Tehnium/1988/8803

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

ADRESA REDACŢIEI: TEHNIUM-BUC

£Ş4=. PLT.TJR 33, SECTORUL % TELEF

REVIST& lunară editată de c.c. al u.t.c. ANUL XVIII - NR, 208

CONSTRUCŢII PENTRU AMATORI

LUCRAREA PRACTICĂ DE

BACALAUREAT .

Interfon

Tester multifuncţional

INIŢIERE ÎN

RADIOELECTRONICĂ.

Fotoreleu
Variator de turaţie
Aplicaţii FET
R.R.R.

CQ-YO.

Transmiţător automat în cod
Morse

Preamplificator
Oscilator Colpitts
Atenuatoare

HI-FI... .

Protejarea amplificatoarelor
de putere
Corector de ton
Amplificator de înaltă
fidelitate

ATELIER .

Generator de ioni negativi

INFORMATICĂ.

Calcule chimice

AUTO-MOTO.

LADA: Instalaţia de

aprindere

Temporizator

Turometru

Ulei # Ulei

Ungerea motoarelor

CITITORII RECOMANDĂ..

Amplificator

înlocuirea potenţiometrelor

cu priză

Metronom

Convertor

Tastatură

PENTRU TINERII DIN
AGRICULTURĂ ..

Cultura ciupercii pentru paie
FOTOTEHNICĂ .

Aparate de mărit
Zenit 19 — schema
electronică
Baterii foto

REVISTA REVISTELOR.

Circuit RAS
Detector de radiaţii
Zar
VFO

PUBLICITATE .

întreprinderea

„ELECTROMAGNETICA"

SERVICE.

Radioreceptorul
SOKOL 404

TKANSMIŢATOR AUTOMAT
ÎN CO© MORSÎ

lllfCM

Rod al unei îndelungate munci în
domeniu, interfonul propus permite
realizarea legăturilor bilaterale între
staţia dispecer şi abonaţi numai pe
două fire, cu. apel şi afişare optică a
apelului. Nu necesită materiale spe¬
ciale şi a fost realizat numai cu
piese procurate în întregime din co¬
merţ şi fabricate în ţară.

în probele preliminare şi de insta¬
lare a interfonului s-au făcut teste
pînă la distanţa de 10 km, ele sol-
dîndu-se cu rezultate foarte bune,
lucru ce permite instalarea lui în în¬
treprinderi şi pe şantierele econo¬
miei naţionale cu eforturi minime şi
eficienţă maximă de folosire.

CONSIDERENTE TEHNICE

Pentru amplificatorul de audio-
frecvenţă s-a întrebuinţat o schemă
clasică, îmbunătăţită de autor, cu un
preamplificator de audiofrecvenţă
de mare impedanţă, ceea ce permite
o foarte bună adaptare şi intrarea cu

în laboratorul şcolar există de obi¬
cei o serie de componente recupe¬
rate sau care pot fi şi trebuie recu¬
perate, dar care înainte de reutili-
zare trebuie ^încercate (testate) sau
identificate. în cele ce urmează se
descrie un aparat multifuncţional,
cu relativ puţine piese, simplu de
realizat şi cu ajutorul căruia, fără a
periclita integritatea componentelor,
se pot executa următoarele încer¬
cări:

— de continuitate:

— de identificare a tipului (npn
sau pnp) în cazul tranzistoarelor bi¬
polare;

— de identificare a materialului
semiconductor din tranzistoarele bi¬
polare;

-- amplificarea tranzistoarelor bi¬
polare;

— funcţionabilitatea iiristoarelor
de pînă ia 3 A;

— funcţionabilitatea tranzistoare¬
lor FET şi MOSFET;

— funcţionabilitatea tranzistoare¬
lor MOSFET dublă poartă;

— funcţionabilitatea tranzistoare¬
lor TUJ;

— verificarea diodelor;

— verificarea şi măsurarea crista¬
lelor de cuarţ.

Avînd în vedere cele de mai sus,
recomand realizarea acestui aparat
multifuncţional pentru completarea
laboratoarelor electroniştilor amatori
sau profesionişti, în cadrul acţiunilor
de autodotare. Deosebit de utilă
consider realizarea testerului la o
scară mare — didactica — cu vizua¬

ILJLIAN POPOVIGi, YC7DJ

un semnai mic. Schema este foarte
cunoscută şi nu necesită comentarii;
noi în această schemă sînt circuitul
de intrare de impedanţă mare şi ie¬
şirea pe transformator pînă la abo¬
naţii respectivi, cît şi sistemul de
apel optic şi acustic.

FUNCŢIONAREA CA INTERFON

în faţa difuzorului DIF 1, care se
găseşte instalat în staţia dispecer, se
vorbeşte normai şi clar.

Tensiunea de audiofrecvenţă ce ia
naştere în TR1 este transferată în
grupul de contacte 1 şi 2 ale releului
de comutare, apoi este injectată în
baza primului tranzistor din pream¬
plificator, prin filtrul format din
R-800 H, două diode 1N4148 montate
în antiparalel şi semireglabilul de 10
kO, toate acestea avînd roiul limitării
semnalelor foarte puternice, inclusiv
a staţiilor de radiodifuziune puter¬
nice care pot apărea la intrarea am¬

ISlilSESlISII

lizarea interconexiunilor, pentru do¬
tarea laboratoarelor şcolare.

Montajul conţine şase circuite de
testare. Alimentarea montajului se
face fie din două baterii uscate (una
de 9 V şi una de 1,5 V), fie dintr-o
sursă de tensiune dublă realizată cu
un transformator de sonerie.
Schema alimentatorului este prezen¬
tată în figura 1. Realizarea lui nu ri¬
dică probleme deosebite.

Indicatorul general al tuturor cir¬
cuitelor de testare este un microam-
permetru cu sensibilitatea de 300 mA,
instrument ce este şuntat şi protejat
cu o rezistenţă R 2 de 270 il Pentru
punerea în funcţiune a oricărui cir¬
cuit de măsură, în primul rînd se ca¬
librează aparatul prin scurtcircuita¬
rea bornelor soclului 1 {S0 şi acţio¬
narea din axul potenţiometrului P,
pînă cînd acul indicator ajunge la
cap de scală.

Primul circuit de testare serveşte
pentru încercări de continuitate şi
funcţionabilitate a diodelor. Pentru
încercări de continuitate, porţiunea
de circuit examinat se conectează
între bornele A şi K ale soclului S,.
în cazul în care nu avem întreruperi
pe circuit, microampermeirul va de¬
via la cap de scală, indiferent de po¬
larizarea firelor. Dacă pe circuit
există o rezistenţă relativ mică (sub
100 kil), instrumentul va indica în
mod corespunzător mai puţin. în ca¬
zul rezistenţelor mari înseriate, res¬
pectiv în căzui întreruperilor, mi-
croampermetrul va indica zero.

plificatorului. Din preamplificator,
prin potenţiometrul de volum de 100
kft log, semnalul este transferat eta¬
jului final care îl amplifică pînă la
valoarea de 7 W putere utilă, sufi¬
cientă pentru ceea ce ne-am pro¬
pus.

Prin transformatorul de ieşire TR2
semnalul este injectat grupului de
contacte 3 şi 4 din releul de comu¬
tare a sensului şi apoi este aplicat
pe tastele de abonaţi, de unde în
mod selectiv este transferat la abo¬
naţii respectivi, care pot fi în număr
nelimitat în raport de cerinţele pe
care le avem de îndeplinit.

Poziţia tastelor „apăsat" sau „nea¬
păsat" determină intrarea pe abona¬
tul respectiv (în desen toate tastele
sînt în poziţia „neapăsat").

Săjuăm un caz particular cu tasta
„B“. în desen este neapăsată, ceea
ce nu permite intrarea pe abonat.
Dacă o apăsăm, stabilim contactele
de aşa manieră încît semnalul de
audiofrecvenţă este transferat la
abonat printr-o linie bifilară şi con-
tactoarele K (1...n) instalate în difu¬
zorul abonatului.

Linia bifilară poate avea şi 10 km „
lungime, neafectînd aproape cu ni¬
mic semnalul ce ajunge la abonaţi,
în difuzorul instalat la abonat se gă¬
seşte contactoru! cu revenire K
(1...n) care, pentru a permite semna¬
lului de audiofrecvenţă să ajungă la
abonat, trebuie să fie ca în poziţia K 2
sau K 3 . Tot în difuzorul abonatului
se găseşte şi condensatorul de 47
mF, montat aşa cum se vede în fi¬
gură. Trebuie menţionat că la vor¬

Diodele de încercat se introduc
între bornele A—K ale aparatului.
Dacă anodul diodei se pune în A şi
catodul la K, instrumentul va devia
aproape de cap de scală. La polari¬
zarea inversă a unei diode bune in¬
strumentul nu are voie să indic® cu¬
rent.

Al doilea circuit de testare ser¬
veşte la încercarea tranzistoarelor
unijoncţiune (TUJ) şi reprezintă
montajul clasic de funcţionare a
acestora. Dispozitivul de testat se
introduce în soclul de tranzistoare Sa
cu bornele corespunzătoare Bl B 2
şi E. Se apasă pe comutatorul K n şi
la TUJ-uri bune instrumentul va os¬
cila între zero şi cap de scală cu o
ritmicitate determinată de valorile
lui R 3 şi Ci, respectiv cu cca o bă¬
taie pe secundă cu valorile din
schemă.

Al treilea circuit serveşte la identi¬
ficarea şi testarea tranzistoarelor bi¬
polare, care se introduc în soclul de
tranzistoare S 3 . Comutatorul K 2 ser¬
veşte la alegerea (identificarea) tipu¬
lui tranzistorului, respectiv dacă
acesta este pnp sau npn. Numai în
poziţia corectă a tranzistorului în
soclu se vor obţine indicaţii corecte
la instrument. După identificarea ti-

bire de la staţia dispecer spre abo¬
naţi se acţionează butonul „8"
P.f.T. (apasă şi vorbeşte), care
schimbă sensul grupului de con¬
tacte 1—2 şi 3—4 din releu! de co¬
mutare a sensului vorbire-ascultare;
la terminarea convorbirii nu se mai
apasă pe butonul „B“, ascultîndu-se
convorbirea abonatului.

APELUL DE LA ABONAT

La staţia dispecer toate tastele
sînt neapăsate. Dacă abonatul „A"
doreşte să efectueze o convorbire,
apasă pe butonul cu revenire K, (Kg
...K„) şi stabileşte grupul de con¬
tacte aşa cum se vede pe schemă,
ceea ce permite tensiunii de —24 V
să intre, prin una din diodele
1N4007, în emitorul primului tranzis¬
tor BC170 din multivibrator, să
emită un sunet cu frecvenţa de
aproximativ 1 200 Hz şi să aprindă
dioda LED respectivă a abonatului
care a făcut apel.

Apelul va avea durata de 3—4 s
sau se va prelungi pînă cînd va răs¬
punde staţia dispecer. La primirea
apelului, la staţia dispecer se apasă
pe tasta respectivă în dreptul căreia
dioda LED s-a aprins şi se desfă¬
şoară convorbirea normal.

SISTEMUL DE ALIMENTARE

Este clasic, constînd dintr-un
transformator capabil să debiteze
18—22 V în alternativ, apoi această
tensiune este redresată printr-un
grup de patru diode sau o punte re-
dresoare la cel mult 2 A şi se apiică

puiul şi a picioruşelor tranzistorului
se verifică l<«, cu baza nepolarizatâ
(curentul colector-emitor cu baza în
goi). Pentru tranzistoare bune acul
instrumentului va indica zero. Pen¬
tru tranzistoare de putere, în special
la cele cu germaniu, este posibil ca
instrumentul să se abată de îa zero.
La apăsarea lui K 3 se polarizează
baza tranzistorului, iar mărimea de¬
vierii acului este proporţională cu
amplificarea în curent (factorul beta
al tranzistorului). Scala instrumentu¬
lui poate fi deci calibrată în unităţi 0 ,
Din poziţia comutatorului dreap-
ta-stînga (K 4 ) se alege domeniul po¬
trivit, respectiv X10 sau X100 unităţi
0. Pentru identificarea materialului
(germaniu sau siliciu) din care este
confecţionat tranzistorul se apasă
simultan pe butoanele K 3 şi K 5 , limi-
tîndu-se astfel polarizarea bazei la
cca 0,6 V. în asemenea condiţii,
tranzistoarele cu germaniu vor in¬
dica un 0 mai mic cu 30 4- 60% ca
înainte (cu K 5 neapâsat), iar la cele
cu siliciu instrumentul va râmîne la
zero.

Circuitul cu soclul S 4 (A, K, G)
serveşte ia testarea tiristoarelor cu
curenţi mai mici de 3 A. Piesele se
conectează corespunzător în borne.

Or. mg. SOSIF LHVîGVAV, YOSAVN

TEHNIUM 3/1888

această tensiune pe "borna „U‘\ de
unde este filtrată şi stabilizată, ur-
mînd să fie întrebuinţată în tot an¬
samblu!.

CONSIDERENTE DE CON¬
STRUCŢIE

Amplificatorul de audiofrecvenţă
se construieşte separat şi se blin¬
dează cu tablă de fier de 1 mm; sis¬
temul de alimentare, inclusiv
transformatorul, va fi cît mai departe
posibil de amplificatorul de audio¬
frecvenţă şi va fi bine blindat cu ta¬
blă de fier de 1 mm. Tastele de pe
staţia dispecer vor fi de la radiore¬
ceptorul „Albatros 11 sau „Mamaia 11 .

TR1, 2 şi 3 sînt transformatoare
de la difuzoarele de radioficare din
comerţ.

Difuzoarele de la abonaţi şi staţia
dispecer sînt difuzoare de radiofi¬
care din comerţ. Desenul cablajului
imprimat, designul staţiei dispecer şi
asamblarea rămîn la latitudinea fie¬
cărui constructor, în raport de pie¬
sele disponibile.

Este foarte bine ca întreaga cutie
In care stă staţia dispecer să fie
confecţionată din aluminiu şi să fie
pusă la pa mint printr-o bună priză
de cel mult 4 ft.

respectiv A la anod, K la caîod şi G
la poartă. La componente bune,’ in¬
dicaţia instrumentului trebuie să fie
zero cu K 6 neapăsat. La apăsarea iui
K 6 curentul anod-catod creşte brusc
la cap de scală şi se menţine la
această valoare ridicată chiar după
ce se desface contactul K 6 . Acest
lucru indică faptul că poarta tiristo-
rului funcţionează corect. La apăsa¬
rea lui K 7 (norma! închis) se între¬
rupe circuitul A— K şi instrumentul
revine la zero. Se reia încercarea de
amorsare de două-trei ori prin apă¬
sarea lui K 6 , La fiecare apăsare a iui
Kg instrumentul trebuie să rămînă în
poziţia „sus 11 (cap de scală) chiar
după desfacerea contactului de
poartă (Kg). In caz contrar {instru¬
mentul indică numai în timpul cît K 6
este apăsat) avem în pensă un tiris-
tor cu curent de menţinere (l. w )
mare. Tiristoareie îa care instrumen-
(ţu-S indică un curent chiar dacă K 6

nu a îost apăsat sînt defecte (scurt¬
circuit A—K). De asemenea sînt de¬
fecte şi exemplarele îa care curentul
nu creşte brusc de ia zero la cap de
scală la apăsarea lui K G (poartă în¬
treruptă sau curent de poartă mare,
L,r>20 mA).

Circuitul cu soclul de tranzistoare
cu patru picioare, S 5 , serveşte ia
testarea tranzistoareior FET, MOS-
FET şi MOSFET dublă poartă. Se in¬
troduc tranzistoareie de încercat cu
terminalele corespunzătoare în so¬
clul S 5 . La tranzistoare bune instru¬
mentul va indica la cap de scală. Se
apasă pe rînd pe K a şi K s , cînd cu¬
rentul indicat de instrument între
drenă (D) şi sursă (S) trebuie să
scadă la zero. Dacă acul nu scade
chiar pînă la zero, tranzjsîoru! are
amplificare (pantă) mică. în acest tei
se poate identifica poarta aefectă îa
un tranzistor MOSFET dublă poartă,
urmînd să fie folosit tranzistorul nu¬
mai ca MOSFET simplu.

S 6 este un soclu ae cristale. Tranzis¬
torul T, poate fi 2N2222, 2N2222A,
2N2368, 2N2369, 2N2369A, 2N2221,
2N2221A sau altele echivalente.
Dacă cristalul este bun, ia introdu¬
cerea iui în soclu şi la apăsarea iui
K 10 (alimentarea circuitului lui T,),
curentul indicat de instrument tre¬
buie să fie mare (spre cap de scală).
Dacă aparatul indică zero, cristalul
nu rezonează, deci este defect.
Frecvenţa oscilaţiei la cristalele
bune se poate măsura cu un frec-
venţmetru digital exterior aplicat pe
condesatorul C 4 , respectiv pe borna
f,.

Pe panoul frontal al aparatului,
executat din material izolator, reco¬
mand să fie montate borne tip „ba¬
nane 11 pentru Si şi socluri de tran¬
zistoare recuperate din aparatură
tranzistorizată defectă pentru S a S 3 ,
S 4 şi S s . Bornele lui S 4 se pot dubla
şi cu trei „banane 11 pentru tiristoa¬
reie ce nu pot fi introduse în soclu.

Circuitul cu S 6 serveşte îa testarea
rezonatoarelor (cristalelor) cu cuarţ.

Butoanele K 1t K 3 , Kg, K 6 , K a K 9
K 10 sînt normai deschise, de tip „li

97
22 OSt

D1,D2*1N4148 PNP^j&pj

R13

220kn.

2,2 MU.

mină scală 11 , de la aparate de radio
„GLORIA", sau întrerupătoare mi¬
niatură de tip „cap de cursă".

Comutatorul K 2 este cu 2x2 pozi¬
ţii, de tip comutator de unde UL/UM
din aparatele de radio tranzistorizate
vechi.

Comutatorul K 4 este cu 1x2 pozi¬
ţii; poate fi ca şi K 2 , cu folosirea
unei singure secţiuni.

Comutatorul K 7 este cu contact
normal închis. Pot fi folosite şi aici
unele tipuri de microîntrerupâtoare
de tip „cap de cursă" (cele care au
şi contact normal închis) sau orice
alt întrerupător ce realizează funcţia
din schemă.

Realizarea şi reglarea aparatului
nu ridică probleme deosebite. Avînd
în vedere muSîifuncţionaliîatea lui,
se va căuta ca toate comutatoarele
aferente circuitelor de testare să fie
plasate pe panoul frontal, lîngă so¬
clul respectiv. Bornele soclurilor,
respectiv comutatoarele, vor fi in¬
scripţionate pe panoul frontal, evi-
tînd astfel confuziile şi greşelile în
exploatare. Borna de ieşire pentru
frecvenţmetrul digital este opţională
(numai pentru cei ce doresc să mă¬
soare şi frecvenţa de rezonanţă a
cristalelor şi au deja realizat un frec¬
vent metru) şi va fi de tip TV sau
BMC, montată pe panoul frontal,
lîngă S s şi K 10 .

Diodele D-, şi ■ D 2 sînt de tipul
im 4i48 sau altele echivalente, pe
bază de siliciu.

Potenţiomeîrul Pi este de tip bo¬
binat.

Instrumentul indicator poate fi şi
altul, mai sensibil (în acest caz
scade corespunzător valoarea lui R 2 )
sau mai puţin sensibil (maximum 1
mA), cînd creşte valoarea lui R 2
(eventual poate lipsi). Rezistenţele
sînt de 0,5 W sau mai mici, cu ex¬
cepţia Sui R,.

Panoul frontal al aparatului se va
confecţiona din material izolator şi
în cazul alimentării de la reţea cu
alimentatorul -din figura 1 se va
monta pe el un întrerupător genera!
(K din figura 1). Cutia se va confec¬
ţiona din" tablă de aluminiu de 0,5 +
1 mm sau clin tablă de fier de 0,3 f
0,5 mm.

în cazul alimentării de la baterii,
pentru acestea se vor prevedea lo¬
caşuri corespunzătoare în cutie.

