
la înscrierea în club. 

Toţi acei copii cari locuesc departe de Bucureşti, în 
orașe din provincie sau la {ага —se pot înscrie și ei în 
Clubul Shirley Temple, organizat de revista noastră. 51 
asta fără să-i coste ceva. E deajuns ca ei să-şi arate 
dorinţa într'o scrisoare adresată revistei, în care să scrie 
deslușit : numele, adresa şi vârsta; mai trebue să nu 
uite a pune în plic şi bonul de înscriere ре care să-l 
tae din revistă. Indată dupa aceea, vor primi acasă 
cartea de membru a clubului şi fotografia drăgălașei 
Shirley. 

Ф 


О foarte isteaţă cititoare a revistei noastre, саге а 
fost la mai toate şezătorile clubului, l-a văzut acolo pe 
Moş-Marin, adică pe scriitorul acestor rânduri. Ма fost 
singură, ci însoţită de un frate al ei mai mare. Foarte 
bine că fraţii зе duc împreună fie la plimbare, fie la 
joacă, fie la teatru sau la cinematograf. Dar între cei 
doi copii s'a iscat un fel de mică neînțelegere. Băiatului 
i s'a cam părut са Moş-Marin пи e Моѕ-Магіп... „Fiindcă 
barba ре саге о paartă — spunea el surorei sale — пи е 
barbă adevărată, şi eu cred mai degrabă că acest Moş- 
Marin nu e tocmai то5"... Deaceea, fetiţa mă întreabă 
îngrijată : „Adevărat că barba pe care o porți mata nu 
e o barbă adevărată?" 

Ei, bată-vă norocul de copii! Păi ce să mai cred cu 
de voi, dacă și din barba mea faceţi prilej de ceartă şi 
neînțelegere ?... D'apoi cum să nu fie barbă adevărată ? 
M'aţi văzut sau nu си ia? Мај văzut... Bine! Apoi un 


62-11 spun... 


lucru pe care îl vezi se poate să nu fie adevărat? Lăsaţi 
deci cearta şi împăcaţi-vă, că e păcat, гаи, să vă certaţi 
pe о Май barbă де ۰ 


Un băeţel din Tecuci vrea să ştie cât costă о loco- 
motivă de tren... Şi dece vrei să afli preţul unei loco- 
motive ? Vrei cumva să-ți cumperi una? Află, тісше 
cititor, că o locomotivă este scumpă şi că nici cei mai 
bogaţi oameni nu-și cumpără un asemenea vehicul... 
Рой să-ți cumperi о bicicletă... Sau, când vei fi mai 
mare, un automobil. 

№ 


Ce-i acela un avion stratosferic? Intrebarea mi-o 
pune un mic „aviator“ dela Constanţa. Mai întâi să 
vedem ce-i aceea stratosferă. Pământul este învelit într'o 
pătu'ă de aer. Ştim cu toţii că aerul ajută arderea și 
întreține viaţa. Câtă vreme sbori prin aer, ai cu ce-ţi 
hrăni plămânii; iar motorul are cu ce arde ca să 
poată lucra. Се se'ntâmplă însă ? Meşterii 51 inginerii 
cei pricepuţi, cari fac planuri de avioane, precum şi 
plloţii cari sboară la mari înălțimi, au ajuns la încre- 
аіп{агеа că un avion sboară mult mai repede sus, unde 
aerul este mai rar şi unde loveşte mai puţin în corpul 
şi aripile mari. Deci, dacă se sboară cu avionul în stra- 
tosferă, unde nu se află aer mai de loc, adică la o foarte 
mare înălţime, avionul poate să atingă о 10۱6918 де 
neînchipuit. Dar dacă nu e aer, cum respiră pilotul? 
51 motorul cum mai învârteşte elicea ? Şi atunci, cei сагі 
fac planuri de aeroplane s'au gândit să facă un aeroplan 
care să poată sbura la înălțimi mari, unde este aer 
foarte puţin, adică în stratosferă. 

Acestea sunt avioane stratoșferice, închise foarte 
bine; ele au înăuntru aer deajuns pentru pilot și pentru 


motor. ГА 2 7. Š 


OMNUL Pământ dormea încă, învelit cu un 
cearceaf subţire de zăpadă, când auzi un cio- 
cănit în ușă. 

Conașule, vă caută o domnişoară.‏ سب 

Domnul Pământ se frecă la ochi şi spuse 
servitorului, care îi bătuse în ușă, să intre. 

— Mă caută o domnişoară ? Ce fel de domnişoară ? 
zise pământul, scoțându-și capul de sub cerceaful de 
zăpadă. 

— Păi... O domnişoară foarte frumoasă și tânără; zice 
că vrea să vă vorbească şi că trebuie negreşit să vă scol. 

Domnul Pământ începe să fie curios. Se hotărâ să 
se îmbrace şi s'o poftească apoi pe necunoscuta şi fru- 
moasa fiinţă. Asvârli cu o singură mişcare cearceaful 
de pe el şi vru să sară sprinten din pat, când auzi un 


glas aspru, şuerător, care îl іпіерепрі pe loc: „Să te culci 
îndată la loc, să te шу@езН си cearceaful de zăpadă, 


că altminteri, îţi trimit о plapomă groasă să te înăbuși 
sub еа“, Vocea care îi vorbise atăt de aspru și de porun- 
citor domnului Pământ, era a doamnei larna. In clipa 
în care vorbise, se pornise un vânt rece — era răsuflarea 
еі — 51 câţiva fulgi reci de zăpadă căzură pe bietul 
domn Pământ. 

— Uf! Uf! tare mi sa urât! Când oare se va hotărâ 
cucoana asta arțăgoasă să plece іп călăturia ei din fiecare 
an? spuse ameţit şi plictisit Pământul, servitorului lui. 
De afară se auziră două voci care se certau. Una era 


subţire, plăcută, melodioasă, cealaltă era ascuţită şi 
răutăcioasă. Domnul Pământ ciuli urechile. Recunoscu 


îndată glasul cel ascuţit și răutăcios. Era al cucoanei 
larna. Celălalt îi încântă atât de plăcut auzul, încât 
domnul Pământ. se ridică din pat şi fugi la fereastră са 
să vadă cum este ființa care are o voce ca un cântec. 

— Се fată frumoasă! Ce ochi albaştri minunaţi, се 
păr blond $1 strălucitor! 

— Păi asta este domnișoara care vă căuta, conaşule... 
spuse servitorul, 

— Stt! Ssst! Să auzim dece se ceartă, spuse domnul 
Pământ. 

