Moment istoric si politic de o excepţionala im¬
portanţa, Congresul at XlV-fea al P GR denu¬
mi* pe duna dreptate drept Congresul marilor vic¬
torii socialiste, al triumfului principiilor socialis¬
mului ştiinţific in transformarea revoluţionara a
patriei, al independenţei depline, economice si
politice a României — oferă prilejul de a contura,
pe baza uriaşelor realizări făurite in anii socialis¬
mului. cu deosebire in perioada ce a urmat Con¬
gresului al fX-lea a* parlidutui, un tablou realist al
dezvoltam noastre social-economice. prebgurind.
prin documentele supuse dezbaterii Întregului po¬
por, caile de desavtrşire a societăţii socatiste
multilateral dezvoltate 51 de înaintare a ţani noas¬
tre spre comunism, O prima concluzie ce se
poate desprinde dm ampla dezbatere a proiecte¬
lor de documente ce vor fi supuse spre adoptare
la cel de-af XiV-iea Congres ai P.C.R., dezbatere
ce s-a desfăşurat cu acest prilej în întreaga ţara.
este aceea ca numai şt numai în condiţiile socia¬
lismului se puteau realiza măreţele înfăptuiri, care
marcheaza astazi chipul ţarii, aceasta dezvoltare
puternica ce ne caracterizează existenţa
Xe se poale spune $1 ce trebuie sa subliniem
cu „tane acum, cind facem bilanţul drumului par¬
curs in construcţia socialismului, cind privim cu
îndreptăţită mindne la nivelul înalt la care a ajuns
România astazi, care, dintr-o ţara slab dezvoltata,
a devenit o ţara induşi rial-agr ara in plina dezvol¬
tare. pe baza celor mai noi cuceri" aie şuinţec
tehnicii, ale cunoaşterii umane in general 7 —
at ragea atenţia în acest sens secretarul general a!
partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Ple¬
nara C C ai P C.R din 27—28 iunie a c . sublini¬
ind în continuare Se poate 51 trebuie sa afirmam
cu toata laria ca numai şa numai socialismul a
asigurat aceste măreţe şi minunate realizau ale
naţiunii noastre Asa cum trebuie subliniat ca. pe
ansamblu, socialrsmul si-a demonstrat forţa si vi¬
goarea sa şi ca el reprezintă viitorul omenim de
libertate, de bunăstare, de egalitate si pace
O alta concluzie ce se desprinde cu limpezime
este convingerea nutrita de toţi comuniştii, de în¬
tregul nostru popor ca toate aceste măreţe reali¬
zau infaptuile sub stindardul socialismului nu
s-ar fi putui asigura fara puternica forţa ce o con¬
stituie Partidul Comunist Român, fara contribuţia
determinanta a secret ar ui ui sau general, tovarăşul
NicoJae Ceauşescu — eminent militant comunist
şi patrtot întlacarat, ilustru ginditor revoluţionar
luptător ferm pentru realizarea ţelurilor su¬
preme ale clasei muncitoare, genial fauntor af
noului destin al |am şi ai celei mai luminoase
epoci dm istoria patrie*, personalitate politica de
excepţie a lumn contemporane lata dec temeiul
in baza caruta, toţi ţinem patriei. întregul nostru
popor au dat glas adeziunii ferme la hotarirea
Plenare* C.C al P.C.R cu privire la realegerea la
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
3
ceî de-al XlV-iea Congres al P.C.R. a tovarăşului
Nicolae Ceauţetcu în funcţia supremă de secre¬
tar general al partidului cu sentimentul că acest
act ce se manifestă ca opţiune a întregului partid,
a întregului nostru popor, reprezintă cea mai si¬
gură garanţie a edificări] cu succes a societăţii
socialiste multilateral dezvoltate, pe baza aplicării
creatoare a principiilor generale ale socialismului
ştiinţific la condiţiile concrete din ţara noastră, a
viitorului comunist al patriei, a înaintării neabă¬
tute a României spre cele mai înalte culmi de ci¬
vilizaţie şi progres.
Se cuvine să remarcăm faptul că atît în proiec¬
tul Pro gramul ui-Directivă cu privire la dezvoltarea
economico-socială a României în cincinalul
1991—1995 şj orientările de perspectivă pină în
anii 2000—2010, în Tezele pentru Congres, cit şt
în cadrul orientărilor şi indicaţiilor formulate cu
diverse prilejuri de către secretarul general al
partidului, se regăseşte preocuparea permanentă
a partidului şi statului nostru pentru dezvoltarea
societăţii socialiste în ritmuri înalte, pe baza celor
mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii — obiectiv
strategic de o covârşitoare importanţă. Referin-
du-se la ansamblul de măsuri preconizate a fi
adoptate de Congresul al XlV-lea al P.C.R. în
această direcţie, secretarul general al partidului,
tovarăşul Nlcolae Ceauşetcu sublinia la Ren ara
C.C. al P.C.R. din iunie ax.; «Toate acestea im¬
pun să se acţioneze cu şi mai multă fermitate
pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice, astfel Incit
România să devină. In această perioadă, pînâ la
sfîrşitul mileniului al doilea şi începutul mileniului
al treilea, o puternică forţă a progresului tehni-
co-ştiinţific, cu un înalt nivel, tehnic şt ştiinţific,
de dezvoltare, în toate domeniile' 1 . Intr-adevăr,
ţara noastră dispune de toate condiţiile pentru a
realiza acest obiectiv de mare importanţa pentru
dezvoltarea noastră viitoare. Ansamblul cercetării
ştiinţifice, precum şi învăţământul, a căror activi¬
tate este strîns corelată cu nevoile social-econo-
mice, contribuie, în prezent, din plin la înfăptui¬
rea programelor de modernizare şi organizare pe
baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii,
dovedind elocvent valabilitatea conceptului enun¬
ţat de către secretarul general al partidului, încă
de \b cei de-ai IX-lea Congres, potrivit căruia şti¬
inţa este o puternică forţă în dezvoltarea societă¬
ţii Este meritul nepieritor al tovarăşei academi¬
cian doctor inginer Elena Ceauşetcu de a fi în¬
drumat cu stăruinţă şi înaltă competenţă activita¬
tea din aceste domenii cheie ale societăţii noas¬
tre, aducindu-şi o contribuţie deosebită ia înfăp¬
tuirea politicii interne şi externe a partidului şi
statului nostru.
Tînăra generaţie a patriei, mobilizată de organi¬
zaţia sa revoluţionară, a situat in permanenţă în
centrul activităţii sale problematica educării prin
munca, pentru munca, a însuşirii celor mai avan¬
sate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii şi a creaţiei şti¬
inţifice şi tehnologica Obiectiv esenţial ai mişcă¬
rii uteciste „ŞUinţă-tehnicâ-producţie”, activitatea
de creaţie tehnico-ştiinţifică implică în egală mă¬
sură efortul de a asimila noi cunoştinţe profesio¬
nale. cît şi capacitatea de a găsi noi soluţii, origi¬
nale unor probleme concrete ce te ridică com¬
plexa dezvoltare sodat-economicâ pe care o în¬
făptuim, Trăim într-o epocă dominată de avîntul
ştiinţei, care se regăseşte prin aplicaţiile sale teh¬
nologice în toate domeniile de activitate. Este fi¬
resc ca tînăra generaţie, chemată prin stăruitoa¬
rele îndemnuri ale secretarului general al partidu¬
lui, să contribuie activ la măreţele planuri de dez¬
voltare soci al-economică a patriei, să îşi concen¬
treze întreaga sa capacitate de creaţie spre pro¬
blemele prioritare ale prezentului, conturate cu
atrta claritate de documentele celui de-al XlV-lea
Congres al P.C.R. De altfel, este întru totul lim¬
pede că de modul în care tineretul va şti să acţio¬
neze acum, integrîndu-se plenar efortului întregu¬
lui nostru popor pentru înfăptuirea obiectivelor
de trecere a ţării noastre în rîndul ţărilor dezvol¬
tate, depind însuşi viitorul sau, propriul său des¬
tin de împliniri profesionale, de progres şi civili¬
zaţi e.
Modalităţile de participare a tinerei generaţii la
acest complex proces de edificare socialistă a ţă¬
rii sînt multiple. în rîndul acestora se înscriu şi
activităţile de auto perfecţi o nare profesională cu
aplicaţii practice nemijlocite, realizate de către ti¬
neri în timpul lor liber. Nenumărate cazuri de ti¬
neri ce se regăsesc în palmaresul Festivalului Na¬
ţional al muncii şi creaţiei Xîntarea României”
demonstrează că talentul, pasiunea şi dăruirea
conduc la realizări cu totul deosebite.
Valorificarea acestor disponibilităţi creatoare,
generalizarea rezultatelor pozitive constituie dato¬
rii patriotice ale organizaţiei revoluţionare a tine¬
rei generaţii, înfăptuite într-o bună măsură şi prin
intermediul prezentei ediţii a almanahului «Teh-
nium”. Intr-adevăr, în această publicaţie s-a în¬
cercat să se reunească o serie de realizări prac¬
tice ce dovedesc preocupările tinerilor de a-şi în¬
suşi şi aplica cele mai recente cuceriri ale ştiinţei
şi tehnicii. Un capitol elocvent îl constituie cel
dedicat informaticii. De cîţiva ani informatica a
devenit şi la noi în ţară, prin apariţia calculatoare¬
lor personale, un bun de Jarg consum”. în şcoli
şi facultăţi, în întreprinderi şi institute, în cadrul
centrelor de creaţie şi cultură socialistă pentru ti¬
neret, calculatorul electronic este o unealtă in¬
trată In obişnuinţă. Multitudinea preocupărilor din
acest domeniu, precum şi diversitatea aplicaţiilor
nu ne-au permis însă să cuprindem în paginile
prezentului almanah de cît o parte din realizările
pe care, din diverse motive, le-am considerat
semnificative.
Aplicaţiile electronicii, şi în special radioelec-
tronica, reliefează, prin materialele prezentate, ni¬
velul înalt atins de cei ce se preocupă de aceste
domenii. Este semnificativ sa menţionăm faptul
că aceste sporturi tehnico-aplicative dezvoltă în
paralel măiestria tehnică, ajungîndu-se la perfor¬
manţe cu caracter profesional, dar şi calităţi spor¬
tive, probate în întrecerile organizate de U.T.C.
cu rezultate ce se situează la nivelul performanţe¬
lor internaţionale.
Celor ce se preocupă de activitatea de mode-
Msm le-am rezervat un ioc special, tmbinînd o se¬
rie de aptitudini tehnice cu proiectarea şi realiza¬
rea la scară redusa a unui obiectiv, această activi¬
tate are in plus marele merit de a cultiva la tineri
dorinţa de a cunoaşte dimensiunile social-istorice
în care au apărut anumite realizări tehnice. Astfel,
în cadrul acestei activităţi unice in Telul ei, se îm¬
bină într-un mod fericit pasiunea pentru istorie şi
pentru tehnică.
Nici celelalte preocupări de timp liber nu au
fost omise din cuprinsul prezentului almanah.
Tehnica foto sau preocupările în domeniile auto¬
mobilism ului, al automatizărilor sau tehnicilor au¬
dio se pot regăsi în diverse ipostaze.
Prin alcătuirea sa, prezenta ediţie încearcă să
oglindească realizările tinerilor cu preocupări în
aceste domenii şi să cultive dorinţa celor cu încli¬
naţii tehnico-apiicative spre aceste zone de inte¬
res ce pot conferi în egală măsură satisfacţii şi
împliniri profesionale.
IO AN ALBE5CU
4
ALMANAH „TEHNIUM” 1990
INIŢIATIVA, ORDINEA Şl
DISCERNĂMÎNTUL, IMPERATIVELE
MUNCII RADIOAMATORILOR
In orice domeniu ai activităţii
umane, ori cit de neimportant ar
părea el fa prima vedere, este
absolută nevoie de o disciplină
liber consimţită, de capacitatea
de a te detaşa de tine însuţi, de a
judeca „la rece 11 , cu „ochi
străini 11 , obiectiv, rezultatele pro¬
priei tale activităţi. De aici izvo¬
răsc, după părerea noastră, şi
celelalte trăsături ale omului care
determină. In final, atingerea ţe¬
lului propus. Numai printr-o
muncă pasionantă, prin şlefuirea
profitului moral şi profesional,
prin stăpînirea modalităţilor de
autoanaliză se poate ajunge fa
performanţele dorite. Cu aftft mai
mult se cer aceste însuşiri unui
radiotelegrafist. Pentru că
transmisiunile prin radio au de¬
venit marea forţă a lumii contem¬
porane, dar, In acelaşi timp, şi
punctul slab al activităţii de in¬
formare a statelor, deoarece ne*
respectarea cu rigurozitate a
normelor de transmitere a mesa¬
jelor şi de exploatare radio poate
aduce mari daune unei ţări.
Fiecare dintre noi, care am lu¬
crat sau lucrăm în radiotelegrafie
(ca profesionişti sau amatori —
aviz şi celor care doresc să intre
In rîndurile noastre), cunoaşte că
drama legăturilor fără fir este
marea penurie de frecvenţe,
chiar daca, de la apariţia sa, ra¬
dioul n-a încetat să utilizeze
unde din ce în ce mai scurte
pentru a putea recepta un număr
tot mai mare de emiţători. Dar
nevoile au crescut şt mai mult
prin dezvoltarea activităţilor pen¬
tru care radiocomunicaţiile au o
importanţa fundamentală, activi¬
tăţi în fruntea cărora trebuie, evi¬
dent, să plasăm aviaţia Daca ia
aceasta adăugăm navigaţia mari¬
timă şi fluvială, legăturile forţelor
de ordine, nevoile militare, taxiu¬
rile, salvările, şantierele, fără a
uita radiodifuziunea şi tei&ăziu-
nea prin unde, ne putem da
seama de complexitatea proble¬
melor ce se pun în faţa radiotele-
grafiştilor şi răspunderea care le
revine.
Disciplina este trăsătura defini¬
torie a fiecărei activităţi. Puterea
unui colectiv constă in ordine,
ascultare şi stăpînîre de sine. Se
povesteşte că un împărat roman
introdusese un asemenea spirit
de ordine In armată încît după ce
ridica corturile numărul fructelor
ce atîrnau de crengile pomilor
era acelaşi ca şi In ziua în care
se aşezase tabăra.
A fi disciplinat în reţeaua radio
înseamnă, în primul rînd, a res¬
pecta cu toată severitatea legile
ţării şi reglementările internaţio¬
nale tn vigoare la care România
este parte. Orice fel de abateri
atrag după sine sancţiuni penale
sau contravenţionale. în al doilea
rînd, disciplina obligă pe fiecare
radiotelegrafist să sesizeze auto¬
rităţile de resort despre recepţie-
narea unor emisiuni care. după
părerea sa, nu-şi au locul In zo¬
nele de frecvenţă pe care le cer¬
cetează sau le consideră pur şi
simplu suspecte. Este un act de
patriotism şi de probitate spor¬
tivă. Cum ar acţiona o echipa de
handbal, de exemplu, dacă ci¬
neva ar căuta să le bruieze calea
spre victorie? Fireşte, i-ar de¬
masca pe intruşi. Aşa a procedat
un radioamator cu ani In urmă.
Era profesor de istorie la o
şcoală dintr-un sat de la poalele
Munţilor Apuseni. După termina¬
NĂBTASI T1HU
rea cursurilor, stătea ore întregi
în faţa aparatului de emisie-re-
cepţie pe care şi-l construise sin¬
gur, ascultînd canal după canal,
recepţionând fel de fel de mesaje,
unele în clar, altele cifrate, încer-
cînd să rezolve enigme, punind
frînturâ lingă frîntură, ca şi
atunci cînd încerci să potriveşti
bucăţelele pentru a reconstitui
tabloul dintr-un joc de cuburi, O
dată, directorul şcolii, observîn-
du-l obosit, II întrebă: „îţi place
chiar atît de mult acest sport? 1 '.
„De plăcut mii place o pălincă
bună şi o bucată de slană; radio¬
telegrafia insă nu-mi place, eu
am nevoie organică de ea, este
un element esenţial al vieţii
mele..."
După această discuţie s-a
anunţat tradiţionalul concurs
„Polnii Den" („Ziua clmpuîui“)
iniţiat de radioamatorii cehoslo¬
vaci. Cu geamantanul în mină,
profesorul se îndreptă spre virful
FericeN. Ajuns sus, despacheta
aparatul şi se aşeză pe raniţa, la
cîţiva metri de baliza cu cota 600
m. Scoase antena, potrivi buto¬
nul de transmisie şi-t răsuci pe
cel de apei Se aprinse un becu-
leţ roşu, semn că circuitul de
transmisie funcţiona. Răsuci bu¬
tonul de recepţie, mări volumul,
umblă la butonul de acord şi
prinse o melodie înceată. Ascultă
cîteva minute apoi închise apara¬
tul. „Perfecţi", zise el şi îşi des¬
făcu cortul. După ce se odihni
puţin, începu să realizeze pri¬
mele legături. Se auzeau tot mai
multe staţii din Ungaria Ceho¬
slovacia U.R.S.S. şi din alte ţâri.
Banda era mai „curată" decît jos,
in sat. Lansează apeluri, îi răs¬
pund staţii cu puteri mari, cu an-
ALMANAH „TEHNIUNT 1990
5
PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE
tene rotative şi directoare. Prin
intervale de-abia putea lucra şi el
stabilind legături la distante
mari. Bilanţul primei zile îl satis-
făcu. Către seară vremea se
strică, muntele se învălui în
ceaţă şi începu să cadă o ploaie
măruntă care îngreuna mult re¬
cepţia. Din mesajele .prinse” află
că şi alţi colegi, de pe alte ver¬
sante muntoase, o duc la fel de
greu. In sfîrşit, concursul s-a ter¬
minat (realizase 69 de legături}.
Din obişnuinţă, mai ascultă puţin
banda. Linişte! Clnd vru sâ în¬
toarcă butonul de închidere, pe
fondul de zgomot obişnuit auzi
cîteva „V'-uri, apoi un semnal de
apel urmat de expresia „Au în fio*
rit narcisele* 1 repetată de două
ori şi iar cîteva „V’-uri şi semna¬
lul de apel. După asta se făcu
din nou linişte.
Tulburat, profesorul coborî de
pe munte şi se îndreptă spre sat.
In drum spre casă. se opri la
club şi povesti şefului acestuia
despre cele recepţionate, făcînd
legătura cu teroriştii din „Banda
Baader" care acţiona pe teritoriul
R F. Germania şi care, după cum
scrisese presa noastră, foloseau,
pe linia legăturilor radio dintre
ei, parole de acest gen. Cîteva
zile mai tîrziu, organele de stat ti
aduceau mulţumiri; sesizarea lui
a ajutat goniometria în focaliza¬
rea unui post ilegal de emisie.
CE POATE FACE UN RADIOTE¬
LEGRAFIST?
De-a lungul anilor, mulţi repor¬
teri occidentali care au poposit
iri diferite puncte ale globului
unde îşi face simţită, Intr-un fel
sau altul, ameninţarea nucleară,
descriu în articolele lor diferite
posibilităţi ce ar conduce la de¬
clanşarea unul atac prin surprin¬
dere. Ce rol poate juca un radio¬
telegrafist In dezlănţuirea unui
asemenea cataclism?
in caz de război, spun specia¬
liştii, procedura oficială de lan¬
sare a rachetelor este declanşată
de un mesaj transmis către un
submarin (înzestrat cu asemenea
arme) din partea autorităţii de
comandă naţională. Mesajul
(„Lansaţi rachetele!"), însoţit de
un cuvînt-cod, este recepţionat
de radiotelegrafist care lucrează
intr-o cabina izolată; este sin¬
gura persoană care îi „vede" so¬
sind. După receptionare. îl predă
ofiţerului de serviciu şt nu co¬
mandantului navei. Acesta, la
rîndul său, trimite pe ofiţerii cu
însărcinări speciale în cabina ra¬
dio pentru a verifica corectitudi¬
nea mesajului şi a descifra cu-
vintui-cod Fiecare dintre cei doi
ofiţeri are acces fa cîte un seif «n
care se află sistemul de coduri,
verif icînd separat autenticitatea
mesajului. (Cuvin tu l-cod se
schimbă In fiecare zi.) Apoi ra¬
portează căpitanului care anunţă
echipajul că se află în stare de
război şi că rachetele de pe sub-
marin urmează a fi lansate. Patru
ofiţeri (servantul, navigantul, lan¬
satorul şi cel de serviciu) răsu¬
cesc fiecare cîte o ..cheie" Căpi¬
tanul are ultimul cuvînt; o dată
cu răsucirea ultimei „chei", ra¬
chetele ţîşnesc spre obiective.
Dar această procedură se
poate eluda, spun experţii. Lan¬
sarea neautorizată a unei rachete
de pe un submarin ar ti posibilă
dacă radiotelegrafistul, cei doi
ofiţeri însărcinaţi cu verificarea şi
căpitanul s-ar înţelege în acest
sens. Lansarea ar fi posibilă şi
dacă radiotelegrafistul îi poate
dezinforma pe ofiţerii care ur¬
mează sâ facă verificarea că a
primit un mesaj de lansare, iar
aceştia ii dau crezare, fără a-şi
mai îndeplini misiunea.
Teoretic, este posibil, sînt de
părere unit comandanţi de sub¬
marine, ca şi radiotelegrafistul
singur să poată provoca declan¬
şarea rachetelor. Pentru aceasta
ar fi necesar ca el să-l convingă
pe căpitan că a recepţionat, pe
toate lungimile de undă, apelul
lansat de Centrală precum că
Statele Unite au fost victima unui
atac masiv şi că autoritatea de
comandă naţională a fost dis¬
trusă înainte de a putea trimite
un mesaj de lansare către sub¬
marin, In cazul cînd căpitanul
crede ceea ce i se spune, el
poate foarte bine să decidă lan¬
sarea rachetelor de pe submari¬
nul pe care-J comandă.
Dacă varianta că radiotelegra¬
fistul ar putea declanşa, el sin¬
gur. o lovitură nucleară este mai
puţin probabilă, în schimb mult
mat credibilă este considerată
varianta potrivit căreia radiotele¬
grafistul şi căpitanul se înţeleg
să-i convingă pe ceilalţi membri
ai echipajului că Statele Unite au
fost distruse şi că misiunea în¬
credinţată lor este să lanseze ra¬
chetele aflate pe navă.
Din cele prezentate mai sus re¬
zultă dar că radiotelegrafistul,
considerat un pion important In
.angrenajul distrugerii**, începe
să facă obiectul unor preocupări
serioase >n emisfera occidentală,
deoarece şi datorită lui se poate
apăsa pe buton... în cazul unor
crize internaţionale deosebit de
grave. De aici măsuri de verifi¬
care deosebit de severe luate în
Apus pentru a* se preîntîmpîna
erori în timpul procesului de
cripto graţiere a textelor cu un
conţinut de o extremă impor¬
tanţă şi selectarea cetor mai buni
radiotelegrafişti în transmiterea
lor. Istoria criptologiei şi a
transmisiunilor radio consem¬
nează asemenea deficienţe
(unele chiar intenţionat făcute),
dar, desigur, cu urmări ce vizau
doar mărunte interese personale
ale unor oameni sau grupuri de
oameni, neafectînd în nici un fel
securitatea vreunui departament
din ţara respectivă. Astăzi însă
răspunderea celui care manipu¬
lează are mai multe carate, deoa¬
rece o greşeală poate crea, pen¬
tru moment, un dezechilibru în¬
tre state care să producă con¬
flicte cu compUcaţii dintre cele
mai neprevăzute.
Am considerat necesar să
scoatem în evidenţă aceste as¬
pecte (deşi ele par variante ale
unui scenariu de film) pentru că
mulţi dintre radioamatorii de as¬
tăzi vor deveni rad iotelegrafi ştii
profesionişti de mîine şi este
bine să cunoască încă de pe
acum răspunderea morală şi so¬
cial â ce incumbă îmbrăţişarea
unei asemenea meserii. Una este
să transmiţi, ca amator, dintr-o
casă înconjurată de brazi, vestea
că femeia unui tăietor de lemne
a născut, noaptea trecută, o fe¬
tiţă şi să primeşti răspuns că la
Roma un individ a tocit cu baro¬
sul grupul Pietâ al lui Michelan-
gelo sau că la Copenhaga a fost
furată Mica Sirenă, şi alta este sâ
transmiţi, dintr-un centru mo¬
dern de radi ocom uni câţi i. unde
simţi că asculţi exact bătăile ini¬
mii ţârii, radiograme care conţin
secrete potiftco-diplomalice,
economico-comerciale sau mili¬
tare ale statului. Radioamatoris¬
mul este anticamera radioprofe-
sionalismului, dar nu se con¬
fundă cu el. Este vorba, în primul
rind, de organizare şi dotare ma¬
terială şi, în al doilea rînd. de ca¬
racterul activităţii. Dar ambele
activităţi se folosesc de aceeaşi
bază (unele pentru antrena¬
mente, altele pentru îndeplinirea
sarcinilor de serviciu), sînt su¬
puse aceloraşi reguli de disci-
ptinâ (bineînţeles, cu nuanţele de
rigoare), conlucrează împreuna
pe calea undelor şi transmit, că¬
tre toate colţurile lumii, mesajele
de pace ale României socialiste.
6
ALMANAH „TEHNIUM" 1090
IPENTRU CERCURILE TEHNICO-APtICATIVE
CONDUITA PREVENTIVĂ CÎŞTIGĂ TEREN
Conduita preventivă in circula¬
ţie şt, mai ales. aplicarea precep¬
telor acesteia in practică au în¬
semnat o etapă nouă în dezvolta¬
rea civilizaţiei rutiere, au modifi¬
cat in măsură însemnată concep¬
ţia oamenilor despre comporta¬
mentul „rutier". Participanţi* la
trafic au început sâ gindeascâ
altfel despre drepturile şi obJiga-
ţiile lor în circulaţie. Agresivita¬
tea, tipsa de politeţe, iresponsa¬
bilitatea fată de partenerii de tra¬
fic începeau să piardă teren în
favoarea înţelegerii conştiente a
marii răspunderi a omului de la
volan, a toleranţei, a întrajutorării
între partenerii de trafic La înce¬
put opiniile erau împărţite. Unit
nu prea ştiau despre ce-i vorba,
alţii erau indiferenţi. ..vorbărie
goală, fără nici un folos", apre¬
ciau ei, iar o a treia categorie
manifesta chiar scepticism tată
de această „noutate" De fapt. de
tind s-a inventat automobilul,
erau şoferi ce conduceau pre¬
ventiv, dar, culmeaL. f, fără sâ ştie
că pilotează in asemenea ma¬
nieră. Ce înseamnă sâ şofezi
preventiv? Nimic mai simplu de-
cît să te compotul la volan astfel
îneît nu numai sâ nu reprezinţi tu
un pericol pentru alţii, ci să eviţi
primejdiile create de ceilalţi par¬
teneri de trafic, ceea ce mai tir-
ziu s-a conturat în deviza „fii
prudent şi pentru alţii". Cu tim¬
pul. mai multe mobiluri au con¬
vins populaţia motorizată şi chiar
pe cei ce „pilotau" modeste bici¬
clete, atelaje ori utilizau doar
propriile membre inferioare că e
în interesul lor sâ se ghideze şi
după normele nescrise ale con¬
ducerii preventive, ii convinse¬
seră întâmplările nefaste de pe
drumuri, insistenţa cu care presa
scrisă şi vorbită pleda, cu argu¬
mente greu de combătut, ca mo¬
dul preventiv de deplasare pe
drumuri şi străzi nu înseamnă
altceva decît protejarea vieţii şi
sănătăţii, evitarea unor pierderi
irecuperabile pentru societate
Dorinţa fireasca a şoferului de
a no-şi sfârîma maşina, de a
ajunge el şi familia lut „întregi" la
destinaţie, de a nu-şi complica
existenţa lovind alte autovehi¬
cule, ori, mai râu, pe alţi semeni
ai săi s-a dovedit mai puternică
de cit iresponsabilitatea ş* alte
tare ce se aflau şi, din pacate, se
mai află la originea accidentelor
Ceea ce la început era confuz a
început sâ capete contur, sâ se
perfecţioneze. S-a scris mult.
s-au făcut destule filme despre
conduita preventiva. Cum e şi
normal, unu ştiu mai multe, iar
alţii mai puţin sau deloc despre
subiectul cu pricina. O realizare
meritorie este Insa faptul că ma¬
joritatea oamenilor care utili¬
zează în diferite ipostaze căile
rutiere au reţinut esenţialul din
această noţiune, şi anume că a
te comporta preventiv pe drum
înseamnă să faci tot ce depinde
de tine pentru a nu ajunge la ac¬
cident sau măcar la incomodarea
partenerului de trafic. Nici cei ce
pun semn de egalitate intre con¬
duita preventivă şi politeţea „ru¬
tiera" deşi cele două noţiuni nu
sînt identice, a doua fiind de fapt
o componenta (deloc lipsită de
importanţă) a primei, nu greşesc,
deoarece în viaţă, s-a văzul in
sute, în mii de im prejurări, că un
gest simplu de politeţe a însem¬
nat. de fapt, evitarea unui eveni¬
ment rutier, Şoferul ce observă
venind din faţa un autovehicul
angajat intr-o dublare pericu¬
loasă. clipind disperat din ochii
farurilor cu semnificaţia Jndura-
ţî-vâ; faceţi-mi Joc să trec" şi.
dînd curs apelului, se repliază
uşor pe acostament, creîndu-i
condiţii sâ se strecoare, dă do¬
vada în primul rînd de corectitu¬
dine. Gestul lui insa are şi o va¬
loare mai profundă, cacî poate
însemna salvarea de la moarte a
unor oameni şi dintr-o maşină şi
din alta... Conduita preventiva a
suscitat multe controverse
„Dacă există reguli de circulaţie
atrt de precise, ce tot îi daţi cu
conduita preventivă? Să creaţi
confuzii, sâ încurcaţi oameni? 1 ’
Fără discuţie ca respectarea nor¬
melor înscrise în regulament re¬
prezintă prima şi cea mai impor¬
tanta garanţie a siguranţei în cir¬
culaţie. Niciodată insa regulile
de trafic nu vor putea prevedea
toate detaliile, nuanţele, amă¬
nuntele de care trebuie sa ţină
seama participanţii la trafic. Se
ştie ca necorelarea vitezei cu
condiţiile de circulaţie, starea
VICTOR BiDA
vremii, a drumurilor, străzilor,
gradul de uzură al maşinii, expe¬
rienţa pilotului etc. H şi nu neapă¬
rat depăşirea vitezei maxime ad¬
mise. constituie cauza numărul
unu a evenimentelor rutiere, la
no* şi aproape în întreaga lume.
Sa luam un exemplu. Pavajul
uzat, lustruit, din piatră cubică,
pe strada unde rulează maşinile
e umed, cu mlzgâ. întrebi un şo¬
fer: care e viteza maximă admisa
pentru auloiurismul ce-! con¬
duce? Iţi răspunde fără sâ cli¬
pească: „60 pe oră". Această re¬
plică frizează inconştienţa deoa¬
rece rularea chiar cu 40 se poate
dovedi mai mult decît pericu¬
loasă în condiţiile arătate. Răs¬
punsul şoferului e însă deosebit
de edificator. Da. e drept. 60 pe
oră e viteza maximă pentru auto¬
turisme în localităţi, insă în cir¬
cumstanţele date utilizarea et
poate reprezenta oricînd germa¬
nele unui accident. Toate aceste
împrejurări (de ordinul zecilor)
nu pot li de bună seamă inserate
în regulamentul rutier. Altă situa¬
ţie. Nicăieri în lege nu scrie ca
circulaţia auto nocturnă e inter¬
zisă şi nici nu poate fi prevăzuta
O asemenea aberaţie. Nici macar
obligaţia de a reduce viteza în
condiţii de rulaj nocturn nu e în¬
scrisă. deşt n-ar fi parcă rău sa
existe o asemenea prevedere.
Bunul simţ, elementara precauţie
bazate pe vizibilitatea scăzută,
care ascunde total sau parţial o
serie de obstacole şi capcane, ce
te împiedica sa vezi şi să fii vă¬
zut. îndeamnă ta circumspecţie
in ce priveşte apasarea pe pe¬
dala de acceleraţie. Specialiştii
recomanda o reducere a vitezei
de circulaţie pe timp de noapte
cu cca 30% Desigur, nu e vorba
de autostrăzi iluminate, ci de
drumuri obişnuite cu două benzi,
Cînd noaptea mai şi plouă şi to¬
tul în jurul maşinii e negru, vizi*
bilitatea reducindu-se şi mai
mult, împrejurare sintetizată în
ecuaţia „noapte + ploaie = de
zece ori mai multe accidente',
cuantumul de 30% ni se pare
chiar prea modest. Tocmai de
aceea conduita preventivă reco¬
manda evitarea pe cît posibil a
deplasărilor auto nocturne, mai
ales pentru cei cu experienţă re-
7
ALMANAH „TEHNIIHUT 1990
PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE
dusă, pentru şoferii în vîrstă sau
cînd pilotul poate fi handicapat
de timpul nefavorabil. Viaţa do¬
vedeşte ca pericolele circulaţiei
de noapte, mai cu seamă pe şo¬
selele cu circulaţie eterogenă,
care traversează numeroase lo¬
calităţi rurale, unde simpaticii bi¬
ci cl işti, căruţei şi adepţii lui Ba-
chus îşi mai fac de cap, com¬
porta un risc mult sporit faţă de
deplasările diurne, cînd soarele
ne oferă o lumina de 3 000 de ori
mai puternică decît în condiţii de
beznă. Conduita preventiva şi-a
extins aria, Cuprinzînd şi alte si¬
tuaţii ce pot influenţa asupra si'
guranţei circulaţiei. Pozitiv sau
negativ. Modul cum se pregă¬
teşte pentru călătorie şoferul
poate fi hotărîlor în ceea ce pri¬
veşte ajungerea lui cu bine la
destinaţie. Efectele oboselii ex¬
cesive nu se deosebesc prea
mult de cele ale consumului de
alcool. Un şofer extenuat va re¬
prezenta un pericol real pentru
el, pentru cei apropiaţi lui, dar şi
pentru cei ce rulează pe artera
respectivă. Pregătirile pentru
drum, planificarea călătoriei, hai¬
tele şi frecvenţa lor, comportarea
pasagerilor, ce pot să-l ajute pe
şofer sau, dimpotrivă, sînt de
mult aspecte care intră în sfera
conduitei preventive. Starea psi¬
hică a pilotului înainte şi în tim¬
pul călătoriei a devenit o impor¬
tantă problemă ce stă în atenţia
specialiştilor. De ea depinde In
mare măsură Jiniştea” celor
ce-şi împart paşnic, în majorita¬
tea cazurilor, panglica de asfalt
Radiografierea unor evenimente
de circulaţie, concluziile fa care
s~a ajuns pun în evidenţă că
multe dintre ele puteau să nu se
fi produs dacă piloţii nu plecau
la drum stresaţi, nervoşi, super-
p reocupaţi de diverse chestiuni
legate de familie, serviciu, de
înduri care le dominau întreaga
inţâ sau, uneori, de mici srcîieli
acumulate pe drum, ce nu meri¬
tau de fapt nici o atenţie, provo¬
cate de agreabilii" parteneri de
trafic.
O discuţie mai aprinsă între
soţi sau prieteni, din t jn” motive,
a reprezentat nu o dată dacă nu
cauza principală cel puţin unul
dintre factorii ^care a umplut pa¬
harul" şi a provocat accidentul.
Un medic care nu găsise alt mo¬
tiv să-şi framinte mintea decît să
descifreze cauzele ce-J făcuseră
să piardă cu o seară înainte la
cărţi n-a observat triunghiul cu
vidul în jos, intrînd în coliziune
cu un confrate ce rula pe artera
prioritară. N-a rezultat decît tablă
îndoită, dar doctorul a suferit un
atac cerebral soldat cu o hemi¬
plegie, An de an, apar probleme,
înainte neluate în seamă sau
neaprofundate suficient, ce intră
în „patrimoniul" conduitei pre¬
ventive. Rezultatele cele mai noi
ale cercetărilor făcute de psiho¬
logi, pedagogi, sociologi, prelu¬
ate şî sintetizate sub formă de
norme ale conduitei preventive,
au pus la îndemînâ şoferilor,
dascălilor, părinţilor, nouă tutu¬
ror, mijloace eficiente de preve¬
nire a accidentelor in care sînt
implicaţi copiii, ţinînd seama de
comportamentul caracteristic pe
care -îl au în trafic cei mici. Cele
mai importante realizări ale con¬
duitei preventive, autentică şti¬
inţă, le reprezintă însă elabora¬
rea măsurilor recomandate şofe¬
rilor pentru a Jeşi" cu obrazul
curat din diverse situaţii-surpriză
ce ie oferă traficul rutier, înce-
plnd cu manevrele ce trebuie în¬
treprinse în cazul unor coliziuni
pe cale a se produce, din faţă,
lateral, din spate (din vina altora,
desigur), continulnd cu modul
de evitare a urmărilor dezastru¬
oase ale exploziilor de pneuri şi
termînînd cu sfaturile oferite pi¬
loţilor pentru a ieşi din derapaj
şi, mai cu seamă, ce trebuie să
facă ei pentru a nu ajunge Ihtr-o
asemenea postură de neinvidiat
Capitole speciale sînt rezervate
^elevilor în clasa întu de şofaj'',
începătorilor, piloţilor în vîrstă,
conducerii maşinii m condiţii de
timp sau de drum neprielnice. La
ora actuală specialiştii consideră
că una dintre problemele de im¬
portanţă majoră ale prevenirii ac¬
cidentelor constă în capacitatea
piloţilor de a anticipa pericolele
ce se ivesc sau pot apărea pe
drum. Deviza anticipa în¬
seamnă a preveni" c işti ga teren.
Tot mai mulţi oameni de la volan
procedează aidoma şahiştilor,
gîntfindu-se nu numai la mişca¬
rea ce urmează să o facă. ci la
şirul mutărilor ce se impun a le
efectua. Ei îşi pot astfel elabora
cu mai multă precizie tactica de
urmat, se pot feri cu eficienţă
sporită de potenţialii agresori
sau măcar pot adopta măsuri
pentru a ameliora cit de cît con¬
secinţele unui accident rutier,
cînd el a devenit inevitabil. Azi.
adevărat şofer nu e acela care
face totul pentru a nu provoca
un accident, ci pilotul care ştie
să se ferească, să evite perico¬
lele ce te creează ori sînt pe cale
de a le crea alţii pe arterele ru¬
tiere. Una din marile rezerve ale
viitorului în lupta contra flagelu¬
lui accidentelor, cauza numărul
trei a mortalităţii ki lume. după
bolile cardiovasculare şi cancer,
se prefigurează cu claritate: asi¬
milarea şi aplicarea normelor de
conduită preventivă. Este con¬
cluzia celor ce au studiat şi stu¬
diază aceste probleme de însem¬
nătate crucială In ultimele dece¬
nii.
rant pentru o autonomie de
drum cît mai mare;
— dacă purtaţi ochelari tre¬
buie să aveţi o pereche de re¬
zervă în bordul autovehiculului.
Pentru a conduce preventiv
nu uitaţi pe drum:
— să vă odihniţi după 2—3
ore de mers;
— să nu vă angajaţi în depă¬
şiri nesigure, hazardate;
_ să vă asiguraţi ta trecerile
de cale ferată nepăzite;
— să nu aşteptaţi să se abu¬
rească geamurile.
CONDUCEŢI PREVENTIV!
Prin condusa preventivă înţe¬
legem prudenţa de care trebuie
să dăm dovada în toate situaţiile
cînd ne aflăm ia volan şi chiar
înainte de a pleca la drum. Con¬
duita preventivă cuprinde şi o
serie de elemente neprevăzute,
dar posibile, care trebuie rezol¬
vate spontan.
Pentru a conduce preventiv
nu uitaţi înainte de a pleca la
drum:
— să fiţi bine odihniţi;
— să verificaţi vehiculul d*n
punct de vedere tehnic;
— sâ cunoaşteţi caracteristi¬
cile traseului de parcurs;
— să alegeţi traseul cel mai
puţin aglomerat şi să evitaţi pe
cit posibil deplasarea pe timpul
nopţii;
— să verificaţi roata de re¬
zervă;
— să faceţi plinul de carbu-
S
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN AGRICULTURA
REACTUALIZAREA DOZELOR DE FERTILIZANT
In funcţie de REZULTATELE testului de diagnoza foliarA
D.Seracu
Funduleu
Operaţia decizionala de stabilire a strategiei optime
de fertilizare a solului se face in funcţie de o serie de factori
agrochimiei, pedologiei, meteorologici, genetici, etc„ Dintre
acestea se pot aminti: nota de bonitare a terenului, conţinutul
solului in argila, in elemente nutritive, planta preroergatoare,
cea antepremergatoare, producţiile obtinte la acestea,
fertilizarea lor, daca cultura actuala este irigata, accidentele
meteorologice (inundaţii, seceta, grindina), cantitatea medie de
precipitaţii, temperaturile medii lunare, etc-
Dar, repetarea anuala a analizelor agrochimice este o
operaţie laborioasa si costisitoare-
Tocmai de aceea, pentru a se putea reactualiza anual,
sau chiar fazial, planurile de fertilizare se efectuează doar
anumite analize de sol (ex. azotul asimilabil), sau (mai practic)
unele teste de diagnoza foliara- In almanahurile anterioare au
fost prezentate detaliat medadolagiile pentru testarea solului
(Împreuna cu stabilirea dozelor de fertilizant) fl3, testarea
Plantelor L21 si identificarea principalelor tipuri de
ferti1izant C33-
In cele ce urmeaza, ca sa încheiem aceasta serie de
agrochimie pentru cercurile aplicative", prezentam o metodologie
simpla pentru reactualizarea dozelor de fertilizanti in funcţie
de rezultatele testului de diagnoza foliara*
Griu de toamna
pentru fiecare tona de boabe se consuma din sol:
25-28 U9 N: 6-8 kg P si 16-30 kg K 9
Doze pentru corectarea fertilizării
(probe recoltate primavara, la pornirea in vegetaţie)
Fertilizant starea de aprovizionare a plantei
(kg s-a-C*)/ha) carenţa insuficienta normala
N 60 30-40 0-20
P 30 20
C*î s-a- = substanţa activa
ALMANAH „TEHNIUAT 1090
B
PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN AGRICULTURA
Ardmi
cu fiecare tona de fructe se extrag din sal:
2,2 kg l?'N$ 0,3 kg P si 2,5 kg K
Doze pentru corectarea sistemului de fertilizare
Fertilizan t
Ckg s*a,/ha>
Soi
Starea de
carenţa
ap r ov i z i onar e
insuficlenta
a plantei
normala
i
i
1
n
Ardei
iute
50
30
0-20
1
i
Ardei
gras
70
50
0-30
i
. i
p
Ardei
iute
30
20
-
i
Ardei
gras
40
30
—
i
, j
K
Ardei
iute
70
50
0-30
1
i_l_ _L
Ardei
gras
90
70
0-40
1
-i
Viţă de vie
Fertilizării
Doze pentru corectarea sistem
Organ
\ (kg
3*o./ha >
vegetativ
N
Lichidul de la plinsul viţei
Petiol
Frunze
Cind in
înainte
După leg
K
Frunze
După leg
B
Frunze
După leg;
Zn
Frunzre
După legi
10
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN AGRICULTURĂ
TfMKlte
pentru fiecare tona de fructe de tomata de timp* se ridica din soli
2,8 kg Wf 0,2 kg Pî 2,6-.kg K, iar
pentru fiecare tona de tomate de «erei
3,8 kg Np 0,3 kg P si 5,2 kg K
Doze pentru corectarea sistemului de fertilizare
Fertilizant
Faza de vegetaţie
Starea de aprovizionare a
plantei
(kg s.a./ha)
carenţa
insuficienta
normala
I
începutul Înfloririi
40-60
30-50
0-20
N II
Fructe de mărimea unei
nuci 50-70
40-60
0-40
III
începutul coacerii
60-80
50-70
0-30
P I
, îi, iii
30
20
-
I
60
40
0-20
K II
70
50
0-30
III
— SEflBEBHH S ESE 1
*v*»*^. ;sse_ s_s;
80
_S^ ^
60
0-30
(fructificorea fiind esalonata, in caz de carenţa, analizele se repeta, iar
dozele se adapteaza pe parcursul perioadei de vegetaţie corespunzător
asigurării unui echilibru nutritiv)
de fertilizare
de recoltare
Starea de aprovizionare Observaţii
carenţa
insujF ic ienta
emp. depăşeşte
12 oC
75
50
Prin imprast*
n timpul
inFIorţiului
75
50
intre rinduri
oaabe cu
d iam.
4-6 MM
60
40
la lucr. sol.
0,5-1
0,2-0,5
După caderea
sub forma de K2S04
fr., sub brazd
10
5
Prin imprast.-
si introd. sub
brazda la fiec
3 an i
Prin
stropire
După taiere.
cu o
soluţie
cind curge
de ZnS04 0,1 X
seva, se
asteapta 1-2 h
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
11
PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN AGRICULTURĂ
Cartof
pentru fiecare tona de, tuberculi de ridica din sole
5,6 kg N; 0,8 kg Pf 6 kg K; 3,2 KG CaO si 1,7 kg HgG
Doze pentru corectarea sistemului de fertilizare
Ferti1izan t
<kg s»a./ha>
Soi
Starea de aprovizionare a plantei
carenţa insuficienta normala
îimpurii
50
30
0-20
N
Mijlocii
70
50
0-30
Tardivi
90
70
0-30
Timpurii
30
20
-
P
Mijlocii
40
30
—
Tardivi
50
40
—
Timpurii
70
50
0-20
K
hijlocii
90
70
0-40
Tardivi
110
90
0-40
Castraveţi
pentru fiecare tona de produs se consuma din sol:
1,7 kg Ns 0,6 kg P si 2,1 kg K
Doze pentru corectarea sistemului de fertilizare
1
1
i
Feriilizant
Soi
Starea de
aprovizionare
a plantei
1
i
i
j
(kg s-a,/ha)
carenţa
insuficienta
normala *
\
t
l
i
N
Cornisun
ee
40
0-20
1
i
i
i
De sera
120
60
0-30
i
i
i
P
Cornison
40
30
0-20
t
i
i
De sera
60
40
0-30
i
i
i
K
Corn ison
100
50
0-30
i
i
i.
De sera
140
70
0-40
i
i
1
1
Bibliografie
1- D.Seracu; Almanah Tehnium, 1986
2. D,Seracu; Almanah Tehnium, 1987
3* 0.Seracu; Almanah Tehniuwi, 1988
4. D-Davidescu si calob.; "Chimizarea agr iculturii" T voi 1-U
Edit- Academiei R.S.R-
5, Uelicico Davidescu, D-Davidescu; "Teste agrochi mice de teren
si laborator', Ed m Ceres, Bucureşti, 1983
A. D, Davidescu, Uelicica Davidescu; "Agennda agrochimita"
Ed, Ceres, Bucureşti, 1981
7* Z.Bor lan, Cr«Hera; "îndrumător pentru stabilirea necesarului
de igrasawinte si amendamente la culturile de cimp", Ed.
Ceres, Bucureşti, 1977
12
ALMANAH „TEHNIUM* 1 1991
MODEDSM
HONDA F-1
Mi
MARIN
Automobilele de formulă con¬
stituie un subiect foarte atractiv
pentru modelişti, atît pentru iubi¬
torii de machete statice, cît şi
pentru cei care preferă modelele
telecomandate. Cu atît mai mult
dacă maşina al cărui model do¬
rim să-l realizăm este un produs
al tehnologiilor de ultimă oră, în-
globînd soluţii constructive ce îşi
aşteaptă confirmarea sau infir¬
marea în anii ce vor veni, pentru
a fi aplicate ia construcţia auto¬
mobilelor de serie.
Unul dintre cele mai reuşite
automobile de formulă din ultimii
ani este Williams FW îl HONDA
F—*1, cîştigâtor a numeroase
premii în cursele pentru campio¬
natul mondial în anii T985—1987.
Un an glorios pentru constructo¬
rii acestui bolid a fost 1966, cînd,
in nu mai puţin de 13 circuite
Grand Prix. piloţii oficiali ai echi¬
pei au ocupat unul din primele
trei locuri. Este vorba de cunos¬
cuţii Nelaon Pkţuet şi Nrgel Man¬
şei. de mai multe ori campioni
sau vicecampioni mondiali ar for¬
mule* 1, Beneficiind de avanta¬
jele pe care le ofereau motoarele
suprealimentate turbo, respectiv
aproape 200 CP, putere supli¬
mentară faţă de dasicele mo¬
toare „atmosferice**, dar şi de în-
demînarea celor doi piloţi de ex¬
cepţie, maşinile Williams-Honda
s-au impus pentru mai bine de
1UANAH „TEHNIUir 1990
13
Williams FW11 HONDA F-l
MODELISM
ALMANAH m TEHNIUM m 1990
MODELISM
H canoJHONOA F-1
doi ani pe circuite. fara a avea
un rival demn de luat in seama
Varianta constructiva pe care
v-o prezentam are la paza auto¬
mobilul pilotat de către Nelson
Piquet în anul 1986, aşa cum
este descris el în kit-ul de con¬
strucţie pentru machete Tamiya.
fotografia de ansamblu a mode¬
lului reprezintă maşina lui Nigei
Manşei rn acelaşi an.
Constructorii de machete vor
avea mari dificultăţi în realizarea
motorului daca nu vor monta şi
capota acestuia. Lucrurile se
simplifica considerabil daca rea¬
lizarea practica se va face cu ca¬
pota lâsata.
Cei care doresc o caroserie
foarte frumoasa trebuie sa reali¬
zeze modelul din lemn şi apoi
sa-l folosească pentru a vacu-
uma caroseria sau sa o obţină
prin demulare din fibra de sticla.
lata şi cîteva dintre caracteris¬
ticile tehnice principale ale maşi¬
nii
Tipul motorului — Honda RA
166-E Turbo
Puterea maximă — 1 COG CP
Turaţia maxima — 11 000 ture/
minut
Suspensia — dubla, amortizor
cu resort intern faţa şi spate
Ampatament - 2 794 mm
Frine cu discuri duble, faţa şi
spate,
f5
ILMANAH „TEHNIUM" 1990
McDONNELL DOUGLASS F-4
PHANTOMII __
27 mai 1958 — Lambart Field*
Aeroportul Saint Louis, baza de
încercare a societăţii McDonell
orele 10,00 a.m.
Un curios aparat Întoarce şi
opreşte la capătul pistei, incâl-
zindu-şi motoarele. Silueta
enormă pentru un aparat de
luptă al anilor *50 aparţinea pro¬
totipului McDonell X FA H — 1
Phantom.
Oficialităţile prezente aveau fri
faţă o concepţie total nouă şi
originala, care folosea creator
experienţa anterioara a labora¬
toarelor de proiectare, duc în d-o
pină la limita extremă a tehnolo¬
giei.
In cadrul programului de în¬
cercare, Phantom se dovedeşte
superior cu peste 75% pretenţii¬
lor emise de Navy. Uzinele
M,A*C. sînt răsplătite prinţr-o co¬
mandă masivă, dar, mai ales, îşi
creează o reputaţie fără egal kt
domeniul proiectării aparatelor
de concepţie Îndrăzneaţă şi
înaltă performanţă (vezi F 15).
Noul aparat era propulsat de
două turboreactoare J-79. pro¬
duse de General Electric, O Serie
de caracteristici superioare ale
motoarelor vin să întregească
imaginea avionului:
— statorul compresorului este
echipat cu palete avînd geome¬
trie variabilă;
— primele prize de aer cu
geometrie variabilă pentru viteze
supersonice;
— primele sisteme de control
al secţiunii tubului de evacuare
montate vreodată pe un vînălor,
Un mare avantaj era faptul că
necesita mai puţin de o oră de
întreţinere pentru o oră de zbor.
Intr-adevăr, la primul contact
cu avionul frapează ampenajul
orizontal fa un unghi diedru ne¬
gativ de 23°. Suprafeţele sale
sînt complet mobile, iar la un¬
ghiuri mari de bracaj ele intră în
curentul jeturilor reactive, asigu¬
rând eficacitatea comenzii, la vi¬
teze mici de zbor (aterizări —
decolări de portavion).
Actualmente, aparatul a fost
mult îmbunătăţit cu sisteme de
contramăsuri electronice noi,
echipamente de detecţie, urmă-
te
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
ochiul cu silueta sa bizară,,ca
un monstru preistoric creat de
tehnologia moderna
rire r radar şi zbor prin radioco-
mandă, generatoare laser, mo¬
toare şt echipamente pneumatice
îmbunat aţi te.
Astfel. Fhantom este menţinut
in continuare în serviciu după 30
de ani.
Devenit o legendă încă din anii
«i care era încă in serviciu. „bâ-
trihuT Phantom 11 ne incintă
ALMANAH „TEH N1UM“ 1940
Alm. Tehnium IVW cuala 2
MODELISM
BURA*
_ ea rtmiu r^oAm ihinu»
Un pas important în activitatea
de cucerire a spaţiului cosmic il
constituie realizarea şi experi¬
mentarea cu succes a navetei
spaţiale sovietice, denumita 8U-
RAN (Viscolul), Prezentata publi¬
cului larg cu ocazia mat multor
expoziţii aviatice şi, *n special, îa
Salonul aeronautic de la Paris
din 1989. naveta este o remarca¬
bila realizare tehnica de avan¬
garda a constructorilor sovietici.
După mai multe lansări de
proba de pe avioane transpor¬
toare special adaptate, primul
zbor orbital încununat de succes
a avut toc la 15 noiembrie 1988.
Lansarea s-a electuat de pe cos-
modromul de la Bai k o nur, cu
ajutorul unei rachete purtătoare
de tip „Energhia" ce dezvolta o
putere de aproape 170 milioane
CP. Treapta întîi a rachetei pur¬
tătoare este alcătuită din patru
motoare ac roşa te (pot fi utilizate
chiar şase), ce au, fiecare, un
diametru de 4.5 m şi o înălţime
de 36 m. Greutatea treptei 1 este
de 1 389,2 t, dintre care 1 250*3 t
de combustibil, respectiv oxigen
lichid şi kerosen, După o func¬
ţionare de 118 secunde, treapta
întîi imprimă sistemului o viteză
de 3 500 m/s.
Treapta a doua are o masa de
700,8 t. dintre care 651*8 t de
combustibil. Ea funcţionează 222
de secunde, viteza imprimata la
sfîrşitul funcţionării acestei
trepte fiind de 9 140 m/s.
Nava cosmică cu reutMizări
BURAN are lungimea de 30 m.
înălţimea de 16 m t diametrul fu-
zeiajului de 5.6 m şi o anvergura
18
ALMANAH JTEHNIUM M 199C
MODELISM
mm
nur
. 11)111!
Hi III
—
H
— w-
— +4— ^
:
L
de 24 m Poate transporta pe o
orbită terestra o încărcătură utila
de 30 1 şi poate reveni din spaţiu
cu 20 L aterizind pe o pistă beto¬
nata de cea 5 Km lungime. Poate
recupera de pe orbită sateliţi de
mari dimensiuni şi chiar o staţie
orbitală completă de tip MIR.
Un aspect foarte important în
activitatea de proiectare şi reali¬
zare a lui Buran l-a constituit se¬
curitatea echipajului. Astfeî. ra¬
cheta transportoare îşi poate
continua zborul şi în cazul în
care unul dintre motoare s-a do-
fectat Utilizarea combustibililor
tichizi permite stoparea rapidă a
motoarelor defecte prin oprirea
pompelor de alimentare cu com¬
bustibil, în cazul unei avarii de
proporţii pe porţiunea suborbi-
tala a traiectoriei, BURAN se
poate desprinde de pe racheta
purtătoare şi poate reveni pe Pa-
rnînt. in caz de urgenţă, echipa¬
jul poate părăsi vehiculul prin
catapuIlare, ceea ce constituie o
prioritate absoluta in cazul
transportoarelor de acest tip, O
altă caracteristica (ehnica impor¬
tanta a navei cosmice cu utilizări
BURAN constă in posibilitatea
de a fi folosită în zbor automat,
fără echipaj, ceea ce îi creşte ca¬
pacitatea de transport şi, în ace¬
laşi timp h h conferă un randa¬
ment sporit.
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
t9
MODELISM
20
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
Foarte mulţi admiratori ai am-
barcaţiilor cu vele le împart in
două categorii: elaborate şi pri¬
mitive. Acestea din urmă erau
utilizate In urmă cu multe mii de
ani, dar pot li întîlnite şi astăzi
pe ţărmurile Juraii a treia". Po¬
poarele de vechi navigatori de pe
întinsurile Oceanului Pacific
şi-au adaptat construcţiile de
nave la cele mai noi perfecţionări
din domeniu, atunci cînd au in¬
trat în contact cu europenii în
secolele XV—XVI. Acest proces a
continuat de atunci şi astăzi
o—set
*- 1 — > ■
există tipuri de ambarcaţii cu
vele utilizate pentru transportul
de mărfuri pe distante respecta¬
bile (uneori 2 —3 mii km) ce au
caracteristici comune atît cu ve-
Nerele clasice, cît şi cu ambarca-
ţiile indigene. Ele au evoluat ca
entităţi proprii şi reprezintă as¬
tăzi adevărate tipuri specifice.
Unul dintre acestea este cel cu¬
noscut sub numele de „pinisî",
fiind utilizat în apele Indoneziei.
Masurind aproximativ 28 m,
are o lăţime la puntea principală
de 8,5 m. Cu un pescaj de 2.75
m şi un bord liber de 1,8 m, o
astfel de ambarcaţie poate
transporta, la un cost foarte scă¬
zut, cca 200 t de mărfuri cu o vi¬
teză maximă de 9 noduri (cca 17
km/h). Suprafaţa velica totală a
unei „pînisr, denumită SINAR
KUMALA, era de 543 m*.
Nici un fel de concurenţa mo¬
torizată nu a putut elimina din
Arhipelagul Indonezian cele
peste 1 000 de ambarcaţii de
acest tip, care, avînd echipaje de
cel mult 10 oameni, se dovedesc
deosebit de rentabiie din punct
de vedere financiar. Nu au ne¬
voie de instalaţii portuare şi nici
măcar de cheiuri, putînd fi încăr¬
cate şi descărcate de pe plajă.
Echipajele lor sîht cunoscute şi
sub numele de „nomazii apelor",
putînd fi întîlnite pe coastele de
nord ale Australiei, în Malaysia
sau în Marea Chinei.
Printre marinarii de pe navele
cu vele cei de pe ^pinisi" sînt po¬
recliţi şi ,putu roşii velelor" deoa¬
rece navigaţia este foarte simpla.
Nu sînt necesare manevre com¬
plexe, o simplă manevră a scote¬
lor asigurînd preluarea unor de¬
viaţii ale direcţiei vîntului cu pînă
la 20°, Velatura aurică necesită
minimum de oameni pentru ma¬
nevre. Navigaţia se face fără
hărţi, fără sextant. fără trasarea
cursului navei, fără loch. O bu¬
solă şi cunoştinţele astronomice
ale comandantului sînt sufi¬
ciente.
Construcţia se face pe schelet.
Acesta este alcătuit din triun¬
ghiuri cioplite de cîte 25—30 cm.
Prinderea filelor pe coaste se
face prin intermediul unor cepuri
din lemn tare.
Macheta unei astfel de ambar¬
caţii poate fi deosebit de atrac¬
tivă în cazul în care este realizată
şi piturată corespunzător. Reco¬
mandăm construcţia unui corp
plin, acoperit cu fîşii de furnir
pentru a imita filele bordajului şi
sein duri le punţii.
Modelişfii cu experienţă vor
decupa coastele şi le vor acoperi
cu baghete într-o tehnologie
apropiată de cea a construcţiei
navei reale. Dacă modelul este
suficient de mare, adică cu o
lungime de peste 60 cm, se
poate monta la bord o staţie de
telecomandă şi se poate realiza
astfel o machetă radioghidată,
categorie care ia noi în ţară are
destul de puţini adepţi.
Culorile utilizate sînt foarte
deschise. Există fotografii unde
astfel de „pinisi" sînt bleu. roz
sau verde gălbui, cu dungi albe
şi late, sau invers, navele fiind
albe şi dungile avînd culorile
menţionate.
Pentru a conferi originalitate
machetei, velele ce vor fi confec¬
ţionate din batist alb vor fi fierte
în ceai sau apă cu zaţ de ca¬
fea. Ferţele (fîşii le) vor fi cusute
una lîngă alta din bucăţi cu
nuanţe diferite. Pentru a conferi
veridicitate modelului, din loc în
ioc se poate coase cîte un petic,
indiferent de culoarea acestuia.
Deşi este relativ simplu, mode¬
lul poate oferi satisfacţii deose¬
bite oricărui mode!ist prin fineţea
liniilor corpului şi frumuseţea
inegalabilă a oricărei nave cu
vele.
BIBLIOGRAFIE:
Colecţia revistei „Model!bau
Heute"
„Solange sie noch segelm". Heil
Hollander. Harald Mertes.
Transpress Verlag, Berlin, 1982
ALMANAH „TEHNIUM” 1990
2Î
22
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
FOTOTEHNICA
DESPRE FOTOGRAFIA CU BLITZ-UL
Numărul director - diafragma
x distanţa blitz-subiect. Nimic
mai simplu şi lotuşi... nu iniol-
deauna se obţin rezultate bune
cu această formulă de baza a fo¬
tografiei cu blitz-ul!
Două cauze principale stau la
baza nereuşitelor:
a) numărul director nu are va¬
loarea indicată de fabricant;
b) însăşi relaţia de mai sus nu
este pe deplin valabila, deoarece
condiţiile concrete de fotogra¬
fiere diferă de cete standard.
Cele două cauze se pol mani¬
festa separai sau împreună.
Să analizăm prima situaţie: nu¬
mărul director nu este cel nomi¬
nal. Sursa acestei inadvertenţe
poate fi:
— o eroare de fabricaţie;
— uzura tubului de descăr¬
care:
— deteriorarea oglinzii reflec¬
torului;
— micşorarea transparenţei
„geamului" protector;
— micşorarea capacităţii con¬
densatorului principal (uneori
datorită neutilizarii îndelungate),
— scăderea tensiunii baterii¬
lor;
— tensiunea incorecta a re¬
ţelei (daca este cazul).
După cum se observa, majori¬
tatea cauzelor enumerate pro¬
voacă scăderea intensităţii im¬
pulsului luminos şi au ca efect
subexpunerea peliculei.
Soluţia pentru aceste abateri
după stabilirea exactă a cauzei o
constituie fie remedierea defec¬
tului, fie stabilirea prin probe a
unui nou număr director care va
ti luat in calcul la fotografiile vii¬
toare,
A doua situaţie o reprezintă
abaterea de la condiţiile stan¬
dard în care a fost determinat
numărul director (subiect cu re¬
fl activitate medie, într-o încăpere
de dimensiuni medii, cu pereţi şi
tavan de culoare descinsa). Cî~
teva cazuri clasice, împreuna cu
recomandările pentru corectarea
expunem, vor fi enumerate In
continuare
— subiect de culoare deschisă
— se va închide diafragma cu
0,&— 1 trepte faţa de valoarea re¬
zultata din calcul;
— subiect de culoare închisa
OH bAlujA
— se va deschide diafragma cu
0,5—1 trepte,
— fotografie intr-o încăpere
mica, luminoasa — se va închide
diafragma cu 0,5 trepte:
— fotografie într-o încăpere
mare, luminoasa — se va des¬
chide diafragmă cu 0.5 trepte.
