Cuvantul Legionar nr. 7, martie 2004

*%£ d/iaa oâ de wr tăcea aceştia,, /uetreie iwrâtripa. 

gcHMf&ăe S&c* *4 S0-4#J 



Periodic al tineretului român naţionalist ortodox 

Anul I Nr. 7, MARTIE 2004 Apare la sfârşitul lunii 7 000 iei 

- 1 Director: N1CADOR ZELEA CODREANU 


CUPRINS: 

Drepturile omului şi anticreştinismul 
(9carie ce/uutrată :" Memorii" - Viorel Trifa 
Eforie Românii din Balcani 
&eyu?etcy Societatea culturală "Bucovina" 

ţ&coerde Nicador Zelea Codreanu 

Amânarea asasinării Căpitanului 
Un camarad de excepţie C-tin Teja 
"Hronic legionar 11 

JKăsţişoore Adrian Simionescu 
cS&tz /uficafia mari&r âăr&Uori cregti/ie 
^oacurâ 
&o$ta rer/aoţiei 

SCRISOAREA I 


Domnule Radu, 

în scurta discuţie avută cu dvs. am reuşit să îmi dau seama ce 
mare importanţă acordă duşmanii Mişcării Legionare 
episodului Manciu. Am recitit o serie de prezentări ale cazului, 
făcute de diverse persoane: 

- istorici care încearcă să prezinte corect lucrurile, dar nu 
reuşesc decât în parte; 



Studenţii, elevii, şi în general grupurile care se manifestau ca 
naţionalişti, erau in vizorul autorităţilor vremii care, pentru a im c 

- impostori care descoperă o linie personală a evenimentelor, situaţia sub control, numesc la laşi, în postul de prefect al poliţiei, 

fără acoperire; pe Constantin Manciu, funcţionar ambiţios, zelos dar cunoscut ca 

şi, în afara de aceştia, un execulant al ordinelor - şi nu numai al ordinelor 1 - de o cruzime 

- documentele vremii (şi, în final, declaraţiile lui Comeliu Zelea sălbatică De asemenea, se ştie că era omul de încredere al 

Codreanu). ministrului Justiţiei, liberalul G. G. Mârzescu. 

Ne-am propus, pe cât posibil, ca în revista noastră să nu Tineretul naţionalist avea acută nevoie de un spaţiu unde să îşi 
abordăm decât probleme in actualitate. Analizând lucrurile sub desfăşoare activităţile Comeliu Zelea Codreanu, ca lidei al 
acest aspect, considerăm că atâta timp cât ura împotriva tineretului din laşi, hotărăşte construirea unui cămin al 
naţionalismului românesc şi a vârfului său de lance — Mişcarea studenţilor creştini, la “Râpa Galbenă ”, pe un teren de 
Legionară - este mai de actualitate ca oricând, aducerea în acest scop la naştere primul şantier de muncâ voluntară oii-, 
discuţie a cazului Manciu este binevenită. Europa 

Se pun două probleme în discuţie: Lipsa fondurilor îi obligă să înceapă pnn facerea cârâmizilor la 

1 A fost sau nu Comeliu Zelea Codreanu în legitimă apărare Ungheni, pe malul Prutului, unde lucrau permanerţL în cele mai 

când a tras în direcţia atacatorilor săi în frunte cu prefectul de laşi, primitive condiţii, 50 - 60 de tmen studenţi şi elevi din trltimete clase 
Manciu? liceale Lut şi apă aveau din belşug, dar lipsa permanentă a 

2 Este definitoriu şi caracteristic pentru cariera politică şi pentru alimentelor îl face pe Comeliu Zelea Codreanu să organizeze o 

viaţa lui Comeliu Zelea Codreanu, în general, răspunsul la grădină de zarzavaturi la Copou, pe un teren dus la dispoziţie de 
problema nr 1 ? doamna Ghika 

e vom lua pe rând şi vom încerca să prezentăm împrejurările. Lucrând la grădină, într-o zi tinerii s-au trezit înconjuraţi de 200 
ap e e şi a moşiera in care s-a petreciit această dramă de jandarmi cu baioneta la armă. precedaţi de câteva zeci de 

iaşi, anul de gratie 1824 Centru universitar de prima rnânme dm poliţişti conduşi personal de Manciu Loviţi cu sălbăticie cu patu, 

o nia m regii Mai ea mişcare studenţească începută in 1922, puştilor, sunt legaţi cu funii de mâini şi. în frunte cu Comeliu Zelea 
rort^in li Sf - U D s P, onan al lineret ului român la pericolul invaziei Codreanu, sunt duşi ta poliţie pentru interogatoriu Acolo aceşti 
de JJIZ 0mania ^sese ca urmare deşteptarea instinctului tineri şi copii au fost bătuţi la tălpi cu vâna de bou iar când 
I t ,. C '^ are nai0 " aia ; începând din mediile universitare, începeau să ţipe de durere, erau băgaţi cu capul în găleata cu apa 
simţmdu-se obligatorie o organizare capabilă să facâ faţă aa , cr s r& / 

4 ţ ţ " 1 exportului de comunism, cu precădere de dincolo de Nistru yrccaoor -£e£ea iDoarea/ui (continuare in pg. 2) 


CUVÂNTUL LEGIONAR martie 2004 


pag. 1 



































fauri 



Ce altceva este globalizarea decât integrarea tuturor oamenilor 
într o masă fârâ naţionalitate, fârâ religie, sub o Nouă Ordine 
Mondială’ Aceasta se va realiza foarte simplu, prin amese 
dirijat 'al culturilor şi credinţelor popoarelor pnmrtive m cultura 
creştină, prin crearea unei adevărate anarhii r,J 101 


DREPTURILE OMULUI Şl ANTICREŞTINISMUL 

ea scutită de apariţia satamsmutui^-_ pnntre a He 

beneficii” 


nu a fost nici 

alte “civilizaţiei 
animate toituiate 


occidentale: s-au găsit morminte 
ucise In ritualuri satanice î n 


Ş' 


in 

religioase 


Şi 


profanate, animare Ror ^ a n, Timişoara) 

Bucureşti şi ® dă ' deau Jn bubi şi gospodinele ghiceau i 

Mai demult, ţg _.. un j ve rsitari se preocupă 


SB Zes săSEU TM » «o* * ... 

P - universalismului, ateismul. "Afacerea noilor pa P 9 j( corn pu»erele sunt mereu gata sâiui .'uzeze 

scop subminarea horoscopul »w. . jinDortan te" ştiri la orice ora din zi ş; om noapte 


in 

Ut 


toleranţei şi universalismului, ateismul. 

“interpretări”, “învăţături” şi "religii” are ca 
credinţei creştine, prin educaţia "umanistă” atee. propaganda 
susţinută anticreştină a “intelectualităţii progresiste a făurarilor noii 
culturi, a literaturii şi artei moderne şi a psihologiei şi tilosofiei 

ultimelor decenii. . ti . ... 

Scopul promotorilor noilor religii este îmbogăţirea rapidă, fără 
•i-_1:*: ; inci'tiii'oi'aîi Mrti! Drriim 


r !u3,te * 

«dovedeşte că ai avut rnare noroc ca nu l. le-anupt pe amândouă 
r”iedinta în Mântuitor poate fi ironizată ca misucis.u dai t! u 
efort, distrugerea civilizaţiei creştine şi instaurarea no.i uru.,.. Cred n wn ^preţir !or, astrologii! 

Mondiale, cu religia Nou Ere Diversele aşa-zise noi re.igii caută • . De ,j C0 | anxietatea con'.uzâ a oameni;-. jj !t 

să facă adepţi atât din rândurile tineretului, cat şi in eşalonul celor Ş J tem p 0ran â care simt cum se strânge “laţul our ca* 
trecuţi de 40 de ani (aceştia avândI mai multe^su«e fmanaare) societatea .. )mpjng să caute sâ ghicească v,tom; ia 

ciuda libertăţilor nenumărate şi neimaginate de o minte- uiuene; 


in 


Cine îşi imaginează ca această unificare 
credinţelor ne va aduce pacea, că vor înceta războaiele 
ideologice, că vom atinge un nivel superior spiritual, se 
înşeală: lumea a rătăcit prin tot felul de erezii timp de mii de 
ani, până când, acum 2 000 de ani, Mântuitorul ne-a arătat 
Calea, Adevărul şi Viaţa... 

incă din viaţă Apostolii lui lisus (de exemplu Sfântul Pavel) 
au avut de luptat împotriva culturilor păgâne, a credinţelor în 
vrăjitorie şi ghicit, în spiritism, în reincarnare şi în astrologie. 
Dar pe vremea lor nu exista îngâmfarea omului modern care se 


vreodată (drepturile homosexualilor, dieptu! minorităţilor ui. , ... 
stat de a ti “stat în stat” etc.), viaţa pare a n din ce m ce mai 
încorsetată 

Păgânism, ”guru”, secte 

A apărut şi în comerţul nostru post-decembrist o căite 
chinezească, Vi Ching, care te ajută să afli lucruri necunoscute 
despre evenimente în care eşti sau vei fi implicat, prin aruncarea- 
de şase ori - a trei monede, interpretarea fiind indicată de căite. 


crede stăpân pe toate secretele lumii - prin raţiune şi prin d U pâ modul în care au căzut monedele (adică stema sau baif 


progresul material dat de aceasta; pe vremea aceea nu exista 
omul care să explice "umanist” şi "ştiinţific” tot Universul. 

Acceptarea acestei combinaţii ciudate între raţionalismul 
ateu, ,l science-fiction" şi mitologii pe care le acceptă omul 
modern eliberat de "misticismul creştin retrograd ’ (?!) ar fi 
inexplicabilă dacă n-am vedea că este lansată, impusă, 
finanţată, în timp ce sectoare vitale sunt desconsiderate cu o 
inconştienţă dubioasă. 

Vrăjitoare, satanişti, horoscoape 

Uneori avem nevoie de "magie” în viaţa noastră. Câţi dintre noi 
n-au urmărit cu plăcere filme cu vrăjitori gen " Vrăjitorul din Oz", "Ce 
vrăji a mai făcut nevasta mea7 (Samantha) etc.? Câţi dintre noi 
n-au visat la vrăji care să le schimbe viaţa la întoarceri miraculoase 
în timp? Oamenii se întorc uneori la poveştile cu zâne aie 
copilăriei... Dar una este imaginaţia, ficţiunea şi cu totul alta 
realitatea. 

Legea împotriva vrăjitoriei a fost abrogată în Anglia în 1951, şi 
astăzi sunt peste 30 000 de vrăjitori acolo, în Germania existau prin 
apii 70 vreo 10 000 de vrăjitori, iar în SUA există aproape 10 
milioane de vrăjitori, la noi, Dumnezeu ştie. . Oricum, vrăjitoarele nu 
numai că nu se mai ascund, dar apar în emisiuni TV (şi nu pe 
posturi obscure); apar şi reclame pentru ele în diverse publicaţii, 
deşi niciodată până acum nu am auzit de vreo binefacere reală 

pentru "clienţii" vrăjitoarelor. 

"Ce-/ rău în asta?' 
întreba unii Dar atunci când 
văd din ce în ce mai mulţi 
nebuni agresivi pe stradă unii 
întrevăd poate pericolul Când 
copiii lor sunt răpiţi, când sunt 
traumatizaţi fizic şi psihic în 
ritualuri vrăjitoreşti şi 
înnebunesc sau mor in chinuri, 
unii oameni văd ce e râu în 
asta! 

în lume există cca 40 000 de 
satanişti. în 66 de ţâri ale lumii 
în SUA există peste 750 de 
organizaţii şi librării dedicate 
satanismului, 85% din şcolarii 
din Germania au avut contact 
cu satanismul, iar a cincea 
parte din toate asasinatele din 
Europa occidentală sunt 
atribuite satanismului. România 



în zicalele din carie apar concepte antice chinezeşti, probabil uin 
doctrina Tao (fraze de genul ” Viaţa ne oferă momente grave sau 
frumoase. Trebuie atunci sa le contemplaţi, adică să vă reculegeţi 
în interiorul dvs . să ave ii o privite de ansamblu aspra sicuact» 
Lucrurile vechi se transforma i\iu trebuie sl precipitaţi r. •- 
artificial, totul vine spontan ) Lac-Tse contemporanul iu 
Contucius, care a fondat doctrina Tao, propovăduia ideea că ne ai 
exista bine şi rău, ci trebuie să te laşi târât de cursul evenimentele! 
să faci ceea ce-ţi "vine 1 în clipa respectivă. Până la urmă probabil 
că singurul lucru important de aici este ca lumea câ nu mai r ac:. 
distincţie între bine şi râu.. 

De religia budistă Zen, altă găselniţă la modă stai ac afr: ..cu. 
un om cu mintea întreagă nu poate decât să iacă. Daco-* ps 
adepţii Zen ce e Zer, uau! nc-ci răspunde, altui loveşte o minge. ia< 
altul te loveşte pe tine, cu mare greu afli ca Zei: esic fa * w trece 
prin cap (nu există restricţii sau morală pentiu iniţiaţi) De fapt, -e 
meditează ta un ’Koan până se atinge ‘satoi f ’Satofi e o 
străfulgerare de iniţiere", tai koan"-ul te ajută, lată câteva Koaif- 
uri: Dacă mulţi pot fi reduşi la unul, la ce se reduce unul7 ’ Cum 
era faţa ta înainte de a exista strămoşii tăiT etc. - şi sunt 1700 
asttel de koan -uri în ce anume iniţiază' asemenea "koan u -uri nu 
este greu de dedus: debusolare totală 

Tot felul de guru, unii născuţi în India, alţii ne-indieni care şi-an 
luat nume hinduse împânzesc suprafaţa pământului şi 
vor unificarea tuturor religiilor într una singuri - a lor 

Tot felul de secte fondate acum aproape două secole (Moiion 
ui e ova mormonii etc ), insistente şl mereu prezente, "’lhosoto 
nîn e w? r s f actuâ,| 2 c 2 e înţelepciunea pierdută a pieilor-roşii sau 
k, ^- mu ant,L cj,n Gre cia, Egipt, Scandinavia etc. sunt culturi aie 

?^,nîa,e am8 ' 9amâ " a '° a,e «• 


toti cer 


blasfemiile, tâiâ 


\JT 


CUVÂNTUL UECaiDNA l 


"Modernizarea ' Bisericii 

a D B JrmvT l : ,l ! IVerSa ." Sla S ' a COntopl1 cu Biserica Unitariană pentru 

vechile blasfem 8 "' tre ,0ate reli 9«ile, dar de fapt fac ul d? toate 
vtcniie blasfemii contra lui lisus neaiă c/a n i, -i.rim- $i 

fondate de cre*iin?aH CI ! rumoâse zidi *e de arhitecţi adevărat: si 
exemplu biserica t Unt 0Cu l ;,a,e de culturile Noii Eiv. 

yoya biserica St irh d '.? eS Londra ' unde se proDovăduieşte 
Buddhe, te.?rrmunS r si ?H NeW York : unde tronează statuia Iu* 
unei femei) U * c, uc ifix a fost înlocui! ce trupul 

mulţi preoţi, pe aUiiTaif Slăpânirea bolşevică a extermin^ 
Alin au făcut sa renunţe la credinţa lor, români 


martie 2004 


I 












_ având chiar amărăciunea să-şi vadă căpeteniile bisericeşti 
pactizând cu duşmanii lui lisus Dar în lumea liberă 
Europa de Vest şi America, pentru distrugerea Bisericii s-au 
folosit forme mai subtile: educaţia raţionaliste, materialistă, 
"modernă", "eliberată de misticism", împreună cu denigrarea 
preoţilor pe care i-au făcut mai întâi ndicoli în ochii tinerilor apoi 
odioşi pnn exagerarea defectelor omeneşti ale acestora, împreună 
cu înnoirea' practicilor catolice cu noi cântece religioase cu noi 
texte pe ritmuri de rap şi cu dans modem în biserică (tai cine 
susţine că aceasta înseamnă atragerea tineretului spre biserică 
este ori lipsit de un elementar discernământ, ori duşman - declarat 
sau nu - al creştinismului, căci realitatea demonstrează 
îndepărtarea societăţii actuale de adevăratele valori ale 
creştinismului) în loc sâ-i ridice pe oameni spre Dumnezeu, 
încearcă sâ-L coboare pe El până la ei, sâ-L adapteze minţii lor 
meschine sau pervertite, cu rezultat dezastruos pentru ei şi 
copiii lor, nu pentru Dumnezeu! 

