Cuvantul Legionar nr. 37, septembrie 2006

'QSacă tăceai ât/^c^^g.. 


A» 




Periodic al Românilor naţionalişti creştini 

■ în duhul NAŢIONAL CREŞTIN al iui Corneliu Zelea Codreanu - _ 

Anul III, Nr. 37, SEPTEMBRIE 2006 Apare la jumătatea lunii 1,3 RON (13.000 lei vechi) 

Director: NICADOR ZELEA CODREANU 


CUPRINS: 

O lecţie de naţionalism de la alţii 

wiwerâa/v 37 

"Centura” politicii - septembrie 

De vorbă cu un tânăr legionar 

%^eu^ "Pentru legionari” (V) 

Români valoroşi "uitaţi” sau necunoscuţi (III) 
"Jenibil” 

Inedit: Aron Cotruş în SUA 
Despre masonerie (III) 

"Grivei”, "Roibu” şi stăpânii 

Zc^-xa^/ie Itinerar italian (I) 

3îemem^r 

§Ijpliîîî0îit 


Redacţia revistei vă invită 

JOI 21 SEPT. 2006, ORA 17, la SALA GH. BRĂTIANU (LÂNGĂ BISERICA AMZEI), 
la CONFERINŢA ''MASACRUL ELITEI LEGIONARE Şl TINERII DE AZP' 


ÎN ŢARA ORBILOR CHIORUL ESTE ÎMPĂRAT 


Sâ începem amintind de .tradiţionalul bun simţ al 
poporului român"? Oare nu încercăm să utilizăm 
nişte etichetări pe care în genere ni le-am atribuit 
singuri în momente în care ele ni se potriveau, şi am 
refuzat să ne evaluăm comportamentul în foarte 
multe cazuri când am dat dovadă de lipsă de 
înţelepciune, superficialitate şi o lipsă totală de 
interes şi prevedere pentru ceea ce ar fi dincolo de 
.lungul nasului"? 

Astfei de afirmaţii probabil nu sunt mijlocul cel 
mai sigur şi mai direct de a-şi face cineva 
popularitate, dar ocolirea permanentă a 
constatărilor „Incomode” probabil că fac parte 
tot din firea blândă, plină de pacifism a 
românului, care l-a făcut insă o pradă sigură în 
mâna vecinului neobosit şi totdeauna 
nemulţumit, parcă abia coborât din şea după mii de 
ki ornem de cavalcadă prădalnică, sau la cheremul 
altor homari, strecuraţi cu dibăcie la început şi 

acum cu pretenpi de stăpăni în casa noastră 
milenară. 

rominuf ^'■'jceşti cum este dispus 

Sâ îi dirijMe 

soarta, să la hotărâri în numele lui şl, culmea 

‘ ‘ ^ dislemămăn? 

^ H Ş4 Căptuşească cu un strat de afecţiune ! 




Mă simt obligat să fac căteva consideraţii pe 
marginea subiectului zilei şi anume aşa numita 
.DOSARIADÂr 

Oare am de spus ceva care nu a fost spus? 


Pare imposibil, dar aşa este 

Se pun căteva probleme despre care nimeni 
nu vorbeşte: 

- cea mai importantă întrebare este; De ce 
acum? 

Analizarea împrejurărilor va fi primul pas spre o 
apreciere corectă a declanşării acestei uriaşe 
campanii. 

- care sunt în realitate capetele care trebuie sâ 
cadă, incomode prin existenţă sau simple victime 
aflate în calea unor interese: 

- relapa dintre „lustrape*' şi atacul asupra 
Bisericii Ortodoxe. 

- lustrapa în sport 

Să revenim la prima întrebare: De ce a fost 
acum declanşată dosahada? 

Ideea a fost normală şi logică la origine, dar cine 
îndrăznea la noi să hotărască, şi cine sâ aibă 
puterea de a declanşa acţiunea de curăţenie, 
obligatorie după 45 de ani de infecţ ie co munistă? 

(coniinuaîv în pag. următoaH) 


CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2006 ^ 


















ÎN TARA ORBILOR CHIORUL ES TE ÎMPĂRA T (continuare din pag. 1) 


iniţiativa a aparţinut revoluţionarilor de la 
Timişoara, locul de declanşare a unei revolte 
populare, provocată sau nu de servicii secrete 
străine - nu ştim încă - dar întreţinută şi 
învingătoare prin sutele de victime asasinate de 
armată în primele zile de dezmăţ ceauşist (să nu 
uităm, domnule, şi domnilor!) 

Acolo apare ca o prelungire logică „Proclamaţia 
de la Timişoara', pnmul act scris al revoluţiei, care 
trebuia - şi ar fi putut - să schimbe faţa României 
dacă era adoptat; apare pentru prima dată, 
exprimată în scris, condiţia obligatorie pentru 
despnnderea totală de comunism; şi anume, la 
punctul 8 se prevedea interzicerea accederii la 
posturi politice şi publice a celor doi călăi 
cnminali vinovaţi de genocidul poporului român în 
perioada celor 45 de ani de robie Partidul şi 
Securitatea^ A fost adoptat pentru 
această operaţiune un nume generic: 
„LUSTRAŢIE\ 

Care este originea acestui cuvânt: 
reprezenta o ceremonie practicată în 
antichitate de purificare a unei persoane 
sau a unui loc socotit /mpur (evident). 

Sărim peste anii în care lustraţia s- 
a dovedit imposibil de aplicat cu un 
preşedinte bolşevic din tată în fiu şi cu 
o „revolupe” plătită cu sângele a mii 
de tineri români dar preluată şi 
valorificată de aceeaşi comunişti şi 
securişti, cei ce fuseseră oricum 
pregătiţi de partid ca următoarea 
generaţie de zbiri conducători. 

Venise timpul, măcar de ochii 
Apusului, să organizăm şi noi în mod 
oficial un organ care, vezi Doamne, 
trebuia să separe grâul de neghină. Aşa 
a apărut CNSAS; ţinut oarecum în 
rezervă pentru că exact celor ce trebuiau 
deconspiraţi li se „secretizaseră" 
dosarele. Este reactivat prin iniţiativa d- 
lui Băsescu în contextul desfăşurării evenimentelor 
politice la zi. 

Revenind la „cestlune": Ce a determinat pe dl. 
preşedinte să declanşeze in acest moment 
„dosariada**? . 

Să fi învins oare bunele sentimente? 

Eu personal exclud această variantă, având în 
vedere că tot ce ştiu şi ce ştie. de altfel, toată lumea, 
despre caracterul domniei sale! 

in primul rând faptul că în momentul de faţă - şl 
pentru încă un timp (poate ani) dl. Băsescu nu 
poate fi dovedit ca şi colaborator al securităţii. 
Poţi să-ţi închipui aşa ceva, având în vedere 
postul ocupat de preşedinte, în contact 
permanent cu străinii, comandând un vapor „cât 
trei terenuri de fotbaf\ şefia agenţia din Anvers? 
Ar fi o prostie fără margini ^i atunci nu rămâne 
decât o variantă: DL BĂSESCU nu a fost 
colaborator, nu a fost turnător - cum, pe' bună 
dreptate, se jură şi pe bunica domniei sale A FOST 
CHIAR ANGAJAT, OFIŢER SUB ACOPERIRE AL 
SECURITĂŢII!! 

Faptul că se jură că nu a semnat nici un 
angajament de turnător este real; legătura lui cu 
„organul", dintr-un motiv pe care nu îl înţeleg, nu 
este căutată unde trebuie! 

Dacă poate cineva da altă explicaţie cât de cât 
logică, aş vrea să o aud, există oare vreo explicaţie 
pentru comportamentul plin de „gingăşie" al domniei 
sale faţă de S R I ? Să nu vină cineva şi să spună că 
a „menajat serviciile din dragoste pentru ţară, căci 
ar fi dezolant! 

Revenind la momentul ales pentru 
„desecretizarea dosarelor": păi este foarte bun 
căci sunt alese cel puţin pentru încă o bună perioadă 
de timp dosarele altor persoane şi a altor partide 
Intre timp se pot întâmpla multe: alegeri anticipate, 
intrarea in U E. şi cine ştie ce surprize ne mai 
rezervă preşedintele 

Deloc de neglijat un alt motiv: Mona Muscă 
începuse să devină, prin marea popularitate, un 
viitor concurent la scaunul prezidenţial. Iar dl. 
Ghişe se găsea "pe strada greşită”. 

Există o strategie pe termen lung (să zicem, 
încă o legislatură) care prevede incriminarea unui 
mare număr de „politicieni". In special dintre liberali 


(P.S.D -ul s-a sinucis - sau continuă să o facă - fără 
eforturi din partea d-lui preşedinte), dl. C V Tudor, 
personaj foarte prezent pe scena politică a ţării, s-a 
compromis definitiv în faţa iudaismului mondial, pe 
de o parte, dar şi în faţa electoratului intern (ceva 
mai evoluat), prin declaraţiile trădând inconstanţa 
sau inexistenţa principiilor sale; dl. Stolojan este 
„bolnav" sau va fi, în funcţie de necesităţi; dl. Becali 
mai are mult de învăţat pentru a deveni din Gigi 
George (poantă lansată de Cosmin Guşă), şi atunci 
cine mai rămâne în concurs? 

De ce acum: este timpul potrivit pentru a ţine 
ocupată atenţia opiniei publice cu această 
numită de dl. Cristoiu „isterie", pentru alte 
manevre oculte precum înstrăinarea bogăţiilor 
naţionale care au mai rămas, colonizarea 
României cu israelieni speriaţi de perspectiva 





unei vieţi în permanentă tensiune, acapararea - 
de aceeaşi - a poziţiilor dominante şi de control 
în finanţe, industrie, petrol şi altele. 

in legătură cu C.N.S.A.S. sunt două lucruri care 
nu au nici o legătură cu legalitatea atât de clamată 
de un regim democratic; faptul că pare o instituţie 
care în orice moment poate fi transformată într-un 
instrument de şantaj (cum se spune, pisica arătată 
din când în când şoriceilor neascultători) şi, lucru mai 
grav, instituţie substituită Justiţiei, care, precum 
juraţii din tribunalele americane, stabilesc ce fel de 
activitate a practicat cercetatul; poliţie politică sau 
nu Pe baza aprecierilor comisiei după studierea 
dosarului: se dau verdicte uluitoare, ca de exemplu: 
lonescu şi-a turnat colegii de birou la securitate; 
dacă sunt zece membri în comisie, şase votează 
DA şi patru NU ! Aţi auzit vreo gogomănie mai 
mare? 

Dacă această practică ar dăuna numai 
împricinatului ar mai fi ceva, dar dacă pnmeşte aviz 
favorabil va face viaţa chin celor care ajung la mâna 
lui. 

în aceeaşi „tradiţie" de vânzători ai valorilor 
esenţiale ale poporului român, atacând, ori de 
câte ori apare ocazia. Biserica Ortodoxă 
majoritară, factor coalizant aproape unic în 
societatea românească dintotdeauna, ca opozant 
(conştient sau nu) voluntar sau nu, în faţa 
ofensivei - oculte numai pentru .orbi*^ - a 
iudaismului mondial pentru cucerirea României. 
Domnul ministru ai Culturii şi ai Cultelor sare ca „Nae 
din baie", hotărât să aplice lustraţia în rândul înaltului 
cler bisericesc 

in primul rând. ideea de lustraţie a fost 
adoptată de orice român de bun simţ în scopul 
asanării CLASEI POLITICE, a celor care LUAU 
HOTĂRÂRI ÎN NUMELE POPORULUI ROMÂN şi 
de la caz la caz le şi aplicau. BISERICA NU ESTE 
ÎN SITUAŢIA ACEASTA, contribuind la bunăstarea 
românilor absolut indirect prin educarea oamenilor în 
conformitate cu dogmele creştine 

Sg vede de la o poştă că această iniţiativa are 
ca scop denigrarea Bisericii, în cadrul ofensivei 
de care vorbeam mai sus, care nu pierde nici o 


ocazie de a arunca acuzaţii contra 
sistemului de viaţă şi de gândire creştin 

Biserica a rămas singurul element coagulant 
al poporului român fărâmiţat în sute de grupuri şj 
de grupuleţe mai uşor de controlat şi de anihilat 
la un moment dat 

„Poanta" cu preotul care te turna la securitate 
după spovedanie, a fost lansată tot de comunişti în 
anii '50, comunişti în proporţie de 80% evrei 
autohtoni sau importaţi, în scopul îndepărtării' 
credincioşilor de Biserică. 

Cine are atâtea tărăţe “la ultimul etaj” să îşi 
închipuie că în anii de teroare sau în general, se 
ducea la preot cineva să spună că duşmăneşte 
regimul sau alte lucruri de interes pentru 
securitate, când omul ajunsese uneori să se 
ferească de a face destăinuiri chiar şi pnetenilor 
apropiaţi sau rudelor! Această 
afirmaţie conţine tot atâta prostie pe 
câtă rea voinţă împotriva Bisericii I 
Cum să piardă ocazia dl. ministru de 
a fi trecut pe listă la „bunf de către 
‘^monitorul universali 

Câ aruncă cu noroi în Biserică şi în 
poporul român, nu îşi face probleme! 

Am ajuns acum şi la deconspirarea 
sportivilor de performanţă, propusă 
de aceeaşi diversionişti. 

Fără nici o îndoială, şi aceasta 
propunere întăreşte bănuiala că se 
doreşte agitarea apelor pentru a ie 
tulbura, pentru ca în „ceaţa" densă 
să se poată face ceva manevre sau 
ascunde lucruri mult mai grave 
De ce m-ar interesa pe mine acum 
un presupus dosar de turnător al 
Io landei Balaş? A propulsat-o 
Securitatea în sus peste ştachetă? 
Dacă NU, în mod evident, pe cine mai 
interesează acum, după atâţia ani 
cum îşi petrecea viaţa extrasportivâ 
Paţaichin, dacă bea vodcă seara înainte de concurs 
şi a doua zi câştiga medalii olimpice! 

Nu se urmăreşte, de fapt, decât de a se mânji 
cât mai multe persoane cu rahat, în aşa fel încât 
când treci pe stradă şi vezi unul nemănjit sâ 
rămâi mut de uimire şi să îl socoteşti anormal. 

S-a spus că unii sportivi de valoare mediocră 
doreau să suplinească prin delaţiune Upsa 
performanţelor 

Asta aşa este. dar în final tot cronometrul sau 
metrul îi măsurau meritele, şi dispărea repede din 
peisaj 

Bun, şi acum cu ce pot aceşti foşti sportivi 
care, să zicem, au făcut pactul cu diavolul, sâ 
influenţeze în mod negativ viata poporului 
român? 

Cu nimic, şi atunci începi să te uiţi în jurul tău 
alarmat, bănuind că ţi se coace ceva! 

în final aş dori să revin la aluziile desprinse 
din titlul acestui articol: 

Marea durere care ne cuprinde nu este pentru un 
eventual defect ftzic al preşedintelui Am fi fericiţi 
dacă, prin compensaţie, ar fi copleşit de grijile şi 
preocupările pentru soarta românilor şi a ţârii, 
dacă, conform promisiunilor electorale, ar lăsa pe 
planul doi grija copleşitoare pentru imaginea domniei 
sale in faţa electoratului pe plan intern iar pe plan 
extern ar înceta cu umilitoarele dovezi de slugărnicie 
în faţa „ocultei" mondiale. 

De fapt marea durere nu are legătură decât 
emporar cu preşedintele; marea durere este 
or irea la care au ajuns, poate, majoritatea 
romanilor, care se lasă prostiţi de manevrele 
ieftine ale d-lui Băsescu, care sunt atât de 
supravieţuire - unii, alţii de 
unăstarea personală sau alţii de rotunjirea 
a^nlor încât uită cu desăvârşire că toate aceste 
n transformă coloana vertebrală intr- 

dar digestiv, şi câ poate nu e‘ 

tr»rr» ajunge (dacă nu au şi ajuns'^ ^ 

ure de frică în faţa veneticilor, în propria le^ 


ţară. 


Români, tot timpul 


vi se coace ceva l 



Pag 2 


CUVÂNTUL LECIONAK Septembrie 2006 

















o LECŢIE DE NAŢIONALISM DE LA ALŢII 


Nu există naţiune care să poată trăi 
fără pământ, după cum nu există pom 
C3re să po3tă trăi atârnat în asr. 

Nu există naţiune fără o conştiinţă 
colectivă, fără tradiţii, fără credinţa în 
Divinitate şi fără viaţă spintuală. 

LeQăturile unei naţiuni cu cerul şi cu 
pământul reprezintă însăşi baza 
existenţei sale în lume 

întotdeauna, în lume, evreii au fost I 
promotorii “progresului”, ai "noului , 
ridicându-se subtil dar coroziv impotnva 
tradiţiilor popoarelor în mijlocul^ cărora 
trăiesc: religia creştină este pusă la îndoială, 
familia este ironizată, opunându-i-se 
libertatea absolută (citeşte "libertinajul”), 
marilor personalităţi şi eroilor unui popor li 
se caută cu obstinaţie numai defectele şi, 
când nu sunt găsite, se inventează; armata 
oricărei ţări este minimalizată, importanţa 
pământului, de asemeni. 

Să aruncăm însă o scurtă privire asupra 
poporului evreu pentru a vedea care sunt 
principiile şi modul lui de viaţă **la el acasă , 
în Israel. (într-unul din numerele trecute ale 
revistei, la rubrica "Zig-zag pe mapamond”. 
Emilian Ghika a prezentat Israelul referindu-se, 
evident, doar la locuri, şi deloc la oamenii care 
populează aceste locuri). 

Pentru a deveni CETĂŢEAN israelian 
trebuie ca cel puţin un bunic să fi fost evreu - şi 
asta după aşa-zisa "liberalizare” a legii 
emigrării! Cei care acuză o lume întreagă de 
xenofobie şi rasism (inclusiv pe ospitalierii şl 
prea blânzii români), dovedesc cu prisosinţă 
astfel că pentru ei contează sângele (rasa) şi 
că nu-i acceptă în nici un fel pe cei străini de 
neamul lor. 

Ce diferenţă faţă de noi, cărora ni se 
impune ca model de "român" un Brucan. un 
Andrei OIşteanu. un Petre Roman, un Vladimir 
Tismăneanu. pastorul Wurmbrand (nominalizat 
chiar, la concursul organizat de TVR. între primii 
man zece "români” doar pentru că avea această 
cetăţenie, pentru că dăduse evanghelii - 
protestante însă. nu ortodoxe! - soldaţilor 
sovietici şi pentru că a fost deţinut politic aşa 
cum au fost zeci de mii de alţi români - 
adevăraţi însă). Lista poate continua, dar mă 
opresc aici. 

Evreii vin din alte ţări în Israel şi acceptă 
orice muncă prost plătită şi necalificată aici 
numai pentru a fi '^n ţara lor"; fizicieni mătură cu 
meticulozitate clinică străzile, membri prestigioşi 
ai orchestrelor din Moscova şi Minsk dau 
serenade trecătorilor din pieţe pentru a-şi 
câştiga pâinea zilnică etc.; într-un cuvânt, 
oamenii sunt dispuşi să renunţe la viaţa lor 
confortabilă pentru a reconstrui Sionul. 

Ce diferenţă faţă de noi, unde situaţia este 
inversă: tinerii noştri caută cu asiduitate şi 
acceptă orice muncă oriunde în străinătate 
pentru o pungă de arginţi Zeci de mii de 
hectare de teren din ţară stau năpădite de 
buruieni, iar tinerii pleacă să muncească în 
agricultură în Spania, cu "binevoitorul” concurs 
al statului român 

SERVICIUL MILITAR în Israel este 
obligatoriu nu numai pentru bărbaţi (3 ani!), 
ci şi pentru femei (2 anii), iar rezerviştii sunt 
convocaţi în fiecare an o lună pentru a servi 
la graniţa libaneză sau pe malul vestic. 

Astfel se întreţine atât ideea responsabilităţii 



oricărui 


teritoriul 


în laşi, oraşul care ar fi găzduit asemenea 
infamie ar fi fost ras de pe faţa pământului, 
cu căţeii şi cu purceii din el. 

c) în Israel nimeni nu-şi permite măcar 
să discute, necum să critice viaţa personală 
sau hotărârile şefilor religioşi. 

Ce diferenţă faţă de noi, unde mulţi 
intelectuali români îşi fac o virtute din a 
arunca noroi în faţa Bisericii naţionale! 

Israelul beneficiază de 3 miliarde dolan / 
an din DONAŢII ale susţinătorilor statului. 
Naţionalismul evreiesc se manifestă şi prin 

din 


^ I ^ 4 I VI ICillwi I IUI wviwivw w • I Y' 

obligaţia de a-l apăra, cât şi antrenamentul de a g^jp^iele mari de bani donate de evreii 


face efectiv aceasta. 

Ce diferenţă faţă de noi, care nu ne-am 
lăsat până nu am desfiinţat armata, înlocuind-o 
cu angajaţi, care am acceptat prin tratat militar 
dictatura trupelor NATO în propria ţară! 


i 


"Blândul" Yitzhak Rabin, glorificat de evrei, 
cel căruia i-a ridicat şi Vădim Tudor o statuie în 
Braşov, a fost şeful Statului Major al FDI (fosta 
organizaţie paramilitară Haganah care, după 
formarea propriu-zisă a statului israelian. a 
ocupat întinse zone din vestul Galileii, în ciuda 
faptului că aceste zone fuseseră alocate 
Palestinei chiar prin rezoluţia ONU). 

Ce diferenţă faţă de noi, care dărâmăm 
statuile mareşalului Antonescu pe motiv că a 
luptat dincolo de graniţele ţării pentru zdrobirea 
definitivă a inamicului! 

Ce diferenţă faţă de noi, care asistăm 
impasibili la încercările concertate de a 
desprinde Transilvania din trupul ţării, şi care nu 
încercăm măcar să întindem cât mai multe punţi 
între noi şi fraţii noştri de dincolo de Prut! 

VIAŢA SPIRITUALĂ a evreilor se 
desfăşoară în jurul casei, al caselor de studiu 
pentru adolescenţi, pentru adulţi şi pentru copil, 
şi al sinagogilor. 

Ce diferenţă faţă de noi! Viaţa noastră 
spirituală a început să se desfăşoare în afara 
casei şi în afara bisericii, pe meleaguri străine, 
la muncă, sau în faţa "tembellzorului", sau prin 
discoteci, baruri şi pe stadion. 

Trei chestiuni referitor la RELIGIE: 
a) Cuvântul "habotnic” folosit în sens 
peiorativ la creştini pentru cei foarte credincioşi, 
în Israel este înnobilat, acordându-i-se o nouă 
semantică; "ultraortodox”. Evident, termenul 
"ortodox" la evrei nu are nici cea mai mică 
legătură cu creştinismul, bărbaţii evrei 
"ultraortodocşi” îşi ţin capul acoperit tot timpul, 
se roagă de cel puţin trei ori pe zi, respectă 
strict legile alimentare "kosher". iar sabatul îl 
sărbătoresc prin abţinerea totală de la muncă, 
chiar şi aprinderea luminii sau călătoriile fiind 
activităţi strict interzise. 

Lor nu li se pare anacronic sau caraghios 
să-şi respecte obiceiurile de dinainte de venirea 
lui Hristos, nu se "modernizează", nu doresc 
"noul" 

Şl pentru că a venit vorba de "nou", ar trebui 
să remarcăm că aceşti termeni se referă strict la 
materie, la realizări în domeniul tehnic, şi 
nicidecum la progresul "spiritual” sau "moral”; 
negarea lui lisus Hnstos nu reprezintă nici o 
noutate; de două mii de ani se face aceasta de 
către evrei. 

b) La ei nu se prezintă piese de teatru care 
să fie ficţiuni artistice" încercând să rescrie 
"revoluţionar" istoria vieţii lui Moise, David sau 
Solomon. aşa cum se întâmplă la noi! Admiţând 
prin absurd că în vreun oraş al Israelului ar fi 
reuşit cineva să strecoare o piesă de teatru de 
tipul celei produse de madamei Mungiu-Pippidi 


diaspora statului Israel. 

Păi aţi pomenit dvs. vreodată, de când ne 
ştim pe lume, români care să facă donaţii 
statului român?! în schimb, rornânii nu ştiu cum 
să mai fure banii publici (în plus. suntem 
spoliaţi permanent de diverşi străini care îşi 
înjghebează afaceri, "dau tunuri" şi apoi pleacă 
sau chiar rămân netulburaţi aici. deschizăndu-şi 
alte afaceri, la fel de păgubitoare pentru statul 
român.) 

Deşi în Israel s-aa reunit evrei din peste 
80 de ţări ale lumii, evrei care au fost deci in 
contact, de generaţii întregi, cu cultura a 
zeci de popoare, nimănui nu-i trece măcar 
prin cap să impună ^'diversitatea culturala**. 

Nu observaţi nici o diferenţă faţă de noi, 
care stăm mereu cu ochii ţintă la Apus (şi, mai 
nou. Ia America), dispuşi să copiem orice, 
speriaţi să nu fim etichetaţi ca retrograzi" şi 
"necivilizaţi”? 

în ceea ce priveşte FAMILIA, evreii cultivă 
un deosebit respect pentru aceasta, iar 
legăturile familiale sunt extrem de puternice. 

Ce diferenţă faţă de noi, care am început 
să ne vindem copiii unor necunoscuţi din lumea 
largă, care nu îndrăznim să vorbim despre 
bunicii noştri legionan. care ne ruşinăm de 
părinţii noştn. care nu ne ocupăm de educaţia 
copiilor noştri, lăsând-o în seama statului! 