— fotografie intr-o încăpere
mare, întunecoasa (pereţi afu¬
maţi etc) — se va deschide dia¬
fragma cu 1—2 trepte,
— fotografie noaptea. în aer li¬
ber — se va deschide diafragma
cu 1—2 trepte;
— iluminare indirecta, cu
blitz-ul orientat 45° spre tavanul
alb — se va deschide diafragma
cu 2 trepte faţa de valoarea re¬
zultata din calculul in care s-a
considerat distanţa blilz-ta-
van*subiect (pe traseul razei lu¬
minoase).
Recomandările de mai sus sini
valabile numai pentru blitz-uriie
fără computer, ia care impulsul
luminos are o intensitate şi du¬
rata reproductibile de la o des¬
cărcare la afla
MACROFOTOGRAFIA
Fotografierea la mică distanţă
presupune folosirea inelelor in¬
termediare sau a lentilelor adiţio¬
nale. în prezent în majoritatea
cazurilor se folosesc inele inter¬
mediare, prin montarea cărora se
măreşte distanţa focală iniţială a
obiectivului, ceea ce antrenează
şt o reducere a luminozităţii
obiectivului, fapt care conduce la
modificarea timpului de expu¬
nere sau a diafragmei faţă de
cele stabilite prin exponometru
Pentru* corecţia timpului de ex¬
punere sau a diafragmei, utili-
zind inele intermediare de 7. T4
şi 28 mm şi combinarea lor, ata¬
şate la un obiectiv PENTAGON
sau similar, cu distanţa focală de
50 mm, am determinat direct
timpul sau diafragma cu care se
va lucra, după măsurătorile fă'
cute cu exponometrul.
Tabelele 1 şi 2 sînt destinate
să uşureze determinarea diferite¬
lor mărimi în funcţie de prelungi¬
rea distanţei focale
Tabelul 1 oferă informaţii pen¬
tru corectarea timpului de expu¬
nere in funcţie de inelele folo¬
site, de exemplu: utilizînd inelul
de 14 rmti, cu obiectivul fixat pe
0.33 m (distanţa minimă), in
urma citirii pe exponometru a
timpului de 1/125: 1/250; 1/500;
se va lucra cu timpul de 1/60:
1/125; 1/250. De asemenea, în
tabel s-a determinat corecţia tim¬
pului In cazul fixării obiectivului
pe oox.
Tabelul 2 reprezintă corecţia
diafragmei în funcţie de inelele
intermediare folosite, de exem¬
plu: utilizînd inelul de 7 mm şi
obiectivul pe 0.33 rn (distantă
minimă), *n urma citirii pe expo-
IUE MORARI U
nomei ru a diafragmei de 16. vom
lucra cu diafragma de 11. care
este cea mai apropiată de 10 , cit
a rezultat din calcul, ta fel se va
lucra şi în alte cazuri cu dia*
fragma cea mai apropiată reie¬
şită din calcul şi înscrisă în tabel:
de asemenea, în tabel s-a deter¬
minat si corecţia diafragmei în
cazul fixării obiectivului pe«>
Folosind aceste tabele se poi
face diferite combinaţii de modi¬
ficare a timpului de expunere
sau a diafragmei, imediat, fără
nici un alt calcul Dateie citite pe
exponometru pot fi imediat co¬
rectate şi fixate pe aparatul de
fotografiat după posibilităţile
aparatului — în ce priveşte tim¬
pul de expunere — şi obiectivu¬
lui — în ce priveşte diafragma
(CONTINUARE ÎN PAG, 26)
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
23
PUBLICITATE
O MARCA de
PRESTIGIU
— întreprinderea pentru întreţinerea şi Repararea Utilajelor de Cal¬
cul şi de Electronică Profesională oferă asistenţă tehnică şi service
pentru o gamă foarte largă de echipamente, printre care: comenzi nu¬
merice pentru maşini-unelte; sisteme şi mini sisteme de calcul: calcu¬
latoare personale; aparatură de multiplicat; instrumente electronice
de analiză şi măsură; automate pentru dirijarea circulaţiei; televiziune
cu circuit închis; radiotelefoane şi radiocomunicaţii navale; aparatură
medicală computerizată; diverse alte echipamente de electronică in¬
dustrială.
Serviciile oferite de I.I.R.U.C, se referă în principal ta:
— asistenţă tehnică la punerea în funcţiune, întreţinerea periodică
prin revizii profilactice, reparaţii şi recondiţionăn de subansambluri în
laboratoarele proprii şi şcolarizarea personalului de deservire a echi¬
pamentelor.
o
[SERVICE
TPE
4010
test or automat pentru pla¬
chete echipate
Testerul este destinai detecţiei şi
localizării defectelor pe plăci echi¬
pate. automat, sub controlul progra¬
mului. Se aplică la plăci echipate cu
circuite digitale.
# Ţeslorul foloseşte ca metodă de
lucru ghidarea automată a operatoru¬
lui în executarea operaţiilor de cule¬
gere a răspunsurilor plăcii In nodurile
interne şi în stabilirea surselor de de¬
fect Software-ul permite testarea
unei game largi de plăci prin scrierea
de către operator a unor programe de
descriere topologică şi de test adec¬
vate. Dezvoltarea de programe de
aplicaţie se face cu ajutorul pachetu¬
lui de programe SCP 40 IO, rezident
pe un mini calculator cu sistem de
operare RSX 11M. Este posibilă şi
dezvoltarea de programe direct pe
testor.
Procedurile de lucru posibile ale
sistemului de testare sînt următoa¬
rele:
— localizarea defectului plăcii tes¬
tate prin ghidare automata a sondei
logice:
— invaţarea comportării unei placi
bune prin ghidare automată.
— diagnoza la nivel de nod prin fo¬
losirea puişorului logic şi a trasorului
de curent;
— inlerpretor de program de test
(compatibil ATLAS);
“ bibliotecă de componente şi in-
terpretor de program de descriere to¬
pologică;
— software de comunicaţie cu sta¬
ţia centrală de programare SCP 4010.
TPM
4080
echipament de testare au¬
tomată
ŢPM 4020 este un sistem de testare
automată destinat depanării pachete¬
lor din echipamente cu microproce¬
sor sau alte circuite LSI, organizate
pe principiul magistralei.
TPM 4020 se poate folosi cu bune
rezultate pentru testarea următoarelor
24
ALMANAH „TfHNtUM" 1990
PUBLICITATE
■
tipuri de plachete:
— plachete cu microprocesor in
structuri .jsingle board computer";
— plachete d în microsisteme cu
microprocesor;
— plachete de memorie.
Te stor ul este organizat avînd la
baza o unitate centrală echipată cu
ZSO şi două module specifice de
testare.
Generatorul de citii programabili
GCP-flO permite generarea cicli lor fo¬
losind ceasul magistralei sau un ceas
extern avînd frecvenţa maximă de 8
MHz. Pentru interfaţa cu unitatea tes¬
tată dispune de: 9 linii de semnal ra¬
pide. 16 linii de comunicaţie paralelă.
7 linii de latch, 6 linii de control ex¬
tern testa bile, 1 linie de ceas extern.
Numărul tipic de cicli programabili
este de S—8. limbaj de test specific
este ŞTIM-80. numărul maxim de linii
ale unui program de test este 1024
Facilităţi software: sistem de ope¬
rare CP/M; STlM-80 — compilator de
limbaj de test pentru GCP; BIBLIO.
IMG — compilatoare necesare pentru
generarea structurilor de date cu care
se operează programele de ghidare;
CPSG — programe de ghidare.
TIC
Expert este un echipament de tes¬
tare automată de tip „m circuit**, por¬
tabil, destinai testării plăcilor echi¬
pate cu circuite integrele logice. In¬
teri aţarea cu placa se face prin inter¬
mediul unui dispozitiv de tip ,jClip‘\
Facilităţile sistemului permit detec¬
tarea tuturor tipurilor de defecte întîL
nite pe o placă de circuite integrale
de tip TTL. LS-TTL, S-TTL din game
SSL MSI. Se detectează astfel defecte
de tip: întrerupere de traseu; scurtcir¬
cuit; circuit defect.
Avantajele sistemului EXPERT fată
de un sistem de testare funcţională
cu stimulare/cuiegere răspunsuri la
conector sau de tip cu „pat-de-cuie"
sînt: portabilitate; costuri de exploa¬
tare foarte mici. datorită lipsei pro¬
gramelor de test specifice şi adaptoa¬
relor mecanice costisitoare: indepe-
denţă Is variantele constructive ale
plăcilor testate; preţ redus: posibilita¬
tea de a fi utilizat de personal cu cali¬
ficare medie.
Programele de test pentru detecta¬
rea întreruperilor şi a scurtcircuitelor,
precum şi pentru testarea majorităţii
circuitelor din seria TTL sînt înscrisa
In memoria EPROM a sistemului. De
asemenea, este posibilă extinderea
bibliotecii de teste pentru tipuri, tes-
torul oferind facilitatea scrierii manu¬
ale de teste şi memorarea lor.
Pentru informaţii suplimentare V â
puteţi adresa (ntreprindarii pentru In¬
trat merea şi Reperarea Utilajelor de
Calcul şi d© Electronică Profesională.
Bd Prof. Dimitrie Pompei nr 6 sector
Z telefon 66 20 70. tefex 11716 cod
poştal 72326.
ALMANAH „TEHNIUM** 1990
25
(URMARE DIN PAG. 23)
TA8EL PENTRU COREC TAREA T/MP/JiU/ CE EXPUNERE f/V
FLfNCŢ/E CE iNEL ELE /NTERMED/ARE FOLOS t PE /N
Foto oraf/erea la mica distanta
forte interme-
ct/are f
tQh'Mf f/j srirr?
Timp cfe expucere s/ob/HL ieorc+ic
Sau cfupâ dxponome/ru
*/<25
f /Z50
Vsoo
V/ooo
*/sooo
f //zs
//sEo
//soc
*/fQQO fy&OOQ
obiecEvuC ftxof t>e Q33 m
Qb/eat/vat
f/x af pe oo
T/mp de expunere reala
zi*
//so
f /i2$
f /zso
f /880
*//ooo
—
-
-
-
—
7+/4
-
—
-
-
//so
///3S
//esc
f/SOQ
///ooo
/ii + 28
—
//eo
///£5
Z/SSP
i/foo
—
-
-
-
—
7+ Ut * 28
-
-
—
-
—
//30
//so
Z/fES
/fe&o
f/soo
TABEL PENTRU CORECŢ/A DIAFRAGMEI /N FUNCŢIE DE
INELELE INTERMEDIARE FOLOS/rE /N FOTOGRAFIEREA
LA MfCA DISTANTA
' ■ - - •" - gH ■'
fode /pk
d/are,
Intime fh mm
DioPrajrna s/o b il i/â /eore7,e sou
dupo Expooom e+ru
m
ff 8 | 5,6
4
f£
/f
8
5,6
4
obiectivul Pix o/ pe 0,33 m
cb iecJ/'vut fixat pe oo
P/a Jrogm a re ofo
7
0
6P
5
3,5
2,5
/2,3
8,5
6,2
4,3
3,i
Ut
8
StS
4
2.8
2
io
6,9
5
35
2,5
7+/4
6.6
4,6
3,3
2,3
f,7
8
5.5
4
28
2
ee
S.5
3,8
2,8
W
/,t*
6,6
4,6
3,3
2,3
47
7*28
6,7
3,2
2,6
/,6
f,2
5,6
38
2,8
i,9
/,4
U *28
4,f
2,8
2J
4
4,7
3,2
24
f,6
62
71/4 * 28
3,6
2,4
6S
f,Z
—
4,i
2,8
2/
/,4
L
26
ALMANAH „TEHNIUM” 1990
FOTOTEHIMICA
EXPONOMETRUL DE
LABORATOR „FOTON 1-M“
MAXIMILAN KUUN
Pentru fotograful amator sau
profesionist. exponometrul de la¬
borator a devenit un instrument
de lucru indispensabil, mai ale?
în cazul realizării fotografiei co
lor
Dm acest motiv au fost create
modele de o mare diversitate
constructiva, cu performanţe 51
preţuri acoperind toata gama
preferinţelor şi posibilităţilor de
achiziţionare
Dintre acestea poate fi remar¬
cat, pentru simplitatea construc¬
tiva costul scăzut şi performan¬
ţele tehnice suficient de ridicate
pentru abordarea oricărui gen de
fotografie, exponometrul de la¬
borator „FOTON- tM ". produs in
UR S 5
Aspectul genera* al acestui ex.
ponometru este prezentat »n fo
tografie Se observa ca aparatul
are un jntrumenl de măsură eu
scala foarte mare. ceea ce ii con
fera suficienta precizie de citire
un comutator cu doua poziţii. 10
şi fOO. pentru selectarea dome¬
niului de măsurare, un potenpo
metru gradat de ta 0 la 0 pentru
corecţia expunerii in funcţie de
sensibilitatea hirtiei, un comuta¬
tor pornit-opril, sonda pentru
măsurare, prevăzută cu un cirnp
alb in jurul fot ©rezistenţei pentru
a uşura selectarea zonei pe care
se doreşte determinarea expune-
rii. un loc pentru iluminarea sca¬
lei. plasat deasupra acesteia, şi o
priza pentru lampa de laborator
situata pe spatele carcasei
Schema electronica a expono-
metrului este prezentata în figura
2, Se observa ca producătorul a
eliminat transformatorul de reţea
(întotdeauna agabaritic, greu şi
costisitor), realizind, in schimb, o
carcasa dm plastic cu o buna
protecţie împotriva electrocutam
Prin acţionarea comutatorului
Kt, pornit-opril, se întrerupe ali-
ALMANAH „TEHNJUM 1 1990
2?
FOTOTEHIMICA
mentarea prizei pentru lampa de
laborator (în ace st mod. măsură -
rea expuneri* nu mai este influ¬
enţată de lumina acesteia) şi se
închide circuitul de alimentare a
divizoarefor de tensiune, formate
din rezistenţele R2, R3, R4 pen¬
tru alimentarea becului şi rezis¬
tenţele R5. R6 t R7 pentru alimen¬
tarea exponometrului pro-
pnu-zis.
Tensiunea alternativa astfel di-
vizată este redresata
(monoalternanţâ) prin dioda D2
şi filtrata cu ajutorul condensato¬
rului electrolitic Ci. Rezistenţa
R8 limitează curentul prin dioda
Zener Dl. care menţine colecto¬
rul tranzistorului ŢzT la o ten¬
siune constanta. Tensiunea de
polarizare a bazei este variata fin
cu ajutorul potenţiometrului P şt
al rezistenţei seiniregiabile 32; în
acest mod. pe emitorui tranzisto¬
rului Tzl se poate obţine tensiu¬
nea dorita, mai mare sau mai
mică, în funcţie de sensibilitatea
hîrtiei fotografice.
Fotorezistenţa FR1, montata în
paraleî cu rezistenţa R1 {pentru
compactizarea curbei de variaţie
I - f(fi)l, este alimentată prin re¬
zistenţa semiregtabifa Si In
funcţie de iluminarea foiorezis-
tenţei FR1. acul indicator al in¬
strumentului de măsura LM1 va
devia mai mult sau mat puţin, in-
dicînd, de fapt, timpul de expu¬
nere în secunde.
Dacă iluminarea este prea pu¬
ternica, se poziţionează comuta¬
torul K2 pe numărul 10. şuntîn-
du-se în acest mod instrumentul
de măsură IM1 cu rezistenţa se-
mi regi abil a S3.
Exponomeirul de laborator
„FOTON-IM" se poate utiliza şi
în modul următor
— se executa, prin încercări, o
fotografie corecta.
- se piaseaza fotorezistenţa
FR1 in zona de interes maxim af
imaginii proiectate pe planşeta
aparatului de mant (de obicei, fi¬
gura umana}, apoi se ajustează
polenţiometrul P pina cind acul
indicator al instrumentului de
măsură IMt se opreşte in dreptul
cifrei care reprezintă expunerea,
în secunde, a fotografie* realizate
prin încercări
2
28
ALMANAH ..TEHNIUM" 1990
1 111 111 :HIMICA
SINCRONIZATOR DE
FLASHURI STROBOSCOPICE
înregistrarea stroboscopica
permite descompunerea mişcării
reprezentate pe aceeaşi imagine.
Se pot astfel reprezenta diversele
poziţii ale braţului unui pick-up
automat în timpul funcţionam, se
poate demonstra descompune¬
rea mişcării in timpul mersului
unui pieton. Pentru a realiza
acest tip de fotografii, mijlocul
cel mai simplu consta in a laşa
obt urătoru l a p ar at ul u i fot o g r af i c
deschis şi de a declanşa o suc¬
cesiune de flashuri.
Pentru a efectua o înregistrare
fotografica stroboscopică profe¬
sională nu trebuie declanşat un
flash de mai multe ori, ci trebuie
folosite mai multe flashuri care
se vor declanşa la intervale regu¬
late, '
Montajul prezentat poate co¬
manda 5 flashuri de studio de
1 2G0 J, fie in secvenţă de ta 2 la
5, fie în regim continuu. Montajul
permite un interval intre flashuri
de Vj s pîna la 15 s, dar declan¬
şarea acestora se poate face şi
mai rapid.
Diferite soluţii constructive pol
fi adoptate pentru problema ce
rezolva declanşarea mai multor
tiristoare ia intervale regulate.
Printre acestea se numără: fo¬
losirea unui numărător comandat
de un oscilator cu frecvenţa va¬
riabila sau utilizarea unei ten¬
siuni „dinte de ferăstrău", ten¬
siune liniara care declanşează o
serie de comparatoare cu o in¬
trare legată la generatorul „din¬
tre de ferăstrău”, în timp ce a
doua intrare este legata la un di-
vizor de tensiune. Aplicarea cetei
de-a doua soluţii permite ca. re-
glînd potenţialul de referinţă af
fiecărui comparator, după do¬
rinţa sa se declanşeze fiecare
flash, declanşare liniară dacă
tensiunile de referinţă sint egal
dispuse.
Consumul circuitului este mic:
8 mA.
Schema de principiu este
axată pe un circuit integrat,
comparator cvadruplu —
MC3302P sau LM339 {SigneticsJ.
Un comparator este ampldica-
DAN ANTON
tor cu ctşîtg mare. Etajul sau de
intrare este diferenţial, o dife¬
renţa mica între tensiunea de in¬
trare şi cea de ieşire fiind sufi¬
cienta pentru ca ultima sa treaca
din starea jos în starea sus.
Oupa sensul diferenţei, tensiu¬
nea de ieşire va fi pozitivă sau
negativă.
La acest CI tensiunea de ali¬
mentare este 2—36 V. consumul
0,8 mA, lensiunea de intrare de
—0.3 la 36 V, curentul de intrare
35 nA Ieşirile pot fi scurtcircui¬
tate fără pericol în raport cu
masa.
Montajul este constituit
dintr-un generator de curent
constant, folosind tranzistorul
TI, tip pnp cu ciştig mare,
BC308. BC177 etc. Potenţialul
din baza lui TI este fixat cu 4
diode a cărui cădere directa to¬
tala este de cca 2 V. Potenţiome-
trul Pî. montat ca rezistenţă va¬
riabila, ajusteaza valoarea curen¬
tului emitorufui lui TI Cum ten¬
siunea din baza tranzistorului
este menţinută constantă de că-
ALMANAH .TEHNlUM” 1990
29
FOTOTEHIMI CA
tre diode, tensiunea emitorului
va fi la lei Curentul de colector
iund aproape de curentul bazei,
va ^ si el constant. Condensato¬
rul Cî se va încarca cu curent
constant, tensiunea va fi liniara
funcţie de timp.
Tensiunea de încărcare a con¬
densatorului este transmisa corn-
paratoiulyi cvadruplu de un tran¬
zistor T2, montat ir colector
comun montaj avind o mare re¬
zistenta de >nfrare. care nu per-
turbeaza liniaritatea încărcături*
condensator ului Potenţiometml
P2 permite reglarea amplitudinii
..dintelui de ferăstrău* 51 cum
tensiunile de referinţa ale com¬
paratoarelor sini hxe L va fi posi¬
bila alegerea numărului df
fîashun care vor ft comandate.
Ieşirile comparatorului ataca
prmtr-un circuit de derivaţie por¬
ţile Unstoareicr Rezistenţele
R 1 4 R 1 7 sînt sarcina tranzistoa-
relor de fa ieşirea comparatoa¬
relor {care sînt de tip colector
deschis}
La punerea sub tensiune, com¬
paratoarele sini alimentate Con¬
densatorul Ci se încarca cu vi¬
teza fixata de potenţiometrul Pi
flashunle se declanşează succe¬
siv* cu excepţia primului.
Butonul 12 comanda, pnn doua
circuite derivate, ţinstoarele Th l
$1 Th 6 . Rolul Circuitului de deri¬
vaţie este de a face comanda in¬
dependenta de timpul in care
operatorul apasa pe buton
întrerupătorul *3 va ft închis
cind se va efectua fotografia cu
flashunle tn regim continuu
fn acest mod de utilizare, 12
comanda plecarea trenului de
impulsuri In acest ciclu, o data
cu a pa sarea pe bulonul 12. Th6
se declanşează. Ci se descarcă
şuntaţ de Thl. Curentul de men¬
ţinere susceptibil sa traverseze
Thl este Ioane slab. Thl se
dezamorsează cmd Ci este des¬
cărcat şi .dintele de ferăstrău" îşi
reîncepe ciclul Ţinstoarele Th5.
Th4. Th3. Th2 declanşează
flashunle respective, ultimul
comparator comandind pnn C3
descărcarea tu» CI Dioda D 5 îm¬
piedica impulsurile de descăr¬
care ale lui Ci sa parvina la
poarta Un Th6. Pentru oprirea ci¬
clului se acţionează întrerupă¬
toarele 13 sau II.
în regim continuu, P 2 se va
fixa la maximum în caz contrar
comparatorul 4 nu va asrgura
descărcarea periodica a conden¬
satorului CI
Rezistenţa R 2 trebuie manta
sau micşorată daca se observa
intervale neregulate intre
flashun.
Pnn adaugarea unor circuite
integrate similare se poate mari
secvenţa de acţionare la 8 sau 12
flashun
LISTA COMPONENTELOR: CI
MC3302P sau L M 3 39;
Th 1 —Th 6 "MCR 106—6: D1-D6
1N914. TI - BC308: T2
BC548 (BC148}, CI 47 nF '10 V
C2 -C 8 47 nF. PI 220- 250
k£ 1 . P2 = 100 Mi. R 1 = 1 klî T R2. 3
4 22 U. R5 = 220 Ml. R 6 = 27 kiî
R7 100 kil; RB—R11 = 47 M»
R12 13 220M1. R14—17 = 5 6 M>.
R18 22 3 22 kU
30
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
FOTOTEHNI CA
BLITZ-ui cu impuls prelungit
EUOENIA CARBUNESCU
FI». QHEORGHE SALUTA
Este bine cunoscut impedi¬
mentul pe care-l reprezintă obtu¬
ratoarele focale în cazul fotogra¬
fierii cu bUtz-urife obişnuite Din¬
colo de un anumit timp de expu¬
nere {numit timp de sincroni¬
zare). nu mai este posibila utili¬
zarea fulgerului electronic, deoa¬
rece acesta ar produce doar im¬
presionarea unei porţiuni a ca¬
drului. iar restul imagini* — aco¬
perit de perdelele sau lamelele
obturatorului — nu ar fi ilumi¬
nata de blitz.
Faptul constituie o limitare se¬
rioasă în situaţia fotografierii cu
blitz-ul in lumina ambianta pu¬
ternica (iluminare combinata).
Menţionam ca timpul de sincro¬
nizare (cel mai scurt timp la care
întreg cadrul este descoperit de
câlre perdele) are valori diferite
în funcţie de tipul obturatorului
şt firma constructoare t/30 ia
Zenit 1/60 ta Canon (perdelele
deplasTndu-se de-a lungul forma¬
tului 24x36 mm), T/90 la Prak-
tica, 1/125 la Canon, 1/250 !a Ni¬
kon (lamelele de-a latul formatu¬
lui 24x36 mm) ori 1/15 la
Pentacon six (perdele de forma¬
tul 6x6 cm)
Figura la reprezintă graficul
mişcării perdelelor de-a lungul
cadrului 24x36 mm pentru un
aparat avînd timpul de sincroni¬
zare 1/60 s. Prima perdea desco¬
peră cadrul în aproximativ 13
ms. apoi, pentru un interval de
circa 3 ms,, intreg cadrul este
descoperit In acest timp. se pro¬
duce descărcarea blitz-urilor cla¬
sice (fig 1b) în continuare —
revenind la figura ia —, a doua
perdea îşi începe cursa şi aco¬
peră treptat cadrul in circa 14
ms
Figura 2a prezintă modul în
care se petrec lucrurile in cazul
expunerilor scurte
(1/125—1/1 000 s) Perdeaua a
doua porneşte încă înainte ca
prima perdea să ti terminat
cursa, iasind doar fanta între
perdele, cu taţimea în funcţie de
timpul de expunere ales
Aceasta este situaţia in care
blitz-ul clasic nu mai poate fi fo¬
losit. deoarece pe durata descăr¬
cării (de ordinul unei milise-
cunde), eî va lumina doar o por¬
ţiune limitata a cadrului, anume
cea aflata în spatele fantei de ex¬
punere Aici intervine noutatea
blitz ului cu impuls prelungit El
furnizează o intensitate lumi¬
noasa constanta pe o durata ex¬
tinsa de timp (cca 40 ms. figura
2b). Dacă aceasta lampa de tip
nou este declanşată cu puţin
timp înaintea începerii cursei pri¬
mei perdele, ea va furniza lumina
pe tot intervalul cit dureaza de¬
plasarea fantelor prin care se
reaiizeaza expunerile scurte Ast¬
fel se obţin cadre iluminate uni¬
form la orice tip de expunere.
Este adevarat ca pe măsura ce
timpul de expunere se scurtează
vom beneficia de o fracţiune mai
mica din pulsul luminos total
{pina la 1/4 in exempul nostru),
dar impedimentul acesta nu este
foarte supărător Deci numărul
ghid aî blitz-ului are valon mai
reduse pentru timpi mai scurţi
Reamintim ca este necesar ca
aparatul fotografic sa realizeze
contactul de sincronizare puţin
înaintea pornirii primei perdele
(intr-un fel asemanator cazului
becurilor cu magneziu folosite
mai demult) şi nu la terminarea
cursei primei perdele. Deci. din
construcţie, aparatul trebuie pre¬
văzut cu o priza speciala de sin¬
cronizare pentru a putea utiliza
acest tip de blitz
ALMANAH „TEHNIUM 14 1990
31
PUBLICITATE
JECO-o emblemă pentru toate vîrstele
Stimularea iniţiativei. a capacităţii
de creaţie, a independenţei de ac¬
ţiune ţi gindire. dezvoltarea spiritului
de colectivitate sini clteva atribute aie
gamei de jocuri şi jucării realizate de
CENT 8 OCOOP sub emblema JEG O.
Jocurile şi jucăriile realizate sub
emblema JECO poi contribui la dez¬
voltarea proceselor de cunoaştere,
percepţie, reprezentare, limbaj, imagi¬
naţie, atenţie, urmărind însuşirea şi
consolidarea cunoştinţelor, lor mare a
personalităţii copiilor şi. implicit, a
unor trăsături de caracter ca: perse¬
verenţa. cinstea, hărnicia, curajul, spi¬
ritul de ordine şi disciplină, responsa¬
bilitatea
in Bucureşti, cele mef recente nou-
lăţi te gi*e*c le magazinele RECOOP
din Bd Republicii nr, 60 A, Calea Mo¬
şilor nr. 135 fl 288, Str. 13 Decembrie
nr. 26, Calce Victoriei nr. 16—16, Bd
Gh. Gheorghlu-DeJ nr. 95 fl mior O ma¬
gazinul din bolul Teatrului „ion
Creangi M .
La cerere, jocurile pot Vi expediate
la domiciliu prin unitatea ..Cartea prin
p0ştâ M . Str Sergent Nuţu Ion nr.
6—12, sector 5. cod 76324, Bucureşti.
Pentru orie# sugestii şl comenzi
*dresa|t-vă RECOOP, Str. SI. ŞlHan
nr, 21, aector 2. cod 70306, telefon
13 81 75, 13 62 66, 15 04 10, 15 72
64/127, felea 1039a
32
ALMANAH „TEHNIUM" 1991
ATELIER
SURSA
STABILIZATĂ
DUMITRU O ALA IM
O sursă de tensiune sau cu-
rent stabilizată şi reglabila este
deosebit de utilă In laboratorul
propriu
O sursă reala de tensiune (de
exemplu* baterie) se simboli¬
zează ca în figura ia şi se carac¬
terizează prlntr-o tensiune elec¬
tromotoare E şi o rezistenţă in*
terna Ri Se poate defini o ten¬
siune la borne Ub. care în gene¬
ral este diferită de E;
Ub = E—Ri r
unde I este curentul debitat de
sursă pe o sarcină exterioara.
Caracteristica tensîune-eurent
a unei astfelde surse arata ca în
figura 1d şi se observa că Ub
scade cu creşterea curentului. în
cazul particular de scurtcircuit la
borne (Ub = G). curentul ce trece
prin sursă este foarte mare (Isc
— curenl de scurtcircuit) şi de
multe ori acest curent este peri*
cui os pentru sursa. Dezavantajul
principal al acestor tipuri de
surse este acela că nu menţin
tensiunea la borne constantă la
modificarea consumului.
Teoretic exista surse de ten¬
siune ideale. Aceste surse se ca¬
racterizează printr-o rezistenţă
internă Ri = 0. La aceste surse
tensiunea la borne este tot tim¬
pul egală cu E. în cazul scurtcir*
tuitului, curentul ce trece prin
sursă este infinit. Caracteristica
U (lţ (tensiune curent) arată ca
în figura le.
De asemenea există şt surse
ideale de curent. Aceste surse se
caracterizează prin faptul că în
orice condiţii curentul prin ele
aste constant.
Tensiunea la bornele unei ast¬
fel de surse depinde de consu¬
matorul conectat Lăsat cu bor¬
nele în gol. un generator de cu¬
rent va avea tensiunea la borne
infinită. Această situaţie este un
regim de avarie, la fel cum scurt¬
circuitul este un regim de avarie
pentru sursele de tensiune
O sursă de curent constant se
simbolizează că in figura ic şi
are caracteristica U (I) ca în fi¬
gura 1f.
în continuare prezentăm o va¬
riantă practică de sursă, care
este o combinaţie intre aceste
două tipuri.
FUNCŢIONARE
Pentru a înţelege mai bine
funcţionarea acestei surse pre¬
zentăm mai întîi caracteristica sa
tensiune-curent (fig. 3)
Pe grafic se observa dreapta
Up-conslant şl lp = ci Up şi îp
sînt tensiunea şi curentul pre¬
scrise. (Cu ajutorui a două po¬
tenţiometre se poate modifica
Up între 0 şi 30 V. iar lp se modi¬
fică intre G şi 2 A.)
Penlru curenţi mai mici decit
lp sursa are la borne o tensiune
constantă Up. Aceasta este zona
în care sursa se comportă ca o
sursă ideală de tensiune.
Rezistenţa minimă care se
poate conecta la bornele sursei
este
Daca rezistenţa scade, curen¬
tul I tinde sa crească, dar din ca¬
racteristică se observa ca sursa
va menţine in continuare curen¬
tul constant şi egal cu lp şî va
scade corespunzător tensiunea
la borne. Pentru rezistenţe mai
mici decît Hc (rezistenţa caracte¬
ristică). sursa va furniza un cu¬
rent constant şi egal cu lp
Aceasta este zona in care sursa
se comportă ca o sursa ideala de
curent Altfel spus. sursa este
autoprotejată la tensiune şl la
cu rent.
Cu ajutorul potenţiometre Iu*
de curent se prescrie un curent
maxim pe care sursa nu-l va de*
păşi nici cind apare un scurtcir¬
cuit la borne.
La fel se interpretează şi cind
sursa funcţionează ca generator
de curent, tensiunea la bornele
sale nu va depăşi valoarea ten¬
siunii prescrise. Up. nici cind va
fi lasala cu bornele în gol.
Pe caracteristică s-a reprezen¬
tat rezistenţa caracteristică Rc,
Aceasta este o rezistenţa pur te¬
oretica şi depinde de reglajul
sursei la un moment dat.
Nu există nici un buton pentru
comutarea sursei din generatorul
de tensiune in generatorul de
curent şi invers pentru că sursa
trece singură dintr-un regim în
altul automat.
Cele 2 LED-uri semnalizează
regimul de funcţionare în care
este sursa.
DESCRIEREA BLOCURILOR
FUNCŢIONALE
La toate tipurile de surse stabi¬
lizate se pot identifica ci te va
blocuri funcţionate de bază:
— elementul de referinţa (ERh
ALMANAH „TEHNIUM“ 1990
A Im. I dinium coala %
ATELIER
— detectorul de eroare (DE);
— comparatorul şi amplilica-
torul de eroare (C. AE),
— elementul de execuţie
(E.E)
Interconectarea acestor blocuri
este prezentata in figura 4a.
Comparatorul face scăderea
între mărimea dată de elementul
de referinţa ER şi mărimea dată
de detectorul de eroare DE şt o
furnizează amplificatorului de
eroare AE. Acest amplificator are
o amplificare foarte mare. teore¬
tic infinita. în schimb acestui am¬
plificator i se pun condiţii deose¬
bite de comportare în frecvenţă
şi de stabilitate. Amplificatorul
de eroare conduce elementul de
execuţie EE* care reglează ten¬
siunea şi curentul de ieşire. De¬
tectorul de eroare DE dă un
semnal la comparator proporţio¬
nal cu mărimea de ieşire.
Stabilizarea se face după cum
urmează:
Daca marimea data de DE.
care este proporţională cu mări¬
mea de ieşire, este mai mică de-
ch marimea semnalului dat de
elementul de referinţă, atunci la
ieşirea comparatorului va fi o
tensiune pozitivă care, amplifi¬
cată de AE, va comanda EE în
sensul creşterii mărimii de ieşire.
Dacă mărimea dată de DE este
mai mare decît mărimea semna¬
lului dat de ER. la ieşirea compa-
retorului va fi o tensiune nega¬
tivă care, amplificată de AE, va
comanda EE în sensul scăderii
mărimii de ieşire.
Astfel se menţine ia ieşire o
mărime tot timpul constantă,
în figura 4b este prezentată
schema-bloc a sursei din figura
2. Această schemă se compune
din două scheme ca în figura 4a,
care au _ elementul de execuţie
comun. în plus. schema mai cu¬
prinde un mixer care preia sem¬
nalul de fa cele două amplifica¬
toare de eroare şi le dă aceluiaşi
element de execuţie
Detectoarele de eroare sint:
unul pentru tensiune, care furni¬
zează un semnal proporţional cu
tensiunea de ieşire, şi un detec¬
tor de curent, care dă un semnal
proporţional cu intensitatea cu¬
rentului de ieşire
Elementul de referinţă este for¬
mat din dioda Zener DZ şi rezis¬
tenta R2. Din tensiunea redre¬
sată şi filtrată cu CI se obţine o
tensiune stabilizată de 7,5 V, Ca¬
litatea sursei depinde în mare
măsura de calitatea elementului
de referinţă.
Pe curs oarele potenţiometre! or
PI şi P2 se obţin două tensiuni,
una proporţională cu Up şi cea¬
laltă cu tp, Aceste tensiuni se
aplică pe intrarea a compa¬
ratoarelor.
Detectorul de eroare pentru
sursa de tensiune este formal
din R1B şi R19. Pentru sursa de
curent detector de eroare este
R2C
Comparatoarele şt amplifica*
Soarele da eroare sînt formate
din amplilicatoarele operaţionale
A01 şi A02 cu resistenţele R5,
R6, R7* RS şi R9
Mixerul are ca element princi¬
pal tranzistorul TE
Acest tranzistor mai are o
funcţie importantă. Pentru a se
deschide, TI are nevoie pe bază
de o tensiune de aproximativ 0,6
V. Rezistenţele RtO şi R14* res¬
pectiv R12 şi R14, formează di vi¬
zoare oe tensiune; pentru a avea
o tensiune de C.B V pe R14 este
necesara pe R1C (R12) o ten-
34
ALMANAH ..TEHNIUM" 1990
ATELIER
MAESTRO •> STEREO
INDICATOR DE ACORD
in®* LADESLAU BQKDR, Sa tu M ara
En unităţile comerciale se gă¬
sesc diverse microampermetre
destinate magnetofoanelor ca
indicator de nivel al înregistrării,
dar care au sensibilitatea peste
1G0 fj A şi dec: nu se pot utiliza
direct ca indicator de nivel.
Prezentăm un indicator optic
de acord universal, cu posibilităţi
de utilizare la aparatele care se
alimentează de la reţea. Soluţia
consta în realizarea unui amplifi¬
cator diferenţial Impedanţa de
intrare este mai mare de 1 Mii. Li¬
niaritatea este garantata la un
semnal de intrare avind valoarea
maximă 6 V,
Instrumentul indicator utilizat
poate fi de 35—1 200 ^A; in func¬
ţie de instrumentul folosit şi de
valoarea maximă a tensiunii de
intrare se modifică valoarea pie¬
selor R346 şi PA3G5 între valorile
5000—10 kll
Datorită performanţelor
schema se poate utiliza la orice
tip de aparat de radio cu pro¬
gram MF h respectiv MA, care are
ca sursă reţeaua electrica de
220 V,
Schema a fost realizată într un
aparat de radio Maestro stereo,
cu rezultate foarte bune. în cir¬
cuitele aparatului de radio se
execută următoarele modificări
şi completări:
“ între punctele 332 şi 326 din
aparat se intercalează rezistenţa
R350 st PA303, iar intre punctele
323 şi 330 PA304;
— între punctele 501 şi 502 se
realizează dublorul de tensiune
eu diodele D502, D503 — tip
F057: F4G7 — şi cu condensa¬
toarele electrolitice C502, C503,
care asigura în sarcină tensiunea
de —15 V
Piesele de mai sus au fost
montate pe circuitut imprimat
existent din aparat, efectuind
unele modificări pe placa.
Pe o placa de circutt imprimat
se realizează amplificatorul dife¬
renţial din figura (porţiunea de
circuit din chenar)
Tranzistoarele T3G5, T306 pot
ft BC1G7C, BC108C, BC109C
sau echivalente, cu factori de
amplificare apropiaţi şi de peste
300.
Arn folosit ca instrument indi¬
cator microampermetrul utilizat
la magnetofoanele Maiak 203.
205 de tip M 4370 — 300 juA. Mi¬
croampermetrul se montează în
poziţie verticală in locul instru¬
mentului vechi.
Circuitul imprimat se poate
fixa pe radiatorul ţranzistoarelor
finale, cu doua şuruburi, avînd
grija de a nu face legaturi galva¬
nice cu suportul,
Reglajele se fac cu ajutorul
aparatului de radio, PA305 se ro¬
teşte în poziţia de rezistenţa ma¬
xima (spre capătul din stingă)
Se conectează aparatul de radio
la recepţie MA, de exemplu pe
UM. Şi se cauta o poziţie in care
ny se recepţionează nici un post
— deci nu avem semnai MA. Se
reglează PA 303 pîna cînd acul
instrumentului coboara la minim
(zero), dar nu trece in negativ
Se cauta postul cel mai puternic
(de exemplu un post local). Cu
PA3G5 se reglează indicaţia in¬
strumentului la maxim.
Cele doua reglaje se vor re¬
peta în ordinea de mai sus
Se trece la reglajele MF
(UUS), La cefe doua semiregla-
bife PA303 şi 304 cursorul se în-
virte la o treime spre masa, Se
comuta aparatut la recepţia MF
şi se caută pe scală o lungime
de unda ta care nu se recepţio¬
nează nici o staţie. Cu unul din
semireglabile se aduce acul in¬
strumentului la zero (minim). Se
caută prudent postul, care se re¬
cepţionează cei mai bine pe MF.
avînd grija ca acul instrumentu¬
lui sa nu devieze peste maxim.
ALMANAH „TEHNHJM“ 1990
37
ATELIER
TRANSFORMATOARE
EjIT&FAN «UŞTEA
în activitatea constructorilor
amatori, de multe ori apare ne¬
cesitatea confecţionării unui
transformator de mică sau medie
putere
Talele se recuperează din
transformatoare mai vechi, dar
carcasele, fie că s-au deteriorat,
fie că trebuie redimensionate,
trebuie confecţionate de con¬
structorul amator
Elementele care alcătuiesc an¬
samblul unei carcase (fig. 1) sînt
cete cunoscute şi folosite în ge¬
nerat şi nu ne mai ocupam de
modul for de execuţie, îmbunătă¬
ţirea pe care o propun se referă
la cele două capace A şi B.
Indiferent de materialul folosit
pentru elementele laterale (car¬
ton, preşpan. material plastic
etc,}« cete două capace sau unul
din ele, în funcţie de numărul
terminalelor de la înfăşurări, vor
fi confecţionate din textoîit pla¬
cat cu folie de cupru, asemănă¬
tor cu cel folosit pentru circuite
imprimate.
După ce se taie cu traforajul
forma capacului conform figurii
2, cu un obiect ascuţit (o pilă
triunghiulară sau o daltă mică)
se defoliază cuprul pe fîşii în¬
guste de 1—2 mm, formînd re¬
gi etele în număr necesar termi¬
nalelor, Tot cu traforajul se prac¬
tică o tăietură oblică pentru
scoaterea capetelor de la înfăşu¬
rări. după care se curăţă supra¬
faţa de cupru cu un şmirghel fin
şi se acoperă suprafaţa cu colo-
foniu dizolva! în spirt tehnic
O carcasă astfel construită
este deosebit de utilă în cazul
transformatoarelor cu multe înfă¬
şurări. Se evită, de asemenea,
ruperea sau încurcarea firelor,
ele fiind cositorite imediat ce se
începe sau se termină o înfăşu¬
rare, chiar pe maşina de bobinat.
La folosirea conductoarelor cu
diametre mici, nu mai este nece¬
sară dublarea terminalelor cu
liţă, ele fiind imobilizate cu lun¬
gimi foarte scurte şi deci nu se
mai rup.
Avantajele ce rezultă din prac¬
tica ex pî ca tării justifică consu¬
mul de material placat şi munca
în plus.
Daca există o asemenea ten¬
dinţă, atuncî. paralel şt simultan,
cursoareîe semireglabilelor se
duc spre masă. Cind s-a ajuns ta
recepţia cea mat bună. prin mic¬
şorarea paralelă şi simultana a
celor doua rezistenţe semiregla¬
bile, se reglează. Ea indicaţia ma¬
ximă. acul instrumentului. Regla¬
jele la minim şi la maxim nu dau
rezultate satisfăcătoare după
prima operaţie, de aceea aceste
reglaje se vor repeta de cîteva
ori.
După terminarea reglajelor
PA3G4 se poate înlocui cu un di-
vizor reztsliv R349, R347. ale că¬
ror valori vor rezulta prin măsu¬
rarea rezistenţelor între cursor şi
cele două capete.
în cazul aparatului Maestre
stereo această simetrie s-a reali¬
zat prin implantarea rezistenţei
R35G. In unele situaţii va ti nece¬
sară decuplarea intrărilor cu cile
un condensator de valoare 1—îQ
nF sau a emitoarelor cu conden¬
satoare de 100 nF. Pentru inte¬
grarea in schema aparatului
existent, elementele noi de pe
schemă au fost notate folosind
sistemul de notaţie utilizat in
aparat.
38
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
ATELIER
ŞUNTAREA
POTENTiOMETRELOR
9
frig. EMIL MARIAN
In componenţa unui bloc elec-
troaeustic exislâ aproape întot¬
deauna cel pyţrn unul sau două
potenţiometre incluse în scopul
obţinerii variantei optime a mări¬
mii unor parametri prestabiliţi
De multe ori se înlîmpfâ ca, fn
urma efectuării unor calcule, va¬
loarea necesară a potenţiometre -
lut sa nu fie standard sau, in mo-
mentul respectiv, constructorul
amator să nu dispună de poten-
ţiometruf cu valoarea cerută. In
mod frecvent se recurge la solu¬
ţia montării unei rezistenţe fixe
în paralel cu potenţiometrul (fo¬
losind diverse modaliţ^ţi de co¬
nectare) în aţa fel incit valoarea
finală a grupului rezisten ţa-po¬
tenţiometru să coincidă cu va¬
loarea necesara. Acest tip de
montaj reduce însă liniaritatea
caracteristicii de transfer acţio-
nare-vaJoare cerută de poziţia de
reglaj, deoarece, indiferent de
modul cum s-ar monta rezis¬
tenţa, funcţia P (x) care caracte¬
rizează valoarea finală a rezisten¬
ţei compuse (x reprezenlînd
cursa utilă a cursorului faţă de
unul din capetele po¬
tenţi ometrului) nu maî este li¬
niară, Considerind ca variabilă
distanţa x parcursă de cursorul
unui potenţiometru, rezultă o de¬
pendenţă între valoarea potenţio-
metrului P 1j2 (x) şi distanţa par¬
cursă de cursor la un moment
dat. în cazul şun tării potenţio me¬
trului în varianta prezentată in fi¬
gura ta, potenţiometrul prezintă
următoarea lege de variaţie:
PuM -
m \z pmi
R + P 0 P(x)
Dacă potenţiomekul este $un-
tal ca in figura îb. el prezintă ur¬
mate irea lege de variaţie:
_ , , R ■ P{x)
P ' J "" ■STpw f p " - Pw
In cadrul ambelor relaţii s-au
folosit notaţiile:
P 0 - valoarea maximă a rezis¬
tenţei potenţiomelruluî:
R - valoarea rezistenţei care
şunteazâ potenţiometrul;
Pfx) - valoarea rezistenţe* po-
lenţiomelrulu». dintre unul din
capete şi cursor, în momentul în
care acesta a parcurs distanţa x.
Se observă că funcţia P^x)
este neliniara in cazul ambelor
variante, chiar dacă funcţia P (x)
este liniara (cazul potenţiometru-
!ui_ liniar)
în cazul unui potenţiometru fo-
garitmic, lucrurile se complică şi
mai mult. valoarea finală P* j (x)
a potenţio metru lui şuntat fiind
sigur neliniară. în practică este
deosebit de util să cunoaştem, în
cadrul unui montaj în care s-a
utilizat şuntarea unui potenţio¬
metru, legea de variaţie a para¬
metrilor în funcţie de acţionarea
acestuia.
Deoarece un calcul analitic
pentru majoritatea variantelor de
şunlare este destul de laborios şi
complex, cel mai simplu (şi util)
mod de rezolvare a problemei
este realizarea unor diagrame re¬
prezentative pentru cele mai
frecvente situaţii de lucru.
Parametrii caracteristici sint:
— legea de variaţie a potenţio-
melrului neşuntat, şi anume li¬
niară, (ogaritmicâ sau antilogarit-
mică;
— varianta de şuntare a po-
tenţiometrului;
— tensiunea de intrare UI,
aplicată potenţio metru lui;
— tensiunea de ieşire U2. pre¬
luată de la potenţiometrul şuntat
Pentru a evita confuziile, se
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
39
ATELIER
precizează câ tipul unui poten-
ţiometru este caracterizat de
două elemente principale:
— modul de variaţie a rezis¬
tenţei în funcţie de cursa curso¬
rului, şi anume liniar, logaritmic
sau antilogaritmic:
— modul de acţionare al
cursorului, definit de varianta
constructiva, şi anume circulară
sau liniara.
Toate referirile ia potenţiome¬
tre se fac numai la modul de va¬
riaţie a rezistenţei în funcţie de
acţionarea cursorului, şi nu (a
caracterul cursei mecanice a
acestuia (liniara sau circulara)
în figura 2 se prezintă modul de
variaţie a rezistenţei unui poten-
ţiometru la care stratul rezistiv
(pe care H parcurge cursorul)
este realizat în cele trei variante
constructive {liniar, logaritmic şi
antilogaritmic). Pentru claritatea
reprezentării, diagramele s-au
realizat (la toate graficele ce se
prezintă ulterior) folosindu-se
împărţirea abscisei şi ordonatei
în unităţi relative Valoarea ma¬
xima a fiecărui potenţiometre!
este de ICO unităţi relative. Con¬
structorul amator poate adapta*
în acest fel, cu uşurinţă, rezulta¬
tele şi concluziile penlru orice
valoare dorită a unui potenţio¬
metre şuntat
ir figura 3 se prezintă prima
variantă de şuntare a unui poten-
ţiometru liniar. Diagramele sînt
realizate pentru diferite valon ale
rezistenţei R (date. de asemenea,
tot în unităţi relative) care şun-
teazâ potenţiometre! Se observă
câ pentru o rezistenţa de şuntare
cu valoarea de zece ori mai mică
decit a potenţiomelrului (FMO)
caracterul de variaţie a tensiunii
U2 se apropie foarte mult de cel
al potenţiometrului antilogarit-
mic. Acest lucru este foarte util
in cazul înlocuirii unui potenţio-
metru antilogaritmic. sau atunci
cind se doreşte a se obţine o
astfel de lege de variaţie a ten¬
siunii U2
In figura 4 se prezintă varianta
a doua de şuntare a potenţiome-
trului liniar, utilizindu-se dteva
valori utile ale rezistenţei fi. Se
observă că pentru o valoare R-
TC {de zece ori mai mică decît
cea a potenţiometrului) legea de
variaţie a ansamblului PR se
apropie foarte mult de cea a po-
tenţiometnilui logaritmic. Acest
lucru este deosebit de important
deoarece cu un poţenţiomelru li¬
niar şuntat corespunzător se
poate, practic, înlocui uri poten¬
ţi ometru logaritmic. în acest fel
Rfi* 3: £untarea polen-
ţtometrulul liniar — va¬
rianta 1
Flg. $: Şunlarea ;
ţlomalrulul logărl
— varianta 1
M
i
40
ALMANAH „TEHNIUM 1
Flg. 6: Şunlaree poten-
ţiomeCrulyl logarltmic
— varianta 2
ATELIER
se poate rezolva foarte bine pro¬
blema înlocuirii unui potenţiome¬
tre de volum defect (care este
toga ritmic) dintr-un aparat elec r
troacustrc (radio, magnetofon
etc.) folosind un potenţiometru
liniar, şuntat corespunzător în
figura 5 este prezentată prima
variantă de şuntare a potenţio-
metrului logaritmic. Se observa
că pentru o rezistenţă R cu va¬
loarea de zece ori mai mică decît
a potenţiometrului P. legea de
variaţie a tensiunii U2 este
aproape liniara. în acest fel se
poate înlocui (folosind configu¬
raţia respeciivâ) un polen ţiome-
tru liniar cu un potenţiometru Lo-
garitmic sun tal
în figura 6 este prezentată va¬
rianta a doua de şuntare a unui
potenţiometru logaritmic. Se ob¬
servă ca. pe măsură ce valoarea
rezistenţei R se micşorează,
caracterul „abrupt'' al raportului
U2/U1 se accentuează tot mai
mult,
în figura 7 este prezentată va¬
rianta a treia de şuntare a poten¬
ţiometre lui liniar De această
dată se folosesc pentru şuntare
două rezistenţe. R, şi R* S-a
aies cazul reprezentativ în care
rezistenta R, este de patru ori
mai mica decit valoarea rezisten¬
ţei potenţiometrului P Diagra¬
mele sini utile in cazul în care se
urmăreşte obţrnerpa unei legi de
variaţie a tensiunii similare cu
cea a tensiunii U2. O situaţie si¬
milară de şuntare. din punct de
vedere al configuraţiei schemei
electrice, este prezentată în fi¬
gura 8, De aceasta data s-a im¬
pus R 2 -p/4, iar R ţ ia diverse va¬
lori. în cazul in care R,= R^ se
MEMORATOR
PORŢI „SI - SAU - NU" CU 4 * 2 INTRĂRI
4 - WIDE AND-OR-INVERT GATES
jfJHJ) CDB 454 HEM
cil BO
*CC
B NJJ, N.U. I H Y
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
ATELIER
R2-f
Flg. 8: Şuntarea poten-
ţiometrulul liniar — va*
Hanţa 4
R1-R2
Flg. 9: Şuntarea polen*
ţiometrulul liniar — va¬
rianta 5
R1 = R2
Flg, 10: Şuntarea po-
tenţlometrulul logarlt-
mic — varianta 3
obţin diagramele prezentate In fi¬
gura 9 Se observă că pe măsuri
ce R, (respectiv R 2 ) scade ca va*
loare, neliniariţatea tensiunii Uî
se^ accentuează.
în figura IC este prezentată va¬
rianta a treia de şuntare a poten-
ţiomelrului logaritm ic. Se folo¬
sesc două rezistenţe R,=fl* Se
observă că pe măsură ce valoa¬
rea rezistenţelor scade, în pri¬
mele trei părţi ale cursei poten-
ţiometrolui legea de variaţie
U 2 /U ţ este aproape liniară, ciupi
care in ultima parte a cursei
cursorului apare o n ©liniaritate
deosebii de pronunţată.
Şuntarea poten ţi ometrelor re¬
prezintă. în concluzie, o soluţie
simplă de obţinere a unor funcţii
utile* atrt în cazul folosirii unei
anumite de variaţie a rezis¬
tenţei. cit şi în cazul unor depa¬
nări rapide şi eficiente.
ŞTIAŢI CÂ.
...ziua de 29 februarie din anii
bisecţi se intercala iniţial între 22
şi 24 februarie, adică dubla cea
de-a şasea zi de dinaintea calen»
delor lui Mart© — bissexlus d*es
ante Kalendas Madîus? De aici
vine şi numele de an bisect (bi¬
sextil). Cu timpul* ziua bisedă
s-a deplasat la sfîrşitul fui
arie. Actualul sistem calenc
tic este rodul ideilor astronc
lui Soslgen© din Alexandria,
a realizat reforma calendaruîu
propusă de lullua Caesar în anu
45 î.e.n.
...în anul 1846 a fost început!
construcţia primei căi ferate pi
teritoriul ţării noastre intre Ore-
viţa şi Buziaş (62*5 km), lucrări
terminată în 1854 şi inaugurali
în 1856^
...efectele zgomotelor sînt m*
nocive pentru sănătatea omuhr
declt nicotină? Totuşi omul m
poate rezista mai mult de don
ore într-o lume lipsită de zgo¬
mote. Sursele de zgomot artifi¬
ciale sînt de cîteva ori mai peri¬
culoase şi stres an te în comp
ţie cu zgomotele naturale, chu
dacă cele din urmă pot fi mai in
ten se.
...deşi un sistem de prese
tare a cuvintelor se cunoştea i
antichitate, totuşi părintele
nografiei este considerat şî
tăzi doctorul Thlmothy
(1551 —1615) din Cambrid
care a creat un sistem s implifi
de şprtere rapida, fiind în ac
timp şi autorul primului tra
modern de stenografie publk
în 1588?
12
ALMANAH lf TCHNtUM“ 1!
ATELIER
SONERIE
Anaiizînd schema din figura 1*
se poate observa modul de func¬
ţionare al acestui generator de
triluri, Oscilatoarele alcătuite din
Cil. 02. 03 şi grupurile RC
aferente produc semnal de formă
dreptunghiulară şi frecvenţă dife¬
rită. uşor modificabilă din trime*
rele rezrstive R2. R3, R4. Primul
oscilator este. de fapt, generato¬
rul de triluri propriu-zis şi trimite
amplificatorului audio, cu tran-
zistoarele T2 şi T3, fie frecvenţa
de bază. fie jumătatea acesteia,
provenita din bistabilul A al cir¬
cuitului integrat CD8493- Frec*
venţa de alternare a celor două
tonuri este dată de oscilatorul
numărul 2. Pauza dintre triluri
este stabilită de oscilatorul nu¬
mărul 3, care furnizează semnal
şj intrării Bi a numărătorului 05.
Acesta, funcţie de puntea ce se
face între intrarea 2 de reset şi
intrările 8, C sau D. stabileşte o
serie de 1, 2 sau 4 triluri la o sin¬
gură apăsare pe butonul B. AII-
MULŢI TON
□ORU SANDU, YOBCXV
mentarea se face de la reţea prin
sursa stabilizată de +5 V prezen¬
tată in figura 2, De remarcat fap¬
tul că transformatorul de reţea
TS3/8 se procură de la magazi¬
nele cu piese de schimb pentru
casetofoane, iar casca telefonică
Tf este de 12 V/40 fi Componen¬
tele electronice sînt în totalitate
S-O, IA Ţc, 3/8
de provenienţă românească.
Execuţia monoplacâ şi posibiîiU
tea infinită de modificare a trilu¬
rilor vor aduce mari satisfacţii
constructorilor. întreg ansamblul
poate fi introdus într-o cutie de
difuzor produsă de întreprinde¬
rea Electronica Industriala Bucu¬
reşti. In orificiul destinat poten-
ţiometrului de volum se mon¬
tează dioda LED cu rezistenţă în¬
corporată produsă de întreprin¬
derea „Microelectronica*', special
pentru tensiunea de 5 V. Datorită
consumului foarte mic de ener-
gie electrică nu necesită decu¬
plarea de la reţea.
TI BD137
C3 l^J
traourTr
25V-L
51CJ1
ATELIER
ATELIER
LUPA
CEASORNICARULUI
In©. LUCIAN DRAOUŞa IM f yiclenl
Amatorii şi chiar profesioniştii
de mecanică fină. optică, fîlate-
liştii, montatorii de film etc. utili¬
zează pentru vizualizarea mărită
a obiectelor „lupa ceasornicaru-
Iui ,J , care purtată direct la ochi
produce următoarele inconve¬
niente;
— depărtîndu-se pleoapele de
globul ocular, se irită mucoasa
seleroîtcă, afectînd vederea;
— din cauza oboselii sau a
transpirară pleoapele© se îotîm-
plă ca lupa să se desprindă de la
ochi şi să cadă asupra micro me¬
canismelor, producînd pagube.
Pentru eliminarea in conveni en-
teior amintite propun montarea
lupei ceasornicarului în rame
pentru ochelari, Sînt preferabile
ramele metalice la care lentilele,
optice sau solare, sînt prinse pe
contur sau pe faţa frontală cu
şuruburi mict.
Se degajează lentilele de pe
rame şi cu ajutorul lentilei cores¬
punzătoare ochiului drept se tra¬
sează pe o placă metalică, de
0,5—1 mm grosime, conturul
lentilei. Se decupează cu foarfe¬
cele, pe conturul trasat, placa
metalică pe care se va monta
lupa ceasornicarului. Pentru a
realiza decupiajui necesar mon¬
tării lupei, trebuie determinată
baza stereoscopică vizuală B
ţfig. 1). Pentru determinare, per¬
soana se plasează în faţa unei
oglinzi privindu-şi faţa de la dis¬
tanţa minimă a vederii clare. Se
aşază. în poziţie orizontală, o ri¬
glă gradată în faţa ochilor, spriji¬
nită pe nas şi cu scara gradată în
sus. Închizîndu-se ochiul stîng,
se transfatează rigla orizontal
pînă cînd ochiul drept vede mar¬
cajul „O* 1 al riglei în centrul pupi¬
lei imaginii lui din oglindă. Fără
a mişca poziţia capului sau a ri¬
glei, închizînd rapid ochiul drept
şi deschizrnd ochiul stîng, se ci^
teşte pe riglă reperul corespun¬
zător centrului pupilei imaginii
ochiului stîng. Reperul defineşte
mărimea bazei stereoscopice vi¬
zuale B. Se marchează pe placa
metalică 2 (fîg. 1) centrul decu¬
pajului circular la distanţa B/2
faţă de linia mediană dintre rame
şi la 20—25 mm pe verticală de
la marginea superioară a ramei.
(continuare În PAG.
1. rama ochelarilor
2. placa porttupâ
a carcasa lupei
4. inelul filetat
& lentila
ALMANAH „TEHNIUM" 1090
45
INTERFON
Acest interfon permite efectua¬
rea unor convorbiri intre staţia
dispecer şi mai mulţi abonaţi. Se
observă din schema că amplifi¬
catorul staţiei de interfon este
prevăzut atît la intrare, cit şi la
ieşire cu transformatoare adap¬
toare de linie, iar abonaţii folo¬
sesc difuzoarele împreună cu
transformatoarele lor de adap¬
tare, ceea ce favorizează efectu¬
area unor legaturi ta distanţe
mari.
CONSTRUCŢIE Şl REGLARE
Transformatorul de intrare
TR1 se va confecţiona pe un pa¬
chet de tole asemănător cu cele
de Ja amplificatoarele radiore¬
ceptoarelor Milcov sau Albatros,
înfăşurarea I va avea 350 + 350
de spire CuEm 0 0,25 mm, iar
înfăşurarea a It-a va avea 1 000
de spire CuEm 0 0,15 mm.
După confecţionarea bobinelor
şl introducerea Ielelor, acest
transformator se va lăcut pentru
a se rigidiza cît mai bine tolete şî
carcasa; se va ecrana într-o cu¬
tiuţă din tablă de Vier ce se va
iega împreună cu mantaua de
st rin ge re a transformatorului la
masa amplificatorului.
Poziţionarea acestui transfor¬
mator faţă de celelalte transfor¬
matoare din instalaţie se va face
experimental — recomandîn-
du-se să fie cît mai departe de
ele sau de difuzorul postului dis¬
pecer.
Transformatorul de ieşire ŢR 2
se va bobina pe un miez ase mă-
(URMARE DIN PAG. 45)
Se trasează ifn cerc cu diametrul
0 1 (fig. 2) egal cu diametrul ex¬
terior al filetului inelului de fixare
4 al lentilei. Şe decupează cercul
cu burghiul' şî se pileşte. Se
montează placa 2 în fam a 1.
în decupajul plăcii se mon¬
tează lupa ceasornicarului con¬
form figurii 1, in trodueîndu-se în
prealabil între lentila 5 şi carcasa
3 (fig. 2) un inel compensator
din sîrrnâ avînd diametrul exte¬
rior egat cu al lentilei, iar grosi¬
mea va tine cont de grosimea
46
SEORC5E COMAN
nator cu TR.1 şi va avea, pe înfă¬
şurarea 1—2; 80 de spire CuEm
0 0,35 mm, iar pe înfăşurarea 2
— 3 600 de spire CuEm 0 0,03
mm. Transformatorul de alimen¬
tare TR.3 va fi unul de sonerie
cu secundarul rebobinat pentru
a da o tensiune de 10—11 V c a.,
pentru ca apoi, redresat, filtrat şi
stabilizat, să obţinem 12 V c.c.
Acesta trebuie amplasat cît mai
departe de transformatorul şi di¬
fuzorul postului dispecer şi mai
ales cît mai departe de trans¬
formatorul de intrare TR. 1. Reco¬
mandabil ar fi ca transformatorul
de alimentare să fie şi el ecranat
şi pus la masă.
Releele notate în schemă cu
fiel.1 şi Ref.2 vor fi de tîp REED
miniatură cu tensiunea de an-
clanşare de 6—9 V, iar curentul
de acţionare mai mic de 10 mA,
Nu se recomandă utilizarea rele¬
elor electromagnetice clasice de¬
oarece acestea au un curent de
acţionare mult mai mare de cît ar
permite diodele LED să le stră¬
bată.
în cazul în care distanţa dintre
staţia dispecer şi un abonat este
mai mica de 150 m, se va monta
în serie cu diodele LED {punctul
x în schemă) rezistenţa de limi¬
tare a curentului de 50—100 H.
