Cuvantul Legionar nr. 26, octombrie 2005

tăcea aee^ttaj ^tetee^ aae dt/*t^^. 

/S^ ^(^a/z^Aet^ ete^iâ .St.cca /j^ 






Periodic al tineretului român naţionalist ortodox 

- în duhul NAŢIONAL CREŞTIN al lui Corneliu Zelea Codreanu - 


Anul III, Nr. 26, OCTOMBRIE 2005 Apare la jumătatea lunii 1 leu nou (10 000 lei vechi) 

__ Director: NICADOR ZELEA CODREANU 

CUPRINS: 

studenţimea română - "ieri" şi azi 

O scrisoare a lui Al. Paleologu 
^/uytamcvu/ Itinerar francez 
Doar noi cu drama noastră 
Greco-catolicismul 

c{/t^eÂ.^s^ue/uc Sunt simist, dar mă tratez (XIII) 

Corneliu Zelea Codreanu — Circulărr (I) 

Stctuatia^e O nouă vedere de pe "centura" politicii (X) 

Nu-i putem uita pe fraţii basarabeni 

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI (ART. 30) 

Şl NEGAREA HOLOCAUSTULUI 



ART. 30 din Constituţie 

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a 
credinţelor ş/ libertatea creapilor de orice fel, prin viu grai, prin 
scris, prin imagini, prin sunete sau alte mijloace de comunicare în 
public, sunt inviolabile. 

(2) Cenzura de orice fel este interzisă. 

(3) Libertatea presei şi libertatea de a înfiinţa publicaţii 

(4) Nici o publicape nu poate fi suprimată 

defti/marea ţării şi a naţiuni, îndemnul la 
război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau reliaioasă 
incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violentă publică 
precum ş, manifestările obscene, contrare bunelor moravJd 

In dispreţul Constituţiei 

lată că Ordonanţa Guveiriului nr. 31/2002. specifică "neqru oe alb" 
Negarea in public a holocaustului ori a efectelor acestu7coZtdL 
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea" etc. etc. 

Domnilor guvernanţi, la ce mai serveşte şi există Constituţia ? 
deziZ^^^^'^" transformata ei intri îSt de 

de* a ,i 

sau^ cua. se alcea^'Xuma 
Ne întoarcem la timpurile acelea? 

Categonc DA ! 

cnocenlfae"!: asaSsa*'revoluto"a a “ "'“"'a celor 1.000 de 

ataia ânge ne ^ovlia ci ti t"r,a S "" '89? Pentru ce s-a varsat 
persoane sau organizaţii mai mnit «f " senatori americani sau alte 
Ponstituţia i?Sîe T ne calce 


în dispreţul total al oamenilor 

Specificarea din Ordonanţă - "negarea in public a holocaustului' 
dezvăluie dispreţul total al iniţiatorilor şi inspiratorilor acestei legi de 
interdicţie a opiniei faţă de cetăţeanul acestei ţări. 

în traducere, ea ar suna cam aşa: "Intre voi (viermilor) puteţi să vorbiţi 
orice. Nu ne deranjează. Şi nu numai atât, nu ne interesează ce gânditiT 
Vorba tov. Iliescu; "Puteţi să fierbeţi în suc propriu" 

Merită poporul român atâta dispreţ? 

Şi din partea cui? 

Ce le dă dreptul unora sau altora să ne trateze ca pe nişte câini care 
au voie să latre doar în curtea lor - şi eventual legaţi în lanţ? 

ţaţă de opinia cetăţeanului mai dezvăluie ceva; 
tovarăşii care ne impun această lege, care se simt atât de stăpâni pe 
situaţie, ne socotesc atât de "legaţi de mâini şi de picioare" încât 
nici nu încearcă să îşi mascheze în vreun fel oarecare tratamentul 
de slugi la care suntem supuşi. 

Refuzăm poziţia de slugi pe care ne-o rezervaţi! 
PROTESTĂM 1 

Nu negăm holocaustul şi urmările sale! (de frică să nu ajungem la 
puşcărie). ^ 

Din contră, suntem dispuşi să nu vorbim nimic - şi mai ales în public! 

Protestăm împotriva legii care ne opreşte să avem opinii despre orice 
Şl să ne exprimării aceste opinii chiar şi în public, aşa cum ne permite 
Constituţia, din ce în ce mai penetrată! 

Până se va interzice exprimarea publică şi "prin imagini" 
(v-a scăpat chestia!), noi ne vom face cunoscută poziţia fată 
de această lege prin portul unei INSIGNE care să definească 
clar şi pe faţă poziţia noastră. 

INSIGNA este prezentată pe prima pagină. 

^ Pentru conformitate, 




CUVÂNTUL LEGÎONAW Octombrie 2005 
































STUDENŢIMEA ROMÂNĂ 



STUDENŢIMEA DE "IERI” - STUDENŢIMEA EROICĂ 

A început un nou an universitar. . Câte visuri pentru "boboci” şi pentru 
părinţii lor care-şi văd deja odraslele "oameni mari", realizaţi din punct de vedere 
profesional şl social! 

Toţi se gândesc cum vor avansa pe scara măririlor, uitând câ, dacă au 
ajuns aici, aceasta se datorează nu numai muncii lor şi puzderiei de bani 
daţi de părinţi pe meditaţii, ci şi talantului (capacităţii intelectuale) cu care 
i-a înzestrat Dumnezeu şi că au responsabilitatea de a utiliza acest talant 
nu doar în scopuri egoiste şi trecătoare, ci şi în slujba Neamului în care 
s-au născut (nu întâmplător, pentru că nimic nu este întâmplător în Creaţia 
Divină). 

Mulţi vor ridica, poate, din umeri: Ce tot îi dau zor ăştia cu neamul românesc? 
Care neam. ăla pe care-l pun mereu la colţ europenii? 

Exact! 

A existat, nu demult, o generaţie de studenţi care nu s-a lăsat intimidată şi 
nu s-a "pliat”, pentru efemere avantaje materiale, "voinţei internaţionale" 
care - atunci ca şi acum - încerca să deznaţionalizeze şi să subjuge, ci a 
luptat din răsputeri pentru români. 

Această generaţie într-adevăr unică în 
istorie, l-a determinat pe celebrul scriitor şi 
academician francez Charles Maurras să 
declare. în 1925, la Conferinţa Confederaţiei 
Internaţionale Studenţeşti; 

“Marele tezaur al României nu e petrolul, 
nu sunt pădurile, nu sunt cerealele, nu sunt 
Munţii Carpaţi şi Marea Neagră Marele tezaur 
al României este tineretul universitar, unic 
pe lume, în acelaşi timp creştin, naţionalist 
sârguitor la carte" 

Aceşti studenţi erau fiii celor care muriseră 
sau fuseseră răniţi pe front pentru întregirea 
României, cei care crescuseră în atmosfera 
crâncenă a războiului, care nu au aşteptat de la 
nimeni vreo "compensaţie" pentru pierderile 
suferite, d, la rândul lor. au continuat lupta din 



tranşee a părinţilor pe tărâmul ideilor, pe şantierele taberelor de muncă, pentru a 
duce mai departe neamul românesc. 

Pornind de la 1920, de la lupta studenţilor ieşeni în frunte cu Comeliu 
Zelea Codreanu, pentru păstrarea tradiţiei creştine strămoşeşti de a se 
deschide cursurile universitar^ cu slujbă religioasă, continuând cu lupta 
împotriva ideilor comuniste de peste Nistru, cu care cochetau înşişi profesonl şi 
unii colegi, continuând cu marea Mişcare Studenţească pe ţară de la 1922, 
pentru drepturile studenţilor români copleşiţi de străini, s-a ajuns la 
crearea UNSCR {Uniunea Studenplor Creştini Români) care se implica activ 
în susţinerea ortodoxiei şi a naţionalismului apărător de neam. Şi cum dintre 
toate grupările de atunci care susţineau a fi naţionaliste, singura care era cu 
adevărat naţionalistă şi creştină, incoruptibilă, eroică şi generoasă, era Mişcarea 
Legionară. UNSCR s-a hotărât s-o susţină. îndurând alături de aceasta 
persecuţiile guvernelor de atunci, de la închiderea căminelor studenţeşti şi până 
la îrvchisoare şi moarte. 

Pnmul preşedinte legionar al Centrului Studenţesc Bucureşti a fost Andrei C. 
lonescu, în 1930. iar primul preşedinte legionar al UNSCR a fost Traian Cotigă 

(1934); de atunci, cum cei mai buni studenţi 
erau legionarii, conducerea Centrelor 
Studenţeşti şl a UNSCR-ului a aparţinut în 
fiecare an acestora, marcând o epoca 
glorioasă a tineretului, rămasă ca model pentru 
generaţiile următoare 

Oferim un crâmpei din vasta activitate a 
UNSCR în pag. 14 a revistei: câteva realizări 
ale Societăpi de Medicină din cadrul 
Centrului Studenţesc Bucureşti, în perioada 
1936 - 1940 (articolul-mărturie al camaradului 
dr. Vaier Neagoe din Simena. fost preşedinte 
al Societăţii de Medicină din Bucureşti şi fost 
preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti, 
actual membru al Senatului Legionar). 


STUDENŢIMEA DE AZI - STUDENŢIMEA CEA BLEAGÂ 


Dragii mei, sunt dezamăgit la culme de toată 
pasivitatea din ţara asta, de hoţie, de minciună şi de multe 
altele pe care le ştiţi şi voi foarte bine, dar cel mai mult mă 
dezamăgeşte studenţimea română, bleagă (cum o vor 
onor conducătorii noştri a fi), cu gândul numai la fusta 
scurtă a profei de nu-ştiu-ce (ori la decolteul vreunei 
colege). 

Sunt mulţi, dar, pe cât de mulţi sunt, pe atât sunt de 
indiferenţi la ceea ce e în jurul lor. 

Nici nu îşi dau seama ei câtă forţă, câtă putere de 
decizie pot avea... bineînţeles prin comunicare, prin 
unitate, prin lupta lor pentru aceleaşi idealuri! 

Dar când studenţimea nu mai are idealuri, când nu mai 
are modele? 

Pe cine mai vezi în ziua de azi la Universitate, la 
fântână ^ vorbească măcar despre ce s-a întâmplat acolo la începutul acestei 
pseudolibertăţi? Cine se mai gândeşte la cei care au luptat contra 
neocomunismului "domnului" - fost tovarăş - Ion llici-escu, conştienţi fiind de 
pencolul in care se afla ţara? 

Nimeni, domnilor! 

^şi scrie destul de mare pe cădirea Universităţii, la Geografie, că acolo s-a 
munt pentru libertate! 

tic despre ce e vorba, nu dau nici o importanţă înscrisului 

oe pe zKjuri. 

Pentru că au de învăţat? 

pun^rStemf ‘ ^ studenţii nu mai gândesc, de muncă nid nu se 

8i>ate"«oI!! ‘‘«'"ne «le urmat: lumea este împinsă de la 

spate spre a nu avea nîci o morală. 

st'"» la 

astea de cî nu ° Şmecherii. O colegă mă întreba zilele 

fn SrS ^1 că nu stau 

că mi-e silâ^de banii^oMii^^t ^ bani . . l-am răspuns politicos 

niciJî^^tâ îitiLnH L ^ 'l"" şmecherie şi câ pe mine nu o să mă vadă 

deşi nu am ceîfce c^el."’' ^ 

me2h'f?ţ?‘f2î Apăratei? dmS^' urmăresc scopun 

guvern a a fi stin&ni t *** ® dreptun nu înseamnă a pnmi nişte bani de la 

minoritâţi a nu l. privilegiilor acordate prin lege unor 

Wtrplul) a nu I. sTimS!. ^ '^5‘-s‘^moş. (pădurile, pământul. 

)■ a nu I. se impune dnrerse credinţe străine (până acum vreo 20 de an 



trebuia să studiezi mandsirMeninismul pentru a ţi se acorda 
diploma de inginer; în curând va trebui să ne închinăm la .. 
"steluţă"!)... 

La drepturi (aşa cum le înţeleg ei), după cum ziceam, 
sunt primii, dar cum putem noi. studenţii, să cerem drepturi 
fără obligaţii, să nu fim câtuşi de puţin conştienţi de grava, 
critica situaţie din România? 

Până când nu vom putea propune soluţii pentru crizele 
sistemului ori până nu îl vom schimba definitiv, nu cred că 
avem nici un drept în ţara asta, nu avem dreptul să 
mâncăm banii statului stând degeaba, cu mâinile în sân şi 
cu capul în norişorii de fum de ţigară din fiecare bufet 
Nu trebuie să ne stea gândul numai la distracţie, la 
cu un şi alte tâmpenii. Trebuie să ne dăm seama, 
nu no wa ® târziu, că atitudinea asta pasivă 

T^f>d L Sl^îil n studenţeşti tara se vind^ 

seamTSte bl studerifr?-. ne putem da 

stă la fântâna de ia Univer^itiîlfu^^^' ” Place să vadă studentul cum 
Doate să vândă «ă h..... şi se uita după gagici, caci ei 

studenţilor), să acorde drSluni^^l^ distrugă suflete (indusiv pe cele ale 
nevoie de ele - totul în minte nu le trece că ar avea 

viitorilor intelectuali, actualii «udinii!'"^®"'*''' 

Pot da ^lpteăn^e'S'^rSu?lrn[?n^ parttculare. toţi .este studenj^ 
vorbire ce "învaţă" la facui»»i do i^ ^ Dreptul, de oameni cu tulburăn de 

ne vor conduce, dâlu-ne praf în Ihi S Toţi aceşti debfli 

To,. acasea vo, aa K» .tensK^e’ 

cumpără laf noi vom^te^ la ^ ” 

Toată minciuna şi hoţia oleacă ru, i pentru nişte compensate, 

de profitori) care are umb^ deasă sP'ntul acesta (întreţinut 

multe.. f>ădurea de stejar, la care se pot fscs 

Până când studenţimea nu se va 

jurul unui ideal, în jurul unui mndai Pentru binele ei şi al neamului, in 

întâmpla nimic. Şi tot greu îi va fi Paşnicâ dar dinamică, nu se va 

Fiţi tari, dragi studenţi ce atî KinA ±a 
la viitorul ţării, nu numai la cum sTarticol, şi găndiţi-vă S' 
mătura având diploma de inoiner mr.» 'i* ? P®ste hotare să daţi pe acolo cu 
Fiţi realişti şi încercaţi sălcatT!*®*® ‘^“^“narul de la spate. 

Fiţi realişti şi... cereţi "imposibilul”*!!?^*®'^9*^P‘''®t“> vostru. 

o Românie a RomânilorI 


CUVÂNTUL LECIONAK Octombrie 2005 


-1 


Pag. 2 

























QJo^}ccme/tt 

O SCRISOARE A LUI AL. PALEOLOGU 



unft l/n f 3 Dt incontestabil că Legiunea a avut adeziunea unei elite intelectuale şi morale strălucite. Ar fi, de altminteri, necesar să se scrie într-o 

^ w n Si O Tnafiză aprofundată a fenomenului, fără pasiune şi fără prevenin, nici pro, nici contra, deoarece, orice opinie am avea şi orice punct de vedere 

3 ^ fenomen cruciat al devenirii istorice şi spirituale a nadunii române' (AJ. Paleologu - fragment din scrisoarea către Duiliu Sfinţescu) 


Aşa cum am mai afirmat fn urmă cu câteva numere, când arn făcut 
introducerea la articolul care se referea la cartea legionară apărută în exil. 
suntem în posesia unor documente unice legate de Mişcarea Legionară, pe 
care le-am primit de la câteva personalităţi de prim rang din diaspora. 

Printre altele, am primit de la Paris, de la d-na Alice Sfinţescu, fiica 
regretatului camarad, membru al Senatului Legionar, dr. ing. DUILIU T. 
SFINŢESCU, după trecerea lui în veşnicie, o parte din arhiva sa. (Domnia sa 
a fost un colaborator permanent al lui Comeliu Zelea-Codreanu între anii 1936- 
1938. a trăit ,în umbra luP. fiind ded martor direct la evenimentele legate de 
Mişcarea Legionară. A scris două cărţi - apărute în Ţară; „Din luptele tineretului 
Român, 1919 - 1939^ şi ^Răspuns la întrebări ale tinerilor care doresc tot 
adevărul despre Mişcarea Legionari ) 

în arhiva Sfinţescu am găsit si o scrisoare primită de la AL Paleologu, în 

legătură cu Mişcarea Legionară. 

Nu este cazul şi nici spaţiul nu ne permite să prezentăm personalitatea şi 
activitatea lui ,Conu AJecu", cel trecut şi el în veşnicie acum o lună şi jumătate: 
ne mulţumim să amintim titlul unui necrolog care spune aproape totul: „Cel din 
urmă boier român'. 


Se ştie că Al. Paleologu. om de o vastă cultură şi mare rafinament a fost 
ambasadorul României în Franţa începând din 1990 (s-a autointitulat 
.ambasador al golanilor') şi apoi a fost membru în Senatul României. A fost 
membru al PNL din tinereţe şi până în ultima zi din viaţă, un partid aflat în 
permanenţă în perioada interbelică în conflict cu Mişcarea Legionară (în 
acest sens exemplificăm cu atitudinile şi acţiunile ostile a doi prim miniştri liberali: 
I.G. Duca şi Gh. Tătărăscu). 

Răspunsul pe care îl dă Al. Paleologu lui Duiliu Sfinţescu. prin obiectivitatea 
sa. prin exemplele date, favorabile Mişcării Legionare. îl onorează. Părerile 
negative ies pregnant în evidenţă când vorbeşte despre guvernarea simistă din 
sept 1940-ian. 1941. 

Nu ne-am permis să intervenim în nici un fel în textul articolului, lăsând chiar 
exprimările franţuzeşti; sublinierile din text aparţin redacţiei. 

Este o onoare pentru CUVÂNTUL LEGIONAR să publice un document din 
care reiese. încă o dată. faptul că fenomenul legionar a avut simpatii chiar şi în 
rândul adversarilor. 


Alexandru Paleologu 

4-5, rue du Pont de Creteil. 94-100 Saint Maur des Fosses St Maur, 

14 octombrie 1991 

StirT\ate Domnule Sfinţescu, 

(...) 

Acestea fiind spuse, să trec la obiectul 
propriu-zis al scrisorii Domniei Voastre. 

Fraza mea pe care o declarap inacceptabilă 
se referă la calitatea de fost trezorier al Mişcării 
Legionare pe care ar fî deţinut-o dl. /. C. 

