iAŢIE A PATRIE! NOASTRE
•RBINTE OMAGIU Şi CELE
MDURI DE RECUNOŞTINŢĂ
M, TO-
k CEAUŞESCU. CU PRILE-
*11 ZILELOR DE NAŞTERE
INIŢIERE ÎN RADIO-
ELECTRONICĂ .p;
Amplificatoare operaţionale B!FE‘
Avertizare
Adaptare
CQ-YO .
Rx Tx-SSB
Program pentru radioamatoi
HI-FI .
Difuzoare TESLA
LOCUINŢA NOASTRĂ ....
Ventilarea locuinţelor
INFORMATICĂ ..
Driver grafic
Program pentru calculul ii
laţiilor de iluminat
AUTO-MOTO .
Dispozitiv electronic auto
Avertizor bitonal
TEHNICĂ MODERNĂ
Circuitul ROB8015 (
tor de forme de undă
CITITORII RECOMANDĂ .
Alimentator pentru radiorecep¬
torul „Pescăruş"
Comutator
Lampă portativă
Starter electronic
FOTOTEHNICĂ .
Exponometru numeric de labo¬
rator
Temporizator cu comandă
senzoriala
REVISTA REVISTELOR
Joc de lumini
Corector
Oscilator
Preamplificator
PUBLICITATE .
întreprinderea ELECTRONICA
SERVICE .
Casetofonul SANYO M-2502 HU
sutimii
i mara
aduce un
alese gînc
NÎCOLAE
CEAUŞES
de naştere»
eneraiie
ecuno:
ESCU,
u pnfeiul
adresa
REVISTĂ LUNARĂ EBlTâîft SE C.C. AL U.T.C. ANUL XVIII - NR, 206 1 / 88
- - ' v ’ •. .■' ' ' ' ■ ■ : ' ‘ '
CQMSTRUCŢH AMATQRS
fETUt
„Nu se poate vorbi de înfăptuirea programelor de dezvoltare inten¬
sivă, de modernizare fără angajarea puternică a ştiinţei în toate sectoarele
de activitate. Avem realizări însemnate, dispunem de puternice forţe în
cercetarea noastră ştiinţifică. Trebuie să facem astfel încît ele să aibă un
rol tot mai important în asigurarea progresului general al patriei, în înfăptu¬
irea Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral
dezvoltate.
Ştiinţa însăşi înseamnă a gîndi şi a acţiona permanent ca un revolu¬
ţionar. Nu poţi fi om de ştiinţă, dacă nu eşti un bun revoluţionar în dome¬
niul tău, un bun revoluţionar pentru transformarea lumii în general !“
NICOLAE CEAUŞESCU
CONFERINŢA NAŢSQNALĂ - '
■ " ■ 1 .'
■1*1 A PAHMULUl
®Hsa**1#S wm — > mHk
Wf V | A ■ * .. * â
%
mMm . I "i ffl : fif:
I Sfiiil i
1' î; * «
fî'l o ' »*
Ţara întreagă, tineretul patriei noastre
socialiste aduc un fierbinte omagiu, gînduri de
preţuire şi recunoştinţă patriotului înflăcărat
comunistului de omenie, ctitorii IO! S 0 C 10 i ă 111
socialiste multilateral dezvoltate, o
NICOLAE CEAUŞESCU, cu prilejul aniversăm
zilei de naşt >i a ţ - '-ni de ac
revoluţionară.
TEHNIUM 1/1988
rotundă dragoste şi fierbinte
-cunoştinţă a tineretului patriei
noastre socialiste
Aniversarea zilei de naştere, a
peste 55 de ani de activitate revolu¬
ţionară pusă în slujba patriei şi po¬
porului român de către secretarul
general a! partidului, preşedintele
Republicii, tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU, eveniment cu multi¬
ple semnificaţii, devenit simbol al
acestei perioade de fertilă împlinire
a aspiraţiilor de progres şi prosperi¬
tate a poporului nostru, oferă prile¬
jul exprimării celor mai calde şi
alese sentimente, a omagiului înăl¬
ţător pe care tineretul patriei noas¬
tre socialiste, alături de întregul
popor, îl aduce aceluia care se află
cu statornică, binemeritată şi vie
preţuire la cîrma destinelor noastre.
Celebrăm într-o atmosferă de pu¬
ternic avînt patriotic, într-o vibrantă
expresie comunistă şi revoluţio¬
nară, determinate de istoricele ho-
tărîri ale Conferinţei Naţionale a
Partidului Comunist Român, ani¬
versarea Eroului între eroii neamu¬
lui românesc, făuritor al arhitecturii
moderne a României socialiste, ca¬
racterizată de un puternic dina¬
mism economic şi social, ale cărei
spectaculoase prefaceri sînt nemij¬
locit legate de opera teoretică şi
practică de excepţională însemnă¬
tate a secretarului general al parti¬
dului.
Etapa în care ne aflăm, deosebit
de complexă ca dinamică şi am¬
ploare, reprezintă unul din acele
Tineretul şcolar din ţara noastră,
alături de întreaga tînără generaţie,
crescută şi formată în perioada is¬
torică numită cu îndreptăţită mîndrie
„EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU*,
se află în plin proces de formare
pentru a deveni muncitori şi specia¬
lişti de nădejde, apărători şi conti¬
nuatori a tot ce s-a înfăptuit sub
conducerea Partidului Comunist
Român, sub dreapta şi înţeleaptă
îndrumare a secretarului său general,
tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU.
Astăzi procesul de învăţămînt
constituie una dintre cele mai fertile
şi, totodată, originale şi generoase
teze de politică a educaţiei, politică
transpusă în practică de către Con¬
siliul Naţional al Ştiinţei şi învăţă-
mîntului, sub înţeleaptă conducere
a tovarăşei academician doctor in¬
giner ELENA CEAUŞESCU, emi¬
nent savant şi om politic de renume
mondial, ce are în vedere perfecţio¬
narea continuă şi simultană a corn
petenţei profesionale, împlinirea
valenţelor de creativitate, sporirea
gradului de informare ştiinţifică,
precum şi aplicarea rapidă a crea¬
ţiei ştiinţifice şi tehnice în practica
producţiei.
Şi activitatea liceului nostru este
un argument concret şi un exemplu
grăitor al acestei politici. înfiinţat în
1966, vizitat în 1975, cu prilejul unei
vizite de lucru, de către secretarul
general al partidului, de la 3 clase la
înfiinţare, azi cu 60 de clase, 21 ca¬
binete, 3 ateliere, 5 laboratoare spe¬
cializate, o sală de sport, 2 cămine
şi o cantină, Liceul Industrial nr. 1
din Craiova îndeplineşte un plan de
producţie de 3 600 000 de lei, pre¬
gătind absolvenţii pentru întreprin¬
deri impoHante din Craiova.
îh întrecerea utecistă „Cea mai
bună şcoală", organizaţia U.T.C. de
la Liceul Industrial nr. 1 a ocupat
locul al ll-lea.
Muncind şi învăţînd în chip co¬
munist, elevii puternicei organizaţii
U.T.C. a liceului înscriu, zi de zi, nu¬
momente de referinţă ce-şi pun am¬
prenta pe o lungă perioadă de timp
în evoluţia societăţii româneşti.
Acest adevăr, subliniat în repetate
rînduri în opera ştiinţifică a tovară¬
şului NICOLAE CEAUŞESCU, ade¬
văr ce a constituit unul din punctele
de permanentă raportare în cadrul
Conferinţei Naţionale a partidului,
explică atenţia prioritară, neabă¬
tută pe care Partidul Comunist Ro¬
mân o acordă îndeplinirii comple¬
xului de planuri şi programe privind
înnoirea şi modernizarea procese¬
lor şi mijloacelor de producţie, in¬
troducerea progresului tehnic şi
tehnologic, în care tinerei generaţii
îi revin sarcini complexe de mare
rezonanţă patriotică.
Ctitor de epocă nouă, secretarul
general al partidului îndrumă cu
căldură si încredere părintească
destinele tinerei generaţii,
călăuzind permanent, cu înaltă grijă
şi răspundere comunistă, întreaga
activitate a Uniunii Tineretului Co¬
munist, învestită cu înalta răspun¬
dere de a reprezenta o şcoală de
formare şi educaţie patriotică prin
muncă şi pentru muncă a întregului
tineret.
în acelaşi timp, gîndurile de fier¬
binte dragoste şi profundă recu¬
noştinţă se îndreaptă spre tovarăşa
academician doctor inginer ELENA
CEAUŞESCU, prim-viceprim-mi-
nistru al Guvernului, preşedintele
Li 0.1 uvf l tis U V» jMrJI I
meroase succese şi realizări sub în- 1
drumarea atentă şi pregătirea corn- J
petentă a cadrelor didactice, a ingi- 1
nerilor şi maiştrilor.
Prin toate realizările ce au marcat |
an de an viaţa organizaţiei U.T.C.
din şcoală, dorim să contribuim la
făurirea visului naţiunii noastre,
construirea unei lumi mai bune şi I
mai drepte pe planeta Pămînt, dezi¬
derat major al întregului nostru fj
popor, călăuzit de politica înţe¬
leaptă a Partidului Comunist Ro- Jj
mân, în frunte cu secretarul său ge-
neral, spre care se îndreaptă toate
gîndurile noastre bune, în aceste
zile, în care sărbătorim aniversarea
zilei de naştere şi a peste 55 de ani
de activitate revoluţionară a celui *
mai iubit fiu al poporului, tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU, prietenul
cel mai apropiat al copiilor şi tineri¬
lor.
Şi putem spune că devenirea pa¬
triei noastre, împlinirea noastră ca
viitori specialişti şi oameni ce vom
munci pe şantierele construcţiei
socialiste a ţării sînt indisolubil le¬
gate de marea personalitate a tova¬
răşului NICOLAE CEAUŞESCU,
genialul nostru conducător, a cărui
gîndire revoluţionară, profund
creatoare, se află la temelia uriaşe¬
lor transformări ce ne-au propulsat
ferm pe coordonatele progresului .
şi civilizaţiei. în aceste momente
solemne, cînd întreaga ţară îşi săr¬
bătoreşte conducătorul, pentru noi,
tinerii, constituie un prilej de mare
bucurie să-i urăm cu toată căldură
inimilor noastre celui mai iubit fiu al
naţiunii multă sănătate, viaţă lungă, st
putere de muncă, văzînd în faptul
de a-l avea la cîrma destinelor noas¬
tre chezăşia împlinirii tuturor aspi¬
raţiilor.
SHVIOWÂ FLORESCU,
Liceul industrial nr.1
Craiova
Consiliului Naţional al Ştiinţei şi în-
văţămîntului, eminent om politic şi
savant unanim preţuit şi stimat pe
toate meridianele lumii, a cărei stră¬
lucită- activitate a consacrat rolul
prioritar pe care îl deţin procesele
revoluţionare ale cunoaşterii ştiinţi¬
fice contemporane în acţiunea de
formare a omului nou, înzestrat cu
o conştiinţă puternic implicată în
modelarea activă a societăţii, aşa
cum o impune noul statut social al
ştiinţei, al culturii şi umanismului
revoluţionar în civilizaţia contem¬
porană a României socialiste.
Permanenţă a vieţii României so¬
cialiste, grija secretarului general al
partidului, tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU, pentru tînăra gene¬
raţie este tradusă şi în coordonatele
largi ale procesului de pregătire
printre care se numără gratuitatea
învăţămîntului, generalizarea învă¬
ţământului obligatoriu; perspecti¬
vele participării active a tineretului
la edificarea societăţii socialiste
multilateral dezvoltate.
Tînăra generaţie a patriei noastre
se poate mîndri cu faptul că politica
partidului în domeniul învăţămîntu¬
lui, cadfu optim de formare a forţei
de muncă necesare dezvoltării eco¬
nomiei naţionale, este elaborată
sub directa îndrumare a secretaru¬
lui general al partidului, ceea ce
dovedeşte încă o dată rolul deter¬
minant al tovarăşului NICOLAE
CEAUŞESCU în fundamentarea
noii şcoli româneşti, a concepţiilor
revoluţionare ce stau la baza învă¬
ţămîntului de toate gradele.
Reiterate şi cu prilejul recentului
şi semnificativului eveniment al vie¬
ţii politice — Conferinţa Naţionala a
partidului —, în magistralul Raport
Aniversarea zilei de 26 ianuarie,
ziua de naştere a conducătorului
iubit al naţiunii noastre, secretarul
general al partidului, preşedintele
Republicii,' tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU, înseamnă pentru
noi, toţi tinerii care muncesc în in¬
dustrie, un prilej de mare bucurie şi
deosebită satisfacţie, hotărîţi fiind,
acum mai mult ca niciodată, să im¬
primăm întregii noastre activităţi un
autentic spirit revoluţionar, astfel
încît, răspunzînd prin faptele noas¬
tre de muncă înflăcărateior chemări
şi îndemnuri ale tovarăşului NICOLAE
CEAUŞESCU, să realizăm integral
sarcinile ce ne revin în perspectiva
transpunerii în viaţă a istoricelor
hotărîri adoptate la recenta Confe¬
rinţă Naţională a partidului.
în acelaşi timp, gîndurile noastre
de fierbinte dragoste şi profundă
recunoştinţă ale tinerei generaţii se
îndreaptă spre tovarăşa ELENA
CEAUŞESCU, prim-viceprim-minis-
tru al Guvernului, preşedintele
Consiliului Naţional al Ştiinţei şi În¬
văţămîntului, savant de renume
mondial, personalitate ştiinţifică
proeminentă, a cărei strălucită acti¬
vitate a ridicat continuu chimia ro¬
mânească, creînd o operă ştiinţifică
de mare valoare teoretică şi prac¬
tică, militînd pentru promovarea
ştiinţei ca instrument de bază pen¬
tru progresul social.
„Trebuie să deveniţi o uzină de
prim rang, nu numai în ţară, dar şi în
Europa şi aveţi această posibilitate"
— este îndemnul, dar şi sarcina
trasată de secretarul general al
partidului, tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU, în primăvara anului
1986, cînd oamenii muncii din în¬
treprinderea de Armături Indus¬
triale din Fontă şi Oţel Zalău au a'vut
marea bucurie şi cinste de a-l primi
încă o dată în mijlocul lor pe mult iu¬
bitul şi stimatul oaspete. Astăzi pu¬
tem raporta că, traducînd în viaţă
orientările şi indicaţiile de o excep¬
ţională valoare pe care ni le-a dat,
ne apropiem cu paşi repezi de înde¬
plinirea acestui obiectiv.
prezentat de secretarul general al
partidului, tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU, ideile de excepţio¬
nală însemnătate pentru devenirea
socialistă a patriei au în tînăra ge¬
neraţie un sprijin activ, dinamic, re¬
voluţionar pentru ridicarea conti¬
nuă a eficienţei şi calităţii în toate
domeniile de activitate. Astfel, tî¬
năra generaţie îşi reafirmă voinţa de
a munci cu o şi mai clocotitoare
energie, cu abnegaţie şi dăruire, cu
încredere întrrun viitor măreţ, într-un
viitor de aur al patriei noastre
scumpe, pentru traducerea în faptă
a cuvîntului partidului, al secretaru¬
lui său general.
Sub semnul îndeplinirii exem¬
plare a programului multilateral şi
complex de dezvoltare economico-
socială a ţârii, materializat în docu¬
mentele Congresului al Xlll-lea şi
ale Conferinţei Naţionale ale parti¬
dului, într-o atmosferă de puternic
avînt politic, într-o singură voinţă şi
într-un singur gînd, uteciştii, toţi ti¬
nerii României socialiste, alături de
întregul popor, îşi afirmă cele mai
alese sentimente de dragoste,
stimă şi recunoştinţă faţă de tovară¬
şul NICOLAE CEAUŞESCU, faţă de
tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, asi-
gurîndu-i că omagiul cel mai fru¬
mos care se poate aduce de către tî¬
năra generaţie în momentul unor
aniversări dragi întregii ţări îl repre¬
zintă munca avîntată pentru creşte¬
rea prosperităţii patriei, pentru afir¬
marea independenţei şi suveranită¬
ţii României socialiste.
CĂLIM STĂNCULESCU
în anul 1987 au fost asimilate un
număr de 11 tehnologii şi 15 pro¬
duse noi, au fost omologate în fa¬
bricaţie 105 tipodimensiuni de ar¬
mături industriale. Astfel, gradul de
înnoire a producţiei este de 44%
faţă de 39% cît a fost planificat. Au
fost reproiectate SDV-urile şi teh¬
nologiile pentru toată gama de pro¬
duse cuprinse în programul de fa¬
bricaţie, prin aceasta urmărindu-se
scăderea continuă a consumurilor
de materii prime şi materiale, prin
reducerea greutăţii specifice a ar¬
măturilor, în paralel cu creşterea
calităţii şi competitivităţii armături¬
lor noastre.
Izvorîte din gîndirea profund şti¬
inţifică a secretarului general al
partidului, tezele, ideile, recoman¬
dările de înaltă valoare teoretică şi
practică, cuprinse în Raportul pre¬
zentat Conferinţei Naţionale a par¬
tidului de către tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU, secretarul general al
partidului, ne mobilizează pe noi,
toţi tinerii care lucrăm în industrie,
să participăm cu întreaga noastră
capacitaţe pentru asigurarea obiec¬
tivelor dezvoltării intensive pe baza
aplicării şi implementării celor mai
recente cuceriri ale revoluţiei tehni-
co-ştiinţifice.
lată de ce acum gîndurile noastre
de fierbinte recunoştinţă se în¬
dreaptă spre arhitecţii patriei noas¬
tre socialiste, tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU, tovarăşa ELENA
CEAUŞESCU, cei care constituie
pentru toţi tinerii ţării modelul su¬
prem de gîndire şi cutezanţă revo¬
luţionară.
La mulţi ani, mult iubite şi stimate
tovarăşe NICOLAE CEAUŞESCU,
mult stimată tovarăşă ELENA
CEAUŞESCU!
GAVRIL EMBER,
secretar al Comitetului
U.T.C., l.A.I.F.O. - ZALĂU
TEHNIUM 1/1988
1
AMPLIFICATOARE
OPERAŢIONALE
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Aceste circuite necesită un con¬
densator extern pentru compensa¬
rea în frecvenţă, permit alimentarea
cu tensiunile maxime absolute de
±8 V (16 V, în variantă nesimetrică)
şi au un etaj diferenţial de intrare
cu MOS-FET. Cele două intrări sînt
protejate cu diode Zener ,împotriva
sarcinilor electrostatice, ceea ce nu
anulează recomandările şi precau¬
ţiile de manipulare obişnuite în ca¬
zul dispozitivelor MOS. Etajul de ie¬
şire este cu simetrie complemen¬
tară, de tip COS-MOS. Cîştigul tipic
în tensiune este de 5 (etajul de in¬
trare) x 6 000 (etajul intermediar bi¬
polar) x 30 (etajul final).
Inconvenientul alimentării cu ten¬
siuni relativ reduse, a fost remediat
prin lansarea unei noi serii, CA3140,
ale cărei circuite pot înlocui direct
operaţionalele 741 în marea majori¬
tate a aplicaţiilor practice. Astfel,
CA314Q şi CA314QÂ admit alimen¬
tare la maximum ±18 V (36 V nesi¬
metric), iar CA31406 la ±22 V (44 V).
Noua serie are acelaşi etaj de intrare
MOS-FET cu protecţie, în schimb,
etajul de ieşire este realizat în tehno¬
logie bipolară, cu protecţie internă la
scurtcircuit (ieşire-rnasâ, respectiv
ieşire-alimentare). De asemenea,
aceste circuite sînt prevăzute cu
compensaţie internă de frecvenţă.
în fine, mai menţionăm şi seria
CA3160, asemănătoare cu CA313Q,
dar prevăzută cu compensaţie in¬
ternă de frecvenţă.
Toate aceste circuite sînt prevă¬
zute cu posibilităţi de reglaj al of-
fset-ului şi au curenţi de polarizare
de intrare infimi, de ordinul a 5 pA
şi rezistenţe de intrare enorme, de
ordinul a 1,5*10 12 îî.
în comparaţie cu dispozitivele
BIFET, BIMOS-urile sînt net avanta¬
joase din punctul de vedere ;al curen¬
ţilor de intrare şi al impedanţelor de
intrare. Pe de altă parte, BIFET-urile
pot fi sensibil mai bune în privinţa
performanţelor de zgomot, ca şi din
punctul de vedere al derivei termice.
In general, atît BIFET-urile, cît şi
BIMOS-urile au ca factor limitant se¬
ver această derivă termică mare, care
le contraindică utilizarea în medii
susceptibile a suferi variaţii semnifi¬
cative de temperatură.
Amplificatoarele operaţionale BIFET
şi BIMOS le pot înlocui pe cele tra¬
diţionale bipolare practic în orice
tip de aplicaţii, dar foarte profitabilă
este utilizarea lor mai’ales cînd se
cer impedanţe mari de intrare sau
un produs mare bandă x cîştig.
Dăm în continuare, cu titlu infor¬
mativ, cîteva astfel de aplicaţii a
căror comentare o vom reduce la
strictul necesar, schemele fiind cu¬
noscute în principiu de la variantele
echivalente bipolare.
4
FILTRU TÂIE-BÂNDĂ
în figura 1 este reluată schema
clasică a unui filtru activ taie-
bandă, cu reţea în dublu T, unde
utilizarea BIFET-ului LF155 asigură
obţinerea unor flancuri abrupte şi a
unui factor de calitate Q ridicat.
Impedanţa mare de intrare a ope¬
raţionalului permite folosirea unor
rezistenţe mari în circuitul de reac¬
ţie, respectiv a unor condensatoare
de capacităţi reduse. Aceasta con¬
stituie un avantaj mare în privinţa
iSităţii, deoarece condensatoarele
de valori mici sînt disponibile în
clase de precizie mai bună, condiţie
esenţială pentru asigurarea unei si¬
metrii bune a reţelei dublu T (com¬
ponentele reţelei trebuie să fie în li¬
mitele de ±1 + 2%).
Circuitele de acest tip se dove¬
desc foarte utile atunci cînd avem
de eliminat o anumită frecvenţă
particulară sau o bandă îngustă de
frecvenţă. De exemplu, pentru a eli¬
mina frecvenţa de 50 Hz a reţelei,
putem alege combinaţia: R=10 Mîî;
R,=5 M«; C=320 pF; €,=640 pF.
De preferinţă, R 1 va fi o combinaţie
serie dintre o rezistenţă fixă ceva
mai mică (4,7 Mîi) şi un trimer
adecvat, care să asigure un reglaj
mai fin. Cu o împerechere bună a
componentelor, circuitul permite
obţinerea unor rejecţii de ordinul a
60 dB.
PICOAMPERMETRU (fig. 2)
Prin utilizarea celor două BIMOS-
uri de tip CA3160 şi,%respectiv,
GA3140, un instrument indicator de
±500 nA (zero central) poate fi
transformat într-un picoamperme-
tru cu numai ±3 pA ia cap de scală.
în această schemă, intrarea este
plasată între două puncte de masă,
tocmai pentru ca valoarea foarte
mică a curentuiui fie măsurat să nu
fie influenţată de către curenţii de
polarizare ai primului operaţional.
Este recomandabil să se aleagă
funcţionarea circuitului CA3160 cu
tensiunea de ieşire foarte apropiată
de potenţialul de masă pentru a re¬
duce consumul său de curent şi im¬
plicit disipaţia termică (minimaliza¬
rea derivei).