Da, acuma să auzim şi noi dece se ceartă doamna 
larnă си fata aceea tânără 51 frumoasă. Poate са о să 
aflăm şi cine era domnișoara cu ochi albaștri şi cu părul 
blond strălucitor. 


Doamna Iarnă spunea bătând din picior: „Те rog 
să pleci numaidecât de aici. Auzi? Dacă nu pleci chem 
pe cei doi fii ai mei, Viforul şi Crivăţul за te gonească 
cu bice...“ 

Domnișoara cea frumoasă răspunse fără să se supere. 
„E drept că am venit anul acesta cu câteva zile mai 
devreme, dar nu vreau să te iau la goană pe dumneata... 
Vroiam să vorbesc ceva cu domnul Pământ...“ 

— N'ai се vorbi cu el, Primăvară изигаеса, 
vocea ۰ 

Dar domnișoara Primăvară începu să stăruie, impre- 
unând mâinile ca să se roage. 

— „Те rog, te rog, fii bună şi pleacă... Oamenii sunt 
atât de sătui de dumneata; mai ales oamenii săraci... 
ştii ce greu o duc, nau lemne, stau în frig şi se îmbol- 
пАуезс... 51 apoi, anul acesta аі silit-o şi pe doamna 
Toamnă să plece mai curând... Fii înţelegătoare şi lasă-mă 
măcar să-i spun Pământului să-și дезтогјеазса oasele, 
să dea cerceaful de zăpadă la o parte şi să se pregă- 
tească, căci în curând voi veni cu fratele meu, Soarele... 

— Să pleci, să pleci îndată, -obraznico! 

Și fiindcă domnişoara Primăvară zâmbea şi nu se 
urnea deloc, doamna Iarnă bătu odată din palme şi 
strigă: Crivăţ! Vifor! Veniţi îndată aici. 

Dar Crivăţul nu veni. Şi nici Viforul. Veni un vån- 
tulet ușor, plăcut, care purta în el un miros proaspăt. 
Era zefir. Zefirul făcu o plecăciune înaintea Primăverii 
şi îi spuse: Stăpână, sunt bucuros că mai trezit din 
somn... visam un vis urât, se făcea că duşmanii mei, -fii 
lernii, mă omorâseră. 

Doamna larnă spumega de mânie. Se făcuse palidă 
şi parcă și mai mititică la trup. Se sili să ridice glasul, 
dar nu o mai ajutau puterile. Murmură însă cu destulă 
mânie. Dar unde-mi sunt fii, cum de o lasă pe mama 
lor singură, fără nicio apărare? 

Zefirul îi răspunse politicos: Fii dumitale au plecat 
să se odihnească într'o ţară în care nu-i cunoaște nimeni. 
Vor să trăiască în tihnă până la anul... Аза că ar fi 
bine să-ţi iei şi mata catrafusele... 

— Sigur că ar fi bine! Ciripi o rândunică. 

Dar larna se roti odată şi din rochia ei albă {ева 
toată din păpădie se destrămară mii de fulgi... 

— In ziua aceea, oamenii de pe pământ au fost 


tună 


. . ва деа о pildă cu еа. 
Peter și Wendy | 
=: stăteau ascunși şi fä- с С 


mima pe biata „Lily 2% 


= 
p —————ы—ыы- ———,—,А«АЭ === 


— „Piraţii!“ a strigat el, apoi a poruncit: „Cufun- 
daţi-vă!“ 

In clipa următoare, nicio fiinţă nu se mai vedea 
pe stâncă. Barca piraţilor, cu lopeţile învelite, sa apro- 
piat: erau în ea trei oameni: Smee ajutorul, Starkey 
cel ticălos şi frumoasa prințesă а Pieilor-Roşii: „Lily 
tigresa“. Incheeturile mânei și glesnele îi erau legate. 
Ea știa că va fi înecată pe stâncă (care era să fie aco- 
perită de mare), însă era prea mândră ca să le ceară 
îndurare. Fusese luată ostatecă, tocmai când înota pe 
lângă corăbiile piraţilor, cu un саш. în gură. Hook voia 


— „Căpitane, a zis Smee, ce ar fi dacă le-am răpi 
mama și o facem mama noastră? 

— „Straşnic!“ a strigat Hook. „li prindem, îi înecăm 
şi o luăm pe Wendy să ne fie mamă“. 

— „Niciodată!“ a Праг Wendy din apă. 

— „Се a fost asta?“ Dar Wendy se ascunsese din 
nou. Cei trei pirați au sărit pe stâncă şi deodată Hook, 
aducându-și aminte, a întrebat: „Unde este fata Pieilor- 
Roşii?“ 

Au crezut că face o glumă şi Smee a răspuns си u: 
zâmbet: 


ceau nebunii pe lân- N 5 
ва stâncă. Wendy о ж. ۳ 
plângea din toată Ну . ۰ 727 


tigtessa“. Insă. Peter 
se gândia s'o scape, 
căci se ştia destul de | 
dibaciu. El a imitat | 
vocea lui Hook. 

— „Еі, voi, aco- 
lo, trândavilor!:: a! 
urlat el în întunerec. 

— „Căpitanul!“ 
au strigat piraţii, cu | 
toate că nu puteau! 
să-l zărească nicăeri; | 
băuuiau că înoată | 
spre ei, şi аи гӣзѕ- | 
puns: | 
— „Tocmai pu- | 
neam о Piele-Ro- 
şie pe stâncă!“ 

Au fost foarte 
тіга{і, când vocea 
lui Hook le-a răs- 
puns: 

— „Daţi-i dru- 
mul. Таја frânghii- 
le. Lăsaţi-o să ple- | 
се!“ 

— „А scăpat?“ 
au gâfăit ei, „Dar, 
căpitane, ne-ai po- 
runcit“... 

— „Lăsaţi-o să 
plece numaidecât, a 
urlat falşul Hook 
„sau де nu, знай 
ghiara mea ; luaţi 
seama!“ 

Smee şi Starkey 
au amuţit şi-au tăiat 
lanţurile lui „Lily ti- 
gresa“, care a sărit 
în apă, ca un ţipar. 
Peter şi Wendy erau 
fericiţi, dar în a- 
сееаѕі clipă, vocea 
adevăratului Hook 
a străbătut laguna: „Ei, Багса! „Ел, barca!“ 

Adevăratul Hook înota spre barcă, a ajuns-o, a sărit 
înăuntru $1 şi-a aşezat capul pe cârlig; era foarte trist 
şi dus pe gânduri. 

