ADRESA REDACŢIEI: TEHINIIUM-BUGUPEŞTI, PIAŢA SCÎMTEIi ISJR. 1, CQD; 79784
■OF.' PJ.T'.B.- 33,'' 'SEC"td..«ii L'l, ■ TELEFON 17 80 IO, !NT. 20^9 ( 115i ; ;
REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE C.C. AL U.T.C. ANUL XVIII- NR. 205 12/87
CONSTRUCŢII PENTRU AMATORI
»B SEMNUL. CONFERINŢEI
LŢIONALE A PARTIDULUI.
Realizări ale tinerilor în cin¬
stea Conferinţei Naţionale a
partidului şi aniversării a 40
de ani de la proclamarea
Republicii
IŢIERE ÎN
iDIOELECTRONICĂ.
Amplificatoare operaţionale
DirCT DIUAC
ia curentului de pre-
izare
Economisirea bateriilor
Calculul transformatoarelor
Controlul farurilor
INFORMATICĂ.
Program pentru calculul
instalaţiilor de iluminat ,
AUTO-MOTO.
„Dacia 1300“: Putem proteja
autoturismul împotriva coro¬
ziunii?
CITITORII RECOMANDĂ ...
Vitezometru pentru bicicletă
Felinar electric
Manipulator
PUBLICITATE.
întreprinderea de Medica¬
mente Bucureşti
FOTOTEHNICĂ .
Nikon FA
Sistem optic pentru reglarea
obiectivelor
REVISTA REVISTELOR.
Amplificator
Formator
Filtru AF
Releu de timp
LA CEREREA CITITORILOR ..
Amplificator AF
Circuitul /3M301AN
SERVICE.
Radioreceptorul RS-101
PR0SRAM PENTRU CALCULUI
INSTALAŢIILOR OS ILUMINAT
(CITIT! ÎN PAG. 12-13)
sub 5^'Wvx c/v ; ■ ' ■ onale
)'ntr-o atmosferă de puternică angajare patriotică a întregului popor
pentru a întîmpina cu remarcabile fapte de muncă Conferinţa Naţională a
partidului şi aniversarea a 40 de ani de la proclamarea Republicii, tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, a
inaugurat la 21 noiembrie a.c. o nouă ctitorie a „Epocii Nicolae Ceauşescu "
- ansamblul feroviar şi rutier de poduri dunărene din zona Feteşti-Cerna-
voda şi Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari.
C0NFER1N [Af AŢSOM A ^ : : C- ■■ ;
MAJOR IU VIAŢA SOCIETĂŢII NOASTR
greş, civilizaţie şi bunăstare, demon-
strîhd cu prisosinţă deplina unitate
de voinţă şi acţiune a întregului
nostru popor în jurul partidului, al
secretarului său general, tovarăşul
MICOLÂE CEAUŞESCU.
Desfăşurată după primii aoi ani ai
cincinalului 1986—1990 şi la trei ani
de la istoricele hotărîri ale Con¬
gresului al Xlll-lea al P.C.R., care a
trasat ca obiectiv fundamental con¬
tinuarea fermă a politicii de făurire
a societăţii socialiste multilateral
dezvoltate şi înaintare a patriei
noastre spre comunism, Conferinţa
Naţională a partidului a relevat un
bogat bilanţ al înfăptuirilor în toate
domeniile de activitate, rezultate
remarcabile obţinîndu-se în dezvol¬
tarea industriei, în agricultură, în în-
văţămînt, ştiinţă şi cultură, precum
şi în activitatea politico-educativă,
de formare a conştiinţei caracteris¬
tice societăţii socialiste şi comu¬
niste.
Raportul de excepţională însem¬
nătate, atît teoretică, cît şi prac¬
tică, al tovarăşului NICOLAE
CEAUŞESCU, susţinut în des¬
chiderea lucrărilor Conferinţei
Naţionale a partidului, aduce o
nouă contribuţie originală la îm¬
bogăţirea gîndirii şi practicii revolu¬
ţionare privind necesitatea obiec¬
tivă a creşterii rolului conducător al
partidului în societate, în organiza¬
rea şi desfăşurarea întregii opere
de construcţie socialistă, precum şi
a continuării procesului revoluţio¬
nar de transformare a societăţii.
Un accent deosebit s-a pus în Ra¬
port pe întărirea ordinii şi discipli¬
nei, pe respectarea riguroasă a legi¬
lor ţării, în condiţiile existenţei unui
sistem de largă participare la deci¬
zie, de democraţie revoluţionară,
muncitorească. 4
în cadrul lucrărilor Conferinţei
Naţionale a partidului s-a dat cea
mai înaltă apreciere rolului deter¬
minant al tovarăşului NICOLAE
CEAUŞESCU în fundamentarea
şi elaborarea întregii politici a parti¬
dului şi statului nostru, strategiei
dezvoltării necontenite a ţării, pla¬
nurilor şi programelor prin care se
eşalonează cu rigoare ştiinţifică
procesul amplu şi complex de edifi¬
care a societăţii socialiste multila¬
teral dezvoltate în patria noastră şi
înaintare a României spre comu¬
nism. Participanţii au dat expresie
sentimentelor de aleasă stimă şi
preţuire faţă de tovarăşa academi¬
cian doctor inginer ELENA
CEAUŞESCU, militant de frunte
al partidului şi statului nostru, pen¬
tru contribuţia remarcabilă la ela¬
borarea şi înfăptuirea politicii parti¬
dului, la dezvoltarea multilaterală a
României socialiste, la progresul
continuu al ştiinţei, învăţăfnîntului
şi culturii în patria noastră.
Eforturile susţinute ale tuturor
oamenilor muncii, ale întregului po¬
por, sub conducerea partidului, au
dus la depăşirea unor greutăţi ce
s-au mamtestat in economia
noastră datorate situaţiei dificile pe
plan mondial marcată de adîncirea
crizei economice, energetice şi de
materii prime. Realizările obţinute
în primii ani ai actualului cincinal
sub conducerea clarvăzătoare a
partidului nostru demonstrează cu
autoritatea argumentelor viabilita¬
tea hotărîrilor şi orientărilor Con¬
gresului al Xlll-lea al P.C.R. de dez¬
voltare a industriei şi agriculturii, a
întregii societăţi româneşti. în ca¬
drul lucrărilor Conferinţei Naţio¬
nale a partidului a fost analizată cu
înaltă exigenţă şi responsabilitate
comunistă activitatea desfăşurată
de organizaţiile de partid, de masă
şi obşteşti, în vederea înfăptuirii în
cele mai bune condiţii a obiective¬
lor actualului cincinal, a programe¬
lor speciale privind dezvoltarea di¬
namică, multilaterală a economiei
naţionale. O dată cu evidenţierea
rezultatelor bune obţinute au fost
dezbătute, într-un pronunţat spirit
critic şi autocritic, nerealizările în¬
registrate şi cauzele care le-au ge¬
nerat, au fost stabilite măsuri con¬
crete pentru înlăturarea tuturor
neajunsurilor, pentru ridicarea ni¬
velului tehnic şi calitativ al produse¬
lor, creşterea productivităţii mun¬
cii, reducerea consumurilor mate¬
riale şi energetice, gospodărirea ju¬
dicioasă a resurselor de materii
prime şi materiale, promovarea
largă a cuceririlor noii revoluţii teh-
Se poate spune, pe drept cuvînt,
că anul 1987 a fost un an bogat în
evenimente cu profunde semnifi¬
caţii politice în viaţa tineretului, a
partidului şi poporului, în efortul pe
care întreaga noastră naţiune, într-o
deplină unitate, îl desfăşqară pen¬
tru continuarea pe o treaptă supe¬
rioară a înfăptuirii' Programului de
făurire a societăţii socialiste multi¬
lateral dezvoltate şi înaintare a
României spre comunism. Marca¬
rea în acest an a 65 de ani de la
crearea U.T.C. şi a 30 de ani de la în¬
fiinţarea U.A.S.C.R. s-a constituit
pentru întregul tineret al patriei
noastre într-un moment de reali¬
zare a unui bilanţ în privinţa impli¬
cării tinerei generaţii, sub conduce¬
rea partidului comunist, în realiza¬
rea unei societăţi mai bune şi mai
drepte, în condiţiile responsabili¬
tăţilor sporite ce revin tineretului în
înfăptuirea complexului program
de dezvoltare socialistă multilate¬
rală a patriei noastre.
Eveniment de o deosebită impor¬
tanţă în viaţa partidului şi a poporu¬
lui, desfăşurată cu puţin timp înainte
de aniversarea a 40 de ani de la
proclamarea Republicii, Conferinţa
Naţională a P.C.R. a avut loc într-o
atmosferă de puternică eferves¬
cenţă revoluţionară, de înaltă res¬
ponsabilitate comunistă, de anga¬
jare plenară în amplul proces de
dezvoltare multilaterală a societăţii
noastre, pentru ridicarea neconte¬
nită a României pe noi culmi de pro-
TEHNIUM 12/1987
C.R. • SUB SEMNUL CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. • SUB SEMNUL CONFERINŢEI
REALIZĂRI ALE TINERILOR ÎN CINSTEA
CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDUL',*:
Şl ANIVERSĂRI! A 4® DE ANI DE
LA PROCLAM A 5 ^'* RE 0 ! .??iTC î ’
nico-ştiintifice. Un loc important în
cadrul lucrărilor marelui forum al
comuniştilor l-au ocupat obiecti¬
vele noii revoluţii agrare, progra¬
mele speciale pentru obţinerea
unor producţii ridicate sigure şi sta¬
bile la cereale, plante tehnice şi în
horticultură, precum şi pentru îm¬
bunătăţirea activităţii în zootehnie.
Aprobînd în unanimitate toate
documentele supuse dezbaterii,
participanţii la lucrările Conferinţei
Naţionale a partidului s-au consti¬
tuit într-o strălucită mărturie a uni¬
tăţii de gînd, de voinţă şi acţiune a în¬
tregului popor în jurul partidului, al
secretarului său general, "tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU
arhitectul vizionar al României mo¬
derne, eminent revoluţionar şi pa¬
triot înflăcărat, comunist de ome¬
nie, profund preocupat de cauza
socialismului şi păcii în lume.
în această perioadă premer¬
gătoare aniversării zilei.de naştere
şi a peste 55 de ani de activitate re¬
voluţionară a secretarului general
al partidului, tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU alături de în¬
treaga noastră naţiune, tînăra ge¬
neraţie a patriei, fără deosebire de
naţionalitate, muncitori, ţărani, in¬
telectuali, elevi, studenţi, militari şi
copii, urmînd neabătut partidul, pe
secretarul său general, participă cu
însufleţire şi înflăcărat. entuziasm,
pretutindeni acolo unde gîndeşte şi
acţionează tinereţea, la înfăptuirea
politicii interne şi externe a partidu¬
lui şi statului nostru, la întreaga
viaţă social-politică şi economică,
cinstind cu rezultate deosebite
Conferinţa Naţională a partidului şi
cea de-a 40-a aniversare a procla¬
mării Republicii, cu convingerea
fermă în justeţea politicii partidului
nostru, cu dorinţa de a răsplăti prin
fapte de muncă minunatele condiţii
materiale şi spirituale create la noi
în ţară tinerei generaţii.
GHEORGHE BADEA
Recenta manifestare intrată în
calendarul tradiţional al acţiunilor
U.T.C. — „Săptămîna ştiinţei şi teh¬
nicii" — a prilejuit la Bucureşti o ex¬
poziţie, găzduită de Modern-Club,
care a reunit semnificativ şi eloc¬
vent realizări semnate de tineri din
mari întreprinderi bucureştene, in¬
stitute de cercetare şi proiectare,
licee industriale etc.
O scurtă prezentare sintetică
este grăitoare pentru calitatea in¬
tegrării tinerilor muncitori, tehni¬
cieni şi specialişti din Capitală în
vederea îndeplinirii orientărilor şi
sarcinilor stabilite de Congresul a!
Xlll-lea al P.C.R., a orientărilor şi in¬
dicaţiilor secretarului general al
partidului, tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU.
Cei 24 000 de tineri din 176 de
unităţi de producţie, cercetare,
proiectare şi şcoli din municipiul
Bucureşti au preluat spre rezolvare
3 780 de teme de cercetare sau pro¬
ducţie care vizează într-o amplă şi
semnificativă paletă indicatori eco¬
nomici printre care enumerăm: creş¬
terea productivităţii muncii, sporirea
exportului, reducerea importului, re¬
ducerea consumului de materii
prime, materiale şi combustibili,
sporirea calităţii produselor. Efec¬
tele economice ale entuziasmului şi
competenţei, ale dăruirii şi implicării
în cele mai „fierbinţi" probleme
ale calităţii sînt sintetizate în evalu¬
area eficienţei economice de 1 140
milioane de lei, repartizată în fina¬
lităţi diverse, cum ar fi: sporul pro¬
ducţiei, creşterea exportului, redu¬
cerea importului, reducerea cheltu¬
ielilor de producţie, sporul benefi¬
ciilor.
Cei 21 824 de utecişti participanţi
la realizarea obiectivelor asumate
de comisiile de creaţie tehnico-ştiin-
ţifică,. materializînd ofensiva noului
în strategiile dezvoltării ţării, au de¬
monstrat că tinereţea nu este doar o
vîrstă biologică, afirmînd cu fermi¬
tate starea de spirit revoluţionar a
tinerei generaţii, profund angajată în
procesele înnoitoare ale contempo¬
raneităţii societăţii socialiste ro¬
mâneşti.
Mişcarea „Ştiinţă-Tehnică-Produc-
ţie", în care concursul de creaţie
tehnică a devenit o nobilă tradiţie, a
mobilizat în acest an tineri din 136
de unităţi de producţie şi cercetare
care şi-au pus amprenta inteligen¬
ţei tehnice pe 9 534 de lucrări.
Un fapt semnificativ este următo¬
rul: producţia a aplicat deja peste
95% din ideile şi lucrările avansate
de tineri, demonstrînd nu numai re¬
ceptivitate la nou, ci şi o lăudabilă
deschidere faţă de capacitatea ute-
ciştilor de a interveni activ, cu pro¬
puneri concrete, pentru instaurarea
unei noi calităţi fie în produsele in¬
dustriale, fie în cele de larg consum.
Nu mai puţin semnificativ este şi
faptul că peste 2 000 de utecişti
semnează invenţii şi inovaţii, după
cum acţiunile dedicate creaţiei teh-
nico-ştiinţifice s-au ridicat în acest
an la aproape 200, cuprinzînd
schimburi de experienţă, sesiuni de
comunicări ştiinţifice şi referate,
mese rotunde şi simpozioane.
Orice sinteză numerică are ne¬
voie de cîteva exemplificări. Cu ris¬
cul inerent de a nu putea cuprinde
toate creaţiile prezente în Expoziţia
de creaţie tehnico-ştiinţifică a ute-
ciştilor bucureşteni, vom afirma de
la bun început diversitatea reali¬
zărilor, cît şi calitatea lor manifestă,
în special în domeniul ramurilor de
vîrf ale economiei naţionale.
lată cîteva realizări semnificative:
testerul identificator de circuite im¬
primate MC-900 PLUS (viteza de
identificare 0,4 s, realizat de un co¬
lectiv de la I.E.M.I.); microscopul
stereoscopic (autori: Dobre G,,
Consîantinescu P. de la I.O.R.). De
la I.C.P.E. se remarcă prin calităţile
sale instalaţia pentru aşchiere crio-
genică a metalelor ce permite pre¬
lucrarea unor materiale sub flux de
azot (autori: Aristofan T. şi ing. Grî-
vei E.), precum şi echipamentul de
cuplare a electrocardiografului
(autori: ing. Roat Constantin şi ing.
Constantinescu Radu). în dome¬
niul chimiei sînt prezente diverse
produse ca: elemente plastice pen¬
tru cuplaje („Danubiana"), colo¬
ranţi „Relofil", adeziv pentru cord
metalic, preparate diverse pentru
pigmentare şi colorare cauciuc Ca-
rom. Din domeniul electronicii şi
tehnicii de calcul atrag atenţia cal¬
culatorul Cub—Z, incintele acus¬
tice de 20 W şi 40 W şi calculatorul
multifuncţional de bord auto (au¬
tori: Bricman !., Nica F. şi Duml-
frescu E. de la Institutul de Pro¬
iectări pentru Automatizări).
Creaţia tehnico-ştiinţifică a tine¬
rilor bucureşteni, cu o largă deschi¬
dere tematică, practic nelipsind nici
creaţii din domeniul industriei
uşoare, medicamentelor, industriei
metalurgice etc., precum şi realizări
ale elevilor de la liceele industriale,
se dovedeşte a fi o elocventă
oglindă a competenţei, a efortului
creator dedicat de utecişti unor
obiective majore cum ar fi: moder¬
nizarea producţiei, ridicarea nivelu¬
lui calităţii, economisirea materiilor
prime, materialelor, combustibililor
şi energiei, valorificarea materiale¬
lor refolosibile şi creşterea efi¬
cienţei întregii activităţi.
Expoziţia deschisă sub egida Co¬
mitetului municipal Bucureşti al
Uniunii Tineretului Comunist, dedi¬
cată Conferinţei Naţionale a parti¬
dului şi aniversării a 40 de ani de la
proclamarea Republicii, a demon¬
strat cu prisosinţă angajarea ple¬
nară a tinerei generaţii în înfăptui¬
rea obiectivelor stabilite de Con¬
gresul al Xlll-lea al P.C.R., în mate¬
rializarea preţioaselor îndrumări şi
indicaţii aie secretarului general al
partidului, tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU, oferind o ima¬
gine elocventă a împlinirilor de
astăzi în acest domeniu, prefigu-
rînd, în acelaşi timp, o evaluare a
posibilităţilor viitoare.
CĂLIN STĂNCULESCU
AMPLIFICATOARE
OPERAŢIONALE
BIFET-BIMOS
Un important pas înainte pe linia
perfecţionării amplificatoarelor ope¬
raţionale l-a constituit apariţia, în
1975, a procedeului BIFET (National
Semiconductor), care a permis, prin
implantare ionică, realizarea unor
tranzistoare cu efect de cîmp cu
joncţiune (J-FET), foarte bine îm¬
perecheate, pe pastila monolitică a
amplificatoarelor operaţionale în
telyiologie bipolară. La scurt timp
după aceasta a fost anunţat şi pro¬
cedeul BIMOS (RCA), care a asigu¬
rat combinarea pe aceeaşi pastilă a
unor tranzistoare MOS-FET cu res¬
tul structurii AO, în tehnologie bi¬
polară. La ora actuală dispozitivele
BIMOS se produc în două mari va¬
riante constructive, ambele cu In¬
trare pe MOS-FET-uri: unele cu etaj
de ieşire clasic, în tehnologie bipo¬
lară, iar altele cu etaj de ieşire de tip
COS-MOS.
Evoluţia rapidă a dispozitivelor
BIFET şi BIMOS, care în momentul
de faţă sînt practic asimilate de
către toate firmele de componente
electronice din lume, s-a datorat
performanţelor lor net superioare
în comparaţie cu clasicele operaţi¬
onale bipolare. Avantajele oferite
de intrarea pe FET sau MOS se re¬
feră în primul rînd la creşterea con¬
siderabilă a impedanţelor de in¬
trare, extinderea benzii de frec¬
venţă, creşterea vitezei de urmărire
(slew-rate), reducerea factorului de
zgomot etc.
Pentru a ne forma o imagine mai
concretă despre performanţele aces¬
tor dispozitive, care au căpătat deja o
răspîndire largă şi în domeniul con¬
strucţiilor de amatori, vă propunem o
scurtă trecere în revistă a celor mai
cunoscute familii de operaţionale BI¬
FET şi BIMOS, urmată de cîteva
exemple practice de utilizare pro¬
puse de revista „Toute l’Electroni-
que“ nr. 441. Ca şi în cazul operaţio¬
nalelor clasice (şi al altor dispozitive
semiconductoare de altfel), un anu¬
mit tip de bază de circuit este diferen¬
ţiat în două sau chiar trei variante
practice constructive, specificate, în
denumire printr-o literă auxiliară la
sfîrşitul simbolului sau printr-o cifră
variabilă în numărul de cod (exem¬
ple; mA740, mA 740C; LF155, LF255,
LF355 etc.). Această departajare se
face în funcţie de nivelul general al
performanţelor garantate de pro¬
ducător şi, în primul rînd, de plaja
temperaturilor de funcţionare ad¬
mise, Ori de cîte ori avem posibilita¬
tea de a alege, este de preferat să
optăm pentru variantele garantate în
plaja —55°C 4- +125°C, care sînt
„cap de familie" în privinţa perfor¬
manţelor. în general cele mai ieftine,
dar şi cu performanţele cele mai mo¬
deste, sînt circuitele de clasă comer¬
cială, cu parametrii de catalog speci¬
ficaţi pentru plaja 0 4- 70° C.
OPERAŢIONALE BIFET
Printre primele tipuri lansate în
1975 de firma National Semicon¬
ductor se numără cele din seria
LF155 (L-de la liniar, F-de la FET),
cu variantele constructive LF155,
LF255, LF355, respectiv LF155A şi
LF355A, acestea două din urmă cu
caracteristici de intrare îmbună¬
tăţite. Au urmat imediat familiile
LF156 şi LF157 (LF156, LF156A,
LF256, LF356, LF356A; LF157,
LF157A, LF257, LF357, LF357A), a
căror perfecţionare majoră a con¬
stat în extinderea succesivă a ben¬
zii de frecvenţă şi în creşterea vite¬
zei de urmărire.
Ulterior, aceeaşi firmă a realizat
circuitul de largă utilizare LF351,
care este un „echivalent" BIFET al
bine cunoscutului operaţional bi¬
polar 741. în acest scop, spre deo¬
sebire de seriile 155/156/157, circu¬
itul LF351 a fost conceput cu poten-
ţlometrul de reglare a offset-ului
conectat la minusul alimentării. Mai
merită menţionat aici şi operaţiona¬
lul cvadruplu LF347, care poate fi
considerat un echivalent BIFET al
circuitului bipolar cvadruplu 747.
Dintre produsele firmei Fairchild
amintim circuitele mA771 (A),
mA 772 (A), juA774 (A), operaţionale
simple, duble, respectiv cvadruple,
caracterizate prin curent redus de
alimentare (maximum 2,5 mA per
amplificator), factor de zgomot re¬
dus (20 nV/yHz la 1 kHz), slew-rate
de 13 V/ms şi bandă de trecere de
4 MHz.
Firma Motorola a lansat operaţio¬
nalele cvadruple MC3571 (plajă ex-
UTIL
La experimentarea convertizoa¬
relor nesimetrice — de exemplu
acelea utilizate pentru alimentarea
tuburilor fluorescente de la baterii
sau acumulator — constructorul
amator constată adeseori un ran¬
dament nesatisfăcător, respectiv
curent consumat nejustificat de
mare şi/sau suprasolicitare inexpli¬
cabilă a tranzistorului oscilator,
care se încălzeşte excesiv (uneori
pînă la distrugere), în ciuda alegerii
sale corespunzătoare în ceea ce
priveşte curentul maxim admis,
frecvenţa de lucru, puterea de disi-
paţie etc.
Una dintre multiplele cauze posi¬
bile o constituie energia înmagazi¬
nată în inductanţa înfăşurării pri¬
mare (de colector) a transformato¬
rului pe durata perioadei de con-
ducţie a tranzistorului. Ne vom re¬
feri concret la schema tipică din fi¬
gura 1 (descrisă pe larg în numerele
precedente ale revistei), unde am
notat cu N c -înfăşurarea primară de
colector, N b -înfăşurarea de reacţie
în bază şi N s -înfăşurarea secun¬
dară.