Daca pe linia unui abonat apare
emisiunea unui post de radio lo¬
cal, se va monta în paralel pe
dioda LED corespunzătoare abo¬
natului cu pricina un condensa¬
tor de 4,7—10 nF.
Cînd unul din abonaţi doreşte
să facă apel la staţia dispecer.
plăcii 2. din care se scade spaţiul
iniţial de montaj dintre inelul 4 şi
carcasa 3 a lupei. Inelul compen¬
sator are rolul de a fixa lentila în
carcasă şi tot ansamblul lupei pe
placa Z
Dacă persoana nu poate ţine
ochiul stîng închis în timpul utili¬
zării lupei, se obturează rama
stingă cu o placă vopsită în ne¬
gru mat pe faţa dinspre ochi. In
cazul cînd nu se dispune de o
lupă cu inel filetat [lentila fiind
fixată cu inel lipit) sau cînd do¬
rim sa utilizăm lupe cu grade di¬
ferite de mărire, decupajul circu¬
lar din placa 2 va avea diametrul
apasă pe butonul montat pe car¬
casa difuzorului (buton ce se fo¬
loseşte atît pentru apel, cît şi
pe ni r u ,,vorbi re —a sculta re"). în
felul acesta, bobina releului Rel.S
este străbătută de un curent sufi¬
cient pentru a face să se închidă
contactele normal deschise ale
acestui releu K — Ret. 2, care
face ca amplificatorul să între în
oscilaţie prin rezistenţa de 10 kfî
şt condensatorul de 10 nF. în di-
vizorul staţiei dispecer se va auzi
un apel sonor, însoţit de aprin¬
derea LED-uJui corespunzător
abonatului care a făcut apelul. în
acest caz, operatorul staţiei dis¬
pecer acţionează comutatorul
abonatului şî efectuează convor¬
birea prin manevrarea comutato¬
rului „vorbi re-ascultare J1 K—01.
Dacă operatorul staţiei dispe¬
cer doreşte să ia legătura cu
unul din abonaţi, manevrează
comutatorul abonatului respectiv
în poziţia cuplat (in cazul nostru
abonatul 4 }, iar din comutatorul
K—01 face apelul. După termina¬
rea convorbirii, toate comutatoa¬
rele abonaţilor de la staţia dispe¬
cer vor fi puse în poziţia „aştept
tare*. Diodele LED montate se
vor aprinde de fiecare dată cînd
abonatul face apel sau „emite".
Dacă aceste diode nu se aprind,
staţia dispecer nu este alimen¬
tată sau linia de legătură între
staţie şi abonat este întreruptă.
Difuzoarele folosite la abonaţi
vor fi de radioficare de tip R —
20039, care vor avea montate pe
carcasă cite un buton de sone¬
rie; potenţ rome Irul acestora se
va desfiinţa.
La staţia dispecer se va folosi
tot un difuzor de radioficare îm¬
preună cu transformatorul său
de adaptare.
In cazul în care se utilizează,
pentru legătură între staţie şi
abonat, cablu coaxial, partea
egal cu diametrul exterior minim
al carcasei lupei 02 [fig. 2), ier
lupele se vor fixa temporar Ir»
placă printr-o uşoară apăsare
axială in faţă.
Menţionez că pentru scopuri
obişnuite o lupă care măreşte
mult şi cu principalele aberaţe
corectate se poate obţine prin
recuperarea dubletului vizorultr
de la aparatul foto Liufoitel-Î’
abandonat.
Atenţie! La montaj lentila se vs
plasa întotdeauna cu faţa plană
sau concavă spre ochi. Altfel voi
apărea defecte de ortoscopie şi
claritate.
ALMANAH „TEHNÎUM" 19»
ATELIER
centrală a acestuia se va folosi
pentru convorbire, iar tresa me¬
talică pentru semnalizare se va
lega la masă în partea de la sta¬
ţie printr-un condensator de
10-100 nF
Polen tio metrul de la intrare de
5 kfi se va regla astfel Incit sem¬
nalul de la intrare să tie în fază
sau antifază cu semnatul de la
ieşire. Din potenţiometrul de 4.7
kfi se reglează sensibilitatea
preamplificatorului, iar din po¬
tenţiometrul de 10 kH volumul
total ai amplificatorului.
Dacă potenţiometre te de ta in¬
trare (cel de 5 kll şi 4,7 kft) vor fi
reglate corespunzător, in difuzo¬
rul staţiei dispecer nu trebuie să
se audă brum de reţea sau In cel
mai rău caz se va auzi un fîşîit
(zgomot de fond), care va dispă¬
rea complet cînd unul din abo¬
naţi vorbeşte.
\HMi „TEHNIUM" 1990
47
ATELIER
FILTRE
DE NETEZIRE
Micşorarea pulsaţiilor tensiu¬
nii redresate se realizează cu
ajutorul filtrului de netezire
Filtrele folosite la redresoa-
rele terminate cu capacitate au
una sau doua celule compuse
din inductanţa (bobina şoc) şi
capacitate (condensator) sau
dintr-o rezistenta şi o capaci¬
tate Alegerea acestor celule şi
combinarea lor sînl în funcţie de
valoarea curentului redresat ce
trece prin filtru.
Calculul filtrului se efectu¬
ează pe baza valorilor date ale
CRISTIAN APOSTOL
tensiunii redresate a curentului,
ale factorului de pulsaţie şi ale
capacităţii condensatorului mon¬
tat la intrarea filtrului
Se determina mai iutii factorul
de pulsaţie admis la ieşirea fil¬
trului {in funcţie de natura sarci¬
nii) şi. cu ajutorul formulelor
simplificate, se calculează valo¬
rile necesare elementelor com¬
ponente ale filtrului, precum şi
tensiunea la ieşirea pulsaţiei
in tabelul 2 se vor mdiea mări¬
mile, simbolurile, precum şl
unităţile de măsura afe marimi-
Flg. 1: a) filtru cu o celulă; b) filtru cu două celule.
lor ce intervm. Aceste mărimi
vor fi necesare pentru caracteiv
zarea unor filtre particulare c
netezire.
FILTRU COMPUS DIN
INDUCTANŢA Şl
CAPACITATE
Se uiiiiieaza, de obicei, cînc
curenţii redresaţi au o valoare
mai mare de 20 mA. în cazul va-
lonioi LC sub 200, filtrul se face
cu o singura celula. I.a valori LC
peste 200 se adaugă o a doua
celula. Capacitatea condensa¬
torului C se ia, de obicei, egală
cu capacitatea condensatorului
O v
FORMULE DE CALCUL
Pentru montajele de redre¬
sare 7 unei singure alternanţe,
dnd filtrul conţine o singură ce¬
lula. LC cazu * cind
conţine doua celule, LC L C ~
3.2 p c
lp /
Pentru montajeld de redre¬
sare a ambelor alternanţe in ca¬
zul unei singure celule de filtrări
LC — p ° iar ' n cazu * a dou*
celule de filtrare LC LC ■*
0.8 Po
IP
Pentru toate montajele se
poate considera cu bună apro¬
ximaţie U — 0. S
EXEMPLU DE CALCUL
Se da un tnoniaj de redre
a am bel Of alternanţe (pentru i
montarea unui etaj final amp
câtor de audiofrecvenţa
piu) U D 300 V; l 0 = 100
p 0 10%; C Q 10 conţi
tabelului 1 se determina p — (
In cazul unui filtru cu o
2.5-10 _«
gura celulă, LC - - *23
Alegem un condensator de t
juF, avînd U t 300 V.
125
în acest caz L = — = 1EM
Calculam după aceea U -\
U* 240 V.
48
ALMANAH „TEHNIUM” fS
ATELIER
FILTRU COMPUS DIN
REZISTENŢĂ Şl
CAPACITATE
Sl utilizează de obicei pentru
curenţi redresaţi de cel mult 20
mA La valon RC sub 100 000
acest filtru se executa, de cele
mat multe ori, cu o singura ce¬
lulă. A doua celuia se adauga în
cazul în care valorile RC depă¬
şesc 100 000, Valoarea conden¬
satorului C se ia egala cu a con¬
densatorului C
FORMULE DE CALCUL
în cazul montajelor de redre¬
sare a unei singure alternanţe,
cînrf filtrul se compune dintr-o
2 000 p G
celula, avem RC — , iar
in cazul unui filtru cu doua ce-
1 000 p 0
i p
Pentru montajele de redre¬
sare a ambelor alternanţe, în ca¬
zul filtrului cu o singura celulă
1 500 9o
lule avem RC -
RC
, iar în cazul fieru¬
lui cu două celule RC R C
500 p 0 „
= —-. Pentru montajul cu o
|p
singură celulă U LL ' l ' P ' si
1 000
Pn =
iar pentru
1 000 000
montajul cu două celule U U 0
l 0 (R4R}
si P
PR-
1 000
EXEMPLU DE CALCUL
Se dă un montaj de redresare
a unei singure alternanţe, pen¬
tru alimentarea unui radiore¬
ceptor cu etaj de detecţie şi etaj
de audiofrecvenţă.
U 0 = 250 V; l 0 10 mA Po
10%; C G 20 ^iF.
Determinam din tabelul 1 p
0,05,
In cazul filtrului cu o singura
celula
3 000 - 10
RC A 600 000
0,05
Deoarece valoarea RC obţi¬
nută este mai mare decit
100 000, se utilizează un filtru cu
două celule în acest caz:
1 000-10
RC - RC - 45 000
l 0,05
Alegem condensatoarele C şi
Flg. 3: Secţiune prin bobina de şoc.
TABELUL 1 VALORILE ADMISE ALE PULSAŢIEI
FELUL SARCINII
factor de
netezire p (%}
Primele etaje ale amplificatoarelor de microfon
Eta|e de detecţie
Etaje AFI
Etaje schimbătoare de frecvenţa
Etaje finale simple de audiofrecvenţă
Etaj final de audiofrecvenţă contratimp
Stabilizatoare de tensiune
0,001 -0,002
0,01 —0.05
0,02 —0 t G5
0,02 —0,06
0.1 -0.5
0.5 —1.8
0.5 —2
TABELUL 2
mărime
SIMBOL
UNITATE DE
mAsurA
Tensiunea redresata îa intrarea filtrului
U 0
V
Tensiunea continuă la ieşirea filtrului
U
V
Curentul redresai
Io
mA
Factorul de pulsaţie ia intrarea filtrului
Pc
%
Factorul de pulsaţie îa ieşirea filtrului
Capacitatea condensatorului la intrarea
p
%
filtrului
Co
FF
Capacitatea condensatoarelor filtrului
c, c
fF
Inductanţa bobinelor de şoc ale filtrului
L, L
H
Rezistenţele dm celulele de filtru
R, R
O
Puterea disipată în rezistenţele filtrului
Pr. P r
w
TABELUL 3
MĂRIME
SIMBOL
UNITATE DE
MASUPA
Secţiunea miezului bobinei de şoc
Qs
Cm 2
inductanţa bobinei de şoc
L
H
Curentul redresat
«o
mA
Lungimea totala a întref ierului mrezului
1
mm
Numărul de spire ai înfăşurării
w
—
Diametrul sîrmei de bobinaj
d
mm
Secţiunea înfăşurării
Qw
cm 2
Rezistenţa si r mei de bobina]
Rw
1!
Lungimea spirei medii a înfăşurării
Căderea de tensiune pe Înfăşurarea
l w
cm
bobinei şoc
lc
V
ALMANAH .TEHNIUM' 1990
<9
ATELIER
C de cile 20 cu U c U c -
300 V. tn acest caz:
TABELUL 4
TOLE DE TIP l
R' =-
45 OOO
2 200 ii
250
p R
20
10(2 200 4 2 200)
1 000
- 206 V
10* ■ 2 200
I 000 000
0.22 W
BOBINELE DE ŞOC ALE
FILTRELOR OE NETEZIRE A
PULSAŢIILOR
jn filtrul de netezire a pulsaţii¬
lor bobina de şoc are roiul de a
micşora pulsaţiile curentului re¬
dresat. Aceasta se compune
dintr-un miez de tole de trans¬
formator şi o înfăşurare de
Sîrma de cupru izolata (de obicei
sirmâ emailata). Pentru obţine¬
rea unor mductanţe mau, miezul
bobinei de şoc se face de obicei
cu intrefier {cu garnitura de hir-
ue sau carton) de aproximativ
0*2 pînă la 1 mm. (în cazul în
care prin înfăşurare trece curent
ma» mare, intrefierul va trebui sa
lie mai mare.) Calculul bobinei
de şoc se efectuează în funcţie
de valorile date ale inductanţei,
cu ren tui redresat şi inlref ierul
miezului. In acest calcul se de¬
termina secţiunea miezului, nu¬
mărul de spire* diametrul sîrmei
de bobi n aj. rezistenţa înfăşu¬
rării, secţiunea înfăşurării* pre¬
cum şi căderea de tensiune pe
înfăşurare
O* -b-h
f w = 3.14 (alb)
FORMULE DE CALCUL
_ LJ 0 * 400 000 I
Qc . w
3 20 000 l
d 0.025 | l c
wd*
100 '
Ru..
0.0002 wlw
1 000
EXEMPLU DE CALCUL
Se dau L 12,5 H. I 0 100
mA i 1 mm
Determinam
* las-ioo*
6 cm
s 20 OOO - 1
400 000 - 1
w = 4 000 spire
TIPUL
TOLEI
DIMENSIUNILE
LIMITELE
Os O 0 (cm*)
a (cm)
b (cm)
h (cm|
Q 0 = bh (cm?)
E-10
1
0,5
1,5
0,75
0.75- 1.5
E-10
1
0.65
1*8
1,17
1.17— 2,30
E-10
1
1,2
3,6
4,32
4,32— 664
E-12
1,2
0.6
1*8
1.08
1.56— 3.12
e 12
1,2
0 H 8
2.2
1,76
2.53— 5.06
E-12
1.2
1.6
4.8
7,66
11.1 — 22,2
E-14
1,4
0.7
2.1
1.47
2,68— 5,76
E-14
1*4
0*9
2*5
2*25
4,41— 8,62
E 15
1.5
1*35
2.7
3*65
8,21— 16,4
E -16
1*6
0,6
2.4
1*92
4,91— 9.82
E-16
1,6
1
2,8
2.6
7,17— 14.3
E-10
1.0
0.9
2.7
2.43
7.67— 15,7
E-19
1*9
1.2
3,35
4,02
14,5 — 29
E-19
1.9
1*7
4,6
7.82
28,2 — 56.4
E-20
2
t
3
3
12 — 24
E-20
2
1.7
4*7
7.99
32 — 64
E-20
2
1.8
3
5*4
21.6 — 43,2
E-20
2
1.6
5.6
10*1
40,4 — 80.8
E-21
2*1
1.9
3,8
7*22
31,6 — 63,6 '
E-22
2.2
1,4
3*9
5,46
26,4 — 52,8
E-24
24
1.2
3.6
4*32
25 — 50
E- 25
2*5
2.5
6
15
93.7 —187
E- 25
2.5
3,15
5.6
10,3
114 —228
E- 26
2.6
1.3
3.9
5.07
34,3 — 68.6
E-26
26
1,7
4.7
7*99
54 -108
E-28
2.6
1*4
i 4*2
5.08
46.5 — 93
E-28
2.6
2.35
5
11.1
92.3 —185
E-30
3
1*5
4*5
6,75
61 -121
E-30
3
1,9
5.3
10.1
91 —182
E-30
3
Z7
5*4
14,6
131 —262
E-32
3.2
1,6
4,8
7,66
78.4 —157
E-32
3*2
3,6
7.2
25,9
265 -530
E-35
as
2.2
6*15
13,5
165 —330
E-40
4
2
6
12
192 —3B4
E-40
4
ZB
7*2
ia?
300 -600
E-40
4
3
7
21
336 -672
d 0*025 J 100 - 0*25 mm:
4 000 ■ 0*25 ?
448 a U* -
448 ■ 1 00
1 000
Oi- -
100
— 2,5 cm?
In cazul cind lungimea medie
a spirei este. de exemplu*
l w “ 140 mm, avem:
0, 0002 4 000 * 140
H
0,25
= 44,8 V
Cu ajutorul valorilor Q s si 0,
alegem tipul toîeior miezului dip
tabelul 4 finind seama de volth
mul ocupat de pereţii carcasei ş
de garniturile izolatoare, alegai
fereastra miezuJui ceva ma
mare decit secţiunea înfăşurării*
ALMANAH „TEHNIUM* m
50
ATELIER
INSTRUMENT PENTRU
INSTALATORI
lazApi hoimortu
Depistarea tubulaturilor de
plastic încastrate in zid consti¬
tuie o problema dificila pentru
instalatorii sanitari şi pentru
amatorii nespecial işti. Cu un mi-
numum de efort şi de preţ. se
poate construi un instrument in¬
dispensabil acestui scop Este
vorba de un simplu oscilator,
acordat în gama undelor medii,
oscilator care foloseşte ca ele¬
ment radiant chiar apa aflată in
tubulatura Frecventa de lucru a
oscilatorului se stabileşte din
condensatorul variabil de 150 pF
Ieşirea acestui oscilator se
leagă cu ajutorul unui fir de
20—30 cm ia robinetul de apa a
cărui tubulatura trebuie depistata
şj. cu ajutorul unui radioreceptor
portabil comutat in gama de
unde mediu se începe cautarea
semnalului oscilatorului de-a
lungul zidului, in dreptul tubula¬
turii, semnatul oscilatorului re-
cepţionindu-se cîar
GENERATOR DE SEMNAL
„DINTE DE FERĂSTRĂU
Generatorul pe care vi-l pre¬
zentăm este deosebit de stabil,
puţind fi utilizat ca baza de timp
pentru un osciloscop Elementul
de bază îl constituie oscilatorul
realizat cu transformatorul T3 de
tip unijoncţiune. fiind urmat de
un etaj generator de cu reni con¬
stant format din tranzistorul FET
T2, a cărui sarcina este constitu¬
ita de unul din condensatoarele
C3 r C4, C5, C6 Semnalul astfel
produs este injectai in poarta
tranzistorului FET Tî H care lu¬
crează ca etaj .,t>uf fer". separ ind
generatorul de ieşire Si garantind
astfel stabilitatea şi liniaritatea
semnalului la ieşire. Frecventa se
poate regla cu ajutorul comuta¬
torului K. iar amplitudinea cu
ajutorul polen ţiometrul ui P
ALMANAH „TEHN1UM" %9U0
51
atelier
SURSĂ 5V
Această schemă de sursa de
alimentare stabil izată de 5 V este
utila electroniştilor amatori care
realizează frecvent montaje cu
circuite integrate din sena TTL
Componenta de bază a surse*
este circuitul integrat /IA 723 care
lucrează ca stabilizator de ten¬
siune pozitivă îmoreună cu tran-
□HERA8IM FRATILA
zistorul npn de tip 2N3055.
Alimentarea stabilizatorului se
face cu 14 V. tensiune obţinută
după redresarea ş* filtrarea unet
tensiuni alternative de 10 V Ten¬
siunea stabilizată de 5 V de la
ieşire este data de valorile rezis-
toarelor divrzorutui de tensiune
realizat cu R,. R? şi se calculează
Cu formula:
v, es - v re1 (7.15 V) x ^
R,
Curentul maxim pe care îl de
biteaza sursa este de 3 H 5 A h Iran
zistorul 2N3Q55 se va fixa obliga
toriu pe un radiator cu o supra
faţă de răcire suficient de mare
Grupul R*—C 4 . conectat in pa
ralet pe ieşire, realizează o pro
tecţ*e a montajelor alimentat!
împotriva eventualelor virfuri dt
tensiune ce pot aparea ta conec
tarea sau deconectarea tensiuni
de 10 V altern abv
f4v
MARKER
400 kHz
Pentru calibrarea radiorecep¬
toarelor. radioamatorii pot con¬
strui un marker foarte bogat in
armonici cu un minimum de
efort, bineînţeles dacă dtspun de
un cristal de cuart pe frecvenţa
de 100 kHz. Primul etaj este un
oscrlator controlai cu cristalul de
cuarţ. fiind urmat de un eta
amplificator de radiofrecvenţî
constituit din tranzistorul T2. D*
remarcat este faptul că se folo
sesc tranzistoare de structură di'
ferită, unul fiind de tip pnp ol
germaniu, celălalt de tip npn ci
siliciu.
B2
ALMANAH „THHNiUM" 1990
ATELIER
DULAP PENTRU PIESE
QMEORQHE BALUŢA
Păstrarea în ordine şi proteja¬
rea pieselor electronice sau a
„mărunţişurilor" necesare con¬
strucţiilor şi depanărilor electro¬
nice necesită un dulap cu sertare
numeroase şi nu prea volumi¬
noase
în lipsa unei asemenea piese
de mobilier, special confecţio¬
nată, sugerăm utilizarea „cutiilor
pentru casete video 1 ' recent pro¬
duse de I.P.L.— Constanţa şi co¬
mercializate prin magazinele de
mobilă. Fiecare cutie are două
sau trei sertare {funcţie de tip),
mai multe asemenea cutii puţind
fi suprapuse. în imagine patru
asemenea cutii constituie un
„dulap* 1 cu 12 sertare.
La rîndul lor. sertarele pot fi
compartimentate după dorinţa
prin confecţionarea unor pereţi
despărţitori din carton sau placaj
subţire.
Pentru a păstra piesele mici, în
fiecare sertar încap circa 40 de
cutii goale (de carton) pentru ţi¬
gări, cutii ce pot fi solidarizate
Între ele prin lipire cu aracet sau
bandă adezivă.
MEMORATOR
PORŢI KXFANDAim.H «5PS,\t'-M_ *
CLI 4 v.l INTRĂRI F \ RANDABLK
4-WID£ ANP-OR-INVERŢ GATES
_
CDB 453 E
CDB 453 EM
V cc B X X H G Y
A C D E F N C. GNO
CIRCUITE INTEGRATE TTL - LPS
7 A LS 00; 54 LS 00
74 LS 02; 54 LS 02
74 LS 03; 54 LS 03
74 LS 08; 54 LS OS
74 LS 09; 54 LS 09
74 LS 11; 54 LS 11
74 LS 20, 54 LS 20
74 LS 21; 54 LS 21
74 LS 30, 54 LS 3C
CIRCUITE INTEGRATE HLL
FZH
101;
FZH
!G5
FZH
111;
FZH
Î15
FZH
121;
FZH
125
FZH
131;
FZH
135
FZH
141;
FZH
145
FZH
171;
FZH
175
ALMANAH ,.TEHN1UM“ 1930
63
ATELIER
Receptorul este de tip super-
reacţie şi poale acoperi gama
100—170 MHz, dec» cu el se pot
ascuila emisiunile radio şi cele
de radioamatori Primul etaj
(BF2G0. BF214 etc,) este detec¬
torul cu reacţie, după care sînt
montate trei etaje amplificatoare
de audîofrecvenţă capabile să
furnizeze semnal suficient pentru
audiţia in cască.
uus
I. DUMITRU
Nivelul semnalului audio este
stabilit din potenţiometrul de 5
klt montat în baza primului etaj
audio.
Etajele amplificatoare AF sini
de tipul BC107, Trebuie văzut ca
unele tranzistoare au factor de
amplificare mic şi atunci rezîsto-
ru! din colector se schimbă pen¬
tru ca pe baze tensiunea să fie
de 0,8 V
Curentul prin fiecare tranzistor
este de aproximativ 0.3 mA.
Bobina L se confecţionează
din CuAg cu diametrul de 1.2
1,5 mm şi conţine 3 spire cu dia¬
metrul de 12 mm, lungimea bobi¬
nei fiind de 10 mm. Priza pentru
antena şi reacţie este la jumăta¬
tea bobinei. Antena este un fir
lung de 90—100 cm Funcţiona¬
rea primului etaj se stabileşte din
potenţiometrul de 100 kH.
Acorduf pe frecvenţă se face
din condensatorul variabil 0—15
pF*
De remarcat tensiunea unică
de alimentare (1,5 V). dar dacă
rezultatele sînt modeste tensiu¬
nea poate fi mărită pină la 3 V
iota
54
ALMANAH „TEHNfUM" 1990
ATELIER
PAZNIC
ION MIHAI
Principial montajul furnizează
o serie de impulsuri cu amplitu¬
dinea de c'rteva mii de volţi, dar
de intensitate foarte mică. nepre-
zentînd pericol.
Aceste impulsuri sînt aplicate
unui fir izolat fată de masă, fir
care atunci cînd este atins de un
animal ii produce acestuia înţe¬
pături neplăcute ce il determină
să se îndepărteze de firul respec¬
tiv.
Fizic, montajul conţine un mul¬
ţi vibrator care produce impulsuri
cu frecvenţa de aproximativ 100
Hz. După mulţi vibrator urmează
două etaje de amplificare, în co-
MEMORATOR I
lectorul ultimului etaj fiind plasat
un transformator de la etajul fi¬
nal de linii din televizor.
Un capăt al ieşirii de înaltă
tensiune se cuplează la o bornă
în pâmînt şţ celălalt capăt la firul
ce constituie .paznicul".
Montajul poate fi construit şi
cu tranzistoare cu siliciu, mon-
tîndu-se in locul lui AG180
BC177. iar în locul iui ADt52 un
BD136, după cum se poate trece
întreaga configuraţie pe franzis-
toare npn.
ALMANAH -TEHNIUNT 1990
55
ATELIER
mici«clec;Miiic«i
MEMORATOR
ECHIVALENTE
SERIA 4000
«î
X
X
I«
<o
ii
CL
■ O
CD O
(XL)
<
O
in
1 X
< *
<*o
<U
llU
FIRMA. NATIONAL
SEMICONDUCTOR -
C00 CO 4xxx
•Si
LU
1—
<1
1 K
I X
* X
LO ^
dî
Su
cru
uZX
<
O
a £
O x
i~
O T_
Şu
(L O
ii O
W
r-
5
\
' tD
in
•no
CEO
UO
R S. CEHOSLOVACA
COD MHS/MHF 4xx
X
<- X
< 'î
cr-s.
UJn
13
°o
CEU
< u
da
< x
13 £
CL U
e
X
SS
OD
Î8
CC O
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
4000
4000
4000
4000
14000
K176LN4
—
—
—
74000
4001
4001
4001
4001
14001
K561LE5
4001
4001
4001
74001
4002
4002
4002
4002
14002
K561LE6
4002
—*
—
74002
4007
4007
4007
4007
14007
—
—
4007
4007
—
4011
4011
4011
4011
14011
K561LA7
4011
4011
4011
74011
4012
4012
4012
4012
14012
K561LA3
—
4012
4U12
74012
4013
4013
4013
4013
14013
K561TN2
—
—
—■
—
4014
4014
4014
4014
14014
—
—
—
—
—
4015
4015
4015
4015
14015
K561IR2
4015
4015
—
—*
4016
4016
4016
4016
14016
K561KT1
—
—
4016
—
4017
4017
4017
4017
14017
K551IE8
—
4017
4017
—
401B
4016
4018
4016
14018
K561IE19
—
—
—
—
4019
4019
4019
4019
14519
K561LS2
— *
4019
—
74019
4020
4020
4020
4020
14020
K56t*E16
4020
—
4020
—
4021
4021
4021
4021
14021
—
—
—
—
-—
4022
4022
4022
4022
14022
K551IE9
*
4022
—
4023
4023
4023
4023
14023
K561LA9
—
4023
4023
74023
4024
4024
4024
4024
14024
K561IE1
4024
—*
—
—
4025
4025
4025
4025
14025
K561LE10
—
—
—
74025
4027
4027
4027
4027
14027
K561TV1
—
4027
4027
74027
4026
4028
4028
4026
14026
' K561ID1
4028
4026
74028
4029
4029
4029
4029
14029
K5611E15
4029
4029
4029
__
4030
4030
4030
4030
—
K561LP2
4030
4030
4030
4031
4031
4031
4031
—
_
—
—
___
_
4035
4035
4035
4035
14035
K581IR9
4035
4035
.—
__
4G40
4040
4040
4040
14040
—
—
_
*
_
se
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
UTILIZAREA
CASETELOR
Dezvoltarea $* diversificarea
producţiei de casete constituie o
dată importanta în istoria înre¬
gistrărilor magnetice. De aceea,
de multe ori esle indispensabila
cunoaşterea diferitelor caracte¬
ristici ale casetelor şi minicasete-
lor, de a cunoaşte folosirea lor in
cele mai bune condiţii, de a le
remedia defecţiunile şi, în sfîrşit,
de a alege pe cele mai potrivite
pentru o utilizare sau alta.
Principiul casetei este deosebii
de simplu şi aceasta i-a conferit
succesul şi avantajele Minicase-
teîe cu 4 sau 6 piste derulează
pe o singură bobina o banda
fără sfîrşit. ele nepulînd oferr as¬
cultătorului o derulare rapidă
intr-un sens sau altul, ceea ce
reprezintă un important handi¬
cap
Caseta, spre deosebire de mi-
ntcasetâ sau cartuş (lig. 2). con¬
stituie un sistem cu doua bobine
(fig. l\. O fantă pe marginea car¬
casei permite contactul cu cape¬
tele de redare şi înregistrare
Avantajul benzii fără sfîrşit
constă într-o viteza mai mare de
defilare a benzii, ceea ce permite
în principiu o reproducere mai
bună a sunetelor înalte Gaseto-
fonul obişnuit are astazi o curba
de răspuns satisfacatoare sub 50
Hz şi peste 1 2 000 Hz Avantajele
casetei sînt numeroase: banda se
poate derula rapid în ambele
sensuri. Casetele sînt prevăzute
atît pentru înregistrare, eît şi
pentru redare Pentru Înregis¬
trare şi redare in stereofonie se
folosesc cele doua piste de pe
aceeaşi parte a benzii, iar lungi¬
mile sînt concepute pentru du¬
rate de 60, 90 şi 120 de minute.
în versiunea casetelor cu 4
piste pentru înregistrări stereo se
utilizează pistele 1 şi 3 de la par¬
tea superioară a benzii, celelalte
fiind utilizate la derulare în direc¬
ţie opusă. Realizarea casetelor
cu 6 piste cu viteza de 9.5 cm/s.
canalul stînga şi cel dreapta sînt
înscrise pe pistele 1—5, apoi
2—6, 3—7 şi 4—8. Evident, fie¬
care pista cu o lărgime mult re¬
dusa determină un zgomot dc
CALIN BTĂNCUIE8CU
fond accentuat de ordinul a 3
dB,
Dispunerea cu 4 piste esle ma»
avantajoasă, asigurind compati¬
bilitatea monotoniei cu st ere of o-
ma în prezent, repertoriul case¬
telor prein regi st rate este mai am¬
plu şi mai divers, iar casetofoa-
nele existenţe in comerţ pot oferi
ascultătorilor audiţii de buna ca¬
litate. Posibilităţile de înregis¬
trare pe casetofon sînt similare
cu cele oferite de magnetofoane.
totuşi pentru obţinerea efectelor
speciale, pentru efectuarea tru¬
cajelor, a efectelor de reverbera¬
ţie artificiala etc,. folosirea mag¬
netofonului este preferabilă
Progresul în industria produ¬
cătoare de ca set of o ane a fost ra¬
pid. în prezent majoritatea case¬
lor producătoare de discuri edi¬
tează casete mono sau stereofo¬
nice cu un repertoriu deosebit
de divers.
Casetele europene de tip
Compact utilizează banda mag¬
netică cu o lăţime de 3.61 mm
±0.05 mm. Grosimea benzii esle
de 25, 18, 12 sau 9 microni, după
durata de audiţie dorită, cu o vi¬
teza de 4,75 cm/s. Funcţionarea
benzii este următoarea banda
este rulai a cu laţa magnetică
spre exterior, de la stînga la
dreapta Ea trece succesiv
printr-o rola de ghidaj şi apoi
piin faţa capelelor de înregis¬
trare şi redare La apasarea pe
butonul START, rolele presoare
acţionează asupra benzii care
trece mai întii prin faţa capului
de ştergere, care funcţionează în
poziţia înregistrare, ea trece apo*
prin faţa capului de redare-impri-
mare. Pentru a permite un con¬
tact corect ai benzii cu capetele,
un tampon de pîsla este aplicat
pe faţa interioara a benzii cu aju¬
torul unei lame cu arc Un blin¬
daj magnetic protejează capetele
casetofonului împotriva cimpuri-
lor magnetice nedorite, produse
de aparat Banda trece apoi între
o alta rota presoare şi cabestan,
asigurind antrenarea cu o viteză
constanta.
La introducerea casetei rola
presoare nu este poziţionată de-
clt după acţionarea butonului
START, banda derulindu-se pe
rola receptoare Alte două role
de ghidaj menţin banda în locul
exact de redare sau imprimare,
6 .
Fereastra
NUCLEU DE PLASTIC
Ghid de
banda
Deschidere pentru
capul magnetic
Ghid de
banda
Deschidere pentru
cabestan
Dispunerea unei casete
ALMANAH „TEHNIUM" 1090
HI-FI
Pentru înregistrările monofonice
distanţa intre pistele late de 1,5
mm este de 0.8 mm,
Se poate observa în figura 3
modeluL părţii mecanice pentru
antrenarea casetelor in poziţia
citire-înregistrare; forţa de antre¬
nare este transmisă de la motor
ia volant şi la arborele cabesta-
nul ut prinţ r-o curea care acţio¬
nează, de asemenea, şi suportul
receptor de bandă. Banda trece
prin faţa capului de lectură-înre¬
gistrare tn condiţii obişnuite sub
acţiunea cabestanului şi a roler
presoare. Platoul bobinei recep¬
toare rulează banda la ieşirea de
pe cabestan. Aici un ambreiaj
permite rularea normală fără mo¬
dificarea vitezei uniforme de an¬
trenare. Rolele presoare menţin
banda pe capul magnetic. Cînd
mecanismul casetei este In pozi¬
ţie de rebobinare, cum se ob¬
serva în figura 3b, lamela depăr¬
tează cureaua de antrenare de
axul platoului bobinei receptoare
şi o aplică la bobina debitoare.
Volantul şi cabestanul se invîr-
ţese încă* dar rola presoare este
îndepărtată de cabestan, astfel
că banda se poate deplasa liber
de ta dreapta la stingă. Rotiţa de
rebobinaj se învîrteşte în direcţia
indicată în figura 3b şi banda se
rulează pe rola debitoare a case¬
tei.
O antrenare rapidă înainte
poate fi prevăzută evrtîndu-se
ciupi rea rolei presoare şi a arbo¬
relui cabestanului, deschizînd
frîna şi mărind presiunea am¬
brei ai ului pe receptor. Cabesta¬
nul din dreapta produce atunci
forţa de antrenare şi rulează ra¬
pid banda.
Ghid de
bandă
G h i d
bandă
Patine presoare
Deschidere cabes-
tan şi capete
d e
Dispozitivul unei minicasete cu 8 piste
3
58
—
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
HI-FI
ÎNTREŢINEREA
DISCURILOR
Cele mai bone înregistrări pe
discuri HI-FI se uzează inevita¬
bil pe măsura folosirii lor. chiar
cu cele mai sofisticate doze.
Uzura dozei determină deteriora¬
rea pereţilor şanţului, provocind
distorsiuni sunetelor grave. Du¬
rata de viaţă a dozei depinde de
greutatea ei t precum şi de alţi
faeton mecanici Pentru o greu¬
tate de 3—6 g a dozei, ea poate
li evaluată fa 50 de ore de audiţie
continuă pentru un model cu sa¬
fir, ta 500 de ore pentru un mo¬
dei cu diamant, dar în practică
se admit durate duble
Uzura şanţurilor discurilor se
micşorează direct proporţional
cu forţa de apăsare a dozei. Ea
ar dispărea teoretic aproape
complet cu o greutate de ordinul
unui gram; dar de asemenea
exista o limită a acestei greutăţi
în funcţie de apasarea verticală
necesară, in special la înregistră¬
rile stereofonice. Dacă această
forţă este prea slabă, acut osci-
C.B.
leaza fără o direcţie precisă, ris-
dnd să sara de pe un şanţ pe al¬
tul şi discul este rapid deteriorat.
Problemele legate de bolile
discurilor se pol clasa in trei ca¬
tegorii: precauţii şi procedee ce
permit evitarea deformărilor dis¬
curilor, procedee de întreţinere
şi curăţare pentru evitarea for¬
mării depozitelor reziduale de
praf ce se opun contactului intre
virfuî acului şi şanţul discului şi
procedeele adoptate pentru înce¬
tinirea uzurii inevitabile a şanţu¬
ri for.
Pentru o bună întreţinere dis¬
cul trebuie manipulat cu deose¬
bită atenţie. Orice contact direct
cu suprafaţa discului este nere-
comandabil. Masa plastică din
care e confecţionat discul nu
este ta adăpost de zgîrreturi şi
şocuri mecanice. Suprafaţa elec¬
trizată a discului atrage particu¬
lele de praf din aer care for¬
mează depozite microscopice pe
şanţuri ce ataca atlt acul, cît şi
şanţul în care se adună. Fiecare
disc trebuie depozitat in plicul
său de blrtie, iar picfc-up-ul tre¬
buie acoperit continuu (deci şi în
momentul funcţionării).
Platanul pick-up-ului trebuie
curăţat cu o pensulă fină, cu o
perie sau cu un mic aspirator
portabil. De asemenea, acul tre¬
buie curăţat cu o pensulă fină
sau cu o perie specială confec¬
ţionată din păr de cămilă. Tre¬
buie sa recunoaştem ca în cele
mai curate şi mai bine întreţinute
încăperi există cantităţi de praf
extrem de fine. Mat mult de 5 mg
de praf se pot aşterne pe un disc
neacoperit într-o oră, chiar înîr-o
încăpere închisă.
Depozitarea acestui praf mi¬
croscopic este şi mai rapida în
cazul in care discul este încărcai
static în urma manipulării sale.
Particulele de gudron şi de nico¬
tină de la fumul de ţigară adera
şi mai puternic pe suprafaţa dis¬
curilor ne protejate. O mare parte
din zgomotul de fond provine de
la aceste particule, firele penilor,
uneori prea îndepărtate, neputîn-
du-te elimina de pe suprafaţa^
discurilor. în prezenţa umidităţii
aerului, particulele de praf ce ră-
mîn in partea inferioară a şanţu¬
rilor discurilor se transforma
1 întreţinerea preventivă: ştergerea platanului ş* a dozej.
Rufou de catifea şi perie.
ALMANAH „TEHNţUM" 1090
HI-FI
în Ir-un amestec caustic şi abra¬
ziv foarte dăunător, reducînd
spectaculos durata vieţii discului.
Urma unui deget pe disc
aduce materii grase, reziduuri
greu de eliminat. Trebuie evitat
orice contact cu suprafaţa discu¬
lui în mişcare. Grăsimile, lipidele
sînt insolubile in apă, sînt foarte
aderente şi favorizează depozita¬
rea prafului şi a coloniilor micro-
biene.
Nici o perie, ori cit de perfec¬
ţionată ar fi, plasată pe un braţ
special, nu poate elimina efec¬
tele produse de urmele de gră¬
simi sau cele. uneori invizibile,
ale contactului cu mina. în
această privinţa numai aplicarea
unui lichid cu efect fizic şi chi¬
mic eficace constituie o soluţie
recomandabila,
O altă problema deseori puţin
cunoscută trebuie sa ne impună
atenţia: este vorba de alterarea
microbiană provenită din spori.
ciuperci sau mucegai. Discurile
confecţionate din mase plastice
pot oferi o veritabilă hrană, ne¬
cesară existenţei şi înmulţirii
acestora. Adaptarea biologică a
permis asimilarea polimerilor
sintetici* ca şi a altor produse
nutritive. Nailonul, pîna acum re¬
fractar ta ciuperci, cunoaşte de
pe acum cîteva duzini de ciu¬
perci care-l pot ataca. Colonii de
mucegai pot ataca un disc pînă
la distrugerea lui. Singurul reme¬
diu este o spălare eficace
Curăţarea discurilor devine o
operaţie deseori necesară pentru
întreţinerea in bune condiţii a
unei colecţii HI—FI, Periile de
velur, de fetru sau pinză sînt mai
puţin recomandabile fîiindcă
ştergerea discurilor măreşte în¬
cărcarea electrică, fenomenele
de atragere electrostatică nsclnd
să aducă mai mult praf pe supra¬
faţa discului. Dacă utilizarea unei
perii este un procedeu preventiv*
el nu este totdeauna suficient,
trebuind adoptat şi un procedeu
curativ. Discurile pot fi spălate
tntr-o cuvă avînd grijă ca la ma¬
nipulare să evităm zgîrieturile şi
frecarea insistentă a lor. Se in¬
troduce discul în apă rece la
care se adaugă o linguriţă de de¬
tergent care nu conţine săpun.
Se apasă discut foarte uşor cu o
cîrpă de muselina, sau burete în
direcţia şanţului Atenţie; cer¬
neala titlurilor, a etichetelor riscă
sa se dizolve sub acţiunea apei.
Trebuie evitată udarea etichetei.
Fiecare disc se pune sub un
jet de apă rece, apoi se aşază pe
un suport vertical pentru a se
usca. Nu se spală discul cu o
cjrpa muroara. Nu se spăl a discu-
riîe cu alcool benzina eter
acetona sau tetracforură de car¬
bon, Singurul rezultat este alte-
60
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
ÎNREGISTRAREA
MAGNETICĂ
înregistrarea magnetică repre¬
zintă cea mai economică şi mai
comoda metodă de stocare a in¬
formaţiei sonore, utilizată în ulti¬
mul deceniu Folosind această
metodă, se pot obţine indici cali¬
tativi ai înregistrării deosebit de
ridicaţi. Datorită acestui fapt.
magnetofonul — devenit un apa¬
rat foarte râspîndît în diverse do¬
menii de activitate — permite
stocarea, depozitarea şi redarea
după nevoie a informaţiei so¬
nore. Avantajele înregistrării
magnetice a unui program sonor
sînt următoarele:
— buna calitate a înregistrării
informaţiei sonore privind banda
de frecvenţă, distorsiunile THD
şi zgomotul de fond:
— durata mare a unei înregis-
rarea iremediabilă a şanţurilor
discului. De multe ort curăţarea
cu aspiratorul montat invers este
mai utilă decH o spălare cu pro¬
duse chimice al cărei rezultat
poate fi dubios Curaţarea discu¬
rilor pare simplă şi la în de mina
oricui. De fapt, este vorba de un
procedeu mult mai delicat decit
pare la prima vedere Prima pro¬
blemă este aceea a reziduurilor
care riscă să fie depuse în şan¬
ţuri şi care pol proveni chiar din
apa potabilă, aceasta conţinind
săruri care pot distruge discul
Se poate folosi apa distilata, care
la rînduî ei are inconvenientul de
a nu acţiona asupra grăsimilor
depuse pe disc
»
Un produs rdeal pentru curăţa¬
rea discului trebuie sa posade
caracteristici chimice şi micro¬
biologice compatibile cu inalta
fidelitate. 0 trebuie sa dizolve
grăsimile, sa permită eliminarea
particulelor de praf, sa suprime
depozitele caustice din şanţuri ş*
să proiejeze discul împotriva de¬
gradării biologice. In acelaşi
timp, lichidul nu trebuie sa lase
urme sau sa aiba proprietăţi de
aderenţa plastica, conservind
Ine- EMIL MARIAN
trâri continue (cca 2—3 ore):
— deservirea simplă a magne¬
tofonului şi siguranţa lui în ex¬
ploatare;
— posibilitatea redării ime¬
diate a informaţiei sonore acu¬
mulate, fără nici un proces teh¬
nologic suplimentar:
— posibilitatea de a tăia şt a
îmbina banda magnetică fara ca
acest lucru să dăuneze înregis¬
trării;
— calitatea unei înregistrări se
păstrează după un număr mare
de redân ale informaţiei sonore
stocate.
Sistemul de înregistrare nu
poate prelua o dinamică orie fi de
mare a programului sonor, acest
lucru reprezentind o dificultate
esenţială a înregistrării şi redării
complet integritatea discului în
acest scop produsul trebuie
echilibrat cu agenţi protectori în
proporţii rezonabile Această so¬
luţie necesită de asemenea stu¬
diul pericolului emanat de pre¬
zenţe mterobiene sesizabile
într-o durată mai mare de timp
Retenţia prafului, abraziunea
caustică şi contaminarea micro-
bîană sînt direct proporţionale
eu umiditatea la suprafaţa discu¬
lui Singurul avantaj al umidităţii
constă în echilibrul şi nu în eli¬
minarea încărcării cu electrici¬
tate statica. Asigurînd distribui¬
rea uniformă a fluidului pe su¬
prafaţa întreagă a discului, elimi¬
narea eficace a fluidului şi a rezi¬
duurilor de suprafaţă ar constitui
efectele unui produs teoretic
perfect Încă nu există un ase¬
menea produs, dar compoziţia
lui este siudiatâ ir laboratoare
•
Griia acordată discului trebuie
sa înceapă din momentul cum¬
părării lui. Discul, chiai împache¬
tat, pus pe bancheta maşinii sub
influenţa razelor soarelui, se
poale deforma. Chiar daca nu
este expus la soare (ceea ce tre¬
buie neapărat evitat), tempera¬
sunetului. Aproape totdeauna di¬
namica transmisă de un sistem
electroacustic rămîne sub valoa¬
rea dinamicii naturale. Limitarea
dinamicii la sistemele de înregis¬
tra re-red are a sunetelor se dato¬
rează dificultăţilor de ordin teh¬
nic, Nivelul maxim de la ieşirea
sistemului electroacustic nu
poate depăşi “ o anumită limita,
deoarece distorsiunile programu¬
lui sonor ar depăşi limita admisa,
în acelaşi timp. nivelul minim
este limitat de către tensiunea de
zgomot a sistemului {tensiunea
ce apare la ieşirea sistemului în
Upsa semnalului de intrare)
Aprecierea corecta a nivelului
de zgomot se face ţinînd cont de
caracteristicile fiziologice ale or¬
ganului auditiv, deoarece semna¬
lele de frecvenţă joasa şi nivel
mic sînt percepute mai slab decît
cele cu frecvenţa înaltă, de ace¬
laşi nivel Datorită acestui fapt,
măsurarea nivelului de zgomot
se face intercalind în circuitul
electroacustic un filtru a cărui
caracteristică liniarizează modul
de percepţie al organului auditiv
uman Schema electrică a unui
filtru de acest tip este prezentată
în figura 1. Raportul dintre ten-
tura ambiantă ridicată poate pro¬
voca îmbătnnirea discului. Cei
mai bine protejate sînt discurile
împachetate în casete de carton.
Anumiţi producători îndoaie un
colţ al plicului de hîrtie în care
este ambalat discul pentru intro¬
ducerea tui mai uşoară in ai doi¬
lea pfic. Metoda prezintă incon¬
venientul creării unei presiuni
asupra discului, ce poate fi de¬
format Degetele nu trebuie in
nici un moment sa fie în contact
cu şanţurile discului Extremita¬
tea deschisă a plicului interior
nu trebuie sa corespunda cu cea
a plicului cartonat Trebuie evi¬
tată manevra de a sufla praful de
pe disc deoarece umiditatea res¬
piraţiei risca, dimpotrivă, să-l fi¬
xeze Un disc nu trebuie lasat
mult timp pe o parte a platanului
piGk-up-ufui ei trebuie fie întors
pentru a ti ascultat, iie reintro¬
dus în plicul său
Discurile irebuie păstrate verti¬
cal la o temperatură intre 15 st
JO°C. cu o umiditate pîna la
50% O temperatura prea scăzuta
poate provoca spargerea discuri¬
lor; iar una prea ridicata pro¬
voacă deformarea lot O valoare
prea scăzuta a umidităţii poale
determina acu mul an mari de
electricitate statică
ALMANAH „TEHNiUM" 1990
6f
siunea de ieşire maximă nedis-
torşionatâ a sistemului şt tensiu¬
nea de zgomot măsurata se nu¬
meşte dinamica tehnica a siste¬
mului. Experienţa a arătat că
cefe mei bune sisteme de în re¬
gi st re re-re dare prezintă o dina¬
mică tehnică de cca 60 dB. înre¬
gistrarea magnetică a sunetului
se bazează pe magnet iz ar ea va¬
riabilă a unui purtător de mate¬
rial teromagnetic (banda magne¬
tică) ce se deplasează prin fata
unui electr© mag net (capul de în¬
registrare) în bobina căruia cir¬
culă curent de audiofreevenţă
proporţional cu programul infor¬
maţional sonor ce urmeaza a fi
imprimat. Materialul feromagne-
tic ce a devenit purtătorul infor¬
mare* sonore căpătă o magneţi-
zare remanentă care este stocata
pe banda magnetică. Pentru a
reda informaţia sonora înregis¬
trată, banda magnetica se depla¬
sează prin faţa altui electromag¬
net (capul de redare), în bobina
căruia se induce o tensiune elec¬
tromotoare cu amplitudine varia¬
bilă, în funcţie de caracteristica
magnetică remanentă a benzii
înregistrate. Ulterior* semnalul
electric alternativ esle amplificat
şi redat de către difuzor, refacm-
du-se astfel programul rnforma¬
ţi on al sonor iniţial, înregistrarea
magnetică poate fi ştearsă după
dorinţă, iar banda magnetică se
poate utiliza ulterior la o nouă
înregistrare. Ştergerea benzii
magnetice se poate realiza în
doua moduri, şi anume folosind
un cimp magnetic continuu sau
folosind un cîrnp magnetic alter¬
nativ. Ştergerea cu ajutorul cîm-
puJui magnetic continuu constă
\n magnetizarea pînă Pa saturaţie
a fiecărei particule magnetice
elementare, care face parte din
componenţa stratului fero mag¬
netic dispus pe banda magne¬
tică. Fiecare particulă elementară
care are iniţial inducţia remanenta
B,™ este magneţizată pîna ia sa¬
turaţia EU,, in timpul cît trece
prin faţa între f ier ului capului
magnetic de ştergere. După pă¬
răsirea acestei zone, particula
elementară ramîne cu inducţia
remanentă constantă B r , oricare
ar f* tost valoarea iniţiala a lui
Deoarece o inducţie rema¬
nentă constantă determină un
flux magnelic constant, ta trece¬
rea prin faţa capului de redare
nu se generează nici o tensiune
efect rom oto are
Cîmpul magnetic continuu Hs*
necesar aducerii în stare de sa¬
turaţie a benzii magnetice, se
poate realiza cu ajutorul unui cu¬
rent continuu care circulă prin
capul de ştergere sau prin inter¬
mediul unui magnet permanent
care serveşte drept cap de şter¬
gere. in ambele cazuri se alege o
astfel de valoare a cîmpului mag¬
netic incit valoarea sa maximă să
magnetizeze banda magnetică
pîna la saturaţie. în figura 2 srn
prezentate modul de efectuare a
ştergem in curent continuu şi
modul de repartiţie a cîmpului
magnetic în zona întrefierului.
Ştergerea cu ajutorul cîmpului
magnetic alternativ se bazeaza
pe fenomenul de magnelizare şi
demagnelizare succesivă a cor¬
purilor fero magnetice. Acest fe¬
nomen apare atunci cind corpul
teromagnetic se situează intr-un
cîrnp magnetic alternativ a cărui
amplitudine creşte şi apoi des¬
creşte pîna la zero. Fiecare ele¬
ment a) benzii magnetice care
intră in zona intrefierului cu anu¬
mită stare magnetică este supus,
în timpul trecerii* unui cîrnp
magnetic alternativ Amplitudi-
Fig 3 Ştergerea benzii magnetice folosind un cimp magnetic alternativ
62
ALMANAH „TEHNIUM" 19M
HI-FI
Fig. 4: Tipuri de magneîizare
a. magnettz are a transversala
t). magne uzare a laterală
nea cîmpuiui magnetic creşte
iniţial pînâ la maximum, iar ulte¬
rior descreşte la zero datorită atît
repartiţiei cîmpuiui magnetic din
întrefier (fig. 3), cit şi mişcării
continue a benzii magnetice prin
îaţa acestuia, fn acest lei, fiecare
particulă elementară feroasă pro¬
prie benzii magnetice este mag-
netizată iniţial pînâ ia saturaţie
prin cicluri de histerezis crescă¬
toare. Ulterior, parcurgînd cicluri
de histerezis descrescătoare,
particula magnetica elementară
este demagnetizată pînâ la zero,
stare îr> care părăseşte întrefierul
capului de ştergere. Datorită
acestui fapt, banda magnetică
demagnetizată nu induce, în mo¬
mentul trecerii prin faţa capului
de redare, nici o tensiune elec¬
tromotoare. in mod practic apare
doar tensiunea de zgomot, dato¬
rata structurii benzii magnetice,
de valoare foarte redusă Pentru
o demagnetizate eficientă este
necesar ca descreşterea amplitu¬
dinii cîmpuiui magnetic de mag¬
net izant din întrefier să fie cît
mai lentă, curba înfăşurate are a
punctelor ce marchează amplitu¬
dinile cîmpuiui magnetic variabil
avînd forma unui clopot. în acest
fel se impune ca variaţia amplitu¬
dinii unui maximum al cîmpuiui
magnetic variabil nu trebuie să
depăşească 1% din amplitudinea
unui punct maximi vecin. în fi¬
gura 3 este prezentat modul de
variaţie a cîmpuiui magnetic al¬
ternativ, care generează şterge¬
rea benzii magnetice. în cazul in
care condiţia de amplitudine a
maximelor cîmpuiui magnetic al¬
ternativ de ştergere nu se păs¬
trează, ştergerea benzii magne¬
tice nu se face complet, iar
aceasta râmîne magnetizaiă, cu
o oarecare inducţie remanentă.
Condiţia de descreştere lină a
amplitudinii cîmpuiui magnetic
demagnetizanţ din întrefier ul ca¬
pului magnetic de ştergere este
uşor de îndeplinit dacă frecvenţa
proprie a cîmpuiui este ridicată.
Practic se foloseşte o frec¬
venţă situată în intervalul
5CH-1G0 kHz.
ÎNREGISTRAREA
Magnetizarea benzii magnetice
se poate face în 3 moduri, şi
anume transversal, lateral şi lon¬
gitudinal. Magnetizarea laterală
se obţine aşezîhd piesele polare
ale capului de înregistrare de o
parte şi de cealaltă a marginilor
benzii magnetice (fig. 4b). Mag-
netizarea transversală apare
atunci cînd piesele polare ale ca¬
pului de înregistrare sînt aşezate
una în prelungirea celeilalte,
printre ele trecînd banda magne¬
tică (fig. 4a). Cel mai simplu şr
eficient mod de magnetizare al
benzii magnetice este magneti-
zarea longitudinală (fig. 5). Acest
tip de magnetizare se poate rea¬
liza cu un cap de înregistrare to-
roidal prevăzut cu întrefier. cu
două piese polare sau cu o sin¬
gură piesă polară. în toate cele
trei cazuri se observa şi apariţia
unor cîmpuri magnetice trans¬
versale, mai ales înspre marginile
întrefierului (fig. 5). In locul unde
liniile magnetice de forţă ale flu¬
xului magnetic intra şi ies din în-
trefier (muchiile acestuia),
componenta transversală a cîm¬
puiui magnetic este maximă, iar
în mijlocul întrefierului apare o
magnetizare longitudinală pură.
Analiz înd în amănunţime feno¬
menele magnetice referitoare la
capul de înregistrare toroidal
(fig. 6), se observă că liniile flu¬
xului magnetic încep să iasă în
zona întrefierului chiar înainte de
muchiile acestuia. Astfel, lungi¬
mea efectivă practică a circuitu¬
lui magnetic din întrefier este
totdeauna mai mare decit lungi¬
mea fizică a întrefierului. Acţiu¬
nea componentei transversale a
cîmpuiui magnetic destinat mag-
netizârii benzii magnetice este
deosebit de dăunătoare înregis¬
trării datorită următoarelor
efecte:
— magnetizeazâ transversal
într-o direcţie nedorită particu¬
lele magnetice ale benzii magne¬
tice, mîcşorînd energia magne¬
tică remanentă a înregistrării;
— modifică repartiţia cîmpuiui
magnetic din întrefier, care pen¬
tru realizarea unei bune înregis¬
trări trebuie să scadă rapid spre
marginile întrefierului.
Datorită acestor considerente,
componenţa transversala a cîm¬
puiui magnetic destinat înregis¬
trării trebuie să fie cît mai re¬
dusă. S-a constatat că această
componentă nedoritâ este cu atît
mai mare cu cît întrefierul capu¬
lui de înregistrare este mai în¬
gust. Acest fapt constituie, toto¬
dată. o piedică serioasă la şter¬
gerea benzilor magnetice înre¬
gistrate supramoduîat, cu ajuto-
B3
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
rul capului obişnuit de ştergere
Acest caz este înţîlml frecvent
în practica Atunci cind banda
magnetica este magneUzata prea
puternic, deci in cazul supramo-
dulaţiei, apare pe lingă magneti-
zarea transversala si o magneti-
zare longitudinala deosebit de
puternică faţa de cazul normal
în momentul in care se reali¬
zează ştergerea berrzri magne¬
tice, deoarece capul de ştergere
are un intrefier mult rnai mare
deciî capul de înregistrare, acţiu-
nea de ştergere (de magnet izare)
se manifesta numai asupra com¬
ponentei longitudinale a cîmpu-
lui magnetic remanent Acţiunea
capului magnetic de ştergere de¬
vine insuficienta pentru şterge¬
rea loiala a componentei
transversale C im pul de ştergere
influenţează această compo¬
nenta numai in punctele unde li¬
niile de forţa aîe fluxului magne¬
tic de ştergere ies din intrefier,
perpendicular pe suprafaţa mie¬
zului magnetic, tar în aceste
locuri el are o valoare redusa, in¬
suficienta unei demagnetizâri to¬
tale, Rezultatul finaf este rămi-
nerea benzii magnetice, după
ştergere, cu o magneţi za re trans¬
versala Deoarece capul de re¬
dare are o construcţie foarte
asemănătoare cu cea a capului
de Înregistrare {unele magneto-
foane folosesc acelaşi cap pen
tru înregistrare şi redarej Tn mo¬
mentul redarh se preia informaţia
sonora de pe banda, inlrucit lăţi¬
mea întrefterulu* şr repartiţia
cîmpului magnetic sini foarte
asernanatoare O banda magne¬
tica înregistrata supramoduiaî se
poate şterge complet folosind
numai un cimp magnetic de şter¬
gere foarte puternic şi cu com¬
ponente multiple. atil transver¬
sale. cit şi longitudinale Se
poale folos* o bobina de ştergere
alimentata de la reţeaua de cu
reni alternativ Cimpui magnetic
de dispersie, puternic şj îndrep¬
tat tn toate direcţiile reahzeaza
acţiunea de ştergere totala Un
aii factor care implică repar liţia
cîmpului magnetic în intrefierul
capului de înregistrare este per¬
meabilitatea magnetica a benzii
magnetice comparativ cu cea a
capului magnetic. Daca permea¬
bilitatea benzii nu este mare in
raport cu cea a capului magne¬
tic. liniile fluxului magnetic, ur-
mînd un drum de reluctanţă mi¬
nimă, părăsesc intrefierul cu
mult înainte de locul fizic al
acestuia Apare efectul de lărgire
suplimentară a întrefierului efec¬
tiv. cumulat cu un cîrftp magne¬
tic cu componentă transversală
mare. Acest fapt este deosebit
de dăunător la înregistrarea sem¬
nalelor audio cu frecvenţă mare
în cazul unei permeabilităţi re¬
duse a benzii magnetice, liniile
de forţă ale fluxului magnetic pă¬
răsesc intrefierul chiar în zona
lui fizica, iar înregistrarea benzii
magnetice se tace intr-un mod
eficient. De a?ci rezulta ca banda
magnetica trebuie sa aiba o per¬
meabilitate magnetica relativ re¬
dusa pentru efectuarea unei în¬
registrări de calitate in ceea ce
pnveşîe frecventele înalte
ÎNREGISTRAREA BENZII
MAGNETICE
O banda magnetica inregis
trata cj un semnal sinusoidal se
poate considera ca fiind corn
pusa dintr-o sene de mici mag
neţi elementar* a căror lungime
este egala eu jumătate din lungi
mea de unda a semnalului înre¬
gistrat (fig 7) Aceşti mici mag¬
neţi trebuie sa producă. în mo¬
mentul trecerii prin faţa capului
de redare, o tensiune eteclromo
toare care trebuie sa fie identică
din punct de vedere al modului
de variaţie cu cea a semnatului
eiecUic înregistrat iniţial Acelaşi
lucru se produce şt in cazul înre¬
gistrării semnalului audio cu o
forma de unda complexa Înre¬
gistrarea unui semnal de audio-
frecvenţa se poate efectua in 3
moduri, şi anume înregistrarea
fara premagnetizare (polarizare),
înregistrarea cu premagnetizare
de curent continuu şî înregistra¬
rea cu premagnetizare de înalta
frecvenţa
Sistemul de polarizare care fo¬
loseşte curentul alternativ de
înalta frecvenţa permite obţine¬
rea unei dinamici de cca 60 dB,
un raport semnal/zgomot de va¬
loare asemanatoare şi un zgomot
de fond minim în pauze. Toto¬
dată. procentul total de distor¬
siuni THD scade sub 1% astfel
îneît înregistrarea semnalului au¬
dio util reflecta. practic, întocmai
semnalul audio original. în mo-
64
ALMANAH „TEHNtUM" 1990
mentul redării. Pentru a uşura în¬
ţelegerea fenomenelor care au
loc la înregistrarea cu polariza¬
rea de curent alternativ, se fac
iniţial cit©va ipoteze simplifica¬
toare, ulterior aducîndu-se co¬
recţiile necesare. Iniţial se presu¬
pune că forma repartiţiei cimpu-
lui magnetic în întrefier este
drept unghiul ară, deci creşte de
la zero la H mil * pe o distanţă
foarte scurta, îşi păstrează valoa¬
rea maximă t-L clP pe toată lăţi¬
mea între fier ului şi apoi revine la
zero pe o distanţă !a fel de
scurtă. Daca prin capul de înre¬
gistrare circulă numai curentul
de polarizare, a cărui frecvenţă
se situează în afara spectrului
sonor (60 -r- 100 kHz) şi a cărui
amplitudine este mai mică decît
a Curentului de ştergere (deci nu
se atinge saturaţia), atunci pe
banda magnetică se înregis¬
trează acest semnal ultrasonor.
înregistrarea este distorsionată
datorită nelîniarităţij caracteristi¬
cii a. f(H), iar magnetizarea
remanentă Ba.*, este caracteri¬
zată de* prezenţa armonicii e
treia. După ieşirea din zona în¬
tre! ierul u i. datori t ă fen o m en u lui
de demagnetizare, care se mani¬
festă cu atrt mai puternic cu cît
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
frecvenţa semnalului înregistrat
este mai mare, semnalele înre¬
gistrate sint atenuate, în momen¬
tul redării apare şi fenomenul de
lărgire a întrefîerului, care se
manifestă mai intens la frecven¬
ţele înalte. Astfel se creează o
nouă atenuare a semnatului de
polarizare înregistrat. Datorită
faptului că amplificatorul de re¬
dare este construit astfel încît să
lucreze numai în banda de au-
diofrecvenţă, ca rezultat fina! se
Obţine o atenuare considerabilă
a semnalului ultrasonor înregis¬
trat. Practic se obţine o tensiune
de valoare foarte redusă, compa¬
rabilă cu nivelul zgomotului de
fond. care nu se poate percepe
de către organul auditiv uman.