Rezistenţa de intrare R, (fig. 1) a
fost înlocuită cu celula de întîrziere
R 2 , Ci, R ţ , menită să asigure o con¬
stantă de timp suficient de mare
pentru a preîntîmpina bascularea
circuitului la „semnale 1 * parazite (va¬
riaţii instantanee în nivelul de ilumi¬
nare la fototraductor, datorate unor
obiecte în mişcare, reflexii etc.).

Traductorul fotoelectric indicat
este o fotorezistenţă FR de tip

Montajul descris în continuare a
fost conceput pentru acţionarea au¬
tomată a luminilor de poziţie (în ca¬
zul unui automobil, ambarcaţie etc.)
la lăsarea întunericului şi, respectiv,
stingerea lor automată dimineaţa. El
îşi poate găsi numeroase alte utili¬
zări practice, fiind în fond un foîore-
leu foarte sensibil, cu funcţionare de
tip „totul sau nimic" (trigger
Schmitt).

în cazul aplicaţiei menţionate,
foarte important este să putem sta¬
bili precis şi independent cele două
praguri de basculare în funcţie de
nivelurile de iluminare impuse (ia
care dorim să comute automat lumi¬
nile de poziţie), precum şi de carac¬
teristicile traductorului fotoelectric
utilizat. De aceea s-a făcut apel la
un circuit trigger realizat cu un am¬
plificator operaţional, a cărui ali¬
mentare (de la acumulator) a fost în
prealabil stabilizată pentru o bună
reproductibilitate a pragurilor.

Se ştie că un amplificator opera¬
ţional prevăzut cu bucla de reacţie
pozitivă indicată în figura 1 nu poate
avea la ieşire deci? una din ceie
două stări extreme, „sus" (notată cu
H — de la „high") sau „jos" (L — de
la „iow”), respectiv potenţialele de
saturaţie U« sau U/, Trecerea de la
o stare la alta se face brusc (comu¬
tare), pe baza unui regim de func¬
ţionare cu histerezis (vezi ciclo-
grama din figura 2 ), atunci cînd sînt
atinse, în ordinea indicată de săgeţi,
pragurile caracteristice ale tensiunii
de intrare, U.i şi U, 2 .

Circuitul transformă astfel variaţi¬
ile progresive ale tensiunii de intrare
în basculări rapide ale tensiunii de
ieşire de la Uw şi U/. sau invers. Ex¬
tremitatea liberă a rezistenţei R, nu
a fost conectată la masă, ci la un
anumit potenţial de referinţă, Ur,„
pentru a putea jongla după necesi¬
tăţi — prin intermediul acestuia —
cu valorile pragurilor^ Un, U, 2 şi cu
cea a ecartului AU,. într-adevăr, se
poate demonstra că valorile Un, U, :
şi AU, depind esenţial de U«, U/, U„,
şi de raportul R 2 /Ri, conform relaţi¬
ilor:

Acţionarea luminilor de poziţie se
face prin intermediul unui releu Rel.,
comandat de un tranzistor T. Divizo-
rul de polarizare a bazei (R„, R m )
se ajustează experimental în funcţie
de factorul de amplificare al tranzis¬
torului şi de curentul consumat de
releu.

Stabilizarea tensiunii de alimen¬
tare a triggerului se face prin celula
Rs—Di, la cca 8,2 V. Consumul
montajului propriu-zis (fără releu şi
becuri) este de cca 10 mA.

Divizorul R 4 , Pi, R? furnizează
tensiunea de referinţă U*./, ajusta¬
bilă din potenţiometrul Pi, iar reac¬
ţia pozitivă este aplicată prin bucla
Rf„ P 2 , R 7 , dozabilă şi ea din poîen-
ţiometrul P 2 . Acţionarea celor două
potenţiometre (după un prealabil
calcul orientativ sau prin simpla ta¬
tonare) permite selectarea praguri¬
lor dorite de basculare, implicit a
ecartului AU,.

R4Q390JL ^PL8V2Z

LDR03 sau similară (aceasta pre¬
zintă rezistenţa de cca 480 ll la 160
Ix, respectiv de cca 1.100 O la 50 Ix,
valorile iluminării de 50 Ix şi 160 Ix
fiind alese ca praguri de basculare).

în locul divizorului Ri—FR se pot
însă încerca alte combinaţii folosind
ca traductor un fototranzistor (se
fac tatonări cu rezistenţe serie-para-
lel pentru obţinerea pragurilor con¬
venabile U, 1 , U, 2 la nivelurile dorite
de iluminare).

CU H ,U L )

u i 2 U i 1

100-CL 22 uf

1W C 3 i®j 25V a

RiQ2kiL

1 lip 470 |jF

\ u ref R 6 |p 2 R 7

ikJL [>—□-o--□-

lin. T 8,2k_£L 47kiL 22kiL

. , = UrefRa + UţRi

U|2 R, + R 2 (2)

AU'^h-Ul) „7^ (3)

Datorită cîştigului mare în ten¬
siune al AO în buclă deschisă, ra¬
portul R;/R 2 poate fi luat foarte mic,
ceea ce permite obţinerea unor pra¬
guri de basculare foarte apropiate
(ecart mic). De asemenea, prin utili¬
zarea AO beneficiem şi de impe-
danţă mare de intrare, utilă pentru
adaptarea la diverse tipuri de tra-
ductoare.

Schema fotoreieului propus este
dată în figura 3. Numerotarea termi¬
nalelor la operaţional corespunde
capsulei DIL cu 2x4 pini sau capsu¬
lei metalice cu 8 terminale dispuse
circular.

O aplicaţie tipică a circuitelor in¬
tegrate din seria 555 o constituie
realizarea oscilatoarelor, ca scop în
sine sau ca părţi componente ale
unor montaje electronice mai com¬
plexe.

în figura 1 este reamintită schema
de bază a oscilatorului, care se ba¬
zează pe încărcarea condensatorului
C prin rezistenţele Ri şi R 2 şi, res¬
pectiv, descărcarea lui prin R 2 . Ten¬
siunea la bornele condensatorului
variază periodic între 2U/3 şi U/3,
care sînt ceie două praguri de bas¬
culare ale circuitului. Frecvenţa de
oscilaţie f poate fi calculată cu rela¬
ţia: ^ _ •,

"0,693(R 1 +R 2 )C

unde R i şi R 2 se exprimă în ohmi, C

în farazi şi f în hertzi.

în figura 2 este sugerată schema
unui variator de turaţie pentru moto¬
raşele de curent continuu, care folo¬
seşte pentru comutaţie un astfel de

TEHNIUM 3/1988

tem fer

Proprietatea tranzistoarelor cu reacţie fixă şi să asigurăm creşterea

efect de cîmp (FET) de a funcţiona, rezistenţei de intrare odată cu creş-

în anumite condiţii de polarizare, ca terea nivelului semnalului. Soluţia

simple rezistenţe comandate prin indicată în figura 1 constă în utiliza-

tensiune (vezi numerele 1—5/1983 rea unui J—FET al cărui canal sur¬
ate revistei, la această rubrică) este să-drenă este conectat în paralel cu

exploatată cu bune rezultate în di- R,. Rezistenţa de intrare R, este

verse montaje electronice care ne- deci rezultanta derivaţie R,=r,«||Ri=

cesită reglaje manuale sau automate Rrr/w/ţRţ+rw), iar rezistenţa de

prin intermediul unor rezistenţe. reacţie este R,=R:=20kfl.

Exemplele alăturate ilustrează apli- Conducţia canalului (de tip N)
carea acestui procedeu în cazul este comandată prin aplicarea pe

unui amplificator-compresor (fig. 1), poartă a unui potenţial negativ va-

respectiv al unui filtru activ tre- riabil, obţinut prin redresare (D,) şi

ce-bandă (fig. 2). filtrare (Ci) din tensiunea de ieşire.

Amplificatoareie-compresoare au Pe măsură ce creşte semnalul de in-

rolul de a reduce plaja dinamică a trare, creşte şi tensiunea de ieşire şi

unor semnale AF în vederea adaptă- implicit şi tensiunea negativă de co¬
rii la intrarea diverselor preamplifi- mandă a porţii. în consecinţă, con-

catoare. în consecinţă, ele sînt con- ducţia canalului scade, adică r„ s

cepute ca amplificatoare neliniare, creşte, ceea ce duce la scăderea

mai precis, se apelează la un proce- amplificării.

deu care să asigure scăderea trep- Curba de variaţie a cîştigului
tată a cîştigului în tensiune pe mă- poate fi ajustată după necesităţi prin
sura creşterii nivelului semnalului de alegerea experimentală a rezistenţe-
intrare. lor R, şi R : în funcţie de FET-ul dis-

venţa centrală deplasîndu-se între 0 Tensiunea de comandă V« poate
şi cca 3 000 Hz. Pentru alte tipuri de fi obţinută din ramura negativă a

FET se va stabili experimental do- sursei de alimentare, -V, prin divi-

meniul V ( , în funcţie de valoarea zare corespunzătoare, aşa cum se

tensiunii de prag V,„ care poate pre- sugerează în figura 3. în serie cu

zenta variaţii semnificative chiar de poarta se va conecta o rezistenţă R< ;
la un exemplar la altul. de ordinul sutelor de kiloohmi.

Pagini realizata da fi*. A. IViÂnGtJLESCU .

O configuraţie care se pretează
foarte bine acestui scop este cea a
amplificatorului operaţional folosit
ca amplificator inversor. Se ştie că
în acest caz cîştigul în tensiune este
numeric egal cu raportul dintre re¬
zistenţa de reacţie R, şi cea de in¬
trare R, (G,=-R,/R,), deci pentru a
face ca el să varieze în modul dorit
este suficient să luăm rezistenţa de

ponibil,

în figura 2 este dată schema unui
filtru trece-bandă cu .lărgimea benzii
de cca 80 Hz (pentru valorile indi¬
cate). Frecvenţa centrală a benzii
poate fi deplasată în cadrul dome¬
niului audio prin aplicarea tensiunii
de comandă pe poartă, V<,. De
exemplu, pentru FET-ul indicat V<,
se poate lua între 0 şi cca -5 V, frec-

T , 27kil
Intrare

L 1 SOnFl
R 2 niMiI

R i c 2 t 7 rv r v

Q-—. - xJ 7

27kil 50nF 741^N£

I— +

In aparatele electronice indus¬
triale de fabricaţie mai veche se uti¬
lizau unele elemente de redresare
special concepute, prevăzute cu trei
borne (terminale) marcate „+“, şi
şi conţinînd două diode semi¬
conductoare (sau redresoare cu se¬
leniu) legate în serie. Schema cone¬
xiunilor interne pentru un astfel de
dispozitiv este cea din figura 1. Veri¬
ficarea integrităţii acestor compo¬
nente este foarte simplă şi constă în
depistarea cu ajutorul unui ohmme-
tru a celor două diode faţă de termi ¬
nalul marcat

Aceste componente se foloseau în
special în configuraţiile de redresare
cu dublare de tensiune şi, bineînţe¬
les, pot fi recuperate şi reutilizate în
acelaşi scop, după o verificare prea¬

labilă.

în figura 2 este indicată schema
de conexiune pentru obţinerea unui
redresor monoaiternanţă cu dublare
de tensiune (dublorul Schenkel, cu
schema de principiu din figura 3),
iar îfî figura 4 sînt indicate conexiu¬
nile pentru realizarea unui redresor
bialternanţâ cu dublure de tensiune
(dublorul Latour, cu schema de
principiu din figura 5).

Cele două condensatoare electro¬
litice vor avea valorile capacităţilor
cu atît mai mari cu cît curentul de
sarcină dorit este mai mare. De¬
scrierea detaliată a acestor scheme
de dubloare de tensiune a fost fă¬
cută în nr. 10/1981 a! revistei „Teh-

RţpAJkJl

PHjlOOkJL

DţX R 2 LR7kJX 555 3_g_

A N X_1_6 68JI

oscilator cu circuitul 555. Deşi mai
complicat puţin, acest montaj este
net avantajos în comparaţie cu va-
riatoarele clasice (cu tranzistor re¬
gulator serie) din punctul de vedere
al consumului energetic şi implicit
al disipaţiei termice. într-adevăr,
tranzistorul T conduce numai în in¬
tervalele de timp în care condensa¬
torul C se încarcă, rămînînd blocat
(nepolarizat în bază) pe durata des¬
cărcării lui C. Variaţia turaţiei moto¬
rului rezultă din variaţia frecvenţei
de oscilaţie, care la rîndul ei se ob¬
ţine prin acţionarea potenţiometrului
P. Prezenţa diodei Di face ca inter¬
valul de descărcare a lui C să ră-
mînă constant, din P reglîndu-se
doar durata de încărcare.

în funcţie de motoraşul M în
cauză, tensiunea de alimentare U se
poate alege între 5 V şi 15 V.

Numerotarea terminalelor la circu¬
itul 555 corespunde capsulei DIL cu
2x4 pini.

TEHNIUM 3/1988

CM sînt în starea 1, informaţia pre¬
zentă pe intrările Ai, Bi, Ci, Di ale
M 1 şi M 2 este transferată ia ieşirile

A anterior sfîrşitului de linie sau f
punct, aplicat pe intrările T\; ieşirea.'!;;
A de la M 2 va trece în starea avută ;t
de ieşirea D a Sui M 1t iar ieşirea A J
de !a va trece în starea 1 , daîo- ;
rită intrării serie, IS, care este co- I
nectată la +5 V.

Generarea de,puncte şi linii la ie-,
şirea lui N, va continua simultan cu
deplasarea spre dreapta, pînă cînd j
toate ieşirile registrelor M, şi M 2 , ex- :
cepîînd ieşirea D de ia M 2 , vor trece ,
în. starea 1. Se va continua deplasa¬
rea, ieşirea D de la M z trecînd în 1 ,
generîndu~se încă o linie care însă
nu va apărea la ieşirea lui i 6 pentru
că NAND-u! N 2 este inhibat de N 5
Aceasta echivalează cu o pauză cu
durata de 3 puncte, la sfîrşitui unei
litere transmise. La terminarea aces¬
tei pauze (corespunzătoare, primei
diode din stînga a fiecărei linii din
matrice), toate ieşirile registrelor vor
fi în starea 1 ; tot în 1 sînt şi intrarea
lui I, şi ieşirea lui l 2 . Deci am ajuns
în starea de repaus, cu care am în¬
ceput descrierea funcţionării, apara¬
tul fiind astfel pregătit pentru a
primi comanda pentru o nouă literă
prin intermediul matricei cu diode.

Realizarea practică a montajului
nu ridică probleme deosebite, mai
dificil de confecţionat sau de procu¬
rat fiind claviatura. Pentru a preîn¬
tâmpina apariţia unor semnale per¬
turbatoare, intrările registrelor M, şi
M 2 au fost conectate la masă prin
condensatoarele C 3 —C 1t . Dacă vor
apărea probleme ia încărcarea re¬
gistrelor, se vor micşora (elimina)
valorile lui R 7 -~R u , respectiv se vor
micşora vaioriie pentru R 6 şi C 2 .

Pentru matricea cu diode se pot
utiliza diode de tip EFD sau diode
cu siliciu, de comutaţie (1N4148,
BAI43), redresoare (1N4001) sau
varicap (BB139).

Pentru exemplu, considerăm in¬
trarea A de ia matricea cu diode
pusa Sa masă (0 iogic). Prin R 15 -o R 22
intrările iui M, şi M 2 sînt conectate
la 1, cu excepţia intrărilor Bi şi Ci
de la M 2 , care vor fi puse în 0 o dată
cu conectarea liniei A a matricei cu
diode la masă. Primul impuls aplicat
pe intrările de tact T 2 va conduce
(după cum am arătat anterior) la
transferarea informaţiei prezente ia
intrările Ai, Bi, Ci, Di ieşirilor A, B,
C, D. în exemplul nostru toate ieşi¬
rile vor avea starea 1 , exceptînd ieşi¬
rile B şi C de ia M 2 .

Dacă cel puţin o ieşire a lui M 1
sau una dintre ieşirile A, B, C ale lui
M 2 va fi în 0, ieşirea NAND-ului N s
va fi în 1 , valtdînd NAND-ut N 2 , şi
totodată aduce ieşirea lui I, (prin l 3
şi D 2 ) în 1, deschizînd tranzistorul I 3
şi trecînd intrările CM în 0, după o
întîrziere dictată de valorile lui R 6 , C 2 .
.Deschiderea iul T 2 şi trecerea in¬
trărilor CM în 0 s.e pot obţine şi
dacă ieşirea D de la M 2 este în 0.

Intrările CM în 0 trec registrele M,
şi M 2 în starea de deplasare dreapta^
simultan cu validarea intrărilor de
tact T,.

Concluzionînd, la aplicarea stării
0 iogic pe cei puţin una din intrările
Ai, Bi, Ci, Di de la M, sau M 2 se va
produce transferul informaţiei la ie¬
şirea corespunzătoare, simultan cu
deschiderea tranzistorului T 2 şii
(după o mică întîrziere) cu trecerea
registrelor şi M 2 în starea de de¬
plasare dreapta. Totodată, la intra¬
rea inversorului !■, se va stabili sta¬
rea logică 0 , obţinîndu-se blocarea
tranzistorului T 5 şi generarea de
puncte sau linii la ieşirea NAND-ului
N, (vezi „Tehnium" 10/1976), în
funcţie de starea intrării inversorului
I 4 , deci a ieşirii D de Sa M 2 . Starea 0
la intrarea lui l 4 va genera linii la ie¬
şirea iui deci ia matricea cu
diode fiecare diodă corespunde
punctelor.

La sfîrşitui unui punct sau al unei
linii, prin intrările T, de la M, şi M 2
se va produce un transport spre
dreapta, ieşirile D trecînd în starea
avută de C, ieşirile C în cea avută
de B, iar ieşirile B în starea avută de

TRANSMIŢĂTO*
A AUTOMAT
IN COS MORSf

iFI-OflEMTgM BOŞCULEŢ]
ing. ALEXANDRU ŞTEFAN,
YOBBF8V5, Urzicenl

Montajul a cărui schemă este re¬
dată alăturat este destinat echipării
unei staţii de radioamator pentru lu¬
cru! CW, permiţînd o manipulare co¬
modă ia viteze mari de lucru, evita¬
rea erorilor şi a greşelilor sistema¬
tice, putînd fi utilizat şi la transmisii
în alte coduri, prin proiectarea, co¬
respunzătoare' a matricei de diode.

Analizînd schema, şe observă că
aceasta este alcătuită dinîr-un con¬
vertor de cod sub forma unei ma¬
trice cu diode cu germaniu, care
traduce informaţia introdusă de la o
tastatură conectată la intrările A, B,
.... Z, în semnal în cod MORSE.
Semnalul în cod MORSE se aplică
paralel pe intrările Ai, Bi, Ci, Di, ale
celor două registre (M 1 şi M 2 ), care
realizează o conversie paralel-serie,
obţinîndu-se la ieşirea D a lui M 2 un
semnal care prin intermediul inver¬
sorului l 4 şi al diodei D 4 se poate
aplica la cheia de manipulare a ori¬
cărui manipulator electronic. Pentru
exemplificare am redat modul de

conectare a transmiţâtoruîui auto¬
mat cu manipulatorul publicat de
Y03APG în „Tehnium“ nr. 10/1976,
la care am adăugat inversoarele l 4 ,
l 6 , poarta NAND N 2 şi dioda D 4 ; va¬
lorile rezistenţelor R 23 , R 25 , R 26 , R 27
au fost determinate experimental.
Nu voi insista asupra funcţionării
manipulatorului, deoarece acest lu¬
cru a fost făcut în articolul sus-men-
ţionat.

Să urmărim în continuare funcţio¬
narea transmiţâtoruîui în cod. Con¬
siderăm că intrările CM ale registre¬
lor M, şi M 2 sînt în 1 logic, deci la
intrarea inversorului l 2 trebuie să fie
0 logic, stare asigurată de inversorui
L. Tensiunea maximă ia ieşirea lui l 1t
conform Catalogului de circuite lo¬
gice i.P.R.S.-Băneasa, este de 0,4 V,
deci tranzistorul T 2 va fi blocat iar
generatorul de impulsuri realizat cu
T-i—T 3 generează impulsuri ce sînt
aplicate pe intrările T 2 de la M 1 şi M 2 .