După cum se ştie, energia înma¬
gazinată în inductanţa înfăşurării
primare N c sub forma cîmpului
electromagnetic serveşte în primul
rînd transferului prin inducţie în în¬
făşurarea secundară, dar în acelaşi
MĂRCULESCU
5
4
TEHNIUM 12/1987
:
Fără îndoială, constructorii ama¬
tori au nevoie în activitatea curentă
de aparate de măsură mai mult sau
| mai puţin precise, care să le poată
1 oferi informaţii cantitative absolute
despre mărimile cu care operează.
| Foarte frecvente sînt însă şi cazu-
| rile în care nu valorile absolute îl in-
| teresează pe amator, ci valorile re-
lative în raport cu anumite referinţe
I date. Mai mult, sînt şi situaţii cînd
I scopul „măsurătorii" este doar de a
1 afla în ce sens variază o anumită
} mărime (creşte sau scade) faţă de
I valoarea iniţială, atunci cînd se
| operează unele modificări în mon-
| tajul experimentat.
Exemple de acest gen se pot în-
| tîlni la tot pasul, începînd cu sorta-
I rea şi împerecherea componente-
I lor electronice şi încheind cu fazele
ii de optimizare experimentală a
i montajelor. Fiecare constructor
1 amator concepe şi realizează ad-
| hoc nenumărate improvizaţii me¬
ii nite să-i uşureze munca, să-l apro-
I pie mai repede şi mai comod de re-
II zultatul final urmărit.
| în cele ce urmează ne-am propus
\ să ilustrăm un astfel de caz, ivit pe
■ parcursul experimentării îndelun-
l gate a montajelor de tip convertizor
| pentru alimentarea tuburilor fluo-
;î rescente de la acumulator. Calcu-
I lele prealabile pentru montajele de
i acest gen sînt de regulă foarte
! orientative, dat fiind numărul mare
} de parametri, constante de material
| etc. pentru a căror măsurare di-
l rectă constructorul amator nu este,
| în general, dotat corespunzător,
i Pentru obţinerea unor rezultate
; mulţumitoare — adică în cazul de
> faţă iluminare bună a tubului cu un
| consum de curent cît mai scăzut de
I la acumulator — se apelează la tra-
; diţionala metodă a optimizării ex-
I perimentale. Practic, se realizează
i montajul „de probă" după schema
1 propusă, se aduce în stare de func¬
ţionare (cît de cît), după care ur¬
mează o lungă etapă de tatonare în
; vederea optimizării menţionate: se
j înlocuiesc pe rînd condensatoa-
j rele, rezistoarele, eventual tranzis-
| torul' sau chiar numerele de spire
i din înfăşurările transformatorului
| (prize mediane), urmărind-se obţi-
J nerea unei iluminări maxime a tu-
1 bului pentru un curent consumat cît
I
1---—U
+9V
R 2 M5,6kJL
pi
Hb
r 5 l
J560JL
r 4
Jl
250kiL
11
P-
4 2,7kil
[)_ , t ' ,..
5
L 2
JlklL
6
dV
ÎH l. R . 3 .
56011 [
r 6
mai mic. Tocmai aici intervine
„problema", deoarece aprecierea
gradului de iluminare a tubului este
foarte dificilă, imprecisă şi obosi¬
toare, mai ales atunci cînd avem de
. decelat diferenţe mici de iluminare.
Mai mult, după ce am deconectat
alimentarea montajului pentru a
efectua o modificare, „uităm" cum
lumina tubul înainte şi sîntem ade¬
seori în dilemă, revenind frecvent la
combinaţiile precedente pentru a
putea lua o decizie optimă.
Astfel fiind pusă problema, so¬
luţia apare ca evidentă: utilizarea
unui luxmetru (exponometru etc.)
pentru măsurarea gradului de ilu¬
minare a tubului corespunzător
fiecărei combinaţii în parte. Ideea
le-a venit, probabil, multor amatori
confruntaţi cu această problemă şi
poate că mulţi o utilizează cu suc¬
ces. Pentru cei care nu au îndrăznit
să apeleze la acest procedeu din
lipsa unui astfel de aparat, facem o
precizare importantă: nu este nece¬
sar un luxmetru etalonat, deoarece
valoarea absolută a citirii nu ne ser¬
veşte la nimic (iluminarea variază
pronunţat, de exemplu, de la cen¬
trul tubului spre capete). Orice im¬
provizaţie posibilă, cu o celulă foto-
voltaică, o fotodiodă, un fototran-
zistor etc., care să manifeste sensi¬
bilitate bună în acest domeniu
spectral, poate servi scopului pro¬
pus. De preferinţă, se va utiliza un
instrument indicator cu scala cît
mai mare (eventual un multimetru
pus pe domenii adecvate), se va.lu¬
cra într-o încăpere cu iluminare
ambiantă redusă, pentru a nu sa¬
tura traductorul, iar acesta din
urmă va fi plasat în imediata veci¬
nătate a unuia din capetele tubului,
unde variaţiile de iluminare sînt mai
pregnante.
Amatorii care dispun de o celulă
fotovoltaică (ROL11, FtOLOII etc,)
o pot utiliza ca atare, conectată di¬
rect la bornele unui miliamperme-
tru c.c. (domeniul se alege experi¬
mental astfel ca indicaţia să se situ¬
eze în a doua jumătate a scalei).
Atenţie, totuşi, ca la iluminarea ma¬
ximă acul, să nu „bată" peste capul
de scală! în I osa unui multimetru se
poate folosi orice microamperme-
tru c.c., şuntat în prealabil pentru o
desensibilizare la cîţiva miliamperi.
Experienţa acumulată va duce,
inevitabil, la perfecţionarea acestui
tester, care astfel poate deveni un
scop în sine, pierzîndu-şi „frumu¬
seţea" de improvizaţie ad-hoc, dar
cîştigînd în schimb în performanţe.
O idee simplă în acest sens, pe care
8 avansăm ca incitaţie pentru ima¬
ginaţia fără limite a constructorului
amator, este aceea de a înlocui indi¬
caţia absolută prin una relativă, di¬
ferenţială. Elementul traductor se
montează într-o punte (cu sau fără
amplificare în curent sau tensiune),
iar circuitul de măsurare se aran¬
jează astfel ca indicaţia instrumen¬
tului să fie în vecinătatea lui zero
pentru nivelul iniţial de iluminare.
în figură sugerăm o variantă
practică de măsurare diferenţială.
O fracţiune convenabilă din tensiu¬
nea dată de traductor (selectată
prin Fi-,) este amplificată în configu¬
raţie inversoare cu un operaţional
/SA741, tensiunea de ieşire rezultată
fiind măsurată faţă de un zero fals.
Din P 2 se aduce la zero indicaţia in¬
strumentului corespunzătoare ilu¬
minării ambiante de referinţă, iar P,
serveşte la ajustarea cîştigului în
tensiune, astfel ca micile creşteri în
nivelul iluminării să poată fi ur¬
mărite comod pe scala voltmetru-
tinsă de temperatură), respectiv
MC3471 (variantă comercială), ca¬
racterizate prin bandă largă de
frecvenţă (8, respectiv 7 MHz) şi
tensiuni de offset reduse.
O preocupare constantă a pro¬
ducătorilor de circuite BIFET a con-
stituit-o ameliorarea derivei ter¬
mice. Se ştie că în cazul J-FET-uri-
lor obişnuite acest parametru este
un serios factor limitant, curentul
de poartă dublîndu-şi practic valoa¬
rea cu fiecare creştere de 10°C a
temperaturii. în acest sens, firma
Precision Monolithics a aplicat, în
seriile sale de dispozitive OP15,
OP16, OP17, un original procedeu
compensator, care duce în acelaşi
timp la scăderea spectaculoasă a
curenţilor de polarizare de intrare
(cîţiva picoamperi) şi la creşterea în
consecinţă a impedanţei de intrare,
în capsula dispozitivului, separat
de operaţionalul propriu-zis, s-a in¬
trodus un FET suplimentar avînd
deriva termică foarte apropiată de
cea a tranzistoarelor de intrare. Cu¬
rentul prin acest tranzistor adiţio¬
nal, inversat cu ajutorul unei oglinzi
de curent, este trimis la intrare, per-
miţînd astfel compensarea cvasito-
tală a curentului de polarizare de in¬
trare.
Foarte cunoscute din aplicaţiile
practice sînt şi operaţionalele
BIFET lansate de firma Texas In¬
struments, seriile TL080 (simple),
TL081 (cu compensaţie externă dei
frecvenţă şi reglaj de offset), TL082-
(duble, compensaţie internă, fără
reglaj offset), TL083 (duble, corn-j
pensaţie internă, cu reglaj de of¬
fset), şi TL084 (cvadruple, compen-î
saţie internă, fără reglaj de offset).
Pentru aplicaţii speciale în domeni¬
ile HI-FI şi stereo, acşeaşi firmă aj;
lansat produsele modernizate TL071 \
(simple), TL072 (duble), TL074 şi
TL085 (cvadruple), cu factor dej
zgomot şi distorsiuni neliniare re-j
duse. De asemenea au fost lansate!
circuitele din seria 060 (TL061,
TL066 etc.), special concepute?
pentru curenţi foarte mici de ali¬
mentare şi funcţionare bună la ten-1
siunea de 5 V.
OPERAŢIONALE BIMOS
Primele tipuri au fost cele lansate !
de firma RCA, seria CA3130, cu ver-1
siunile A (caracteristici de intrare |
foarte precis specificate) şi B. i
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
timp produce şi magnetizarea, ade¬
seori pînă ia saturaţie, a miezului
transformatorului. O bună parte din
această energie se risipeşte inutil,
sporind nejustificat consumul de
curent absorbit şi totodată solici-
tînd suplimentar tranzistorul osci¬
lator.
Pe de altă parte, tensiunile de au-
toinducţie din înfăşurarea primară
la întreruperea curentului de colec¬
tor pot atinge valori foarte mari,
care pun adeseori în pericol integri¬
tatea tranzistorului sau îl pot doar
suprasolicita prin străpungere apa¬
rentă, nedistructivă.
Nu intrăm aici în detalii, fenome¬
nele reale fiind mult mai compli¬
cate. Cert este că, într-un astfel de
montaj, un tranzistor de putere
mare, cu tensiunea inversă maximă
colector-emitor de 40—60 V, poate
fi uşor „prăjit", chiar la o tensiune
de alimentare de 9 -4- 12 V.
Un remediu foarte bine cunoscut,
dar puţin aplicat în practică, îl con¬
stituie realizarea pe transformator a
unei înfăşurări suplimentare, iden¬
tică şi foarte strîns cuplată cu în¬
făşurarea de colector, dar de sens
opus acesteia, destinată recupe¬
rării energiei de magnetizare. Pen¬
tru a nu opera decît în sensul dorit,
această înfăşurare se conectează la
sursa de alimentare prin interme¬
diul unei diode redresoare în polari¬
zare inversă. Evident, se vor folosi
în acest scop diode redresoare ra¬
pide de putere, cu tensiuni inverse
cît mai mari.
Artificiul este ilustrat în figura 2,
unde pentru simplificare nu s-au
mai reprezentat şi celelalte compo¬
nente ale schemei. Sensul invers al
înfăşurării recuperatoare N r faţă de
cea de colector N c s-a figurat prin
marcarea cu puncte a începuturi¬
lor. Practic se vor bobina simultan,
în acelaşi sens (bifilar) cele două în¬
făşurări, avînd grijă ulterior să se
conecteze inversat începuturile.
Metoda descrisă oferă un dublu
avantaj. Pe de o parte, după cum am
arătat, permite reîntoarcerea spre
sursă a unui curent util, provenit din
energia de magnetizare recuperată,
ceea ce duce la scăderea consumu¬
lui montajului, iar pe de altă parte,
limitează supratensiunea inversă
colector-emitor pe care trebuie să o
suporte tranzistotrul T. în cazul
unui raport unitar între numerele de
spire ale înfăşurărilor N g şi N r , ten¬
siunea inversă maxima colector-
emitor este limitată la aproximativ
dublul tensiunii de alimentare E. Se
înlătură astfel şi marele coşmar
provocat de procurarea şi selecţio¬
narea tranzistoarelor, ca să nu mai
vorbim de avantajul net al reducerii
considerabile a disipaţiei termice.
Buna funcţionare a montajului
esfe condiţionată în acest caz de
demagnetizarea completă a trans¬
formatorului în fiecare ciclu în
parte, ceea ce antrenează limitarea
timpului maxim de conducţie a
tranzistorului. Practic, raportul pe¬
rioadei de conducţie va trebui să fie
ceva mai mic de 50% (se poate lua
8 ~ 0,45).
Literatura de specialitate menţio¬
nează numeroase alte artificii me¬
nite să îmbunătăţească funcţiona¬
rea generală a convertizoarelor de
acest tip. Vom mai da un exemplu
care se referă tot la reducerea pier¬
derilor energetice, de data aceasta
în procesul intrinsec de comutaţie,
la deschidere.
Să considerăm tranzistorul T
aflat la sfîrşitul perioadei de con¬
ducţie. Tensiunea V CE începe să
crească pe durata timpului de sto-
caj t s al tranzistorului, atingînd o va¬
loare importantă înainte ca intensi¬
tatea curentului de colector să în¬
ceapă să scadă (fig. 3). Or, după
cum se ştie, produsul l c • V CE în¬
seamnă energie disipată, respectiv
energie pierdută din punct de ve¬
dere al scopului de transfer propus.
Artificiul constă în adăugarea cir¬
cuitului C, R, D indicat în figura 4,
ale cărui componente urmează a fi
tatonaţe experimental pentru fie¬
care montaj' în parte. In prezenţa
acestei reţele, la sfîrşitul perioadei
de conducţie curentul va scădea li¬
niar prin tranzistor, începînd să
crească prin condensatorul C. în
momentul cînd L devine nul, ten¬
siunea emitor-colector la bornele
tranzistorului atinge o anumită
valoare intermediară, V, (fig. 5), ne-
devenind maximă decît ceva mai
tîrziu, după încărcarea condensa¬
torului C. Această deformare voită
a diagramelor de comutaţie con¬
duce, aşadar:, la reducerea pierderi¬
lor instantanee prin disipaţie, dimi-
nuînd valorile produsului l c • V CE pe
intervalele de tranziţie saturat-blo-
cat.
La închiderea tranzistorului,
adică la intrarea sa în conducţie,
energia înmagazinată în condensa¬
tor va fi disipată în rezistenţa R.
Aranjamentul trebuie astfel făcut
încît la închiderea completă a tran¬
zistorului (la intrarea în saturaţie),
condensatorul să fie deja total des¬
cărcat. Prin urmare, constanta de
timp R.C. trebuie aleasă mică în
comparaţie cu timpul de creştere
(t r -rise time) al tranzistorului. Se v;i
folosi şi aici, evident, o diodă redre¬
soare rapidă, urmînd a tatona expe¬
rimental valorile R şi C.
TEHNIUM 12/1987
5
ILT
oj
MANIPULATOR
CU H6HORI6
Manipulatorii] electronic, aşa-
numitul „bug“, este un aparat indis¬
pensabil în traficul de radioamatori.
De la apariţia circuitelor integrate
digitale în literatură au apărut mai
multe scheme de manipulatoare
electronice, mai mult sau mai puţin
sofisticate.
Pentru uşurarea manipulării. şi
mărirea vitezei de trafic s-au con¬
struit manipulatoare electronice cu
memorie. Acestea permit stocarea
unor mesaje utile şi repetabile în
trafic într-o memorie RAM şi apoi
transmiterea lor ori de cîte ori este
necesar printr-o simplă apelare.
Din experienţa radioamatorilor s-a
constatat că mesajele uzuale ocupă o
zonă de memorie RAM între 256 şi
512 biţi.
Pentru realizarea acestor dezide¬
rate s-a conceput un manipulator
electronic cu circuite integrate în
tehnologie CMOS care prezintă
avantajul unui consum minim de
curent, lucru foarte important la ali-
losirea unui număr minim de capsule; Memoria RAM a manipulatorului
— toate componentele sînt de asigură înregistrarea a maximum
producţie indigenă; 12 mesaje în lungime de 256 biţi sau
— viteză mare de trafic. a unui număr de mesaje de lungime
Manipulatorul electronic prezen- variabilă. «
TEOFSM GHEONEA,
YOB-1SS24/NT
mentarea din baterii a montajului.
De asemenea, circuitele digitale
CMOS prezintă, în comparaţie cu
circuitele TTL, avantajul unei imu¬
nităţi sporite la zgomot şi alimenta¬
rea într-o plajă largă de tensiune.
Faţă de schemele apărute pînă
acum în literatură, montajul de¬
scris mai jos prezintă următoarele
avantaje sau noutăţi:
— folosirea circuitelor integrate
digitale CMOS;
— consum minim de curent
(max. 100 mA);
— schemă originală pentru ge¬
neratorul de semnale MORSE;
— permite 1—12 mesaje de 256
biţi sau un număr variabil de lun¬
gime dorită, în limita a 3 kbiţi de me¬
morie;
— iniţializarea memoriei la por¬
nire (după pornire memoria nu con¬
ţine nici o informaţie); '
— stop automat ia sfîrşit de me¬
saj;
— optimizarea schemei pentru fo-
tat are în componenţa sa următoa¬
rele blocuri funcţionale:
1. Generatorul de semnale MORSE.
2. Memoria RAM de 3 kbiţi.
3. Numărător de baleiere a me¬
moriei RAM.
4. Bloc de prescriere, selectare şi
afişare a numărului de mesaj.
5. Logica de iniţializare a memo¬
riei RAM şi de sfop automat la sfîrşit
de mesaj.
Generatorul de semnale MORSE
are în componenţa sa generatorul
de tact, pentru stabilirea vitezei de
transmisie între 0 şi 350 semne pe
minut, construit după o schemă
clasică, cu o poartă din circuitul in¬
tegrat CI-6 (MMC4093), cu caracte¬
ristica de intrare de tip trigger-
Schmitt, şi generatorul de linii şi
puncte construit cu CI-1 şi CI-2.
Prin optimizare s-a construit un
generator de linii şi puncte cu o sin¬
gură capsulă, dublul bistabil D
(MMC4013), şi o poartă NOR din
CI-2 (MMC4001).
Bistabilele D sînt montate în con¬
figuraţie de divizor cu 2, iar genera¬
rea punctelor şi liniilor în raportul
1/3 este asigurată de diodele D1-
D3, care asigură condiţiile logice
necesare pentru generarea corectă
pe frontul impulsului de tact al pe¬
rioadelor de timp.
Se remarcă faptul că datorită reac¬
ţiilor prin diode R-/Q la bistabilele D
este indiferent timpul cît ţinem apă¬
sată cheia în poziţia „linii" sau
.puncte", generatorul asigurînd du¬
rata corectă a semnalelor chiar dacă
contactul este mai scurt decît durata
unei linii sau a unui punct. Aceasta
duce la eliminarea erorilor de ma¬
nipulare, generate de „pripa* 1 ope¬
ratorului.
Memoria este implementată cu
3 capsule CI-3, CI-4, CI-5, de
tipul MMN2102, cu o capacitate de
1 024 x 1 bit (1 kbit).
Memoria este construită în teh¬
nologie NMOS, compatibilă TTL şi
CMOS.
Atunci cînd pinul 3 (R/W) al capsu¬
lei este în „1“ logic, memoria lucrează
în regim de citire (read), la ieşirea de
date obţinîndu-se data memorată la
adresa dată de intrările de adrese
A0—A9, iar cînd R/W = „0“ logic, la
adresa dată de A0—A9 se va scrie in¬
formaţia existentă la intrarea de date,
memoria lucrînd în regim de scriere
(write).
Spaţiul de adresare al memoriei a
fost împărţit în segmente de cîte
256 biţi, numărul segmentului fiind'
dat de adresele A8 şi A9, iar baleie¬
rea segmentului fiind realizată de
A0— : A7.
0 Selecţia uneia dintre cele trei
capsule se face aducînd intrarea
CS = „0“ logic, neselectată, capsula
avînd ieşirea în stare de înaltă impe-
danţă (hiz).
Pentru baleierea adreselor memo-
• riei RAM, atît la citire, cît şi la înscriere
se foloseşte un numărător de 10 ran¬
guri binare, constituit din capsulele
CI-9, CI-10, CI-11 (MMC4516).
Capsulele MMC4516 sînt numă¬
rătoare binare de 4 biţi sincrone, re¬
versibile şi cu posibilitate de în¬
cărcare paralelă.
CI-9 şi CI-10 asigură primele 8 ran¬
guri binare pentru baleierea AO-A7,
iar numărătorul CI-11, prin ieşirile Q1
şi Q2, acţionează ultimele două
adrese.
tu uvn
' 9 “ ~Î3^
C.I-1-2
Wa b q j 12
Cf-8-2 CI-8-3
ţi?
R /w
C1-3
in our CSI A a«tâk
/3l\
R/ w
C1-4
CS 2 jj 168 n
« r.i-io
cs3 XjHjP «
c Ar Afi Ao |AJ* /Q\ J- |LZJ
, - ,
a ‘q 4
5 6
7 2
1 16 15 14 jt*i9 -g-
/ 1
1 1
r
-1 D S
IU
SI @2
CI-9
PE ”
L. S, a 2 &3fl4 8* «f , «2 $3
-§■ CI-10 rir . 2 - 5 - „ CI-11
PE KP, P 2
7 ^ 2 *BC 107
7 CIT T SCR
[510/1 n 5>oii
ImO Hi—- •
-L 470 v DDo
IR 31
9°
. j C1-14-2 13
xCK aJ i2
STOP CiT. SCR
— JT
rrS-'-^A
,
oi
V
—
—
—
1 0
;; o
; o
OO
O
O.
—
1; o
cr
_Q_
q:
jQ.
H
Q!
CI 2 MMC4001
CI 3,4 ( 5 MMN 2102
CI 9 10 11 MMC 402.9
CI 12 MMC 4543
CI 13 MMC 4017
TEHNIUM 12/1987
în condiţiile traficului aglomerat, cînd
semnalul este slab în casca (difuzorul)
corespondentului, la lucrul SSB este de¬
osebit de utilă semnalizarea trecerii de
pe emisie pe recepţie printr-un semnal
sonor strident, de telegrafie modulată.
Acest lucru se realizează relativ simplu,
la gabarit redus (montajul poate fi intro¬
dus chiar în corpul microfonului), con¬
form schemei din figura alăturată.
Montajul are la bază un singur circuit
integrat, de producţie indigenă (MICRO¬
ELECTRONICA) — un CMOS de tipul
MMC4011 — care conţine patru porţi ŞI-
NU (NAND) cu cîte două intrări, cu in¬
trările şi ieşirile prevăzute cu etaje buf-
fer. Primele două porţi formează un osci¬
lator astabil, iar ultimele două (legate în
paralel) formează etajul separator spre
ieşire (microfon).
Montajul se pune în funcţiune prin co¬
mutatorul (întrerupătorul) K. La sfîrşitul
emisiunii, cînd operatorul deschide con¬
tactele întrerupătorului „emisie" (PTT),
se încarcă electroliticul C 1( stabilind la
bornele lui C 2 tensiunea dictată de dioda
Zener D v Curentul de încărcare a lui C|
întîrzie trecerea releului „emisie-recep-
ţie“ în poziţia „recepţie" pentru o pe¬
rioadă de timp ce este dictată de tipul re¬
leului şi de valoarea condensatorului C v
în tot acest timp (de întîrziere), circuitul
integrat Cil este alimentat +V D n cu ten-
siiiinea stabilizată de D-, şi multivibrato-
rul, prin etajul separator, debitează pe
punctul cald al microfonului un semnal
cu frecvenţa dictată de R,, R 2 şi mai ales
C 3 . Amplitudinea semnalului debitat pe
punctul cald 'al microfonului se reglează
pînă la valoarea potrivită din potenţio-
metrul semireglabil P v După efectuarea
reglajelor, acest potenţiometru se poate
scoate din montaj, măsurînd valoarea re-
La scriere sau citire, numărătoa¬
rele numără normal înainte, iar la
iniţializare sau selecţia unui seg¬
ment numărătoarele funcţionează
în modul cu încărcare paralelă.
La pornire se înscrie paralel în
numărătoare „0" logic la toate ieşi¬
rile.