Să analizăm situaţia în care la
bornele capului de înregistrare
se însumează curentul de polari¬
zare cu un curent alternativ de
frecvenţă situată în banda audio
(însumare şi nu modulaţie, deoa¬
rece se presupune o caracteris¬
tică liniară a elementului de în¬
sumat). Valoarea instantanee a
curentului de audio frecvenţă ob¬
ţinut prin însumarea celor doi
curenţi este egală cu media arit¬
metică a valorilor instantanee ale
curbei înfăşurătoare. \ Af - (i 1+
y/2. Caracteristica rezultata nu
este simetrică faţă de axa de si¬
metrie iniţială a celor doi curenţi,
iar cele două curbe înfăşurătoare
sint în permanenţă ta aceeaşi
distanţă una faţă de cealaltă. Cei
doi curenţi de frecvenţe diferite
se pot separa relativ uşor (cu
ajutorul unui filtru trece-jos) în
cazul în care însumarea celor doi
curenţi se face pe o porţiune ne-
linîară a caracteristicii de func¬
ţionare. semnalul total are trei
componente principale; semnalul
original de înaltă frecvenţă, sem¬
nalul sumă f* + t u şi semnalul di¬
ferenţa f,—f„. în acest caz. sepa¬
rarea componentei de audiofrec-
venţâ ftf se poate face numai cu
ajutorul unui element nefiniar
(un detector, discriminator etc,).
Se observă că înalta frecvenţă
modulată este în permanenţă si¬
metrica faţă de axa absciselor,
Aliment în d capul de înregistrare
cu un curent obţinut din combi¬
narea curentului de audiofrec-
venţă cu cel de înaltă frecvenţă
la o viteză de deplasare a benzii
magnetice destul de mare. cu¬
rentul de audio frecvenţă se
poate considera continuu în tim¬
pul în care 0 particulă elemen¬
tară a benzii magnetice trece
srîn faţa întrefîerului capului de
înregistrare. Pe bandă se înregis¬
trează ambele frecvenţe. Datorită
aiurii caracteristicii de transfer
dinamice = f(H), curentul
de frecvenţă înaltă este distorsio¬
nat (ca şi în cazul în care se în¬
registrează doar curentul de po¬
larizare). Curentul de audiofrec-
venţâ suprapus este însă nedis¬
torsionat, deoarece valorile de
vîrf ale semnalului total se situ¬
ează pe porţiunile liniare ale ca¬
racteristicii de transfer. Valoarea
instantanee a inducţiei magne¬
tice remanente de audiofrec-
venţă se determina din semi-
suma valoriloi instantanee ale
caracteristicii totale (fig 6). şi
anume B Fr „ = (B*i+B*.')/2.
Daca curentul de polarizare de
frecvenţă înaltă prezintă asimetrii
datorită prezenţei armonicii a
doua. deci daca are o compo¬
nentă de curent continuu,
aceasta se înregistrează pe
banda şi induce în capul de re¬
dare. datorită neomogenitaţîi
benzii, un zgomot puternic.
Datorită acestui fapt este de
dorit ca prezenţa componentei
de curent continuu să fie elimi¬
nată complet de la bornele capu¬
lui magnetic de înregistrare Se
observă că înregistrarea cu pola¬
rizare de înaltă frecvenţă tace ca
65
Alm. Idimum 19W coala 5
pe banda magnetică sa fie prac¬
tic înregistrate două semnate, şi
anume semnalul de audiofrec-
ventă şi semnalul de frecvenţa
înaltă. Acesta frisâ nu se poate
auzi, deoarece este situat in
banda de frecvenţe ultrasonore
(50-100 kHz) Datoritâ faptului
ea amplitudinea lui este de 2 - 3
ori mai mare decîî amplitudinea
semnalului de audiofrecvenţâ. el
ar putea produce distorsiuni ne¬
liniare in momentul amplificării
semnalului audio util de către
amplificatorul de audiofrecvenţâ.
Datorită acestui fapt este absolut
necesar să se monteze un filtru
trece-jos, conectat după capul
de redare, pentru atenuarea
semnalului de frecvenţă înaltă
Se observă faptul că pentru fie¬
care curent de polarizare de
înaltă frecvenţă, care creeaza un
cîmp magnetic de amplitudine
H t/ . se poate construi o caracte¬
ristică de transfer B^/ = HH 41 )»
pentru Hif = constant.
Construcţia diagramei din fi¬
gura 9 se bazează pe faptul că
secţiunea cîmpului magnetic de
audiofrecvenţâ H., f are ca rezul¬
tat mutarea punctelor mijlocii ale
sinusoidei reprezentînd polariza¬
rea de audiofrecvenţâ, la dreapta
şi la st în ga, pe caracteristica de
transfer 8 ^™ = f(H)
în figura 10 sint reprezentate
diferite caracteristici Bfcu=f(H 4 r)
pentru diferite valori ale cimpului
magnetic de înaltă frecvenţă,
Se observă că pentru H /f = 0
diagrama rezultată reprezintă ca¬
racteristica- de transfer iniţială
B Krrt) = f(H), care implică distor¬
siunile neliniare maxime Pe mă¬
sură ce creşte amplitudinea cîm-
pufui magnetic de polarizare
se observa ca va creşte şi porţiu¬
nea liniară a diagramelor 8 ^ =
f(H^ r ). Pentru o anumită valoare
a cîmpului magnetic Hu. porţiu¬
nea liniară esle maximă, deci în
acest caz se pot înregistra sem¬
nale audio cu amplitudine mare,
fără distorsiuni şi, totodată, pre¬
zentând un raport semnal/zgomot
maxim.
Alegerea punctului de funcţio¬
nare optim este, în practică, deo¬
sebit de dificilă, deoarece, în
afara considerentelor menţionate
anterior, variata curentului de
polarizare t n influenţează şi alţi
factori în afara de THD, ca de
exemplu zgomotul, banda de
frecvenţe transmisă, efectul de
copiere a benzii ete. Un alt fac¬
tor important îl constituie frec¬
venţa curentului de polarizare
Pentru ca înfăşuratoarea carac¬
teristicii = să urmă¬
rească precis semnalul de frec¬
venţă limită superioară din
banda de audiofrecvenţâ care se
doreşte a fi înregistrat, este ne¬
cesar ca frecvenţa curentului de
polarizare Ut să fie cil mai mare
Ea nu poate lua lotuşi valori prea
mari datorită faptului că pierde¬
rile în capul magnetic de înregis¬
trare cresc o dată cu mărirea
frecvenţei curentului de polari¬
zare
REDAREA
Pentru redarea semnalului în¬
registrat pe banda magnetică,
aceasta se derulează prin fa|a
capului de redare, obligatoriu cu
aceeaşi viteza cu care a fost tre¬
cută prin faţa capului de înregis¬
trare în momentul înregistrării.
Variaţiile inducţiei remanente
Bit,™ generează variaţii ale fluxu¬
lui magnetic ce se închide prin
banda^ magnetică şi capul de re¬
dare. Intrefierul capului magnetic
de redare este constructiv mai
mic decit^ cel al capului de înre¬
gistrare în momentul redării, în¬
tre fier ul obliga liniile de forţă ale
fluxului magnetic să se închidă
prm miezul magnetic al capului
de redare, deoarece reiuctanţa
acestuia este cu cîteva ordine de
mărime mai mică decil reluc-
tanţa corespunzătoare a aerului
şi a benzii magnetice Prin con¬
strucţia capului de redare, acesta
trebuie sa asigure fidelitatea
semnalelor determinate de in¬
ducţia remanentă a benzii mag¬
netice Bm, în caz contrar, la re¬
dare apar distorsiuni de frec¬
venţă şi de nelimaritate foarte di¬
ficil de înlăturat prin acţionarea
asupra părţii electrice a amplifi¬
catorului de audiofrecvenţâ.
66
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
AMPLASAREA
MICROFOANELOR
înregistrările in direct — mai
personale, mai vii şi adevărate —
oferă amatorilor incontestabile
avantaje de originalitate, fapt ce
permite constituirea une* auten¬
tice arhive sonore lată. în conti¬
nuare. cîteva sfaturi, indicaţii ge¬
nerale şi reguli ce pot fi adop¬
tate, interpretate de către amato¬
rii de înregistrări in direct Spe¬
răm că acestea vor oferi soluţii
practice pentru numeroase pro¬
bleme ce se pot intîim în prac¬
tica înregistrărilor în drrect.
Microfonul. O înregistrare de
calitate solicită firesc utilizarea
unor microfoane de calitate.
Pentru realizarea înregistrărilor
cu orchestră, cor sau muzica de
cameră este necesar un micro¬
fon care poate asigura un răs¬
puns in frecvenţă satisfăcător.
Altfel spus. microfonul trebuie să
capteze sunetele cele mai va¬
riate, cele mai bogate Niciodată
un microfon de calitate nu este
prea scump pentru a obţine înre¬
gistrări de bună calitate. Proble¬
mele specifice de amplasare a
microfoanelor pot ocupa spaţiul
tipografic al unui întreg volum
jn rîndorile de mai jos veţi gas»
citeva sugestii utile ce pot con¬
stitui baza unei înregistrări de
calitate
Datele problemelor ce se pun
în faţa amatorului se axează pe
corpul sonor şi spaţiul in care
acesta se desfăşoară
Ceea ce distinge o bună înre¬
gistrare reprezintă echilibrul în¬
tre instrumente $■ cîntareţi, între
reverberaţie şi zgomotul de fond
al sălii în care se desfăşoară în¬
registrarea
Presupun ind că un grup de
executanţi este în sine echilibrai,
prima problemă nu este dificila
Tehnica obişnuită constă în sus¬
pendarea microfoanelor într-o
poziţie destul de înalta (fig. i)
astfel ca executanţii din primul
rind să nu acopere pe cei din
rînduf din spate şi ca toţi sa fie
la o distanţa aproximativ egala
de microfon Scopul nostru este
obţinerea unei reproduceri
exacte, fireşti, a distribuţiei so-
C, STAN CI U
nore în spaţiu, înregistrarea tre¬
buind să furnizeze percepţia
reală a reliefului sonor.
pentru aceasta trebuie să ne
inspirăm din metodele complexe
folosite în studiourile profesio¬
nale. Echilibrul între instrumen¬
tele muzicale poate fi modificat
prin variaţia distanţelor relative
in raport cu microfoanele; rapor¬
tul sunetelor directe cu cele re¬
flectate depinde de dislanţa mi¬
crofonului de sursa directa de
sunet şi pereţii şahi.
Microfoanele bidirecţionale au
un cimp de acţiune în spaţiu Jn
opt" (fig. 2). Ele trebuie plasate
mai în spate pentru a acopert o
arie mai fargă decît modelele
unidirecţionale (cardtoide), Mo¬
delele omnidirecţionale (sau
nondirecţionale) acopera, de
asemenea, un spaţiu larg. Pe de
altă parte, o sursă de dificultăţi
in echilibrarea instrumentelor o
constituie grupa alămurilor
Aceste instrumente generează
sunete pe o axă mai dreaptă de¬
cît alte instrumente. Dacă trom¬
petele sint îndreptate direct spre
microfon, există riscul ca ele să
fie captate prea puternic in ra¬
port cu alte grupe de instru¬
mente; daca ele sint îndreptate
spre un punct prea îndepărtat. îşi
pot pierde întreaga strălucire. De
altfel, fiecare sală are un nivel
propriu al reverberaţiei.
Perspectivă şt reverberaţie.
Cind echilibrul compartimentelor
sonore este obţinut, trebuie cău¬
tat un echilibru între perspectiva
apropiata şi cea îndepărtată. Cu
cri microfonul e mai aproape de
executant, cu atu mai clară şi
mai distinctă va fi înregistrarea,
pe de alta parte, înregistrările în
*
i
Plafon y~
/ \ *
Microfon — f / \
\ .
•- / 4/
, Mu2ică
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
67
Plasarea microfoanelor la înălţime permite redu¬
cerea diferenţelor de nivel sonor.
poduri*® folosind pe ceîe de la
un lampadar cu bucăţi de tuburi
filetate cu 0 16 mm. care pot
perspectiva permit mai moli un
aijiestec bun al sunetelor pro¬
duse de grupele de executanţi,
dind O senzaţie mai pregnanţă a
dimensiunilor sălii de concert
(f»g- 3)
Se poate lucra ta o distanţă
mai mare în stereofonie decît în
monotonie, puterea de selecţie a
sunetelor fiind mai mare. în con¬
secinţă. înregistrările stereofo¬
nice în cazul une* reverberaţii
mari devin mai distincte decît
aceleaşi înregistrări monoton ice
Uneori amatorul doreşte mat
degrabă captarea distinctă a su¬
netelor apropiate, alteori el caută
efectele de reverberaţie. O rever¬
beraţie moderată va da înregis¬
trării un relief sonor fiindcă su¬
netele reflectate suplimentar
compun O trenă sonora care
continuă audiţia sunetelor utile,
î n sta laţi ii e de înregistrare rever¬
berante pot fi utilizate doar la
bucăţi lente. Energia înaltei frec¬
venţe se pierde mai uşor cu dis¬
tanţa (cînd se înregistrează com¬
partimente depărtate de axul mi¬
crofonului) decît energia cu frec¬
venţă mai joasă
Pentru înregistrai ea unui cor
înlr-un spaţiu puternic reverbe¬
rant se pot folosi trei micro¬
foane. Cele două microfoane
principale (omnidirecţionale) se
plasează la 4 m înălţime, fiecare
situat la o distanţă de 2.5 m de
axa centrală şi de locul dirijoru¬
lui Al treilea (model cardiord) se
plasează în spatele dirijorului, la
mijloc, la înălţimea ultimului rind
de corişti. Dacă nu aveţi instalaţi*
speciale pentru plasarea micro¬
foanelor, puteţi confecţiona su-
forma un suport articulat, De
asemenea, microfoanele pot fi
agăţate de un fir de nailon, care
are avantajul solidităţii şi faptului
că este aproape invizibil. De ase¬
menea, cablul de legătură cu
magnetofonul nu trebuie să de¬
păşească 4,5—5 m Peste
această lungime zgomotele devin
jenante dacă nu se utilizează mi¬
crofoane cu joasă impedanţâ şi
transformator.
Pentru înregistrarea unui reci¬
tal se pot folosi doua microfoane
cardioide la o distanţă de 1.5 m
intre ele. în faţa solistului. De
asemenea, se poate monta un
microfon de tip cardîOîd-conden-
sator deasupra solistului. O altă
amplasare convenabilă pentru un
solist este asemanatoare aceleia
dm figura 4. unde un cintareţ se
acompaniază la pian. In funcţie
de ceîe trei poziţii menţionate se
poate accentua vocea sau instru¬
mentul.
în figura 5 este reprezentat
schematic un cor mixt de 50 de
persoane, ocupind o suprafaţă
de 5,50x 2,50 m, cîntind intr-0
sală unde timpul de reverberaţie
este lung. Trebuie adaugat faptul
că înregistrarea nu poate pro¬
duce mari dificultăţi, fiecare cîh-
tăreţ producind aproximativ ace¬
iaşi volum sonor
.-yofc»
©©©©© 0 ( 9 @ 0 ©
©©©©(g©©©©©
©©©©O©©©©©
© 0 ©©© 0 © 0 ©©
©©O©©©©©©©
- 105 °
\
y
68
ALMANAH „TEHNtUM" 19W
HI-FI
S-a încercat mai Intîi instalarea
a doua microfoane directive di¬
namice de tip MD421 la o dis¬
tanţă de 2 m in faţa primului rînd
de cîntâreţi. Ele sînt îndreptate
spre aripile exterioare ale an¬
samblului vocal cu un unghi de
deschidere de 105°. între primul
şi ultimul rind de cîntâreţi dife¬
renţa nivelului sonor va fi mai
mare de 8 dB. Echilibrul intre
voci nu esle satisfăcător, iar re¬
verberaţia este prea sfabâ, neob-
ţinîndu-se un echilibru intre su¬
netele directe şi cefe reflectate
în figura 6 este reprezentată o
dispunere a microfoanelor me¬
nită să ofere un echilibru adec¬
vat între voci şi efectul de am¬
bianţă. Situarea microfoanelor ta
o înălţime de 5 m micşorează ra¬
portul distanţelor intre primul şi
ultimul rind al coriştilor, raportul
presiunii sonore ajung înd şt el la
valoarea dorită de 1:1,4 (3 dB}
Totuşi, mai există primejdia ca
înregistrarea să fie insuficient de
nuanţata, reverberaţia fiind prea
slabă. Soluţia este reprezentată
in figura 7; s-au mai instalat
două microfoane supbmentare la
10—15 m depărtare de cor pen¬
tru obţinerea unei înregistrări de
bună calitate. Cu ajutorul unor
suporturi telescopice reglabile
dificultatea instalării microfoane¬
lor fa înălţime poate fi uşor înlă¬
turată.
Tipuri de microfon
în figura 2 este reprezentata o
diagramă de directivitate pentru
trei tipuri de microfoane, primul
tip. omnidirecţional, prezintă la
frecvenţele joase aceeaşi sensi¬
bilitate pentru toate direcţiile;
diagrama sa este deci circulară.
Totuşi la frecvenţele înalte, dia¬
grama tinde să devină direcţio¬
nală. Microfonul bidirecţional
prezintă o sensibilitate tradusă
grafic printr-un 8 culcat, avînd o
sensibilitate maximă la sunetele
ce vin din faţă şi din spate. Mi¬
crofonul unidirecţional, numit $i
cardioid (din cauza diagramei
sale în formă de inima), are o
sensibilitate maximă la sunetele
ce provin din faţa, sensiblitatea
sa fiind aproape nulă la celelalte
sunete. Acest tip de microfon
este cel mai eficace.
7
c
SD SD 5D
1 i 1
Echilibrarea sunetului prin utilizarea
perechilor de microfoane.
MEMORATOR Mi
CDB 451
CDB 451
CI 58
HE
HEM
2 PORŢI -SI - SAU ^ NU" cu 2 x 2 INTRĂRI
DUAL 2-WIDE 2— IN PUT AND-OR-INVERT GATES
V CC 1G RU. RU. 1D IC 1Y
ALMANAH „TEHNIUM^ 1990
69
HI-FI
ADAPTOR BARA-PUNCf
O modernizare ce se poate
aduce cu succes unui VU-metru
cu LED-uri de ţip Oara este
aceea de a-l face sa afişeze, Ia
alegere, nivelul semnalului aiît in
modul bara. cit şi în modul
punct. Deoarece pentru realiza¬
rea unor astfel de VU-metre sînt
necesare circuite integrate spe¬
cializate. modernizarea unui
VU-metru deja existent este bine
venita Circuitul adaptor trebuie
să îndeplinească condiţiile din
tabelul de adevar in care
A — starea logică a ieşirii ca¬
nalului de nivel nominal:
B— starea logica a ieşirii cana-
lului de nivel imediat superior ni*
velului nominal,
K — starea logica a electrodu¬
lui de comanda
Conform tabelului de adevăr
(tab 1). adaptorul va realiza
funcţia f = B0K A
Ing. TUOOR MARIAN
utiliza adaptorul complet folo¬
sind doar un comutator de pro¬
gramare.
TAI
1
A
B
K
IED
i
1
*
stins
0
1
★
APRINS
0
0
APRINS
0
0
0
STINS
Cei care nu dispun de multe
piese pot realiza programarea
definitivă conform punctului c
reducind in mod corespunzător
numărul modulelor adaptor, iar
din modulele ramase, dacă se re¬
nunţa la comutatorul de progra¬
mare. se va renunţa si ia diodele
Dl ^ D2. dioda Dl fiind şuntata
-INDIFERENT DE STAREA
FUNCŢIEI DATE
Incercînd mai multe variante
am ajuns la varianta care nece¬
sita cele mai puţine piese ffig 1)
Se face menţiunea ca numai
pentru nivelul logic „O 1 ' al func¬
ţiei f dioda LED este aprinsa
Diodele Dt şi D2 sint de tip
1N4140. 1N4001 sau orice |Onc-
ţmne validă de tranzistor
Acest tip de adaptor se poate
monta pe orice tip de VU-metru
ce are conectate diodele LED cu
anodul la sursa de alimentare
Am ales un VU-metru care asi
gura performanţe bune de redare
a vanaţtei tensiunii de intrare pe
care am aplicat adaptorul descris
mai sus (fig 2) Tranzistoarele
T3. T5. 17. TU. Tl3 t T15. Ti7
formează împreuna cu piesele
aferente adaptorul bara-punct
VU-metrul dotat cu acest
adaptor poate fi programai în
mai multe modun în funcţie de
necesităţi:
a) indicator de tip bara sau
punct la alegere:
b) pentru un nivel mai nuc de
0 dB. indicator tip bara, iar pen¬
tru un nivel mai mare de 0 dB
indicator tip punct:
C) pentru un nivel mai mic de
0 dB indicator tip punct, iar pen¬
tru un nivel mai mare de 0 dB
indicator tip bara
Pentru a putea programa
VU-metrul ca la nu net ui â, se va
70
ALMANAH „TEHNIUM" 1900
Acest sistem controlează în
faza motoarele electrice de cu¬
rent continuu din aparatura au¬
dio de calitate Se Obţin astfel
fluctuaţii de rotaţie de şase ori
mai mici decit la sistemele ser¬
vo-analogice.
întreg ansamblul este o buclă
PLL. Motorul cu tahogen era torul
formează oscilatorul comandat
în tensiune, oscilatorul cu cuarţ
este un semnal de referinţa, de¬
tectorul de fază împreună cu am¬
plificatoarele realizează calarea
pe faza a motorului pe frecvenţa
pilot
Pe axul motorului se află o
flanşa cu opt decupaje de ace¬
eaşi lungime ca şi cele opt părţi
ramase pe disc care obturează
un fascicul de lumină dintre un
LED şi un fototranzistor. Flanşa
se construieşte din tabla de alu¬
miniu groasă Intre 0,2 — 0.5 mm,
cu diametrul de 45 mm şi se
vopseşte negru-mat sau se tra¬
tează chimic corespunzător.
FUNCŢIONARE
Comparatorul CP1 este un
convertor de nivel; din P2 se sta¬
bileşte punctul de funcţionare
pentru un semnat dreptunghiular
FEUX FETCHE
nedefectuos in punctul A. Com¬
paratorul CP2 este un oscilator
cu cuarţ de frecvenţa 2 1 ' Hz, re-
cu perat di n r ce as u r i le e I ec t r o n i ce;
in continuare se află două divi-
zoare cu 10 inseriate care divi¬
zează de ia 32 768 Hz la 327,68
Hz, astfel se obţine frecvenţa
etalon cu un factor de umplere
50%. Circuitul E565 este utilizat
ca detector de fază şi amplifica¬
tor; în continuare amplificatorul
operaţional A 741 care amplifică
eroarea de faza (obţinută intre
pinii 6 şi 7 de la E565), apoi un
circuit de ajustare şi un amplifi¬
cator în curent care are ca sar¬
cina electromotorul de curent
continuu cu perii. Pentru stabili¬
zatorul de tensiune de 5 V s-au
folosit două trsnzistoare in serie
pentru micşorarea dtsipaţiei ter¬
mice, Dioda în antiparalel pe
motor şunteazâ tensiunile au¬
to induse.
PUNERE ÎN FUNCŢIUNE,
REGLAJE
Se întrerupe circuitul intre A şi
fi, se alimentează şi se reglează
cu ajutorul osciloscopului din P2
(50%); tot cu osciloscopul se ve¬
rifica oscilatorul cu cuarţ şt divi-
zoarele Cu a|Utorul lui L2, care
se montează diametral opus cu
LI se reglează viteza libera din
Pi. astfel ca să dea impresia ca
flanşa „stă".
Dacă stroboscopul L2 nu func¬
ţionează. se tatonează valoarea
rezistenţei de 9,1 kiî din baza
tranzistorului BC 177. se pune
eventual un potenţiometru semi-
reglabil în locul celor doua rezis¬
tenţe din baza. Se închide circui¬
tul între A şi 6 şi trebuie sa se
observe cu ajutorul stroboscopu-
lui L2 că flanşa „sta" în continu¬
are, dar mult mai „fixă". Valorile
componentelor C6, FM 7. C7 se
tatonează în funcţie de inerţia
volantului, 06 “ 10 x 07. 07 -
1—4,7 mF/10 V şi R17 intre 270 11
şi 1 klî. Dioda Zener PL2V7 se
alege în funcţie de motor astfel
incit cursorul lui PI să fie ta 2/3
de masa (aproximativ) Turaţia
motorului va fi 40.96 rot/s şi sis¬
temul se recomandă pentru
pick-up-uri şi casetofoane cu an¬
trenare prin curea de transmisie
BIBLIOGRAFIE:
„Circuite integrate analogice".
Catalog IPRS
Emil Simion ş a . „Montaje
electronice cu circuite integrate
analogic". Editura „Dacia", 1986
C, Gazdaru şi C. Constanti-
nescu, ..îndrumător pentru eîec-
tronrştivoi. III, Editura Tehnica
Bucureşti. 1987
pentru a putea programa
VU-metrul in toate cele trei mo¬
duri, se va realiza integral adap¬
torul ca in figura 2.
Pentru cei care de-ab*a în¬
cearcă realizarea unui astfel de
tip de VU-metru sînt recoman¬
date testarea instrumentului fără
adaptor şi reglarea lut. Adaptorul
se va conecta după ce primele
operaţii au reuşit pe deplin.
LISTA DE MATERIALE:
l M — transformator de ieşire
de la radi ore ce pl oarele
mata , „Albatros ,
PI — potenţiometru 100 it
bobinat, ROI — 6.8 k!i; R02 —
150 îl; R03 56 U; R1 — 33 k!l;
R2 — 301 îî; R3 300 tl R4
169 îl; R5 — 160 îl R6 — 160 tl r
R7 — 130 11; R8 — 100 U; R9 —
75 îl; R10 - 130 11; R11 R19 —
2,2 Mî. R20 R29 — 750 I!; R30
R37 — 5.1 klî; R38 R44 — 1,2
k!t; DI DtO — LED; DOI, DII
D2G — IN4148. 1N4001, Tl
T2. T4. T6, T8, TIO, Ti2. Ti4
Ti6. T18 — 60108; T3. T5. T7
T9. Ti 1. T13. 115, T17 — TUN
T19 - BC251, BC252.
BIBLIOGRAFIE:
Colecţia revistei „Tehnium"
ALMANAH „TEHNIUM*' 1990
71
ŞTIAŢI CĂ...
—în 1912 la Constanţa,
pe un avion a! aviaţiei mi¬
litare române, s-au făcut
cele dinţii experienţe d»n
luma privind utilizarea
unui aparat de telegrafie
far a fir? Aparatura folo¬
sită pentru legătura aer-
pămînt a fost construita
de tehnicianul Serviciului
Maritim Român Guste v
Rothender.
...printre strămoşii apa¬
ratului de filmat se nu¬
mără lanterna magica (un
aparat de proiecţie a de¬
senelor pe un ecran* pe¬
rete etc.), a cărei desco¬
perire a fost atribuită
succesiv iui Roger Racon
(1214 — 1294), Athana-
&lus Klrcher (1601—1676)
$i Mlllet de Chales
(1621—1674)? Aparatul a
cunoscut o mare răspîn-
dire în Europa imediat
după Revoluţia franceza
..unul din principiile fi¬
zice care stau la baza artei
a şaptea este persistenţa
retiniana* descrisă de
Ptolemeu în Tratatul de
optică şl de Lucreţlu în ce¬
lebra De natura rerum,
cartea a 4-a (Natura lu¬
crurilor)?
„prima cabina catapul-
tabilă de avion* care a fost
experimentată la 25 au¬
gust 1929 1a Paris, este in¬
venţia românului Anasta¬
sie Dragomlr? Importanţa
ei nu a fost ştirbită pmă
astăzi, cînd a devenit sin¬
gura posibilitate de sal¬
vare a piloţilor şi echipa¬
jelor avioanelor superso¬
nice moderne.
. Jules Verne a antici¬
pat în creaţia sa literară
printre altele: videoca-
setofonul, automatizarea
uzinelor, radtolocaţia, uti¬
lizarea pe scară indus¬
triala a energiei soîare?
72
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
_
DEMAGNETIZATOR
Ing. AURELIAN MATEE8CU
Magnetizarea permanentă a
capetelor magnetice (magneto¬
fon sau casetofon) apare in iim¬
pui utilizării aparaturii audio, in¬
diferent de precauţiile luate
Timpul după care apare acest fe¬
nomen. ca şi nivelul magnetizaut
remanente depind de natura ma¬
terialului din care este confecţio¬
nat capul magnetic. Apariţia
acestui fenomen se manifesta
prin scăderea nivelului frecvenţe¬
lor înalte reproduse şi diminua^
rea dinamicii aparatului
S-a observat ca magnetizarea
capetelor este mult mai pronun¬
ţata la cele dm materiale dure.
cu remanentă mare în aceasta
categorie se încadrează capetele
— G* — cristal ferit a-stîclă:
— Mk — metal {cobalt)
amorf-stîclâ;
— SendusMeritâ,
— hpf:
— HEXALAM;
-- permaioy dur (tip RECO-
VAC) etc. deci in general cape¬
tele din ferită sau alte materiale
dure şi extradure La aceste ti¬
puri. după aproximativ 100 ore
de funcţionare apare necesitatea
demagnetizam
La materialele moi, de tipul
permaioy moale, la care rema-
nenţa magnetica este mica. mag-
netizarea'se manifestă după o
durata mare de utilizare Oe
multe oru impulsurile electrice
care apar la pornirea şi oprirea
aparaiului strabaî înfăşurarea ca¬
pului şi determina, prin autoin-
ducţre, anularea magnetizarii re¬
manente.
Pentru demagnetizarea capete¬
lor magnetice, firmele producă¬
toare pun în vrnzare un acceso¬
riu: demagnetizatorul. construit,
de obicei. in doua variante
— demagnetizatorul monopo-
Iar, o construcţie mai simpla, cu
eficienţa ceva mai redusa:
demagnetizatorul cu poli al¬
ternativi
în esenţa, construcţia se com¬
pune dintr-o bobina şi unul sau
doi poli din material magnetic
moale ce constituie miezul bobi¬
nei Bobina se alimentează de la
reţeaua de curent alternativ
Apropierea polilor demagnetiza-
lorulu*. care generează un clmp
magnetic puternic şi care-şi
schimba sensul de 50 ori./se-
cunda. produce înlăturarea mag-
netizârii remanente a capului
Construcţia demagnetlzatoru-
Iul cu poli alternativi este pre¬
zentata în figurile 1 $i 2 Dimen¬
siunile constructive nu sint cri¬
tice Cei doi poli se execută din
LMANAH „TEHN1UM" 1990
13
0$BI *WniNHl±“ HVNVW1V
PI
xq ă\\ jQjajsdeo înzeo ut sa|B
teu* 'lAjieuJaţj? pod no injmoiez
-iiaudeuuap e eiuods ynui eajeip
eoqa lEuoiluauj a O aunq aieqnz
~0j no ajezijiin \ţ aiinjjsuoo isoj
ne aieoiezţţauSeujap aiaqiuy
tBjejod esaid no aouau
-Sein apiadeo aSuiie iga as njg
iiO —£ ap eţadai as ©iLeiadQ
ueoâiuj peaţaoe puţuossp fnioi
-ezqauSeiuap ezeayedap as ajeo
ednp qnindeo e nion| ap ejeieid
■*ns ap uiui 9 eojio ej piui unoiao
as-npuNjrosap oţiauOein jndeo
ap ajdoide as eaiai e| lepauoo
injejede 03 nionj ap inpoyg
-oej iu 000una) oijsejd ap ai|oj ui
bob iq uit a po d as njon| ap injod
eJueinSp njjuad aiezqauSeuuap
niiuad ajunai inin|ueumt£Jl aund
-ns as p ijfuBui ezeasiuţj as i£
“IO '00 IO «J?P einoaya as eîfi
£ !M
-n6ij lujqjuoo leuosej atsa iede a
uejeiao iei 'tutu z'q ingnQ ajfds
009 I aui|uou ao eujqoq eieiubuu
aisa deo un eq luui 0£3 aiibuj
-ixg ide ap eatniSunj no aieouu
(alo ap elp o-nuip esndiuoo
apa 3 jbo aoqBiauu iun pune
e efdujjs tern ailonjvsuoa □ aje
iejodououi inibpzfiauQeujaG
leuiqoq
eaiizieouieidns luaAajd e njţuad
ea|aj e| ap ezeajoauooap as \$ 011
(009 9fr NIQJ JJ-IH aiaAueujJOU
ut e iu un£n no as-npuupeaui ajnu
-*iqo ajaieqnzai ajeoiaoui euind
bj ap ezeauoi|ounj jnleiuoiAî
(A 91*} eienjii
auiq iS eiezţjiqeis aunisuai ap
eiqnp Bsins o ei ap BZBaiuatuţie
as infeiuow e iezi tea 1 te ui ud tui
feiqea ap einoeţd ad BajBiuoin
ap aiuieui nuoieSqqo eoţjijaA as
eorjpaţa eiuauoduioo aieoatj
( 01a iens
-qinui qejuei no aieoiesuapuoo
y^ldy dţi ap ajeopîzaj) apuieo
eunq ibuj eao ap aoupaia ajuau
-oduuoa osasojoj as [ aia ininlej
-uoui ap aoţiuapţ junţloas enop
jopo a iodupPAO dq ap ajlBinS
-ijugo ‘atuisoiS uuiu p uimuiui uj
ap eseuu ap nasen 4 eseui ap ţap
-nq esdi|) uaS jsaoe ap aîejuoin
loun e aiezipai ap aji|n6ai aieoj
ezeaiised as leiuiidun [eiqeo
ap eiueiJBA joieuie ininjopnjţs
-uoa paiaOap 8| iese* e-s l n|duiis
Aţiepi ajsa înleiuouj aoaieoaQ
gp os uintuiujui ap pui|| apu
-01 le un o* ui apueo enop ajao aii
■U|p efleiedas oajais eiueueA ui
ezeaziţeai as |nreiuoirj ajpai-ai
-eiiui japuen ap ipnsuaioeieo
-au6euj jndeo ap iuaj ezeaiiedap
as |njoiEZfiau6euiap apunoas
OL—9 sdng aieiod ajasaţd no
jndeo afiuiie ba as n|sj ouauGeiu
injndeo ejei ur uitu 1 —<jo ap
elueisip o e| 'injnjajjajjm rajuaj
infiunj ui aie|Od ajasaid equji|d
as jnjoiezuauOeiiiap eajaj ej
ezeapauoo as ‘ojon| ap |npoft
aiiiisojO muu L—9 0
ap eupej ap pus un njonj ap
jojjjod ejei ui as-npuji|sed k ej|d
no ezeaion(aid as ejseaoe t \up
-şj eaiiiejui edng monj ap eflfz
-od ui ajexij supei ui aieiod ibj
-asatd ajaiadeo onpoiiuţ as ?otp
-ţxoda eupej euieoi as aieo ui
euuioj o sdiqd ojisejd uuuai aiij
-qns ejqei ujp apaţnjisuoo as
aunq aueof aieijnzai pp e
e apiiieiuii eiuajaoxa o jS (uuqoij
-iui eAţlp ap) eoiuj aţieo) aipai
ap eluepaduui o aisa leiauaO ini
-niuatuesejdtue inpijnzaa epoo
-seo dq ap aflein6i|uoo o-ijui
LO| apsejduue iuis ioj inpuu
ei aieo >j. p lojaieoisizueii
injoinfe no lezipai queisuoo
luamo ap JoieiauaO un eiuiz
-aidai loij uia ad injmoiad ai eup
-18$ |n|nfeiuouu eaipai ap eiej
Mjejţur b aiţeiedas eunq ajjeoj
b auflqo as jaj isaoe uj epooseo
dq ap ţeiuoui un-ijui aiesetdiiie
juis ZL <S ii aiaiBOisizueii
Li injoisizuBJi ap |ez
-i|eai ajso siz-ntidoid îoiiiua ad
jnioiaday lojiuua ad joiadauad
-ns indii ap leiuoui un eiupaid
-ai eisaoe eo eAiasqo as einOij
ui eteiuazaid aisa eluepaduif ap
MVtblVIAI HILAJ3 Bu|
oqoeid 'aiea epojarn ?ue o nes
mon| ap ei|izod ui ţxoda no eaiid
-i| eiajaid sa as aiezipiSu miuad
Z BinBij u;p loiifod taţlizod eai
-auilqo as-npuîjeuuin eujqoq u;
ai a iod a|asa;d ezeaiquiesB as
iu ap eiozi ba as p urni
Z 0 ®ui 3 r\Q aiids 009 L — OOfr t
aie aieo Buiqoq Binoaxa as
Bionjaid ieiu ioa as
nu aieo ednp e|Bioi aiBZţiau&Biii
-ap njiuad zbSbjb mun eieoBij
ad ainuţuu 0 £— 0Z ap duuq ţodB
osaz|eoui as aieiod ajasaid
aiesaoau ajUBisnfe aei as p
ţauiqoq eseoieo no fetuoiuaid un
a obj as uij os Bt njap as p eini
-a o BUiioj ej ezeaioniaid as ajas
-ay ui ui £ ap eauiisojfi no (z£
IO 00 IO) apoin pto ap ejqeL
inimoidepe e BOijpejB euuaqos
BluaA 0 aj|O!pnB ap BpUBq
eieoi ui ajţâaj-ajeiiuţ jajsuei]
ap HOiisyapBJBO e aunq ibuj
lio lieipeţuţi ţaun eaieiised p
ţBUinas ap ţasjns e ainzEOS aip
-ai ap aluepaduji ţa un eajezqeaj
luis uoduiei leia p iieionj ajaun
ui iu ai no iiuunu ‘BiuBpaduui ap ţnj
-nioidepe aje aje;luasa aniLounj
aiBioajeau Bzeaiised as jnj
anLBijjBO iei ajiqenidau juis jqn
oţpne iM|n|euuu0s e aisjuisueii
ap ţnjnjqBO lalUBpaduJi Biuoiep
iede a ie o ei ajuapjajd qaj jsaoe
uj esnpai aieojeA ap ajpai ap
eîuBpaduu* o ajuizaid bs leuuias
ap esins ea jeoipui ajsa oja iu
-BiisiOaiui qţiBOijMduiE indoos ui
eluejsip e| eluaAoaijoipne ap |Bu
-uias inun BaiaiiUisuBii nijuaj
ViwvasdiAii
30 HOidVQW
MEMORATOR
CDB 411
CDB 411
Cil 78
HE
HEM
3 PORŢI ..Sr CU 3 INTRĂRI
TRIPLE 3 - INPUT AND GATE5
V CC IC IV 3C 3B 3A 3Y
ALMANAH „TEHNJUM* 1 1990
75
GENERATOR
SINUSOIDAL AF
Utilitatea unui generator sinu¬
soidal de audiofrecvenţâ în dota¬
rea constructorului amator este
incontestabila Cu un astfel de
generator care acoperă banda
de audiofrecvenţâ 20 Hz — 20
kHz, se pot realiza reglaje de
precizie ale aparaturii etectroa-
custice. Folosind un osciloscop,
se pot vizualiza formele de unda
ale unui semnal de audiofrec-
venta care parcurge ţoale blocu¬
rile funcţionale De asemenea,
amplitudinea semnalului de au¬
dio frecvenţă amplificat se poate
măsură cu uşurinţă cu ajutorul
unui voltmetru cu impedanţa de
intrare corespunzătoare
Montajul deţine următoarele
performanţe
— tensiunea de alimentare
sursa dubla Un - ± 15 V;
— curentul consumat de mon¬
taj: I = 20 mA:
— game de frecventa: 20 Hz
200 Hz. 200 Hz 2 kHz. 2 kHz
20 kHz
Ing. EMIL MARIAN
— amplitudinea tensiunti de ie¬
şire Vwwi = 1,5 V:
— stabilitatea tensiunii de ie¬
şire S - ± 0.1 d8.
— distorsiuni armonice totale
THD S 0.1%
Schema electrica a montajului
este prezentata in itgura 1 Blocu¬
rile funcţionale care -nclud
amplificatoarele operaţionale Ai
şi A2 reprezintă filtre ţrece-toî,
care utilizează reţele de lipul RC
Aceste filtre sini conectate in se¬
rie. In scopul asigurăm defazaju¬
lui necesar Fiecare filtru asigura
un defazaj de 90 p . iar dtstorsiu-
nile THD sînt minimizate pnn
stabilizarea ulterioară a amplitu¬
dinii oscilaţiilor
Comutatorul K1 asigura regla¬
jul brut al domeniilor de frec¬
venţe la care funcţionează osci¬
latorul. Reglajul fin, in interiorul
gamei de frecvenţe prestabilite,
este asigurat de potenţiometrul
dubiu Pi
Amplificatorul operaţional A3
reahzeaza un defazaj de 100* şi
totodată amplifica semnalul apli¬
cat pe intrarea inversoare, astfel
incit sa fie îndeplinita condiţia de
întreţinere continua a oscilaţiilor
în paralel cu rezistenţa R15 se
afla amplasat condensatorul C9
Acesta are rolul de realizare a
unei reacţii negative aplicate am¬
plificatorului operaţional A3. ast¬
fel incit posibilitatea de oscilaţie
a montajului deasupra frecvenţei
de 100 kHz să fie suprimata cu
des av ir şi re
Concomitent semnalele de ie¬
şire preluate de ia amplificatoa¬
rele operaţionale A2 şi A3 sint
aplicate diodelor Dl s* D2 h in
scopul redresării şt. prin tnterme
diul potenţiometruiui semiregia
btl R16, semnalul pulsaloriu obţi¬
nut este aplicai la mirarea inver-
soare a amplificator ului operaţio¬
nal A5. care are roiul de integra¬
tor
Totodată, acesta compară
semnalul redresat cu o tensiune
de referinţa furnizata de dioda
Zener-D4 Tensiunea continua
obţinută la ieşirea amplificatoru¬
lui operaţional A5 determină
conducţia tranzistorului II de tip
FET, amplasat in montaj ca re¬
zistenţa variabila comandata de
tensiune In acest fel este con-
îrolat in mod continuu ciştigul
amplificatorului operaţional A3>
menţinindu-se o amplitudine
constanta a tensiunii de ieşire a
montajului pentru orice frecvenţa
de lucru aleasa Condensatorul
C8 din bucla de reacţie negativa
a amplificatorului operaţional A5
reatizeaza funcţia de integrare a
semnalului destinat comenzii in
curent continuu a tranzistorului
TI. Grupul C7R9 are rolul de su¬
primare a fluctuaţiilor rapide ale
tensiunii continue de comanda,
asigur rnd o constanta de timp
convenabil aleasă
Dioda D3 are rolul de a proteja
tranzistorul TI împotriva tensiu¬
nilor pozitive ce depăşesc valoa¬
rea de 0,6 V. Rezistenţele R13 şi
R14 au rolul de limartzare a ca¬
racteristicilor tensiune-curent ale
tranzistorului TI
Amplificatorul operaţional A4
realizează un etaj tampon între
oscilator şi ieşirea montajului,
asigurind loîodata o impedanţa
de ieşire scăzuta,
REALIZARE PRACTICĂ Şl
REGLARE
Montajul se rcahzeaza pe o
plăcută de sUcioslraiitex dublu
placat cu folie de cupru Se re¬
comandă ca traseele de alimen¬
tare sa fie duse pe partea cu
piese a oscilatorului, iar restul
conexiunilor pe partea cealalta a
plăcuţe. Montajul necesita o ali¬
mentare simetrica de ± 15 V. de
la o sursa dubla de tensiune sta¬
bilizata şi bine filtrata La realiza¬
rea practică a montajului se folo¬
sesc componente electrice de
cea mai buna calitate Se reco¬
manda folosirea unor condensa¬
toare cu mica la grupurile sime¬
trice care stabilesc banda de
frecvenţe de lucru (C1C4. C2G5
şi C3C6). Chiar in apropierea pi¬
nilor de alimentare ai circuitelor
integrate {deşi nu s-au figurat in
cadrul schemei electrice) obliga
lortu se amplaseaza cite un con¬
densator de 0.1 jîF. conectat mir o
sursa de tensiune şi masa mon¬
tajului
Acest lucru are ca scop pro¬
tecţia circuitelor integrate la
unele semnale aleatorii care ar
putea lua naştere datorita regi¬
murilor tranzitorii şi s-ar putea
propaga pe partea de alimentare
a circuitelor integrate.
Fiecare componenta electrica
se verifică înainte de plantarea
pe plăcuţă de circuit imprimat O
atenţie deosebita se da montării
circuitelor integrate In scopul
obţinem unui montaj cit mai mic
şi compact, se recomanda mon¬
tarea in poziţie verticala a con
densatoarelor C7 şt CB.
in cazul in care constructorul
amator nu deţine un potenţiome-
Iru dublu Pi cu variaţie logarit¬
mi ca a rezistenţelor, se poate fo¬
losi un comutator cu doi galeţii
zece poziţu (sau mai multe),
avind grija ca legea de variaţie a
rezistenţelor sa fie logaritmica
In figura 2 este prezentata
schema electrica a unui cornuta
tor cu 2x11 poziţii şi valorile re¬
zistenţelor care se amplaseaza fa
contactele comutatoarelor Con¬
ductoarele care fac legătură intre
comutatorul Ki şi cosele prevă¬
zute pe plăcuţă de cabtaţ tmpn
mat sini oblrgatonu ecranate
Acelaşi tucru este valabil pentru
potenţiometrul Pi şi ieşirea mon¬
tajului pentiu care se prevede o
mufa de ieşire corespunzătoare
După realizarea practică a mon¬
tajului, acesta se rever ifica. de¬
oarece orice greşeala de cablaj
sau plantare incorecta a compo¬
nentelor duce la nefuncţionarea
monlajutui
Se afîmenteaza montajul de la
sursa dub*a de tensiune de + 15
V Potenţiometruî semi regi abi l
R16 se acţionează intr-o poziţie
de mijloc. Ulterior, se acţionează
potenţiometrul semireglabil R1Q
astfel incit tensiunea continua de
la ieşirea amplificatorului opera-
ţionai A5 sa se situeze in gama
de valon —1 V - —2 V Apoi se
acţionează din nou potenţiome¬
trul semireglabil R!6, astfel incit
fa ieşirea montajului sa se obţină
o tensiune alternativa de ieşire
cu valoarea efectiva 1,5 V*m
După aceste reglaje, montajul se
introduce intr-o cutie din tabla
de fier, de grosime minima 1
mm Pe panoul frontal al cutiei
se dispun comutatorul Kt. po-
tenţiometrul PI şi întrerupătorul
de reţea. împreuna cu becul
(LED ui) de semnalizare a ali¬
mentarii cu tensiune Se reco¬
manda etalonarea generatorului
folosind un aparat de prove¬
nienţa industriala Montajul se
poate completa cu un atenuator
al tensiunii de ieşire (in trepte
sau continuu) Generatorul va l?
de un real folos constructorului
amator, aut la depanări, cit şi la
reglajul aparaturii efect roacus
lice
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
77
HI-FI
TRANZISTOARE FET DE PUTERE
)ng. A* MATEE6CU
în aparatura electronica de
larg consum se folosesc din ce
in ce mai mult tranzistoarele de
putere cu efect de clmp, îndeo¬
sebi cele obţinute prin tehnolo¬
gie MOS
Ele pot fi întilnile. in special. în
alimentatoarele In comutaţie, dar
si In etajele finale ale amplifica¬
toarelor audio de mare putere ş*
cu caracteristici de înalta fideli¬
tate.
între cele mar des mtîJnite
î r an zis t oare de acest fel slnt pro¬
dusele firmei japoneze TO¬
SHIBA. utilizate de mulţi produ¬
cători de aparatura de larg con¬
sum In tabel slnt daţi principalii
parametri ai tranzistoarelor de
putere tip MOS produşi de firma
citata, conform catalogului 1986
Tranzistoarele avînd indicativul
SJ sînt cu canal indus tip P
Tranzistoarele cu aceiaşi para¬
metri. dar indicativ diferit, au
capsule diferite.
Rezistenţa in stare de conduc
ţie fl,.* este masurata pentru
U r . ATE - OV
TRANZISTOARE DE PUTERE MOSFET
INDICATIV
Icfren#
A
u nss
V
^divpita
W
u
2SK423
0.5
10 O
0.9
2.4 -4.5
2SK422
0,7
60
0,9
1.4 —2,0
2SK405
B
160
100
0,6 —1,4
2SK405
8
160
100
0,6 —1.4
2SK442
10
70
30
0.2 —0,4
2SJ123
10
70
30
0.2 —0,4
2SK357
5
150
40
0.5 —0,9
2SK350
5
250
40
0,7 —1.0
2SK527
10
60
40
0.1 —0.14
2SJÎ26
10
60
40
0.27-0,4
2SK525
10
150
40
0,2 - 0,26
2SK526
10
250
40
0.4 —0.6
2SK532
12
60
40
0,07 - 0.08
2SK355
12
150
120
0.12-0,16
2SK387
12
150
150
0.12-0.18
2SK356
12
250
120
0.2 0,25
2SK368
12
250
150
0,2 —0.25
2SK572
15
150
100
0,12-0.18
2SK573
15
250
100
0,24—0,3
2SK528
2
400
30
1.6 -2.2
2SK529
2
450
30
1.8 -2.6
2SK530
5
400
40
1 —1,4
2SKS31
5
450
40
1,1 —1.6
2SK324
10
400
120
0.4 -0.6
2SK385
10
400
120
0,45-0.6
2SK325
10
450
120
0.5 -0,7
2SK386
10
450
120
0,5 -0,7
2SK537
1
900
60
7 -9
2SK791
3
850
100
3.3 -4.5
2SK792
3
* 900
100
3.3 -4.5
2SK53B
3
900
100
3.3 -4.5
2SK792
5
850
150
2.1 -2,5
2SK794
5
900
150
2,1 —2*5
2SK539
5
900
150
2.1 -2,5
2SK672
10
60
40
0,13-0,2
2SK673
15
60
75
0.08-0.1
2SK674
25
60
100
0,04-0,06
2SK649
40
60
150
0,03—0,04
28 K 6 50
35
100
150
0.04—0,06
2SKB51
30
200
150
0,07 -0,08
2SK643
10
450
125
0.6 -0.8
78
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
VU-METRU CU FLUX
LUMINOS CONSTANT
Aces! indicator afişeaza mari¬
ni ea măsurată prin deplasarea
aparenta a doua LED-uri. intre
doua repere (diodele 03 şi D7
din figura), Ffuxul luminos ra¬
diant fiind relativ constant, reco¬
mand acest indicator in special
acolo unde nu trebuie să obo¬
sească ochii observatorului în
sazul unei urmăriri atente de du¬
rata {de exemplu f ta înregistrări).
în varianta prezentată, este ne¬
cesar la intrare un semnal de or¬
dinul volţilor (direct de la un am-
ilificator de putere), neconslitu¬
nd însă o problemă înlocuirea
circuitului de intrare (FM, CI, C2,
Dî, D2) cu unul mai sensibil,
ivind un amplificator în ten¬
ii une.
MOO DE FUNCŢIONARE
La aplicarea unui semnal prin
rezîslorul de limitare Ri, datorita
redresorului cu dublare de ten¬
siune C1 + Dl, D2 + C2, Ia bornele
semireglabiîului P se va obţine o
tensiune continuă, cu o viteza de
variaţie dependenta, in special,
de valoarea lui C2 (viteza de răs¬
puns a indicatorului poale fi mo¬
dificată prin schimbarea valorii
acestuia).
Tranzistoarele Tt. T2, T n
Jt: formează circuite logice „ŞF 1
cu două intrări. Fără semnal, o
intrare are nivel logic „1", iar
cealaltă „0". deci singurele diode
V I, PRISECARU
care vor lumina vor fi diodele re¬
per D3D7, Un semnal fa intrare
ce determină apariţia pe cursorul
lui P a unei tensiuni suficiente
pentru deschiderea lui TI, dar
prea mica pentru a deschide 05.
va conduce la aprinderea diodei
D4 Creşterea semnalului la in¬
trare va conduce la intrarea in
conducţie a diodei D5 şi deschi¬
derea lui T,i deci se va aprinde
D/j, în acelaşi timp, datorita
deschide™ im T El . si T ? nu va mat
primi prtn R5 nivel logic „1 .
ceea ce va determina închiderea
sa şi stingerea diodei D4. Creşte¬
rea In continuare a semnalului la
intrare, prin deschiderea diodei
(continuare în PAG. 80 )
25K644
to
500
125
0.7 —1
2SK693
13
450
. 150
0.3 -0 4
2SK694
12
500
150
0,4 —0,5
2SK678
13
500
150
0,3 —0.4
2SK788
13
500
150
0,4 — 0,5
2SK789
15
450
150
0,3 —0,4
2SK79G
15
500
150
0,3 -0,4
25K858
2
600
40
3 —4
2SK856
45
60
100
0,02
2SK857
45
60
125
0,02
ALMANAH „TEHNIUM“ 1990
79
HI-FI
CIRCUITE INTEGRATE
AMPLIFICATOARE AF
Prezentam patru circuite inte¬
grate monolitice amplificatoare
de audiofrecvenţa utilizate in
aparatura de larg consum
Daca primele trei circuite sînt
destinate, în special, utilizării In
Ing, A. IVI ATEI
televizoare, avind şt unele funcţii
specifice modului de lucru in re¬
ceptoarele !V, al patrulea circuit
monolitic integrat este extrem de
râspîndit în aparatura audio por¬
tabila şt este un amplificator ste¬
reofonic.
Interesant este circuitul
T DA 26 1 OA (PHILIPS O-
LANDA). specuiS conceput pentru
a lucra în receptoarele TV, fund
alimentai din transformatorul de
baleiaj orizontal. Circuitul înde¬
plineşte două funcţiuni
— amplificator audio;
— stabilizator de curent pentru
alimentarea amplificatorului
Este prevăzut cu toata gama
de protecţii si este utilizat în ci-
teva receptoare TV în culori pro¬
duse în R.P. Bulgaria {Coforstar
Sofia 81, 82, 83}
(URMARE DIN PAG. 79)
Oi* va conduce la deschiderea
lut T3. Acesta comanda aprinde¬
rea diodei -D6, dioda cap de
scala, ş» stingerea diode D it prin
blocarea lui T, Aprinderea dio¬
dei D6 indică atingerea sau de¬
păşirea domeniului maxim de
măsura.
Acest VU-metru l-am realizat
in varianta stereofonica (doua
secţiuni identice}, introducând in¬
tre punctele A şi B de pe schemă
8 module E. Pentru o tensiune
de alimentare mai mica sau mai
mare. trebuie modificat rezislorut
R2, astfel incit montajul sa con¬
sume in jur de 40 rnA sau. mai
bine, pentru a obţine o luminozi
ta te cit mat convenabila a
LED-unlor,
Am încercat înlocuirea diode¬
lor D5. D| pfintrHin divizor de
tensiune rezistiv, fără a obţine
însă rezultate pozitive.
De asemenea nu este posibila
folosirea de porţi „Şl, ..ŞI-NU in¬
tegrate, datorita necesităţii de a
avea acces la punctul interme¬
diar C (vezi figura}
88
ALMANAH „TEHNIUM“ 1990
PARAMETRII PRINCIPALI AI CIRCUITELOR INTEGRATE
TDA2610A
TDA2611AQ
ijPCI 24 tH
LA4108R
parametrul
U'M
PHILIPS
PHILIPS
NEC
SANYO
OLANDA
□LANDA
JAPONIA
JAPONIA
Tensiune de alimentare, ua
V
25
27
13.2
9
Tensiune maxima. Um*,
V
35
35
26
ÎS
Puterea livrata ta Ua
W
7 W
7 W
1,7 W
2x4 W
{V)
THD - 10%
THD 10%
la 13,2 V
la 9 V
Curent absorbit,
A
1.2
1.2
1.0
1.2
Impedanţa de intrare. Zi
Ui
45
45
22
50
Impedanţâ sarcina. Zs
n
25
16
8
2.7 16
Banda de trecvenţa reprodusa
Hz
40 - 20 000
40 20 000
15 35 000
IC 40 000
Temperatura maxima a joncţiuni*
C
150
150
150
150
Gama de proiecţii
proiecţie
termica (P.T.)
P.T
P T
P I
protecţie ta
scurtcircuit
pe sarcina
PSS
PSS
PSS
PSS
Capsula
OT-69B
SIP9
SIP8
DIL20
modit.
cu rad intern
1 2 9
ILMANAH „TEHNIUM " 1990
81
O varianta îmbunătăţită a
acestui circuit esle TDA2611AQ,
la care a fost redus numărul
componentelor externe Toto¬
dată a fost adaptata o capsula ce
uşurează disipaţia căldurii dega¬
jate ca şi un montaj pe radiator
mult simplificat.
Menţionam ca schemele elec¬
trice aparţin unor realizări indus¬
triale (receptoare TV şi radtoca-
setofoane portabilei
BIBLIOGRAFIE:
Colecţia RTE 1986 - R P Bul¬
garia
Rx — CW25F — Operating liv
structions — National
un medic veterinar scoţian.
John Boyd Dunlop 0840—19211
a inventat camera de cauciuc
umplută cu aer, protejată de o
anvelopa care înlocuia rotile rea¬
lizate dm bandaje de cauciuc?
în acest an se împlinesc 6
decenii de la primele transmi¬
siuni radiofonice de opera sub
egida Societăţii Române de Ra¬
diodifuziune. care în 1929 inau¬
gurase emiţătorul de la 8a-
neasa?
primele chibrituri au aparul
in Roma antica sub forma unor
beţişoare de lemn alb impreg¬
nate la cele doua capete cu suin
omenirea a adunai, dm cele
mai vechi timpuri pinâ azi. doar
cca 80 000 —87 000 t de aur,
cantitate care transformată în
lingouri n-ar putea umple decă
golul celebrului Arc de Triumf
din Paris? Din cantitatea amintita
36 000 t reprezintă rezervele de
aur ale diferitelor ţâ L cca
27 000 t sînt averi particulare, iar
20 000—24 000 t circulă sau sint
depuse în muzeele lumii sub
forma de obiecte i relucraie^
82
ALMANAH „TEHNIUM 1 * 1990
HI-FI
CIRCUITUL
Circuitul hibrid STK 050
(SANYO—Japonia) este un am¬
plificator monotonie de audio-
frecventa avind următoarele ca¬
racteristici tehnice.
HIBRID
STK 050
Ing* A. MATEO
— tensiune de alimentare Ua -
■ 35 V
— putere nominala pentru Ua
= * 35 V este de: 90 W pe O re¬
zistenta de sarcina de Rs - 411.
55 W pe o rezistenţa de sarcina
Rs = 8 ti;
— distorsiuni armonice THD
0.05% la Pieşire - 50 W, Bă = fiii
f = 1 000 Hz,
— banda de frecvenţa repro-
dusa este cuprinsa între 15 Hz şi
70 kHz, cu neliniarilate de ±1 dB.
— neliniantatea benzii de frec¬
venţa in intervalul 20 20 000 Hz
este de ± 0,5 dB.
in figura 1 este prezentata
schema electrica de utilizare a
circuitului hibnd STK 050 Se va
ţme cont ca puntea redresoare
să asigure un cuţenţ de 5A in re¬
gim continuu pentru un singur
hibrid în cazul unui montaj ste¬
reofonic se prefera alimentarea
separata a fiecărui hibrid (trans¬
formator + punte v condensa¬
toare electrolitice de imraj) In
căzui in care se va utiliza un sin¬
gur transformator, dimensionat
corespunzător, se va prefera uti¬
lizarea a doua punţi redresoare
şr a condensatoarelor de fifîraj
separate pe fiecare canal
In figura 2 este figurat circuitul
hibrid cu cotele necesare pentru
montaj Se va utiliza un radiator
de aiuminiu. eloxat in culoare
neagra, cu aripioare verticale.
Suprafaţa minrma a radiatorului
va fi de 500 cm* Suprafaţa de
coniact circuit-radrator va fi unsa
cu un strat subţire de vaselina si-
Itconica.
Se observa ca circuitul hibrid
necesită un număr redus de
componente externe, dar acestea
trebuie sa fie de buna calitate şi
alem verificate mainle de mon¬
taj
BIBLIOGRAFIE;
RTE, 12/1988, Bulgaria
STIATI CA
f »
...Thomas Al v a E d t n o n
( 1847 — 1931} avea doar 30 de Lni
cind a inventat fonograful, una
din cefe 1 500 de invenţii o reve¬
late de-a lungul bogatei safe ca¬
riere?
in acest an. ia 31 octombrie
se împlinesc 12 decenii de ta
inaugurarea primei cai ferate drn
Principatele Unite între Bucureşti
şi Giurgiu (69.8 kmp Primul tren
care purta numele de Mlhai Brc-
vu* a plecat din Gara Filarot
prima gară a Bucureştiului U
ora 10*45 şi a sosit la Giurgiu Ja
12,15 după o oprire la Comana
, en|ru alimentare cu ai a
ALMANAH „TEHNIUM*■ 1990
BJ
ECHIVALENTE
SERIA 4000
I-
■<u
□5
CE
O
OCU
<
3
tn
<r x
cr D
< u
Sq
CEO
lL O
<r
3
ui
jo:
<o
hk-
QU x
— ^| x
<ş*
z °8
<ÎU U
□ClSo
U.03U
<
_i
<2
h-
I
tn
LU
I—
<
1 *
X
X
tn^
□ ll
tn o
<î
5o
cru
(LT
<
3
tn
l
X
<
►d x
_3
to
O^
D
V
>T
k 3 x
O x
1— 'C
V
V
gş
■£f_J
O «"
co Jn
5 CL
to
in
°T
5}Ş
□C^
UJ3
O k
20
tn ■■
tnO
U Q
ot;
■ Q
3 . .
• o
cc o
tro
t«Q
Oo
Clo
u_0
30
CIO
1XU
cro
a>
-jU
03
a o
CLQ
CC O
12 3 4
5 6 7 8 9 10
4041
4041
4041
4041
—
—
—
—
—
4042
4042
4042
4042
14042
K561TM2
—
4042
4042
—
4043
4043
4043
4043
14043
K561TR2
—
—
—
*—
4044
4044
4044
4044
14044
—
—
4044
4044
—
4046
4046
4046
4046
14046
—
4046
4046
—
.—
4047
4047
4047
4047
—
—
4047
—
—
74047
4048
4048
4048
4048
—
—
—
4048
—
—
4049
4049
4049
4049
14049
K561LN2
4049
—
4049
74049
4050
4050
4050
4050
14050
K561PU4
4050
4050
4050
74050
4051
4051
4051
4051
14051
K561KP2
4051
4051
**
—
4052
4052
4052
4052
14052
K561KP1
4052
—-
—
4053
4053
4053
4053
14053
-—
4053
—
4054
4054
—
4054
—
—
—
—
—
—
4055
4055
—
4055
—*
—
—
—
4055
—
4056
4056
4056
—
■—
—
—
4056
—
4060
4060
4060
4060
14060
—
—
*
4060
—
4066
4066
4066
4066
14066
K561KT3
4066
4066
4066
74066
4067
4067
—
4067
—
—
—
—
—
—
4068
4068
—
4068
14068
—
4068
—
—
—
4069
4069
4069
4069
14069
—
—
—
4069
74069
4070
4070
4070
4070
14070
K5611P2
—
—
—
—
4071
4071
4071
4071
14071
K561LES
—
2200
4071
74071
4072
4072
4072
4072
14072
—
—
—
—
74072
4073
4073
4073
4073
14073
—
—
—
4073
—
84
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
i chiviud i a i ‘
TEMPORIZATOR
Aparatul este destinat în pri¬
mul rind hÎMiei fotografice Azo-
color. ai cărei proces de prelu¬
crare necesita trei bai develo-
pare cromogena. albire-bxare,
stabilizare Deoarece cea de-a
treia soluţie (stabilizarea) nu so¬
licita tehnologii speciale, foto¬
grafiile puţind fi prelucrate în ea
la lumina obişnuită, la o tempe¬
ratura şi cu o durata ce nu sini
critice, nu ne vom mai ocupa de
ea, Pentru celelalte doua insa,
producătorul birt iei impune o to¬
leranţa strinsa pentru tempera¬
tura. mai ales la developare
(±0,2°C) şi da timpii de lucru
pentru temperaturile de 23 c C şi
31 *C Cei mai mulţi foto am aton
sini tentaţi sa folosească tempe¬
ratura de 31* C, datorita scurtării
timpului de lucru, cele citeva mi¬
nute ciştigale sini Insa neglija¬
bile fala de timpul pregătirii la-
boraicrului pentru lucru şi de cel
răpit de executarea probelor
pentru gastrea filtrajului de cu¬
loare cel mai corect.
