Cuvantul Legionar nr. 13, septembrie 2004

d/^a/i câ ^ tăcea aee^tta, ec/^ ât/'c^. 

/S^ ^iHzyi^tete e^c^iă SStaa ^ J^4Q/ 



Periodic al tineretului român naţionalist ortodox 

_ -în duhul NAŢIONAL-CREŞTIN al lui Corneliu Zelea Codreanu - 

Anul II, Nr. 13, SEPTEMBRIE 2004 Apare la jumătatea lunii _ 7 000 lei 

Director: NICADOR ZELEA CODREANU 



CUPRINS: 

Martirii neamului, ucişi din nou! 

%'at/u^ Aniversarea naşterii Căpitanului 

Comemorarea masacrării elitei 
Aniversarea revistei noastre 

altuia Ziua Crucii 
vărât^iic tune 

^memeriam Un poet luptător: Andrei Ciurunga 
dafini te înzeeui^ Străzile copilăriei mele (III) 
Viorie Naţionalism finlandez 
^encaei 

eetaeţiei 



LUNA ACEASTA S-AU ÎMPLINIT: 

-105 ANI DE LA CĂPITANULUI, 

- 65 ANI DE LA MASACRAREA ELITEI LEGIONARE 

Şl 

- UN AN DE LA APARIŢIA "CUVÂNTULUI LEGIONAR"] 



BILANŢ LEGIONAR 2004 


Poale că pentru unii dintre cititorii revistei noastre, apariţia unu 
bilanţ în luna a IX-a (şi nu în luna a Xll-a) a anului, va fi un lucru d( 
mirare. 

Motivele sunt legate de faptul că luna septembrie ne aduce 
evenimente - trecute sau prezente - pline de semnificaţii - fericite 
sau tragice - evenimente care au marcat decisiv viaţa Mişcări 
Legionare şi, prin extensie, viaţa noastră, şi de multe ori ai 
influenţat soarta României, scriind file de Istorie. 

Naşterea Căpitanului. Corneliu. Zelea Codreanu la 1; 
septembrie 1899. reprezintă pentru mulţi români, dar în specia 
pentru noi, renaşterea speranţelor în dreptate şi adevăr - referindu 
mă, bineînţeles, la apariţia lui în viaţa politică a ţării. Poate d€ 
ac^ea socotim luna septembrie ca un început şi ca un timp a 
bilanţului. ^ 

Evenimentele tragice şi, credem, hotărâtoare, tot dlr 
septembrie, dar al anului 1939, când complotul plănuit de Carol a 
IMea Şl pus m aplicare de Horia Sima avea să distrugă aproape 
toata elita legionară în masacrul din noaptea de 21/22 - 254 de 

îmerbelice mitralierele democraţie 

între bucurie 

So ero^ nesfârşită pricinuită de moarte, 

acestor eroi, martiri ai neamului românesc. 

Luna septembrie ne mai aduce, totuşi, şi alte bucurii - din 


punctul nostru de vedere: ne bucurăm că, lată, se împlineşte un 
an de apariţie a revistei care, prin titlu şl conţinut îşi declară 
identitatea: ""Cuvântul Legionat\ 

Aş vrea să nu devin sentimental, dar nu pot: vă mărturisesc că 
scriu şi mă uit pe geam, văd brazii bătrâni din faţa casei, printre 
cetinile cărora se strecoară lumina blândă a începutului de toamnă 
şi de abia acum îmi vine în minte că septembrie este - sau ar 
tebul să fie - o lună a belşugului, că încep să se culeagă viile 
şl livezile şl rodul bogat al ogoarelor acestui an; şi iar îmi vine în 
cap că prea puţini români se vor bucura de belşug. îmi amintesc 
refrenul unul cântec auzit la radio, o parafrază la vorba românească 
"F/e pâinea cât de rea, / Tot mai bună-n ţara tar, iar cântecul auzit 
spune: "fie pâinea cât de rea./Se găseşte cineca / Ca să vină să ţi- 
o iar Poate altădată despre acest subiect. 

Aş mai remarca faptul începutului de an bisericesc în luna 
septembrie. Ar putea fi un alt argument pentru bilanţul nostru? 
Poate. 

Pentru o exactă apreciere a activităţii noastre, ar tebui mai întâi 
expuse obiectivele pe care ni le-am propus. 

Cel mai important lucru pe care ni l-am propus şi care rămâne 
valabil cât timp vom socoti necesar este schimbarea imaginii 
Mişcării Legionare în fata poporului român . 

(continuare în pag. 3) 


CUVÂNTUL LEGIONAR august 2004 


pag. 1 







































MARTIRII NEAMULUI, UCIŞI DIN NOU! 

- MANUALUL DE ISTORIE, CLASA A Xl-A - 


Dupâ revoluţia din decembrie 1989 s-a vorbit mult, pnntre altele. 
Şi despre o revizuire a manualelor şcolare, în special a celor de 
istorie. 

S-au operat modificân în ceea ce priveşte imaginea liberalilor şi 
ţărăniştilor din perioada interbelică, s-au eliminat capitolele 
elogioase refentoare la comunism, dar în ceea ce îi priveşte pe 
legionari s-a păstrat aceiaşi atitudine ostilă în mod nejustificat. 

Majoritatea manualelor alternative nu le acordă mai mult de 
un paragraf sau două plasate într-un capitol în care se vorbeşte 
despre nazism, fascism sau. în cel mai bun caz. despre „extremiştii 
români din perioada interbelică". 

într-unul dintre manuale {autori Const. Buşe şl M. Sorin 
Râdulescu), am reuşit totuşi să găsesc un spaţiu mai amplu 
dedicat Legiunii, şi anume un "studiu de caz' al capitolului ce trata 
Jotalitarismur (se putea oare în altă parte?). 

în acest caz autorii manualului au urmat exemplul 
ucigaşilor lui Alexandru Macedon care nu l-au otrăvit cu un 
pahar cu otravă, ci doar cu câteva picături de otravă dizolvate 
într-un pahar cu vin. 

Amalgam 

încă de la început, Mişcarea Legionară este calificată drept o 
organizaţie "de extremă dreapta". caliHcare menită nu să clasifice 
Legiunea, ci să o culpabilizeze. făcând-o astfel părtaşă la crimele 
săvârşite în numele unor organizaţii sau partide de dreapta. 

Se afirmă că legionarii, pe lângă „desfiinţarea luptei de clasă" şi 
„realizarea solidarităţii naţionale" (nimic rău aici; dimpotrivă!), 
doreau şi „excluderea evreilor din instituţiile statului şi expropierea 
pământurilor evreilor'', afirmaţii cât se poate de false. Nicăieri în 
vreo carte doctrinară a Căpitanului nu există o astfel de afirmaţie. 
Referitor ia evrei. Căpitanul declară: „Pentru mine este clar şi 
precis: inteligentă sau neinteligentă, parazitară sau neparazitară, 
morală sau imorală, această populaţie este o populaţie duşmană 
aici, pe pământul ţării. Şi eu înţeleg să lupt împotriva ei cu toate 
mijloacele pe can mi le va pune la dispoziţie mintea, legea şi 
dreptul meu românesc" ("Cărticica şefului de cuib'*). Niciodată un 
legionar nu a ucis vreun evreu. în această direcţie s-au speculat 
mOlte ipoteze şi s-au scris multe poveşti dar nici în arhivele 
Siguranţei, şi nici în cele al^ Securităţii nu există nici un dosar care 
să cuprindă circumstanţele unei astfel de fapte. 

"Violenţa” 

Recunoscându-se incapacitatea partidelor interbelice de a 
conduce bine ţara. autorii manualului, susţin că ruptura dintre 
Codreanu şi L A N C s-a datorat pe de-o parte dorinţei lui A.C. 
Cuza de a urma traseul parlamentar, constituţional (deci de a se 
însene în categoria partidelor politice incapabile - n.r.) şi pe de altă 
parte faptului că Zelea Codreanu ar fi „preferat violenţa şi lichidarea 

adversarilor politici." Probabil câ autorii _ 

manualului nu au citit arcularele Căpitanului 
(şi IUI numai) în care acesta face apel 
calm Şl în care afirmă că nu doreşte să 
încalce legea sau să dea lovitură de stat 
Despre violenţă. Căpitanul afirmă: „.. iar 
dacă s’a întâmplat violenţă în viaţa noastră 
aceasta se datoreşte nu principiilor pe cari 
eu le~aş fi fixat, ci determinată poate de 
legitima apărare, poate de situaţia de 
nenorocire la un moment dat. dar nu ca un 
principiu." (stenograma procesului din mai 
1938) 

Continuând lectura se remarcă şi eron 
bazate pe o cunoaştere superficială a 
evenimentelor, autorul crezând câ „în iunie 
1930, Legiunea s-a transformat în Garda de 
Fier'' (în realitate Garda de Fier a fost doar 
expresia politică a Legiunii, cele două 
coexistând), sau că „în 1934 Garda de Fier a 
luat numele de Totul pentru ţară" (în 1935 - 
n r). sau câ Nae lonescu este „principalul 
Ideolog al Mişcăm Legionare" (de parcă el ar 
fi sens ..Pentru legionar" şi „Cărticica şefului 
de cuib"). 

U rmând figura de stil de la începutul 
- pag. 2 CUVÂrNTDJ. LIlJONAIi 



articolului, pe lângă otrava picurată autorul începe să toarne vin. 
confirmând existenţa a „numeroşi adepţi şi simpatizanţi 
reprezentanţi ai tuturor categoriilor socio-profesionale" şi că în 
alegerile din 1937 legionarii au obţinut 15,5% din voturi, ocupând 
locul trei în alegeri. De asemenea, se recunoaşte că Legiunea 
propunea soluţii la situaţia de criză în care se afla România, soluţii 
care însă, în mod nejuslificat şi lipsit de argumente, sunt 
caracterizate a fi „dincolo de sfera realului şi posibilului 

"Cultul personalităţii” 

Pe lângă seria de neadevăruri care, înlipănte în mintea unui 
tânăr licean, îi pot degenera perspectiva corectă asupra istoriei 
naţionale şi asupra partidelor politice. în dorinţa de a înnegn şi mai 
mult imaginea Legiunii, manualul ajunge să cuprindă contradicţii 
inobservabile de către un necunoscâtor al Istoriei legionare. 
Astfel, în timp ce cu două pagini mai înainte se dă definiţia cultului 
personalităţii ca fiind: „exagerarea până la paroxism a meritelor, 
calităţilor şi înfăptuirilor liderului sau conducătorului partidului unic 
în statul totalitaf^. Mişcarea Legionară este acuzată de acest lucru, 
fără a fi îndeplinită nici măcar una dintre condiţiile cuprinse în 
definiţie. Este adevărat, au existat cântece şi poezii dedicate 
Căpitanului, dar acestea au fost scrise nu la ordin, d din proprie 
iniţiativă de către legionari convinşi (precum Radu Gyr. Ion 
Mânzatu şi alţii), fără a fi răsplătiţi în nid un fel. în arculările sale 
Căpitanul chiar ordonă redenumirea tuturor cuibunlor ce-i purtau 
numele şi interzice menţionarea numelui său în discursurile 
legionarilor, pentru a nu obliga auditoriul să aplaude. Având în 
vedere că există ode şi cântece închinate lui Ştefan cel Mare, sau 
Iui Mihai Viteazul, mă întreb dacă autorii manualului îi pot oare 
acuza şi pe aceştia de «cultul personalităţii" 

Echipa morţii 

Se degenerează în mod voit aşa zis-ul „cult al morţir. Se afirmă 
că "echipa morţii" era denumită astfel pentru că trebuia să omoare, 
şi că „în campania ("echipa morţii" - n.r.) electorală de la sfârşitul 
anului 1933, legionarii au recurs le marşuri şi la violenţă împotnva 
forţelor de ordine " în realitate, legionarii care au partidpat la astfel 
de manifestaţii nu erau înarmaţi şi nid nu au npostat la abuzurile 
autorităţilor, îndurând chinun groaznice din partea jandarmilor atât 
pe traseul marşului, cât şi în beciurile jandarmeriei, fără altă "vină" 
decât aceea de a fi mers în propagandă (absolut legală). Echipa 
Morţii era tocmai echipa de sacrificiu, dispusă a primi moartea, iar 
nu a da moartea 

in ceea ce priveşte împuşcarea lui I G. Duca şi a lui Armând 
Călinescu, remardie autorului cu privire la consednţele lor sunt 
de-a dreptul deplasate. Dacă în cazul lui Duca, Nicadorii au fost 
arestaţi, judecaţi şi pedepsiţi conform legii, aceste măsuri sunt 
considerate a nu fi pe măsura crimei (?!), iar împuşcarea, fără 
judecată, a 252 de legionari nevinovaţi, drept 
represalii pentru împuşcarea lui Călinescu 
de către nouă legionari care se şi predaseră 
de bunăvoie, este considerată „un răspuns 
prompt al autorităţilor 

în timp ce împuşcarea lui Duca sau 
Călinescu sunt considerate tragedii 
naţionale, despre asasinarea Căpitanului, a 
Nicadorilor şi Decemvirii (14 oameni omorâţi 
«•egal), se menţionează doar atât: „la 30 
noiembne Căpitanul a fost ucis.". 

Perioada Horia Sima 
Ajungându-se la perioada lui Horia Sima. 
acesta este uşor ironizat („măruntul lider 
egionar'"). dar nu se face o diferenţă dară 
intre Sima şi Codreanu Astfel, asasinarea 
UI lorga şi Madgearu. precum şi 

nunieroasele acte de-a dreptul barbare 
^vârşite de Horia Sima şi de oamenii săi 
(indusiv rebeliunea) sunt aruncate in cârca 
in regn Mişcări Legionare, culpabilizându-l 
astfel Şl pe Căpitan 

In ceea ce priveşte evenimentele de la 
# iffn ^ ^ victime sunt prezentate ca 

' 4>Qrsonalttăţi politice şi militare" De 


septembrie 2004 


























■ IV 




" 1 -' 






I II ""^ fapt. majoritatea celor ucişi au fost criminali ordinari ce 
■ - — acţionaseră la ordinul lui Carol al ll-lea împotriva Legiunii, 
în diverse moduri, departe însă de a fi legale. 

Maniu şi legionarii 

în finalul studiului, după ce foarte pe scurt este rezumată 
rebeliunea din lanuane 1941, autorul îi imaginează pe luliu Maniu 
Şl pe alţi membrii PNŢ ca fiind protectori ai legionarilor, pe care i-ar 
fi ajutat să fugă în Germania. Trebuie menţionat faptul că acei 
puţini membrii ai Legiunii care au reuşit prin mijloace proprii să 
ajungă în Germania nu au fost protejaţi acolo, ci internaţi în lagăre 
de muncă (Buchenwald. Berkenbruck, Dachau etc). Restul 
legionarilor rămaşi în ţară, de care "se uită" în manualul cu pricina, 
au fost închişi pe rând în temniţele antonesciene, trimişi (o parte) în 
misiuni fără întoarcere pe frontul rusesc în cadrul aşa numitelor 
„batalioane de reabilitare", pentru a termina într-un final în 
penitenciarele comuniste. Nimic din toate acestea nu este 
menţionat. 

Din păcate. în societatea noastră, manualul de istorie 
(alternativ sau unic) este un instrument de manipulare, departe 
de a fi o sursă de informaţie obiectivă asupra trecutului naţional; 
este mai degrabă expresia opiniei regimului politic de la putere 
asupra a ceea ce ar trebui să se spună despre regimurile politice 


dinaintea lui. ZZIII 

în societatea actuală, atât pe plan intern cât "" 

internaţional, nu se poate vorbi de „forţa" Adevărului, ci despre 
„adevărul" Forţei. 

într-o astfel de societate, materialistă, al cărei unic Dumnezeu 
este banul, legionarul va fi întotdeauna urât şi discreditat de liderii 
politici care practică un joc în care importantă este forţa (banul) şi 
nu dreptatea sau adevărul care întotdeauna pot fi cumpărate de 
aceştia. 

Tocmai contra acestei ordini s-a ridicat Legiunea şi tocmai 
datorită împotrivirii sale contra acestui sistem. Căpitanul a fost 
necontenit atacat, până la eliminarea sa fizică. însă niciodată nu va 
putea fi învins, deoarece lupta sa se dă în primul rând pe plan 
spiritual şi abia apoi pe plan material. 

lată de ce oricine vrea să afle adevărul despre Mişcarea 
Legionară (şi nu numai) nu trebuie să se limiteze la manualele 
şcolare de istorie sau la părerea oficială despre un anumit subiect, 
ci trebuie să caute mai adânc, fără a uita niciodată să asculte 
şi cealaltă tabără. 

'//a/u 


(continuare din pag. 1) BILANŢ LEGIONAR 2004 

Până când Legiunea nu va fi prezentată cu faţa ei adevărată, 
câtă vreme vor stărui în conştiinţa multor oameni imaginile 
rezultate din campaniile de denigrare, de intoxicare a opiniei 
publice în privinţa istoriei, scopurilor şi mijloacelor Mişcării 
Legionare, şansele de reintegrare a Mişcării în viaţa publică şi 
politică a României sunt destul de mici. Din această constatatre nu 
ar trebui să se înţeleagă că nu ar fi zeci de mii de români care 
cunosc adevărul şi care nutresc sentimente de simpatie pentru 
Mişcare Necazul este însă că rămân în postura de simpatizanţi 
şi din această poziţie nu pot ajuta Legiunea decât la nişte alegeri 
(la care noi nu putem deocamdată să participăm). 

împotriva noastră la această oră sunt, pe de o parte, legile 
strâmbe de după 1989 care nu se prea deosebesc de cele din 
timpul dictaturii comuniste, fiind concepute de "aceeaşi Mărie cu 
altă pălărie" şi care ne interzic deocamdată depturile consfinţite 
totuşi de Constituţie, apoi practicarea autocenzurii în presă şi 
atacurile permanente la adresa noastră, iar, pe de altă parte, 
activitatea unor asociaţii şi fundaţii simiste care încearcă să pună în 
contul Mişcării Legionare lucruri care nu îi aparţin, începând cu 
nerespectarea doctrinei şi disciplinei legionare şi culminând cu 
crime care au provocat oprobiul opiniei publice naţionale şi nu 
numai. 

Anul acesta a apărut şi o nouă măsură împotriva noastră: nu ni 
se mai închiriază nici o sală pentru conferinţele publice ocazionate 
de diferite aniversări sau comemorări: ceea ce pare însă 
curios, pentru declararea aceluiaşi afiş ("77 de ani de la 
înfiinţarea Legiunii Arhanghelul Mihaif) noi. adică "Acţiunea 
Română", suntem refuzaţi net, iar alte asociaţii (cu pretenţii 
de a fi de sorginte legionară) primesc aprobarea a doua zi. 

Revenind, legătura noastră cu publicul a fost 
întreţinută prin trei mijloace: revista, site-urile pe Internet şi 
afişele lipite în Bucureşti. Să le luăm pe rând: 

- Revista, ia care lucrează un mic colectiv 
redacţional şi câţiva colaboratori externi, a făcut 
eforturi deosebite pentru a putea acoperi 
necesităţile, şi a reuşit să ţină pasul prin efortul 
deosebit ai Nicoletel Codrin şi al lui Emilian 
Georgescu. în strădania noastră de a îmbunătăţi 
conţinutul şi aspectul, fără a pierde din vedere 
nici o secundă respectarea liniei politice 
legionare. Mai departe, am reuşit să ne 
îmbunătăţim distribuţia la nivel naţional prin 
dublarea tirajului şi difuzarea revistei în zece 
oraşe importante (în afară de Bucureşti); 
asemenea, s-a mărit numărul de abonaţi - atât în ţară, 
cât şi în străinătate în această privinţă trebuie scoasă 
în evidenţă activitatea neobosită, eficientă şi precisă a 
camaradului Nicolae Badea care. pe lângă acestea, 
mai face parte şi din Senatul Lergionar unde ocupă şi 
funcţia de casier şi face singur toată expediţia revistei, 
întreţine relaţiile cu provincia şi străinătatea. Tirajul 



este încă foarte mic: ce pot să însemne pentru Cluj sau pentru 
Timişoara câteva zeci de reviste, o picătură într-un ocean de alte 
ziare şi reviste? Deocamdată, acestea ne sunt posibilităţile 

- Mai departe, trebuie scos în evidenţă aportul site-urilor de pe 
Internet care aduc în fiecare lună aprox. o sută de corespondenţi; 
acesta este domeniul de care se ocupă camaradul Corneliu Mihai 
care recepţionează întrebările, face răspunsurile şi le transmite. 

- Remarc şi rolul afişelor lipite în Bucureşti de care se ocupă cu 
devotament echipa de tineri condusă de Ştefan Buzescu membru 
al cuibului "Vestitorif. In ziua de vinen. când avem porţi 
deschise pentru cei care vin din afară ca să ia contact cu noi, 
mulţi declară că au venit în urma citirii afişelor noastre. Este foarte 
important contactul direct cu publicul şi se simte necesitatea măririi 
numărului de zile ale porţilor deschise. 

De asemenea, la sediu funcţionează o bibliotecă legionară de 
unde pot împrumuta cărţi toţi cei care doresc să cunoască 
Mişcarea Legionară şi adevărul istoric. 

în altă ordine de Idei: ni se pune des întrebarea în legătură cu 
dezvoltarea numerică în cadrul Asociaţiei. Răspunsul este că 
suntem nemulţumiţi la acest capitol, dar socotim că suntem în 
perioada de acumulăn calitative, după care urmează saltul 
cantitativ. In nici un caz nu vom renunţa la exigenţele impuse 
de doctrină şi de experienţa din trecut a Mişcării Ţin însă să 

subliniez că în stadiul în care ne aflăm, mărirea numărului de 
membri ne preocupă în mod special pentru extinderea în 
teritoriu. Pe această cale facem apel la simpatizanţii din 
provincie să ne contacteze în vederea angrenării lor celor care 
s-au convins că privitul urmat de comentani nu aduce nici o 
schimbare pe scena politică şi socială a ţării. 

La sfârşit, dar de mare importanţă, voi prezenta 
activitatea Senatului Legionar având în frunte pe 
avocat Nelu Rusu, instructor legionar făcut de 
Căpitan, personalitate reprezentativă a Mişcării 
Legionare, respectat şi iubit de toţi pentru 
experienţa, echilibrul şi autontatea sa. Aportul 
Senatul care se întruneşte lunar şi analizează 
activitatea legionară constă din trecerea prin filtrul 
experienţei deosebite a senatorilor a diverse 
probleme intervenite în cadrul activităţilor 
curente. 

închei scurtul bilanţ exprimând încrederea 
că ne aflăm pe drumul cel bun. cu un nucleu 
de conducere capabil şi credincios cauzei 
legionare şi că, judecând absolut obiectiv, suntem 
într-un real progres faţă de aceeaşi perioadă a 
anului trecut. 

Mulţumim lui Dumnezeu că ne ajută! 

Trăiască Legiunea şi Căpitanul! 


CIJVÂNiTUL UEGIONAU septembrie 2004 


pag. 3 -1-"" 



























CaJeindlair Begioinar 


LEGIONARII, MEREU ACTUALI 


Suntem, din nou. în prag de alegeri generale, când soarta ţării 
va fi înaedinţală, pentru următorii patru ani, celor care vor câştiga. 

Probabil câ foarte mulţi, dezgustaţi de mai toate partidele, nu se 
vor prezenta la votare, aşa cum s-a întâmplat şi la alegerile locale. 
Unii mai speră, poate, In virtutea inerţiei”, în promisiunile de 
redresare ale celor care şi-au dovedit deja incapacitatea de a ne 
îmbunătăţi soarta şi care au distrus aproape tot ce mal era de 
distrus (social democraţii, liberalii şi ţărăniştii sunt. deopotrivă, 
compromişi). Alţii se gândesc, poale, să-şi ”încerce norocul” (pe 
propria piele, dar. din nefericire, şi pe pielea celorlalţi), cu vreunul 
din partidele recent înfiinţate. Şi din "experienţă" în "experienţă" 
devenim din ce în ce mai săraci, mal blazaţi şi mai neputincioşi. 