Drăgan, precum şi la calificarea de "sinistrsP* 
atribuită acestei Mişcări. 

Evident, această calificare nu-mi aparţine. 

Nu este deloc exclus, este chiar probabil, ca eu 
să fi folosit termenul "sinistru” cu referire la dl,, 

Drăgan deoarece aceasta este efectiv părerea 
mea despre el şi nu mă sfiesc de a pronunţa 
termenul cu privire ia acest personagiu. Am făcut-o 
şi în presă, acum câţiva ani, şi e de presupus că 
textul respectiv a ajuns la cunoştinţa sa. 

Să fî transferat "compatriotul" nostru această calificare de la un subiect 
la altul, în mod inocent, printr-un efect de falsă memorie şi dând urmare 
unui impuls propriu? Sau. fie că eu am folosit sau nu termenul, să-l fi plasat el 
din ir\iţiativa lui aşa cum l-a plasat? 

Indiferent cert este că eu nu puteam în nici un caz să folosesc termenul 
aplicăndu-l Gărzii de Fier deoarece de mulţi ani nu mai am faţă de această 
Mişcare sentimentele ostile pe care i le purtam în adolescenţă şi tinereţe. 
Dimpotrivă, fără să fi ajuns la adeziune (aici e şi o chestiune de temperament 
mai rnult decât de formaţie şi orientare intelectuală), ele sunt de multă vreme 
definite prin stimă şi, în nu puţine cazuri, admiraţie. 

Chiar în tinereţe, când eram vehement împotrivă, eram impresionat de 
calitatea morală a multora dintre ei pe care fie că i-am cunoscut personal fie 
că ştiam destule despre ei ca să-mi pot face o părere. Am avut şi prieteni 
apropiaţi sau iŢ^âcar amici, buni legionari, ca să nu mai vorbesc de prieteniile 
din anii maturităţii şi. acum, ai bătrâneţii, după ce toate tensiunile şi adversităţile 
politice au devenit istorie: în primul rând marea prietenie de care am avut parte 
^ Dinu Noica, pecetluită cu consecinţele ştiute şi cu asumarea lor prealabilă. 
Mare pnetenie. in sensul acesta, nu înseamnă câtuşi de puţin nici tămâiere 
mutuala nia părtinire, ci sinceritate totală şi lipsă de menajamente (decât fireşte 
in ordinea politeţii). • y . 

incontestabil că Legiunea a avut adeziunea unei elite 
in elertualc Şl morale strălucite. Ar fi, de altminten, necesar sâ se scrie intr-o 
bună zj o istone şi o analiză aprofundată a fenomenului, fără pasiune si fără 

Sraradootri punct «ie 

Tî merveilleux d’un ambassadeur des 

S m cât de cât obiectivă şi plauzibilă a fenomenului 



Acum, acestea fiind spuse, e corect să vă 
mărturisesc că. după cum nu am avut 
totdeauna acest punct de vedere, a fost un 
moment când legionarii mFau apărut intr- 
adevăr siniştri, atunci, în cele aproape 
cinci luni cât au fost la putere, intre sept 
194-0 şi finele lui ianuarie 1941. Lucrul 
acesta îl discut foarte deschis cu prietenii mei 
foşti legionari, care au în această chestiune 
poziţii cel mai adesea nu depărtate de a mea 
(unii sunt totuşi mai rezervaţi). în tot cazul nu 
pun la îndoială sinceritatea nid unuia. Tot 
sinistre mi s-au părut (îmi par şi acum, le-am 
recitit acum vreo şase ani şi mi le amintesc 
bine) articolele lui Dinu din "Buna Vestire" 

-(octombrie 1940). Nu o dată am vorbit cu el 

despre aceste articole, bineînţeles fără a-i edulcora părerea mea, la care el 
răspundea glumind sau tăcând, cu un surâs evaziv, alteori răspundea că toate 
acele articole erau o manieră de "plaider coupable". 

înainte de sept 1940, deşi eram vehement antîlegionar, nu găseam 
totuşi deloc că ar fi siniştri. Aveam prieteni printre ei, cu care mă certam pe 
tema asta, dar erau băieţi cumsecade şi unii deosebit de inteligenţi. 
Cunoşteam câţiva legionari din generaţia părinţilor mei, bunăoară Alexandru 
Cantacuzino, pe care l-am auzit vorbind admirabil, cinstit şi veridic, despre 
războiul civil din Spania, de unde se întorsese recent Toţi, sau aproape toţi, 
erau nişte domni, cu remarcabile calităţi umane şi intelectuale. Erau şi unii 
^^re-mi păreau smuciţi, erau şi energumeni. Era inevitabil, fiind vorba de o 
"rnişcare". de ceva dinamic, care vroia să trezească societatea românească 
din inerţie şi din rutina combinaţiilor politicianiste. 

Acei oameni din elita legionară, pe care i-am cunoscut erau gata să-si 

pună vi aţa pentru idealul lor, cum au si dovedit-o. dar nu erau deloc nişte 

(şi, în fond, nu erau nici antisemitiL Eu unul, ce să fac, am alergie la 
fanatism, orice fanatic îmi pare într-adevăr sinistru. Şi erau, har Domnului, destui 
fenatici. (Cu toate acestea, am cunoscut pe unul, pe care cred că l-aţi 
cunoscut şi Dv.. doctorul Milcoveanu, un om fermecător, extrem de agreabil, 
cultivat, şi mai cu seama plin de bună umoare şi de amenitate, care 
considera fanatismul cea mai înaltă virtute morală ). 

In sfârşit, ultimul punct: considerări ’^un neadevăr flagrant" afirmaria 
mea că l. C. Drăgan ar fi fost trezorierul Gărzii de Fier. 

S-ar putea să fie un neadevăr, dar nu flagrant. Un neadevăr flagrant vine în 
evidentă contradicţie cu un adevăr îndeobşte cunoscut şi recunoscut Or, despre 
acest Drăgan, şi despre sursa averii lui, este cvasi-unanimâ versiunea că ar fi 
fugit cu o parte din fondurile Legiunii, al cărei trezorier era. Am citit şi în presă că 
a pierdut în Italia un proces de calomnie pe care-l intentase cuiva care îl acuzase 
public de aceasta Faptul e notoriu. Admit fără dificultate că Domnia Voastră ştiţi 
mai bine. Je ne demande pas mieux que de vous croire. Dar ar trebui restabilit 
adevărul în mod public şi convingător, pentru a dezminţi o versiune atât de 
unanim acreditată. Cel în cauză nu a făcut-o, deşi era primul căruia i-ar fi 
incumbat. 

M-am întins cam prea mult, dar am făcut-o din consideraţie pentru bunul 
pneten al lui Dinu, la care ştiu cât de mult ţinea, şi din respect pentru 
sentimentele Domniei Voastre, pe care nu vreau nici să le contrariez şi nici 
să le amăgesc. 

Vă rog să acceptaţi, mult stimate Domnule Sfinţescu. asigurarea 
respectuoasei mele cordialităţi. 

Al Domniei Voastre 




CAlaxmndxu P^ftleoloţu) 


ClIVÂNTUL LEGIONAH Octombrie 2005 


Pag. 3 



































ITINERAR FRANCEZ: STRAS^URG, REIMS, VALEA LOAREI, COASTA DE 





FRANŢA a avut şi are 
o imensă influenţă 
culturală; totodată, este a 
patra ţară a lumii ca 
bogăţie. 

De formă hexagonală, 
adăposteşte cea mai 
veche (şi cea mai 
numeroasă) naţiune 
europeană, existând sub 
forma actuală încă din 
secolul al XV-lea. 


Vancez; 





STRASBOURG 

Pentru cel ce foloseşte ca 
mijloc de deplasare propriul 
autovehicul sau trenul, poarta de 
intrare în Franţa este oraşul 
Strasbourg, capitala provinciei 
Alsacia, anexata de Bismarck în 
urma războiului franco-german şi 
restituită Franţei în 1918. 

Numele oraşului este astăzi 
rostit destul de des de către toţi 
europenii, deoarece aici este 
Sediul Consiliului Europei, gazdă 
permanentă a Parlamentului 
European. Este şi un oraş al 
muzicii, aici organizându-se în 
luna iunie un festival de muzică 
clasică recunoscut pe plan 
internaţional, iar în septembrie are 
loc un alt festival unde sunt 
prezente compoziţii 

contemporane. 

Totodată. renumele 

Strasbourg-ului este legat şi de 

numele unor germani renumiţi: 
Gutenberg (care a descoperit aici 




tiparul - între 1434-1448) şi Goethe (care a studiat aici). 

Localitatea (denumită şi "Răscrucile Europei") se află în apropierea fluviului 
Rin, fiind înconjurată de o serie de bazine şi canale; casele au structură de lemn, 
fiecare avănd propria personalitate. 

în excursii nu vizitezi decât marile (şi cele mai cunoscute) 
I I I muzee şi, cum Strasbourg-ul nu este renumit în această privinţă, am 


preferat să străbat per 
pedes oraşul vechi, o 
insuliţă formată de * 
râul III, un cartier 
acum plin de 
animaţie, mai ales 
odată cu lăsarea serii, 
unde am asistat la un 
splendid spectacol de 
sunet şi lumină, parcă 
din Evul Mediu. 

Obiectivul turistic 
major este Catedrala 
Notre-Dame, datând 
din secolul al XV-lea, 
faimoasă prin 

clopotniţa înaltă de- . 

142 metri - cea mai înaltă din Europa. Construcţia este in stil gotic, fiind 

ornamentată cu turnuleţe dantelate şi numeroase statui. Intenorul este de-a 
dreptul copleşitor, iar amvonul şi Coloana îngerilor constituie adevărate fantezii 

în piatră. . * * 

Ceasul astronomic, mai recent, din secolul trecut, este un mecanism cu multe 
feţe, care trasează mişcările cereşti zilnice şi anuale. Când bate ora 12.30, figuri 
antice şi biblice îşi execută rondurile ordonate. 

Drumul spre Paris 
REIMS 

în drumul spre 
Paris, un alt oraş, însă 
de interes istoric 
maxim, este Reims, 
capitala provinciei 
Champagne. (Numele 
acestei provincii 

franceze a devenit 
termenul universal 
acceptat pentru vinul 
spumant, iar francezii 
insistă asupra faptului 
că şampania 

adevărată provine 
numai din 

Champagne.) 

Oraşul are un 

trecut de mare —____ 

anvergură, toţi regii Franţei fiind încoronaţi aici, în minunata Catedrală 
Notre-Dame, construită tot în stil gotic. Construcţia a fost începută în 1311 şi nu 
a fost terminată în 300 de ani. Menţionez că a fost precedată de alte clădiri 
datând din anul 401: Clovis, primul rege al Franţei, a fost botezat aici, în 496. 
Semnificaţia acestui act nu s-a pierdut pentru viitorii regi ai Franţei: nu mai puţin 
de 26 au fost încoronaţi aici. 

Catedrala Notre-Dame din Reims se deosebeşte de cea din Strasbourg 
este tot în stil gotic, dar nu are ogive şi turnuri suple, iar decoraţia exterioară a 
zidurilor este nesfârşită, reprezentând îngeri înveşmântaţi, zâmbitori - un aspect 
cu totul nou în arhitectura gotică. Coloanele sunt înconjurate cu frize bogat 
sculptate; vitraliile te poartă dintr-un secol în altul: sunt din sec. al XIMea. iar 
ferestrele arcadei, concepute de Marc Chagoll, cu nuanţe luminoase de albastru 
intens şi purpuriu, întretăiate de verde şi roşu, sunt din sec al XV-lea. 

METZ 

Este capitala regională a Lorenei, un oraş industrial. Şi aici o biserică este 
punctual principal de atracţie turistică: Catedrala Saint Etienne, renumită 
deoarece are cele mai mari vitralii din lume (unele create tot de Marc Chagoll) 
are un exterior gotic minunat 

VERDUN 

Este o localitate mică, fără nici o atracţie turistică, celebru însă datorită 
faptului că aia s-au desfăşurat ostilităţile germano - franceze în timpul primului 
război mondial. Aici, pe valea Marnei, din 1914 până în 1918 s-au desfăşurat 
lupte crâncene, in care au murit 800.000 de oameni din partea ambelor tabere 
behgerante. Amintirile agestui război cumplit sunt încă vii; pe dealurile ce 

şi astăzi forturile uriaşe, tranşeele 

acoperite de iarbă şi un falnic osuar 

canSfamf'evidenţiată acum printre placă pusă de 
^ ^ preşedintele Francois Mitterand, ca un 

fa SareaTn itKr'ri' <p văzut placă similară de reconciliem 

şi CharlL delLuîe.) 

inimii Europ^''^"Par^^ spunea Victor Hugo. '‘oraşul în care se simte bătaia 

aow f ‘f'î''»'“p 

pe aoua pagini, fiindcă sunt multe de spus despre 





CLVÂNTLL LECIONAR Octombrie 2005 


Llli 

— JJI 


















































DOAR NOI CU DRAMA NOASTRĂ 


Să nu anticipezi niciodată victoria 

în ultimele săptămâni, pe scena vieţii publice româneşti se lâfăieşte 
onctuoasa diversiune intitulată, total impropriu, ..Marele jaf comunist. 

La ce bun munca de cercetare de patru ani declarată cu satisfacţie de 
domnul Alexandru Solomon, regizor scenarist şi scriitor? 

Apare o carte şi un film în care se evocă un jaf ca oricare altul din punct 
de vedere legal, un jaf armat al unui grup organizat, care fură un milion de 
dolari în lei româneşti, la 28 iulie 1959, în plină teroare bolşevică. 

De ce atâta caz şi de cine atâta caz? 

Noi îl punem în discuţie pentru că subiectul trezeşte suspiciunea noastră şi 
răscoleşte amintiri dureroase; teroare, crime, represiune sălbatică practicată de 
comunişti şi de colaboratorii lor plini de râvnă şi entuziasm la genocidul 
poporului român. 

Să prezentăm pe scurt cele întâmplate: la 28 iulie 1959 o bandă formată 
din 5 bărbaţi şi o femeie jefuieşte în plină zi şi în plină stradă duba Băncii 
Naţionale care transporta la filiala din Ciuleşti circa 1,7 milioane lei. Sub 
ameninţarea unor arme de foc, banii sunt luaţi, puşi într-un alt automobil cu care 
făptaşii dispar amănuntele despre faptul în sine nu au importanţă. Aţi văzut 
scene de acest fel de zeci de ori în filmele americane. 

Cine sunt făptaşii? 

Am trăit acele timpun, am văzut filmul propagandistic făcut atunci de 
comunişti (a nu se confunda cu filmul actual), dar pentru reîmprospătarea 
memonei am apelat la prestigioasa revistă editată în Bucureşti, „Dosarele 
Istoher nr. 5 din 2005, având o amplă prezentare a cazului făcută de mai sus 
amintitul domn Alexandru Solomon. 

Prezentaţi cu subiectul „Principalii inculpaţi" se specifică de la început, citez 
Jop comunişti ilegalişti, toţi evrei 

1) Alexandru (Lica) loanid (Herman Leibovici)- ilegalist căsătorit cu sora 
soţiei ministrului călău (M.A.I.) Alexandru Drăghici. Subliniez; şeful Direcţiei 
Miliţiei Judiciare până cu patru luni înainte de jaf; la rândul lui tot un călău, care 
instrumenta cazuri penale (când trebuia condamnat un adversar al regimului). 
Patru ani în această funcţie pe vremea aşa-ziselor sabotaje economice, cu zeci 
de mii de victime care nu reuşeau să-şi predea „cotele" aberante impuse pentru 
a închide gura unei largi categorii de români şi a-i trimite la canal sau alte locuri 
ale morţii! 

2) Paul loanid (Paul Leibovici) - fratele lui Alex. loanid (adică Herman 
Leibovici), căsătorit cu prima soţie a fratelui său, cu studii în URSS, la data 
jafului profesor la Academia Tehnică Militară, fost ilegalist bolşevic. 

3) Soţii Igor şi Monica Sevianu (soţii Igor şi Monica Herşcovici). 

Fost ilegalist bolşevic. în timp ce românii mureau pe front, el făcea atentate 
cu bombe în ţară, acte de sabotaj - deci duşman declarat al României. După 
1945 trimis în străinătate cu misiuni de spionaj, cu toate că lipsea din ţară, la 
întoarcere îşi ia diploma de inginer în aviaţie. 

Ofiţer al MAI la flotila acestui minister. Este dat 
afară în 1957 când depune actele de plecare în 
Israel. 

Monica. soţia Iul, fusese în Israel din 1944 în 
1948 (când revine în ţară). 

4) Abraşa (Saşa) Glanzstein - ilegalist, văr cu 
pnma soţie a lui Bodnăraş (C.C. Ministrul 
Armatei), trimis în misiune de subminare a 
diasporei române din Pans din 1947 până în 
1953. In perioada aceasta pretinde că a urmat 
Facultatea de Istorie la Paris, dar nu poate 
dovedi cu acte. 

Descoperit ca 
spion de către 
francezi, fuge pe 
mare şi ajunge în 
România; între 
1953-1957 
lector la 

Facultatea de 
Istorie din 

Bucureşti^ şi secretar de partid al aceleiaşi 
facultăţi în 1957 a fost dat afară pentru că 
nu avea diplomă: în 1958 depune cererea de plecare în Israel 

Lazarovia) în 1942 condamnat la muncă 
silnic^ pe via â m contumacie: ilegalist până în 1944, 1952-1956 - şef serviciu 

Marele impact asupra opiniei publice 

Miliţia şi securitatea care, oricum, erau pline de evrei la mat.» i 

Alexandru Drăghici, ministru de Interne (el se declara ungur) căsătorif c[i'o 
evreică Pantiuşa Bodnarenko, evreu, ministrul adjunct M AI Alexandru 

ne^mT'' '^''''slerului, bine cunoscut ca unul din niarii călăi ai 

neamului românesc şi, în continuare oe scara ierarh .,-4 1! f ^ ® ^ 

închisori ducând o politică deliberată de exterminare a deti^ Mn! 
ajungând până la anchetatorii care torturau cu o ură nemărainită'^f'*la 
dnch€t3todr6i6 care bât8du deţinuţii cu i ^ Ş Is 

sexuale. Mii Şl mii de ofiţen^ste tot. ^ 

Repet miliţia şi securitatea se trezesc in faţa unei situatii care n..r«. ......i i 

p. „1. « 3 ,3bO<3 m«3, .„M»,,;,,' HZlZ CU S 




migală şi cu mult, foarte mult sânge nevinovat La puţin timp după eveniment 
lumea cunoştea întâmplarea şi comenta în fel şi chip. 