Cei doui pirați au întrebat: „Este totul bine, căpi- 
{апе?“ Răspunsul a fost doar un mormăit adânc. In sfâr- 
şit, Hook le-a răspuns cu asprime: „S'a dus prada! Sun- 
tem învinși— învinşi vă spun eu! Băeţii au găsit o mamă!“ 

— „Се e o mamă? a spus Smee. 

— „Nici nu ştie!“ a exclamat Wendy, foarte supă- 
rată. Peter a împins-o repede sub apă, dar Hook o au- 
zise şi a strigat ? 

— „Ce-a fost asta?“ 

“Starkey. a ridicat lanternă, ca să lumineze laguna, 
dar tot ce âu putut să vadă a fost pasărea_ „№саег!“ 
stând pe ouă, în cuibul ei plutitor, unde rămăsese liniş- 
tită din porunca lui Peter. Piraţii au cugetat adânc. 


m سس‎ 


9 


سس = 


5:10 
5 


—,, Oh, totul est: 

‘bine, căpitane;: аг 

“lăsat-o să plece, di 

ра cum ai porunci 

5, — „Aţi, lăsat 
„să plece?“ a гасп 
И Hook. ~ 


pr سس‎ 
Фа АБС 


| — Ми ne-ai stri- 
“git tu, din ара, tă- 
iaţi-i frânghiile şi lă- 
ѕа{і-о să plece!“ 
Hook s'a înegrit 
la față de necaz şi 
ега totdeodată ne- 
| dumerit. Era pe sem- 
ne, o înşelăciune în 
“toate acestea! 
— „Nu am dat 
„nicio poruncă“. A- 
| tunci, fără îndoială, 
_ а fost stafie, i-a spus 
| Smee, înfricoșat. 
Hook şi-a întărit 
vocea 51 a strigat: 
| „Саге stafie vine pe 
laici, prin lagună? 
| Stafie, ascultă-mă !“ 
Peter a răspuns 
numaidecât chiar cu 
` | уосеа lui Hook: 
— „Neinţelegă- 
9: 7999 torilor, bătuţilor, 
هی‎ ati У ` | стосапиогЛог, vă 
| aud!“ 
۳۳ — „Cine eşti?“ 
= а întrebat Hook. Vo- 
|сеа a răspuns: 
Е — „James Hook, 
“căpitanul  corăbiei, 
„Jolly cel vesel“. 
| Hook s'a tras, 
speriat, înapoi: „Ми, 
nu-i adevărat!“ 
3 Vocea a răspuns 
` fcu mândrie: „Мај 
spune încă odată că 
arunc cu ancora!“ 
ў — „Dacă tu eşti 
-| Hook, atunci eu «пе 
sunt? к 
$i — „Tu eşti un 
peştişor, nimic mai 


mult decât ип ور‎ 

Smee şi Starkey, care, de frică, se lipiseră unul de 
altul, s'au întors și s'au uitat cu dispreţ la căpitanul lor. 
Au murmurat: , 

— „Oare am fost шашюозай de un peștişor?... 

Hook simția саз pierde şi încrederea sa şi pe a 


s'a străduit cât a putut ca să şi-o recâş- 
„Hook, mai 


oamenilor săi; 
tige. Deodată i-a venit o idee şi a strigat: 
ai altă voce?“ 

Peter, care nu era pregătit, i-a răspuns cu veselie 
cu vocea lui adevărată: „Da, am!“ 

(Va urma) 

=> 

Din pricina prea multor bucăți ce avem de publicat, 
„Poșta Redacţiei" se va publica în numărul viitor. 
)ڪڪ ڪڪ‎ 


Uite, la un colț de stradă, 
Lâng'un gard de casă mare 


Bogdaproste, mulțumeşt 
Cerşetorul pietate, 
Dumneze а ajute, 

Cu noroc și sănătate ! 
Dar, uitându-se mai bine 
La Батић, — Doamne ajută 
S'a crucit! — greșise omul, 
Nu-i un ban, ci e o sută... 


Stă puțin și se gândește! 
Ista e, noroc, пи 1 
Cine-o fi nebunul îsta 

De i-a dat o sută 'ntreagă? 
Се să facă 7 Cumpănește: 
Dacă s'o întoarce oare? 

$1 de teamă, dintr'o dată 
O ia razna... pe picioare... 


Fuge repede, aleargă, . 
Insă, spuneți, cine-ar crede 
Că е cerşetorul fără 

De picioare, de l-ar vede? 
Şi în goana lui nebună, 
Ghiontind oamenii în cale, 
A ajuns — și intră buzna 
intr'o Bancă cu parale... 


la uitați-vă acuma 
Cum е plin de veselie... 

A depus la bancă banii 

C'un carnet д'есопотје... 
N'are bietul de mâncare — 
Eu mă mir că nu-i rușine, 
Că i chiabur, bogat, cu stare, 
Şi-are bani mai mulți ca mine... 


О INTAMPLARE 


Era 1 Aprilie. 

O zi posomorită şi rece. 

Pe stradă un noroiu straşnic. 

Trecătorii grăbiţi cu gulerul ridicat treceau ici și colo. 

Sergentul de stradă, îmbrăcat cu un palton de ploaie, 
stătea nemișcat în mijlocul străzii, ridicând doar câte 
un brat. 


DE 1 APRILIE 


In timp ce trimise mai mulţi comisari să facă dife- 
rite cercetări, el cu dl. Ionescu şi cinci sergenţi porniră 
spre piaţa Alecsandri. 

DI. Ionescu puse sub piatră un plic gol şi apoi зе 
retrase Та locul unde stăteau ascunși prefectul poliţiei 
cu cei cinci sergenţi și pândeau си revolverele întinse. 

Au stat fără să mânănce până seara. 

Atunci, dl. Ionescu 51 prefectul porniră la un res- 


' taurant şi lăsară sergenţii la pândă. 


De dimineaţă, d-na lonescu, îmbrăcată cu un tulpan 
roşu, deretica prin casă. 

Din bucătărie, se auzea vocea groasă a Ilenei, bucă- 
tăreasa, ce îngăna un cântec trist. 

D-nul Ionescu ега la birou. 

Pe la ora 10 se auzi soneria. 

Ileana se duse să deschidă иза. 

Era factorul poştal, care a predat o scrisoare şi un ziar. 

Grăbită, d-na lonescu deschise plicul. 