Tensiunea de ieşire care serveşte
acţionării instrumentului indicator
este de maximum ±3 V, etalonarea
capului de scală făcîndu-se cu aju¬
torul rezistenţelor înseriate de 5,6
kO±500 O. O fracţiune de ±30 mV
din această tensiune de ieşire este
aplicată ca reacţie la intrarea nein-
versoare a primului operaţional,
producînd prin rezistenţa de 10 Mii
a buclei un curent de reacţie egal cu
curentul de măsurat.
_3_ Hk
7>. 6 Ieşire
2 JCAB130
> -
-1-1 0
— iVi
<i
5 1
pvlf
25 ft n
2
’
yooka
56pF (
ilOnF
i 1
P F pkilU
56pf tI
3
J Reglaj
°ff S6 '■■
=0,1 U2kfl -7,5V
Sursă de curant Integrator
controlată prin +75V « _
_ tensiune ^ îr/f fcTilTT -
3kli J3080A
ini FT»"-- Ke 9 l
v a; c i toopF ?+7(5V
F
Detector de
prag
Tsi3| iW ±y 5V
... b
6 Intrare
-7,5V controlata
prin ten ^ Uî ^
Reglaj ^ Reglaj simetrie
frecvenţa amplitudine o-7 ( sv
Joase
220kil lOkil tOOkft 10kA
IpF 100âh TL080
■ mm -lj zi
10pF 7 /+7 jjF
9 3,3kA
3nF
halte 63 ML
i Amplificare Atenuare
t 7 _ nF j 240kA 5MA lin. 240kA
Hil—--a—r-o-r
, 5MA Un.
Amplificare j NALTE Atenuare
Reteau de corecţie
SlOOnF [j2,2MJL
REPETOR DE TENSIUNE
Impedanţa foarte mare de intrare a
amplificatoarelor operaţionale BIMOS
este exploatată cu succes în mon¬
tajele de tip repetor de tensiune. în
figura 3 este prezentată o astfel de
aplicaţie a circuitului CA3130, în
varianta cu alimentare simetrică
(±7,5 V), iar în figura 4 este dată
schema echivalentă pentru alimen¬
tarea cu tensiune unică (+15 V).
Acest repetor are o caracteristica li¬
niara de răspuns pentru o plaja
largă de dinamică, asigurînd o fide¬
litate a repetării de ordinul a 4 0,1%.
GENERATOR DE FUNCŢII
Circuitul din figura 5 .reprezintă
un generator de semnale triunghiu¬
lare şi rectangulare realizat cu ope¬
raţionalele CA3080A şi CA3130.
Frecvenţa generată acoperă o
gamă foarte largă, în raportul 10 6 :1,
respectiv cu valorile din schemă în¬
tre 0,1 Hz şi 100 kHz, reglajul efec-
TEHNIUM 1/1988
tuîndu-se prin acţionarea potenţio-
metrului R,. •
Pentru situaţii speciale, cînd se
impune comanda de la distanţă a
frecvenţei de lucru, a fost prevăzută
intrarea controlată prin tensiune.
Ieşirea sursei de curent constant
controlată prin tensiune (CA3080A)
este conectată la etajul integrator
cu CI2 (CA3130), care furnizează la
ieşire semnalul triunghiular. Cu
ajutorul potenţiometrului R 2 se re¬
glează ş/metria rampelor.
Cel de-al treilea operaţional
CA3130 (CI3) este folosit pe post
de comutator controlat, avînd rolul
de a stabili limitele plajei de excur¬
sie a semnalului triunghiular dat de
integrator. Condensatorul C 2 se
ajustează pentru optimizarea per¬
formanţelor ia frecvenţe înalte în
ceea ce priveşte semnalul rectan¬
gular. Potenţiometrul R 3 serveşte la
ajustarea simetriei de amplitudine a
semnalului rectangular.
PREAMPUFSCATOR-CORECTOR
DE TON
în figura 6 este dată schema unui
preamplificator audio prevăzut cu
reglaj de volum şi cu posibilităţi de
corecţie pentru frecvenţe joase şi
pentru frecvenţe înalte. Schema
conţine două operaţionale BIFET
de tip TL080.
AVERTIZf
în Almanahul „TehniurrT '85 a
fost prezentată, printre alte aplicaţii
ale circuitului integrat ROB3909,
schema unei instalaţii simple de
semnalizare a direcţiei la autoturis¬
mul „Trabant", cu alimentare la 6 V.
Montajul îşi poate găsi şi alte apli¬
caţii deosebit de utile, de exemplu
ca lumină de avarie, avertizor pen¬
tru locuri periculoase etc.
Alăturat propunem o variantă cu
mici modificări a montajului în ve¬
derea alimentării la tensiunea de 12
V. Experimental am constatat că in¬
tegratul nu acceptă direct tensiu¬
nea de 12 V, încălzindu-se excesiv.
De aceea, în serie cu minusul sursei
care merge la circuit am introdus o
rezistenţă ajustabilă, R 2 , care să
preia surplusul de tensiune şi care
se reglează experimental, pornind
de la valoarea maximă de 1 kil. Re¬
zistenţa de polarizare a bazei tran¬
zistorului, R 3 , depinde esenţial de
factorul beta al tranzistorului. Şi -
aici selecţia se poate face cel mai
comod cu ajutorul unui trimer
(500 H -e 1 kil) dat iniţial la valoarea
maximă înseriată.
Dacă se utilizează un bec auto de
12 V/5 W, inerţia termică a filamen¬
tului poate deveni supărătoare, în
sensul că becul nu se stinge com¬
plet în perioadele de pauză, mai
ales la o pîlpîire rapidă. Acest nea¬
juns a fost înlăturat prin introduce¬
rea rezistenţei suplimentare R 4 în¬
tre baza şi emitorul tranzistorului.
Numerotarea pinilor pe figură co¬
respunde unui ROB39Q9_ în capsula
DIL cu 2 x 4 terminale. în cazul va¬
riantei ,Cu capsulă metalică (4 termi¬
nale), semnificaţia pinilor este cea
din figura 2. Menţionăm că în am¬
bele situaţii capsula este văzută
dinspre partea opusă terminalelor
(de „sus"), aşa cum se obişnuieşte
la circuitele integrate.
Pagini realizate de fiz. A. MĂRCULESCU
ADAPTARE
Exista situaţii practice care im- voltmetru, cu ajutorul rezistenţei
pun măsurători repetate de curent
şi tensiune în anumite domenii
prestabilite. Un exemplu tipic îl re¬
prezintă încărcarea bateriilor de
acumulatoare auto, cînd, în ab¬
senţa unui redresor cu decuplare
automată, este necesară suprave¬
gherea periodică a curentului de în¬
cărcare şi a tensiunii la borne.
în figurile alăturate sugerăm
două soluţii simple care se dove¬
desc foarte utile în astfel de cazuri,
în esenţă, este vorba de transfor¬
marea unui microampermetru dis¬
ponibil în voltmetru şi ampermetru
cu cîte un singur domeniu de măsu¬
rare, selectarea funcţiei dorite efec-
tuîndu-se cu ajutorul unui comuta¬
tor. '
Ne vom referi concret la exemplul
cu încărcarea acumulatoarelor, dar
calculele pot fi uşor transpuse pen¬
tru orice situaţie, similară. Să presu¬
punem că averri de-a face cu un
acumulator de 12 V, a cărui ten¬
siune, maximă la borne, la încărca¬
rea completă, poate atinge cca 14,4
V. De asemenea, vom considera va¬
loarea maximă a curentului de în¬
cărcare de circa 5 -r 7 A. Prin ur-
adiţionale R ad , respectiv in amper¬
metru, cu ajutorul şuntului R s . Pen¬
tru ambele poziţii ale comutatorului
K (l-intensitatea curentului, U-ten-
siune), polaritatea bornelor^ co¬
mune de „intrare" este cea indicată
în figură.
Poziţiile comutatorului trebuie
marcate vizibil şi respectate strict în
timpul lucrului, pentru a nu avea
neplăcuta surpriză de a „arde" in¬
strumentul. Se ştie că la măsurarea
tensiunilor voltmetrul se conec¬
tează în paralel pe sursă (acumula¬
tor), iar la măsurarea curenţilor am-
permetrul se introduce în serie cu
circuitul.
Reamintim pe scurt modul de cal¬
cul al valorilor R ad şi R s pentru ur¬
mătorul exemplu numeric:
Umax - 20 V (voltmetru cu dome¬
niul 0 -r 20 V);
•max - 10 A (ampermetru cu do¬
meniul 0^10 A);,
M = microampermetru cu I, 50
iuA la cap de scală, cu rezistenţa in¬
terna R, = 500 fi (deci Ui = R,l, -- 25
mV), cu scala divizată liniar 0 -f 100
Rad = (n-1). Rj, unde n - --
U,
deci 20 V
■ 500 11
399,5 kil400 kil.
R s ~ ~ ~ , unde n = —
n-1 i. •
R s - 500 il / ( ■ - - 1).**
50 /uA
0,0025 il.
Cea de-a doua variantă (fig. 2)
este o reluare simplificată a monta¬
jului descris în numărul 4/1987 al re¬
vistei „Tehnium" şi prezintă avanta¬
jul că nu necesită întreruperea cir¬
cuitului de încărcare în vederea
măsurării curentului.
De data aceasta, în serie cu circu¬
itul de încărcare (redresor-acumu-
lator) se introduce o rezistenţa R,
de valoare foarte mică, avînd rolul
de traductor de curent. Prin inter¬
mediul celor două rezistenţe adiţio¬
nale R adA şi R adV , microamperme-
trul este transformat în voltmetru
pentru măsurarea tensiunii U A de la
bornele acumulatorului, respectiv
pentru măsurarea căderii de ten¬
siune U, la bornele lui R,. Aceasta
din urmă este proporţionala cu in¬
tensitatea curentului de încărcare,
deci putem aranja valorile R adA şi R,
pentru un domeniu dorit de curent.
Vom da un exemplu de calcul
pentru aceleaşi domenii de ten¬
siune (20 V) şi curent (10 A) şi ace¬
laşi instrument, presupunînd că fo¬
losim o rezistenţă R, de cca 0,05 ii,
cu puterea de disipaţie corespun¬
zătoare.
Pentru domeniul de tensiune
R adV = (n^ 1 ) - R i> unde n r
. - U Amax /U„ deci
R adV = (
400 kil.
20 V_
25 mV
1 )
500 -ii **
Pentru domeniul de curent
R adA - <n ~1 ) • Rj, unde n -
U„
= U 1max /U,;
- R’ * Imax- deci R adA -
25 mV ' ~
9,5 kil.
Practic se vor folosi pentru R adA
R adv combinaţii sene cu cîte un
trimer adecvat, de exemplu 5,1 kil
f trimer 10 kil, respectiv 360 kil +
trimer 100 kil, etalonarea capului
de scală făcîndu-se prin compa¬
raţie cu un AVO-metru industrial.
mare, domeniile adecvate de măsu¬
rare sînt de 20 V pentru tensiune şi,
respectiv, de 10 A pentru curent.
Pentru aceste valori se poate alege
ca instrument indicator un mi¬
croampermetru de curent continuu
cu scala divizată 0 -r 100 sau 0 -f- io,
care va permite citirea directă a cu¬
rentului şi citirea destul de comodă
a tensiunii (valoarea indicată se în¬
mulţeşte mintal cu 2). O altă soluţie
convenabilă ar f.i utilizarea unui in¬
strument divizat O e- 150 sau 0 -r 15,
caz în care se pot lua domenii de
măsurare de 15 V, respectiv 15 A.
Prima variantă (fig. 1) transforma
propriu-zis microampermetrul în
TEHNIUM 1/1988
5
YD3GO
Mulţi radioamatori sînt interesaţi rat, adică în obţinerea semnalului
în confecţionarea unor transceivere SSB pentru emisie şi a semnalului
care să răspundă cerinţelor tehnice AF din semnal SSB ia recepţie, a
impuse de traficul actual în modul fost prezentat de SP5WW în revista
de lucru SSB. Un montaj care râs- RadiOelektronic 5/1986.
circuitele de intrare Rx şi etajul PA, velul semnalului BFO este de apro-
eiemente care pot constitui în multe ximativ 850 mV. Prin condensatorul
cazuri concepţii proprii. Analizînd C20A semnalul de audiofrecvenţa
schema, alăturată, se observă că la poate fi aplicat unui etaj de putere
recepţie semnalele selectate din sau poate fi ascultat în cască. Prin
benzile de radioamator (între 3,5 C20 semnalul este aplicat şi tranzis-
MHz şi 28 MHz), cu nivel de aproxi- torului BC413 care, prin intermediul
mativ 100 mV, şi semnalul de la pieselor componente, furnizează
VFO, cu nivel 600—800 rnV, sînt semnal CAA şi S-metru circuitului
aplicate mixerului echilibrat Mx for- TCA440.
mat din 4 diode. La ieşirea acestui în regim de transmisie, semnalul
mixer pe transformatorul Trl se ob- ' de la microfon este aplicat circuitu-
ţine semnal de 9 MHz. Transforma- lui integrat 741, amplificat cores-
torul Trl face adaptarea între impe- punzâtor şi introdus pe terminalul
danţa mixerului 50H şi impedanţa fii- 13 la circuitul UL.1042 cu rol de mo-
trului XF9 de 500 O. Semnalul de 9 dulator echilibrat. Tot la acest cir-
MHz este ulterior amplificat de cir- cuit prin transformatorul Tr4 soseşte
cuitul integrat UL.1221N şi prin TR2 şi semnal BFO. Pe transformatorul
aplicat circuitului TCA440. Circuitul Tr5 se găseşte semnal DSB în
TCA440 are echivalent pe A244D, banda de 9 MHz. Acest semnal este
produs R.D.G. Amplificarea semna- amplificat de BC415 şi apoi la nivel
lului de_9 MHz în UL.1221 ajunge la de 800 mV este trecut prin filtrul
60 dB. în circuitul TCA440 la terrni- XF9, la ieşirea căruia se suprimă o
naiele 4—5 se aplică şi semnal de la bandă, rezultînd pe Trl 9 MHz SSB
oscilatorul local BFO de USB sau De la XF şi Tr 1 semnalul SSB este
L.SB prin Tr3 şi în felul acesta se introdus simultan cu semnal VFO pe
poate obţine demodularea SSB. Ni-
PROGRAM PSiTtU
RADIOAMATORI
lui), data, ora, modul de lucru, con- poate rula şi pe calculatoare Spec-
trolul primit şi banda. trum de 16K, însă în acest caz la eti-
Programul este prevăzut a me- cheta 20 se va trece comanda: 20
mora la o rulare 1 000 de indicative DIM dS (400,32), micşorîndu-se ast-
de radioamatori, cu toate datele şi fel capacitatea de memorare cores-
facilităţile enumerate anterior. El se punzâtor la 400 de indicative.
Acest program este destinat în
special radioamatorilor posesori de
calculatoare româneşti HC-85 şi
TIM-S sau calculatoare tip Sinclair
Spect/um 16 sau 48K. Cu modi¬
ficări minore poate fi adaptat să
funcţioneze ca o bancă de date şi în
alte domenii, în funcţie de necesită¬
ţile utilizatorului.
Prima operaţie ce se execută asu¬
pra acestui program după tastarea
lui de la consolă este introducerea
prefixului ţării ai cărei radioamatori
vrem să îi listăm. Pentru aceasta la
eticheta 460, unde apare între ghili¬
mele YO, deci prefixul radioamato¬
rilor români, se va tasta prefixul do¬
rit, restul instrucţiunii rămînînd
neschimbat. Acest prefix are şi rol
de titlu pentru program, uşurînd
astfel căutarea lui ulterioară.
La comanda RUN, pe ecranul
monitorului va apărea lista de
opţiuni astfel:
1 ştergerea memoriei ante¬
rioare şi tipărirea primului indicativ;
2 — introducerea de indicative
noi alături de cele existente iniţial în
memorie’
DAry HĂRŢĂU,
YD2SB
3 — afişarea unui indicativ la ce¬
rere;
4 -- salvarea programului şi a
datelor pe casetă;
5 — listarea în ordine alfabetică
a datelor;
6 — stop; în caz că se apasă
această tastă şi se doreşte reveni¬
rea la lista de opţiuni, se va intro¬
duce de la consolă comanda GO
TO360;
7 — tipărirea datelor pe impri¬
mantă.
în timpul introducerii datelor s-au
prevăzut două subrutine interme¬
diare, una de corecţie şi anulare a
datelor tastate eronat şi una de or¬
donare alfabetică a indicativelor.
IMPORTANT! După înregistrarea
unui program cu date de pe casetă,
comanda de pornire nu va fi RUN ci
GO TO360. In caz contrar progra¬
mul va rămîne activ, dar toate datele
din memorie se vor anula.
De la consolă se vor tasta ur¬
mătoarele date: indicativul (avînd în
vedere specializarea programului,
este suficientă introducerea în
unele cazuri numai a cifrei şi sufixu-
10 REM LOG
11 REM **Y02SB**DAN**1986
12 REM P.O.BOX 82-2900 ARAD-1
15 GO TO 360
20 DIM di<1000,32)
30 FOR d=l TO 1000
40 INPUT INK 2s FLASH 1;»PLEAS
E THE CALLSIGN"s bi
90 PRINŢ INK 2? FLASH 15AT 0,0
;"CALLSIGN IS:";bi
110 INPUT INK 1; FLASH 1;"PLEAS
E date,time,mode,rst & band";ci
120 CLS
130 PRINŢ INK 2î?AT 0,0sbi!" *'t
INK Isc»
140 PRINŢ INK 3;''"TYPE PLEASE"
5 INVERSE 1;" ENTER INVERSE 0
, WHEN ALL'IS O.K. !,0R TYPE "t
FLASH 1;"**E** & ENTER FOR COREC
TION!"
150 INPUT ei: CLS
160 IF ©*<>"" THEN GO TO 40
170 LET di(d)=bi+" "+ci
ISO PRINŢ INK 3;''"TYPE PLEASE"
; INVERSE Îs" ENTER "s INVERSE 0
•"FOR THE NEXT CALLSIGN,OR ANY T
AST FOR SORTING"
190 INPUT ei! CLS
200 IF THEN NEXT d
210 PRINŢ PAPER 4! BRJGHT 1: FL
ASH 1;"IT IS ALREADY SORTED!"
215 POKE 23692,0
220 LET b=0
230 LET g=d
240 LET 2*1
250 LET b=z + l
260 IF b>g THEN GO TO 330
270 IF diîb)>di<z > THEN GO TO 2
90
280 LET 2=2+1s GO TO 250
290 LET qi=di<z>
300 LET 3i<z>=di<b>
310 LET di(b)=qi
320 BQ TO 280
330 PRINŢ INK 2sdi<g>
340 LET g=g-l
350 IF q>0 THEN GO TQ 240
Y02SB * f>AN * 1986 * "
370 PRINŢ INK 4; BRIGHT ls'"i-R
ESTORE"; INK Îs BRIGHT 0; " 8< THE
FIRST CALLSIGN"
380 PRINŢ INK 2s'"2-INPUT NEW C
ALLSIGN"
390 PRINŢ INK l!'"3-ASK A CALLS
IGN"
400 PRINŢ INK 25'"4-SAVE THE CA
LLSIGNS ON THE CAS-SETTE."
405 PRINŢ INK 1!'"5-LISTING THE
DATA'S"
410 PRINŢ INK 2;'"6-STOP! IN
K 4s BRIGHT 1 s"F0R CONTINUE TYPE
>G0 TO 360 <! 1
415 PRINŢ INK l!'"7-PRINT ON PR
INTER THE LIST"
420 INPUT b: CLS
430 IF b«l THEN GO TO 20
440 IF b=2 THEN NEXT d
450 IF b=3 THEN GO TO 500
460 IF b=4 THEN SAVE »Y0?"
465 IF b=5 THEN FOR a=d TO 1 ST
EP -l! PRINŢ INK 2idi<a>! NEXT a
470 IF b=6 THEN STOP’
475 IF b=7 THEN FOR a=d TO 1’ ST
EP -l! LPRINT di<a )î NEXT a
480 GO TO 360
500 PRINŢ INK 1: FLASH ls""INP
UT THE CALLS IGNS r '
510 INPUT ai! LET -f =LEN ai
520 PRINŢ " FLASH lţ INK 1s" I
NEEDi";ai
530 FOR a=l TO d
540 IF di (a) ( TO -f) =ai THEN PRI
NT INK 2; ' 'di<a> <-f+ 1 TO )s GO TO
360
550 NEXT a
560 PRINŢ INK Îs FLASH lî"THIS
TEHNIUM 1/1988
*
sau LSB şi care furnizează cele
două frecvenţe prin transformatorul
Tr6. Constructiv, transformatorul
Tr 1 este format din 3 înfăşurări a 3
spire CuEm 0,5 pe un suport de fe-
iv'.x şi la ieşire apare semnal QRP în
banda în care urmează să emitem.
Generatorul BFO este constituit din
două tranzistoare BF245 împreună
cu cristalele aferente pentru USB
i 13 v 1 7
I 11 I
1 J 1 I
1 1 W%b, CMjB A #4, 8 *|r.'«r* a. w I
JL 1 w wV*'" n r W I
S\S « #
® I r y i
cw I
. i;; I Mţk ww | J?
«#|o -M? ff
1 V ii. £j§. _ aT —
ijt
rită de tipul celor utilizate la sirnetri-
zarea intrării de antenă la televi¬
zoare. înfăşurările sînt dispuse nu¬
mai prin interiorul miezului (miezul
are două orificii).
Tr2 şi Tr5 sînt construite pe car¬
case IF-IVIF şi au în primar 2x9 spire
CuEm 0,15 şi în secundar 5 spire
CuEm 0,1. Transformatoarele Tr4 şi
Tr3 sînt construite pe toruri de ferită
şi au 3x10 spire CuEm 0,15. Trans¬
formatorul Tr6 este construit tot pe
un tor de ferită şi în primar are 28
de spire CuEm 0,15, iar în secundar
4 spire CuEm 0,5.
La mixer intrarea şi ieşirea semna¬
lului se fac prin Tr7, iar cuplajul cu
filtrul prin Tr8. Ambele au la baza
toruri de ferită pe care sînt bobinate
3x9 spire CuEm 0,2.
Diodele din mixer sînt de tip
Schottky BA280. Frecvenţele exacte
din BFO, de 8998,5 kHz şi respectiv
9001,5 KHz, se stabilesc din C40 si
C41r
Acordul transformatorului Tr2 se
sesizează cu ajutorul S-rnetrului,
adică pentru o indicaţie maximă a
acestuia.
Transformatorul Tr5 se acorda
pentru semnal rnaxirn pe colectorul
tranzistorului T2.
REGIUNI! I IARU
\
SfcflFCi^ i>, O* Ah
TEHNIUM 1/1988
w
în construcţia sistemelor acustice,
amatorul întîmpinâ greutăţi serioase
atunci cînd nu dispune de datele
necesare pentru un calcul sumar al
sistemului. De cele mai multe ori, nu
dispune de caracteristicile difuzoa-
relor utilizate, fapt deosebit de im¬
portant în stabilirea funcţiei, a frec¬
venţelor de tăiere ale reţelei de se¬
parare etc.
Deoarece în ţara noastră s-au im¬
portat bunuri de larg consum şi
piese de schimb pentru acestea de
provenienţă cehoslovacă, produse
de firma TESLA — Litoral, conside-
Ing. AUREUAN SVSATEESCU
râm ca oportună prezentarea princi¬
palelor caracteristici ale difuzoareîor
produse de această firmă (tabelul
1). Totodată prezentăm în tabelul 2
recomandările firmei privind utiliza¬
rea lor. Sînt date astfel principalele
caracteristici ale incintelor acustice
dotate_cu astfel de difuzoare. Sînt la
îndemîna constructorului amator
date optimizate, recomandate de
producător pentru obţinerea unor
rezultate bune.
