Buna Vestire anul II, nr. 258, 10 ianuarie 1938

sc 2 dt, 


ZIAR LIDER DE 


Director: 
aa PROTOPOPESCuU 


BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj Il. 


Semi unui peferinagiu Anul triumfal al războiului 


în Spania 


Frontul Madridului și jertia legionară. 0 pagini 0 pagină de eroism subiim. Noul Aicazar. 


In elipele când citiţi aceste rânduri, ştiţi că o mie cinci sute de consân- 
geni de ai noştri, în frunte cu d. profesor MIHAIL MANOILESCU, se 
află pe pământ italian, în pelerinagiu la Roma, unde anul acesta 
se comemorează împlinirea a două milenii dela apariţia pe vasta scenă 
turnantă a istoriei a lui Octavian August, succesorul legitim al lui Ce- 
sar şi consolidatorul Imperiului. Mai ştiţi că eri şi alaltăeri pelerinii 
ncştri, descendenţii Dacilor şi-ai anticilor legionari ai Cezarilor, au ad- 
mirat cu inimile grele de emoție toate impresionantele urme de piatră 
şi de marmură lăsate de geniul viril al acelora cu cari ne simţim îxiru- 
diți prin sânge, prin limbă, prin spirit şi prin aspirații: Forul Traian 
cu vestita columnă; muntele Palatin, carele timp de o mie de ani a fost 
ca un fel de cuib al stăpânitorilor lumii; Coliseul cu zidăria sa eielo- 
pleeană prinsă în crampoane de fer; arcul de triumi al lui Titus, pri- 
mul şi cel mai mare sfărâmător al puterii satanice a ludeilor; arhi-mo- 
numentala basilică SAN PIETRO, reşedinţă fabuloasă a Papilor cari 
pe un alt plan şi sub o altă formă au continuat peste o mie de ani 
opera întreruptă a Cezarilor, precum şi nenumărate alte mărturii ale 
duhului eroie şi creator al latinilor, 

Desigur că dacă pioasa călătorie a conaţionalilor noştri ar avea 
drept rezultat numai un spor de emoţii, de impresii şi de cunoştinţe is 
torice şi arheologice, evenimentul ar înfăţişa o atât de minimă impor- 
tanţă, încât m'ar merita osteneala unui comentariu în locul acesta. Koma 
a fost doar un centru mondial de pelerinagii, cu mult înainte de apa- 
riţia lui August pe lume şi va fi şi de aci înainte. Totuşi o voce tainică 
ne spune că pelerinajul acestor o mie şi ceva de Români va avea şi alte 
urmări decât cele indicate mai sus şi că va face prin urmare notă aparte, 
va deschide o nouă epocă în istoria pelerinagiilor către Cetatea Eternă : 
El mărturiseşte o renaştere şi o accentuare a solidarităţii latine, solida- 
ritate care se impune din lăuntru în afară, întrun moment când funcţiu- 
nile istorice—ordonatoare, ierarhizatoare, organizatoare şi unificatoare— 
ale străvechei Rome imperiale, încep să fie de aceiaşi actualitate în zilele 
noastre ca şi pe vremea primilor împărați romani. 

Atunci, ca şi acum, aceeaşi anarhie, aceleaşi impulsiuni oarbe şi 
contradictorii, aceleaşi apetituri gigantice de dominație stăpâneze şi tor- 
turează lumea. Ba, poate că în momentul acesta, infinit 'mai mult şi mai 
pătimaş decât altădată, Deci niciodată mai mult ca acum, spiritul 16 
măsură, de justiţie, de unificare şi de cristalizare, n'a fost de o mai ar- 
zătoare actualitate. 

Aceasta cu atât maj mult, cu cât cele mai viguroase variante ale 
rasei albe, sunt îmbibate astăzi de spiritul nemuritor al Romei impe- 
riale. Fiindcă să nu uităm: însuşi impevialismul germanic sa modelat 
pe dimensiunile interioare ale uriagei ctitorii politice ale anticilor Ce- 
zari romani. Fără să mai pomenim de faptul că toți întemeietorii de 
state şi toți legislatorii din Europa, începând cu Capeţinii, culminând 
cu Napoleon cel mare şi -sfârşind cu Hohenzollernii, au avut imperiul 
roman ca motiv de inspirație, ca bază de construcţie şi ca scop secret al 
strădaniilor lor herculeene. 

F Şi lucru curios: atâta vreme cât strădaniile acestea sau conjugat cu 
binevoitoarea colaborare a Romei, au dobândit oarecare rodnicie; când 
nu, Sau irosit în van. lar Europa, în tot ce-a avut ea mai nobil şi mai 
viguros, s'a văzut redusă la diviziune şi neputinţă. Chiagul latin nu 
era disponibil în cantitate suficientă ! 

In clipa de faţă însă, ne găsim angajaţi în cea mai fericită con- 
junctură, din acest punct de vedere, din câte s'au realizat în ultimul miie- 
niu și jumătate, Cetatea Eternă nu mai e un simplu centru de peleri: 
nagii, ci capitala unui tânăr dar formidabil imperiu, în jurul căruia în- 
cep să graviteze toate puterile vii ale latinităţii. Vechiul imperiu înte- | 
meiat de Iuliu Cezar, de Octavian August, desăvârşit de Traian şi sporit 
cu imensele posesiuni americane dobândite de conchistadori, sa trezit 
la o nouă viaţă, începe a se simţi ca un organism întinerit şi puternie, 
În jurul căruia pot veni să se articuleze toate mădularele rasei albe ce 
năzuese să domine, să organizeze şi să inobileze planeta. 

Pelerinajul entuziast al celor aproape o mie şi sinzi sut» de inte 
lectuali Români; subliniază tocmai începutul acestei epocale afirmări a 
solidarităţii neamurilor latine în jurul Romei ce reînvie în antica sa 
putere şi demnitate, în străvechea sa funcţiune de mediatoare a neamu- 
rilor şi de făuritoare a unui fecund echilibru mondial. 

La toate aceste lucruri şi la multe altele se vor gândi «i noştri la 
Roma, împreună cu toţi ceilalți soli ai latinităţii. Fiindcă de nicăerl 
“mu se poate dobândi o perspectivă mai cuprinzătoare asupra veacurilor, 


ca de pe zidurile cielopeene ale Coliseului. 
NICOLAE BOGDAN 


Dragoş Protopopescu 


Indă eroică şi inimi viteze aprinse ca 
nişte felinare de aur. 

«Tigrii» sunt frați de cruce şi de sin- 
ge cu «Fortul n=rul 13», O întreagă cale 
lactee le uneşte, In «Tigrii» reapar, se 
completează psichologiceşte şi se dina- 
mizează epic figurile din «Fortul 132 
general Vivi Brancovan, Mişu Bero- 
niade, Eulampe Sibică, Părintele Joia, 
Jean-Marie Vauban, cărora li se adao- 
gă, pitoreşti şi antrenante, acelea ule 
lui Blondor, profesorul lon Zale, Nea 
culai Fălu, Fănică Anastazua, 


De sfintele sărbători, generalul 
Franco a adresat un mesagiu «tu- 
turor Spaniolilor cari luptă pen- 
tru Spania», şi celor din tranșee, 
în viscol și zăpadă şi văduvelor 
şi mamelor în sufletul cărora răz- 
boiul a săpat morminte. lar la 
Sevilla, Cardinalul Segura a adu- 
nat toată vibrația lui interioară 
ca să preaslăvească în funeralii 
solemne, jertfa lui Calvo Sotelo, 
primul mare mort al Revoluţiei. 
Așa a fost sărbătorit anul ce sfîr- 
şia, în rugăciune şi reculezere, de 
Spania lui Hristos. 


FRONTUL MADRIDULUI 
ŞI JERTFA LEGIONARA 


Se cuvine să facem o retrospec- 
ţiune, un bilanţ al luptelor. care, toate 
la un loc, au fost o permanentă o» 
fensivă. 

Armata Naţională închide frontul 
Madridului în potcoavă, în luptele 
înverşunate dintre 3 şi 9 Ianuarie. 
Cad pe rând: Villafranca del Cas- 
țillo, Villanueva, Majadahonda, Las 
Rozas, Pozuelo, Humera, 

Majadahonda este sfințită cu 
jertfa legionară: 13 lanvarie. 

Ţara noastră se îmbracă în do 
liu. 


Imi sunt antipatice mărțișoareie ofe- 
rile numai din complezență, Nu cultiv 
elogiile gratuite şi nu împletesc cununi 
de mirt pe care să le dăruesc oricărei 
frunți într'o risipă egală şi fără dis- 
cernământ, Crescută în disciplina unei 
şcoli estetice, penița mea îi poartă am- 
prentele şi nu scrie laude decât atunci 
când vibrează sincer în fața unui Vers 
îmbrăcat în hlamidă, în fața talentu- 
lui, în fața unui esseu în care inteli. 
gen(a aprinde tăișuri solare şi joacă, în 


ape, răsfrângeri de hangere. 2, Teritorii 


4VPTA 


Redacţia şi Administraţia: 


o 


Complexitatea de spirit a d-lui Dra- 
goş Proiopopescu exciță condeiul şi 
provoacă dorința de a-i închins ua 
medalion. 

Căci trebue să iubeşti deopotrivă, in 
scrisul lui Dragoş Protopopescu, elegan 
ţa stilistului, cumulul de erudiție, adân- 
cimea esseisfului și cupa spumoasă de 

* pampanie a vpervei umoristului, 

Jonglând cu flacări şi cu crizanteme, 
ținându-și echilibrul pe un vârf de spa- 
dă, tachinând  azurul și explorând 
profunzimi de oceane de unde apare 
cu buzunarele doldora de stele marine, 
Dragoş Protopopescu e, permanent, e 
explozie de inteligență şi talent. Ii sa- 
vurezi studiile engleze; îi admiri aris- 
tocrația traducerilor din Shakespeare, 
te incântă bogăția imagistică şi lexi- 
cală din paginile lui epice, precum şi 
«eroii» pe cari îi migăleşte în filigram 
de preţ; ti iubeşti nervozitatea scrisu- 
lui. paradoxurile și rafinamentul, şi te 
laşi obsedat de toate steepurile virtuo- 
ze pe care melaforele sale, ca niște 
girsl-uri îndrăcite, le joacă între ridou- 
rile de lame ale stilului. 

«Tigrii», ultimul roman al acestui 
Pecaiciirant amant al  junglelor side 
rate, aruncă, peste cililori, o risipă de 
tomele şi uglinzi, o jerbă verde de ba: 


Citindu-i cele două volume, pe Dra: 
goș Protopopescu îl îndrăgești şi mai 
mult pentru florete şi pentru azururi, 
Pentru dublul salt mortal, pierrot-ul 
și arlechinul din gând. Pentru caustia 
citatea, floarea de salcâm şi tumba 
micului clown de zăpadă din vârful 
peniței. Şi pentru steagurile din suflet, 
verzi şi legionare, 

Scrisul lui Dragoș: colombină şi y- 
rano; costum buresc de carnaval şi pa- 
triciană togă, 

In «Tigrii», lângă avalanşe de vervă 
și umor, mijeşte, uneori, o lucrimă şi 
se învăpăiază nobile steme de eroism, 

Tinerețea unei ţări întregi dă nă- 
vală, chiue epic şi se grămădeşie în 
paginile cărții. 

In locul unei captivități jilave, Dra= 
goș Protopopescu a ridicat un fort de 
vervă şi de stalactită pentru primăve- 
rile intemnițate cari au fost legionarii, 
— pentruu cerbii tineri din inimile lor. 

Două portrete magistrale — al gene- 
ralului Vivi Brancovan şi-al lui Xecu- 
lai Fătu — tăiate, cu inel de diamant, 
din cleştar şi din epos, se înalță domi- 
natoare, spumând de viață şi incene 
diate de suflet, Să 
| RADU GYR 


TELEFOANE 


de eliberare _ 


S pagini 3 lei 


MEEDPE TE AIA SETI 
Direcţia, Redacţia . , . 484.54 
Administraţia Ep a + 4.85.82 


STIRE 


SI DOCTRINA DONANEAICA 


Minunea dumnezeiască a Anului Nou 


tiago Cortez şi-a pecetluit înfrân. ştivă. La 26 Iulie cade şi Santanderul. 


La 11 Februarie Madridul ră- 
sare la poalele înălțimilor pe 
care armata naţională ajunge 
victorioasă. 

In Martie — se ia ofensiva dela 
Guadalajara, energic vijelios. 
Tot sectorul cade. 

Urmează în primele zile ale lui 
Aprilie contraofensiva roşilor pen- 
tru a sparge centura care le sufoca 
Madridul. Trupele lor au fost res- 


pinse şi decimate, furia comunistă 
refugiindu-se în bombardamente furi- 
bunde asupra populaţiei civile na- 
ţionale. 

Totuş centura de foc a Madridului 
devenise obsedantă şi marxiştii s'au 
lansat în atacuri violente cu forțe co- 
pioase pe sectorul Usera şi Brunete 
(lulie). Bătălia dela Brunete avea o- 
biectiv comunist Navalcarnero, dar 
providenţa i-a compromis făcându-i 
să, piardă şi Brunetel 


Pe froniui Andaiur-Santa Maria din Cabera 


Pe froniui futialuz, operaţiile mili- 
tare se succed începând dela 14 la- 
nuarie, cu repeziciunea acţiunilor fer- 
me. Malaga cade repede ca o con- 
cluzie firească a ocupării obiectivelor 
preliminare: Estepona, San Pedro de 
Alcantara, Marbella, Alhama de Gra- 
nada, Arenas del Rey Zalarraya, Puor- 
tode los Alcaceres, Fuenjirola şi Tor- 
remolinos, La 8 Februarie cu con- 
cursul aviației, Malaga este eliberată. 

De data aceasta asistăm în secto- 


2 gazind de 

In inima Sierei de Anduiar, în- 
sulă izolată întrun atlantic de 
atimi comgista, garnizoana de 
- Notre Dame'din Cabeza sa 
luptat cu destinul 6 luni de zile. 


antaDQe 


2>2> 
e burgos 


„$ 
saragossek 


1. Spania naționalistă la | lanuarie 1937 


naţionalişti în 1937 


cucerite de 
3. Teritorii încă în er Dee mrrezea roşilor. 


Actualitatea 


lui Eminescu 


Putem vorbi despre actualitatea 
lu4 Eminescu în două înțelesuri: 
raportând pe Eminescu la neam sau 
raportând neamul la Eminescu. Fa- 
ță de neamul românesc Eminescu 
nu poate fi niciodată altfel decât 
actual, căci atâta vreme cât va du- 
ra suflarea românească, geniul lui 
Eminescu este prezent, cu ea. Nea- 
mul, vorbesc de acea parte a neamu- 
lui care participă la desfăşurarea 
istorică a românimii abia acum se 
ridică la actualitatea lui Eminescu, 

Este un lucru cunoscut în istorie 
că sămânța aruncată de un geniu nu 
rodeşte în generația imediat urmă- 
toare, alcătuită îndeobşte de epi» 
goni ci abia după aceea, după ce te- 
renul este ourățat de pletora efe- 
meră şi tristă a epigonilor rodul se 
arată din pin. 


de HORIA STAMATU 


Faptul că noi, generația a doua 
dela Eminescu încoace, realizăm în 
acte ceeace a gândit şi a spus cel 
mai mare vizionur al neamului din 
veacul trecut, nu este nici un meril 
de bibliotecă al nostru personal. 
mici pretext polemic, ci reintrare 
în linia firească a istoriei, dela ca- 
re de atâta amar de vreme ne aba- 
tem. Noi cei de acum trebuia să în 
deplinim lucrul acesta, cu necesita- 
te absolută. nu pentru că suntem 
noi, ci pentru că alifel neamul ar fi 
ajuns la pieire. «Dacă o generațiu- 
ne poate avea un merit, e acela de 
a fi un «credincios agent al istorie, 
de a purta sarcinele impuse cu ne- 
cesiiate de locul pe care îl ocupă 
în lănţuirea timpurilor. Si istoria 
lumii cugetă — deşi încetţ însă si- 
gur şi just» istoria omenirii e ces 


s jeastien 


OEI ZA iba "ANC 


rul Villanueva del Duque-Pozoblanca 
la o reacțiune marxistă spre Penar- 
roya. Dar rezistența fizică şi con- 
diția morală a trupelor naţionaliste 
este de granit. Alte atacuri marixste 
în Lopera și Alcala La Neal se îrâng 
în zidul naţionalist, 

Ne aflăm în Iulie când, naționaliștii 
conduşi de un minunat plan de miș- 
care a truepior, trec uşor peste Siez. 
ra Morena, Sierra de Alpujarra si 
izaiiză Nevada, 


Sub furia paliiritor- A asalt şi ni- 
micită de împrejurări şi de obo- 
seala celor atâtea luni de mărea- 
ță renunțare omenească, s'au pră- 
buşit abia după ce căpitanul San- 


HARTA SITUAŢIEI MILITARE IN RAZBOIUL SPANIOL 


gerea cu jertfa lui. 


FRONTUL DE NORD- 
OVIEDO-BILBAO ŞI SAN. 
TANDERUL 


Un alt fort de mare rezistenţă na- 
ţionalistă: Oviedo. Dela 21 la 20 
Febuarie toate insistenţele roşilor 
au fost dezormate în faţa eroismu- 
lui asturian., Represaliile marxicte 
s'au îndreptat tot asupra nevino- 
vatei şi descoperitei populaţii ci- 
vile. 

In jurul lui Bilbao comuniştii în- 
temeiaseră un front în centură pe 
care Armana Naţională îl sparge la 
19 Iunie într'un marş plin de iniţia- 


Luni 16 Vanuarie 1938 


ABONAMENTE: 

Lan Lei?70 ian Lei 500 
Comune arbane 6 luni > 350 Comune rurale i $ luni > 250 

Ami > 175 3 luni > 12% 


CAMPANII UŞOARE 


Marşul în Asturii e triumfal. 
Dela 5 Septembrie până la 21 Oc- 
tombrie, începând cu Llanes și 
Celorio şi sfârșind cu Gijon şi 
Aviles, tot frontul de Nord al ro- 
şilor este răsturnat. 


MISIUNEA ESCADREI 


„Trebue să menţionăm și apor- 
tul Escadrei Naţionale care şi-a 
îndeplinit misiunea de a tăia co- 
municaţiile comuniştilor, blocân- 
du-le coastele 


Frontul Aragonez. Rezistanţa Terueiului 


Am lăsat la urmă frontul a- 
ragonez pentrucă ultimile mo- 
mente ale anului 1937 au consti- 
tuit un eclatant succes de suilet, 
curaj, abnegaţie şi credinţă le- 
gionară spaniolă. Teruel. 

Frontul aragonez s'a caracte- 
rizat prin stabilitatea lui. Mar- 
xiştii încearcă să mpingă acțiu- 
nea lor în Albarraciu, dar ar- 
mata naționalistă salvează gar- 
nizoana din catedrală şi-i întore 
pe atacanţi. Altă ofensivă roşie 
pune'n valoare eroismul defen- 
siv al orașului Belchite. 


NOUL ALCAZAR 
MINUNEA DUMNEZEI AS- 
CA A ANULUI NOU 


Teruelul se ajlă în bucla fron- 
tului care trece între Madrid şi 
Saragossa. Aci Sau concentrat 60 
mii de marxişti. Teruelul era o 
simplă cetate cu 1000 de oameni. 
Delia 15 Decembrie se succed va- 
luri de atacuri şi contraatacuri spre 
ruinele Teruelului., Cad pietre mus- 
cate din casele împușcate. Dar Te- 
rueiul rezistă, Armata naţională, sub 
conducerea generalului Aranda a 
pornit marşul liberării. Comuniştii 
atacă disperat, vor prada, înainte 
de contactul cu grosul forțelor lui 
Aranda. 

Teruelul transmite prin Radio că 
rezisță şi aşteaptă liniștit pe na- 
ționalişti, 

De anul nou, Aranda sfă- 
rîmă cercul de foc marxist 
şi salvează garnizoana din 
Teruel care au dat dovadă 
de un sufiet legendar. 

Aici se închee anul — cu o 
victorie mare şi cuo su- 
perbă pagină de putere su- 
fletească naționalistă, 


Conciuzii 


In concluzie, anul militar spaniol 
1937 a fost caracterizat printre 
imbunătățire sensibilă a ţrontului 


naționalist, cucerind patru provincă 
— Malaga, Biscaia, Santanderul şă 
Asturiile. In jurul Teruelului luptă 
este angajată. 

Technic, constatăm: 

_— Armata naţională a 
fost în permanentă e 
sivă, 

— Armata naţională sia 
atins obiectivele, 

Armata naţională a avut 
mereu iniţiativa. 

— Rezistenţa epopeică a 
Notre Dameului din Cabe= 
Za sau a Teruelului, dove= 
dind rezervorii infinite da 
eroism moral, 

— Marxiştii mau avut ini. 
țiativă şi au tras paie 
frontul, 

— Marxișştii au oc etăi 
dat populaţia civilă din do. 
sul frontului. 