Citi scrisoarea şi-i se păru că e gata-gata să leşine. 

lată cuprinsul scrisoarei : 


Domnule Ionescu, 

Dacă пи veţi depune suma de 0 
lei până'n 24 ore sub piatra din colțul drept 
a هنم‎ Vasile Alecsandri, vom da о lovi- 
tură casei. 

Mâna Neagră 


Când îşi veni în fire, d-na Ionescu îşi îmbrăcă repede 
paltonul şi plecă la biroul soţului. 

Il găsi citind un ziar. 

Ea îi citi în grabă scrisotreaztar bietul om пой ет?" 

Işi păstră totuși cumpătul şi dete fuga la poliţie. 

Prefectul poliţiei cu саге era cunoscut, а înce- 
put chiar el însuşi să facă cercetările cuvenite. 


Mâncară repede şi se întoarseră... 
Se făcu tot mai târziu şi în ascunzișul lor, tot mai 


| stăteau cei șapte, cu gulerele ridicate şi cu revolverele 


întinse. 
۰ ۰ ۰ ۰ ۰ ۰ ۰ п ۰ + ۰1:6 هی هرس + ۰ نو ' ی‎ о “е 

In асе! timp, Nică şi Ionel, cei doi nepoți ai d-lui 
Ionescu, dormeau fericiţi, c'au putut să joace o farsă 
unchiului lor : o farsă de 1 APRILIE. 

Dar şi când s'a aflat cine-s cei ce-au făcut-o!... 
Le-a tras o sfântă de bătae, de-au ţinut-o minte multă 
vreme. 

Deaceea, acei dintre voi cari ar dori vreodată să 
facă altora farse, mai ales celor mai mari ca ei, să ia 
aminte!.. за nu încerce a pune pe drumuri poliția şi 
să bage groaza în oameni, că о рајезс. 5 

L. 5. 


0 GLUMĂ А MICUŢEI SHIRLEY 


Intr'o zi, Shirley s'a dus la o prietenă а еі си саге 
voia să se joace. 

Dar tatăl prietenei îi ieşi înainte și, supărat, îi spuse: 

— Shirley, prietena ta nu poate să meargă as- 
tăzi cu tine. 

— Oh! Ce păcat... 51, dacă nu vă supăraţi, де ce пи 
poate, domnule Holm? 

— Pentrucă a făcut o faptă rea... Da, foarte rea! 

Shirley întrebă din nou, anume cu ce a greșit prie- 
(епа ei. 

Tatăl fetiţei îi răspunse: 

— Ea a bătut o fetiţă mult mai slabă și mai mică 
decât dânsa... 

Dar să ştii că n'a scăpat numai cu atâta, căci i-am 
dat şi o bătaie zdravănă. 

Shirley rămase pe gânduri şi îi spuse cu o voce în- 
duioşătoare: 

— Oh! nu, domnule Holm. Dumneata nu рой să faci 
una ca asta! 

— Dar, dacă n'a... 

— Păi, domnule Holm, dacă aţi bătut-o pe Suzy, 
dumneavoastră sunteţi la fel de vinovat ca şi ea! 
у Eu? Dece? | 
we m Pentrucă? zise Shirley>ea = тпи\їїпаї"шїса şîmal’ 
slabă ca dumneavoastră! 

Domnul Holm izbucni în hohote de râs şi, învins, o 
iertă pe Suzy. 


10 


la teatru ! 
— Ти аі mai fost la teatru, Nătăfleaţă 2 
îl întreabă Меаја. 
— Оһо! am fost odată. 
— 51 ce-ai văzut? 
— Nimic! Mam urcat pe nişte scări, sus, sus de tot, 


că-mi 1е515е limba de un cot, tot urcând; când colo се | 


să vezi! Intuneric beznă şi mişunau șobolanii, cu duiu- 
mul, printre picioarele mele! Dac'am văzut așa, am făcut 
calea'ntoarsă și mi-a pierit pofta de teatru! 

— Prost ești, mă Nătăfleaţă! Ai nimerit în pod! Hai 
cu mine mă, să vezi ce frumos e! 

Au ajuns la casa de bilete. Меаја se duce ۵ 
la ghişeu : 

— Daţi-mi două bilete! 

De care ? 

De teatru! 

— Bine, dar ce loc vreți. 

Locul care e mai bun! 

Stalul întâi! 

Dece numaidecât stalul întâi? Dela alt loc nu se 
vede şi nu se aude tot atât de bine? 

— Ba da! 

— Cât costă un loc mai eftin? 

— Patruzeci de lei! 

Nu! 

— Şi piesa e bună? 

— Мат văzut-o! 

— Се face, mai văzut piesa? Stai aici şi vinzi bilete 
pentru o piesă pe care n'o cunoşti? 

Am mai рај! eu odată, anul trecut, tot аза. Am 
fost la o piesă în care se spunea că joacă artistul Năs- 
казе, când colo, au jucat Lache 51 Petrache! Astăzi сте 
joacă ? 

— Milcovescu! 

— Milcovescu? Păi eri parcă juca 1а alt teatru 7 

— Ei, nu-l cunoşti pe Milcovescu! El schimbă teatrele 
ca 51 cravatele! Dar, mă rog, să vă grăbiţi! Nu pot să 
stau toată seara de vorbă cu dumneavoastră! Doriţi un 
bilet ori ba? 

— Doresc două bilete, dar spune-mi, te rog, unde 
joacă acum Mitică? 

— La teatrul Veselia. 

— Păi eu l-am văzut pe afiş la Parodia. 

— Joacă şi acolo şi dincolo! 

— Aoleo, păi cum poate? Se tae'n două? 

— Habar n'am, domnule, dar te rog să mă lași în 
pace! Cumperi sau nu cumperi bilet? 

— Vorbeşte, te rog, ceva mai frumos, altfel sar 
putea să nu mai cumpăr niciun bilet! Mai sunt și alte 
teatre în București, nu numai îsta! Auzi, să se răstească 
la mine! D-ta ştii cine sânt eu? Eu sânt Neaţă! Ai auzit? 
Am stat de vorbă cu oameni mai ceva ca dumneata: 


ЕАТА şi prietenul său nedespărţit Мага еаја 
au făcut rost de bani şi hai să meargă şi ei | 


<: 


să-ți spue Nătăfleăţă dacă nu-i adevărat! Eu am prieteni 
cu vază în lume; ре Stan Рајиш, Şterpelici, Beţivilă, 
Născocilă, Zgândărel și alţii... M'ai înţeles? Ce crezi că 
sânt nevoit să iau un bilet numaidecât la teatrul îsta ! 
Mă duc mai bine la cinema, dacă vrei să ştii! Şi gratis 
să-mi dai un bilet acum şi nu-l mai iau! Аза, să știi! 
Hai Nătăfleaţă la cinema! 