Asaltul împotriva învăţăturilor lui Hristos a început cu 
crucificarea Lui şi ura împotriva Lui n-a încetat de 2 000 de ani. Dar 
astăzi, mai mult decât oricând, în numele " drepturilor omulur, la 



nivel mondial, se face reclamă tuturor riturilor şi credinţelor — 

din lume 

Ei bine, dacă unii preferă să 
aibă strămoş maimuţa sau să se 
închine la diverse duhuri, no; 
atiiiTiâm clar şi răspicat Crezul 
creştin: 

"CRED Într-UnuI Dumnezeu 
Tatăl Atotţiitorul. Făcătorul Ce r ului şi 
al pământului, văzutelor tuturor şt 
nevăzutelor. 

Şl ÎNTR-UNUL DOMN II SUS 
HRISTOS. FIUL LUI DUMNEZEU. 
Unul Născut. Care din Tatăl S-a 
născut mai înainte de toţi vecii. 
Lumină din lumină. Dumnezeu 
adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o fiinţă 
cu Tatăl, prin care toate s-au făcut ”... 


o/tâctdefa Coafaşi 


SCRISOAREA I (continuare din pg. 1) 

Datorită unor astfel de procedee şi a batjocurii la care au fost 
supuşi, mulţi dintre ei au rămas marcaţi pe viaţă; în final, trebuie 
remarcat absurdul în care se încadra represiunea sălbatică 
dezlănţuită asupra celor arestaţi. 

Domnule Radu, nu cred că îmi veţi răspunde vreodată la 
următoarea întrebare "Ce s-ar fi întâmplat dacă zecile de tineri şi 
copii maltrataţi ar fi fost evrei?" 

Chiar atunci, părinţii alarmaţi au venit la poliţie însoţiţi de un 
procuror, motiv pentru care poliţiştii au fost nevoiţi să întrerupă 
“distracţia”, dar au refuzat să permită procurorului contactul cu 
arestaţii, pentru a face constatările ce se cuveneau. Părinţii, familii 
respectabile din laşi, au trimis telegrame şi plângeri la guvern, 
cerând anchetarea cazului şi pedepsirea călăului Manciu. 

Răspunsul autorităţilor a fost decorarea lui Manciu cu “Steaua 
României”, iar pe plan local, comunitatea israelitâ i-a făcut cadou o 
limuzină americană. De ce limuzină? Simplu: fiindcă nu avea! 

Pânnţii, evident nemulţumiţi, l-au dat în judecată pe Manciu. 
Corneliu Zelea Codreanu, care era avocat pledant, a înţeles ca pe o 
datorie de onoare a sa să îi asiste juridic gratuit pe copii. 

Procesul urma să se judece la tribunalul din laşi, cu Manciu în 
postura de pârât Cazul reuşise să revolte opinia publică (o parte), 
astfel încât sala de judecată era plină, iar afară câteva sute (după 
alte surse, câteva mii) de cetăţeni aşteptau desfăşurarea 
procesului. Aş mai face o precizare: cei din faţa tribunalului erau 
susţinători morali ai lui Manciu. 

într-o pauză a procesului, fiind în sala tribunalului, Comeliu 
Zelea Codreanu a fost atacat de grupul de poliţişti şi comisari în 
frunte cu pârâtul Manciu, la comanda acestuia “pe el, bă! 

în faţa pericolului iminent de a fi călcat în picioare de trupa 
dezlănţuită, avocatul C. Z. Codreanu scoate pistolul din buzunar şi 
trage în direcţia atacatorilor, rănind mortal pe Manciu, şi mai puţin 
grav pe comisarii Closs şi Huşanu. Speriaţi, atacatorii s-au 
împrăştiat, iar Comeliu Zelea Codreanu a ieşit din tribunal în fata 
partizanilor lui Manciu care, deşi urlau şi ameninţau, nu au îndrăznit 
să il atace. Facem o paranteză pentru a potoli prefăcuta indignare a 
unora: Dar de ce şi de unde avea pistol C Z. Codreanu?" 
Răspundem. D e . ce : fiindcă până atunci primise nenumărate 
amemnţân cu moartea de la diverşi indivizi. De unde de la librărie 
D . a ' de L,BRAR,E djn Hu Şi. ele unde mai cumpărase până 

SUSiJS 1 ^- 5 ' 03,616 AC8Sta era pe atunci “ re 9' mul armelor şi 
muniţinor. Singura condiţie să ai o armă era să a, bani. necesar, să 

S», pa,a ™ eza 51 revenim la 

Ieşind din tribunal, C 2 Codreanu este arestat Nu mai era 
nevoie de anchetă o sală întreagă asistase la tragedie 

Domnule Radu, oare tragedie nu a fost deopotrivă nentn. 
aacato" 38, 5 , pemta cel alacal? Pânâ la sfâiţilST scurte sale 

p,«cedeze asm “ "V”*' 04 '"W"*"*™» Kw împins sa 

M-aţi trimis, domnule Radu, la un obscur proletcultist Stelian 
Neagoe. individ încarce! de ura. care. convins ca nimeni “um 


avea acces la arhivele din laşi, îşi permite să facă afirmaţii gratuite, 
invocând tocmai aceste arhive. Cine s-ar fi gândit in 1977, în plin 
proces de mistificare a istoriei naţionale, la ce se va întâmpla în 
1989? 

Fiindcă nu am reuşit încă să ajung la filele propuse de Stelian 
Neagoe, file pe care evident ca nici el însuşi nu le-a văzut, vă 
propun, pentru înţelegerea dvs , să recurgem la logica cea mai 
simplă 

1 De ce nimeni în afară de S Neagoe nu descrie scena ca 
avănd loc in afara tribunalului? (nu merită să ne referim aici la 
Francesco Veiga, care copiază cu entuziasm) 

2 “Martorul" care descrie cu evidenta duşmănie cum C Z 
Codreanu pândea momentul propice să omoare, aştepta pasiv 
comiterea asasinatului? 

3. Cum ar fi putut să aştepte C. Z. Codreanu “pitit după colţ" 
ieşirea lui Manciu, când în faţa tribunalului erau masaţi câteva sute 
(după alte surse, câteva mii) de susţinători ai acestuia? Mulţimea 
i-a permis şi ea, pasivă, să pândească momentul propice< 
asasinatului?! 

4 Daca C Z. Codreanu a tras î n afara tribunalului , cum de nu a 
fost rănită nici o persoană din acea mulţime? 

5. Când apare in 1936 cartea lui Comeliu Zelea Codreanu, 

“Pentru Legionari', în care este descrisă scena respectivă ca având 
loc în interior , cum de nu s-a iscat o adevărată furtună de proteste 
faţă de o asemenea “mistificare' că, slavă Domnului, presa de 
stânga era destulă în Sărindar, ca şi intelectualitatea de stânga? 

6 Argument hotărâtor - cazul judecat: de la laşi. procesul a fost 
mutat la Focşani, centru de forţă al liberalilor; de la Focşani la 
Tumu-Sevenn, tot în căutarea unui complet de judecată dispus să 
accepte absurdul, adică să infirme legitima apărare. Cu toate 
aceste circumstanţe ostile, Corneliu Zele a Codreanu a fost 
declarat NEVINOVAT. 

Domnule Radu, v-am răpit mult din timpul dvs preţios îmi 
permit totuşi să mai aduc un argument, poate fără importanţă 
pentru dvs , dar capital pentru mine: nu există nici o garanţie morală 
în viaţa “istoricului” Stelian Neagoe 

Afirmaţiile lui Corneliu Zelea Codreanu în acest caz ca şi în 
oricare altul, au acoperire în aurul adevărului, pentru care a şi murit. 

Sfârşitul Scrisorii f va părea patetic, dar mai risc o frază: 

începutul carierei politice a lui Comeliu Zelea Codreanu a fost 
doborârea steagului roşu cu secera şi ciocanul de pe tumul de apă 
al uzinelor Nicolina" din laşi şi înlocuirea lui cu tricolorul naţional 
românesc, sub pnvirilc fascinate ale miilor de muncitori aflaţi, la 
acea oră, sub influenţa bolşevismului rusesc. 

La întrebarea a doua, fiţi sigur că vă voi răspunde în numărul 
viitor al publicaţiei noastre. Poate nu veţi fi foarte supărat pe 




P S Expresia “expertiza balistică" a apărut mult mai târziu în 
România Cum era şi normal s-a făcut o autopsie , şi unde credeţi? 
Aţi ghicit: la spitalul israelit din laşi. 


«JVÂNTIJL LEGIONAR martie 2004 


pag. 3 




































&caste eeMtcasafâ 

”MEMORir - VIOREL TRIFA 

La Editura "LimesT din Cluj au apărut memoriile 
lui Viorel Trifa (incomplete); cartea se afla de curana 
în librăriile bucureştene 

VIOREL (VALERIAN) TRIFA 
(1914-1986) 

Doctor în Teologie 
Comandant - ajutor legionar 

Preşedinte al Centrului Studenţesc Chişinău (1935) 

Preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti 
(1937-1940) 

Preşedinte al Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini Români (UNSCR) 
(1940) 

Episcop al Bisericii Ortodoxe Române din SUA (1952 - 1984) 




Scurtă biografie: 

Născut la Câmpeni, Alba, în familia preotului losif Trifa. 
întemeietorul organizaţiei religioase "Oastea Domnulur 

Licenţiat al Facultăţii de Teologie din Chişinău, ales preşedinte 
al Centrului Studenţesc Chişinău (1935) 

Apreciat de Căpitan ca fiind deosebit de inteligent şi cult, de un 
talent oratoric şi publicistic desăvârşit, devine comandant-ajutor 
legionar 

Ales preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti (1937) 
în timpul marii prigoane antilegionare din 1938 s-a refugiat în 
Germania. 

întors în ţară, a devenit preşedinte al UNSCR (Uniunea 
Naţională a Studenţilor Creştini Români) în^ 1940; a preluat 
conducerea ziarului Libertatea (al cărui fondator era preotul Ion 
Moţa din Orăştie) 

După înlăturarea legionarilor de la guvernare de către gen. 
Antonescu s-a refugiat în Germania, fiind deţinut în lagărul de la 
Berkenbruck 

în 195 a a emigrat în SUA, devenind în 1952 conducătorul 
Bisericii Ortodoxe Române din Statele Unite, căreia i-a construit un 
sediu magnific (lângă Detroit). A fost redactorul revistei Episcopiei, 
Solia , a pus bazele unei mănăstiri de maici unde s-a călugărit 
principesa Ileana (sub numele de maica Alexandra), în 1955 fiind 
invitat să binecuvânteze deschiderea lucrărilor Congresului 
American 

I s-a intentat un proces de către cercuri evreieşti (la instigaţia 
securităţii din România), proces care a durat ani de zile şi nu s-a 
finalizat, dar care a avut ca urmare obligarea lui Trifa de a părăsi 
SUA pentru a curma scandalul Iscat (1984). Ultimul refugiu a fost 
Portugalia, unde s-a stins din viaţă doi ani mai târziu 
Opera: 

Călăuza creştinului ortodox, SUA, 1940 
Solia: istona vieţii unei gazete româneşti, SUA, 1961 
Remania The Land, The History. The People, Italia, 1963 
Marginal notes on a court case, Portugalia, 1985 

MEMORII. Cluj., 2003 - publicate la aproape douăzeci de ani de 
la moartea autorului. 


MEMORIILE episcopului Valerian Trifa, fost preşedinte al 

studenţimn române interbelice, martor al unor importante 

evenimente din istoria Mişcării, se remarcă pnn stilul cursiv şl 

sincer prin corectitudine din punct de vedere istoric, explicând lipsa 

? , 3re Ş ' dlver 9 en î e| e de f ond dintre nazişti şi legionan 

?Român tâ ' de altfeL Chiar de arhivele secre,e a,e ^Germaniei 
ş României — care au fost deschise între timp). 

f/h* s - 13 mij,ocul deceuiului al optulea postul de radio "Eurooa 
demL i PreZen,a ' apf03pe sâ P ,âmânal ascultătorilor români 
V ™*iTrf' e pe care le fâcea administraţia americană pentru ca lui 
rot * '* a ' ep,sco P u ' Bisericii Ortodoxe Române din SUA sâ i n* 
2JTLW" 3 ' urmâ " d sâ ne expulzat în orL ţară c^rf ar f, 

grata) Sâ P " meaSCâ (tn,ruc4! fusese cons ' deral P«o2!i non 

^" bUCUra, C ! nd (recen,) am avut ocazia sâ citim câteva 
sute de pagm, dactilografiate de fostul episcop şi ^ S atl 



pag. 4 


păstrare unui vechi camarad. Manuscrisul prezenta succint şi 
simplu viaţa şi activitatea sa, precum şi motivele care au determinat 
luarea acestei hotărâri radicale (de expulzare a sa din SUA) de 
către americani, în urmă cu un sfert de secol. 

lată că memoriile lui Viorel Trifa au prins viaţă la Ed. Limes d«n 
Cluj. volumul fiind sponsorizat de Societatea ”Unirea Românilor 11 din 
Detroit, Michigan, SUA şi îngrijit de Eugene Raica. 

Din păcate, această primă ediţie este incompletă, lipsind un 
capitol întreg intitulat" Note pe marginea unui proces " (125 pagini 
scrise la Lisabona, în 1985), care relatează amănunţit lupta de am 
de zile dusă de episcopul Valerian cu autorităţile americane care 
l-au catalogat drept "criminal de război" datorită trecutului său 
legionar. Ţinem să subliniem, încă o dată. că Mişcarea Legionara 
nu numai că nu a fost condamnată pentru nici un fel de deliul dar 
nici măcar nu a intrat în discuţia Tribunalului International de la 
Numberg. 

Spaţiul nu ne permite sâ facem un comentariu mai amplu 
asupra celor 125 de pagini lipsă din cartea apărută; ne vom limita 
sâ creionăm câteva aspecte - desigur, cele mai importante - 
pentru ca cititorul sâ cunoască personalitatea autorului şi adevărul 
despre gravele acuzaţii (nedrepte) care i-au fost aduse 
Note pe marginea unui proces ” 

Capitolul începe cu luna aprilie 1945, când autorul se afla la o 
mănăstire din Italia, întoarcerea sa în România fiind exclusă din 
cauza instalării regimului stalinist. Deoarece obţinerea vizei de 
reşe mţâ în Italia sau în altă ţară occidentală în acea perioadă era 
anevoioasă pentru refugiaţii străini, invitaţia protopopului loan 
in£* dl H , Cle yf land ' care «I Cunoştea pe tatăl lui Viorel Tnfa, 
SBXTTiS* de pre °ţ' ,ineri "§• cu cane* la Episcopia 
Exrpi*ni a 0 ârat pe v ' orel Trifa sâ emigreze în America, 
ortodocşi °r iZat ° r inimoS ' iubit de aproape toţi emigranţii 
române^r* « T'' remarcând u-se în scurt timp în comunitatea 
stârnind însă V !°» rel Trifa a devenit episcopul Valerian, 

preşedintelui r ru , C \" f unui ,riun ghi cu laturi complet difeute ale 

Na|i0nal Român > C Vişoianu (.are îl 

a <e simiştSTcSe» rt ?riTfim7 ân P d 0,rtiCe - P<?ntru " ,usese 
din cauza făptuim câ Torl 7 d " U Se purtase rum se cuvenea 

contestaseră Autoritatea simaf Pn ?' re 9rade ' e ,e 9' onare 
la Bucureşti irv» - 63 1 S ma ^ §' ale autorităţilor comuniste de 

RomâSrX Sâ impunS ,a B,se "“ 

emigranţii românit n a dn se cunst, pentru a-i controla astfel pe 
ascensiunea intrarea ^ S . ta,u, . român (comunist) nu i-a putui frâna 
rabinul şef din România S7 a cercuril ° r evreieşti instigate oe 

congresmeni americani d7n S R ° Sen ' la Care s ' an raliat caţ,Va , 
situaţia în defavoarea * on 9 ine evreiască, a schimbat iadical 
fanteziste): "6000 de pisc0pului Valerian Acuzele (de-a dreptul 
legionari în ian 794 / rr' a ° f ° St omor ^(‘ pădurea Băneasa de 
cârligele de la Abator • ^ C3re câteva sute au fost spânzuraţi M 
nelimitat oferit de auinnik*,? U au pu,ul fl Probate, cu tot ajutorul 
Nu s-au putut proba mn r e comun ' s * e din România în acest scop 
asemenea minciuni Dar U mar,or ’' n *ci cu documentele din artiive 
importante prezentau __ rnyne canale de televiziune şi ziarele 
episcopului Valerian *tirhI?? ar l en, a,acuri furibunde la adresa 


in 


‘ (I) etc. 




























Deşi vinovăţia nu i-a fost niciodată stabilită (în ani de 
’ zile de proces şi teroare psihologică în "ţara tuturor 


f —- r - v . - --... - 

posibilităţilor"), episcopul s-a hotărât, obosit şi dezgustat, să 
părăsească America. 