La împlinirea a 105 ani de la naşterea Căpitanului, oricine 


are Impresia că este contemporan cu Căpitanul, pentru că 
România anului 2004 este la fel cu România din vremea 
tinereţii Căpitanului: împărţită în partide care se sfâşie unele pe 
altele, se dărâmă sub ochii noştri; lumea noastră politicianizată nu 
mai vede decât interesul partidului pentru a cărui biruinţă sacrifică 
însuşi viitorul nostru; intermediarii ne inundă; românii au 
îngenuncheat în faţa tuturor. 

Singur legionarismul, cel prigonit de toţi, a ridicat din nou 
steagul pentru renaşterea românismului susţinător de ţară. căci 
" legionarii nu mor: drepţi, nemişcaţi, privesc pure re a biruitorr\ 


ROMÂNIA DE AZI - CA Şl ROMÂNIA DE ACUM 70 DE ANI! 

CĂTRE PURTĂTORII DUHULUI NOU 



"Cuvântătorii partidelor vechi 
cutreieră din nou satele cerându-vă 
ajutor pentru ca să se poată reface. 

Sub domnia lor. românismul de 
pretutindeni a sărăcit şi a 
îngenuncheat în faţa străinului 
pripăşit de curând. Rosturile mari ale 
patriei sunt părăsite. Lumea noastră 
politicianizată nu mai vede în faţă 
decât interesul partidului pentru a 
cărui biruinţă sacrifică în fiecare zi şi 
în fiecare ceas însuşi viitorul nostru 
ca neam. 

Se prăbuşesc pădurile din munţii 
încăpuţi pe mâna veneticilor. (...) 

Comerţul românesc lipsit de 
protecţie îngenunchează în lupte 
neegale cu străinul. 

în cadrele armatei noastre 
glorioase pătrunde tot mai adânc şi 
tot mai sus germenul dizolvant şi 
corupător de conştiinţe. Şl ceasuri 
grele se prevăd în viitor. De vom fi 
chemaţi cândva la marele examen 
internaţional, cine va mai apăra 
pământul Ţării şi gloria drapelului 
nostru? 

Ţăranul român îşi vinde produsul 
sub preţul de cost. Misiţii s-au înmulţit 


Căpitanul, dând un autograf 


şi ne Inundă. Cafenelele sunt pline de 
cămătari şl de samsari. Ei se 
îmbogăţesc în dauna celor care 
muncesc. Poporul este spoliat. (...) 

Ţara, împărţită în partide care se 
sfâşie unele pe altele, se dărâmă sub 
ochii noştri. (...) 

în faţa acestei situaţii, şi mai 
înainte ca politicianismul condamnat 
să se poată reface, am tras spada şi 
am înălţat steagul cel nou al vremii. 
Se simte prin aer, tot mai accentuat, 
nevoia unor alte principii de viaţă 
politică şi morală. Despoliticianizarea 
ţării este o poruncă a vremii. în locul 
partidelor vechi se simte nevoia unei 
înnoiri. în locul partidelor mereu 
aplecate străinilor, politica de 
neatârnare şi încurajare a 
românismului susţinător de ţara. 
De acum încolo de un singur glas va 
trebui să ascultaţi, tainic şl nepătruns 
ca Dumnezeu: chemarea Patriei. 
Acest glas să-l audă toată suflarea 
voastră. Lui să vă supuneţi într-un 
singur suflet." 

(CORNELIU ZELEA CODREANU 
- Cărticica şefului de cuib, pag. 115- 
117) 


PRIVELIŞTI DIN VIAŢA PUBLICĂ ROMÂNEASCĂ 


Erau trei partide mari; liberal, averesca şl naţional- 
ţărânesc. Pe lângă ele, şi altele mal mici. 

in fond, nu exista între ele nici o deosebire, numai 
formele şi interesele personale le deosebeau. Acelaşi 
lucru sub alte forme. Nu aveau nici măcar justificarea unor 
păreri deosebite. 

Singurul lor mobil sufletesc adevărat era: religia 
interesului personal, pe deasupra oricăror dureri ale ţării şi a 
oricăror interese ale neamului. 

De aceea spectacolul luptelor politice era dezgustător. 
Fuga după bani, după situaţii personale, după avere şi 
plăceri, după pradă, dădea un aspect de duşmănie 
neasemuită, acestor lupte. Partidele apăreau oa adevărate 
cete organizate care se învrăjbeau, se mâncau şi se luptau 
unele cu altele pentru pradă. 

Numai lupta pentru neam sau pentru orice ideal, 
care depăşeşte interesul, egoismul şi poftele 

zz: pag. 4 CIJVÂNTUI. UEGIONAU 


• II va pudie 




deslănţuire oarbă de patimi 
nu patimă oarbă şi josnică. 

fi josnicie al acestor lupte putea 

ieal S 'o 'oroea unui 

cel mai frkf al i ®oeea a principiilor, ci în adâncul 

Lumea nem "1^' "^^''^‘oate interese personale, 
scandatoase n petreceri 

spinarea unei târ cea mai dezgustătoare, pe 

spinarea ur^ei ţâri din ce în ce mai demoralizată Cine să se 
mai ocupe de nevoile ei? uemoraiizata. cine sa se 

neroie*dl"blnrS‘" ... cu agenţii lor. au 

întreţine clientela politkă"bL^o'®?®"®’ 

























guvernare. 

secătui 


Vor 

bugetele 


statului, ale prefecturilor, 
pnmânilor. 

Se vor înfige ca nişte [ 
căpuşi în consiliile de 
administraţie ale tuturor T 
întreprinderilor, de unde vor 
încasa tantieme, de zeci de 
milioane, fără nici o muncă, ^ J ^ V^' 
din sudoarea şi din sângele 
muncitorului istovit. (...) 

De aceea, când ţara Câp/ranu/(in costum naţional) 

stoarsă nu va mai putea 

să le dea bani, vor ceda consorţiilor de bancheri străini, 
rând pe rând. bogăţiile pământului şi cu ele şl 
independenţa noastră naţională. 

O adevărată pletoră de oameni de afaceri se va întinde ca 
o pânză peste toată România, care nu vor mai munci, care 



nu vor mai produce — 
nimic, ci vor suge" 
vlaga ţării. 

* * Acesta este 

politicianismul. 

Jos, se vor întinde: 
mizeria, demoralizarea şi 
deznădejdea. (...) 

Cine să se opună? 
Astăzi când ei sunt 
pregătitorii dezastrului şi 
apariţia lor e semnalul morţii 
I noastre naţionale, cine să le 
apară în faţă? (...) 

Va trebui să vină o zi, când legionarul va şti să stea 
faţă cu acest monstru şi să se încingă cu el la luptă pe 
viată şi pe moarte. Singur, el. 

(CORNELIU ZELEA CODREANU - Pentru legionari, pag. 
240-242) 


în mijlocul Frăţiei de Cruce Buc. 


O RUINA 


"Nu este om care să aibă ochi şi care sâ nu vadă că ţara 
aceasta bogată o ajuns o ruină: ruină gospodăria ţăranului, 
ruină satul (o mână de oameni necăjiţi care se văietă), ruină 
comuna, ruină judeţul, ruină munţii văduviţi, ruină câmpurile 
părăginite care nu mai aduc nimica bietului ţăran, ruină 
bugetul statului, ruină Ţara. 

Şi pe deasupra acestor ruine întinse cât ţine pământul 
românesc, o castă de mişei, o ceată de imbecili, o ceată 
de tâlhari fără ruşine şi-au ridicat palate în sfidarea ţării 
care geme de durere şi spre pălmuirea suferinţei tale, 
ţăran român. 

Niciodată în lume nu s-a văzut un tablou mai revoltător, 
mai dureros şi mai obraznic. 

Pe deasupra milioanelor de gospodării care se distrug, 
deasupra milioanelor de suflete sărace care plâng, se înalţă 
batjocoritor palatul tâlhăresc al jefuitorului de ţară. (...) 

Am înălţat un steag. în contra lor, în contra celor care 
au ruinat ţara, în contra cetelor de străini şi înstrăinaţi 
care ne-au supt şi măduva din oase. Am înălţat un steag. 


Când am plecat sub umbra lui am cerut binecuvântarea 
ostaşilor care au căzut pe câmpul de luptă pentru România 
Mare şi am făcut apel la toţi acei care au rămas în viaţă în 
urma grelelor lupte. (...) Steagul acesta sfinţit în bătălii îl 
purtăm de la un capăt la altul al ţării. El îmbărbătează pe ai 
noştri şi bagă groază în duşmani. 

Ne-am numit legionari. 

Noi, slujitorii acestui steag, nu ne-am legat împreună 
ca să furăm ţara, nu ne-am legat împreună ca să ne 
căpătăm partizani şi să le dăm ca să roadă oase din 
oasele ţării. 

Noi ne-am legat împreună ca să rămânem săraci până 
la mormânt, vom sărăci şi acei ce suntem bogaţi, dar 
ne-am legat să biruim. Să învingem şi să răzbunăm Stăm 
gata de jertfă, stăm gata de moarte cu toţii. Aceştia 
suntem noi, legionarii." 

(CORNELIU ZELEA CODREANU - Cărticica şefului de 
cuib, pag 113-114) 


CORNELIU ZELEA CODREANU ÎN MEMORIA CONTEMPORANILOR 


•kitit 

OMAGIUL ADUS DE UN MARE SCEPTIC 


"Soluţiile lui sunt valabile în imediat şi în veşnicie. 

Istoria nu cunoaşte un vizionar cu un spirit mai practic şi 
atâta pricepere în lume. sprijinită pe un suflet de sfânt. Tot aşa, 
ea nu cunoaşte o a doua mişcare în care problema mântuini să 
meargă mână în mână cu gospodăria. (...) 

Căpitanul a fost un gospodar instalat în Absolut. (...) 

Pe un plan absolut, dacă ar fi trebuit să aleg între România 


şi Căpitan, n-aş fi ezitat o clipă. (...) 

După moartea lui ne-am simţit fiecare mai singun. dar peste 
singurătatea noastră se ridica singurătatea României 

Acest mort a răspândit un parfum de veşnicie peste pleava 
noastră umană, şl-a readus cerul deasupra României." 

(EMIL CIORAN - filosof - 'PROFILUL INTERIOR AL 
CĂPITANULUr, în ziarul "Glasul strămoşesc". Sibiu, 25 dec 1940) 


*«r* 


OMAGIUL ADUS DE UN "SOLDAT” CREDINCIOS 


"Sobru ca singurătatea cosmică a Carpaţilor, hotărât şi mare ca 
stâncile şi cremenea crestelor, năprasnic ca apele, iluminat ca marii 
iniţiaţi ai Athosului, bun şi sfios ca slova Evangheliei, falnic ca brazii 
culmilor şi chipeş ca Fât-Frumos din poveste. Luceafăr ce întrece 
în strălucire toate stelele ce au lucit vreodată pe botta istoriei 
noastre, care cu paşi de legendă şi suflet împodobit de toate 
virtuţile, purta scris pe fruntea iui destinul mare al învierii neamului 
nostru românesc. 

El urcă asemenea haiducilor Rarâul, se închină ca sfinţii la 
icoane. înfruntă ca vitejii duşmanii, inundă de bunătate pe cei slabi, 
e simplu ca pruncii, dar măreţ ca giganţii. 

Era complex ca savanţii în analize, dar direct şi clar în Judecată, 
ca ţăranii. Era simplu şi complex, idealist, dar totuşi cel mai realist, 
subtil, sesiza şi cel din urmă amănunt, fără să se împiedice de 
lucrurile mărunte. 

Era un soare cuprins într-o picătură de rouă, un strop proiectat 
în eternitate. 

^ CUVÂNTUL LEGIONAR 


Miracolul produs de Căpitan nu provenea din pregătirea lui 
intelectuală, din experienţa vieţii, sau din alte considerente 
omeneşti, ci el era înzestrat cu o putere tainică ce împărţea viaţă, o 
determina în faţa lui trebuia să iei o atitudine: de iubire sau de 
ură. Din această pricină el a fost omul cel mai iubit, dar şi omul 
în contra căruia s-a răsculat întreaga ură a puterilor 
întunericului. 

Parcă ar ti un blestem ca neamul nostru să-şl desconsidere 
şi să-şl extermine totdeauna oamenii lui mai mari şi să nu-i 
trebuiască decât mormintele lor." 

"Căpitanul a fost un mare om politic. S-au găsit totuşi mulţi să 
afirme că Corneliu Codreanu a fost un rău politician, că dacă ar fi 
fost puţin mai abil ar fi cultivat pe lorga. s~ar fi purtat ma: diplomat 
cu Iudaismul, cu partidele politice, cu Caro! al INea şi cu Lupeasca, 
sau cel puţin ar fi fugit în străinătate, în 1936, putăndu-şi scăpa 
viaţa spre binele neamului nostru. L~au acuzat, deci. că a fost un 
idealist, că n-a călcat pe pământ în ce priveşte politica, făcând 

septembrie 2004 pag. 5 - ;; 





























! I __ o politicâ valabilă cel mult pentru neamul nostru şi 
■ ■nicidecum una pe plan internaţional. Sunt şi alţii, fireşte, 
care recunosc câ el a fost un mare vizionar şi un mare om 
politic, sau. mai bine zis. singurul care merită să poarte 
numele de om politic Cei care acuză pe Căpitan că a greşit 
sau că n-a avut abilitate politică sunt, fireşte, acei care nu se 
pot înălţa pănă la linia mare a conceppei trasată de el. Ei ar 
putea să-l acuze tot aşa de valabil pe Mântuitorul, pe Apostoli şi pe 
toţi sfinţii, care şi ei şi-ar fi putut cruţa viaţa, dacă s-ar fi coborât la 
abilităţile de factură ieftină. Dar este cert că în felul acesta religia 
creştină n-ar mai fi fost o creaţie veşnică. 

Căpitanul, procedând în felul cum ar fi convenit minţilor 
inferioare, s-ar fi înşirat cel mult în rândul politicienilor de duzină, 
dar n-ar fi creat un drum nou ţârii noastre. 

Fiecare popor şi-a avut politicienii lui mai mult sau mai 
puţin abili, care să realizeze câştiguri în linia puterii şi 


împrejurărilor istorice de atunci, dar toate aceste — -. 
câştiguri au fost trecătoare. Ei nu pot fi niciodată 
Luceafăr de lumină peste veacuri. Aici stă măreţia 
Căpitanului. El lucrează pe planul mare de veşnicie al 
neamului, cu metode ce sunt cu totul împotriva celor obişnuite în 
culisele politicii noastre." 

”EI vede în politică cu ochi de profet, luptă cu metode 
capabile să creeze o lume nouă, nu răvneşte căştiguri ieftine 
şi afirmă o politică de jerfă totală pentru Biserică, neam şi 
aproapele, în locul luptei mişeleşti şl Interesate de atunci. 

Linia fixată de el rămâne călăuză pentru generaţiite ce vor 
urma, de la care nimeni dintre noi nu ne mai putem abate, fără 
să zdruncinăm însuşi spiritul Legiunii, să-l coborâm în lumesc 
şi să-l anulăm.” 

(ŞTEFAN PALAGHIŢA - preot, comandant legionar - extras 
din "GARDA DE FIER SPRE REÎNVIEREA ROMĂNIEf) 


*** 

DE CE ESTE CĂPITANUL O LEGENDĂ 




“Am avut prilejul să-l văd pe Codreanu 
de multe ori şi în felurite împrejurări. în 
momente dramatice sau în ceasuri senine, 
bătut de gânduri sau luând hotărâri. L-am 
văzut glumind şi l-am văzut poruncind. 

Vorbind cu ţărani şi cu muncitori, cu ' 
oameni politici sau cu oameni de cultură. ' 

Cu români şi cu străini. Un an de zile. cât a 
apărut. „Buna Vestire". l-am văzut în 

fiecare zi. (...) 

Codreanu impunea fără să vrea. de multe;; 
ori în ciuda cadrului sau felului în care se i 
prezenta E singurul om căruia i-am 
recunoscut instinctiv, din adâncul 
sufletului, nu cu mintea, dreptul de a-mi 
comanda. Singurul om pe care l-am simţit 
făcut din altă plămadă decât a celorlalţi 
oameni. 

Şi totuşi era de o modestie de necrezut. 

Avea un simţ înnăscut ai Ierarhiei. Deşi nu 
se intimida în faţa nimănui, era deosebit de 
respectuos cu oamenii mai bătrâni sau cu 
cei care socotea că au adus servicii ţării: 
învăţaţi, oameni politici pe care îi preţuia, 
militari, diplomaţi. Era mai ales respectuos 
faţă de preoţi. 

N-avea nici un fel de complex de inferioritate faţă de străini. Pe 
numeroşii gazetari străini care veneau să-l vadă nu căuta să-i 
cucerească, ba chiar uneori îi primea în condiţii pe care le socoteau 
nepotrivite legionarii care îi însoţeau. Rezultatul era totuşi ca până 
şi cei preveniţi împotriva lui. cum au fost Gayda şi Tharaud, erau 
impresionaţi de personalitatea lui. (...) 

Niciodată însă nu mi-am dat mai bine seama de ştiinţa 
înnăscută a lui Codreanu, ca într-o intălnire a lui cu Sextil ueoseoii ae oun n*. întoi»„ 4 ».. .... 

Puşcariu şi cu Lucian Blaga în casa mea. (Sextil Puşcariu şi împiedica să fie asoru cu c^i i ® T 
Lucian Blaga erau amândoi prof. univ.. membn ai Acad. Române - ticăloşi. Şi-a arătat de multe ori 

n. red.) jje 1 ^ T ''°'^® 5' m scris scârba faţă 

Au stat să discute o după amiază întreagă cele mai gingaşe trădătorilor ( ) urmărea problema trădării şi a 

probleme ale fiinţei, culturei şi spiritualităţii româneşti. Cu cât Orice hotărâre importantă o cem», 

înainta discuţia nivelul se ridica, nuanţele erau tot mai subtile, foloseşte Leaiunii^ e cnrl^ ^ cernea printr-un triplu critenu: 
argumentele tot mai ascuţite. De la o vreme, eu n-am mai îndrăznit Dumnezeu’ () ^ omele Neamului? e plăcută lui 

să mă amestec. Curând a tăcut şi Puşcariu. (GRIGORE MANOILESrii . 

Codreanu şi cu Blaga se urcau tot mai sus cu fiecare frază, om din altă plămadă" în "Măil ~ Codreanu. un 



Căpitanul (în costum naţional) alături 
de cdt. leg. av. Tr. Cotigă 


gândire ce părea de fiecare data că a 
atins culmea. Dar ei nu se opreau. 

Ca să-i urmăreşti, ţi se cerea o încordare 
totală, deşi gândirea amândurora era de o 
claritate cu care nu eram deprins la Blaga şi 
de o precizie în formulare, rară la amândoi. 
De fapt nici nu mai era o discuţie, ci o 
întregire reciprocă, sprijinindu-se parcă unul 
pe celălalt, ca să urce tot mai sus Doar în 
muzică am mai întâlnit această neîncetată 
depăşire a ceea ce pare că nu mai poate fi 
depăşit. 

Şi Puşcariu şi Blaga socoteau această 
după amiază ca una din cele mai 
frumoase din viaţa lor. Puşcanu, metodic, 
a redactat amănunţit cuprinsul converbirilor 
în notele lui zilnice, azi desigur pierdute. (...) 

In toate avea darul să elimine 
neesenţialul şi să pună în lumină aspecte 
neaşteptate, dar hotărâtoare. Nu căuta 
însă niciodată să-şi impună o părere, numai 
pentru că era a lui. Era gata să şi-o schimbe 
atâta vreme cât nu o transformase încă într- 
o hotărâre. Dar când lua o hotărâre, când 


pornea o acţiune, o ducea cu dârzenie până la capăt. Se ferea însă 
de poziţii doctrinele, în gol. (...) 

Preţuia caracterul mai mult decât inteligenţa. înţelepciunea 
mai mult decât ştiinţa. Dar era fericit când le întâlnea reunite 
mtr-un singur om şi se străduia să le dezvolte în fiecare ( ) 

Ramanand veşnic acelaşi, Codreanu ştia totuşi să fie 
muncitor cu muncitorii, plugar cu ţăranii, domn cu domnii, 
principe cu principii. 

*"t®'e9ător în fond. dar asta nu-l 


"Garda de Fier îşi mutase sediul în strada Aurel Vlaicu din 
Bucureşti (în 1932, înainte ca gen. Gh. Cantacuzino-Grănicerul să pună la 
dispoziţia Mişcării casa sa din str. Gutenberg nr 3 - n.red.). După 
oarecare ezitări, datorită timidităţii, m-am dus singur, acolo. 
Destinul se cerea împlinit! 

M-a primit Căpitanul. îmbrăcat în straie ţărăneşti, înalt şi arătos, 
cu acea figură deschisă şi prietenoasă, care de când o vâzusern 
îmi apăruse mereu în minte ca o obsesie. 

In singura încăpere care constituia sediul, un birou amărît al 
pănntelui Dumitrescu-Borşa. secretarul Gărzii de Fier, câteva 
scaune desperecheate, din care unele cam betege, o măsuţă 


O FRÂNTURĂ DE VIAŢĂ LEGIONARĂ 


LerJ^mÎfţr/aSa Găin mobilierul şi cam toată 

Măncrrea?'^MS5 cTbrănlHi' 

ochi iluminaţi de frământări in^a^r?® 'a sediu, voie bună şi 

zilnic ■ acasă ş, am început să mă duc 


mir-un colţ, pe care odihneau, răvăşite, câteva reviste cu scoarţele (VIRGIL IONP<;ri i 
MJverz., pe un perete icoana Arhaghelului cu o candelă aprinsă, al regiunii Dobrcwea - '®9'onar, şeful legionar 

-ţll ^ crucilor riyi ITC-X ii 


pag. 6 


CUVÂNTUL LEGIONAR septembrie 2004 






























CUM SE DIST 

In iama anului 1937 am fost invitat de Căpitan la Predeal, 
unde mergea de obicei la ski. îl însoţise de astădată şi şeful 
naţionaliştilor letoni. Celmins." 

"In seara sosirii la Predeal am dormit nu numai în aceeaşi 
modestă încăpere a căminului legionar, dar chiar în acelaşi pat 
de lemn aşternut cu paie. cu Corneliu Codreanu. Voia să mă 
iniţieze într-un gând ce-l frământa de multă vreme. 

- Cunoşti, desigur, faimoasa melodie a Internaţionalei 
comuniste, care s-a întins ca o pecingine, fiind intonată de toţi 
adepţii universali ai ideologiei sovietice. D-ta împreună cu Radu 
Gyr aveţi o grea misiune Noi luptăm pentru cucerirea nu numai a 
ţăranilor, dar şi a municitorimei române. Avem adeziuni din ce în ce 
mai numeroase şi suntem pe cale de a organiza un mare Corp 
Muncitoresc pus sub conducerea inginerului Clime. în general 
viaţa muncitorilor este dureroasă, dramatică. Sunt sleiţi de 
puteri, storşi de patroni până în măduva oaselor. Nu ovreiul 


RA CĂPITANUL - 

este marele inamic naţional, cl însăşi Românul. Aş don sâ 
compuneţi un cântec de luptă al muncitorilor, mai tare decât 
Internaţionala. Recunosc, e o grea misiune, dar sper că veţi izbuti. 

Până târziu în noapte ml-a vorbit, sugerându>mi idei asupra 
viziunei globale a viitorului cântec." 

"A doua zi dimineaţă, ne-am sculat în zon. Ninsese abundent 
peste noapte şi afară încă viscolea. în cameră era frig. 

- Hal cu mine afară, să ne încălzim spălându-ne cu zăpadă! 

M-am supus, fără plăcere, cu toracele gol pe o temperatură 
de câteva grade sub zero. Apoi Căpitanul îşi luă rămas bun, 
plecând la ski cu oaspetele său Celmins. urmând să-l întâlnească 
şi pe generalul Ion Antonescu. în tovărăşia căruia făcea acelaşi 
sport. Eu am plecat cu febră în primul tren spre Bucureşti, 
apăsat de misiunea ce mi se încredinţase." 