Și luând de mână pe bunul său prieten, care rămă- 
sese năuc în Гаја casei de bilete, Меаја eşi ca o bombă 
în stradă. D. М, 


fost odată, întrun sat, un flăcău chipeş şi vrednic în ale gospodă- 
riei, pe care îl chema Ștefăniță. 

Taică-său, om chiabur și primar în sat, 151 irosea viaţa şi câşti- 
gul în petreceri, că tare îi mai plăcea vinul şi cântecele lăutarilor. 

Bietul Ștefăniță avea grije de toate ale casei, deoarece maică-sa 
murise, biata, de foc şi de inimă rea, îmbolnăvită de пагауш cel fără de leac şi де 
sudalmile omului ei. 

Dacă п’аг fi rămas Ștefăniță la casa părintească, de mult sar fi dus ре 
apa Sâmbetei tot ce agonisiseră ! Е avea grijă de toate treburile gospodă- 
reşti. Deretica prin casă, mulgea vacile, bătea putineiul, încingea cuptorul şi 
trământa coca pentru azimă, spăla, punea în pătul porumbul şi nucile, în 
beci proviziile pentru iarnă, în pod şuncile afumate şi strugurii, адајан de 
grinzile podului, cu sfoară sau curmee de tei topit. Se învârtea prin casă ca 


o fată şi ştia să lucreze pânzeturile, la răsboiul de ţesut, că i se dusese vestea 
peste şapte sate. 

Primăvara cu aratul şi semănatul grânelor, vara cu treeratul și ргазиш 
porumbului, toamna cu culesul viei de pe deal şi al păpuşoiului. Tot şi toate 
erau pe capul lui $1 pe toate le prididea, iar taică-său cât era ziulica de mare, 
numai într'un chef o ducea: 

Vinu-i bun, ocaua-i mică, 
Zi din lăută, Parnică ! 

Аза chiuia şi cânta primarul, umflându-și burdihaiul, mai avan şi mai 
pântecos ca o zăcătoare de must, iar când venea acasă numai pe ceartă era pus. 

Bietul Ștefăniță, tăcea chitic şi când taică-sau adormea buştean, se furişa 
din casă şi pornea agale, spre marginea satului, unde se afla un lac mare, 
pe malurile căruia creșteau, din belşug, iarba şi florile mirositoare. 

Acolo îi plăcea flăcăului să se odihnească şi să gândească, la câte toate 
poate gândi un flăcău tânăr şi chipeș са el. 

Gândea, mai ales, la Anca, fata morarului Grigore, о тапдгеје de содапа 
vrednică și plină de duh, ca şi Ștefăniță. 


12 


D. МЕКЕАМО ` 

De mult hotărâse, împreună 
cu Anca, să-și dureze, prin crești- 
nească unire, o gospodărie trainică. 

Tată-său nu vroia în ruptul 
capului să audă de așa ceva şi în 
seara aceea chiar, se luase după 


băiat, să vadă unde îşi petrece 
serile. 
Ștefăniță adormise pe iarba 


fragedă, — din marginea lacului 
şi avu un vis frumos! Se făcea са 
din fundul lacului ieşise la mal o 
zână albă, care îi şopti, tainic, la 
ureche : 

— Ştiu focul ce-ţi arde inima 
şi vreau să te ajut. Tatăl tău а 
plecat pe urmele tale, împreună 
cu străjerii satului, cu notarul, ba 
chiar $1 preotul s'a luat după ei. 

Prin puterea mea de zână am 
trezit din somn pe Anca 51 pe tatăl 
ei, cari vor veni, pe alt drum şi 
vor ajunge aici înaintea primaru- 
lui şi a celorlalţi însoțitori ai săi. 
Când te vei deștepta din somn, аі 
să-i găsești lângă tine. 

Numaidecât, în urma lor, va 
veni şi tatăl tău cu ceilalți. 

Beat, ca totdeauna, se va re- 
pezi la tine, să te bată, dar se va 
împiedica şi va cădea în apă, ирде 
voi avea grijă să-l prind bine de 
mâini şi de picioare. Străjerii au 
dulci oăsi scoata 12 Mal, notaru: 
de asemenea, dar toţi vor avea 
aceeași soartă. Numai tu, Anco, 
moş Grigore şi preotul veţi rămâne 
pe mal. Ce va urma apoi, las pe 
mine ; că am eu ac de сојосш lor! 

Astfel grăi zâna şi pieri în 
fundul lacului. In aceeași clipă, 
Ștefăniță se trezi din somn şi găsi 
lângă el pe Anca şi ре moș Gri- 
gore. Numaidecât după ei, hop şi 
primarul cu suita lui ! 

— Aha! răcni el — aici îmi 
erai, ћојотапе ! Şi dădu să se re- 
peadă spre băiat, dar; precum 
spusese zâna : bâldăbâc, se trezi її 
apa rece a lacului. 

Notarul se repezi să-l scape, 
dar căzu şi el în ара! Străjerii de 
asemenea, atraşi ca de un magnet, 
zdup şi ei pe urma notarului și-a 
primarului ! 


Ștefăniță, care cunoştea pricina, зе ргарадеа de râs, 
pe mal. 
Săi, nemernicule, şi scapă-ţi tatăl dela moarte ! 
urla primarul. 


— Dă din mâini şi eşi la mal, tată, că știi за’пой! 
— Ce să dau, са mă ţine ceva strâns, са întrun 


cleşte ! 

— Haida de, că n'o fi vreo caracatiţă în apă ! Lasă, 
taică, nu te grăbi, că mai e vreme! Abia te mai răco- 
reşti niţel de năduful vinului. Та, mai bine dă-mi cuve- 
nita binecuvântare părintească, să mă însor cu Anca, şi 
pe urmă te scap! 

— О dau, tâlharule, dar scoate-mă mai iute din apă. 

— Întâi îl scot pe domnul notar, са să dreguiască 
zapisul de cununie. 

Părintele e cu noi şi o să facă, pe loc, slujba cuve- 
nită. Străjerii vor fi martori, cum se саде la orice 
cununie. Nici că sar putea o nuntă mai frumoasă са 
asta ! Ei, ce zici, te învoieşti, dai binecuvântarea de tată? 