”Rebeliunea care nu a fost” 

Capitolul II din manuscrisul lui Viorel Trifa < de fapt capitolul I al 
cărţii publicate - tratează pe larg despre evenimentele din ian. 
1941 Deşi titlul acestui capitol este "Rebeliunea care nu a fosf, 
"sar în ochi’ următoarele pasaje, descoperind adevărul (sublinierile 
ne aparţin): 

(1) ’Singurul acord a fost ca din guvern să facă parte miniştrii 
selecţionaţi atât de general, cât şi de Mişcarea Legionară. Nici acel 
acord nu a fost scris, insă din primul guvern au făcut parte şapte 
miniştri şi patru subsecretari de stat legionari, iar restul s-ar putea 
defini ca oamenii lui Antonescu. In cadrul Mişcării Legionare s-a 
crezut că ministerele conduse de legionari sunt distribuite pe 
baza unui acord care să le menţină şi pe viitor tot in măna 
legionarilor." (pg. 14) 

(2) In luna decembrie 1940 şi începutul lui ianuarie 1941, 
tensiunea dintre gen. Antonescu şi Mişcarea Legionară devenise 
perceptibilă până şi în public " (pg . 16) 

(3) Cum, eu nu pot să demit un ministru?"; 'Auzi, d-le. 
lasinschi, ce-mi fac legionarii? Ce, credeţi că eu o să lucrez sub 
presiunea străzii? a comentat Generalul (Antonescu)" (pg 24); 

’Manifestaţia s-a terminat ceva mai devreme de cum se plănuise 
pentru a calma pe gen. Antonescu care se iritase la maximum 
când a aflat că cineva îndrăznea să protesteze împotriva unei 
decizii a lui. Pentru el era ca şl când regimentul ar demonstra 
contra colonelului° (pg. 25) 

Cronologia evenimentelor din ian. 1941 descrisă de Trifa 
corespunde adevărului istoric, dar are o mică eroare de logică 
Rebeliunea legionară. înt r-adevâr, nu a constat în declanşarea unei 

lovituri de stat împot riva oen. Antonescu dar tot "rebeliune" se 

poate numi opunerea la executarea ordinelor acestuia refuzul 
legionarilor de a preda armatei instituţiile deţinute până atunci, deşi 
Antonescu era conducător al României, cu puteri depline, şi 
totodată şeful regimului naţional-legionar. în acest sens este 
relevantă şi precizarea lui Trifa de la pg. 14 (citată mai sus) 
rmmsterele conduse de legionari fuseseră stabilite printr-un 
acord între Antonescu şi Sima, în urma evenimentelor din 
sept. 1940, dar fără un act scris, fără nici o garanţie de viitor! 

lata deci ce nu conştientizaseră legionarii: că nu 
imparţeau” puterea cu Antonescu, ci că el ii adusese la 


Bucureşti. Pentru acest motiv lui Sima i s-au încredinţat . 
legăturile cu curierii din provincie. Aceste legături Sima' 


le-a folosit pentru a încuraja şi a provoca acte necugetate 
de violenţă ca de pildă atacul contra rectorului Universităţii din 
Cluj. Ştefânescu-Goangă, o bombă la o sinagogă din Ardeal şi 
altele, care n-a contribuit cu nimic la schimbarea in bine a situaţiei, 
ba din contră, au fost folosite de Regele CaroI ,7 şi Armând 
Călinescu ca justificare pentru uciderea în închisoare a Căpitanului. 

2 După asasinarea Căpitanului, la şedinţa Comandamentului şi 
a gradelor legionare care a avut loc la grădina lui Cristescu din 
Bucureşti. Horia Sima şi-a luat răspunderea răzbunării morţii 
Căpitanului. A manevrat lucrurile insă în aşa fel încât alţi 
legionari au fost arestaţi, iar cei ce pregăteau pe teren acţiunea 
de răzbunare au fost arestaţi şi măcelăriţi in închisorile 
Prefecturii de Poliţie din Bucureşti. Sima, personal, a plecat in 
străinătate. 

3 In vara anului 1939, pe când se afla in Germania. Sima a 
avut legături cu Miti Dumitrescu şi grupul de ploieştem care luaseră 
decizia ca pe cont şi responsabilitate proprie să pedepsească pe 
Armând Călinescu, autorul organizării asasinării lui Comeliu 
Codreanu Nimeni nu îl acuză pe Sima că a organizat ori încurajat 
actul lui Miti Dumitrescu, însă, cunoscând planul, nu a intervenit 
să oprească pedepsirea lui Călinescu, ştiindu-se că 
majoritatea conducerii legionare se află în lagăre şi închisori la 
discreţia altui nebun, regele Carol II, care nu se va sfii de la 
acte criminale, cum s-a şi întâmplat. 

4 N-a trecut nici un an de la măcelărirea în închisori şi pe 
stradă a legionarilor din ţară şi Horia Sima. fără cunoştinţa şi 
consimţământul camarazilor de exil din Germania, s-a întors în ţară 
şi prin Serviciul de Siguranţă al lui Moruzov şi Eugen Cristescu 
s-a pus la dispoziţia regelui asasin, acceptând să fie numit 
chiar ministru în guvernul Gigurtu. A participat la acel guvern 
sub titlul de Comandant al Mişcăm Legionare”, deşi nimeni *in 
Mişcare nu-i dăduse acel titlu. 

5 Când pierderea provinciilor româneşti prin Dictatul de la 
Viena a provocat indignarea poporului şi a armatei contra Regelui 
Carol II. Horia Sima a schimbat din nou steagul, luând atitudine 
contra lui Carol şi îndemnând pe legionarii din Bucureşti să 
pornească la acţiune contra Regelui El insă rt-a rămas să lupte, 
ci a plecat la Braşov, aşteptând acolo rezultatul. Pentru cazul 
ca ar fi fost negativ, pregătise deja fuga din nou in străinătate 

Z La 7 sept 1940. după abdicarea regelui Carol II şi preluarea 
conducem statului de către generalul Antonescu Sima a ieşit la 


A „ -’ 1(3 i/wnuutCT// SlcUUlUI ce Cdll 

« le reduci XI “e°o'S “° ' e8i '°' ihmCi **<"“"*«• ‘Comendamul M*car« Legionar- si 

Pnn Mulgenta «UM io fiecare rând el memonilor sale lelâ de ““ 13 0 O™™* 

exemplu °greşekîX in rajxrrn-u fl^n^Antoni^^luXdlmdlaleHa iucLSZT? ^osiu^aevo^^oopsipoo^. 
Hitler în ian 1941, fuga în Italia etc) caracterizarea cn.ua rJ C 3 A/fr S ° f e ™ ‘ majontatea legionarilor, după proclamarea Statului 

s svsr ~ 81 i“ra,x.^ 2KSSS /za s’z zjz 

- Consiliatei de ZSftSSi vSSZŞi?E£ 

CPlnr ram o*. i—.• _. y . 1 a 


Miniştri şi comandant al Mişcării Legionare, el avea acum ol 
umeri sarcini care îl depăşeau " (pg 16) ^ 

hitleri?tr°vo rtSK’ in,i,Ula, " MI?Carea Legionară ?' German/a 
hitlenstă vorbeşte despre pnmul refugiu legionar (1939- 1940 ) al 

do,lea refugiu (ÎMI - IMS), despre grupurile legionare de ll 

Berkenbruck ;i Roslock, despre lagârele de concenlrare 

dJttrd- n ‘ ,i ° n3 ' r ° min de 13 Vien ‘ <*• 

diela Sde dToarL“r *°' Ul ' G ”" eM " 3 * » 
ci «In' 1 ° dinafară , cu consemnarea sistematizată justificată 

către elita I leg^^st^ ^ 

Lui Sima i se impută 

Jjy:: 1 sşttzsrzfrstzL rt ,a 

O cupă yy» “ ZT“T‘ 

f-dCd», venise drp provtodo * « 


I -- f cJU/( 

celor care au devenit legionari peste noapte. însuşi s a 
n, C , 0 nl U Z atelemente re,ativ noi în Mişcare ori selecţionate 
’ Cnma ţ apac,tate ' Cl de devotament personal fată de 

rzTo l a ° reat aStfel 0 Stare de lucrun unde ^chile 

Zml S l na U ' Le9 ' unii şl 9radele legionare nu contau decât la 
222?’ ma i nu aveau niCl 0 P utere f n stat ori în Mişcare Până şi 
mtlnt Codreanu şi Moţa au fost nu numai neglijate dar 

ZTsiTrr linia moartă Trebuia creat cu ° rice pr * mitui 

estl 5 JnniJlaT, f Ie9l0nan mai t,nen - crescuţi cu ideea că Sima 
este comandantul on cei care nu cunosc cele petrecute sâ l 

oZdîrt 'w 5 adUnat ' a ' Cl Sub Cerul liber declarăm că am 

pierdut încrederea in Horia Sima şi nu-l putem accepta de 
comandant al Mişcării Legionare. - accepta de 

diaiooZ" -rnn^ he,e CU Cap<{0M " e,se " ca Crrorfo * â Română din 
sporă cronologie care acoperă intervalul oct 1944 - apr 1945 

fâcutâ°2 e ,a ăn ? 05 3r ? de d0r " ca 0 evenUialâ retipărire să fie 
S S n: ‘, n plUS ’ s ' arjm P une O prefaţă cam să cuprindă 
inii ™ h rtâ pWzentare a autorului, cât şi a Mişcării, precum şi un 

ace2, â d onl m ^r AN - de2iderat 3f fl un " ,a « (nai mare întrucât 

sîepuizat aoma^Vm CIUd . a U " Ui pre| ” p,perar pen,ru mul '' 
şi inedit aproape in,r ’ un ,,m P record datorită conţinutului incitam 




CUVÂN flJl LEGIONAU martie 2004 


Pag. 5 
























Stafie 

ROMÂNII DIN BALCANI 


HT 


români 


§• 




V 


\ 


/ 


Vicisitudinile istorice au făcut ca de-a 
foarte mulţi români, să trăiască în afara graniţelor 
Spunea undeva Nicolae lorga un adevăr 
"România este locuită de 

înconjurată de români" 

Sinteza traco- 
daco-romană 7* 

Vechea arie de 
răspândire a poporului 
român s-a restrâns mai la 
toate marginile în schimb, 
elemente ale romanităţii 
noastre s-au răspândit mult 
dincolo de Dunăre, de 

Nistru, de Ceremus, de ^ 

Tisa. Toţi au purces din ^ 

aceeaşi sinteză traco-daco- 

romană, sinteză y 

primordială, sinteză 

originală, cu influenţe 
străine, sinteză în care a răzbit 
romanitatea. Graiul latin s-a tot 
îngustat, romanitatea orientală s-a 

divizat în părţi vorbitoare dialectale. ^ 

Pecetea Romei a rămas, după cum a spus ^ 

marele istoric Nicolae lorga "deasupra apelor , 
dintr-un lucru foarte mare care a existat 
cândva ". 

Vatra de formare a poporului 
nostru nu s-a restrâns numai în părţile 
nord-dunărene şi la Dacia pontică. Ea a 
acoperit şi romanitatea orientală de la 
sudul Dunării, până la Adriatica. 

Populaţia romanizată care şi-a Marea 

păstrat identitatea - pentru că multă Ionica 

din ea a dispărut în masa slavă mai 
numeroasă, a căpătat pe parcursul timpului 
diferite denumiri şi porecle. Constantin al Vll-lea Porfirogenetul 
numea pe vlahii balcanici "romani", deosebindu-se de "romei" - 
adică bizantini. 

Romanii s-au numit aromâni, armâni, macedo-român, 
valahi, vlahi, voioşi, fârşeroţi, români-epiroţi, ţin tari, istro¬ 
român, megleno-români, cuţo-vlahi, morlaci, maurovlahi, 
ervanitorvlahi. 


u sint a Hp nriaine slavă Limbii vorbite de protoromâni îi aparţine 

lungul vremurilor mulţi, cuvinteJ® , xoie sia amintită intr-un izvoi bizantin t cronica w 


urilor mulţi cuvinte oe onymc 

S — „ W ce 


‘ ale' 


Theoohanes) "torna turna .. 
cuvintele rostite de un soldat băştinaş din armata bizantina 
prilejul unor lupte cu invadatorii avari in 58/ 


ROMANIA 


ca fui 
Sllffi 




Podişul Prebalcanic 

Munţii Balcani 
BULGARIA 


i 

.9) 


9 

$ 

JO 






\ 




T °or 0 


V 

▼ 


7>/ 


'ţ> 


V 


lor peste Dunăre la 


O 


Limba 

daco-rcmana 

Creştinismul 

Venirea slavilor 
la începutul 

secolului al Vi-lea în 
zona nord- 

dunâreana şi 
coborârea mas:vâ a 
începutul secolului 


următor va determina ca limba daco-roma/tâ să se despartă în 
patru dialecte, respectiv unul în nordul Dunării şi 3 în suoui 
fluviului: aromân, istroromân şi meglenoromân A fost un 
proces care s-a desăvârşit destul de greu şi complicat în condiţiile 
revărsării populaţiilor migratoare 

Unul din puternicele elemente de coeziune socială, 


~ " vuui um puiemiceie elemente de coeziune sociaia, 

Denumirea etnică de valahi, vlahi a fost aplicată şi românilor din spirituală şi chiar lingvistică a fost creştinismul acceptat ca 
nordul Dunării încă spre sfârşitul primului mileniu izvoarele religie oficială în urma Edictului dat de Constantin cel Mare in 
bizantine scnau de "vlahii de prin toată Bulgaria" Albanezii anul 313. Sfântul Apostol Pavel a evanghelizat în Peninsulă 


foloseau şi cuvântul vllah şi pe cel de origine turcă "coban" 
(cioban), serbicroaţi, cuvântul "cincari" sau "cirebiri n ; în Dalmaţia 
forme italiemzate de "maurovlaca" sau morlac 

Aromânii s-au numit dintotdeauna " romanus ", rumân, 
rămân , varianta cea mai răspândită fiind armân şi arâmân. 

Revărsaţi în Imperiul Bizantin, slavii s-au instalat masiv şi 
definitiv în Balcani schimbând echilibrul etniilor şi reducând 
rolul elementului romanic în Peninsulă. Pătrunderea slavilor şi 


(Macedonia); Sfântul Apostol Andrei în Dobrogea ape 

misionari ca Nicetas din Remesiana şi episcopi ostaşi roman: 
creştinaţi au răspândit cuvântul Mântuitorului în interiorul Inipen 
de Răsărit în interiorul imperiului Bizantin Sluioa re:.gioas3 --- 
oficia în limba latina sau in greaca 

Aromânii au primii creştinismul in latină dovada este ,u 
noţiunile fundamentale aie credinţei la aromân, sunt moştenite din 
această limbă cnstii:. Dumnidză. cruţe Dăr.eancă, aliat picat 


apoi a bulgarilor a provocat o dislocare a romanităţii sud-dunârene (peccatum) Paşti Sid lll ' d "' ă c '' u!e hat earicâ altar o/c- 
ţi ua urmare grupun ale aces.er roman,tai, ţr-au gasil no, ,e.,e de Lega.urile dlalSpfm ' * r. emp ' e ! e ** , 

locui, in re9,um muntoase sau pe malurile unor râurc. unele din ele indiscutabile după cum ii. n !l a,ma Ş ' roma ! l: ' ‘ 

reuşind să se conserve de-a lungul timpurilor S-au rasoândit ir. i„ ,.,1 mco "testabila este ş. originea lor 


reuşind să se conserve de-a lungul timpurilor S-au răspândit în 
zona munţilor Rodope, în nordul Greciei, în partea apuseană a 
Traciei, în toată Macedonia, în Epir şi Tesalia, în Albania, in 
vechiul regat şârb, Muntenegru, de-a lungul coastei Mării 
Adriatice, până în Dalmaţia, în insulele Ionice. Numărul lor este 
astăzi greu de stabilit; în orice caz erau destul de numeroşi 