Ar mai fi multe de spus şi multe 
comparaţii de făcut, dar mă opresc aici: cine 
nu pricepe din câteva cuvinte, nu va pricepe 
nici dintr-o mie şi nici din tomuri întregi. 

Cu toţii am fost dotaţi cu ochi, ca să vedem, 
cu urechi, ca să auzim, şi cu minte, ca să 
raţionăm 

Cu mijloacele de informare care există acum, 
nimeni nu poate spune că n-a ştiut. Oricâte 
perechi de ochelari de cal ni s-ar pune. "printre 
rânduri" răzbate adevărul. 

Cine nu se împiedică în cuvinte şi şabloane 
şi ştie să judece nu are nevoie de explicaţii îi 
mai trebuie însă curajul de a privi lucrurile în 
faţă 

Trebuie caracter şi personalitate pentru a 
şti să ne apăram şi să ne impunem propriile 
valori, încetând a mai promova ceea ce se 
încearcă să ne fie impus. 

Evreii încearcă insistent să impună altor 
popoare un cod de valori care nu face doi 
bani pentru ei. Au reuşit în ultimii 50 de ani 
să transforme nobilul termen de 
"naţionalism" în ochii opiniei publice 
anesteziate, într-un termen de ocară, 
încercând chiar sâ-l echivaleze cu noţiunea 
de "criminal". Le atragem atenpa că această 
manipulare se îndreaptă de fapt chiar 
împotriva poporului evreu care este. fără 
doar şi poate, cel mai naţionalist din lume. 


CUVÂNTUL LECIONAiî Septembrie 2006 


















ff 


37 

37; acesta este numărul la care tocmai a ajuns revista noastră în cei trei ani de apariţie neîntreruptă. 


««■ 



Am pornit la 
Idrum o mână de 
loameni care am 
realizat prin for|e 
proprii totul, "de 
la A la Z", de la 
conţinutul şi 

scrierea articolelor, 
pânâ la 

tehnoredactare şl 
[realizarea grafică. 
Toţi care 


muncesc 


la 





această revistă 
o fac fără nici o 
remuneraţie, în 
timpul liber, 
sacrificându-şi, 
de multe ori, 
chiar şi din orele 
de somn. 

De-a lungul 
timpului, în 
paginile noastre 
au fost prezenţi 
Şi 

contemporanii 
Căpitanului, 
personalităţi 

legionare v, . !: 

marcante, şi J 
tineri studenţi şi 
elevi. Av. Nelu 
Rusu (şeful 
Senatului 

Legionar), dr. Şerban Milcoveanu (şeful pe ţară al 
studenţimii române din perioada interbelică), ec. 
Viorel tânase din Sibiu (cel mai bătrân legionar din 
lume) ş.a., au scris alături de studenţi şi chiar de 
elevi: Ştefan Buzescu (20 de ani), Alecu Deleanu (17 
ani). Matei Mihăilescu (19 ani) ş.a. 

După primul an l-am pierdut pe Radu Constantin 
Demetrescu, jurist, istoric şi doctor în economie, un 
camarad perfect, un sfetnic valoros, un Mecena, un 
izvor de idei, informaţie şi bună dispoziţie, care. lovit 
fulgerător de o boală necruţătoare, a trecut în 
veşnicie. 

Mulţi ne scriu cuvinte de apreciere şi de 
încurajare, dar prea puţini dintre aceştia se 
gândesc să se implice cât de puţin, să ne ajute 
cu cel mai mic lucru. Foarte puţini dintre numeroşii 
noştri simpatizanţi declaraţi s-au gândit să se 
apropie într-adevăr de noi, să înţeleagă că legionarii 
sunt nişte "năzdrăvani", aşa cum spunea Căpitanul, 
dar nu sunt, totuşi, supraoameni, şi că ne aşteptăm 
ca Jertfa noastră susţinută să fie apreciată şi 
altfel decât cu vorbe şi cu maldăre de scrisori si 
sfaturi. 

Foarte puţini ne-au trimis articole proprii iar 
dintre acestea puţine au fost publicabile (am primit 
tâietun din diverse publicaţii apărute cu mulţi ani în 
urmă. fără nici o valoare, poezii convenţionale şi 
şchioape, rimând "camarazi" cu "brazi", poezii 
âiunstice. note biografice obositoare, cu lux de 
amănunte inutile; lista ar putea continua, dar ne 
opnm aici). 

• Am avut neplăcuta surpriză să constatăm 
încercarea unor expeditori de a-şi arăta simpatia 
^ntru legionari prin activităţi de genul *am 
dactilografiat căteva poezii de Radu Gyr- sau ’am 
fost la parastasul legionarului X'. activităţi prezentate 
ca mare eroism, considerând că pnn aceasta 
“ '• "• 

Cât despre ajutor financiar, nu are rost să mai 
voroesc. 

Printre cel - foarte puţinii - care ne^au ajutat 
tiv, necondiţionat «i constant, ti menţionăm tn 




mod special pe tonuţ 
Moraru din Bucureşti, în 
vârstă de 30 de ani, care, 
deşi foarte grav bolnav, 
ne-a trimis cel puţin un 
articol lunar, a făcut 
donaţii românilor necăjiţi, 
în numele revistei, a 
distribuit sute de fluturaşi 
popularizând Cuvântul 
Legionar, a distribuit pe 
cheltuială proprie zeci de 
exemplare din acesta în 
fiecare lună, a ajutat ia 
redactarea revistei - toate 
acestea din proprie 
iniţiativâl - iar acum două 
luni, când a plecat în străinătate pentru operaţie, ne- 
a lăsat căteva articole în vederea publicării, lată un 
fragment Impresionant din prima scrisoare a lui 
lonuţ către noi: "Eu mă internez, de luni de zile. din 
spital în spital, am suferit o operaţie complicată la 
gât. lângă jugulară, nu am starea fizică a oricărui om 
obişnuit şi sunt falit financiar 
după aceste spitalizări, dar 
arunc mânuşa 

coreligionarilor mei 

sănătoşi, provocându~i pe 
top cei ce simpatizează 
această Mişcare, pe top 
românii adevărap, să 
contribuie cu tot ce pot, cu 
muncă sau donapi băneşti, 
iar nu cu vorbe goale ." 

Un alt simpatizant care a 
ştiut să demonstreze prin 
fapte aprecierea pentru noi 
este cunoscutul ziarist 
Viorel Patrichi care. număr 
de număr, a realizat, cu 
profesionalism şi verticalitate, 
cronica celor mai importante 
evenimente interne şi externe 
Şi nu în ultimul rând - am ales prezentarea 
simpatizanplor valoroşi în ordine alfabetică - îi 
mulţumim public dr. Emanuel Ştefaniu din Craiova, 
în vârstă de 25 de ani, care, de un an şi jumătate 
desfăşoară un volum imens de muncă şi 
documentare pentru apărarea credinţei ortodoxe. 

Pe parcursul celor trei ani: 

Am publicat articole de IDEOLOGIE 
LEGIONARĂ, ATITUDINI. ACTUALITATE 
POLITICĂ, ISTORIE, am publicat DOCUMENTE am 
realizat REPORTAJE. INTERVIURI ş.a. 

Am abordat chestiuni de cultură generală 7\a 
ZAG PE MAPAMOND. 

Am tratat probleme de religie: SEMNIFICAŢIA 
MARILOR SĂRBĂTORI CREŞTINE, PERICOLUL 
SECTELOR. 

Am dezbătut probleme de fond ale sodetâlii 
româneşti actuale prin EDITORIALE. 

Am creionai portretele unor PERSONALITĂŢI DE 
DREAPTA (Mircea Eliade, Nae lonescu. Radu Gvr 
Traian Brăileanu ş.a..). ^ ' 

Am făcut cunoscute publicului laro CĂRTi 
LEGIONARE DE REFERINŢĂ; ' 

- 'Frăţia de Cruce' (de economisi, comandant 

legionar Gh. Istrate, şeful Frăţiei de Cruce pe Iară în 
timpul Căpitanului), ^ 

- ’Crez de generape' (de dr. avocat, comandant 
legionar Vasile Marin); 

D avocat, comandant al 

Bunel Vestiri Ion Moţa. cel mal apropiat şi drao 
camarad al Căpitanului, unul dintre fondatorii 
Legiunii); 

- "Rânduri către generapa noastră’ (de doctor 
avocat Ion Banea, şeful Ardealului Legionar) ^ 

- SelecţIunI din articolele dr. avocat’ Alecu 
Cantacuzino, şeful Corpului de elită Moţa - Marin 

; Biserica şi Mişcarea Legionară’ (de preot si 
instructor legionar Iile Imbrescu). ^ 



Pag. 4 


- ’Circulări şi manifeste" (de Comeliu Zelea 
Codreanu) şa. 

Am prezentat, de asemeni, NOILE APARIŢII de 
CARTE LEGIONARĂ; 

- “Doctrina Mişcării Legionare” - COMPENDIU 
CORNELIU ZELEA CODREANU (rezumatul 
scrierilor Şefului Mişcării Legionare); 

- 'CAL TROIAN INTRA MUROS - MEMORII 
LEGIONARE" - Ion Dumrtrescu-Borşa (preot, 
comandant legionar ai Bunei Vestiri, secretarul 
Partidului Totul Pentru Ţară, martor direct al tuturor 
evenimentelor legionare din timpul Căpitanului şi al 
guvernării "naţional-legionare"); 

- "MEMORII (legionare)’ - Viorel Trifa (comandant 
legionar-ajutor, preşedintele studenţimii române 
interbelice în 1940); 

- "STILUL LEGIONAR DE LUPTĂ" şi "DIVERSE 
STILURI DE LUPTA" - Const. Papanace 
(comandant legionar, unul dintre consilierii 
Căpitanului) ş.a. 

Pentru cunoaşterea adevărului privind scindarea 
Mişcării Legionare în simişti şi codrenişli am realizat 
serialul DIN CULISELE LEGIUNII - SUNT SIMIST 
DAR MĂ TRATEZ. 

Susţinem încă de ia început un CONCURS 
pentru cunoaşterea istoriei române necenzurate. 

Am prezentat datele importante ale istoriei 
Mişcării Legionare în HRONIC LEGIONAR. 

Am adus în atenţia opiniei publice personalităţi 
legionare ale căror CENTENARE am avut bucuria 
să le serbăm: Radu Gyr, Ion Banea, Vasile Marin, 
Const. Papanace; nu am omis nici sărbătorirea 
SEMICENTENARULUI EXCLUDERII DIN MIŞCARE 
A FOSTULUI COMANDANT, HORIA SIMA. 

Ne preocupă legătura cu românii din diaspora, 
cu fraţii basarabeni, cu cei din Banatul sârbesc, 
cu aromânii de peste hotare, preocupare 
manifestată prin scrierea multor articole pe aceste 
teme; menţionăm câteva; "Un român din Canada şi 
un fragment de «Jurnal liber»"; "Seri culturale 
româneşti în Chicago" "Mişcarea Unionistă din 
Republica Moldova (Basarabia)": "Românii din 
Serbia - «Floare de latinitate»"; "Revista presei 
din Bucovina de Nord"; "Societatea culturală 
«Bovina»"; "Presă românească în Bucovina de 
ord ş.a. De altfel, menţinem un dialog permanent 
cu-cititorii noştri prin POŞTA REDACŢIEI. 

încercăm permanent să sensibilizăm opinia 
publică, lansând o serie de APELURI: pentru 
foi ferea pmcesuluf împotriva comunismului (apel 

rămas fărâj—-___ 

răspuns din 
partea 
societăţii 
civile căreia 
ne-am 
adresat, 
ulterior 
Traian 
Băsescu 
punând 
scenă 
cunoscuta 
mascaradă 

cu Q 

^aşa-zisa comisie pentru studierea 
crimelor comunismului), pentru 
întemeierea unei federapi a 
naponaliştilor români (apel 
rămas, de asemeni, fără 
răspuns). apel pentru 
purtarea unei insigne (a cărei 
imagine o vedeţi alătun) 
pentru afirmarea părerii noastre 
în România o 4 legea care decretează că 

Roşiei Montane salvarea 

»pera^''toMÎ?'S’ 8*'’**“' nostm so înalţă plin 
^ fnvins nido^tă 

(Comehu Zelea Codreanu). 




CUVÂNTUL LECIONA» 


Septembrie 2006 


















VEDERE DE PE CENTURA POLITICII - SEPTEMBRIE 


De-atâta Securitate nu se mai vede 
hoţia 

Motto yom proclama ruina Vom stârni 
pâijolun . Vom lansa mitun. Aici ne vor prinde bine 
până Şl ultimele ^scursuri"' In drojdia respectivă, vă 
VOI găsi vânători care vor fi gata să apese pe otice 
trăgaci, ba chiar se vor considera onotafi că au fost 
luaţi în seamff'. (Piotr Verhovenski în .Demonii", de 
F M Dostoievski) 

Nu s-aii ros f/f atâtea inepţii in 16 ani, câte am 
auzit numai in această vara. La adăpostul lor, **nu 
mai avem’* probleme Institutul de Statistica ne 
asigură că nivelul nostru de trai este la nivelul cerut 
de Uniunea 

Europeană şi creşte 
vertiginos, ca acţiunile 
lui Dinu Patriciu la 
bursa Naşului. 

Omar Haysam, 
băiatul acela cu 
metastaza puţin 
obosită, s-a dus spre 
ţăn mai calde, iar 
procurorii şi 

judecătorii au venit 
epuizaţi dintr-o 

vacanţă prelungită 

De-atâta 

Securitate nu se mai vede corupţia. 

Să-l lăsăm pe Traian Băsescu să discute cu 
"analiştii" la telefon, dacă tot nu are ceva mai bun de 
făcut. Nu pentru Ţară 

"împăratul-de-Mătase' se joacă de-a băieţii duri 
cu forumiştii de pe Internet "Ai furat fără 
neruşinare'". îl atacă Anca. "Vai. Anca. probabil ai 
vrut să scrii: ai furat cu neruşinare Probabil că ai şi 
probe, nu doar acuzaţii politice din ziare în ceea ce 
priveşte termopanele. vreau să-ţi spun că le-am plătit 
Şl nu înţeleg de ce ar trebui să le restitui". Fireşte, 
hoţia perfectă nu este o chestiune de gramatică, 
fireşte Unul. Mannescu. este mai direct, ce dracu: 
"Domnule, eşti hoţ sau nu'> Şi dacă da. nu ţi-e ruşine 
să mon hoţ^" Cum să-i fie9 Dovadă că răspunde; 
"Aş putea să-ţi întorc întrebarea domnule, eşti prost 
sau nu*^ Şi dacă eşti prost, nu ţi-e ruşine să mon 
prost? Nu o fac însă. pentru că s-ar putea să nu fii 
prost" împâratul-de-Matase a confirmat: chiar el 
sene mesajele de sictir pe Internet! Altul se dă de-a 
dreptul Adrian Nastase; "Eram turnător zelos în Hceu 
Şl în facultate La ambasadă spuneam tot Mi-au 
plăcut în mod deosebit relaţiile mele cu francezii. Ei 
sunt mult mai rafinaţi, mă ungeau cu icre negre" Şi 
mooi' Nebunaticule' 

Două elite 

Şi iarăşi despre "elite" fiindcă ’Sfântu Gheorghe 
din Pipera* le stncă unora dispoziţia şi aici 

S-a supărat rău "Savonarola” că "Războinicul 
Luminii" vrea să adune istorici, cu Alex Stoenescu în 
frunte, care nu este istoric, dar gândeşte cel mai 
adesea româneşte Gura bogată. "Arhanghelul" mai 
bine făcea de tăcea 

Om perspectiva raportării la interesele naţionale, 
în România se profilează două "elite". 

Una cosmopolită, intemaţionalistă, extrem de 
solidară, finanţată de "binevoitori" ca George 
Soros, foarte preocupaţi do educaţia noastră 
antiromânească. 

Alta - mai "din topor", naţionalistă, frecvent 
egoistă şi egocentrică foarte disipată, dar care 
cultivă totuşi valorile şi interesele româneşti. 

Apariţia personajului exotic din Pipera 
derutează fiindcă el se va impune tot mai mult prin 
ceea ce face pentru oamenii de rând. iar acest lucru 
îi irită pe cei din prima "elită" care consideră ca 
"românii au o cultură de tip second hand" 

Iar dacă omul plăteşte pentru tot felul de 
ctitorii, dă bani pentru filme sau pentru cărţi de 
istorie, este un lucru lăudabil 

Dacă a făcut mai multe case pentru sinistraţi, 
decât a construit Guvernul lui Motocicleanu. 



de unde are banii, cum procedează Savonarola care 
vrea să ne integrăm în Soare 

Investigarea hoţiilor este problema Parchetului 
Să-i vedem pe Dinu Patriciu, Adrian Năstase, Ion 
Ţiriac, Nicolae Vâcâroiu şi mulţi alţii ca ei cum ii 
ajută pe cei săraci, câte case au făcut pentru 
sinistraţi. 

Au furat Ministerul Justiţiei! 

Mai este puţin şi intram - adică ne bagă - în 
Uniunea Europeană 

Trebuie să chemăm veterinarul să ne adoarmă 
porcul de Ignat. Habar n-au gânditorii de la Bruxelles 
cu cine îşi bagă boii în jug. Că noi nu mai avem nici 
boi. dar escroci - să te ţiii 

D-na ministru Monica Macovei a aflat că s-au 
volatilizat birourile, fotoliile şi calculatoarele din 
Ministerul Justiţiei Şi nimeni nu ştie nici când au fost 
furate şi nici unde au ajuns acele obiecte. Este un 
fapt unic în lume. nu doar în Europa: au furat până şi 
Ministerul Justiţiei' 

Eu cred că hoţii voiau acelaşi lucru: ca Traian să 
rămână în deşert cu totul. 

Cele mai multe bănuieli merg spre perioada in 
care şef de Guvern era impăratul-de-Mătase" 

Dar atunci care imbecili au luat în pnmire birounie 
goale? 

Adică, au mai fost Reamintim că Adnan Năstase. 
atunci când a aflat şi el cine era mătuşa Tamara. a 
ras totul în biroul de la Guvern, a făcut curat şi în 
cabinetul de preşedinte al Camerei Deputaţilor. S-a 
motivat atunci că mobilierul îi aparţinea fiindcă 
fusese obţinut prin sponsonzăn. Perfect Vă ofer un 
exemplu simplu: un profesor-diriginte pnmeşte din 
partea părinţilor elevilor din clasă o catedră 
frumoasă Ce face un profesor când termină copiii 
clasa a Vlll-a sau clasa a Xll-a? la catedra în cârcă 
şi pleacă?' Nu se întâmpla aşa ceva fiindcă donaţia 
s-a făcut către şcoală, iar nu către o persoană fizică! 

Puţin fariseism 

M-am gândit de multe ori dacă nu ar fi fost mai 
bine pentru România ca noi. cei care am ieşit în 
stradă, nemembn sau membri ai Partidului 
Comunist, să ne radicalizăm, să fi devenit un fel de 
iacobini, cum este Gabnel Liiceanu astăzi, şi să-i 
lichidăm pe toţi securiştii şi pe toţi activiştii Ar fi fost 
aşa de linişte acum 

El bine, Gabriel Liiceanu are tăria să ndice piatra 
(recunosc. însă, cu un excelent stil) şi asupra 
pănntelui Marchiş. care a spus că a dat note 
infomnative doar despre nişte străini care au trecut 
pe la mănăstire Iar piatra merge spre absolut şi p 
ţine aşa. tot spre Soarele lui "Savonarola" "Valoarea 
supremă, dupâ mintea mea. nu e neamul, ci 
omenirea şi omenia ei ( ) Eu aş fi preferat ca 
părintele Marchiş să-l toarne pe securist soţiei 
ambasadorului, şi nu invers" 

Iar eu cred. cu mintea mea nâroadă. că. dacă ai 
ca valoare supremă naţiunea ta atunci ai adus cea 
mai frumoasă recunoştinţă omenirii Calea inversâ 
este falsă Util ar fi să ştim care "elitişti" au fost 
racolaţi de serviciile secrete străine 


Copita şi cornul 

Câ Partidul lui Mucles are zeci de miliarde datoni 
este o realitate, iar ca Prostănacul îşi face iluzii inutil 
că va fi în locul lui Tataie este o altă realitate, la fel 
de turmentantâ Dezastrul lor va merge mai jos. Dan 
loan Popescu a spus că a demisionat din cauza 
preşedintelui, iar Rodica Stănoiu pe motiv de "Secu" 
La o petrecere cu tineni urmaşi ai lui Guevara. 
"Manivela" l-a avertizat pe Prostănacul *să nu facă 
reforma ca la animalele bătrâne Fiindcă tat-su, 
doctorul veterinar, le tăia pe toate Dar animalele 
bătrâne dau cu cornul, 
cu copita", i-a spus 
"Manivela* printre dinţi 
Iui Prostănacul care 
muşca aerul, nu mai 
putea articula "Eu din 
funcţia de secretar 
general nu plec", a 
punctat "Manivela" 
definitiv în faţa micilor 
arivişti ai lui Guevara 
Şi Ceauşescu a zis câ 
nu pleacă 

"impăratul-de-Mâtase" l-a dat în judecată pe 
Sergiu Sechelariu care i-a făcut blocul din 
Zambaccian, că şi el aşteaptă să se strângă laţul 
procurorilor. "Adriene. nici nu ştii cât de mic începi să 

fii.. " 

Puţin: **Sa fim conştienţi de interesele 
noastre naţionale" 

Acum. prietenii noştri europeni încep să-şi arate 
colţii; după britanici, unguni anunţă că vor limita 
accesul lucrătonlor români şi bulgari în ţara lor Să 
muncească aia atunci 

Mai grav este că ne izolăm singun pentm că nu 
avem iniţiative concrete 

Am pierdut coridorul petrolului din Asia Centrală, 
pierdem şi mai mult acum • 

Rusia. Grecia ^i Bulgaria au semnat un acord pnn 
care vor începe să construiască oleoductul ce va 
lega Marea Neagră de Marea Egee. transportând 
astfel petrolul rusesc spre Uniunea Europeană şi 
spre Statele Unite Proiectul a tot fost amânat timp 
de 14 am. Conducta va duce petrolul rusesc pe mare 
până la portul bulgar Burgas, de pe malul Mâni 
Negre, apoi mai departe la portul grecesc 
Alexandropolis de pe coasta Mării Egee 

Dintre toate variantele de transport spre 
Mediterană. inclusiv cea care ar fi trecut şi pnn 
România (Constanţa - Tneste). ruşii au ales vananta 
Burgas-Alexandropolis Conducta va traversa 
Bulgaria pe o distanţă de 155 km Investiţia se ndică 
la un miliard de euro Se evită astfel transportul cu 
tancunle prin Bosfor, unde se întârzie foarte mult 
Kremlinul a amânat deliberat pentru a vedea 
dacă piaţa merge spre asfixiere 

Competiţia a devenit acerbă după inaugurarea 
conductei Baku - Tbilisi - Ceyhan. finanţată de 
Statele Unite, pentru a ocoli Rusia 

Conducta care ocoleşte Bosforul are o capacitate 
dublă faţă de conducta azero - georgiană, dă o 
lovitura grea Turciei şi transformă Grecia în lider 
energetic regional 

"Trebuie să fim conştienţi de interesele noastre 
naţionale. Una este să vorbeşti despre problemele 
secuntăţii energetice şi alta să ai propria ta 
infrastructură", a spus Vladimir Puţin la întâlnirea cu 
preşedintele grec Costas Karamaniis So-aude, 
Traiane? Nu vorbei 

Chiar dacă mai multe companii internaţionale şi- 
au anunţat participarea la proiect - “Bntish 
Petroleum'. "Chevron Texas", "Hellenic Petroleum". 
Rusia are gnjâ să păstreze poziţia dominantă pnn 
companiile de stat "Rosnefti" şi "Sibneftr 

Conducta va adânci şi mai mult dependenţa 
energetică a Europei de Rusia 





CUVÂNTUL LECLONAK Septembrie 2006 


Pag. 5 
























ceut 





Ca în fiecare an de la apariţia revistei, serbăm ziua de 13 septembrie, naşterea Fondatorului Mişcăm egionare, naşterea vârfului 

de lance al naţionalismului românesc. m i o 

- în 2003. primul an de apariţie, am publicat articolul Şefului Senatului Legionar, avocat şi instructor legionar Nelu Rusu; 

- în 2004 am realizat o selecţie intitulată CĂPITANUL ÎN MEMORIA CONTEMPORANILOR" "Omagiul adus de un mare scepfe” 
(Emil Cioran), "Omagiul adus de un «soldat» credincios" (preot comandant legionar Ştefan Palaghiţă), şi am prezentat "O frântură 
de viaţă legionară" (extras din memoriile comandantului legionar, şeful regiunii Dobrogea, ing. Virgil lonescu) şi Cum se distra 
CăpitanuT (extras din cartea compozitorului cântecelor legionare. Nelu Mănzatu); 

- anul trecut am prezentat "CĂPITANUL ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR" (germanii Armin Heinen şi Andreas Hiligrueber. britanicul 
Eugen Weber, românul Alex Mihai Stoenescu, ungurul Nagy Talavera, spaniolul Francisco Veiga, francezul Paul Guiraud l-au 
apreciat deopotrivă, în cărţile lor, pe nemuritorul şi fascinantul Şef al Mişcării Legionare, devenit legendă). 


