Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
*%£ d/iaa oâ de wr tăcea aceştia,, /uetreie iwrâtripa. gcHMf&ăe S&c* *4 S0-4#J Periodic al tineretului român naţionalist ortodox Anul I Nr. 7, MARTIE 2004 Apare la sfârşitul lunii 7 000 iei - 1 Director: N1CADOR ZELEA CODREANU CUPRINS: Drepturile omului şi anticreştinismul (9carie ce/uutrată :" Memorii" - Viorel Trifa Eforie Românii din Balcani &eyu?etcy Societatea culturală "Bucovina" ţ&coerde Nicador Zelea Codreanu Amânarea asasinării Căpitanului Un camarad de excepţie C-tin Teja "Hronic legionar 11 JKăsţişoore Adrian Simionescu cS&tz /uficafia mari&r âăr&Uori cregti/ie ^oacurâ &o$ta rer/aoţiei SCRISOAREA I Domnule Radu, în scurta discuţie avută cu dvs. am reuşit să îmi dau seama ce mare importanţă acordă duşmanii Mişcării Legionare episodului Manciu. Am recitit o serie de prezentări ale cazului, făcute de diverse persoane: - istorici care încearcă să prezinte corect lucrurile, dar nu reuşesc decât în parte; Studenţii, elevii, şi în general grupurile care se manifestau ca naţionalişti, erau in vizorul autorităţilor vremii care, pentru a im c - impostori care descoperă o linie personală a evenimentelor, situaţia sub control, numesc la laşi, în postul de prefect al poliţiei, fără acoperire; pe Constantin Manciu, funcţionar ambiţios, zelos dar cunoscut ca şi, în afara de aceştia, un execulant al ordinelor - şi nu numai al ordinelor 1 - de o cruzime - documentele vremii (şi, în final, declaraţiile lui Comeliu Zelea sălbatică De asemenea, se ştie că era omul de încredere al Codreanu). ministrului Justiţiei, liberalul G. G. Mârzescu. Ne-am propus, pe cât posibil, ca în revista noastră să nu Tineretul naţionalist avea acută nevoie de un spaţiu unde să îşi abordăm decât probleme in actualitate. Analizând lucrurile sub desfăşoare activităţile Comeliu Zelea Codreanu, ca lidei al acest aspect, considerăm că atâta timp cât ura împotriva tineretului din laşi, hotărăşte construirea unui cămin al naţionalismului românesc şi a vârfului său de lance — Mişcarea studenţilor creştini, la “Râpa Galbenă ”, pe un teren de Legionară - este mai de actualitate ca oricând, aducerea în acest scop la naştere primul şantier de muncâ voluntară oii-, discuţie a cazului Manciu este binevenită. Europa Se pun două probleme în discuţie: Lipsa fondurilor îi obligă să înceapă pnn facerea cârâmizilor la 1 A fost sau nu Comeliu Zelea Codreanu în legitimă apărare Ungheni, pe malul Prutului, unde lucrau permanerţL în cele mai când a tras în direcţia atacatorilor săi în frunte cu prefectul de laşi, primitive condiţii, 50 - 60 de tmen studenţi şi elevi din trltimete clase Manciu? liceale Lut şi apă aveau din belşug, dar lipsa permanentă a 2 Este definitoriu şi caracteristic pentru cariera politică şi pentru alimentelor îl face pe Comeliu Zelea Codreanu să organizeze o viaţa lui Comeliu Zelea Codreanu, în general, răspunsul la grădină de zarzavaturi la Copou, pe un teren dus la dispoziţie de problema nr 1 ? doamna Ghika e vom lua pe rând şi vom încerca să prezentăm împrejurările. Lucrând la grădină, într-o zi tinerii s-au trezit înconjuraţi de 200 ap e e şi a moşiera in care s-a petreciit această dramă de jandarmi cu baioneta la armă. precedaţi de câteva zeci de iaşi, anul de gratie 1824 Centru universitar de prima rnânme dm poliţişti conduşi personal de Manciu Loviţi cu sălbăticie cu patu, o nia m regii Mai ea mişcare studenţească începută in 1922, puştilor, sunt legaţi cu funii de mâini şi. în frunte cu Comeliu Zelea rort^in li Sf - U D s P, onan al lineret ului român la pericolul invaziei Codreanu, sunt duşi ta poliţie pentru interogatoriu Acolo aceşti de JJIZ 0mania ^sese ca urmare deşteptarea instinctului tineri şi copii au fost bătuţi la tălpi cu vâna de bou iar când I t ,. C '^ are nai0 " aia ; începând din mediile universitare, începeau să ţipe de durere, erau băgaţi cu capul în găleata cu apa simţmdu-se obligatorie o organizare capabilă să facâ faţă aa , cr s r& / 4 ţ ţ " 1 exportului de comunism, cu precădere de dincolo de Nistru yrccaoor -£e£ea iDoarea/ui (continuare in pg. 2) CUVÂNTUL LEGIONAR martie 2004 pag. 1 fauri Ce altceva este globalizarea decât integrarea tuturor oamenilor într o masă fârâ naţionalitate, fârâ religie, sub o Nouă Ordine Mondială’ Aceasta se va realiza foarte simplu, prin amese dirijat 'al culturilor şi credinţelor popoarelor pnmrtive m cultura creştină, prin crearea unei adevărate anarhii r,J 101 DREPTURILE OMULUI Şl ANTICREŞTINISMUL ea scutită de apariţia satamsmutui^-_ pnntre a He beneficii” nu a fost nici alte “civilizaţiei animate toituiate occidentale: s-au găsit morminte ucise In ritualuri satanice î n Ş' in religioase Şi profanate, animare Ror ^ a n, Timişoara) Bucureşti şi ® dă ' deau Jn bubi şi gospodinele ghiceau i Mai demult, ţg _.. un j ve rsitari se preocupă SB Zes săSEU TM » «o* * ... P - universalismului, ateismul. "Afacerea noilor pa P 9 j( corn pu»erele sunt mereu gata sâiui .'uzeze scop subminarea horoscopul »w. . jinDortan te" ştiri la orice ora din zi ş; om noapte in Ut toleranţei şi universalismului, ateismul. “interpretări”, “învăţături” şi "religii” are ca credinţei creştine, prin educaţia "umanistă” atee. propaganda susţinută anticreştină a “intelectualităţii progresiste a făurarilor noii culturi, a literaturii şi artei moderne şi a psihologiei şi tilosofiei ultimelor decenii. . ti . ... Scopul promotorilor noilor religii este îmbogăţirea rapidă, fără •i-_1:*: ; inci'tiii'oi'aîi Mrti! Drriim r !u3,te * «dovedeşte că ai avut rnare noroc ca nu l. le-anupt pe amândouă r”iedinta în Mântuitor poate fi ironizată ca misucis.u dai t! u efort, distrugerea civilizaţiei creştine şi instaurarea no.i uru.,.. Cred n wn ^preţir !or, astrologii! Mondiale, cu religia Nou Ere Diversele aşa-zise noi re.igii caută • . De ,j C0 | anxietatea con'.uzâ a oameni;-. jj !t să facă adepţi atât din rândurile tineretului, cat şi in eşalonul celor Ş J tem p 0ran â care simt cum se strânge “laţul our ca* trecuţi de 40 de ani (aceştia avândI mai multe^su«e fmanaare) societatea .. )mpjng să caute sâ ghicească v,tom; ia ciuda libertăţilor nenumărate şi neimaginate de o minte- uiuene; in Cine îşi imaginează ca această unificare credinţelor ne va aduce pacea, că vor înceta războaiele ideologice, că vom atinge un nivel superior spiritual, se înşeală: lumea a rătăcit prin tot felul de erezii timp de mii de ani, până când, acum 2 000 de ani, Mântuitorul ne-a arătat Calea, Adevărul şi Viaţa... incă din viaţă Apostolii lui lisus (de exemplu Sfântul Pavel) au avut de luptat împotriva culturilor păgâne, a credinţelor în vrăjitorie şi ghicit, în spiritism, în reincarnare şi în astrologie. Dar pe vremea lor nu exista îngâmfarea omului modern care se vreodată (drepturile homosexualilor, dieptu! minorităţilor ui. , ... stat de a ti “stat în stat” etc.), viaţa pare a n din ce m ce mai încorsetată Păgânism, ”guru”, secte A apărut şi în comerţul nostru post-decembrist o căite chinezească, Vi Ching, care te ajută să afli lucruri necunoscute despre evenimente în care eşti sau vei fi implicat, prin aruncarea- de şase ori - a trei monede, interpretarea fiind indicată de căite. crede stăpân pe toate secretele lumii - prin raţiune şi prin d U pâ modul în care au căzut monedele (adică stema sau baif progresul material dat de aceasta; pe vremea aceea nu exista omul care să explice "umanist” şi "ştiinţific” tot Universul. Acceptarea acestei combinaţii ciudate între raţionalismul ateu, ,l science-fiction" şi mitologii pe care le acceptă omul modern eliberat de "misticismul creştin retrograd ’ (?!) ar fi inexplicabilă dacă n-am vedea că este lansată, impusă, finanţată, în timp ce sectoare vitale sunt desconsiderate cu o inconştienţă dubioasă. Vrăjitoare, satanişti, horoscoape Uneori avem nevoie de "magie” în viaţa noastră. Câţi dintre noi n-au urmărit cu plăcere filme cu vrăjitori gen " Vrăjitorul din Oz", "Ce vrăji a mai făcut nevasta mea7 (Samantha) etc.? Câţi dintre noi n-au visat la vrăji care să le schimbe viaţa la întoarceri miraculoase în timp? Oamenii se întorc uneori la poveştile cu zâne aie copilăriei... Dar una este imaginaţia, ficţiunea şi cu totul alta realitatea. Legea împotriva vrăjitoriei a fost abrogată în Anglia în 1951, şi astăzi sunt peste 30 000 de vrăjitori acolo, în Germania existau prin apii 70 vreo 10 000 de vrăjitori, iar în SUA există aproape 10 milioane de vrăjitori, la noi, Dumnezeu ştie. . Oricum, vrăjitoarele nu numai că nu se mai ascund, dar apar în emisiuni TV (şi nu pe posturi obscure); apar şi reclame pentru ele în diverse publicaţii, deşi niciodată până acum nu am auzit de vreo binefacere reală pentru "clienţii" vrăjitoarelor. "Ce-/ rău în asta?' întreba unii Dar atunci când văd din ce în ce mai mulţi nebuni agresivi pe stradă unii întrevăd poate pericolul Când copiii lor sunt răpiţi, când sunt traumatizaţi fizic şi psihic în ritualuri vrăjitoreşti şi înnebunesc sau mor in chinuri, unii oameni văd ce e râu în asta! în lume există cca 40 000 de satanişti. în 66 de ţâri ale lumii în SUA există peste 750 de organizaţii şi librării dedicate satanismului, 85% din şcolarii din Germania au avut contact cu satanismul, iar a cincea parte din toate asasinatele din Europa occidentală sunt atribuite satanismului. România în zicalele din carie apar concepte antice chinezeşti, probabil uin doctrina Tao (fraze de genul ” Viaţa ne oferă momente grave sau frumoase. Trebuie atunci sa le contemplaţi, adică să vă reculegeţi în interiorul dvs . să ave ii o privite de ansamblu aspra sicuact» Lucrurile vechi se transforma i\iu trebuie sl precipitaţi r. •- artificial, totul vine spontan ) Lac-Tse contemporanul iu Contucius, care a fondat doctrina Tao, propovăduia ideea că ne ai exista bine şi rău, ci trebuie să te laşi târât de cursul evenimentele! să faci ceea ce-ţi "vine 1 în clipa respectivă. Până la urmă probabil că singurul lucru important de aici este ca lumea câ nu mai r ac:. distincţie între bine şi râu.. De religia budistă Zen, altă găselniţă la modă stai ac afr: ..cu. un om cu mintea întreagă nu poate decât să iacă. Daco-* ps adepţii Zen ce e Zer, uau! nc-ci răspunde, altui loveşte o minge. ia< altul te loveşte pe tine, cu mare greu afli ca Zei: esic fa * w trece prin cap (nu există restricţii sau morală pentiu iniţiaţi) De fapt, -e meditează ta un ’Koan până se atinge ‘satoi f ’Satofi e o străfulgerare de iniţiere", tai koan"-ul te ajută, lată câteva Koaif- uri: Dacă mulţi pot fi reduşi la unul, la ce se reduce unul7 ’ Cum era faţa ta înainte de a exista strămoşii tăiT etc. - şi sunt 1700 asttel de koan -uri în ce anume iniţiază' asemenea "koan u -uri nu este greu de dedus: debusolare totală Tot felul de guru, unii născuţi în India, alţii ne-indieni care şi-an luat nume hinduse împânzesc suprafaţa pământului şi vor unificarea tuturor religiilor într una singuri - a lor Tot felul de secte fondate acum aproape două secole (Moiion ui e ova mormonii etc ), insistente şl mereu prezente, "’lhosoto nîn e w? r s f actuâ,| 2 c 2 e înţelepciunea pierdută a pieilor-roşii sau k, ^- mu ant,L cj,n Gre cia, Egipt, Scandinavia etc. sunt culturi aie ?^,nîa,e am8 ' 9amâ " a '° a,e «• toti cer blasfemiile, tâiâ \JT CUVÂNTUL UECaiDNA l "Modernizarea ' Bisericii a D B JrmvT l : ,l ! IVerSa ." Sla S ' a COntopl1 cu Biserica Unitariană pentru vechile blasfem 8 "' tre ,0ate reli 9«ile, dar de fapt fac ul d? toate vtcniie blasfemii contra lui lisus neaiă c/a n i, -i.rim- $i fondate de cre*iin?aH CI ! rumoâse zidi *e de arhitecţi adevărat: si exemplu biserica t Unt 0Cu l ;,a,e de culturile Noii Eiv. yoya biserica St irh d '.? eS Londra ' unde se proDovăduieşte Buddhe, te.?rrmunS r si ?H NeW York : unde tronează statuia Iu* unei femei) U * c, uc ifix a fost înlocui! ce trupul mulţi preoţi, pe aUiiTaif Slăpânirea bolşevică a extermin^ Alin au făcut sa renunţe la credinţa lor, români martie 2004 I _ având chiar amărăciunea să-şi vadă căpeteniile bisericeşti pactizând cu duşmanii lui lisus Dar în lumea liberă Europa de Vest şi America, pentru distrugerea Bisericii s-au folosit forme mai subtile: educaţia raţionaliste, materialistă, "modernă", "eliberată de misticism", împreună cu denigrarea preoţilor pe care i-au făcut mai întâi ndicoli în ochii tinerilor apoi odioşi pnn exagerarea defectelor omeneşti ale acestora, împreună cu înnoirea' practicilor catolice cu noi cântece religioase cu noi texte pe ritmuri de rap şi cu dans modem în biserică (tai cine susţine că aceasta înseamnă atragerea tineretului spre biserică este ori lipsit de un elementar discernământ, ori duşman - declarat sau nu - al creştinismului, căci realitatea demonstrează îndepărtarea societăţii actuale de adevăratele valori ale creştinismului) în loc sâ-i ridice pe oameni spre Dumnezeu, încearcă sâ-L coboare pe El până la ei, sâ-L adapteze minţii lor meschine sau pervertite, cu rezultat dezastruos pentru ei şi copiii lor, nu pentru Dumnezeu! Asaltul împotriva învăţăturilor lui Hristos a început cu crucificarea Lui şi ura împotriva Lui n-a încetat de 2 000 de ani. Dar astăzi, mai mult decât oricând, în numele " drepturilor omulur, la nivel mondial, se face reclamă tuturor riturilor şi credinţelor — din lume Ei bine, dacă unii preferă să aibă strămoş maimuţa sau să se închine la diverse duhuri, no; atiiiTiâm clar şi răspicat Crezul creştin: "CRED Într-UnuI Dumnezeu Tatăl Atotţiitorul. Făcătorul Ce r ului şi al pământului, văzutelor tuturor şt nevăzutelor. Şl ÎNTR-UNUL DOMN II SUS HRISTOS. FIUL LUI DUMNEZEU. Unul Născut. Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii. Lumină din lumină. Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut ”... o/tâctdefa Coafaşi SCRISOAREA I (continuare din pg. 1) Datorită unor astfel de procedee şi a batjocurii la care au fost supuşi, mulţi dintre ei au rămas marcaţi pe viaţă; în final, trebuie remarcat absurdul în care se încadra represiunea sălbatică dezlănţuită asupra celor arestaţi. Domnule Radu, nu cred că îmi veţi răspunde vreodată la următoarea întrebare "Ce s-ar fi întâmplat dacă zecile de tineri şi copii maltrataţi ar fi fost evrei?" Chiar atunci, părinţii alarmaţi au venit la poliţie însoţiţi de un procuror, motiv pentru care poliţiştii au fost nevoiţi să întrerupă “distracţia”, dar au refuzat să permită procurorului contactul cu arestaţii, pentru a face constatările ce se cuveneau. Părinţii, familii respectabile din laşi, au trimis telegrame şi plângeri la guvern, cerând anchetarea cazului şi pedepsirea călăului Manciu. Răspunsul autorităţilor a fost decorarea lui Manciu cu “Steaua României”, iar pe plan local, comunitatea israelitâ i-a făcut cadou o limuzină americană. De ce limuzină? Simplu: fiindcă nu avea! Pânnţii, evident nemulţumiţi, l-au dat în judecată pe Manciu. Corneliu Zelea Codreanu, care era avocat pledant, a înţeles ca pe o datorie de onoare a sa să îi asiste juridic gratuit pe copii. Procesul urma să se judece la tribunalul din laşi, cu Manciu în postura de pârât Cazul reuşise să revolte opinia publică (o parte), astfel încât sala de judecată era plină, iar afară câteva sute (după alte surse, câteva mii) de cetăţeni aşteptau desfăşurarea procesului. Aş mai face o precizare: cei din faţa tribunalului erau susţinători morali ai lui Manciu. într-o pauză a procesului, fiind în sala tribunalului, Comeliu Zelea Codreanu a fost atacat de grupul de poliţişti şi comisari în frunte cu pârâtul Manciu, la comanda acestuia “pe el, bă! în faţa pericolului iminent de a fi călcat în picioare de trupa dezlănţuită, avocatul C. Z. Codreanu scoate pistolul din buzunar şi trage în direcţia atacatorilor, rănind mortal pe Manciu, şi mai puţin grav pe comisarii Closs şi Huşanu. Speriaţi, atacatorii s-au împrăştiat, iar Comeliu Zelea Codreanu a ieşit din tribunal în fata partizanilor lui Manciu care, deşi urlau şi ameninţau, nu au îndrăznit să il atace. Facem o paranteză pentru a potoli prefăcuta indignare a unora: Dar de ce şi de unde avea pistol C Z. Codreanu?" Răspundem. D e . ce : fiindcă până atunci primise nenumărate amemnţân cu moartea de la diverşi indivizi. De unde de la librărie D . a ' de L,BRAR,E djn Hu Şi. ele unde mai cumpărase până SUSiJS 1 ^- 5 ' 03,616 AC8Sta era pe atunci “ re 9' mul armelor şi muniţinor. Singura condiţie să ai o armă era să a, bani. necesar, să S», pa,a ™ eza 51 revenim la Ieşind din tribunal, C 2 Codreanu este arestat Nu mai era nevoie de anchetă o sală întreagă asistase la tragedie Domnule Radu, oare tragedie nu a fost deopotrivă nentn. aacato" 38, 5 , pemta cel alacal? Pânâ la sfâiţilST scurte sale p,«cedeze asm “ "V”*' 04 '"W"*"*™» Kw împins sa M-aţi trimis, domnule Radu, la un obscur proletcultist Stelian Neagoe. individ încarce! de ura. care. convins ca nimeni “um avea acces la arhivele din laşi, îşi permite să facă afirmaţii gratuite, invocând tocmai aceste arhive. Cine s-ar fi gândit in 1977, în plin proces de mistificare a istoriei naţionale, la ce se va întâmpla în 1989? Fiindcă nu am reuşit încă să ajung la filele propuse de Stelian Neagoe, file pe care evident ca nici el însuşi nu le-a văzut, vă propun, pentru înţelegerea dvs , să recurgem la logica cea mai simplă 1 De ce nimeni în afară de S Neagoe nu descrie scena ca avănd loc in afara tribunalului? (nu merită să ne referim aici la Francesco Veiga, care copiază cu entuziasm) 2 “Martorul" care descrie cu evidenta duşmănie cum C Z Codreanu pândea momentul propice să omoare, aştepta pasiv comiterea asasinatului? 3. Cum ar fi putut să aştepte C. Z. Codreanu “pitit după colţ" ieşirea lui Manciu, când în faţa tribunalului erau masaţi câteva sute (după alte surse, câteva mii) de susţinători ai acestuia? Mulţimea i-a permis şi ea, pasivă, să pândească momentul propice< asasinatului?! 4 Daca C Z. Codreanu a tras î n afara tribunalului , cum de nu a fost rănită nici o persoană din acea mulţime? 5. Când apare in 1936 cartea lui Comeliu Zelea Codreanu, “Pentru Legionari', în care este descrisă scena respectivă ca având loc în interior , cum de nu s-a iscat o adevărată furtună de proteste faţă de o asemenea “mistificare' că, slavă Domnului, presa de stânga era destulă în Sărindar, ca şi intelectualitatea de stânga? 6 Argument hotărâtor - cazul judecat: de la laşi. procesul a fost mutat la Focşani, centru de forţă al liberalilor; de la Focşani la Tumu-Sevenn, tot în căutarea unui complet de judecată dispus să accepte absurdul, adică să infirme legitima apărare. Cu toate aceste circumstanţe ostile, Corneliu Zele a Codreanu a fost declarat NEVINOVAT. Domnule Radu, v-am răpit mult din timpul dvs preţios îmi permit totuşi să mai aduc un argument, poate fără importanţă pentru dvs , dar capital pentru mine: nu există nici o garanţie morală în viaţa “istoricului” Stelian Neagoe Afirmaţiile lui Corneliu Zelea Codreanu în acest caz ca şi în oricare altul, au acoperire în aurul adevărului, pentru care a şi murit. Sfârşitul Scrisorii f va părea patetic, dar mai risc o frază: începutul carierei politice a lui Comeliu Zelea Codreanu a fost doborârea steagului roşu cu secera şi ciocanul de pe tumul de apă al uzinelor Nicolina" din laşi şi înlocuirea lui cu tricolorul naţional românesc, sub pnvirilc fascinate ale miilor de muncitori aflaţi, la acea oră, sub influenţa bolşevismului rusesc. La întrebarea a doua, fiţi sigur că vă voi răspunde în numărul viitor al publicaţiei noastre. Poate nu veţi fi foarte supărat pe P S Expresia “expertiza balistică" a apărut mult mai târziu în România Cum era şi normal s-a făcut o autopsie , şi unde credeţi? Aţi ghicit: la spitalul israelit din laşi. «JVÂNTIJL LEGIONAR martie 2004 pag. 3 &caste eeMtcasafâ ”MEMORir - VIOREL TRIFA La Editura "LimesT din Cluj au apărut memoriile lui Viorel Trifa (incomplete); cartea se afla de curana în librăriile bucureştene VIOREL (VALERIAN) TRIFA (1914-1986) Doctor în Teologie Comandant - ajutor legionar Preşedinte al Centrului Studenţesc Chişinău (1935) Preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti (1937-1940) Preşedinte al Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini Români (UNSCR) (1940) Episcop al Bisericii Ortodoxe Române din SUA (1952 - 1984) Scurtă biografie: Născut la Câmpeni, Alba, în familia preotului losif Trifa. întemeietorul organizaţiei religioase "Oastea Domnulur Licenţiat al Facultăţii de Teologie din Chişinău, ales preşedinte al Centrului Studenţesc Chişinău (1935) Apreciat de Căpitan ca fiind deosebit de inteligent şi cult, de un talent oratoric şi publicistic desăvârşit, devine comandant-ajutor legionar Ales preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti (1937) în timpul marii prigoane antilegionare din 1938 s-a refugiat în Germania. întors în ţară, a devenit preşedinte al UNSCR (Uniunea Naţională a Studenţilor Creştini Români) în^ 1940; a preluat conducerea ziarului Libertatea (al cărui fondator era preotul Ion Moţa din Orăştie) După înlăturarea legionarilor de la guvernare de către gen. Antonescu s-a refugiat în Germania, fiind deţinut în lagărul de la Berkenbruck în 195 a a emigrat în SUA, devenind în 1952 conducătorul Bisericii Ortodoxe Române din Statele Unite, căreia i-a construit un sediu magnific (lângă Detroit). A fost redactorul revistei Episcopiei, Solia , a pus bazele unei mănăstiri de maici unde s-a călugărit principesa Ileana (sub numele de maica Alexandra), în 1955 fiind invitat să binecuvânteze deschiderea lucrărilor Congresului American I s-a intentat un proces de către cercuri evreieşti (la instigaţia securităţii din România), proces care a durat ani de zile şi nu s-a finalizat, dar care a avut ca urmare obligarea lui Trifa de a părăsi SUA pentru a curma scandalul Iscat (1984). Ultimul refugiu a fost Portugalia, unde s-a stins din viaţă doi ani mai târziu Opera: Călăuza creştinului ortodox, SUA, 1940 Solia: istona vieţii unei gazete româneşti, SUA, 1961 Remania The Land, The History. The People, Italia, 1963 Marginal notes on a court case, Portugalia, 1985 MEMORII. Cluj., 2003 - publicate la aproape douăzeci de ani de la moartea autorului. MEMORIILE episcopului Valerian Trifa, fost preşedinte al studenţimn române interbelice, martor al unor importante evenimente din istoria Mişcării, se remarcă pnn stilul cursiv şl sincer prin corectitudine din punct de vedere istoric, explicând lipsa ? , 3re Ş ' dlver 9 en î e| e de f ond dintre nazişti şi legionan ?Român tâ ' de altfeL Chiar de arhivele secre,e a,e ^Germaniei ş României — care au fost deschise între timp). f/h* s - 13 mij,ocul deceuiului al optulea postul de radio "Eurooa demL i PreZen,a ' apf03pe sâ P ,âmânal ascultătorilor români V ™*iTrf' e pe care le fâcea administraţia americană pentru ca lui rot * '* a ' ep,sco P u ' Bisericii Ortodoxe Române din SUA sâ i n* 2JTLW" 3 ' urmâ " d sâ ne expulzat în orL ţară c^rf ar f, grata) Sâ P " meaSCâ (tn,ruc4! fusese cons ' deral P«o2!i non ^" bUCUra, C ! nd (recen,) am avut ocazia sâ citim câteva sute de pagm, dactilografiate de fostul episcop şi ^ S atl pag. 4 păstrare unui vechi camarad. Manuscrisul prezenta succint şi simplu viaţa şi activitatea sa, precum şi motivele care au determinat luarea acestei hotărâri radicale (de expulzare a sa din SUA) de către americani, în urmă cu un sfert de secol. lată că memoriile lui Viorel Trifa au prins viaţă la Ed. Limes d«n Cluj. volumul fiind sponsorizat de Societatea ”Unirea Românilor 11 din Detroit, Michigan, SUA şi îngrijit de Eugene Raica. Din păcate, această primă ediţie este incompletă, lipsind un capitol întreg intitulat" Note pe marginea unui proces " (125 pagini scrise la Lisabona, în 1985), care relatează amănunţit lupta de am de zile dusă de episcopul Valerian cu autorităţile americane care l-au catalogat drept "criminal de război" datorită trecutului său legionar. Ţinem să subliniem, încă o dată. că Mişcarea Legionara nu numai că nu a fost condamnată pentru nici un fel de deliul dar nici măcar nu a intrat în discuţia Tribunalului International de la Numberg. Spaţiul nu ne permite sâ facem un comentariu mai amplu asupra celor 125 de pagini lipsă din cartea apărută; ne vom limita sâ creionăm câteva aspecte - desigur, cele mai importante - pentru ca cititorul sâ cunoască personalitatea autorului şi adevărul despre gravele acuzaţii (nedrepte) care i-au fost aduse Note pe marginea unui proces ” Capitolul începe cu luna aprilie 1945, când autorul se afla la o mănăstire din Italia, întoarcerea sa în România fiind exclusă din cauza instalării regimului stalinist. Deoarece obţinerea vizei de reşe mţâ în Italia sau în altă ţară occidentală în acea perioadă era anevoioasă pentru refugiaţii străini, invitaţia protopopului loan in£* dl H , Cle yf land ' care «I Cunoştea pe tatăl lui Viorel Tnfa, SBXTTiS* de pre °ţ' ,ineri "§• cu cane* la Episcopia Exrpi*ni a 0 ârat pe v ' orel Trifa sâ emigreze în America, ortodocşi °r iZat ° r inimoS ' iubit de aproape toţi emigranţii române^r* « T'' remarcând u-se în scurt timp în comunitatea stârnind însă V !