(NELU MÂNZATU - compozitor, autorul cântecelor legionare - 
extras din "CUM AM COMPUS CÂNTECELE LEGIONARE") 


ÎN LOC DE CONCLUZII 


"Corneliu Z. Codreanu a fost din toate punctele de vedere un 
om cu totul aparte şi chiar imposibil de imitat sau de copiat. Fiecare 
cuvânt pronunţat avea justificare, scop şi oportunitate şi 
absolut nimeni nu poate spune a-l fi auzit vorbind la 
întâmplare sau fără utilitate. Fiecare gest al său avea 
semnificaţie, simpla sa prezenţă constituia eveniment şi chiar prin 
tăcere reuşea discurs cu efect sau acţiune cu consecinţe. (...) 

Fără încetare şi fără ezitare în fruntea legionarilor. Fără 
încetare şl fără ezitare pe câmpul de luptă. Fără încetare şi fără 
ezitare indiferent de victorie sau înfrângere. După inevitabilul 
conflict sângeros cu prefectul de poliţie C. Manclu. singur s-a 
prezentat la procurorul de serviciu pentru arestare La marele 
proces legionar din aprilie 1934, singur, din proprie iniţiativă s-a 
prezentat spre judecare la Tribunalul Militar Bucureşti. 

in viziunea noastră a celor mulţi şi mici, Corneliu Z. 
Codreanuni se arată Căpitan asemenea lui Tudor Vladimirescu 


şi Avram lancu şi asemenea bradului din Munţii Carpaţi şi 
stejarului din Câmpia Română.’* 

Corneliu Z. Codreanu a conceput Mişcarea Legionară ca o 
şcoală de educaţie a calităţilor de intelect şi a virtuţilor de 
caracter. 

Frăţiile de Cruce, corpurile studenţeşti legionare, cuiburile, 
taberele de muncă voluntară şl misiunile de îndeplinit sunt treptele 
scării de ridicare cât mai aproape de perfecţiune. 

Cu ajutorul lublnl şi cu ajutorul încrederii. Corneliu Z Codreanu 
ne aducea la Şcoala Educaţiei Eroice şi ca nimeni altul reuşea să 
găsim în noi şl să dăm din noi tot ce e mai bun. mai valabil si mai 
util." 

(ŞERBAN MILCOVEANU - medic, şeful pe ţară al studenţimii 
române în perioada 1937-1940 - extras din "CUM L-AM 
CUNOSCUT PE CORNELIU Z. CODREANU") 






1899 - naşterea lui Corneliu Zelea Codreanu la laşi (13 sept.) 
1917 - Corneliu Zelea Codreanu. elev de 18 ani, se află pe 


front, alături de tatăl său. prof. Ion Zelea Codreanu 

1923 - congresul LANC organizat de Corneliu Zelea Codreanu 
în calitate de şef al tineretului (17 sept.) 

- Corneliu Zelea Codreanu se prezintă în 
audienţă la primul ministru. Ionel Brătianu, în fruntea unei delegaţii 
de ţărani pentru rezolvarea gravelor probleme ale bucovinenilor 
stăpâniţi de străini (17 sept.) 

1924 - Ion Moţa este achitat în procesul Vernichescu (27 sept.) 

1925 - punerea pietrei de temelie a Căminului 
Cultural Creştin de la Râpa Galbenă (laşi) (13 
sept.) 


ILUlI 




1934 - ia sfârşit prima campanie legionară de 
lucru de pe muntele Rarâu. unde legionarii au 
construit o casă de odihnă pentru legionarii bolnavi 
şi săraci (1 sept.) 

- descoperirea complotului lui Stelescu 
împotnva Căpitanului (5 sept.) 

- judecarea lui Stelescu de către un 
Consiliu de Onoare legionar prezidat de gen. Gh. 
Cantacuzino-Grănicerul; Stelescu. fiind vinovat de jmL 
trădare şi încercare de asasinare a Căpitanului, este eliminat din 
Mişcare, dar Căpitanul i-a acordat dreptul de reîncadrare în 
Mişcare, cu condiţia sâ se corecteze (25 sept.) 

1935 - finalizarea taberei legionare de muncă de la Buga, jud. 
Lâpuşna (Basarabia), în care legionarii au construit o mănăstire 
(16 sept. ) 

- înfiinţarea taberei care a construit şase diguri care sâ 
împiedice revărsarea Oltului peste mănăstirea Mamu din Vâlcea 
(16 sept) 


- apariţia cărţii "Rânduri către generaţia noastră” de Ion Banea 
(18 sept.) 

1936 - tabăra legionară de pe muntele Susai, pentru ridicarea 
unui mausoleu în cinstea ostaşilor români căzuţi pentru întregirea 
României în timpul primului război mondial; din ordinul autorităţilor, 
jandarmii au atacat şi închis tabăra, profanând osemintele (5 sept.) 

1937 - înfiinţarea comerţului legionar de către Căpitan sub 
comanda ec. cdt. legionar Petre Ţocu (13 sept.) 

- bătălia fierului vechi (15 sept.) 

1937 - sărbătorirea terminării muncii legionarilor la construcţia 
Casei Verzi din Bucureştii Noi şi sfinţirea ei; 
totodată, a avut loc o expoziţie a presei legionare 
FLOR STR^IVICU t | (25 Sept.) 

H I I rX* 1938 - deschiderea lagărului pentru legionan de 

Hrănit ia Vaslui (8 sept.) 

^ «V J 1939 - împuşcarea lui Armând Câiinescu de 

egionan-jr echipa Miti Dumitrescu (21 sept.) 

I _ I j_ I - masacrarea elitei legionare de către 

> . fără judecată. 254 legionari din lagăre. 

Li' . ■ . spitale şi câte trei din fiecare judeţ au fost 

iX I îliO TT* '^P^Şcaţi. iar trupurile neînsufleţite au fost expuse 


mm 


pe stradă (noaptea de 21/22 sept) 

1940 - încercarea de revoluţie legionară la Constanţa şi Braşov 
(3 sept) 

- reînhumarea la Predeal a elitei legionare masacrate de 
autorităţi în noaptea de 21/22 sept 1939 (11 sept.) 

- proclamarea statului naţional-legionar (14 sept.) 

- înfiinţarea, de către Ilie Gârneaţâ. a "Ajutorului Legionar^ 
pentru ajutorarea săracilor şi a refugiaţilor din provinciile româneşti 
pierdute (26 sept) 


CUVÂNTUL LEGIONAR 


septembrie 2004 


pag. 7 

























De două mii de ani cinstim Sfintele Paşti, fără a-i trece cuiva Prin cap «ă spun^ 
"Dar am făcut-o şi anul trecut, şi acum doi ani (etc.); de doua mu 
acalaşi lucru: hai să renunţăm, ca să nu devenim ... plictisitori I „cnirio 

în fiecare an creştinii fac parastase pentru pomenirea celor dragi, trecuţi in veşnicie... 

Deci, în fiecare an, facem parastas elitei legionare. _ ui Horât 

în plus, cinstim memoria martirilor creştini români şi prin câteva pagini, altele oec ,_ 

cele din anul trecut . . , . ^ 

Singurul lucru care se reoetă este lista celor asasinaţi, pentru că numele lor nu 

trebuie să fie uitate. 





Se vorbeşte insistent despre lagărele de concentrare naziste, dar puţini ştiu ca pe teritoriul 
României au existat lagăre în 1938 ! Nu pentru evrei, ci pentru ... legionari, adică pentru naţionaliştii romani. Şi înaintea celor 

înfiinţate de DDmunişti au fost cele ale lui Carol al ll-lea. u- • - Ai^'i ou 

Legionarii care nu putuseră fi condamnaţi nici măcar prin simulacre de procese, au fost închişi in lagare^Aic au fost 
omorâţi într-o noapte, un an mai târziu. Şi tot în aceeaşi noapte au fost asasinaţi câte trei legionari din fiecare judeţ al ţarii, 
împuşcarea lui Armând Călinescu de către un grup de legionari a fost folosită ca pretext pentru masacrarea a sute de 

legionari, deşi făptuitorii s-au predat de bunăvoie autorităţilor. .... 

Este o datorie de onoare faţă de memoria martirilor legionari să prezentăm adevărul istoric: cine a manevrat din umbra 
atentatul care a folosit doar duşmanilor Mişcării Legionare, având ca unic rezultat distrugerea elitei Căpitanului. 


CINE A PROVOCAT ASASINAREA ELITEI LEGIONARE 

Motto: "O judecată obiectivă va trebui să stabilească gradul său de responsabilitate sau de iresponsabilitate. Adică să se ştie câte din 
nefastele lui acţiuni se datorează delirului de grandoare, câte complexului lui Erostrat şi câte conivenţei cu duşmanii Mişcării 
Legionare Această treabă va trebui făcută într<i zi. Numai prin obiectivitatea cea mai riguroasă se poate proiecta dl, SIMA in 
adevărata lui lumină, de dărămător din interior al Mişcării Legionare ” (Const. Papanace - Cazul Horia Sima şi Mişcarea 
Legionară") 

DOUĂ MĂRTURII 

PREOTUL COMANDANT LEGIONAR AL BUNEI VESTIRI I. DUMITRESCU-BORŞA; 


După înapoierea mea la Berlin, povestind cum s-a 
desfăşurat vizita, au început să vină mai des la mine. 
SIMA cu Papanace. care punea mereu problema 
asasinării lui Călinescu. Eu aveam punctul meu de 
vedere: numai dncă vor fi omorâţi amândoi. Carol 
si Călinescu în aceiaşi timp si în aceinsi ioc - dacă 
va fi posibil; dacă nu. renunţam. 

Omorârea lui Călinescu ar atrage furia regelui 

care va masacra pe toti legionarii di.n închisori si 

lagăre si pe alţii ca-i vor mai putea prinde. 

Părerea mea eia si a lui Papanace şi până la urmă 
SIMA. care era numai pentru Călinescu, s-a 
prefăcut că se lasă convins, trimiţând pe Papanace. 
mai târziu, să-mi explice că este total de părerea 
noastră 


Pf. loi> Dom»tfrscu-8orv» 



icmctE 


riscantă, dar puteam contramanda oricând, căci ne 
înţelesesem, numai deodată în acelaşi timp si loc , 
ceea ce era cam greu şi apoi aveau de aşteptat 
semnalul de ia Berlin. Am rămas la Viena până la 
înapoierea lui Silaghi, care a cam întârziat, vizitând 
nişte neamun de ale soţiei lui din Budapesta. Totul 
decurgând în ordine, ne-am reîntors la Berlin. La 
Copenhaga cerusem lui Sturza [Mihail - n. red,] să-mi 
dea un paşaport românesc, cu care să pot călători în 
Europa. Satisfăcându-mi cererea, am putut să-l mai 
văd în două rânduri la Copenhaga, unde am luat 
contact şi cu fiul lui. cu Ilie Vlad Sturza. A doua oară 
am vizitat Danemarca împreună cu inginerul 
Negoescu, pe care i l-am prezentat şi lui Sturza ca 
fiind un bun prieten al nostru; îi mai cerusem ca fiul 


M-am sfătuit cu MITI [Dumitrescu) şi Smultea. dacă sunt ferm ^ ne serveas^ de cuner in 

«ârâ» sâ p,.c. Tprâ c, o, 9 ani«ze deocmC» acM de Zriîâ»’ 

răzbunare, dar sa nu faca nimic pană nu vor primi dezlegare din ^ . .... * • ’’ scop mi a lacui 

partea mea de airi din Berlin, alegând momentul oportun , l-am 

pus să jure că se vor ţine de cuvânt şi ne-am pregătit de plecare. 

Găsisem prin Brăteanu, student la Berlin, trei paşapoarte 


o vizită în Berlin şi am stabilit cu Ilie felul în care va fi chemat ca 
să primească misiuni din partea noastră, în legăturile cu 
Bucureştiul. 


până la Viena. De acolo Victor Silaghi, unul din primii vechi 
legionari comandanţi, cunoscând limba ungară. îi va însoţi până îi 
va trece frontiera în România. El înapoindu-se cu cele trei 


studenţeşti, cu oarecare asemănare. Planul stabilit: îi voi conduce o perioadă de linişte. Negoescu a făcut o 

_ r. _...... la Londra, de Unde S-a înapoiat cu o maşină superbă. La 

propunerea lui, mai tot timpul de vară l-am însoţit în diferite excursii 
ca să vizităm Germania, Hamburg-Koln-Hanovra şi mai cu seamă 

paşapoarte, căci cei doi aveau alte legitimaţii. La Viena, de faţă cu ^ Rhmului, apoi Miinchen. 

Silaghi, am făcut diferite planuri, stăruind asupra faptului că nu tn \ în lipsa mea, SIMA mai primise 

vor întreprinde nimic până nu vor primi dezlegarea de la Berlin. . ^ p Drocnv T^ra. pe un pneten al lui. contabil la 

Am petrecut cu ei vreo trei zile Mergeau la moarte, deşi după ce disnozltlp a ^ i h ♦ acestuia, şi nu mi-a comunicat 

sfaturile mele ce le dădusem puteau scăpa. Am dat unul din trifoiul înqriiorat să f - secrete. Simţeam aceasta şi eram 

cu patru foi lui Miti. căruia îi povestisem provenienţa şi al doilea lui arn făcut aten^^ prostll ca în trecut. De aceea I- 

Smultea După o despărţire dureroasă, când s-au urcat în tren, Miti 

mi-a aruncat adevăratul lui carnet de identitate, pe care l-am Ca sâ-mi arate că nu are asrunzîQ i i i • 

desfăcut după ce am pierdut din vedere trenul. Uitase trifoiul cu august m-a încunoştlntat că a crucit o ' »nceputui ui 

patru foi in carnet şi mi-a trecut ca o fâgeatâ prin inimă. Miti se căruia îl încredinţase c^menL . o ’ 

duce la moarte. Pe un mic bileţel scrisese în limba germană; ca să avem o întrevedere cu el ^ aranjase 

-Te-am iubit aşa de mult şi mă doare când mă gândesc că poate nu mare importanţă. ^ discutat probleme de 


,ne vom mai vedea”. 

M-au cuprins regrete că i-am tnmis în această acţiune întreagă am tot discutat^ 

pag. 8 CUVÂNTUL LEGIONAR septembrie 2004 



stabilit ca să fim noi trei la locuinţa lui 
nerele lui O noapte 
cu Nicolau cum să ajute şi să sprijine 


'a dispoziţie camerele lui O noapte 





































I - - acţiunea lui Miti Dumitrescu. dar numai în sensul în care 

" ■ eu luasem hotărârea cu ei 

Obosit de prea multă vorbărie, i-am lăsat singuri, având 
şi anumite necesităţi fizice, ca la înapoiere să aud pe SIMA 
vorbind. Era cam surd de-o ureche şi avea obiceiul să 
vorbească tare şi. contrar deprinderii mele de a nu asculta pe la 
UŞI. de data aceasta m-am oprit ca să aud: 

^Nu aşa, domnule, părintele nu are simţ politic. Apoi eu sunt 
în drept să ordon, Miti Dumitrescu să termine numai cu 
Armând Călinescu. Regele, înspăimântat, nu va mal îndrăzni la 
represalii ." 

Am intrat şi-am spus lui SIMA: 

„Ce însemnă asta? Una vorbim şi aranjăm cu toţii, ca tu. 
profitâna de hpsa mea să hotârâsti altfel 

Nicolau, uită-te la mine şi ascultă bine ce-ţi spun. Nu vă mai 
Jucaţi cu viaţa legionarilor. Ai spus că l-ai văzut pe Miti si ai vorbit 
cu el. Ei bine. îrar>snnte-i să-si respecte iurământul făcut st să nu 

mai facă nimic, decât să aştepte. ** 

Am ţipat, probabil, indignat de atitudinea iui SIMA, că acesta 
a tăcut, adăugând numai ”sâ fie aşa cum a spus părintele**, şi, 
ca să nu-i mai influenţeze, am rămas cu ei până la ziuă, când 
l-am condus la aeroport, aşteptând până şi-a luat zborul, 
urmând apoi o discuţie foarte agitată cu Sima, la care supărări 
aveau să se mai alăture şi altele. 

Smultea a călcat jurământul . L-a părăsit pe Miti Dumitrescu şi 
s-a reîntors la Berlin. Chemat de mine şi întrebat de ce a făcut 
acest lucru, mi-a răspuns ca el a avut alt ordin din partea 
"comandantului" - cum se intitulase Sima . „Ce ordin ai avut? Te 
rog să-mi răspunzi. " ^sta nu pot să spun Este un secret " îmi 
venea să înnebunesc. (...) 

La 1 septembrie Germania a declarat război Poloniei. Război- 
fulger, că din prima zi erau deja înaintaţi pe un teritoriu mare în 
Polonia, apoi trupe în Danemarca şi pe coasta Norvegiei. Războiul 
început avea să schimbe situaţia politică în Europa. 

SIMA se afla acum în Ţară şl aveam temeri cu Armând 
Călinescu. 

L-am chemat pe Papanace şi am discutat cu ei grijile care 
mă frământau. Mi-a dat dreptate întru totul şi am căzut de acord 
să trimitem câte o scrisoare explicativă atât lui Sima. cât şi iui Miti 
Dumitrescu. că nu trebuie să mai întreprindă nici o acţiune, războiul 
va rezolva totul. Scrisorile urmau să aibă un conţinut convingător 
pentru amândoi, arătând că orice gest făcut acum va aduna mari 
nenorociri 

Printr-o telegramă am chemat pe Ilie Vlad Sturza, căruia i-am 
încredinţat scrisorile ca sa le ducă în Ţară, rugându-l, împreună 
cu Papanace să facă tot ce stă în puterile lui, nu numai ca 
scrisorile să ajungă la destinaţie, dar să împiedice orice act de 
violenţă 

După plecarea lui Ilie tot mai aveam temeri în legătură cu Sima 
Biriş îmi mai comunicase că SIMA întocmise o listă cu toti 
capii legionari din închisori, pe care o dăduse lui Moruzov 

Apoi. pe mine şi Papanace ne tot iscodise care mai sunt 
căpeteniile care ar mai putea conduce Legiunea. 

Nu cumva acum să înmâneze un nou tabel lui Moruzov, cu 
care va pune la cale şi asasinatul, mai ales că Moruzov căzuse în 
ura lui Călinescu. Speram totuşi că Sima va asculta de sfatul lui 
Papanace. dacă nu de al meu. iar de Miti nu mă îndoiam că. 
pnmind scrisoarea, va da ascultare - şi îl rugasem pe Sturza ca să 
1-0 prezinte personal lui Miti. făcând tot posibilul. (...) 

Ziarele anunţau cum a fost săvârşit asasinatul, dând numele 
lui Miti Dumitrescu şi ale celorlalţi care. predându-se. au fost duşi 


la locul unde săvârşiseră omorul şi împuşcaţi; au fost lăsaţi ’ZZI IZ 
să fie văzuţi de lume cu o inscripţie pe o tabelă: .,Aşa se “ " 
pedepsesc trădătorii de Ţară." Dar nu numai atât: din ordin au 
fost împuşcaţi 48 de fruntaşi legionari în închisori şi lagăre şi se 
publica şi numele unora, apoi de fiecare judeţ, au fost executaţi în 
provincie câte 2-3 şi chiar 4 legionari, numărul total ridicându- 
se la vreo 320. 

"A/u am reuşit să împiedic această mare nenorocire”, spuneam 
lui Biriş. „Şi când te gândeşti că eu I-am trimis pe Dumitrescu în 
ţară. lată ce a făcut, deşi îl scrisesem să nu facă nimic. Se vede 
că Sima a pus mâna şl pe scrisoarea lui. Nu mai spune nimănui 
nimic despre aceasta.” .Lasă să răspundă acum Sima cu capul 
lui”, a căutat Biriş să mă consoleze.(...) 

Din cele povestite de Biriş şi cele petrecute acum, îmi făcea 
impresia că Garda de Fier era condusă de Moruzov prin SIMA, 
care. reuşind să scape de Armând Călinescu, ajungea acum din 
nou în graţiile Palatului. 

SIMA nu mai avea pretendenţi la şefie. îsi atinsese scopul . 

Poate mă mai considera pe mine Dar mie nici prin gând nu-mi 
trecea. 

[DESPRE NOII LEGIONARI REVOLUŢIONARI Al LUI SIMA] 

Erau mai toţi din Banat. Nişte tineri îmbrăcaţi prost şi lipsiţi de 
orice manieră. Singurul dintre ei era Octavian Roşu. avocat şi 
fost şef al judeţului Caraş, care făcea figură de intelectual... 

Directorul îi privea de jos în sus cu oarecare indispoziţie şi pe 
mine mă cuprinsese ruşinea. Era şi Ciorogaru cu mine Am 
întrebat pe SIMA ce este cu ciurucurile acestea; a răspuns că 
sunt oameni de încredere şi i-a luat să-i scape de prigoană, 
între ei se aflau doi mai apropiaţi iui Sima: Borobaru, fost notar 
pe undeva în Banat, şi Ion Boian, o figură bănuitoare. Ciorogaru 
nu a avut răbdare ca să-i spună lui Sima Jţi dai seama ce impresie 
fac nemţilor, ăştia pe care i-ai adus? Cum de ai adus asemenea 
elemente?** 

Erau frizeri, cisman, şi diferite alte meserii, şi acestea 
neisprăvite, alţii derbedei fără ocupaţie între vârsta de 18-22 de 
ani. Li s-au dat acte şi am plecat cu Ciorogaru scârbiţi. 

Seara a venit SIMA la mine spunându-mi: 

„Ei, acum crezi că am fost în Ţară*^ Era vesel si râdea, rădea 
întruna. 

„Cred sigur că ai fost în Ţară fiindcă ai omorât pe toti 
legionarii de valoare . Ai distrus Mişcarea Legionară. Iar acum 
dl adus cu tine o ceată de derbedei, care să-ti facă galerie- $i să-ti 

spună "Comandantur . Ai ajuns şeful unei cete de borfaşi. Eu 
de-acum înainte nu mai am nici o legătură cu tine. Am rupt-o 
definitiv, căci ai lucrat numai de capul tău.** 

(I. Dumitrescu-Borşa - "Ca! troian intra muros") 

EPILOG 

• peste un an: 

Cei care au favorizat acţiunea criminală a lui Sima au fost 
recompensaţi: Ilie Smultea a fost numit de Sima şeful Frăţiilor de 
Cruce pe ţară. iar Ilie Vlad Sturza - prefectul jud. laşi (acum face 
parte din conducerea simistă). 

Cei care s-au opus atentatului. Const. Papanace şi Ion 
Dumitrescu-Borşa, au fost denigraţi cumplit, iar Dumitrescu-Borşa. 
comandant legionar al Bunei Vestiri, a fost exclus din Legiune, pe 
punctul de a fi asasinat, doar pentru că . venise la sediul legionar 
însoţit de tatăl Căpitanului! (Sima se temea să nu-i ia locul) 

- peste 15 ani: 

Sima a fost exclus din Mişcare de către Congresul legionar 

de la Erdinq (pentru abateri grave de la linia Mişcării). 


COMANDANTUL LEGIONAR CONST. PAPANACE: 


Aşa se explică de ce echipa lui Miti Dumitrescu. 
care renunţase la acţiunea proiectată pentru 20 

iulie , cu ocazia anualului parastas pentru Regina 
Maria, fiindcă atunci participa numai Regele Carol. 
adică unul din asasinii Căpitanului, de data aceasta 
acceptase să atenteze pentru eliminarea lui 

Călinescu. adică cel mai puţin important din cuplul 

asasin . 

in fapt iată cum s-au petrecut lucruiile: 

La 6 iunie 1939 Miti Dumitrescu şi Ilie Smultea se 
întorc din Germania în ţară. conduşi până ia frontiera 
româno-ungarâ de Victor Silaghi 



La 15 august acelaşi an. adică după ce s-a 
constatat că nu s-a putut face nimic la 20 iulie. HORIA 
SIMA pleacă din Germania spre tară , pe ruta 
Jugoslavia. Cu legătunie pe care le avea. el fiind 
însărcinat, cum am văzut, de Comandament, cu 
păstrarea acestor legatun. ia contact cu Miti 
Dumitrescu sl-l convinge să renunţe la planul 

iniţial de a lichida dintr-o dată (simultan) cuplul 

asasin Caro! - Călinescu. 