Acesta este bilanţul răz- 
boiului militar din Spa»- 
nia, 


ION BALEANU- 


Catedrala din Teruel: - 
Catapeteasma 


aşa ae vgertării sa: lumnezeu, 
Numai expresiunea exterioară, nu- 
mai formularea cugetării şi a fap- 
tai cunstituese meritul individului 
ori al generaţiunii, ideea internă a 
amândurora e latentă în timp, ere: 
zultatul unui lanţ înteg de cauze, 
rezulta: ce atârnă mult mai puţin 
de voinţa celor prezenţi decât de a 
celor trecuți». (Mihail Eminescu --— 
Scrisoare Domnului Dumitru Bră- 
tianu, Scrieri politice ediția Murăra 
şu pad. 38). In 1871, Eminescu spu- 
mea că voința morților e mai grea 
decât a celor wii, că ea dispune și 
indrilueşte actele celor wii mai mult 
decât propria lor voință. Când ger- 
menele sparge bobul în pământ îl 
şi omoară, dar el nu poate realiza 
mai mult sau altceva decât ce era 
cuprins în bob. Istoria de asemenea 
nu este nici capriciu individual nici 
întâmplare pură şi simplă, Persu» 
nalitățile istoriei sunt moştenitorii 
direcți ai strămoşilor după a căror 
cale merg, iar ei însuşi cu strămoşii 
lor sunt ființe îndrumate de Dum- 
mezeu a cărui voință este mereu pre- 


2entă în neam. Lucrurile acestea 
nu le-a spus Eminescu nici pentru 
contemporanii cari nu l-au înțeles, 
mici pentru fiii contemporanilor, ci 
pentru noi, pentru generalia dela 
1922 care a deschis poarta revoluției 
româneşti. Lucrurile acestea le-a 
spus un copil de geniu Pentru a nu 
fi pricepule decât tot de către nişte 
copii luminați de Dumnezeu. Intru 
cât generaţia noastră răspunde eroic 
gândurilor lu; Eminescu aclualita- 
tea lui față de noi şi a noasiră 
față de el este reciprocă, 
% 

In 1870 pe când Eminescu era la 
Viena, asociația «România Jună» 
în care el avea funcția de secretar 
hotărăşte să se facă o serbare la 
mormântul lui Ştefan cel Mare pen- 
tru împlinirea a patru sute de ani 
dela zidirea Mânăstirii Putna. E- 
minesecu a văzul în această sărbăto- 
rire şi prilejul de întâlnire a între- 
gului tineret studențesc român ca- 
re la mormântul celui mai mare 
Voevod al istoriei noastre să depu- 


nă legământul pentru lupta de rea 
venire la viața națională de întoar= 
cere la matca părăsită a istoriei. 
Intrunirea la mormântul lui Şte= 
fan -cel Mare sa făcut, cu un an 
mai târziu dar nu a avut drept re 
zultat o închegare a tineretului pen- 
tru lupta naționalistă. Eminescu nu 
greşise dar el irăia cu cincizeci de 
ani mai târziu. O luptă nutională 
de revoluţie nu era posibilă atunci 
deoarece România nu exista ca 
stat decât pentru Jumătate din tos 
mâni. Deaceea Eminescu nu a fost 
atunci revoluționar ci este acum. 
Atunci nu a putut fi decâl reaețto= 
nar întrucât revoluția nu era poat 
bilă. Acum Eminescu trăeşte într'a= 
devăv vremea lui de revoluţie. De 
aceea doctrina noastră revolutiona- 
ră nu este fundată pe o doctrină 
reacționară ci pe o doctrină revalu» 
ționară, dar care numai astăzi poa» 
te fi astfel. Pentrucă revoluția nu 
este doar un fapt de gândire şi mas 
nifestarea lui în scris ci include şi 


(Continuare în pag. 2-a) 


ECOURI EU 


ROPENE 


Ziarele franceze arată că dărâ-| nirea numărului propus va fi săr- 


marea clădirilor din marea expozi- | bătorită întrun cadru măref. 
ție dela Paris va dura 4 luni. NO  AVIAŢIA 


ne amintim cu câtă caznă a ridieat 


expoziţie.  Demoeraticul 


premier | lujia rapidităţii avioanelor. Aparatele 


<rancez» (cu vagi origini bulgare | de bombardament, deci aparate grele, 
pe lângă cele cert evreeşti) s'a căz-| depăşesc de multe ori viteza de 500 
nit în aşa hal cu ridiearea expozi-| km. pe oră. Acest succes se datoreşte 
ției, încât ea, la inaugurare, nici | unei munci nestârşite îu domeniul fizicei. 
n'a fost gata. Sa dovedit, deci, în-] Se pare că, peste câteva zeci de ani, 
căodată cât de puţin construetivi| se vor implini numeroase „utopii” din 
pot fi jidanii. romanele lui Jules” Verne şi vom avea 
Israelul ştie doar să dărâme.| prilejul, însfârşit, să întreprindem un 
Atât. Jidanul n'a clădit niciodată. | voiaj de agrement în planeta Marte sau 
In politică, în muzică, în litera.|în lună. Iată ce scrie „România aeria- 
tură, în filosofie, jidovul a distrus.| nă” în această privinţă: 
Armele lui — inonia odioasă, râsul] „Urmând seria eforturilor de biruire 
obscen, scepticismul ateu — m'auj|a sirâtosterei, se vede că lupta nu a 


putut să ridice nicicând un monu: 
ment spiritual 

Cel mai mare poet al israeliților, 
H. Heine, e o dovadă a incapacită- 


fost lipsită de tragic şi întotdeauna 
dusă cu mult spirit de sacrificiu. Omul 
insă, nemulțumit, nu se opreşte aici. 
Infrângând şi stratosfera, se gândeşte 


ţii spirituale dintru jidovism. | 3Stăzi cum ar putea ajunge la astre. 


tespingătoare 
poezia, 

Lon Blum a completat prin în- 
capacitatea sa aspectul politie al 
iudaismului. Rezultatele au fost 
tragice. Nu pentru evrei, evident, 


ironie îi distruge 


In mod teoretic lucrul este posibil. Nu 
puţini sunt acei cari s'au ocupat cu 
această problemă, iar rezultațele, la 
cari au ajuns, ne dau speranţa că, 
într'o bună zi, peste cichnri de sute de 
mii de ani, să ne îmbarcăm pe aparat2le 


de sbor spaţial, să plecăm în Univers şi 
să colonizăm o altă planetă, -atunci 
: guvernul când globul nostru îmbătrânit, secă- 
Leon Blum. . 
tuit de aer şi apă, nu ne va mai per- 
Jidovismul e o otravă socială. mite viaţa pe el. Cele mai năzdrăvane 
Jidanii n'au avut niciodată eroi. | visuri ale omului au deveni! :calităţi, 
Jidanii nu numai că distrug, dar | iar sborul este una din cele mai îndrăz- 
şi murdărese arfa şi cultura. (M.S.) neţe. Pe de o parte avem circa 30 de 


ci pentru franceji, cari au făcut o 
tragică experienţă cu 


Praga va avea în curând 
î.090.000 locuitori 


Praga pregăleşte o mare sărbă 
toare pentru ziua Când va avea 
1.000.000 locuitori. Peniru  cercela 
vea aceasta specială oficiul de sta- 
tistică al orașului Praga a 
toate măsurile, ş 


aui de aviaţie şi 100.000 de ani geo- 


viaţici în infinitatea relativă a omenirii 
şi să n'o bănuim capabilă- de a descă- 
tuşa total de lanţurile greutăţii, când 
astăzi avionul şi cercetează stratosfera. 


luat | Sumt de prevăzut multe! In orice caz, 


nu motorul actual ci cu un motor aşa 


Astăzi Praga are - 962.000 de su- [zis cu reacțiune, funcţionând pe bază 


Țlete. 


de desintegrare, iar energia, înlocuind 


Creşterea anuală normală a nu- benzina actuală, fiind poate însăşi lu- 
mărului de locuitori reprezintă ci- | mina”. Aceste interesante relațiuni a- 


fra de 17.000 suflete, 


rată că lumea savanților e serios pre- 


Ziua în care se va constata împl!- ocupată de astronautică. 


Comemorarea a 10 ani dela 
moartea maestrului Kiriac 


In ziua de 8 lunuarie anul acesta, 


Douăzeci şi șase de ami a condus 


se împlinesc 10 ani dela moarlea i societatea «Carmen» şi an cu an a 


profesorului Dimitrie Gh. Kiriac, 
cel care a întemeiat societatea co- 
rală «Carmen». 

D. G. Khiriac s'a născut în Bucu- 
reşti în anul 1866, Martie 6, în casa 
părintească din str. Academiei, pes 
te drum de ministerul de interne. 

Studiile liceale le-a terminat la li 
ceul «Sf. Sava». 

A studiat doi ani ştiinţele nat 
rale la universitatea din Bucureşti, 
apoi a studiat «dreptul» luându-și 
licenţa. In 191, a pus temelia soci»- 
tății corale «Carmen» pentru culti- 
parea şi răspândirea muzicii în Po- 
por şi în deosebi, a cântecului pe 
pular. 


făcut explorări mai adânci în do- 
meniul folklorului muzical român, 
al cărui părinte şi este. 

Lxpoziţia din Paris, i-a acordat 
cea mai înaltă distincțiune «Marea 
diplomă de onoare» pentru strălu 
cita executare a concertelor date în 
săptămâna consacrată muzicii ro: 
mâneşti. 

Societatea «Carmen», ca um oma- 
giu plin de recunoștință, va Ccome- 
mora data morţii defunetului vi 
fondator, printr'un parastas ce se 
va oficia Sâmbătă 8 Ianuarie, ora 
10 jum. dimineaţa, în biserica Sfân- 
tul Gheorghe (Malmaison), din ca- 
lea Plevnei, iar la ora 11 jum, la 
mormântul din cimitirul Sf. Vineri. 


Artiştii noștri în străinătate 
Primadona Pi: iuy şi tenori Dinu 
Bădescu angajați la operile din 
Polonia, Cehos:ovacia și Germania 


Disliusa noastră  compalricată  pri- 
madona Pia lsy a cărei activitale în 
slujba cântului românesc peste holare 
este nolorie, după reușitul concert fes- 
tio dat la Ateneul Român, la care ne-a 
prezenlat în primă audiție compoziții 
Letone, Finlandeze, Estoniene şi Polone, 
ca omagiu peniru frumoasa primire fă- 
cuiă muzicii românești în acele țări, a 
fost angajată să cânte în Polonia, Ce.- 
hoslovacia şi (Germania, întrun număr 
impresionant de spectacole de operă, 
concerie, etc, în orașele Varșovia, P'oz= 
man, Kracobia, Praga, Brno, Olomeue, 


„Opt 


ie Povestirile lui Hoj/fman (toate 
trei rolurile), M-me Butterfly, Traviata, 
Faus şi Bohema, în care compatrioa- 
la noastră are deosebite creații. 

De asemenea excelenlul nostru tenor, 
Dinu Rădescu, în urma succeselor ce 
le-a obținut anul trecut în Polonia şi 
Jugoslavia pe scenele operilor din Var- 
şovia, Katovice, Poznan, Brno, Praga şi 
Danzing, în Aida, Carmen, Rigoletia şi 
Trivatore, între 10 lanuarie şi 15 Fe- 
bruarie, In luna Martie și tenorul Bă- 


descu va cânta în Germania la Mun- 


Berlin şi Breslau, — d-sa va apare închen. 


Revistele de specialitaţe aduc inior- 
cabinetul d-lui Leon Bluimn această | maţii foarte interesante relative la evo- 


logici de viaţă probabilă! Anii sunt 
infim mic faţă de imensitatea timpului. 
Cum să ne extrapolăm posibiltăţile a- 


PETRE GEORGESUUI- 


XELAFRAS 
Directorul Editurii „LUGETAREA“ 


Aspecte ale mişcarii 
muzicale şi teatrale 


oispeţi, După primadona Toikokiva ce 
a cîntat de trei ori în Md, Buterily, am 
avut în ziua de 8 şi 10, oaspeţi, pere- 
chea Masini. Dora Masini a cîntat în 
Tosca şi în Aida, iar soţul la pupitru 
dirijind ambele opere. 

D. Masini, după cîte ne reamintim, a- 
tacă pentru prima dată şi mai ales în 
străinătate, două opere pe care nu le-a 
cîntat la Bucureşti, sau chiar dacă prin- 
tr'un <lapsus memoriae» al nostru, d-sa 
va fi cîntat odată în aceste opere, ele 
nu fac parte din acele opere în care d-sa 
a avut creaţii, 

Rolurile din Thais, Bijuteriile Mado- 
nei, Otelo,  Maeştrii  Cîntăreţi rămîn 
pietrele preţioase cu care se poate mîn- 
dri, dar nu credem vreodată să se poată 
mîndri cu Tosca şi în deosebi cu Aida. 
Dacă opera lui Puccini nu i-a aşternut 
dificultăţi prea mari în cale, în schimb 
Aida cu toată fineţea şi rutina scenei 
nu a putut-o înlătura. Nu-i intră în voce, 
Desigur d-sa poate cînta şi pe Sieglinda 
însă cum, nu ne mai răspundem, 

Posedând o frumoasă şi foarte timbra- 
tă voce lirică d-sa a făcut creaţie "în 
Desdemona din Otel, unde am avut 
prilejul să o vedem, dar nu are calităţi 
le cerute pentru Tosca şi mai ales Aida. 
Aici trebue o voce puternică, de largă 
amploare, dotată cu acente dramatice din 
cele mai pure. O voce în care notele de 
centru şi de jos să aibă o emisiune ega- 
lă în intensitate. Toate acestea lipsese 
d-nei Masini pentru a ataca opere gen 
Aida, Are însă, precum am amintit, ca- 
lităţi vocale pentru atitea alte opere li- 
rice. Totusi d-sa a impresionat plăcut 
prin jocul viu şi plin de temperament, 
calitate oarecum rară aici, cît şi prin u- 
nele accente de toată frumuseţea, Inteli 


genţa şi rutina scenei şi-au spus cuvîn- 


tul, 

Cit despre 8oţ d, dirijor, de nerecunos- 
cat. In timp ca la Bucureşti conduce or 
chestra numai la fortissimo, fără să me- 
najeze, cît de puţin, vocile şi ţhiar ure 
chile spectatorilor, ici, poate unde era 
pe scenă soţia, a condus moderat relie 
zind efectele şi subliniind părţile carao- 
teristice, L'am dori conducînd la fel gi 
în ţară, Desigur trebue adăugat un lue- 
ru, aici orchestra este deprinsă să acom- 
panieze pe solist şi nici de oum să se 
ia cu el la întrecere, fapt pe care ar fi 
bine să-l reţină oaspetele dirijor, 


Opera de aici a început să primească 


Scrisori din Varsovia 


man Abendroth care a dirijat un concert 
numai cu Simtonia IX a lui Bethoven şi 
altul tot cu program german, avînd so 
list pe pianistul Baekhaus, a urmat, la 
pupitru d. Grigore Fitelberg unul din 
cei mai buni dirijori poloni şi figură bi- 
ne cunoscută la voi unde a fost acum 
c'tiva ani cu regretatu!: b-ymanowski, 

D. Fitelberg apare foarte rar la pupi- 
trul Filarmonicei, d-sa fiind directorul 
artistic al societăţii de radio şi getul 
acestei orchestre, însă cînd vine întot- 
deauna împrospăteară repertoriul cu noi 
audiții şi cu muzică nouă, 

De data aceasta ne-a prezentat într'un 
cadru impozant simtonia a 6-a a lui Mah- 
ler, bucată foarte dificilă din toate pune- 
tele de vedere. Intîi fiindcă cere o or- 
chestră de peste o sută donăzeci de per- 
soane, fapt ce s'a putut realiza aici prin 
colaborarea merituoasei orhestre a ra- 
dio-ului cu aceea a filarmonicei, al doi.. 
lea prin însăşi structura ei simtonică 
este o bucată «grea» cum se spune în 
limbajul curent, 

Simfonia a 6-a a lui Mahler numită şi 
tragica sa cîntat aici în prima audiție, 
Ea comportă patru părţi, un allegro e- 
nergico ma non tropo, un andante mo- 
derato, un scherzo şi în fine un allegro 
energioo, Pentru ao înţelege şi mai a- 
les pentru a jadeca calităţile ei cît şi 
pentru elabora o judecată generală asu 
pra muzicei lui  G. Mahler trebue să 
so ţină seama de cuvintele autorului : 
«Es gibt Keine Harmonie, es gibt nur 
Kontrapuncet>, 

Clădită pe acest principiu simfonia 
lui Mahler e copleşitoare prin bogăţia 
şi varietatea orhestrei, instrumentaţiei şi 
mai ales a efectelor ca ştie să le scoa- 
tă din cele mai  îndrăsneţe combinaţii. 
Elaborată pe proporţii puţin obişnuite 
simtonia 6-a are alături de momentele 
de cea mai divină puritate, trivialită- 
ţi, valgarităţi şi groteseuri din cele mai 
neîntîlnite, Insă tocmai acest lucru a ur- 
mărit composițoul, pă: redea în acorduri 
le viaţa, aşa cum este şi să recunoag- 
tem că a reuşit. 

Poate, să fie numai o simplă impresie 
personală, a abuzat prea mult de ală- 
muri care fiind în număr mare au avut 
momente +: an acoperit instrumente- 
le de coarde, rămîne însă prin complexi- 
tatea ei şi prin măreţia prezentării unui 
material mai mult decît variat şi bogat 
una din cele mai interesante lucrări a- 


La filarmonică stagiunea e în plină |le secolului XX-lea, 


desfăşurare, După vizita dirijorului Her. 


Desigur vor mai trece încă ani pînă 


cînd publicul se va familiariza cu proce- 
deele lui Mahler, dar ce să facem, pub- 
lieul este pretutindeni acelaş, foarte greu 
dispus să părăsească clasicii. Inovaţiile 
în muzică sînt cele mai greu de acceptat 
şi trebue o lungă carantină care uneori 
atinge o jumătate de secol pină să fie 
gustat acel care până atunci era un re- 
voluţionar. Şi aici publicul nu a tăcut 
excepţie, a participat la această audiție 
magnifică întrun număr restrîns, Diri- 
dorul, care trebue felicitat pentru  în- 
drăzneala avută şi mai ales pentru fap- 
ţul că şi-a făcut un crez din a face cu- 
noscută numai muzica celor noi, a con- 
dus cu măestrie partitura acestei sim- 
fonii, Au fost locuri unde am întrezărit 
asperităţi şi momente cînd orchestra por- 
nea poate cam liber, însă na uităm că a 
vea sub baghetă două orchestre ce nu 
eintaseră nici odată împreună cît şi par- 
titura unei prime audiții, 

După concertul dirijat de d, 'Teleberg 
am primit vizita dirijorului Fritz Busch 
fratele violonistului. D. Busch ne-a dat 
Simfonia a III-a a lui Bethowen, Prelu- 
dini gi moartea Isoldei de BR. Wagner 
şi poemul simionie Till Eulenspiegel a 
lui Richard Straus, 

D. Buseh ne-a lăsat impresia unui ma- 
estru vrăjitor care fermecind orhestra 


en bagheta a ştiut să stoarcă cele mai|- 


tine nuanțe şi să realizeze cele mai im- 
perceptibile frumuseți ale compozițiilor 
cintate. In deosebi preludiul gi moartea 
Jaoldei, vorbeau mai mult decit orice re- 
prezentaţie vizuală. Un cuvînt de laudă 
merită orchestra care l-a secondat cu cea 
mai largă căldură cîntiînd din inimă şi 
nu pentru că este plătită. Această cali- 
tate tace ca lilarmonica varşoviană, să 
fie foarte preţuită de toţi dirijorii ce ne 
vizitează. 

Şi acum încă un cuvânt înainte de în- 
cheere, socot ca acel pact de colaborare 
culturală -romîno-polonă să fie pus în 
aplicare şi de noi, aşa cum vecinii noş- 
trii fac, Socot că prezenţa maestrului 
Enescu, ca dirijor sau solist, ar fi de do- 
rit, sîntem prea puţin cunoscuţi aici şi 
nu ar strica o punere în aplicare a calor 
parafate, Deasemeni, maestrul lonel Per- 
lea, G. Georgescu, cît şi d. Ştefănesav 
Goangă, Niculescu Bassu şi alţii pot fi 
bine veniţi pe podiul filarmonicei, 

Aşteptăm să vedem şi realizări practi- 
ce ale convenției 


Horia Oprişan 


Varşovia 


C 


ONSTANTIN BOLDUR, om nevoeş, 
alungat din sat de spectrul foamei, a 
adus deunăzi la târg, ultima lui avere: 
doi plăvani frumoşi, prietenii necazuri- 
lor multe şi ai bucuiilor sale puţine. 

I-a încredinţat fiului său Ion, în timp 
ce el a intrat într'o dugheană să cum- 
pere un mintean cu care să înc 1_ească 
bătrâneţile desnădăjduite ale neveste, 


acum în iarna vieţii lgr risipite in 
uecazuri. Ş 

lon a vândut boii pe douăsprezece 
hârţii de o mie. 


A intrat. într'o cârşmă de unde a ieşit 
cu chimirul gol. 

Naivitatea vinovată a lui Ion fusese 
prinsă în chingile unui joc de cărţi, ex- 
celent măsluit de talentul unor pungaşi 
tip ,,Grand”. 

La auzul vestei, bătrânul Boldur a 
suferit o congestie cerebrală care i-a 
adus moartea. 

Bătrâna plânge probavil şi acum pe 
prispă iar lon umblă năuc pe câmpuri. 

Drama lui Costache Boldur e numai 
un văl ridicaţ depe sensibilitatea ira- 
gică a ţăranului român, pe care i-o con- 
| testa totuşi atâţia domni autori cu mo- 
! noclu. 


A LT OM ars de viu, în timp ce som- 
fr de plumb venit după o zi întreaga 
de excese ebrietare, l-a pironit lângă 
soba Lăsață încins, Bitrânul Milan Pa- 
vel din Constința ma muri! din cauza 
flăcărilor. 

L-a omorit vinul, l-a ucis „l-a mistuit 
Hacăra viciului, 

Când ne vom ridica oare deasupra a- 
nimalului din noi? 

Când îl vom îngenunchia? 

Căci altțel ne "ngenunche el şi ns 
întoarcem în primitivitate. 

Avertismentele ne vin în jiecare zi. 


ș ISCOLUL din Basarabia şi gerul 
necruţător au până acum, pe conşiiin- 
ță, mai multe vieţi omenești. 

Ziarele ne anunţă zilnic noui vic- 
time, 

Trenuri înzăpezite, baile de lupi, 
trupuri crispale de ger înir'o ulti- 
mă împotrivire în fața morţii — suul 
toi alâlea speclacole care impresio- 
nează şi dor, 

„Niscolul de acum din Basarabia, se 
conjugă într'o tristă armonie, ou vis- 


celui suulerințelor care wa cruțal nici 
ua moment viața ingrală a bieţilor ba- 
sarabeni. 

Ne-am oibşnuit cu ideia că lacri- 
miie şi necazurile suni un privilegiu 
aproape exciusiv al fraţilor noşiri de 
peste Pruf 

Şi de aceca nu facem nimic peu- 
ru ei 


D RAMA mizeriei care e mai neagră 
decât moartea şi mai tare decât des- 
nădejdea se ilustreuză zilnic prin - e- 
xemple cutremurătcare. 

„Muncitorul Radu Constantin din Brâi 
la s'a sinucis din cauză că mwavea cn 
ce să-şi hrănească soţia şi c-p'i.” 

Aşa sună textul lapidar in rubrica 
de informaţii a ziaretor de dimineaţă. 

Radu Constantin a deslegat, cum a 
crezut, problema mizereii 

Câţi însă ca dânsul, cu soţie palidă 
de inaniţie şi copii chirciţi de foame 
nu vâslesc încă, eroic, printre valurile 


FAPTE DIVERSE 


protivnice. ale vieţii, care le refuză to» 
tuşi o: coaje meschină de pâine? 

Dar cât vor mai putea vâsli? 

Gestul lui Radu Constantin îi pâa- 
deşte şi pe el. 

Ce facem ca să-l evităm? 


B ALA de sânge din Rusia coloroază 
strident şi ideologic un rdgim şi o'doc- 
trină menite să facă fericisea jorțati a 
popoarelor. 

Au fost executați iarăşi mai mulţi 
ofițeri. 

Stalin trăeşte numai sub obsesia com 
ploturilor. 

Fugărit pretutindeni de imaginea ne: 
număratelor sale victime, dictatorul roșu 
vrea să înlăture prin Sânge obsesia 
sângelui vărsat, 

Nici mormintele mau să-l mai pri- 
mească pe dictatorul fericirii Sovielce, 

Pentrucă şi morții vor com;!o'a îm- 
polrivă-i. 


A ciualitaiea 


lui Eminescu 


(Continuare din pag, I-a) 


manijestarea lui în faptă. Ceeace 
datorită condiţiilor statului Trom&- 
mese nu era posibil atunci. Genera- 
ţia noastră duce la capăt viziunea 
lui Eminescu gt die 

Dar dacă Eminescu nu a putut 
săvârşi revoluția în faptă aceasta 
nu l-a împiedecat de a duce o viață 
eroică, asemănătoare celor cari au 
dat naștere mişcării revoluționare 
a legiunii. Mihail Eminescu a mu- 
rit zi cu zi luptând eroic împotriva 
unui veac întreg, împotriva veacu- 
lui modern. Dacă astăzi modernise 
mul și internaționalismul sunt pe 
punctul de a cădea învinse, atunci 
ele erau în plină putere deoarece 
mai aveau de cucerit. Şi între alte 
pământuri și neamuri de cucerii 
era şi pământul cu neamul nostru. 
Impotriva acestei năwvale de cuceri- 
re, care se manifesta în primul rând 
sub forma liberalismului şi apoi a 


' ultimului soldat de lângă steag. A 
ieşit învins atunci, fiind asasinat 
de o societate idioală şi coruptă 
până la măduvă, învinve acum dân- 
du-ne noui aripi. 