Astăzi, nişte tovarăşi (căci aşa au rămas din generaţie în generaţie) vor să 
inverseze ordinea lucrurilor în scopul unei urât mirositoare diversiuni. Probabil că 
dacă vor insista cu perseverenţa cunoscută încă vreo 10 ani vor reuşi intoxicarea 
propusă. 

Să fie clar: nu a fost vorba de o diversiune a securităţii, menite să 
justifice epurarea unor demnitari de origine evreiască. Totul a fost real. 

Filmul făcut atunci, reconstituirea faptelor a devenit obligatorie după eşecul 
de proporţii al aparatului de represiune. Lumea aflase şi impactul trebuia îndulcit 
Filmul nu a fost făcut atunci pentru a incrimina pe etnicii evrei - care 
oricum ocupau şi vor ocupa în continuare posturi de conducere în 
majoritatea domeniilor economice, sociale şi politice. 

A fost făcut pentru a mai salva ceva din imaginea unei miliţii şi securităţi pline 
de neprofesionişti recrutaţi pe bază de dosar, fiind preferaţi cei din minorităţile 
etnice. încărcaţi de o ură bolnavă împotriva elitei româneşti, a adevăraţilor 
patrioţi români. 

Să revenim la eveniment. Legile prevedeau grave pedepse pentru 
infracţiunile economice socotite de la un anumit nivel în sus ca „atentat la 
siguranţa naţională". Cazul în speţă depăşea infinit suma de 100 000 lei care 
atrăgea după sine condamnarea la moarte, căci era vorba de circa 1.700 000 lei. 
Este adevărat că după prinderea făptaşilor banii au fost aproape recuperaţi, fiind 
vorba de un prejudiciu de 126.000 lei. dar bărbaţii din bandă au fost condamnaţi 
la moarte şi executaţi. 

Să vezi şi să nu crezi 

Stai şi te întrebi pentru ce atâta tevatură: scrii şi editezi o carte faci un 
film de mare succes şi îl prezinţi în marile capitale apusene - după afirmaţiile 
d-lui Alex. Solomon. Din emisiunea televizată la dl. Stelian Tănase nu am putut 
desprinde vreo afirmaţie cât de cât clară asupra mesajului filmului şi care 
este destinaţia lui. Asupra căror lucruri de principiu vrea sâ ne atragă 
atenţia? 

Cinstit şi simplu putea să spună; Dragi tovarăşi sau domnilor, vrem să 
atragem atenţia asupra faptului că acuzele şi antipatia stârnite de colaborarea 
evreilor din România cu Armata roşie, cu oficialităţile de ocupaţie, cu comuniştii 
şi comunismul şi după aceea preluarea pe cont propriu a represiunii împotriva 
românilor care li se părea că le stau în cale, nu sunt decât o manifestare a 
antisemitismului românesc, care s-a manifestat din vremuri istorice şi nu are o 
bază reală; iată şi noi am luptat împotriva comunismului; avem disidenţii noştri şi 
eroii noştri. Oare acesta a vrut să fie mesajul? 

Sau poate altceva; dl. Alex. Solomon a răspuns (sper că are caseta) la o 
întrebare a d-lui Stelian Tănase; .Evrfeii au vrut să se asimileze poporului român 
şi au fost împiedicaţi de manevre PCR." Socotesc că are dreptate, fiind cunoscut 
faptul că evreii sunt poporul care. pe unde a ajuns, s-a asimilat cu populaţia 
locală (sici); la noi nu. din cauza comuniştilor autohtoni! (?'?!) 

Sau să ne gândim poate că această pretinsă înscenare era semnalul care 
deschidea o nouă epocă, un an al Sfântului Bartolomeu, în care comuniştii 
urmăreau îndepărtarea evreilor din toate posturile politice pe care le deţineau 
Foarte probabil, dar mă întreb; 



îl născuse mama lor pe toţi în limuzine negre? Se reproşează comuniştilor 
autohtoni că au organizat îndepărtarea evreilor din Comitetul Central din 
Guvern etc. efc... „este în parte adevărat şi cum se poate cataloga această 
manevră, antisemitism?' ^ 

Nu. Mai repede conflict între bandiţi 

Credeţi că omul de pe stradă. în conflictul de care amintiţi. între staliniştii 
veniţi pe tancurile ruseşti şi staliniştii autohtoni, există vreo diferenţă? 

Dacă era după noi. cei mulţi, puteau sâ se bată între ei ca bandele de 
gangsteri în timpul prohibiţiei, până rămâneau „câţi am botezat noi" (nu este o 
aluzie la botezul creştin). 

Sau poate, ca un trăitor de generaţii pe aceste meleaguri, vă dor nedreptăţile 
făcute de comunişti? 

rxicvedere este remarcabil faptul că aţi studiat arhivele de la 
UNSAS. Ce aţi descoperit oare? Un tărâm al teroni, al urii şi al absurdului' Ati 
v^ut pentru cât de puţin erai arestat, bătut până la moarte sau condamnat la ani 
grei de puşcăne sau chiar la moarte. 

artiivele Securităţii, parcă vă 

văd venind cu o adeziune la legionan! 

revenind, pentru un caz precum cel despre care vorbim, au fost implicaţi 

m!?i ° suspecţi şi la cei care au suferit) ş 

multipli^ţi asta cu zece mii şi veţi vedea care a fost drama poporului român 

oarte dintre victimele prezentate de dvs. au făcut 

parte dintre călăii poporului român sau. în cel mai bun caz, unii dintre ei 

numai au facilitat venirea la putere a acestor călăi, (continuare în pag. 6) 




CUVÂNTUL IlECaONAIR Octombrie 2005 ^ 





























UN NOU AN DE CUVÂNT LEGIONAR 


Fac parte din generaţia de tineri căreia înainte de 1989 i se refuza aflarea 
adevănjiui despre istoria recentă a României. 

După aşa-zisa Revoluţie aparţin generaţiei mature care este ţinută departe de 
adevărurile esenţiale ce ar duce la ieşirea din criza perpetuă a clasei politice 
româneşti s-ar putea spune că chiar dasa politică îşi impune doar cultura 
nefastă a crizelor, al căror scop final este blocarea accesului la adevărurile ce 

zidesc caractere. . 

Sufocată de chinurile zilnice ale tranziţiei, de undeva, o altă generaţie Unăra 
pare preocupată de aflarea detaliilor ascunse în sloganul "Totul Pentru 
Ţară" şi in mobilizatorul îndemn "o ţară care ca soarele de pe cer. 


Dacă aceste simple îndemnuri şi idei au devenit valonie spintuale ale acestei 
qenSi a mileniului III ce nu-şi permite doar contemplarea ş, pasMtatea. 
meS aparţine intr-o foarte mare măsura publicaţie. Cuvântul Legionar, a 
tineretului român naţionalist ortodox. 

în^ un an de la apariţia acestei reviste remarcabile intrK) stepă a 
jumătăţilor de adevăr sau a falsurilor grosolane, trebuie salutat cu respectul 
cuvenit unei construcţii fundamentale pentru o naţiune: cea de caractere şi 
personalităţi. 






GRECO-CATOLICISMUL 

în numărul trecut al revistei am scris despre romano-catolicism şi marea schismă, iar în acesta voi continua cu grect^catolicismul. 

Cred că e important ca oamenii să cunoască adevărul, şi ortodocşii şi greco-catolicii, în speranţa ca poate intr-o zi, va da bunul 
Dumnezeu ca romănii să se străngă iarăşi sub aripa ocrotitoare a Bisericii Ortodoxe. 

Să cunoaştem şi să iubim AdevăruH ... i- o • - 

Pentru întocmirea acestui articol mi-a fost de mare folos cartea ’^Câlăuză în credinţa ortodoxă' de arhimandrit Cleopa llie (Ed. Episcopiei Romanului, 2003). 


"Biserica UNITĂ sau Greco-Catolică din Transilvania a 
apărut oficial în luna martie, anul 1701, la Viena. în urma 
presiunilor Bisericii Romano-Catolice - reprezentată în special 
prin iezuiţi - şi a monarhiei habsburgice. asupra clerului 
românesc din Ardeal, condus de mitropolitul Atanasie. 

A apărut din slăbiciunea unora din preoţii şi protopopii români, 
care au cedat în faţa promisiunilor de îmbunătăţire a stării lor 
materiale - căci şi ei erau consideraţi iobagi, ca şi toţi romănii - şi 
a constrângerilor politice, religioase, de multe ori însoţite de forţa 
armată, împotriva ortodocşilor. 

La început mitropolitul Atanasie a ezitat în legătură cu unirea, 
însă a cedat presiunilor iezuite şi împăratului habsburgic Leopold 
I după ce a fost chemat la Viena. 

Aproape toţi romănii au protestat energic; "Noi, părinte, 
papistaşi morţi, iar vii nu vom mai fi.... gata suntem sângele să ni 
se verse, decât legea părinţilor noştri să pierdem", ziceau 
credincioşii din Şcheii Braşovului. 

Patriarhul de la ConstantinopQl, Calinic II, împreună cu Sinodul, l-au 
anatemizat pe Atanasie în şedinţa sinodală din 5 aug. 1701. 

Atanasie a încercat să revină la Bis. Ortodoxă în anul 1711 - şi se poate 
spune că aproape o jumătate de an a încetat practic unirea cu Roma. dar a 
cedat din nou presiunilor catolice. 

în această unire nu a fost la mijloc nici o inspiraţie dumnezeiască sau vreo 
chemare "de sus", cum pretindeau iezuiţii, ci numai dorinţa de obţinere a unor 
avantaje pentru români, după cum se vede şi din cuvintele episcopului unit 
Inochentie Micu, care zicea: ”Ei/ şi cleml meu ne-am unit sub condiţia de a 
obţine acele beneficii şi foloase de care se bucură romano-catolicii, altfel, dacă 
nu ni se dau, ne facem orice'*. 

După unirea cu Roma a început o perioadă neagră de prigonire a 
ortodocşilor, şi de către catolici, şi de către unii din episcopii uniţi, sprijiniţi de 
trupele imperiale: biserici furate de la ortodocşi şi date uniţilor - deşi uniţii erau 
numai câţiva faţă de marea masă a ortodocşilor - amenzi, arestări, bătăi, ucideri. 

în timpul luptelor pentru păstrarea credinţei ortodoxe au pătimit şi 
Sfinţii Martiri şi Mărturisitori: ieromonahii Visarion şi Sofronie de ia Cioara, 
preoţii loan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel, credinciosul Oprea Miclăuş din 
Sălişte, canonizaţi în 1992 de Biserica Ortodoxă, ca sfinţi. 

Dar nu numai ei au pătimit, ci întregul popor român, dând multe jertfe pe 
altarul dreptei credinţe, aceasta culminând cu distrugerea a 150 de biserici, 


mănăstiri şi schituri (cele din lemn fiind arse. cele de piatră fiind 
dărâmate cu TUNURILE) de către generalul Bucow, trimis de 
împărăteasa Maria Tereza pentru a sprijini uniatismul. în felul 
acesta a încetat practic viaţa monahală din Transilvania. 

S-a încercat de mai multe ori refacerea unităţii Bisericii 
Române în Transilvania: 1798; 3/15 mai 1848 - Adunarea 
Naţională Românească de la Blaj; 27 febr 1939 - Marea 
adunare naţională de la Aîba lulia (50.000 de participanţi în 
frunte cu Mitropoliţii Nicolae Bălan de la Sibiu şi Alexandru 
Nicolescu de la Blaj au semnat un act privind unirea celor 
două biserici româneşti, însă nu s-a putut pune în practica 
deoarece a izbucnit al ll-lea război mondial). 

Greşelile "uniţilor” (greco-catolicilor) sunt următoarele: 

1) Consideră pe Papă drept cap al Bisericii lui Hristos. 
Este o mare greşeală şi străin de adevăr să-l recunoşti pe 
Papă drept cap al Bisericii, căci singurul Cap al Bisericîî este Hristos . iar noi 
suntem mădularele Trupului Său, care este Biserica cea una, adevărată, 
sobornicească şi apostolească, 

2) Consideră că sfânta împărtăşanie se poate face şi cu pâine nedospită 
(azimă) - ca evreir, 

3) Consideră că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi de la Fiul {Filioque) 

în această privinţă Sfântul Paisie de la Neamţ spune următoarele; 

"...Pentru că este cugetarea catolicilor pentru Unul Dumnezeu în Treime, rea, 

nedreaptă şi potrivnică Sfintei Scripturi, şi întru aceasta este deopotrivă cu ARIE 
şi cu toţi ceilalţi eretici. Şi dacă cineva mărturiseşte astfel precum că «Duhul 
Sfânt purcede de la Tatăl şi de la Fiul», pentru acela nu mai este nădejde de 
mântuire, chiar dacă ar îndeplini toate poruncile lui Hristos, chiar dacă încă şi p® 
morţi har învia, pentru că defăimează cu rea slavă Duhul Sfânt, şi două 
pricini socoteşte a fi î n Dumnezeire, una a Tatălui si alta a FiuluT 

4) Consideră că în afară de Rai şi Iad mai există un loc curăţitor. numit 
purgatorii/. Nu există aşa ceva. Nu scrie nici în Sfânta Scriptură, nici Sfinţii 
Părinţi nu vorbesc de existenţa "purgatoriului". 

Pe lângă aceste 4 puncte, reamintim că la 3 sinoade tainice de la sfârşitul 
secolului XIX, s-a hotărât primirea întregii învăţături catolice." 



DOAR NOI CU DRAMA NOASTRĂ (continuare din pag. 5J 


Mă simt jenat că, fără să îmi dau seama, de la o tratare impersonală a 
subiectului, am ajuns să mă adresez direct domniei voastre. Acum. dacă am 
călcat în gura lăcomiei, să vă dau o sugestie (scuzaţi, lipsa de modestie este 
doar aparentă); facep nişte filme în care tratap cu acelaşi interes câteva 
cazuri - să zicem celebre - de procese politice (cum înţeleg că îl prezentaţi 
pe acesta)/ Faceţi, de exemplu, un film acuzator la adresa celor vinovaţi 
direcrt sau indirect de moartea unei Jumătăţi de milion de romăni în lagăre, 
închisori şi în prizonierat, de schingiuirea sufletească sau trupească a 
milioane de romăni. 

Mai cred ceva; toate popoarele au dreptul să-şi numere morţiii 

Să ne cerem şi noi drepturile şi despăgubirile pentru morţii noştri; să 
facem şi noi un Institut Wiesenthal, pentru a urmări până în pădurile 
Amuoniei sau în pustiurile Saharei colaboratorii ciumei roşii. Ce ziceţi? 
V-aţî încumeta - ca pământean român - să purcedeţi la această operă? 

M-am cam luat cu vorba; am uitat să vă întreb; Filmul a fost făcut în principal 
pentru români, sau pentru străini? 

Succesul foarte mare despre care vorbeaţi se datorează calităţii artistice sau 
calităţii documentare a filmului? 

Mă întreb, or fi reuşit insensibilii de apuseni să înţeleagă cât de răi sunt 
romănii? Or fi reuşit oare să pnceapă că, de fapt, drepturile autohtonilor sunt 
un cădere liberă şi că ne-ar trebui nişte tutori să ne ducă de aici acolo? 

EPILOG 

Mai s unt încă destui naivi care să tot poarte vorba cu "conspiraţia 

Pag. 6 



Ocultei mondiale împotriva României". 

PviîiimAnte problema înseamnă a te autodedara depăşit < 
r extrema opusă. îţi aduc argumente < 

«''reiască de 10.000 de bătrăni din România. 

Ideea că ar lumina zileil 

noi ă ffm^n iLT României este parţială şi subiectivă; normal ( 

"ofdia;:;:dS-^"Tm2f ,a ^ Sm 

t:- 

comunist"? Prezentata diversiune "marele j‘ 

cortrap^rSictiJă’TşTaberantărîiaa macazul; devenise tot 

i. a„„„dă „ptul «â in peho.* 

comuniştii români erau în mar"'" 

piramidei până la bază s/incel^ă '"®jo'’'*ate evrei, de la 
minoritatea evreiască din acreditarea ideii că. din contră, 

împotriva regimului ®^ oprimată şi practica disiden. 

NU ŢINE!! 


CUVÂNTUL LECI 0 NAK Octombrie 2005 




































SUNT SIMIST, DAR MĂ TRATEZ (XIII) 


REZUMAT 


(continuare din numărul trecut) 


Faimoasa scindare în Mişcare (dintre aşa- 
numiţii ’codrenrştT - adicâ legionarii vechi ! - şi 
simişti ~ adfcâ noii oameni ai tui Sima - a avut loc 
la puţin timp de la instalarea lui Sima la 
conducere. Conform pnncipiilor de bază al 
Mişcării, şeful care nu reuşise să păstreze 
armonia trebuia înlocuit: 

•Să ştre sâ păstreze armonia în unitatea pe 
care o conduce. Este de o importanţă capitală Un 
şef de ar avea toate calităţile din lume şi dacă în 
unitatea pe care o comandă e ceartă, 
dezbinare, neînţelegere, trebuie imediat 
înlocuit Sunt unii şefi care îndată ce iau 
comanda unei unităp, unitatea începe a se 
destrăma • (Comeliu Zelea Codreanu - 'Cărticica 
şefului de cuif) 

Simiştii îl omagiază pe H. Sima ca mare erou. 

•revoluţionar“. mare "om politic" etc., confundând 
revoluţia spihtualâ a Legiunii cu lovitura de stat 
revoluţia cu opereta, oportunismul ieftin cu simţul 
politic etc. 

Acesta a fost de fapt. un politician mărunt şi iresponsabil care a călcat în 
picioare prinapiile statului şi ale Mişcării, care a jucat la ruletă viaţa camarazilor - 
Şl a pierdut 

Prin încurcătura de scuze, explicaţii şi minciuni ale epigonului Căpitanului, 
adevărul iese la suprafaţă, iar pentru descoperirea lui nu este necesară decât 
puţină atenţie şi logică, deşi se rezistă cu greu la citirea a cca. 1 000 de pagini în 
care autorul repetă, se contrazice, dă explicaţii ridicole, sare de la una la alta 
pentru a se întoarce apoi la diverse evenimente controversate. 

Nid cel mai mare antisimist nu l-a prezentat vreodată pe Sima în lumina în 
care se proiectează el însuşi... De aceea cred că pentru păstrarea mitului ar fi 
trebuit ca Sima să nu-şi fi scris niciodată memoriile... Există însă două proverbe 
româneşti; unul despre fudulie, iar celălalt despre întoarcerea după ani la locul 
faptei... 