Pentru selectarea unuia din cele
12 segmente de 256 biţi din memoria
RAM se foloseşte un bloc format
dintr-o matrice cu diode cu comuta¬
toarele S1-S12, porţile NOR CI2-3 şi
CI2-4, circuitul NAND CI-7, numă¬
rătorul CI-11 (ieşirile Q3 şi Q4).
Acestea asigură selectarea unui
segment de 256 biţi prin acţionarea
asupra adreselor superioare A8 şi
A9 ale unei capsule sau prin acţio¬
narea intrărilor CS corespun¬
zătoare.
Afişarea numărului de segment
se face cu un decodificator 7 seg¬
mente (MMC4543) care acţionează
elementul de afişare (MDE2101).
La selectarea unui segment numă¬
rătorul de segment este iniţializat prin
înscrierea paralelă în acesta a numă¬
rului OOH (hexa).
Pentru a iniţializa memoria la
pornire se foloseşte oscilatorul
construit cu poarta CI6-4 şi poarta
NOR CI2-2.
La pornire intră în funcţiune şi os¬
cilatorul pe o frecvenţă de 200 kHz
şi datorită faptului că condensato¬
rul C8 constituie la început o reac-
tanţă nulă, la ieşirea porţii NOR
CI2-2 vom avea „0“ logic, deci R/W
de la memorii se înscrie la toate
adresele „1“ logic.
După încărcarea condensatoru¬
lui C8, oscilatorul se opreşte.
La sfîrşitul mesajului, adică
atunci cînd cel puţin trei biţi conse¬
cutivi la ieşire din memorie sînt „1“
logic (stare inactivă, generatorul de
linii şi puncte lucrînd în logică ne¬
gativă), circuitul CI-13 semnali¬
zează acest lucru prin blocarea ge¬
neratorului de tact (CI6-3) la intra¬
rea în numărătorul de baleiere prin
poarta CI8-3.
Modul de lucru STOP MESAJ,
CITIRE, SCRIERE este selectat cu
circuitul Cil4-1 şi Cil4-2, care prin
tranzistoare aferente şi LED-uri
semnalizează modurile respective.
Manipulatorul mai este prevăzut
cu un generator de ton construit cu
circuitul CI6-2 care acţionează,
prin intermediul unui tranzistor,
casca telefonică T pentru controlul
local şi un releu reed care manipu¬
lează circuitul din emiţător.
T ELECTRONI
Or. mg. IQSiF LINGVAY
YOS A VINI, maestru aî sportului
glată şi înlocuindu-l cu o rezistenţă de
valoare corespunzătoare.
Reglajul montajului presupune ur¬
mătoarele operaţii:
— reglarea timpului de întîrziere prin
alegerea condensatorului C n : la releele
uzuale valoarea acestuia pentru timpi de
întîrziere de 0,5 + 2 s va fi cuprinsă între
100 şi 600 mF;
— alegerea frecvenţei semnalului de¬
bitat se realizează din grupul R 1f R 2 şi
C 3 . Recomand ca în timpul acestui reglaj
să se aleagă doar C 3 , pentru R, şi R 2
lăsînd valorile din schemă. Reglajul se va
face astfel încît semnalul emis să fie cît
mai strident (în jur de 800 -4- 1 000 Hz).
Acest lucru se realizează de obicei utili-
zînd un condensator multistrat sau stiro-
flex pentru C 3 de 560 pF;
— reglarea amplitudinii semnalului
debitat pe punctul cald al microfonului.
în momentul trecerii pe emisie, închi-
zînd comutatorul PTT, C, este descărcat
prin aceasta, iar montajul va funcţiona
numai pe perioada descărcării lui C 2
(cca 0,5 s). Dacă se doreşte ca la trece¬
rea pe emisie să nu se mai emită semna¬
lul acustic de început, C 2 poate lipsi din
montaj. Durata semnalului de la începu¬
tul emisiei este determinată de valoarea
lui C 2 . Experimental aceasta va fi cu¬
prinsă între 0,47 şi 2 juF, C a fiind de tipul
stiroflex, multistrat sau hîrtie.
Montajul poate fi realizat miniatură
chiar în carcasa microfonului.sau într-un
compartiment ecranat, imediat lîngă
mufa mamă a microfonului, în cutia
emiţătorului.
K-ELECTRONIC'
DOMINA fi DAniflAM
ROMANIAN AMATEUR RADIO FEDERATION
S \Ui 1/ li SI \ UL I M 1UIU/
CAIBHDAR^COMPBTITIORAL 1988
m
u
CAMPIONATE REPUBLICANI
UNDE SCURTE (cw,seb,mixt) S+J, individual şi echipe
- 3,5 MHz 14,21.111 16-18utc
28.III 15-17utc
- 7 MHz 5,12.VI 08-loutc
TELEGRAFIE SALA (regularitate, recepţie şl transmitere viteză)
S+J1+J2 individual
- etapa pe judeţ 6-7*11
- etapa finală, la Oradea 7-9•IV
RADIQGQNIOMETRIE DE AMATOR 3,5 şi 144 MHz, S+J1+J2, individual, m+f
- etapa pe judeţ ~ 14-15.V
- etapa de calificare, la Bistriţa 17-19.VI
- etapa finală, la Miercurea Ciuc 21-23*VII
UNDE ULTRASCURTE (cw,ssb,mixt) S+J, individual şi echipe
- etapa 1 144 MHz 13.VIII
- etapa 2 432 şi 1296 MHz 13.VIII
- etapa 3 144 MHz 13.VIII
CREAŢIE TEHNICĂ S+J
- etapa judeţ 2o-21.VIII
- etapa finală şi M SIMP0 YO 88”, la Constanţa-24-25*XX
— — —— ■ ... y Mamaia
CAMPIONATE INTERNAŢIONALEI
UNDE SCURTE - Y0 HF DX CONTEST (cw,ssb.raixt) 6-7.VIII
UNDE ULTRASCURTE - Y0 VHF/UHF CONTEST (cw,ssb.mixt)
~ “ ' 144 şi 432 MHz 14.VIII
12-l6utc
l6-18utc
18-22utc
20-l6utc
02-12utc
fCONCURSURI REPUBLICANE
CUPA ” P . R «RAD10AMATORISM-TEHNIUM ” (cw,ssb,mixt) S+J, individual şi
echipe
-144 MHz etapa 1 3.II l6~18utc
2 15.11 16-I8utc
-3,5 MHz etapa 1 18. IV 15-17utc
2 25.IV 15-17utc
CUPA ”F.R.RADIOAMATORISM ” 3,5 MHz, S+J, individual şi echipe
- radiotelegrafie etapa 1 9.V l6-18utc
2 lo a V l6-18utc
- radiotelefonie etapa 1 3.X l6-18utc
2 lo.X l6-18utc
CUPA ”F.R.RADIOAMATORISM” telegrafie sală, S+J1+J2, la Botoşani
4-6.XI
CUPA ANIVERSAREA REPUBLICII ” 144 MHz (cw,ssb,mixt) S+J, individual
şi echipe
- etapa 1 11,XI l6-22utc
- etapa 2 12.XI l6-22utc
- etapa 3 13.XI 04-07utc -
TEHNIUM 12/1987
I
Deoarece în prezent mijloacele
de înregistrare a sunetului pe benzi
magnetice cu viteză de derulare
scăzută au mare răspîndire (ne re¬
ferim în special la toate tipurile de
casetofoane), proiectanţii acestei
aparaturi au căutat soluţii pentru
creşterea calităţii înregistrărilor
pînă la un nivel comparativ cu mag¬
netofoanele avînd viteza de rulare a
benzii magnetice de 19,05 cm/s şi
mai mare. La o viteză de rulare a
benzii de 19,05 cm/s, nivelul frecven¬
ţelor înalte înregistrate depăşeşte
pe cel al frecvenţelor medii, pe cînd
la viteze inferioare, acest nivel
scade progresiv o dată cu scăderea
vitezei, astfel că la 9,53 cm/s acesta
este sub nivelul frecvenţelor medii
înregistrate. De aceea, la viteze in¬
ferioare valorii de 19,05 cm/s, la ni¬
velul nominal de înregistrare pentru
frecvenţe medii, frecvenţele înalte
„se aud“ mai slab, cu coeficient ridi¬
cat de distorsiuni.
De obicei, pentru reducerea nive¬
lului distorsiunilor şi obţinerea unui
sunet „curat" se reduce nivelul glo¬
bal al înregistrării, iar la redare frec¬
venţele înalte sînt compensate din
circuitele electronice de corecţie a
tonalităţii. Aceasta nu este o soluţie
eficientă, ci doar un compromis,
deoarece deteriorează raportul din¬
tre semnalul util şi zgomotul pro¬
priu al înregistrării, ca şi raportul în¬
tre semnalul util şi zgomotul pro¬
priu ai benzii. Pentru exemplificare,
în figura 1 se prezintă curbele de ni¬
vel al înregistrării în banda audio în
funcţie de nivelul semnalului la în¬
registrare.
Curbele sînt obţinute la viteza de
4,76 cm/s, folosind la toate deter¬
minările acelaşi cap magnetic şi
aceeaşi bandă magnetică. Se ob¬
servă că: pentru nivelul semnalului
de 0 dB, caracteristica de frecvenţă
cade rapid după 6 kHz, pentru sem¬
nalul cu nivel de -10 dB, caracteris¬
tica atinge 10 kHz, iar pentru nivelul
semnalului de —20 dB, caracteris¬
tica de frecvenţă atinge 12,5 kHz.
O situaţie similară se întîlneşte şi
la viteza de 9,53 cm/s, cu singura
diferenţă că pragurile la care carac¬
teristica de frecvenţă cade sînt
de 12—14 kHz pentru niveluri ale
semnalului de înregistrare de -3 -f-
—6 dB.
Pentru a se obţine o liniarizare a
caracteristicii de frecvenţă s-a
acţionat pe două căi distincte:
— prima cale a urmărit, concepe¬
rea şi introducerea în schemele
electrice ale aparaturii de înregis¬
trare a sunetului a unor circuite
care să permită modificarea curen¬
tului de premagnetizare în sensul
reducerii lui atunci cînd în compo¬
nenţa semnalului frecvenţele înalte
sînt predominante. Aceste circuite
poartă denumiri comerciale dife¬
rite: ADRS = AUTOMATIC DIS-
TORSION REDUCTION SYSTEM
(AKAI), respectiv DYNEQ (TAND-
BERG);
ng. AURELIAN MATEESCU
— a doua cale a vizat introduce¬
rea şi utilizarea benzilor magnetice
cu strat activ din pulberi metalice
(METAL) de fier şi cobalt în special,
pulberi cu forţă coercitivă ridicată.
Acestea permit depăşirea nivelului
nominal de înregistrare, avînd o ca¬
pacitate de suprasarcină ridicată,
comparativ cu tipurile clasice care
se saturează rapid la frecvenţe
înalte. Consecinţele sînt cele speci¬
ficate anterior: neliniaritatea carac¬
teristicii la frecvenţe înalte şi creş¬
terea coeficientului de distorsiuni.
Această soluţie a benzijor cu
strat activ din pulberi metalice nu a
căpătat răspîndirea aşteptată din
următoarele inconveniente:
— stratul activ nu este suficient
de stabil în timp în condiţii de umi¬
ditate ceva mai ridicată. Este afec¬
tată în primul rînd capacitatea ben¬
zii de a reproduce frecvenţele
înalte;
— benzile „METAL" au un nivel
de zgomot propriu mai ridicat decît
cele cu oxid de fier exact în spectrul
frecvenţelor înalte;
— benzile „METAL" au un preţ
de 3-5 ori mai ridicat decît cele
clasice.
Toate aceste considerente au
făcut ca, în prezent, aceste tipuri de
benzi să fie aproape complet aban¬
donate în favoarea primei soluţii:
reglarea curentului de premagneti¬
zare în regim dinamîc.
în 1979, firma „Dolby Laborato¬
ries" (S.U.A.) a realizat un dispozi¬
tiv care îmbunătăţea înregistrarea
la frecvenţe înalte. Principiul de
funcţionare al dispozitivului a pri¬
mit denumirea DOLBY HX (HEAD-
ROOM EXTENTION — mărirea ca¬
pacităţii de suprasarcină, în¬
cărcare) şi este următorul:
Fig. 4: Schema dispozitivului de
reglare dinamică a curentului de
premagnetizare; ICI, IC2, IC3 =
K544A IA (/3M301A); T, = KT503r
(BC190); T 2 = KT815T (BD239);
D, =ff503A (1N4148, BAI 57, BA243);
D 2 = KC119A (2 x 1N4001); D 3 =
a 223 (1N4004 4- 4007).
— dacă în spectrul semnalului
audio predomină frecvenţele joase
şi medii, iar nivelul frecvenţelor
înalte nu este mare, semnalul înre¬
gistrat este tratat în condiţii nor¬
male, curentul de premagnetizare
avînd o valoare stabilită iniţial pen¬
tru minim de distorsiuni la frec¬
venţe medii;
— dacă nivelul frecvenţelor
înalte ce intră în spectrul semnalu¬
lui creşte, sistemul DOLBY HX re¬
duce automat curentul de premag¬
netizare, astfel ca, însumat cu sem¬
nalul de înregistrare, să se obţină
un cîmp magnetic constant generat
de capul magnetic de înregistrare,
evitîndu-se saturaţia benzii magne¬
tice.
Schema bloc a unui magnetofon
echipat cu sistemul DOLBY HX este
prezentată în figura 2 şi cuprinde
următoarele blocuri funcţionale:
— Al, A2 — etaje preamplifica-
toare cu caracteristica de frecvenţă
liniară;
Flg. 1: A — corespunde nivelului
de 0 dB la înregistrare; B — idem,
pentru -10 dB; C — idem, pentru
-20 dB
»J
B2 H F2
Fig. 2: Schema bloc a sistemului
Dolby Hx
Fig. 3: Schema bloc a sistemului
de reglare automată a curentului de
premagnetizare (în regim dinamic)
o-oî ri n, „ j i_
| l0kA l T J 560pF
Ui = - i5Vcc
U2= 22-i-28Vcc
Si deconectat =
regim dinamic
8
TEHNIUM 12/1987
— Bl, B2 — etaje compander
DOLBY B. Acestea au în compo¬
nenţa lor detectoare de nivel pentru
frecvenţe înalte;
— UI — etaj în care se formează
tensiunea de comandă pentru re¬
glajul nivelului de premagnetizare.
Curentul de premagnetizare se~re¬
glează prin modificarea, într-un do¬
meniu prestabilit, a tensiunii de ali¬
mentare a oscilatorului de ştergere
şi premagnetizare notat cu G1;
— FI, F2 — etaje ce cuprind filtre
comandate în tensiune;
' — A3, A4 — amplificatoarele de
înregistrare;
— SI, S2 — etaje sumatoare;
— CM — grupul capetelor mag¬
netice de înregistrare.
Sistemul DOLBY HX permite creş¬
terea capacităţii de suprasarcină a
benzilor magnetice cu circa 10 dB la
frecvenţa de 10—12 kHz. Cu toată
această eficacitate, acest sistem nu
a căpătat o răspîndire foarte mare
deoarece în exploatare au apărut o
serie de neajunsuri:-
— caracteristicile sistemului sînt
critice în ceea ce priveşte curentul
de înregistrare corelat cu nivelul
frecvenţelor faţă de care se face re¬
glajul şi tipul benzii utilizate;
— cu toate că se utilizează filtre
speciale în scopul minimalizării dis¬
torsiunilor din caracteristica de
frecvenţă, la modificări rapide ale
nivelului semnalului ce se Înregis¬
trează apar alterări ale caracteristi¬
cii de frecvenţă. Acestea se dato¬
rează faptului că detectoarele siste¬
mului DOLBY B sînt destinate func¬
ţionării optime a sistemului de re¬
ducere a zgomotului, ceea ce nu
corespunde necesităţilor pentru re¬
glarea optimă a premagnetizării;
— sistemul DOLBY HX este pro¬
iectat pentru a fi utilizat numai în
aparate echipate cu reducătoare de
— detectoare de precizie. Dl,
D2;
— amplificatorul de nivel, A5;
— circuite de corecţie, CI, C2;
— oscilatorul de ştergere şi pre¬
magnetizare, G1;
— capul magnetic de înregistra-
re-redare cu două secţiuni, CM.
După cum se observă, tensiunea'
de audiofrecvenţă obţinută la ieşi¬
rea etajelor amplificatoare A3 şi
respectiv A4 este aplicată filtrelor
FI şi F2. Acestea sînt urmate de de¬
tectoarele de precizie Dl şi D2.
Tensiunile rezultate la ieşirea
celor două detectoare sînt însu¬
mate şi aplicate unui etaj amplifica¬
tor A5 cu care se obţine tensiunea
de alimentare pentru generatorul
de ştergere şi premagnetizare.
Această tensiune variază în funcţie
de compoziţia semnalului audio în
domeniul frecvenţelor înalte, pro-
ducînd în consecinţă modificări ale
regimului de lucru al generatorulu 1
de premagnetizare din care ne inte
resează în mod deosebit variaţii
Curentului de premagnetizare.
Schema electrică a dispozitivului
este prezentată în figura 4, în care
sînt notate valorile componentelor
din schema publicată în revista
„Radio" nr. 5/1983, pag. 38. Schema
cuprinde două circuite identice
pentru fiecare canal şi un etaj co¬
mun. Ne vom referi la un singur ca¬
nal. Semnalul audio, preluat de la
ieşirea amplificatorului de înregis¬
trare al magnetofonului, este intro¬
dus în primul etaj, echipat cu ope¬
raţionalul AOI, etaj avînd rolul de a
amplifica semnalul şi totodată de
a extrage componenta cuprinzînd
frecvenţele înalte care sînt apoi
aplicate detectorului de precizie
echipat cu A02 şi Dl.. Semnalul
provenit de la ieşirea celor două de¬
tectoare (L şi R) este^ aplicat unui
electrică identică cu aceea a mag¬
netofonului MAIAK 203 şi un grup
de alimentare bine filtrat şi stabili¬
zat care livrează o tensiune de ± 15
V- pentru alimentarea CI şi o ten¬
siune de +28 V pentru alimentarea um
ultimului etaj al dispozitivului.
Am evitat astfel intervenţia pe ca¬
blajele magnetofonului, iar dispozi¬
tivul a fost realizat independent
(bobina oscilatorului se procură Um
din comerţ).
Pentru cuplarea intrărilor L + R
ale dispozitivului. într-un magneto¬
fon existent apar două situaţii dis¬
tincte;
a) amplificatorul de înregistrare
este construit pe schemă generator
de tensiune — reţea de curent con- c
stant (fig. 6) sau >
b) amplificatorul de înregistrare t
Fig. 5: Caracteristica de transfer
a dispozitivului: U M — tensiune ma¬
ximă; U m — tensiune minimă; U D —
tensiune de prag.
la oscilatorul
de ştergere
3U
» ta
de
=n^>
6 a :
r
-î~
R2 27kXL
-1--CZ3--1-
CM
la
T 47nF UiOOIL
NOTA' P0 = premagnetizare ^n
zgomot compander-expander tip
DOLBY B.
!n 1980, specialiştii firmelor
. mg & Olufsen" din Danemarca şi
olby Laboratories" (S.U.A.) au
.laborat o variantă modificată a
sistemului HX denumit DOLBY
HX PROFESSIONAL. Acest sistem
este construit pe principiul unei bu¬
cle de corecţie în care nivelul pre-
magnetizârii se modifică automat
astfel ca suma dintre curentul de
premagnetizare a benzii şi curentul
componentei de înaltă frecvenţă
din semnalul de înregistrat să
se. păstreze constantă pa valo.are.
Sistemul! utilizat în special
în aparatura profesionala, deşi
are o realizare practică complexă,
nu are o eficacitate mai mare de
3—5 dB. în compunerea schemei
electrice a sistemului DOLBY HX
PRO intră peste 300 de compo¬
nente, din care motiv firma NEC
(Japonia) a elaborat un circuit inte¬
grat specializat cu pare se poate
executa acest sistem cu un număr
redus de componente. Circuitul in¬
tegrat are codul mPC 1297CA. Inte¬
resul pentru acest sistem este ex¬
plicat de cele menţionate mai sus în
ceea ce priveşte benzile magnetice
cu strat activ din pulberi metalice.
în cele ce urmează vom prezenta
experimentările constructorului so¬
vietic N. Suhov descrise în nr. 5 al
revistei „Radio" din 1983. Schema
experimentată de autorul articolu¬
lui a fost executată'de subsemnatul
cu componente indigene. în nume¬
rele 1 şi 2 ale revistei „Radio"
(U.R.S.S.j din 1987 au fost prezen¬
tate variante îmbunătăţite ale siste¬
mului de premagnetizare în regim
dinamic, dar schemele electrice cu¬
prind circuite integrate specializate
produse de industria sovietică şi
care nu au echivalent indigen.
Schema bloc a sistemului de re¬
glaj în regim dinamic a curentului
de premagnetizare a benzii este
prezentată în figura 3 şi cuprinde:
— etajele preamplificatoare, Al,
A2;
— amplificatoarele pentru înre¬
gistrare, A3, A4;
— filtre pentru frecvenţele înalte.
FI, F2;
etaj comun echipat cu A03. Acest
etaj este urmat de un amplificator
inversor de putere echipat cu tran-
zistoarele TI şi T2.
Caracteristica de transfer a aces¬
tui etaj este prezentată în figura 5.
Atrag atenţia următoarele elemente
ale schemei:
— circuitele de filtrare ce ur¬
mează detectorul de precizie,
R6C4R7, avînd constantele de timp
t -j = R6C4 = 0,51 ms şi r 2 = R7C4 =
7,5 ms; utilizarea acestor valori a
fost facilitată de faptul că la intrarea
detectorului se aplica un semnal
avînd în compoziţie frecvenţele
înalte preponderente;
— comutatorul K1, care permite
alegerea regimului de înregistrare
dorit; K1 — deschis = funcţionare
în regim de reglare dinamică a cu¬
rentului de premagnetizare- K1 —
închis = curentul de premagneti¬
zare are o valoare fixă, prestabilită
(funcţionare clasică);
— circuitul R11C5, care are rolul
de a introduce o reacţie negativă cu
scopul de a evita intrarea în osci¬
laţie a montajului pe frecvenţă
înaltă;
— ia intrarea amplificatorului su-
mator executat cu AQ3 se aplică,
prin R7, tensiunea furnizată de cele
două detectoare de precizie, iar
prin R9 tensiunea continuă nega¬
tivă reglabilă prin R8 (V max în figura
5); cele două tensiuni se corelează
astfel ca nivelul tensiunii de la ieşi¬
rea detectorului să nu depăşească
pragul fixat;
— R13 reglează valoarea tensiu¬
nii minime în emitorul tranzistorului
T2 (U mjr , în figura 5), tensiune co¬
respunzătoare curentului minim de
premagnetizare;
— tensiunea de alimentare a ge¬
neratorului de ştergere şi premag¬
netizare se ia între plusul sursei de
alimentare (+22 + +28 V, filtraj bun)
şi emitorul tranzistorului T2.
Dispozitivul a fost montat de au¬
torul său pe un magnetofon MAIAK
203. Personal am optat pentru exe¬
cuţia unei construcţii • indepen¬
dente, nefiind posesorul acestui tip
de magnetofon. Pentru aceasta am
executat un generator de ştergere
şi premagnetizare cu o schema
este de tipul generator de curent
(fig. 7).
In acest caz este necesară intro¬
ducerea rezistenţei R1 = 100 n pen¬
tru funcţionarea dispozitivului (fi¬
gurile 6a, 6b).