La aplicarea unui impuls (front
negativ) pe intrările T 2 cînd intrările

BIBLIOGRAFIE:

V. Ciobăniţa (YOSAPG), Manipu¬
lator automat pentru telegrafie, Teh-
nium 10/1976

Circuite integrate logice —
1978/1979, i.P.R.S'.-Băneaşa

LISTA PIESELOR UTILIZATE
R, = 56 kll; R 2 = 47 Ml; R 3 , R 26 =
470 11; R 4 , R 27 = 680 11; R 5 R 22 ■=
1 kll; R 23 = 18 kll; R 24 = 2,7 kll; R 25
-- 68 kll; R 28 = 3,3 kll; R 29 , R 30 = 4,7
kll; R 31i R 32 = 2,2 kll; R 3 , = 220 11;
C 1t C 3 -6 C-ţ 1 , C 13 , Cu = 0,1 fxF; C 2 =

10 nF; C , 2 = 1 T 1,5 M F: P = 100 kll
lin; Ti, T 4 = BC178; T 2i T 3 T 5 , T 6 =
BC107; T 7 = BD139; D, 4- D 6 - EFD;
D 7 = IN4004; (|, e- | 6 j = CDB404;
(N, 4 - N 4 ( = CDB400 (sau Cil 30 CI);
N s = CDB430; M, U 2 = CDB495;
CB 8 = CDB473 (sau Cil 85 CI).

MATRICE
CU DIODT

IASCĂ TELEFONICĂ

TEHNIUM 3/1!

YQ3CD

în traficul de radioamator se în- este mare.
tîmpină dificultăţi în recepţionarea Montarea unui preamplificaţor
semnalelor de intensitate mică, mai este recomandabilă, dar împiedică
ales atunci cînd lungimea fiderului folosirea antenei la emisie. Se re¬

curge în acest caz la un sistem de leului, comuîîndu-se în acest fel an-

comutare, cum este arătat în monta- tena direct la cablul de coborîre.

jul_ alăturat. Pentru banda de 2 m bobinele se

în cutia preamplificatorului se in- construiesc din 5 spire CuAg 0 1,2

troduce şi un releu care prin mm conform schiţei A; prizele sînt

contactele sale cuplează în circuit ia 0,5 spire şi 3 spire pe L 1t iar pe L 2

preamplificatorul. pnza este la spira 2,5.

Cînd se trece pe emisie, prin con- în banda de 70 cm bobinele au o
densatorul de 2,7 pF se aplică sem- spiră din CuAg 0 1,8 mm, conform

nai celor două diode 1N4148 şi se detaliului B; prizele la L, sînt ia cîte

deschide tranzistorul T v o treime din lungime, iar la L 2 priza

Această situaţie provoacă bloca- este la două treimi din lungime,

rea lui T 2 şi T 3 , deci se opreşte ali¬
mentarea preamplificatorului şi a re-

OSCILATOR CtPiTTS ATENUA'

Prin conectarea a două tranzis-
toare bipolare în conexiune
Darlington se obţine un tranzistor
echivalent cu impedanţă de intare şi
amplificare în curent mari.

Schema unui oscilator Colpitts ce
utilizează două tranzistoare în cone¬
xiune Darlington se arată în figură.

Datorită impedanţei de intrare ri¬
dicate, se pot utiliza capacităţi mari
în circuitul de reacţie, ceea ce îmbu¬
nătăţeşte stabilitatea şi reduce influ¬
enţa variaţiei parametrilor tranzis-
îoarelor cu tensiunea de alimentare
şi temperatura.

. Cristalul de cuarţ se conectează
în serie cu un trimer avînc capacita¬
tea de 10—40 pF, care serveşte la fi¬
xarea frecvenţei.

Trebuie reţinut dezavantajul tutu¬
ror oscilatoarelor periodice, şi
anume tendinţa de oscilaţie pe ar¬

Sng. VASÎLE GlQBĂf^STA

monici sau pe alte rezonanţe para¬
zite. în cazul apariţiei unor aseme¬
nea oscilaţii se vor introduce circu¬
ite acordate în sarcină, sau se înlo¬
cuieşte C 2 cu un circuit rezonant
dezacordat, astfel încît la frecvenţa
normală de lucru să prezinte o im¬
pedanţă capacitivă.

în funcţie de frecvenţa cristalului
de cuarţ, se vor folosi în circuitul de
reacţie diferite capacităţi şi anume:.

Q=3—6 MHz; 0^560 pF şi C 2 =470
pF;

Q=6—15 MHz; 0^560 pF şi C 2 =
220 pF;

Q=15—30 MHz; C,=220 pF şi C 2 =
100 pF;

Desigur, aceste valori sînt orienta¬
tive, întrucît sînt influenţate şi de
parametrii cristalului de cuarţ utili¬
zat.

Uieşire0.6\^ v

Ti=T 2 =2N918

în figurile 1 şi 2 se arată două
atenuatoare avînd impedanţele
de intrare şi ieşire egale cu 50 (1
care asigură atenuări de 20 şi
respectiv 40 dB.

Sînt utilizate rezistenţe cu va¬
lori standardizate.

Atenuatoarele sînt simetrice şi
se montează în două cutii para¬
lelipipedice din tablă de alamă
închise prin lipire cu cositor şi

prevăzute cu cîte două mufe
BMC. Rezistenţele vor avea pi¬
cioruşele tăiate cît mai scurt
pentru reducerea inductanţelor
parazite. Construite cu rezis¬
tenţe cu peliculă metalică,
aceste atenuatoare prezintă ca¬
racteristici constante (impe¬
danţă de intrare rezistivă; atenu¬
are de 20 sau 40 dB) pînă la
frecvenţe ce depăşesc 110 MHz.

8211

T-Ps»

50-«- 20111) U2QSL

TEHNÎUM 3/1988

mw ®; î §a * _ i- _

1 , r<? " *

■^PROTEJMIE»

^ ' S U?ţ

cuplează la masă, ci la ieşire, iar
diodele serie cu acestea au fost eli¬
minate (fig. 4).

Limitarea curentului apare de
data aceasta, indiferent de tensiu¬
nea de ieşire, la acea valoare care
determină pe rezistenţele de 0,47 O
o tensiune suficientă pentru des¬
chiderea tranzistoarelor de pro¬
tecţie. Curentul I U m se va alege de
valoare mai mare aecît cea a curen¬
tului de vîrf în sarcină corespun¬

zător puterii maxime (reiese de aici
superioritatea montajului anterior
pentru protecţia la scurtcircuit).
Rezistenţa R se calculează cu re¬
laţia (3) din figura 4.

Dacă rezistenţele de 0,47 O au
alte valori, se va modifica relaţia în
mod corespunzător.

Spre deosebire de celelalte mon¬
taje, acesta din urmă funcţionează
şi la amplificatoare cu alimentare
unică şi ieşire prin condensator.

RADU CLONDEBCU

Acest articol propune cîteva
montaje simple care, ataşate unui
amplificator de putere, protejează
etajul final şi difuzoarele. S-au avut
în vedere situaţiile (cît de nedorite!)
de tipul „am ars o boxă", cînd am¬
plificatorul debitează o putere prea
mare, sau „finalele s-au dus“ din
cauza unui difuzor defect sau a
unui scurtcircuit accidental la ie¬
şire.

Protejarea difuzoarelor se poate
face limitînd tensiunea de ieşire la o
valoare corespunzătoare puterii lor -
nominale. Montajul funcţionează la
amplificatoare cu alimentarea si¬
metrică (fig. 1).

La depăşirea unei valori prestabi¬
lite a tensiunii de ieşire (Ui im) , pe
oricare din alternanţe, deschiderea
unuia din tranzistoare produce o
cale de curent ai cărei efect se cu¬
mulează cu cel al reţelei de reacţie
existentă în amplificator. Apare ast¬
fel o reacţie negativă neliniară, cu
scăderea amplificării în prezenţa
unor semnale mari de intrare. Fi¬
gura 2 ilustrează acest principiu în
cazul unei forme de undă triunghiu¬
lare a tensiunii de intrare.

Valoarea la care apare limitarea
este dictată de rezistenţa R din fi¬
gura 1. Aceasta se alege în funcţie
de puterea nominală a difuzorului.
De exemplu, pentru un difuzor de
4 (1/8 W, cu relaţia (1) se obţine
Ulim = 8 V, valoare care impune o
rezistenţă R = 10 klî, calculată cu
relaţia (2) din figura 1.

Montajul se realizează cu tranzis¬
toare complementare de tip BC
(BC107, BC177) şi diode cu gerrna-
niu de tip EFD, pentru o cădere de
tensiune mai mică la polarizarea
directă. O dată finalizat, modulul se
cuplează între ieşirea de difuzor şi
intrarea neinversoare a amplifica¬
torului.

încă o dată precizăm că acest sis¬
tem de protecţie funcţionează doar
la amplificatoarele cu alimentare si¬
metrică, uşor de recunoscut după
faptul că ieşirea spre difuzor este
directă, fără condensator.

Protejarea tranzistoarelor finale
în cazul unui scurtcircuit la ieşire,
de exemplu în bobina unui difuzor
defect sau pe cablul de legătură, se
realizează cu montajul din figura 3.

Tranzistoarele figurate în etajul
final reprezintă finalele echivalente,
practic ele fiind formate din mai
multe tranzistoare în conexiune
Darlington, din care doar ultimul
este fixat pe radiator. Bazele lor sînt
uşor de reperat în schemă, după
legătura la superdiodă (SD), care
este de asemenea fixată pe radiato¬
rul extern. Rezistenţele de 0,47 îi
(de stabilizare termică) se recu¬
nosc uşor după gabarit, fiind de pu¬
tere.

în figură au fost numerotate cele
cinci puncte în care se cuplează
protecţia. Se vor utiliza tranzistoare
BC complementare (107—177) şi
diode care rezistă la tensiuni in¬
verse mai mari decît jumătate din

PA --

jjk

«r

ultm=V5r[ 1^ îi)
R= i oiv“ 1 toî2î

A A A

l\ 1 \ l\

1 \ ! ' / \

_Ir. final

\W/ echivalent
[ IN4148 npn

R = U LIM - - °' 7 (3)
JU 0,7

Jlkfl \\W*

IkA o,47H

I w w \

i V v

tensiunea de alimentare.

Funcţionarea montajului se ba¬
zează pe deschiderea tranzistoare¬
lor T, sau T 2 prin diferenţa de po¬
tenţial la extremităţile rezistenţelor
de 0,47 (1, conducînd la deturnarea
curentului de bază a! tranzistoare¬
lor finale. Cu valorile indicate în fi¬
gură, curentul de scurtcircuit este
limitat la circa 1,5 A. De remarcat
că, în absenţa scurtcircuitului din
ieşire, montajul este dezactivat:
emitoarele tranzistoarelor T-, şi T 2
urmăresc potenţialul din ieşire, în
timp ce bazele sînt „trase" spre
masă de divizorul rezistiv. De exem¬
plu, pentru o tensiune la ieşire de 2
V, limitarea de curent ar apărea la
6,5 A!

Protejarea la supracurent a difu¬
zoarelor şi a tranzistoarelor finale

se realizează cu un montaj ase¬
mănător celui anterior, dar pentru
care se modifică punctele de le¬
gătură: rezistenţele de 1 kO nu se

II DE TOI

Montajul pe care îl prezentăm în
cele ce urmează oferă multiple posi¬
bilităţi de corecţie a tonalităţii sune¬
tului:

— eficacitate sporită, panta ca¬
racteristicii de frecvenţă putînd fi
variată în domeniul ± 14 dB;

— cu ajutorul a trei etaje identice
se cuprinde toată gama 20 Hz — 20
kHz;

— se poate utiliza independent
oricare dintre etaje;

— posibilitatea de a regla conti¬
nuu frecvenţa corectată în tot dome¬
niul de lucru.

«ng. AURELSAW ÎV1ATEESCU

Schema este un filtru activ RC
compus din etaje identice, la
care sînt caracteristice elementele
punţii Wien R5, C4, R6, R7, R8, C5.
Valorile condensatoarelor C4 şi C5,
în funcţie de domeniul de frecvenţă,
sînt:

Domeniul de Valorile

frecvenţă condensatoarelor

(Hz) (pF)

50 -r- 600 47 000 22 000

500 1- 6 000 4 700 2 200

2 500 : 20 000 1 000 470

Potenţiometrele cuplate R6 şi R7
au variaţie liniară a rezistenţei şi
servesc la reglajul pantei caracteris¬
ticii de frecvenţă ( ± 14 dB), iar R4,
cu variaţie liniară, stabileşte frec¬
venţa în interiorul domeniului de lu¬
cru.

Rezistenţa de intrare a montajului
este de 56 k i\.

Circuitul integrat este un amplifi¬
cator operaţional de performanţă
dual sau un circuit integrat speciali- j
zat de audiofrecvenţă cu zgomot re¬
dus: TDA2320A, j3 M381, /IM 387,
K157YA 2, KP544YA 1.

La realizarea montajului se va
acorda o atenţie deosebită la
proiectarea cablajului conform cu
cerinţele pentru lucrul cu circuite
integrate; piesele utilizate vor fi de
bună calitate şi verificate atent
înainte de montare. Sursa de ati-

TEHNiUM 3/1988

AMPLIFICATOR

de inaltâ

în acest sens a fost concepută
schema amplificatorului auto de
înaltă fidelitate, prezentată în figu¬
ra 1.

Schema cuprinde un etaj de in¬
trare realizat cu tranzistoarele T, şi
T 2 , un etaj prefinal realizat cu tran¬
zistorul T 3 şi un etaj final în contra¬
timp realizat cu tranzistoarele T 4 şi
T 5 . Semnalul audio aplicat la bor¬
nele de intrare, notat în schemă cu

l c (mA)

Uce(V)

0,2

t 2

2,5

t 3

3,6

t 4

7,1

t 5

7,3

Student; ANDREI BUTUC

în ultimii ani s-s observat o creş¬
tere a interesului publicului larg în
domeniu! reproducerilor muzicale
de înaltă fidelitate. Acest interes
este datorat introducerii pe piaţă a
înregistrărilor, .benzilor şi programe¬
lor stereo.

Tradiţionala putere scăzută a fost
. înlocuită cu puteri tot mai mari şi
echipamente, stereofonice de înaltă
fidelitate.

In domeniul aparatelor de radio
auto, o dată cu introducerea caseto-
foanelor cu redare stereo, puterea şi
calitatea amplificatoarelor de putere
au trebuit îmbunătăţite.

—

f=1kHz

„

IZZI

xL-

IO' 2

o” 1

W1 1

menîare va fi stabilizată-şi bine fil¬
trată.

BIBLIOGRAFIE:

Le Haut-Parleur, 1 705/1984
Radio (U.R.S.S.), 1985

1 V„ trece prin C 2 şi ajunge pe baza
| lui T v Semnalul amplificat este in-
I trodus mai departe în baza lui T 2 .
Cuplarea cu tranzistoarele finale se
face cu ajutorul lui T 3 . Cuplarea în-
1 tre tranzistoarele T 3 şi T 4 se face di-
| rect, iar între tranzistoarele T 3 şi T 5
prin dioda D,.

Pentru corecţia semnalului de ie-
0UŢ şire în gama frecvenţelor înalte s-a
I introdus circuitul C 7 —R 10 -

Pentru a asigura o fidelitate a re-
! dării şi în domeniul frecvenţelor
joase, difuzorul este cuplat prin in¬
termediul unui condensator electro-
1 litic de mare capacitate. Pentru obţi¬
nerea unor performanaţe supe¬
rioare, schema are o buclă de reac-
; ţie negativă prin rezistorul R 9 (1200).

Peformanţe şl caracteristici (T =
25° C)

V a :14,4 V

P ieşire (P 0 ), D=10%, la 1 kHz : >7

P ieşire (P 0 ), D=10%, la 1 kHz : >4
W

Diagramele indicate reprezintă:
figura 2 — distorsiunile (D) in
furasfS© de putere |P 0 );
figura 3 — distorsiunile în funcţie
putere;

figura 4 — frecvenţa de răspuns;
figura 5 — distorsiuni© în funcţie
d@ frecvenţi;

figura 6 — tensiunea de Intrare în
funcţie d® putere.

U intrare (P 0 , la D=10%): 23 mV
U intrare (P 0 = 0,5 W): 6 mV
R intrare: >60 kO
Banda de frecvenţă la —3 dB şi P 0
=3 W: 65+33 000 Hz
Curentul de repaus (P«=0 W): 80
mA

Difuzor (RJ: 40
Reacţie negativă: 27 dB
Funcţionarea tranzistoarelor în
montaj este indicată în tabelul alătu¬
rat.

Tranzistoarele T 4 şi T 5 vor fi obli¬
gatoriu montate pe un radiator.

TEHNIUM 3/1988

,, rr

GENERATOR
DE IONI NEGATIVI

în laboratorul electronistului amator se găsesc adeseori numeroase com¬
ponente electronice „demodate", recuperate din diversele aparate de fabri¬
caţie industrială ieşite din uz. După o prealabilă verificare, multe dintre
aceste piese — In special tuburile electronice — se pot dovedi extrem de
utile in abordarea unor montaje electronice moderne, aşa cum sugerează,
de exemplu, construcţia descrisă în continuare.

Efectul fast al aerului „regenerat"
cu ioni negativi este practic consta¬
tat şi recomandabil, în special, pen¬
tru locurile supuse poluării atmosfe¬
rice. Un generatof de ioni negativi
produce efecte tonice mult mai pre¬
ferabile consumului de medica¬
mente. De aceea vă recomandăm
montajul de mai jos.

PRINCIPIUL DE CONSTRUCŢIE

Un oscilator de înaită frecvenţă
este construit cu ajutorul unui tub
6 V6 alimentat direct cu c.a. (fig.l).
Oscilaţia este obţinută prin cuplajul
inductiv între circuitele grilei şi ano-
du iui (bobinele L 3 şi L,). Tensiunea
alternativă este multiplicată de bo¬
bina ridicătoare L 2 , apoi redresată
prin dioda V 2 şi filtrată de conden¬
satorul de bază C 3 . Se obţine astfel
o tensiune continuă (sau aproape)
de ordinul a 5 kV. Această tensiune
este aplicată pe o griîă ionizatoare.
Pentru îmbunătăţirea difuzării aeru¬
lui ionizat, montajul mai este prevă¬
zut cu un ventilator plasat în spatele
grilei.

REALIZAREA PRACTICA

Pentru optimizare schema origi¬
nală a fost modificată.

Bobina L 2 este înlocuită în monta¬
jul definitiv cu înfăşurarea de la un
transformator de ieşire linii TV. Aşa
cum se vede din figura 2, bobina
este înfăşurată pe un tub de carton
bachelizat. Li are 100 de spire fir
emailat 0,25 mm, L 3 are 60 de spire
din acelaşi material, ambele bobi¬
nate pe L 2 .

O piesă cilindrică izolantă D este
introdusă forţat şi lipită. Această
piesă este traversată de şurubul b,
(3 mm) cu capul în interior.

Tubul 6V6 a fost înlocuit cu EL300
(sau 6FN5).

Legăturile la soclu sînt indicate în
figura 3, iar încălzirea se face la 6,3
V; 1,65 A.

Tubul redresor încălzit la 1,25 V;
0,2 A este mai dificil de găsit. Dar se

CĂLIN STĂNCULESGU

poate recupera de la un transforma¬
tor de linii lampa DY802 (1,4 V şi 0,6
A). Chiar dacă aceasta este „obo¬
sită", ea poate fi utilizată fiindcă nu
e nevoie decît de 2 mA.

TRANSFORMATORUL DE ALI¬
MENTARE

Acesta se poate realiza prin recu¬
perarea unui transformator de mo¬
dulaţie dintr-un radio vechi. Secţiu¬
nea circuitului magnetic (tole în E)
este suficientă pentru a degaja fără
încălzire mare puterea necesară (fig.
4).