Atil circuitul de termostatare.
cit şi cele doua circuite de tem¬
porizare folosesc amplificatorul
operaţional /iA74t (în schema
numerotarea pinilor s-a lacut
pentru capsula cu 2x7 terminale)
in configuraţie de comparator
Intrării neinversoare (5) i se
aplica un potenţial fix în raport
cu masa Atunci cind potenţialul
PAUL ŞARPE, CralovB
aplicat intram inverscare (4)
atinge valoarea potenţralului
aplicat intrării (5), ieşirea (10) a
amplificatorului operaţional bas¬
culează in saturaţie negativa
Termostatu! are ca piesa prin¬
cipala un lermistor a cărui rezts
lenţa la 25*0 sa fie de ordinul
sutelor sau zecilor de kiloohmi,
% se poate lucra însă şi cu termis-
toare de rezistenţa mai mica Et
va fi montat intr-o sonda (daca
este de dimensiuni mici, chiar in
virful unui pix sau tub de ca¬
rioca) şi va li bine protejat pen¬
tru a nu pătrunde lichidul la con
tacteie fui în timpul lucrului,
sonda va fi ţinuta în soluţia de
revelator Cît timp temperatura
soluţiei este mai mica decit cea
normala de lucru, prestabilita cu
ajutorul potenţiomelrulu* P,. re-
leul este anclanşal ţin iod sub
tensiune rezistenţa de încălzire,
iar LED’Ul de culoare roşie este
aprins Cind temperatura atinge
valoarea normală, AO bascu¬
lează. releu! declanşează ince-
tind încălzirea, se stinge LED-ul
roşu şt se aprinde cel verde avi-
zînd începerea lucrului, Valoarea
rezistenţelor de încălzire va de¬
pinde de marimea laşelor de Iu
era cantitatea de soluţii, mări¬
mea tăvii de termostatare, in
care se află introduse tasele.
temperatura laboratorului şi tem¬
peratura aleasa pentru lucru
Pentru scurtarea timpului de pre¬
gătire. apa din tava de îermosta
tare va fi incalzita in prealabil pe
un reşou sau aragaz. 3a o tempe¬
ratura apropiata celei de lucru
in felul acesta rezistenţei de în¬
călzire îi revine doar rolul de a
suplini pierderile de căldură spre
exterior şi. de regula, o putere
de 60 150 W este suficienta Se
pot folosi rezistenţe de încălzire
tip acvariu, care au şi avantajul
de a îndeplini condiţiile de efec-
irosecuntale
Reteul trebuie sa anefanşeze
ferm îbcepmd de la cea 10 V O
pereche de contacte închis-des-
Chis va fi folosita pentru LED-ur*;
ceaialta. care trebuie sa poata
suporta curenţi de intensitate
mai mare. se va folosi pentru cu¬
plarea rezistenţei de încălzire
Diodele electrotuminescente vor
fi aşezate pe panoul frontal in
spatele unei măşti cu orificii sufu
cient de mici astfel îneît lumina
sa nu voaleze hirtia foto La ne
voie. daca totuşi lumina este
prea puternica, se vor mari valo¬
rile rezistenţelor înseriate cu
LED-urile Dioda D, are rolul de
a proteja circuitul de curenţii de
autoinducţie daţi de bobina rele¬
ului. ţ, J ^
Cele doua temporizatoare au
funcţionarea şi construcţia iden¬
tice — mica deosebire conslind
în durata temporizărilor şi deci in
valoarea capacităţilor.
în momentul in care comutato¬
rul este acţionat în poziţia
..stări", condensatorul începe sa
se încarce, iar LED-ul verde se
aprinde şi ramine aprins pe tot
timpul încărcării Cînd potenţia¬
lul condensatorului îl egaleaza
pe cel ai intrării nemversoare (5)
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
85
JOCURI DE LUMINI
i ng. KAZIMIR RADVANSKV
Cu ajutorul circuitelor inte¬
grate se pot realiza montaje inte¬
resante de aşa-zise „jocuri de lu¬
mini'
Cea mai simpla schema este
cu doua LED-uri care se aprind
succesiv Schema electrica de
principiu este prezentata in fi¬
gura 1 şi este. In esenţa, un osci¬
lator realizat cu trei porţi jnver-
soare dmtr-o capsula CD8404E.
Frecvenţa de pîlptrre se reglează
cu ajutorul tui R. în tabelul 1
este dat modul de alimentare a
C I Cu un CD04O4 se pot realiza
doua astfel de montaje cu frec¬
venţe de fucru reglate diferii
in continuare recomandam
doua montaje care lucrează cu
trei LED-uri. Primul dintre ele
este prezentat in figura 2 şi se
compune dinlr-un circuit compa¬
rator, realizai cu porţile P* — P l0
CI basculează. se stinge LED-ul
verde şi se apnnde cei roşu. iar
în casca telefonica. CT. se aude
un semnal care avertizează asu¬
pra încheiem timpului de prelu¬
crare fn soluţia respectiva Tre-
cind comutatorul în poziţia
„stop", încetează atît avertizarea
acustica, cit şi cea optică.
Durata temporizării depinde de
capacitatea C a condensatorului,
de valoarea R a rezistenţei po-
lenţiometrului şi de potenţialul
fata de masă al intrării (5) Daca
acesta din urma are valoarea de
63% din tensiunea nominala lu¬
cru realizat prin îndeplinirea
condiţiei R 10 /R 9 - 1 ,7. atunci tim¬
pul mas urat va putea fi calculat
cu formula
in locul dîvizorului rezistîv R ţfl /
Rg se poate lotosi un potenţio-
metru semiregJabiJ de 1 kfl . 10
kn cu ajutorul caruia putem
aduce potenţialul intrării (5) la
valoarea de 63% din U. mas urat
cu ajutorul unui volt metru.
Aparatul poate ii realizat in
mai multe variante. Cea mai sim¬
plă este aceea în care ei asigura
termostaîarea pentru o singura
temperatură, aleasa astfel incit
să fie mai mare declt tempera¬
tura maximă atinsa în laborator
în anptimpuî călduros
J? f 7/r
ETALGNAREA
TERMOSTATULUI
In locul potenţiometrului P, se
conectează un potenţiomelru
avînd rezistenţa mai mare decît
cea a termistorului. Sonda cu
termistor se introduce intr-un
vas cu apa în care se află un ter¬
mometru de precizie Apa din
vas se aduce la temperatura de
23° C, fie prin încălzire, fie tur¬
nind puţin cîte puţin apă fier¬
binte şi ag iţind mereu pentru
uniformizare Cind temperatura
se stabilizează se acţionează bu¬
tonul potenţiometrului pina in
momentul cind se stinge unul
dm LED-uri şi se aprinde cela¬
lalt. Se masoarâ rezistenţa R',.
introdusa de potenţiomelru in
circuit în acest moment. Se
aduce apoi temperatura din vas
fa 31^0, acţionindu-se din nou
butonul potenţiometrului pîna
cînd AO basculează, fapt semna¬
lat de releu şi LED-uri Se ma-
soara rezistenţa R" t a potenţio-
metrului. Potenţiomeîruf provizo¬
riu se înlocuieşte apoi cu o gru¬
pare serie formata din rezistenţa
fixa R’ t (sau un semireglabd
adus la valoarea respectiva} şi
un potenţiomelru avind rezis¬
tenţa maxima R*, R , — R , ai
caro* buton, de dimensiuni ceva
-fy CS
<Fa *q
TABEt UL 1
mai mart pentru uşurarea etaîo-
narii şi citirii, va fi scos pe pa¬
noul frontal Rotirea completa a
butonului potenţiometrului va
acoperi astfel întreaga plaja de la
23“C la 31*C Menţinînd sonda
în apa din vas 51 încălzind apa.
se va acţiona butonul potenţio-
metrului urmărind bascularea
pentru fiecare grad şi notind va¬
lorile pe scala.
LISTA DE PIESE
CI circuite integrate /1A741
T„ I — 8D136. Î36. 140. SPD 1
etc. T, T. t EFT321. 323. GP1
ele . D, D D, 1N4002 4007,
R. R - 10 kil R - 1.2 kn. R
—
22 kÎL
Bs
R,
R
R■!. Ri
Ri
u R f .. R
1 k[
t FV
24
n
% Rn
3 .:
3 kU.
Rin.
R h: 5.6
kn
!. R ( f>
2.4
kil;
R
2,2 kn
P
47
M
P..
P. P, -
vezi textul,
C
1
000
nF. C —
680 fiF; C,. Cj, 0.1 ^F.
BIBLIOGRAFIE:
— Anton Bielusici, „Fotografia
rn culori"
— Colecţia revistei „Tehnium"
— „Circuite integrate — ma-
nuaf de utilizare"
86
ALMANAH „TEHNIUM 1 * 1990
Cf 33eţts/-
Ty> C J
GND
+ l£r 1
CD 3
CD8 400
phfţ
*#m4X
VA# J
B P-
C o~
l,
4
vite Z
Meu
3x 450
XXI
TABELUL 2
X
o
0
*3
4
o
X/ r
o
4
4
A
■-
X
i
l£D tşpsy/fS
o
O
z * /
4
O
4/
o
4
£r r 4 j
4
4
de tip NAND cu două intrări
dintr-o capsula CD04OCE, ovind
ca sarcină de ieşire trei LED-un.
şi două oscilatoare de semnal
dreptunghiular, realizate după
schema clasică, cu ajutorul por¬
ţilor inversoare P*^P 6 dintr-o
capsula COB404E
Montajul poale funcţiona in
doua variante, şt anume varianta
I, cind LED-urile sint conectate
la +V. şi ca să fie in stare
aprinsă ia ieşirile A. B. C trebuie
sa avem stare logică „0": varianta
II {fig 3) cind LED-urile sint co¬
nectate la masa şi pentru ca sa
fie in stare aprinsă trebuie ca ie¬
şirile A. B, C să aiba stare logică
,.1". in tabelul 2 {tabela de ade¬
văr) sint prezentate cele doua
variante: se poate observa ca ele
sînt complementare. Mod* fie în d
frecvenţa de oscilaţie a unuia
dintre oscilatoare, cu ajutorul lui
R 3 se schimba ritmul şi succesiu¬
nea de aprindere a LED-urilor în
tabelul 3 este prezentat modul
de alimentare a CJ utilizate
Cea de-a doua schema care
utilizează trei LED-uri este pre¬
zentată în figura 4 şi se compune
din:
— patru oscilatoare realizate
cu cile o poartă NAND trtg-
ger-Sohmitt tip CDB413E, trei
dintre ele, Pj, P &r P 6 , fiind' de
frecvenţa fixă, iar P 7 de frecvenţă
variabilă.
— trei porţi NAND cu cîte
doua intrări tip CDB400E. P T , P y .
P 3 , avind ca sarcina trei LED-uri
de culori diferite.
Pentru ca LED-urile să lumi¬
neze, trebuie ca pe cele două in¬
trări ale porţilor F ţl P 3 , P 3 sa se
aplice o stare logică ,.V\ lucru ce
se realizează cind oscilatorul de
frecvenţă fixa şi cel de frecvenţa
variabilă furnizează o stare lo¬
gică ,.V\ Acest lucru se poate
observa in diagrama de funcţio¬
nare prezentată in figura 5, Mo¬
dificând frecvenţa oscilatorului
realizat cu poarta P 7 , prin acţio¬
narea asupra potenţiomelrului R 3
se obţin diverse variante de
aprindere a LED-urilor in tabelul
4 este prezentat modul de ali¬
mentare a C I utilizate.
Ultima schema pe care o pro¬
pun este o „lumină dinamică" cu
10 LED-uri. Schema electrica de
principiu este prezentata in fi¬
gura 6 şi sc compune din
— un oscilator de semnai
dreptunghiular realizat cu ajuto¬
rul unei porţi ţngger-Schmitb
CDB413E;
— un numărător decadic de tip
CDB490;
ALMANAH ,TEHN(UM U 1990
87
— un decodificator BCD-zeci-
mal de tip CDB442
Impulsurile generate de oscila¬
tor sint aplicate ia intrarea A
(pin 14) a numărătorului obţi-
nind la ieşire secvenţele de stări
Jogice conform tabelului de ade¬
văr cunoscut Ieşirile numărăto¬
rului sint conectate ia mirarea
decodificatorului care reaîizeaza
decodificarea stan lor logice de
la intrare, obţmîndu-se succesiv
stare logică . 0” la ieşiri astfel in¬
cit LED-urile Li — L, 0 se vor
aprinde cite unul in mod succe¬
siv. cretnd un efect plăcut de lu¬
mină dinamică
In tabelul 5 este prezentat mo¬
dul de alimentare a C I . Jar in fi¬
gurile 7 a. b, c sint sugerate ci-
teva moduri de aşezare a LEO-u-
rilor Ritmul luminii dinamice se
poate modifica prin schimbarea
frecvenţei oscilatorului cu ajuto-
ru I pot en ţio m et ru I ut R
TABEiUL 5
- cj
CD04/3
CD& 49o
cad W
fJrtW
f/St 9
Pl
(f*f) '
88
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
CEAS DIGITAI
GHEORQHE SALUTA
în cele ce urmează descriem
construcţia unui ceas electronic
de masa. cu cuarţ $i afişai digital
cu LED-uri, avind alimentare
mixta din reţea şi acumulatoare
(sau baterii) S-a optat pentru
acest mod de alimentare in sco¬
pul rezolvam compromisului în¬
tre consumul relativ ridicat al
LED-urilor şi necesitatea ca
montajul sa nu iasa din func¬
ţiune atunci cind apar întreruperi
in reţea, in cazul de faţa, afişaiul
stă aprins atît timp cit există ten¬
siune de reţea, iar in cazul unei
întreruperi atrşajut se stinge dar
ceasul continua sa funcţioneze
alimentat din acumulator sau ba¬
terie (consum 0.1 mA) Afişarea
orei se face in aceasta situaţie
doar ia cerere, prin apasarea
unui push-buton
Schema ceasului (lig 1) diferă
de aplicaţia tipica a circuitului
MMC351 (ceas auto} prm faptul
că se utilizează afişaje cu anod
comun Pentru aceasta s-au in¬
trodus tranzistoarele T7—T13
prin care se face comanda cato-
zilor (prin multiplexare) şi s-au
adaptat circuitele celorlalte tran-
zistoare din schema Menţionam
existenţa unui LED. care indica
oră antemeridian (AM),sau post-
meridian (PM) El poale fi chiar
segmentul „F“ al primului digil
(vezi fotografia), deoarece din
acest digit nu se folosesc de cit
segmentele necesare afişării ci¬
frei 1 Un alt LED. care clipeşte
de doua ort pe secunda pentru a
indica funcţionarea ceasului,
poate fi punctul zecimal dintre
digitul 2 şi 3
Cuarţul esle recuperat de ta un
ceas de mina defect, iar frec¬
venţa oscilatorului intern al cir¬
cuitului poate fi ajustată in limite
nu prea mari. faţa de frecventa
de rezonanţa a cuarţului. din C2
Butoanele 11 şi 12 (push-bu-
ton) servesc la potrivirea orei şi
minutului
Se observa in schema exis¬
tenţa a doua mase diferite mar¬
cate prin simboluri distincte Ele
servesc pentru alimentarea sepa¬
rata a ceasului propriu-zis şi a
afişajului
in figura 2 este daţa schema
de alimentare, Se porneşte de ia
un alimentator (preferabil stabili¬
zat) de la reţea şi de la un set de
4 acumulatoare CdNi. care se
carca permanent prin R19 şi D5
(sub aproximativ 10 mA) cind
exista tensiune de reţea Daca
nu se pot procura acumulatoa¬
rele menţionate, se va Tntrebu
in ta o baterie patraţa de lanterna
ALMANAH „TEMNIUM" 1990
89
ştiaţi că...
(4,5 V). dar tn acest caz trebuie
deconectat lanţul R19—D5.
Funcţionarea alimentării este
următoarea: cind există tensiune
în reţea, minusul de ta alimenta¬
tor este conectat prin Dl la masa
ceasului ş* prin D3 la masa afişa-
juluî, Prin comutatorul Ki poate
fi aleasă afişarea cu intensitate
mare (poziţia 1, consum cca 120
mA) sau redusa (poziţia 2. con¬
sum de ordinul a 40 mA) Ultima
poziţie este utila pe timpul nopţti
sau în condiţii de iluminare am¬
bianta redusa,
în intervalele Tn care tensiunea
reţele» lipseşte, ceasul continuă
să fie alimentat prin D2 de la
sursele chimice, dar afişaşi nu.
La cerere, prin apasarea pe
push-butonui 13 t este alimentata
şt masa afişajulu* astfel incit pu¬
tem c*îi ora şi minutul
Realizat compact, pe doua
placi de circuit imprimat, ceasul
a putut fi introdus intr-o carcasa
de maşină electrică de ras (vezi
fotografia). Push-butoanele au
fost construite din lamele de
alamă. Acumulatoarele sau bate¬
riile se pot plasa intr-un „soclu"
paralelipipedic cu dimensiuni de
circa 60x60x20 mm, iar alimenta¬
torul cel mai compact este
ATV-l (reglat pe poziţia 6 V),
produs de întreprinderea Tehno-
ton
LISTA DE PIESE:
CI! — MMC 351: CI 2 —
MMC4511. Afişai — MDE2101 V,
T 1 -1 3 — SC 1 7 ! R; D1-5
— IN4003: Q — cuarţ 32 766 Hz,
R1-4 6. 7. 11-17 — 2,7 kO; R5,
6-30 U, R9 — 100 kfl. R10 — 20
M£t: R18-24 - ian, R25 — 10H,
R26 - 1QQ lî; CI — 47 pF; C2 —
5-F 35 pF: C3 — 100 jiF/10 V
...la. 2 februarie 1853 se inau¬
gurează prima linie telegrafica
din ţara noastră care fâcea le¬
gătura între laşi şi Viena? Un an
mai tirziu se inaugurau liniile
laşi-Predeal şi laşi-Bucure şti
...in 1883 Thoma® A. Edison,
introducînd intr-un bec cu in¬
candescenţă o mică placă meta¬
lică, a observat că un galvano-
metru din circuit indica trecerea
unui curent electric, cînd placa
era legată la polul pozitiv al sur¬
sei de alimentare, rămînînd la
zero la legarea acesteia Ia potul
negativ? El a descoperit astfel
fenomenul de emisie termoelec-
tronicâ. denumit şi ..efectul Edi¬
son", care a pus bazele electro¬
nicii moderne.
în 1905 fizicianul şt ingine¬
rul român August In Maior
(1882—1964) a demonstrat pri¬
mul ca pe un acelaşi circuit se
pot transmite simultan mai
multe convorbiri telefonice, cu
ajutorul curenţilor alternativi de
înalta frecvenţa? Prin realizarea
ingeniosului dispozitiv ce folo¬
sea fenomenul de rezonanţă
electrică. A. Maior este conside¬
rat iniţiatorul telefoniei multiple.
. ,în acest an se împlinesc 75
de ani de cind, folosindu-se apa¬
ratura de laborator din Turnul
Ţepeş din actualul Parc al Li¬
bertăţii din Bucureşti, s-a reali¬
zat prima legătură radiotelegra¬
fia dintre România şi străi¬
nătate?
...cel mai vechi aparat de
măsură este dioptrul inventat de
Nerrni din Alexandria (sec, t e.n ).
cunoscut matematician şi fizi¬
cian. autor al unor importante
lucrări de optică şi mecanica*?
90
ALMANAH „TEHNtUM" 1990
-
CIFRU ELECTRONIC
Montajul conţine 6 bistabiti
JK maşter slave" convertiţi in
bistabili D ( 6 porţi inversoare şi
un operator Şl-NU cu 6 intrări
Bascularea bi stabililor se reali¬
zează prin aducerea la potenta]
,0 a intrării de tact,care printr-o
rezistenţa de 5 1 k!î este ţinuta în
permanenţa la +5 V Aducerea la
i ^j
Q
CPfi
T .73
K î
—a
-
.
rae-
L
convexe JK în d
LISTĂ COMPONENTE ■
R1~R7=5,tk.a-7buc
CK6*1Q0nF - 6buc
UU12.a3-CDB473~3buc
C14<DB430 llx*
US-CQB 404 -Ib'jc,
SANDU DUMITRU
potenţial ,.D r ' se reahzeaza cu
ajutorul unei taste cu revenire
Ieşirea O a bistabdului are po¬
tenţialul ,£)" cînrf acesta este re-
setaî şi „V logic ta acţionarea
tastei de tact Preluat de o
poarta tnversoare (din CI
CDB404), acest nivel logrc este
aplicat pe tasta caie comanda
tactul următorului bisîabil. Daca
primul bistabiî nu este basculat
din starea iniţiata atunci nici cei
de-al doilea bistabil nu poate U
acţionat, deoarece ieşirea inver-
sorulut se afla în „T logic; or
bistabilul basculează cind pe in¬
trarea de tact primeşte un impuls
..O' 1 logic
Deci pentru acţionarea tutui or
bîstabililor trebuie respectata ri¬
guros ordinea de acţionare a tas¬
telor in cazul nostru, trebuie
tastat TI. Ţ3, T5 T7, T9, TU,
deci o combinaţie de 6 cifre.
Daca este acţionata o alta
tasta — respectiv una dintre tas¬
tele capcana (T2, TA T6. 18,
HO, 112, Tnf — se reseleaza
toţi bistabifii dispozitivul reve¬
nind in starea iniţiala Aceasta
stare nu-1 avertizează pe eventu¬
alul intrus care ar încerca sa
descifreze cifrul
in momentul în care a fost tas¬
tat corect cifrul, toate ieşirile O
ale bîstabililor se află in stare lo¬
gică „V Operatorul Şl-NU cu 8
intrări (CDB430J, care pîna acum
avea ieşirea în .J logic, trece în
.0" logic Preluat de mversorul
circuitului 05 este transformat
in .. V* logic. Acest nivel poate
comanda un tranzistor care are
drept sarcina un releu, poate co¬
manda un tiristor etc.
Condensatoarele cuplate în
paralel cu tastele de comanda
evita posibilitatea ca din cauza
unei taste de slabă calitate (care
nu realizează un contact perfect
Ia acţionarei, pnnlr-o singura
apăsare sa fie transmise doua
praguri de .0" pe mirarea de
tact, ceea ce ar duce Ja bascula¬
rea şi resetarea bistabil ului
Pentru „deschiderea" cifrului
este bine ca in prealabJ sa fre
acţionata una dintre tastele de
resetare, fapt ce ne garantează
răspunderea promptă la comenzi
a dispozitivului
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
9î
- ■
ECHIVALENTE
lORi
I*
1|
a
t/)Q
au
<
D
in
I X
< H
*0
<U
JŞo
aa
□ro
<
c n
I
_»cr
<0
Hi-
OU K
— “1 X
Sp
z og
<u u
nSo
Emu
cn
UI
<
i ^
X
X
txu
LL X
IHtCMcUcmntCA
<
D
LO
I
<
_f
O
er 3
o 2
►-'O'
Qt*
5u
Şo
aa
uia
CD
r-
ID
m
mo
a:o
uu
•< jj
U' î
<IL
>x
gs
oŞ
îi
u o
tflQ
au
< £
H x
<
OCN.
s 3
Qo
IXO
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
4075
4075
4075
4075
14075
—
—
—
—
—
4076
4076
4076
4076
14076
—
4076
—
—
—
4077
4077
—
4077
14077
—
—
—
—
—
407B
4078
—
4078
1407B
—
—
—
—
—
40B1
4GB1
4081
4081
14001
—
4081
—
40B1
74081
4082
4002
4082
4082
140B2
—
—
—
—
—
4093
4093
4093
4003
14093
K561TL1
—
4093
4093
—
4095
4095
—
4095
—
—
—
—
—
—
4096
4096
—
4098
—
—
—
—
—
“
4097
4097
—
4097
—
—
—
—
—
—
4098
4096
—
409B
14528
—
—
4096
4098
—
4099
4099
4099
4099
14p99
—
4099
—
—
—
40104
40104
—
40104
—
—
—
—
—
—
40107
40107
—
40107
—
K561LA10
—
—
—
—
40160
40160
40160
40160
40160
40161
—
—
40161
40161
40162
40162
40162
40162
40162
40163
40163
40163
40163
40163
40180
40160
40180
40181
40161
—
40181
14581
—
—
—
—
—
40182
40182
40182
40182
40102
40192
40192
4Q192
40192
—
—
—
—
—
—
40193
40193
40193
40193
—
—
—
—
—
—
40194
40194
40194
40194
40194
4500
—
—
—
14500
—
—*
—
—
—
4503
4503
4503
14503
—
4503
—
—
—
4508
450B
—
4508
14506
—
—
—
4508
—
4510
4510
4510
4510
14510
—
—
—
4510
—
4511
4511
4511
4511
14511
—
—
—
4511
—
4512
4516
4516
4516
4516
14516
K56KE11
—
—
4516
—
4518
4518
4518
4518
14518
—
4510
4518
—
4520
4520
4520
4520
14520
K5611E10
—
4520
—
—
4543
—■
4543
—
14543
K561ID2
4543
—
—
—
4599
—
—
—
14599
—
—
—
—
—
40906
—
40906
—
—
—
—
—
—
40907
40907
—
_
—
—
—
40243 — 74HC243 — PHtUPS — Pm compaubie
2
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
MO I OJvll
Automatul termic a cărui
schema electrica de principiu
este prezentata in figura poate li
folosit ca detector de tempera¬
tura limita, cînd depăşirea valoni
prestabilite pentru temperatura
mediului controlat este semnali¬
zata acustic, sau ca termostal
electronic, cînd se impune o re¬
glare automata a temperaturii
unui mediu Asigur ind o pl aia de
regla* de 15°C —45*0. termosia-
tul poate fi folosit pentru menţi¬
nerea unei temperaturi constante
rnţr-o camera, pentru acvarii. ia
băile fotografice etc
t PRINCIPIUL DE
FUNCŢIONARE
In ambele varianie funcţionale
schema are următoarele părţi
componente comune un amplifi¬
cator de c,c realizai cu ajutorul
tranzistorului Ti, un circuit bas-
cutant trigger-Schmitt realizai cu
o poarta CDB413, precum şi
sursa de alimentare
In stare de repaus, cînd tem¬
peratura mediului sesizata de
termistorul Th nu a atins valoa¬
rea reglata cu ajutorul potenţi©-
metrului R t tranzistorul T, corn
duce. la intrarea porţii P> avem
i tniYII^
K- RADVANSKY
stare logica 1 iar la ieşire stare
logica 0. In momentul tn care
temperatura tinde spre valoarea
reglata, rezistenta termistorului
scade, tranzistorul T începe sa
se blocheze, iar ctnd tensiunea
la intrarea porţii P, scade sub 1.1
V circuitul basculează şi la ieşire
avem stare logica î
1 a DETECTOR DE
TEMPERATURA LIMITĂ
Comutator uf K se pune pe po¬
ziţia i Cu cealalla poarta. P?.
componenta a capsulei CDB413.
se reahzeaza un oscilator care
este comandat de ieşirea porţii
Pn
tn stare logica 0 pe pin 9 osci¬
latorul este inhibat, iar in stare
logica 1 oscilatorul funcţionează,
semnalul obţinut in difuzor
anunţînd starea de alarma, adica
depăşirea temperaturi! reglate
1 b TERMOSTAT
Comutatorul K se pune pe po¬
ziţia 2 în acest caz poarta P, co¬
manda direct un hristor, care are
ca sarcina un releu de c a. ale
cărui contacte reahzeaza diverse
comenzi in cadrul unu* circuit de
■■■■■■■■
automatizare De exemplu, o re¬
zistenţa electrica de incaizit este
conectata onnir-un contact Ni la
o sursa de alimentare in mo¬
mentul depăşim temperaturii do
rite reieut antianşeaza ş* intre
mpe alimentarea rezistenţei de
încălzit Acest lucru este semna¬
lizat optrc de către LED-ui D.
Alimentarea montajului electro¬
nic se reahzeaza la tensiunea de
5 V c c obţinută cu aiutorui unei
surse stabilizate de tensiune
2 REALIZAREA PRACTICĂ.
ETÂLONAREA
Montajul se reahzeaza pe o
plăcuţă de cablaj imprimat a că¬
rui proiectare nu ridica pro¬
bleme Transformatorul utilizat
este de tip sonerie 220 VA/ c a,
Termistorul trebuie sp aiba
51 OU. n ?s ±Q, 2= 4,1%/ C şi este
de tip CTN produs de IPEE-..E-
lectroarges' Termistorul trebuie
bine fixat om punct de vedere
mecanic şi legătură electrica cu
montajul sa fie de buna calitate
Etaionarea consta in gradarea
scalei pofentio metrului in grade
Celsius şrse poate realiza astfel:
se introduce termistorul intr-o
eprubeta de sticla umplută cu
ulei mineral, care. ta rindul ei. se
afla împreuna cu un termometru
intr-un vas cu apa Prin încălzi¬
rea lenta a apei se urmăreşte ter¬
mometrul şi se reglează polen-
ţtometrul R, pina ce automatul
lucrează Operaţia se repeta de
Exista cazun cînd trebuie sa
folosim maşina electrica de ras
dotata cu motor pentru 220 V
50 Hz. dar avem la dispoziţie nu¬
mai acumulatorul autoturismu¬
lui
Daca sintem posesorul unui
.Trabanr sursa va fi 6V iar in
cazul unui autoturism „Dacia"
sursa va fi 12V
Situaţia este rezolvata daca
realizam un convertizor care.
preluind energie din bateria
de acumulator, sa debiteze
220V/50 Hz şi o putere de apro¬
ximativ 20W
Convertorul se construieşte
pe un mrez cu secţiunea de 5 6
cm 3 după schema alaturata
Pentru alimentarea la 6V în¬
făşurarea Zi are 2 x 38 spire
CuEm 1.3* iar Z3 are 2 x 34 spire
CuEm 0.4
Pentru alimentarea la 12V,
Zi 2 x 80 spire CuEm 1, 23
C0NVERTIZ0R
G. ORAGU
2 x 34 spire CuEm 0,34 Tranzistoareie sint ASZl7 r
în ambele cazuri Z2 1 800 montate pe radiator de căldură
spire CuEm 0,25 de 50 cm : ’
ALMANAH „TENNIUM" 1990
93
eîteva ori pîna se definitivează
etatonarea precisa a scafei lui Ri
Realizat îngrijit, automatul termic
va funcţiona bine şi işi va dovedi
utilitatea.
BIBLIOGRAFIE:
Colectiv — Practica electronis¬
tului amator. Ed Albatros. 1984.
pag 277
I C. Boghiţoiu — Electronica
ajută. Ed Albatros. Bucureşti
1982.
N Draguianescu — Agenda
radioelectronistuluî. Ed Teh¬
nica Buc ureşti
r<6tm
ftSVfl
a** ct gM* r- 7
tfar *
At/rcrtAT r/fMfc
\ Ut Itjlltc
CLAUDIU-OANIEU MUNTIANLJ*
Majoritatea utilizatorilor de
calculatoare personale au avut
ocazia sa constate ca variaţiile
semnalului la reproducerea unet
inregistran sint toarte mau, aces¬
tea puţind aiunge pîna la cîţiva
decibeli. De multe ori, cauza o
constituie calitatea oxidului mag
netic de pe banda $* in acest caz
nu ramîne practic nimic de făcut,
încercările de a ..culege'' datele
stocate fund mai întotdeauna
mutife
Construcţia propusa in conti¬
nuare mcearca sa dea o sofuţte
acestei probleme, Montajul se va
insera intre ieşirea casetofonului
şi intrarea in calculator şi va fur
niza un semnal constant chiar la
variaţii mari ale semnalului de in¬
trare.
Funcţionarea schemei se ba¬
zează pe proprietatea TECJ de a
funcţiona ca rezistenţa contro¬
lata in tensiune $î pe posibilita¬
tea controlului amplificării unui
AO prin modificarea circuitului
sau extern
94
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
ALMANAH „TEHNIUM * 1900
Pentru O mai uşoară înţelegere
a funcţionării montajului ne vom
apleca puţin asupra utilizării
TECJ ca rezistenţa controlată in
tensiune
O familie de caracteristici fo
(Vf la Vc^Ct arata ca în figura
1 . Se observa ca in vecinătatea
origrnir caracteristicile sint prac¬
tic liniare, unde este zona de
funcţionare a TECJ.
în figura 2 sint prezentate
aceste zone ale caracteristicii la
o scară ceva mai mare
Se remarcă faptul că pentru
Vtn mici (cîteva sute de mV) se-
tul de caracteristici este aleanul
de nişte drepte a căror panta
este dictata de V GS .
Sa mai notăm Iol aici faptul ca
pentru tensiuni y < 0 TECJ-ul
funcţionează practic tn acelaşi
mod. cu singura diferenţă ca
drena f D> S t sursa fS) îşi
schimba rolurile
în figura 3 am reprezentat o
singură caracteristică corespun-
zînd unei valori fixate Vm. Intre
punctele Pi şi P2 de pe aceasta
dreapta. suferă O variaţie
a V r ;S careta <■ coi nsoynde o varia¬
ţie Ai f , a curentului de drena Pu¬
tem astfel defini rezistenţa dina-
rn*ca a canalului D-S ca fiind ra¬
portul acestor două variaţii:
— i/fl
R, i1h işi pas^eaza practic va¬
loarea in toaiu punctele unei
anumite caracteristici pentru V ,
=ct, insa, după cum se observa
în figura 2. ea se modifică o dată
cu V,, v
Trecmd la analizarea schemei
(fig 4), se observa ca pnmu) AO
(ICI) este montat ca amplrficator
cu cîştig controlai Semnalul de
ieşire al tui ICI este redresat cu
ajutorul diode* Ol. după care
este amplificat de către IC2. care
comandă poarta tranzistorului
TI După cum s-a aratat acesta
funcţionează ca o rezistenta co¬
mandata In tensiune, modifteind
astfel circuitul exterior al AO de
intrare Nivelul de ieşire al tui
ICI esie menţinut astfel constant
pentru variaţii destul de mari ale
semnalului de mirare IC3 are ca
rol împiedicarea oricărei reacţii a
ieşirii asupra lui ICI
La intrarea circuitului avem un
potenţtometm de 50 k!l care per¬
mite adaptarea montajului la di¬
verse niveluri ale semnalului de
mirare
Pentru realizarea practica s-au
folosit bme cunoscutele #M74i
în varianta cu 8 pini. in capsula
de olastic „
TECJ-uf utilizat este de trp
0FW 11 , insă oricare alt model
cu canat n poate conveni scopu-
hn propus (de exemplu 8F245,
2N3819 etc)
■
Dl este o dioda cu Si de tipul
1N4*l4& iar rezistenţele sint toate
de 1/4 W,
Legaturile la bornele de intrare
si ie$ire vor fi obligatoriu tăcute
cu cablu ecranat
Alimentarea se va (ace dintr-O
sursă dubla* de ± 12 V, bine sta¬
bilizată şi filtrata
■MBMN
UMOR
96
ALMANAH „TEHNIUM* 1990
SERVICE
EM -
2001
Casetofonul EM 2001, produs
de M 0eclromureş'\ este Stereo
de ttp deck
Se alimentează din reţeaua de
220 V. de unde absoarbe o pu¬
tere de 15 VA. Viteza de depla¬
sare a benzii este 4,76 cm/s, cu
o fluctuaţie maximă de ±0.28%
Funcţie de tipul benzii magne¬
tice utilizate, ca se loto nul repro¬
duce semnalul intr*o banda de
frecvenţe cuprinsă între 63 Hz şi
15 kHz
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
9
SERVICE
Pick-up-ul PDEM-02, produs „Eiectromureş este prevăzut cu un preamplificator şi corector RIAA echi¬
pat cu două circuite A74t.
Ca turaţia discului să fie cit mai constantă şi pentru diminuarea distorsiunilor, alimentarea motorului se
fat e pnn intermediul unui bloc regulator de turaţie Controlul turaţie» se tace pe cate optica
BLOC REGULATOR DE TURAŢIE
s» $ f. | ffl
98
ALMANAH „TEHNIUM“ 199(
SERVICE
TUNEHUL Laia-
yette ST20 ac op era
gamele de unda
UM şi FM <88-108
MHz).
in FM are o sen¬
sibilitate de 7,5 pV
la un raport sem¬
nal/zgomot de 30
dB„ frecvenţa inter¬
mediară este de
10.7 MHz, precum
şi CAF comutabil
Secţiunea AM lu¬
crează între 535 şr
1 605 KHz, cu o
sensibilitate de
200 /jV pentru un
raport semnal/zgo¬
mot de 20 dB. frec¬
venţa intermediară
fiind de 455 kHz.
Pentru FM, la in¬
trare are un amplifi¬
cator RF cu un
tranzistor montat
BC. urmat de un
schimbător de frec¬
venţa montat tot in
bază comună (BC).
Trei etaje de FI asi¬
gură sensibilitatea
dorita, urmate apoi
de detectorul de ra¬
port şi decodorul
stereo.
Semnalul de CAF
este preluat de la
rezist oarele R123 &i
R109 şi aplicat dio¬
dei 0113.
Recepţia AM are
un etaj convertor si
doua etaje FI ur¬
mate de detector
Cele doua etaje
FI-AM sint comune
cu etajele FI-FM
Q105 şi 0106 Ali¬
mentarea esie asi
gurata din reţeaua
de 220 V
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
99
SERVICE
AT 64
AT 64 este un radiore¬
ceptor tranzistorizat ce
lucrează in banda undelor
medii şi a undelor lungi
destinat a echipa autotu¬
rismele
Ir etajele de radiolrec-
venta, acest aparat con¬
ţine tranzistorul PA 22.
echivalent cu EFT317
Etajele de audiotrec-
venţa conţin Iranzisîoa-
rele MP41, echivalente cu
EFT353, iar tranzistoarele
P2T6 au ca echivalent
ASZ17.
100
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
SERVICE
MK
Casetofonul MK-450, pro¬
dus Unitra, este special con¬
struit pentru înregistrarea şi
redarea programelor pentru
calculator, dar poate fi folo¬
sit şi pentru programe muzi¬
cale monofonice.
Caracteristici: viteza de
deplasare a benzii 4,76 cm/s;
banda de frecvenţă repro¬
dusă 60 Hz—10 kHz; putere
debitată = 0,7 W; tensiune
de alimentare 7,5 V.
INTEGRA
4000
Acest aparat este un am¬
plificator stereofonic care
poate debita 2x16 W pe o
sarcină de 8 II,
Curba de răspuns acoperă
gama de frecvenţe de 20
Hz—20 kHz, cu o neliniari-
tate de ±2 dB. Coeficientul
de distorsiuni armonice este
de 0,5% la volum maxim.
Controlul tonalitaîii are o
eficienţă de ±20 dB la 40 Hz
şi ±18 dB la 18 kHz.
Sensibilitatea este de 3,5
mV pentru doză magnetică,
55 mV pentru doză ceramică,
100 mV pentru magnetofon.
Alimentarea se face cu 220
V, la un consum maxim de
75 W.
101
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
SERVICE
162
ALMANAH „TEHNIUM" 1094
MAGNtTiC
PtCHU P
SERVICE
-nrmTTrrrr'-
V 1 \
ll )
V) U v n
N
r *
/(TA
--- 7 V
î A
^—Ţ o
t \P/ ]
£§ (ii
}[)
**T | Of
-
IL^
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
103
SERVICE
Acest aparat conţin© un case-
tofon. un tuner AM-FM şi un am¬
plificator de putere.
Amplificatorul poate debita
2x10 W cu 0,3% distorsiuni intr-o
banda de frecvenţe cuprinsa în¬
tre 30 Hz şi 50 kHz, în plus, are
posibilitatea corecţiilor de ton de
±10 dB la 100 Hz ş* 10 kHz.
Tunerul recepţionează gama
AM 1 605—525 kHz şî FM
87,5—108 MHz. Gase! ©fonul lu¬
crează pe 4 piste cu viteza de 4.8
cm/s. reproducînd o bandă de
frecvenţe de 30 Hz—12 kHz.
Frecvenţa semnalului de şter¬
gere şi p re magnet iz are este de
84 kHz. Tunerul FM are intrarea
SERVICE
TPR 3
pe FET-2SK41, tranzistorul convertor Etajele FFFM (107
TR102 fiind oscilator, iar TR101 MHz) sini TR103 ^ TR107 Dis¬
criminatorul. tip detector de ra-
port, este format din
Dl02—Dl03, Recepţia AM este
asigurata de TR2G1 (amplificator
convertor) şi TR202 (oscilator)
Tranzistoarele TR203 şi TR204
sini amplificatoare F1-455 kHz.
detector fiind 0201.
ALMANAH „TEHNIU1T 1990
JOS
SERVICE
Caselofonul RD 4300
este de tip stereo in tor
mat deck (tara ampli ti câ¬
tor de putere)
Viteza de deplasare a
benzn este de 4,75 cm/s,
ceea ce asigura o durata
de înregistrare de 60 de
minute pentru casele C6G
şi o durata de rehohmare
de 70 s, ^
Im pe dan ta de intrare
pentru microfon este de
20 kO, rar a intram auxi¬
liare de 500 Ml,
La ieşirea de linie se ob~
ţ.ne o impedanţa de 2 kll.
Casetofonul este dotat
cu sistem Dolby şi reglai
automat al vitezei de rota¬
ţie a motorului
Curba de răspuns este
de 20“ 16 000 Hz pentru
banda magnetica obişnu
ita şi de 20—18 000 Hz
pentru banda cu dtoxtd de
crom.
106
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
SERVICE
Sub această denumire —
Vega 101 —, industria sovie¬
tică produce un pick-up ste¬
reofonic de clasa HI-FI. De
ta acest aparat se poate lua
semnal pentru reproducere
pe alt agregat electronic sau
pentru a fi înregistrat.
Caracteristici tehnice:
bandă de frecvenţe 63
Hz—12 kHz putere de ieşire
10 W; putere absorbită 60 W:
viteza de rotaţie 78, 45 şi 33
ture/minut.
107
ALMANAH -TEHNIUM" 1990
SERVICE
Partea de pick-up lucrează pe
4 viteze, şi anume 16—33—45 şi
78 rotaţii/minut* şi este prevăzută
cu sistem anti-skahng reglabil,
forţa de apasare a braţului este
reglabila Intre 0 şi 6 g. Curba de
răspuns este 20—20 000 Hz. fo¬
losind o doza magnetica tip 800
FERGUS0N 3486F
108
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
SERVICE
H Goidring, tensiunea de ieşire
f*ind de 8 mV la 1 kHz.
Receptorul conţine trei game
FM. UM si UL Sensibilitatea este
de 2 pentru FM şi 50 pentru
AM.
Amplificatorul de putere asi¬
gura 25 W pe canat la o sarcina
de 4 n şi 2*16 W la o sarcina de
811 .
Distorsiunile armonice sini mai
mici de G, 1% la o putere de 20 W
pe canal.
Curba de răspuns este de 25
Hz —30 kHz, cu o n eu ni fermitate
de 3 dB. reglai de * on + "12 dS la
40 Hz şi 12 kHz. Amplificatorul
este dotat cu o corecţie fiziolo¬
gica comut abila de —30 dB *13
dB ta 40 Hz şi de +6 dB la 12 kHz.
ALMANAH „TEHNfUM" 1990
109
SERVICE
—
GENERAL TFC 6000 S este un
radiocasetofon portabil echipat
cu componente discrete şi care
se alimentează din A baterii [6 VJ
sau din reţeaua de curent alter¬
nativ.
Ca receptor acopera gama un¬
delor medii şi a undelor scurte
(1.6—26 MHz) in trei subgame.
Comutarea domeniilor de lu¬
cru se face cu un comutator ro¬
tativ care selectează bobinele
pentru circuitele de intrare şi
pentru oscilator
CasetofonuJ reproduce o gama
de Ireevenţe cuprinsa intre 100 şi
6 000 Hz. puterea audio de ieşire
fiind 3 W.
i^£>
e*
te o
f*3
tlQ
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
ALMANAH .TEHNIUM 1 ' 1990
SERVICE
SERVICE
Radioreceptorul
Oceanic, produs
I.T.T., lucrează pe
gamele UM şi UL şi
are posibilitatea de
acord fix pe trei frec¬
venţe.
Puterea de ieşire
este de 1 W, cu 10%
distorsiuni într-o
banda 100 Hz—10
kHz, ±2 dB. Valoa¬
rea frecvenţei inter¬
mediare este de 480
kHz. Alimentarea se
face cu 9 V din bate¬
rii R14 sau din re¬
ţeaua de curent al¬
ternativ.
Partea de înalta
frecvenţa este con¬
stituită din trei etaje:
un mixer şi două
etaje FI — 480 kHz
(T2—T3). Semnalele
AF slnt detectate de
D2 şi apoi aplicate.
T4 are rol de (imi¬
tator de amplitudine
şi transforma totul în
undă dreptunghiu¬
lară. Aceste semnale
sînt injectate în
TBA120, care este
un discriminator ce
emite semnale cu
amplitudinea propor¬
ţională cu frecvenţa
semnalelor primite.
Acestea sint fil¬
trate de TAA861
Diodele D3—D4 pro¬
duc o tensiune conti¬
nuă care comanda
un trigger (T6—T7).
TIO şi T11 formează
un comutator elec¬
tronic.
Amplificatorul de
putere este TBA820.
112
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
TV-DX
ANTENE VAGI
.R V Dl D2 D3 D4 D5
YAGI 7 ELEMENTE
p. GEOBGEBCU
Acest tip de antene este ce!
mai recomandat pentru recepţia
semnalelor de televiziune.
Construcţia lor se realizează
din ţeava de aluminiu, cupru sau
Chiar fier galvanizat: este reco¬
mandat ca elementele sa alba
un diametru de 8—12 mm; fixa¬
rea se face pe un suport metalic
sau de lemn
Cablul de legătură trebuie sa
a*ba 75 n.
TABELUL 1 — Olmenslunlle constructive ale antenei Yagl cu şapte elemente
(fi+V+SD)
CANALUL
R
V
Dl
D2
D3
D4
D5
a
b
C
d
e
t
buci a
6
840
700
695
710
695
685
670
500
595
420
400
265
280
410
7
800
670
660
670
660
650
640
475
280
400
380
250
270
395
8
770
645
640
650
640
625
615
455
270
385
370
245
260
380
9
740
620
615
620
614
600
580
435
260
370
355
235
250
370 *
10
710
595
585
595
585
575
265
420
250
355
340
225
240
360
11
€85
575
570
580
570
560
550
405
210
345
330
220
230
344
12
660
555
550
560
550
510
530
390
230
335
315
210
225
335
ALMANAH „TEHNIUM“ 1390
TABELUL 2 — Datele constructive ale antenei Yagl cu 9 elemente (3R+V+5D) pentru UIF
(ciştlgul: 10 dB; banda de trecere: 35 MHz)
CANALE
21—25
26—30
31—35
36—40
41—45
o
1
<JQ
51—55
56-60
Ft
377
348
324
303
284
268
253
210
v
308
284
261
247
232
218
207
196
D,
293
270
252
235
221
208
196
186
290
267
249
232
218
205
194
181
267
264
246
229
215
203
192
182
D,
283
260
243
226
213
200
189
179
D,
279
257
240
223
210
198
187
177
a
240
240
240
240
230
230
230
230
b
140
129
120
112
105
90
94
89
c
72
67
62
58
51
51
49
46
c!
92
85
79
74
69
65
62
59
e
104
96
89
83
78
74
69
66
f
121
112
104
97
91
86
81
77
Q
132
122
113
105
99
94
88
81
i Bucla
adaptare
202
186
174
162
152
143
135
128
TABELUL 3 — Dalele constructive ale antenei Yagl cu 13 elemente (3D+V+9V)
(clştiguh 11,8 dB; banda de trecere: 32—35 MHz)
CANALE
21—25
26—30
31—35
36—40
41—45
O
LM
1
<D
T
51—55
56—60
R
377
348
324
203
281
268
253
240
V
308
284
264
247
232
218
207
196
D,
293
270
252
235
221
208
196
186
D?
290
267
249
232
218
205
194
181
d 3
287
261
246
229
215
203
192
182
283
260
243
226
213
200
189
179
D b
279
257
240
223
210
198
187
177
dI
276
254
237
220
207
195
185
175
d 7
272
251
234
217
205
193
183
173
D fl
269
248
231
214
202
192
181
171
d 9
265
245
228
210
200
189
179
169
a
240
240
240
240
230
230
230
230
b
140
120
120
112
105
99
94
89
c
72
67
62
58
54
51
49
46
d
92
85
79
74
69
85
62
59
e
104
96
89
83
78
74
69
66
114
ALMANAH „TEHNIUM" 19901
TV-DX
UVIU CADINOIU, Botoşani
Sini cunoscute numeroase va-
iante de amplificatoare de an¬
tenă cu 1, 2. 3 tranzistoare şi cu
coeficienţi de amplificare de 14
20 dB. Aceste montaje au rolul
de a mări nivelul de semnal exis¬
tent ia ieşirea unei antene TV. in¬
cit la borna de intrare a recepto¬
rului TV se asigură un semnal
compatibil cu sensibilitatea nor¬
mala a acestuia După locul de
montare, amplificatoarele de an¬
tena se împart in doua categorii
— cu montare Ungă dipol şi
alimentare prin fider,
— cu montare lînga receptorul
TV
Ambele categorii de amplifica¬
toare au avantaje şi dezavantaje
specifice
Astfel, amplificatoarele din
prima categorie au avantajul că
realizează o amplificare buna a
semnatului şi asigura un raport
semnaî-zgomot imbunataţit. dar
simultan prezintă dezavantajul
ca. o dată instalate, accesul la
ele este dificil şi. de aîeea, re¬
glajele ulterioare sini greu de
efectuai Amplificatoarele de an¬
tena din categoria a doua pre¬
zintă avantajul ca. fiind dispuse
in imediata apropiere a recepto¬
rului TV r pot fj uşor reglate pe
un anumit canal, insă au deza¬
vantajul ca pol fi folosite numai
atunci cind distanţa dintre an¬
tena şi receptorul TV este de
maximum A 6 m şt deci atenua
rea datorata fiderului este mi
nima
După numărul de canaîe re
cepţionate, amplificatoarele de
antena pot fi acordate pe un sm
gur canal, pe un grup de 2 3
canaîe (acord pe canalul mediu)
sau pot fi de banda larga Ampli¬
ficatoarele acordate realizează o
amplificare maxima pe un anu¬
mit canal. în timp ce amplifica
toarele de banda larga asigura
recepţia simultana a mai multor
staţii de emisie, dar in uneie ca¬
zuri permit apariţia unor feno¬
mene nedorite, cum ar îi distor¬
siunile de intermodulaţie şi sem¬
nalele perturbatoare ale staţiilor
de putere mare
Amplificatorul de antena de¬
scris în continuare combina
aceste doua. tipuri de amplifica¬
toare, in scopul evidenţieri; unor
avantaje bandă de frecvenţa 48
230 MHz, ciştig in amplificare
de circa 12 dB. acord continuu
in benzile I. lî. lîl TV. Tnontarea
părţii de reglaj continuu lingă re¬
ceptorul TV
El este format din doua părţi
— o prima parte, ce constituie
de fapt un amplificator de banda
larga, fara reglaje, montat deftm
tiv pe antena TV. fiind alimentat
arin cablul de coborire,
o a doua parte, ce formează
amplifieatorul-setector, şi care
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
115
este montat lingă receptorul TV<
ivind posibilitatea de a putea fi
acordat pe unul din canalele
I —XII
Amplificatorul de banda larga
are schema electrica data în fi¬
gura 1 şi are în componenţa un
singur element activ. tranzistorul
TI de tip BFY9G sau BFX89 El
realizează un cîşttg de aproxima¬
tiv 6 8 dB şi se poale cupla cu o
anlena de banda larga sau cu un
grup de antene separate prin fil¬
tre corespunzătoare Rolul aces¬
tui prim amplilicator este de a
realiza o amplificare globala
mare în benzile I. II şi III—TV. in¬
cit atenuarea data de fideruî an¬
tenei sa fie neglijabila, iar rapor¬
tul semnal-zgomot la intrarea ce¬
lui de~al doilea amplificator sa
fie cit mai mare.
Alimentarea acestui prim am¬
plificator se face prin fiderul de
eoborîre. conform schemei din
figura 2.
A mp! i fica I or ut-s elector este un
selector FIF-TV simptiiicai, la
care au fosi înlăturate oscilatorul
FIF şi mixerul Selectorul F1F
aparţine receptoarelor TV din
clasa „hibridă" (H>. din el folo-
sindu-se numai amplificatorul de
înalta frecvenţa formal cu tran¬
zistorul T2l (BF200) şi elemen¬
tele aferente
Utilizarea acestui etaj se face
în următoarele condiţii;
— alimentarea amplificatorului
se face. conform figurilor 2, 3 şi
4. de ia o sursa de tensiune sta¬
bilizată ţ+12 V. +28 V. masă},
— condensatorul C17 ţi nF)
se conecleaza prin cablu ecranat
(75 11) la borna „G" de la selecto¬
rul FIF;
— condensatorul C30 (1 nF7)
se înlătură.
— borna ..E" de pe selector se
conectează Ja masa;
— induclanţele LI 8 şi L6 se în¬
lătură;
— condensatorul C17 se co¬
nectează la ieşirea ..G'\ conform
figurii 3
CONSTRUCTIV $1 REGLAJ
Amplificatorul de banda larga
nu necesita nici un fel de reglaje,
msa se impune o construcţie în¬
grijită. terminalele pieselor com¬
ponente fiind toiodaia şi con¬
ductoare de conexiune El se
realizează pe o placa de sticlo-
textoli! dublu placat Pe o faţa se
realizează montajul propriu-ziş
■ar cealaita este conectata la
masa Pentru tensiunea de ah
mentare de + t2 V se va măsură
116
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
rv-Dx
(+?SV)
r? l+t2,3V)
un curent absorbii de circa 4^6
mA După realizarea montajului,
acesta va fi introdus intr-o cutie
ai cărei pereţi sînt formaţi din
placi de cablaj imprimai. Pereţii
cutiei se vor lipi cu aliaj de lipit
pe toată lungimea îor. Bornele
accesibile (antena, borna 1 şi
borna 2) se vor scoate prin tre¬
ceri de sticlă. In final, pentru
protecţia amplificatorului împo¬
triva precipitaţiilor, se poate cu¬
funda cutia astfel realizată intr-o
masă de tac sau răşină. După us¬
care va rezulta un aparat robust,
rezistent şi fiabil.
Amplificatorul-selector se mo¬
difică conform indicaţiilor de mai
sus şi i se ataşeaza în imediata
apropiere un suport metalic pe
care se fixează rezrs toru l se m [re¬
glabil PI, potenţiometru! P2 şi
condensatoarele CT şi C2\
Cu ajutorul fui PI se stabileşte
punctul corect de funcţionare
pentru tranzistorul TZ1. incit pe
rezistenţa R1 să existe o cădere
de tensiune conform schemei
electrice (3.5. .4.5 V)
Cu ajutorul lui P2 se face
acordul continuu in fiecare
bandă de frecvenţă. Acest poten¬
ţiometre poate lipsi In ipoteza că
selectorul FIF este dotat cu pro¬
priile lui potenţiometre de pro¬
gramare.
Alimentatorul se compune din
două stabilizatoare, unul pentru
tensiunea de +28 V {de alimen¬
tare a diodelor varicapj şi unul
pentru tensiunea de +12 V.
Transformatorul TR va avea sec¬
ţiunea miezului de circa 3 cm 2 .
In înfăşurarea primară va cu¬
prinde un număr de 2 552 spire
(pentru U alimentare = 220 V) cu
conductor GuEm 0 0,15. Pentru
28 V se vor bobina 464 spire cu
conductor CuEm 0 0.15. Poten¬
ţiometrul P3 fi,5 kHj se va regla
în aşa fel Incit curentul prin sta¬
bilizatorul TAA550 să fie de 4-: 5
mA. (nductanţa Li va fi realizată
pe aer şi are 8 spire bobinate pe
un dorn de oţel de 3 mm cu con¬
ductor CuEm 0 0.3 mm. Pentru
tensiunea de + 12 V se vor bo¬
bina 196 spire cu conductor
CuEm 0 0,25 mm. Inductanţa L2
va avea 21 spire bobinate cu
conductor CuEm0 0.15 mm pe
un dorn de 4 mm diametru. In¬
duc! an ţel e se vor realiza în aer,
după care spirele vor fi consoli¬
date cu lac.
LISTA DE PIESE
Amplificator 1: L — Inductanţa
identică cu L2: R1 - 27 £1/0,5 W.
R2 — 24 kll/0,5 W; R3 — 2.2 hil
/0»5 W; CI — 1.5 pF; C2 — 47
pF; C3 — 12 pF; C4 - 47 pF; TI
— BFY90. BFX69.
Amplificator-selector Pi —
potenţiometru semi reglabil 10 kil;
P2 — potenţiometru 100 kll; Ci
— 1 nF; C2‘ - tnF.
Alimentator: Dl — 1N4001; D2
— TAAS50: D3 — PL13Z; PR -
punte redresoare 1PM05 Ci
47 ^F/63 V; C2 — 0.1 ^F/250 V; C3
— 4 70 35 V. C4 — 470
pF/1 000 V. R1 — 4,7 k 11/0.5 W.
R2 - 750 U/1 W; T — BD135,
BD139
MEMORATOR: TRANZIST0ARE VHF-UHF
Typc
No.
Maximum Halings
Cbaracrefîslics
v CBO
VOl 15
v CtO
VflllS
V ESO
vciEls
Ffot
ai
25* C.
amb
mW
^FE
Noisc
Fiqure
N
max.
dB
c D-h
max.
P F
Power
Gatn
(neutra
lised)
dB
OuIpLlT
Power
al
500 MHî
mW
f T
mir».
MHz
mm.
max.
BFY90
30
15
2 5
200
25
150
5 0
_
_
175
1300
ZTX325
30
15
2 5
200
25
150
5 0
175
1300
ZTX326
25
12
2 5
200
25
150
5 0
—
—
—
1000
ZTX327
55
30
3 5
500
—
—
3 0
—
2G0ާ
800U
BFW97
30
15
3
250
20ît
__
60'*
1 7
15!
600
ZTX321
30
15
3 |
250
20tt
—
6 0*»
1 7
15|
—
500
2N918
30
15
3
200
20
—
3 Ot
1 7
15!
30
600
2N27O0
35
20
3
200
30
200
0 5:
1 5
15*
—
700
2N2857
30
15
2 5
200
30
150
4 5*
i e
12 5*
30
1000
2N3570
30
15
3 0
200
20
150
7 0»
0 75
—
60-
ISCC
2N3571
25
15
3 0
200
20
200
4 -01!
0 85
—
—
1 * WJ
2N3572
25
13
3 0
200
20
300
6 0 *
0 85
—
—
1G0C
2N3600
30
15
3-0
£00
20
150
4 5
1 7
17!
20
F50
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
117
TV-DX
ANTENA MAGNETICĂ
Sing. ILIE PĂSCĂRELj YOG-1331S/HR, IVIîercurea-Ciuc
Antena prezentata in figura 1
captează energia radiată in spa¬
ţiu de un emiţător TV, care se
transmite prin cuplaj magnetic ta
o buclă. Bucla de cupiaj este
tzoiata de dipolii antenei (SI, S2,
S3) şi se află amplasată sub ei.
Dimensiunile buclei de cuplaj,
precum şi distanţa dintre buclă
şi cei 3 dipoli stabilesc impedanţa
antenei, precum şt acordul exact
al antenei pe frecvenţa canatului
dorit in figura 1 se prezintă an¬
tena magnetica cu 10 elemente
Si bucla de cuplaj magnetic
In figura 2a şi 2b se prezintă di¬
mensiunile buctei. care este îm¬
părţită in doua sectoare „a" şi
, F b asimetrice Prin reglarea sec¬
torului „b" al buclei stabilim cîş-
tigui optim al antenei, astfel incit
acest sector îl îndoim spre dipoii
sau in direcţia opusa lor
în punctele „d" şi „e“ se efec¬
tuează legătură dintre buclă şi
cablul coaxial (prin cositorim),
prin intermediul unei bucle de
adaptare a impedanţei în A/2 Bu¬
cla de cuplaj se confecţionează
din sîrma de Cu (fara izolaţie) cu
0 =3.5 mm. Toate elementele an¬
tenei vor fi din ţeava sau bara de
Al cu 0 = 10 mm Cotele din de¬
sen trebuie respectate cu stric¬
teţe, datorită riscului neacordârii
antenei pe frecvenţa dorita şi di¬
minuării considerabile a ciştigu-
lui ei. Bucla de cuplaj se izolează
de cei 3 dipoli prin intermediul
unor plăcuţe (doua bucăţi) care
se confecţionează din; polieti¬
lenă, polistiren, teflon. în figura 3
se pot vedea: cîştigul antenei şi
raportul undelor staţionare func¬
ţie de frecvenţă (canal 10).
AVANTAJELE ANTENEI
— dimensiuni relativ mici;
— selectivitate mare şi posibili¬
tatea acordării exacte a antenei
pe frecvenţa canalului dorit.
— cîştigul antenei este de cea
12.8... 13 dB şi poate creşte prin
mărirea numărului de elemente
componente.
Antena, fiind foarte selectiva,
se poate amplasa în locurile
unde există semnale puternic
perturbatoare care vin dm spa¬
tele antenei. In figura 4 se pol
tis
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
TV-DX
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
ÎÎ9
TV-DX
vedea: diagrama de direcţi vitale
pe orizontală a antenei, cîşţigul
şi raportul faţa-spate.
Antena a lost experimentată
recent în judeţul Harghita pe ca¬
nalele 1G şi 11 OIRT şi a dat re¬
zultate foarte bune.
Pentru amatorii de legaturi
TV—DX se dă în continuare ta¬
belul cu dimensiunile antenei
pentru canalele din banda a lll-a
de televiziune (6—12).
BIBLIOGRAFIE:
Milan tesky, Anteny pro pb-
jem rozhlasu a televize SNTL.
Praha, 1979
Csabai Dăniel. Rădib es ţ elevi-
zio vevoantennâk, Budapest
1981
Dafete consfrudive ale ardent) maofLehce
Elementul
antenei
Dimensiunile e
Ae
/emeritului ?n mm
ntru canalul
6
7
8
9
/O
//
/2
Si
B9o
850
8/2
78o
750
722
695
St
765
730
700
672
645
622
600
S*>
nz
7/0
68o
652
628
6o 4
582
D(
730
700
670
642
6/8
595
573
Dt,
708
678
648
622
6oo
575
555
Dh, 05
685
655
628
6 02
580
568
538
Da
665
635
608
58*
56o
54 o
520
07
650
602.