Reglarea şi punerea în funcţiune
a magnetofonului echipat cu dispo¬
zitivul de reglare automată a curen¬
tului de premagnetizare necesită
utilizarea unui generator de semnal
audio şi a unui voltmetru cu rezis¬
tenţa internă de minimum 20 kfî/V
(preferabil un voltmetru electro¬
nic):
— se trece F113 cu cursorul în po¬
ziţia superioară (la +U ş )-şî se în¬
cepe reglajul curentului minim de
premagnetizare;
— R8 se pune cu cursorul la
masă;
— se înregistrează un semnal cu
frecvenţa de 1 000 Hz avînd ampli¬
tudinea de —6 dB (conform indica¬
ţiilor VU-metrului încorporat al
magnetofonului);
— se măsoară-amplitudinea sem¬
nalului înregistrat;
— fără a se modifica nivelul de
înregistrare, se înregistrează un
semnal cu frecvenţa apropiată de
domeniul superior audio (16—20
kHz, în funcţie de posibilităţile apa¬
raturii de care se dispune);
— se urmăreşte amplitudinea
semnalului redat de magnetofon;
— se reglează R13 astfel ca sem¬
nalul reprodus (cu frecvenţa 16-h 20
kHz) să fie cît mai apropiat de am¬
plitudinea semnalului de 1 000 Hz
înregistrat anterior (indicaţia VU-me¬
trului sau a unui voltmetru electro¬
nic);
— reglajul se execută separat pe
fiecare canal pentru a se observa
dacă reglajul diferă; în mod normal
el nu trebuie să dea diferenţe;
— se introduce La intrarea mag¬
netofonului aflat pe poziţia înregis¬
trare semnalul cu frecventa înaltă
(16—20 kHz) şi nivelul de -6 dB;
— se reglează R1 de la intrarea
dispozitivului astfel ca tensiunea pe
C4 - 0,1 /uF să fie de circa 1,5 V; la
magnetofoanele stereofonice ope¬
raţia se execută pe ambele canale
(R1 şi R1 ’);
— fără a se modifica niveiui înre¬
gistrării, se reglează R8 astfel ca
tensiunea pe colectorul tranzisto¬
rului TI să fie de 2 V; această ope¬
raţie definitivează reglajul dispozi¬
tivului care poate fi utilizat curent.
Folosirea dispozitivului a pus în
evidenţă următoarele avantaje:'
— creşterea raportului semnal-
zgomot la niveluri reduse ale sem¬
nalului, ia frecvenţe înaite. la viteze
de 4,75 şi 9,5 cm/s. Aceasta a apărut
datorită liniarizării caracteristicii
amplitudine-frecvenţă la niveluri
mici ale semnalului;
— pentru viteza de 19,05 cm/s s-au
observat ameliorări considerabile
atunci cînd capul magnetic are de¬
fecte din fabricaţie (întrefier cu
mărime variabilă) sau atunci cînd
contactul cu banda a fost nesatis¬
făcător;
— s-a observat o creştere apre¬
ciabilă (6—8 dB) a capacităţii de su¬
prasarcină a benzii magnetice. Nu
au apărut distorsiuni ale semnalului
înregistrat atunci cînd vîrfurile
acestuia trec frecvent peste limita
maximă admisă cu -6 dB;
— reducerea coeficientului de
distorsiuni armonice totale la toate
vitezele de lucru cu consecinţe im¬
portante în calitatea sunetului.
în timpul experimentărilor au
apărut unele probleme, după cum
urmează:
-— oscilaţii ale etajului A03, TI,
T2 datorită variaţiilor de tensiune la
ieşirea dispozitivului. Neajunsul se
înlătură prin montarea unui con¬
densator de 33—100 pF între baza
şi colectorul tranzistorului TI;
— deoarece tensiunea de ali¬
mentare a oscilatorului de ştergere
şi premagnetizare este variabilă în
limite largi, se poate întîmpia ca os¬
cilatorul să nu mai funcţioneze sta¬
bil. în acest caz se vor efectua unele
experimentări pentru aducerea os¬
cilatorului în regim de lucru stabil
într-o plajă largă a tensiunii de ali¬
mentare.
BIBLIOGRAFIE:
Colecţia revistei „Radio Televizia
Electronica" (R.P.B.), 1986
Colecţia revistei „Radio" (U.R.S.S.).
1983—1987
9
TEHNIUM 1k/19S7
E€0N€*MXSIilE
11ATERIILOH
Amplificatoarele de audiofrec-
venţă cu care sînt echipate radiore¬
ceptoarele portabile sînt construite
după scheme electrice aproximativ
identice; diferenţele constatate în¬
tre tipurile constructive constau
doar în valorile nominale ale com¬
ponentelor utilizate.
Pe măsură ce bateria de alimen¬
tare se descarcă, rezistenţa internă
a acesteia creşte, provocînd redu¬
cerea tensiunii furnizate la borne,
cu atît mai pronunţată cu cît curen¬
tul solicitat de radioreceptor este
mai mare.
Experimentai s-a stabilit că, prin
reducerea la jumătate a tensiunii
nominale necesare unui radiore¬
ceptor, curentul de repaus ai etaju¬
lui final (cel mai serios consumator
de energie din receptor) se reduce
la 1/4 -r 1/6 din valoarea nominală.
Tranzistoarele din componenţa eta¬
jului, lucrînd în porţiunea neliniară
a caracteristicii, în funcţie de „adîn-
cimea“ modulaţiei, favorizează
sporirea coeficientului de distor¬
siuni neliniare, manifestate prin
„răguşeală", „gîjîială“ sau „şuşo¬
teală".
în figura la este prezentată
schema electrică a etajului pream-
plificator de audiofrecvenţă, care
succede circuitul detector echipat
cu dioda Dd. înlocuind rezistenţa
Rc, de sarcină a acestui etaj, cu sta¬
bilizatorul de curent realizat cu
tranzistorul T-, şi cele cîteva com¬
ponente indicate în figura 1b, re-
prezentînd sarcina dinamică a eta¬
jului, prin reducerea tensiunii de
alimentare a radioreceptorului la
jumătate în raport cu valoarea no¬
minală, curentul de repaus al etaju¬
lui final se reduce doar de 1,5 ori
faţă de valoarea nominală, per-
miţînd astfel funcţionarea satis¬
făcătoare a receotorului, chiar şi în
Ing. IANCU ZAHARIA
cazul uzurii pronunţate a surselor
de alimentare. Volumul audiţiei se
reduce în aceeaşi măsură, însă au¬
diţia rămîne inteligibilă.
Tranzistorul T-, este de acelaşi tip
-cu tranzistorul T p ; din rezistenţa se-
mireglabilă R 2 se ajustează curen¬
tul de polarizare a bazei, căutîn-
du-se menţinerea curentului de re¬
paus din circuitul etajului următor.
Dacă acesta este cuplat galvanic,
procedeul asigură rezultate optime.
Pentru preîntîm pi narea amorsării
oscilaţiilor parazite prin bucla de
reacţie pozitivă închisă de rezis¬
tenţa internă sporită a sursei de ali¬
mentare uzate, în derivaţie pe
aceasta se conectează condensa¬
torul electrolitic C 2 de capacitate
mare.
La montajele echipate cu tranzis-
toare npn se inversează dioda D 1 şi
condensatoarele.
Pentru economisirea bateriei
3—R—12, utilizată în lanterne pen¬
tru iluminat, este recomandat mon¬
tajul din figura 2a.
Multivibratorul realizat cu 3 din
cele 4 elemente incluse în compo¬
nenţa circuitului integrat CDB400E
(4011) generează unde dreptun¬
ghiulare cu frecvenţa de 100 4- 200
Hz, al căror raport semnal/pauză
poate fi reglat din potenţiometrul
R 6 între 1,05 şi 10.
Montajul este similar celui publi¬
cat în revista „Tehnium" nr. 11 din
anul 1981, la pagina 8. întrerupăto¬
rul T{ este cel existent4n lanternă şi
funcţionează cînd economizorul nu
este conectat. Pentru utilizarea
unei lămpi cu putere disipată spo¬
rită se recomandă intercalarea
tranzistorului T 3 conform schemei
electrice din figura 2b.
Montajul similar echipat cu tran-
zistoare cu germaniu, a căru :
schemă electrică este prezentată în
figura -3, funcţionează sa tensiuni utilizat în lanternele echipate cu
cuprinse între 3 şi 6 V ale sursei două baterii de tip R6.
electrice de alimentare, putînd fi
IO
TEHNIUM 12/1987
NR. DE SPIRE/ VOLT ÎH SECUNDAR
25 30 35 • 40 45 50 55 60
DIAMETRUL CONDUCTORULUI,ÎN mm;
ILA 0 DENSITATE A CURENTULUI DE 2A/W)
în almanahul „Tehnium ’87“ este
prezentată o nomogramă pentru
calculul transformatoarelor de
mică putere prevăzute să funcţio¬
neze la o frecvenţă a reţelei de 50
Hz. Cu această nomogramă se pot
determina secţiunea miezului şi
numărul de spire/volt în primar, în
funcţie de puterea dorită şi calita¬
tea materialului feromagnetic ce al¬
cătuieşte miezul.
Această nomogramă poate fi „îm¬
bunătăţită" astfel încît să deter¬
minării un număr mai mare de para¬
metri ai transformatorului. De ase¬
menea, pe lîngă această nomo¬
gramă, cu care se pot determina pa¬
rametrii transformatoarelor de la
10 W la 500 W, am alcătuit încă o no¬
mogramă pentru determinarea pa¬
rametrilor transformatoarelor de la
1 W la 10 W.
La execuţia celor două nomo-
grame am folosit o scară logarit-
mică mai precisă, ceea ce face ca şi
parametrii determinaţi să fie mai
precişi.
în figura 1 este prezentată nomo-
grama pentru calculul transforma¬
toarelor de la 1 W la 10 W, iar în fi¬
gura 2 nomograma pentru calculul
transformatoarelor de la 10 W la
500 W.
Cu aceste nomograme se pot de¬
termina următorii parametri, 'în
funcţie de puterea cerută:
— secţiunea miezului în cm 2 ;
— numărul de spire/volt în pri¬
mar;
— numărul de spire/volt în secun¬
dar;
— numărul de spire total în pri¬
mar;
— curentul în primar în A (mA);
— diametrul conductorului în
primar în mm.
Pentru a calcula cu cele două no¬
mograme se procedează astfel:
— de pe axa absciselor, pe care
sînt trecute valorile puterilor, din
punctul corespunzător valorii do¬
rite, se duce o paralelă la axa ordo¬
natelor pînă la intersecţia cu
dreapta oblică ajutătoare D;
— punctul de intersecţie obţinut
se proiectează pe axa ordonatelor,
rezultînd valoarea sepţiunii miezu¬
lui în cm 2 ;
— proiecţia punctului de pe
dreapta D pe axa ordonatelor inter¬
sectează şi dreapta (dreptele) B. Se
alege dreapta B - corespunzătoare
calităţii materialului din care sînt
confecţionate tolele. Prin proiecta¬
rea punctului de intersecţie pe pa¬
ralela la axa absciselor, situată în
extremitatea de sus, se determină
numărul de spire pe volt în primar.
Prelungind proiecţia acestui punct
pînă la scara I, aflăm numărul de
spire pe volt din secundar;
— numărul total de spire din pri¬
mar se află unind punctul cores¬
punzător numărului de spire pe volt
din primar cu punctul corespun¬
zător tensiunii de 220 V, rezultatul
citindu-se pe scara II.
Pentru aflarea curentului şi dia¬
metrului conductorului din primar
se procedează astfel:
— din punctul corespunzător va¬
lorii puterii necesare se duce o
dreaptă care trece prin punctul co¬
respunzător tensiunii de 220 V,
dreaptă care se prelungeşte pînă la
scara III, pe care se citeşte valoarea
curentului din primar. Din acest
punct se coboară o perpendiculară
pe scara IV _(pentru o densitate a
curentului de 2 A/mm 2 ), sau pe
scara V (corespunzătoare unei
densităţi a curentului de 2,5
A/mm 2 ), aflînd diametrul conducto¬
rului necesar în primarul transfor¬
matorului.
Pe cele două nomograme este
trasat cîte un exempiu de calcul.
Exemplul trasat pe nomograma din
figura 1 este pentru un transforma¬
tor avînd puterea de 2,5 W, rezultînd
următorii parametri:
S = 2,45 cm 2 ;
număr spire/volt în primar = 18,5;
număr spire/volt în secundar =
20,4;
număr spire total în primar =
3 970;
curentul în primar = 11,4 mA;
) conductor în primar
" pentru o densitate de 2 A/mm 2 « 0,09 mm;
pentru o densitate de 2,5 A/mm 2 = 0,08-mrr
Exemplul trasat pe nomograma
din figura 2 este pentru, un transfor¬
mator avînd puterea de 150 W, re¬
zultînd următorii parametri:
S = 19 cm 2 ;
număr spire/volt în primar = 2,4;
număr spire/volt in secundar = 2,6;
număr spire total în primar = 528;
curentul în primar = 0,7 A;
0 conductor în primar (pentru o
densitate de 2 A/mm 2 ) «0,7 mm.
■
♦flBp® f|
Se întîmplă ca la pără
CONTROLUL
FARURILOR
autoturismului farurile să rămînă
aprinse. Pentru a evita acest incon¬
venient, care ar putea duce la des¬
cărcarea bateriilor, recomandăm un_
montaj simplu, dar eficient. Tranzis- | _
toarele T, şi T z lucrează ca genera- j in.
tor de ton. In momentul în care con- j jlCJU
ducătorul auto a scos cheia de con- i
tact şi farurile au rămas aprinse, re- •
leul anclanşează, circuitul se în- j i-X-T
chide şi în difuzor se aude un sunet . i. vâ
la o frecvenţă de 600 Hz. La stinge- JJ BC
rea farurilor, releul ajunge în poziţia [p Y 1Q>
de repaus şi în difuzor nu se mai Mnlc/i.
aude sunetul. " ”
în cazul în care autoturismul este
alimentat la 6 V, se utilizează un re¬
leu pentru 6 V.
TEHNIUM 12/1987
II
spre +i2V ,
contact spre schema
I BORDER 7*. PAPER 7: INK O: G
PROGfcAM PENTRU
CAICULUI
Prezentul program pentru calcu¬
lul iluminatului (CALIL) tratează
principalele probleme curente de
calcul al iluminatului artificial şi na¬
tural în clădiri, cît şi al iluminatului
artificial exterior.
Astfel, cu acest program se poate
calcula repartiţia iluminatului în
plan orizontal şi vertical dată de
corpuri de iluminat fabricate curent
în ţară, echipate cu lămpi fluores¬
cente, incandescente, vapori de
mercur, vapori de sodiu, benzi de
lumină cu lămpi fluorescente, lumi¬
nator dreptunghiular, luminator ro¬
tund şi ferestre dreptunghiulare.
Programul este foarte uşor de folo¬
sit de orice tehnician ce cunoaşte
elementele de bază din tehnica ilu¬
minatului.
Prin program se cere introduce¬
rea de la tastatură a datelor de bază
ale instalaţiei de iluminat ca: di¬
mensiunile încăperii, înălţimea
utilă, tipul surselor, tipul şi numărul
corpurilor de iluminat, numărul, pu¬
terea şi culoarea lămpilor, factorul
de depreciere, poziţia corpurilor de
iluminat în încăpere, unghiul de în¬
clinare faţă de verticală a corpurilor
de iluminat şi pasul dorit de calcul.
Calculatorul desenează pe ecran
încăperea la dimensiunile date,
afişează în interiorul ei valorile ilu¬
minărilor directe calculate la pasul
de calcul cerut şi amplasează po¬
ziţia corpurilor de iluminat (a lumi¬
natorului sau ferestrelor).
în cazul în care încăperea are di¬
mensiuni prea mari şi nu pot fi
afişate toate punctele de calcul pe
ecran (punctele maxime ce pot fi
afişate sînt 7x7 = 49), atunci calcu¬
latorul calculează toată suprafaţa
încăperii, dar afişează numai colţul
din stînga.
Pe ecran sînt afişate totodată va¬
lorile iluminării medii, minime şi
maxime şi se solicită dacă se do¬
reşte şi calculul valorii medii a com¬
ponentei reflectate.
în cazul cînd se doreşte aceasta,
este necesar a se introduce şi coefi¬
cienţii de reflexie ai tavanului şi pe¬
reţilor şi înălţimea încăperii.
Datele afişate sînt:
— iluminarea medie reflectată;
— iluminarea medie totală (directă
+ reflectată);
— iluminarea minimă totală;
— iluminarea maximă totală;
— indicele încăperii;
— factorul de utilizare a insta¬
laţiei dat de iluminarea directă;
— factorul de utilizare a insta¬
laţiei dat de iluminarea totală.
In acest moment, în memoria cal¬
culatorului există toate valorile ilu¬
minărilor directe, cît şi totale la pa¬
sul de calcul dat iniţial, precum şi o
serie de valori medii, minime şi ma¬
xime care pot fi afişate sub diferite
forme prin introducerea de la tasta¬
tură a uneia din literele: a, v, i, e, s, c,
d, p, !. r.
Apăsînd litera m, este afişată
semnificaţia literelor de mai sus, şi
anume:
a — afişează datele de calcul in¬
troduse iniţial pentru a ni le' rea¬
minti sau pentru ă verifica dacă nu
s-a introdus o eroare;
Ing. OIMITRIE ŢIPA
v — se poate calcula compo¬
nenta reflectată în cazul cînd nu a
fost calculată mai înainte; în cazul
cînd aceasta a fost calculată, prin
introducerea acestei litere se poate
schimba afişarea de pe.iluminări di¬
recte pe totale sau invers;
i — se poate afişa valoarea ilu¬
minării într-un anumit punct, dîn-
du-se coordonatele punctului res¬
pectiv;
e — afişează valorile iluminări¬
lor medii, minime şi maxime;
s — se poate afişa repartiţia ilu¬
minărilor în.Orice sector din spaţiul
calculat, dîndu-se coordonatele x şi
y ale laturilor din stînga şi jos ale
sectorului dorit;
c — afişează curba iluminărilor
într-un plan paralel cu axa x, dîn-
du-se de la tastatură coordonata y a
planului respectiv;
d — se obţine o vedere în trei di¬
mensiuni a repartiţiei iluminărilor
pe întregul plan util;
p — se poate schimba pasul de
calcul; în acest caz, dîndu-se un
nou pas de calcul, se iau toate cal¬
culele de la început, menţinîndu-se
toate datele de bază ale instalaţiei
de iluminat;
I — se poate schimba poziţia cor¬
purilor de iluminat, păstrîndu-se
însă restul datelor iniţial introduse;
în acest caz, toate calculele se iau
de la început;
r — se ia programul de la început,
ştergîndu-se din memoria calcula¬
torului toate datele existente.
în program sînt introduse curbele
fotometrice ale corpurilor de iluminat
fabricate uzual în ţară. Valorile inten¬
sităţilor luminoase au fost preluate
din curbele fotometrice ca valori me¬
dii dintre unghiurile 0-5-10-15-20-25-
30-35-40-50-60-70-90-180 grade.
Programul poate fi completat
foarte uşor pentru orice tip nou de
corp de iluminat, cu condiţia ca
acesta să aibă curba fotometrică si¬
metrică.
în cazul luminatoarelor şi al fe-'
restrelor se cer a fi introduse de la
tastatură iluminarea medie pe su¬
prafaţa acestora, precum şi coefi¬
cientul de transmisie al lor.
Programul a fost utilizat pentru
calculul iluminatului artificial şi na¬
tural interior al instalaţiilor de ilumi¬
nat în diverse obiective social-cul-
turale (birouri, spitale, săli de spec¬
tacole, săli de sport etc.) şi indus¬
triale, precum şi pentru iluminatul
artificial exterior (terenuri de sport
etc.).
Cu ajutorul acestui program pot
fi uşor calculaţi coeficienţii de utili¬
zare ai unor tipuri noi de corpuri de
iluminat la care se cunoaşte curba
fotometrică.
Introducerea programului se face
în două etape, şi anume mai întîi in¬
strucţiunile 1 = 6, care se încarcă pe
casetă, şi apoi restul instrucţiunilor.
Cei care doresc să înregistreze
programul direct pe casetă fără a-1
tasta vor iua legătura cu autorul,
ing. D. Tipa, I.P. ,,Carpaţi“, telefon
14 27 69/142.
LS
2 PAPER l: BORDER Îs CLS : F0
R a=0 T0 12 STEP, 2: BEEP .l,a: N
EXT a
4 PAPER 6 : INK 0
5 PRINŢ AT 10,5î”
"; AT 11,5;" CAL-CULUL
ILUMINATULUI AT 12,5;" Aut
or TIPA D. ";AT 13,5;"
c 1986 AT 14,5;"
6 -L0AD
10 CLS ! BEEP ,1.,7
20 PRINŢ ; BRIGHT lţ» CALC
ULUL ILUMINATULUI
30 PRINŢ ; BRIGHT lţ" 1
,986 Autor TIPA D.
4o PRINŢ
50 BEEP .1,8: INPUT "DIMENSIUN
ILE ÎNCĂPERII"'"PE AXA X a=";a,"
PE AXA Y b=";b
60 PRINŢ "DIMENSIUNILE INCAPER
II"'"Pe axa X a=";a;."m","Pe axa
Y b=";b;"m"
70 PRINŢ
80 BEEP .1,9: INPUT "NR. SURSE
LOR DE ILUMINAT' n=";n , -
90 PRINŢ "NR. SURSELOR DE ILUM
INaT n='\;n.. . .