— О dau, tâlharule, dar spune-i părintelui să facă 
mai iute slujba, că mi s'a îngreunat cujba de apă şi 
mă trage la fund! 

Părintele începu să slujească, după ce notarul iscăli 
cu pecetia, zapisul. Sluji Sfinţia Sa cum de mult nu mai 
slujise, deoarece n'avusese parte de nunţi pe margine 
de lac, cu luna plină drept паза şi stelele cerului nun- 
taşi; greerii şi privighetoarele, lăutari; iar licuricii, făclieri, 
prin iarbă. 

Abia, când nunta fu sfârşită, primarul şi străjerii 
au fost scoşi din apa. 

Alelei, pui de vulpe ce-mi eşti! Ма făcuși paparudă, 
hai ? Incaltea îmi pare bine că nu ești un prost, cum 
te credeam, taică ! 

De aceea, te iert şi-ţi mai dau încă odată binecuvân- 
tarea, dar nu aici lângă lac. Ştii că apa îmi face rău. 

Hai la cârciuma din sat, са, де ! nuntă fără sângele 


Т 


D АТИ 


Domnului şi fără lăuta lui Parnică, nu s'a pomenit la 
noi în sat! Nu-i aşa, părinte 2 

— Aşa o fi, taică, dar eu zic că tot mai bine ar fi 
să o facem creştinește, acasă, sau la biserica din sat, 


аза cum cere legea noastră creștineascăşicum e lăsa j 


din moși strămoși. 

‚ — Bine, taică părinte! Fie cum zice Sfinția Та! 
zise primarul си blândeţe şi împăciuitor cum nu mai 
fusese niciodată până atunci. — Hai să mergem fiecare 
pe ые و‎ noastre și Duminică facem nunta așa cum 
se cade. 


7, 
=> 


Nunt 


sărbătoare. 
mare şi frumoasă, ca nunta Ancăi şi-a lui ۰ 
nu se mai pomenise de multă vreme pe-acolo, că de! 


Duminică, satul întreg era în 


nu mulți erau gospodari, cu stare şi dare de mână са 
primarul şi nici flăcăi сһіреѕі şi vrednici ca feciorul 
lui, nici fete mândre şi pricepute іп ale gospodăriei 
ca Anca. 

Veniseră la nuntă oaspeţi de peste şapte sate şi a 
ținut veselia, în cântece şi voe bună, trei zile încheiate 


așa ca la nunta feciorului său! Să nu credeţi însă că 
a petrecut, cum îi era obiceiul odinioară, bând ocale, 
peste ocale de vin. Ми! Ма gustat nicio picătură şi toată 
lumea se mira, ştiindu-l chefliu fără pereche Nimeni 
însă nu ştia pricina ; nici primarul singur nu se dumi- 
rea, cum se face de nu-i mai place vinul! 

Numai Zâna Lacului știa taina, pentrucă ea, cu pu- 
terea ei de zână, îl întorsese pe primar pe calea cea 
bună, lecuindu-l de patima urâtă а beţiei. 

Din seara aceea, când făcuse, fără de voe, baia în 
lac, nu i-a mai călcat piciorul pe la cârciumă, 


13 


= 


SĂ STĂM PUȚIN DE VORBA, COPII! 


Dragele mele fetițe şi dragii mei băiețaşi, 


Prj ۳ 

Vera Sobabu — jud. Lăpuşna — Mi se pare că te-ai а fost numaidecât îndeplinită şi în curând ve fi stăpâna 

speriat degeaba ! Boul acela avea poftă de joacă, do- unui carnet care îţi уа da dreptul să te socotești mem- 
vadă că nu v'a făcut niciun rău. Nu-i aşa? Dacă ţi-e  bră în clubul Shirley Temple... 

frică de vite, пи-е decât un singur mijloc spre a te feri Angela Segal mă întreabă: даса „зе poate înscrie în club 


de ele: ocoleşte-le. Ега mai bine să fii сштште, decât . o fetiţă cuminte de 9 ani“? Și humiţa îi răspunde: Fi- ш 
за păţeşti ceva rău din pricina unui curaj рїёа mare; теме’ chiar imediat! ® °“ . * * 55 A 

Este drept că unele vite sunt пагауазе, dau din picioare ` Maria. Kodor —- Printre foärte, foarte multe daruri 
şi... nu e tocmai plăcut să te, pomeneşti cu о copită în Те care le-a primit: Shirley Temple de Crăciun se află ~ 
cap, вай în pântec, co © gn > ‘> "о păpuşă саге зеатата са Doka piaui alé apă cd” = 


La revedere şi....plifiibă-te cu Ый, fărăintălniri ncplă- ” micuță aitistă: Păpuşa-este lactel де înaltă ей Shirley T 
cute cu... boii ! ~ i р Я are ип trusou în саге se găsesc госһі{ө, рЫйгице ca ~ ~ 
Sylvia Nathaniel şi Raymond — Той trei, dragii bu- ale fetiţei. Shirley a fost încântată de acest dar şi chiai 
niţei, veţi fi înscrişi în clubul micuţei şi minunatei în prima zi de Crăciun a ieșit în automobil alături de 
Shirley Temple ! păpuşica la fel îmbrăcată. Lumea care a văzut-o a stat 
Nadia Sobolev — Suntem cunoştinţe vechi, noi două, pe loc uimită, neștiind ce să creadă : vede de două ori 
draga mea Nadia, nu-i aşa? Ат mai corespondat şi sau Shirley аге o soră geamănă саге îi seamănă leit? 


văd cu plăcere că n'ai uitat-o pe ђипца. ..Меща Maria Kodor, şi matale ai fost înscrisă în club. 
I-am spus domnișoarei Sidonia Drăgușanu că îţi Alexandru Boucher — Fii bine venit în clubul Shir- 

plac poveştile ei نو‎ mi-a spus că de aci încolo о să scrie ley Temple! 