Cum a ajuns Sima să conducă legendara Mişcare? 

Nu avea nici o şansă de a fi şef al Legiunii atâta timp cât erau în viaţă alţi 
legionari, mult mai merituoşi: Fondatorul acesteia (Căpitanul) şi elita. 

De aceea, mânat de ambiţia lui nemăsurată de a fi la putere şi de a conduce 
cu orice preţ (a se vedea cap. anterioare), a manevrat din umbră pentru 
decapitarea Mtşcâni. folosindu-se de conjunctură (internarea în lagăr a 
Căpitanului şi a personalităţilor proeminente ale Legiunii, în 1938). 

A organizat echipe teroriste. în ciuda ordinelor de linişte lansate insistent de 
Căpitan, oferind astfel pretextul necesar pentru autorităţi ca să treacă la 
asasinarea în masă a conducerii legionare sub rrwtivaţia că se eradica 
terorismul. 

Pentru că nu se putea ridica prin mijloace proprii. Sima a colaborat cu asasinii 
Căpitanului: întâi din umbră (în perioada 1938 - 1939). apoi pe faţă. direct (în 
1^0. direct cu Carol al INea. continuând însă şi cu şeful Serviciului Secret de 
Informaţii. M. Moruzov). şi, până să se dezmeticească legionarii a ajuns 
vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. 

Simiştii sărbătoresc în fiecare an ca "mare biruinţă' înfiinţarea statului 
naţionaHegionar de la 14 sept 1940. De fapt însă. un imens capital moral si 
polibc, adunat de Mişcare în 10 ani, cu jertfa Fondatorului şi a elitei 
legionare, a fost risipit în doar patru luni de colaborare la guvernare 
compromiţând imaginea Mişcării în ochii opiniei publice şi ai istoriei. 

In condiţii grele, de prigoană. Căpitanul a reuşit să creeze să 
organizeze, să educe şi să ridice o Mişcare, pornind "de la zero” iar în 
condiţii extrem de favorabile, cel ce s-a ridicat la şefia acestei moşteniri a 
reuşit s-o compromită în doar patru luni. 

Sima a implicat în guvernarea cu Antonescu o Mişcare decimată de marea 
împ^ă^ 5' fâvăşitâ de valul de septembhşti. încercănd astfel să se 

Când a pnmit senoase avertismente că Mişcarea umia să fie îndepărtată 
miUter de la guvernare a refuzat să se retragă, preferând confruntarea^fiîală 
statului (el insă punându-se la adăpost). Legionarii au 
devenit victimele incapaatâţii lui Sima de a conduce şi ale ambiţiei lui bolnave 

Si!i“d\,Tstar ^ 

Pe data de 21 ian 1941 legionarii din cadrul ministerului de Interne forefertii 
înlocuiţi de gen. Antonescu cu ofiţeri, dar au refuzaf^ 
instituţiile pe care te conduseseră până atunci. Ca atare prefecturile 

" 1 ® ‘elegrafice au fost înconjurate de armS^ ial 

activităţile din întreaga ţară s-au întrerupt. 

Sima a refuzat sâ iasă din ascunziş şi să trateze cu gen Antonescu desi a 
fost solist Şl deşi nu fusese destituit, el ocupând în continuare functia^de 
vi^reşedinte al Consiliului de Miniştn (principalul colaborator al oen 
^onescuLln sr^imb, a cerut prin intermedian, nici mai mult. nici mai wjtin 
de<^t preş^inţia Consiliului de Miniştri, adică locul gen. Antonescu în StatI 

Cum această situaţie se prelungea, existând şi pericolul invaziei vecinilor 
pwtru r^bilirea normalitâţii a intervenit pnnapalul aliat m^r al 
Roi^iei, HitJer cerând lui Sima sâ ordone încetarea rezistentei leoionan. 
^npptnva coTKjucătorului ţăni. *®9*onare 



Sima s-a supus ordinului lui Hitler. Legionarii au 
fost asiguraţi de Sima că se purtau tratative între 
Antonescu şi Mişcare - deşi tratativele tocmai 
eşuaseră! 

Legionarii au părăsit imediat instituţiile publice, 
dar era prea târziu: gen. Antonescu se hotărâse să 
treacă la represalii, deci mii de legionari au fost 
condamnaţi pentru rebeliune! 

După ce a distrus şi ceea ce mai rămăsese de 
distrus din legendara Legiune a Căpitanului. Sima a 
plecat în portbagajul unei maşini* 

Ca rezultat al activităţii lui, a lăsat în urmă mii de 
familii în suferinţă şi mii de legionari condamnaţi la 
am mulţi şi grei de închisoare... 

După ce a "fericit" Legiunea cu o nouă prigoană, 
Sima a plecat, lăsând în urmă o ţară însângerată diri 
cauza ambiţiei lui de a conduce fâră a avea 
capacitatea necesară 

Cel care nu se mulţumise cu vicepreşedinţia 
Consiliului de Miniştri şi visa Preşedinţia, se 
mulţunr)ea acum cu ... o neîncăpătoare ladă (din portbagajul unei maşini)! O 
imagine de neuitat, cu adevărat “eroică": pentru a-şi salva pielea, corr^ndantul 
Mişcării s-a ghemuit într-un cufăr cu gaură pentru aerisire, şi a fost transportat 
asemeni unui animal! 

După această dovadă de "eroism", a-l mai socoti pe Sima ca reprezentant al 
Mişcării, frizează absurdul şi ridicolul absolut 

Refugiat în Germania, pentru a nu fi extrădat şi judecat în ţară. H. Sima a 
semnat o declaraţie prin care se angaja să nu întrepnndă nidi un fel de acţiune 
politică. ^ 

in anul următor însă şi-a călcat cuvântul şi a fugit în Italia, de unde a fost 
adus înapoi de poliţia germană. 

Unicul rezultat al noii lui gafe a fost un nouă şi amplă pngoană antileQionară 
atât în ţară, cât şi în Germania. 

Acesta este punctul de plecare al dezicerii legionanlor de Sima. în ian. 1943 
Forul Legionar format din fruntaşii legionari din Germania a refuzat să-l mai 

recunoască pe Sima ca şef, după aceea, tot mai mulţi legionan s-au trezit la 
realitate. 

.. 5' după alte grave abaten ale lui Sima de la principiile 

Mişcăm, toate gradele formate de Căpitan şi trei sferturi din legionari l-au părăsit 
Şl ei pe Sima, hotărând refacerea Mişcării fără fostul "Comandant* şi readucerea 
acesteia pe linia trasată de Căpitan. 

Tatăl Căpitanului, cel care, generos şi naiv, îl susţinuse pe Sima fiind mdus 
in eroare de demagogia obscurului comandant legionar, s-a lămurise deja în 
numai câteva luni. în legătură cu impostura acestuia, şi luase imediat atitudine 
publică impotnva lui, retrăgăndu-i creditul moral pe care i-l acordase 

Apoi s-au dezmeticit şi ceilalţi, pe rând. renegăndu-l pe cel care a distrus 
practic Miş^rea din intenor şi a compromis-o în ochii opiniei publice. 
Comandantul rămas fără trupă s-a trezit ordonând pereţilor. 

România întorsese armele împotriva Germaniei. La 10 dec. 

irâ \rl ^ ^ înjghebeze, din 6 persoane, un aşa-zis guvern "nationaP 

la Viena. care să reia lupta alături de Germania. 

S-a constituit cu spnjin german, o "armată naţională" (de fapt o divizie cu 3 

Sumara pregătire s-a încheiat în febr 
din regimente a staţionat, pur şi simplu, pe Oder. iar celelalte 
mm!" instrucţie, f Armata* a fost formată din 

g^ane) ^ literalmente, de foame. în lagărele 

la sîte d? km f legionari în ţară - aceştia au fost lansaţi 

fârS fi prevăzute Unii au putut să se reîntoarcă în străinătate 

^ \ tînnS i capturaţi de comunişti, la scurt timp 

Fantufră M arestaţi şi anchetaţi de Comisia Aliată 

S fo Nur^lSHe ® de Tribunalul Internaţional 

Chim^anT/^? datorează comand legionar Vasile lasinschi. gen. Plafon 

eSu i ^r^^u nelegionar!) şi consulului Miha. 

la Vfona d s-^u guvemuluhfantomă de 

•Com^ndanh.^ ^ e’rpl'caţii. apărând Mişcarea, în timp ce 

i-omandantul se ascunsese (iarăşi)l . ^ ^ 

c^^r^^foV" 

Ceiu ^ 1941 Şl până în 1993. când Sima s-a dus sâ dea socoteală 

pribeag orin'^bunâ Păcăli, aşa cum făcuse cu legionarii. Sima a fost un 

(continuare în numărul viitor) 




CUVÂNTUL LEGIONAIÎ Octombrie 2005 '“«a 





























CORNELIU ZELEA CODREANU - ^’CIRCULĂRI Şl MANIFESTE' (I) 

Motto: "Şi veţi birui. Pentru că la uneltirea pigmeului aţi răspuns cu francheţe eroului. 

Veţi birui, pentru că în voi trăieşte neamul vostru. ... _i- « • # - 

Veţi birui, pentru că neamul nostru, trădat de toţi, trăieşte numai în nădejdea de biruinţa a credinţei legionare. 

(Circulara din 31 mai 1935) 





UN APEL Şl UN AVERTISMENT 

“Români! 

O Românie Nouâ nu poate ieşi din culisele partidelor, 
dupâ cum România Mare n-a ieşit din calculele 
politicienilor, ci de pe câmpiile de la Mârăşeşti şi din fundul 
vâilor bâtute de grindina de oţel. 

O Românie Nouă nu poate ieşi decât din luptă. Din 
jertfa fiilor săi. 

De aceea nu politicianului mă adresez astăzi. Ci Ţie, 

Soldat. înalţă-te. Istoria te cheamă din noul Aşa cum eşti. Cu 
măna ruptă. Cu piciorul frânt. Cu pieptul ciuruit. Lăsaţi-i pe 
neputincioşi şi pe imbecili să tremure. 

Voi daţi lupta cu bărbăţie.* 

"Copii ai lui Dragoş Vodă şi ai Bucovinenilor, fiii tui 
Ştefan cei Mare şi Sfânt scrieţi pe steagurile voastre: 

Străinii ne-au copleşit 

Presa înstrăinată ne otrăveşte. 

Politicianismul ne omoară. 

Sunaţi din trâmbiţe alarma. 

Sunaţi din toate puterile. 

în dipa când duşmanii ne copleşesc şi politicienii ne vând, 
Români, strigaţi cu înfrigurare ca pe potecile munţilor în ceasurile de 
furtună: 

Patria! Patria! Patria!’ 

(Un APEL Şl UN AVERTISMENT, 1930) 

CUVÂNTARE LA CONGRESUL STUDENŢESC 1930 

Respingeţi cu îndărătnicie toate falsele teorii ale falşilor apostoli 
umanitarişti şi pacifişti, care tind să vă dezarmeze sufleteşte. 

Nu uitaţi că dreptul este o proprietate care se sprijină pe forţă. 

In lume oamenii se luptă. Din adâncul mării şi până în înălţimile 
văzduhului, nu-i decăt o luptă în care animalele se devorează unele pe 
altele. 

in lumea plantelor, în natură, în păduri şi pe câmpii, acolo unde 
oamenii se duc să guste pacea, nu este în realitate decât o luptă surdă şi 
necruţătoare pentru viaţă. 

Voiesc să spun că nu există în natură „pacea" pe care o căntă toti 
poeţii şi literaţii, nu există decât o singură realitate, mare, crudă, superbă 
războiul. 

Neamurile cari înţeleg acest adevăr trăiesc. Celelalte pier. 

Românii, înconjuraţi de pretutindeni de vrăjmaşi cu pofte mari si 

'' 5' "macină sistematic 

f Şl de viaţă, nu vor putea rezista în viitor decât dacă 

p^dirl ^^® ^ pământul lor trebuie sâ crească soldaţii ca brazii în 

fundamental, şi în această direcţie spirituală 
trebuie să pornească întreaga noastră activitate. ^ 

Viaţa acestei Patrii milenare va fi atunci asigurată. 

Pentaj viaţa ei! Pentru fericirea ei! Pentru înflorirea ei! 

La luptă. deci. cu toţiii 

PRIGOANA 1933 

^"burile sălbatice precum si 
toate vieţuitoarele, de la animalele domestice şi până la fiarele din 

fi viitorul. Viaţa de mâi^e 

Ce-ar fi dacă legile fini ar permite şi dacă ele n-ar considera ca o crimă si 

‘JC'dă viaţa de mâ/ne? ^ 

»» M acun, 

pentri'ibtoM^’ciVV^nâ^a calea mormântului, cu toţii 

românesc mai bun, mai mare credinţa lor într-un viitor 

Nici o vinâ. 

controlabile ■ ® ^® lucrurile sunt 



Pag. 8 


Ce putea să justifice dizolvarea Gărzii? 

1. Atitudinea noastră? Agitaţii? Tulburări grave sau măcar mai 
puţin grave? Acţiune subversivă? Teroristă? 

Exclus! Pentru că n-au existat. Nici măcar în conştiinţa 
acuzatorilor şi călăilor noştri. 

2. Cel puţin vreo justificată teamă de concurenţă la 
guvernare? 

Exclus! Pentru că noi nu lucrăm pe plan prezent. Lucrăm 
'v pe planul de viitor. N-am cerut si nu cerem guvernul. Mai 
mult; nici nu ne interesează cine vine la guvern. Ne este 
absolut indiferent. 

Pe noi ne interesează România de mâine, luând, se 
înţelege, parte într-o anumită proporţie — pentru şcoala noastră 
— la toate activităţile prezentului: parlament, ziaristică, ştiinţă, 
artă etc... 

Acest adevăr înlătură şi minciuna, ce ni se pune obişnuit 
în sarcină în asemenea ocazie, că am urmări o 
lovitură de stat. Lovitura de stat presupune 
voinţa de-a guverna acum. 

Dealtfel noi n-am fost împiedicaţi de la exercitarea vreunei încercări de 
violenţă sau de ilegalitate, ci din contra, am fost împiedicaţi prin 
violenţă de-a întrebuinţa calea legală. 

Şi acum o mică întrebare. 

Cum justifică omul cu suflet de fiară, d. I. Gh. Duca, tot sângele pe 
care l-a vărsat, sângele românesc al camarazilor noştri nevinovaţi ? 

Cu „voinţa internaţională", cu porunca bancherilor iudeo-masoni de la 
Paris a căror slugă este şi cărora le-a vândut interesele României şi 
vieţile noastre româneşti? 

Este cea mai ruşinoasă capitulare cunoscută în istoria politică a 
^P*^®*^*®*! „Ucide-ţi copiii cu propriile tale măini, ne trebuie 
nimicirea viitorului tău, RomănieP' — Aceasta este porunca infamă al 
cărei executor s-a făcut un prim ministru român. 

în faţa acestor fapte de o gravitate istorică, mă întreb, alături de o 
lume întreagă: Unde sunt veşnicii apărători ai „demnităţii nationale"—al 
căror nume îmi e ruşine să-l pronunţ—care astăzi acoperă cu tăcerea lor 
cea mai tristă capitulare? 

. ''.®‘*®t' că „obiectul" vânzării nu-i mai formează nici 

® pcfrolul, nici pădurile, ci însuşi sângele şi vieţile 

noastre? 

(PRIGOANA 1933. Circulara din decembrie 1933) 

DUPĂ PRIGOANA 1933 

«îinriră ® noastră. Nu avem nici un prieten. Nici o mână 

care le măreşte de nicăieri întinsă către noi. Cele pe 

încearcă sâ ne binevoitoare, sunt mâini vrăşmaşe care 

suntem sinanri r ^®i?®f^^ ^® cumpere. In această lume mare, 

suntem singuri. Ceilalţi, toţi, vrăjmaşi. 

sfidător st'stini'ni"* ~ aŞ® săraci cum suntem — păşind 

martie 1935) l'^pul campaniei de mişelii şi uneltiri - Circulara din 1 

PEDEAPSA LEGIONARĂ 

r.cuno«c4 oreS ‘.“,1” 'i"» legionari. sâ.«^ 

trebui Să spună: „Am greşit f "" Pedeapsă Legionarul va 

nimic**. ^ piatit Nu sunt dator nimănui cu 

In al doilea rând voiesc să ia«^ 

prin pedeapsă un rău pe car^ legionarilor că a-şi plăti 

ceva sfânt pentru că restabHesti “*’.®*^® ®®''® ^u. Este 

echilibru pe care l-ai desfiinţa* ^ ° dreptate pe care tu ai rupt-o, un 
Nu e nimeni pierdut când L 

pierduţi atunci când închideni ® Pedeapsă; suntem cu toţii 

că ne sfărmăm linia de viată i ® " * greşelile legionarilor, pentru 
cărora trăim ca legionari în lume*“^'°''®'^®’ *®^'*® ''oestre, in virtutea 
"Ce educaţie frumoasă se oo 

din ce în ce mai mulţi, şi ne llD<tot,f ®f® de legionari, care vin 

în acest mod. ^ mijloace de a le putea face educaţia 

spiritul legionar^ venind cu mentalitatea veche, ne vor strica 


lEGIONAlR Octombrie 2005 


















Decât să-! scriu cărţi şj să-i fac teorii peste teorii, prin 
pedeapsa aplicată unuia, arăt la toţi: aceasta este permis, 
aceasta nu este permis. E greu însă, căci suntem în ţara fugii do 
răspundere. 

Vom scoate însă, noi legionarii, un alt om, pe care îl vom opune 
omului laş, omului vechi şi care va zice: „R ă s p u n d** " 

'a. Comitetul legionar al Facultăţii de Teologie. Pedepsit cu 100 zile 
de muncă manuală la Biserică. 

b Profesorul Radu Gyr, pedepsit cu 3 zile de muncă.” 

Toţi s-au prezentat cu mândrie legionară în faţa judecăţii: „Dacă am 
greşit ceva, plătim imediat'. 

Am avut o mare mulţumire sufletească când i-am văzut aşa." 
(PEDEAPSA legionara - Circulara din 23 mai 1935) 

PROBLEMA OFENSEI 

"Legionari, 

Problemele de onoare nu mai interesează pe nimeni în societatea 
românească. 

Poţi fi ofensat ca ia uşa cortului. 

Ofensatorul ştie bine că în ţara aceasta resortul onoarei nu mai 
funcţionează, şi că nu-i aşteaptă nici o împotrivire, nici un risc. 