100 DIM i(l3)
110 INPUT "TIPUL SURSEI "PI
uorescenta .=f"'"Incandescenta
=i"'."Vapori mercur =m"'"Vap
ori Sodiu =s"'"Banda da lumin
a =b"'"Luminator-drept =l"' , "PEre
astra =fe"'"Luminator Rotu
nd=lr";" ";d*
120 IP d$="f" -THEN G0 T0 210
130 IF d$="i" THEN GC T0 460
140 IP d$="ra" THEN C-0 T0-700
150 IP dţs="s". THEN GO T0. 860
160 IP d$="b" THEN G0 T0 210
170 IP d$="I" THEN GO T0 3810
180 IP d$="fe" THEN G0 T0 4400
190 IP d$="lr" THEN G0 TC 4990
200 GO. TC 110
210 INPUT "TIP CORP ILUM.PLUORE
SCENT:"'"FIAG=1 FIDA=2 FIEA=3 PI
PRA=4 Q=";q'"NUMĂRUL DE LĂMPI (l
.,2,3,4) Nl=";nl'".PUTEREA LĂMPII
20w 40w 65w Pl=;ol'"CULOAREA LA
MPII (1,2,3) Cl=";cl
220 IP nl<5 THEN GC T0 260
230 IP pl=20 OR pi=40 CR nl=65
THEN G0 T0 260
240 IP cl<4 THEN G0 TO 260
250 GO T0 210
26C IP pl=20 MD cl=l THEN
ff=S80
270 IP d=40 AND cl=l THEN
,ff=230O
280 IP pl=65 AND cl=l THEN
ff=3750
290 IP ni=20 AND cl=2 THEN
ff=lC2C-
LET'
LET
IEI
LET
300 IP pl=40 AND cl=2 THEN LET
ff=270C
310 IP d=65 AND cl=2 THEN LET
'ff=4400
320 IP pl=20 AND cl=3 THEN LET
ff=1060
330 IP pl=40 AND el=3 THEN LET
ff=2800
340 IP pl=65‘ AND cl=3 THEN LET
ff=4600
350 LET f=ff*nl
360 IP q=l THEN LET q^="PIAG"
370 IP q=2 THEN LET q$="FIDA"
380 IP iq=3 THEN LET q$="FIRA"
390 IP q=4 THEN LET q*="FIPRA"
400 PRINŢ ; PRINŢ q$;" ";nl;"*"
;pl;"w Cl=";cl;" F=";f;"Xm"
’410 IP q=l THEN GO SUB 6190
420 IP q=2 THEN GO SUB 6260
430 IP q=3 THEN GO SUB -6330
440 IP q=4 THEN GO SUB 6400
450 GO TO 970
460 INPUT "TIP CORP ILUM.INCÂND
ESCENTE LMS-7=1 AI-200=2 P
CI-03=3 Q=";q
470 IP q>3 TIIEN GO TO 460
480 IP q=l OR q=2 THEN INPUT "P
UTEREA' LĂMPII: 60W 100W 150W 2
00W; • Pl=";pl
490 IP q=3 THEN INPUT "PUTEREA
LĂMPII: 300W 500W 1000W Pl=";p
500 IF q=3 THEN GO TO 530
510 IP pl=60 OR pl=100 OR pl=15
0 OR pî=200 THEN GO TO 550
520 GO TO 480
530 IP pl=300 OR pl=500 OR pl=l
000 THEN -GO TO 590
540 GO TO 490
550 IF pl=60 THEN LET f=517
560.IF pl=100 THEN LET f=1040
570 IF pl=150 THEN LET f=1770
580 IP pl=200 THEN LET f=254C«
590 IP pl=300 THEN LET f=4580
600 IP pl=500 THEN LETf=8250
610 IP -Dl=1000 THEN LET f=l8500
620 IP a=l THEN LET q$s="LMS-7" ,
630 IP 0=2 THEN LET q«="AI-200"
640 IP q=3 THEN LET a$="PCI-03"
650 PRINŢ q$;" ",;pl;"w F=»;f;"
lm"
660 IP o=l THEN GO SUB 647C
670 IF c=2 THEN GO SUB 6510 j
680 IP a=3.THEN GO SUB 6610 :
690 GO TO 970
700 INPUT "TIP CORP ILUM.VAPORI Ij
MERCUR IPVM-C1=1 HVSC-04=2
Q="; q
710 INPUT "NUMARUI; DE LĂMPI LVP
(1,2) Nl="; nl; « PUTEREA LĂMPII -1
LVP: 8C\v 125'.".' 250w 400w;. Pl
= ";pl
720 IF nl<3 THEN GC TO 750
730 IF d=80 CR pl=125 OR d=25 J
0 OR nl=400 THEN GC TO 750
740 GO TO 710
750 IP pl=80 THEN LET f=3100
760 IF nl=125 THEN LET f=5500
770 IF pl=250 THEN LET f=11700
780 IP pi=4CC THEN LET f=20500
790 PRINŢ
800 IP q=l THEN LET q$="IPVM-01
810 IP q=2 THEN LET q$="HUSC-04
820 -PRINŢ q$;" ";nl;pl;"w
P=";f-q;"lm"
830 IP q=l THEN GO SUB 6680
840 IP q=2 THEN GO SUB 6750
850 GO TO 970
860 INPUT "TIP CORP. ILUM. VAPOR
I. SODIU PCS-3=1 Q=";o 11®
870 INPUT "PUTEREA LĂMPII LPN \
250V7, 400W, Pl=";pl
880 IP pl=250 OR pl=400 THEN GO:
TO 900
890 GO TO 870
900 IP pl=250 OR pl=400 THEN LE
T f=18000
910 IP pl=400 THEN LET f=38C00
920 PRINŢ
930 IP Q=1 THEN LET q$="PCS-03"
940 PRINŢ q$;" l*";plţ"w F=";f
; "lm"
960 IF q=l THEN GO SUB 6880
960 PRINŢ
' 970 INPUT "FACTORUL DE DEPRECIE
RE (1.2-1.8) Fd=";fd
980 PRINŢ "FACTORUL DE DEPRECIE
RE Fd=";fd
990 IF d$="b" THEN GC TO 3300
1000 PRINŢ .' PRINŢ "POZIŢIA CORP
URILOR DE ILUMINAT"
1010 DIM u(n)I DIM v(n): DIM h(n
): DIM r(n)
1020 POR j=l TO n
1030 BEEP .1,10: INPUT "POZITx,.
CORPULUI DE ILUMINAT x=";u(j)
; ,."y=";y( j ); ' "INALTIMEA UTILA A
CORPULUI h=";h(j);'"ÎNCLINAREA C
ORPUţjUI r=":r( 3);" grade"
1040 IP u(j)>a THEN GO TO 1010
1050 IF v( 3 ) >b THEN CC TO 1010
1060 IP r( 3 )>90 THEN GO TO 1010
1070 PRINŢ TAB 0; "x"; 3 ;"=";u( 3 );
TAB 8;"y":3;"=";v(3);TAB I6;"h":
3;"=";h(3);TAB 24;"r";3;"=";r(3)
; gr"
1080 LET r(3)=r(3)*Pl/l80
1090 NEXT 3
1100 GOSUB 1680
1110 POR y-0 TO b STEP ps
1120 POR x=0 TO a STEP ns
1130 LET xx=x/psî LET yy=y/ps
1140 LET e=0
1150 POR j=l TO n
1160 IP d$="b" THEN GO TO 3420
1170 LET lt=(u( 3 )-x)*(u( 3 )-x)+(v
(j)-yMv(j)-y)
1180 LET lr=h(3)*h(j)+lt
1190 LET w=(h( 3 )*C0S r(j) + (x-u(,1
))*SIN r( 3 ))/SQR Ir
1200 LET wt=h(j)/SQR Ir
1210 LET ce=w
1220 IP c<=l AND0.99619 THEN I
ET c=l
1230 IP c<=.99619
HEN LET c=2 ■
1240 IF c<=.98481
HEN LET c=3
1250 IP c<=.96593
HEN LET c=4
1260 IP c<=.93969
HEN LET c=5
1270.IP C<=.90631
HEN LET c =6
1280 IP c<=.86603
HEN LET c=7
1290 IP c<=.81915
HEN LET c =8
1300 IP c<=.76604
HEN LET c=9
1310 IP c<=.64279
LET.c=10
AND 0.98481 T
AND 0.96593 T
AND 0.93969 T
AND 0.90631 T
AND 0,86603 T
AND 0.81915 T
AND 0.76604 T
AND 0.64279 T
AND 0.5- THEN
1320 IP c<=.5 AND o.34201 THEN
LET c=ll
1330 IP c<=.34201 AND o.OCOCO T
HEN LET c=12
1340 IP ’c< = .00000 ‘AND 0-1.0 THE
N LET c=13
1350 IP d$="b" THEN GO TO 3520
1360 IP e$="o" THEN LET g=INT (i
(c)*wt*f/(fd*lr*1000))
1370 IP e$="vx" OR e$="vy" THEN
LET ws=SQR (lt/lr): LET gv=INT (
i(c)*ws*f/(fâ*lr*lCC0))
1386 IP (e$="vx" OR esl="vy") AND
12
TEHNIUM 12/1987
lt=0 .THEN LET g=C: GO TO 141C
?: 1390 IF e$="vx” THEN LST g=lNX (
gvaAP-S (v(j)-y)/SQR It)
i 14C0 IF eâ="vy" .THEN IST g=ÎNT ( '
fV#A3S (u(j)-x)/SQR It
;■ 1410 LET e=e+g
«1420 NSXT i
1 1430 LET- e (xx+1, vy+ 1 ) = e
'',1440 131 k=o+xx+i
: 1450 IETz (k)=e (xx+1,yy+1)
f : ;l460 IF xx >6 OR yv >6 THEN GO TO
1540
1470IF x=IKT x THEN PRINŢ AT ,21
, 5+4*xX;x: GO TO 1490
1480 PRINŢ AT 21,4+4*xx; x
||490: ; 'PRINT AT 20,5+4*xx; J "
!St50b:«PRINT AT 19-2*yy,0;y
IlfiOAHOT 28,11: DRAW 32+32*xx,0
IS8 : 20':PI0T 28,10: DRAW C,20+l6*yy
|®530;: PRINŢ AT 19-2*yy,4+4*xx; e(x
||+Lyyy+l) '
1540 LET p=p+e(xx+l,yy+3)
1550 NEXT x
1560 IST o=k
1570 NEXT y
1580 IF aa >6 OR hb >6 THEN GO TO
1600
1590 DRAW 32+32*aa,0: DRA)V 0,-20
-16*bb
1600 IF d$="b" THEN GO TO 3630
J!610 FOR i»l TO n
1620 IF u(i)/ps>6 OR v(i)/ps>6 T
11 HEN GO TO 1640
1630 PRINŢ FLASH 1; OVER 1; BRIG
AHT 1;AT 19-2*v(i)/ps,5+4*u(i)/ps
1640 NEXT i
1650 GO TO 2550
1680 INPUT "DAŢI PASUL DE CALCUL
ps=";ps
1690 PRINŢ : PRINŢ "PASUL DE CAL
CUL ps=";ps
1700 LET aa=a/ps: LET bb=b/ps
1710 DIM e(aa+l,bb+l)
1720 LET rr=(aa+1)-(bb+1): DIM z
(rr): LET o=0: LET u=0
1730 IF d$="l" OR d$="fe" OR d$=
"Ir" THEN LET e$="o": GO TO 1770
1740 II'IPUT "DORIŢI ILUM. DIRECTE
IN PLAN '"ORIZONTAL? (o)"'"VE
RTICAL PARALEL CU X? (vx)"'"VERT
ICAL PARALEL CU Y? (vy)"'e;$s
1750 IF e$="o" OR e$="vx" OR e$=
"vy" THEN GO TO 1770
1760 GO TO-1740
1770 IF e$="o" THEN LET f$="ORIZ
ONTAL"
1780 IF e$="vx" THEN LET f$="VER
TICAL PARALEL CU X"
1790 ÎF e$="vy" THEE LET f$="VER
TICAL PARALEL CU Y"
1800 PRINŢ : PRINŢ ;BRIGHT 1;»
¥01 AFIŞA ILUMINĂRILE DIRECTE
CALCULATE IN PLAN ";fsl;" DIN ";p
s;IN "os;" M "
I 8 IO BEEP .5,0: BEEP .5,0:-BEEP
.5,4: 3EEP .5,4: BEEP .5,7: BEEP
.5,7: BEEP 1,5: BEEP .5,4'
1820 CLS : PRINŢ BRIGHT 1; FLASH
1;AT 0,0;"CALCULEAZĂ ILUM. DIRE
CTE IN PLAN"; BRIGHT 0; FLASH 0;
" "; 'BRIGHT 1; FLASH l;f$
I 83 C RETURN
1840 INPUT "DORIŢI?:n,a,v,i,e,s,
c,d,p,l,f ";b$
..THEN GO -SUB 2050
.THEN GO SUB 2070
THEN GO SUB 213C
THEN GO SUB 2770 ..
AND r 4 ="d" THEN G
1 AND r$<>."d" THEN
THEN GO SUi 22C(
THEN.GO SUB 5440
THEN GO SUB 5820
AND d$="l" THEN C
THEN
THEN
1850 IF b*=
1860 IF b$=":
1870 IF b$=":
1880 I? b$="e"
1890 IF b$="v"
C SUB 325C
19CC IF b$="'
GC SUB 2920
1910 IF o*=":
192C IF b $= 111
1930 IF b4="d"
1940 I? bft=-o"
LS : X TO 3940
195C IF bt="r" AND d$="fe"
CLS : X TO 4560
1960 TF b$="-o" AND d$="lr"
CLS : X TO 5120
1970 IF b*=*’Tî" THEN-CLS
1100
198C IF b*="l” AND d*="l'
LS : X TC 33CO
2CC0 IF bi="-l" AND d$="fe"
CLS : X TO 4400
2010 IF b$="l" AND d$="l:
CLS : X TC 4990
2C20 IF b$="l" THEN CLS
1000
2030 IF b$=»r" THEN HUN
2040 X TO 1840
2050 CLS: PRINŢ "MKNU"
u"'"a Afiseaza datele de calcul,
"'"v Val.medie a comp.reflectat
e"'"i Iluminarea intr-un punct"
'"e Iluminarea Emed.-Emin. Eraax
. "'"s Repartiţia ilum.in alt se
ctor"'"c Curbele ilum.paraiel c
u axa X"'"d Vedere in 3D a ilum
. " ' "p Alt pas de 'calcul"'"1 Al
ta poziţie de corpuri"'"r. Reia
calculele de la inceuut"
2060 RETURN
X TO
THEN C
THEN
THEN
1 Men
2070 CLS ■ : PRINŢ "încăperea :'a="
;a;"ra b=";b;?m"
2080 PRINŢ "Nr.corpuri :n=";n' , "P
asul de calcul ps=";ps
2090 PRINŢ "Tipul sursei ";d$;
2100 IF dis="f" OR d$="i" OR d$="
m" OR d$="s" THEN PRINŢ " ";q$;
" ";nl;"#-";pI;"w"'"Pozitia corpu
rilor FOR i=l TO n: PRINŢ TA
B 0;"X";i;"=";u(i);TAB 8;"y";i;"
=";v(i);TAB 16; "=";h(i);TA
B 24;"r";i;"=";r(i): NEXT i
2110 IF d$="b" THEÎ'r PRINŢ " ";q
$;" ";nl;"*";pl;"w"'"Poziţia ben
zilor"': FOR i=l TO n: PRINŢ TAB
0; "u"; i; "=" ;u( i) ;-TAB 6; "v": i; "=
";v(i); TAB 12; "h": i; "=" ;h( i); TAB
18; "1": i; "="; 1 (i);TAB~24;"r";i;
"=";r(i) :r(i)-: NEXT i.
2120 RETURN
2130 REM - ILUM.' IN PUNCT -
2140 INPUT "ILUMINAREA IN PUNCTU
L" , "X= , ';m,"Y=";l
2150 IF m>a OR l>b THEN X TO 21
40
2160 PRINŢ AT 0,22;"
2170 IF v$="d" THEN PRINŢ AT 0.2
2; "E";m;l; ,l ="; e(m/ps+l ,l/ps+l);"
lx"
2X80 IF v$="t" THEN PRINŢ AT O,,2
2;"E";m;l;”=";f(m/ps+l,l/ps+l);"
Ix"
2190 RETURN
2200 REM -CALC ALT SECTOR-
2210 INPUT "REPARTIŢIA ILUM.IN S
ECTORUL" y "X=";m,"Y=";1
2220 IF m/ps=INT (m/ps) AND l/ps
=IRT (l/ps® THEN X TO 2240
2230 X TO 2210
2240 CLS : X SUB 326 C
2250 IF ps<l THEN LET pn=7*ps
2260 IF ps>=l THEN LET pp=6*ps
2270 FOR j=C TO pp STEP ns
2280 FOR i=0 TC pp STEP ps
.2290 LET 3j = j/ps: LET ii=.i/ps
2300 IF (a-n-i)<0 THEî-î X TO 243
O
2310 IF (b-l-j)<C THEN X TO 244
O
2320 IF m+i=,INT (m+i) THEN .PRINŢ
AT 21,5+4^ii;m+i • X TO 2340
2330 PRINŢ AT 21,4+4*ii;m+i
2340 PRINŢ AT 20,5+4-*ii; " I "
2350 PRINŢ AT 19-2*j3,0;1+j
2360 PLOT 28,11: DRAW 3C+32*ii,6
2370 IF m=C THEN PLOT 28,11: DRA
S 0 , 18 + 16*33
238c IF (a-m-i)=0 THEN PLOT 60+3
2*1i,11: DRAW C,19+16* 3 j
2390 IF (b-l-o)=C THEN PLOT 28,3
0 + 16 * 33 : DRA,/ 30+32*ii,0
2400 IF v*="d" THE'i PRINŢ AT 19-
2 *,j 3 , 4 + 4 *ii; e(m/ps+l+ii,l/ps+l +3
•j)
2410 IF v$="t” TNEN PRINŢ AT 19-
2 * 33 , 4 + 4 *ii;f(m/us+l+ii,l/ps+l+j
2 )
2A20 NEXT i
24.30 NEXT 3
2AA0 IFd*="b" THF5N GO TC 3720
2^50 IF d$="l" THEN GO TC 4330
2 A 60 IF d$="fe" THEN X TO I 84 C
2470 IF d$="lr" THEN GC' TO 184 c .
2430 REM -TIPĂREŞTE PC Z.. CCRPURII
OR-
2A90 FOR i=l TO n
25CC IF u(i)<m OR v(i)<l THEN GO
TC 2530
2510 IP u(i)> (m+ 6 *ns) CP. v(i)>(l
+ 6 *rs) THEN GC TC 253C
2520 PRINŢ FLASH 1; CVEH 1: BRIG
HT 1;AT 19-2*(v(i)/ps-l/ps),5+4*
(uCiJ/rs-m/ps
, 2530 NEXT i
2540-;SiiTtfRN '
25 50 HEM -Calcuiea-za' Emed* Enin E
max-
2560 LET v»= ,, d": LET r4n="0"
2570 X SUB 3260
2§80 LET emed=INT (p/rr)
2590 PRINŢ "Iluminarea Medie 'Eme
d=";emed;"Ix"
2600 FOR i=2 TO rr
2610 IF z(l)<=z(i) THEN X TO 26
50
2620 LET s=z(i)
2630 LET z(i)=z(l)
2640 LET z(l)=s
2650 NEXT i
2660 LET' emin=z(l)
2670 PRINŢ "Ilumenarea MINIMA Em
in=";emin;"Ix"
2680 FOR i=(rr-l) TO 1 STEP -1
2690 if z(rr)>=z(i) THEN X TO 2
730
2700 LET s=z(i)
2710 LET z(i)=z(rr)
2720 LET z(rr)=s
2730 NEXT i ■
2740 LET emax=z(rr)
2750 PRINŢ "Iluminarea MAXIMA Em
ax=";emax;"Ix"
2760 X TC 2920
2770 CLS : GO SUB 3260
2780 IF v$=’’d" TKSN PRINŢ "Ilumi
narea MEDIE Emed=":emed:"Ix"/"II
uminarea MINIMA Emin=";emin; "ix"
'"Iluminarea MAXIMA Emax=";emax;
"Ix"
2790 IF v$="t" THEN -PRINŢ "Ilumi
narea MEDIE REFLECTATA"'"Emedr="
;er;" Ix"'"Iluminarea MEDIE Emed
=";emedtIx"'"Iluminarea MINIM
A Emin="; emint ;" lx"*'"Il'uminarea
MAXljiA Emax="; emaxt; " Ix"
2800 INPUT "DORIŢI ILUM.MEDIE I
NTR-UN ANUMIT SECTOR ? (d/n)";c$
2810 IF c|="d" THEN X TO 2830
2820 X TC 1840 *
2830 INPUT "DAŢI COORDONATELE SE
CTORULUI"'"Xl=";xl,"X2=";x2'"Yl=
" ;yl, "Y2=";y'2
2840 LET en=0
2850 FOR j=yl TO y2 STEP ps v .
2860' FOR i=xl TO x2 STEP ps
2870 IF v$="d" THEN LET em=er.+ e(
i/ps+ 1 ,j/ps+l)
2880 IF v$="t» THEN,LET...em=em+f(
i/ps+ 1 ,j/ps+l)
2890 NEXT i: NEXT 3 ,
2900 PRINŢ-"Iluminarea MEDIE in
sectorul"'"xl-";xl;" x 2 =";x 2 ;" y
l=";yl;" y 2 =";y 2 '"Emed sector ="
:INT (em/t(x2/ps-xl/os+1)*(y2/ps
-yl/ps+ 1 )) ).;." lx"
2910 RETURN
2920 RJSM-IIUM. REFLECTATA-
2930 INPUT "DORIŢI ILUM.REFLECTA
TE
2940 IF r$="d" THEN X TO 2960
2950 X TO 1840
2960 CLS : PRINŢ BRIGHT 1;"VAL0A
REA MEDIE A XMP.REFLECTATE"
2970 INPUT "DAŢI *"•'"FACTOR REFLE
XIE TAVAN rt=";rt'"FACTOR REFLEX
IE PEREŢI rp=-";rp'"INALTIMEA INC
APERII h=";hi
2980 IF rt>l OR rp>l THEFJ X TO
2970
2990 PRINŢ "Factor reflexie tava
n rt=";rf*"Factor reflexie peret
i rp=";rp'"Inaltimea incanerii h
=";hi
3ooo IF d$="f" OR d$="i"OR d$="
m" OR d$="s" 'THEN LET f=f*n
3010 IP d$i"b" THEN LET 1=0: FOR
3=1 TO n: LET'1=1+1( 3 ): NEXT 3 :
LST f=nl*ff*l/ls
3020 IF a$="l" TBEN LET f=el*cl*
(u 2 -ul)-(v 2 -vl)
3030 IF d$="fe" THEN LET ss=0: F
OR j=l TO,n: LET ss=ss+(v( 3 ,2)-v
(3,l))*(h(3,2)-h(3,l)): NEXT 3 :
LET f=ef*cf*ss
3040 IF d$="lr” THEîI LET f=el*cl
*PI*dl*dl/4
.3050 LET st=a*b 1 LET sp=2*(a+b)*
hi: LET fr=st/(2*st+sp): LET rm=
(rt*st+rp*sp)/(st+sp): LET ft=l-
(emed*st/f)
3060 LET er=INT ((fr*rm*ft*f)/(f
d*st*(l-(l-fr).*rm)))
.3070 LET emedt=emed+er: LET emin'
t=emin+er: LET emaxt=emax+er
3080 PRINŢ : PRINŢ "Iluminarea 1
EDIE REFLECTATA"'"Emedr=";er;" 1
x"'"Iluminarea MEDIE Eaed=";emed
t;" lx"'"Iluminarea MINIMA Emin=
";emint;" Ix"'"Iluminarea MAXIMA
Emax=";emaxt;" lx"
3090 LST v$="t"
3100 LET ic=(a*b)/(hi*(a+b)): LE
T ud=emed*st*fd/f: LST ut=emedt*
st*fd/f •
3110 PRINŢ : PRINŢ "INDICELE INC
APERII"'"i=";ic'"FACTORUL DE UTI
LI ZARE DIRECT" •' "ud="; ud' "FACTORU
..I: DE UTILIZARE TOTAL"'"ut=" ; ut
... 3120 DIM. f( aa+1, bb+1)