Horia Stamatu 


—— 


Teatrul Ligii Cultu rale 


Astăzi în matineu la ora 3 şi seara 
la ora 9 Teatrul Ligii Culturale re- 
prezintă amuzanta comedie în 3 acte 
Clopoţelul de alarmă cu: Toma Di- 
mitriu, 1. Focşeneanu, Gh. Damian, 
I. Tomescu, P.. Ştefănescu, Titu Ve- 
dea, N. Făgădău, Carmen Tăutu, 
Nella Mircescu, Luky Diaconescu, E- 
velin Eistate şi Carmen Georgescu. 
Direcţia de scenă Nicolae Massim. 

Biletele s'au pus în vânzare şi se 


iudaismului, sprijinindu-se reciproc, [reţine la casa teatrului între 10—1 
Eminescu a luplat cu disperarea. şi 4—10 sau .prin telefon 5.57.57, 


CALENDAR 


Duminică 9 lanuarie 1938 


ORTODOX : Si. Martir Polineuet 
(f 235). 


CATOLIC: Sf. Iulian Episcopul, 
SOARE : răsare 7.58, apune 1651 


Vineri 14 ianuarie 
la Savoy:Poftă bună 
la Tănase 

Cel mai aşteprat spectacol al Capi- 
talei revista POFTA BUNA LA TA- 
NASE se va prezenta în premieră Vi- 
neri 14 lanuarie 1938 la teatrul Savoy 
(calea Victoriei) lângă palatul tele- 
toanelor) complet transiormai şi ame- 
najat în acest scop. POFTA BUNA LA 
TANASE a prins în cadrul celor 52 
tablouri toate evenimentele actualităţii, 
toată savoarea sketchurilor de haz cu- 
pios şi farmecul melodiilor împletite 
pe un text admirabil. D. C, Tănase a: 
cest mare şi inegalabil realizator s'a 
ocupat însuși de regie oferindu-ne ast 
fel un spectacol de mare fast şi som- 
ptuoasă montare, Gh, Dendrino com: 


i i 

macstru 5, Siomin, În fruntea unsam- 
blului condus de inpuizabilul C. Tă- 
nase, se află d-nele Mia Apostoiescu, 
Liana Mihailescu, Nuţi Pantazi, Joujou 
Pavelescu, Elena Burmaz, Vivetie Po- 
pescu, d-nii: Al. Giugariu, N. Roman, 
Puiu Maximilian, |. Dinescu, G. Ire- 
stian, Călin Botez, Antonescu gi 
STROE & VASILACHE. Biletele sau 
pus în vânzare la cassa ieatrului, Te- 
lefon 5.5505. 


mmm CINEMA ARO 
Prezintă marele succes al stagiunei 
. 4 
„Domnişoara Doctor“ 
Cel mai bun film de splonaj 


pozitorul slagărelor de succes a scris | mmm F E. MI N A 


pentru POFTA BUNA LA TANASE o 
partitură excepţională, 

D-nii Caramanlau şi Rohrhoffer au 
făurit noui şi splendide decoruri. Ba. 
letela au fosi organizate ce priceputui 


STIGMATIZATA 


(FORFAITURE) 
cu Victor Fraucien şi 
_Sessue Haiakava 

ri zau: Pg 


TEATR 


OPERA ROMANA: Bărbierul din Se- 
villa. 

NAȚIONAL: maţineu: Vreau să trăesc; 
seara: Suflete tari. 

STUDIO-UL TEATRULUI NAŢIONAL: 
matineu: Conu Leonida faţă cu reac- 
țiunea şi D'ale carnavalului; seara: 
Te-am cumpărat. 

LIGA CULTURALA: matineu: Tinichi- 


REGINA MARIA: maţiueu, ora 2 jum, 
Fraţii Karamazov; ora 6: Gândul;: 
seara: Stăpâna din La Paz. 

COMOEDIA: matineu, ora 3: Problemă 
de rezolvat; ora 6: Om de încredere; 
seara: Problemă de rezolvat. 

LIBER: maţineu şi seara: Coloniale. 

MODERN: maţineu: Crima din Expre= 
sul Verde; seara: Noaptea de 13... 


giul politiciau; seara: Clopoţelul de | ALHAMBRA - EXCELSIOR: Alhambra 


alarmă. 


Tel, 471.71 


Azi la ora 6; 
Ultimul spectacol 


Mâine la ora6: 


Regina Maria 
As00, Bulandra-Maximilian-Storin 
Tel. 3.98.48 


Azi şi mâine la ora 8: 


Vineri 21 Ianuarie 
PREMIERA 
cu 


(fost Majestic) 
Tel. 546.80 


CD IEZI 1SA ERE PEEZE 
Teatreie de sub direcția D-lui S:CA ALEXA NDRESCU 
COMOEDIA !» fer 


Problema de rezolvat 
OM de INCREDERE 
Kontuşovca-Palace 


In fiecare seară la ora 9 şi în matineul 
de mâine Duminecă la ora 2.30 


Azi matineu ora 2.30 Fraţii Karamazov 


OAMENI 


G. Storiu, Tantzi Cacea şi George Vraca 


LIBER In fiecare seară la 


COLO:IALE 


Palace. 


e seară la ora 9 şi în matineurile 
de azi şi mâine la ora 2. 


a 


Stăpâna din La Paz 
Gândul 


IN ALB 


ora 9 şi în matineurile de azi şi 
mâine la ora 3 


Regia; Aurel 1. Maican 


Mâine la ora 6 irevocabil ULTIMUL SP 


TEORIA COCOŞIILUI | 


DĂ ME e. 


23) 4 


Teatrul ALHAMBRA 
ALHAMBRA-PALACE 


2 acte și 55 tablouri de M. Constantinescu și N. Vlădoianu 
Muzica de !. Vasilescu 


Azi matineu 


TEATRUL MODERN 


Astăseară 


şi Str. Sărindar 14 . şi 


mâine seară 


Director Ionel 'Țăranu 


Mâine matineu 


Crima din 
expresul verde 


"CINEMA I0URAF E 


Noaptea de 13... 


Ie a 


D030 Eee —— 


ARO: „Domnişoara doctor” şi: jurnal SELECT: Nuniă cu repeilție. 
i SAVOY: Program de varietăţi (muste- 


Fox, 
CAPITOL: Taraniella şi jurnal Eclair. 
CARLTON: Aventura din Triest. 


IN PROGRAMUL VIITOR LA 


'vinema Palas Bulevard 


Lugta :cg.oaarilor 
polonez: 
pentru libertate 


eiernizată 
întrun film excepţional 


EROII Ș 
SIBERIEI! 


Un crâmpeiu din viaţa 
deportaților cari pentru 
libertatea nației polone, & 
înfruntă cu eroism chinu- B 
rile siberiene. 


JURNAL ŞI COMPLECTARE 


SCALA: Broadway-Melody 1938, jur= 
nal Paramount. 

TRIANON: Singur la nevastă şi jurnal 
Paramount, i 


72 


hall). 

REGAL: „Prima Noapte” şi jurnal Pa- 
ramouni, 

FEMINĂ: „Burgtheater”. Regia: Willy 
Forst. 

PALAS BULEVARD: Alaska, jurnal şi 
comple.are. 


IA. R. P. A.: Monstrul galben, jurual 


si coimpleciare. 
ROXY: Tarantella şi jurnal Eclair. 
CORSO: Goana după aventuri şi re- 
vista Coludeţe... colindeje. 
DARLY: Prinţ şi cerşetor şi Oameni 
după gratii. 
FLYSEE. (Str. Doamonei 11): Slague 
la nevastă şi jurnal Paramount. 
FORUM: Ingerul şi Sclavii Onoarel. 
OMNIA: Contesa Alxeandra şi Com- 
pania Titi Mihăilescu în „Treaba mea“ 
ALIDA (Calea Rahovei 151): Cântecul 
Libertăţii şi Sângele Pământului. 
AMERICAN: India în flăcări si Boraeo. 
BARCELONA: Michel Strogoit, 1uge- 
rul străzii şi Trupa de reviste. 
CENTRAL: Sing-Siug şi Războinic tul 
ger cu calul Rex şi trupa de reviste, 
CITY (Bulev. Carol 21): Cântecul Lie 
bertăţii şi In serviciul Franţei. 
COTROCENI: Refugiata din Shanghai 
şi Păcatele părinţilor. 
DACIA: Taina Ocnaşulul şi Fiul men 
Domnul ministru. 
DIANA: Primejdie de moarte şi Banda 
veselă. ; 


ROMA 8 (Radio Universal), — A- 
genţia Stefani trausmite: 

M. $. Regele Impărat a răspuns 
prin primul său aghiotant, la tele- 
grama trimisă de către senatorul 
Mihail Manoilescu, în numele celor 
1500 români. cari se află în peleri- 
nai la Roma. Telegrama de răs- 
puns sună: 

«Majestatea Sa Regele Impă- 
rat, Ausustul meu Suveran, a 
primit cu o vie satisfacție salu- 
tul omagial al colectivității ro- 


VREA PONTIF Mae pi 


mâne, sosite la Roma şi m'a în- 
sărcinat să fiu interpretul mul- 
țumirilor sale cele mai bune pen- 
tru tot: acei. cari au participat 
la acest gest de o binevoitoare 
«atentie», 


VIZITA LA FLORENŢA 


ROMA 8 (Radio Universal). _ A- 
genția Ştefani comunică; 
Senatorul Mihail Manoilestu, con 


| 
M. S$. VICTOR EMANUEL 


vizitând oraşul etern, a ținut la ra» 
dio-postul din Roma un discurs, a- 
dresat ascultătorilor la radio din 
România, 

Senatorul Manoilescu a exprimat 
profunda admiraţie a vizitatorilor 
români pentru Italia fascistă şi a 
vorbit despre era nouă în raportu- 
rile de amiciţie ce sa început în 
tre Italia şi România. 

Discursul senatorului Manoilescu 
anunțat! de toate radio-posturile ro- 
mâne a lost ascultat cu un foarte 
mare interes de radio-auditori. 

Cei 1500 turişti români în frunte 
cu senatorul Manoilescu şi alte per 
sonalităli române au părăsit Roma 
azi după amiază plecând cu trei tre.- 
nurt speciale spie Florența, fiind 
salutați în gară de conducătorii 
comitetelor de acțiune pentru uni- 
versalitatea Romei şi o mulţime 
numeroasă, care a improvizat o căl- 
duroasă manifestaţie de simpatie 
în onoarea românilor. 

Ooaspeţii români vor rămâne 
două zile la Florenţa, după care vor 
pleca spre Veneţia şi apoi spre Ro- 
mânia. 

Astă seară oaspeții români uu 
sosit la Florenţa, fiind primiţi la 
gară de autoritățile principale şi 
conducătorii -consulatului. In mo, 
mentul sosirii trenurilor muzica le- 
giunii căilor ferate italiene a cân- 
tat imnul român şi imnurile fas- 
ciste italiene. Oaspeții români au 
salutat cu salutul roman, 

Cu primul tren au sosit între alţii 
senatorul Manoilescu, sora şi cum- 
nata d-lui Goga, preşedintele consi- 
liului, cărora le-au fost oferite fru- 
moase jerbe de flori. 

Amicii români au eşit pe piaţa gă- 
rii, unde o mare mulţime, i-a acla- 
mat, strigând «Trăiască România». 


dutătorul grupului de 1500 români, Oaspeţii români au răspuns, stri- 
(SITA 0 A ITI JE ARE ZT ICI EET ED IE 7 FER PE EEE e ZI EEE ISP 


D. D. A. loaniţescu a fost numit 


ministru al 


D. D. R. loaniţescu, fost secretar 
general al grupării «Frontul Ro- 
mânesc>, luându-şi libertatea de ac- 
țiune după cum se arată în seri- 
soarea publicată în altă partea 
ziarului, a intrat în guvern, fiind 
num-t ministru al] agriculturii şi 
domeniilor, 

D-sa a depus jurământul eri la 
ora 1, în fața M. S. Regelui şi în 


ayricuiturii 


prezenţa d-lui Octavian Goga, pre- 
şedintele consiliului de miniştri. 

D. D. R. IoaniţeScu va lua minis- 
terul agricuiturii în primire Luni, 
la ora 5 d.a. 

Cu numirea d-lui D. R. loaniţescu 
la departamentul agriculturii a în- 
cetat interimatul d-lui Virg.l Po- 
târcă, ministrul comunicațiilor, 


INFORMAȚIUNI POLITICE 


Delegația permanentă a partidului 
național-liberal a fost convocată pen- 
tru ziua de 10 Ianuarie, orele 5 d. m,, 
la locuința d-lui Const. 1, C. Brătianu, 
preşedintele partidului naţional-liberal. 

«Monitorul Oficial» de ieri a publicat 
decretul-lege prin care consiliile comu- 
nale: rurale, urbane, municipale ale 
Capitalei, precum şi cele județene din 
întreaga (ară, sunt dizolvate. 


D. prot. A. C. Cuza, preşedintele 
partidului național-creştin şi minis- 
tru de stat, care după ţinerea celui 
dintâi Consiliu de ministri a plecat 


la laşi, va veni în acaestă seară în 
Capitală. 


«Cartea Românească» S$. A. a des. 
mințit ieri informațiunile apărute în 
legătură cu cumpărarea ziarelor <Ade- 
vărul» şi «Dimineaţa». «Cartea Homâ- 
nească: nu face parte din nici un 
«Grup de industrii româneşti» şi n'are 
hici un amestec de nici un fe] în che- 
stiunea cumpărării ziarelor < Adevărul» 
şi «Dimineaţa», 


EGIONARI IN FRONT 


Consiliul de miniștri a hotărât ca 
toți conducătorii departamentelor să 
exprime prin cuvântări la Radio, vii- 
toarea activitate a ministerelor, 

Primul va vorbi d, E. Savu, minis- 
trul finanţelor, astăzi, Sâmbătă orele 
20.% 

Reprezentantul României la şedin- 
tele Societăţii Naţiunilor, care se 
deschide, în sesiune ordinară la 17 
Ianuarie, va fi d. Istrate Micescu, 
sare înainte de a pleca la Genova, 
se anunţă, că va avea întrevederi 
diplomatice la Praga şi Belgrad. 


Contrar unor ştiri, d. Vaida Voevod 
n'a avut nici un conciliabul politic, în 
ultimele zile. Preşedintele «Frontului 
Românesc> a avut doar unele întreve- 
deri cu unii miniștri plenipotenţiari 

Reîntregirea liberală se va discu- 
ta în şedinţa comitetului executiv 
al partidului naţional-liberal ce se 
va ține Luni 10 Ianuarie. 

In vederea acestui act, d. dr. 1. 
Costinescu, a avut un mandat de 


Pelerinajul român la _Roma|. 9, Regeie a plecat 


Regele Italiei răspunde la telegrama 
trimisă de d. prof. M. Manoilescu 
în numele pelerinilor români 


la vânătoare 


M. S. Regele a plecat aseară, la 
ora 6 şi 30, cu un tren regal în Ba- 
nat, spre a lua parte lao vână- 
toare. 

Pe peronul haltei Mogoşoaia, Su- 
veranul a fost salutat de d-nii: Oc- 
tavian Goga, preşedintele consiliu- 
lui de miniştri; Armand Călinescu, 
ministru de interne; Potârcă, minis- 
trul comunicaţiilor; Tilică Ioanid 
şi general Gabriel Marinescu, sub- 


DESPRE D. PROFESOR secretari de stat; Urdăreanu, mare 
şamberlan; Flondor, mareşalul Pa- 


M. MANOILESCU 
latului; general Pârâianu şi Arge- 


edr î gaz sign — A-| şianu; colonel Stavăr, prefectul Pa. 
rage ee Ma ral | latului; maior Mihăilescu, adjutant 

c-ai N Ana loeoe, ont minis- | regal; colonel Dombrowsky, coman- 
tru, sintetizând ziarului «Message-| dantul pieţei; Gh. Moţăţeanu, secre» 
ro» impresiile celor „1500 de COPA“ țarul general al poliţiei Oapltalei; 
trioți ai săi în vizită la Roma, sub. cestor A. Paximade datul. ci 
liniază emoția cu care S'au apropiat : 


de grandioasele şi glorioasele fru- | atei Uauitalel, „ate 


museţi antice şi moderne ale oraşu- | (ERITREEA EI IES BEA A 2 EPRI/A0 PS 


lui etern. Cetatea universitară, de Conferinţa d-lui prof 
. 


exemplu, le-a apărut ca o lume 


gând: «Trăiască Italia», «Trăiască 
Ducele». 


PRESA ITALIANA 


ideală creată prin geniu, forţă şi 
credinţă, 

Pentru a asculta comandamentele 
strămoşilor, ei sau dus în peleri- 


lorga la radio 


D. prof. Nicolae Iorga a ţinut a- 


uaj la forul lui Traian, iar după co- „seară la radio o conferință despre 


mandamentele tinerei generaţii s'au 
dus la forul Mussolini 

Dar întâlnirea cu Ducele a fost 
evenimentul cel mai de seamă al 
vizitei la Roma. 


| 
i 
| 
i 
j 


influența streinilor necreştimi asu- 
pra societăţii româneşti, făcând un 
tablou al situațiunii comerțului şi 
economiei în Țara Românească, de 


Intrebat asupra desfăşurării pro-, la începutul imigrațiunilor  evrei- 
gramului Goga, declară că orienta- lor, 


rea politică în sensul naţional e de 
acum irevocabilă. Se va putea mer- 
ge înainte pe această direcţie dar, 
nicidecum îndărăt sau la stânga. 
Deasemenea este ireveabilă noua 0. 
rientare spre Italia. 


Li 


- 


Im concluzie, d. prof. Iorga a spus 
că împotriva stări; de fapt creiate 
nu este altă soluție decât amplifi- 
carea şi conducerea actualului cu- 
rent naţional. 


Scrisoarea adresată d-iui Vaida 
de către „valahistii” îuscrişi 
ia guveriiamentaii 


'D-nii D. R. loanitescu, I. Gr, Pe- 
riețeanu şi ceilalți cari au demisio- 
naţ din «Frontul Românesc» au a- 
dresat d-lui Al. Vaida Voevod ur- 
mătoarea scrisoare: 

Stimate Domnule Vaida, 

Sunt aproape trei am decând am 
aderat la mișcarea naționalistă con. 
dusă de Dvs. şi de olunci perma- 
nenta noastră preocupare a fost: în- 
chevarea întrun singur organism 
politic a tuturor fortelor naționalis. 
te, conştienţi că numai astfel putem 
constilui dinamismul de dreapta 
capabil să creeze o Românie cu ae 
devărat românească. 

Acest punct de vedere vi l-am ex- 
primat adesea, el înfățișând dorin» 
ţa quasi-unanimă a «Prontului Ro- 
mânesc». Răspunsul Dvs. de totdeau- 
na a fost că în principiu sunteţi de 
acord şi astfel se explică declarația 
pe care ați făcut-o acum 2 ani la 
Cluj, că între Frontul Românesc» şi 
partidul mnaționalereştin s'a înche- 
iat o logodnă care va duce la căsă- 
torie,; declaraţie care a şi căpătat un 
început de executare în acordul par- 
lameniar cu acel partid. 

Aceiaşi mentalitate o reflectează 
declaraţia Dvs. dela Alba Iulia din 
Octombrie 1937, când atât de fru- 
mos aţi spus, «că indiferent este ca- 
re va fi partidul chemat să înfăp- 
tulască dezideratele naționaliste, fie 
el Corporativ. Front Românesc, Na. 
Hional-Creştin sau Totul pentru 
Țară; ceeace interesează este să ve- 
dem pe români repuşi în drepturile 
lor fireşti». 

Din această atitudine polilică a 
Dvws., care avut aprobarea noastră a 


mediator, pe care, pare că l-a dus la 
bun sfârşit, trecând chiar peste agi- 
tațiile membrilor din grupul H. 


D. Octavian Goga, preşedintele con- 
siliului de miniştri, a primit ieri pe di 
plomații străini, 

apti 

Comisiunea instituită pentru revizu- 
irea paşapoartelor şi prelungirilor de 
geaei în țară, şi-a început activitatea, 
cercetând actele pe baza cărora străini; 
au reuşit să obțină prelungirile, 


D. Radu Dragnea a fost numit di. 
rector al agenției «Rador», 


Frontul românesc a dat eri un co- 
municat în care stărue în a arăta că 
într'o întrevedere în tren a d-lor Za. 
haria Boilă şi Preotul Man, s'a vorbit 
şi de posibilitatea unei înțelegeri în- 
tre Frontul românesc şi partidul na- 
țlonal-țărănese, 


a a P————————— 


tuturor se desprindtu, în mod logic, 
obligația morală a forțelor naţiona. 
liste, de a se polariza în jurul celei 
chemată la înfăptuiri, 

Astăzi, a nu da ascultare acestui im- 
perativ categoric, care ne impune să 
contribuim fiecare în parte şi ca or- 
ganism politic la realizarea unor de- 
ziderate scumpe României, ar însem- 
na să punem în contradicție fapta cu 
gândul. 

Consecvenţi acestei  convin- 
geri nu găsim satisfăcătoare for- 
mula de espectativă binevoitoa- 
re față de ramura naționalistă 
căreia i-a revenit marea și ane- 
voioasa sarcină de a realiza gân- 
dul nostru comun şi ne luăm li- 
bertatea de acţiune. 


Primiţi vă rugăm d-le Vaida expre- 
siunea celor mai alese sentimente, 

D. R loanijescu, lonel Marinescu, 
Dr. Deculescu, |. Gr, Perieţeanu, Gh. 
Ştefănescu-Goiceanu. 


Mi, care îu dip omaţia 
americană 


WASHINGION, 8 (Rador). — 
Preşedintele Roosevelt a numit pe d. 
Joseph Kennedy ambasador al Sta- 
telor Unite în Marea Britanie şi pe 
d. Hugh Wilson, ambasador în Ger- 
mania. 

Se anunţă că d. Joseph Davis, am- 
basador al Statelor Unite în Uniu- 
nea Sovietelor, va fi mutat în 
Belgia. 


Ballila: formaţie fascistă de tineri abisinieni 


Pe 


Se pot dizolva Corpurile Legiuitoare 
înainte de a se fi constituit ? 


Punctul de vedere al partidului naționai-liberal 


In numărul de ieri al ziarului, comunicările date ziarelor de dife- 
nostru anunţam că partidul liberal| ri; membri aj cabinetului, sa a- 


se opune dizolvării Corpurilor Le- 
giuitoare, dizolvare anunţată de d. 
0. Goga preşedintele consiliului ae 
miniştri. 

Ziarul <Viitorul» — oficiosul par- 
tidului naţional-liberal ocupându-se 
de problema dizolvării  Parlamen- 
tului serie: 

In vremea din urmă, alâi în de- 
claraţiile oficiale făcute de către 
conducătorii guvernului, cât şi în 


nunțat dizolvarea Corpurilor Legi- 
uitoare, 

Jurişti şi fruntaş; ai vieții politi- 
ce au cercetat această problemă sub 
loate aspeclele fără însă a se găsi 
temeiul de drept şi de fapt care să 
ducă la punerea în aplicare a soluţi- 
ei enunțate de guvern. 

Chestiunea dizolvării  Corpurilor 
Legiuitoare preocupă azi toate cer- 
curile politice. 


Se got dizolva Corpurile Legiuitoare inainte 


de a se îi constituit? 


Punctul de vedere al partidului naţional-liberal 


In constătuirile fruntașilor parti: 
dului naţional-liberal sa discutat 
această problemă atât din punct de 
vedere politie cât şi constituțional, 

După examinarea în fond a ches- 
tiunei, partidul libral a dat, pentru 
lămurirea opiniei publice», următe 
rul comunieaț: 

D. preşedinte al consiliului de +mi- 
niştri atât prin cuvântarea rostită 
la Radio în ajunul Anului Nou, cât 
şi prin alte declaraţiuni ulterioare a 
anuntat disolvarea Corpurilor  Le- 
giuitoare alese prin ultima consulte 
țiune a ţării. 