DE VORBĂ CU UN TÂNĂR LEGIONAR 


Fărâ să-mi dau seama, m-a cuprins o 
melancolică meditaţie. Legănat pe aripi nevăzute, 
gândul mi s-a desprins de prezent şi a început a 
călători. Este ciudat că nu s-a dus înainte - spre 
viitor, ci a apucat înapoi - spre trecut. Pe urmele 
acestui trecut din ce în ce mai îndepărtat, oameni şi 
întâmplări vechi au început să-mi apară ca nişte 
descoperiri noi. (...) 

încerc să înşir de la început filmul acesta de 
imagini. 

De-a lungul lui mi s-a arătat imaginea iubită a 
Căpitanului. însoţindu-l, mii şi mii de imagini. 
Unele necunoscute mie. dar aşa cum mi le-aş 
închipui. Altele însă cunoscute, vii, arzând ca focul - 
aproape de tot. 

L-am văzut pe Căpitan, tânăr de tot Un 
copilandru cu bucle blonde Pădurea Dobrinei. Apoi 
băncile şi profesorii de la Mănăstirea Dealu. în fine, 
mergând voluntar în război, în urma unui maior 
viteaz care este tatăl. 

Căpitanul student. 

L-am văzut pe Căpitan student. ' 

Mi-au venit în minte furtunosul 1922 şi anii care 
au urmat. 

Mişcări studenţeşti ridicate spontan şi susţinute 
anî întregi cu o colectivă tenacitate Entuziaste 
manifestaţii de stradă. înălţătorul 10 Decembrie şi 
proclamaţii pline de idealism pentru ţară şi lege. 

Sângeroase ciocniri cu jandarmii, arestări în 
masă. schingiuiri în beciurile prefecturii de poliţie. 

Violente izbucniri protestatare, complotul celor 7. 
totala ruptură cu trecutul, temniţa de la Văcăreşti, 
zeci de mu de studenţi asaltând Palatul de Justiţie, 
laşul, pedepsirea lui Manciu, avalanşa adeziunilor 
populare şi a sentinţelor de achitare la laşi. Focşani, 
Turnu Sevenn, apoi drumul triumfal în Bucureşti 

închegarea plină de nădejde a Ligii Cuziste, 
campanii electorale fără rezultat, marasmul 
zadarnicului şi în fine plecarea în străinătate. 

in mijlocul acestor furtuni: Căpitanul. 

Parcă îl aveam în faţă: Tânăr, foarte tânăr înalt, 
dar slab. osos. plăpând. Un păr bogat şi azvârlit îri 
vâltoarea luptei Tinereţe descătuşată şi vulcan 
răscolit O faţă prelungă şi de o albeaţă bronzată de 
vânt şi soare Doi ochi tare limpezi, dar plini de 
pasiune şi iluminaţi de credinţă. O voce caldă 
care pătrunde, răscolind marele adânc al 
sufletelor. O neîncetată energie care duce 
mulţimile şi sparge baricadele duşmane. Un atât 
de mândru costum naţional încât nu poate 
îmbrăca decât pe urmaşul voievozilor străvechi 
în timp ce o mână ridică comanda, cealaltă strânge 
bârbâteşte arma 

Căpitanul conducător. 

Se şterg între timp câţiva ani 

Acum mi-a apărut Căpitanul conducător 

1927 şi Legiunea Arhanghelului Mihail. Steagul 
ndlcat falnic spre Cer Legionarii, tnmişi ai lui 
Dumnezeu Românul cel nou, eroul, apoi omul 
corect 



Duşmanii urlând a pieire. 

Garda de Fier neînvinsă în alegeri 

Potop de ură în presă. Iudeii dizolvă Garda 
Guvernul arestează căpeteniile Vin procese unul 
după altul. Justiţia pronunţă mereu achitări. 

încleştarea ajunge groaznic de crâncenă. 
Duşmanii din toată lumea n-au odihnă. Prigoana 
1933-1934 Scoaterea din lege, întemniţarea 
schingiuiri, primele morminte. 

Pedepsirea trădătorului de neam. 

Marele proces al Gărzii de Fier. 

încadrarea eroică a Studenţimii Creştine. 

Reorganizarea în "Totul pentru Ţară". Bătălia 
taberelor de muncă. 

Pedepsirea trădării şi a trădătorului Stelescu. 

Sublima, sfânta jertfă de sânge a lui Moţa si 
Marin. ' ^ 

Alegerile din Decembne 1937. 

Din toată această epopee cum l-am cunoscut 
pe Căpitan; De astă dată un bărbat matur şi în 
puterea vârstei O faţă vânjoasă care încleşta toată 
hotărârea neamului. Un glas de tunet care face să 
răsune istoria. O mână sigură care strânge toate 
firele politicii 

Se ridică drept, neînfricat, mândru, viguros în 
toate, ca un munte. 

Căpetenii viteze îl înconjoară şi în biroul lui se 
ţes ordine de bâtale Se taie drum în granit si 
pornesc fulgere acolo unde vrea Căpitanul 

Toate nădejdile neamului se îndreaptă către 
EL şi toţi îl spun: ’Te recunosc, eşti neamuir 

Dar duşmanii neamului nu vor aceasta îsi zic* 
"A/o/ sau logionanr. Astfel se adună furtuna cea 


neagră. începe prigoana de moarte Condamnarea 
la zece ani de temniţă grea Cleştefe se strânge şi 
înăbuşă Mii de legionari intră în lagăre şi temnite 
întreaga ţară vuieşte de durere. Noaptea Sfântului 
Andrei. Asasinarea, groaznica asasinare 

(...) Urmează noaptea cea neagră a măcelului 
Râuri de sânge nevinovat şi mii de morminte 
înfloresc ţara (...) 

Mişcarea Legionară s-a născut în temniţă, a trăit 
din procese, s-a arătat în alegen, s-a călit in lagăre şj 
temniţe, a biruit cu mii de morminte. 

Ultima imagine mi-a venit a Căpitanului martir. 

Căpitanul martir 

Ne spunea odată Căpitanul: ''Când voi mun, aş 
vrea să fiu ingropat in pământ. Să strâng la pieptul 
meu pământul drag al ţării. Să simt la pieptul meu 
toată căldura acestui pământ românesc" 

Din fundul mormântului ne răsare un Căpitan 
asemenea lui lisus Hristos. un Căpitan îrtăllat 
deasupra cerului românesc şi mereu Căpitan al 
destinului legionar. 

Cine ar putea descrie cum arată? 

Sunt forme ale Dumnezeirii care n-au cuvânt 

Să ne smulgem şj^ să ne reîntoarcem la realitate 
Să părăsim extazul şi să încercăm a înţelege (...) 

Dacă n-ai avut fericirea sâ-l cunoşti, măcar să* 

/ vezi la faţă pe Căpitan, cel pupn l-ai pătruns 
bine şi adânc în scris şi fapte? 

Dragul meu. nici nu-ţi dai seama în prezenţa cărui 
tezaur de jertfă şi morală te găseşti 

Nici nu-ţi poţi da seama ce fericire ţi s-a dat si 
poţi trăi in această lume a camaraderiei şi ce 
mândrie ai căpătat ca să poţi fi primit in rândurile 
unei asemenea Mişcări. 

Nu mai continuu cu cuvinte Aici este problema 
de intuiţie. în absenţa ei once descriere e zadarnică. 

După ce vei înţelege cu sufletul, pătrunde-te şi in 
minte Când vei fi astfel. îngenunchează şi roagâ-te 

Primeşte în tine din duhul Căpitanului. 

Numai atunci vei fi legionar ( ,) 

la aminte, tu, întreg popor: 

Atâta timp cât conducătorii tăi îşi aduc cu 
pietate aminte de noi, fii liniştit - aceşti 
conducători niciodată nu vor fi nişte tirani şi 
niciodată nu-i va ameţi beţia atotputerii. 

II atent atunci când nu ne vor mai simţi p® 
noi şi atunci ridică-te din nou sâ-ti cercetezi 
viitorul, iar de ia noi ai dreptul chiar sâ te răscoli 
mulţumesc, nu pot avea 
totdeodată încrederea noastră. 

•ar tu, camarade legionar: 

3vea dojana noastră 
\/io ^ Mişcarea Legionară trăieşte 

vie de lot Şl noi te ocrotim 

«I glasul nostru, să te terni 

^ Porneşf/ in căutarea noastră. 




NOTĂ: La concursul TVR ROMÂNr din vara aceasta, duşmanii i 

curie, că perdeaua groasă de minciuni sfruntate aşezată peste imaginea Fondatorul? românesc au constatat cu groa 2 

secol e fost .ootile CĂPITANUL TRÂIEfTE iN InWe ROMflA/flOW% LeglonaS 

f^omân, pe locul 21) 

CDYÂNTUL LECIONAM Septembrie 2006 





/ 



















CORNELIU ZELEA CODREANU - "PENTRU LEGIONARI” (V) 

(continuare din numărul trecut) 


PLANURILE IUDAISMULUI (continuare) 
Ruperea legăturilor cu cerul şi cu 
pământul, introducerea certurilor şi luptelor 
fratricide, introducerea imoralităţii şi a 
desfrăului, constrângerea materială prin 
limitarea la maximum a mijloacelor de 
subzistenţă, otrăvire fizică, beţie 

Toate acestea nimicesc o naţie mai râu 
decât dacă ai bate-o cu mii de tunuri sau cu 
mii de aeroplane. 

Să privească puţin în urmă românii şi să 
vadă dacă în contra lor nu s-au întrebuinţat cu 
precizie şi cu tenacitate acest sistem. în adevăr 
ucigător 

Să deschidă românii ochii şi să citească 
presa de 40 de ani incoace, de când stâ sub 
conducere evreiască. Să recitească ... şi să 
vadă dacă din fiecare pagină nu ţâşneşte fără 
întrerupere acest plan. (...) 

Aceste planun sunt însă ca şi gazele de 
război. Să le întrebuinţezi pentru adversar, dar 
să nu se atingă de tine 

Propovăduiesc ateismul pentru români, 
dar El nu sunt atei, ci ţin cu habotnicie la 
respectarea celor mai mici precepte 
religioase. 

Vor să dezlege pe români de dragostea 
pământului lor, dar El acaparează pământuri. 

Se ridică împotriva ideii naţionale, dar El 
rămân naţionalişti şovini, (pg 119) 

Partideie au nevoie de bani, de împrumuturi 
în străinătate când sunt ia guvern, de voturi şi 
de presă bună în opoziţie 

Evreu vor ameninţa cu tăierea subvenţiilor 
necesare propagandei electorale a partidului 
respectiv. 

Vor ameninţa cu finanţa internaţională 
evreiască, nemaiacordând împrumuturi 

Vor specula cu jocul unei mari mase de 
voturi prin care pot determina victoria sau 
înfrângerea, în sistemul democratic, având 
acum drepturi politice. 

Vor ameninţa cu presa pe care o stăpânesc 
aproape în întregime şi fără de care un partid 
sau un guvern poate cădea înfrânt 

Banii, presa şi voturile hotărăsc viaţa sau 
moartea in democrape Evreii le au pe toate şi 
prin acestea, partidele politice româneşti 
devin simple unelte în mâinile puterii 
iudaice. 

incât noi, care începusem lupta împotriva 
evreilor, ne vedem la un moment dat 
luptându-ne cu guvernul, partidele, 
autorităţile, armata, iar evreii stând liniştiţi la 
o parte, (pg 120) 

Cine sunt mai vinovaţi pentru starea de 
nenorocire in care se zbate ţara: românii sau 
evreii? 

Am căzut unanim de acord, că cei dintâi şi 
mai mari vinovaţi sunt românii ticăloşi, care 
pentru arginţii ludei şi-au trădat neamul. 

Evreu ne sunt duşmani şi în această calitate 
ne urăsc, ne otrăvesc, ne extermină 

Conducătorii români care se aşează pe 
aceeaşi linie cu ei. sunt mai mult decât 
duşmani sunt trădători 

Pedeapsa cea dintâi şi cea mai cruntă se 
cuvine în primul rând trâdâtorului şi în al doilea 
rând duşmanului. 

Dacă aş avea un singur glonţ, iar în faţa 

mea un duşman si un trădător glontul i-aa 

trimite în trădător, (po 130) 

Priveam la dibuirile celor ce încercau să se 
ocupe cu problema naţională, dând naştere fie 



unei foi, fie vreunei parodii de organizaţie, la 
concluziile false la care ajungeau pe linia 
doctrinară, la incertitudinile în materie de 
organizare, la lipsa de concepţie în materie de 
acţiune. 

Ne dădeam seama acum şi mai mult, în 
urma unei cugetări mai adânci, că: 

1 Problema evreiască nu este o utopie, ci 
o gravă problemă de viaţă şi de moarte 
pentru poporul român; conducătorii ţării, 
grupaţi în partide politice, devin din ce în ce mai 
mult o jucărie în mana puterii iudaice: 

2. Politicianismul acesta, prin concepţia lui 
de viaţă, prin morala lui. prin sistemul 
democratic din care îşi trage fiinţa, constituie un 
adevărat blestem căzut peste capul ţării; 

Poporul român nu va putea rezolva 
problema evreiască mai înainte de a-şi fi 
rezolvat problema politicianismului său. 

Prima ţintă de atins a poporului român, în 
drumul său de năruire a puterii iudaice care-l 
apasă şi sugrumă, va trebui să fie năruirea 
acestui politicianism. 

O ţară îşi are şi evreii şl conducătorii pe care 
ii merită 

După cum ţânţarii nu se pot aşeza şi nu 
pot trăi decât în mlaştină, tot aşa şi aceştia 
nu pot trăi decât înfipţi pe mlaştina păcatelor 
noastre româneşti. (.. ) 

Misiunea acestei lupte este încredinţată 



tineretului românesc, care, dacă vrea să 
răspundă acestei misiuni istorice, dacă vrea 
să mai trăiască, dacă vrea să mai aibă ţară, 
trebuie să se pregătească şi să-şi adune 
toate puterile pentru a duce lupta şi a birui. 
(. .) 

Dar până să ne ocupăm de defectele 
neamului, am început să ne ocupăm de propriile 
noastre păcate Ţineam şedinţe de ore întregi şi 
fiecare spunea celuilalt defectele pe care le-a 
observat Şi căutam să facem sforţări pentru a 
ni le îndrepta Era o problemă delicată, 
deoarece aşa e făcut omul: nu-şl ascultă cu 
mimă uşoară critica propriilor defecte 

Fiecare crede sau vrea sâ se arate că e 
perfect Dar noi spunem întâi să ne cunoaştem 
şi să ne îndreptăm păcatele noastre şi pe urmă 
vom vedea dacă avem dreptul sau nu de a ne 
ocupa Şl de ale altora, (pg 143 - 144) 


Să începem, după planurile care erau gata. 
organizarea întregului tineret al ţârii cu elevii 
şi elevele cursului superior de liceu şi chiar cu 
cei din cursul inferior, cu şcolile normale, cu 
şcolile de meserii, cu seminarele, cu şcolile 
comerciale şi cu flăcăii de la ţară. în sfârşit 
urma reorganizarea centrelor studenţeşti. 

Toţi aceştia trebuiau să crească în spiritul 
credinţei care ne însufleţea pe noi, pentru ca 
până la majorat, să apară pe câmpul politic, 
unde se va decide soarta luptei noastre, serii 
după serii, ca nişte valuri de asalt care vin 
din urmă şi nu se mai sfârşesc, (pg 145) 

IZOLAREA POLITICIANISMULUI 

Politicianismul infectează viaţa noastră 
naţională 

Organizarea acestui tineret. în afară de 
necesitatea autoeducării, mai este necesară şi 
spre a-l feri şi izola de politicianism şi de infecţia 
lui. 

Coborârea infecţiei spre tineretul român 
înseamnă nimicirea noastră şi victona deplină a 
lui Israel. 

Mai mult' Această organizare a tineretului va 
rezolva însăşi problema politicianismului care 
nemaiprimind elemente tinere, va fi condamnat 
la moarte prin inaniţie. prin lipsă de alimentare 

Lozinca întregii generaţii trebuie sa fie: 
nici un tânăr nu va mai intra pe poarta 
vreunui partid politic. Acela ce se va duce, 
este un trădător al generaţiei sale şi ai 
neamului. Pentru că el, prin prezenţa lui, prin 
numele lui, prin banul lui, prin munca lui 
contribuie la înălţarea puterii politicianiste. 

Trădător este acel tânăr, după cum trădător 
este acela care pleacă de pe frontul fraplor săi 
şi trece pe poziţia inamicului 

Deşi poate nu va trage cu propria sa 
armă, dar chiar dacă va aduce numai apă 
pentru a răcori pe cei ce trag, el este părtaş 
la uciderea acelora care cad din rândurile 
camarazilor săi şi deci trădător al cauzei 

Teoria care ne îndeamnă sa intram toţi în 
partide, pentru a le face mai bune, daca 
zicem că sunt rele, e falsă şi perfidă. După 
cum de le începutul lumii curge, zi şi noapte, 
necontenit, pnn mii de râuri, prin fluvii numai 
apă dulce în Marea Neagră şi nu reuşeşte să-i 
îndulcească apa, cin din contră se face sărată şi 
cea dulce, tot aşa şi noi in cloaca partidelor 
politice, nu numai că nu le vom îndrepta, dar 
ne vom strica şi pe noi. (pg 146) 

Ne însuşim manifestaţiile din trecut, nu 
negăm a fi fost ale noastre, nu ne este ruşine 
de ale. dar timpul lor a trecut Va trebui să 
pornim cu toţii la o mare organizare care va 
aduce biruinţa, (pg. 147) 

încercarea de sfărâmare a blocului 
nostru 

Nimic nu înspăimântă mai mult pe evreii 
decât unitatea perfectă blocul sufletesc al unei 
mişcăn. al unui popor De aceea ei vor fi 
necontenit pentru „democraţie** care are un 
singur avantaj şi acela pentru inamicul naţiei 
Pentru că democraţia va sparge unitatea şi 
blocul sufletesc al unui neam şi in faţa unităţii 
şi solidarităţii perfecte a iudaismului din ţară 
şi din întreaga lume, naţia, divizată in 
partidele democraţiei, se va prezenta 
dezbinată şi va fi înfrântă, (pg 164-165) 

(continuare în numărul viitor) 


LEGIONAIÎ Septembrie 2006 ^ ||| 























ROMÂNI VALOROŞI ”UITAŢI” SAU NECUNOSCUŢI (III) 

/n completarea articolului având acelaşi titlu, din martie 2006 şi mai 2006, la lista celor peste o sută de nume de români valoroşi "uitap" 
sau necunoscuţi, aduc in atenţia cititorilor altele, despre care am aflat şi eu intre timp: 


NICOLAE TESLEA (1856-1943). cunoscut sub 
numele de Nikola Tesla este de fapt un istro-român 
devenit cetăţean american. Numele iniţial de familie 
a fost Drăghici. însă acesta a fost înlocuit prin 
porecla de Ieslea, după meseria de dulgheri teslari. 
transmisă în familie. Ascensiunea lui va începe 
odată cu terminarea cursurilor de inginerie de la 
Politehnica din Graz, când va inaugura seria 
descoperirilor sale, A lucrat apoi la Budapfesta şi 
Pans, trecând în cele din urmă Oceanul. în 
America. Aici se angajează la compania lui Edison, 
dar după ce-i perfecţionează acestuia 
generatoarele electrice va demisiona din cauza 
unor neînţelegeri financiare. Ideile sale despre 
curentul alternativ au pnns viaţă datorita unui 
investitor, astfel că la Târgul Internaţional de la 
Chicago. în 1893. sute de lumini s-au aprins în faţa 
a 27 de milioane de vizitatori. 

în 1898. a demonstrat public dirijarea prin radio 
a unui vas fără echipaj Nicolae Ieslea este 
inventatorul primului sistem de comunicaţie 
wireless, lui datorându-i şi primii roboţi, prima 
telecomandă şl ideea de vehicul cu decolare 
verticală. 

Tot el este descoperitorul câmpului magnetic 
învârtitor, al frecvenţei de rezonanţă a 
pământului şi inventatorul sistemului bifazat 
electric alternativ, al primelor motoare 
asincrone bifazate, al transformatorului electric 
de înaltă frecvenţă, al bobinei lui Ieslea, al 
primului neon, al primelor fotografii cu raze X. 

A realizat primul cutremur artificial, pnma 
hidrocentrala şi primul brevet pentru aplicaţii radio. 

Cu toate acestea, Oficiul american pentru 
patente l-a indicat pe Marconi drept inventator al 
radioului, datorită puternicei susţineri a acestuia 
de către oligarhia financiar-bancară. 

La un moment dat Ieslea a fost acuzat de 
nebunie. întocmai ca în cazul lui Eminescu. 

După cercetările sale în domeniul fisiunii 
nucleare. Ieslea descoperă o nouă 'Vază mortală", 
dar moare în 1943. în plin război mondial, când 
cercetările lui puteau schimba soarta războiului. 

Moartea sa rămâne extrem de controversată. 
Foarte probabil Einstein, care a beneficiat de arhiva 
lui Teslea după ce l-a vizitat în 1933, a definitivat 
realizarea bombei atomice datontă cercetărilor 
acestui mare savant istro-român al lumii Nicolae 
Teslea. 



GHEORGHE lONESCU SISEŞTI (1885-1967) s- 
a născut în corn. Siseşti din jud Mehedinţi, de unde i 
se trage şi numele A înfiinţat Institutul de 
Cercetări Agronomice din România, fiind 
recunoscut ca fondator al ştiinţei experimentale 
agricole româneşti. Incontestabil, a fost conducătorul 
şcolii româneşti de agricultură 

Printre multe alFe realizări, a creat noi plante de 
cultură prin metode originale de încrucişare 

HARICLEA DARCLEE (1860-1939) a cucerit 
toate marile scene ale lumii cu vocea ei inegalabilă. 


fiind supranumită "vocea începutului de secol". A fost 
prima ’Tosca" a lui Giacomo Puccini şi prima "Iris" a 
lui Mascagni. Se spune că Puccini a plăcut-o aşa de 
mult, încât a scris "Tosca" anume pentru ea Cert 
este că mulţi compozitori verişti (adică ce s-au 
inspirat din realitate), au creat personaje de operă 
special pentru ea Peste tot unde şi-a făcut apariţia 
publicul a ascultat-o vrăjit, ca în transă. 

RODRIG GOLIESCU (1882-1942) face parte din 
marea familie a inventatorilor români din domeniul 
aeronauticii El a Inventat primul aparat de zbor cu 
fuselaj tubular, considerat precursorul 
avioanelor cu zbor vertical. Şi-a brevetat 
avioplanul pe care l-a şi construit în mănme naturală 
în acelaşi an a reuşit să zboare pe aeroportul 
Juvissy. de lângă Pans. 

ION DELU (1904-1982) s-a născut în corn 
Vadastria, jud. Corabia. El este inventatorul unui 
instrument muzical cu corzi şi arcuş, ce are un 
timbru intermediar între sunetele emise de vioară şi 
cele emise de violă. Acest instrument poartă numele 
de violenâ 

Familia viodelor (viodina, viodena, vioda. 
viobassa şi viograva), cu o întindere de aprox 80 de 
sunete, accesibilă atât interpreţilor amaton cât şi 
celor profesionişti, este tot o creaţie de a sa. 

Instrumentele construite de Ion Delu se află în 
momentul de faţă în nenumărate ţăn ale lumii. în 
special în cele nordice 

GHEORGHE CARTIANU (1907-1982) a fost 
unul dintre creatorii şcolii româneşti de 


radiocomunicaţii. asistând la apariţia şi aplicarea 
celor mai importante invenţii în domeniul 
electronicii. în anul 1949, a realizat după o 
concepţie proprie, prima legătură din România 
prin radiorelee. Aceasta se realiza între studiounie 
din Bucureşti şi staţia de emisie Tăncăbeşti. 
localitate cunoscută mai mult până atunci pnn faptul 
ca aici fusese asasinat Comeliu Zelea Codreanu 
Din Tăncăbeşti va efectua emisiuni şi recepţii de 
radiodifuziune pe unde ultrascurte, efectuând astfel 
primele experimente de radiodifuziune HIFI 
(High Fidelity) din România. 

CONSTANTIN C. ILIESCU • (1892-1978), 
academician, înfiinţează în Bucureşti primul centru 
de asistenţă a cardiacilor din lume (ASCAR), 
servind ca model pentru realizarea unor instituţii 
similare şi în alte ţări. Acest centru era conceput ca 
o instituţie destinată profilaxiei cardiopatiilor, 
asistenţei şi dispensanzării bolnavilor de inimă, 
precum şi învăţământului de cardiologie 

De asemenea Constantin C lliescu a fost unul 
dintre fondatorii cardiologiei din România, ca 
specialitate medicală independentă. 

JOHNNY WEISMULLER (1904-1984). român de 
origine germană, stabilit în Statele Unite a fost 
primul personaj "Tarzan” al filmului sonor, fund 
considerat frumosul anilor ’40 

Nu mulţi sunt cei care ştiu că el a fost cel mai 
mare înotător al tuturor timpurilor, stabilind 51 de 
recorduri mondiale la concursurile de natatie din 
acea vreme. 

GHEORGHE BOTEZATU (1883-1940) şi-a 
dobândit celebritatea în S.U.A. unde figurează ca 
inventator al unuia dintre primele elicoptere din 
lume. Este pnma persoană care a susţinut o teză de 
doctorat cu un subiect din domeniul aviaţiei "Studiu 
asupra stabilităţii aeroplanului" Calculele efectuate 
de Botezatu au fost consultate la pregătirea 
programului american de cercetare a spaţiului 
cosmic Apollo. 