°» rel Trifa a devenit episcopul Valerian, preşedintelui r ru , C \" f unui ,riun ghi cu laturi complet difeute ale Na|i0nal Român > C Vişoianu (.are îl a <e simiştSTcSe» rt ?riTfim7 ân P d 0,rtiCe - P<?ntru " ,usese din cauza făptuim câ Torl 7 d " U Se purtase rum se cuvenea contestaseră Autoritatea simaf Pn ?' re 9rade ' e ,e 9' onare la Bucureşti irv» - 63 1 S ma ^ §' ale autorităţilor comuniste de RomâSrX Sâ impunS ,a B,se "“ emigranţii românit n a dn se cunst, pentru a-i controla astfel pe ascensiunea intrarea ^ S . ta,u, . român (comunist) nu i-a putui frâna rabinul şef din România S7 a cercuril ° r evreieşti instigate oe congresmeni americani d7n S R ° Sen ' la Care s ' an raliat caţ,Va , situaţia în defavoarea * on 9 ine evreiască, a schimbat iadical fanteziste): "6000 de pisc0pului Valerian Acuzele (de-a dreptul legionari în ian 794 / rr' a ° f ° St omor ^(‘ pădurea Băneasa de cârligele de la Abator • ^ C3re câteva sute au fost spânzuraţi M nelimitat oferit de auinnik*,? U au pu,ul fl Probate, cu tot ajutorul Nu s-au putut proba mn r e comun ' s * e din România în acest scop asemenea minciuni Dar U mar,or ’' n *ci cu documentele din artiive importante prezentau __ rnyne canale de televiziune şi ziarele episcopului Valerian *tirhI?? ar l en, a,acuri furibunde la adresa in ‘ (I) etc. Deşi vinovăţia nu i-a fost niciodată stabilită (în ani de ’ zile de proces şi teroare psihologică în "ţara tuturor f —- r - v . - --... - posibilităţilor"), episcopul s-a hotărât, obosit şi dezgustat, să părăsească America. ”Rebeliunea care nu a fost” Capitolul II din manuscrisul lui Viorel Trifa < de fapt capitolul I al cărţii publicate - tratează pe larg despre evenimentele din ian. 1941 Deşi titlul acestui capitol este "Rebeliunea care nu a fosf, "sar în ochi’ următoarele pasaje, descoperind adevărul (sublinierile ne aparţin): (1) ’Singurul acord a fost ca din guvern să facă parte miniştrii selecţionaţi atât de general, cât şi de Mişcarea Legionară. Nici acel acord nu a fost scris, insă din primul guvern au făcut parte şapte miniştri şi patru subsecretari de stat legionari, iar restul s-ar putea defini ca oamenii lui Antonescu. In cadrul Mişcării Legionare s-a crezut că ministerele conduse de legionari sunt distribuite pe baza unui acord care să le menţină şi pe viitor tot in măna legionarilor." (pg. 14) (2) In luna decembrie 1940 şi începutul lui ianuarie 1941, tensiunea dintre gen. Antonescu şi Mişcarea Legionară devenise perceptibilă până şi în public " (pg . 16) (3) Cum, eu nu pot să demit un ministru?"; 'Auzi, d-le. lasinschi, ce-mi fac legionarii? Ce, credeţi că eu o să lucrez sub presiunea străzii? a comentat Generalul (Antonescu)" (pg 24); ’Manifestaţia s-a terminat ceva mai devreme de cum se plănuise pentru a calma pe gen. Antonescu care se iritase la maximum când a aflat că cineva îndrăznea să protesteze împotriva unei decizii a lui. Pentru el era ca şl când regimentul ar demonstra contra colonelului° (pg. 25) Cronologia evenimentelor din ian. 1941 descrisă de Trifa corespunde adevărului istoric, dar are o mică eroare de logică Rebeliunea legionară. înt r-adevâr, nu a constat în declanşarea unei lovituri de stat împot riva oen. Antonescu dar tot "rebeliune" se poate numi opunerea la executarea ordinelor acestuia refuzul legionarilor de a preda armatei instituţiile deţinute până atunci, deşi Antonescu era conducător al României, cu puteri depline, şi totodată şeful regimului naţional-legionar. în acest sens este relevantă şi precizarea lui Trifa de la pg. 14 (citată mai sus) rmmsterele conduse de legionari fuseseră stabilite printr-un acord între Antonescu şi Sima, în urma evenimentelor din sept. 1940, dar fără un act scris, fără nici o garanţie de viitor! lata deci ce nu conştientizaseră legionarii: că nu imparţeau” puterea cu Antonescu, ci că el ii adusese la Bucureşti. Pentru acest motiv lui Sima i s-au încredinţat . legăturile cu curierii din provincie. Aceste legături Sima' le-a folosit pentru a încuraja şi a provoca acte necugetate de violenţă ca de pildă atacul contra rectorului Universităţii din Cluj. Ştefânescu-Goangă, o bombă la o sinagogă din Ardeal şi altele, care n-a contribuit cu nimic la schimbarea in bine a situaţiei, ba din contră, au fost folosite de Regele CaroI ,7 şi Armând Călinescu ca justificare pentru uciderea în închisoare a Căpitanului. 2 După asasinarea Căpitanului, la şedinţa Comandamentului şi a gradelor legionare care a avut loc la grădina lui Cristescu din Bucureşti. Horia Sima şi-a luat răspunderea răzbunării morţii Căpitanului. A manevrat lucrurile insă în aşa fel încât alţi legionari au fost arestaţi, iar cei ce pregăteau pe teren acţiunea de răzbunare au fost arestaţi şi măcelăriţi in închisorile Prefecturii de Poliţie din Bucureşti. Sima, personal, a plecat in străinătate. 3 In vara anului 1939, pe când se afla in Germania. Sima a avut legături cu Miti Dumitrescu şi grupul de ploieştem care luaseră decizia ca pe cont şi responsabilitate proprie să pedepsească pe Armând Călinescu, autorul organizării asasinării lui Comeliu Codreanu Nimeni nu îl acuză pe Sima că a organizat ori încurajat actul lui Miti Dumitrescu, însă, cunoscând planul, nu a intervenit să oprească pedepsirea lui Călinescu, ştiindu-se că majoritatea conducerii legionare se află în lagăre şi închisori la discreţia altui nebun, regele Carol II, care nu se va sfii de la acte criminale, cum s-a şi întâmplat. 4 N-a trecut nici un an de la măcelărirea în închisori şi pe stradă a legionarilor din ţară şi Horia Sima. fără cunoştinţa şi consimţământul camarazilor de exil din Germania, s-a întors în ţară şi prin Serviciul de Siguranţă al lui Moruzov şi Eugen Cristescu s-a pus la dispoziţia regelui asasin, acceptând să fie numit chiar ministru în guvernul Gigurtu. A participat la acel guvern sub titlul de Comandant al Mişcăm Legionare”, deşi nimeni *in Mişcare nu-i dăduse acel titlu. 5 Când pierderea provinciilor româneşti prin Dictatul de la Viena a provocat indignarea poporului şi a armatei contra Regelui Carol II. Horia Sima a schimbat din nou steagul, luând atitudine contra lui Carol şi îndemnând pe legionarii din Bucureşti să pornească la acţiune contra Regelui El insă rt-a rămas să lupte, ci a plecat la Braşov, aşteptând acolo rezultatul. Pentru cazul ca ar fi fost negativ, pregătise deja fuga din nou in străinătate Z La 7 sept 1940. după abdicarea regelui Carol II şi preluarea conducem statului de către generalul Antonescu Sima a ieşit la A „ -’ 1(3 i/wnuutCT// SlcUUlUI ce Cdll « le reduci XI “e°o'S “° ' e8i '°' ihmCi **<"“"*«• ‘Comendamul M*car« Legionar- si Pnn Mulgenta «UM io fiecare rând el memonilor sale lelâ de ““ 13 0 O™™* exemplu °greşekîX in rajxrrn-u fl^n^Antoni^^luXdlmdlaleHa iucLSZT? ^osiu^aevo^^oopsipoo^. Hitler în ian 1941, fuga în Italia etc) caracterizarea cn.ua rJ C 3 A/fr S ° f e ™ ‘ majontatea legionarilor, după proclamarea Statului s svsr ~ 81 i“ra,x.^ 2KSSS /za s’z zjz - Consiliatei de ZSftSSi vSSZŞi?E£ CPlnr ram o*. i—.• _. y . 1 a Miniştri şi comandant al Mişcării Legionare, el avea acum ol umeri sarcini care îl depăşeau " (pg 16) ^ hitleri?tr°vo rtSK’ in,i,Ula, " MI?Carea Legionară ?' German/a hitlenstă vorbeşte despre pnmul refugiu legionar (1939- 1940 ) al do,lea refugiu (ÎMI - IMS), despre grupurile legionare de ll Berkenbruck ;i Roslock, despre lagârele de concenlrare dJttrd- n ‘ ,i ° n3 ' r ° min de 13 Vien ‘ <*• diela Sde dToarL“r *°' Ul ' G ”" eM " 3 * » ci «In' 1 ° dinafară , cu consemnarea sistematizată justificată către elita I leg^^st^ ^ Lui Sima i se impută Jjy:: 1 sşttzsrzfrstzL rt ,a O cupă yy» “ ZT“T‘ f-dCd», venise drp provtodo * « I -- f cJU/( celor care au devenit legionari peste noapte. însuşi s a n, C , 0 nl U Z atelemente re,ativ noi în Mişcare ori selecţionate ’ Cnma ţ apac,tate ' Cl de devotament personal fată de rzTo l a ° reat aStfel 0 Stare de lucrun unde ^chile Zml S l na U ' Le9 ' unii şl 9radele legionare nu contau decât la 222?’ ma i nu aveau niCl 0 P utere f n stat ori în Mişcare Până şi mtlnt Codreanu şi Moţa au fost nu numai neglijate dar ZTsiTrr linia moartă Trebuia creat cu ° rice pr * mitui estl 5 JnniJlaT, f Ie9l0nan mai t,nen - crescuţi cu ideea că Sima este comandantul on cei care nu cunosc cele petrecute sâ l oZdîrt 'w 5 adUnat ' a ' Cl Sub Cerul liber declarăm că am pierdut încrederea in Horia Sima şi nu-l putem accepta de comandant al Mişcării Legionare. - accepta de diaiooZ" -rnn^ he,e CU Cap<{0M " e,se " ca Crrorfo * â Română din sporă cronologie care acoperă intervalul oct 1944 - apr 1945 fâcutâ°2 e ,a ăn ? 05 3r ? de d0r " ca 0 evenUialâ retipărire să fie S S n: ‘, n plUS ’ s ' arjm P une O prefaţă cam să cuprindă inii ™ h rtâ pWzentare a autorului, cât şi a Mişcării, precum şi un ace2, â d onl m ^r AN - de2iderat 3f fl un " ,a « (nai mare întrucât sîepuizat aoma^Vm CIUd . a U " Ui pre| ” p,perar pen,ru mul '' şi inedit aproape in,r ’ un ,,m P record datorită conţinutului incitam CUVÂN flJl LEGIONAU martie 2004 Pag. 5 Stafie ROMÂNII DIN BALCANI HT români §• V \ / Vicisitudinile istorice au făcut ca de-a foarte mulţi români, să trăiască în afara graniţelor Spunea undeva Nicolae lorga un adevăr "România este locuită de înconjurată de români" Sinteza traco- daco-romană 7* Vechea arie de răspândire a poporului român s-a restrâns mai la toate marginile în schimb, elemente ale romanităţii noastre s-au răspândit mult dincolo de Dunăre, de Nistru, de Ceremus, de ^ Tisa. Toţi au purces din ^ aceeaşi sinteză traco-daco- romană, sinteză y primordială, sinteză originală, cu influenţe străine, sinteză în care a răzbit romanitatea. Graiul latin s-a tot îngustat, romanitatea orientală s-a divizat în părţi vorbitoare dialectale. ^ Pecetea Romei a rămas, după cum a spus ^ marele istoric Nicolae lorga "deasupra apelor , dintr-un lucru foarte mare care a existat cândva ". Vatra de formare a poporului nostru nu s-a restrâns numai în părţile nord-dunărene şi la Dacia pontică. Ea a acoperit şi romanitatea orientală de la sudul Dunării, până la Adriatica. Populaţia romanizată care şi-a Marea păstrat identitatea - pentru că multă Ionica din ea a dispărut în masa slavă mai numeroasă, a căpătat pe parcursul timpului diferite denumiri şi porecle. Constantin al Vll-lea Porfirogenetul numea pe vlahii balcanici "romani", deosebindu-se de "romei" - adică bizantini. Romanii s-au numit aromâni, armâni, macedo-român, valahi, vlahi, voioşi, fârşeroţi, români-epiroţi, ţin tari, istro¬ român, megleno-români, cuţo-vlahi, morlaci, maurovlahi, ervanitorvlahi. u sint a Hp nriaine slavă Limbii vorbite de protoromâni îi aparţine lungul vremurilor mulţi, cuvinteJ® , xoie sia amintită intr-un izvoi bizantin t cronica w urilor mulţi cuvinte oe onymc S — „ W ce ‘ ale' Theoohanes) "torna turna .. cuvintele rostite de un soldat băştinaş din armata bizantina prilejul unor lupte cu invadatorii avari in 58/ ROMANIA ca fui Sllffi Podişul Prebalcanic Munţii Balcani BULGARIA i .9) 9 $ JO \ T °or 0 V ▼ 7>/ 'ţ> V lor peste Dunăre la O Limba daco-rcmana Creştinismul Venirea slavilor la începutul secolului al Vi-lea în zona nord- dunâreana şi coborârea mas:vâ a începutul secolului următor va determina ca limba daco-roma/tâ să se despartă în patru dialecte, respectiv unul în nordul Dunării şi 3 în suoui fluviului: aromân, istroromân şi meglenoromân A fost un proces care s-a desăvârşit destul de greu şi complicat în condiţiile revărsării populaţiilor migratoare Unul din puternicele elemente de coeziune socială, ~ " vuui um puiemiceie elemente de coeziune sociaia, Denumirea etnică de valahi, vlahi a fost aplicată şi românilor din spirituală şi chiar lingvistică a fost creştinismul acceptat ca nordul Dunării încă spre sfârşitul primului mileniu izvoarele religie oficială în urma Edictului dat de Constantin cel Mare in bizantine scnau de "vlahii de prin toată Bulgaria" Albanezii anul 313. Sfântul Apostol Pavel a evanghelizat în Peninsulă foloseau şi cuvântul vllah şi pe cel de origine turcă "coban" (cioban), serbicroaţi, cuvântul "cincari" sau "cirebiri n ; în Dalmaţia forme italiemzate de "maurovlaca" sau morlac Aromânii s-au numit dintotdeauna " romanus ", rumân, rămân , varianta cea mai răspândită fiind armân şi arâmân. Revărsaţi în Imperiul Bizantin, slavii s-au instalat masiv şi definitiv în Balcani schimbând echilibrul etniilor şi reducând rolul elementului romanic în Peninsulă. Pătrunderea slavilor şi (Macedonia); Sfântul Apostol Andrei în Dobrogea ape misionari ca Nicetas din Remesiana şi episcopi ostaşi roman: creştinaţi au răspândit cuvântul Mântuitorului în interiorul Inipen de Răsărit în interiorul imperiului Bizantin Sluioa re:.gioas3 --- oficia în limba latina sau in greaca Aromânii au primii creştinismul in latină dovada este ,u noţiunile fundamentale aie credinţei la aromân, sunt moştenite din această limbă cnstii:. Dumnidză. cruţe Dăr.eancă, aliat picat apoi a bulgarilor a provocat o dislocare a romanităţii sud-dunârene (peccatum) Paşti Sid lll ' d "' ă c '' u!e hat earicâ altar o/c- ţi ua urmare grupun ale aces.er roman,tai, ţr-au gasil no, ,e.,e de Lega.urile dlalSpfm ' * r. emp ' e ! e ** , locui, in re9,um muntoase sau pe malurile unor râurc. unele din ele indiscutabile după cum ii. n !l a,ma Ş ' roma ! l: ' ‘ reuşind să se conserve de-a lungul timpurilor S-au rasoândit ir. i„ ,.,1 mco "testabila este ş. originea lor reuşind să se conserve de-a lungul timpurilor S-au răspândit în zona munţilor Rodope, în nordul Greciei, în partea apuseană a Traciei, în toată Macedonia, în Epir şi Tesalia, în Albania, in vechiul regat şârb, Muntenegru, de-a lungul coastei Mării Adriatice, până în Dalmaţia, în insulele Ionice. Numărul lor este astăzi greu de stabilit; în orice caz erau destul de numeroşi Dovezi sunt multe, dacă nu ar fi decât să amintim de numeroase centre, târguri şi sate cu nume care dovedesc că au fost locuite de români, de denumiri geografice, de limbă Limba română este urmarea limbii latine populare care a înglobat elemente din idiomul tracic Influenţele slave nu i-au alterat conţinutul, structura gramaticală predominantă a fost tot moştenirea latină impactul slav s-a manifestat în lexic Cercetătorii problemei t ■-".wiiicbiduiid esie şi originea iui n toată istoria din Peninsula Balcanică, aromânii - adică vlahii şi-au marcat prezenta prin numeroase fapte de arme dovedind ^mno'c n , S - Ş H m "!