Ca justificare a unei atari măsuri 
sa invocat motivul că actualele Cor 
puri Legiuitoare nu pot da o soluţie 
de muncă rodnică pentru țară, lă- 
sând să se înțeleagă că această di- 
solvare Sar putea produge înainte 
de întrunirea şi constituirea noului 
Parlament. 


CONSTITUŢIONAL, 0 Di- 
ZOLVARE NU SAR 
PUTEA PRODUCE INA- 
INTE DE ASE FI CONSTI- 
TUIT CORPURILE 
LEGIUITOARE 


Din spiritul Constituţiei noas- 
tre, din doctrina generală a drep 
tului constituțional şi din prac- 
tica constituțională a altor ţări, 
rezultă în mod clar, că o disol- 
vare a Corpurilor  Legiuitoare 
nu S'ar putea produce înainte 
ca ele să se fi constituit şi că în- 
suşi temeiul dreptului de disol- 
vare nu există înainte de a se 


[ei i e i 


0 nouă orinntare politică a Braziliei 


Declaraţiile preşedintelui Vargas 


RIO DE JANEIRO 8 (Rador). — 
D. Vargas, preşedintele Republicei 
Brazilia a primit pe reprezentanții 
presei la Porto Alegre 

D-sa a anunţat că azi va pleca cu 
avionul la VUruguayana, oraş st- 
tuat la frontiera dintre Arventina 
şi Brazilia, unde va avea o între- 
vedere cu d. Justo, preşedintele Re- 
publicei Argentina, 

Această întrevedere va simboliza 
amiciția dintre cele două ţări, care 
aderă la ideia pan-americană. Deo- 
camdată nu se va încheia niciun 
acord. 

Ocupându-se de situația internă, 
d. Vargas a declarat că Brazilia ar 
avea nevoie de mari capitaluri 
străine pentru a da o nouă deswol- 
tare industriei sale siderurgice, în- 
să ţară s'ar lipsi bucuros de com- 
paniile străine, Se va da un mare 
sprijin agricultorilor pentru Înten- 


sificarea culturii grâului. Problema 


imigrării ar urma să fie rezolvată 
la fel pentru întreaga fară. apli- 
cându-se aceleaşi principii. 

D. Vargas n'a făcut mielo men- 
iune despre un eventual plebiscii 
prin care țara ar fi chemată să a- 
probe noua Constituite 


Seru.ciul muncii obiiga- 
tor pentru tineretul 
german 


BERLIN, 8 (Rador). — Toţi tine- 
rii germani vor fi obligaţi, imediat 
după luarea bacalaureatului să în- 
deplinească o perioadă de 6 luni în 
serviciul muncii. 

Stagiul pentru serviciul muncii 
va începe la 1 Aprilie 1938. 


ți produs pitunțitica creată 
printr'un desacord între Parla- 
ment şi guvern. 

A se proceda la disolva- 
rea Corpurilor Legiuitoa- 
re, astfel cum ele au eşit 
din consultarea ţării prin 
votui înainte za 


ele să se fi întrunit şi con- | 


stituit, înainte ca ele să fi 
să lucreze şi deci 
de a se fi putut 


Programul 
cancelaria! 


ROMA, 7 (Radio Universal). — A- 
genţia Stefani transmite: 

Azi a fost publicat comunicatul 0- 
ficial cu privire la vizita cancela- 
rului. Hitler la Roma. Comunicatul 
arată că o comisiune specială, pre- 
zidată de contele Ciano, ministrul 
de externe, însărcinată cu întocmi- 


rea programului acestei vizite şi-a : 


terminat lucrările. Vizita cancelaru- 
lui Hitler va avea loc primăvara. 
Fuehrerul va vizita Roma, Florența 
şi Napoli. 


E A E a a 
Tratative comerciale 
angio-americane 


WASHINGTON, 9 (Rador). — D. 
Hull, ministrul de Externe al Sta- 
telor Unite a anunţat oficial că gu- 
vernul american are intenţia să ne- 
gocieze cu guvernul britanie în- 
cheierea unui nou acord comercial. 

Dispoziţiile noului acord vor fi 
valabile şi pentru 'Terranova şi Îm- 
periul colonial britanic, cu excepţia 
Dominioanelor şi Indiei. 

Propunerile Angliei şi Statelor U_ 
nite vor fi alcătuite până la data de 
19 Februarie, când urmează să se 
decidă data începerei negocierilor, 
RT ZE ZE EU RTR) AED EDER: 
irei executări 


în Germania 
BERLIN, 8 (Rador). — 
Herbert Gajewski, din 
Schneidemuehi car 
fost condamnat la 


produce condiţia esențială 
crează 


care dreptul de di- 
solvare — un conflict intre 
Parlament şi guvern,— “i 
însemna Că nu ne-am ni 
găsi în fața exerciţiului 
unei prerogative de arbi- 
traj constituțional, ci a u.- 
nui conflict între Coroană 
şi Ţară, k 
Faţă de aceste consideraţiuni 
de ordin constituțional și faţă 
de situaţia ce sar crea pria ac+ 
tul de disolvare, Partidul Naţio- 
nal Liberal consideră că disol- 
varea  Corpurilor Legiuitoare 


| eşite din ultimele alegeri gene; 


rale, nu poate avea loc decât 
după constituirea lor, pentru ca 
exercițiul dreptului de disolva- 
re să nu îmbrace forma unui 
conflict constituțional. 
e 

Faţă de consideraţiunile 
expuse în comunicatul de 
mai jos, intenţiunea dizol- 
|vării unor corpuri legiui. 
toare înainte d» constituie 
me are ca o soluţie ne= 
"juridică şi şn contradicţie 
cu spiritul şi practica cone 
stituțională.» 


vizitei 
Hitier la Roma 


Ziarele însoțesc comunicatul de 
comentarii foarte călduroase, spu- 
nând că poporul italian va primi cu 
un entusiasm arzător pe șeful unei 
națiuni prietene şi unită cu Italia 
prin legături foarte trainice de cre- 
dință şi de realizări, 

Vizita va consacra din nou mistu. 
nea celor două țări pentru pacea și 
viitorul Europei. 

Ziarele adaogă că Roma va arăta 
d-lui Hitler sentimentele adânci ca- 
re însuflețesc întreaga naţiune ita- 
liană. 

După telegrama agenției Stefani, 
toate ziarele berlineze de seară au - 
publicat comunicatul de mai sus pe 
prima pagină cu litere mari sub 


D. HITLER 


a | titlurile evocative, Comunicatul ita- 
moarte | lian a fost primit cu o wie satisfac- 


pentru acte de trădare, a| ție în cercurile berlineze. Ziarele 
fost executat azi diminea-|! germane aduc aminte că invitația 


ţă, 

Gajewski se afla în soida 
unui stat străin, căruia îi 
procurase mai multe do- 
cumente secrete, în scop 
de spionaj. 

losif Starck, din Koeln 
şi Otto Demwolff, din Mi- 
litsch, condamnaţi la moar 
ţe de Curtea Marțială pen. 
îru înaltă trădare, au fost 
executaţi azi în zorii zilei, 


făcută d-lui Hitler de a veni în Ita- 
lia.a fost formulată de Ducele în- 
suși în cuvinte de o cordialiate ex- 
traordinară. 


Ziarul «<Nachtausgabe> scrie că 


fără nicio îndoială Puehrerul va a- 
vea în Italia o primire entuziastă, 
Vizita d-lui Hitler în Italia, — scrie 
ziarul, — va constitui o nouă piatră 
fundamentală pentru consolidarea 
amiciţiei personale între d-nii Muge 
solini şi Hitler, E 


- reşti şi medicale. 


ESȚE ZIUA CAND AVEŢI 
OCAZIASĂVĂ NCER CATI 


"NOROCUL 
NOU 


— 


Emil Jugureanu 


INGINER ELECTRICIAN și 
RADIOELECTRICIAN E. S. E. 


Str. Italiană, 19. BUCUREŞTI 
Telefon ; 2.54.57 


APARATE de RADIO: Toate mărcile 
Plata în rate. 


LABORATOR. Cele mai moderne instalațiuni 
pentru reparații și reglaje. £ de precizie. 
Serviciul la domiciliu. Preţuri corect calculate. 


ALLO OBOR! 


Cumpăraţi cu încredere Incălțămintea 


„Florida: 


Dela vechiul magazin românesc „Gheorghiţă“ 
N. & G. Dobrescu ȘOS, Ștefan cel Mare, 250 


SENINA. ed ri ar 


zi IPreg atirea căsătoriei! 


Vinuri naturale 
Grătar românesc 


Găsiţi la Restaurantul 
Alex, Gălinescu 


Şos. Mihai Bravu No, 58 
Tramvaiele: No, 7—14—24—2$ 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, măreşt 
produce. y Aparate 2 pa Pt 
pentru Fotografi amatori 
CALEA VICTORIEI No, 38 


(Col 
sleton Ne ; 7-0 


Rogelui Egiotului 


CAIRO, 8 (Rador). — In toată ţa» 
ra se face mari pregătiri în vederea 
serbărilor cari se vor desfășura 


REGELE FARUK 


cu prilejul căsătoriei Suveranului 
Egiptului. 

In capitală s'au construit între 
altele trei corturi uriaşe în cari se 
va serpi de mâncare timp de trei 


[ zile, zilnic la câte o sută de mii de 
'] săraci, 


Locuințele muntitora ești 


Îi 


Scrisori dir din Berlin 


Metode și mijloace de rzalizare 


Construirea de cazărmi mari, cu! 


multe etaje şi cu încă mai  mulle 
apartamente, n'a dat rezultate bu- 
ne, pentrucă aceste locuinţe . aveau 
aceleaşi lipsuri ca şi cele de mai 
înainte: viaţa scumpă şi imorală a 
aglomerărilor din oraşe, lipsa de 
aer, de lumină- naturală, de ver- 
-| deaţă, de spaţiu, o prea mare de- 
pendenţă — şi de aci veşnice fric- 
țiuni — între conlocuitorii acele- 
iaşi clădiri, ete. 

Sau făcut apoi construeţiuni de 
2 etaje, ale căror apartamente se 
închiriau. Dar desavatajele rămâ- 
neau aceleaşi, cu foarte  neînsem-: 
nate  atenuări, datorită reducerii 
numărului locatarilor. Dar atât în 
construcţiile-cazărmi, cât şi în cele 
cu 2 etaje, muncitorii nu erau pro- 
prietari, ci chiriaşi. Lipsa senti- 
mentului de proprietate contribuia 
în mare măsură la avarierea con- 
strucţiilor, la o viaţă indolentă şi 
mizeră a locatarilor. 

Locuinţele individuale dela ţară 


— 


Puterea navala a Italiei 


ROMA 8 (Radio Universal). — A- 
qenția Stefani transmite; 

După mai multe conferințe, cari 
au avut loc încă în luna Decembrie 
la. Palatul Veneţia cu ministrul, de 
finante, şeful statului major şi sub 
secretarul de stat lu ministerul ma- 
rinei. Ducele a stabilit 'azi noul pro 
drom a construcţiilor navale  pen- 
tru marina italiană de război. 

Programul” ăcestu prevede că vor 
fi construite două cuirasate de câ- 
“te 35.000 tone fiecare, 12 crucişetoa- 
Te ecleroare și un număr conside- 
rabil de submarine , 

Cele doua cuirasate vor fi denu: 
mite «oma» şi «Impero». Primul 
cuirasat va fi construit în «Şantie- 
rele Reunite Adriatice» din Trieste 
şi al doilea în șantierele «Ansaldo» 
din Genua. Constructia va fi înca: 


înarmări uridie „hOtărite de Marea 
Britannie şi "Sire le Unite şi sunt 
destinate 'să ded “Italiei mijloacele 
necesare pentru a face faţă nevoilor 
născule pe urma creierii Imperiu- 
lui şi a desvoltării politice a Ila- 


! liei cum şi a intereselor sale de im- 


portanță mondială. 
Ziarele italiene arată de aseme- 


PP ni ae Dn meaee antet) Di i 


incurajaţi Comerţu' Românesc 
Cumpărâ :d dela 


1 Consumul legionar Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8. TELEFON: 2.15.34 


Coloniale, Delicatese, Vinuri 
naturale, Msz:luri, Brânzeturi, 
Fructe, conserve Bragadiru ete. 


ia DIO 
Duminică 9 lanuarie 1938 
Radio România şi T1dio Bucuresti  prologul din Aurul Negru de Cezar 
1:30: Deschiderea emisiunii. Gimnas- | Petrescu. 
tică ritmică. Radio-jurnal. Concerţ de 21.40: Concert de seară (discuri). 
dmineaţă (discuri). Sfaturi  gospodă- | 29. Radio jurnal. 


22.10: Concert de seară al orchestrei 
Radio, dirij. de Th. Rogalski: Balet dia 
opera „,Cidul” de Massenet, 


8.30: Inchiderea emisiunii. 

9.55: Ora religioasă: |. — Clopote, 
II. — Serviciul religios transmis dela 
Si. Patriarhie. III. — Predică de pr. 
H. Rovenţa. 

13: Ora. Culturale. Sport. Cota Du- 
nării, 

15.10: Concert de prânz. Orches- 
tra Grigoraş Dinicu: Arii naponal:; 
Sârba Expoziţiei din Paris de Gr. Di- 
nicu; Hora şapte scări; Arii aaţionale, 

14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Ra- 
dio-jurnal. 

14.25: Ora veselă: Ion Manu. 

15: Sfaturi pentru gospodari. 

"15.415: Muzică populară. Taraful Io- 
miță Bădiţă; Doina dela Munte (voce: 
Ioniţă Bădiţă); Voi, voi, voi, mân- 
drilor voi (voce: Ioniţă Bădiţă); pe 
deasupra casei mele; Hora populară a 
lui Ioniţă Bădiţă din Piteşti: Cine a 
îost stăpân pe Gorj (voce:: Ioniţă Ba- 
dițţă); Marioara lui nenicu; Sârba din 

Piteşti de Ioniţă Bădila. 

15.45: Valeriu Măgureanu: De vorbă 
cu sătenii. 

16—16.25: Ora. premilitară: 1. —pre- 
gătirea premilitară între Straja Ţării şi 
armată, de general M. Skeletti. II. — 
Ştiri premilitare de maior Aurel Ghoor- 
ghiu. 

18: Ora. Mersul vremi. 

„18.02: Concertul fanfarel şcoalel de 
otițeri de aviaţie „Regele: Carol I[”, 
cond. de lt. At. Zlatov: Privighetoarea 
Jiului, doină şi vals de Pavlovski; Ar- 
deleana de Brediceanu. : 

„19: Actualităţi medicale 
„19.15: Muzică de dans (discuri). 

19.45: Neamul oltenilor ca trupă : de 
asalt, de prof. S. Mehedinţi. 

20: Continuarea muzicii de dans (di- 
scurl), 

20.30: Teatru: „O haltă troenită” după 


Vasilesou. 


22.45: Continuarea concertului: 
zică românească: 
„Petru Cercel” de Monţia; 


mânăstirii, poem simfonic de L. Teodo- 

ssiu; Rapsodie brăileană de I. Adrian; 

Rondoletto de I. Bohociu; Rapsodie ro- 

mână de d-na Titi Mumuianu; Rapsodia 
I-a în la major de G. Fnescu. 


mu- 


frefue să fie 
preparată Cu 


£42 


Spre normalizarea circulaţiei 


pe întreaga rețea c.î.r. 


După rapoartele telegrafice  pri- 
mite la direcția generală. e. f. r. în 
cursul zilei de 7 crt. rezultă că, în 
general, situația sa îmbunătăţit în 
urma măsurilor luate pentru des- 
zăpezirea liniilor. 


DIN CAUZA GERULUI SA 
SPART CONDUCTA DE ALI- 
MENTARE CU APA DIN STAȚIA 
CERNAUȚI 


Din cauzu gerului, care s'a lăsat 
asuma localităţii Cernăuţi, termo- 
metrul înregistrând minus 
conducta de alimentare cu apă din 
stație a plesnit, în noaptea de 6 
crt. în două locuri. 

Din această pricină au rămas fă- 
ră apă depoul, atelierele, uzina e. 


22.30: Rezultatele sportive de Radu | 7. r, şi stația Cernăuţi, producându- 


se perturbări în serviciu, 
Sau luat dispoziţii urgente pen- 


Uvertură la opera [tru înlocuirea conductelor şi repa 
In umbra | rațiile necesare, 


IN DOBROGEA 


Stația Medgidia a anunțat că plu. 
gul de zăpadă, cu aburi şi echipele 


Joată fumea ea 


135-250 


e ————————————— 


de întreţinere trimise spre Bazar. 
gic au reuşit să. deszăpezească linia 
Medyidia-Bazargic-Boteni, restabi- 
lind circulaţia trenurilor de că!ă- 
tori cu dublă tracțiune. În cursul 
zilei de eri, plugul de zăpadă a ple- 
cat dela - Medgidia spre Bazargic. 
pentru desfundarea: acestei linii. 
IN BASARABIA 

Inspecţia din Chişinău a raporlai 
că temperatura se menţine 
minus 10—12 gr. 

Linia Cetatea Albă-Basarabeasca 
ce fusese întreruptă între staţiile 
Cui ucea şi Sărata a fost redeschi- 
să. Au rămas închise liniile Abaclia 
Prut, între stațiile Iargara şi Prut 
şi Cetatea Albă-Bugaz. între aiați- 
ile Şaba-Bugaz. 

ULTIMA SITUAŢIE A LINIILOR 
Direcţia mişcării c. [, r. ne face 
cunoscut că în cursul zilei de eri 
situația linilor se prezintă ast/el: 
IN INSPECȚIA BUCURESTI 
1) Linii închise pentru întregul 
trafic: Constanţa—Carmen Sylva şi 

Medgidia-— Babadag. 

2) Trenurile de călători circulă cu 
dublă tracţiune pe linia Medgidia- 
DBazur gale, 

3) Trenurile automotoare au fosl 
înlocuite cu trenguri cu aburi pe 
liniile: Medyidia—Bazargic, Titu— 
Petroşița. Bucureşti  Est—Olteniţa, 
Bucureşti—Giurgiu—Videle, 
Suad—Slănie, : 

IN INSPECȚIA GALAȚI 

7) Pe linia Galaţi—Basarabeasca 
trenurile de călători circulă cu du- 
blă tracțiune, iar trenurtte de mar- 
fă cu tonajul redus la jumătate 

2) Automotoarele au fost înlo= 
cuite cu trenuri cu aburi pe liniile 
Rent—Galaţi şi Focşani—Panciu, 


între 


Ploeşti 


IN INSPECŢIA CRAIOVA 

Trenurile automotoare au fost în- 
locuite cu trenuri cu aburi pe li: 
iiile; Costeşti—T.-Măgurele şi Ro- 
ştori—Zimnicea, 


IN INSPECŢIA CHIŞINAU 

1) Linii rămase închise pentru 
întregul trafic de mărfuri şi călă- 
tori: Celatea AIbă-Burgaz. 

2) Linii redeschise: 
larJara. 

3) Automotoarele au fost înlocui- 
te cu trenuri cu aburi pe linia Ti- 
9hina-—-Căinari. 


Ciocmaidan- 


pută imediat tone 

Ziarele intaliene de, după 2 contdatorpiloare de nn. tonaj 
subliniază că nouile construcții na. | Mare. 
vale italiene vor fi realizate în ur- 24 contratorpiloare de un tonaj 
ma formidabilelor programe de re- | ma; redus. 


nea că noul program al construc= 
țiilor navale va fi realizat repede, 
în stilul fascist şi potrivit capaci- 
tății stoure a şantierelor italiene, 
cari sunt la adăpost de conflictele 
soctale, 

Ziarele mai subliniază cu atest 
prile; că peste trei ani Italia vu 
avea o mannă militară din cele 
mai puternice ale lumei şi că ea va 
sta în slujba nu numai a securi- 
tăți naţionale ci şi în serviciul pă: 
cîi mondiale. 

«(hornale d Italia» crede a şti că 


în anii 1940--1941 marina militară 


a Itahei va fi constituită astfel: 
4 cuirasate de câte 35.000 tone. 
4 cuirasate de câte 24.000 tone. 
1 crucişetoare de câte 10000 tone 
12 crucişătoare oceanice. 
12 crucișătoare de câte 5000 şi 8000 


3 torpiloare mari şi peste 
100 submarine, fără a socoti ma 
rele număr de vase vechi. 


Pentru domnii 
depozitar: 


Primim zilnic din partea 
cetitorilor noştri din pro- 
vincie reclamaţii că nu- 
mărul de gazete trimis spre 
vânzare este insuficient. 
Rugăm pe toţi domnii de- 
pozitari a ne comumica de 
urgenţă numărul de ga- 
zete de care au nevoie zil- 
mic. Totodată facem cuno- 
scut acelor ce nu vor răs- 


punde că pe viitor ''om 


'Ițime seamă de aceste re- 


clamaţii din partea cetito- 
rilor şi îi vom suspenda. 


n — — 


au luat, în scurt timp, locul iutu- 
ror încercărilor nesigure de până 
acum. Aceste locuințe se dau gra- 
„tuit sau pe un preţ derizoriu, prin 
marile înlesniri de plată ve se a- 
cordă, învestind pe muncitor cu 
un drept de proprietate, circum- 
scris de anumite restrieţiuni; cum 
ar îi aceia.de aâ' nu vinde casa şi 
terenul, decât cu aprobare Specia- 
lă, — pentru a se evita ridicarea 
preţului. pământului şi. deci specu- 
|la — sau cum ar fi obligaţia de a-l 
cultiva în chipul cel mai raţioial, 
pentru a scoate maximum de folos 
din el, ete. 

Terenurile pe care se fac coloni- 
zările sunt — deocamdată — fie ale 
Statului, fie ale oraşului  respec- 
tiv şi se dau întâi în arendă şi mai 
târziu — dacă muncitorul coloni- 
zat dovedeşte o ireproşabilă pur- 
tare — îl păstrează mai departe în 
embatic. 

Clădirile sunt absolut uniforme 
şi costul unui lot colonial clădit 
este de cca 5.400 R. M. (ceiace re- 
prezintă venitul mediu al unui 
muncitor în timp de 2 ani). In su- 
ma de mai sus intră  numerarul 
provenind din surse publice sau 


private, valoarea muncii proprii a 
eolonistului ca şi aportul său în nu- 
merar şi mijloacele suplimentare 
date de oraș pentru lucrările de 
amenajare a terenului, parcelare, 
pavaje, apă, lumină ş. a. 

Toate aceste sume — afară de a- 
portui muncitorului în numerar şi 
natură (valoarea muncii sale) — 
sunt  amortizabile în 50 ani. fără 
să poarte vre'o dobândă, cu excep- 
ţia sumelor provenite din sursele 
parţiculare, care au dreptul la o 
dobândă. mică. Totalul sarcinilor 
apăsând pe umerii unui muncitor 
nu poate fi mai mare de % R. M. 
pe lună — deci cam a 10-a parte 
din venitul mediu lunar al unui 
muncitor — în care intră areuda 
pământului, dobânda şi amortiza- 
rea împrumutului pentru clădire şi 
sarcinile locuinţei (întreţinerea ca- 
sei şi a străzii, luminarea străzii, 
taxa de apă, cassa de asigurări 
contra incendiilor, ete. 

Primii 15 ani arenda pământului 
oste de 0,03 R. M. pe m. p. iar după 
15 ani este de 0,04 R. M. pe m. p» 
deci 40 R. M. pe an pentru 1000 
m. p. 