Sînt prezentate, de asemenea,
schemele electrice ale reţelelor de
separare pentru aceste incinte. De-
TABELUL 1: DIFUZOARE TESLA
sigur, amatorul îşi poate alege orice
soluţie, recalculînd reţeaua de sepa¬
rare în funcţie de componentele de
care dispune.
Rezistenţele care intră în compo¬
nenţa reţelelor de separare au rolul
de a egaliza presiunea sonoră a di-
fuzoarelor din cadrul incintei. Se re-
.comandă utilizarea de rezistenţe bo-
Fig. 3: Reţea de separare pentru in¬
cintă de 24 I (12 dB/octavă)
binate, cu puteri corespunzătoare
puterii aplicate incintei.
La construcţia incintelor acustice
se vor avea în vedere consideraţiile
prezentate în articolele publicate în
almanahul Tehnium 1985 şi în pagi¬
nile revistei Tehnium.
MOŢĂ. în figurile 1—7, valorile
trecute în paranteze corespund im-
pedanţei difuzoareîor şi incintei de
8 il, iar cele din afara parantezei va¬
lorii de 4 12.
BIBLIOGRAFIE:
Colecţia revistei A.R. — R.S.C.
0,5mH{1mH)
Fig. 1: Reţea de separare pentru in¬
cintă de 5,5 I (6 dB/octavă)
TIPUL
DIMENSIUNI
(mm)-
ÎMPE-
DANTĂ
(O)
PUTERE
NOMINALĂ
(W)
FRECV.
REZO¬
NANŢĂ
(Hz)
BANDĂ DE
FRECVENŢĂ
REPRODUSĂ
(Hz)
PRESIUNE
ACUSTICĂ
(dB)
TIP
MAGNET
GREU¬
TATE
(kg)
WOOFERE
ARN 5604 ■
5608
0 165
4
8
15
35
40—4000
80
FERITĂ
i
6604
6608
0 203
4
8
20
29
40—4000
89
1,1
8604
8608
0 312
4
8
30
20
35—1000
89
~- —
4,5
932
0 390
15
25
38
38—1000
92
ALNICO
10,5
SUB WOOFERE
ARO 935
0 340
4
10
30
• 30—4000
96
5,51
932
. 0 390
8
15
24
24—4000
98
10,2
942
0 390
30
15
24
24—4000
98
- -
10,2
ARM 9304
9308
0 388
4
8
50
70
50-5000
100
8
9404
9408
■ 0 390
4
8
150
30
42—1000
100
9315
0 390
15
50
30
42—1000
100
iu
O
o
'<■<
^CC
<<
CQ _J
ARO 664
0 203
15
5
60—95
100—6000
90
FERITĂ
0,34
ARZ 4604
4608
123 x 123
4
8
20
235—250
500—4000
89
;
0,85
ARX 364
368
! 0 103
4
8 •
5
100
100—15000
86
FERITĂ
0,7
ARN 4704
130x 130
4
15
50—60
45—15000
88
—
0,5
LU
CC
LU
h~
LU
5
h-
ARV 081
088
75 x 50
5,5
8
2
100—16000
87
ALNICO
0,18
ARV 161
168
0 90
4
8
5
1500—20000
92
", »
ARV 160
167
75 x 50
15
8
5
2500—20000
92
ARV 3604
3608
0 120
4
8 ■
10
1200
2000—20000
89
FERITĂ
0,75
ARV 1304
58,5 x 58,5 .
4
10
1500
1900—20000
87
0,17
MIDDLE ''
Camere
compresie
cu pîlnie
ART 382
0 82
15
3
500—4000
92
ALNICO
0,7
383
0 108
15
3
500—4000
92
0,5
981
0 90
8
45
300—3500
113
1,6
983
0 90
8
45
300—2000
113
;
1,6
150
0 100
8
150
250—3500
111
2,2
8
TEHNIUM 1/1988
2.515)mH
32(16^jF
>
fnkk iţ]"
Ţ6D)K
0,3610,72! mH
>w
Fig.' 4: Reţea de separare de 12
dB/octavă pentru incintă de 30 t, im-
pedanfa 4 (8) fi
Fig. 5: Reţea de separare de 12
dB/octavă pentru incintă de 64 i cu
radiator pasiv ___
TABELUL 2: Caracteristicile incintelor executate cu difuzoare TESLA
PARAMETRUL
31
5,51
121
241
30!
341
541
64 1
1101
120 1
Impedanjă
nominala (n)
4,8
4,8
4,8
4,8
4,8
4,8
4,8
4,8
4
4
Bandă de
frecvenţă (Hz)
80-12 500
70-16 OOQ
45-18 000
50-18 000
35-18 000
40-18 000
30-22 000
40-20 000
26-20 000
50-18 000
Putere
nominală (W)
5
15
15'
15
25
15
40
20
40
150
Putere
muzicală (W)
15
45
45
45
75
45
120
60
120
300
Presiune
acustică
(dB/VA/m)
84
85
85
87
86
87
87
88
86
100
Difuzoare
utilizate
W
ARX 364
368
ARN 5604
5608
ARN 5604
5608
ARN 5604
5608
ARN 6604
(8)
ARN 5604
8
ARN 8604
8
ARN 6604
8
ARN 8604
ARM 9404
M
ARZ4604
(8)
ARZ4604
8
ARZ4604
8
ARZ4604
T
ORV 081
088
ARV 3604
3608
ARV 3604
3608
ARV 3604
(8)
ARV 3604
8
ARV3604
8
ARV3604
8
ARV3604
4x ARV
3604
Tip incintă
Carac- 0 i
v teristici 0 e
rezonator 1
(mm)
bass-
re l X
40
100
închisă
închisă
bass-
reflex
45
50
155
I închisă
bass-
reflex
45
50
120
_ închisă
bass-
reflex cu
radiator
pasiv 0
200
bass-
reflex
140
156
120
bass-
reflex
140
156 '
140
Volum interior
(fim 3 )
2,65
5,5
11
22
28
32
50
62
106
116
Dimen¬
siuni
exte¬
rioare
î
200
285
365 1
435
530
525
675
736 ’
1000
840
L
155
185
245
295
330
305
390
400
420
620
A
145
165
225
275
290
295
320
290
400
350
Filtru de
separare
(dB /octavă)
6
12
12
'12
12
12
12 |
12
12 f T =
Z 7 kHz
,3 (6,6)mH
4
T
I
Fig. 6: Reţea de separare de 12
dB/octavă pentru incintă de 54 I
64(32)jjF
0,86 mH
Fig. 7: Reţea de separare de 12
dB/octavă pentru incintă de 120 i
24(12tyF J£^ 95mH
TP 1 k-
l «/f jMf Ţ
| |8(4)|iF
0,45(q9)m
ARM 9404
NEX
4* ARV 3604
(URMARE DIN PAG. 13)
N LET sv=lC00
6C5C- FOR i=C TC 9
6 C. 6 C PRINŢ AT 19-2*i,C;i*
T i
6070 POR i = C TC b/ns
6080 IF j>14 TREN <X TC 6170
6090 I? v$="6" PICT ?5+ 2*16
, 2 ] + ?*&■*■ IvT (e(l, j+l)*l 6 /sy)
6100 I? v$="t" TNEN PICT 2o+j-l6
,21+j*8+INÎ (f(1,j+l)*l 6 /sy)
6110 FOR i=l TC r./-os
6120 IF i>14-.i T : 1 CM GC TC 6160
6 13C IF v$= FF :/ ;; F '' 16,V ! ":
(ţe(i+l,î+l)-c(i,j+l))*16/ey)
6140 IF v$="t" V i ) n 16 ,ICiT
(( f (i+ 1 , ,i + l)-f (i j + 1 ) )*16/r.y )
6150 NEXT i
6160 NEXT 3
■6170' RETURN
6180 REM - FI AG -
6190 RESTORE 6200
6200 FOR j=l T0 13
6210 READ i(j)
6220 NEXT 3
6230 DATA 160,160,160,150,145,13
0 , 120 , 105 , 80 , 60 , 30 , 20,0
6240 RETURN
6250 REM - FI DA -
6260 RESTORE 6270
6270 FOR 3=1 TO 13
6280 READ i(j)
6290 NEXT 3
6300 DATA 80,80,8C,80,78,76,74,7
0,65,55,45,30,0
6310 RETURN
«>320 REM - PIRA ' -
6330 RESTORE 6340
6340 FOR j=l TO 13
6350 READ i(j)
6360' NEXT 3
6370 DATA 270,268,260,255,250,23
5, 225 , 215 , 185 ,150,100,40,0
638 O RETURN
6390 REM - FIPRA -
6400 RESTORE 6410
6410 FOR j=l TO 13
6420 READ i(j)
6430 NEXT 3
6440 DATA 250,250,235,230,220,21
5,200,185,165,135,100,50,0
6450 RETURN
6460 REM -IMS—7 -
6470 RESTORE 6480
6480 FOR j=l TO 13
6490 READ 1 ( 3 )
6500 NEXT 3
6510 DATA 7o,85,110,120,IOC, 80,8
0 , 100 , 110 , 100 , 100 , 100,0
6520 RETURN
6530 REM - AI-200 -
6540 RESTORE 6550
6550 FOR 3=1 TO 13
6560 READ i(Â)
6570 NEXT 3
6580 DATA 110,lo5,90,T8,75,82,90
,85,80,82, 90,70,0
6590 RETURN
6600 REM - PCI-03 -
6610 RESTORE 6620
6620 FOR 3=1 TO 13
66 ^ • READ i( j)
6b40 NEXT 3
6650 DATA 1500,1300,1100,900,400
, 200 , 0 , 0 , 0 , 0 , 0 , 0,0
6660 RETURN \
6670 REffi - IPMV -
6680-RESTORE 6690
66.90 FOR j=l TO 13
6700 READ i(j)
6710 NEXT 3
■6720 DATA 370,350,320,290,270,24
0 , 220 , 190 , 160 , 130 , 80 , 0,0
6730 RETURN
: '6740 REM - HVSC -
6750 RESTORE 6760
6760 FOR j=l TC 13
6770 READ i(3')
6780 NEXT 3
6790 DATA 210,208 205,200,198,19
0.182,170 150,100,0,0,0
6800 RETURN
6810 REM - PCl-03
6820 RESTORE 6830
6830 FOR 3=1 TC 13
6840 READ i(j)
68*50-NEXT 3
6860 DATA 900,800,650,500,350,20
0 , 0 , 0 , 0 , 0 , 0 , 0,0
6870 RETURN
6880 REM - PCS-03 -
6890 RESTORE -6900
69CC POR j=l TO 13
691C READ i(j)
6920 NEXT 3
6930 DATA 900,850,730,550,400,30
0,0,0 ,0 ,0.,0,0 ,C
6940 RETURN
.y"
TEHNIUM 1/1988
As y ■. i ^. %«& i m
VENTILAREA
LOCUINŢELOR
Aerul din locuinţă poate deveni
impur ca urmare a combinării cu
unele substanţe gazoase toxice pro¬
venite din procesele de lucru cas¬
nice (arderea incompletă a combus¬
tibililor, fierberi, prăjiri, evaporări
excesive etc.), din respiraţia fiinţelor
vii şi din descompunerea unor sub¬
stanţe eliminate de om prin transpi¬
raţie. La arderea completă a gazului
metan fără exces de aer se produc
11,73% părţi dioxid de carbon din
cele 10,52 părţi de aer plus gaz me¬
tan ars. La o ardere incompletă, da¬
torită lipsei de oxigen, se produce
oxid de carbon, compus chimic cu
acţiune dezastruoasă asupra hemo- '
globinei din sînge. Cărbunii arşi în
sobe cu tiraj defectuos produc oxid
de carbon şi dioxid de carbon în
doze mortale pentru persoanele
care dorm în încăperile respective,
în funcţie de vîrstă şi caracterul
muncii, un adult prin respiraţie şi
transpiraţie degajă într-o oră aproxi¬
mativ 23 I dioxid de carbon. .
Pentru limitarea infestării aerului
din locuinţă cu substanţe nocive tre¬
buie să luăm în principal următoa¬
rele măsuri:
— să asigurăm desfăşurarea unei
arderi cît mai corecte şi complete în
focare, urmată de evacuarea totală
în atmosferă a gazelor rezultate;
— să aerisim cît mai des încăpe¬
rile şi ori de cîte ori considerăm că
în urma unor activităţi casnice se
MIRCEA MUNTE A NU,
□ţelu-Roşu
de, mai sus se combină îqtre ele.
în raport cu cantitatea de aer ve¬
hiculată prin încăperi, ventilaţia se
poate realiza prin:
— suprapresiune, cînd în încă¬
pere se introduce mai mult aer decît
se evacuează, lucru ce contribuie la
creşterea presiunii interioare;
— subpresiune, cînd aerul eva¬
cuat are un debit mai mare decît cel
introdus în încăpere, presiunea în
interior fiind în acest caz mai mică
decît cea obişnuită;
— echilibrare, cînd cantitatea de
aer introdus în încăpere este egală
cu cea evacuată, presiunea din inte¬
rior rămînînd aproximativ constantă
şi,în limitele normale admisibile.
în clădirile de locuit se foloseşte
cu preponderenţă' „ventilarea natu¬
rală", în care schimbul de aer se da¬
torează acţiunii unor factori de
climă naturali. Diferenţa de presiune
între interiorul şi exteriorul locuinţe¬
lor şi acţiunea vîntului sînt factorii
cei mai importanţi, ale căror acţiuni
şi caracteristici trebuie cunoscute
atunci cînd vorbim despre ventilarea
locuinţelor. "
DIFERENŢA DE PRESiUNE ÎNTRE
INTERIORUL ŞI EXTERIORUL LO¬
CUINŢEI
O clădire sau, în cadrul ei, o încă¬
pere anumită, fiind un spaţiu bine
închis (dar niciodată etanş), deter-
Atunci cînd temperatura aerului
interior este mai mare decît cea a
aerului exterior (cazul întîlnit iarna
în locuinţe), se observă că aerul in¬
terior mai cald se ridică la partea
superioară, făcînd loc aerului mai
rece care pătrunde prin partea de
jos, pe la neetanşeităţile uşilor şi fe¬
restrelor.
Pentru a nu avea pierderi mari de
căldură la contactul aerului cald cu
tavanul, este necesar ca partea su¬
perioară a acestuia (în pod) să fie
bine izolată cu materiale termoizola-
toare (polistiren, vată minerală, ru¬
meguş, scînduri, strat etanş din ar¬
gilă amestecată cu paie, plăci aglo¬
merate tip PAL etc.), iar podurile să
fie bine închise pe contur. Dacă ta¬
vanele sînt bine izolate şi podurile
cît mai etanş închise, curenţii de aer
reci, neputînd pătrunde uşor în pod,
nu vor prelua căldură de la tavane.
Vîntu! este un factor climatic na¬
tural foarte important care contri¬
buie la schimbul natural de aer din
locuinţă. Vîntul se formează acolo
unde se creează o diferenţă aprecia¬
bilă de presiune între două mase în¬
vecinate de aer. Diferenţa de pre¬
siune apărută are drept urmare de¬
plasarea perului dinspre locul cu
presiune ridicată (acolo unde aerul
este mai rece) spre locul cu pre¬
siune scăzută (unde aerul este mai
cald). La latitudinea ţării noastre, în
care aerul de la nivelul solului se ră¬
ceşte intens, în timpul iernii presiu¬
nea aerului este maximă, iar vara,
din cauza încălzirilor puternice, pre¬
siunea este minimă. Datorită mişcă¬
rii maselor de aer cu formare.de vîn-
turi şi curenţi de aer, exteriorul lo¬
cuinţelor noastre este supus unor
efecte de suprapresiune’ şi subpre¬
siune, în funcţie de direcţia, intensi¬
tatea şi durata vîntului, conform fi¬
gurii 2.
La viteze normale ale vîntului,
efectele, lui asupra locuinţelor sînt
binefăcătoare constînd din:
— accelerarea vitezei masei de
toate consecinţele negative ce de¬
curg în urma rămînerii gazelor arse
în locuinţă;
— distrugeri de învelitori, acoperi¬
şuri, calcane etc.
ASPIRAŢII LOCALE
Pentru evitarea răspîndirii în încă¬
peri a substanţelor şi gazelor nocive
rezultate în urma arderilor din fo¬
care şi în timpul proceselor de lucru
casnice, acestea trebuie să se cap¬
teze, la locul de degajare, prin dis¬
pozitive de aspiraţie locală. Aspiraţi¬
ile locale asigură eliminarea în afara
spaţiului locuit a noxelor (vapori de
apă, gaze, praf etc.), contribuind la
micşorarea debitului de aer necesar
ventilării generale a încăperii.
Dispozitivele de aspiraţie locală
trebuie astfel construite încît să asi¬
gure un grad de captare maximă, să
fie estetic amplasate şi să nu împie¬
dice activitatea normală din încă¬
pere. Cele mai uzuale, mai cunos¬
cute şi mai des utilizate aspiraţii lo¬
cale sînt coşurile şi hotele.
Coşurile sînt canale practicate în
pereţii locuinţelor şi au rolul de a
permite trecerea prin ele a gazelor
rezultate în urma arderii combustibi¬
lilor în aparatele de încălzire.
Pentru zidăria coşului nu se ad-
»mite folosirea cărămizilor cu goluri,
a blocurilor din beton sau a altor
materiale cu goluri. Grosimea pere¬
ţilor canalelor de fum trebuie să fie
de minimum o jumătate de cărămidă
(aproximativ 12 cm). Canalul de fum
al unui coş trebuie să pornească de
la nivelul pardoselii încăperii şi să
se termine la o distanţă, faţă de
coama casei, egală cu dimensiunile
din figura 3.
La acoperişurile cu pantă mai
mare sau egală cu 20%:
— coşurile amplasate pînă la 1,50
m faţă de coama casei trebuie să
aibă partea superioară cu 0,50 m
mai sus decît aceasta la învelitori in-
combustibile (de exemplu ţigle) şi
% r*
Combustibili solizi şi lichizi
înăiţimea activă ti
tiraj
Combustibili gazoşi
înălţimea activă de
tiraj
pot degaja substanţe nocive; cu cît
volumul unei încăperi raportat la nu¬
mărul de persoane ce stau în ea dă
o cifră mai mică, cu atît mai des tre¬
buie aerisită încăperea;
— să amenajăm cît mai multe
spaţii verzi în jurul locuinţei, ştiut fi¬
ind faptul (precizat pentru prima
dată de naturalistul elveţian Jean
Senebier în anul 1782) că dioxidul
de carbon este reţinut de plante ca
hrană.
■Cea mai simplă metodă de evacu¬
are a aerului viciat din locuinţă este
ventilarea interiorului acesteia. Sco¬
pul ventilaţie» este de a împrospăta
aerul din încăperi, prin eliminarea
celui impur şi Introducerea unuia
proaspăt şi curat.
In funcţie de metodele folosite
- :: •
lui, ventilaţia' poate fi:
— naturală, cînd aerul circulă prin
rosturile uşilor şi ferestrelor (cu sau
fără deschiderea acestora), prin
hote- şi prin coşuri (pentru fum sau
supraprestme | □ 1
\depresme
•electrice (ventilatoăr
radiatoare etc.);
cînd cele două metoc
ret», tavan, acoperiş, are întotdeauna
'o temperatură interioară diferită de
temperatura mediului înconjurător.
Această ' diferenţă de temperatură
este întreţinută vara de căldura ra¬
zelor solare, iar în celelalte anotim¬
puri de sursele de- căldură din case.
in funcţie de mărimea temperaturii
aerului interior (t). şi cea a aerului
exterior (te), presiunile pe pereţii in¬
teriori aî unei încăperi sînt reparti¬
zate conform celor prezentate în fi¬
gura 1.
— pătrunderea lenta a unui aer
curat şi proaspăt îu locuinţă, pe ia
neetanşeităţile uşilor şi ferestrelor;
—• împrospătarea aerului din irită-
norul locuinţei ca urmare a schim¬
bului orar de aer, ce poate fi de.
0,3—4 ori volumul închis.
Dacă viteza vînîuiui depăşeşte li¬
mitele normalului, acţiunea lui "este
dăunătoare şi se materializează prin;
' — introduceri masive de aer rece
în locuinţă pe la neetanşeităţi;
— îngreunarea şi chiar anularea
efectului de tiraj al coşurilor, cu
•cu 1,00'm mai sus ia învelitori corn-
b! stibile (carton asfaltat e, stu )
— coşurile aflate ia mai mult de
1,50 rn faţă de verticala coarnei tre¬
buie să- depăşească înveiitoarea cu
cei puţin' 1,00,m, Iar partea lor supe¬
rioară sâ se cuprindă în -unghiul de.
10° format de orizontala coamei şi
dreapta efe trece prin coarnă şi pa?
tea superioară a coşului.
In cazul înveiitorHor alcătuite, rnn
materiale ce se pot aprinde uşor
(stuf, paie etc.) coşurile se vor r pica
numai prin coamă, pe care o vor de¬
păşi cu cel puţin 0,8 m. ^
La acoperişurile terasă cu înveli""
TEHNIUM 1/1988
toarea alcătuită de obicei din bitum best etc.) incombustibile;
şi carton asfaltat, coşurile vor avea — partea inferioară a coşului tre-
înălţimea de cel puţin 1,00 m. buie să fie cît mai netedă, fara scur-
Funcţionalitatea coşurilor este asi- geri de mortar, deoarece, prin depu-
gurată de diferenţa de presiune care nere în aceste zone, particulele de
există între aerul cald (mai uşor) ce funingine şi elementele incomplet
se ridică şi aerul rece (mai greu) ce arse pot obtura în timp secţiunea
pătrunde în focare. canalului de fum;
Pentru ca funcţionarea coşului să — porţiunile de coş aflate în pod
fie optimă, este necesar a se res- (în special la coşurile executate din
pecta următoarele: cărămidă) se vor tencui şi spoi cu
— înălţimea activă de tiraj (dis- lapte de var la exterior.
tanţa de la partea inferioară a foca- Coşul, ca element al instalaţiei de
rului pînă la partea superioară a co- încălzire care are rolul de a asigura
şului) să fie conform celor din tabe- evacuarea în atmosferă a gazelor
Iul alăturat; arse, este supus acţiunii vîntului. în
— coşurile cu canal simplu tre- funcţie de viteză, vîntul influenţează
buie să aibă secţiunea de cel puţin mai mult sau mai puţin tirajul coşu-
150 cm 2 la cele rectangulare şi 120 rilor. Vîntul, prin acţiunea curenţilor
cm 2 la cele circulare; de aer, contribuie la absorbirea mai
— orificiile de curăţare a coşului rapidă din coş a gazelor, la gura co¬
se vor amplasa la partea superioară şului creîndu-se astfel o depresiune
(în poduri) şi la partea inferioară (de care se poate întinde în jos pînă în
obicei în încăperi fără pericol de in- focar, la viteze mari ale vîntului.
cendiu); orificiile de curăţare de la Depresiunile mari create în focare
partea inferioară nu se vor amplasa pot avea efecte dăunătoare asupra
în garaje sau în depozite de lemne; procesului de ardere, mergînd pînă
— orificiile de curăţare din poduri la:
vor avea secţiunea de minimum -- ruperea şi chiar stingerea fiă-
11x17 cm, amplasîndu-se la 0,80 m cării la' arderea combustibililor;
de pardoseala podulyi şi la 1,20 m — întreţinerea unei arderi cu ex-
de elementele combustibile ale aco- ces de aer secundar;
perişului; ' — mărirea cantităţii de aer fals ce
— orificiile de curăţare de la par- poate intra în focare.
tea inferioară vor avea secţiunea de Necesitatea respectării distanţei
minimum 11x9 cm şi nu se vor am- pe orizontală şi pe verticală dintre
plasa decît în locuri ferite de posibi- coş şi coama casei este deosebit de
litatea apariţiei unui incendiu, reco- importantă, deoarece curenţii de aer
mandîndu-se evitarea amplasării lor liberi din atmosferă, care circulă în
chiar şi în încăperile de locuit; jurul coşului'ca în figura 4a, la con-
— focarele mai îndepărtate pot fi tactul cu planul acoperişului, se pot
racordate la coş avînd maximum trei transforma în curenţi turbionari (fi-
coturi !a focarele cu combustibil so- gura 4b), cu efect de piston asupra
lid şi lichid aflate pînă la 2,00 m dis- coşului. Dacă amplasarea coşului
tanţa şi la focarele cu combustibil nu este cea corectă, la vînturi cu in-
gazos aflate pînă la 5,00 m distanţă. ter.sitate mare creşte presiunea cu
în acest caz trebuie respectată care acestea acţionează pe supra-
condiţia ca burlanul să aibă o pantă faţa de evacuare, sufocînd gazele
de cel puţin 8%, iar ieşirea din focar arse ce vor ieşi foarte greu sau chiar
să fie dreaptă pe o porţiune de 1,00 dejoc pe coş.
m la focarele cu combustibil solid şi în această situaţie, cînd vîntul îm-
lichid şi 0,4 m la focarele cu corn- piedică evacuarea normală pe coş a
bustibiii gazoşi; gazelor arse, se pot produce în lo-
— distanţa dintre două racorduri cuinţă următoarele:
în acelaşi coş să fie de minimum — stingerea flăcării, ceea ce faci-
0,30 m;
— la folosirea burlanelor din tablă
racordul acestora în coş trebuie să
se facă mai jos decît tavanul com¬
bustibil cu 1,00 m cînd tavanul nu
este protejat şi cu 0,70 m atunci
cînd tavanul (din materiale combus¬
tibile) este tencuit sau protejat îm¬
potriva pericolului de incendiu;
— la străpungerea planşeelor
combustibile trebuie ca între coş şi
materialele lemnoase ale acoperişu¬
lui să fie o distanţă de cel puţin 10
cm. spaţiul rămas umplîndu-se cu
materiale termoizolante (zgură, az-
corect
litează pătrunderea în spaţiul locuit
a gazelor de ardere utilizate sau a
celor rezultate în procesul arderii.