La Muzeul Naţional al Aerului şi Spaţiului din 
Washington sunt expuse şi astăzi părţi din elicopterul 
său 

ELISA LEONIDA ZAMFIRESCU 11887-1973) 
este prima femeie inginer din lume, inventatoare 
a unor metode originale de analiză chimică şi a 
unor procedee de preparare a minereurilor. 

Din cauza prejudecăţilor vremii, nu a fost admisă 
ca studentă la Şcoala Naţională de Podun şi Şosele 
Fire tenace, după ce a înfruntat toate piedicile, în 
anul 1909 s-a înscris la Academia Regală Tehnică 
de la Berlin, devenind pnma studentă a acestei şcoli, 
iar la terminarea ei, pnma femeie inginer din lume 


(continuare în pag 14) 


”JENIBIL’ 


Din cuvintele 'jenant" şi 'penibir mi-am permis să 
creez termenul 'jenibil” care condensează jenantul şi 
penibilul la un loc pentru a-mi exprima lapidar 
indignarea şi dispreţul faţă de organizaţia care a 
produs acţiunea din ultima săptămână a lunii 
august, având pretenţia de a sărbători Limba 
Română cu... trupe hard rock! 

Este, de fapt, o tentativă de a forma o nouă 
diversiune pe "piaţa naţionalismului", iar 
organizatoni s-au prostituat 




Basarabia nu e un cuvânt cu care să te poţi juca 
A-1 întâmpina cu hard rock şi cu mai multe sticle de 
orice fel de alcool înseamnă că vrei cu lot dinadinsul 
să-ţi baţi joc de un nume pe care mulţi îl consideră 
sfânt ("Basarabia" nu poate fi considerat un cuvânt 
sfânt din punct de vedere al provenienţei sale 
ţjngvistice. fund. de fapt, denumirea dată de 
administraţia ţaristă Moldovei râsântene. ideea pe 
care însă o cupnnde acest cuvânt este fără îndoială 
sfântă pentru noi, românii). 


in punctul culminant al programului. în faţa 
Teatrului Naţional Bucureşti, unde a avut loc 
manifestarea, nu erau mai mult de 200 de persoane 
(desigur foarte mulţi doriton doar de un concert gratis 
cu trupele respective) 

Ruşinos!! Românii basarabeni cred în Patria 
Mamă, dar nişte rebegiţi dornici de popularitate îi 
tratează cu hard rock. E ca şi cu Uniunea 
Europeană unu români vor cu ea. iar europenii îi 
momesc cu promisiuni pe care le manevrează ca po 
un os uite osu nueosu’’' 


ani 


Pag. 8 


CUVÂNTUL LEClONAiR Septembrie 2006 
















































'a 









Ca în fiecare an de la apariţia revistei, cinstim 
memoria sutelor de martiri ai elitei legionare a 
Căpitanului, masacraţi de autorităţi în noaptea de 
21/22 sept. 1939 
rv 

MORŢII NOŞTRI 



Pământul reavăn mângâiat de razele calde ale soarelui de primăvară 
ne trimite în dar ghioceii albi ca spuma şi violetele parfumate cu toată 
mireasma gliei şi a cerului. Nu flori, ci suflete; sufletele morţilor noştri 
contopiţi cu ţărâna, care au învins încă o dată materia şi au răzbit până ia 
noi cu moartea pre moarte călcând... 

Din pustiul morţii fizice, din sterpiciunea îngheţată a iernii, ca şi în 
primăvara trecută, ca în toate primăverile ce vor veni până la sfârşitul 
veacurilor, sufletele morţilor noştri înfloresc şi ne zâmbesc parfumat, 
în cimitire sau pe coline, din câmpurile în care au căzut fulgeraţi de 
gloanţele duşmanilor sau din pădurile prin care au fost purtaţi în 
lanţuri. 

 

Ingemânap cu eternitatea, morţii noştri din lumea lor de dincolo 
ne ocrotesc şi ne îndreaptă paşii. Ei au realizat acolo, în câmpiile 
Domnului, o altă Legiune, şi, ca pe vremuri, când erau fiinţe muritoare, 
sunt camarazi. Camarazi de luptă, camarazi în viaţă, camarazi în 
moarte. Stau cot la cot. umăr la umăr studentul ’sterie Ciumetti, 
muncitorul Niţă Constantin, ţăranul Bălăianu NIcoIae. 


Mormintele lor sunt pretutindeni; ele alcătuiesc punctele 
cardinale pentru geografia spiritualităţii româneşti. La căpătâiul lor, 
sub umbra crucii strămoşeşti, vin zilnic pelerinii legionari ca să 
reînnoiască legământul de jertfă şi să se împrospăteze cu forţe noi 
de viaţă. 

Morţilor noştri le închinăm câteva clipe de reculegere în fiecare zi din 
viaţă noastră; sub ocrotirea lor începem şedinţele în cuiburile noastre; pe 
ei îi invocăm şi sub scutul lor pornim la luptă. Ei sunt izvorul de viaţă 
eternă pentru sufletele noastre, pentru minţile noastre, pentru faptele 
noastre. 

Purtăm cu toţii cămaşa ţesută din firele nevăzute ale jertfei lor. In 
taberele de muncă frământăm pământul în care s-au imprimat paşii lor şi 
durăm cărămida zidirii unei vieţi noi, din ţărâna stropită cu sângele lor Pe 
temelii fixate în eternitate prin sfintele lor oase. ridicăm în cântec, pentru 
un mileniu, cetate mândră şi cuprinzătoare neamului românesc întreg. 

VASILE MARIN (”CREZ DE GENERAŢIE^) 


ÎMPREJURĂRILE MASACRULUI 

H. SIMA A MANEVRAT DIN UMBRĂ ATENTATUL ASUPRA LUI ARMAND CĂLINESCU, ATENTAT CARE A SERVIT 
AUTORITĂŢILOR CA PRETEXT Şl CA JUSTIFICARE PENTRU MASACRAREA ELITEI LEGIONARE 


Prolog 

După instaurarea dictaturii cariiste, în apr. 1938, 
şeful Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu 
fusese arestat şi condamnat la zece ani de 
închisoare într-un proces trucat, fără dovezi. în 
paralel, 19 personalităţi legionare au fost 
condamnate la câte nouă ani de închisoare 

Tot în decursul lunii aprilie, după arestarea 
Căpitanului, o mare parte a fruntaşilor legionari 
(câteva sute) a fost internată în LAGĂRE - deci 
pedeapsă administrativă - fără condamnare, fără 
vreo justificare legală Legionarii care nu putuseră fi 
condamnaţi nici măcar prin simulacre de procese, au 
fost închişi în lagăre. 

Imediat după arestarea Căpitanului, fruntaşii 
legionari rămaşi liberi s-au constituit în aşa-numitul 
Comandament "de pngoană" (provizoriu), ai cărui 
şefi succesivi au fost Radu Mironovici, Ion Belgea, 
Ion Antoniu. Nicoară lordâche. Constantin Papanace 
şi Vasile Cristescu 

Horia Sima. profesor de liceu din Lugoj şi 
comandant legionar s-a oferit să preia rolul de om de 
legătură între Comandament şi restul legionarilor, 
sub motivarea că nu era cunoscut de poliţie şi se 
putea deplasa în teren pentru a transmite ordinele 
Comandamentului (şi i s-a aprobat aceasta de către 
acest Comandament Legionar provizoriu) 

Sarcina Comandamentului provizoriu era, 
evident, de a executa întocmai ordinul Căpitanului, 
de linişte şi tăcere, de a nu răspunde în nici un fel la 
provocările autorităţilor care porniseră o adevărată 
pngoană antilegionară, apoi de a menţine legătura 
între legionari, de a strânge cotizaţiile şi de a ajutora 
familiilor celor închişi 

Dar în nov. 1938 au avut loc în ţară aprox 23 de 
atentate legionare; acestea au fost pretextul dont de 
autorităţi ca pretext pentru a-l asasina pe Şeful 
Mişcării Legionare 

întrebarea care se pune este 
Cine a organizat aceste atentate stupide şi inutile 
(o bombă la o sinagogă, un incendiu la o fabrică de 
cherestea etc.), contrare dispoziţiilor Căpitanului? 

Sima, care era om de legătura în teren şi 
singurul din Comandament care se mişca 
nestingherit (ceilalţi trebuind sa stea 
ascunşi), transmitea legionarilor râmaşi 


nearestaţi propriile ordine, teroriste, contrare 
ordinelor Căpitanului şi ale Comandamentului 
Toţi şefii lui Sima din cadrul Comandamentului de 
prigoană din 1938, au fost arestaţi la intervale scurte; 
astfel. Sima a putut să transmită propriile ordine în 
teren, contrare celor date de şefi. fără a fi tras la 
răspundere pentru indisciplină şi trădare. 

După asasinarea Căpitanului chiar în aceeaşi 
lună. Sima şi cei din Comandamentul Legionar 
provizoriu se refugiază la Berlin, la începutul anului 
1939. 

Majoritatea elitei legionare se afla în continuare în 
lagăre, la dispoziţia autorităţilor. 

Atentatul asupra lui Armând Călinescu 

în primăvara anului 1939, Miti Dumitrescu. un 
tânăr de doar 20 de ani, venise din ţară în Germania, 
pentru a cere aprobarea Comandamentului legionar 
provizoriu să-l împuşte pe Armând Călinescu, fost 
ministru de Interne în 1938 şi prim ministru în 
1939, cel care coordonase asasinarea 
Căpitanului. 

Memoriile singurilor supravieţuitori ai 
Comandamentului, Dumitrescu-Borşa şi Const 
Papanace (conţinute în cărţile "Cal troian intra 
muros . Fără Căpitan" şi "Cazul H Sima şi Mişcarea 
Legionară") atestă faptul că acest Comandament 
Legionar interzisese categoric atentatul lui MitI 
Dumitrescu, deoarece, dacă era împuşcat doar 
Armând Călinescu (care era un simplu executant 
al ordinelor lui Carol al ll-lea), se oferea 
autorităţilor pretextul de a lichida, ca represalii, 
conducerea legionară care se afla în lagăre, la 
dispoziţia autorităţilor. Atentatul trebuia să aibă loc 
numai dacă putea fi împuşcat în acelaşi timp cu 
Armând Călinescu şi regele asasin, coordonatorul 
suprem al prigoanei antilegionare 

O regulă elementară, ştiută de oricine, este de 
a nu provoca duşmanul (Carol al ll-lea şi aparatul 
represiv al Statului), mai ales când are ostatici (o 
mare parte din elita legionară se aflau în închisoare) 
Bineînţeles, asta doar dacă nu vrei cu tot 
dinadinsul ca să fie omorâţi ostaticii... ^e altfel, 
însuşi Sima recunoaşte, în memoriile lui, că doar 


un agent provocator ar fi putut produce atentate 
când camarazii se aflau în mâinile autorităţilor!) 

în cărţile lui Sima însă pretinde că acest 
Comandament Legionar şi-ar fi dat aprobarea pentru 
atentatul asupra lui Armând Călinescu. şi că el doar 
ar fi transmis lui Miti ordinul primit de la 
Comandament. 

Declaraţia lui este însă în totală contradicţie cu 
mărturiile a două personalităţi legionare de pnm 
rang. Preotul Dumitrescu-Borşa (comandant ai Bunei 
Vestiri, unul dintre colaboratoni apropiaţi ai 
Căpitanului, secretar al Mişcăm, inspector ai 
taberelor legionare, luptător pe front împotriva 
bolşevismului) şi Const. Papanace (comandant 
legionar, unul dintre colaboratorii foarte apreciaţi de 
către Căpitan, elogiat în cartea "Pentru legionari" 
"admirabilă judecată", "curăţenie şi sinceritate 
ireproşabilă", "de o mare dragoste şi vitejie" - pg 
346).au mult mai multă credibilitate decât Sima 

Dar să urmărim desfăşurarea evenimentelor: 

Deşi Miti Dumitrescu intrase în ţară pe data de 
5 iunie 1939, l-a împuşcat pe Armând Călinescu 
abia peste trei luni (21 sept.). 

Pe 15 aug. Sima venise clandestin în ţară. sub 
pretextul organizării Mişcăm - deşi legionarii nu mai 
puteau activa, fiind urmăriţi şi "vânaţi*, iar 
conducerea era prizonieră In lagârel (Deci singura 
explicaţie logică este că Sima venise în România 
pentru a-l convinge pe Miti Dumitrescu să nu asculte 
ordinul Comandamentului şi să-l împuşte doar pe 
Armând Călinescu.) 

La o lună de la venirea clandestină în ţară a lui 
Sima, echipa lui Miti Dumitrescu l-a împuşcat pe 
primul ministru, Armând Călinescu. 

Acest nou atentat a servit ca pretext pentru 
masacrarea întregii elite a Căpitanului din lagare, 
şl, in plus, a câte trei notabilităţi legionare din 
fiecare judeţ al ţârii. 

(continuare în pag următoare) 


Supliment: CUVÂNTUL LECIONAIt Sept. 2006'"^® ' 






















DOUĂ MĂRTURII: 


I 'reot comandant al Bunei Vestiri, secretarul Partidului Totul Pentru Ţară 
intra muros": 


ION DUMITRESCU-BORŞA - cartea de memorii ’*Ca/ triikr 


Dupâ înapoierea mea la Berlin, povestind cum 
s-a desfăşurat vizita, au început să vină mai des la 
mine. SIMA cu PAPANACE, care punea mereu 
problema asasinării lui CĂLINESCU. 

Eu aveam punctul meu de vedere: numai dacă 
vor fi omorâţi amândoi, CAROL şi CĂLINESCU in 
acelaşi timp şi in acelaşi loc - dacă va fi posibil: 
dacă nu, renunţam. 

Omorârea lui CĂLINESCU [prim ministru pe 
atunci - n red ] ar atrage furia regelui care va 
masacra pe toţi legionarii din închisori şi lagăre 
şi pe alţii ce-i vor mal putea prinde. 

Părerea mea era şi a Iul PAPANACE şi până la 
urmă SIMA. care era numai pentru CĂLINESCU. s-a 
prefăcut că se lasă convins, trimiţând pe Papanace. 
mai târziu, să-mi explice că este total de părerea 
noastră. 

La înapoiere aud pe SIMA vorbind. Era cam 
surd de-o ureche şi avea obiceiul să vorbească 
tare şi. contrar depnnderii mele de a nu asculta pe la 
uşi. de data aceasta m-am opnt ca să aud; 

- Nu aşa, domnule, părintele nu are simţ politic. 
Apoi eu sunt in drept să ordon, MITI Dumitrescu 
să termine numai cu ARMAND CĂLINESCU. 
Regele, inspăimântat, nu va mai îndrăzni la 
represalii N. Red. [Ce tâmpenie!) 


Am Intrat şi-am spus lui SIMA: 

- Ce însemnă asta? Una vorbim şi aranjăm cu 
toţii, ca tu, profitând de lipsa mea, să hotărăşti 
altfel. 

Nu vă mai Jucaţi cu viaţa legionarilor. 

Ai spus că l~ai văzut pe MITI şi ai vorbit cu el. 
El bine, transmiteri să-şi respecte Jurământul 
făcut şi să nu mai facă nimic, decât să aştepte. 

Am ţipat, probabil, indignat de atitudinea lui 
SIMA, că acesta a tăcut, adăugând numai "sâ fie 
aşa cum a spus părintele'*... 

La 1 septembrie Germania a declarat război 
Poloniei. (...) SIMA se afla acum în Ţară şl aveam 
temeri cu ARMAND CĂLINESCU. 

Biriş îmi mai comunicase că SIMA întocmise o 
listă cu toţi capii legionari din închisori, pe care o 
dăduse tui MORUZOV [şeful Serviciului Secret). 

Apoi, pe mine şi Papanace (n. n.: şefii 
Comandamentului provizoriu) SIMA ne tot 
iscodise care mai sunt căpeteniile care ar mai 
putea conduce Legiunea. 

Nu cumva acum [SIMA] să înmâneze un nou 
tabel lui MORUZOV cu care va pune la cale şi 
asasinatul, mai ales că Moruzov căzuse m ura lui 
Călinescu. 


Speram totuşi că SIMA va asculta de sfatul lui 
Papanace, dacă nu de al meu 

Ziarele anunţau cum a fost săvârşit 
asasinatul, dând numele lui Miti Dumitrescu şi ale 
celorlalţi care. predându-se, au fost duşi la locul 
unde săvârşiseră omorul şi împuşcaţi; au fost lăsaţi 
să fie văzuţi de lume cu o inscripţie pe o tabelă ”Aşa 
se pedepsesc trădătorii de Ţara" 

Dar nu numai atât: din ordin au fost împuşcaţi 48 
de fruntaşi legionari în închisori şi lagăre şl se 
publica şi numele unora, apoi de fiecare judeţ, au 
fost executaţi în provincie câte 2-3 şl chiar 4 
legionari, numărul total ridicându-se la vreo 320 

Seara a venit SIMA la mine spunându-mi: 

- Ei, acum crezi că am fost in Ţşră? 

Era vesel şi râdea, râdea întruna 

- Cred sigur că ai fost în Ţară fiindcă ai omorât 
pe toţi legionarii de valoare. 

Ai distrus Mişcarea Legionară. 

Iar acum ai adus cu tine o ceată de derbedei, 
care să-ţi facă galerie şi să-p spună 
"Comandantur. 

Ai ajuns şeful unei cete de borfaşi. 

Eu de-acum înainte nu mai am nici o legătură cu 
tine Am rupt-o definitiv, căci ai lucrat numai de 
capul tău. 


Comandant legionar CONSTANTIN PAPANACE, unul dintre colaboratorii apropiaţi ai Căpitanului - cartea "Cazul Horia Sima şi Mişcarea 


Legionară": 

în fapt iată cum s-au petrecut lucrurile. 

La 6 iunie 1939 MITI Dumitrescu şi Mie 
Smultea se întorc din Germania în ţară, conduşi 
până la frontiera româno-ungară de Victor Silaghi. 

La 15 august acelaşi an, adică după ce s-a 
constatat că nu s-a putut face nimic la 20 iulie, 
HORIA SIMA pleacă din Germania spre ţară. pe 


ruta Jugoslavia. Cu legăturile pe care le avea, el fiind 
însărcinat, cum am văzut, de Comandament, cu 
păstrarea acestor legături, ia contact cu MITI 
Dumitrescu şi-l convinge să renunţe la planul 
iniţial de a lichida dintr-o dată (simultan) cuplul 
asasin CAROL - CĂLINESCU. 


in felul acesta s-a oferit acestui scelerat [Carol 
al ll-lea] prilejul să masacreze, ca represalii, elita 
legionară pe care o avea ca zălog in lagărele de 
concentrare, precum şi alte sute de luptători 
verificaţi in judeţele ţării, in total 252 de camarazi 


CONSIDERAŢII PE MARGINEA MASACRULUI 

f 


împuşcarea lui Armând Călinescu de către un 
grup de nouă legionari în ziua de 21/22 sept. 1939 a 
fost folosită ca pretext pentru masacrarea, în 
noaptea de 21/22 sept 1939, a sute de legionari, 
ca aşa-zise represalii împotriva Mişcării Legionare, 
pentru că primul ministru fusese împuşcat de 
legionari Deşi făptuitorii se predaseră de 
bunăvoie autorităţilor, fiind apoi executaţi! 

Masacrul elitei legionare a fost •'răzbunarea" 
Statului împotriva întregii Mişcări Legionare, 


împotriva unor persoane fără nici o vină, pentru 
fapta a nouă legionari care se predaseră şi 
fuseseră deja schingiuiţi şi omorâţi fără proces. 

Dar Statul nu are voie să se răzbune, el trebuie 
să aplice justiţia; in nici o ţară din lumea civilizată nu 
poate fi masacrată o grupare politică pentru vina 
individuală a câtorva persoane care, de altfel, şi-au 
recunoscut iniţiativa şi vina şi care s-au predat de 
bunăvoie. 


Legionarii din lagăre erau deţinuţi administrativ, 
fără proces şi fără sentinţă de condamnare {nu se 
reuşise să se găsească oficial nici o vină, cu toată 
aservirea Justiţiei, de aceea se aflau în lagăre, iar nu 
în închisori); 

Legionarii din închisori fuseseră condamnaţi de 
Stat la un număr de ani de detenţie, nu la moarte 
Atât legionarii din lagăre, cât şi cei din închisori 
erau, conform legilor, sub ocrotirea Statului 


Atunci, în noaptea de 21/22 sept 1939, a fost asasinată 90% din elita legionară a CĂPITANULUI 
(90% din cadrele de concepţie şi conducere). 

Cu această ocazie s-a putut constata că duşmanii Mişcării Legionare erau foarte bine informaţi asupra 
valorii componenţilor de frunte ai Mişcării; şi au făcut să dispară în acea noapte sângeroasă aproape 
întreaga elită formată de personalitatea ejccepţională a Căpitanului. Scurta guvernare legionară din 1940- 
1941 a dovedit cu prisosinţă acest crud adevăr de care, din nefericire, nu s-a ţinut seama la momentul 
respectiv, ceea ce a provocat un imens dezastru politic şi moral. 

La un an după masacru, în 1940, la constituirea statului "naţional-legionar", legionarii asasinaţi şi- 
au găsit odihna răspândiţi prin diverse locuri, astfel: 

- legionarii asasinaţi în Bucureşti şi în lagărele de la Miercurea Ciuc şi Vaslui au fost reînhumaţi la 
mănăstirea PREDEAL; 

- cei împuşcaţi în închisoarea RÂMNICU SĂRAT au fost reînhumaţi în cimitirul din localitate: 

- cei asasinaţi la spitalul Militar Braşov îşi dorm acum somnul de veci la RÂŞNOV, 

- cei omorâţi pe tot cuprinsul ţării, câte trei din fiecare judeţ, au fost înmormântaţi în locunie natale 

Statul ''naţional-legionaf’ n-a fost capabil nici măcar să adune la un loc osemintele propriilor camarazi ucişi 
în aceeaşi noapte, pe ale căror merite şi pe a căror moarte s-a ridicat Sima la şefia Mişcării Legionare... 

ÎMPREJURĂRILE MASACRULUI (continuare din pag. precedentă) 



După furnizarea pretextului pentru prima baie 
de sânge legionar (asasinarea Căpitanului), prin 
ordonarea atentatelor din nov. 1938, tot Sima a 
oferit pretextul pentru cea de-a doua baie de 
sânge (asasinarea elitei), prin atentatul asupra iui 
Armând CâHnescu. 

Povestea din anul precedent s-a repetat: Sima 
fiind cel care se ocupa de legăturile cu ţara. a 
transmis propriile ordine, contrare celor primite 
de la Comandamentul Legionar. ("în cadrul 
I I I Comandamentului de la Berlin aveam rolurile 


împărţite Eu mă ocupam de legăturile cu ţara " - 
H. Sima. „Sfârşitul unei domnii sângeroase", pg. 91) 

Prin dispariţia elitei legionare "din care se 
putea selecta succesorul" Căpitanului, Sima şi-a 
croit drum spre şefia visată: "Cu atât mai gravă se 
prezenta criza în Mişcare, după moartea unui şef de 
talia lui Comeliu Codreanu. care fusese şi 
întemeietorul şi mai ales când ştim că elita 
disponibilă, din care se putea selecta succesorul, 
avusese aceeaşi soartă tragică. (H Sima - "Era 
libertăţii", voi I. pg 35) 


Legionarii au reconstituit trădarea lui Sima 
mai târziu, după ani, din mărturiile 
supravieţuitorilor şi analiza faptelor, iar acum 
înseşi memoriile lui Sima. pline de contradicţii, 
minciuni stupide şi scuze infantile, confirmă, 
Indirect dar clar, trădarea. 