Cine poate fi colonist 


Alegerea coloniştilor se face prin- 
ia triere, la care cooperează toale 
instituţiile de stat şi orăşeneşti, 
sum ar fi poliţia, serviciul sanitar 
şi serviciul muncii, Colonistul tre: 
buie să fie căsătorit şi să aibe co- 
pii minori în viaţă; toţi să fie ce- 
tățeni germani, de origină ariană, 
credincioşi din punct de vedere na- 
tional şi politic, să fie sănătoşi şi 
nedegeneraţi şi să ducă o viaţă 
cumpătată din punct de vedere e- 
economie, 

Colonistul cu un număr mai ma- 
re de copii obține o casă cu încă- 
peri mai multe şi dacă are 4 băeţi 
poate obţine locuinţe chiar gratuit. 
Soții coloni trebuie să dea dovadă 
de buni gospodari,,să se priceajă 
la horticultură şi la creşterea ani- 
malelor mici de casă (păsări, ie- 
puri de casă, albine, etc.) Incă din 
timpul construcţiei casei, fiecare 
colon: primeşte îndrumări în aceas- 
tă. direcţie. dela specialişti: 

Luerările de deschideri de străzi, 
pavaje, etc., se fac sub conducerea 
şi supravegherea serviciilor orăşe- 
neşti competente, cu ajutorul şo- 
mieurilor şi al lucrătorilor nevo- 
iaşi. Construcţia se dă antrepriză 
prin licitaţie publică şi se execută 
sub supravegherea organelor da 
specialitate ale Statului. Munca co- 
lonistului, ca aport personal, se 
mărginește, de obiceiu, la facerea 


săpăturilor pentru pivniţă gi te-| 


melii. In măsura în care profesiu- 
nea sa îi permite, poate fi folosit 
şi la lucrări de specialitate, nu nu- 
mai la construcţia casei sale, ci şi 
la aceia a altora. 

Impărțirea grădinii se face după 
un plan, care are în vedere econo: 
micul şi esteticul în acelaş timp. 
Pământul trebuie să producă un 
venit net încă din primii ani; se 
plantează pomi fructiferi şi fura 
je, pentru animalele crescute pe 
lângă casă iar pământul este îm- 
părţit pentru un cât mai metodie 
asolament, aşa încât să i se dea o 
întrebuințare cât mai neîntreruptă. 
Semințele, îngrăşămintele pentru 
pământ, varietățile de pomi fructi- 
feri şi păsările de rasă se procură 
în comun de către colonişti, prin- 
tr'o asociaţie a lor, care se ocupă 
şi de încasarea anuităţilor de a- 
mortisment şi a dobânzilor data- 
rate. 

Pentru transportul muncitorilor 
din aceste «suburbane». la uzinele 
şi labricele din oraş, Sau construit 
linii speciale de tramvaie şi auto- 
buse cu tarif redus. 

In mediul sănătos dela ţară, fa- 
miliile muncitoreşti, — adevăratele 
celule de bază ale Statului — se 
desvoltă în mod armonie şi pun 
toată puterea lor de muncă în sluj- 
ba naţiunii germane, demnă şi 
mândră ca şi munritorii ei 


Geo Taşcă 


EI OPEC SE EU ASE EI SED A DEEE ES II CI TIET DECI PEAP ESD CA 727 E TIRE LA 


Veşti aviatice din toată lumea 


ROMANIA 
Conferinţe aeronautice 


In cadrul conferinţelor organizate 
'de «Cercul Aerotehnic» de sub pre 
şidenţia d-lui profesor  Ghermani, 
va vorbi, în ziua de Miercuri 12 Ta: 
muarie crt. d. maior inginer Joar 


i iu 


Conforința dela Buiaposta 


ROMA, 7 (Radio-Universal), — Agen- 
tia Stefani transmite: 

«Giornale d'Italia» arată că protoco- 
lurile dela Roma, create prin graţia Du- 
celui în timpurile încă obscure ale crizei 
economice si dificultăţilor politice în ba- 
zinul danubian, sau înălţat ca o primă 
realizare constructivă și ca un mijloc 
activ pentru clarificarea situaţie! în ba- 
zinul dunărean, care a fost unul din 
centrele nevralgice ale Europei nelinig- 
tite, 

Protocolurile dela Roma au scopul de 
a aplira contra primejdiilor eventuale, 
cele două state danubiene, cele mat sa- 
crificate în urma războiului, dar păstră- 
toare ale civilizaţiilor înalte şi capabile 
încă să îndeplinească marile lor 
istorice. 


misiuni 


Protocolurile dela Roma au fost re- 
dactate pentru o dublă funcţionare: po- 
Htică şi economică şi anume pentru a 
apăra independenţa naţională a celor 
două ţări danubiene şi pentru a favoriza 
exporturile lor, pentru că aceste state 
să poată să-și valorifice resursele lor 
naţionale, 

Ziarul încheie, arătând că protocolu- 
rile dela Roma au dat rezultatele foarte 
bune, evidente, decisive şi corespunză- 
toare scopurilor urmărite. j 


k: 

ROMA, 8 (Radiouniversal), — A- 
genţia Stefani comunică din Ber- 
lin : a 

Ziarul «Boersen Zeitung» 
niază importanța conferinţei 
Budapesta, 


subli 
dela | 


Tineri skiori în 


Sr 


plină activitate 


Linteş, despre «Primul tun antiae 
rian construit în ţară». 

Conferinţa d-lui Linteş, se va ţine 
în sala de conferinţe a societăţii 
Politechniea» din calea Victoriei 118 
si va începe la orele 9 seara. 

Miercuri 19 Ianuarie în aceiaşi sa- 
lă şi la aceiaşi oră, d.ept. comandor 
aviator Alexandru Sahini, va face 
o comunicare despre «Salonul aero 
nautie din Milano (1937). 


Producţia aeronautică în 
Statele Unite 


După datele înregistrate la minis- 
terul de comerţ american, în prime- 
le nouă luni ale anului 1937 saa 
eonatruit în Statele Unite 2157 a- 
vioane, Aceasta înseamnă o creşte 
re cu 25% faţă de anul precedeiii, 
în epoca corespunzătoare. Din a 
cest iotal de 2757 avioane, 1821 sunt 
destinate aviaţiei comerciale, 454 
celei mililare şi restul de 452 aste 
destinat exportului. 


ITALIA 


Ituiia bute recordul de distanță 
pentru ' “hidroavioane.  Trimolorul 
«Cant Z 506 B» pilotat de Stoppani, 
parcurge distanța de 7000 km. dintre 
Spania şi. Brazilia, fără escală. 

O performanţă excepţională a fost 
realizată în ultimele zile ale anului 
trecut de către celebrii aviatori ita- 
lioni. Mario Si pyani i Burico 
Comani cari au parcurs distanţa de 
7000 km. ce despârte Spania de 
Brazilia, cu o medie de 265 km pe 
oră, fără escală. 

Hidroavionul un «CAnt Z 506 Be, 
înzestrat cu trei motoare Altfa-Ro- 
meo de câte 750 ep. fiecare au sburat 
timp de: 26 ore la'o înălțime de 350 
—4000 metri. 

Recordul precedent aparținuse 
Franţei, fiind obţinut de  hidroa- 
vionul «Lieutenant de Vaisseau Pa- 
ris» în Octombrie trecut. Acest hi- 
droavion pareursese distanţa de 5780 
km dintre Renitra—Maceio (razi- 
lia) în 34 ore şi 37 minute cu o me- 
die de 166.066 km pe oră. 


FUTO-ROI 


| BUZDUGAN fotografii artistice 


Scandalul cu iabrica de săpun | 
Woii Lerner & Bercovici din lași! 


Săpun cu 20 la sută nisip ! Fabricantul român Vasile 
Cristea pus în situaţia de a înceta producţia. 
Cum ne concurează jidanii 


icrător şi jăran nevoiaş din comună 1 renunța la această concurență ticăloa- 


Nu este nici un secret pentru aimeni 
că jidanii strangulează orice iniţiativă 
românească pe tărâmul comercial şi in- 
dustrial. Şi aceasta, fireşte, niciodată 
prin mijloace oneste. 

Un exemplu tipic ni-l furnizează scan- 
dalul mereu actual al fabricei Lerner et 
Bercovici dia Iaşi. 


CAND UN CREŞTIN DES- 
CHIDE O FABRICA... 


lu Paşcăn:, oraş eminamente jidovit, 
fraţii Cristea, nişte români capabili şi 
întreprinzători au „îndrăsnit” să în- 
cerce o concurenţă loială împotriva spe- 
culei de neimaginat pe care neamul 
lui Israel o exerciță asupra bietului 


şi din împrejurimi. 

Inceputul l-au făcut cu “ lemnele şi 
cheresteaua. ; 

Cu toate uneltirile şi cu toate lovitu- 
rile primite afacerea a mers binişor şi 
specula semiță înfrântă măcar parţial. 

In ultimii ani d. Vasile Cristea — 
unul din fraţi — deschide o fabrică 
de săpun. Curând devine unul din fur- 
nizorii principali ai pieţelor Iaşi, Cer- 
năuți şi Paşcani. Vindea mai eftin de- 
cât concurenţii jidani. 

Imediat ovreii Lerner şi Bercovici, 88- 
sizaţi de pericolul pe care-i prezenta 
concurența acestul valah nepoftit gă- 
sesc formula şă-l pună la punct. Să-l 
ruineze 


„Românii plătesc nisipul iui Lerner! 


Nu le-a lost prea greu. Piaţa a fost 
invadată de producţii mari de săpun 
pe un preț mai redus decât cel obiş- 
nuit. Fabricantul român pus în Im- 
posibilitate de a micşora prețul — el 
fiind cel mai ieltin cu putință, abia 
acoperind cheltuelile de producţie şi 
meaducând decâi un beneficiu  mi- 
anim — ridică mirat din umori şi pler 
de succesiv piețele Cernăuţului, Ia- 
şului şi Paşcanului. 

Făcând însă o analiză chimică a 
săpunului lui Lerner, fabricantul Cri- 
stea constată cu surprindere că acest 
săpun conține între 15—290/0... nisip! 

Autorităţile sesizate la rândul lor 
aplică jidanului mai multe amenzi suc- 
aesive (serviciul sanitar din lași). 

Ziarul „Lumea” de Marţi 5 lanua- 
„le 1937 semnalează una din aceste 
amenzi 

In Nr. 178 anul VII al ziarului 
Timpul din Cernăuţi, sub titlul „Con- 
“ curenţă ticăloasă” sa scris textual: 

,Fabricantul- de- săpun, jidanul Ler- 
mer din laşi, ca să concureze produsele 
Fabricei „Cristea' din Paşcani — uni- 


IP CIREASA N VS PETS ARE RE 3 e VAGI. <TD PC 7 DUBAI 2, STEA 2 2 PRCZ00 SEBIEIP RCS 


ca industrie creştină, în acest gen, din 
Moldova — 4 frimis şi trimite pe piața 
oraşului şi în târgurile din împrejurimi, 
săpun cu un procent de 15-20 la Sută 
nisip, jejuind în felul acesta mai răa 
decât în codru, populația consumatoare 
şi în special pe bieții săteni. Atrăgân- 
du-i-se atenția acestui perciunat de a 


Pa 


Două vase s'au ciocaii la Constauţa 


a stuiundat vazorul turcesc „„Yokta“” 


CONSTANȚA, 7. — Eri sa petre- 
cut la Constanţa o nonă catastrofă 
maritimă. In timp ce vaporul tur- 
cesc «<Yekta» manevra pentru a în- 
tra în port a fost ajuns din urmă 
de tancul.norvegian «rania» care 
Va lvvit violent în partea dwapță, 
la tribord, producându-i 0 gaură la 
pupă. 


Apa a ioundat vasul care a fost 


Piaţa cerealelor la Constanţa 


CONSTANŢA 7. — Piata neschim- 
Dată. 

Iu port au sosit: 9 vag. grâu, 3 vag. 
orz. 

Prin bursă s'a vândut: 1% vag. fălnă; 
1 vag. linte; 5 vag. măzăriche semănată; 
4/4 vag. grâu. 

La bursă cotează, predări Îmediate: 
grâu de 75 kgr. praf, 51.500; grâu de 
16 kgr., 5.3350; grâu de 77 kgr.. 54.000- 
55.000; grâu de 78 kgr., 55.375; grâu 
de 19 kgr. 55.500: orz de 54-55 kgr,, 
„09.520. 

„ Predări cu termen: orz -de 58-59 kgr., 

39.000; rapiţă naveta, 83.000; rapiţă col- 
za, 81.000; rapiță de primăvară, 65.000; 


Sa 


leneoaseste 
i bata ee e oi 


a 
E 


PIXI FARI 


rapijă sălbatecă, 48.00U; mazăriche se- 
mănată, 30.500; mazăre Victoria, 46.500; 
mazăre furajeră, 45.000; fasole de Ia- 
lomiţa, 59.000; fasole de Bazargic, 
60.000; fasole de Transilvania, 68.000; 
grâu de 78 kgr., 54.500 (toate preda- 
bile luna Ianuarie); secară, 46.000; o- 
văz, 45.000 şi porumbul 28.000, toate 
tre predate prompt staţie: fălnă II, 
81.500-—83.000. 

Tm silozuri se află depozitate: 335 vag, 
orz, 36 vag. măzăriche 44 vag. floarea 
soarelui, 1923 vag. grâu, 16 vag. Soia, 
1 vag. mazăre. 

Silozuri ocupate: 302; silozuri dispo- 
nibile, 448. 


4 


LUBOIL 


este neinttecut 


firmaţia aceasta o auzi deseori 

în lumea automobiliștilor. Ea 

nu trebue să surprindă pe nimeni. 
Incă de când a fost lansat de către 
„Unirea“, uleiul Luboil a cunoscut 
un succes desăvârșit prin faptul că 
era unulei românesc defină calitate. 
Numai Luboil asigură o viață mai 
lungă motorului deoarece la orice 
temperatură filmul 'de uleiv se 
plimbă printre piesele metalice, 
ferindu-le să se frece între ele. 
In orice bidon uleiul LUBOIL 


este acelas. 


B-dul Elisabeta 10 
:) 4.5]. 92 


să, Jidanul amenință, 

„Ce zic autoritățile? 

„Să se aplice sancțiunile prevăzute 
de legeP' 


SA SE INCHIDA FABRI- 
CA DE NISIP A LUI 
LERNERI 


Deoarece averismenieie și amenzile 
aplicate de către .autoritățile de până 
acum înşelătorului Lerner et Comp. 
s'au dovedit inoperante, cerem cu 
toată energia ca autorităţile de astăzi 
să procedeze drastic şi să împiedice pe 
acest ovreiu obraznic de a-și mai bate 
joc de punga şi de sudoarea nevoia- 
şuiui român, 

Fabrica do săpun şi de nisip a lui 
Lerner trebue închisă pentrucă aşa 
o cere bunul simţ și sentimentul de 
echitate. 

lar pe fabricantul român Vasile Cri- 
tea, ruinat de concurența mizerabilă a 
lui Lerner, îl sfătuim să se adreseze 
justiţiei. 

Care nu se poate să nu-i dea drep- 


tate! 
A.l. 


între timp scos de către remorche: 
rul <Tomi» în afară din incinta 
portului. 

Peste două ore vasul «Yekta» sa 
scufundat. 

Echipajul — compus din 14 per: 
soane — a fost debarcat. Pierderile 
se evalnea ă la cea 10.000.000 lei. 

Vina acidentului o poartă coman- 
dautul tancului «Trania», care deşi 
observase manevra vasului «Yekta» 
de a intra în port, a ținut cu orice 
preț să i-o ia înainte. 

Taavul norvegian n'a suferit stri- 
căciuni. 


ÎN Do i A RR na E Ş 
, Ă | SE | 


«BUNA VESTIRE» 
ÎN (a apt 


La Galaţi au îost descoperiţi 
“doi traficanţi de devize 


GALAŢI. — Organele de control 


ale B. N.: R.-ului. fiind informate| cecuri în valută-forte şi o mare 


că la casa de bancă și zărăfie a in- 
divizilor  Goldenberg şi Kiroviei 
din str. Man 2, se practică comerţul 
clandestin cu. devize, au făcut o 
descindere cars a dai rezuliate ne: 
aşteptate. 


ROMA, 8 (Radio Universal). — A- 
genţia Stefani anunță din Istanbul 


SEE 
Camaraaii şi prietenii legionarilor. 


Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după. măsură 
Concurează cu 20/, toate magazinele cuaceaşiarticolef 


ss îk y** 


DUMITRU BORCEA Bucureşti Tel, 3.54.66 Calea 


Turcia doreste ta Siria 
să fie independentă 


detalii 


Care 


Calea Victoriei 14 
contează 


Au fost descoperite un teanc de 


cantitate de monedă de aur. 
Comyponenţii firmei,  Goldenberg 
şi Kirovici au fost deteriţi parche- 
tului, dresându-li-ae acte de... non- 
travenție la legea devizelor. 


şi Siria, are dreptul de a pretinde 


ca Siria să fie în adevăr iodepen- Sticle sigilate, dopuri originale. 


că ziarul Cusuhuryet comentând denttă. 

ultimele evenimente din Sanjaku' | Ziarul adaugă că Franţa ar tace 
mai bine să adopte o atitudine lo- 
ială în chestiunea Sandjakului şi 
“să recunoască independența Siriel. 


Cu alte cuvinte: „Da, noi ga- 
rantăm această sticlă, garantăm 
că ea conține exact ceeace afir- 
măm: un vin pe care l-am în- 
grijit noi, dela viță şi până la 


ATATURE 


Alexandretta scrie între altele că 
eforturile franceze de a călca rezo- 
luț.a consiliului Societăţii Naţiu- 
nilor şi a tulbura afacerile Sandija- 


kului constitue o ruşine pentru Pa-| cursul săptămânii viitoare Banca Na | 
ria si reprezință un atentat asupra | țională va putea comunica acest dis- 


amiciţiei franco- turce. 

Ziarul atirm că nu numai 
Franţa nu” „A ițecpaă ai Lis 
chestiunea  Sandiakului, dar t 
încă să se Servească de Siria ca e 
o jucărie. 

Turcia, care a recunoscut 
pendenţa țărilor desfăcute din ve- 
“hiul imperiu otoman, printre cari 


Po a 


Fraude „8 (amera de muncă 


din Galaţi 


GALAȚI, 1. — O nouă fraudă a 


fost descoperită în oraşul nostru. 
Conducătorul de muncă Ion Stru- 


garu, dela secţia rujari, a înaintat 


căpităniel portului o reclamaţie îm- 
potriva lui  Harilache  Halichias, 


secretar la Camera de muncă, pe 
care-l învinueşte de a-şi fi însuşit 


suma de 240.000 lei daia muncitorii | ca de Credit Român. 
rujari, şi alte categorii de muncitori Po 


motivată prin achitarea unor 

zise datorii contractate de ei, în tim- 
pul iernii — epocă de şomaj — dela 
diferiţi comercianţi. 

Căpitănia portului a cerut minis- 
terului muncii 'să delege un conta- 
bil expert, pentru evaluarea precisă 
a sumei defraudate. 

Intre timp exerocul Halichias a 
dispărut din localitate. 


Fioroasa (rimă 
din Chişină 


că | comerţ, 


ma,.|(2 tevi ia firma Stoyer 


consumator; o singură condu- 

cere, o singură răspundere deci 

maximum de calitate și semnă- 
tura noastră de garanție. 


MOI. 


VINURI ŞAMPANI. 


iniesnirea pieții 
cu mijloace financiare 


In urma unui schimb de vederi în- 
fre d-nii Mitiță Constantinescu şi I, 
Gigurtu, ministrul industriei și comer- 
țului, — guvernatorul Băncii Naţionale 
a convocat pe directorii principalelor 
sedii din provincie, cărora le-a dat in- 
strucțiuni privitoare la înlesnirea pie- 
ţii cu mijloace financiare, 


Fixarea dis :onibilului 


ie im! O AGHETE PATINAJ 


„Lucrările peniru fixarea disponi- 3 O gr i N C S K | 


BOCANCI MUNTE SI SPORI 
Impermiabili, trăinicie garantată 


ponibil ministerului de industrie şi 


Găsiţi eftin la Depozitele Fabricilor 


D. MOCOANIȚA 


BUCUREŞTI: Str. Carol 29, Calea Griviței 128, 
Şoseaua Mihai-Bravu 12 (Obor) şi în Provincie 


Cunoscuta firmă «Steyr Solat- 
hurn Waffen A. G.» din Viena 
a primit din partea ministerului 
apărării naţionale o importantă 
comandă de ţevi. 

Asupra acestei comenzi, firma 

a primit un avans de 584.960 
selălinai, adică 13.850.000 lei. 

Avansul este garantat de Ban- 


Ceh i trimit arma- 
ment Tarcilor 


CONSTANȚA, 8. — Azi diminea- 
ţă sa încărcat în vaporul «Hane», 
cu destinaţia Turcia, 32 lăzi conţi- 
nând muniţiuni în greutate de 
48.338 kgr. şi 407 lăzi cu tunuri pen: 
tru artileria grea, în greutate de 
213.432 kgr. 

Armamentul & de proveniență ce- 
hoslovacă, 


PE E PESE CE DEEE Er SEE E Ra EEE SE PE i EI 
atena tatea se [E2X 2rCiţiul de apărare 


Camarazii legionari, prietenii lor, gi toți bunii Român 
sunteți rugați să dați concursul Dv. atelierului şi m gg 


OTO CARPAȚI 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 


Executăm îoto sp în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, și aparâte toate mărcile, toate măr.mile. 
Chemaţi-ne în orice Mirele, vă stăm la dispoziţie. Legionarii 
au reducere. 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANES0 DE SPECIALITATE* 
Titus Pilescu 


CHIŞINAU, 7. — La o petrecere cărcătură de cereale pentru Pales- 


(| între mai mulţi muncitori, în su- 


burbia Melesteu, fostul gardian de 


la închisoarea centrală, Daţeo Va- 
sile, a lovit cu o sticlă în cap pe] ec 


fosta sa concubină Eufrosina  Zi- 


14 menco. 


De teama consecinţelor, crimina- 
la! si-a dus victima acasă, îmban- 
daiată rudimentar. Aci rana infec- 
tându-i-se, a fost chemată salvarea 

Eufrosina Zimenco a murit eri la 
spital. 


Qaszaţi germani în _România 
Pianistul Emil von Sao; 


După cum am anunţtat la timp, 
celebrul pianist Sauer a înscris şi 
Capitala noastră în turneul întreprins 
în centrele europene. 

Primul concert de piano Sauer va 
avea loc în sala Ateneului, Luni 17 
ianuarie, orele 9 searu şi programul 
acestuia alcătuit cu foarte mare a- 
tenţiune, cuprinde: Appasionata de 
Beethoven, 6: bucăţi de Chopin, pre- 
“um şi pagini din Liszt, Brahms, 
Schumann, Mendelssohn, etc. 

Biletele pentru acest regal al pia- 
nului se pot procura la Feder. 