Din această cauză întreaga societate românească trăieşte într-o 
atmosferă de laşitate generală. 

Cred că noi. legionarii, suntem suficient de hotărâţi şi suficient de mulţi 
pentru a pune punct acestei stări de lucruri şi pentru a face ca de la noi 
să pornească în toate straturile societăţii o viaţă românească bazată 
pe onoare." 

(PROBLEMA OFENSEI - Circulara din 25 mai 1935) 

"CELE 10 PORUNCI 

de care trebuie să se ţină legionarul, pentru a nu se rătăci de pe 
drumul său glorios, în aceste zile de întuneric, de urgie şl de satanică 
ademenire. 

Pentru că trebuie să ştie toată lumea că noi suntem legionari şi 
rămânem legionari până în veacul veacului. 

1. NU CREDE în nici un fel de informaţii, de veşti, de păreri despre 
Mişcarea Legionară, citite din orice foaie ar fi, chiar dacă pare a fi 
naţionalistă, sau şoptite la ureche de agenţi, sau chiar de oameni de 
treabă. 

Legionarul nu crede decât în ordinul şi în cuvântul Şefului său. 

Dacă acest cuvânt nu vine, înseamnă că nimic nu este schimbat şi că 
legionarul îşi merge în linişte drumul său înainte. 

2. DÂ-ŢI SEAMA BINE pe cine ai în faţă. Şi cântăreşte-l cum trebuie. 
Şl când este un inamic care vrea să te înşele, şl când este un prieten 
prost pe care l-a înşelat mai înainte un inamic. 

3. PÂZEŞTE-TE ca de o mare nenorocire de omul străin care te 
îndeamnă să faci ceva. El are un Interes şi voieşte să-şi facă interesul 
prin tine, sau să te compromită în faţa celorlalţi legionari. 

Legionarul acţionează numai din ordin sau din iniţiativa sa proprie. 

4. DACĂ vrea cineva să te ademenească sau să te cumpere, scuipă-l 
în ochi. Legionarii nu sunt nici proşti, nici de vânzare. 

5. FUGI de cei ce voiesc să-ţi facă daruri. Nu primi nimic. 

6. ÎNDEPÂRTEAZÂ-TE de cei ce te linguşesc şi te laudă. 

7. Unde sunteţi numai 3 legionari, trăiţi ca fraţii între voi: UNIRE, Unire 
şi iar Unire. Sacrifică tot, calcă-te pe tine în picioare, cu toate poftele şi cu 

egoismul din line, pentru această unire. 

Ea. UNITATEA, ne va da biruinţa. 

Cine este contra unităţii, este contra biruinţei legionare. 

8. NU-ŢI VORBI DE rXu camarazii. Nu-i pâri. Nu şopti ia ureche şi nu 
primi să ţi se şoptească. 

8. NU TE SPERIA dacă nu primeşti ordine, veşti, răspunsuri 
scrisori, sau dacă ţi se pare că lupta stagnează. Nu te 
alarma, nu lua lucrurile în tragic, căci Dumnezeu este 
deasupra noastră şi şefii tăi cunosc drumul cel bun şi 
Ştiu ce vor. 

^8. IN SINGURĂTATEA TA roagă-te lui D-zeu, în 
J'umele morţilor noştn, pentru ca să ne ajute, să suferim 
toate loviturile, până la capătul suferinţelor şi până la marea 
'oviere şi biruinţă legionară." 

(Circulara din 5 iunie 1935) 

omul CORECT 

Am creat până acum: omul de credinţă, omul viteaz, omul 
lorifâ. Acum ne trebuie: omul corect. 

- Corect din toate punctele de vedere: în raport cu el, 

•’aport cu lumea din afară (ţinută, atitudine, bună 
j ^'•^ţă. respect, etc.), în raport cu organizaţia 
^ •'aport cu camarazii, în raport cu şefii săi 



în raport cu ţara sa, în raport cu Dumnezeu. ZI 

Există în lume: om şiret, om pezevenghi, om secătură, om “ 
şmecher, om canalie. 

Ardeţi în focul cel mai mistuitor amintirea ace stor oameni. 

Un legionar nu poate fi aşa. El trebuie să poarte pecetea: om corect. 

în aşa fel să se poarte legionarii încât să apară o formulă publică: 
Este corect ca un legionar.” 

(Circulara din 20 iulie 1935) 

COMERŢUL LEGIONAR 

"Nu vom cumpăra de la legionari, ci de la Românii care sunt mai 
vrednici şi produc mai bine. 

Legionarii să se silească, pentru onoarea numelui de legionar, a 
produce ce-i mai bun." 

"Nu mai este vorba de o afacere, ci de onoarea noastră. De aceea 
fiecare, cu tot sufletul lui, la treabă! 

Vom răsturna o întreagă lume, care ne crede neputincioşi, vom 
răsturna şi învinge dând înapoi toată linia jidovească, care a asaltat 
comerţul creştin, şi vom recuceri poziţiile noastre româneşti pierdute 

învingând şi aici, pe această linie, vă puteţi imagina ce revoluţie va fi, 
câte valuri de simpatie nu se vor ridica spre noi, câtă panică în liniile 
jidăneşti. Prin aceasta ne vom apropia cu încă 100 metri de viitoarea 
biruinţă românească legionară. 

De aceea, cer tuturora, care vor conlucra pe acest teren, o mare 
conştiinţă în cele mai mici amănunte, ca pe orişicare câmp de bătălie. 

Comerţul legionar înseamnă o fază nouă în istoria comerţului pângărit 
de spiritul jidănesc: el se numeşte comerţul creştin, bazat pe iubirea 
de oameni, nu pe furarea lor, comerţul bazat pe onoare.” 

(PRIMA CIRCULARA PENTRU COMERŢUL LEGIONAR - Circulara din 29 
sept. 1935) 

"Nici o muncă nu e ruşinoasă. Cerşitul e ruşinos. 

Mai bine la tăiat lemne şl cărat apă, decât la cerşit. 

Trebuie să alungăm de la noi această mentalitate, această boală. 

O datorie de onoare trebuie să ne facă să înţelegem câ, fiind 
valizi, suntem obligaţi a avea atâta bun simţ în noi încât să ne 
câştigăm prin braţele şi capul nostru cel puţin hrana de toate zilele. 
Aceasta nu într-o ţară pustie şi săracă, unde în adevăr ar fi un eroism, ci 
aici la noi, unde hrana cade de-a gata din copaci şi curge de pe câmpuri 
bogate. 

Toţi cei care într-o asemenea ţară nu-şi pot, sau nu au mândria, de 
a-şi câştiga un 12 lei pe zi, cel puţin, sunt nişte imbecili, care nu-şi 
justifică cu nimic dreptul la existenţă.” 

(CANTINA LEGIONARĂ - Circulara din 7 oct 1935) 

"Comunismul lucrează din ură în contra celor care au, noi din 
dragoste pentru cei ce n-au. 

Noi suntem şi însemnăm o renunţare din dragoste pentru cel sărac şi 
pentru ţară. 

Comunismul înseamnă anticreştinism, iar dragostea este esenţa 
religiei creştine. 

(Circulara din 17 oct 1935) 

Lumea trebuie să ştie că aici nu va găsi nici marfă proastă şi nici 
cântar strâmb. Aici totul este sănătos şi corect ca sufletul legionarului. 

Prin această operă comercială urmărim: 

A) Să reînviem vechiul renume al comerţului românesc şi creştin, 
bazat pe onoare şi pe dreptate de oameni, iar nu pe jefuirea lor. 

Renume pângărit şi dispărut odată cu bietul comerciant român. în fata 
navalei iudaice. 

B) Să arătăm ţării acesteia că s-au născut în sfârşit o mânâ de 
tineri pe acest pământ românesc, crescuţi în credinţa legionară, 
care ne încumetăm să ne măsurăm în vrednicie cu oncine şi să 
repunem pe români în poziţiile lor economice pierdute. 

C) Să sfărâmăm în zece bucăţi argumentul că 
Românii sunt incapabili de a face comerţ şi că trebuie 
deci să se resemneze în situaţia de robie economică la 
care au ajuns." 

' (COOPERATIVA LEGIONARA - Circulara din 14 nov. 1935) 

CONTROLUL LEGIONAR 
"Scopul acestui Control legionar este: 

1. De a păzi ca activitatea legionară să se menţină pe cea 
mai înaltă linie de corectitudine, pncepere şi moralitate 

2. De a păzi pe legionarul în funcţiune împotriva 
calomniatorilor şi bănuitorilor, scutindu-l de neliniştea 
unor atacun piezişe şi perfide." 



1 = 


(continuare în numărul viitor) 

LEGIONAU Octombrie 2005 ® 














Sfctcui/ctcUe 

O NOUĂ VEDERE DE PE "CENTURA” POLITICII (X) 


"Cum trebuie lovită coloana vertebrală a unei napunr 

M*nfştni noştri se dau de ceasul morţii să-i scoată pe ţăranii din satele 
patnarhale şi să-i transforme peste noapte în... fermieri. Aşa poftesc gânditorii de 
la Bruxelles, tutelaţi de Pierre Moscovid, descendentul unui conaţional de-al 
nostru de pe Prut 

Programul de modernizare a satului românesc dovedeşte nu atât 
superfîaaHtate. cât şi iresponsabilitate 

In articolul "România renunţă la o moştenire pe care alţii ar da orice s-o poată 
păstra". Tom Gallagher îi trage de urechi. 

De altfel, nu este o chestiune care-i priveşte doar pe neghiobii care pretind că 
ne reprezintă interesele şi. cum ajung sus. invocă "aquis-ul comunitar*'. 

"Ar trebui fras, cu vigoare, semnalul de alarmă: identitatea unei naţiuni şi 
seminţele refacerii sale sunt de găsit mai degrabă la ţară. decât la oraş", 
avertizează Tom Gallagher, un străin care gândeşte mai româneşte decât 
majoritatea parlamentarilor noştri. 

O strategie UE bine gândită ar fi trebuit sâ încurajeze comunităţile rurale 
sâ înfiinţeze mici întreprinderi bazate pe meşteşugurile ţărăneşti ale 
mobilei şi ţesutului. De fapt, eşecul SAPARD dovedeşte cât de greşite sunt 
ideile BruxeDes-ului în ce priveşte agricultura României... 

in România, o biosferă încă şi mai bogată decât cea de la gurile Tigrului şi 
Eufratului, este în pericol de a fi distrusă, lent. de către birocraţi internaţionali, în 
complicitate cu politicienii locali. în timp ce majoritatea gardienilor opiniei publice 
din România acceptă muţi ceea ce se petrece. 

"Dacă, în 1940. Hitler ar fi insistat ca Franţa învinsă să-şi desfigureze în acest 
fel regiunile rurale, indignarea ar ft fost imensă. Atitudinea Germaniei ar ft fost 
considerată răzbunarea unui duşman care şbe cum trebuie lovită coloana 
vertebrală a unei naţiuni 

Pe când România ridică din umeri şi acceptă ca prepoasa moştenire 
rurală să fie sacrificată, de dragul calculelor pe termen scurt ale unor 
tehnocrap, finanpşti şi mărunp politicieni de la Bruxelles, care habar nu au 
cât de grav trădează ei însăşi Europa, cu politicile lor mioape". 

(Tom Gallagher) 

Nu cred că mai este necesar vreun comentariu... 

Vulturul şi ’^Călin-Filă-dă-Poveste” 

S-au construit două poduri militare pe Buzău, la Mărăcineni. Erau aşa de 
bune, că de două ori le-a luat apa într-o lună. 

Am trecut pe la Cârja, mai jos de Fălciu. Moş Vădan mi-a povestit o 
întâmplare cu tâlc pentru timpurile noastre, intr-o dimineaţă. în iunie 1941, o 
vinit nemţn la Prut O adus buşteni, butuşi. gatere, cu nişte camioane mari. Tătî 
zîua o zbămăit joagărele şi o bătut berbeşii. Sara. podu era gata ş-o trecut 
armata cu tancurile peste el. Şi la ducere, şi la întoarcere. în 1944, ruşîi l-o 
distrus cu tunurile." 

Cert este că Executivul lui "Călin Filă-dă-Poveste” a făcut 5 (cinci) case 
pen^ victimele inundaţiilor, iar Vulturul Becali a ridicat 300 până la 
jumătatea lui octombrie. Dincolo de cifre nici nu mai trebuie mers. 


putea provoca tensiuni similare celor din Balcanii de Vest. El este convins că 
implicarea Statelor Unite în stabilizarea zonei este necesară şi benefică pentru 
toată lumea. 

in 1992 România s-a retras din formatul de negocieri pentru Transnistria. 
ceea ce a fost "o mare greşeală", după opinia lui Traian Băsescu. 

Mihai Răzvan Ungureanu. ministrul nostru de Externe, promite că România 
se va implica în tratative, fie sub steag propriu, fie sub drapelul Uniunii 
Europene. 

Uniunea Europeană a trimis 50 de observatori care să monitorizeze frontiera 
dintre Ucraina şi Transnistria. unde OSCE vrea să organizeze alegeri libere şi 
democratice peste 8 luni. Cât de "libere şi democratice" vor fi aceste 
alegeri într-o zonă unde se află o armata de ocupaţie, cu formaţiuni 
paramilitare ale mafiei ruse, rămâne de văzut Este însă pentru prima oară 
când Uniunea Europeană se implică direct în spaţiul ex-sovietic. 

Aflat şi el la sediul ONU. Vladimir Voronin a primit asigurări că Departamentul 
de Stat american doreşte reîntregirea Republicii Moldova cu Transnistria. 
Ulterior, Viktor luşcenko şi Vladimir Voronin s-au întâlnit la Kiev pentru a analiza 
dosarul transnistrean, care trebuia dezbătut la consultările multipartite de la 
Odesa, în perioada 26-27 septembne. Vorbe, vorbe, vorbe! 

în paralel. Duma de la Moscova a votat o rezoluţie prin care susţine că 
legislaţia din Transnistria este compatibilă cu normele de drept european şi 
internaţional. Este primul pas spre recunoaşterea de către Rusia a acestei fâşii 
ca stat. independent de Basarabia. 

Pe măsură ce trece timpul, importanţa geostrategică a Nistrului pare să 
crească tot mai mult. Rezolvarea acestor tensiuni este decisivă pentru pacea 
României şi *a Uniunii Europene, dar ea este posibilă dacă se ţine seama de 
interesele marilor puteri. 

în timpul recentei întâlniri de ta ONU, care a durat doar 20 de minute. Bush a 
discutat cu Puţin despre necesitatea ca petrolul şi gazele din Rusia să pătrundă 
tot mai muft în Statele Unite. Doar 2% din hidrocarburile ruseşti intră pe piaţa 
americană, atât de rentabilă pentru Moscova. Puţin a promis tot sprijinul pentru 
companiile "ExxonMobir, "ConoccoPhilips" şi "Chevron Texaco" spre a licita 
pentru zăcămintele din Marea Barents. Concomitent Statele Unite sprijină 
intrarea Rusiei în Organizaţia Mondială a Comerţului 

Pe de altă parte. Se^rghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse. a declarat că 
Moscova recunoaşte "interesele legitime" ale americanilor în spaţiul fosta 
URSS, dar metodele Washingtonului trebuie să fie "dare şi transparente". 

Şi iarăşi între Moscova şi Bruxelles 

După ce a trecut pe la Bagdad. Mihai Răzvan Ungureanu. şeful diplomaţia 
române, a făcut o vizită la Moscova România are deja consulate la Sankt 
Petersburg şi la Rostov-pe-Don, urmând sâ deschidă altele în Urali şi în Siberia. 

Cu acest prilej. Serghei Lavrov a dedarat că Rusia este de acord cu 
participarea României la negoderile pentru Transnistna România partiapă la 
elaborarea unei poziţii europene unitare pnvind conflictul din Transnistna. ne 
asigură ministrul Ungureanu. 


Loc pentru plângere 

Unii încă mai cred că un popor întreg poate fi damnat, că avem restanţe 
mari, ce trebuie plătite generaţie după 
generaţie. Dacă se poate "cash", dacă nu - să dăm 
Vatra Domei. Slănic Moldova. Slănic Prahova, 

Valea Oltului. Valea Prahovei... Le "privatizăm" şi 
scăpăm de blestem până la următoarea supărare. , 

In timp ce oficialii noştri îşi pun chipauca 
pentru comemorarea holocaustului. Asociaţia 
Romfest XXI propune realizarea unui Memorial al 
Sufennţei Româneşti - un loc unde ar putea plânge 
la ei acasă şi politicienii de la Bucureşti. O idee 
similară are şi Paul Goma. Consiliul Mondial 
Român fi propune lui Traian Băsescu să instituie o 
zi pentru cinstirea memoriei celor care au sfârşit în 
puşcănile comuniste. Este o obligaţie morală pentru 
românii de azi şi pentru cei ce vor veni. 

Noi şbm ce răspunsuri vor primi iniţiatorii: nia 
unul 

Doctrina lui "Traian al INea" la ONU 

Consiliul de Secuntate al Organizaţiei Naţiunilor 
Unite a adoptat la New York rezoluţiile 1624 - pnvind ameninţănie la adresa păcii 
Şl secuntâţii. şi 1625 - referitoare la prevenirea conflictelor. Comunitatea 
internaţK^alâ pune din nou accentul ma|or pe lupta contra teronsmului de grup 
sau de stat şi pe eforturile de rezolvare a conflidelor regionale îngheţate, de care 
‘mediat după investire Discursul preşedintelui român 
la ONU a reliefat dm nou importanţa implicăm internaţionale în Transnistna 
regiune guvernată de un regim terorist. 

fecef'sâmânt al populaţiei, realizat de Igor Smimov. 39% 
declarat moldoveni (adică români). 28% - 
populaţia majontarâ din această regiune 

TiM doctnnei sale pnvind internaţionalizarea Măni Negre. Traian Băsescu a 
«rateMâ Pontul Euian ca pe "un lac rusesc" într-un discurs 
rosM la Universitatea amencanâ Stanford. el a sublimat că refuzul 
J^emlinului de a internaţionaliza problemele din zona Măni Negre ar 




VIOUINIII VUIUIIIM 











Pag. 10 


există un singur diferend: Transnistria. 

Kremlinul a trimis la Chişinău mai mulţi demnitari care sâ facă presiuni asupra 
conducerii politice de-acolo. 