Cu transformatorul ales (a^
portul 30), conectînd prt ^
ţea (220 V), se obţin îi
V în gol şi 6 V în luci
mentarea ftis'renîului
300. Cătfteii de
este datcmtâ

primarului $3 secundarului şi pro¬
voacă o uşdakă încălzire, ceea ce nu
este prea grav.

în cazul unui transformator cu ca¬
racteristici necunoscute, acesta se
poate modifica astfel pentru a răs¬
punde condiţiilor necesare montaju¬
lui:

— se injectează în primar 220 V la
50 Hz;

— se măsoară U 2 în secundar
(fig. 5) şi se notează tensiunea;

— se demontează transformatorul
şi se scoate bobina;

— se scoate înfăşurarea secun¬
dară numărîndu-se spirele (n).

Fie U 3 noua tensiune de obţinut
(7,5 — 8 V) şi x numărul de spire de
bobinat. Tensiunea în secundar fiind

proporţională cu numărul de spire,
avem U 2 /U 3 =n/x; adică xU 2 =nU 3 şi în
final x=nU 3 /U 2 .

Pentru a bobina noul secundar se
păstrează aceeaşi secţiune (60/100
mm). înfăşurarea de filament se rea¬
lizează din sîrmă emailată de
0,45—0,5 mm şi se separă printr-o
înfăşurare de scotch. Numărul de
spire se deduce din n găsit prin ace¬
eaşi formulă.

Nu ne mai rămîne decît să rea-
samblăm transformatorul, verificînd
ca bobina să intre cu un joc sufi¬
cient prin fereastra circuitului mag-
"" ' din urmă este format

E şi I între care se gă-
‘ ^ier de carton. Această
saturaţia magnetică
jfansfoTmatorului cînd acesta este
Uzat la joasă frecvenţă.

ALTE COMPONENTE

Figura 6 conţine schema definitivă
a montajului. Condensatorul variabil
(ajustabil) Ct din figura 1 este în
acord cu circuitul de anod din V v în
schema propusă s-a folosit un con¬
densator fix ceramic de 100 pF/3
kV. Rezistenţa Rt a fost eliminată.
R 2 are valoarea de 22 kH. Rezistenţa
R 3 scade tensiunea anodică
Sa 180 V. Aceasta este montată pe o
plăcuţă suport cu ajutorul unei tije
filetate de 3 mm şi cu rondele izo¬
la nte (fig. 7).

Condensatorul de filtraj C 3 a fost
înlocuit cu patru condensatoare de
2,2 nF în serie (tensiunea de servi-
eiu — 3 kV), ceea ce oferă o bună
măsură de siguranţă. Cele patru
condensatoare sînt fixate pe o placă

intrare “

(circuit- magnetic (tole în I)

^JjQAnod

EL300/6FN5

220V

pnmar

secundar

aspire

-4—

Fig. 5

TEHNIUM 3/1988

izolatoare (fig. 8).

La sfîrsit se montează conexiunile
lămpii (fig. 9). Bucla de încălzire
este tăiată la mijloc, ieşirile 8, şi B 2
vor fi conectate la regleta cablajului
pentru a fi legate de secundarul (1,4
V) al transformatorului.

Acest procedeu permite evitarea
demontării dificile a tubului şi cum
firul de ieşire din THT—R este deja
legat la filament, este suficient să
tăiem acest fir, care va fi, în montaj,
legat la masă.

Redresorul conduce în sensul să¬

geţii, dar este posibil să obţinem o
tensiune redresată pozitivă în raport
cu masa în a (fig. 10 a şi b) şi nega¬
tivă în raport cu masa în B. Singura
diferenţă constă în poziţia bornelor
+ şi - în circuit.

ASAMBLAREA

Mai întîi se fixează suportul tubu¬
lui EL300 pe postamentul transfor¬
matorului, apoi se pregătesc cone¬
xiunile de încălzire la transformato¬
rul de alimentare. O mică piesă

plată se foloseşte pentru fixarea tijei din patru pale decupate din tablă de
suport a rezistenţei R 3 . aiuminiu (fig. 12).

Se observă din figura 11 că efec¬
tuarea cablajului s-a realizat „în
aer“, punctele „calde" fiind evitate
(de exemplu, între condensatorul C 2 ,

dispus vertical, şi bobina L 3 ). Montajul (DUPĂ LE HAUT-PÂRLEUR NR. 1 495)
este introdus în cutia unui transformator
vechi. Ventilatorul este construit pe un
motor de pickc-up cu o elice realizată

DIVIZOR

de FRECVENTA

«7

I. DOIME

Majoritatea frecvenţmetrelor conţine un circuit specializat de
echipate cu circuite integrate tipul 95H90.

TTL lucrează pînă la frecvenţa Acest circuit funcţionează
de 30 MHz, dar de multe ori în bine pînă la aproximativ 250
realizarea sau reglarea unor MHz, operînd o divizare cu 10
aparate operăm cu frecvenţe (fig. 1).

mult mai mari. Semnalul a cărui frecvenţă ur-

Situaţia aceasta se rezolvă uti- mează a fi măsurată se injec-
lizînd un divizor de frecvenţă ce tează printr-un condensator de io

nF, după care sînt plantate două piesele aferente se montează pe
diode 1M914 (1N4148) cu rol de un circuit imprimat arătat în fi-
protecţie-limitare. gura 2. întreg montajul se intro-

A! doilea condensator de 10 duce apoi într-o cutie metalică
nF este montat pentru blocarea feromagnetică.
tensiunii de alimentare ce se La plantarea pieselor se va
aplică la pin 1. Şocul SI are 45 avea grijă ca circuitul integrat să

de spire din Cu Em 0,15, bobi- se fixeze ultimul, eventual se va

nate pe un corp de rezistor de folosi un soclu.

0,5 W (rezistenţă cel puţin 100 După terminarea construcţiei
kH), iar şocul S2 are 3—4 spire, se reglează potenţiometrul semi-

bobinate pe un miez de ferită, reglabil de 1 kfl să se obţină o

Circuitul 95H90 împreună cu cît mai mare frecvenţă de lucru.

CffLCSLE

Cl)33nCE

1850 DATA 30,Zn,65.38,7.14,-419.5,2237,1.38,1.23,0.0915,1.6,216,CAr33dl0.4s2,9.2,4,2b,2,ZINC

1860 DATA 31 ,Go,69.72,5.91,29.8,2237,1.41,1.26,0.079,1.6,138, CAr33dl0.4s2.4pl , 11.8,4,3a,3,GALIU

1870 DATA 32,8e,72.59,5.32,937.4,2830,1.37,1.22,0.073,1.8,187, CAr33dl0.4s2.4p2, 13.6,4,4a,4,GERMANIU

1880 DATA 33,As,74.9216,5.72,817(36 Atm),613(Sub1),1.39,1.20,0.082,2.0,231, CAr33dl0.4s2.4p3, 13.1,4,5a,-3.3.5,ARSEN

1890 DATA 34,Se,78.96,4.79,217,685,1.40,1.16,0.084,2.4,225,CAr33d10.4s2.4p4,16.5,4,6a,--2.2.4.6,SELEN

1900 DATA 35,Br , 79.904,3.12,.2,58, ,1.14,0.070,2.8,273,CArH3dl0.4s2.4p5,23.5,4,7a,-1.1.3.5.7,BROM

1910 DATA 36,Kr,83.80,2.6,-157.3,-152,,1.12,,,323,CAr H3dl0.4s2.4p6 ,32.2,4,0,,KRIPTON

1920 DATA 37,Rb,85.4678,1.53,39,688,2.48,2.16,0.08,0.8,96,CKr35sl,55.9,5,la,1,RUBIDIU

1930 DATA 38,Sr,87.62*2.6,768,1380,2.15,1.91,0.176,1.0,131,CKr35*2,33.7,5,2a,2,STRONTIU llî

1940 DATA 39,Y,88.9059,447,1509,2927,1.78,1.62,0.071,1.3,152,CKr34dl.5*2,19.8,5,3b,3,YTRIU

1950 DATA 40,Zr,91.22,6.49,1852,3580,1.60,1.45,0.066,1.4,160,CKr34d2.5s2,14.1,5,4b,4,ZIRCONIU

1960 DATA 41,Nb,92.9064,8.4,2468,3300,1.40,1.34,0.065,1.6,156,CKr34d4.5sl,10.B,5,5b,3.5,NIOBIU

1970 DATA 42,Ho,95.94,10.2,2610,5560,1.39,1.30,0.061,1.8,166,CKr34d5.5sl,9.4,5,6b,2.3.4.5.6,MOLIBDEN

1980 DATA 43,Tc,97,11.5,2140,,1.36,1.27*,1.9,1.67,CKr34d5.5s2,,5,7b,7,TECNETIUMB

1990 BATA 44,Ru,101.07,12.2,1966,4900, î .34., 1.25,0.057,2.2,173, CKr34d7.5sl ,8.3,5,8,2.3.4.6.8,RUTENIU

2@00 BATA 45,Rh,102.9055,124,1966,4500,1.34,1.25,0.059,2.2,178,CKr34d8.5sl,8.3,5,8,2.3.4,RODIU

2010 DATA 46,Pd,106.4,12.0,1552,3980,1.37,1.28,0.058,2.2,192,CKr34dl0.5s0,8.9,5,8,2.4,PALADIU

2020 BATA 47,Ag,107.868,10.5,960.8,2210,1.44,1.34,0.056,1.9,175,CKr34d10.5sl,10.3,5,lb,l,ARGINT

2030 BATA 48,Cd,112.40,8.65,321,765,1.54,1.48,0.055,1.7,207,CKr34dl0.5s2,13.1,5,2b,2,CADMIU

2040 DATA 49,In,114.82,7.31,156.2,2000,1.66,1.44,0.057,1.7,133, CKr 34dl0 «5s2.5p 1,15.7,5,3cf, 3, INE! IU

2050 DATA 50,Sn,118.69,7.30,232,2270,1.62,1.41,0.054,1.8,169,CKr34dl0.5s2.5p2,16.3,5,4a,2.4,STANIU

2060 DATA 51,Sb,121.75,6.62,630,1380,1.59,1.40,0.049,1.9,199,CKr34dl0.5s2. 5p3 ,18.4,5,5ci,-3.3.5,STIBIU

2070 BATA 52,Te,127.60,6.24,449.5,990,1.60,1.36,0.047,2.1,208,CKr 34dl0.5s2.5p4, 20.5,5,6a,-2.2.4.6,TELUR

2080 BATA 53,1,126.9045,4.94,113.7,183,,1.33,0.052,2.5,241,CKr 34dl0.5s2.5p5, 25.7,5,7a,-1.1.3.5.7,IOD

2090 DATA 54,Xe,131.30,3.06,-9,-108,,1.31,,,280,CKr 34dl0.5s2.5p7, 42.9,5,0,,XENON

2100 BATA 55,Cs,132.9054,1.90,28.7,690,2.67,2.35,0.052,0.7,90,CXe36sl,70,6,la,1,CESIU

2110 DATA 56,Ba,137.34,3.5,714,1640,2.22,1.98,0.068,0.9,120,CXe36s2,39,6,2a,2,BARIU

2120 BATA 57,La,138.9055,6.17,920,3470,1.87,1.69,0.045,1.1,129,CXe35dl.6s2,22.5,6,3b,3,LANTAN

2130 BATA 58,Ce,140.12,6.67,795,3468,1.81,1.65,0.042,1.1,159,CXe34f2.5d0.6s2,21.0,6,lantanide,3.4,CERIU

2A40 DATA 59, Pr» 14# =,9077 , 6 . 77 , 935,33127,1 .82,1.65^048,1 .t.,J3^CXe34f^.540.6s2,20^.8,6_, lantan ide,3, 4,PRASEQDIU

2150 BATA 60,Nd,144.27,7.00,1024,3027,1.82,1.64,0.045,1.2,145,CXe34f 4.5d0.6s2,20.6,6,lantanide,3,NEODIM

2160 BATA 61,Pm,145,,£10273,,,1.63,,,133, CXe34f5.5d0.6s2,, 6,lantanide,3,PROMETIU 8

2170 BATA 62,3m,150.4,7.54,1072,1900,1.81,1.62,0.042,1.2,129,CXe34f6.3d0.6s2,19.9,6,lantanide,2.3,SAMARIU
2180 BATA 63,Eu,151.96,5.26,826,1439,1.99,1.85,0.039,,131,CXe34f7.5d0«6s2,28.9,6,lantanide,2.3,EUROPIU
219® DATA 64,Gd,157.25,7.89,1312,3000,1.79,1.61,0.071,1.1,142,CXe34f 7.5dl.6s2,19.9,6,lantanide,3,GADOLINIU
220® BATA 65,Tb,158.9254,8.27,1356,2800,1.80,1.59,0.044,1.2,155,CXe34f9.5d0.6s2,19.2,6,lantanide,3.4,TERBÎU
221® DATA 66,Dy,162.50,8.54,1407,2600,1.80,1.59,0.041,,157,CXe34f10.5d0.6s2,19.0,6,lantanide,3,DYSPROSIU
222® DATA 67,Ho,164.9304,8.80,1461,2600,1.79,1.58,0.039,1.2 r ,CXe34f11.5d0-6s2,18.7,6,lantanide,3,H0LM1U
2230 BATA 68,Er,167.26,9.05,1497,2900,1.78,1.57,0.040,1.2,,CXe34f12.5d0.6s2,18.4,6,lantanide,3,ERB1U
224# DATA 69 ,Tm, 168.9342,9.33,1545,1727,1.77,1.56,0.038,1.2,,CXe34f13.5d0.6s2,18.1,6,lantanide,2.3,TULIUM
225® DATA 70,Yb,173.04,6.98,824,1427,1.94,,0.035,1.1,143,CXe34f14.5d0.6s2,24.8,6,lantanide,2.3,YTERBIU
226® DATA 71,Lu,174.97,9.84,1652,3327,1.75,1.56,0.037,1.2,115,CXe‘ 1 4fl4.5dl.6s2,17.8,6,latanide,3,LUTETIU

m impedanta

RIDICATA

V, fără pericol pentru etaj. Bo¬
bina L din sursa tranzistorului
amejiorează funcţionarea la
frecvenţe ridicate.

Semnalul este amplificat apoi
cu un tranzistor 2N918, avînd ca
sarcină o rezistenţă de valoare
mică, pentru a ne asigura o
bandă de trecere largă. La acest
etaj, polarizarea bazei este des¬
tui de critică, de aceea este

montat un semireglabil cu ajuto¬
rul căruia se obţine amplificarea
maximă a etajului.

Banda de trecere sigură este
cuprinsă între 50 Hz şi 25 MHz.
Bobina L conţine 50 de spire
CuEm 0,15, bobinate pe un corp
de rezistor.

Montajul' se realizează fizic pe
cablaj imprimat, ca în figura 2.

Există unele circuite care nu ceea ce o recomandă a fi între-

pot fi testate declî cu elemente buinţată atît !a osciloscoape, cît

de înaltă impedanţă fiindcă în şi la intrarea unor frecvenţmetre

alt mod buna îor funcţionare cu circuite TTL.

este perturbată. Aceste sonde, Observăm că la intrare este
în special la frecvenţe ridicate, folosit un tranzistor cu efect de

trebuie să prezinte aceeaşi am- cîmp (drenă comună) ce are în

plificare ca ia frecvenţe mai grilă un divizor rezistiv, format

joase. din două rezistoare de 2,2 MH şi

Schema prezentată în figura 1 10 MO.

utilizează două tranzistoare şi Acest divizor permite aplica-
este alimentată la numai 5 V, rea unei tensiuni de pînă Sa 250

TEHNIUM 3/1988

DATA 72,Hf,178.49,13.1,2222,5400,1.67,1.44,0.035,1.3,127,CXe34f14.5d2.6s2,13.6,6,4b,4,HAFNIU
DATA 73,Ta,180.9479,16.6,2996,51425,1.67,1.44,0.036,1.5,138,EXe34f 14.5d3.6s2, 10.9,6,5b,5,TANTAL

DATA 74,W,1783.85,19.3,3410,5930,1.41,1.30,0.032,1.7,184,CXe34f14.5d4.6s2,9.53,6,6b,2.3.4.5.6,WOLFRAM

DATA 75,Re,186.207,21.0,3180,5900,1.37,1.28,0.033,1.9,182,CXe34f14.5d5.6s2,8.85,6,7b,1.2.4.6.7,RHENIUM
DATA 76,Os,190.2,22.6,3000,5500,1.35,1.26,0.031,2.2,201,CXe34f14.5d6.6s2,8.43,6,8,2.3.4.6.8,OSMIUM

DATA 77 ,Ir,92. 22 , 22 .5,2454,5300,1.36,1.27,0.031,2.2,212,CXe34f14.5d7.6s2,8.54,6,8,2.3.4.6,IRIDIUM

DATA 78,Pt,195.02,21.4,1769,4530,1.39,1.30,0.032,2.2,207,CXe34f14.5d9.6sl,9.10,6,8,2.4,PLATIN
DATA 79 ,Au, 196 .96685,19.3,1063,2970,1.36,1.34,0.031,2.4,213,CXeJ4f 14.5dl0.6sl ,10.2,6,lb,1.3,AUR
DATA 80 ,Hg, 200 . 59 , 13 . 6 ,- 38 . 4 , 357 , 1 . 57 , 1 . 49 , 0 . 033 , 1 . 9 ,241,CXe]4f14.5dl0.6s2,14. 8 , 6 ,2b,2,MERCUR
DATA 81,TI,204.37,11.85,303,1457,1.71,1.48,0.031,1.8,141,EXe34f14.5dl0.6s2.6p1,17.2,6,3a,1.3,TALIUM
DATA 82,Pb ,207.2,11.4,327.4,1725,1.75,1.47,0.031,1.8,171, IIXeD4f 14.5d 10.6s2.6p2,18.3,6,4a,2.4,PLUMB
DATA 83,Bi,208.9804,9.8,2713,1560,1.70,1.46,0.034,1.9,185,LXe34f14.5d10.6s2.6.3,21.3,6,5a,3.5,BISMUT
DATA 84 ,Po, 209,9.2,254, ,1.76,1.46,,2.0,, L'Xe34f 14.5dl0.6s2.6p4 ,22.7 ,6 , 6 a, 2.4, POLON IU*

DATA 85,At,210,,302,,,,,2.2,, ILXe34f 14.5dl0.6s2.6p5, ,6,7a,-1.1.3.5.7,ASTATIN»

DATA 86,Rn,222,,-71,-61.8,,,,,248,CXe34f14.5d10.6s2.6p6,,6,0,,RADON*

DATA 87,Fr,223,,27,,,,,0.7,,CRn37sl,,7,la,1,FRANCIUM*

DATA 88,Ra,226.0254,50,700,,,,,0.9,,CRn37s2,45,7,2a,2,RADIUM
DATA 89,Ac,227,,1050,,1.88,,,1.1,,CRn36dl.7s2,,7,3b,3,ACTINIUM*

DATA 90 ,Th, 232 . 0381 ,11.7,1750,3850^ 1.80,1.65,0.034,1.3,,CRn35f0.6d2.7-s2,19.9,7,actinide,4, IHORIUM
DATA 91 ,Pa, 231 .0359,15.4,1230,, 1 . 61 ,,, 1 . 5 ,,CRn35f2.6dl.7s2,15.0,7,actinide,4.5,PRGTACTINIUM

DATA 92,U,238.029,19.07,1132,3818,1.38,1.42,0.028,1.7,,CRr>35f 3 . 6 d 1 «7s2,12.5,7,actinide,3.4.5.6,URANIUM
DATA 93,Np,237.0482,19.6,637,,1.3,,,1.3,,CRn35f4.6dl.7s2,21.1,7,actinide,3.4.5.6,NEPTUNIU 8
DATA 94,Pu,244,,640,3235,1.51,,,,1.3,CRn35f6.6d0.7s2,,7,actinide,3.4.5.6,PLUTONIU 8
DATA 95, Am, 243,11.7, , ,1.73, , 0.033 , 1 . 3, , CRn35f7.6d0.7s2,20.8 , 7,actinide , 3.4.5.6 , AMERlfclU 8

DATA 96,Cm,247,,,,,,,,,fRn35f7.6d1.7s2,,7,actinide,3,CURIU 8
DATA 97,BL,247,,,,,,,,,CRn35f9.6d0.7s2,,7,avetinide,3.4,BERKELIU 8
DATA 98,Cf,251,,,,,,,,, CRn35fl0.6d0.7s2, ,7,actinide,3,CALIFGRNIU8
DATA 99,Es,254,,,,,,,,,CRn35f11-6d0.7s2,,7,actinide,,EINSTEINIU8
DATA 100,F«,257,,,,,,,,,LRn35f12.6d0.7s2,,7,actinide,,FERMIUM<8)

DATA 101,Md,258,,,,,,,,,CRn35f13.6d0.7s2 ,,7,actinide,,MENDELEEVIU8
DATA 102,No,255,,,,,,,,,CRn35f14.6d0.7s2,,7,actinide,,N0BELIUM(8)

DATA 102,Lr,260,,,,,,,,,CRn35f14.6dl.7s2,,7,actinide,,LAWRENCIU8
DATA 104,Ku/Rf,261,,,,,,,,,CRn35f14.6d2.7s52,,7,4b,,KURCEATOVIU/RUTHER
DATA 105,Hjt,262, ,, , , , , , , CRn35f 14.6d3.7s2, , 7,5b , ,HAHNIUM
DATA 106,7,263,,,,,,,,,CRn35f14.6d4.7s2,,7,6b,,?