Celebra cântăreaţă Ada 
Sari 


Marea cântăreață poloneză Ada 
Sari, cunoscută şi la noi, anunță un 
concert de canto pentru Vineri 21 
lanuarie, orele 9 seara, în sala Dal- 
les. Ada Sari, care a repurtat suc- 
--"- “arte mari nu numai la Opera 


tina şi apoi va părăsi portul nos- 


| anti-aeriană 


Mâine, 9 Ianuarie, la ora 13,30 și 
la ora 21,30, clopotele bisericilor și 
sirenele fabricilor vor suna alarma 


prin sunete prelungi și repelale, timp 


Incurajați industria 
de trei minute, 


şi După 18 maimute, se va da încetarea | PPEŞElinteie Moscicki 


alarmei, cu aceleaşi mijloace, prin su- ? EA [i 
comerțul românesc nete scurte și repetate a-i de trei $ q restabilit 
VARŞOVIA, 8 (Rador). — Ziare 


minute, 
Deasemeni, la ora 21,30, odată cu 
le anunță că d. Moscieki, preşedin: 
tele republicei, s'a restabilit după 


alarma 's6 va face şi stingerea lumina- 
tului public, timp de două minute, ln 

recenta indispoziţie de care a su- 
ferit. 


acest timp, toate vehiculele vor fi 
Preşedintele  republicei a luat 


oprile, 

Publicul este rugat a lua măsuri 
pentru camuflarea luminatului înte- | parte zilele trecute la o partidă de 
rior și a se conforma dispoziţiunilor | vânătoare, care sa desfăşurat în 
privitoare la acest exerciţiu de apărare | pădurile reşedinţei sale dela Spaia: 


pasivă împotriva atacurilor aeriene, 
Pentru coordonarea orei, se vor po- 
irivi ceasornicele după radio, 


Mare din Varşovia, la celebra Scala 
din Milano, precum şi la toate Ope- 
rele din centrele europene, este azi 
una din cele mai bune soprane de co- Oureecaera 


loratură. Biletele pentru anairieză Mare succes de librărie! 


Ada Sari se pun în vânzare Luni ! et 3 
dimineaţa la Feder. Ediția 1 epuizată într'o lună 


PE ee E: Ediția. II sub tipar 


in-ormațiuni economice Ţ G 3 | | 


== ROMAN za 
de 


DRAG.Ș PROTOPOPESCU 


Editura CUGETAREA 


Contra trusturilor. — In Ame- 
rica oticialitatea a pornit o cam- 
panie foarte energică împotriva trus- ! 
turilor. Ele sunt acuzate, că au pro- | 
vocat ultima depresiune economică, 
cu ocazia stabilizării preţurilor de | 
detaliu, când au comis. acte ooris» | 
tituind în fapt restricţiuni la liber| 

| 


tatea comerţului şi tinzând la exer- 
ciţiul unui monopol de fapt, 


it arsa 


Pag. G-a 


PRODUSELE ROMA NESTI | 
= PASTA PENTR! DINTI i 


e 


ESTE UN PRODUS DE FABRICATIUNE CURAT. - 
ROMĂ NE A SCĂ. PREPARATĂ ÎN MOD ABSOLUT 
STIINTIFIC, INTRUNESTE TOATE CONDITIUNILE PE CARI 
ŞTIINŢA ȘI HIGIENA (E PDATE CERE UNEI! PASTE PENTRUDIW]. 
CEREȚI LA TDATE FARMACIILE, DROGUERIILE SI PARFUNERIILE ROMÂNEŞTI 
PASTA PENTRU DINȚI 5 
SIMRB01. 


&: AHBALAJUL DE CULOARE VERAE 
PENTRU CONEWZI: LABORATORUL , SIMHOL" & 


o. scame ae 


BLANURI FINE 
CU P&EŢURI CONVENABILE 
VA PiITEŢI PROCURA 


La Costică Mihailescu 


Strada Coiţei 44 Bis fostă Stiaţilor 


(TDI: ISI EERO IL SN PORT 503 Ode ATAZIE LITE 
Marele Magazin 


IORDAN A. IONESCU 


S-sor 
LA BALONUL ALBASTRU 
Strada Carol No. 62 


CR -TULESCU Fii || 23" 


Casa fondată 1884 pa Nunți, 
Bucureşti, Str. Carol No. 31. — Teleton 443|97 M 9 pape 4 

ROM- CONEAC- LIQUEUR rit a N 

ŞAMPANIE Confecţiuni 
Incălțăminte 

Vizitaţi Magazinul el ănăsescu” 
Str, Câmpăneanu No. î (jos sub Weatrul Naţional) 

Bine asortat cu toate genurile de arme și şe. Fabrică 


DEEE PT PE E LAMPI 


PIEPT, Mie. 


m La 1 66 > a 
Magazinul „|:|EiLâ . Târgoviște 
Angajează imediat Ă 
1, Premieră pe tri Lengerie Bărbătească 
2. Lucrătoare ,„,  Lengerie Bi:rbătească 
Oterte direci la magazin 


de articole de vânătoare. 
Specialist în articole de pielărie și 
A ple toilette ă 


calea cea dreaptă. 
Acum vreo cinci ani am început 


CUMPARAŢI EFTIN 
GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi 


IOAN PUCHIU 


ne si a lovit în plin. 


Venueului, Ermil Dimitriu, trecător 


Bucureşti, Calea Moşilor, 21 — Telefon 344/% presa sportivă, şi subsemnatul. In 
ini d scite băeţi tineri cari-şi făceau ucenicia într'ale crezului naţional şi-ale seri- 
————— a A RR 


sului zilnic. Un mănuchiu de oameni însufleţiţi şi plini de talent. 

La cotidianul celălalt de specialitate lucrau pe atunci niintai redactori 
şi reporteri jidani. iar rubricile sportive ale celorlalte zi 
nate cu fiii aceluiaş neam înfipt până la înnăbuşire în eoa 


|. ufrag ste, lo-uri, Birouri, 
Dormitoare și Garnituri iupisate de salor: 


LA GOGU GEORGESCU 
PORN pe pe bere dh prea MĂ 
Str Bărăției No. 35 și B-dul Maria No, î. — Tel. 4.75/14 j 


tul românilor. 


tică, sport ete. 


Şi totuş noi cei dela SPORTUL ZILNIC am făcut-o. Am pornit în- 
tr'o bună zi la luptă înarmaţi până'n dinţi cu credința nestrămutată în 
destinul imperial al neamului nostru. 


sa dămir e cu 


V cciminte, cbie:te 
bisericești, bijuter.: 


Am lovit şi am fost loviți. Dar 


4 - d EEE ap 
Con: .entin pP. Mat=e Si, hi 10, 3 loviturile noastre cădeau în plin, răreau rândurile duşmanilor şi strân- 
Telefon 478/50 aaa | Eeau mereu în jurul nostru visuri tot mai dese de prieteni, 


îndelungat că străinii, dar mai ales 


ADEN 1 PR a IEC OREI RT ai ES DRIIE PCUS NORI E, ICE ZII A APE E EI RI i EET 
VIZITAŢI!  Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


neamului: 


aa româneşti în conducerea sportului românesc, 

ECE Scurt timp după aceea ne-a prins vremea rea. Dintele dusman al să- 

LINGECZIE BARBATEASCA răciei, la capătul unor imense sacrificii bănești, ne-a mușcat sufletul. 
Cămăşi, pijamale, halate ete. = CONESOȚIONEAZA ATEUIERU. iar SPORTUL ZILNIC şi-a încetat apariția. 


IONEL MUȘAT 


Calea Moşilor No. 65 A. (Lângă Bulevardul Domniței) 
PREŢURI CONVENABILE Tel. 5.48/82 


strămutat 
e Aa RUTIERE 


NARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colț cu Str. Sf. loan Nou No. 1) 


BUCUREŞTI ! "tut atât ât d . 
NIRO E vmauaiiii: Detetee'8-00 380 "alaiul BN:ADET ANI, fiii Aciiă Yrome căt dapinali te-au 


! ționalismului în presa sportivă. 


Mare asortiment în : 

Manuiactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Șitoane, 
Țesături de Olandă, Articole de Botez și Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, 

Toate articolele se vând en-detail cu prețuri de en-Gros 
Lia] 


O GAZETA DE 
SPECIALITATE 

anunţă că Primo Carnera, colosul iţa- 
Han, va îi deportat din cauza ultimei 
sale atitudini pe care conducerea lta- 
liei o consideră dăunătoare bunului său 
renume. 

Sărâcia de informaţie, cu -ioate re- 
dacţiile pianetare şi interplanctare, in- 
fierbântă Imaginaţia bieților reporteri. 
Se vede că redacţia respectivă nu sa 
descotorosit încă de toți ovreii. Sfătuim 
pe conducătorii gazetei să cerceţeze bine 
pe sub birouri, prin dulapuri şi pe la.. 
locurile dosnice. 
COMISIA AD-HOC 

ține de şedinta în care ză- 
misiesc regenerarea foo'bailulii roma- 
nesc. Hotăririte se țin în secret, sub 
cuvânt de oncare. dar se şiie că noua 
formulă este pe disc. Şi locmai dea- 
ceea se lace asupra unor hotariri me- 
nite să alincă anumite susceptibili. 
tăți. 
IN TIMP CE 

toate domeniile de activitate se roma- 
mizează, F. R. F. A. se gândește s1 
voreze un not regulament, în baza c1- 
ruia jiecare grupare să aibă dreptul de 
a înirebuința în campionat câte un ce- 
fățean străin. Frumosi 


ncălţăminte durabilă și. eltină 
CUMPĂRAŢI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Sir. Smârdan No. 11 
Vis-ă- vis de Banca Naţională, în gang 


Marfa lucrată în ateiier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


Preţuri foarte reduse 


In cazurile bolilor de stomac nervoase 
erampelor, la stări spasmolitice precum și la 
dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 
greață şi turburări digestive s'au obținut 
după multe cercetări atât în clinicile din ţară 
cât şi din străinătate cele mai frumoase rezul 
tate cu renumitul preparat american 


GASTRO D 39 „Gastro D.* seaflă de vân 
33 | a 


zare la farmacii și drozhe 
rii, sau se expediază. 


Eram acolo trei oameni: d. av. 


A te revolta împotriva pecinginei iudaice din presă era socotit pe 
atunei drept copilărie sau glumă de prost gust, fiindcă trăia puternie 
legenda cu surse bine ştiute că numai jidanii se pricep în comerţ, poli: 


cădeau in gol sau se frângeau de cuirasa de fier a credinţei şi a cinstei, 


In articole de doctrină sau în fulgere de luptă am demonstrat timp 
"rele atelier unde se făureşte zi de zi, ceas de ceas, marele suflet al 


Am urnit atunci un curent puternie de românism, am elătinat mul- 
_te prestigii false, am dărâmat zei cu picioare de lut, am impus principii 


Dar stolul de tineri cu care colaborasem nu şi-a luat sborul spre 
piscuri noi de credinţă. Impărţiţi pe la diferite gazete, foştii noşiri ca- 
laboratori sau hrănit zilnic din idealul românese pe care şi-l formaseră 
la Sportul Zilnic şi au lucrat necontenit la victoria în care credeau ne. 


Atacată din mai multe părţi, citadela iudaică se yrăbuşeşte, în sfâr- 
sit, azi. Şcoala SPORTULUI ZILNIC îşi sărbătoreşte acum sfârşitul 
| lupiei. Iar redacţiile golite de jidani îi chiamă la lucru pe pionerii na: 


Foştii colaboratori ai SPORTULUI ZILNIC îşi tree în panoptie ar- 
„mele victorioase şi se aştern la muncă de zidire şi consolidare. 
In această a doua parte a muncii lor se -vor sili să uite vremurile 
hidoase de stăpânire a Judei, vor cultiva ogorul curat de pe cre au fost 
alungaţi duşmanii de greață, vor căuta să-şi ajute neamul cum n'au pu- 


| Târzie victorie! Dar frumoasă şi dătătoare de forțe noi! 


«BUNA VESTIRE» 


Rodoschideraa cursurilor 
„de limba și tultura 
italiană 


In ziua de 13 Ianuarie, când vor 
îi înapoiaţi numeroşii elevi cari au 
participat la marele Pelerinaj Romă- 
nesc la Roma, vor reincepe, conform 
orariului fixat, lecţiile de limba şi 
cultura italiană. 

In dorința de a satisface nime- 
roasele cereri ce i-au fost adresate, 
Institutul de Cultură Italiană va în- 
ființa un nou curs rapid trisăptămâ- 
nal, care va începe pe ziua de 20 
Ianuarie şi va lua sfârşit în luna 
Maiu. 

In acelaş timp se deschid şi două 
noui cursuri gratuite: unul pentru 
profesori şi altul pentru învăţători. 

Informaţiunile şi înscrierile se pri- 
mesc zilnic la Institutul de Cultură 


Italiană între orele 11—13 şi 10— 
20 în calea Victoriei 196 (tel. 3.36.01). 


Teatrul Modarii 


La Teatrul „„Moderm” (fost Al-| 
hambra) din str. Sărindar 14, de! 
Sub direcţiunea d-lui Ionel Ţăranu, 
se joacă azi în matineu cu preţuri 
reduse „Crima din Expresul Var- 
de”, iar seara la 9 şi un sfert pen- 
tru a 104-a oară „Noaptea de 13”. 


SPORT 


PE portul ziinic“ 


O victorie târzie 


Tăria credinţei îţi dă puteri nelămurite în aşteptarea victoriei. Şi, : Seira . 
oricât de târziu, victoria mult așteptată îşi păstrează prospeţimea de , teşti la care jidanii exportatori se 
primăvară în tremurările sufletului mulțumit că a mers ani şi ani pe dădeau cu o îndrăzneală uimitoare, 


o luptă mare în care nu îndrăsnise- 


ră să între mulţi dintre cei cari, totuş, ar fi trebuit să intre. (Unii cari-i 
făcuse pe Dobay, Kwacs, Kotormany ete. români!) 

In vremea când în niciun cotidian românesc nu se pusese problema 
străinilor din presa românească, un ziar modest, de specialitate, SPOR- 
TUL ZILNIC, pe care aveam cinstea să-l conduc, a luat taurul de coar- 


Alexandru Eladescu, conducătorul 
grăbit dar de frumoasă strălucire în 
jurul nostra se găsese o seamă de 


perau împâ- 
le şi sutle. 


în vreme ce loviturile duşmanilor 


jidanii, n'au ce căuta în presă, ma» 


stat în coaste. 


Virgil Popescu 


Carne 


ENI) A ra at iure 2 ee ei 


CIONOIU 


boxeuril despre care nu sa mai auzic 
câm de multă vreme, a provocat pe Pa- 
triciu Milcoveanu pentru titlu. i 

Instârşit, iată-l şi pe Milcoveanu pro- 
vocat. Păcat însă că Milcoveanu nu se 
găseşte în Franţa. Ar vedea cât e de 
greu să te deplasezi pentru oricine. 


VIFORUL DACIA 


—————_— ca, a — 


a avul aseară balul său nnual în 
sala Eintracht. Lume multă şi tânără 
a petrecut cu multă vioiciune până 
la ziuă. 

Mulţi  zetari sportivi — români 
— Sau amuzat îndelung discutând 
despre scari: noilor şonieri cuşer. 


TRICOLOR C.F.P.V. 
Ş: PRAHOVA 


din Ploeşti au fuzlonat. Aplaudim 
dorinta ploeștenilor de a-şi întări foot- 
ballul local, dar regretăm îmo-strițarea 
PRAHOVEI cu sângele pestriț și tu- 
rânic al celor dela Tricolor C. F. P. M. 

Sperând însă în depirta:ea străinilor 
din noua formaţie, urăm fuzionaților 
succes, 


Probleme și fante bucovinene 


Culturale. — Economice. — Politiz+. — Sociale. 


CERNAUȚI, 6. — Sub raporlul po- 
liticii culturale, faptele prezintă în ul- 


ionale din Bucovina. Procedându- 
se la arestarea tuturor contraban- 


timul timp un aspect prea anemic pen- | diştilor în afacerea pieilor de mânz, 
tru a putea intra în patrimoniul gene- | credeam că se va face cu acest pri- 


ral al culturalității bucovinene,  Obiş- 
nuiți cu lucruri de temelie nu putem 


lej un act de autoritate socială, 
prin o sancţionare riguroasă a tu- 


accepta simulacre şi paliative. Credem ! turor spoliatorilor averii publice, 


însă că după limpezirea sufletească, în Lăgându-i la ocnă, . 


urma sbuciumurilor electorale, vom 
înregistra din nou manifestațiuni de 
reconfortare morală, fiindcă în afară 
de revistele  Insemnări sociologice şi 
Iconar, nimic nu se impune vremii. 


TOT PROBLEMA COMER: 
TULUI DE EXPORT 


«Buna Vestire» a fost singurul şi 


Fiindcă mare parte din excrocii 
galiţieni au fost eliberaţi din închi. 
soare, în frunte cu vestitul Samoil 
Hoirisch, venim de astădată cu 
noui preciziuni în contrabanda piei- 
lor de mânz, cu rugămintea ca au- 
torităţile în drept să ia măsurile 


cuvenite, 


“Afacerile criminale ale jidanilor 


Cititorii noştri credem că-a a- 
duce aminte din reportaziile noas- 
tre de mai înainte, asupra formi- 
dabilelor afaceri ale jidanilor. 

“In noua contrabandă a pieilor de 
mânz au fost atinse nu numai în- 


cel dintâi ziar care a atacat din plin | ţeresele financiare ale statului şi 


cea mai dureroasă lature a econo- 
miei naţionale: comerţul de ex- 
port. Bazaţi pe date concrete, în 
neputinţă de a putea fi desminţite, 
am descoperit în faţa opiniei pu- 
blice, tot brigandajul, toate exchro- 
cheriile, făcute prin comerţui de 


ale Băncii Naţionale, ci şi cele ale 
ministerului apărării  naţționule, 
care în vederea sporirii materialu- 
lui de tracţiune animală, a interzis 
tăierea mânzilor. Chestiunea este 
deci en atât mai gravă cu cât o 


exvort, de faimoşii şnapani ai te-| bandă prea bine cunoscută de ji- 
zaurului public, H. Schwartz, Smil, dani ticăloşi a sfidat nu numai pre- 
Hoirisch, Locke, Fraţii Soilfer, B. vederile legilor penale ci şi pe cele 


ma Pellimnex, Mundus, Schaencker, | 


ete. 
Am arătat, cu acest prilej, de ce 


sume fantastice a fost păgubit sta-! 


tul, de aceste canalii  galiţiene, 
prin traficul fraudulos al devize- 
lor, sume ce-au trecut peste 14 mi- 
lioane lei. 'Totuşi autorităţile în 
drept, an adoptat o atitudine pasi- 
vă şi n'au luat măsurile impuse în 
asemenea împrejurări. Au început 


|» 


| 
| 


'Meteh, Starosta, Weibl, Wolff, fir-| cari apără integritatea teritoriului 


naţional 

Şi fiindcă banditul Smil Hoi- 
risch care a făcut cu banii româ- 
neşti fastuoasele palate din Pales- 
tina, încearcă să stabilească un ali- 
iu, dăm în vileag următoarele 
mărturisiri despre complicitatea sa 
indiseutabilă : 

1, Este adevărat că în ziua în care 
tovarășul lui Hoirisch, jidanul Lu- 
ver Starosta era arestat la Constan- 


de mânz prohibite la tăiere şi ex- 
port, numitul Hoirisch a ars în ma- 
gazia firmei Pellimpex din Cer, 
năuți, 1600 piei de mânz, gata pen- 
tru expediere ? 

Autorităţile pot obliga pe exeroe 
la facerea acestei mărturisiri. 

2. Este. adevărat că Hoirisch a 
trimis trei baloturi conţinând piei 
de mânz, adresate unui alt contra- 
bandist din Satu-Mare pe linia în- 
toarsă Cernăuţi-Vatra  Dornei-Bis- 
triţa, baloturi cari au fost însoţite 
de un om de încredere? Ă 

Pentru ce au fost retrase aceste 
baloturi în complicitatea  organe- 
lor e. f. r., în timpul transportului; 
deşi aveau destina.ția Satu Mare.î 

Cu toate aceste gangsterul Smil 
Hoirisch, dovedit în atâtea rânduri 
ca un notoriu parazit al economiei 
naţionale din Bucovina, se bucură 
de toate avantagiile libertăţii 

Dealtfel ne vom ocupa de o în- 
troagă serie de întreprinderi in- 
dustriale şi comerciale, cari dato- 
rită numai unor sşnapani politici 
coruptibil, identificaţi în multe 
rânduri, sau sustras dela plata dă- 


însă să fie puţin mai vigilente la ţa, pentru încercare de contraban- | rilor legale către stat, sub diverse 
toate manoperile gangsterilor pis- dă a nouă baloturi conţinând piei forme. 


Necesitatea exproprierii casei jidove;ti 


truiaţi. 

Alarma noastră dată la timp şi-a 
atins în oarecare măsură  obieeti- 
vul. Numai datorită  denunţurilor 


Am arălat la timp marea problemă 


continui asupra manoperilor ban i-| a urbanismului estetic şi-a salubrității 


a putut fi descoperită celebra coa- 


publice, prin necesitatea de a se ex- 
propria casa naţională jidovească pen- 
tru cauză de utilitate publică, să se 


trabandă a pieilor de mânz. Princi-| dărâme întregul cuibar al francma- 


palii inculpaţi au fost tocmai cu- 
noscuţii  excroci de cari ne-am o- 
cupat în reportagiile noastre refe- 
ritoare la aspectele economiei na- 


soneriei şi comunismului, iar terenul 
să se cedeze societăţii pentru cultură 
şi literatura română din Bucovina. A- 
ceasta era cu atât mai necesar cu 


Jidanii îşi fac de cap 
ia Vatra-Dornei 


Ministerui dz interne să ia m.suri 


VATRA-DORNEI 7. — lutr'un au- 
măr precedent al ziarului nostru, am 
arătat cu date precise, activitatea cou- 
trabandistilor evrei, dela Sighet, cari 
desfac diferite mărfuri de contraba;:dă, 
aduse din Cehoslovacia, iar centrul de 
distribuire se află în oraşul nostru. 

Poliţia în loc să cerceteze cazul aces- 
ta, a făcut contrariul. Dupăce a arestat 
pe unul din autorii principali ai con- 
trabandiştilor l-a ţinut 24 de ore şi fără 
să fie cercetat măcar a fost pus în li- 
bertate. 


O NOUA LOVITURA 


Săptămâna trecută un pistruiat a în- 
ştiinţat poliția că un nou trausport de 
mărfuri de contrabandă a fost adus în 
localitate şi depozitaţ la evreul Ștein. 
Prin acest denunţ s'a descoperit şi lo- 
cul unde se întâlneau contrahandiştii. 
Comisarul şef Reus cu încă doi comisari 
s'au deplasat la faţa locului şi au 
ridicat marta cu câțiva gardieni, ares- 
tând din nou un contrabandist. Dar 


Esca abia aa aie E PI ureei pi ireal] 
inu::daţii:e 
din ?esarabia 


CHIŞINAU, 7. — Lu Vâlcov se repetă 
dezastrul din 1930. 

Datorită creşterii apelor Dunării, pre- 
cum şi din cauza sloiurilor care au în- 
chis gurile canalurilor ce dau în mare, 
Sa provocat astfel umilarea acestor ca- 
nale, 

Eri pericolul s'a accentuat. Apele au 
inundat mahalaua rusească şi celelalte 
mahalale din jurul orăşelului. Locuitorii 
periterici evacuează locuinţele, refugiin.- 
gu-se disperaţi în centru, 


UZINA ELECTRICA ȘI CHER- 
HANALELE SUB APA 
Tot în cursul zilei de eri, apele au 
inundat uzina electrică şi cherhanalele 
depe malul canalului Belcoroschi, 
Prefectul judeţului, d. Crăciun Şerbăa 
escu, a dat ordin să se procedeze ime- 
diat la scoaterea a minimum patru sute 
sanii din comunele apropiate, pentru e. 


vacuarea copiilor, femeilor şi bătrâni. 
lor din Vâlco”, 


FOAMEA AMENINȚA VAL. 
COVUL 


Complect izolată şi în imposibilitate 
de a-și procura alimentele necesare, 
populația năpăsluitului orăşel  basara= 
bean se vede amenințată acum de spec- 
trul foamei. 