Dovezi sunt multe, dacă nu ar fi decât să amintim de 
numeroase centre, târguri şi sate cu nume care dovedesc că au 
fost locuite de români, de denumiri geografice, de limbă Limba 
română este urmarea limbii latine populare care a înglobat 
elemente din idiomul tracic Influenţele slave nu i-au alterat 
conţinutul, structura gramaticală predominantă a fost tot moştenirea 
latină impactul slav s-a manifestat în lexic Cercetătorii problemei 


t ■-".wiiicbiduiid esie şi originea iui 

n toată istoria din Peninsula Balcanică, aromânii - adică vlahii 
şi-au marcat prezenta prin numeroase fapte de arme dovedind 
^mno'c n , S - Ş H m "!î are E; au fost prezenţi în viaţa economică, 
lartat L ° Jn ^v 01131 sim t comercial, in principal in produse 
„ 7 |- f „ nt _ ^' 01 comutfc in agricultură. Este sufic.ont să amintim 
feSiP n .I^I ." np0,riva autorităţilor bizantine, împotriva tmpitantor 
neautâton e ' 0aSe . ?° Cnin a,mate în,re cetele de păstori vâram 
Dukas aiJ*' a 'J )ia ee ljnor împăraţi bizantini precum Constantin 
incâO™,* ^ mnen '“ ac 31 "'tea şi ai lll-lea. Anghelos ş. ^ 
Anohelos a nm' 0 ' 0 ' 6 ÎIStala ,m Pusa de împăratul isac al li- tes 
vlahi, Petru P .i V ^. mare . răscoala a doi fraţi, conducători 


_,__... românilor n.n im P reunâ cu bulgarii şi cu ajutor. 

apreciază că în fondul lexical numai între 16 şi 20% sunt bizantine (1186-1ie~ 31 cumari!o ' au înfrânt armai 1 

r Şi 119o* 1 


pag. 6 


CUVÂNTUL 3 martie 2004 


196). 


i=M 














Imperiul româno-bulgar 

A fost întemeiat imperiul româno-bulgar al Asaneştilor cu 


capitala la Tâmovo, stat care în 1201 a fost recunoscut de 
Bizanţ Dupâ asasinarea lui Asan. coroana de ţar a fost preluată de 
Petru cam, împreună cu fratele mai tânăr, loniţâ Kaloian (cel 
frumos). s-au declarat neatâmaţi loniţâ, cel mai reprezentativ 
dintre fraţi, ajuns ţar dupâ asasinarea lui Petic (1197) a tost 
recunoscut de însăşi Papa Inochentie al ll-lea ca ţai şi uns în 
această calitate Puterea militară a imperiului româno-bulgar era 
atât de mare încât a putut înfrânge armatele cruciate conduse de 
Balduin de Flandra, cuceritorul Constantinopolului şi întemeietorul 
Imperiului Latin de Râsânt, pe care l-au şi luat prizonier în bătălia 
de la Adrianopole (1205). După asasinarea lui loniţâ (1207) de 
către cumani, caracterul imperiului româno-bulgar s-a 
modificat prin bulgarizarea treptată a acestuia, iar în secolul al 
XlV-lea a rost desfiinţat de către cuceritorii otomani 

Expansiunea otomană a înglobat în frontierele imperiului 
teritorii populate cu aromâni, Macedonia, Bulgaria şi o parte 
importantă din Serbia au fost cucerite rând pe rând începând cu 
cea de-a doua jumătate a secolului al XlV-lea. Sub autoritatea 
noiloi stâpânitori viaţa băştinaşilor nu a fost mai rea. Dimpotrivă, în 
schimbul plăţii unor taxe fixe şi a unor prestaţii militare, vlahii s-au 
bucul ai de vechile lor privilegii. Au fost organizate în unele regiuni 
militare formaţii de armatoli de oameni înarmaţi, însărcinaţi cu 
menţinerea ordinii publice, cu paza defileurilor. Ei se bucurau de 


dimpotrivă, au intensificat persecuţiile în Iugoslavia n. I 
fost închise şcolile aromâneşti în Bulgaria numărul ioi a iosr 
drastic redus. în Albania au avui de suent aoria^. 


3 


I94Î 


III 


Grecia învăţământul aromânesc s-a putut menţine până în 
dar cu mari dificultăţi * 

Emigrarea spre România a apărut ca o soluţie viabila. 
Instalarea regimului comunist în România a uitat cu totul de 
nevoile aromânilor 
Actualitate 

La finele lunii februarie a c a avut loc o conferinţă pe terna 
Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra 
românilor de pretutindeni ', un subiect care se dovedeşte de mare 
actualitate prin aceea câ aderarea la structurile Uniunii 
Europene cere introducerea vizelor (!) si pentru ; ri care 

sunt comunităţi, mai mult sau mai puţin numeroase, de 
ROMÂNI ce se află în afara graniţelor ţârii. 

Măsura, fără nici o îndoială, este* de natură să ridice bariere 
in calea legăturilor etnicilor români cu ţarc noastră. 

Deja s-a introdus obligativitatea vizelor cu Federaţia Rusă 
începând cu 1 martie a.c.; cu Serbia şi Muntenegru se vor 
introduce vize din data de 15 aprilie a.c., cu Ucraina dc la 1 iulie şi 
altele vor continua Este şi va fi şi în continuare o situaţie gravă 
Datele statistice furnizate relevă amploarea problemei în Rusia 
trăiesc aprox. 130.000 oe etnici romani în Bulgaria peste 20C CG'J 
în fosta Iugoslavie cca 400 000. în Ucraina peste 450 000 .n 


S!,? t 6 9U , V ? mau adminis,ra,iv Albania aprox 140 000 de români • şi amintim numa" câteva .late 


scutiţi de imixtiuni din afară Obligaţiile populaţiei aromâne erau 
stabilite prin "obiceiul vlahilor". 

Pentru vlahii aflaţi între frontierele Imperiului Habsburgic 

situaţia nu era mult diferită. O serie de decrete imperiale au 
organizat un sistem de apărare în care au fost aşezaţi vlahi, sârbi şi 
alţi minoritari şi care în schimbul unor scutiri de impozite şi unor 
altor avantaje îndeplineau funcţii pe frontierele militare. Documente 
ale vremii arătau câ în anul 1630 dintr-un total de 380 de sate pe 
graniţa slovenă, cca 50 erau locuite de vlahi. Toţi bărbaţii între 16 şi 
60 de am erau obligaţi să presteze serviciul militai in slujba 
împăratului. Pe parcursul timpului, începând cu secolul al XVI l-tea 
autonomia lor a fost tot mai redusă prin măsuri administrative şi 
religioase. Secolul XVII a cunoscut mai multe revolte grănicereşti 
împotnva măsurilor care urmăreau sâ-i coboare la un statut de 
ţărani dependenţi. Un fenomen asemănător s-a petrecut şi în cadrul 
Imperiului Otoman. 

Aromâni vestiţi 

Din secolele XVII şi XVIII aromânii îşi dezvoltă talentele în 
comerţul internaţional, în special pe coasta răsăriteană a Adriaticii 
ta Durazzo, Tneste. Veneţia şi altele. Au fost înregistraţi negustori 
aromam şi în Germania, Austria. Londra, Moscova, ca şi în porturile 
mediteraneene. Nu mai amintim prezenţa lor în Constantinopol 
Salonic, in porturile de la Marea Neagră Au fost deschise agenţii 
bănci comerciale, mulţi dintre ei devenind mari negustori cu o 
ascensiune socială impresionantă, cum au fost familiile Şina 

ÎS PP 4 A ! er °l Kara,an ' Bellu ' Darvari ’ Papahagi. uni, limd 
înnobilaţi in Austria, Germania. Rusia, alţii îmbrăţişând cariere 


inteteduale Mitropolitul Andrei Şaguna, marele avocaTşi om pS c Drin cre , 

E Gojdu, episcopul Vasile Moga, Ştefan I losif Octavian Gooa D P creş,erea numărului de progn 
iracas, (medic vestit}, baronul Meitani familia H a ni.Mn„,.c. comunrtâ *' ,or <l,n *°nele locuite 


_ , vutdvidii oUUd U 

Caracas, (medic vestit}, baronul Meitani. familia Hagi-Moscu şi alţii 
au fos personalităţi care au ilustra, pagin, de is.one ş, cu,5 
prezent' Şii 1,1 ' politica din Principatele Române şi din Transilvania 

Sec. XVIII - XX 


dar foarte probabil câ numărul lomâmlor din atarâ este mult mai 
mare în Serbia de pilda, numărul românilor este micşorat de 
autorităţi, nu există şcoli, centre de cultură capabile să 
întreţină identitatea naţională Aceeaş, situaţie este prezentă cu 
unele diferenţe, şi în celelalte state citate mai sus 

Drepturile minorităţilor şi situaţia minorităţii 
române din alte ţâri 

în unele ţări minoritatea etnicilor români nu este 
recunoscută - căzu! Greciei este probabil cel mai flagrant - 
sau deşi este recunoscută în alte state, nu este sprijinită sub n.u o 
formă: nici material nici cultural şi nici politic. Suni „tte minorităţi 
care se bucura de protecţia unor documente internaţionale. Să 
amintim numai câteva documente internaţionale, precum 
Convenţia-cadtu pentru protecţia minorităţilor naţionale (adoptată !a 
Strassbourg la 1 tebi 1995), Cada europeană a limbilor regionale 
sau minoritare (adoptată la Strassbourg ia 5 nov 1992, sau 
declaraţiile şefilor de stat şi de guvern ai fânlor membre ale 
Consiliului Europei (de la Viena din 9 oct 1993 de la Strassbourg 
din 11 oct 1997, de la Budapesta din 7 mai 1999) Rezoluţia 13?3 
a Consiliului Europei şi multe alte imporlame documente unele cu 
valoare juridică, deci obligatorie, altele cu titlu de recomandare 
Să mai amintim câ aderarea la structurile europene cete pr.ntre 
altele, garantarea respectării drepturilor minorităţilor Dacă această 
cerinţă reprezintă un criteriu politic al aderării. ,iu mai yuttn 
importante sunt şi criteriu! economic şi cel administrativ care cer 
stateloi m cauza sa aoopte măsuri in direcţia diminuării diferentelor 
de dezvoltare intre minorităţile naţionale şi populaţiile majoritare 
.?.“ marU ' U ! de . P'°9 rame care să spnjme dezvoltarea 
de aceştia, prin dezvoltarea 


tn secolele XVIII şi XIX aromânii sunt grupaţi în principal în 

ZEZrSfr P,nd J în Tesa,ia ' E P' r 5' Albania .Ei con^'uS 
fno r ^ urme de 0I - dar au 5' al,e îndeletniciri: comerţ şi 
inousine. bucuiandu-se de bune situaţii materiale A fost perioada 
m care a apărut şi s-a dezvotta. şi pe plan politic o mSe 

DunXp n r0mânea , SCâ impu,siona,â ?' de exemplul de peste 

Perelnaiiiât ea C6 ° r - d ° uă Pnncipa,e ’ Mu ntema şi Moldova 
Personalităţi precum învăţătorul Apostol Mărgărit Atanasie 

Papanace. care au construit sistemul de învăţământ aromânesc si 

naţS in r oo?iV n " mba ma,emâ au însufleţit această mişcare 
naţională. In pofida opunem greceşti, folosirea limbii române 
Biserica ortodoxă a înregistrat unele succese 

In urma războaielor balcanice - 1912 si 1913 Grer^ c ar K 


Administrative, judiciare, educaţionale - necesare 
protecţiei ş, promovării drepturilor de care tiebu.e să se bucure 
aceste minontâţ: Marii majorităţi, dacă nu chiar tuturor 

mTn 1 "»'V 11 ° r de etmci aromani - nu li se recunoaşte statutul de 
minorităţi naţionale sau. dacă li se recunoaşte sun, 

ml Tf Ch ' ar P ersecutate Pentru tigam, de p,ldâ sunt 

Fu.'onpnp n Uţ " elabora,e sub s 9'da Consiliului Europei Uniuni’ 
care le as',o?,rfp 2 i a,,ei ^ ecurrtate Cooperare ir. Româma. 

Puterea de ta Bucureşti nu sprijină decât intr-o mi a 

legteîatia m eur 0 o r ~ " e etniCe r ° mane nu folose Şte la maximum 
nrom« e ^opeana şi internaţională referitoare la protecţia ş. 
promovarea drepturilor acest..' minoritari. Nu a fos° o5â fa 
puijct o strategie viabilă şi concretă capabilă sâ-i sprijine Alte state 
au leg, pentru minorităţile lor a.la.e în a'ara graniţelor 

(cerută chia!î?rto de P ret "tmdem este o ne-esitate 

Ilară) «Banizatiile ş, asoc.uţiile de etnic, rumân, din 




Cl.rvÂN3jjfl. iLEttflUNAM martie 2004 


pag. 7 


t 

i 





















SOCIETATEA CULTURALĂ ” BUCOVINA'’ 



bucoviocon 


An I 
nr. I 

ianuarie- 

martic 

2003 


Publicaţie trimestriali a Societăţii pentru Cultura şi Literaturo Români in Iţucovfua 


rr» 



în numărul precedent al “Cuvântului Legionar“ am prezentat "revista presei din Bucovina de 
Nord in această pagină îi informez pe cititori despre 

Activitatea deosebit de rodnică a ” Societăţii pentru cultură şi literatură română 
Bucovina" - Filiala Bucureşti 

înfiinţată imediat după evenimentele din decembrie 1989, Societatea pentru cultură şi literatură română in Bucovina şi-a 
propus să adune in preajma sa cât mai multe persoane care să-i facă sensibili la problemele Bucovinei să fie o" punte cu 
care ne-am priceput' peste frontiere din mijlocul celei mai frumoase zone a ţârii 

Filiala din Bucureşti a societăţii, condusă cu multă destoinicie de către domnul colonel George Galon, a atras chiar de la organizarea 
ei un mare număr de simpatizanţi, oameni de toate profesiile, tineri şi, mai cu seamă, oameni de vârsta a treia, născuţi şi şcoliţi pe 
meleagurile de basm ale Cernâuţiului şi Storojineţului. 

Reuniunile lunare ale filialei s-au ţinut, cu regularitate de metronom, fiind abordată o paletă impresionantă de teme din cele mai 
vanate domenii culturale, ţinute de conferenţiari de înalt prestigiu şi competentă profesională fost reflectat din plin de sălile pline de 
auditori K 

îmi face plăcere să amintesc foarte succint doar titlurile care au umplut agenda culturală a anului 2003 orice altă 
explicaţie in acest sens considerând că este de prisos 

cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la moarte; 

- sărbătorirea unor personalităţi ale culturii bucovinene: acad 
Alexandrina Cernov, ledactor şef al revistei “Glasul Bucovinei M 
Lucia Olaru - Venati, Simion Gociu. Sorin Fortunâ, scriitori 

Octombrie 

Personalităţi bucovinene: 

- 95 de ani de la naşterea scriitorului Dragoş Vitencu. 

- 80 de ani de la naşterea medicului şi scriitorului Arcadie 
Percek 

- 70 de ani de la naşterea scriitorului Ion Ţugui 

Noiembrie 


Ianuarie 

- 180 de ani de la naşterea lui Iraclie Porumbescu. scriitor, 
folclorist, preot bucovinean; 

140 de ani de la naşterea lui Olga Kobisleonska, sciitoare 
bucovineană de limba ucraineană şi germană născută la 
Câmpulung Moldovenesc; 

- 95 de ani de la naşterea lui Iulian Vesper 

Februarie 

- 180 de ani de la moartea lui Dimitrie Onciul, istoric, fost 
preşedinte al Academiei Române, 

- 160 de ani de la naşterea pictorului Epaminonda Bucevski 

Martie: 

- Adunarea Solemnă "85 de la revenirea Basarabiei la patria 
mama . 

- Colocviul " Republica Moldova " - probleme economice şi 
culturale cu participarea unor personalităţi din Chişinâu; 

- Concursul Neuitatul an cu participarea studenţilor 

basarabem aflaţi la studii în România. 