Dacă se foloseşte combustibil ga-
zos, acumularea acestuia în încăperi
la un volum ce se încadrează în li¬
mitele de explozie şi în prezenţa
unei surse de foc instantanee (chi¬
brit aprins, ţigară, întrerupător elec¬
tric etc.) poate provoca explozii
grave;
— ieşirea în încăperi a fumului re¬
zultat din arderea combustibililor
solizi şi a. gazelor de la combustibilii
lichizi, urmată de murdărirea inte¬
riorului locuinţei cu negru de fum;
— pătrunderea în încăpere a ga¬
zelor toxice.
Cînd ne gîndim la ardere şi la căl¬
dură, nu trebuie să uităm niciodată
că pe coş trebuie evacuate nu nu¬
mai gaze arse, pi şi gaze toxice,
care întotdeauna au efecte nefavo¬
rabile asupra organismului uman.
Dacă se constată că un coş este
insuficient de bine dimensionat şi
2LĂTUR/ O latură amplasat necorespunzător fată de
Colectivul redacţional al revistei
„ Tehnium“ aduce călduroase mulţumiri
tuturor colaboratorilor şi cititorilor
care au avut amabilitatea sări adreseze
felicitări cu ocazia Zilei Republicii şi a
Anului Nou 1988.
%
coama casei, se vor lua măsuri de
remediere a situaţiei apelînd la spe¬
cialişti în domeniu şi nu prin închi¬
derea şubărului, considerînd că
.gata, am rezolvat problema, nu se
mai stinge flacăra", sau „...dacă voi
închide şubărul sau voi reduce sec¬
ţiunea coşului, voi avea mai multă
căldură în locuinţă". Acestea sînt
optici total greşite şi deosebit de pe¬
riculoase; în această situaţie căldură
mai multă nu va fi, deoarece arderea
combustibililor va fi incompletă, dar
sigur vor fi gaze toxice şi depuneri
de negru de fum pe pereţi şi mobi¬
lier. Şuberele au rolul lor bine stabi¬
lit în instalaţie (să reducă secţiunea
de evacuare şi nu să o obtureze), iar
persoanele care le manevrează tre¬
buie să cunoască bine efectele ce
pot avea loc ca urmare a închiderii
lor.
O atenţie deosebită trebuie să
acordăm întreţinerii în timp a coşu¬
lui. Periodic şi cel mat indicat este
ca înainte de zugrăvirea interiorului
locuinţei să se ia măsuri de curăţare
a coşului de depunerile de funingine
şi de particulele incomplet arse. Sînt
situaţii cînd aceste depuneri ajung
de la baza coşului pînă la racordul
burlanului, putînd lua foc, cu conse¬
cinţe asupra tencuielii şi zugrăvelii
sau chiar mai grave — incendii în
locuinţe.
Hotele sînt dispozitive de aspiraţie
locală de diferite forme şi mărimi,
care se amplasează deasupra locu¬
lui de degajare a substanţelor no¬
cive (în principal vapori de apă şi
aer viciat). Hotele îşi micşorează
eficacitatea atunci cînd substanţele
degajate de diverse surse au greuta¬
tea specifică mai mare decît cea a
aerului din încăpere şi cînd în
aceasta există curenţi de aer orizon¬
tali.
Dimensiunile hotei trebuie să fie
mai mari, în plan, decît cele ale sur¬
sei de degajare a noxelor pentru a
asigura astfel o cît mai bună captare
a aerului viciat. Cînd situaţiile per¬
mit, este bine ca pentru mărirea ran¬
damentului şi eficacităţii, hota să
aibă pereţii laterali închişi pe una,
două sau chiar trei părţi. Pentru în¬
deplinirea condiţiei de captare op¬
timă a aerului viciat, se recomandă
ca marginea hotei să depăşească
marginea sursei de degajări cu 40%
din distanţa de la sursă la hotă.
Captarea aerului de la suprafaţa de.
degajare se face cu atît mai bine cu
cît hota este mai aproape de sursă.
Deoarece majoritatea hotelor, am¬
plasate de obicei în bucătării, dea¬
supra maşinilor de gătit şi a araga¬
zurilor, au şi rolul de a capta vapori
de apă, este recomandabil ca ele să
fie izolate şi prevăzute cu un jgheab
de, colectare.
In funcţie de modul de fixare, ho¬
tele pot fi:
— libere, cînd sînt prinse sau sus¬
pendate direct de tavan;
— de perete, cînd, fiind amplasate
deasupra sursei, sînt lipite cu o la¬
tură sau două de pereţi.
La executarea, unei hote se urmă¬
reşte ca viteza aerului în punctele
de generare a particulelor ce ur¬
mează a fi captate (praf, vapori de
apă, fum etc.) să fie mai mare decît
viteza proprie a acestora, astfel încît
ele să fie uşor antrenate spre gura
de absorbţie. în deschiderea de as¬
piraţie, viteza aerului poate avea va¬
lorile din figura 5, iar pentru dimen¬
sionarea hotelor deschise se admite
ca în punctele de generare a căldu¬
rii, a vaporilor de apă şi a mirosuri¬
lor cele mai îndepărtate de centrul
hotei, viteza aerului să fie de 0,15
m/s.
Pentru a-şi îndeplini rolul, hotele
trebuie să aibă legătură cu exterio¬
rul, într-o poziţie cît mai ferită de
acţiunea directă a vîntului. De
aceea, canalul de evacuare nu tre¬
buie să se oprească în pod sau să
fie scos orizontal prin perete. în ca¬
zul în care, datorită sistemului con¬
structiv şi poziţiei hotei, se impune
scoaterea tubulaturii acesteia prin
perete, aceasta trebuie prevăzută cu
un burlan adecvat ca dimensiuni,
care să se continue pe verticală pînă
la o înălţime acceptabilă şi care să
asigure tirajul corespunzător.
Am considerat necesar a prezenta
aspecte legate de coşuri şi hote de¬
oarece se întîlnesc situaţii în care în
tavan sau în perete se practică orifi-
cii, considerîndu-se că, în urma ieşi¬
rii aerului din încăpere prin ele, s-a
rezolvat problema evacuării noxelor.
Cînd construim sau amplasăm o
hotă, nu trebuie să omitem ideea că
ea are rolul de a prelua şi evacua
substanţele nocive dintr-o anumită
zonă, de obicei cea a maşinii de gă¬
tit şi a aragazului, şi nu de a prelua
aerul din întreaga încăpere. Ampla¬
sarea greşită, de obicei la distanţă
prea mare, a hotelor contribuie la
introducerea continuă de aer rece în
încăpere pe la neetanşeităţi, conco¬
mitent cu evacuarea aerului cald pe
la partea superioară, prin hotă.
TEHNIUM 1/1988
II
DRIVER
GRAFIC
#def ine SERDRV 0x87
char nl£3 = { 27,
CĂTĂLIN BRATU, Y04QF
Autorul programului prezentat In coloanele revistei noastre,
CĂTĂLIN BRATU, este elev In clasa a X-a la Liceul „Mircea cel
Batrin" din Constanţa. Rezultatele foarte bune la învăţătură, per¬
formanţele obţinute pe linia creaţiei tehnico-ştiinţifice cu reali¬
zări din domeniul informaticii — două titluri naţionale la campio¬
natul republican organizat de Federaţia Româna de Radioamato¬
rism — II recomandă pe tinărul autor şi vă invită, stimaţi cititori, la
cunoaşterea unei interesante realizări.
tă»,compatibilă EPSON (ex. R0B0TR0N
K6313, K6314 ş.a.).
Codul obiect -poate, fi rulat pe un
microcalculator L/B881, şi este
autoreţocabil la orice adresă, după
curtf vom vedea în continuare. Pro¬
gramul a fost scris în limbajul C
şi compil'at cu compilatorul Aztec C
II folosind un L/B881 prevăzut cu
unitate de disc'flexibi1 rulind sub
sistemul de operare CP/M.
Codul listat mai jos se va intro¬
duce în memorie de la adresa 4000,
după care se va verifica corectitu¬
dinea introducerii. După ce totul
este în regulă, se lansează progra¬
mul cu comanda g4000<CR>. Dacă
codul a fost introdus corect, pe
linia STATUS va apărea mesajul:
"Introduceţi adresa de relocare:".
Se va introduce adresa de rulare a
programului, alegerea fiind dicta¬
tă, evident, de existenţa altor
programe in memorie in acel moment.
De exemplu, dacă doriţi ca acesta
să ruleze de la adresa 8000, veţi
introduce "8000<CR>“. Din acest
moment este activată ' comanda
<.CTRL/P> care va copia literalmente
conţinutul ecranului (inclusiv ca¬
racterele grafice) pe coala impri¬
mantei. De reţinut că programul
activat prin ■
ţii. generate <
întreruperi ş
at indiferei
'dulului prin
ît şi codu
apoi salvat i
$re ulterioară
40.0.0 3E 01 32 0B FF CD 9E 01
4010 01 FE 0D CA IC 40 CD 70
4020 00 DA 05 40 CI 3E 02 32
4030 21 6D 40 3E 50 B7 CA 53
4040 2D 41 09 CI F5 2B 7E 81
4050 C3 35 40 11 2D 41 21 F3
4060 02 CD Al 00 0B 2B C2 5F
CD 9E 01 21 0D 41 CD 48 00 CD DB
40 CD 70 01 C3 0E 40 06 01 CD 09
3E 02 32 0B FF CD 45 00 CD 9E 01
B7 CA 53 40 5E 23 56 23 C5 EB 01
2B 7E 81 77 23 7E 88 77 FI EB 3D
41 21 F3.0B E5 09 44 4D El 19 7E
2B C2 5F 40 60 69 23 E9 05 00 0A
4070 00 0D 00 14 00 17 00 1B 00 IE 00 27 00 33 00 3B
4080 00 4A 00 4D 00 50 00 53 .00 57 00 D6 09 FI 09 F4
4090 09 FB 09 03 0A IA 0A 20 0A 23 0A 26 0A 2A 0A 2E
40A0 0A 35 0A 38 0A 3E 0A 41 0A 45 0A 49 0A 4D 0A 51
40B0 0A 55 0A 5B 0A 6A 0A 6D 0A 74 0A 7A 0A 7D 0A 83
40C0 OA 87 0A 8D 0A 93 0A 99 0A 9F 0A A2 0A A6 0A AA
40D0 0A Bl 0A B4 0A B7 0A BD 0A C0 0A CF, 0A D3 0A D7
40E0 0A E4 0A E8 0A EB 0Â EE 0A F2 0A F6 0A 0C 0B 13
40F0 0B 23 0B 33 0B 40 0B 44 0B 79 0B 87 0B 8A 0B 8F
4100 0B 94 0B 9E 0B A3 0B AE 0B D9 0B DE 0B 49 6E 74
4110 72 6F 64 75 63 65 74 69 20 61 64 72 65 73 61 20
4120 64 65 20 72 65 6C 6F 63 61 72 65 3A 00 2A 05 FF
4130 22 6A 00 3E C3 32 69 00 21 12 00 22 05 FF FF 22
4140 6C 00 21 1F 00 E5 2A 6C 00 C3 69 00 E5 D5 C5 F5
4150 DB 01 32 70 00 3E FF D3 01 3A 1B FF E6 20 CA 55
4160 00 3A 32 FF FE iO C2 55 00 3A 1B FF E6 DF 32 1B
4170 FF 21 00 00 39 22 6E 00 31 D4 00 CD D4 09 2A 6E
4180 00 F9 3A 70 00 D3 01 FI CI Dl El C9 Dl.El E5 D5
4190 7D CD 4A FF B7 G9 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
41A0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
41B0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
41C0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
41D0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
41E0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
41F0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
4200 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
4210 00 00 00 07 07 07 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
4220 00 00 00 00 00 00 00 00 07 07 07 00 00 00 00 00
4230 00 00 00 00 00 00 00 07 07 07 07 07 07 00 00 00
4240 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 07
4250 07 07 00 00 00 00 00 00 00 00 00 07 07 07 00 00
4260 00 07 07 07 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
4270 07 07 07 07 07 07 00 00 00 00 00 00 00 00 00 07
4280 07 07 07 07 07 07 07 07 00 00 00 00 00 00 00 00
4290 00 00 00 00.00 00 00 00 00" 00 07 07 07 00 00 00
42A0 00 00 00 07 07 07 00 00 00 00 00 00 07 07 07 00
42B0 00 00 00 00 00 00 00 00 07 07 07 00 00 00 07 07
42C0 07 00 00 00 00 00 00 07 07 07 0'7 07 07 00 00 00
42D0 07 07 07 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 07
42E0 07 07 07 07 07 00 00 00 00 00 00 07 07 07 00 00
42F0 00 07 07 07 07 07 07 00 00 00 00 00 00 00 00 00
4300 07 07 07 07 07 ,07 07 07 07 00 00 00 00’ 00 00 07
4310 07 07 07 07 07 07 07 07 07 07 07 00 00 00 00 00
4320 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 07 07 07
4330 00 00 00 07 07 07 00 00 00 00 00 00 00 00 00 07
4340 07 07 00 00 00 00 00 00 07 07 07 00 00 00 00 00
4350 00 07 07 07 00 00 00 07 07 07 07 07 07 00 00 00
4360 00 00 00 Q7 07 07 00 00 00 00 00 00 00 00 00 07
4370 07 07 00 00 00 07 07 07 00 00 00 07 07 07 00 00
4380 00 07 07 07 00.00 00 07 07 07 00 00 00 00 00 00
4390 07 07 07 07 07 07 00 00 00 07 07 07 00 00 00 07
43A0 07 07 07 07 07 07 07 0J7 00 00 00 07 07 07 00 00
43B0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 07 07 07 07 07 07
43C0 00 00 00 07 07 07 00 00 00 00 00 00 07 07 07 07
43D0 Q7 07 00 00 00 00 00 00 07 07 07 00 00 00 07 07
43E0 07 07 07 07 00 00 00 07 07 07 07 07 07 00 00 00
43F0 07 07 07 07 07 07 00 00 OO 00 00 00 00 00 00 07
4400 07 07 07 07 07 07 07 07 00 00 00 07 07 07 00 00
4410 00 07 07 07 07 07 07 07 07 07 00 00 00 00 00 00
4420 07 07 07 07 07 07 07 07 07 07 07 07 00 00 00 07
4430 07 07 07 07 07 07 07 07 07 07 07 07 07 07 00 00
4440 00 .00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
4450 00 00 00 00 00 00 03 00 00 00 00 00 07 00 00 00
4460 00 00 02 00 00 00 00 03 00 03 00 00 00 04 00 04
4470 00 00 00 00 00 00 00 00 00 03 00 03 00 00 05 07
4480 05 07 05 00 00 06 00 06 00 00 00 01 03 01 01 00
4490 04 02 07 02 01 00 04 04 06 04 00 00 03 03 00 00
44A0 01 00 00 01 02 04 00 00 04 00 00 06, 06 00 01 02
44E0 01 00 00 00 05 02 05 00 0Î 00 04 02 02 04 02 00
44C0 00 00 01 02 00 00 00 04 00 00 00 00 00 00 00 00
44D0 00 00 00 01 02 00 00 00 07 00 00 00 00 00 00 04
44E0 02 00.00 00 00 00 02 01 00 00 00 00 00 00 07 00
44F0 00 00 02 04 00 00 00 00 01 -00 00 00 05 02 07 02
4500 05 00 00 00 04 00 00 00 00 00 01 00 00 00 02 02
4510 07 02 02 00 00 00 04 00 00 00 00 00 00 00 00 00
4520 00 00 00 00 -00 00 00 01 06 00 00 00 00 00 00 00
4530 00 00 02 02 02 02 02 00 00 00 00 00 00 00 00 00
4540 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 02 00 00 00
4550 00 00 00 00 01 00 00 01 02 04 00 00 04 00 00 00
4560 00 00 Ol 02 02 02 01 00 07 01 02 04 07 00 04 02
4570 02 02 04 00 00 01 03 00 OO 00 00 00 07 00 00 00
4580 00 02 06 02 00 00 01 02 02 02 01 00 00 00 01 02
4590 04 00 02 06 02 02 02 00 01 02 02 02 01 00 00 00
45A0 02 02 05 00 04 02 02 02 04 00 00 00 01 03 00 00
45B0 03 05 01 07 01 00 00 00 00 06 00 00 03 02 02 02
45C0 02 00 04 04 04 04 03 00 04 02 02 02 04 00 00 00
45D0 01 02 00 *00 01 06 02 02 01 00 04 02 02 02 04 00
45E0 02 02 02 02 03 00 00 00 01 02 04 00 02 04 00 00
45F0 O'O 00 01 02 02 02 01 00 05 02 02 02 05 00 04 02
4600 02 02 04 00 01 02 02 02 Ol OO 04 02 02 03 04 00
4610 00 02 04 00 00 00 00. 00 00 60 00 00 00 00 04 00
4620 OO 00 00 00 02 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
4630 04 00 00 00 00 01 06 00 00 00 00 00 01 02 00 00
4640 02 05 00 00 00 00 00 00 04 02 00 00 00 00 00 00
4650 00 00 05 05 05 05 05 OO 00 00 00 00 00 00 00 02
4660 Ol 00 00 00 00 00 00 05 02^00 00 02 04 00 00 00
4670 01 02 02 02 01 00 00 00 03 04 00 00 00 00 02 00
4680 00 00 01 02 02 02 Ol 00 07 00 07 03 06 00 04 02
4690 02 02 02 00 00 01 02 01 00 00 07 01 01 01 07 00
46A0 06 00 00 00 06 00 02 03 02 02 01 00 00 07 02 02
46B0 05 00 02 06 02 02- 04 00 01 02 02 02 01 00 07 uu
46C0 00 00 00 00 04 02 02 02 04 00 02 03 02 02 01 00
46D0 00 07 00 00 07 00 02 06 02 02 04 00 03 02 02 02
46E0 02 00 07 02 02 02 00 00 06 02 02 02 02 00 03 02
46F0 02 02 02 00 07 02 02 02 00 00 06 00 00 00 00 00
4700 01 02 02 02 02 00 07 00 00 01 01 00 04 02 02 02
4710 06 00 03 00 00 00 03 00 07 02 02 02 07 00 06 00
4720 00 00 06 00 00 02 03 02 00 00 00 00 07 00 00 00
4730 00 02 06 02 00 00 00 00 00 00 03 00 00 00 00 00
4740 07 00 04 02 02 02 04 00 03 00 00 01 02 00 07 02
4750 05 00 00 00 06 00 00 04 02 00 03 00 00 00 00 00
4760 07 00 00 00 00 00 06 02 02 02 02 00 03 01 00 01
4770 03 00 07 00 06 00 07 00 06 00 00 00 06 00 03 00
4780 00 00 03 00 07 04 02 01 07 00 06 00 00 00 06 00
4790 01 02 02 02 01 00 07 00 00 00 07 00 04 02 02 02
47A0 04 00 03 02 02 02 01 00 07 02 02 02 04 00 06 00
47B0 00 00 00 00 01 02 02 02 01 00 07 00 01 00 07 00