DATA ,666,,,,,,,,,,,,,,,,

REM *** SUBRUTINA DE CALCUL A NUMĂRULUI DE MOLI SI VALI *•**

PRINŢ CHRs< 24) :FOR 1 = 1 TO 20:PRINT CHRs<26)j:NEXT I:PRINŢ:PRINT
GOSUB 830

INPUT"CITE GRAME ";GR
NMOL=INT(GR«l000/MM>71000
NVAL=INT(GR*1000/N>71000

PRINŢ“CANTITATEA DE " ? GR;" g DE ";NS:«j" REPREZINTĂ:"

PRINŢ TAB<25);NMOL;" MOLI, RESPECTIV"

PRINŢ TAB<25>?NVAL?“ ECHIVALENTI-GRAM
RETURN

REM SUBRUTINA DE CALCUL A MOLARITATII SI NORMALITATII SOLUŢIILOR *

PRINŢ CHR:*:<24> :FQR 1 = 1 TO 20:PRINT CHR:«<26>: sNEXT IsPRINT

INPUT“UNITATEA DE MĂSURĂ A CONCENTRAŢIEI SOLUŢIEI: g/100 ml (1): g/l <

INPUT"CONCENTRATIA SOLUŢIEI "jCGNC

ON UM GOTO 2780,2800,2790

GR=CONC*10:GOTO 2800

GR=CONC/1000

GOSUB 830

MOL=INT(GR*1000/MM)/1000
NOR=INT(GR*1000/N>71000
PRINŢ SPRINT

PRINŢ "SOLUŢIA DATA DE " y NS >:; " ARE '

PRINŢ TAB(25> ?"MOLARITATEA DE ?MOL; "SI"

PRINŢ TAB(25);"NORMALIIATEA DE " 5 NOR
> RETURN

CRn35f13.6d0.7s2 ,,7,actinide,
CRn 35f14.6d0.7s2,,7,actinide,,

,,CRn35f14.6dl.7s2,,7,actinide,,LAWRENCIU8

,,,,,CRn35f14.6d2.7s52,,7,4b,,KURCEATOVIU/RUTHERFORDIUM(8>
,,CRn35fl4.6d3.7s2,,7,5b,,HAHNIUM
,CRn35f14.6d4.7s2,,7,6b,,?

g DE " y NS:°: y " REPREZINTĂ:"

DESCOMPUNEREA UNUI
NUMĂR m FACTORI
PRIMI

O INIŢIATIVĂ BINEVENITĂ

DRASOŞ FĂLiE

Programul alăturat serveşte la
descompunerea în factori primi a
oricărui număr natural cu mai puţin
de 9 cifre. Cîteva exemple sînt con¬
cludente, iar orice alte comentarii
de prisos.

40 REM NUMRR IN FACTORI PRIMI
50 REM

70 PRINŢ ( "INTRODUCEŢI NUMRRUL"
80 INPUT "Ns”;X
90 PRINŢ "

100 LET J«l:LET K=1

120 IF R X/Î=INT ÎX/X> THEN LET fl

Ta v i m , i <tsbî kt? a k.i t

H 150 G IF T X/IOINT ÎX/I) RND KOI
THEN PRINŢ R (U , ii ; '* R (J , 21 : uE

lll IF^aST^^HEN GO TO 2-
200 IF fliî.S)=1 THEN PRINŢ fl

1 £10 i IF ga-2) Ol THEN PRINŢ I
220 IP' fl (I + ll îi O® THEN PRIN'

Recent, sub egida Ministerului
Educaţiei şi Învăţămîntului şi a Mi¬
nisterului de interne — Inspectora¬
tul General al Miliţiei, Direcţia Cir¬
culaţie , au apărut manualele de
„Circulaţie rutieră" pentru clasa I şi
a !S-a. Avînd drept principale obiec¬
tive ridicarea pe o treaptă supe¬
rioară a muncii de educaţie rutieră
în rîndul pionierilor şi şcolarilor şi
sporirea eficienţei acesteia, manua¬
lele contribuie la creşterea nivelului
de pregătire a copiilor, la cunoaş¬
terea şi respectarea de către aceştia
a normelor de circulaţie, formarea
unui comportament disciplinat şi
preventiv pe drumurile publice.

Manualele, realizate în atrăgătoare
condiţii grafice, îşi propun să fami¬
liarizeze copiii cu principalele reguli
ale circulaţiei pietonaie şi rutiere
prin texte tematice, exerciţii aplica¬
tive, modele de organizare a jocuri¬
lor. Exerciţiile practice şi observaţi¬
ile individuale, în special cele referi¬
toare la deplasarea pe străzi, la re¬
cunoaşterea principalelor trasee au
o pondere deosebită în cuprinsul
fiecărui manual. Lecţiile propuse
sînt completate firesc de concursuri
gen „Cine ştie, cîştigă!“, desene te¬
matice însoţite de variante pentru
răspunsuri etc.

Subliniem şi cu această ocazie
eforturile merituoase ale Secţiei de
propagandă din cadrul Direcţiei Cir¬
culaţie a Inspectoratului General al
Miliţiei de a oferi factorilor educa¬

ţionali, şcolii şi părinţilor un bogat
material documentar la care se
adaugă valoroase filme şi broşuri
destinate educaţiei rutiere, circula¬
ţiei preventive, respectării legislaţiei
specifice acestui domeniu.

Manualele recent editate acopera
un goi necontestat în spaţiul educa¬
ţional. Apariţia voi urnelor destinate
copiilor din primii ani de şcoală va
preveni, în cazul utilizării lor efi¬
ciente, numeroase accidente, contri¬
buind astfei la diminuarea acestora
în rîndui şcolarilor. (C.S.)

TEHNIUM 3/1988

uj w

INSTALAŢIA
Of APRINDERE

Caracteristicile principale ale componentelor instalaţiei de aprindere

Instalaţia de aprindere a autoturis¬
mului Lada se compune din urmă¬
toarele elemente (fig. 1): bobina de
inducţie (1), ruptor-distribuitor (2),
bujiile (3), alternator (4), bateria de
acumulator (5), contactul aprinderii
(6) şi condensatorul (7).

De starea tehnică şi de modul de
întreţinere a instalaţiei depind o se¬
rie de factori printre care şi consu¬
mul de combustibil.

La stabilirea contactului electric
între bornele 30/1 şi 15, curentul
electric străbate înfăşurarea primară
a bobinei de inducţie iar în secun¬
darul acesteia se obţine înalta ten¬
siune care se aplică bujiilor prin in¬
termediul ruptor-distribuitorului.

KRISTA FILIP

în legătură cu întreţinerea tehnică
a instalaţiei de aprindere se fac ur¬
mătoarele recomandări:

— verificarea periodică (la cca
1 000 km) a stării contactelor (3) ale
ruptorului (fig. 2), curăţarea şi, în
cazul uzării, înlocuirea lor;

— verificarea şi curăţarea cu ben¬
zină a contactelor distribuitorului şi

Denumirea componentelor
sau a datelor de reglare

Tip/date

caracteristici

Observaţii

Ruptor-distribuitor

P 125

fără avans
vacuumatic

Distanţa între contacte (mm)

0,37—0,43

cu avans vacuumatic

Forţa ruptorului (g)

500—600

Bobina de inducţie

* B—117

fără rezistenţă
adiţională

Bujiile

A17DV

M14L240

M14LP240

N9Y

bujii cu filet
lung

Distanţa dintre electrozii
bujiei (mm)

0,5—0,6

măsurată cu o leră
plată

Bateria de acumulatoare

55 Ah

Condensatorul

0,2—0,22 m F

Ordinea de aprindere

1—3—4—2

1. rezistenţa de deparazitare radio;
2. rotor; 3. contactele ruptorului; 4.
şurub; 5. crestătura contactului fix; 6.
bornă (clemă); 7. condensator; 8. la¬
melă elastică de fixare a capacului; 9.
corectorul cifrei octanice; 10. suport
de blocare; 11. piuliţă de blocare a
poziţiei distribuitorului; 12. corpul de
susţinere a distribuitorului; 13. corec¬
torul vacuumatic; 14. gresor; 15.
camă.

rotorului;

— verificarea şi reglarea jocului
dintre contactele ruptorului;

— în cazul întreruperii rezistenţei
de deparatizare (1, fig. 2), aceasta
va fi scurtcircuitată temporar cu o
sîrmă şi se va continua drumul pînă
la staţia service pentru înlocuirea ei;

— în cazul deteriorării condensa¬
torului (7) se va proceda la înlocui¬

rea lui imediată pentru a nu distruge
contactele ruptorului;

— dacă nu există scînteie la bujii
se verifică, cu o lampă portabilă, cir¬
cuitul de joasă tensiune (12 V) pînă
la borna +6 a bobinei de inducţie
(«9- i);

— dacă există alimentarea de
joasă tensiune şi demarorul se ac¬
ţionează dar motorul nu porneşte,

se verifică prezenţa înaltei tensiuni
în secundarul bobinei de inducţie pe
firul central al distribuitorului;

— capacul distribuitorului, bujiile
şi fişele de legătură se menţin per¬
manent în stare mecanică bună şi
uscate pentru a evita scurgerea de
curent.

W||W

ZAT0R

de 50x80 mm şi se amplasează în
imediata apropiere a comutatoarelor
din bordul maşinii. între placa de

pertinax şi bord se poate introduce
o bucată de burete.

Pentru posesorii unui autoturism
„Trabant" vă prezentăm o schemă
relativ simplă a unui temporizator
pentru ştergătorul de parbriz.

Tranzistoarele TI şi T2 lucrează
ca generator de impulsuri. Cu com¬
ponentele indicate în schemă se asi¬
gură o temporizare de 10 secunde.

T3 este un tranzistor de comutaţie
necesar comutării releului.

La conectare trebuie să se ţină
seama de cele patru fire ale motoru¬
lui ştergătorului de parbriz, care tre¬
buie să fie legate astfel: cele două
fire de culoare maro la contactul de
lucru, iar cele două de'culoare roşie
la contactul de repaus.

Condensatorul de 500 n F se reco¬
mandă să fie de bună calitate.

Componentele se montează pe o
placă de pertinax cu dimensiunile

TEHNIUM 3/1988

TUROMETRU

Montajul descris se recomandă alternativă de 20 V şi are ieşirea co- bobina

pentru autoturismele „Trabant“ aii- nectată la pinul 4 al circuitului inte-

mentate la 6V. grat Al. Se reglează R14 astfel încî

Circuitul integrat Al transformă LED-ul conectat la pinul 4 al lui A£

impulsurile venite de ia bobină 4/k-fc

într-o tensiune continuă redresată, ^y -f-GS'T- 2

proporţională cu turaţia. Aceasta j-FTjSC 33flltoaffl (1

este transmisă circuitului integrat v&(206d î<b.T

A2 prin pinul 17. Dacă montajul este ] i

corect executat (fig. 1) la fiecare cr

500 min' 1 se aprinde următorul LED >©( CC

aşa încît indicaţia corespunde unui /g7C~\Ay SC

afişaj de pînă la 6 000 min" 1 , turaţia 20V °4-Q<4t) cr]206d
optimă fiind cuprinsă între 2 500 şi ~ 3,3k£L I

4 000 min ' 1 . Luminozitatea LED-uri- - . - .-

lor se reglează din fotorezistenţă.

Reglarea turometrului se face cu
ajutorul montajului din figura 2. să, lumineze.

Acesta este alimentat cu o tensiune Intrucît turometrul propus iu

nectată la pinul 4 al circuitului inte¬
grat Al. Se reglează R14 astfel încît
LED-ul conectat la pinul 4 al lui A2
tfkfi

<206d M

ji inte- (fj^Ca-i
el încît yc vR13

luiA2 XS3 2HiJ

-o 6 p

I (100H2)

VOaLLl-tl

)sC] 206 d

l206dl

r C 3 i

■oN

C5li|

33r ÎI.

ţnno • a A3/contact2

crează liniar, nu sînt necesare re¬
glaje speciale.

22pF 120 kîl 300ft MJ/conraa ^

esare re- (După Funkamateur nr. 1/1986)

Dr. mg. IVStHAl STRATULAT

Deseori apar discuţii aprinse în le- Uneori, pentru a îmbunătăţi calităţile

gătură cu toleranţa motoarelor privi- de miscibiîitaîe, uleiul se prepară în

toare la lubrifiantul cerut în diverse prealabil cu benzina grea, livrîn-

circumstanţe. Şi dacă în ceea ce pri- du-se în această.forma la staţii (vezi

veşte uleiurile de iarnă şi cele de uieiui Hyzet). în schimb acestor

vară lucrurile sînt mai limpezi, deoa- uleiuri li se cere să se aprindă uşor

rece există un criteriu cert de depar- şi să ardă cît mai complet o dată cu

tajare: vîscoziîatea, în legătură cu combustibilul,

lubrifianţii motoarelor în doi timpi, Din aceste motive, calitativ vor-
dezbaterile rămîn suspendate; la în- bind, uleiurile utilizate la motoarele

trebarea: pot fi utilizate sau nu în doi timpi sînt inferioare, fapt care

uleiurile destinate motoarelor în pa- se traduce şi în preţul de 3—4 ori

tru timpi la ungerea celor în doi mai mic decît cel al uleiurilor folo-

timpi? nu se dă întotdeauna un răs- site la motoarele în patru timpi,

puns argumentat. Din cele arătate rezultă că nu este

Lubrifianţii motoarelor cu circuit permisă inversarea calităţii uleiurilor

de ungere închis, specifice agrega- la cele două categorii de motoare,

telor în patru timpi, asigură, în ace- Utilizarea unui ulei destinat motoa-

laşi timp, lubrifierea, răcirea, protec- retor în doi timpi la un agregat în

ţia chimică şi evacuarea impurităţi- patru timpi duce la distrugerea tim-

lor mecanice din zona unsă. Astfel purie a acestuia, deoarece uleiul

de lubrifianţi trebuie să-şi păstreze respectiv nu va rezista nici fizic, nici

proprietăţile funcţiilor enumerate pe chimic îndelungatelor solicitări ter-

o perioadă de timp cît mai mare, momecanice din motor. Pe de altă

deci să aibă o foarte bună stabilitate parte, uleiurile motoarelor în patru

chimică şi fizică. în plus, uleiurile timpi nu sînt suficient şi rapid misci-

destinate motoarelor în patru timpi bile cu benzina şi nu ard complet în

nu trebuie să spumeze în interiorul camera de ardere: de aceea ele vor

carterelor şi nici să formeze, depo- grăbi uzura motorului şi vor favoriza

zite care ar bloca circuitele. în sfîr- formarea de calamină.

şit, acestor lubrifianţi li se mai cere în încheierea acestei discuţii
să fie rezistenţi la oxidare, să nu poate că este bine să se facă unele

ardă pe pereţii cilindrului în zona în referiri la economicitatea lubrifierii.

care aceştia vin în contact cu gazele întotdeauna motorul în doi timpi

de ardere. Se ştie că uleiurile se este incriminat ca fiind un risipitor

produc prin rafinarea ţiţeiurilor pa- de lubrifiant, deci neeconomic. Am

rafinoase selecţionate şi că în stare văzut însă că sub aspectul preţului

primară ele nu întrunesc calităţile lucrurile nu stau aşa. Pe de altă

arătate. De aceea în cea mai mare parte, s-a arătat că cea mai mare

majoritate a cazurilor aceşti lubri- parte a uleiului nu se aruncă în at-

fianţi se aditivează cu diverşi corn- mosferă, ci este folosit drept com¬
puşi antioxidanţi, anticorosivi, deter- bustibil. Cantitativ vorbind, accep-

genţi, antispumanţi, dispersanţi şi tînd un raport de amestecare 1:33,3,

de antiuzură. Trebuie să se reţină că un motor în doi timpi de 600 cm 3

acestor lubrifianţi nu li se impun ca- consumă cca 15 I de ulei la 10 000

lităţi energetice, deoarece arderea km rulaj. Un motor similar în patru

lor în camera de ardere este nedo- timpi consumă între 6 şi 10 I de ulei

rită. la acelaşi rulaj (în funcţie de interva-

în ceea ce priveşte motorul în doi Iul dintre schimburi acceptat de pro-

timpi, se ştie că în marea majoritate prietar). Deci aici motorul în doi

a cazurilor ungerea se realizează timpi ar apărea dezavantajat, dacă

prin amestecarea lubrifianţilor cu nu se ţine seama că cea mai mare

combustibilul. Uleiul ajunge la locu- parte a lubrifiantului produce ener-

rile de ungere ca parte-componentă gie mecanică. în sfîrşit, luînd în con-

a amestecului carburant, dar o dată siderare că uleiul uzat al motoarelor

ajuns în camera de ardere el este în patru timpi poate fi parţial rege-

ars la fel ca benzina, contribuind nerat, dar că în costul lubrifierii

astfel la producerea energiei meca- acestor motoare trebuie inclusă şi

nice. Este adevărat că, mai ales cînd valoarea unui amănunt care se

motorul este rece, uieiui nu se con- aruncă după folosire: filtrul de ulei,

sumă în întregime, dar cea mai mare se vede că discuţia se complică şi

parte arde totuşi, după ce a folosit că o apreciere valoric exactă este

la lubrifiere. Deoarece la motorul în extrem de dificilă, dacă nu chiar im-
doi timpi uleiul evoluează un singur posibilă. Oricum, motorul în doi

ciclu, lui nu i se cere o deosebită timpi nu este chiar atît de risipitor!

stabilitate fizică şi chimică. Ceea ce Şi în orice caz: ulei / ulei, aşa
i se impune însă cu deosebire este o cum din motive diverse confundă
foarte bună miscibiiitate cu benzina. mulţi posesori de automobile.

UNGEREA MOTORULUI

Ing. ION GOPAE

în ultima perioadă, dezvoltarea manţă şi domeniul de utilizare sînî
motoarelor se desfăşoară pe coor- următoarele: Extra (pentru m.a.s. cu
donatele realizării unor produse cu solicitări uşoare şi medii), Super 1
performanţe toî mai ridicate. Ca o (m.a.s. cu solicitări medii şi rn.a.c.
consecinţă firească a acestei evoluţii cu solicitări uşoare), Super 2 (m.a.s.
este creşterea solicitărilor mecanice cu solicitări severe şi rn.a.c. cu soli¬
şi termice ale pieselor motorului, citări medii — severe) şi Super 3
ceea ce implică şi creşterea preten- (m.a.s. şi rn.a.c. cu solicitări foarte
ţiilor impuse uleiurilor. Lubrifianţii severe).

pentru motoare trebuie să îndepli- Pentru motoarele autoturismelor
nească, în cele mai bune condiţii, Dacia uzina constructoare interzice
funcţiile lor de bază: ungerea, răci- folosirea uleiurilor M30 Extra şi
rea, etanşarea şi protecţia chimică a m 20/20 W Extra în perioada de ga-
pieselor cu care vin în contact. ranţie a acestora.