Aflat acum alături de Voronin. Iurie Roşea, 
vicepreşedintele Parlamentului de la Chişinău. a 
ţinut un discurs în cadnji şedinţei Comitetului de 
Cooperare Parlamentară Republica Moldova - 
Uniunea Europeană. El a precizat în faţa 
parlamentanior europeni că organizarea alegerilor 
libere în Transnistria este posibilă numai dacă se 
întrunesc următoarele condiţii retragerea trupelor 
de ocupaţie ale Rusiei şi a armamentului lor, 
dizolvarea structurilor paramilitare ale regimului 
teronst condus de Igor Smimov. 'Este grav că 
Uniunea Europeană şi Statele Unite pun pe aceeaşj 
balanţă autorităţile constituţionale de la Chişinău şi 
regimul criminal de la TiraspoT. a mai adăugat Iurie 
Roşea 

Voronin renunţă la gazul ruşilor 

intr-un interviu acordat BBC. Vladimir Voronin a 
declarat că renunţă la gazul ruşilor oentru 
suveranitatea patriei. El este convins că basarabenii ar fi gata sâ trăiască ‘m 
fără gazul din Rusia, dacă vor majora preţul sau dacă ruţ" îi vor^^e;;^ de 
tot. dar nu vor renunţa la integntatea şi suveranitatea Republicii Moldova. 

El se aşteaptă ca Rusia să răspundă la blocada Chişinăului contra 
Transn.stne. pnn retorsiuni economie şi chiar pnntr-un nou 
Vladimir Voronin şi^ reafirmat încrederea în spnjinul acordatde irrTrfi 
România Şl de Uniunea Europeană ^ Ucraina. 

De altfel. Brux^lesul a inaugurat deja Misiunea Delegaţiei Eurooene la 
Chişinău. care va fi condusă de italianul Cesare De Montis Snă ^ 

Europeană era repi^entată in Basarabia de oSţ« £ S la kSI" 

înnbrâţişarea Marelui ”URS" 

Un moment politic foarte semnificativ s-a consumat la Lonrt« ^ 

summil-ul semestnal Uniunea Europeană - Ru&ia rlfnli ^ ^ octombne 
pnm,, pe Vlaa,™, iSSf ^ up SSL 


CLVANTUL LEGIONAR Octombrie 2005 


























reiaţi 


unei dependenţe tot mai mari a Uniunii Europene faţă de resursele 
energetice din Federaţia Rusă. Iar marele "Urs* cunoaşte foarte bine 
această slăbiciune şi o va fructifica în scopuri strategice: Rusia vrea 
relaţii tot mai strânse cu Uniunea Europeană, ceea ce ar fi o 
contrapondere politică pentru fricţiunile politice cu Statele Unite. 

Cffrele seci creează frisoane pentru cei care încă mai au coşmaruri cu 
tancuri sovietice: jumătate din necesarul de gaz metan şi peste o treime 
din petrolul consuinat de cele 25 de state membre ale Uniunii Europene 
pfovin din Federaţia Rusă! Conform unui raport al Agenţiei Internaţionale 
pontru Energie, cererea europenilor pentru gaz metan din Siberia va creşte cu 
50 % în următorii 15 ani. Chestiunea a devenit de mare actualitate şi la Londra. 
Resursele Marii Britanii din Marea Nordului se află în curs de epuizare. De 
3 oeea. în 2006 Marea Britanic va începe să importe gaze naturale pentru prima 
în 30 de ani. Nu întâmplător, Alan Johnson, secretarul Comerţului şi 
Industriei, a spus în faţa oamenilor de afaceri că Rusia devine "o ţară-cheie 
pentru secuntatea economică" a Marii Britanii. 

întâlnirea a fost tutelată de Tony Blair. premierul Marii Britanii, Jose Manuel 
Ourao Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi de Benita Ferrero-Waldner, 
comisar european pe probleme de relaţii externe. Blair a remarcat creşterea 
volumului de schimburi dintre Rusia şi Uniunea Europeană. voie să 

căt de importantă devine colaborarea dintre Europa şi Rusia în patru spaţii 
comune: economie, securitate, afaceri externe, cultură şi educaţie'*, a subliniat 
premierul britanic. 

Părţile se înţeleg perfect în ce priveşte lupta contra terorismului, o 
pfovocare gravă, dar şi un pretext pentru diverse acte politico-militare. In 
acest context. Puţin a cerut extrădarea oligarhilor fugiţi, dar şi a cecenului 
Ahmed Zakaev, fost director al Teatrului din Groznîi. Zakaev a obţinut azil politic 
la Londra. El este acuzat de Kremlin că ar avea activităţi teroriste, dar Tribunalul 
de la Londra a solicitat probe pe care nu le>a primit 

Pnntre dezacordurile majore rămâne sprijinul acordat de Moscova faţă de 
programul nuclear al Teheranului, un detaliu care se pierde uşor printre atâtea 
Interese majore, dovadă fiind decizia recentă a Agenţiei Internaţionale pentru 
Energie Atomică de la Viena, să se mai amâne dosarul Iranului până va sesiza 
Consiliul de Securitate. 

in acest context geo-economic. Vladimir Puţin, fost general KGB. apoi 
comandant al FSB, a putut pătrunde în buncărul amenajat în subteranele 
Londrei pentru conducătorii britanici în situaţii de criză. Cu acelaşi zâmbet 
subţire. Puţin a intrat în sala "Cobra" pentru a discuta cu Tony Blair despre 
necesitatea cooperării bilaterale în luptă cu fantomele teronşblor. ("Cobra" este 
acronimul^ de la "Cabinet Office Briefing Room A".) De data aceasta, erau 
•convorbiri"Rusia - Marea Britanie. în sediul din Downing Street 10, Puţin i-a 
medaliat pe membrii echipajului din Marina Regală, care i-au salvat în august pe 
marinarii ruşi din submarinul prins în cablurile de comunicaţii ale armatei ruse din 
apele Pacificului. 

Bush vorbeşte cu Dumnezeu! 

Când comicul involuntar invadează marea 
politică, nu se mai poate face nimic. Trebuie doar să 
râzi. Cică Dumnezeu i-ar fi spus lui Bush să invadeze 
Irakul şi Afganistanul, relevă AFP, care invocă un nou 
documentar de la BBC. Nu degeaba prestigiosul trust de 
presă BBC a fost avertizat de Tony Blair că manifestă 
atitudini... antiamericane. "Da/ în mine? Dai în fabrici şi 
uziner 

Potnvit documentarului, şeful de la Casa Albă a făcut 
aceste afirmaţii în cursul unei întâlniri cu preşedintele 
palestinian Mahmud Abbas şi ministrul său de Externe 
de atunci. Nabil Shaath. în iunie 2003. 

"Preşedintele Bush ne-a zis tuturor Dumnezeu mi-a 
daf o misiune. Mi-a spus: 'George, du-te şi bate-i pe 
Ieronşfw din Afganistan*. Şi aşa am făcut Iar apoi 
Oumnezeu mi-a spus: 'George, du-te şi pune capăt 
^niei din Irak*. Şi aşa am şi făcut', a relatat Nabil 
Shaath. ^ 

Tot Dumnezeu l-a îndemnat pe Bush să susţină 
crearea unui stat palestinian. **Şi acum iarăşi aud 





cuvintele lui Dumnezeu venind la mine, *Du-te şi fă-le palestinienilor un _ 
stat, dă-le israelienilor securitatea lor şi fă pace în Orientul Mijlociu*. Şi — 
aşa voi face, martor mi-e Domnuf*, ar mai fi spus preşedintele SUA, citat 
de Nabil Shaath. 

în ce-l priveşte. Mahmud Abbas. prezent la rândul său la acea întâlnire de la 
Sharm El-Sheikh. şi-a amintit că George W.Bush a subliniat că are o "datorie 
morală şi religioasă" şi s-a angajat să le creeze palestinienilor un stat 
independent 

Documentarul BBC intitulat "Elusive peace; Israel and the Arabs" are în 
centru încercările de a aduce pacea în Onentul Mijlociu. începând de la 
negocierile susţinute de fostul preşedinte american BilI Clinton în 1999-2000 şi 
până la retragerea israeliană din Fâşia Gaza din această vară. Filmul surprinde 
întâmplări din spatele uşilor închise, în contextul eşecului tratativelor de pace şi 
al evoluţiei intifadei - războiul pietrelor. 

Să-i fi şoptit Dumnezeu ceva şi despre Marea Neagră? 

.Cine ţi-a mai da inel... 

Pe 13 octombrie s-au împlinit 125 de ani de 
relaţii diplomatice româno-americane. Ambasada 
Statelor Unite de la Bucureşti a găzduit un 
simpozion. 

După un an de lipsă. avem. în sfârşit un nou 
ambasador american la Bucureşti este domnul 
Nicholas Taubman 

După 1930. Arthur Taubman, tatăl lui 
Nicholas. a pus bazele unei afaceri cu piese de 
schimb şi reparaţii auto, pentru înfiinţarea căreia 
a fost nevoit să vândă atât inelul de logodnă al 
soţiei sale. cât şi propriul inel de membru al 
Lojei Masonice. Spune la Mediafax! Deşi avea 
doar şase clase, el a creat o companie care nu a ieşit în nici un an în pierdere (n. 
n.: ghiciţi cum şi de ce!) şi a făcut ca familia Taubman sâ devină una dintre cele 
mai bogate din statul Virginla. 

Cooptat ca asociat al tatălui său, în 1956. la doar 26 de am. Nicholas 
Taubman a ocupat mai multe posturi în cadrul firmei Advanced Auto Parts, ai 
cărei preşedinte a devenit în 1969, când i-a succedat tatălui lui intre anii 1985 şi 
1997, a fost director executiv al companiei, transformând firma într-o reţea 
naţională de furnizare de piese de schimb, a doua ca mărime din Statele Unite. 
Nicholas Taubman figurează printre sponsorii importanţi ai campaniei 
electorale pentru George Bush. 

Sovromuri 

De 15 ani. mulţi au tot jubilat de 
câte ori mai luam un împrumut de la 
Fondul Monetar Internaţional, de la 
Banca Mondială, de câte ori 
înstrăinam unele ramuri economice 
întregi: mai primeam nişte bani. mai 
luam o gură de oxigen, mai aveam 
cu ce plăti - jalnic - învăţământul şi 
Sănătatea, mai apăreau nişte locuri 
de muncă. Procesul a fost împins 
însă păr>ă la ridicol. Mare parte din ' 
economia noastră este tratata din nou ca pe timpul sovromurilor staliniste 
sau ca în celebrul cuplet al lui Constantin Tănase. când s-a dus şi el ca omu să- 
şi repare ţava". Cea mai edificatoare este zona petrolului şi a gazelor. 
Străinii, dublaţi de conaţionali de-ai noştri inconştienţi şi/sau veroşi. au scumpit 
produsele petroliere peste nivelul preţurilor din ţările care nu au resu^ naturale 
Taxa de redevenţă pentru ţiţeiul extras de OMV din România este ndicolă 
^mparativ cu alte ţăn producătoare. Care să fie motivul pentru care Adrian 
Năstase a acceptat un contract "confidenţial" cu OMV? Să nu mai fie resursele 
naturale o chestiune de interes public? Care să fi fost comisionul? 

Situaţia rezervelor de aur este identică. 

Iar exemplele abundă... 







i “ înfiinţarea primului cuib legionar din Bucureşti, sub 

h 'ducerea lui Andrei lonescu (17 oct.) 

spanţia revistei bilunare "Axa"; grupul de tineri 
^ectuali al revistei se încadrează în Mişcarea Legionară (20 

1935 -- interzicerea muncii legionare în interesul Bisericii, de 
^ Sf. Sinod condus de patriarhul Miron Cnstea (4 oct.) 
cond * apariţia revistei "G/asu/ strămoşesc** (la Cluj) sub 

110 şefului Ardealului Legionar, av. şi dr. Ion Banea 

'Oct.) 

apare cartea Căpitanului, ''Pentru legionarf* (Ed 
®*femean, Sibiu) (1 oct) 

- sfinţirea troiţei ridicate de muncitorii legionari la Azuga. pe muntele 



cele 10 porunci ale comerţului 


Sooca 


•n rnemoria eroilor căzuţi în primul război mondial (25 oct.) 

• Căpitanul înfiinţează Corpul Muncitorilor Legionari sub conducerea 
Clime, comandant al Bunei Vestiri (25 oct.) 

“ Căpitanul inaugurează Consumul Legionar Obor (3 oct.) 


JiC 




- Căpitanul formulează 
legionar (7 oct.) 

- moare gen Gh. Cantacuzino-Grănicerul. şeful Partidului 
Totul Pentru Ţară’ (9 oct) 

- ing. Gh Clime, comandant al Bunei Vestin, devine şeful 
Partidului 'Totul Pentru Ţară" (12 oct.) 

- Căpitanul inaugurează restaurantul-pensiune legionar de la 
Predeal (24 oct) 

1940 - reînhumarea, la Predeal, a elitei legionare masacrate 
de autorităţi în lagărele de la Miercurea Ciuc şi Vaslui in 
noaptea de 21/22 sept 1939 (27 oct) 

împotnvacomun.ştilorM 28 o!iT^“'®^ 

ordinutKjrH*^?maT"f^^ moarte şi împuşcarea legionarilor paraşutaţi din 
orainul lui H Sima in ţara ocupată de sovietici 


Octombrie 2005 


11 























NU-I PUTEM UITA PE FRAŢII BASARABENI 
- In memorlam Doina şi Ion Aldea-Teodorovici - 

Anul acesta, pe 30 octombrie, se vor împlini 13 ani de la tragica dispariţie a artiştilor basarabeni Doina şi Ion Aldea- 

Teodorovici. ... 

Datoria noastă de români adevăraţi este de a le cinsti veşnic memoria celor doi artişti naţionalişti creştini, şi sper ca nimeni sa nu poata 

rămâne rece la drama deznaţionalizări atât a Basarabiei cât şi a României. 

Prin activitatea lor artistică şi în acelaşi timp naţionalistă, cei doi soţi s-au dovedit a fi adevăraţi arhitecţi ai "podurilor de flori" de peste Prut. Muzica 
lor ne-a încântat nu numai urechea, ci şi sufletul, redeşteptând sentimente uitate, pur româneşti. Ce păcat însă că doar pentru puţin timp! 

Odată cu destrămarea URSS-ului şi cu aparenta libertate a basarabenilor, soţii Aldea Teodorovici nu au ezitat să exprime în cântecele lor 
drama Basarabiei rupte de ţara-mamă şi supuse rusificării. 

Cântece precum „Maluri de Pruf, „Eminescu", „Trei culori", . Reaprinde candela", au rămas întipărite în mintea şi inima ascultătorilor de atunci, 
mai tineri sau mai bătrâni, atât prin mesajul lor, cât şi prin impecabila calitate artistică. 

Astfel au atras antipatia cercurilor politice de la Chişinău, Moscova şi chiar de la Bucureşti. 


Ion Aldea-Teodorovici 

Ion Teodorovici, fiul lui Cristofor Teodorovia 
(preot persecutat de regimul sovietic) şl al Măriei 
Aldea (medic), s-a născut pe data de 25 martie 
1954 (Buna Vestire) în oraşul Leova. 

Tatăl său a fost nevoit să renunţe la biserică şi 
să lucreze ca profesor de muzică al şcolii 
moldoveneşti din localitate (fiind şi solist în capela 
corală „Doina’). Astfel tânărul Ion a intrat în 
contact cu muzica sacră, ce îl va inspira în 
creaţiile sale viitoare. In acest mediu şi-a însuşit 
atât dragostea faţă de muzică, cât şi faţă de 
popor. 

La vârsta de 5 ani a început să studieze vioara 
şi pianul, iar la vârsta de 10 ani. rămas fără tată, 
şi-a continuat studiile la Chişinău, la Şcoala de 
Muzică .Eugeniu Coca" (actualul liceu de muzică 
.Ciprian Porumbescu"). unde a studiat clarinetul, 
apoi la Şcoala de Muzică din Tiraspol, unde a 
studiat saxofonul. 

Urma să fie înrolat în armata URSS, dar a fost 
salvat de un colonel ucrainean pasionat de jazz. 

intre anii 1975-1981 este membru (instrumentist, solist şi compozitor) al 
formaţiei de muzică uşoară .Contemporanul". 

Din 1981 urmează cursurile Conservatorului din Chişinău. Toi în 1981 se 
căsătoreşte cu Doina Marin, cea care îi va deveni parteneră şi în duetul 
muzical, duet lansat la o seară de creaţie de către poetul basarabean Grigore 
Vieru. 

Fiind respinşi la Radiodifuziune, cei doi încep să cânte cutreierând 
satele Moldovei. 

Minunatul compozitor a scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru 
copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice, muzică sacră, în orice gen 
simţindu-se harul unui "pictor cu urechea" şi, totodată, reflectându-se starea 
sufletească. 

*Aţi ascultat vreodată cum plâng viorile din piesele orchestrale 
ale lui Ion? Dacă mar fi fost răpit dintre noi la vârsfa de numai 38 
de am, Ion ar fi atins cu măna Steaua Polară şi ne-ar fi propus o 
muzică pe care numai el era în stare s-o facă..." (poetul Grigore 
Vieru) 

Doina Marin 

(Doina Aldea-Teodorovici) 

Soţia sa. Doina Marin, s-a născut în anul 1958 la Chişinău şi a 
fost profesoară la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă" din 
Chişinău. 

Din 1981 prin vocea sa îl completează pe Ion în 
cântecele sale. 

Cei doi au cântat în majoritatea localităţilor din 
Moldova. 

In 1991 au cântat la Marea Adunare Naţională, apoi au 
plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina 
avea să spună "Vin aici direct din Piaţa Marii Adunări 
Naţionale din Chişinău. să vă aduc salutul libertăţii 
noastre". 

"Accident” sau... crimă politică?! 

Viaţa lor a fost curmată tragic în noaptea de 29 / 30 
oct 1992, la km 49 al traseului Chişinău - Bucureşti, pe 
teritonu românesc, automobilul în care cei doi câlătoreau. 
condus de Vasile Cudalba, „a fost implicat într-un 
accident în urrr\a câruia au decedat cei doi soţi" 

(versiunea oficială) 

Ancheta aşa-zisului accident a fost extrem de repede 
tnchisă atât in România, cât şi în Republica Moldova 
Investigaţiile au fost formale şi nu s-a început nici o 
urmărire penală 

Ceea ce Intrigă cel mai mult este faptul că şoferul 


pasagerul din dreapta iui nu au avut de suferit şi au 
dispărut discret după eveniment. 