Argumentul nou pentru schimbarea primei 
dispoziţii a fost „proiectata lovitură de stat" de care 
am amintit mai sus. reală sau invocată de 
circumstanţă. Faptul apare şi mai suspect 


CllVANTlJflL IXTslONAU septembrie 2004 


pag. 9 






























































11 __ când este fixat ca obiectiv Armând Căiinescu, adică 
"" un obiectiv secundar în loc de cel principal, care era 
Carol al ll-lea. 

în felul acesta s-a oferit acestui scelerat prilejul sa 
masacreze, ca represalii, elita legionară pe care o avea ca 
zălog In lagărele de concentrare, precum şi alte sute de 
luptători verificaţi in judeţele ţării, in total 252 de camarazi. 

După acel masacru, survenit pe când Horia Sima se afla la 
Bucureşti, acesta pleacă din ţară, trecând frontiera în Jugoslavia 
la 26 oct. şi. după o lună şi ceva (la 26 nov.), trece graniţa din 
Jugoslavia în Germania cu un grup de legionari. 

Deşi asiduu căutat de întregul aparat poliţienesc mobilizat, 
el călătoreşte de la Bucureşti până la frontiera jugoslavă în 


tren uneori, cum a m vâzut mai înainte că scrie, stând -: : 

faţâ’in faţa cu cei care îl căutau pe omul ..fioros" care 
avea însâ în realitate o faţă blajină! 

Aşadar: 

( ) Prin Inducerea în eroare a lui Miti Dumitrescu de a se 
mărolnl numai la eliminarea Iul Căiinescu . eliminare care. 
anunţată la radio, ar fi avut sensul de semnal al proiectatei 
revoluţii", a oferit regelui asasin prilejul să masacreze fruntaşii 
legionari în frunte cu ino. Gheorqhe Clime, aflaţi în închisori si 

lagăre de concentrare. 

(Const. Papanace - "Cazul Horia Sima şi Mişcarea 
Legionară") 






Răpăitul mitralierelor în noaptea caldă şi 
senină de septembrie, rupând firul vieţii a 
sute de tineri care au suit "catapetesme 
pentru veac" neamului românesc, încă mai 
răsună prin vreme. 

Erau tineri, plini de viaţă, "cu braţ călit de 
fier şi sufletul de crin", un "iureş neînfrânat 
de primăvară", dar au luptat şi s-au jertfit 
pentru "o Românie ca soarele de pe cer".... 


MASACRUL DIN NOAPTEA DE 21/22 SEPTEMBRIE 1939 


r 


LEGIONARI ASASINAŢI ÎN BUCUREŞTI, PE PODUL ELEFTERIE 


1. Dumitrescu Miti (student la Drept, 20 de ani). 6. Popescu Cezar (student). 

2. lonescu Ion (student). 7. Stăndulescu Marin (mecanic), 

3. Isaia Ovidiu (fotograf), 8. Popescu Traian (student). 

4. Moldoveanu Ion (student). 9. Vasiliu Ion (desenator). 

5. Paraschivescu Gheorghe (student). 


Tot în Bucureşti, dar la Crematoriu. Victor Dragomirescu (inginer, comandant legionar, şeful Corpului Studenţesc 
Legionar), fără nici o legătură cu echipa lui Miti Dumitrescu. a fost ars de viu! 


LEGIONARI ASASINAŢI LA ÎNCHISOAREA RÂMNICU SÂRAT 


1. Clime Gheorghe (inginer silvic, ^licenţiat în 
Drept, comandant legionar al Bunei Vestiri, şeful 
Partidului ’Tofu/ Pentru Ţară'') 

2. Cantacuzino Alecu (dr. avocat, comandant 
legionar ai Bunei Vestiri, şeful Corpului Moţa - 
Marin) 

3. Totu Nicolae (avocat, comandant legionar al 
Bunei Vestiri) 

4. Teii Alexandru Cristian (avocat, comandant 
legionar, şeful legionar al jud. Romanaţi) 

Furdui Gheorghe (doctor în teologie, 


5. 


comandant legionar, preşedinte al studenţimii 
române pe ţară în 1935-1936) 

6. Dobre Bănică (economist, comandant legionar 
al Bunei Vestiri) 



(avocat, ziarist, 
şef legionar al 


/ng. G/l. C//me, 
şeiul Mişcării 
după moartea 
Căpitanului 


7. Polihroniade Mihail 
comandant legionar, fostul 
garnizoanei Bucureşti) 

8. Craja Paul (medic, comandant legionar-ajutor, 
şeful studenţilor legionari de la Medicină) 

9. Simulescu Sima (profesor, comandant 
legionar, şeful legionar al sect. III Bucureşti) 

10. Apostolescu Gheorghe (comerciant, 
comandant legionar) 

11. Istrate Gheorghe (economist, comandant 
legionar, şeful Frăţiei de Cruce pe ţară) 

12. Banea Ion (avocat, medic, comandant 
legionar, şeful legionar al regiunii Ardeal) 

11 Aurel (inginer, comandant legionar, 

şeful legionar al sect. II Bucureşti). 


LEGIONARI ASASINAŢI LA SPITALUL MILITAR BRAŞOV 

1. Cotigă Traian (avocat, comandant legionar, preşedinte al studenţimii române pe tară în 1934 

2. Ionica Eugen (inginer, asistent universitar, comandant legionar, şeful asociaţiei 

3. Şiancu Emil (ofiţer invalid din primul război mondial, avocat, comandant legionar şeful ) 

4. Pihu Grigore (economist, comandant legionar, şeful legionar al jud, Durasto°- Cadrilat^ 

5. Şuşman luliu (funcţionar, şeful Corpului Muncitoresc Legionar Bucureşti) 

6 Herghelegiu Ion (avocat, comandant legionar-ajutor, şeful legionar al jud Neamtl 
7. Proca Gheorghe (funcţionar, comandant legionar-ajutor). ^ 

LEGIONARI ASASINAŢI ÎN LAGĂRUL DE CONCENTRARE MIERCUREA CIUC 

|1 Bene Constantin (funcţionar CFR. şef Frăţie Cruce 2 Biriş Ovidiu Gh (avocaţi 

Caransebeş) 3.Borzea Titus (student) 

P^9- 10 CUVÂNTUL LEGIONAR septembrie 2004 






























ii_ 4 Buhai Vasile (student, comandant legionar-ajutor) 

5. Cioflec Mahus (student) 

6 Comjic Ştefan (function.. şef Corp Muncit. Legionar Oradea) 

7 Coman Constantin Cozmin (student, instructor legionar) 

8 Constantin Gheorghe (stud . şef Centru Stud. Timişoara) 

9 Constantinescu Dumitru (medic) 

10 Corbeanu Vasile (student, instructor legionar) 

11 Dobnn Liviu (medic) 

12 Dorea Afilcn (teolog, instructor legionar) 

13 Dugaru Dumitru (subinginer) 

14. Enescu loan (funcţionar) 

15 Felecan Vasile (meseriaş) 

16. Filipov Vasile (licenţiat) 

17 Gârdneanu Florin (ofiţer) 

18. Grama losif (student) 

19 lordache Nicoară (asist.universitar, comandant legionar) 

20. Macoveschi Ion (desenator) 

21 Micu Augustin (inginer, asistent universitar) 

22 Mincâ Ilie (elev la Şcoala Militară) 

23 Miter Ion (student) 

24 Noaghea Virgil (student) 


25 Nuţiu Aurel (student) 

26. Pavelescu Gheorghe (avocat) 

27 Popa Tiberiu (student) 

28. Popescu Marin (student) 

29 Popescu Barbu Anton (funcţionar) 

30 Prodea Nicolae (muncitor) 

31. Rădulescu Virgil (ziarist, comandant-ajutor) 

32. Raicu Constantin (licenţiat) 

33. Stamate Constantin Eugen (medic) 

34 Stegărescu Contantin (economist) 

35. Strugaru Nicolae (avocat, comandant-ajutor) 

36. Susai Vasile (licenţiat) 

37. Teodorescu Gheorghe (sculptor) 

38. Tiponuţ Gheorghe (elev, şef Frăţie Cruce Bihor) 
39 Todan Coriolan (student) 

40. Ungureanu Corneliu (licenţiat în Litere) 

41. Ursu Ion (student) 

42 Vasiliu Ion Galus (locotenent) 

43. Vilmos Adam (muncitor) 

44. Zanche Petre (zianst) 


LEGIONARI ASASINAŢI ÎN LAGĂRUL DE CONCENTRARE VASLUI 


1 Antoniu Ion Pâsu (avocat, comand, legionar-ajutor) 

2. Belgea Ion (avocat, comandant legionar, şef Corp "Răzleţi") 

3. Boboc Constantin (student) 

4 Borzea Virgil (student) 

5 Bujgoli Spiru (student, comandant legionar) 

6. Busuioc Ion C-tin (inginer agronom) 

7 Calapăr Mihai (student teolog) 

8 Cârdu Valeriu (zianst şt poet) 

9 Clime Traian (funcţionar) 

10. Comânescu Nicolae (student) 

11. Danielescu Zosim (licenţiat) 

12. Dobre Ion Radu (muncitor STB) 

13. Dorin Constantin (student) 

14. Gârcineanu Victor Puiu (avocat, comand, legionar) 

15. Goga Mircea (student) 

16. Maricari Nicolae (locotenent) 


17 Moraru Alex. BubI (student, instructor legionar) 

18. Motoc Mircea (student) 

19. Nicolicescu Gheorghe (inginer, instructor legionar) 

20 Popescu Spiru (student, comandant legionar-ajutor) 

21. Popescu Vasile (licenţiat) 

22. Recman Gogu (student) 

23 Roşianu Petre (inginer, director la Nitrogen-Bucureşti) 

24 Spănu lordache (licenţiat, comandant legionar) 

25. Stahu Teodor (av.. comand, legionar, şef jud. Maramureş) 
26 Şola Stavri (student) 

27. Şupilă Polisperhon (student) 

28 Teohari Mircea (student) 

29. Tucan Boris (student, instructor legionar) 

30. Tudose Teodor (avocat, comandant legionar, şeful jud. laşi) 

31. Voioearu Gheorghe (funcţionar) 

32. Zus Radu (student) 


Vreme de două zile trupurile lor neînsufleţite au fost expuse în pieţe. Dascălii primeau ordin să aducă pe rând 
şcolile de copii ca să privească pe aceşti tineri transformaţi într-un morman de cadavre. Tinerelor vlăstare li se făcea 
rău văzând acest spectacol. Astfel voiau autorităţile să imprime teroarea! 

După două zile abia, cadavrele au fost îngropate în ... cimitirul de animale! 


LEGIONARI ASASINAT! PE TOT CUPRINSUL TĂRII 
ÎN NOAPTEA DE 21/22 SEPTEMBRIE 1939 


Poliţia şi unităţile de jandarmerie din toate judeţele au primit, în aceeaşi noapte, ordinul să omoare imediat, în locuri 
publice, câte trei legionari. 

Ordinul preciza că. în lipsa celor indicaţi pe listă, vor fi omorâţi oricare alţii, pentru a completa numărul, ceea ce s-a 
şi produs în câteva judeţe. 

Au fost ucişi in masacrul din noaptea de 21/22 sept 1939 chiar şi preoţi, şi elevi! 


1) Arad: Mâduţă loan (avocat, comandant 

legionar-ajutor) 

Bulboacă Ilie (şef legionar de plasă) 
Jucan Ilie (agricultor) 

2) Argeş: Pielmuş loan (ofiţer) 

Olteanu Vasile 
Amzăr Traian (ţăran) 

3) Bacău: Condopol Mircea 

Mandaste Alexe 

Antonovici Constantin (student) 

4) Bălţi (Basarabia): Condratiuc Alexe 

Ursache Victor 
Gherman loan 

5) Bihor: Cozma Lazâr 

Jude Dumitru 

6) Botoşani: Iflimuţă Vasile 

Gngonu Mihail 
Mancoş Gheorghe 

7) Brăila: Babâtâ Ion Teodor (şef Corp 

Muncit. Legionar Brăila) 

Udrea Ion 

8) Braşov: Faur loan (profesor) 

[ I Bordeianu Ion (ing., cdt. legionar) 



Lehaciu Nicolici Nicolae 
Papacioc Radu 

9) Buzău: Voinea Constantin 

10) Caliacra: Caranica Petre (student) 

Popescu Hristu (ţăran) 
Cavachi Dumitru (student) 

11) Câmpulung: Irimiciuc Valerian (cojocar) 

Ţăranu Traian 
(bozan Luchian 

12) Caraş: Borzac Lazăr (muncitor) 

Băleanu Ion (funcţionar) 

Cerbu lancu 

13) Cernăuţi: Pisarciuc Silvestru 

Regwald Francisc 
Molotiuc loan 

14) Cetatea Albă: Vlădău loan 

Păucâ V Dumitru (revizor 
şcolar) 

Cuzoglu Damian 

15) Cluc: Duma losif (profesor, comandant 

legionar) 

Caranica loan (student) 

Mirea Ilie | 


CUVÂNTUL LEGIONAR septembrie 2004 


pag.11 































ZI _ 16) Cluj: Cuibuş Petre 
"" ““ Eremia Nicolae 

17) Constanţa: Chivu Ion (preot, şeful jud.) 

Chiriazi Constantin (funcţion.) 

Mocanu Ion Stoica (preot) 

Secâreanu Ion (preot) 

18) Covurlui (Basarabia): Popa Costâchel 

Croitoru Tudor 
Potolea Spiru (ofiţer 

invalid război) 

19) Dâmboviţa: Nilescu Petre 

Lungu Ion (învăţător) 

Gălmeanu Ion (student) 

20) Dolj: Hozarlescu Ilie 

Poenaru llie 
Ştefănache loan 

21) Oorohoi: Surugiu Gheorghe 

Barbu Gheorghe 
Honceru Ion 

22) Durostor: Nastu Cola (ţăran, instructor legion., primar sat) 

Măngăniţa Costică (ţăran) 

Memu Nişa (ţăran, instructor legionar) 

23) Fălciu: Codreanu Zelea Ion (inginer, fratele Căpitanului) 

Nicolae Emil 
Croitoru Vasile 

24) Gorj: Şerban Constantin 

Munteanu Gheorghe (căpitan) 

Motomancea Grigore (preot) 

25) Hotin: Dobuleac Vasile 

Dubovinschi Teodor 
Soroceanu Dumitru lacob 

26) Hunedoara: Popş Petre (muncitor, instructor legionar) 

Cornea Gheorghe 
Sârbu Nicolae 

27) Ialomiţa: Manolescu loan Gheorghe 

Constantinescu Costel 
Badea Traian 

28) laşi: Dănilă Nicolae (licenţiat) 

Miron Leonid (preot, instructor legionar) 

Bagdad Elena (licenţiată matern., cunera Căpitanului) 

29) Lâpuşna: Diaconescu Vasile (colonel invalid de război, 

senator legionar) 

Florescu Sergiu (ziarist, comandant legionar. 

şeful regiunii Basarabia) 

Palamarciuc Ion 

30) Maramureş: Butnaru loan 

Chirarliţă Dumitru 
Beldioan Mircea (student) 

31) Mehedinţi: Gheorghiu Victor (şeful garnizoanei legionare 

Tr. Severin) 

Geacu Hristu Petre 
Gheorghevici Nicolae 

32) Mureş: Rusu lacob 

Palotaş Frânase 
Pâdureanu Nicolae 

33) Muscel: Nerasan loan (avocat) 

Stancu loan 


34) Năsăud: Tonea Simion - 

Girigan Cornel " 

Tolan Alexandru 

35) Neamţ: Malinici Nicolae 
Avâdanei Vasile 
Vasile Puiu 

36) Olt: Găman Florian (elev) 

Mânzu Dumitru (student) 

Preda Gheorghe 

37) Orhei (Basarabia); Zalupcescu Gngore 
Mocanu Andrei 
Răileanu Naum 

38) Prahova: Cojocaru Alexandru (comand 

legionar-ajutor) 

Filip Dumitru 

39) Putna: State Vasile 

Voinea Nicolae 
Marin Petre 

40) Roman: Creangă Vasile (elev) 

41) RomanaţI: Nicolescu Gheorghe 

Oprovici Horia 

42) Sălaj: Burcaş Augustin (avocat) 

43) Satu Mare: Bozântan Victor 

44) Severin-Lugoj: Gălescu Nicolae (curelar) 

Ghindă Gheorghe (muncitor) 

Sârbu Damaschin 
Matici V. Mann (croitor) 

45) Soroca (Basarabia); Levizehi Ştefan (elev) 

Ştiucă Bons 
Criclivoi Azare 

46) Suceava: Râuţ loan 

Gemeniuc loan 
Jitaru Spiridon (student) 

47) Tărnava Mică: Barză Gheorghe 

Pruş loan 
Codrea Nicolae 

48) Tecuci: Căsâneanu Gheorghe 

Teodorescu Spirache 

Baclu Vasile (student, instructor legionar) 

49) Teleorman: Abajiu Dumitru (comerc.. şef legion. de plasă) 

Cristea Anstotel 

Toader Dumitru (comerciant) 

50) Tighina (Basarabia): Heidenrecz Vladimir 

Căldare Constantin 
Caragancev Ion 

51) Timiş Torontal: Udrea Toader (croitor) 

Dragomir Gheorghe (şofer) 

Cocora Alexandru 

52) Trei Scaune; Lascăr Gheorghe (inginer) 

Vrânceanu Gheorghe 
Caranica Enache (licenţiat) 

53) Turda: Cucerzan Constantin 

Nichita Augustin (măcelar, comand legionar-ajut.) 
Tcaciuc Toceanu Ghiţă (student) 

54) Valcea: Nicoiaescu Aurel (preot) 

Diaconescu Dumitru (preot) 

Vasilescu Nicolae (tâmplar) 



TOTALUL LEGIONARILOR ASASINAŢI ÎN NOAPTEA DE 21/22 SEPT. 1939- 257 







Curând noi nu vom fi decât năluci 
sau nici atât, în aspra-ne tăcere, 
tăpşane cu morminte fără cruci, 
risipă-n lut de sânge şi de fiere. 


Dar vom urca spre inimi ca un fum 
pentru nepoţii miruiţi cp pace, 
în alt veleat, când rănile de-âcum 
peceţi în cartea ţării se vor face. 


CUVÂNTLI. LECilONAR septembrie 2004 
























u/iuc a/i> ^ ^uc^ă/itu/u^ S^^^wza/* 


tufu/w" ca/v na-au^ât a^^cu%/ 


i 



SUMARUL REVISTEI 
ÎNTR-UN AN DE EXISTENTĂ 

f 


^c^cloruz^,- 

De ce "Cuvântul legionar": 

Noi; 

29-30 nov. 1938 - noapte fatidică; 

Mulţi chemaţi; 

Generaţia deşertului; 

Duşmanii Mişcării Legionare: 

Scrisoarea I; 

Argumente revoltătoare; 

Scrisoarea II; 

întrebări de viaţă şi de moarte; 

Scrisoare către cei ce vin; 

Mişcarea Legionară ca ofrandă. 

Străbunii şi-au pus speranţele în voi; 

Ţiganii să fie de vină?; 

De strajă sufletului. 

Garda moare, dar nu se predă; 

Ce vrem noi; 

Manifest; 

De ce cultul "lui Comei"; 

Sufletul unui neam; 

Preoţii şi politica; 

Drepturile omului şi anticreştinismul; 

Evreii, ţiganii şi legionarii; 

Cazul I. Gh. Duca, Cazul Stelescu; 

O diversiune; 

Cuibul; 

Ecouri de la 24 iunie; 

Un partid legionar. 

Legionarismul - interzis de legislaţia actuală?; 
Unire, unire, dar în jurul cui?; 

Pretinşii democraţi; 

Patul lui Procust; 

Desacralizarea lui Moş Crăciun; 

Observaţii asupra şcolii româneşti; 

21 - 23 ianuarie 1941; 

"Raţiunile politice şi cruciada copiilor"; 

De la statul naţional la satul mondial; 

Invitaţia la trădare; 

Idioţii; 

Cruce şi spadă: 

Dincolo de moarte; 

Veninul poate deveni antidot; 

Apel la românism; 

Ascunsul după deget; 

Recviem pentru 23 august. 

Istoria trăită; 

Preot Ilie Imbrescu; 

Programul de guvernare al Mişcării Legionare, 
Biserica Sf. Ilie Gorgani; 

TâncăbeştI 2003; 

Giobalizarea şi troiţa zdrobită; 

"Ordin de la Horia Sima"; 


11 Ordi 



CUVÂNTUL LCGIONAIt 


Mărturie - asasinarea prof. V. Cristescu; 

Interviu cu dl. Emilian Dumitrescu-Borşa; 

O membră a Cetăţuilor se destăinuie; 

Conspiraţiile împotriva lui Mihall Eminescu; 

Interviu cu dl. Fior Strejnicu; 

Târgovlşte, Mănăstirea Deaiu şl liceul militar; 

Cuibul "Radu Gyr" din Galaţi; 

Un frate de Cruce. 

între genocid şl holocaust; 

Noua Constituţie a României; 

"Noi nu vindem ţara!" - o dăm ca proştii; 

Conflictul dintre Rusia şi America se mută pe Nistru; 
Nicador Zelea Codreanu la TV Naţional; 

Revista presei din Bucovina de Nord; 

Societatea culturală "Bucovina"; 

Presă românească în Bucovina de Nord: 

Ştefan cel Mare şi Sfânt între Vladimir şi lui.; 
Monumentele istorice - din nou în pericol: 

Păreri despre NATO; 

"Mişcarea Legionară şi evreii" - o carte de atitudine; 
"Anunţ publicitar"; 

Opinii despre stoparea genocidului poporului român. 

Basarabia (trecut şl prezent); 

Bucovina; 

Dobrogea; 

Insula Şerpilor; 

Românii din Balcani; 

Tribunalul Internaţional de la Numberg; 

Antonio de Oliveira Salazar, 

6 zile din Istoria Bucovinei; 

Pierderea Basarabiei; 

Naţionalismul spaniol (Falanga şi gen. Franco). 

Elita legionară masacrată în sept. 1939; 

Comeliu Zelea Codreanu; 

Doi cruciaţi moderni; Ion Moţa şi Vasile Marin; 

Ionel Zeana; 

Taberele legionare de muncă; 

Nicoleta NIcolescu; 

Victor Dragomirescu 

MIrcea Eliade; 

Emil Cioran; 

Nae lonescu; 

Radu Gyr; 

Duillu Sfinţescu; 

Tralan Brăileanu; 

Fondatorii Legiunii. 

- serial 

Qlcogrâg,' 

Mafalda din str. Plantelor; 

Monumente istorice pe tabula rasa; 

Adevărul în cazul Horia Sima; 

septembrie 2004 pag. 13 ^ 





























Sinuciderea unei naţiuni; 
Toleranta; 


Bilanţ 2003; 

E vremea colindelor; 

Paria; 

Cuibul “Nicadorir din Albania: 

Un camarad de excepţie: Const. Teja; 

Mărţişoare din partea redacţiei; 

Anui 2004 - anul "Ştefan cel Mare; 

Strungâreaţa veninoasă; 

Cântecul; 

Statul, reprezentantul (fără de)legii în stat; 

De ce m-am despărţit de Horia Sima şi de simism; 

Pagini de vacanţă: Străzile copilăriei mele - serial; Pagini 
uitate: Regina Maria, Principesa Ileana; Fenomenul Balcic în 


pictură; — 

Poezii (Radu Gyr, Aron Cotruş. Andrei Ciurunga."" 

Ionel Zeana, Vasile Tărâţeanu. Adrian SImionescu). 

Doctrina Mişcării 

Legionare - compendiu Comeliu Zelea Codreanu; Cal troian 
intra muros - Ion Dumitrescu-Borşa; Memorii - Viorel Trifa; 
Stilul legionar de luptă - Const. Papanace. 


PĂRERI DESPRE REVISTA NOASTRA 


FLORA CRĂCEA (profesoară, licenţiată a Facultăţii de Litere, soţia teologului Nicu Crăcea, comandant legionar. închis 
16 ani în timpul regimului comunist): 


Primirea numerelor din "Cuvântul legionar" (pentru 
care vă mulţumesc) a avut asupra mea efectul unei 
minuni, a unei învieri. 