Pentru a asigura ungerea pieselor La motoarele cu aprindere prin
aflate în mişcare relativă una faţă de scînteie în doi timpi ungerea se rea-
cealaltă, între ele se realizează o pe- Uzează, de regulă, prin amestecarea
liculă de lubrifiant cu scopul de a uleiului cu benzina, raportul
reduce forţele de frecare, a micşora ulei-combustibil variind în limitele
uzura şi a preveni gripajele. La func- 1;12 şi 1:50 (sau 2—8%). La aceste
ţia de răcire, uleiul asigură evacua- motoare calitatea ungerii se apre-
rea unei importante cantităţi de căi- ciază şi prin gradul de obturare cu
dură, fie de la piesele pe care le depuneri a ferestrelor, aspectul fus-
unge, fie de la cele destinate special tei pistonului, ancrasarea bujiilor,
pentru a fi răcite (capul pistonului gradul de mobilitate a segmenţilor.
de exemplu). Etanşarea asigurată de La aceste motoare trebuie refăcută
către ulei are rolul de a nu permite buna amestecare a uleiului cu com-
pătrunderea impurităţilor mecanice bustibil după o lungă staţionare a
între suprafeţele în contact, lubri- automobilului, cînd cele două com-
fianţii oferind şi protecţia suprafeţe- ponente tind să se separe în rezer-
lor metalice de acţiunea corosivă a vor.

diferiţilor factori externi şi interni. în î n general, parametrii principali de
plus, nu trebuie neglijat nici rolul pe diagnosticare utilizaţi pentru apre-
care îl are uleiul de îndepărtarea cierea calităţii ungerii şi a uleiului
particulelor abrazive care se for- sînt: consumul de ulei, presiunea
mează la suprafaţa pieselor datorită uleiului, aspectul acestuia şi presiu-
uzurii lor pe timpul funcţionării. nea din carter.

Aşadar, ungerea unui motor re- Consumul de ulei nu constituie un
prezintă o problemă importantă, parametru sigur, deoarece el de-

Cele mai importante proprietăţi pinde de foarte mulţi factori: uzura
ale unui lubrifiant lichid sînt onctuo- grupului piston-cilindru, mărirea jo-
zitatea si vîscozitatea. Onctuozitatea cului supapă-ghid, funcţionarea la
reprezintă proprietatea uleiului de a regim termic ridicat un timp înde-
adera la suprafeţele metalice, for- lungat, calitate_a necorespunzătoare
mîndu-se astfel o peliculă rezistentă, a uleiului etc. în acest sens se con-
care să împiedice contactul direct sideră că un consum normal de ulei
dintre piesele în contact. Vîscozita- reprezintă 0,5—1% din valoarea con-
tea, proprietate intrinsecă de sumului de combustibil,
curgere a uleiului, asigură accesul ra- Pe timpul exploatării este posibilă
pid al acestuia la piesele în frecare, şi o situaţie anormală: nivelul uleiu-
în special pe timpul pornirii motoru- lui din baie creşte în loc să scadă —
lui. cauza o reprezintă pătrunderea apei

Clasificarea SAE a uleiurilor de sau a combustibilului în ulei.
motoare (adoptată de STAS 871-81) Presiunea uleiului, indicată la ma-
adoptă două criterii de bază: în nometru, poate fi mai mare sau mai
funcţie de vîscozitate şi în funcţie de mică decît cea recomandată pentru
tipul serviciului. Clasele SAE în motorul respectiv. în primul caz este
funcţie de vîscozitate sînt: 0 W, 5 W, vorba fie de utilizarea unui ulei mai
10 W, 15 W, 20 W, 25 W, 20, 30, 40, vîscos decît cel necesar, fie de de-
50 pentru acestea, vîscozitatea mi- fectarea supapei de reducţie sau a
nimă ia 100° C variază între 3,8 şi, manometrului, fie de înfundarea
respectiv, 16,3 cSt. Clasificarea unor conducte. Dacă presiunea este
după tipul serviciului sistematizează mai mică decît cea recomandată,
uleiurile în funcţie de tipul şi gradul cauzele pot fi următoarele: ulei cu
de solicitare ale motorului, după vîscozitate prea mică (este diluat
condiţiile de exploatare şi calitatea sau nu se foloseşte sortul recoman-
combustibilului. Noua clasificare dat), existenţa unor defecţiuni me-
(STAS 871-81) nu mai cuprinde canice de felul celor de la primul
uieiuri neaditivate; nivelul de perfor- caz.

TEHNIUM 3/1988

> - ani *8 ii şi sini elev ia Liceul Industrial nr. 4 din

Y *- nuiţ 5 ictivitaie reviste .Tehni i~~“

©roase montaje electronice după scheme preluate din paginile

s atorlto ş-lec i ntşts a t o.t adaug ş eu

, respectiv un amplificator d© antenă destinat recepţiei ia mare
emisiunilor Mf din banda UOS.

Am experimentat timp de 8 luni
acest amplificator (de fapt două,
unul în 86—73'MHz şi’ altul în
86—100 MHz), pe un radioreceptor
„Bucur", cu rezultate excelente pri¬
vind calitatea recepţiei, atît mono,
cît şi stereofonică. Amplificatorul
este avantajos datorită eliminării an¬
tenei exterioare de lip dipol şi pre-
zintă proprietatea de eliminare a
unor paraziţi industriali ce apar su¬
plimentar la utilizarea unui fider
panglică lung. Montajul poate fi ata¬
şat direct radioceptoruîui, utilizînd o
antenă telescopică de 70—80 cm
lungime, sau, în varianta staţionară,
poate fi cuplat cu receptorul
printr-un cabîu simetric de 3000., cu
lungimea preferabil mai mică de 2
m, 'distanţat de pereţii clădirii. Se
poate utiliza în locul antenei tele¬
scopice şi o antenă „baston" din
bară de aluminiu de 8—10 mm dia¬
metru şi circa 1 m lungime. Nu este
neapărat necesară scoaterea antenei
în exterior, dacă pereţii nu sînt din
beton armat. Antena se cuplează cu
amplificatorul direct, prinir-o cone¬
xiune cît mai scurtă.

Montajul este ceva mai incomod
în exploatare, datorită necesităţii
unui reglaj precis al bobinelor şi tri¬
meselor de acord şi datorită benzii
de trecere ‘înguste, de circa 3 MHz.

tranzistorul T, şi piesele aferente, în
al doilea, tot de 30 mm lungime, bo¬
bina L 3 , T 2 şi piesele aferente, iar în
compartimentul al treilea, de 20 mm
lungime, bobinele L,—L 5 şi trimerul
CT. Se poate folosi orice sistem de
montaj, în „aer“ sau cu cablaj impri¬
mat, cu condiţia respectării cu stric¬
teţe a particularităţilor constructive
ale amplificatoarelor de antenă din
domeniul UUS (conexiuni scurte, ri¬
gide, decuplări eficace, ecranare
completă etc.).

Cuplajul la intrare şi ieşire este in¬
ductiv; spirele bobinelor L<—L 2 şi
respectiv L 4 —L 5 sînt introduse unele
între celelalte. Se remarcă cuplajul
redus între circuitele oscilante şi ba¬
zele trahzistoarelor, prin şi C 4 . La
punerea în funcţiune, semnalul re¬
cepţionat trebuie să fie constant şi
. destul de intens, pentru a putea
aduce în bandă circuitele oscilante
prin apropierea şi depărtarea spire¬
lor bobinelor. Se poate mări cuplajul
dintre bobine şi tranzistoare (C-, şi '
C 4 de 12—15 pF), ulterior reducîn-

^ -ai

du-se valoarea la 6,8 pF.

Cuplajul în bobinele L 1 —L 2 şi L 4
—Lg se reglează prin .apropierea şi
depărtarea bobinelor, perpendicular
pe direcţiile axelor lor. Se stabileşte
astfel un cuplaj optim, pentru evita¬
rea auîooscilaţiilor, destul de posi¬
bile datorită amplificării mari obţi¬
nute (> 26 dB). Reglajul poate fi fă¬
cut şi cu un generator MF şi voîime-
tru de înaltă frecvenţă, dar ia nivel
de amator este suficientă reglarea
„după ureche".

O modificare utilă în cazul folosirii
receptorului „Bucur" este micşora¬
rea cuplajului la circuitul de intrare
în blocul UUS; astfel, bobina L 101
are 5 spire CuEm 0,3 mm, iar bo¬
bina l 102 are 12 spire CuEm 0,3 mm.
Cele două bobine se fac pe o car¬
casă fără miez, de 5 mm diametru,
şi sînt realizate alăturat, cu distanţă
între eîe de circa 1 mm (în varianta
iniţială bobinele sînt suprapuse).
Această-modificare are ca efect re¬
ducerea distorsiunilor de intermodu-
laţie.

Dezavantajele sînt însă compensate
de rezultatele excelente obţinute.

Constructiv, amplificatorul se rea¬
lizează într-o,-cutie compartimentată
din tablă de fier de l mm grosime,
cu dimensiunile de 80x30x20 mm.
Se prevăd treceri tip plastic şi con¬
densatoare de trecere de 1 nF„ în
primul compartiment, de 30 mm lun¬
gime, se introduc bobinele L,—L 2 ,

DATELE BOBINELOR

, U, L 5 : aer, 0 faob=3,5 mm;

0 D0b=4

Li. 4. ^ •

I_ 4 =aer, 0 bob=4,5 mm; L-,=4— 6 sp.
CuEm 0,25 mm; L 2 =L 3 =12 sp. CuEm
0,25 mm; L 4 =S - sp. CuEm 0,5 mm;
ŞRF=25 sp. CuEm 0,15 pe miez
ferită 0 2 mm; l_s=2+2 sp. CuEm 0,25
mm.

LISTA DE COMPONENTE

C 1 =C 4 =6,8 pF; C 2 =C 3 =C 5 =C S =C 8 =1
nF; C7=100 M F/10 V; T 1= T 2 =BF509;
R,=R 4 =10 kfi; R 2 =R 5 =6,8 kfi; R,=Re=1
kfi; R 7 =470 fi; D = PL7V5Z;
CT 1 =CT 2 =CT 3 =6-F30 pF.

La unele radioreceptoare unde re¬
glajul volumului se execută cu com¬
pensare prin potenţiometre iogarit-
mice cu priză („Neptun“, „Mondial",
„Gloria" etc.), se întîmplă uneori ca
din cauza uzurii peliculei de carbon
să se producă întreruperi ale audi¬
ţiei şi zgomote neplăcute în difuzor,
fapt ce necesită înlocuirea acestei
piese defecte. Întrucît acest tip de
potenţiometru se găseşte mai greu,
înlocuirea lui se poate efectua şi cu
un potenţiometru logaritmic simplu,
fără priză, în modul descris în conti¬
nuare.

Să presupunem că potenţiometrul
de volum cu priză al receptorului
„Gloria", adică P 1= 250 kfi, logaritmic,

D„ E. CÂLVOCQRESCU

prezintă defecţiunea arătată şi tre¬
buie înlocuit. Schema originajă a
montajului se arată în figura 1. înlo¬
cuirea se face cu un alt potenţiome¬
tru logaritmic de 250 kfi, dar fără
priză, procurat din comerţ. Apoi
C4Q3=33 nF se deconectează de la
masă (pct. B) şi se conectează la
terminalul „cald" al noului potenţio¬
metru (pct. A), iar priza potenţiome¬
trul ui vechi (pct. C) rămîne dezlipită
şi neconectată la nimic (fig. 2).

Radioreceptorul va funcţiona
acum normal, deşi se produce o
slabă atenuare a frecvenţelor joase
la un nivel redus al audiţiei, dar
acest fapt nu este perceptibil urechii
în redarea monofonică.

TEHNIUM 3/1988

. ggpiHi|:

Bobinajele se fac spira Sîngă spiră,
cu izolaţie înîre straturi. Bobina L,
are 75 de spire cu 0 0,8 mm, L 2 are
25 de spire cu 0 0,3 mm în sens in¬
vers faţă de L h iar l 3 are 500 de
spire cu 0 0,3 mm, în sensul lui L,.

Transformatorul gata făcut se fi¬
xează pe placă cu ajutorul a două
inele din ţeava de plastic, după cum
se vede în imaginea alăturată.

Suportul lămpii este confecţionat
dintr-un tub PVC 0 35 mm ca să în¬
capă bateriile R20 plus puţin loc
pentru firele de ia minusul bateriei

metronom

Prezint cititorilor un metronom
care personal mă încîntă pentru po¬
sibilitatea iui de a comuta ia valori
de timp mari.

Montajul conţine un circuit elec¬
tronic cu foarte multe aplicaţii.
Acest circuit, /ÎE555, poate func¬
ţiona ca monostabil, astabil sau
reţea de întîrziere.

In montaj de astabil, dacă la pinul
7 — „Descărcare 1 ' injectăm un cu¬
rent variabil între 0 şi 1,5 mA, atunci
forţăm bascularea circuitului in¬
tern, obţinînd astfel o frecvenţă mai
mare sau mai mică (vezi figura 1).

Pentru a obţine acest curent va¬
riabil, vom folosi o oglindă de cu¬
rent. Posibilitatea de a modifica va¬
loarea curentului o obţinem de ia
potenţiometre! P. Tensiunea varia¬
bilă de pe cursor cade pe joncţiu¬
nea bază-emitor a lui TI şi rezis¬
tenţa R2, astfel că vom obţine cu¬
rentul variabil pe care îl dorim.

Oglinda de curent este formată în
cazul nostru din tranzistoarele T2 şi
T3 (sarcină activă a lui TI).

Frecvenţa de oscilaţie maximă
este de 50 Hz. Limita de jos este la

CORNEL DELICQSTEA

dorinţa utilizatorului, putînd da im¬
pulsuri chiar la 24 de ore.

Dacă dorim ca frecvenţa maximă
să fie mai mică, vom creşte valoarea
condensatorului CI sau îi vom
scădea valoarea dacă dorim să
creştem frecvenţa.

Atunci cînd tranzistorul Q25 este
mai mult sau mai puţin saturat, se
forţează circuitul basculant în sta¬
rea „0“.

Oglinda de curent este în raport
de 1:1.

Realizarea corectă a montajului
va duce la buna funcţionare din pri¬
mul moment căci nu avem de făcut
nici un reglaj deosebit.

Montajul nu necesită compo¬
nente deosebite, ca rezistoare cu
peliculă cu carbon sau condensa¬
tor (Ci) cu tantal.

Rezistoarele sînt de 0,5 W.

Etajul de ieşire furnizează un cu¬
rent maxim de 200 mA, astfel că pu¬
tem comanda nu numai LED-ul şi
(sau) difuzorul, dar şi (printr-un ti-
ristor) un bec de putere mare, o so¬
nerie etc. Acelaşi lucru îl obţinem şi
cu ajutorul unui tranzistor avînd ca

sarcină un releu sau direct cuplînd
la ieşire un releu de tensiune mică.

Montajul funcţionează şi cu ali¬
mentare de la baterii, astfel îneît pu¬
tem să-l folosim în aer liber, la prac¬
ticarea sportului, pentru executa¬
rea unor mişcări în ritmul dorit etc.

Poîenţiometrui va fi etălonat în
unităţi de timp.

metrie a tubului PVC am folosit 7
baterii.

Tranzistorul folosit este 2N3G55
sau din seria SDT. IQH.

Acest montaj prezintă avantajul că
are un consum redus de curent, fapt
pentru care tranzistorul de putere
nu necesită radiator şi bateriile ţin
mai mult.

Indiferent de puterea tubului,
acesta se amorsează şi la o baterie
de 1,5 V.

Se foloseşte o bară de ferită 0 10
mm cu o lungime de 7 cm. Se poate
utiliza şi ferită plată de la radiore¬
ceptorul „Cora“.

ION ŞERBU

După cum se observă, placa cu
montajul este prinsă de tub prin
două şuruburi care sînt bornele plus
şi minus ale montajului.

în spatele plăcii se află întrerupă¬
torul. Lungimea tubului PVC se ia în
raport de tubul fluorescent întrebu¬
inţat.

In cazul nostru am folosit un tub
fluorescent de 14 W şi pentru o si-

şi ae ia rasungui iuduiui.

OGTAVIAN PARASGHÎV,
Slatina

Cu materiale la îndemîna oricui se
poate realiza o tastatură mecanică
simplă.

Dintr-un conductor de cupru 0 2
mm se taie două bucăţi de cca 2
cm. Se dezizolează şi se lipesc (nu¬
mai pe o parte, ca în figura 1) pe o
plăcuţă de texte!it (pertinax etc.)
placat, după care, la o distanţă de
2—3 mm de acestea, se întrerupe
folia de cupru prin zgîrierea cu o
şurubelniţă.

Dinii-o jumătate de lamă de băr¬
bierit uzată confecţionăm o lamelă
(se prinde cu vîrful unui cieşîe-pa-
tent de locul unde dorim să o rupem
şi se îndoaie la 90°), puţin mai mare
decîî distanţa dintre cele două bu¬

căţi de conductor (figura 2).

Se ajustează cu o pilă marginile,
astfel îneît la montare mijlocul lame¬
lei să nu depăşească în înălţime cele
două bucăţi de conductor şi la apă¬
sare să „meargă 11 uşor. Se cosito¬
resc două conductoare pentru cone¬
xiuni.

Dintr-o îmbrăcăminte de carte se
taie o bandă care se pune pe deasu¬
pra tastaturii, capetele Mpindu-se

cositorit—__
condudor^2

întreruperi

conductor cj>2
cositorit-

unul de celălalt cu vîrful letconului
în spatele tastaturii. Se confecţio¬
nează din tablă de aluminiu de 1
mm grosime o mască inscripţionată
cu tuş, peste care se aplică un strat

subţire de lac incolor. --

Dimensiunile cît şi modul de prm^
dere pe aparate sînt în func e «e
necesităţi.

.masca din tablă
atumtn kj 1 smm

bandă din
îmbrăcăminte
, de carte

se lipeşte

TEHNIUM 3/1988

Or, IM. IVIATEESCU

Diversificarea sortimentului de Pălăria ciupercii la exemplarele
ciuperci comestibile cultivate a scos apărute toamna este de culoare

în evidenţă o nouă ciupercă, Stro- brună închisă sau uneori gălbui-bru-

pharia rugoso annulata, denumită şi nie, la cele apărute în primăvară are

ciuperca pentru paie, care îşi poate o nuanţă violacee (foto 2, 3).
aduce contribuţia ia completarea în faza de maturitate comerciala,
necesarului de proteină, sursă nutri- la ciupercile provenite din cultură

tivă indispensabilă vieţii (foto 1). pălăria se prezintă cu o formă con-

Ciuperca pentru paie a fost pusă vexă, cu partea mediană piană şi cu

în evidenţă în S.U.A. în statul Mas- dimensiuni destul de variabile, de la

sachusetts în anul 1922, iar în Eu- cîţiva centimetri pînă la mai mult de

ropa după anul 1960, în regiunea 10 cm. La pălăria ciupercii, în partea

Berlinului, în perioada de toamnă inferioară, se găsesc cu o dispunere

(august-octombrie) pe un teren radiaîă lamele basidiale de culoare

unde se depozitau paiele provenite cenuşie albăstruie cu nuanţe vioia-

din silozurile de cartofi. Datorită ro- cee.

busteţii (au existat apărute în fiora Piciorul ciupercii este cilindric
spontană exemplare chiar de 500 g, aiungit, de ceie mai multe ori cu un

cu pălăria de 26 cm diametru şi îna ~ aspect crustos (exfoliat) şi cu o lun-

ţimee ciupercii de 20 cm), precum şi gime de pînă ia 15 cm, de culoare
culorii saie închise, nu s-a bucurat aib-crem şi puţin îngroşat, cu dia-

îa început de prea mare încredere metrul 0,9—1,5 cm (foto 4). Caracte-

pentru a fi indusă în sortimentui ristica este prezenţa pe picior a unui

ciupercilor cultivate. în ţara noastră, inel îngroşat cu o formă stelată, re-

în perioada 1972—1974 s-au între- zuitat din ruperea velumului (foto 5).

prins cercetări privind stabilirea teh- Carnea sau pulpa ciupercii este alba

nologiei de cultură a acestei ciu- compactă, fără miros şi aromă dis-

perci, care ulterior a fost inclusă în tinetă. Sporii ciupercii sînt de cu-

coiecţia naţională de macromicete ioare violacee cu o formă oval aiun-

cultivate, respectiv în banca de ger- gită şi eu dimensiunile de

nrtoplasmâ micoiogică a ţării. (10— 12)x{6—8) y.m.