Se va produce probabil intervenţia 
ministerului aerului şi marinei cari vor 
lua toate măsurile posibile, peniru sal. 
vareu situației, 

Intr'o situație aproape similară cu ae 
ceea a Vâlcovului, se găsesc comunele 
Perdinos şi Lascăr Catargiu din judeţul 
Tulcea, 


spre surprinderea noastră a doua zi, 
am constatat că în beciul polijiei nu se 
mai află acel arestat şi nici marfa 
confiscată. Prin urmare „afacerea” a 
fost „clasată” de d. Reus. 

aţă deci cum se lucrează la poliția 
oraşului nostru. 

Jidanii își lac de cap. Ei nu res- 
pectă orarul impus de lege. Un club 
clandestin Iuncţionează la hotelul „Fel- 
ner” unde se practică jocuri de noroc 
interzise de lege. 

Toate acestea se petrec sub văzul 
comisarului şet Reus. k 

«MAŞINA ŞI IAPA» 

D. Reus are un automobil şi o iapă 
de care trebue să se îngrijească, Ce-i 
pasă de poliţie? Ne inirebăm dacă un 
comisar tânăr, încă în poliţie, are 
posibiilialea din modesta sa  leată, 
să-și cumpere c "siana şi să întreţie 
o iapă de lux cu care lace paradă 
în orașul nosiru? 

Aducem aceste cazuri la cunoştinţa 
d-lui ministru de interne, rugându-l 
să ordone o anchetă severă, care va 
conslala desigur şi alle nereguli pe 
cari publicul din localitatea noastră 
nu Je cunoaste încă. 


Radu Popa 


cât vrednica societate bucovineană, de 
sub conducerea d-lui prof. univ. Gri- 
gore Nandriş, cu concursul mitropo- 
liei, a început clădirea palatului cul- 
tural, palat menit să însemne expre- 
sia cea mai curată a năzuzintelor pro- 
fund româneşti de care suni stăpâ- 
niţi adevărații factori culturali. Deşi 
un anumil tembelism polilic sa pus 
de a curinezişul opercior cari afire 
mau unitatea etnică a românilor bu- 
covineni, totuşi adevărul a învins, . 

Spectacolul de denigrare era cu atâl 
mai trist cu cât toată ţigănia pornea 
dela unii oameni ce voiau să pară în 
ochii lumii singurii iniţialori şi re- 
formatori. Ce le pasă tuturor acestor 
gheşeilari ai culturii de marile pro- 
bleme ale neamului: era de-ajuns că 
demagogia s'- deasupra. 

Zădarnic am ridiral atâtea probleme 
economice, culturale şi sociale, de re- 
zzolvirea cărora depindea propășirea 
elementului românesc din Bucovina, 
fiindcă tot corupția jidovească era mai 
puternică, 

E de ajuns să amintim numai 
un singur fapt. In momentul când 
societatea pentru cultură a câştigat 
procesul, prin decizia Inaltei Carţi 
de Casaţie, privitor la proprietatea 
terenului unde se clădeşte acum 
palatul cultural, un membru al gu- 
vernului liberal a intervenit ca să 
se suspende dărâmarea  băcăniilor 
jdoveşti, pentru a se  tergiversa 
cât mai mult începerea lucrărilor, 
Deci boicotarea pe toată linia. 

Ridicăm deci iarăşi problema ex- 
! proprierii casei naţionale jidoveşti 

din Cernăuţi în speranţa că se va 


face odată dreptatea socială şi cul- 


turală, aşteptată de atâta timp de 
populația românească şi creştină 
din Bucovina. Credem că e şi tim- 
pul suprem ca să fim singurii stă- 
pâni la noi, să dispunem numai noi 
de cele ce sunt ale noastre. 
George Drumur 


Jalea românilor 


depe Valea Asăului 


Jdenii şi strainii cu s rijicul corzilor de io.0i 
eupioatează ge români 


COMANEȘTI-BACAU 8. — Am -ră- 
tat în coloanele ziarului nostru cum în- 
treaga regiune a văii Trotuşului a ajuns 
numai pe mâna jidovilor şi a minorită- 
rilor dela societăţile „Valea Trotuşului” , 
„Goetz”, „Forestra” iar în ultimul timp 
„Valea Fiadului”. La aceste societăţi 
munciţorul român creştin a aiuns străin 
în ţara lui, pe când jidanii huzurese ca 
la ei acasă. Duminica şi de sfintele 
noastre sărbători jidovul lucrează, iar 
Sâmbăta este ţinută. 


CINE SPRIJINA PE 
JIDANI? 


Să amintim cazul de Asău-Bacău, care 
dealtfel a fost relatat de noi la timp, 
unde jidanii pentru a-şi ghiftui buzu- 
narele, au tăbărit pe ultima pădure din 
frumoasa vale a Asăului-Trotuş, „Mun- 
ţii Geamăna”. Şi pentru a induce în 2- 
roare pe naivi au schimbat numele firmei 
în acel de „Valea Fiadului”. In rea- 


Răspândiţi 
BUNA 
„VESTIRE,, 


| litate camuflat însă cu „Valea Trotu- 

Şhuui”, Goeiz, „Forestra”, Pentru a-şi 
pune planul în aplceze au instalat linii 
decauville pe toate dealurile. Uua din 
aceste linii a: fost instalată şi în re- 
giunea Asăului, trecând peste propiie- 
tatea comunei. In cazul acesta condu- 
ătorii comunei Asău trebuiau să incaseze 
peste 4.000.000 lei. Jidanii însă au a- 
ranjat afacerea cu notarul Nec. Verdeş 
şi primarul lon Gh. Albu şi în schimbul 
unor beneficii, au vândut veniturile c0= 
munei pe timp de 15 ani pentru câteva 
sute de mii de lei. Lucrul şi mai trist 
e că aceşti trădători şi cozi de topor 
nu s'au îndurat de fraţii lor, lisându-i 
astiel murițori de foame, căci mai târ- 
ziu aceştia nu vor mai putea să ţină 
vite trăgătoare fiindcă tot imasul le-a 
fost arendat. Notarul Verdeş et Albu 
în complicitate cu Glorgică Gehorugiiu 
dela soc. Valea Trotuşului nu s'au sfiit 
să falşifice şi acte numai ca să poată 
servi pe jidani. Intreaga afacere se 
atlă în cercetarea instanțelor judiciara 
administrative. 

Cerem o anchetă la faţa locului şi pe= 
depsirea vinovaţilor. Deasemezea cerem 
verificarea averii notarului Nec. Rosu 
din Comăneşti a cărui avere este fă= 
cută pe căi necinstite, numitul ocupân= 
du-se cu facerea încetăţenirilor româa 
me a multor străini de neam şi religia 


lon Finică | 


0 4ICE-FINANCIAR 


na ăla d mine a ăi 
Z ma efTină 


Porumbul este produsul culti- 
vat în cea mai largă măsură de 
plugarul român. E] constitue un 
articol de vânzare dar mai ales 
el formează baza alimentaţiei 
pasă peste 80 la sută din popu- 
ația românească formată din 
țărani. 

Articol de comerț şi aliment, 
porumbul este deopotrivă sem- 
nul unei stări de mare inferiori- 
tate. Ca articol de comerţ po- 


rumbul constitue o materie pri- 


mă puțin căutată fiind  concu- 
rată şi de alte produse cu pro- 
prietăți similare, sau este folo- 
sit ca furaj greu de plasat. 

Ca hrană porumbul are cali- 
tăți nutritive de minimă impor- 
tanță şi poartă în el pericolul 
unor boabe din care pelagra o- 
cupă un loc de trunte. 

Cu toate acestea n'am făcut 


in atenția contribuabililor 


umic spre a micşora întinderea 
cultivată cu această plantă. Bul- 
garia a luat măsuri şi a reuşit 
să înlocuiască plantațiile de po- 
rumb cu alte culturi mai ren: 
tabile. 

Pentru a stăvili măcar parţial 
relele care decurg din cultiva- 
rea porumbului sau luat mă- 
suri ca în comerț să nu se poată 
pune decât porumb cu o anumită 
umiditate. Dar nici aceasta nu 
se respectă. 

S'a reclamat de către comer- 
cianţii de cereale dn Brăila că 
în multe stații se încarcă şi a- 
cuma porumb cu 17—18 la sută 
umiditate, sub pretext că este 
dus la centre care au uscătorii. 
Im realitate acest porumb este 
dat pe piaţă și consumat în in- 
terior. : 

S'a hotărît să se intervie la di. 


recţia C. F. R. spre a se face 
control şi refuza încărcările de 
astiel de porumburi. 

Fără îndoială că este ceva, 
dar nu putem spera în înlătura- 
rea complectă a pericolului pe 
care îl prezintă comercializa: 
unei astfel de mării. 

Dar reclamaţia comercianților 
brăileni mai înseamnă că se 
consumă curent astfel de 
rumb şi poate şi mai rău, ştiut 
fiind că plugarul vinde ceeace 
are mai bun şi consumă ceeace 
n are căutare pe piaţă. 

In cadrul unei pagini econo- 
mice nu-i cazul să ne oprim asu. 
pra condiţiilor higenice, dar nu 
putem să nu notăm faptul care 
nu poate să mai continue în fe- 
lul acesta. Legea pentru organi- 
zarea agriculturii dă toate posi- 
bilitățile. De ce nu se aplică? 


Indrumaări ri iiscaie 


Vom publica zilnie sub această obliga.ă să comunice toate sumele, le-au primit în decursul anului sub 


rubrică, instrucţiuni pentru contri- 
buabili, în legătură cu obligaţiunile 
ce le au faţă de fisc, pentru a fi 
îeriţi astfel de sancţiunile prevă- 
zute de legea contribuţiilor directe. 

Pentru cej cu venituri 

ocazionale 

Contorm art. 52 alin. 5 din L. C. 
D. orice firmă comercială sau în- 
dustrială având în serviciul său ori 
folosind ocazional 
de persoane supuse impozitului pe 
profesiuni libere, în termen de o 


opera  presiată ! 


plătite lor sub formă de onorarii, 
partie'pări, sau jetoane de prezenţă, 
drept remunerare a serviciilor pre 
state, sub sancţiunea prevăzută de 
art. 193 din L. 0,D. 

Se atrage atenţiunea că acelaş o- 
bligațiune au firmele de mai sus, 
când au în serviciul lor persoane 
care-şi câştigă existența din remu- 
nerații benevole. In această situatie 
întră: chelnerii, plasatorii de cine» 
matograf, tot felul de lucrători, şo- 
ferii, Personalul de serviciu dela 


lună de când a efectuat plata este hoteluri, care nu este salariat, ete. 


Pentru comercianți industriași și profesionişti 


In conformitate cu art. 84 punctul 
3 din L. C. D. contribuabilii cari 
încep în cursul anului exercitarea 
unei întreprinderi, exploatări, pro- 
fesiuni sau un venit accidentul, pre 
văzul de art. 53 din LI. C.D. sunt 
daiovi a face declaraţțiuni la Circ. 
de constatare respectivă în cursul 
anului, înaintea începerii exercită- 
rii sau în țermen de 10 zile după 
începere ori după realizarea venilu- 
lui de impus, 

/ste în interesul acestei calego- 
rii de contribuabili ca imediat ce 
au încetat exercitarea comerțului, 
industriei sau profesiei, să dea de- 
clarație prin care să ceară scăderea, 
deoarece în asemenea cazuri scăde- 
rea se acordă numai dela 1 a lunei 
urmăloare celei în care s'a înregis- 
trait declarația de încelare, cunos- 
cându-se că această scădere nu se 
dă din oficiu. 


Pentru societăți anonime 
impozitul 


In conformitate cu art. 2%'al. 7, 
8 şi 9 din L. C. D,, societăţile pe 


acţiuni sunt oblgate a trimite 
ad-ţiilor financiare de constatare 
respeetive, cel mai târziu o lună 

———— 


Cei cari încetează şinu dau ce- 
reri de scădere la administraţia de 
constatare respectivă- sunt urmăriți 
cu impozitele pe anul întreg. 


Pentru creditori şi debi- 
tori 


Impozitul mobiliar (datorat) pen- 
tru dobânzile la creanţe politai 
ehirogratare şi altele m pii 4 
deb tor în contul ereditorului. EA 
se achită în termen de irei zile dela 
data de când dobânda a devenit exi. 
gibilă. 

In caz contrar, debitorul solidar 
cu ereditorul este pas'bil pe lângă 
impozit şi de o amendă egală cu de 
trei ori impozitul datorat. 

Dacă în actele respeciive nu se 
Prevede nici o dobândă, impozitul 
mobiliar se plăteşte la dobânda le- 
gală (prezumată), 


pe acţiu i în legătură cu 


mobiliar 


după adunarea generală care a a- 
probai bilanțul o listă nominală a 
tuturor membrilor consiliului 


de! 


formă de: tantieme, jetoane, salarii, 
chel“ueli de reprezegtare şi a sume- 
lor primite sub orice formă. 

Societăţile pe acţiuni sunt obli- 
gate să trimită în acelaş termen 
ad-ţiilor de constatare respective o 
listă nominală cuprinzând şi adre- 
sele respective ale tuturor acţiona- 
rilor cari au încasatţ din beneficiul 
anului trecut: dividende al căror 
total depăşeşte lei 20.000; 

Dacă, vărsământul sau transmite 
rea dividendului sa făcut prin- 
tr'un intermediar, atunoi acest in- 
termediar va fi obligat la rândul 
său să trimită autorităților mai 
sus arătate numele şi adresa per- 
soanelor cari au încasat dividendul. 

= X=>- 


Tratative pentru modiica- 
rea convenției comersiale 
"u firecia 


Guveinui grec a făcut demer- 
Suri, pe lângă guvernul român, în 
vederea modificării convenției comer 
ciale ca:e reglementează schimburile 
dintre cele două ţări, 


D. Collas, ministrul Greciei la 
Bucureşti, a făcut o vizită d-lui 
ing. |. Gigurtu, ministrul induse 
triei, căruia i-a adus la cunoştinţă 
punctul de vedere al guvernului 
grec. 

Tratativele pentru  modiiicatea 
convenției comerciale greco-române 
vor fi începute în scurt timp. 

— => —————— 


Stri auitoie și (00- 
nerative 


Luni după amiază la ministerul 
de agricultură şi domenii, în pre- 
zenţa subsecrelarului de stat, se va 
face instala'ea d-lor Mihail Manea 


nd-ţie, a cenzorilor, cu adresele lor Şi Ion Fianu în posturile de se» 
şi cu A a me n sumelor pe care| Cretari generali. 


Condițiile portului de planie 
înragere in Biveţia 


" Ataşatul comercial al României face al economiei publice. 


cunoscut următoarele: 
Departamentul federal al economizi 
publice a luat următoarele dispoziţiuni 
în vederea ameliorărel regimului de res- 
tricţiuni relativ la importul de cereale 
şi produse furagere:: 

1. Cu începere dela 1 Ianuarie 1935, 
acordarea de contingente peniru kn- 
portul mărturilor speciticate sub punc- 
tul III, nu va mai îi subordonată 
condiţiunei de până acum, prin care 
solicitatorul era ținut să dovedească 
importul eiectual în anul socotit drept 
bază. 

Cererile pentru aprobarea importu- 
lui urmează să fie adresale societății 
cooperalive elvețiene pentru comerțul 
de cereale și produse furagere, din 
Berna. 

Aprobările vor fi acordate numai 
firmelor înscrise în registrul comercial 
şi care în mod regulat se ocupă cu 
comerțul mărfurilor specificate - sub 
punctul III. 

II. Conlingentele se vor acorda con- 
form condițiunilor stabilite de către 
societaiea cooperativă, în limita con- 
tingentelor atribuite diverselor țări fur- 
mizoare d tălre Departamentul federal 


Departamentul federal atrage însă a- 
tenţiunea celor interesaţi asup-a faptului 
că, acordarea şi folosirea contingente- 
lor voce putea fi subordonate ooligaţiu- 
nei de a prezenta anumite garanţii şi că 
beneficiarii de contingente vor fi ţinuţi 
şi pe viitor să efectuaze anumite --npă- 
rări din recolța indigenă în proporţie 
eu conțingentele individuale şi conform 
instrucţiunilor Departamentulţi  ecolno- 
miei publice. 


% 


D. Constantin Grigorescu, direc- 
tor general al Oficiului Naţional al 
colonizării a fost delegat să în- 
deplinească ca înainte şi funcțiunea 


de director general al Oficiului de! 


valorificare a grâului. 


La ministerul de agricultură se; 
studiază posibilitatea aprovizionărei i 


cu porumb de sămânță a țării şi in, 
special a regiunilor cari anul acesta ' 
au avut de suferit din cauza secetei. 
Distribuirea acestor semințe se va 
tace probabil prin camerile agricole. 


% 

D. Stan Ghiţescu, ministrul coope- 
rației plecat la Roşiorii de Vede se 
va întoarce în Capitală Duminică 
seara. 


Nouile comisii inte:imare 


Azi a fost comunicată oficial ur- 
mătoarea listă a noilor comisii în- 
terimare: : 

Arad; preşedinte dr. N. Popovici, 
cu 8 membri, Bacău: preşedinte: ma- 
lor Ion Pamfil, cu 14 membri; Bistri- 
ja: preşedinte dr. 0ot. Budușan cu $ 
membri; Cluj: Laurean Gabor, cu 8 
membri; Cernăuţi: dr. Gh. Drăgăne- 
scu cu 5 membri; Dolj: Aurel Ze- 
greanu cu $ membri; Dorohoi: Tudor 
Tache cu 8 membri; Fălticeni: Dan 
Protopopescu ou 8 membri; Focșani: 


Raicu Stănescu cu 8 membri; Giur- 
giu: Soica Jadnea, cu 8 membri; Ora 
dea: dr, D. Mangra cu 8 membri; 
Oravița: Alex, Pistrugă cu $ membri; 
Ploești: LI. G. Obrojea cu 14 membri; 
Satu Mare: N. Bârsan, cu 8 membri; 
Sibiu: D, 1. Herţia, cu 8 membri; Sit, 
Gheorghe: Paul Ştetănescu cu $ mem- 
bri; Storojineţ; Vladimir Reus cu 7 
membriş Tg. Mureş: dr. Manu Valentin 


cu 8 membri; Timișoara: Gh, Andraş 
cu 8 membră 


«BUNA VEST 


Se prelungește oxar- 
cițiui finantiar 


cum am anunţat 
ie: it ie în numărul de 
Mi i, se confirmă şti- 
vea că exerciţiul financiar 
în curs va fi prelungit cu 
una Sau două luni, adică 
până la | Mai sau | lunie 
1938; guvernul lucrând în 
acest timp cu douăspreze- 
cimile bugetare. 

In vederea acestei pre- 
lungiri, se fac la ministerul 
de finanţe lucrările pregă- 
titoare necesare, 


DOCTOR 
STELIAN CRISTESCU 
Str. Popa Tatu 14. Tel. 4.71/59 

Boli genito - urinare 


Reduceri pentru studenţi 
şi funcționari 


Dama m e 


Se pe Fă an unturi 
mica publicitate 


Movernizarea 
rulant la ( 


Locomotivele C. F. R. sunt mo- 
dernizate. O industrie metalurgică 
națională a luat fiinţă. In chipul a- 
cesta toate locomotivele toate va- 
goanele de călători şi automotoarele 
de care are nevoie C, F. R. sunt 
construite în ţară. 

Ultimul tip de locomotive cons- 
truite în țară sunt la nivelul loco- 
motivelor construite în cele mai în- 
dustriale ţări din Europa. Vagoa= 
nele de călători construite la noi 
Sunt complet metalice şi au con- 
tortul modern. 

Hutomotoarele, cari prezință pen- 
tru căile ferate române un deose- 
bit interes, sunt şi ele la nivelul 
automotoarelor furnizate de cele 
mai renumite case din Europa, 

De notat că primele automotoare 


maie ialului 


„FR. în 1937 


au fost introduse la noi în anul 
1932 când în fruntea căilor îfe- 
rate Române era tot d. gen. M. 
Ionescu. Aceste automotoare de ori» 
gină engleză, tip „Sentinel” sunt 
în funcţiune şi azi. 

Incepând din 1934 s'a procedat 
la motorizarea tuturor liniilor se- 
cundare dela noi cari reprezintă un 
însemnat procent din reţea, 

In prezent cele 170 automotoare 
în funcţiune deservesc mai bine de 
6000 km. de cale. Rezultatele obţi- 
nute sunt foarte satisfăcătoare. Nu- 
mărul călătorilor a crescut cu 40— 
50 la sută contribuind astfel la 
creşterea încasărilor, 

Hutomotoarele aerodinamice în» 


Vara 


troduse în ultimul timp ating 120 


km, pe oră. 


Constituirea „Asociaţiei persona- 


luini administrativ dela scolile 


secundare din jud. Năsăud” 


NASAUD, — Personalul adminis- 
trativ dela şcolile secundare din o- 
raşele Bistrița şi Năsăud, sa consa 
tituit în „Asociaţie judeţeană” afi- 
liindu-se colegei din Bucureşti, deoa- 
rece Românul, unde este sediul Cen- 
tralei din România, este un punct 
prea periferic. 

La şedinţa de constituire au par= 
ticipat: d-ra Claudina Mărgineanu se 
acestuia, alcătuit cu foarte mare 
atenţiune, cuprinde:  Appasionata 
de Beethoven, 6 bucăţi de Cho- 
secr. liceului „Al. Odobescu” Bistri- 
ţa, N. Siauca contabil şi F. Loliciu 
econom la acelaş liceu, Ariton Rog- 
neanu, aj. secretar, Sarchevici Apa- 
linar pedagog şi lon Răducu econom, 
toți dela şc. normală de băeți Nă- 
săud, d-şoara Valeria Tanco secre, 
gimnaziului de fete, d-şoara Leon- 
tina Pierseca secr. gimnaziului in- 
dustrial Năsăud şi lon Costan se+ 


lita” Năsăud. 


| 


i” şc. normale „Solomon Ha- 


D. Victor Cotoc-Bistriţa, deschi- 


chizând şedinţa a vorbit despre nece- ' aa 


sitatea constituirii personalului admi- 
nistrativ dela şc. secundară din ju- 
deţul nostru, în „,Asociaţie” pentru 
ca fiecare membru să-şi poată, mai 
uşor, câştiga drepturile ce i se cuvin. 

intrucât d. Teofil Lupu, cel mai 
vechiu secretar din judeţ, a refuzat 
să primească, membrii au ales, cu 
unanimitate, ca preşedinte pe d. Vic- 
tor Cotoc secr. liceului din Bistriţa, 
secretar a fost ales d. N. Siauca 
comptabilul acelei şcoli, iar ca secre- 
tară, d-şoara Claudia Mărgineanu se- 
cretara gimn. fete Bistriţa. 


S'au discutat apoi diferitele proble- 
me cari interesează pe membrii Aso- 
ciaţiei: numiri, confirmări şi detini- 
tivări, ete. 


INFORMTIUNI 


Societatea studenţilor în medici- 
nă din Bucureşti, organizează, Du- 
minică 9 Ianuarie orele 5—12 p. m. 
în saloanele sale din Schitu Mă- 
gureanu 2, un frumos matineu dan- 
sant cu concursul d-lor Jean Mos: 
ecopol şi Christ. Antoniu. Jazz Coro- 
logos. 


ATELIERUL LEGIO- 
NAR DE CROITORIE 
PENTRU DOAMNE 


Execută în cele mai 
bune condițiuni orice 
comenzi de confecțiuni 

„Atelierul este condus 

de către d-ra 


PAPASTERIE ELISA ; 
B-dul Elisabeta, vis-a. | 
vis de liceul Lazăr, Re. ; 


staurantul Legionar la 
etaj 


D. Constantin G. Grigorescu, di- 
rectorul Oficiului național al colo- 
nizărilor, a fost delegat şi cu con- 
ducerea Oficiului central de valo- 


-Jrificare a grâului, 


—— 


Marţi, 11 Ianuarie, la ora ii 
dim., va avea loc la biserica Sf. 
Ilie Gorgani parastasul de 3 luni 
dela moartea marelui dispărut ge» 
neral Cantacuzino Grănicerul. 