In 12 ani la Chişinău s-au produs multe 
evenimente: s-au schimbat guverne, şi-au pierdut 
fotoliile miniştri, procurori... doar cazul Doina şi Ion 
Aldea-Teodorovici a rămas la faza de atunci. 

Scriitorul Grigore Vieru. unul dintre cei mai buni 
prieteni ai familiei Aldea-Teodorovici, declară: 

"în toţi aceşti 12 ani. nu s-a făcut nimic pentru a 
elucida cauzele accidentului, nici la noi, nici în 
România. 

Personal, n-am fost solicitat pentru nici o 
anchetă şi acest lucru mă miră. îmi este foarte greu 
să spun dacă a fost crimă sau accident 

In ultima vreme, Doina şi Ion îmi povesteau că 
nopţile erau ameninţaţi prin telefon cu moartea. 
Mi-au arătat şi nişte scrisori cu un conţinut 
ameninţător. Sunt lucruri care mă fac să cred că 
accidentul a fost unul gândit din timp. dar nu pot 
afirma. Mai ştiu că cel care era lângă şofer in 
noaptea de pomină a dispărut. 

Ion Ungureanu. ministrul Culturii de atunci al Republicii Moldova, declară: 
"N-am demarat nici o anchetă. Ne-am limitat la versiunea oficială a părpl 
române — că moartea a survenit în urma unui accident rutier. 

Era perioada de ascensiune a renaşterii naţionale; nici nu bănuiam că puteau 
fi puse la cale atacuri atât de tragice. Abia mai târziu am înţeles că lucrurile nu 
stau chiar aşa după cum ne sunt prezentate. 

Mai târziu mi-a părut ciudat şi faptul că şoferul a rămas în viaţă. Nu mă pot 
însă pronunţa vizavi de faptul dacă a fost crimă sau accident Pot să vă spun 
că sculptorul Mihai Prepeliţă a declarat odată că are dovezi sigure că a existat 
o comandă de lichidare a Doinei şi a lui Ion * 

Eugenia Marin, mama Doinei: 

"Ancheta desfăşurata de autorităţile de la Bucureşti a fost una superficială. 
Judecătorul care examina dosarul ne-a întrebat ce vrem noi de la cel vinovat, 
l-am răspuns că vrem să fie pedepsit după cum prevede legea 
Ne-a răspuns că va face aşa cum crede el de cuviinţă 
La proces ry-a fost prezent nici un reprezentant al presei. 

Chiar dacă ar fi reluată ancheta, nu cred că vor fi rezultate. Când 
am declarat. într—un cerc restrâns, că voi depune o cerere pentru ca 
dosarul să fie reactivat, seara am şi fost telefonată de o persoană 
necunoscută, şi ameninţată: "Să nu uiţi că ai copil!" mi-a spus vocea. 
şi eu. cum am rămas numai cu Cristi, am renunţat.. 

Din România am primit o casetă de la un avocat care spunea că 
este gata să preia dosarul gratis. Caseta a dispărut" 

Remember 

Despre minunatul duet. marele poet basarabean 
Grigore Vieru spunea 

"Cu trei man darun ha înzestrat Dumnezeu: Cu cel al 
irepetabilei sensibilităţi melodice, cu cel al modestiei 
şi cu cel al unui caracter eroic Eminescu spunea că 
inteligenţe putem întâlni adesea, dar caractere - arar 
Asemeni darun nedându-se oricui, lumea i^ primit 
de la bun început pe cei doi mari artişti ca pe cei 
mai dragi fii ai ei. 

Trei man fapte au săvârşit Ion şi Doina au dezvoltat 
cântecul nostru, silit îndelung de străinisme şi falsun. 
redându-i demnitatea naţională, au recreat la noi genul 
cântecului patnotic (nu cred că vom greşi aşezând arta 
lor alături de frumuseţea şi strălucirea muzicii lui Cipnan 
Porumbescu) şi au reafirmat alături de alte vitejeşti inimi 
basarabene - fie artistice, fie ştiinţifice, fie politice - 
conştiinţa de neam. 

Viaţa lor. nemilos de scurtă, nu poate fi deplânsă, 
nici invidiată, pentw că prin Jertfa, phn arderea ei de tot 
ea s-a ndicat deasupra a toate, atrăgând infinitul" 







CUVÂNTUL LEGIONAIÎ Octombrie 2005 


Pag. 12 







































CUVÂNTUL 


era român din Craiova (a murit în 
1924, la puţin timp de la inaugurarea 
splendidului hotel; aici au poposit 
regi. oameni de artâ. mari 
personalităţi de tot felul. 

MONACO este un adevărat 
"Miami al Mediteranei". cu câţiva 
"zgârie-nori" şi o plajă "lilipuf. Are 
un muzeu interesant. numit 
semnificativ: ‘'Oceanografie". 

Cel mai mult mi-a plăcut însă un 
orăşel cu un nume mai puţin sonor 

MENTON. Izolat, dar frumos şi 

bine protejat, care până în 1914 a ,_ 

fost adăpostul unei mari colonii britanice. 


LEGIONAR Octombrie 2005 




f r" ZIG'ZAG PE MAPAMOND {continuare din pag. 4) 

jraşuWumină şi nu vreau să relatez, din lipsă de spaţiu, într-un stil 
ţ^rafic ar fi păcat. 

Acum voi vorbi despre celebrele castele amplasate pe liniştita Vale a Loarei, 
sâ'* '^îâ de cel mai lung rău al Franţei, de 980 km. 

VALEA LOAREI 

Pe Valea Loarei aristocraţia franceză a construit grandioase locuinţe. 

Itinerarul începe de la micul oraş GIEN, dar timpul, ca de obicei, nu mi-a permis 
^ le xizitez pe toate, în număr de peste 40, ci pe cele mai reprezentative. 

CHAMBORD este cel mai mare castei de pe Loara, construit pentru 
regele 

Francisc I; un 
palat al 

pJăcerilor. 
simbol al 
Renaşterii 
italiene în 
Franţa. 

Trăsătura 
specifică este 
scaraP dublă 
spiralată din 
centrul 
castelului. 


ii an I 

¥i lin 


ji.M li iLOr. i 2 








Valea Loarei: Orieans, oraşul Ioanei d'Arc 


COASTA DE AZUR 

Un ultim Itinerar, în sudul Franţei, cel mai scump, desigur Coasta de Azur. 
reprezintă Imaginea "clasică" a unei adevărate vacanţe de vară, datorită bogăţiei 
moştenirii artistice neatinse. 

SAINT TROPEZ are în spatele său masivul Maures; este mic ca întindere. 


Castelul CHENONCEAUX este cel mal elegant dintre toate bijuteriile Văii 
Loarei, renumit pentru arcurile care îl susţin deasupra apei, cu un interior demn 
de arhitectura sa. 

Noaptea se 
organizează 
spectacole de sunet 
şi lumină cară 
prezintă povestea 
Dianei, favorita lui 
Henric al ll-lea, şi a 
reginei geloase, 
Ecaterlna de 

Medici (din acest 
motiv edificiul este 
cunoscut şi sub 
numele de "Castelul 
doamnelor^). 

în cel de-al ll-lea 

război mondial, castelul a fost împărţit în două printr-o linie trasată în holul 
principal de la parter, jumătate aflându-se în zona liberă, iar cealaltă pe teritoriul 
ocupat de nemţi. 

Castelul AMBIOS, spre deosebire de celelalte două amintite, nu se află în 
câmpie, ci în orăşelul cu acelaşi nume. 

Se spune că regele Carol al Vlll-lea ar fi murit aici în urma unei comoţii 
cerebrale, suferite din cauza trecerii peste pragul unei uşi scunde. 

La aprox. 500 metri de castel se află Clas Luce, unde Leonardo da Vinci, 
invitat de patronul şl admiratorul său, Francisc I, să se alăture Curţii Regale, şi-a 
petrecut ultimii ani din viaţă. Astăzi casa este un muzeu care expune prototipurile 
invenţiilor, realizate după desenele sale. în capela ce poartă numele de Saint 
Hubert este înmormântat Leonardo da Vinci. 

Cel de-al IV-lea castel vizitat, şi ultimul, a fost SULLY SUR LOIRE, un 
exemplar rar de castel, cu o arhitectură contrastantă, rezultat al combinaţiei 
dintre fortăreaţa medievală şl palatul renascentist destinat plăcerilor. 

Dar sufletul Văii Loarei este amintirea vie a 
Ioanei D’Arc care a opus rezistenţă cu 
succes armatei engleze. Inspirată de voci 
divine, tânăra fată de ţărani a condus trupele 
f^nceze, ridicând asediul din Orieans. 


dar ticsit vara de excursionişti. Are două plaje la Marea Mediterană. cu nisipul 
acoperit cu traverse din lemn (probabil ca să nu te murdăreşti pe tălpi); eu însă 
prefer plaja de la Mamaia! 

în nici un loc din lume nu am văzut atâtea iahturi (cred că minim 2000) 
ancorate ia numai câteva degete unul de altul. 

CANNES datorită climei blânde, este solicitat mai ales în timpul iernii, de 
către oamenii bogaţi din întreaga lume (nu numai de american^ germani, 
japonezi, ci şi de ruşi, care prezenţi în număr din ce în ce mai mare). Aici venea 
destul de des şi Pablo Picasso care a pictat aici, cu ocazia aniversării a 70 de 
ani de viaţă, "Război şi Pace" (o lucra re controversată, concepută în timpul 

războiului din Coreea). Pe un perete 
este reprezentat războiul, cu toate 
ororile lui. iar pe celălalt pacea, cu 
toate bucuriile el. 

NISA este capitala Coastei de 
Azur. veche, inaugurată acum cfK:a 
300 de ani. 

Are o combinaţie de elemente 
medievale cu elemente luxoase 
aparţinând secolului al XX-lea. 

MONTE CARi^O este "capitala" 
jocului de rulete în Europa şi locul de 
petrecere a iernii de către cei înstăriţi. 

Unul dintre cele mai faimoase 
hoteluri se numeşte “Negresco": 
proprietarul, care se numea Negrescu. 













































III STUDENŢIMEA DE '’IERI”: TREI PREŞEDINŢI LEGIONARI Al STUDENŢIMII 

I I hjVĂNT ÎNAINTE 

Stimată camaradă Nicoleta Codrin, răsfoind prin arhiva bibliotecii din tinereţe am dat no«ta j i j- » _ 

PAUL CRWA „ VALER N«BOE. '^rS' 

Vă mulţumesc şi vă salut cu tradiţionalul nostai Trăiască Legiunea şi CăpitanuU 
Simeha, 20 sept. 2005 
Dr Neagoe Vaier 



Dr. VALER NEAGOE (în centru) 

(în stânga imaginii, Paul Craja, iar în dreapta. Vioret Trifa) 


Medic Paul Craja - preşedinte al 
Societăţii Studenţilor în Medicină în 
1936-1937 

Un caracter puternic, 
bun creştin. studios, 
întreprinzător. legionar 
convins, dotat cu deosebite 
calităţi, asasinat din ordinul 
lui Carol al ll-lea, la vârsta 
de doar 28 de ani 

Născut din părinţi 
macedoneni care au venit 
în România după primul 
război mondial, s-au aşezat 
în Bucureşti unde au avut 
casă şi prăvălie (în str. 

Brezoianu). 

Paul. cel mai mare dintre trei f^ţi, rămaşi orfani 
de mamă în fragedă copilărie, s-a născut în 1911. 

A urmat Facultatea de Mediană dându-şi. pe 
lângă examenele obligatorii tuturor studenţilor, şi 
concursul de internat şi externat care asigurau o 
practică spitalicească de 2 şi 4 ani, la care 
concurau cam 10% dintre studenţii medicinişti. 

în anul 1936 studentul Paul Craja este ales 
preşedinte al Societăţii Studenţilor în Medicină din 

Bucureşti, cea mai veche şi prestigioasă societate i____ 

de Manolescu, ajuns profesor 

anual cei mai valoroşi studenţi 
deveniţ ultenor profeson universitari sau medici prestigioşi. ^' 

dA fi '"c '» ^'"^'onescu începe construirea unui magnific cămin 

?llo "^9"'“"“ 12. cu eo de camere f«„h, gazdate 

«"l™ “(“«e 

mJr« Căminul, având foarte multe datorii de la construcţie si 
întreţinere, nsca să fie licitat şi transformat în hotel ^ 

iiî 5 =~SHŞ~s£S 

Odihnă pe mSlS Sfii îaloaSa " "^7 ^ ‘'® 

Mangalia în 1^26. ““nsal.a, pe terenul de 1500 mp oferit de primăria 

Mangata'"p^fcraia?ltf^^?H° de la 

a început VăpăSe fa ManS^i duS 'egionari. voluntari, cu care 

sub supravegherea şefului de sanhAr r ® arhitectului Ştefan Petrineli şi 

de la Polite^ică. ^ ^ Şanher Caroli. ofent gratuit de profesorul Ivanovici 

constructoare. BanTneLsari ^mestertor^ diverse instituţii 

colectă de la diverse instifutii mLr niateriale s-au obţinut prin 

900.000 lei. Până toamna s-au strâns 

cdiSfe cu «la pm,ac« poli,,a, 

care însă l-a convins să dea 260 000 lei ^ P®fsecutor al legionarilor, pe 

par!l:S1S etUuîr^® P®"»- P'^t* P^nă toamna s-a zidit 

Neagoe, alJspre^dfi^duVăPau'î'ol^*”'^' internul Vaier 

cuv^nt^fe^^j^lţfc^rj alriJo^'i/^TV" ^raja a rostit o 

ma, îndrâzneascâ’L deolte ^ acesta avea să 

la un an şi jumătate închisoare cu suspendare ^ ® condamnat 

Miercuri Cwc^^ fo^con^mnaMa 7 ''^i de la 

elita legionară. ^ închisoare împreună cu 

^nicu Sî^t*OsÎlwtete*Su7os" împuşcat in închisoarea 

«»dor Craja. în apropierea mormântului lui unchiului 



Luo-ul cel mal important pentru Societate a 
rămas continuarea lucrărilor Sanatoriului de la 
Mangalia. Cum casa de bani era goală 
împreună cu vicepreşedintele Nae lonescu şl 
casierul Matica GavnI am iniţiat colectarea de 
fonduri de la instituţii, profesori şi medici. 

Până toamna s-au construit încă două etaje 
şi s-a pus clădirea sub acoperiş, sistăndu-se apoi 
lucrările pentru iarnă. 

in februarie 1938 dictatura regală a lui Carol 
al ll-lea a închis căminele studenţeşti, 
studenţii au fost aruncaţi în stradă iar o parte 
dintre preşedinţi au fost internaţi în lagăre: la 
Miercurea Ciuc, Dragomima şi Vasiui. 

între aceştia au fost reţinuţi şi Paul Craia si 
Vaier Neagoe. ^ 

Detenţia subsemnatului a durat din noaptea 
de 17/18 apr. 1938 (sâmbăta Roriilor)-până la 5 
febr. 1939. împreună cu alte sute de legionari din 
toată ţara. In febr. 1939 a murit tatăl meu, prilej 
cu care am fost învoit la înmormântare - între doi 
jandarmi cu baioneta la armă. 

Eliberarea mea s-a făcut la intervenţia gen 
Papp. rezident regal de Alba lulia. Această 
eliberare a însemnat salvarea vieţii mele 
deoarece în luna septembrie din acel an, cu 
oc3zi3 asasinării primului ministru Armând 
Călinescu, camarazii de grup din lagărul de la 


D f onr» j —• -^•<3y<arui ae la 

reste 300 de legionari şi-au pierdut viaţa la ordinul 


Vaslui au fost împuşcaţi 
regelui Carol al ll-lea. 

După acest tragic episod mi-am continuat viaţa de spital, 
m 1940 am fost numit de conducerea legionară preşedinte al Centrului 
-mtfeUţîră^“‘^“^®^‘'’ a' societăţilor studenţeşti din 

Educaţiei, prof. Traian Brâileanu. şi al lui Viorel Trife 

fL ' P®''»*®®"®'® Grozăveşti pentru cămine sfu^nteşT: 

care dainuiesc şi astazi ca realizare a legionarilor. 

Am fost apoi mobilizat două ierni pe frontul din Rusia chirurg la ambulanta 
dMzionară (1941-1943), iar în 1944 pe frontul de Vest, la elSSXÎS 

din Buc!î^sti7nMrfi 7o '*® chirurgie la Spitalul Filantropia 

obţiout post do doctor chirurg la Spitalul C F R Simeria unde 

s^rr^ma^r - 

un Sr'Sl°/l!artil‘'î ‘^® P'®®‘- ®®’ 

şwafâ si te Facu^tA! H u armonios, a fost mereu fruntaş în 

J^munişt f n a dS m . ®7®'"^ ®®®®P*®* colaborareTcu 

S^a a kt P^^®® că era fiu de 

din Cluj ^ asasinat m 1985, când era în anul 5 la Facultatea de Mediană 

- preşedintele I 

Centrului Studenţesc Bucureşti în 1937 - 
1940 şi preşedintele UNSCR in 1940 - 1941 

S-a născut la Câmpeni, jud. Alba în 1914 
L-am avut coleg de clasă la Liceul 'Gheorghe Lazăr" 
din Sibiu in penoada anilor 1928-1931. Stătea de obicei 
n banca întâia a rândului de mijloc. Nu se străduia să ia 
note man la sfudii, dar era cel mai bun din clasă ta limba 
Şl l'teratura română. Era acela care cumpăra primul noile 
apanţii literare pe care le rezuma şi le prezenta ca lucrân 
la Scx^ietatea de lectură a liceului 

pr„.Mllnt. .1 studenţilor de U Fdosc^ * RsoR® Bucuresb. fiind apoi 

disiVnSeeU^iSîuio^Srai'S^^^ 




(Studenţi^., adoptes; în mare plT^: c^nSonlf; 

Medic Vaier Neagoe oreseri' * c căminelor studenţeştrşfc^r«ta!rermafmulf^ ®' "''®®’ ''^chiderea 

"'?'Sâîn"u,’!S - *' ^S'iSeî™™' * 

, ;^Cnfia, d. •' “"■"''"'•l'»»». a Btuden.... 

— ■ Pbo 14 ^ ^ wcagoe. 

î= CUVÂNTUL LEGIONAR Octombrie 2005 































II* câm 


Trrfa nva propus şi numit Preşedinte al Centrului Studenţesc 
Bucureşt?- Impreunâ am început reorganizarea societăţilor 
studenţeşti desfiinţate de regele Carol al IMea şi redeschiderea 
căminelor Trife a c^lătont în ţară şi a reînfiinţat celelalte Centre 
Studenţeşti: Cluj, laşi. Timişoara (Cemăuţi-ul fusese cedat URSS-ului. odată 
eu Basarabia). 