Peste 15 ani, în 1953, Sima a fost exclus din 
Mişcare de către Congresul Legionar de le 
Erding (pentru abateri grave de la linia Mişcâriil 


Pag 


^uplfinneint CUVÂNTUL LCGIONAIR Sept. 2006 






















MASACRUL DIN NOAPTEA DE 21/22 SEPTEMBRIE 1939 

LEGIONARI ASASINAŢI LA ÎNCHISOAREA RĂMNICU SĂRAT 


1 CLIME GHEORGHE (inginer, avocat, 
comandant legionar al Bunei Vestiri, Şeful 
Partidului ”Totul 
Pentru Ţară*^ 

2. Banea Ion 
(avocat. medic, 
publicist, 
comandant 
legionar. Şeful 
Ardealului 
Legionar) 

3 Cantacuzino 
Alecu (dr. avocat, 
comandant legionar 
al Bunei Vestiri, 
şeful Corpului Moţa 
- Marin) 

4 Istrate Gheorghe (economist, comandant 
legionar, şeful Frăpei de Cruce pe ţară) 


5 Furdui 

Gheorghe (doctor în 
Teologie, comandant 
legionar, preşedinte 
al Studenţi mii 

române pe ţară in 
1935-1936) 

6 Polihroniade 
Mihall (avocat, ziarist, 
comandant legionar. 
fostul şef legionar al 

garnizoanei legionare Bucureşti) 

7 Totu Nicolae (avocat, luptător pe frontul 
spaniol împotriva comunismului, comandant 
legionar al Bunei Vestiri) 

8. Dobre Bănică (economist, publicist, 
luptător pe frontul spaniol împotriva 
comunismului, comandant legionar al Bunei 
Vestiri) 


9 Teii Alexandru Cristian (avocat, 
comandant legionar. Şeful legionar al jud. 
Romanaţi) 

10 Serafim Aurel (inginer, comandant 
legionar. Şeful legionar 
al sect II Bucureşti) 

11 Simulescu Sima 
(profesor. comandant 
legionar. Şeful legionar 
al sect III Bucureşti) 

12. Craja Paul 
(medic. comandant 
legionar-ajutor. Şeful 
studenţilor legionan de 
la Medicină) 

13. Apostolescu 
Gheorghe (comerciant, comandant legionar. 
Şeful garnizoanei legionare Rămnicu Sărat) 





LEGIONARI ASASINAŢI LA SPITALUL MILITAR BRAŞOV 


1. Cotigă Traian (avocat, comandant 
legionar, preşedinte al Studenţimii române pe 
ţară in 1934-1935) 

2. ionică Eugen (inginer, asistent 
universitar. comandant legionar, Şeful 
Asociapei '^Prietenii Legiunii") 


3. Şiancu Emil (ofiţer invalid din primul 
război mondial, avocat, comandant legionar. 
Şeful legionar al jud. Cluj) 

4. Pihu Grigore (economist, comandant 
legionar, Şeful legionar al Jud. Durostor - 
Cadrilater) 


5 Şuşman luliu (funcţionar, şeful Corpului 
Muncitoresc Legionar Bucureşti) 

6 Herghelegiu Ion (avocat, comandant 
legionar-ajutor. Şeful legionar al Jud. Neamţ) 

7 Proca Gheorghe (funcţionar, comandant 
legionar-ajutor). 


LEGIONARI ASASINAŢI ÎN LAGĂRUL DE CONCENTRARE MIERCUREA CIUC 


1 Bene Constantin (funcţionar CFR. şef Frăţie 
Cruce Caransebeş) 

2 Biriş Ovidiu Gh. (avocat) 

3 Borzea Titus (student) 

4 Buhai Vasile (student, comandant legionar- 
ajutor) 

5. Cioflec Manus (student) 

6. Comjic Ştefan (funcţion., şef Corp Muncitoresc 
Legionar Oradea) 

7 Coman Constantin Cozmin (student, instructor 
legionar) 

8 Constantin Gheorghe (student, şef Centru 
Studenţesc Timişoara) 

9 Constantinescu Dumitru (medic) 

10. Corbeanu Vasile (student, instructor legionar) 

11. Dobrin Liviu (medic) 

12 Dorea Afilon (teolog, instructor legionar) 


13. Dugaru Dumitru (subinginer) 

14 Enescu loan (funcţionar) 

15 Felecan Vasile (mesenaş) 

16 Filipov Vasile (licenţiat) 

17 Gârcineanu Florin (ofiţer) 

18 Grama losif (student) 

19. lordache Nicoară (asistent universitar. 
comandant legionar) 

20 Macoveschi Ion (desenator) 

21. Micu Augustin (inginer, asistent universitar) 

22. Mincă Ilie (elev la Şcoala Militară) 

23 Miter Ion (student) 

24. Noaghea Virgil (student) 

25 Nuţiu Aurel (student) 

26. Pavelescu Gheorghe (avocat) 

27. Popa Tiberiu (student) 

28. Popescu Marin (student) 


29 Popescu Barbu Anton (funcţionar) 

30. Prodea Nicolae (muncitor) 

31. Râdulescu Virgil (ziarist, comandant legionar) 

32. Raicu Constantin (licenţiat) 

33. Stamate Constantin Eugen (medic) 

34 Stegârescu Contantin (economist) 

35. Strugaru Nicolae (avocat, comandant-ajutor) 

36 Susai Vasile (licenţiat) 

37 Teodorescu Gheorghe (sculptor) 

38 Tiponuţ Gheorghe (elev şef Frăţie Cruce 
Bihor) 

39 Todan Conolan (student) 

40. Ungureanu Comeliu (licenţiat în Litere) 

41 Ursu Ion (student) 

42 Vasiliu Ion Galus (locotenent) 

43. Vilmos Adam (munator) 

44. Zanche Petre (zianst) 


LEGIONARI ASASINAŢI ÎN LAGĂRUL DE CONCENTRARE VASLUI 


1 Antoniu Ion Pâsu (avocat, comand, legionar- 
ajutor) 

2 Belgea Ion (avocat, comandant legionar, şef 
^orp ••Răzlep'^) 

3. Boboc Constantin (student) 

^ Borzea Virgil (student) 

5 Bujgoli Spiru (student, comandant legionar) 

« Busuioc Ion C-tin (inginer agronom) 

7 Calapâr Mihai (student teolog) 

8. Cârdu Valeriu (ziarist şi poet) 

9 Clime Traian (funcţionar) 

10 Comânescu Nicolae (student) 

1 Danielescu Zosim (licenţiat) 

12 Dobre Ion Radu (muncitor STB) 


13. Dorin Constantin (student) 

14 Gârcineanu Victor Puiu (avocat, comandant 
legionar) 

15 Goga Mircea (student) 

16 Maricari Nicolae (locotenent) 

17 Moraru Alex Bubi (student, instructor 
legionar) 

18 Motoc Mircea (student) 

19 Nicolicescu Gheorghe (inginer, instructor 
legionar) 

20 Popescu Spiru (student, comandant legionar- 
ajutor) 

21 Popescu Vasile (licenţiat) 

22 Recman Gogu (student) 


23 Roşianu Petre (inginer, director ia Nitrogen- 
Bucureşti) 

24 Spânu lordache (licenţiat, comandant 
legionar) 

25 Stahu Teodor (avocat, comandant legionar, 
şeful Jud. Maramureş) 

26 Şola Stavri (student) 

27 Şupllă Polisperhon (student) 

28 Teohan Mircea (student) 

29 Tucan Boris (student, instructor legionar) 

30 Tudose Teodor (avocat, comandant legionar 
şeful Jud. laşi) 

31 Volocaru Gheorghe (funcţionar) 

32 Zus Radu (student) 


LEGIONARI ASASINAŢI ÎN BUCUREŞTI 


Membru echipei care l-a împuşcat pe > 
«n^cu. schingiuiţi şi asasinaţi pe podul Ei 
I p^niitrescu Miti (student la Drept. 20 d 
!: onescu Ion (student). 

^ ‘^la Ovidiu (fotograf). 

I Moldoveanu Ion (student). 

araschivescu Gheorghe (student). 

7 Cezar (student). 

^tânciulescu Marin (mecanic). 

^^scu Ţraian (student). 


i= 


Suplii mn 


9 Vasiliu Ion (desenator) 

Tot în Bucureşti. Victor Dragomirescu (inginer, 
comandant legionar, Şeful Corpului Studenţesc 
Legionar), fără nici o legătură cu echipa lui Miti 
Dumitrescu a fost ars de viu la Crematoriu la 21 
sept. 1939/ 

NIcoleta Nicolescu (licenţiată în matematică 
comandant legionar. Şefa Cetăţuilor), fusese, de 


Crematoriu la 10 iulie 1939 iar 
Vasile Cristescu (profesor 
universitar. comandant 

legionar, şeful legionar al Jud. 
Vlaşca. Vicepreşedinte al | 
Partidului 'Totul Pentru 
Ţară", fusese împuşcat la 26 
ian 1939) 






CUVÂNTUL LECIONAM Sept. aooe’""® * 



















LEGIONARI ASASINAŢI PE TOT CUPRINSUL ŢĂRII 


ARAD: Mâduţâ loan (avocat, comandant 
tegionar-ajutor) 

Bulboacâ llie (şef legionar de plasă) 
Jucan llie (agncullor) 

2) ARGEŞ: Pielmuş loan (ofiţer) 

Olteanu Vasile 
Amzâr Traian (ţăran) 

3) BACĂU: Condopol MIrcea 

Mandaste Alexe 
Antonovici Constantin (student) 

4) BĂLp (BASARABIA): Condratluc Afexe 

Ursache Victor 
Gherman loan 

5) BIHOR: Cozma Lazăr 

Jude Dumitru 

6) BOTOŞANI: Iftimuţă Vasile 

Grigoriu Mihail 
Mancoş Gheorghe 

7) BRĂILA: Babătâ Ion Teodor (şef Corp 
Muncitoresc Legionar Brăila) 

Udrea Ion 

8) BRAŞOV: Bordeianu Ion (inginer, comandant 
legionar) 

Faur loan (profesor) 

Lehaciu Nicolici Nicolae 
Papacioc Radu 

9) BUZĂU: Voinea Constantin 

10) CALIACRA (CADRILATER): 

Caranica Petre (student) 

Popescu Hhstu (ţăran) 

Cavachi Dumitru (student) 

11) CĂMPULUNG: Irimiciuc Valerian (cojocar) 

Ţăranu Traian 
Cozan Luchian 

12) CARAŞ: Borzac Lazăr (muncitor) 

Băleanu Ion (funcţionar) 

Cerbu lancu 

13) CERNĂUŢI (BUCOVINA DE NORD): 

Pisarciuc Silvestru 
Regwald Francisc 
Molotiuc loan 

14) CETATEA ALBĂ (BASARABIA): 

Vlădău loan 

Pâucă V Dumitru (revizor şcolar) 
Cuzoglu Damian 

15) CIUC: Duma losif (profesor, comandant 
legionar) 

Caranica loan (student) 

Mirea llie 

16) CLUJ: Cuibuş Petre 

Eremia Nicolae 

17) CONSTANŢA: Chivu Ion (preot, şeful 
legionar al jud. Constanţa) 

Chiriazi Constantin (funcţionar) 
Mocanu Ion Stoica (preot) 
Secâreanu Ion (preot) 

18) COVURLUI (BASARABIA): Popa Costâchel 

Potolea Spiru 

(ofiţer invalid război) 


Croiloru Tudor 

19) DĂMBOVIŢA: Niţescu Petce 

Lungu Ion (învăţător) 
Gâlmeanu Ion (student) 

20) DOLJ: Hozarlescu llie 

Poenaru Iile 
Ştefănache loan 

21) DOROHOI: Surugiu Gheorghe 

Barbu Gheorghe 
Honceru Ion 

22) DUROSTOR (CADRILATER): 

Nastu Cola (ţăran, primar sat. instructor legionar) 
Măngăniţa Costică (ţăran) 

Memu Nişa (ţăran, Instructor legionar) 

23) FĂLCIU: Codreanu lelea Ion (inginer, unul 
dintre fraţii Căpitanului) 

Nicolae Emil 
Croitoru Vasile 

24) GORJ: Şerban Constantin 

Munteanu Gheorghe (ofiţer) 
Motomancea Grigore (preot) 

•25) HOTIN (BASARABIA): Dobuleac Vasile 
Dubovinschi Teodor 
Soroceanu Dumitru lacob 

26) HUNEDOARA: Popa Petre (muncitor, 
instructor legionar) 

Cornea Gheorghe 
Sârbu Nicolae 

27) IALOMIŢA: Manolescu loan Gheorghe 

Constant!nescu Costel 
Badea Traian 

28) IAŞI: Dănită Nicolae (licenţiat) 

Miron Leonid (preot. instructor 

legionar) 

Bagdad Elena (licenţiată matematică, 
comandant legionar) 

29) LĂPUŞNA: Diaconescu Vasile (colonel 
invalid război, senator legionar) 

Florescu Sergiu (ziarist, 
comandant legionar, şeful regiunii Basarabia) 
Palamarciuc Ion 

30) MARAMUREŞ: Butnaru loan 

Chirariiţâ Dumitru 
Beldioan Mircea (student) 

31) MEHEDINŢI: Gheorghiu Victor (şeful 
garnizoanei legionare Tr Severin) 

Geacu Hnstu Petre 
Gheorghevici Nicolae 

32) MUREŞ: Rusu lacob 

Palotaş Francisc 
Pâdureanu Nicolae 

33) MUSCEL: Nerasan loan (avocat) 

Stancu loan 

34) NĂSĂUD: Tonea Simion 

Girigan Comei 
Tolan Alexandru 

35) NEAMŢ: Malinici Nicolae 

Avădanei Vasile 
Vasile Puiu 


36) OLT: Găman Flonan (elev) 

Mânzu Dumitru (student) 

Preda Gheorghe 

37) ORHEI (BASARABIA): Zalupcescu Gngore 

Mocanu Andrei 
Răileanu Naum 

38) PRAHOVA: Cojocaru Alexandru (comandant 
legionar-ajutor) 

Filip Dumitru 

39) PUTNA: State Vasile 

Voinea Nicolae 
Marin Petre 

40) ROMAN: Creangă Vasile (elev) 

41) ROMANAŢI: Nicolescu Gheorghe 

Oprovici Horia 

42) SĂLAJ: Burcaş Augustin (avocat) 

43) SATU MARE: Bozântan Victor (student) 

44) SEVERIN: Gălescu Nicolae (curelar) 

Ghindă Gheorghe (muncitor) 

Sărbu Damaschin 
Matjci V. Marin (croitor) 

45) SOROCA (BASARABIA): Ştiucă Bons 

Cncllvoi Azare 
Levizchi Ştefan (elev) 

46) SUCEAVA: Răuţ loan 

Gemenluc loan 
Jitaru Spiridon (student) 

47) TĂRNAVA MICĂ: Bârză Gheorghe 

Pruş loan 
Cod rea Nicolae 

48) TECUCI: Căsăneanu Gheorghe 

Teodorescu Spirache 

Baau Vasile ^student instructor 

legionar) 

49) TELEORMAN: Abajiu Dumitru (comerciant 
şef legionar de plasă) 

Cristea Aristotel 

Toader Dumitru (comerciant) 

50) TIGHINA (BASARABIA): 

Heidenrecz Vladimir 
Căldare Constantin 
Caragancev Ion 

51) TIMIŞ: Udrea Toader (croitor) 

Dragomir Gheorghe (şofer) 

Cocora Alexandru 

52) TREI SCAUNE (BASARABIA): 

Lascăr Gheorghe (inginer) 
Vrânceanu Gheorghe 
Caranica Enache (licenţiat) 

53) TURDA: Cucerzan Constantin 

Nichita Augustin (măcelar 
comandant legionar-ajutor) 

Tcaciuc Toceanu Ghiţă (student) 

54) VĂLCEA: Nicoiaescu Aurel (preot) 

Vasilescu Nicolae (tâmplar) 
Diaconescu Dumitru (preof)) 


TOTALUL LEGIONARILOR ASASINAŢI ÎN NOAPTEA DE 21/22 SEPT. 1939: 257 

f 

NOTĂ: 


Din păcate, în legătură cu foarte mulţi dintre 
legionarii asasinaţi nu se cunosc decât numele 
Şl. eventual, profesia (dar nu şi gradul sau funcţia în 
Mişcare). 

Noul şi efemerul şef al Mişcării din 1940. H Sima. 
a fost preocupat doar să acapareze puterea, fără a 
se gândi, măcar de "ochii lumii", să păstreze şi să 
cinstească memoria camarazilor pe ale căror 
cadavre se înălţase şi la a căror moarte contnbuise 


din plin Faptul este cu atât mai grav, cu cât 
Mişcarea avea multe editun şi tipografii, şi nimeni nu 
l-ar fi împiedicat să comande editarea unei cărţi cu 
repere biografice şi fotografii ale martirilor Mişcăniî 
(Chiar şi la semicentenarul Mişcării. 1957. în 
luxoasa şi costisitoarea carte editată sub egida tui 
Sima. "Legiunea în imagini', nici măcar la titanii 
Mişcării Gh Clime. I Banea. Al Cantacuzino, Gh 
Istrate etc., nu sunt trecute gradul şi funcţia câştigate 


în luptă!! Probabil ca "omisiunea" să se datoreze nu 
numai răcelii sufleteşti şi lipsei de caracter, ci şi 
donnţei bolnave şi obsesive de a nu-i fi "umbntă" 
mărunta persoană.) 

Datele despre cei asasinaţi le-am adunat, "fir 
cu fir’\ din cărţile şi memoriile legionare, de la 
puţinii supravieţuitori ai urgiei de atunci. f 


DETALII CUTREMURĂTOARE 

Vreme de două zile trupunie sutelor de legionan 
asasinaţi din toată ţara au fost expuse în pieţele 
publice, iar profesorii de şcoală şi de liceu au 
primit ordin să aducă elevii ca să privească 
mormanul do cadavre; călăii vroiau să imprime 
astfel teroarea în inimile tinerilor. 

Trupunie sutelor de legionari asasinaţi din ordinul 
lui Caro! al ll-lea. în noaptea de 21/22 sept 1939. au 


fost apoi aruncate în gropi comune sau în 
cimitirele de animalei 

Elena Bagdad (studentă la Facultatea de 
Matematică din Bucureşti, cunera Căpitanului), a fost 
luată cu o căruţă din sanatoriu şi executată în 
marginea unei pâdun. îşi aprinsese singură 
lumânarea la marginea drumului şi, în genunchi, şi-a 
rostit ultimele rugăciuni A fost dusă până la 


marginea satului, unde se afla un amibr. şi au 
Ingropat-o acolo, cu genunchii strânşi, aruncând 
deasupra ei nişte gunoi şi coceni de porumb O 
bătrână din sat. aflată întâmplător în cimitir, 
ascunzându-se îngrozită de fnca jandarmilor şi de 
ceea ce vede. a fost totuşi martoră A venit ziua 
următoare şi a mal adăugat pământ ca să-i 
împlinească mormântul. 


‘Supliment CUVÂNTLI. LEGIONAIR 


Sept. 2006 























INEDIT: ARON COTRUŞ ÎN SUA 


în 1942 eram în clasa I primară la o şcoală de 
maici greco-catolice, pe nume Congregaţia Maicii 
Domnului, ce se afla pe str Gh Palade. actualmente 
Bd Dacia, nu departe de Biserica Silvestru Se 
obişnuia, pe atunci, să se sărbătorească Crăciunul 
lângă bradul frumos împodobit, alătun de părinţi, pe 
o mică scenă improvizată, să se joace mici scenete 
cu subiect religios sau istonc, să se recite poezii, să 
se cânte melodii specifice, duiosul “O. brad frumos!" 
(pe care l-am cântat cu toţii în limbile germană şi 
franceză, acestea figurând ca matern obligatoni la 
şcoala particulară, unde. în plus, la loc de frunte, se 
situau disciplina şi educaţia) La terminarea serbăm 
apărea Moş Crăciun, îmbrăcat în tradiţionalul costum 
cu glugă roşie şi cu sacul doldora de cadouri, pe 
care le împărţea fiecăruia, nu înainte de a-l întreba 
dacă este cuminte, se roagă înainte de culcare, dacă 
supără pe părinţi, dacă mănâncă tot din farfurie sau 
dacă iubeşte animalele. 

Mi-am făcut debutul pe scenă, ca "artist" deci. la 
7 ani. trebuind să recit, ca şi ceilalţi colegi, o strofă 
dintr-o poezie îmbrăcat în costum naţional, cu 
banderolă tricoloră pe piept, cu căciulă, cu glasul plin 
de emoţie şi sâsâit, mi-am început recitalul cu 
versurile care mi-au rămas de-a pururi întipărite 
în memorie: 

"A/ noştri sunt aceşti munţi / pietroşi, mânoşi, 
cărunţi, căci noi ne-am căţărat pe ei spre cer, / 
noi le-am deschis adăncurile de aur şi de fier / ş/- 
am suferit prin ei pe ploi şi ger, / noi le-am 
spintecat uriaşele pântece, / noi le-am proslăvit 
frumuseţile în cântece / şi le-am cunoscut 
sufletul şi furtunile mai bine ca orişicine ..." 

Anii au trecut, am terminat liceul şi apoi 
facultatea, dar mă obseda găndul să ştiu cine 
este autorul acestor frumoase versuri, întipărite 
de-a pururi în mintea mea, întrucăt poezia nu am 
mai întălnit-o în vreo revistă literară sau volum 
de poezii. 

După trei decenii am aflat cine era autorul 
poeziei, dar tocmai la ... Madrid! 

Printr-un concurs de împrejurări l-am cunoscut 
Intr-o seară pe legionarul şi editorul colecţiei în limba 
română "Dacia", dl Traian Popescu, care mi-a 
arătat. în afara revistei "Carpaţii", o paletă foarte 
diversificată de cărţi ale căror autori fuseseră trecuţi 
la index de forurile culturale din Republica Socialistă 
România Printre acestea se aflau şi câteva mici 
volume de poezii de ARON COTRUŞ. nume 
necunoscut mie. pe care critica marxistă îl considera 
poet naţionalist, la fel ca Octavian Goga sau marele 
poet Mihai Eminescu. cenzuraţi şi ei dar având 
volume de opere, nu însă de opere complete 

Printre acestea am găsit într-un volum şi 
poezia care ml-a *’ros'' curiozitatea, intitulată 
sugestiv, ca şi primul vers "Ai noştri sunt aceşti 
munţr. 

Am primit de la amfitrion câteva cărţi Din prefaţa 
uneia am reţinut că ARON COTftuŞ a lucrat ca 
3taşat de presă la Legaţiile Române din Varşovia, 
3poi la Madrid şi Lisabona, unde, în timpul 
războiului, a avut o bogată activitate 
propagandistică antibolşevică, ceea ce i-a atras 
concedierea din funcţie în 1944 de către guvernul 
Sănătescu. 

A trăit în SPANIA ca refugiat politic până în 
^956, fiind preşedinte al Comunităţii Românilor 
din Spania şi director al ziarului "Carpaţii" din 
îlHâdrid. A desfăşurat o rodnică activitate culturală 
3!ât în limba română, cât şi în cea spaniolă A scris 
chiar versuri în spaniolă, fiind premiat în 1952 într-un 
^-oncurs de poezie a lui Ramon Llull A înzestrat 
literatura spaniolă cu o poezie epică de mare calibru. 
‘Rapsodia iberica'\ elogiată în toate cercurile 
culturale din această ţară. intr-un studiu bogat 
asupra operei iui Aron Cotruş. filosoful şi criticul 
literar spaniol Sureda Blanes îl numeşte 'rapsod al 
latinităţii’ 

în 1956 Aron Cotruş pleacă în SUA şi trece in 
''cşnicie la 1 nov. 1961. în Long Beach - 
California. 


La începutul anilor 90. în România numele lui 
Aron Cotruş a fost scos de sub cenuşa nedreaptă a 
uitării, i-au fost retipărite poeziile, iar nepotul său. 
Ovidiu Cotruş, a scos un masiv şi remarcabil studiu 
critic despre creaţia sa artistică Dar pe marele 
nostru poet l-am descoperit, a doua oară, în vara 
anului 1996, pe continentul american, la Los 
Angeles 

Fiind invitat la masă de un multimilionar român pe 
nume Ion Cepoi, am ajuns în localitatea Tarzana. 
unde locuia, într-o superbă vilă, iar după un prânz 
copios am băut cafeaua într-o somptuoasă 
bibliotecă. Aici mi-a atras atenţia portretul înrămat 
al poetului Aron Cotruş pe care era scrisă o 
dedicaţie pentru cel căruia îi eram oaspete A fost 
scânteia bujiei care a provocat o amplă discuţie 
despre poetul ardelean, pe care Ion Cepoi l-a 
cunoscut foarte bine, fiindu-i unul dintre prietenii 
preferaţi, de la sosirea iui în Lumea Nouă şi pănă 
la moarte. 

Convorbirea am imprimat-o pe un mic 
reportofon, aceasta reliefănd unele aspecte 
necunoscute celor care îi admiră opera. 

Sintetizez în răndurile de faţă cele mai 
interesante aspecte din viaţa poetului din 1956 
pănă la moartea sa: 

ARON COTRUŞ a părăsit Spania în aug. 1956, 

la invitaţia 

Uniunii şi Ligii 
Societăţilor 
Româno 

Americane, 
plecând la 

Cleveland unde 
obţinuse o viză 
pentru trei luni, 
dar nu s-a mai 
întors vreodată în 
ţara adoptivă. 
Spania 

După ce a 
vizitat centrele 
româneşti din 
mijlocul ■ Statelor 
Unite, la sfârşitul 
lui octombne al 
aceluiaşi an 
ajunge în 

California, unde îşi amenajează o locuinţă 
temporară. Este ajutat matenal de câteva familii 
româneşti, deşi viza permanentă de şedere în 
S.U.A. nu a primit-o nici până la moarte. 

in vara următoare. 1957, se află în Arkansasde 
unde scrie familiei, că acolo, la prietenii la care 
locuia, se simţea ca la "mama acasă" 

A avut relaţii amicale cu persoane importante din 
lumea exilului, pnntre care Nicolae Malaxa. A. 
Fărcăşanu, C Vişoianu. cărora le-a expediat un disc 
imprimat de el cu Societatea "Doina” 

Aici a făcut o pasiune pentru Victona Pandrea. cu 
care Intenţiona să se căsătorească deoarece soţia 
lui. Victona. murise în Spania Soarta a fost însă 
potnvnică. întrucât logodnica lui a murit într-un 
accident de maşină, fapt ce l-a afectat profund pe 
Cotruş. acesta dedicându-i iubitei câteva poezii 
"Dulce căpnoară săgeată", ’in aminhrea Victoriei" şi 
"Cu un stngăt scurt şi viu" 

in aprilie 1961 Mircea Ellade se scuză într-o 
scrisoare că nu a putut încă să-l viziteze, dar că o va 
face cât de curând - lucru pe care n-a apucat să-l 
mai realizeze 

în 1959 Paula Gibson. fosta vedetă a 
cinematografiei franceze sub pseudonimul Paula 
lliescu (100% româncă) s-a îngrijit ca poetul să aibă 
o locuinţă propne şi i-a închinat un mic apartament în 
Long Beach. la 279-C Caranado Ave. unde i s-a 
oferit şi o îngrijitoare nemţoaică, cu care se putea 
înţelege în limba germană (Din cauza diabetului de 
care suferea, avea râm pe corp care se vindecau 
foarte greu şi trebuiau pansate des ) 



ARON 

COTRUŞ 

• 

A.\lX)L(K;il.‘;HI.F:cm\ A 

dr).o( o- 


La sfârşitul lui oct 1961 Aron Cotruş suferă un 
atac de cord şi este internat în spital, unde moare 
după câteva zile înainte ca trupul neînsufleţit să fie 
trimis la Cleveland. după dorinţa lui testamentară, i 
s-au făcut două serviai religioase, unul ortodox şi 
unul catolic, la care au asistat mulţi români şi chiar şi 
un număr de americani Donnţa lui de a fi îngropat la 
Cleveland, în costum de iezuit, i-a fost îndeplinită, 
fiind trimis acolo cu avionul, unde a fost condus pe 
ultimul drum de un sobor de preoţi de la Bisericile 
Unite Cheltuielile de la Long Beach şi tnmiterea 
sicriului la Cleveland au fost suportate de Paula 
Gibson. 