î are E; au fost prezenţi în viaţa economică, lartat L ° Jn ^v 01131 sim t comercial, in principal in produse „ 7 |- f „ nt _ ^' 01 comutfc in agricultură. Este sufic.ont să amintim feSiP n .I^I ." np0,riva autorităţilor bizantine, împotriva tmpitantor neautâton e ' 0aSe . ?° Cnin a,mate în,re cetele de păstori vâram Dukas aiJ*' a 'J )ia ee ljnor împăraţi bizantini precum Constantin incâO™,* ^ mnen '“ ac 31 "'tea şi ai lll-lea. Anghelos ş. ^ Anohelos a nm' 0 ' 0 ' 6 ÎIStala ,m Pusa de împăratul isac al li- tes vlahi, Petru P .i V ^. mare . răscoala a doi fraţi, conducători _,__... românilor n.n im P reunâ cu bulgarii şi cu ajutor. apreciază că în fondul lexical numai între 16 şi 20% sunt bizantine (1186-1ie~ 31 cumari!o ' au înfrânt armai 1 r Şi 119o* 1 pag. 6 CUVÂNTUL 3 martie 2004 196). i=M Imperiul româno-bulgar A fost întemeiat imperiul româno-bulgar al Asaneştilor cu capitala la Tâmovo, stat care în 1201 a fost recunoscut de Bizanţ Dupâ asasinarea lui Asan. coroana de ţar a fost preluată de Petru cam, împreună cu fratele mai tânăr, loniţâ Kaloian (cel frumos). s-au declarat neatâmaţi loniţâ, cel mai reprezentativ dintre fraţi, ajuns ţar dupâ asasinarea lui Petic (1197) a tost recunoscut de însăşi Papa Inochentie al ll-lea ca ţai şi uns în această calitate Puterea militară a imperiului româno-bulgar era atât de mare încât a putut înfrânge armatele cruciate conduse de Balduin de Flandra, cuceritorul Constantinopolului şi întemeietorul Imperiului Latin de Râsânt, pe care l-au şi luat prizonier în bătălia de la Adrianopole (1205). După asasinarea lui loniţâ (1207) de către cumani, caracterul imperiului româno-bulgar s-a modificat prin bulgarizarea treptată a acestuia, iar în secolul al XlV-lea a rost desfiinţat de către cuceritorii otomani Expansiunea otomană a înglobat în frontierele imperiului teritorii populate cu aromâni, Macedonia, Bulgaria şi o parte importantă din Serbia au fost cucerite rând pe rând începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XlV-lea. Sub autoritatea noiloi stâpânitori viaţa băştinaşilor nu a fost mai rea. Dimpotrivă, în schimbul plăţii unor taxe fixe şi a unor prestaţii militare, vlahii s-au bucul ai de vechile lor privilegii. Au fost organizate în unele regiuni militare formaţii de armatoli de oameni înarmaţi, însărcinaţi cu menţinerea ordinii publice, cu paza defileurilor. Ei se bucurau de dimpotrivă, au intensificat persecuţiile în Iugoslavia n. I fost închise şcolile aromâneşti în Bulgaria numărul ioi a iosr drastic redus. în Albania au avui de suent aoria^. 3 I94Î III Grecia învăţământul aromânesc s-a putut menţine până în dar cu mari dificultăţi * Emigrarea spre România a apărut ca o soluţie viabila. Instalarea regimului comunist în România a uitat cu totul de nevoile aromânilor Actualitate La finele lunii februarie a c a avut loc o conferinţă pe terna Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra românilor de pretutindeni ', un subiect care se dovedeşte de mare actualitate prin aceea câ aderarea la structurile Uniunii Europene cere introducerea vizelor (!) si pentru ; ri care sunt comunităţi, mai mult sau mai puţin numeroase, de ROMÂNI ce se află în afara graniţelor ţârii. Măsura, fără nici o îndoială, este* de natură să ridice bariere in calea legăturilor etnicilor români cu ţarc noastră. Deja s-a introdus obligativitatea vizelor cu Federaţia Rusă începând cu 1 martie a.c.; cu Serbia şi Muntenegru se vor introduce vize din data de 15 aprilie a.c., cu Ucraina dc la 1 iulie şi altele vor continua Este şi va fi şi în continuare o situaţie gravă Datele statistice furnizate relevă amploarea problemei în Rusia trăiesc aprox. 130.000 oe etnici romani în Bulgaria peste 20C CG'J în fosta Iugoslavie cca 400 000. în Ucraina peste 450 000 .n S!,? t 6 9U , V ? mau adminis,ra,iv Albania aprox 140 000 de români • şi amintim numa" câteva .late scutiţi de imixtiuni din afară Obligaţiile populaţiei aromâne erau stabilite prin "obiceiul vlahilor". Pentru vlahii aflaţi între frontierele Imperiului Habsburgic situaţia nu era mult diferită. O serie de decrete imperiale au organizat un sistem de apărare în care au fost aşezaţi vlahi, sârbi şi alţi minoritari şi care în schimbul unor scutiri de impozite şi unor altor avantaje îndeplineau funcţii pe frontierele militare. Documente ale vremii arătau câ în anul 1630 dintr-un total de 380 de sate pe graniţa slovenă, cca 50 erau locuite de vlahi. Toţi bărbaţii între 16 şi 60 de am erau obligaţi să presteze serviciul militai in slujba împăratului. Pe parcursul timpului, începând cu secolul al XVI l-tea autonomia lor a fost tot mai redusă prin măsuri administrative şi religioase. Secolul XVII a cunoscut mai multe revolte grănicereşti împotnva măsurilor care urmăreau sâ-i coboare la un statut de ţărani dependenţi. Un fenomen asemănător s-a petrecut şi în cadrul Imperiului Otoman. Aromâni vestiţi Din secolele XVII şi XVIII aromânii îşi dezvoltă talentele în comerţul internaţional, în special pe coasta răsăriteană a Adriaticii ta Durazzo, Tneste. Veneţia şi altele. Au fost înregistraţi negustori aromam şi în Germania, Austria. Londra, Moscova, ca şi în porturile mediteraneene. Nu mai amintim prezenţa lor în Constantinopol Salonic, in porturile de la Marea Neagră Au fost deschise agenţii bănci comerciale, mulţi dintre ei devenind mari negustori cu o ascensiune socială impresionantă, cum au fost familiile Şina ÎS PP 4 A ! er °l Kara,an ' Bellu ' Darvari ’ Papahagi. uni, limd înnobilaţi in Austria, Germania. Rusia, alţii îmbrăţişând cariere inteteduale Mitropolitul Andrei Şaguna, marele avocaTşi om pS c Drin cre , E Gojdu, episcopul Vasile Moga, Ştefan I losif Octavian Gooa D P creş,erea numărului de progn iracas, (medic vestit}, baronul Meitani familia H a ni.Mn„,.c. comunrtâ *' ,or <l,n *°nele locuite _ , vutdvidii oUUd U Caracas, (medic vestit}, baronul Meitani. familia Hagi-Moscu şi alţii au fos personalităţi care au ilustra, pagin, de is.one ş, cu,5 prezent' Şii 1,1 ' politica din Principatele Române şi din Transilvania Sec. XVIII - XX dar foarte probabil câ numărul lomâmlor din atarâ este mult mai mare în Serbia de pilda, numărul românilor este micşorat de autorităţi, nu există şcoli, centre de cultură capabile să întreţină identitatea naţională Aceeaş, situaţie este prezentă cu unele diferenţe, şi în celelalte state citate mai sus Drepturile minorităţilor şi situaţia minorităţii române din alte ţâri în unele ţări minoritatea etnicilor români nu este recunoscută - căzu! Greciei este probabil cel mai flagrant - sau deşi este recunoscută în alte state, nu este sprijinită sub n.u o formă: nici material nici cultural şi nici politic. Suni „tte minorităţi care se bucura de protecţia unor documente internaţionale. Să amintim numai câteva documente internaţionale, precum Convenţia-cadtu pentru protecţia minorităţilor naţionale (adoptată !a Strassbourg la 1 tebi 1995), Cada europeană a limbilor regionale sau minoritare (adoptată la Strassbourg ia 5 nov 1992, sau declaraţiile şefilor de stat şi de guvern ai fânlor membre ale Consiliului Europei (de la Viena din 9 oct 1993 de la Strassbourg din 11 oct 1997, de la Budapesta din 7 mai 1999) Rezoluţia 13?3 a Consiliului Europei şi multe alte imporlame documente unele cu valoare juridică, deci obligatorie, altele cu titlu de recomandare Să mai amintim câ aderarea la structurile europene cete pr.ntre altele, garantarea respectării drepturilor minorităţilor Dacă această cerinţă reprezintă un criteriu politic al aderării. ,iu mai yuttn importante sunt şi criteriu! economic şi cel administrativ care cer stateloi m cauza sa aoopte măsuri in direcţia diminuării diferentelor de dezvoltare intre minorităţile naţionale şi populaţiile majoritare .?.“ marU ' U ! de . P'°9 rame care să spnjme dezvoltarea de aceştia, prin dezvoltarea tn secolele XVIII şi XIX aromânii sunt grupaţi în principal în ZEZrSfr P,nd J în Tesa,ia ' E P' r 5' Albania .Ei con^'uS fno r ^ urme de 0I - dar au 5' al,e îndeletniciri: comerţ şi inousine. bucuiandu-se de bune situaţii materiale A fost perioada m care a apărut şi s-a dezvotta. şi pe plan politic o mSe DunXp n r0mânea , SCâ impu,siona,â ?' de exemplul de peste Perelnaiiiât ea C6 ° r - d ° uă Pnncipa,e ’ Mu ntema şi Moldova Personalităţi precum învăţătorul Apostol Mărgărit Atanasie Papanace. care au construit sistemul de învăţământ aromânesc si naţS in r oo?iV n " mba ma,emâ au însufleţit această mişcare naţională. In pofida opunem greceşti, folosirea limbii române Biserica ortodoxă a înregistrat unele succese In urma războaielor balcanice - 1912 si 1913 Grer^ c ar K Administrative, judiciare, educaţionale - necesare protecţiei ş, promovării drepturilor de care tiebu.e să se bucure aceste minontâţ: Marii majorităţi, dacă nu chiar tuturor mTn 1 "»'V 11 ° r de etmci aromani - nu li se recunoaşte statutul de minorităţi naţionale sau. dacă li se recunoaşte sun, ml Tf Ch ' ar P ersecutate Pentru tigam, de p,ldâ sunt Fu.'onpnp n Uţ " elabora,e sub s 9'da Consiliului Europei Uniuni’ care le as',o?,rfp 2 i a,,ei ^ ecurrtate Cooperare ir. Româma. Puterea de ta Bucureşti nu sprijină decât intr-o mi a legteîatia m eur 0 o r ~ " e etniCe r ° mane nu folose Şte la maximum nrom« e ^opeana şi internaţională referitoare la protecţia ş. promovarea drepturilor acest..' minoritari. Nu a fos° o5â fa puijct o strategie viabilă şi concretă capabilă sâ-i sprijine Alte state au leg, pentru minorităţile lor a.la.e în a'ara graniţelor (cerută chia!î?rto de P ret "tmdem este o ne-esitate Ilară) «Banizatiile ş, asoc.uţiile de etnic, rumân, din Cl.rvÂN3jjfl. iLEttflUNAM martie 2004 pag. 7 t i SOCIETATEA CULTURALĂ ” BUCOVINA'’ bucoviocon An I nr. I ianuarie- martic 2003 Publicaţie trimestriali a Societăţii pentru Cultura şi Literaturo Români in Iţucovfua rr» în numărul precedent al “Cuvântului Legionar“ am prezentat "revista presei din Bucovina de Nord in această pagină îi informez pe cititori despre Activitatea deosebit de rodnică a ” Societăţii pentru cultură şi literatură română Bucovina" - Filiala Bucureşti înfiinţată imediat după evenimentele din decembrie 1989, Societatea pentru cultură şi literatură română in Bucovina şi-a propus să adune in preajma sa cât mai multe persoane care să-i facă sensibili la problemele Bucovinei să fie o" punte cu care ne-am priceput' peste frontiere din mijlocul celei mai frumoase zone a ţârii Filiala din Bucureşti a societăţii, condusă cu multă destoinicie de către domnul colonel George Galon, a atras chiar de la organizarea ei un mare număr de simpatizanţi, oameni de toate profesiile, tineri şi, mai cu seamă, oameni de vârsta a treia, născuţi şi şcoliţi pe meleagurile de basm ale Cernâuţiului şi Storojineţului. Reuniunile lunare ale filialei s-au ţinut, cu regularitate de metronom, fiind abordată o paletă impresionantă de teme din cele mai vanate domenii culturale, ţinute de conferenţiari de înalt prestigiu şi competentă profesională fost reflectat din plin de sălile pline de auditori K îmi face plăcere să amintesc foarte succint doar titlurile care au umplut agenda culturală a anului 2003 orice altă explicaţie in acest sens considerând că este de prisos cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la moarte; - sărbătorirea unor personalităţi ale culturii bucovinene: acad Alexandrina Cernov, ledactor şef al revistei “Glasul Bucovinei M Lucia Olaru - Venati, Simion Gociu. Sorin Fortunâ, scriitori Octombrie Personalităţi bucovinene: - 95 de ani de la naşterea scriitorului Dragoş Vitencu. - 80 de ani de la naşterea medicului şi scriitorului Arcadie Percek - 70 de ani de la naşterea scriitorului Ion Ţugui Noiembrie Ianuarie - 180 de ani de la naşterea lui Iraclie Porumbescu. scriitor, folclorist, preot bucovinean; 140 de ani de la naşterea lui Olga Kobisleonska, sciitoare bucovineană de limba ucraineană şi germană născută la Câmpulung Moldovenesc; - 95 de ani de la naşterea lui Iulian Vesper Februarie - 180 de ani de la moartea lui Dimitrie Onciul, istoric, fost preşedinte al Academiei Române, - 160 de ani de la naşterea pictorului Epaminonda Bucevski Martie: - Adunarea Solemnă "85 de la revenirea Basarabiei la patria mama . - Colocviul " Republica Moldova " - probleme economice şi culturale cu participarea unor personalităţi din Chişinâu; - Concursul Neuitatul an cu participarea studenţilor basarabem aflaţi la studii în România. Aprilie: " H UltU / al ' d i Stractlvâ or 9 aniza,â împreună cu Societatea Bueîml«f d" 1 , r V Şi CU SlUden l n din Ucraina afla t* 'a Studii în Bucureşti Potpunu de muzică uşoară ş. muzică folk Mai: Poâjmbescu 3n * “ S ' ere3 51 120 ae 13 moanea Cipnan : ss-ţs as sssasssr cemsu " 51 «** Iunie: Luna Bucoviner. adunări săptămânale: - "Deschiderea Lunii Bucovinei", conferinţa de presă: - Bucovina in anit de răscruce 1918-192CT . ’ ,! es,l ^ al de muzică populară bucovineană cu interpreţi din regiunea Cernăuţi şi judeţul Suceava Bucov?nflâ^ama m mamă 0nSaCra,â aniVerSâri ' 3 ** 3 revenin ' - pmgram^S alHâţ ' di " Cemâuti?iSuceava litJZSÎ r'fl ede pnm ran 9 3 'Societăţii pentru cultură şi intitulate <ţunec? ?