Aprilie: 

" H UltU / al ' d i Stractlvâ or 9 aniza,â împreună cu Societatea 

Bueîml«f d" 1 , r V Şi CU SlUden l n din Ucraina afla t* 'a Studii în 
Bucureşti Potpunu de muzică uşoară ş. muzică folk 

Mai: 

Poâjmbescu 3n * “ S ' ere3 51 120 ae 13 moanea Cipnan 

: ss-ţs as 
sssasssr cemsu " 51 «** 

Iunie: 


Luna Bucoviner. adunări săptămânale: 

- "Deschiderea Lunii Bucovinei", conferinţa de presă: 

- Bucovina in anit de răscruce 1918-192CT 

. ’ ,! es,l ^ al de muzică populară bucovineană cu interpreţi din 
regiunea Cernăuţi şi judeţul Suceava 

Bucov?nflâ^ama m mamă 0nSaCra,â aniVerSâri ' 3 ** 3 revenin ' 

- pmgram^S alHâţ ' di " Cemâuti?iSuceava 


litJZSÎ r'fl ede pnm ran 9 3 'Societăţii pentru cultură şi 

intitulate <ţunec? ?“ COv,na este apariţia revistei trimestriale 
intitulate sugestiv Mesager Bucovinean" 

grafice atrâoâtoârp 3 ^ 111 P rezer >t. patru numere în condiţii 
sunt în mare parte Sâu ar1icole fotografii, documente 

al respectului al ne» Rev ' s,a promovează principiul loialităţii, 
scolia tl n rZT a ' e r ° mâne?ti a T« FagKor în 

,ân Sâ'râsfmm oâ * Bu “^ a ^ 

articole întrucât spaţll'^Teste^S f Sâ amin,im doar câ,t “ k ' a 

impozion internaţional "85 de ani ■ de t» ™ , lubirf de Viorica Verhr- Vi -îl, Mosciuc 'Cernăuţi, oiaşul piimei 

Bucovinei la patria Istorică". *" * ' a am t ^ ulta f^oada In cam 

ăin ~Z~ ' Ses,une de comunicări -Bucovina interbelică" acn.^ Carmen Oulgheru - Onra n °ivf Elena Doamna“ de d-na dr 

factori Colocviu "Şcoala, biserica societăţile de cuitnrn M °tre$cu u la Crasn •* «n/* f* araschiva Trandafir, °Zilele Ute 

comunitar p6strarea naţionale a pasiona ' de Emmescu etc " ? ' efiuC ' un 9raf,c,an ^covinean 

2litâ_a—Mfa - Dezbateri 


-comemora». în'anuianfu'. ^ marginea progran 
= pag 8 Ul 2004 a mare,ul V0i ^0d Ştefan cel Mare 

CUVANTUl IK.ION4U mart , e ^ 


programului de 
































SuwVe — :: 

NICADOR ZELEA CODREANU LA TV "NATIONAL” 

Şl ÎN ZIARUL "JURNALUL NAŢIONAL” 

Aminteam în numărul trecut despre emisiunea postului de televiziune " Realitatea " unde 
amfitnonul, cunoscutul publicist—comentator Ion Cristoiu l-a avut ca invitat pe preşedintele " Acţiunii 
Române", camaradul Nicador Zelea Codreanu. 

*- La numai câteva zile, un alt post de televiziune, " NaţionaF , a invitat la o dezbatere pe tema 
Garda de Fier n-a muritT pe Nicador Zelea Codreanu, pe Şerban Suru (preşedintele asociaţiei 
Petre Ţu(ea') şi pe senatorul liberal Radu F. Alexandru, discuţiile fiind coordonate de Mâdâlin 
lonescu. 

Dat fiind concepţiile total diferite ale celor trei invitaţi in legătură cu subiectul dezbătut, discuţiile 
au fost, fireşte, tensionate pe alocuri. în plus, moderatorul însuşi a întrerupt de nenumărate ori cu 
întrebări adiacente pe cel care îşi expunea punctul de vedere, fragmentând fluiditatea ideilor şi 
fireşte, înţelegerea lor de către telespectatori; unele întrebări tendenţioase lipindu-se ca nuca în 
perete': "Mişcarea Legionară de astăzi nu constituie un pericol pentru securitatea ţăriiT 

• in Jurnalul Nafionar din 8 martie 2004, camaradul Nicador Zelea Codreanu a acordat un 
amplu interviu care a apărut aşa cum a fost relatat, dar titlul celor două pagini parcă este luat din cartea de acum 30 de am 
scrisă de cuplul comunist Fâtu - Spâlăţelu "Corneliu Zelea Codreanu a condus o mişcare în care crima era argument politic 
- şi de aici, şi alte idei, la fel de false, care au constituit sursă de "inspiraţie" pentru tânăra Ana Mana Luca Inflaţia actuală a 
în domeniul presei scrise se datorează nu numai marelui număr de publicaţii ci, mai ales calităţii profesionale precare a 
tinerilor redactori (care până acum doi - trei ani erau încă elevi de liceu), care se documentează in fuga despre leqionan 
ştiind doar atât "A. ăia care l-au omorât pe lorgaf" 

Calomniaţi, calomniaţi ceva tot va rămâne" sunt cuvintele cunoscute din Ana calomniei din opera Bărbierul din Sevilla' 
a lui Rossini, cuvinte ce se adeveresc şi in cazul celor două evenimente consemnate am primit telefoane de felicitare din 
Capitală şi din câteva oraşe din ţară, deci "tot răul spre bine!" 



\ 


& &VU&Z* 


% 




% 


\ 


ASASINAREA LUI CORNELIU ZELEA CODREANU 
A FOST AMÂNATĂ CU 24 ORE! 


V 


6 *7 eviS, D ei n ° as,re ( ,ebr ac.) am scris despre trei documente inedite privind Mişcarea Legionară date 
preşedintelui Acţiunii Române d-lui Nicador Zelea Codreanu, de către cunoscutul publicist-comentator dl Ion Cnstom 
cu ocazia emisiuni televizate pe canalul" Realitatea \ din 24 ian. 2004 

n, ,r . 6 ll f a . docu ™ en Ţ mai am P ,U '•' Prezentăm acum integral cititorilor noştri în numărul acesta pentru a nu-i ştirbi 

“““ 51 8 ** *“«• «—* - « o A—. «SS 


Este vorba despre declaraţia dată de către MAIORUL 
SCARLAT ROŞEANU, care la 1 mai 1938 a fost numit 
comandantul Legiunii de Jandarmi RÂMNICU SĂRAT unde. la 
început, a avut în subordine şi penitenciarul din oraş unde fuseseră 
închişi Căpitanul, Nicadorii şi Decemvirii (Ulterior de închisoare a 
răspuns maiorul Alexandru Varo.) 

Din citirea acestei declaraţii reiese clar că .cvartetul" compus din 
ministrul de Interne de atunci (ARMAND CĂLINESCU). devenit apoi 
pnm ministru, generalul Bengliu şi coloneii Gherovici şi Parizianu 
mse hotărârea, în urma ordinului tul Carol al 11-lea. sâ-l asasineze pe 
Căpitan împreună cu alţi 13 fruntaşi legionari, Nicadorii şi Decemvirii 
care erau întemniţaţi la Râmmcu Sărat Cei desemnaţi cu comiterea 
acestor crime au fost maiorii Dinulescu şi Macoveanu. 

Asasinatele nu au putut fi împiedicate de către maiorul Scariat 
Koşeanu, dar, după cum reiese, citindu-i declaraţia, ele au fost * - 

®!r” 8 . ,e Ţ u 24 de ore având '«o, după cum se ştie, în noaptea de 29-30 nov 1938 în nădurea Tân^h»c ( 
comis In drum spre Jilava (în loc de Râmnicu Sărat), sub pretextul de .fugă de sub escortă" Ş 


DECLARAŢIE 



In plus. asasinatele s-au 


Roşeanu din Jandarmerie 


Subsemnatul Maior Scariat 
declar următoarele. 

paiV fZ 1936 m ' am P rezental la comanda Legumei Jandann 
Râmnicul Sărat unde fusesem mutat 

' amva CUrSUl J. Une ' lul>e 1938 ‘ Cor P ul de Jandarmi, probabil de 

fS£n,cuU*r»,V erUl J* Jusm e ,rans,on ™< penitenciarul 
mrucul Sârat In arest pentru condamnaţii legionari 


Jandarmi Focşani conform ordinului Corpului de Jandarmi a fost 
dat tn subordine acestui inspectorat 

'Z a ™ st SC °P Primul Colonei Barbu Vasile Comandantul 
acestui Inspectorat îl Inspecta adese on 

r^ ăt ?a Sf ^" Ul lunei Au9us( 1938 nu ' mi amintesc ziua O-l 
?n *Z e l f * w ven,t * Sărat ordonându-mi a-l Tnsoţi 

o. 20 “ ur ™ M 8 w «»- 




< UVÂNTlIl I.EGIONAR martie 2004 


pag 9 





















“kşm--» mm —■— 

tandru Marinescu şi Maior Anton (azi U Colonel din mi-a spuş oenitenciar pe Codreanc 


auto- 


Alexandru 
'Jandarmerie). 

La 50 metri în spatele acestei maşini se opreşte o 
camionetă din care se scoboară Maiorul Varo Alexandru şi diferiţi 

jandarmi. ... r , 

Dm acest moment conducerea penitenciarului se încredinţează 

Maiorului Varo. 

Ţin să precizez că pe timpul cât am condus acest penitenciar 
am lăsat tuturor legionarilor deţinuţi în celule saltelele, pernele şi 
pijamalele proprii, de care s-au servit, de asemeni le-am lăsat 
cărţile şi revistele cu cari au venit. 

Aceasta până când a venit acolo în inspecţie D-l Colonel 
Gherovici Ştefan de la Corpul de Jandarmi care, găsind în celule 
saltele, perne şi pijamale, mi-a ordonat în faţa tuturor să le ridic şi 
să-i îmbrac în hainele vărgate imediat 

Aceste haine nu le dădusem până la sosirea la penitenciar în 
inspecţie a D-lui Colonel Gherovici. 

De la prezentarea Maiorului Varo la conducerea penitenciarului 
subsemnatul n-am mai avut nimic comun cu penitenciarul, 
rămânând numai cu comanda Legiunei de Jandarmi R Sărat 

Bazat pe bunele raporturi de prietenie ce le am cu maiorul Varo 
veneam adeseori la penitenciar cu care prilej vedeam şi stăm de 
vorbă în mod special cu Mişu Polihroniade. cu D-l Ing Virgil 
lonescu, cu Alexandru Teii 

In cursul lunei Septembrie 1938 sopa mea care locuia în 
Bucureşti fiind rău bolnavă şi comunicându-mi telefonic ceea ce 
are, cum şi avizul dat de D-l Doctor Marin Enăchescu, am stabilit 
prin telefon un consult medical pentru ziua X - data nu mi-o 
amintesc. 

Pentru această zi însă primisem ordin de la Corpul de Jandarmi 
ca să asist pe D-l Dr Claudian care urma să sosească la R Sărat 
pentru a-l consulta pe D-l Inginer Virgil lonescu. 

Cum pentru D-l inyiner Virgil lonescu nutream sentimente destul 
de bine voitoare am ţinut să asist pe D-l Doctor Claudian executând 
totodată şi ordinul Corpului de Jandarmi 

înainte ca D-l Doctor Claudian să sosească, fiind disperat de 
starea sopei mele, m-am dus la penitenciar şi, împreună cu maiorul 
Varo, pe sala penitenciarului, înăuntru l-am încunoştiinţat pe D-l 
Inginer Virgil lonescu de consultul ce urma să îl facă D-l Doctor 
Claudian. spunându-i totodată şi durerea mea cu boala soţiei mele. 
faţă fiind şi Maiorul Varo 

D-l Inginer Virgil lonescu m-a sfătuit şi îndemnat să expun boala 
sopei mele Doctorului Craja pe care Maiorul Varo l-a chemat şi 
căruia, expunându-i starea soţiei mele, mi-a dat asigurări 
liniştitoare, arătând u-mi dintr-o carie medicală fotografia cazului 
sopei inele. 

Cum pentru după amiaza acelei zile aveam la Bucureşti un 
consult medical pentru soţia mea, l-am rugat pe D-l Inginer Virgil 
lonescu să-mi permită a mă duce la Bucureşti cu automobilul cu 
care urmau sa sosească D-l Doctor Claudian şi D-na Inginer Virgil 
lonescu. 

D-sa (D-l Inginer V. lonescu), extrem de amabil, m-a asigurat şi 
mi-a permis a mă duce la Bucureşti cu această maşină, 
oferindu-mi-o. 

Cu D-l Doctor Claudian au venit din Bucureşti şi Doamnele 
Codreanu, lonescu şi Cotigă 

D-l Virgil lonescu, în donnţa de a-mi da posibilitatea să ajung la 
timp în Bucureşti, căci nu aveam tren imediat, mi-a oferit maşina cu 
care am plecat împreună cu D-l Dr Claudian. D-na Cotigă, soacra 
mea D-na Mâna Popescu şi subsemnatul 

Ajungând în Bucureşti D-l Dr Claudian a rămas la mine acasă 
pentru a lua parte la consult 

D-l Colonel Stănculescu, prefectul judeţului R Sărat din acel 
timp, a fost informat de plecarea mea cu această maşină prin 
agenţii personali ce-i avea 

D-sa mi-a făcut raport scris aducând cazul la cunoştinţă 
cerând a se lua măsun contra subsemnatului 

Către sfârşitul lunei Noiembrie 1938, nu-mi amintesc data, 
la orele 1 şi jumătate noaptea, am fost trezit din somn cu bătăi 
m uşă de soacra mea care se afla la mine în R Sărat, spunându- 
mi. Bate cineva în poartă 

Venind afară şi apnnzând lumina am fost întâmpinat de maiorul 
Dinulescu care, intrând în casă la mine, mi-a spus sâ ma 
îmbrac şi sâ-l însoţesc la Legiune, având un ordin de executat. 
Imbrăcându-mă şi ieşind cu maiorul Dinulescu din poarta casei 
în automobilul ce aştepta afară se afla maiorul 


Şi 


m 


mi-a spus: _ . 

- Avem ordin de a ridica de la penitenciar pe Codresnu 

Ş i pe asasinii lui Duca şi Stelescu pentru a-i executa 
impuşcându-i in acest judeţ (R Sărat) 

Am rămas îngrozii de cele auzite, opunandu-mă la aceasta 
execuţie spunându-le că nu se poate face aste 

Am cerut acestor ofiţeri insistent să mă asculte şi pentru j-i 
convinge in plus le-am spus că primul procuror este legionar lucru 
ce nu era real. 

Am adăugat spunându-le câ făcând aceasta descoperă 
Coroana. 

Toate argumentele mele urmăreau determinarea loi de a nu 
executa acest ordin pe care l-am apreciat ca pripit 

Am întrebat pe maiorul Dinulescu de la cine a primit acest 

ordin? 

El mi-a răspuns ca de ia D-l General Bengliu care aşteapta 
toată noaptea în cabinetul D-sa le rezultatul împreună cu D-l 
Colonel Gherovici, ARMAND CĂLINESCU şi Pariziana. 

Insistentele mele l-au convins pe maiorul Dinulescu dt a 
renunţa. 

Maiorul Macoveanu ţinea cu ori ce preţ să execute chiar singur 
ordinul primit spunând câ este ostaş bătrân şi trebuie să execute 
ordinele 

Ţin să precizez că ofiţerii au avut ordin de a nu lua contact cu 
mine ci numai cu comandantul închisorii Maiorul lliescu 

La insistentele mele repetate de a nu executa, lăsând timpul să 
dea putinţă celor de la Bucureşti să renunţe la această hotăiâre, 
s-a asociat, după insistentele şi argumentele de mai sus. Maiorul 
Dinulescu şi mai în urmă a cedat şi maiorul Macoveanu 

Apoi maiorul Dinulescu a formulai o telegianiă cifrată pentru J 
General Bengliu cu următorul conţinut Ordinul nu se poate 
executa Primul Procuror legionar Se descoperă Coroana Vei .m 
la Bucureşti pentru a raporta verbal Rug ordonaţi 

Această cifrată am coi/iuiucar-c cu personal D-iui General 
Bengliu la nr de telefon secret pe care maiorul Dinulescu nu i-3 
dat. 

D-l General nu a ştiut că a vorbit cu mine. căci la deschiderea 
liniei telefonice i-am spus Aci R. Sărat Rog luaţi o notă cifraic 
Luminându-se de ziuă şi văzând câ D-l General Bengliu nu da 
nici un răspuns, l-am chemat din nou la telefon rugându-l >â 
ordone 

Se făcuse ora 5 55 dimineaţa 
D-sa a spus "Aprob." 