M-am încredinţat, citindu-le din scoarţă în scoarţă, că 
acest popor martirizat ai nostru a născut şl va naşte în veci 
pui de leu! 

N-am fost legionară, doar soţie de legionar. Dar de atunci 
am trăit ca legionară. Să apăr altarul uriaşilor legionari, al 
dacilor înviaţi, ca să lăsăm neştirbită moştenire generaţiilor 
ce vin după noi, a devenit o sfântă datorie pentru mine, a dat 
sens vieţii mele. 


Citind, recitind ziarul vostru am trăit emoţii mari, 
descoperind că generaţia tinerilor de azi a preluat 
idealurile, suflul, stilul celor "de ieri". 

în acest secol al pragmatismului, al indiferenţei, ai 
cinismului, al globalismului, e într-adevăr o minune că mai 
sunt tineri care au înţeles ce a însemnat Mişcarea Legionară! 
Toţi colaboratorii sunteţi pătrunşi de spiritul legionar! 
Sunteţi minunaţi. într-adevăr, Mişcarea Legionară n-a 
pierit: trăieşte. 

Trăiască Legiunea şi Căpitanul! 


NELU RUSU (jurist, instructor legionar, combatant în al doilea război mondial, 16 ani de închisoare sub comunişti, şeful 
Senatului Legionar): 


Simt nevoia să exprim câteva riiodeste gânduri despre 
revista Mişcării Legionare la împlinirea unui an de apariţie 
neîntreruptă. 

Citesc lunar trei reviste la care sunt abonat ‘Cuvântul 
legionaF. "Permanenţe’'ş\ "Puncte cardinale". 

"Cuvântul legionar*' - bucuria inimii mele; 

"Permanenţe" - amărăciunea inimii mele; 

"Puncte cardinale" -bucuria minţii mele. 


Privesc frontispiciul celor trei reviste şi văd drumul pe care 
merge fiecare: sunt ca trei linii paralele pe care oncât le-ai 
prelungi nu se vor întâlni niciodată, decât poate în infinit. 

Nu se pot face comparaţii între ele. 

Revista "Cuvântul legionar*' este cu totul un caz 
particular, un miracol. 

Urez, din toată inima, revistei noastre, "La mulţi ani!" 


VIOREL TĂNASE (economist, sportiv, instructor legionar din SIBIU, combatant în al doilea război mondial. 16 ani 
închisoare sub comunişti, decanul de vârstă al legionarilor): 



După 1989 au apărut câteva reviste legionare care m-au 
dezamăgit, aşa că nu le-am mal citit ulterior pentru că 
proslăveau pe "succesorul” Căpitanului, pe impostorul Horia 
Sima care, prin acţiunile sale criminale şi 
iresponsabile, a reuşit să decapiteze Mişcarea 
Legionară. Este cazul fostei reviste "Gazeta de Vesf 
şi al actualelor "Permanenţe" şi "Obiectiv legionar*'. 

lată însă că în urmă exact cu un an a apărut 
periodicul lunar "Cuvântul legionar" care m-a captat 
de la început şi pe care l-am citit cu 
multă satisfacţie şi îl aştept mereu cu / 
nerăbdare întrucât este exact pe linia 
creată de Căpitan. 

Este bine scris, cu tematică foarte 
diversificată, abordată curajos şl 
obiectiv, satisfăcând plenar nu numai 
pe simpatizanţii Mişcării Legionare, 
dar şi pe cei care vor să afle despre 
acest curent generos creat în perioada 
interbelică. 

Nu fac complimente "gratuite": se ştie 




că lunar cumpăr 20 de exemplare pe care le distribui gratuit 

cunoştinţelor şi în special tinerilor sibieni studenţi , 
că am făcut abonament nu numai pentru mine, ci 

şi pentru fiul si pentru fratele meu 

Numele lui Nicador Zelea Codreanu, al 
. Nicoletei Codrin, al lui Emilian Ghika, ai 
Jl^iui Radu Constantin sunt deja îndrăgite şi 
le admir, în egală măsură, calitatea 
remarcabilă a articolelor şi eforturile pe care 
le depun. 

Cuvinte critice nu prea am : poate doar 
calitatea imprimării revistei şi ceva greşeli 
de dactilo, dar sunt conştient că asta costă şi 
bani nu sunt. 

în pragul celui de-al doilea an de 
apariţie urez revistei cu adevărat 
legionare viaţă lungă, succes şi să-şi 
sporească substanţial tirajul pentru că 
masele de cititori de toate vârstele şi 
profesiile vor ieşi câştigate din citirea 
acestei reviste româneşti, creştine. 


pag.14 


CUVÂNTUL LECIONAR septembrie 2004 





















^ERBAN MILCOVEANU (medic, şeful pe (eră dl studenţilor în periodds 1937 - 1940, decorat în al doilea război 
mondial cu ordinele "Coroana Românier şi 'Virtutea Militară", autor al numeroase cărţi: învierea - 4 voi., "Războiul 
dintre stat şi naţiune" - 3 voi., "Testamente politice", "Cum am cunoscut Mişcarea Legionară". "Comeliu Zelea Codreanu 
altceva decât Horia Sima"- 2 voi.. "Prof. Nae lonescu". "Atentatul de la 21 septembrie" şi multe altele): 


Viitorul există în măsura în care îl meriţi şi n eşti autor. Sunt de partea revistei ''Cuvântul legionar*' pentru 

Viitorul nu se primeşte, între altele pentru că nu poate fi întreita ei misiune: de a clarifica adevărul din trecut, de a 
nici dăruit şi nici transmis. lumina prezentul cu adevărul şi de a face din adevăr unealtă 

Viitorul se construieşte cu multe condiţii de inteligenţă şi. de construcţie, la nevoie, armă de luptă, 
la nevoie, se cucereşte cu arme bogate în curaj. Sunt perfect de acord cu tot ce se scrie în ea. 


NICOLAE COTERBIC (jurist, vechi legionar din vremea Căpitanului): 

întotdeauna aştept cu nerăbdare primirea "Cuvântului Legionare -restituiri istorice" (compendiu Corneliu Zelea 
legionar*'. Sunt impresionat atât de ţinuta şi de cuprinsul Codreanu), volum de mare valoare, o carte pe care mulţi ar 
revistei, cât şi de articolele evocatoare ale Mişcării trebui să o citească, în special tineretul. 

Legionare şi de prezentarea eroilor şi martirilor noştri. Vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi ca români şi ca 

La fel de impresionat sunt încă şi de ultima carte legionari! Bravo, camarazi! Să vă ajute Dumnezeu! 
editată de "Acţiunea Română", "Doctrina Mişcării 


JEAN BUKIU (frate de Cruce şi apoi legionar. închis în timpul regimului gen. Antonescu şi în timpul regimului comunist, 


acum stabilit în SUA- Chicago): 

Am citit cu surprindere, plăcere, interes şi emoţie articolele 
voastre din primul număr al "Cuvântului legionar*'. A fost o 
revelaţie nobila voastră muncă plină de dragoste, dăruire, 
credinţă, talent, căreia v-aţi dedicat. Am îndrăznit să spunem: 
"A reînviat Legiunea!” 

Apoi au urmat celelalte numere şi gazeta a trecut din 
mână în mână la toţi prietenii noştri, plus cunoştinţele. 
Au stârnit un interes deosebit pentru toţi - nu numai din 


Chicago, ci şi din California şi Canada. Toţi vă mulţumesc 
şi vă felicită. A trebuit să facem şi copii ia xerox. 

Mi-a plăcut enorm că publicaţi articole despre Basarabia şi 
Bucovina, inclusiv actualitatea Bucovinei, poezii, şi articole 
de Istorie. 

Sunt îngrijorat de riscul pe care vi l-aţi asumat conştient 
într-o societate duşmănoasă, dar parafrazez: "Vă spun că 
dacă vor tăcea aceştia, pietrele vor striga!" 


FLORIAN BUKIU (pilot comandor, combatant în al doilea război mondial, decorat cu Virtutea Aeronautică; CHICAGO): 


Felicitări! Aveţi talent cu carul, aveţi dragoste pentru tot 
ce faceţi - se simte asta din fiecare rând - şi de aceea tot ce 
publicaţi este de mare valoare, mai ales pentru noua 
generaţie, a actualului tineret care sper să renască pe 
această linie trasată de voi din învăţăturile Sf. Biblii şi din 


învăţăturile Căpitanului. 

Printre multele învăţăminte din "Cuvântul legionar*' aş 
dori să vă felicit în mod special pentru modul pozitiv de 
prezentare a luptei, pentru consecvenţa, 
responsabilitatea şi fermitatea voastră. 




VIOREL PATRICHI (cunoscut jurnalist bucureştean: "Romi 

Mă bucur că a apărut o nouă publicaţie de dreapta în 
România. Aşa cum nu aş fi contra să apară publicaţii de 
stânga în ţara noastră. Manifest această deschidere fiindcă 
nu suport interdicţiile de nici un fel. Sigur, în limitele 
moralităţii tradiţionale. 

Publicaţia supervizată de Nicador Zelea Codreanu, deşi 
încă timidă prin posibilităţi, este sobră şi sper să rămână 

onestă. ^ , 

Nu are nevoie de culorile ziarelor de gang, clientelare, 

frumos aliniate, de care nu ducem lipsă. 

Este bine că încearcă o clarificare istorică pentru o 
perioadă tragică şi nebuloasă. Este instructiv să avem mituri 


lia liberă". "Gardianul" etc.): 

şl să credem în ele. Cred însă că o publicaţie capătă mai 
multă viaţă dacă se raportează fără menajamente la prezent, 
la problernele oamenilor, la dramele lor (mai puţin la pseudo- 
elitele timpului). 

Pentru a trăi. o publicaţie are de ales - să meargă cu 
mărimile clipei pentru contracte de publicitate sau să coboare 
printre oameni. Această revistă are o singură cale: cea de- 
a doua, care este şl cea mai spinoasă. Altfel, intră în corul 
vânătorilor de reclamă. 

Avem nevoie de naţionalişti! Pentru o Românie ca 
soarele de pe Cer! 


SILVIU VASILACHE (cunoscut jurnalist din GALAŢI, redactor la Express 7V. preşedintele -Asociaţiei Jurnaliştilor^: 


Fac parte din generaţia de tineri căreia înainte de 1989 
i se refuza aflarea adevărului despre istoria recentă a 

României. . ._ 

După aşa zisa Revoluţie aparţin generaţiei mature care 
este ţinută departe de adevărurile esenţiale ce ar duce la 
ieşirea din criL perpetuă a clasei politice 
putea spune că chiar clasa politică işi impune doar cultura 
SaL a crizelor, al căror scop final este blocarea accesului 

la adevărurile ce zidesc caractere ..nHovya cnr» 

Sufocată de chinurile zilnice ale tranziţiei, de undeva spre 
ni^ieri. o altă generaţie, tânără. 

aflarea detaliilor ascunse în sloganu .ţârele de pe 

sau în mobilizatorul îndemn "o fara ca soare/e de pe 


Dacă aceste simple îndemnuri şi idei au devenit valorile 
spirituale ale acestei generaţii a mileniului III, ce nu-şi 
permite doar contemplarea şl pasivitatea, meritul aparţine 
într-o foarte mare măsură publicaţiei "Cuvântul legionar'', a 
tineretului român naţionalist ortodox. 

Un an de la apariţia aceasta remarcabilă, într-o stepă a 
jumătăţilor de adevăr sau a falsurilor grosolane, trebuie 
salutat cu respectul cuvenit unei construcţii 
fundamentale pentru o naţiune: cea de caractere şl 
personalităţi. 

Nu mai trebuie adăugat nimic, dacă voi reaminti aici 
cunoscutele vorbe ale lui Cicero: caracterul fără inteligenţă 
poate mult, dar inteligenţa fără caracter nu valorează nimic. 


cer*'. 


cu ^a/fuicxcu ihaiutc/ 

CDVANTtl. ICCIONAtt septembrie 2004 pag. 15 















tine 

1 SEPTEMBRIE - ÎNCEPUTUL ANULUI BISERICESC 


Poate că nu mulţi ştiu că, spre deosebire de anul laic, anul 
bisericesc începe la 1 septembrie. Este prima dată când lisus 
se descoperă Mesia; lisus a deschis crugul anului: "Duhul 
Domnului peste Mine. pentru că m-a uns să binevestesc săracilor; 
M-a trimis să vindec pe cei zdrobifi la inimă: să propovăduiesc 
robilor dezrobirea şi celor orbi vederea, să slobozesc pe cei apăsaţi 
Şl să vestesc anul milei Domnului " (Evanghelia după Luca, 14, 21). 

Desfăşurarea anului nu începe cu Naşterea şi nu şe încheie cu 


moartea iui lisus, căci legătura iui lisus cu lumea nu se limitează la 
viaţa Sa pământească, asemenea muritorilor. 

lisus a venit să vestească eliberarea din robia păcatului, a 
morţii, căci a luat asupra Sa păcatele noastre şi ne-a 
descoperit pe Dumnezeu. 

Anul Nou începe cu El. 

De acum, numai de noi depinde să-L urmăm, căci Dumnezeu 
ni s-a arătat, îl putem cunoaşte. 


14 SEPTEMBRIE - ZIUA CRUCII 


Prâznuim marea sărbătoare a înălţării Sfintei Cruci, ^ 
steagul creştinismului, simbolul Bisericii şi semnuh 
biruinţei. Este ziua Crucii, ai cărei semn se înalţă pe i . - . 
turlele bisericilor, pe troiţele de la răspântiile drumurilor 
făcute de părinţii noştri, semn purtat - nu ca podoabă - ci | ’ 
ca dovadă a credinţei noastre, semn pe care ni-l 
facem când ne sculăm şi când ne culcăm, când ne f 
aşezăm ia masa şi când ne ridicăm, semn pe care f. 
ni-l facem la bucurii, dar mai ales la necazuri şi ♦ ^ 

îngrozin, când pornim la drum sau la o lucrare. 

El este îndemnul de a ne înălţa de la 
neputinţe şi păcate la putere şi virtute. ^ 

Subliniem trei aspecte ale sărbătorii: 

1) Crucea - Pomul Vieţii, 2) Aspectul istoric al înălţării * 

Sfintei Cruci. 3) Semnificaţia Sfintei Cruci. 

1) Crucea - Pomul Vieţii 

La Creaţie. Dumnezeu a pus în faţa Omului doi 
Pomi: 

Pomul Vieţii, care deschidea calea de a trăi cu 
Dumnezeu şi în Dumnezeu, 

şi Pomul cunoştinţei Binelui şi a răului, calea în 
afară de Dumnezeu. 

Pomul Vieţii era aşezat in centrul ralului, deci în centrul 
existenţei- De ce ? Pentru ca omul, cu fiinţa Iul, cu mintea şi în 
libertatea lui, să nu greşească: să trăiască, să gândească, să 
lucreze, să cerceteze, să cunoască, în - şi prin - Dumnezeu 
Care este Adevărul, şi Iubirea, şi Izvorul de viaţă pentru 
întreaga existenţă. 

Pomul Vieţii reprezenta calea omului cu Dumnezeu: era calea 
conformă omului. Noi am fost creaţi pentru a trâi în Adevăr, în 
Dreptate. Iubire. Pentru aceasta am fost creaţi, căci nu noi. 
oamenii, L-am creat pe Dumnezeu. Dumnezeu ne-a creat pe noi şi 
noi nu putem duce o viaţă adevărată fără izvorul vieţii. Un râu. 
oricât deTnare. dacă îi seacă Izvorul, seacă şi el. Numai dacă se 
alimentează din izvorul lui, rămâne râu care curge, potoleşte setea, 
menţine viaţa şi înfrumuseţează natura. 

A Intervenit Ispita: ţi-e de ajuns mintea şi voinţa ta liberă, a 
insinuat satana. Şi tu poţi fi Dumnezeu. Alege şi lucrează prin tine 
însuţi, cu ceea ce îţi oferă mintea ta şi natura care te înconjoară. 
Alege "mărul" cunoştinţei, să cunoşti şi răul de a fi în afară de 
Creatorul tău 

Satana, care s-a separat de Dumnezeu prin mândrie, 
cunoştea acest râu şi voia să tragă şi pe om după sine. Astfel 
omul s-a rupt de Dumnezeu, a părăsit pe Dumnezeu şi chiar a uitat 
de Dumnezeu. 

Ispita strecurată la început persistă până în ziua de astăzi. 
Eu. om, am raţiunea mea. puterea mea. îmi este de ajuns. Eu pot 
analiza, cunoaşte, crea prin putenie mele proprii. Această ispită 
permanentă a satanei îl îmboldeşte necontenit pe om de-a lungul 
istoriei. Omul se separă tot mai mult de Dumnezeu şl chiar 
împroaşcă în Dumnezeu, trăind în minciună, ură. duşmănie, 
crimă, fără a înţelege apoi cauza suferinţei Iul. A ales şi merge 
pe calea care nu este conformă cu sine. 

par Pomul Vi eţii a coborât oe pământ. 

Sfânta Biserică numeşte Crucea - Pomul Vieţii Dacă pnn 
ispita diavolului am pierdut calea Vieţii, calea prin Dumnezeu ne-o 
dăruieşte Hristos din nou prin Cruce 

Prin Cruce, El. Dumnezeu fiind, sădeşte din nou în viaţa 
noastră. în islona noastră. Pomul Vieţii, căci ni se dăruieşte pe 
I I Sine însuşi, prin jertfa Crucii Sale şi prin învierea Sa. De 

+ fcn p^9 16 CUVÂNTUL ITT.IONAtt 


aici vine acea mare însemnătate a Crucii pe care 
Mântuitorul ne-a dâruit-o ca o armă de nebiruit spre 

mântuirea noastră. 

2) Aspectul istoric: 

Apariţia creştinismului în lume a întâmpinat 
lupte înverşunate atât din partea iudeilor, cât şi a 
păgânilor. 

Trei sute de ani n-au fost decât o încercare 
satanică, nu numai de a o opri, dar şi de a nimici 
credinţa creştină apărută în lume, care reprezenta salvarea 
lumii. Torturile, prigoanele, au durat în special până la 
anul 311. Despre ele vorbesc mucenicii, martirologia 
Când, însă. s-a împlinit vremea îngăduită de 
Dumnezeu, a apărut în istorie împăratul Constantin 
care. educat fiind de părinţi, şi în special de mama sa. 
Elena, a pornit război împotriva lui Maxenţiu tiranul care 
prigonea pe creştini. în drum spre Roma. împăratul 
Constantin a avut o viziune. în miezul zilei a apărut pe 
cer o cruce formată din stele, cu inscripţia ”în acest 
semn vei învinge". Şi, în adevăr, punând semnul crucii 
pe drapelele sale şi având nădejde în puterea ei. a 
ieşit biruitor. 

In anul 313 a dat Edictul de la Milan. acordând libertate 
cultului creştin. Dar dorinţa lui a fost să afle Crucea pe care a fost 
răstignit Mântuitorul şi a trimis la Ierusalim pe mama sa. Elena, 
pentru dezgroparea Sfintei Cruci 

Duşmanii Crucii o îngropaseră adânc, iar deasupra fusese zidit 
un templu păgân (pe la anul 111). A fost nevoie dea să se dărâme 
templul Şl să se sape în adâncime, unde au fost găsite trei cruci 
Neştiind care este crucea Mântuitorului, au adus o femeie pe 
moarte care. la atingerea uneia dintre cele trei cruci, s-a ridicat. 
Astfel s-a identificat Crucea Mântuitorului. 

Fiind mulţime multă care a luat parte la acea dezgropare şi 
dorind toţi să vadă Sfânta Cruce, împărăteasa Elena împreună cu 
patriarhul Macarie. au înălţat-o pentru a fi văzută de toţi creştinii 
Pe acest loc împăratul Constantin a zidit o biserică. Biserica învierii 
Domnului pe care a sfinţit-o la 13 septembrie 335 şi a doua zi. la 
14 septembrie, a fost înălţată din nou Sfânta Cruce sore 

închinarea tuturor. 

3) Semnificaţia Sfintei Cruci 

Sfânta Cruce pe care Mântuitorul nostru a pironit păcatele 
noastre are semnificaţi i multiple care au fost subliniate de mulţi, 
în difente felun Ea este simbolul cel mai profund al vieţii noastre 
creştine şi al vieţii omeneşti în general. 

Trebuie să subliniem de la început cele două linii din care 
este formată: linia verticală pe care este fixată lima orizontală 
CQnşid^rată în mare , linia verticală uneşte cerul cu pământul, pe 
Dumnezeu cu omul. Pe baza acestei uniri, linia orizontală 
uneşte om cu om şi popor cu popor. Considerată în mir semnul 
crucii uneşte în linie verticală mintea cu Inima. Aceasta 
înseamnă că nici minte fără inimă, care poate duce la mândrie 
şi tiranie, dar nici inimă fără minte, care poate duce chiar la 
prostie. Pe această linie verticală, minte - mimă. se inserează în 
linie orizontală de la umăr ia umăr, putere cu putere 

£LMceă np arată că Dumneze u lucrează în om si nrjn om. iar 

amijl Mcr^az.ă (şau trebuie să luc r eze) în - si prin - Dumnny»ii 

Numai fixata pe această linie verticală este cu putinţă viaţa 

intre oameni şi popoare. 

(extras din cartea "Semnificaţia manior sărbători 
preot Boris Râduleanu) 

septembrie 2004 





^ ^ r' 
































” ^e^/nac /u/n^ 

VIOREL TÂNASE: TREI SFERTURI DE VEAC ÎN SLUJBA LEGIUNII 

Strada Jina se află în cartierul cel mai frumos al Sibiului, fostul ”Arsenal\ unde flecare casă, de fapt vilă. are 
personalitatea şi farmecul ei. în urma cu puţin timp am sunat la numărul 8 al acestei străzi liniştite şl umbroase, dornic 
de a purta o discuţie cu Viorel Tănase, instructor legionar din vremea Căpitanului, 
acum membru al Senatului Legionar şi, în acelaşi timp, prin cei 97 de ani ai săi, cel 
mai vârstnic legionar din lume. 

Am fost întâmpinat de cel care timp de câteva ore urma sâ fie cinstea acestei victorii 
amfitrion, o persoană surprinzător de vioaie, nu numai fizic, dar, primarul oraşului, sasul dr. 
mai ales, mental - realitate de care m-am convins încă de la Goritz a instalat o barză cu un 
începutul convorbini noastre. şarpe mare în gură. pe 

Sunt invitat sâ iau loc în sufrageria mare care la un capăt este fântâna arteziană din Piaţa, 
străjuită de o logie care îi conferă eleganţă şi rafinament, o Mare a oraşului. Barza 
adevărată rantate in arhitectura modernă de astăzi Mobila veche simboliza armata germană, iar 
din lemn masiv creazâ un ambient plăcut; pe pereţi, fel de fel de şarpele armata română 
fotografii; în bibliotecă tronează portretul Căpitanului; tot aici se Târziu de tot. în 1932, » • > — 

află întreaga colecţie a revistei noasre, „Cuvanfu/Leg/ona/^'. prima zi de Paşti, ştiind povestea monumentului care nu făcea 
Se sparge gheaţa prin întrebări specifice unui început de dialog cinste poporului român, în fruntea unor tineri s-a dus în Piaţa Mare 
între două persoane care nu se cunosc: cum am călătorit de la şi a dat jos barza de pe fântână. Primarul Sibiului i-a tnmis în 

Bucureşti la Sibiu, dacă a plouat sau nu etc. judecată pe Viorel Tănase şi pe Nicu lancu ca iniţiatori ai acestei 

işi face apariţia şi doamna Rafira Tănase; la venerabila vârstă acţiuni, acuzându-i de distrugerea unui monument public. Dar ia 
de 95 de ani. vine de ia bucătărie cu o lavă pe care se află câteva pnma dezbatere de la Tribunal. Pnmâria şi-a retras reclamaţia, 
prăjituri de casă şi o cafea fierbinte. Şi cum la aceasta din urmă neputând dovedi că barza este un monument public. însă aşa cum 
merge şi o ţigară, camaradul Viorel Tănase se miră că nu o fac. li a mai spus. saşii, prin apolitismul lor. nu au dat mare importanţă 
spun în glumă că nu am fumat niciodată, că fiind ^tânăr pensinar" acţiunii intreprinse de el 
duc viaţă sportivă. Se bucură de afirmaţia mea. îmi spune câ nici Mişcarea Legionară 

dânsul nu a fumat şi că a făcut mult sport Face o pauză, bea un pahar de pepsi, cred că a obosit un pic. 