576
554
534
5/2
495
Hi
370
355
34o
325
3/5
300
2 90
Hz
375
360
34 5
330
3/8
505
295
H s
360
345
328
3/5
305
232
28/
Hh
300
290
278
265
255
245
237
Hv
435
420
4 cc
385
37o
355
342
% H 7) Hs
470
450
43o
4/5
4oo
383
370
Hs
525
505
482
462
445
428
4/3
L
3775
3625
3463
3327
32o6
3074
2968
a
t
730
702
674
646
625
598
580
t
6o
58
56
5*
53
52
50
c
74
9o
87
82
80
78
76
t?0
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
TV-DX
EMIL STRĂITMU, Y09-903B/IL
Antena de banda largă, a cărei
construcţie detaliata este prezen¬
tată în figura 1. este realizată
prin combinarea unei antene de
FIF. pentru unde metrice (figura
2), cu o antena de UIF pentru
unde decimetfice (figura 3) An¬
tena permite recepţia emisiunilor
de televiziune pe toate canalele
de 1—60. respectiv benzile I, II h
Hi IV. V Vederea constructivă
de ansamblu a antenei combi¬
nate FlF —UJF este prezentată în
figura 4
Cîştiguî antenei în benzile I—111
{canalele 1 12} variaza intre 2.5
şi 6 dB. sar In benzile tv V (ca¬
nalele 21—60} intre 6 şi 9,5 dB
Antena de F1F, care recepţio¬
nează In domeniul de frecvenţe
de 46—230 MHz orice emiţător,
este formata dinlr-un vibrator
„V 1 notat cu 1 in figura 1. o linie
paralela 2, Intre punctele pq şt
mn. şj o linie de simetnzare în
V4, scurtcircuitata la căpătui 3,
Scurtcircuitul este asigurai chiar
de dipolul buclai 4 (care. de fapt,
este vibratorul antenei de UIF) şt
care prezintă pentru frecvenţele
canalelor 1 12 (48-230 MHz) o
impedanţa neînsemnata, aproape
ca un scurtcircuit în figura 2 se
prezintă numai antena de unde
metrice cu vibrator în dubîu V.
antena ce poate fi asemanata
unui dipol liniar ale cărui jumă¬
tăţi sini dublate Pentru canalele
1—5 dipolul se prezintă ca un di¬
pol io A/2, iar pentru canalele
6—12 ca un dipol in A. Dipolul
trebuie considerat pîna Ia punc¬
tele mn. care sînî de fapt bornele
acestuia, De la punctele mn
avem de-a face cu o linie In A/4
scurtcircuitata la capat care ser¬
veşte ca dispozitiv de simetrizare
între cablul coboritor şi dipol.
Lungimea fizica a liniei paralele
dintre punctele mn şi ab şi apoi
a dipolului este astfel aleasa incit
lungimea electrică a punţii de si¬
metrizare (de la punctele mn la
punctul o) sa fie aproximativ
egala cu A/4 pentru frecvenţa
centrala a canalelor 1™5 şi cu
aproximativ 3 A/4 pentru frec¬
venţa centrala a canalelor 6—12
Cum frecvenţa canalelor 1 — 5
este de 71.5 MHz. in centrul ben¬
zii (deci A - 4 2 m şi A/4 - 1.05
m). iar frecvenţa centrala a cana
lefor 6—12 este de aproximativ
202 MHz (deci A - 1.48 m şt 3 A/4
- 1.11 m), rezulta că lungimea li¬
niei paralele (vezi figura 1) de la
punctele mn la punctul 0 va fi de
aproximativ 1 075 mm. ta pune
tete mn se conectează cablul de
coborîre (coaxial de 75 iî}, care
se introduce in dipolul buclat
prin punctul de potenţial nul
(punctul 0). aşa cum se vede in
figuri 1 Cablul coaxial se co¬
nectează ia punctele mn. după
ce parcurge oca 1 075 mm in in¬
teriorul unuia dintre conductoa¬
rele liniei paralele, conductorul
centrat fiind lipit la punctul n. iar
ecranul metalic (împletitura din
cupru} la punctul m, între cablul
nesimetric de 75 II şi impedanţa
de circa 50—60 ii a dipolului in
„V"
Antena de UI F este o antenă
clasică Yagi compusă din doua
reflectoare (in figura 1 notate cu
6}, vibratorul 4 şi 11 directori (7)
Dimensiunile elementelor şi dis¬
tanţele intre elemente sînt date
in figura 1, iar antena (de princi¬
piu) în figura 3. De la bornele ab
aîe vibratorului de unde metrice
şi pină la punctele mnm linia pa¬
ralela cu impedanţa de circa 150
tl transforma impedanţa antenei
de la o valoare apropiată de 300
O la cca 75 U. cit este impedanţa
cablului coaxial Linia paralelă
cu impedanţa caracteristica de
cca 150 it se continua de la
punctele mn pîna la punctele pq
şi apoi mai departe, constituind
o linie in A/4 deschisa la capăt
Constructiv distanţa intre punc¬
tele mn şi ab este de 805 mm
(ceea ce cu jumătatea lungimii
vibratorului face 1 075 mm). dis
îanţa intre punctele mn şi pq
este de 110 mm, rar de la pune
tete pq ta căpătui liniei încă 110
mm intre cele doua braţe ale vi¬
bratorului 1+ V‘ pentru unde me
trice este un unghi de 45 de
i2i
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
rv-Dx
grade pe verticala Distanţa din¬
tre cele două reflectoare (6) pe
verticală este de 240 mm Vibra-
loruî in „V" este construit dm
ţeava cu diametrul de 12—20
mm Elemente te pasive ale ante¬
nei de unde decimetrice se reali¬
zează din ţeava cu diametrul de
8—12 mm
Vibratorul de unde decimetrice
şi linia paralela trebuie şa lie
construite din ţeava cu diametrul
de 10 mm Este foarte important
ca intre axele liniei paratele dis¬
tanţa să fie de 20 mm (figura 1)
Trebuie ca lungimile parţiale ale
liniei sa fie riguros respectate in
figura 4 se prezintă cum sînt am¬
plasate elementele antenei com¬
binate. evidenţimdu-se unghiu¬
rile vibratorului in dublu „V" pen¬
tru unde metrice, linia paralela şi
bucla de adaptare, Cele doua
antene nu se influenţează reci¬
proc prin însăşi construcţia lor
Tensiunea indusă în antena „V"
de FIF este aplicata, la bornele
vibratorului mn. cablului coaxial
Deoarece pentru undele metrice
impedanţa dispozitivului de si-
metrizare în X/4 (linia de la
punctele mn pin a la ab şi apoi
pin a Ia punctul 0), scurtcircuitat
la capăt, este toarte mare, ca ur¬
mare se exclude şunlarea dipo¬
lului de unde metrice de antena
de unde decimetrice Semnalele
de unde decimetrice (UIF) re¬
cepţionate de antena Yagi par
curg porţiunea de linie paralela
cuprinsa intre bornele ab (ale di
polului UIF} şi punctele mn spre
cablul coaxial tara a se propaga
spre vibratorul de FIF Astfel, ab
senţa propagarr» semnalelor de
UIF se explica prin impedanţa li¬
niei deschise la capat (por ţiu nea
de linie pq pin a la căpătui des¬
chis al acesteia}, este apropiata
de zero *n punctele pq deoarece
porţiunea aceasta reprezintă
pentru undele decimetrice o hnte
în A/4 Porţiunea de linie cu¬
prinsa intre pq şi mn este. pentru
undele decimetrice. o linie irt A/4
si are in punctele mn o impe-
danţa foarte mare deoarece sar
cma acestei Imn la capalul sau
(în punctele pq) este impedanţa
aproape nula a liniei în A/4 des¬
chise la capat in acest fel ten¬
siunea indusa de undele decime-
ţrice în antena Yagi nu se aplica
vibratorului in *.V". întreaga ener¬
gie aplicindu-se, la bornele mn (
cablului coaxial
Antena, amplasata pe un pilon
ee-i conferă o poziţie dominanta
faţa de obstacolele din )ur reali¬
zata pe un suport rotativ, a dat
rezultate deosebite in realizarea
de recepţii TV la man distanţe
Parametrii au diferit in limrle
mici de fa o construcţie la alia.
îmbunătăţiri obţinîndu-se prin
adaugarea unor amplificatoare
de banda larga adecvate
BIB LI OG F RAFIE;
î Kapcinskit I M — Tefevi-
zionnie anteni. Moskva. Ener
ghia. t970
2 Gromov N V — Televizori
ţvetnogo izobrajenia. Leningrad
Lemzdat. 1987
122
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
intrare
TV-DX
Realizarea practica a amplificato¬
rului de antena este deosebit de fa¬
cila. ea necesitînd numai 2—3 ore
de construcţie foloseşte doua tran-
csj zistoare 8F 18V, alimentai ea se face
en cu 13 Vcc, tensiunea uşor accesibila
din orice receptor TV cu selector
tranzistorizat {Ul, la TV cu 2. 4. 5, 6
Ci) la un consum de 10 mA. regla¬
jele se realizează „in aer', uşurînd
>
m
■5
Ft-OPirU TUDORA, Slatina
asamblarea, reglajele şt depanarea,
reglajele sini deosebit de stmple
putîndu-se face direct pe receptorul
TV; lucrează pe toate canalele din
banda Iii TV
Amplificatorul cuprinde doua
etaje in montaj bază comuna, dis
puse in doua secţiuni Cuplajul intre
etaje este capaeitiv (fig 1) Faptul
ca nu poseda bobine uşurează pu-
nerea in funcţiune şi reglajele
Rezistenţele folosite sini de 0.25
sau 0.5 W Condensatoarele sînt de
tip ceramic, cu terminalele cit mai
scurt taiate. Alimentarea se face
dintr-un stabilizator separat (13 V.
100 mA) ori din receptorul TV. ten¬
siunea fiind uşor accesibila * a
receptoarele cu CI. fig. 2)
CONSTRUCŢIA MECANICA
Cutia am realizat-o din tabla cosi¬
torea (de îa cutiile de conserve) Di¬
mensiunile sint de 60/40/25 mm
Găurile pentru trecerile de IF şi con¬
densatoarele de trecere (recuperate
de la un selector vechi, cu rotaclor)
se dau la 12 mm de baza cutiei cu
un burghiu de 04 mm. Am montat
pereţii laterali, peretele interior si
apoi piesele După plantare am
montat capacul inferior, iar în cel
superior am practicat trei găuri 06
mm, penlru a avea acces la CT
CTj. şi P|.
REGLAJE
Se alimentează montaj ut şl cu ca¬
pacul superior scos. se reglează din
P, tensiunea in punctul A la cca
4.5—5,2 V. tensiune care permite
obţinerea unei ampliNcart maxime
în emitor trebuie sa avem 4.2—4,5
V
Montajul se conectează la recep¬
torul TV pnntr-un cablu coaxial de
1—2 m şi îa antena Dm CT şi CT
se cauta obţinerea unei imagini cit
mai corecte pe ecran
Am montat amplificatorul in ime¬
diata apropiere a antenei la cca 1.5
m de dipol într-o cutie eîanşa dm
material plastic
LISTA DE PIESE: TI T2
BF181. RV R3 - 1 k il R2. R4 - 2kl!
CI, C2. C4. C5. CI - 33 pF. C3.
C6 — 470 ph CT; CT-, 10 40
pF- P. 250 K!î; S,. S ? - miez te
ula, 03 mm L. = 10 mm. 10 spire Cu-
Em 00.2 mm
ALMANAH ^TEHNIUM” 1990
Î23
rv-Dx
RADU VASILE
„ 10 REM "CURBE DE SELECTIVITATE
20 CLS
30 PRINŢ AT a.7;"FRECVENTA CEN
TRALA"
40 PRINŢ FLASH 1;AT 12,14;"Fo=
?*’
50 INPUT □: LET P=<0*1.2-0)/S0
s CLS
60 PRINŢ AT fi,5;"DISTANTA INTR
E VIRFURI"
70 PRINŢ FLASH 1;AT 12,12î"d=F
2—FI=7"
Flitrul, format din două circuite
acordate cuplate între ele. are
curba de amplitudine determi¬
nata de indicele de cuplaj (g),
respectiv produsul factor de cali¬
tate x coeficient de cuplaj
Pentru gSI* curba de rezo¬
nanţa are un maxim la frecvenţa
Pentru ■ g>1. curba de rezo¬
nanţa are doua maxime egale, iu,
şi irig, şi la frecvenţa un minim
Folosind programul prezentat,
se poale vizualiza curba de am¬
plitudine a filtrului de banda,
avind ca parametru indicele de
cuplaj g=0k.
Exemple: la un amplificator FI
sunet bislandard. pentru normele
GGIR (5.5 MHz) şi OIRT (6,5
MHz) se foloseşte un filtru de
banda cu două circuite cuplate.
Indicele de cuplaj g = Qk tre¬
buie ales pentru ca f 0 ~6 MHz, f,=
5.5 MHz şi f*- 6.5 MHz
Circuitele oscilante au bobi¬
nele egale (L|-L 2 ) şi au factorul
de calitate 0,-0?.
Introducem f 0 - 6 MHz; D=f 2 —f,
= 1 MHz. Q“ 40,
Se calculează şi se afişează
cuplajul necesar k=0,168 şi curba
de selectivitate
Se cauta un Q pentru care ob¬
ţinem o curba cu benzi de tre¬
cere de aproximativ 0,15 MHz în
jurul frecvenţelor ţ«jţ şi
Pentru studiul curbelor funcţie
de factorul de calitate (Q) şi in¬
dicele de cuplaj (g) se introduce
d=0.
BIBLIOGRAFIE:
Eugen Statnic. Amplificatoare,
Ed Tehnica. 1966.
e0 INPUT Ds CLS
90 PRINŢ AT S.6
ALITATE"
100 PRINŢ FLASH
1=G2=?"
110 INPUT D: CLS
î"FACTORUL DE C
1 :AT 12,llî"Q^q
120 IF D=0 THEN GO TO 150
130 LET G=SQR <D*D*Q*Q/0/0+l)
140 GO TO 180
150 PRINŢ AT S„7s"INDICILE DE C
URLAJ"
3 + 13.6V
II
pinemodul
sunet
18KXLI
56pFţ
p in 12
TAA 661
lOOnF
■ii—I
18Kn_
82 pF
-ril—-
If
-L-C203
L202
J_C1
lOOnF
_L L202
C 202
fig.3
2xBA243
124
ALMANAH „TEHNIUM“ 1990
“
TV-DX
160 PRINŢ FLASH 1: AT 12,13:"a=G!
K=?"
170 INPUT G: CLS
180 LET K=G/Q: LET K=K*1000
190 LET K=1NT K: LET K=K/1000
200 BORDER 5: PAPER 7
210 PLOT 15,11: DRAW 235,0
220 PLOT 19,7: DRAW 0,161
230 FOR 1=7 TO 27 STEP 5
240 PRINŢ AT 20,1;"t"
250 NEXT I: LET C=10
260 PRINŢ AT 21,l:"Fo*"
270 PRINŢ AT 21,6;"0.8"
280 PRINŢ AT 21,11:"0.9"
290 PRINŢ AT Zl,17s"l"
300 PRINŢ AT 21,21;"1.1"
310 PRINŢ AT 21,26:"1.2"
320 FOR 1=2 TO 20 STEP 2
330 PRINŢ AT 20-1.2;
340 PRINŢ AT 20-1,0îC
350 LET C=C+10: NEXT I
360 PRINŢ AT 0,3; "7."
370 PRINŢ AT 0.24;"Fo="î O
380 IF D>0 THEN PRINŢ AT 1,25:"
d=": D
390 IF D=0 THEN PRINŢ AT 1,25;"
g=";G
400 PRINŢ AT 2,25;"Q=":O
410 PRINŢ AT 3,25:**K=":K
420 LET F=O*0.7
430 LET Yn=l2; PLOT 19,Yn
440 LET R=0/F: LET R=F/0-R
450 LET R=R*R*Q*Q
460 LET A=G*G: LET A=R—A
470 LET A=A—1: LET A=A*A
480 LET A=4*R+A: LET A=SQR A
490 LET A=2*G/A
500 LET X=INT (A*159+12)
510 LET Y=X—Yn: LET Yn=X
520 INK 1: DRAW 1,Y: BEEP 0.05,
20
530 LET F=F+.P
540 IF F<=(0*1.28) THEN GO TO 4
40
550 STOP : GO TO 90
Comutator
PAL-SECAM
in unele variante de televizoare
color produse de industria elec
tronica din ţara noastră, de
exemplu Telecolor, Electron
510t. Elcrom Ol şi Cromatic, se
foloseşte drept comutator de
mod de lucru PAL-SECAM mon¬
tajul prezentat în figura 1.
Schema conţine circuitul integrat
B342D şi două tranzistoare cu si¬
liciu de structură pnp. Neajunsul
acestui montaj îl constituie
punctul critic de reglaj al mo¬
mentului de declanşare al modu¬
lui de lucru PAL-SECAM. acţio-
nind asupra polen ţi o metru lui se¬
in i regi abil P. de 470 1) (vezi
schema 1).
De la ieşirea C.l. MCA640
(TCA64Q) — amplificator de cro-
minanţâ pentru de cod oare le
PAL-SECAM — de pe picioru¬
şele 9 şi 10 se culege semnalul
de comandă pentru comutatorul
modului de lucru. Tensiunea pe
picioriişul 9 este de 6 (6.1) V
pentru ambele moduri de lucru.
Pe picioruşul 10 tensiunea are
valori diferite pentru cele două
moduri de lucru, şi anume 6
(6.1) V pentru sistemul PAL şi
5.7 (5.0) V pentru SECAM.
Deoarece acest salt de ten¬
siune este mic. de 0.2 0.22 V
am folosii circuitul integrat j9A741
{amplificator operaţional) va¬
rianta cu 8 picioruşe (produs de
I.P.R.S.—Băneasa), avind rol de
comutator de mod de lucru (fig.
2 ).
Cind tensiunile pe cele două
intrări ale C.l. /?A741 (inversoare
şi neinversoare) au aceeaşi va¬
loare, mai exact de 6 (6.1) V.
deci cind se recepţionează un
semnal PAL. atunci la ieşirea
acestui circuit integrat (picioru¬
şul 6. fig. 2), iensîunea va avea
valoarea de 6 (6.1) V.
Cind se recepţionează un sem¬
nal SECAM, atunci exista acea
diferenţă de potenţial, menţio¬
nată mai sus. de 0.2-0.22 \/.
în aceasta situaţie. C I, /JA741
basculează, rar la ieşire apare o
tensiune foarte apropiata de va¬
loarea de 12 V
Tranzistorul BC251 (177) de la
ieşirea montajului este montat in
regim de comutare Datorita dio
dei Zener PL5V1 conectată la »n
irare, pentru regimul PAL.
acesta este saturat, iar pentru
LMANAH „TEhNIUNT 1990
125
n -Dx
sistemul SECAM este blocat De
pe colectorul tranzistorului se
culege semnalul de comutare
US, fol ost! In televizor
Menţionez ca saltul de ten¬
siune de la ieşire ţUSJ se face
atunci cînd diferenţa de potenţial
de pe intrările lui /JA741 are va¬
loarea de 0.1+0.12 V/ Deoarece
saltul de tensiune de ia ieşirea
C.l MCA (ICA) 640 este de cel
puţin 0,2 V, comutarea de mod
de iucru PAL-SECAM se face si¬
gur. iar montajul nu necesita nici
un reglaj.
Adaptorul btstandard de sunet
pentru televizoare este destinat a
fi folosit in televizoarele care au
calea dc sunet acordata pe frec¬
venţa de 6.5 MHz
Montajul este realizat cu doua
tranzistoare FET de tipul BF256
Primul tranzfstor Ti lucrează in
regim de amplificare pentru sem¬
nalele de ta intrare cu frecvenţa
de 6.5 MHz şi ca mixer pentru
cefe cu frecvenţa de 5.5 MHz
Clstigul (factorul de amplificare!
al montajului în regim de amplifi¬
care este de ordinul 5, iar in re¬
gim de mixare de 3 ori Tranzis¬
torul T2 este montat in regim de
autoosctlator cu frecvenţa de 1
MHz
Circuftele L2—C4 şi L3-C5 sini
acordate pe frecvenţa de 6,5
MHz, iar L1-C3 pe frecvenţa de
5.5 MHz
Circuitul L4-C7-C8 este acor¬
dat pe frecvenţa de 1 MHz
Pentru o buna stabilitate a
montajului se recomandă ca ele¬
mentele C6. C7 şi C8 sa fie cu
mtca sau cu sfiroflex
Bobinele LI, L2 f L3 şt L4 se
realtzeaza pe carcase cu diame
Irul exterior de 4,5 mm şt lungi
mea de 16 mm. Acestea trebuie
sa ftc prevăzute cu filei interior
şi cu miezuri din ferita care sa
funcţioneze corect pina la frec¬
venţa de 10 MHz sau mai mult
Carcasele bobinelor au dimen¬
siunile de 10x10x15 mm
126
ALMANAH „TEHNfUM" 1990
TV-DX
înfăşurările L2 şi L3 conţin cite
16 spire din conductor CuEm 0
0,25, spira lînga spiră, tar UI are
22 de spire din aceiaşi conduc
lor
Înfăşurarea L4 are 68 de spire
dm conductor CuEm 0 0.1 Mon
îajul se alimentează de la o sursa
stabilizata de 6 V, pentru o buna
stabilitate a frecvenţei oscilatori
iui local
Cum aminteam, montajul se
adapteaza in televizoarele care
au pe calea de sune! frecvenţa
de 6.5 MHz şt se introduce fa in¬
trarea amplificatorului de frec¬
venţa intermediara-sunel.
Se întrerupe circuitul de m
îrare şi intre cele doua circuite
se introduce montajul prezentat
Se vor folosi conductoare scurte
(eventual ecranate) ia intrarea şi
ieşirea montajului
Pagini realizate da ing. GEORGE PHNTILliE
CONVERTOR UIF-F1F
Convertorul este destinat re-
cepţionarit programelor de tele¬
viziune din banda IV de televi¬
ziune (canalele 21—39) cu televi¬
zoarele de tip mai vechi, care nu
sînt prevăzute a recepţiona pro¬
gramele de UfF (uttraînalta frec¬
venţa). Montajul prezentat con¬
verteşte unul din canalele men¬
ţionate (21—39) Şl canalul I TV
în figura 1 este prezentata
schema electrica, iar în figura 2
ALMANAH „TEHNfUNT 1990
127
TV-DX
modul de realizare a montajului
şi amplasare a pieselor la scara
l 1
Toi convertorul se realizează
în montaj M clasic" folosind ca su-
port o placa de sliclotextolil pla
cal pe o parte cu cupru, cu di¬
mensiunile de 90x130 mm Par¬
tea placata cu cupru se curata
întii bine cu şmîrghel fin, iar
după spălarea cu apa şi săpun
se acopera cu o pelicula de solu¬
ţie de colotoniu dizolvat in alcool
etilic concentrat (şi pur)
Liniile (inductanţete) Li. L2 şi
L3 se realizează din conductor
de cupru argintat cu diametrul
de L5 mm Li are lungimea de
30 mm iar L2 şi L3 de 25 mm
Se recomanda ca trimerele Ci.
C5 şi C19 sa lie de buna calitate
Tranzistorul TI (BFY9D) este am¬
plificator al semnalului captat de
antena Tranzistorul T2 (BFY90)
funcţionează in regim de mixare
Cu ajutorul potenţiometrului se
mireglabil P se alege regimul op-
îmi de lucru al mixerului, pentru
ciştig maxim şi zgomot minim
Tranzistorul 13 (BFY90) este
oscilatorul local care generea/a
un semnal cu frecvenţa mai mica
128
decit a celui recepţionai cu 49.75
MHz. pentru a putea obţine la ie¬
şirea mixerului un semnal cu
frecvenţa canalului t de televi¬
ziune (49.75-^56,25 MHz) Tran¬
zistorul 14 (BF20G) este am pilii
câtor al semnalului de la ieşirea
mixerului Bobinele L4. L5 şi L6
sin! astfel acordate incit sa se
obţină ta ieşire o bandă uniforma
de trecere de circa 7 MHz, in li¬
mitele frecvenţelor de lucru ale
canalului 1 TV
Toate condensatoarele sint de
tipul ceramic placheta cu diame¬
trul de 5 mm Multa atenţie la
condensatoarele cu rol de decu
plare (de exemplu C4, C7. C16
etc.j pentru a (t ti pi le imediat lin
ga plachete, lasind ca terminale
maximum 2 3 mm în caz con
trar scade coeficientul de ampli
ficare sau, in caz mai râu, mon¬
tajul poate sa autooscileze
Distanţa intre placa-suport şi
limiie (mduCtanţpte) Li, L2 şi L3
este de 3 mm Bobinele L4, L5 şi
L6 se reahzeaza pe carcase ro
tunde cu diametrul exterior de
4.5 mm prevăzute cu filet inte¬
rior peniru miezuri din ferii a
Aceste miezuri trebuie sa lie de
inalla frecvenţa, mai exact cu
frecvenţa de lucru de pina la 100
MHz Cele mat multe din aceste
miezuri din ferita au culoarea
violet Toate rezistoarefe sînt de
tipul miniatura de 0,125 sau
0.250 W După reglarea filtrului
de bandă formal din inductanţele
L4 r L5, L6 şi capacităţile aferente
pentru a corespunde ecarlului de
frecvenţe corespunzător canalu¬
lui 1 de televiziune, antrenînd
condensatorul trimer C19. se
acordează cit mai precis oscila¬
torul local „pe post J pentru a re¬
cepţiona corect atil imaginea, cit
şi sunetul Reglatul condensatoa
retor trimer Ct şi CS se face pe
maximum de contrast şi optim
de imagine şi sunet Bineînţeles
ca aceste reglaje se fac folosind
o antena pentru banda UIF şi cu
ieşirea convertorului conectata la
intrarea televizorului potrivit pe
canalul 1 de televiziune
Montajul se ahmenteaza de la
o sursa stabilizata de 12 V Aten¬
ţie» Convertorul este realizat cu
plusul (a masa
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
TIC
1 A
HI
ICI IICMTA
niMTi
11
IVI
our
Ir LUtlv 1 A
ulii 11
« r
1 ti
Ing. MtHAELA GORODCOV
Pînă nu de mult, discul com¬
pact audio deţinea supremaţia
în privinţa performanţelor deo¬
sebite şi calităţii înregistrărilor,
lată că în lumea Hi-Fi a apărut o
posibilă replică, magnetofonul
numeric, care prezintă în plus
avantajul că permite utilizatoru¬
lui să înregistreze muzica pe
care o doreşte
Dar ce este magnetofonul nu¬
meric sau DAT (Digital Audio
Tapet?
La prima vedere, acesta nu se
deosebeşte de magnetofonul
clasic decît prin dimensiunea
casetelor, mult redusă faţă de
celelalte. Diferenţa devine însă
evidenta cînd este vorba de cali¬
tatea audiţiei, comparabilă, cum
spuneam, cu cea obţinută de la
discurile compacte audio. Cele
două suporturi au in comun fap¬
tul că utilizează aceeaşi codifi¬
care binară a informaţiei, spre
deosebire de magnetofoanele
sau casetofoanele obişnuite,
care înregistrează informaţia
analogic. Mai mult decît atît.
după cum se ştie, discul com¬
pact nu mai poate fi şters şi reîn-
registrat de către utilizator (cel
puţin pină în prezent, deoarece
există deja — după cum vom ve¬
dea — realizări de laborator ex¬
trem de promiţătoare care
anunţă o producţie de serie),
ceea ce constituie un handicap
serios Faţă de înregistrarea
analogică, cea numerică pre¬
zintă numeroase avantaje; su¬
netele sint captate de un micro¬
fon. convertite în semnal elec¬
tric, a cărui intensitate variază
proporţional cu amplitudinea
sunetelor. Codificarea nume¬
rică constă in decuparea sem¬
nalului (eşantionarea tui) cu o
frecvenţă foarte mare (de exem¬
plu 48 kHz), fiecărui eşantion
atribuindu-i'Se o valoare nume¬
rică binară. Aproximaţia este
perfect acceptabilă dacă frec¬
venţa de eşantionare este sufi¬
cient de mare Fiecărei perioade
de 20 microsecunde i se atribuie
de asemenea un număr binar de
16 cifre, care codifică intensita¬
tea curentului electric din cadrul
eşantioane lor. Se dispune astfel
de o plajă de valori de 2 16 nive¬
luri de intensităţi diferite (65 536),
ceea ce este mai mult decît sufi¬
cient pentru o bună audiţie.
Codificarea este foarte pre¬
cisă şi permite. în acelaşi timp, şi
eliminarea informaţiilor parazite
(a zgomotelor de orice fel); mai
mult decît atît, pierderea unor
informaţii binare nu alterează
semnalul, deoarece prin calcul
se pot reconstitui, în funcţie de
context, porţiunile care lipsesc,
în sfîrşit, în cazul unei redări ste¬
reofonice, cele două căi sînt
transmise succesiv, ceea ce
evită interferenţele (diafonta).
Dar DAT nu beneficiază do
avantajul discului compact, unde
citirea cu fascicul laser exclude
posibilitatea contactului fizic in¬
tre suport şi capul de citire şi
deci păstrarea intactă a supor¬
tului (discul compact este neal-
terabil).
Cu toate acestea, performan¬
ţele DAT sînt excelente: zgomo¬
tul de fond al sistemului este de
25 de ori mai mic faţă de cel al
unui casetofon performant, dts-
torsiunea sunetului este de 100
de ori mai mică decît la un echi¬
pament analogic, iar defazarea
în timp (11 microsecunde) intre
H Pentru a codifica numeric sunetele, se procedează ia o eşantionare
(decuparea semnalului analogic cu o frecvenţă mare — da exemplu 48 kHz)
apoi i se atribuie amplitudinii fiecărui eşantion un număr binar
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
129
cefe două cai stereo este imper¬
ceptibilă de către ureche. Mai
mult decît atît. codificarea nu¬
merică permite (la fel ca la dis¬
cul compact) introducerea în
semnalul util a datelor de ges¬
tiune (indexare de secvenţe, re¬
petiţia unor fragmente, acces
direct intr-un punct de pe bandă
etc), toate acestea fiind Imposi¬
bile pe un sistem analogic.
Precum codificarea numerică
a semnalelor video [ca la mag-
netoscoph Şi cea a sunetelor ne¬
cesită un volum mare de infor¬
maţie. Pentru a evita lungimile
de bandă prea mari, lectura se
face cu ajutorul capetelor mag¬
netice plasate pe un tambur
care se roteşte în sensul contrar
mişcării benzii, la fel ca la mag-
netoscop. Aceasta este aşa-nu-
mita tehnică RDAT (Rotary
DAT) standardizată în 1905; de-
Ulînd cu viteza de 6,15 mm/s
(faţă de 47.6 mm/s la o casetă
analogică), o bandă de numai 59
m lungime furnizează doua ore
de audiţie. Tamburul, cu un dia¬
metru de 30 mm* se roteşte în ju¬
rul unei axe înclinate (fig. 2a) cu
viteza de 2 000 ture/minut. Ca¬
petele citesc informaţia dispusă
pe piste, de asemenea înclinate.
Rezultatul: viteza cu care se în¬
registrează este de 3,13 m/s, vi¬
teză la care sînt perfect suporta¬
bile dificultăţile legate de densi¬
tatea de informaţie necesară
pentru codificarea numerică.
Recent, s-a anunţat un DAT
care oferă 4 ore de muzică la
aceeaşi lungime de bandă, ceea
ce s-a realizat înjumătăţind vi¬
teza de derulare, dublrndu-se în
acest mod densitatea informa¬
ţiilor. Dar precizia poziţionării
capetelor creşte cu atlt mai
mult, toleranţa fiind doar de 1,5
microni.
Un al doilea standard definit
este 3DAT (Stationary DAT), în
care capetele de citire sînt fixe
(2b). Pentru a permite 90 de mi¬
nute de înregistrare pe 250 m de
bandă, semnalul este decupat în
20 de fracţiuni repartizate pe 20
de piste, citite in paralel prin 20
de capete de lectură. Datorită
lăţimii benzii (3,Sî mm) spaţiul
dintre piste este redus la mini¬
mum, cu atît mai mult cu cît ce¬
lor 20 de piste pentru semnal li
se adaugă încă 2 pentru inde¬
xare, respectiv pentru codurile
de corecţie a erorilor. Cum teh¬
nologia capetelor mobile este
deja pusă la punct la magneto-
scop, piaţa se orientează spre
RDAT. în aceste condiţii, va_ în¬
locui DAT discul compact? încă
nu se poate da un răspuns ferm
şi aceasta din 3 motive: costul,
politica de piaţă a statelor pro¬
ducătoare şi evoluţia tehnicii
care va permite lansarea în pro¬
ducţie de serie a discului com¬
pact reînregistrabii
Mai mult decît atît, trebuie să
avem In vedere un fapt deosebit
de important: codificarea nume¬
rică permite oricîte reproduceri
fără să se piardă din calitatea în¬
registrării, In vreme ce copia
după o înregistrare analogică
duce la pierderi iremediabile de
informaţie. Discul compact nu
poate fi copiat decît dacă,se
construieşte o altă uzină, în
vreme ce o bandă magnetică în¬
registrată numeric...
Avînd în vedere toate acestea,
se pare că discul compact mai
are încă multe de spus pe piaţa
HI-FI.
Dacă în prezent este imposi¬
bilă re înregistra rea unui CD.
acest lucru se datorează faptu¬
lui că informaţia este reprezen¬
tată fizic prin adîncituri în supra¬
faţa discului, detectabile de
către fasciculul laser Pentru a
putea modifica informaţia sto¬
cată pe disc, trebuie să se re¬
curgă fa tehnici complexe. De
mai mulţi ani. în laboratoare, se
lucrează la punerea la punct a
memoriilor de acest tip, rein-
scriptibiJe, deoarece de aceste
suporturi optice beneficiază în
egală măsură muzica şi informa¬
tica. Pentru informatică discu¬
rile compacte se dovedesc a fi
nişte memorii impresionante ca
şi capacitate (enciclopedii în¬
tregi). Acesta este şi motivul
cercetărilor complexe care au
ioc în prezent pentru produce¬
rea în serie a discului reinscripti-
bil, avîndu-se in vedere două
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
2. a) RDAT In care capotele de lectură sini plasate pe un tambur ce se
roteşte Cu 2 000 ture/m in in Jurul unei axe înclinate faţă de banda magnetică.
Pistele sînt de asemenea dispuse înclinat, ceea ce permite sa se înregistreze
două ore de muzică pe o bandă de 59 m.
b) 3DAT utilizează 22 de capete Hxe care citesc simultan tot atitea piste
aşezate parafei In lungul benzii Această teîinicâ impune 250 m de bandă pen¬
tru 90 minute de muzică.
130
—
metode.
Prima dintre acestea, numită
şi de „tranziţie de fază'\ se ba¬
zează pe diferenţa de putere re¬
flectată pentru acelaşi material
în faze diferite, (O fază sau o
stare este un fragment al unui
material în care proprietăţile fi¬
zice sînt omogene, identice în
toate punctele.) In stare amorfă,
un material difuzează lumina, pe
care o reflectă în toate direcţiile;
dimpotrivă, în stare cristalină,
materialul difuzează numai in¬
tr-o anumită direcţie; pentru
scrie' 1 se iradiază materialul cu o
rază laser de o anumită lungime
de undă. Suprafeţele iradiate
trec din starea cristalină în sta¬
rea amorfa, astfel înot. în timpul
citirii, fasciculul va detecta Iu-
mină numai pe porţiunea crista¬
lină; se ob|ine in acest mod un
sistem de codificare binară.
Pentru a modifica informaţia în¬
scrisă pe disc, este suficientă
iradierea materia Mul cu o rază
laser de lungime de undă dife¬
rită. pentru a-l determina să re¬
vină la starea cristalină. Dificul¬
tatea acestei metode constă în
găsirea unui material care $â se
preteze la aceasta tranziţie de
--
stări (faze); cercetările se în¬
dreaptă spre anumite aliaje de
telur, care pot suporta un mare
număr de ştergeri şi reînscrreri,
A doua metodă, „magnetoop-
ticâ", se anunţa cu mult mai pro¬
miţătoare; prima beneficiară a
acesteia a fost informatica, de¬
oarece o astfel de periferie a fost
deja înglobată în microcalcula¬
torul NeXT, lansat la finele anu¬
lui 1968 (vezi „Ştiinţă şi tehnică"
nr. 5/1989 şi Almanahul „Ştiinţă
şi tehnică" 1990),
Concret această metoda se
bazează pe materiale capabile
şâ se magnetizeze sub efectul
unui cîmp magnetic. Pentru a în¬
scrie informaţia, materialul se
încălzeşte pînâ la .punctul
Curia;', cu alte cuvinte, tempera¬
tura la care el îşi pierde magneti-
zaţia proprie şi o acceptă pe cea
impusă; suportul este magneţi-
za! perpendicular pe suprafaţă,
iar sensul magnetizârti este in¬
versat prin răcire după depăşi¬
rea punctului Curie. Pentru ci¬
tire, se foloseşte aşa-nu mitul
„efect Kerr": atunci cînd se
aplică un fascicul laser pe su¬
prafaţa magnetizată perpendi¬
cular, acesta este reflectat sub
forma unui fascicul polarizat cir-
STRAT SUBŢIRE DIN
TERBIU-FIER-CQBALT
CÎMP MAGNETIC
FASCICUL
USER
DOMENIU INVERSAT
3, Orientarea do¬
meniilor stratului
magnetic este Ini¬
ţial pe direcţie ver¬
ticală (a); la aplica¬
rea unui cîmp mag¬
netic foarte slab,
demagnatizaraa se
produce în mo¬
mentul In care un
fascicul laser <n-
cAUa&te straiul sub¬
ţire pînâ fa punc¬
tul Curie (b); in
faza următoare,
cîmp ui îşi inver¬
sează sensul, co¬
dific ind astfel o
anumită Infor¬
maţie binară
A
cu Iar, al cărui sens de rotaţie al
polarizării este în funcţie de sen¬
sul magnetizârii stratului mag¬
netic. Avantajele majore ale sis¬
temului rezidă în faptul că este
vorba de o înregistrare magne¬
tica, dar dimensiunea fiecărei
înregistrări este mult redusă faţă
de suporturile magnetice cla¬
sice. ceea ce permite o cantitate
de informaţie mult mai mare.
Impunerea acestei metode se
loveşte, cum era şi firesc, de mai
multe impedimente: distanţa în¬
tre cele două polarizări datorate
efectului Kerr este foarte mică,
detectarea acesteia presupu-
nînd o mare precizie. Trebuie,
de asemenea, găsite materiale
ai căror punct Curie nu este
prea ridicat şi care să reziste
bine ta toate formele de coro¬
ziune. Mai mult decît atît, ele tre¬
buie să fie amorfe, deoarece tre¬
buie evitat ca structura lor să
evolueze în timp. Pentru aceasta
se utilizează de obicei aliaje de
părmnluri rare şi metale, de
exemplu fier-gadoliniu-terbiu sau
co b aît-fier-terbiu. Compoziţia
acestui material trebuie să fie
foarte precisă pentru a fi
eficace, iar depunerea acestuia
în strat subţire este extrem de
dificilă. Durata de viată a unor
astfel de suporturi constituie
încă o problemă: prin încălzire,
materialul îşi deteriorează pro¬
prietăţile. Dar acest lucru se în-
tîmplă după 10 000 de cicluri ci-
t ire -s cri ere- şte rg e re.
Discul magnetooptic poate
înmagazina date de ordinul gi¬
ga bytes, ceea ce reprezintă o
cifră impresionantă! Recent a
fost demonstrată posibilitatea
utilizării acestor discuri magne-
tooptice şi pentru HI-FI. Ca un
standard pentru aceste discuri
s-a acceptat ca dimensiunea
distanţei între piste să fie 1,6
cu timp de acces de 100 ms, cu o
viteză de rotaţie de 900 rpm şi
avînd 43 750 piste Cu 25x1 byte
sectoare/p istă (toate acestea
pentru discul de 30 cm; datele se
schimbă pentru cel de 12 cm
diametru cu o capacitate totală
de 0,55 gigabytes). viteza de
transfer a datelor este de 650
kbytes/s. Puterea consumată
este de asemenea foarte mică:
mai puţin de 6 mW pentru
scriere şi mai puţin de 1 mW
pentru citire.
Aşadar, la confluenţa infor¬
matică HI-FI, se află mai
multe tehnologii, unele extrem
de promiţătoare. Care să fie so¬
luţia?
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
131
INFORMATICA
p to *g rn ^ t o cJ €? EPR O M —u 1
student Laurentiu Emil
facultatea Automatica IPB
Montajul prezentai oferă posibilitatea uti1iza torilor de
calculatoare de tip Sp»e». t rum (sau compatibile) , de a in ser ie
propriile programe scrise in cod maşina , de a modifica unele
existente după necesitaţi (de ex. chiar ROM-uî calculatorului)
sau pur si simplu copierea altor EPROM-uri,
Sc he m a este c ompu s a dini r -un port par a le I de tip PI0-30 (din
familia Z80) din blocul de numărătoare si dintr-un circuit
pentru comanda tensiunii de programare.
Circuitul PI 0-30 se le aga direct ia magistralele ele date,
adi e s* 7 s i comenzi ale cal cu 1 a t o ru 1 u i prin i n t e rmed i u 1
conectorului de extensie , iar cele doua porturi A si B împreuna
cu semnalele du dialog r eady si st robe, tensiune** de +8V si GND
sc leau a la un conei-for de tip rack de 25 contacte* în acest mod
circuitul FI 0 - o0 v a pu t e <3 fi f u 1 u s i t si in alte aplicaţii precum
interfaţa cu o imprimanta Ccu port paralei de ex* SlAMF),
achiziţie de date de la un coneertoi an log ic digital, conectarea
unui MOUSE etc.
Kumaratoarele sint 3 circuite de tip CDB 493 conectate in
t_as^ ada si sint folosite pentru comanda liniilor de adresa EPROM
mai puţin remnificative (ACkAlI) folosind astfel numai doua
linii alo portului E pentru incrementadrea respectiv
re se tarea numărătoarelor de 4 biţi,
Se pot programa următoarele tipuri de EFROM-uri:Inie I 2716,
Intel 2764, Intel 27128, Intel 27256 si echivalente , acestea
fiind cele mai uzuale tipuri in ti Ini te. Tipul Intel 2732 fiind
in capsula cu 2X12 pini are nevoie de o multiplexare a
semnalelor OE si Vpp (pe pinul 20 * la care am renunţai pentru
simplitate.
Pentru EPROM se va folosi un sigur soclu cu 2X14 pini si de
aceea semnalele d<^ pe pinul 23 (AII) si de pe pinul 26 (A13) vor
fi basculate cu ajutorul unui comutator 2X3 poziţii la Vpp
respectiv Vec in cazul programării circuitului Intel 2716. Este
de preferat un soclu cu anduranta maPe pentru a nu avea
probleme în timp.
Adresele mar i (A12-AI4) se comanda direct de către liniile
B5-B7 si de asemeni semnalele OE (output enable) si CS (chip
select) sint comandate de B2 si B3 din portul B.Ace st port
funcţionează tot timpul in modul de ieşire bit. Fortul A este
legal la pinii de date ai EPROM-ului si este utilizat ca intrare
la citirea verificarea si controlul ştergerii EPROM-ului si ca
ieşire in timpul programării acestuia.
Deoarece in aceasta aplicaţie nu sint folosite liniile de
ready si st robe ale circuitului PI 0-80 el poate fi Înlocuit cu
un ci*cuit de tip Intel 8255 care este portul paralel din
familia 8030, dar in acest caz piogramul trebuie rasei is.
Comanda tensiunii du programare se face cu ajutorul a doua
t r anz i s toar e tip BC (NF'N) . Dioda 1N4148 tine pinul Vpp la +5V
daca linia B4 este la 1 logic. Daca B4 este la C logic atunci
tensiunea de programare ajunge la pinul Vpp.
Tensiunile de programare sint de 25V pentru tipurile
271 6 ,2764 , 21V pentru 27128 si 12.5V pentru 27256.
Tensiunea de programa*£ se obţine de la o sursa exterioara ea ne-
avind o valoare cri tu a- (De ejîemj.lu tensiunea de 25V se poate
obţine din te Învizorul SPORT printr-o mufa de tip jack)*
Alimentarea cu 5V pentru FIQ-oG, CDB 493 si EFROM se face
tn
ALMANAH „TEHNIUM" 19
:
INFORMATICA
din calculator prin intermediul extensiei acestuia deoarece
consumul mic*
Atent ie tensiunea de programare nu se conectează dec.it daca
programatoru I osie conectat Ia RACK si de asemeni introducerea si
extragerea EPF'OM-ului din soclu se vor face numai după
deconectarea programatorului M?
Timpjj de programare Mint rin 50ms pentru tipurile 2716,2764
şi de 4-1Oms pentru 27128,27256*
Daca e*jsla loc circuitul PI0-B0 se poate monta chiar in
interqrul calculatorului nemai fiind necesar conectorul de
extensie, iar programatorul se* mon te a z a pe o placa 60X40rnm pe
care se v3 lipi si conectorul rack tata*
Toate operaţiile efectuate cu EPROM-u1 sint realizate in
limbajul assembler ceea re asigura o viteza mare de lucru.
Programul continn si n parte, de BASIC care prin intermediul unui
meniu apeleaza rutine le in cod maşina pentru controlul
ştergerii, copierea in memorie, programarea si verificarea
înscrierii EPROM-ului.
Octetii transferat! intre memoria ca leu iatoruiui si EPROM
incep de la adresa 8000 hexa.
Listingurile, schema electrica si dispunerea pinilor pentru
diversele tipuri de EPROM-uri sint prezentate mai jos.
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
133
10 REN Progr amator EPRON
20 REN Emu HOSoft 19C9
30 GO TO 50
40 LOAD '"'CODE
50 OUT 95,255 ■ OUT 95,255: QUT 127,15
60 POKE 23656,0
70 CLS ■ PRINŢ "Intel";!AB 12;"2716“;rAB 28;"2764"'TAB 11,"2712
8 272561 27256H"
80 PRINŢ "Durata"'"impuisului tn ma 4 10 20 50"
90 PRINŢ "*" T-Selecţie tip EPROff’ -- D-Selecţie durata im
put s"
100 PRINŢ '" K Copiere EPRON /» memorie""" E-Editare conţi
ut EPRON . C Control ştergere EPRON - P-Programare EPRON
' V-Verificave înscriere"
310 RANDONIZE USR 49187
120 II INKEYt-"1“ THEN RANDONIZE OSR 49218■ 60 TO 50
130 1F INKEY$-”D“ THEN RANDONIZE USR 49236 - 60 TO 50
140 1F INKEYt "K" THEN 60 TO 200
150 1F INKE7$ ”E" THEN GO TO 220
160 1F TNKEY$ "C" THEN GO 10 260
170 IF INKE9$ - “P" THEN 60 TO 290
180 IF INKEYt - "V" 1HEN GO TO 310
190 60 TO 120
200 POKE 22883,184- RANDONIZE USR 49382
210 CLS .* PRINŢ AT 10,0;" Transfer la adresa 8000H OK PAUS
E 50: GO TO 50
220 POKE 22947,184
230 IF Pt'EK 26000-195 THEN 60 TO 250
240 PRTN1 1*0; “încărcat i N0NS3N21" : LOAD '“'CODE
250 CLS : RANDONIZE USR 26000
260 POKE 23011,184: LET A-lj$R 49389: CLS * IF A-O THEN PRINŢ AT
10,8;“Ştergeie completa*' 60 TO 280
270 PRINŢ AT 10,1;A;" de localii nu conţin FF"
280 PAUSE 50: 60 TO 50
290 POKE 23075,184: LET A-USR 49406: CLS
300 PRIN 7 AT 10,3; A ;" impulsuri de programarePAUSE 0* GO 10 5
0
310 POKE 23139,184: LET A-USR 49502: CLS
320 IF A-O THEN PRINŢ AT 10,6;"Operatie completa "- PAUSE 50- GO
TO 50
330 PRIN1 AT 10,0;A;" locaţii necorespunzatoare"' PAUSF 50 * 60
10 50
340 SAVE " Intel F.pi om" LINE 40 ■ SAVE "Intel AS N" CODE 49152,367
xHISOFT 6ENS+ ASSENBLER*
Z80 PROCESSDR
AII rights resen/ed
Pass 1 error s- 00
cooo
001F
003F
005F
007F
COOO 0000
C002 00
C003 10
CO04 03
10 ORG NC000
20 DATA EQU »IF
30 DATB EQU #3F
40 CONA EQU #5F
50 CONB F.QU #7F
60 ERROR DLFH O
70 1X02 DEFB 0
80 LENCHT DEFB 16
90 îINE DEFB 3
134
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
C, *
C005
1702
100
CONSf
C007
3E05
130
C009
800A
120
CO0B
47 IA
130
COOD
Î00A401A
140
TYPE
con
802A0032
150
C0J7
2IODCO
160
FIND
COI A
3A03CO
170
COÎD
BE
180
CONT
C01E
C8
190
COIF
23
200
C020
23
210
C021
18FA
220
C023
3A04CO
230
DISP
C026
87
240
C027
87
250
C028
C672
2 60
COZ A
2658
270
C02C
6F
280
C02D
3628
290
C02F
23
300
C03O
3628
310
C032
CP17CC
320
€03 5
23
330
C036
7E
340
C037
2658
350
C039
6F
360
COSA
0606
370
C03C
3628
380
COSE
23
390
C03F
10FB
400
C041
C9
410
C042
CDÎ7CO
420
l IJ
C045
CB46
430
C047
2804
440
C049
70
450
C04A
D60A
460
C04C
6F
470
C04D
23
480
C04E
23
490
C04F
7E
500
CO 50
3203C0
510
C053
C9
520
C054
3A04CO
530
(0)
C057
3C
5 40
C058
E603
550
COSA
32O4C0
560
C05D
C9
5 70
COSE
DD7E02
580
INC RE
C061
3C
590
C062
D33F
600
C064
30
610
C065
D33F
620
C067
23
630
C060
C9
640
C069
F3
650
IN IT
C06 A
DD2W0C0
660
COBE
210080
670
COTI
DD360000
680
C07 5
00360100
690
C079
DD360210
700
DEFU #0217
DEFU #053E
DEFU #0A80
DE FU #1A47
DEFU #OA10,#1A40
DEFH #2A80,#3200,#3A01
LD HL,TYPE
1.0 A,(LENGHT)
CP (HL)
RET Z
INC HL
INC HL
JR CONT
LD A,(TINE)
ADD A,A
ADD A,A
ADD A,#72
LD H,#50
LD LA
LD (HL),#28
INC HL
LD (HL),#28
CALL FiND
INC HL
LD A,(HD
LD H.#58
LD L,fC
LD B ,6
LD (HL).#28
INC HL
DJU2 $-3
RET
CALL FIND
BIT O r < HL)
JR Z,t+6
LD A,L
SUB 10
LD L, A
INC HL
INC HL
LD A.(HL)
LD (LENGHT),A
RET
LD A,(TIHE)
INC A
AND #03
LD (TINE),A
RET
LD A,(iX+2)
INC A
OUT (DAI 8),A
DEC A
OUT <DATB).A
INC HL
RET
DI
LD IX,ERROR
LD NL,#8000
LD (IX+O),0
LD (IX+)),Q
LD (IX+2),#10
kLMANAH -TEHNIUM" 1990
tw
C07D
3A03C0
710
LD
A,(LENGHT)
coso
E6FE
720
AND
uPe
C082
2002
730
JR
N2,STD
COS 4
3E80
740
LO
A,>180
C0S6
OF
750 STD
RRCA
C087
OF
760
RRCA
cose
OF
770
RRCA
C089
OF
780
RRCA
C08A
08
790
EX
AF,AF'
C08B
SEIF.
800
LD
A,»1E
C08D
D33F
810
qut
{DATB) A
C08F
3E1C
820
LO
a.hîc
C091
D33F
830
QUT
(DATB).A
C093
3A03C0
840
LD
A, (LENGHT)
C096
E6C1
850
AND
»C1
C098
2804
860
JR
2 , t+6
C09A
DDCB02FE
870
SET
7,(TX+2)
C09E
DD7E02
380
LD
A,(1X92)
COAl
033F
890
QUT
(DATB),A
C0A3
08
900
EX
AF,AF '
C0A4
08
910 LEXT
EX
AF , AF ‘
CO 45
010008
920
LD
BC ,*800
C0A8
DB1F
930 UNT
ÎN
A,(DAT A)
COAA
C9
940
RET
COA8
3B
950 REPEAT
DEC
SP
COAC
3B
960
DEC
SP
COAD
CDSEGO
970
CALL
i NC RE
COBO
OB
980
DEC
BC
COBI
78
990
LD
A,B
COE2
Bl
1000
OR
C
COB3
20F3
1010
JR
HZ,Li NT
COBS
08
1020
EX
AF , AF'
COB6
30
1030
DEC
A
C0B7
2812
1040
JR
2 ,END
COB9
CB47
1050
BIT
0 ,A
COBB
20E7
1060
JR
N2,LEXT
COBD
08
1070
EX
AF ,AF'
COBE
DD7E02
1080
LD
A t ((X92)
COCI
C620
1090
ADD
A,*20
C0C3
DD7702
1100
LD
(1X92).A
COC 6
033F
1110'
OUI
(DATB).A
COCS
08
1120
EX
AF, AF '
COC 9
1809
1130
JR
LEXT
COCB
33
1140 ENO
fhl
SP
COCC
33
1350
{NC
SP
coco
3E1E
1160
LD
A,*1 E
COC F
D33F
1170
OUI
(DATB),A
CODI
3A03C0
1180
LD
A. (LENGHT)
C0D4
E6C1
1190
AND
*C1
CQOb
SE IC
1200
LD
A,* IC
CODti
2802
1210
JR
2, $94
CODA
CBFF
1220
bEI
7 , A
CODC
D33F
1230
GUI
(DATB),A
CODE
DD4EOO
1240
LD
C,(tX90)
COE1
D04601
1250
LO
B,( 1X9} )
COE4
FB
1260
Ei
COE5
C9
1270
RET
COE6
CD69C0
1280 KOPY
CALL
INII
COE9
77
1290
LD
(BL),A
COEA
C3ABC0
1300
JP
REPEAT
COED
CD69C0
1310 CTRL
CALL
/w/r
136
ALMANAH „TEHNIUM" 1960
COFO
3C
1320
(NC
A
C0F1
2808
1330
JR
2,SÎERS
COF3
DD3400
1340
(NC
<1X+0)
C0F6
2003
1350
JR
HZ.S1ERS
COFB
0D340Î
1360
(NC
ux+n
COFE
C3ABCO
1370
STERS
JP
RE PE Al
COFE
C069CO
1380
PROGR
CALL
18(1
CIO1
BE
1390
CP
(HU
C102
2857
1400
JR
Z,H0NEED
CI 04
DD7E02
1410
IMPULS
LD
A,(IX+2)
CI 07
CBDY
1420
SCI
2, A
C109
033F
1430
OUT
(OATB),A
CIOB
3EFF
1440
L0
A,#FF
aoo
D3uF
1450
OUI
(CORA),A
CI OF
3E00
1460
LD
A ,400
CUI
D35F
1470
OUI
(ton A),A
CI 13
7E
1480
LD
A,(HL)
CI 14
031F
1490
GUI
<DAT Al,A
C! 16
0D7EO3
1500
LD
A, ( lXi-3)
C319
E6PO
1SW
AND
»UQ
CUB
DD7E02
1520
LD
A,ilX+2)
CI IE
280C
1530
JR
Z,1256
CI 20
00C80366
1540
BIT
4 .( 1X+3 )
CI 24
2004
1550
JR
NZ,12716
C126
CBBF
1560
RES
7,A
a 28
1802
1570
JR
1256
C12A
CBDF
1580
12716
SET
3,A
CJ2C
CB 07
1590
1256
SET
2, A
C12E
CBA7
1600
RES
4 r A
CI 30
033F
1610
OUT
(DAI 8/ r A
CI 32
1105CO
1620
LD
DE,COH$T
CI 35
EB
1630
EX
DE ,HL
CI 36
3AO4C0
1640
LD
A.(TIRE)
CI 39
87
1650
ADD
A, A
C13A
85
1660
ADD
A.L
m
CI3B
6F
1670
LD
L,A
C13C
7t
1680
LD
A, ( HL)
C13D
23
1690
(NC
ni
C13E
66
1/00
LD
CI3F
6F
1710
LD
L.A
CI 40
EB
1720
LX
DE ,HL
C14 3
18
1730
l.OOP
DEC
OE
C 342
7 A
1740
LD
A,D
CI 43
83
1750
GR
£
C344
20FB
1/60
JR
NZ,LOOP
C146
DD7E02
1770
LD
A,UXr2)
CI 49
CB07
1780
SE 7
2, A
CI 48
033F
1790
om
(DAIB),A
CI 40
3EFF
1800
LD
A,#EF
C14F
035F
1810
OUT
(COMA),A
CI 51
D35F
1820
OUI
( COMA).A
C153
D03400
1630
lNC
ilK+O)
CI 56
2003
1840
JR *
HZ,HQHEED
CI 58
003401
1850
INC
( IX + l )
C15B
C3ABCO
1860
N0NEE0
JP
REPEA1
C15E
C06 9C 0
18/0
Vf y
CALL
INII
CI 61
BE
1880
CP
(HL)
C162
2808
1890
JR
Z r OK
CI 64
003400
1900
(NC
(ix+O)
CI 67
2003
1910
JR
HZ, OK
C169
DO3401
1920
(NC
( IX+1 )
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
137
TIM-S: ÎNREGISTRARE SI REPRODUCERE
V
Ing . MARIUS CRIŞAN, Timişoara
Conducerea proceselor teh¬
nologice, de complexitate eres-
cîndă, la un nivel tot mai ridicat
de eficienţă, reclamă utilizarea
din ce în ce mai largă a calcula¬
toarelor. Legătura informaţio¬
nală, în sens cantitativ, dintre
calculator şi mărimile exterioare
analogice ale procesului implică
existenţa unei interfeţe, al cărei
element principal îl reprezintă
convertorul ana log-numeric
(CAN). Datorită disponibilităţii
convertoarelor numeric-analo-
gice (CNA) integrate, eu aparul
ca eficiente o serie de soluţii de
utilizare a acestora pentru con¬
versia analog-numerrcă. Dintre
aceste soluţii, fa care CNA inter¬
vine intr-o configuraţie cu reac¬
ţie, avantajoasă într-o serie de
aplicaţii, în care este necesar
controlul unor mărimi analogice
variabile în timp, este conversia
analog-numerică cu urmărire.
Pe de altă parte, performanţele
ridicate oferite de microcalcula¬
toarele personale, raportate fa
preţul lor scăzut, au determinat
lărgirea gamei de aplicaţie a
acestora şi în cadrul proceselor
Industriale.
în acest sens ne vom referi în
cele ce urmează la o modalitate
de interfaţare a unui CAN cu ur¬
mărire fa un microcalculator
TIM-S, soluţie ce oferă posibil
li taţi avantajoase de înregistrare
şi reproducere, respectiv de
prelucrare a semnalelor analo¬
gice.
STRUCTURA CAN CU
URMĂRIRE Şl INTERFAŢARE
CU MICROCALCULATORUL
TIM-S
în figura 1 se prezintă schema
de principiu a soluţiei de reali¬
zare a CAN şi modalitatea de co¬
rectare ta microcalculator. Con¬
versia analog-numerică se reali¬
zează pe principiul urmăririi,
avînd la bază un CNA de 12 biţi,
de tipul K 594 PA 1 {similar cu
AD 562), un numărător reversi¬
bil de 12 biţi, realizat cu tre :
numărătoare sincrone, de tip
CDB 4193 E şi un comparator de
tensiune, de tip 0M33O2. La in¬
trările comparatorului se aplică
ieşirea în tensiune a CNA, reali¬
zată prin intermediul unui am¬
plificator operaţional, de tip
0M3O1, precum şi mărimea de
intrare analogică, ce urmează a
fi convertită. Dacă rrtărimea
analogică este mai mare decît
ieşirea CNA, comparatorul va
genera la ieşire un nivel logic
coborît, determinind incremen¬
tarea numărătorului cu o unitate.
Procesul se repetă pînă în si¬
tuaţia In care ieşirea CNA de¬
vine mai mare decît mărimea
analogică de convertit, compa¬
ratorul generînd un nivel logic
ridicat, ceea ce determină de-
cremontarea cu o unitate a numă¬
rătorului. Comparatorul conti¬
nuă să examineze diferenţa ten¬
siunilor de la intrare, comandind
numărătorul într-un sens sau al¬
tul, în funcţie de rezultatul com¬
parării . La echilibru, bucla de
reacţie devine calată pe urmări¬
rea variaţiei mărimii analogice
de la intrare, atît timp cit nu se
depăşeşte viteza de reacţie a bu¬
clei. In cazul unei mărimi de in¬
trare continue, numărătorul, ale
cărui ieşiri reprezintă aproxima¬
rea numerică a mărimii de in¬
trare analogice, va alterna cu va¬
loarea bitului cel mai puţin sem¬
nificativ. In figura 2 sfat repre¬
zentate cronogramele specifice
ciclului de conversie pentru
acest caz. în bucla de reacţie s-a
introdus un circuit basculant
bistabii de tip D (1/2 CDB 474 E),
între comparator şi intrarea
numărătorului, pentru a asigura
un timp adecvat de stabilire în¬
tre răspunsul comparatorului şi
modificarea următoarei stări a
numărătorului, dictat de timpul
de răspuns al CNA şi al compa¬
ratorului.
Semnalul de tact al converto¬
rului cu urmărire este asigurat
de către calculatorul TIM-S, fi¬
ind tactul sistemului de 3,5 MHz.
ţn generai, frecvenţa maximă de
tact cu care se poate comanda
convertorul este dată de relaţia:
fW*-1/<T A + T B +
+ T c + T d 4- T e ), (1)
în care T A reprezintă timpul de
propagare al bistabilului, T B
este timpul minim de stabilire
pentru numărător, T c semnifică
C16C C3 ABCO
1930
OK JP
RE PE Al
Pass 2
et rors-
00
COMA
OOSF
COMB
007F
CON ST
COCS
CONT
COI D
CTRL
C0E0
DATA
00 Jf
DAT B
003F
D1SP
C023
EHD
COCB
ERROR
COOO
FIND
C017
U1PIJLS
CÎ04
INC kt
COSE
[NIT
C069
1X02
C002
kop y
C0E6
LENCHT
C003
LEHT
COA4
UNT
COAB
i OOP
C14Î
NONEED
C15B
OK
C16C
PROGR
COFE
REPEAT
COAB
STO
C086
STERS
COFB
T2S6
C12C
T2716
C12A
TIME
C004
TVPE
COOD
VFY
CI SE
(0J
C054
CTJ
C042
Table used? ~
tron 419
138
ALMANAH „TEHNIUM“ 1990
intrrzierea de propagare dato¬
rată numărătorului, Tn este tim¬
pul de răspuns al CNA (pentru n
biţi), iar T E timpul de răspuns al
comparatorului.