Primind acest ordin ofiţerii au plecai la Bucureşti lăsând cele 2 
autocamionete cu reangajaţi jandarmi şi rugându-mă a le tnmite la 
Legiune Cum la Legiune nu aveam loc le-am trimis în Comuna 
Bălţaţi unde am încartiruit plutonierii 

Seara, cam pe la orele 21, pnmesc telefonul Maiorului 
Dinulescu de la Bucureşti spunându-mi sâ-l aştept la Legiune 
intr-adevăr, pe la orele 24 a venit Maiorul Dinulescu însoţit de 
Maiorul Macoveanu 

Maiorul Dinulescu mi-a spus următoarele "Ce am păţit din 
cauza ta! D-l Colonel Gherovici, în faţa D-lui General Bengliu mi-a 
spus "De ce i-ai spus lui Roşeanu? De ce ai luat contact cu eP El 
are gura mare şi va vorbi 

L am întrebai ce s-a hotărât 7 Mi-a răspuns: "ii luăm 
transferăm la penitenciarele Giulgiu şi Tumu Măgurele 

Au plecat la penitenciar împreună cu cele 2 camionete cu 
jandanrn 

M-am dus şi eu. dar fără a avea vreo altă calitate decât aceea 
de comandant al Legiunei de Jandarmi 

Aceşti ofiţeri au luat contact la penitenciar cu Maiorul lliescu, 
comandantul penitenciar ului care i-a predat 

După plecarea tor pe la orele 3 dimineaţa, m-am dus acasă 
Dimineaţa la orele 7 30 a venii în R Sărat D-l Colonel Barbu 
căruia i-am raportat întreaga chestiune 

La dejun D-l Colonel Barbu a luat masa la mine acasă împreună 
cu soacra mea şi cu mine 

In timpul mesei cineva din personalul casei îmi aduce ziarul 
m care se anunţa asasinarea lui Comeliu Codreanu şi a ce/o/ 
cu cari au fost ridicat. 

fn &°zit am început să sbier şi să plâng spunând câ asta este 
curată bar bane 

i~*?* l * C0t0net Barbu d ^cercat sâ mă liniştească luând parte cu 
toată durerea şi cu tot sufletul alături de mine 


Şl-I 


(ss) Scarlat Roşeanu 


pag. 10 


CUVÂNTUL LEGIONAR martie 2004 



















CAMARAD DE EXCEPŢIE: 

CONSTANTIN TEJA 


în urmă cu doi ani a trecut în veşnicie, la vârsta de 82 de am, un membru de 
marcâ al Acţiunii Române ", Constantin Teja, un camarad de neuitat care şi-a 
închinat toatâ viaţa idealului legionar. 

La acea datâ nu apăruse revista noastră, de aceea nu airi putut să evocăm 
personalitatea celui dispărut; din acelaşi motiv nu am putut sâ-l omagiem în scris 
nici la împlinirea unui an de la trecerea sa în nefiinţă 


La parastasul de doi ani ţinut la sfârşitul lunii februarie 2004 la biserica Mâtâsari 
au participat, ca de obicei, şi membrii ^Acţiunii Române ", prilej cu care ne-am 
hotărât ca in numărul din martie al revistei noastre să publicăm un ferpar 

Dar „socoteala de-acasâ nu s-a potrivit cu cea din t%rg"- în sensul pozitiv, 
întrucât sursa noastră directă de informare, doamna ELPIDIA TEJA. SOŢIA 
camaradului deosebit de caldă şi amabilă, ne-a impresionat adânc povestindu-ne 
în cuvinte simple trista viaţă a soţuiui său. cu exemplificări zguduitoare, unice în 
istoria torţionarismului comunist, ceea ce ne-a determinat să redăm convorbirea ;ntr-un articol 


Amintirile s-au depănat în dormitorul soţilor Teja, o cameră având un perete plin de icoane vechi din lemn, iar altul cu fotografii de 
peste un secol ale părinţilor celui evocat, îmbrăcaţi în straie macedonene; pe peretele din faţa uşii tronează poitretul Căpitanului alături 
de o candelă ce nu se stinge niciodată. 


Constantin Teja s-a născut în Macedonia, în corn. Frâsari de la 
poalele munţilor Pindului, dar a stat aici doar 7 am: în 1927 întreaga 
populaţie s-a mutat în Cadrilater, judeţul Durostor, unde au 
întemeiat o nouă comună denumită tot Frăsari (!), unde fiecare 
familie a primit minim 10 ha de teren agricol. în scurt timp, noua 
localitate apărută pe harta României întregite a devenit, datorită 
hărniciei oamenilor, una dintre cele mai înfloritoare comune 
dobrogene, şi, paralel cu activitatea economică, macedo-românii de 
aici s-au opus cu succes, în dese rândun. hoardelor de comitagii 
bulgari care terorizau noaptea satele. 

La 16 ani Constantin Teja l-a văzut pentru prima oară la Balcic 
pe Căpitan care venise de la tabăra de muncă Carmen Sylva. Atras 
de doctrina legionară şi de charisma lui Corneliu Zelea Codreanu, 
în vara anului 1936, Constantin Teja, împreună cu alţi consăteni, a 
aderat la Mişcarea Legionară. 

Anul 1940, anul blestemat şi prin cedarea Cadrilaterului către 
Bulgana, a făcut ca familia Teja să se mute la Bucureşti, 
părăsindu-şi cu inima zdrobită toatâ agoniseala muncii lor de 13 
ani. La finele lui septembrie Const Teja lucra ca vânzător la un mic 
magazin alimentar al Consumului Legionar, aflat pe str. Ghiocei, o 
stradă frumoasă în apropierea actualului Circ de stat. 

Lichidarea magazinului legionar în ian. 1941 l-a determinat pe 
Const Teja să-şi găsească un alt loc de muncă, tot în sectorul 
comercial, la un restaurant din pădurea Bâneasa. Dat în urmânre 
de organele Siguranţei şi existând pericolul iminent de a fi arestat 
din cauza apartenenţei sale la Mişcare, la îndemnul şefului de post 
care i-a spus să facă orice pentru a pleca din Bucureşti ca să i se 
piardă urma. Teja a ajuns tocmai în nordul ţârii, la llişeşti, o comună 
mare aflată între Suceava şi Gura Humorului Aici, în vara lui 1943. 
a cunoscut-o pe cea care i-a devenit soţie un an mai târziu, pe 
Elpidia Nu li se terminase bine luna de miere, când apropierea 
frontului a făcut ca în luna martie 1944 proaspeţii căsătoriţi să se 
mute în alt colţ de ţară, în Oltenia, în apropierea oraşului Turnu 
Sevenn, unde, în urmă cu 20 de ani, avusese loc faimosul proces 
al lui Corneliu Zelea Codreanu terminat cu fulminanta achitare 
pentru împuşcarea poliţistului Manciu. Această escală a fost şi mai 
scurtă decât precedentele, familia Teja refugimdu-se în altă zonă a 
ţârii. în Banat. în comuna Tomnatec din apropierea oraşului de 
graniţă Sânnicolaul Mare Comuna a fost şi este una dintre cele 
mai bogate din ţară, fiind la acea vreme locuită de şvabi care 
începuseră să fie deportaţi la începutul lui 1945. pentru muncă 
oriatâ în gulagurile ruseşti, deşi războiul nu se terminase. în locul 
or fund colonizaţi refugiaţii români pe bază de acte din Basarabia. 
Bucovina de Nord şi Cadrilater 

Timp de 4 am Costicâ Teja s-a ocupat cu pomicultura, 
agricultura şi zootehnia, împreună cu soţia şi fratele său mai mic, 
ar nu a întrerupt nici o clipă legătura cu Mişcarea Legionară, 
încercând să contribuie la reorganizarea ei ca rezistenţă majoră 
împotriva comunismului, împreună cu Vasile Zotu şi cu Dumitru 
mea şeful Corpului Muncitoresc Legionar (fugiţi din Germania) 
u toate măsurile de prevedere luate, Securitatea i-a luat urma 

Să ăi data de 6 Sept 1949 Costică Te i a a * ost arestat în corn 
a ) l ucl Timiş, şi de aici a fost dus la Bucureşti cu un avion, în 
undiţii de maximă securitate, la închisoarea de cercetări 



penale Malmaison. unde a fost anchetat şi bătut neîntrerupt la 
lumina orbitoare a unor becuri de sute de waţi Călăii, Brânzaru şi 
Dulgheru, nu au putut să scoată nimic din gura celui maltratat cu 
bestialitate La ultima anchetă a participat însuşi temutul Nicolschi 
care l-a ameninţat în mod profetic " Teja n-ai vrut să ne spui nouă, 
dar vei spune la ai tăi, căci noi ştim ce ascunzi tu r (Nicolschi de 
referea la români, el fiind rus.) A fost condamnat la 10 ani temniţă 
grea confiscarea averii şi cinci ani degradare civică. 

Detenţia a început la Gherla, unde a fost "reeducat" de Vasile 
Puşcaşu, elev sârguincios de la "şcoala iadului" de la Piteşti a lui 
Eugen Ţurcanu care, împreună cu Aurel Henţeş din Făgăraş şi 
basarabeanul Victor Voichin, i-au zdrobit toate cele 20 de degete 
de la mâini şi picioare cu un cleşte confecţionat artizanal 

A stat în cea mai mare celulă - 99-100, între cei cu care suferea 
aflându-se, printre mulţi alţi; Radu Ciuceanu şi Mihai Timar c 
(n red - Radu Ciuceanu este în prezent preşedintele Institutului 
pentru Studiul Totalitarismului) 

intr-o zi a fost bătui intr-un mod cum numai o minte criminală şi 
bolnavă putea concepe a fost legat fedeleş de mâini şi picioare, i 
s-a introdus pe sub genunchii strânşi şi pe sub coate un par şi a 
început să fie bătut cu ciomege Parul era ţinui de doi la uri capât şi 
de alţi doi la celălalt, iar el, atârnat pendula după cum veneau 
loviturile Avea picioare zdrobite, mergea în patru laoe. se rezema 
în genunchi şi pe coate şi tot trupul îi era numai răni sângerate 

Rog pe cititori sâ-mi ierte relatarea crudă dar nu ştiu ce 
eufemisme aş putea folosi 

într-o altă zi i s-a uns faţa cu fecale, iar ceilalţi '!reeducaţi au 
fost obligaţi să treacă pe rând, să / se închine şi să-l sărute pe 
obraji, fiindcă acesta ar fi fost chipul lui ... lisus Hristos'! Câtă 
blasfemie'! Unui alt deţinut la fel - cică ar fi fost . Sfântul Sisoe' 
Părintele Papchente Chisopran a fost obligat să mănânce trei 
gamele de fecale ca.... anafură!' Toate aceste idei demenţiale le-a 
avut torţionarul Livinski 

Fantezia sadică şi sordidă nu avea limite: pe ţăranul ardelean 
Vasile Rusu l-au pus să-şi bată fiul, arestat şi el Cei doi s-au 
îmbrăţişat dar a urmat o bătaie colectivă aplicată de "comitet" celor 
doi până şi-au pierdut cunoştinţa La fel s-au petrecut lucrurile şr cu 
fraţii Ion şi Mihai Scutaru, dai şi cu evreul sionist Vintilâ Weiss care. 
eliberat ulterior în urma unei intervenţii din afară, a descns ziariştilor 
străini modul în care erau torturaţi deţinuţii politici din România 
Radu Ciuceanu fusese schingiuit într-un mod de neimaginat încât 
devenise un fel de robot care nu mai judeca, nemaiavând luciditate 
astfel că executa automat orice ordin primea 

in febr 1952 Costicâ Teja a tost dus în mina de la Baia Spne. 
apoi în lagârul de la Valea Nistrului Aici. din mine au evadat (dai 
au (ost prinşi) patru deţinuţi in trunte cu Mann Tucâ care a tost 
omorât, iar ceilalţi condamnaţi la muncâ silnică pe viaţa Evadarea 
nereuşită a avut drept represiune majoră şi reducerea raţiei de 
mâncare la jumătate pentru toţi deţinuţii, circulaţia prin curtea 
închisorii fâcăndu-se numai in pas alergător, iar pedepse "curgând 
din te-mlri-ce Iu (aţa acestor noi abuzuri Costicâ Teja. împreună cu 
alţi deţinuţi, a intrat în greva foamei, tapt cc a făcut ca într-o noapte 
cei m cauză să tie duşi, in camioane acoperite cu prelate, la Aiud si 
băgaţi direct la Zarcâ, în celule de câte patru, fără paturi ţâra 


CUVÂNTUI. I N».11)NA12 martie 2004 


pag. 11 


















- - - saltele, cu regim special de pedeapsă (adică un sfert din 

-- r aţja de'mâncare). Aici, în aceste condiţii inumane. Teja a 

stat şase luni, iar la un control de rutinâ din partea unor foruri 
înalte nu s-a sfiit sâ spunâ: 

- Voi veniţi aici să ne spuneţi că aţi suportat persecuţii, că 
regimurile de dinainte de 23 aug. 1944 au fost criminale Ap auzit 
dvs, că Max Goldstein, cel care a pus fn 1920 bomba la Senat 
vrând să-l asasineze pe regele Ferdinand şi reuşind doar să 
omoare un episcop şi rănind alte două persoane, când a declarat 
greva foamei fn închisoare, toată presa i-a respectat greva. Voi 
nimic nu ap respectat Nicăieri fn lume un grevist al foamei nu este 
pus în lanţuri. Aţi crescut şi trăit fn şcoala crimei şl terorii! 

fn iulie 1954 Teja a fost dus împreună cu câţiva colegi de 
închisoare la Văcăreşti, unde au fost băgaţi câte unul în celulă, cu 
regim alimentar de refacere, ca sâ arate ca oameni normali la 
procesul care se intentase lui Eugen Ţurcanu. De aici, în zeghe, au 
fost duşi la tribunalul diff Calea Rahovei, unde se afla şi ministrul de 
Interne. Alexandru Drâghici, care a întrebat:" Cine este Const. Teja 
căruia i-au fost smulse unghiile 7, întrebarea fiind însoţită de o ură 
nestăpânită " Asta a fost datorită camarazilor tăi căci asta v-a fost 
educaţia ..." 

- Pardon, domnule ministru, educaţia noastră a fost să credem 
fn Dumnezeu, să-i ajutăm pe cei fn suferinţă, nu să schingiuim şi să 
ucidem ca dvs. care v-aţi folosit de aceşti ticăloşi şi acum o să-i 
împuşcaţi ca pe nişte câini! 



. Mama ta de bandit! 

- Mulţumesc la fel, domnule ministru! 

La aceasta, ministrul a trântit uşa şi a plecat de la proces 
Costicâ Teja a fâcut puşcârie 13 ani. pânâ la mijlocul anilor • 
62 a lucrat apoi tot în comerţ, ca şef de unitate la un magazin 
alimentar "Ciuperca" pe Bd 1 Mai (aproape de Piaţa Chibrit), până 
când a fost pensionat. 

Şi soţia sa. doamna Elpidia, firavă şi blândă, a cunpscut lipsa de 
libertate perioade îndelungate şi ororile anchetelor comuniste doar 
datorită faptului că era căsătorită cu un legionar 

Suferind de o boală incurabilă, Costicâ al nostru s-a pregătit din 
timp de moarte a cerut sâ fie înmormântat în.cămaşă verde, cu 
centură şi diagonală, cu pantaloni negri (dorinţă îndeplinită). "Mă 
aşteaptă Căpitanul. . Şi camarazii. 

Pentru cei care l-au cunoscut pe Const. Teja. zâmbetul bun şi 
luminile calde din privirea sa vor continua sâ trăiască. Fie-i 
amintirea binecuvântată! 


NOTĂ REDACŢIONALĂ: Fiind vorba despre un camarad de 
excepţie, am fâcut o excepţie şi am reprodus integral povestea 
tristă a camaradului nostru - inclusiv câteva secvenţe cumplite din 
realitatea închisorilor comuniste 


irit* 


</UWUC 



FLOR STREJIMICU 


Solitar într-un orăşel plin de încărcătură istorică care este înconjurat 
de peisaje luate din cărţile de basme, aflat în inima Transilvaniei - este 
vorba de Cisnâdie, dl. Fior Strejnicu a dat aici la iveală în ultimi am 
cărţi fundamentale pentru cel care vrea să aprofundeze Mişcarea 
Legionară Cu meticulozitate, documentare şi pasiune ca instrumente 
de lucru, dar şi cu eforturi materiale remarcabile, domnia sa a reuşit pe 
deplin sâ capteze interesul cititorilor prin câteva cărţi de înaltă ţinută 
care abordează o gamă diversificată de probleme Amintim eâfţile 
.Mişcarea Legionară şi evreii", „Creştinismul Mişcării Legionare ”, 
antologia „ Culegem din mormântul tău lumină” şi „ Hronic 
legionar”. 

Vom încerca ca într-unul din numerele viitoare ale jarului să 
prezentăm succint aceste lucrări, pnntr-un interviu pe care intenţionăm 
sâ-l luăm d-lui Strejnicu 

. Pânâ atunci, având aprobarea domniei sale, timp de un an, număr 
de număr, vom prezenta într-un colţ al publicaţiei noastre cele mai 
semnificative momente din istoria Mişcării Legionare, pe care le 
vom selecta din „HRONIC LEGIONAR’' (FLOR SREJNICU). 