Discuţia începe deci pe această temă. un fel de „intermezzo" la Dar nici vorbă de aşa ceva: reia cronologic firul d's xiţiei şi începe 

problemele majore pe care urma sâ ie dezbatem. sâ vorbească de Mişcarea Legionară din perioada mte*^ îl ^ 

Tânăr fiind, a jucat fotbal la echipa „Şo/m// , înfiinţată încă din jşj întăreşte expunerea cu documente, ta in ziarele de 

anul 1913. A fos portar, ca exemplificare îmi arată o poză - a epocă, fotografii. 

apărat buturile echipei între 1926-1927 Rivalii "Şoimilor" erau HTV împreună cu doi tineri. Nicu lancu şi Ion Aloea. în ziia de 23 
(echipa nemţilor). NSE (echipa ungurilor) şi lehuda (echipa februarie 1932, la şcoala primară nr. 1 din Sibiu, unde directe" era 
evreilor) Erau toţi adversari, dar patima era doar pe teren, apoi se tatăl său. într-o clasă a luat fiinţă primul cuib legionar. I ^re. în 
pleca în grup. la o bere în parc. zilele următoare au aderat şi I. Mitea. A. Comea şi L. f ®delcu 

în 1927 a devenit student la Cluj, unde a urmat la Şcoala Cuibul s-a numit JKvram lancu" pentru a cinsti memonâ narel n 
Comercială Superioară şi a jucat fotbal în continuare, până în luptător ardelean. Acesta a fost începutul Mişcării Legionare -in 
1930 Sibiu, după care au fost înfiinţate alte cuiburi „V/ad Ţepeş" al 

întors acasă în 1932. a decis să se facă arbitru şi îmi arată meseriaşilor, apoi „Tudor Vladimirescu", Mihai Viteazur şi alteU 
carnetul îngălbenit de timp. îşi aduce aminte de manie echipe Exista şi un cuib de fete. ^Ecatehna Teodoroiu". 
bucureştene "Venus". "Unirea Tricolor", de cea mai bună echipă din în afara numeroaselor cuiburi, la Sibiu existau mulţi simpatizanţi, 
ţară. "Ripensia" din Timişoara. îmi spune cu mândrie câ a arbitrat o şl avocaţii Augustin Bidian şi Ion Fleşeriu 

finală a Cupei României, pnn anii 1930. intre "Ripensia Timişoara" Tot aia s-a tipărit cartea fundamentală a lui Comeliu Zelea 
Şl 'Rapid CER Bucureştr, când s-a jucat peste limita sportivităţii. Codreanu, ^Pentru Legionan", în 1936. la tipografia românului Ion 
fapt ce l-a făcut sâ-i avertizeze pe cei 22 de combatanţi că dacă vor Vestemean. 

continua tot aşa. le la mingea şi pleacă cu ea. Totul s-a terminat L-a cunoscut personal şi pe Căpitan 
însă cu bine funcţionar la Administraţia Financiară 

Viata în Sibiul interbelic ^ putut lua parte la taberele de muncă 

începe să-şi povestească v.aţa. organizate în ţară. dar fund casierul Mtşcăni, 

A venit în oraş din comuna Poiana din Mărginimea Sibiului, in cu banii proveniţi din cotizaţiile membnior se 
iAiq «i a intrat în dasa I la Liceul .Gheorghe Lazăr. primul liceu ducea regulat, pentru a-i depune, la Bucureşti, 
românesc Gutenberg nr 3 Aici a ^ 

S au înscris atunci 120 de elevi şi imi spune că doar el mai este dat măna cu şeful organizaţiei, având discuţii, 
astăzi in viată Descrie cu lux de amănunte atmosfera romantică din instructive cu el despre cuibunle sibiene. 
acei am oraşul era curat erau numeroase magazine şi foarte mulţi Nu a cunoscut personal numai pe 
meseriaşi respectul intre oameni era la cel mai înalt nivel Erau legionară; pe Ion Moţa care era junsiconsult la intrepnnderea 
foarte muiti sasi care nu se interesau de politică şi îşi vedeau doar „Mica" din Bucureşti, căruia i-a adus şi nişte documente din partea 
riP miînra lor le aveau foarte bine cu românii, mai puţin cu ungurii lui Augustin Bidian; pe Comeliu Georgescu, consătean cu el din 
datorrtâ şovinismului lor cunoscut La apariţia lui Hitler pe scena Poiana Sibiului, pe Tudose Popescu (încă înainte de 1930), pe 
polLă a^umii un deceniu mai târziu, marea majontate a saşilor nu Radu MIronovIcI care. după 23 aug 1944 stătea ascuns in 
^ artprat la .Politica lui ci doar un număr mic de tineri care prin comuna Jina, la 5 km de Poiana Sibiului, căruia i-a dus alimente, 
vedlrife lor admirat repede în conllict cu părinţii şi familile lor. A ştin şi informaţii din ţara ocupată de sovietid: pe Ion Banca, fost 
veaenie icir au i la Germania pentru faptul că erau coleg de liceu la .Gh.Xazâr". amândoi fund în echipa de gimnastică 

regetat plecarea Io r^ortatl întotdeauna cuvântul dat, pentru a liceului: pe Bănică Dobre, fost coleg la Academia Comercială din 

cultura Şl hadiţnle o^ şi îmi spune ca nu-i place PSD-ul fiindcă Trifa, bun pneten cu el 
race o pnnia ^ r' , nin mmnnisti că 





elita 


toată conducerea, fără excepţie, este fomatâ 
agreează. în schimb. Forumul Democrat German 5 
votat oe Primarul oraşului, lohannis. pentru corectitudinea lui şi 
«eâ 0*^0 W. va L face pentru sibienl (dovadă elocventă stă 

in procentul de de la 6 iunie 2004) 


Vorbeşte şi de Horia Sima, dar vocea îi devine din r- în ce mai 
Iritată. îmi spune câ el nu a fost numit niaodatâ Comandantul 
Mişcâni Legionare de către legionari, d pnn Decret Regal semnat 
de doi nelegionan Regele Mihal şi Generalul Antonescu Era 
însetat după puterea deplinâ şi aşa s-a ajuns la evenimentele 


fostul 


Zâmbeşte şi îmi spune câ a avut totuşi un conflic cu • tragice din 21 ianuarie 1941 care au compromis Mişcarea 

tul pnmar al oraşului din 1932. dr Termină cu Horia Sima, i se vede pe faţă câ nu-i face plâcere 

mondial când armata română a ajuns la Sibiu, arma a g ^ ^ rostească numele, şl trece la un alt personaj, de primâ 

condusă de Generalul Makensen a ~ 



rilVÂNTLl UF.tilONAII septembrie 2004 


pag.17 






















mânme în istoria ţăni noastre, care a condus România cu 
mânâ de fier între 1940 - 1944: este vorba de mareşalul 


Uf 

I Ion Antoncscu Avea o urâ nemăsurată împotriva legionarilor. 

ura fiindu-i permanent alimentată de Icâ Antonescu şi Veturia 
Goga Cu toate intervenţiile făcute, primul pe lunga listă a victimelor 
sale legionare a fost colonelul Zâvonanu. executat în vara lui '41; 
mii de legionari, unii chiar din Frăţiile de Cruce, în vârstă de numai 
15-16 ani, au înfundat închisorile din toată ţara. Declanşarea 
războiului din 22 iunie 1941 l-a determinat pe General să scoată din 
închison pe toţi legionarii tineri în schimbul trimiterii lor pe front. A 
înfiinţat special pentru ei tabără de instruire militară de la Sărata, 
localitate aflată în sudul Basarabiei, între Ismail şi Cetatea Albă. A 
fost diabolic deoarece, ajunşi pe front, aproape fără excepţie, au 
fost tnmişi în lima întâi, unde marea majoritate a legionarilor au fost 
omorâţi de brandurile şi mitralierele ruşilor. Din dosarul cu fotografii 
îmi arată iar o poză, la apusul soarelui, pe malul Mâni Negre. 

Războiul din răsărit 

incepe să vorbească despre participarea lui la război. 

A luptat pentru eliberarea Basarabiei şi a ajuns la una din porţile 
Odessei Se numea Dalnic. un sat extrem de bine fortificat: 
cazemate, şanţuri anti-tanc şi tunun de mare calibru. A fost cucerit 
cu man jertfe şi s-a ajuns la Odessa. A fost asediată timp de câteva 
săptămâni până când a fost cucerită, la 16 oct 1941, zi Tn care au 
avut ioc man sărbători militare, iar gen. Antonescu a devenit 
mareşal, dar cu ce preţ: aproape tot atâţia morţi ca la Staiingrad 

A ajuns şi la Cotul Donului. în noiembrie 1942, când a început 
dezastrul militar pentru armatele române şi germane. 

Avea gradul de maior in rezenâ, absolvise Şcoala de 
Cavalerie din Târgovişte. şi lucra la Biroul 2 al diviziei. 
Conducerea diviziei primise ordin ca. fhnd legionar, să fie trimis în 
linia întâi a frontului, dar comandantul diviziei, col. Brâtescu şi 
mareşalul Praporgescu au refuzat să execute ordinul lui Antonescu, 
acordându-i astfel o şansă de a se reîntoarce aceasâ Şi, după cum 
se vede, a avut noroc. 

Nu a avut tangenţe cu armata gemiană. întrucât Divizia I de 
Cavalerie, din care făcea parte, era încadrată de alte două divizii 
româneşti, dar vorbeşte frumos de armata germană, admirabil 
dotată din punct de vedere tehnic, formată din excepţionali luptăton. 
în ^ală măsură politicoşi şi aroganţi. 

Îşi aminteşte cum l-a cunoscut perso. J şi pe Antonescu. Divizia 
sa. împreună cu Regimentul 11 Călcraşi. se afla în comuna 
Gnacorv de lângă Odessa S-a anunţoi vizita lui Antonescu, toţi 
ofiţeni au fost aşezaţi pe un rând. Mareşalul a trecut prin faţa 
acestora, dând mâna cu fiecare. Punea întrebări scurte, nu 
zâmbea, nu încuraja, era tipul militarului de caneră. 

Deşi a făcut mult rău Mişcării Legionare. Viorel Tânase îl 
consideră un bun român dar care pe linie politică a făcut foarte 
multe greşeli, unele chiar fatale, greşeli pnn care şi-a arătat deseori 
multă răutate şi încăpăţânare. Nu-I acuză că a trecut Nistrul ca să 
stârpească bolşevismul. întrucât armata germană era atunci 
invincibilă Lasă la latitudinea istoricilor această temă delicată. îl 
consideră naiv pentru că a dat mâna cu Horia Sima care nu s-a sfiit 
să încerce să dea o lovitură de stat, deşi Căpitanul, cu numai doi 
ani înainte, în 1938. spusese că întâi trebuie pregătiţi oamenii 
pentru posturile de conducere din ministere, prefecturi şi primării, că 
nu va veni la putere prin lovitură de stat. culminând cu refuzul lui de 
a nu primi postul de prim ministru pe care i-l oferise Carol al ll-lea. 

"Reorganizarea Mişcării" după 1944 

Sfârşitul anului 1944 îl găseşte din nou la Sibiu, acasă, în 
mijlocul familiei, lângă soţie şl cei doi copii ai săi. 

Dar paralel cu serviciul de la Administraţia Finanaarâ a început 
să colecteze bani şi alimente de la negustorii legionari şl 
simpatizanţi, împărţind familiilor celor plecaţi: Nicu lancu, Brana 
Dumitru, llie Olteanu. Ion Banea. şi altele 

într-o ZI din luna decembne este chemat urgent de către nepotul 
său. Lupean. din str Pedagogilor, unde în şura acestuia se 
ascunsese Nicolae Petraşcu, venit special din Germania, 
paraşutat, trimis de Horia Sima. Era îmbrăcat în haine militare cu 
gradul de sublocotenent 

Războiul nu se terminase, se aştepta ca germanii să scoată o 
armă nouă. un „Faust" cu putere mare de distrugere şi să înceapă o 
contraofensivă. Urma ca după Nicolae Petraşcu să mai vină şi alţi 
legionari, cu scopul de a pregăti în spatele frontului acţiuni de 
diversiune şi sabotaj în momentul în care germanii vor începe 
contraofensiva 

în aceeaşi seară l-a dus pe Petraşcu în casa unul comisar de 
poliţie al cărui nume nu şi-l mai reaminteşte, un făgăreşean. un loc 
“' I sigur unde spera ca acesta să nu fie găsit şi arestat Comisarul 



i-a dat mai multe ştampile ale unor comune din judeţ ~ 
pentru a face legitimaţii legionarilor care urmau să vină din “ 
Germania la Sibiu. Aceştia spuneau o parolă pentru 
recunoaştere, II se făcea legitimaţie cu numele indicat de ei, 
apoi erau tnmişi la locul unde era comandamentul 

Tot pentru eventualitatea contraofensivei germane, au rămas la 
Sibiu câţiva ofiţen germani. îmbrăcaţi civil, cu misiunea ca. 
împreună cu legionarii, să facă acţiuni de diversiune şi sabotaj în 
spatele frontului. 

Pe str. Prometeu la nr. 2. la comandorul Vasilescu. venit din 
Constanţa, s-a întâlnit de câteva ori cu Petraşcu. cu comandorul de 
marină DanhintenSibian şi cu patru ofiţeri germani, şeful lor fiind 
câptanul Kunnert 

Cum uzinele de „apă grea" din Norvegia au fost bonbardate de 
către aviaţia americană, bomba respectivă „Faust" nu s-a mai putut 
fabrica, în felul acesta grâbindu-se sfârşitul războiului. 

Ofiţerii germani au dispărut din Sibiu, iar Petraşcu s-a retras la 
Bucureşti, unde a fost arestat împreună cu Nistor Chioreanu 

Amândoi, ca să fie puşi în libertate, au făcut acea înţelegere 
nenorocită şi murdară cu Partidul Comunist. înţelegere prin care s- 
au predat listele cu toţi legionani care aderaseră la Mişcare, liste 
care cuprindeau mii de nume din toate judeţele ţârii 

în afară de această abjecţie, legionarii erau îndemnaţi să se 
înscrie în Partidul Comunist, să întrerupă orice activitate politică şi 
de rezistenţă, să ajute pe comunişti în alegerile care se preconizau 
să se ţină în anul 1946. Un compromis contrar doctrinei de lupta 
legionară contra comunismului. 

Face o pauză, vocea îi devine mai puternică şi apoi mă întreabă 
„Dacă Căpitanul ar fi ajuns în situaţia de a fi arestat de comunişti, ar 
fi făcut el oare un asemenea compromis cu aceştia pentru a obţine 
eliberarea lui din închisoare?' 

Petraşcu s-a reîntors la Sibiu, unde avea familia, 
într-o zi a venit la Viorel Tânase legionarul C. Fântână, onginar 
din comuna Poiana Sibiului, care i-a care i-a spus că l-a chemat 
Petraşcu să-i spună că se va reorganiza Mişcarea acesta era 
ordinul venit de la Hona Sima!! Nu-i venea să creadă această 
enormitate politică, dat fiind că numai cu câteva luni în urmă 
Petraşcu predase securităţii comuniste listele cu legionari! Hona 
Sima dădea „asigurări" din Germania că legionarii vor putea 
participa separat pe liste la alegerile care urmau să aibă loc. deşi se 
ştia de arestările tot mai man din rândurile legionarilor şi care era 
situaţia din România 

Surpnns şi agitat la culme. Viorel Tânase s-a dus cu Augustin 
Bidian şi i-a spus lui Petraşcu: Mâi Micule vreţi sâ vâ 
reorganizaţi, vreţi sâ umpleţi toate închisorile cu legionari? 
Cum poţi să fii atât de Inconştient? E o crimă, securitatea ştie 
de la tine acum toate adresele legionarilor! Faci prostie după 
prostie Horia Sima ne aruncă pe toţi in temniţă, el, care nu a 
făcut o zi de inchisoare!" 

Nu a ţinut seama de apelurile noastre disperate şi a început să 
pună în practică cele dictate de descreieratul de Hona Sima 
„Reorganizarea" a început, s-au infiltrat printre legionari mulţi 
securişti comunişti. 

Astfel, datorită „reorganizării". Mişcarea Legionară a fost. după 
21 ian. 1941. decapitată pentru a doua oară. de cel care se 
autointitulase "Comandant" în noaptea de 15 Mai 1948 s-au făcut 
arestări masive in rândurile legionanior. printre ei. luat ca din oală. 
aflându-se şi Viorel Tânase. La aceeaşi dată, dar ziua. a fost din 
nou arestat Nicolae Petraşcu. în comuna Sălişte, direct de la o 
înmormântare la care lua parte. 

Facem o pauză, mai lungă, beau un pahar de apă minerală 
Dar Viorel Tânase, cu o bună gimnastică a minţii, continuă în 
acelş ritm trepidant povestirea vieţii sale 
închisorile comuniste 

A fost condamnat la 25 de ani închisoare A fost eliberat, în 
urma amnistiei generale din aug 1964, în ultimul lot, pentru că 
avusese o atitudine demnă şi întreţinea moralul camarazilor săi de 
suferinţă. ■ 

în cei 16 am de închisoare a trecut prin ^ 

penitenciarele Sibiu. Codiea. Braşov. Văcăreşti. 

Piteşti. Aiud. Jilava, Galaţi. Canalul Dunâre-Marea 
Neagră. Oneşti, Salcia din Balta Brăilei. Face o 
glumă amară nu a fost însă la Sighet deoarece aici 
erau întemniţaţi foştii mari demnitari! 

Ca Iubitor al sportului, face un clasament a celor 
mai dure locuri de detenţie; pe locul întâi foamea din Zarea şi 
Celularul Aiudului, apoi pe locul secund se află Canalul şi Balta 
Brăilei unde munca era foarte grea şi etalonul ei era norma 


pag.18 


OIVÂNTUL LE<«IONAII septembrie 2004 












_ A cunoscut în aceste lagâre ale morţii pe Radu Gyr, 
■"“Radu Mironovici, s-a „reîntâlnit" cu prietenul sâu Augustin 
Btdian 

îmi spune cu mândrie câ nu a fâcut nici-un compromis cu 
autorităţile comuniste, nu s-a dezis de Căpitan şi Mişcare. 

Din păcate, au fost şi cazuri de persoane importante - nu le 
nominalizează - care nu au avut o comportare demnă, acceptând 
unele compromisuri cu conducătorii închisorilor. Dar îi crede, 
întrucât fngul, bolile, muncile istovitoare şi. mai ales, foamea 
permanentă, au fost factorii determinanţi în pierderea verticalităţii. 

Asta în timp ce Horia Sima era bine merci, îşi scria liniştit 
memorile. fără a fi niciodată conştient că el a fost factorul 
determinant ai arestărilor masive din mai 1948. Nu s-a ocupat 
niciodată de tnmiterea unui ajutor cât de mic, unei familii cu tatăl în 
închisoare, cu mama la munca "de jos" şi copiii etichetaţi ca „fii ai 
duşmanilor poporului" Sima avea mii de obligaţii morale faţă de 
aceste familii, multe dintre ele îndoliate. La fel şi acoliţii lui cu pensii 
bune din Occident, care scriu şi ei pe rupte amintirile din închisori în 
care îşi arată „vitejiile" în anchete. 

Despre Mişcarea Legionară de astăzi Viorel Tânase se referă la 
Sibiu unde sunt mulţi simpatizanţi, dar sunt oameni în vârstă care 
nu pot activa, nu se pot deplasa, deci nu pot crea cuiburi viabile 

Speră că alegerile din toamnă să deschidă ochii oamenilor şi în 
special, tinenlor. să apară cuiburi în toată ţara, întrucât partidul 
Pentru Patrie”, precum şi cei de ia ^Permanenţe” sunt numai "pe 




hârtie", fără absolut nici-un viitor au lot atâţia membri activi 
ca armata Vaticanului! 

Facem un al doilea „intermezzo" înainte de a încheia 
lunga convorbire înregistrată pe două casete ale reportofonului. 

De data aceasta eu îl întreb cu ce se ocupă şi ce face în cea 
mai mare parte a zilei. 

îmi spune că citeşte presa, ziarele centrale. „Gazeta sporturilor^. 
precum şi cel local „Tribuna Sporturilor, revista noastră ..Cuvântul 
legionar^, îmi arată toată colecţia aflată în bibliotecă şi revista 
lunară „Memoria” Fireşte, se uită mult la televizor, a urmărit toate 
meciurile de fotbal de la Campionatul European Se bucură de 
succesul grecilor. „Sunt mai de-ai noştn. balcanici, nu au nasul pe 
sus Şl nici ifose de vedete, ca italienii şi spanioliT Ţine cu o singură 
echipă, dar nu de divizia A. ci cu cea locală, normal, cu F.C Sibiu 
care speră să promoveze în etalonul superior. îl mai leagă ceva de 
această echipă, ceva de ordin sentimental: înainte clubul se numea 
„Şoimii SibiuluT şi a fost preşedintele acestei grupări până în anul 
1946. când comuniştii au desfiinţat-o. Mai că s-ar duce la pnmarul 
lohannis sâ-i ceară să se revină la vechiul nume: să se păstreze 
tradiţia. Nu pleacă nlcăien, dar primeşte vizite. Şi aceasta din cauză 
că trebuie să stea permanent să o supravegheze pe soţia sa. 
Rafira, de 95 de ani - din care 68 i-a petrecut alături de el. şi la bine 
şi. mai ales, la greu. A fost profesoară, dar după arestarea lui a fost 
scoasă din învăţământ, a rămas fără servidu. dar s-a ocupat de cei 
doi copil ai săi, ambii licenţiaţi. Fiul este medic la Mediaş, dar 
sfârşitul de săptămână îl petrece cu familia sa la Sibiu. 


îl strâng mâna cu putere şi doresc ca la împlinirea vârstei de 100 de ani să revin la Sibiu ca să închinăm un pahar de şampanie Se va 
întâmpla acest lucru repede, deoarece este ştiut că pentru bătrâni „orele trec greu şi anii repede". Ar fi a doua oară când aş face acest 
lucru. Prima oară cu tatăl meu, în urmă cu 4 ani. care a trăit 101 ani. 

Viorel Tănase va fi. cu siguranţă. încă câţiva ani, camaradul cel mai vârstnic din ţară. Fiindcă oamenii buni, ca el şi ca tatăl meu. sunt 
ocrotiţi de dneva de acolo de sus. din Cer... 


UN POET LUPTĂTOR 

/ne/n^uuTi — £eiu^. 


A plecat în veşnicie şi minunatul poet român naţionalist şi creştin. Andrei Ciurunga, cel care 
ne-a zguduit sufletele cu poeziile-i nemuritoare... 

Şi versurile altui mare poet. Radu Gyr, ne împăienjenesc ochii de lacrimi: "Avem atâţia morţi 
şi-atâtea dragi morminte..." De aceea credem că modalitatea cea mai potrivită de a cinsti 
memoria lui Andrei Ciurunga este să transcriem căteva gănduri ale celor care i-au fost alături în 
clipele cele mai grele ale vieţii. în închisorile comuniste. 