Cultura ciupercii Stropharia ru- Miceiiu! acestei ciuperci rezistă ia
goso annulata este dezvoltată în temperaturi de 30—32°C, precum şi

prezent în ţările din est ui Europei, la valori termice negative de pînă la

dintre care R.D. Germana, socotită —10°C, dovedindu-se rezistent şi ia

ca ţară de origine, deţine întîietatea. atacul nematoziior (viermilor sub-

Această cultură face parte din grupa stratului), care în cazul ciupercii

ciupercilor noi comestibile a căror Agaricus bisporus pot cauza calamî-
dezvoîîare se încadrează în ultimele taţi prin suprimarea totală a produc-
două-îrei decenii, in această grupă ţîei.
se inciud şi ciupercile: Fleurotus os-
îreaîus (păstrăvul fagului — buretele

vînăt); Fleurotus cornucopiae (bure- Cil STROPHARIA

teie cornet); Auricularia politricha

(ciuperca ureche); Flamulina veluti- Conţinutul în proteină pură şi
pes (laba de pisică). Toate aceste brută, 2,2—2,8% din ciupercile
specii de ciuperci se dezvoltă pe proaspete, este asemănător cu cei
substrat format din materie lem- de la Agaricus bisporus, fapt care
noasă moartă sau în descompunere.

Cultura pe paie sau baloturi de paie

a acestor ciuperci este muit mai re- 1 Aspectul uneori crustos exfo-

centă.

Referitor la valoarea comercială şi
nutritivă a ciupercii Stropharia ru¬
goso annulata s-a stabilit competiti¬
vitatea cu ciupercile Agaricus şi Ple-
urotus şi a fost introdusă în sorti¬
mentul de ciuperci comestibile culti¬
vate.

CARACTERISTICI MORFO-BIOLO-
"61GE" LA CIUPERCA STROPHARIA

Ciuperca Stropharia, denumită şi
ciuperca pentru paie, are talia ro¬
bustă, cu greutatea de 35—60 g şi
chiar mai mult. Asîfei, 1 kg de ciu¬
perci Stropharia provenite din cul¬
tură poate cuprinde 18—30 de indi¬
vizi.

Bufonii ciupercii, apăruţi în stratul
de acoperire, sînt la început de cu¬
loare albă prin faptul că sînt acope¬
riţi cu „velum universal", care ulte¬
rior se rupe, pe suprafaţa pălăriei
ciupercii rămînînd numai resturi din
et, sub formă de sevame.

*tr Hat ai piciorului

atribuie acestei ciuperci şi calităţi
nutritive.

Unde se execută cultura. Ciu- j n mediul din pivniţe temperatura

perca se cultivă cu bune rezultate în 6S{S j n j ur <j e 24°C.

răsadniţe cu rame acoperite fie cu Cultura ciupercii Stropharia exe-
sticlă, fie cu folie de polietilenă şi cutată în pivniţe se poate asocia cu
protejate termic cu paie, carton ş.a. cea a ciupercii Agaricus bisporus şi

Răsadniţele vor fi amenajate de chiar cu a bureteiui ciuciulete Co-
regulă în locuriie umbroase pentru a prinus comatus. la care regimul ter¬
ii ferite de o insoiaţie prea puter- mic este asemănător,
nică. in alte condiţii cultura se poate Pregătirea răsadniţelor pentru eul-
executa şi în pivniţe. tură. in cea de-a doua jumătate a iu-

In cazul folosirii răsadniţelor, mi- n jj ma i, răsadniţele destinate culturii

ceiiui se însămînţează în perioada acestei ciuperci se pregătesc în felul

15 mai—15 iunie, iar dacă se cultivă următor-

în pivniţe, însămînţăriie se vor exe- — protejarea (izolarea termică) a
cuta în perioada 1—15 august, cînd ramelor cu paie, coceni, trestie,

TEHN1UM 3/1988

amplasarea, răsadniţelor în locuri
umbroase. în lipsa unei izolări ter¬
mice corespunzătoare variaţiile de
temperatură favorizează formarea de
picături de condens pe sticla rame¬
lor sau pe folia de polietilenă, dău¬
nătoare împînzirii miceliului,

în perioada împînzirii miceliului,
care se desfăşoară în 5—6 săptă-
mîni, necesarul de aer este foarte
mic; răsadniţele nu se vor aerisi, iar
în pivniţe aerisirea se va limita la
1—2 ore în 24 de ore.

La sfîrşitul acestei perioade mice-
lîul se găseşte împînzit în toată
masa substratului.; indicînd momen¬
tul executării acoperirii (gobtarea).

Acoperirea substratului împinzit
de miceiiu. Pentru a se putea forma
stratul fructifer reprezentat prin pri-
mordiile şi bufonii ciupercii Stro-
pharia, substratul nutritiv de paie
sau vreji de mazăre trebuie să fie
acoperit cu un strat de 4,0—5,0 cm
grosime, care va necesita un volum
de 20 l/mă

Stratul ae acoperire poate fi for¬
mat din următoarele componente:

— turbă neagră 70—80% + nisip

20—30% sau

— pămînt de ţeiină sac de pădure
{foioase sau conifere) 70% + nisip
30%.

Amestecul de acoperire în compo¬
nenţa căruia intră turba neagră are
capacitatea de reţinere a apei supe¬
rioară şi asigură deci condiţii mai
bune pentru formarea ciupercilor.

Amestecul de acoperire folosit va

qu I să - o rac! ă gra -
iată cu pH-ul de 5,7 — 6,0, umidita¬
tea de 70% şi să fie dezinfectat cu
formalină 1,5 — 2 i/m 3 sau termic, )a
temperatura de 75—80° C, cu aburi,
timp de 4 —5 ore. Spre deosebire de
amestecul pregătit pentru cultura
ciupercii Agaricus bisporus. acesta
nu trebuie să conţină calciu (sub
: = . - m ' - : , „ -

ipsos), care are un rol de inhibiîcr
asupra fructificării ciupercii.

După acoperire, suprafaţa ameste¬
cului de acoperire 'a trebui să fie
menţinută jilave, prin udări ia 1—2
zile cu o cantitate de apă de
0,1—0,2 i/m 2 şi aceasta este necesar
în special în primele două săptă¬
mâni, perioadă în care au loc migra¬
rea miceliului din substratul nutritiv'
în stratul de ; d c?r şi

formarea stratului fructifer.

In primeu * -

risirea este de asemenea redusă, ir
scopul prevenirii uscării suprafeţei
de. cultură şi favorizării formării stra¬
tului fructifer în stratul de amestec
acoperitor.

Perioada de recoltare, - în cazul
culturii executate în pivniţe, unde nu
există pericolul instalării de tempe¬
raturi.-ridicate în timpul verii ca la
cultura în răsadniţe, primele ciu¬
perci' apar după. 3—4 săptă mini de
la acoperire şi 6—8 săptămâni de îa
însămînţare şi marchează începerea
perioadei de recoltare.

In condiţii de răsadniţe, recoltarea
începe de regulă pe marginea ră¬
sadniţei unde au apărut primele ciu¬
perci, după 7—12 sâptămîni de ia
însămînţare si 4—5 săptămîni de la
acoperire (foto 7).

in condiţii nefavorabile, pe supra¬
faţa amestecului de acoperire apare
mai întîi miceiiu!. datorită fie dispu¬
nerii unui strat de amestec desco¬
perire prea subţire, fie unei aerisiri
cu... totul insuficientă. în perioada
imediat după acoperire.

Ciuperca pentru paie Strophar.ia
rugoso annulata la. maturitatea fizio¬
logică se recoltează prin răsucire,
cînd velumul s-a rupt în formă de
stea, de marginea pălăriei şi mijlocul
piciorului unde rămîne sub forma
unui inel.

Dacă apariţia ciupercilor se face
în buchet, după recoltare se scot
din substrat postamentele mi.cet.iene,
iar locurile unde au fost ciuperci se
acoperă cu amestec proaspăt pregă¬
tit şi numai după aceasta se execută
stropirea.

plăci ondulate din. azbociment,, ca¬
pabile să asigure o cît mai bună izo¬
lare termică;

— adîncimea răsadniţei să fie de
25—30 cm, din care 15—18 cm vor
fi ocupaţi de stratul de paie;

— lăţimea răsadniţei cu două
pante va fi de 1,5—2 m, iar a celei
cu o pantă de 1,0 m, lungimea fiind
variabilă {foto 6);

— tocul rasadmţei se poate ame¬
naja din cărămidă, piatră sau prefa¬
bricate din beton;

— pentru prevenirea infiltrării
apei în jurul răsadniţei se amena¬
jează şanţuri de scurgere a apei.

Substratul nutritiv pentru cultură.
Materialul de bază a! substratului îl
constituie paiele de grîu nemuce-
găiîe şi cu o culoare cît mai apro¬
piată faţă de cea iniţială (galben-au-
riu).

De asemenea, vrejii de mazăre,
conservaţi în condiţii corespunză¬
toare şi la folosire umectaţi şi ames¬
tecaţi în proporţie de 1:1 cu paiele
de grîu, dau bune rezultate. Din cer¬
cetările executate în ţara noastră a
reieşit că pe substratul format nu¬
mai din vreji de mazăre producţia a
fost mai ridicată faţa de cea reali¬
zată pe amestecul de paie şi vreji de
mazăre în proporţie de 1:1, cît şi
faţă de suportul format numai din
paie de grîu.

Paiele şi vrejii de mazăre condiţio¬
naţi corespunzător pînă la folosire
în cantitate de 20 kg/m 2 se îmbibă
cu apă prin menţinerea lor într-o
platformă aşezată cît mai presat, cu
lăţimea de 2 m şi înălţimea de
1,4—1,6 m. Durata de îmbibare este
de 5—6 zile, în timpul cărora la in¬
tervale de 2—3 zile se execută o în¬
toarcere — vînturare — a materialu¬
lui din platformă şi cu această oca¬
zie se completează umiditatea fiecă¬
rui strat aşezat cît mai tasat pînă
cînd apa va începe să se scurgă din
materialul celulozic de bază.

Umezi re a materialelor de bază se
poate face şi prin menţinerea lor în
stare submersă în apă timp de 1—2
zile, într-un bazin sau butoi, ţinînd
seama că după fiecare lot de înmu¬
iere să se schimbe apa din vasul
respectiv. în final, umiditatea paielor
sau a vrejilor de mazăre va trebui să
fiei cuprinsă între 70 şi 75%, marcată
organoleptic prin faptul că la strân¬
gerea cu putere a paielor între de¬
gete ies picături mici de apă.

Perioada de îmbibare nu va trebui
să fie depăşită, întrucît contrar se
vor crea condiţii favorabile pentru
încingerea paielor sau vrejilor de
mazăre datorită declanşării procese¬
lor de fermentare. în aceste condiţii
necorespunzătoare, paiele şi vrejii
se vor înnegri, iar capacitatea de îrn-
pînzire a miceliului ciupercii 8îro¬
ci-, ar ia va fi rnuît afectată datorită
apariţiei unor competitori reprezen¬
taţi prin mucegaiuri negre, verzi,
galbene etc.

Aşezarea substratului nutritiv.
Substratul nutritiv format din paie,
amestec de paie şi vreji de mazăre
sau numai din vreji de mazăre se

Răsadniţe cu două pante, înainte de executarea
olari? termice

sămînţarea prin amestecare, în sen¬
sul că rolele de miceiiu de Stropha-
ria, mărunţite, se dispun alternativ
pe straturile de paie (metoda sand¬
viciului). Indiferent de metoda de în¬
sămînţare, cantitatea de miceiiu este
de o rolă la 1,5 m 2 (55—65 de cui¬
buri, în cazul folosirii metodei de
însămînţare în cuiburi, iar în cazul
culturii în saci de polietilenă, de
0,4% faţă de cantitatea de material
de bază. După însămînţare se exe¬
cută o presare puternică a suprafe¬
ţei straturilor cu ajutorul unei drişte
de^ lemn.

fmplrjzirea miceliului în substratul
nutritiv. După însămînţare, suprafaţa
substratului nutritiv se acoperă cu
hlrtie, care periodic se va stropi cu
apă pentru a feri substratul de uscă¬
ciune şi a asigura umiditatea nece¬
sară pentru intrarea în vegetaţie a
miceliului.

In perioada de incubare, respectiv
de împînzire a miceliului, tempera¬
tura din substratuui nutritiv poate
varia. Dacă temperatura substratului
este mai mică de 20° C, miceiiu! ciu¬
percii va creşte încet, iar dacă tem¬
peratura va fi mai crescută de 30° C,
miceiiul îşi va reduce creşterea şi ul¬
terior va pieri. Această condiţie ne¬
favorabilă se produce fie în cazul
cînd însămînţarea în răsadniţe este
prea mult prelungită în vară, fie cînd
substratul nutritiv este cu o grosime
prea mare şi afectat de fermentare.
Temperatura optimă pentru împînzi-
rea miceliului de Stropharia este de
25—28° C.

în perioada de împînzire a mice-
iiuiui trebuie evitate pe cît posibil şi
variaţiile de temperatură mai mari
de 10° C între zi şi noapte, în interio¬
rul substratului nutritiv, şi aceasta
este posibil de realizat printr-o izo¬
lare termică adecvată a ramelor şi

poate aşeza in răsadniţe sau pe ste-
iaje în pivniţe, sub formă de:

— strat pian foarte bine presat, cu
grosimea 15—18 cm, în răsadniţe;

— strat plan cu aceeaşi grosime
pe parapetele atelajelor amplasate în
pivniţă la distanţe de 50—60 cm;

— saci din polietilenă pe parape¬
tele atelajelor din pivniţe, cu grosi¬
mea substratului de 20—25 cm;

— lăzi de lemn sau de masă plas¬
tică cu adîncimea de 15—18 cm dis¬
puse suprapus în pivniţă.

Indiferent de modul de aşezare a
substratului nutritiv pentru ciuperca
Stropharia, acesta va trebui să fie cît
mai bine tasat pentru a preîntîmpina
uscarea sau mucegăirea ulterioară.
S-a stabilit că pentru 1 m ? suprafaţă
de cultură dispusă sub formă de
strat plan se folosesc 20—25 kg paie
de grîu uscate sau vreji de mazăre,
în cazul acestei culturi în saci din
polietilenă, cantitatea de material de
bază la aceeaşi unitate de suprafaţă
va fi aproape dublă.

ÎNSĂMÎNŢAREA MICELIULUI CIU¬
PERCII STROPHARIA

Miceiiul pentru cultura acestei
ciuperci se produce în laboratoarele
de specialitate de ia Arad, Bucov,
Făgăraş, Işalniţa, i.C.L.F. — Mogo-
şo.aia, I.C.L.F.-Stoicâneşti-Olt,
I.C.L.F.-Vidra, Sector Agricol iifov,
sub formă de role, pe suport de paie
tocate de grîu şi din tulpini de ciu¬
perci selecţionate de Institutul de
Cercetări pentru Legumicultură şi
FloricuStură Vidra.

Rolele de miceiiu ajunse la culti¬
vator se fragmentează în bucăţi cît o
nucă şi apoi se însămînţează cu
mîna în cuiburi dechise la o distanţă
de 15 cm şi la adîncimea de 3—4
cm. Altă tehnologie recomandă în-

este prevăzută cu un sistem semiau¬
tomat de reglare a clarităţii, cu un
sistem de mascare reglabil conti¬
nuu, cu presorul superior din sticlă
tratată contra formării inelelor New¬
ton (fig. 3).

Aparatul poate fi echipat cu o se¬
rie de dispozitive auxiliare, dintre
care cităm:

— dispozitiv de reproducere (ca¬
setă cu film) de 35 mm şi 60 mm;

— casete pentru pianfilme 6,5x9
cm, de asemenea, pentru reprodu¬
cere;

— rame pentru diverse formate
pînă la 6x6 cm;

— dispozitiv macro.

AXOMAT 5 (FIG. 4)

AXOMAT 5 este un aparat similar

cu OPEMUS, dar într-o variantă
simplificată destinată formatului
24x36 mm.

Principalele caracteristici sînt:

— diametrul condensorului de 64
mm (tip asimetric, biconvex);

— obiectiv de tip ANARET f
4,5/50 mm;

— raport de mărire pe placa de
bază 2,5 pînă la 13 ori;

— bec opal de 150 W ca sursă de
lumină;

— placă de bază din lemn avînd
420x540 mm;

«!« MĂRIT

Pentru informarea cititorilor inte¬
resaţi prezentăm pe scurt noua
gamă de aparate de mărit produse
de MEOPTA (R.S.C.), compusă din
aparatele OPEMUS 6, AXOMAT 5 si
MAG NI FAX 4.

Principalele lor caracteristici sînt
redate în continuare.

OPEMUS 8 (F3G. 1)

Aparatul este destinat măririi după
fotograme pînă la 6x6 cm (negativ
sau diapozitiv). Dispune de o co¬
loană dintr-un singur element tubu-
lar înclinat, pe care se află o scară
ce facilitează calculul timpilor de
expunere la modificarea raportului
de mărire.

Deplasarea echipamentului mobil

Condensorul este format din două
lentile cu diametrul de 105 mm şi
este prevăzut cu filtru anticaloric.

în sertarul pentru filtre se poate
introduce o placă difuzoare mată de
75x75 mm.

Sursa de lumină constă dintr-un
bec cu incandescenţă opal de 150

Piaca de bază este din lemn şi are
420x540 mm.

Aparatul are gabaritic dimensiu¬
nile maximale de 1 095 mm pe înăl¬
ţime şi 790 mm în adîncime.

La nivelul plăcii de bază raportul
de mărire este între 0,8 şi 7,6 pentru
obiectivul normal care echipează
aparatul, respectiv ANARET f 4,5/80

MAGNIFAX 4 (FIG. 5)

Este aparatul de mărit destinat

pe coloană se face pe cremalieră, mm.

dar prin fricţiune. Reglarea clarităţii Lanterna pentru alb-negru poate fi
se face prin deplasarea obiectivului înlocuită de un cap color. Totodată,

pe un ghidaj format din două tije cu aparatul permite proiecţia la podea

ajutorul unui sistem de fricţiune fără sau pe perete (fig. 2).
joc. Portiţa filmului (rama negativului)

electronică

Fiz. OH. BĂLUŢĂ,

— dimensiuni maximale 1 045 formatelor mari, pînă la 6,5x9 cm.

mm pe înălţime, 590 mm în adîn- Coloana aparatului este dreaptă

cime. Sistemul condensor pentru formatul

Portiţa aparatului nu are geamuri 6,5x9 cm poate fi înlocuit cu unul de
presoare şi nici sistem reglabil de dimensiuni reduse pentru formatele
mascare mai mici.

electromagnetul Em. El comandă alimentează testerul, se semnali-

pornirea lamelelor metalice ce în- zează, cu ajutorul unui LED, situaţia

chid accesul luminii pe film. După în care tensiunea celor două baterii

fiecare declanşare se închide un (tip Plţ 53) este insuficientă pentru

contact montat în paralel pe con- funcţionarea corectă a sistemului de

densator, asigurînd astfel descărca- expunere şi obturatorului,

rea acestuia şi pregătirea montajului Porţiunea care este încadrată cu
pentru o nouă expunere. linie întreruptă în schemă reprezintă

Ultima secţiune a schemei este un circuit specializat (T1A n074), ale

destinată testării tensiunii bateriilor. cărui terminale au fost numerotate

La apăsarea întrerupătorului care în desen.