Boala care îl rodea de mult timp şi durerile - atât 
personale, cât şi cele brăzdate în el de nenoroarea 
poporului român - l-au doborât S-a prăbuşit cu 
gândul îndreptat spre răsăritul patnei lui "Dă. 
Doamne putere şi uriaşă răbdare / Neamului meu 
călcat în picioare " 

Aceasta este relatarea lui loan Cepoi asupra 
ultimilor ani din viaţa lui ARON COTRUŞ care 
rămâne un mare vizionar al destinului românesc, 
alături de Goga şi Radu Gyr. 

in versurile poetului naţionalist ardelean 
recunoaştem frământările şi luptele strămoşilor 
noştri, de la Burebista la Comeliu Zelea Codreanu 
Căpitanul i-a apreciat în mod deosebit 
versurile de mare patriotism şi i-a oferit cartea sa, 
"Pentru legionarr, cu următoarele rândun 
"Domnului Aron Cotruş, cu drag şi admiraţie 



Comeliu Zelea Codreanu Martie 1937 " Redăm 
dedicaţia Căpitanului 

La plecare, domnul Ion Cepoi şi soţia sa. Stela, 
mi-au făcut o surpnză plăcută mi-au ofent un 
exemplar, cu dedicaţie, din cartea scoasă de ei. in 
1988, pe cheltuială propne. "ARON COTRUŞ. 
ANTOLOGIE SELECTIVA Cartea de 172 de 
pagini, editată de Societatea "Viitorul Românesc' din 
Tarzana. cuprinde. în cea mai mare parte poeziile 
pc care le-a scris Aron Cotruş în Spania şi în 
SUA. Nepotul său, Ovidiu Cotruş, s-a ocupat de 
reeditarea in ţară a operei poetului, dar nu a 
inclus majoritatea poeziilor scrise după 1946 (de 
exemplu. "Drumuri pnn furtună" "Rapsodia ibencâ' 
sau "Intre Volga şi Mississipi") Şi volumul tipărit 
ulterior de Ion Dodu Bălan, sub numele 
"Resurecţia unui poet", este incomplet. în 
limitele cenzurii. 


în pag. 10 şi 14 reproducem poezii din 
cele scrise în exil de ARON COTRUŞ, CARE 
NU AU VĂZUT PÂNĂ ACUM LUMINA 
TIPARULUI IN ROMÂNIA. 

Este drept că unele nu mai au parcă forţa din 
tinereţe provenită din cerul şi pământul natal, dar nu 
putem decât să admirăm dragostea imensă şi 
constantă pe care autorul a avut-o permanent pentru 
ţara şi poporul iui 




CU'VÂNTUl- LEIilONAIÎ Septembrie 2006 


Pag 9 

















DESPRE MASONERIE (III) 



Albert Pike, Suveranul Mare Comandor al 
Masoneriei, sene în cartea lui. Morala şi dogma 
Lumea ne va declara curând ca Suverani şi 
Pontifi. Noi vom construi echilibrul universului şi 
vom fi conducători peste stăpânii lumii.” (pg 
817) 

Este evident câ Pike vorbeşte despre dictatura 
absolută a masoneriei, care va stăpâni în mod 
eqal peste religie şi peste politică. 

Toate acestea sunt învăţăminte de iniţiere în 
gradul 30. cel de Cavaler Kadoş (Candidatul la 
gradul 16 jură că "orice religie cu forme simple sau 
ceremonii şi practici externe trebuie sfărâmată 
pentru că nu este decât o formă moartă, fără suflet) 
Beresniak trece mai uşor peste ceremoniile de 
iniţiere, dar J. Holly este mai analitic şi are scop 
precis al cărţii sale, şi anume să demonstreze 
Bisericii Baptiste, invadate de masoni (el însuşi 
spune că a crescut cu două cărţi fundamentale 
Biblia şi. . cartea masonului Pike), că masoneria 
este o organizaţie satanică. El afirmă cu citate din 
cartea Scottish rite masonery illustrated (voi. 2. 
pg 259). că la iniţierea în gradul 30 (Cavaler Kadoş), 
întreit Puternicul Mare Maestru se adresează celui 
ce este iniţiat: "Până acum ai văzut în masonene 
numai embleme şi simboluri. Acum trebuie să vezi în 
ea nu altceva, ci numai realitatea. Eşti gata sâ 
repudiez! orice judecată şi să asculţi, fără 
rezerve, tot ce p se va porunci să faci pentru 
binele umanităţii?' 

Cele mai anticreştine organizaţii religioase 
sunt de origine masonică: Mişcarea Teosofică şi 
Nev/ Age (aceasta din urmă este o formă a 
masonenei în care spiritul anticreştin este mult mai 
vizibil). 

Albert MacKey ne explică. în cartea "Revised 
enciclopedia of free masonery' (vol.l, pg. 166). de 
unde îşi are originea Cabala: "Cabala a fost predată 
de Dumnezeu unei cete selecte de îngeri care au 
format o şcoală teosofică in Paradis. După căderea 
îngerilor, această doctrină cerească a fost 
comunicată, prin bunăvoinţă, copiilor neascultători 
ai pământului " 

Aşadar, "ceata selectă" a îngerilor a fost 
formată din cei care se vor împotriva lui 
Dumnezeu, sub conducerea lui Lucifer. Ei au 
comunicat-o "binevoitori" lui Adam [eu personal 
cred că lui Cain] şi astfel a ajuns până la Noe. Prin 
urmaşii lui Avraam. ajunge în Egipt; Moise a inclus 
Cabala chiar în Pentateuh (Tora) prin intermediul 
căruia David şi Solomon au fost iniţiaţi în Cabala. 

Masoneria este o organizaţie secretă 
internaţională, anticreştină şi satanică, pentru că 
încearcă să stabilească o "not/ă ordine 
mondială'\ înlocuind adevărul divin al 
creştinismului cu o religie fabricată, sprijinită pe 
misterele egiptene ale lui Hermes Trismegistul, pe 
Cabala evreiască, pe secretele asirobabiloniene. pe 



recunoaşterea 
ca adevăraţi 
dumnezei a 
tuturor zeilor 
păgâni. 

Un rol 

deosebit în 
formarea 
francmasoneriei 
speculative au 
avut-o Ordinul 
Templierilor şi 
Rosicrucienii 

Ordinul 
Templierilor a 
fost întemeiat în 
1118 de Hugo 
von Payen 

intorcându- 
se din Israel în 
Franţa, a 

devenit aici o importantă forţă politică, edificată pe 
esoterică. pe cunoştinţele gnostice aduse din Orient 
preluate de la iniţiaţii islamici. După ce puterea lor a 
crescut foarte mult. concurând structurile statornice, 
regele francez şi Papa le-au zdrobit Ordinul. în 1307 
Au reuşit să penetreze însă ramura britanică, 
respectiv scoţiană a francmasoneriei. 

Gradele Cavalerilor Templieri cuprind Crucea 
Roşie, Ordinul Maltez-loanit, Ordinul Templier 
(Henry Dunant. întemeietorul Crucii Roşii, a fost 
francmason de gradul Cavalerilor Templieri.) De 
asemenea, umanismul şi Renaşterea sunt rodul 
organizaţiilor oculte, indiferent cum s-ar numi ele. 
Renaşterea era rezultatul unor forţe oculte care 
puneau început unei Reforme universale a lumii (în 
sec. al XVII-lea deja se discuta şi se încerca o 
reformă universală a lumii); în aceasta erau Implicaţi 
membrii Ordinului Rosicrucienilor Autorul Jucrării 
“Fama fraternitatis" (tipărită în 1614) dezvăluie 
existenţa unei societăţi secrete a trandafirului şi a 
crucii, societate întemeiată de Christianus 
Rosecreutz (rosicrucieni: Dante Aligheri. Roger 
Bacon, Albertus Magnus. Paracelsius, Comenius, 
Descartes, R. Fludd, Isaac Nev/ton, Robert Boyle. G 
W. Leibnitz). 

Din rîndul umaniştilor amintim: Petrarca, Loenzo 
Vallo, Pico della Mirandola, Marsilio Ficino. Egidio da 
Viterba şi Erasmus; un alt mare gânditor european a 
fost Giacehino da Fiore care a avut o mare influenţă 
asupra gândirii europene începând cu sec. al Xll-lea 
şi care a influenţat chiar şi primele generaţii de 
iezuiţi: Giacehino a influenţat şi pe Lessing care. la 
rândul său. a influenţat pe Auguste Conte, pe Fichte. 
Hegel. Sheling (aceştia trei din urmă erau adepţii 
Teosofiei). 

Afluxul rosicrucienilor către masonene s-a 
petrecut în Anglia, la sfârşitul sec. al XVII-lea 
Masonii au preluat toate idealurile de la rosicrucieni. 


(continuare din numărul trecut) 

între care şi cel al revoluţiei morale universale [Se 
poate spune că rosicrucienii sunt un fel de proto- 
masoni.j 

Intre anii 1771-1779 prestigiul masoneriei 
speculative creşte atât de vertiginos. încât toată 
nobilimea, toţi oamenii de ştiinţă, toţi academicienii, 
toţi oamenii politici din Franţa devin masoni 

Din anul 1791 masoneria europeană începe 
edificarea doctrinei sale politice bazate pe 
manipularea maselor şi aplicarea dura a 
mijloacelor represive. Această doctrină va fi 
perfecţionată în timpul revoluţiilor şi terorilor 
comuniste. 

Implicarea francmasoneriei in Revoluţia Franceză 
- şi mai târziu, în cea comunistă - este evidentă. (Din 
cauza acestui amestec al masoneriei în Revoluţia 
Franceză. Ecatenna a Ii-a interzice masoneria în 
Rusia, după mai bine de 35 de ani de susţinere a ei > 
Unul dintre idealurile persistente a fost 
constituirea Statelor Unite a/e Europei (O clipă 
masonii au crezut că Napoleon e menit să realizeze 
acest vis. dar s-au înşelat i Se va înfiinţa 
Societatea Naţiunilor, apoi O.N.U., însă Europa 
rămâne mereu divizată Dar la 12 dec 1990, 
Parlamentul European a adoptat Raportul lui Emilio 
Colombo asupra "Bazelor constituţionale ale Uniunii 
Europene " 

Azi, Statele Unite ale Europei sunt pe cale de 
a se naşte: s-a adoptat o monedă unică, s-au 
desfiinţat graniţele naţionale şi a apărut şi 
noţiunea de "cetăţean european". 

’ln curând, toţi cetăţenii Europei vor fi însemnaţi 
cu cipul electronic (ce va conţine codul 666 sub 
formă de bare), asemenea unor vite (cu pecetea 
antihristului), (deja se însemnează caii. măgarii, 
porcii, câinii etc ). Vom deveni sclavii pe viaţă - şi 
noi. şi copiii noştri - la stăpânii Noii Ordini Mondiale 
Masoneria universală, care este subordonată 
Sionismului internaţional, visează la o nouă 
ordine mondială, sub un conducător mondial şi 
un guvern unic mondial. Acest conducător va veni 
în persoana antihristului atunci când Dumnezeu va 
p>ermite. însă, până atunci, trebuie să luptăm 
ascultând de cuvintele Mântuitorului "îndrăzniţi! 
Eu am biruit lumea".. 

Bibliografie: "Despre masonerie şi antihrist" - 
pustnicul Ghimnazie Moldoveanu; "Homo 
americanus. O radiografie ortodoxă" - pr Gh Calciu 
- Dumitreasa 


PSALM ROMÂNESC NR. 1 


Tată! Nostru, carele eşti în cer. 
dâ-ne puteri din nepătrunsul Tău mister! 

Sfinţească-se. prin timp şi peste timp, numele Tău, 
peste bine şi rău! 

Facă'Se de~a pururi voia Ta de neînfrânt 
precum în cer, aşa şi pe pământ! 

V/e a Ta aşteptată împărăţie 
şi peste această robită Românie! 

Pânea noastră, tot mai rară şi amară, 
ca pe mană cerească dâ-ne Tu iară! 

Dârji să-ţi putem aştepta judecata, 
pnntre aduşi de vântun cu pistoalele gata! 

Păcatele toate ni le iartă de-a valma! 
lartâ-ne scrâşnetul şi iarlă-ne sudalma! 

11 iŞ/ duşmăniile aspre, ce-n suflet ni s-ascund, 
ţ I |Ca h aiduci fulgeratici prin păduri fără fund! 

CUVÂNTUL 



ARON COTRUŞ 


Tărie dă-ne şi răbdare neclintită. 

De la noi sa alungăm orice ispită! 

Şi orice fugamic cutremur de groază: 

Duşmanii să nu poată în genunchi să ne vază! 

Din ghearele căpcânilor şi din furtună, 
inima fă-ne-o să iasă mai bună! 

Şi-n ţara pre$chimbatâ-n oarbă închisoare, 
neamul să crească mai dârz şi mai taref 

Şi ziduri să dureze, de neclintit, 
între noi şi între Răsărit! 

Din Carpaţi de-ntuneric, uşor ca un fulg, 
spre Tine, o. Doamne, aş vrea să mă smulg, 
după ce mi-oi duce. străin pnntre străini, 
pentru-ai mei, păn'la capăt, coroana de spini. 

California, nov. 1968 


lLE<Gî®NAIâ Septembrie 2006 

























Olivele 

”GRIVEI”, ”ROIBU” Şl STĂPÂNII LOR 


Animalele care s-au lăsat cele dintâi domesticite 
<je om. râmânându-i apoi de-a pururi prieteni 
credincioşi şi de folos, au fost CÂINELE şi CALUL 
(denumiţi generic în articol "GnVer şi 'Roibu''). 



Despre CÂINE. A. Toussenel, cu drept cuvânt, 

scria; 
"Câinele 
reprezintă 
I cea mai 

frumoasă 
cucerire a 

omului. El 

este primul 
V element de 

progres al 

omenirii, căci 

" el a fost 

acela care a făcut posibilă trecerea omenirii de la 
starea de sălbăticie la starea patriarhală, dându-i 
posibilitatea să întreţină turme de oi. cirezi de vite în 
această luptă pentru existenţă. Câinele a devenit cel 
mai bun pneten al omului datorită devotamentului, 
inteligenţei, sensibilităţii, credinţei şi lipsei totale de 
perfidie sau ipocrizie". Pentru că. aşa cum spunea 
lordul şi poetul Byron. "câinele posedă toate virtuţile 
omului, fără a avea viciile sale". 

Scriitori, poeţi, oameni de bun simţ au scris 
pagini de o neasemuită frumuseţe despre 
ataşamentul şi dragostea deosebită a câinelui faţă 
de om. care, adeseori, merge până la sacrificiul 
suprem căţeaua Molda a lui Dragoş Vodă, 
"Câ/ne/e soldatulur (patrupedul care a murit de 
tristeţe pe mormântul stăpânului său, imortalizat de 
Grigore Alexandrescu în poezia cu acelaşi nume), 
câinele ciobănesc din balada "Mioriţa”, câinele 
Mihail al lui Cezar Petrescu, Zdreanţă al lui 
Arghezi, şi exemplele pot continua, dar mă opresc 
aici, mai amintind doar de "Colţ Alb" al lui Jack 
London 

Nu numai în mijlocul naturii, ci şl în mediul citadin, 
omul a găsit în câine un prieten discret şi credincios. 
Atât copiii sunt influenţaţi pozitiv de prezenţa uni 
câine in viaţa lor, pnn faptul că îi face mai sociabili, 
te dă încredere în ei, îi distrează, îi face să se simtă 
responsabili, au un tovarăş credincios de joacă, dar 
şi persoanele singure, mai ales cele vârstnice, care 
regăsesc, adesea, lângă acest animal, bucuria de a 
trăi. (De altfel, medicii recomandă adeseori 
persoanelor în vârstă şi singure să adopte un câine, 
rolul acestuia fiind terapeutic, pentru că obligă la 
mişcare zilnică, la un program regulat şi constituie nu 
numai o preocupare ce ţine trează atenţia, ci şi un 
bun paznic i 

Dar câte nu s-ar putea spune despre prietenul 
tăcut şi credincios, ce te întâmpină întotdeauna cu 
acea nefâţamicâ bucurie! 

Dar, aşa cum scria Zoe Dumitrescu Buşulenga. 
’omuf stăpânul Creaţiei, se arată deseori capricios şi 
adeseori, chiar ingrat Mâini haine de neom l-au 
Bdemenit cu ucigătoare otravă, l-au schilodit cu 
pumnul. I~au împuşcat, l-au finut o viaţă întreagă în 
lanţ lângă un coteţ, de la primele clipe de viaţă până 
te moarte Am fost la ţară. peste tot. în toate curţile 
Qospodarilor. câinele este ţinut în lanţ. pe motiv că 
9şa îl este sens. fără libertate, cu pâine şi o strachină 
de apă " 

Bucureştiul este poate singura capitală 
europeană, unde câinii fără stăpân, denumiţ 
^comunitari", îşi duc existenţa pripăşiţi pe lâng 
Qhenele blocurilor. Numărul lor mare face ca 
servAoile de ecarisaj să acţioneze în plin, spre 
supărarea celor inimoşi - cei mai mulţi, şi satisfacţia 
celor mai puţini, se ştie câinele prins de hingheri are 
Altele numărate în cca 10 zile devine piele pentru 
mânuşi. 

După 1989, fapt îmbucurător, au apărut in 
Bucureşti câteva asociaţii pentru protecţia 
•nimalelor, cred că în jur de 10 Numai că acestea 
nu au rezolvat problema câinilor comunitari, eşi 
‘ntenţiiie sunt dintre cele mal bune. Totul s-a rezurna 
^ crearea a două rezervaţii la marginea oraşu ui. 
'^nde căinii strânşi de pe străzi sunt ţmuţi aici in 
"*“^»vitate, având o brumă de hrană Atât 


merge la fondul problemei, adică să fie castraţi 
(astfel, în cel mult zece ani, numărul câinilor fără 
stăpân ar fi foarte aproape de zero) sau. ceea ce 
este mal greu, după deparazitare şl vaccinare să li 
se găsească stăpân şl să se verifice din când in 
când dacă stăpânul nu l-a dat drumul din nou pe 
stradă. 

Se aude din ce în ce mai des zvonul că începând 
din luna ianuarie, cei care deţin câini şi locuiesc la 
blocuri vor trebui să plătească taxe pentru fiecare 
animal şi, în plus, ceea ce este mult mai dificil, să ia 
consimţământul scris al tuturor locatarilor 
blocului! Numai că. în goana după noi şi noi biruri 
aceste impozite plătite cu sacrificii de către omul 
sărac şi amărâtul pensionar vor merge la bugetul de 
stat. deşi sumele (care ar trebui să fie mult mai mici 
decât se preconizează) ar trebui să fie direcţionate 
numai şi numai în scopul protejării animalelor! 




Să vorbesc şi despre cel de-al doilea prieten al 
omului. CALUL, care şi el, de peste două mii de ani 
ne iubeşte statornic şi ne slujeşte cu credinţă. La noi 
calul a fost imortalizat pe monumentul din 
Adamclisi, ori pe C olumna lui Traian, pe monezile 
geto-dace, cu 
călăreţ în galop, 
dovedind astfel 

vechimea călăriei şi 
admiraţia 

străbunilor pentru 
acest animal. 

Cu el a învins 
Făt Frumos zmeul 
cu şapte capete, cu 
el a luptat oştirea 
lui Ştefan cel Mare 
împotriva turcilor; 
dar şi în 

războaiele __ 

mondiale caii au fost combatanţi alături de 
ostaşii români, când, sub ploaia de gloanţe, 
nemâncaţi şi obosiţi, trăgeau din greu afeturile grele 
şi tunurile. Despre sacrificiile cailor a scris cu 
sensibilitate un articol Nicolae lorga. intitulat 
sugestiv "Căluţii noştrf' (care muriseră pe capete 
sub gloanţele duşmane în Războiul de întregire). în 
campania din răsărit din ultimul război mondial, 
lucrurile s-au repetat; sute de mii de cai au murit în 
genunile cumplite, nemâncaţi şi extenuaţi. Drept 
recunoştinţă, nimeni nu le-a dedicat nici un rând, 
deşi, după părerea mea, aceştia trebuiau să aibă 
şi ei un monument închinat jertfei lor pe 
câmpurile de luptă! 

Literatura română are câţiva eroi cabalini 
cunoscuţi Mă refer la Pisicuţa, iapa de drumuri 
muntoase a iui Calistrat Hogaş calul cel robaci 
din "Fefeleaga" lui Agârblceanu, şi cel mal mai 
cunoscut, "El Zorab" din poezia cu acelaşi nume 
a poetului George Coşbuc. 

Dar, atenţie, spre deosebire de câine, calul, ca 
să-şi câştige existenţa a fost obligat să muncească 
din greu. de dimineaţa şi până seara, indiferent de 
capriciile şl toanele vremii, şi asta prin constrângere. 
folosindU'Se biciul, de unde cred că mal indicată era 
expresia "viaţă de cal" în loc de "viaţă de câine" 

Primele tramvaie din Bucureşti erau trase de 
cai. unele străzi erau în pantă, anevoios de urcat şi 
biciul era folosit din plin pe spatele bietelor animale 
Uneori, călătorii erau invitaţi mai mult sau mai puţin 
politicos să pună umărul şi să împingă tramvaiul 
până la trecerea hopului. "Uite. mă Barbule, 
sălbăticia se indignă", spunea Caragiale la 
Gambrinus. în faţa halbei cu bere. arătând amicului 
său. Delavrancea. scena care se repeta de câteva 
ori pe ceas Această observaţie tăioasă a lui 
Caragiale. pnvind calvarul cailor de tracţiune, 
precum şi indignarea marelui scriitor faţă de 
tratamentul la care erau supuse animalele de povară 
o relatează Radu Rosetti în cartea sa. "Odinioară" 

Spre deosebire de omenescul lui Caragiale, la 
polul opus se situează minorul poet M Beniuc, un 
antiziarist al construcţiei socialiste lată o mostră, de 
acum cinci decenii "Vă duceţi acum / Ultima dată 
pe drum / Câte patru la rând / Fără ham. fără 


greutate / Parcă visând, necrezând / Că şi asta se 
poate / Până la abator mai este / Vă puteţi spune 
câte o poveste / Tractorul din colectivă / Stă lângă 
cucuruzul adunat stivă / Aţi priceput; cu mii de cai 
putere / Să crape zoni unei alte ere" Neghioabele 
versuri scrise pentru calul pornit spre abatoarele 
oraşului, nu mai necesită comentarii; poetul uitat pe 
drept de posteritate are "sensibilitatea" specific 
comunistă 

Barbaria cu care este tratat calul din ziua de 
astăzi este aceeaşi de atunci. 

In urmă cu câteva luni, am fost fără să vreau 
martorul unei scene pe care era mai bine dacă nu o 
vedeam. Pe Şoseaua Giurgiului un cal era bătut cu 
bestialitate de un cetăţean tuciuriu care-i dădea 
şuturi în burtă pentru că nu putea să tragă o căruţă 
supraîncărcată prosteşte Oamenii l-au apostrofat 
pentru tratamentul criminal pe care îl aplica calului; 
tuciunul. "isteţ", răspunde, "e calul meu, fac ce vreau 
cu el; dacă nu vă place, trageţi voi la căruţă în locul 
lui“. Eu l-^ş fi pus însă pe el să tragă în locul 
calului... 

Nu demult, la un post de televiziune am văzut o 
scenă cumplită; un cal bătrân, costeliv şi orb. a fost 
legat la ochi şi apoi omorât cu o lovitură de topor 
aplicată în moalele capului. O jună reportenţă, care 
nu ştia să arate Africa pe hartă, l-a întrebat candid 
de ce procedează aşa. cu un zâmbet fals 
profesional Răspunsul a fost aidoma celui al 
căruţaşului; "era bătrân, l-am ţinut vreo zece am. nu 
mai putea munci..." 

Adevăratul stăpân, nu-şi bate joc de animalul 
care-l ajută; simţul proprietăţii nu se manifestă prin 
distrugere, ci prin grija feţă de animalul posedat. 