“ COv,na este apariţia revistei trimestriale intitulate sugestiv Mesager Bucovinean" grafice atrâoâtoârp 3 ^ 111 P rezer >t. patru numere în condiţii sunt în mare parte Sâu ar1icole fotografii, documente al respectului al ne» Rev ' s,a promovează principiul loialităţii, scolia tl n rZT a ' e r ° mâne?ti a T« FagKor în ,ân Sâ'râsfmm oâ * Bu “^ a ^ articole întrucât spaţll'^Teste^S f Sâ amin,im doar câ,t “ k ' a impozion internaţional "85 de ani ■ de t» ™ , lubirf de Viorica Verhr- Vi -îl, Mosciuc 'Cernăuţi, oiaşul piimei Bucovinei la patria Istorică". *" * ' a am t ^ ulta f^oada In cam ăin ~Z~ ' Ses,une de comunicări -Bucovina interbelică" acn.^ Carmen Oulgheru - Onra n °ivf Elena Doamna“ de d-na dr factori Colocviu "Şcoala, biserica societăţile de cuitnrn M °tre$cu u la Crasn •* «n/* f* araschiva Trandafir, °Zilele Ute comunitar p6strarea naţionale a pasiona ' de Emmescu etc " ? ' efiuC ' un 9raf,c,an ^covinean 2litâ_a—Mfa - Dezbateri -comemora». în'anuianfu'. ^ marginea progran = pag 8 Ul 2004 a mare,ul V0i ^0d Ştefan cel Mare CUVANTUl IK.ION4U mart , e ^ programului de SuwVe — :: NICADOR ZELEA CODREANU LA TV "NATIONAL” Şl ÎN ZIARUL "JURNALUL NAŢIONAL” Aminteam în numărul trecut despre emisiunea postului de televiziune " Realitatea " unde amfitnonul, cunoscutul publicist—comentator Ion Cristoiu l-a avut ca invitat pe preşedintele " Acţiunii Române", camaradul Nicador Zelea Codreanu. *- La numai câteva zile, un alt post de televiziune, " NaţionaF , a invitat la o dezbatere pe tema Garda de Fier n-a muritT pe Nicador Zelea Codreanu, pe Şerban Suru (preşedintele asociaţiei Petre Ţu(ea') şi pe senatorul liberal Radu F. Alexandru, discuţiile fiind coordonate de Mâdâlin lonescu. Dat fiind concepţiile total diferite ale celor trei invitaţi in legătură cu subiectul dezbătut, discuţiile au fost, fireşte, tensionate pe alocuri. în plus, moderatorul însuşi a întrerupt de nenumărate ori cu întrebări adiacente pe cel care îşi expunea punctul de vedere, fragmentând fluiditatea ideilor şi fireşte, înţelegerea lor de către telespectatori; unele întrebări tendenţioase lipindu-se ca nuca în perete': "Mişcarea Legionară de astăzi nu constituie un pericol pentru securitatea ţăriiT • in Jurnalul Nafionar din 8 martie 2004, camaradul Nicador Zelea Codreanu a acordat un amplu interviu care a apărut aşa cum a fost relatat, dar titlul celor două pagini parcă este luat din cartea de acum 30 de am scrisă de cuplul comunist Fâtu - Spâlăţelu "Corneliu Zelea Codreanu a condus o mişcare în care crima era argument politic - şi de aici, şi alte idei, la fel de false, care au constituit sursă de "inspiraţie" pentru tânăra Ana Mana Luca Inflaţia actuală a în domeniul presei scrise se datorează nu numai marelui număr de publicaţii ci, mai ales calităţii profesionale precare a tinerilor redactori (care până acum doi - trei ani erau încă elevi de liceu), care se documentează in fuga despre leqionan ştiind doar atât "A. ăia care l-au omorât pe lorgaf" Calomniaţi, calomniaţi ceva tot va rămâne" sunt cuvintele cunoscute din Ana calomniei din opera Bărbierul din Sevilla' a lui Rossini, cuvinte ce se adeveresc şi in cazul celor două evenimente consemnate am primit telefoane de felicitare din Capitală şi din câteva oraşe din ţară, deci "tot răul spre bine!" \ & &VU&Z* % % \ ASASINAREA LUI CORNELIU ZELEA CODREANU A FOST AMÂNATĂ CU 24 ORE! V 6 *7 eviS, D ei n ° as,re ( ,ebr ac.) am scris despre trei documente inedite privind Mişcarea Legionară date preşedintelui Acţiunii Române d-lui Nicador Zelea Codreanu, de către cunoscutul publicist-comentator dl Ion Cnstom cu ocazia emisiuni televizate pe canalul" Realitatea \ din 24 ian. 2004 n, ,r . 6 ll f a . docu ™ en Ţ mai am P ,U '•' Prezentăm acum integral cititorilor noştri în numărul acesta pentru a nu-i ştirbi “““ 51 8 ** *“«• «—* - « o A—. «SS Este vorba despre declaraţia dată de către MAIORUL SCARLAT ROŞEANU, care la 1 mai 1938 a fost numit comandantul Legiunii de Jandarmi RÂMNICU SĂRAT unde. la început, a avut în subordine şi penitenciarul din oraş unde fuseseră închişi Căpitanul, Nicadorii şi Decemvirii (Ulterior de închisoare a răspuns maiorul Alexandru Varo.) Din citirea acestei declaraţii reiese clar că .cvartetul" compus din ministrul de Interne de atunci (ARMAND CĂLINESCU). devenit apoi pnm ministru, generalul Bengliu şi coloneii Gherovici şi Parizianu mse hotărârea, în urma ordinului tul Carol al 11-lea. sâ-l asasineze pe Căpitan împreună cu alţi 13 fruntaşi legionari, Nicadorii şi Decemvirii care erau întemniţaţi la Râmmcu Sărat Cei desemnaţi cu comiterea acestor crime au fost maiorii Dinulescu şi Macoveanu. Asasinatele nu au putut fi împiedicate de către maiorul Scariat Koşeanu, dar, după cum reiese, citindu-i declaraţia, ele au fost * - ®!r” 8 . ,e Ţ u 24 de ore având '«o, după cum se ştie, în noaptea de 29-30 nov 1938 în nădurea Tân^h»c ( comis In drum spre Jilava (în loc de Râmnicu Sărat), sub pretextul de .fugă de sub escortă" Ş DECLARAŢIE In plus. asasinatele s-au Roşeanu din Jandarmerie Subsemnatul Maior Scariat declar următoarele. paiV fZ 1936 m ' am P rezental la comanda Legumei Jandann Râmnicul Sărat unde fusesem mutat ' amva CUrSUl J. Une ' lul>e 1938 ‘ Cor P ul de Jandarmi, probabil de fS£n,cuU*r»,V erUl J* Jusm e ,rans,on ™< penitenciarul mrucul Sârat In arest pentru condamnaţii legionari Jandarmi Focşani conform ordinului Corpului de Jandarmi a fost dat tn subordine acestui inspectorat 'Z a ™ st SC °P Primul Colonei Barbu Vasile Comandantul acestui Inspectorat îl Inspecta adese on r^ ăt ?a Sf ^" Ul lunei Au9us( 1938 nu ' mi amintesc ziua O-l ?n *Z e l f * w ven,t * Sărat ordonându-mi a-l Tnsoţi o. 20 “ ur ™ M 8 w «»- < UVÂNTlIl I.EGIONAR martie 2004 pag 9 “kşm--» mm —■— tandru Marinescu şi Maior Anton (azi U Colonel din mi-a spuş oenitenciar pe Codreanc auto- Alexandru 'Jandarmerie). La 50 metri în spatele acestei maşini se opreşte o camionetă din care se scoboară Maiorul Varo Alexandru şi diferiţi jandarmi. ... r , Dm acest moment conducerea penitenciarului se încredinţează Maiorului Varo. Ţin să precizez că pe timpul cât am condus acest penitenciar am lăsat tuturor legionarilor deţinuţi în celule saltelele, pernele şi pijamalele proprii, de care s-au servit, de asemeni le-am lăsat cărţile şi revistele cu cari au venit. Aceasta până când a venit acolo în inspecţie D-l Colonel Gherovici Ştefan de la Corpul de Jandarmi care, găsind în celule saltele, perne şi pijamale, mi-a ordonat în faţa tuturor să le ridic şi să-i îmbrac în hainele vărgate imediat Aceste haine nu le dădusem până la sosirea la penitenciar în inspecţie a D-lui Colonel Gherovici. De la prezentarea Maiorului Varo la conducerea penitenciarului subsemnatul n-am mai avut nimic comun cu penitenciarul, rămânând numai cu comanda Legiunei de Jandarmi R Sărat Bazat pe bunele raporturi de prietenie ce le am cu maiorul Varo veneam adeseori la penitenciar cu care prilej vedeam şi stăm de vorbă în mod special cu Mişu Polihroniade. cu D-l Ing Virgil lonescu, cu Alexandru Teii In cursul lunei Septembrie 1938 sopa mea care locuia în Bucureşti fiind rău bolnavă şi comunicându-mi telefonic ceea ce are, cum şi avizul dat de D-l Doctor Marin Enăchescu, am stabilit prin telefon un consult medical pentru ziua X - data nu mi-o amintesc. Pentru această zi însă primisem ordin de la Corpul de Jandarmi ca să asist pe D-l Dr Claudian care urma să sosească la R Sărat pentru a-l consulta pe D-l Inginer Virgil lonescu. Cum pentru D-l inyiner Virgil lonescu nutream sentimente destul de bine voitoare am ţinut să asist pe D-l Doctor Claudian executând totodată şi ordinul Corpului de Jandarmi înainte ca D-l Doctor Claudian să sosească, fiind disperat de starea sopei mele, m-am dus la penitenciar şi, împreună cu maiorul Varo, pe sala penitenciarului, înăuntru l-am încunoştiinţat pe D-l Inginer Virgil lonescu de consultul ce urma să îl facă D-l Doctor Claudian. spunându-i totodată şi durerea mea cu boala soţiei mele. faţă fiind şi Maiorul Varo D-l Inginer Virgil lonescu m-a sfătuit şi îndemnat să expun boala sopei mele Doctorului Craja pe care Maiorul Varo l-a chemat şi căruia, expunându-i starea soţiei mele, mi-a dat asigurări liniştitoare, arătând u-mi dintr-o carie medicală fotografia cazului sopei inele. Cum pentru după amiaza acelei zile aveam la Bucureşti un consult medical pentru soţia mea, l-am rugat pe D-l Inginer Virgil lonescu să-mi permită a mă duce la Bucureşti cu automobilul cu care urmau sa sosească D-l Doctor Claudian şi D-na Inginer Virgil lonescu. D-sa (D-l Inginer V. lonescu), extrem de amabil, m-a asigurat şi mi-a permis a mă duce la Bucureşti cu această maşină, oferindu-mi-o. Cu D-l Doctor Claudian au venit din Bucureşti şi Doamnele Codreanu, lonescu şi Cotigă D-l Virgil lonescu, în donnţa de a-mi da posibilitatea să ajung la timp în Bucureşti, căci nu aveam tren imediat, mi-a oferit maşina cu care am plecat împreună cu D-l Dr Claudian. D-na Cotigă, soacra mea D-na Mâna Popescu şi subsemnatul Ajungând în Bucureşti D-l Dr Claudian a rămas la mine acasă pentru a lua parte la consult D-l Colonel Stănculescu, prefectul judeţului R Sărat din acel timp, a fost informat de plecarea mea cu această maşină prin agenţii personali ce-i avea D-sa mi-a făcut raport scris aducând cazul la cunoştinţă cerând a se lua măsun contra subsemnatului Către sfârşitul lunei Noiembrie 1938, nu-mi amintesc data, la orele 1 şi jumătate noaptea, am fost trezit din somn cu bătăi m uşă de soacra mea care se afla la mine în R Sărat, spunându- mi. Bate cineva în poartă Venind afară şi apnnzând lumina am fost întâmpinat de maiorul Dinulescu care, intrând în casă la mine, mi-a spus sâ ma îmbrac şi sâ-l însoţesc la Legiune, având un ordin de executat. Imbrăcându-mă şi ieşind cu maiorul Dinulescu din poarta casei în automobilul ce aştepta afară se afla maiorul Şi m mi-a spus: _ . - Avem ordin de a ridica de la penitenciar pe Codresnu Ş i pe asasinii lui Duca şi Stelescu pentru a-i executa impuşcându-i in acest judeţ (R Sărat) Am rămas îngrozii de cele auzite, opunandu-mă la aceasta execuţie spunându-le că nu se poate face aste Am cerut acestor ofiţeri insistent să mă asculte şi pentru j-i convinge in plus le-am spus că primul procuror este legionar lucru ce nu era real. Am adăugat spunându-le câ făcând aceasta descoperă Coroana. Toate argumentele mele urmăreau determinarea loi de a nu executa acest ordin pe care l-am apreciat ca pripit Am întrebat pe maiorul Dinulescu de la cine a primit acest ordin? El mi-a răspuns ca de ia D-l General Bengliu care aşteapta toată noaptea în cabinetul D-sa le rezultatul împreună cu D-l Colonel Gherovici, ARMAND CĂLINESCU şi Pariziana. Insistentele mele l-au convins pe maiorul Dinulescu dt a renunţa. Maiorul Macoveanu ţinea cu ori ce preţ să execute chiar singur ordinul primit spunând câ este ostaş bătrân şi trebuie să execute ordinele Ţin să precizez că ofiţerii au avut ordin de a nu lua contact cu mine ci numai cu comandantul închisorii Maiorul lliescu La insistentele mele repetate de a nu executa, lăsând timpul să dea putinţă celor de la Bucureşti să renunţe la această hotăiâre, s-a asociat, după insistentele şi argumentele de mai sus. Maiorul Dinulescu şi mai în urmă a cedat şi maiorul Macoveanu Apoi maiorul Dinulescu a formulai o telegianiă cifrată pentru J General Bengliu cu următorul conţinut Ordinul nu se poate executa Primul Procuror legionar Se descoperă Coroana Vei .m la Bucureşti pentru a raporta verbal Rug ordonaţi Această cifrată am coi/iuiucar-c cu personal D-iui General Bengliu la nr de telefon secret pe care maiorul Dinulescu nu i-3 dat. D-l General nu a ştiut că a vorbit cu mine. căci la deschiderea liniei telefonice i-am spus Aci R. Sărat Rog luaţi o notă cifraic Luminându-se de ziuă şi văzând câ D-l General Bengliu nu da nici un răspuns, l-am chemat din nou la telefon rugându-l >â ordone Se făcuse ora 5 55 dimineaţa D-sa a spus "Aprob." Primind acest ordin ofiţerii au plecai la Bucureşti lăsând cele 2 autocamionete cu reangajaţi jandarmi şi rugându-mă a le tnmite la Legiune Cum la Legiune nu aveam loc le-am trimis în Comuna Bălţaţi unde am încartiruit plutonierii Seara, cam pe la orele 21, pnmesc telefonul Maiorului Dinulescu de la Bucureşti spunându-mi sâ-l aştept la Legiune intr-adevăr, pe la orele 24 a venit Maiorul Dinulescu însoţit de Maiorul Macoveanu Maiorul Dinulescu mi-a spus următoarele "Ce am păţit din cauza ta! D-l Colonel Gherovici, în faţa D-lui General Bengliu mi-a spus "De ce i-ai spus lui Roşeanu? De ce ai luat contact cu eP El are gura mare şi va vorbi L am întrebai ce s-a hotărât 7 Mi-a răspuns: "ii luăm transferăm la penitenciarele Giulgiu şi Tumu Măgurele Au plecat la penitenciar împreună cu cele 2 camionete cu jandanrn M-am dus şi eu. dar fără a avea vreo altă calitate decât aceea de comandant al Legiunei de Jandarmi Aceşti ofiţeri au luat contact la penitenciar cu Maiorul lliescu, comandantul penitenciar ului care i-a predat După plecarea tor pe la orele 3 dimineaţa, m-am dus acasă Dimineaţa la orele 7 30 a venii în R Sărat D-l Colonel Barbu căruia i-am raportat întreaga chestiune La dejun D-l Colonel Barbu a luat masa la mine acasă împreună cu soacra mea şi cu mine In timpul mesei cineva din personalul casei îmi aduce ziarul m care se anunţa asasinarea lui Comeliu Codreanu şi a ce/o/ cu cari au fost ridicat. fn &°zit am început să sbier şi să plâng spunând câ asta este curată bar bane i~*?