3130 FOR i=C TO bb .
«3140 FOR j=C TC aa
3150 LET f( 3 +l,i+l) = e( j+l,i+l).+ e
r
3160 NEXT 3 : NEXT i
3170 INPUT "DORIŢI REPARTIŢIA IL
UM.TOTALE ( d/n) "; v;$
3180 TF w$="d" THEN X TO 3200
3190 X TO 1840
3200 PRINŢ : PRINŢ BRIGHT 1;"V0I
AFIŞA VALORILE. ILUM.TOTALE (dir
ecte + reflectate) DIN ";ps;" m
-IN ";ps;" m"
3210-LET m=0 1 LET 1=0
3220 PAUSE 50
3230 X SU3 2240
3240 X TC 1840
3250 CLS : INPUT "DORIŢI REPARTI
TIA ILUMINĂRII"'"DIRECTE (d) sau
TOTALE (t) ";v$
3260 PRINŢ AT 0,0;'"
327C TF v$="d" THEN PRINŢ AT 0,0
; BRIGHT 1;» ILUMINAREA DIRECTA
";e$
3280 IF v$="t" AND r4="d" THEN P
RINT AT 0,0; BRIGHT 1;" ILUMINAR
EA TOTALA ";e$
3290 RETURN
3300 REM - BANDA DE LUî'.INA -
3310 INPUT "DISTANŢA INTRE DOUA -
CORPURI DE ILUMINAT ls=";ls
3220 PRINŢ "DISTANTA INTRE CCRPU
RI ls=;i.s
3330 PRINŢ : PRINŢ "POZIŢIA BENZ
ILOR DE LUMINA"
3340 DIM u(n): DIM'v(n): DIM h(n
): DIM-l(n): DIM r(n)
3350 FOR J=1 TO n
3360 INPUT "POZIŢIA CAPULUI BENZ
II »'"x=";u( j) ,"y=":v(.]) '"ÎNALŢI
MEA UTILA A 3ENZII h=";h(j)'"LUN
GIMSA BENZII l=";l(j)'"ÎNCLINARE
A BENZII r=;r( 3 )
3370 IF (v'( j)+l( .j) )>b CR u(j)>a
THEN X TO 3360
3380 PRINŢ TAB o ) "x" ; j ;u( j) ;
TAB 6 ;"y": j;"=";-v( j);TAB 12;"h";
2; ”=" ;hU); TAB 18; "l": ,1; "= "; 1 (;)
; TAB 24; "r"; j ; "=": r(.j ); ’’gr"
3390 LET r(j)=r(,i)*Pl/l 8 C
3400 NEXT j
3410 X TO 11-00 -
3420 LET 11= (y-v(,1))*(y-Y(3))
343C LET 12= (v(,1)+1 (.1) -jr') * (v(,]') +
l(j)-y) '
3440 LET a=(x-u( j) )*(x-u( ,j))
3450 I'ST h=h( .3 )*h ( 3 )
3460 LET ol=ATN SQR (ll/(d+h))
. 3470 LET o.2=ANT 3QR (l2/(d+h))
34'80 LET fl=SQR (11* (d+h))/(!!+ 6
+h)
3490 LET f2=S<îR (I2*(d+h) )/(l2+c]
+h)
3500 LET w=(h( 3 ')*CCS r(j) + (x-u (3
))*SIN r( 3 )/SQR (d+h)
3510 X TC 1210
3-520 LET wt=h( j)/SQR (d+h)
3530 LET ws=SOR (d/(d+h))
3540 IF e$="o" THEN LET gl=f*i(c
)*wt*wt*(ol+fl)/(l000*fd*2*h( 3 )*
Îs) ,
3550 IF' e$="o" THEN LET g2=f*i(c
)*wt*wt*(o 2 +f 2 )/(l 000 *fd* 2 *h( 3 )*
Îs) ,
3560 IF e*="vx" THEN LET gl=(f*i
(e)*wt^SIN ol*SIN ol)/(l000*fd*2
*h( 3 )*ls)
3570 IF e$="vx" THEN LET g2=(f*i
(c)*wt*SIN o 2 *SIN o2)/(l000*fd*2
*h( 3 )*ls)
3580 IF eă=”vy" THEN LET gl=f*i(
c)*ws*wtif(ol+fl)/(l 000 *fa* 2 *h( 3 )
*ls)
3590 IF e*="vy" THEN LET g2=f*i(
c)*ws*wt*(o2+f2)/(l000*fd*2*h( 3 )
"'3600 IF y<v( 3 ) OR y>(v( 3 )+l( j))
THEN LET g=INT ABS (g2-gl)
3610 IF y>=v( 3 ) AND y<=(l(j)+v(3
)) THEN LET g=INT (gl+g2)
3620 X TO 1410
3630 FOR i=l TO n
3640 IF u(i)> 6 -ps THEN X TO 370
O
3650 FOR j=0 TC l(i)/ps STEP .5
3660 IF (v(i)/ps+j) 6 THEN X TO
3690
3670 PRINŢ BRIGHT 1; OVER 1;AT 1
9-2*v(i)/os-2*3,5+4*u(i)/ps;
3680 NSXT 3
3690 NEXT i
3700 X TO 1650
3710 X SUB 1840
3720 FOR i=l TO n
3730 IF u.(i)<m CR u(i)>ra+ 6 *ps TK
EN X TO 3780
3740 FOR j=0 TC l(i)/ps STEP .5
3750 IF"(v(i)/us+ 3 )<1/ps THEN X
TO 3780
3760 IF (v(i)/T>s+ 3 -l/us )>6 THEN
X TO 3790
3770 PRINŢ BRIGHT 1; OVER 1;AT 1
9-2*((v(i)/ps)-(l/ps))-2* 3 ,5+ 4*(
(u(i)/ps)-(m/ps));"®"
3780 NEXT 3
3790 NEXT i
3800 RETURN
3810 RET.i - LUMINATOR -
3820 INPUT "DAŢI COORDONATELE LU
MINATORULUI PE AXA X xl=";ul,"x2
=";u2, "PE AXA Y yl=";vl,"y2="
;v 2
3830 IF ul> =u2 CR u2>r THEN X ?
C 3820
3840 IF vl>=v2 CR v2>h THEN GC T
O 3820
3850 PRINŢ "COORDONATELE LUMINAT
ORULUI ',"PE AXA X xl=";ul,"x2=";
u2,"PE AXA Y yl=";vl,"y2=”;v2
3860 iNPU'l' "INALTIMEA UTILA n=";
3870 PRINŢ « PRINŢ "-INALTIMEA UT
ILA h=";h
3880 INPUT "ILUMINAREA MEDIE PE
LUMINATOR el=";el'"CCEFICIENT
DE TRANSMISIE cl=";cî
3890 IF Cl>l THEN X TO 1110
3900 LET ll=el-cl/PI
3910 PRINŢ "ILUMINAREA PS LUMINA
TOR El=";el;"lx"'"COEFICIENT DE
TRANSMISIE cl=";cl'"LUMINANTA LU
MINATORULUI L 1 =";INT ll;"cd/m+2"
3920 INPUT "FACTORUL DE DEPRECIE
RE (1.2-1. 8 ) Fd=";fd
3930 PRINŢ "FACTORUL DE DEPRECIE
RE Fd=";fd
394C X SUB 1680
(CONTINUARE IN NR. VIITOR)
13
TEHNIUM 12/1987
11
Efectul nedorit al coroziunii
apare mai pregnant în timpul ex¬
ploatării autoturismului, fiind pre¬
zent atît în părţile inferioare ale ca¬
roseriei de tip autoportant, cît şi în
diferite părţi laterale.
Fenomenul de coroziune se pro¬
duce în timp, ducînd la distrugerea
parţială sau totală a pieselor meta¬
lice, datorită reacţiilor chimice ce
se produc între acestea şi factori ai
mediului înconjurător. Procesul
este mai accelerat în perioada se¬
zoanelor umede. Apa constituie
elementul cel mai periculos tocmai
datorită posibilităţilor de pătrun¬
dere oe diverse căi şi menţinerii
Ing. VLADIM1S TUŢA
contactului de lungă sau scurtă du¬
rată cu elementele caroseriei, pre¬
cum şi acţiunilor sale lente, nevă¬
zute, dar agresive asupra acestor
cojnponente metalice.
în prezent, tehnologiile existente
de protecţie anticorosivă a carose¬
riilor de autoturisme nu reuşesc de-
cît să atenueze şi nu să elimine defi¬
nitiv procesul de coroziune a table¬
lor sau profilurilor chesonate. în
această idee, posesorul autoturis¬
mului, în dorinţa menţinerii aces¬
tuia cu un procent cît mai mic de
elemente corodate, ar trebui să
execute periodic o serie de con¬
troale şi operaţii de protecţie anti¬
corosivă, suplimentar celor efectu¬
ate de uzina constructoare.
Protecţia anticorosivă şi antifo¬
nică poate fi executată atît la auto¬
turismele noi, cît şi la cele care au
cîţiva ani de exploatare. Recoman¬
dabil este ca operaţia să se execute
înainte de apariţia primilor germeni
de coroziune, iar ulterior la o pe¬
rioadă de circa unu sau doi ani să
se controleze starea autoturismului
şi să se efectueze operaţii de reme¬
diere a stratului protector anticoro-
siv.
Părerile posesorilor de autotu¬
risme privind efectuarea acestor
operaţii de protecţie anticorosivă şi
antifonică sînt diferite. Unii, din co¬
moditate sau lipsă de informare
tehnică, susţin că, dacă erau nece¬
sare, le făcea întreprinderea con¬
structoare şi că fierul trebuie să re¬
ziste. Ar trebui, dar şi fierul...
Am convingerea că foarte mulţi
posesori de autoturisme sînt legaţi
sufleteşte de maşina lor şi doresc
să-i aducă îmbunătăţiri care să se
răsfrîngă într-o stare tehnică bună,
cît şi în cofipiţii de confort mai deo¬
sebite, resimţite în timpul ex¬
ploatării.
Putem concluziona totuşi că
această protecţie anticorosivă şi
antifonică este bine a fi executată,
efectul ei fiind pozitiv. Lucrarea în
sine nu necesită S.D.V.-uri speciale
şi o pregătire sau o dotare tehnică
deosebită, ea putînd fi executată de
oricare posesor de autoturism.
Apariţia petelor de rugină se da¬
torează unor cauze multiple şi va¬
riate. Dintre acestea voi prezenta o
serie care pot constitui principalele
cauze ce permit apariţia ruginii la
elementele caroseriei, după cum
urmează:
— insuficienta etansare dintre
suprafeţele pieselor îmbinate prin
sudură, ce permite pătrunderea şi
menţinerea apei în şi între elemen¬
tele caroseriei;
— eianşarea ineficientă a garni¬
turilor de cauciuc şi a chederelor
datorită montării lor greşite, de¬
gradării sau îmbătrînirii şi pierderii
elasticităţii;
— depunerea în timpul rulării şi
menţinerea în anumite zone a no¬
roiului şi umezelii;
— spargerea sau îndepărtarea, în
timpul rulării, a stratului de protecţie
existent, cu pătrunderea apei între
acesta şi suprafaţa tablei;
— menţinerea înfundată a orifi¬
ciilor de scurgere a apei din uşi,
praguri, chedere parbriz-lunetă;
— formarea condensului;
— efectuarea, din motive de în¬
treţinere sau accidentare, a ope¬
raţiei de sudare cu flacără oxiaceti-
lenică.
în funcţie de concepţia proiectan¬
ţilor de autoturisme, fiecare tip îşi
are particularităţile lui constructive.
Aceste detalii pot crea avantaje sau
dezavantaje modului cum autoturis¬
mul poate fi mai rezistent sau mai
puţin rezistent la acţiunile corosive.
Astfel, la autoturismul „Dacia
1300“, în urma observaţiilor efectu¬
ate pe parcursul anilor de exploa¬
tare, a rezultat că apariţia ruginii se
manifestă în zone destul de variate.
Aceste zone se deosebesc atît prin
rapiditatea apariţiei lor, cît şi. prin
mărimea suprafeţei afectate. Pri¬
mele zone de rugină apar în părţile
caroseriei expuse direct contactu¬
lui cu agenţii externi ca: apă,
zăpadă, criblură, pietricele, nisip
etc.
O prezentare a suprafeţelor afec¬
tate de rugină, a cauzelor ce le-a
determinat, cît şi a posibilităţilor de
14
TEHNIUM 12/1987
ZONE ALE AUTOTURISMULUI
EXPUSE PROCESULUI DE COROZIUNE
Nr.
crt.
DENUMIREA ZONEI AFECTATE DE
. RUGINĂ '
CAUZE CARE DUC LA APARIŢIA
RUGINII
POSIBILITĂŢI DE COMBATERE
1 .
Partea superioară a aripii şi zona ce
acoperă umărul stilpuiui din faţă
Depunerea noroiului în timpul rulării;
menţinerea umezelii
Efectuarea operaţiei de protecţie an¬
ticorosivă cu parcurgerea etapelor
prevăzute în punctul 4 din articol
Aplicarea apărătorilor de protecţie
(curbă şl verticală) în subcomparti-
mentul aripă (vezi revista „Tehnium"
nr. 2/1987)
2
Umărul stilpuiui şi porţiunii din stâlp
în zona de îmbinare cu aripa
a
îmbinarea aripi! cu întăritura de fi¬
xare pe stîlpui uşii
Pătrunderea apei şi a noroiului
4.
Partea din faţă a aripii în jurul carca¬
sei faruiui
Depunerea noroiului în timpul rulării;
menţinerea umezelii
5.
Partea inferioară a părţii din fată a
aripii
6.
Marginea de jos a aripii, ce acoperă
pragul
Depunerea noroiului in timpul rulării;
menţinerea umezelii
7.
Curbura de scurgere a apei şi rigldi-
xare a aripii din faţă (pasajui)
Depunerea noroiului în timpul rulării
şi menţinerea umezelii
Efectuarea operaţiei de protecţie an¬
ticorosivă
Umplerea curburilor (a pasajelor) cu
material autovopant
a
idem, aripa dirs spate
9.
Capacu! pragurilor din zona aripii
din faţă
îndepărtarea stratului protector prin
proiectarea de pietricele şi nisip în
timpul rulării
Controlul şi aplicarea unui nou strat
anticorosiv
Astuparea orificiilor de scurgere şi
introducerea în praguri a uleiului de
motor (uzat sau neuzat) circa 1,5 +■ 2
litri la fiecare prag (produs ELAS-
CON sau ulei tip P 54)
Pragurile se golesc după o circulaţie
de una sau două zile şi se recupe¬
rează uleiul
Menţinerea desfundată a orificiilor
de scurgere
10.
Pragurile şi contrapraguriie
Pătrunderea apei, orificii de scurgere
astupate
-
11.
Dublura contraaripii din partea su¬
perioară a ramei de far
Pătrunderea apei de ploaie în timpul
rulării sau la spălatul autoturismului
Se introduce cu şpriţiera ulei diluat
cu 25% motorină sau petrol
12.
Zona de îmbinare dintre marginea
contraaripii spate (scoica) şi podea
(sub bancheta din spate)
Pătrunderea apei datorită lipsei de
etanşeitate a caroseriei
Etanşarea elementelor de caroserie
13.
îmbinările contraaripii din zona de fi¬
xare a amortizoareior din faţă
Pătrunderea apei şi a nămolului
Efectuarea operaţiei de protecţie an¬
ticorosivă
Periodic, ungerea cu cana de ulei a
îmbinărilor sudate ale elementelor
trenului mobil
14.
Peretele de tablă din spateîe acumu¬
latorului
Degajarea vaporilor acizi
Introducerea în spatele acumulato¬
rului a unei bucăţi de cauciuc (ca¬
meră uzată de camion sau tractor)
15.
Marginea de îmbinare a tăbliei de uşă
cu rama acesteia
Pătrunderea apei datorită garnituri¬
lor de geam defecte; orificii de scur¬
gere înfundate
Aplicarea de material anticorosiv pe
tăbliile uşilor
Şpriţarea de ulei diluat cu 25% moto¬
rină sau petrol in interiorul uşilor (sau
produsul ELASCON)
Menţinerea desfundată a orificiilor
de scurgere a apei
16.
Colţurile şi marginea verticală a
tăbliei uşilor din faţă
17.
Colţurile inferioare ale tăbliei uşiior
din spate
ia
Partea din faţă a podele:
Pătrunderea apei din compartimen¬
tul de aerisire; parbriz neetanş; orifi¬
cii de scurgere înfundate; lipsa chitu¬
lui de etanşare a îmbinărilor sudate;
chedere uşi neetanşe
înlocuirea garniturilor uzate, etanşa¬
rea îmbinărilor sudate, înlocuirea
chederelor etc.
19.
Partea din spate a podelei
îmbinări neetanşe; lipsa dopurilor
din podea; chedere neetanşe
Efectuarea operaţiei de protecţie an¬
ticorosivă şi antifonică (interior şi ex¬
terior)
20.
Compartimentul roţii de rezervă şi
partea inferioară a aripii din spate
îmbinările elementelor de caroserie
neetanşe, dopul de scurgere înfundat
Etanşarea elementelor de caroserie
Aplicarea de material anticorosiv
Menţinerea desfundată a găurii de
scurgere din dopul de plastic
21.
Zona inferioară a aripii spate stînga
(interior portbagaj)
îmbinările elementelor de caroserie
neetanşe
22.
îmbinarea dintre panoul vertical al
portbagajului şi aripile spate
Chedere defecte
Se înlocuiesc chederele defecte
Se introduce cu şpriţiera, între dublu¬
rile de tablă, ulei de motor diluat cu
25% motorină sau petrol
23.
Colţurile şi marginea îndoită a capa¬
cului de portbagaj
Pătrunderea apei prin orificiile orna¬
mentelor
Se introduce cu şpriţiera, între dublu¬
rile capacului de portbagaj, ulei de
motor diluai cu 25% motorină sau pe¬
trol
24.
Zonele de contact al capacului port¬
bagaj cu porţiuni din suprafaţa che-
derulul
Garnitură etanşare montată greşit,
permiţînd prelingerea apei
Control reglaj închidere capac port¬
bagaj
25.
Partea inferioară a ramei de parbriz,
în special zona de scurgere a apei de
sub cheder
Canaie de scurgere înfundate
Desfundarea canalelor de scurgere
şi introducerea sub cheder a unei
pene de lemn sau plastic (4x4x20),
astfel încît scurgerea apei să fie li¬
beră
în vederea efectuării protecţiei
anticorosive şi antifonice a autotu¬
rismului se vor parcurge următoa¬
rele etape:
— demontarea părţilor detaşa¬
bile (aripi, bare, acumulator) şi goli¬
rea portbagajului şi a interiorului
habitaclului;
— îndepărtarea stratului de no¬
roi depus în timpul rulării pe diferite
suprafeţe ale caroseriei, prin spăla¬
rea cu apă şi detergent şi limpezirea
cu apă curată;
— depistarea şi îndepărtarea pe¬
telor de rugină;
— aplicarea locală a produsului
anticorosiv Deruginol sau Gruant;
— depunerea finală a produselor
specifice anticorosive şi antifonice
(autovopant);
— montarea elementelor demon¬
tate şi „etanşeizarea“ subcomparti-
mentului aripă.
La punctul următor vor fi prezen¬
tate mai detaliat operaţiile de depu¬
nere a stratului anticorosiv şi anti¬
fonic.
După operaţia de pregătire pro-
priu-zisă, cînd principalele ele¬
mente de caroserie (aripi, contra-
aripi etc.) au fost curăţate, spălate
şi depistate de germenii de oxidare
(ruginire) aparenţi sau ascunşi, se
poate începe depunerea straturilor
de protecţie anticorosivă şi antifo¬
nică. Operaţia se desfăşoară în ur¬
mătoarele etape:
Operaţia se execută manual, cu
pensulă, prin depunerea materialu¬
lui anticorosiv în două sau maxi¬
mum trei straturi.
Dintn materialele anticorosive
recomandate pentru această ope¬
raţie şi găsite în comerţ cel mai indi¬
cat este Deruginolul. Pot fi folosite
şi alte materiale ca: miniu pe plumb,
Gruant sau Coroscop.
Caracteristicile produselor sînt
prezentate în prospectele firmelor
producătoare.
Din constatările făcute experi¬
mental s-a observat că pentru apli¬
carea primului strat, produsul apli¬
cat trebuie să fie mult diluat. In
acest sens se recomandă ca într-un
vas sau o cutie de conserve să se
pună cca 300—400 g Deruginol,
Gruant sau Coroscop, care se dilu¬
ează cu cca 100—150 g petrosin
(white spirit) sau chiar benzină.
5. ! AD I DILUĂRI
Se obţine prin probe, prin contro¬
lul fluidităţii soluţiei ce se scurge de
pe tija (băţul) cu care se amestecă.
Soluţia trebuie să curgă uşor. Pen¬
tru comparaţie, fluiditatea Derugi-
noluiui diluat trebuie să fie asemă¬
nătoare cu fluiditatea uleiului de
motor.
Scopul diluării soluţiei pentru pri¬
mul strat este ca aceasta să reali¬
zeze o priză cu suprafaţa tablei.
Se recomandă aplicarea straturi¬
lor de Deruginol la îmbinările dintre
aripi şi contraaripi, zonele exterioa¬
re ale podelei şi în special sub scau¬
nele din faţă, în zona farului, la. con¬
tactul cu stîlpul uşii, în zona de con¬
tact cu pragul uşii etc.
în tabel sînt prezentate detaliat
zonele expuse la coroziune. Ur¬
mătorul strat de material anticoro¬
siv sau stratul de material antifonic
(autovopant) se va aplica numai
după ce stratul depus s-a uscat.
în atelierele specializate, aplica¬
rea materialului autovopant (vop¬
sea neagră anticorosivă seria 1200)
se face cu ajutorul unei instalaţii
prin pulverizarea materialuluî pe
caroserie. în condiţii de execuţie de
către posesorii de autoturisme,
acesta se va aplica manual, cu
pensula
Materialul folosit este cel prezen¬
tat în comerţ sub denumirea de ma¬
terial autovopant, ce are în acelaşi
timp şi proprietăţi de izolator fonic
şi termic al caroseriei. în funcţie de
inventivitatea şi curajul posesorilor
de autoturisme, se mai întrebuin¬
ţează şi alte substanţe sau la pre¬
zentul material se adauga fulgi de
azbest. Experimental s-a dovedit că
materialul produs industrial se
comportă foarte bine dacă au fost
respectate anumite indicaţii.
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
15
TEHNIUM 12/1987
FLORIN MARCU
Satisfacţiile agrementului pe bi¬
cicletă pot fi majorate prin dotarea
vehiculului cu un accesoriu pe care
îl recomandăm în continuare ama¬
torilor de-construcţii tehnice.
Pornind de la dotarea iniţială a bi¬
cicletei cu instalaţie electrică (di¬
nam şi far), ne propunem măsura¬
rea vitezei de deplasare tot pe baze
electrice. Pentru aceasta, vom rea¬
liza schema din figura 1, utilizînd
voltmetrul pentru citirea analogică
a vitezei de deplasare.
Prima problemă constă în ridica¬
rea caracteristicii de turaţie a dina¬
mului. în acest scop vom monta di¬
namul la roata din spate (motoare)
a bicicletei şi vom utiliza un aparat
pentru măsurarea tensiunii gene¬
rate de acesta în funcţie de turaţia
pedalierului, folosind ca dispozitiv
însuşi cadrul răsturnat al bicicletei.
Iniţial se vor stabili:
— diametrul exterior al roţii bici¬
cletei (D), în metri, prin măsurare;
— numărul de dinţi (Z,) ai roţii de
lanţ conducătoare;
— numărul de dinţi (Z 2 ) ai roţii de
lanţ conduse.
Expresia vitezei de deplasare a
bicicletei (v), î-n km/h, în funcţie de
turaţia (n) a pedalierului, în rot/min,
este:
v = k-n
unde factorul k este caracteristic
bicicletei şi se calculează cu relaţia:
k = 0,06-77-D-
Urmează ca, pe cale experimen-
FELINA
ELEGII!
Aplicînd o schemă simplă şi bine
cunoscută de altfel, propun amato¬
rilor de drumeţii, automobiliştilor,
motocicliştilor etc. adaptarea ia un
felinar de cîmp a lămpii electrice
fluorescente de 6—8 W, recent dis¬
tribuită populaţiei prin magazinele
de specialitate.
Experimentarea schemei din fi¬
gura 1 a condus la stabilirea ali¬
mentării cu 9 V întrucît la această
tensiune consumul de curent din
baterii este minim, respectiv 500 mA
(la 7,5 V curentul creşte la 675 mA),
evident la iluminarea nominală a
lămpii fluorescente.
Bateriile electrice eficiente sînt de
tip R20 (1,5 V), deoarece au capaci¬
tatea de 5 Ah, ceea ce asigură func¬
ţionarea felinarului electric timp de
10 ore sau 10 zile cîte o oră neîntre¬
rupt.
Transformatorul Tr. reprezintă o
oală de ferită 0 22 x 18. pe al cărei
mosor se bobinează spiră lîngă
spiră astfel: ni = 14 spire 0 0,3 mm,
n2 = 12 spire 0 0,5 mm, iar n3 = 200
spire 0 6,12 mm.
Tranzistorul T este de tip
2N3055/5, sortat la experimentare
astfel încît să oscileze constant la
variaţia alimentării între 6 şi 12 V şi
să nu se încălzească peste limita
admisă de producător.
Potenţiometrul P, cu rol de reo-
stat (la alegere), a cărui valoare
este de 500—1 000 fi, bobinat (mi¬
niatură) are rolul de a reduce ilumi¬
narea lămpii pe starea de veghe, în
care caz şi consumul din baterii se
reduce corespunzător, prelungind
astfel durata de funcţionare a feli¬
narului.
Lampa L la care se retează picio-
Ing. G. RÂfVIBU
rusele şi se scurtcircuitează, se
leagă la inelele metalice extreme.
Constructorul amator poate opta
şi pentru alimentarea din baterii
plate de tip 3R12 (4,5 V), cu capaci-
tatea~de 2 Ah, sau rotunde, de tip
R14 (1,5 V), cu capacitatea de 2,3 Ah,
cu reducerea corespunzătoare a
duratei de funcţionare a felinarului.