şi mai frumoase. Salvețiu Maria — Povestea de care-mi ротепеѕіі în 


Imi pare rău cu nu pot veni și eu la botezul păpuşii cartea matale poștală, cine a scris-o 7 Trimite-o la redac- 
tale; cred că vei face o serbare frumoasă şi că пи vei (іе, dar nu-ți pot făgădui de pe acum, că о vom publica. 


uita să spargi o turtă în capul ei — dar vezi, să nu-i Trebuie întâi s'o citim... In club te-am înscris, dră- 
spargi capul ! Dacă-mi place numele care vrei să i-l  guţă перойса. 
pui? E puţin cam serios pentru o păpușă... Nu Evusea Pincevschi — Imi scrii că doreşti foarte mult 


vrei s'o botezi Dudu ? Aşa mi se spunea mie când eram să fii membră în clubul Shirley Temple. Iată, dorinţa 
mică. Dacă о botezi Dudu, atunci păpuşa ta mi-e fină, matale ţi-a fost îndeplinită. Eşti mulţumită 7 


fiindcă eu i-am găsit numele. Hoorodniceanu Cella — Te felicit pentru silința la 
Pe când ai hotărât botezul ? Petrecere bună și ai învățătură și sunt foarte mulțumită că am о nepoată 
grije de... Sidonia sau de Dudu — (cum ai să alegi tu !)  harnică și cuminte. Cred că îţi va sosi carnetul де mem- 


Mura Scaionschi — Precum bine ai grăit, nu degeaba Бга înainte de а primi rândurile acestea. 
sunt eu „bunița tuturor copiilor“, așa că dorinţa matale 


DIN GREȘEALĂ... 


Din greşală, la publicarea celor mai bune desene ale unul elevei, Luiza Bădescu din Timişoara, саге a câștigat 
concursului de desen, s'au așezat greşit numele concuren- premiul al doilea iar celălalt elevei Rodica D. ionescu, 
Мог. Publicăm azi din nou aceste desene care aparțin, câștigătoarea premiului al treilea. 


ВОМГГА 


Desen de Rodica б. 1246ка | 


Concursul de jocuri pe luna Martie 


SERIA У 


MOȘ CINEL 


La acest concurs oferim următoarele premii: 


10 premii în cărți în valoare de 800 lei, 


1 abonament pe 1 an 


3 abonamente ре 6 luni şi 4 abonamente pe 3 luni la „Dimineața Copiilor”. 


Cuvinte încrucişate 


ORIZONTAL : 1) Păsări, 5) Metal. 9) ۰ 
11) Obiect casnic. 13) Judeţ în Moldova. 14) Salutare. 
15) Aliment. 17) La gheată. 18) Comună rurală. 19) Lac 
în Asia. 21) Fruct. 22) Râu їп Moldova. 23) Animal 
domestic. 24) Cel mai dulce cuvânt. 26) Vas de bucătă- 
гле. 28) Fir. 29) Trecătoare. 31) Intins. 32) Notă. 33) Trans- 
portat. 35) Pronume. 36) Mobilă. 38) Gust neplăcut (fe- 
minin. 39) A potoli durerile cuiva. 


VERTICAL: 1) Creangă. 3) Dare. 4) Plutire deasupra 
apei. 5) Năvălesc. 6) Apă în Germania. 7) Cal dobrogean. 
8) А atârna. 10) Mănunchiu de păr, de spice. 12) Lanţ de 
munţi în Europa. 14) Despărţitură în unele case. 16) Fir 
de fier. 18) Animal sălbatec. 20) A apuca. 21) Mobilă. 
24) Se află în gură. 25)Anolimp.27) Capitala Greciei. 
29) La pasăre. 30) Unealtă plugărească. 33) Vehicul. 
34) Scop. 36) Cuvânt neschimbător. 37) Posezi. 


ALEXANDRU MUNTEANU 


Premianţii concursului de jocuri pe luna Ianuarie 


Ab. pe un an la „От. Copiilor”: . Elevii cls. IV-a 
Frumușica jud. lalomiţa. 
Ab. pe 6 luni la D. C.: Scarlat Gheorghe, Str. Labi- 


rind, 161, Loco; Russu Zinaida, Str. Ştefan се) Маге, 277, 
Lipnic-Soroca; Cristea Aurel, Cart. Demobilizaţilor, Str. 
Ш No. 10, Galaţi 


Ab. pe 3 luni la „D. С.": Leibu Nathan, Loco; Felix 
Guichard, Str. Povernei 16, Loco; Matias George, Str. 
Domnul Tudor 75, Craiova; Mircea Const. Lăzărescu 
Str. Mitr. Ghenade Petescu No. 159 


Cărți în vol. де 80 lei din ed. „Адемегш": Ertzon 
Mihai, Str. Timpului, 17, Loco; Georgeta Teodorescu: Str. 
М.  Cogâlniceanu, 9, Loco;  Trandafirescu Constatin 
Parcul Rahovei, 46, Loco; Ana şi Ion Pârvu și Niţă 
Vasile, Str. Gh. Ronetti, 3, Loco; Rothman $. Adolf Str. 


Vaselor, 26, Loco; Florica F. Georgescu, Str. Logofătul 
Iordan №. 10, Aleea A, Loco; David Weinberg, Regele 
Carol П No. 67, Cetatea Albă; Lelia Petrulian, Str. 1. С. 
Brătianu, 21, Craiova; Drăguşin FI. Elefterie, Str. Căpi- 
tan Popovici, 33, Alexandria; Gabriela Margareta Boboc 
$1 Traiana Andreescu, Str. Polonă No. 70 Vila III, et. 1 
Loco. 