Printr'o decizie a ministerului de 
interne s'au dat nout atribuții d-lul 
Eugen Bianu, delegat cu conducerea 
Siguranţei generale a statului, 


Ministerul finanţelor a dispus ca 
lemnul de anin, necesar industriei de 
aviaţie, să nu poată fi exportat de 
cât cu prealabila autorizaţie a mi- 
nisterului aerului şi marinei, bineîn= 
țeles, după ce se vor îndeplini şi ce- 
lelalte formalităţi necesare. 


Ministerul de finanțe a dat dispo- 
ziţii direcţiei monopolului alcoolului 
să întocmească o statistică a breve- 
telor eliberate comercianților evrei de 
la ţară. 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, mpt şi ireproșabil cele mai preten 
comenzi, B-DUL £ ELISABETA No. 10, Etaj |. 


TELEFON: 5.08124 


0ase 
ȘTI 


POPII ICE IPS DL PEDEPSE DI 0 EPA ETAPE SERIEI CNISPEE-EaSTF 
Blănăria „LEOPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 


VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 
IICICFED EEST ROI 


i” Incălțăminte trainică 


pentru sezonul de iarnă 
Modele noui lucrate în ateliere proprii 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazine V. VASILESCU 


pia Str. Carol No. 46 
a, “E ŞOŞONI Ş!: GALOŞI 
Tel, 542/03 


DD d 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI L == STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3,25-04 


E, 
<âtia 


INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRIC 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRAL 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE, 


CU PREŢURI CONVENABILE 
E COEN 8 up în 0 Tae SE UITI DESE IESE RE ESEE ITI 


VINURILE CALLIMACHI 
din istoricele podgorii proprii dia 
COTNARI 


sunt preferate de cunoscători. Incercându-le odată, le veţi 
reiera întotdeauna. 
Aprovizionaţi-vă de Si. sărbători numai dela magazinul din 
Str, Creţulescu No. 2, colţ cu Calea Victoriei No. 96 


SERVIM LA „DOMICILIU. Teleion 305.30 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.11 


Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stote 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 


| „PRIMAXIM” 


A dpi ROMÂNEASCA Str. Smârdan 41. Bucureşt 


Lămpi felinare «Maxim», <Petromax»> şi <Aladdin», Sobe 
de încălzit cu Petrol. Lustre şi Materiale Electrice 


Aparate de radio în rate lunare 
CEA MAI BUNA 


GAGEL "EA MAI TARE 
teii Buna Vestire“ 


FAINA DE LUX 
din 
NOUA MOARA 


Societatea AR A G AZ roagă 


Onor. clientela din Bucureşti, 
începând dela 1 lanuarie 1938 


ca 


adreseze orice comenzi de ARAGAZ 


numai la firma 


„SANITAS* 


B-dul BRĂTIANU, 36. — Tel. 2,31.55 


N = iat tasta 


pe 


a 
E £, j 


„ 


„Pentru 
-Cireulara d-lui Corneliu Z. Codreanu 
către șefii de regiuni şi judeţe 


Se apropie ziua marei jertie. Pe vremea aceasta acum un an Ion Moţa şi cu ca- 
maradul său Vasile Marin se pregăteau de moarte. 

In aceste zile în sufletele lor se juca o tragedie îngrozitoare. O furtună de du- 
reri. Ruperea pentru totdeauna de copiii tăi, de soţie, de părinţi, de toți cei dragi, de 
viață, de soare, de ţărâna îndepărtată a pământului țării tale. 

mii de kilometri distanţă de toți ai tăi, nu ai pe nimeni lângă tine în cea- 


sul morţii. 


: Moţa a presimţit apropierea acestui tragic moment. Sufletul său în ultimile 

zile a fost cuprins de grija şi de dorul copiilor săi, de dorul celor de acasă. 

Un val de nestârşită durere i s'a coborit în suflet. 

Aşa a murit lon Moţa la 13 lanuarie 1957, la Majadahonda. Jertfa lui e uriaşă 
pentrucă Dumnezeu i-a smuls-o însoțind-o de toate durerile omenești posibile. 

Şi durerile jertiei lor se întind mai departe, mereu mai departe, pentrucă noi 
cu inimile sfâşiate, îi căutăm mereu, îi strizăm mereu, plângem mereu după ei. 

Generaţia noastră de luptători a pierdut tot ce avea în mijlocul ei mai curat, 


mai bun şi mai nobil. 


E Oare această, mare, uriaşă jertfă, cu toate durerile ei, nu va fi socotită de 

nimeni în mijlocul naţiei noastre ? 

lubiţi camarazi, legionari din toată țara, apropiaţi-vă voi, cu sufletul curat de 
sfânta jertiă adusă pentru Hristos de Moţa şi Marin la Majadahonda. Luaţi măsuri 
ca pretutindeni această zi să fie petrecută în post negru şi rugăciuni la Biserici. 

Faceţi în această zi rugăciuni pentru toți morţii noştri, aşa după cum a lăsat 
Moţa în testamentul său: «Doresc să fiu înmormântat alături, împreună, cu toţi cama- 
razii mei căzuţi în lupte, pentru credința legionară». 

Rog ca această zi să treacă fără părăzi, fără ++ 
bure măcar prin preocupare, adânca durere şi jale a 

Nu eşiți cu manifestări în lume, ci fugiți de lume, strecurați-vă în aşa fel, ca 


lumea să nu vă vadă. 


Să trăim această zi în noi, cetind ce ne-a lăsat Moţa şi numai în noi. Nimic să 
nu ne preocupe de tot ceiace ar putea să fie în afară de noi. 
Legionari, rugaţi-vă şi postiţi până în ultimu! sat. 


Mişcarea Legionară 


martiri eroi să se oficieze în ziua de 13 lanuarie ora 4 jumătate după amiază, 
ceasul când Moţa şi Marin au căzut la Majadahonda pentru Hristos şi Legiune. 


D. Corneliu Z. Codreanu 
va fzte cerlarații pie:e 


Joi 13 lanuarie, d. Cor-| gazetarii români şi cores- 
Codreanu  şeiul | pondenţii ziarelor străine. 


neliu Z. 
Mişcării Legionare, a con-= 


vocat la orele 7 după a-|uni politice, fixând poziţia 


«BUNA VESTIRE» 


N 


ua de 13 lanuarie 


Ambasada Statelor 
Unite din Nanking 
“lucrează 


SHANGHAI 8 (Rador).— Am- 
basada Statelor Unite din Nar 
king şi-a reînceput activitatea. 
Afacerile sunt girate de doi 
membri ai consulatului general 
american din Shanghai. 

Cei doi diplomaţi americani 
au fost invitați la primul dejun 


tre trupele japoneze de către 


consulul general japonez. 

Primul raport trimis de am- 
basada din Nanking a Statelor- 
Unite arată că localul ambasa- 
dei a suferit numai mici strică- 
cluni şi că toți supuşii americani 
din Nanking sunt în viață. 


'mote şi fără eşiri care să tul- 


sufletelor noastre. Frontului 


preşedintele 


A CORNELIU Z. CODREANU 


a hotărît ca rugăciunile pentru odihna celor doi 


Raoul ambasadar al 
St:ta:o'-Unite la Berlin 


WASHIGTON 8 (Rador). — Pre. 
şedintele Roosevelt a numit azi pe 
d. Hugh Wilson, setul secţiei poli- 
tice din departamentul de stat în 
postul de ambasador al Statelor 
Unite la Berlin. D. Wilson va sosi 
în capitala Reichrlui după 15 Ia- 
nuarie. 


E] 
E] 


D-sa va face declaraţi- 


D. VAIDA VOEVOD 


inaintarea trupelor naţionaliste spaniole 
pe frontul Teruel 
— Un plan pentru retragerea voiuntarilor dia Shania — 


SALAMANCA 8 (Rador). 
Corespondentul Agenţiei 
«D. N. B.» transmite; 

Comunicatul oficial al 
Marelui Cartier General 
naţionalist, cuprinzând 
ştirile primite până asea- 
ră la ora 20, anunţă: 

Pe frontul Teruel, tru- 


«diplomatic» dat la Nanking,! pele naţionaliste au luat 
după ocuparea oraşului de că-) cu asalt mai multe fortifi- 


caţii inamice. Ele au res- 
pins contraatacurile pe 
care duşmanul a încercat 
să le dea şi în care anga- 
jase împortante forțe şi 
un mare număr de care de 
asalt, 

Pierderile inamicului 
sunt foarte mari, 

Două avioane de bom- 


D. Alex. Vaida Vocvod 


va da u;; comunicat în legătură cu 
cei petaţi dn Frontul Românesc 


D. dr, Alex. Vaida Voevod,| imediat după declaraţiile d-lui 
Româ- | Vaida a constituit obiectul unei 
nesc a primit aseară scrisoarea | consiătuiri ce s'a ţinut aseară 
d-lui D. R. lodniţescu prin care|la locuinţa d-lui C. Angelescu, 


la care au participat fruntaşii 
Frontului Românesc. 

In legătură cu cei ce şi-au luat 
«libertatea de acţiune», pără- 
sind Frontul Românesc, d. Vai- 
da-Voevod va da în cursul aces- 
tei zile după ce va avea o nouă 
consfătuire cu colaborațorii 
d-sale, un comunicat răspunzând 
scrisorii d-lui D. R. Ioaniţescu 
şi punând la punct unele din a- 
firmațiunile ce s'au făcut, în le- 
gătură cu colaborarea grupului 
actualului ministru de agricul- 
tură cu guvernul d-lui Goga.. 


bardament ale aviaţiei ro- 
şii au fost doborâte de ar- 
tileria antiaeriană  naţio- 
nalistă, Ambele avioane 
au fost complect distruse 
de flăcări, 3 


SALAMANCA, 8 (Rador). — 
Corespondentul agenției <D. N. 
B.> anunță: 


Autoritățile naționaliste  de= 
clară că pe frontul Teruel, în 
cursul zilei trecute, trupele na- 
ționaliste au sfărâmat rezistența 
adversarului în mai multe puncte 
ale frontului, luând cu asalt mai 
multe linii fortificate. 

Pierderile inamicului sunt în- 
semnate. Două avioane roșii au 
fost doborâte. SRR 


Un plan pentru retragerea vo'unta- 
rilor din . pania 


LONDRA, 8 (Rador). — Ziarul 
«Daily Telegraph», ocupându-se de 
apropiata întrunire a subcomitetu- 
lui de neintervenţie, serie că el va 
avea de discutat un plan amănunțit 
pentru retragerea voluntarilor din 
Spania. 

Proectul evaluiază la 400.000 lire 
sterline cheltuelile necesare efec: 
tuării rechemării voluntarilor. A- 
cest fond va fi alocat de comitetul 
de neintervenţie, 

Numărul voluntarilor» ce 
ummează să fie trans 
taţi, adaogă corespon 
tul agenţiei «D.N.B.», care 
transmite ştirea, sar ri- 
dica la 100.000 oameni. 

Proectul conţine şi o 
clauză prin care volun- 
tarii ce se înapoiază în ţă- 


rile lor de origină să fie 
puşi la adăpost de orice 
măsuri ce Sar putea lua 
contra lor. i 


ŞEDINŢA COMITETULUI 
DE NEINTERVENȚIE 


LONDRA, 8 (Rador). — Comitetul 
de neintervenţie va ține şedinţă 
Marţi pentru a examina rezoluția 
privitoare la toate chestiunile aflate 
în studiul său. 

Deşi nu se cunosc încă amănunte 
cu privire la cuprinsul acestei re. 
zoluţii, corespondentul agenţiei 
«Reuter» este informat că ea nu 
menționează numele membrilor co» 
misiunilor ce urmează a fi trimise 
în Spania pentru a cerceta la faţa 
locului problema retragerii volun- 
tarilor străini. 


intrun:rea comit: tuiui 
de neintervenţie 


LONDRA 8 (Rador), — Comi- 
tetul de  neintervenţie va ţine 
şedinţă Marţi pentru a examina 
rezoluția privitoare la toate 
chestiunile aflate în studiul său. 

Deşi nu se cunose încă amă- 
nunte cu privire la cuprinsul 
acestei rezoluții,  coresponden- 


tul agenţiei Reuter este infor- 
mat că ea nu menționează nu- 
mele membrilor  comisiuniloe 
ce urmează a fi trimise în Spa- 
nia pentru a cerceta la fața lo« 
cului problema retragerii vo« 
luntarilor străini. 


(78 PRI si AEZ ERE EI, PE ARTE ORI DIE RD DR IE 0 EDO 


tondițiutiilc păcii ch:no-japo eze 


miază la sediul central din | Mişcării Legionare f 
e aia ei a ipac para pipe tati 


D. Kennedy, şeful secţiei de navi- 
gaţie, a fost numit ambasador la 
Londra, 


anunță că-și ia libertatea de ac- 
țiune părăsind Frontul: Româ- 


Generalii chinezi predau orașele fără lupte, 
— Un duce chinez răpit — 


Revoltă în Guatemala 


NEW-YORK 8 (Rador). 
«New York Times» publică 
o telegramă din Mexico în 
care se anunţă că în regi- 
unea de nord a Guatema- 
lei ar fi isbucnit o revoltă. 

La revoltă, care este în. 
dreptată împotriva preşe- 
dintelui republicii, ar nar- 
ticipa și mai multe garni- 
sonne dela frontiera diu- 
spre Mexico. Se afirmă că 
revolta ar fi fost pusă la 
cale de diferite personali- 
tăți exilate din Guatema- 
Ia, dar cari ar fi isbutit să 
se înapoieze clandestin în 
ţară, 

«New Vorhk Times» adâu- 
gă că ma putut obţine nici 
o informație din îsvor o- 

[tu 


COMUNICAT Nr. 5 

Mareşalatul Curţii Regale face 
cunoscut următoarele : 

In ziua de 7 Ianuarie 1938, Majes- 
tatea Sa Regele a primit în audien- 
ţă de lucru pe d. Istrate Micescu, 
ministrul afacerilor străine şi în 
audienţă pe d. Didier Poulain. 

La ora 13 a depus jurământul de 
credinţă d. D. R. loaniţescu, noul 
ministru de agricultură şi domenii. 

La ora 18,40 Majestatea Sa Regele 
a plecat din gara Mogoşoaia la o 
vânătoare la Banloc. 

București, 7 Ianuarie 1938. 


La 18 lanuarie va începe 
la ministerul justiţiei con- 
trolui cetățeniitor obţinu- 
te de la 1918 până astăzi, 
indiferent de naţționalita. 
tea celor cari au cerut şi 
obținut cetățenia. 


ficial, însă  telegramele 
primite par să fie demne 
de încredere, 


Robinsor, agent 
trotzkist 


WASHINGTON, 8 (Rador). — 
Agenţia D. N. B. transmite: 

Guvernul Statelor Unite a re- 
petat protestele la Moscova con- 
tra dispariției soților Robinson, 
care plecaseră în Soviete cu pa- 
șanoarte false. 

Guvernul din Moscova nu vrea 
să recunoască calitatea de cetă- 
fean american lui Robinson, dar 
departamentul de stat este con- 
vins că cel puțin d-na Robinson 
era cetățeană americană. 


LA 13 IANUARIE IMPLI- 


NINDU-SE UN AN DELA 
JERTFA CEA MARE A 
MARTIRILOR MOŢA ŞI 
MARIN, ZIARUL NOSTRU 
VA APARE INTR-UN NU- 
MAR SPECIAL DE INCHI- 
NARE ŞI MARTURISIRE. 


Eri la amiază d. D. R. loani- 
țescu a depus jurământul în faţa 
M. S. Regelui şi în prezența 


d-lui Ogjavian Goga, preşedin-! ....; ministru de Pta 1 eee 


tele consiliului de miniștri, 


culturii şi domeniilor. 


Instalarea d-sale la minister 
va avea loc Luni 10 lanuarie. 


——— 


Luni se face instalarea d-lui Au- | război, 


rel Baciu subsecretar de s'at Ia mi- 


D. general Ionescu Ştefan şeful! p;sterul de justiţie, 


marelui stat major sa prezentat eri 
în audienţă d-lui prim ministru Oe- 
tavian Goga. 
al SSL 
D. ministru de externe a plecat 
aseară la o vânătoare în Ardeal de 


D. Dinu Brătianu a avut eri o! i 
Vasile zilele următoare, după al- 
| fabet, vătuvele şi orfanii. 


lungă întrevedere cu d. 
Sassu. 


Ottawa, a fost numit ambasador la 
Santiago di Chili. 


mul de lucru al guvernului, consi- 
liul de miniştri a hotărît 
conducătorii de departamente, prin 
cuvântări la mierotonul postului de 
radio să expună programul de în- 
făpluiri pe cari intenţionează să-i 
realizeze în cel mai apropiat timp. 


gen Savu, ministrul Finanţelor, ea- 
re vorbeşte la ora 20.35. 


4 <A | tul departamentului va fi ţinut de 
titular al departamentului agri- | os 


nesc. 

Se ştie că d. D. R. loaniţescu, 
după retragerea din  organiza- 
D. Davis, ambasador la Moscova,| ţia valahistă a intrat în guver- 


D. Norman Armour, ministru la 


va fi transferat la vară la Bru-| nul d-lui Oct. Goga. 


„xelles,. 


Această  defecţiune produsă 


(EP DS CI SSE ES BRE CE AL CUTIEI. DCI GAS EI PINEAPPLE IT 00 PERII 


Anglia nu și-a fixat încă puactul 


je vedere asupra propunerilor 
japoneze cu privire la orasu' Shanghai 


LONDRA 8 (Rador). — nici o lămurire asupra a- 

i privitor la pro-, titudinei guvernului bri. 
punerile japoneze An _Ve- tanic în această chestiune 
derea unor modificări în! Se crede însă că propune= 
compunerea consiliului | 
mumicipal al e Beer corel 
ghai este actualmen n p: ă 
Ş Pai i afa„'dra împreună cu guverne- 
pe a rela 29| 1e din Paris şi Washington 


Deocamdată nu Sa dat 


Penwuu a tace cunoscut progra- 


ca toţi 


Inceputul îl face astăseară d. Eu- 


Pe tot timpul lipsei din țară a 


tavian (Goga. 

Luni 10 lanuarie începe 
plata pensiilor invalizilor, 
vătuuveloi şi srfanilor de 
domiciliiaţi în Bu- 
cureştii şi în comunele sub 
urbane. 

ln prima zi vor fi achi- 
taţi marii mutiiaţi, iar în 


Ultimele două litere LA şi 
2. vor fi achitate în ziua 


HANKEU, 7 (Rador). 
Purtătorul de cuvânt al 
guvernului chinez a decla- 
rat presei că conducătorii 
Chinei sunt oricând gata 
să întrerupă ostilitățile 
dacă Japonia recunoaşte 
suveranitatea Chinei şi in- 
violabilitatea teritoriului 
Li PF] 

Dacă totuş Japonia men» 
ține politica sa de expan- 
siune. China este hotărâtă 
să continue prin toate mij 
loacele lupta contra agre- 
scorului, 

ALTE NUMEROASE LO- 
CALITAŢI OCUPATE DE 
JAPONEZI 
HANKEU, 8 (Rador). — Trupele 
generalului chinez Han Fu Ceu au 


mile japoneze vor fi discu-| păricit localitatea Tsining, situată 
tate de guvernul din Lon.| la nord-vest de Kueiteh, fără a 


:2h5.8, desi primise ordinul să ape- 
2 crazul en orice preţ. 


LA ROMA 


zar 


Din balconul palatului Ve mezzia, Ducele salută pe 
pelerinii Români sosiți la Roma. Ai noştri răspund 


Această acţiune a generalului 
Han Fu Ceu a provocat o profundă 
indignare la Hankeu, unde gene- 
ralul chinez este aspru condamnat 
pentru slaba sa rezistenţă în faţa 
armatelor japoneze. 

Din Tientsin se anunţă că trupele 
japoneze au ccupat acum Tsauh- 
sien după ce au cucerit oraşul 
Kutau. 

Tsauhsien se află la 30 kilometri 
spre sud de Kufau. Japonezii au 
ocupat deasemeni Sintau, localitate 
situată la 100 kilometri spre sud- 


est de Tsinan, Mengyin aflată la 30 
kilometri spre sud-vest de Sintaw, 
şi Lishan la 10 kilometri spre sud- 
vest de Mengyin 


* | 

LONDRA, 7 (Rador). — 
Ziarul «Daily Express» es- 
te informat că mareşalui 
Ciang Kai Shek ar fi 
mis de curând o sumă de 
10 milioane dolari aur u- 
nor agenţi ai Uniunii Sa- 
vietelor pentru cumpâăra= 
re de avioane si alt mate» 
rial de război. 


Japonia cortestă drepturile marilor puteri asupra 
concesiunii internaționale dela Shanghai 


LONDRA 7  (Radio-Central). — 
«Daily Telegraph» anunță din Shan 
ghai: 

Un membru marcant al consiliu- 
lui municipiului Shanghai a decla- 
rat că cererile Japoniei cari, de 
fapt, nu reprezintă decât un con- 
trot complet al concesiunei interna: 
ționale, au provocat o situaţie foar- 
te serioasă. 

Această situaţie este şi mai muli 
îngreunată, prin faptul că autorita- 
tea consiliului municipal din Shan 


ghai se sprijină pe baze foarte! 


va). 

Japonia contestă Angii- 
ei şi celorlalte puteri drep 
turile pe care le exercită 
la Shanghai. Singurul do- 
cument pe care aceste 
drepturi sar putea spriji- 


ni, este convenţia regla» 
mentării teritoriale a 
Shanghaiului din prima 
jumătate 2 secolului aj 

IX-lea. Nu există nici o 
dovadă scrisă însă, cu 
toate că drepturile puteri- 
lor sunt recunoscute din 
anul 1854, 

Dim aceste motive, se 
voi duce tratative ca drep 
turile concesiunii interna 
ționale din Shanghai să 
fie bine asinurate, având 


| ca bază dreptul ginţilor, 


TSINANEU, 8 (Rador). — A- 
genția «Domei» crede a şti că du- 
cele Kung Ceng a fost răpit de 
soldați chinezi şi dus la Hankeu, 
din ordinul mareșalului Ciang 
Kai Shek. 


Germania va întări 
flota de răzooiu 


BERLIN, 8 (Rador). —, programului german de 


Agenţia D.N.B. transmite: | construcţii 
Ştirea despre hotărirea| prin acordul 


guvernului 


navale fixat 
anylo = ger= 


italian de ai man semnat la Londra în 


construi două noi cuirasa-  lunie 1935, 
te de 35.000 tone, (2 cru-| Totuşi, nu se desminte 
cişetoare şi mai multe sub | că, potrivit acestui acord, 


marine, m'a produs nici o 
surprindere în cercurile 
marinei de război germa-= 
ne, cari manifestă cea mai 
deplină înţelegere pentru 
aceste noi construcţii na» 
vale italiene, 
Hotărirea guvernului 


şi în urma noilor înarmări 
navale britanice, Germa» 
nia va examina la rândul 
său chestiunea unor noui 
construcţii navale, In cer- 


Curiie navale germane nu 


i„ se precizează însă în ce 


D. G. G. Mironescu a pulrăsie | 


unde va merge la Geneva. eri Capitala, plecând în străinătate, | de 21 lanuarie, 


- TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3.26.68 


printr'o manifesta ţie entuziastă 


a 


talian nu atrage nici o re-| fel va utiliza Germania to- 
percusiune directă asupra| najul nouilor construcţii. 


Redactor-responsabil: V. Olaniuc-Ster-