După cum se remarcă din figura
2, la felinar am renunţat la: păţuie,
rozeta de manevră a fitilului, dispo¬
zitivul de ridicare a balonului de
sticlă şi la cel de protecţie a aces¬
tuia din urmă. în scopul propus au
fost necesare următoarele:
1 — compartimentul bateriilor (6
baterii R20 x 1,5 V = 9 V), construit
din cutie de conserve de 1 kg, re¬
dusă corespunzător, la care se
adaugă un capac inferior izolant pe
care se aplică prin nituire contac¬
tele de înSeriere. în acelaşi mod se
execută inelul izolant superior, de
la care polul minus se leagă la masă
iar polul plus este condus printr-un
braţ al felinarului la montajul elec¬
tronic. Trebuie menţionat faptul că
interiorul compartimentului amintit
conţine încă două piese absolut ne¬
cesare: un cilindru de mijloc pentru
distribuţia periferică a bateriilor şi o
lamă verticală despărţitoare pentru
stabilirea pe contactele de înseriere
a bateriilor. Este evident că, în ace¬
laşi scop, capacul inferior (de închi¬
dere a bateriilor) trebuie să fie
prevăzut cu un cap lateral şi fantă în
eutia-compartiment;
2 — lampa fluorescentă mon¬
tată interşanjabil între două con¬
tacte Jamelare; cel din partea infe¬
rioara la masă, iar cel superior de-
montabil. Lampa se montează şi se
demontează prin capacul superior
al felinarului, după ce în prealabil a
fost fixat balonul de sticlă;
3 — traseul conductorului izo¬
lat, reprezentînd polul plus;
4 — compartimentul destinat
montajului electronic. Pe un suport
cilindric izolant se montează radia¬
torul tranzistorului T, cu suprafaţa
de 15 cm 2 (minimum), plăcuţa de
circuit imprimat care conţine oala
de ferită, rezistenţa şi condensato¬
rul, precum şi contactele aferente
celorlalte legături. Suportul se fi¬
xează prin trei şuruburi M3 la 120°,
direct în găurile practicate de fabri¬
cant;
5 — potenţiometrul pentru sta¬
rea de veghe;
6 — întrerupătorul alimentării din
baterii. După caz, amatorii pot opta
pentru un microîntrerupător montat
lîngă potenţiometrul de la poziţia 5 şi
care să funcţioneze la capătul cursei
acestuia, la valoarea maximă a rezis¬
tenţei;
7 — mufă autodeconectantă (la
alegere) pentru alimentarea felina¬
rului electric şi din surse exterioare
(bateria autoturismelor sau motoci¬
cletelor), în care caz „valoarea" re¬
zistenţei reglabile a potenţiometrului
se r pune în evidenţă corectîhd variaţia
tensiunii de alimentare (6 -e 12 V).
ÎNOTĂ. Funcţionarea schemei
electronice a fost prezentată în de¬
taliu în nr. 7/1987 al revistei „Teh-
nium“.
16
TEHNIUM 12/1987
VITEZQMETRU
tală, să se completeze un tabel de
tipul celui alăturat, oprindu-ne ia
valoarea vitezei maxime de depla¬
sare pe care o considerăm rezona¬
bilă. Datele din tabel se transpun
grafic ca în figura 2, obţinîndu-se
caracteristica sistemului dinam-bi-
cicletă.
A doua problemă şi cea mai difi¬
cilă constă în procurarea aparatului
de măsură pe care îl vom. folosi ca
vitezometru. Acesta trebuie să fie
un voltmetru pentru curent alterna¬
tiv cu limita de măsurare în jurul va¬
lorii U max stabilite, de dimensiuni
ARC A ELICOIDAl
DE ÎNTINDERE
LINIE DE ÎNDOIRE
corespunzătoare scopului propus,
în paralel cu acesta se procură şi
comutatorul de circuit.
A treia problemă constă în reali¬
zarea unui suport din tablă adecvat
pentru aparatul de măsură şi comu¬
tator. Se recomandă ca suportul să
realizeze suspensia elastică a volt
metrului pentru ca acesta să fie ferit
de şocurile inerente deplasării pe
drumuri denivelate. Suportul se
poate monta prin intermediul şuru¬
bului de fixare a ghidonului bicicle¬
tei, după care se realizează legătu¬
rile din schema electrică (fig. 1).
în figura 3 se prezintă un model
constructiv pentru suportul vitezo¬
metrului.
A patra problemă şi ultima constă
în etalonarea vitezometrului în con¬
diţii rutiere. Pentru aceasta ne vom
deplasa pe o şosea cu trafic redus şi
vom rula în spatele unui autovehicul
în raport cu viteza căruia vom corela
indicaţiile voltmetrului. După aceasta
nu ne mai rămîne de făcut decît să
aplicăm pe cadranul voltmetrului o
scală gradată în unităţi de viteză
(km/h) şi să ne bucurăm de noua
noastră realizare tehnică.
Sugerăm cititorului exerciţiul de
a studia soluţii alternative ale celei
prezentate de noi, de exemplu:
— utilizarea unui voltmetru cu
capacitate de măsurare inferioară
celei stabilite pe cale experimentală
şi montarea în serie cu acesta a
unei rezistenţe corespunzătoare pe
care să cadă o parte determinată
din tensiunea furnizată din dinam;
— înlocuirea, în aceleaşi condiţii
ca mai sus, a voltmetrului cu un mi-
liampermetru şi utilizarea acestuia
ca traductor al vitezei de deplasare
în funcţie de intensitatea curentului
electric generat.
în continuare prezentăm o apli¬
caţie numerică pe baza datelor ex¬
perimentale obţinute de noi:
D = 0,71 m;
7 1 Z on raport de transmitere
- 20 J z
lanţ: i - = 0,444;
k = 0,3; v = 0,3-n;
U(v) = 0,555-v;
v max = 36 km/h; U max = 20 V.
în încheiere ne permitem să su¬
gerăm unităţilor economice de pro¬
fil proiectarea soluţiei tehnice pre-
zentâte şi lansarea în producţie de
serie a vitezometrului pentru bici¬
cletă:
V: ’ : : '
In cele ce urmează prezentam un
manipulator Morse realizat cu un
circuit integrat V 4093D care are ro¬
lul de a menţine un raport constant
între punct/linie/pauză. Circuitul in¬
tegrat realizat în tehnologie CMOS
conţine patru porţi NAND cu două
intrări. Porţile DrrD 3 sînt genera¬
toare de impulsuri, iar D 4 generator
de ton.
Modul de funcţionare (fig. 1) se
bazează pe următorul principiu:
cînd contactul S este închis, se în¬
carcă condensatorul C. Cînd
acesta ajunge la saturaţie, se în¬
chide contactul X şi condensatorul
C se descarcă prin rezistenţa R. La
descărcarea completă se închide X
şi ciclul se repetă.
Schema ejectrică este prezentată
în figura 2. în locul releului de con¬
tact se utilizează porţile D 2 şi D 3 .
Timpul de descărcare a lui Ct dic¬
tează impulsul de linii, C? cel de
puncte, iar C 3 pauza.
Dimensionarea condensatoarelor
C 2 = C 3 = C,/3 este direct propor¬
ţională cu norma de timp punct =
= pauză = 1/3 linie. Se recomandă
ca modul de amplasare a rezisten¬
ţelor de descărcare R 1t R 2 şi R 3 să
nu se schimbe. Diodele VD,, res¬
pectiv VD 2 împiedică acţionarea
condensatoarelor neconectate C 2 ,
respectiv VD 3 descărcarea lui
Ct sau C 2 şi VD 4 cea a lui C 3 .
Rezistenţele R 4 şi R 5 sînt limita-
toare de curent. D 4 , R 6 şi C 4 consti¬
tuie generatorul ton; R 7 , R 8 şi C 6
este filtrul trece-jos necesar corec¬
tării tonului. Oscilaţiile pot fi
audiate în căşti de 200 îi.
Alimentarea montajului se alege
corespunzător releului reed. Potri¬
vit vitezei de lucru şi potrivit unui ra¬
port constant între linie/punct/pauză
se recomandă 3 V-18 V. Curentul
de lucru la 12 V este practic nul cînd
tasta nu este apăsată şi la tastă
apăsată de 7 mA.
în cazul în care se schimbă ra¬
portul linie/punct/pauză, se reco¬
mandă montarea suplimentară a
unui condensator de 100 nF între
Ci, C 2 sau C 3 .
Montajul se realizează pe o placă
de circuit imprimat cu dimensiunile
de 35X110X5 mm. Pe panoul fron¬
tal se montează tasta de manipu¬
lare şi pe cel din spate bucşele dio¬
dei. Dimensiunile panourilor sînt de
55X30 mm. Capacul are forma unui
U şi are dimensiunile de 110X55X
30 mm.
După Funkamateur, 7/1987
8 7 6 5 4 3 2 1
o e o o o o 6 ©
SJJ ui t
I cel cri rn J | «-
* 704 *
*• vdh* 1
S| ii
* cl VD5 R9 C8Tq
ai ♦ jh - ;
K1 | ÎO
-—— 1 °i?°i3
♦- Li lOjuH J
33nF^“ lOjuF
,-, cu
llNTR.I R3
V PJ R5 1 kJL
Iz
»{§
2xF057 7
VD5_
ST_
VDi (VD2
GENERATOR DE
_T0N.INTR.
R4 l0kâF057r*
R2
lOOkjH
DURATA <
SEMNALULUI r
n2a 1100 nF lkJlR8F—
! lOkJL
TEHNIUM 12/1987
V,
3RTREPR3Hi î '-'J■ (
de mED3CHSI£ STE
COMPOZIŢIE:
Hormon polipeptidic epifizar 0,
Clorură de sodiu
; Apă distilatâ şi excipienţi pînâ la 1
MOD DE ADMINISTRARE:
Conform indicaţiilor din prospect
„BIOFARM" Bucurtfti
întreprindere de Medicamente
Progresul economico-social al ţării, vizibil în perioada ultimelor două decenii de activi¬
tate, şi-a manifestat pregnant efectul şi în industria farmaceutică. Una dintre unităţile princi¬
pale ale acestei ramuri industriale este întreprinderea de Medicamente Bucureşti, care în
acest an a împlinit 25 de ani de existenţă.
începutul activităţii IMB a fost marcat prin fabricarea vitaminei C, aminofenazonei şi no-
raminofenazonei, pe instalaţii noi şi la capacităţi care, pejîngă asigurarea nevoilor interne,
prevedeau şi disponibilităţi la export din aceste produse. în anii următori s-au dat în func¬
ţiune capacităţi noi de sinteză organică de medicamente, introducîndu-se astfel în fabricaţie
produse noi ca: propranolol, sulfametin, trecid, nefrix, suifacetamidă sodică, metronidazol,
sorbitoi, antipirină, sulfatiazol etc. Concomitent s-au dat în funcţiune capacităţi noi şi mo¬
derne pentru condiţionarea medicamentelor sub diverse forme galenice ca: drajeuri, tablete,
fiole, capsule operculare, pulberi şi granule medicamentoase.
Pentru colectivul IMB direcţia principală rărnîne în continuare introducerea în fabricaţie
de produse noi şi modernizate, printr-o activitate corelată de cercetare-producţie-desfacere.
Printre cele mai recentă produse industrializate se pot semnala:
TEHNIUM 12/1987
20 comprimate
Brofimen
rirfedipin
K:v,
ilîlECO
Pentru informaţii suplimentare v
rugam să vă adresaţi întreprinder
de Medicamente Bucureşti, Bd Chi
rmştiior nr. 50, telefon 30 71 15 te
lex 11 849.
— NICOLEN (granule), protector
al mucoasei gastrice şi duodenale,
cu proprietăţi absorbante faţă de
bacterii, virusuri şi toxine, precum şi
faţa de nucleizii proveniţi din conta¬
minări accidentale.
— PIRACETAM (fiole şi compri¬
mate), destinat ameliorării procese¬
lor biochimice cerebrale care stau la
baza activităţii de cunoaştere.
— LUDIOMIL (comprimate), fa¬
bricat în cooperare cu firma Ci-
ba-Geigy, este un medicament an-
ţidepresiv triciclic, cu acţiune netă
in combaterea anxietăţii, a stării de
agitaţie, a inhibiţiei psihomotoare şi
a tulburărilor somatice ce însoţesc
starea de depresie psihică.
— BROFIMEN (comprimate) este
similar cu Bromhexinul şi are ac¬
ţiune ce favorizează expectoraţia,
uşurează respiraţia şi calmează tu¬
şea.
— MECLOZOL (comprimate) este
un preparat cu acţiune antitricomo-
nazică, antifungicâ, antibacteriană,
antiinflamatoare şi regeneratoare a
mucoasei vaginale.
. TAQREMIN (comprimate) este
similar cu Biseptolul şi are efecte
«actericide, iar spectrul său de acti¬
vitate este mai larg decît al sulfami-
delor.
- GLUCONOLACTAT de calciu
şi magneziu (fiole) este un medica¬
ment care, prin aportul de calciu şi
magneziu, poate corecta hipocaice-
miile şi hipomagnezemiile de diferite
cauze, exercitînd şi un efect antia-
lergic.
JM-Bucureşti are în perioada actu¬
ala în fază avansată de industriali¬
zare produse cu înaltă eficacitate te¬
rapeutică, urmînd să fie livrate be¬
neficiarilor încă în acest sfîrşit de
an. Dintre acestea semnalăm:
— PYRIVIN (drajeuri), cu acţiune
neurodinamică, trofică.
— DOBESILAT de calciu (dra-
jeun), utilizat în tratamentul tulbură¬
rilor permeabilităţii capilare şi reti-
nopatiiior diabetice.
. “ METRONIDAZOL (soluţie per-
fuzabila), medicament cu acţiune
antiinfecţioasă,
, .77 F A SY ? Y - N (? oiu î' e perfuza-
bila), folosita in giardioze. tricomo-
niaze genito-urinare, amibiază intes¬
tinala şi hepatică.
m "S C ' d SAUCILATUL DE ALU-
» *• ,U .( corn Pnmate), medicament
antipiretic, analgezic, antiinflamator,
antireumatic, - antiagregant plache-
tar. Datorită prezenţei ionului de
aluminiu, produsul are o toleranţă
digestiva superioară aspirinei.
*— COLGAST (comprimate), pro¬
dus pe baza de colagen, utilizat ca
pansament gastric în tratamentul ul¬
cerului gastric şi duodenal.
77 NIFEDIPÎN (comprimate), cu
acţiune antianginoasă
- CONECAMA E5 (fiole), hor¬
mon polipeptidic epifizar.
TEHNIUM 12/1987
19
î%k>l ■ ■■ . Tf fr*!
GH. BĂLUŢĂ,
E. CĂRBUIMESCU
Lansat în urmă cu aproximativ fotografiat, subiect întunecat pe
cinci ani, aparatul fotografic Nikon fond luminos, subiect luminos pe
FA introducea o inovaţie intere- fond întunecat ş.a.
sântă: sistemul de măsurare a lumi- în mod obişnuit, situaţiile de tipul
nii AMP („Automatic Multi-Pat- celor enumerate mai sus sînt sesi-
tern", care se poate traduce prin zate de fotograf, care măsoară ilu-
„automat cu schemă multiplă"). El minarea numai pe zona de interes şi
este destinat să micşoreze numărul face o expunere corectă lucrînd pe
ratărilor pe care le dau sistemele de regim „manual" sau „automat cu
expunere automată montate pe ca- memorie".
merele obişnuite. Intenţia creatorilor sistemului
Intr-adevăr, se apreciază că circa AMP a fost rezolvarea automată,
10 % din fotografiile executate cu o fără pierderea de timp implicată de
cameră foto automată, avînd siste- metodele descrise, a oricărei si-
mul clasic de măsură a luminii prin tuaţii de iluminare. S-au folosit în
obiectiv (TTL), cu pondere pe cen- acest scop un senzor luminos mul-
trul imaginii, sînt incorect expuse tiplu şi un microprocesor care ia
datorită unor situaţii deosebite de decizii de stabilire a parametrilor
iluminare. Astfel de situaţii sînt, de expunerii.
exemplu: prezenţa unor surse de in reclama comercială făcută o
lumină (sau reflexia lor) în cadrul dată cu lansarea aparatului se men-
’■ MUHHI
SISTEM OPTIC
PENTRU REGURER
OBIECTIVELOR
Sng. L. DRĂGUŞIN
A. GENERALITĂŢI date de obiectivul 8 pe faţa mată a
lupei. Plăcuţa are rolul de ă pozi-
Se cunoaşte că profunzimea ima- ţiona coaxial sistemul optic cu cen-
ginii fotografice (claritatea imaginii trul ferestrei şi ca piesă de sprijin a
în adîncime) depinde de distanţa lupei în cadrul ansamblului. Lupa
focală a obiectivului, valoarea dia- mată 1 este fixată în corpul tubular
fragmei şi distanţa de fotografiere. 4 cu ajutorul inelului filetat 5 . Imagi-
Cu cît distanţa focală a obiectivului nea dată de obiectiv se formează pe
este mai mare, cu cît este mai des- faţa mată a lupei şi este preluată şi
chisă diafragma şi cu cît este mai mărită, pentru a fi vizualizată, de
mică distanţa de fotografiere (în ocularul 6 , care poate fi o simplă
special la fotografierea de la mică lentilă sau un ocular cu două sau
distanţă), cu atît profunzimea ma j multe lentile,
scade. Deci !a fotografierea în unul Autorul a utilizat ocularul unui bi¬
sau mai multe din cazurile enume- noclu cu prisme tip 6 x 30. Ca ocular
rate, dacă obiectivul nu este^ reglat se poate utiliza şi obiectivul apara-
corect din fabricaţie sau după repa- tului de proiecţie cinema pentru
rare, există pericolul apariţiei pe amatori, marca „Rus",
film a imaginilor neclare, provocate $e reglează distanţa ocular-lupă
de neconcordanţa dintre planul pînă cînd cuplul ochi-ocular vede
imaginii clare a obiectivului şi pla- C | ar ă suprafaţa mată a lupei, fixarea
nul filmului. Sistemul optic de veri- ocularului în această poziţie reali-
ficare a clarităţii imaginii fotogra- zîndu-se cu şurubul de blocaj 7 .
fice în planul filmului, descris în
continuare, se referă la aparate c. DETALII CONSTRUCTIVE
fotografice care utilizează film de
35 mm. Plăcuţa de sprijin 3 şi de centrare
a sistemului optic cu axa obiectivu-
B. DESCRIERE lui se realizează din material neme¬
talic (mase plastice, textolit etc.),
Sistemul optic (fig. 1 ) este corn- conform desenului din figura 2 ,
pus din: lupa mată 1 , aşezată cu faţa pentru a nu afecta suprafaţa inte-
plană mată chiar pe ghidajele inte- rioară a ferestrei aparatului,
rioare 2,2’ ale magaziei aparatului Lupa mată 1 (fig. 1) este cea utili-
fotografic, faţa plană mată cores- Z ată la vizorul aparatului fotografic
punzînd cu planul filmului. Plăcuţa „Zenit E“ şi se poate cumpăra din
3 are forma (dreptunghiulară) şi magazinele cu piese de schimb fo-
dimensiunile ferestrei magaziei şi tografice (de exemplu, magazinul
este prevăzută cu un orificiu central „Armonia", Calea Victoriei nr. 26,
pentru a permite accesul imaginii Bucureşti). Nu s-a ales o plăcuţă de
ţionează că pentru întocmirea pro- minării ne-o putem face^ privind fi-
gramului de lucru al microproceso- gura 3. Pe orizontală sînt menţio-
rului a fost analizată repartiţia lumi- nat ® diverse situaţii de iluminare
nii pe 100 000 de fotografii. (cadru in exterior cu surse de lu-
Practic, sistemul AMP foloseşte mină în imagine, exterior luminat de
două celule fotosensibile, aşezate soare, exterior general, interior,
în vecinătatea ocularului. Pe ele se imagini de noapte), iar pe verticală
proiectează imaginea de pe geamul înşiruite diversele grade de
mat al camerei. Fiecare celulă este contrast .ale imaginii. Menţionăm că
segmentată în trei zone fotosensi* aceste situaţii sînt „deduse" de mi-
bile. Din aşezarea alăturată a celor croprocesor din valorile celor cinci
două celule şi cuplarea electrică a fotocurenţî generaţi de segmentele
regiunilor centrale rezultă în total celulelor. In tabel, zonele de la in-
cinci zone fotosensibile, repartizate tersecţia liniilor şi coloanelor sînt
ca în figura 1 . Astfel, zona notată cu marcate prin diverse tipuri de haşu-
cifra 3 corespundă’ centrului imagi- rare ‘> conform legendei srnt astfel
nii, Iar celelalte patru segmente fur- menţionate deciziile luate de aparat
nizează informaţii privind ilumina- de a acorda prioritate zonelor lumi-
rea colţurilor" imaginii. noase, umbrite sau centrale, ori de
Semnalele electrice de la cele a efectua media măsurătorilor pe
cinci regiuni astfel măsurate sînt toate segmentele celulei,
amplificate şi apoi trimise unui sis- Un alt aspect al sistemului de
tem electronic de analiză şi decizie, măsurare este faptul că nu ia în
a cărui schemă-bloc este dată în fi- considerare segmentul (sau even-
gura 2 . în cazul obiectivelor foarte tual două segmente) care primeşte
luminoase (f/2—f/1,4) se ţine o iluminare mare, peste 16,3 EV (in-
seama de alterarea produsă asupra dici de expunere). Aceasta previne
măsurătorilor la colţuri de fenome- erorile datorate prezenţei unei
nul de vignetare, care este pronun- surse luminoase în cadru.
_ţat pentru deschiderile mari la care . In tabelul din figura 3 s-au notat
se face măsurarea. cu cifre 20 de situaţii care pot fi întîl-
La stabilirea deciziilor, proceso- nite. Astfel, în cazul 1, toate cele
rul ia în considerare nu numai valo- cinci segmente găsesc valori de
rile propriu-zise ale iluminării citite peste 16,3 EV, situaţie în care se fac
de fiecare segment al celulei, dar şi » o medie a citirilor şi o reducere a lor
raporturile dintre ele. O idee despre pentru a preveni subexpunerea. în
modul de „judecare" a valorilor ilu- cazul 2 , una sau două celule găsesc
; M:,z msmmmm
geam mat deoarece lupa mată să aibă o putere de mărire foarte
oferă, în plus, două avantaje impor- mare.
tante; în figura 4 este reprezentat dese-
— lupa are rezistenţă la înco- nul piuliţei tubulare 5 (fig. 1). Mate-
voiere (provocată la montare) mult rialul recomandabil pentru piuliţă
mai mare; este aluminiul sau aliajele de aiumi-
— lupa, difractînd razele de Iu- niu, ţinînd cont că piuliţa presează
mină divergente ale obiectivului fo- lupa mată la montare.
tografic, le converge spre ocular, în
acest fel mărindu-se luminozitatea
imaginii. D. MONTAREA SISTEMULUI
Corpul tubular 4 (fig. 1 ) este re- OPTIC
prezentat în figura 3 şi se realizează
din oţel, bronz sau duraluminiu. Montarea se realizează în ordinea
Pentru a realiza cele două „tălpi" următoare:
ale corpului cuprinse în gabaritul — se fixează plăcuţa 3 la corpul 4
23,5 x 35,5 mm, piesa va avea reali- cu patru şuruburi M3 cu cap înecat;
zată prin strunjire partea respectivă — se introduce lupa mată în lo-
de tip disc cu dimensiunile 0 40 şi caşul dintre plăcuţă şi corp, cu faţa
grosimea de 2 mm, reprezentată cu mată spre plăcuţă;
linie întreruptă în desen. —se înşurubează piuliţa tubu-
Dimensiunile 0 I, L şi a se aleg în Iară 5, piuliţa presînd axial supra-
funcţie de diametrul exterior al mon- faţa sferică a lupei;
turii tubulare a ocularului utilizat şi — se introduce ocularul 6 , i se
de grosismentul ocularului. Pentru reglează poziţia pînă ochiul vede
cazul utilizării obiectivului proiecto- clară suprafaţa mată a lupei şi se
rului cinema Rus, 0 I - 22,5 mm, iar fixează poziţia ocularului cu şuru-
şurubul 7 (fig. 1) va avea vîrful de bul 7.
formă semisferică, cu R = 1,2 mm,
deoarece va servi şi ca „spiră" piuliţă E. UTILIZAREA SISTEMULUI
pentru filetul obiectivului. OPTIC
Se precizează că pentru o bună
vizualizare a imaginii formate pe Verificarea concordanţei dintre
faţa mată a lupei, ocularul trebuie planul imaginii clare dată de obiec-
SO
TEHNIUM 12/1987
peste 16,3 EV; sistemul elimină
aceste, valori şi face media celor¬
lalte. în cazul 3, citirea totală este
din nou redusă pentru evitarea sub-
expunerii. în cazul 4 se elimină citi¬
rea de peste 16,3 EV, iar expunerea
se stabileşte pentru zonele mai
puţin luminate. în cazul 5 (subiecte
fără contrast) se face o citire „cla¬
sică", cu pondere centrală. în cazu¬
rile 6 şi 7, sistemul acţionează ca în
cazul 4. în situaţia 8, centrul imagi¬
nii este mai luminos decît restul ca¬
drului şi se face o citire medie pe
toate cele cinci segmente. în cazul
13—19 se fac medii ale măsurători¬
lor. în fotografiile nocturne (20),
sistemul expune corect umbrele,
pentru a da mai multe detalii pe
imagine.