Deslegătorii jocurilor 
pe luna Februarie 


CAPITALA 


Cristodor Victoria (23), Ecaterina Negoiţă (23), Lidia 
Dimiu (23) Idelsohn Felicia (22), Papazoglu Elena (20), 
Sergiu Stebel (23), Mihai 1. Enescu (23), Cornea Maria (23) 
Lury S. Wolf (23), Iosif Goldbard (23), Zevebei Nico- 
lae (20), Ionescu Traian (21), Arnold Pascal (23), Cor- 
nelia Petraru (23), Gruia 1. Maria (20), Lustgarten 
Magda (23), Georgescu Mihail Savim (23), Vasile G. 
Ionela (23), Dorel şi Rene Jaeques Bally (23), Nutzy 
As (23), Mihnea Radu Moisescu (22), Andrei Gheor- 
ghe (23), Julieta Vasiliu (23), Jacşitşi Ferdinand (23) 
Mihăilescu Gheorghe (23), Traiana Andreescu şi Gabri- 
ela Boboc (23), Dan Paul M. Botez (23), Ghideon 
Enghel (23), Negoiţă Nicolae (23), Schwartz Alexan- 
dru (23), Şerban Dunăreanu (23), Maria D. Lupescu (23) 
Dinu Alexandru (23), Sonia Cassuri Popescu (17), Sanda 
Inginer George Enescu (23), Taindel Clauditu (23), 
Popescu F. Gubriel şi Florina F. Рорезси (22), Barbu 
Gheorghe (23), Ioseph Cohen şi Eugen Ionescu (22), 
Ana şi Топ Pârvu şi Niţă М. Vasile (22), Iacob Solo (23) 
Lutfac Ignatz (23), Felix Guichard (23), Dumitru Bâr- 
зап (23), Ertzan Mihai (23), Coldorf Lida (4), Ionescu 
P: Vasile (6), Mircea I, Abramovici (2), Robert Саћапе (13) 
Luiza I. Cristea (6), Montzy Е. Georgescu (23), Lowens- 
tein Carol (1), Drăgătoiu Vasile (1), Brenner M. Ar- 
tur (3), Elena Vâlcea (2), Eugenia C, Mihăilescu (1) 
Gaby Beligrădeanu (5), Vraca N. Alexandru (3), Elisa- 
beta Văcărescu (4), Mircea Elman (12), Adriana Hoff- 
man (5), Paula Friedman (3), Theodor Falicov (13), 
Costel Predescu (4), Luiza Nică (12), Molnar Alexan- 
dru (10), Teodor Grigoriu (19), Berman Teodor (23), 
Atanasiu Petrișor (23), Eşanu Wladimir (14), Campagna 
Emma (7), Barzilai Cornelia (3), Тогосеапи N. Alex- 
andru (23), Goldental Dan (23), Jaques Boucer (23),' 
Kerpel Lary (23), Marian Vera (23), Rapaport Aurel (23). 
Margareta Straka 1). Alexandru Mândru 23)1. Ogrezeanu 23) 


Deslegările acestui concurs se primesc 15 zile dela 
apariția numărului de față. Pe plic se va scrie: pentru 
jocuri. 


CUPON DE JOCUR 
PE LUNA MART 


Numele $ pronumele 


SERIA У 


Adresa: 


PRESEDINTA DE ONOARE А 


( O CLUBULUI ORGANIZAT DE REVISTA 
i DIMINEATA COPIILOR EET 
SEL СОР SILITORI ŞI CUMINŢI SE POT INSCRIE GRATUIT IN CLUBUL 


SHIRLEY TEMPLE 


DIMINEAŢA COPIILOR. 


۲ Bibiloteca universitatii пы) 


горной 


„ %.46 


3 


CIUDATENII 


In Tara Chinezilor 


China este о ţară din sudul Asiei, avind o populație 
de 500 m lioane locuitori, — adică aproape cât şi Europa !.. 

Din timpurile cele mai vechi, chinezii s'au înconju- 
гај cu un zid lung cît hotarul țării pentru а fi feriţi de 
năvala altor popoare саге le'ncălcau adesea ţara. Acest 
zid era atât de lat încât puteau merge pe el două care. 

Azi, acest zid mai dăinuieşte încă, dar este pe alo- 
curea năruit $1 spart. 

Totuşi, munca pe care au depus-o întru ridicarea 
lui, este într'adevăr uluitoare. 

Nici marile piramide egiptene n'au cerut atâta 
osteneală cît a trebuit pentru clădirea acestui zid, căci 
are o lungime de cîteva mii de kilometri şi o lărgime în 
unele locuri de aproape zece metri. 

Din cele 500 milioane de locuitori ai Chinei, doar 
100 milioane ştiu să scrie și să citească. Restul, adică 
80% trăeşte în cel mai adânc întuneric а! пе је. 

De altfel, — poate aţi mai auzit — că însăși scrierea 
chineză este o piedică serioasă pentru cine vrea să înveţe, 
căci fiecare cuvînt are un semn aparte, astfel că trebue 
să fii minte zeci де mii de semne şi nu douăzeci $1 cinci 
cât are alfabetul latin. 

Chinezii trebue să înveţe pînă la adânci ۴ 
$1 tot пи pot spune că știu să scrie bine! 

Deşi sunt atât де mulţi care nu știu carte, totuşi nu 
se poate spune că poporul este înapoiat. 

Multe din descoperirile şi născocirile din lume au 
fost făcute de ei. 

Aşa, chinezii cunoşteau praful de puşcă cu mult 
inainte de europeni, însă îl întrebuințau numai în jocu- 
rile de artificii. 

Arabii au luat pratul de pușcă dela ei și l-au dat 
europenilor, care însă și-au dat seama de însemnătatea 
puterii acestei pulberi și au întrebuinţat-o са mijloc de 
luptă. 

Tot chinezii au domesticit încă de timpuriu viermii 


e 


de mătase din ale căror gogoşi se deapănă fire şi se 
{ез apoi mătăsurirenumite şi de preţ. 

‚ Роме că poporul chinez ar fi depăşit în се priveşte 
civilizaţia, ре cel european; dar plaga opiului cu care 
s'au deprins îi îndobitocește pe zi се trece 

i sta! "ауд i 1 

Opiul estejo otravă саге se scoate din mac, se intro- 
duce în pipe şi este fumată odată cu tutunul. 

Chinezii își cinstesc eroii și îşi batjocorese dușmanii 

Odată, unui general chinez care și-a apărat {ага 
de furia năvălitorilor mongoli şi а muril ucis de un 
vrăjmaş, i ѕа гійісаі un monument. 

In acelaș timp sa sculptat o statue şi dușmanului 
care-l omorise pe general, dar ea fu îngropată în pămînt 
pînă la piept şi toți trecătorii scuipară și aruncară си 
ouă clocite şi mere putrede în capul statuii, arătându-și 
astfel disprețul. 

In China este o tradiţie ca de Anul Nou 
să-și plătească datoriile. 

In prima zi a anului, oricine trebue să fie curat de 
orice îndatorire bănească, chiar dacă peste o zi, două 

۰ x s 4 
se'mprumută таг. 

In primul 
datorii. 


fiecare 


rând, ei îşi plătesc dările, apoi celelalte 
Pentru aceasta, chinezii îşi vind fără socoteală, 
pină şi hainele depe ei — numai să n'aibă datorii în 
prima zi a Anului Nou, căci cred că, dacă încep astfel 
anul, o vor duce numai în împrumuturi, strimtoraţi şi 
sărăciţi. 

De Anul Nou, fiecare locuință аге la poartă un 
lampion — felinar în formă de pasăre sau peşte, — şi 
se fac jertfe strămoşilor $1 protectorilor căminului. 

China este о ţară plină de ciudăţenii, cu obiceiuri 
necunoscute de mare parte din noi şi cu o religie plină 
de superstiții. A 


D. М. 


۹ 
а 
| 
4 
| 
|