47C0 04 02 02 04 02 00 03 02 02 02 01 00 07 02 03 02
47D0 04 00 06 00 00 04 02 00 01 02 02 02 01 00 04 02
47E0 02 02 01 00 04 02 02 02 04 00 02 02 03 02 02 00
47F0 00 00 07 00 00 00 00 00 06 00 00 00 03 00 00 00
4800 03 00 07 00 00 00 07 00 04 02 02 02 04 00 03 00
4810 00 00 03 00 04 03 00 03 04 00 00 00 06 00 00 00
4820 03 00 00 00 03 00 07 00 03 00 07 00 06 04 00 04
4830 06 00 03 00 00 00 03 00 00 05 02 05 00 00 06 00
4840 00 00 06 00 03 00 00 00 03 00 00 04 03 04 00 00
4850 00 00 06 00 00 00 02 02 02 02 03 00. 00 01 02 04
4860 00 00 06 02 02 02 02 00 03 03 02 02 02 00 07 07
4870 00 00 00 00 06 06 02 02 02 00 01 00 00 00 00 00
4880 00 04 02 01 00 00 00 00 00 00 04 00 02 02 02 03
4890 03 00 00 00 00 07 07 00 02 02 02 06 06 00 00 00
48A0 00 00 00 00 01 02 04 02 01 00 00 00 00 00 00 00
48Î0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 02 02 02 02
48C0 02 00 00 02 01 00 00 00 00 00 00 04 00 00 00 00
48D0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 05 05 05 03 00
48E0 04 02 02 02 06 00 03'00 00 00 00 00 07 04 04 04
48F0 03 00 06 02 02 02 04 00 00 00 00 00 00 00 03 04
4900 04 04 00 00 04 02 02 02 00 00 00 00 00 00 03 00
4910 03 04 04 04 07 00 04 02 02 02 06 00 00 00 00 00
4920 00 00 03 05 05 05 03 00 04 02 02 02 00 00 00 00
4930 01 02 00 00 00 02 07 02 00 00 00 00 06 00 00 00
4940 00 00 00 00 00 00 03 04 04 04 07 00 00 04 05 05
4950 06 00 03 00 00 00 00 00 07 04 04 04 03 00 06 00
4960 00 '00 06 00 00 00 02 00 00 00 00 04 07 00 00 00
4970 00 02 06 02 00 00 00 00 00 02 00 00 00 00 04 07
4980 00 00 02 01 01 06 00 00 03 00 00 00 00 00 07 01
4990 02 04 00 00 06 00 04 02 00 00 00 02 03 00 00 00
49A0 00 00 07 00 00 00 00 02 06 02 00 00 00 00 00 00
49B0 00 00 07 04 03 04 03 00 06 00 06 00 06 00 00 00
49C0 00 00 00 00 07 04 04 04 03 00 06 00 00 00 06 00
49D0 00 00 00 00 00 00 03 04 04 04 03 00 04 02 02 02
49E0 04 00 00 00 00 00 00 00 07 04 04 04 03 00 07 04
49F0 04 04 00 00 00 00 00 00 00 00 03 04 04 04 07 00
TEHNIUM 1/1988
4A00 00 C
4A10 00 C
4A20 05 C
4A30 00 C
4A40 00 C
4A50 00 C
4A60 00 (
4A70 04 C
4A80 00 (
4A90 00 C
4AA0 04 (
4AB0 05 C
4AC0 00 <
4AD0 00 (
4AE0 00 (
4AF0 05' C
04 04
06 00
00 00
07 04
07 00
00 00
00 00
00 00
02 00
05 05
02 06
00 00
05 00
00 00
00 00
05 02
07 00 00
00 00 00
02 02 02
00 00 00
00 00 07
07 00 00
00 00 07
00 00 00
00 00 00
06 00 00
02 02 02
00 00 04
00 00 00
05 02 00
01 02 02
05*05 02
00 00
02 04
00 04
00 04
00 07
00 01
00 04
00 00
00 00
00 00
02 00
00 06
00 00
00 00
00 00
02 00
02 02
00 00
00 07
02 01
00 07
00 00
00 01
00 00
00 00
02 04
00 00
05 02
00 07 02 04 04
00 00 00 02 05
00 03 00 00 00
00 00 00 00 00
02 04 00 00 00
04 02 04 00 00
00 04 02 04 02
02 04 00 02 04
00 00 00 07 00
00 04 04 05 06
02 00 00 00 02
00 03 00 00 00
00 00 02 01 00
00 00 00 00 00
00 00. 00 00 02
02 05 02 05 02
4BOO
4S10
4B20
4Î30
4B40
4B50
4B60
4B70
4B80
4B90
4BA0
4BB0
4BC0
4BD0
4BE0
4BF0
05 CB 65 0B FC F
72 21 00 F8 EB 1
20 4D 21 87 FO E
OB Bl 21 06 00 2
72 EB 23 7C B5 C
OA 2A 28 4B 23 2
CB A9 OB CA F7 <
CB 21 OB Bl 21 4
22 26 4B 23 7C 1
21 3F 00 19 EB 2
24 4B 21 00 00 2
OB E5 2A 24 4B 1
OB Bl 19 EB 2A 2
23 22 22 4B 2B 2
E9 OA 2A 24 4B 1
23 44 4B 2B 5E 1
21 IA
04 00
CB 5B
E5 7E
OB OB
28 4B
21 40
OB E5
CA EC
26 4B
22 4B
7F 00
4B 19
22 4B
80 00
00 21
00 EB
39 73
OB Bl
23 66
21 00
2B 2A
00 22
CB 21
OA 21
CB C3
2A 28
CB E3
44 4B
11 06
21 06 00
23 72 21
21 18 00
6 F 2B EB
00 22 28
28 4B 11
26 4B 21
OB Bl 2A
04 00 39
OB 5E 16
4B 11 06
OB 11 12
C3 A8 OA
00 EB CB
OB CA B8
CB EB OB
39 73 23
B4 00 22
E5 CB' 51
El 73 23
4B C3 2C
03 00 EB
16 OB E5
26 4B 2B
5E 23 56
00 EB 22
00 CB CB
00 CB CB
2A 22 4B
A9 OB CA
OA 60 69
E5 CB 5F
4C00 00
4C10 5F
4C20 Bl
4C30 6F
4C40 OB
4C50 OB
4C60 OB
4C70 2B
4C80 E5
4C90 B5
4CA0 F9
4CB0 7C
4CC0 A4
4CB0 OB
4CE0 3E
4CF0 7B
4BOO 29
4B10 7C
Bl C3
00 Bl
C3 24
19 EB
Bl C9
00 00
60 69
OB C9
B5 CB
C9 El
B5 60
B5 CA
OB 21
21 01
00 CE
95 6F
EB 29
A2 67
E6 OA
C3 AO
OA 21
El 73
20 20
21 08
23 44
1B 4A
72 F3
C5 5E-
69 CB
A4 OB
00 00
00 B5
Op 6F
7A 9C
EB B2
7D A3
5 4F (
60 69 23 44
OA C3
40 00
23 72
20 20
00 39
4B 2B
7C B5
23 56
82 OB
C3 95
AF C9
C9 EB
26 00
67 B5
BB OB
6 F B4
EB 21
C3 05
20 20
4E 23
5E 16-
00 1B
C9 Bl
23 44
EI El
OB 7B
7B 93
7C AA
C9 7C
C9 C5
09 3B
C9 7C
4B 2B
21 46
04 00
OA 21
20 20
46 60
00 B5
2A 04
El E5
4B 21
F9 CI
93 C2
C2 A4
FA BB
07 E6
44 4B
C2 B3
AA 67
5E 16 00 B5 CB
OB E5 CB 21 OB
39 E5 7E 23 66
00 00 E5 CB 5B
20 20 00 CB 65
69 7E B7 CA 45
CB 5F 00 Bl C3
80 01 00 Bl El
B5 CB. 80 F3 7C
00 00 39 EB 39
EB 7C B5 C9 E9
95 OB 7C 92 CA
OB 7C 92 CA 95
OB 7B 93 7C 9A
01 6F 26 00 C9
21 00 00 3E 10
OB CI 7B B4 C9
7B AB 6F B4 C9
SSSliaSIMHISS»
PROGRAM PENTRU
CALCULUL
Of ILUft
tlfP 1 '
(URMARE DIN NR. TRECUT)
■
3950 FOR y=0 TO b STEP vs
3960 FOR x=0 TO a STEP ps
3970 LET xx=x/us: LET yy=y/ps
3980 LET zl=ABS ((ul-x)/li)
3990 IET wl=ABS ((vl-y)/ii)
4000 LET z2=ABS ((u2-x)/h)
4010 LET w2=ABS ((v2-y)/h)
4020 LET gll-(zl*ATN (wl/SCR (l+
zl*zl) )/SQR‘ (l+zl*zl))+(wl*ATN*(
zl/SQR (l+wl*wl))/SOR. (l+wl*wl))
4030 LET g22=(z2*ATN (ivZ/SCR (l+
z2*z2))/SQR (l+z2*z2) M W 2-ATN (
Z2/SQR (i+w2*w2) )/SQP. fl+w2*y.'2))
4040 LET g 21 =(z 2 *ATN (wl/sQR'(l+
z2*z2))/SQR(l+z2*z2)) + (wl*ATN (
Z2/SQR (l+wl*wl))/SQR (l+wl*wl))
4050 LET gl2=(zl*ATN (v?2/SQR (1+
zl*zl))/SQR (1+ zl*zl)) + (w2*ATN (
zl/SQR (l+w2*w2))/SQR (1 +w2*w 2))
4060 IF (y>=vl AND y<=v2 AND x> =
ul AND x<=u2) THEN LET e(xx+l,vv
+1). INT (11- (,'-11+ gl 2+ g21+ g2 2) / ( 2
-fd))
4070 IF (y>vl AND ycv2) AND (x<u
1 OR x>u2)THER LET e(xx+l,^v+l)
=INT (11-ABS (. g21+ g22-gll-#ri2)/(
2 *fd))
4080 IF (y<=vl CR y>=v2) AND (x<
=ul OR x>=u2) THEÎ'" LET e(xx+l,vy
4-1 )=INT (11-ABS (g22-g21-r;l?+rii
)/( 2 *fd))
4090 IF (y<vl OR y>v2) AND (x>ul
MD x<u2) THEN LET e(xx+l,yy+l)
=INT (ll*ABS (g22+gl2-g21-gll)/(
2 *f d))
4100 LET k=o+xx+l.
4110 LET z(k)=e(xx+ 1 ,yy+ 1 )
4120 IF xx >6 OR vy >6 THEN GC TO
4200
4130 IF'x=INT x THEN PRINŢ AT 2],
,5+4*xx;xi 00 TO 4150
4140 PRINŢ AT 21,4+4*xx;x
4150 PRINŢ AT 20,5+4*xx;"I«
4160 PRINŢ AT iq_5>*yy,G;y
4170 PLOT 2b,llî DRAW 32+j2*xx,0
4180 PLOT 28,11» DRAW 0,20+l6*yy
4190 PRINŢ AT 19-2*yy,4+4*xx;e(x
x+l,yy+l)
4200 LET p=p+ e(xx+1,yy+1)
4210 NEXT x
4220 LET o=k
4230 NEXT y .
4240 IF aa >6 OR bb >6 THEN GO TO
4260
4250 DRAW 32+32*aa,0: DRAW 0,-20
-I 6 #bb
4260 FOR i=vl TO v2 STEP .5*ps
4270 FOR j=ul TO u2 STEP .25*ps
4280 IF i> 6 -ps OR 3 > 6 -ps THEN GO
„ TO 4300
4290 PRINŢ INK 3; OVER 1;AT 19-2
■»i/ps,5+4*j/ps;
4300 NEXT j: NEXT i
4310 GO TO 2550
4320 REM 4- Tipăreşte poz.luminat
orului -
4330 FOR i=vl TO v2 STEP .5*ps
4340 FOR j=ul TO u2. STEP .25 *t>s
4350 IF 3 <m OR i<l THEN GO TO 43
80
4360 IF j>(m+ 6 .25*ps) OR i>(l+ 6 .
5*ps) THEN GO TO 4380
4370 PRINŢ INK 3;. OVER 1;AT 19-2
■*(i/ps-l/ps) ,5+4-( j/ps-m/ps) ;"p"
4380 NEXT' j: NEXT i
4390 GO TO 1840
.4400 RET. - FEREASTRA -
4410 PRINŢ . PRINŢ "POZIŢIA FERE
STEELOR"
4420 DIN v(n,2): DIffi h(n,2)
4430 FOR j=lTO n
4440 INPUT "DAŢI COORDONATELE FE
RESTREI"'"PE AXA Y yl=";v(j,1),"
y2="; v('J , 2)' "PE AXA H hl=»;h(o,l
),"h 2 =";h(j, 2)
4450. IF v(j,l))=v(j,2) OR v(j,2)
>b THEN GO TO■4440
4460 IF h( 3 ,1) =h( 3 ,2) THEN GO T
O 4440 *—
,4470 PRINŢ TAB O;"PE AXA Y y";3
;"1=";v(3,1);TAB 21;"y"; 3 ;"2=";v
„ ( 3 , 2 )'TAB O;"PE AXA H H";y;"l="
;h( 3 ' ,l) ;TAB 21; "H"; 3 ; "2=";h( 3 ,2)
4480 PRINŢ : NEXT 3
4490 INPUT "ILUMINAREA MEDIE PE
FEREASTRA"'"Ef=";ef'"COEFI01SNT
DE TRANSMISIE Cf=;cf
4500 IF cf>1, THEN GO TO 4490
4510 LET lf=INT (ef-cf/Pl)
4520 PRINŢ "ILUMINAREA PE FEREAS
TRA 3f=";ef;"lx"'"COEFICIENT DE
TRANSMISIE Cf=";cf;'"LUKINANTA F
EREASTRA Lf=";lf;"cd/m 1 2"
^530 PRINŢ
454C IMPUT "FACTOR DE DEPRECIERE
4550 PRINŢ "FACTOR DE DEPRECIERE
Fd=";fd
4560 GO SUB 1680
4570 FOR y=0 TO b STEP ps
4580 FOR x=0 TO a STEP PS
4590 IF x=0 THEN LET x=p22 .
4600 LET xx=x/psî LET yy=y/ps
.4610 LET e=0
4620 FOR j=l TO n
4630 LET ul=ABS ((v( j ,l)-y)/x:>
4640 LET wl=ABS Ch(i,P)/x)
4650 LET u2=ABS ((v( 3 ,2)-y)/x)
4660 LET w2=ABS (h(j t 2)/x)
4670 LET gll=ATN ul-(ATN (ul/SQR
(wl*wl+l)))/SQR (wl*wl+l)
4680 LET g22=ATN u2-(ATN (u2/SQR
(w2*w2+l)))/SQR (w2*w2+l)
4690 LET gl2=ATN ul-(ATN (ul/SQR
(w2*w2+l)))/SQR (w2-*w2+l)
4700 LET g21=ATN u2-(ATN (u2/SQR
(wl*wl+l)))/SQR (wl*wl+l)
4710 IF y>=v(j,l) AND y<=v(j,2)
THEN LET g=INT (lf#ABS’(gl2+g22-
gll-g 2 l)/( 2 »fd))
4720 IF (y<v( 3 ,l) OR y>v(j,2)) T
şmr LET g=INT (lf*ABS (,g22+gll-g
21 -gl 2 )/( 2 *fd))
4730 LET e=e+g
4740 NEXT 3
47.50 IF x=.2 THEN LET x=Os LET x
x =0
4760 LET e(xx+1,yy+1)=e
4770 LET k=o+xx+l
4780 LET z(k)=e(xx+l,yy+l)
4790 IF xx>6 OR yy>6 THEN GO TO
4870
4800 IF x=INT x THEN PRINŢ AT 21
,5+4*xx;x: GO TO 4820.
4810 PRINŢ AT- 21,4+4*xx;x
4820 PRINŢ AT 20 , 5+4*xx;"I"
4830 PRINŢ AT 19-2*yy,0;y
4840 PLOT 28,lli DRAW 32+32*xx,0
4850 PLOT 28,111 DRAW 0,20+l6*yy
4860 PRINŢ AT l9_2*yy,4+4*xx;e(x
x+l;yy+l)
4870 LET p=p+e(xx+l,yy+l)
4880 NEXT x
4890 LET o=k
4900 .NEXT' y
4910 IF aa >6 OR bb >6 THEN GO TO
4930
4920 DRAW 32+32*aa.Oî DRAW o,-20
-l 6 *bb
4930 FOR j=l TO n
4940 FOR i=v( 3 , 1 ) TO v(j,2) STEP
. 5 »ps v
4950 IF i/ps >6 THEN* GO TO 4980
4960 PRINŢ INK 3î. OVER 1;AT 19-2
#i/ps,3;"«"
4970 NEXT i: NEXT 3
4980 GO TO 25,50
4990 REM - LUMINATOR ROTUND -
5000 INPUT "DAŢI DIAMETRUL LUMIN
ATORULWI ="; dEJ. '"INALTIMEA UTILA
= ";lîl
5010 PRINŢ "DIAMETRUL LUMINATORU
LUI =";dl;" m"'"INALTIMEA UTILA
="|hl;" m"
5020 INPUT "BAŢI COORDONATELE CE
NTRULUI"'"PE AXA X x=";u,"PE AXA
Y y="}T
5630 IF (u+dl/2)>a THEN GO TO 50
20
5040 IF (v+dl/2)>b THEN GO TO 50
20
5050 PRINŢ "COORDONATELE CENTRUL
UI"'"PE AXA X x=";u,"PE AXA Y y=
"ţ-w
5060 INPUT "ILUMINAREA MEDIE PE
LUMINATOR EI=";el'"COEFICIENT DE
TRANSMISIE Cl=";cl
5070 IF cl>l THEN GO TO 5060
5080 LET ll=el-cl/PI
5090 PRINŢ 1 PRINŢ "ILUM. PE-LUM
INATOR El=";el;" Ix"'"COEFICIENT
DE TRMSMISIE Cl="; cl' "LUMINANT
A LUMINATOR L1=";INT ll;"ed/m 2"
5100 INPUT "FACTOR DE DEPRECIERE'
Fd=";fd
5110 PRINŢ s PRINŢ "FACTOR DE DE
PRECIERE Pd=";fd
5120 GO SUB 1680
5130 FOR y=0 TO b STEP ps
5140 FOR x=o TO a STEP ps
5150 LET xx=x/ps: LET yy=y/ps
5160 LET gl=ABS (u-x)*ABS (u-x)+
ABS (v-y)*ABS (v-y)
5170 LET ul=(hl*hl+gl-(dl*dl)/4)
/SQR ((hl#hl+gl+(dl*dl)/4)*2-dl-
dl-gl)
5180 LET e(xx+1,yy+1)=INT (ll*PI
-(l-ul)/ 2 *fd)
5190 LET k=o+xx+l
5200 LET z(k)=e(xx+1,yy+1)
5210 IF xx >6 OR yy >6 THEN GO TO
5290
5220 IF x=INT x THEN PRINŢ AT 21
,5+4*xx;xî GO TO 5240
5230 PRINŢ AT 21,4+4*xx;x
5240 PRINŢ AT 20,5+4^xx;"l"
5250 PRINŢ AT 19_2*yy,0;y
5260 PLOT 1 28,11! DRAW 32+32*xx,0
5270 PLOT 28,11: DRAW O,20+l6*yy
5280 PRINŢ AT 19-2*yy,4+4*xx;e(x
x+l,yy+l)
52,90 LET p=p+e( xx+1, yy+1)
5300 NEXT x
5310 LET o=k
5320 NEXT y
5330 IF aa >6 OR bb >6 THEN GO TO
5350
5340 DRAW 32+32*aa,0: DRAW 0,-20
- 16 +bb
5350 FOR i=-dl*l 6 TO dl*l 6 STEP
ps
5360 LET xlr=40+32»u/ps+i/ps
. 5370 IF xlr>240 THEN GO TO 5430
5380 LET ylr=(dl/ps)* 8 /ps*SQR AB
S (256*dl#dl/ps*ps-i*d/ps*ps)/((
dl/ps)s-l 6 )
5390 If (ylr+20+l6#v/ps) 120 THE
N PLOT OVER 1;xir,120: DRAW OVER
l;0,-ylr~100+l6*v/psî GO TO 542
0
5400 PLOT OVER 1;xlr,20+l6*v/ps+
ylr
5410 DRAW OVER l;0,-2*ylr
5420 NEXT i
•5430 GO TO 2550
5440 REM - CURBA ILUMINĂRILOR -
5450 INPUT "CURBA ILUMINĂRILOR P
E AXA PARALELA CU X LA Y=";yy
5460 IF yy>b THEN GO TO 5450
5470 IF yy/ps=INT (yy/ps) THEN G
O TO 5490
5480 GO TO 5450
5490 CLS : GO SUB 3260
5500 IF v$="d" THEN LET e.x=emax
5510 IF v$="t" THEN LET ex=emaxt
5520 PLOT 28,167: DRAW 0,-147: L
ET zz=a: IF zz> 13 #t>s THEN LET zz
=13
5530 DRAW I6#zz/ps,0
5540 FOR. i=0 TO a STEP ps
5550 IF i>13*ps THEN GO TO 5570
5560 PRINŢ AT 19,3+2*i/ps;"\"î N
EXT i '
5570 FOR i=0 TO a STEP ps*2
5580„IF i>13*ps THEN GO TO 5600
5590 PRINŢ AT 20,3+2*i/ps;i: -NEX
T i
5600 IF ex<50 THEN LET sy=5
5610 IF ex>=50 AND ex<100 THEN L
ET sy=10
'5620 IF ex>-100 AND ex<190 THEN
LET şy=20
5630' IF ex>=190 AND ex<460 THEN
LET *sy=50
5640 IF ex>=460 AND ex<950 THEN
LET sy=100
5650 IF ex>=950 AND ex<1900 THEN
LET sy=200
5660 IF ex>=1900 r AND ex<10000 TH
EN LET sy=1000
5670 FOR i=0 TO 9 -
5680 PRINŢ AT 19-2#i,0;i*sy: NEX
T i
5690 PRINŢ AT l,15;"Y=";vy-
5700 IF v$="d" THEN PLOT° 28,21+1
NT (e(l,yy/ps+l)*l 6 /sy)
5710 IF v$="t" THEN'PLOT 28,21+T
NT (f(l,yy/ps+l)*l 6 /sy)
5720 FOR i=l TC a/vs
5730 IF i>13 THEN GO TO 1840
5740 IF v$="d" THEN DRAW 16,INT
((e(i+l,(yy/ps)+l)-e(i,(yy/ps)+l
))*l 6 /sy)
5750 IF v$="t" THEN DRAW 16,INT
((f(i+l,(yy/ps)+l)-f(i,(yy/ps)+l
))*l 6 /sy)
5760 NEXT i
5770 FOR i=0 TO a/ps
5780 IF v$="d" THEN PRINŢ AT i+2
,25; e( i+l, (yjr/ps)+l)
5790 IF v4="t" THEN PRINŢ AT i+2
,25;f(i+l,(yy/ps)+l)
5800 NEXT i
5810 RETURN
5820 REM - CURBELE IN 3D -
5830 CLS : GO SUB 3260
5840 IF v$="d" THEN LET ex=emax
5850 IF vs="t" THEN LET ex=emaxt
5860 PLOT 28,167: DRAW 0,-152: L
ET' zz=a: IF zz>14-ps THEN LET zz
= 13
5870 DRAW I6*zz/ps,0
5880 PLOT 28,15
5890 FOR 3=1 TO b/us
5900 IF 3 >13 THEN GO TO 5940
5910 DRAW 16,8: NEXT 3
5920 PLOT 28+l6*b/ps,l67: DRAW O
,-152+8*b/ps: IF zz+b>14*ps THEN
LET zz=14*us-b
5930 DRAW I 6 *zz/ps,0
5940 FOR i=0 TO a STEP ps
5950 IF i>14*t>s THM GO TO 5970
5960 PRINŢ AT 20,3+2*i/ps;"|": N
EXT i
5970 FOR i=0 TO a STEP ps*2
5980 IF i>14*us THEN GO TO 5990
5990 PRINŢ AT 21,3+2#i/ps;i: NEX
Ti
6000 IF ex<50 THEN LET sy=10
6010 IF ex>=50 AND ex<200 THEN L
ET sy=50
6020 IF ex>=200 AND ex<500 THEN
LET sy=100
60 30 IF ex> = 5CO AND ex<1000 TEM
LET sy=200
6040 I.F ex>=lCOC AND ex<50GC THE
(CONTINUARE ÎN PAG. 9)
11
TEHNIUM 1/1988
din schema de principiu).
Pentru a mări fiabilitatea întregu¬
lui sistem am construit ventilul elec¬
tromagnetic VEM normal deschis, fi¬
ind acţionat doar în timpul cînd mo¬
torul lucrează în regim de decelera¬
ţie peste turaţia de prag. Astfel soli¬
citarea acestuia din punct de vedere
electric este mică, iar în caz de de¬
fecţiune a dispozitivului, motorul va
funcţiona normal, nefiind necesară
nici o intervenţie pentru a continua
drumul. Prin montarea ventilului
electromagnetic la jiclorul de ralanti
se opreşte scurgerea de benzină la
deceleraţie şi prin orificiile supţi-
Ing. ALEXÂISIORU HOTICO mentare pentru repriză a carburato¬
rului, conferind dispozitivului o
Dispozitivul prezentat a fost gîndit lui în momentul decelerării este mai bună economicitate. Pentru realiza¬
şi realizat practic pentru a îndeplini mare. Datorită acestei depresiuni, rea acestor deziderate, să urmărim
simultan următoarele funcţii: turo- prin orificiul de alimentare la mers cum funcţionează în continuare
metru (T), economizor electronic în gol al carburatorului, în toate ca- schema.