Viteza maximă de reacţie a
buclei este
LSR — tt * V LS g (2)
unde v lss reprezintă tensiunea
minimi, corespunzătoare bitu¬
lui cei mai puţin semn iii cat iv. In
cazul tn care Vref = 5 V, ia o re¬
zoluţie a convertorului de 12 biţi,
rezultă pentru aplicaţia prezen¬
tată LSR = 4,3 mV/MS,
In ceea ce priveşte erorile sta¬
tice în ac., acestea pot fi atri¬
buite numai componentelor ana¬
logice din schemă. AstfeJ, pre¬
zenta tensiunii de offset Ja in¬
trările amplificatorului operaţio¬
nal şi comparatorului, precum şi
variaţia ei cu temperatura (drift),
fiind de ordinul de mărime a tui
Vlsb, va afec *a performanţele
conversiei la capetele de scală.
Ca urmare, se im pune, cai rb ra¬
re a atenta a decalajului de nul
' (otfsetţ şi a cîştigului (gain), cu
ajutorul rezistenţelor şe mi regla¬
bile aferente (fig, 1). înainte de
efectuarea calibrăm, CNA tre¬
buie adus la echilibru termic, fi¬
ind menţinut alimentat cel puţin
30 minute.
Monotonia este asigurată prin
faptul că eroarea ae neiiniaritate
a CNA este garantată la ±1/2
LSB.
Interfaţarea cu calculatorul
TIM-S este realizată printr-un
circuit de interfaţă programabil
de tip 8255, prin intermediul
căruia se poate preleva mărimea
numerică pe 12 biţi, ca rezultat
al conversiei. De asemenea, in
funcţie de starea liniei PC7 se
comandă convertorul pentru
modul urmărire" (PC7 = 1),
respectiv „reţinere" (PC7 = 0),
în cadrul programului de achi¬
ziţie.
în cazul în care se doreşte
achiziţia cu o rezoluţie de 8 biţi,
se va utiliza numai portul A ai
circuitului 8255.
ÎACT
Q
5
UP
DOWN ,
LSSNUM.
(TIPIC) ‘
COMP
j —\_ r
T
A
I
A
a_ r
Jr
Jr
A.
~A_
toUe
FIG. 2 CRONOGRAHEIE SISTEMULUI DE CONVERSIE
ALMANAH -TEHNIUM" 1990
139
INFORMATICA
Performanţele GAN astfel rea¬
lizat sint destul de ridicate, dacă
se ţine cont de preţul scăzut al
acestuia şi facilitatea de imple¬
mentare. Utilizind frecvenţa de
tact a calculatorului, au putut fi
urmărite fără distorsiuni frec¬
venţe de ordinul a 1 kHz. cu am¬
plitudinea vîrf la virf de 5 V. Evi¬
dent, prin reducerea amplitudi¬
nii vîrf la vîrf, conversia prin ur¬
mărire poate continua pînă la
valori mai mari afe frecvenţei.
APUCAŢII DE
Înregistrare şi
REPRODUCERE A
SEMNALELOR ANALOGICE
Beneficiind de facilităţile gra¬
fice şi de memorare oferite de
calculatorul TiM-S. se pot dez¬
volta o serie de aplicaţii, în care
este necesară achiziţia semna¬
lelor de joasă frecvenţă.
Avantajul principal al CAM cu
urmărire îl reprezintă faptul că
nu necesită un circuit de eşan¬
tionare şi reţinere, rezultatul
conversiei fiind disponibil în
mod continuu la ieşirile numă¬
rătorului şi, ca urmare, putînd fi
memorat prin program, la orice
moment de timp dorii. în limita
vitezei de prelevare a ansamblu¬
lui calculator-circuit de interfaţă
programabil.
Considerînd, spre exemplu,
numai achiziţia primilor 6 biţi,
mai semnificativi, un subpro¬
gram de memorie, a unui număr
dat de eşantioane la anumite in¬
tervale de timp, poate fi elaborat
simplu, într-o manieră ca aceea
din figura 3. Circuitul 8255 s-a
programat Ăi modul 0, cu portu¬
rile A şi B de intrare şi portul C de
ieşire. Registrul dublu HL se în¬
carcă cu adresa de început, de
la care se doreşte memorarea
unui număr de octeţi specificaţi
prin registrul dublu DE, interva¬
lele de eşantionare sint contro¬
late prin de ere montarea regis¬
trului B, iniţializat prinţr-o con¬
stantă de valoare corespun¬
zătoare.
Dacă se doreşte reproduce¬
rea semnalului memorat, acesta
va fi disponibil la ieşirea amplifi¬
catorului operaţional, prin utili¬
zarea unei subrutine de genul
celei prezentate în figura 4,
Di
LD
A. 92H
OUT
<FF}, A
LD
HL ADR
LD
DE, NROCT
LD
8. INT
IN
A. <9F>
LD
(HL), A
INC
HL
DJNZ LI
DEC
DE
LD
A. D
OR
E
JR
FI
RET
NZ.L2
Prin conectarea la intrare de
semnal analogic a unui amplifi¬
cator de microfon, iar la ieşire a
unui amplificator audio, utiJi-
zînd subrutinele prezentate, au
fost posibile înregistrarea şi re¬
darea, cu performanţe accepta¬
bile, a semnalelor din sţx ctrui
vorbirii.
Dl
LD A. 80H
OUT fFFKA
LD HL. ADR
LO DE, NROCT
LD B, INT
LD A, (HL)
OUT (9F), A
INC HL
DJNZ LI
DEC DE
LD A, D
OR E
JR NZ.L2
El
RET
O altă aplicaţie interesantă, în
care sistemul de achiziţie pre¬
zentat îşi dovedeşte eficacitatea
faţă de osciloscopul clasic,
constă în memorarea şi repro¬
ducerea pe ecranul TV a semna¬
lelor analogice de joasă şi foarte
joasă frecvenţă, ce ar putea con¬
stitui răspunsul unor sisteme la
diferite regimuri tranzitorii. Evi¬
dent, in funcţie de caz, se pot
elabora fără dificultate diferite
programe cu formate adecvate
de afişare
Sistemul de achiziţii prezen¬
tat, avind la bază un CAN cu ur¬
mărire. date fiind preţul scăzut
şi avantajele menţionate, se do¬
vedeşte eficient într-o gamă
largă de aplicaţii, cum ar fi achi¬
ziţia semnalelor de joasă frec¬
venţă provenite de la diverse tra-
ductoare, eşantionare şi reţi¬
nere in mod continuu şi bucle de
reglare automată.
INFORMATICA
PROGRAM PENTRU COPIAT SCREEN$
LA IMPRIMANTA EPSON
RAZVAN JIGOREA, Arad
0. 6ENERAUTATI
In mod normal Spectrum-ul 128K face o copie a ecranului la
imprimanta de tip EPSON la scara 2:1, ceea ce nu convine
întotdeauna. Programul prezentat face o copie 1:1, ceea ce poate
fi util - de exemplu - ta realizarea copertilor pentru casete.
Problema apare la transmiterea SCREENS-ului la imprimanta,
•ai exact la "liniarizarea* acestuia. Supa cum se ştie, ecranul
este organizat in trei zone de cite 2046 bytes, fiecare avind 64
rinduri a cite 32 bytes. La imprimanta trebuie transmisa cite o
linie de 256 bytes, fiecare byte fiind format din 8 biţi luaţi
pe verticala de pe SCREENI.
1. SESCRIEREA PR06RAHULUI
Programul este scris in limbaj de asamblare Z60.
Algoritmul de 'liniarizare* este următorul: se iau 6 bytes pe
verticala (consecutivi pe ecran, dar nu si in memorie) incepind
cu primul rind si se memorează in bufferul WJRK S. Apoi se
prelucrează aceşti 8 bytes, transformindu-se~ in bytes
‘verticali* (conţinind coloanele matricii de caracter) care sint
transmişi la imprimanta.
Operaţia se repeta pi na se transmit 32«8=256 bytes la
imprimanta, cind se transmite LF (ASCII 10) si apoi se trece
imprimanta in mod grafic pentru următoarea linie.
După transmiterea unei treimi de SCREEN4, se aduna contorului
HL 1792 (deoarece contorul parcurge doar primii 256 bytes din
fiecare zona. După fiecare byte preluat, registrele HL sint
salvate in stiva si incrementat doar registrul H pentru a trece
la cei şapte bytes de sub byte-ul iniţial).
Programul include si o rutina (EH_CHR) de transmisie a unui
caracter (insa fara a filtra codurile de control, ca si rutina
din ROH-ul Spectrum-ului 128K) care poate fi folosita si pentru
a transmite imprimantei secvenţele escape pentru scriere
subliniata, cursiva, mărită, îngroşata, etc.
Aceasta rutina poate constitui o idee pentru realizarea unei
interfeţe seriale pe un Spectrum 48K (HC-85) pe portul de ieşire
spre casetofon (portul 254 bitul 3). Intr-un asemenea caz se va
face conversia de tensiune necesara si eventual se vor recalcula
temporizările. <
141
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
2. UTILIZARE
înainte de a incarca codul naşina, RAhTOP-ul se va poziţiona
la adresa 65321, apoi se incarca EPSON CDPY (LDAS “CODE 65322).
Pentru a copia un SCREEN4 (inclusiv liniile 23 si 24) se
introduce RANDOMIZE USR 65322, bineînţeles după ce impriHanţa a
fost setata pe viteza de 9600 bps.
3. INSTRUCŢIUNI DE ASAMBLARE
Prograiul prezentat poate fi asaablat cu un asaablor HISDFT
din seria 6ENS3, pe care îl incarcati destul de jos pentru a
avea loc pentru codul oasina.
După ce ati tastat cu atentie textul sursa, il veţi salva pe
bantfa cu coaanda Pn,a,s (n.a-intervalul de linii salvate cu
nunele s), apoi veţi tasta A (asaablare). La 'Table slze' veţi
răspunde cu lENTER] , iar la 'Options' cu 1 sau 5.
Ieşiţi din asaablor cu B, apoi salvaţi codul asaablat cu
SAVE ’.nuae/ CODE 65322.213
Cu aceasta prograaul este gaia pentru a fi utilizat.
4. MODIFICĂRI
4.1 Viteza de transaisie
La eticheta TEhP (linia 1070) veţi inlocui pe 18 (pentru
9600 bps) cu 41 pentru 4800 bps sau cu 87 pentru 2400 bps.
4.2 Copierea unei parti din SCREEN4
Puteti copia nu nuaai intregul ecran, ci si doar una sau doua
zone nodificind la eticheta CDPY (lima 140) pe LD B,3 cu
nunarul de zone (1 sau 2), iar la linia uraatoare pe LD HL,16384
cu 18432 pentru a doua zona sau cu 20480 pentru a treia zona.
4.3 Copie negativa
Pentru a face o copie negativa, aodificati pe 3R 2,ROI de la
linia 680 cu Jfi NZ,RQT.
4.4 Copierea de pe TIM-S
Pentru a copia un SCREEN4 nu de pe Spectru«128, ci de pe un
TIM-S pe interfaţa seriala la o iapriaanta R0S0TR0N K6313 setata
in aedul EPSON pe viteza de 2400 bps, veţi tasta prograiul pma
la linia 810 (inclusiv), inserind:
95 CALL T1N S
iar de la linia 820 uraatoarea subrutina:
B20 TIM S LD A.251 ;s«itch.soft pentru a per;
830 ’ DUT (228),A ţaite scrierea in prun
_ ;16k RAM _
142
• ALMANAH „TEHNIUM" 181
840
LB
HL,15247
(HL),205
;se modifica rutina de
850
LD
ţeaisie a TIM-S-ului prin
860
INC
HL
;adaugarea unui CALL «3BÎÎ
870
LB
(HL),#BB
880
INC
HL
*
890
LB
(HL),131
HLJRÎIT
900
LB
;se auta subrutina TRBIT
910
LB
BE.I3BBB
;in zona libera din RAM-ul
920
LB
BC,EM_CHR-TRBIT
;care dublează EPROM-ul.
930
LBIR
940
RET
950 TRB1T
LB
A,248
(228),A
jsubrutina de transmisie
960
DUT
;a unui bit de start
970
CALL
13981
9B0
LD
fi,*
990
RET
1000 EM CHR PUSH
BC
ţrutina de emisie a unui
1010
LB
B.A
I3B7F
;caracter pe RS232
1020
CALL
1030
CALL
TEMP
1040
POP
)C
*
1050
RET
1060 TEMP
LB
1.32
«3981
ţteaporizare intre octetii
1070 TEMPO
CALL
ţtransaisi - se apeleaza
1080
BJN2
TEMPO
irutina de teaponzare din
1090
RET
jROM-ul TIM-S-ului
Aceasta rutina a fost necesara deoarece TIM-5-ul transmite pe
interfaţa seriala doar 7 biţi de date, nu 6 citi sint necesari
aici.
5. BIBLIOGRAFIE
III Ian Logan, Frank O'Hara, The complete Spectrua ROM
dissaseably, Helbourne Kouse Publishers 1983
123 Davio Nebb, Advanced Spectrua aachine language,
Melbourne House Publishers 1984
[31 Petru Jigorea, SPEC-RSX
141 * * *, R0B0TR0N K6313 Hard Copy Brucker, Manual
[53 t « *, 2IL0G 280 Insruction codes, SGS-ATE5 Italy
NOTA: Prograaul a fost testat pe calculatoarele Spectrua 128K si
TIM-s, folosind iaprîmanta R0B0TR0N K6313 setata pe «odul EPSON.
Baca intilniti orice fel de probleme in legătură cu acest
prograa, scrieţi-ai sau sunati-aa:
Jigorea Razvan, str. Abrud nr. 110 bl. 121 ap. 6
Arad, 2900, Tel. (966)68293
LMANAH „TEHNIUM" 1990
143
•HISBFT SENS3M2 ASSEMBLER*
ZK SPECTRU»
Copyright (0 HISDFT 1983,4
AII rights reseryed
Pass 1 errors:
00
10
20
30
40
50
60
70
80
FF2A
90
ORB
FF2A
3E1B
100
RES_Pfi
: LD
FF2C
CDAFFF
110
CALL
FF2F
3E40
120
LD
FF31
CDAFFF
130
CALL
FF34
0603
140
COPY
LD
FF36
210040
150
LD
FF39
1608
160
L00P1
LD
FF3B
1E20
170
L00P2
LD
FF3D
CD6CFF
180
CALL
FF40
E5
190
L0OP3
PUSH
FF41
OE08
200
LD
FF43
D5
210
PUSH
FF44
1185FF
220
LD
FF47
7E
230
LOOF'4
LD
FF48
12
240
LD
FF49
13
250
INC
FF4A
24
260
INC
FF4B
OD
270
DEC
FF4C
20F9
280
JR
FF4E
01
290
POP
FF4F
El
300
POP
FF50
23
310
INC
FF51
CD80FF
320
CALL
FF54
10
330
DEC
FF55
-20E9
340
JR
FF57
3E0A
350
LD
FF59
CDAFFF
360
CALL
FF5C
3E7F
370
BftK_T
LD
FF5E
OBFE
380
IN
FF60
OF
390
RfiCA
FF61
DO
400
RET
FF62
15
410
DEC
FF63
20D6
420
JF:
FF65
110007
430
LD '
FF68
19
440
ADD
FF69
10CE
450
DJHZ
m
EPSON CDPY IC) 1988
V2.1
By R. Jigorea
65322
fl,27.
jreseteaza imprimanta (ESC
A, 64
EH CHfi
i,o ;3 zone de ecran
HL,163B4 ;inceputul D.FILE
0,8 jfiecare zona are B linii
E,32 ;si Fiecare linie 32 chr.
GNODE ;Ia fiecare linie trece imprimanta
HL ;in mod grafic
C,8 ;fiecare caracter are 8 rinduri
DE ide pixeli care vor fi memoraţi
DE,WORK S;in WORK Spate
A, (HL) "
(DE),A
DE
H
C
NZ,L00P4
DE
HL
HL
COPY 1
E
NZ,LQ0F3
A,10
;trece la următorul rind de pixeli
;dupa ce s-au format 8 bytes in
;MM_S, sint copiaţi la imprimanta
;după o linie se transmite LF
A,l7F
A, (#FE)
ţdac
NC
3
jsi se
testează BREAK-ul
fost apasat, atunci
;se intoarce in BASIC
NZ.LOOP2
DE,1792 ;se aduna 1792 (2048-256) bytes pentr
HL.DE :a trece in zona următoare de ecran
ALMANAH „TEHNiUM" 199»
FF6B C9
460
RET
;inapoi
FF6C E5
470 G MDBE PUSH
HL
FF6D C5
480
PUSH
BC
FF6E 217EFF
490
LB
HL.BT GR
FF71 0608
500
LB
£,& '
FF73 7E
510 LABEL
LB
ft,(HL)
FF74 CBAFFF
520
CALL
EH CHR
FF77 23
530
INC
HL"
FF7B 10F9
540
mi
LABEL
FF7A Ci
550
POP
BC
FF7B El
560
POP
HL
FF7C C9
570
RET
FF7D 1B410S1B
580 BT GR
EEFB
27,65,8,:
FF85
590 WORK S BEFS
8
FF8B E5
600 COPV
B PUSH
HL
FF6E C5
610
PUSH
BC
FF8F B5
620
PUSH
DE
FF90 0608
630
LB
B,8
FF92 2185FF
640 JliMP
LB
HL,HORK !
FF95 fiF
650
ii OF:
A
FF96 0E0S
660
LD
C,S
FF98 CB7E
670 LAB
BIT
7,(HL)
FF9A 2802
680
JR
Z,ROT
FF9C CBC7
690
SET
0,A
1-F9E 07
700 RDT
RLCA
:apoi se
FF9F CB06
710
RLC
!HL)
FFAi 23
720
INC
HL
FFA2 QE
730
DEC
C
FFA3 20F3
/ 4u
JR
Ni,LAB
FFA5 OF
750
RRCA
FFA6 CBAFFF
760
CALL
EH CHR
FFA9 10E7
770
DJNZ
JUfiP
FFAB Dl
7B0
POP
BE
FFAC CI
790
POP
BC
FFAB El
800
POP
HL
FFAE C9
810
RET
FFAF C5
820 EH CHR PUSH
BC
FFBO D5
830 "
PUSH
BE
FFB1 E5
840
PUSH
HL
FFB2 CBF3FF
850
CALL
TEfSF'O
FFB5 F3
660
Bl
FFB6 5F
870 CHftEM
LB
E,A
FFB7 CBBFFF
880
CALL
AY
FFBA 3EF6
690 LAB2
LB
A,IF6
FFBC CB3B
900
SRL
E
FFBE 3002
910
JR
NCJRBIT
FFCO 3EFE
920
LB
A,IFE
FFC2 ED79
930 TRB1T
OUT
iCl,A
FFC4 CBB9FF
940
CALL
temp
FFC7 15
950
BEC
B
ILMANAH „TEHttlUM"
1990
jtransaite caracterele de control
înecesare pentru a trece iaprioanta
27,42,5,0,1 ;aod grafic
jspatiul de lucru este de 8 bytes
;rutina care CQpiaza cei B bytes
jdin WORK S la i apr imanta
;se ia priaul bit din fiecare byte
;si se formează un byte care se
jtransaite la imprimanta
rotesc cei 8 bytes si
ţoperatia se repeta
;rutina pentru eais un caracter
jpe interfaţa RS232
ţpentru bit 0
;pentru bit 1
îtransaite bitul pe interfaţa RS232
îtemporizare
145
FFC8 20FG
FFCA AF
FFCB 2F
FFCC EE79
FFCE CDD9FF
FFS1 CDD9FF
FFD4 FB
FFD5 El
FFE6 Ei
FFB7 CI
FFB8 C9
FFD9 2E12
FFBB 2E
FFBC 20FB
FFBE C9
FFBF OJFBFF
FFE2 3E0E
FFE4 EE79
FFE6 OlFDBF
FFE9 3EF6
FFEB 1608
FFED ED79
FFEF CBE9FF
FFF2 C9
FFF3 C5
FFF4 060A
FFF6 OEOO
FFF8 OE
FFF9 20FB
FFFB 10F9
FFFB CI
FFFE C9
F'ass 2 errors
AY FFBF
CHREH FFB6
COPY B FFBP
EN CRR FFAF
JUJÎP FF92
LAB2 FFBA
L00P1 FF39
LGGP3 FF40
ftE5 F'R FF2A
TI ~ FFBB
T3 FFFS
TE11P0 FFF3
WORK_S FF85
Table used:
960
970
980
990
1000
1010
1020
1030
1040
1050
1060
1070 TEHP
1080 T!
1090
1100
1110. AY
1120
1130
1140
1150
1160
1170
1180
1190
1200 TEMPO
1210
1220 T2
1230 T3
1240
1250
1260
1270
00
m r FFsc
COPV FF34
BT GR FF7B
G RDDE FF6C
LĂB FF98
LABEI FF73
L0DP2 FF3B
L00P4 FF47
R0T FF9E
T2 FFT6
TEMP FFB9
TRBIT FFC2
298 fron 475
JR
NZ,LAB2
XDR
A
CPL
OUT
(C), A
CALL
. TEMP
CfiLL
TEMP
EI
POP
HL
POP
DE
POP
BC
RET
LD
1,18
BEC
L
JR
NZ.T1
RET
LB
BC,IFFFD
LE
A,#OE
OUT
!C),A
LE
BC.IBFFD
LB
fi,IF6
LD
D.8
OUT
ICI,A
CALL
TEMP
RET
PLISH
BC
LB
B,10
LD
C,0
DEC
C -
JR
NZ,T3
SJNZ
T2
POP
BC
RET
;se transaii doi biţi de stop
jtEfsporizare intre biţii tranşai si
jselecteaza registrul 14 al
;protesorului AY-3-8912
;portul de date al procesorului AY
;bit de start
îiransaite bitul de start
;te»porizare intre octetii transaisi
m
ALMANAH „TEHNiUM" 1990
1.0. BOTEZ»
CCSTT P.NEAMŢ
Protejarea produselor program-cu ceea ce numim in mod generic
chei de pro tec tie~,es te o necesitate. Intre performanta si util
punerea sau scoaterea unei protecţii este o dovada
de virtuozitate profesionala, de intuiţie si de imaginaţie
si nu in ultimul rind de cunoaşterea amanuntita a unui
limbaj cit si a arhitecturii interne a calcuta torului *
Cu atit mai mult sint necesare cheile de proiecţie cu cit
vor proteja produse-program (soft) de valoare ce trebuie sa
răspundă cu aceiaşi identitate informatica tuturor celor ce
le utilizează. De aceea vom găsi puse proiecţii pe utilitare,
pe compl iatoare si interpretoare, jocuri de amuzament si in
general pe orice realizare valoroasa in domeniu, nefiînd la
indemina oricui listarea si modificarea acestor programe*
Prezentam pentru Începători ci leva din metodele de pus si
scos proiecţii, accesibile limbajului BASIC pentru
calculatoare compatibile SINCLAIR SPECTRUM.CHC-85,TlMs,COBRA)
Sa ne folosim in exemplificarea propusa de acest mic
program care traseaza pe ecran drepte (PLOT cu PLOT),cu
pilotare din tastele O f P,Q si A*
5 POKE 23658,8:REM FIXARE PE MAJUSCULE
10 LET X=120 î LET Y=85:REM START TRASARE
15 IF INKEY$= UW THEN PLOT INVERSE 1;X,Y:PL0T INVERSE OiX,Y:
GO T0 15
20 LET X=X+UNKEY$=*PM-<INKEY*= l, 0 1, ):REM P si O MAJUSCULE
25 LET Y=Y+(IMCEYS=“Q M )-(INKEY$ S< *A"):REM Q si A MAJUSCULE
30 IF X>255 THEN LET X=255:BEEP 0.004,45
35 IF X<0 THEN LET X=0:BEEP 0.004,45
40 IF YM75 THEN LET Y=175:BEEP 0.004,45
45 IF Y<0 THEN LET Y=0:BEEP 0.004,45
50 PLOT INVERSE I;X,Y;PL0T INVERSE 0;X,Y
55 GO TO 15
Ce putem face in materie de proiecţie? In primul rind ne
propunem ca acest program sa nu poala fi listat.
Atunci cind se apasa tasta K(LIST),ca leu Iatorul va executa
comanda, insa va trebui ca pe ecran sa nu apara nimic,sa apara
ceva confuz ,sau, (culmea!) sa apara alt text.*
Si toate acestea in condiţiile in care programul, oda ta
lansat in execuţie (RUN,G0 TO 5) sa "lucreze" impecabil.
Cea mai simpla modali tata da a face asa ceva ai care este
ALMANAH „TEHNiUM 1 * 1990
Î4
binecunoscuta iniţiaţilor pe calculatoare personale din gama
SINCLAIR SPECTRUM, consta in a modifica atributele afisarii,
adica folosind aceeaşi culoare pentru cerneala (INK) si
pentru hirtie (PAPER)* Este si normal ca afisind pe ecran cu
cerneala alba pe hirtie alba, sa nu ne apara nimic perceptibil.
Procedaţi astfel:
I. Daţi comanda LIST <K>
Editati (CS + 1 )
in modul E (CS+SS)
2 .
3.
4 ,
5.
6 ,
7 .
Intrat!
Apasati
Intrat!
Apasati
Tastat!
Procedaţi
urmatoarele:
in mod direct tasta 7 <alb>
din nou in modul E (CS+SS)
CS+7
ENTER (CR)
Daţi acum comanda LIST, pentru a vedea efectul,
la fel cu fiecare linie din programul de mai sus.
Pentru restabilirea situaţiei initia Ie,parcurgeti
1. Daţi comanda LIST
2. Editati (CS+1)
3. Blocaţi CS si apasati tasta 8(->) pîna dispare cursorul K
4. Executaţi DELETE (CS+O),şterge ti semnul ?,apOi ENTER (CR)
fiind in acest fel restabilite atributele listării.
0 alta modalitate "antilist" consta in modificarea temporara
a unor variabile de sistem. Spre exemplu introduceţi diverse
valori in locaţia 23693.
Daţi POKE 23693,0 si apoi LIST- In loc de zero testati si
alte valori calculate pe seama contrastului hirtie^cerneala
as a după cum este prezentat algoritmul in manualul
de utilizare al ca leu la torului. Contrastul se restabileşte
prin comanda neetichetata IKK 9, ori INK O si PAPER 7 fie
repunind valoarea standard - POKE 23693,56
O alta locaţie "antiUst* este 23607 care are in mod obişnuit
Înscrisa valoarea 60*
Faceţi POKE 23607,255 si apoi listat!. Restabilit! aceasta
locaţie la valoarea 60 si testati locaţia 23743 ce are iniţial
înscrisa valoarea 83. Daţi POKE 23743,80 si pe urma LIST.
0 alta metoda des utilizata, mai de efect si care combinata
cu cele prezentate pina acum da destule probleme si celor
avansaţi in BASIC este aceea de a reuşi ca la listarea unui
program, pe ecran sa apara un text fals. Sa ne folosim spre
exemplificare de următoarea linie-program care desenează pe
ecran un puf de păpădie:
10 PLOT 90,75:DRAU 70,40,700
Vrem ca la listarea acestei linii sa ne apara un text hazliu
sau derutant, ceva de genul:
15 RANDOMIZE USR 4700 - IA UN CIOCAN DE 2 Kg.
Binenteles, la lansare in execuţie, linia sa fie executata
148
ALMANAH .TEHNIUM" 199
corect asa cum a fost fixata iniţial.
Pentru aceasta vom tasta linia 10 intr-o maniera aparte. In
concret procedaţi astfel:
1* Tastat* 10 (nr.de linie)
2. Tastat! 3 spatii
3. In continuare tastat! zona de comenzi utile* adica
PLOT 90,75:DRAW 70,40,700
4* Tastat! 28 de spatii in continuare
5. Tas ta ti : (separatorul de comenzi pe linie)
6. Daţi comanda program REM
7. Tastat! in continuare 10 spatii si apoi litera cu litera
textul 15 RANDONIZE USR 4700 - IA UN CIOCAN DE 2 Kg.
8. Faceţi apoi următoarele bucle neetichetate:
FOR X=23759 TO 23761:POKE X,8:NEXT X:
FOR X=23803 TO 23829:POKE X,8:NEXT X:
FOR X=23840 TO 23847:POKE X,8:NEXT X (CRî
Acum daţi LIST si o sa vedeţi textul surpriza* Lansat in
execuţie, programul lucrează corect. Ca sa complicaţi si mai
mult proiecţia, edita ti linia cu CS+I si duceţi cursor
dreapta -XCS+8) de 3 ori. Pe ecran apare cursorul K, Acum,
după exemplul de la punctul 1, intrati in mod E (CS+SS) si
tastati 7 (alb). Intra ti din nou in mod E f ţineţi blocat CS si
âpasati din nou 7,după care daţi ENTER (CR). Daţi LIST si
apoi daţi RUN. încercaţi sa edita ti linia.
Pentru* a Înţelege mai bine acest ultim procedeujcu text fals
faceţi un mic program BASIC la alegere, după care daţi urma.toa
rea linie nee tiche tata:
FOR X=23759 TO 25000:PRINŢ X;* ";PEEK X;" "jCHRS PEEK XîNEXT X
Codul 8,valorificat intr-o instrucţiune PRINŢ sau LIST,(CHR$ 8)
Întoarce înapoi o pozitie,aceasta fiind si cheia explicativa a
procedeu lui,
0 modalitate severa de a proteja un program consta in a evita
comanda 9REAK in timpul execuţiei unui program. Faceţi acest
lucru fo los ind instructiunI le;
POKE 23613,0 (valoare normala - 84 ) sau
POKE 23614,60 (valoare normala = 255)
Spre exemplificare propunem un mic program de grafica care
este util in testarea culorilor televizorului dv. , si care vi
zuai place oricărui începător:
20 CLS
30 BOROER 6:PAPER 0
40 LET T=0:CLS
50 LET G=IHT(RNDX70)+i00
60 LEI U=INT(RND*60)
70 LET E=INT(RHDM3)-4
80 FOR S*Q TO U STEP E
Lansaţi in execuţie acest program
de mai multe ori si daţi BREAK
pentru intrerupere* In acest fel
pute ti lista si modifica progra¬
mul. Introduceţi linia:
.10 POKE 23613,0
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
149
90 PLOT 5,S
too DRAU O,175-2*S
110 DRAU 255-2*S,0
120 DRAU 0,-175+2*5
130 DRAU -255+2*5,0
140 IKK RND*5
150 OVER 1
160 NEXT S
170 LET T=T+1
180 IF T=5 THEN OVER O
190 60 TO 50
daţi RUM iar ulterior daţi 8REAK.
In acest moment calculatorul se
rese teaza.
De aceeaşi maniera folosiţi si
locaţia 23614. Hal testat! sub
rezidenta comenzii POKE 23613,0
o impartire prin zero.
Legat tot de punerea si scoaterea protecţiei o problema de
baza o constitue inserarea si scoaterea liniei 0 tzero).
Prezentam doua tehnici de implantare a liniei O in program. Sa
presupunem spre exemplificare următorul program ce desenează un
model grafic, in care vrem sa introducem linia 0:
10 FOR 1=175 TO 0 STEP -1
20 PLOT 1,1:DRAU OVER 1j175-2*1,175-1
30 NEXT I
40 FOR I * 175 TO 1 STEP -1
50 PLOT 1,1:DRAU OVER 1;175-1,175-2*1
60 NEXT I
Cel mai simplu mod de a face ca linia 10 sa devină linie 0
este POKE 23756,0. Datl LIST si mai observaţi ca linia 0 nu
se poate edita. Daca in prealabil ati fi modificat in linia
10 atributele de culoare, cit si textul,apoi ati fi făcut
acest POKE 23756,0 ,rezultatul ar fi fost de mare efect.
Sa presupunem ca vrem sa punem o a doua linie 0 in acest pro
gram in locul liniei 20.
Tastatl următoarea linie:
19 LET A=PEEK 23637+256*PEEK23638:POKE A,0:POKE A+1,0:STOP
Daţi comanda neetichetata 60 TO 19. Anulaţi linia 19 tastind
19 si EMTER (CR).
Listatl programul si vedeţi ca sint doua linii 0. Lansat in
execuţie, programul ruleaza normal.
Existenta a doua linii 0, sau punerea unul grup de linii pe 0,
combinata cu celelalte facilitat!, creeaza probleme si progra
matorilor experimentati.
Faceţi apoi POKE 23756,1 si daţi LIST. 0 sa observaţi o succe
slune curioasa a liniilor de program. Si in aceasta etapa pro
gramul ruleaza normal. Reveniţi la linia 19 si prin diverse
valori date in locaţiile A si A+t, forţaţi numere de linie mai
mari de 9999.
In contLnuare va propunem o varianta "antiedit" care este
definitiva, fara posibilităţi de restabilire: POKE 23568,8
sau POKE 23568,12.
ISO
ALMANAH „TEHNIUM“ 1990
In generaI,in limbaj BASIC*reali zalori1 de programe pun
proiecţia in linia 0* După ce sini implantate in linia 0 toate
modalităţile "antilist" si "antiedit", as a după cum le alege
autorul, se va salva programul cu comanda SAVE "prog* LINE 0,
deci cu auto lansare din linia 0. La Încărcare simpla cu LOAD,
programul actlyeaza automat toate nuanţele de protecţie din
aceasta linie 0, si apoi se intra in zona utila de executat*
Pentru a evita auto lansarea, ineareati primul bloc din program
cu comanda MERGE, si apoi forţaţi pe orice cale descrisa
anterior listarea textului BASIC, avind posibilitatea de â
vedea adresele de lansare si celelalte informaţii utile.
Fina aici am prezentat un grup de , faci Ii ta ti ce pot fi
manipulate de Începători in BASIC,
Mari realizări in domeniul protecţiei se obţin utillzind
programarea in cod maşina* Auto lansarea blocurilor cod maşina,
imposibilitatea dezansambloarelor de a lista fila de text,
text fals pe dezansambloru! de cod maşina, mascarea sub BASIC
a codului maşina, intr-un cuvint, protecţie de cei mai inalt
nivel, se obţine numai utîlizind programarea In cod Z80»
La finalul acestui titlu mai testati si verificaţi pentru dv,:‘
t *
2 *
3 *
4,
5.
6 .
7
8
9
Locaţia 23610
Locaţia 23628
Locaţia 23561
Locaţia 23659
Locaţia 23624
- prin valori cuprinse intre 0 si 22
pute ti deruta cu mesajul de Închei re
al programului,
- cu valoare 255=reset la comanda RUN
- cu valoare 0 * AUKP<a wait key press)
~ cu valoare 0 = tipărire in linia 23
(combinat cu PAUSE 0)
- culoare si contrast BORDER
Pute ti modifica mesajul standard de incarcare a unui program
BASIC de pe caseta (PROGRAM:NUME), ca in exemplul următor:
10 REM Afişare memorie libera
20 PRINŢ "MEM,FREE: "/65535-USR7962
Dat! pe rind comenzile următoare sl apoi Incarcati cu LOAD
pentru a vedea efectul;
a) SAVE €HR$22+CHR$1+CHR$0+"MEMORY"
b) SAVE CHR$22+CHR$l+CHRtO+CHR*6+"MEMORY*
POKE 23736,181;SAVE "NUME * suprima START TAPE
POKE 23736,100:SAVE "HUME" AWKP
POKE 23735,4;SAVE "NUME" AWKS tastati SPACE
* BIBLIOGRAFIE:
- Manuale HC-85,TIM-S,SINCLAIR-SPECTRUM
- The complete Spectrum ROM DISASSEM8LY
IAN LOGAH FRANK O'HARA, MPH 1983
ALMANAH „TEHNIUM** 1900
I5t
vIORATOR
TUBURI CATODICE PEIMTRU
Al
A2
A3
Ai
A5
M0DUIAT0R
a/lOlH
150
500.. ,600
_
_
—125...0
5JI038H
550
mo., noo
_
_
—
—125...0
6/10IH
300
600 „1500
—
—
—200.0
6/102 A
1500
2700...3300
5500...7000
— I
—
—200... 0
7JI05SH
500
iooo noo
1800 2000
—
—
—200-0
6/î 04 H
675... 725
150..350
3600...3 600
—120...0
&.TG29H
1100
1500, 2200
—
—
—
—125,„0
8JIG39B
1100
1500.2200
3000. .4400
_ !
—
—200-0
9/101H
975 ,1025
875... 1125
675... 1125
2750.. 2850
— 180-0
9/102M
676... 925
—
—
—80 „0
10/104 3H
1000
2000.3000
—
—
—
—200.0
11J103B
1I/IQ3H
500
S00...I2O0
± 100*
±100*
1200 ..1650
— I50...I
13/103 H
1500
1500...2200
1500 4400
—
—i
—2O0...O
13/1D6H
noo
1500... 7500
6000
6000... 10 ODQ
/_
—200.. 0
13/1Q7B
1100
1500..2500
6000
6000.10 000
—
—200...0
13/1064 A
13/10546
1100 <
1500...2 200
6600
10800
6000. .15 000
—2O0...O
16/102 A
16/1026
1200
2000.4000
3500... 7000
—
—
—200...0
16/1047A
1 a/l047B
1000
1500...2500
3000...6000
—
—
—200 0
23/106 IA"
7000
E0 000,..22 000
_
_
—
—40O...0
31/10336
2200
3000,„4400
4000...6600
—
—
—250. ,0
2 t, 10 7
/OS
i
-OM
III
9/18
m
J 4 ffl7
-ff-
2 5C S II 8
/O %
1
g?
f - ' =
:n|
^ i
^
PC
3J101H
a
2 Ir 6 J
/Sff
b/10 38 H
50
5^-
m 7 n c ,c y'
W 7 9 8
i? '.m
-
/7
6J101H
V T 1 i 1
ffrr
3 £
ALMANAH „TEHNIUM ' 1990
inUil f
CAPACIMETRU
Schema foloseşte doua circu¬
le integrate /3E555. Frecvenţa
je lucru depinde de capacitatea
lecunoscută şi are o amplitu~
line constantă.
Semnalul obţinut la ieşire este
imitat cu o diodă Zener de 6.2 V
te precizie (se recomandă o
JiOdă termocompensată). Sem¬
nalul se integrează pe un instru¬
ment de măsură gradat în 10 di¬
viziuni.
Din semireglabitul de 10 kn se
face capul de scală.
Etalonarea aparatului se face
din cele 5 semireglabiie selecta¬
tele cu comutatorul de scală, fo¬
losind capacităţi cunoscute Ja
bornele de măsură.
Etalonarea se poate face şi
numai în două puncte de scală,
condensatoarele fiind măsurate
tn prealabil cu un alt aparat. Se
face cap de scală pe un dome¬
niu, se trasează cifra 10. se mon¬
tează un condensator de 10 ori
OHEOPGHE BADEA
mai mic şi se trasează cifra t
(exp, 1 nF şi 100 pF).
Trecrnd pe un domeniu mai
mic* acul indicator trebuie să
arate cifra 10. Dacă aparatul de
măsură nu este destul de liniar,
se pot folosi capacităţi interme¬
diare.
Pentru montaj am folosit un
circuit TIMER dublu 556 şi un in¬
strument cu o scală de 270°,
Aparatul a fost executat şi cu
două circuite 0E555 minidip şi
un instrument de 100 cu
scală de 90°. Rezultatele au fost
aceleaşi, chiar şi cu circuite 0E555
de uz didactic.
Alimentarea se face dintr-o
sursă stabilizată, care dă un cu¬
rent de 1 A, folosită şi pentru ali¬
mentarea montajelor experi¬
mentale,
Ctnd se execută măsurători se
recomandă deconectarea celor¬
lalţi consumatori de la sursa de
alimentare.
In locul instrumentului de 100
se poate folosi un instrument
mai mare (1 mA). dar. în acest
caz, se aleg alte valori pentru re-
zistoarele în senate, cu instru¬
mentul
Sensibilitatea aparatului scade
pentru măsurarea capacităţilor
de valoare mică.
ILMANAH „TEHNIUM" 1990
Ing. CRISTIAN IVANCIOVKCI
Sursa de alimentare constituie un aparat cu o
frecventă utilizare în laboratorul electronistului
amator. Prezentăm în continuare o astfel de
sursă de tensiune stabilizată, reglabilă cu un cu¬
rent în sarcină ridicat, Inima acestei surse o con¬
stituie circuitul integrat LM 317 K, care este un
stabilizator de tensiune din generaţia a doua şi
are parametrii prezentaţi în tabelul din figura 1
Comparativ cu circuitele din prima generaţie,
stabilizatoarele de tensiune continuă de uz ge¬
neral din generaţia a doua oferă - următoarele
performanţe electrice superioare:
— conţin integrate circuitele de protecţie (ter¬
mică, la suprasarcina, funcţionare a tranzistoru¬
lui serie în aria de siguranţă);
— conţin integrată reţeaua de compensare în
frecvenţa;
— în aplicaţii uzuale necesită foarte puţine
componente exterioare;
— furnizează la ieşire curenţi de ordinul am-
perifor.
Semnificaţia simbolurilor din figura t este ur¬
mătoarea:
t PpM — puterea disipată maximă;
Z IpM — curentul maxim ia ieşire;
3. vp — tensiunea de ieşire;
4. iV|— 1 VoWn — diferenţa de tensiune intrare-
ieşire minimă;
5. Kv — —* TOOt dVj — specificat; Ig,
v o 1
T — constante; stabilizarea de intrare (linie)
reprezintă variaţia procentuală a tensiunii.de ie¬
şire pentru o variaţie specificată a tensiunii de in¬
trare în condiţiile menţinerii constante a curen¬
tului de ieşire şi a temperaturii mediului ambiant;
6 ~ ~ * tOClI Aîg — specificat; V|,
v o 1
T — constante; stabilizarea de sarcină reprezintă
variaţia procentuală^ tensiunii de ieşire pentru o
variaţie specificată a curentului de ieşire în con¬
diţiile menţinerii constante a tensiunii de intrare
şi a temperaturii mediului ambiant*
7. k t -
VoţTmajţ] V 0 jT miri ]
TniiB Tfvvin
Vo(25 0 C]
100
V t ; îţi = constante; coeficientul de temperatură al
tensiunii de ieşire reprezintă raportul dintre variaţia
tensiunii de ieşire măsurată la extremităţile dome¬
niului amperaturii ambiante de funcţionare şi
mărimea acestui domeniu* exprimat procentual
faţă de valoarea tensiunii de ieşire măsurate la
T a — 25°C, în condiţiile menţinerii constante a
tensiunii de intrare şi a curentului de Ieşire:
8. RR - 20 Ig ; fdB] — rejecţia tensiunii
v or
de ondulaţie (pulsaţie) reprezintă raportul expri¬
mat în decibeli dintre valorile vîrf la vîrf ale ten¬
siunii de ondulaţie măsurate la intrare (V| f ), res¬
pectiv la ieşire (V or )* pentru o frecvenţă specifi¬
cată.
Configuraţia de bază de la care se pleacă este
prezentată In figura 2 ş» nu srnt necesare de cit
două rezistenţe (eventual, una din ele să fie semn
reglabilă) şt două condensatoare* sursa fiind ca¬
pabilă să furnizeze astfel în sarcină pînă ia 1*5 A.
Pentru a asigura un curent de ieşire mai mare tre¬
buie adăugat un tranzistor extern de putere (vezi
figura 3). Condensatoarele CI şi C2 sînt pentru
protecţia circuitului în regim tranzitoriu. CI este
necesar dacă circuitul se montează la o distanţi
mai mare de 10 cm de filtrul redresorului* pentru
a anihila inductanţa parazită a firelor de cone¬
xiune avînd următoarele valori posibile: 0,22 *iF,
daca este ceramic* 2,2 pF, dacă este cu t an tal şi
10 nF, dacă este electrolitic cu aluminiu.
Condensatorul C2 este introdus pentru îm¬
bunătăţirea stabilizării de sarcină şi poate lua var
lori între 22 mF -f 47 ^F/35 V. Rezistenţa R2 — 5*6
kfi a fost adăugată, în paralel, pe potenţi om etr ul
de reglaj pentru a limita tensiunea de ieşire la
aproximativ 25 V, Eventual ea poate fl omisă. Re¬
jecţia tensiunii de ondulaţie poate fi crescută la
mal mult de 80 dB. conectînd în paralel pe poten-
ţiometrul de reglaj un condensator 03. La ten¬
siuni de intrare | V 0 I > 25 V şi C3 > 10 ^ F, scurtcir¬
cuitarea ieşirii la masă determină descărcarea
TIP
C Ifif UIT
Tjr>
- -apsulA
Pom
— m —
lOM
Vo
C V|
Kv
Kl
kt
RR,
W
A
V
V
%fV
%
% m c
dB
LM 317K
T0 3
20
15
2
OPi
o.t
OfiJS
BO
W
ALMANAH „TEHNIUIT 1990
condensatorului C3 prin sursa de tensiune de re¬
ferinţă internă să devină distructiva Protecţia se
realizează prin introducerea diodei D5 între ter¬
minalele Vqut Ş* AJ. In funcţie de necesităţi se
pot monta Ta ieşire două instrumente (un amper-
metru şi un volt metrul
Secundarul transformatorului trebuie să dea o
tensiune de 20 ^ 24 V. la un curent mai mare decît
cel necesar în sarcină. Redresorul poate fi reali¬
zat cu 4 diode discrete sau cu o punte. Diodele
trebuie să poată suporta o tensiune de cel puţin
50 V. Dacă nu se doreşte un curent de ieşire mai
mare de 3A, se poate folosi o punte din gama 3
PM 05...8,
Circuitul integrat şi tranzistorul de putere ex¬
tern TI se vor monta obligatoriu pe cîte un radia¬
tor de minimum 200 cm 2 şi gros de 3 mm. Tran¬
zistorul T2 este un pnp de comutaţie 2N2905 cu
un curent maxim de qolector egal cu 600 mA. An¬
samblul TI, T2 şi rezrstenţa R4(470 II) formează
un monta) super G (echivalent pnp). care are un
factor de amplificare în curent fi — £1 * 02.
în figura 5 se prezintă o variantă de circuit im¬
primat pentru stabilizator, tranzistorul TI şi CI
aflîndu-se pe radiator: în desen sînt figurate doar
punctele de legătură ale firelor. Vederea este
spre partea placată cu cupru.
Schema astfel realizată poate debita un curent
de pînă la 3 A şi un reglaj al tensiunii în gama
t t 3 V -s- 25 V.
Pentru protecţia diodelor punţii de redresare
este recomandabil să se monteze în paralei cu
fiecare diodă un condensator cu valoarea
C — 0.01 -S- 0,47 tif (nu figurează în desen).
Tî
2N 30K
ALMANAH „TEHNIUNT 1900
155
IVÎULTIPROIVI familie de module
tipizate pentru automatizări
iPA MPA iPA
HtTlit DE CAICULA
TBABf
Familia MULTIPROM re¬
prezintă un ansamblu de mo¬
dule tipizate cu microproce¬
soare conţinînd plachete cu
cablaje imprimate echipate,
sertare şi dulapuri destinate
rezolvam unitare a aplicaţiilor
in domeniul automatizărilor
industriale prin mijloacele
tehnicii numerice.
Familia MULTIPROM per¬
mite adaptarea echipamente¬
lor la cerinţele aplicaţiilor
prin posibilitatea de a realiza
configuraţii simple (monopro¬
cesor) cu unităţi centrale cu
microprocesoare cu 8 biţi sau
cu 16 biţi.
Familia MULTIPROM asi¬
gură un înalt grad de stan¬
dardizare şi compatibilitate
cu standardele şi recomandă¬
rile internaţionale:
* Magistrala interna este
standardizată fa SIEMENS —
RFG (AMS-M) şi este com¬
patibila cu IEE 796. IEC 47B
(CO> 08, IEC 47B [CO) 10.
* Se asigură compatibilita¬
tea cu sistemul MIULTISUS II
de 32 biţi dezvoltat de INTEL
— S.U.A, şi SIEMENS —
R.F.G, conform standardului
IEEE PI 29a
* Construcţia este conform
standardului dublu EURO-
CÂRD [233.4x 160 m) con¬
form DIN 41494, iar conec¬
toarele conform IEC 603-2 şi
DIN 41612 sau ST CAER
RECUL ATOME NU
mmu
3255/81.
* Softul are la bază progra¬
mele INTEL pentru micropro¬
cesoare de 8 şi 16 biţi.
* Sertarul standard de 19"x
6U (U = 44,45 mm) conform
IEC 297, IEC 480. ST CAER
3266, DiN 41494.
* Interfaţă standard con¬
form CCITT-V.24; RS232C*
RS 422, PROWAY.
Familia MULTIPROM are la
bază 4 elemente:
— setul de module hard-*
ware, cuprinzînd module
funcţionale configurabile în”
diverse arhitecturi!
—* setul de module soft¬
ware, cuprinzînd programele
de bază, aplicative şî de tes¬
tare;
— magistrala internă unică
constituind mijlocul comur
de realizare a schimbului de
informaţie între modulele
funcţionale;
— elemente constructive
incluzînd plachete conec¬
toare, sertare, dulapuri.
Sistemul tipizat MULŢI-
PROM se aplică în domeniul
echipamentelor de automati¬
zări industriale. Calităţile de
configurabilîtate şi flexibili¬
tate aîe familiei MULTIPROM
permit realizarea unei varie¬
tăţi mari de echipamente şt
sisteme de automatizare
Pentru informaţii suplimentare vă puteţi qdresa: I.P.A. — R.S.
ROMÂNIA, Bucureşti, Calea Floreasca nr. 167, sector 1, tele¬
fon: 33 00 69, 33 00 90, telex 11907, IPA C69.
15S
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
TELJEPOMTBE
CONSOLA
OPERATOR
SfNOPTIC
IMPRIMANTA
SISTEM DISPEGERIZARE
TRANSPORT IN COMUN
Sistemul asigura supravegherea şi conducerea centralizată a instalaţiilor
tehnologice din substaţilJe electrice de tramvaie, troleibuze şi metrou în vede*
rea asigurării alimentării cu energie a staţiilor în condiţii de continuitate şi fiabi¬
litate ridicată In scopul creării unei circulaţii ritmice şi în deplină siguranţă.
Concepţia sistemului incorporează cete mai avansate metode utilizate in do¬
meniul djspecerizării şi permite realizarea de structuri ierarhizate pe mai multe
niveluri, configurate în reţea post Ja post sau multipunct, funcţie de cerinţele
informaţionale ale procesului tehnologic, şi anume:
• nivel staţie
• nivel dispecer
• nivel operator dispecer
• nivel mi ni calculator
MULTIPROM”
Dispeceri/urca energetică ţi ,i traficului l-i
t ^ Magistri II M cu ou fkitmcţtc
REFERINŢE D'ipctenraicj nlirmncaru cu cmrgie a uanFipor-
tului in corn un Timişoara, •
Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa: I.P.A. — R.S.
ROMÂNIA, Bucureşti, Calea Floreasca nr. 167, sector 1, tele¬
fon: 33 00 69, 33 00 90, telex 11907, IPA C69.
LMANAH „TEHNIUM" 1990
157
ir-p^j ®
SiGEPEC-sistem pentru gestiunea
puterilor consumate
CENTRALî
DISPECER '
i-
■
i
g
Ă
TABLOU GEIMPirîAL
IMTOEPRlAlDEMe
traduci, or
puicro cctivii
putere reactive
frecventa
POST
LECŢIE t Ci C
sonerie
«ilarmai^c
p !\l 'oca*
.ifiţarc
Traductor
pute*'’ aUiva
IftCH
I 3ECJ1E io
MULTIPROM
Sistemul automat SIGEPEC
este destinai supravegherii para¬
metrilor el ectroenerg etici în in¬
stalaţii de distribuţie a energiei
electrice in întreprinderi indus¬
triale.
Acesta este produs realizat in
sistem MULTIPROM, care este
dotat cu magistrala AMS-M (Sie¬
mens) conform standardului IEE
796; IEC 47B (CO) 08, ST CAER
3255/81.
Sistemul include:
• 10 echipamente locale şi un
echipament de rezerva (extin¬
dere)
• un echipament central.
Sistemul indeplmeşte următoa¬
rele funcţiuni de baza
• achiziţia permanenta, ciclica
din proces a informaţiilor referi¬
toare !a puterea activa şi reactiva
rn reţele trifazate cu nul si fără
nul şi în reţele monofazate
• determinarea puterilor ma¬
xime active pentru oreie de vîrf
de dimineaţa şi seara şi paliere
(schimburi de lucru)
• calcului energiilor active şi
reactive pe grupe de consuma¬
tori (secţii) şi pe totalul între¬
prindem pentru intervale de timp
prestabilite
• verificarea încadrării puteri¬
lor active in limite planificate
• avertizarea în secţii, optic şi
acustic, a depăşirii limitelor de
prea larma re şi alarmare pentru
puterile active
• afişarea permanenta in secţii
a puterilor active instantanee în
formă numerica
• determinarea numărului şi
duratelor de întrerupere a reţetei
• posibilitatea de fixare, prin
dialog cu operatorul, a intervale¬
lor de timp pentru crete de vîrf şi
j paliere şi a limitelor de putere
| activă planificate
j • afişarea pe display a diferiţi¬
lor parametri sub formă de ta¬
bele (permanent — pentru mări¬
mile instantanee şi ta cerere —
pentru situaţia globala)
• înregistrarea automat, perio¬
dic a parametrilor el ectroenerg e-
tici, sub formă de diferite proto¬
coale
» aulotestare şi diagnoză.
La cuplare se utilizează:
Traduc tor putere activă: TPM
79
Traductor putere reactivă:
2TQT 79
Traducior frecvenţa: TLF 79
(din producţia curentă l,A r E.M-
Timişoara).
â
Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa: I.P.A. — R.S.
ROMÂNIA, Bucureşti, Calea Floreasca nr. 167, sector 1, tele¬
fon: 33 00 69, 33 00 90, telex 11907, IPA C69.
158
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
OSCILATOR STABIL,
PRIN SCHIMBARE O 1 '
MANIPULAT
FRECVENTĂ
Ing. LI VIU MACOVEANUj YOaRD,
mBBBtru al aportului
în actualele condiţii de lucru
din benzile de radioamatori se
cere o deosebită stabilitate a
emisiunilor, deoarece, din cauza
multiplelor interferenţe, o de¬
viaţie de frecvenţă cît de mică a
emiţătorului poate conduce
ohiar la pierderea legăturii cu di¬
verşi corespondenţi, mai cu
seamă dacă semnalele sînt re¬
cepţionate slab, sub 84 sau 83,
cind se trece de pe recepţie pe
emisie.
Am constatat că unul dintre
cele mai stabile oscilatoare cu
frecvenţa variabilă şi cu un bun
randament este o variantă a
montajului ECO (oscilator cu
cuplaj electronic), folosită în
aparatele de emisie germane tip
Lorenz, pentru domeniul de
frecvenţe cuprinse între 27 şi
33 MHz.
Un astfel de montaj, funcţio-
nînd în gama de 3,5 MHz, timp
de 24 ore T comparativ cu oscila¬
torul cu cuarţ. suferea o deviaţie
de frecvenţă de numai cîteva
zeci de hertzi, spre frecvenţe
mai ridicate. Acest proces se
producea însă numai după cîtva
timp de la intrarea în regimul de
stabilizare termică a oscilatoru¬
lui şi spre a compensa respec¬
tiva deviaţie de frecvenţă, dato~
rită efectelor termice. în circui¬
tul oscilant de pe grila tubului
electronic am conectat cîteva
condensatoare ceramice, cu va¬
riaţie pozitivă de capacitate,
funcţie de temperatură.
Concluzia care decurgea era
aceea că, spre a se obţine maxi¬
mum de stabilitate de frecvenţă
a oscilatorului, trebuie ca acesta
sâ funcţioneze permanent în
timpul emisiunilor, fără să fie
manipulat pe circuitele de ali¬
mentare, cum se procedează Fn
mod curent, fapt ce creează di¬
ferenţe de natură termică între
perioadele de recepţie şi emisie,
deci oarecare deviaţii de frec¬
venţă, Dar funcţionarea perma-
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
159
nentă a oscilatorului, oricîi de
bine ar fi el ecranat, face ca sem¬
nalele sale să perturbe recepto¬
rul pe frecvenţa respectivă
Am realizat (încă din 1948) un
sistem de manipulare care per¬
mite atît funcţionarea perma¬
nentă a oscilatorului» cit şi evita¬
rea generării unor semnale per-
tur bat oare ale fui la recepţie.
Acest montaj este descris în
cele ce urmează şt el constituie
una din părţi ie de bază ale exci-
tatorului staţiei Y03RD, din
1951 şt pînă astăzi funcţionînd
impecabil.
Conform schemei se propune
un montaj special ECO, echipat
cu tubul electronic VT. urmat de
un etaj amplificator de radio¬
frecvenţă, echipat cu tubul V2.
Spre deosebire °de montajele
Clasice ECO, la acesta catodul
tubului este conectat cu o extre¬
mitate a filamentului, cît şi cu
grila a treia. Curentul de alimen¬
tare a filamentului trece deci şi
prin porţiunea notată cu 1—2 a
bobinei circuitului oscilant LI—
Ci—C2. Celălalt capăt ai fila¬
mentului ajunge la sursa Iul de
alimentare, de 6,3 V, prin bobina
de şoc L2. decuplată ia masă cu
condensatorul fix Cil, Circuitul
oscilant Li—Ci—C2 este calcu¬
lat pentru banda de 3,5 MHz. în
prezent, el ar putea fi dimensio^
nat pentru banda de 1,75 MHz.
Condensatorul ui este al¬
cătuit din trei alte condensa¬
toare, conectate în paralel; unul
de 400 pF, cu dielectric mică, un
altui de 200 pF, tot cu mică. şi un
al treilea de 100 pF ceramic, cu
variaţie de capacitate pozitivă,
funcţie de temperatură.'
Indiferent pentru ce bandă va
fi dimensionat circuitul oscilant
LI—CI—C2. bobina lui se va
confecţiona pe o carcasă cera¬
mică, cu diametrul maxim 30
mm, folosindu-se sîrmă izolată
cu email şi mătase, cu diametrul
0,3 mm, bobinată spiră lingă
spiră. Priza de pe bobina LI se ia
la 1/4 din numărul total de spire,
deci porţiunea notată cu 1—2
este mai mică decît cealaltă,
adică 2—4. Bobina L2 se exe¬
cută cu acelaşi tip de sîrmă pe
carcasă identică cu aceea a bo¬
binei LI. Numărul de spire al lui
L2 va fi de 10 ori mai mare decît
cel cuprins în porţiunea t—2 a
bobinei LI. După executarea
bobinelor Li şî L2, se vor im¬
pregna bine înfăşurările cu lac
de polistiren, obţinut prin dizol¬
varea unor mici fragmente de
polistiren în benzen sau toiuen
(circa 6 grame la 100 mi).
Bobina LI se calculează cu ur¬
mătoarele formule, funcţie de
banda de lucru:
X - 1 885 rUC, de unde
3 553 225 X C
unde X ~ lungimea de undă în
metri; L = inductanţa bobinei în
microhenry; C — capacitatea
(deci Ci + C2) în microfarazî.
Numărul de spire n total al bo¬
binei rezultă din relaţia:
în care D = diametrul carcasei în
cm; L — inductarţa bobinei în
microhenry; I ~ lungimea bobi-
najuluf în cm.
Este preferabil ca raportul D/l
să fie cuprins între 0,8—1,5
Bobina L3 este un mic şoc de
radiofrecvenţă cu inductanţa de
2,5—5 mH.
Oscilaţiile de radiofrecvenţă
atacă, prin condensatorul C6,
cel de-al doilea tub V2, care în
circuitul ^anodic dispune de bo¬
bina L4 şi trimerul C8, cu aer
(sau un mic condensator varia¬
bil cu aer). Acest circuit oscilant
funcţionează pe aceeaşi frec¬
venţă ca şi cel din grila tubului
VI, iar trimerul C8 se reglează o
dată pentru totdeauna, cores-
punzînd frecvenţei de mijloc a
benzilor de 3.5 MHz sau de 1,75
MHz.
Semnatele de radiofrecvenţă
generate de montaj la ieşire pot
fi culese fie pe im pedantă mare,
prin condensatorul CIO, fie pe
impedanţă mică, prin bobina L5
cu 3—5 spire, cuplată strîns cu
L4 la extremitatea dinspre masă
a acesteia.
Tubul vi este aliniat a nod ic
cu o tensiune de 150 V, stabili¬
zată cu tuburi de neon, de tipul
SG4 sau VR150 etc.
în ce constă însă noul sistem
de manipulare?
în momentul în care se pune
în funcţiune radioemiţătorut,
manipulatorul nefrind apăsat,
iar întrerupătorul 1 găsindu-se
pe poziţia 2» datorită aplicării
unei tensiuni de curent continuu
de 12 V, releu! Re! 2 este acţionat
şi armătura sa mobilă realizează
contactul între 3 şi 2 din
schemă, conectlnd în paralel cu
porţiunea 1—2 a bobinei LI con¬
densatorul fix C4. ceea ce face
ca frecvenţa de funcţionare a
circuitului de grilă să devină mai
mică decît aceea normală de lu¬
cru Cum capacitatea conden¬
satorului C4 este relativ mică,
frecvenţa de lucru a oscilatoru¬
lui nu va diferi prea mult de
aceea utilă, el continuînd să
funcţioneze practic în aceleaşi
condiţii termice ca şi cînd nu ar
fi afectat de această capacitate
suplimentară. în aceste condiţii,
semnalele oscilatorului nu per¬
turbă recepţia pe frecvenţa
aleasă anterior întrucît, de fapt,
el funcţionează pe o altă frec¬
venţă mult mai mică decît aceea
utilă. în clipa In care se apasă pa
manipulatorul K, datorită releu¬
lui Bell, armătura mobilă a
acestuia întrerupe alimentarea
releului Rel2, el trecînd pe po¬
ziţia 1 de repaus, dar în acelaşi
timp real iz în du-se contactul în¬
tre 3 şl 2 la releu! Rell, va fi
acţionat releul Re!3, care va
efectua contactele între 3 şi 2,
deci va pune în funcţiune tubul
V2 Insă prin toată această suită
de operaţii, se constată că atîta
vreme cît manipulatorul nu este
apăsat, oscilatorul funcţionează
pe o alta frecvenţă decît aceea
utilă, nederanjînd recepţia, iar
cînd se apasă manipulatorul,
condensatorul C4 fiind scos din
circuit, oscilatorul revine instan¬
taneu pe frecvenţa lui normală
de lucru, iar de-abia atunci intră
în funcţiune şi etajul echipat cu
tubul V2 ( permiţînd funcţiona¬
rea întregului sistem.
întrucît releul Rell comandă
pe rînd releele Re!2 şi apoi Re!3,
nu se întîmplâ niciodată ca eta¬
jul cu tubul V2 să funcţioneze
mai înaintea sau în lipsa semna¬
lelor oscilatorului pe frecvenţa
lui normală de lucru.
Dacă se doreşte ca totuşi
semnalele oscilatorului să fie re¬
cepţionate în radioreceptor pen¬
tru acordarea pe o anumită frec¬
venţă, se trece întrerupătorul 1
pe poziţia 1 T cînd releul Rel2 fi¬
ind întrerupt* condensatorul C4
iese din circuit, iar oscilatorul
revine pe frecvenţa sa normală.
Releele respective pot avea
rezistenţe electrice cuprinse în¬
tre 300 şi 1 000 fl O menţiune
specială este pentru releul Rel2,
care trebuie să fie cît mai mic şi
montat în imediata vecinătate a
tubului electronic VI, spre a nu
lungi legăturile circuitelor. Gru¬
pul R6—C14, conectat în paralel
cu manipulatorul, serveşte la re¬
ducerea efectelor scînteilor ce
se produc în timpul manipulării.