Camaradul de idealuri, Jean Bukiu, stabilit acum în Chicago, activ şi inimos ca întotdeauna, 
s-a grăbit să ne sene: 

Am pierdut pe unul dintre cei mai mari poeţi ai generaţiei de inviere şi Hristos!" 
suferinţe şi chinuri prin închisorile şi lagărele "Canalului Morţii". Când a ieşit de la carceră Andrei a sens poezia "Aia e toată 

Acest minunat OM a suferit 10 ani de închisoare pentru că a ţara": notez strofa: "Aici e toata harta fam mele: / Un Caraiman 
iubit Şl a avut cel mai frumos IDEAL: România, şi in special de doruri, nevăzut. / Un Nisyu care spumegă vândut / Şl-o 
Basarabia lui natală Nu a făcut parte din nici un partid politic. A Dunăre de lacrimi şi de stele." 

fost închis şi condamnat prima oară 4 ani. iar a doua oară 18 Văzând în zilele de vorbitor cozile formate de femei care 
ani pentru poeziile lui, în care sufletul Basarabean strigă aşteptau ceasuri întregi să aducă o bucată de pâine şi o haină mai 



caldă soţului, sau copilului, sau tatălui, sau fratelui, pe ger sau 
arşiţă, a scris ”Proiect de Statuie” "O, de-aş avea o marmură 
acum / Şio daltă bună de cioplit in mână, / Ţi-aş înălţa, femeia 

r^'ma or(7'fă/rslrâ7nr/"Da7 vi-i românească încă " {"Mai mea română, / Statuie vie. pentru veac. in drum." 

^ ^ - A scris Andrei mai multe cârţi pentru copii, dar cele mai multe au 

titlun ca ”Lacrimi pentru Basarabia” sau "Poeme cu umbre de 


suferinţele pricinuite de hoardele barbare din răsărit prin crime 
Şl deportări cu sutele de mii în Siberia: ”Eu vă cunosc, vă ştiu 
privirile senine, / Basarabeni încremeniţi în stâncă. / Vă bate 


gratii". O simplă "trecere în revistă" a câtorva dintre volumele lui 
vorbeşte de la sine despre prolifica lui activitate poetică: 
”Melancolie” (1936), ”In zodia Cumpener (1939), ”Cântece de dor 
şi de războr (1944), ”Poeme de dincoace” (1947). ”Decastihun'' 


am puţin” - Andrei Ciurunga); ^ 

”Ţara cu pridvoare şi cu prune brune / Care dorm in ochii 
puşi pe rugăciune /... Ţară ţâruleană, limpede ca Prutul, / Lasă- 
mă să-ţi mângâi rana cu sărutul.” (”Căntec pentru Basarabia ) ^ 

Atât de mult a fost iubit acest poet şl atât erau de apreciate m 

inchison şi pentru ca el să (1968), "Argumente împotriva nopţii" (1976), "Poeme din iad pentni 

S compuneXiS M pe dinafară şi făceau IngerT (1996), "Ceasuri «ră minutare" (1996) şi muUe altele 

poată compurie. po Andrei Ciurunga a ieşit din închison aproape invalid: picioarele ii 

(nimolsâ atitudine creştină a unui deţinui în lagărul de erau permanent umflate şi nu mai putea nici să se încalţe, nia să 
Ceama fmmoasă awudine creşi meargă dar sena, scria în continuare, revărsând preaplinul 

^ ^nSpI^ în di'iîut fâceî de planton şi. când venea ofiţerul de sufletului său bogat, fremâtând de durere, dar niaodată învins 
serviau, trebuia să dea raportul; întotdeauna rafWrtul suna aşa Să Subscrie versunlor din poezia ’Canalur {"Aici am ars şi-am 
trăiţi, d-le ofiţer, în timpul serviciului meu nu s-a ^ sângerat cu anii. . Aici am rupt cu dinţii din ţârănâ. Şi-aia ne-am 

De sfintele Sârbâton ale Paştelui. chiar în Sâmbăta Mare, era pofovanii. / Câte un picior uitat sau câte-o mână”). 

de planton Andrei şi. când a venit ofiţerul, a dat raportu fratele lui de suferinţă de la coloniile de muncă forţată de la Canal. 

- Sâ trăiţi, d-lo ofiţer, în timpul serviciului meu a inv poarta Albă şi Coasta Galeş, prietenul care nu-l va uita niciodatâ, 

Hristos. ^ 


Ofiţerul la început, a rămas cu gura căscată, apoi a strigat la 
soiJaT wTdarid/fu/ ăsla ş- duceţi-l la carceră li dau eu 




CUVÂNTUL UECIONA» septembrie 2004 


pag.19 













(continuare din numărul trecut) 



aaca/tţă t/iecutâ 

STRĂZILE COPILĂRIEI MELE (III) 


Războiul pe frontul de vest. terminat în mai 1945, a costat 
câteva sute de mii de vieţi omeneşti şi enorme sacrificii materiale; 
cu toate acestea, viaţa se derula ca şi mal înainte cu 4 ani, nu 
exista şomaj, inflaţie, preţurile erau aceleaşi. 

Monezile de argint de 100, 250 şi 500 lei cu efigia regelui Mihai 
nu erau tezaurizate de populaţie - din contra, pentru prima dată, 
BNR, după mai bine de treizeci de ani de la încheierea primului 
război mondial, a scos pe piaţă monede din aur fin, accesibile 
oricui, aşa numiţii „cocoşer. Explicaţia stă în faptul că niciodată 
până atunci rezer\'ele în aur ale ţării nu au fost aşa de mari, 
întrucât, deşi angajaţi în război, orice produs vândut Germaniei şi 
aliaţilor era plătit pe loc, cu bani „cash", nu pe datorie sau în regim 
de troc. 

La puţin timp de la intrarea trupelor sovietice în Capitală, s-au 
întocmit liste cu „criminali de război" - în speţă ofiţeri care au luptat 
pe frontul de est. toţi miniştrii din guvernul Antonescu, cu ziarişti de 
primi rang care semnaseră în cele mal cunoscute cotidiene; se 
făceau „epurărr în rândurile poliţiei şi de la anumite ministere cheie 
în economia ţării. 

Au început primele procese patronate de „tribunalele 
populare". "Eliberatorii, mari amatori de băutură, făceau jafuri în 
plină zi, predilecţia lor fiind ceasurile şi lenjeria Intimă pentru femei. 
Marele nostru artist, Constantin Tănase, care îşi axa cupletele pe 
viaţa de zi cu zi a bucureşteanului, apărea pe scenă cu: „Era rău cu 
«die, der, was» /Dar azi e mai rău cu «davai ceas»". 

I s-a atras atenţia de diriguitoni cenzurii, din ce în ce mai aspre, 
pentru sceneta care făcea ca sala să se zguduie de aplauzele 
spectatorilor şi inegalabilul artist s-a conformat: în următoarea 
seară el a apărut pe scenă în travesti (o femeie corpolentă cu sănii 
mari), şi-a deschis nasturii de la palton, lăsând să se vadă, prinse 
de veşminte, un mare număr de ceasuri deşteptătoare! A pus 
degetul la gură şi a zis: "e/e tic şi eu taci 

A fost spectacolul lui de adio pe scena "Cărăbuşuiur. 



Terminarea 
ostilităţilor războiului 
şi pacea mult 
aşteptată au creat 
populaţiei năzuinţele 
unei vieţi prospere 
care să atingă şi 
chiar să depăşească 
standardele de 
dinaintea anilor '40. 

Aşa se şi părea: 
alimentele de bază 
se găseau, 

restaurantele nu 


duceau lipsă de clienţi. 

L-am văzut pentru prima oară. la restaurantul lui Dobrică din 
incinta "Velodromului, când am fost cu părinţii, pe faimosul 
violoncelist Grigoraş Dinicu care te fermeca cu arcuşul lui vrăjit, 
cântând "Căruţa Poştii şi "Hora Stacatto”, iar în noul restaurant 
„Floarea României, cu firma lui de neon. o raritate pe atunci, l-am 
ascultat pe Cristian Vasile cântând şlagărele care şi astăzi rezistă 
timpului: „Iubesc femeia”, „Aprinde o ţigară" şi „Minte~mă". 

Cinematograful „Dacia" prezenta acum săptămânal, numai filme 
americane. îmi plăcea artista Dorothy Lamour eroina peliculelor cu 
peisaje exotice, precum şi producţiile cu subiect poliţist sau cu 
cowboy. „Mascatui sau „Buffalo Bili. Spectacolele nu începeau la 
oră fixă, filmele rulau nonstop, aşa că puteai intra oricând în sală. 
Plasatorul, cu lanterna în mână, te dirija la un loc liber. în funcţie de 
preferinţele spectatorului, bacşişul însă era obligatorie, deoarece, 
în caz contrar, la un film poliţist, cu crime, ţi se şoptea la ureche: 
"ospătarul este asasinui. 

Aproape zilnic, vara, mergeam la Lacul Floreasca - pe atunci cu 
apă curată şl malurile betonate - pe marginea căruia funcţionau, 
care mai de care. elegante mici ştranduri, ce aparţineau marilor 
societăţi particulare, ca "Ford", "Malaxa" "Telefoane” şi altele. Eu. 
ca fiu de PTT-Ist, îl frecventam pe ultimul, ajungând la el cu o 

II ibârcuţâ cu motor care traversa lacul. Câteva bazine de diferite 

II I dime nsiuni, plaje cu nisip mereu greblat, duşuri, şezlonguri, 

pag. 20 


CUVÂNTUL LEGIONAR 


mese de ping- 
pong, teren de 
tenis şi. mai cu 
seamă, un picup 
mare în spaţiosul 
hol, cu o 
capacitate de 10 
plăci, numai cu 
muzică 
americană; 
boogie-wogie şi 
sw/ng-uri erau 

atracţiile care 

făceau să nu stau 
o zi acasă. 

Şi fiindcă am atins latura estivală, să amintesc şi de partidele de 
volei şi baschet ale "Viforului Dacia" pe care le urmăream pe 
terenul Velodrom. Mai mergeam, pe Şos. Bonaparte (fost Ilie 
Pintilie, actualmente lancu de Hunedoara), aproape de Piaţa 
Victoriei, pe un alt teren de voley unde jucau echipele cu nume 
ciudate cum ar fi: "Dor de ducă” şi "HaihuiW 

Dacă pe 4 aprilie 1944 am simţit pe pielea noastră ce înseamnă 
ororile războiului, trei ani mai târziu, în vara lui 1947, am simţit ce 
înseamnă foametea. 

Seceta cumplită şi datoriile de război pe care le plăteam - pe 
care propaganda comunistă le ascundea sub sloganul cinic 
„ajutorul sovietic multilateral dezvoltai - au fost catastrofale pentru 
economia ţării. Pâinea, de pe cartele, a fost înlocuită cu mălaiul, 
cozile la gaz erau interminabile, nu se găsea la piaţă o roşie sau un 
cartof. Preţurile au explodat, inflaţia lua forme din ce în ce mai 
aberante, de la zi la alta; au apărut hârtii de 5 milioane de lei - 
contravaloarea unui ou (!), dacă erai fericit şi îl găseai Reforma 
monetară din august a pus capăt jocului cu milioanele, dar nu şi 
lipsurilor cotidiene, în ciuda faptului că am pnmit ceva ajutor 
alimentar din partea americanilor, iar ruşii au strâns mai puţin 
ghiventul de la plata datoriilor de război 

Dar seceta a adus în Bucureşti şi nenumărate „trenuri ale 
foamei, cu zeci.de mi de săraci lipiţi pământului, fără meserie, 
analfabeţi, cu năravuri mai mari sau mai mici. majoritatea din 
Moldova. Dormeau prin gări, în parcuri, pe străzi, alţii şi-au încropit 
bordeie din chirpici la marginea oraşului - şi de aici şi imaginea 
complet greşită care s-a făcut despre bucureşteni. Numai ane nu a 
avut un rost, o casă. a venit în Capitală, unii dintre ei fiind chiar 
infractori veniţi să li se piardă urma în cel mai mare oraş. 

Din rândurile acestora s-au recrutat cadrele de nădejde ale 
PCR, de activişti şi directori "pe puncte", mulţi doar cu patru clase 
primare. Cu cât erai mai sărac şi aveai copii mai mulţi, cu cât erai 
mai bun de gură şi fără şira spinării, cu atât mai mult avansai în 
ierarhie. Dacă făceai dovada că erai sărac de două-trei generaţii, 
cu atât aveai originea socială "mai bună" şi ... ambasador ajungeai! 

Anul 1948 a fost un an crucial în instalarea comunismului la noi 
în ţară. După abdicarea regelui a urmat naţionalizarea industriei şi 
aşa-zisa reformă a învăţământului - de fapt, copierea sistemului 
sovietic de educaţie naţională, până la schimbarea denumirii 
liceelor, Liceul meu, "Cantemir Vodă", şi-a pierdut personalitatea: 
se numea "Liceul de băieţi nr. 4”\ dar cum excepţia întăreşte 
regula, "Şcoala Centrală de fete" nu purta nici-un număr, ci se 
numea Liceul "Zoia Kosmodemianscaia"^ 

Masivele arestări operate în rândurile intelectualilor autentia 
care făcuseră din cultura românească o mişcare de idei de tip 
european, au creat un vid, puterea comunistă, printre altele, 
procedând şi la introducerea obligatorie, în şcolile de toate gradele, 
a limbii ruse. La radio era emisiunea „Să învăţăm limba rusă 
cântând'', îmi amintesc şi acum de: „Daleko, daleko" şi de „Suliko”. 
La concurenţă erau însă şi cântecele româneşti „Marinică 
drăgălaşul / Marinică zis codaşui şi „Dragu-mi e bădiţa cu 
tractorui şi multe altele, monopolul interpretăni acestora 
aparţinând cântăreţei Dorina Drăghici. 

Şl fiindcă e cazul să ne mai descreţim frunţile după aceste 
rânduri sumbre, să redau şi câteva versuri ce se recitau la 

septembrie 2004 —■ 



















- -- radio sau pe scenele căminelor culturale: ^S‘asculţi 

(/-erai/ sărace (!?) / Lenin citea decretul pentru 
pace" (!!) sau .Jreceo noapte, trece încă-o zi / Lupta se 
ascute între clase / Iar chiaburii se-arată-a fi / Elemente tot mai 
duşmănoase" (!!) 


Cartelele nu dispăruseră; din contră, aria lor se diversificase în 
toată zona cerinţelor cotidiene, fiind înlocuite cu "punctele". 
Pantofii, săpunul, stofa, prosoapele, ciorapii - se cumpărau pe 
"puncte". Fireşte, cele mai multe "puncte" le avea "clasa 
muncitoare"’, tata, care împreună cu familia mea, era catalogat ca 
.mic burghez" (!!?), avea nnai puţine. Ca în versurile de mal sus cu 
ascuţirea luptei de clasă! Şi de aici şi cântecul inţerpretat tot de 
Dorina Drăghici: „Rochiţa cu puncte, pe puncte / Am cumpărat-o de 
la staf. 

De fapt, numai de la stat puteai să-ţi cumperi. Colectivizarea 
agriculturii a făcut să dispară cozile de căruţe ale ţăranilor din faţa 
„Morii comerciale", mai toate mal toate prăvăliile particulare la fel, 
în locul lor apărând firme şablon ca .alimentara", „textile", 
.încălţăminte". Dacă profilul unităţii era menţinut, unele firme s-au 
schimbat: „Siretur - în loc de "Floarea Românier (eram "republică 
populară", nu?). „Arfa fotografică" în loc de "Stela Duţă": frizeria de 
lux „Higiena" în loc de salonul „La lonef' (patronul fiind acuma 
simplu lucrător!); măcelăria „SandcT avea firma "Carne" (gluma 
spunea că înainte scria „SandcT şi carnea era înăuntru, acum scrie 
„Came", dar Sandu este înăuntru); iaurgeria ,Anton" a dispărut. în 
locul ei funcţionând un club muncitoresc „Quadraf, restaurantul 
„Răţor fusese denumit „Ghiocelur, iar „Cioc" - pur şi simplu 
„Bufef. Marea fabrică de pâine "Otto Gager se numea "Pionierur, 
Herman. cel cu papiotele de aţe. făcuse „alia" în Israel, iar „Coana 
Rebeica" trăia din mila comunităţi evreieşti; patronii „Buletinul 
Maşinelor^, Kreci şi Rosenthal. deveniseră ingineri la nou înfiinţata 
cooperativă „Electro-Bobinajur. 


Şi oameni îşi schimbaseră moda. Se purtau pantofi cu talpă 
groasă, teribil de grei, din cauciucuri auto, iar în loc de pălării, 
proletarele şepci de stofă. în colţuri, cu cozoroc din muşama 
neagră. De unde atâtea „originalitate"? 

La ştrandul Floreasca nu mă mai puteam duce, deoarece 
devenise „cu circuit închis": fusese luat de securitate - care îl 
administrează şi acum (!?), "Telefoanele" şi celelalte mici oaze de 
sănătate aparţineau şcolilor de partid sau altor instituţii politice. 

Mama. care mi-a injectai dorinţa ei de a mă detaşa de mulţime, 
m-a înscris la secţia tenis de câmp a noului club „Dinamo" ce luase 
fiinţă pe terenul marelui parc „Velodrom". Mai toţi copii din cartier 
practicau ad fel de fel de sporturi, ceea ce era, fără îndoială, un 
lucru bun. Unii au ajuns campioni olimpici (cum a fost Şt. Petrescu) 
sau campioni mondiali; nu mai vorbesc de campioni naţionali; a-i 
nominaliza ar însemna să alcătuiesc o listă lungă. Tot aici am 
întâlnit mari antrenori, cum ar fi cel de fotbal, Giussy Baratki, cu 
statura sa atletică şi părul ondulat, pe foştii baschetbalişti ai 
"Viforului Dacia" (acum dinamovistă) şi pe Fane Cărjan, fost 
antrenor şi jucător al "Unirii Tricolor". Sculptor de talent, el a dat 
fotbalului un jucător de geniu, Ozon, dar pentru faptul că a fost 
legionar, a plătit scump calităţile sale umane, zăcând 14 ani în 
temniţele comuniste. Şi tot la clubul "Dinamo" era în vogă 
semigreul boxer, Gheţu Velicu, brăilean de origine. Era mărunt, mai 
mult lat decât înalt, cu fruntea îngustă; privindu-i faţa te speriai. în 
afara ringului de box mal avea o funcţie remunerată „auxiliar la 



Dar să mă opresc cu lunga mea aducere aminte la anii 50 c^nd 
comunismul „biruitor era vizibil pretutindeni: în manualele şcolare, 
în presă, artă, economie, prin metodele sale specifice, ca 
dezinformarea, ura de dasă. propaganda ieftină şi vulgară pnn 
lipsurile mai man decât în anii războiului (cel puţin atunci exista o 

mod abuziv, fără nici-un 
noaptea, pe criterii nu numai 

CiJVANTTIL UECIONAIl 


motivaţie) 

I Arestările se făceau în 
I discernământ, de regula numai 

m 


politice. 

Bunăoară, vecinul meu. Mihăilescu, care avusese două 
magazine cunoscute pe str. Lipscani. „La Papagar şl 
„Carmen Sy/va". a fost ridicat pentru că un chiriaş pripăşit la el 
în casă de puţin timp îl denunţase pentru faptul că ascultase 
postul de radio .Europa Liberă". 

Un alt vedn Niculescu, colonel, fusese şi el ridicat noaptea 
întrucât la asediul Sevastopolului fusese decorat cu "Crucea de 
Fier. 

Tot în preajma anilor '50, din familia mea a fost arestat un unchi 
deoarece fusese comisar în faimosul Birou II, apoi un văr şi o 
verişoară - ca foşti legionari. Dar cele descrise până acum au 
rămas întipărite numai în memoria mea. 

La finele anilor *60 tăvălugul ceauşist a dărâmat toate casele şi 
prăvăliile pe ambele laturi ale Şos. Ştefan cel Mare - mai puţin 
Jandarmeria - construind în locul lor groaznice blocuri, cenuşii şi 
sinistre, de 9 etaje, fără nld-o distanţă între ele. cu camere 
liliputane şi sufocante în zilele de caniculă. 

AZI oamenii au cu totul altă mentalitate, întrucât nu se bucură 
de viaţă şi de plăcerile ei. deşi au trecut 14 ani de la năruirea 
regimului cel mai opresiv cunoscut în istoria noastră. 

Ei sunt conştienţi că trăiesc în băltoaca minciunii, au lehamite ş» 
sânt neputincioşi în faţa atâtor ticăloşii şi laşităţi 

Tineri nu sunt educaţi în ideea de a respecta valorile umane, 
cum sunt curajul şi atitudinea civică. 

Bucureştenii, ca şi cei din provincie, nu-şi p)Ot permite, de multă 
vreme, o alimentaţie echilibrată, prioritate având cheltuielile legate 
de plata împovărătoarelor şi exageratelor dări către stat. Preţul 
pâlnii "dospeşte" periodic; peştele, mâncarea săracului de 
odinioară, a devenit azi alimentul bogatului, iar preţul energiei 
depăşeşte limita de suportabilitale a populaţiei. 

Şmecherii ne dau lecţii de viaţă, iar sărăcia te traoe mânecă 
la orice colţ de stradă. 

Nu s-a făcut nimic pentru a-i îndepărta din sup -a'^tr-cturile 
statale pe „foştir specializaţi în diversiuni ş. în hoţ.», cu o 
mentalitate de indivizi deasupra legii, ce se reflecta in lipsa 
economiei de piaţă funcţionale, în amploarea haluc n..nia a 
corupţiei statului "de drept" - şi de aici consecinţa în nivelul de trai 
extrem de scăzut al populaţiei. 

in timpul războiului plecam vara gratuit o lună de zile în colone. 

Azi, în anii păcii, la 60 de ani de la terminarea războia'ti. 
stârneşte suspiciuni familia care-şi poate permite să plătească' 
pentru copilul său contravaloarea doar a unei singure săptămâni la 
mare sau la munte, sau şi mai marele lux - de a plăti tot în vacanţă 
pentru odraslă, 10 lecţii de înot şi tot atâtea de tenis la Ştrandul 
"Tineretului" 

Specula este stârpită cu parfum de trandafiri, cu formula „preţun 
accesibile", dar care pensionar îşi poate permite o săptămână la un 
hotel modest sau la o vilă pe Valea Prahovei? 

Să pun punct, toate aceste aspecte se cunosc, deci nu spun 
nimic nou. 

Partea proastă este că nu se ştie când vom ajunge la capătul 




tunelului unde nu se vede "luminiţa"’, va trebui în continuare să 
"strângem cureaua" deoarece am fost anunţaţi că anul 2005 va 
cere mai mari sacrificii! 


Cred că viaţa colectivă la bloc, cu tarele ei, ca lipsa de mişcare, 
de intimitate, de ospitalitate, mutilează caracterul omului. 

Mă consider un om fericit că locuiesc într-o casă cu curte, cu 
pomi Şl flori, cu şezlonguri, că am posibilitatea să organizez în aer 
liber destul de dese mici agape. în centrul atenţiei pnelenilor şi a 
maidanezulul meu pe nume Pazvante imi vine în gând proverbul 
latin. „Vitas comunas suprema ingrata". Cât de veridic este astăzi! 


septembrie 2004 pag. 21 


















NAŢIONALISMUL FINLANDEZ 
-EROICA FINLANDA- 



In partea septentrională a Europei trăieşte un popor viteaz, în 
condiţii geopolitice dificile, un sfert din suprafaţă gâsindu-se dincolo 
de Cercul Polar: este poporul finlandez. Finlanda sau Suomi este 
ţara "cu o mie de lacuri" şi cu o suprafaţă cu 338.000 kmp, care 
număra la finele mileniului trecut o populaţie de 5 milioane de 
locuitori. 

Aparţinând familiei ugro-finice. triburile finice au ocupat treptat 
solul finlandez 

Ocupaţia rusească 

In secolul al XJINea. teritoriul intră sub dominaţie suedeză 
pentru aproape 6 secole, până când imperiul ţarist transformă ţara, 
pentru mai mult de un secol (1809 - 1917). într-un Mare Ducat 
rusesc. 

Ocupaţia rusească a Finlandei a cunoscut câteva perioade în 
care opresiunea ţaristă a fost diferită. 

La început i s-a acordat o oarecare autonomie. 

Din 1825 ţarul Nicolae I (1825-1855) a declanşat un caracter 
reacţionar al politicii ruseşti - deci şi în Marele Ducat al Finlandei. 
Sub domnia ţarului Alexandru al lll-lea (1881-1894). politica de 
rusificare s-a intensificat şi, odată cu aceasta, s-a dezvoltat şl 
opoziţia finlandeză de eliberare naţională. 