* l * C0t0net Barbu d ^cercat sâ mă liniştească luând parte cu toată durerea şi cu tot sufletul alături de mine Şl-I (ss) Scarlat Roşeanu pag. 10 CUVÂNTUL LEGIONAR martie 2004 CAMARAD DE EXCEPŢIE: CONSTANTIN TEJA în urmă cu doi ani a trecut în veşnicie, la vârsta de 82 de am, un membru de marcâ al Acţiunii Române ", Constantin Teja, un camarad de neuitat care şi-a închinat toatâ viaţa idealului legionar. La acea datâ nu apăruse revista noastră, de aceea nu airi putut să evocăm personalitatea celui dispărut; din acelaşi motiv nu am putut sâ-l omagiem în scris nici la împlinirea unui an de la trecerea sa în nefiinţă La parastasul de doi ani ţinut la sfârşitul lunii februarie 2004 la biserica Mâtâsari au participat, ca de obicei, şi membrii ^Acţiunii Române ", prilej cu care ne-am hotărât ca in numărul din martie al revistei noastre să publicăm un ferpar Dar „socoteala de-acasâ nu s-a potrivit cu cea din t%rg"- în sensul pozitiv, întrucât sursa noastră directă de informare, doamna ELPIDIA TEJA. SOŢIA camaradului deosebit de caldă şi amabilă, ne-a impresionat adânc povestindu-ne în cuvinte simple trista viaţă a soţuiui său. cu exemplificări zguduitoare, unice în istoria torţionarismului comunist, ceea ce ne-a determinat să redăm convorbirea ;ntr-un articol Amintirile s-au depănat în dormitorul soţilor Teja, o cameră având un perete plin de icoane vechi din lemn, iar altul cu fotografii de peste un secol ale părinţilor celui evocat, îmbrăcaţi în straie macedonene; pe peretele din faţa uşii tronează poitretul Căpitanului alături de o candelă ce nu se stinge niciodată. Constantin Teja s-a născut în Macedonia, în corn. Frâsari de la poalele munţilor Pindului, dar a stat aici doar 7 am: în 1927 întreaga populaţie s-a mutat în Cadrilater, judeţul Durostor, unde au întemeiat o nouă comună denumită tot Frăsari (!), unde fiecare familie a primit minim 10 ha de teren agricol. în scurt timp, noua localitate apărută pe harta României întregite a devenit, datorită hărniciei oamenilor, una dintre cele mai înfloritoare comune dobrogene, şi, paralel cu activitatea economică, macedo-românii de aici s-au opus cu succes, în dese rândun. hoardelor de comitagii bulgari care terorizau noaptea satele. La 16 ani Constantin Teja l-a văzut pentru prima oară la Balcic pe Căpitan care venise de la tabăra de muncă Carmen Sylva. Atras de doctrina legionară şi de charisma lui Corneliu Zelea Codreanu, în vara anului 1936, Constantin Teja, împreună cu alţi consăteni, a aderat la Mişcarea Legionară. Anul 1940, anul blestemat şi prin cedarea Cadrilaterului către Bulgana, a făcut ca familia Teja să se mute la Bucureşti, părăsindu-şi cu inima zdrobită toatâ agoniseala muncii lor de 13 ani. La finele lui septembrie Const Teja lucra ca vânzător la un mic magazin alimentar al Consumului Legionar, aflat pe str. Ghiocei, o stradă frumoasă în apropierea actualului Circ de stat. Lichidarea magazinului legionar în ian. 1941 l-a determinat pe Const Teja să-şi găsească un alt loc de muncă, tot în sectorul comercial, la un restaurant din pădurea Bâneasa. Dat în urmânre de organele Siguranţei şi existând pericolul iminent de a fi arestat din cauza apartenenţei sale la Mişcare, la îndemnul şefului de post care i-a spus să facă orice pentru a pleca din Bucureşti ca să i se piardă urma. Teja a ajuns tocmai în nordul ţârii, la llişeşti, o comună mare aflată între Suceava şi Gura Humorului Aici, în vara lui 1943. a cunoscut-o pe cea care i-a devenit soţie un an mai târziu, pe Elpidia Nu li se terminase bine luna de miere, când apropierea frontului a făcut ca în luna martie 1944 proaspeţii căsătoriţi să se mute în alt colţ de ţară, în Oltenia, în apropierea oraşului Turnu Sevenn, unde, în urmă cu 20 de ani, avusese loc faimosul proces al lui Corneliu Zelea Codreanu terminat cu fulminanta achitare pentru împuşcarea poliţistului Manciu. Această escală a fost şi mai scurtă decât precedentele, familia Teja refugimdu-se în altă zonă a ţârii. în Banat. în comuna Tomnatec din apropierea oraşului de graniţă Sânnicolaul Mare Comuna a fost şi este una dintre cele mai bogate din ţară, fiind la acea vreme locuită de şvabi care începuseră să fie deportaţi la începutul lui 1945. pentru muncă oriatâ în gulagurile ruseşti, deşi războiul nu se terminase. în locul or fund colonizaţi refugiaţii români pe bază de acte din Basarabia. Bucovina de Nord şi Cadrilater Timp de 4 am Costicâ Teja s-a ocupat cu pomicultura, agricultura şi zootehnia, împreună cu soţia şi fratele său mai mic, ar nu a întrerupt nici o clipă legătura cu Mişcarea Legionară, încercând să contribuie la reorganizarea ei ca rezistenţă majoră împotriva comunismului, împreună cu Vasile Zotu şi cu Dumitru mea şeful Corpului Muncitoresc Legionar (fugiţi din Germania) u toate măsurile de prevedere luate, Securitatea i-a luat urma Să ăi data de 6 Sept 1949 Costică Te i a a * ost arestat în corn a ) l ucl Timiş, şi de aici a fost dus la Bucureşti cu un avion, în undiţii de maximă securitate, la închisoarea de cercetări penale Malmaison. unde a fost anchetat şi bătut neîntrerupt la lumina orbitoare a unor becuri de sute de waţi Călăii, Brânzaru şi Dulgheru, nu au putut să scoată nimic din gura celui maltratat cu bestialitate La ultima anchetă a participat însuşi temutul Nicolschi care l-a ameninţat în mod profetic " Teja n-ai vrut să ne spui nouă, dar vei spune la ai tăi, căci noi ştim ce ascunzi tu r (Nicolschi de referea la români, el fiind rus.) A fost condamnat la 10 ani temniţă grea confiscarea averii şi cinci ani degradare civică. Detenţia a început la Gherla, unde a fost "reeducat" de Vasile Puşcaşu, elev sârguincios de la "şcoala iadului" de la Piteşti a lui Eugen Ţurcanu care, împreună cu Aurel Henţeş din Făgăraş şi basarabeanul Victor Voichin, i-au zdrobit toate cele 20 de degete de la mâini şi picioare cu un cleşte confecţionat artizanal A stat în cea mai mare celulă - 99-100, între cei cu care suferea aflându-se, printre mulţi alţi; Radu Ciuceanu şi Mihai Timar c (n red - Radu Ciuceanu este în prezent preşedintele Institutului pentru Studiul Totalitarismului) intr-o zi a fost bătui intr-un mod cum numai o minte criminală şi bolnavă putea concepe a fost legat fedeleş de mâini şi picioare, i s-a introdus pe sub genunchii strânşi şi pe sub coate un par şi a început să fie bătut cu ciomege Parul era ţinui de doi la uri capât şi de alţi doi la celălalt, iar el, atârnat pendula după cum veneau loviturile Avea picioare zdrobite, mergea în patru laoe. se rezema în genunchi şi pe coate şi tot trupul îi era numai răni sângerate Rog pe cititori sâ-mi ierte relatarea crudă dar nu ştiu ce eufemisme aş putea folosi într-o altă zi i s-a uns faţa cu fecale, iar ceilalţi '!reeducaţi au fost obligaţi să treacă pe rând, să / se închine şi să-l sărute pe obraji, fiindcă acesta ar fi fost chipul lui ... lisus Hristos'! Câtă blasfemie'! Unui alt deţinut la fel - cică ar fi fost . Sfântul Sisoe' Părintele Papchente Chisopran a fost obligat să mănânce trei gamele de fecale ca.... anafură!' Toate aceste idei demenţiale le-a avut torţionarul Livinski Fantezia sadică şi sordidă nu avea limite: pe ţăranul ardelean Vasile Rusu l-au pus să-şi bată fiul, arestat şi el Cei doi s-au îmbrăţişat dar a urmat o bătaie colectivă aplicată de "comitet" celor doi până şi-au pierdut cunoştinţa La fel s-au petrecut lucrurile şr cu fraţii Ion şi Mihai Scutaru, dai şi cu evreul sionist Vintilâ Weiss care. eliberat ulterior în urma unei intervenţii din afară, a descns ziariştilor străini modul în care erau torturaţi deţinuţii politici din România Radu Ciuceanu fusese schingiuit într-un mod de neimaginat încât devenise un fel de robot care nu mai judeca, nemaiavând luciditate astfel că executa automat orice ordin primea in febr 1952 Costicâ Teja a tost dus în mina de la Baia Spne. apoi în lagârul de la Valea Nistrului Aici. din mine au evadat (dai au (ost prinşi) patru deţinuţi in trunte cu Mann Tucâ care a tost omorât, iar ceilalţi condamnaţi la muncâ silnică pe viaţa Evadarea nereuşită a avut drept represiune majoră şi reducerea raţiei de mâncare la jumătate pentru toţi deţinuţii, circulaţia prin curtea închisorii fâcăndu-se numai in pas alergător, iar pedepse "curgând din te-mlri-ce Iu (aţa acestor noi abuzuri Costicâ Teja. împreună cu alţi deţinuţi, a intrat în greva foamei, tapt cc a făcut ca într-o noapte cei m cauză să tie duşi, in camioane acoperite cu prelate, la Aiud si băgaţi direct la Zarcâ, în celule de câte patru, fără paturi ţâra CUVÂNTUI. I N».11)NA12 martie 2004 pag. 11 - - - saltele, cu regim special de pedeapsă (adică un sfert din -- r aţja de'mâncare). Aici, în aceste condiţii inumane. Teja a stat şase luni, iar la un control de rutinâ din partea unor foruri înalte nu s-a sfiit sâ spunâ: - Voi veniţi aici să ne spuneţi că aţi suportat persecuţii, că regimurile de dinainte de 23 aug. 1944 au fost criminale Ap auzit dvs, că Max Goldstein, cel care a pus fn 1920 bomba la Senat vrând să-l asasineze pe regele Ferdinand şi reuşind doar să omoare un episcop şi rănind alte două persoane, când a declarat greva foamei fn închisoare, toată presa i-a respectat greva. Voi nimic nu ap respectat Nicăieri fn lume un grevist al foamei nu este pus în lanţuri. Aţi crescut şi trăit fn şcoala crimei şl terorii! fn iulie 1954 Teja a fost dus împreună cu câţiva colegi de închisoare la Văcăreşti, unde au fost băgaţi câte unul în celulă, cu regim alimentar de refacere, ca sâ arate ca oameni normali la procesul care se intentase lui Eugen Ţurcanu. De aici, în zeghe, au fost duşi la tribunalul diff Calea Rahovei, unde se afla şi ministrul de Interne. Alexandru Drâghici, care a întrebat:" Cine este Const. Teja căruia i-au fost smulse unghiile 7, întrebarea fiind însoţită de o ură nestăpânită " Asta a fost datorită camarazilor tăi căci asta v-a fost educaţia ..." - Pardon, domnule ministru, educaţia noastră a fost să credem fn Dumnezeu, să-i ajutăm pe cei fn suferinţă, nu să schingiuim şi să ucidem ca dvs. care v-aţi folosit de aceşti ticăloşi şi acum o să-i împuşcaţi ca pe nişte câini! . Mama ta de bandit! - Mulţumesc la fel, domnule ministru! La aceasta, ministrul a trântit uşa şi a plecat de la proces Costicâ Teja a fâcut puşcârie 13 ani. pânâ la mijlocul anilor • 62 a lucrat apoi tot în comerţ, ca şef de unitate la un magazin alimentar "Ciuperca" pe Bd 1 Mai (aproape de Piaţa Chibrit), până când a fost pensionat. Şi soţia sa. doamna Elpidia, firavă şi blândă, a cunpscut lipsa de libertate perioade îndelungate şi ororile anchetelor comuniste doar datorită faptului că era căsătorită cu un legionar Suferind de o boală incurabilă, Costicâ al nostru s-a pregătit din timp de moarte a cerut sâ fie înmormântat în.cămaşă verde, cu centură şi diagonală, cu pantaloni negri (dorinţă îndeplinită). "Mă aşteaptă Căpitanul. . Şi camarazii. Pentru cei care l-au cunoscut pe Const. Teja. zâmbetul bun şi luminile calde din privirea sa vor continua sâ trăiască. Fie-i amintirea binecuvântată! NOTĂ REDACŢIONALĂ: Fiind vorba despre un camarad de excepţie, am fâcut o excepţie şi am reprodus integral povestea tristă a camaradului nostru - inclusiv câteva secvenţe cumplite din realitatea închisorilor comuniste irit* </UWUC FLOR STREJIMICU Solitar într-un orăşel plin de încărcătură istorică care este înconjurat de peisaje luate din cărţile de basme, aflat în inima Transilvaniei - este vorba de Cisnâdie, dl. Fior Strejnicu a dat aici la iveală în ultimi am cărţi fundamentale pentru cel care vrea să aprofundeze Mişcarea Legionară Cu meticulozitate, documentare şi pasiune ca instrumente de lucru, dar şi cu eforturi materiale remarcabile, domnia sa a reuşit pe deplin sâ capteze interesul cititorilor prin câteva cărţi de înaltă ţinută care abordează o gamă diversificată de probleme Amintim eâfţile .Mişcarea Legionară şi evreii", „Creştinismul Mişcării Legionare ”, antologia „ Culegem din mormântul tău lumină” şi „ Hronic legionar”. Vom încerca ca într-unul din numerele viitoare ale jarului să prezentăm succint aceste lucrări, pnntr-un interviu pe care intenţionăm sâ-l luăm d-lui Strejnicu . Pânâ atunci, având aprobarea domniei sale, timp de un an, număr de număr, vom prezenta într-un colţ al publicaţiei noastre cele mai semnificative momente din istoria Mişcării Legionare, pe