Să lăsăm zeflemeaua, să ne curăţăm sufletele de 
zgura răutăţii, să avem grijă de adevărat stăpân faţă 
de animale, să nu folosim băşcălia şi să nu ne 
considerăm isteţi doar pentru că putem să chinuim în 
voie nişte animale care au un profund ataşament 
faţă de om, aşa cum nu au mulţi oameni pentru 
semenii lori 

Motorizarea a limitat mult folosirea animalelor la 
munci din agricultură şi. mai ales. în transporturi 
Personal agreez dispoziţiile ca în Bucureşti şi în 
capitalele judeţene să nu mai arcule utilaje cu 
tracţiune animală, pe care nu ai să le vezi decât în 
ţările subdezvoltate 

E de râs suntem singura ţara europeană care 



nu are hipodrom. în perioada interbelică, Capitala 
avea două hipodroame: unul superb, o bijutene. la 
Băneasa. pe locul actual al Expoziţiei, cu o pistă 
excepţională făcută de suedezi, unde aveau loc 
săptămânal alergân de trap şi galop, iar derby-ul 
anual era un prilej de etalare a lumii distinse, al 
doilea funcţiona în cartierul Floreasca, în nocturnă, 
în apropierea lacului cu acelaşi nume Să nu omit 
mai era un hipodrom renumit şi la Brăila, desfiinţat şi 
el. întrucât construcţia socialismului nu permitea 
practicarea jocurilor “de noroc" erau mai bune şi 
mal "frumoase" paradele de 1 mai şi 23 august 

Poate, cine ştie. o să avem şi noi doctori 
veterinan angajaţi de stat. şi judecată urmată de 
sancţiuni, nu formale şi verbale, ci pecuniare pentru 
cei care chinuiesc animalele 

Nimănui nu îi este permis să omoare un câine 
sau un cal pe motivul că animalul îi aparţine 




CUVÂNTTJl lE4jiî©NÂ!ît Septembrie 2006 


Pag 11 






























ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE 
ROMÂNEŞTI 
- premii în cărţi - 

Condiţii de participare: vârsta max. 35 ani; răspunsurile se vor trimite în scris pe 
adresa sediului, se pot da telefonic sau personal, la sediu, până la data de 10 a 
lunii următoare apariţiei revistei. Premiile se vor ridica de la redacţie. 

RĂSPUNSUL CORECT LA ÎNTREBAREA LUNII AUGUST: că în cadrul cuibului 

se formează legionarii, de ce aceste şedinţe de cuib nu încetează după ce respectivii 
membri ai cuibului au devenit legionari? 

a fost dat de Mihnea Oncescu din Piatra Neamţ. 32 de ani, care a câştigat cartea *’Pe poarta 
cea strâmtă" - Ana Maria Marin. 

RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL: 



Şedinţele de cuib nu au numai rol educativ, de 
formare a naţionalistului creştin; membrii sunt 
prieteni, întrucât orice cuib se constituie în baza 
afinităţii între membri; cuibul este o a doua familie, 
având la bază dragostea: aici sunt oameni de 
aceeaşi vârstă, aceeaşi putere de înţelegere, 
aceeaşi constituţie sufletească. 

Cuibul este un tonic moral, o oază 
sufletească. 

Cuibul dezvoltă iniţiativa, capacitatea de 
creaţie şi organizare, calităţile de conducător, 
spiritul de echipă şi de răspundere; fiecare este 
remarcat numai prin propriile calităţi. 


Cuibul este o şcoală de caractere, o cetate ferită, 
prin înalte îngrădituri morale, de vânturile 
scepticismului dizolvant, ale laşităţii şi corupţiei, de 
aceea legionarul are nevoie reală de a-şl petrece 
săptămânal o oră în cadrul cuibului. 

Apoi, întreg sistemul de organizare legionar 
este bazat pe ideea de cuib, adică un grup vanind 
între 3 şl 13 oameni, sub comanda unui şef. în 
Mişcare nu există indivizi separaţi; individul este 
încadrat în cuib, iar organizaţia legionară nu este 
formată dintr-un număr de membri, ci dintr<un 
număr de cuiburi. 

La celelalte organizaţii, unde există comitete şi 
membri (indivizi separaţi), lucrează numai câţiva din 


comitet, iar restul stau. pe când în sistemul cuibului, 
prin obligaţia fiecărui/culb de a-şi înscrie în palmares 
o pagină cât mai glorioasă, absolut toata lumea 
munceşte. Sunt o serie întreagă de lucruri pe care 
un om singur nu le poate rezolva. Iar o întreagă 
organizaţie este prea mare pentru a se ocupa de ele; 
cuibul este unitatea cea mai potrivită pentru a le 
executa. Membrii unui cuib sunt mult mai uşor de 
întrunit decât membrii unei organizaţii întregi, cuibul 
fiind astfel mai operativ, iar pentru activitatea unui 
Cuib nu sunt necesare nici fonduri băneşti, nici 
maldăre de acte. 


ÎNTREBAREA LUNII SEPTEMBRIE: De ce Căpitanul a fost asasinat (la instigarea iudaică), iar profesorul A. C. Cuza, renumit 
Ideolog antisemit, a trăit liniştit până la adânci bătrâneţi? 

PREMIU: Spre Eminescu-Radu MIhai Crişan. 


*** 

CONTRIBUŢII FINANCIARE LA EDITAREA "CUVÂNTULUI LEGIONAR" 


Am înfiinţat această rubrică începând de 
numărul trecut, pentru a putea să mulţumim pe 
această cale susţinătorilor publicaţiei noastre! 

li vom publica pe donatori în trei feluri, 
după importanţa donaţiei sau după dorinţa 
de confidenpalitate > sau nu - a fiecăruia: 

- la donaţii de 100 RON (1 milion lei vechi) vă 
vom publica fotografia; 

- la donaţii mai mici există 2 opţiuni: 
publicarea numelui şi eventual localitatea sau 
adresa, sau publicarea unui pseudonim sau 
motto care să vă reprezinte. 

Redacţia vă va trimite prompt chitanţa de 
confirmare, dacă are unde 


Adresa este cea de la abonamente (a se 
vedea mai sus), pe numele lui NIcolae Badea, 
secretarul de redacţie. 

Prin această rubrică se răspunde 
necesităţilor de transparenţă (să facem viaţa 
mai uşoară celor ce îşi bat capul cu 
monitorizarea revistei) şi necesităţilor noastre 
financiare. 

Opţiunea pentru unul din modurile de mai 
sus vă poate fi asigurată prin conţinutul 
informaţiilor pe care ni le trimiteţi. 

Vă mulţumim anticipat! 


LISTA DONATORILOR DE 100 RON A 
FOST DESCHISĂ DE: 

- dl. R. M. C. din Bucureşti, care doreşte sâ- 
şi păstreze anonimatul şi care transmite tuturor 
Românilor mesajul: "înţelegeţi-l pe Eminescu şi 
pe legionari, până nu este prea târziu şi vom 
dispare ca naţiune!" 

- şi de dl CAROL PAPANACE, tot din 
Bucureşti (fratele şi editorul cunoscutului 
ideolog şi publicist naţionalist creştin, consilier 
al Căpitanului, comandantul legionar Const. 
Papanace). 


NOTĂ PENTRU CEI CARE REFUZĂ SĂ ÎNŢELEAGĂ SAU SE FAC CĂ NU ÎNŢELEG: 

Unii ne-au întrebat ce vrem să spunem prin fraza "vrem să facem viaţa mai uşoară celor ce îşi bat capul cu monitorizarea revister (frază din 
cadrul rubricii de mai sus: ^^Contribuţii financiare la editarea Cuvântului Legionar"). 

Le răspundem: este o ironie (pare-se. prea subtilă pentru unii) la adresa celor care ne întreabă mereu: "De unde aveţi bani?" Banii pentru 
editarea revistei provin din cotizaţiile legionarilor şi din donaţiile simpatizanţilor 

Şi întrucât ajutorul efectiv al simpatizanţilor ne este necesar, pentru a-i stimula am înfiinţat rubrica de mai sus, lăsănd, totodată, la 
latitudinea fiecăruia să^şi păstreze anonimatul dacă doreşte expres aceasta. 


*** 

ÎN ATENŢIA CITITORILOR trecuţi, prezenţi şi viitori: 


Datorită felului nepotrivit de repartizare în 
teren (municipiul Bucureşti) a publicaţiei 
noastre, suntem nevoiţi să schimbăm sistemul 
de distribuţie, după cum urmează: se va 
restrânge numărul de puncte de distribuţie de la 
cca. 100, la 13, având în vedere că la unele 
unităţi ajungeau câte 2-3 exemplare 

începând cu acest număr publicaţia se 
va distribui prin următoarele centre 
Rodipet: 

1 A.S E - Calea Dorobanţilor - Staţie 
RATB; 


2. Batişte - Proiecţia pe N. Bălcescu - 
Restaurant Pescarul; 

3. Piaţa Domenii; 

4. Gara de Nord - Peron 1 Incintă; 

5 Piaţa Romană - Staţia Metrou - Staţie 
R.A.TB.; 

6 Aurel Vlaicu - Şos. Pipera - Staţia de 
Metrou; 

7. Dorobanţi - Piaţa - Radu Beller; 

8. Peria - Dorobanţi - Ştefan cel Mare; 

9. Complex - Piaţa Bucur Obor; 

10. Piaţa Reşiţa - Cap linie troleibuz; 


11 Sf Gheorghe - Bd. I.C Brătianu - Staţie 
R A T.B.. 

12 Drumul Taberei 34. 

13. Calea 13 Septembne - Intersecţie Şos 
Panduri 

Prin contract, Rodipet este obligat să 
afişeze *’Cuvântul Legionar** (ca, de 
altfel, orice publicaţie). Ne veţi face un 
serviciu amintind acest lucru 
vânzătorului, atunci când este cazul. 

Vă mulţumim! 




Pag. 12 


Septembrie 2006 















^j|] 

ITINERAR ITALIAN: VENEŢIA (I) 


Sunt destul de multe ţări cărora, dacă le-ai vizitat 
capitala şi alte douâ-trei oraşe, poţi afirma, cu 
certitudine, că ai reuşit să cunoşti aproape în 
totalitate ţara respectivă întrucât ai văzut tot ce este 
mai frumos şi mai interesant. Italia însă nu intră în 
această categorie deoarece aproape toate oraşele 
ei. care mai de care. prezintă un interes major 
tunstic. aşa încât •’peninsula" trebuie străbătută de la 
un capăt la altul de câteva ori. ceea ce presupune tot 
atâtea vacante 

VENEŢIA este una din porţile de intrare în 
Italia, oraşul cu cea mal puternică personalitate. Fac 
această afirmaţie întrucât, statistic vorbind. Veneţia 
însumează 128 de insule şi 150 de canale cu peste 
450 de poduri, fiind despărţită în două de Canal 
Grande. "şarpele acvatic" cu o lungime de 3.700 m. 
Veneţia mai înseamnă 2149 de străzi înguste, multe 
pavate încă de acum câteva secole Precizările care 
le fac se referă însă numai la Veneţia turistică, nu la 
cea industrială de care este legată de un pod lung de 
7 Km care străbate laguna, pe care circulă trenurile 
şi autobuzele. Nu mă voi referi deci la Veneţia 
terestră pe care, alături de marea majoritate a 
turiştilor, nu am vizitat-o. 

Coborât în gara feroviară am luat o barcă pe 
Marele Canal "Grandioasa şosea a Veneţiei" care 
străbate oraşul de la un capăt la altul. Această arteră 
principală, scânteietoare, este flancată de palate, 
toate colorate, realizate îndeosebi între sec. al XIII- 
lea şi al XVIII-lea. în toate stilurile clasice cunoscute: 
bizantin, gotic, renascentist şi baroc. (Nu am mers cu 
gondola deoarece costa prea mult.) Dar să nu încep 
descrierea Veneţiei cu palatele aflate de o parte şl 
de alta a CANALULUI GRANDE, ci cu obiectivele 
majore, aflate la capătul său, ca Piaţa San Marco 
(poate cea mai renumită din lume). Aici. indiferent de 
anotimp, piaţa este aglomerată, încât este aproape 
imposibil să faci o fotografie cu ansamblul ei pentru 
că în prim plan prinzi numai turişti acoperiţi cu 
porumbei care mănâncă grâu din palmă. Atracţia 
numărul unu este, fără îndoială, BISERICA SAN 
MARCO care dă. de altfel, şi numele PIEŢEI. Ea 



numele evanghelistului Marcu ale cărui 
<>^minte au fost recuperate (sau furate. 
<lepinde de punctul de vedere) de veneţieni din 


Alexandria în sec. al IX-lea. Edificiul uriaş pe care 
îl vedem astăzi a fost construit la sfârşitul sec al 
Xl-lea Faţada somptuoasă are cinci arcade 
decorate cu mozaicuri sclipitoare Deasupra 
arcadei principale se află reproduceri după 
faimoşi cai din bronz, considerate a fi vechi opere 
romane sau elenistice din sec. al lll-lea d.Hr. Ei; 
au fost furaţi de veneţieni în 1204 din 
Constantinopol, rechiziţionaţi apoi încă o dată. 
dar de Napoleon, pentru a fi duşi la Paris în 
1797; au fost înapoiaţi în 1815, acum aflându-se 
în interiorul bazilicii, protejaţi de porumbei şi 
poluare. Atmosfera somptuoasă din interior este 
sporită de decoraţiunile pereţilor; plăci de 
marmură acoperă partea de jos. în timp ce 
mozaicuri din aur împodobesc arcadele şi 
cupolele pe o supraf de 4.000 mp, ceea ce face 
ca biserica să mai fie numita şi Biserica de Aur. 

Am vizitat şl Trezoreria care adăposteşte o 
colecţie inestimabilă de aur şi argint din Bizanţ. 

PALATUL DOGILOR îţi taie respiraţia 
indiferent din ce parte a pieţei îl priveşti. Byron 
spunea că această "clădire mare şi somptuoasă" 
este cel mai măreţ şi cel mai remarcabil exemplu de 
construcţie în stil gotic din oraş. Reşedinţa oficiala a 
dogilor, palatul este acum o dovadă elocventă a 
puterii şi pompei din perioada sa de glorie. Palatul 
are trei aripi, fiecare 
cuprinzând o mulţime 
de camere şi săli 
grandioase. Cea mai 
mare şi mai 
impresionantă este 
Sala Marelui Consiliu 
care îi putea găzdui pe 
toţi cei 1700 de nobili 
veneţieni care făceau 
parte din consiliu. 

Pictorul meu 

preferat este Tintoretto 
fiindcă ce am văzut 
creat de el în acest 
palat m-a impresionat 
şi m-a uluit deopotrivă. 

Greu m’i-am luat ochii 
de la pictura sal 
intitulată "Paradisul" la' 
care a lucrat patru am. între 1588-92, pictura care. 
datorită dimensiunilor uriaşe (7 X 22 m) a fost timp 
de mai mulţi ani cea mai mare pictură din lume. 
Câteva sute de personaje, peste 500, numără 
această colosală pictură pe care nu o voi uita 
niciodată. O altă lucrare aparţinând unui pictor ia fel 
de însemnat. Veronese, este Triumful Veneţiei", 
fascinantă, şi o alta . mult mai frumoasă, "Seducerea 
Europei". Tavanul acestei uriaşe săli este acoperit în 
întregime cu aur de 18 karate. 

Alături de palat este fosta închisoare ducală, cei 
judecaţi şi condamnaţi erau conduşi spre celulă pe 
un pod îngust şi acoperit Cum acesta oferea 
prizonierilor ultima licărire de libertate el a fost numit 
PUNTEA SUSPINELOR 

Veneţia este oraşul îndrăgostiţilor. Podul are 
acum, în zilele noastre, un aer romantic şi este 
preferat de tinerii îndrăgostiţi, care se sărută sub pod 
(de obicei într-o gondolă), spunându-se că astfel 
dragostea lor va dura. 

Dar să vorbesc şi de celelalte obiective 
turistice care închid patrulaterul PIEŢEI SAN 
MARCO Aici se află Campanila, unde. de sus, 
urcat cu ajutorul unui lift. admiri panorama întregii 
pieţe. 

Un alt turn, mult mai celebru, este cel cu ceas, 
proiectat de Conducci în 1496, unde. în vârf. doi 
maun din bronz bat ora exactă 

Tot pe o latură a pieţei se află Librâria 
Sansoviniana, construită în sec al XVI-lea, 
considerată drept una din cele mai frumoase 
construite vreodată 

La capătul dinspre lagună se afla două columne 
înalte, vechi din sec. al Xll-lea; una încununată de un 
leu înaripat, simbolul Veneţiei, iar cealaltă de o 
statuie a Sf. Teodor, primul patron spiritual al 




oraşului. Dar fiindcă ambele coloane se află în 
imediata vecinătate a debarcaderului, am luat o 
barcă (nu gondola!) care m-a trecut pe celălalt mal. 
pentru a vedea unul dintre cele mai importante 
puncte de reper din Veneţia, maiestuoasa 
BISERICĂ SAN GIORGIO MAGGIORE. ce se înalţă 
pe insuliţa cu acelaşi nume Această capodoperă 
clasică are un intenor Imens din piatră albă, în care 
se află opere de artă ale lui Tintoretto şi o clopotniţă 
înaltă din care se vede o mare parte din lagună 

Reîntors în Piaţa San Marco, mi-am permis 
"luxur să beau o mică ceaşcă cu cafea ia cea mai 
faimoasă cafenea din piaţa, pe nume Ronan, mereu 
plină cu turişti din toată lumea Cafeneaua are o 
mică orchestră care cânta non-stop muzică veche, 
de cafă concert, la fel ca şi la cafeneaua Quadri, tot 
celebră, aflata vis-a-vis. 

în următoarele zile am mers mai puţin perpedes 
şi mai mult cu "vaporetto" pe apă Pornind de la 
capătul Canalului Grande. Piaţa San Marco, am opnt 
în mai toate staţiile înşirate către gară 

Aşa cum am spus. pictorul meu preferat este 
Tintoretto şi am vrut să văd ŞCOALA SAN ROCCO 
mult apreciată pentru operele sale de artă 
religioasă. Aia Tintoretto a pictat toţi pereţii şi 
tavanul şcolii în care era profesor. între anii 1564-87. 
scenele dramatice din Viaţa lui lisus culminează cu 
"Crucificarea" despre care Henry James'sena "Cu 
siguranţă nici o altă pictură din lume nu cuprinde mai 
multă viată omenească, aici se află totul, chiar şi cea 
mai aleasă frumuseţe. Este una dintre cele mai man 
opere de artă" 

Din multele palate aflate pe malurile Canalului 
Grande. cel mai frumos este "CASA DE AUR', 
construit în 1420, nobilul Marino CantarinI l-a 
acopenl în întregime cu foiţe de aur şi de-aici şi 
numele Palatul adăposteşte o bogată galene de 
artă 

Lângă gară. demn de menţionat, este PALATUL 
VENDRAMIN - CALERGI. unul dintre cele mai 
minunate palate renascentiste, construit între 1440- 
1504. Aici a munt compozitorul Wagner, în 1883. 

Pe malurile Canalului am mai vizitat o măreaţă 
biserică în stil baroc. SANTA MARIA DELLA 
SALUTE, din sec al XVII-lea, ridicată drept 
mulţumire pentru salvarea oraşului de ciumă în anul 
1630. 

Lângă debarcader. In staţia Sânt Angelo. se află 
PALATUL GRIMANI, o capodoperă a Renaşteni 
târzii, iar în faţa lui cel mal faimos pod. PONTE Dl 
RIALTO. care se arcuieşte peste Canal Este din 
piatră, construit între 1588-92. prevăzut cu 
balustrade, şi are două rânduri paralele de magazine 
înghesuite care vând articole din piele, măşti, 
mătase şi suveniruri. 

(continuare fn numărul viitor) 


CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2006 ^^9 


13 















ARON COTRUŞ: POEZII INEDITE CARE NU AU 
PÂNĂ ACUM: 


TRICOLORUL 

M/-e dor, mi-e dor de tine, 
de câmpul tău albastru, 
de galbenul de grâne, 
de sângele color! 

Simbol de libertate 
plătită-n mii de jertfe, 
aş vrea să domini cerul, 
iubite tricolor! 

Să mai trăiesc atâta, 
mi-e rugamflăcăratâ. 
să pot vedea cum mândru 
tu fâlfâi sus pe cer, 
în ţara desrobită 
pe fruntarii deschise 
şi-n mâini descătuşate 
care ocrotire-tj cer! 

La troiţa din răscruce, 
ce-au pângărit păgânii, 
în colbăita cale 
aş vrea să mă închin: 
răpit de bucurie 
şi sfânta mulţumire, 
durerea iobăgiei 



acolo să mi-Chalin. 


*** 


VĂZUT LUMINA TIPARULUI ÎN ROMÂNIA, 



Iar tu, simbolul patriei, 
să te răsfrângi în lacrimi, 
cam picături de ploaie 
culori de curcubeu, 
ca el să fii heraldul, 
prevestitor de pacea 
cea binecuvântată 
de cer şi Dumnezeu! 


CODRULE, CÂND VOI CĂDEA 

Codrule, când voi cădea, 
în- împărăţia ta. 
pleacă ramuri rourate, 
şi mă-ngroapă ca pe-un frate, 
că tu. codrule, ştii bine, 
că nu te-oi da de ruşine, 
şi-oi cădea ca alţi voinici, 
cum îi datina pe-aici, 
în picioare, mândru, drept, 
si cu puşca lângă piept... 

De-aş mânca iama pământ, 
şi mi-aş face cuib pe vânt, 
tot vin vara să vă cânt. 


ROMÂNI VALOROŞI ’VITAŢI" SAU NECUNOSCUŢI (continuare din pag. 8) 


HENRI COANDÂ (1886-1972) este cunoscut în 
lume datorită faptului că a reuşit primul zbor 
aeroactiv cu un avion construit integral de el şi 
propulsat de motoreactor. cât şi datorită efectului ce-i 
poarta numele, "efectul Coandă" 

Puţini sunt însă cei care ştiu de descoperirea sa 
epocală din domeniul nutriţiei: "apa vie". Aceasta 
este o apă cu un potenţial uriaş asupra sănătăţii 
umane, pe care savantul român a descoperit-o 
călătorind în cinci regiuni geografice ale lumii, unde 
oamenii trăiau peste 100 de ani:'Tara Hunzilor din 
nordul Pakistanului, Vilcambamba din Ecuador, o 
vale muntoasă din Georgia, una din Peru şi alta din 
Mongolia. Henri Coandă a ajuns la concluzia că 
aceşti oameni din zone atât de diferite ale globului şi 
cu o alimentaţie diferita trăiesc atât de mult, 
deoarece consumă apa provenită din gheţuri sau 
gheţari. De aici a dezvoltat o întreagă teorie conform 
căreia fulgii de zăpada sunt vii, având un sistem 
circulator intern. Aici trebuie să ne amintim că 
savantul român este considerat părintele dinamicii 
fluidelor Convins că formula-acestei ape putea fi 
recreată în laborator, el i-a încredinţat continuarea 
studiilor ştiinţifice asistentului său, americanul Patrick 
Flanagan care după 30 de ani de cercetări a creat 
două produse, numite "Active-H" şi "Crystal Energy", 
două ingrediente ce asigură prelungirea substanţială 
a vieţii. 

ELVIRA POPESCU (1894-1993) a pus bazele 
Teatrului Mic din România şi nu numai. La 25 de ani 
era deja directorul teatrului Excelsior. ulterior 
stabilindu-se în Franţa, unde a avut o activitate 
prodigioasă Deşi francezii au adoptat-o imediat, ea 
spunea ca teatrul nu-l simte decât româneşte 
"Sentimentele mele de bucurie, de tristeţe, nu 
vorbesc decât româneşte Niciodată sentimentele 
mele nu s-au schimbat Am rămas aceeaşi 
româncă ” 

DUMITRU DAPONTE (1894- 1965) a construit în 
premieră mondială aparatul de filmat pentru filmul 
stereoscopic, deschizând astfel calea proiecţiei 
cinematografice în relief. Este vorba despre 
camera cu două obiective, la 6 cm distanţă. In 
vederea acomodării ochilor la variaţiile de câmp 
vizual, şi un mecanism de stabilire a distanţei dintre 
obiectiv şl subiect Aparatul a fost brevetat în Anglia, 
in anul 1923. iar în 1931. tot în această ţară. 
Daponte a brevetat mai multe invenţii în 
cinematografia color. 


SOFIA lONESCU s-a născut în 1920 şi 
prima femeie neurochirurg din lume. 



Prima operaţie pe creier a realizat-o la vârsta de 
23 de ani. efectuând o intervenţie chirurgicală 
complicată de care profesorii din vremea respectivă 
s-au ferit. Au urmat alte mii de operaţii pe coloană 
şi pe creier, salvând nenumărate vieţi. Sofia 
lonescu a învăţat să opereze chiar de la celebrul 
prof. român Bagdasar 

Timp de 47 de ani şi-a dedicat viata bolnavilor şi 
lucrărilor ştiinţifice. împărţindu-se între spital, birou, 
policlinica cu plată şi familie. Ea spunea: "cea mai 
mare fericire a vieţii mele era rezultatul operaţiei". 

Distinsa doamnă doctor Sofia lonescu trăieşte şi 
astăzi, la 96 de ani. având o pensie de mizerie Spre 
ruşinea statului român, ea supravieţuieşte doar 
datorită vânzării tablourilor valoroase şi a lucrurilor 
vechi pe care le are moştenire de familie. 

GHEORGHE CÂRŢAN (1849-1911) cunoscut 
românilor ca BADEA CÂRŢAN. s-a născut în satul 
Oprea din Ţinutul Făgăraşului. Cioban fiind, a plecat 
în Bărăgan, la stâna lui Ion Cotigă, unde a învăţat să 
scrie şi să citească, învăţând despre strămoşii săi. 
despre daci şi romani, despre moartea regelui 
Decebal şi despre columna lui Traian. După ce a 
plecat voluntar în Războiul pentru Independenţă, 
i-a încolţit un gând în minte: acela că împăratul 
de la Viena va înţelege plângerea lui şi-l va 
împlini dorinţa ca românii să fie împreună. 