începem acest "serial*’ cu evenimentele care au avut loc în luna 
martie. 


s s. 


hostie 


1919 - Căpitanul depune pentru prima oară jurământ pentru apărarea ţârii împotriva comunismului în pădurea Dobrma 
(24 martie) 

1923 - prima arestare a Căpitanului, ca autor al unui manifest naţionalist (29 martie) 

1930 - Căpitanul organizează o manifestaţie anticomunistă în Bucureşti (25 martie) 

1931 - legionarul Traian Cotigă este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti (6 martie) 

1934 - Căpitanul se prezintă de bunăvoie la Tribunal in procesul I. Gh Duca (14 martie) 

1937 - Circulara prin care Căpitanul ordonă "să nu se răspundă la nici un fel de provocare' 

1937 - Circulara Căpitanului prin care anunţă că revista "Buna Vestire nu este legionară (4 martie) 


1937 - Căpitanul înfiinţează Partidul "Toiul Pentru Ţară", expresia politică a Mişcării, sub conducerea gen Gh 
Cantacuzmo-Grânicerul, semnul partidului două puncte într-un pătrat (20 martie) 

■i^;'SS l s e JS4t i ) n SESî prol N '° r9a ^ ' u " ra ’' ,pen "“ 5C,,soarea !n “*» 

1949 - capturarea de către comunişti a grupului de rezistenţă in munţi Spiru Blânaru (10 martie) 


□ 


pag. 12 


CUVÂNTUL LEGIONAR martie 2004 



































d&sţtţease desi/iasfea redacţiei 

Sddsizsi ^unimeâaa, 

/eazfrade e&n vo/unud &evederaţu J 

ZI CU SOARE 


în prima zi cu soare am să vin 
Ca să-ţi citesc o nouă poezie 
Aleasă implacabil de destin, 
Celebră, după moartea mea, să fie. 

Dar dacă poezia nu te-ncăntâ, 
Reţine ziua: soare fără nori, 

Clipita de-nălţare pură, sfântă 
Şi depânarea unor paşi uşori. 



UN RAM 

Mi-a bătut sfios la geam 
Primăvara cu un ram 
încărcat cu har şi floare, 

De mister şi încântare 

Se-nfiripă tainic dor, 

Dor de susur de izvor. 

Dor ce urcă şi coboară 
Prin păduri cu frunza rară. 
Prin albastrul infinit 
Caut timpul risipit - 
Primâverile trecute 
De-nceputuri neştiute. 

Cuibânte în astral, 

Dintr-un unghi atemporal, 
Mii explozii vii florale, 
înfloriri prifnordiale 
îmi cufund privirea-n zări 
Saturate de chemări 
Desenând catapetesme 
De lumini şi de miresme 

Mi-a bătut din nou la geam 
Primăvara cu un ram. 


ADRI* 



LA SORTI 

i 


l-au tras apoi, oroare, cămaşa la sorţi, 

Doar nu-l mai era de trebuinţă. 

Cum ar putea să se mai apere cei morţi ? 

Cei vii nu au măsură, nici căinţă 

Se mulţumesc acuma cu un guler doar, 
Iar alţii numai cu o mânecuţâ, 

La concurenţă mare, pe un alt culoar, 
în viaţa lor .săracă şi micuţă. 

Aleargă mai departe cu trofeul sus, 
în veselie vie şi totală. 

Câţi au rămas contează numai 1 Câţi s-au dus 
Pe drumul lung cu ultimă escală ? 

l-au tras apoi, oroare, cămaşa la sorţi 
Căci viaţa merge totuşi mai departe 
Cu steag de sărbătoare agăţat la porţi 
Cântând de zor cântările deşarte 


*** 



Pentru că anul acesta sărbătorim la 11 aprilie învierea Mântuitorului lisus Hristos şi pentru că 
revista noastră apare la sfârşitul lunii, vom publica în avans (în numărul din martie) paginile despre 
'Semnificaţia marilor sărbători creştine ” din această perioadă a anului: 

Buna Vestire, Duminica Floriilor, Sfintele Paşti. 


MOTTO: 

A înviat Hristos Aşa va învia şi dreptatea neamului românesc Dar pentru aceasta se 
cere ca fii de ai lui să bată drumul pe care a mers lisus; să li se puie pe cap coroană de 
spini, să urce Golgota în genunchi, cu crucea în spate, şi să se lase răstigniţi. 

Legionari, fiţi voi copiii aceştia 1 " 

(Comeliu Zelea Codreanu, 1928)' 


Telul final al neamului 

Este viaţa? (...) Ţelul final nu este viaţa Ci învierea învierea neamurilor în numele 
Mântuitorului lius Hnstos (...) Nouă, Românilor, neamului nostru, ca orişicărui neam din 
lume. Dumnezeu ne-a hotărât un destin istonc. (. . .) 

Ei-vom noi, oare, generaţia debilă şi laşă, care să lăsăm din mâinile noastre, sub 
presiunea ameninţărilor, lima destinului românesc şi să părăsim misiunea noastră ca 
neam în lume?" 

(Comeliu Zelea Codreanu, 1936) 


A înviat Hnstos, sădind peste toată lumea, sfârşitul vremii speranţa, nădejdea că 
niciodată nu vom pieri sub piatra nedreptăţilor, oncât de greu ar fi aşezată peste firavele 
oastre tiu pun 

W>m învia, vom birui" (Comeliu Zelea Codreanu, 1938) 



CUVÂNT»'» iLEGWNAIt martie 2004 


pag. 13 





















S&nsuficaţui masi&s âăsfetori csvgtine 

- extras din predicile preotului Boris Râduleanu - 




SŞE 


Buna Vestire 
(25 martie) - Fiul lui 
Dumnezeu se face 
Fiu al Fecioarei. 

Dumnezeu, dând 
omului stăpânire 
asupra pământului, 
înseamnă că i-a 
deschis calea de a 
face ştiinţă, de a 
cerceta, de a gândi, 
de a cunoaşte Nu 
poţi stăpâni dacă nu 
cunoşti. Dar 

cercetarea trebuie să 

fie făcută cu Dumnezeu şi în Dumnezeu. Numai astfel puteau 
rămâne în consens cu Creatorul lumii şi cu legile Lui. 

Apoi. Dumnezeu a prevenit pe om După cum un tată spune: 
"Dragul tatii, asta să o faci. dar asta să n-o faci", aşa a îndrumat şi 
Creatorul pe om spunându-i: Mănâncă din toţi pomii raiului, dar din 
Pomul cunoaşterii Binelui şi răului să nu mănânci. Raţiunea ta încă 
nu este coaptă, încă nu este fixată în Bine, în Adevăr, în Iubire, în 
Dumnezeu. De aceea să nu te hrăneşti din el, “căci în ziua în care 
vei mânca din ei, vei muri’ (Fac. II, 16-17). 

Omul înzestrat cu libertate, a fost pus în faţa acestei alternative. 
De el depindea să aleagă Atunci a intervenit ispita Mare a fost 
obrăznicia şi viclenia Satanei! A insinuat câ Dumnezeu 
limitează libertatea şi fi împiedică să ajungă la desăvârşire, 
îndemnul lui era: De ce asculţi pe Dumnezeu? Tu singur poţi fi 
Dumnezeu; poţi cunoaşte şi binele şi răul, poţi cunoaşte totul. 
Tu eşti om, tu eşti Dumnezeu. Această ispită - cea mai mare - s-a 
infiltrat în primii oameni, şi prin ei în lume Până astăzi, oamenii au 
această psihologie eu, noi - suntem aceia care putem să facem şi 
să reformăm totul; să schimbăm râurile, oceanele, stelele etc 

Această psihologie a început de acolo, de la dialogul Eva - 
Satana. Satana i-a minţit că vor fi "ca Dumnezeu" tocmai 
cunoscând şi râul, deci prin puterile lor proprii, prin "rodul" pomului, 
pe o cale materială 

Atunci într-adevâr H li s-au deschis ochii", dar au cunoscut o altă 
realitate; câ nu mai sunt în Lumină, în sfinţenia divină, câ sunt în 
afară de Dumnezeu, goi, asemenea altor animale 

Pnn Eva şi Adam omenirea a ales calea de a creşte fără 
Dumnezeu, de a se înmulţi fără Dumnezeu şi de a stăpâni 
pământul tot fără Dumnezeu Dar Dumnezeu n-a părăsit făptura Sa 
El a pregătit omenirea prin poporul ales, prin popoarele păgâne, 
care aşteptau şi ele o mântuire. 

Respectând libertatea omului, Dumnezeu n-a vrut să forţeze 
voinţa şi mintea nimănui. El a aşteptat ca omul să se 
trezească, pregătind prin patruzeci de generaţii poporul ales, 
ca să apară o altă Evă (Maica Domnului) care să biruiască 
orice ispită şi să spună: ”Da, Doamne , facâ-se voia Ta, vino în 
făptura mea Dumnezeu se face Om, ca să ridice pe om şi 
omenirea la Dumnezeu. Şi aceasta datorită Fecioarei Maria. 
Dacă n-ar fi fost Buna Vestire, dacă n-ar fi fost răspunsul Ei 
pozitiv, n-am fi avut nici Naşterea Mântuitorului, nici învierea 
Lui, nici toate celelalte; am fi dormit încă în păgâmsmul cel 
vechi de destrămare, dar mai ales departe de cunoaşterea lui 
Dumnezeu şi a vieţii celei adevărate. 

Duminica Floriilor 

Biserica îi acordă o mare însemnătate, socotind-o printre cele 
12 Sărbători împărăteşti ale anului Şi iată de ce intrarea 
triumfală a lui lisus în Ierusalim este singurul moment din viaţa 
Sa pământească în care El a acceptat să fie aclamat ca 
împărat. De data aceasta, chiar El singur îşi pregăteşte intrarea 
conform profeţiilor, ca să fie recunoscut după Lege că este Mesia, 
împăratul lui Israel lisus voia să precizeze El însuşi, din timpul 
vieţii, că este Mesia, împăratul lumii cel aşteptat, a cărui 
împărăţie nu va avea sfârşit. în vederea acestei împărăţii 
Dumnezeu a creat lumea; împărăţia lui Dumnezeu este cauza 
şi scopul creaţiei. 

Toată cetatea s-a cutremurat însuşi Cel aşteptat a venit! 

_Dar dacă unu L-au întâmpinat ca pe impâratul, alţii s-au 

: pag. 14 OJVÂN1IUI. 






StlrtHKICiVH* 

MfcRlLOR 

SKKMTOfcj 

CKeSTlNC 


li 

ti 






' Jf 


întărâtat împotriva Lui. ca şi la 
intrarea Lui în lume. La Naştere, 
magii l-au adus daruri ca unui rege 
păstorii I s-au închinat ca Celui 
vestit de îngeri, ca Mântuitorului 
lumii. Irod însă a scos sabia ca sâ- 
L ucidă. La intrarea în Ierusalim, 
regăsim tot două categorii: unii - 
“Osana" {'Binecuvântat'), alţii - 
"Râstigneşte-L". 

Fariseii şi cărturarii au hotărât 
răstignirea Lui, chiar înainte de a-L 
judeca Deşi au văzut puterea Lui v ' ^” v - 
Dumnezeiascâ pnn care L-a înviat pe Lazâr. deşi au văzut 
minunile, faptele învăţătura Lui, nimic n-a putut să-i convingă La 
farisei domina ura împotriva Lui Trebuie nimicit Ne încurcă ne 
împiedică de a ajunge să dominăm noi peste toate popoarele 
lumii ” 

Cele două categoriile le regăsim până în ziua de azi Şi până 
astăzi, în locul magilor, adevăraţii oameni de ştiinţă se inspiră de la 
adevărul adus de Dumnezeu în lume. şi până astăzi. în locul 
păstorilor oamenii cu mima curată se închină înaintea Lui; dar tot 
până astăzi în locul lui Irod şi al fariseilor, urmaşii lor scot sabia ca 
sâ-L nimicească, dacă se poate - sâ-L scoată cu totul din istorie Să 
acop>eri soarele ca să nu mai strălucească? Să acoperi luna ca să 
nu mai lumineze? Este lipsa judecăţii umane, voinţa rea, care nu 
vrea să recunoască existenţa unui Creator şi Mântuitor, dorind să-l 
şteargă din istorie şi din inimile oamenilor. 

Prima zi de PAŞTI 

în anul când Mântuitorul a murit pe Cruce, ziua de 14 cădea 
într-o zi de vineri; iar învierea a avut loc a treia zi duminica De 

atunci, cum a stabilit Sinodul I de la Niceea, noi sărbătorim 
învierea în duminica ce urmează imediat după luna plina şi 
după echinocţiul de primăvară. Nu putem sărbători Paştele 
deodată cu iudeii, întrucât lisus a înviat după Paştele lor. 

(Cuvântul Paşte înseamnă Trecere " şi vine de la ebraicul" Pascha " 
In primul Paşte, poporul, scăpat de moarte prin sângele mielului 
pascal, a trecut de la robie la libertate Paştele a continuat să 
reprezinte, pentru fiecare om în parte, şi pentru întreaga omenire o 
trecere atât de la moarte la viaţă, cât şi o trecere de la robia 
păcatelor la starea de libertate ) 

Sărbătoarea învierii este sărbătoarea bucuriei Dar nu a 

bucuriilor artificiale pe care ni le făurim noi înşine Adevărata 
bucurie este de a-L simţi şi urma pe Acela care ne-a creat pe noi 
Primul cuvânt pe care Domnul nostru lisus Hristos l-a spus după 
învierea Sa a fost "Bucuraţi-vă r (Matei XXXVIII 9) ‘Ultimul 
duşman", moartea noastră sufletească şi trupească a fost biruită 
Hristos ne-a dăruit tuturora putinţa de a trece de la vieţuire şi 
moarte, la viaţa cea vie şi veşnică. 

* Viaţa mea, în care am cunoscut atâtea frământări, atâtea duren. 
atâtea năzuinţe, nu se încheie cu muşuroiul de pământ, a în 
Hristos ştiu câ voi cunoaşte adevărata viaţă şi viaţa fără de sfârşit 
Pentru cunoaşterea mai adâncă a acestei sărbători aş dori 
pentru început, să sublimez însemnătatea salutului " HRISTOS A 
ÎNVIAT 1 '' şi a răspunsului, tot atât de adânc "ADEVĂRAT A 
ÎNVIAT 1 " lisus Hristos este Adevărul înţelepciunea. Iubirea 
absolută Spunând " Hristos a înviat' mârtunsim câ Adevărul 
înţelepciunea, Iubirea au înviat, au triumfat şi pnmim de la celălalt 
confirmarea * Adevărat a înviat , au tnumfat şi vor triumfa Adevărul 
inţelepciunea şi Iubirea 

Deci, noi, când mărturisim şi confirmăm acest adevăr, 
mârtunsim credinţa noastră câ totuşi până la urmă nu va tnumfa 
întunericul, nu va triumfa minciuna, nu va triumfa deşertăciunea 
ura, haosul, care domnesc astăzi în lume, ci vor triumfa Adevărul. 
Dreptatea înţelepciunea şi Iubirea, în şi prin Hnstos. 

Chiar dacă oamenii nu acceptă acum acest adevăr persistă 
pentru întreaga omenire câteva întrebări esenţiale Adevărul există 
în sine sau îl inventează mintea omului? Dreptatea se sprijină pe 
un Criteriu absolut sau omul este cel care stabileşte ce este drept 
sau nedrept? Există o înţelepciune, o Iubire în sine. Dumnezeu, 
sau ele se rezumă la ceea ce întruchipăm sau trăim noi 7 
Răspunsul trebuie să-l dâm fiecare 

ItCaONA» martie 2004 




































lisus a spus "Eu sunt Calea, Adevărul şl Viata" El este 
• Calea teandricâ. divino-umanâ. El este Adevărul absolut El 
este Viaţa vieţii noastre. Putem da cu pietre, putem pâlmui 
putem lovi, putem uita. dar cuvintele Lui rămân de nezdruncinat 
Singura cale pentru fiecare om şi pentru întreaga omenire este 
Teandna omul prin Dumnezeu şi Dumnezeu prin om Altă cale nu 
există Chiar dacă oamenii încearcă pe calea lor propne. exclusiv 
umană, se vor convinge, până la urmă. că fără Dumnezeu nu pot 
atinge şi cunoaşte adevărata Viaţă Nu se poate ca tu. făptură, să 
tii lâiâ Creator Nu se poate ca tu. copilaş, să fii ţâră tată şi mamă 
Dumnezeu ne îngăduie calea de experimentare a Binelui şi a 
râului pentru ca noi suntem cei care ne-am ales-o. Dar calea 
reală este Hristos. 

priviţi un răsărit de soare, este înţelepciunea; priviţi cerul 
înstelat - înţelepciunea în toate vedem înţelepciunea lui Dumnezeu 

Amarul vieţii este că noi folosim şi exploatăm această creaţie 
înţeleaptă, această înţelepciune, spunând însâ în acelaşi timp că 
nu există altă înţelepciune în afară de noi, că noi suntem cei 
înţelepţi. Acesta este amarul, tragedia vieţii umane. Noi exploatăm 
înţelepciunea, pe care a fâcut-o înţeleptul înţelepţilor, dar ne 
socotim pe noi a fi cei înţelepţi. 