care le vom selecta din „HRONIC LEGIONAR’' (FLOR SREJNICU). începem acest "serial*’ cu evenimentele care au avut loc în luna martie. s s. hostie 1919 - Căpitanul depune pentru prima oară jurământ pentru apărarea ţârii împotriva comunismului în pădurea Dobrma (24 martie) 1923 - prima arestare a Căpitanului, ca autor al unui manifest naţionalist (29 martie) 1930 - Căpitanul organizează o manifestaţie anticomunistă în Bucureşti (25 martie) 1931 - legionarul Traian Cotigă este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti (6 martie) 1934 - Căpitanul se prezintă de bunăvoie la Tribunal in procesul I. Gh Duca (14 martie) 1937 - Circulara prin care Căpitanul ordonă "să nu se răspundă la nici un fel de provocare' 1937 - Circulara Căpitanului prin care anunţă că revista "Buna Vestire nu este legionară (4 martie) 1937 - Căpitanul înfiinţează Partidul "Toiul Pentru Ţară", expresia politică a Mişcării, sub conducerea gen Gh Cantacuzmo-Grânicerul, semnul partidului două puncte într-un pătrat (20 martie) ■i^;'SS l s e JS4t i ) n SESî prol N '° r9a ^ ' u " ra ’' ,pen "“ 5C,,soarea !n “*» 1949 - capturarea de către comunişti a grupului de rezistenţă in munţi Spiru Blânaru (10 martie) □ pag. 12 CUVÂNTUL LEGIONAR martie 2004 d&sţtţease desi/iasfea redacţiei Sddsizsi ^unimeâaa, /eazfrade e&n vo/unud &evederaţu J ZI CU SOARE în prima zi cu soare am să vin Ca să-ţi citesc o nouă poezie Aleasă implacabil de destin, Celebră, după moartea mea, să fie. Dar dacă poezia nu te-ncăntâ, Reţine ziua: soare fără nori, Clipita de-nălţare pură, sfântă Şi depânarea unor paşi uşori. UN RAM Mi-a bătut sfios la geam Primăvara cu un ram încărcat cu har şi floare, De mister şi încântare Se-nfiripă tainic dor, Dor de susur de izvor. Dor ce urcă şi coboară Prin păduri cu frunza rară. Prin albastrul infinit Caut timpul risipit - Primâverile trecute De-nceputuri neştiute. Cuibânte în astral, Dintr-un unghi atemporal, Mii explozii vii florale, înfloriri prifnordiale îmi cufund privirea-n zări Saturate de chemări Desenând catapetesme De lumini şi de miresme Mi-a bătut din nou la geam Primăvara cu un ram. ADRI* LA SORTI i l-au tras apoi, oroare, cămaşa la sorţi, Doar nu-l mai era de trebuinţă. Cum ar putea să se mai apere cei morţi ? Cei vii nu au măsură, nici căinţă Se mulţumesc acuma cu un guler doar, Iar alţii numai cu o mânecuţâ, La concurenţă mare, pe un alt culoar, în viaţa lor .săracă şi micuţă. Aleargă mai departe cu trofeul sus, în veselie vie şi totală. Câţi au rămas contează numai 1 Câţi s-au dus Pe drumul lung cu ultimă escală ? l-au tras apoi, oroare, cămaşa la sorţi Căci viaţa merge totuşi mai departe Cu steag de sărbătoare agăţat la porţi Cântând de zor cântările deşarte *** Pentru că anul acesta sărbătorim la 11 aprilie învierea Mântuitorului lisus Hristos şi pentru că revista noastră apare la sfârşitul lunii, vom publica în avans (în numărul din martie) paginile despre 'Semnificaţia marilor sărbători creştine ” din această perioadă a anului: Buna Vestire, Duminica Floriilor, Sfintele Paşti. MOTTO: A înviat Hristos Aşa va învia şi dreptatea neamului românesc Dar pentru aceasta se cere ca fii de ai lui să bată drumul pe care a mers lisus; să li se puie pe cap coroană de spini, să urce Golgota în genunchi, cu crucea în spate, şi să se lase răstigniţi. Legionari, fiţi voi copiii aceştia 1 " (Comeliu Zelea Codreanu, 1928)' Telul final al neamului Este viaţa? (...) Ţelul final nu este viaţa Ci învierea învierea neamurilor în numele Mântuitorului lius Hnstos (...) Nouă, Românilor, neamului nostru, ca orişicărui neam din lume. Dumnezeu ne-a hotărât un destin istonc. (. . .) Ei-vom noi, oare, generaţia debilă şi laşă, care să lăsăm din mâinile noastre, sub presiunea ameninţărilor, lima destinului românesc şi să părăsim misiunea noastră ca neam în lume?" (Comeliu Zelea Codreanu, 1936) A înviat Hnstos, sădind peste toată lumea, sfârşitul vremii speranţa, nădejdea că niciodată nu vom pieri sub piatra nedreptăţilor, oncât de greu ar fi aşezată peste firavele oastre tiu pun W>m învia, vom birui" (Comeliu Zelea Codreanu, 1938) CUVÂNT»'» iLEGWNAIt martie 2004 pag. 13 S&nsuficaţui masi&s âăsfetori csvgtine - extras din predicile preotului Boris Râduleanu - SŞE Buna Vestire (25 martie) - Fiul lui Dumnezeu se face Fiu al Fecioarei. Dumnezeu, dând omului stăpânire asupra pământului, înseamnă că i-a deschis calea de a face ştiinţă, de a cerceta, de a gândi, de a cunoaşte Nu poţi stăpâni dacă nu cunoşti. Dar cercetarea trebuie să fie făcută cu Dumnezeu şi în Dumnezeu. Numai astfel puteau rămâne în consens cu Creatorul lumii şi cu legile Lui. Apoi. Dumnezeu a prevenit pe om După cum un tată spune: "Dragul tatii, asta să o faci. dar asta să n-o faci", aşa a îndrumat şi Creatorul pe om spunându-i: Mănâncă din toţi pomii raiului, dar din Pomul cunoaşterii Binelui şi răului să nu mănânci. Raţiunea ta încă nu este coaptă, încă nu este fixată în Bine, în Adevăr, în Iubire, în Dumnezeu. De aceea să nu te hrăneşti din el, “căci în ziua în care vei mânca din ei, vei muri’ (Fac. II, 16-17). Omul înzestrat cu libertate, a fost pus în faţa acestei alternative. De el depindea să aleagă Atunci a intervenit ispita Mare a fost obrăznicia şi viclenia Satanei! A insinuat câ Dumnezeu limitează libertatea şi fi împiedică să ajungă la desăvârşire, îndemnul lui era: De ce asculţi pe Dumnezeu? Tu singur poţi fi Dumnezeu; poţi cunoaşte şi binele şi răul, poţi cunoaşte totul. Tu eşti om, tu eşti Dumnezeu. Această ispită - cea mai mare - s-a infiltrat în primii oameni, şi prin ei în lume Până astăzi, oamenii au această psihologie eu, noi - suntem aceia care putem să facem şi să reformăm totul; să schimbăm râurile, oceanele, stelele etc Această psihologie a început de acolo, de la dialogul Eva - Satana. Satana i-a minţit că vor fi "ca Dumnezeu" tocmai cunoscând şi râul, deci prin puterile lor proprii, prin "rodul" pomului, pe o cale materială Atunci într-adevâr H li s-au deschis ochii", dar au cunoscut o altă realitate; câ nu mai sunt în Lumină, în sfinţenia divină, câ sunt în afară de Dumnezeu, goi, asemenea altor animale Pnn Eva şi Adam omenirea a ales calea de a creşte fără Dumnezeu, de a se înmulţi fără Dumnezeu şi de a stăpâni pământul tot fără Dumnezeu Dar Dumnezeu n-a părăsit făptura Sa El a pregătit omenirea prin poporul ales, prin popoarele păgâne, care aşteptau şi ele o mântuire. Respectând libertatea omului, Dumnezeu n-a vrut să forţeze voinţa şi mintea nimănui. El a aşteptat ca omul să se trezească, pregătind prin patruzeci de generaţii poporul ales, ca să apară o altă Evă (Maica Domnului) care să biruiască orice ispită şi să spună: ”Da, Doamne , facâ-se voia Ta, vino în făptura mea Dumnezeu se face Om, ca să ridice pe om şi omenirea la Dumnezeu. Şi aceasta datorită Fecioarei Maria. Dacă n-ar fi fost Buna Vestire, dacă n-ar fi fost răspunsul Ei pozitiv, n-am fi avut nici Naşterea Mântuitorului, nici învierea Lui, nici toate celelalte; am fi dormit încă în păgâmsmul cel vechi de destrămare, dar mai ales departe de cunoaşterea lui Dumnezeu şi a vieţii celei adevărate. Duminica Floriilor Biserica îi acordă o mare însemnătate, socotind-o printre cele 12 Sărbători împărăteşti ale anului Şi iată de ce intrarea triumfală a lui lisus în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care El a acceptat să fie aclamat ca împărat. De data aceasta, chiar El singur îşi pregăteşte intrarea conform profeţiilor, ca să fie recunoscut după Lege că este Mesia, împăratul lui Israel lisus voia să precizeze El însuşi, din timpul vieţii, că este Mesia, împăratul lumii cel aşteptat, a cărui împărăţie nu va avea sfârşit. în vederea acestei împărăţii Dumnezeu a creat lumea; împărăţia lui Dumnezeu este cauza şi scopul creaţiei. Toată cetatea s-a cutremurat însuşi Cel aşteptat a venit! _Dar dacă unu L-au întâmpinat ca pe impâratul, alţii s-au : pag. 14 OJVÂN1IUI. StlrtHKICiVH* MfcRlLOR SKKMTOfcj CKeSTlNC li ti ' Jf întărâtat împotriva Lui. ca şi la intrarea Lui în lume. La Naştere, magii l-au adus daruri ca unui rege păstorii I s-au închinat ca Celui vestit de îngeri, ca Mântuitorului lumii. Irod însă a scos sabia ca sâ- L ucidă. La intrarea în Ierusalim, regăsim tot două categorii: unii - “Osana" {'Binecuvântat'), alţii - "Râstigneşte-L". Fariseii şi cărturarii au hotărât răstignirea Lui, chiar înainte de a-L judeca Deşi au văzut puterea Lui v ' ^” v - Dumnezeiascâ pnn care L-a înviat pe Lazâr. deşi au văzut minunile, faptele învăţătura Lui, nimic n-a putut să-i convingă La farisei domina ura împotriva Lui Trebuie nimicit Ne încurcă ne împiedică de a ajunge să dominăm noi peste toate popoarele lumii ” Cele două categoriile le regăsim până în ziua de azi Şi până astăzi, în locul magilor, adevăraţii oameni de ştiinţă se inspiră de la adevărul adus de Dumnezeu în lume. şi până astăzi. în locul păstorilor oamenii cu mima curată se închină înaintea Lui; dar tot până astăzi în locul lui Irod şi al fariseilor, urmaşii lor scot sabia ca sâ-L nimicească, dacă se poate - sâ-L scoată cu totul din istorie Să acop>eri soarele ca să nu mai strălucească? Să acoperi luna ca să nu mai lumineze? Este lipsa judecăţii umane, voinţa rea, care nu vrea să recunoască existenţa unui Creator şi Mântuitor, dorind să-l şteargă din istorie şi din inimile oamenilor. Prima zi de PAŞTI în anul când Mântuitorul a murit pe Cruce, ziua de 14 cădea într-o zi de vineri; iar învierea a avut loc a treia zi duminica De atunci, cum a stabilit Sinodul I de la Niceea, noi sărbătorim învierea în duminica ce urmează imediat după luna plina şi după echinocţiul de primăvară. Nu putem sărbători Paştele deodată cu iudeii, întrucât lisus a înviat după Paştele lor. (Cuvântul Paşte înseamnă Trecere " şi vine de la ebraicul" Pascha " In primul Paşte, poporul, scăpat de moarte prin sângele mielului pascal, a trecut de la robie la libertate Paştele a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte, şi pentru întreaga omenire o trecere atât de la moarte la viaţă, cât şi o trecere de la robia păcatelor la starea de libertate ) Sărbătoarea învierii este sărbătoarea bucuriei Dar nu a bucuriilor artificiale pe care ni le făurim noi înşine Adevărata bucurie este de a-L simţi şi urma pe Acela care ne-a creat pe noi Primul cuvânt pe care Domnul nostru lisus Hristos l-a spus după învierea Sa a fost "Bucuraţi-vă r (Matei XXXVIII 9) ‘Ultimul duşman", moartea noastră sufletească şi trupească a fost biruită Hristos ne-a dăruit tuturora putinţa de a trece de la vieţuire şi moarte, la viaţa cea vie şi veşnică. * Viaţa mea, în care am cunoscut atâtea frământări, atâtea duren. atâtea năzuinţe, nu se încheie cu muşuroiul de pământ, a în Hristos ştiu câ voi cunoaşte adevărata viaţă şi viaţa fără de sfârşit Pentru cunoaşterea mai adâncă a acestei sărbători aş dori pentru început, să sublimez însemnătatea salutului " HRISTOS A ÎNVIAT 1 '' şi a răspunsului, tot atât de adânc "ADEVĂRAT A ÎNVIAT 1 " lisus Hristos este Adevărul înţelepciunea. Iubirea absolută Spunând " Hristos a înviat' mârtunsim câ Adevărul înţelepciunea, Iubirea au înviat, au triumfat şi pnmim de la celălalt confirmarea * Adevărat a înviat , au tnumfat şi vor triumfa Adevărul inţelepciunea şi Iubirea Deci, noi, când mărturisim şi confirmăm acest adevăr, mârtunsim credinţa noastră câ totuşi până la urmă nu va tnumfa întunericul, nu va triumfa minciuna, nu va triumfa deşertăciunea ura, haosul, care domnesc astăzi în lume, ci vor triumfa Adevărul. Dreptatea înţelepciunea şi Iubirea, în şi prin Hnstos. Chiar dacă oamenii nu acceptă acum acest adevăr persistă pentru întreaga omenire câteva întrebări esenţiale Adevărul există în sine sau îl inventează mintea omului? Dreptatea se sprijină pe un Criteriu absolut sau omul este cel care stabileşte ce este drept sau nedrept? Există o înţelepciune, o Iubire în sine. Dumnezeu, sau ele se rezumă la ceea ce întruchipăm sau trăim noi 7 Răspunsul trebuie să-l dâm fiecare ItCaONA» martie 2004 lisus a spus "Eu sunt Calea, Adevărul şl Viata" El este • Calea teandricâ. divino-umanâ. El este Adevărul absolut El este Viaţa vieţii noastre. Putem da cu pietre, putem pâlmui putem lovi, putem uita. dar cuvintele Lui rămân de nezdruncinat Singura cale pentru fiecare om şi pentru întreaga omenire este Teandna omul prin Dumnezeu şi Dumnezeu prin om Altă cale nu există Chiar dacă oamenii încearcă pe calea lor propne. exclusiv umană, se vor convinge, până la urmă. că fără Dumnezeu nu pot atinge şi cunoaşte adevărata Viaţă Nu se poate ca tu. făptură, să tii lâiâ Creator Nu se poate ca tu. copilaş, să fii ţâră tată şi mamă Dumnezeu ne îngăduie calea de experimentare a Binelui şi a râului pentru ca noi suntem cei care ne-am ales-o. Dar calea reală este Hristos. priviţi un răsărit de soare, este înţelepciunea; priviţi cerul înstelat - înţelepciunea în toate vedem înţelepciunea lui Dumnezeu Amarul vieţii este că noi folosim şi exploatăm această creaţie înţeleaptă, această înţelepciune, spunând însâ în acelaşi timp că nu există altă înţelepciune în afară de noi, că noi