(EE) şi pornire multiscînteie (PMS), zurile de decelerare, va fi absorbită Tensiunea de la bornele lui C 2 ,
asigurînd o reducere a consumului o cantitate suplimentară de benzină, proporţională cu turaţia, trece prin
de combustibil în medie cu 17% şi proporţională cu turaţia motorului şi R ig la condensatorul C 3 pe care îl
pornirea foarte uşoară a motorului, cu timpul de decelerare. Astfel se încarcă'şi'la care este legată baza
în special pe timp friguros. consumă în mod inutil benzină cînd lui T 3 . Această tensiune atacă un
motorul lucrează în regim de dece- amplificator de curent continuu for-
TUROMETRUL lerare. Benzina suplimentară pă- mat din tranzistoarele T 3 , T 4 şi T 5 .
trunsă în cilindri pe această cale Tranzistorul T 3 avînd prin R 6 baza
Semnalul luat de la ruptor este spală pelicula de ulei a cilindrilor pusă la masă este blocat, fapt ce
adus la una din intrările dispozitivu- ajungînd în carter, unde diluează face ca baza lui T 4 , prin R 8 , să fie
lui AE sau AC, după cum aprinderea uleiul, înrăutăţind astfei ungerea. pozitivă, aducînd pe T 4 în stare de
este electronică sau clasică. Monta- Economizorul de faţă îşi propune conducţie. în această situaţie căde-
jul fiind instalat pe o maşină „DA- . împiedicarea risipei de benzină în rea de tensiune pe R 10 este mare, iar
CIA 1300“ dotată cu aprindere elec- acest regim de funcţionare a moto- rezistenţa emitor-colector a lui T 4
tronică (Electronica M), vom consi- rului, fiind foarte eficace la mersul mică, aducînd baza lui T 5 aproape
dera'aplicarea semnalului la intrarea în oraş. Pentru aceasta va trebui ca de potenţialul masei, fapt ce face ca
AE. impulsul care ajunge ia baza lui un ventil electromagnetic (VEM din T 5 să fie blocat, iar curentul de co-
T-, are o amplitudine aproximativ schemă) să închidă scurgerea de lector al lui T 5 fiind mic, releul RL,
constantă în acest caz (amplitudine benzină prin jiclorul de mers în gol este în stare de repaus. Cînd valoa-
ce poate fi reglată prin R^ şi o du- (să obtureze acest jiclor) în toate re- rea tensiunii pe C 3 ajunge la un
rată variabilă în funcţie de turaţia gimurile de deceleraţie, adică atunci anumit prag (corespunzător turaţiei
motorului. Tranzistorul T-, prezintă cînd pedala de acceleraţie este de 1 500 rot/min), tranzistorul T 3 în-
particularitatea că lucrează polarizat neacţionată şi turaţia motorului este cepe să conducă, T 4 se blochează,
invers, asigurîndu-se astfel un salt de peste 1 500 rot/min. »T 5 conduce, fapt ce duce la creşte-
de tensiune mare între colector şi Am ales turaţia de prag de 1 500 rea curentului de colector, iar RLt
emitor, între 2,4 V şi 8 V pentru va- rot/min ca fiind cea mai apropiată anclanşează. în această situaţie
lorile lui Rt, R 3 şi R 4 date, în mo- peste turaţia de ralanti (750—800 contactul normal deschis al releului
mentul închiderii ruptorului la masă. rot/min) la care se asigură funcţio- RL, se închide şi prin CRL, se ali-
Acest salt de tensiune din colectorul narea normală a motorului la relua- mentează ventilul electromagnetic
lui T-i este preluat de condensatorul rea regimului de acceleraţie. VEM care închide benzina prin jiclo-
C 1( la deschiderea ruptorului avînd ‘De asemenea, dispozitivul va tre- rul de ralanti atît timp cît turaţia mo-
valoare maximă, şi se transmite mai bui să nu influenţeze cu nimic func- torului este peste 1 500 rot/min.
departe prin D 4 la condensatorul C 2 ţionarea motorului în regim de acce- Pentru ca dispozitivul să intre în
pe,, care îl încarcă parţial. Ieraţie, dispozitivul fiind" scos din funcţiune în regim de deceleraţie şi
în momentul închiderii ruptorului funcţiune în acest regim de către numai atunci, am montat un contact
tranzistorul T, conduce iar conden- contactul care sesisează începutul la pedala de acceleraţie, CPA. care
satorul Ct se descarcă prin dioda D 3 cursei pedalei de acceleraţie (CPA în orice regim de acceleraţie (pedală
şi circuitul emitor-colector al lui T 1t
apăsată) se deschide şi întrerupe
alimentarea la masă a lui T 4 şi T 5 ,
deci şi a releului RLt în acest regim.
•Momentul intrării în funcţiune a ven¬
tilului electromagnetic este sesizat
de către LED-ul montat la bord.
PORNIREA MULŢIISCÎNTEIE
Pentru a uşura pornirea motoru¬
lui, în special la temperaturi scăzute,
am construtit cu ajutorul unui cir¬
cuit integrat de tip /3E555N un osci¬
lator cu frecvenţa de oscilaţie în jur
de 200 Hz, care prin intermediul lui
R 18 atacă baza lui T 8 . Acest tranzis¬
tor, prin circuitul emitor-colector şi
rezistenţa Ri ? , pune la masă contac¬
tul ruptorului CR (platina) cu o frec¬
venţă de 200 Hz atît timp cît contac¬
tele ruptorului sînt deschise, facili-
tînd producerea unui număr de
scîntei cu atît’ mai mare cu cît
aceste contacte stau mai mult timp
deschise. Cu. alte cuvinte, cu cît ar¬
borele cotit se mişcă mai încet (ulei
vîscos datorită temperaturii reduse,
baterie descărcată etc.) numărul de
scîntei pe intervalul de deschidere a
platinei este mai mare, asigurînd
astfel o pornire uşoară a motorului,
pentru acţionarea dispozitivului am
introdus un al doilea releu (RL 2 )
avînd contactul 1 normal închis şi
contactul 2 normal deschis. Acţio¬
narea releului RL 2 se face prin în¬
chiderea circuitului ia masă la acţio¬
narea şocului şi aprinderea becului
dş control de la bord (şoc tras). în
această situaţie RL 2 ancianşează, iar
contactul 1 al lui RL 2 se deschide,
întrerupînd alimentarea turometrului
electronic şi a economizorului, lucru
absolut necesar întrucît, datorită
existenţei unui mare număr de scîn¬
tei, turometrul ar arăta o turaţie
mult mai mare, iar economizorul ar
acţiona, închizînd jiclorul de mers în
gol şi făcînd imposibilă pornirea.
După pornire se împinge şocul, con¬
tactul 1 se închide, iar contactul 2
se deschide, intrînd în funcţiune tu¬
rometrul şi economizorul şi oprin-
du-se producerea scînteilor multi¬
ple. în varianta aprinderii clasice se
poate folosi în locul lui CI şi T 8 un
vibrator electromagnetic din cele
utilizate la obţinerea înaltei tensiuni
la aparatele de radio cu lămpi mon-
permiţînd condensatorului C, să se
încarce la o nouă deschidere a rup¬
torului. Astfel condensatorul C| se
încarcă la aceeaşi tensiune indepen¬
dent de turaţia motorului printr-o
alegere corespunzătoare a lui ^ şi
R 4 . Tensiunea la bornele lui C 2 de¬
pinde de numărul de descărcări ale
lui Ct în unitatea de timp, deci este
proporţională cu turaţia motorului.
Această tensiune este însă destul de
mică pentru a acţiona un instrument
de măsură fără ca la bornele lui C 2 CR
să apară o cădere de tensiune mare,
care ar împiedica funcţionarea mai
departe a economizorului electronic.
De aceea, prin intermediuli lui R 5 , se
atacă baza lui T 2 , care funcţionează
ca amplificator de curent eontinuu
şi în colectorul căruia se află un mi-
liampermetru gradat în rot/
min x 1 000. Dacă autoturismul po¬
sedă montat un turometru, atunci se
renunţă la montarea lui T 2 , R 5 , R 7 şi
aparatul de măsură de 1 mA.
ECONOMIZORUL ELECTRONIC
Prin construcţie, carburatorul
CARFIL 32 IRM cu care este dotat
autoturismul „DACIA 1300“ are ori¬
ficiul de alimentare la mersjn gol
sub clapeta de acceleraţie. în mo¬
mentul închiderii acestei clapete (la
frînări bruşte, schimbări de viteză,
derulare liberă din inerţie la coborîri
de pante etc.) se creează o depre¬
siune de către cilindri, care este cu
atît mai mare cu cît turaţia motoru-
14
TEHNIUM 1/1988
5.2.1. PREGĂTIREA
MATERIALULUI
în vederea aplicării primului strat
pe suprafaţa caroseriei autoturis¬
mului, materialul trebuie diluat. Di¬
luarea se face cu petrosin în aşa fel
încît după amestec soluţia să curgă
uşor, avînd o vîscozitate asemă¬
nătoare cu cea a uleiului de motor.
Se recomandă ca diluarea să se
facă într-un vas separat în care să
se depună cca 1—2 kg de material
autovopant, din cutia în care este
ambalat şi al cărei conţinut este în
general de 5 kg.
5.2.2. APLICAREA PRIMULUI
STRAT
Operaţia se execută manual, cu
ajutorul unei pensule, şi are o im¬
portanţă deosebită privind fiabilita¬
tea operaţiei de antifonare.
Materialul pregătit va fi întins cu
pensula pe suprafaţa caroseriei,
formîndu-se un strat subţire, ceea
ce constituie realizarea primului.
strat de legătură între materialul au¬
tovopant depus şi caroserie.
Materialul antifonic (autovopant)
va fi depus şi peste suprafeţele date
cu materialul anticorosiv, respectiv
cu Deruginol (numai dacă acesta s-a
uscat).
Depunerea primului strat subţire
de material t autovopant va constitui
„priza" pentru următoarele straturi.
Nu este recomandabilă aplicarea
unui număr mai mare de trei straturi
de material autovopant întrucît
acestea sînt suficiente. Urmează o
perioadă de uscare de cca 8—10
ore. Din experienţă s-a dovedit că
dacă operaţia se execută pe timp
călduros şi caroseria autoturismu¬
lui este expusă la soare, intervalul
de aplicare a următorului strat se
poate reduce la cca 4—5 ore.
Pînă la aplicarea următorului
strat, după uscare, pensula se va
păstra într-un vas cu petrosin sau
benzină, ţinut acoperit.
5.2.3. APLICAREA CELUI DE-AL
DOILEA STRAT
Materialul autovopant ce va fi de¬
pus se recomandă a fi subţiat, fie cu
petrosin, fie cu diluant, în aşa fel în¬
cît după amestec să curgă uşor.
Aplicarea lui se va face tot cu
pensuja, prin deplasări longitudi¬
nale. în unele zone unde forma ca¬
roseriei prezintă unghiuri, este re¬
comandat ca depunerea materialu¬
lui autovopant să se facă prin con¬
tact perpendicular al pensulei cu
suprafaţa tablei.
5.2.4. APLICAREA CELUI DE-AL
TREILEA STRAT
Ultimul strat de material autovo¬
pant se recomandă a fi aplicat fără a
mai fi diluat. Este bine ca, înaintea
fiecărei operaţii de depunere a stra¬
tului antifonic, acesta să fie bine
amestecat pentru a uşura întinde¬
rea lui pe părţile caroseriei autotu¬
rismului.
Grosimea finală a materialului
antifonic depus trebuie să fie cu¬
prinsă între doi şi maximum trei mi-
5.3. CONTROLUL STRATULUI
DEPUS
în funcţie de temperatura mediu¬
lui, de circulaţia curenţilor de aer,
dacă autoturismul este expus la
soare sau nu, timpul de uscare a
stratului depus variază.
Controlul uscării stratului depus
se face vizual sau prin atingerea şi
apăsarea suprafeţei cu degetele
mîinii, cu intenţia'de a şterge supra¬
faţa vopsită. Dacă pe mînă nu
rămîne material autovopant, atunci
se consideră stratul uscat şi se
poate aplica următorul. în caz con¬
trar se mai aşteaptă o perioadă de
timp pînă se produce uscarea între¬
gii^ suprafeţe.
în general uscarea în spaţii în¬
chise (garaje) are loc într-un timp
mai îndelungat decît uscarea în
spaţii deschise, în aer liber.
Este bine ca operaţia să fie exe¬
cutată afară, în aer liber, sau în
spaţii aerisite pentru evitarea in¬
halării diverselor substanţe volatile
degajate.
tate în trecut pe autoturisme.
Pentru a asigura întregului dispo¬
zitiv o funcţionare precisă şi corectă,
alimentarea lui s-a făcut prin inter¬
mediul unui stabilizator de. tensiune
cu amplificator de eroare, format din
tranzistoarele T 6 şi T 7 . fj e#»
A«.Tizofc mom
REGLAREA DISPOZITIVULUI
Montajul va fi realizat corect pe
circuit imprimat utilizînd compo¬
nente cu valorile indicate în schemă.
Borna de +12 V a montajului se va
alimenta de la şirul de cleme al
autoturismului de după cheia de
contact. Pentru reglarea dispozitivu¬
lui se procedează în felul următor:
— se leagă intrarea AE (AC) şi
capătul liber al lui R 17 la ruptorui
distribuitorului;
— minusul montajului se leagă la
masa automobilului, iar borna de
+12 V a montajului se lasă liberă;
— se montează un turometru
electronic industrial la maşină provi¬
zoriu; se scurtcircuitează contactul
CPA;
— se porneşte motorul şi se acţio¬
nează pedala de acceleraţie pînă ce
turometrul martor indică turaţia de
1500 rot/min; se menţine constantă
această turaţie;
— se pune cursorul lui R 5 la
punctul rece (spre masă), iar R, se
reglează la valoarea maximă;
— se cuplează tensiunea de +12 V
la dispozitiv;
— se reglează Rt pînă cînd RLt
anclanşează, fapt sesizat de aprinde¬
rea LED-ului;
— se reglează R 5 pînă cînd acul
miliampermetrului gradat în rot/ min
x 1 000 arată 1 500 rot/min.
După această reglare oprim moto¬
rul, decuplăm turometrul martor,
scoatem scurtcircuitarea lui CPA şi
conectăm borna + a iui VEM la
GR Li- Astfel montajul este în stare
de funcţionare. Pentru a verifica
funcţionarea corectă a întregului an¬
samblu, după ce am pornit maşina şi
am stabiiizat-o ia turaţia normală de
' ralanti, ca să vedem dacă ventiiui
.electromagnetic acţionează eficient
vom acţiona circa o secundă pe
butonul normai deschis tip sonerie
VF (verificarea funcţionării) montat
«a ' • • ce 1 ' - apnode-
rea LED-ului şi oprirea motorului. La
funcţionarea normală în regim de
decelsraţie, dispozitivul dec-onec-.
tează la viteza de 40 km/h în viteza a
JV-a.
. lui de aprindere muitiscînteie ia
pornire se face în felul următor:
— cu maşina scoasă din viteză se
comută cheia de contact pe poziţia-
pornit, fără a . acţiona demarorul;
Semnalizarea sonoră la apariţia
unor avarii la autoturism este deose¬
bit de importantă. Care dintre noi
nu a circulat cu frîna de mînă
„trasă"? De asemenea, sînt situaţii
în care condiţiile de circulaţie (în
oraş) cer o atenţie deosebită şi nu
putem urmări permanent indicaţiile
CDB 404
__,, 220nF
ing. AMQP1E1 SACS
becurilor de la bord, sau din cauza
luminii solare puternice nu le obser¬
văm, chiar dacă sînt aprinse. Circu-
iînd în continuare 5—10 minute sau
chiar mai mult cu uleiul pierdut sau
cu temperatura motorului depăşind
TI5° C, putem suferi pagube costisi¬
toare.
■200nF I
Avertizorul prezentat are următoa¬
rele caracteristici:
1. ‘'Semnalizează:
— scăderea presiunii uleiului sub
limita admisă;
— depăşirea temperaturii motoru¬
lui peste limita admisă;
— poziţia „trasă" a frînei de mînă;
— uşile deschise ale habitaciului.
2. Funcţionează corect pentru ten¬
siuni de alimentare între 8 V şi 18 V
şi consumă aproximativ 50 mA, indi¬
ferent de valoarea tensiunii de ali¬
mentare (între 8 V şi 18 V).
3. în stare de veghe nu consumă
curent din baterie.
4. Se alimentează de la + baterie
(nominal 12 V) prin cheia de con¬
tact, adică va fi alimentat doar cît
timp avem contactul „pus“.
5. Se conectează la instalaţia elec¬
trică a maşinii cu 5 fire.
FUNCŢIONARE
Schema utilizează două circuite
integrate: CDB404 (şase inversoare
într-o capsulă) şi CD8451 (dopă cir¬
cuite ŞI-SAU-NU). Primul, CDB404,
realizează trei multivibratoare, două
(cele cu porţile A, B, C, D) avînd
frecvenţe apropiate de 1 kHz dar di¬
ferite între ele, iar cel de-al treilea
(porţile E şi F) avînd o frecvenţă de
aproximativ 1 Hz, ritm în care co¬
mută aplicarea primelor două frec¬
venţe înspre casca telefonică utili-
{CONT1NUARE ÎN PAG. 17)
a nca
ffT'sr] ■
presiune
ulii"
Wnă.
Kf ) mit rit ^
frin chs a
fit contact
(CONTINUARE IN PAG. 17)
TEHNIUM 1/1988
IS
3£
CIRCUITUt
GENERATOR
£ DE UNDA
1. INTRODUCERE
Generatoarele de formă de undă
monolitice sînt circuite integrate li¬
niare destinate construcţiei genera¬
toarelor de funcţii. Aria lor de apli¬
caţii cuprinde aparatură de
laborator, echipamente de testare,
sisteme automate de control, echi¬
pamente pentu telecomunicaţii.
Formele de undă furnizate la ieşi¬
rile acestor circuite integrate pot fi
dreptunghiulare, triunghiulare,
rampe, sinusoide. De obicei se furni¬
zează şi facilităţi de modulaţie în
frecvenţă.
ROB8015, realizat la CCSIT-GE în
tehnică MONOCIP, este un genera¬
tor de forme de undă dreptunghiu¬
lare şi triunghiulare, cu posibilităţi
de obţinere prin reglaj extern a unor
rampe crescătoare sau descrescă¬
toare.
2. FUNCŢIONAREA CIRCUITU¬
LUI
ROB8015 conţine un generator de
curent constant programabil — \ F ,
un comutator de curent — l c , un
amplificator de ieşire — Ai pentru
forma de undă triunghiulară, două
comparatoare de tensiune — Ci, C 2 ,
un circuit basculant bistabil flip-f lop
— FF şi un amplificator de ieşire —
A 2 pentru forma de undă dreptun¬
ghiulară (fig. 1).
Curentul furnizat de generatorul \ P
se poate ajusta extern prin variaţia
rezistenţei R/ sau a tensiunii V/b,
Comutatorul de curent l c schimbă
sensul curentului primit la intrare în
funcţie de comenzile de la flip-flop,
asigurînd încărcarea sau descărca¬
rea condensatorului extern — C/. Ca
urmare, pe condensatorul C/ apare o
tensiune variabilă cu forma de undă
Sng. C. A, POPESCU
de tip triunghiular. Citirea acesteia
fără deteriorarea liniarităţii celor
două rampe se obţine cu ajutorul
unui tranzistor J—FET extern, co¬
nectat ca repetor pe sursă. Semnalul
obţinut pe sursa tranzistorului J—
FET se amplifică prin A n şi se aplică
la intrarea unui comparator fereastră
construit din comparatoarele C n şi
C 2 şi divizorul rezistiv R, )t R b , R r .
Limitele terestrei de comparare
sînt fixate intern prin valo¬
rile rapoartelor (Rh-Rb)/ (R^+Rb+-Rc),
respectiv R c 7(R.4+R/H-Rc) şi depind
de valoarea tensiunii de alimentare
Vcc-
Presupunînd că la ieşirea comu¬
tatorului Ir se debitează curent,
tensiunea pe condensatorul este
crescătoare. După amplificare, cînd
tensiunea aplicată pe intrarea com¬
paratorului fereastră va atinge va¬
loare y.R-\, ieşirea comparatorului Ci
va comanda schimbarea stării pe
ieşirile flip-flop-ului (ieşirea compa¬
ratorului C 2 se află în starea jos). în
consecinţă, comutatorul l c nu va mai
debita curent, ci va absorbi un
curent constant, ceea ce va deter¬
mina descărcarea condensatorului
Ci Tensiunea pe el va scădea liniar
pînă cînd tensiunea pe intrarea com¬
paratorului fereastră va atinge limita
inferioară V/^, moment în care ieşi¬
rea comparatorului C 2 trece în sta¬
rea SUS şi comandă schimbarea
stării ieşirilor din flip-flop. Comu¬
tatorul de curent l r începe să debi¬
teze curent şi ciclul se reia.
Forma de undă dreptunghiulară
obţinută pe una din ieşirile flip-flop-
ului se amplifică prin A 2 şi se
furnizează la ieşire.
Schema electrică echivalentă a
circuitului ROB8015 (fig. 2) scoate
în evidenţă cîteva caracteristici ne-
. cesare utilizatorului:
— ieşirea amplificatorului A 1 este
de tip repetor cu emitor în gol
(necesită o sarcină externă de apro¬
ximativ 4 kfi);
— ieşirea amplificatorului A 2 este
de tip colector în gol, (necesită o
sarcină de aproximativ 4,7 kfi);
— la terminalul 1 se furnizează
acces la catodul unei diode Zener
polarizată de la sursa de alimentare-
printr-un rezistor de 9,9 kfi;
— raportul curenţilor de încărcare
şi de descărcare a condensatorului
de temporizare se poate modifica
prin conectarea între terminalele 1,
2, 3 si masă a două potenţiometre
de 50 kfi;
— amplificatorul de intrare din
generatorul de curent programabil l P
trebuie compensat în frecvenţă cu o
reţea R=390 fi, C=22 nF.
Frecvenţa formelor de undă gene¬
rate depinde de valorile rezistenţei
de programare R/, capacităţii de
temporizare C, şi de tensiunea \J JB
aplicată pe terminalul 10. Pentru
V/B=V (f ;/2, frecvenţa se poate apro¬
xima cu expresia:
Dacă pe terminalul 10 se aplică o
tensiune variabilă, formele generate
la ieşiri vor fi modulate în frecvenţă
corespunzător valorii tensiunii V /S (t).
în cazul cînd V /a (t) este 6 rampă,
frecvenţa formelor de undă va baleia
un domeniu de frecvenţe într-un
raport de cel puţin 1 000:1 faţă de
frecvenţa minimă.
Figura 3 prezintă diagrama de
interconexiuni a capsulei tip MP-117
în care se livrează circuitul integrat
ROB8015.
1 CARACTERISTICI ELECTRICE
Circuitul integrat ROB8015 se
poate alimenta de la o singură sursă
de tensiune pozitivă sau de la două
surse de alimentare simetrice faţă de
masă.
Caracteristicile electrice principale
s-au sintetizat în tabel. Se remarcă
întinderea pe 8 decade a domeniului
de frecvenţă în care circuitul integrat
poate furniza forme de undă.
Stabilitatea frecvenţei la variaţia
tensiunii de alimentare depinde de
frecvenţa formelor de undă, dar nu
depăşeşte 2% (este mai mare la
extremităţile domeniului de frecven¬
ţă).
Stabilitatea frecvenţei la variaţia
temperaturii ambiante depinde esen¬
ţial de calitatea condensatorului de
temporizare. Pentru condensatoareu;
cu mică, coeficientul de temperatură
al frecvenţei este 'mai mic de ±100
ppm/°C.