în fiecare dintre noi se află un germene al acestei înţelepciuni 
Dumnezeu Cuvântul la ai Săi a venit, la ai Săi care purtau chipul 
înţelepciunii şi al Cuvântului Dar ai Săi nu L-au pnmit şi nu-L 
pnmesc nici până astăzi Iar celor care L-au primit şi îl pnmesc. le 
dă putere să devină fii ai înţelepciunii, fii ai lui Dumnezeu Ce mare 
dar! Eu, om, o gâză, de mine să depindă să-L primesc sau nu, 
să devin sau nu, fiu al lui Dumnezeu! Ce crucială alegere stă în 
faţa mea! lisus a coborât pentru toţi, a murit pentru toţi şi ne-a 
dăruit tuturora învierea şi viaţa veşnică. 

Dumnezeu-Cuvântul a îmbrăcat haina mea, haina mea de 
om. Şi s-a sălăşluit printre noi, a fost ca unul dintre noi, a 
vorbii in graiul nostru, a suferit, a simţit, tot aşa cum simţim 
noi, şi frigul, şi foamea, şi durerea. Se deosebea de noi doar că 
era în afară de păcat. Eu sufăr şi de păcat, în mine mijeşte lâul, am 
1 patimi, am înclinaţii spre iele, la Dânsul acestea nu erau El era ca 
omul cel dintâi, Adam. care, înainte de Cădere, nu avea aceste 
înclinaţii spre râu. Dar lisus a luat de buna voie asupra Sa tot 
râul, toate păcatele, toate defectele, toate abaterile noastre Pe 
ioaie ie-a luat asupra Sa, le-a pironit pe Cruce şi prin moartea 
Sa a răscumpărat moartea noastră, a omenirii întregi. 

Dar noi trebuie să ştim că întruparea lui Dumnezeu ar fi avut loc 
chiar dacă nu ar fi fost căderea omului în păcat. Nu păcatul 
omului a determinat pe Dumnezeu să se întrupeze. Dacă 
întruparea ar fi fost determinată de Cădere, ar fi însemnat ca 
Satana să fi determinat acest act, cel mai minunat act al creaţiei! 
întruparea, in realitate, a fost prevăzută înainte de veci, înainte 
de orice creaţie. întruparea constituie baza, sensul şi scopul 
creaţiei. Creatorul şi-a făcut din umanitate un locaş al Său. 
Dumnezeu s-a făcut Om, ca să-l facă pe om Dumnezeu spun 
Stinţn Părinţi Acest obiectiv a fost prevăzut încă în Sfatul cel veşnic 
dl Sfintei Treimi, în urma căruia omul a fost creat "chip” al lui 
Dumnezeu, tocmai pentru a putea primi pe Dumnezeu 
protochipul Său divin, şi pentru a putea ajunge la îndumnezeire 
A doua zi de PAŞTI 

Astăzi, a doua zi de Paşti, se vorbeşte despre Sfântul loan. 

Pentru toţi. imediat după înviere, lisus se arată şi ne deschide 
calea Uşile casei unde se aflau ucenicii fiind încuiate, a venit lisus 


0Ş 


I 



Şi a zis Pace vouă Precum M-a trimis pe Mine Tatăl - 
Vă trimit şi Eu pe voi Şi acestea zicând a sul lai :, m “ 

Luaţi Duh Sfânt, Căror a veţi ierta păcatele sc w vi lena şi j j 
cărora le ve(i ţinea ţinute wr ff (loan XX 19-25? Prin aceste 
cuvinte şi prin Duhul Sfânt lisus a Instituit Taina Preoţie», a 
Duhovniciei şi a Spovedaniei. 

Prin Hirotonie, Apostolul şi urmaşul lui Preotul devine un 
Trimis pentru a săvârşi Sfinteie Taine, a îiuâui cuvântul !u» 
Dumnezeu şi a lupta cu prinţul lumii, Satana. Prw» Dul.j» 
preotul a primit sarcina şi marea putere de a judeca şi de a lega 
sau dezlega păcatele oamenilor în numele Sfintei Treimi 

Tot omul este păcătos şi prin pacat este legat y. *ob al Satanei 
Singura lui posibilitate de a se dezlega şi elibera de păcat este 
pocăinţa şi spovedania Preotul duhovnic, primind mărturisirea, 
iartă şi dezleagă în Numele Sfintei Treimi Astfel. Satana este scos 
din sufletul omului şi din lume prin lucrarea Duhului Sfânt Nimeni 
nu poate birui răul din el. decât prin Duhul Sfânt lisus a dăruie 
Duhul Sfânt Bisericii, prin Apostoli, lisus instituie această Tamă 
imediat după ce a biruit moartea, pentru a ne da putinţa şi a ne 
arăta importanţa trecerii noastre de la starea de robi ai păcatului, ia 
starea de fii ai lui Dumnezeu Este pnma lucrare pe care o 
înfăptuieşte lisus după învierea Sa 
A treia zi de PAŞTI 

în ziua a treia de Paşti retrăim momentul când El a 
inaugurat împărtăşania noasira. 

Apropnndu-se de sat, ucenicii L-au rugat "Rămâi cu noi, câc; 
ziua a trecut şi este spre seaiă 1 ’ lai când s-au aşezat la masă, tisuo 
a luat pâinea şi binecuvântând, a frânt şi le-a dat Atunci ii s-du 
deschis ochii şi L*au cunoscui; El însâ, s-a făcut nevăzut. Dacă ia 
Cina cea de Taină lisus a sâvâişit pnma Liturghie cosmică înainte 
de Jertfa Sa, dacă. răstignit fiind, a săvârşit o Liturghie a Crucii ia 
Emaus a săvârşit prima Liturghie după învierea Sa Cina cea de 
Taină continuată în Sfânta Liturghie devine în acest fel o 
"colaborare diviiio-umanâ’' pentru alungarea râului din lume şi 
instaurarea împărăţiei lui Dumnezeu şi a dreptăţii Sale Nu esie or, 
mai mare râcut nouă, oamenilor decât Sfânta Liturghie Ea 
reprezintă centrul creştinismului. 

După cum El a rămas împreună cu cei doi ucenici la Emaus. la 
rugămintea lor, tot aşa El coboară la rugămintea noastră, a 
Bisericii. La fiecare Sfântă Liturghie are loc o venire a lui lisus 
în lume. Fiecare Sfântă Liturghie reprezintă o întâlnire a noastră cu 
lisus Hristos Cel Viu Noi trebuie să ne desprindem de noi înşine şi 
de lume, pentru ca înâlţându-ne, prin Duhul Sfânt, să putem trai 
această sfântă realitate 

Trecerea de la râu la bine nu se face automat, mecanic, ci 
prin stăruinţa noastră continuă, pentru purificarea şi 
transformarea sufletului: să devenim oameni ai adevărului 
devenim cumpătaţi milostivi smenţi, curaţi cu mima Aceasta 
schimbare înseamnă învierea noastra moral-spirituala. 

De 2000 de ani, lisus, cu bunătatea, cu blândeţea cu 
înţelepciunea lui, bate la uşa inimii fiecăruia, ca sa-i 
deschidem... El ne-a cuprins pe toţi în Trupul Său cosmic s-d 
jertfit a biruit pentru toţi. lăsând însâ ca fiecare să-şi aleagă şi să-şi 
hotărască viaţa sa Libertatea nimănui nu este ştirbită, fiecare 
râmas liber sâ se integreze - sau nu - în Hristos £j sâ câştige - sau 
nu - împărăţia lui Dumnezeu 




& 


OJYÂNTUi NJ.IDNAJ; martie 2004 



pag. 15 


4 ]- 








:: — fâwicasd 

••ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE 
ROMÂNEŞTr 
- premii în cărţi - 

Condiţii de participare - vârsta max. 35 ani, 

- răspunsurile se vor trimite In scris pe adresa sediului, 
se pot da telefonic sau personal, la sediu, până la data 
de 22 a lunii următoare apariţiei ziarului. 

Premiile se vor ridica de la redacţie. 

RĂSPUNSUL LA ÎNTREBAREA LUNII FEBRUARIE: Ce 
reprezenta Senatul Legionar şi când a fost înfiinţat? 

a fost dat de Marius Vreascu, un tânăr de 29 ani din 
Câmpulung, câştigând astfel cartea oferită ca premiu ("Prof. 
Nae lonescd' de Şerban Milcoveanu). 

RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL: 

Senatul Legionar a fost înfiinţat în febr. 1929 de Comeliu Zelea 
Codreanu şi reprezenta "Un for compus din bătrâni peste 50 de ani, 
intelectuali, ţărani sau muncitori, care au trăit o viaţă de mare 
corectitudine, au dat dovadă de credinţă în viitorul legionar şi de 
înţelepciune Ei vor fi convocaţi în momente grele, ori de câte ori se 
va simp nevoia de sfatul lor H ("Pentru legionari H ) 

Completare: Din Senatul Legionar au făcut parte, printre alţii 
prof. Nae lonescu, prof. Ion Zelea Codreanu, prof. Traian Brăileanu, 
gen. Gh. Cantacuzino-Grânicerul, col. Ştefan Zâvoianu, prof Ion 
Gâvânescu, prof. Comeliu Şumuleanu, gen Ion Macridescu, gen 
Ion Tamoschi, col. Paul Cambureanu, Mihail Manoilescu ş a 

ÎNTREBAREA LUNII MARTIE: Ce a fost ’ LAA/C” şi 
care au fost relaţiile lui Comeliu Zelea Codreanu cu 
LANC? 

PREMIU: ”Crez de generaţie ” - Vasile Marin 



Vasile Adăscâl iţe Naşi: Ne semnalaţi că pentru documentarea 
dvs., în domeniul în care activaţi de 10 ani ca „serelist" aţi 
achiziţionat o carie excepţională în două volume masive totalizând 
1114 pg., intitulată „întreprinzători evrei în Moldova între anii 1879- 
19S(T apărute în editura ieşeană Junimea'. Din cele şapte pagini 
pe care le trimiteţi revistei noastre ne daţi câteva exemple pitoreşti 
pentru ziua de astăzi, cum ar fi „fabncile” prima fabrică naţională de 
cravate (1884), Fabrica de chibrituri (1884), Fabrica de ars ciolane 
din Păcurari (I?) 1887, prima fabrică naţională de umbrele (1889), 
prima fabrică de^âmâşi şi albituri (cu 130-150 de angajaţi în 1890), 
prima fabrică mecanică de ciorapi şi tricotaje (1901), Fabrica de 
bere (!) „Zimbru" (1925) etc < Alt aspect deosebit de interesant 
semnalat: la 1 ian. 1941 erau înregistrate 1500 firme individuale 
româneşti şi 3195 ale evreilor, adică de peste trei ori mai multe. La 
10 martie 1942, deşi legislaţia antievreiascâ era în vigoare de un an 
şi jumătate, din cale 2685 de magazine din raza de competenţă a 
Camerei de Comerţ şi Industrie laşi, 2135 aparţineau unor evrei şi 
doar 493 erau ale unor comercianţi români, în timp ce la cafenele 
raportul era aproape egal (32 la 34), iar la restaurante era favorabil 
românilor (17 la 46). Autorul celor două volume, dl lancu Braustein, 
consideraţi că nu poate fi învinuit de lipsă de imparţialitate 


Adăugăm că este bine ca despre oraşul laşi să nu se -Zi; 

vorbească în perioada anilor 1941 - 1944 doar despre- 

marele păcat (pogromul sau "trenurile morţii" din 1941) Istoria 
obiectivă reliefează, deopotrivă, atât umbrele, cât şi luminile 
nu-i aşa? 

Vasilescu Cristian - Bucureşti: Ne comunicaţi că aţi citit in 
„Realitatea evreiască " nr. 197-198 din 25 nov. 2003, că în Bucureşti 
trăiau în anul 1941, 120.061 suflete, iar în 1942 trăiau, mai mulţi, 
circa 150 000. La cele spuse de dvs. adăugăm că astăzi mai există 
în Capitală doar 4000 de evrei, diminuarea drastică a volumului lor 
datorându-se „valurilor" de emigrări de acum 4 sau 5 decenii (adică 
după instaurarea comunismului) 

E. V . - Sibiu: Semnaţi cu iniţiale şi nu vă daţi adresa, dar vă 
dăm răspunsul solicitat într-adevâr, „Vâcâreştenii" au fost şapte, 
cei "adevăraţi" însă au fost şase: Căpitanul, Ionel Moţa, llie 
Gâmeaţâ, Radu Mironovici, -Corneliu Georgescu şi Tudose 
Popescu; al şaptelea, Vemichescu. s-a dovedit a fi fost trădător. 

Emil Trudeanu - Braşov: Nu este nici o deosebire între 
cântecul „ Plânge printre ramuri luna ■" şi Jmnul legionarilor căzuţr. 
Compozitorul este acelaşi, Simion Ştefan, diferenţa constă în faptul 
că a purtat primul nume când s-a cântat prima dată la Galaţi, la 
mormântul lui Gh. Dima, apoi prin hotărârea Căpitanului, la moartea 
lui Virgil Teodorescu din Constanţa, a devenit Jmnul legionarilor 
căzuţr. Şi pe noi, ca şi pe dvs., ne răscoleşte această melodie'care 
timp de cinci decenii nu s-a mai făcut auzită. 

Florea Maxim - Buzău: " Cine a fost C Dumitrescu-Zăpadă T 
Era elev la Liceul „Internat" din laşi când a aderat la Mişcarea 
Legionară. A devenit comandant legionar şi a fost ani de zile 
membru al corpului de pază al Căpitanului datorită fizicului său 
impresionant, înalt de 2 m. în 1936 a publicat o broşură intitulată 
„Trădătorul", titlul făcând referire la Stelescu. Nu s-a mai ştiut apoi 
nimic precis despre el după 1948; se pare că s-a refugiat în 
Germania, unde a şi decedat, nu însă înainte de a sene o carte 
intitulată „ Cetatea eternă " pe care nu am văzut-o niciodată Poate, 
cine ştie, o să avem prilejul să o răsfoim. 

Sârbu-Ghiran Nichita - Pâncota, jud. Arad: Urmare apelului 
telefonic, aşteptăm articolul dumneavoastră pe tema holocaustului, 
precum şi cel al mamei dvs., fostă membră a Cetâţuilor 

Un student al Facultăţii de Istorie din laşi: Bineînţeles că vă 
răspundem: prof. lori Sân-Georgiu, care a făcut parte din aşa zisul 
guvern din exil de la Viena, a fost profesor de limba germană, a 
scris un masiv volum intitulat „Goethe", apărut în Editura Fundaţiilor 
Regale la sfârşitul deceniului al treilea, şi a făcut politică fiind 
înscris în partidul lui A. C. Cuza. Era un tip suspect, Căpitanul vrând 
chiar sâ-l dea în judecată pentru calomnie şi notând îl voi ţine 
minte, precum şi voi, legionarii, veţi pne minte pe toţi aceia ce au 
îndrăznit să vă acopere cu noroi ca să nu vadă ţara carnea vie a 
rănilor voastre " ("Circulări şi manifeste" - Circulara nr 119/1937) 
Horia Sima nu a ţinut cont de această, ba chiar l-a cooptat în 
guvern, apoi l-a numit şi purtătorul său de cuvânt el fiind „şef al 
Mişcării ieşit din prigoană' La 4 febr 1950 Sân-Georgiu a făcut pe 
mesagerul ducând la Buletinul,,Danubian Press " declaraţia lui Sima 
prin care acesta anunţa că „ Mişcarea Legionară e dezvoltată 
politiceşte dar nu va reapărea în forma în care a existat până 
acum" 

NOTA REDACŢIONALĂ: Deoarece am primit multe 
solicitări, anunţăm pe toţi cei care doresc abonament la 
revista noastră că, începând din aprilie 2004, se fac 
abonamente anuale pe adresa: Emilian Georgescu, str. 
Ghiocei nr. 23, sect. 2, Bucureşti. Preţul abonamentului 
este de 120.000 lei (lunile aprilie - decembrie 2004). 



Redactor şef: 

% Colegiul de redacţie 
Secretar de redacţie 

Periodic editat de "ACŢIUNEA ROMANĂ" ISSN 1583-9311 

Nicoleta Codrin 

Radu Constantin. Emilian Ghika. Corneliu Mihai 

Nicolae Badea 



Relaţii cu publicul 

Str Mărgăritarelor nr 6, sector 2. Bucureşti 

(zona Circului - intersecţie cu Ştefan cel Mare, colţ cu str V Lascăr) 
Vineri, între orele 15 00 - 19 00 

tel (021) 322 3832 şi (021) 610 3578 sau 0745 074493 
e-mail actiunea-romana(5>actiunea-romana com 



pag.16 

CUVÂNTill aLihU4)NAJ2 martie 2004