De asemenea, dioda Dl este
prevăzută în acelaşi scop.
m
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
Y03 - S1T3/B
■Bk
K
■ m
i
Desigur, mulţi dintre colegii
încărcaţi de titluri şi diplome vor
zimbî cu superioara înţelegere
citind această contribuţie.,. Şi
totuşi, mulţi. ma4 mulţi chiar de-
cît ne imaginăm, am fost, sîntem
şi ne credem în continuare ama¬
tori, aşa câ orice gînd şi preocu¬
pare comunicată poate fi un
gest util şi colegial,
Cîţi dintre tinerii noştri colegi
care tocmai se pregătesc pentru
examenele de categorii nu ar
dori sâ se „amestece" puţin, în
calitate de spectatori nevăzuţi,
în hora eterică a SSB-iştifor şi te-
legrafiştîlor „înrăiţi”? Numai că,
de regulă, acestor colegi le lip¬
seşte esenţialul: receptorul! Au
carnet de membru, şi-au plătit şi
cotizaţiile, dar ou au receptor..,
Unii, dacă nu toţi, şi-ar dori sâ
poată folosi un radioreceptor
domestic, adică obişnuit, dotat
cu etaj de US Dar, aşa cum sînt
ele construite în fabrică, nu pot
prelucra semnatele radioamato¬
rilor. Aşa s-a născut ideea, între
timp devenită banaiă. a dotării
unui receptor industrial de uz
general cu un BFCK
Soluţia expusă mai jos este
simplă, viabilă şi reproductibiiă
Oscilatorul lucrează cu un tran¬
zistor de înaltă frecvenţă .capa¬
bil" să facă faţă problemelor ri¬
dicate de frecvenţa interme¬
diara (ex.: BF-uri), Oscilatorul,
proiectat pe 455 kHz, se mon¬
tează între ieşirea amplificato¬
rului de frecvenţă intermediară
şi intrarea demodulatorului cu
diode al receptorului. Bobina L
poate fi executată pe un tub
PVC de 16 mm diametru. în
acest caz, se vor trage 65 de
spire, folosind liţă de 0,3 mm
CtiEm. Desigur, ar mai putea fi
folosite şi multe alte filtre de
frecvenţă intermediară speci¬
fice radioreceptoarelor cu AM
tranzistorizate, caz în care so¬
luţia finală trebuie căutată prin
tatonări. Dar ce nu face un ama¬
tor cînd vrea?! Condensatorul
trimer de 1 nF sau 2.2 nF poate fi
folosit la modul necritic, respec¬
tiv 1/10 sau (pînă la) 1/3 din un¬
ghiul de rotire.
UN BFO SIMPLU PENTRU ADAPTAREA
UNUI RR DOMESTIC PT. SS8-CW
în excitatorul staţiei Y03RD,
acest montaj este în rea ii ta te
mult maî complicat, existînd
încă un etaj de radiofrecvenţă,
amplificator sau dublor de frec¬
venţă, precum ss alte relee, co¬
mandate de acelaşi manipula¬
tor, care realizează concomitent
trecerea automată de pe emisie
pe recepţie sau, la nevoie, chiar
scoaterea din funcţiune a între¬
gului excitator, trecîndu-se pe
funcţionarea complet separată
a unuia din etajele următoare, ca
oscilator cu cuarţ.
Trebuie nota! că sistemul
acesta de manipulare se poate
aplica şi la montajele tranzistori¬
zate.
LISTA DE MATERIALE
LT, L2. L3 t L4. L5 — vezi textul;
Ci — 700 pF. vezi textul: C2 —
100 pF. di electric aer; C3 — 100
pF, dielectric mică, 250 V; C4 —
10 pF, dieiectric ceramic, 250 V;
C5 — 5 nF, dielectric mită, 250
V; C6 — 100 pF. dielectric mică.
250 V: C7 — 5 nF. dielectric
mică, 500 V; Cfi — 50 pF, dielec¬
tric aer; C9 — 5 nF, dielectric
mica. 500 V; CIO — 100 pF. die-
lectrîc mică, 500 V; Cil — 5 nF.
dielectric mică. 250 V; CI2 — 5
nF. dielectric mică, 250 V; C13 —
5 nF dielectric mică, 250 V: C14
— 0,5 dielectric hîrtie. 250 V;
R1 — 100 kO, 1W t chimica; R2 —
10 kîl, 5 W, bobinată; R3 - 10
kH, 1 W, chimică; R4 — 10 kîl 5
W, bobinată; R5 — 500 n, 5 W;
R6 — 100 kH, 0,5 W. chimică,
Rell, Rel2, Rel3 - 12 V, 300 ...
1 000 O; Dl — F407; VI — 6K7.
EF60 etc.; V2 — 6P6, 6F6, EL84
etc.
161
ALMANAH ..TEHNIUM" 1990
Mulţi radioamatori dornici să-şi
construiască aparatură pentru
traficul în US au abordat trans-
ceiverul SP5WW. la care. de astă
dată. reproducem şi etajul VFO
apărut in Radioelektronik,
12/1986.
In fond, acest VFO este con¬
struit din două oscilatoare; pri¬
mul oscilează între 12.000 şi
12,450 MHz, iar al doilea între
V03CD
5,000 şi 5.500 MHz,
Intrarea in funcţiune a acestor
oscilatoare este comandată în
tensiune. Fiecare oscilator
(TI—T4) are asociat cîte un etaj
separator (T2—T3), iar de la ie¬
şirea comună a acestor separa¬
toare semnalul este aplicat unui
amplificator ce debitează la ie¬
şire aproximativ 0,8 V pe o sar¬
cină de 50 R
De remarcat faptul că atît os¬
ci îatoa ret e. cit şi separatoarele
sînt realitate cu tranzistoare
FET tip BF245.
Cum media frecvenţei are 9
MHz, cu aceste două oscila¬
toare prin adunare sau scădere
cu semnalul recepţionat se aco¬
peră toate benzile.
UtiHzînd şi două diode varicap
BBT05 se realizează şi efectul
RIT. Transformatorul Tr are în¬
făşurarea primară din 12 spire,
iar înfăşurarea secundară din 3
spire, ambele CuEm 0,4, bobi¬
nate pe o carcasă cu miez de fe¬
rită, Şocurile de radiofrecvenţă
DI2 şi DJ3 au cîte 50 spire CuEm
0,06, bobinate pe miezuri de fe-
~i
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
Pentru testarea şi punerea în
funcţiune a aparaturii de trafic
radto, în banda de 144 MHz, se
poate utiliza generatorul-eaii-
braior prezentat în cele ce ur¬
mează. Acesta furnizează la ie¬
şire un semnal cu frecvenţa de
t44 MHz. Semnalul se poate
modula în frecvenţă cu ajutorul
unui generator auxiliar de au-
diofrecvenţâ cuplat la borna
(notată) Umod,
Generatorul conţine un osci¬
lator (TI) cu cuarţ [18 MHz) a
cărui frecvenţă poate fi modifi¬
cată într-o plajă de ordinul kilo-
hertzi-lor. prin modificarea ten¬
siunii de polarizare a diodei vari-
cap Dl. Corecţii mici se pot efec¬
tua dîn trîmerul C4. Dacă induc-
tanţa bobinei LI se alege astfel
încît, împreună cu capacitatea
diodei varicap. să rezoneze pe
18 MHz. se pot obţine variaţii ale
frecvenţei de ordinul zecilor de
kilohertzi. dar cu preţui scăderii
stabilităţii Profunzimea modu¬
laţiei de frecvenţă se reglează
prin modificarea tensiunii Umod.
Bobina LI se realizează pe un
miez oală de FI = 10.7 MHz, Con¬
ţine 15 spire din CuEm. 0 = 0.2
mm.
în colectorul tranzistorului
oscilator (TI) se află un circuit
acordat pe armonica a 8-a [144
MHz). Bobina L2 are 4 spire din
Cu. 0 — 0.6...0.8 mm. Se reali¬
zează în aer. avînd diametrul în¬
făşurării de 8 mm, cu pas de
1 mm. Datele sint identice pen¬
tru L3 şi L4-
Etajele realizate cu T2 şi T3
amplifică semnalul pe 144 MHz.
Pentru a obţine o stabilitate
cit mai bună a frecvenţei s-a
prevăzut un stabilizator (T4) al
tensiunii de alimentare a oscila¬
torului.
Şocurile de radiofrecvenţă se
realizează pe miezuri drepte de
ferită (0 = 2,5...4 mm), pe care se
Y03PKIVI
bobinează 20... 30 spire dîn
CuEm (0 ~ 0.25 ..0.35 mm).
înainte de a alimenta montajul
se fac următoarele operaţii:
R2 se reglează cu cursorul
către condensatorul C3;
— un osciloscop se cuplează
in emitorul tranzistorului TI;
— un undametru cu absorb¬
ţie reglat pe 144 MHz se apropie
de bobina LZ
După alimentarea montajului
se reglează inductanţa LZ în ve¬
derea obţîneni unei indicaţii ma¬
xime pe undametru, în aceiaşi
scop se reglează LI. R2, C4 şi
eventual R4. Schimbarea induc-
tanţei L2 se realizează prin apro¬
pierea sau depărtarea spirelor.
Se cuplează undametrul pe L3 şi
se efectuează reglajul acesteia
în vederea obţinerii unui maxim
de semnai. In acelaşi mod se
procedează şi cu L4, după care
se realizează un retuş al tuturor
indu clanţelor.
rită. şocurile DU. Dl4 şi Dl5 au
cite 150 spire cu aceeaşi sîrmâ.
Pentru gamele de 3.5 şi 14
MHz. L2 ” 42 spire CuEm 0.2. în
paralel cu C = 22 pF; pentru 7
MHz. LI = 8 spire CuEm 0,6, C =
150 pF. iar pentru 21 MHz, Li =
14 spire CuEm 0*5, C — 68 pF.
Modul de plantare a pieselor
pe circuitul imprimat şi circuitul
imprimat sînt prezentate alătu¬
rat
ALMANAH ..TEHNIUM" 1990
163
FI LTRU TRECE-jOS
YD3DKM
Pentru atenuarea produselor
de mixare nedorite la emisie şi
micşorarea încărcării amplifica¬
toarelor de radiofrecvenţă ta re¬
cepţie, se utilizează filtre de
bandă. Filtrul trece-jos descris
in continuare poate fi utilizat in
echipamentul de trafic pentru
banda de 3,5 MHz. Este vorba de
un filtru optimizat, cu un număr
minim de bobine. După cum se
observă in figura 1. atenuarea în
banda de oprire este de cel puţin
55 dG. Filtrul prezintă trei poli de
atenuare, putîndu-se regla inde¬
pendent din cele trei bobine.
Schema electrică din figura 2
este calculată pentru două va¬
lori ale impedanţelor de adap¬
tare. Ambele variante asigură,
performanţe identice dacă valo¬
rile condensatoarelor sini strict
cele indicate. Orice abatere de
la valorile calculate duce la mic¬
şorarea atenuării în banda de
oprire. Se pot utiliza condensa¬
toare cu sti reflex, mică sau
multistrat. Bobinele se reali¬
zează pe oale de ferită de FI —
470 kHz, rebobinate conform
datelor de pe schemă. Se" poate
utiliza strmă de CuEm, 0 = 0,15...
0,25 m m .
Pentru reglarea filtrului se
realizează un montaj conform fi¬
gurii 3. Generatorul G asigură o
impedanţâ internă de 100 (400) 11
Voftmetruf electronic trebuie să
aibă impedanţa de intrare mai
mare de 10 kfl Se poate utiliza
un osciloscop în Jocul volt me¬
trului.
Se reglează frecvenţa genera¬
torului pe 9.16 MHz şi nivelul de
cca 500 mV, Se modifică valoa¬
rea inductanţei LI pînă cînd se
obţine un minim pe VE Apoi,
generatorul se trece pe 5,69
MHz, De această dată. reglajul
se efectuează din L3 în vederea
obţinerii unui minim al indicaţiei
volt metrul ui electronic. In ace¬
laşi mod se procedează pe frec¬
venţa de 4,95 MHZ (L2) După
această operaţie se retuşează
reglajele *n aceeaşi ordine (LI,
L3 h L2), Se baleiază frecvenţa în
banda 0 ,10 MHz pentru a se
observa neliniarrtatea în banda
de trecere (0...4 MHz) şi atenua¬
rea in afara acestei benzi. Ca¬
racteristica va trebui să cores¬
pundă oelei din figura 1, cu ex¬
cepţia atenuării polilor, care va fi
finită, dar mai mare de 60 dG.
în final se blochează miezu¬
rile. după care se mai verifică o
dată dacă poziţiile polilor de ate¬
nuare s-au schimbat.
ALMANAH „TEHNlUM* 1990
CQ-YO
Ine- KAZIMJR RADVANSKY
Cu un tranzistor cu efect de
cîmp şi unul bipolar se poate
realiza un radioreceptor simplu
pentru US atît pentru uz gene¬
ral. cit şi pentru traficul de radio¬
amatori in banda de 80 m.
Din schema eiectrică de prin¬
cipiu se observă că primul etaj
constituie un detector cu reacţie
realizat cu tranzistorul de tip
BF245, care asigură O impe-
danţă mare de intrare. Al doilea
etaj este un amplificator AF rea¬
lizat cu tranzistorul J ? de tip
BC107 ce are ca sarcina o pere¬
che de căşti. Pentru cei ce do¬
resc audiţia în difuzor, se înlocu¬
ieşte casca cu un rezistor de 2
kil, iar cu ajutorul unui conden¬
sator electrolitic de 5 pF se cu¬
lege semnalul din colectorul lui
T 2 care se aplică la intrarea unui
amplificator AF, de exemplu cu
TBA79G,
Bobinele se realizează pe o bară
de ferită lată de 55 x 14 x 4 mm,
utilizată la receptoarele Xora"
astfel: Li — 4 spire, L? — 6 spire.
L a — 25 spire, cu sîrmă 13 0.25
mm CuEm. Bobinele L ^ şi L a se
realizează pe carcase glisante
din carton pentru alegerea dis¬
tanţei faţă de L a în vederea asi¬
gurării unui punct optim de sen¬
sibilitate şi selectivitate. Bobina
şoc se realizează pe o carcasă
cu miez de ferită 0 5 mm, bobi-
nînd cca 100 de spire cu sîrmă 0
0.1 mm CuEm.
Cu ajutorul grupului de con¬
densatoare C 2 — C & se acoperă
foarte bine banda de 3 500—3 800
kHz, iar cei care doresc utiliza¬
rea receptorului pentru uz gene¬
rai în US vor reduce bobina L 3 cu
12 spire şi vor înlocui grupul de
acord C a —C a cu un condensa¬
tor variabil de 500 pF,
Dozarea reacţiei se realizează
cu ajutorul condensatorului C*,
iar volumul audiţiei se stabileşte
din potenţiometrul R*. Adapta¬
rea antenei la montaj se reali¬
zează cu ajutorul trimerutui
Alimentarea se realizează de la
o baterie de 9 V sau de la o sursă
stabilizată.
MEMQRATOF
u„
— r —
6> <sr,.f
[V]
1 kix [256 K
[mnr]
n
BPW12
Tdcfunkcn
50
350
3.8
70
BPW20
Tetefunkcn
10
430
7J
100
BPW21
Tclefunkcn
10
430
7,5
100
FOTODIODE
BPW2 1 M
Telcfiinkcn
10
3K0
7.5
100
BPW24
Tckfunken
50
380
0.64
40 i
BPW35
Tetefimken
50
380
94
130
BPX34
Telcfunkcn
50
200
0.035
120
BPI04
Siemens
20
380
5
120
BPW32
Siemens
7
380
1 ,
120
BPW33
Siemens
7
180
7.6
i:o
ALMANAH ..TEHNIUM'* 1990
J65
CQ-YO
BAZA DE TIMP PENTRU
OSCILOSCOP
YOSFQL
Generatorul de tensiune liniar
variabilă (GTLVţ, prezentat în
nr. 8/1988 al revistei „TehniunrT,
se poate folosi pentru baza de
timp a unui osciloscop, dacă în¬
tre bornele plăcilor de deviaţie
pe orizontală (XX) ale tubului
catodic şi GTLV se intercalează
montajul a cărui schemă este
prezentată- în figura 1. Este
vorba de un repetor pe sursă,
realizat cu tranzistorul JFET de
tip BF256 jsau similar), urmat de
un amplificator in contratimp,
realizat cu două tranzistoare de
tensiuni mari, BF179 (sau simi¬
lar).
Repetorul este necesar pen¬
tru păstrarea liniarităţii tensiunii
LV în timpul diverselor reglaje,
care nu trebuie să se soldeze cu
ş unt ari ale condensatorului C
din schema GTLV, Amplificato¬
rul măreşte amplitudinea ten¬
siunii LV pînă la nivelul necesar.
Cu valorile din schemă s-a
obţinut o bună desfăşurare pe
orizontală pentru tubul 5 L038I
cu care s-a realizat un oscilo¬
scop portabil.
In figura 2 se prezintă modifi¬
carea ce trebuie făcută la cone¬
xiunile circuitului /3E555 pentru
cele două tipuri de sincronizări
ale tensiunii de desfăşurare
(TLV). şi anume internă (cu sem¬
nalul de vizualizat) şi externă.
Trebuie îndeplinite condiţiile;
5C 0 R1 < 1,1 RC; AV, > 0,66 V\
Prin DSC (dipol stabilizator
de curent) se înţelege circuitul
format de 0A741 şi tranzistor,
aşa cum a fost dat în schema ge¬
neratorului TLV
m
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
CQ-YO
RADIOBALIZĂ PENTRU 144 MHz
3x75K
Y03APG
Baliza a fost realizată în cadruJ
Radiocfubului Deva şi transmite
indicativul (Y02KAR) şi QRA-
locatortil Aceasta serveşte la
reglarea receptoarelor, precum
şi la urmărirea condiţiilor de
propagare. Schema este simpla
şi se prezintă in figurile 1 şi 2.
Modularea emiţătorului se
face in amplitudine pe etajul fi¬
nal. iar manipularea telegrafică
se face în primul etaj trîplor.
Generatorul de JF este reali¬
zat după o schemă simplă cu
reţea de defazare RC. Mesajul
de transmis este introdus în cir^
cultul 2708. circuit ce reprezintă
o memorie EPROM.
Memoria este montată intr-un
soclu. Singurul dezavantaj al
acestei memorii este necesita¬
tea alimentării cu 3 tensiuni.
Viteza de transmitere (viteza
de citire a mesajelor din memo¬
ria EPROM) este reglabilă.
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
167
AMPLIFICATOR LINIAR 144 MHz
Marea majoritate a Iranscei-
verelor. indiferent că sînt con¬
struite industrial sau de către ra¬
dioamatori, au puteri mici de ie¬
şire. puteri care, în regim porta¬
bil, cînd se lucrează de pe înăl¬
ţimi. sînt mulţumitoare, în trafi¬
cul curent însă, din amplasa¬
ment fix în GRM cotidian, se im¬
pune utilizarea unor puteri mai
mari. în limita clasei de autori¬
zare.
Reamintim că un amplificator
liniar trebuie să amplifice sem¬
nalul aplicat la intrare fără a pro¬
duce nici un fel de distorsiune,
situaţie foarte importanta pen¬
tru emisiunile SSB.
Un montaj practic robust şi
relativ uşor de construit, care
are la bază tubul electronic
QQE06/40 sau tubul 829B. are
schema electrică de principiu
prezentată în figura 1. Construc¬
ţia prevede plasarea orizontală a
tubului cu ieşiri ie celor două
anode tot m plan orizontal, mon¬
tarea făcîndu-se pe un ş as iu de
metal.
Semnalul se aplică prin cablu
coaxial bobinei de cuplaj Lc.
Bobina LI are 3 spire din sîrmâ
de cupru emailat cu diametrul
de 1,6 mm. bobinate fără car¬
casă, pe un diametru de 12 mm,
lungimea bobinei fiind de 20
mm. Acest circuit se acordă pe
145 MHz cu ajutorul condensa¬
torului CI.
între spirele spaţiale ale bobi¬
nei LI vom plasa cele două spire
ale bobinei de cuplaj Lc (bobi¬
nate tot cu un diametru de 12
mm}, dar pe sîrmâ este plasat un
tub izolant de material plastic.
Din condensatorul Cc se
acordă această bobină tot pen¬
tru semnal maxim transferat în
mijlocul benzii de 2m,
Bobina L2 din circuitul anodic
este construită dintr-o bandă de
tablă de cupru lungă de 374 mm.
groasă de 2,5 mm şi lată de 16
mm, pliată în formă de U, cu o
C. MIMAI
distanţă de 24 mm între braţe
(fig. 2). Condensatorul C2 care
acordă acest circuit este de tip
fluture, 2 x 15 pF, şi este montai
la extremităţile inductanţei.
Legăturile circuitului L2 cu ie¬
şirile anodice ale tubului se fac
cu două bucăţi de tresă prevă¬
zute eu coliere cu şurub.
Bobina de cuplaj cu antena La
este formată dinfr-un fir de cu*
pru cu diametrul de 3 mm îndoit
tot în formă de U (fig. 2). La
acest circuit este ataşat un con¬
densator variabil de 3—30 pF,
Linia La este montată sub linia
L2 şi, prin varierea distanţei în¬
tre cele două linii, se reglează
cuplajul pentru transfer maxim
de enegie.
Condensatorul de decupiaj al
circuitului anodic trebuie să
aibă izolaţie mică, recomandat
pentru o tensiune de străpun-
gere superioară lui 3 kV; restul
condensatoarelor sînt ceramice¬
le schemă, tubul este conec-
168
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
CQ-YO
tat ca să fie alimentat la .6,3 V (se
ştie că acest tub electronic
poate fi alimentat şi cu 12 V).
Şocurile de alimentare sînt de
2,7 #iH.
De la circuitul de 6.3 V. prin-
tr-un redresor dublă alternanţă
(două diode BYX36/150 sau
1N4001), se obţine alimentarea
pentru releul de comutaţie. Cu
acest releu se produc comuta¬
rea alimentării grilei-ecran şi
anodelor, precum şi, prin alte
contacte, cuplarea antenei. Co¬
manda releului se face de la un
întrerupător special (microfon
sau separat)
Pentru alimentarea acestui
amplificator liniar trebuie con¬
struit un redresor special ca in
figura 3
La acest redresor, un element
aparte îl constituie alimentarea
grilei-ecran, unde se foloseşte
un filtru ce conţine şi un drosel
de 5 H. Valoarea acestui drosel
nu este critică, oricum el trebuie
să asigure o bună filtrare.
Tensiunea de 216 V se obţine
stabilizată cu ajutorul unor tu¬
buri stabilovolt
Cînd se face reglajul etajului
se urmăreşte ca în gol curentul
anodic să fie de aproximativ 50
mA, ceea ce corespunde la o ne¬
gativa re de -25 V.
Cînd conectăm transceiverui,
reglăm Cc şi Ci pentru a obţine
un maxim de curent anodic.
Reglăm apoi C2 pentru ca va¬
loarea curentului anodic să fie
minimă; se reglează apoi cupla¬
jul eu antena şi se urmăreşte ca
în regim MA curentul anodic să
fie de 130 mA (la purtătoare), iar
pentru S$B să avem un curent
de vfrf de 220—230 mA.
Aceste reglaje se fac, în ordi¬
nea expusă, de mai multe ori.
Oricum, circuitele de la in¬
trare trebuie acordate perfect.
ALMANAH „TEHN1UM" 1990
16$
CQ-YO
DISPOZITIV PENTRU
SCALĂ NUMERICĂ
ION SOCEANU, Y03-B318/B
Circuitele integrate CMOS
oferă, printre altele, şi avantajul
unui consum extrem de redus
de energie electrică. Acest
avantaj este însă diminuat de
consumul comparativ mare al
scalelor numerice cu afişaje cu
LED-uri.
De fapt, în cea mai mare parte
a timpului cît sînt în funcţiune şi
nu li se aplică semnal de
măsură, acestea afişează inutil
mai multe zerouri (6 aproxima¬
tiv), ducînd la încălzire, fapt ce
afectează în mod negativ fiabili¬
tatea.
Propun o metodă prin care, în
lipsa semnalului de măsurat, să
fie aprins numai afişajul unităţi¬
lor (primul din dreapta), care
arată că instrumentul este în
funcţiune, iar la aplicarea unui
semnai la intrare să se aprindă
automat numai cifrele utile, ze¬
rouri le din st în ga celei mai sem¬
nificative cifre fiind stinse.
Realizarea practică s-a făcut
cu ajutorul a şapte circuite inte¬
grate MMC 4027, care conţin
cîte două brstabile JK. care au şi
intrări de set şi reset asincrone
Bistabifele Rîl—Bl7 sînt folosite
ca bistabil set-reset asincrone
(fig. t). Intrările SET1 sînt apli¬
cate la ieşirile Ol ale numă¬
rătoarelor CI 6—9 ale scalei
frecvenţ metr ului, iar intrările
RESET1 sînt legate împreună la
RESET-ul general (care se folo¬
seşte şi la reset are a numărătoa¬
relor).
Presupunem că iniţial atît
170
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
CQ-YO
numărătoarele, cît şi bi stabilele
Bl 1—617 au fost aduse de im¬
pulsul de RESET de la blocul de
comandă în starea „O". După ce
primul numărător a numărat
nouă impulsuri, transmite im¬
puls ui de transfer (al zecelea)
numărătorului următor, a cărui
ieşire Ol, trecînd din 0 în 1 logic,
determină bascularea In starea
1 a bistabilului Bit. După ce şi
acest numărător primeşte pe in¬
trare al zecelea impuls, deter¬
mina bascularea foistabifulyi B12
de către ieşirea Q1 a numărăto¬
rului al treilea ş a m d, pîna la
încheierea ciclului de numărare.
(Am menţionat mai sus că prima
cifră din dreapta nu va fi stinsă,)
Brstabilele B11—Bl7, care au
fost basculate, vor păstra
această stare pîna la venirea im¬
pulsului de RESET. Celelalte
bistabîle ale circuitelor MMC
4027 (bi slabi le le B21— B27. fi¬
gura 1) sînt utilizate ca bistabile
JK sincrone, bascularea aces¬
tora dintr-o stare jn alta făcîndu-se
pe frontul crescător al semnalu¬
lui de tact aplicat pe intrarea
clocfc şi în funcţie de informaţia
de pe intrările JK' Acestea se
leagă cu intrările J şi K la ieşirile
Q1 şi respectiv Ol aie bistabile-
lor Bl 1—617. înainte ca Bl 1—17
să fie resetate. pe stările clock
ale bi st abilelor 821—B27 se
aplică impulsul de transfer de la
frecvenţmetru (care se aplică şi
decodificatoarelor MMC 4543.
C110—17), Astfel acestea vor
prelua informaţia şi o vor păstra
pîna la venirea unui nou impuls
de transfer. în continuare se
aplica resetarea şi începe un
nou ciclu de numărare. Daca nu
se aplică semnal la intrare, bi-
st abilele Bll—B17 nu vor fi bas¬
culate. ca urmare nici bi sta bilete
B 21—6 27. şi datorită faptului că
ieşirile acestora din urmă Q2
sînt legate la intrările BLAN-
K1NG ale decodificatoarelor
C111—17 afrşajele corespun¬
zătoare vor fi stinse. Dacă se uti¬
lizează circuite MMC 4511 la in¬
trările BLANKING se vor lega ie¬
şirile Q2. Cablajul nu comportă
probleme deosebite şt se reali¬
zează pe sticiotextolit dublu pla¬
cat (fig. 2). Se ataşează într-o
modalitate pe care o crede fie¬
care că este mai bună lîngâ
placa de cabla] a frecvenţmetru¬
lui şt se fac legături cu sîrmă
subţire izolată. Alimentarea se
face de la traseul Vdd al free-
venţmetrului şt dacă se observă
anumite nereguli în funcţiona¬
rea acestuia, nedatorate unor
greşeli de construcţie, se aplică
un condensator de 0,1 pîna la
cîţiva /iF (de fapt valoarea se ta¬
tonează) pe traseul de alimen¬
tare al celor şapte MMC 4027,
Dacă se doreşte anularea
efectelor acestui dispozitiv,
pentru un timp intrările SET2 ale
bistabilelor B21—B27 se leagă la
un comutator cu reveni re, care,
prin acţionare (apăsare sau bas¬
culare), pune aceste intrări în 1
logic (Vdd) Acest lucru nu l-am
făcut şi nu apare în schemă şi
cablaj, dar l-am remarcat în text,
considerînd că unit constructori
care doresc pot să-l utilizeze.
Consider că funcţia celor
şapte circuite MMC 4027 din
acest dispozitiv poate fi încor¬
porată intr-un singur circuit sau
chiar poate fi înglobată în inte¬
riorul numărătoarelor şi decodi-
frcatoarelor şi cred că. dacă s-ar
trece la construcţia practică, şi
circuitele CMOS vor avea
această calitate pe care o au cir¬
cuitele TTL (de codificatoarele
447). Acest lucru, compensînd
consumul inutil menţionat la în¬
cepui. creează astfel posibilita¬
tea ca unele aparate de măsură
cu afişaje cu LED-uri să devină
portabile şi să aibă o fiabilitate
mărită.
BIBLIOGRAFIE:
— Circuite integrate CMOS
— Microelectronica
- Z. Schi e ti* L Hoffman, A,
Câmpeanu, Semiconductoare şi
aplicaţii, Editura Facla.
— Gh. Sănduletcu, Ml hal Pe¬
tre, Electronică energoneinten¬
sivă prin aplicaţii CMOS. Edi¬
tura Militară,
171
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
CQ-YO
DOWN CONVERTOR PENTRU MODUL B
VlRQtL IONESCU, V09CN
Acest convertor permite recep-
ţionarea downlink-ulu» din mo¬
dului 6 ai satelitului OSCAR 13
145.825 ... 145.975 MHz (baliza
145,812 MHz) şi transpunerea
acestei benzi în 28.825 ... 29.975
MHz. respectiv la intrarea orică¬
rui transceiver care are banda
de 10 m.
Convertorul conţine.
— circuitele de alimentare
(redresor, stabilizator);
— circuitele pentru genera¬
rea frecvenţei de 117 MHz (osci¬
latorul local);
— amplificatorul de RF (cu
tranzistor MOSFET);
— mixerul (cu tranzistor
MOSFET).
A l i mentator u l este pre văzu t
cu un redresor cu punte care li¬
vrează +14 V (fig- 4b)
Frecvenţa oscilatorului local
este de 117 MHz şi se obţine de
la un cristal de 39,000 MHz
Schema este în figura 3, Tran¬
zistorul TI este oscilator, iar Ţ2
amplificator triplor
LI se reglează pe frecvenţa de
oscilaţie în regim „peste critic"
cu 1/2 tura a miezului. L2 se re¬
glează pe armonica a Mi-a (117
MHz), pe maximumul semnalu¬
lui recepţionat sau al zgomotu¬
lui propriu al convertorului.
Realizarea circuitului imprimat
nu purte probleme şi este la
opţiunea constructorului în func¬
ţie de componentele disponibile
Amplificatorul RF poate fi rea¬
lizat cu BF960, 40673, 3SK35,
ECC225 etc. Noutatea acestui
montaj este anexarea unui cir¬
cuit integrat 723. care permite
stabilizarea tensiunilor de ali¬
mentare (drena şi G2) şi limita¬
rea curentului din drena, Acest
mod de limitare permite elimina¬
rea grupului RC, care se mon¬
tează între sursă şi masă exact
în acelaşi scop. Eliminarea gru¬
pului RC permite conectarea di¬
rectă la masă a sursei, evitînd
orice impedanţâ parazită Pe de
altă parte, reglajul comod al UO
şi UG2 permite Obţinerea para^
metrilor globali maximi posibili
de la tranzistorul utilizai.
în privinţa mixerului sînt vala-
Fig.1b
CIRCUITUL IMPRIMAT (scara 1:1)
172
ALMANAH „"nEHNlUM 11 1990
F ig. 1 c AMPLASARE PIESE
ALMANAH „TEHNIUM” 1990
173
Fig.2b MIXER-CIRCUITUL IMPRIMAT (scara 1:1)
BOBINA
DIAMETRU
mm
NR SPIRE
CONDUCTOR
LI
5
ie
Cu Em 0 0,6
L2
5
6
CuAg 0 0,8
L3
5
\
CuEm* 0,6
Fig, 3 GENERATOR 117 MHz
t74
ALMANAH „TEHN1UM" 1990
-
vn
IEŞIRE
28MHz ANTENA
Fig.4 a AMPLASAREA PE ŞA5IU
4 X 1N4007
bile aceleaşi observaţii.
Reglajul se realizează pornind
de la UG2 = 0 V şi UD = 5 V,
Potenţiometre le pentru limi¬
tarea curentului se reglează in
prealabil la 10—12 mA limitare,
folosind o sarcină rezistivă.
Cu antena conectata, utilizind
chiar semnalele satelitului, se
reglează pe maxim de semnai
miezurile indnctanţelor LI — L4
l.g. la} şt L1-L6 (h'g, 2a).
In continuare se vor creşte
tensiunile UD şt UG2 la amplifi¬
catorul RF şt. succesiv, se va co¬
recta acordul, în funcţie de ca¬
racteristicile individuale se vor
obţine performanţe cit mai ridi¬
cate ţcîştig şi zgomot). De
exemplu: UG2 = 5 V, UD *= 7 V.
La mixer se procedează similar
Pentru mixer, valorile obţinute
sini; UG2 = 0.5 V: UD = 9 V.
Convertorul se amplasează intr-o
cutie metalică cu dimensiunile
aproximative de 220 mm x 150
mm x 150 mm. Modul de ampla¬
sare a celor patru componente
majore (redresorul, generatorul
117 MHz. amplificatorul RF şi
mixerul) rezultă din figura 4a,
Ieşirea convertorului se co¬
nectează direct la borna de an¬
tenă a transceiverului.
Utilizind O antenă cross Yagi
cu 6 + 6 elemente cu orientare
AZ-EL şi avînd un cablu de co-
borîre de 10 m lungime, semna¬
tele balizei recepţionate sint
mult deasupra zgomotului de
fond al convertorului.
MEMORATOR U
TRANZISTOARE RF DE PUTERE
Type
No.
Maximum
Ratîngi
ChwacteristiCS
v CBO
volis
VcEO
VOl(£
■c
amps
Dissipation
Watt»
v CE(*u)
R,F. Power Output
Max.
*ob
1MHz
pF
Max.
volt*
ftt Ir
amp*
Watt*
min.
st
watts
■f
8t Casa T
25"C
F amp. of
ioo°c
f
MHz
Fin
WBttS
f
MHz
wotts
2N3066
55
30
0 -4
5
2 6
t
0 02
1 8**1
100
*
0 05
1 0
400
0-1
3
2N4Q4Q
50
40
1 0
11 5
10
2
1
8
400
3
15
2N4041
60
40
0-5
10
5-7
2
0-5
3-3
400
1
—,
—
S
2N4127
60
40
1 5
20
11 4
1
1
12
150
1 -9
—
—
251
2N412B
60
40
3-0
35
20 0
1
2
20 ,
150
5 0
—
—
50J
2N4427
40
20
0 4
3 -5
2-0
0 5
0-1
t O
175
100
0 -4**
470
126
4
i 2N442S
55
35
0 -425
3 5
2 0
5
0-4
0 75
500
0 075 i
—.
—
—
3 6 1
2N4429
55
35
0 '425
5
2 86
5
0-4
1
1000
0-300
—
—
3 5
2N4430
55
40
1 0
10
5-7
5
1
2 5
1000
0-750
—-
—
■—,
5
2N4431
55
40
2 0
ie
10-3
5
2
5
1000
1 57
—
—
—
10
ILMANAH „TEHNIUM" 1990
t7S
CQ-YO
ANTENĂ YAGI PENTRU 144 MHz
LUCIAN POP, Arad
Antena Vagi este cea mai
râspîndită în rrndurile radioama¬
torilor de unde ultrascurte.
Ea are o construcţie simplă,
un cîştig şi un coeficient de di-
rectivitate mare.
Dimensiunile necesare pentru
construirea ei pentru lucrul în
banda de 144 MHz sînt indicate
în figură.
Antena se confecţionează din
ţeava de cupru sau aluminiu cu
un diametru de 10 mm.
Deoarece la mijlocul elemen¬
telor tensiunea este egală cu
zero, acestea pot fi montate în
acest punct direct pe un suport
comun, confecţionat dintr-o ţea¬
va metalică.
Pe acest suport se va fixa per¬
pendicular pilonul met ar ic de
susţinere, antena aşezîndu-se
astfel în poziţie normală de lucru
(unghi favorabil).
Alimentarea se va face în
punctele XX ale radiatorului prin
intermediul unui cablu coaxial cu
împedanţa de 75 11, simetrizat.
Bucla de sîmetrizare va avea
lungimea de 340 mm şi va fi con¬
fecţionată din aceiaşi cablu, cu
aceeaşi impedanţâ.
Pentru punerea îa punct se
vor îndepărta reflectorul şi di¬
rectorul şi se va pune în func¬
ţiune emiţătorul pe 145 MHz. Cu
ajutorul unui bec cu neon se va
verifica repartiţia tensiunii în
căzui în care nulul acesteia nu
corespunde exact cu mijlocul
geometric ai radiatorului, se va
acţiona asupra lungimii seg¬
mentului de simetrtzare, care
iniţial este bine să aibă o lun¬
gime ceva mai mare decit cea
menţionată.
După realizarea simetrizării
se va monta reflectorul la dis¬
tanţa indicata şi se va măsură
cîmpui la o distanţă de cel puţin
20 m în spatele antenei
Variind distanţa reflectorului
faţă de radiator, se va căuta obţi¬
nerea unei radiaţii minime. Apoi
se montează şi directorul şi se
reglează pentru maximum de ra¬
diaţie în faţa antenei.
Deoarece cete trei elemente
se influenţează reciproc, este
nevoie de a reveni de cîteva ori
asupra reglajelor pînă la obţine¬
rea unui cîştig şi a unul raport
faţă/spate maxim.
Bine pusă la punct, antena
poate avea un cîştig de 7—8 dB.
oferind multiple satisfacţii ra¬
dioamatorilor atît la lucrul local,
cît şi pentru DX.
Dimensiunile relativ reduse o
recomandă şi ca antenă pentru
lucrul portabil în concursuri.
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
176
SORIN NlfVlARA, Y07CKQ
Această sursă de alimentare
multiplă a fost realizată pentru
alimentarea aparaturii unei staţii
de radioamator; receptoare, ex-
citatoare (15 V), montaje TTL (5
V) şi etaje de putere tranzistori¬
zate cu consum de maximum
4 A la 30 V,
Ea se compune din trei stabili¬
zatoare autoprotejate la scurt¬
circuit de 5 V/0,5 A. 15 V/Q.fl A şi
3 ,30 V/4 A. Stabilizatorul regla¬
bil conţine un sistem de limitare
de curent reglabil între 0,5 şi 4 A*
independent de tensiunea de ie¬
şire, şi poate fi folosit şi la în¬
cărcarea acumulatoarelor
Transformatorul de reţea are
două înfăşurări ce asigură 15
V/1,5 A şi 30 V/4 A. Sursele fixe
de 5 şi 15 V folosesc aceeaşi în¬
făşurare şi sînt realizate cu cir¬
cuite integrate de tipul LM78T5
<15 V) şi LM309K (5 V) Ele asi¬
gura un curent maxim în sarcină
de 1 A şi disipa o putere de maxi¬
mum 20 W Aceste surse inte¬
grate au protecţie internă la su-
pracurent şi ambalare termica şi
necesită foarte puţine compo¬
nente externe Se vor monta di¬
rect pe şasiul aparatului, iar
condensatoarele C 3 . C &P res¬
pectiv C 4 . C 6 , chiar pe terminale.
Tensiunea nominală a acestor
stabilizatoare se va afla în limi¬
tele 4,75 „5,25 V pentru LM309K
şi 14,5. .15.5 pentru LM7815 (LM
320-15).
Stabilizatorul reglabil se ali¬
mentează din înfăşurarea de 30
V/4 A prin redresorul format din
puntea redresoare 4PM20 şi
condensatorul C, de 2 x 5 000 v F/
50 V. S-a utilizat un circuit inte¬
grat J0A723C, care oferă pe lingă
simplitatea in utilizare şi perfor¬
manţe deosebite, rezistenţa de
ieşire măsurată fiind mai mică
de 10 mO. Sistemul de limitare a
curentului reglabil foloseşte
tranzistorul intern de limitare
accesibil BE Ja terminalele CS şi
CL Tensiunea de deschidere BE
se compune dîntr-o fracţiune
stabilizată, reglabilă din P 3 şi o
fracţiune proporţională cu Cu¬
rentul de sarcina, cuîeasa prin
P ; Tensiunea stabilizata este
asigurată de dioda Di aflata in
conducţie oa torit a rezistenţei
R t1 Cînd suma acestor tensiuni
atinge 0,55 V tranzistorul limita-
tor se deschide şi tensiunea fa
ieşire se reduce corespunzător
menţinerii consumului prestabi¬
lit.
La punerea în funcţiune se va
regla din P 4 o tensiune de ieşire
de circa 25 V Se aduce cursorul
lui P 3 la capătul inferior (spre
R 14 ) şi se creează la ieşire un
consum de 4.5 A Se va regia
apoi Pj pică cînd se produce li¬
mitarea (tensiunea la ieşire
scade) Se va produce apoi la ie¬
şire un consum de 0,5 A şi cu
cursorul lui la extremitatea
opusă se va regla R 10 pentru a se
intra în regim de limitare. Se
poate grada apoi P 3 direct în
,A“ Acest sistem are avantajul
unei căderi de tensiune reduse
pe elementul limitelor (0,5 V). un
cost redus şi posibilitatea re¬
glării continue a curentului limi¬
tat.
Grupul regulator a fost reali¬
zat cu doua tranzistcare de tip
KD503 (sau 2N3055) conectate
In paralel prin rezistenţele de
echilibrare R b şi de 0.2 fi.
Aceste tranzistoare au fost co¬
nectate fiecare direct pe radia¬
toare profilate din aluminiu cu
suprafaţa de 400 cm*, izolate
faţă de şasiu şi dispuse in exte¬
riorul carcasei în poziţie verti¬
cală.
Miliamper metrul conectat rn
schema serveşte prin comutare
la măsurarea curentului de sar¬
cina şi a tensiunii la ieşire. In
funcţie de sensibilitatea sa. se
vor regla P, si R 2p pentru a
obţine scările dorite de măsura
Polen [iometrul P 4 poate fî cu¬
prins intre 1.. 50 fcll, iar R» şi R 5
se determină experimental în
funcţie de li milele de tensiune
dorite. Trebuie să se aibă în ve¬
dere că pentru această configu¬
raţie a grupului regulator serie
Ti. T 7 , redresorul trebuie sa
asigure in sarcina o tensiune de
5 V mai mare ca limita superi¬
oară dorită. Totodată, tensiunea
maximă data de redresor nu tre¬
buie să depăşească 37 V pentru
a se evita distrugerea circuitului
integrat 0A723C. Se poate mon¬
ta preventiv un sistem de limi¬
tare format dintr-o rezistenţă de
200 n de ta V a * şi (conectate
împreuna) spre + şi o diodă Ze-
ner de 37 V spre masă (PL27Z +
PL9V1). Pentru a se conserva
rezistenţa de ieşire la valoare
foarte scăzută este necesar să
se respecte realizarea traseelor
de curent mare ca în schema de
principiu. Tranzistorul Tţ de tip
BD 139 necesită un radiator de
10 cm*. Pentru a se evita o even¬
tuală instabilitate în funcţionare
se va conecta pe bornele de ie¬
şire un condensator cu tantai de
5. 50 pF (C ,)
BIBLIOGRAFIE Circuite Inte¬
grate liniare. Catalog 1981
ALMANAH „TEHNIUM 1 * t9S0
ADAPTOR PENTRU FRECVENTMETRU
9
Adaptorul este constituit din-
Ir-o sondă de impedanţă mare,
un preamplificator (utilizabil
pînă la frecvenţa de 50 MHz), un
divizor de frecvenţă eu 10 (utili¬
zabil pînă ta 20 MHz) şi un trig-
ger, pentru analiza fenomenelor
uonţinue sau de frecvenţe joase.
Ansamblul circuitelor de adap¬
tare se aranjează conform figurii
l Bineînţeles, se poate omite di-
vizorul cu 10 cînd nu sînt pro¬
bleme în ceea ce priveşte frec¬
venţa sau preamplificalorul. cînd
sensibilitatea trecvenţmetrului
este suficienta.
t78
î Sonda de impedanţă mare
Schema sondei este prezen¬
tată în figura 2. Se foloseşte un
tranzistor cu efect de cîmp canal
n (pentru asigurarea impedanţei
mari de intrare), urmat de un
tranzistor bipolar tip pnp. în
această configuraţie folosim o
alimentare cu plusul la masă. S-ar
putea realiza şi un montaj cu mi¬
nusul la masă. Înlocuind TEC-ul
canal n cu unul canal p şi pe T2
cu unul npn.
Intrarea se tace prin conden¬
satorul CI. în serie cu rezistenţa
RT, care are rolul de a compensa
fenomenul de rezistenţă nega-
Ing, C, IVANCIOVICI
ti vă de intrare pe care montajul îl
manifestă la anumite frecvenţe.
Pentru â proteja intrarea S-a
prevăzut rezistenţa R2 (de va¬
loare foarte mare), compensată
In frecvenţă de către condensa¬
torul C2. în acest mod se pot
aplica pe intrarea sondei chiar
300 V. curentul de poartă al lui
TI fiind doar de 100 pA. Rezis¬
tenţa R5 de polarizare a TEC-ului
* nu este decuplată pentru corec¬
ţia în frecvenţă. Datorită disper¬
siei parametrilor lui TI s-ar pu¬
tea să fie necesară modificarea
uşoară a acestei valori pentru a
se obţine valorile tensiunilor in-
ALMANAH ..TEHNIUM” 1990
di cate pe schemă. Legătura în¬
tre TI şi T2 se face prin dioda
Zener DZ1 P fixînd potenţialul
bazei tui T2. Legătura s-ar fi pu¬
tut face şi printr-un divizor rezîs-
iiv. Condensatorul C3 decu¬
plează rezistenţa R7. fac în d O
nouă corecţie în frecvenţă. Re¬
zistenţa de sarcină a iui T2 este
R8 şi se găseşte la cealaltă ex¬
tremitate a cablului coaxial de
legătură. Sonda este concepută
astfel incit pe cablu se transmit
şi semnalul şt alimentarea, folo¬
sind u-se deci doar două cone¬
xiuni de legătură.
Circuitul de protecţie este
realizat din R2 în paralel cu C2.
S-ar părea că impedanţa de in¬
trare nu poate fi inferioară valo¬
rii de 3,3 MII în paralel cu 4,7 pF.
Această consideraţie nu mai
este valabilă începînd cu frec¬
venţa la care rea etan ţa lui C2
devine net inferioară valorii lui
R2. Atunci impedanţa de intrare
a lui TI este afectata de C2 şi
poate deveni negativă la frec¬
venţe înalte. Putem limita efec¬
tele aranjînd elementele monta¬
jului astfel îneît să reducem la
minimum capacitatea între poarta
lui TI şi ceilalţi doi electrozi
(sursa şi drena)» apoi ajegînd în
mod convenabil, prin încercări,
valoarea iui R1 Capacitatea de
intrare variază puţin în funcţie
de frecvenţă şi este în jurul valo¬
rii de 5 pF. Rezistenţa de intrare
este mai mare de 20 MU sub 100
kHz* pentru a ajunge la 6 MII la
frecvenţa de 1 MHz
2 . PreampllHcatorul şl dl vizo¬
rul cu 10
Primul etaj al preamplificato-
rului (îig 3) este in configuraţie
emitor comun cu baza polari¬
zată prin intermediul rezistenţei
RB (care este şi rezistenţa de
sarcină a sondei). Al doilea etaj.
cuplat direct cu primul este în
configuraţie repetor pe emitor
fcolector corn un) p apoî semna¬
lul atacînd tranzistorul T3. Acest
tranzistor este polarizat de se-
mireglabilul R9 de asemenea
manieră îneît este saturat în re¬
gim static şi deci numai alternan¬
ţele negative ale semnalului pot
ajunge un impuls la intrarea di-
vizorului. Acest divizor poate ft
realizat cu un circuit digital
CD6490 sau cu două CDB473,
Primul este un numărător deca-
dic, conţine patru bistabile maş¬
ter-slave astfel interconectate
îneît să realizeze un di vizor prin
2 şi un divizor prin 5. Frecvenţa
maximă a impulsurilor de intrare
are o valoare tipică de 1B MHz.
Cel de-a! doilea (CDB473) este
format din două bistabile mas-
ler-slave pe capsulă. Intrarea in¬
formaţiei In secţiunea maşter se
face pe intrările J h K controlate
de intrarea de tact (fig, 5) Frec¬
venţa maximă de tact are valoa-
179
ALMANAH ,/TTHNlUM" 1990
CQ-YO
6
A
rea tipică de 20 MHz
Prin intermediul comutatoru¬
lui Slb, se aplică pe intrarea
f rec ven (metrului fie semnalul
provenind dinspre colectorul tui
T3 h fie semnalul de ia ieşirea dt-
vîzorului cu 10. în ambele ca¬
zuri, semnalul (tensiunea) trece
printr-un di vizor rezist iv, consti¬
tuit din R10, R11, respectiv R12,
R13 în acest mod, frecvenţme-
trui nu risca să fie saturat de o
tensiune prea mare.
De altfel, amplitudinea sem¬
nalelor este deja limitata prm
faptul câ tensiunea de alimen¬
tare a lui T3, cît şi a circuitelor
integrate digitale ce formează
divizorul. este de 5 V. Pentru a
asigura o viteză suficienta de
numărare nu este indicai sa se
folosească di vizorul pentru Irec-
venta sub 1 MHz, Pentru a putea
face comutările necesar^ intro¬
ducem comutatorul Sîa,b. care
produce şi O limitare a benzii ue
trecere, destinata eliminam even¬
tualelor tensiuni parazite de
joasa frecvenţă, Dacă dorim îâ
eliminam şi frecvenţe mai ridi¬
cate, se introduce comuta torul
S2. care reduce frecventa de
tăiere superioară la aproximativ
100 kHz
In acest mod avem trei posibi
iitaţi de a alege banda de tre¬
cere. iar sensibilităţile cores¬
punzătoare (sonda 4 preampli-
ficator) sînt indicate in figura 4 r
în afara cazului cînd se lucrează
cu d* vizorul, sensibilitatea va-
riaza în funcţie de tipul de frec-
venţmetru folosit
3. Trlggerul
Aşa cum arata figura 6 r acesta
are rolul de a număra lent cu aju¬
torul unei fotodiode FD Poten-
ţiometrui P permite reglarea
punctului de anclanşare în li¬
mite relativ mari, ' putîndu-se
măsură la fel de bine perioade
de obscuritate, cît şi perioade de
iluminare mai mult sau mai puţin
intense Triggerul poate fi co¬
mandat şi_ de surse de tensiune
continue. în acest scop se deco¬
nectează fotodioda FD şi se
aplică tensiunea direct (daca
este negativă fata de masă) în
cazul unei tensiuni pozitive, se
montează o rezistenţă în serie
cu intrarea (punctul B) şi apoi se
reglează potenţ io metrul P pen¬
tru a aduce di vi zorul de tensiune
astfel format în apropierea
punctului de anclanşare. Trig-
gerul este utilizabil pinâ la frec¬
venţe de ordinul a 100 kHz si se
pot aplica pe intrarea sa tensiuni
cu amplitudini de pîna la 50 V
ÎBO
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
PUBLICITATE
ÎNTREPRINDEREA „ELECTRONICA"
„Electronica" produce o bo¬
gată gamă da televizoare alb-ne-
gru portabile, transportabile şl
staţionare, echipate cu tuburi el-
nescop moderne cu diagonala
ecranului: %
31 cm — familia SPORT
44 cm — familia OLT
51 cm — familia SIRIUS
61 cm — familia DIAMANT
DATE TEHNICE:
Norme de recepţie: OIRT.
OIRT-CCIR {sau orice normă, la
cerere)
Benzi şl canale de recepţie:
f—IU FIF (canalele 1—12);
IV—V UIF (canalele 21—60):
BUCUREŞTI
Programator: ommprograma¬
bil, cu 6 sau 6 laste.
Şaslu echipai cu 3.6 circuite
integrate:
Fiabilitate ridicată;
Intrare antenă; FIF—UIF/75n
(asimetrică).
Imagine şl aunet de calitate
superioara;
Alimentarea: — reţea: 220
Vca.. 50 Hz pentru televizoarele
portabile.
— acumulator auto; 12 V c,c.
Puterea maiimă consumata de
la sursa de alimentare:
— televizoare portabile de la
reţea 33- 42 VA. de la acumula¬
tor 23—30 W,
— televizoare transportabile şi
staţionare de Ja reţea: 55 VA.
Greutatea aproximativă:
— familia SPORT: 7,7—0.7 kg,
— familia OLT: 16 kg;
— familia SIRIUS: 10 kg;
— familia DIAMANT: 25 kg.
Indiferent de numărul de cir¬
cuite integrate, toate televizoa-
rele aib-negru asigură aceleaşi
niveluri superioare de perfor¬
manţă. Atît televizoarele porta¬
bile, cit şi cele transportabile şt
staţionare au posibilitatea de
echipare cu module funcţionale
(cu circuite integrate sau tranzis
loare) inter şan (a brie
Î81
ALMANAH „TEHNIUM* 1990
PUBLICITATE
iii io - ivi uucnn M uun rutf i
PRBBU 5 Ş
BE TNftLTĂ
B!«LTTAT@
Pentru racordarea comodă şi
I sigură la reţea a diverşilor con¬
sumatori electrocasnici, în spe¬
cial atunci cînd sînt necesare
lungimi mai mari ale cordoanelor
de legătură, utilizaţi noile modele
de prize multiple tip ruletă reali¬
zate de LA,E.I.-Titu in două va¬
riante constructive;
Priză cvadruplă ruletă 6 A
Conţine patru prize fără corn
tacte de proiecţie pentru şte-
care tip „Europa”
Tensiunea maxima 250 Vca
Curentul maxim itotai> 6 A
Puterea maxima (totala) } 320 W
Lungimea cordonului 10 m
Priză cvadruplă ruletă 16 A
Conţine patru prize cu con¬
tacte de protecţie, pentru ştecăre
tip şuco
Tensiunea maximă 250 Vc.a.
Curentul maxim (totai) 16 A
Puterea maxima (totala) 3 520 W
Lungimea cordonului 10 m
în ambele variante, corpul pri¬
zelor (din material plastic tip re-
lon — PA6A) este realizat într-un
design modern şi funcţional, fi¬
ind prevăzut cu miner, suporturi
pentru menţinerea in poziţie ver¬
ticală şi cu un buton discret ce
serveşte drept „manivelă” pentru
rularea comoda a cordonului.
Pentru mformaţr suplimentare
privind caracteristicile tehnice
ele produselor i A E L-Titu şi
condiţiile de 1 vrare ndresaţi-^e Sa
ÎNTREPRINDEREA OE APARA-
AJ ELECTRIC OE J NSTALAŢi|
HTU, St* Gării nr 7a cod 0100.
judeţul dîmboviţa
- Telefon : 90) 1 4 79 55:
14 79 bfi.
(926) 50451. 50452; 50453
Telex, 17228
182
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
PUBLICITATE
„AUTOMATIC" Şl „AUTOMATIC SUPER"
MAŞINI AUTOMATE DE SPĂLAT RUFE
Maşinile „Automatic" {12 pro¬
grame) şi „Automatic Super 11 (16
programe) sînt dotate cu tambur
orizont ai şi încărcare frontală, cu
o capacitate maximă de spălare
de 5 kg rufe uscate. Execută în
mod automat cicluri de prespă-
lare. spălare, limpezire, stoarcere
şi tratamente speciale ca apre-
tare, parfumare, albăstrire, înăl-
btre.
Pe lingă automatizarea între¬
gului ciclu de spălare, prin care
se scuteşte munca obositoare a
spălatului rufelor din orice gos¬
podărie, maşinile prezintă urmă¬
toarele avantaje faţă de -maşinile
cu pulsator;
— calitatea spălării îmbunătă¬
ţită, asigurată prin numărul mare
de programe de spălare, adec¬
vate tuturor sortimentelor de
rufe;
— manevrare uşoară şi simplă;
— consum raţional de energie
electrică;
— uzură redusă a rufelor;
— siguranţă in exploatare.
CARACTERISTICI TEHNICE
Capacitatea maximă de spă¬
lare — 5 kg rufe uscate.
Dimensiuni de gabarit —
600 x 500 x 650 mm.
Masa netă — 65 kg.
Puterea încălzitorului electric
— 2 300 W.
Puterea motorului electric: la
spălare — 325 W; la stoarcere —
650 W.
Puterea maximă absorbită —-
2 625 W.
Tensiunea de alimentare —
220 Vi 10%.
Presiunea cerută pentru apa in
reţeaua de alimentare — 0,2—0
da N/cm2,
Nivelul apei în timpul spălării
— 16 -h 28 I.
Consumul maxim de apă — 30
l/kg rufe uscate.
Consumul maxim de energie
electrică (programul 2); 0.645
kWh/kg rufe uscate
Clasa de protecţie: cu legare la
pămînt.
Pentru exploatarea corectă şi
obţinerea unei eficienţe maxime,
se recomandă respectarea strictă
a celor ce urmează:
— instalarea şi punerea în
funcţiune a maşinii se vor face
numai după studierea instrucţiu¬
nilor de folosire;
— alimentarea cu energie
electrică a maşinii se va face nu¬
mai de la o priză cu contact de
protecţie. înainte de prima folo¬
sire se verifică corectitudinea le¬
gării la pămînt a prizei de către
un electrician autorizat;
— ia introducerea fişei cordo¬
nului de alimentare în priză, bu¬
tonul porni l-oprit nu trebuie să
fie apăsat, iar butonul programa¬
torului trebuie să fie pe una din
poziţiile „CT;
— este interzis a se umbla în
interiorul maşinii cînd fişa cordo¬
nului de alimentare este în priză;
— se interzice orice improvi¬
zaţie — înnădi rea sau modifica¬
rea cordonului de alimentare;
— este interzisă demontarea
sau modificarea echipamentului
electric;
— butonul programatorului se
roteşte numai în sens orar, în
poziţia Jeşit' 1 a butonului por¬
nit-op rit;
— este interzisă spălarea rufe¬
lor în maşină cu benzină sau alte
produse inflamabile;
— este interzisă manevrarea
maşinii de către copii sau de că¬
tre persoane care nu au studiat
şi nu cunosc instrucţiunile de fo¬
losire.
In condiţiile unei utilizări şi în¬
treţineri corecte, maşina ette ga¬
rantată pe termen de un an de la
data vlmării
181
ALMANAH „TEHNILJM 1 1990
Song, Solo, Iris,
Gloria, Terra, Cos¬
mos, Junior — radio¬
receptoare portabile
care asigură o recep¬
ţie de calitate a emi¬
siunilor radiodifuzate.
Atributele princi¬
pale ale acestor ra¬
dioreceptoare— sen¬
sibilitate, selectivitate,
fidelitate — sînt asi¬
gurate în condiţiile
unui consum redus
de energie electrică
furnizată, în special,
din baterii.
Magazinele comer¬
ţului de stat speciali¬
zate în desfacerea
produselor electro¬
nice vă oferă radiore¬
ceptoarele portabile
Song, Solo, Iris, Glo¬
ria, Terra, Cosmos,
Junior la preţuri con¬
venabile.
DENUMIREA
RECEPTORULUI
GAME
UNDA
SISTEM DE
ALIMENTARE
PREŢ
[lei)
Song
UM, US
3 baterii R 6 (4,5 V)
610
Solo 300
UL, UM, UUS
4 baterii R 6 (1,5 VH)
665
Solo 500
UL, UM, US, UUS
4 baterii R 14 (1 f 5 V x 4)
sau reţea de 220 V
865
Iris
UL, UM
2 baterii R 6 (1,5 V * 2)
371
Gloria
UL, UM, US1, US2, UUS
6 baterii R 20 (1,5 V * 6)
sau ia re|eaua de 220 V/50 Hz
1 362 1
Terra
UL» UM
3 baterii R 12 (4,5 V st 3)
439
Cosmos
UL, UM, US
4 baterii R 6 (1,5 V * 4)
sau fa refeaua de 220 V/50 Hi
732
Junior
UM
2 baterii R 6 (3 V k 2)
335
184
ALMANAH „TEHNIUM" 1990
donafcian • îfrj
Fol<Xu*<niC« (|
WitZ-Ul • E*>'
Bfitz-i» cu imf'
(P*ţ- ?
optic de acord <
Ht-e -Macfolotograflia » Deapfa ^ţogratia. jc£ f
#Ş^Sw ,on
Sutsst m Lpnjini [
* Şueta ret* jxrtenţiometrelof * Şonerîfe
dfiHtV • mtftrfon # Filtre de netezire • GenenaP^
î&âstţâif • Surs* 5 V • fia-UUS • PterdC
-_Uzarea casetefo? • întreţinerea dssquiitofi» îri -
_ * Amplasarea microfoanelor • Adaptor bana-puridr
a C.uarTZ PLL • Demagnetizat or • Adaptor de impedanţa • Generator si~ u
nuBoida^^ei ţr&i^|oţf^cu efjstjî de cîmp p yu-meir^^j^mpiifrci-
Automatizări (pag, 85— 9G} • * 'lefmosfet'jtemporizator e jocuri ae ig-
mini; * Ceas digital • ptro electronic • Automat tenriie * Conlrotu» au 1
tom al ai; (nivelului de.. ie^*lriîîh^
Swnrl rt rBBS hrftffrS SvCvJqT^ HI UihPCpH
TV-DX (pag. 113—128) * Antene Vag*• Amplificator TV cu acord con-
Ifnou 1 » Anîenâ magnetică • Antena de banda large • Amplificator de
antenă • f iltru de bande • Comutator PAL*ŞECAM »• Adaptor tUtart J
dard pentru şunet -ŢV • Convertor UlF-FIF
temea!
gram pantry, copiat • Chei simplă de protecţie BASIC HC-8S ", i
Laborator (pag. 152—158) •-pâpajclmetru • Surse de't^nsiurţe cu Ct
31TK 4 * A 1 j— j - i ► i 1 ' 1 1 ■■ ■ • f ► ■■ 1 1
CO-YO |pog. 158—160) • Oscilatorul staoM manipulat prin scp (moare
de frecvenţă • BFO pentru recepţia SS8 şl CW • VFO • VXO -e calibra-
tor 144 MHz • Filtru trece-Jos • Receptor * Bază de timp pentru oscilo¬
scop • Radiobaliză pentru 144 MHz • Amplificator liniar 144 MHz • Dis¬
pozitiv pentru scaîă numerica • Oscar 13 Down — convertor pentru mo*
duJ 8 • Antenă Vagi pentru 144 MHz • Sursa stabilizată multiplă •
Adaptor pentru frecvenţmetru
Auto-Moto (pag. 185—192) • Conducerea în siguranţă h autoturisme'
lor „Qltcir m jrvrajul • OLTCIT — Consumul de carburant ;
Almanah ftatiiat de redacţia revistei „Tebnlum^i
Redactor-**!: Ing. IO AN ALBESCU
Redector-fef adjunct; prrt GHEORGHE BADEA
Secretar responsabil de redacţie: mg. ILIE MIHj
Redactorul almanahului: CĂLIN STANCULESCU
Prezentarea tehnica: Ml HAI MATEESCU
Administraţia: Editura SclnftJa
Tiparul executai sub comanda r
Sclntelî" — Bucureşti.
Combinatul Poligrafic „Casa