suntem cei înţelepţi. Acesta este amarul, tragedia vieţii umane. Noi exploatăm înţelepciunea, pe care a fâcut-o înţeleptul înţelepţilor, dar ne socotim pe noi a fi cei înţelepţi. în fiecare dintre noi se află un germene al acestei înţelepciuni Dumnezeu Cuvântul la ai Săi a venit, la ai Săi care purtau chipul înţelepciunii şi al Cuvântului Dar ai Săi nu L-au pnmit şi nu-L pnmesc nici până astăzi Iar celor care L-au primit şi îl pnmesc. le dă putere să devină fii ai înţelepciunii, fii ai lui Dumnezeu Ce mare dar! Eu, om, o gâză, de mine să depindă să-L primesc sau nu, să devin sau nu, fiu al lui Dumnezeu! Ce crucială alegere stă în faţa mea! lisus a coborât pentru toţi, a murit pentru toţi şi ne-a dăruit tuturora învierea şi viaţa veşnică. Dumnezeu-Cuvântul a îmbrăcat haina mea, haina mea de om. Şi s-a sălăşluit printre noi, a fost ca unul dintre noi, a vorbii in graiul nostru, a suferit, a simţit, tot aşa cum simţim noi, şi frigul, şi foamea, şi durerea. Se deosebea de noi doar că era în afară de păcat. Eu sufăr şi de păcat, în mine mijeşte lâul, am 1 patimi, am înclinaţii spre iele, la Dânsul acestea nu erau El era ca omul cel dintâi, Adam. care, înainte de Cădere, nu avea aceste înclinaţii spre râu. Dar lisus a luat de buna voie asupra Sa tot râul, toate păcatele, toate defectele, toate abaterile noastre Pe ioaie ie-a luat asupra Sa, le-a pironit pe Cruce şi prin moartea Sa a răscumpărat moartea noastră, a omenirii întregi. Dar noi trebuie să ştim că întruparea lui Dumnezeu ar fi avut loc chiar dacă nu ar fi fost căderea omului în păcat. Nu păcatul omului a determinat pe Dumnezeu să se întrupeze. Dacă întruparea ar fi fost determinată de Cădere, ar fi însemnat ca Satana să fi determinat acest act, cel mai minunat act al creaţiei! întruparea, in realitate, a fost prevăzută înainte de veci, înainte de orice creaţie. întruparea constituie baza, sensul şi scopul creaţiei. Creatorul şi-a făcut din umanitate un locaş al Său. Dumnezeu s-a făcut Om, ca să-l facă pe om Dumnezeu spun Stinţn Părinţi Acest obiectiv a fost prevăzut încă în Sfatul cel veşnic dl Sfintei Treimi, în urma căruia omul a fost creat "chip” al lui Dumnezeu, tocmai pentru a putea primi pe Dumnezeu protochipul Său divin, şi pentru a putea ajunge la îndumnezeire A doua zi de PAŞTI Astăzi, a doua zi de Paşti, se vorbeşte despre Sfântul loan. Pentru toţi. imediat după înviere, lisus se arată şi ne deschide calea Uşile casei unde se aflau ucenicii fiind încuiate, a venit lisus 0Ş I Şi a zis Pace vouă Precum M-a trimis pe Mine Tatăl - Vă trimit şi Eu pe voi Şi acestea zicând a sul lai :, m “ Luaţi Duh Sfânt, Căror a veţi ierta păcatele sc w vi lena şi j j cărora le ve(i ţinea ţinute wr ff (loan XX 19-25? Prin aceste cuvinte şi prin Duhul Sfânt lisus a Instituit Taina Preoţie», a Duhovniciei şi a Spovedaniei. Prin Hirotonie, Apostolul şi urmaşul lui Preotul devine un Trimis pentru a săvârşi Sfinteie Taine, a îiuâui cuvântul !u» Dumnezeu şi a lupta cu prinţul lumii, Satana. Prw» Dul.j» preotul a primit sarcina şi marea putere de a judeca şi de a lega sau dezlega păcatele oamenilor în numele Sfintei Treimi Tot omul este păcătos şi prin pacat este legat y. *ob al Satanei Singura lui posibilitate de a se dezlega şi elibera de păcat este pocăinţa şi spovedania Preotul duhovnic, primind mărturisirea, iartă şi dezleagă în Numele Sfintei Treimi Astfel. Satana este scos din sufletul omului şi din lume prin lucrarea Duhului Sfânt Nimeni nu poate birui răul din el. decât prin Duhul Sfânt lisus a dăruie Duhul Sfânt Bisericii, prin Apostoli, lisus instituie această Tamă imediat după ce a biruit moartea, pentru a ne da putinţa şi a ne arăta importanţa trecerii noastre de la starea de robi ai păcatului, ia starea de fii ai lui Dumnezeu Este pnma lucrare pe care o înfăptuieşte lisus după învierea Sa A treia zi de PAŞTI în ziua a treia de Paşti retrăim momentul când El a inaugurat împărtăşania noasira. Apropnndu-se de sat, ucenicii L-au rugat "Rămâi cu noi, câc; ziua a trecut şi este spre seaiă 1 ’ lai când s-au aşezat la masă, tisuo a luat pâinea şi binecuvântând, a frânt şi le-a dat Atunci ii s-du deschis ochii şi L*au cunoscui; El însâ, s-a făcut nevăzut. Dacă ia Cina cea de Taină lisus a sâvâişit pnma Liturghie cosmică înainte de Jertfa Sa, dacă. răstignit fiind, a săvârşit o Liturghie a Crucii ia Emaus a săvârşit prima Liturghie după învierea Sa Cina cea de Taină continuată în Sfânta Liturghie devine în acest fel o "colaborare diviiio-umanâ’' pentru alungarea râului din lume şi instaurarea împărăţiei lui Dumnezeu şi a dreptăţii Sale Nu esie or, mai mare râcut nouă, oamenilor decât Sfânta Liturghie Ea reprezintă centrul creştinismului. După cum El a rămas împreună cu cei doi ucenici la Emaus. la rugămintea lor, tot aşa El coboară la rugămintea noastră, a Bisericii. La fiecare Sfântă Liturghie are loc o venire a lui lisus în lume. Fiecare Sfântă Liturghie reprezintă o întâlnire a noastră cu lisus Hristos Cel Viu Noi trebuie să ne desprindem de noi înşine şi de lume, pentru ca înâlţându-ne, prin Duhul Sfânt, să putem trai această sfântă realitate Trecerea de la râu la bine nu se face automat, mecanic, ci prin stăruinţa noastră continuă, pentru purificarea şi transformarea sufletului: să devenim oameni ai adevărului devenim cumpătaţi milostivi smenţi, curaţi cu mima Aceasta schimbare înseamnă învierea noastra moral-spirituala. De 2000 de ani, lisus, cu bunătatea, cu blândeţea cu înţelepciunea lui, bate la uşa inimii fiecăruia, ca sa-i deschidem... El ne-a cuprins pe toţi în Trupul Său cosmic s-d jertfit a biruit pentru toţi. lăsând însâ ca fiecare să-şi aleagă şi să-şi hotărască viaţa sa Libertatea nimănui nu este ştirbită, fiecare râmas liber sâ se integreze - sau nu - în Hristos £j sâ câştige - sau nu - împărăţia lui Dumnezeu & OJYÂNTUi NJ.IDNAJ; martie 2004 pag. 15 4 ]- :: — fâwicasd ••ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE ROMÂNEŞTr - premii în cărţi - Condiţii de participare - vârsta max. 35 ani, - răspunsurile se vor trimite In scris pe adresa sediului, se pot da telefonic sau personal, la sediu, până la data de 22 a lunii următoare apariţiei ziarului. Premiile se vor ridica de la redacţie. RĂSPUNSUL LA ÎNTREBAREA LUNII FEBRUARIE: Ce reprezenta Senatul Legionar şi când a fost înfiinţat? a fost dat de Marius Vreascu, un tânăr de 29 ani din Câmpulung, câştigând astfel cartea oferită ca premiu ("Prof. Nae lonescd' de Şerban Milcoveanu). RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL: Senatul Legionar a fost înfiinţat în febr. 1929 de Comeliu Zelea Codreanu şi reprezenta "Un for compus din bătrâni peste 50 de ani, intelectuali, ţărani sau muncitori, care au trăit o viaţă de mare corectitudine, au dat dovadă de credinţă în viitorul legionar şi de înţelepciune Ei vor fi convocaţi în momente grele, ori de câte ori se va simp nevoia de sfatul lor H ("Pentru legionari H ) Completare: Din Senatul Legionar au făcut parte, printre alţii prof. Nae lonescu, prof. Ion Zelea Codreanu, prof. Traian Brăileanu, gen. Gh. Cantacuzino-Grânicerul, col. Ştefan Zâvoianu, prof Ion Gâvânescu, prof. Comeliu Şumuleanu, gen Ion Macridescu, gen Ion Tamoschi, col. Paul Cambureanu, Mihail Manoilescu ş a ÎNTREBAREA LUNII MARTIE: Ce a fost ’ LAA/C” şi care au fost relaţiile lui Comeliu Zelea Codreanu cu LANC? PREMIU: ”Crez de generaţie ” - Vasile Marin Vasile Adăscâl iţe Naşi: Ne semnalaţi că pentru documentarea dvs., în domeniul în care activaţi de 10 ani ca „serelist" aţi achiziţionat o carie excepţională în două volume masive totalizând 1114 pg., intitulată „întreprinzători evrei în Moldova între anii 1879- 19S(T apărute în editura ieşeană Junimea'. Din cele şapte pagini pe care le trimiteţi revistei noastre ne daţi câteva exemple pitoreşti pentru ziua de astăzi, cum ar fi „fabncile” prima fabrică naţională de cravate (1884), Fabrica de chibrituri (1884), Fabrica de ars ciolane din Păcurari (I?) 1887, prima fabrică naţională de umbrele (1889), prima fabrică de^âmâşi şi albituri (cu 130-150 de angajaţi în 1890), prima fabrică mecanică de ciorapi şi tricotaje (1901), Fabrica de bere (!) „Zimbru" (1925) etc < Alt aspect deosebit de interesant semnalat: la 1 ian. 1941 erau înregistrate 1500 firme individuale româneşti şi 3195 ale evreilor, adică de peste trei ori mai multe. La 10 martie 1942, deşi legislaţia antievreiascâ era în vigoare de un an şi jumătate, din cale 2685 de magazine din raza de competenţă a Camerei de Comerţ şi Industrie laşi, 2135 aparţineau unor evrei şi doar 493 erau ale unor comercianţi români, în timp ce la cafenele raportul era aproape egal (32 la 34), iar la restaurante era favorabil românilor (17 la 46). Autorul celor două volume, dl lancu Braustein, consideraţi că nu poate fi învinuit de lipsă de imparţialitate Adăugăm că este bine ca despre oraşul laşi să nu se -Zi; vorbească în perioada anilor 1941 - 1944 doar despre- marele păcat (pogromul sau "trenurile morţii" din 1941) Istoria obiectivă reliefează, deopotrivă, atât umbrele, cât şi luminile nu-i aşa? Vasilescu Cristian - Bucureşti: Ne comunicaţi că aţi citit in „Realitatea evreiască " nr. 197-198 din 25 nov. 2003, că în Bucureşti trăiau în anul 1941, 120.061 suflete, iar în 1942 trăiau, mai mulţi, circa 150 000. La cele spuse de dvs. adăugăm că astăzi mai există în Capitală doar 4000 de evrei, diminuarea drastică a volumului lor datorându-se „valurilor" de emigrări de acum 4 sau 5 decenii (adică după instaurarea comunismului) E. V . - Sibiu: Semnaţi cu iniţiale şi nu vă daţi adresa, dar vă dăm răspunsul solicitat într-adevâr, „Vâcâreştenii" au fost şapte, cei "adevăraţi" însă au fost şase: Căpitanul, Ionel Moţa, llie Gâmeaţâ, Radu Mironovici, -Corneliu Georgescu şi Tudose Popescu; al şaptelea, Vemichescu. s-a dovedit a fi fost trădător. Emil Trudeanu - Braşov: Nu este nici o deosebire între cântecul „ Plânge printre ramuri luna ■" şi Jmnul legionarilor căzuţr. Compozitorul este acelaşi, Simion Ştefan, diferenţa constă în faptul că a purtat primul nume când s-a cântat prima dată la Galaţi, la mormântul lui Gh. Dima, apoi prin hotărârea Căpitanului, la moartea lui Virgil Teodorescu din Constanţa, a devenit Jmnul legionarilor căzuţr. Şi pe noi, ca şi pe dvs., ne răscoleşte această melodie'care timp de cinci decenii nu s-a mai făcut auzită. Florea Maxim - Buzău: " Cine a fost C Dumitrescu-Zăpadă T Era elev la Liceul „Internat" din laşi când a aderat la Mişcarea Legionară. A devenit comandant legionar şi a fost ani de zile membru al corpului de pază al Căpitanului datorită fizicului său impresionant, înalt de 2 m. în 1936 a publicat o broşură intitulată „Trădătorul", titlul făcând referire la Stelescu. Nu s-a mai ştiut apoi nimic precis despre el după 1948; se pare că s-a refugiat în Germania, unde a şi decedat, nu însă înainte de a sene o carte intitulată „ Cetatea eternă " pe care nu am văzut-o niciodată Poate, cine ştie, o să avem prilejul să o răsfoim. Sârbu-Ghiran Nichita - Pâncota, jud. Arad: Urmare apelului telefonic, aşteptăm articolul dumneavoastră pe tema holocaustului, precum şi cel al mamei dvs., fostă membră a Cetâţuilor Un student al Facultăţii de Istorie din laşi: Bineînţeles că vă răspundem: prof. lori Sân-Georgiu, care a făcut parte din aşa zisul guvern din exil de la Viena, a fost profesor de limba germană, a scris un masiv volum intitulat „Goethe", apărut în Editura Fundaţiilor Regale la sfârşitul deceniului al treilea, şi a făcut politică fiind înscris în partidul lui A. C. Cuza. Era un tip suspect, Căpitanul vrând chiar sâ-l dea în judecată pentru calomnie şi notând îl voi ţine minte, precum şi voi, legionarii, veţi pne minte pe toţi aceia ce au îndrăznit să vă acopere cu noroi ca să nu vadă ţara carnea vie a rănilor voastre " ("Circulări şi manifeste" - Circulara nr 119/1937) Horia Sima nu a ţinut cont de această, ba chiar l-a cooptat în guvern, apoi l-a numit şi purtătorul său de cuvânt el fiind „şef al Mişcării ieşit din prigoană' La 4 febr 1950 Sân-Georgiu a făcut pe mesagerul ducând la Buletinul,,Danubian Press " declaraţia lui Sima prin care acesta anunţa că „ Mişcarea Legionară e dezvoltată politiceşte dar nu va reapărea în forma în care a existat până acum" NOTA REDACŢIONALĂ: Deoarece am primit multe solicitări, anunţăm pe toţi cei care doresc abonament la revista noastră că, începând din aprilie 2004, se fac abonamente anuale pe adresa: Emilian Georgescu, str. Ghiocei nr. 23, sect. 2, Bucureşti. Preţul abonamentului este de 120.000 lei (lunile aprilie - decembrie 2004). Redactor şef: % Colegiul de redacţie Secretar de redacţie Periodic editat de "ACŢIUNEA ROMANĂ" ISSN 1583-9311 Nicoleta Codrin Radu Constantin. Emilian Ghika. Corneliu Mihai Nicolae Badea Relaţii cu publicul Str Mărgăritarelor nr 6, sector 2. Bucureşti (zona Circului - intersecţie cu Ştefan cel Mare, colţ cu str V Lascăr) Vineri, între orele 15 00 - 19 00 tel (021) 322 3832 şi (021) 610 3578 sau 0745 074493 e-mail actiunea-romana(5>actiunea-romana com pag.16 CUVÂNTill aLihU4)NAJ2 martie 2004