După ce doi ani a aşteptat să ajungă la împărat, 
Badea Cărţan a mai dormit câteva nopţi în temniţele 
vieneze. Destinul său a fost schimbat de "Istoria 
romanilor supt Mihai Voievod Viteazul" a lui Nicolae 
Bâlcescu, căci, după ce a citit-o, a plecat la 
Bucureşti să vadă statuia voievodului. Aici l-a găsit 
slujitorul prof Alexandrescu Urechia, care l-a găzduit 
şi l-a dus prin toate muzeele Bucureştiului Acesta 
este momentul când ciobanul Gheorghe Cărţan 
devine Badea Cărţan şi ajunge la Liga Culturală, 
devenind personaj principal în presa vremii Nu după 
mult timp îi spune Iul Urechia că vrea să plece la 
Roma, ceea ce şi face, luând cu el şi un săculeţ de 
pământ din satul Cărţişoara După 45 de zile a ajuns, 
s-a învârtit în jurul stâlpului uriaş până când a citit 
toată istoria de pe el. apoi a vărsat la picioarele 
Columnei săculeţul cu pământ ce-l adusese de 
acasă, s-a învelit în cojoc şi, rupt de oboseală, a 
adormit Ziarele de a doua zi titrau mare "Un dac a 
coborât de pe Columnă' 

Duiliu Zamfirescu aflat la Roma, l-a introdus 
marilor personalităţi ale vremii De acum Badea 
Cârţan devenise "om politic" 

întors acasă a început să cumpere cărţi pe cont 
propriu şi să le răspândească in comuna sa natală 


Câteva dintre aceste cărţi se mai află încă la Muzeul 
"Badea Cârţan" din Cârţişoara. A murit în anul 1911, 
fiind înmormântat la Sinaia. 

ELISABETA RIZEA este un simbol al luptei 
anticomuniste din România ce a vrut să trăiască 
şi să moară liber. Deşi a fost o femeie simplă, fără 
nici un aport la dezvoltarea ştiinţei sau cercetăni 
româneşti, totuşi ne-am gândit că merită cu 
prisosinţă să fie pusă în panoplia românilor valoroşi 
"uitaţi" sau necunoscuţi Elisabeta Rizea a fost 
torturată cu sălbăticie în temniţele comuniste, 
atârnată cu părul de un cârlig şi bătută până la 
pierderea cunoştinţei. Cu toate acestea nu a trădat 
niciodată grupul Arsenescu - Amauţoiu al 
luptătorilor din munţi, grup cu care avea legătură şi 
pe care îl spnjinea. A fost eliberată din închisoare în 
anul 1964, dar despre ea nu s-a auzit decât după 
1990. 

GHEORGHE ZAMFIR artistul de gemu 
contemporan cu noi. ce a reuşit sâ scoată sunete 
mistice, profund româneşti, din instrumentul 
nostru naţional, naiul. în anii 1970 a cucerit lumea, 
susţinând zeci de concerte cu biletele total epuizate 
Şl casele închise Gheorghe Zamfir a revoluţionat 
arta sunetului, făcând sâ se nască medita apropiere 
dintre nai şi orgă A compus prima simfonie pentru 
nai existentă în lume. a fost invitat la cele mai man 
case. l-a cântat Papei loan Paul al IMea în 
deschiderea procesiunii de la Vatican, a avut 
concerte în Israel Actualmente a fost catalogat 
”antisemlf’ şi pus bine *într-un insectar" cu această 
etichetă (cu care te dud şi în mormânt, dacă ţi s-a 
pus) A avui îndrăzneala să deschidă gura şi să 
spună câteva vorbe ce hau supărat pe "iluminaţr De 
atunci Şha semnat moartea socială, dispărând 
complet de pe firmamentul presei româneşti sau al 
televiziunilor La Universitate a cerut o sală ca să-şi 
poată face catedra de nai, dar a pnmit o mansardă 
plină de igrasie în acelaşi timp, un alt naist, banal, 
ţigan de origine, ce se afla in S U A., este promovat 
din toate puterile ca fiind "regele naiului românesc"! 
Pe baza căror merite? Cu toate acestea. Gheorghe 
Zamfir nu s-a lăsat doborât şi. la începutul anului 
2006. a realizat la Toronto premiera mondială 
absolută a "Anotimpurilor*' de Vivaldi, cu solo nai în 
locul vioni Nici un alt naist nu a avut curajul şi 
profesionalismul sâ atace această partitură şi asta 
ne spune multe despre cine este de fapt Regele 
naiului românesc la ora actuală De fapt ca sâ fim 
corecţi, vorbim despre Regele mondial al naiului 
românesc 


LE<G90NAIR Septembrie 2006 




Pag 14 


















AIUOUL evocă mii de oameni asasinaţi aici cu bestialitate, în secret, de către regimul comunist. 

" pfeSi^i 14 Septembrie, supravieţuitorii temniţei Aiudului se adună, din toată tara, pentru a omagia memoria 

miilor de camaraz., intelectual, ş. ţărani, tineri şi vârstnici, închişi aici, torturaţi şi asasinaţi de regimul comunist: 


Monumentul Deţinuţilor Politic 



Aproape de marginea oraşului AlUD se ridică un 
monument impunător (proiectat de regretatul arh. 
A/ig/je/ Marcu), din marmură albă. MONUMENTUL 
deţinuţilor politici din timpul regimului 
comunist - sau MONUMENTUL EROILOR, cum i se 
mai spune, a cărui construcţie a durat şapte ani 
(1992- 1999) 

Edificiul se află chiar pe locul unde au fost 
înhumate de-a valma, în groapă comună, în urmă 
cu jumătate de secol, trupurile chinuite şi zdrobite 
ale martirilor neamului nostru. 

In timpul regimului comunist, pentru a masca 
oroarea miilor de morţi. în partea dinspre oraş a 
gropii comune au fost construite blocuri, în acestea 
locuind torţionarii şi securiştii Aiudului. Acum. aici 
locuiesc copiii lor. 

închisoarea de la Aiud este încă în funcţiune - 
pentru deţinuţi de drept comun însă Faimoasa Zarcă 
a Aiudului, unde erau aduşi deţinuţii pentru a fi 
exterminaţi, a rămas doar o amintire sinistră. 

Monumentul, postat pe o pantă, deasupra 
cimitirului oraşului, străjuieşte toată valea 

Urţ fundament masiv adăposteşte în interior 
MĂNĂSTIREA "Sfinpi Arhangheli Mihail şi Gavriif' 
şi OSUARUL, iar deasupra lui se înalţă 14 CRUCI 
dispuse în două şiruri de câte şapte, pe acestea 
spnjinindu-se o cruce enormă, simbol al calvarului, al 
Golgotei neamului românesc pe care au urcat-o 
deţinuţii de la Aiud 

In memoriam 

Tot ceea ce a mai rămas din miile de oseminte 
ale ţăranilor, preoţilor, generalilor, oamenilor de 
cultură, studenţilor şi elevilor ucişi la Aiud a fost 
adunat cu pietate într-un OSUAR. Unii au fost 
identificaţi, alţii însă au rămas până azi 
neştiuţi. 

Martirii de la Aiud strigă necontenit "Prezentr 
pentru că pereţii mănăstirii sunt acoperiţi, de la 
Intrare şi până în dreptul altarului, cu plăci de 
marmură inscnpţionate cu numele lor 

La Aiud şi-au sfârşit viaţa pământească şi 
preotul instructor legionar Ilie Imbrescu. autor ai 
extraordinarei cărţi "Bisenca şi Mişcarea Legionară", 
Şi comandantul legionar av Andrei C. lonescu - 
Întemeietorul primului cuib din Bucureşti, şi poetul 


naţionalist, simpatizant legionar. Vasile Militaru. şi 
scriitorul (simpatizant legionar) Const. Gane, şi 
senatorul legionar, general în Armata Română. 
Const. Petrovicescu. şi renumitul sociolog, prof 
universitar (şi senator legionar) Traian Brăileanu, şi 
preotul (legionar) Andrei Mihăilescu - paroh ai 
Bisericii Sf. Ilie Corgani din Bucureşti, şi o parte 
dintre eroii rezistenţei anticomuniste în munţi. 
Tot aici se află inscripţionate şi numele "Sfântului 
închisorilor^, student (legionar) Valeriu Gafencu 
(care. deşi a murit în închisoarea de la Tărgu Ocna. 
figura în actele închisorii Aiud); de asemenea, şi 
numele faimoşilor luptători cu arma în mână 
împotnva comuniştilor comandor P. Domăşneanu, 
col. Gh. Arsenescu, preot N. Andreescu, av. 
Spiru Blănaru - şi mulţi alţii (împuşcaţi în diferite alte 
localităţi, dar figurând formal. în acte. la Aiud). 

Prof Mircea Vulcănescu. prof Gh Mânu, ing. Ion 
Gigurtu, gen. Aurel Aldea. gen losif lacobici gen. 
Nicolae Macici (şi multe alte personalităţi) fac parte, 
de asemeni, dintre victimele de la Aiud ale regimului 
comunist. 

Celebrul avocat - antilegionar - Istrate Micescu a 
murit între aceleaşi ziduri de închisoare cu 
legionarii... Şi tot ia Aiud, ca o ironie a soartei, a fost 
asasinat şi comunistul Lucrefiu Pătrăşcanu De către 
tovarăşii săi de "idealuri’... 



Supravieţuitori ai Aiudului 

La Aiud a pătimit şi poetul Mişcării, prof univ şi 
comandant legionar Radu Gyr, şi comandanţii Bunei 
Vestiri Radu Mironovici (unul dintre cei cinci 
fondatori ai Mişcării) şi Ion Dumitrescu-Borşa 
(secretarul Mişcării), şi ultimii doi fraţi ai Căpitanului 
(Decebal şi Cătălin Zelea Codreanu), şi comand 
legionari Ion Victor Vojen şi Dumitru Groza (şefi ai 
Corpului Muncitoresc Legionar), şi regretatul dr 
comand, legionar Ionel Zeana, cel ce a reînfiinţat 
Senatul Legionar în ţară după 1989. şi instructor 
legionar av Nelu Rusu, actualul şef al Senatului 
Legionar, şi instructorul legionar Viorel Tănase din 
Sibiu, cel mai bătrân legionar din lume, încă activ în 
cadrul Senatului Legionar, şi camaradul Jean Bukiu, 
de asemenea membru al Senatului Legionar, şi 
Carol Papanace. fratele şi editorul comandantului 
legionar Const Papanace. şi prinţul avocat legionar 
Alecu Ghika, şi generalul care a refuzat să tragă în 
legionari, Dumitru Coroamă, şi filosoful simpatizant 


legionar Const Noica (pentru a numi doar câteva 
notabilităţi) 

Dintre cei enumeraţi mai sus. doar patru mai 
trăiesc; Nelu Rusu. Viorel Tănase. Jean Bukiu şi 
Carol Papanace. 

Invitaţie pentru stângişti şi umanitarişti 

Una e să ai cunoştinţă din cărţi, la modul 
abstract, că au fost torturaţi şi ucişi mii de oameni, şi 
cu totul altceva este să calci pe acel loc de martiraj. 

îi invităm pe aşa -zişii "idealişti" de stânga, pe 
nostalgicii "binefacerilor* regimului comunist, să-şi 
susţină în continuare zisele idealuri de "etică şi 
echitate socialistă", "eliberare", "progres” etc. în 
faţa realizărilor lor concrete şi de necontestat de 
la Aiud, în faţa miilor de morţi martirizaţi' 

Preşedintele României s-ar putea reculege şi 
la groapa comună a mii de Români adevăraţi, nu 
numai ia Muzeul Holocaustului. Şi poate că n-ar 
mai avea nevoie de o Comisie care să cerceteze 
crimele comunismului 

Iar pe domnii umanitarişti români care ţipă şi 
ţopăie pentru victimele holocaustului, îi invităm 
să scoată măcar două vorbe de bun simţ şi 
despre drama de la Aiud: cum adică, fi 
^'interesează'' soarta lumii întregi, dar nu le pasă 
de cei care au fost schingiuip şi asasinap sub 
nasul lor?t 

”Să nu uitaţi!*’ 

"Aiud, sanctuarul răstignirilor româneşti de 
ce nici acum nu se aude numele tău, glasul tău. 
legendele tale'> 

De ce bardul Tudor Gheorghe nu cântă balade şi 
pentru tine? 

Aici neamul românesc s-a răscumpărat faţă de 
Dumnezeu, aici s-a scris una din cele mai eroice 
pagini din istona noastre contemporană, aia s-a 
înscris in circuitul nemunni naţiunea română 

în ziua aceasta de 14 septembrie ar trebui ca tot 
poporul român să fie in genunchi, sâ stnge numele 
tău, Aiud, şi numele celor ce au pătimit ca Prometeu, 
ca să se audă, sâ se audă de Români oriunde f 

Supravieţuitorii " 

(fragment din recenta scrisoare a doamnei 
prof. Flora Crăcea din Bucureşti) 

Am fost Şl suntem un neam oropsit, este 
adevărat, dar nu este mai puţin adevărat că. de 
multe ori, nu numai că nu i-am ajutat, nu numai 
că am stat deoparte, cu egoism şi laşitate 
dezgustătoare, dar i-am trădat pe cei care s-au 
ridicat să ne apere fiinţa naţională... 

Aşa cum spunea pânntele AUGUSTIN slujitor al 
sfintei Mănăstiri, probabil că România există încă 
numai datorită luptătorilor noştri care au fost 
martirizap pentru credinţa lor şi care acum. in 
Cer, se roagă necontenit la Dumnezeu pentru 
salvarea acestui neam pe care l-au iubit mai 
presus de viaţă. 


APEL PENTRU REPUNEREA ÎN DREPTURI A SCRIITORULUI DISIDENT PAUL GOMA 


Cina publicişti, istorici şi scriitori români: Dan Culcer. Ovidiu Nimigean, Valerian Stan. Flori Stânescu şi Mircea Stănescu solicită românilor sâ 
— I semneze un apel pentru repunerea în drepturi a scriitorului Paul Goma 

Facem apel la legionari şi la simpatizanţi să semneze şi să participe activ trimiţând la sediul redacţiei noastre scrisori 
individuale sau liste, cu numele, adresa şi seria şi nr. B. cu specificaţia pentru repunerea in drepturi a scriitorului Paul 
Goma, scnsori şi liste pe care le vom trimite mai departe 

încercăm prin aceasta să reparăm o imensă nedreptate făcută de regimul comunist, de cel postcomunist şi de 
internaţionala iudaică scriitorului român Paul Goma. 




CU'VÂNTUL LEdONAIÎ Septembrie 2006 *^^9 

























cec 


Revista se difuzează la chioşcurile RODIPET din 

bucureşti şi din toate reşedinţele de judeţ ale ţării, 
precum şi în alte localităţi. 

Vă rugăm cereţi revista. întrucât distribuitorii 
aflşeazâl___—_ 




ABONAMENTE PE ADRESA: 

NICOLAE BADEA (secretar redacpe) 

STR: VLAICU VODÂ NR. 23. BL V39, AP 37 
SECI. 3. BUCUREŞTI. TeL: (021) 322 3832 



Grigore Popovici - Rădăşeni (Suceava): Am 
înregistrat cu satisfacţie cele două noi apariţii 
editoriale ale dvs.: "Anecdote, balade, puhoaie şi 
pocâinţâ" şi "Anecdote-n patru iţe*. Ne-a amuzat, de 
asemeni, ’Broşunca de caricaturi" extrase din 
România liberă. Vă dorim cât mai multe apanţii 
editoriale, sănătate şi succes. 

Sergiu Eftimie - Piatra Neamţ: Aşa este. şi 
amintirile dvs de închisoare confirmă foarte multe 
alte memorii de deţinuţi politic, şl anume un lucru pe 
care mulţi îl ignoră: nu toţi cei declaraţi "legionari" de 
către comunişti au şi fost legionari. Pentru că au oferit 
mârţişoare cu imaginea Arhanghelului Mihail sau 
pentru că au dactilografiat câteva poezii de Radu Gyr 
şi le-au dat cunoştinţelor, au fost etichetaţi ca 
•legionari" (denumire generică dată de comunişti celor 
ostili lor). 

Vasile Anei - Baia Mare: V-am rugat ca. în cazul 
în care ne mai scrieţi, să dactilografiaţi paginile 
întrucât nu vă putem descifra grafia! Faptul că acum 
aţi scris cu majuscule în loc de minuscule nu ne ajută 
prea mult. fiind vorba despre acelaşi scris de mână. 
ilizibil! Din foarte puţinele şi micile fragmente pe care 
am reuşit să le descifrăm am înţeles că ne sfătuiţi, 
printre altele, să fim toleranţi cu celelalte culte (dvs. 
înşivă fiind pastor evanghelic). Noi. Românii, am 
tolerat atâtea, încât suntem pe patul de moarte, şi nu 
ne place deloc şi nu putem nici susţine şi nici aproba 
cultele şi sectele apărute în ultimul secol ca ciupercile după ploaie, străine de 
fiinţa naţională şi ostile credinţei noastre milenare, ortodoxe, care este. de două 
mii de ani. suportul nostru Invincibil. în vremuri de restrişte. Noi credem că toţi 
Românii trebuie sâ aibă credinţa lui Ştefan cel Mare. a lui Mihai Viteazul, a lui 
Eminescu, a lui CIprian Porumbescu. a Căpitanului, a lui Radu Gyr. Ţuţea, a 
miilor de eroi şi martiri - şi aceasta nu era nici evangheftstă, nici baptistă, nici 
iehovistâ etc.. ci ortodoxă! De altfel, chiar dvs. vâ "daţi cu stângul în dreptul" 
cerându-ne bunăvoinţă faţă de alte credinţe religioase şi atacând în acelaşi timp 
ortodoxismul: demonstraţi astfel, fără să vreţi, încă o dată, cine sunt cei care cer 
toleranţa ortodocşilor Este problema dvs. personală ce credinţă aveţi; noi nu vă 
impunem nici ortodoxismul, şi nici sâ ne citiţi, dacă nu vă convine Cât priveşte 
articolele pe care ni le trimiteţi insistent şi repetat spre publicare (aceleaşi şi 
aceleaşi articole apărute în diverse publicaţii în urmă cu ani de zile), sper să vă 
daţi seama de ce nu dăm curs invitaţiei dvs. (singurul cât de cât interesant şi în 
conformitate cu principiile noastre ar fi cel contra avortului, dar stilul pueril şi 
exagerat melodramatiCr face. de fapt, un deserviciu ideii, în loc să convingă). E 
clar deja: nu avem nici o afinitate. 

Victor lancu - Ploieşti: Să fim serioşi! Este culmea cinismului Şi a ridicolului 
a susţine că informatorii Securităţii şi-au turnat prietenii, colegii, vecinii şl rudele 
care îndrăzneau să aibă alte păreri decât cele ale comuniştilor, pentru apărarea 
siguranţei naţionale, câ ar fi fost. vezi Doamne, naivi şi patrioţii Ca şi cum era o 
problemă de viaţă şi de moarte pentru ţară câ X îl critica pe Ceauşescu sau 
dezaproba regimul comunist! Chiar atât de idioţi nu puteau fi încât să creadă aşa 
ceva. dar ne cred pe noi idioţi, de încearcă să ne convingă de asemenea 
aberaţii: atitudinea oamenilor era o problemă doar pentru regimul comunist care 
s-a menţinut prin teroare şi minciună, nicidecum pentru... siguranţa naţională! 
Aceşti colaboratori au contribuit substanţial la menţinerea terorii şi a regimului 
comunist. Iar patriotismul lor avea ca unitate de măsură numărul de persoane 
turnate la Securitate şi persecutate, torturate, închise şi ucise. 

loan Ciama - Timişoara: Apreciem ardoarea cu care îşi menţin şi îşi 
promovează tradiţiile şi obiceiurile domnul Pau Voina şi Fanfara din Râtişor Vă 
• mulţumim pentru faptul câ ne-aţi transmis Informaţii despre frumoasa Comunitate 
Românească din Banatul sârbesc Aflând pe această cale câ dl. Voina este un 


înflăcărat român şi un mare admirator al Căpitanului, îl 
sugerăm sâ dezvăluie şi Comunităţii Române din 
Râtişor farmecul vieţii legionare prin articole în ziarul 
comunei. "Nădejdea Râtişorulur. poate chiar preluate 
din revista noastră. Am fi bucuroşi sâ mai aflăm câ şi 
altundeva, pe pământ românesc. Legiunea îşi are 
luptătorii ei 

Flora Crăcea - Bucureşti: Draga mea Doamnă 
"Verde", vă mulţumesc pentru articolul trimis. Ne-aţi 
pus însâ în dilemă: nu ne-am permis să modificăm 
distorsiunile din textul scris de dvs., iar fără aceste 
necesare retuşuri textul nu putea fi publicat (pentru a 
nu lungi răspunsul, vă ofer doar două exemple: 
referitor la "cazul Traian - Trifan": Traian şi Trifan nu 
sunt două persoane, ci una şi aceeaşi, astfel încât 
discuţia dintre cele două persoane Traian şi Tnfan, 
relatată de dvs. ar fi putut să aibă loc doar imaginar. 
Traian Trifan a fost primarul Braşovului în 1940, nu ai 
Giurgiului, nu a fost închis în Basarabia (?!), o direct la 
Aiud, povestea dvs. nu se leagă deloc; singurul lucru 
real care se poate spune despre Traian Trifan - şi pe 
care dvs. nu l-aţi rT>enţionat - este câ în tot 
îndelungatul timp ai detenţiei la Aiud a fost un model 
de spiritualizare; apoi. Sebastian Ertian nu a fost 
nicidecum "căprarul lui Codreanu' şi nu pentru câ ar fi 
"păscut câteva capre ale lui Codreanu" a fost închis 
timp de 16 ani. ci pentru că era vechi legionar. încă de 

___ la începuturile Mişcării, şi se distinsese în luptă. 

Căpitanul acordăndu-i gradul de instructor legionar - nu de instructor de... capre! 
Era şeful legionarilor din Câmpulung Moldovenesc şi un antisimist notoriu). 
Impresionaţi însă de dragostea dvs. pentru legionari şi de suferinţele soţului dvs., 
preotul luptător Nicolae Crăcea, am publicat un fragment din scrisoarea dvs. în 
pag. 15. în cadrul articolului colectiv "Remember Aiud" 

Emil Perşa - Cluj: Biroul redacţiei noastre de rezolvare a problemelor săteşti 
regretă incidentul pe care l-aţi avut. dar vă reproşează totodată neglijenţa care a 
dus la un asemenea necaz. Am primit şi versurile dvs. stil povestire; pnntre 
altele, ne-a dezarmat lungimea versificărilor. Vă sugerăm ca. pnn intermediul 
cenaclurilor din care faceţi parte, să încercaţi o publicare în România literară. 
Adevărul literar sau poate chiar la Dilema veche. Suntem de părere câ monarhia 
constituţională este net superioară, din multe de vedere, republicii, dar despre 
viteazul nostru rege Mihai cel dintâi şi din urmă, nu îi putem decât veşnic 
"mulţumi" pentru actul "triumfal" de trădare din 23 august. 

Sorin lordache - Piteşti: Mulţumim pentru poza Căpitanului şi tricolor. Din 
acestea avem însâ şi noi. Ce ar trebui Legiunii ar fi însâ persoanele care, chiar şi 
la vârstă înaintată, se fac utili ţelului nostru. Am fi foarte mulţumiţi dacă dvs. şi 
ceilalţi abonaţi, cititori sau simpatizanţi ne-aţi putea ajuta în lupta noastră prin 
distribuţia revistei din propne iniţiativă (sau alte mici ajutoare). De persoane 
dornice să-şi omoare timpul cu propriile poveşti nu ducem lipsă, ci de adevăraţi 
simpatizanţi care ar putea ajuta într-o mică măsură dar vizibil activitatea noastră. 
Cel mai bun exemplu este neobositul senator legionar Badea Nicolae care în 
ciuda vârstei (87 de ani!) se ocupă de casierie şi de abonamente, precum şi de 
abonaţi, tăcut la întâlnirile de la sediu, dar cel mai apng luptător pentru 
strângerea unui bănuţ necesar supravieţuirii revistei. 

Vladimlr PogorevicI - Suceava: Apreciem faptul câ. deşi aţi suferit cumplit o 
viaţă întreagă. încă de pe bâncile liceului, pentru credinţa legionară, preocuparea 
şl dragostea dvs pentru Mişcare au rămas neschimbate, şi faptul câ menţineţi o 
corespondenţă regulată cu noi. Tocmai de aceea vă rugăm să vă gândiţi cum 
anume ne-aţi putea ajuta, concret. 




R«<l«ctor »«t'. 

dl? wk1<ş»c.Ii«i 


Periodic editat de 'ACŢIUNEA română" 

Nicoleta Codrtn 

brrolian Ohik.-^, Şit lan Busescu, Cometiu Mihai, CAtAlin Enescu 


ISSN 1583-9311 


Str. Mâr^&rttarelor nr. 6, sector 2, Bucureşti • m fiecare Vinii, ore/e 15-19 

cu Ci/ s/r V Lascâr) 

cu publicul: Tel.: (021)322 3832 sau 0745 074493 

__ cuvântul [email protected] 

ATRAGEM ATENŢIA cititorii noştri că NOUA NOASTRĂ ADRESĂ DE E-MAIL ESTE: 

cuvBnty MeQionaNgkt#tea<odr% 4 inu.cont . (Noul nostru STTE este zelea-codreanu.com) 

Pag 16 CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2006 


Ml MM 

nr