E. CĂRBUNESCU

Zenit 19, fotoaparat reflex 24x36
mm, a fost fabricat din 1980 şi re¬
prezintă o etapă de trecere de la ti¬
pul TTL, larg răspîndit la noi în ţară,
spre tipuri mai perfecţionate, cu ex¬
punere automată.

Principala deosebire faţă de Zenit
TTL o reprezintă înlocuirea obtura¬
torului cu perdele din pînză prin al¬
tul avînd lamele metalice şi închide¬
rea electromagnetică. Astfel, timpii
de expunere nu mai sînt realizaţi
mecanic, ci electronic, într-o gamă
lărgită: 1 s — 1/1 000 s.

Sistemul de măsurare a luminii a
rămas în principal acelaşi ca la TTL,
cu un fotorezistor care preia lumina
de pe faţa anterioară a pentapris-
mei. El este montat într-un braţ al
unei punţi (vezi schema alăturată,
secţiunea „exponometru"). Pentru o
sensibilitate dată a peliculei, echili¬
brarea punţii se face manual, prin
reglarea luminii incidente pe fotore¬
zistor (manevrarea diafragmei) şi-
/sau alegerea unui timp de expu¬
nere adecvat. Acul instrumentului
de nul este vizibil în vizorul aparatu¬
lui.

O altă parte a schemei, denumită
„temporizator", asigură realizarea
electronică a timpilor de expunere
selectaţi de operator prin sistemul
menţionat anterior. încărcarea unui
condensator se face printr-un lanţ
de rezistoare înseriate, alese de că¬
tre comutatorul timpilor. Funcţie de
valoarea acestora, încărcarea du¬
rează mai mult sau mai puţin. O
dată încărcat condensatorul,
printr-un circuit basculant şi un am¬
plificator de curent se declanşează

TEHNIUM 3/1988

Principalele caracteristici:

— obiectiv de tip ANARET f
4,5/105 mm;

— condensor din două lentile
planconvexe (pentru utilizarea
obiectivelor cu distanţe focale de
105, 90 şi 80 mm) şi filtru anticalo-
ric;

■ ■'V-'/

1111

■V ■ '

— raport de mărire pe placa de
bază 0,9 pînă la 7,3 ori;

— placă de bază din lemn avînd
600x520 mm;

— dimensiuni maximale 1 375
mm pe înălţime şi 943 mm în adîn-
cime;

— bec opal de 150 W ca sursă de
lumină.

Portiţa aparatului este similară cu
cea de la OPEMUS, dar corespunză- i
toare formatului 6,5x9 cm.

Proiecţia pe podea sau perete
este posibilă. Pot fi utilizate acceso¬
rii similare cu cele pentru OPEMUS.

Cu riscul de a relua unele aspecte
deja prezentate, se vor menţiona
principalele caracteristici comune:
— lanterna normală poate fi înlo¬

cuită cu un cap color, respectiv CO¬
LOR 3;

— pentru corecţia perspectivei se
poate modifica paralelismul dintre
pianul filmului şi obiectiv;

— aparatele pot fi folosite şi pen¬
tru lucrări de reproducere.

(URMARE DIN PAG. 19)

BATERII FOTO

Fiz. GH. BĂLUJĂ

Larga diversitate a mărcilor şi ti¬
purilor de aparate fotografice cre¬
ează dificultăţi atunci cînd se urmă¬
reşte procurarea bateriilor. Tabelul
alăturat poate fi un sprijin în găsirea
unor înlocuitori care, cu excepţia di¬

mensiunilor şi implicit a capacităţii,
să poată fi folosiţi în locul tipului
original de baterie. Menţionăm că
unele tipuri sînt fabricate de alţi
producători, sub denumiri diferite.

COD

DURÂCELL

TENSIUNEA

(V)

DIMENSIUNI MAXIME (mm)

GREUTATEA

(9)

DIAMETRIUL

ÎNĂLŢIMEA

PX14

2,6

16,40

15,40

8,3

PX19

4,5

16,80

61,26

PX21

4,5

16,90

' 49,91

PX23

5,6

15,20

PX24

17,02

42,4©

PX27

5,6

12,70

20,50

9,2

PX28

12,95

25,20

PX3G

23,93

12,09

PX400

1,35

11,60

3,43

1,4

PX450

1,35

11,56

14,50

5,1

PX625

1,35

15,60

6,20

PX640

1,35

16,40

■ 11,20

7,9

PX675

1,35

11,60

5,40

2,6

PX825

1,5

5,90

RM1N

1,35

16,40

16,80

MN9100

1,5

30,20

9,5-

TR132N

2,7

17,09

33,53

TR133N

4,05

17,09

50,04

TR162

2,7

16,81

22,53

■ TR164

5,4

16,81

44,88

10L14

1,5

11,60

5,40

2,2

Stropirea culturii în perioada de
recoltare este obligatorie şi cantita¬
tea de apă care se va administra
(0,3—1,5 l/m 3 ) este în funcţie de
frecvenţa butonilor de fructificare şi
de starea de uscăciune a stratului
de amestec de acoperire.

Aerisirea este de mare importanţă
în această perioadă; astfel, în cazul
culturii în răsadniţe geamurile vor
trebui să fie deschise total sau par¬
ţial (pe vreme de ploaie), iar în cazul
culturii în pivniţe să se asigure 5—6
m 3 aer/m 2 .

Producţia de ciuperci poate de¬
păşi 12 kg/m 2 , ceea ce înseamnă
faţă de cele 20 kg paie folosite/m 2
un randament de 60%, eficient, de
folosire a substratului (mai mult de
jumătate din paiele folosite s-au

transformat în ciuperci).

în cazul culturii în saci, producţia
depăşeşte 20 kg/m 2 , fiind în raport
direct cu cantitatea de substrat nu¬
tritiv folosită.

în perioada de fructificare a aces¬
tei ciuperci, uneori intervin anumite
situaţii nefavorabile:

— ciuperci cu picioarele puternic
alungite; se formează în lipsă de
aer;

— pieirea fructificaţiilor din stratul
de amestec de acoperire datorită
pătrunderii apei prin toată grosimea
stratului de amestec acoperitor:

— exfolierea puternică a piciorului
ciupercii; se produce în condiţiile
unui strat de acoperire prea uscat,
în special în perioada de fructificare:

Fluxul tehnologic. Pentru organizarea culturii ciupercilor Stropharia ru^
goso annulata, fluxul tehnologic în răsadniţe este următorul:

Perioada
1—14 V

21—25 V
26—30 V
31 V—25 VI
26 VI

26 VI — 1 IX

1 IX — 15 XI

15 XI — 1 III
1 III — 15 V

16 V - 20 V

Lucrarea

Aprovizionarea cu materiale de bază:

— paie de grîu

— vreji de mazăre
îmbibarea materialelor de bază:

— în bazin (2 zile)

— în platforma de îmbibare (4—5 zile)

Aşezarea substratului îmbibat în răsadniţe
Însămînţarea mieeîiului .

Incubarea — îrnpînzirea în substratul nutritiv
Acoperiea suprafeţei substratului nutritiv
Formarea stratului fructifer şi a ciupercilor în stratul
de acoperire

Perioada de recoltare de toamnă

Perioada de stagnare datorită temperaturilor scăzute

Perioada de recoltare ..de primăvara

Evacuarea stratului uzat, dirijarea lui ca îngrăşămînt

pentru agricultură şi pregătirea răsadniţei pentru un

nou ciclu de cultură.

Rezultă deci că prin amenajarea
unor răsadniţe In gospodăria perso- Stropharia fără nici un
nală sau prin folosirea unor spaţii energetic şi cu investiţii
din pivniţe se pot realiza ciuperci toare, 6 luni din an.

TEHNIUM 3/1988

circuit m

Circuitul integrat UL1221 are apli¬
caţii multiple şi este folosit şi în
echipamentul pentru radioamatori
ca amplificator de frecvenţă inter¬
mediară.

La acest circuit se poate ataşa un
S-metru şi totodată să fie controlat

RAS (reglaj automat

de sistemul
sensibilitate).

Din potenţiometrul R2 se reglează
distribuţia gradării instrumentului
S-metru, iar din R3 pragul de lucru
de la RAS.

PZK-Buleîin 87

DETECTOR

Utilizînd un tub detector obişnuit
(L conform schemei alăturate)', se
poate realiza un instrument detector
de radiaţii.

Alimentarea aparatului se face
printr-un transformator de sonerie.

III #T81

îimUIAIEi

Dacă în colectorul lui T 3 se mon¬
tează un numărător, poate fi înregi¬
strat numărul descărcărilor într-o
anumită perioadă de timp.

MLODY TECHNIK, 8/1987

L AK

Cmsi'.u,; zm oov-.’v. ::
pus într-o formă modernă
utilizînd două circuite inte¬
grate CDB4QQ şi CDB490 plus
7 diode LED.

.! rr

(SN7400) formează un oscila¬
tor r.e că impulsuri sînt
numărate de CDB490. Comu-
tatorui N foloseşte pentru
menţinerea afişajului.

RADîOTECHNIKA, 1/1988

: ;

V-

N 2

; _

-ij

N r

PRAC

N4=ici=SN7400
ic2=SN7490
Di - o 7 *CQY 26, CQY65

N| r

Acest oscilator acoperă gama de
"î,8—7,3 MHz în patru subgame prin
înlocuirea grupului Li— C. Ca . ele¬
ment oscilator este de astă dată un
tranzistor FET—2N3819 alimentat
prin . circuitul 781.05. Acest circuit
stabilizator poate fi' înlocuit cu un
...tranzistor şi o diodă Zener.

Funcţie de frecvenţa generată, ele¬
mentele L.G au următoarele valori-

pentru 1,8.-2 MHz, L 1= 88 spire06

mm din CuEm 0,3; C,=440 pF;
=100 pF; pentru 3,5—3,8 MHz, C~
spire 012 mm din CuEm 0,4; c~,«

' ' pentru 5-5,5 MHz,

. \.Li=47 spire 06 mm CuEm 0,4;
C,=100 pF; C t =75 pF; pentru 7—7,3
MHz, L'i=8 spire 012 mm din CuEm
0,4; C.--220 pF; C,=75 pF.

Acest oscilator poate fi ataşat unui
transceiver, avînd o mare stabilitate
de frecvenţă.

"Îs

CÂ j

IC 2

LB_J

CBO

CT10

^-c=

Rol

Ro2

c !

’L

Rgl

U2.

R g2

lio

Ri 120

Ol 02

I «Sl20
ft£, 120

04 D$

. c,
Li=70

¥ £S l« v 1987

TEHNIUM 3/1988

n Ai

iP4ila 1 SILJPW&

> Intr^Indere de echipament electrotehnic __

>Ffomâito‘BtJCuresti 76402»Calea Rahovel 266“268 c secîo

Principala unitate producătoare a echipamentelor de teleco¬
municaţii cu fir din România — ELECTROMAGNETICA — a
obţinut In ultimii ani rezultate de seamă ce se regăsesc in do¬
tarea multor întreprinderi din industriile electrotehnică şi elec¬
tronică* clin care vă prezentăm:

• ECONOMIZOR
ELECTRONIC PE
I NZINĂ CU ÎND! •

• t •“ n o p r i c

E IO)

EEBIO este un dispozitiv care rea¬
lizează blocarea alimentării cu com¬
bustibil în regim de accelerare sau
mers în gol forţat la autovehiculele
echipate cu motoare cu combustie
inţernă şi aprindere prin scînteie,
ale căror carburatoare sînt prevă¬
zute cu supapă electromagnetică pe
jiclorul de mers în gol.

Consumul de combustibil la 100
km se reduce în toate treptele cutiei
de viteze şi la toate vitezele iniţiale,
în special la coborîri în pantă şi în
trafic urban. Adaptarea EEBIO la
carburatoarele motoarelor se face
uşor, fără a implica asistenţa unui
personal specializat.

EEBîO este stabil în funcţionare,

iar în caz de defectare revenirea la
circuitul standard se face fără difi¬
cultate. Prin echiparea autovehicule¬
lor cu motor pe benzină cu econo-
mizorul electronic se realizează re¬
ducerea consumului de carburant
cu Î0—2 0% în trafic urban
5 — 10 % în afara
zitivul are tensiunea de
de 12 V c.c. (10...16 V) cu minusul la
masă, furnizată direct de ia acumu¬
latorul autovehiculului după conec¬
tarea cheii de contact.

important:

• TAMBUR FO-
TOSENSIBIL CU
SELENIU RS—73792
— B

Tamburul fotosensibil este desti¬
nat să funcţioneze în aparatele elec-
trofotografice de copiat. El se com¬
pune dintr-un suport de aluminiu pe
care s-a depus în vid un strat din
seleniu amorf.

Condiţii de exploatare:

— temperatura de funcţionare
15—35° C:

— umiditatea relativă a aerului max.
75%;

— funcţionează în încăperi lipsite
de gaze şi vapori, agenţi corosivi,
vapori de mercur, pulberi, lumină
solară directă etc.;

— nu se atinge suprafaţa fotosensi-
bilă cu mîna sau cu obiecte dure;

— Sa manipulare se folosesc mănuşi
de bumbac curate.

Tamburii cu seleniu sînt sensibili
pentru lumină cu lungimea de undă
cuprinsă între 0,55 şi 0,4 \i m. Asi¬
gură o viteză de copiere pînă la 10
copii/minut.

Au dimensiunile 0 121 x 258 mm.
iar greutatea 1 kg ±0,1 g.

Pentru In ormaţii sup ,r 1 e vă ugăm si vă adresaţi întn

TROMAGNETICA, Calea Rahovei nr. 288—288, telefon: 80 20 20,
Bucureşti.

— EEBIO nu necesită antideparazi-
tare.

— Funcţionează atît cu aprindere
clasică, cît şi cu aprindere electro¬
nică.

— Noul produs are garanţie un an
de ia cumpărare, iar în caz de de¬
fectare nu se repară, ci se înlocu¬
ieşte pe ioc cu unul nou la unităţile
specificate de producător în certifi¬
catul de garanţie.

TEHNIUM 3/1988

STORO VICTOR - Bucureşti
Vă puteţi procura doză de la ma¬
gazinele „Muzica" sau „Dioda".
FEKETE ISTVÂN - Oradea
Dacă măriţi tensiunea de alimen¬
tare a amplificatorului, probabil că
In loc de : o putere mai mare se va
defecta etajul final.

La televizor verificaţi etajul sepa¬
rator de impulsuri.

STR0E AURELSAN — jud Prahova
Verificaţi piesele ce conduc im¬
pulsurile de sincronizare la etajul
baleiaj verticală.

Puteţi înlocui dioda.

PAVEL CRISTS - Bacău
înlocuiţi DG7 cu F407.
în televizor verificaţi tubul PCL86.

RIEBER VALENTIN — Bucureşti
Transformatorul trebuie să furni¬
zeze semnal pentru deschiderea
triaceior (600 V/3 A de orice fabrica¬
ţie).

GHEORGHE IONUŢ — Bucureşti
Aşa cum aţi observat, este vorba
de un radioreceptor.

ENACHE LAURENŢIU - Piteşti
Se poate cupla amplificatorul aşa
cum a fost desenat în scrisoare.

Amplificatoare de antenă au fost
publicate.

ŞTEFĂNUŢ LIVSSJ — Vîîce®
Verificaţi starea etajului de intrare
(un rezistor sau un tranzistor este
defect) măsurînd tensiunile de pola¬
rizare.

DULĂCIOSU GHEORGHE — Bucu¬
reşti

Dimensiunile buclei de adaptare
sînt aceleaşi pentru ambele norme.

Nu cunoaştem distribuţia canale¬
lor TV din alte zone geografice.
CIOSSCÎ GHEORGHE - Arad
Vă recomandăm să utilizaţi nu un

convertor de normă, ci un bloc
UUS-CCIR

BĂNIŞOR VIOREL — Jud. Buzău
Vom publica schema solicitată,
în ceea ce vă priveşte, folosiţi
convertorul, nu un nou bloc de ca¬
nale.

CĂLIN CONSTANTIN - jud. Boto¬
şani

Tubul cinescop se înlocuieşte la o
cooperativă specializată.

Folosiţi antene Yagi. După feno¬
menele descrise TV cu CI nu este
defect. în receptor sînt defecte tran-
zistoarele din etajul final (trebuie în¬
locuite).

CĂRBUNÂRU ŞERBAN — Buzău
Nu înlocuiţi antena receptorului,
acesta nu va mai funcţiona.
SLÂCH WALTER - jud. Caraş-Se-
verin

Ca să depistaţi unde este defectul,
introduceţi semnal în baza iui T 3 .
PREM IOSIF — Satu Mare
Construiţi o antenă Yagi orienta-
bilă.

Receptorul trebuie consultat de
un specialist.

VARVARA CORNEL — Buzău
Construiţi un convertor adaptor
pentru benzile de radioamatori.
BAUREŞ VAS1LE — jud. Argeş
Montaţi o singură antenă la care,
dacă aveţi posibilitatea, cuplaţi un

amplificator de antenă.

Legătura între antenă şi televizor
se face cu un cablu coaxial. Ambele
tipuri de antene sînt eficiente.
URSACHE ADRIAN — Reşiţa
Construiţi convertizorul 12/200 V
(publicat de noi), la care puteţi sta¬
bili orice frecvenţă cuprinsă între 40
şi 60 Hz.

STÂNCIU SILVIU — Focşani
„Radiovacanţa" emite program
numai pentru Litoral în unde ultra
scurte şi unde medii. Nu interveniţ
în aparat, are blocul UUS ce recep
ţionează numai pînă ia 72 MHz.
TUDOSIE CONSTANTIN - Dragă
şani

Răspunsurile la toate întrebările
dv. le puteţi găsi în Agenda radioe-
lectronistului, autor N. Drăguţă
■nescu, 'Editura'Tehnică, 1984.
MANDA YÂSSIE — Timişoara
Fiecare ieşire de la CIR trebuie
amplificată cu un tranzistor cu efect
de cîmp. Valorile nivelului de ieşire
sînt destul de mici.

Aşteptăm rezultatele construcţiei.
Redacţia nu are posibilitatea să vă
furnizeze materiale.

FLOREÂ AUREL — Teiuş
Montajul la care vă referiţi este, de
producţie industrială şi greu de re¬
produs de un electronist fără prea
multă experienţă.

DRĂGULIA SÂVSM

Radioreceptorul Sokol 404 lucrează în banda undelor medii şi lungi, avînd în etajul
convertor autooscilator tranzistorul GT309. Selectivitatea aparatului este asigurată de fil¬
trul FP1P. Celelalte etaje amplificatoare de frecvenţă intqfmediară VT2 şi VT3 sînt tot cu
GT309. Aceste tranzistoare pot fi înlocuite cu EFT317.

Detecţia este asigurată de dioda D9V (echivalent EFD108).

în amplificatorul de audiofrecvenţă se pot înlocui MP41=AC180; KT315=BC1Q7; MP38=

AC181.

Alimentarea este asigurată de baterii de 9 V.

io,o^r

6,07 lC73j
| 032\\33k *

0,357 | 1OQ0\

720k\\ 0i 0^7\ 1k 1

773

C17 773003

0,047 1,27 3,OV

070] O 21

\ 5W \\ f

I LJ 0,0471

iZ C ,f 5 C26\3,

g r Hf

Redactor-şef: log. IOAN ALBESCU
Redactor-şef adj.: prof. GHEORGHE BADEA
Secretar responsabil de redacţie: mg. ILÎE MîHĂESCU
Redactor responsabil de număr: fiz. ALEXANDRU MÂRCULESCU

Prezentarea artistică-grafică: ADRIAN-MATEESCIJ

Administraţia
Editura SdnteSa

CITiTORII- -DIN- STRĂI¬
NĂTATE SE POT ABONA
PRIN „ROMPRESFILATE-
LIA“ -• SECTORUL EX-
PORT-IMPORT PRESĂ,
P.O.BOX 12—201, TELEX
10376, PRSFIR BUCU¬
REŞTI, CALEA GR1VIŢEI
NR. 64—6©.

Tiparul executat -Ia

Combinatul Poligrafic «Casa Sclrdeii-