în cazul alimentării de la o singură
sursă de tensiune V CT se, atrage
atenţia că forma.de undă triunghiu¬
lară va fi axată pe o componentă de
tensiune continuă egală cu V a -/2.
Aplicaţia tipică a circuitului
ROB8Q15 constă într-un generator
de semnale cu formă de undă drept¬
unghiulară şi triunghiulară (fig. 4),
alimentat de la o singură sursă de
tensiune.
Pentru a nu se deteriora circuitul
integrat se fac următoarele reco-
Tnandări:
— tensiunea de alimentare să nu
depăşească 20 V;
— curentul debitat la ieşirea for¬
mei de undă triunghiulare să nu
depăşească 20 mA;
— curenul absorbit la ieşirea for¬
mei de undă dreptunghiulare să nu
depăşească 20 mA;
— curentul debitat prin terminalul
1 să fie mai mic de 2 mA;
— rezistorul de programare R/ să
fie în cel mai defavorabil caz de
minimum 15 kfi.
în această aplicaţie sînt posibile
următoarele reglaje:
a) reglarea componentei de ten¬
siune continuă Vaplicată pe termi-
PARAMETRU
MIN.
TIP.
MAX.
UNIT.
TENSIUNE DE ALIMENTARE
12
15
’ 20
V
FRECVENŢĂ
0,001
200 K
Hz .
COEFICIENT DE TEMP. FRECV.
±40
±100
ppm/°C
STABILITATE FRECV CU ALIMENTAREA
0,2
2
%/V
DOMENIU DE BALEIERE A FRECVENŢEI
1000 -• 1
30000:1
UNDĂ TRIUNGHIULARĂ
AMPLITUDINE (V CC =15V)
2,85
3,00
3,15
Vv-v
NELINIARITATE
0,2
0,5
%
CURENT DEBITAT LA IEŞIRE
5
10
m A
UNDĂ DREPTUNGHIULARĂ
TENSIUNE DE IEŞIRE ÎN STAREA JOS
0,2
0,4
V
CURENT ABSORBIT LA IEŞIRE
4
10
mA
Generator
de curent
programabil
I ' IP
Comutator
de curent
IC
Ieşire undă
dreptunghiulară
0 FLIP Q
FL0P
S R
Ieşire unda
unghiulară
m
Dacă se întrerupe Conexiunea de¬
senată cu linie punctată şi se aplica
pe terminalul 10:
a) impulsuri dreptunghiulare, la
ieşiri se obţin semnale modulate tip
FSK;
b) rampe de tensiune, pe durata
fiecărei rampe frecvenţa semnalelor
de ieşire va baleia continuu un
domeniu de frecvenţă egal cu cel
puţin 1 000xf,„,„. Aceste semnale se
pot folosi pentru vobler pe domeniul
de frecvenţă audio.
Forma de undă triunghiulară sime¬
trică se poate folosi ca semnal de
intare pentru formatorul de^sinuso-
idă ROB8122 produs de CCSIT-CE.
M
naiul 10 la valoarea V,</2, prin
conectarea unui potenţiometru de
200 ii între terminalele 12 şi 16;
b) reglarea simultană a simetriei
formei de undă triunghiulare şi a
factorului de umplere al impulsurilor
dreptunghiulare prin conectarea
unor potenţiometre multiturâ (reglaj
fin) notate în figura 4 cu R, şi R 4 ;
c) desimetrizarea puternică a
formei de undă triunghiulare din
potenţiometrele R, şi R 4 , ceea ce
permite obţinerea de rampe crescă¬
toare sau descrescătoare;
d) reglarea frecvenţei formelor de
undă din potenţiometrul R,;
e) eliminarea şpiţurilor, care pot
apărea pe cablaje proiectate neîngri¬
jit, în vîrfurile formei de undă triun¬
ghiulare prin reţeaua de reacţie R 11t
C 9 .
Dat fiind faptul că reţeaua de
reacţie R 11( C 9 alterează frontul cres¬
cător al formei de undă triunghiulare
la frecvenţe înalte, este preferabil să '
se execute un cablaj îngrijit si să se
renunţe la folosirea sa.
AVERTIZOR
(URMARE DIN PAG. 15)
zată ca difuzor: Circuitul CDB451
este un etaj amplificator de putere
pentru cască, avînd în faţă un sis¬
tem de porţi cu ajutorul cărora se
trimite spre ieşire cînd semnalul
multivibratorului realizat cu porţile
A şi B, cînd cel al multivibratorului
porţilor C şi D. Tactul cu care se
deschid porţile corespunzătoare
este dat de multivibratorul porţilor E
şi F. Ieşirile circuitului 451 lucrează
în contratimp (adică atunci cînd pi¬
nul 8 este în starea logică 1, pinul 6
este în starea 0 logic şi invers).
Acest lucru anulează componenta
de curent continuu prin cască şi asi¬
gură un semnal alternativ vîrf-vîrf
egal cu dublul tensiunii de alimen¬
tare a circuitelor integrate. Diodele
1N4001 reprezintă o reţea separa¬
toare pentru semnalele care sosesc
de la traductoarele situaţiilor de
avarie ale autoturismului, respectiv
sonda de ulei, sonda de tempera¬
tură, microcontactul frînei de mînă
şi contactele de semnalizare a uşilor
deschise. Dacă oricare dintre aces¬
tea face o „punere la masă“, schema
demarează instantaneu şi emite un
semnal bitonal foarte uşor de sesi¬
zat.
INDICAŢII PENTRU EXECUŢIE
Se prezintă un singur desen pen¬
tru placa de montaj. Este o vedere a
plăcii de circuit imprimat, conside¬
rată transparentă,, privită dinspre
faţa placată. Deci piesele apar pri¬
vite dinspre „picioruşe 1 ', ele aflîn-
du-se pe partea cealaltă a plăcii.
Scara desenului este 1:1. Este un
desen într-o singură culoare, citito¬
rul trebuind să-şi dea seama singur
care linie reprezintă un traseu de
circuit şi care reprezintă doar un
contur al piesei desenate.
CONECTAREA LA INSTALAŢIA
AUTOTURISMULUI „DACIA 1300“
Pentru conectare vom folosi fir de
cupru liţat, cu diametrul de 0,5 mm,
izolat în PVC. Vom avea 5 fire, ast¬
fel:
1. Fir de culoare roşie, lung de 60
cm, terminat cu papuc auto
„mamă"; pleacă de la borna 1 a plă¬
cii la o bornă „tată 11 liberă a şirului
de borne aflat sub bord, lîngă volan,
şir care primeşte + baterie prin
cheia de contact a maşinii (are pozi¬
ţii libere prin construcţia maşinii).
2. Fir de orice culoare (diferită de
roşu), lung de 60 cm, dezizolat la
capăt pe o lungime de 2 cm; pleaca
de la borna 2 a plăcii şi intercep¬
tează firul care soseşte sub bord de
la contactele de uşă ale habitaclului;
se matis^ază pe acesta pe o por¬
ţiune dezizolată cu grijă ca să nu-l
retezăm, pe o lungime de 1 cm,
după care se izolează cu bandă.
3. Fir ca la pct. 2; pleacă de la
borna 3 şi interceptează firul care
vine de la frîna de mînă la bord.
4. Fir ca la pct. 2; pleacă de la
borna 4 şi interceptează firul care
vine de la sonda de temperatură
(apă) la bord.
5. Fir ca la pct. 2; pleacă de la
borna 5 şi interceptează firul care
vine de la sonda de presiune a
uleiului.
Montajul se poate introduce într-o
savonieră de dimensiuni corespun¬
zătoare şi poate fi lăsat să atîrne
alături de firele electrice de sub
bord, lîngă volan.
Verificarea funcţionării corecte o
vom face, vrînd-nevrînd, ori de cîte
ori pornim motorul, deoarece din
momentul în care stabilim contactul
şi pînă se realizează presiunea de
ulei, montajul va emite semnalul de
avertizare. Dacă dorim să deconec¬
tăm montajul din reţeaua maşinii,
este suficient sa scoatem firul roşu
din şirul de borne mai sus amintit.
(URMARE DIN PAG. 15)
/ — se scoate fişa centrală de la
; capacul delcou şi se fixează la circa
1 cm de masă; se trage socul pîna
se aprinde becul de la bord; se
| rotesc paletele, ventilatorului pînă se
deschide platina, moment perceput
de avalanşa continuă de scîntei, fapt
ce indică o bună funcţionare.
PIESELE COMPONENTE
RLt — releu 9 V, 300 H/30 mA. RL.„
— releu 12 V;
T, = BC179B; T 2 , T 3 , T 4 , T.
T 6 =BC107A; T 7 =BD140;
T 8 =BD139; CME555; Di, D,. D v
D 4 =1N4446; 1N4007;
D 5 , D 6 =1N4001; F057; D-=PL10Z;
Ri= 1 kil; R 2 =10 kil; R 3 ='1,5 kil;
R 4 =2 kil; R s =2,5 kil;
R 6 = 5 kil; R 7 =6,8 kil; R 8 =2 kil;
R 9 =33 il; R 10 =2,2 kil;
R„ = 390 il; R 12 =470 il; R 13 =1 kil;
R 14 =150 il;
Ris = 12 kil; R 16 =27 kil; R 17 =20
I il/1 W; R, 8 =430 il;
R 19 = 1 kil; R 20 =1 kil; C,=1 /uF/15
V; C 2 = 4,7/uF/6 V;
C 3 =100aF/6 V; C 4 =330 mF/16 V;
" C 5 =470 m F/16 V;
C 6 =470mF/ 35 V; C 7 =100 nF; C 8 =10
nF.
Toate rezistoarele, cu excepţia lui
R 17 , au puterea de 0,25 W.
Realizarea corectă a montajului va
; va aduce numai satisfacţii.
TEHNIUM 1/1988
17
RLimEIlTHTOR
pentru
radioreceptorul
1
: . * . . a '
Ing. DRAGOŞ MARIIMESCU,
Bucureşti
Pentru a economisi bateriile la ra- o mufa jack de la căştile de audiţie
dioreceptorui „Pescăruş" se poate individuală. Minusul se montează la
face un redresor simplu, ca acela vîrful mufei, iar plusul la corpul cen-
din figura 1, al cărui cablaj (vedere trai al mufei,
a plăcii pe faţa placată) este arătat La radioreceptor se modifică des-
în figura 2. tinaţia mufei de cască (frg. 3, poziţia
Se poate folosi un transformator 3). Se elimină circuitul de deconec-
de sonerie, care se montează împre- tare a difuzorului, acesta montîn-
ună cu redresorul într-o cutie din du-se permanent în poziţia de audi-
plastic, iar la firele care scot tensiu- ţie.
nea continuă de 4,5 V se montează
BOGDAN CATAVEI, Orşova
După studierea şi realizarea mai senzorului), Rel.1 va declanşa. To-
multor montaje publicate de-a Iun- tuşi bobina Rel.2 mai primeşte ten-
gul anilor în paginile revistei „Teh- . siune, direct de la sursă, pentru un
niurn", care m-au ajutat să acumulez timp nelimitat (automenţinere) prin
experienţă în acest minunat dome- NI şi ND 2 .
mu al electronicii pentru amatori, aş La aplicarea unei a doua excitaţii
dori să propun cititorilor revistei un asupra F.T., de data asta pentru
montaj pe care l-am conceput şi ex- circa 1,2 s, prin deschiderea NI se
perimentat şi care funcţionează ire- Întrerupe^circuitul de automenţinere
proşabil. al Rel.2. Întrucît NI se află în starea
Aparatul l-am numit COMUTA- „deschis" pentru un timp de 1,2 s,
TOR OPTO-SENZORIAL.. Spre deo- care este mai mare decît cel necesar
sebire de alte aparate de acest gen, pentru a scădea curentul de încăr-
montajul realizat de mine permite care a lui C 2 pînâ la o valoare negli-
ca, folosind fie un singur fotoele- jabiiâ, tensiunea la bornele Rel.2 va
ment (fototranzistor), fie un singur scădea sub pragul de anclanşare,
senzor, să se poată da două co- deci Rel.2 va declanşa, rămînînd în
menzi diferite, respectiv pornit-oprit. ■ această stare pînă la aplicarea unui
După conectarea la reţea, monta- nou impuls de lumină de 0,5 s asu-
jul se află în repaus (nici un releu pra F.T.
nu primeşte tensiune pe bobină). Prin acţionarea lui Pi (pe care îl
La aplicarea unui impuls luminos recomand să fie „scos la panou") se
de scurtă durată asupra F.T., prin reglează sensibilitatea, iar prin ajus-
deschiderea succesivă a lui Ti şi T z , tarea lui C 2 se asigură-anclanşarea
va fi acţionat pentru scurtă durată fermă a Rel.2 în momentul cînd apli-
Rel.1. în acest moment Rel.2 va căm impulsul de lumină,
primi curentul de încărcare al lui C 2 . Personal am realizat montajul în
Astfel Rel.2 va anclanşa. în acest trei blocuri, şi anume bloc de ali-
moment, prin dispariţia excitării mentare din reţea, bloc al releelor
asupra F.T. (lumină sau atingerea (pe care am fixat şi C 2 ) şi blocul
5
montajului electronic de fotoco- şeze ferm la 7,5 V, posedînd Rel.1
mandă. Cele trei blocuri le-arn inter- un contact dublu ND+MI, iar Rel.2
conectat ca în figura 2. Releele folo- două contacte MD.
site sînt relee capabile să anclan-
18
TEHNIUM 1/1988
Un auxiliar de mare preţ într-o
gospodărie este o lampă portativă,
care, prin uşurinţa cu care poate fi
construită, cost redus şi multiplele
sale funcţionalităţi, suscită interesul
multor tineri.
Construcţia, conform schiţei este
suficient de simplă. Dintr-o bu¬
cată de tablă (OLC) de 2 mm gro¬
sime decupam la lăţimea de 12 mm
mai multe şuviţe din care tăiem la
lungime: două bucăţi de 205 mm, o
bucată de 115 mm, două bucăţi a 70
mm şi o bucată de 180 mm (în total
avem nevoie de aproximativ 900
rnm). După tăierea la lungime, le
prindem pe toate la un cap în men¬
ghină şi le fasonăm cu pila semiro-
tund, operaţie ce o efectuăm la am¬
bele capete, nu numai pentru este¬
tică, ci şi pentru a nu ne răni sau a
produce unele zgîrieturi pe pereţi
sau suprafaţa mobilei etc.
în piesa B vom pili orificiul de
agăţare în echilibru numai după ter¬
minarea asamblării, înainte de vop¬
sire cu respectiva probă de echilibru
stabil pe un suport oarecare.
La cele două piese C se măsoară
ia unul din capete 10 mm şi se efec¬
tuează o gaură de 6,1—6,5 mm (să
poată trece uşor şurubul M6). Se
asamblează acum cu un şurub M6
(sau chiar fără el, dar cu multă aten¬
ţie), se strîng în menghină şi se în¬
doaie (30 mm, cu gaură de 40 mm)
la 90 de grade stînga-dreapta.
Piesa C este puţin mai preten¬
ţioasă în sensul că, după ce am
practicat cele două găuri de la ca¬
pete (distanţa tot de 10 mm) cu ace¬
laşi burghiu, se îndoaie uşor în
menghină 30 mm stînga-dreapta; pe
o bucată de ţeavă sau alt suport ma¬
terial rotund se execută rostul circu¬
lar de cca 040 mm conform figurii.
Este bine cînd facem această opera¬
ţie să avem dulia procurată pentru a
face şi proba de strîngere.
Şurubul M6x20 mm cu piuliţă flu¬
VASILE ZAMFIRESCU
ture de masă plastică cu care se
face asamblarea o dată cu fixarea în
poziţia dorită a becului electric tre¬
buie’să rigidizeze şi dulia si braţul
E.
Braţul E se confecţionează dintr-o
bucată de oţel construcţii (oţel be¬
ton) de 06 mm lungă de 230 mm.
După tăierea la lungime se pileşte
uşor, după care, cu ajutorul menghi¬
nei şi al unei alte bucăţi mici de ma¬
terial, se îndoaie conform schiţei
(ambele îndoituri în aceeaşi parte,
cu grijă ca şurubul M6 să poată
trece uşor prin orificiul rămas).
Este bine să fie cunoscut faptul că
se poate face o îndoitură sau un inel
mult mai estetic, dar aceasta are
dezavantajul că posibilitatea de
strîngere cît şi cea de fixare se mic¬
şorează.
Acum, avînd aceste părţi compo¬
nente, trecem la asamblarea lor.
Cea mai simplă metodă este aceea a
sudurii electrice în puncte, fiind
doar patru locuri de sudură. Dacă
nu există această posibilitate, se va
folosi nituirea. în acest caz, după
efectuarea găurilor pentru nituri, de
2,5—3 mm, se va face cu al doilea
burghiu de diametru mai mare, 5—6
mm, o degajare pentru a se îngropa
capetele niturilor, iar după nituire se
vor pili la nivelul suprafeţei. Asam¬
blarea pieselor C cu tija E prin şuru¬
bul M6X20 este prima operaţie cu
care se începe asamblarea cu pie¬
sele A şi apoi cu piesa B.
O dată terminată asamblarea, se
şlefuiesc uşor cu şmirghel suprafe¬
ţele pentru a fi curate, bune pentru
vopsit şi bineînţeles pentru a nu ne
răni sau deteriora cablul electric.
Acum facem orificiul semirotund
al piesei B şi proba respectivă de
care reamintim. Asamblarea defini¬
tivă după vopsire este simplă şi nu
mai necesită explicaţii suplimentare.
Dulia „se montează direct pe ca¬
blu. Nu se recomandă folosirea unui
întrerupător. Cablul este preferabil
să aibă o lungime între 2,5 m şi 5 m,
cu secţiunea rotundă (2x1,5 mm 2 ),
pentru a nu se deteriora la frecven¬
tele îndoiri. Personal folosesc acest
auxiliar preţios şi în laboratorul foto,
atît cu bec colorat, cît şi pentru so-
larizări.
LISTA DE MATERIALE
Tablă de oţel OLC 2 mm sau plat-
bandă OLC 2 mm x 12 mm pentru:
A — 2 buc. 205 mm x 12 mm x 2
mm;
B — 1 buc. 115 mm x 12 mm x 2
mm;
C — 2 buc. 70 mm x 12 mm x 2
mm;
D — 1 buc. 180 mm x 12 mm x' 2
mm;
Total cca 900 mm lungime
Sîrmă de oţel OLC 06 mm x 230
mm;
2 buc. şuruburi cap şurubelniţă
M6 x 20 mm;
2 buc. piuliţe fluture masă plastică
(tip capac WC);
1 buc. dulie (Edison) normală din
bachelită;
1 cablu electric 2x1,5 mm 2 lung
de 2,5 la 5 m;
1 buc. ştecăr priză (ultimele două
poziţii pot fi una — un cablu cu şte-
câr din masă plastică).
.. .
Utilizarea tuburilor fluorescente la
iluminatul încăperilor,^datorită avan¬
tajelor pe care le prezintă, s-a râs-
pîndit mult. Componenta care se
defectează cel mai des la acest sis¬
tem de iluminare este starterul, de¬
fectare ce duce la fenomene supără¬
toare cum ar fi: amorsarea greoaie,
„pîlpîirea" luminozităţii, distrugerea
prematură a tuburilor etc.
Pentru evitarea fenomenelor
sus-amintite propun înlocuirea star-
terului clasic cu unul electronic.
Montajul este legat în locul starteru-
lui clasic şi este interschimbabil cu
acesta. Cu puţină îndemînare poate
fi realizat chiar în căpăcelul (patro¬
nul) unui starter clasic defect.
Schema electrică, prezentată în fi¬
gură, este compusă dintr-un tiristor
de 1 A (T1N6), care este amorsat de
un diac (DC33) alimentat printr-un
divizor de tensiune, R- i -R 2 . Protecţia
tiristor ului şi antiparazitarea monta¬
jului sînt asigurate de grupul C 2 -R A .
Montajul funcţionează astfel: la în¬
chiderea circuitului prin întrerupăto¬
rul tubului, la bornele starterului
(punctele A şi B), înseriatâ cu circu¬
itul de filament al tubului fluores¬
cent, apare tensiunea ridicată a re¬
ţelei, tensiune ce este divizată prin
grupul R< i -R 2 şi în fiecare semipe-
rioadâ încarcă condensatorul C v
Cînd tensiunea la bornele lui C, de¬
păşeşte tensiunea de amorsare a
K
p
Or, irig. IOSIF LilMGVA!
diacului DC33 (poate fi înlocuit şi
cu DC39 sau DC47), acesta va
aplica un impuls pe poarta tiristoru-
lui Tţ, amorsîndu-l, deci se închide
circuitul de filamente, pentru fiecare
alternanţă pozitivă.
Cînd filamentul s-a încălzit sufi¬
cient pentru asigurarea emisiei ter¬
moelectrice necesare amorsării tu¬
bului, la sfîrşitul unei alternanţe por
zitive, tensiunea autoindusâ asigu¬
rată de droselul L amorsează tubul
fluorescent, scăzînd tensiunea la
bornele lui la tensiunea de descăr¬
care, mult inferioară celei a reţelei,
tensiune care, divizată, devine mai
mică decît cea de anclanşare a dia¬
cului, deci tiristorul nu se va mai
amorsa, întrerupînd circuitul de fila¬
ment. După amorsarea tubului, fila¬
mentele se menţin calde fără să
treacă un curent prin circuitul de în¬
călzire şi emisia termoelectrică va
continua (deci şi starea amorsată)
pînă cînd tubul nu este oprit din în¬
trerupătorul general. Condensatorul
C are funcţia de îmbunătăţire a fac¬
torului de putere cosy? şi din unele
montaje mai vechi poate lipsi.
TEHNIUM 1/1988
19
Exponometrul descris în cele ce
urmează dispune de o sondă puncti¬
formă de măsură la nivelul planşetei
aparatului de mărit şi afişează nu¬
meric timpul necesar expunerii co¬
recte în domeniul 0,1—99,9 se¬
cunde. în combinaţie cu un ceas de
expunere de tipul celor aflate în co¬
merţ, exponometrul constituie un in¬
strument util pentru mărirea randa¬
mentului în operaţia de copiere a
negativelor pe hîrtie.
Principiul de funcţionare poate fi
urmărit pe schema bloc din figura 1
şi oscilogramele din figura 2. Asta-
bilul A, generează impulsuri de frec¬
venţă „ridicată**, reglabilă dintr-un
potenţiometru de etalonare în do¬
meniul aproximativ 1—100 kHz (a).
Impulsurile pătrund, în anumite in¬
tervale de timp, înîr-un numărător
care — după decodare — comandă
afişajul de trei digiţi. Intervalele sînt
dictate de timpul cît intrarea de jos
a porţii TTL. este validată prin co
nectarea sa la masă (cînd tranzisto¬
rul conduce). •
Un alt circuit astabil (A 2 ) gene¬
rează impulsuri pozitive cu durata
mare (circa 800 ms), întrerupte de
intervale scurte (80 ms) — oscilo¬
grama b. Pe durata fiecărui impuls
pozitiv de +5 V, condensatorul C se
încarcă prin fotorezistoru! FR, după
o curbă ca aceea din graficul C. La
stingerea tensiunii de circa 2,5 V, o
poartă CMOS (inversor) basculează
în starea „jos“ (d), determinînd ast¬
fel bascularea „sus" a altei porţi
CMOS (NAND). Astfel se aduce în
stare de conducţie tranzistorul (e),
care întrerupe accesul impulsurilor
lui A, în numărător (f).