Qupâ cutremurul devastator din 10 nov. 1940 prin intervenţia lui Trifa şi cu 
ajutorul ministrului Educaţiei, Traian Brăileanu, s>au obţinut de la Palatul Regal 
pavilioanele de la Grozăveşti în care au fost cazaţi studenţii rămaşi fără 
eămin în urma cutremurului. Aceste cămine sunt şi în prezent ca o realizare a 

legionarilor. 


După evenimentele din 21-23 ian. 1941 Tnfa s-a refugiat din nou în 11 
Germania scăpând astfel de condamnările lui Antonescu, apoi a trecut - - 
în (talia şi de acolo în Statele Unite, unde a fost ales arhiepiscop ortodox, 
atrăgând mai multe parohii româneşti. 

După ani de zile, urmărit de evreimea internaţională, ca naţionalist creştin 
român, a părăsit America, refugiindu-se în Portugalia, unde a decedat Se 
bănuieşte că ar fi fost asasinat. 





ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE ROMÂNEŞTI 

- premii în cărţi - 


Condiţii de participare; vârsta max. 35 ani; răspunsurile se vor trimite în scris pe adresa 
sediului, se pot da telefonic sau personal, la sediu, până la data de 10 a lunii următoare 
apariţiei revistei. Premiile se vor ridica de la redacţie. 


răspunsul corect la întrebarea lunii SEPTEMBRIE: "Care au fost deputaţii 
Partidului Totul Pentru Ţară” în alegerile din 1937?” 
a fost dat de Nicolae Arghir din Drăgăşani, 30 de ani, care a câştigat premiul "Amintirf - Virgil lonescu. 


Deputaţii Partidului Totul Pentru Ţară"' 


ing. şi av. Gheorghe Clime (comandant al 
Bunei Vestiri, şeful Partidului "Totul Pentru Ţara") - 
deputat de Covurlui şi de Făgăraş, 

prof. Vasile Cristescu (comandant legionar, 
vicepreşedinte al Partidului Totul Pentru Ţară") - 
deputat de Vlaşca şi de Someş; 

preot Ion Dumitrescu-Borşa (comandant al 
Bunei Vestiri, secretarul Partidului "Totul Pentm 
Ţară") - deputat de Olt, de Storojineţ 
dr. av. Alecu Cantacuzino (comandant al Bunei 
Vestiri, şeful Corpului "Moţa - Marin") - deputat de 
Arad, de Argeş, de Târnava Mare şi de Baia, 

av. şi dr. Ion Banea (comandant legionar, şeful 
Ardealului Legionar) - deputat de Sibiu şi de CluŢ 
av. Ilie Gâmeaţă (comandant al Bunei Vestiri) - 
deputat de Severin, 

ec. Bănică Dobre (comandant al Bunei Vestiri) - deputat de 
Muscel, 

av. Miile Lefter (comandant al Bunei Vestiri) - deputat de 
Cehul: 

prof. Radu Gyr (comandant legionar, şeful regiunii Oltenia) - 
deputat de Vâlcea, 

av. Traian Cotigă (comandant legionar, preşedinte al UNSCR 
în 1935-1936) — deputat de Braşov, de Tutova şi de Orher, 
teol. Gheorghe Furdui (comandant legionar, preşedinte al 
UNSCR în 1936-1937) - deputat de Turda şl de Bacău, 
farm. Vasile lasinschi (comandant legionar, şeful regiunii 
Bucovina) - deputat de Rădăuţi; 

ing. Ion Victor Vojen (comandant legionar, şeful Corpului 
Muncitoresc Legionar) - deputat de Dâmboviţa, 

Constantin Papanace (comandant legionar, consilier al 
Căpitanului) - deputat de CaUacra\ 

ing. Virgil lonescu (comandant legionar, şeful regiunii 
Dobrogea) - deputat de Constanţa 



Tttî iioiii ’ 


cpt. Emil Şiancu (comandant legionar) - deputat de Maramureş, 
av. Mihail Polihroniade (comandant legionar) - deputat de Ialomiţa, 
prof. dr. ing. Eugen Ionică (comandant legionar, şeful Asociaţiei "Prietenii 
Legiunir) - deputat de Teleorman şi de Putna, 

av. Victor Silaghl (comandant legionar) - deputat de Satu Mare, 


av. Aurel Ibrăileanu - deputat de Ismail; 
Vanghele Petraşincu - deputat de Durostor 
Nicolae Pop - deputat de Odorher, 

Teofil Băliban - deputat de Sălaj; 
loan lonescu - deputat de Caraş; 

Dorin Hasnaş - deputat de Bălţi. 

Partidul Totul Pentru Ţară’ a câştigat locul II pe Bucureşti şi locul III pe ţară la alegerile electorale din dec. 1937 
nota REDACŢIEI: 

Aşa cum reiese clar din această listă, efemerul "Comandant" al Legiunii de 
târziu, Horia Sima, tămăiat de simiştl ca mare ”cap politic” (n. n.: halal!). 

^'şc considerat de către Căpitan demn de a reprezenta politic 

personalităpie de prim rang ale Mişcării (Clime, Dumitrescu-Borşa. 

Gyr. Alecu Cantacuzino. Gâmeaţă. Ion Zelea Codreanu etc ), întâlnim şl 
aproape necunoscute publicului larg, dar cunoscute pe plan local 
Al. Constantinescu etc.) Dar Sima nu figurează nicăieri! 

^ şeful regiunii Banat timp de un an (1935 - 1936), Căpitanul 

^ pus ca deputat nici măcar aici... 

avident: Căpitanul considerase că Sima nu era bun pentru 
^^^antarea Mişcării nici măcar pe plan local. 

^ în Moldova, de exemplu. Radu Mironovici (comandant al Bunei 

o Şi unul dintre fondatorii Legiunii) fusese surclasat de personalitatea 


av. Augustin Bidianu (comandant legionar) - 
deputat de Târnava Mică, 

av. Traian Puiu (comandant legionar) - deputat 
de Soroca. 

prof. Ion Zelea Codreanu (membru al Senatului 
Legionar) — deputat de Alba. de Timiş-Torontat, 
preot loan Moţa (membru ai Senatului Legionar) 
- deputat de Bucureşti, de Suceava şi de 
Hunedoara, 

prof. Traian Brăileanu (membru al Senatului 
Legionar) - deputat de Cernăuţi şi de Câmpulung: 

col. Ştefan Zăvoianu (membru al Senatului 
Legionar) - deputat de Tecuci şi de Brăila, 

prof. Comeliu Şumuleanu (membru al Senatului 

_Legionar) - deputat de Prahova şi de Dorohor, 

prof. Ion Găvănescu (membru ai Senatului Legionar) - 
deputat de laşi şi de Mureş. 

prof. Dragoş Protopopescu - deputat de Botoşani: 
ec. Gheorghe Cîorogaru (instructor legionar) - deputat de 
Bihor şi de Gorf, 

col. Vasile Piperescu (membru al Senatului Legionar) - 
deputat de Lăpuşna: 

col. Mina Mămăligă (membru ai Senatului Legionar) — 
deputat de Hotin, 

preot Grigore Cristescu (duhovnicul studenţimil) - deputat 
de Tulcea. de Dolj şi de Mehedinţi-, 

av. Radu Budişteanu — deputat de Neamţ, 
av. Nelu lonescu (apărător al Mişcării în toate procesele) - 
deputat de Năsăud, 

av. Radu Meitani - deputat de Tighina, 

Ştefan Anastasescu — deputat de Romanaţf, 

Al. Constantinescu - deputat de llfo\r. 

C. Popescu - deputat de Buzău, 


P^fj>sorihr uniwrsitari. vechi luptători rtaţronalişti ş, senatori legionari. 

$umi//eanu. iar la Sibiu Comeliu Georgescu (de asemeni 
c^andan/ al Bunei Vestiri) fusese surclasat de Ion Banea. şeful Ardealului 
L^ionar. In schimb, in Banat (care avea 2 Judeţe: Caraş şi Timiş), e clar că 

momenf ce a fost necesară numirea unor 
intnîl' ^ Timiş-Torontal - Ion Zelea Codreanu şi in Caraş 

"'C' măcar fostul şef al Banatului Sima. nu era o 
personalitate şi nu prezenta suficientă încredere) 

(Halal "personalitate’ Sima: necunoscut în locul unde activase ani de zile 
"‘^căriil Evident că pentru a parveni la conducere 
I w' ^ să dispară.. iar Sima a contribuit din plin la aceasta: 

asas//7ar©a Căpitanului, iar împuşcarBa Iw 
rmand Căfinescu a dus la masacrarea marii majorităţi a fruntaşilor . ) 


•lUh' 


U*^f^EBAREA LUNII OCTOMBRIE: Există vreo diferenţă între legionari, codrenişti si simisti? 
PREMIU: "Balade" - Radu Gyr. 


Octombrie 2005 



























Revista se difuzează la chioşcurile RODIPET din 
BUCUREŞTI şi din toate reşedinţele de judeţ ale ţării, 
precum şi în alte localităţi pe care nu le mai enumerăm. 

\fă rugăm cereţi revista: distribuitorii n-o afişează! 


Stanciu Iordan din Bucureşti. Tudose Popescu din Bucureşti, 

Alina Iftode din Suceava, Doru Cerna din Ploieşti, Tiberiu Cinga 
din Oradea, Octavian Beju din laşi, Toni Rebigan din Piteşti, 

Achim Ştefanov din Tulcea, Iulian Chenar din Targovişte, 

Alexandru lonescu din Constanţa, Mirela 
Oprea din Piatra Neamţ, Mircea Gherasim 
din Sibiu, Adi Ena din Vâlcea: 

Vă mulţumim pentru gândurile bune. 
cuvintele calde şi urările de Ta mulţi ani" cu 
ocazia împlinirii a doi ani de la apariţia 
revistei, şi vă aşteptăm să vă alăturaţi luptei 
noastre, după puterile fiecăruia dintre dvs.l 
Th. Tunariu - Opera Română din Cluj: 

Mă trageţi de urechi pentru faptul că în 
articolul care se referea la Viena am elogiat 
pe Mariana Nicolesco care nu este, în 
viziunea dvs., o bună româncă, pentru că pe 
scena Operei vieneze a cântat în limbile 
italiană şl germană şi nu în română! Pe 
aceeaşi linie de Idei, şi predecesorii ei 
Tralan Grozăvescu, Petre Ştefănescu 
Goangă, Dan lordăchescu (şi mai înainte 
Darclee), s-ar situa în categoria celor care 
nu sunt buni români! învinovăţirea marilor 
noştri cântăreţi de operă însă nu se opresc 
aici: afirmaţi că marea soprană, Angela 

Gheorghiu (care face astăzi o extraordinară _ 

carieră In lume fiind invitată mereu ia Scala din Milano, Metropolitan din New 
York şi la Covent Garden din Londra) că nu ar fi vrut să cânte în România decât 
pe sume fabuloase (şi în limbi străine). De unde ştiţi suma (pe care nu o 
divulgaţi. însă!)? Sunteţi cumva Impresarul ei? îl atacaţi şi pe George Enescu 
care "se trăgea dintr-un tată natural evreu" (toate le ştiţi!), cerând ca genialul 
compozitor român — subliniez: român, pentru că Enescu este cunoscut în toată 
lumea ca român, s-a comportat ca un român, a compus „Rapsodia Română" — 
să nu mai fi^e omagiat... din cauza "sângelui lui amestecat"! Cele debitate mai 
sus vă pun într-o postură ridicolă şl mă fac să cred că aveţi tangenţă cu Opera 
Română din Cluj doar dimineaţa, când treceţi prin faţa ei pentru a ajunge la 
^imentara ca să luaţi pâine... Ştiţi ce se spune în lumea teatrului şi a operei' 
„Scena e a lui Dumnezeu, culisele sunt ale diavolulur. 

Anca Roşu - Bucureşti: într-adevăr, Antonescu, odată instalat la cârma 

^ Acest lucru este ca... secretul lui 

Polichinel. La începutul lui sept. 1940. Antonescu a lansat un Apel către Tară în 
care afirma: „Familia Regală va fi de acum înainte, prin exemplul de moralitate. 

nepărtinire. de modestie, de conştiinţă şl de ţinută patriotică 
românească. Trebuie înlăturate cu 
1 Regala, politica, imoralitatea, cupiditatea şi intriga 

onoare - dm 6 în 6 luni. Evident, Antonescu făcea aluzie la viata de scandal ne 
care o dusese tatăl tânărului rege Mihai. ' ^ 

“ Teleneşti - Rep. Moldova; lată cum a fost lansat 
ermenul de .Regina-mamă' pentru regina Elena, soţia lui Carol al ll-lea- cum 

S(â'"a RomS®'® era anihilarea rolului monarhiei în'viaţa 

polibcă a României, având în vedere rolul nefast jucat de Carol al II lea n 
p Ş«rea graniţelor ţării, chiar din prima zi de guvernare de la 6 seot 1940 a 

5 « “T"'" -e>?S.uos sâ “pLX: 

r-—- 





ABONAMENTE PE ADRESA: 

NICOLAE BADEA (secretar redacţie) 

STR: VLAICU VODĂ NR. 23, BL. V39. AP 37 
SECT. 3, BUCUREŞTI, Tel.: (021) 322 3832 

alegerea sa ca domn, datorită prieteniei cu 
acest individ, Cuza, ia numai trei zile. îl înalţă 
de la gradul de soldat la cel de sublocotenent: 
în 1860 îl numeşte adjunct al său, în 1861 

ajunge locotenent. în 1863 este căpitan, iar 
în 1864. maior: anul şi gradul! Librecht a 
profitat din plin de poziţia sa în cadrul 
camarilei, juca cu domnitorul cărţi, făcea 
chefuri prelungite, era "geniul rău" al 
acestuia: a valorificat în avantajul său banul 
public şi a ţesut un sistem de corupţie fără 
egal, ceea ce a dus la abdicarea forţată a 
protectorului său (la 11 febr. 1866). în acea 
noapte Cezar Librecht este arestat şi i se 
dresează un proces pentru deturnarea de 
^ bani publici. A murit în mizerie ia Paris, la 
capătul unei vieţi aventuroase în care au 
avut importanţă doar banii şi (mai ales) 
influenţa. 

Jean Pavili - Bucureşti: Armând 
Călinescu - marele savant N. lorga îl 
numea „chiorul" care vedea mai bine ca 
ochii a 12 cerberi" — şi-a pierdut ochiul în 
tinereţe. în mod stupid: având tulburări de 
vedere, tatăl său. ofiţer veterinar într-un 
regiment de cavalerie cu garnizoana în 

-Piteşti, l-a dus la medic (care i-a prescris un 

cblir), dar... greşeală gravă a farmacistului!! Acesta i-a dat un lichid care i-a ars 
micuţului Armând ochiul stâng cu tot cu pleoapă atât de rău, încât nici nu i s-a 
putut implanta un ochi de sticlă. Fotografiile vremii îl înfăţişează purtând pe locul 
vătămat un mic cerc negru de postav. 

Nicoiae lacob - Calafat: Din lunga scrisoare a dvs. reproducem un mic 
pasaj: „Istrate MIcescu l-a convins pe Carol al ii lea să folosească împotriva 
Gărzi de Fier remedii "homeopatice" - adică să preia câteva dintre punctele 
programatice pe care le susţineau legionarii." Numai că nu a reuşit să 
păcălească pe nimeni din epocă (deoarece a copiat doar forma, fără fond): 
fascinaţia pe care a exercitat-o Mişcarea nu consta în uniforme, cântec, marşuri, 
disciplină, tabere, ci în suflul creştin şi eroic, generos. Ei bine, tocmai aceasta nu 
s-a putut copia! Tineretul muncea benevol în taberele legionare, unde se 
îmbinau armonios munca, educaţia şl prietenia, fiecare simţea că este util tării, 
pe când în simul^acrele de "tabere" ale lui Carol erau luaţi cu arcanul. Şi cum ar fi 
putut veni cu plăcere, când din ordinul lui Carol fraţii lor mai mari şl prietenii lor 
fuseseră persecutaţi, bătuţi, închişi pe nedrept, pentru apartenenţa ia Mişcarea 
pe care — culmea! - ditamai regele încerca, acum, s-o copieze! 

Gh. Velicu — Timişoara: într-adevăr, noi credem că monarhia este 
superioară republicii (din multe motive, pe care nu le putem detalia acum. 
rnulţumindu-ne să enumerăm fugitiv câteva: oferă stabilitate şi continuitate pe 
plan intern, şi garanţie şi verticalitate pe plan extern, spre deosebire de un 
preşedinte ales pentru doar patru ani, care este mult mai dispus să facă diverse 
compromisuri). Aceasta însă nu înseamnă că suntem cu "ochii legaţi" când este 
vorba despre greşelile fostului suveran Mihai faţă de poporul român. Aveţi 
dreptate cu ceea ce scrieţi şl, cum legionarii nu se ascund după deget, 
reproducem informaţiile (despre care avem şi noi cunoştinţă): în 1987 Mihai I a 
participat la „Consiliul Euro-regiunii Carpatice" înfiinţat cu un an mai înainte la 
ew York, cu susţinerea Fundaţiei Ford. Atunci s-a format şi acea idee 
subversivă la adresa independenţei, a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a 
om niei. declararea Transilvaniei drept „spaţiu de complementaritate" ce 
re uie rezervat (?!), căruia trebuie să i se asigure autonomie culturală, 
econom că^ şi politică (cum s-a consemnat apoi în faimoasa „Declaraţie de la 
^ riin iunie 1989, aprobată întru totul de fostul suveran). Această 
ir«rN rie către Mihai I reprezentau primul şi cel mai 

rupere a Transilvaniei de România. De altfel. Mihai este şi unul 
îmnntrP^' 1992, că poporul român ar fi comis genocid 

rPHfki poporului evreu! (declaraţie publicată în presa românească). Halal 

rege! Deh, ce naşte din pisică... 




Periodic editat de ^ACŢIUNEA ROMÂNA ' 

Nicoleta Codrin 

îl*!: E..SCU 

Str. Mărgăritarelor nr. 6. sector 2, Bucureşti 
rzona Crculu, ->nters. cu Ştefan cel Mare. colţ cu str. V.Lascăr) 
Vineri, intre orele 15°® - ' 

Tel.: (021) 322 3832 sau 0745 074493 


Pag. 16 


CLVÂNTLL LEGIONAR Octombrie 2005 


s