In cursul iernii 1917- 1918 şi începutul anului 1919 a eliberat 
pSandil-^ ^ denumit "liberatorul 

Alegerile desfăşurate în vara lui 1919 au dat câştig de cauză 
soci^-democraţilor moderaţi: a fost adoptată o constituţie 
republicană, iar generalul Mannerheim a fost îndepărtat de la 
Preşedinţia statului, dar i s-a încredinţat conducerea armatei oe 
care a mzestrat-o (cu posibilităţile reduse ale timpului) si a 
cof^truit linia de fortificaţii la frontiera cu Uniunea Sovietică. 

Generalul a instituit un regim autoritar, a declanşat arestări si 
internăn in lagăre a peste 75 000 gărzj comuniste. 

După unele surse, războiul avii făcuse peste 84 000 de victime 
^ rândurile trupelor "albe" (naţionaliste)’ 

Adăugând şi victimele populaţiei civile, rezultă o cifră mare pentru 
un popor care la acea dată număra doar 3 milioane locuitori 


Lupta deschisă s-a declanşat sub ultimul Romanov, Nicolae 
al ll-lea (1894-1917) care a făcut gestul necugetat de a numi 
guvernator un militar profund reacţionar, cu puteri dictatoriale. 
Printre măsurile draconice luate au fost şi suprimările unor drepturi 
constituţionale ce fuseseră recunoscute până la acea dată Se 
urmărea integrarea totală a Marelui Ducat în cadrul imperiului 
rusesc. 

Opoziţia naţionalistă s-a organizat în câteva formaţii 
politice, reuşind să impună anularea unor decrete abuzive, 
considerate ilegale, dar acţiunea de rusificare îşi urma cursui 
conform unui program elaborat de Curtea Imperială. 

Independenţa 

Primul război mondial a dus la dezvoltarea deplină a ideilor de 
independenţă, semnalul definitiv fiind dat de revoluţia din februarie 
1917 când guvernul provizoriu rus a abolit toate decretele 
autocratice 

La 6 decembrie 1917 a fost proclamată oficial independenta 
Finlandei, moment din care ţara şi-a făcut apariţia pe scena 
internaţională, ' 

Revoluţia bolşevică din Rusia a avut un puternic ecou şi în noua 
ţară devenită independentă. 

staf sociale au pus în pericol însăşi existenţa noului 

Războiul civil între bolşevici şi naţionalişti 

Un război civil declanşat de radicalii din 
partidul social-democrat a dus la formarea 
gărzilor roşii care în prima fază a luptelor au 
reuşit să ocupe Helsinki, să constituie un guvern 
revoluţionar bolşevizat şi să controleze partea 
sudică a ţârii, cea mai industrializată şi urbanizată. 

A fost momentul în care a intrat în istoria 
Finlandei generalul von Mannerheim. 
organizatorul şi comandatul Gărzii Civice 
Naţionale. 

Generalul Cari Gustav Emil, baron von 
Mannerheim (1867-1951) 

Cari Gustav Emil, baron von Mannerheim era 
descendentul unei vechi familii de oriqine 
suedeză ^ r 

C^era militară a început-o ca ofiţer in armata ^ 
ţaristă, dislingându-se încă din timpul războiului 
ruso-japonez n904-1905) 

in primul război mondial, ajuns la gradul de 
general a devenit unul din aghiotanţii lui Nicolae 
ai II- ea şi apoi comandat pe front al unei divizii de 
cavalerie. 

din Rusia din febr. 

! s-a întors în ţara.de origine in care a preluat 
comanda trupelor naţionaliste împotriva I 
bandelor bolşevice. 



pag.22 



i.IiYÂNTUL LEGIONAR septembrie 2004 


Marea criză economică declanşată la bursele financiare 
amencane în toamna anului 1929 a lovit şi economia Finlandei. 
S-au agravat şi dezordinile sociale. Relaţiile cu URSS s-au 
înrăutăţit, după ce cu puţin timp mai înainte ele se normalizaseră 
prin semnarea unui tratat de neagresiune. 

Cu prilejul sărbătoririi a 15 ani de la declararea 
independenţei generalul von Mannerheim a fost distins ca 
mareşal (1933) şl a reintrat în viaţa politică, fiind numit şeful 
miliţiei finlandeze. 

Profund ostil bolşevismului, a militat şi a reuşit să scoată în 
afara legii Partidul comunist şi să reducă substanţial forţa 
social-democraţilor şi a organizaţiilor sindicale. 

A contribuit hotărâtor ia instalarea unui regim de 
liberalizare, ta o dezvoltare economică într-un ritm mal alert, la 
accesul populaţiei la proprietăţi rurale; s-a dezvoltat 
învăţământul superior, s-a generalizat învăţământul mediu cu 
deosebire cel tehnic ş.a. 

în ciuda acestor reale progrese, agitaţiile muncitoreşti de 
obedienţă comunistă au devenit tot mai grave. 

Mişcarea naţionalistă finlandeză, Lapua 

Ca reacţie la şirul de evenimente cu efecte pernicioase 
pentru statul finlandez a fost creată mişcarea Lapua pe care 
unii cercetători au apreciat-o ca "o formă finlandeză de 
fascism". 

A fost o organizaţie de origine rurală, naţionalistă şi 
conservatoare, dirijată împotriva formaţiunilor comuniste şi de 
extremă stângă social-democrată. 

Relaţiile între Finlanda şi URSS 

Refuzul guvernului finlandez de a închiria şi schimba mai multe 
insule din golful Finlandei, precum şi de a crea baze militare pe 
coasta finlandeză, pretinse de sovietici ca fiind 
necesare apărării Leningradului, a dus la 
I înăsprirea relaţiilor dintre cele două ţări. 

Nefastul Pact Molotov Ribentrop din 23 aug. 
1939 a dat mână liberă sovieticilor. Conform 
prevederilor Protocolului adiţional secret la 
Tratdtul sovieto-german de neagresiune'' Uniunii 
Sovietice şi Germaniei le revenea dreptul de a 
decide soarta Finlandei, Estoniei, Letoniei, 
Lituaniei, Poloniei şi României Punctul 1 din 
j Protocol, într-o formă oarecum ambiguă, înscria 
că In cazul unei transformări teritoriale şi fxylitice 
a teritoriilor aparţinând Statelor Baltice (Finlandei, 
Estoniei. Letoniei şi Lituaniei), frontiera nordică a 
Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de 
interes atât ale Germaniei, ca: şi ale URSS 
Finlanda în cel de-al doilea război 
mondial 

I La finele lui noiembrie 1939. guvernul 
sovietic a luat decizia de a ataca militar 
Finlanda. 

Acţiunea sovietică a iost precedată de 
intensificarea mişcănlor muncitoreşti bolşevizate, 
iar pe tentonui Uniunii Sovietice a fost constituit 
un guvern la Tarijoki format din conducătoni i i 
comunişti aflaţi în exil. J | | 
















' ■ — Ruşii nu luaseră însă în calcul tenacitatea luptătorilor 
finlandezi şi nici de patriotismul populaţiei: tineri, 
femei şi bătrâni. 

Trupele sovietice au fost ţinute în şah de o armată 
puţin numeroasă, sub comanda bătrânului mareşal (avea 72 de 
ani), divizii ruseşti întregi fiind distruse. 

Cu toate promisiunile făcute do ţări europene, forţele 
combatante finlandeze au fost reduse numai la propriile lor 
resurse. 

"Războiul din iarnă" - cum a fost el denumit - s-a terminat după 
o luptă eroică la 13 martie 1940, iar Finlanda a fost nevoită să 
piardă o parte importantă din Carelia. aproximativ 10% din 
suprafaţa teritonului naţional. 

Devenit simbol al rezistenţei eroice împotriva unui inamic 
superior în toate, mareşalul von Mannerheim s-a alăturat 
trupelor germane în războiul declanşat împotriva Uniunii 
Sovietice. 

In primele şase luni au fost recucerite teritoriile pierdute. 

Finalul însă a fost cel ştiut: ofensiva armatei roşii a înfrânt 


trupele finlandeze, iar condiţiile puse de Stalln au fost —* 11 
draconice, privând ţara la răsărit de o mare parte din ■ “ 
Carelia în jurul lacului Ladoga şi la nord de teritoni care îl 
dădeau acces la Marea Barents. Dar, spre deosebire de 
celelalte ţări din vecinătatea URSS, Finlanda nu a fost 
ocupată de bolşevici. 

Pacea 

Din nou Mareşalul a fost chemat în fruntea statului, ţara 
având nevoie de el pentru a negocia pacea. 

Sub presiunea sovietică. în 1945 - 1946 s-a desfăşurat procesul 
celor consideraţi că au fost responsabili de război 

Mareşalul, datorită mareiui prestigiu de care s-a bucurat ca 
erou naţional, datorită susţinerii hotărâte şi solidare a 
finlandezilor, nu a fost implicat în proces. Sovieticii au renunţai, 
trebuind să se* resemneze 

Mai mult chiar, von Mannerheim a fost ales preşedintele 
Finlandei (1944 - 1946); apoi s-a retras din viaţa publică, plecând 
în Elveţia unde a şi decedat în 1951, la vârsta de 84 de ani. 






"ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE ROMÂNEŞTI” 
- premii în cărţi - 


Condiţii de participare: vârsta max. 35 ani; răspunsurile se vor trimite în 
scris pe adresa sediului, se pot da telefonic sau personal, la sediu, până la 
data de 10 a lunii următoare apariţiei ziarului. Premiile se vor ridica de la 
redacţie. 

RĂSPUNSUL CORECT (Şl COMPLET) LA ÎNTREBAREA LUNII AUGUST: "Care era 



scopul comerţului legionar?'" 

a fost dat de Anghel Bogdan din Bucureşti. 27 ani, care a câştigat astfel cartea "Răspuns dat tinerilor'' de Duiliu Sfintescu. 
RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL. 


- începuturile comerţului legionar datează din vara anului 1928, 
când studenţii legionari s-au apucat de comerţul cu zarzavaturi pe 
care le vindeau la mănăstirile Agapia. Văratic şi Neamţ, ca să 
câştige un ban pentru Legiune (sursa: Corneliu Zelea Codreanu - 
"Pentru legionarr). Cumpărau marfă de pe piaţa laşului, încărcând 
300-400 kg. în camionetă şi vindeau la jumătate de preţ faţă de 
preţurile practicate de evreii care acaparaseră comerţul cu 
zarzavaturi în toată Moldova, "căzând pe capul lor ca o pacoste". 
Interesant este aspectul că studenţii legionari aveau câştig, deşi 
vindeau la jumătate de preţ. 

- Prima circulară pentru comerţul legionar a fost dată de Căpitan 
la 29 sept. 1935. prin care s-a înfiinţat Cooperativa Legionară de la 
sediul legionar din str. Gutenberg. 

Comerţul legionar a reprezentat comerţul creştin, bazat pe 
iubirea de oameni, nu pe furarea lor; comerţul bazat pe onoare. 

Scopul comerţului legionar era nu numai de ordin financiar, ci şi 
educativ: "de a cuceri, metru cu metru, poziţiile economice pe care 
neamul nostru le-a pierdur. 

"Vom răsturna păreri şi argumente înfipte de decenii în gândul 
învins, deprimat şi umilit, al neamului, dovedind că totuşi, din 
sângele nostru românesc, se pot naşte negustori. în toate 
domeniile, care să ţină pieptul oricui şi sâ scoată din luptă pe orice 
rival". (Corneliu Zelea Codreanu - Circulări şi manifeste. Circulara 
din 13 sept. 1937 pentru înfiinţarea "Batalionului Comerţului 
Legionar"). 

Cele 12 porunci ale comerţului legionar: 

1. Fii corect, până la sânge. (...) Nu pângări, prin necinste, 
comerţul legionar. Nu vel fura un pol, ci vel prăbuşi o şcoală, 2 Nu 
minţi niaodatâ. Nu înşela niciodată pe nimeni; 3. Poartâ-te cu bună 
cuviinţă, politicos, ou toată lumea; 4 Ocoleşte orice conflict, orice 
discuţie contradictorie; 5 O neînţelegcie asupra mărfii, preţului, 
banilor etc. totdeauna se rezolvă în favoarea clientului. 6 Fii foarte 
politicos Şl foarte rezervat cu doamnele şi cu orice femeie; 7. Cine 
se enervează nu este bun pentru batalionul comerţului. 8 Nu 
discuta în contradictonu cu camarazii în ţaţa clientului. 9. Nu fuma. 
nu sta in poziţii nucuvunaoase ( ); 10 Uilă-te totdeauna în jurul 


tău şi învaţă-te a fi gospodar; aşează un lucru la locul său. chiar 
dacă nu e în sarcina ta a o face (...). Nu zice ca leneşul: "asta nu-i 
treaba mea" (...): 11. Nu uita că orice funcţiune vei îndeplini, 
măturător, picolo. bucătar, la tejghea, la pivniţă etc., te bucuri de 
aceeaşi dragoste şi aceeaşi onoare. (...) In Legiune ţi se dă 
onoarea nu după ceea ce faci. ci după cum faci ceea ce ţi s-a 
încredinţat să faci; 12. (...) Consideră-te ded pe front în fiecare 
minut învaţă-te cu viaţa aspră legionară. (...) 

- "Batalionul Comerţului Legionar" marchează, de fapL 
începerea de anvergură a acestei prestigioase activităţi legionare 
(ce urma să se afle sub comanda Căpitanului timp de un an. având 
ca ajutor pe comandantul legionar ec. Petre Ţocu). 

Fiecare întreprindere comercială forma o familie legionară, 
familia fiind împărţită în cuiburi. 

Aşa cum predzează însuşi Căpitanul, denumirea "sună a 
război, nu a afacere" pentru că începuse o adevărată luptă - şi pe 
plan comerdal - pentru înfrângerea "rezistenţelor şi vrăjmăşiilor^, 
care să "spargă zidurile mentalităţii defensive şi descurajatoare". 

"Bătălia fierului vechi" deschisă de Căpitan la 15 sept. 1937 a 
fost în scopul de a ajuta "Batalionul comerţului legionar". 

Au urmat apoi o serie de deschideri de noi unităţi comeraale 
legionare care ilustrează că acum, în 1937, "bătălia" începuse cu 
vigoare: Consumul Legionar Obor (3 oct. 1937); restaurant- 
pensiune la Predeal - Susai (20 oct. 1937); restaurant în Bd. 
Basarab (1 nov. 1937); restaurantul muncitoresc din cartierul 
Griviţa (10 nov. 1937); restaurant în Bd. Elisabeta (22 nov. 1937). 
La 3 dec 1937 "Batalionul comerţului legionar" a pornit bătălia în 
Moldova, iar la 10 dec. 1937 s-a deschis primul magazin de stofe şi 
manufactură în Bucureşti(10 dec 1937). 

Comerţul legionar a fost lichidat în urma ordinului autorităţilor, ia 
23febr 1938. 

Cu această ocazie a trimis Căpitanul scrisoarea către prof 
Nicolae lorga în care îl numeşte pe acesta "necinstit sufleteşte" 
pentru că profesorul, după ce "dăduse alarma" privitor ia comerţul 
creştin "răpus" de evrei, luase atitudine publică împotriva 
comerţului legionar 


ÎNTREBAREA LUNII SEPTEMBRIE; Cum s-a constituit statul naţional-legionar şi ce funcţii au deţinut 


legionarii? 

PREMIU: "Fc-ră Căpitan" - Const. Papanace. 

—~ i) ijVa\NT>II lEtlONAR septembrie 2004 


pag.23 






























ta /^e^^^acţtet 


ABONAMENTE PE ADRESA: 

NICOLAE BADEA 

STR: VLAICU VODÂ NR. 23, BL. V39, AP. 37. SECT. 3, 
BUCUREŞTI, cod 031245 
Tel.: (021)322 3832 



Revista se difuzează la chioşcurile 
BUCUREŞTI şi din alte zece oraşe ale ţării. 


RODIPET din 


Vă rugăm cereţi revista întrucât distribuitorii n-o afişeazăl 


Jean Bukiu - Chicago: Dragă Jenicâ, problema pe care o ridici 
mi s-a părut interesantă şi pentru cititorii revistei, aşa încât îţi 
răspund la "Poşta redacţier. Ne sfâtuieşti să facem un "proces 
Horia Sima' la care să participe simiştii ca apărători şi noi ca 
"acuzatori". Dar acest "proces" s-a judecat încă din 1954, la Erding. 
când 90% dintre legionarii distinşi cu grade de Căpitan, care 
luptaseră şi sub comanda Căpitanului şl sub comanda lui Horia 
Sima. l-au sancţionat pe Sima din cauza abaterilor lui de la doctrina 
legionară. Trebuie evidenţiat şi faptul că printre aceştia se afla Iile 
Gârneaţă, comandant al Bunei Vestiri, fondator al Mişcării, singurul 
aflat în viaţă şi în libertate, cel mai în măsură să decidă eliminarea 
lui Sima din Mişcare. Ce-am putea adăuga noi? Nici Sima însuşi 
n-a putut explica abaterile lui de la linia Căpitanului! Iar simiştii, nici 
atât, deşi se străduiesc de zeci de ani. Nu credem că e necesar să 
explice simiştii de ce negrul nu e alb. Noi scriem despre aberaţiile 
simiste pentru Informarea publicului larg şi. în special, a tinerilor 
cititori, pentru a nu fi induşi în eroare de insistenta şi perfida 
propagandă simistă. Iar nu pentru 'judecarea unui caz deja clasat 
de istorie, aşa cum tot pentru informarea tineretului scriem despre 
veşnic hulita Mişcare, iar nu pentru că "ar mai fi ceva neelucidat". 

Flora Crăcea - Bucureşti: Draga mea Doamnă "verde", vă 
mulţumim atât pentru cuvintele frumoase şi gândurile bune, cât şl 
pentru scrisorile pe care le trimiteţi periodic. Pentru discutarea 
multelor probleme abordate de dvs. (printre care şi amărăciunea 
"războiului" dintre simişti şi noi), cea mai bună soluţie este, 
într-adevăr. să dau curs invitaţiei dvs. de a ne întâlni la o cafea 

Valentin Dobrescu - laşi: Multe dintre cărţile Importante pentru 
Mişcare nu s-au republicat în ţară după 1989: nici Circulări şi 
manifeste" (Corneliu Zelea Codreanu), nici cartea lui lon^Moţa, 
"Cranii de lemn", nici "Crez de generaţie" (Vasile Marin), nid "Frăţia 
de Cruce” (Gh. Istrate) etc. - noi le-am primit de la legionarii vechi 
şi le-am multiplicat. De altfel, chiar şi ^Pentru legionan", republicată 
în mii de exemplare în 1999. la centenarul Căpitanului, a devenit 
acum o raritate. Cărţile la care vă referiţi dvs. ("Ca/ troian intra 
muros” — I. Dumitrescu-Borşa. "Fără Căpitan", Cazul Horia Sima şi 
Mişcarea Legionară" - Const. Papanace) au fost publicate pentru 
prima oară după 1989, cu eforturi, de către urmaşii autorilor, doar 
în câteva mii de exemplare (din lipsă de fonduri), de aceea s-au 
epuizat repede. De aceea cartea legionară nu se găseşte cu 
uşurinţă (din păcate). Din acest motiv am şl luat iniţiativa înfiinţării 
unei biblioteci legionare de la care toţi doritorii pot împrumuta cărţi 
Mihal Marcopol - Bucureşti: Am primit cele două scrisori de la 
dvs. la interval de o săptămână una de alta. Vă răspund la ambele, 
pe rând: 1) într-adevăr, se spune că N Pătraşcu; ar fi fost asasinat, 
dar nu ştiu să vă spun motivele, şi cred că nimeni nu ştie exact, 
sunt doar speculaţii pe temă; 2) într-adevăr. sunteţi informat exact. 
Victor Biriş, deşi subsecretar de stat la Interne în 1940. nu era 


legionar, d membru al Mişcării (diferenţă importantă, pentru că 
pentru a deveni legionar era necesar, în primul rând. un stagiu de 
trei ani; ori Biriş. conform celor scrise de preotul I. Dumitrescu- 
Borşa şi celor scrise chiar de Sima. s-a îndreptat spre Mişcare abia 
în martie 1938). "De ce Sima l-a numit tocmai pe el la intr-o funcţie 
importantă la Interne?' iată o întrebare pe care mi-am pus-o şi eu. 
Răspunsul îl găsim în "Cal troian intra muros" de Dumitrescu-Borşa 
(şi în cartea "Fără Căpitan" de Const. Papanace). pentru că Biriş 
era implicat în acţiunile teroriste ale lui Sima. nemaivorbind de 
faptul că Sima s-a înconjurat de oameni leali lui. Subscriu părerii 
dvs. că "bietul colonel Zăvoianu. om integru, a plătit pentru 
încrederea acordată tui Sima şi subalternilor lui. pentru crimele 
comandate de alţii." 

Mirela Coman - Piteşti: Mulţumim pentru cele zece cărţi 
donate bibliotecii noastre. Sunt binevenite pentru că. în ultimul 
timp. spre plăcuta noastră surprindere, avem destui cititori tinen 
care doresc să afle istoria adevărată a ultimului secol. 

Ştefan Bureatu - Râmnicu Vâlcea: Corneliu Zelea Codreanu 
s-a pronunţat principial. în nov. 1936, pentru alianţa cu Germania, 
iar în dec. 1937 a anunţat alianţa cu Germania la 48 ore de la 
preluarea guvernului pentru că problema de politică externă a 
României era să obţină angajamentul marii puteri de atunci a 
Europei. Germania, înaintea înţelegerii acesteia cu URSS (care 
vroia Basarabia), a înţelegerii cu Ungaria (care vroia Transilvania), 
tocmai pentru a nu se ajunge la cele trei pierderi de graniţie etnice 
şi de teritorii istorice din vara 1940. 

Sergiu Colbescu - Huşi: Am avut posibilitatea să compar 
ediţiile din 1937 şi din 1985 ale "Noului Testamenf şi am avut 
surpriza să constat că ultima este mal bine tradusă, că este mai 
aproape de spiritul creştin, ca să spun aşa, de aceea v-o 
recomand. Şi eu am remarcat că nu se găseşte chiar în orice 
biserică (deşi ar trebui); încercaţi la Patriarhie, la Facultatea de 
Teologie sau la o mănăstire. 

Iulian Şelaru - Constanţa: "Acţiunea Românească" a fost 
înfiinţată de prof. univ. clujeni 1. Cătuneanu, luliu Haţieganu, Em. 
Vasiliu-Cluj în 1923 ca organizaţie naţionalistă, creştină, editând şi 
o foaie bilunară. Ion Moţa. student pe atunci, a fost membru al 
acesteia (nu-l cunoscuse încă pe Căpitan). Iar "Action Francaise 
(fondată în 1899 de renumitul Charles Maurras împreună cu un 
grup de tineri Intectuali). era cea mai importantă mişcare doctrinară 
a Dreptei franceze, naţionalistă, creştină şi monarhistă. 

Mulţumim pentru urările de "La mulţi ani", noroc şi succes 
adresate de Elena Dragu din Arad, Viorica Brezeanu din 
Târgovişte, Andrei şi Mircea Zapciu din Tulcea, Iile Arapu din 
Bacău şl Vladimir Ghimpoiu din Constanţa. 


SSiIrtRUL amplu DECAT CELELALTE. AVANDIN VEDERE EAPTUL ^ LUNA A^^^ 

105 ANI DE NAŞTEREA LUI CORNELIU ZELEA CODREANU, FONDATORUL MIŞCĂRII LEGIONAKt. 
Şl 65 DE ANI DE LA MASACRAREA ELITEI LEGIONARE. 




Redactor şef: 
Colegiul de redacţie: 
Secretar de redacţie: 

' Periodic editat de 'ACŢIUNEA ROMÂNA” ISSN 1583-9311 

Nicoleta Codrin 

Radu Constantin, Emillan Ghika, Corneliu Mihai 

Relaţii cu publicul 

Str Mărgăritarelor nr. 6, sector 2, Bucureşti 

(zona Circului- interjecţie cu Ştefan cel Mare. colţ cu str. V. Lascăr) 
Vineri, între orele 15“- 19“ 
tel.:(021)322 3832 sau 0745 074493 

e-mail- actiunea-romanaidacliunea-rom.'ina rom 

- p39* 24 

CliVÂNTDl lElîlONA» septembrie 2004