S-a folosit un inversor realizat în
tehnologie CMOS datorită curentu¬
lui extrem de redus absorbit la in¬
trare, care nu perturbă procesul de
încărcare a condensatorului C. Tim¬
pul de încărcare a lui C (şi implicit
numărul de impulsuri afişat) este
proporţional cu valoarea fotorezis-
tenţei FR, deci invers proporţional
cu iluminarea primită.
La sfîrşitul fiecărui impuls pozitiv,
cînd ieşirea lui A 2 este „jos", se pro¬
duce descărcarea lui C prin dioda D
şi, prin circuitul reprezentat cu linie
întreruptă, readucerea la zero a nu¬
mărătorului. Astfel montajul este
pregătit pentru începerea unui nou
ciclu de măsurare.
Pentru simplitatea schemei nu s-a
prevăzut o memorie pentru âfişăj,
astfel că cifrele sînt „mobile" pe tim¬
pul numărării, apoi „îngheaţă" la o
anumită valoare pînă la sfîrşitul in¬
tervalului de 800 ms.
Elementul traductor, fotorezistorul
FR, trebuie să aibă o anumită lege
de variaţie a rezistenţei în funcţie de
iluminare. Mai exact, unei creşteri
de n ori a iluminării trebuie să-i co¬
respundă o reducere de n ori a re¬
zistenţei, aceasta pentru întreg do¬
meniul de iluminări (relativ mici)
ALEXANDRU COTTA,
GHEORGHEBĂLUJÂ
uzual la aparatele de mărit. Fotore¬
zistorul menţionat în lista de piese
este special destinat utilizării în sco¬
puri exponometrice. în lipsa lui se
poate încerca folosirea altor tipuri,
cu condiţia verificării iniţiale a legii
de variaţie. O verificare suficient de
exactă se face chiar cu aparatul de
mărit: plasînd fotorezistorul în cîm-
pul luminos al aparatului, se reduce
treptat fluxul de lumină prin diafrag-
marea obiectivului. Prin trecerea de
la o treaptă standardizată la alta (de
exemplu 4; 5,6; 8; 11; 16), valoarea
rezistenţei, citită pe un ohmmetru,
trebuie să se dubleze succesiv.
Schema detaliată este dată în fi¬
gura 3. Alimentarea se face de la un
redresor stabilizat de 5 V/0,5 A. Este
recomandabilă o decuplare a ali¬
mentării circuitelor 555, prin monta¬
rea cîte unui condensator de 4,7juF
în imediata apropiere a fiecărui cir¬
cuit, între borna de alimentare +5 V
şi masă.
Fotorezistorul se montează intr-un
suport de plastic sau lemn, vopsit
alb, care să poată fi aşezat pe plan¬
şeta aparatului. O mică foaie de calc
aplicată pe fotorezistor uşurează re¬
perarea exactă a detaliului măsurat
şi — prin reducerea iluminării —
plasează traductorul în domeniul de
liniaritate a răspunsului. Legătura
electrică se face cu un fir ecranat
Scala potenţiometrului P poate fi
ilyminajtă prin transparenţă cu un
L.ED. în timpul măsurării trebuie
stinsă lampa inactinică de laborator
pentru a evita influenţarea rezultate¬
lor. Există o inerţie apreciabilă a fo-
torezistorului, astfel că trebuie aş¬
teptat un timp pînă la stabilizarea
valorii afişate.
Este necesară o etalonare a expo-
nometrului pentru diverse sorturi de
hîrtie (şi eventual diverşi revelatori
utilizaţi). Ea se face prin alegerea
poziţiei cursorului potenţiometrului
P astfel încît să se obţină rezultate
optime atunci cînd se măsoară zone
ale clişeului cu densitate medie.
Dacă nu poate fi amplasat la o
distanţă suficient de mare pentru a
nu produce voalarea hîrtiei, afişajul
se va stinge pe timpul cît nu se face
măsurătoarea. Pentru aceasta se în¬
trerupe alimentarea anozilor celor
trei digiţi. Acelaşi comutator poate
stinge lampa de laborator în interva¬
lele cînd se măsoară expunerea.
LISTA DE PIESE:
T BC107; D = 1N4148; Cil =
MMC4011; CI2,3 = /ÎE555; CI4 =
CDB400; CI5,6,7 = CDB49CL
018,9,10 = CDB447; Al,2,3 =
MDE2101R sau similare (anod co¬
mun); FR = C02 - 5; R, = 390 fi;
R 2 = 1 Mîi; R 3 = 100 kfi; R 4l5 , 8 =
1 kfi; R 6 = 680 ii; R 7 = 2,7 kfi; R 9 - 29
= 390 îi/0,5 W; P = 47 kfi, liniar; C, =
10 nF, policarbonat; C 2 = 1 M F/35 V,
tantal; C 3 , 5 = 6,8 nF, policarbonat;
C 4 = 2,2 nF, policarbonat.
BIBLIOGRAFIE:
Radio (U.R.S.S.),
nr. 1/1987, pag.
Le Haut Parleur, nr. 1652, pag,
179.
Praf. IVSSHAI TOOIGĂ
De multe ori, în practica amatorilor foto, este ne¬
cesară marcarea cu o precizie destul,de bună a unor
intervale de timp, ca de exemplu în cazul developări¬
lor color. Ar fi foarte util ca aceste perioade de tem¬
porizare să fie semnalizate prin aprinderea unui LED.
In acest sens se poate realiza un montaj simplu şi
ieftin, cu o precizie destul de ridicată. Durata de
temporizare este cuprinsă între 15 s şi 4 min, fiind
independentă de tensiunea de alimentare, cînd
aceasta variază între 9 V şi 5 V. Ca urmare, circuitul
poate fi alimentat de la o baterie miniatură de 9 V un
timp îndelungat, consumul fiind determinat practic
doar de funcţionarea LED-ului.
Elementul de bază este circuitul integrat (3E555.
montat într-o variantă de monostabil, cu perioada de
temporizare r = 1,1 RC, a cărui declanşare se face
prin atingerea tastei senzoriale „SET“, LED-ul râmi-
nînd aprins un interval de timp t.
Dacă se doreşte renunţarea la comandă se atinge
tasta „RESET“, care aduce circuitul în starea iniţială,
fără să fie nevoie de scurgerea intervalului de timp r.
Scala aparatului fiind liniară, etalonarea se face
simplu prin fixarea capetelor de scală şi împărţirea
intervalului în părţi egale.
întregul montaj, împreună cu bateria de 9 V, în¬
cape într-o cutie destinată ramelor de diapozitive.
Evident, LED-ul poate fi înlocuit cu un releu care să
comande aparatul de mărit. Schema de principiu şi
cablajul imprimat sînt prezentate în figurile 1 şi 2.
SISTEM OPTIC
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Se verifică apoi concordanţa din¬
tre imaginea clară în planul filmului
a obiectului de la =® şi indicaţia °° a
inelului distanţelor. Dacă există ne-
concordanţa specificată, urmează
să se regleze poziţia corpului optic
al obiectivului în mecanismul cu fi¬
let pentru reglarea distanţelor de
fotografiere ca la punctul prece¬
dent.
Urmează verificarea concordan¬
ţei dintre claritatea imaginii în pla¬
nul filmului şi claritatea imaginii din
vizorul aparatului fotografic, for¬
mată pe geamul mat sau pe zona
centrală cu microprisme. Pentru
mărirea zonei centrale din vizorul
aparatului se va ataşa la ocular lupa
originală Pentacon 2,7x. Dacă ima¬
ginea din vizor nu este clară, se va
determina riguros distanţa cu care
trebuie să apropiem sau să
depărtăm planul imaginii din vizor
(planul lupei mate sau al micropris-
mei) de carcasa aparatului. Şi în
acest caz ne folosim de formula
amintită la punctul precedent. Se
determină astfel mărimea cu care
trebuie modificată lungimea inele¬
lor distanţiere iniţiale sau spaţiul cu
care trebuie ajustate şuruburile de
reglaj, ţinînd cont şi de pasul filetu-
lui acestora.
Atenţie! La aparatele cu obtura¬
toare focale nu sl va debloca de¬
clanşatorul flexibil decît după în¬
depărtarea sistemului optic din fe¬
reastra magaziei aparatului.
Observaţie. Dacă sistemul optic
este utilizat la verificarea aparatului
Vilia, atunci trebuie să scurtăm un
capăt al lupei mate a sistemului op¬
tic cu circa 1,5 mm prin polizare sau
şmirgheluire, deoarece roata din¬
ţată care angrenează cu perforaţiile
peliculei, fiind plasată pe axa verti¬
cală a ferestrei magaziei, ar împie¬
dica plasarea lupei mate pe ghida¬
jul interior superior.
La aparatele foto 6 x 6 cm care au
în capacul magaziei vizor pentru
numerele cadrelor marcate pe du¬
blura de hîrtie, verificarea concor¬
danţelor privind clarităţile imagini¬
lor în planul filmului şi în vizorul
aparatului cu marcajul °° de pe
scara distanţelor se realizează în
aceleaşi condiţii, în locul sistemului
optic piasînd pe ghidaje sub preso-
rul filmului din capac un geam mat
(la magazinul „Armonia" se găsesc
geamuri mate pentru aparatele
Sea-Gull 6 x 6), imaginea formată
fiind privită cu o lupă cu grosisment
mare.
TEHNIUM 1/1988
Prin modul de interconectare a tranzistoarelor, acestea se
deschid succesiv şi în permanenţă iluminează patru becuri.
Efectul dă senzaţie de deplasare a luminii într-un anumit
sens. Dacă montajul este alimentat cu 12 V se pot folosi
becuri de 6,3 V/0,3 A şi tranzistoare tip BD135 sau altele
echivalente.
FUNKAMATEUR, 12/1986
C1Z 50mk* 15B J± jffj 4lK fa
C3 6800 T □'
—II-,1 m t_
Ef m J
Bxod ~]
înregistrarea (redarea) pe bandă preamplificatorul cu schema elec- 47/f I
magnetica impune preamplificatoare
compuse din elemente cu zgomot
mic şi care au o curbă de răspuns
de o anumită formă.
Acestor deziderate le răspunde
tri'că alăturată care prin elemente
RC realizează o bună corecţie a ca¬
racteristicii de frecvenţă.
RADIO, 10/1987
l*”
—
13(9)
t ,J4 24
Fc
WA h
Fc\
+U
-u
4 -+-15b£
1 =T
.-r
R11 JJAy 1
-BD ——1.4 HF-
f rr B/O 68 h fa rg r
3 = rnmE \ iomkA
T C/3 50mk*I 5B±. x6B
I VTJ KT3102M
ici:TLC272JL072,OP221
Cu două circuite operaţionale şi o
punte Wien se poate construi un os¬
cilator ce poate genera semnale cu
frecvenţa Cuprinsă între 350—3 500
Hz. Plaja frecvenţelor este reglată
din potenţiometrul PI. Alimentarea
este asigurată dintr-o sursă ±19 V
ELEKTOR, 7/1987
AP2J2S
&
AP2J&S
3F472
3
C2-4.7 C3
“TK
pn
*rr
r i3> 4t 7
—, ,J> J
1 T
n f
?i > n«Lr
n„ u \j
1 li 1 *
p
.Ap i
jl 5 *
- Cf2 -
L Cf4
.
470
~47U
~470
Acest preamplificator lucrează în
banda 470—650 MHz, deci într-o
gamă largă de frecvenţă asigurînd
un cîştig minim de 16 dB utilizînd
tranzistoarele indicate pe schemă
Bobinele se construiesc fără car¬
casă din sîrmă de cupru emailat la
care vom indica numărul de spire,
diametrul sîrmei şi diametrul b°bi-
_ nei. 4= 3 spire 0,404; 4=5 spire 0,3
"° Jgr 03; 4=8 spire 0,3 03; 4= 5 spire 0,3
+f2V 03; L s =8 spire 0,5 03; 4=2 spire 0,3
03; 4=6 spire 0,506.
Alimentarea montajului este asi¬
gurată cu 12 V. Şocurile de radio-
frecvenţă au cîte 20 de spire din
CuEm 0,2 bobinate pe corpuri de
rezistor de 10 k(l.
Tranzistorul VT3 este BF479 sau
SF245.
RADIO TELEVIZIA ELECTRONICA,
8/1987
TEHNIUM 1/1988
k ren
/
Televizoarele alb-negru şi color
echipate cu ceas electronic repre¬
zintă o nouă generaţie de recep¬
toare cu funcţionalitate multiplă şi
complexitate sporită. Ceasul elec¬
tronic dispune de afişaj digital cu
diode electroluminescente şi de o
sursă de alimentare independentă
de la_ reţea, prin transformator pro¬
priu. în acest fel afişarea orei şi mi¬
nutelor se poate efectua şi în timpul
în care programul TV nu este recep¬
ţionat, bineînţeles televizorul râmî-
nînd conectat permanent la tensiu¬
nea reţelei.
La televizoarele prezentate, regla¬
jele pentru ceasul electronic sînt
asigurate prin două comutatoare
fără reţinere, pentru potrivirea orei
şi minutelor. Ansamblul ceas elec¬
tronic cu alimentator include, pe
lîngâ afişajul digital cu diode elec¬
troluminescente, şi transformatorul
de reţea (pentru alimentare), doua
circuite integrate, cinci tranzistoare
şi un cristal de cuarţ ce asigură pi¬
lotarea ceasului.
-tmt i
• Televizorul staţionar alb-negru
cu tranzistoare şi circuite integrate,
echipat cu ceas electronic, „DIA¬
MANT 224*'
ractensti.ci tehnice:
diâţjonaia ecranului cinescopu-
i: 61
— tuh cinescop autoprotejat;
— componente semiconductoare,
exclusiv selectorul şi ceasul electro¬
nic: 3—6 circuite integrate, 23—29
tranzistoare, 19—24 diode;
— selector de canale FIF-UIF,
echipat cu tranzistoare pnp;
— taster omniprogramabil tip ser¬
tar cu 6 taste;
— cale de sunet pe 5,5 MHz şi 6,5
MHz;
— puterea maximă consumată de
la reţea (220 V ca.): 63 W;
— dimensiuni de gabarit:
710x400x470 mm;
— greutatea aproximativă: 26 kg.
Prezentarea modernă a televizoru-
liy „DIAMANT 224“ constă îndeo¬
sebi în caseta asimetrică din lemn
cu margini rotunjite şi panou frontal
din material plastic. Caseta este fini¬
sată cu furnir nuc sau furnir mahon.
în nuanţe (natur, mat mătăsos).
la reţea: 120 W;
— ansamblul modul audio-video
mai cuprinde 6 tranzistoare şi 4
diode;
— ansamblul taster cu 8 taste şi 8
diode electroluminescente pentru
indicarea tastei în funcţiune;
— dimensiuni de gabarit
645x450x480 mm;
— greutatea aproximativă: 28 kg.
Acest tip de televizor mai este
prevăzut cu: bornă de magnetofon,
bornă de cască şi cu numeroase re¬
glaje automate (comutarea sistemu¬
lui, PAL sau SECAM, reglajul ampli¬
ficării, controlul frecvenţei etc.).
Prezentarea foarte modernă a te¬
levizorului „ELCROM 01“ constă din
caseta sa asimetrică din lemn, fini¬
sată cu folie de plastic ce imită lem¬
nul de mahon sau nuc, cu panou
frontal aplicat din masă plastică.
întreprindere de stat pentru fabricarea de televizoare, radioreceptoare, combi¬
ne MUZICALE Şl INCINTE ACUSTICE, RADIOCASETOFOANE. SUBANSAMBLE. PIESE DE SCHIMB
• Televizorul color staţionar,
echipat cu modul audio-video şi
ceas electronic, „ELCROM 0T
Caracteristici tehnice:
— diagonala ecranului cinescopu-
Ţui; 51 cm;
— tub cinescop color autoconver-
gent „in line";
— componente semiconductoare
(cu excepţia selectorului şi ceasului
electronic): 9 circuite integrate, 78
tranzistoare, 94 diode şi un multipli¬
cator de foarte înaltă tensiune cu'si-
liciu;
— asigură recepţia emisiunilor în
benzile I—V (FIF-UIF), în sistemele
i PAL şi SECAM, normele OIRT si
CCIR;
— structura constructivă: două
. blocuri funcţionale deconectabile
(şasiul montat vertical şi blocul de
comandă);
— puterea maximă absorbită de
• Televizorul în culori staţionar,
echipat cu circuite integrate şi ceas
electronic, „CROMATIC 01“
Caracteristici tehnice:
— diagonala ecranului cinescopu-
lui: 67 cm;
— tub cinescop color autoconver-
gent „in line";
— componente semiconductoare
(exclusiv selectorul şi ceasul elec¬
tronic): 18 circuite integrate, 52
tranzistoare, 76 diode şi un multipli¬
cator de foarte înaltă tensiune cu si¬
liciu;
— asigură recepţia emisiunilor în
benzile I—V (FIF-UIF) în sistemele
PAL si SECAM, normele OIRT si
CCIR;
— structura constructivă: două
blocuri funcţionale deconectabile
(şasiul montat vertical şi blocul de
comandă);
— puterea maximă consumată de
la reţea: 100 W;
— ansamblu taster cu 8 taste şi 8
diode electroluminescente pentru
indicarea tastei în funcţiune;
— amplificatorul de frecvenţă in¬
termediară conţine un filtru cu undă
de suprafaţă şi cu circuit de control
automat al frecvenţei încorporat (so¬
luţie modernă de nivel mondial);
— dimensiuni de gabarit:
780x540x460 mm;
— greutatea aproximativă: 40 kg.
„CROMATIC 01" are o prezentare
ultramodernă, prin caseta sa asime¬
trică din lemn, finisată cu folie imi¬
taţie de furnir (PAL caşerat) sau cu
furnir natur, cu panou frontal din
masă plastică.
m
TEHNIUM 1/1988
CIOLOCA ADRIAN — Sibiu
Imagine multiplă pe ecran nu
apare din cauza buclei de adaptare,
ci din orientarea antenei.
Revedeţi rubrica TV-Dx.
CELOIU MARIN — Craiova
Televizorul poate fi reparat şi fără
schemă de un specialist.
VARTIC LAURENŢIU - jud. Bacău
Construiţi un grup de 4 antene
care să fie montat la înălţime.
IANCU CONSTANTIN — Ploieşti
. Construiţi antene Yagi pentru fie¬
care canal.
MUNTEANU FLORSÂN - Cărei
Activitatea de radioamator se des¬
făşoară numai pe benzile de frec¬
venţe special alocate acestui scop.
PETRESCU CĂTĂLIN - Ploieşti
Construiţi un amplificator cu
TBA810.
KASZA ŞTEFAN - Braşov
Reglaţi etajul baleiaj cadre şi ima¬
ginea va deveni stabilă. ,
BUCULEI SILVIU - Fălticeni
Preluaţi semnal direct de la detec¬
tor.
Construiţi un radioreceptor după
o schemă publicată în revistă.
DIMA MIRAI — Alexandria
Transformatorul de ieşire se cum¬
pără de la magazinele de speciali¬
tate.
GHEORGHE B. - Slatina
Construiţi-amplificatorul asa cum
a fost prezentat în cartea respectivă.
TOPinCEANU FLORENTIN - Bucu¬
reşti
Nu deţinem date tehnice de la
emiţătoarele TV la care vă referiţi.
BONDOC CONSTANTIN — Craiova
Vom publica schema ungi etaj FI
— sunet 5,5 MHz şi 6,5 MHz.
ŢOCA LEONÂRD — Bucureşti
Capul magnetic de la redare
poate fi utilizat şi la înregistrare.
Desenul din scrisoare este a! unui
condensator.
SOLDA RADU — CSuj-Napoca
Nu deţinem datele circuitului STK
439
IONICĂ GASRIEL — Tecuci
Semnalul maxim de intrare este
de 1 V şi se aplică pe la potenţiome-
trul de volum.
JUNC NICOLAE - jud. Arad
; Dimensionaţi antenele cu datele
publicate în „Tehnium". Nu deţinem
decît datele convertizorului de 100.
W.
COSTEA ARSSTÎDE — Bucureşti
Defectul este în etajul baleiaj linii,
nu în tubul cinescop.
ROMAN ION — Bucureşti
Desenarea circuitelor se poate
face cu o soluţie (cerneală) obţinută
din smoală dizolvată în toluen sau
cu vopsea Titan (pentru sobe). Co-
rodarea circuitului necesită clorură
CERNESCU NICUŞOR — jud. Timiş
Localitatea Băteşti nr. 17, cod
1861; doreşte să cumpere colecţia
„Tehnium" 1970—1987.
PAVEL ADRIANA - Săuceşti-Bacău
Vom republica schema unei orgi
de lumini alimentată la 12 V.
APOSTU VASILE — Bacău
Str. Violetelor 1 A, bloc 1 A; cum¬
pără colecţia „Tehnium".
OPREA NICOLAE — Galaţi
Este nprmal şi chiar recomandabil
ca imaginea să apară după sunet.
Vom publica schema solicitată.
OLTEANU GHEORGHE - Timi¬
şoara
Verificaţi alimentarea (starea con¬
densatoarelor) şi chiar starea unor
tuburi.
IOICA NICOLAE — Constanţa
Trebuie să modificaţi etajul de
frecvenţă intermediară sunet.
ARDELEAN GHEORGHE - jud.
Arad
Realizarea unui amplificator de
antenă impune utilizarea unor anu
mite piese, interconectarea lor co
rectă, precum şi acordarea circuite
lor oscilante pe o anumită frecvenţă.
Dungile verticale din stînga ecra
nului provin de la unele oscilaţii pa
razite din etajul final linii
PÂRVAN EUGEN - Bucureşti
în etajul final audio de la aparatul
„Pionier" se pot monta 6P6, 6P3,
fără modificări la soclu sau EL84 cu
schimbarea soclului.
URS EMILIAN — jud. Hunedoara
Localitatea Vărnoga 83, cod 2728;
doreşte schimburi de reviste „Teh¬
nium".
TUDOR NICOLAE — Bucureşti
Ca un material să fie publicat tre¬
buie să prezinte interes cititorilor re-,
vistei respective. Nu toate materia¬
lele primite într-o redacţie văd lu¬
mina tiparului.
SfiRYO HT-2502 TţQ
i r D v| K TP .
CllFUOOSdp AOJ. ^
01 QI02
TRA NS Lj J-
jillhi, +8 r^ 7 ,ov
P Q'osQF]
IES_j*M v v
fi li® f I o!o?2u
DATCU FLORIAN - Constanţa
Casetofonul Sanyo M-2502 HU are
ca preamplificator pentru înregistrare
şi redare circuitul integrat LA32Q1, iar
ca amplificator audio de putere circui¬
tul integrat LA41Q2.
Oscilatorul de ştergere şi premagne-
tizare este compus din două tranzis-
toare 2SB22. Alimentarea este posibila
de la reţea sau din baterii cu 9 V.
. R*daetor"şef: in». iOAN ALBESCU
R«iiactor-ş#l •<$.: pr©f s GHEORGHE BADEA
Secretar responsabil de redacţie: mg. ILIE MIH&ESCU
.Redactor mpontabU de număr: fix. ALEXANDRU MĂRCULESCU
Prezentarea artistică-grafică: ADRIAN «ATEISCU
. Admlnlsirapr : .
Editura S«fnt#la
CITITORII DIN STRĂI¬
NĂTATE SE POT ABONA
PRIN „ROMPRESFSLATE-
UA“ — SECTORUL EX-
PORT-IMPORT PRESĂ,
P.O.BOX 12—201, TELEX
10376, PRSFIR BUCU¬
REŞTI, CALEA GRIVIŢE!
NR. 64—66.
Tiparul executat la
Combinatul Poligrafic "Casa Scînteii»