Testele efectuate de diverse pu-
Informatie
de la ’
obiectiv
Semnale
de la cele
5 celule
Selecţia tipului de
de măsurătoare
Interpretarea
semnalelor
conform
programului
AMP
Calculul
parametrilor
de expunere
Se iau în consideraţie:
Zonele luminoase. Media măsurătorilor. Zonele umbrite. Zona
centrală
asupra diafragmei şi timpului, su-
_ pra şi subexpunerii, compensării'
FlpmentP rfs> voite a expunerii, precum şi de fap-
Liemenre oe tu , că bntzu , este g ata de lucru
execuţie Unele din aceste informaţii sînt
timp, diafraqmă date de un mic panou cu cristale li-
--- chide.
- Alimentarea se face la 3 V. Expu-
—*- Afisaj nerea la lucrul cu blitz dedicat se
_1__ face TTL, folosind o celulă cu Si
distinctă faţă de cele amintite mai
9, centrul cadrului este luminos, iar
colţurile sînt medii; sistemul ex¬
pune corect regiunea mai luminată,
în cazul 10 partea de sus a imaginii
este întunecată, iar cea de jos lumi¬
nată şi se, expune corect zona mai
luminată. în cazul 11, centrul este
întunecat, iar restul cadrului mediu;
sistemul, expune corect zonele de
umbră. în cazul 12 apar contraste
excesive şi se alege expunerea co¬
rectă a zonelor umbrite. în cazurile
blicaţii de specialitate arată că sis¬
temul AMP*de măsură nu este chiar
infailibil şi rămîn unele situaţii în
care expunerea nu este cea mai po¬
trivită. Totuşi, chiar dacă se reduce
la numai 5% procentul de rebuturi,
el reprezintă o experienţă intere¬
santă ce va mai putea fi perfecţio¬
nată ulterior. însuşi fabricantul a
menţinut pe camera FA modul de
măsură ponderată central, ca o
opţiune pentru utilizatorii mai con¬
servatori.
Să menţionăm şi alte caracteris¬
tici ale camerei FA. Aparatul folo¬
seşte obiective cu montură baio¬
netă A1S. Expunerea se poate face
după două programe (pentru
obiectiv normal sau teleobiectiv),
cu prioritate de timp sau de dia¬
fragmă, precum şi manual.
Vizorul reflex este cu prismă fixă
şi geam mat interschimbabil. Afişa-
jul din vizor informează operatorul
sus şi care măsoară lumina reflec¬
tată de film în momentul expunerii.
Obturatorul cu lamele din titan cu
indrţie foarte mică permite timpi de
expunere de la 1 la 1/4 000 s.
Timpul de sincronizare cu blitzul
este neobişnuit de redus: 1/250 s.
Există «posibilitatea adaptării unui
motor MD-12 (2,7 imagini/s) sau —
în variantă îmbunătăţită — MD-15
(3,2 imagini/s), ambele alimentate
de opt baterii tip R6.
tiv şi planul filmului se realizează chis cu şurubul declanşatorului fle-
astfel: xibil; se deschide diafragma la
— se alege în natură un obiect cu maxim pentru mărirea preciziei ve-
detalii liniare (stîlpi zăbreliţi, maca- rificării şi pentru a avea o imagine
rale turn, antene TV etc.), la o dis- luminoasă;
tanţă de 0,5—1 km, care cores- — se amplasează sistemul optic
punde marcajului pe scara distan- pe fereastra aparatului, suprafeţele
•ţelor la obiectivele fotografice cu mate ale capetelor libere ale lupei
distanţă focală normală; aşezîndu-se pe ghidajele interioare
— se amplasează aparatul foto- ale magaziei;
grafic pe trepied, echipat cu de- — ţinînd sistemul optic apăsat
clanşator flexibil cu blocaj, se des- uşor axial pe ghidaje, manevrăm
chide capacul magaziei, se armea- capul panoramic al trepiedului pînă
ză obturatorul, se reglează timpul cînd imaginea obiectului din natură
de expunere în poziţia B, se declan- apare în fereastra circulară a siste-
şează obturatorul blocîndu-se des- mului;
— apăsînd în continuare siste- imaginilor telemetrului.
mul optic pe ghidajele magaziei şi Pentru reglarea obiectivului la
vizualizînd imaginea mărită a aceste aparate se ajustează poziţia
obiectului, rotim inelul distanţelor axială a obiectivului în cadrul me¬
de la obiectiv pînă cînd imaginea canismului cu filet pentru reglarea
devine clară. distanţelor de fotografiere cu ajuto-
Verificarea şi reglarea obiective- rul dispozitivelor specifice; cu filet
lor se diferenţiază dependent de ti- sau cu ajutorul inelelor distanţiere
pul aparatului fotografic. recalculate ca lungime. Lungimea
La aparatele simple cu vizare se- adăugată + dl (cînd inelul distanţe-
parată, neechipate cu telemetru (de lor depăşeşte reperul «» pentru ima-
exemplu, aparatele Smena), verifi- gine clară în planul filmului a obiec-
carea constă în reglarea clarităţii în tulul de la °°), sau care trebuie
planul filmului cu ajutorul sistemu- scăzută, — Al (cînd inelul distanţe-
lui optic şi constatarea dacă inelul lor indică o distanţă mai mică decît
distanţelor obiectivului indică dis- °°) din lungimea inelului distanţier
tanţa Pentru o verificare corn- cu care a fost echipat obiectivul din
pletă se recomandă îndepărtarea fabricaţie se calculează cu formula:
inelului distanţelor de pe obiectiv, l_ d ■'
înainte de demontare inelul fiind re- ±AI =——• e
glat pe ®°. Se reglează claritatea cu L '
ajutorul sistemului optic şi se mon- unde L d — lungimea arcului de cerc
tează inelul distanţelor în poziţia o© corespunzător decalajului faţă de
la obiectiv. închidem diafragma la reperul *= măsurat pe inelul distan-
maximum şi, dacă există o oarecare ţelor cu ajutorul unei benzi înguste
neconcordanţă între reperul de pe de hîrtie, L, — lungimea arcului de
inelul diafragmei şi numărul indice cerc corespunzător întregii scări a
maxim al diafragmei, urmează să distanţelor (care se măsoară prin
realizăm un alt reper, anulîndu-l pe acelaşi procedeu), iar e — extensia
primul. obiectivului pentru cele două po-
Jn cazul cînd obiectivul trebuie ziţii externe ale scării distanţelor
degajat de pe aparat în vederea ac- (care se determină scăzînd cele
cesului la mecanismul obturatoru- două lungimi ale obiectivului co-
lui, se poate întîmpla ca, după respunzătoare distanţei minime de
asamblarea obiectivului şi reglajele pe inelul distanţelor şi distanţei »,
amintite, reperul inelului diafrag- măsurate cu şublerul).
mei să fie decalat cu circa 180°. La aparatele perfecţionate de tip
Această eroare se datorează faptu- reflex monoobiectiv cu penta-
lui că obiectivele au în general filete prismă şi optică interschimbabilă
cu două începuturi pentru reglarea (de exemplu, aparatele Praktica,
distanţelor de fotografiere. Pentru Zenit E etc.), se verifică întîi dis-
rezolvarea decalajului se deşuru- tanţa dintre planul ghidajelor inte-
bează obiectivul din piuliţa apara- rioare şi planul frontal al inelului de
tului şi, imediat cum s-a desprins, îl fixare a obiectivelor la aparat, care
rotim în aer 180° (1/2 de tură) şi-l la cele mai multe tipuri de aparate
reînşurubăm apoi în piuliţa apara- este 45,5 mm. Pentru a afla această
tului. distanţă pentru alte tipuri de apa-
La aparatele cu vizare separată rate fotografice se va consulta re-
echipate cu telemetre (de exemplu vista „Fotografia sovietică" nr.
aparatele Fed, Zorki, Kiev, Sea-Gull 4/1981. Dacă dimensiunea are aba-
35 mm), cu ajutorul sistemului optic teri, se demontează inelul porto-
verificăm o dublă concordanţă: biectiv, reglîndu-se dimensiunea
— între claritatea în planul filmu- cu ajutorul inelelor distanţiere pla-
lui a obiectului de la infinit şi indi- sate sub inelul portobiectiv.
caţia a inelului distanţelor de pe
obiectiv;
— între claritatea în planul filmu¬
lui a aceluiaşi obiect şi coincidenţa (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
II
TEHNIUM 12/1987
■
La intrare în modulatorul cu
diode Schottky se aplică semnal de 10,
la VFO (133,3 — 135,3 MHz) şi sem¬
nal de 10,7 MHz modulat, pe circui¬
tul LfCi fiind deja semnal de 145 !~
MHz. Puterea la ieşirea acestui am- o—J
plificator liniar pentru SSB-FM-CW 1333.
este de aproximativ 1 W. 13S',3 L
Bobinele L-, şi L 3 au 4 spire 6 mm; MHz
4 = 3 spire; L 7 = 2 spire; L 8 = 2
spire; 4 = 7 spire; Ln = 5 spire,
toate din CuAg 1, pe diametru de
6 mm.
L 2 este o perlă de ferită, restul SE
sînt şocuri de radiofrecvenţă.
Cil
JL
)
*5
:39k fţ;
fi 1
n«, n
In
«8 r
l R 1°f
Ml2
6.8 k
J 220 [
C13 -
î
HH
18 7
Hh
C 9 In
i .
C%1 n
Î R6
ji
]R9
100
u r
5!
Jioo
ELECTOR, 7/1978
BF900, 3N211
2N4427 (2N3866) 2N3553 2N3375
Un asemenea formator este utis un tranzistor BF200. în final un cir-
±/jiL m0ntat !a intrarea îrecvenţ- cuit integrat CDB400 creează forma
metrelor. Hront.mrrhi..l a ră a ...
Cele două diode lîmitâtoare sînt
de tip 1N4148, apoi semnalul este
amplificat de un tranzistor BF245 şi
dreptunghiulară a semnalului.
FUNKAMATEUR, 9/1987
01.1/Dl .4 - MH 7400
VD1/VD2 - KA206
VT1 - BF245
|W E Icff
U 560 \100n Jhojj,
Cu ajutorul acestui releu se pot
stabili timpi foarte exacţi pentru ex¬
punerile fotografice. Duratele aces¬
tor expuneri sînt 0,5—1—2—4—8
secunde. Elementul de bază este
circuitul integrat tip CDB4121 cu
ajutorul căruia se comandă timpul de
deschidere a triacului KT205/400.
pupă cum se observă, triacul permite
închiderea circuitului becului apara¬
tului de mărit.
Alimentarea montajului este asi¬
gurată de la un transformator de
sonerie ce are montată în secundar
o punte redresoare. După rezistorul
R11 dioda Zener Dz stabileşte o
tensiune de alimentare de aproxi¬
mativ 5 V. Triacul se montează pe
un radiator de căldură.
Funcţionarea montajului este in¬
dicată de o diodă LED notată pe
schemă Dl.
RADIOELEKTRONIC, 4/1985
*7,— ,5,6k
DII... Dl A
»A ( i
O. i
FILTRU Af
— I- y M
Configuraţia filtrului LC din
schiţa alăturată asigură o bandă de
trecere cuprinsă între 300 Hz şi 3
kHz, cu o atenuare de aproximativ 0
dB — în rest atenuarea este de cel
puţin 50 dB. Utilizarea acestui filtru
este deosebită în transmisii SSB.
Valorile bobinelor sînt exprimate
în mH, deci pot fi construite pe
orice tip de oală de ferită.
Cei care deţin anumite miezuri
la care cunosc valoarea Al pot de¬
termina numărul de spire pentru
fiecare bobin ă utilizînd formula
1 / L*10 6
n = y ——, in care L este
exprimat în mH. Pentru miezurile obiş¬
nuite cu Al = 630 rezultă Lt = 590 de
spire, L a = 249 de spire, L 3 = 187 de
spire şi L 4 = 207 spire.
n n P3 P4 P5 w
\ Start fcxi ffc f/s f* t* foc
PRACTICAL WIRELESS, 12/1986
TEHNIUM 12/1987
■ mmm
20Kn
10uF
SAVIŢCHI
IGOR — iaşi
Pentru precizări în legătură cu
circuitul integrat /3M301AN vă prezen¬
tăm datele de catalog de la I.P.R.S. -
Circuitele din seria respectivă
sînt amplificatoare operaţionale de
uz general, cu o gamă largă de apli¬
caţii în circuitele analogice. Aces¬
tea se caracterizează printr-o pro¬
tecţie la suprasarcini pe intrare şi
ieşire, nu prezintă fenomenul de
„agăţare" (latch-up). Compensarea
din exterior cu un condensator de
30 pF îi asigură o bună stabilitate la
oscilaţii.
ALEXE MIHAI
— CHITILA
Amplificatorul de antenă, pentru
a avea eficienţa aşteptată, se cu¬
plează în imediata apropiere a dipo¬
lului antenei de recepţie.
Legătura între dipol şi amplifica¬
tor se poate face cu un cablu bifilar
cu impedanţa de 300 O, la care nil
este nevoie de o buclă de adaptare,
sau cu un cablu coaxial cu impe¬
danţa caracteristică de 75 fi, la care
este necesară o buclă de adaptare.
STOIANOF
ROMEO —
BOTOŞANI
Audiţiile de înaltă fidelitate ale
unor înregistrări muzicale în condi¬
ţiile de spaţiu tip apartament netra¬
tat acustic nu necesită puteri deo¬
sebite pentru amplificatorul audio.
Puterile de 10 W, maximum 20 W,
sînt suficiente pentru dinamica ce¬
lei mai pretenţioase bucăţi muzi¬
cale de la care dorim să reprodu¬
cem cît mai fidel atît vioara, cît şi
instrumentele de percuţie. Dacă
lanţul electric poate fi dotat cu ele¬
mente de corecţie uşor realizabile,
ca să obţinem o anumită curbă de
răspuns în frecvenţă, cît şi pentţru
semnale dreptunghiulare, situaţia
este mai complicată în ceea ce pri¬
veşte traductoarele electroacus-
tice, respectiv difuzoarele.
Construcţia amplificatoarelor de
putere cu tuburi electronice este
pentru unii abandonată din frica
manifestată faţă de tensiunile mari
de alimentare, care, atinse întîm-
plător (din nestăpînirea teoretică a
fenomenelor), pot provoca deza¬
gremente.
O mică neadaptare la un etaj cu
tranzistoare,, apărută din, neprice¬
perea constructorului, are ca rezul¬
tat distrugerea acestora, pe cînd un
etaj cu tuburi suportă mult mai
multe „maltratări". Calităţile elec¬
trice ale amplificatoarelor cu tuburi
electronice pot fi deosebit de bune
şi ca exemplu vă prezăntăm
schema unui amplificator de 20 W
cu următoarele performanţe: impe-
danţă de ieşire (difuzor) = 6—8 fi;
sensibilitate = 0,22 V pentru 20 W la
ieşire; caracteristica de frecvenţă =
30 Hz — 20 kHz, cu o abatere de
±0,5 dB la puterea nominală; facto-
Lungimea cablului de legătură
între dipol şi amplificator nu trebuie
să depăşească 15—20 cm. De la
amplificator la televizor legătura se
face cu cablu coaxial.
Alimentarea amplificatorului se
poate asigura dintr-un redresor
ilustrat în figura alăturată, în care
transformatorul este tip sonerie, iar
puntea redresoare este formată din
4 diode 1N4001.
în ceea ce priveşte alimentarea
motoarelor electrice, acestea, pen¬
tru a nu se deteriora, nu se alimen¬
tează decît la tensiunea indicată de
constructor.
rul de distorsiuni = 0,05%; raportul
semnal/zgomot = 80 dB faţă de pu¬
terea nominală.
Pentru aceste performanţe circu¬
itul de reacţie are următoarele va¬
lori: R, = 310 kfi, iar = 330 pF.
Schema electrică a amplificato¬
rului este dată în figura 1, iar modul
de realizare a transformatorului de
ieşire este arătat în figura 2.
Datele tehnice ale transforma¬
torului de ieşire sînt: tole E25, sec¬
ţiune miez = 25 cm 2 , număr de spire
Pi Pi o = cîte 190; S,—S 8 = cîte
30, diametrul sîrmei, P = 0,28 mm,
S = 1 mm.
Alimentarea cu tensiunea de 433
V se face pe mijlocul transformato¬
rului de ieşire.
Pentru a vedea şi alte variante de
amplificatoare şi preamplificatoare
de înaltă fidelitate cu tuburi electro¬
nice vă recomand lucrările „Ampli¬
ficatoare de înaltă fidelitate", autor
I. Presură, şi „Tehnica sonorizării",
autor D. Csahai, ambele apărute în
Editura Tehnică.
DIPOL
L
1 .
|£lL
L_5.. ]
"
1 5 S 1
1 1
fir:
1 Pr 1
I Pa 1
1 I
Lj>.J
J
1 Pa 1
1 * 1
GC
1 ^7 I
1 s z 1
IC
ÎL
1 Pa 1
1 * 1
s
4—o
1 * 1
L b 1
1 Pw 1
1_2....I
TEHNIUM 12/1987
13
LUPU MARCEL — Tecuci
Ca să înlăturaţi efectul paraziţilor
produşi de motor procedaţi în felul
următor: alimentaţi motorul printr-un
cablu ecranat (tip microfon) la care
ecranul să fie la masă în ambele ex¬
tremităţi, la bornele motorului cu¬
plaţi un condensator de 100 nF.
Dacă paraziţii nu au fost înlăturaţi
complet, introduceţi motorul într-un
ecran de tablă de la cutiile de con¬
serve.
Este bine să cuplaţi şi cîte un con¬
densator de 47 nF în paralel pe fie¬
care diodă de la puntea redresoare.
CENUŞE ION - Braşov
Construcţia redresoarelor stabi¬
lizate a fost prezentată atît în re¬
vistă, cît şi în almanah. Nu deţinem
schema solicitată.
TOFAN VLAD — Ploieşti
La intrarea în montaj firele de ali¬
mentare se decuplează cu conden¬
satoare de 1 nF. Aceste condensa¬
toare sînt, în general, de construc¬
ţie specială. Aşa-numitele treceri
sînt bucăţi de sticlă prin care este
trecut un fir de cuplaj.
BUDO MARIUS — jud. Bihor
Frecvenţele corespunzătoare di¬
feritelor canale TV au fost publicate
în revista nr. 4 din 1986.
DEAK MIHAI - Bucureşti
Nu ştim cum va funcţiona amplifi¬
catorul (sau dacă va mai funcţiona)
schimbînd tipul tranzistoarelor.
TERENTE PETRE - jud. Tulcea
Bucla de adaptare 300/75 fi pen¬
tru canalul 10 este 470 mm.
Folosiţi pentru antenă datele din
Almanahul „Tehnium“.
COLEZEA ION - jud. Prahova
Nu deţinem datele aparatului
specificat de dv.
MIHĂESCU ION - Slatina
Dispariţia imaginii la televizor
este consecinţa defectării transfor¬
matorului de linii.
BÎRLEÂ DUMITRU - Craiova
Depanarea etajului sunet poate fi
efectuată cu ajutorul unor instru¬
mente de măsură adecvate şi de
personal calificat.
DAN MARINEL — Turnu-Măgurele
Recepţia televiziunii la mare dis¬
tanţă este determinată* în '“primul
fînd de condiţiile meteorologice şi
Cu ocazia Anului Nou 1988, colectivul redacţional af revistei
4j£,,Tehnium“ urează colaboratorilor şi cititorilor săi multă sănătate,
fericire.
nu de montarea unor amplifica¬
toare de antenă.
BLAGA GHEORGHE - Zalău
întunecarea imaginii în centru
este determinată de defectarea tu¬
bului redresor de înaltă tensiune.
R904 nu este trecută pe schemă.
MOISE ION — Braşov
înlocuirea tubului PY88 cu diode
necesită şi montarea unui rezistor
între punctele de filament. Acest re¬
zistor trebuie să aibă 100 n/15 W.
IANCU C. - Fieni
Zgomotul din receptor provine
din alimentare. Montaţi un conden¬
sator electrolitic. Nu deţinem
schema solicitată.
CLINCEA LAURENŢIU — Craiova
Apelaţi la serviciile unui prieten
cu experienţă în construcţii electro¬
nice.
CONSTANTIN IANCU - Piteşti
Mai eficiente sînt antenele Yagi
supraetajate.
VERDEŞ LAURENŢIU - Brăila
Construiţi un amplificator la care
aveţi atît componentele, cît şi para¬
metrii lor.
VĂDUVA CRiM — jud. Vîlcea
Realizaţi cuplarea antenelor după
schiţa din nr. 3/1986.
STROE MARIAN - Galaţi
Nu deţinem date despre tubul ca¬
todic Purotron.
POPOIU MARINICĂ — Focşani
Deformarea imaginii pe ecran
provine din defectarea etajului ba¬
leiaj verticală. Defectul este mai
complex şi necesită pentru reme¬
diere utilizarea unui osciloscop.
Mai simplu, apelaţi la o cooperativă.
BUZGURE CLAUDIU ~ Alba lulia
Deocamdată nu am experimentat
trecerea magnetofonului ZK120 de
pe tuburi pe tranzistoare.
DUCA ION — Piatra Neamţ
Nu mai deţinem exemplare din
suplimentul „Tehnium".
ROTARU GABI - Craiova
Perturbaţiile vor dispărea dacă
alimentaţi orga printr-un filtru LC
de tipul celor montate la intrarea te¬
levizoarelor (reţea).
i 1 §~Σ 5 Î~
/JrJJni
iw7p»lj Tg rs 1
Tjcmvn
r-IH CM39p
L rr~HH
■ mo f—1|-
0® I CffllQn
X jj ] pMJOu
'“Ziawpar M WT
ppmo ——
■in - - 1 —«s.
I" /J
Sul jp» U
&C3C7 ŢvOn tW'lUQp
STANCU VICTOR - Botoşani
Minireceptorul RS-101 lucrează în gama 65—75
MHz şi permite audierea programelor radiodifuzate
FM rpono sau stereo. Sensibilitatea este mai, bună
de 8 mV, banda audio reprodusă este cuprinsă între
40 Hz şi 15 kHz şi consumă maximum 50 mA pentru
a debita o putere de 2 x 10 mW.
Redactor-şef: ing. IOAN ALBESCU
Redactor-şef adj.: prof. GHEORGHE BADEA
Secretar responsabil de redacţie: ing. ILIE MIHĂESCU
Redactor responsabil de număr. fiz. ALEXANDRU MĂRCULESCU
Prezentarea artistică-grafică: ADRIAN MATEESCU
Administraţia
Editura Sclntala
CITITORII DIN STRĂI¬
NĂTATE SE POT ABONA
PRIN „ROMPRESFILATE-
LIA“ — SECTORUL EX-
PORT-IMPORT PRESĂ,
P.O.BOX 12-201, TELEX
10376, PRSFIR BUCU¬
REŞTI, CALEA GRIVIŢEI
NR. 64—66.
Tiparul exceptat la
Combinatul Poligrafic "Casa Scînteiî»